UNIVERSITATEA “PETROL – GAZE” PLOIEŞTI FACULTATEA INGINERIA

PETROLULUI SI GAZELOR DEPARTAMENTUL FORAJUL SONDELOR,

EXTRACŢIA ŞI TRANSPORTUL HIDROCARBURILOR

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE CONDUCTE CARE TRANSPORTĂ ȚIȚEI ȘI

IMPLEMENTAREA S.C.A.D.A.

Coordonator: sef lucr.dr.ing. Renata RADULESCU

Masterand: Oliveros Herrera René

Specializarea MTDHZ
Grupa 21410
Anul-II
Contenido

1.1. Calculul hidraulic; ................................................................................................................................4

Schema sistemului de transport: ...............................................................................................................4
Proba ţitei Parc 1 Colibasi ..............................................................................................................................6
Proba ţitei Parc 201 Colibasi ..........................................................................................................................6
Proba ţitei Parc 215 Colibasi ..........................................................................................................................6
Proba ţitei Parc Leurda ...................................................................................................................................7
1.2. Calculul hidraulic al conductelor: ........................................................................................................8
1.2. Calculul mecanic al conductelor........................................................................................................17
2.1. Consideratii generale privind sistemul SCADA ..................................................................................19
2.2.Dispozitive inteligente utilizate de sistemul SCADA ..........................................................................19
2.3.Implementarea sistemului SCADA in cazul temei de proiect .............................................................27
BIBLIOGRAFIE ...........................................................................................................................................31
 Introduce
Activitatea de colectare, transport, depozitare şi distribuţie a fluidelor este în strânsă legătură cu procesul
de extracţie.
Prin ele conducte ca au fost contruite au diametre de cativa centimetri si lungimi de ordinul kilometrilor,
iar in prezent exita numeroase sisteme complexe de transport, in caror componenta intra conducte ce au
lungimi de sute sau mii de kilometri si diametre de peste un metru.

Cel mai răspândit mijloc de transport, atât pentru petrolul brut şi pentru produsele petroliere, cât şi
pentru gaze, este realizat prin conducte terestre sau submarine. De asemenea, se mai utilizează şi căile de
transport maritime şi/sau fluviale, căile ferate, şoselele şi căile aeriene.

Deoarece este cel mai răspândit mijloc de transport prezintă o serie de avantaje precum: continuitate şi
flexibilitate, fiabilitate în exploatare, capacitate mare de transport, preţ de cost redus la capacităţi mari de
transport în raport cu alte mijloace, micşorarea distanţei de transport prin aleger a uni optim, posibilitate
de automatizare, liverare prompta a produsului.

Avantajele menţionate mai sus sunt condiţionate de capacitatea de transport necesară, deoarece
construcţia unei conducte magistrale constituie o investiţie foarte mare, care nu se justifică decât dacă
prin ea se vor transporta cantităţi mari de produse, în caz contrar se ajunge la un cost foarte ridicat al
transportului, ceea ce l-ar face nerentabil.
O caracteristică a sistemelor de colectare, distribuţie şi transport a petrolului şi gazelor naturale contă în
mărimea acestora deoarece ele se pot întinde pe sute sau mii de kilometri. Din această cauză,
dispozitivele electronice de supraveghere şi comandă trebuie să permită realizarea transmisiei în siguranţă
a datelor pe toată lungimea sistemului.
Sistemul SCADA reprezintă o combinaţie între telemetrie şi sistemele de achiziţie de
date. Acesta colectează informaţii de la sistemele de măsură plasate în diferite locaţii, le transferă către o
staţie centrală, face analiza datelor şi controlează afişarea rezultatelor către
operatori, dar asigură şi reîntoarcerea comenzilor de operare către staţiile locale.
 Capitolul 1. Proiectarea conductelor de transport și simularea curgerii
țițeiului prin conducte cu AFT IMPULSE de la parcurile (201 Colibaşi, 215
Colibaşi şi Leurda) la parcul 1Colibaşi şi de aici la Depozit 3 Sud Moreni
1.1. Calculul hidraulic;

Schema sistemului de transport:

PARC 201
Q201
Z201

L201

L215 L1 DEPOZIT
PARC 215 PARC 1
3 SUD
Q215 Q1 MORENI
Z215 Z1 ZD

LL

PARC
LEURDA
QL
ZL

unde notaţiile au urmatoarele semnificaţii:

Parc 201 Colibaşi - parc separatoare
Parc 215 Colibaşi - parc separatoare
Parc Leurda - parc separatoare
Parc 1 Colibaşi – parc pompare
L201 – lungimea conductei de transport ţiţei între Parcul 201 Colibaşi şi Parcul 1 Colibaşi
L215 - lungimea conductei de transport ţiţei între Parcul 215 Colibaşi şi Parcul 1 Colibaşi
LL - lungimea conductei de transport ţiţei între Parcul Leurda si Parcul 1 Colibaşi
L1 - lungimea conductei de transport ţiţei între Parcul 1 Colibaşi şi Depozit 3 Sud Moreni
Q201 – debitul de ţiţei la Parcul 201 Colibaşi
Q215 – debitul de ţiţei la Parcul 215 Colibaşi
QL – debitul de ţiţei la Parcul Leurda
Q1 – debitul de ţiţei la Parcul 1 Colibaşi
Z201 – cota topografică a Parcului 201 Colibaşi

Z215 – cota topografică a Parcului 215 Colibaşi

ZL – cota topografică a Parcului Leurda
Z1 – cota topografică a Parcului 1 Colibaşi
ZD – cota topografică a Depozitului 3 Sud Moreni.

