CUPRINS

Aplicatia
1
3
Aplicatia
2
.8
Aplicatia 3

..28
Aplicatia PIPESIM
1..
35
Aplicatia PIPESIM
2
..36
Aplicatia PIPESIM
3
..40

Aplicatia 1

Sa se descrie un sistem de productie:

Sa se reprezinte schematizat;
Sa se imparta pe componente;
Sa se reprezinte printr-o retea;
Sa se aleaga nodurile posibile pentru efectuarea analizei nodale;
Sa se impuna obiectivele optimizarii acelui sistem;
Sa se impuna limitele sau restrictiile sistemului.

ERUPTIA NATURALA

Eruptia naturala reprezinta primul sistem de extractie aplicat unei sonde forate pe
un zacamant, atunci cand energia zacamantului este suficient de mare pentru a aduce la
suprafata fluidele continute de acesta.
In decursul exploatarii, insa energia zacamantului scade, fiind necesara schimbarea
acestui sistem de extractie cu altele care presupun insa un aport energetic din exterior
pentru ca fluidele din sonda sa ajunga in instalatia de la suprafata.

Eruptia naturala este cel mai ieftin sistem de extractie deoarece se produce numai
pe baza energiei zacamantului, indiferent de traiectul gaurii de sonda si are cel mai
simplu echipament de fund si de suprafata.
Echipamentul sondelor in eruptie naturala se compune din :
capul de eruptie (echipament de suprafata);
garnitura de tevi de extractie (echipamentul de fund), care poate fi echipata cu
diferite dizpozitive de control a curgerii.
Capul de eruptie poate avea ventilele actionate manual sau automat.
De asemenea, echipamentul de fund al unei sonde in eruptie naturala, depinde de
traiectul sondei, de tipul completarii si de adancimea ei.
La ora actuala, in special in cazul sondelor marine care au traiecte complexe ,
precum si in cazul celor situate pe uscat dar in medii ostile se tinde spre o automatizare
completa atat a echipamentului de fund cat si a celui de suprafata, in cazul acesta sondele
numindu-se intelingente.

Fig.1 Schema unei instalatii de eruptie naturala

cu echipamentul de suprafata automatizat

Sistemul automat care permite monitorizarea echipamentului de suprafata are doua

componente:
componenta pentru monitorizarea si controlul sistemelor de securitate atat din
sonda cat si la suprafata ;
componenta pentru masurarea si transmiterea datelor de productie la un computer
central.

Fig

Echipamentul de fund

Fig.3 Echipamentul de suprafata

Fig.4 Instalatiile de la suprafata ale sondei.

Orice sistem de extractie este compus din urmatoarele elemente:

zacamant;
gaura de sonda;
instalatiile de la suprafata.
Pentru stabilirea regimului de optim de functionare a sondei trebuie analizate toate
elementele si determinata o corelatie intre ele astfel incat sa se obtina o productivitate
maxima cu cheltuieli minime.
In ultimul timp pentru evaluarea fiecarui element ce compune sistemul de
extractie, se utilizeaza analiza nodala.
Aceasta presupune izolarea din sistem a unui punct unic numit nod si determinarea
debitului si presiuni in aval si amonte de aceasta, precum si stabilirea unei corelatii intre
presiune si debit.
In cele mai multe cazuri, nodul se alege la nivelul mediei perforaturilor, sistemului
de extractie, impartindu-se in doua componente fata de acesta: componenta amonte care
cuprinde toate elementele dintre nod si conturul zacamantului si componenta din aval
6

care cuprinde toate elementele dintre nod si separator. Presiunea de zacamant si presiunea
din separator constituie punctele capat ale sitemului, ele fiind singurele valori fixe care nu
variaza cu debitul.
Reprezentand grafic variatia presiunii functie de debit pentru fiecare din aceste
componente se obtin doua curbe care se intersecteaza intru punct numit punct de corelatie
de functionare strat-sonda ale carui coordonate reprezinta presiunea si debitul din nod.

Cele 4 sonde produc in regim normal la conditiile date, cu exceptia

sondei 1 care produce la o presiune mai mare decat cea data din date.
Sondele 1 si 2 isi cumuleaza productia la 1850 m iar sonda 4 li se
alatura abia la 2950 m si ajung la parc cu presiunea de 2,5 bar.

Sonda 3 care produce la o presiune de 96 bar nu reuseste sa isi

cumuleze productia , neajungand cu aceasta la parc.
In concluzie ,dupa degradarile successive suferite de cele 4 sonde
caderile presiunilor de zacamant si scaderea presiuni la parc contribuie la
modificarea rezultatelor obtinute de sondele noastre.

