VAGON MAGAZIE

Activitatea de comerț

Din datele prezentate în tema de proiectare rezultă că marfa a sosit anterior în port, din Ce-
hia, cu un mijloc de transport terestru CF . La sosire marfa a fost descărcată sodă calcinată în bu-
toaie, transportată la locul de depozitare în magazie și depozitată pe soda urmând a fi transferată, pe
alta soda, la navă unde va fi depaletizată în hambarul navei și stivuită sac . Având în vedere ca
fluxul de transfer este de la uscat către mare iar țara de origine este situată în hinterlandul portului
rezultă că activitatea comercială este tranzitul de export.

Ruta de transfer

Deoarece marfa este preluată din magazie rezultă că transferul se face pe ruta directa.

Descrierea succintă a tehnologiei

Conform specificațiilor din tema de proiectare marfa preluată anterior de pe mijloacele de

transport terestru sau adusă în magazie de la vagon la copertina magaziei a fost paletizate pentru
transport intern și este depozitată în magazie, paletizat, în stive formate pe 1 - 2 nivele.
Având în vedere distanța de transport în magazie (54 m) rezultă că marfa va fi preluată din
sodă calcinată în butoaieși transportată în exteriorul magaziei cu stivuitorul care o va încărca în
stivuitor acesta transportă soda calcinata în butoaie la navă.
Schema tehnologică corespunzătoare variantei adoptate este prezentată în fig. D.1.
În conformitate cu struc-
tura codificării
tehnologiilor de manipu-
lare a mărfurilor practi-
cată în porturile mar-
itime românești, o
variantă tehnologică de manipulare a unei anumite categorii de marfă se codifică prin:

Fig 1.Varianta tehnologică de manipulare în transbord indirect de la magazie la navă, cu stivuire în
lumina gurii de hambar
 1. Simbolul punctelor de început și de sfârșit ale fluxului de manipulare a mărfurilor. În
acest caz punctul de început este magazia (M) iar cel de sfârșit nava (N).
2. Codul operațiunii conform catalogului, în acest caz 211.
3. Codul categoriei de marfă manipulată stabilit din nomenclatorul de clasificare a categori-
ilor de mărfuri manipulate în porturile maritime românești.
Confom celor prezentate sodă calcinată în butoaie 60 kg face parte din mărfurile ambalate în
saci cu greutăți de 40 – 80 kg și face parte din grupa mărfurilor generale (G), subgrupa d3, codul
categoriei mărfurilor stabilite prin tema de proiect fiind deci Gd3.
Simbolul variantei tehnologice adoptate este: MN 211 Gd3.

Fazele tehnologice și elementele definitorii pentru proiectarea tehnologiei

Fazele tehnologice ale operațiunii.

În conformitate cu fluxul de transport prezentat în figura 1. fazele tehnologice ale variantei

adoptate sunt:
• Preluat marfa din stivă, pe palet, transportat cu stivuitorul din vagon magazie;
• Transportul mărfii cu tractorul cu remorci de la magazie la navă;
• Transferul mărfii, pe palet, din remorci la navă cu macaraua de cheu (MK);
• Preluat sacii de pe palet și stivuit manual marfa în navă.

