Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE din PLOIESTI

FACULTATEA: TEHNOLOGIA PETROLULUI SI PETROCHIMIE SPECIALIZAREA:


PRELUCRAREA PETROLULUI SI PETROCHIMIE
CATEDRA: INGINERIA PRELUCRARII PETROLULUI SI PROTECTIA MEDIULUI

PROIECT DE SEMESTRU
DISCIPLINA: PROCESE DE TRANSFER DE MASA

INDRUMATOR:

STUDENT:

Asist. Ing. NICOLAE MARILENA

Ploieti,2015

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE din PLOIESTI


FACULTATEA: TEHNOLOGIA PETROLULUI SI PETROCHIMIE SPECIALIZAREA:
PRELUCRAREA PETROLULUI SI PETROCHIMIE
CATEDRA: INGINERIA PRELUCRARII PETROLULUI SI PROTECTIA MEDIULUI

TEMA PROIECT:
PROIECTAREA TEHNOLOGICA A UNEI INSTALATII DE
FRACTIONARE MULTICOMPONENT

INDRUMATOR:

STUDENT:

Asist. Ing. NICOLAE MARILENA

CUPRINS

Introducere
Date de proiectare
Schema tehnologic a instalaiei
1. Calculul tehnologic pentru coloana 1 de fracionare multicomponent
1.1 Calculul distributiei componentilor in coloana de fractionare
1.2 Calculul parametrilor de regim pe coloana de fractionare (presiuni, temperatura la varf, temperatura
in vasul separator si temperatura in baza coloanei)
1.3 Determinarea numarului de talere teoretice din coloana de fractionare
1.4 Dimensionarea coloanei de fractionare (diametru si inaltime)
1.5 Calculul necesarului de agenti termici in instalatie (apa de racire la condensator si abur la refierbator)
2. Calculul tehnologic pentru coloana a 2-a de fracionare multicomponent
2.1 Calculul distributiei componentilor in coloana de fractionare
2.2 Calculul parametrilor de regim pe coloana de fractionare (presiuni, temperatura la varf, temperatura
in vasul separator si temperatura in baza coloanei)
2.3 Determinarea numarului de talere teoretice din coloana de fractionare
2.4 Dimensionarea coloanei de fractionare (diametru si inaltime)
2.5 Calculul necesarului de agenti termici in instalatie (apa de racire la condensator si abur la
refierbator)
3. Calculul tehnologic pentru coloana a 3-a de fracionare multicomponent
3.1 Calculul distributiei componentilor in coloana de fractionare
3.2 Calculul parametrilor de regim pe coloana de fractionare (presiuni, temperatura la varf, temperatura
in vasul separator si temperatura in baza coloanei)
3.3 Determinarea numarului de talere teoretice din coloana de fractionare
3.4 Dimensionarea coloanei de fractionare (diametru si inaltime)
3.5 Calculul necesarului de agenti termici in instalatie (apa de racire la condensator si abur la refierbator)
Anex Schema tehnologic a instalaiei de fracionare amestec multicomponent
Bibliografie

INTRODUCERE

Fractionarea reprezinta cea mai folosita si raspandita operatie de separare a amestecurilor in


componente pure sau fractiuni. Din acest motiv, problema separarii prin fractionare a amestecurilor

binare, dar mai ales a celor multicomponente a capatat in ultimele decenii o dezvoltare deosebita,
debitele prelucrate si puritatile componentelor separate la scara industriala intrecand orice asteptari.
Amestecurile multicomponente sunt acele amestecuri care contin cel putin trei componenti in
concentratii semnificative.
Desi la baza fractionarii amestecurilor multicomponente stau aceleasi principii si relatii de
calcul ca in cazul fractionarii sistemelor binare, aplicarea lor este mult mai complexa.
Daca exceptam cazul coloanelor complexe de fractionare cu multe alimentari si produse
laterale sau cazul coloanelor de distilare primara atiteiului sau de distilare in vacuum a titeiului,
coloana clasica de fractionare a amestecurilor multicomponente este similara celei in cazul binarului,
alimentarea F fiind scindata intr-un produs de varf D,numit distilat, si un produs de baza B, numit
reziduu.Operatia este astfle condusa incat separarea sau taierea sa se realizeze intre doi constituienti
ai amestecului cu volatilitati adiacente, denumiti componenti cheie: componentul cheie usor cu
volatilitate mai mare si componentul cheie greu cu volatilitate mai mica.
Componentul cheie usor defineste scopul procesului de fractionare.
In unele cazuri este posibil ca unul dintre componentii amestecului care ar trebui sa fie aleasa
drept component cheie sa se gaseasca intr-o concentratie foarte mica in fluxul de alimentare. In aceste
cazuri, in loc sa se specifice separarea componentului cheie minor se prefera sa se aleaga componentul
urmator superior (mai volatil) sau inferior (mai putin volatil).
In mod obisnuit, separarea in componente pure a unui amestec multicomponent constituit din c
componente necesita (c-1) coloane de fractionare indiferent de schema tehnologica aleasa.

