Proiect La Transportul Si Depozitarea Hidrocarburilor: Universitatea "Petrol - Gaze" Ploieşti

UNIVERSITATEA “PETROL – GAZE” PLOIEŞTI
FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR

DEPARTAMENTUL FORAJUL SONDELOR, EXTRACŢIA
ŞI TRANSPORTUL HIDROCARBURILOR
PROIECT LA TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA

HIDROCARBURILOR
Coordonator: sef lucr.dr.ing. Renata Radulescu
Student: Stanciu Sorin

Specializarea: IPG, Foraj
Grupa: 20108
Anul: III
2017
1
 I TEMA:
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE TRANSPORT PENTRU FLUIDE
DE LA SONDĂ LA RAFINĂRIE
 II CONŢINUT:
Capitolul 1. Calculul hidraulic al conductei de alimentare cu apă; alegerea
pompelor............................................................................................................................. 8
Capitolul 2. Calculul hidraulic al conductelor de evacuare a gazelor............................10
Capitolul 3. Calculul hidraulic al conductei de amestec (sondă – parc)……………….14
Capitolul 4. Determinarea programului optim de evacuare a ţiţeiului de la
parcurile de separare (pe considerente energetice)……………………...................................18
Capitolul 5. Bilanţul termic al depozitului central......................................................64
 5.1.Calculul cantitatii totale de caldura ............................................64
 5.2. Numarul agregatelor necesare incalzirii titeiului..........................66
 5.3. Lungimea serpentinelor de incalzire...........................................67
 5.4. Timpul de racire al titeiului din rezervor.....................................68
Capitolul 6. Proiectarea conductei de transport de la depozitul central la
rafinărie...........................................................................................................................69
 6.1.Calculul hidraulic.......................................................................69
 6.2. Calculul mecanic al conductei....................................................72
Concluzii şi propuneri....................................................................................................73
Bibliografie.....................................................................................................................74
Introducere:
Transportul petrolului brut si a produselor petroliere, precum si depozitarea acestora
reprezintă o ramură foarte importantă a industriei deoarece asigură alimentarea cu materie
primă a rafinariilor şi diferitelor combinate petrochimice şi influentează direct buna
desfăşurare a vieţii economice.
Trebuie precizată si activitatea de colectare ce are drept scop acumularea productiei de
ţitei brut, un element foarte important din punct de vedere economic. În principiu procedeul
de colectare se desfasoară prin intermediul conductelor de legatură dintre sondele productive
şi parcul de separatoare si rezervoare.
Depozitarea se desfasoara în concordanţă cu cerintele tehnico-ecoomice de păstrare a
produselor petroliere in spaţii special amenajate pentru a fi utilizate mai târziu in transportul si
distribuirea către beneficiari. Din punct de vedere tehnic aceasta se realizează prin intermediul
rezervoarelor de acumulare de diferite forme si capăcitate, în functie de produsul petrolier
depozitat.
2
Transportul produselor petroliere reprezintă, de fapt, legatura dintre producator si
consummator şi detine o serie de avantaje in raport cu alte tipuri de transport : posibilitatea
automatizarii, continuitate si regularitate, fiabilitate în exploatare, livrarea promptă a
produsului pompat, micsorarea distantei de transport, reducerea pierderilor de produse
petroliere precum si de consum energetic, dar si sporirea sigurantei.
În lucrarea de faţă se încearca să se pună în evidenţă tocmai unul dintre aceste avantaje
ale transportului prin conducte şi anume obtinerea unui volum total de transport cât mai mare,
dar cu un consum energetic cât mai mic, deci coturi minime. Acest lucru se realizează printr-
un studiu tehnico-economic destul de elaborios ce implică cunostiinţe de matematică, fizică,
hidraulică.
Transportul hidrocarburilor reprezintă o necesitate pentru viaţa economică şi
industrială. Chiar şi în eventualitatea în care rezervele noastre de ţiţei se vor termina,
transportul petrolului brut va continua prin import si depozitare. Cererea de produse petroliere
va creste mereu şi de aceea procedeul de transport trebuie cercetat si îmbunatatit.
Acesta asigură, indirect, buna desfăşurare a vieţii noastre de zi cu zi.
3
III. DATE CUNOSCUTE:
III.1. Schemasistemului de transport
Q2, z2
P2
Q4, z4
P4
x1 x2 xn
L2 L4 zDC
La L1A BLCD D LDE E
SA P1 DC
A LAB LBC C
za, qa Q1, z1 L5
L3 Lt
p1î p1 m p1j P5
Lg Q5, z5 P3
p2î R
p2m Q3, z3
p2j
unde notatiile au urmãtoarea semnificatie:

P1,….P5 - parcuri de sonde;
La - lungimea conductei de apã;
qa - debitul sursei de apã;
za - cota topograficã a sursei de apã;
Lij - lungimea conductei pe portiunea ij;
Lt - lungimea conductei de transport titei între depozitul central si
rafinãrie;
Lg - lungimea conductei de gaze;
pî, pm, pj – presiune înaltă, medie, joasă;

DC - depozit central;
R - rafinãrie;
zi - cotele topografice ale parcurilor i, i = 1…5;
SA - sursa de apã;
Qi - debitele de titei de la parcurile Pi.
III.2. Cote topografice IIII.3. Lungimeaconductelor[km]

zS = 295 m; La = (10 +0,1 ·26) = 12,6 km = 12600 m
zSA = 290 m; Lam = (1,5 +0,1 ·26) = 4,1 km = 4100 m
z1 = 300 m; L1A = (4,4 +0,1 ·26)= 7 km = 7000 m
z2 = 170 m; LAB = (2,8 +0,1 ·26) = 5,4 km = 5400 m
z3 = 180 m; LBC = (3,2 +0,1 ·26 )= 5,8 km = 5800 m
z4 = 190 m; LCD = (5,5 +0,1 ·26) = 8,1 km = 8100 m
4
z5 = 210 m; LDE = (3,85 +0,1 ·26) = 6,45 km = 6450 m
zA = 160 m; L2 = (1,1 +0,1 ·26) = 3,7 km = 3700 m
zB = 175 m; L3 = (1,8 +0,1 ·26) = 4,4 km = 4400 m
zC = 160 m; L4 = (0,7 +0,1 ·26) = 3,3 km = 3300 m
zD = 180 m; L5 = (3,4 +0,1 ·26) = 6 km = 6000 m
zE = 160 m; Lt = (62 +0,1 ·26) = 64,6 km = 64600 m
zR = 180 m; Lg = (1,2 +0,1 ·26) = 3,8 km =3800 m
III.4. Numãrul sondelor racordate la parcul 1

x = 4 + n·0,5 = 4+26·0,5 = 17
III.5. Productiaparcurilor
Q1 = x·qam=17 · 8 = 136 m3/zi =1,54074·10-3m3/s
qam = 8 m3 lichid / zi = 9,2593·10-5m3/s
Q2 = (210 +5 ·n) m3 / zi = 340 m3 / zi = 3,935185·10-3m3/s
Q3 = (180 +5 ·n) m3 / zi= 310 m3 / zi = 3,587963·10-3m3/s
Q4 = (190 +5 ·n) m3 / zi = 320 m3 / zi = 3,703704·10-3m3/s
Q5 = (90 +5 ·n) m3 / zi= 220m3 / zi = 2,546296·10-3m3/s
III.6. Densitatea relativã a gazelor în raport cu aerul

δ = 0,67
III.7. Temperatura de congelare a titeiului, Tc(Tabelul III.1.)

Tc=30 0C
III.8. Temperatura de sigurantã pentru transport

Ts= Tc + (2….7)0C = 37 0C
III.9. Unele proprietãti ale titeiurilor functie de temperaturã (μ, ρ, ν), Tabelul III.1.
(Principalele proprietãti ale unor titeiuri din România)
Se transportã titeiul (TIP………….) de la depozit la rafinãrie cu urmãtoarele proprietãti:
Temperatu Densitatea Vâscozitat Vâscozitat Punctul de Punctul de Conţinut
3
ra [g/cm ] ea ea congelare congelare de
0 0
[ C] cinematică, dinamică, ţiţei, [ C] reziduu, parafină,
0
[cSt] [cP] [ C] %gr
20 0,858
30 0,837 95,851 80,23
40 0,830 15,507 12,871 30 48 9,39
50 0,8231 9,821 8,083
60 0,8161 7,915 6,459
1 cP = 10-3 Pa.s
1 cSt = 10-6 m2/s
5
III.10. Ratia de solutie
r = 250 + (-1)n·n = 250 + (-1)26·26 = 276 m3st/m3
III.11. Impuritãti
i = 0,2 + 0,01n =0,2 + 0,01 · 26= 0,46 %
III.12. Densitatea lichidului

  (1  i )  t  i a = (1-0,0046)· 856,59 + 0,0046 ·1015= 857,3187 kg/m³
ρ¿a =1015 kg /m3

ρt =ρ293 , 15−ξ (T m−273 ,15 )=858−0 ,05423(299,15−273 , 15)=856 , 59 kg/m³
ξ=1 ,1825−0 , 001315 ρ293,15=1 , 1825−0 ,001315⋅858=0 , 05423
III.13. Temperatura medie

T sondã +2 T parc
T m= 42+2 ·18
3 = 3 = 26 0C
Tsondã = 420C
Tparc = 180C
III.14. Vâscozitatea lichidului

¿
ν l =( 1−i )ν tT +iν a
m
=(1–0,0046)·39,6102 ·10-6+ 0,0046·1,01423·10-6 =39,4326·10-6 m2/s
III.15. Vâscozitatea titeiului la temperatura medie, νtTm
log log 106 ν tT +0,8 = A+ B log T m ⇒ ν tT ;

[ ( )]
m m
constantele A si B se determinã din sistemul de ecuatii:
{[
log log 106 νt C +0,8 =A+BlogT 1 ¿ ¿¿¿¿
( 0 1
)]
νt,Tm = 39,6102 cSt = 39,6102 ·10-6m2/s (de pe grafic)
III.16. Vâscozitatea cinematicã a apei de zãcãmânt

¿
μa
¿
ν a= 0,001029
ρa = 1015 =¿1,01423 cSt=1,01423·10-6m2/s
¿
III.17. Vâscozitatea dinamicã a apei sãrate

μ¿a =μa (1+1 ,34⋅10−3 s+6 ,62⋅10−6 s 2 ) = 1,029448 cP= 1,029448·10-3 Pa·s
μa= 1 (cP)
s = 20 (kg NaCl/vagon)
6
III.18. La parcul 1 gazele se separă pe 3 trepte de presiune: înaltă, medie, joasă, la
valorile :
p1î= 40 105 N/m2; p1m= 13 105 N/m2; p1j= 5 105 N/m2;
p2î= 38 105 N/m2; p2m= 10 105 N/m2; p2j= 2,5 105 N/m2.
Se va trasa grafic
a) densitatea ţiţeiului funcţie de temperatură
b) vâscozitatea cinematică a ţiţeiului funcţie de temperatură
c) vâscozitatea dinamică a ţiţeiului funcţie de temperatură
90
80
70
Vasc dinamica μ[cP]
60
50
40
Vasc. Dinamica=f(T)
30
20
10
0
20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
Temp [⁰C]
120
Vasc.
100 Cinematica=f(T)
Vasc Cinematica ν [cSt]
80
60
40
20
0
20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
Temp [⁰C]
7
0.87
0.86
0.85
Densitaea ρ [g/cm³]
0.84
0.83
0.82 Densitatea t=f(T)
0.81
0.8
0.79
20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
Temp [⁰C]
Capitolul 1:
CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTEI DE ALIMENTARE CU
APA
 Determinarea diametrului orientativ:

4 qa
qa= 72 m3/ora=0,02 m3/s

d 0=
√ πv a , va = 1….3 (m/s).
4∗0.02
√
d0=
Π∗1,5
=0,130327 m =130,327 mm
 Alegerea diametrului real (SREN 10208 → Anexa 1)

D =141,3 mm =59 1/6 in
d =130,1, mm
e =5,6, mm
 Determinarea vitezei reale de curgere:

4 qa 4*0,02
v= 2 = =
πd π∗0 , 13012 1,50524 m/s
 Determinareacãderii de presiune:
La v 2
Δp=λ ρ +ρ a g( z p −z SA )
d a 2 1
2
12600 1,50524
=0 , 01606 1000 +1000∗9, 806∗(300−290)=1860481, 503 Pa=18 , 604 bar
0 ,1301 2
8
 Determinarea numãrului Reynolds, Anexa 2 (propr. Apei), Anexa 3 (vâscozitatea):
vd 1 ,50524∗0 , 1301
Re= = =150524
νa 1 ,301∗10−6
 Determinarea coeficientului de rezistentã hidraulicã:

- regim laminar:
64
λ=
Re
- regim turbulent:
0 , 3164 0 , 3164
λ= = =0 , 016006
Re0 , 25 1504250 ,25
 Determinarea presiunii de pompare a apei:
pSA = p H + Δp=600000+1860481 ,503=2460481 ,503 Pa
phidrant = 6 105 N/m2
 Determinarea puterii pompei

pSA⋅q a 2460481 , 503∗0 , 02
N= = =70299 , 4715W
η 0,7
η = 0,7
 Determinarea valorii energiei consumate:

W=N⋅t=70299 , 471∗6=421796 ,829
t = 6 ore/zi
9
Capitolul 2
CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTELOR DE GAZE
2.1. Conducta de presiune înaltã:

Q 2
2 2 g∗ ¿ 0 , 14481852
p p − pî = 2 L g = −6
∗3800=7 ,3435481∗10 12 Pa ¿
k 3 ,2943∗10
pp = 40105 N/m2
pî = 6105 N/m2
 Debitul pe fiecare treaptã va fi:

Q 1 ¿
g∗¿= Q ⋅r= 1∗1 ,54074∗10−3∗276=1 ,448185∗10−1 m3 / s
3 1 3
r – ratia de solutie
 Modulul de debit
k î =¿ ¿
0,5
π T0 d50
k=
4 p0 ( )√ ( R aer
Z p T p δλ )
T0 = 273,15K, p0 = 1,013.25.105 Pa, R = 8314 J/kgK
 Determinarea diametrului orientativ, d0:

0,5 3
k î 4 P0 Z p ∙T p ∙δ
do=
[ ∙ ∙
√ R aer π T 0
∙( )(
100 ) ]
8
3
5 0,5
[ ]
−6
2,25729∙ 10 4 1,01325∙ 10 0,6934 ∙291,15 ∙ 0,67
do=
√ 286,88
∙ ∙
π (
273,15
∙
100 )( ) 8
d0=0,02812 m= 28,12 mm
 Coeficientul de rezistentã hidraulicã:

