Sunteți pe pagina 1din 9

ABSORBTIA

Absorbtia este operatia de separare a amestecurilor gazoase (sistem omogen)


bazata pe solubilitatea diferita a componentilor amestecului intr-un lichid sau amestec
lichid omogen (solutie) corespunzator ales, numit absorbent.
Prin contactarea amestecului gazos cu absorbantul, unul sau mai multi
componenti se dizolva, putand fi recuperate, daca este cazul, prin operatia inverse numita
desorbtie.
Cand separarea amestecului gazos prin absorbtie (deci utilizarea unei faze lichide
omogene ca absorbent) se face ca urmare a dizolvarii diferita a componentilor, operatia se
numeste absorbtie fizica.
Cand separarea amestecului gazos are loc prin reactie chimica intre gazul dizolvat
(component al amestecului gazos) si lichidul absorbant sau un component al acestuia
(utilizarea ca absorbent a unui amestec lichid, in care unul din componenti este specie
chimic activa cu componentul gazos dizolvat), operatia se numeste absorbtie chimica sau
chemosorbtie (deci chemosorbtia este un proces dublu: dizolvare + reactie chimica
reversibila sau ireversibila).
peratia, fizica sau chimica, poate fi insotita sau nu de un efect termic, in acest
caz fiind clasificata in absorbtie izoterma si absorbtie neizoterma.
Amestecul gazos supus separarii este format din doi sau mai multi componenti si
functie de absorbantul ales, se dizolva un component (celalalt sau ceilalti componentii
poarta denumirea de inert), operatia numindu-se absorbtie monocomponent, sau mai
multi componenti (ceilalti componenti care nu participa la transferal dintr-o faza in alta
numindu-se inert), operatia numindu-se absorbtie multicomponent.
Absorbtia se efectueaza atat in utila!e tip coloana (cu talere sau umplutura), cat si-
n utila!e specifice, denumirea generala fiind absorbere sau coloane de absorbtie, pentru
cazul particular cel mai des utilizat industrial.
Absorbtia este o operatie unitara, un procedeu tehnologic, de indepartare a
impuritatilor gazoase din flu"urile de materii prime si au"iliare, de separare si recuperare
din flu"urile de produse intermediare, de purificare a produselor finite principale si
secundare si de tratare a efluentilor gazosi industriali.
1. ECHILIBRUL GAZLICHI!
#otiunea de echilibru poate fi definita ca starea stabila din care un sistem inchis
nu mai evolueaza in mod spontan in nici o directie, nu mai are loc nici o schimbare si
deci parametrii de stare ai sistemului (temperature, presiune si compozitie) sunt
invariabili in timp. $a reprezinta punctual final al oricarui proces natural si nu poate fi
modificata daca in conditiile sistemului respective (parametrii de stare) nu intervin unele
modoficari. %iteza cu care un sistem se apropie de starea de echilibru poate fi e"primata
ca un efect combinat a doi factori: un factor potential care furnizeaza forta motoare
(motrice) necesara desfasurarii procesului si un factor de rezistenta, care controleaza
viteza cu care are loc procesul la un potential dat.
&a echilibru, factorul potential sau forta motrice devine egala cu zero. 'orta
motoare sau diferenta de potential se e"prima, in forma generala, ca diferenta intre
potentialele chimice ale componentilor din cele doua faze in contact, la echilibru, aceste
potentiale devin egale:
(()
)n care reprezinta potentialul chimic al componentului ) in faza gazoasa, iar
potentialul chimic al aceluiasi component in faza lichida. *esi introducerea notiunii de
potential chimic permite definirea riguroasa a conditiei de echilibru, datorita caracterului
abstract al acestei notiuni, nu se poate utilize in mod direct la obtinerea unor relatii intre
parametrii de stare, in conditiile de echilibru.
