6.

CONSTRUCŢIA SONDELOR DE ŢIŢEI

CALCULUL DEBITELOR POTENŢIALE

Construcţia sondelor se referă la modul în care se realizează comunicarea strat productiv-

sondă de extracţie. Dacă această comunicare are loc prin peretele ”viu” al sondei (sonda este
netubată), pe întreaga grosime a stratului productiv, se spune că sonda este perfectă din punct
de vedere hidrodinamic.

Această situaţie se întâlneşte destul de rar în practica exploatării, numai în cazul

colectoarelor puternic consolidate. În mod curent, după traversarea stratului productiv, sonda
se tubează, se cimentează în spatele coloanei, iar comunicarea strat-sondă are loc prin
intermediul unor perforaturi practicate în coloană şi inelul de ciment.

În acest caz, se spune că sonda este imperfectă după modul de deschidere. Dacă
comunicarea strat-sondă nu se realizează pe întreaga grosime efectivă a stratului productiv,
atunci se spune că sonda este imperfectă şi după gradul de deschidere.

Imperfecţiunea sondelor introduc în zona de filtru, rezistenţe hidraulice suplimentare.

Aceste rezistenţe hidraulice suplimentare determină reducerea debitului sondei imperfecte,
comparativ cu cel al sondei perfecte. Debitul unei sonde perfecte din punct de vedere
hidrodinamic se poate calcula cu relaţia:

2    k t  ht  p
qt =
R
 t  bt  ln c
rs

unde: kt este permeabilitatea efectivă faţă de ţiţei, kt 0.85* kabs [D];

ht grosimea efectivă a stratului saturat cu ţiţei [cm] (tab.3);

p căderea de presiune strat-sondă [bar];

t vâscozitatea dinamică a ţiţeiului [cP] (=1,4 din diagrama pVT);

Rc raza de contur (raza de influenţă a sondei) [cm] (citită pe hartă);

rs raza sondei după sapă [cm] (=9,75, pentru diam. sapei de 3 3/4”);

bt factorul de volum al ţiţeiului(=1,19 din diagrama pVT);

Se vor calcula debitele sondelor pentru urmatoarele diferente de presiune:

Δp=1; 1,5; 2; 2,5 bar

27
Sonda 766

2 · 3.14 · 416,5 ∙ 10−15 ∙ 20 ∙ 105 𝑐𝑚3 𝑚3

𝒒𝒕 = = 250,631 = 21,65
105 𝑠 𝑧𝑖
1,59 ∙ 10−3 ∙ 1,23 ∙ 𝑙𝑛
0,241

Sonda 589

2 · 3.14 · 416,5 ∙ 10−15 ∙ 26 ∙ 105 𝑐𝑚3 𝑚3

𝒒𝒕 = = 303 = 24,913
115 𝑠 𝑧𝑖
1,59 ∙ 10−3 ∙ 1,23 ∙ 𝑙𝑛
0,241

Sonda 514

2 · 3.14 · 416,5 ∙ 10−15 ∙ 32 ∙ 105 𝑐𝑚3 𝑚3

𝒒𝒕 = = 393,14 = 33,968
130 𝑠 𝑧𝑖
1,59 ∙ 10−3 ∙ 1,23 ∙ 𝑙𝑛
0,241

Sonda 586

2 · 3.14 · 416,5 ∙ 10−15 ∙ 30 ∙ 105 𝑐𝑚3 𝑚3

𝒒𝒕 = = 250,4 = 21,63
145 𝑠 𝑧𝑖
1,59 ∙ 10−3 ∙ 1,23 ∙ 𝑙𝑛
0,241

Valorile debitelor sondelor pentru fiecare valoare Δp sunt centralizate in urmatorul tabel:

Nr. Sd kt h ef Rc Δp qt
mD m m bar cm³/s m³/zi
1 250,631 21,65
1.5 375,94 34,82
766 20 105
2 501,262 43,309
2.5 626,578 54,136
1 303,05 29,913
1.5 484,602 41,87
589 26 115
2 646,136 55,826
2.5 807,67 69,783
416,5
1 393,146 33,968
1.5 589,71 50,952
514 32 130
2 786,292 67,936
2.5 982,865 84,921
1 364,916 31,529
1.5 547,374 47,293
586 30 145
2 729,832 63,057
2.5 912,29 78,822

28
 Debitele totale produse de sonde pentru fiecare valoare Δp:
𝑛

𝑄𝑡 = ∑ 𝑞𝑡,𝑖
𝑖=1

𝑄𝑡,1 𝑏𝑎𝑟 = ∑ 𝑞𝑡766 + 𝑞𝑡589 + 𝑞𝑡514 + 𝑞𝑡586 = 21,65 + 24,93 + 33,968 + 21,63
𝑖=1
= 102,178 m³/zi

Δp Qt
bar cm³/s m³/zi

1 1310,78 102,178

1.5 1997,61 174,935

2 2664,42 230,128

2.5 3329,395 286,977

5.1 Calculul ΔN si a factorului de recuperare
𝑁 = 2,147 ∙ 106 𝑚3
- Cumulativul de titei anual:
ΔN, an = 𝑄𝑡 ∙ 365
ΔN, an, 1 bar = 𝑄𝑡,1 𝑏𝑎𝑟 ∙ 365 = 102,178 ∙ 365 = 37294 𝑚³
ΔN,an
- Factorul de recuperare: 𝜀 = · 100
ΔN

ΔN, an, 1 bar 37294

𝜀, 1 𝑏𝑎𝑟 = · 100 = · 100 = 1,72 %
ΔN 2,147 ∙ 106

29
 Δp Qt ΔN ϵ an

bar m³/zi m³ %

1 102,89 37294 1,721

1,5 174,935 63510 2,958

2 230.128 83996 3,912

2,5 286.977 104390 2,01307

𝒎𝟑
Se alege debitul de titei pentru care 𝜀 𝜖(2%; 3%).=>𝐐 𝐭 = 𝟏𝟕𝟒, 𝟗𝟑𝟓
𝒛𝒊

Capitolul 6
Prevederea comportarii in exploatare a zacamintelor de titei in regimul elastic
Prevederea comportarii in exploatare a unui zacamant de titei consta in determinarea in timp a
parametrilor exploataii. Principalii parametrii ai exploatarii sunt: presiunea, debitul si numarul de
sonde, ceilalti fiind derivati din acestia. Astfel, pe langa calculul variatiei in timp a presiunii, a
debitelor si a numarului de sonde ne mai intereseaza:
- Cumulativele de fluide extrase;
- Factorii de recuperare pentru titei, respectiv gaze;
- Ratiile gaze titei si titei-apa;
- Lungimile de avansare a fronturilor de dezlocuire sau a pozitiilor succesive pe care le
ocupa contactele titei-apa si gaze-titei.
De regula, calculele de prevedere se fac pentru intervale de timp de cate un an, iar rezultatele
se tabeleaza. Se construiesc de asemenea diagrame cu variatia in timp parametrilor de
exploatare, numite diagrame de comportare.
In regimul elastic vor lucra acele zacaminte de titei care sunt situate in domeniul de deasupra
curbei de saturatie de pe diagrama de stare a sistemului de hidrocarburi. Titeiul, apa de zacamant
si roca colectoare au proprietati elastice apreciabile. Zacamantul de titei va lucra in regim elastic
atata timp cat presiunea de zacamant va fi mai mare decat presiunea de saturatie.
Gazele sut dizolvate in intregime in titei, iar cugerea fluidelor prin mediuil poros, in zona
productiva va fi omogena.
In cazul exploatarii zacamintelor de titei cu acvifer activ se utilizeaza un model de prevedere
simplificat, numit modelul sondei comasate.
Presiunea la peretele sondei comasate coincide cu presiunea medie de zacamant. Curgerea
fluidelor spre peretele sondei comasate poate fi, dupa caracterul acesteia, stationara(stabilizata)
sau nestationara(nestabilizata). Pentru curgerea stabilizata se impune o dinamica a presiunii la
peretele sondei comasate si se determina apoi, ceilalti parametrii ai exploatarii. Pentru curgerea
nestabilizata, prevederea se realizeaza in doua variante:
• Se impune o dinamica a debitului sondei comasate si se determin, in prima etapa, caderea
de presiune la peretele sondei comasate si in continuare ceilalti parametrii;
30
 • Se impune o dinamica a presiunii la peretele sondei comasate si se determina cumulativul
produs de sonda comasata, apoi ceilalti parametrii;
Pentru regimul elastic vom considera curgerea nestabilizata si vom lucra cu cele 2 variante.

6.1 Se impune dinamica debitului sondei comasate

Caderea de presiune la peretele sondei comasate se calculeaza cu relatia:
𝜇 𝐿𝑎
➢ 𝑝0 − 𝑝𝑛 = 𝐾 𝑎∙ℎ ∙ ∙ [𝑄𝑎,1 ∙ 𝐹(𝑡̅̅̅̅
𝑛 ) + (𝑄𝑎,2 − 𝑄𝑎,1 ) ∙ 𝐹(𝑡̅𝑛 − 𝑡̅1 ) + ⋯ + (𝑄𝑎,𝑗 − 𝑄𝑎,𝑗−1 ) ∙ 𝐹(𝑡̅𝑛 − ̅̅̅̅̅
𝑡𝑗−1 )
𝑎 𝑆

Cumulativul de titei se calculeaza cu relatia:

➢ (𝑏𝑡 ∙ Δ𝑁)𝑛 = (𝐿𝑝 ∙ 𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚) ∙ 𝛽𝑝∗ ∙ (𝑝0 − 𝑝𝑛 ) + 𝑊𝑛

Din cele 2 ecuatii de mai sus rezulta un sistem alcatui din 2 ecuatii si 2 necunoscute si
rezulta:
(𝑏𝑡 ∙Δ𝑁)𝑛
➢ 𝑄𝑎,𝑗 = 𝜇 𝑎 𝐿𝑎
(𝐿𝑝 ∙𝑆∙ℎ∙𝑚)∙𝛽𝑝∗ ∙ ∙𝐹(𝑡̅̅̅̅̅
𝑛 )∙+𝑡𝑛
𝐾𝑎 ∙ℎ 𝑆

𝜇𝑎 𝐿𝑎
➢ 𝑝𝑛 = 𝑝0 − ∙ ∙ 𝑄𝑎,1 ∙ 𝐹(𝑡̅̅̅̅
𝑛)
𝐾𝑎 ∙ℎ 𝑆

Calculele se vor repeat pana cand 𝑝𝑛 ≤ 𝑝𝑠𝑎𝑡

Pentru determinarea celor doi parametrii avem nevoie de urmatoarele date:
• 𝑝0 − 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙𝑎 𝑑𝑒 𝑧𝑎𝑐𝑎𝑚𝑎𝑛𝑡 = 177,5 𝑏𝑎𝑟
• 𝑝𝑠𝑎𝑡 − 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑠𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡𝑖𝑒 = 153,75 𝑏𝑎𝑟
• 𝐿𝑝 − 𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑧𝑜𝑛𝑒𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 = 740 𝑚
• 𝑆 − 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑠𝑖𝑟 𝑑𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒 = 1300 𝑚
• 𝐿𝑎 − 𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑣𝑖𝑓𝑒𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑎𝑑𝑖𝑎𝑐𝑒𝑛𝑡 = (7 … 15) ∙ 𝐿𝑝 = 15 ∙ 740 = 13000 𝑚
• 𝜇𝑎 − 𝑣𝑎𝑠𝑐𝑜𝑧𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑎𝑝𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑧𝑎𝑐𝑎𝑚𝑎𝑛𝑡 = 0.87 𝑐𝑃
• 𝑘𝑎 − 𝑝𝑒𝑟𝑚𝑒𝑎𝑏𝑖𝑙𝑒𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎 𝑎 𝑟𝑜𝑐𝑖𝑖 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑓𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑝𝑎, 𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑣𝑖𝑓𝑒𝑟

