MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII I TINERETULUI

Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03

MEdCTCNDIPT / UIP

CONSERVAREA BIODIVERSITII
MATERIALE DE NVARE PENTRU CLASA a-XI-a
Acest material a fost elaborat prin finanare Phare n proiectul de Dezvoltare instituional a sistemului de
nvmnt profesional i tehnic

0
 Noiembrie 2008

Materiale de invatare

CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

TEHNOLOGIC

DOMENIUL: RESURSE NATURALE

CALIFICAREA: TEHNICIAN ECOLOG SI PROTECTIA CALITATII MEDIULUI
MODULUL: CONSERVAREA BIODIVERSITATII (clasa a -XI -a)
NIVELUL 3

2008

1
 AUTORI:

Prof. SARB IOAN DOREL Colegiul Tehnic de Construcii i Protecia

Mediului ARAD
Prof.Ing.MICALACIAN LUCICA Colegiul Tehnic de Construcii i
Protecia Mediului ARAD
Prof.BOCHIS CARMEN ADRIANA Colegiul Tehnic de Construcii i
Protecia Mediului ARAD

CONSULTAN:

Ivan Mykytyn-expert CNDIPT

Catinca Scrioteanu expert CNDIPT
Calinescu Claudia- expert CNDIPT

2
CUPRINS

INTRODUCERE ....................................................................... 3

COMPETENTE............................................................................4

OBIECTIVE..................................................................................6

INFORMATII PENTRU PROFESORI...................................... .7

FISE DE REZUMAT.....................................................................8

CUVINTE CHEIE/GLOSAR........................................................33

INFORMATII PENTRU ELEVI....................................................34

ACTIVITATI DE INVATARE........................................................34

SOLUTII DE ACTIVITATE...........................................................43

BIBLIOGRAFIE............................................................................71

3
 Introducere

Prin acest material ne-am propus sa va apropiem de natura, sa va ajutam sa-i

apreciati frumusetea, sa-i descoperiti componentele, sa o intelegeti si sa o protejati.
Acest material este destinat pregtirii elevilor din ciclul superior al liceului tehnologic,
din domeniul Protecia Mediului, n calificarea Tehnician ecolog si protectia calitatii
mediului se refer la modulul Conservarea biodiversitatii .
Materialul se adreseaz att elevilor, ct i profesorilor, fiind structurat n trei pri: o parte
cuprinznd materiale de referin pentru profesor, o parte cu activiti pentru elevi i o parte
cu soluii i sugestii metodologice.
Precizm faptul c auxiliarul nu acoper toate cerinele din Standardul de Pregtire
Profesional; pentru obinerea certificatului de calificare este necesar validarea integral a
competenelor, conform probelor de evaluare din Standardul de Pregtire Profesional.
Materialele elaborate au ncercat s surprind cteva criterii de performan din
standard i se bazeaz n cea mai mare msur pe activitatii practice. Pentru atingerea
competenelor specifice n integralitatea lor, profesorul trebuie s dezvolte aria coninuturilor
prezente n materialul de fa, avnd libertatea de a dezvolta anumite coninuturi, de a le
ealona n timp.
Coninuturile incluse n structura modulului Conservarea biodiversitatii ofer elevilor
cunotine care le permit dezvoltarea abilitilor practice i creative.
nainte de aplicarea materialelor de nvare propuse, profesorul trebuie s cunoasc
particularitile colectivului de elevi i, ndeosebi, stilurile de nvare ale acestora, pentru
reuita centrrii pe elev a procesului instructiv; el poate adapta materialele n raport cu
cerinele clasei, utiliznd activiti variate de nvare i, n special, cele cu caracter aplicativ.
Materialele de nvare propuse sunt uor de citit i de neles, informaiile i cerinele
fiind formulate ntr-un limbaj adecvat nivelului elevilor, accesibil i susinut prin exemple
sugestive i prin imagini.
Evaluarea trebuie s fie un proces continuu i sumativ, referindu-se n mod explicit la
criteriile de performan i la condiiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul probelor
de evaluare specificate n Standardul de Pregtire Profesional, pentru fiecare competen.