1 1
λ= 1
= 1
=0 , 03137
3 3
100⋅d 100∗0 , 0324
 Evaluarea coeficientului de abatere de la legea gazelor perfecte Zp = f(Tr, pr) se poate

determina din Anexa 4, sau cu relatia
10
9 pr 6 9 0 , 82 6
Z p =1+
128 T r ( )
1− 2 =1+
Tr
∗
128 0 , 982
∗ 1−
0 , 9822 (
=0 ,6934
)
Tr = 0,982, pr = 0,82
 Determinarea diametrului real:

 Se alege diametrul real din SREN 10208:
- Diametrul interior d=32,4 mm
- Diametrul exterior D=42,2 mm
- Grosimea peretelui e=4,9 mm
 Modulul de debit real:

0,5
π T0 d5
k=
4 p0 ( )√ ( R aer
Z p T p δλ )
0,5
π 273 ,15 0 ,0324 5
k= (
4 101325
√ 286),88 (
0,694∗0,67∗0,03137 )
k i =3 , 2943∗10−6
2.2. Conducta de presiune medie:

 Modulul de debit:
K m =¿ ¿
ppm = 16 105 N/m2
pm = 2 105 N/m2
 Diametrul orientativ se deduce din Km

0,5 3
k m 4 P0 Z p ∙T p ∙δ
do=
[ ∙ ∙
√ R aer π T 0
∙( )(
100 ) ]
8
3
5 0,5
[ ]
−6
5,62361∙ 10 4 1,01325 ∙ 10 0,6934 ∙ 291,15 ∙ 0,67
do= ∙ ∙
√ 286,88 π 273,15 (∙
100 )( ) 8
d0=0,03959 m= 39,59 mm
 Diametrul real se deduce din SREN 10208

- Diametrul interior d=40,9 mm
11
 Coeficientul de rezistentãhidraulicã:
1 1
λ= 1
= 1
=0 , 02902
100⋅d 3 100∗0 , 0409 3
-
0,5 0,5
π T0 d5 π 273 , 15 0 , 04095
k=
( )√ (
4 p0
R aer
Z p T p δλ
−6
) ( =
4 101325 ) √ 286 , 88 (
0 , 694∗0 ,67∗0 ,02902 )
k m =6 ,13157∗10
 Caderea de presiune:
Q 2
0 , 14481852
p2p − p2î = g∗2 ¿ L g = −6
∗3800=2, 119768∗1012 Pa ¿
k 6 ,13157∗10
2.3. Conducta de joasã presiune:

 Modulul de debit:
K j=¿ ¿
ppj = 8 105 N/m2
pj = 1,05 105 N/m2
 Diametrul orientativ se deduce din Kj

0,5 3
k m 4 P0 Z p ∙T p ∙δ
do=
[ ∙ ∙ ( )(
√ R aer π T 0
∙
100 ) ] 8
3
5 0,5
[ ]
−5
1,12564 ∙10 4 1,01325∙ 10 0,6934 ∙ 291,15∙ 0,67
do=
√ 286,88
∙ ∙
π ( 273,15
∙
100 )( ) 8
d0=0,05136 m= 51,36 mm
 Diametrul real se deduce din SREN 10208

- Diametrul interior d=51,5mm
 Coeficientul de rezistentãhidraulicã:
1 1
λ= 1
= 1
=0 , 02688
100⋅d 3 100∗0 , 0515 3

12
0,5 0,5
π T0 d5 π 273 , 15 0 , 04095
k=
( )√ (
4 p0
R aer
Z p T p δλ ) ( =
4 101325 ) √ 286 , (
88
0 , 694∗0 ,67∗0 ,02688 )
−6
k j =1, 13361∗10
 Caderea de presiune:
Q 2
g∗¿ 0 ,1448185 2
p2p − p2î = 2 L g = −6
∗3800=6 , 20165∗1011 Pa ¿
k 1 , 13361∗10
Capitolul 3
CALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTEI DE AMESTEC
(metoda Al. Soare, Gh. Ionescu)
(SONDA – PARC DE SEPARARE)
13
 Calculul fractiei de lichide din amestec:
Vl Ql Ql
x= = =
V l +V g QT Q am
 Densitatea amestecului
ρam =(1−x )ρ g +xρl
 Vâscozitatea cinematicã
ν g⋅ν l
ν am =
xν g +(1−x )ν l
 Viteza medie a amestecului
ρg ρl
v am =
(
ν +ν
xρl +( 1− x ) ρ g l g )
 Diametrul orientativ
4 Qam 4⋅Q am
d 0=
√ πv ec
d0=
√ πv ec
=
4⋅0 ,001574
√ π⋅0 , 15
=0 , 1156
m =115,6 mm
Qam =Q1=0 ,001574 m2/s
vec =(0,1…0,3)m/s,
se adoptă : vec =0,15 m/s;

Se alege diametrul real din STAS 715/2-88:
- diametrul interior d0 = 125,5 mm;
- diametrul exterior D = 141,3 mm;
- grosimea peretelui e = 7,9 mm;
 Diametrul real (Anexa 1)
 Viteza amestecului
14
ρg ρl
v am =
xρl +( 1− x ) ρ g ( ν +ν
ρg l g )
 Numãrul Reynolds
v am d
Ream =
ν am
vl – viteza medie a fazei lichide dacã aceasta ar curge sigurã prin conductã
vg – viteza medie a fazei gazoase dacã aceasta ar curge sigurã prin conductã
 Coeficientii de rezistentã hidraulicã
- regim laminar
64
λ am=
Re am
- regim turbulent, conducte netede
0 , 3164
λ=
(Ream )0, 25
 Cãderea de presiune de-a lungul conductei de amestec

v 2am L
Δp am= ρam λ am + ρam g( z 2−z 1 )
2 d
Title: AFT Impulse Model

Analysis run on: 5/31/2017 6:55:29 PM
Application version: AFT Impulse Version 4.0 (2009.07.17)
Input File: Untitled
Steady-State Execution Time= 0.05 seconds

Total Number Of Head/Pressure Iterations= 0
Total Number Of Flow Iterations= 2
Number Of Pipes= 2
Number Of Junctions= 3
Matrix Method= Gaussian Elimination
Workspace labels
Pressure/Head Tolerance= 0.00001 relative change

Flow Rate Tolerance= 0.00001 relative change
Flow Relaxation= (Automatic)
Pressure Relaxation= (Automatic)
Constant Fluid Property Model

Fluid Database: AFT Standard
Fluid: Abram (Marghita)
Max Fluid Temperature Data= 60 deg. C
15
Min Fluid Temperature Data= 9 deg. C
Temperature= 37 deg. C
Density= 55.82509 lbm/ft3
Viscosity= 40.61654 lbm/hr-ft
Bulk Modulus= 289640 psia
Vapor Pressure= 0.16389 psia
Viscosity Model= Newtonian
Atmospheric Pressure= 1 atm

Gravitational Acceleration= 1 g
Turbulent Flow Above Reynolds Number= 4000
Laminar Flow Below Reynolds Number= 2300
Total Inflow= 1.574E-03 m3/sec

Total Outflow= 1.574E-03 m3/sec
Maximum Static Pressure is 0.3360 MPa at Pipe 2 Inlet

Minimum Static Pressure is 0.1013 MPa at Pipe 1 Inlet
16
17
Capitolul 4
DETERMINAREA PROGRAMULUI OPTIM DE EVACUARE A
TITEIULUI DIN PARCURILE DE SEPARARE
Parcurile sunt echipate cu pompe2-PN-400 (Anexa 5) cu urmatoarelecaracteritici:

 Debitul de pompare
V cd =0,092 [l/s]= 0,092⋅10−3 [m3/s]
 Numarul de curse dublepeminut
n=70 [cd/min]
 Randamentulpompei
η=0,7
 Debitulpompei
−3
q p =V cd⋅n⋅η=0 , 092⋅10 ⋅70⋅0,7⋅3600=16 ,23 [m3/h]
 Presiunea de refulare
200bar
 Diametrul nominal al conductei de refulare
4in(100mm)
 Presiunea maxima de aspiratie
10bar
 Diametrul nominal al conductei de aspiratie
10in(250mm)
 Dimensiuni de gabarit
lungime 4110mm
laţime 1960mm
 Inaltimefara amortizersferic de pulsatie
1655mm
 Inaltime cu amortizorsferic de pulsatie
2625mm
In vedereadimensionãriicolectorului si a stabilirii unui program optim de pompare se vor

alege mai multe variante.
VARIANTA I: Pompeazã pe rând parcurile:
 Grupul I: Parcul P1 + Parcul P3
 Grupul II: Parcul P5 + Parcul P4
 Grupul III: Parcul P2
 Debitul pentru grupul I: Q1 + Q3 = 446 m3/zi
 Debitul pentru grupul II: Q5+ Q4 = 540 m3/zi
 Debitul pentru grupul III: Q2= 340 m3/zi
 Numarul de grupuri de pompare ng = 3
 Timpul zilnic de pompare ( fãrã restrictii de W)
18
20
t z= =6 , 667≈7
3 ore
3 – grupuri de pompare
 Numãrul de pompe necesar în fiecare parc

Qi
nci =
qpt z
Serotunjesteîn plus
Q1
nc 1= 136
q p t z = 16.23∗7 =1,197 ⇒ n = 1 pompa
c1
Q2
nc 2= 340
q p t z = 16.23∗7 =2,99⇒ n = 3 pompe
c2
Q3
nc 3= 310
q p t z = 16.23∗7 =2,728⇒ n = 3 pompe
c3
Q4
nc 4 = 320
q p t z = 16.23∗7 =2,816⇒ n = 3 pompe
c4
Q5
nc 5= 220
q p t z = 16.23∗7 =1,936 ⇒ n = 2 pompe
c5
 Timpul de evacuare al productiei de la fiecare parc

Qi
t ev i=
q p npi
Q1
t ev 1= 136
q p nc =8,379 ⇒
1 = 16.23∗1 tev1 = 9 ore
Q2
t ev 2 = 340
q p nc =6,98 ⇒
2 = 16.23∗3 tev2 = 7 ore
Q3
t ev 3 = 310
qp nc =6,36 ⇒
3 = 16.23∗3 tev3 = 6 ore
Q4
t ev 4 = 320
q p nc =¿ ⇒
4 = 16.23∗3 6,572 tev4 = 7 ore
Q5
t ev 5 = 220
qp nc =6,77 ⇒
5 = 16.23∗2 tev5 = 7 ore
19
 Debitele de evacuare
Qi
q ev i=
t ev i
Q1
q ev 1= 136
t ev 1 = 9 =15,11 m3/ora
Q2
q ev 2 = 340
t ev 2 = 7 =48,57 m3/ora
Q3
q ev 3 = 310
t ev 3 = 6 =¿51,66 m3/ora
Q4
q ev 4 = 320
t ev 4 = 7 =45,714 m3/ora
Q5
q ev 5 = 220
t ev 5 = 7 =¿31,428 m3/ora
Tabelul 1
3
Nr.parc Q(m /zi) npc npr tev(ore) qcr(m3/orã)
1 136 1,197 1 9 15,11
2 340 2,99 3 7 48,57
3 310 2,728 3 6 51,66
4 320 2,816 3 7 45,71
5 220 1,936 2 7 31,428
 Dimensionareatronsoanelor de legatura
 Dimensionareatronsonului 1 – A
d0 1 − A =
√ 4⋅qev 1
π⋅v ec =
√ 4∗15,11
π∗1∗3600
=0,0731 m=73,1 mm ⇒STAS ¿{D=88,9m ¿{d=73,7m ¿ ¿
 Dimensionareatronsonului 2 – A
d0 2 − A =
√ 4⋅qev 2
π⋅v ec =
√ 4∗48,57
π∗1∗3600
=0,13107 m=131,07 mm ⇒STAS ¿{D=168,3m ¿{d=146,3m ¿ ¿
 Dimensionareatronsonului 3 – B
d 0 3− B =
√4⋅qev 3
π⋅v ec = √ 4∗51,66
π∗1∗3600
=0,131502 m=135,02 mm ⇒STAS ¿{D=168,3m ¿{d=142,9m ¿ ¿
20
 Dimensionareatronsonului 4 – C
d 0 4− C =
√ 4⋅qev 4
π⋅v ec = √ 4∗45,714
π∗1∗3600
=0,12715 m=127,15 mm ⇒STAS ¿{D=141,3m ¿{d=128,1m ¿ ¿
 Dimensionareatronsonului 5– D
d 0 5− D=
√ 4⋅q ev 5
π⋅v ec = √ 4∗31,428
π∗1∗3600
=0,10543 m=105,43 mm ⇒STAS ¿{D=114,3m ¿{d=105,5m ¿ ¿
 Dimensionarea colectorului
 Dimensionareatronsonului A – B
4 ( q ev 1 +qev 2 )
d A− B=
√ πv ec
=
√ 4⋅63 , 68
π⋅1⋅3600
= 0 , 15007 m=150 , 07 mm
⇒STAS ¿{D=168,3mm¿{d=150,9mm¿¿
vec = 1 m/s
 Dimensionarea tronsonului B – C
4⋅max ( qev 1 +q ev 2 , qev 1 +q ev 3 , )

d B− C =
√ πv ec
=
√ 4⋅66 ,77
π⋅1⋅3600
= 0 ,15367 m=153 , 67 mm
⇒STAS ¿{D=168,3mm¿{d=154,1mm¿¿
 Dimensionarea tronsonului C – D
4⋅max ( q ev 3 + qev 1 , q ev 1 +qev 2 ,q ev 4 )
dC − D =
√ πv ec
=
√ 4⋅66 , 77
π⋅1⋅3600
= 0 ,15367 m=153 ,67 mm
⇒STAS ¿{D=168,3mm¿{d=154,1mm¿¿
21
 Dimensionarea tronsonului D – E
4⋅max ( qev 3 +q ev 1 , q ev 1 +q ev 2 , q ev 4 +q ev 5 )
d D −E =
√ πv ec
=
√ 4⋅77 , 13
π⋅1⋅3600
= 0 ,16516 m=165 ,16 mm
⇒STAS ¿{D=219,1mm¿{d=182,5mm¿¿
 Diagrama de pompare
Tabelul 2
1 1 1 1 1 1 2 2 2
P/Ora 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 13 16 18 21 24
1 2 4 5 7 9 0 2 3
1
2
3
4
5
P2 P4
P1 B C D E
DC
A
P3 P5
22
ORELE 1–7:Pompeaza parcurile P1 , P3
 Calculul vitezelor de amestec pe conductele de legătură de la parcuri la conducta

colectoare
4 ∙q ev 1 4 ∙ 15,11
v1− A = = =0,984 m/s
−3 2 2
π ( d 01 STAS ∙10 ) ∙ 3600 π ( 73,7 ∙ 10−3 ) ∙3600
4 ∙ qev 3 4 ∙ 51,66
v3 −B= = =0,895 m/ s
−3 2 2
π ( d 03 STAS ∙10 ) ∙3600 π ( 142,9∙ 10−3 ) ∙3600
 Calculul vitezei pe diversele portiuni ale conductei colectoare:

