Universitatea de Știinte Agricole și Medicină

Veterinară a Banatului “Regele Mihai I al

României” din Timișoara

Calculul unei instalații de transport

pneumatic al fluidelor bifazice gaz-solid

Coordonator, Student,

S.L.Dr.Ing. Rinovetz Alexandru Oprinescu Claudia-Izabela

422 B

Timisoara,2016
Cuprins

1.Generalități 3
2. Tema proiectului 7
3. Stabilirea parametrilor de transport 8
4. Calculul pierderilor de presiune la curgerea fluidului bifazic gaz-solid 15
4.1. Calculul pierderilor de presiune pe tronsonul 1-2 15
4.2. Pierderea de presiune la transportul amestecului in zona cotului , 20
zona 2- 3
4.3. Pierderea de presiune la transportul amestecului in zona cotului , 22
zona 3- 4

2
 1. Generalități

Instalaţiile de transport pneumatic au o largă răspândire în multe domenii

industriale. Ele sunt utilizate pentru transportul materialelor granulare sau pulverulente
uscate, între diversele faze de fabricaţie în cadrul unei uzine, pe şantierele de construcţii,
la transbordare în transportul fluvial şi maritim, în instalaţiile de mecanizare complexă
etc. De multe ori, transportul pneumatic este folosit şi în scopuri tehnologice, cum ar fi:
cracarea catalitică a gazelor, uscarea celulozei în fulgi, uscarea bicarbonatului de sodiu,
calcinarea sodei, arderea pîrîtei în pat fluidizat etc.

Transportul pneumatic este igienic, are productivitate mare, este rapid, se

realizează fără pierderi de material, are o exploatare uşoară şi permite o automatizare
dezvoltată. Că dezavantaj poate fi menţionat că necesită un consum mare de energie şi
instalaţii de forţă scumpe. Principiul de funcţionare al acestor instalaţii constă în
introducerea materialului într-un curent de aer şi transportarea lui până la locul de
destinaţie, unde este separat de aer. El se bazează pe efectul curentului de aer, ce se
deplasează într-o conducta, asupra unei particule de material aflată în interiorul
conductei.

În practică se întâlnesc frecvent două cazuri de curgere a curenţilor bifazici:

· Curgerea curenţilor bifazici lichid-solid

· Curgerea curenţilor bifazici gaz-solid

Clasificarea instalaţiilor de transport pneumatic

Instalaţiile de transport pneumatic se pot clasifică după mai multe criterii care se
iau în considerare, fie modul de lucru, fie cel de formare a amestecului.

După modul în care se face antrenarea particulelor solide instalaţiile de

pneumotransport se clasifică în:

-instalaţii la care transportul se face prin antrenarea separată a particulelor solide

în curentul de gaze, chiar dacă există ciocniri între particule;

-instalaţii de transport la care materialul este adus în stare de fluidizare prin difuzia
unui curent de gaze în spaţiul dintre particule; în acest caz, gazul are rolul de a elimina
frecare dintre granule.

3
 După mărimea presiunii din conducta de transport pneumatic, instalaţiile se
clasifică în:

-instalaţii cu depresiune racordate la un exhaustor;

-instalaţii cu suprapresiune racordate la un compresor sau suflanta.

Instalaţii de transport continuu cu acţionare pneumatică

Transportul se realizează în plan vertical sub acţiunea gravitaţiei. Este un

dispozitiv care nu necesită supraveghere şi întreţinere deosebite; se uzează datorită
eroziunii în timpul transportului.

Transportorul pneumatic are la baza principiul antrenării particulelor de material

solid de către un curent de aer sau alt gaz care se deplasează cu o anumită viteză printr-o
conducta. Cu acest tip de instalaţii se transporta materiale solide de granulaţie foarte
mică: sodă calcinată, ciment, cenuşă, zgura, praf de calcar, cărbune măcinat sau sub
formă fibroasă, aşchii de lemn, rumeguş, celuloză etc.

Deplasarea materialului se face în plan orizontal, înclinat sau vertical, pe distanţă

de 350-400 m şi înălţimea maximă de 45 m.

După modul de funcţionare, instalaţiile de transport pneumatic se împart în:

· instalaţii prin aspiraţie;

· instalaţii prin refulare;

· instalaţii mixte.

O instalaţie de transport pneumatic este formată din:

Ø conducte prin care se face transportui;

Ø dispozitivul de alimentare al conductei cu material;

Ø sursă de aer comprimat sau de aspiraţie;

Ø dispozitivul pentru separarea materialului de aerul folosit la transport.

