Sunteți pe pagina 1din 25

1

Facultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice


Catedra de Sisteme Biotehnice



Tema de Proiect la Disciplina Sisteme de Transport

Titlul Temei:

Transportorul Pneumatic




Student : Ivancu Bogdan Adrian
Grupa : 733


Universitatea POLITEHNICA Bucuresti
Anul Universitar: 2009-2010
2



Cuprins





1.Date de calcul

2.Studiul solutiilor constructive similar

3. Solutia constructiva de transport

4. Calculul parametrilor principali

5.Calculul si constructia partilor componente ale transportoarelor
pneumatice



3

1.Date de calcul
Capacitatea de lucru: 1 [kg/s]
Material transportat: paie
Lungimea: 20 [m]


2.Studiul solutiilor constructive similare

Destinatie, constructie, clasificare
Transportoarele pneumatice asigura transportul materialelor in vrac, cu granulatie mica,
pe orice directie si orice traseu, pe distante relativ mari, pana in 2 km pe orizontala si 100 m pe
verticala. Transportul se efectueaza pe o conducta prin care circula amestec de material si aer ca
agent de transport, datorita diferentei de presiune realizata la capetele acesteia. Ajuns la
destinatie, amestecul de material si aer este separat astfel incat materialul transportat este
depozitat intr-un buncar sau alt mijloc de depozitare, iar aerul, dupa ce a fost curatat de praf, este
evacuat in atmosfera. Transportoarele prezinta simplitate, constructivitate si exploatare, asigura
racirea materialului in timpul transportului, asigura capacitate de lucru mare de pana la 300 t/h
dar necesita un consum ridicat de energie.
Un transportor pneumatic se compune din :
dispozitivul de alimentare care asigura amestecul material-aer.
conductele care asigura traseul de transportat.
sistemul de separare si curatire plasat la punctul de descarcare, cu rolul de a
separa materialul transportat de aer .
ventilatorul care produce diferenta de presiune necesara transportului.
Dupa destinatia transportoarelor pneumatice, acestea pot fi independente sau subansamble ale
unor masini agricole.Din punct de vedere functional transportoarele pneumatic pot fi cu aspiratie,
cu refulare sau mixte. La transportoarele pneumatice cu aspiratie (anexa 44), la capatul de
destinatie al conductei de transport (5) se aplica o depresiune datorita ventilatorului (7) in timp
ce la capatul de alimentare al acesteia fixat de moara cu ciocane (2), presiunea este cea
atmosferica.
4

Transportoarele pneumatice cu aspiratie sunt indicate pentru transportul materialelor din
mai multe locuri in unul singur pe distante relativ mici. Transportoarele pneumatice cu refulare
(anexa 40) sunt compuse dintr-un ventilator (paletele ventilatorului sunt fixate pe rotorul morii
cu ciocane 5) care realizeaza o presiune de 2-3 bari. Aerul refulat de conducta de transport (3)
este amestecat cu materialul din camera de macinare a morii, care in acest caz constituie
dispozitivul de alimentare. Amestecul este deplasat la sistemul de separate (1) si curatire (4).
Acest transportor este indicat in cazul transportului materialului dintr-un loc in mai multe locuri
pe distante relativ mari. In cazul transportoarelor pneumatice mixte (fig.2.1), pe prima portiune a
conductei aflata intre moara cu ciocane (4) si ventilatorul (5) transportul materialului se face prin
aspiratie iar pe restul conductei (intre ventilator si ciclonul (8)) transportul materialului se face
prin refulare.
Datorita depresiunii create de ventilatorul (5) si datorita faptului ca viteza curentului de
aer este mai mare decat viteza de plutire a materialului macinat, acesta este absorbit din moara cu
ciocane (4) si refulat in ciclonul (8) unde are loc separarea materialului de aer deoarece in ciclon,
viteza curentului de aer scade sub viteza de plutire a materialului.Materialul este evacuat din
ciclon cu ajutorul ecluzei (6) la sistemul de insacuire. Aerul este curatat de praf in filtru cu panza
(7) si apoi evacuat in atmosfera, iar impuritatile sunt colectate intr-un sac.