4 ∙ q ev 1 4 ∙15,11
v1− A = = =0,984 m/s
−3 2 2
π ( d 1−B STAS ∙ 10 ) ∙ 3600 π ( 103,1∙ 10−3 ) ∙ 3600
4 ∙ q ev 1 4 ∙ 15,11
v A −B = 2
= 2
=0,235 m/s
π ( d A −B STAS ∙ 10−3 ) ∙ 3600 π ( 150,9 ∙10−3 ) ∙ 3600
4 ∙ ( q ev 1+ qev 3 ) 4 ∙(15,11 +51,66)

v B− D= = =0,994 m/s
−3 2 2
π ( d B− D , STAS ∙10 ) ∙3600 π ( 154,1∙ 10−3 ) ∙3600
4 ∙ ( q ev 1 +q ev 3) 4 ∙(15,11+51,66)
v D− E= = =0,709 m/ s
−3 2 2
π ( d D−E ,, STAS ∙10 ) ∙3600 π ( 182,5∙ 10−3 ) ∙3600
 Calculul numărului Reynolds pe conductele de legatura de la parcuri la conducta

colectoare :
Se cunoaste vascozitatea amesteculuivam=29·10-6m2/s (la Ts)
v 1 A⋅d 1 0 . 984⋅73 , 7⋅10−3
Re1 A= = =2,5⋅103 >2300 ⇒
ν am 29⋅10−6 regim turbulent;
v ⋅d 0 , 985⋅142 . 9⋅10−3
Re3 B= 3 B 03 = =4 , 409⋅103 >2300⇒
ν am 29⋅10 −6
regim turbulent;
 Calculul numarului Reynolds pe diversele portiuni ale conductei colectoare :

−3
v ⋅d ⋅10 0 ,235⋅150 , 9⋅10−3
Re AB = AB AB = =1, 221⋅103 <2300⇒
v am 29⋅10
−6
regim laminar
−3
v ⋅d ⋅10 0 , 994⋅154 ,1⋅10−3
Re BC=ReCD = BD BD = =5 , 284⋅103 >2300 ⇒
v am 29⋅10
−6
regim turbulent
−3
v ⋅d ⋅10 0 , 709⋅182 ,5⋅10−3
Re DE = DE DE = =4 , 462⋅10 3 >2300 ⇒
v am 29⋅10
−6
regim turbulent
23
 Calculul coeficienţilor de rezistenţă hidraulică pe conducta de legatura de la parc
la conducta colectoare :
0 , 3164 0 , 3164
λ1− A= = =0 , 04474
Re1− A ( 2,5⋅103 )0 .25
0, 25
;
0 , 3164 0 ,3164
λ3−B = 0, 25 = =0 ,03883
Re3 B ( 4 , 409⋅103 )0 . 25 ;
• Calculul coeficienţilor de rezistenţă hidraulică pe diverse portiuni ale conductei

colectoare :
64 64
λ AB = = =0 ,05241
Re AB ( 1 , 221⋅103 )
0 , 3164 0 ,3164
λ BD = 0 , 25 = =0 , 03711
ReBC ( 5 , 284⋅103) 0. 25
0 ,3164 0 , 3164
λ DE = 0 , 25 = =0 , 03871
Re DE ( 4 , 462⋅103 ) 0. 25
 Calculul presiunii sub formă de termen de inaltime pe conducta de legatura de la

parc la conducta colectoare :
8⋅q ⋅λ
ev 12 1 A
iL1 A = ⋅L1 A⋅10 3
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( d 1⋅10 )
8⋅15 ,11 2⋅0 , 04474
iL1 A= ⋅7⋅103 =209 , 758m ;
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( 73 , 1⋅10 )
8⋅q ⋅λ3 B
ev 32
iL 3 B = ⋅L3⋅103
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( d 3⋅10 )
2
8⋅51 , 66 ⋅0 , 03883
iL 3 B = 2 2 −3
⋅4,4⋅103 =48 , 803 m;
π ⋅3600 ⋅g⋅( 142 , 9⋅10 )
 Calculul presiunii sub formă de termeni de inaltime pe portiuni ale conductei

colectoare :
8⋅q ⋅λ AB
ev 12
iL AB = ⋅L AB⋅103
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( d AB⋅10 )
2
8⋅15 , 11 ⋅0 ,05241
iL AB = 2 2 −3
⋅5,4⋅103 =5 ,267 m ;
π ⋅3600 ⋅g⋅( 150 , 9⋅10 ) ;
2
8⋅( q ev 1 + qev 3 ) ⋅λ BC
iL BC= ⋅LBC⋅103
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( d BC⋅10 )
2
8⋅(15 ,11+51, 66 ) ⋅0 ,03711
iL BC= 2 2 −3
⋅5,8⋅103 =70 , 43 m;
π ⋅3600 ⋅g⋅( 154 , 1⋅10 )
24
2
8⋅( q ev 1 +q ev 3 ) ⋅λ CD
iLCD = ⋅LCD⋅103
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅(d CD⋅10 )
2
8⋅(15 , 11+51 , 66) ⋅0 , 03711
iLCD = 2 2 −3
⋅8,1⋅103 =98 , 36 m ;
π ⋅3600 ⋅g⋅( 154 ,1⋅10 )
2
8⋅( q ev 1 +q ev 3 ) ⋅λ DE
iL DE = ⋅L DE⋅10 3
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( d DE⋅10 )
2
8⋅(15 , 11+51 , 66) ⋅0 , 03811
iL DE =
2 2 −3
⋅6 , 45⋅103 =35 ,072 m ;
π ⋅3600 ⋅g⋅( 182 ,5⋅10 )
 Presiunea la depozitul central :
4
PE=ρ am⋅g⋅H=832, 525⋅g⋅10=8 , 16374⋅10 Pa
 Presiunea la parcul P1 :
p1 =PE+ ρam⋅g⋅[ iL1 A +iL AB +iL BC +iL CD +iL DE + ( z E −z 1 ) ]
p1 =8 ., 16374⋅104 +832 ,525⋅g⋅[ 209 ,758+ 5 ,267+ 70 , 43+98 , 36+35 , 072+ ( 160−300 ) ]
p1 =23 ,58⋅105 Pa=23 , 58 bar
p3 =PE+ ρam⋅g⋅[ iL 3 B +iL BC +iL CD +iL DE + ( z E −z3 ) ]
p3 =8 . ,16374⋅104 +832 ,525⋅g⋅[ 48 , 803+70 , 43+ 98 , 36+35 , 072+ ( 160−180 ) ]
p3 =19 ,81⋅105 Pa=19 , 81 bar
ORELE 7 – 10: Pompeaza parcurile P1 , P2
 Calculul vitezei pe conducta de legatura de la parc la conducta colectoare:
4 ∙q ev 1 4 ∙ 15,11
v1− A = = =0,984 m/s
−3 2 2
π ( d 01 STAS ∙10 ) ∙ 3600 π ( 73,7 ∙ 10−3 ) ∙3600
4 ∙q ev 2 4 ∙ 48,57
v 2− A = = =0,803 m/s
−3 2 2
π ( d 02 STAS ∙10 ) ∙ 3600 π ( 146,3 10−3 ) ∙3600
 Calculul vitezelor pe diversel portiuni ale conductei colectoare:

4 ∙ q ev 1 4 ∙15,11
v1− A = = =0,984 m/s
−3 2 2
π ( d 1−B STAS ∙ 10 ) ∙ 3600 π ( 103,1∙ 10−3 ) ∙ 3600
4 ∙ q ev 1 4 ∙ 15,11
v A −B = = =1,052 m/s
−3 2 2
π ( d A −B STAS ∙ 10 ) ∙ 3600 π ( 150,9 ∙10−3 ) ∙ 3600
4 ∙ ( q ev 1+ qev 2 ) 4 ∙(15,11+ 48,57)

v B− D= = =0,948 m/ s
−3 2 2
π ( d B− D , STAS ∙10 ) ∙3600 π ( 154,1∙ 10−3 ) ∙3600
25
4 ∙ ( q ev 1 +q ev 2) 4 ∙(15,11+ 48,57)
v D− E= = =0,676 m/s
−3 2 2
π ( d D−E ,, STAS ∙10 ) ∙3600 π ( 182,5∙ 10−3 ) ∙3600
 Calculul numarului Reynolds pe conducta de legatura de la parc la conducta

colectoare
v 1 A⋅d 1 0 . 984⋅73 , 7⋅10−3
Re1 A= = =2,5⋅103 >2300 ⇒ regim turbulent
ν am 29⋅10 −6
v 2 A⋅d 2 0 , 803⋅146 ,3⋅10−3

Re2 A= = =4 , 049⋅103 >2300 ⇒regim turbulent
ν am 29⋅10 −6
 Calculul numarului Reynolds pe conducta colectoare :

v AB⋅d AB⋅10−3 1 , 052⋅150 , 9⋅10−3
Re AB = = =5 , 475⋅10 3 >2300 ⇒ regim turbulent
v am 29⋅10 −6
−3
v BC⋅d BC⋅10 0 ,948⋅154 , 1⋅10−3
Re BC= = =5 ,04⋅103 > 2300⇒ regim turbulent
v am 29⋅10
−6
−3
v ⋅d ⋅10 0 , 948⋅154 ,1⋅10−3
ReCD = CD CD = =5 , 04⋅10 3 >2300 ⇒ regim turbulent
v am 29⋅10 −6
−3
v ⋅d ⋅10 0 , 676⋅182 , 5⋅10−3
Re DE = DE DE = =4 ,255⋅103 >2300 ⇒ regim turbulent
v am 29⋅10
−6
 Calculul de rezistenta hidraulica pe conducta de legatura de la parc la conducta

colectoare :
0 , 3164 0 , 3164
λ1− A= = =0 , 04474
Re1− A ( 2,5⋅103 )0 .25
0, 25
0 , 3164 0 , 3164
λ2− A= 0, 25 = =0 , 03966
Re2− A ( 4 , 049⋅103 )0. 25
 Calculul coeficienţilor de rezistenţă hidraulică pe diverse portiuni ale conductei

colectoare :
64 64
λ AB = = =0 ,03678
Re AB ( 5 , 475⋅103 )
0 , 3164 0 ,3164
λ BD = 0 , 25 = =0 , 03755
ReBD ( 5, 04⋅103 )0. 25
0 ,3164 0 , 3164
λ DE = 0 , 25 = =0 ,03917
Re DE 3 0 . 25
( 4 , 255⋅10 )

26
8⋅q ⋅λ
ev 12 1 A
iL1 A = ⋅L1 A⋅10 3
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( d 1⋅10 )
2
8⋅15 ,11 ⋅0 , 04474
iL1 A= ⋅7⋅103 =209 , 758m ;
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( 73 , 1⋅10 )
8⋅q ⋅λ 2 A
ev 2 2
iL 2 A = ⋅L2⋅103
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( d 2⋅10 )
2
8⋅48 ,57 ⋅0 , 03966
iL 2 A = 2 2 −3
⋅3,7⋅10 3=32, 947 m ;
π ⋅3600 ⋅g⋅( 146 , 3⋅10 )

colectoare :
2
8⋅( q ev 1 +q ev 1 ) ⋅λ AB
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( d AB⋅10 )
2
8⋅(15 , 11+ 48 ,57 ) ⋅0 , 03678
iL AB = 2 2 −3
⋅5,4⋅103 =65 , 657 m;
π ⋅3600 ⋅g⋅( 150 , 9⋅10 ) ;
2
8⋅( qev 1 + qev 2 ) ⋅λ BD
iL BC = ⋅L BD⋅103
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( d DB⋅10 )
2
8⋅(15 ,11+48 , 57) ⋅0 , 03755
iL BC= 2 2 −3
⋅5,8⋅103 =64 ,826 m;
π ⋅3600 ⋅g⋅( 154 , 1⋅10 )
2
8⋅( q ev 1 +q ev 2 ) ⋅λ CD
iLCD = ⋅LCD⋅103
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( d CD⋅10 )
2
8⋅(15 , 11+48 ,57 ) ⋅0 ,03755
iLCD = 2 2 −3
⋅8,1⋅103 =90 ,533 m ;
π ⋅3600 ⋅g⋅( 154 ,1⋅10 )
2
8⋅( q ev 1 +q ev 2 ) ⋅λ DE
iL DE = ⋅L DE⋅10 3
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( d DE⋅10 )
2
8⋅(15 , 11+48 ,57 ) ⋅0 ,03917
iL DE = 2 2 −3
⋅6 , 45⋅103 =32 , 281m ;
π ⋅3600 ⋅g⋅( 182 , 5⋅10 )

4
PE=ρ am⋅g⋅H=832, 525⋅g⋅10=8 , 16374⋅10 Pa
p1 =PE+ ρam⋅g⋅[ iL1 A +iL AB +iL BC +iL CD +iL DE + ( z E −z 1 ) ]
p1 =8 ,16374⋅104 +832 , 525⋅g⋅[ 209 , 758+65 , 657+64 ,826+90 , 533+ 32, 281+ ( 160−300 ) ]
p1 =27 ,19⋅105 Pa=27 , 19 bar
27
p2 =PE + ρam⋅g⋅[ iL 2 A +iL AB +iL BC +iL CD +iL DE + ( z E−z 2 ) ]
p2 =8 ,16374⋅10 4 +832 , 525⋅g⋅[ 32 , 947+65 , 657+64 , 826+90 , 533+32 ,281+ ( 160−170 ) ]
p2 =23 ,37⋅105 Pa=23 , 37 bar
ORELE 10 – 14: Pompeaza parcul P2
4 ∙q ev 2 4 ∙ 48,57
v 2− A = = =0,803 m/s
−3 2 2
π ( d 02 STAS ∙10 ) ∙ 3600 π ( 146,3 10−3 ) ∙3600

