Universiteatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice

TRANSPORTORUL PNEUMATIC

Student:Cristea Ileana - Andreea Grupa:733a

1.Titlul temei: Transportorul pneumatic

2.Cerinte initiale pentru proiect 2.1.Capacitatea de lucru: 1.4 [kg/s]; 2.2.Materialul de lucru: faina; 2.3.Lungimea : 13 [m].

3.Memoriul de calcul 3.1.Studiul solutiilor constructive similar; 3.2.Prezentarea si justificarea solutiei adaptate pentru transportorul pneumatic; 3.3.Calculul principalilor parametrii constructivi, functionali si energetici; 3.4.Calculul de dimensionare;

4.Materialul grafic 4.1.Ansamblul general in doua proiectii; 4.2.Desene de subansamblu; 4.3.Desene de executie .

3.1 Studiul solutiilor constructive similare ale transportorului pneumatic Consideratii generale

Transportoarele pneumatice asigura transportul materialelor in vrac,cu granulatie mica, pe orice directe si orice traseu,pe distante relative mari,pana in 2km pe orizontala si 100m pe verticala.Transportul se efectueaza pe o conducta prin care circula amestec de material si aer ca agent de transport, datorita diferentei de presiune realizata la capetele acesteia. Ajuns la destinatie,amestecul de material si aer este separate astfel incat materialul transportat este depozitat intr-un buncar sau alt mijloc de receptive,iar aerul, dupa ce a fost curatat de praf,este evacuate in atmosfera. Ele prezinta simplitate constructiva si de exploatare,asigura racirea materialului in timpul transportului, asigura capacitate de lucru mari de pana la 300t/h dar necesita un consum ridicat de energie. Un transportor pneumatic se compune dintr-un dispozitiv de alimentare care asigura amestecul material aer, conductele care asigura traseul de transport , un sistem de separare si curatare plasat la punctual de descarcare , cu rol de a separa materialul transportat de aer si un ventilator care produce diferenta de presiune necesara transportului. Dupa destinatie transportoarele pneumatic pot fi independente sau subansamble ale unor masini agricole. Din punct de vedere functional transportoarele pneumatic pot fi cu: - aspiratie; - refulare; - mixte. Transportoarele pneumatice cu aspiratie sunt indicate in cazul in care transportul materialului se face din mai multe locuri in unul singur si pe distante relative mici , la capatul de destinatie al conductei de transport aplicandu-se o depresiune create de ventilator. In zona de alimentare presiunea este egala cu presiunea atmosferica iar la destinatie presiunea este mai mica decat presiunea atmosferica . La transportoarele pneumatice prin aspiratie (fig1) transportul materialului se realizeaza cu un exhaustor montat la capatui instalatiei pneumatice, astfel ca acesta se aria in intregime sub depresiune. Exhaustorul 5, montat dupa punctui final al instalatiei, produce depresiunea necesara (0,5...0,6 bar) aspiratiei curentului de aer in vederea antrenarii materialului. Materialul granular este aspirat impreuna cu aerul prin capul de aspiratie 7 si transportat pe conducta 2 pana la silozul de descarcare 3. Separarea ultimelor granule antrenate de aer se face in ciclonul 4. Reglarea depresiunii se face in functie de natura, marimea granulelor si pierderile prin frecare care intervin pe intreaga lungime a instalatiei.

Transportui pneumatic prin aspiratie este eficient in cazul descarcarii materialelor din vagoane, platforme, remorci etc. la distante de pana la 120 m.

Fig.1 Instalatie de transport pneumatic prin aspiratie

In cazul transportoarelor pneumatic mixte fig.2 pe prima portiunea conductei aflata intre moara cu ciocane (4) si ventilatorul (5) transportul materialului se face prin aspiratie iar pe restul conductei (intre ventilator si ciclonul (8)) transportul materialului se face prin refulare. Datorita depresiunii create e ventilatorul (5) si datorita faptului ca viteza curentului de aer este mai mare decat viteza de plutire a materialului macinat, acesta este absorbit din moara cu ciocane (4) si refulat in ciclonul (8) unde are loc separarea materialului din aer deoarece in ciclon, viteza curentului de aer scade sub viteza de plutire a materialului. Materialul este evacuate din ciclon cu ajutorul ecluzei (6) la sistemul de insacuire. Aerul este curatat de praf in filtrul cu panza (7) si apoi evacuate in atmosfera, iar impuritatile sunt colectate intr-un sac.