Scenariul 2.s-a modificat diametrul tubingului la sonda doi de la 3 inch la

2,5 inch.

In continuare se observa ca si dupa modificarea diametrului tubingului

la sonda 2 graficul continua sa ramana acelasi ceea ce denota ca sondele
noastre continua sa functioneze in acelasi ritm ca si pana acum.

Scenariul 3.se modifica presiunile de zacamant astfel :

-

la sonda doi Pzac scade de la110 bar la 80 bar ;

la sonda patru Pzac scade de la110 bar la 85 bar

In urma caderii presiunii de zacamant la sondele 2 si 4 observam ca in

ciuda scaderii presiunii de zacamant sonda 4 continua sa functioneze ca si
pana acum sisa isi cumulize productia cu sonda 1 la aceeasi 2950 m, pe cand
sonda 2 nu mai apare in grafic, ceea ce denota ca nu mai produce.

10

Problema 1
DATE INITIALE
n 1
p d 50 i 58

bar

p c 70 i 78

bar

i
Qt 35
39
2

m3/zi

p sat 90 i 98

bar

Sa se determine curba de comportarea a stratului prin metodele Fetkovich (pentru n=1) si Vogel si sa se
comenteze rezultatele
REZOLVARE
Deoarece psat>pd si psat>pc avem o curgere bifazica
Metoda Vogel pentru curgerea bifazica este urmatoarea:

p i

Qt

Qtmax

0
0

10

20

30

40

50

60

70

79

1 0.2

Qt

p 2 p 2
d
c

pc

0.8

pd

95.368

pc
95.368
91.669
85.461

pi

Qi Qtmax 1 0.2

Metoda Fetkovich pentru curgerea bifazica este urmatoarea:

C1

pd

pi

76.746

65.523
p c 51.791

35.551
16.804
2.213

0.8

87.234

0.014

85.8
81.499
Qi C1 p c p i

74.329

64.293

51.388

35.616
16.976
2.251
11

80

60
Pd

Pd

40

20

50

100
Qj Q1j

12

150

200

Problema 2
DATE INITIALE
p d 80 i 88

bar

p c 100 i 108

bar

i
Qt 45
49
2

m3/zi
bar

p sat 105 i 113

s 3
rc 100

rs 0.10

Se cere sa se studieze influenta factorului skin asupra curbelor de comportarea a stratului utilizand metoda
Klins si Majcher considerand urmatoarele valori ale factorului skin: -5,-4,-3,-2,0,2,3,4,5.

4.492

REZOLVARE

2.645

rc

ln

rs

0.476

0.682

1.874

rc

ln

Mi
ln rc 0.476 s

rs
Q
13
t
Qtmax
226.25
2

pd
pd

M 1 0.1225
0.8775

pc

pc

rs

0.476

1.451

rc

ln
0.476 s i
rs

0.763

0.682
0.617

m3/zi

0.563

viteza superficiala a lichidului

b a 1
A t

v sl

d i 3.167 10

bt ba Ra

Ql
86400 A t

0.153

1 Ra

viteza superficiala a gazelor

v sg

Q
l

RGL

rs

p
0 T

1 Ra

86400 A t

z 0.57
p T0

coeficientul de viteza al lichidului

Nlv v sl
14

g l

0.25

1.059

coeficientul de viteza
0.25al gazului:
l

1 0.244

produsul A:
0.380

Ngv Nl

Nd

3.779 10

2.14

parametrul
1 e

6.6598 8.8173 ln( A) 3.7693 ln( A) 2 0.5359 ln( A) 3

fractia de lichid este:

l 1

numarul Reynolds pentru curgerea bifazica este:

Ql M

Re 0.149 10

3
d i l 10

3
g 10

2.789 10

1 l

factorul de frecare:

1.14 2 log 10 3 21.25

0.9

Re

0.021

densitatea medie a amestecului gaze-lichid

m l l g 1 l 240.124
6

p 1 10

distanta dintre cele doua puncte de presiune in care s-a neglijat gradientul datorita acceleratiei
p

m g

Ql M
10

416.535

9 10 d i m g

h sat15 2916.98

p d p sat l g H h sat15

15

v H h sat15
2 d e

HagedornHassan-Kebir
Brown
p
z
p
h
5
0
5
0
218,79
416,53
15
7
15
5
243,79
748,13
25
7
25
5
278,79
1032,8
35
7
35
85
323,79
1285,3
45
7
45
85
378,79
1512,6
55
7
55
85
443,79
1720,1
65
7
65
85
518,79
1919,0
75
7
75
85
16

