Sunteți pe pagina 1din 3

Se amestecă un debit de 10 moli/h CO2 cu un debit de aer pur. Amestecul rezultat conţine 8,7% (mol) CO2.


se calculeze:

a. Debitul molar de amestec, (mol/h);

b. Debitul molar de oxigen (mol/min).

O instalaţie de uscare a săpunului produce 1200 kg/h săpun conţinând 15% masă apă. Conţinutul de apă al
săpunului la intrarea în uscător este de 25% masă. Aerul utilizat pentru uscare conţine 0,3% masă apă. S-a
constatat ca o funcţionare eficientă a uscătorului se realizează pentru un raport între debitul de aer uscat şi
debitul de săpun umed de 3:1. Să se întocmească bilanţul de materiale al uscătorului.

O coloană în care are loc absorbţia în apă a SO2 din aer lucrează în următoarele condiţii:
- concentraţia SO2 la intrarea în coloană y1 = 0,06;
- concentraţia SO2 la ieşirea din coloană y2 = 0,001;
- debitul gazului 500 Nm3/h.
Concentraţia SO2 în soluţia care iese din coloana de absorbţie este 90% din concentraţia la echilibru. Ecuaţia
curbei de echilibru este Y *  1,5 X 1,5 . Să se determine debitul de apă necesar în proces.

Un amestec de gaze provenind de la clorurarea metanului are următoarea compoziţie: CH 4 – 10%, CH3C1 –
20%, CH2Cl2 – 27%, CHCl3 – l9%, CCl4 – 24% (procente molare). Să se calculeze:

a. masa moleculară medie a amestecului;

b. fracţiile masice ale componenţilor amestecului;

c. debitul molar corespunzător unui debit masic de 1000 kg/h.

Să se determine debitul de aer necesar într-un uscător funcţionând în regim staţionar dacă:
- debitul de material umed la intrarea în uscător este 1000 kg/h;
- umiditatea iniţială a materialului umed: 40% raportată la materialul umed;
- umiditatea finală a materialului la ieşirea din uscător: 2,5% raportată la materialul umed;
- conţinutul în umezeală al aerului la intrarea în uscător: 0,011 kg/kg aer uscat;
- conţinutul în umezeală al aerului la ieşirea din uscător: 0,03 kg/kg aer uscat.

Într-o instalaţie de evaporare cu două trepte de evaporare se concentrează 6.000 kg/h soluţie de NH4N03 de la
concentraţia iniţială de 6% până la concentraţia finală de 45%. După prima treaptă de evaporare concentraţia
soluţiei este de 20%. Să se calculeze debitele necunoscute.
Într-o instalaţie de evaporare în trei trepte, cu circulaţie în echicurent, se concentrează o soluţie apoasă de
NaOH de la concentraţia iniţială de 8% până la concentraţia finală de 40%. Debitul de soluţie diluată alimentat
în instalaţie este de 10.000 kg/h. Debitul de vapori rezultat din fiecare evaporator este cu 11% mai mare decât
cel obţinut din evaporatorul precedent. Să se stabilească bilanţul de materiale al instalaţiei de evaporare.

Într-o instalaţie de evaporare în trei trepte, care funcţionează în echicurent, se concentrează o soluţie apoasă cu
concentraţia iniţială de 10% până la concentraţia finală de 45%, debitul soluţiei concentrate fiind de 1500 kg/h.
Să se întocmească bilanţul de materiale al instalaţiei de evaporare ştiind că din evaporatorul 2 se evaporă cu 9%
mai multă apă decât din evaporatorul 1, iar din evaporatorul 3 se evaporă cu 12% mai multă apă decât din
evaporatorul 2.

Într-o coloană de rectificare se separă un amestec pentan-hexan cu un debit de 100 kmol/h, conţinând 30% mol
pentan. Distilatul rezultat conţine 95% mol pentan, iar reziduul 90% mol hexan. Să se calculeze debitele masice
de distilat şi reziduu.

O coloană de rectificare produce 1.100 kg/h distilat, care conţine 98,5% (masă) component uşor volatil şi 3,650
kg/h reziduu cu un conţinut de 96,6% (masă) component greu volatil. Raportul de reflux este 2,94. Să se
determine: a) conţinutul în component uşor volatil al amestecului de alimentare (% masă); b) debitul de vapori
(în kg/h) care trece din coloană în condensator.

Într-o instalaţie de rectificare se separă 10 t/h amestec de compoziţie: 30% benzen, 40% toluen şi 30% xilen.
Cunoscând compoziţia distilatului: 98% benzen, 1,5% toluen şi a reziduului: 1,5% benzen, 53,5% toluen, să se
calculeze debitele molare de distilat şi de reziduu produse de coloană (concentraţiile sunt date în procente
molare).

Să se arate care din următoarele seturi de date propuse pentru o instalaţie de rectificare a aerului lichid are
semnificaţie fizică şi de ce. Să se rezolve problema pentru setul de date corect:
a. G1 =100 kmol/h; x11= 0,2089., x12=0,7808, x21=0,93, x22=0,03, x23=0,0.
b. G1=100 kmol/h; x21=0,90, X32=0,953, x11=0,2098, x12=0,7808, x23=0,0
(notaţii: G1- alimentare, G2 - distilat, G3 – reziduu. Componenţii:1 - oxigen, 2 - azot, 3 - argon).

Un rezervor prevăzut cu agitator este plin cu soluţie cu concentraţia 30%. La un moment dat se începe
introducerea unui debit de 1,5 kg/s apă. Ştiind că volumul rezervorului este 3 m 3, să se calculeze timpul după
care concentraţia la ieşirea din rezervor va fi 5%. Debitul de soluţie care iese din rezervor este egal cu cel al
apei introduse.
Un rezervor cu amestecare perfectă este plin cu 60 kg H 2O. Se începe introducerea unui debit de 10 kg/h sare
solubilă şi a unui debit de 80 kg/h H 2O. Soluţia este eliminată din rezervor cu un debit de 60 kg/h. După cât
timp concentraţia din rezervor va fi de 2%?

Într-un vas, considerat cu amestecare perfectă, se găsesc 8 m3 soluţie HCl cu concentraţia iniţială de 3% masă.
La un moment dat se începe alimentarea vasului cu un debit de 3 kg/s soluţie HCl cu concentraţia de 25% masă
simultan cu evacuarea unui debit de soluţie egal cu cel din alimentare. Considerând densităţile soluţiilor
constante şi egale cu densitatea apei, să se calculeze: a) după cât timp concentraţia soluţiei din vas va fi de 20%;
b) concentraţia soluţiei din vas după 30 min.

O instalaţie de purificare a gazelor rezultate de la arderea cărbunilor are capacitatea de a reduce conţinutul de
SO2 din gaze de la 2% la 0,05%. Concentraţia de SO 2 admisă este de 0,5%. Să se determine raportul de ocolire
(by-pass). Baza de calcul este 1kg/min gaz.

Într-o coloană de rectificare se separă un debit de 150 kmol/h amestec acetonă – apă. Concentraţia acetonei în
amestecul de alimentare este 40% (masă), concentraţia apei în distilat este 5% (masă), iar concentraţia acetonei
în reziduu este 2% (masă). Cifra de reflux este G ML/GMD = 2. Să se calculeze debitele de distilat, reziduu şi
vapori care rezultă din coloană.