DATE DE PROIECTARE
Alimentare:

Compozitia:
Component

C2

C3

iC4

nC4

iC5

nC5

xfi, fr.masice 0,025 0,3 0,205 0,16 0,18 0,13


Debitul 22 t/an
Coloanele sunt echipate cu talere cu supape.

Conditii de operare:
Temperaturile din vasele de reflux : 40 oC
Distributia componetilor cheie:
Coloana I
- Componeti cheie:
usor: C3
- Grade de recuperare :
cu = 0,96
Coloana II
- Componenti cheie:
usor: iC4
- Grade de recuperare:
cu = 0,96
Coloana III
- Componeti cheie:
usor: nC4
- Grade de recuperare :
cu = 0,97

greu: iC4
cg = 0,97
greu: nC4
cg = 0,985
greu: iC5
cg = 0,96

CAPITOLUL I
CALCULUL TEHNOLOGIC PENTRU COLOANA 1 DE FRACIONARE
MULTICOMPONENT

1.1Calculul distributiei componentilor in coloana de fractionare

Fig.1 Coloana 1 de fractionare amestec multimcomponent


Debit alimentare = 22000kg/h
Tabel 1.1 Distributia componentilor intre varf si baza
Comp.
C2
C3
iC4
nC4
iC5
nC5
Total

Fr.Masice,
%
0.025
0.3
0.205
0.16
0.18
0.13
1.00

Debite
masice, kg/h
550
6600
4510
3520
3960
3960
22000

Produs distilat
di, kmol/h fr.mol., %
550
6336
135.3
0
0
0
7021.3

1.2 Calculul parametrilor de regim

Calculul presiunii in separator


6

0.078
0.902
0.02
0
0
0
1.000

Produs de baza
bi, kmol/h fr.mol., %
0
264
4374.7
3520
3960
2860
14978.7

0
0.018
0.292
0.235
0.264
0.191
1.000

Din PROII, folosind un stream si considerand alimentarea la punct de fierbere si temperatura in


separator = 40oC , se obtine presiunea in separator:
ps = 17.22bar.

Calculul presiunii la varful coloanei

Cunoscand presiunea in separator si adaugand o valoare din literatura pentru caderea de presiune
din condensator, se determina presiunea la varful coloanei:
pvc = ps + pc = 17.22 + 0,3 bar = 17.52 bar.

Calculul presiunii in baza coloanei

Cunoscand presiunea la varful coloanei si adaugand o valoare din literatura pentru caderea de
presiune pe coloana, se determina presiunea in baza coloanei:
pb = pvc + pcol = 17.52 + 0,2 = 17.72 bar.

1.3 Determinarea numarului de talere teoretice necesare pentru coloana 1


Folosind un shortcut si specificatiile: p =17.22 bar, alimentarea la punct de fierbere si gradele
recuperare C3 = 0.96, iC4 = 0.97, obtinem in urma simularii urmatoarele date:
Ntt
Taler alimentare
Rmin
Rreflux
Nmin

20
12
1.85968
2.790
12

1.4 Dimensionarea coloanei de fractionare

Calculul diametrului

Diametrul coloanei 1 de fracionare se obine din simularea coloanei, utiliznd:


FI = 80%, Ntt = 20, taler alimentare = 12.
Se obtine: Ds (zona superioara) = 1372mm
Di (zona inferioara) = 1829mm
Deoarece Di-Ds>0.3m, fiecare zon se construiete cu diametrul rezultat din calcul.