Pentru caracterizarea echilibrului se utilizeaza marimile: concentratia (e"primata
molar sau masic, ca fractie sau raport), presiunea partiala (p
i
) sau fugacitatea (f
i
), ultimele
doua dependente de concentratiile fazelor. &a echilibru, aceste marimi devin egale:
sau (+)
Atunci cand intre cele doua faze in contact e"ista o anumita diferenta de presiuni
partiale sau de fugacitate, intre faze are loc un transfer de masa, din gaz in lichid,avand
drept rezultat modificarea parametrilor de stare ai sistemului. )n final, daca contactul
dintre faze a fost sufficient de intim si sufficient de indelungat, starea este caracterizata
de incetarea transportului net de substanta (component), iar parametrii de stare raman la
valori constante.
)n functie de natura fortelor intermoleculare, in gaz si in lichid, amestecurile pot fi
ideale si neideale.
Pentru o solutie ideala, relatia de echilibru este data de legea lui ,aoult:
(-)
)n care: P
i
. presiunea de vapori a componentului i la temperature sistemului/
p
i
. presiunea partiala a componentului i in faza gazoasa/
0
i
, "
i
. fractia molara a componentului i in faza gazoasa si respective in faza
lichida/
1
i
. constanta de echilibru.
Aceasta relatie se utilizeaza pentru amestecurile gazoase formate din vapori si
gaz.
Pentru solutii neideale, echilibrul gaz-lichid, la temperature constanta, este dat de
legea lui 2enr0:
(3)
)n care 2
i
este constanta lui 2enr0, care, in general, depinde de natura gazului si
lichidului, de presiune si temperature, avand valori mari pentru gazele (componentii)
putin solubili.
&egea lui 2enr0 este valabila pentru presiuni partiale mai mici decat ( atm si
concentratii mici, dar nu foarte mici, ale fazei lichide. ,elatia de echilibru redata de legea
lui 2enr0, ecuatia (3), se poate reda si sub forma e"primarii concentratiei ca raport molar:
(4)
*atorita domeniului restrans de valabilitate al relatiilor de echilibru prezentate
este indicat ca in calculele de dimensionare a utila!elor de absorbtie sa se utilizeze date de
echilibru obtinute din determinari e"perimentale, date ce sunt prezentate in literature sub
forma de tabele, grafice (diagrame sau monograme) sau ecuatii empirice.
)n cazul absorbtiei monocomponent izoterma si daca presiunea totala a sistemului
nu variaza sensibil (datorita absorbtiei insasi si rezistentei dispozitivelor interne de
contactare din utila!ul de absorbtie), operarea se poate considera izoterma (la p5ct) si
valoarea constantei de echilibru, 1
i
sau m
i
, pentru fiecare component, ramane aceeasi in
lungul utila!ului.
)n cazul in care absorbantul este un amestec lichid, componentul dizolvat in
lichidul principal influenteaza valoarea constantei de echilibru. *e e"emplu, pentru o
concentratie a 2
+
6 in faza gazoasa, p
i
57.+ barr, fractia molara la echilibru in faza lichida,,
solutie apoasa de dietanolamina (*$A), este "
i
57.-8, pentru o solutie apoasa de *$A de
479 gv, si repectiv "
i
57.4:, pentru o solutie apoasa de *$A de concentratie +7.49 gv.
Cand in procesul de absorbtie, prin alegerea absorbantului corespunzator, se
urmareste separarea simultana si selective a doi componenti din amestecul gazos,
echilibrul gaz-lichid pentru unul din componenti este influentat de concentratia celuilalt
component dizolvat in absorbent.
*e e"emplu, pentru eliminarea simultana si selectiva a 2
+
6 si C
+
din gazelle
reziduale se utilizeaza ca absorbent solutia apoasa de *$A de concentratie +7.49 gv la
temperature de +4
o
C.
Pentru o concentratie in faza gazoasa barr , concentratia la echilibru in
faza lichida este , daca absorbantul este lipsit de 2
+
6, si respective
daca absorbantul are o concentratie .