Elementele definitorii ale fiecărei faze tehnologice

Preluat marfa din stivă, pe palet, transportat cu stivuitorul din magazie la tractor.
Greutatea sarcinii.
Așa cum s-a menționat, pentru activitatea de export, sarcina
a fost formată pe palet în momentul preluării ei din mijlocul de transport terestru vagon sau din
barje și stivuită în magazie.
Considerând că se încarcă saci cu dimensiuni de 600 x 900 mm, pe un palet se pot dispune 8
saci pe rând (6 cu latura lungă pe o lungimea paletului și 4 cu latura lungă perpendiculară pe
lungimea celor 6 saci) pe o înălțime de 8 rânduri rezultând o sarcină pe palet cu o greutate de:
Qa = 70 kg/sac x 8 saci/rând x 8 rânduri/palet = 4480 kg/palet;
Qa = 4480 kg (4,4 t)
care este foarte apropiată de sarcina maximă admisibilă pe palet.
Pentru transportul mărfurilor în magazie se vor folosi motostivuitoarele de 4 t prevăzute la
poz. 8 din tabelul prezentat în tema de proiectare ce cuprinde utilajele existente la dispoziție și
capacitățile de transport ale acestora.
Distanța de transport. Distanța de transport depinde de poziția din care se preia paletul din
stivă și poziționarea tractorului la una din ușile magaziei. Conform regulilor de bună practică
portuară tractorul se va poziționa la cea mai apropiată ușă de stiva din care se preia paletul ținând
însă cont și de poziția acestei uși față de hambarul în care se va încărca nava. Conform emei de
proiectare distanța medie medie de transport în magazie este de 50 m.
Dat = 50 m
 Vitezele de transport. Conform datelor rezultate din experiența portuară în manipularea
mărfurilor generale vitezele de transport cu utilajele portuare de transport interior și timpii de imo-
bilizare pentru preluare/ depunere sau cuplare / decuplare sunt prezentate în tabelul A.2. din Anexa
1.
Pentru alegerea vitezelor de deplasare trebuie să se țină cont că pardoselile magaziilor per-
mit viteze ridicate de deplasare dar și că dispunerea stivelor față de căile de acces necesită manevre
și o deplasare atentă pentru a nu avaria mărfurile. Având în vedere aceste aspecte vom adopta viteze
de deplasare în magazie a stivuitorului plin la valoarea medie prevăzută iar pentru deplasarea gol o
valoare apropiată de cea maximă, respectiv:

Vap = 5vkm/h = 1,38 m/s – viteza de deplasare a autostivuitorului plin;

Vag = 7 km/h = 2,5 m/s – viteza de deplasare a autostivuitorului gol.

Timpii de preluare și depunere a sarcinii. În cazul preluării paleților aflați în stivă în magazie
stivuitorul trebuie să execute o serie de manevre: poziționarea în dreptul paletului ce trebuie preluat,
ridicarea furcilor în dreptul degajărilor din palet care depinde de nivelul pe înălțime la care este sit-
uat paletul, deplasarea pentru introducerea furcilor, ridicarea paletului, retragerea autostivuitorului,
coborârea furcilor și înclinarea coloanelor, poziționarea autostivuitorului pentru deplasarea cu pale-
tul prin magazie. Aceste manevre fac ca timpul de preluare din stivă să fie relativ mare de aceea se
va adopta o valoare în apropierea valorii maxime, Tap = 9 s. În cazul depunerii paleților în remorci
manevrele sunt foarte simple, înălțimea de ridicare este mică iar manevrele de poziționare pentru
depunere sunt mult mai simple decât în cazul preluării paleților de aceea se va adopta o valoare
apropiată de valoarea minimă, Tad = 6 s, având în vedere și faptul că depunerea paletului pe remor-
că este dirijată de un docher.
Durata ciclului de transport. Ciclul de transport al stivuitorului ce lucrează în interiorul
magaziei este compus din suma timpilor de preluare a unui palet din stivă, transportul acestuia la re-
morca tractorului, încărcarea (depunerea) paletului în remorcă și reîntoarcerea stivuitorului gol,
pentru preluarea următorului palet:
Tac = Tap + Dat/Vap + Tad + Dat/Vag = 9 + 50 / 1,38 +42 / 2,5 + 6 = 68,03 sec.

Tac = 68,03 ≈ 69 s.

Transportul mărfii cu tractorul cu remorci de la magazie la navă

Greutatea sarcinii. Remorcile portuare prezentate în tabelul cu utilajele aflate la dispoziție

au o sarcină admisibilă de 3, 4, și 5 t. În funcție de remorcile alese poate fi determinat numărul de
paleți ce poate fi preluat având în vedere greutatea sarcinii formată pe palet. Având în vedere cerin-
ța de lucru simultan la 3 hambare precizată în tema de proiect precum și sarcina pe palet care este
de 4,4 t vși luând în considerație o sarcină admisibilă pe remorcă de 4 t rezultă că pe o remorcă se
pot vom adopta remorcile aflate în numărul cel mai mare respectiv cele cu sarcina de 4 t pe care se
pot încărca maxim 2 / 4,4 = 8,9 paleți, respectiv 2 paleți pe remorcă.
 Rezultă o sarcină pe remorcă de 17,8 t.

Qb = 17,8 t/rem.

Distanța de transport. În acest caz distanța de transport depinde de poziția relativă a ușii de
magazie de unde marfa este transportată cu tractorul până în zona de acțiune a macaralei care lu-
crează la hambarul unde urmează să se încarce marfa.
Confrm temei de proiectare distanța medie de transport de la magazie la locul de preluare a
sarcinii cu macaraua de cheu este de:
Dbt = 255 m

Vitezele de transport.