4
Competente

In modulul Conservarea biodiversitatii au fost vizate urmtoarele uniti de competen :

16.1 Monitorizeaza biodiversitatea locala si zonala :

Tipuri de biodiversitate :genetica,specifica,a

ecosistemelor,a peisajului ;
Metode de studio:indici de
biodiversitate,releveuri,bioforme,
geoelemente,indici autoecologici, abundenta,frecventa ;
Prelucrarea datelor :spectre ecologice ;

16.2 Analizeaz factorii care conduc la modificarea biodiversitii :

Factori ce modific biodiversitatea: factorul istoric,

heterogenitatea mediului, competiia, pradatorismul,
variabilitatea climatic, productivitatea
Zone de studiu: ecosistem de cmpie, pdure, lac, ru;
(zoocenoze :pasarii,insecte,lilieci).
Reprezentri grafice:tabele, histograme, reprezentri liniare,
exponeniale sau logaritmice

5
 Obiective:

n urma parcurgerii coninuturilor modulului, urmrind

atingerea tuturor competenelor specifice, elevii vor fi
capabili s:

16.1.1
studierea conceptului de biodiversitate ;
compararea tipurilor de biodiversitate i a caracteristicilor
acestora ;
utilizarea determinatoarelor i truselor de teren;
executarea releveelor;
sa cunoasca aplicarea metodelor de studiu a
biodiversitii;
prelucrarea datelor obinute, n laborator;
16.2.2
evidenieze factori care produc modificri ale biodiversitii;
compararea influenei diverilor factori asupra gradientului
de biodiversitate al diverselor zone ;
analizarea unor rezultate obinute pe teren;
executarea de tabele si reprezentri grafice;

Informatii pentru profesori

6
 Modulului 7 CONSERVAREA BIODIVERSITII i sunt alocate conform planului de
nvmnt un numr total de 132 ore / an (4 ore / sptmn), care se desfoar paralel cu
modulele 1-4. Ordinea cronologic recomandat pentru parcurgerea coninuturilor poate fi la
alegerea profesorului impunndu-se doar tratarea succesiv a coninuturilor corespunztoare
aceleiai competene, ordinea competenelor nefiind obligatorie.
Numrul de ore alocate fiecrei teme n parte este orientativ, profesorul rmnnd a
hotr asupra acestora n funcie de resursele materiale de care dispune i de importana pe
care o acord fiecrei teme.
Orele de instruire teoretic vor avea un caracter activ participativ din partea elevilor, n
demersul didactic utilizndu-se fie de lucru sau fie de observaie, aplicnd metodele didactice
precizate anterior. Activitile practice se vor desfura exclusiv pe teren, pentru ca datele
obinute pe teren s fie apoi prelucrate n timpul orelor. Modulul CONSERVAREA
BIODIVERSITII are un caracter predominant aplicativ, de aceea e necesar ca cele 4 ore s
fie grupate n cadrul orarului pentru a permite activitile aplicative de teren.
Formarea , la elevi , a competenelor prevzute n Standardul de Pregtire Profesional
i cuprinse n program presupune aplicarea unor metode activ participative de predare
nvare. Fiind un modul cu caracter practic aplicativ o pondere foarte mare n cadrul acestor
metode o ocup experimentul. Acesta va fi realizat att de ctre profesor, cu caracter
demonstrativ, ct i de ctre elevi, pentru dobndirea unor abiliti cu caracter practic. Pe lng
experiment se mai recomand i alte metode moderne de nvare: descoperirea,
problematizarea, ntocmirea unor proiecte i portofolii, etc. Alegerea metodei i a tehnicilor
didactice rmne la latitudinea profesorului, care, cunoscnd elevii i stilurile de nvare ale
acestora, va adapta demersul didactic la particularitile clasei i ale elevilor.
O metod didactic aplicabil mai ales n condiiile n care laboratoarele colare nu
dispun ntotdeauna de materiale, instrumente i echipamente de ultim or necesare n
formarea anumitor competene prevzute n Standardul de Pregtire Profesional este vizita de
documentare sau de lucru la diferite instituii sau ageni economici ale cror laboratoare dispun
de dotare corespunztoare.
Evaluarea cunotinelor i a abilitilor dobndite de elevi precum i a progreselor
realizate de acetia se va corela cu criteriile de performan i cu tipul probelor de evaluare
prevzute n Standardul de Pregtire Profesional, evalundu-se doar competenele prevzute
n modul, nu i altele. Pe parcursul modulului se va realiza o evaluare formativ continu, iar n
final, o evaluare sumativ pentru verificarea dobndirii competenelor specificate n Standardul
de Pregtire Profesional.
Principala metod de evaluare a competenelor specifice acestui modul este proba
practic. Pe lng aceasta se mai pot utiliza : observarea sistematic, proiectul, portofoliul,
tema n clas, autoevaluarea. Probele de evaluare i autoevaluare se pot concepe sub form
de fie de observare, fie de autoevaluare, fie de evaluare ( teste) cuprinznd itemi obiectivi,
semiobiectivi, subiecivi.