= 490 𝑚𝐷

• 𝛽𝑎 − 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑎𝑡𝑒 𝑎𝑙 𝑎𝑝𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑧𝑎𝑐𝑎𝑚𝑎𝑛𝑡 = 4,175 ∙

10−5 𝑏𝑎𝑟 −1
• 𝛽𝑟 − 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑎𝑡𝑒 𝑎𝑙 𝑟𝑜𝑐𝑖𝑖 = 1,3 ∙ 10−5 𝑏𝑎𝑟 −1
• 𝑚 − 𝑝𝑜𝑟𝑜𝑧𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑎 𝑟𝑜𝑐𝑖𝑖 𝑐𝑜𝑙𝑒𝑐𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 = 0.18106
• ∗
𝛽𝑎𝑞 − 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑙𝑒𝑥 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑎𝑡𝑒 𝑎𝑙 𝑎𝑐𝑣𝑖𝑓𝑒𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖
∗ 𝛽𝑟 1.3∙10−5
- 𝛽𝑎𝑞 = 𝛽𝑎 + = 4,175 ∙ 10−5 + = 9.737 ∙ 10−5 𝑏𝑎𝑟 −1
𝑚 0.219
• 𝜒𝑎𝑞 − 𝑝𝑖𝑒𝑧𝑜𝑐𝑜𝑛𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑎𝑐𝑣𝑖𝑓𝑒𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖
𝑘𝑎 490 ∙10−15 𝑚2
- 𝜒𝑎𝑞 = ∗ = = 1.938
𝑚∙𝜇𝑎 ∙𝛽𝑎𝑞 0.18106∙0.87∙10−3 ∙9.737∙10−10 𝑠
1) Etapa 1
• 𝑡1 − 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝 = 365 𝑧𝑖𝑙𝑒
• 𝑡̅1 − 𝑡𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙 𝑎𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙
𝜒 1.938 ·86400
- 𝑡̅1 = 𝑎𝑞
2 ∙ 𝑡1 = 2 ∙ 365 = 0,36
𝐿𝑎 11100

31
• 𝐹(𝑡̅1 ) − 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑎𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 (𝑠𝑒 𝑐𝑖𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑒 𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐)
• 𝑠𝑎𝑖 − 𝑠𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙𝑎 𝑖𝑛 𝑎𝑝𝑎 𝑖𝑟𝑒𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑏𝑖𝑙𝑎 = 0,2199
• 𝑠𝑡0 − 𝑠𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑖𝑛𝑖𝑡𝑖𝑎𝑙𝑎 𝑖𝑛 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 = 1 − 𝑠𝑎𝑖 = 1 − 0,2199 = 0,7801
• 𝛽𝑡 − 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑎𝑡𝑒 𝑎𝑙 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 = 6 ∙ 10−5 𝑏𝑎𝑟 −1
• 𝛽𝑝∗ − 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑙𝑒𝑥 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑎𝑡𝑒 𝑎𝑙 𝑧𝑜𝑛𝑒𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒
𝛽𝑟
- 𝛽𝑝∗ = 𝛽𝑡 ∙ 𝑠𝑡0 + 𝛽𝑎 ∙ 𝑠𝑎𝑖 + =
𝑚
1.3∙10−5
- = 6 ∙ 10−5 ∙ 0.7801 + 4.18 ∙ 10−5 ∙ 0.2199 + = 1.085 ∙ 10−4 𝑏𝑎𝑟 −1
0.18106
• 𝑏𝑡0 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑎𝑙 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑙𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑝𝑜 = 1.22
𝑚3
• 𝑞𝑡 − 𝑑𝑒𝑏𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑢 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑎𝑠 𝑑𝑒 𝑜 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑎 = 66.185
𝑧𝑖
• Δ𝑁1 − 𝑐𝑎𝑛𝑡𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑎𝑠𝑎 𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑒𝑡𝑎𝑝𝑎
- Δ𝑁1 = 𝑏𝑡0 ∙ 𝑞𝑡 ∙ 𝑡1 = 1.22 ∙ 66.185 ∙ 365 = 2.619 ∙ 104 𝑚3
• 𝑄𝑎1 − 𝑑𝑒𝑏𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑎𝑝𝑎 𝑎𝑙 𝑚𝑎𝑐𝑟𝑜𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒𝑖 (𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑠𝑖𝑡𝑒𝑚)
(𝑏𝑡 ∙Δ𝑁)1
- 𝑄𝑎,1 = 𝜇 𝑎 𝐿𝑎
(𝐿𝑝 ∙𝑆∙ℎ∙𝑚)∙𝛽𝑝∗ ∙ ∙𝐹(𝑡̅̅̅̅
1 )∙+𝑡1
𝐾𝑎 ∙ℎ 𝑆

(1.22∙2.619∙104 )1
- 𝑄𝑎,1 = 0.87∙10−3 11100
(740∙1300∙25.01∙0.18)∙1.225∙10−9 ∙ ∙0.8+365
490.8∙10−15 35.01 1300

𝑚3
- 𝑄𝑎,1 = 64.073
𝑧𝑖

• 𝑝1 − 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑧𝑎𝑐𝑎𝑚𝑎𝑛𝑡 𝑙𝑎 𝑡1
𝜇𝑎 𝐿𝑎
- 𝑝1 = 𝑝0 − ∙ ∙ 𝑄𝑎,1 ∙ 𝐹(𝑡̅̅̅̅
𝑛)
𝐾𝑎 ∙ℎ 𝑆
0.87∙10−3 11100 64.073∙
- 𝑝1 = 177,5 ∙ 105 − ∙ ∙ ∙ 0.8
490∙10−15 25.01 1300 86400
- 𝑝1 = 173.8 𝑏𝑎𝑟
• Δ𝑝1 − 𝑐𝑎𝑑𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑙𝑎 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒𝑖 𝑙𝑎 𝑡1
- Δ𝑝1 = 𝑝0 − 𝑝1 = 177,5 − 173.8 = 3.7 𝑏𝑎𝑟
• 𝑊1 − 𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑣𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑎𝑝𝑎 𝑐𝑒 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑖𝑛 𝑧𝑜𝑛𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎 𝑙𝑎 𝑡1
- 𝑊1 = 𝑄𝑎,1 ∙ 𝑡1 = 64.073 ∙ 365 = 2.339 ∙ 104 𝑚3
• 𝑄𝑡,1 − 𝑑𝑒𝑏𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑣 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑙𝑎 𝑡1
Δ𝑁1 2.618∙104 𝑚3
- 𝑄𝑡,1 = = = 71.745
𝑡1 365 𝑧𝑖
• 𝑁 − 𝑟𝑒𝑠𝑢𝑟𝑠𝑎 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 = 2.147 ∙ 10 𝑚 6 3

• 𝜀1 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑐𝑢𝑝𝑒𝑟𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑎 𝑡1
Δ𝑁1 2.618∙104
- 𝜀1 = = = 0.0121
𝑁 2,147∙106
• 𝑛𝑠𝑑 − 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑟𝑢𝑙 𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟 𝑑𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒
𝑄𝑡,1 71.745
- 𝑛𝑠𝑑 = = = 1.084 => 1 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑎
𝑞𝑡 66.185
2) Etapa 2
• 𝑡2 − 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝 = 730 𝑧𝑖𝑙𝑒
• 𝑡̅2 − 𝑡𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙 𝑎𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙
𝜒 1.938
- 𝑡̅2 = 𝑎𝑞2 ∙ 𝑡2 = 2 ∙ 730 = 0.992
𝐿𝑎 11100

32
 • 𝐹(𝑡̅2 − 𝑡̅1 ) − 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑎𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 = 0.75 (𝑠𝑒 𝑐𝑖𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑒 𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐)
• 𝑏𝑡1 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑎𝑙 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑙𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑝1
- 𝑏𝑡1 = 1.093 ∙ 6.522 ∙ 𝑝1 ∙ 10−10 = 1.093 ∙ 6.522 ∙ 173.8 ∙ 10−10 =
= 1.084113
• 𝑄𝑡,2 − 𝑑𝑒𝑏𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑣 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑙𝑎 𝑡2
𝑚3
- 𝑄𝑡,2 = 𝑄𝑡,1 + 15 = 71.745 + 15 = 86.745
𝑧𝑖
• Δ𝑁2 − 𝑐𝑎𝑛𝑡𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑎𝑠𝑎 𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑒𝑡𝑎𝑝𝑎
- Δ𝑁2 = Δ𝑁1 + 𝑏𝑡1 ∙ 𝑄𝑡,2 ∙ (𝑡2 − 𝑡1 ) =

Δ𝑁2 = 2.6186 ∙ 104 + 1.084113 ∙ 86.745 ∙ 365 = 5.238 ∙ 104 𝑚3

• 𝑄𝑎2 − 𝑑𝑒𝑏𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑎𝑝𝑎 𝑎𝑙 𝑚𝑎𝑐𝑟𝑜𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒𝑖 (𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑠𝑖𝑡𝑒𝑚)

𝜇 𝑎 𝐿𝑎
(𝑏𝑡 ∙Δ𝑁)2 −(𝐿𝑝 ∙𝑆∙ℎ∙𝑚)∙𝛽𝑝∗ ∙ ∙𝐹(𝑡̅̅̅ ̅̅̅
2 −𝑡 1 )∙𝑄𝑎,1 −𝑊1
𝐾𝑎 ∙ℎ 𝑆
- 𝑄𝑎,2 = 𝜇 𝐿
(𝐿𝑝 ∙𝑆∙ℎ∙𝑚)∙𝛽𝑝∗ 𝐾 𝑎∙ℎ∙ 𝑆𝑎 ∙𝐹(𝑡̅̅̅ ̅̅̅
2 −𝑡 1 )+(𝑡2 −𝑡1 )
𝑎

0.87∙10−3 11100
(1.084113∙5.238∙104 )1 −(740∙1300∙25.01∙0.18)∙1.085∙10−9 ∙ ∙0.75∙64.073−2.339∙104
490.8∙10−15 25.01 1300
- 𝑄𝑎,2 = 0.87∙10−3 11100
(740∙1300∙25.01∙0.18)∙1.085∙10−9 ∙ ∙0.75+365
490∙10−15 25.01 1300

𝑚3
- 𝑄𝑎,2 = 97.52
𝑧𝑖

• 𝑝2 − 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑧𝑎𝑐𝑎𝑚𝑎𝑛𝑡 𝑙𝑎 𝑡2
𝜇𝑎 𝐿𝑎
- 𝑝2 = 𝑝0 − ∙ ∙ [𝑄𝑎,1 ∙ 𝐹(𝑡̅̅̅̅
2 ) + (𝑄𝑎,2 − 𝑄𝑎,1 ) ∙ 𝐹(𝑡̅2 − 𝑡̅1 )]
𝐾𝑎 ∙ℎ 𝑆
0.87∙10−3 11100
- 𝑝2 = 177,5 ∙ 105 − ∙ ∙ [65.59 ∙ 0.8 + (97.52 − 64.073) ∙ 0.75
490∙10−15 25.01 1300

- 𝑝2 = 168.387 𝑏𝑎𝑟
• Δ𝑝2 − 𝑐𝑎𝑑𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑙𝑎 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒𝑖 𝑙𝑎 𝑡2
- Δ𝑝2 = 𝑝0 − 𝑝2 = 177.5 − 168.387 = 9.113 𝑏𝑎𝑟
• 𝑊2 − 𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑣𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑎𝑝𝑎 𝑐𝑒 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑖𝑛 𝑧𝑜𝑛𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎 𝑙𝑎 𝑡2
- 𝑊2 = 𝑊1 + 𝑄𝑎,2 ∙ (𝑡2 − 𝑡1 ) = 2.394 ∙ 104 + 97.52 ∙ 365 = 5.898 ∙ 104 𝑚3
• 𝑁 − 𝑟𝑒𝑠𝑢𝑟𝑠𝑎 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 = 2.147 ∙ 106 𝑚3
• 𝜀2 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑐𝑢𝑝𝑒𝑟𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑎 𝑡2
Δ𝑁2 6.051∙104
- 𝜀2 = = = 0.024
𝑁 2.147∙106
• 𝑛𝑠𝑑 − 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑟𝑢𝑙 𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟 𝑑𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒
𝑄𝑡,2 86.745
- 𝑛𝑠𝑑 = = = 1.76 => 2 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒
𝑞𝑡 66.185

