FORMA DE INVATAMANT: IFR

PROIECT DE AN LA FORAJUL SONDELOR

TEMA1: PROIECTAREA ARHITECTURII UNEI SONDE DE CERCETARE
GEOLOGICA
A.
-

Date de proiectare:
adancimea sondei, H =
m
diametrul coloanei de exploatare, D2 =
in
metoda de foraj aplicata: rotativa cu masa;
sapele de foraj utilizate: cu role;
actionarea instalatiei: cu motoare termice;
sonda se foreaza vertical.

( )mm

B. Date rezultate din analiza sondelor de cercetare:

- program de tubare cu patru coloane: ancorare, doua intermediare si exploatare; a
doua coloana intermediara este de tip pierdut(liner);
- adancimile de introducere a coloanelor:
m;
ancoraj, H a =
m;
prima intermediara, H i1 =
a doua intermediara, H i 2 =
-

m;

m;
exploatare, H l = H =
coloana pierduta inchide un strat masiv de sare, pentru care coeficientul lui
Poisson este = 0.42 ;
capatul inferior al coloanei pierdute se fixeaza la 200m deasupra bazei coloanei
precedente;
densitatea apei mineralizate am = 1070 kg 3 ;
m
la adancimile de introducere ale coloanei de tubare, gradientii fluidelor din porii
rocilor de fisurare au valorile
pentru fluidele din pori, p

ancoraj, pa =

bar

m
bar

prima intermediara, pi1 =

exploatare, pe =

bar

pentru fisurare, f
ancoraj fa =

bar

,
bar

prima intermediara, fi1 =

exploatare, fe =

bar

fluidele de foraj sunt de tipul noroaielor

pentru coloana de ancoraj- noroi natural;
pentru prima intemediara- noroi dispersat;
pentru a doua intermediara- noroi saturat cu sare;
pentru coloana de exploatare- noroi dispersat.
C. Partile componente ale temei1.
C1 Stabilirea arhirtecturii sondei- diametrele coloanelor de tubare si ale sapelor de
foraj;
C 2 Fluidele de foraj utilizate- caracteristicile fizice si materialele de preparare si
conditionare;
C 3 Calculul de rezistenta al coloanelor de tubare;
C 4 Calculul cimentarilor coloanelor de tubare;
C 5 Alegerea echipamentului de forare.
Stabilirea caracteristicilor fizice ale fluidelor de foraj

n funcie de condiiile specifice sondei fluidele de circulaie utilizate trebuie s

rspund unor cerine complexe de natur tehnic, tehnologic, economic i ecologic. Una
din principalele cerine se refer la tipul i compoziia fluidului. Imediat dup acestea urmeaz
valorile caracteristicilor fizice, acestea trebuind s se pstreze ntre anumite limite, fr s fie
(sau s fie ct mai puin) influenate de natura i coninutul rocilor traversate, de temperatur i
de presiune sau de ali factori.
n condiii normale, lipsite de complicaii majore, unele din cele mai utilizate fluide de
foraj sunt cele care au drept component fluid apa i component solid argila (de calitate
adecvat). Aceste fluide fac parte din categoria noroaielor de foraj. Dintre acestea o larg
rspndire o au noroaiele naturale i noroaiele dispersate neinhibitive.
Prima categorie de noroaie este compus din ap i argil, la care se adaug, eventual,
unele materiale pentru mrirea densitii. La noroaiele dispersate neinhibitive, care la baz sunt
noroaie naturale, se adaug, n proporii determinate, unele materiale solide sau lichide n
scopul corectrii caracteristicelor fizice, aducndu-se aceste caracteristici la valori
corespunztoare cerinelor. Prin asemenea adaosuri se realizeaz aa numita tratare a fluidului
de foraj. Drept caracteristic principal a unui fluid de foraj poate fi considerat densitatea. Ea
asigur ndeplinirea multor funcii ale fluidului de circulaie n procesul de foraj. Stabilirea
valorii densitii fluidului de foraj are n vedere dou situaii:
-

mpiedicarea ptrunderii n sond a fluidelor aflate n deschiderile rocilor traversate,

deci evitarea afluxului;
evitarea fisurrii unor roci, urmate de ptrunderi de fluid de foraj n deschiderile
formate, deci, evitarea influxului; Pentru acestea este necesar ca presiunea
hidrostatic a coloanei de fluid de foraj s fie mai mare ca presiunea fluidelor din
deschiderile rocilor. Cu alte cuvinte, n orice moment al forajului trebuie respectat
condiia exprimat prin relaia:
p p < pn < p f

n care pn este presiunea hidrostatic a fluidului de foraj, p p este presiunea fluidelor

din deschiderile rocilor i p f este presiunea de fisurare a rocilor.
Dac se ine seama de expresiile presiunilor: pn = n g H ; p p = p H ; p f = f H
rezult relaia de baz:
p H < n g H < f sau p < n g < f n care p i f sunt
gradienii de presiune de strat i respectiv de fisurare, n - densitatea fluidului de foraj i
g acceleraia gravitaional. Din relaia de mai sus rezult condiia de baz a valorii
densitii fluidului de foraj:
p
g

< n <

f
g

De aici rezult cele dou densiti limit pentru fluidul de foraj:

-

densitatea minim:

n =
min

p
g

densitatea maxim:

max

f
g

n mod obinuit densitatea fluidului de foraj se alege astfel nct, n absena circulaiei
n sond, presiunea hidrostatic a coloanei de fluid s depeasc cu 10.....20 bar presiunea
fluidelor din poriii rocii sau s fie mai mare cu 60..80 kg m3 fa de densitatea minim.
De aici rezult relaiile densitii:

p p + (10.....20 ) 105 p 10....20 5

3
n =
=
+
10 = ...... kg m
gH
g
g
H

sau

n =

p p 105
gH

+ 60.....80 =

p
g

105 + 60....80 = ...... kg m3

n care p p este dat n bar , p n bar m , H n m i g n m sec 2 . Este necesar ca

densitatea aleas s nu creeze presiuni care s depeasc presiunea de fisurare, n
condiiile apariiei unei presiuni suplimentare la circulaia fluidului de foraj n sond, n

acest caz presiunea suplimentar este egal cu valoarea cderii de presiune n spaiul inelar
sau la introducerea garniturii de foraj sau a unei coloane de tubare, mai ales dac aceasta
din urm este prevzut cu ventile de reinere la iu. Obinuit, valoarea presiunii
suplimentare se consider avnd valori de 10..20 bar pentru fiecare mie de metri
lungime a garniturii de foraj sau a coloanei de tubare. Deci, relaia presiunii suplimentare
este:

psup = (10......20 )

H
= ......, bar
1000

Din cele mai sus rezult expresia densitii maxime admisibile pentru fluidul de foraj:

max

p f psup
gH

105 =

f
g

105

(10......20 ) H 105 = ........ kg

1000 g

m3

De regul, se recomand utilizarea unor fluide de foraj cu densiti mici, acest fapt
ducnd la viteze de avansare mari, presiuni de circulaie sczute i costuri reduse ale
procesului de foraj. Alte proprieti fizice importante ale fluidelor de foraj care
condiioneaz curgerea lor sunt proprietile reologice: viscozitatea plastic p i tensiunea
dinamic de forfecare 0 . Acestea influeneaz substanial procesele de degajare a tlpii de
detritus i evacuarea lui la suprafa. De asemenea, cele dou proprieti condiioneaz
valorile cderilor de presiune n sistemul de circulaie al sondei. n mare msur, cele dou
proprieti reologice sunt condiionate de densitatea fluidului de foraj. n cazul fluidelor de
tip noroaie naturale i dispersate neinhibitive, att viscozitatea plastic precum i tensiunea
dinamic de forfecare cresc o dat cu creterea densitii. Menionm relaiile stabilite de
firma Mageobar:
-

pentru viscozitatea plastic:

p = 0, 033 n 22 = ......., cP
-

i n kg m3 ;

pentru tensiunea dinamic de forfecare:

0 = 0, 0085 n 7 = ........, N m 2 .
Referitor la alte proprieti fizice ale fluidelor de foraj se menioneaz urmtoarele
valori ce trebuie urmrite:
-

viscozitatea relativ:
V = 35.....70 secunde

filtrarea API, determinat cu presa filtru Baroid

F = 3....8cm3
-

grosimea turtei de colmatare:

t = 1, 0.......2, 0mm
-

coninutul de nisip, determinat prin elutriere:

n = 2....3%

indicele de determinare a aciditii i alcalinitii:

pH = 8......11

FLUIDE DE FORAJ
PROGRAM DE TUBAJ
INTERVAL

GAURA SONDA
(in/mm)
1

I.

