2.3.

Conservarea probelor de apa

La recoltare se vor asigura conditii in care sa nu apara modificari in compozitie intre momentul
recoltariii si efectuarii analizei.
Functie de elementul urmarit a fi dozat se recomanda un anumit adaos pentru conservare, o
anumita temperatura de pastrare
si un timp mai lung sau mai scurt pana in momentul analizei.
Pentru analiza gazelor dizolvate se recomanda ca determinarile sa se faca pe cat posibil la locul
de recoltare Schimbarile de
temperatura si presiune afecteaza solubilitatea gazelor in apa de analiza. Daca nu este posibila
analizarea la locul de recoltare
este necesar utilizarea unor reactivi in scopul conservarii.
Pentru fixarea ionilor metalelor grele se realizeaza acidifierea la pH de 3 . 3,5. Pentru
conservarea balantei amoniac . nitriti .
nitrati se recomanda adaugarea de 2 ml acid sulfuric 1:3 la un litru de proba.
Nu se conserva:
- aciditatea
- alcalinitatea
- duritatea
- substantele dizolvate
- suspensiile
- CBO (consumul biologic de oxigen)
- clor
- oxigen
- calciu
- sodiu
- potasiu
- magneziu
Metode de conservare a probelor de apa:
1. Sulfuri . se conserva prin adaugarea a 10 ml acetat de cadmiu sau zinc 10% la un litru de
apa
2. Hidrogen sulfurat . se conserva prin adaugarea unei solutii de acetat de cadmiu in mediu de
hidroxid de sodiu
3. Cr, Cu, Cd, Mn, Ni, Pb, Ag . se conserva prin adaugarea a 5 ml acid azotic concentrat la un
litru de apa
4. As . se conserva prin adaugarea de 5 ml acid clorhidric concentrat la un litru de apa
5. Cianuri . se conserva prin aducerea pH . ului la minim 11 prin adaos de hidroxid de sodiu
sau potasiu
Probele conservate se vor pastra la temperaturi cuprinse intre 4 si 100C, si vor fi luate in lucru
dupa cum
urmeaza:
1. Apele curate se vor patra maxim 72 de ore
2. Apele cu poluare medie maxim 48 de ore
3. Apele puternic poluate se vor lua in lucru dupa maxim 12 ore din momentul recoltarii.
Probele de apa vor fi insotite de o FISA DE RECOLTARE care trebuie sa contina:

INFORMATII GENERALE:
1. Numele persoanei care face recoltarea
2. Denumirea localitatii si sursei de apa
3. Utilizarea apei
4. Scopul efectuarii analizei
5. data, ora si locul recoltarii
INFORMATII SPECIFICE:
1. Pentru apa de suprafata:
- distanta da la mal la locul de recoltare
- adancimea apei in punctul de recoltare
- natura geologica a terenului
- conditiile meteo in momentul recoltarii
- prezenta in aval sau amonte a unui effluent
2. Pentru apa recoltata din fantani:
- caracterul fantanii (publice sau particulara)
- adancimea pana la oglinda de apa si adancimea totala a apei din fantana
- felul constructiei si natura peretilor
- modul de extragere al apei
- distanta pana la eventuale surse de impurificare
- daca apa se tulbura dupa ploi
3. Pentru ape reziduale:
- felul probei (unice, momentane sau medii proportionale)
- denumirea locului de recoltare (sectiei)
- sistemul de canalizare in care se deverseaza

Apa-sampling
05 June 2009 admin No comments
Recoltarea probelor de apa este o etap deosebit de important n desfurarea procesului de
analiz fizico-chimica a apei, deoarece probele recoltate trebuie s fie reprezentative i nu trebuie
s introduc modificri n compoziia i calitile apei datorita unei tehnici defectuoase sau a
unor condiii incorecte de pregtire a materialului.
1.
Tipuri
de
ape:
Exista
mai
multe
tipuri
de
ape:
- Precipitatii. Pe cat posibil se evita contaminarea cu poluanti din alte surse.
Estuare,
ape
de
coasta,
mari
si
oceane
- Rauri si cursuri de apa se aleg punctele unde sunt probabile variatii mari ale calitatii apei.
Deversoarele sau punctele de deversari slabe, care nu au decat efecte restranse, trebuie in general
evitate.
Canale.
- Lacuri de acumulare si lacuri naturale. Se preleveaza probe de la intrare si de la toate punctele
de
iesire
din
lac.
Ape
subterane