3) Etapa 3
• 𝑡3 − 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝 = 1095 𝑧𝑖𝑙𝑒
• 𝑡̅3 − 𝑡𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙 𝑎𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙
𝜒 1.938
- 𝑡̅3 = 𝑎𝑞2 ∙ 𝑡3 = 2 ∙ 1095 = 1.488
𝐿𝑎 11100
• 𝐹(𝑡̅3 − 𝑡̅2 ) − 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑎𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 = 0.72 (𝑠𝑒 𝑐𝑖𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑒 𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐)
• 𝑏𝑡2 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑎𝑙 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑙𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑝2

33
 -𝑏𝑡2 = 1.093 ∙ 6.522 ∙ 𝑝2 ∙ 10−10 = 1.093 ∙ 6.522 ∙ 168.387 ∙ 10−10 =
= 1.124919
• 𝑄𝑡,3 − 𝑑𝑒𝑏𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑣 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑙𝑎 𝑡3
𝑚3
- 𝑄𝑡,3 = 𝑄𝑡,2 + 15 = 86.745 + 15 = 101.745
𝑧𝑖
• Δ𝑁3 − 𝑐𝑎𝑛𝑡𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑎𝑠𝑎 𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑒𝑡𝑎𝑝𝑎
- Δ𝑁3 = Δ𝑁2 + 𝑏𝑡2 ∙ 𝑄𝑡,3 ∙ (𝑡3 − 𝑡2 ) =

Δ𝑁3 = 6.051 ∙ 104 + 1.124919 ∙ 101.745 ∙ 365 = 9.08 ∙ 104 𝑚3

• 𝑄𝑎3 − 𝑑𝑒𝑏𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑎𝑝𝑎 𝑎𝑙 𝑚𝑎𝑐𝑟𝑜𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒𝑖 (𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑠𝑖𝑡𝑒𝑚)

𝜇 𝑎 𝐿𝑎
(𝑏𝑡 ∙Δ𝑁)3 −(𝐿𝑝 ∙𝑆∙ℎ∙𝑚)∙𝛽𝑝∗ ∙ ∙𝐹(𝑡̅̅̅ ̅̅̅
2 −𝑡 1 )∙𝑄𝑎,1 +(𝑄𝑎,2 −𝑄𝑎,1 )·𝐹(𝑡̅̅̅ ̅̅̅
2 −𝑡 ̅̅̅
1 )−𝐹(𝑡 ̅̅̅
3 −𝑡 2 )∙𝑄𝑎,2 −𝑊2
𝐾𝑎 ∙ℎ 𝑆
- 𝑄𝑎,3 = 𝜇 𝐿
(𝐿𝑝 ∙𝑆∙ℎ∙𝑚)∙𝛽𝑝∗ 𝑎 ∙ 𝑎 ∙𝐹(𝑡̅̅̅ ̅̅̅
3 −𝑡 2 )+(𝑡3 −𝑡2 )
𝐾𝑎 ∙ℎ 𝑆

𝑚3
- 𝑄𝑎,3 = 124.461
𝑧𝑖

• 𝑝3 − 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑧𝑎𝑐𝑎𝑚𝑎𝑛𝑡 𝑙𝑎 𝑡3
𝜇𝑎 𝐿𝑎
- 𝑝3 = 𝑝0 − ∙ ∙ [𝑄𝑎,1 ∙ 𝐹(𝑡̅̅̅̅
2 ) + (𝑄𝑎,2 − 𝑄𝑎,1 ) ∙ 𝐹(𝑡̅2 − 𝑡̅1 ) +
𝐾𝑎 ∙ℎ 𝑆
(𝑄𝑎,3 − 𝑄𝑎,2 ) ∙ 𝐹(𝑡̅3 − 𝑡̅2 )]
0.87∙10−3 11100
- 𝑝3 = 177,5 ∙ 105 − ∙ ∙ [65.59 ∙ 0.8 + (97.52 − 64.073) ∙ 0.75 +
490∙10−15 25.01 1300

(124.461 − 97.52) · 0.72

- 𝑝3 = 158.63 𝑏𝑎𝑟
• Δ𝑝3 − 𝑐𝑎𝑑𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑙𝑎 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒𝑖 𝑙𝑎 𝑡3
- Δ𝑝3 = 𝑝0 − 𝑝3 = 177.5 − 158.63 = 18.87 𝑏𝑎𝑟
• 𝑊3 − 𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑣𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑎𝑝𝑎 𝑐𝑒 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑖𝑛 𝑧𝑜𝑛𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎 𝑙𝑎 𝑡3
- 𝑊3 = 𝑊2 + 𝑄𝑎,3 ∙ (𝑡3 − 𝑡2 ) = 5.898 ∙ 104 + 124.461 ∙ 365 = 1.04 ∙ 105 𝑚3
• 𝑁 − 𝑟𝑒𝑠𝑢𝑟𝑠𝑎 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 = 2.147 ∙ 106 𝑚3
• 𝜀3 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑐𝑢𝑝𝑒𝑟𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑎 𝑡3
Δ𝑁3 9.08∙104
- 𝜀3 = = = 0.04
𝑁 2.147∙106
• 𝑛𝑠𝑑 − 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑟𝑢𝑙 𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟 𝑑𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒
𝑄𝑡,3 101.745
- 𝑛𝑠𝑑 = = = 1.85 => 2 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒
𝑞𝑡 66.185
-
4) Etapa 4
• 𝑡4 − 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝 = 1460 𝑧𝑖𝑙𝑒
• 𝑡̅4 − 𝑡𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙 𝑎𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙
𝜒 1.938
- 𝑡̅4 = 𝑎𝑞2 ∙ 𝑡4 = 2 ∙ 1460 = 1.985
𝐿𝑎 11100
• 𝐹(𝑡̅4 − 𝑡̅3 ) − 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑎𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 = 0.71 (𝑠𝑒 𝑐𝑖𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑒 𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐)
• 𝑏𝑡3 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑎𝑙 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑙𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑝3
• 𝑏𝑡3 = 1.093 ∙ 6.522 ∙ 𝑝3 ∙ 10−10 = 1.093 ∙ 6.522 ∙ 158.13 ∙ 10−10 = 1.084296
• 𝑄𝑡,4 − 𝑑𝑒𝑏𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑣 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑙𝑎 𝑡4
𝑚3
- 𝑄𝑡,4 = 𝑄𝑡,3 + 15 = 101.745 + 15 = 116.745
𝑧𝑖
34
 • Δ𝑁4 − 𝑐𝑎𝑛𝑡𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑎𝑠𝑎 𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑒𝑡𝑎𝑝𝑎
- Δ𝑁4 = Δ𝑁3 + 𝑏𝑡3 ∙ 𝑄𝑡,4 ∙ (𝑡4 − 𝑡3 ) =

Δ𝑁4 = 9.08 ∙ 104 + 1.084296 ∙ 116.745 ∙ 365 = 1.17 ∙ 105 𝑚3

• 𝑄𝑎4 − 𝑑𝑒𝑏𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑎𝑝𝑎 𝑎𝑙 𝑚𝑎𝑐𝑟𝑜𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒𝑖 (𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑠𝑖𝑡𝑒𝑚)

- 𝑄𝑎,4 =

𝜇 𝑎 𝐿𝑎
(𝑏𝑡 ∙Δ𝑁)4 −(𝐿𝑝 ∙𝑆∙ℎ∙𝑚)∙𝛽𝑝∗ ∙ ∙𝐹(𝑡̅̅̅ ̅̅̅
2 −𝑡 1 )∙𝑄𝑎,1 +(𝑄𝑎,2 −𝑄𝑎,1 )·𝐹(𝑡 ̅̅̅ ̅̅̅
2 −𝑡 ̅̅̅
1 )−𝐹(𝑡 ̅̅̅
3 −𝑡 ̅̅̅
2 )∙𝑄𝑎,2 +𝐹(𝑡 ̅̅̅
4 −𝑡 3 )∙𝑄𝑎,3 −𝑊3
𝐾𝑎 ∙ℎ 𝑆
∗ 𝜇 𝑎 𝐿𝑎
(𝐿𝑝 ∙𝑆∙ℎ∙𝑚)∙𝛽𝑝 ∙ ∙𝐹(𝑡̅̅̅ ̅̅̅
4 −𝑡 3 )+(𝑡4 −𝑡3 )
𝐾𝑎 ∙ℎ 𝑆

𝑚3
- 𝑄𝑎,4 = 149.272
𝑧𝑖

• 𝑝4 − 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑧𝑎𝑐𝑎𝑚𝑎𝑛𝑡 𝑙𝑎 𝑡4
𝜇𝑎 𝐿𝑎
- 𝑝4 = 𝑝0 − ∙ ∙ [𝑄𝑎,1 ∙ 𝐹(𝑡̅̅̅̅
2 ) + (𝑄𝑎,2 − 𝑄𝑎,1 ) ∙ 𝐹(𝑡̅2 − 𝑡̅1 ) +
𝐾𝑎 ∙ℎ 𝑆
(𝑄𝑎,3 − 𝑄𝑎,2 ) ∙ 𝐹(𝑡̅3 − 𝑡̅2 ) + (𝑄𝑎,4 − 𝑄𝑎,3 ) ∙ 𝐹(𝑡̅4 − 𝑡̅3 )]
0.87∙10−3 11100
- 𝑝4 = 177.5 ∙ 105 − ∙ ∙ [65.59 ∙ 0.8 + (97.52 − 64.073) ∙ 0.75 +
490∙10−15 25.01 1300

(124.461 − 97.52) · 0.72 + (149.272 − 124.461) · 0.71

- 𝑝4 = 147 𝑏𝑎𝑟
• Δ𝑝4 − 𝑐𝑎𝑑𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑙𝑎 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒𝑖 𝑙𝑎 𝑡4
- Δ𝑝4 = 𝑝0 − 𝑝4 = 177.5 − 147.01 = 30.5 𝑏𝑎𝑟
• 𝑊4 − 𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑣𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑎𝑝𝑎 𝑐𝑒 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑖𝑛 𝑧𝑜𝑛𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎 𝑙𝑎 4
- 𝑊4 = 𝑊3 + 𝑄𝑎,4 ∙ (𝑡4 − 𝑡3 ) = 1.04 ∙ 105 + 149.272 ∙ 365 = 1.588 ∙ 105 𝑚3
• 𝑁 − 𝑟𝑒𝑠𝑢𝑟𝑠𝑎 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 = 2.147 ∙ 106 𝑚3
• 𝜀4 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑐𝑢𝑝𝑒𝑟𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑎4
Δ𝑁4 1.17∙105
- 𝜀4 = = = 0.052
𝑁 2.147∙106
• 𝑛𝑠𝑑 − 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑟𝑢𝑙 𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟 𝑑𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒
𝑄𝑡,4 116.745
- 𝑛𝑠𝑑 = = = 1.97 => 2 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒
𝑞𝑡 66.185
5) Etapa 5
• 𝑡5 − 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝 = 1825 𝑧𝑖𝑙𝑒
• 𝑡̅5 − 𝑡𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙 𝑎𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙
𝜒 1.938
- 𝑡̅5 = 𝑎𝑞2 ∙ 𝑡5 = 2 ∙ 1825 = 2.481
𝐿𝑎 11100
• 𝐹(𝑡̅5 − 𝑡̅4 ) − 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑎𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 = 0.7 (𝑠𝑒 𝑐𝑖𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑒 𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐)
• 𝑏𝑡4 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑎𝑙 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑙𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑝4
• 𝑏𝑡4 = 1.093 ∙ 6.522 ∙ 𝑝4 ∙ 10−10 = 1.093 ∙ 6.522 ∙ 147 ∙ 10−10 = 1.184373
• 𝑄𝑡,5 − 𝑑𝑒𝑏𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑣 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑙𝑎 𝑡5
𝑚3
- 𝑄𝑡,5 = 𝑄𝑡,4 + 15 = 116.745 + 15 = 131.745
𝑧𝑖
• Δ𝑁5 − 𝑐𝑎𝑛𝑡𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑎𝑠𝑎 𝑖𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑒𝑡𝑎𝑝𝑎
- Δ𝑁5 = Δ𝑁4 + 𝑏𝑡4 ∙ 𝑄𝑡,5 ∙ (𝑡5 − 𝑡4 ) =