4 ∙ q ev 2 4 ∙ 48,57
v A −B = = =0,754 m/ s
−3 2 2
π ( d A −B STAS ∙ 10 ) ∙ 3600 π ( 150,9 ∙10−3 ) ∙ 3600
4 ∙ ( qev 2 ) 4 ∙ 48,57
v B− D= = =0,723 m/ s
−3 2 2
π ( d B− D , STAS ∙10 ) ∙3600 π ( 154,1∙ 10−3 ) ∙3600
4 ∙ ( qev 2 ) 4 ∙ 48,57
v D− E= = =0,516 m/s
−3 2 2
π ( d D−E ,, STAS ∙10 ) ∙3600 π ( 182,5∙ 10−3 ) ∙3600

colectoare
v 2 A⋅d 2 0 , 803⋅146 ,3⋅10−3
Re2 A= = =4 , 049⋅103 >2300 ⇒regim turbulent
ν am 29⋅10 −6

v AB⋅d AB⋅10−3 0 ,754⋅150 , 9⋅10−3
Re AB = = =3 , 925⋅103 >2300⇒ regim turbulent
v am 29⋅10 −6
−3
v ⋅d ⋅10 0 ,723⋅154 ,1⋅10−3
Re BC= BC BC = =3 , 844⋅103 >2300 ⇒ regim turbulent
v am 29⋅10
−6
−3
v ⋅d ⋅10 0 , 723⋅154 , 1⋅10−3
ReCD = CD CD = =3 , 844⋅103 >2300 ⇒regim turbulent
v am 29⋅10 −6
−3
v DE⋅d DE⋅10 0 , 516⋅182 ,5⋅10−3
Re DE = = =3 ,246⋅103 >2300 ⇒ regim turbulent
v am 29⋅10
−6

colectoare :
28
0 , 3164 0 , 3164
λ2− A= = =0 , 03966
Re2− A ( 4 , 049⋅103 )0. 25
0, 25

colectoare :
0 , 3164 0 ,3164
λ AB = = =0 , 03997
Re 0,AB25 ( 3 , 925⋅103 )0. 25
0 , 3164 0 ,3164
λ BD = 0 , 25 = =0 , 04018
ReBD ( 3 , 844⋅103 )0. 25
0 ,3164 0 ,3164
λ DE = 0 , 25 = =0 , 04192
Re DE ( 3 ,246⋅103 ) 0. 25

8⋅q ⋅λ 2 A
ev 2 2
iL 2 A = ⋅L2⋅103
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( d 2⋅10 )
8⋅48 ,57 2⋅0 , 03966
iL 2 A = 2 2 −3
⋅3,7⋅10 3=32, 947 m ;
π ⋅3600 ⋅g⋅( 146 , 3⋅10 )

colectoare :
8⋅q ⋅λ AB
ev 22
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( d AB⋅10 )
2
8⋅( 48 , 57 ) ⋅0 ,03997
iL AB = 2 2 −3
⋅5,4⋅103 =32, 947 m ;
π ⋅3600 ⋅g⋅( 150 , 9⋅10 ) ;
2
8⋅( qev 2 ) ⋅λ BD
iL BC= ⋅L BD⋅103
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( d DB⋅10 )
2
8⋅( 48 ,57 ) ⋅0 , 04018
iL BC= 2 2 −3
⋅5,8⋅10 3=40 , 354 m;
π ⋅3600 ⋅g⋅( 154 ,1⋅10 )
2
8⋅( q ev 2 ) ⋅λ CD
iLCD = ⋅LCD⋅103
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅(d CD⋅10 )
2
8⋅(48 , 57 ) ⋅0 , 04018
iLCD = 2 2 −3
⋅8,1⋅103 =56 , 357 m;
π ⋅3600 ⋅g⋅( 154 , 1⋅10 )
2
8⋅( q ev 2 ) ⋅λ DE
iL DE = ⋅L DE⋅10 3
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( d DE⋅10 )
2
8⋅(48 , 57 ) ⋅0 , 04192
iL DE = 2 2 −3
⋅6 , 45⋅103 =20 , 095 m;
π ⋅3600 ⋅g⋅( 182 ,5⋅10 )

29
4
PE=ρ am⋅g⋅H=832, 525⋅g⋅10=8 , 16374⋅10 Pa
p2 =PE+ ρam⋅g⋅[ iL 2 A +iL AB +iL BC +iL CD +iL DE + ( z E −z 2 ) ]
p2 =8 ,16374⋅10 4 +832 , 525⋅g⋅[ 32 , 947+41 ,509+ 40 ,354 +56 , 357+20 , 095+ ( 160−170 ) ]
p2 =15 ,61⋅10 5 Pa=15 , 61bar
ORELE 14 – 18: Pauza
ORELE 18 –01: Pompeaza parcurile P4, P5
4 ∙q ev 4 4 ∙ 45,714
v 4−C = = =0,985 m/ s
−3 2 2
π ( d 04 STAS ∙ 10 ) ∙3600 π ( 128,1∙ 10−3 ) ∙3600
4 ∙ q ev5 4 ∙31,42
v5 −D = = =0,918 m/s
−3 2 2
π ( d 05 STAS ∙ 10 ) ∙ 3600 π ( 105,5 ∙10−3 ) ∙ 3600

4 ∙ q ev 4 4 ∙ 45,71
vC −D = = =0,681 m/ s
−3 2 2
π ( d C− D STAS ∙ 10 ) ∙ 3600 π ( 154,1∙ 10−3 ) ∙ 3600
4 ∙ ( q ev 5 +q ev 4 ) 4 ∙(48,57+31,42)
v D− E= = =0,819 m/s
−3 2 2
π ( d D−E ,STAS ∙ 10 ) ∙ 3600 π ( 182,5 ∙10−3 ) ∙ 3600

colectoare
v 4C⋅d 4 0 , 985⋅128 , 1⋅10−3
Re4 C = = =4 ,352⋅10 3 >2300 ⇒ regim turbulent
ν am 29⋅10−6
v ⋅d 0 , 998⋅105 ,5⋅10−3
Re5 D = 5 D 5 = =3 ,632⋅103 >2300 ⇒ regim turbulent
ν am 29⋅10 −6

v CD⋅d CD⋅10−3 0 , 681⋅154 , 1⋅10−3
ReCD = = =3 ,618⋅103 >2300 ⇒ regim turbulent
v am 29⋅10 −6
−3
v ⋅d ⋅10 0 , 819⋅182 ,5⋅10−3
Re DE = DE DE = =5 ,154⋅103 > 2300⇒ regim turbulent
v am 29⋅10
−6
 Calculul de rezistenta hidraulica pe conducta de legatura de la parc la conducta colectoare :
30
0 , 3164 0 , 3164
λ 4−C = = =0 , 03896
Re4−C ( 4 , 352⋅103 ) 0. 25
0 ,25
0 ,3164 0 , 3164
λ5−D = 0 , 25 = =0 ,04076
Re5−D ( 3 ,632⋅10 3 )0 . 25

colectoare :
0 ,3164 0 ,3164
λCD = 0 , 25
= =0 , 0408
ReCD ( 3 ,618⋅103) 0. 25
0 ,3164 0 ,3164
λ DE = 0 , 25 = =0 , 03734
Re DE ( 5 ,154⋅103 )0. 25

8⋅q ⋅λ4 C
ev 4 2
iL 4C = ⋅L4⋅103
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( d 4⋅10 )
8⋅45 , 712⋅0 , 03896
iL 4C = 2 2 −3
⋅3,3⋅10 3=49 , 665 m;
π ⋅3600 ⋅g⋅( 128 ,1⋅10 )
8⋅q ⋅λ5 D
ev 5 2
iL 5 D= ⋅L5⋅10 3
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( d 5⋅10 )
2
8⋅31 , 42 ⋅0 , 04076
iL 4C = 2 2 −3
⋅6⋅103 =117 , 812 m;
π ⋅3600 ⋅g⋅( 105 ,5⋅10 )

colectoare :
2
8⋅( qev 4 ) ⋅λ CD
iLCD = ⋅LCD⋅103
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅(d CD⋅10 )
2
8⋅(45 , 71) ⋅0 , 0408
iLCD = 2 2 −3
⋅8,1⋅103 =50 , 678 m;
π ⋅3600 ⋅g⋅( 154 , 1⋅10 )
2
8⋅( qev 4 +q ev 5 ) ⋅λ DE
iL DE = ⋅L DE⋅10 3
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( d DE⋅10 )
2
8⋅( 45 ,71+31 , 42) ⋅0 , 03734
iL DE = 2 2 −3
⋅6 , 45⋅103 =45 , 142 m;
π ⋅3600 ⋅g⋅( 182 ,5⋅10 )

4
PE=ρ am⋅g⋅H=832, 525⋅g⋅10=8 , 16374⋅10 Pa
31
p4 =PE + ρ am⋅g⋅[ iL 4 C + iLCD +iL DE + ( z E −z 4 ) ]
p2 =8 ,16374⋅10 4 +832 , 525⋅g⋅[ 49 ,665+ 50 ,678+ 45 , 142+ (160−190 ) ]
p2 =10 ,24⋅105 Pa=10 , 24 bar
p5 =PE+ ρam⋅g⋅[ iL 5 D +iL DE + ( z E −z 5 ) ]
p5 =8 , 16374⋅10 4 +832 , 525⋅g⋅[ 117 , 812+ 45 , 142+ ( 160−210 ) ]
p5 =10 , 04⋅105 Pa=10 ,04 bar
 Calculul puterii necesare la fiecare parc, pe fiecare interval de timp:

Intervalul orar 1 – 7
La parcul P1:
P1 ∙ qev 1 2,358 ∙10 6 ∙ 15,11 3
N 1= = =14,14 ∙ 10 W =14,14 KW
η ∙3600 0,7 ∙3600
La parcul P3:
P3 ∙ qev 3 1,981 ∙10 6 ∙ 30 3
N 3= = =40,61 ∙10 W =40,61 KW
η ∙ 3600 0,7 ∙ 3600
La parcul P1:
P1 ∙ qev 1 2,719 ∙10 6 ∙ 15,11 3
N 1= = =16,35 ∙10 W =16,35 KW
η ∙3600 0,7 ∙3600
La parcul P2:
P2 ∙ qev 2 2,337 ∙ 106 ∙ 48,57 3
N 2= = =45,2 ∙10 W =45,2 KW
η ∙3600 0,7 ∙3600
La parcul P2:
P2 ∙ qev 2 1,561 ∙106 ∙ 48,57 3
N 2= = =30,09 ∙ 10 W =30,09 KW
η ∙3600 0,7∙ 3600
La parcul P4:
P 4 ∙q ev 4 1,024 ∙ 106 ∙ 45,71 3
N4= = =18,58 ∙ 10 W =18,58 KW
η∙ 3600 0,7 ∙ 3600
32
La parcul P5:
P5 ∙ qev 5 1,004 ∙ 106 ∙31,42 3
N 5= = =12,52 ∙10 W =15,52 KW
η ∙ 3600 0,7 ∙ 3600
 Calculul energiei consumate la fiecare parc, pe fiecare interval de timp:

Pentru parcul P1:
W 1=N 1 ∙ t ev 1 =14,14 ∙6=84,846 KW ∙h
Pentru parcul P3:
W 3 =N 3 ∙ t ev 3=40,61 ∙ 6=243,668 KW ∙h
Pentru parcul P1:

W 1=N 1 ∙ t ev 1 =16,35∙ 3=49,06 KW ∙ h
Pentru parcul P2:
W 2 =N 2 ∙ t ev2 =45,2 ∙3=135,601 KW ∙ h
Pentru parcul P2:

W 2 =N 2 ∙ t ev2 =30,09∙ 4=120,377 KW ∙ h
Pentru parcul P4:

W 4=N 4 ∙ t ev 4=18,58 ∙ 7=130,074 KW ∙ h
Pentru parcul P5:
W 5 =N 5 ∙ t ev 5=12,52∙ 7=87,606 KW ∙ h
 Energia totala consumata pentru aceasta varianta de pompare:
W t =W 1 +W 3 +W 5 +W 2 +W 4 +W 5 =(84 ,846 +49 , 059 )+243 , 668+(135 ,601+120 , 377 )+130 , 074 +87 , 606
Wt=851,233 kW·h
VARIANTA II:
 Timpul zilnic de pompare ( fãrã restrictii de W)

20
t z= =10
2 ore
2 – grupuri de pompare
33
 Numãrul de pompe necesar în fiecare parc
Qi
nci =
qpt z
Se rotunjeste în plus
Q1
nc 1= 136
q p t z = 16.23∗10 =0.83 ⇒ n = 1 pompe
c1
Q2
nc 2= 340
q p t z = 16.23∗10 =2,09 ⇒ n = 3 pompe
c2
Q3
nc 3= 310
q p t z = 16.23∗10 =1,91 ⇒ n = 2 pompe
c3
Q4
nc 4 = 320
q p t z = 16.23∗10 =1,97 ⇒ n = 2 pompe
c4
Q5
nc 5= 220
q p t z = 16.23∗10 =1,35 ⇒ n = 2 pompe
c5
 Timpul de evacuare al productiei de la fiecare parc

Qi
t ev i=
q p npi
Q1
t ev 1= 136
q p nc =8,379 ⇒
1 = 16.23∗1 tev1 = 9 ore
Q2
t ev 2 = 340
q p nc =6,98 ⇒
2 = 16.23∗3 tev2 = 7 ore
Q3
t ev 3 = 310
qp nc =9,55 ⇒
3 = 16.23∗2 tev3 =10 ore
Q4
t ev 4 = 320
q p nc =¿ ⇒
4 = 16.23∗2 9,85 tev4 = 10 ore
Q5
t ev 5 = 220
qp nc =6,77
5 = 16.23∗2 tev5 = 7 ore
 Debitele de evacuare
Qi
q ev i=
t ev i
34
Q1
q ev 1= 136
t ev 1 = 9 =15,11 m3/ora
Q2
q ev 2 = 340
t ev 2 = 7 =48,571 m3/ora
Q3
q ev 3 = 310
t ev 3 = 10 =¿31 m3/ora
Q4
q ev 4 = 320
t ev 4 = 10 =32 m3/ora
Q5
q ev 5 = 220
t ev 5 = 7 =¿31,42 m3/ora
Tabelul 1
3
Nr.parc Q(m /zi) npc npr tev(ore) qcr(m3/orã)
1 136 0,83 1 9 15,11
2 340 2,09 3 7 48,571
3 310 1,91 2 10 31
4 320 1,97 2 10 32
5 220 1,35 2 7 31,42
 Dimensionarea tronsoanelor de legatura

