PROIECT LA EXTRACTIA PETROLULUI SI A GAZELOR

NATURALE

CONDUCĂTOR: PROF. DR. ING. MARIEA MARCU

STUDENT: DIDITA ALEXANDRU
Cuprins :

INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………. 3
Eruptia artificiala continua (gaz-lift continuu) …………………………………………………….4

Capitolul I Proiectarea regimului de functionare al unei sonde in gaz-lift continuu……... 6

1.1. Trasarea curbei de comportare a stratului IPR ……………………………………………..7

1.2. Curbele IPR de prevedere …………………………………………………………………10

1.3 Trasarea curbelor gradient de deasupra punctului de injectie ……………………………...12

1.4 Variatia presiunii in coloana………………………………………………………………. 25

1.5 Determinarea punctelor de injectie ………………………………………………………..27

1.6 Determinarea curbelor gradient de sub punctele de injectie…………………………………27

1.7 Analiza nodală (Corelația de funcționare strat – sondă) ……………………………..…….35

1.8 Trasarea curbei de comportare a sondei în gas – lift ......................................................36

1.9 Amplasarea supapelor ………………………………………………………………………36

1.10 Calculul de alegere a supapelor…………………………………………………………….. 39

Capitolul II Pompajul continuu cu prajini ………………………………………… ……….44

2.1 Instalatia de pompare cu prajini ………………………………………………………………..45

2.2
Dimensionarea garniturii de prajini …………………………………………………………….50

2.3 Alegere tevilor de extractive ………………………………………………………………….. 53

 INTRODUCERE

In stadiul actual al necesitatii in continua crestere de surse de energie , industriaextractiva de hidrocarburi

reprezinta unul din cele mai importante sectoare de activitate.

In acest context se vizează cresterea productiei de titei, atat prin descoperirea de noi rezerve,
cât si prin marirea factorului de recuperare in special.
Stimularea productivitatii sondelor, conjugata cu extragerea unor debite cat mai mari in momentul
inundarii sondelor de reactie, contribuie la marirea factorului de recuperare.
Perfectionarea metodelor de extractie a titeiului prin sonde, pe baza unei exploatariabsolut stiintifice care
sa duca atat la marirea productiei de titei cat si la reducereaconsumului de energie , constituie un
domeniu de activitate deosebit de important.
Perioada de tranzitie spre o economie de piata si limitarea rezervelor de titei si gaze fac caatentia sa se
indrepte spre exploatarea zacamintelor cantonate la mari adancimi si marireafactorului de recuperare a
titeiului din zacaminte.
In acest sens in proiect sunt analizate doua din sistemele de extractie in vedereaalegerii sistemului optim.
Sunt tratate astfel probleme legate de de extractia titeiului pringaz-lift continuu şi
pompaj continuu cu prajini.
S-au prezentat avantajele cat si limitele fiecarui sistem de extractie , in parte cat si metodele de
calcul.Specialistii care lucreaza in industria extractiva de petrol, au fost si sunt preocupatide gasirea unor
metode care sa permita analiza si evaluarea cat mai exacta a curgerii amestecului de titei, gaze si apa prin
coloane si tevi de extractie.
Cercetarile si experimentele efectuate in conditii de laborator si de santier, au condus la stabilirea unui
numar relativ mare de teorii care au pus la dispozitie procedee pentru calculul gradientilor de presiune
necesari in evaluarea variatiei presiunii in lungul acestor coloane.
Eruptia artificiala continua (gaz-lift continuu)
Ridicarea artificiala a fluidelor ce vin din stratul productiv, prin perforaturi , urmareste mentinerea unei
presiuni adecvate la talpa sondei, astfel incat aceasta sa produca debitul preconizat.
Debitul va fi din ce in ce mai mic, pe masura ce presiunea de zacamant scade.La un moment dat , sonda
va inceta sa mai produca.Atat in timpul scaderii presiunii de zacamant, cat si dupa ce sonda inceteaza sa
mai produca, introducerea unei metode artificiale de ridicare a flluidelor de la talpa sondei poate face ca
aceasta sa produca debitul dorit.
Metodele artificiale de extractia titeiului pot fi impartite in doua categorii : Extractia prin pompaj si
extractia cu ajutorul gazelor comprimate. Aceasta se numeste eruptie artificiala sau gaz-lift.
Eruptia artificiala se bazeaza pe energia inmagazinata direct in gazele comprimate.
Eruptia artificiala poate fii de doua feluri : continuua sau intermitenta.
In cazul de fata avem eruptia artificiala continuua care prin injectarea gazelor comprimate se face fara
intrerupere. Gazele comprimate sunt injectate direct in coloana de fluide produse de sonda, in scopul
reducerii greutatii specifice a acestuia. Astfel, presiunea exercitata de coloana vertical de fluidele din
tevile de extractie se va micsora si va permite stratului sa debiteze corespunzator acestei presiuni.
Eruptia artificiala continuua se aplica, de obicei, sondelor cu capacitate de productie si presiune de fund
relative mari.
 Capitolul I

