UNIVERSITATEA PETROL I GAZE DIN PLOIETI FALCULTATEA: TEHNOLOGIA PETROLULUI I PETROCHIMIE CATEDRA DE INGINERIE CHIMICA I A MEDIULUI

PROIECT DE AN

PROCESE DE TRANSFER DE MAS

Student, An IV, grupa

Conductor, Prep. Ing. Fendu Elena M.

PLOIETI

PROIECTUL TEHNOLOGIC AL UNEI INSTALAII DE FRACIONARE MULTICOMPONENT

CUPRINS

Date de proiectare Schema tehnologic a instalaiei 1. Calculul tehnologic pentru coloana 1 de fracionare multicomponent 1.1 Bilanul material 1.2 Parametrii de regim 1.3 Numrul de echilibre teoretice necesare pentru prima coloan 1.4 Calculul diametrului si a nlimii coloanei 1 2. Calculul tehnologic pentru coloana 2 de fracionare multicomponent 2.1 Bilanul material 2.2 Parametrii de regim 2.3 Numrul de echilibre teoretice necesare pentru a II-a coloan 2.4 Calculul diametrului si a nlimii coloanei 2 3. Calculul tehnologic pentru coloana 3 de fracionare multicomponent 3.1 Bilanul material 3.2 Parametri de regim 3.3 Numrul de echilibre teoretice necesare pe a III-a coloan 3.4 Calculul diametrului i a nlimii coloanei 3 Anex Schema tehnologic automatizat a instalaiei de fracionare multicomponent Bibliografie

DATE DE PROIECTARE Alimentare:

Compozitia: Component C2 xfi, [Link] 0,0 C3 0,1 2 iC4 0,1 5 nC4 0,2 0 iC5 0,2 4 nC5 0,25

4 Debitul 12 t/an

Alimentarea primei coloane se va considera la punct de fierbere.

Conditii de operare:

Temperaturile din vasele de reflux : 40 oC Coloana I - Componeti cheie: - Grade de recuperare : Coloana II - Componenti cheie: - Grade de recuperare: Coloana III - Componeti cheie: - Grade de recuperare : usor: iC4 cu = 0,94 greu: nC4 cg = 0,95 usor: nC4 cu = 0,95 greu: iC5 cg = 0,95 usor: C3 cu = 0,96 greu: iC4 cg = 0,94

Distributia componetilor cheie:

SCHEMA TEHNOLOGIC A INSTALAIEI DE FRACIONARE MULTICOMPONENT

V1

V2

V3

L1

Ts D1

L2

Ts D2

L3

Ts D3

F1

F2

F3

V1'

V2'

V3'

B1 L1' L2'

B2 L3'

B3

Fig.1 Schem a instalatiei de fractionare m ulticomponent

CAPITOLUL I CALCULUL TEHNOLOGIC PENTRU COLOANA 1 DE FRACIONARE MULTICOMPONENT

1.1.

Bilanul material
V1

L1

Ts D1 C2, C3, iC4

F1 C2, C3, iC4, nC, iC5, nC5

V1'

L1'

B1 C3, iC4, nC4, iC5, nC5

Fig.1 Coloana 1 de fractionare amestec multimcomponent F = B + D F .x fi = [Link] + D.x di f i = d i + bi

unde fi, bi, di prezint debitul parial pentru componentul i n alimenare, n produsul de baz respectiv produsul de vrf, kmol/h. Debit alimentare = 12000 kg/h

Tabel 1.1 Distributia componentilor intre varf si baza

Comp. C2 C3 iC4 nC4 iC5 nC5 Total Fr. Masice, % 0,04 0,12 0,15 0,20 0,24 0,25 1,00 Debite masice, kg/h 480 1440 1800 2400 2880 3000 12000 M, kg/kmo l 30 44 58 58 72 72 Mm=59, 10 Alimentare fi, kmol/h [Link]. ,% 16,000 32,727 31,034 41,379 40 41,666 202,6 0,0789 0,161 0,153 0,204 0,197 0,205 1,000 Produs distilat di, [Link]. kmol/ ,% h 16,000 0,3246 31,418 0,6376 1,862 0,0378 0 0 0 0 0 0 49,28 1,000 Produs de baza bi, [Link]., kmol/ % h 0 0 1,309 0,00863 29,172 0,1900 41,379 0,2695 40 0,2605 41,666 0,2714 153,53 1,000