85
95
105
115
125
135
145
155
165
175
185
195
205
215

603,79
7
698,79
7
803,79
7
918,79
7
1043,7
97
1178,7
97
1323,7
97
1478,7
97
1643,7
97
1818,7
97
2003,7
97
2198,7
97
2403,7
97
2618,7
97

85
95
105
115

2084,7
85
2228,4
35
2355,7
55
2470,2
55

125

Hasan-Kebir
Hagedorn-Brown

17

p
15
25
35
45
55
65
75
85
95
105
115
125

p
h
15

18

Q=33
p=25
h
h cum p
25
0

p=15
h
h cum p
0
366,2
366
3
35
680,9
314,7
3
45
960,5
279,6
3
55
252,8 1213,
7
4
65
231,1 1444,
8
58
75
212,7 1657,
7
35
85
196,5 1853,
5
9
95
181,7 2035,
4
64
105
167,7 2203,
4
38
115
153,8 2357,
9
27
125
139,0 2496,
3
3
135

p=15
h cum

p=35
h
h cum
35
0

314,7

314,7

45

155

93,15

165

86,98

594,3
847,1
7
1078,
35
1291,
12
1487,
67
1669,
41
1837,
15
1991,
04
2130,
07
2250,
86
2358,
64
2451,
79
2538,
77

55

145

279,6
252,8
7
231,1
8
212,7
7
196,5
5
181,7
4
167,7
4
153,8
9
139,0
3
120,7
9
107,7
8

p
0 25

Q=38
p=25
h
h cum

145

279,6
252,8
7
231,1
8
212,7
7
196,5
5
181,7
4
167,7
4
153,8
9
139,0
3
120,7
9
107,7
8

155

93,15

165

86,98

175

74,6

185
195
205

67,78
58,95
52,1

65
75
85
95
105
115
125
135

279,6
532,47
763,65
976,42
1172,9
7
1354,7
1
1522,4
5
1676,3
4
1815,3
7
1936,1
6
2043,9
4
2137,0
9
2224,0
7
2298,6
7
2366,4
5
2425,4
2477,5

p=35
p
h
0 35

25
35
45
55

343,3
7
295
261,7
236,9

343,37
638,37
900,07
1136,97

35
45
55
65

295
261,7
236,9
215,5

295
556,7
793,6
1009,1

45
55
65
75

65
75

215,5
196,9

1352,47
1549,37

75
85

196,9
180,5

1206
1386,58

85
95

261,7
236,9
215,5
196,9
180,5
8
164,9

h cum
0
261,7
498,6
714,1
911
1091,5
8
1256,4

8
85
95
10
5
11
5
12
5
13
5
14
5

180,5
8

1729,95

164,9
149,9
5
131,7
5
123,8
7

1894,85

110,3
102,7
6

2410,72

2044,8
2176,55
2300,42

2513,48

95
10
5
11
5
12
5
13
5
14
5
15
5
16
5
17
5
18
5

p=15

19

p
15
25
35
45
55
65
75

h=15
324,4
278,5
246,5
221,69
201
184,5

0
324,4
602,9
849,4
1071,09
1272,09
1456,59

85

170,5

1627,09

95
10
5
11
5

165,89

1792,98

147,8

1940,78

130,1

2070,88

p
25
35
45
55
65
75
85
95
10
5
11
5
12
5

164,9
149,9
5
131,7
5
123,8
7

1551,48

116,3

2073,35

110,3
102,7
6

2183,65

89,78

2376,19

82,43

2458,62

76,87

2535,49

1701,43
1833,18
1957,05

2286,41

Q=43
p=25
h=25
278,5
246,5
221,69
201
184,5
170,5

0
278,5
525
746,69
947,69
1132,19
1302,69

165,89

1468,58

147,8

1616,38

130,1

1746,48

119,8

1866,28

10
5
11
5
12
5
13
5
14
5
15
5
16
5
17
5
18
5
19
5
20
5
21
5
22
5

p
35
45
55
65
75
85
95
10
5
11
5
12
5
13
5

149,9
5
131,7
5
123,8
7
116,3
108,7
6
99,18
89,78
82,43
76,87
68,63
61,42
54,82
49,79