Proiectarea regimului de functionare al unei sonde in gaz-lift continuu

La o sonda care produce in eruptie artificiala continua se cunosc
urmatoarele date:
adancimea sondei, H  2800m
3
d i  63.5 10
diametrul interior al tubingului, m;
3
diametrul interior al coloanei, Di  127 10 m;
temperatura medie la suprafata, ts  10 C;
densitatea titeiului, t  850 kg/m3;
densitatea apei de zacamant, a  1045kg/m3;
densitatea relativa a gazelor, rg  0.75;
3
t  35 10
tensiunea superficiala a titeiului, N/m;
3
a  65 10
tensiunea superficiala a apei, N/m;
3
 t  2 10
vicozitatea titeiului, Pa.s;
3
g  0.02510

viscozitatea gazelor, Pa.s;
3
viscozitatea apei, a  1 10 Pa.s;
presiunea in capul de eruptie, p2  5 bar.
De asemenea in urma etalonarii sondei au rezultat urmatoarele date:
impuritatile, i  5%;
presiunea dinamica de fund, pd  90 bar;
presiunea statica, pc  110 bar;
debitul de lichid, Ql  50 m3/zi;
debitul de gaze al sondei, Qg  3500Nm3/zi;
Qinj  70000
Nm3/zi.

1.1. Trasarea curbei de comportare a stratului IPR

 Pentru trasarea curbei de comportare a stratului, se stabileste mai intai
tipul curgerii.
Se calculeaza presiunea de saturatie:
  1000 3
 densitatea apei dulci: ap kg/ m ;
2
 gravitationala g  9.81m/ s
t
rt  rt  0.850
ap 3
 densitatea relativa a titeiului: kg/ m
t f  94
tf  ts  0.03H

 temperatura de fund :

Qt  47.5
Qt  ( 1  i)  Ql
 debitul de titei al sondei :

Qa  i Ql Qa  16.5 3
 debitul de apa al sondei : m /zi
Qg
RGT  RGT  73.682
Qt
 ratie gaze-titei: Nm3/m3

Presiunea de saturatie calculate cu relatia lui Standing :

3
0.83 0.0288 1.62 10  tf
psat  5.272  RGT 
10
 125.458

 rg  1.786 1.643 rt
rt
10
p sat = 125.458 bar
Deoarece :

p c < p sat

p d < p sat

Rezulta ca avem o curgere eterogena.

Pentri trasarea curbei de comportare a stratului pentru curgerea eterogena, vom folosi relatiile lui
Vogel si se procedeaza astfel :

Metoda Vogel :
Ql
Qmax   166.209
2
pd pd
1  0.2  0.8  

pc  pc 
 pd 
i

0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110

  pd i  
2
pd
i
Q  Qmax 1  0.2  0.8  
i  pc  pc  

1.2. Curbele IPR de prevedere

Pentru determinarea IPR de prevedere se vor folosi relatiile lui Vogel :

  pcv2 3 2
Qmaxp pd2  pd2i 
pcv1  pc  10  100 Qmaxv2   i 91.034 
Q2  Qmaxv2 1  0.2
3   0.8   
pcv2pc
Qmaxp
pcp pcv1
Qmax 10  90 i  pcp pcv2  pcv2  
 120

108

96

84

pd i 72

pd1 i
60
pd2 i
48

36

24

12

0
0 18 36 54 72 90 108 126 144 162 180
Qi Q1i Q2i
1.3Trasarea curbelor gradient de deasupra punctului de injectie

Se considerã patru debite de lichid, Ql1, Ql2, Ql3 mai mici decât debitul maxim
calculat pentru curba de comportare a stratului.
Pentru fiecare debit de gaze injectate Qinj se calculeazã ratia gaze-lichid de
injectie, RGLinj, ratia gaze-titei de injectie, RGTinj, ratia gaze-lichid totalã, RGLT
si ratia gaze-titei totalã, RGTT.
Qinj
RGLinj 
Ql
Qa
Ra 
Qt

RGTinj=RGLinj (1+Ra)

RGTT=RGLT (1+Ra)

Curbele gradient de deasupra punctelor de injectie se determina pe baza teoriei de

ascensiune Hagedorn-Brown. Se porneste de la presiunea in capul de eruptie p 2
considerându-se n intervale de presiune egale,cãderea de presiune pe fiecare interval
fiind p  10 bar.
Pentru fiecare interval de presiune i se determina hi, distanta pe care se pierd cei 10
bar.
Distantele hi, astfel rezultatele se însumeazã, în final fiind necesar sã se
îndeplineascã urmãtoarea conditie:
 i h i  H

H= adâncimea la care se aflã siul tevilor de extractie;

Astfel primul interval de presiune considerat este cuprins între p2 bar si p2+10 bar.