La varf: di(C2) = 12000*0,04 = 480 kg/h di(C3) = 12000*0,12*0,96 = 1382,4 kg/h di(iC4) = 12000*0,15*0,06 = 108 kg/h La baza: bi(C3) = 12000*0,12*0,04 = 57,6 kg/h bi(iC4) = 12000*0,15*0,94 = 1692 kg/h 1.2. Calculul parametrilor de regim

Calculul presiunii in separator Din PROII, folosind un stream sau flash si considerand alimentarea la punct de fierbere si temperatura in separator = 40oC , se obtine presiunea in separator: ps = 23,78bar. Calculul presiunii la varful coloanei Cunoscand presiunea in separator, adaugam o valoare din literatura pentru caderea de presiune din condensator, se determina presiunea la varful coloanei: pvc = ps + pc = 23,78 + 0,3 bar = 24,08 bar. Calculul presiunii in baza coloanei Presupunem o cadere de presiune pe taler p = 0,01 bar, si un numar de talere teoretice Ntt = 50, se obtine: pb = pvc + Ntt * 0,01 = 24,08 + 50*0,01 = 24,58 bar.

 Determinarea profilului de temperatura pe coloana Folosim un shortcut (in PROII), si specificatiile: p = 24,33 bar, alimentare la punct de fierbere si gradele de recuperare, alegem din rezultatele obtinute in urma simularii 23 de talere teoretice, taler de alimentare 9. Utilizand Distillation (in PROII), cu specificatiile: Numar de talere = 23, taler de alimentare = 9, presiunea in separator 23,78 bar, si gradele de recuperare C3 = 0,96, iC4 = 0,94, obtinem profilul de temperatura pe coloana.

COLUMN T1
150.0

Te m pe r a tur e

120.0

Temperature (C)

90.0

60.0

30.0

0 0 5.0 10.0 15.0 20.0 25.0

Tray Num ber

Figura 2 Profil de temperatura pe coloana 1

1.3.

Determinarea numarului de echilibre teoretice necesare pentru prima coloana

Dupa cum am mentionat in subcapitolul precedent, folosind un shortcut si specificatiile: pmed = 24,33 bar, alimentarea la punct de fierbere si gradele de recuperare C3 = 0,96, iC4 = 0,94, obtinem in urma simularii urmatoarele date:
Ntt Taler alimentare Rmin Rreflux 23 9 2,9948 4,492

Nmin 1.4.

13,72255

Calculul diametrului si a inaltimii coloanei

Calculul Diametrului Diametrul coloanei 1 de fractionare se obtine din simularea coloanei, utilizand un FI = 80%, Ntt = 23, taler alimentare = 9. Se obtine: Di (zona superioara) = 1067mm Di (zona inferioara) = 1372 mm Calculul inaltimii Iv= 1,0 m ( nlimea n vrful coloanei) Ib=1,0 m (nlimea n baza coloanei) NTR - numrul de talere reale din coloan se calculeaz cu relaia:
N TR = N tt Em

Unde: Em eficacitatea medie global se calculeaz cu relaia OConnell: E m = 0,49 (10 3 m l ) 0, 245 l este viscozitatea fluxului de alimentare, o citim din raportul simularii
l = 0,07049 cP = 0,07049 10 3 kg / m s

Din profilul de presiuni rezultat in urma simularii coloanei, s-a obtinut o pm = 23,885 bar m reprezint volatilitarea relativ medie a alimentrii la Tm i Pm pe coloan m = 1,798
E m = 0,49 (10 3 1,798 0,07049 10 3 ) 0, 245 = 0,813 N 23 N TR = t t = = 28,3 N R = 29 talere E m 0,813

C 1

= 29 1 0,609 + 1 + 1 = 19,05 m

Sarcinile termice si necesarul de agenti termici pentru condesator si refierbator se citesc din raportul de simulare al coloanei:
Tabel 1.2
6