Δ𝑁5 = 1.17 ∙ 105 + 1.184373 ∙ 131.745 ∙ 365 = 1.991 ∙ 105 𝑚3

35
 • 𝑄𝑎5 − 𝑑𝑒𝑏𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑎𝑝𝑎 𝑎𝑙 𝑚𝑎𝑐𝑟𝑜𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒𝑖 (𝑟𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡 𝑑𝑖𝑛 𝑠𝑖𝑡𝑒𝑚)
- 𝑄𝑎,5 =

𝜇 𝑎 𝐿𝑎
(𝑏𝑡 ∙Δ𝑁)4 −(𝐿𝑝 ∙𝑆∙ℎ∙𝑚)∙𝛽𝑝∗ ∙ ∙𝐹(𝑡̅̅̅ ̅̅̅
2 −𝑡 1 )∙𝑄𝑎,1 +(𝑄𝑎,2 −𝑄𝑎,1 )·𝐹(𝑡 ̅̅̅ ̅̅̅
2 −𝑡 ̅̅̅
1 )−𝐹(𝑡 ̅̅̅
3 −𝑡 ̅̅̅
2 )∙𝑄𝑎,2 +𝐹(𝑡 ̅̅̅
4 −𝑡 3 )∙𝑄𝑎,3 −𝑊3
𝐾𝑎 ∙ℎ 𝑆
𝜇 𝐿
(𝐿𝑝 ∙𝑆∙ℎ∙𝑚)∙𝛽𝑝∗ 𝐾 𝑎∙ℎ∙ 𝑆𝑎 ∙𝐹(𝑡̅̅̅ ̅̅̅
4 −𝑡 3 )+(𝑡4 −𝑡3 )
𝑎

𝑚3
- 𝑄𝑎,5 = 160.703
𝑧𝑖

• 𝑝5 − 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑧𝑎𝑐𝑎𝑚𝑎𝑛𝑡 𝑙𝑎 𝑡5
𝜇 𝐿
- 𝑝5 = 𝑝0 − 𝑎 ∙ 𝑎 ∙ [𝑄𝑎,1 ∙ 𝐹(𝑡̅̅̅̅
2 ) + (𝑄𝑎,2 − 𝑄𝑎,1 ) ∙ 𝐹(𝑡̅2 − 𝑡̅1 ) + (𝑄𝑎,3 − 𝑄𝑎,2 ) ∙
𝐾𝑎 ∙ℎ 𝑆
𝐹(𝑡̅3 − 𝑡̅2 ) + (𝑄𝑎,4 − 𝑄𝑎,3 ) ∙ 𝐹(𝑡̅4 − 𝑡̅3 ) + (𝑄𝑎,5 − 𝑄𝑎,4 ) ∙ 𝐹(𝑡̅5 − 𝑡̅4 )]
0.87∙10−3 11100
- 𝑝5 = 177.5 ∙ 105 − ∙ ∙ [65.59 ∙ 0.8 + (97.52 − 64.073) ∙ 0.75 +
490∙10−15 25.01 1300

(124.461 − 97.52) · 0.72 + (149.272 − 124.461) · 0.71 + (160.703 − 149.272) · 0.7

- 𝑝5 = 130 𝑏𝑎𝑟
• Δ𝑝5 − 𝑐𝑎𝑑𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑙𝑎 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒𝑖 𝑙𝑎 𝑡5
- Δ𝑝5 = 𝑝0 − 𝑝5 = 177.5 − 130 = 47.5 𝑏𝑎𝑟
• 𝑊5 − 𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑣𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑎𝑝𝑎 𝑐𝑒 𝑝𝑎𝑡𝑟𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑖𝑛 𝑧𝑜𝑛𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎 𝑙𝑎 𝑡5
- 𝑊5 = 𝑊4 + 𝑄𝑎,5 ∙ (𝑡5 − 𝑡4 ) = 1.588 ∙ 105 + 160.703 ∙ 365 = 2.174 ∙ 105 𝑚3
• 𝑁 − 𝑟𝑒𝑠𝑢𝑟𝑠𝑎 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 = 2.147 ∙ 106 𝑚3
• 𝜀5 − 𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑐𝑢𝑝𝑒𝑟𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑎 𝑡5
Δ𝑁5 1.991∙105
- 𝜀5 = = = 0.071
𝑁 2.147∙106
• 𝑛𝑠𝑑 − 𝑛𝑢𝑚𝑎𝑟𝑢𝑙 𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟 𝑑𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒
𝑄𝑡,5 131.745
- 𝑛𝑠𝑑 = = = 2.12 => 3 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒
𝑞𝑡 66.185

6.2 Se impune dinamica presiunii la peretele sondei comasasate

Etapa1
• 𝑡1 − 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝 = 365 𝑧𝑖𝑙𝑒
• 𝑡̅1 − 𝑡𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙 𝑎𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙
𝜒𝑎𝑞 1.938
- 𝑡̅1 = ∙ 𝑡1 = ∙ 365 = 0.496
𝐿2𝑎 111002
•
𝐹(𝑡̅1 ) − 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑎𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 = 0.8 (𝑠𝑒 𝑐𝑖𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑒 𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐)
•
Caderea de presiune impusa Δ𝑝1 = 10 𝑏𝑎𝑟;
•
Presiunea la 𝑡1 , 𝑝1 = 𝑝0 − Δ𝑝1 = 177.5 − 10 = 167.5 𝑏𝑎𝑟;
•
Cumuativul de apa patruns in acvifer la 𝑡1 :
∗
- 𝑊1 = (𝐿𝑎 ∙ 𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚) ∙ 𝛽𝑎𝑞 ∙ Δ𝑝1 ∙ 𝐹(𝑡̅̅̅̅
1)
- 𝑊1 = (11100 ∙ 1300 ∙ 25.01 ∙ 0.181) ∙ 9.73 ∙ 10−10 ∙ 10 ∙ 105 ∙ 0.8 = 8.09 ∙ 104 𝑚3
- debitul de apa la 𝑡1 :
𝑊1 8.09∙104 𝑚3
- Q𝒂,𝟏 = 𝑡1
=
365
= 220.79
𝑧𝑖
36
 - Factorul de volum al titeiului la 𝑡1 :
- 𝑏𝑡,1 = 1.093 − 6.522 ∙ 𝑝1 ∙ 105 = 1.093 − 6.522 ∙ 167.5 ∙ 1010 = 1.184521
- Cumulativul de titei extras la 𝑡1 :
(𝐿𝑝 ∙𝑆∙ℎ∙𝑚)∙𝛽𝑝∗ ∙Δ𝑝1 +𝑊1 (740∙1300∙25.01∙0.181)∙1.084∙10−9 ∙10∙105 +8.09∙104
- Δ𝑁1 = = = 6.12 ∙ 104
𝑏𝑡,1 1.184521
- Factorul de recuperare la 𝑡1 :
Δ𝑁1 6.12∙104
- 𝜀1 = = = 0.028
𝑁 2.147∙106
Etapa 2
• 𝑡2 − 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝 = 730 𝑧𝑖𝑙𝑒
• 𝑡̅2 − 𝑡𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙 𝑎𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙
𝜒 1.938
- 𝑡̅2 = 𝑎𝑞2 ∙ 𝑡2 = 2 ∙ 730 = 0.992
𝐿𝑎 11100
• 𝐹(𝑡̅2 ) − 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑎𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 = 0.95 (𝑠𝑒 𝑐𝑖𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑒 𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐)
• 𝐹(𝑡̅2 − 𝑡̅1 ) = 0.496
•Caderea de presiune impusa Δ𝑝2 = 10 𝑏𝑎𝑟;
•Presiunea la 𝑡2 , 𝑝2 = 𝑝1 − Δ𝑝2 = 167.5 − 10 = 157.5 𝑏𝑎𝑟;
•Cumuativul de apa patruns in acvifer la 𝑡2 :
∗
- 𝑊2 = (𝐿𝑎 ∙ 𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚) ∙ 𝛽𝑎𝑞 ∙ (Δ𝑝1 ∙ 𝐹(𝑡̅2 ) + Δ𝑝2 ∙ 𝐹(𝑡̅2 − 𝑡̅)
1 )
- 𝑊2 = (11100 ∙ 1300 ∙ 25.01 ∙ 0.181) ∙ (10 ∙ 105 ∙ 0.95 + 10 ∙ 105 ∙ 0.8)
- 𝑊2 = 1.763 ∙ 105
- debitul de apa la 𝑡2 :
𝑊2 −𝑊1 1.763∙105 −8.09∙104 𝑚3
- Q 𝒂,𝟐 =
𝑡2 −𝑡1
=
730−365
= 262.186
𝑧𝑖
- Factorul de volum al titeiului la 𝑡2 :
- 𝑏𝑡,2 = 1.093 − 6.522 ∙ 𝑝2 ∙ 105 = 1.093 − 6.522 ∙ 157.5 ∙ 1010 = 1.085171
- Cumulativul de titei extras la 𝑡2 :
(𝐿𝑝 ∙𝑆∙ℎ∙𝑚)∙𝛽𝑝∗ ∙Δ𝑝2 +𝑊2 (740∙1215∙35.01∙0.2191)∙1.084∙10−9 ∙10∙105 +1.763∙105
- Δ𝑁2 = = =
𝑏𝑡,2 1.085171
1.693 ∙ 105
- Factorul de recuperare la 𝑡2 :
Δ𝑁2 1.693∙105
- 𝜀2 = 𝑁
=
4.8∙106
= 0.035
Etapa 3
• 𝑡3 − 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝 = 1095 𝑧𝑖𝑙𝑒
• 𝑡̅3 − 𝑡𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙 𝑎𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙
𝜒 1.938
- 𝑡̅3 = 𝑎𝑞2 ∙ 𝑡3 = 2 ∙ 1095 = 1.488
𝐿𝑎 11100
• 𝐹(𝑡̅3 ) − 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑎𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 = 0.98 (𝑠𝑒 𝑐𝑖𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑒 𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐)
• Caderea de presiune impusa Δ𝑝3 = 10 𝑏𝑎𝑟;
• Presiunea la 𝑡3 , 𝑝3 = 𝑝2 − Δ𝑝3 = 157.5 − 10 = 147.5 𝑏𝑎𝑟;
• Cumuativul de apa patruns in acvifer la 𝑡3 :
∗
- 𝑊3 = (𝐿𝑎 ∙ 𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚) ∙ 𝛽𝑎𝑞 ∙ (Δ𝑝1 ∙ 𝐹(𝑡̅3 ) + Δ𝑝2 ∙ 𝐹(𝑡̅3 − 𝑡̅)
1 + Δ𝑝3 ∙ 𝐹(𝑡̅3 − 𝑡̅)
2 )
- 𝑊3 = (11100 ∙ 1300 ∙ 25.01 ∙ 0.1801) ∙ (10 ∙ 10 ∙ 0.98 + 10 ∙ 10 ∙ 0.8 + 10 ∙ 105 ∙ 0.8)
5 5