Figura 2.1 Transportorul pneumatic al morii MC-3
Transportoarele pneumatice mixte se folosesc pentru transportul materialului din mai
multe locuri in locuri diferite pe distante medii.


5

3. Solutia constructiva de transport


Transportorul pneumatic cu refulare, este prevazut cu un ventilator (4) care este montat la
capatul de expeditie al materialului, el realizand presiunea necesara pentru transportul
materialului prin conducta.Am ales acest tip de transportor pneumatic intrucat reprezinta solutia
cea mai potrivita pentru transportarea paielor macinate, dintr-un loc in mai multe locuri pe
distante relative mari.Distanta este de 20 [m] iar puterea furnizata de ventilator este suficienta
pentru transportul paielor macinate prin conducta (2) la ciclonu (3) de unde pot fi incarcate usor
in saci .











Figura 3.1 Transportor pneumatic cu refulare





6

4. Calculul parametrilor principali

Calculul vitezei curentului de aer.
Pentru determinarea vitezei de transport a materialului este necesara cunoasterea
proprietatilor fizico-mecanice ale materialului si in primul rand viteza de plutire a acestuia.
Viteza de plutire a particulelor de material de forma sferica se poate calcula cu relatia :
V
p
[m/s] (4.1)
unde :
d este diametrul particulei de material de forma sferica , d=5 [m].

m
este densitatea materialului,
m
=300 [Kg/m
3
].

a
este densitatea aerului in conditii normale de presiune si temperatura,
a
=1.024 [Kg/m
3
].
Coeficientul de presiune k depinde de numarul lui Reynolds.
Pentru particulele de alta forma decat cea sferica se introduce notiunea de diametrul sferei
echivalente d
ec
si de factorul de forma k
f
. Notand cu V volumul particulei de forma oarecare,
atunci :
d
ec
= 1.24 [m] (4.2)
in acest caz coeficientul de presiune k al aerului asupra particulei trebuie multiplicat cu
factorul de forma K
f
.Relatia de calcul a vitezei de plutire devine:
V
p
[m/s] (4.3)


Viteza de plutire se poate determina si experimental cu ajutorul unor instalatii special. Astfel, in
tabelul 4.1 sunt indicate vitezele de plutire ale catorva materiale agricole.



7

Vitezele de plutire ale unor material agricole:

Tabelul 4.1
Materialul V
p
(m/s) Materialul Vp (m/s)
Grau 9-11.5 Grau si stav 5.5-7.5
Secara 8.5-10 Grau vatamat 5.7-7.5
Orz 8.5-11 Faina 8.1
Ovaz 8-9 Paie de grau 12-19
Porumb 12.5-14 Paie de secara 6.4-8.4
Mei 10-12 Paie de ovaz 7-8.7
Mazare 15.5-16.5 Pleava de orz 0.67-3.1
Fasole 12.5-14 Pleava de ovaz 0.67-3.1
Soia 17-20 Pleava de orez 0.84-4.2
Canepa 8-11 Neghina 7-9
In 5.2 Paie tocate (100mm) 3.5-4.25

V
p
=15 [m/s]
Pentru transportul materialelor prin conducta este necesar ca aerul sa aiba o viteza mai mare
decat viteza de plutire si anume :
V
a
= V
p
[m/s] (4.4)
unde :
= 1.25 1.5 pentru seminte.
= 1.25 2.5 pentru paie sau fan.
Valorile maxime ale lui se iau in cazul conductelor vertical si cu coturi.
= 2.
V
a
=2*15=30 [m/s]




8

Calculul consumului de aer

Cantitatea de aer necesara transportului materialului , in unitatea de timp este data de relatia
Q
a
= [m
3
/s] (4.5)


unde:
Q este capacitatea de transport, [Kg/s].
este concentratia amestecului.

a
= 1.024 Kg/m
3
densitatea aerului.
=5.