 Dimensionarea tronsonului 1 – A
d0 1 − A =
4⋅qev 1
√
π⋅v ec = √ 4∗15,11
π∗1∗3600
=0,0731 m=73,1 mm ⇒STAS ¿{D=88,9m ¿{d=73,7m ¿ ¿
 Dimensionarea tronsonului 2 – A
d0 2 − A =
√ 4⋅qev 2
π⋅v ec =
√ 4∗48,571
π∗1∗3600
=0,13106 m=131.06 mm ⇒STAS ¿{D=168,3m ¿{d=131,7m ¿ ¿
 Dimensionarea tronsonului 3 – B
d 0 3− B =
√ 4⋅qev 3
π⋅v ec =
√ 4∗31
π∗1∗3600
=0,10470 m=104,70 mm ⇒STAS ¿{D=114,3mm¿{d=105,5mm¿¿
35
 Dimensionarea tronsonului 4 – C
d 0 4− C =
√ 4⋅qev 4
π⋅v ec =
√ 4∗32
π∗1∗3600
=0,10638 m=106,38 mm ⇒STAS ¿{D=106,3mm¿{d=1 4,3mm¿¿
 Dimensionarea tronsonului 5– D
d 0 5− D=
√ 4⋅q ev 5
π⋅v ec = √ 4∗31,41
π∗1∗3600
=0,10539 m=105,39 mm ⇒STAS ¿{D=114,3m ¿{d=105,5m ¿ ¿
 Dimensionarea colectorului
 Dimensionarea tronsonului A – B
4⋅max ( q ev 1 , qev 2 )
d A− B =
√ πv ec
=
√ 4⋅48,571
π⋅1⋅3600
= 0,13106m=131 . 06 mm
⇒STAS ¿{D=168,3m ¿{d=131,7m ¿ ¿

vec = 1 m/s
 Dimensionarea tronsonului B – C
4⋅max ( qev 1 ,q ev 2 , q ev 3 )
d B− C =
√ πv ec
=
√ 4⋅48 , 571
π⋅1⋅3600
= 0,13106m = 131,06 mm
⇒STAS ¿{D=168,3m ¿{d=131,7m ¿ ¿

 Dimensionarea tronsonului C – D
36
4⋅max ( q ev 1 +q ev 2 , q ev 3 , q ev 4 ) 4⋅( q ev 1 +q ev 2 )
dC − D =
√ πv ec
=
√ πv ec
=
√ 4⋅63 , 68
π⋅1⋅3600
= 0 , 15007 m=150 , 07 m
⇒STAS ¿{D=168,3mm¿{d=150,9mm¿¿
 Dimensionarea tronsonului D – E
4 max ( q ev 1 + qev 2 , q ev 3 , q ev 4 +q ev 5 ) 4⋅( qev 4 +q ev 5 )
d D −E =
√ πv ec
=
√ πv ec
=
√ 4⋅63 , 42
π⋅1⋅3600
= 0 , 14976 m=149 , 76 mm
⇒STAS ¿{D=168,3mm¿{d=150,9mm¿¿
 Diagrama de pompare
37
ORELE 00 –07: Pompeaza parcurile P1 , P3, P5
 Calculul vitezelor de amestec pe conductele de legătură de la parcuri la

conducta colectoare.
4 ∙q ev 1 4 ∙ 15,11
v1− A = = =0,983m/ s
−3 2 2
π ( d 01 STAS ∙10 ) ∙ 3600 π ( 73,7 ∙ 10−3 ) ∙3600
4 ∙ qev 3 4 ∙ 31
v3 −B= = =0,985 m/ s
−3 2 2
π ( d 03 STAS ∙10 ) ∙3600 π ( 105,5∙ 10−3 ) ∙3600
4 ∙ q ev5 4 ∙31,42
v5 −D = = =0,998 m/s
−3 2 2
π ( d 05 STAS ∙ 10 ) ∙ 3600 π ( 105,5 ∙10−3 ) ∙ 3600
 Calculul vitezei pe diversele portiuni ale conductei colectoare:

4⋅qev 1 4⋅15 ,11 m
v A −B = 2
= 2
=0 ,308
π⋅( d A −B ) π⋅( 0 , 1317 ) ⋅3600 s
4⋅( q ev 1 +q ev 3 ) 4⋅46 , 11 m
v B−C = 2
= 2
=0 , 94
π⋅( d B−C ) π⋅( 0 ,1317 ) ⋅3600 s
4⋅( q ev 1 + qev 3 ) 46 ,11 m

v C− D= 2
= 2
=0 , 716
π⋅( d C−D ) π⋅( 0 , 1505) ⋅3600 s
4⋅( q ev 1 +q ev 3 + qev 5 ) 4⋅77 , 53 m

v D− E = 2
= 2
=1 , 20
π⋅( d D −E ) π⋅( 0 , 1505 ) ⋅3600 s
38
 Calculul numărului Reynolds pe conductele de legatura de la parcuri la conducta
colectoare :
Se cunoaste vascozitatea amestecului vam=29·10-6 m2/s (la Ts)
v ⋅d 0 , 983⋅0 , 1317
Re1−A = 1 A 1 = =4 , 46⋅103 >2300 ⇒
ν am 29⋅10 −6
regim turbulent;
v 3 B⋅d 3 B 0 , 985⋅0 , 1055
Re3−B= = =3 , 58⋅103 > 2300−regim_turbulent
ν am 29⋅10 −6
v ⋅d 0 , 988⋅0 , 1055
Re5−D = 5 D 05 = =3,5⋅103 >2300 ⇒
ν am 29⋅10 −6
regim turbulent;
 Calculul numarului Reynolds pe diversele portiuni ale conductei colectoare :

v AB⋅d AB⋅¿ 0 , 308⋅0 , 1683
Re AB = = =1 , 787⋅103 >2300⇒ ¿
v am 29⋅10 −6
regim turbulent
v BC⋅d BC⋅¿ 0 , 94⋅0 ,1683
Re BC= = =5 , 445⋅103 > 2300⇒ ¿
v am 29⋅10 −6
regim turbulent
v ⋅d 0 , 716⋅0 , 1683
ReCD = CD CD = =4 , 155⋅103 >2300⇒
v am 29⋅10 −6
regim turbulent
v DE⋅d DE 1 ,20⋅0 , 1683
Re DE = = =6 , 964⋅103 >2300 ⇒
v am 29⋅10 −6
regim turbulent
 Calculul coeficienţilor de rezistenţă hidraulică pe conducta de legatura de la parc
0 , 3164 0 , 3164
λ1− A= = =0 , 03867
Re1− A ( 4 , 48⋅103 )0 .25
0, 25
;
0 .3164 0. 3164
λ3−B = 0. 25
= =0 , 0409
( Re3−B ) (3 ,58⋅103 )0. 25
0 ,3164 0 ,3164
λ5−D = = =0 , 04113
Re05 ,D25 ( 3,5⋅103 )0. 25 ;

colectoare :
0 , 3164 0 ,3164
λ AB = 0, 25
= =0 , 04866
Re AB ( 1 ,787⋅103 ) 0. 25
0 , 3164 0 , 3164
λ BC= 0, 25 = =0 ,03683
ReBC 3 0 . 25
( 5 , 445⋅10 )
0 ,3164 0 , 3164
λCD = 0 , 25 = =0 ,03950
ReCD ( 4 . 115⋅10 3 )0 . 25
39
0 ,3164 0 , 3164
λ DE = 0 , 25
= =0 ,03463
Re DE ( 6 , 964⋅10 3 )0 . 25

2
8⋅λ1− A qev 1⋅L1− A
(iL)1− A= 2 ⋅ 5
 π ⋅g d1− A
2
8⋅0 , 038 15 , 11 ⋅7000
(iL)1− A= ⋅ =178 , 14 m
 π 2⋅9 ,806 0 , 07375⋅36002
8⋅λ3 q 2ev 3⋅L3
( iL)3−B = 2
⋅ 5 B
 π ⋅g d 3−B
8⋅0 , 040 312⋅4400

(iL)3−B = ⋅ =80 , 99 m
 π 2⋅9 , 806 0 , 10595⋅36002
8⋅λ 5 q2ev 5⋅L5
( iL)5−D = ⋅ D
 π 2⋅g d 55= D
8⋅0 , 041 31 , 422⋅6000

(iL)5−D = ⋅ =118, 51m
 π 2⋅9 , 806 0 ,1059 5⋅36002

colectoare :
8⋅q ⋅λ AB
ev 1 2 8⋅15 ,11 2⋅0 , 048
iL A −B = ⋅L A −B = ⋅5400=95 , 26 m ;
π 2⋅3600 ⋅g⋅( d A −B )
2 5
π 2⋅36002⋅9 , 806⋅0 , 13175

2
8⋅( q +q ) ⋅λB−C 8⋅46 ,11 2⋅0 , 036
iL B−C = 2 ev 1 2 ev 3 ⋅L B−C = ⋅5800=71 , 46 m;
π ⋅3600 ⋅g⋅( d B −C )5 π 2⋅36002⋅9 , 806⋅0 , 13175
2
8⋅( qev 1 + qev 3 ) ⋅λC− D 8⋅46 , 112⋅0 , 039
iLC−D = 2 ⋅L C− D = ⋅8100=54 ,75 m;
π ⋅36002⋅g⋅( dC− D )5 π 2⋅36002⋅9 , 806⋅0 ,15095
8⋅( q ev 1 + qev 3 +q ev 5 )2⋅λ D− E 8⋅77 , 532⋅0 ,034

iL D−E = ⋅L D− E = ⋅6450=107 , 45 m;
π 2⋅36002⋅g⋅( d D− E )5 π 2⋅36002⋅9 , 806⋅0 , 15095

4
PE=ρ am⋅g⋅H=832, 525⋅g⋅10=8 , 16374⋅10 Pa
40
p1 =PE + ρam⋅g⋅[ iL1 A +iL AB +iL BC +iL CD +iL DE + ( z E −z 1 ) ]
p1 =8 ., 16374⋅104 +832 ,525⋅g⋅[ 178 ,14 +95 , 26+71 , 46+54 ,75+107 , 45+ ( 160−300 ) ]
p1 =30 ,782⋅105 Pa=30 ,782 bar
 Presiunea la parcul P3:
p3 =PE+ ρam⋅g⋅[ iL 3 B+iL BC +iL CD +iL DE + ( z E −z3 ) ]
p3 =8 , 16374⋅10 4 +832 , 525⋅9 , 806⋅[ 80 , 99+71 , 46+54 , 75+107 , 45+ (160−180 ) ]
p3 =24 , 87⋅10 5 Pa=24 , 87 bar
p5 =PE+ ρam⋅g⋅[ iL 5 D +iL DE + ( z E −z 5 ) ]
p5 =8 , 16374⋅10 4 +832 , 525⋅g⋅[ 118 ,51+107 , 45+ ( 160−210 ) ]
p5 =15 ,181⋅10 5 Pa=15 ,181 bar
ORELE 07-09 Pompeaza parcurile P1, P3

4 ∙q ev 1 4 ∙ 15,11
v1− A = = =0,983m/ s
−3 2 2
π ( d 01 STAS ∙10 ) ∙ 3600 π ( 73,7 ∙ 10−3 ) ∙3600
4 ∙ qev 3 4 ∙ 31
v3 −B= = =0,985 m/ s
−3 2 2
π ( d 03 STAS ∙10 ) ∙3600 π ( 105,5∙ 10−3 ) ∙3600
4⋅qev 1 4⋅15 ,11 m

v A −B = 2
= 2
=0 ,308
π⋅( d A −B ) π⋅( 0 , 1317 ) ⋅3600 s
4⋅( q ev 1 +q ev 3 ) 4⋅46 , 11 m
v B−C = 2
= 2
=0 , 94
π⋅( d B−C ) π⋅( 0 ,1317 ) ⋅3600 s
4⋅( q ev 1 + qev 3 ) 46 ,11 m

v C− D= 2
= 2
=0 , 716
π⋅( d C−D ) π⋅( 0 , 1509) ⋅3600 s
4⋅( q ev 1 +q ev 3 ) 4⋅46 ,11 m

v D− E= 2
= 2
=0 , 71
π⋅( d D− E ) π⋅(0 , 1509) ⋅3600 s
41
colectoare
v ⋅d 0 , 983⋅0 , 1317
Re1−A = 1 A 1 = =4 , 46⋅103 >2300 ⇒
ν am 29⋅10 −6
regim turbulent;
v 3 B⋅d 3 B 0 , 985⋅0 , 1055
ν am 29⋅10 −6
 Calculul numarului Reynolds pe diverse portiuni ale conductei colectoare
v AB⋅d AB⋅¿ 0 , 308⋅0 , 1683

Re AB = = =1 , 787⋅103 >2300⇒ ¿
v am 29⋅10 −6
regim turbulent
v BC⋅d BC⋅¿ 0 , 94⋅0 ,1683
Re BC= = =5 , 445⋅103 > 2300⇒ ¿
v am 29⋅10 −6
regim turbulent
v CD⋅d CD 0 , 716⋅0 , 1683
ReCD = = =4 , 155⋅103 >2300⇒
v am 29⋅10 −6
regim turbulent
v DE⋅d DE 0 , 71⋅0 , 1683
Re DE = = =4 ,155⋅103 >2300 ⇒
v am 29⋅10 −6
regim turbulent
 Calculul coeficientilor de rezistenta hidraulica pe conducta de legatura de la parc

0 , 3164 0 , 3164
λ1− A= = =0 , 03867
Re1− A ( 4 , 48⋅103 )0 .25
0, 25
;
0 .3164 0. 3164
λ3−B = 0. 25
= =0 , 0409
( Re3−B ) (3 ,58⋅103 )0. 25

colectoare :
0 , 3164 0 ,3164
λ AB = = =0 , 04866
Re 0,AB25 ( 1 ,787⋅103 ) 0. 25
0 , 3164 0 , 3164
λ BC= 0, 25 = =0 ,03683
ReBC ( 5 , 445⋅10 3 )0 . 25
0 ,3164 0 , 3164
λCD = 0 , 25 = =0 ,03950
ReCD ( 4 . 115⋅10 3 )0 . 25
42
0 ,3164 0 , 3164
λ DE = 0 , 25
= =0 ,03950
Re DE ( 6 , 964⋅10 3 )0 . 25

8⋅λ1− A q2ev 1⋅L1− A
(iL)1− A= 2 ⋅ 5
π ⋅g d1− A
2
8⋅0 , 038 15 , 11 ⋅7000
(iL)1− A= 2 ⋅ =178 , 14 m
π ⋅9 ,806 0 , 07375⋅36002
8⋅λ3 q 2ev 3⋅L3
( iL)3−B = 2 ⋅ 5 B
π ⋅g d 3−B
8⋅0 , 040 312⋅4400