Calculul inalimii

Iv= 1 m ( nlimea n vrful coloanei)


Ib=1 m (nlimea n baza coloanei)
NTR - numrul de talere reale din coloan se calculeaz cu relaia:

N TR

N tt
Em

Unde: Em eficacitatea medie global se calculeaz cu relaia OConnell:


E m 0,49 (10 3 m l ) 0, 245
l -viscozitatea fluxului pe talerul de alimentare, o citim din raportul simulrii
l 8.0928 10 5 kg / m s
k
m c.u ,unde kc.u i kc.g se citesc din raportul simulrii
k c. g

m = 1,7515
E m 0,49 (10 3 1,7515 8.0828 10 5 ) 0, 245 0,791

N TR

Nt t
Em

20
25.29 N R 25 talere
0,791

I C1 (25 1) 0.609 1 1 16.2m

1.5 Calculul necesarului de agenti termici in instalatie (apa de racire la condensator si abur la
refierbator)
Se citesc din raportul de simulare al coloanei:
Tabel 1.2
-6

Sarcina termica, kcal/h*10

Necesarul de agenti termici,


kg/h

Condensator

2.282

190140.056

Refierbator

3.054

6129

CAPITOLUL II
CALCULUL TEHNOLOGIC PENTRU COLOANA 2 DE FRACIONARE
MULTICOMPONENT
2.1 Calculul distributiei componentilor in coloana de fractionare

Fig. 2 Coloana 2 de fractionare amestec multicomponent

Produsul de baz din prima coloana se introduce n coloana a doua ca alimentare. Acesta
este parial vaporizat datorit diferenei de presiune dintre cele 2 coloane.
Tabel 2.1 Distributia componentilor intre varf si baza
Componenti
C2
C3
iC4
nC4
iC5
nC5
Total

fi, kg/h
0.0415
264.0183
4374.7307
3507.6597
3959.9851
2859.9960
14966.4312

di, kg/g
0.0415
264.0183
4199.73
52.615
0
0
4516.4

fr.masice, %
0,0001
0,0584
0.9299
0.0116
0
0
1.000

bi, kg/h
0
0
175.0007
3455.0447
3959.9851
2859.9960
10450.031

fr.masice, %
0
0
0,0167
0,3306
0.3789
0.2738
1.000

2.2 Calculul parametrilor de regim

Calculul presiunii in separator

Din PROII, folosind un stream si considerand alimentarea la punct de fierbere si temperatura in


separator = 40oC , se obtine presiunea in separator:
ps = 5.862bar.

Calculul presiunii la varful coloanei

Cunoscand presiunea in separator si adaugand o valoare din literatura pentru caderea de presiune
din condensator, se determina presiunea la varful coloanei:
pvc = ps + pc = 5.862 + 0,3 bar = 6.162 bar.

Calculul presiunii in baza coloanei

Cunoscand presiunea la varful coloanei si adaugand o valoare din literatura pentru caderea de
presiune pe coloana, se determina presiunea in baza coloanei:
pb = pvc + pcol = 6.162 + 0,2 = 6.362 bar.

2.3 Determinarea numarului de talere teoretice necesare pentru coloana 2


Folosind un shortcut si specificatiile: p =5.862 bar, alimentarea la punct de fierbere si gradele
recuperare C3 = 0.96, iC4 = 0.985, obtinem in urma simularii urmatoarele date:
Ntt
Taler alimentare
Rmin
Rreflux
Nmin

53
31
6.31875
9.478
33

2.4 Dimensionarea coloanei de fractionare

Calculul diametrului

Diametrul coloanei 2 de fracionare se obine din simularea coloanei, utiliznd:


FI = 80%, Ntt = 53, taler alimentare = 31.
Se obtine: Ds (zona superioara) = 1676mm
Di (zona inferioara) = 1676mm
Deoarece Di-Ds<0.3m, coloana se construiete cu diametrul de 1.676m.

Calculul inalimii

Iv= 1 m ( nlimea n vrful coloanei)


Ib=1 m (nlimea n baza coloanei)

10

NTR - numrul de talere reale din coloan se calculeaz cu relaia:


N TR

N tt
Em

Unde: Em eficacitatea medie global se calculeaz cu relaia OConnell:


E m 0,49 (10 3 m l ) 0, 245
l -viscozitatea fluxului pe talerul de alimentare, o citim din raportul simulrii
l 1.2942 10 4 kg / m s
k
m c.u ,unde kc.u i kc.g se citesc din raportul simulrii
k c. g

m = 1,2887
E m 0,49 (10 3 1,7515 8.0828 10 5 ) 0, 245 0,760

N TR

Nt t
Em

53
69.74 N R 70 talere
0,760

I C1 (70 1) 0.609 1 1 44.02m

2.5 Calculul necesarului de agenti termici in instalatie (apa de racire la condensator si abur la
refierbator)
Se citesc din raportul de simulare al coloanei:
Tabel 2.2
-6