a
=1.024 [kg/m
3
].
Q=1 [kg/s].
Q
a
=1/5*1.024=0.1953 [m
3
/s]

Cercetarile experimentale recomanda urmatoarele valori pentru concentratia amestecului.
a) Pentru transportoare pneumatic cu refulare:
- De joasa presiune = 0.2 0.3
- De medie presiune = 0.4-0.5
- De inalta presiune = 10-40

b) Pentru transportoare cu aspiratie:
- De joasa si medie presiune = 3-5
- De inalta presiune = 10-55



9

Calculul presiunii necesare pentru transportul materialului
Presiunea totala Ht necesara pentru transportul pneumatic al materialului poate fi
considerate ca o suma de presiuni dinamice Hd si a tuturor pierderilor de presiune statice Hst ce
au loc pe traseul pe care se efectueaza transportul:
H
t
= H
d
+ H
st
[N/m
2
] (4.6)
Presiunea dinamica se determina din conditia ca materialul introdus in conducta sa aiba viteza
nula pe directia de transport, dupa care este adus la viteza Vm iar aerul la viteza Va. Rezulta:
H
d
= [N/m
2
] (4.7)
unde:
= 0.65 - 0.85 =0.7
v
m
=0.7*30=21 [m/s].
H
d
=1589.76 [N/m
2
]
Pierderile de presiune datorita ridicarii materialului pe vertical Hv se calculeaza cu relatia:
H
v
=
a
*g*h*(1+) [N/m
2
] (4.8)
Unde h este inaltimea de ridicare a materialului, [m].
h=3 [m].
H
v
=180.81 [N/m
2
]
Pierderile de presiune datorita frecarii aerului si a particulelor de material cu peretii
conductei , a frecarii particulelor de material cu aerul si a frecarii reciproce Hf se pot determina
cu relatia:
H
f
=
am
[N/m
2
] (4.9)
H
f
=21875.34 [N/m
2
]
unde:

am
este coeficientul de rezistenta la deplasarea amestecului.
l este lungimea conductei, [m].
d este diametrul conductei, [m].
10

4
a a
Q
d
v


d=0.091 [m]

am
= (1.2-1.5)
a
(4.10)

am
=1.5*0.024=0.036.
unde :

a
este coeficientul de rezistenta la deplasarea aerului.

a
=0.0124 + (4.11)

a
=0.024.
Pierderile locale de presiune H
l
se calculeaza cu relatia:
H
l
= [N/m
2
] (4.12)
unde :
este coeficientul de rezistenta locala.
Valorile lui , pentru o serie de situatii intalnite frecvent in practica, sunt date in tabelul 4.2 .
2
0
(5 2 2 )
2
a a
l
v
H



H
l
=3824.64 [N/m
2
]

Presiunea totala necesara pentru transportul pneumatic al materialului va fi:
H
t
= H
d
+ H
v
+ H
f
+ H
l
[N/m
2
] (4.13)
H
t
=1589.76 + 180.81 + 21875.34 + 3824.64 = 27470.55 [N/m
2
]
Coeficientul de rezistenta la deplasarea materialului in sorbul transportoarelor pneumatice cu
aspiratie
0
se poate calcula cu relatia:

0
= 3(1+)
am
(4.14)

0
=0.65.

11


Coeficientii de rezistenta la deplasarea amestecului in ciclon
c
, respective in filtru
f
sunt :

c
= 1.5 3.

f
= 5.




12


5.Calculul si constructia partilor componente ale transportoarelor
pneumatice

Conductele
La proiectarea conductelor se recomanda , alegerea, unui traseu de transport cu un numar
minim de coturi si variatii de sectiune, in vederea evitarii rezistentelor suplimantare locale, uzurii
si a cresterii consumului de energie.
Diametrul conductei depinde de natura materialului transportat, de traseul de transport,etc. Si
poate fi determinat cu relatia :
d = [m] (5.1)
d=0.091 [m]

Figura 5.1 Sisteme de imbinare a conductelor
Sisteme de imbinare a conductelor sunt de 3 feluri:
a) Cu flanse.
b) Cu mufe.
c) Telescopice.
13