Sarcina termica, kcal/h*10

Necesarul de agenti termici, kg/h

Condensator Refierbator

1,144 1,281

63535 2617,2

CAPITOLUL II CALCULUL TEHNOLOGIC PENTRU COLOANA 2 DE FRACIONARE MULTICOMPONENT 2.1 Bilanul material

V2

L2

Ts D2 C3, iC4, nC4, iC5, nC5

F2 C3, iC4, nC4, iC5, nC5

V2'

L2'

B2 iC4, nC4, iC5, nC5

Fig.3 Coloana 2 de fractionare amestec multicomponent

Produsul de baz din prima coloana se introduce n coloana a doua ca alimentare. Acesta cnd intr n coloana adoua, datorit diferenei de presiuni ntre dou coloane Pm 2 < Pm1 , este parial vaporizat.

Tabel 2.1 Distributia componentilor intre varf si baza

Comp. C2 C3 iC4 nC4 iC5 nC5 Total Alimentare fi, kmol/h 0 1,3062 29,1096 40,5989 39,9077 41,5750 152,500 [Link]., % 0 0,00856 0,1909 0,2662 0,2617 0,2727 1,000 Produs distilat di, [Link]. kmol/h , % 0 0 1,3062 0,0180 28,630 0,3944 38,569 0,5314 1,9954 0,0275 2,084 0,0287 72,586 1,000 Produs de baza bi, [Link]., kmol/h % 0 0 0 0 0,4804 0,00682 2,0300 0,0254 37,192 0,4747 39,491 0,4942 79,914 1,000

di(nC4) = 40,5989*0,95 = 38,5689 kmol/h di(iC5) = 39,9077*0,95 = 37,9123 kmol/h 2.2. Calculul parametrilor de regim

Calculul presiunii in separator Din PROII, folosind un stream sau flash si considerand alimentarea la punct de fierbere si temperatura in separator = 40oC, se obtine presiunea in separator: ps = 4,42bar. Calculul presiunii la varful coloanei Cunoscand presiunea in separator, adaugam o valoare din literatura pentru caderea de presiune din condensator, se determina presiunea la varful coloanei: pvc = ps + pc = 4,42 + 0,3 bar = 4,72 bar. Calculul presiunii in baza coloanei Presupunem o cadere de presiune pe taler p = 0,01 bar, si un numar de talere teoretice Ntt = 50, se obtine: pb = pvc + Ntt * 0,01 = 4,72 + 50*0,01 = 5,22 bar.
Determinarea profilului de temperatura pe coloana

Folosim un shortcut (in PROII), si specificatiile: p = 4,42 bar, alimentare la punct de fierbere si gradele de recuperare, alegem din rezultatele obtinute in urma simularii, 12 de talere teoretice si taler de alimentare 6. La Ts = 40oC obtinem din shortcut - ps2 = 4,42 bar; la Ts = 40oC obtinem din shortcut ps3 = 5,60 bar(presiunea in separatorul coloanei 3). Deci presiunea debitului de alimentare a coloanei 3 este mai mica decat presiunea calculata pe talerul de alimentare, astfel vom folosi pe coloana 2 Ts = 47oC si ps = 5,34 bar. Utilizand Distillation (in PROII), cu specificatiile: Numar de talere = 12, taler de alimentare = 6, presiunea in varful coloanei 5,34 bar, caderea de presiune pe taler = 0,01 bar si gradele de recuperare nC4 = 0,95, iC5 = 0,95, obtinem profilul de temperatura pe coloana.
COLUMN T2
95.0

Temperature

85.0

Temperature (C)

75.0

65.0

55.0

45.0 0 2.50 5.00 7.50 10.00 12.50

Tray Number

Figura 4 Profil de temperatura pe coloana 2

2.3.

Determinarea numarului de echilibre teoretice necesare pentru prima coloana

Dupa cum am mentionat in subcapitolul precedent, folosind un shortcut si specificatiile: p = 4,22 bar, alimentarea la punct de fierbere si gradele de recuperare C3 = 0,95, iC4 = 0,95, obtinem in urma simularii urmatoarele date:
Ntt 12

Taler alimentare Rmin Rreflux Nmin

6 1,29566 1,944 6,40049

2.4.

Calculul diametrului si a inaltimii coloanei

Calculul Diametrului Diametrul coloanei 2 de fractionare se obtine din simularea coloanei, utilizand un FI = 80%, Ntt = 12, taler alimentare = 6. Se obtine: Di (zona superioara) = 1067mm Di (zona inferioara) = 1067mm Calculul inaltimii Iv= 1,0 m ( nlimea n vrful coloanei) Ib=1,0 m (nlimea n baza coloanei) NTR - numrul de talere reale din coloan se calculeaz cu relaia:
N TR = N tt Em

Unde: Em eficacitatea medie global se calculeaz cu relaia OConnell: E m = 0,49 (10 3 m l ) 0, 245 l este viscozitatea fluxului de alimentare, o citim din raportul simularii
l = 0,06751cP = 0,06751 10 3 kg / m s

Din profilul de presiune rezultat in urma simularii coloanei 2, sa obtinut pm = 5,39bar m reprezint volatilitarea relativ medie a alimentrii la Tm i Pm pe coloan m = 2,057
E m = 0,49 (10 3 2,057 0,06751 10 3 ) 0, 245 = 0,795 N 12 N TR = t t = = 15,1 N R = 16 talere E m 0,795

= 16 1 0,609 + 1 + 1 = 11,14 m

 Sarcinile termice si necesarul de agenti termici pentru condesator si refierbator -se citesc din raportul de simulare al coloanei:
Tabel 2.2.
6

Sarcina termica, kcal/h*10

Necesarul de agenti termici, kg/h

Condensator Refierbator

1,587 1,061

88158,68 2168,46

Capitolul III CALCULUL TEHNOLOGIC PENTRU COLOANA 3 DE FRACIONARE MULTICOMPONENT 3.1. Bilanul material
V3

L3

Ts D3 C3, iC4, nC4

F3 C3, iC4, nC4, iC5, nC5

V3'

L3'

B3 iC4, nC4, iC5, nC5

Fig.5 Coloana 3 de fractionare amestec multicomponent Tabel 3.1 Distributia componentilor intre varf si baza
Comp. Alimentare fi, [Link]., Produs distilat di, [Link]. Produs de baza bi, [Link].,

C2 C3 iC4 nC4 iC5 nC5 Total

kmol/h 0 1,306 28,6300 38,5696 1,9954 2,0841 75,5858

% 0 0,0180 0,3944 0,5314 0,0275 0,0287 1,000

kmol/h 0 1,3062 26,9122 1,9285 0 0 30,1474

,% 0 0,0433 0,8927 0,0640 0 0 1,000

kmol/h 0 0 1,7178 36,6412 1,9954 2,0841 42,4384

% 0 0 0,0405 0,8634 0,0470 0,0491 1,000

di(nC4) = 28,6300*0,94 = 26,9122 kmol/h di(iC4) = 38,5696*0,95 = 36,6412 kmol/h 3.2. Calculul parametrilor de regim

Calculul presiunii in separator Din PROII, folosind un stream sau flash si considerand alimentarea la punct de fierbere si temperatura in separator = 40oC, se obtine presiunea in separator: ps = 5,6 bar. Calculul presiunii la varful coloanei Cunoscand presiunea in separator, adaugam o valoare din literatura pentru caderea de presiune din condensator, se determina presiunea la varful coloanei: pvc = ps + pc = 5,6 + 0,3 bar = 5,9 bar. Calculul presiunii in baza coloanei Presupunem o cadere de presiune pe taler p = 0,01 bar, si un numar de talere teoretice Ntt = 50, se obtine: pb = pvc + Ntt * 0,01 = 5,9 + 50*0,01 = 6,4 bar. Determinarea profilului de temperatura pe coloana Folosim un shortcut (in PROII): ps = 5,6 bar, alimentare la punct de fierbere si gradele de recuperare, alegem din rezultatele obtinute in urma simularii, 34 de talere teoretice si taler de alimentare 16. La Ts = 40oC obtinem din shortcut - ps3 = 5,60 bar. Din simularea coloanei 3 se obtine ca presiunea fluxului de alimentare este mai mica decat presiunea de pe talerul de alimentare obtinuta prin simulare, deci pentru a elimina aceasta problema, in simularea coloanei 3 vom folosi ts = 37,7oC si ps = 5,20 bar.

Utilizand Distillation (in PROII), cu specificatiile: Numar de talere = 34, taler de alimentare = 16, presiunea in varful coloanei 5,20 bar, caderea de presiune pe taler = 0,01 bar si gradele de recuperare iC4 = 0,94, nC4 = 0,95, obtinem profilul de temperatura pe coloana.

COLUMN T3
56.0

Tem per a tur e

52.0

Temperature (C)

48.0

44.0

40.0

36.0 0 10.0 20.0 30.0 40.0

Tray Num ber

Figura 6 Profil de temperatura pe coloana 3

3.3.

Determinarea numarului de echilibre teoretice necesare pentru prima coloana

Dupa cum am mentionat in subcapitolul precedent, folosind un shortcut: p = 5,6 bar, alimentarea la punct de fierbere si gradele de recuperare C3 = 0,94, iC4 = 0,95, obtinem in urma simularii urmatoarele date:
Ntt Taler alimentare Rmin Rreflux Nmin 34 16 7,14947 10,724 20,867

3.4.

Calculul diametrului si a inaltimii coloanei

 Calculul Diametrului Diametrul coloanei 3 de fractionare se obtine din simularea coloanei, utilizand un FI = 80%, Ntt = 34, taler alimentare = 16. Se obtine: Di (zona superioara) = 1219mm Di (zona inferioara) = 1219mm Calculul inaltimii Iv= 1,0 m ( nlimea n vrful coloanei) Ib=1,0 m (nlimea n baza coloanei) NTR - numrul de talere reale din coloan se calculeaz cu relaia:
N TR = N tt Em

Unde: Em eficacitatea medie global se calculeaz cu relaia OConnell: E m = 0,49 (10 3 m l ) 0, 245 l este viscozitatea fluxului de alimentare, o citim din raportul simularii l = 0,13388 cP = 0,13388 10 3 kg / m s Din profilul de presiune rezultat in urma simularii coloanei 3, sa obtinut pm = 5,36bar m reprezint volatilitarea relativ medie a alimentrii la Tm i Pm pe coloan m = 1,388
E m = 0,49 (10 3 1,388 0,13388 10 3 ) 0, 245 = 0,740 N 34 N TR = t t = = 45,95 N R = 46 talere E m 0,740

C3

= 46 1 0,609 + 1 + 1 = 29,41 m

E 1 1

2 3 4 5 6 7 S 1 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 T 1 2 3

S 2

E 3 1

S 4

5 S 3

7 E 2 T 3

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 3 4

S 6

S 7 9

10

11 T 2 1 2 S 5

E 4

Fig.7 Schema instalatiei de fractionare amestec multicomponent simulare PROII

C2 C3

Apa (Agent de racire )

PC101

PC 102

PC201 PC 202

PC 301 PC302

IC4
TI202 TI302

TI 105

LC303

FIC 101

FC104 TI104

LC103

TI 203 FC201

LC203

FC301

TI303 FC303

Alimentare
TI101 TC101

FC103 TC 201

FC203

T1
LC101

T2
LC201 TC301

T3
LC301

TI102

Ref.1

Ref.2 LC102 LC202

Ref.3 LC302

Abur sarutat

FC102

FC202

FC302

IC5 NC5 NC4

Fig. 8 Schema automatizata a unei instalatii de fractionare ameste multicomponent

Bibliografie 1. ***PRO/II, Reference Manual; 2. Marinoiu, V., Paraschiv, N., Automatizarea proceselor chimice, vol. 2, Editura Tehnic, 1992; 3. omoghi, V., .a., Proprieti fizice utilizate n calcule termice i fluidodinamice, Editura U.P.G., Ploieti, 1997;