In continuare se va determina variatia presiunii in tevile de extractie prin metoda

pentru QL1 si50intervalul de presiune
Debitul QL1=50 m3/zi
Hagedorn-Brown, m3/zi si intervalul de p2-p2':
presiune cuprins intre 5 -
15 bar. Qg
ratia gaze-lichid proprie: RGLpr  RGLpr  70
Ql

unde : 3
Qg Qg  3.5  10
- debitul de gaze de la etalonarea sondei
Ql
- debitul de lichid de la etalonarea sondei Ql  50

kg
ratia gaze-lichid injectie: aer  p1.297
presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, med m3
t Q inj
a Ra t
Tmed g  9.81
pe
RGL sonda
inj1
  3:
greutatea
densitatea
ratiaRGT
RGL l
gaze-lichid,
Munui
T1 fazei

 9.581
RGL gmetru
t1Q 
inj1
T1
L1 arespectiv
lichide:
RRGT
10 cub
1 RGL rgde
Ra
T1 pr ratia
titei
 aer mort
 gRGL
Rgaze-titei
a a g0limpreuna
inj1 RGT
RGLT1totala:
859.75
 70 cukg/
73.684
3 rt 
apam si gazele
si1000
 0.85
temperatura
care il insotesc:
medie
 p2  5
p'2  p2  10 bar p'2  15

p 2  p'2
pmed1  1 presiunea pseudocritica
pmed1  11 bara p pcr
p0  1si temperatura :
T0  273.15 pseudocritica Tpcr
2
ppcr  49.37  4.67
 rg ppcr  45.867 bar
0.03 H
tmed  ts  tmed  52 C
2 Tpcr  171.5
 rg  97 Tpcr  225.625 K

presiunea p pr : Tpr
Tmed  tmed  T0 T pseudoredusa
 325.15 med K si temperatura pseudoredusa

Tmed
Tpr  Tpr  1.441
Tpcr

pmed1
ppr1  ppr1  0.24
ppcr

factorul de abatere al gazelor, z (relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele

conditii:
0  ppr  3 1.3  Tpr  1.9

  0.76 Tpr  9.36 Tpr  13  8  ppr1  ppr1

2 3
z1  1  10
   
z1  0.967

densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune considerat:

 pmed1   T0  1 3
g1  aer  rg    kg/ m
g1  9.298
 p0   Tmed  z1
viscozitatea lichidului::
 t   a Ra 3
 l  l  1.95  10 Pa s
1  Ra

tensiunea interfaciala a lichidului:

t  a Ra
1.204
l 
1ratia
 Ra de solutie si factorul
l  0.037  N/m
de volum al titeiului:
1.768  1.643 rt 
 rs1  
0.25  RGL0.5 
0.2510
0.25
rt 
 g  C N rs1  0.134  rg QpL1   T1  lb t131bR  Ra p0 T4med 
coeficientul
se calculeazaN l de

 4.895  l3 viscozitate:

 produsul
1.07705  ln3Nl 0.80822
l   lnvN

F
v 
Nl  2 Q


5.6
0.1597
vv

rg
2  lnN
med1 l
 lrs1
 0.01019
a
31.25
a
 ln
32  N31.8
3  t
  z
CN  2.231  10   A
sg1
1
sl1
lv1
gv1
t de L1
dsl1
sg1
i
0.0288
Sm 1.175
1/m
3 1.623 10 2 l t medmed
T0 1
CNll  e
 l l coeficientul
 coeficientul
viteza superficiala
bt1 :de
 4viteza
0.972viteza
 l rt ag0.000147F
86400A
N al lichidului:
gazelor:
7.632 lal
tg86400A
 Alichidului:
l N
10 t
Ngazului:
vF
v1
b
110
rlv1
gv1
sg1 t1
3.167
sl1
s1 t m/s
R180.284
ab8.805
4.426
1.038
0.189
1.258
1.325
ap
10
med1m1

coeficientul de diametru:
l g
Nd  d i Nd  30.524
l

produsul adimensional :
0.1
 Nlv1   pmed1   CNl  6
1        10 1  35.241
 N 0.575   p0   Nd 
 gv1 Q   M
 L1
0.380 2
Reb1 l Ngv1  Nl  0.149 10
 l1
se calculeaza
A 1  parametrul  l1 : 5  ln3ln 1A1 l123.7693
raportul
 3.6372=                 4
2 3

valoarea
fractia
numarul
e deReynolds
produsului
lichid:
1 

 0.8813
di1Re :
1 b1
1  
 ln6.6598
3
2.14
1
1dpentru
0.1335
8.8173

A: g10curgerea
 1
 ln Aln
 0.018534
amestecului
3
1 1 0.5359
 4 ln A1 ln 1
0.001066
A1  9.183 bifazic:
 0.217
1 
 0.217 l1  lNe10
1.743
  10 l1  0.217
 10 1
in functie de Reb , se determina factorul de frecare cu relatia lui Jain, valabila