Fig. 2 Transportorul pneumatic al morii MC-3 Transportoarele pneumatic mixte se folosesc pentru transportul materialului din mai multe locuri in locuri diferite, pe distante medii. Trasnsportoarele pneumatice cu refulare (fig 3) sunt compuse dintr-un ventilator(paletele ventilatorului sunt fixate pe rotorul morii cu ciocanele care realizeaza o presiune de 2-6 bari).Aerul refulat pe conducta de transport (3) este amestecat cu materialul din camera de macinare a morii care in acest caz constituie dispozitivul de

alimentare.Amestecul este deplasat la sistemul de separare (1) si curatire (4).Acest transportor este indicat in cazul transportului materialului dintr-un singur loc in mai multe locuri pe distante relativ mari.

Fig.3.Transportor pneumatic cu refulare Transportoarele pneumatice se mai pot clasifica si dupa diferenta de presiune realizata la capetele conductei de transport astfel : - transportoare pneumatice de joasa presiune daca diferenta de presiune este < 200mm col.H2O; - transportoare pneumatice de medie presiune daca p = 200 1000 mm col.H2O; - transportoare pneumatice de presiune inalta p > 1000 mm col.H2O.

Principalele avantaje si dezavantaje ale instalatiilor de transport pneumatic : Avantaje : independenta fata de neuniformitatea formelor de relief local ; distante de transport si debite ridicate ; simplitate constructiva si de exploatare ; lipsa pieselor in miscare ; conditii igienice de lucru ; lipsa pierderilor de material pe traseul de transport

Dezavantaje : consumul ridicat de energie ; posibilitatea transportului numai a materialelor cu granulatie mica.

3.2.Solutii constructive de transportoare

Morile de gru se execut ntr-un ansamblu de module funcionale, a cror construcie i amplasare n plan orizontal, realizeaz operaiile de: curare, umectare, condiionare, aspiraie, transport, mcinare, cernere i colectarea produselor finite. Construcia modular a morilor de gru permite rezolvarea urmtoarelor probleme: seciunea de curtorie i condiionare include utilaje mecanopneumatice pentru separarea impuritilor (praf, pleav, sprturi i semine de buruieni), maini de periat, separatoare de pietre, decojitoare i utilaje pentru condiionare gru (umectare i odihn 6- 8 ore). Pentru evitarea sprturilor i reducerea consumului energetic, transportul grului se realizeaz cu elevatoare; seciunile de mcinare i cernere s-au realizat sub forma a dou module distincte, iar transportul mciniului ntre acestea se face pneumatic. Prin aceast soluie se asigur o rcire bun a tvlugilor n timpul lucrului i se evit condensul att n valuri ct i pe conductele de transport; construcia morilor de mcinat gru, sub form de module dispuse orizontal, reduce costurile investiiei pentru construcie cldire cu cel puin 50-60%; construcia pe module a morilor permite amplasarea acestora n cldiri deja existente prin realizarea altor dispuneri a utilajelor; interveniile asupra utilajelor se pot face cu uurin; se reduc riscurile de apariie a accidentelor;

Transportul Pneumatic al Morii cu ciocanele MCF-5

Transportorul pneumatic al morii cu ciocane MCE-1

Aerul refulat pe conducta de transport (3) este amestecat cu materialul din camera de macinare a morii care in acest caz constituie dispozitivul de alimentare.Amestecul este deplasat la sistemul de separare (1) si curatire (4).Acest transportor este indicat in cazul transportului materialului dintr-un singur loc in mai multe locuri pe distante relativ mari.