7
 Fisa de rezumat

Titlul modulului
Conservarea biodiversitii

Numele
elevului :

Data Data
inceperii : finalizarii :

Competente : Activitatate de invatare Data indeplinirii Verificat

Compententa
1. Conceptul de biodiversitate

16.1 Tipuri de biodiversitate:

Monitorizeaza genetica, specifica, a
biodiversitatea ecosistemului, a peisajului;
locala si Metode de studio: indici de
zonala : biodiversitate, releveuri,
bioforme geoelemente, indici
autoecologici, abundenta,
frecventa;
16.2 Factori ce modific
Analizeaz biodiversitatea
factorii care
Zone de studiu: ec. de campie,
conduc la
padure, lac, rau, (zoocenoze:
modificarea
pasari, insecte, lilieci.)
biodiversitii
(zoocenoze).
Reprezentari grafice.
Tabele cu datele din teren al
zoocenozelor)

8
Fisa de rezumat activitate

Competenta Activitate de invatare Obiectivele Realizat

invatarii
16.1 Studierea
Monitorizeaza conceptului de
biodiversitatea C16.1F1-Conceptul de biodiversitate ;
locala si biodiversitate; Compararea tipurilor
zonala C16.1F2Tipuri de de biodiversitate si
biodiversitate: genetica, caracteristicile
specifica,a ecosistemului, a acestora ;
peisajului; Executarea
C16.1F3 Metode de studio releveelor;
a biodiversitatii ; Sa cunoasca
C16.1F4 Spectre aplicarea metodelor
ecologice ; de studiu a
biodiversitii;
Sa prelucreze datele
obinute, n
laborator;
Comentariile elevului

Comentariile profesorului

9
 Fiele de documentare activitati

Fiele de documentare activitati au fost incluse pentru prezentarea foarte sintetic a

problemelor care se ridic n abordarea temelor asupra informaiilor pe care elevii trebuie s le
primeasc.
Prezentarile in programul Power Pointsunt o alternativa viabila pentru
prezentarea frontala a informatiilor de catre profesor.
n aceast seciune - Fisa de documentaret activitati sunt prezentate cteva exemple de
slide-uri. (fisa-

COMPETENTA 16. 1 Monitorizarea biodiversitatii locale si zonale.

C16.1 F 1-Conceptul de biodiversitate ;

C16.1 F 2-Tipuri de biodiversitat:-genetica;

-specifica;
-ecosistemelor;
-peisajului;
C16.1 F 3-Metode de studio a biodiversitatii ;
-genetice;
-specifice;
-ecosistemelor;
-peisajului;
C16.1 F 4 Spectre ecologice ;.

COMPETENTA 16. 2 Analizeaz factorii care conduc la modificarea

biodiversitatii.