8
1406,4
3
1538,1
8
1662,0
5
1778,3
5
1887,1
1
1986,2
9
2076,0
7
2158,5
2235,3
7
2304
2365,4
2
2420,2
4
2470,0
3

p=35
h=35
246,5
221,69
201
184,5
170,5
165,89

0
246,5
468,19
669,19
960
1130,5
1296,39

147,8

1444,19

130,1

1574,29

119,8

1694,09

102,8

1796,89

12
5
13
5
14
5
15
5
16
5
17
5
18
5

119,8

2190,68

102,8

2293,48

89,17

2382,65

79,4

2462,05

60,1

2522,15

54,8

2576,95

49,9

2626,85

13
5
14
5
15
5
16
5
17
5
18
5
19
5
20
5
21
5

102,8

1969,08

89,17

2058,25

79,4

2137,65

73,2

2210,85

66,04

2276,89

60,8

2337,69

56,43

2394,12

52,7

2446,82

46,9

2493,72

14
5
15
5
16
5
17
5
18
5
19
5
20
5
21
5
22
5
23
5
24
5
25
5

89,17

1886,06

79,4

1965,46

73,2

2038,66

66,04

2104,7

60,8

2165,5

56,43

2221,93

52,7

2274,63

46,9

2321,53

40,1

2361,63

38,97

2400,6

35,8

2436,4

32,01

2468,41

20 40 60 80 100120140160180200220240260280

Q=33, p=15
Q=33, p=25
Q=33, p=35
Q=38, p=15
Q=38, p=25
Q=38, p=35
Q= 43, p=15
Q=43, p=25
Q=43, p= 35

Q
p=15

20

p
33
38

Q
110 p=25
142

p
33
38

Q
125 p=35
160

p
33
38

140
180

43

190

43

205

43

230

Curbele de comportare a echipamentulu

300
250
200
Presiune,bar

150
100
50
0
0

10

20

30
Debit m/zi

21

40

50

Aplicatia 4
p inj 100

psi

p sg 435

psi

Debitul de injectie in standard cubic feet

Qinj1 706293

Debitul de lichid :

Ql1 45

Puterea

Energia

ft

p
sg
P1 2.23 10 Qinj1
p
inj

ft

Debitul de lichid :

Ql2 60

Debitul de lichid extras

hp ora

3
3

p
sg
P2 2.23 10 Qinj2
p
inj

0.2

1 80.759

w1 P2 24 1.938 10
Q 1

Ql2 Ql1
0.159

94.34
3

Castig

ca Q 1 80 7.547 10

Consum gaze injectate

Q inj Qinj2 Qinj1 3.531 10

Consumul de gaze efective

cg

Q inj 11.5
1000
Q inj 5

4.061 10

Cheltuieli comprimate

cc

Total cheltuieli

c cg cc 5.827 10

Profit

p ca c 1.72 10

22

hp

Qinj2 1059440

Energia

1 53.84

w P1 21 1.131 10

Debitul de injectie in standard cubic feet

Puterea

0.2

1000

1.766 10
3

ft

Debitul de injectie in standard cubic feet

Qinj3 1412587

ft

Debitul de lichid :

Ql3 68

Puterea

Energia

Debitul de lichid extras

3
3

p
sg
P3 2.23 10 Qinj3
p
inj
4

0.2

1 107.679

w2 P3 24 2.584 10
Q 2

Ql3 Ql2
0.159

50.314
3

Castig

ca1 Q 2 80 4.025 10

Consum gaze injectate

Q inj1 Qinj3 Qinj2 3.531 10

Consumul de gaze efective

cg1

Q inj1 11.5
1000
Q inj1 5

4.061 10

Cheltuieli comprimate

cc1

Total cheltuieli

c1 cg1 cc1 5.827 10

Profit

p2 ca1 c1 1.802 10

23

hp ora

1000

1.766 10
3

ft

Debitul de injectie in standard cubic feet

Qinj4 1765733

ft

Debitul de lichid :

Ql4 70

Puterea

Energia

Debitul de lichid extras

3
3

p
sg
P4 2.23 10 Qinj4
p
inj
4

0.2

1 134.599

w3 P4 24 3.23 10
Q 3

Ql4 Ql3
0.159

12.579

Castig

ca2 Q 3 80 1.006 10

Consum gaze injectate

Q inj2 Qinj4 Qinj3 3.531 10

Consumul de gaze efective

cg2

Q inj2 11.5
1000
Q inj2 5

4.061 10

Cheltuieli comprimate

cc2

Total cheltuieli

c2 cg2 cc2 5.827 10

Profit

p3 ca2 c2 4.821 10

24

hp ora

1000

1.766 10
3

ft

Aplicatia 4
IPR multilayers
Problema 1
Sa se determine corelatia de functionare strat sonda in cazul unei sonde in eruptive naturala
care produce din 4 strate cu urmatoarele caracteristici:
Stratul 1
Presiunea de zacamint:290 bar
Temperatura de fund:120 C
Indicele de productivitate: 10m3/zi bar
Impuritati: 0%
25