6pre deosebire de operatia de rectificare, unde amestecul de separate defineste
implicit ambele faze intre care are loc transferal de masa (difuzie echimolara in
contracurent), in cazul absorbtiei (difuzie peste un strat de inert), faza lichida adaugata
(absorbantul) poate fi selectata, cu e"ceptia situatiilor in care se doreste din motive
tehnologice obtinerea unei anumite solutii a componentului absorbit (2Cl, 2#
-
, etc.)
(flu"urile ; de faza gazoasa).
Alegerea absorbantului se face pe baza urmatoarelor considerente:
"olubilitatea #azului. Aceata trebuie sa fie ridicata pentru a se obtine solutii de
concentratie mare, ceea ce implica reducerea consumului de absorbent si a celui energetic
pentru operatia de desorbtie (abur), in cazul ca gazul absorbit este valoros si se doreste
obtinerea lui/ in general, absorbantul se alege dintre substantele de natura chimica
apropiata cu cea a gazului solubil/
$olatilitatea absorbantului. &a temperature de lucru aceasta trebuie sa fie mica pentru
a diminua pierderile cu gazul care iese din utila!ul de absorbtie/
$ascozitatea absorbantului. <rebuie sa fie redusa pentru a permite operarea la viteze
mari cu consum relative redus de energie de pompare/
Absorbantul trebuie sa fie neinflamabil, neto%ic, necorosiv, termostabil, sa aiba
temperatura &e con#elare scazuta, ieftin si usor &e procurat.
+. 6C2$=$ <$2#&>)C$ *$ 6$PA,A,$ P,)# A;6,;<)$
)n operatile de absorbtie intalnite in practica industriala unde are loc separarea
unuia sau mai multor componenti dintr-un gaz (gaz bogat) intr-un lichid (??sau
amestec) numit absorbent, in urma procesului de absorbtie rezulta, conform schemei, un
gaz sarac si un absorbant bogat, ultimul fiind trimis la o coloana de desorbtie sau stripare
in scopul regenerarii absorbantului si recuperarii componentelor absorbite in prima
coloana.
'ig. 6chema tehnologica generala a unui process de separare prin absorbtie
( . coloana de absorbtie/ + . coloana de stripare/ - . racitor-incalzitor/ 3 . incalzitor absorbent bogat/ 4 .
condensator-racitor/ : . racitor absorbent sarac/ @ . vas separare solute/ 8 . vas stocare (tampon) absorbent
sarac/ A . pompa alimentare absorbent bogat/ (7 . pompa alimentare absorbent sarac.
)n cele mai multe cazuri, pentru realizarea procesului de absorbtie-desorbtie se folosesc
coloane cu talere de diverse tipuri: talere cu clopotei, talere perforate (sita), talere cu
supape, etc.
a) Procedeul de separare a C
+
din gaze prin absorbtie in apa
$ste primul procedeu de purificare a gazelor cu presiuni ridicate si concentratii
mari de C
+
, cum sunt gazele de la sinteza amoniacului si unele gaze de zacamant cu
presiuni de :7-(+7atm, care uneori contin intre -7-A79 gv C
+
(restul fiind metan, azot,
etc.). $l a fost treptat inlocuit cu ale procedee mult mai eficiente, care folosesc absorbanti
cu solubilitate mult mai mare decat cea a apei si mult mai selectivi.
Cu toate acestea, in cazurile cand presiunea partiala a C
+
este mai mare de 3 atm
(de e". in cazul gazelor de la sinteza #2
-
, pB(: atm si concentratia C
+
este de +49 vol.)
procedeul de absorbtie cu apa se mai foloseste datorita urmatoarelor avanta!e:
- simplitatea schemei tehnologice ( nu necesita schimbatoare de caldura, coloana de
regenerare, refierbator si condensator)/
- procedeul nu necesita consum de caldura/
- absorbantul este e"treme de ieftin, nu reactioneaza cu C
+
,
+
sau alte impuritati,
prezinta o selectivitate evidenta pentru C
+
in amestec cu 2
+
, #
+
, C2
3
, etc.