Conductele prin care se face transportul sunt de obicei din oţel, având diametrul de
50-250 mm, la montarea lor reducându-se coturile la maximum pentru a înlătura
pierderea de presiune şi eroziunile.

4
 Alimentarea cu material se face cu dispozitive elicoidale, dispozitive cu camere,
dozatoare celulare, în transportul pneumatic prin refulare şi sorb de aspiraţie pentru
transportul prin aspiraţie care se afundă în material.

Sursă de aer comprimat este dată de compresoare cu una sau două trepte, turbo-
suflante şi ventilatoare sau pompe de vid.

Separarea materialului antrenat de aer se face în aparate numite silozuri, cicloane

şi filtre cu saci.

Transportui pneumatic prin aspiraţie este eficient în cazul descărcării materialelor

din vagoane, platforme, remorci etc. la distanţe de până la 120 m.

Alimentarea prin sorb

Sistemul de alimentare prin sorb permite introducerea materialelor sub formă de

praf, boabe sau bulgari. El se compune din două tuburi cilindrice coaxiale printre care
trece aerul comprimat spre capătul sorbului unde se produce amestecul ce pătrunde prin
tubul central în instalaţia de transport pneumatic. Concentraţia amestecului obţinut se
reglează prin cota care se află la capetele celor 2 tuburi cu ajutorul prezoanelor, piulitelor
şi contra piulitelor.

În cadrul instalaţiilor de transport pneumatic cu absorbţie la care materialul este

doză de însuşi instalaţie tehnologică, sorbul se inlocuiestecu o simplă pâlnie de încărcare.

Căderea de presiune în porţiunea de accelerare

Într-o instalaţie de transport pneumatic, există mai multe porţiuni de accelerare.

Prima porţiune cuprinde locul de încărcare a materialului în conducta şi lungimea de
conducta dreapta pe care materialul se acceleraza până la o viteză mai mică decât viteză
de regim cu 5%. După fiecare curbă viteză materialului este mai redusă decât viteză de
regim şi din nou există o porţiune de accelerare.

Pierderea de presiune în curbe

În curbe materialul se târăşte deasupra peretelui asupra cărui acţionează forţă

centrifugă, iar aerul circulă în porţiunea lăsată liberă, contribuind în mică măsură la
antrenarea materialului. În timpul salturilor, curentul de aer acţionează asupra
particulelor. Viteză aerului rămâne constanţa, viteză materialului scade.

Influenţă curbelor asupra pierderilor de presiune se manifestă sensibil prin porţiuni

de accelerare a materialului după curbe.

5
 Tipuri mai des utilizate de instalaţii transport pneumatic:

instalaţii cu depresiune, la care încărcarea conductei se realizează cu ajutorul unei

pâlnii simple; utilizată în transportul materialelor fibroase;

-instalaţii cu suprapresiune, încărcarea materialului se face cu ajutorul unui

ejector, transportul materialelor pulverulente;

instalaţia de transport pneumatic cu sorb, la aceste instalaţii se obţin concentraţii

mai mari ale amestecului de material solid cu aer şi se evita formarea prafului,
dispozitivul de alimentare prin sorb permite introducerea în instalaţia de transport
pneumatic a materialelor sub formă granulară sau pulverulentă;

instalaţia de transport pneumatic prin refulare, alimentarea se realizează cu o

pompă cu şurub, folosit în exclusivitate la transportul materialelor pulverulente;

rigolă pneumatică, transportul se realizează prin curgerea pe un plan înclinat

a materialului fluidizat, se realizează transportul materialelor măcinate fin şi

uscate;

instalaţia de transport a materialului fluidizat pe verticală, permite transportul a

100/h material pulverulent la o înălţime de 60 m , este un sistem modern deosebit de
economic ;

-instalaţia de transport pneumatic cu capsule cilindrice (poştă pneumatică).

6
 TEMA PROIECTULUI

Sa se calculeze o instalatie de transport pneumatic (cu sorb) pentru grau , de la

siloz la punctul de receptie dintr-o moara in cazul traseului orizontal si vertical indicat in
figura de mai jos :

Schema de calcul a instalației de transport pneumatic

7
Date initiale :
-debitul in greutate al materialului solid transportat:
QGS=150.000[N/h]
-lungimea tronsoanelor L1-2=15m ;L3-4=44m
-diametrul conductei D=150mm=0,150m
-diametrul bobului de grau, d=4,6mm=0,0046m
-masa particulei de grau m=3,80610-5kg
-viteza optima a gazului (aerului )la transportul pneumatic vg=20-30m/s
-acceleratia gravitationala g=9,81m/s2
-greutatea specifica a gazului la presiunea atmosferica,g=12,9N/m3.