Date din șantier:

Cote topografice :
𝑍201 = 320 𝑚
𝑍215 = 280 𝑚
𝑍𝐿 = 215 𝑚
𝑍1 = 325 𝑚
𝑍𝐷 = 261 𝑚.
Debitul total de ţiţei curat unde i este nr. de la condică:
Q201 = 262,5 +i, (m3/zi)
Q201 = 262,5 +20 = 282.5 , (m3/zi) = 282.5/86400 = 0,0030 (m3/s)
Q215 = 63,2 +20 = 83.2 , (m3/zi) = 83.2/86400 = 0,0009 (m3/s)
QL = 19,9 +22 = 39.9 , (m3/zi) = 39.9/86400 = 0,0004 (m3/s)
Q1 = 345,6 +20 = 365.3 , (m3/zi) = 365.3/86400 = 0,0042 (m3/s)

Lungimea conductelor :
𝐿201 = 6 [𝑘𝑚] = 6000[𝑚],
𝐿215 = 0.890 [𝑘𝑚] = 890[𝑚],
𝐿𝐿 = 33 [𝑘𝑚] = 33000[𝑚],
𝐿1 = 12 [𝑘𝑚] = 12000[𝑚].
- Temperatura de congelare a ţiţeiului:
𝑇𝑐201 = 200 𝐶 = 293,15𝐾,
𝑇𝑐215 = 22℃ = 295,15𝐾,
𝑇𝑐𝐿 = 70 𝐶 = 280,15𝐾,
𝑇𝑐1 = 230 𝐶 = 296,15𝐾.

Temperatura de siguranţă pentru transport:

𝑇𝑠201 = 𝑇𝑐201 + (2 … 70 𝐶) = 20 + 2 = 220 𝐶
𝑇𝑠215 = 𝑇𝑐215 + (2 … 70 𝐶) = 22 + 2 = 240 𝐶
𝑇𝑠𝐿 = 𝑇𝑐𝐿 + (2 … 70 𝐶) = 7 + 2 = 90 𝐶
𝑇𝑠1 = 𝑇𝑐1 + (2 … 70 𝐶) = 23 + 2 = 250 𝐶.
Proprietăţile ţiţeiurilor preluate din raportul de încercare în Laborator Caracterizare Hidrocarburi-ICPT
Câmpina
Proba ţitei Parc 1 Colibasi
Nr Caracteristica U.M. Valoarea Metoda de analiză
1. Densitatea la 20℃ 𝑘𝑔/𝑚3 854,3 𝑆𝑅 𝐸𝑁 𝐼𝑆𝑂 12185/2003
2. Punct de congelare ℃ 23 𝑆𝑇𝐴𝑆 39/80
3. Vâscozitate cinematică 𝑚2 /𝑠 ∙ 10−6 11,57
 la 30℃ 7,27 𝐴𝑆𝑇𝑀 𝐷 7042/2004
 la 40℃ 5,72
 la 50℃
4,63
 la 60℃
4. Conţinutul în sulf total % 𝑔𝑟. 0,221 𝑆𝑅 𝐸𝑁 𝐼𝑆𝑂 8754/2004
5. Conţinutul în parafină % 𝑔𝑟. 4,21 𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐼𝐶𝑃𝑇
6. Conţinutul în astfaltene % 𝑔𝑟. 0,26 𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐼𝐶𝑃𝑇
7. Conţinutul în răsini % 𝑔𝑟. 8,68 𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐼𝐶𝑃𝑇
Proba ţitei Parc 201 Colibasi
Nr Caracteristica U.M. Valoarea Metoda de analiză
1. Densitatea la 20℃ 𝑘𝑔/𝑚3 852,1 𝑆𝑅 𝐸𝑁 𝐼𝑆𝑂 12185/2003
2. Punct de congelare ℃ 20 𝑆𝑇𝐴𝑆 39/80
3. Vâscozitate cinematică 𝑚2 /𝑠 ∙ 10−6 16,08
 la 20℃ 9,37
 la 30℃ 6,84 𝐴𝑆𝑇𝑀 𝐷 7042/2004
 la 40℃ 5,45
 la 50℃ 4,44
 la 60℃
4. Conţinutul în sulf total % 𝑔𝑟. 0,225 𝑆𝑅 𝐸𝑁 𝐼𝑆𝑂 8754/2004
5. Conţinutul în parafină % 𝑔𝑟. 4,08 𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐼𝐶𝑃𝑇
6. Conţinutul în astfaltene % 𝑔𝑟. 0,28 𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐼𝐶𝑃𝑇
7. Conţinutul în răşini % 𝑔𝑟. 8,64 𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐼𝐶𝑃𝑇
Proba ţitei Parc 215 Colibasi
Nr. Caracteristica U.M. Valoarea Metoda de analiză
1. Densitatea la 20℃ 𝑘𝑔/𝑚3 856,6 𝑆𝑅 𝐸𝑁 𝐼𝑆𝑂 12185/2003
2. Punct de congelare ℃ 22 𝑆𝑇𝐴𝑆 39/80
3. Vâscozitate cinematică 𝑚 /𝑠 ∙ 10−6
2 15,33
 la 30℃ 7,74
 la 40℃ 6,00 𝐴𝑆𝑇𝑀 𝐷 7042/2004
 la 50℃ 4,82
 la 60℃
4. Conţinutul în sulf total % 𝑔𝑟. 0,213 𝑆𝑅 𝐸𝑁 𝐼𝑆𝑂 8754/2004
5. Conţinutul în parafină % 𝑔𝑟. 4,42 𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐼𝐶𝑃𝑇
6. Conţinutul în astfaltene % 𝑔𝑟. 0,32 𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐼𝐶𝑃𝑇
7. Conţinutul în răşini % 𝑔𝑟. 8,82 𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐼𝐶𝑃𝑇
Proba ţitei Parc Leurda
Nr Caracteristica U.M. Valoarea Metoda de analiză
1. Densitatea la 20℃ 𝑘𝑔/𝑚3 837,6 𝑆𝑅 𝐸𝑁 𝐼𝑆𝑂 12185/2003
2. Punct de congelare ℃ 7 𝑆𝑇𝐴𝑆 39/80
3. Vâscozitate cinematică 𝑚 /𝑠 ∙ 10−6
2
7,50
 la 20℃ 5,20
 la 30℃ 4,18 𝐴𝑆𝑇𝑀 𝐷 7042/2004
 la 40℃ 3,46
 la 50℃ 2,91
 la 60℃
4. Conţinutul în sulf total % 𝑔𝑟. 0,14 𝑆𝑅 𝐸𝑁 𝐼𝑆𝑂 8754/2004
5. Conţinutul în parafină % 𝑔𝑟. 1,93 𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐼𝐶𝑃𝑇
6. Conţinutul în astfaltene % 𝑔𝑟. 0,22 𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐼𝐶𝑃𝑇
7. Conţinutul în răşini % 𝑔𝑟. 8,04 𝑀𝑒𝑡𝑜𝑑𝑎 𝐼𝐶𝑃𝑇