(iL)3−B = 2 ⋅ =80 , 99 m
π ⋅9 , 806 0 , 10595⋅36002

colectoare :
8⋅q ⋅λ AB
ev 1 2 8⋅15 ,11 2⋅0 , 048
iL A −B = ⋅L A −B = ⋅5400=95 , 26 m ;
π 2⋅3600 ⋅g⋅( d A −B )
2 5
π 2⋅36002⋅9 , 806⋅0 , 13175
2
8⋅( q ev 1 +q ev 3 ) ⋅λB−C 8⋅46 ,11 2⋅0 , 036
iL B−C = 2 5
⋅L B−C = 2 2 5
⋅5800=71 , 46 m;
π ⋅36002⋅g⋅( d B −C ) π ⋅3600 ⋅9 , 806⋅0 , 1317
8⋅( qev 1 + qev 3 )2⋅λC− D 8⋅46 , 112⋅0 , 039

iLC−D = 2 ⋅L C− D = ⋅8100=54 ,75 m;
π ⋅36002⋅g⋅( dC− D )5 π 2⋅36002⋅9 , 806⋅0 ,15095
8⋅( q ev 1 + qev 3 )2⋅λ D−E 8⋅46 , 112⋅0 , 039

iL D−E = 2 2 5
⋅L D−E = ⋅6450=43 , 59 m ;
π ⋅3600 ⋅g⋅( d D− E ) π 2⋅36002⋅9 ,806⋅0 , 15095

4
PE=ρ am⋅g⋅H=832, 525⋅g⋅10=8 , 16374⋅10 Pa
p5 =p 1=PE+ ρam⋅g⋅[ iL1 A + iL AB +iL BC +iL CD +iL DE + ( z E −z 1 ) ]
p5 =8 , 16374⋅10 4 +832 , 525⋅g⋅[ 178 , 14+ 95 ,26 +71 , 46+54 , 75+ 43 ,59+ ( 160−300 ) ]
p5 =25 ,568⋅105 Pa=25 , 568 bar
43
Presiunea la parcul P3 :
p3 =8 , 16374⋅10 4 +832 , 525⋅9 , 806⋅[ 80 , 99+71 , 46+54 , 75+ 43 ,59+ ( 160−180 ) ]
p3 =19 ,657⋅105 Pa=19 , 657 bar
ORELE 09 – 10: Pompeaza parcul P3
4 ∙ qev 3 4 ∙ 31
v3 −B= = =0,985 m/ s
−3 2 2
π ( d 03 STAS ∙10 ) ∙3600 π ( 105,5∙ 10−3 ) ∙3600
4⋅q ev 3 4⋅31 m
v B−C = 2
= 2
=0 ,632
π⋅( d B−C ) π⋅(0 , 1317 ) ⋅3600 s
4⋅q ev 3 4⋅31 m
v C− D= 2
= 2
=0 , 481
π⋅( d C−D ) π⋅( 0 , 1509 ) ⋅3600 s
4⋅qev 3 4⋅31 m
v D− E = 2
= 2
=0 , 481
π⋅( d D−E ) π⋅( 0 , 1509) ⋅3600 s

colectoare
v 3 B⋅d 3 B
0 , 985⋅0 , 1055
ν am 29⋅10 −6
v BC⋅d BC⋅¿ 0 , 632⋅0 , 1683

Re BC = = =3 , 667⋅103 >2300⇒ ¿
v am 29⋅10 −6
regim turbulent
v ⋅d 0 , 481⋅0 , 1683
ReCD = CD CD = =2 , 791⋅103 >2300 ⇒
v am 29⋅10 −6
regim turbulent
44
v DE⋅d DE 0 , 381⋅0 , 1683
Re DE = = =2 ,791⋅10 3 >2300 ⇒
v am 29⋅10 −6
regim turbulent

colectoare :
0 .3164 0. 3164
λ3−B = = =0 , 0409
( Re3−B )0. 25 (3 ,58⋅103 )0. 25

colectoare :
0 , 3164 0 , 3164
λ BC= 0, 25
= =0 ,04065
ReBC ( 3 , 667⋅103 )0 . 25
0 ,3164 0 , 3164
λCD = 0 , 25 = =0 , 04353
ReCD 3 0 .25
( 2, 791⋅10 )
0 ,3164 0 , 3164
λ DE = 0 , 25 = =0 , 04353
Re DE ( 2, 791⋅103 )0 .25

8⋅λ3 q 2ev 3⋅L3
( iL)3−B = 2 ⋅ 5 B
π ⋅g d 3−B
8⋅0 , 040 312⋅4400

(iL)3−B = 2 ⋅ =80 , 99 m
π ⋅9 , 806 0 , 10595⋅36002

colectoare :
2
8⋅( q ev 3 ) ⋅λ B−C 8⋅312⋅0 , 040
iL B−C = 2 5
⋅L B−C = 2 2 5
⋅5800=35 , 89 m;
π ⋅36002⋅g⋅( d B−C ) π ⋅3600 ⋅9 ,806⋅0 , 1317
8⋅( qev 3 )2⋅λC−D 8⋅312⋅0 , 043

iLC−D = 2 2 5
⋅LC− D= ⋅8100=27 , 28 m;
π ⋅3600 ⋅g⋅( dC− D ) π 2⋅36002⋅9 , 806⋅0 ,15095
8⋅( q ev 3 )2⋅λ D−E 8⋅312⋅0 , 043

iL D−E = 2 2 5
⋅L D−E= ⋅6450=21, 72 m ;
π ⋅3600 ⋅g⋅( d D− E ) π 2⋅36002⋅9 , 806⋅0 , 15095
4
PE=ρ am⋅g⋅H=832, 525⋅g⋅10=8 , 16374⋅10 Pa
45
p3 =8 , 16374⋅10 4 +832 , 525⋅9 , 806⋅[ 80 , 99+35 , 89+27 , 28+21 ,72+ ( 160−180 ) ]
p3 =12, 725⋅10 5 Pa=12 ,725 bar
ORELE 10 – 12: Pauza
ORELE 12 –19: Pompeaza parcul P2, P4

4⋅qev 2 4⋅48 , 571 m

v 2− A = 2
= 2
=0 , 99
π⋅( d 2− A ) π⋅( 0 ,1317 ) ⋅3600 s
4⋅qev 4 4⋅32 m
v 4−C = 2
= 2
=0 , 86
π⋅( d 4−C ) π⋅( 0 , 1143 ) ⋅3600 s

4⋅qev 2 4⋅48 ,571 m
v A −B = 2
= 2
=0 ,99
π⋅( d A −B ) π⋅( 0 , 1317 ) ⋅3600 s
4⋅q ev 2 4⋅48 ,571 m
v B−C = 2
= 2
=0 ,99
π⋅(d B−C ) π⋅(0 , 1317 ) ⋅3600 s
4⋅( q ev 2 + qev 4 ) 4⋅80 ,57 m

v C− D= 2
= 2
=1, 251
π⋅(d C−D ) π⋅( 0 ,1509 ) ⋅3600 s
4⋅(q ev 2 +q ev 4 ) 4⋅80 ,57 m

v D− E = 2
= 2
=1 , 251
π⋅( d D −E ) π⋅(0 ,1509 ) ⋅3600 s

colectoare
v 2 A⋅d 2 0 , 99⋅131 , 7⋅10−3

Re2 A = = =4 , 495⋅10 3 >2300 ⇒ regim turbulent
ν am 29⋅10 −6
v ⋅d 0 , 86⋅114, 3⋅10−3
Re4 C = 4C 4 = =3 , 389⋅103 > 2300⇒ regim turbulent
ν am 29⋅10 −6
46
v AB⋅d AB⋅¿ 0 , 99⋅0 ,1683
Re AB = = =5 , 745⋅103 >2300 ⇒ ¿
v am 29⋅10 −6
regim turbulent
v ⋅d ⋅¿ 0 , 99⋅0 , 1683
Re BC= BC BC = =5 , 745⋅103 >2300⇒ ¿
v am 29⋅10 −6
regim turbulent
v CD⋅d CD 1 ,25⋅0 , 1683
ReCD = = =7 ,254⋅103 >2300⇒
v am 29⋅10 −6
regim turbulent
v DE⋅d DE 1 ,25⋅0 , 1683
Re DE = = =7 , 254⋅103 >2300 ⇒
v am 29⋅10 −6
regim turbulent
 Calculul coeficienţilor de rezistenta hidraulica pe conducta de legatura de la parc

0 , 3164 0 ,3164
λ2− A = = =0 , 03864
Re2− A ( 4 , 495⋅103 )0 .25
0, 25
0 , 3164 0 , 3164
λ 4−C = 0 ,25 = =0 , 04146
Re4−C ( 3 , 389⋅103 )0. 25

colectoare :
0 , 3164 0 ,3164
λ AB = 0, 25
= =0 , 03634
Re AB 3 0. 25
( 5 ,745⋅10 )
0 , 3164 0 , 3164
λ BC= = =0 , 03634
Re0,BC25 ( 5 , 745⋅103 )0. 25
0 ,3164 0 ,3164
λCD = 0 , 25 = =0 , 03428
ReCD ( 7 ,254⋅103 )0 .25
0 ,3164 0 ,3164
λ DE = 0 , 25 = =0 , 03428
Re DE 3 0 .25
( 7 ,254⋅10 )
8⋅q ⋅λ 2 A
ev 2 2
iL 2 A = ⋅L2⋅103
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( d 2⋅10 )
8⋅48 , 5712⋅0 ,03864
iL 2 A = ⋅3,7⋅103 =54 , 294 m;
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( 131 , 7⋅10 )
8⋅q ⋅λ4 C
ev 4 2
iL 4C = ⋅L4⋅103
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( d 4⋅10 )
8⋅322⋅0 , 04146
iL 4C = ⋅3,3⋅103 =45 , 804 m;
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( 114, 3⋅10 )
47
colectoare :
8⋅q ⋅λ AB
ev 2 2 8⋅48 ,5712⋅0 , 036
iL A −B = ⋅L A −B = ⋅5400=73 , 82 m ;
π 2⋅3600 ⋅g⋅( d A −B )
2 5
π 2⋅36002⋅9 , 806⋅0 , 13175

8⋅q ⋅λ B−C
ev 22 8⋅48 , 5712⋅0 , 036
iL B−C = ⋅L B−C = ⋅5800=7 9,29m;
π 2⋅3600 ⋅g⋅( d B−C )
2 5
π 2⋅36002⋅9 ,806⋅0 , 13175
8⋅( qev 2 + q ev 4 )2⋅λC−D 8⋅80 ,57 2⋅0 , 034

iLC−D = 2 2 5
⋅LC−D = ⋅8100=145 ,73 m;
π ⋅3600 ⋅g⋅( d C−D ) π 2⋅36002⋅9 , 806⋅0 , 15095
8⋅( q ev 2 + qev 4 ) 2⋅λ D −E 8⋅80 , 572⋅0 , 034

iL D−E = 2 2 5
⋅LD −E = ⋅6450=116 , 04 m ;
π ⋅3600 ⋅g⋅( d D −E ) π 2⋅36002⋅9 , 806⋅0 ,15095

4
PE=ρ am⋅g⋅H=832, 525⋅g⋅10=8 , 16374⋅10 Pa
p2 =PE+ ρam⋅g⋅[ iL 2 A +iL A−B +iL BC +iL CD +iL DE + ( z E −z 2 ) ]
p2 =8 ,16374⋅10 4 +832 , 525⋅g⋅[ 54 ,294 +73 , 82+ 79 ,29+145 , 73+115, 04 + ( 160−170 ) ]
p2 =37 , 48⋅105 Pa=37 , 48 bar
Presiunea la parcul P4 :
p4 =PE+ ρ am⋅g⋅[ iL 4 C + iLCD +iL DE + ( z E −z 4 ) ]
p4 =8 , 16374⋅104 +832 ,525⋅g⋅[ 45 , 80+145 , 73+116 ,04 + ( 160−190 ) ]
p4 =23 , 47⋅105 Pa=23 , 47 bar
ORELE 19 –22: Pompeaza parcurile P4

4⋅qev 4 4⋅32 m
v 4−C = 2
= 2
=0 , 86
π⋅( d 4−C ) π⋅( 0 , 1143 ) ⋅3600 s
4⋅qev 4 4⋅32 m
v C− D= 2
= 2
=0 , 49
π⋅( d C−D ) π⋅( 0 , 1509 ) ⋅3600 s
4⋅qev 4 4⋅32 m
v D− E = 2
= 2
=0 , 49
π⋅( d D−E ) π⋅( 0 , 1509) ⋅3600 s
48
colectoare
v 4C⋅d 4 0 , 86⋅114, 3⋅10−3

Re4 C = = =3 , 389⋅103 > 2300⇒ regim turbulent
ν am 29⋅10 −6
v CD⋅d CD 0 , 49⋅0 ,1683

ReCD = = =2 , 843⋅10 3 >2300 ⇒
v am 29⋅10 −6
regim turbulent
v DE⋅d DE 0 , 49⋅0 ,1683
Re DE = = =2, 843⋅10 3 >2300 ⇒
v am 29⋅10−6 regim turbulent
 Calculul coeficienţilor de rezistenta hidraulica pe conducta de legatura de la parc

0 , 3164 0 , 3164
λ 4−C = = =0 , 04146
Re4−C ( 3 , 389⋅103 )0. 25
0 ,25

colectoare :
0 ,3164 0 ,3164
λCD = = =0 , 04333
Re0CD, 25 ( 2, 843⋅10 3 )0 . 25
0 ,3164 0 ,3164
λ DE = 0 , 25 = =0 , 04333
Re DE ( 2, 843⋅103 )0 . 25

8⋅q ⋅λ4 C
ev 4 2
iL 4C = ⋅L4⋅103
2 2 −3 5
π ⋅3600 ⋅g⋅( d 4⋅10 )
2
8⋅32 ⋅0 , 04146
iL 4C = ⋅3,3⋅103 =45 , 804 m;
−3 5
π 2⋅36002⋅g⋅( 114, 3⋅10 )
49
colectoare :
8⋅( q ev 4 )2⋅λC− D 8⋅322⋅0 ,034
iLC−D = 2 2 5
⋅L C− D = ⋅8100=29 , 29 m;
π ⋅3600 ⋅g⋅( dC− D ) π 2⋅36002⋅9 , 806⋅0 ,15095
8⋅( q ev 4 )2⋅λ D− E 8⋅322⋅0 , 034

iL D−E = 2 2 5
⋅L D−E = ⋅6450=23 ,32 m ;
π ⋅3600 ⋅g⋅( d D− E) π 2⋅36002⋅9 , 806⋅0 , 15095
4
PE=ρ am⋅g⋅H=832, 525⋅g⋅10=8 , 16374⋅10 Pa
p4 =PE+ ρ am⋅g⋅[ iL 4 C + iLCD +iL DE + ( z E −z 4 ) ]
p4 =8 , 16374⋅104 +832 ,525⋅g⋅[ 45 , 804 +29 ,29+ 23 ,32+ ( 160−190 ) ]
p4 =7 , 234⋅105 Pa=7 , 234 bar
 Calculul puterii necesare la fiecare parc, pe fiecare interval de timp:
Intervalul orar 00-07