RGT=160 Nm3/m3
Stratul 2
Presiunea de zacamint:288 bar
Temperatura de fund:260 C
Indicele de productivitate: 12 m3/zi bar
Debitul: 150
Impuritati: 15 %
RGT=160 Nm3/m3
Stratul 3
Presiunea de zacamint:284 bar
Temperatura de fund:111 C
Indicele de productivitate: 18 m3/zi bar
Impuritati:20%
RGT=158 Nm3/m3
Stratul 4
Presiunea de zacamint:270 bar
Temperatura de fund:100 C
Indicele de productivitate: 16 m3/zi bar
Impuritati: 14%
RGT=267 Nm3/m3
Densitatea titeiului: 840 kg/m3
Densitatea relative a gazelor:0,73kg/m3
Viscozitatea titeiului:1,2cP la 104 C-1,5 Cp la 15,5 C

Distanta intre stratul: 2-3=91 m

Diametrul coloanei : 5 in

26

Distanta intre stratul: 3-4=10 m

Presiunea in capul de eruptive: 40 bar

Fig.10. Curba de comportare a stratului in functie de mai multe presiuni de zacamant.

Fig.11. Curba de comportare functie de indicele de productivitate

27

Fig.12. IP strat 1

Fig.13. IP strat 4

28

Fig.14. Curbele de comportare pentru stratul 1

Fig.15. Curbele de comportare pentru stratul 4

Concluzie:

29

In aceasta aplicatie am determinat variatia indecelui de productivitate asupra stratului

productiv pentru fiecare strat si IPR pentru diferite presiuni de zacamint.

Network analysis

Problema 2
Sonda 1
Impuritati: 20%
RGT: 100 m3/zi
Densitatea relative a gezelor: 0,7
Debit 125 m3/zi
Conducta de amestec:
Dis 4in
Lungime: 1000m
Elevatia: -30 m
Rugozitatea: 0,001
Temperature ambianta: 15 C
Separator
Presiunea: 14 bar
Tubing: dis 3 in
Deviatie :800 m la 15 C
Zacamint: presiunea: 293 bara;
Temperature: 88 C
Indice de productivitate: 20 m3/zi bar;
Sonda 2
Impuritati: 10%
RGT: 500 m3/zi
Densitatea relative a gezelor: 0,7
Densitatea titeiului :895 kg/m3
Debit 100 m3/zi
Conducta de amestec:
30

dis=4 in
lungime: 1200 m
elevatie: 15 m;
rugozitate: 0,001
Temperatura ambianta: 15 C
Separator
Presiunea: 14 bar
Tubing:
dis=3 in
deviatie: 500 m la 10 C
Zacamint:
Presiunea: 250 bara;
Temperature: 88 C;
Indice de productivitate: 12 m3 /zi bara
Sonda 3
Impuritati: 5 %
RGT: 400 m3/zi
Densitatea relative a gezelor: 0,75
Densitatea titeiului :850 kg/m3
Debit 80 m3/zi
Conducta de amestec:
dis=4 in
lungime: 800 m
elevatie: 10 m;
rugozitate: 0,001
Temperatura ambianta: 15 C
Separator
Presiunea: 14 bar
Tubing:
dis=3 in
deviatie: 1000 m la 10 C
Zacamint:
31

Presiunea: 230 bara;

Temperature: 88 C;
Indice de productivitate: 9 m3 /zi bara
Sa se determine:
Debitul in punctual de livrare, daca presiunea este ps=80 bar.

Fig.16. Variatia presiunii cu distanta pentru fiecare sonda.

32

Fig.17. Variatia presiunii cu distanta la impuritati de 40 %

Fig.18. Variatia presiunii cu distanta , presiune de zacamant depletata.

