Instalaţii de transport pneumatic

Instalaţiile de transport pneumatic se caracterizează prin

aceea că produsul ce urmează a fi transportat este amestecat cu o
cantitate determinată de aer, iar acest amestec este pus în mişcare ca
orice fluid, într-o conductă prin aplicarea unei diferenţe de presiune.
Ajuns la destinaţie, amestecul este separat, produsul transportat se
captează într-un buncăr iar aerul, după ce a fost curăţat de praf, este
evacuat din nou în atmosferă.
Produsele agricole care pot fi transportate pneumatic sunt:
făinurile, seminţele de cereale, pleava, tocăturile de fibroase (fân sau
paie), amestecuri furajere, gunoi în stare uscată etc.
După modul de aplicare a presiunii între cele două capete
ale conductei se disting trei sisteme de transport pneumatic:
• cu aspiraţie (fig.1a);
• cu refulare (fig.1b);
• mixte (fig.1c).
 Instalaţii de transport pneumatic

Figura 1. Tipuri de transportoare pneumatice

1. ventilator; 2. conductă; 3.dispozitiv de alimentare; 4. ciclon;

Sistemele cu aspiraţie sunt indicate

în cazul în care este necesar să se
efectueze transportul materialului din
mai multe locuri într-unul singur şi
pe distanţe relativ mici.

Figura 2. Transportorul pneumatic cu aspiraţie al

instalaţiei de măcinat furaje DI -38
 Instalaţii de transport pneumatic

Sistemele cu refulare sunt indicate în cazul în care este

necesar să se transporte produsele dintr-un singur loc în mai multe şi
pe distanţe mari.
Sisteme mixte se folosesc când este necesară transportarea
produselor din mai multe locuri în locuri diferite, pe distanţe medii.

Figura 3. Transportorul pneumatic cu

refulare al morii de ciocane MC - 3
 Instalaţii de transport pneumatic

După diferenţa de presiune pe care o pot realiza, sistemele

de transport pneumatic cu refulare se împart în:
• sisteme de joasă presiune (sub 200 mm col H2O);
• sisteme de presiune medie (200-1000 mm col H2O);
• sisteme de presiune ridicată (>1000 mm col H2O).
Principalele avantaje ale instalaţiilor de transport pneumatic sunt:
• independenţa faţă de neuniformitatea formelor de relief local;
• distanţe de transport şi debite ridicate;
• simplitate constructivă şi de exploatare;
• lipsa pieselor în mişcare; condiţii igienice de lucru;
• lipsa pierderilor de material pe traseul de transport.

Dezavantajele instalaţiilor de transport pneumatic sunt:

• consumul ridicat de energie;
• posibilitatea transportului numai a materialului cu granulaţie
mică.
 Instalaţii de transport pneumatic

Calculul vitezei de transport a materialului

Viteza de plutire a unei particule de material este viteza unui

curent de aer ascendent la care aceasta rămâne în stare de
suspensie.
Figura 4. Forţele care acţionează asupra unei particule de
material aflată într-un curent de aer ascendent

Ecuatia de echilibru a particulei este:

GR
Forţa aerodinamică creată de curentul de aer este:
R  c   a  A  va2
c  0,23 (particule sferice) coeficient ce depinde de forma şi natura suprafeţei particulei;
a va densitatea, respectiv viteza aerului;
A aria sectiunii perpendiculare pe directia curentului de aer
 Instalaţii de transport pneumatic

Pentru particule de formă sferică viteza de plutire va fi:

a  d2  d3
0,23    v 2p m
g 4 6

28,4   m  d
vp 
a
a, m greutăţile volumice ale aerului, respectiv a particulei.

Pentru particulele de formă oarecare se foloseşte relaţia:

28,4   m  d e
vp  k 
a
d e diametrul unei sfere echivalente de aceeaşi masă specifică şi totală egală cu cea
a particulei;
k coeficient ce depinde de forma particulei.
Viteza aerului se ia mai mare decat viteza de plutire:
va  1,25  2,5 v p
 Instalaţii de transport pneumatic

Viteza de transport a materialului este:

vm  va  v p

Concentraţia amestecului
Prin concentraţia amestecului se înţelege raportul dintre
masa materialului transportat şi masa aerului care trece într-o
unitate de timp printr-o secţiune a conductei:
Q Q
 
Qa A  va   a

Cercetările experimentale recomandă următoarele valori

pentru concentraţia amestecului:
  0,2  0,5 instalaţiile cu sistem de refulare de presiune joasă si medie;
  35 instalatiile cu sistem de aspiraţie cu depresiune joasă şi medie;
  10  40 instalatiile cu sistem de refulare de înaltă presiune;
  10  35 instalatiile cu depresiune ridicată;
 Instalaţii de transport pneumatic

Calculul consumului de aer şi al puterii necesare

acţionării ventilatorului

Consumul de aer se determină în funcţie de capacitatea de

transport (Q) a instalaţiei şi de concentraţia amestecului:
Q
Qa 
  a

Puterea necesară acţionării ventilatorului se determină cu relaţia:

Qa  H t
P
10 3  h   a
h randamentul hidraulic al ventilatorului.