C16.2F1-Factori care conduc la modificarea biodiversitatii

C16.2F2,F3,F4-Zone de studiu:ecosistem de cimpie,padure,

lac, rau;(zoocenoze:pasari, insecte, lilieci)

10
 Competenta 16.1.F1

11
12
13
 Competenta16.1F.2

14
15
16
17
18
19
20
 Competenta 16.1F3

21
22
23
24
25
26
27
28
29
 SPECTRUL

GEOELEMENTELOR DIN FLORA GENERALA

Spectrul ecologic
Redarea ponderii diverselor comportamente ale speciilor fata de factorii ecologici este
realizata prin intermediul spectrelor ecologice.Acestea pot fi de doua tipuri:
-spectrul ecologic analitic- care presupune marcarea tuturor valorilor celor trei indici
ecologici;
- spectre ecologic sintetic- in care figureaza sumele procentuale ale subdiviziunilor
fiecarei specii.

Geoelementele Eua E cE sM Cp Cosm Atl- B Mp DB Adv

Med
Ponderea 39 23,5 11,5 8 7 4,5 2 2 1,5 0,5 0,5
geoelementelor(/)

30
 Competenta 16.1F4
Cuvinte cheie /Glosar

Urmatoarea list de termeni v va fi folositoare la nelegerea i absolvirea competenelor vizate.

n cazul n care gsii i ali termeni care nu au fost inclui, adugai-i la sfritul acestei list

Areal. = Aria specific de rspndire a unei specii, a unei clase etc. de plante sau de animale.

Bioforme = (forme biologice live forms) categorii de plante care apartin unor unitati taxonomice
diferite.

Biom = ( gr.bios viata) comunitate majora de organisme vii,complex de comunitati de plante si

animale, intr-o regune majora cu conditi relativ uniforme: tundra, padure, desert, munte,lac.

Biomasa = greutatea totala a organismelor vii pe o unitate de suprafata.

Specia = o grupare de populatii care sepot incrucisa intre ele dar care sunt izolate reproductiv de alte
specii.

Spectre ecologice = reprezentari grafice ale ponderii diverselor elemente.

Releveu = Inventar floristic(lista specilor) la care se adauga date cantitative

(abundenta,dominanta,frecventa) referitoare laspeciile intalnite, precum si diverse date ecologice

31
 Fitoplancton = planctonul alcatuit din plante uni- sau pluricelulare.

Fitocenoza = comunitatile vegetale dintro biocenoza.

Fanerofite = specii lemnoase cu muguri hibernali situatu la peste 30 cm de la sol protejati de

catafile.

Epifite = specii care traiesc pe alte plante pe care le folosesc drept suport.

Geoelemente = (elemente floristice,elemente fitogeografice) constituie categorii de plante

apartinand la diferite unitati taxonomice.

Mutatii = fenomen prin care se produc modificari in structura si functile materialului genetic, care
nu sunt consecinta recombinarii genetice.

Taxon = (gr.taxis ordine) unitatile sistematice ierarhice de

clasificare:specia,genul,familii,ordine,clase etc.

Valenta ecologica = posibilitatea unei speci de a popula medii diferite.

Zoocenoza = portiunea biocenozei reprezentata de specii de animale.

Zooplanctonul = animale marunte careplutesc in masa apei.

32
ACTIVITATEA 1

Denumirea activitatii : - Tipuri de biodiversitate : genetica, specifica, a ecosistemelor,

a peisajului;
Denumirea modulului:- CONSERVAREA BIODIVERSITATII (clasa a -XI -a)
Timpul alocat:

33
Obiectivele activitatii : Dup parcurgerea acestui modul elevii vor fi capabili s
inteleaga conceptul de biodiversitate si compararea tipurilor de biodiversitate si
caracteristicile acestora ;
Numele elevului :
Data :

FIA DE LUCRU 1

SARCINI DE LUCRU
1.Alegerea ustensilelor si materialelor necesare lucrarii in laborator si pe teren;
2.Sa studieze conceptul de biodiversitate ;
3. Compararea tipurilor de biodiversitate i a caracteristicilor acestora ;
4.Alegerea si utilizarea determinatoarelor i truselor de teren;
5Sa cunoasca metodele de studiu a biodiversitii ;

EXERCIIUL1

Precizai dac urmtoarele afirmaii sunt adevrate (A) sau false (F):

a)Biodiversitatea se refera la varietatea biologica.