Transportul ţiţeiului curat de la parcuri la Depozitul 3 Sud Moreni se face folosind pompe
2𝑃𝑁 − 400 echipate cu cămaşă de 7 ¼ care au un volum pe cursă dublă de 30,6 𝑙/𝑐𝑑 un număr de curse
duble pe minut egal cu 50 𝑐𝑑/𝑚𝑖𝑛.
1.2. Calculul hidraulic al conductelor:

Legendă:

Tank - rezervor

Pipe - conductă

Pompa
Datele AFT impulse:
elevacion elevacion
Viteza Presion Statica Presion Statica
țevi Debit volumin (Nm3/h) intrare isire
(meters/sec) max (bar) min (bar)
(meter) (meter)
Pipe 3,24 0,04395 1,795 1,0000 280 270
L215 3,24 0,04395 10,26 1,0000 270 325
Pipe 11,52 0,15627 1,662 0,9999 320 310
Pipe 1,44 0,01953 1,824 1,0000 215 205
LL 1,44 0,01953 87,038 1,0000 205 325
L201 11,52 0,15627 112,64 0,9999 310 325
Pipe 15,12 0,29564 1,345 0,9996 325 315
L1 15,12 0,29564 598,333 0,9996 315 261

Presion
Presion Statica Viteza
țevi name Statica in
out (bar) (meters/sec)
(bar)
Parc-215 1,0030 1,0000 1,0000 3,2400
Pump 1,7950 10,2600 1,7950 3,2400
Parc-1 1,0000 1,0000 1,0000 0,0000
Parc-201 1,0000 1,0000 1,0000 11,5200
Parc-
1,0000 1,0000 1,0000 1,4400
LEURDA
Pump 1,6620 112,6400 1,6630 11,5200
Pump 1,8240 87,0380 1,8240 1,4400
Pump 1,3450 598,3330 1,3450 15,1200
Depozit 3
sud 1,0000 1,0000 1,0000 15,1200
MORENIZ
Variatia parametrilor de curgere pe conducta L201:
Variatia parametrilor de curgere pe conducta L215:
 Variatia parametrilor de curgere pe conducta LEURDA:

Dimensionarea tronsonului L201:

Se alege viteza economica: vec=1...1,5 m/s;
 Determinarea diametrului orientativ:

4𝑄
𝑑𝐿201 = √ 𝜋∙𝑣201 = 0.053
𝑒𝑐
 Alegerea diametrului real (SREN 10208 → Anexa 1)
dL201 =53.1
DL201 =60.3
eL201 = 3.6
 Dimensionarea tronsonului L215:
Se alege viteza economica: vec=1...1,5 m/s;
 Determinarea diametrului orientativ:

dL215 = 0.029
Alegerea diametrului real (SREN 10208 → Anexa 1)
dL215 = 35
DL215 = 42.2
eL215 = 3.6

Dimensionarea tronsonului LL:

Se alege viteza economica: vec=1...1,5 m/s;
 Determinarea diametrului orientativ:

dLL = 0.02
 Alegerea diametrului real (SREN 10208 → Anexa 1)
dLL =20.9
DLL = 26.7
eLL = 2.9

Dimensionarea tronsonului LL:

Se alege viteza economica: vec=1...1,5 m/s;
 Determinarea diametrului orientativ:

4(𝑄201 +𝑄215 +𝑄𝐿 +𝑄1 ) 4∗(0,0030+0,009+0,0004+0,0042)

dL1 =√ =√ = 0,087𝑚
𝜋∙𝑣𝑒𝑐 3,14∙1
 Alegerea diametrului real (SREN 10208 → Anexa 1)
dL1 = 87.4
DL1 = 101.6
eLL = 7.1

Dimensionarea conductei de legătura de la parcuri la conducta colectoare:

Temperatura medie pe conducta: Tm=26 0C
Densitatea la temperatura medie: ρ=850,15 kg/m3
  
log log 10 6 tTm  0,8  A  B log Tm   tTm ;
constantele A si B se determinã din sistemul de ecuatii:
  
log log 10 6 t 0C  0,8  A  B log T1


  
1

log log 10  t 0C  0,8  A  B log T2

6
 2
 Se cunosc:
Viscozitatea țițeiului la t1=20 0C:  nC  11,79 cSt ;

Viscozitatea țițeiului la t2=30 0C:  nC  10,36 cSt ;

Constanta A = 3,32;
Constanta B = -1;
A B logTm 3 , 321, 0 log 299 ,15
1010  0,8 1010  0,8
 tT  6
 6
 9,641*10 5 m 2 / s  9,64cSt
m
10 10
 tTm  9,64 *10 m / s  9,64cS
5 2