3 8
5 10  Reb1  10

2
 1 
 1     1  0.021
 1.14  2 log 10 3  21.25  
 0.9
 Reb1  
  

densitatea medie a amestecului gaze-lichid:

3

am1  l  l1  g1 1   l1  am1  194.24 kg/ m
distanta dintre cele douap
puncte
 10
5 de presiune considerate: Dupa acest
h 1 
2 2 algoritm am calculat cu debitele Ql1= 50 , Ql2= 55
QL1  M
am1 g   1 si Ql3= 60 respectiv h 1  517.284
10 5
9 10  d i  am1 g
pentru intervalele de presiune : 5_15, 15_25, 25_35, 35_45 , care sunt reprezentate in urmatoarele
tabele:
Parametrii constanti Ql1=50 Parametrii variabili cu presiunea Ql1=50
Intervalele de presiune
Nr.crt. Parametru Unit. Măsură Valoare Nr. crtParametru U.M 5_15 15_25 25_35 35_45 45_55
1 RGLinj1 Sm3/m3 1,1∙103 1 z 0.967 0.938 0.912 0.887 0.863
2 RGLT 1 Sm3/m3 1,17∙103 2 rs
3
Sm /m
3
4,426 9,642 15.41 21,578 28,063
3 RGTT 1 Sm3/m3 1.232∙103 3 bt 1.038 1.05 1,063 1,078 1,094
3
4 M N/m 2.063∙10 4 4 vsl m/s 0.189 0.191 0.194 0.196 0.199
3
5 rl kg/m 859.75 5 vsg m/s 22,287 11,283 7.93 5,407 4.21
6 ppcr bar 45,867 6 Nlv 1,325 1.34 1,356 1,374 1,393
7 Tpcr K 225,625 7 Ngv 156,011 78.98 51,733 37,848 29,467
8 tmed grade C 52 8 F 6,748 10,764 14,449 18,019 21,566
9 Tmed K 325.15 9 e l /y 0.098 0.125 0.144 0.16 0.174
-3
10 Tpr K 1,441 10 A 0.016 8.237∙10-3 5.395∙10-3 3.947∙10-3 3.073∙10
11 Nl *** 7.632∙10 -3 11 y 1043 1 1 1 1
12 ml Pa.s 1.95∙10 -3 12 el 0.102 0.125 0.144 0.16 0.174
13 CN l *** 2.231∙10 -3 13 Re b 6.213∙106 5.623∙106 5.167∙106 4.818∙105 4.533∙105
14 Nd *** 30,524 14 l 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02
3
14 sl N/m 0.037 15 r am kg/m 95,883 123,221 147,714 169,439 189,613
2
16 At m 3.167∙10-3 16 Dh m 842.69 713.89 621,268 554802 503607