34
 b)Peisajul reprezinta un ansamblu de ecosisteme antropizate existente in anumite
biotopuri,determinate de numarul de specii.
c)Raspindirea speciilor este influientata de valenta ecologica si de optimul ecologic.
d)Raspandirea speciilor este influentata de valenta ecologica si de optimul ecologic
e) Biodiversitatea creste de la Ecuator spre poli.
f)Stabilitatea ecosistemelor este mare atunci cand exista un numar mare de specii si
cand acestea sunt in echilibru.

EXERCIIUL 2

Optimul ecologic este :

...

EXERCIIUL 3

Metode de studiu a biodiversitatii genetice sunt:

1..

2..

3.

EXERCIIUL 4

Completand irurile orizontale cu tipurile de biodiversitate vei obine pe verticala

nsemnat denumirea probelor de teren.

35
 5.

1.
2.
3.

4.

EXERCIIUL 5

Biomasa este :

a)Materia organica vie ;

b)Materia organica moarta ;
c)Materia organica dizolvata ;
d)Materia organica din sol ;

ACTIVITATEA 2

Denumirea activitatii : Indici de biodiversitate,releveuri,bioforme, geoelemente,indic

autoecologici, abundenta,frecventa ;

36
Denumirea modulului:- CONSERVAREA BIODIVERSITATII (clasa a -XI -a)
Timpul alocat:
Obiectivele activitatii : Aceasta activitate va ajuta sa intelegeti si sa
calculatii,bioformele, indici, autoecologici, abundenta,frecventa,constanta,dominanta ;
Numele elevului :
Data :

FIA DE LUCRU 2

SARCINI DE LUCRU
1. Alegerea si utilizarea determinatoarelor i truselor de teren;
2.Cunoasterea semnificatiei semnelor, bioformelor si geoelemente ;
3. Executarea releveelor;
4. Prelucrarea datelor obinute pe teren, n laborator (spectre ecologice ).

EXERCIIUL 1

Completati spatiile libere :

37
 Frecventa unei specii, este raportul dintre numarul de probe continand (1)
data si numarul(2).de probe adunate in acelasi timp.
Indicii se folosesc pentru a exprima unele raporturi (3)..intre
speciile unei biomase, sau a exprima unele relatiide grup intre (4).unei biomase.

EXERCIIUL 2

Completai irurile orizontale dup indicaii. Vei obine pe verticala nsemnat cuvintul
cheie.

7.

1.
2.
3.
4.
5.

6.

1.Subarbusti si unele specii lemnoase la care mugurii hibernali sunt situati pana la
25-30cm. de sol, fiind protejati de zapada, resturi organice sau propria tufa.
2.Plante la care mugurii regenerativi sunt protejati in sol.
3. Specii care traiesc pe alte plante pe care le folosesc drept support.
4 Specii ierboase perene,cu mugurii hibernali situati la nivelul solului.
5.Specii lemnoase cu muguri hibernali situati la peste 30 cm de la sol, protejati de
catafile.
6. Specii care traverseaza perioada hibernala sub forma de seminte sau spori.

EXERCIIUL 3

Care din urmatorii termenii este un indice prin care se exprima influenta uneia sau a mai
multor specii asupra structurii si functionarii biocenozei :

38
 a)Abundenta relativa ;
b)Frecventa ;
c)Constanta ;
d)Dominanta ;
e)Fidelitatea ;

EXERCIIUL 4

In colana A sunt enumerati indicii biocenozei, iar in coloana B,sunt definiti.

Scrieti asocierea corecta dintre fiecare cifra din coloana A si litera corespunzatoare din
coloana B.