17 2 in

II.

12 4 in

III.

8 2 in
6 in

IV.

BURLANE
(in)
3

ADANCIME
(m)
200

444,5

13 8 in

311,2

9 8 in
7 in

1350

5 in

2700

215,7
152,4

2480

Aplicaie:

Calcului fluidului de foraj pentru coloana de exploatare ( liner 5 in )

Se foreaz n intervalul H iII = 2480 m H e = 2700 m fluid de foraj utilizat Inhibitiv KlaCure

Sisteme de fluide Flo-Pro

Sistemele de fluide Flo-Pro (promovat de firma M-I Drilling Fluids) sunt noroaie pe
baz de ap, cu caracteristici reologice deosebite, un fltrat redus i comportament optim n
sonde deviate, orizontale, cu gradientul presiunii din pori sczut. Fluidele de tip Flo-Pro
cuprind un numr minim de compui, fiecare dintre acetia avnd funcii bine definite. Proiectarea
unui sistem Flo-Pro se face n fiincie de cerinele specifice fiecrei sonde, aditivii utilizai
dizolvndu-se bine n ap dulce, ap de mare sau saramuri. n mod obinuit se prepar cu densiti
pn la 1400kg/m3 i pot fi folosite pn la temperaturi de 120C. Reetele speciale se pot extinde i
peste aceste limite.
Flo-Vis, biopolimer (gum xanthanic) care confer fluidului proprieti reologice
deosebite i de suspendare a solidelor. Concentraiile de Flo-Vis variaz ntre 3...7,2kg/m3, iar n
cazuri speciale, pentru crearea unor dopuri de fluid cu viscozitate ridicat, ntre 8,6...11,5kg/m3.
Pentru a obine performane optime, valoarea concentraiei de Flo-Vis trebuie s fie mai
mare dect concentraia minim de biopolimer necesar pentru a conferi capacitate de
suspensie i transport a solidelor (numit i concentraie critic de polimer, care este o funcie
relativ de valoarea viscozitii la viteze de forfecare sczute).
NaCl i/sau KCl, confer sistemului proprieti inhibitive i mresc densitatea far creterea
coninutului de solide. n plus, prezena srurilor contribuie la creterea stabilitii
biopolimerului. la temperaturi ridicate i accentueaz proprietile de viscozitate la viteze de
forfecare reduse..
Kla-Cure, compus chimic cu mas molecular mic, solubil n ap, compatibil cu
biopolimerul Flo-Vis cruia i accentueaz funciunile.
Datorit caracterului amfoter produsul Kla-Cure se leag de argile i marne, mpiedicnd
hidratarea acestora la contactul cu fluidul de foraj sau filtratul lui. Concentraia optim variaz
ntre 6...17kg/m3.
Caracteristica distinctiv a sistemelor Flo-Pro este comportamentul vscoelastic: sunt
caracterizate de viscoziti ridicate la viteze de forfecare sczute i gelaii constante, cu valori
moderate, la viteze de forfecare ridicate. Acest comportament confer o capacitate deosebit
de curire a gurii de detritus, calitate esenial mai ales n sondele cu nclinare mare, pn la
orizontal.
Sistemele Flo-Pro sunt preferabile i pentru c protejeaz stratele productive la traversarea
acestora prin foraj. Alctuite cu aditivii prezentai, din acest punct de vedere sunt de subliniat: lipsa

solidelor chimic inerte (bentonit, barit etc), filtrat redus i cu raz de ptrundere mic datorit
viscozitii, turt uor de ndeprtat cu soluii acide sau cu soluii de hipoclorit ce dizolv
biopolimerul.
a. Densitatea minim a noroiului:
p = 0,102 bar m

min

f = 0,186 bar m

105 + 70 =

psup = (10......20 )

2700
= 27bar
1000

0,102 5
10 + 80 1100 kg m3 ;
9,81

Pentru evitarea fisurrii rocilor densitatea maxim a fluidului de foraj va fi:

max

psup 5 0,185

27
5
3
= f

10 =
10 = 1610 kg m
g

1000
9,81
1000
9,81

Deoarece se recomand utilizarea de fluide cu densiti ct mai mici, pentru cazul

de fa se alege densitatea n = 1100 kg m3
b. Caracteristicile reologice:
n funcie de densitate valorile caracteristicilor reologice vor fi:
-

viscozitatea plastic:

p = 0, 033 n 22 = 0, 033 1100 22 = 14,3 cP

-

tensiunea dinamic de forfecare:

0 = 0, 0085 n 7 = 0, 0085 1100 7 = 2,35 N m 2

Calcului fluidului de foraj pentru coloana intermediar II (7 in)

Se foreaz n intervalul H iI = 1350 m H iII = 2480 m , fuid de foraj utilizat Inhibitiv

KCl

Fluide de foraj inhibitive:

Fluidele din aceast categorie au la baz tot sistemul ap-argil, dar rolul principal n
asigurarea stabilitii sistemului i imprimarea unui puternic caracter inhibitiv mediului apos
este ndeplinit de adaosul de electrolii, polimeri de protecie, substane tensioactive, anumii
fluidizani, substane hidrofobizante etc.
Fluidele de foraj inhibitive previn sau ntrzie hidratarea, umflarea i dispersarea rocilor
argiloase i n acelai timp prezint inerie mare la contaminanii clasici de tipul argilelor,
electroliilor i temperaturilor ridicate. Se folosesc la traversarea intervalelor groase de marne i
argile sensibile la ap, pentru reducerea dificultilor de foraj generate de contactul roc-fluid
(nvscoarea noroiului, aglomerri de detritus, instabilitatea pereilor gurii de sond), la
deschiderea stratelor productive cu intercalaii argiloase (murdare).
Fluide inhibitive pe baz de ioni de K

Acestea sunt cunoscute i sub denumirea K-plus i s-au dovedit a fi cele mai inhibitive
noroaie din seria fluidelor pe baz de ap i argil. Mecanismul prin care ionul de potasiu previne
hidratarea i/sau dispersarea solidelor argiloase se explic prin faptul c ionul de K+ intr n schimb
cationic cu ionii de Na+ i Ca+ de pe suprafaa particulelor de argil, el nscriindu-se (ncastrarea
ionului K+ ) aproape perfect n golurile hexagonale ale tetraedrilor de siliciu i oxigen de la
suprafaa plcuelor de bentonit. De asemenea, ionul de potasiu este fixat de argil cu o energie
de legtur mult mai mare dect ali cationi schimbabili, ceea ce imprim o mai mare rigiditate
argilei, mpiedicnd astfel hidratarea i dispersarea agregatelor argiloase. Concentraia de potasiu
n noroi trebuie s fe cu att mai mare cu ct argilele traversate sunt mai hidratabile i mai
dispersabile (concentraia variaz ntre 30... 200kg/m3). Noroaiele pe baz de potasiu au un coninut
mare de ap liber i o vitez de filtrare mrit, de aceea este necesar un antifiltrant, de obicei un
polimer cu aciune inhibant.
n Romania se utilizeaz o variant de fluid cu clorur de potasiu i fluidizani inhibitori,
denumit INHIB-KCl. Acesta este un amestec de lignosulfonai, humai i dicromai, care amplific
efectul inhibant al ionului de potasiu; rezultatele procesului sunt:

prevenirea dispersrii detritusului argilos (prin adsorbie la suprafaa

acestuia);
scderea viscozitii i gelaiei, datorit fixrii pe particulele elementare de
argil, reducnd forele de atracie dintre acestea;
micorarea filtratului fluidului de foraj prin impermeabilizarea turtei de
colmatare;

mrirea stabilitii termice pn la 180... 200C.