Tabelul 1 . Constante legate de material

CONSTANTA GRÂU
Ko-constanta de infundare 3,110-5
Ko-constanta de transport 1,810-5
CR-coeficientul de rezistenta 0,42
*z-constanta vitezei de regim 0,0024
s-greutatea specifica a solidului 12753 N/m3
d-diametrul particulei 4,6mm
m-masa particulei 3,80610-5kg
f-coeficientul de frecare in curbe 0,30

1.Stabilirea parametrilor de transport

Calculul concentratiei de transport

2
 Vg2 
C  k 0  Fr  k 0  
2  []
 gD
 

Unde: C - concentratiei de transport  - 

ko- constanta de infundare , ko =3,1  10-5
vg- viteza optima de curgere a aerului ,  m/s 
g - acceleratia gravitationala ,  m/s2 
D – diametrul conductei ,  m .

8
 252
C = 3,110 ( -5
)2
9.81∙0.125
390.625
C= 3,1∙10-5 ( )
1,501

C=3,1∙10-5∙ 260.243
C= 8,06

Calculul debitului de gaz , Qg

2
𝜋∙𝐷
Qg =(
4 ) vg [m3/s]

Unde: vg - viteza optima de curgere a aerului ,  m/s 

D – diametrul conductei , m .

3,14 ∙0,1252
Qg = ( ) ∙ 𝑉𝑔
4
0.0489
=( ) ∙25
4
= 0.305

Calculul in greutate al gazului , QGg:

QGg = g ∙ Qg ∙3600  N/h 

Unde : g – greutatea specifica a gazului la presiunea atmosferica ,

QGg = 12,9  0,305  3600 = 14.164,2 [N / h]

9
 Calculul debitului in greutatea solului , QGs :

QGs = QGg ∙ C N/m

Valoarea calculata a debitului in greutate al solidului trebuie sa fie mai mare

, dar apropiata valorii teoretice date , functie de valoarea vitezri de curgere a
aerului , vg .

QGs = 14.164,2 8.06 = 114163,332 [N/h]

Calculul vitezei de regim a particulei solide in sorb , vs :

2
 V g  VS   *z Vs2 
     0
 V   2 gD
 p   

vg – viteza de regim a aerului ,

vs – viteza de regim a particulei solide in sorb ,
vp – viteza de plutire a particulei ,

4 g d s  g
vp =    m/s 
3 CR g
4 9.81  0.0046 12753  12,9
Vp   
3 0.42 12,9
V p  1,333  0,107  987,604
V p  140862
V p  11,868m / s

unde : d – diametrul particulei solide ,  m  ,

CR- coeficientul de rezistenta , CR= 0,42 ,
s – greutateRa specifica a solidului , s = 12.753  N / m3 
g – greutatea specifica a gazului la presiune atmosferica ,
g= 12,9  N/ m3  ,
g – acceleratia gravitationala , m /s2 
10
 z – constanta vitezei de regim , z = 0,0024-0,0032 - ,
𝑉𝑝
 - coeficient de proportionalitate , = -
𝑉𝑔
D – diametrul conductei ,  m  .
Conditie vs  vg ;din cele doua solutii ale ecuatiei de gradul al – II – lea
se va alege valoarea vsmai mica dar apropiata vitezei optime de curgere a
aerului ( vg ) .

2
 V g  VS   *z Vs2 
     0 
Vp

11,868
 0.474
 V   2 gD
 p    Vg 25

 25  Vs   0.0024 
2
Vs2
 
     0,474  0
 11,868   2 9.81  0.125 
 25 2  2  25Vs  Vs2   0.0024 Vs2 
  
 11,868 2   2  1.226   0,474  0
   
 625  50Vs  Vs2   1, 226 V2 
   0.0012  s   0,474  0
 140,849   1.,226 
 1, 226   140.849 
 625  50Vs  Vs2   0.0014Vs2   0,474  0
 
 
140,849 1,226 
   
 766,25  61,3Vs  1,226Vs2   0,1917Vs2  345,361
   0,474  0
   345,361 
 345 ,361   
766,25  61,3Vs  1.028Vs  163,701  0
2

602,549  61,3Vs  1,028Vs2  0

 1.028Vs2  61,3Vs  602.549  0
  b 2  4ac
  61,3 2  4  (1,028)  602,549
  6235.37
 b   61,3  78.96
 X 1, 2   Vs1   8,58
2a 2,056
 61,3  78,56
Vs 2   68,28
2.056

11
Determinarea timpului de accelerare a particulei pe prima portiune
dreapta , ta :
Definitie : timpul de accelerare al particulei solide reprezinta
intervalul de timp in care particula solida sub actiunea curentului de fluid
porneste din repaus si atinge valoarea vitezei de regim cu o eroare de 5% .