A B

1.Abundenta relativa a)Raportul dintre numarul de probe

continand specia data si numarul total de
probe adunate in acelasi timp.
2.Frecventa b)Exprima influenta uneia sau a mai multor
specii asupra structuri si functionarii
biocenozei.
3.Constanta c)Raportul dintre numarul sau masa
indivizilor unei specii fata de ale celorlalte
specii dintr-o proba sau din totalul probelor
adunate in acelasi timp.
4.Dominanta d)Se exprima de obicei in functie de
frecventa.
EXERCIIUL 5

Aria minima a unui releveu pentru ecosistemul de padure este de :

a) 400 mp;
b) 300 mp;

39
 c) 200 mp;
d) 500 mp;
e) 600 mp;

EXERCIIUL 6

Intr-o padure de fag se fac observatii timp de 2 ore zilnic, in 3 zile

din sezoane diferite. Raportul observatiei, dup terminarea investigaiilor se prezinta
astfel:
-ziua 1: 5 indivizi de mierla, 10 indivizi de pitigoi mare, 3 indivizi de uliu
sorecar si 14 indivizi de vrabie;
- ziua 2: 4 indivizi de pitigoi albastru, 6 indivizi de mierla si 5 indivizi de
ticlan;
-ziua 3: 10 indivizi de vrabie si 4 indivizi de mierla;
Se cere sa se determine: a)frecventa speciilor de vrabie si pitigoi mare;
b) abundenta relativa a uliului soricar;

EXERCIIUL7

Transcrieti pe foaia de concurs literele corespunzatoare fiecarui enunt (a,b,c,d,e,) si

notati in dreptul lor litera (A) daca apreciati ca enuntul este adevarat si litera (F) daca
apreciati ca enuntul este fals.

a) Biodiversitatea reprezinta varietatea Biologica

b) Speciile cu valenta ecologica larga ocupa mai putine biotipuri decat
speciile cu valenta ecologica mica
c) Indicii ontoecologici sunt: umiditatea (U), temperatura (T), i abundenta
d) Speciile termofile se intlnesc n zonele polare i subpolare
e) Geofitele sunt specii la care mugurii hibernali sunt protejati in sol

EXERCIIUL 8

40
In coloana A sunt indicate valorile constantei K,iar in coloana B este indicata scala de
specii din relevee.Scriti pe foaia de concurs,asocierea corecta dintre fiecare litera din
coloana B si cifra corespunzatoare din coloana A.

A.Constanta K B.Scala de specii din relevee

1I a) specie prezenta in 3/4 relevee

2 II b) specie prezenta in 1/3 relevee
3 III c) specie prezenta in 2/5 relevee
4 IV d) specie prezenta in 4/5 relevee
5V e) specie prezenta in mai putin de 1/5 relevee
f) specie prezenta in 5/5 relevee

41
 Solutii de activitate

ACTIVITATEA 1

Fisa de lucru 1

Exercitiul 1
a).A
b).F
c).A
d).F
e).A
Exercitiul 2

Optimul ecologic este o valoare a factoriloe ecologici la care specia se dezvolta cel mai
bine.

Exercitul 3
1.specifica
2.ecositemelor
3.peisajului
4.genetica

Exercitiul 4

5.
R
1. G E N E T I C A
2. E C O S I S T E M E L O R
3. S P E C I F I C A
V
4. P E I S A J U L U I
U

Exercitiul 5

Biomasa este : c.

42
ACTIVITATEA 2

Fisa de lucru 2

Exercitiul 1

1. specia
2. total
3. cantitative
4.speciile

Exercitiul 2

7.
B
1. C A M E F I T E L E
2. G E O F I T E L E
3. E P I F I T E L E
4. H E M I C R I P T O F I T E L E
5. F A N E R O F I T E
M
6. T E R O F I T E L E

Exercitiul 3.

d.

Exercitiul 4

1.c
2.a
3.d
4.b

Exercitiul 5
a.

43
Exercitiul 6

frecventa(F) F=100 x p/P

unde, F=frecventa taxonului in procente

p= numarul total de probe in care apare taxonul considerat.
P= numarul total de probe prelevate

b.Abundenta relativa(A) A=100xn/N

unde, A= abundenta relativa in procente

n= numarul de indivizi apartinand taxonului considerat
N= numarul total de indivizi colectati in proba, indiferent de
taxonul caruia ii apartine.