Conductele se confectioneaza din table de otel, in tronsoane de 1 pana la 2 m lungime,
imbinate prin flanse, mufe sau sisteme telescopice (fig 5.1)


Dispozitive de alimentare
Cea mai importanta si dificila problema ridicata de transportoarele pneumatice este aceea
a alimantarii conductei de transport cu material. Rolul unui alimentator este acela de a introduce
materialul pe conducta, rezultand un ameste omogen si de o anumita concentratie. Posibilitatea
de a regla concentratia amestecului este importanta, deoarece pentru fiecare transportor si
material exista o concentratie maxima la care transportorul se face cu suficienta siguranta si
pentru care consumul specific de energie este minim.
Pentru transportoarele pneumatice cu aspiratie sau mixte se pot folosi palnii de alimentare simple
fixate in dreptul orificiului de alimentare a conductei de transport, prin care se face alimentarea
cu aer si material.
Transportoarele pneumatice cu aspiratie sunt alimentate adesea prin sorb (fig. 5.2) in
cazul materialelor in vrac. Acestea permit introducerea in conducta de transport a materialelor
sub forma de praf, boabe,bucati.

Figura 5.2 Constructia dispozitivului de alimentare tip sorb.


14

Diametrul interior al sorbului d
i
la transportul graului se poate determina cu relatia:
d
i
=(0.024-0.025) [m] (5.2)
unde :
Q este capacitatea de transport , [t/h].
d
i
=0.024 [m]
Diametrul interior al conductei exterioare d
e
este :
d
e
= [m] (5.3)
unde :
s este grosimea peretilor conductei interioare, [m].
d
e
=0.034 [m]
Diametrul exterior al conductei interioare d
c
in zona de alimentare este :
d
c
= [m] (5.4)
d
c
=0.03 [m]
Inaltimea partii tronconice h
c
este:
h
c
= [m] (5.5)
unde :
= 10 -12 , este unghiul la centru facut de generatoarele partii tronconice.
h
c
=0.028 [m]
Diamentrul minim al confuzorului frontal se calculeaza cu relatia:
D
i
= d
c
-2s [m] (5.6)
D
i
=0.029 [m]
Diametrul maxim D
e
se alege din considerente constructive.


15

Inaltimea activa a acestei parti se determina cu relatia:
h
e
= 0.75 h
c
[m] (5.7)
h
e
=0.021 [m]
Valori recomandate pentru inaltimea sorbului :
h= (0.9 - 1.1) [m] (5.8)
h=1 [m]
Sub aspectul rezistentelor in circuitul de transport sorbul reprezinta o pierdere locala de
presiune,care se poate determina cu relatia:
H
o
= [mm H2O] (5.9)
unde :
este coeficientul pierderilor:
= (5.10)
Relatia (3.10) este valabila pentru : =1.65-3.65 si Re=60000-125000
=3
Re=100000
=7.26
H
o
=3345.41 [mm H2O]
La transportoarele pneumatice cu refulare de inalta presiune se folosesc dispositive de alimentare
tip ecluza la care jocul dintre paletele rotorului si carcasa nu trebuie sa depaseasca valoarea de
0.2 mm.
La transportoarele pneumatic cu refulare de joasa presiune se folosesc dispositive de alimentare
cu ejectie.