Vs
1
1 Vs
ta    ln [S]
 1    Vs
Vs

unde : vs∞ - viteza de regim a particulei solide dupa atingerea timpului

Vs
ta ; pentru calcule practice raportul  0.95
Vs
1  
 - este dat de relatia :   [-]
1  
 ,  - coeficient a carei valoare este data de relatia :
 v   g  C R d 2
  Vg  
m g 4

v  m  g
 
d 2
g   CR
4

unde : v – coeficient de impact , este dat de relatia :

*z 2 g
V  
D Vs2
0.0024 2  9.81
v  
0.125 8,58 2
0.0024 19,62
V    0,019  0,266  0,285
0.125 73,61

12
 m – masa particulei de grau , kg ,
CR- coeficient de rezistenta , CR =0,42 ,
D – diametrul conductei , m ,
d – diametrul bobului de grau , m 
g – greutatea specifica a aerului la presiunea atmosferica , g=12,9 N / m3 ,
g – acceleratia gravitationala ,
z – constanta vitezei de regim , z = 0,0024 – 0,0032 .

 v   g  C R d 2
  Vg  
m g 4
0,285  12,9  0,42 3,14  0,0046 2
  25  
3,806  10 5  9,81 4
1,544 0,0000664
  25  
0.0003 4
  25  0.2922
  7,305

v  m  g
 
d 2
g   CR
4
0.285  3,806  10 5  9,81
 
3,14  0.0046 2
12,9   0,42
4
0.0001
 
0.00035
   0,534

1    1  0,534
   0.303
1    1  0,534

13
 Vs
1
1 V s
t a    ln
 V
1  s
V s
1 1  0,95
ta    ln
7,305 1  0,534  0.95
t a  0.136  ln 0,102
t a  0.136  (2,282)
t a  0,310s

- Determinarea lungimii portiunii de accelerare a particulei solide ,

La m 

  1 1   * e  ta 
La  t a  Vs 1   ln 
     t a 1 
Vs V 8,58
unde : ta – timpul de accelerare  0.95  Vs  s   9.031[m / s ]
Vs 0.95 0.95

 0.303  1 1  0.303  0.103 

La  0.310  9.0311   ln 
 7,305  0.303  0,310 1  0.303 
  0,697 0,969 
La  2,7991   ln 
 0,686 0,697 
La  2,7991  1,016  1,179
La  2,799  2,197
La  4,996m

14
2. Calculul pierderilor de presiune la curgerea fluidului bifazic gaz-
solid

2.1. Calculul pierderilor de presiune pe tronsonul 1-2

-Pierderea de presiune in sorb si pe prima portiune orizontala :

1 Q  Vs  Vsi 
p a   si   V g2   g  GS [N/𝒎𝟐 ]
2 g   D2
3600  g 
4
Unde : si – coeficient de impact in sorb , si= 2 ,
g – greutatea specifica a aerului la presiune atmosferica ,
g= 12,9 ,N/m3
vsi – viteza de regim initiala a particulei solide ,
vsi = 0 m/s .

1 110.000  8,58  0 
p a  2   25 2  12,9 
2  9,81 3,14  0,125 2
3600  9,81 
4
943,8
p a  2  0.050  625  12,9 
423,792
p a  2  0.050  625  12,9  2,227
p a  806,25  2,227
p a  808,477 N / m 2

-Pierderea de presiune in sorb :

p1 + Δp = pat  N/m2
unde : p1 – pierderea de presiune in sorb ;
pat – presiunea atmosferica , pat = 1,013 ∙105 [N /m2] ;
Δp – pierderea de presiune in sorb si pe prima portiune orizontala ;

p1  808,477  1,013  105

p1  1,013  105  808,477
p1  101300  808,477
p1  100491,523N / m 2

15
 -Pierderea aparenta de presiune pentru aerul curat pe prima
portiune dreapta , L1-2 :

[N/𝒎𝟐 ]
2
L1 2 V
p1 2   g .aer    
* g

D 2 g
Unde :
g aer - greutatea specifica a aerului curat , g aer = 1 N /m3 ;
- coeficient adimensional functie de regimul de curgere caracterizat
prin numarul lui Reynolds si rugozitatea relativa a conductei ,  = 0,023 .
* 15 25 2
p1 2  1  0,023  
0,125 2  9,81
p1 2  1  0.023  120  31,85
*

p1 2  87,906 N / m 2
*

-Pierderea de presiune reala la curgerea aerului curat prin

tronsonul 1-2 se calculeaza cu relatia :

p12  p1  p12  2  p1  p12

*
[N/𝒎𝟐 ]

Unde : p1 –presiunea in sorb .

p12  100491,523  100491,523 2  2  100491,523  87,906
p12  100491,523  10098714610 - 200983.046  87,906
p12  100491,523  100404,417
p12  87,106 N / m 2

-Calculul pierderilor de presiune la curgerea fluidului bifazic pe

tronsoane rectilinii ( tronsonul 1-2 ) .

In transportul pneumatic al materialelor solide dispersate intr-un gaz la

stabilirea formulelor pentru calculul pierderilor de presiune , trebuie avut in
considerare efectele combinate ale interactiunilor : particule solide –
conducta de transport ; granule transportate – mediul de dispersie ;

16
ciocnirile dintre particulele solide . Acestea conduc la consumuri de energie ,
din energia fluidului purtator , ceea ce determina majoritatea pierderilor de
presiune fata de cele corespunzatoare fluidului omogen purtator .
-Pierderea de presiune la transportul amestecului bifazic gaz
– particule solide se determina cu relatia :

( Δp1) 1-2 = Δp 1-2 ( 1+k1 ·C )  N / m2 

unde : K1 – coeficient experimental avand valoarea practica , este dat de

relatia :
s
K1 = 1,3 𝐾1 = 1,3 ∙ in care s este dat de relatia :

2
V 2 V V
 s  s1  *z  , unde: Fr1  g1 si   p
V g1 Vs1 gD V g1
 Fr1
V g1
K1 – coeficient experimental avand valoarea obtinuta in laborator ;
C – concentratia de transport .

252
Fr1   509,787
9,81  0,125

11,868
  0,474
25

8,58 2  0,474
s   0.0024 
25 8,58
 509,787
25
s  0,3432  0,0024  0,0054
s  0.0062

s 0.0062
K1  1,3   1,3 
 0,023
K1  1,3  0,269
K1  0,3497

17
 (p1 )12  p12  1  K1  C 
(p1 )12  87,106  1  0,3497  8,06
(p1 )12  87,106  3,8185 [N/𝑚2 ]
(p1 )12  335,661N / m 2
-Pierderea de presiune in punctul 2 ( la capatul tronsonului 1-2 ) :

p2 = p1- ( Δp1 )1-2  N / m2  .

p2  100491,523  335,661
p2  100155,862 N / m2

-Determinarea greutatii specifice si a vitezei gazului in punctul 2

(g2 , vg2 ) se face cu relatia :
p2
 g 2   g1 
p1
100155,862
 g 2  12,9 
100491,523
 g2  12,9  0,996
 g 2  12,848 N / m 3

p2
V g 2  V g1 
p1
V g 2  25  0,996
V g 2  24,9m / s

-Calculul vitezei de regim a particulei solide in punctul 2 :

2
 V g 2  Vs 2 
   z  V s 2    0 , unde   p
* 2
V

 V  gD 2 Vg 2
 p 

-conditie : vs2 vg2 .

18
 11,868
  0,476
24,9

 24,9 2  2  24,9Vs 2  Vs 2 2  0,0032 Vs 2

2
 
 11,8682  9,81  0125  2  0,476  0
 
 620.01  49.8Vs 2  Vs 2 2  2 V
2
  0.0026  s 2  0.476  0
 140.849  2
 
2 140 ,849
 620.01  49,8Vs 2  Vs 2 2  2
0.0052s 2 281.698
   0.476  0
 140.849  2
 
 1240.02  99.6Vs 2  2Vs 2 2  0.732Vs 2
 
 281.698  281,698  134.088  0
 
1240.02  99.6Vs 2  2Vs 2  0.732Vs 2  134.088  0
2

1105.932  99.6Vs 2  1.268Vs 2  0

2

 1.268Vs 2  99.6Vs 2  1105.932  0

2

  b 2  4ac
  99.6 2  4   1,268  1105.932
  9920.16  5612.14
  15523.3
 b   99.6  124.628
 x1 2   Vs 2   9.869
2a 2.536
 99,6  124.628
Vs 2   88.417
2.536

Vs 2  9.869m / s

19
2.2Pierderea de presiune la transportul amestecului in zona cotului
2-3
-pierderea de presiune la transportul aerului curat prin cot :
Vg 2   g 2
2

p 23   
2g
24,9 2  12.848
p 23  0.50 
2  9.81 [N/𝑚2 ]
p 23  0.50  406,008
p 23  203.004 N / m 2
Unde :  = 0,50 .

-Pierderea de presiune la transportul amestecului bifazic in zona

cotului (in ipoteza ca, 𝑲𝟏𝑪 = 𝑲𝟏 ):
𝐾1𝐶 = 𝐾1
( Δp1)2-3 = Δp2-3 ( 1+k1c · C ) [N/𝑚2 ]

p1 23  203.004(1  0.3497  8,06)

p1 23  203,004  3.818
p1 23  775,069 N / m 2

-Viteza particulei solide la iesirea din cot se calculeaza cu formula :

vs3 = vs2 · e-f·  m/s 

𝜋
unde :  = , unghiul curbei in radiani .
2
3,14
= = 1,57 rad .
2
f = 0,30

20
 Vs 3  9,869  e 0.301,57
Vs 3  9,869  e 0.471
Vs 3  9,869  0.624
Vs 3  6,158m / s

Pierderea de presiune la reaccelerarea particulei solide se determina

cu relatia:
 
p 2 23  QGS Vs 2  Vs 32
D
3600  g 
4
114163,3329.869  6.125
p 2 23 
3,14  0.125 2
3600  9.81 
4
114163,332  3,744
[N/𝒎𝟐 ]
p 2 23 
3600  9,81  0.012

p 2 23 
427367,611
423,792
p 2 23  1008,437 N / m 2

-Presiunea in punctul 3 :
p3 = p2 – ( Δp2 )2-3  N/m2 
p3  100155,862  1008,737
p3  99147,425 N / m2

21
-Calculul greutatii specifice si a vitezei gazului in punctul 3 :
p3
 g3   g2 
p2
99147,425
 g 3  12,848 
100155,862 [N / m3 ]
 g3  12,848  0.989
 g 3  12.706 N / m 3

p2
Vg 3  Vg 2 
p3
100155,862 [m / s]
V g 3  24,9 
99147,425
Vg 3  24,9  1.010
V g 3  25,149m / s

2.3.Pierderea de presiune la deplasarea amestecului bifazic pe

tronsonul 3-4 :

-Pierderea de presiune aparenta pentru aerul curat :

V g 3  L3 4
2

p *
3 4   g3   
2 g  D
25,149 2  44
p *
3 4  12,706  0.023  [N/𝒎𝟐 ]
2  9,81  0.125
p * 3 4  12,706  0.023  11349.416
p * 3 4  3316.730 N / m 2

-Pierderea de presiune reala la curgerea aerului curat prin

tronsonul 3-4 se calculeaza cu relatia :

22
 p3 4  p3  p32  2  p3  p * 3 4
p3 4  99147,425  99147,425 2  2  99147,425  3316,730 [N/𝒎𝟐 ]
p3 4  99147,425  95773.281
p3 4  3374.144 N / m 2

-Pierderea de presiune la deplasarea amestecului bifazic gaz

solid se determina cu relatia :

(Δp1 )3-4 = Δp3-4 · ( k1· C +1 )  N/m2 

p1 34  3374,144  (0,3497  8,06  1)
p1 34  3374,144  3.818
p1 34  12855,488 N / m 2
3.Pierderea totala de presiune :

Δptot = Δpa + ( Δp 1) 1-2 + (Δp1 )2-3 + ( Δp2 )2-3 + ( Δp1)3-4  N/ m2 

ptot  808,477  335,661  775,069  1008,437  12855,488
ptot  15783.132 N / m 2

4.Puterea utilajului ( ventilator sau suflanta ) :

ptot
g  Qg 

P [kW]

Unde:  - randamentul mecanic al utilajului ,  = 0,7 ;
 - greutatea specifica a apei ,  = 10330,49 N/m3 .

15783.132
9.81  0.305 
P 10330.49
0.7
9,81  0,305  1.527
P
0,7
P  4.568kW

23