Parametrii constanti Ql1=55 Parametrii variabili cu presiunea Ql1=55

Intervalele de presiune
Nr.crt. ParametruUnit. MăsurăValoare Nr. crtParametru U.M 5_15 15_25 25_35 35_45 45_55
3
1 RGLinj1 Sm3/m3 1∙10 1 z 0.967 0.938 0.912 0.907 0.888
2 RGLT 1 Sm3/m3 1.07∙103 2 rs
3
Sm /m
3
4 10 15.41 18.539 24.111
Sm3/m3 1.126∙10
3
3 RGTT 1 3 bt 1 1 1.063 1-Jan 1-Jan
3
4 M N/m 1.963∙104 4 vsl m/s 0.208 0.21 0.213 0.21 0.212
3
5 rl kg/m 859.75 5 vsg m/s 22.413 11.342 7.426 5.675 4.452
6 ppcr bar 46 6 Nlv 1.458 1.473 1.492 1.457 1.468
7 Tpcr K 225.625 7 Ngv 156.891 79.393 51.98 39.334 30.854
8 tmed grade C 52 8 F 7.399 11.805 15.851 18.01 21.331
9 Tmed K 325.15 9 e l /y 0.103 0.131 0.151 0.16 0.173
10 Tpr K 1 10 A 0.016 8.28∙ 10-3
5.421∙ 10 -3
3,536 ∙ 10 -3
2,774∙10-3
11 Nl *** 7.632∙10-3 11 y 1.044 1 1 1 1
12 ml Pa.s 1.95∙10 -3 12 el 0.107 0.131 0.151 0.16 0.173
13 CNl *** 2.231∙10-3 13 Reb 6.353 ∙ 106
5.735 ∙ 10 6
5.254 ∙ 10 6
9,785∙ 105
9,261∙105
14 Nd *** 30.524 14 l 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02
3
14 sl N/m 0.037 15 r am kg/m 100 128 153 178 197
2
16 At m 3,167∙10-3 16 Dh m 805 685 598 535 487
Parametrii constanti Ql1=60 Parametrii variabili cu presiunea Ql1=60
Intervalele de presiune
Nr.crt. ParametruUnit. MăsurăValoare Nr. crtParametru U.M 5_15 15_25 25_35 35_45 45_55
1 RGLinj1 Sm3/m3 917 1 z 0.973 0.95 0.928 0.907 0.888
3 3
2 RGLT 1 Sm3/m3 988.76 2 rs Sm /m 4 8 13.24 18.539 24.111
RGTT 1 Sm3/m3 1,569∙10
3
3 3 bt 1 1 1-Jan 1-Jan 1-Jan
3
4 M N/m 2,846∙104 4 vsl m/s 0.225 0.226 0.228 0.229 0.231
3
5 rl kg/m 930.3 5 vsg m/s 23.016 11.734 7.742 5.705 4.474
6 ppcr bar 46 6 Nlv 1.558 1.567 1.578 1.589 1.602
7 Tpcr K 217.05 7 Ngv 159.516 81.327 53.654 39.538 31.005
8 tmed grade C 55.5 8 F 7.548 11.933 15.865 19.589 23.205
9 Tmed K 328.65 9 e l /y 0.104 0.131 0.151 0.167 0.18
10 Tpr K 2 10 A 0.014 7,312∙ 10-3
4,824∙ 10 -3
3,555∙ 10 -3
2,788∙10-3
11 Nl *** 4,616∙10-3 11 y 1.022 1 1 1 1
12 ml Pa.s 1,315∙10-3 12 el 0.106 0.131 0.151 0.167 0.18
13 CN l *** 2,108∙10-3 13 Reb 1,286∙106 1,157∙106 1,066∙106 9,978∙105 9,427∙105
14 Nd *** 29.923 14 l 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02
3
14 sl N/m 0.041 15 r am kg/m 106 137 162 183 203
2
16 At m 3,167∙10-3 16 Dh m 771.778 659.792 577.475 518.003 471.95

Ql1=50 Ql2=55 Ql3=60

delta h h cumul p delta h h cumul p delta h h cumul p

0 0 5 0 0 5 0 0 5
843 842.69 15 805 805.07 15 771.778 771.778 15
714 1556.58 25 685.196 1490.266 25 659.792 1431.57 25
621 2177.848 35 598 2088.33 35 577.475 2009.045 35
555 2732.65 45 535.328 2623.658 45 518.003 2527.048 45
504 3236.257 55 486.874 3110.532 55 471.960 2999.008 55

Se traseaza grafic pe o diagrama de presiue in functie de adancime, rezultand 3 curbe gradient

corespunzatoare celor 3 debite de lichid si debitul de injectie considerat.
1.4 Variatia presiunii in coloana

Presiunea de la suprafata a gazelor

se considera :
ts  10 rg  0.75
psg  28

1.Se estimeaza presiunea de fund a gazelor :

4
p fge  p sg  0.82 10  psg  H

9.81 H  rg
2.Se calculeaza presiunea
pT
T 
p med
T tpsfge
 t smedie
287  z  T 
psg0.03si  Htemperatura medie :
 e    8p  p  p p T
 2 m 3
med
zm p
p
ppfgc
T
4.Se calculeaza
5.Se
6.Se
7.Se
pr
med
1
fge
pcr  
pfgc
T
p10
psg171.5
49.37
pcr
factorul
presiunea 0.76
20.5
de rg 
2 T
4.67
fund
pr
 1 9.36
97  273.15
Tsipr
rg aalgazelor
pseudocritica
pseudoredusa
de
abatere gazelor : Zm
13
x   pr ppr
 fgepseudocritica:
sitemperatura
temperatura pr fgc med1.441
pcr
pseudoredusa: 225.625
0.702
45.867
32.214
325.15
pfgc
zmx 1.273
0.90847
35.702
bar
K
1.5 Determinarea punctelor de injectie

Adancimile de injectie si presiuile de injectie se determina grafic, prin intersectia dreptei (p sg, pfgc) cu curbele
gradient de deasupra punctelor de injectie.