- 𝑊3 = 2.959 ∙ 105
- debitul de apa la 𝑡3 :
𝑊3 −𝑊2 2.959∙105 −1.763∙105 𝑚3
- Q𝒂,𝟑 = 𝑡3 −𝑡2
=
1095−730
= 282.186
𝑧𝑖

37
 - Factorul de volum al titeiului la 𝑡3 :
- 𝑏𝑡,3 = 1.093 − 6.522 ∙ 𝑝3 ∙ 105 = 1.093 − 6.522 ∙ 147.5 ∙ 1010 = 1.085826
- Cumulativul de titei extras la 𝑡3 :
(𝐿𝑝 ∙𝑆∙ℎ∙𝑚)∙𝛽𝑝∗ ∙Δ𝑝3 +𝑊3 (740∙1300∙25.01∙0.181)∙1.084∙10−9 ∙10∙105 +2.959∙105
- Δ𝑁3 = = =
𝑏𝑡,3 1.085826
2.462 ∙ 105
- Factorul de recuperare la 𝑡3 :
Δ𝑁3 2.462∙105
- 𝜀3 = = = 0.114
𝑁 2.147∙106
Etapa 4
• 𝑡4 − 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝 = 1460 𝑧𝑖𝑙𝑒
• 𝑡̅4 − 𝑡𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙 𝑎𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙
𝜒𝑎𝑞 1.938
- 𝑡̅4 = ∙ 𝑡4 = ∙ 1460 = 1.985
𝐿2𝑎 111002
• 𝐹(𝑡̅4 ) − 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑎𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 = 1 (𝑠𝑒 𝑐𝑖𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑒 𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐)
• 𝐹(𝑡̅4 − 𝑡̅3 ) = 0.8
• Caderea de presiune impusa Δ𝑝4 = 10 𝑏𝑎𝑟;
• Presiunea la 𝑡4 , 𝑝4 = 𝑝3 − Δ𝑝4 = 147.5 − 10 = 137.5 𝑏𝑎𝑟;
• Cumuativul de apa patruns in acvifer la 𝑡4 :
∗
- 𝑊4 = (𝐿𝑎 ∙ 𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚) ∙ 𝛽𝑎𝑞 ∙ (Δ𝑝1 ∙ 𝐹(𝑡̅4 ) + Δ𝑝2 ∙ 𝐹(𝑡̅4 − 𝑡̅)
2 + Δ𝑝3 ∙ 𝐹(𝑡̅4 − 𝑡̅3 ) + Δ𝑝4 ∙
𝐹(𝑡̅4 − 𝑡̅3 ))
- 𝑊4 = (11100 ∙ 1300 ∙ 25.01 ∙ 0.1801) ∙ (10 ∙ 105 ∙ 1 + 10 ∙ 105 ∙ 0.92 + 10 ∙ 105 ∙ 0.97 +
10 ∙ 105 ∙ 1)
- 𝑊4 = 3.896 ∙ 105
- debitul de apa la 𝑡4 :
𝑊 −𝑊 3.896∙105 −2.959∙105 𝑚3
- Q𝒂,𝟒 = 𝑡4−𝑡 3 = 1460−1095
= 298.86
𝑧𝑖
4 3
- Factorul de volum al titeiului la 𝑡4 :
- 𝑏𝑡,4 = 1.093 − 6.522 ∙ 𝑝4 ∙ 105 = 1.093 − 6.522 ∙ 137.5 ∙ 1010 = 1.086478

- Cumulativul de titei extras la 𝑡4 :

(𝐿𝑝 ∙𝑆∙ℎ∙𝑚)∙𝛽𝑝∗ ∙Δ𝑝4 +𝑊4 (740∙1215∙35.01∙0.2191)∙1.084∙10−9 ∙10∙105 +3.896∙105
- Δ𝑁4 = = =
𝑏𝑡,4 1.086478
3.221 ∙ 105
- Factorul de recuperare la 𝑡4 :
Δ𝑁4 3.221∙105
- 𝜀4 = = = 0.117
𝑁 2.147∙106
Etapa 5
• 𝑡5 − 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑣𝑎𝑙𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝 = 1825 𝑧𝑖𝑙𝑒
• 𝑡̅5 − 𝑡𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙 𝑎𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙
𝜒𝑎𝑞 1.938
- 𝑡̅5 = ∙ 𝑡5 = ∙ 1825 = 2.481
𝐿2𝑎 111002
• 𝐹(𝑡̅5 ) − 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑚𝑝 𝑎𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙 = 1 (𝑠𝑒 𝑐𝑖𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑒 𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐)
• Caderea de presiune impusa Δ𝑝5 = 10 𝑏𝑎𝑟;
• Presiunea la 𝑡5 , 𝑝5 = 𝑝4 − Δ𝑝5 = 137.5 − 10 = 127.5 𝑏𝑎𝑟;
• Cumuativul de apa patruns in acvifer la 𝑡4 :
∗
- 𝑊5 = (𝐿𝑎 ∙ 𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚) ∙ 𝛽𝑎𝑞 ∙ (Δ𝑝1 ∙ 𝐹(𝑡̅5 ) + Δ𝑝2 ∙ 𝐹(𝑡̅5 − 𝑡̅)
2 + Δ𝑝3 ∙ 𝐹(𝑡̅5 − 𝑡̅)
3 + Δ𝑝4 ∙
𝐹(𝑡̅5 − 𝑡̅3 ) + Δ𝑝5 ∙ 𝐹(𝑡̅5 − 𝑡̅)
4 )
38
 - 𝑊5 = (11100 ∙ 1300 ∙ 25.01 ∙ 0.1801) ∙ (10 ∙ 105 ∙ 1 + 10 ∙ 105 ∙ 0.99 + 10 ∙ 105 ∙ 0.97 +
10 ∙ 105 ∙ 0.92 + 10 ∙ 105 ∙ 0.8)
- 𝑊5 = 4.679 ∙ 105
- debitul de apa la 𝑡5 :
𝑊5 −𝑊4 4.679∙105 −3.896∙105 𝑚3
- Q𝒂,𝟓 = 𝑡5 −𝑡4
=
1825−1460
= 313.62
𝑧𝑖
- Factorul de volum al titeiului la 𝑡5 :
- 𝑏𝑡,5 = 1.093 − 6.522 ∙ 𝑝5 ∙ 105 = 1.093 − 6.522 ∙ 127.5 ∙ 1010 = 1.08713
- Cumulativul de titei extras la 𝑡5 :
(𝐿𝑝 ∙𝑆∙ℎ∙𝑚)∙𝛽𝑝∗ ∙Δ𝑝5 +𝑊5 (740∙1300∙25.01∙0.1801)∙1.084∙10−9 ∙10∙105 +4.679∙105
- Δ𝑁5 = = =
𝑏𝑡,5 1.08713
3.53 ∙ 105
- Factorul de recuperare la 𝑡5 :
Δ𝑁5 3.53∙105
- 𝜀5 = = = 0.122
𝑁 2.147∙106

Capitolul 7
Prevederea comportarii in exploatare a zacamintelor de titei in regim de
gaze dizolvate
Regimul de gaze dizolvate incepe de presiunea de saturatie si se considera ca zacamantul nu
are cupola primara de gaze si nici acvifer active. Destinderea gazelor iesite din solutie ramane
singura forta care provoaca deplasarea titeiului prin mediul poros, catre talpile sondelor de
extractive. Volumul de pori al zonei productive ramane invariabil de-a lungul intregului process
de exploatare. Pentru aflarea parametrilor se foloseste metoda integral – grafica.

➢ Se pleaca de la ecuatia de bilant material pentru faza gaze:

Δ𝑁∙𝑏𝑡0 (𝑁−Δ𝑁)∙(𝑏𝑡0 −𝑏𝑡0 )
- 𝑁 ∙ 𝑟0 = Δ𝑀 + (𝑁 − Δ𝑁) ∙ 𝑟 + +
𝑏𝑔 𝑏𝑔

➢ Rezulta urmatorul cumulative de gaze:

𝑏𝑡 𝑏𝑡0 𝑏𝑡
- Δ𝑀 = 𝑁 ∙ [( − 𝑟) − ( − 𝑟0 )] − Δ𝑁 ( − 𝑟)
𝑏𝑔 𝑏𝑔 𝑏𝑔

➢ Ecuatia de bilant material pentru faza titei:

𝑆𝑡0
- 𝑁 = Δ𝑁(𝑡) + 𝑁(𝑡), unde: 𝑁 = 𝑉0
𝑏𝑡0
➢ Resursa de titei la la momentul t se mai poate exprima:
𝑆𝑡
- 𝑁(𝑡) = 𝑉0
𝑏𝑡
➢ Cumulativul de titei extra
𝑆𝑡0 𝑆
- Δ𝑁 = 𝑉0 ( − 𝑡)
𝑏𝑡0 𝑏𝑡
➢ Pentru un metru cub de volum de pori rezulta:
𝑆𝑡0 𝑏𝑡 𝑏𝑡0 𝑏𝑡
- Δ𝑀′ = [( − 𝑟) − ( − 𝑟0 )] − Δ𝑁 ′ ( − 𝑟)
𝑏𝑡0 𝑏𝑔 𝑏𝑔 𝑏𝑔

39
 𝑆𝑡0 𝑆𝑡
- Δ𝑁 ′ = −
𝑏𝑡0 𝑏𝑡

Impunand treapta de presiune, eliminam presiunea ca necunoscuta. Rezulta cantitatea

de gaze extrasa dintr-un metro cub de volum de pori, corespunzatoare treptei de
presiune:

𝑟0 1 𝑟 1
- Δ(Δ𝑀′ )𝑛𝑛−1 = 𝑆𝑡0 ( − ′
) − 𝑆𝑡𝑛 (𝑏 𝑛 − 𝑏 ) − Δ𝑀𝑛−1 (ecuatia dreptei)
𝑏𝑡0 𝑏𝑔𝑛 𝑡𝑛 𝑔𝑛

1 𝑆𝑡0 𝑆𝑡
- Δ(Δ𝑀′ )𝑛𝑛−1 = [(𝑟 + 𝜑 ∙ 𝜓)𝑛−1 + (𝑟 + 𝜑 ∙ 𝜓)𝑛 ] ( − ′
− Δ𝑁𝑛−1 ) (ecuatia
2 𝑏𝑡0 𝑏𝑡
curbei)

Sistemul de ecuatii format se rezolva pe cale grafica.