c. Densitatea minim a noroiului:

p = 0,115 bar m

min

p
g

105 + 70 =

f = 0,190 bar m

psup = 24,8 bar 1000m

0,115 5
10 + 80 1300 kg m3 ;
9,81

Pentru evitarea fisurrii rocilor densitatea maxim a fluidului de foraj va fi:

max

psup 5 0,190

24,8 5
= f

10 1700 kg m3
10 =

9,81 1000 9,81

g 1000 g

Deoarece se recomand utilizarea de fluide cu densiti ct mai mici, pentru cazul

de fa se alege densitatea n = 1300 kg m3
d. Caracteristicile reologice:
n funcie de densitate valorile caracteristicilor reologice vor fi:
-

viscozitatea plastic:

p = 0, 033 n 22 = 0, 033 1300 22 = 20,9 cP

tensiunea dinamic de forfecare:

0 = 0, 0085 n 7 = 0, 0085 1300 7 = 4, 05 N m 2

Calculul fluidului de foraj pentru coloana intermediar I ( 9 8 in )

Se foreaz n intervalul H a = 200 m H iI = 1350 m , fluid de foraj utilizat Dispersat

Fluide de foraj dispersate (clasice)

Noroaiele naturale

Aceste fluide au la baz sistemul dispers ap-argil (soluie diluat de bentonit n ap, cu
3
3
n = 1040 ... 1060kg/m , un filtrat de aproximativ 15 cm i viscozitatea aparent la plnia Marsh

ntre 40...45s) i ndeplinesc cerinele de stabilitate, colmatare i gelificare, necesare forajului.

Preparate la suprafa din argile bentonitice (adesea activate) cu bune proprieti coloidale i de
dispersie, aceste fluide se folosesc la forarea unor intervale de suprafa sau a zonelor cu pierderi
de circulaie unde se cer de regul noroaie cu viscozitate i gelaie ridicate, far alte proprieti
specifice.
Noroaiele naturale i modific rapid proprietile n prezena unor contaminani cum sunt:
pachete groase de marne i argile hidratabile, sruri solubile, temperaturi mari, gaze etc.
e.

Densitatea minim a noroiului:

p = 0,107 bar m

min

p
g

105 + 70 =

f = 0,175 bar m

psup = 13,5 bar 1000m

0,107 5
10 + 80 1200 kg m3 ;
9,81

Pentru evitarea fisurrii rocilor densitatea maxim a fluidului de foraj va fi:

max

psup 5 0,175

13,5 5
= f

10 1650 kg m3
10 =

9,81 1000 9,81

g 1000 g

Deoarece se recomand utilizarea de fluide cu densiti ct mai mici, pentru cazul de

fa se alege densitatea n = 1200 kg m3
f. Caracteristicile reologice:
n funcie de densitate valorile caracteristicilor reologice vor fi:
-

viscozitatea plastic:

p = 0, 033 n 22 = 0, 033 1160 22 = 16, 28 cP

-

tensiunea dinamic de forfecare:

0 = 0, 0085 n 7 = 0, 0085 1160 7 = 2,86 N m 2

Calculul fluidului de foraj pentru coloana de ancorare:

Se foreaz n intervalul H 0 = 0m H a = 200 m , fluid de foraj utilizat Natural

g. Densitatea minim a noroiului:
p = 0, 098 bar m

min

p
g

f = 0,146 bar m

105 + 70 =

psup = 2 bar 1000m

0, 098 5
10 + 70 1150 kg m3 ;
9,81

Pentru evitarea fisurrii rocilor densitatea maxim a fluidului de foraj va fi:

max

psup 5 0,146

2
5
3
= f

10 =
10 1400 kg m
g

1000
9,81
1000
9,81

Deoarece se recomand utilizarea de fluide cu densiti ct mai mici, pentru cazul

de fa se alege densitatea n = 1150 kg m3
h. Caracteristicile reologice:
n funcie de densitate valorile caracteristicilor reologice vor fi:
-

viscozitatea plastic:

p = 0, 033 n 22 = 0, 033 1150 22 = 15,95 cP

-

tensiunea dinamic de forfecare:

0 = 0, 0085 n 7 = 0, 0085 1150 7 = 2, 775 N m 2

1

Seciunea 17 2 in
Interval forat ( m )

0-53

53-68

68-143

143-293

Tip Fluid

Gs in

( kgf

dm3 )

(s)
P.V. ( cP )
F.V.

Y.P.

( lb 100 ft )
2

293-423

423-573

573-605

Mar sabonare

Tubaj 13 8 in
cimentare

NATURAL DISPERSAT
1,1

1,1

1,14

1,15

1,15

1,15

1,15

1,15

1,15

51

51

55

52

58

57

55

55

55

10

10

13

13

15

17

16

16

16

13

11

14

14

14

15

15

10 s 10m G

(lb 100 ft )
2

27

27

4 16

4 16

4 19

5 20

4 19

4 19

4 19

( ccm )
Turta ( mm )

11

11

9,5

10

9,3

9,3

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

pH

9,5

9,5

9,5

9,5

9,5

Filtrat

Seciunea 12 4 in

Interval forat
(m )

Frezat

Frezat
spat
605-645

645787

787880

Tip Fluid

Gs in

( kgf

dm3 )

(s)
P.V. ( cP )
F.V.

Y.P.
lb 100 ft

10 s 10m G

(lb 100 ft )
2

( ccm )
Turta ( mm )

Filtrat

pH
Cloruri

kg vag

Interval forat
(m )

10201145

11451277

12771314

13141441

HIBTROL KCl
1,1

1,1

1,14

1,15

1,15

1,15

1,15

1,15

1,15

68

53

54

54

53

53

54

54

54

10

16

20

23

26

31

33

33

28

14

12

16

17

28

28

28

30

20

24

24

24

25

36

47

37

46

38

4,4

4,1

3,4

3,4

3,6

3,5

3,3

3,2

3,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

9,5

9,5

9,5

9,5

9,7

9,5

9,6

9,7

734

753

762

762

740

730

713

724

724

17701864

18641873

18731897

14411507

15071553

15531615

Tip Fluid

Gs in

8801020

16151694

16941770

HIBTROL KCl
1,29

1,28

1,29

1,29

1,29

1,30

1,30

1,29

55

54

52

52

52

51

53

52

31

32

30

33

35

31

31

31

( lb 100 ft )

21

22

19

19

22

21

20

20

10 s 10m G

37

48

38

48

5 14

5 17

4 17

4 17

( kgf

dm3 )

(s)
P.V. ( cP )
F.V.

Y.P.

(lb 100 ft )
2

( ccm )
Turta ( mm )

Filtrat

3,6

3,8

3,8

3,6

3,6

3,7

3,5

3,6

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

pH
Cloruri kg vag

9,5

9,4

9,3

9,5

9,3

9,3

9,2

9,2

696

677

677

658

685

694

685

685

Interval forat ( m )

1897-1920

1920-1958

1958-2058

2058-2072

Reparaii

2072-2152

2152-2257

2257-2268

Tip Fluid

Gs in

( kgf

dm3 )

(s)
P.V. ( cP )
F.V.