Procedeul prezinta urmatoarele dezavanta!e:
- capacitate de absorbtie mica a apei fata de C
+
, ceea ce necesita cantitati mari de
absorbant, respective consum ridicat de energie pentru pompare/
- nu realizeaza grade mari de separare a C
+
si C
+
recuperat nu este de puritate
avansata/
- in cazul gazelor de la sinteza #2
-
conduce la pierderi mari de 2
+
si alti constituenti
valorosi din flu"ul gazos.
6chema tehnologica se concepe functie de scopul propus: purificarea gazului sau
recuperarea si imbutelierea C
+
din gaz. *e regula puritatea C
+
rezultat prin absorbtie
in apa este direct legata de compozitia gazului supus purificarii si de gradul de separare
(de absorbtie) a C
+
impus (dorit)/ cu cat gradul de absorbtie este mai mare (fi"at), cu
atat puritatea C
+
este mai mica.
b' (roce&eul &e separare a ")
*
prin absorbtie in apa
;io"idul de sulf este putin solubil in apa, absorbtia in apa fiind insotita de o
reactie de hidroliza,si de tendinta de hidratare.
Care creste cu descresterea temperaturii.
Absorbtia 6
+
in 2
+
este controlata de rezistenta ambelor filme de fluide.
Procedeul de recuperare a 6
+
prin absorbtie in apa poate fi aplicat cu rezultate
satisfacatoare numai in cazul gazelor cu un continut ridicat de 6
+
((7-(49), in acest caz
desorbtia 6
+
se face prin stripare cu abur, 6
+
-ul stripat fiind uscat, comprimat si
lichefiat.
Conform ecuatiei de hidroliza, solutia apoasa reprezinta un amestec de echilibru
format din 6
+
si de ioni de hidrogen. *eci, solubilitatea 6
+
in apa poate fi marita prin
reducerea concentratiei ionilor de hidrogen, lucru usor de realizat prin adaugarea unei
baze. Pe acest principiu se bazeaza precedeul ;attersea, care foloseste ca absorbent o
solutie alcalina diluata, de regula se adauga o cantitate foarte mica de carbonat de calciu
sub forma de suspensie, procedeul putand fi aplicat si pentru purificarea gazelor reziduale
(de cocs) cu un continut relative scazut de 6
+
(7.74--9).
6chema tehnologica a procedeului ;attersea
( . Coloana de absorbtie/ + . *ecantor/ - . 'iltru rotativ/ 3 . ,eactor de o"idare.
Pentru o tona de gaze de ardere se utilizeaza +7 t apa de rau si -7 Cg CaC
-
.
,eactia de o"idare cu aer, in reactorul (3), in scopul epurarii apei reziduale in vederea
deversarii la canal sau in rau, se realizeaza in prezenta de catalizator, solutie apoasa de
sulfat de =n. ,atia de aer necesara reactiei este de 3.- #m
-
D(777#m
-
gaz.
c' (roce&eul &e separare a +H
,
prin absorbtie in apa
Problema separarii #2- din gaze prin absorbtie se pune atat in cazul unor flu"uri
gazoase ce apar in procesul de fabricare prin sinteza a #2
-
si in cazul gazelor de la
hidrofinarea unor fractiuni petroliere dar mai ales in cazul gazelor rezultate in procesul de
cocsificare si gazificare a carbunelui, acestea reprezentand inca o sursa importanta de
(principala) de #2
-
.
)n acest ultim caz, gazele mai contin pe langa #2
-
si alti compusi cu azot (#
+
,
2C#, o"izi de azot si piridine) in functie de natura carbunilor, temperatura de cocsificare,
de cantitatea de vapori de apa adaugata, etc.
Concentratia componentilor cu azot in gazele tipice de cocserie:
- (7.4-(.4)9 vol azot liber/
- (.(9 vol #2
-
/
- (7.(-7.+4)9 vol 2C#/
- 7.7739 vol baze piridinice/
- 7.777(9 vol o"izi de azot.
Prin absorbtia #2- in apa, partial se elimina, 2C# si o"izi de azot.
Amoniacul fiind un gaz foarte solubil in apa, el se poate separa cu usurinta prin
absorbtie intr-o coloana cu talere sau cu umplutura folosind ca absorbent apa, obtinandu-
se o solutie apoasa amoniacala concentrate sau diluata, in functie de compozitia gazului,
presiunea din coloana, ratia de absorbent si numarul de talere, ce poate fi utilizata ca atare
in diverse scopuri sau se supune fractionarii in scopul recuperarii #2
-
pur.
>azele de cocserie contin si anumite cantitati de gaze acide ca: 2Cl, 2+6, 2C#,
C+ si acizi organici/ acesti acizi volatili reactioneaza cu #2- in timpul racirii si
condensarii partiale a gazului de la cocsificare formand saruri de amoniu (in principal
clorura de amoniu), numite Esaruri legateF, care, ca urmare a solubilitatii lor in apa se
separa partial in procesul de absorbtie, in timp ce sarurile de amoniu ale acizilor slabi
(carbonatul si bicarbonatul, sulfura si hidrosulfura de amoniu), usor disociabile, sunt
numite Esaruri libereF.
Pentru recuperarea #2- din gaze se folosesc trei procedee:
- Procedeul indirect ($uropa), se obtine o gama larga de produse: solutie apoasa
amoniacala diluata si concentrate, #2- pur, saruri de #23 ale acizilor slabi si tari/
- Procedeul direct, se obtine un singur produs si anume, sulfatul de amoniu/
- Procedeul semidirect (G6A), o combinatie a celor doua procedee anterioare, in care tot
#2- sau o parte din el se transforma in sarea de amoniu a unui acid tare, iar #2- ramas
nereactionat se prelucreaza conform procedeului indirect.
6e prezinta schema tehnologica a procedeului indirect de eliminare a #2
-
din
gazele de cocserie.
6chema tehnologica a procedeului indirect de separare a #2- din gazele de cocserie
( . $"haustor/ + . 'iltru electric/ - . Coloana primara de absorbtie/ 3 . Coloana secundara de absorbtie/ 4
. ,ezervor tampon/ : . Coloana de fractionare/
@ . Condensator partial/ 8 . ,eactor (saturator)/ A . %as stocare lapte de var.
>azul racit, preluat de e"haustorul ((), trecut prin filtrele electrice (+) pentru
eliminarea cetii de gudron, se alimenteaza in cele doua coloane de absorbtie, primara (-)
si secundara (3), legate in serie, in care circula in contracurent o solutie apoasa diluata de
de #2- si respective apa. *e la varful coloanei secundare (3) gazul, practice lipsit de
#2-, se trimite la instalatia de desulfurare. 6olutia amoniacala diluata ce paraseste blazul
coloanei primare (-) se uneste cu o parte din apa amoniacala de la faza de separare a
gudronului din gazul de cocserie in rezervorul tampon (4), de unde este pompata la varful
coloanei de fractionare (:), aportul de caldura in coloana efectuandu-se prin in!ectie
direct cu abur la baza coloanei. )n conditiile din coloana, sarurile de amoniu ale acizilor
slabi din solutie ((7 gDl saruri libere) se disociaza in partea de sus a coloanei, in timp ce
Esarurile legateF ale acizilor tari (: gDl saruri legate) se descompun in parte de !os a
coloanei prin adaugare de lapte de var din vasul de stocare (A).
%aporii de la varful coloanei (:), care contin #2-, gaze acide si vapori de apa,
sunt condensati partial in condensatorul (@), unde condenseaza cea mai mare parte din
vaporii de apa, apa condensate si saturate cu #2- si gaze acide la temperatura de
condensare fiind recirculata ca reflu" la varful coloanei. >azele necondensate sunt trimise
la un sistem de reactie (saturator) (8) cu acid sulfuric, unde amoniacul din gaz este
absorbit si transformat in sulfat de amoniu. Acest sistem de reactie este identic pentru
toate cele trei procedee. Gneori, vaporii de la varful coloanei (:) sunt condensati si
prelucrati in continuare in vederea obtinerii unei solutii amoniacale concentrate dar
impure/ se poate obtine si o solutie amoniacala concentrate pura daca inaintea condensarii
vaporilor se separa gazele acide. *in baza coloanei (:) rezulta o apa reziduala lipsita de
#2-, dar bogata in saruri de calciu, ce este eliminate la canalizare.
Avanta!ele procedeului:
- fle"ibilitatea procedeului, ceea ce confera obtinerea unei game largi de produse/
- independenta relativa a diferitelor faze ale procedeului/
- asigura o indepartare totala a gudronului din gaz.
*ezavanta!ul procedeului:
- necesitatea recircularii unor debite mari de solutii, ceea ce ridica cheltuielile de
investitie si de operare (dimensiunile utila!elor, energie de pompare si consum mare de
abur.
&' (roce&eul Estasol-an
$ste un procedeu care se poate utilize fie numai pentru eliminarea 2+6 din gaze
foarte sarace in hidrocarburi C
++
(de e". din gazul metan), fie pentru eliminarea 2+6
simultan cu absorbtia si recuperarea de hidrocarburi in cazul purificarii gazelor bogate cu
continut mare de C
++
.
6e bazeaza pe absorbtia fizica a 2
+
6 si a hidrocarburilor in tributilfosfat (<;'),
(C
3
2
A
)
-
P
3
, folosit ca absorbent.
Avanta!ele absorbantului utilizat:
- <;' are o mare putere de solubilizare a 2+6 si in general a compusilor cu sulf, deci de
sulfurare a gazelor/
- <;' prezinta o mare selectivitate pentru 2+6 in prezenta de C+, ceea ce permite o
indepartare avansata a compusilor cu 6, simultan cu o eliminare redusa a C+/ la gaze cu
raport 2+6DC+ ridicat, procedeul pentru obtinerea unui gaz acid cu un continut redus de
C+, apt pentru obtinerea sulfului prin procedeul Claus/
- <;' permite absorbtia simultana a gazelor acide si a hidrocarburilor, absorbantul
actionand ca un agent de purificare a gazelor dar si ca absorbent al hidrocarburilor,
procedeul putand fi utilizat pentru desulfurarea atat a gazelor bogate cat si a celor sarace
in hidrocarburi/
- <;' are densitate, vascozitate si presiune de vapori mici/
- <;' nu are tendinta de spumare, nu este to"ic si se produce la scara industriala
(plastifiant, solvent si agent antispumant)
6chema tehnologica a procedeului $6<A6&%A#
pentru desulfurarea gazelor sarace in C++
( . 6eparator picaturi/ + . Coloana de absorbtie/ - . %as detenta/ 3 . ,acitor/
4,:,8 . %as degazare prin detenta/ @ . Compresor/ A,(4,(:,(A . pompa/
(7 . ,acitor . incalzitor/ (( . )ncalzitor/ (+ . Coloana de desorbtie/
(- . Condensator/ (3 . %as separare/ (@ . Coloana de stripare/ (8 . 6uflanta.
>azele impurificate cu 2+6, dupa trecerea prin vasul de separare de picaturi ((),
sunt alimentate in coloana de absorbtie (+) la p5:.Aatm. Pe la varful coloanei este
eliminate gazul purificat si apoi trecut in vasul de detenta (-) si valorificat functie de
compozitia sa.