Pierderea totala de presiune Ht necesară pentru transportul

pneumatic al materialului este:
Ht  H d  H f  Hv  Hl
 Instalaţii de transport pneumatic

Pierderile de presiune datorită frecării amestecului cu

pereţii conductei se determină considerând că particulele de
material se deplasează cu viteza curentului de aer:
 a  1     va2 l
H f  am  
2 d
am  1,2 1,5 a coeficient de rezistenţă hidraulică la deplasarea amestecului în
conductă;
0,0011 coeficient de rezistenţă hidraulică la deplasarea aerului în
a  0,0124 
d conductă;
l, d lungimea respectiv diametrul conductei, m.

Pierderile datorită ridicării materialului pe verticală la

inaltimea (h) se calculează cu relaţia:
H v  A  va  Qa  Q  h  g Qa
Hv   h  g  1   
A  va

H v   a  h  g  1   
 Instalaţii de transport pneumatic

Pierderile de presiune locale se calculează cu ajutorul relaţiei:

 a  va2
Hl  
2
 coeficient de rezistenţă locală ce depinde de forma conductei sau de tipul
sistemului de încărcare şi descărcare a materialului.

Presiunea dinamică se determină din condiţia ca materialul

introdus în conductă să aibă viteza nulă pe direcţia de transport şi
că acest material trebuie adus la viteza v m şi aerul la viteza v a ..

Qa  va2 Qa  vm2
H d  A  va  
2 2

Hd 
Qa 1 2

  va    vm
A  va 2
2


Hd 
a
2
v 2
a    vm2 
 Instalaţii de transport pneumatic

Calculul conductelor

Figura 5. Sisteme de îmbinare a

conductelor
a. cu flanşe; b. cu mufe; c. telescopice

Diametrul conductei depinde de natura materialului transportat, de

traseul de transport, etc. şi poate fi determinat cu relaţia:
4Q
D
    va   a
 Instalaţii de transport pneumatic
Calculul dispozitivelor de alimentare

Construcţia dispozitivelor de alimentare depinde de natura

materialului transportat, de tipul transportorului, de condiţiile locale
de exploatare.
Figura 7. Alimentator
tip ecluză
1. racord; 2. rotor; 3.
conductă de transport;
4. carcasă; 5. conductă
de compensare

Figura 8. Dispozitiv de
Figura 6. Dispozitivul de alimentare alimentare cu ejecţie
tip sorb (instalatii cu aspiratie) 1. pâlnie de alimentare; 2.
obturator plan
 Instalaţii de transport pneumatic

Dispozitivul de descărcare (ciclonul)

Dispozitivele de descărcare au rolul de a micşora viteza

amestecului şi de a separa componentele acestuia: material, aer.
Se recomandă ca viteza de intrare
în ciclon pentru seminţele de
cereale şi pentru măcinişuri să fie:
vi  11 16

Secţiunea de intrare a materialului

în ciclon este:
Qa
Si 
 a vi
Diametrul conductei interioare este:
4  Qa
Figura 9. Schema constructivă a Dc 
unui ciclon   vac
 Instalaţii de transport pneumatic

Dispozitive de curăţire

Dispozitivele de curăţire au rolul de a îndepărta praful din

aer. Din punct de vedere constructiv ele pot fi: filtru cu apă, filtru
cu pânză sau filtru centrifugal (ciclon de praf).

La sistemele de transport cu
aspiraţie, filtrul se montează
înaintea ventilatorului, iar la
cele cu refulare se montează
după ciclon.

Figura 10. Filtru centrifugal

 Instalaţii de transport pneumatic

Ventilatoare

Ventilatoarele folosite la transportoarele pneumatice sunt

ventilatoare centrifugale de medie presiune (100 – 250 mm H2O) şi
înaltă presiune (> 350mm H2O). Rotorul cu palete radiale sau
înclinate înapoi faţă de sensul de rotaţie se roteşte într-o carcasă sub
formă de spirală. Aspiraţia aerului se face axial, pe o singură parte
(fig.11.) sau pe ambele părţi ale rotorului (fig.12).

Figura 11. Ventilator mono-aspirant Figura 12. Ventilator dublu aspirant

 Transportul pneumatic al amestecurilor semilichide

Amestecurile semilichide (cu umiditatea 75 – 85%) sunt

transportate prin conducte pneumatice, cu ajutorul pompelor sau
folosind instalaţii combinate (cu pompă şi compresor).

Figura 13. Schema instalaţiei

de transport pneumatic a
gunoiului semilichid din
adăposturile de animale
1. compresor; 2. rezervor de
aer comprimat; 3. conductă
de aer; 4. conductă de
transport; 5, 7.
robineţi; 8. cazan de purjare;
9. supapă; 10. conductă de
apă
 Figura 1. Tipuri de transportoare pneumatice
1. ventilator; 2. conductă; 3.dispozitiv de alimentare; 4. ciclon;
Figura 9. Schema constructivă a unui ciclon
 Ciclonul este format din două conducte cilindrice concentrice. Conducta
exterioară 4 are capetele tronconice, iar conducta interioară 3 este deschisă la
ambele capete, capătul superior fiind prevăzut cu un sistem de micşorare a
pierderilor de presiune şi de protecţie împotriva agenţilor atmosferici 5.
Legătura între conducta de transport 1 şi ciclon este realizată de conducta
2. Amestecul pătrunde tangenţial în spaţiul inelar dintre cei doi cilindrii având o
mişcare de rotaţie şi o viteză de avans descendentă. Datorită suprapresiunii din
ciclon aerul este evacuat în atmosferă sau în dispozitivul de curăţire, iar
materialul este colectat la baza ciclonului.
Figura 10. Filtru centrifugal