Y.P.
lb 100 ft

10 s 10m G

(lb 100 ft )
2

( ccm )
Turta ( mm )

Filtrat

HIBTROL KCl
1,31

1,32

1,32

1,32

1,35

1,35

1,35

1,35

51

53

49

52

53

52

52

51

26

34

31

32

34

34

33

34

17

21

22

22

20

20

20

24

3 13

5 17

5 16

5 18

6 22

6 28

4 22

6 22

3,6

3,6

3,8

3,8

3,7

3,7

3,7

3,8

0,5

0,5

0,5

0,5

pH
Cloruri kg vag

9,5

9,3

9,3

9,45

9,4

9,35

9,3

9,35

685

685

723

704

677

677

686

686

Interval forat ( m )

2268-2282

2282-2346

2346-2354

2354-2376

Tip Fluid

Gs in

2376-2412

Pauz teh.

VSP

2412-2422

HIBTROL KCl
1,35

1,35

1,37

1,37

1,41

1,44

1,48

1,5

57

57

54

53

60

58

59

64

33

33

38

37

39

40

39

42

( lb 100 ft )

23

23

28

27

24

24

28

28

10 s 10m G

6 26

6 26

6 24

6 27

5 22

4 24

6 29

7 34

( kgf

dm3 )

(s)
P.V. ( cP )
F.V.

Y.P.

(lb 100 ft )
2

( ccm )
Turta ( mm )

Filtrat

3,7

3,7

3,5

3,5

3,5

2,9

2,8

2,8

pH
Cloruri kg vag

9,25

9,25

9,35

9,2

9,28

9,15

9,1

677

677

677

677

629

667

667

667

Interval forat ( m )

2422-2474

2474-2495

Carotaj
geofizic

Tip Fluid
1,5

1,5

1,5

1,5

1,5

66

62

60

60

63

63

42

43

43

43

45

45

28

30

34

34

33

33

7 35

8 32

8 38

8 38

9 38

9 38

2,7

2,8

2,9

2,9

9,1

9,15

9,15

9,15

9,15

667

667

667

667

667

667

(s)
P.V. ( cP )
F.V.

Y.P.

( lb 100 ft )
2

(lb 100 ft )
2

Tubaj 9 8 in
cimentare

1,5

dm3 )

10 s 10m G

Mar
sabonare

HIBTROL KCl

Gs in

( kgf

Carotaj
geofizic

( ccm )
Turta ( mm )

Filtrat

pH
Cloruri kg vag

Seciunea 8 2 in

Interval forat
(m )

Frezat

Frezat +
Spat
2495-2506

25062536

Tip Fluid

Gs in

( kgf

dm3 )

25362539
Carotaj
geofizic

25392541
Carotaj
geofizic

25412569

25692573

25732596

1,15

1,14

1,14

HIBTROL KCl

1,19

1,16

1,15

1,15

1,15

(s)
P.V. ( cP )
F.V.

Y.P.

( lb 100 ft )
2

10 s 10m G

(lb 100 ft )
2

( ccm )
Turta ( mm )

Filtrat

pH
Cloruri kg vag

Interval forat
(m )

49

50

49

49

52

51

53

53

18

22

20

20

20

20

18

18

17

16

14

14

15

14

16

16

3 12

2 11

2 12

2 12

3 14

3 12

3 12

3 14

4,5

3,9

3,7

3,7

3,5

3,5

3,5

3,6

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

11,2

10,75

10,75

10,6

10,5

10,2

10

570

570

534

534

534

524

515

505

25962627

26272652

26952701
Carotaj
mecanic

27012704,6

2704,62706
Carotaj
geofizic

25622556
Carotaj
geofizic

Tip Fluid

Gs in

24562668

26682695

HIBTROL KCl

1,14

1,14

1,14

1,14

1,14

1,14

1,14

1,14

52

52

49

52

50

50

54

55

19

19

19

19

19

19

20

20

16

17

16

16

15

16

15

16

3 14

3 14

4 15

4 16

4 18

4 17

4 20

4 22

3,7

3,6

3,6

3,6

3,6

3,7

3,5

3,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

10

9,8

9,8

9,5

9,3

9,3

9,5

9,55

kg vag

496

496

487

486,2

486,2

486,2

486,2

486,2

Interval forat
(m )

27062726

27262735

27352737

( kgf

dm3 )

(s)
P.V. ( cP )
F.V.

Y.P.

( lb 100 ft )
2

10 s 10m G

(lb 100 ft )
2

( ccm )
Turta ( mm )

Filtrat

pH
Cloruri

Tip Fluid

Gs in

( kgf

dm3 )

27372738,5

2738,52744,5

2744,52745,8

2745,82760

Carotaj
geofizic

1,14

1,14

1,13

HIBTROL KCl

1,13

1,14

1,14

1,13

1,14

(s)
P.V. ( cP )
F.V.

Y.P.

( lb 100 ft )
2

10 s 10m G

(lb 100 ft )
2

( ccm )
Turta ( mm )

Filtrat

pH
Cloruri

kg vag

51

51

51

50

59

49

48

48

19

19

19

19

19

19

19

18

15

15

17

16

14

13

12

13

3 18

3 18

3 17

3 17

3 16

3 16

3 16

3 15

3,9

3,9

3,9

3,8

3,7

3,9

3,9

3,8

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

0,5

9,3

9,35

9,3

9,4

9,35

9,4

9,4

9,35

476,7

476,7

476,7

466,7

466,7

466,7

466,7

467,1

Calculul coloanei de suprafata(ancorare)

Pentru stabilirea compunerii coloanei se considera solicitarea de intindere axiala in
momentul final al operatiei de cimentare, la asezarea dopului plin pe inel de retinere.
Dupa aceasta se determina adancimea maxima de golire a coloanei in vederea evitarii
unei turtiri a burlanelor, produsa de presiunea exterioara.
A Calculul la intindere
In calculul sunt luate in consideratie urmatoarele forte:
- forta de greutate proprie cu considerarea flotabilitatii, Fgp ;
-

forta axiala suplimentara ce apare la finalul operatiei de cimentare cand se

produce o crestere a presiunii de pompare la inchiderea coloanei prin asezaea
dopului pe inelul de retinere, Fsup l ;

Pentru intreaga coloana se pune conditia ca forta axiala, Fa sa nu depaseasca forta

admisibila de smulgere din filet, Fads
Fa Fads
La limita
Fa = Fgp + Fsup l = Fads
Pentru cresterea sigurantei la uzura, la partea inferioara a coloanei se prevede in
compunerea ei burlane cu grosime mai mare de perete, pe o lungime de 50..100m . La

acest tronson se va nota lungimea cu l ' , iar greutatea burlanelor pe unitatea de

lungime cu q' .
In calcul se considera metoda de jos in sus, primul tronson, aflat deasupra portiunii cu
burlane cu grosime mai mare a peretelui, va fi format din burlane cu grosimea cea
mai mica a peretelui pentru diametrul respectiv. Mergand spre partea superioara in
compunerea coloanei vor fi cuprinse burlane cu grosimi din ce in ce mai mari. Forta
suplimentara ce apare la finalul operatiei de cimentare se calculeaza cu relatia
Fsup l = pi A0
unde pi este cresterea de presiune la asezarea dopului, care se considera a avea
valoarea pi = 15..20bar ;
A0 -aria sectiunii de trecere a burlanelor
A0 =

Aib2

Aib fiind diametrul interior al burlanului din tronsonul respectiv.