La parcul P1:
P1 ∙ qev 1 3,978 ∙10 6 ∙ 15,11 3
N 1= = =23,852 ∙10 W =23,852 KW
η ∙3600 0,7 ∙3600
La parcul P3:
P3 ∙ qev 3 2,487 ∙ 106 ∙31 3
N 3= = =30,594 ∙ 10 W =30,594 KW
η ∙ 3600 0,7 ∙ 3600
La parcul P5:
P5 ∙ qev 5 1,518 ∙ 106 ∙ 31,42 3
N 5= = =18,926 ∙10 W =18,926 KW
η ∙ 3600 0,7 ∙ 3600
La parcul P1:
P1 ∙ qev 1 2,556 ∙ 106 ∙ 15,11 3
N 1= = =15,325 ∙ 10 W =15,325 KW
η ∙3600 0,7 ∙3600
La parcul P3:
P3 ∙ qev 3 1,965 ∙10 6 ∙ 31 3
N 3= = =24,172∙ 10 W =24,172 KW
η ∙ 3600 0,7 ∙ 3600
50
La parcul P3:
P3 ∙ qev 3 1,272 ∙10 6 ∙ 31 3
N 3= = =15,64 ∙10 W =15,64 KW
η ∙ 3600 0,7 ∙ 3600
La parcul P2:
P2 ∙ qev 2 3,748 ∙10 6 ∙ 48,571 3
N 2= = =72,23 ∙10 W =72,23 KW
η ∙3600 0,7 ∙ 3600
La parcul P4:
P 4 ∙q ev 4 2,371∙ 106 ∙32 3
N4= = =30,10 ∙ 10 W =30,10 KW
η∙ 3600 0,7 ∙3600
La parcul P4:
P 4 ∙q ev 4 0,723 ∙10 6 ∙ 32 3
N4= = =9,18 ∙10 W =9,18 KW
η∙ 3600 0,7 ∙ 3600
 Calculul energiei consumate la fiecare parc, pe fiecare interval de timp:
Intervalul orar 00-07

Pentru parcul P1:
W 1=N 1 ∙ t ev 1 =23,852∙ 9=214,668 KW ∙ h
Pentru parcul P3:
W 3 =N 3 ∙ t ev 3=30,594 ∙ 10=305,94 KW ∙ h
Pentru parcul P5:

W 5 =N 5 ∙ t ev 5=18,926 ∙7=132,482 KW ∙ h
Pentru parcul P1:
W 1=N 1 ∙ t ev 1 =15,325∙ 9=137,925 KW ∙ h
Pentru parcul P3:
W 3 =N 3 ∙ t ev 3=24,172∙ 10=241,72 KW ∙h
Pentru parcul P3:
51
W 3 =N 3 ∙ t ev 3=15,64 ∙ 10=156,4 KW ∙ h
Pentru parcul P2:
W 2 =N 2 ∙ t ev2 =72,23∙ 7=505,61 KW ∙ h
Pentru parcul P4:
W 4=N 4 ∙ t ev 4=30,10 ∙ 10=301 KW ∙ h
Pentru parcul P4:
W 4=N 4 ∙ t ev 4=9,18∙ 10=91,8 KW ∙ h
 Energia totala consumata pentru aceasta varianta de pompare:
W t =W 1 +W 3 +W 5 + W 2 +W 4 +W 5 =2087 , 545
Wt=2087,545 kW·h
Se alege varianta I de pompare deoarece este cea mai avantajoasa din punct
de vedere economic.
Reprezentarea schematica a parcurilor si a conductelor de transport.
52
Intervalul orar 1 – 7 (pompeaza parcurile P1 si P3)


Number Of Pipes= 14
Workspace labels
53

Density= 894.232 kg/m3
Viscosity= 0.01679 kg/sec-m
Bulk Modulus= 1997 MPa
Vapor Pressure= 0.00113 MPa


Maximum Static Pressure is 2.283 MPa at Pipe 4 Outlet

54
55


Number Of Pipes= 14
Workspace labels

56


Maximum Static Pressure is 1.430 MPa at Pipe 2 Inlet

57
58
Intervalul orar 10 – 14 (pompeaza parcul P2)


Number Of Pipes= 14
Workspace labels



59


60


Number Of Pipes= 14
61
Workspace labels





62
63
64
Capitolul 5
BILANTUL TERMIC AL DEPOZITULUI CENTRAL
In depozitul central.titeiul curat este depozitat în rezervoare metalice cilindrice verticale

cu capacitãti corespunzãtoare conform STAS 6579-71.
Pentru depãsirea temperaturii de congelare si asigurarea transportului titeiului spre
rafinãrie acesta se încãlzeste cu ajutorul serpentinelor la o temperaturã tî = 600C. Aburul de
încãlzire va fi de tip saturat produs în agregate tip ABA conform STAS .
Rezervoarele au următoarele caracteristici :
 Capacitatea nominală : V =1000 m3 ;
 Diametrul interior al primei virole : D = 1237 mm ;
 Înălţimea părţii cilindrice : H = 8840 mm ;
 Numărul virolelor : n = 6 ;
 Grosimea tablelor : - capac : 5 mm ;
- fund : 5 mm ;
- manta : 5 mm ;
-inclinarea capacului 1/20.
 Cantitatea de ţiţei curat la depozitul central va fi :

Qţiţei−brut =Q1 +Q2 +Q3 +Q4 +Q5 =136+340+310+320+ 220=1326 m3/zi ;
i
(
Qţiţei−net = 1−
100 )
⋅Qţiţei−brut =( 1−0 , 0046 )⋅1326=1319 , 9
m3/zi ;
 Determinarea numărului de rezervoare :

Q 1319 ,9
nr = ţiţei−net = =1 , 3199
V 1000 ; Se aleg :nr = 2 rezervoare ;
Cantitatea de titei curat în parcul central va fi egalã cu QT = (1- i)(Q1 +….+Q5) ceea ce
înseamnã 1 rezervor plin plus un rezervor cu nivel 2,664 metri.
5.1. Calculul cantitãtii totale de cãldurã

Q = QI + QII + QIII
QI – cantitatea de cãldurã necesarã ridicãrii temperaturii titeiului de la temperatura de
sigurantã (Ts = Tc +300C) la temperatura de încãlzire, Tî:
 Temperatura de siguranţă :
0
T s =T c +30 C =30+30=60 0
C = 333,15 K ;
 Temperatura de încălzire :
0
T i =70 C = 70 + 273,15 = 343,15 K ;
65
 Temperatura medie :
T i +2 T s 343 , 15+2⋅333 , 15
T m= = =336 , 483
3 3 K;
 Caldura necesară ridicării temperaturii ţiţeilui la temperatura de siguranţă :
QI = ρt c t V ( T î −T s ) =832 ,525⋅0 ,65022⋅1319 , 9⋅(343 ,15−333 , 15)=1, 099⋅10 7 kcal
ct= 0,4825 + 0,00077(Tm – 100)= 0,4825 + 0,00077(336,483 – 100)=0,66459, (kcal/kg0C);

ρt=832,525 kg/mᵌ
V = volumul titeiului din rezervor.
QII – cantitatea totalã de cãldurã necesarã topirii parafinei cristalizate:
QII =ρt V βχ =832 ,525⋅1319, 9⋅0 , 06⋅40=2 , 637⋅106 kcal
 – continutul în parafinã,  = 6%;
χ- cãldura latentã de vaporizare = 40 kcal/kg.
 Cantitatea totală de căldura necesară topirii parafinei:

6
QII =ρt⋅V⋅β⋅χ =791 ,138⋅1000⋅0 , 06⋅40=1 , 898⋅10 kcal ;
in care:
 -căldura latentă de vaporizare;   40 kcal/kg ;
 -reprezintă continutul de parafină;   6 =0,06 ;
 Cantitate de căldură necesară compensării pierderilor de căldură:
QIII  k  S   Tm  Text 
unde:
k-este coeficientul global de schimb de căldură;
S-suprafata rezervorului;
T ext -temperatura mediului exterior.

k⋅S=k f⋅S f +k og⋅S og +k l⋅Sl
unde:
k f -coeficientul global de schimb de căldură pentru fundul reyervorului;
k og -coeficient de oglindă;
k l -coeficient lateral.
kcal kcal kcal
k f =1 m  h C ; k og  1,5 m  h C ; k l
2 o 2 o  5 m  ho C ;
2
66
 Cantitatea de caldură necesară compensării pierderilor de căldură se determină
în două cazuri :
Pe timp de vară :Text = 25 0C ;
Pe timp de iarnă :Text = -15 0C ;
Rezervorul avînd o formă cilindrică suprafeţele de fund şi de oglindă sunt egale :
2 2
π⋅D π⋅12 ,37
S f =S og= = =120 , 179
4 4 m2 ;
S l =π⋅D⋅H=π⋅12 , 37⋅8 , 84=343 , 53 m2 ;
KS  K t St  K ag S ag  K e Se
KS = 5343,53 +1,5  120,17 +1,5 5  120,17 = 2,018 103 cal/h 0C
 Pe timp de vară :
3 4
QIIIv =2 ,018⋅10 ⋅(336 , 483−298 , 15 )=7 ,938⋅10 kcal ;
7 6 3 6
Q necv =Q I +Q II +Q III =1 ,099⋅10 +2 , 637⋅10 +79 , 38⋅10 =13 , 71⋅10 kcal ;
 Pe timp de iarnă :
3 3
QIIIi =2, 018⋅10 ⋅( 336 , 483−258 . 15 )=158 , 1⋅10 kcal ;
7 6 3 6
Qneci=Q I +Q II +Q III =1, 099⋅10 +2 , 637⋅10 +158 , 1⋅10 =13 ,78⋅10 kcal ;
5.2.Numărul de agregate necesare încălzirii ţiţeiului
 Debitul de abur necesar(kg abur/oră) ; p = 8 at,

0
t = 175 C ;
Q
Qabur 
iabur
iabur  560 kcal/kg - entalpia aburului ;
 Pe timp de vară:
6
13 , 71⋅10
Qabur = =24 , 47⋅103
560 kg abur/oră ;
 Pe timp de iarnă :
6
13 , 78
Q abur = =24 ,61⋅10 3
560 kg abur/oră ;
 Cantitatea de apă necesară producerii aburului, pentru raportul de conversie
1/1 :
Qabur
Qapă 
1000 ;
24 , 47⋅103
Q apă = =24 , 473
Pe timp de vară : 1000 kg apă/h ;
67
24 , 61⋅103
Qapă = =24 ,614
Pe timp de iarnă : 1000 kg apă/h ;
 Debitul de gaze necesar producerii aburului :

Q
Qg 
pcal ;
pcal  8760
unde : - kcal/m3st -este puterea calorică a gazului ;
13 , 71⋅106
Qg= =1 , 56451⋅103
Pe timp de vară : 8760 m3/h;
6
13 , 78⋅10
Qg = =1, 5735⋅103
Pe timp de iarnă : 8760 m3/h;
S sp
L
 Lungimea serpentinelor de încălzire :  d ;
S sp
unde : -aria suprafeţei sepentinei ;
d – diametrul serpentinei; d=375,15 mm=0,37515 m
Q
S sp 
 Tîab  T fc Tîab  Ts 
k abt   
 2 2 
Tîab
unde : - temperatura de încălzire a aburului (k) ;
Tîab=273,15+175=448,15 K ;
T fc T
- temperatura finală a condensului, fc = 373,15 k ;
k abt  80 W/m2k = 68,76 kcal/m2h 0C ;1 kW = 860 kcal/h ;
13 , 78⋅10 6
S sp = =234 , 419
448 , 15+375 , 15 448 ,15+333 ,15
7500 ( 2
−
2 m2 ;
)
S sp 234 , 419
L= = =198 , 901
π⋅d π⋅0 ,37515 m;
5.3. Lungimea serpentinelor de încălzire
S sp
L=
Lungimea serpentinelor de încălzire : π⋅d ;
unde :
S sp -aria suprafeţei sepentinei ;
d – diametrul serpentinei, d =375,15 mm=0,37515 m ;
Q
S sp =
T îab +T fc T îab +T s
k ab−t ( 2
−
2 )
68
unde :
T îab - temperatura de încălzire a aburului (k) ;
T fc - temperatura finală a condensului,
T fc = 375,15 k ;
K ab−t =1600 W/m2k = 1376 kcal/m2h 0C ;1 kW = 860 kcal/h ;
Pe timp de iarnă ;
13 , 55⋅10 6
S sp = =249 , 08
448 , 15+375 , 15 448 ,15+307 ,15
1600 ( 2
−
2 ) m2 ;
S sp 249 , 08
L= = =211 , 44
π⋅d π⋅0 ,37515 m;
Pe timp de vara:
13 , 47⋅106
S sp = =247 , 61
448 , 15+375 , 15 448 ,15+307 ,15
1600 ( 2
−
2 ) m2
S sp 247 , 61
L= = =210 , 2
π⋅d π⋅0 ,37515 m;
5.4. Timpul de rãcire al titeiului din rezervor

ρ c V T −T ext
τ = t t ln î
KS T s −T ext
Pentru timp de vara:
832 ,525⋅0 ,65022⋅1319 , 9 343 , 15−298 ,15
τ= ln =90 , 942
2 ,018⋅103 333 , 15−298 ,15 ore
Text = 25 0C (vara) , Text = -15 0C (iarna)
Pentru timp de iarna:

832 ,525⋅0 ,65022⋅1319 , 9 343 , 15−258 ,15
τ= ln =45 , 292
2 ,018⋅103 333 , 15−258 ,15 ore
69
Capitolul 6
PROIECTAREA CONDUCTEI DE TRANSPORT DE LA

DEPOZITUL CENTRAL LA RAFINARIE
Transportul titeiului curat de la depozitul central la rafinãrie se face cu pompele
1
2PN-400 (Anexa 6), echipate cu cãmasã de 7 /4” care au volumul pe cursã dublã V = 30,6
l/c.d. si n = 50 c.d./minut, η=0,7
6.1. Calculul hidraulic