- Depuneride fund ale raurilor, estuarelor, oceanelor, lacurilor naturale si de acumulare

Apa
potabila
Prelevari
in
industrie:
o
Apa
instalatii
de
tratare
o
Apa
alimentare
a
instalatiilor
de
cazane
si
ape
de
cazane
o
Vapori
si
condensati
de
vapori
o
Apa
din
sistemele
de
racire
Efluenti
industriali
Apa
de
canal
si
apa
de
canal
tratata
- Apa de furtuna si de siroire
2.
Diferite
tipuri
de
probe
Proba medie amestec realizat continuu sau discontinuu in proportii adecvate, a doua sau mai
multe probe sau cote parti de probe, prin care se poate obtine valoarea medie a caracteristicii
studiate. Proportiile probelor sunt in general calculate pornind de la masurarea timpului sau
debitului.
Proba instantanee (momentana) - cota parte prelevata aleator (in ceea ce priveste timpul si/sau
locul) dintr-o masa de apa.
Diferitele
tipuri
de
probe
se
impart
in
cateva
categorii:
probe
insatantanee
o se considera ca este reprezentativa pentru calitatea apei numai in momentul si locul de
prelevare
probe
prelevate
in
mod
periodic
(discontinuu)
o sunt prelevate cu ajutorul uni mecanism cronometric destinat pornirii si opririi prelevarii apei
intr-un interval de timp dat. Pot fi prelevatae dependente de: timp, debit, volum.
probe
prelevate
continuu
o
pot
fi
prlevate
cu
debit
constant
sau
cu
debit
variabil
probe
prelevate
in
serie
o
probe
ca
refac
un
profil
vertical
o
probe
care
refac
un
profil
orizontal
probe
medii
o furnizeaza date despre compozitia medie. Prelevarea probelor medii este indicta atunci cand
valoarea
limita
fixata
se
coreleaza
cu
calitatea
medie
a
apei.
probe
de
volum
mare
o prelevarea anumitor indicatori (microorganisme care nu pot fi cultivate)
3.
Material
pentru
prelevare
Recoltarea apei pentru analiza fizico-chimic se face n flacoane de sticl sau polietilen
prevzute cu dop rodat sau nchise ermetic. Vasele de recoltare trebuie splate foarte bine pentru
a ndeprta orice urm de substane organice sau alte impuriti care ar putea denatura
compoziia probei. Splarea se face cu amestec sulfocromic i detergeni, apoi se c1atesc bine cu
apa de la robinet, cu apa distilata i bidistilat i n final se usuc.
Echipamente:
o trebuie sa protejeze compozitia probei de pierderile prin adsorbti, evaporare sau impurificare
cu
substante
straine
o recipientele folosite trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:
rezistenta la temperaturi extreme
rezistenta mecanica

usurinta la inchiderea etansa si deschidere

dimensiune,
forma
masa
disponibiliate
pret
posibilitate de curatare si de reutilizare
o
recipientele
pot
fi
din:
sticla
,
materiale
plastice,
otel.
o Pentru analizele fizico chimice avem neoie de urmatoarele echipamente:
De prelevare instantanee: pahar, flacon cu gat larg
Deprelevare instantanee la adancime determinate: cilindru deschis la ambele extremitati cu
posibilitate de a fii inchis la ambele extremitati.
Bene de prelevare pentru prelevarea sedimentelor.
Vase de prelevare
Sonde
Materiale de prlevare automate
o
Materiale
de
prelevare
pentru
analiza
biologica
o
Materiale
pentru
prelevare
analize
microbiologice:
flacoane
sterile
o Materiale de prelevare pentru analize de radioactivitate: flacoane de plastic.
o Materiale de prelevare pentru analize de gaze dizolvate (si materiale volatile)
4.
Momentul
si
frecventa
prelevarii
Tipuri
de
programe
de
prelevare:
- programe de control ale calitatii: controlul concentratiei unuia sau mai multor parametrii
raportat
la
limitele
fixate.
- programe de caracterizare a calitatii: aprecierea unuia sau mai multor parametri ce
caracterizeaza concentratia sau variatiile sale sau ambele, pentru o perioada data
- programe pentru cercetarea cauzelor poluarii: caracterizarea poluantiilor de origine
necunoscuta.
5.
Tehnica
recoltrii
probelor
de
apa
n momentul recoltrii, flaconul se va c1ati de 2-3 ori cu apa ce urmeaz s fie recoltat, apoi se
umple cu apa de analizat pana la refuz, iar dopul se va fixa n aa fel nct s nu rmn bule de
aer
n
interiorul
vasului.
Modul cum se face recoltarea este n funcie de sursa de apa, astfel:
din reeaua de distribuie apa se recolteaz dup ce s-a curtat robinetul cu un tampon curat, att
pe dinafara cat i pe dinuntru i apoi s-a lsat s curg aproximativ 5 min apa stagnat pe
conduct;
n cazul distribuiei intermitente, o prob se va recolta la primul jet de ap, pentru a avea prima
ap care circul prin robinet i a doua prob se va lua dup doua ore de curgere continu;
din rezervoarele de nmagazinare, probele se vor recolta de la punctele de ieire;
din fntni eu extragerea apei prin pompare, probele de apa se recolteaz dup o pompare de
minim
10
min;
din fntni cu gleata, recoltarea se face introducndu-se gleata la 10-30 cm sub oglinda apei
i
apoi
se
toarn
apa
n
flaconul
de
recoltare;
din apele de suprafa, recoltarea se face fixnd flaconul pe un suport special care i confer
greutatea necesara pentru a ptrunde cu uurina sub nivelul apei. Recoltarea se face pe firul apei,
unde este cea mai mare adncime, n amonte de orice influen a vreunui efluent i n aval, unde