Pentru un punct de la partea superioara a unui tronson n al coloanei forta axiala data
de greutatea proprie se determina cu relatia
n


Fan = Fgpn + Fsup l = li q1 g 1 n + l 'q ' g 1 n + Fsup l
i =1
0
0

Din egalarea fortei axiale cu forta admisibila de smulgere din filet, Fan = Fadsn se
poate scrie

n
g 1 n li qi + l 'q ' g 1 n + Fsup l = Fadsn
0
0 i =1

Daca se separa datele pentru tronsonul n se ajunge la relatia

n 1
ln qn g 1 n + li qi + l 'q ' g 1 n + Fsup l = Fadsn
0
0 i =1

de unde rezulta lungimea tronsonului ln sub forma


n


Fadsn li q1 1 n + l 'q 'g 1 n + Fsup l
0
0

i =1
ln =
n
qn g 1
0
Astfel, pentru primul tronson (n = 1) relatia lungimii devine

F
l 'q ' g 1 n + Fsup l
ads1
0

l1 =

q1 g 1 n
0
Pentru al doilea tronson

l 'q ' g 1 n + l1 q1 1 n + Fsup l
F
ads 2
0
0

l2 =

q2 g 1 n
0
sau mai departe, tinand seama ca


l 'q ' g 1 n + l1 q1 g 1 n + Fsup l = F
ads1
0
0

se poate scrie
F
F
ads1
l 2 = ads 2
n

q 2 g 1

Pentru un tronson n relatia lungimii devine

ln =

F
F
adsn
ads (n 1)

qn g 1 n
0

B Determinarea adancimii maxime de golire

Se determina adancimile maxime de golire pentru fiecare tronson al coloanei, deci pentru
diferitele burlane din compunerea coloanei stabilita in conditiile sarcinilor axiale si se
considera valoarea cea mai mica, aceasta fiind cea maxima admisa pentru coloana
respectiva.
Determinarea adancimii mentionate se face din egalarea valorioi presiunii exterioare ce
apare la golire cu valoarea presiunii admisibile de turtire a burlanului din tronsonul
respectiv. Presiunea exterioara este data de coloana hidrostatica de fluid de foraj. Pentru
un punct oarecare si pentru care adancimea de golire este H gn se poate scrie
pln = n g H gn
Din egalarea cu presiune admisibila de turtire, padtn , rezulta

n g H gn = padtn
de unde adancimea de golire are expresia

H gn =

padtn
n g

Date de calcul
- diametrul coloanei de tubare Dc = 16in(406,4mm ) formata din burlane otel I 55
cu imbinari cu filet rotund si mufa scurta (MS ) ;
- caracteristiciloe specifice ale burlanelor sunt date in tabel
Grosime perete, t ,
mm
11,13
12,57

Greutate unitara,
q , kg
m
111,62
125,01

Pres. admis. de
turtire, padt , bar

Forta admis. de
smulgere, Fads , kN

70,3
97,2

1805
2077

adancimea de introducere a coloanei, H = 600m ;

densitatea fluidului8 de foraj, n = 1300 kg 3 ;
m
presiunea suplimentara la cimentare, psup l = 20bar ;

La partea inferioara a coloanei, pe o lungime l ' = 100m sunt prevazute burlane cu

grosimea maxima a peretelui t = 12,57mm , avand masa unitara q ' = 125,01 kg
m
Diametrul interior al burlanelor in zona mentionata este
d i = D2 2 t = 406,4 2 12,57 = 381,26mm
Forta suplimentara la finele cimentarii

Fsup l = A0 psup l =

d i2 psup l =

0,38126 2 20 105 = 290718 N

Primul tronson este format din burlane cu grosimea cea mai mica t1 = 11,13mm , pentru
care Fadsn = 3158kN . Lungimea acestui tronson este

Fads1 l 'q 'g 1 n + Fsup l 1805000 100 125,01 9,81 1 1300 + 290,718
0
7850
= 1545m

l1 =
1300

111,62 9,81 1

q1 g 1 n
7850

Deoarece lungimea tronsonului depaseste lungimea coloanei fara tronsonul de baza

(500m ) rezulta ca acest tronson va avea lungimea l1 = 500m . Deci, compunerea coloanei
este (de sus in jos)
- l ' = 100m t = 12,57mm intre 600m si 500m
- l1 = 500m t1 = 11,13mm intre 500m si 0m
Adancimea de golire pentru burlanele din tronsonul cu t1 = 11,13mm , pentru care
presiunea admisibila de turtire este padt1 = 70,3bar va fi

padt1
70,3 105
H g1 =
=
= 551,2m
n g 1300 9,81
Deci coloana poate sa ramana goala pe intervalul 0..550m .
Calculul coloanei pierdute
Se considera solicitarea simpla la presiunea exterioara produsa prin impingerea laterala a
maximului de sare, in conditia coloanei goale. Deci, un caz al golirii totale a coloanei.
Dupa stabilirea componentei coloanei la presiune exterioara se procedeaza la verificarea
la solicitarea de intindere sub propria greutate, tinandu-se seama de flotabilitate
A.Calculul la presiune exterioara
In cazul impingerii sarii presiunea exterioara se determina cu relatia

pe = ech g H
unde ech este densitatea echivalenta a rocilor situate deasupra punctului considerat,

g - acceleratia gravitationala, g = 9,81

m
;
s2

kg
;
m3

H - nadancimea, m ;
La randul ei densitatea echivalenta se calculeaza cu relatia

ech =

unde este coeficientul lui Poisson pentru sare ( = 0,42 ) ;

r - densitatea medie a rocilor situate deasupra masivului de sare,
kg
kg
r = 2300..2700 3 ;se considera, in general, ca r = 2500 3 ;
m
m

= se mai numeste si coeficient de impingere laterala; pentru cazul dat

1
= 0,724 .
De asemanea rezulta o valoare a densitatii echivalente
Termenul

ech = r = 0,724 2500 = 1810,3

kg
m3

Date de calcul
- diametrul coloanei de tubare Dc = 7 5 in(193,4mm ) formata din burlane otel
8
N 80 cu imbinari cu filet rotund si mufa lunga (ML ) ;
- intervalul tubat; adancimea initiala H i = 2500m si adancimea finala
H f = 3600m ;
-

caracteristicile specifice ale burlanelor necesare calculului sunt prezentate in tabel

Pres. admis. de
turtire, padt , bar

Forta admis. de
smulgere, Fads , kN

8,33
9,52

Greutate unitara,
q , kg
m
39,32
44,23

234,4
330,3

1246
1462

10,92
12,75

50,19
58,09

452,3
607,1

1713
2029

14,27
15,11
15,86

63,75
67,47
70,16

745,3
793,4
800,2

2300
2790

Grosime perete, t ,
mm

2572

kg
m3
Presiunile exterioare la adancimile corespunzatoare capetelor coloanei pierdute (linerului)
sunt:
-