QL1  50 pinj1  29.2 Hinj.1  1680

QL2  55 pinj2  29.4 Hinj.2  1750

QL3  60
Dupa pinj3  29.7 Hinj.3  1850

parcurgerea algoritmului au rezultat urmatoarele date, acestea fiind reprezentate in urmatoarele

1.6 Determinarea curbelor gradient de sub punctele de injectie.
tabele :
Pentru trasarea curbelor gradient de sub punctele de injectie se stabileste mai intâi tipul curgeri
pe baza presiunii din punctele de injectie si presiunii de saturatie.
Deoarece presiunea in punctele de injectie sunt mult mai mici decat presiunea de saturatie
rezultã cã sub punctele de injectie vom avea o curgere eterogenã.
Prin urmare curbele gradient se vor trasa cu metoda HAGEDORN-BROWN cu observatia cã în
locul ratiei gaze lichid totale se va utiliza ratia de lichid de la etalonare pentru toate curbele.
Cãderea de presiune se va considera tot de 10 bar si se va porni de la presiunea din punctele
de injectie.
Dupã trasarea curbelor gradient de sub punctele de injectie se vor citi presiunile dinamice de
p p p
fund f1, f2, f3 la intersectia curbelor gradient cu linia ce marcheazã adâncimea sondei.

Pf1Ql1 Pf2Ql2 Pf3Ql3

Rezultatul final va fi perechile de valori : , ,
Qg
RGLpr  RGLpr  70
Ql


RGTt  RGLpr  1  Ra  RGTt  73.684

Determinarea variatiei presiunii in tevile de extractie prin metoda Hagedorn - Brown. Pentru
fiecare din cele trei debite se va parcurge algoritmul la caderi de presiune p+10 bar.

Valoarea lui p se obtine parcurgand algoritmul lui Hagedorn&Brown pentru fiecare RGLt.
Algoritmul se repeta pana cand h=H.
 0 10 20 30 40 50 60 70 80
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
Adancimea, m

1600
1800
2000
2200
2400
2600
2800
Presiunea, bar

De pe aceasta diagrama se citesc presiunile dinamice p d1, pd2, pd3, la intersectiile dintre curbele
gradient de sub punctele de injectie si orizontala care marcheaza adancimea.

Pd QL
68 50
72 55
75.5 60

1.7 Analiza nodală (Corelația de funcționare strat – sondă)

Analiza nodală presupune identificarea componentelor sistemului analizat, alegerea nodului în
vederea ruperii sistemului în două părți și suprapunerea curbelor de performanță ale componentei din aval
peste curbele de performanță ale componentei din amonte.

În cazul sondei în gas – lift continuu, componentele sistemului sunt zăcământul și țevile de
extracție, iar nodul se alege la media perforaturilor.
 Componenta din amonte de nod are curbele de performanță reprezentate de curbele IPR
determinate la punctul 1.3.1., acestea caracterizând curgerea prin zăcământ.

Pentru determinarea curbelor de comportare ale țevilor de extracție se folosesc datele rezultate din
diagrama curbelor gradient de la punctul 1.3.5.

Cele două tipuri de curbe de comportare sunt reprezentate grafic pe aceeași diagramă, p d=f(Q).

110

103.8

97.6
pd i
91.4
pd1 i
85.2
pd2 i

p1 m 79

p2 m
72.8
p3 m
66.6

60.4

54.2

48
36 40.4 44.8 49.2 53.6 58 62.4 66.8 71.2 75.6 80
Qi Q11i Q22i Q1m Q2m Q3m

Qinj  45000 Qinj  50000 Qinj  55000

Q1  p1  Q2  p2  Q3  p3 
m m m m m m

40 51.5 44 60.2 42 62
45 56.5 45 61 50 68
50 61 50 65 55 71.5
56 66.3 55 69 60 74
65.9 72.6 63.7 74.2 67.5 78.5
77 79 74 80 75.5 82.5

1.8 Trasarea curbei de comportare a sondei în gas – lift

Pentru trasarea curbei de comportare a sondei, se vor folosi perechile de valori (Q L, Qinj), care se vor
reprezenta grafic pe o diagramă QL=f(Qinj):
 80

70

60

50

40
QL P
V1
30 V2

20

10

0
40000 42000 44000 46000 48000 50000 52000 54000 56000
Qinj

Se observă că se va utiliza un debit de injecție Q inj=45000 Nm3 , corespunzător unui debit de lichid

QL=75 m3/zi.

1.9 Amplasarea supapelor

Se vor utiliza supape de tip Camco – Schlumberger, neechilibrate, cu burduf și fără arc.
Amplasarea se va face pe cale grafică, conform următorului procedeu:

o de la punctul anterior s-au determinat Q L, Qinj, pe baza cărora, folosind algoritmul

Hagedorn și Brown, se determină curba gradient de deasupra punctului de injecție;
Parametrii constanti Ql1=75

Nr.crt. Parametru Unit. Valoare

Măsură
1 RGLinj1 Sm3/m3 600
2 RGLT1 Sm3/m3 670
3 RGTT1 Sm3/m3 705.263
4 M N/m3 1.561*10^4
5 rl kg/m3 859.75
6 ppcr bar 45.867
7 Tpcr K 225.625
8 tmed grade C 52
9 Tmed K 325.15
10 Tpr K 1.441
11 Nl *** 7.632*10^-3
12 ml Pa.s 1.95*10^-3
13 CNl *** 2.231*10^-3
14 Nd *** 28.563
14 sl N/m 0.037
16 At m2 3.167*10^-3