201=ρ293-ξ·(Tm-273,15)=852,1-0,0619885·(299,15-273,15)=850,48 kg/m3
ξ 201= 1,1825-(0,001315·ρ293,15)=1,1825-(0,001315·852,1)=0,0619885
 215=ρ293-ξ·(Tm-273,15)=856,6-0,056071·(299,15-273,15)=855,14 kg/m3
ξ215= 1,1825-(0,001315·ρ293,15)=1,1825-(0,001315·856,6)=0,056071
 1=ρ293-ξ·(Tm-273,15)=854,3-0,0590955·(299,15-273,15)=852,763 kg/m3

ξ 1= 1,1825-(0,001315·ρ293,15)=1,1825-(0,001315·854,3)=0,059095
 L=ρ293-ξ·(Tm-273,15)=837,6-0,0590955·(299,15-273,15)=836,064 kg/m3

ξ L= 1,1825-(0,001315·ρ293,15)=1,1825-(0,001315·837,6)=0,085244

Calculul vitezelor reale de curgere:

v215, v201, v1, vL

4∙𝑄
𝑣=
𝜋 ∙ 𝑑2
4 ∙ 𝑄215 4 ∙ 0,0030
𝑣215 = 2 = = 1.36 𝑚/𝑠
𝜋 ∙ 𝑑215 𝜋 ∙ 0,0342

4 ∙ 𝑄201 4 ∙ 0,0009
𝑣201 = = = 1.44 𝑚/𝑠
𝜋 ∙ 𝑑201 2 𝜋 ∙ 0,0642

4 ∙ 𝑄𝐿 4 ∙ 0,0004
𝑣𝐿 = 2 = = 0.67 𝑚/𝑠
𝜋 ∙ 𝑑𝐿 𝜋 ∙ 0,0232

4 ∙ 𝑄1 4 ∙ 0,0042
𝑣1 = 2 = = 1.27 𝑚/𝑠
𝜋 ∙ 𝑑1 𝜋 ∙ 0,1052
Calculul numărului Reynolds pe conductele de legătură de la parcuri la
conducta colectoare:
𝑣∙𝑑
𝑅𝑒 = 𝜗
Se cunoaște vîscozitatea amestecului: νTm=9,52·10-6m2/s
𝑣215 ∙ 𝑑215
𝑅𝑒215 = = 5009, regim turbulent
𝜈𝑇𝑚
𝑣201 ∙ 𝑑201
𝑅𝑒201 = = 7879, regim turbulent
𝜈𝑇𝑚
𝑣 ∙𝑑
𝑅𝑒𝐿 = 𝜈𝐿 𝐿 = 1168 , regim laminar
𝑇𝑚
𝑣1 ∙ 𝑑1
𝑅𝑒1 = = 1477, regim laminar
𝜈𝑇𝑚

Calculul coeficientului de rezistență hidraulică:

64
 - pentru regim laminar
Re
0,3164
 , - pentru regim turbulent
Re0,25
0.3164
𝜆215 = = 0.033 regim turbulent
𝑅𝑒215 0.25
0.3164
𝜆201 = = 0.037 regim turbulent
𝑅𝑒201 0.25
0.3164
𝜆𝐿 = = 0.051 regim turbulent
𝑅𝑒𝐿 0.25
0.3164
𝜆1 = = 0.037 regim turbulen
𝑅𝑒1 0.25

Calculul căderilor de presiune de la parcurile de producție la depozit:

Tronson parc 201 – Parc 1 Colibași

P201  P1 8 Q2
P  2  201  5 201 2  L201  ( Z 201  Z1 )
P1  g  g d 201  86400
 8 2
Q201 
P201  P1  1  g   2  201  5  L201  ( Z 201  Z1 )
  g d 201  86400 2

(7,25  25,4  10 3 ) 2
P1  Apiston  Q p     270,5  7,201 bar
4
 Tronson parc 215 – Parc 1 Colibași
P215  P1 8 Q2
P  2  215  5 215 2  L215  ( Z 215  Z1 )
P1  g  g d 215  86400
 8 2
Q215 
P215  P1  1  g   2  215  5  L215  ( Z 215  Z1 )
  g d 215  86400 2

(7,25  25,4  10 3 ) 2
P1  Apiston  Q p     71,2  1,895 bar
4
Tronson parc Leurda – Parc 1 Colibași
PL  P1 8 Q2
P  2  L  5 L 2  LL  ( Z L  Z1 )
P1  g  g d L  86400
 8 QL2 
PL  P1  1  g   2  L  5  LL  ( Z L  Z 1 ) 
  g d L  86400 2

(7,25  25,4  10 3 ) 2
P1  Apiston  Q p     27,9  0,742 bar
4
Tronson parc parc 1 Colibași – Depozit Sud 3 Moreni
P1  PD 8 Q 2  Q 2  QL2  Q12
P  2   L  201 5 215  L1  ( Z L  Z1 )
P1  g  g d L  864002
 8 Q 2  Q 2  QL2  Q12 
P1  P1  1  g   2   L  201 5 215  L1  ( Z L  Z1 )
  g d L  86400 2