densitatea fluidului de foraj n = 1850

la partea superioara, H i = 2500m

pei = ech g H i = 1810,3 9,81 2500 10 5 = 443,9bar

-

la partea inferioara, H f = 3600m

p ef = ech g H f = 1810,3 9,81 3600 10 5 = 639,3bar

Din valorile presiunilor exterioare limita si presiunilor admisibile de turtire ale burlanelor
rezulta ca la partea superioara a linerului se afla burlane cu grosimea de perete
ti = 10,92mm , pentru care padti = 452,3bar ( padti pei ) , iar la partea inferiara burlane cu
grosimea peretelui t f = 14,27mm , pentru care padtf = 745,3bar ( padtf pef ) .
Rezulta ca in compunerea coloanei vor intra burlane din trei categorii de grosime de
perete: t = 10,92m la partea de sus, t = 12,75mm in zona mediana si t = 14,27mm la
partea de jos.
Pentru determinarea lungimii tronsoanelor pot fi utilizate trei variante de calcul
- varianta grafica;
- varianta analitica de jos in sus;
- varianta analitica de sus in jos;
Varianta grafica
Se traseaza la scara variatia presiunii exterioare pe intervalul coloanei si se marcheaza
presiunile admisibile de turtire ale burlanelor. Se determina punctele de intersectie
caracteristice, de unde rezulta adancimile de trecere dintre tronsoane, respectiv lungimile
acestora.
@@@@@@@@@@
@@@@@@@@@@
Varianta analitica de jos in sus
Lungimile tronsoanelor coloanei se determina din egalitatea dintre presiunea exterioara
efectiva cu presiunea admisibila de turtire a burlanelor avand valoarea cea mai mica la
trecerea de la un tronson de burlan la altul, pe = padt .
Primul tronson de burlan va avea grosimea peretelui pentru care presiunea admisibila de
turtire are valoarea imediat superioara sau cel putin egala cu presiunea exterioara efectiva
de la capatul inferior al coloanei, padt1 pef . Lungimea acestui prim tronson este
conditionata de valoarea presiunii admisibile de turtire a burlanelor din cel de-al doilea
tronson, cu grosime mai mica a peretelui burlanului.
Pentru trecerea dintre tronsonul unu si doi din egalitatea presiunilor rezulta

pe1 2 = ech g (H f l1 ) = padt 2

de unde

l1 =

ech g H f padt 2
ech g

Din aceeasi conditie de egalitate a presiunilor la trecerea dintre al doilea si al treilea

tronson se scrie

pe 23 = ech g (H f l1 l2 ) = padt 3
de unde

l2 =

ech g (H f l1 ) padt 3 padt1 padt 2

=
ech g
ech g

Relatia pentru determinarea unui tronson n se poate scrie sub forma

ln =

n 1

i =1

ech g H f li padt (n +1)

ech g

padtn padt (n +1)

ech g

Pentru exemplul de fata la care pef = 639,3bar , primul tronson este compus din burlane
cu grosimea peretelui t1 = 14,27 mm la care padt1 = 745,3bar .
Lungimea acestui prim tronson, l1 , este conditionata de rezistenta la turtire a burlanelor
cu grosimea peretelui imediat inferioara, t 2 = 12,75mm la care padt 2 = 607,1bar .
In consecinta lungimea primului tronson cu t1 = 14,27 mm va fi

l1 =

ech g H f p adt 2 pef p adt 2

639,3 607,1
=
=
= 181,3m
ech g
ech g
1801,3 9,81 10 5

Lungimea celui de-al doilea tronson, l2 , cu grosimea peretelui burlanului t 2 = 12,75mm ,

este conditionata de presiunea admisibila de turtire a burlanelor cu grosimea peretelui
imediat inferioara, t3 = 10,92mm , la care padt 3 = 452,3bar . De aici rezulta ca

l2 =

ech g (H f l1 ) p adt 3 p adt1 p adt 2

607,1 452,3
=
=
= 871,7m
ech g
ech g
1801,3 9,81 10 5

Lungimea celui de-al treilea tronson (ultimul), l3 , cu grosimea peretelui burlanului

t3 = 10,92mm rezulta din diferenta dintre lungimea coloanei si lungimile celor doua
tronsoane calculate

l3 = H f H i (l1 + l2 ) = 3600 2500 (181,3 + 871,7 ) = 47 m

Deci, de jos in sus compunerea coloanei pirdute este
- primul tronson: t1 = 14,27 mm , l1 = 181,3m intre 3600..3418,7m
- al doilea tronson; t 2 = 12,75mm , l 2 = 871,7 m intre 3418,7..2547m
- al treilea tronson; t3 = 10,92mm , l3 = 47 m intre 2547..2500m

Varianta analitica de sus in jos

Pentru primul tronson, format din burlane cu grosimea de perete, t1 , corespunzatoare
punctului de la partea superioara a coloanei, H i , adancimea maxima de introducere este
data de presiunea admisibila de turtire, pe1 = padt1 .
Deoarece presiunea exterioara la adancimea mentionata este

pe1 = ech g (H i + l1 )
rezulta ca

ech g (H + l1 ) = padt1
de unde lungimea primului tronson este

l1 =

padt1 ech g H i padt1 pei

=
ech g
ech g

Pentru al doilea tronson, format din grosimea peretelui, t 2 , imediat superioara grosimii
t1 , se poate scrie

pe 2 = ech g (H i + l1 + l2 ) = padt 2
de unde rezulta

l2 =

padt 2 ech g ( H i + l1 ) padt 2 padt1

=
ech g
ech g

Pentru un tronson n relatia lungimii este

n 1

ln =

padtn ech g ( H + li )

ech g

i =1

padtn padt ( n 1)

ech g

In cazul de fata rezulta urmatoarele lungimi de tronson

padt1 pei
452,3 443,9
=
= 47m
1801,3 9,8110 5
ech g
p padt1
607,1 452,3
l2 = adt 2
=
= 871,7m
1801,3 9,8110 5
ech g
p padt 2
745,3 607,1
l3 = adt 3
=
= 778,2m
1801,3 9,8110 5
ech g
l1 =

Deoarece suma lungimilor tronsoanelor

l1 + l2 + l3 = 47 + 871,7 + 778,2 = 1696,9m

depaseste lungimea linerului rezulta ca ultimul tronson, cel de-al treilea, are lungimea
efectiva

l3 = H f H i (l1 + l2 ) = 3600 2500 (47 + 871,7) = 181,3m

In final rezulta o compunere de sus i jos a linerului
- primul tronson: t1 = 10,92mm , l1 = 47 m intre 2500..2547 m
- al doilea tronson; t 2 = 12,75mm , l 2 = 871,7 m intre 2547..3418,7 m
- al treilea tronson; t 3 = 14,27mm , l3 = 181,3m intre 3418,7..3600m
B.Verificarea la intindere axiala
Calculul de verificare la intindere axiala se realizeaza de jos in sus considerand
capacitatea de rezistenta a burlanelor la smulgere din filet. In orice punct al coloanei forta
activa data de greutatea proprie a burlanelor aflate sub punctul respectiv, Fa , trebuie sa
fie mai mica sau cel mult egala cu forta admisibila de smulgere din filet a burlanului
respectiv, Fads ( Fa < Fads )
Se face verificarea la punctele de trecere de la un tronson la altul.
La trecerea de la primul tronson la al doilea tronson se cere ca

Fa1 2 Fads 2
unde Fads 2 = 2029kN corespunzatoare burlanelor cu t 2 = 12,75mm


Fa1 2 = q1 g l1 1 n
0
q1 fiind greutate unitara a burlanelor din tronsonul 1 (t1 = 14,27 mm ) iar 0 densitatea

otelului burlanelor 0 = 7850 kg 3 .

m

1900
Fa1 2 = 63,75 9,81181,3 1
= 85939,8 N = 85,9398kN
7850
Deoarece Fa 23 < Fads 2 (85,9398 < 2029) rezulta ca burlanele rezista la solicitarea de
intindere
La trecerea de la al doilea la al treilea tronson se cere ca

Fa 23 Fads 3
unde Fads 3 = 1713kN , corespunzatoare burlanelor cu t3 = 10,92mm



Fa 23 = q1 g l1 1 n + q2 g l2 1 n = g 1 n (q1 l1 + q2 l2 )
0
0
0
q2 fiind greutatea pe unitatea de lungime a burlanelor din tronsonul al doilea
(t2 = 12,75mm )

1900
Fa 23 = 9,81 1
(63,75 181,3 + 58,09 871,7 ) = 468938 N = 468,938kN
7850
Deoarece Fa 23 < Fads 3 (468,983 < 1713) rezulta ca burlanele rezista la solicitarea de
intindere
La partea superioara a linerului este necesar ca

Fa Fads 3
Forta axiala de intindere

Fa = g 1 n (q1 l1 + q2 l2 + q3 l3 )
0

q3 fiind greutatea pe unitatea de lungime a burlanelor din tronsonul al treilea

(t3 = 10,92mm)
1900
Fa = 9,81 1
(63,75 181,3 + 58,09 871,7 + 50,19 47 ) = 486478 N = 486,478kN
7850
Deoarece Fa < Fads 3 (486,478 < 1713) rezulta ca respectiva coloana rezista la solicitarea
de intindere pe toata lungimea
In concluzie, coloana pierduta va avea compunerea rezultata din solicitarea de impingere
laterala produsa de masivul de sare.