Parametrii variabili cu presiunea Ql1=75

Intervalele de presiune
Nr. crt Parametru U.M 5_15 15_25 25_35 35_45 45_55
1 z 0.967 0.959 0.941 0.925 0.909
2 rs 4.426 9.731 15.553 21.777 28.322
3 bt 1.042 1.054 1.067 1.081 1.096
4 vsl m/s 0.192 0.193 0.195 0.197 0.199
5 vsg m/s 16.662 8.56 5.664 4.184 3.289
6 Nlv 1.297 1.307 1.318 1.331 1.344
7 Ngv 113.333 57.964 38.351 28.335 22.273
8 F 5.576 12.644 16.816 20.775 24.632
9 el/y 0.107 0.136 0.156 0.173 0.187
10 A 0.011 5.716*10^- 3.782*10^- 2.794*10^- 2.196*10^-
3 3 3 3
11 y 1.004 1 1 1 1
12 el 0.107 0.136 0.156 0.173 0.187
13 Reb 7.891*10^5 7.03*10^5 6.465*10^5 6.038*10^5 5.692*10^5
14 l 0.02 0.02 0.02 0.02 0.02
15 ram kg/m3 104.758 136.41 161.072 182.322 201.585
16 Dh m 764.896 643.699 567.262 512.741 470.8

 de la punctul 1.3.3. se preiau datele referitoare la presiunea la suprafață a gazelor și

presiunea de fund a gazelor;
 pe aceeași diagramă, se trasează dreapta de variație a presiunii gazelor în spațiul inelar;
 la aceasta, se duce o paralelă spre stânga la 3 bar;
  se determină punctul de injecție, la intersecția curbei gradient de sub punctul de injecție cu
paralela dusă la 3 bar;
 din pnctul de injecție se trasează curba gradient de sub punctul de injecție;
 se consideră sonda omorâtă cu țiței, de aceeași densitate cu cel produs de sondă și se
determină dreapta de variație a presiunii fluidului de omorâre: se consideră o adâncime
oarecare,h=700 se determină presiunea fluidului de omorâre la acea adâncime (p fo=ρgh) și
se trasează dreapta de variație a presiunii fluidului de omorâre:
o pfo =850 ∙ 9,81 ∙700=5665275 Pa=58.37 ¯¿
 se estimează că ar fi necesar un număr de n supape, dintre care n-1 sunt supape de pornire,
iar una este supapa de lucru;
 se vor trasa spre dreapta față de dreapta de variație a presiunii gazelor în spațiul inelar un
număr de n-1 drepte paralele și echidistante;
 căderea de presiune între paralele se situează în intervalul ∆ p=( 1,5÷ 2,5 ) ¯
¿ . În acest caz,
¯
căderea de presiune între paralele a rezultat a fi ∆ p=1.6 ¿

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90
0
200
400
600
800
Adancimea , m

1000
1200 Curba
1400 Gra-
dient
1600
psg
1800
pfg
2000
Curb
2200
gra-
2400 dient
2600 sub
2800 punc-
Presiunea dinamica de fund, bar tul inj

1.10 Calculul de alegere a supapelor

De pe graficul de amplasare a supapelor se citesc următorii parametrii pentru fiecare supapă:

 Supape Lfixare Pdeschidere la Pinchidere la PtL Pdeschidere Pinchidere
adancimea L adancimea L la suprafata la suprafata
p dL3 p iL3
S1 480 39 37.3 11.5 39 37.6
- seRRalege:
Rc3 
3
c3 0.083
0.103
p  p
S2 780 38 36.5 16.3 37.6 36 dL3 t3
S3 1040 37.2 35.8 20.4 36 34.4
S4 1240 36.2 34.8 24 34.4 32.8 pdL4  piL4
S5 1370 35 33.5 26.5 32.8 31.2
- seRRalege:
Rc4 c4 
40.115
0.103
p dL4  p t4
S6 1470 34 32.1 28 31.2 29.6
S7 1520 32.8 29.5 29.5 29.6 28
pdL5  piL5
- seRRalege:
Rc5 
5
c5 0.176
0.200
p dL5  p t5
Se calculeaza urmatorii parametrii :
ts  10 Tf  93.6 H  2800
pdL6  piL6
- seRalege:
Rc6 
c6 6 p0.2  p
R 0.317

1. Temperatura in dreptul supapei, in grade Celsius si in grade Kelvin: dL6 t6

Tf  ts pdL7  piL7
tL1  ts   L1 tL1  24.331C TL1  tL1  273.15
H TL1 - seRRalege:
297.481
c7 
7 c7 p1
R  0.260

