UNIVERSITATEA PETROL-GAZE, PLOIESTI

DEPARTAMENTUL DE INVATAMANT LA DISTANTA

SI CU FRECVENTA REDUSA

SPECIALIZAREA: INGINERIE DE PETROL SI GAZE

PROF.DR.ING. GH.GEORGESCU CONF.DR.ING.SERBAN NICOLESCU

FORAJUL SONDELOR

INDRUMAR PENTRU PROIECT DE AN PARTEA I-a.

TEMA 1 : STABILIREA REGIMULUI MECANIC DE FORAJ

TEMA 2 : STABILIREA REGIMULUI HIDRAULIC DE FORAJ

TEMA 3 : STABILIREA ARHITECTURII SONDEI

PLOIESTI, 2014
 UNIVERSITATEA PETROL-GAZE, PLOIESTI
SPECIALIZAREA: INGINERIE DE PETROL SI GAZE
ANUL V IFR (ID)
SEMESTRUL IX

PROIECT DE AN LA FORAJUL SONDELOR

TEMA 1 : STABILIREA REGIMULUI MECANIC DE FORAJ

A. Conditii initiale
- sapa cu trei role pentru roci tari; diametrul sapei Ds = ________ mm.
- costul sapei, cs = ___________lei;
- costul orar al exploatarii instalatiei, ci = _________lei/ora;
- timpul efectiv de manevra, tm = _____ ore.

B. Date obtinute de la o sapa anterioara (urmarita)

- regimul mecanic aplicat: apasare, Gsu = _______kN si turatie, nu = ________ rot/min;
- durata efectiva de lucru a sapei, tsu = ______ore;
- avansarea realizata de sapa hsu = ______ _ m;
- gradele de uzura: la dantura, Dfu = ______ si la lagare, Lfu=______
____

C. Marimi determinate prin teste :

- apasarea de prag, Gspg = _______ kN;
- apasarea specifica de distrugere a dintilor sapei, Gdsp = _______kN;
- coeficienti caracteristici : la apasare, = 2,0 si la turatie = 0,6;
- constante specifice: c1 = 2,0 si c2 = 4,0

D. Se cere :
Alegerea variantei de regim mecanic pentru o sapa identica in conditia existentei
a doua posibilitati: 1) Gs1 = ________kN si n1 = ________ rot/min.
2) Gs2 = ________kN si n2 = ________ rot/min.
Conducator de proiect,
Student,

2006-2007
PROF.DR.ING. GH.GEORGESCU CONF.DR.ING.SERBAN NICOLESCU

2
 TEMA 1. STABILIREA REGIMULUI MECANIC DE FORAJ

Eficienta forajului unei sonde depinde de o multitudine de factori obiectivi si

subiectivi. Din categoria factorilor obiectivi, ca mai importanti, se mentioneaza natura,
starea si conditiile in care se afla rocile supuse dislocarii. Categoria factorilor subiectivi
cuprinde factori determinati de echipamentul utilizat si factori apartinand tehnologiei
aplicate in procesul de displocare a rocilor la talpa sondei.
Factorii tehnologici, denumiti si parametrii tehnologici sunt programati, dar ei pot
suferi modificari in timpul lucrului.
Ansamblul parametrilor tehnologici defineste regimul de foraj. Acesti factori pot
fi grupati in trei categorii:
- parametrii mecanici forta de apasare axiala sau apasarea pe sapa, Gs si
turatia sapei, n;
- parametrii hidraulici debitul de fluid in circulatie, Q si viteza jeturilor de
fluid la iesirea din duzele sapei, vs ;
- caracteristicile sau proprietatile fizice ale fluidului de foraj : densitatea, n,
proprietatile reologice (viscozitatea plastica, p si tensiunea dinamica de
forfecare, 0 viteza de filtrare s.a.

Corelatia parametrilor mecanici constituie regimul mecanic de foraj iar

corelatia parametrilor hidraulici regimul hidraulic.
La forajul rotativ, cu transmiterea rotatiei de la suprafata prin garnitura de foraj,
parametrii mecanici ai regimului sunt independenti, schimbarea valorii unuia dintre
parametrii nu provoaca schimbarea valorii celuilalt parametru. Drept urmare, la aceasta
metoda de foraj este posibila aplicarea unei game foarte largi de combinatii ale
apasarilor si turatiilor.

OPTIMIZAREA REGIMULUI MECANIC DE FORAJ

Realizarea unui foraj eficient impune o anumita corelare a parametrilor mecanici.

La baza corelarii se afla obtinerea unei anumite tinte. Drept criteriu sau functie
obiectiva poate sa fie consederat un anumit indicator de eficienta: avansarea pe sapa hs,
3
viteza mecanica medie de avansare a sapei, vm, viteza operativa sau de mars, vo si costul
pe unitatea de avansare, cm. Dintre acesti indicatori cel mai complet este costul pe
unitatea de avansare; el cuprinde si ceilalti indicatori.
In consecinta, in marea majoritate a cazurilor, optimizarea regimului de foraj are
drept scop stabilirea acelor valori ale apasarii pe sapa si turatiei pentru care se obtine cel
mai redus cost pe unitatea de avansare, fapt care conduce la reducerea costului total al
forajului.
Din cele de mai sus rezulta ca optimizarea regimului mecanic de foraj consta in
gasirea minimului functiei cost pe unitatea de avansare, cm, in raport cu apasarea Gs
si turatia, n.
Daca se face referire numai la procesul de foraj propriu-zis, costul pe unitatea de
avansare este dat de relatia :
cs ci(ts tm)
cm
hs
in care :
cs - este costul sapei cu role, considerand ca sapa s-a uzat complet in timpul
marsului respectiv;
ci - costul pe unitatea de timp, de obicei pe ora, privind folosirea instalatiei de
foraj de la sonda respectiva si a echipamentului de lucru, cheltuielile cu fluidul de foraj
si cu personalul;
ts timpul efectiv de lucru al sapei pe talpa sondei;
tm timpul necesar operatiilor de manevra cu referire la marsul respectiv:
introducerea si extragerea garniturii de foraj, adaugarile de prajini pentru avansare,
schimbarea sapei, etc.
hs avansarea realizata cu sapa respectiva.

Esenta optimizarii costului consta in explicitarea functiei de timp de sapare, ts si

celei de avansare, hs in raport cu parametrii regimului, Gs si n. Asemenea functii permit
scrierea unei relatii generale a costului, din care rezulta valorile optime ale apasarii, Gso
si turatiei, n0.
Pentru sapele cu role se mentioneaza ca, in timpul lucrului, se uzeaza atat
elementele active dintii, cat si elementele de legatura dintre role si corpul sapei
lagarele. Uzurile elementelor mentionate sunt determinate, in mare masura, de apasare
si turatie.

Daca se tine seama de dependenta ts = ts (Gs, n) si hs = hs (Gs, n) relatia costului

devine :
A ts (Gs, n) ,
cm
hs (Gs, n)

cs
in care A ts , acesta fiind denumit factor de mars.
ci

4
 Sunt cunoscute multe metode de optimizare a regimului mecanic. Dintre acestea,
mai jos, se prezinta metoda Young-Don Murphy, care aploicata corect conduce la
reduceri importante ale costurilor forajului.
In aceasta metoda, ca model matematic pentru explicitarea functiilor ts= ts (Gs, n)
si hs = hs (Gs, n) se utilizeaza urmatorul sistem de ecuatii diferentiale :

- viteza de avansare a sapei

dh (Gs Gsp )n
v cf
dt A c1 D

- viteza de uzura a dintilor sapei (la sapele cu dinti frezati)

dD n an 3
vD Ca
dt (Gsd Gs )(1 c2 D)

- viteza de uzura a lagarelor sapei

dl 1
vL Gs n
dt c L
in care:
cf - coeficient sau parametru de forabilitate;
ca - coeficient sau parametru de abrazivitate;
cL - coeficient sau parametru de lagar;
Gs - apasarea pe sapa sau de lucru;
Gsp - apasarea de prag sau apasarea pe sapa la care incepe dislocarea volumica
sau efectiva a rocii;
Gsd - apasarea la care apare distrugerea dintilor;
n - turatia sapei;
D - gradul de uzura al danturii (D = 01);
L - gradul de uzura al lagarelor (L = 01);
c1 - constanta ce defineste ritmul de scadere in timp a avansarii sapei,
determinat de uzura dintilor;
c2 - Constanta ce defineste rotmul de crestere in timp a vitezei de uzura a
danturii in raport cu gradul de uzura a momentului respectiv;
- coeficient ce reflecta influenta apasarii asupra vitezei de uzura a lagarelor
sapei;
- coeficient ce reflecta influenta turatiei asupra vitezei de avansare a sapei;
a - coeficient ce exprima influenta turatiei asupra vitezei de uzura a danturii
sapei.

5
 Valoarea apasarii de prag se determina prin teste de scurta durata efectuate la
aceiasi turatie n1=n2 dar la apasari diferite Gs1 Gs2, masurandu-se vitezele de avansare
respective, v1 si v2.Se utilizeaza relatia:
Gs1v2 Gs 2 v1
Gsp
v2 v1
Apasarea pe sapa corespunzatoare distrugerii danturii sapei se determina cu
relatia:
Gsd Gdsp Ds

unde Ds este diametrul sapei, iar Gdsp - apasarea maxima specifica (pe unitatea de
diametru.
Pentru apasarea maxima specifica se dau valorile:
-pentru roci slabe si slabe-medii, Gdsp = 1,25 1,43 kN/mm;
-pentru roci medii si medii-tari, Gdsp = 1,25 1,61 kN/mm;
-pentru roci tari si abrazive, Gdsp = 1,785 kN/mm.
Coeficientii si constantele mai sus mentionate se determina tot prin teste
efectuate in aceleasi conditii in care urmeaza sa se stabileasca regimul.
Prin doua teste de scurta durata, efectuate imediat unul dupa celalalt, pentru a
avea aceeasi uzura a danturii, D1=D2, la aceiasi apasare, Gs1 = Gs 2 , dar la turatii
diferite, n1 n2, se masoara vitezele de avansare ale sapei, v1 si v2. Coeficientul se
determina cu relatia:
lg v1 lg v2

lg n1 lg n2
Valoarea lui este subunitara. In absenta de teste se admite =0,6.
Exponentul se poate determina pe baza valorilor uzurilor finale ale lagarelor la
doua sape care au lucrat in aceiasi roca, de obicei una dupa alta,la aceiasi turatie n1=n2
dar la apasari diferite. Timpii de lucru ale celor doua sape au fost t s1 si t s 2 .

Daca se noteaza valorile uzurilor lagarelor cu L f 1 si L f 2 se poate scrie expresia:

L f 2 t s1
lg
L f 1 ts2

G
lg s 2
Gs1

Pentru diferite situatii se dau urmatoarele valori:

- la sape cu lagare deschise (neetanse):
cu apa ca fluid de foraj = 1,90;
cu noroi cu argila, = 2,04;
cu fluid pe baza de petrol, = 2,55
6
 - la sape cu lagare inchise (etanse), = 2,80
Referitor la coeficientul a , pentru acesta se admite valoarea a = 4,34810-5.
Constanta c1 se determina pentru o sapa cu role cu care se lucreaza cu valori
constante ale apasarii si turatiei. Se masoara vitezele de foraj initiala si finala, precum si
gradul final de uzura al danturii, D f . Pe baza datelor obtinute se calculeaza
vi v f
c1
vf Df
Constanta c2 se determina prin folosirea a doua sape ce lucreaza, cu aceiasi
turatie, n1=n2 si aceiasi apasare, Gs1 = Gs 2 , insa cu timpi diferiti t s1 t s 2 .Se masoara
gradele finale ale uzurilor danturilor sapelor, care, in mod cert, vor fi diferite
D f 1 D f 2 . Se calculeaza
D f 2t s1 D f 1t s 2
c2 = 2
D f 1t s 2 D f 2t s1

Pentru c2 se pot considera valorile:

in roci slabe si slabe-medii, c2 = 67;
in roci medii si medii-tari, c2 = 45;
in roci tari si abrazive, c2 = 23.
In cazul sapelor cu role cu insertii de materiale dure se considera c1 =1.
Pe baza integrarii ecuatiilor diferentiale ale celor trei viteze: de avansare, de
uzura a danturii si de uzura a lagarelor se obtin expresiile constantelor sau
parametrilor caracteristici :
- de forabilitate
Cf s
h 1 I1 D f

t s Gs Gsp n I 2 D f
- de abrazivitate
Gsd Gs
Ca I D

t n an
s 3 1 f

- de lagar
ts
Cl Gs n
Lf
in care D f si L f reprezinta gradele finale ale uzurilor danturii si respectiv,ale lagarelor.
In relatiile parametrilor apar doua integrale referitoare la gradul final de uzura a
danturii. Ele sunt date de expresiile
c
I1 D f D f 2 D 2f
2
c c
c

I 2D f 2 D f 1 2 2 ln 1 c1 D f
c1 c1

7
 Dupa stabilirea cuplului de valori apasare-turatie urmeaza sa se calculeze durata
de lucru cu sapa pe talpa sondei, t s si avansarea realizata, hs . Pentru aceasta se
utilizeaza relatiile

- durata de lucru a sapei

pentru cazul in care dantura limiteaza durata
Gsd Gs
t sD

Ca n an 3
I1 D f

pentru cazul in care lagarele limiteaza durata

C
t sL L L f
Gs n
- avansarea pe sapa

hs .

C f Gs Gsp Gsd Gs

I2 D f
3
Ca n an

Aplicarea metodei Young-Don Murphy

de optimizare a regimului mecanic de foraj

In aplicarea metodei se procedeaza astfel:

a. Se iau in consideratie performantele realizate de o sapa ce a lucrat in aceleasi
conditii cu sapa la care urmeaza sa se stabileasca regimul de foraj; sapa respectiva este
una cu care s-a forat la aceiasi sonda, in aceiasi formatie de roci sau una de la alta
sonda; pentru sapa considerata ca sapa urmarita regimul mecanic a fost cu parametrii
constanti, Gs const. si n const. , tot timpul lucrului; uzurile masurate au fost D fu
si, respectiv, L fu .
b. Pe baza cunoasterii valorilor constantelor , , c1 si c2 si a performantelor
realizate de sapa urmarita, timpul t su si avansarea hsu se determina valorile parametrilor
caracteristici: de forabilitate, C f , de abrazivitate, Ca si de lagar, Cl .
c. Se apreciaza domeniile posibile de existenta ale valorilor apasarii pe sape si
turatiei si se stabilesc diversele cupluri Gs si n pentru calculul regimului.
d. Pentru fiecare cuplu Gs n trebuie sa se stabileasca care este elementul care,
prin uzura sa, limiteaza durata de lucru a sapei. Astfel, se determina timpul, t0 , in care
se ajunge la situatia D f 1 sau L f 1. Ca urmare se face presupunerea ca un element
de uzare ajunge la valoarea maxima, egala cu unitatea si se calculeaza, in asemenea
situatie, valoarea corespunzatoare a uzurii celuilalt element.

8
 e. Astfel, daca, de exemplu, se face presupunerea ca lagarele limiteaza durata de
lucru si, deci, L f 1 si din calcul rezulta ca D f 1 atunci presupunerea este corecta si
se continua calculele pentru L f 1. Daca insa din calcul rezulta ca D f 1 , ceea ce nu
este posibil, atunci presupunerea nu corespunde si se ia in calcule valoarea D f 1 si cu
aceasta se continua.
f. Modul de calcul privind elementul de uzura ce limiteaza durata de lucru a sapei
este urmatorul:
- pentru conditia L f 1timpul de lucru este
C
t sL l
Gs n

- din inlocuirea expresiei I1 D f in relatia timpului de lucru pentru cazul danturii
se obtine
Gsd Gs c2 2
t sD

Ca n an 3
D f
2
Df

- din egalarea celor doi timpi, t sL t sD se obtine expresia pentru gradul de uzura
al danturii
1 n an 3
Df 1 2C a c2t L 1
Ca Gsd Gs

daca rezulta ca D f 1 presupunerea este corecta si pentru L f 1 si D f avand

valoarea calculata cu relatia de mai sus se continua calculele pentru hs si Cm ;
daca rezulta ca D f 1 se considera la limita D f 1 si se continua calculele
pentru t s , hs si Cm cu aceasta valoare.

g. Dupa calcularea costului C m si a vitezelor de foraj, mecanica medie si

operativa, se compara cu valorile respective de la sapa urmarita.
In final, din compararea costurilor pe unitatea de avansare obtinute pentru
diversele cupluri apasare-turatie se admite ca regim mecanic de foraj cuplul la care se
realizeaza cel mai mic cost. Regimul va fi Gs 0 si n0 iar performantele t s 0 , hs 0 ,
Cm0 , vm0 si v00 .

Aplicatie la stabilirea regimului mecanic optim de foraj

prin metoda Young-Don Murphy *)

9
 A. Conditii de stabilire a regimului
- categoria de roca : medie-tare;
- sapa de foraj: cu trei role, cu dinti frezati si lagare deschise;
diametrul sapei Ds=295 mm (115/8 in)
- costul sapei, cs=72 milioane lei;
- costul orar determinat de instalatie, echipament, fluid de foraj si personal, ci=9
milioane lei/ora;
- timpul de manevra, tm=8 ore.

B. Date obtinute de la sapa urmarita

- apasarea axiala pe sapa, Gsm = 200 kN;
- turatia sapei, nu = 90 rot/min;
- timpul efectiv de lucru al sapei, t su =20 ore;
- avansarea pe sapa, hsu = 40 m;
- gradul de uzura al danturii sapei, D fu = 7/8;
- gradul de uzura al lagarelor sapei, L fu = 5/8.

____________________________________________
*)
N.Macovei Tehnologia forarii sondelor, IPG Ploiesti
N.B. Costurile au fost modificate
C. Marimi cunoscute pentru cuplul sapa-roca

- pentru roci medii-tari, c2 =45; se admite c2 =4;

- pentru tipul de sapa si fluidul de foraj, =2;
- pentru roci medii-tari apasarea specifica maxima corespunzatoare distrugerii
danturii, Gdsp =1,21,61 kN/mm; se considera Gdsp =1,2 kN/mm si deci,
apasarea maxima este
Gsd = Gdsp Ds = 1,20 295 = 350 kN
-
constanta a = 4,348 10-3

D. Marimi determinate prin teste

Pentru determinarea apasarii de prag s-a obtinut

- la Gs1 =150 kN v1 =17 m / ora
- la Gs 2 =183 kN v2 = 21m / ora

si a rezultat
Gs1v2 Gs 2 v1 150 21 183 17
Gsp = 10kN
v2 v1 21 17
10
 Pentru coeficientul s-a obtinut
- la n1 70rot / min v1 17m / ora
- la n2 100rot / min v2 21m / ora
si a rezultat
v
lg 2 lg 21
1 0,6
v 17
n 100
lg 2 lg
1
n 70

Pentru constanta c1 s-a obtinut :

-la inceputul forajului cu sapa vi 22m / ora
-la sfarsitul forajului cu sapa v f 8m / ora
-uzura dintilor sapei D f 7/8
si a rezultat
vi v f 22 8
c1 2
vf Df 7
8
8
E. R e z o l v a r e
E1 Determinarea marimilor caracteristice

Integrala I1 D fu
2

I1 D fu = D fu
c
2
7
2 D 2fu
8
47
2,4063
28

Integrala I 2 D fu
c c
I 2D f u
c2
c1

D f 1 2 2 ln 1 c1 D f
c1
4 7 24 7
2 ln1 2 1,2442
2 8 2 8

Parametrul de forabilitate, C f

Cf
hsu
.
1
.
I1 D fu
=

t su Gs Gsp n I 2 D fu
40 1 2,4063
= 1,3683 10 3
20 200 10 90 0 , 6 1,2442

11
 Parametrul de abrazivitate, C a
Gsd Gs
I1 D fu
Ca =

t su nu anu 3
350 200
2,4063 0,1483
=

20 90 4,348 10 5 903
Parametrul de lagar, Cl
t 20
Cl su Gsu nu 200 2 90 1,152 10 8
L fu 58

E2 Determinarea parametrilor mecanici optimi ai regimului

Se considera mai multe cupluri sau perechi de valori pentru apasare si turatie.
Perechea care conduce la cel mai redus cost pe unitatea de avansare reprezinta regimul
mecanic de foraj ce trebuie aplicat.
In cazul de fata se presupune ca apasarea pe sapa se situeaza in intervalul de
valori Gs 180...280kN iar turatia in intervalul n=60120 rot/min. Daca se considera
pasi de valori: pentru apasare de 20kN si pentru turatie de 10 rot/min. rezulta
urmatoarele valori ale apasarii Gs 180; 200; 220; 240; 260 si 280 kN si pentru turatie
n=60, 70, 80, 90, 100, 110 si 120 rot/min. Deci in total vor fi 42 perechi de valori
apasare-turatie.
Spre exemplificare se vor face calculele pentru doua perechi extreme:
a) Gs 180 kN si n=60 rot/min si b) Gs 280 kN si n=120 rot/min.

a) Gs=180 kN si n=60 rot/min

Se presupune ca lagarele sapei limiteaza durata de lucru a acesteia; deci L f 1.

-Se calculeaza timpul de lucru pentru aceasta uzura ( L f 1)
Cl 1,152 10 8
t s = t sL
Lf 2
1 59,26 ore
Gs n 180 60
-Se determina valoarea lui D f corespunzator lui L f 1

1 n an 3
Df 1 2Ca c2t s L 1 =
c2 Gsd Gs

1 60 4,348 10 5 603
= 1 2 0,1483 4 59,26 1 = 1,11
4 350 180

Deoarece a rezultat ca Df>1 presupunerea ca lagarele limiteaza durata de
lucru nu este corespunzatoare. Deci dantur a este cea care limiteaza durata.
12
 In consecinta se considera ca D f =1 si se calculeaza

I1 D f I1 1 D f
c2 2
2
4
D f 1 12 3
2
c1 c2
I 2D f
c2

I 2 (1) c D f 2 ln 1 c1 D f
1 c1
4 24
= 2 ln 1 2 1 1,4057
2 2

Se calculeaza indicatorii realizati cu regimul mecanic respectiv

- durata de lucru a sapei
G Gs
t s t sD sd

Ca n an 3
I1 D f

350 180
49,56ore

0,1438 60 4,348 10 5 603
- avansarea pe sapa
C f Gs Gsp Gsd Gs
hs . I 2 D f
Ca n an 3
1,368 10 3 180 10350 180 60 0,6
1,4057 64,94m
0,1483 60 4,348 10 5 603
-costul pe unitatea de avansare
c ci t s t m 72 949,56 8
cm s 9,085mil.lei / m
hs 64,94

b) Gs=280 kN si n=120 rot/min

Pentru L f 1 se calculeaza
1,1521 108
t s t sL 12,24ore
280 2 120
1 120 4,348 10 5 1203
si Df 1 2 0,1483 4 12,24 1 1,36
4 350 280

Deoarece D f >1 nu lagarele limiteaza durata de lucru si se considera D f =1.
Se calculeaza:
4
I1 D f I1 1 1 1 3
2
4 24
I 2D f I 2 (1) 2 ln 1 2 1 1,4057
2 2
13
Se calculeaza indicatorii realizati
- durata de lucru a sapei
350 280
t s t sd

0,1483 120 4,348 10 5 1203 3 7,26ore
- avansarea pe sapa
1,3683 10 3 280 10 350 280 120 0,6
hs 1,4057 22,9m
0,1483 120 4,348 10 5 1203

- costul pe unitatea de avansare

72 97,26 8
cm 9,141mil.lei / m
22,9

Costurile pe unitatea de avansare calculate pentru toate cele 42 perechi de valori

pentru Gs si n sunt prezentate in tabelul 1.

Costuri pe unitatea de avansare (mil.lei/m)

Tab.1
n
rot/min 60 70 80 90 100 110 120
Gs
kN
180 9,085 8,761 8,514 8,424 8,415 8,496 8,691
200 8,388 8,100 7,947 7,902 7,914 8,028 8,739
220 7,902 7,677 7,578 7,608 7,650 7,776 8,010
240 7,605 7,443 7,398 7,452 7,578 7,803 8,037
260 7,515 7,425 7,452 7,569 7,752 8,028 8,352
280 7,641 7,713 7,830 8,046 8,334 8,694 9,141

Din datele prezentate in tab.1 rezulta ca valoarea cea mai mica a costului pe
unitatea de avansare (7,398 mil.lei/m) corespunde cuplului de parametri ai regimului
mecanic: apasarea pe sapa Gs 240kN si turatiei n 80 rot/min . Deci acest regim
poate fi considerat optim pentru conditiile date.

Performantele obtinute pentru acest regim sunt:

- timpul de lucru al sapei t s 21,77ore;
- avansarea pe sapa, hs 45,93m;
h 45,93
- viteza mecanica de avansare, vm s 2,11m / ora;
t s 21,77
hs 45,93
- viteza operativa, v0 1,54m / ora.
t s t m 21,77 8

Pentru sapa urmarita performantele au fost:

14
 - timpul de lucru al sapei t s 20ore;
- avansarea pe sapa, hs 40m;
h 40
- viteza mecanica de avansare, vm s 2m / ora;
t s 20
hs 45,93
- viteza oprativa, v0 1,54m / ora.
t s t m 21,77 8
72 920 8
- costul pe unitatea de avansare a sapei, cm 8,1mil.lei / m
40

In urma aplicarii regimului stabilit, Gs 240kN si n 80rot / min se va obtine o

reducere a costului pe unitatea de avansare de 8,1-7,398=0,782 mil.lei/m sau 9,65%.

15
 TEMA 2 : STABILIREA REGIMULUI HIDRAULIC DE FORAJ

C. Conditii initiale

- intervalul de adancime: Hi =_________m si Hf= __________m

- sapa de foraj cu trei role, Ds = __________ mm. (_______in) si = 0,95;
- prajinile de foraj, dp=_______in (__________mm);
- prajinile grele, Dg=_________in (__________mm) si lg=________m;
- densitatea fluidului de foraj, =___________kg/m3;
- debitul minim de fluid in circulatie, Qmin=________dm3/s;
- pompele instalatiei de foraj tip ____________________;
- presiunea maxima de lucru, pM= _________bar;
- debitul unei pompe la presiunea maxima, QM= _________dm3/s

D. Date caracteristice de proiectare

- puterea hidraulica specifica la talpa sondei, Psp= _________kW/cm2
- coeficientii caderilor de presiune pentru:
prajinile de foraj: interior ip _____________m-5 si exterior ep _______ m-5;
prajinile grele: interior ig _________m-5 si exterior eg ________ m-5;
racordurile speciale:interior ir _______ m-5 si exterior er 0;
echipamentul de la suprafata, is _________ m-4

E. Se cere :
Stabilirea regimului hidraulic de foraj la adancimile Hi si Hf prin criteriile:
a) presiune minima la pompe si
b) putere maxima la sapa.
Conducator de proiect,
Student,

16
 TEMA 2. STABILIREA REGIMULUI HIDRAULIC DE FORAJ

Parametrii hidraulici ai regimului de foraj sunt debitul de fluid de foraj in

circulatie, Q si viteza jeturilor de fluid la iesirea din duzele sapei, vj. Din corelatia lor
rezulta aria duzelor sapei, Ad, determinata la randul sau de numarul de duze si de
diametrul acestora, dd. Deci se poate scrie:
Q
Ad d d2
vj 4
Referitor la cei doi parametrii hidraulici mentionati se fac urmatoarele precizari:
- debitul de fluid, Q, asigura: transportul detritusului rezultat din dislocarea rocii,
de la talpa sondei pana la suprafata; indepartarea detritusului de pe talpa (spalarea talpii)
si racirea sapei si a garniturii de foraj;
- viteza jeturilor v j , asigura: iesirea fragmentelor de roca din locasurile formate
actiunea mecanica a elementelor rotative ale sapei, extinderea fisurilor create prin
actiunea mentionata si crearea de noi fisuri si eventual, o dislocare suplimentara in
cazul rocilor slabe prin efect de hidromonitor.
In afara marimilor prezentate: debit, viteza de jet si arie de duze (respectiv
diametre) exista si alti parametrii care contribuie la eficienta lucrului sapei. Dintre
acestia se mentioneaza: caderea de presiune in duzele sapei, ps, presiunea dinamica a
jeturilor la contactul cu talpa sondei, pjt, puterea hidraulica la duze, respectiv la talpa, Ps
si forta de impact a jeturilor la iesirea din duze, Fi. Unii dintre acesti parametrii derivati
sunt exprimati prin relatiile:

- caderea de presiune in duzele sapei:

n v 2j nQ 2
ps
2 2 2 2 Ad

- puterea hidraulica la sapa

nQ 3
Ps ps Q 2 2
2 Ad
- forta de impact a jeturilor sau cantitatea de miscare la iesirea din duzele sapei:
Fi nQv j
in care:
17
 n este densitatea fluidului de foraj;
- coeficient de viteza a jeturilor a carui valoare depinde de mai multi factori:
forma orificiului de curgere (duzei), raportul dintre diametrul si lungimea orificiului,
forma muchiilor de intrare si iesire a orificiului, regimul de curgere a fluidului,
rugozitatea suprafetei orificiului si natura fluidului; pentru duzele cu care sunt echipate
sapele de foraj cu role =0,920,99; in mod obisnuit, se admite =0,95.

A. Marimile caracteristice regimului hidraulic de foraj

a. Debitul de circulatie

Unul din rolurile principale ale fluidului de foraj este transportul detritusului de la
talpa sondei la suprafata. Pentru aceasta in anumite conditii date, se impune ca viteza de
deplasare a curentului ascendent de fluid in spatiul inelar sa fie superioara unei viteze
minime necesare. Deci, se cere, ca debitul de lucru sa depaseasca debitul minm
corespunzator evacuarii, Q>Qmin. In acest fel se evita pericolul prinderii in sonda a sapei
sau a garniturii de foraj.
Valoarea debitului minim este data de relatia:
Qmin vmin Asi
in care
vmin este viteza minima a curentului de fluid in spatiul inelar, superioara vitezei
de cadere a fragmentelor de roca ale detritusului prin fluidul de foraj; aceasta din urma
viteza este conditionata de o multitudine de factori: forma, dimensiunile si natura rocii
pentru fragmentele transportate, natura si caracteristicile fluidului de foraj, regimul de
curgere a fluidului, etc.;
Asi- aria sectiunii transversale a spetiului inelar in zona celei mai mari diferente
dintre diametrul sondei si diametrul elementelor componente ale garniturii de foraj.
Exista si o limita superioara a debitului, Qmax, determinata fie de capacitatea
pompelor de foraj, fie de evitarea fenomenului de evadare a peretelui sondei, urmare a
unei viteze ascensionale mari a fluidului de foraj incarcat cu detritus.
In consecinta, pe intreg intervalul de foraj, debitul de lucru trebuie sa
indeplineasca o conditie de baza Q (Qmin, Qmax).

b. Viteza de jet
In general, odata cu cresterea vitezei jeturilor de fluid de la iesirea din duzele
sapei, respectiv de lovire a rocii din talpa sondei, creste si viteza de avansare a sapei. Un
asemenea rezultat s-a observat la viteze de jet de cel putin 70 m/s. Deci, se poate
considera o viteza minima vj min- 70 m/s.
Exista insa si o limita superioara a vitezei de jet, conditionata de aparitia
fenomenului de erodare a duzelor, mai ales in situatia existentei unor particule abrazive
in fluidul de foraj. In general, se considera o viteza maxima de jet vj max=150160 m/s.
18
 c. Presiunile de lucru
Presiunea de lucru la pompele de foraj, pp, rezulta din insumarea caderilor de
presiune in elementele aflate pe circuitul fluidului de foraj, de la impingerea pompelor
pana la iesirea din sonda.
Daca se considera separat doua componente ale sistemului de circulatie: sapa,
respectiv duzele sapei, in care caderea de presiune este ps si restul sistemului de
circulatie, in care caderea de presiune este pc se poate scrie
pp=ps+pc
Cele doua componente sunt exprimate prin relatiile
n v 2j nQ 2
ps 2 2 s nQ 2
2 2
2 Ad
pc 1 H l g 2 nQ 2 nQ 2
in care
s este coeficientul caderii de presiune in sapa;
1 - coeficientul caderilor de presiune in elementele circuitului dependente de
adancime (prajinile de foraj si racordurile speciale);
2 - coeficientul caderilor de presiune in elementele circuitului care nu depind de
adancime;
- coeficientul global al caderilor de presiune in sistemul de circulatie, exclusiv
sapa;
H adancimea de lucru;
lg lungimea prajinilor grele din compunerea garniturii de foraj;
Daca se noteaza cvu L=H-lg lungimea din garnitura de foraj ocupata de prajinile
de foraj, inclusiv racordurile speciale, se poate scrie:
pc 1 L 2 nQ 2
La randul lor, coeficientii 1 si 2 sunt dati de relatiile:
1 ip ep ir er
2 ig eg l g is
in care
ip este coeficientul caderii de presiune in interiorul prajinilor de foraj;
ep - coeficientul caderii de presiune in exteriorul prajinilor de foraj (spatiul
inelar dintre prajini si peretele sondei);
ir - coeficientul caderii de presiune in interiorul racordurilor speciale;
er - coeficientul caderii de presiune in exteriorul racordurilor speciale;
ig - coeficientul caderii de presiune in interiorul prajinilor grele

19
 eg - coeficientul caderii de presiune in exteriorul prajinilor grele;
is - coeficientul caderii de presiune in elementele de la suprafata ale circuitului,
situate intre pompe si prima prajina de foraj: manifold, incarcator, furtun, cap hidraulic
si prajina de antrenare.
Valorile coeficientilor caderilor de presiune variaza in limite relativ largi; ele
depind de o multitudine de factori: forma si dimensiunile elementelor la care se refera,
compozitia si proprietatile fluidului de foraj, viteza si regimul de curgere al fluidului.
Asemenea valori pot fi determinate experimental sau calculate cu relatii specifice.
Unele valori ale coeficientilor mentionati, pentru anumite conditii de lucru sunt
prezentate in lucrarea: N.Macovei, Hidraulica forajului, Ed.Tehnica, Bucuresti, 1983,
pag.176179.

d. Puterile hidraulice
Corespunzator presiunilor de lucru rezulta puterile hidraulice: la pompe, Pp, in
sistemul de circulatie, exclusiv sapa, Pc si in duzele sapei, Ps. Deci, se poate scrie:
nQ 3
Pp Pc Ps pc Q ps Q nQ 2 2
3
2 Ad

e. Aria duzelor sapei

Daca se cunosc debitul de fluid si viteza de jet, aria duzelor sapei este data de
relatia:
Q
Ad
vj
La randul sau, diametrul duzelor este dat de relatia:
4 Ad
dd
e
unde e reprezinta numarul duzelor sapei respective.
De regula, o sapa de foraj este echipata cu duze de acelasi diametru sau de
diametre imediat apropiate. Astfel de exemplu, o sapa cu trei role, deci cu trei duze,
poate fi echipata cu urmatoarele combinatii de duze: 9x9x9 sau 9x9x10 sau
9x10x10mm.
Daca se cunoaste aria duzelor se alege acea combinatie la care aria reala are
valoarea cea mai apropiata de cea rezultata din calcul. In general se prefera aria imediat
superioara, astfel incat presiunea totala de pompare a fluidului de foraj sa nu depaseasca
o anumita limita, impusa pentru cazul respectiv.
In tabela 1 sunt date diametrele si ariile corespunzatoare diferitelor combinatii de
duze pentru sapele cu trei role, respectiv cu trei duze.

20
 Duzele sapelor de foraj
Tab.1
Diam, dd,mm 7x7x7 7x7x8 7x8x8 8x8x8 8x8x9 8x9x9
Aria,Ad,cm2 1,155 1,272 1,390 1,508 1,641 1,775

9x9x9 9x9x10 9x10x10 10x10x10 10x10x11 10x11x11 11x11x11

1,909 2,058 2,207 2,235 2,521 2,686 2,851

11x11x12 11x12x12 12x12x12 12x12x13 12x13x13 13x13x13 13x13x14

3,032 3,284 3,393 3,589 3,786 3,982 4,194

13x14x14 14x14x14 14x14x15 14x15x15 15x15x15 15x15x16 15x16x16

4,406 4,618 4,843 5,071 5,301 5,542 5,785

16x16x16 16x16x17 16x17x17 17x17x17 17x17x18 17x18x18 18x18x18

6,032 6,288 6,547 6,809 7,081 7,355 7,634

18x18x19 18x19x19 19x19x19 19x19x20 19x20x20 20x20x20 20x20x21

7,921 8,211 8,506 8,808 9,114 9,425 9,742

20x21x21 21x21x21 21x21x22 21x22x22 22x22x22 23x23x23 24x24x24

10,064 10,391 10,723 11,061 11,404 12,464 13,572

B. Pompele instalatiei de foraj

In realizarea unui anumit regim hidraulic un rol de importanta majora il au

pompele instalatiei de foraj.
Marea majoritate a instalatiilor de foraj au in compunerea lor pompe duplex (cu
doua pistoane) si cu actiune duble. O instalatie este prevazuta cu cel putin doua pompe.
In functie de necesitatile situatiei respective, in functiune se afla o singura pompa sau
doua pompe ce lucreaza in paralel. Diferitele debite ale unei pompe se obtin prin
echiparea acesteia cu pistoane de un anumit diametru si prin realizarea unei anumite
frecvente (numar de curse pe minut, cd/min).
Pentru o pompa data, la un anumit diametru de pistoane si o frecventa de lucru,
corespund un debit si o presiune maxima de lucru.
Performantele unor pompe de foraj cu o utilizare mai larga sunt prezentate in
tabela 2. Valorile debitelor corespund unei frecvente maxime, fmax=65 cd/min si unui
coeficient de umplere normal, v =0,85. Puterea hidraulica la pompa Pp mentionata in
tabel rezulta din produsul debit si presiune maxima de lucru, Pp= Q.pp

21
 Performantele pompelor de foraj

Tab. 2

Debit
Q Diametre de pistoane, dpe, in
Putere dm3 /s
hidraulica
Tip pompa Presiune
Pp
kw maxima
8 7 3/4 7 1/2 7 1/4 7 6 3/4 6 1/2 6 1/4 6 5 3/4 5 1/2 5 1/4
pmax
bar

Q 43.5 40.6 37.7 34.9 32.3 29.8 27.3 24.9 23 20.4 19.2 17.3
2 PN -700 375
Pp 86 92 99 106 116 126 137 151 166 173 195 216
Q 43.5 40.6 37.7 34.9 32.3 29.8 27.3 24.9 23 20.4 - -
2PN-1250 675
Pp 155 166 179 193 209 227 247 269 300 330 - -
Q 43.5 40.6 37.7 34.9 32.3 29.8 27.3 24.9 23 20.4 - -
2PN-1400 755
Pp 174 196 200 216 234 253 276 303 334 370 - -
 C. Criterii de stabilire a regimului hidraulic de foraj

Exista mai multe criterii de stabilire a regimului hidraulic de foraj. Ele se pot
diviza in trei categorii:
a. Prima categorie, considerata ca fiind cea mai rationala, presupune cunoasterea, pe
baza cercetarii sondei, a necesitatilor de degajare completa a talpii si de evacuarea
eficienta si rapida a fragmentelor de roca rezultate din dislocare. Asemenea necesitati
sunt evaluate direct prin valorile debitului si a vitezei jeturilor sau printr-o marime care
le incorporeaza puterea hidraulica, forta hidraulica de impact sau presiunea dinamica a
jeturilor la iesirea din duze sau la nivelul talpii sondei.
In aceasta prima categorie de criterii problema de baza consta in realizarea
conditiilor necesare indepartarii fragmentelor de roca cu un consum minim de energie la
pomparea fluidului de foraj, indepartare realizabila la o presiune minima de pompare.
b. A doua categorie considera ca eficienta lucrului sapei creste continuu cu puterea
hidraulica la sapa (la duzele sapei), cu forta de impact sau cu presiunea dinamica la
talpa. In cazul acestei categorii de criterii, pentru o anumita capacitate hidraulica a
pompelor, trebuie create conditiile corespunzatoare optimizarii uneia din marimile
mentionate.
c. A treia categorie cuprinde metode la care, in locul optimizarii unei marimi
hidraulice, socotita drept criteriu de eficienta a curatirii talpii si sapei, se urmareste
optimizarea directa a unor indicatori ai lucrului sapei: avansarea pe sapa, viteza de
avansare sau costul pe unitatea de avansare.
Dintre criteriile de stabilire a regimului hidraulic de foraj, cu aplicare mai larga,
se mentioneaza:
- criteriul presiunii minime la pompe;
- criteriul puterii hidraulice maxime la sapa;
- criteriul impactului hidraulic maxim pe talpa (la sapa).

C1 Criteriul presiunii minime la pompe

In acest criteriu se urmareste realizarea unei eficiente cat mai mare posibila in
conditia lucrului cu cea mai mica presiune la pompe. Se stie ca functionarea pompelor
la presiune redusa are drept urmare reducerea cheltuielilor de exploatare pentru aceste
echipamente.
Caracteristic acestui criteriu este faptul ca, initial, nu se considera pompele
instalatiei de foraj. Numai dupa stabilirea regimului se aleg pompele care corespund
cerintelor acestui regim sau se adapteaza utilizarea pompelor existente la cerintele
regimului.P
In cadrul criteriului presiunii minime la pompe se realizeaza o legatura directa
intre regimul mecanic (apasare pe sapa, Gs si turatie, n) si regimul hidraulic (debit, Q si
viteza de jet, vj). Functie de apasarea pe sapa, respectiv apasarea pe unitatea de diametru
a sapei, Gs/Ds si turatie se stabileste asa numita putere hidraulica specifica, Psp, care
reprezinta puterea hidraulica pe unitatea de arie a talpii sondei. In mod normal, pentru
un foraj eficient, puterea hidraulica specifica Psp= 0,30,7 kN/cm2.
 Puterea hidraulica specifica, functie de apasarea pe unitatea de diametru a sapei si
G
turatie, Psp f s , n se determina cu ajutorul graficului din fig.1.
Ds
Psp
kw/cm2

0.8

0.7

0.6

0.5

0.4

0.3

0.2

0.1

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 Gs/Ds.n

kN/mm.rot/min
G
Fig.1 Graficul Psp f s , n
Ds

Puterea hidraulica la sapa se determina din produsul puterii hidraulice specifice si

aria talpii.

Ps Psp At Psp Ds2
4

Relatiile caracteristice ale criteriului

- Debitul optim care asigura presiune minima la pompa:

Ps
Qo 3
2 n
- Aria corespunzatoare a duzelor sapei:
1
Ado
2

24
 1
Adoi
2 i
1
Adof
2 f
unde:
i 1 H oi l g 2

d f 1 H of l g 2
si
Qmax
v joi
Adoi
Q
v jof max
Adof

C2 Criteriul puternii hidraulice maxime la sapa

Prin acest criteriu se urmareste realizarea unei puteri hidraulice maxime la iesirea
fluidului de foraj din duzele sapei in conditia utilizarii integrale a capacitatii pompelor
instalatiei de foraj. Cu alte cuvinte se urmareste maximizarea expresiei puterii
hidraulice Ph p s Q Qv 2j .
Functia pentru care se determina maximul este
Ps Pp Pc Pp n Q 3
unde Pp este puterea hidraulica la iesirea din pompa, iar Pc puterea hidraulica necesara
circulatiei fluidului de foraj in sistem, exclusiv in sapa.
Pentru pompa de foraj cu pistoane, variatia presiune-debit este reprezentata in
fig.2. Sunt folosite notatiile:
QM debitul realizat de pompa la presiunea pM;
pM presiunea maxima de lucru admisa la iesirea din pompa;
Qmin debitul minim de lucru impus, in mod obisnuit, de avacuarea detritusului
de la talpa la suprafata;
Qmax debitul maxim de lucru, posibil de realizat de pompa, pentru pistoanele cu
diametrul cel mai mare la frecventa maxima sau debitul impus de unele conditii
specifice: pericol de fisurare a unor roci, deteriorarea colmatajului de pe peretele sondei
sau chiar erodarea rocilor traversate de sonda.
Presiunea maxima de lucru, p M , poate fi presiunea corespunzatoare pistoanelor
cu diametrul cel mai mic sau presiunea restrictie, impusa de rezistenta unor componente
ale echipamentului existent dupa iesirea din pompa: manifold, incarcator, furtun sau cap
hidraulic.

25
 pp
pp=pM=const.

Pp=const.

CAZ I CAZ II
CAZ III

0
Qmin QM Qmax Q

Fig.2 Variatia p p f Q la pompe

Din fig.2 rezulta existenta a doua domenii de lucru ale pompei:

- domeniul sau intervalul unde puterea hidraulica la pompa este constanta,
Pp=const., cuprins intre debitul maxim, Qmax si debitul corespunzator presiunii
maxime QM;
- domeniul sau intervalul unde presiunea la pompa este constanta,
pp=pM=const., cuprins intre debitele Qm si Qmin.

Existenta domeniilor de lucru evidentiaza trei cazuri in aplicarea criteriului

puterii hidraulice maxime la sapa:
- cazul I pentru care Q (Qmin, QM) si pp=pM= const.;
- cazul II pentru care Q (QM, Qmax) si Pp=const.; in acest caz presiunea la
pompa este variabila, ea scazand odata cu cresterea debitului;
- cazul III pentru care se acopera cele doua cazuri precedente, respectiv cele
doua domenii de lucru mentionate; pentru acest caz Q (Qmin, Qmax).

Relatiile caracteristice ale criteriului

Sunt prezentate relatiile corespunzatoare cazurilor mai sus mentionate.

Cazul I

In acest caz presiunea la pompa este constanta, pp=pM=const.

- Debitul optim care asigura puterea hidraulica maxima la sapa:
pM
Qo
3 n
26
 - Aria duzelor sapei:
1
Ado
2
- Viteza jeturilor la iesirea din duzele sapei:
pM
v jo 2
3 n

Relatiile de mai sus arata ca, odata cu cresterea adancimii de lucru: debitul de
fluid si aria duzelor scad, iar viteza jeturilor ramane constanta.
Pentru o combinatie de duze data, cu aria transversala Ado, adancimea
corespunzatoare conditiei de optim este exprimata de ralatia:
1 2
H o lg 2
4 1 Ado2 1
Pentru un anumit debit, considerat ca debit optim, Q=Qo, adancimea
corespunzatoare conditiei de maxim a puterii hidraulice la sapa este data de relatia:
pM 2
H o lg
31 n Qo2 1
Cu aceasta relatie se pot determina si limitele intervalului de adancime
corespunzatoare cazului presiunii constante la pompa, pp=pM=const. Astfel, pentru
Qoi=QM corespunde Hoi, iar pentru Qof=Qmin corespunde Hof.

Cazul II

Deoarece puterea la pompa este constanta, Pp=const., puterea hidraulica la sapa

va avea valoarea maxima pentru cel mai mic debit al intervalului, QM sau, eventual,
Qmin, deci pentru cea mai mica putere consumata in sistemul de circulatie exclusiv sapa.
Cu alte cuvinte, ramane cea mai mare putere ce poate fi consumata in duzele sapei.
Debitul optim se considera, in conformitate cu cele expusa:
Qo=QM sau Q0=Qmin
in functie de pozitia lor pe scara debitelor. Se ia debitul cel mai mic.

- Aria duzelor sapei:

1 n Qo3
Ado

2 Pp n Qo3
- Viteza jeturilor la iesirea din duzele sapei:
Pp n Q
v jo 2
n Qo

27
 - Viteza jeturilor la iesirea din duzele sapei:
Qo Ps2
v jo 2 6
Ado 2 n2
Din relatiile de mai sus rezulta ca odata cu cresterea adancimii de lucru:
debitul de fluid si aria duzelor scad, iar viteza jeturilor creste.
In conditia unei combinatii de duze data, avand aria transversala Ado, adancimea
corespunzatoare conditiei de optim este data de relatia:
1 2
H o lg 2
4 1 Ado2 1
iar debitul optim
Ps
Qo

2 1 H o l g 2
Daca se considera ca optime cele doua debite limita la care se poate lucra: debitul
maxim ca debit initial, Qmax=Qoi si debitul minim ca debit final, Qmin=Qof adancimile
limite ale intervalului ce se poate for a sunt date de relatiile:

- adancimea initiala, pentru Qmax=Qoi

Ps
H io l g 2
21 n1Qmax 1
3

- adancimea finala, pentru Qmin=Qof

Ps 2
H fo l g
3
21 n Qmin 1
Ariile de duze si vitezele de jet corespunzatoare se determina cu relatiile mai sus
prezentate.
Din relatiile de mai sus rezulta ca, odata cu cresterea adancimii de lucru:
debitul de fluid ramane constant, aria duzelor creste, iar, drept consecinta, viteza
jeturilor scade.
Pentru o combinatie de duze data, cu aria Ado, adancimea corespunzatoare
maximului puterii hidraulice la sapa este data de relatia:
Ps 1 2
H o lg
1 n Qo3 2 21 Ado2 1
Qo fiind cea mai mica valoare dinte QM si Qmin, functie de situatia data.

Cazul III

In acest caz sunt aplicabile relatiile corespunzatoare cazurilor I si II in domeniile

respective.
28
 C3 Criteriul impactului hidraulic maxim la sapa

In cadrul acestui criteriu se urmareste realizarea maximului fortei hidraulice de

impact la iesirea fluidului de foraj din duzele sapei, in conditia utilizarii la maxim a
capacitatii pompelor din dotarea instalatiei.
Forta hidraulica de impact este data de relatia:
Fi n Qv j
Daca se tine seama de relatia caderii de presiune in duzele sapei
n v 2j
ps 2
p p pc p p n Q 2
2
din care rezulta expresia vitezei de jet sub forma
2
vj p p Q n Q 2
n
sa ajunge la expresia fortei de impact sub forma
Fi 2 n p p Q 2 n Q 3
sau, in functie de puterea la pompa, sub forma
Fi 2 n Pp Q n Q 2
Ca si in cazul criteriului puterii hidraulice la sapa se deosebesc (fig.2)
- cazul I pentru care Q (Qmin, QM) si pp=pM= const.;
- cazul II pentru care Q (QM, Qmax) si Pp=const. si
- cazul III in care debitul acopera cele doua domenii de functionare a
pompelor si, drept urmare, Q (Qmin, Qmax).

Relatiile caracteristice ale criteriului

Cazul I

- Debitul optim, corespunzator impactului maxim la sapa:

pM
Qo
2 n

- Aria duzelor sapei:

1
Ado
2
- Viteza jeturilor :
pM
v jo
n
Se poate observa ca odata cu cresterea adancimii: debitul de fluid si aria duzelor
scad iar viteza jeturilor ramane constanta.
29
 Pentru o combinatie de duze cu aria Ado, adancimea corespunzatoare conditiei de
maxim a fortei hidraulice de impact este data de relatia
1 2
H o lg 2
2 1 Ado2 1
La un debit dat, considerat ca optim, Qo, adancimea corespunzatoare maximului
fortei hidraulice de impact este
pM 2
H o lg
21 n Qo2 1

Cazul II

Pentru situatia in care puterea la pompa este constanta, Pp=const., deci pentru
Q (QM, Qmax) se utilizeaza relatiile urmatoare:

- Debitul optim :
Pp
Qo 3
4 n

- Aria duzelor:
1
Ado
6

- Viteza jeturilor :
2
27 p p
v jo 6
2 n2
Se poate observa ca, odata cu cresterea adancimii de lucru: debitul de fluid
scade, aria duzelor scade iar viteza jeturilor creste.

In conditia unei combinatii de duze cu aria Ado adancimea corespunzatoare

maximului fortei hidraulice de impact este data de relatia
1 2
H o lg 2
6 1 Ado 2 1
Pentru un debit considerat ca optim, adancimea corespunzatoare maximului fortei
hidraulice de impact este
Pp 2
H o lg
41 n Qo3 1

30
 Cazul III

Acest caz acopera cele doua domenii de lucru a pompelor, deci cele doua cazuri
anterioare. Ca urmare se folosesc relatiile mai sus mentionate.
Se evidentiaza o situatie particulara existenta la debitul de trecere dintre cazurile I
si II QM=Qo. In aceasta situatie se determina doua adancimi de lucru: una pentru QM=Qo
in cazul I si a doua pentru QM=Qo in cazul II.
Observatie:
Este posibil ca in unele situatii sa existe relatia Qmin>QM. In asemenea cazuri se
va considera numai cazul II, Pp=const, si se vor aplica numai relatiile corespunzatoare
in acest caz, pentru criteriile puterii hidraulice maxime la sapa si fortei hidraulice
maxime de impact.

D. Aplicatii la stabilirea regimului hidraulic de foraj

1. Date generale

- adancimea de lucru, H=2000 m.

- diametrul sapei cu trei role, Ds=269,9 mm (10 5/8 in) si 0,95 ;
- diametrul prajinilor de foraj, dp=5 in (127/108,6 mm);
- diametrul prajinilor grele, dg=8 in (203,2/71,5 mm);
- lungimea prajinilor grele, lg=200 m;
- densitatea fluidului de foraj, n =1250 Kg/dm3;
- apasarea axiala pe sapa, Gs= 170 kN;
- turatia sapei, n=90 rot/min.;
- viteza ascensionala minima a fluidului de foraj in spatiul inelar pentru
evacuarea detritusului, vev=0,36 m/s;
- instalatia de foraj este echipata cu pompe tip 2PN-700; pentru o pompa debitul
maxim Q=43,5 dm3/s si puterea hidraulica Pp=375 kW (vezi tab.2);
- presiunea maxima de lucru impusa , pM=180 bar

2. Coeficientii caderilor de presiune

- pentru interiorul prajinilor de foraj, ip 11,8.102 m-5;

- pentru exteriorul prajinilor de foraj, ep 0,98.102m-5;
- pentru interiorul racordurilor speciale, ir 0,756.102m-5;
- caderile de presiune la exteriorul racordurilor speciale se neglijeaza, ca fiind
foarte mici, er 0;
- pentru interiorul prajinilor grele, ig 87,4.102m-5;

31
 - pentru exteriorul prajinilor grele, eg 8,1.102m-5;
- pentru echipamentul de la suprafata situat intre pompe si prima prajina de
foraj, is 2,5.105m-4.

3. Calcule preliminare
a. Debitul minim tehnologic

Debitul minim de fluid in circulatie este cel necesar evacuarii detritusului in

spatiul inelar dintre peretele sondei si prajinile de foraj.
Qmin vev Aep vep

4
D 2
s
d p 0,36

4
0,2699 2

0,127 2
= 0,016 m3/s = 16 dm3/s.

b. Debitul la pompe corespunzator presiunii maxime de lucru

Pp 375 10 3
QM 5
0,0208m 3 / s.
pM 180 10

c. Coeficientii globali ai caderilor de presiune

- In elementele circuitului dependente de adancime:

1 ip ep ir er (11,8 0,98 0,76) 10 2 13,54 10 2 m 5

- In elementele circuitului independente de adancime:

2 ( ig eg )l g is (87,4 8,1) 10 2 200 2,5 10 5 24,6 10 5 m 5

- Pentru intregul circuit al fluidului de foraj

1 L 2 1 ( L l g ) 2 13,54 10 2 (2000 200) 24,6 10 5
= 45,97.105m-5

D1. Regimul hidraulic in criteriul presiunii minime la pompe

In concordanta cu regimul mecanic, puterea hidraulica la sapa se determina cu

ajutorul graficului din fig.1. Astfel pentru
Gs n 170,90 kN rot
56,7
Ds 269,9 mm min
corespunde o putere specifica la sapa, Psp=0,44 kN/cm2.

32
 Drept urmare puterea hidraulica totala la sapa

Ps Psp At Psp Ds2 0,44 26,99 2 251,7 kW
4 4

Debitul optim corespunzator criteriului

Ps 251,6 10 3
Qo 3 3 0,028m 3 / s 28dm 3 / s
2 n 5
2 45,97 10 1250

- Aria duzelor :
1 1
Ado 2,455 10 4 m 2 2,455cm 2
2 2 0,95 45,97 10 5

- Diametrul duzelor pentru aceasta arie:

4 Ado 4 2,455
d do 1,02cm 10,2mm
3 3

Rezulta doua combinatii de duze posibile (v.tab.1)

10x10x10 cu Ad=2,356 cm2
10x10x11 cu Ad=2,521 cm2
Se admite combinatia de duze avand aria imediat superioara celei calculate, deci
combinatia 10x10x11 pentru care Ad=Ado=2,521 cm2.

- Viteza jeturilor la iesirea din duzele sapei:

Qo 28 10 3
v jo 111m / s
Ado 2,521 10 4

- Caderea de presiune in duzele sapei:

n v 2jo 1250 1112
p so 2
2
10 5 85,5bar.
2 2 0,95

- Caderea de presiune in sistemul de circulatie, exclusiv sapa:

pco n Qo2 45,97 10 5 1250 0,028 2 10 5 45bar

- Presiunea de lucru la pompe:

p po p so pco 85,5 45 130,5bar

Se poate observa ca presiunea de lucru la pompe, ppo=130,5 bar, nu depaseste

presiunea maxima impusa, pM=180 bar.

33
 - Puterea solicitata pompelor:
Ppo p po Qo 130,5 10 5 0,028 370620W 370,6kW

S-a mentionat faptul ca in cazul criteriului presiunii minime la pompe, in functie

de puterea ceruta pompelor si, respectiv, de debitul necesar, precum si de presiunea de
lucru, se stabilesc pompele cu care trebuie sa fie echipata instalatia de foraj.
In cazul de fata, puterea ceruta de criteriu, Ppo=370,6 kW poate fi asigurata de o
pompa tip 2PN-700, care are puterea hidraulica Pp=375 kW (v.tab.2). Aceasta pompa,
cu pistoane de diametru dp=6 in, la o frecventa maxima, fmax=65 cd/min asigura un
debit Q=29,8 dm3/s, superior celui calculat, Qo=28 dm3/s.
Pentru realizarea debitului necesar urmeaza sa se lucreze la o frecventa
Q 28
f f max o 65 61 cd/min
Q 29,8
putandu-se asigura o presiune maxima
Pp 375 10 3 5
p max 10 134 bar
Qo 28 10 3
superioara celei ceruta de criteriu.

D2. Regimul hidraulic in criteriul puterii

hidraulice maxime la sapa

In conformitate cu datele din tab.2, pompa tip 2PN-700, avand o putere

hidraulica maxima Pp=375 kW, asigura un debit maxim Qmax=43,5 dm3/s pentru
pistoane cu diametru dp=8 in si o frecventa maxima fmax=65 cd/min.
In conformitate cu calculele preliminare, a rezultat un debit minim Qmin=16 dm3/s
si un debit la presiunea maxima QM=20,8 dm3/s. Deoarece Qmin<QM situatia respectiva
corespunde cazului I, in care pp=pM=const., debitul optim urmand a avea valoarea:

pM 180 10 5
Qo 0,0323 m3/s = 32,3dm3
3 n 5
3 45,97 10 1250

Se poate observa cu usurinta ca debitul optim calculat nu se incadreaza in limitele

cazului I (Q Qmin, QM). Acest debit depaseste limita maxima a cazului respectiv. Ca
urmare se va trece la cazul II unde Q>QM, iar puterea la pompa este constanta,
Pp=const, presiunea fiind variabila.
Mai inainte s-a aratat ca puterea hidraulica la sapa are valoare maxima la debitul
cel mai mic din domeniu. Deci, debitul optim este egal cu debitul de la inceputul
intervalului respectiv
Qo=QM= 20,8 dm3/s

34
 Pentru acest debit, aria duzelor

3
1 n QM 1250 0.02083
Ado

2 Pp n QM
3

2(375 10 3 45,97 10 5 1250 0,02083 )
= 1,388 .10-4 m2=1,388 cm2

In conformitate cu datele din tab.1 aria cea mai apropiata de cea calculata
corespunde combinatiei de duze 8x8x8 pentru care Ado=1,508 cm2.

Viteza jeturilor de fluid

Qo 20,8 10 3
v jo 137 m/s
Ado 1,508 10 4

Caderea de presiune in duzele sapei

n v 2jo 1250 137 2
p so 2
2
10 5 =130,3 bar
2 2 0,95

Caderea de presiune in sistemul de circulatie, exclusiv sapa:

pco n Qo2 45,97 10 5 1250 0,028 2 10 5 24,9bar

Presiunea de lucru la pompe:

p po p so pco 130,3 24,9 155,2bar

Puterea necesara la pompa

Ppo p po Qo 155,2 10 5 0,028 322816W 322,8kW

In conformitate cu datele cuprinse in tab.2, pentru pompa 2PN-700 debitul

Q=20,8 dm3 poate sa fie realizat cu pistoane cu diametrul dp=6 in la o frecventa de
lucru:
20,8 20,8
f f max 65 60 cd/min.
22,6 22,6

Presiunea maxima realizata de pompa cu pistoanele mentionate pp=166 bar

depaseste presiunea ceruta prin aplicarea regimului stabilit, ppo=155,2 bar.

35
 D2. Regimul hidraulic in criteriul impactuluii
hidraulic maxim la sapa

Deoarece s-a stabilit ca Q (Qmin, QM) urmeaza a se utiliza prevederile cazului I

al criteriului. Drept urmare se calculeaza debitul optim corespunzator:
pM 180 10 5
Qo 39,5.10-3m3/s= 39,5 dm3
2 n 5
2 45 ,97 10 1250

Debitul calculat nu se incadreaza insa in domeniul cazului, de aceea se considera

aplicabil cazul II, cu Q QM si Pp=const.
Pp 375 10 3
Qo 3 3 0,0254m 3 / s 25,4dm 3 / s
4 n 5
4 45,97 10 1250

Aria duzelor
1 1
Ado 2 10 4 m 2 2cm 2
6 0,95 6 45,97 10 5
Combinatia de duze care are aria cea mai apropiata de cea calculata este 9x9x10
pentru care Ado=2,058 cm2.
Q 25,4 10 3
v jo o 133,4 m/s
Ado 2,058 10 4

Caderea de presiune in duzele sapei

n v 2jo 1250 123,4 2
p so 2
2
10 5 =105,8 bar
2 2 0,95

Caderea de presiune in sistemul de circulatie, exclusiv sapa:

pco n Qo2 45,97 10 5 1250 0,0254 2 10 5 37,1bar

Presiunea de lucru la pompe:

p po p so pco 105,8 37,1 142,9bar

Puterea necesara la pompa

Ppo p po Qo 142,9 10 5 0,0254 362966W 363kW

La pompa 2PN-700 debitul cerut, Q=25,4 dm3/s , este realizat de o pompa

echipata cu pistoane de diametru dp=6 1/2 in. la o frecventa de lucru:
25,4 25,4
f f max 65 60,5 cd/min.
27,3 27,3
36
 Presiunea maxima realizata de pompa la pistoanele respective este:

Pp 375 10 3
p max 10 5 147,6 bar
Qo 0,0254

superioara presiunii calculate, pp0=142,9 bar

In tab.3 sunt prezentate datele principale ale celor trei criterii de stabilire a
regimului hidraulic de foraj. In toate cazurile s-a folosit pompa de foraj 2PN-700.

37
 REGIMURI HIDRAULICE DE FORAJ

Tab. 3
PARAMETRII DE LUCRU

LUCRU LA POMPA
DIAMETRE DUZE

VITEZA DE JET

PRESIUNE DE
PRESIUNE LA

PISTOANE dP
PRESIUNE IN

HIDRAULICA

FRECVENTA
CADERE DE

CADERE DE

LA POMPA
ARIE DUZE

DIAMETRU
PUTEREA
DEBIT Qo

SISTEM
SAPA

Ppo
Ado
ddo

ppo
pso

pco
Vj0
CRITERIU

dm3/s mm cm2 m/s bar bar bar kw in cd/min

PRESIUNE MINIMA
LA POMPA
28 10x10x11 2,521 111 85,5 45 130,5 370,6 6 3/4 61

PUTERE
HIDRAULICA 20,8 8x8x8 1,508 137 130,3 24,9 155.2 322,8 6 60
MAXIMA LA SAPA

IMPACT HIDRAULIC
24,5 9x9x10 2,058 123,4 105,8 37,1 142,9 363 6 1/2 60,5
MAXIM LA SAPA
39