(7,25  25,4  10 3 ) 2
P1  Apiston  Q p     (270,5  71,2  27,9  353,6)  19,252 bar
4
1.2. Calculul mecanic al conductelor
 Grosimea de perete :
𝑝201 ∙ 𝐷201
𝑒201 = + 𝑎1 + 𝑎2 = 2.0939
2 ∙ 𝜑 ∙ 𝜎𝑎
𝑝215 ∙ 𝐷215
𝑒215 = + 𝑎1 + 𝑎2 = 1.1035
2 ∙ 𝜑 ∙ 𝜎𝑎
𝑝𝐿 ∙ 𝐷𝐿
𝑒𝐿 = + 𝑎1 + 𝑎2 = 0.9353
2 ∙ 𝜑 ∙ 𝜎𝑎
𝑝1 ∙ 𝐷1
𝑒1 = + 𝑎1 + 𝑎2 = 6.3483
2 ∙ 𝜑 ∙ 𝜎𝑎
 unde: - 𝜑 este coeficient de calitate a îmbinării(sudurii),
- 𝜑 = 0,7. . .0,9, se alege 𝜑 = 0,8 ;
- 𝑎1 este adaos pentru neuniformitatea grosimii peretelui
𝑎1 = (0,125. . .0,15), se alege𝑎1 = 0,13 [𝑚𝑚 ];
- 𝑎2 este adaos pentru coroziune, 𝑎2 = (0,5. . .1) , se alege 𝑎2 = 0,75 [𝑚𝑚] ;
- 𝑎 este efortul unitar admisibil:
𝜎𝑐 2∙0,7∙108 𝑁
𝑎 = 𝐶
= 1,8
= 1,15 ∙ 108 [𝑚𝑚2 ]
𝑁
- 𝑐 = 2,07108 [𝑚𝑚2 ], este efortul unitar de curgere ;

- 𝑐 = 1,67. . .2 este coeficient de siguranţă, se alege 𝑐 = 1,8 ;

Capitolul 2. Implemenarea sistemului SCADA

2.1. Consideratii generale privind sistemul SCADA

SCADA - Supervisory Control And Data Acquisition - este un sistem de monitorizare, achiziţie
de date, transmisie la distanţă şi operare în timp real a sistemelor de colectare, distribuţie şi
transport prin conducte a lichidelor şi gazelor. Acest sistem asigură supravegherea continuă a
transportului acestor tipuri de produse prin sistemele de conducte. Sistemul informatic asociat
permite gestionarea şi decontarea în timp real a produselor transporatte şi semnalarea promptă a
tuturor incidentelor care apar în sistem. SCADA reprezintă o combinaţie între telemetrie şi
sistemele de achiziţie de date. SCADA colectează informaţii de la sitemele de măsură plasate în
diverse locaţii, le transferă la o staţie centrală, face analiza datelor şi controlează afişarea
rezultatelor către operatori, dar asigură şi reîntoarecerea comenzilor de operare către staţiile
locale. Evoluţia tehnicii a permis trecerea de la senzorii legaţi de panou, specific distanţelor mici
dar şi staţiilor locale de procesare (comprimare, pompare, măsurare debit la intrarea şi iesirea din
staţia de pompare) la transmiterea în siguranţă a datelor pe toată lungimea sistemului, cu ajutorul
telemetriei. Telemetria este sistemul care asigură conectarea echipamentelor aflate la mare
distanţă, transmiterea comenzilor, programelor şi primirea datelor de monitorizare din diverse
locaţii.

2.2.Dispozitive inteligente utilizate de sistemul SCADA

Sistemul SCADA utilizează dispozitive inteligente care execută un program pe baza
datelor colectate în timp real de la senzorii din sistem. în continuare vor fi prezentate
dispozitivele inteligente cu care operează sistemul.
CPU - Central Processing Unit. Acesta este procesorul propriu-zis al unui computer, PC.
Poate rula programe pe baza unor softuri specializate instalate în unităţile periferice de
memorie ale computerului. Un astfel de dispozitiv inteligent stă la baza realizării altor
dispozitive inteligente, de complexitate ridicată, cu funcţionalităţi multiple sau specifice unui
anumit proces.
PLC - Programmable Logic Controller. Acest dispozitiv inteligent este prevăzut cu
intrări/ieşiri digitale şi analogice, sisteme de comunicaţie, au memorie şi pot fi progamate.
PLC-urile, pe baza semnalelor primite de la senzori prin intermediul ieşirilor, pot conduce
diverse sisteme industriale pe baza programului. Sunt dispozitve inteligente utilizate pe scară
largă în industrie pentru controlul şi conducerea diverselor procese locale.
Funcţiile PLC sunt:
-secvenţă/comandă, logică, timp, contorizre;
-reglare analogică;
-operaţii aritmetice (+, -, x, :, <, >, etc.);
-manipularea informaţiei;
-interfaţă computer.
DCS - Distributed Control Systems. Acest dispozitiv inteligent se recomandă pentru
conducerea proceselor complexe distribuite în timp. Nivelul de inteligenţă al sistemului de
monitorizare creşte prin faptul că se utilizează mai multe dispozitive inteligente distribuite în
sistem, cuplate înte ele. În fig. 1.1 este prezentat un sistem SCADA de achiziţie de date bazat pe
senzori legaţi la dispoitive PLC sau DCS. PC-ul este legat de dispozitivele PLC/DCS printr-o
magistală de comunicaţie denumită fieldbus deorece comunicaţia se realizează prin protocolul
ModBus. Tipul de sistem care înglobează dispozitive PLC/DCS distribuite în punctele importante
ale procesului permite o mare flexibilitate în conducerea proceselor. Astfel, prin programarea
dispozitivelor PLC/DCS, conducerea proceselor, gestionarea alarmelor şi o parte din decizii pot fi
luate local, pe baza datelor culese în timp real. Acest lucru elimină întârzierile ce pot apărea în
sistemul de comunicaţie, permite funcţionarea sistemului şi în cazul cand comunicaţia cu staţia
centrală este temporar întreruptă. Flexibilitatea sistemului devine maximă deorece, cu toate că
dispozitivele PLC/DCS sunt identice hard, programarea acestora se face particularizat, în funcţie
de configuraţia locală a procesului. Se realizează astfel distribuirea “inteligenţei artificiale” pe
întreg sistemul de colectare, transport şi distibuţie a produselor petroliere şi a gazelor naturale.
 În situaţiile critice deciziile pot fi luate local, automat, de către programele care rulează pe
unităţile locale. Dispozitivele PLC/DCS menţin un flux de comunicaţii permanent cu staţia centrală. Pe
baza datelor culese din câmp se pot lua decizii pe baza modelelor de simulare şi se emit comenzi de
operare globlă a sistemului de exploatare. Acestea sunt primite de către dispozitivele PLC/DCS
executante care trimit totodată spre staţia centrală confirmarea execuţiei comenzii şi reacţia sistemului.
Avantajele sistemului PC - PLC / DCS SCADA:
Calculatorul poate să stocheze şi să înregistreze o mare cantitate de date; Datele pot fi prezentate în
orice manieră doreşte operatorul; Pot fi conectaţi la sistem sute de senzori aflaţi pe o arie întinsă;
Operatorul poate să efectueze simulări în timp real cu datele din sistem; Sistemul poate colecta o mare
diversitate de tipuri de date
Datele pot fi vizualizate de oriunde şi nu numai din dispecerat.
Dezavantajele sistemului PC-PLC / DCS SCADA:
Sistemul este mai complicat decât sistemul senzori-panou;
Sistemul necesită analişti programatori pentru instalare, setare şi întreţinere;
Sutele de senzori se conectează printr-o muţime de fire la PLC/DCS, lucru care
poate să producă şi căderi parţiale ale sistemului;
Operatorul poate să vadă datele, semnalele, numai până la PLC/DCS.
IED – Intelligent Electronic Devices. Aceste dispozitive au fost proiectate ca o cerinţă
impusă de dezvoltarea tehnologiei de achiziţie de date şi de construcţie a senzorilor, de
cerinţele SCADA din ce în ce mai complexe. Sunt supersenzori care încorporează într-un
singur dispozitiv mai mult de un senzor, intrări/ieşiri analogice, memorie şi sistem de
comunicație. Utilizarea dispozitivelor IED în sistemele de tip SCADA au simplificat
sistemul de monitorizare. În fig. 1.2 este prezentat un sistem cu o staţie centrală şi mai
multe unităţi IED conectate la aceasta.
Avantajele sistemului PC – IED:
 Este necesar un minim de cabluri pentru legături;
 Operatorul poate “vedea” până la nivelul sezorilor;
 Datele primite includ informaţii suplimentare despre senzori cum ar fi: seria, unde şi de către cine a fost
instalat modulul;
 Toate dispozitivele sunt “plug and play” şi ca atare instalarea şi schimbarea se fac cu uşurinţă;
 Reducerea gabaritului pentru sistemul de achiziţie de date;