Pentru a determina ce număr de remorci este necesar pentru o anumită distanță de transport
vom utiliza datele rezultate din experiența portuară.
Rezultă că pentru distanța stabilită de 225 m se va utiliza o singură remorcă atașată unui
tractor. Cunoscând soluția de transport vitezele de transport ca valori medii din gama prevăzută în
tabel pentru un tractor cu o remorcă:

Vbp = 17 km / h = 4,7 m /s – viteza de deplasare a tractorului cu remorca încărcată;

Vbg = 25 km / h = 6,94 m /s – viteza de deplasare a tractorului cu remorca goală.

Timpii de preluare și depunere a sarcinii. În cazul preluării paleților aflați în stivă în magazie
stivuitorul trebuie să execute o serie de manevre: poziționarea în dreptul paletului ce trebuie preluat,
ridicarea furcilor în dreptul degajărilor din palet care depinde de nivelul pe înălțime la care este sit-
uat paletul, deplasarea pentru introducerea furcilor, ridicarea paletului, retragerea autostivuitorului,
coborârea furcilor și înclinarea coloanelor, poziționarea autostivuitorului pentru deplasarea cu pale-
tul prin magazie. Aceste manevre fac ca timpul de preluare din stivă să fie relativ mare de aceea se
va adopta o valoare în apropierea valorii maxime, Tap = 8 s. În cazul depunerii paleților în remorci
manevrele sunt foarte simple, înălțimea de ridicare este mică iar manevrele de poziționare pentru
depunere sunt mult mai simple decât în cazul preluării paleților de aceea se va adopta o valoare
apropiată de valoarea minimă, Tad = 4 s, având în vedere și faptul că depunerea paletului pe remor-
că este dirijată de un docher.
Durata ciclului de transport. Ciclul de transport al stivuitorului ce lucrează în interiorul mag-
aziei este compus din suma timpilor de preluare a unui palet din stivă, transportul acestuia la re-
morca tractorului, încărcarea (depunerea) paletului în remorcă și reîntoarcerea stivuitorului gol,
pentru preluarea următorului palet:
Tac = Tap + Dat/Vap + Tad + Dat/Vag = 78+ 42 / 4,7 +42 / 6,94 + 3 = 95,98

Tac = 95,98 ≈ 96 s.
Transportul mărfii cu tractorul cu remorci de la magazie la navă

Greutatea sarcinii. Remorcile portuare prezentate în tabelul cu utilajele aflate la dispoziție

au o sarcină admisibilă de 3, 4, și 5 t. În funcție de remorcile alese poate fi determinat numărul de
paleți ce poate fi preluat având în vedere greutatea sarcinii formată pe palet. Având în vedere cerin-
ța de lucru simultan la 3 hambare precizată în tema de proiect precum și sarcina pe palet care este
de 4,44 t vși luând în considerație o sarcină admisibilă pe remorcă de 4 t rezultă că pe o remorcă se
pot vom adopta remorcile aflate în numărul cel mai mare respectiv cele cu sarcina de 4 t pe care se
pot încărca maxim 4 / 4,44 = 8,9 paleți, respectiv 2 paleți pe remorcă.
Rezultă o sarcină pe remorcă de 17,8 t.

Qb = 17,8 t/rem.

Distanța de transport. În acest caz distanța de transport depinde de poziția relativă a ușii de
magazie de unde marfa este transportată cu tractorul până în zona de acțiune a macaralei care lu-
crează la hambarul unde urmează să se încarce marfa. Confrm temei de proiectare distanța medie de
transport de la magazie la locul de preluare a sarcinii cu macaraua de cheu este de:
Dbt = 225 m

Vitezele de transport.

Pentru a determina ce număr de remorci este necesar pentru o anumită distanță de transport
vom utiliza datele rezultate din experiența portuară prezentate în tabelul A.1.
Rezultă că pentru distanța stabilită de 105 m se va utiliza o singură remorcă atașată unui
tractor. Cunoscând soluția de transport se aleg din tabelul A.2 vitezele de transport ca valori medii
din gama prevăzută în tabel pentru un tractor cu o remorcă:

Vbp = 18 km / h = 5 m /s – viteza de deplasare a tractorului cu remorca încărcată;

Vbg = 23 km / h = 6,38 m /s – viteza de deplasare a tractorului cu remorca goală.

