Sunteți pe pagina 1din 14

METODE DE PRELEVARE A PROBELOR SOLIDE SI LICHIDE DE MEDIU

Masterand : LENGHEN NICOLETA

METODE DE PRELEVARE A PROBELOR SOLIDE SI LICHIDE DE MEDIU

Pentru prelevarea probelor si desfasurarea analizei, se considera urmatorii


pasi: Planificarea prelevrii probei. Desfsurarea prelevrii de probe. Conservarea i transportul probelor. Tratarea i analiza probelor. Evaluarea rezultatelor analizei. Documentatia Desfasurarea prelevarii probei Probele trebuie sa fie reprezentative i reproductibile. Nu are voie sa aiba loc nici o modificare a probei, din punct de vedere chimic i fizic. La fiecare prelevare de proba va fi desfasurat un proces verbal al prelevarii probelor. Conservarea si transportul probelor Probele sunt impachetate imediat in recipiente adecvate si inchise foarte bine. Fiecare proba este denumita. Probele vor fi direct aduse la laborator spre analizare. Se ataseaza procesul verbal al prelevarii probei.

Reguli generale de prelevare a probelor de ap i sol

Pentru ca probele de ap i sol s fie reprezentative trebuie s se in seama de o serie de factori care condiioneaz modul de prelevare al probelor, ca: tipul punctelor de control; natura poluanilor; amplasarea punctelor de control; numrul punctelor de control; durata i frecvena lurii probei; condiiile atmosferice; aparatura, volumul de aer, conservarea i transportul probelor.

Prelevarea probelor de ap
Recoltarea probelor de ap este o etap deosebit de important n desfurarea procesului de analiz fizico-chimic a apei, deoarece probele recoltate trebuie s fie reprezentative, i totodat nu trebuie s introduc modificri n compoziia i calitile apei datorit unei tehnici defectuase sau unor condiii incorecte de pregtire a materialului.

Modul cum se face recoltarea este n funcie de sursa de ap, astfel:


- din reeaua de distribuie apa se recolteaz dup ce s-a curat robinetul cu un tampon curat, att pe dinafar ct i pe dinuntru i apoi s-a lsat s curg aproximativ 5 minute apa stagnat pe conduct ; - din apele de suprafa, recoltarea se face fixnd flaconul la un suport special care-i confer greutatea necesar pentru a ptrunde cu uurin sub nivelul apei. Recoltarea se face pe firul apei, unde este cea mai mare adncime, n amonte de orice influen a vreunui efluent i n aval, unde se realizeaz amestecul complet al apei receptorului cu efluentul; - pentru apele reziduale se recolteaz probe unice, medii i medii proporionale. Pentru probele unice se face o singur recoltare, fie efluentul general fie din efluenii pariali ai unui sector sau ai unei instituii pentru apele fecaloid menajere. - din rezervoarele de nmagazinare, probele se vor recolta de la punctele de ieire; din fntni cu extragerea apei prin pompare, probele de ap se recolteaz dup o pompare de minimum 10 minute; - din fntni cu gleat, recoltarea se face introducndu-se gleata la 1030 cm sub oglinda apei i apoi se toarn ap n flaconul de recoltare;

MODURI DE PRELEVARE A PROBELOR DE APA Prelevarea instantanee. Flacoanele sunt umplute fr agitarea apei n contact cu aerul, iar pentru aceasta este necesar s utilizm tuburi adaptate la priza eantionului i cufundate pe fundul sticlei. Prelevarea compus. Eantioanele medii se iau atunci cnd se caut o msur de calitate medie pe o perioad (2 ore sau 24 de ore). Un anumit numr de aparate de prelevare automat permit construirea de eantioane proporionale cu debitul. Prelevarea cu concentraie. Pentru msurarea micropoluanilor organici este necesar o etap de concentrare prin extracie. Aceast concentrare poate fi fcut n laborator, pornind de la un volum dat, sau direct pe poziie, cu ajutorul aparatelor automate continue. n acest caz, eantionul poate corespunde la o concentraie de mai multe sute de litri prelevai pe mai multe zile. Conservarea esantioanelor n vederea analizei Tehnicile de conservare sunt diversificate i permit limitarea evoluiilor fizicochimice i bacteriologice a apelor supuse analizei. Alegerea materialelor flocoanelor trebuie s limiteze pierderile prin adsorbie. Conservarea probelor de ap uzat este necesar datorit modificrilor rapide n timp a proprietilor fizice i compoziiei chimice a probelor recoltate. Aceste modificri se datoreaz urmtoarelor procese: -variaiilor de presiune i temperatur, care au drept consecin modificarea coninutului de gaze dizolvate n ap -variaiilor de pH al apei, variaiilor de pH al apei

Sisteme manuale si automate de prelevare a probelor de ap


Prelevatoarele de probe manuale sunt specifice aplicatiilor de mediu si industrie, de la prelevari de la adancimi mari din lacuri sau iazuri, la prelevari de pulberi din saci sau rezervoare. Prelevatoarele automate de probe de apa pentru laboratoarelor de analiza si a organelor de control in domeniul calitatii apei si a mediului. Constructia prelevatoarelor are in vedere cateva aspecte importante: - asigurarea unei probe reprezentative depinde printre altele de frecventa de esantionare aleasa astfel incat sa se asigure posibilitatea obtinerii unei imagini cat mai precise asupra evolutiei in timp a calitatii apei, - extrem de importante sunt de asemenea locul si adancimea alese pentru prelevare. Aceste aparate sunt controlate de microprocesor si functioneaza pe baza programelor de prelevare.