Dezavantajele sistemului PC-IED:

 Exploatarea sistemelor complexe necesită operatori bine pregătiţi;
 Preţul senzorilor este ridicat;
 Dispozitivele IED au un grad de complexitate ridicat în comparaţie cu un sistem de comunicaţii clasic.
DIAGRAMA DE PRINCIPIU ŞI MODUL DE IERARHIZARE ÎNTR-UN SISTEM SCADA Pentru sistemele SCADA
comunicaţiile realizate între diferitele părţi sunt esenţiale. Proiectarea şi realizarea sistemelor de
comunicaţii depinde de echipamentele utilizate dar şi de distanţa fizică dintre componetele sitemului
SCADA. Pentru sistemele SCADA care gestionează sistemele de colecare şi distribuţie a ţiţeiului şi gazelor
naturale, şi care se întind pe mii de kilometri, sistemul de comunicaţii ridică probleme tehnice deosebite.
Un sistem SCADA reprezintă un sistem alcătuit dintr-un număr de unităţi RTU- “remonte teminal units”
care permit comunicarea între diversele staţii din sistem. Acestea colectează datele din câmp şi le
transmite către staţia centrală, denumită master, prin intermediul unui sitem de comunicaţii. Staţia
master afişează datele achiziţionate iar operatorul sau staţia, în mod automat, execută programele de
operare transmiţând comenzile spre unităţile (PLC/DCS) plasate în câmp.
Utilizarea datelor primite în timp real de la sistem permite optimizarea procesului de operare,
mărirea siguranţei în exploatare şi scăderea costurilor de operare comparativ cu alte sisteme
neautomate de operare.
SCADA este un sistem care operează la distanţă. Distanţa se referă la depărtarea dintre
locaţia staţiei de control şi diferitele puncte unde se colectează datele şi se primesc comenzi.
De cele mai multe ori această legătură nu se poate face printr-un fir direct.
Staţia master este reprezentată de mai multe terminale conectate printr-o reţea locală.
Comunicaţiile din sistem sunt realizate prin intermediul RUT-erelor care furnizează o
interfaţă între mărimile analogice sau digitale culese din câmp şi staţiile de teletransmisie.
Sistemele de comunicaţie furnizează calea prin care se transmit informaţiile, aceasta poate fi
realizată prin linii telefonice, unde radio, microunde sau prin satelit. Pentru fiecare cale de
transmisie de date se utilizează protocoale specifice şi metode de detecţie a erorilor de
transmisie pentru a realiza o transmisie optimă a datelor.