Timpii de preluare și depunere a sarcinii. Timpul de preluare a sarcinii este egal cu timpul
necesar pentru încărcarea remorcii cu cei 2 paleți ce trebuie transportați la locul de încărcare. Pentru
a asigura încărcarea în remorci după ce tractorul s-a oprit este necesară coborârea oblonului pe
partea dinspre magazie astfel încât să fie posibilă încărcarea paleților de către stivuitor; din experi-
ența portuară acest timp poate fi apreciat la To = 20 – 40 s (vom adopta o valoare medie To = 30s),
operația fiind executată de un docher care va asigura și dirijarea autostivuitorului pentru depunerea
sarcinii pe remorcă. După încărcarea paleților este necesar un timp similar pentru ridicarea și asigu-
rarea obloanelor. La acest timp de adaugă timpul de depunere a primului palet de către au-
tostivuitor, Tad, așteptarea pentru sosirea stivuitorului cu cel de-al doilea palet și încărcarea acestuia
în remorcă (egală cu durata ciclului autostivuitorului Tca) astfel încât timpul total de preluare a
celor 2 paleți este de:

Tbp = 2 x To + Tad + Tca = 2 x 30 + 3 + 70 = 133 s

Tbp = 133 s

Timpul de depunere a sarcinii este format din timpul de transfer de către macara a celor 2
paleți și este egal cu timpul a 2 cicluri ale macaralei – Tcc.
 Pentru a aprecia durata ciclului macaralei vom lua în considerație experiența portuară care
stabilește că pentru mărfurile generale, funcție de natura mărfii, greutatea și dimensiunile coțadei și
caracteristicile tehnice ale macaralei, ale sculelor și dispozitivelor folosite acest timp este de cca.
160 – 240 s. Având în vedere că sarcina formată din saci dispuși pe palet este suficient de sigură că
dimensiunile coțadei nu sunt mari și că sacii au o bună stablitate prin modul de aranjare pe paleți
vom adopta o valoare a ciclului macaralei spre limita inferioară:

Tcc = 180 s (3 min.)

Cu aceste date rezultă timpul de depunere a sarcinii egal cu:

Tbd = 2 x Tcc = 360 s.

Durata ciclului de transport interior cu tractorul cu o remorcă. Durata ciclului de trans-
port interior este egală cu suma timpilor de preluare și depunere, a transportului sarcinii de la maga-
zie la navă și cel necesar pentru reîntoarcerea tractorului pentru preluarea unei noi sarcini:

Tbc = Tbp + Dbt/Vbp + Tbd + Dbt/Vbg = 133 + 105 / 4,7 + 360 + 105 / 6,94
530,46 s ≈ 531 s.

Tbc = 531 s.
După cum se constată durata de transport este semnificativ mai mică decât durata totală de
preluare și depunere a sarcinii fiind de cca 8 % din durata totală a ciclului de transport interior.

Transferul mărfii, pe palet, din remorci la navă, cu macaraua de cheu

Transferul mărfii se face palet cu palet. Ciclul macaralei este compus din preluarea sarcinii
de pe remorcă cu ajutorul a doi docheri ce fixează traversele dispozitivului de ridicare de marginile
paletului, transferul mărfii peste bord și depunerea acesteia în apropierea locului din lumina gurii de
hambar unde urmează să fie stivuită marfa, desprinderea traverselor dispozitivului de ridicare de
către 2 docheri și transferul cu cârligul gol peste bord pentru a prelua o nouă coțadă.
În faza de reîntoarcere a cârligului atunci când în navă s-au acumulat 4 paleți (așezați
anterior manual într-o stivă) aceștia sunt transferați peste bord și depuși în remorcă pentru a fi trans-
ferați la magazie în vederea depozitării și refolosirii ulterioare.
Sarcina pe ciclu este marfa de pe un palet:
Qc = 4,44 t
Ciclul macaralei, așa cum s-a menționat anterior a fost adoptat la:
Tcc = 4480 s
Preluat sacii de pe palet și stivuit manual marfa în navă.
În hambarul navei se va lucra cu docheri care vor prelua marfa de pe palet, sac cu sac, o vor trans -
porta la locul de stivuire pe o distanță de 2 -3 m și o vor depune în stiva ce se formează la navă.
Sarcina ce este transportată la un ciclu de un docher este reprezentată de greutatea unui sac:
Qd = 55 kg
Timpii necesari unui docher pentru a prelua, transporta și stivui un sac se adoptă pe baza experienței
portuare astfel:
1. Preluarea unui sac de pe palet: Tdp =3 s.
2. .Transportul sacului pe distanța de 2 – 3 m. Se adoptă o viteză de transport manual al sacului de
3 km/h de unde rezultă pentru transportul lui pe o distanță de 3 m:
Tdtp = 3 / (3000 / 3600) = 3,6 s.
3. .Depunerea și aranjarea sacului în stivă: Tdd = 4 s.
4. Reîntoarcerea docherului pentru preluarea unui nou sac. Se adoptă o viteză de reîntoarcere de 5
km/h de unde rezultă:
Tdtg = 3 / (5000 / 3600) = 2,16 s. Timpul total al unui ciclu al docherului este de:
Tdc = Tdp + Tdtp + Tdd + Tdtg = 2 + 3,6 + 4 + 2,16 = 11,76 s ≈ 12 s.
Tdc = 12 s