Supape Rci Ri Avi Abi Ф dL7  p t7
i
Tf  ts calculat standardizat
tL2  ts   L2  33.289C
tL2------- ------ TL2  tL2
-------- in2 273.15 in2 TL2  306.439
in
H
S1 0.062 0.066 0.0511 0.7700 1/4
Tf  ts S2 0.067 0.103 0.0792 0.7700 5/16
tL3  ts   L3 tL3S3
 41.051C 0.083 TL3  tL3
0.103  273.15
0.0792 0.7700 5/16
H TL3  314.201
S4 0.115 0.103 0.0792 0.7700 5/16
Tf  ts S5 0.176 0.200 0.1134 0.7700 7/16
tL4  ts   L4  47.023C 0.317
tL4S6 TL4  tL4
0.200  273.15
0.1538 0.7700 7/16
H TL4  320.173
S7 1 0.260 0.2002 0.7700 1/2
Tf  ts
tL5  ts   L5 tL5  50.904C TL5  tL5  273.15
H
In functie de valorile parametrului standardizat R se aleg din tabel urmatorii Tparametrii:
L5  324.054

Tf  ts
tL6 Parametru
ts   L6 Tipul tL6  53.89
Aria C Diametrul TL6 Aria
tL6  273.15
1-R T R/1-R Pa
H L6  327.04
standardizat supapei 3. Seburdufului standardin burduful
determina presiunea valveisupapei la temperatura de 15 C:
Tf  ts al
tL7  ts   L7 tL7  55.383C orificiului TL7  tL7  273.15 TL7  328.533
H pb  Ct pbt
supapei
R - b A v ? A - - -
- factorul de corectie cu temperatura Ct se citeste din tabel in functie de temperatura din dreptul supapei.
2. Se calculeaza
- Rc si, in functie
- se2 alege parametrul
de el,in in in2 R:
standard - - bar
0,066 J - 20 0,7700 1/4 0,0511 0,934 0,040 fără arc
p dL1  p iL1
0,103 5/16 0,0792 0,897 0,115
Rc1  Rc1  0.062 - se alege: tL5
Ct5
R1  0.066
L1  
t1 24.331
50.904
0.968
0.879
C
0,103
pdL1  pt1 5/16 0,0792 0,897 0,115
0,147 3/8 0,1134 0,853 0,172
tL2
tC 
33.289
53.89
0.937
0.873
C
L6
t2
t6
0,2 p iL2
p dL2 7/16 0,1538 0,800 0,250
Rc2  0,260 Rc2  0.069 - se alege: R2  0.103
p p 1/2 0,2002 0,740 0,351
dL2 t2 tL7
CC
L3 t3
t7 41.051
55.383
0.865
C0.91

tL4
Ct4
 
47.023
0.891
C

- deoarece la supapele cu buruf si fara arc pbt=pinc rezulta ca presiunea se determina cu relatia: pb3
b4
b1
b2
p dtester4
dtester1
dtester2
dtester3 
4. Se calculeaza presiunea de deschidere in ptester,
pb7
pb7
dtester1
dtester2
dtester3
dtester4
b1
b2
b3
b4
b5
b6 b1
b2
b3
b4
b5
b6C34.567
t1
t2
t3
t4
t5
t6
t7
pdtester: iL1 1  R3
36.106
34.201
32.578
31.007
29.447
28.023
25.517
38.658
38.128
36.319
 piL7
bar iL2
iL3
iL4
iL5
iL6 4
1
2
 p b5
ppdtester5 36.808 bar
dtester5 1  R5
p b6
p dtester6  pdtester6  35.029 bar
1  R6

p b7
p dtester7  pdtester7  34.483 bar
1  R7

5. Se determjna debitul de gaze care trece prin supapa:

rg  0.65
3
Qg1  0.073Q
 injo TL1 rg 4 m
Qg1  4.568 10
zi

3
Qg2  0.073Q
 injo TL2 rg 4 m
Qg2  4.636 10
zi

3
Qg3  0.073Q
 injo TL3 rg 4 m
Qg3  4.695 10
zi

3
Qg4  0.073Q
 injo TL4 rg 4 m
Qg4  4.739 10
 în funcție de debitul de gaze care trece printr-o supapă, zi
Qg, 3
Qg5  0.073Q
 injo TL5 rg 4 m
Qg5  4.768 10
zi

3
Qg6  0.073Q
 injo TL6 rg 4 m
Qg6  4.79 10
zi
presiunea î naval, pt și
3
Qg7  0.073Q
 injo TL7 rg 4 m
Qg7  4.8  10
zi
presiunea în amonte, pdL, se poate determina diametrul real al orificiului supapei, ɸ r, din
nomograma care are la bază ecuațiile Thornhill – Craver.

 Rezultă din diagramă, diametrele reale ale orificiilor supapelor: