FORMARE PROFESIONALA D.A.L.

SRL
CONSTANTA

PROIECT DE ABSOLVIRE
LABORANT CHIMIST

DETERMINAREA VASCOZITATII CONVENTIONALE

COORDONATOR: ABSOLVENT:

Prof. VALENTIN BIBAN GRIGORE NICOLETA

CONSTANTA

-2022-

1
 CUPRINS

CAPITOLUL 1

– CONSIDERENTE TEORETICE SI DEFINITIE

CAPITOLUL 2

-PREGATIREA DETERMINARII VASCOZITATII CONVENTIONALE

CAPITOLUL 3

-PROCSUL TEHNOLOGIC SI OBTINERTEA REPERULUI

CAPITOLUL 4

-NORME DE S.S.M P.S.I IN LABORATORUL DE CHIMIE

1
 PROCEDURĂ SPECIFICĂ DE ÎNCERCARE
DETERMINAREA VÂSCOZITĂŢII
CONVENŢIONALE
CAPITOLUL 1

CONSIDERENTE TEORETICE: fluidele curg sub acţiunea gravitaţiei. Unele opun

rezistenţǎ curgerii libere, datoritǎ frecǎrilor interioare. Cu cât frecǎrile interioare sunt
mai intense cu atât lichidul este mai vâscos. Stratul de lichid care vine în imediata
apropiere a suprafeţei respective stǎ aproape nemişcat în timp straturile superioare se
deplaseazǎ din ce în ce mai repede. (trecerea prin orificii, prin conducte). Vâscozitatea
reprezintă o caracteristică a fiecărui lichid.
DEFINITIE: Vâscozitatea este proprietatea fluidelor de a opune rezistență la curgere,
datorită frecării interioare când straturile lor adiacente se deplasează unele față de
altele.
TIUPURI DE VASCOZITATI:
1. Vâscozitatea dinamică
2. Vâscozitatea cinematică
3. Vâscozitatea convențională

SCOP:
Prezenta procedură specifică de încercare descrie regulile şi responsabilităţile
pentru determinarea vâscozităţii convenţionale cu vâscozimetrul Engler.

DOMENIU DE APLICARE:
1. Procedura specifică de încercare se aplică în cadrul Biroului Controlul Calităţii
Produsului- Laboratoare, de către personalul desemnat în Lista de definire a
încercărilor acreditate,cod PG-04-F1- 04.

1
 2. Procedura specifică de încercare se aplică pentru produse petroliere lichide:
ţiţei, motorină, păcură, combustibil IFO, uleiuri.
3. Caracteristica determinată este vâscozitatea convenţională la diferite
temperaturi, cele uzuale fiind: 20°C, 50°C, 80°C şi 100°C. Echipamentul de
încercare folosit este Vâscozimetrul Engler manual cu încălzire electrică, tip
Lauda, Walter Herzog.

PLAN DE OPERAŢIUNI PREGĂTITOARE PENTRU ÎNCERCAREA DE

LABORATOR

DENUMIREA OPERAŢIUNII SI DOCUMENTUL CARE PREVEDE

CRITERII PENTRU ACCEPTARE/RESPINGERE
1. Verificarea stadiului de actualizare a standardelor şi a procedurii de încercare
-Lista standardelor aplicabile pentru metodele de încercare/ eşantionare, cod PSP-03-
F5-04
-Lista procedurilor specifice de încercare pe tip de produs, cod PG-04-F4-04
2. Pregătirea echipamentului de protecţia muncii din dotare şi verificarea respectării
normelor de securitate
-Normative pentru echipamente de protecţia muncii pentru activitatea de
încercare/eşantionare
-SR ISO 3165 – Eşantionarea produselor chimice de uz industrial. Securitatea în
eşantionare
-Instrucţiuni de securitatea muncii la lucrul cu vâscozimetrul Engler.
-Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă pentru laborant
-Fişe tehnice de securitate: ţiţei, păcură, motorină, uleiuri, combustibili, acetonă,
toluen
3. Verificarea condiţiilor de mediu STAS 117 nu prevede condiţii de mediu de lucru.
Încercarea se execută în condiţii de mediu uzuale ( temperatură = 15 – 25 °C )
4. Pregătirea echipamentului pentru eşantionare
5. Pregătirea materialelor de referinţă, a reactivilor şi a materialelor de
laborator

1
-STAS 117
-SR EN ISO 3696 pentru calitatea apei distilate
-SR ISO 3310-1 pentru calitatea sitei de filtrare

6. Pregătirea echipamentului pentru încercare

-Fişa echipamentului de încercări/măsurări ptr. vâscozimetru Engler manual cu
încălzire electrică, tip Lauda
-STAS 117
-Fişele echipamentului de încercări/măsurări ptr. termometre (baie şi produs)
-Fişa echipamentului de încercări/măsurări ptr. cronometru
-Etichete
-CE pentru:viscozimetru Engler,termometre,cronometru

CAPITOULU 2
PREGATIREA MATERIALELOR DE REFERINTA, A REACTIVILOR SI A
MATERIALELOR DE LABORATOR:

1. Se verifică integritatea balonului tip Engler (colb) cu repere la 100 cm3 şi la 200
cm3 şi termenul de valabilitate al etalonării (din CE al acestuia, conform listei
cu sticlărie de măsurare certificată disponibilă/afişată în locaţie).
2. Se pregăteşte sita pentru filtrare produs indicată în STAS 117, pct.4.1.4, cu
caracteristicile precizate în SR ISO 3310-1 pentru cod 0315, şi un vas curat
pentru încălzirea produsului.
3. Pentru încălzire produs se pregăteşte fie o baie de apă, fie ansamblul alcătuit
din: trepied-sită material ceramic-bec de gaz.
4. Se asigură cantităţi adecvate de toluen şi acetonă, solvenţi necesari spălării şi
uscării echipamentului după efectuarea încercării, în funcţie de produsul
încercat.
5. În cazul verificării constantei aparatului, ca măsură de asigurarea calităţii
rezultatelor, se verifică calitatea apei distilate, care trebuie să corespundă
specificaţiei din SR EN ISO 3696 pentru calitate 3.

1
 6. Responsabilul de încercare pregăteşte materialele de laborator, sticlăria şi
reactivii şi semnează pentru confirmarea execuţiei acestor pregătiri în Caiet de
lucru, cod PG-04-F2-04, al încercării.

PREGATIREA ECHIPAMNETELOR PENTRU INCERCARE:

Se verifică starea funcţională şi stadiul etalonării consemnate pe eticheta cod PS-
13-E1-06 ataşată vâscozimetrului Engler.
Se verifică termenul de valabilitate al etalonării pentru termometre şi cronometru,
echipamente de măsurare şi monitorizare folosite ca accesorii ale vâscozimetrului
Engler, consultând listele disponibile/afişate în laborator. Termometrele necesare, în
funcţie de temperatura de execuţie a încercării, sunt precizate în STAS 117, redat mai
jos:
Domeniu de măsurare: 0-55 / 0-105 °C
Diviziuni: 0,2 / 0,5 °C
Se verifică starea de curăţenie a vasului cilindric cu orificiu calibrat (vas pentru
încercare), a tijei de obturare şi a termometrelor. După caz, se clătesc cu un solvent
adecvat ( uzual toluen) şi se usucă bine prin ştergere cu hârtie de filtru de laborator.
Se verifică poziţionarea corectă a termometrelor şi orizontalitatea vâscozimetrului,
procedând conform regulilor din Fişa echipamentului de încercări/măsurări nr.
4/31/43, cod PS-13-F5- 06.
Se umple vasul cilindric exterior (baia) cu lichidul adecvat, după cum se precizează
în STAS 117, pct. 4.1.4 (apă distilată sau ulei), în funcţie de temperatura de măsurare
a vâscozităţii (apă distilată pentru temperaturi de încercare <95°C şi ulei cu punct de
inflamabilitate peste 180°C, pentru temperaturi de încercare ≥95°C).
Responsabilul de încercare verifică echipamentul de încercare şi semnează pentru
confirmarea verificării în Caiet de lucru, cod PG-04-F2-04, al încercării.

INREGISTRAREA PRIVIND VERIFICAREA CONDITIILOR PREALABILE

EXECUTIEI INCERCARII:

1
Înainte de execuţia fiecărei încercări, se verifică respectarea condiţiilor prealabile
încercării confirmând efectuarea operaţiunilor pregătitoare şi conformitatea cu
condiţiile specificate în Planul precizat la pct. 5.1.2 al prezentei proceduri, prin
înregistrare şi semnătură, astfel:
- Responsabilul de eşantionare semnează in Registru de evidenţă încercări şi Rapoarte
de încercare,

cod PSP-03-F1-04 şi în Caiet de eşantionare, cod PSP-13-F2-03, pentru verificările

aferente punctelor \2 şi 4 din Planul de operaţiuni pregătitoare pentru încercarea de
laborator.
- Responsabilul de încercare semnează in Caiet de lucru, cod PG-04-F2-04, al
încercării pentru verificările aferente punctelor 1, 2, 3, 5 şi 6 din Planul de operaţiuni
pregătitoare pentru încercarea de laborator.

PRINCIPIUL METODEI:
Vâscozitatea este proprietatea fluidelor de a opune rezistenţă la curgere, ca rezultat al
frecării interne dintre moleculele acestora. Vâscozitatea produselor petroliere este o
funcţie de presiune şi temperatură şi oferă indicaţii asupra condiţiilor de pompabilitate
prin conducte.
Principiul metodei este descris în STAS 117 la punctul 4.1 şi constă în măsurarea
timpului de curgere a unui anumit volum de produs printr-un tub calibrat, în condiţii
definite prin construcţia echipamentului, şi raportarea acestuia la constanta
vâscozimetrului Engler.Constanta vâscozimetrului este definită în STAS 117 la
pct.4.1.7 ca fiind timpul necesar curgerii a 200 cm3 de apă, la 20 °C. Se exprimă în
secunde şi are valorile în intervalul: 50…52

CAPITOLUL 3

MOD DE LUCRU:
Modul de lucru este descris în STAS 117 la punctul 4.1.6, iar etapele execuţiei
încercării se evidenţiază în logigrama următoare

1
1
1
1
PREGATIREA PROBEI DE INCERCARE:
Se pregăteşte proba de încercat conform STAS 117, pct. 4.1.5. Pregătirea presupune,în
cazul produselor vâscoase, încălzire la cca 50°C pentru fluidizare, urmată de filtrare
prin sită metalică cu caracteristicile precizate la pct.5.1.2.5 din procedură, sau doar
filtrare prin sită pentru celelalte produse
Referitor la volumul/masa probei de încercat, se specifică: „ la reperul de nivel”.
Exactitatea măsurării nu este precizată. Pentru balonul tip Engler (colb) este precizat
volumul de 200 ± 0,1 cm3. .
CALCULUL SI EXPRIMAREA REZULTATELOR:
Se execută calculul. Algoritmul de calcul, unităţile de măsură şi semnificaţia
simbolurilor sunt prevăzute în STAS 117 la pct. 4. Rezultatul se exprimă în °E,
menţionându-se şi temperatura la care s-a efectuat încercarea. Nu se precizează în
standard numărul de zecimale cu care se raportează rezultatele. Rezultatele pentru
fiecare încercare se înregistrează în Caiet de lucru, cod PG-04-F2-04, al încercării. Se
calculează şi se înregistrează în acelaşi Caiet de lucru, ca rezultat final al măsurării,
media acelor rezultate duble pentru acelaşi eşantion care se încadrează în limitele
repetabilităţii standardului de metodă de încercare.

1
CAPITOLUL 4

NORME DE PROTECTIE A MUNCII IN LABORATORUL DE CHIMIE:

· Pentru a preveni accidentele în laboratorul de chimie, se vor respecta următoarele
reguli generale de tehnica securităţii muncii:
· Intrarea în laboratorul de chimie se face abia după terminarea pauzei.
· Este interzis alergatul în laborator.
· Persoanele cu părul lung şi-l vor strânge la spate în timpul efectuării experimentelor
chimice.
· Nu se consumă băutură sau mâncare în laboratorul de chimie.
· Având rol de protecţie a pielii şi îmbrăcămintei, purtarea halatului este obligatorie
pentru orice persoană care lucrează în laborator. Halatul trebuie să fie alb, curat,
confecţionat din pânză de bumbac.
· La efectuarea unor experienţe explozive este necesară purtarea ochelarilor de
protecţie.
· Se va păstra ordinea şi curăţenia pe mesele de lucru ale elevilor.
· Pentru evitarea unor reacţii secundare vesela şi aparatura de laborator se utilizează
doar în stare perfectă de curăţenie. Acestea se vor spăla cu amestecuri alcaline şi
apă distilată, fără a se utiliza nisipul, deoarece la vasele de sticlă apar fisuri şi la
încălzire sticla se va sparge uşor.
· Lucrările de laborator se vor efectua cu cantităţile de substanţe indicate în
instrucţiuni, cu vase şi aparatură adecvate lucrărilor, după verificarea prealabilă a
aparaturii respective.
· Este strict interzisă folosirea reactivilor din ambalaje fără etichetă.
· Se interzice categoric gustarea şi chiar contactul cu pielea a substanţelor chimice.
· Mirosirea substanţelor se va face cu grijă, prin ţinerea vasului la distanţă şi
apropierea vaporilor care se degajă prin mişcarea mâinii deasupra acestuia.
· Manipularea reactivilor solizi se face cu linguri sau spatule curate.

1
· Soluţiile de reactivi pentru analiză nu se vor scoate cu pipeta direct din flacon ci mai
întâi se toarnă cantitatea necesară ăntr-un pahar curat, din care apoi se face
pipetarea. Se va avea în vedere ca la transvazarea lichidelor să se ţină borcanul cu
eticheta spre palmă pentru a evita deteriorarea acesteia.
· Substanţele foarte volatile se manipulează în nişe şi deasupra unei chiuvete.
· În cazul în care se lucrează cu substanţe inflamabile, este necesară stingerea surselor
de căldură din laborator. Orice început de incendiu provocat de substanţe volatile
inflamabile se opreşte imediat, după caz, cu nisip, o pătură sau cu extinctorul.
· Nu este permisă impurificarea reactivilor în timpul manipulării. Nu este permisă
folosirea aceleaiaşi ustensile pentru mai mulţi reactivi decât după spălare şi uscare.
· Reactivii nu vor fi cântăriţi direct pe talerele balanţei, ci pe sticle de ceas sau în fiole
de cântărire, iar cei urât mirositori sau toxici numai în flacoane închise.
· Acizii concentraţi (H2SO4, HCl, HNO3 etc.) se toarnă cu mare atenţie, ştergându-se
picăturile prelinse cu azbest şi apoi cu cârpă sau hârtie.
· Rămăşiţele de substanţe periculoase (metale alcaline, fosfor, acizi concentraţi, baze
etc.) nu se vor arunca la canal, deoarece pot provoca explozii puternice şi acţiuni
corozive şi, de aceea, vor fi introduse în vase speciale şi neutralizate. De asemenea,
lichidele nemiscibile cu apa şi inflamabile (benzina, benzenul etc.) nu se vor arunca
la canal, deoarece în spaţiul subteran al canalizării se vor evapora, formând
amestecuri explozive cu aerul ce pot exploda la aruncarea în canal a chibriturilor
sau ţigărilor aprinse
· Se interzice îndreptarea eprubetei cu orificiul către colegi în cazul încălzirii la
flacără.
· Manipularea reactivilor explozivi (nitroderivaţi, cloraţi, percloraţi, peroxizi, acic
percloric etc.) trebuie făcută cu foarte mare atenţie.
· Nu este permisă lovirea substanţelor care explodează sau încălzirea lor la o
temperatură apropiată de cea de descompunere.
· Fărâmiţarea alcaliilor, a calciului sodat, iodului, sărurilor acidului cromic, a
substanţelor ce dau pulbere toxică, precum şi turnarea soluţiilor de amoniac
concentrat, trebuie să se execute sub nişă. Acidul sulfuric concentrat se toarnă

1
 întotdeauna peste apă şi nu invers, încet şi sub agitare, în vase rezistente la căldură,
reacţia fiind puternic exotermă.

· Aprinderea becurilor de gaz se va face treptat pentru a evita pătrunderea flacărei în

interior. În caz de pătrundere, se va închide robinetul, lăsând becul să se răcească
complet, după care se va aprinde din nou, micşorând curentul de aer. În cazul
robinetelor defecte, unde există scăpări de gaz, verificările nu se fac cu chibrituri,
ci prin pensulare cu soluţie de săpun.
· Este interzisă aprinderea arzătoarelor de gaz sau fitilelor spirtierelor cu bucăţele de
hârtie plimbate de la o masă la alta.
· Este interzis a se lăsa aprinse becurile de gaz, lămpile de spirt sau alte aparate de
încălzire, la plecarea din laborator, chiar şi pentru scurt timp. În cazul în care se
descoperă pierderi de gaze combustibile sau de vapori de benzină se va aerisi
încăperea, prin deschiderea ferestrelor, până la dispariţia completă a mirosului de
gaz; se vor stinge, totodată, becurile de gaz de la ventilul principal şi celelalte surse
de încălzire.
· Folosirea sticlăriei de laborator se va face cu respectarea următoarelor măsuri de
prevenire a accidentelor:

· prinderea baloanelor de distilare, a biuretelor sau recipientelor în stative se va efectua

cu ajutorul clemelor prevăzute cu apărători de plută sau cauciuc;
· paharele, baloanele şi celelalte lichide de laborator ce conţin lichide fierbinţi nu se
pun direct pe masă, ci pe o placă de azbest asu alte materiale termoizolante;
· încălzirea vaselor cu pereţi subţiri nu se face direct în flacără, ci pe o sită de azbest,
sub agitare continuă.
o După terminarea lucrărilor de laborator, mesele de lucru se vor elibera complet,
aşezându-se la locul lor întreaga aparatură, ustensilele şi reactivii necesari lucrării
de laborator.
o La plecarea din laboratorul de chimie se va avea în vedere verificarea instalaţiilor
electrice, de gaz şi de apă.

1
1