Varianta optima constructiva este transportorul pneumatic al morii MCE-1 ca urmare a analizarii caracteristicilor 3.3.Calculul si constructia partilor component ale transportoarelor pneumatic Conductele La proiectarea conductelor se recomanda , alegerea, unui traseu de transport cu un numar minim de coturi si variatii de sectiune, in vederea evitarii rezistentelor suplimantare locale, uzurii si a cresterii consumului de energie. Diametrul conductei depinde de natura materialului transportat, de traseul de transport,etc. Si poate fi determinat cu relatia : d= (m)

Sisteme de imbinare a conductelor : a) Cu flanse b) Cu mufe c) Telescopic Conductele se confectioneaza din table de otel , in tronsoane de 1 pana la 2 m. lungime, imbinate prin flanse,mufe sau sisteme telescopic (fig .3) In anexele 47-49 sunt prezentate conductele transportorului pneumatic al microfabricii de nutreturi combinate fabricate la Arad.

Dispozitive de alimentare Cea mai importanta si dificila problema ridicata de transportoarele pneumatic este aceea a alimantarii conductei de transport cu material.Rolul unui alimentator este acela de a introduce materialul pe conducta,rezultand un ameste omogen si de o anumita concentratie.Posibilitatea de a regal concentratia amestecului este importanta,deoarece pentru fiecare transportor si material exista o concentratie maxima la care transportorul se face cu suficienta siguranta si pentru care consumul specific de energie este minim. Pentru transportoarele pneumatic cu aspiratie sau mixte se pot folosi pilnii de alimentare simple fixate in dreptul orificiului de alimentare a conductei de transport,prin care se face alimentarea cu aer si material. Transportoarele pneumatic cu aspiratie sunt alimentate adesea prin sorb (fig. .4) in cazul materialelor in vrac. Acestea permit introducerea in conducta de transport a materialelor sub forma de praf, boabe,bucati.

Constructia dispozitivului de alimentare tip sorb (fig.4) Diametrul interior al sorbului d I la transportul graului se poate determina cu relatia: di =(0.024-0.025) unde Q este capacitatea de transport , t/h. (m)

Diametrul interior al conductei exterioare de este : de = (m) (17)

unde s este grosimea peretilor conductei interioare, m. Diametrul exterior al conductei interioare dc in zona de alimentare este : dc = Inaltimea partii tronconice hc este: hc = (m) (18)

(19)

unde : = 10 -12 grade este unghiul la centru facut de generatoarele partii tronconice. Diamentrul minim al confuzorului frontal se calculeaza cu relatia: Di = dc -2s (m) (20) Diametrul maxim De se allege din considerente constructive. Inaltimea activa a acestei parti se determina cu relatia: he = 0.75 hc (m) (21) Valori recomandate pentru inaltimea sorbului : h= (0.9 - 1.1)m (22) Sub aspectul rezistentelor in circuitul de transport sorbul reprezinta o pierdere locala de presiune,care se poate determina cu relatia: Ho= in care este coeficientul pierderilor: = (24) Relatia (24) este valabila pentru : =1.65-3.65 si Re=60000-125000 Va viteza aerului in conducta, m/s. La transportoarele pneumatic cu refulare de inalta presiune se folosesc dispositive de alimentare tip ecluza la care jocul dintre paletele rotorului si carcasa nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0.2 mm. La transportoarele pneumatic cu refulare de joasa presiune se folosesc dispositive de alimentare cu ejectie. Dispozitive de descarcare Dispozitivele de descarcare au rolul de a micsora viteza amestecului si de a separa componentele acestui :material,aer,praf.Cele mai utilizate dispositive sunt cicloanele(anexa50) (mm H2O) (23)

Ciclonul este foarmat din doua conducte cilindrice.conducta exterioare (1) are capetele tronconice iar conducta interioara (2) este deschisa la ambele capete,capatul superior fiind prevazut cu un system de micsorare a pierderilor de presiune si de protective impotriva agentilor atmosferici (3). Legatura intre conducta de transport si ciclon este realizata de conducta (4).Amestecul patrunde tangential in spatial inelar dintre cei doi cilindri avand o miscare de rotatie si o viteza de avans descendenta. Datorita suprapresiunii din ciclon aerul este evacuate in atmosfera sau in dispozitivul de curatire iar materialul este colectat la baza ciclonului. Se recomanda ca viteza de intrare in ciclon pentru seminte de cereal si macinisuri sa fie : v I = (11-16) m/s (25) sectiunea de intrare a materialului in ciclon Si este : vac Si = (m2) (26)

Diametrul conductei interioare D2 se calculeaza cu relatia : D2 = (m) (27)

in care vac este viteza aerului evacuate prin conducta central, m/s; vac = (0.6-0.7) vi < vp (28) celelalte dimensiuni ale ciclonului se aleg in functie de D2 astfel (vezi notatiile din anexa 50) H1 = 1.25 D2 (m) (29) H2 = 1.35 D2 (m) (30) H3 = 0.25 D2 (m) (31) In anexa 50 este prezentat sistemul de separare tip ciclon al microfabricii de nutreturi concentrate tip Arad. In practica se urmareste sa se afle ,pentru un anumit ciclon si o anumita viteza de intrare,diametrul minim al particulelor care se separa.Pentru aceasta se defineste marimea ajutatoare S* care pentru Va = constant are expresia : S* = (32)

in care este vascozitatea cinematic a aerului , m2/s Valoarea marimii S* se determina din nomograma prezentata in figura 6.5 care a fost ridicata pentru Pa=1.2 Kg/m2, =0.165*10-4 ,p= 1atm,=15 grade. Cunoscand Va si Pm se traseaza dreapta (1) care intersecteaza dreapta (I) in punctual 0. Cunoscand raza r se traseaza dreapta (2) care trece prin 0.Prelungind dreapta(2) se obtine S*. Cunoscand valoarea S* si determinand valoarea vitezei Vm din ipoteza ca in timpul : t= (s) (6.33)

Nomograma pentru determinarea lui S* Fig.5

Particular ajunge pe peretele ciclonului. Cu ajutorul diagramei Vm-S*-D (fig 5 se determina diametrul minim al particulelor separate. Se admite ca l este drumul parcurs de particular la o rotatie cimpleta. Trebuie avut in vedere faptul ca particulele intra in ciclon la diferite distante s de paretele exterior.Folosind diagram din figura 6.6 se gaseste marimea ajutatoare S* pentru doua puncte extreme avand rmin respective rmax adica S2* si S1 * . Cunoscand timpul t se calculeaza viteza medie a particulei la care aceasta va reusi sa ajunga la peretele exterior al ciclonului si anume : vm = (m/s) (6.34) in care S1 este distant de la limita interioara a zonei studiate la peretele exterior al ciclonului ,m. Pentru studiu se imparte latimea b a curentului de aer si material in mai multe zone. Avand vm si media intre S1 * si S2 * se gaseste pe diagram Vm-S*-d diametrul minim al particulei din zona studiata , care se va separa in ciclon. Pe baza valorii dmin determinate pentru fiecare zona a curentului se determina parcursul total de separare cu ajutorul metodei grafice prezentate in figura 7. Astfel se masoara dmin pentru fiecare zona analizata in cadranul I.In cadranul II se gaseste caracteristica marimii materialului supus analizei granulometrice.Din cadranul III rezulta gradul de separare.Pentru aceasta se imparte suprafata hasurata planimetrata A(m2) la abscisa obtinuta in cadranul III.

Fig 7 Metoda grafica pentru determinarea gradului de separare.

Dispozitive de curatire

Dispozitivele de curatire au rolul de a indeparta praful din aer.Din punct de vedere constructive ele pot fi : filtru cu apa,filtru cu panza, sau fultru centrifugal(ciclon de praf).Pe langa purificarea aerului filtrele trebuie sa opuna rezistenta minima la trecerea aerului. La filtrele cu panza amestecul aer-praf se introduce intr-o tabulatura din panza.Sub actiunea presiunii create aici,aerul trece prin stratul de panza si este evacuate in atmosfera, iar praful este retinut urmand a fi evacuate periodic. Filtrele centrifugal au principiul de functionare identic cu cel al cicloanelor.Calculul acestuia este analog cu calculul ciclonului. In figura 8 este reprezentata constructia filtrului centrifugal iar in tabelul 3 sunt date principalele dimensiuni ale acestuia. La sistemele de transport cu aspiratie , filtrul se monteaza inaintea ventilatorlui iar la celel cu refulare se monteaza dupa ciclon.

Dimensiunile principale ale filtrului centrifugal. Tabelul 3.

D mm Tipul CD H mm 935 200

DI mm 50.

D2 mm 45 50

D3 mm 100

Masa kg 9-20 9 24 10.13

220 60 55

240 250 280 240 250 300 260 320 300 360 380 320 CD 1045 250 360 360

70 80 60 80 90 80 90 60 100 90 120 110 90 70 100 80

55 60 50 65 70 75 80 95 90 50 65 75 80 85 90 60 95 100 113 119 143.5 150 160 130 130 100 130 13 0 100

10 84 12.15 1350 13..95 14.47 15 34 15.62 17 21 17 29 20.25 21 54 12,90 13,27 13.49 1544 1600 1904 1913 21.06 2179 21 89 23.97 2539 25.75 36.95 3871

260 300 320 350 380 400 550

90 100 140 150 110 190 130

1S0

240

200

131

Ventilatoare Ventilatoarele folosite la transportoarele pneumatic sunt ventilatoare centrifugal de medie presiune (100-250mm H2O) si inalta presiune (>350mm H2O). Rotorul cu palete radiale sau inclinate inapoi fata de sensul de rotatie (pentru presiune inalta) se roteste intr-o carcasa sub forma de spirala. Aspiratia aerului se faceaxial, pe o singura parte (fig. 6.9) sau pe alte parti ale rotorului (fig. 10).

Dimensiunile ventilatoarelor sunt tipizate fiind indicate in anexa 54. Ventilatoarele se aleg din anexa 53 sau din diagram prezentata in figura 11.

Astfel pentru capacitatea de lucru(m3/h) si presiunea H (mm H2O) date rezulta ventilatorul necesar. De mentionat ca ventilatorul dublu aspirant se alege din diagrama pentru jumatate din capacitatea de lucru utila. Puterea necesara pentru aspirare va fi dublul puterii rezultate din diagrama. La montarea ventilatorului in instalatia de transport pneumatic se recomanda ca inainte sau dupa ventilator ,dup ace permite constructia sa se monteze o clapeta de inchidere,deoarece pornirea ventilatorului trebuie facuta fara debit de aer. Puterea necesara pentru actionarea ventilatorului rezulta din relatia : P= (Kw) ; in care t este randamentul hydraulic al ventilatorului, Qa se masoara in kg/s,iar Ht in N/m2. In anexa 51 sunt prezentate pozitiile gurilor de aspiratie , de refulare ale ventilatoarelor centrifugale monoaspirante pentru transportul pneumatic,conform STAS 2376-77. In anexa 52 este prezentata constructia ventilatorului V-3600.

3.4.Calculul de dimensionare

Cerinte initiale pentru proiect: Capacitatea de lucru : 1.4 Kg/s; Material transportat : faina; Lungimea transportorului : 13 m;

a . Calculul vitezei curentului de aer. Pentru determinarea vitezei de transport a materialului este necesara cunoasterea proprietatilor fizice-mecanice ale materialului si in primul rand viteza de plutire a acestuia. Viteza de plutire a particulelor de material de forma sferica se poate calcula cu relatia : Vp In care : d diametrul particulei de material de forma sferica , m; m densitatea materialului, Kg/m3 a densitatea aerului in conditii normale de presiune si temperature, Kg/m 3 Coeficientul de presiune k depinde de numarul lui Reynolds. Pentru particulele de alta forma decat cea sferica se introduce notiunea de diametrul sferei echivalente dec si de factorul de forma kf . Notand cu V volumul particulei de forma oarecare, atunci : dec = 1.24 (m) (2) (m/s) (1)

In acest caz coeficientul de presiune k al aerului asupra particulei trebuie multiplicat cu factorul de forma Kf . Relatia de calcul a vitezei de plutire devine: Vp (m/s) (3)

Viteza de plutire se poate determina si experimental cu ajutorul unor instalatii special. Astfel, in tabelul 1 sunt indicate vitezele de plutire ale unor materiale agricole Tabelul 6.1 Vitezele de plutire ale unor materiale agricole

Materialul Grau Secara Orz Ovaz Porumb Mei Mazare Fasole Soia Canepa In

Vp (m/s) 9-11.5 8.5-10 8.5-11 8-9 12.5-14 10-12 15.5-16.5 12.5-14 17-20 8-11 5.2

Materialul Grau si stav Grau vatamat Faina Paie de grau Paie de secara Paie de ovaz Pleava de orz Pleava de ovaz Pleava de orez Neghina Paie tocate (100mm)

Vp (m/s) 5.5-7.5 5.7-7.5 8.1 12-19 6.4-8.4 7-8.7 0.67-3.1 0.67-3.1 0.84-4.2 7-9 3.5-4.25

Din tabelul 1 alegem viteza de plutire a fainii Vp= 8.1 m/s Va = Vp (6.4) In care : = 1.25 1.5 pentru seminte; = 1.25 2.5 pentru paie sau fan; Alegem = 1.25 Va = 1.25 8.1= 10 m/s

b. Calculul consumului de aer Cantitatea de aer necesara transportului materialului , in unitatea de timp este data de relatia: Qa = Qa = Unde: Q capacitatea de transport, Kg/s; concentratia amestecului; a = 1.24 Kg/m3 densitatea aerului. Pentru transportoare pneumatic cu refulare: De joasa presiune = 0.2 0.3 De medie presiune = 0.4-0.5 De inalta presiune = 10-40 Pentru transportoare cu aspiratie: De joasa si medie presiune = 3-5 De inalta presiune = 10-55. (m3/s) (5)

= 3.76(m3/s)

c. Calculul presiunii necesare pentru transportul materialului Presiunea totala Ht necesara pentru transportul pneumatic al materialului poate fi considerate o suma de presiuni dinamice Hd si a tuturor pierderilor de presiune static Hst ce au loc pe traseul pe care se efectueaza transportul: Ht = Hd + Hst (N/m2) (6) Hd = Hd = ( ) (N/m2) (7) = 73.90 (N/m2)

Unde: = 0.65-0.85 Pierderile de presiune datorita ridicarii materialului pe vertical Hv se calculeaza cu relatia: Hv = a g h (1+) (N/m2) (8) Hv = 1.249.81 5 (1+0.3) = 79.06(N/m2) Unde h este inaltimea de ridicare a materialului,m. Pierderile de presiune datorita frecarii aerului si a particulelor de material cu peretii conductei , a frecarii particulelor de material cu aerul si a frecarii reciproce H f se pot determina cu relatia: Hf = am Hf = 0.0285 Unde: am coeficientul de rezistenta la deplasarea amestecului; l lungimea conductei,m; d diametrul conductei ,m. am = (1.2-1.5) a unde : a coeficientul de rezistenta la deplasarea aerului : a =0.0124 + a =0.0124 + (11) = 0.019
(
( )

(N/m2) (.9) = 108.73 N/m2

am = (1.2-1.5) 0.019 = 0.0285 Pierderile locale de presiune Hl se calculeaza cu relatia: Hl = (12)

Unde este coeficientul de rezistenta locala. Din tabelul 6.2 [1] alegem : pentru difuzor F:f = 2 7 = 0.1 , = 20 pentru cot R:d=2 9 = 0.1.6, =/2 pentru confuzor F: f = 2 =0.25 Hl =(0.16*2 + 2.5+ 5 + 0.513) = 498.393 N/m2

Presiunea totala necesara pentru transportul pneumatic al materialului va fi: Ht = Hd + Hv + Hf + Hl (13) Ht = 73.90 + 79.06 + 108.73 + 498.393 = 760 N/m2 Coeficientul de rezistenta la deplasarea materialului in sorbul transportoarelor pneumatic cu aspiratie 0 se poate calcula cu relatia: 0 = 3(1+) am (14) 0 = 3(1+0.3) 0.0285 = 0.513 Coeficientii de rezistenta la deplasarea amestecului in ciclon c ,respective in filtru f sunt : c = .2.5; f =5.

d. Calculul partilor componente ale transportoarelor pneumatice Conductele Diametrul conductei depinde de natura materialului transportat, de traseul de transport,etc. si poate fi determinat cu relatia : d= d= (m) (15)

=0.692 (m)

Dispozitive de alimentare La transportoarele pneumatic cu refulare de inalta presiune se folosesc dispositive de alimentare tip ecluza la care jocul dintre paletele rotorului si carcasa nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0.2 mm. La transportoarele pneumatic cu refulare de joasa presiune se folosesc dispositive de alimentare cu ejectie.

= 0.024

=0.0284 [m]

= = =
(

) = 0.43 [m]
)

=0.0478[m]

=0.140 [m]

=0.43-2*0.005 =0.75*0.14

=0.42 [m] =0.105 [m]

Dispositive de descarcare Viteza de intrare in ciclon este: v I = 11 m/s (25) Sectiunea de intrare a materialului in ciclon Si este : Si = Si = (m2) (26) = 0.275 m2

Diametrul conductei interioare D2 se calculeaza cu relatia : D2 = D2 = (m) (.27)

= 0.765 m

in care vac este viteza aerului evacuate prin conducta centrala, m/s; vac = (0.6-0.7) vi < vp (28) vac =0.6 11 = 6.6 m/s H1 = 1.25 D2 (m) (29) H1 = 1.25 0.765 = 0.956 m H2 = 1.35 D2 (m) (30)

H2 = 1.35 0.765 = 1.032 m H3 = 0.25 D2 (m) (31) H3 = 0.25 0.765= 0.191 m In practica se urmareste sa se afle ,pentru un anumit ciclon si o anumita viteza de intrare,diametrul minim al particulelor care se separa.Pentru aceasta se defineste marimea ajutatoare S* care pentru Va = constant are expresia : S* = (32)

in care este vascozitatea cinematic a aerului , m2/s; t= = = 0.1 s

Din nomograma Valoarea marimii S* = 7 pentru a=1.24 Kg/m2, =0.145*10-4 ,p= 1atm,=15 grade.

Viteza medie a particulei la care particular va reusi sa ajunga la peretele exterior al ciclonului este : vm = vm = (m/s) (6.34) = 2.75 m/s dmin = 90 in care S1 este distant de la limita interioara a zonei studiate la peretele exterior al ciclonului ,m. Pe baza valorii diametrului minim dmin determinat pentru fiecare zona a curentului se determina parcursul total de separare . dmin = 90

Fig 7 Metoda grafica pentru determinarea gradului de separare. Din cadranul II rezulta caracteristica marimii materialului supus analizei granulometrice este 67% iar gradul de separare este 60%.

Dispozitive de curatire

Filtrul centrifugal Dimensiunile principale ale filtrului centrifugal Din tabelul 6.3 alegem : tipul CD , H=935mm , D = 320 mm D1 = 89(90) mm , D2 = 75 mm , D3 = 100 mm , Masa = 15.62 kg

Ventilatoare Dimensiunile ventilatorului monoaspirant alese din anexa 54 sunt : Ht = 760 0.102 = 77.52 mm H2O

Q = 3.76 3600 = 13536 m3 /h Marimea ventilatorului : V Diametru rotor : 600mm a = 452 , b = 340 , c = 510 , e =670 , m = 1180 , g = 405 , f = 610, n = 1015 , d = 450 , h = 550 , p = 890 , r = 200 , G = 300 kg

Din anexa 53 alegem : n = 1500 rpm; Simbol ventilator : 89 E ; Motor : N = 18.5 kW , n = 1500

Puterea necesara pentru actionarea ventilatorului rezulta din relatia : P= P= (Kw) ; =3.07 kW

in care t este randamentul hidraulic al ventilatorului, Qa se masoara in kg/s,iar Ht in N/m2.