Se cunosc:
- Volumul de pori al zonei productive 𝑉𝑝𝑜𝑟𝑖 = 4.237 ∗ 106 𝑚3
- Resursa de titei 𝑛 = 2.147 ∗ 106 𝑚3
- Presiunea de saturatie 𝑝𝑠𝑎𝑡 = 153 𝑏𝑎𝑟
- Presiunea de abandonare 𝑝𝑎𝑏 = 22 𝑏𝑎𝑟
- Permeabilitatea medie absoluta pe zacamant 𝑘 = 490 𝑚𝐷
- Factorul de volum al titeiului la presiunea de saturatie: 𝑏𝑡.𝑠𝑎𝑡 = 1.23
- Factorul de volum al titeiului la presiunea de abandonare: 𝑏𝑡.𝑎𝑏 = 1.091
𝑝·0.046+73.94
- Legea de variatie a factorului de volum 𝑏𝑡 =
72
3
𝑚𝑁
- Ratia de solutie la presiunea de saturatie 𝑟𝑠.𝑠𝑎𝑡 = 82
𝑚3
3
𝑚𝑁
- Ratia de solutie la presiunea de abandonare 𝑟𝑠.𝑎𝑏 = 16
𝑚3
𝑝∙66−156
- Legea de variatie a ratiei de solutei 𝑟𝑠 =
72
- Vascozitatea titeiului la presiunea de saturatie 𝜇𝑡.𝑠𝑎𝑡 = 0.862 𝑐𝑃
- Vascozitatea titeiului la presiunea de abandonare 𝜇𝑡.𝑎𝑏 = 1,59 𝑐𝑃
239.9−0.3∙𝑝
- Legea d e variatie a vascozitatii titeiului 𝜇𝑡 =
72

1: Treapta 1 de presiune:
- 𝑝0 = 𝑝𝑠𝑎𝑡 = 153 𝑏𝑎𝑟
- Caderea de presiune impusa Δ𝑝 = 10 𝑏𝑎𝑟
- 𝑝1 = 𝑝0 − Δ𝑝 = 153 − 10 = 143 𝑏𝑎𝑟
- Factorul de volum al titeiului la presiunea 𝑝1 , 𝑏𝑡1 = 1.18
3
𝑚𝑁
- Ratia de solutie la presiunea 𝑝1 : 𝑟𝑠.𝑝1 = 121
𝑚3
- Vascozitatea titeiului la presiunea 𝑝1 : 𝜇𝑡.𝑝1 = 2.73 𝑐𝑃
- Factorul de volum al gazelor la presiunea 𝑝0 : 𝑏𝑔0 = 7.5 ∙ 10−3
- Factorul de volum al gazelor la presiunea 𝑝1 : 𝑏𝑔1 = 10 ∙ 10−3
40
 - Saturatia in apa ireductibila 𝑠𝑎𝑖 = 0.26
- Saturatia in titei 𝑠𝑡0 = 1 − 𝑠𝑎𝑖 = 1 − 0.3 = 0.74
- Saturatia remanenta in titei 𝑠𝑡𝑟 = 0.15
- Vascozitatea gazelor 𝜇𝑔1 = 138 ∗ 10−4 cP.
➢ Ecuatia dreptei
0.75
- Se dau 2 valori pentru 𝑠𝑡1 = [ ].
0.65
5.338 𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒
- Se obtin urmatoarele valori pentru Δ(Δ𝑀′ )10 = [ ]
2.263 1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖
➢ Ecuatia curbei
𝜇 ∙𝑏 0.92∙1.22
- 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑎 𝜑0 = 𝑡0 𝑡0 = −4 −3 = 0.232
𝜇𝑔0 ∙𝑏𝑔0 136∙10 ∙1∙10

𝜇𝑡1 ∙𝑏𝑡1 0.92∙1.18

- 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑎 𝜑1 = = = 0.227
𝜇𝑔1 ∙𝑏𝑔1 138∙10−4 ∙1∙10−3

0.75
- Se dau 3 valori pentru 𝑠𝑡1 = [0.69]
0.65
0.952
𝑠𝑡1 −𝑠𝑡𝑟
- Saturatia normalizata 𝑆1 = = [0.857]
𝑠𝑡0 −𝑠𝑡𝑟
0.794
- Deoarece predomina nisipul uniform, relatiile de calul pentru permeabilitatile
relative pentru titei, respectiv gaze sunt:
0.864
• 𝑘𝑟𝑡1 = 𝑆13 = [ 0.63 ]
0.5
1.08 ∗ 10−4
• 𝑘𝑟𝑔1 = (1 − 𝑆1 )3 = [ 0.003 ]
0.009
𝑘𝑟𝑔1
1.25 ∗ 10−4
- 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑎 ψ1 = = [ 0.005 ]
𝑘𝑟𝑡1
0.018
1.941
𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒
- Δ(Δ𝑀′ )10 = [10.544] 3
1 𝑚 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖
33.016

41
 35

30

25

20
Δ(ΔM')

15

10

0
0.64 0.66 0.68 0.7 0.72 0.74 0.76
s tn

De pe grafic rezulta valoarea pentru 𝑠𝑡1 = 0.725

𝑠𝑡1 −𝑠𝑡𝑟
- Saturatia normalizata 𝑆1 = = 0.913
𝑠𝑡0 −𝑠𝑡𝑟
- Deoarece predomina nisipul uniform, relatiile de calul pentru permeabilitatile
relative pentru titei, respectiv gaze sunt:
• 𝑘𝑟𝑡1 = 𝑆13 = 0.76
• 𝑘𝑟𝑔1 = (1 − 𝑆1 )3 = 6.654 ∗ 10−4
𝑘𝑟𝑔1
- 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑎 ψ1 = = 8.752 ∗ 10−4
𝑘𝑟𝑡1
- Cantitatea de titei extrasa
𝑠𝑡0 𝑠𝑡1 0.74 0.725 𝑚3 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖
• Δ𝑁′1 = − = − = 0.047
𝑏𝑡0 𝑏𝑡1 1.22 1.18 1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖
- Cantitatea de gaze extrasa (rel 6.192’)
𝑠𝑡0 𝑏𝑡1 𝑏𝑡0 𝑏𝑡1
• Δ(Δ𝑀′ )1. = [( − 𝑟𝑠1 ) − ( − 𝑟𝑠0 )] − Δ𝑁 ′1 ( − 𝑟𝑠1 ) =
𝑏𝑡0 𝑏𝑔1 𝑏𝑔1 𝑏𝑔1

0.74 1.18 1.22 1.1806

• Δ(Δ𝑀′ )1. = [( − 121) − ( − 82)] − 0.047 ( − 121) =
1.087 10∗10−3 10∗10−3 10∗10−3
𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒
• Δ(Δ𝑀′ )1. = 𝟒. 𝟓𝟔𝟗
1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖

- Cantitatea de gaze extrasa (rel 6.198)

𝑟𝑠0 1 𝑟 1
• Δ(Δ𝑀′ )1. = 𝑆𝑡0 ( − ) − 𝑆𝑡1 (𝑏𝑠1 − 𝑏 ) =
𝑏𝑡0 𝑏𝑔1 𝑡1 𝑔1

82 1 121 1
• Δ(Δ𝑀′ )1. = 0.74 ( − ) − 0.725 ( − )=
1.22 10∗10−3 1.18 10∗10−3
𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒
• Δ(Δ𝑀′ )1. = 𝟒. 𝟓𝟔𝟗
1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖

- Cantitatile reale de titei si gaze extrase:

• 3
Δ(Δ𝑀′ )1. 𝑟𝑒𝑎𝑙 = Δ(Δ𝑀′ )1. ∗ 𝑉𝑝 = 4.569 ∗ 4.237 ∗ 106 = 2.056 ∗ 107 𝑚𝑁
• Δ(Δ𝑁 ′ )1. 𝑟𝑒𝑎𝑙 = Δ(Δ𝑁 ′ )1. = 0.047 ∗ 4.237 ∗ 106 = 2.223 ∗ 105 𝑚3

42
 - Debitul de titei:
𝑚3
• 𝑄𝑡0 = 131.745
𝑧𝑖
𝑘𝑟𝑡1 0.76
𝑚3
•
𝜇𝑡1 ∗𝑏𝑡1 2.98∗1.0806
𝑄𝑡1 = 𝑄𝑡0 ∗ 𝑘𝑟𝑡0 = 1 = 97.98
𝑧𝑖
𝜇𝑡0 ∗𝑏𝑡0 2.9∗1.087

- Tmpul in care se consumatreapata de presiune:

Δ𝑀1 𝑟𝑒𝑎𝑙
• Δ𝑡1 = 𝑘𝑟𝑡1 =
1 𝜇 ∗𝑏𝑡1
(𝑟𝑠0 +(𝑟𝑠1 +𝜑1 ∗𝜓1 )∗𝑄𝑡1 ∗(1+ 𝑡1
𝑘𝑟𝑡0 )
4
𝜇𝑡0 ∗𝑏𝑡0

3.156∗107
• Δ𝑡1 = 0.76 = 4122 𝑧𝑖𝑙𝑒 = 11.292 𝑎𝑛𝑖
1
(84+74.84+23350∗8.75∗10−4 )∗97.98∗(1+ 2.98∗1.0806
1 )
4
2.9∗1.087

2: Treapta 2 de presiune:

Etapa 2
P 𝒓𝒔 𝒃𝒕 𝒃𝒈 𝝁𝒕 𝝁𝒈
Nr. crt
3
[bar] 𝑚𝑁 /𝑚3 - ∗ 10−3 𝑐𝑃 ∗ 10−4 𝑐𝑃
1 143 121 1.18 10 2.73 136
2 133 114 1.172 13 3.024 134

𝒔𝒕 Δ(Δ𝑴′ ) 𝒔𝒕 Δ(Δ𝑴′ )
𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒 𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒
- -
1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖 1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖
0.69 6.604 0.69 3.585
0.55 4.393 0.6 75.838
0.55 294.627

43
 50
45
40
35
30
Δ(ΔM') 25
20
15
10
5
0
0.5 0.55 0.6 0.65 0.7
s tn

- De pe grafic rezulta valoarea pentru 𝒔𝒕𝟐 = 𝟎. 𝟔𝟖𝟓

𝑠𝑡𝑛 −𝑠𝑡𝑟
- Saturatia normalizata 𝑆𝑛 = = 0.849
𝑠𝑡0 −𝑠𝑡𝑟
- Deoarece predomina nisipul uniform, relatiile de calul pentru permeabilitatile
relative pentru titei, respectiv gaze sunt:
• 𝑘𝑟𝑡𝑛 = 𝑆𝑛3 = 0.612
• 𝑘𝑟𝑔𝑛 = (1 − 𝑆𝑛 )3 = 0.003
𝑘𝑟𝑔𝑛
- 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑎 ψn = = 0.006
𝑘𝑟𝑡𝑛
- Cantitatea de titei extrasa
𝑠𝑡0 𝑠𝑡𝑛 𝑚3 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖
• Δ𝑁′𝑛 = − = 0.08
𝑏𝑡0 𝑏𝑡1 1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖
- Cantitatea de gaze extrasa (rel 6.192’)
𝑠𝑡0 𝑏𝑡𝑛 𝑏𝑡0 𝑏𝑡1
• Δ(Δ𝑀𝑛′ ) = [( − 𝑟𝑠1 ) − ( − 𝑟𝑠0 )] − Δ𝑁 ′1 ( − 𝑟𝑠1 ) =
𝑏𝑡0 𝑏𝑔𝑛 𝑏𝑔𝑛 𝑏𝑔1

𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒
• Δ(Δ𝑀𝑛′ ) = 𝟏𝟏. 𝟎𝟗𝟓
1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖

- Cantitatea de gaze extrasa (rel 6.198)

𝑟 𝑠0 1 𝑟 1
• Δ(Δ𝑀𝑛′ ) = 𝑆𝑡0 ( − ) − 𝑆𝑡𝑛 (𝑏𝑠𝑛 − 𝑏 ) =
𝑏𝑡0 𝑏𝑔1 𝑡𝑛 𝑔𝑛

𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒
• Δ(Δ𝑀𝑛′ ) = 𝟏𝟏. 𝟎𝟗𝟕
1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖

- Cantitatile reale de titei si gaze extrase:

• 3
Δ(Δ𝑀𝑛′ )𝑟𝑒𝑎𝑙 = Δ(Δ𝑀2′ ) ∗ 𝑉𝑝 = 4.569 ∗ 4.237 ∗ 106 = 3.156 ∗ 107 𝑚𝑁
• Δ(Δ𝑁𝑛′ )𝑟𝑒𝑎𝑙 = Δ(Δ𝑁2′ ) ∗ 𝑉𝑝 = 0.047 ∗ 4.237 ∗ 106 = 3.223 ∗ 105 𝑚3
- Debitul de titei:
𝑚3
• 𝑄𝑡.(𝑛−1) = 97.988
𝑧𝑖