CALCULUL DE REZISTENTA AL UNEI COLOANE DE TUBARE

Conditii de solicitare ale coloanei:
presiune interioara, sonda inchisa plina cu gaze;
verificare la solicitare de intindere sub propria greutate.
Date de calcul
Diametrul coloanei, Dc = 9 5 in(244,5mm) ;
8
Adancimea de introducere a coloanei, H = 3500m ;
Gradientul presiunii fluidelor din porii rocii la adancimea de introducere a coloanei,
p = 0,154 bar ;
m
0
Gradientul de temperatura in zona, t = 0,03 C ;
m
0
Temperatura medie la suprafata, t0 =9 C ;
Densitatea relativa a gazelor din coloana (in raport cu aerul), rg = 0,675 ;
Constanta ganerala a gazelor, R = 287 J

;
kg 0 K
Coeficientul de neidealitate al gazelor, la gura sondei si la talpa, Z s = Z t 1 ;
Materiale disponibile pentru burlane: hotel J 55 si otel N 80( N ) ;
Densitatea apei mineralizate, am = 1070 kg 3 .
m
REZOLVARE
1.Presiunile din coloana in conditiile sondei inchise
Valorile de temperatura
la talpa sondei
Tt = t0 + t H + 273 = 9 + 0,03 3500 + 273 = 387 0K
la suprafata
Ts = t0 + 273 = 2820K
temperatura medie
-

Tt + Ts 387 + 282
=
= 334,50 K
2
2
Coeficientul mediu de neidealitate al gazelor
Tm =

Zm =

Zt + Z s 1 + 1
=
=1
2
2

Presiunea gazelor la baza coloanei (la talpa)

pt = p p = p H = 0,154 3500 = 539bar
Presiunea la partea superioara coloanei
ps = pt e

rg g H
Z m Tm R

= 539 e

0 , 6759 ,813500
1334 , 5287

= 423,4bar

Densitatea medie a gazelor din coloana, mg

pt = ps + mg g H

mg =

pt ps (539 423,4) 105

=
= 336,7 kg 3
m
gH
9,81 3500

Se considera coloana plina cu gaze avand aceasta densitate constanta pe intreaga inaltime
a coloanei.
Diferentialul de presiune, intre interiorul si exteriorul coloanei, intr-un punct aflat la
adancimea H x
presiunea interioara
pix = ps + mg g H x
presiunea exterioara
pex = am g H x
diferentialul de presiune
pix = pix pex = ps ( am mg ) g H x
Diferentialele de presiune la capetele coloanei
la suprafata H = 0
@@@@
la partea inferioara a coloanei (H x = H = 3500m )
pip = ps ( am mg ) g H = p t am g H = 539 1070 9,81 3500 10 5 = 171,7bar

Variatia diferentialului de presiune ce actioneaza ca presiune interioara asupra coloanei

@@@@@
@@@@@
In conformitate cu variatia solicitarii de presiune interioara, coloana urmeaza a fi
compusa din burlane care au capacitatea de rezistenta in crestere de jos in sus: burlane cu
presiune admisibila de spargere mai mica la paretea inferioara cu presiune admisibila de
spargere mai mare la partea superioara. Deci: la partea de jos burlane cu presiunea
admisibila de spargere imediat superioara valorii 171,7bar iar la partea superioara
burlane cu presiunea admisibila de spargere imediat superioara valorii 423,4bar .
Presiunile admisibile de spargere ale burlanelor cu diametrul D = 9 5 in , din clasele de
8
otel J 55 si N 80 sunt

t , mm
8,94
10,93
11,05
11,99
13,84

pspa , bar
otel J 55
217,7
244,3
-

N 80
355,6
391,5
428,0
490,0

Din datele de mai sus rezulta ca in compunerea coloanei vor intra burlanele
din otel J 55 cu grosimile de perete
t = 8,94mm si 10,03mm
din hotel N 80 cu grosimile de perete
t = 10,03mm , t = 11,05mm si t = 11,99mm
2.Compunerea coloanei de tubare
Pentru calculul de compunere al coloanei se pot utiliza trei variante de calcul
varianta grafica;
varianta analitica de jos in sus;
varianta analitica de sus in jos.
Varianta grafica
Necesita precizie mare in trasarea grficului de variatie a solicitarii de presiune interioara
si de stabilire a punctelor de intersectie a liniei de variatie presiunii cu liniile
corspunzatoare presiunilor admisibile de spargere.
@@@@@@
@@@@@@
@@@@@@
Varianta analitica de jos in sus
De jos in sus se utilizeaza urmatoarele burlane

primul tronson t1 = 8,94mm J 55

al doilea tronson t 2 = 10,03mm J 55
al treilea tronson t 3 = 10,03mm N 80
al patrulea tronson t 4 = 11,05mm N 80
al cincilea tronson t 5 = 11,99mm N 80

Lungimea unui tronson al coloanei se determina din compararea presiunii efective asupra
burlanelor si presiunii admisibile ale burlanelor celor mai slabe ca rezistenta in punctul de
trecere dintre doua tronsoane adiacente. Deoarece, de jos in sus, capacitatea de rezistenta
a burlanelor trebuie sa creasca, la trecerea de la un tronson la altul burlanele cele mai
slabe sunt cele din tronsonul pentru care se face calculul.
Lungimea primului tronson se determina din conditii
pi1 2 = pspa1
Deoarece
pi1 2 = ps + mg g ( H l1 ) am g ( H l1 )
rezulta ca
l1 =

pspa1 ps + ( am mg ) g H
( am mg ) g

Lungimea celui de-al doilea tronson rezulta din conditia

pi 23 = pspa 2
Dar
pi 23 = ps + mg g ( H l1 l2 ) am g ( H l1 l2 )
si deci
l2 =

pspa 2 ps + ( am mg ) g ( H l1 )
( am mg ) g

Formula generala de determinare a unui tronson n devine

n 1

ln =

pspan ps + ( am mg ) g ( H li )
( am mg ) g

i =1

Rezulta urmatoarele lungimi ale tronsoanelor

primul tronson t1 = 8,94mm J 55
l1 =

l2 =

l3 =

l4 =

217,7 105 423,4 105 + (1070 336,7) 9,81 3500

= 640,8m
(1070 336,7) 9,81

al doilea tronson t 2 = 10,03mm J 55

244,3 105 423,4 105 + (1070 336,7) 9,81 (3500 640,8)
= 396,5m
(1070 336,7) 9,81

al treilea tronson t 3 = 10,03mm N 80

355,6 105 423,4 105 + (1070 336,7) 9,81 (3500 640,8 369,5)
= 1547,2m
(1070 336,7) 9,81

al patrulea tronson t 4 = 11,05mm N 80

391,5 105 423,4 105 + (1070 336,7) 9,81 (3500 640,8 369,5 1547,2)
= 499,1m
(1070 336,7) 9,81

al cincilea tronson t 5 = 11,99mm N 80

Lungimea tronsonului reprezinta diferenta dintre lungimea coloanei si suma lungimilor
celorlalte tronsoane
l5 = H (l1 + l2 + l3 + l4 ) = 3500 (640,8 + 369,5 + 1547,2 + 499,1) = 443,4m
Varianta analitica de sus in jos
De sus in jos, in compunerea coloanei, sunt cuprinse urmatoarele tronsoane de burlane
primul tronson t1 = 11,99mm N 80
al doilea tronson t 2 = 11,05mm N 80
al treilea tronson t 3 = 10,03mm N 80
al patrulea tronson t 4 = 10,03mm J 55
al cincilea tronson t 5 = 8,94mm J 55