Alegerea și prezentarea principalelor utilaje, scule și dispozitive

Stivuitorul. Având în vedere greutatea sarcinii de pe un palet Q = 4,4 t și

Fig 1. Motostivuitor cu furci frontale
 Fig 2. Autostivuitor cu dispozitiv pentru manipulare
coletelor ușoare

greutatea paletului (cca. 100 kg) rezultă o sarcină totală pentru autostivuior de Qt = 4,4 t.
Se va utiliza deci numărul necesar de stivuitoare din cele 6 motostivuitoare disponibile, dotate cu
furci frontale reglate la distanța standard de 900 mm pentru a intra în golurile dintre planșeele pale-
tului și care au o sarcină maximă admisibilă de 2 t.

Tractorul. Tractorul utilizat este un tractor rutier de uz gen-

eral folosit în mod frecvent în porturile maritime românești.

Fig 3. Tractor rutier

Având în vedere disponibilul de utilaje din tema de proiectare

și sarcina de transport (o remorcă cu 2 paleți - Q = 17,8 t)
b
se va utiliza tractoarele cu cea mai mică sarcină, rspectiv 10
t. Acestea ar permite chiar și tractarea a două remorci,
sarcina totală de transport în acest caz fiind de 8,4 t.
6. Dispozitivul de ridicare a paletului cu macaraua.
Pentru prinderea paletului în cârligul macaralei (coțarea
sarcinii) se poate utiliza unul din cele două dispozitive
prezentate în fig.5. și fig.6. Se va folosi dispozitivul prezen-
tat în fig. 5.
deoarece
după ridi-
carea
sarcinii
cele 6 springuri de câte 4 m fiecare care fixează
traversele orizontale de cadrele triunghiulare se vor
înclina și vor proteja sacii de eventuale deplasări
sau căderi asigurând astfel o protecție