2
p D− p R 8 Q
= 2 λ 5t Lt + ρt g ( z R −z D )
ρt g π g d
unde : - pD este presiunea la depozitul central ;
- pR este presiunea la rafinărie ;
 Debitul de titei:
Qt = (1 – i)(Q1 + Q2+ Q3 + Q4+ Q5)
- impurităţile i=0,46%
Qt =( 1−0 , 46 )⋅( 136+340+ 310+320+220 )=1319 , 9 m3/zi= 54,996 m3/ora
 Diametrul orientativ :
Viteza economica: vec=1m/s
4⋅Q t
d 0=
√ √
π⋅v ec
=
4⋅54 , 996
π⋅3600⋅1
=0 , 13947
m =139,47 mm;
Se alege conform STAS 715/8-88 diametrul efectiv al conductei de ţiţei curat :
D = 168,3 mm;
d =139,7mm ;
e =14,3mm ;
70
 Temperatura medie pe conductã
T D+2T R
T m=
3
TD=70ͦ C = 70+273,15 =343,15 K;

Pentru vară : TR  18  273,15  291,15 K ;
Pentru iarnă : TR  2  273,15  275,15 K ;
Pentru vară :
TD  2  TR 333,15  2  291,15
Tmv    305,15
3 3 K;
Pentru iarnă :
TD  2  TR 333,15  2  275,15
Tmi    294,49
3 3 K;
Determinarea vîscozităţii cinematice şi a densităţii ţiţeiului, la temperatura medie :

Deoarece temperatura medie pe conducta, atat vara cat si iarna, are o valoare mai mica
decat temperatura de siguranta pentru acesttip de titei, se va lua in considerare densitatea,
respectiv vascozitatea titeiului la temperatura de siguranta Ts=310,15 K.
ρt =832,525 km/m3
νt=29 cSt
 Viteza realã de curgere

4 Qt 4⋅54 , 996
v= 2
= =0 , 997
πd π⋅(0 ,1397 )2 ¿ 3600 m/s
 Numãrul Reynolds
Pe timp de vara:
v⋅d 0 ,997⋅0 , 1397
Re= = =4801
ν tm 29⋅10−6
Pe timp de iarna:
v⋅d 0 ,997⋅0 , 1397
Re= = =4801
ν tm 29⋅10−6
 Coeficientul de rezistentã hidraulicã
Pe timp de vara :
0 , 3164 0 , 3164
λ= 4
= =0 , 03801
√Re 4√ 4801
71
Pe timp de iarna :
0 , 3164 0 , 3164
λ= 4
= =0 , 03801
√Re 4√ 4801
 Panta hidraulicã
Pe timp de vara:
2
8 Qt 8 54 , 996 2
i= 2 λ 5 ⋅Lt = 2 ⋅0 , 03801⋅ ⋅64600=890 , 234
π g d π ⋅9 , 806 36002⋅0 ,1397 5 m
Pe timp de iarna:
2
8 Qt 8 54 , 996 2
i= 2 λ 5 ⋅Lt = 2 ⋅0 , 03801⋅ ⋅64600=890 , 234
π g d π ⋅9 , 806 36002⋅0 ,1397 5 m
 Presiunea de pompare
pD = pR + amg[iLt + (zR – zE)]
Pe timp de iarna :
4
pR =ρtm⋅g⋅h=832 , 525⋅9 , 806⋅10=8 , 164⋅10 Pa
4 6
pD =8 , 164⋅10 + 832 ,525⋅9 , 806⋅[ 890 , 234+ ( 180−160 ) ] =7 , 513⋅10 Pa=75,13bar
Pe timp de vara:
4
pR =ρtm⋅g⋅h=832 , 525⋅9 , 806⋅10=8 , 164⋅10 Pa Pa
4 6
pD =8 , 164⋅10 + 832 ,525⋅9 , 806⋅[ 890 , 234+ ( 180−160 ) ] =7 , 513⋅10 Pa=75,13bar
 Debitul unei pompe

−3
Qp = η Vcdncd= =0,7⋅30,6⋅10 ⋅50⋅60=64,26 [m3/h]
 Numãrul de pompe
Qt 1319 ,9
n pc = = =1 ,141 ⇒
q p t z 64 , 26⋅18 npr=1 pompa
tz = 18 (ore/zi)
 Numãrul de statii de pompare
Vara :
p D 7 , 513⋅10 6
n s= = =0 , 520 ⇒n sD
p p 70⋅105 =1 statie
72
Iarna :
pD 4 , 628⋅106
n s= = =0 , 661⇒ nsD
pp 70⋅105 =1 statie
pp max = 70105 N/m2

 Puterea necesarã pompãrii (Anexa 10)
p p Qt 70⋅105⋅1319 , 9
N= knsD = ⋅1,1⋅1=163 ,35⋅103 W
η1 η2 0 , 96⋅0 , 75⋅86400 =163,35 kWh
η1- randamentul motorului = 0,96
η2- randamentul transmisiei = 0,75
k - coeficientul de suprasarcinã = 1,1.
 Energia consumatã
3 7
W = N tz320= 163 ,35⋅10 ⋅18⋅320=94,09⋅10 W =940,9 MWh
- considerăm că pompele funcţionează doar 320 de zile ;
6.2. Calculul mecanic al conductei:

Grosimea peretelui tevii se determinã pe baza teoriei efortului unitar maxim (tangential)
p D
e= D +a1 + a2 =ξ +a1 + a2
2 ϕσ a
Vara:
7 ,513⋅106⋅168 ,3
e= +0 , 14+0,8=8 , 008
2⋅0,8⋅1 ,118⋅108 mm<14,3 mm
conducta a fost bine dimensionata
Iarna:
7 ,513⋅106⋅168 ,3
e= +0 , 14+0,8=8 , 008
2⋅0,8⋅1 ,118⋅108 mm<14,3 mm
conducta a fost bine dimensionata
φ - coeficient de calitate a îmbinãrii (sudurii) = 0,7…0,9
Se alege φ=0,8;
a1 - adaos pentru neuniformitatea grosimii peretelui; a1 = (0,125…..0,15)
Se alege a1=0,14 mm
73
a2 - adaos pentru coroziune = 0,5…..1 mm;
Se alege a2=0,8 mm
σa - efortul unitar admisibil
σ c 2 , 07⋅108
σ a= = =1 , 118⋅10 8
c 1 , 85 N/m2
σc = 2,07108 N/m2 - efortul unitar de curgere;
c – coeficient de sigurantã = 1,67….2; Se alege c=1,85
IV. Concluzii şi propuneri
Proiectarea sistemului de transport şi de depozitare este un calcul complex care

are în vedere realizarea unei scheme tehnice de transport şi depozitare, astfel încît
cheltuielele efectuate pentru aceasta, să fie cît mai reduse, dar cu un andament maxim.
Unii dintre parametrii care intervin în calcul depind de proprietăţile fluidului
transportat, deci de respectivele proprietăţi (densitate, vîscozitate, raţia gaze-soluţie,
presiune,temperatură e.t.c.) şi este valabilă numai pentru fluidul transportat entru care sa
făcut calculul.
Calculul variantelor de pompare a necesitat o atenţie deosebită din partea
proiectantului deoarece trebuie să se ajungă la o variantă cît mai eficientă din punct de
vedere economic, cît şi din punct de vedere al timpului de pompare şi evacuare a produselor
petroliere.
Această operaţiune se face printr-un sistem de parcuri, conducte de legătură,
depozit şi în cele din urmă, rafinărie, acest sistem putînd fi adoptat la procesele
automatizate,uşurînd în acest fel responsabilitatea personalului angajat.
Ţinînd cont de faptul că transportul produselor petroliere prin conducte are costul
cel mai redus, acesta are prioritate faţă de alte metode de transport. Întreţinerea sistemului
este uşoară, el necesită revizii tehnice periodice de cîteva ori pe an de către persoane
autorizate.
74
BIBLIOGRAFIE
1. Albulescu, M., Trifan, C., - Hidraulica, transportul şi depozitarea produselor petroliere şi
gazelor – Editura Tehnică, Bucureşti, 1999;
2. Bulău, L., - Colectarea, transportul şi depozitarea ţiţeiului - multiplicat Institutul de Petrol şi
Gaze, Ploieşti, 1978;
3. Creangă, C., - Curs de chimia ţiţeiului - Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1962;
4. Creţu, I., Stan, Al., - Transportul fluidelor prin conducte. Aplicaţii şi probleme - Editura
Tehnică, Bucureşti, 1984;
5. Creţu, I., Soare, Al., şi alţii - Probleme de hidraulică - Editura Tehnică, Bucureşti, 1972;
6. Creţu, I., - Hidraulică generală şi subterană - Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1983;
7. Dragotescu, D.,N., şi alţii - Transportul pe conducte al ţiţeiului, gazelor şi produselor
petroliere - Editura Tehnică, Bucureşti, 1961;
8. Drug, V., Ungureanu, O., - Transportul gazelor naturale - Editura Tehnică, Bucureşti, 1972;
9. Gheorghe, Gabriel, - Distribuţia şi utilizarea gazelor naturale - Editura Tehnică, Bucureşti,
1972;
10. Ghiliceanu, M., - Transportul ţiţeiului şi gazelor prin conducte - Culegere de probleme,
Editura Tehnică, Bucureşti, 1954;
11. Grigorescu, D., Iung, M., - Deshidratarea gazelor naturale - Editura Tehnică, Bucureşti,
1971;
12. Iamandi, C., şi alţii - Hidraulică şi maşini hidraulice; elemente de calcul; aplicaţii Institutul
de Construcţii, Bucureşti, 1982;
13. Idelcic, E.,I., - Îndrumar pentru calculul rezistenţelor hidraulice - Editura Tehnică, Bucureşti,
1984;
14. Ioanesi, N., Marinescu, D., - Depozitarea, transportul şi gestionarea produselor petroliere -
Editura Tehnică, Bucureşti, 1980;
15. Oroveanu, T., David, V., Stan, Al., Trifan, C., - Colectarea, transportul, distribuţia şi
depozitarea produselor petroliere şi gazelor – Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1983;
16. Oroveanu, T., Stan, Al., Talle, V., - Transportul petrolului – Editura Tehnică, Bucureşti,
1985;
17. Oroveanu, T., Stan, Al., - Transportul, distribuţia şi depozitarea produselor petroliere–
Institutul de Petrol şi Gaze, Ploieşti, 1981;
18. Rădulescu, A.G., - Proprietăţile ţiţeiurilor Româneşti – Editura Academiei, Bucureşti, 1974;
19. Soare, Al., - Transportul şi depozitarea fluidelor –Vol. 1 şi 2, Editura U.P.G., Ploieşti, 2002;
75
20. Soare, Al., Rădulescu, R., - Transportul şi depozitarea hirocarburilor – Editura U.P.G.,
Ploieşti, 2004;
21. Toma, I., Berechet, I., - Transportul, depozitarea şi exportul produselor chimice petroliere –
Ministerul Industriei Chimice, Bucureşti, 1978.
22. Trifan, C., Albulescu, M., Neacşu, S., - Elemente de mecanica fluidelor şi termodinamică
tehnică, Editura U.P.G., Ploieşti, 2005;
23. Simescu, N., Trifan, C., Albulescu, M., Chisăliţă, D., - Activitatea gazieră din România –
Editura U.P.G., Ploieşti, 2008.
76

Proiect La Transportul Si Depozitarea Hidrocarburilor: Universitatea "Petrol - Gaze" Ploieşti

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect La Transportul Si Depozitarea Hidrocarburilor: Universitatea "Petrol - Gaze" Ploieşti

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA “PETROL – GAZE” PLOIEŞTI

FACULTATEA INGINERIA PETROLULUI SI GAZELOR

PROIECT LA TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA

Coordonator: sef lucr.dr.ing. Renata Radulescu

Student: Stanciu Sorin

unde notatiile au urmãtoarea semnificatie:

pî, pm, pj – presiune înaltă, medie, joasă;

III.2. Cote topografice IIII.3. Lungimeaconductelor[km]

III.4. Numãrul sondelor racordate la parcul 1

III.6. Densitatea relativã a gazelor în raport cu aerul

III.7. Temperatura de congelare a titeiului, Tc(Tabelul III.1.)

III.8. Temperatura de sigurantã pentru transport

III.12. Densitatea lichidului

ρ¿a =1015 kg /m3

III.13. Temperatura medie

III.14. Vâscozitatea lichidului

=(1–0,0046)·39,6102 ·10-6+ 0,0046·1,01423·10-6 =39,4326·10-6 m2/s

III.15. Vâscozitatea titeiului la temperatura medie, νtTm

log log 106 ν tT +0,8 = A+ B log T m ⇒ ν tT ;

constantele A si B se determinã din sistemul de ecuatii:

III.16. Vâscozitatea cinematicã a apei de zãcãmânt

III.17. Vâscozitatea dinamicã a apei sãrate

0.82 Densitatea t=f(T)

 Determinarea diametrului orientativ:

qa= 72 m3/ora=0,02 m3/s

 Alegerea diametrului real (SREN 10208 → Anexa 1)

 Determinarea vitezei reale de curgere:

 Determinarea coeficientului de rezistentã hidraulicã:

 Determinarea puterii pompei

 Determinarea valorii energiei consumate:

2.1. Conducta de presiune înaltã:

 Debitul pe fiecare treaptã va fi:

 Determinarea diametrului orientativ, d0:

 Coeficientul de rezistentã hidraulicã:

 Evaluarea coeficientului de abatere de la legea gazelor perfecte Zp = f(Tr, pr) se poate

 Determinarea diametrului real:

 Modulul de debit real:

2.2. Conducta de presiune medie:

 Diametrul orientativ se deduce din Km

 Diametrul real se deduce din SREN 10208

2.3. Conducta de joasã presiune:

 Diametrul orientativ se deduce din Kj

 Diametrul real se deduce din SREN 10208

 Modulul de debit real:

se adoptă : vec =0,15 m/s;

 Diametrul real (Anexa 1)

 Cãderea de presiune de-a lungul conductei de amestec

Title: AFT Impulse Model

Steady-State Execution Time= 0.05 seconds

Pressure/Head Tolerance= 0.00001 relative change

Constant Fluid Property Model

Atmospheric Pressure= 1 atm

Total Inflow= 1.574E-03 m3/sec

Maximum Static Pressure is 0.3360 MPa at Pipe 2 Inlet

Parcurile sunt echipate cu pompe2-PN-400 (Anexa 5) cu urmatoarelecaracteritici:

In vedereadimensionãriicolectorului si a stabilirii unui program optim de pompare se vor

 Timpul zilnic de pompare ( fãrã restrictii de W)

 Numãrul de pompe necesar în fiecare parc

 Timpul de evacuare al productiei de la fiecare parc

4⋅max ( qev 1 +q ev 2 , qev 1 +q ev 3 , )

 Calculul vitezelor de amestec pe conductele de legătură de la parcuri la conducta

 Calculul vitezei pe diversele portiuni ale conductei colectoare:

4 ∙ ( q ev 1+ qev 3 ) 4 ∙(15,11 +51,66)