Sarcina termica, kcal/h*10

Necesarul de agenti termici,


kg/h

Condensator

3.391

282606.779

Refierbator

2.878

5777

CAPITOLUL III
11

CALCULUL TEHNOLOGIC PENTRU COLOANA 3 DE FRACIONARE


MULTICOMPONENT
3.1 Calculul distributiei componentilor in coloana de fracionare

Fig.3 Coloana 3 de fractionare amestec multicomponent


Tabel 3.1 Distributia componentilor intre varf si baza
Componenti
C2
C3
iC4
nC4
iC5
nC5
Total

fi, kg/h
4.8335E-21
3.2905E-07
175.0201
3455.0340
3959.9851
2859.9959
10450.082

di, kg/g
4.8335E-21
3.2905E-07
175.0201
3316.833
158.4
0
3650.3

fr.masice, %
0.0480
0.9086
0.0434
0
1.000

3.2 Calculul parametrilor de regim

12

bi, kg/h
0
0
0
138.201
3801.851
2859.9959
6799.782

fr.masice, %
0
0
0
0.0203
0.5591
0.4206
1.000

Calculul presiunii in separator

Din PROII, folosind un stream si considerand alimentarea la punct de fierbere si temperatura in


separator = 40oC , se obtine presiunea in separator:
ps = 3.8bar.

Calculul presiunii la varful coloanei

Cunoscand presiunea in separator si adaugand o valoare din literatura pentru caderea de presiune
din condensator, se determina presiunea la varful coloanei:
pvc = ps + pc = 3.8 + 0,3 bar = 4.1 bar.

Calculul presiunii in baza coloanei

Cunoscand presiunea la varful coloanei si adaugand o valoare din literatura pentru caderea de
presiune pe coloana, se determina presiunea in baza coloanei:
pb = pvc + pcol = 4.1 + 0,2 = 4.3 bar.

3.3 Determinarea numarului de talere teoretice necesare pentru coloana 3


Folosind un shortcut si specificatiile: p =3.8 bar, alimentarea la punct de fierbere si gradele
recuperare C3 = 0.97, iC4 = 0.96, obtinem in urma simularii urmatoarele date:
Ntt
Taler alimentare
Rmin
Rreflux
Nmin

15
7
1.67711
2.516
8

3.4 Dimensionarea coloanei de fracionare

Calculul diametrului

Diametrul coloanei 3 de fracionare se obine din simularea coloanei, utiliznd:


FI = 80%, Ntt = 15, taler alimentare = 7.
Se obtine: Ds (zona superioara) = 1067mm
Di (zona inferioara) = 1067mm
Deoarece Di-Ds<0.3m, coloana se construiete cu diametrul de 1.067m.

Calculul inalimii

Iv= 1 m ( nlimea n vrful coloanei)


Ib=1 m (nlimea n baza coloanei)
NTR - numrul de talere reale din coloan se calculeaz cu relaia:

13

N TR

N tt
Em

Unde: Em eficacitatea medie global se calculeaz cu relaia OConnell:


E m 0,49 (10 3 m l ) 0, 245
l -viscozitatea fluxului pe talerul de alimentare, o citim din raportul simulrii
l 1.4514 10 4 kg / m s
k
m c.u ,unde kc.u i kc.g se citesc din raportul simulrii
k c. g

m = 2.2057
E m 0,49 (10 3 1,7515 8.0828 10 5 ) 0, 245 0,648

N TR

Ntt
Em

15
23.16 N R 23 talere
0,648

I C1 (23 1) 0.609 1 1 15.40m

3.5 Calculul necesarului de ageni termici in instalaie (apa de racire la condensator si abur la
refierbator)
Se citesc din raportul de simulare al coloanei:
Tabel 3.2
-6

Sarcina termica, kcal/h*10

Necesarul de agenti termici,


kg/h

Condensator

1.358

113138.400

Refierbator

1.253

2516

14

Anexa. Schema tehnologica a instalatiei de fractionare amestec multicomponent

Bibliografie
1. ***PRO/II, Reference Manual;
2. Marinoiu, V., Paraschiv, N., Automatizarea proceselor chimice, vol. 2, Editura Tehnic,
1992;
3. omoghi, V., .a., Proprieti fizice utilizate n calcule termice i fluidodinamice,
Editura U.P.G., Ploieti, 1997;