16

Dispozitive de descarcare
Dispozitivele de descarcare au rolul de a micsora viteza amestecului si de a separa
componentele acestuia: material, aer, praf. Cele mai utilizate dispositive sunt cicloanele.
Ciclonul este format din doua conducte cilindrice: conducta exterioara (1), are capetele
tronconice iar conducta interioara (2) este deschisa la ambele capete, capatul superior fiind
prevazut cu un sistem de micsorare al pierderilor de presiune si de protectie impotriva agentilor
atmosferici (3).
Legatura intre conducta de transport si ciclon este realizata de conducta (4). Amestecul patrunde
tangential in spatiul inelar dintre cei doi cilindri avand o miscare de rotatie si o viteza de avans
descendenta. Datorita suprapresiunii din ciclon aerul este evacuat in atmosfera sau in dispozitivul
de curatire iar materialul este colectat la baza ciclonului.
Se recomanda ca viteza de intrare in ciclon pentru seminte de cereale si macinisuri sa fie :
v
i
= (11-16) [ m/s] (5.11)
v
i
=12 [m/s]
Sectiunea de intrare a materialului in ciclon S
i
este :
S
i
= [m
2
] (5.12)
S
i
=0.016 [m
2
]
Diametrul conductei interioare D
2
se calculeaza cu relatia :
D
2
= [m] (5.13)
unde:
v
ac
este viteza aerului evacuate prin conducta central, [m/s].
v
ac
= (0.6-0.7) v
i
< v
p
[m/s]

(5.14)
v
ac
=8.4 [m/s]
D
2
=0.17 [m]



17

Celelalte dimensiuni ale ciclonului se aleg constructiv in functie de D
2
astfel:
H
1
= 1.25 D2 [m] (5.15)
H
2
= 1.35 D2 [m] (5.16)
H
3
= 0.25 D2 [m] (5.17)
H
1
=0.2125 [m]
H
2
=0.2295 [m]
H
3
=0.0425 [m]
In practica se urmareste aflarea, pentru un anumit ciclon si o anumita viteza de intrare, diametrul
minim al particulelor care se separa. Pentru aceasta se defineste marimea ajutatoare S* care
pentru Va = constant are expresia :
S* = (5.18)
unde:
este vascozitatea cinematic a aerului , [m
2
/s].
Valoarea marimii S* se determina din nomograma prezentata in figura 5.3 care a fost ridicata
pentru a=1.024 Kg/m2, =0.165*10
-4
,p= 1 atm, =15 grade. Cunoscand V
a
si
m
se traseaza
dreapta (1) care intersecteaza dreapta (I) in punctua 0. Cunoscand raza r se traseaza dreapta (2)
care trece prin 0. Prelungind dreapta(2) se obtine S*.
S* =5
Cunoscand valoarea S* si determinand valoarea vitezei V
m
din ipoteza ca in timpul :
t= [s] (5.19)
t=0.033 [s]


18


Figura 5.3 Nomograma pentru determinarea lui S*
19

Particula ajunge pe peretele ciclonului. Cu ajutorul diagramei Vm-S*-D (fig 3.3) se
determina diametrul minim al particulelor separate. Se admite ca l este drumul parcurs de
particular la o rotatie completa.
Trebuie avut in vedere faptul ca particulele intra in ciclon la diferite distante s de peretele
exterior. Folosind diagrama din figura 3.3 se gaseste marimea ajutatoare S* pentru doua puncte
extreme avand r
min
respectiv r
max
adica S
2
* si S
1
* . Cunoscand timpul t se calculeaza viteza
medie a particulei la care aceasta va reusi sa ajunga la peretele exterior al ciclonului si anume :
v
m
= [m/s] (5.20)
unde:
S
1
este distanta de la limita interioara a zonei studiate la peretele exterior al ciclonului, [m].
Pentru studiu se imparte latimea b a curentului de aer si material in mai multe zone.
Avand v
m
si media intre S
1
* si S
2
* se gaseste pe diagram Vm-S*-d, d fiind diametrul minim al
particulei din zona studiata , care se va separa in ciclon. Pe baza valorii d
min
determinat pentru
fiecare zona a curentului se determina parcursul total de separare cu ajutorul metodei grafice
prezentate in figura 5.4.
Astfel se masoara d
min
pentru fiecare zona analizata in cadranul I. In cadranul II se gaseste
caracteristica marimii materialului supus analizei granulometrice. Din cadranul III rezulta gradul
de separare. Pentru aceasta se imparte suprafata hasurata planimetrata A [m2] la abscisa obtinuta
in cadranul III.