se
realizeaz
amestecul
complet
al
apel
receptorului
cu
efluentul;
pentru apele reziduale se recolteaz probe unice, medii i medii proporionale.
Pentru probele unice se face o singur recoltare, fie din efluentul general sau din efluenii pe
secii pentru apele reziduale industriale, fie din efluenii pariali ai unui sector sau ai unei
instituii pentru apele fecaloide menajere.
6.
Conservarea
probelor
de
apa
Un alt aspect important al procesului de recoltare este grija pentru conservarea probelor pentru
analiza, de oarece analiza apei are o valoare limitat dac probele au suferit modificri fizicochimice
sau
biologice
n
timpul
transportului
sau
pstrrii.
n general este indicat s treac un timp foarte scurt de maxim 4 ore ntre recoltare i analiza
probelor
de
apa.
Metale se conserva cu HNO3 pana la pH<2 (2 ml HNO3 concentrat).
In
cazul
canalizarilor
trebuie
eviatate
conductele
orizontale
Prelevarea pentru determinarea MTS: probele ar trebui prelevate prin tehnici izocinetice. Cand
aceasta este imposibil, o serie de probe trebuie prelevate in interiorul unei sectiuni transversale.
Se mentioneaza ca distributia in sectiune a solidelor in suspensie poate varia in timpul necesar
efectuarii
prelevarii
totale.
Probele conservate trebuie inute la temperatura de 6 10C i luate n lucru dup cum
urmeaz:
pentru apele curate, analizele se fac pn la cel mult 72 ore din momentul recoltrii;
pentru apele cu poluare medie, pn la 48 ore din momentul recoltrii;
pentru apele poluate, pn la 12 ore din momentul recoltrii probei.
7. Identificarea si inregistrarea probelor
Fiecare preba trebuie inregistrata. Informatiile necesare la prelevare sunt:
amplasamentul
locului
de
prelevare
informatii
despre
punctual
de
prelevare
data
prelevarii
metoda
de
prelevare
utilizata
durata
prelevarii
numele
persoanei
care
a
efectuat
prelevarea
conditiile
meteorologice
felul
pretratarii
efectuat
- agenti de conservare sau stabilizare utilizati alte date necesare.
Cateva
standarde
romanesti
referitoare
la
prelevare
1. Prelevare Partea 1. Ghid general pentru stabilirea programelor de prelevare SR ISO 5667-1
2. Prelevare Partea 2. Ghid general pentru tehnicile de prelevare SR ISO 5667-4
3. Prelevare Partea 4. Ghid de prelevare a apelor din lacuri naturale si artificiale SR ISO 5667-4
4. Prelevare Partea 10. Ghid pentru prelevarea apelor uzate. SR ISO 5667-10
5. Prelevare Partea 11. Ghid genral pentru prelevarea apelor subterane. SR ISO 5667-11
6. Prelevare Partea 13. Ghid genral pentru prelevarea probelor de namol din canalizari si
instalatii
de
tratare
si
epurare
a
apelor
uzate.
SR
ISO
5667-13
7. Apa potabila. Luarea si conservarea probelor STAS 2852-87