44
 𝑘𝑟𝑡
( )
𝜇𝑡 ∗𝑏𝑡 𝑛 𝑚3
• 𝑄𝑡(𝑛) = 𝑄𝑡.(𝑛−1) ∗ 𝑘 = 73.301
(𝜇 𝑟𝑡 ) 𝑧𝑖
𝑡 ∗𝑏𝑡 𝑛−1

- Tmpul in care se consuma treapata de presiune:

Δ𝑀𝑛 𝑟𝑒𝑎𝑙
• 𝑡𝑛 = 𝑘 = 22.445 𝑎𝑛𝑖
( 𝑟𝑡 )
1 𝜇𝑡 ∗𝑏𝑡 𝑛
4
(((𝑟𝑠𝑛−1 +𝜑𝑛−1 ∗𝜓𝑛−1 )+(𝑟𝑠𝑛 +𝜑𝑛 ∗𝜓𝑛 )∗𝑄𝑡.(𝑛−1) ∗(1+ 𝑘 )
( 𝑟𝑡 )
𝜇𝑡 ∗𝑏𝑡 𝑛−1

• Δ𝑡𝑛 = 𝑡𝑛 − 𝑡𝑛−1 = 11.171 𝑎𝑛𝑖

Nr. Δ𝑁′. Δ(Δ𝑀.′ ) Δ(Δ𝑀.′ )𝑟𝑒𝑎𝑙 Δ(Δ𝑁.′ )𝑟𝑒𝑎𝑙 𝑄𝑡 t

crt
3
𝑚3 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒 𝑚𝑁 𝑔𝑎𝑧𝑒 𝑚3 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑚3 ani
1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖 1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖 𝑧𝑖
1 0.046 4.569 3.156 ∗ 107 3.223 ∗ 105 97.98 11.273
2 0.08 11.095 7.664 ∗ 107 5.52 ∗ 105 78.30 11.171

3: Treapta 3 de presiune:

Etapa 3
P 𝒓𝒔 𝒃𝒕 𝒃𝒈 𝝁𝒕 𝝁𝒈
Nr. crt
3
[bar] 𝑚𝑁 /𝑚3 - ∗ 10−3 𝑐𝑃 ∗ 10−4 𝑐𝑃
2 133 114 1.172 13 3.024 134
3 123 105.7 1.167 16 3.065 132

𝒔𝒕 Δ(Δ𝑴′ ) 𝒔𝒕 Δ(Δ𝑴′ )
𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒 𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒
- -
1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖 1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖
0.67 6.856 0.66 4.104
0.54 5.61 0.6 42.923
0.57 208.845

45
 50
45
40
35
30
Δ(ΔM') 25
20
15
10
5
0
0.5 0.55 0.6 0.65 0.7
s tn

- De pe grafic rezulta valoarea pentru 𝒔𝒕𝟑 = 𝟎. 𝟔𝟓𝟓

𝑠𝑡𝑛 −𝑠𝑡𝑟
- Saturatia normalizata 𝑆𝑛 = = 0.849
𝑠𝑡0 −𝑠𝑡𝑟
- Deoarece predomina nisipul uniform, relatiile de calul pentru permeabilitatile
relative pentru titei, respectiv gaze sunt:
• 𝑘𝑟𝑡𝑛 = 𝑆𝑛3 = 0.515
• 𝑘𝑟𝑔𝑛 = (1 − 𝑆𝑛 )3 = 0.008
𝑘𝑟𝑔𝑛
- 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑎 ψn = = 0.015
𝑘𝑟𝑡𝑛
- Cantitatea de titei extrasa
𝑠𝑡0 𝑠𝑡𝑛 𝑚3 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖
• Δ𝑁′𝑛 = − = 0.104
𝑏𝑡0 𝑏𝑡𝑛 1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖
- Cantitatea de gaze extrasa (rel 6.192’)
𝑠𝑡0 𝑏𝑡𝑛 𝑏𝑡0 𝑏𝑡1
• Δ(Δ𝑀𝑛′ ) = [( − 𝑟𝑠1 ) − ( − 𝑟𝑠0 )] − Δ𝑁 ′1 ( − 𝑟𝑠1 ) =
𝑏𝑡0 𝑏𝑔𝑛 𝑏𝑔𝑛 𝑏𝑔1

𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒
• Δ(Δ𝑀𝑛′ ) = 𝟏𝟕. 𝟖𝟎𝟕
1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖

- Cantitatea de gaze extrasa (rel 6.198)

𝑟 𝑠0 1 𝑟 1
• Δ(Δ𝑀𝑛′ ) = 𝑆𝑡0 ( − ) − 𝑆𝑡𝑛 (𝑏𝑠𝑛 − 𝑏 ) =
𝑏𝑡0 𝑏𝑔1 𝑡𝑛 𝑔𝑛

𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒
• Δ(Δ𝑀𝑛′ ) = 𝟏𝟕. 𝟖𝟎𝟕
1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖

Nr. Δ𝑁′. Δ(Δ𝑀.′ ) Δ(Δ𝑀.′ )𝑟𝑒𝑎𝑙 Δ(Δ𝑁.′ )𝑟𝑒𝑎𝑙 𝑄𝑡 t

crt
3
𝑚3 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒 𝑚𝑁 𝑔𝑎𝑧𝑒 𝑚3 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑚3 ani
1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖 1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖 𝑧𝑖
2 0.08 11.095 7.664 ∗ 107 5.52 ∗ 105 78.30 22.45
3 0.104 17.807 1.23 ∗ 108 7.197 ∗ 105 65.35 24.36

46
 4: Treapta 4 de presiune:

Etapa 4
P 𝒓𝒔 𝒃𝒕 𝒃𝒈 𝝁𝒕 𝝁𝒈
Nr. crt
3
[bar] 𝑚𝑁 /𝑚3 - ∗ 10−3 𝑐𝑃 ∗ 10−4 𝑐𝑃
3 123 105.7 1.167 16 3.065 132
4 113 98.2 1.159 20 3.107 130

𝒔𝒕 Δ(Δ𝑴′ ) 𝒔𝒕 Δ(Δ𝑴′ )
𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒 𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒
- -
1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖 1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖
0.65 6.983 0.64 2.732
0.55 6.443 0.60 45.78
0.57 137.78

50
45
40
35
30
Δ(ΔM')

25
20
15
10
5
0
0.5 0.55 0.6 0.65 0.7
s tn

- De pe grafic rezulta valoarea pentru 𝒔𝒕𝟒 = 𝟎. 𝟔𝟑𝟓

𝑠𝑡𝑛 −𝑠𝑡𝑟
- Saturatia normalizata 𝑆𝑛 = = 0.77
𝑠𝑡0 −𝑠𝑡𝑟
- Deoarece predomina nisipul uniform, relatiile de calul pentru permeabilitatile
relative pentru titei, respectiv gaze sunt:
• 𝑘𝑟𝑡𝑛 = 𝑆𝑛3 = 0.456
• 𝑘𝑟𝑔𝑛 = (1 − 𝑆𝑛 )3 = 0.0128
𝑘𝑟𝑔𝑛
- 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑎 ψn = = 0.027
𝑘𝑟𝑡𝑛

47
 Nr. Δ𝑁′. Δ(Δ𝑀.′ ) Δ(Δ𝑀.′ )𝑟𝑒𝑎𝑙 Δ(Δ𝑁.′ )𝑟𝑒𝑎𝑙 𝑄𝑡 t
crt
3
𝑚3 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒 𝑚𝑁 𝑔𝑎𝑧𝑒 𝑚3 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑚3 ani
1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖 1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖 𝑧𝑖
3 0.104 17.807 1.23 ∗ 108 7.197 ∗ 105 65.35 24.36
4 0.119 24.709 1.707 ∗ 108 8.243 ∗ 105 57.46 25.56

5: Treapta 5 de presiune:

Etapa 5
P 𝒓𝒔 𝒃𝒕 𝒃𝒈 𝝁𝒕 𝝁𝒈
Nr. crt
3
[bar] 𝑚𝑁 /𝑚3 - ∗ 10−3 𝑐𝑃 ∗ 10−4 𝑐𝑃
4 113 98.2 1.159 20 3.107 130
5 103 91.167 1.148 26 3.115 128

𝒔𝒕 Δ(Δ𝑴′ ) 𝒔𝒕 Δ(Δ𝑴′ )
𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒 𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒
- -
1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖 1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖
0.62 6.984 0.62 4.263
0.55 6.827 0.59 33.17
0.56 107.67

50
45
40
35
30
Δ(ΔM')

25
20
15
10
5
0
0.5 0.52 0.54 0.56 0.58 0.6 0.62 0.64
s tn

- De pe grafic rezulta valoarea pentru 𝒔𝒕𝟓 = 𝟎. 𝟔𝟏𝟖

𝑠𝑡𝑛 −𝑠𝑡𝑟
- Saturatia normalizata 𝑆𝑛 = = 0.743
𝑠𝑡0 −𝑠𝑡𝑟

48
 - Deoarece predomina nisipul uniform, relatiile de calul pentru permeabilitatile
relative pentru titei, respectiv gaze sunt:
• 𝑘𝑟𝑡𝑛 = 𝑆𝑛3 = 0.41
• 𝑘𝑟𝑔𝑛 = (1 − 𝑆𝑛 )3 = 0.017
𝑘𝑟𝑔𝑛
- 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑎 ψn = = 0.041
𝑘𝑟𝑡𝑛

Nr. Δ𝑁′. Δ(Δ𝑀.′ ) Δ(Δ𝑀.′ )𝑟𝑒𝑎𝑙 Δ(Δ𝑁.′ )𝑟𝑒𝑎𝑙 𝑄𝑡 t

crt
3
𝑚3 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒 𝑚𝑁 𝑔𝑎𝑧𝑒 𝑚3 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑚3 ani
1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖 1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖 𝑧𝑖
4 0.119 24.709 1.707 ∗ 108 8.243 ∗ 105 57.46 25.56
5 0.132 31.67 2.189 ∗ 108 9.106 ∗ 105 51.25 29.51

6: Treapta 6 de presiune:

Etapa 6
P 𝒓𝒔 𝒃𝒕 𝒃𝒈 𝝁𝒕 𝝁𝒈
Nr. crt
3
[bar] 𝑚𝑁 /𝑚3 - ∗ 10−3 𝑐𝑃 ∗ 10−4 𝑐𝑃
5 103 91.167 1.148 26 3.115 128
6 93 83.375 1.142 33 3.19 122

𝒔𝒕 Δ(Δ𝑴′ ) 𝒔𝒕 Δ(Δ𝑴′ )
𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒 𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒
- -
1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖 1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖
0.615 6.85 0.61 1.76
0.5 6.27 0.57 40.10
0.53 159.05

49
 50
45
40
35
30
Δ(ΔM') 25
20
15
10
5
0
0.5 0.52 0.54 0.56 0.58 0.6 0.62 0.64
s tn

- De pe grafic rezulta valoarea pentru 𝒔𝒕𝟔 = 𝟎. 𝟔𝟎𝟓

𝑠𝑡𝑛 −𝑠𝑡𝑟
- Saturatia normalizata 𝑆𝑛 = = 0.722
𝑠𝑡0 −𝑠𝑡𝑟
- Deoarece predomina nisipul uniform, relatiile de calul pentru permeabilitatile
relative pentru titei, respectiv gaze sunt:
• 𝑘𝑟𝑡𝑛 = 𝑆𝑛3 = 0.377
• 𝑘𝑟𝑔𝑛 = (1 − 𝑆𝑛 )3 = 0.021
𝑘𝑟𝑔𝑛
• 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑎 ψn = = 0.057
𝑘𝑟𝑡𝑛