33

34

SOURCE

SOURCE

SINK

Well_2

Well_3

Sink_1

PCOMPLETION
88

35,063

PCOMPLETION
88

INLET

Well_2

40,072

38,217

Well_3

OUTLET PIPESECTORN/ A

32,344

Well_3-Node[1
INTE
]RNAL
PCOMPLETPIPE
IONSECTOR
87,583

PCOMPLETION
88

INLET

Well_3

N/ A

OUTLET PIPESECTORN/ A

Well_2

Well_2-Node[1
INTE
]RNAL
PCOMPLETPIPE
IONSECTOR
87,778

N/ A

OUTLET PIPESECTORN/ A

Well_1

Well_1-Node[1
INTE
]RNAL
PCOMPLETPIPE
IONSECTOR
88,044

N/A

OUTLET PIPESECTORN/ A

0,01

0,01

0,01

125

125

125

0,085401 305

0,045001 100

450,01

450,01

450,01

80

80

80

280

280

280

280

15,71

0,030401 79,999 379,99

55,312 0,030401 79,999 379,99

64,201 0,030401 79,999 379,99

15,71

61,331 0,045001 100

69,665 0,045001 100

15,71

108,63

114,87

14

15,71

0,085401 305

0,085401 305

15,71

37,389
PIPESECTOR
37,389

B_4

N/A

35,063

64,201 0,030401 79,999 379,99

450,01

80

88

125

69,665 0,045001 100

88

0,01

114,87

88

1,1179

1,4965

1,4337

kg/s

cf/ minm3/d

m/s

m/s

m/s

m/s

EVR

10

10

10

20

20

20

153,65313,4412,5024,17391,8431 4,4559 16,73 0,249

1,1179 47,79482,6924,85555,15511,0675 6,1554 17,691 0,291

1,1179 14,56790,8174,5353

1,1179 12,24391,7964,48621,73811,1089 1,9032 10,272 0,169

1,4965 73,299103,149,75167,84591,1368 9,853 18,863 0,415

1,4965 20,017111,559,2292

1,4965 17,326112,319,16462,35481,2725 2,6645 10,334 0,227

1,4337 15,47 128,7419,5461,92720,9012 2,5108 9,5515 0,201

1,4337 1,4003142,9617,967

1,4337 1,2524143,6317,8780,50777
0,50777
0,507774,9027 0,103

12,787 4,048

12,787 4,048 137,13314,5212,4683,74751,2676 4,2108 15,853 0,236

12,787 4,048

12,787 4,048

10

20

mmsm3/ dsm3/ d sm3/ sm3%

bara

Erosion

FlowratG
easRaL
te
iq. Ra
W
teater Cu
V
tel. Liq. Vel.
GasVel.Vel.

STWater
Mass Flowin
F
g
lowinF
g
lowing
Mean

0,085401 305

INLET

INLET

STLiq.

14

B_4

Well_1

STGas
Upstream
DownstreT
a
e
m
mperatu
PressureFlowrateFlowrate
STGLR Cut

JUNCTION

SOURCE

Well_1

J_1

Type

Name

Concluzie:

In aceasta aplicatie am determenat vareatia

presiunelor pe traseu, de la stratul productiv pina la
punctual de depozitare.

Gazlift Optimization

Problema 3

Sa se determine :

debitele optime de injectie si de lichid in cazul unui

system de 4 sonde in gazlift continuu, considerand
debitul disponibil de injectie Qinj = 79287 STD_m3/d.

Date initiale

Sonda 1

Impuritati: 65 %
Debit 26,4 m3/zi
Temperature zacanantului :
88 C
Presiune de zacamant 103 bar

Sonda 2
Impuritati: 20 %
Debit lichid 108,4 m3/zi
Temperature zacanantului :
88 C
Presiune de zacamant 110 bar
Fig.19 Retea 4 sonde .
Sonda 3
Impuritati: 40 %
Debit lichid 84,8 m3/zi
Temperature zacanantului : 88 C
Presiune de zacamant 97 bar

Sonda 4
Impuritati: 60 %
Debit lichid 40,4 m3/zi
Temperature zacanantului : 88 C
Presiune de zacamant 110 bar
Conducta de amestec:
dis=4 in
lungime: 600 m
Presiune punct de livrare 25 bar .

Conducta dintre manifold 1 si 3

lungime: 914 m
dis=4 in
35

Conducta dintre manifold 2 si 3

lungime: 91 m
dis=6 in.

Fig. 20. Variatia presiunii in retea .

36

Fig.21. Optimizarea debitul de injectie pe sonda pentru Qtotal disponibil 79287 STD_m3/d

37

Fig.22 Algoritm genetic , debit

original.

38

Fig.23. Modelul genetic pentru debitul de 90000

Mai jos avem figurile 24 si 25 ,modelele genetice pentru debitulu de 50000 respectiv 25000 .
39

40

41