Sisteme manuale si automate de prelevare a probelor de ap

Purificarea probei

Pentru mbuntirea procesului de analiz i pentru generarea unor rezultate de ncredere probele pot fi supuse unui proces de purificare. Extractele din probe pot fi purificate prin una dintre urmtoarele tehnici: Distribuia ntre solveni nemiscibili; Cromatografie de adsorbie; Cromatografie de excludere steric; Descompunerea substanelor interferente cu acizi, baze i ageni oxidani; Distilare.

Metodologia de prelevare a probelor de sol Unul dintre cei mai importanti factori ce influenteaza rezultatul analizei de laborator si, respectiv, elaborarea programelor de fertilizare, este prelevarea corecta a probelor de sol. Instrumentele necesare Pentru a obtine rezultate cat mai exacte, se recomanda prelevarea probelor de sol cu ajutorul unui burghiu. Nu se recomanda prelevarea probelor cu ajutorul uneltelor agricole (lopata, sapa), deoarece aceste unelte nu permit prelevarea unor cantitati egale de sol pentru fiecare proba. Adancimea de prelevare a probelor Adancimea de prelevare a probelor este determinata de elementul chimic care urmeaza a fi analizat. Azotul se dizolva complet n ap i migreaz n straturile de sol. Pe timp de seceta, cele mai mari concentratii de azotat de amoniu se acumuleaz n straturile de suprafata ale solului. Dup precipitatii abundente, cea mai mare parte a azotatului de amoniu migreaza la o adancime de 4560 cm sau mai adanc. Iata de ce, pentru a analiza continutul de azotat de amoniu, se recomanda prelevarea probelor de sol de la o adancime de 060 cm. Avand in vedere ca fosforul si potasiu sunt greu solubile n apa i practic nu migreaz, precum i faptul c adncimea brazdei pe majoritatea cmpurilor constituie 2025 cm, adancimea de colectare a probelor pentru fosfor si potasiu va fi de 020 cm.

Prelevarea probelor de sol


Cand se preleveaza probele de sol? Pentru a efectua analiza continutului de azotat de amoniu, se recomanda prelevarea probelor la temperaturi ce nu depasesc 10C. La aceasta temperatura, procesul de mineralizare a substantelor organice din sol se desfasoara foarte lent. In aceasta perioada, precum si primavara inainte de semanat, continutul de azotat de amoniu este acelasi. Probele de sol pentru analiza oricarui alt element chimic pot fi prelevate in orice perioada a anului. Cum se preleveaza o proba reprezentativa de sol? Cu cat este mai mare numarul de sub-probe colectate, cu atat mai reprezentativa va fi proba finala. Procesul de prelevare a probelor, in rezultatul caruia sunt obtinute sub-probe reprezentative, asigura o proba finala care reflecta continutul real de elemente nutritive in sol. Probabilitatea obtinerii unei probe finale reprezentative creste cu fiecare sub-proba. Dimensiunea campului nu influenteaza numarul de sub-probe necesare pentru proba finala. Pentru a colecta o proba finala cat mai relevanta, se recomanda prelevarea a 20 de sub-probe de pe fiecare camp. Sub-probele se colecteaza sub forma de sah. Pentru a obtine probe relevante este necesar sa se evite portiunile neuniforme ale campului sau acelea care au fost prelucrate in mod diferit cu erbicide sau ingrasaminte. Iata cateva exemple de portiuni neuniforme: brazde moarte, marginile campului, depresiuni, gropi, suprafetele care difera dupa culoare si textura. Asemenea portiuni vor fi evitate doar daca ele ocupa o suprafata nesemnificativa. In cazul in care aceste portiuni constituie o parte insemnata din suprafata totala a campului, se recomanda prelevarea unei probe separate de pe fiecare asemenea portiune.

Pregatirea si pastrarea probei de sol


Pastrarea indelungata a probei de sol poate influenta rezultatul analizei de laborator. De aceea, toate sub-probele colectate trebuie turnate intr-un vas din plastic (caldare), amestecate minutios, dupa care, din amestecul obtinut, se va lua o proba medie de 0.5 kg, care va fi trimisa la examenul agro-chimic de laborator. Proba finala trebuie bine uscata in aer liber. Pentru aceasta, presarati solul intrun strat de 1 cm pe o suprafata din polietilena sau aluminiu. Se interzice uscarea solului in cuptoare cu microunde sau alt tip de cuptoare. Sarcina de baza a uscarii solului este stoparea activitatii microbiologice si formarii azotatului de amoniu inainte de analiza de laborator.

Penetrometru dinamic usor, portabil, adancime 12 metri; penetrometru dinamic transportabil pe sasiu propriu.

Dispozitive manuale de prelevare probe nedisturbate, diametre intre 38 si 100mm;