Un sistem complex de tip SCADA are 5 niveluri de ierarhie:

1.Instrumente de măsură şi dispozitive de control plasate la nivelul câmpului;
2.Terminalul şi RTU care gestionează datele din câmp;
3.Sistem de comunicaţii;
4.Staţiile master;
5.Departamentul de prelucrare al datelor comerciale.
În figura 1.4 sunt prezentate nivelurile de ierarhizare ale unui sistem SCADA.
Ruterele (RTU) furnizează o interfaţă pentru semnalele analogice şi digitale provenite
de la dispozitvele de măsură aflate în câmp. Sistemul de comunicaţie realizează o cale de
transmisie a semnalelor între staţiile master şi staţiile plasate în câmp.
Staţiile master (şi submaster) adună informaţii de la diferite routere (RTU) şi în general
furnizează operatorilor diverse interfeţe pentru a afişa datele din câmp sub forma unor scheme
funcţionale, sub formă grafică sau tabelară. În sistemele care realizează telemetria pe distanţe
mari staţiile master, pe lângă funcţia de a aduna infomaţiile din câmp, are rolul de a realiza şi
legătura inversă, adică de a transmite datele de operare ale sistemului şi comenzile către
staţiile plasate în câmp.
Un alt tip de sistem SCADA dezvoltat în ultima perioadă o constituie sistemele de control
distribuite. Într-un astfel de sistem unităţile de control şi prelucrare a datelor bazate pe
microprocesoare sunt plasate, în paralel, pe o magistrală de comunicaţie denumită Data
Highway, la care sunt legate şi ruterele (RTU) prin care se culeg datele din câmp. Data
highway este capabilă să asigure viteze mari de comunicare de la 1 MB/s la peste 10 MB/s. În
figra 1.5 este prezentat schematic un sistem de control distribuit.
Avantajul acestui tip de sistem constă într-o largă adaptabilitate la diverse tipuri de
procese. Prin filozofia acestui tip de sistem, controlul procesului poate fi împărţit către mai
multe procesoare legate pe data highway. Fiecare procesor poate controla şi supraveghea
numai o anumită parte a procesului, colectând de pe magistrala de comunicaţie numai datele
de care are nevoie.
Un alt avantaj al sistemelor de date distribuite constă în faptul că procesoarele pot să
lucreze în paralel, simultan şi independent pentru a controla diferitele părţi ale procesului.
Un exemplu tipic de sistem de control distribuit este sistemul de control al
autovehiculelor. Acesta este compus dintr-o magistrală de date la care sunt legate
procesoarele care controlează: funcţionarea motorulului, funcţionarea sistemului de frânare,
funcţionarea climatizării, sistemul de stabilitate, etc. La această magistrală de date sunt
conectaţi toţi senzorii din autovehicul.
În cazul în care între staţiile de comunicare nu există o vizibilatate radio din cauze
naturale (configuraţii geografice deosebite ale terenului) se utilizează retransmiterea datelor
între staţiile slave sau reţelele de retransmitere. În fig. 1.7 este prezentată o astfel de situaţie.

Se observă cum RTU 4 primeşte mesajul de la master, îl stochează şi apoi îl retransmite

către RTU 5. Acealşi lucru face şi în cazul când RTU 5 transmite date către master. Cele mai
bune soluţii pentru aceste cazuri constă în
utilizarea unor repetitoare. Acestea
primescsemnalul şi îl retransmit pe altă
frecvenţă către staţiile din apropiere. În fig. 1.8
este prezentat un sistem de comunicaţii care
folosete un repetitor. Recepţia şi retransmiterea
semnalelor de către repetitor nu se face simultan şi
nici pe aceeaşi frecvenţă. În fig. 1.8 sunt
prezentate cele două perioade de comunicare. În
prima perioadă comunicarea se desfăşoară într- un
sens iar în perioada a doua în sens invers.

2.3.Implementarea sistemului SCADA in cazul temei de proiect

Exploatarea de noi rezerve de ţiţei şi înfiintarea de rafinării au favorizat extinderea reţelelor de
conducte astfel încât, în present, societatea îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României.
Conform prevederii Legii Petrolului, exploatarea sistemului naţional de transport al ţiţeiului este
supusă reglementărilor Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale, autoritate componentă a statului.
Firma operează un vast sistem de conducte, staţii de pompare, depozite de stocare, separare pe
calităţi, rampe de încărcare, descărcare cazane pentru transportul pe calea ferată.
Lungimea totală a sistemului de conducte este de aproximativ 51890 km cu dimensiuni cuprinse
între 1-4 inch diametrul.
Intreg sistemul este controlat şi coordonat de dispecerate locale ale regiunilor care sunt controlate
şi coordonate de dispeceratul central de la sediul companiei.
Societatea a întampinat numeroase dificultăţi în operarea acestui sistem, rezultate din următoarele
cauze:
• coroziuni pe porţiuni importante din sistemul de conducte;
• pierderi rezultate din operarea sistemului ca un sistem deschis (ţiţeiul este pompat din şi în
tancuri în fiecare staţie de pompare) şi folosirea capacelor fixe în majoritatea staţiilor de
pompare;
• consum de energie mare şi un număr important de personal pentru operare. Aceasta este
cauzată de lipsa de automatizare, absenţei controlului la distanţă şi a sistemului SCADA.
• existenţa unui sistem inadecvat de comunicaţii şi în multe locuri lipsa acestuia;
• echipament de pompare învechit în unele locaţii şi de aici rezultând costuri cu operarea şi
întreţinerea ridicate.

Astfel societatea a luat hotărârea să-şi reabiliteze sistemul de transport demarând Proiectul de
Reabilitare a Sistemului Naţional de Transport Tiţei prin Conducte punând accentul pe
următoarele domenii:
• modernizarea sistemului actual de conducte;
• modernizarea staţiilor de pompare şi a echipamentelor aferente;
• implementarea automatizării locale şi a sistemului SCADA;
• instalarea unui sistem de comunicaţii dedicat.

OBIECTIVELE ŞI MIJLOACELE IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI DE

AUTOMATIZARE ŞI SCADA
Obiectivele urmărite de societate în vederea reabilitării sistemului naţional de conducte şi
implementării sistemului SCADA au fost:
-optimizarea performanţei sistemului;
-realizarea unul nivel maxim de control al procesului;
-reducerea la minim a erorilor de operare;
-reducerea la minim a pierderilor;
-posibilitatea intervenţiei operatorului coordonator;
-siguranţă şi flexibilitate ridicate;
-reducerea la minim a eforturilor şi a timpului de facturare;
-optimizarea costurilor de transport.
Pentru realizarea obiectivelor menţionate s-a avut în vedere utilizarea următoarelor mijloace:
-operarea reţelei de conducte cât mai închis posibil, la maximum de eficienţă hidraulică;
-capacitatea de identificare şi de corectare a condiţiilor nesigure şi anormale de operare;
-întreţinere preventivă prin identificarea impreciziilor aparaturii şi a operării eronate a
echipamentului;
-emiterea de rapoarte ample şi flexibile pentru necesităţi operaţionale, de planificare inginerească
şi de conducere.
Tipul instalaţiei de automatizare, electronic sau pneumatic, se stabileşte în baza analizei tehnico-
economice comparative a soluţiilor.
Programul de automatizare se întocmeşte astfel încât funcţiile procesului tehnologic sş se
realizeze cu scheme cât mai simple şi numai cu aparatura strict necesară desfăşurării procesului
tehnologic.
Tipul aparatelor şi calitatea materialelor vor corespunde condiţiilor de mediu, conform
prevederilor normativelor în vigoare privitoare la protecţia climatică şi antiexplozivă cerute de
aparatură.
Instalaţia de automatizare va asigura performanţele cerute de procesul tehnologic privind:
- precizia măsurărilor;
-protectia utilajelor în situaţii de avarie;
-fiabilitatea;
- operarea usoară;
- protecţia muncii.
Instalaţia de automatizare (aparatura locală şi echipamentele centrale) va fi prevazută cu surse de
alimentare electrică neîntreruptă, cel puţin pentru sistemul de supraveghere (SCADA), sistemul
de sigurantă şi sistemul de detectare a incendiului.

DOCUMENTAŢIILE TEHNICE UTILIZATE ÎN VEDEREA AUTOMATIZĂRII ŞI

IMPLEMENTĂRII SISTEMULUI SCADA
In vederea implementării automatizării şi a sistemului SCADA s-a stabilit mai întâi tema de
proiectare care este un document tehnic oficial, pe baza căruia se elaborează toate documentele
care vor fi prezentate în continuare. Tema de proiectare trebuie să conţină toate datele tehnice
şi/sau economice necesare elaborării lucrării la care se referă.
S-a întocmit un studiu de fezabilitate ca fiind documentaţia tehnico-economică care conţine
soluţiile tehnice preconizate. Aceasta stabileşte şi costurile necesare, cu referire la operaţiunile
interne cât şi externe.

S-a realizat proiectul tehnic care conţine toate piesele scrise şi desenate de ansamblu necesare
realizării echipamentului sau instalaţiei de automatizare pe baza soluţiilor tehnice stabilite la
studiul de fezabilitate.
Intocmirea caietului de sarcini s-a realizat conform normativelor şi cu aprobările de rigoare.
Acesta conţine în principiu condiţii de execuţie ca:
-proprietăţi ale materialelor de montaj;
-standarden normative, prescripţii;
-breviare de calcul de dimensionare; desene şi sheme de amplasare;;
-ordinea de execuţie, probe, teste, verificări.
Au fost elaborate detaliile de execuţie care cuprind desenele de detaliu necesare montajului,
verificării şi exploatării echipamentului sau instalaţiei de automatizare şi implementare a
sistemului SCADA.
In final s-a întocmit cartea tehnică pentru echipamentele şi instalaţiile de automatizare. Aceasta
conţine toate instrucţiunile necesare punerii în funcţiune, exploatării şi întreţinerii echipamentului
sau instalaţiei respective. De asemenea cartea tehnică devine document tehnic final după
terminarea punerii în funcţiune a echipamentului sau instalaţiei.

In vederea implementării sistemului SCADA, prin documentaţia tehnică, s-a stabilit şi

configurarea de ansamblu a acestui sistem:
-locul staţiei principale cu unitatea centrală de procesare;
-locul şi numărul substaţiilor principale;
-locul şi numărul unităţiilor teminale (RTU) aferente staţiilor şi substaţiilor principale;
-stabilirea tipului de reţea de telecomunicaţii, mediu de transmitere, canale;
-întocmirea schemei bloc a sistemului SCADA.
 BIBLIOGRAFIE

1. Albulescu M., Trifan C.-Hidraulica, Transportul şi Depozitarea produselor petroliere şi gazelor, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1999;
2. Bucur Cristian, Note de curs “Sisteme de procesare a informaţiilor şi datelor” UPG Ploieşti;
3. Paraschiv Nicolae, Note de curs “Ingineria Aplicatiilor in Timp Real” UPG Ploieşti;
4. Rădulescu Renata, Note de curs “Sistemul SCADA în transportul fluidelor” UPG Ploieşti;
5. Rădulescu Renata, Timur Chis - Controlul automat al proceselor de transport fluide petroliere,
(Elemente SCADA), Editura Universitatii Petrol-Gaze, 2020, 161 pagini, I.S.B.N. 978-973-719-
786-3;
6. Soare Alexandru – Transportul şi depozitarea fluidelor, vol. I, II – Editura universităţii din Ploieşti, 2002,
7. Williams Robert, SCADA Systems Engineering & Training Co. first edition;
8. “Remote Terminal Unit RTU 232 System Description”, - ABB Automation System GmbH
Germany
9. “Maintenance and Trouble shooting” 784E_001.doc, ABB Automation systems GmbH,
10. “MicroSCADA software System Description”, ABB automation GmbH
11. MicroSCADA software, Combined course 0782/711/784-E, ABB Automation systems GmbH
12. Normative tehnice de automatizare, CONPET S.A.