Absorbantul bogat in 2+6 si metan (BC
++
) paraseste baza coloanei de absorbtie
(+), se raceste in racitorul (3) si intra apoi in doua trepte successive de degazare, (4) si
(:), prin detenta, in scopul eliminarii metanului absorbit in coloana (+) ca urmare a p
i

ridicate a acestuia in gazul de alimentare. =entinand in treapta a doua de degazare (:) o
anumita presiune (p5@.4atm) este posibil sa se reduca continutul de metan la +9 din
totalul gazului dizolvat in <;'. >azul de la partea superioara a celor doua vase de
degazare (detenta) se comprima cu compresoarele (@) si se recircula in coloana de
absorbtie (+) sub punctual de introducere a gazului de alimentare.
Absorbantul bogat rezultat din vasul de detenta (:) se degazeaza in continuare in
vasul de detenta (8) la presiunea atmosferica. Pe la partea superioara rezulta o parte din
gazelle acide si putin metan, iar pe la partea inferioara absorbantul partial regenerat, care
este poluat cu pompa (A), trecut prin schimbatorul de caldura ((7) si preincalzitor ((() si
apoi introdus la varful coloanei de desorbtie ((+), desorbtia facandu-se prin in!ectare
directa cu abur. Produsul de varf al coloanei de desorbtie ((+) se condenseaza partial in
condensatorul ((-) si apoi alimentat in vasul separator ((3) unde, pe la varf se separa
gazul acid iar la baza condensatul, care o parte se alimenteaza cu pompa ((4) la baza
coloanei ((+) si o parte, cu a!utorul pompei ((:), in varful coloanei de stripare ((@),
striparea facandu-se cu aerul furnizat de suflanta ((8). )n acest mod se elimina complet
2+6 din condensate, amestecul de (aer+2+6) rezultat la varful coloanei de stripare ((@)
fiind utilizat la instalatia Claus.
Absorbantul complet regenerat de la baza coloanei ((+) este preluat de pompa
((A), trecut prin schimbatorul ((7) si apoi introdus la varful coloanei de absorbtie(+). Prin
racirea absorbantului bogat in racitorul (3) este posibila mentinerea unui nivel de
temperature in vasul (8) sufficient de scazut incat solutia partial regenerate de la baza
vasului (8) sa asigure in preincalzitorul ((7) o racier suficienta a solutiei regenerate in
coloana ((+).
e' (roce&eul (urisol
$ste o licenta &urgi (>ermania), se aplica la eliminarea tuturor componentilor
acizi din gaze de sinteza si gaze naturale prin absorbtie fizica in #-metilpirolidona
(#=P).
6e disting trei cazuri de aplicare a acestui procedeu:
- reducerea continutului ridicat de C+ din gaze la valori relative scazute/
- eliminarea globala a componentilor acizi pana la concentratii reziduale moderate,
folosind pentru regenerarea absorbantului #=P un simplu vas de vaporizare prin detenta/
- eliminarea selectiva a 2+6.
f) (roce&eul "ele%ol
&icenta Allied Chemical Corp., se aplica pentru eliminarea compusilor cu sulf si a
C+ din diverse surse de gaze (gaze de cocserie, gaze de rafinarie si gaze naturale) prin
absorbtie fizica in dimetileterpolietilenglicol, denumit commercial absorbent 6ele"ol.
Absorbantul are o mare capacitate de absorbtie pentru compusii cu sulf fiind
capabil sa actioneze in acelasi timp si ca agent de deshidratare.
6e obtin gaze purificate sub ( ppm sulf total si un continut de apa de 7.((+ gD#m
-
.
6chema tehnologica a procedeului 6$&$H&
( . Coloana de absorbtie/ + . Coloana de desorbtie/ -,3,4 . %as degazare.