Nr. Δ𝑁′. Δ(Δ𝑀.′ ) Δ(Δ𝑀.′ )𝑟𝑒𝑎𝑙 Δ(Δ𝑁.′ )𝑟𝑒𝑎𝑙 𝑄𝑡 t

crt
3
𝑚3 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒 𝑚𝑁 𝑔𝑎𝑧𝑒 𝑚3 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑚3 ani
1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖 1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖 𝑧𝑖
5 0.132 31.67 2.189 ∗ 108 9.106 ∗ 105 51.25 29.51
6 0.141 38.252 2.642 ∗ 108 9.716 ∗ 105 46.77 33.94

7: Treapta 7 de presiune:

Etapa 7
P 𝒓𝒔 𝒃𝒕 𝒃𝒈 𝝁𝒕 𝝁𝒈
Nr. crt
3
[bar] 𝑚𝑁 /𝑚3 - ∗ 10−3 𝑐𝑃 ∗ 10−4 𝑐𝑃
6 93 83.375 1.142 33 3.19 122
7 83 75.613 1.1373 58 3.232 118

50
 𝒔𝒕 Δ(Δ𝑴′ ) 𝒔𝒕 Δ(Δ𝑴′ )
𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒 𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒
- -
1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖 1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖
0.6 7.513 0.59 4.755
0.5 7.692 0.57 25.54
0.53 129.75

50
45
40
35
30
Δ(ΔM')

25
20
15
10
5
0
0.5 0.52 0.54 0.56 0.58 0.6 0.62
s tn

- De pe grafic rezulta valoarea pentru 𝒔𝒕𝟕 = 𝟎. 𝟓𝟖𝟔

𝑠𝑡𝑛 −𝑠𝑡𝑟
- Saturatia normalizata 𝑆𝑛 = = 0.692
𝑠𝑡0 −𝑠𝑡𝑟
- Deoarece predomina nisipul uniform, relatiile de calul pentru permeabilitatile
relative pentru titei, respectiv gaze sunt:
• 𝑘𝑟𝑡𝑛 = 𝑆𝑛3 = 0.331
• 𝑘𝑟𝑔𝑛 = (1 − 𝑆𝑛 )3 = 0.029
𝑘𝑟𝑔𝑛
- 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑎 ψn = = 0.088
𝑘𝑟𝑡𝑛

Nr. Δ𝑁′. Δ(Δ𝑀.′ ) Δ(Δ𝑀.′ )𝑟𝑒𝑎𝑙 Δ(Δ𝑁.′ )𝑟𝑒𝑎𝑙 𝑄𝑡 t

crt
3
𝑚3 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑚3 𝑔𝑎𝑧𝑒 𝑚𝑁 𝑔𝑎𝑧𝑒 𝑚3 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑚3 ani
1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖 1 𝑚3 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑟𝑖 𝑧𝑖
6 0.141 38.252 2.642 ∗ 108 9.716 ∗ 105 46.77 33.94
7 0.155 45.78 3.163 ∗ 108 1.073 ∗ 105 40.86 47.381

51
 Capitolul 8.
Injectarea extraconturala de apa
Prevederea in exploatare folosind modelul Buckley-Leverett si Welge

Injectarea extraconturala a apei se aplica in cazul zacamintelor cu ape marginale.

Proiectarea unui proces de injectie presupune rezolvare urmatoarelor aspecte:
- Amplasarea sondelor de injectie;
- Determinarea necesarului de apa;
- Determinarea receptivitatii sondelor de injectie;
- Determinarea numarului de sonde de injectie;
- Determinarea presiunii de injectie;
- Alegerea pompelor de injectie.

Procesul de injectie de apa se face pentru a mentine o presiune, cel putin egala cu cea
de strat. De asemenea trebuie sa se aiba in vedere ca intreaga catitate de apa injectata
se indreapta spre zona productive, ci o parte se deplaseaza in partea opusa si se pierde.
𝑑𝑓𝑎
➢ Se construiesc curbele 𝑓𝑎 = 𝑓(𝑠𝑎 ) , respective = 𝑓(𝑠𝑎 ).
𝑑𝑠𝑎
1
- Fractia de apa 𝑓𝑎 = 𝜇 𝑘 ;
1+ 𝜇𝑎 ∙𝑘 𝑟𝑡
𝑡 𝑟𝑎
- Se considera presiunea zacamantului in care are loc procesul de injectie 𝑝𝑧 = 120 𝑏𝑎𝑟;
- 𝜇𝑎 = 0.87 𝑐𝑃
- 𝜇𝑡 = 1.5 𝑐𝑃
- 𝑘𝑟𝑡 = (1 − 𝑆 ′ )3
- 𝑘𝑟𝑎 = (𝑆′)3
𝑠𝑎 −𝑠𝑎𝑖
- 𝑆 ′ − 𝑠𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎𝑡𝑖𝑎 𝑛𝑜𝑟𝑚𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑎 𝑆 ′ = (pentru nisipuri uniforme)
𝑠𝑡0 −𝑠𝑡𝑟

Se dau valori pentru 𝑠𝑎 in intervalul 𝑠𝑎𝑖 → (1 − (𝑠𝑡𝑟 ).

- 𝑠𝑎𝑖 = 0.22
- Saturatia remanenta in titei 𝑠𝑡𝑟 = 0.15

sa S' k rt k ra fa (dfa)/(dsa)
0.22 0 1 0 0
0.27 0.079365 0.780301 0.0005 0.002571 0.0514147
0.32 0.15873 0.595396 0.003999 0.026311 0.4748102
0.37 0.238095 0.442285 0.013497 0.109347 1.6607175
0.42 0.31746 0.317968 0.031994 0.288152 3.5760886
0.47 0.396825 0.219447 0.062488 0.533921 4.9153955
0.52 0.47619 0.143721 0.10798 0.7514 4.3495793
0.57 0.555556 0.087791 0.171468 0.8871 2.7139951
0.62 0.634921 0.048659 0.255952 0.954877 1.3555308
0.67 0.714286 0.023324 0.364431 0.984341 0.5892793
0.72 0.793651 0.008786 0.499906 0.99565 0.2261913
0.77 0.873016 0.002048 0.665375 0.999236 0.0717104
0.82 0.952381 0.000108 0.863838 0.999969 0.0146659
0.85 1 0 1 1 0.0010357

52
53
De pe grafic rezulta:
- Fractia de apa cand frontul de apa patrunde in galerie 𝑓𝑎𝑓 = 0.84
- Saturatia in apa cand frontul de apa patrunde in galerie 𝑠𝑎𝑓 = 0.55
𝑑𝑓𝑎
- ( ) = 1.75
𝑑𝑠𝑎 𝑓
- Saturatia medie in apa cand frontul de apa patrunde in galerie
1−𝑓𝑎𝑓 1−0.84
- 𝑠̅𝑎𝑓 = 𝑠𝑎𝑓 + 𝑑𝑓 = 0.55 + = 0.641
( 𝑑𝑠 𝑎 ) 1.75
𝑎 𝑓

1 Etapa 1 : 𝟎 < 𝒕 < 𝒕𝒑𝟏

- Timpul la care frontal de apa patrudere in primul sir de extractive
𝑆∙ℎ∙𝑚∙𝐿1 1300∙25.01∙0.18∙223.125
- 𝑡𝑝1 = 𝑑𝑓 = = 5.939 ∙ 103 𝑧𝑖𝑙𝑒
𝑄𝑖𝑛𝑗 ∙( 𝑑𝑠 𝑎 ) 200∙1.75
𝑎 𝑓

- 𝑆 − 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑠𝑖𝑟 𝑑𝑒 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒 = 1300 𝑚

- 𝐿1 − 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑔𝑎𝑙𝑒𝑟𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑗𝑒𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑙𝑎 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑢𝑙 𝑠𝑖𝑟 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑎𝑐𝑡𝑖𝑒 = 223.125 𝑚
- 𝑚 − 𝑝𝑜𝑟𝑜𝑧𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒 𝑖𝑛 𝑧𝑜𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎 = 0.18
𝑚3
- 𝑄𝑖𝑛𝑗 = 200
𝑧𝑖
- 𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑣𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑎𝑠 Δ𝑁1 = 𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚 ∙ 𝐿1 ∙ (𝑠̅𝑎𝑓 − 𝑠𝑎𝑖 ) = 8.106 ∙ 103 𝑚3

2 Etapa 2 : 𝒕𝒑𝟏 < 𝒕 < 𝒕𝒑𝟐

𝑆∙ℎ∙𝑚∙𝐿2 1300∙25.01∙0.18∙223.125
- 𝑡𝑝2 = 𝑡𝑝1 + 𝑑𝑓𝑎 = = 8.939 ∙ 103 𝑧𝑖𝑙𝑒
𝑄𝑒𝑥2 ∙( ) 200∙1.75
𝑑𝑠𝑎 1

- 𝐿2 − 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑢𝑙 𝑠𝑖𝑟 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑎𝑐𝑡𝑖𝑒𝑠𝑖 𝑎𝑙 2 − 𝑙𝑒𝑎 𝑠𝑖𝑟 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑎𝑐𝑡𝑖𝑒 =

156.75 𝑚
𝑚3
- 𝑄𝑒𝑥2 = 150
𝑧𝑖
- 𝑓𝑎1 = 0.95
𝑚3
- Debitul de titei pe primul sir 𝑄𝑡1 = 𝑄𝑒𝑥1 (1 − 𝑓𝑎1 ) = 200(1 − 0.95) = 10
𝑧𝑖
𝑚3
- Debitul de titei pe al doilea sir 𝑄𝑡2 = 𝑄𝑒𝑥2 = 150
𝑧𝑖
- 𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑣𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑎𝑠
- Δ𝑁2 = 𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚 ∙ 𝐿1 ∙ (𝑠̅𝑎1 − 𝑠𝑎𝑖 ) + 𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚 ∙ 𝐿2 ∙ (𝑠̅𝑎𝑓 − 𝑠𝑎𝑖 ) = 13.036 ∙ 103 𝑚3
3 Etapa 3 : 𝒕 > 𝒕𝒑𝟐

𝑆∙ℎ∙𝑚∙𝐿3 1300∙25.01∙0.18∙223.125
- 𝑡𝑝3 = 𝑡𝑝2 + 𝑑𝑓 = = 5.939 ∙ 103 𝑧𝑖𝑙𝑒
𝑄𝑒𝑥2 ∙( 𝑑𝑠 𝑎) 200∙1.75
𝑎 2

- 𝐿2 − 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑚𝑢𝑙 𝑠𝑖𝑟 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑎𝑐𝑡𝑖𝑒𝑠𝑖 𝑎𝑙 2 − 𝑙𝑒𝑎 𝑠𝑖𝑟 𝑑𝑒 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑎𝑐𝑡𝑖𝑒 =

156.75 𝑚
𝑚3
- 𝑄𝑒𝑥3 = 150
𝑧𝑖
- 𝑓𝑎2 = 0.97
𝑚3
- Debitul de titei pe primul sir 𝑄𝑡1 = 𝑄𝑒𝑥1 (1 − 𝑓𝑎2 ) = 200(1 − 0.97) = 9.26
𝑧𝑖
𝑚3
- Debitul de titei pe al doilea sir 𝑄𝑡2 = 𝑄𝑒𝑥2 = 150
𝑧𝑖
- 𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑡𝑖𝑣𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑡𝑖𝑡𝑒𝑖 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑎𝑠
- Δ𝑁3 = 𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚 ∙ 𝐿1 ∙ (𝑠̅𝑎2 − 𝑠𝑎𝑖 ) + 𝑆 ∙ ℎ ∙ 𝑚 ∙ 𝐿2 ∙ (𝑠̅𝑎2 − 𝑠𝑎𝑖 ) = 16.963 ∙ 103 𝑚3

54
Bibliografie

1. Nistor, I. : Proiectarea exploatarii zacamintelor de hidrocarburi fluide, Editura Tehnica,

Bucuresti, 1999 ;

55