Exercitiul 7

a.A
b.F
c.F
d.F
e.A

Exercitul 8

1.I-e
2.II-b
3.III-c
4.IV-a
5.V-d

44
 Competenta Activitate de invatare Obiectivele Realizat
invatarii
16. Evidenieze factori
2 Analizeaz care produc
factorii care modificri ale
conduc la biodiversitii.
C16.2F1-Factori care
modificarea Compararea
conduc la modificarea
biodiversitii influientei diversilor
biodiversitatii
: factorii asupra
C16.2F2,F3,F4-Zone de
gradientului de
studiu:ecosistem de
biodiversitate al
cimpie,padure, lac, rau;
diverselor zone.
(zoocenoze:pasari,
Analizarea unor
insecte, lilieci)
rezultate obinute
pe teren.
Executarea de
tabele si
reprezentari grafice
cu datele obtinute.
Comentariile elevului

Comentariile profesorului

45
FISA DE DOCUMENTARE
ACTIVITATE c2

Competena 16.2 F. 1

46
STUDIEREA BIOMILOR OFERA DATE APROXIMATIVE DESPRE
BIODIVERSITATEA DIVERSELOR COMUNITATI

47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
Zone de studiu: ecosistem de cmpie, pdure, lac, ru.

57
 STUDIUL ZOOCENOZELOR
STUDIUL ZOOCENOZELOR PASARI
Competenta16.2 F. 2

58
59
60
61
62
STUDIUL ZOOCENOZELOR LILIECILOR
Competenta16.2 F.3

63
STUDIUL ZOOCENOZELOR INSECTE
Competenta16.2 F.4

64
65
 ACTIVITATI PENTRU ELEVI

ACTIVITATEA 1

Denumirea activitatii : - Scoala de Pregatire in Stiintele Mediului(biodiversitati).

Denumirea modulului:- CONSERVAREA BIODIVERSITATII (clasa a -XI -a)
Timpul alocat:
Obiectivele activitatii : Zone de studiu-zoocenoze(pasari,lilieci,insecte) interen sau in
laborator,stiintific sau doar ca divertisment;
Bezdin-ARAD(2006-2007).
Numele elevului :
Data :

FIA DE LUCRU 1
SARCINI DE LUCRU
1.Alegerea ustensilelor si materialelor necesare lucrarilor din laborator si din
teren(determinator,binoclu plase,luneta etc.);
2.Alegerea si utilizarea determinatoarelor i truselor de teren;
3. Compararea tipurilor de biodiversitate i a caracteristicilor acestora ;
4. Studierea biodiversitati zonei;
5.Cunoasterea metodele de studiu a biodiversitii(zoocenozelor) ;
6.Tinuta vestimentara care sa nu bata la ochi;
7.Capturarea unor pasari cu ajutorul unor plase si masurarea acestora;

66
LUCRAREA 1
1.STUDIUL PASARILOR

Cerinte:-cunoasterea caracteristicilor pasarilor;

-topografia pasarilor;
-studiul pe teren;
-planificarea iesirilor pe teren;

-observatii si rezultatele in urma lucrului pe teren;

-date despre pasarile capturate;

67
 SOLUTII DE ACTIVITATE

Observatii si rezultate in urma lucrari efectuate pe teren:

1.Penajul juvenil:-pasarile tinere au un penaj,cel juvenil, pe care il pierd partial sau
complet pina la sfarsitul verii.
2.Date despre pasarile capturate:

68
3.Alte pasarii capturate:

4.Zona in care s-a realizat lucrarea prezentata-Bezdin(ARAD) prezinta o mare

diversitate de pasari, lilieci dar si de multe alte grupe de
nimale(reptile,insecte,amfibieni sipesti) un mediupotrivit de studiu pentru toate tipurile
de vetuitoare.

69
 BIBLIOGRAFIE

Nicolae Galdean,Gabriela Staicu, Dorel Rusti, 2002- Ecologie si Protectia Mediului, Editura
Economica Preuniversitaria

Borza Al.,Boscaiu N.,1965 Introducere in studiul covorului vegetal, Edit. Academica

Bucuresti

Cristea V.,1991-Fitocenologie si vegetatia Romaniei, Universitaea Cluj Napoca

Dragulescu C.,1993-Botanica sistematica si ecologie, Universitaea Sibiu

Directia Silvica Arad-materiale documentare pentru lucrari practice

70
71