Figura 5.4 Metoda grafica pentru determinarea gradului de separare.
20

Dispozitive de curatire

Dispozitivele de curatire au rolul de a indeparta praful din aer. Din punct de vedere
constructiv ele pot fi :
filtru cu apa.
filtru cu panza.
filtru centrifugal(ciclon de praf).
Pe langa purificarea aerului, filtrele trebuie sa opuna rezistenta minima la trecerea aerului. La
filtrele cu panza amestecul aer-praf se introduce intr-o tabulatura din panza. Sub actiunea
presiunii create aici, aerul trece prin stratul de panza si este evacuat in atmosfera, iar praful este
retinut urmand a fi evacuat periodic.
Filtrele centrifugale au principiul de functionare identic cu cel al cicloanelor. Calculul acestuia
este analog cu calculul ciclonului.
In figura 5.5 este reprezentata constructia filtrului centrifugal iar in tabelul 5.1 sunt date
principalele dimensiuni ale acestuia.
La sistemele de transport cu aspiratie, filtrul se monteaza inaintea ventilatorlui iar la cele cu
refulare se monteaza dupa ciclon.

Figura 5.5 Constructia filtrului centrifugal.
21

Dimensiunile principale ale filtrului centrifugal.
Tabelul 5.1

Tipul

H mm






DI mm

D2 mm

D3 mm

Masa kg
CD 935 200 50. 45 100 9-20



60


9 24


220

50


10.13




55




240
70


10 84


250
80 60

12.15



60
50 13 0 1350


260
80 65

13.95



90
70 100 14.47


300
80


15 34



90
75

1562


320



17 21



100
80 130 17 29


360
120 95

20.25


360
HO 90 100 21 54

CD 1045 250 70 50 130 12,90




60

13,27


260
80 65

13.49



90
75

1544


300

80

1600



100
85 160 1904


320



1913



110
90 130 21.06


350

95

2179



130
100

21 89


380
140 113 1S0 23.97


400
150 119

2539




131

25.75


550
190 143.5

36.95



200
150 240 3871


22

Diametrul conductei se determina cu relatia:
D
1
= [m] (5.21)
D
1
=0.064 [m]
Din tabelul 5.3 alegem filtrul centrifugal cu urmatoarele dimensiuni:
D=0.220 [m]
D
1
=0.064 [m]
D
2
=0.055 [m]
D
3
=0.100 [m]
H=0.935 [m]
















23

Ventilatoare
Ventilatoarele folosite la transportoarele pneumatice sunt ventilatoare centrifugale de
medie presiune (100-250 mm col H2O) si inalta presiune (>350mm col H2O). Rotorul cu palete
radiale sau inclinate inapoi fata de sensul de rotatie (pentru presiune inalta) se roteste intr-o
carcasa sub forma de spirala. Aspiratia aerului se face axial, pe o singura parte (fig. 5.6) sau pe
alte parti ale rotorului (fig. 5.7).




24




25

Astfel pentru capacitatea de lucru [m
3
/h] si presiunea H [mm col H2O] date rezulta
ventilatorul necesar. De mentionat ca ventilatorul dublu aspirant se alege din diagrama pentru
jumatate din capacitatea de lucru utila. Puterea necesara pentru aspirare va fi dublul puterii
rezultate din diagrama. La montarea ventilatorului in instalatia de transport pneumatic se
recomanda ca inainte sau dupa ventilator ,dupa ce permite constructia sa se monteze o clapeta de
inchidere, deoarece pornirea ventilatorului trebuie facuta fara debit de aer.
Puterea necesara pentru actionarea ventilatorului rezulta din relatia :
P= [Kw] (5.21)
unde:

t
este randamentul hidraulic al ventilatorului.
Q
a
se masoara in [kg/s], iar H
t
in [N/m
2
].
P=8.73 [Kw]
'
3600
a
Q Q
=0.1953*3600=703.08 [m
3
0/h]
'
0.102
t t
H H
=27470.55*0.102=2801.99 [mmcolH
2
O]
Din anexa 53 alegem ventilatorul 59 E cu N=3 [kW] si n=1500 [rot/min].