Fig 4. Macara de cheu cu braț patrulater

 Fig 5.
Dispozitiv manipulare paleți cu cadre

triunghiulare

Fig.6. Dispozitiv manipulare paleți cu cadru drep-

tunghiular

7. Mijloace de protecție pentru docheri. Docherii vor utiliza în mod obligatoriu mijloace
de protecție adecvate: căști de protecție, mănuși și sorțuri.
Capacitatea intrinsecă a fiecărui subsistem în parte .
Conform definiției capacitatea intrinsecă a unui subsistem sau a unei faze tehnologice este
acea performanță care poate fi menținută în mod constant pe parcursul întregului schimb de lucru.
În cazul variantei tehnologice adoptate capacitatea intrinsecă se va calcula mai întâi la nivel orar ca
produsul dintre sarcina manipulată și numărul de cicluri pe oră pentru fiecare fază tehnologică.
Se obțin astfel următoarele capacități intrinseci orare:
A.Preluat marfa din stivă, pe palet, transportat cu stivuitorul din magazie la tractor.
Cia = Qa x (3600 / Tac) = 4,4 x (3600 / 69) = 4,4 x 52,17 = 229, 565 t/h
Cia = 229, 565 t/h
B. Transportul mărfii cu tractorul cu remorci de la magazie la navă
Cib = Qb x (3600 / Tbc) = 17,8 x (3600 / 531) = 17,8 x 6,7 = 120,67 t/h
Cib = 120,67 t/h
C. Transferul mărfii, pe palet, din remorci la navă, cu macaraua de cheu (MK)
Cic = Qc x (3600 / Tcc) = 4,4 x (3600 /4480) = 4,4 x 1,24 = 5,47 t/h
Cic = 5,47 t/h
D. Preluat sacii de pe palet și stivuit manual marfa în navă.
Cid = Qd x (3600 / Tdc) = 55 x (3600 / 12) = 55 x 300 = 16 t/h
Cid = 16 t/h
Conform principiului “cârligul macaralei trebuie să se afle în permanentă mișcare” rezultă
că celelalte faze tehnologice trebuie să fie subordonate asigurării mișcării permanente a cârligului
macaralei, deci să aibă capacități cel puțin egale cu cele ale fazei C care este determinantă pentru
asigurarea unor performanțe maxime în sistem.
Din această condiție se poate determina numărul de resurse necesare în aceste faze pentru a
satisface această cerință.
Astfel pentru faza B se determină numărul de tractoare și remorci necesare:
Ntr = Cic / Cib = 5,47 / 120,67 = 22,06
Ntr = 22,06
deci sunt necesare 2 tractoare și 2 remorci, capacitatea intrinsecă a fazei B fiind în acest caz
de 48,24 t/h > 36 t/h
 Numărul total de tractoare și de remorci necesar la cele 2 hambare la care se lucrează simul-
tan este de 4 tractoare care poate fi asigurat deoarece este egal cu disponibilul de tractoare de 8 t
prevăzut în tema de proiectare (4 buc.) și cu 67 % din numărul de remorci de 6 t disponibile (6
buc.).
Pentru faza D rezultă că numărul de docheri ce trebuie să lucreze în navă este de:
Ndoc = Cic / Cid = 5,47 / 16 = 1,4 docheri
Ndoc = 2
capacitatea intrinsecă a fazei D fiind în acest caz de 45 t/h > 36 t/h.

Dimensionarea numărului de docheri/conducători de utilaje.

Numărul de docheri și de conducători de utilaje se stabilesc pe fiecare fază funcție de
necesitățile de manipulare a mărfii în faza respectivă. Se va lua în considerație necesarul de docheri
și de utilaje din faza determinantă (care la proiectare se alege întotdeauna transferul mărfii de la
cheu / mijloc de transport la navă) și funcțiile de rezervele de capacitate se poate stabili și necesarul
de docheri și utilaje din celelalte faze.
Din cele de mai sus rezultă:
Preluat marfa din stivă, pe palet, transportat cu stivuitorul din magazie la tractor.
Necesar: 1 docher pentru coborârea / ridicarea oblonului lateral al remorcii și dirijarea stivuitorului
pentru aranjarea paleților în remorcă;
1 autostivuitorist pentru preluarea din stivă a paleților, transportului și depunerea acestora în re-
morcă.
Transportul mărfii cu tractorul cu remorci de la magazie la navă.
Necesar: 2 tractoriști pentru transportul paleților de la magazie la navă.

Transferul mărfii, pe palet, din remorci la navă, cu macaraua de cheu

Necesar: 2 docheri (formația de la teren) pentru coțarea paleților din remorcă în cârligul macaralei;
1 macaragiu pentru transferul cu macaraua a coțadei de la remorcă în lumina gurii de hambar în
apropierea loculi de stivuire.

Preluat sacii de pe palet și stivuit manual marfa în navă.

Deoarece pentru un singur docher această fază are o capacitate intrinsecă mai mică decât cea
a fazei determinante (faza C) a fost calculat necesarul de docheri pentru a se realiza o concordanță
între capacitatea intrinsecă a fazei D și cea a fazei C, respectiv 2,4 docheri necesarul fiind deci de 3
docheri.
Capacitatea intrinsecă a fazei D este în acest caz de 49 t/h > 41 t/h cât este capacitatea intrin-
secă a fazei C.

Fișa tehnologică a operațiunii.

Elementele definitorii pentru proiectarea variantei tehnologice adoptate precum și rezultatele
obținute în urma calculelor de stabilire a capacităților intrinseci și a performanței reale sunt sinteti-
zate în Fișa tehnologică a operațiunii.
Aceasta cuprinde și detalii privind măsurile pentru asigurarea, în cadrul procesului tehnologic uti-
lizat, a securității și sănătății în muncă și apărarea contra incendiilor; de asemenea ea conține și
indicații specifice procesului tehnologic precum și o descriere detaliată a elementelor ce compun
procesul tehnologic, pe faze, cu menționarea resurselor necesare și a utilajelor și sculelor folosite,
precum și echipamentul de protecție utilizat.