Lungimea primului tronson se determina din conditia rezistentei burlanelor mai slabe (din
al doilea tronson)
pi1 2 = pspa 2
Deoarece
pi12 = ps + mg g l1 am g l1
rezulta ca
l1 =

ps pspa 2
( am mg ) g

Pentru al doilea tronson

pi 23 = ps + mg g (l1 + l2 ) am g (l1 + l2 ) = pspa 3
de unde

l2 =

ps pspa 3 ( am mg ) g l1
( am mg ) g

Formula pentru determinarea unui tronson n devine

ln =

ps pspa ( n 1) ( am mg ) g l1
( am mg ) g

Utilizand formulele corespunzatoare se obtin tronsoanele l1 = 444,3m

-

l1 = 444,3m t1 = 11,99mm N 80
l 2 = 499,1m t 2 = 11,05mm N 80
l3 = 1547,2m t 3 = 10,03mm N 80
l 4 = 369,5m t 4 = 10,03mm J 55
l5 = 640,8m t 5 = 8,94mm J 55

3.Verificarea coloanei la solicitarea de intindere sub propria greutate

In oricare punct al coloanei este necesar ca forta de greutate a portiunii de coloana aflata
mai jos sa nu depaseasca forta admisibila de rezistenta la tractiune.

Verificarea rezistentei coloanei de tubare la solicitarea de intindere

Calculul se efectueaza in conditiile existente la finele operatiei de cimentare, dupa
asezarea celui de-al doilea dop de cimentare pe nivelul de oprire al coloanei.
Forta axiala de intindere asupra coloanei este data de insumarea a doua forte:
data de greutate proprie a coloanei, Fgp cu luarea in consideratie a
-

flotabilitatii si
suplimentara, Fsup l , rezultata din cresterea presiunii interioare in momentul

inchiderii partii inferioare a coloanei prin asezarea celui de-al doilea dop
de cimentare; in general se considera o crestere a presiunii pi = 15..20bar
Forta suplimentara mentionata se determina cu relatia
Fsup l = pi A0 = pi

d i2

unde d i reprezinta diametrul interior al burlanului din zona in cae se afla inelul de
retinere (la 10..30m deasupra sirului coloanei)
Din calculul de rezistenta pentru coloana la presiune interioara, conditia sonda inchisa
plina cu gaze, a rezultat o compunere a acesteia data in tabel. Tronsoanele sunt cele
rezultate prin calculul efectuat de jos in sus. Notatiile folosite in tabel reprezinta: t grosimea peretelui, q -greutatea pe unitatea de lungime, A0 -aria sectiunii de trecere si
Fsad -forta admisibila de smulgere din filet a burlanelor. Ecuatia este data pentru burlane
cu filet rotund, mufa lunga, pentru coeficient de siguranta la smulgere, cs = 1,75 .

Tronso
n

Interval
m

3500..2859,2
2859,2..2489,7

Caracteristici burlane

Lungim
e
l, m

Otel

640,8

J 55

8 , 94

369,5

J 55

10,03

N 80

10,03

t, mm

2489,7..942,5

1547,2

942,5..443,3

499,1

N 80

11 , 05

443,4..0

443,4

N 80

11,99

A0 , cm 2

Fsad , kN

403 ,1

1151

59,58

395,4

1322

59,58

395,4

q, kg

m
53 , 62

64,79

70,00

388 , 3
381 , 4

1873
2097
2300

Forta suplimentara rezultata din cresterea presiunii interioare, considerand pi = 15bar ,

este determinata considerand burlanele din zona nivelului de retinere (primul tronson, cu
t = 8,94mm )
Fsup l = pi A0 = 15403,1 10 5 = 60,465kN

Pentru efectuarea calculelor de verificare se considera punctele de trecere de la un

tronson de burlane la altul, considerand capacitatea de rezistenta a burlanelor celor mai
slabe.
La trecerea de la tronsonul unu la tronsonul doi, unde t1 = 8,94mm J 55 si
t 2 = 10,03mm J 55 , cu capacitate de rezistenta mai mica sunt burlanele din primul
tronson, la care Fsad = 1151kN .
Forta axiala in punctul mentionat
F1 = q1 l1 g (1

n
1400
) + Fsup l = 53,62 640,8 9,81 (1
) 10 3 + 60,465 = 276,935 + 60,465 = 337,4kN
7850
0

Deoarece F1 < Fsad 1 (337,4 < 1151) coloana rezista la solicitare ade intindere.
La trecerea dintre al doilea si al treilea tronson, unde t 2 = 10,03mm J 55 si
t 3 = 10,03mm N 80 , cu capacitate mai mica de rezistenta sunt burlanele din tronsonul
al doilea, la care Fsad 2 = 1322kN .
In punctul respectiv forta axiala
F2 = q1 l1 g (1

1400
n

) + q2 l2 g (1 n ) + Fsup l = F1 + q2 l2 g (1 n ) = 337,4 + 59,58 369,5 9,81 10 3 (1

) = 514,843kN
7850
0
0
0

Deoarece F2 < Fsad 2 (514,837 < 1322) coloana rezista la intindere.

La trecerea dintre al treilea si al patrulea tronson, unde t 3 = 10,03mm N 80 si
t 4 = 11,05mm N 80 , capacitate mai mica de rezistenta au burlanele din tronsonul al
treilea, pentru care Fsad 3 = 1873kN .
Forta axiala in punctul respectiv
F3 = F2 + q3 l 3 g (1

n
1400
) = 514,834 + 59,58 1547,2 9,81 (1
) 10 3 = 1285,742kN
7850
0

Deoarece F3 < Fsad 3 (1285,742 < 1873) coloana rezista la intindere.

La trecerea dintre al patrulea si al cincilea tronson, unde t 4 = 11,05mm N 80 si

t 5 = 11,99mm N 80 , capacitate mai mica de rezistenta au burlanele din tronsonul al
patrulea, pentru care Fsad 4 = 2097 kN .
Forta axiala in punctul respectiv
F4 = F3 + q4 l4 g (1

n
1400
) = 1285,742 + 64,79 499,1 9,81 (1
) 10 3 = 1546,372kN
7850
0

Deoarece F4 < Fsad 4 (1546,372 < 2097) coloana rezista.

La partea superioara a coloanei, unde t 5 = 11,99mm N 80 , unde capacitatea de
rezistenta este Fsad 5 = 2300kN , forta axiala.
Exemplu de calcul

Calculul de rezisten al coloanelor de tubare

A. Calculul de rezisten al coloanei de ancoraj:

Pentru calculul coloanei de ancoraj la ntindere se consider forele axiale existente la

finalul operaiei de cimentare cu dopuri:
-

fora de greutate proprie, cu considerarea efectului de flotabilitate;

fora axial de la finalul cimentrii, urmare a creterii presiunii n coloan n
momentul aezrii celui de-al doilea dop de ciment pe inelul de reinere de la
baza coloanei; apariia acestei presiuni suplimentare se datoreaz unei ntrzieri
a opririi pomprii de fluid n coloan.

n continuare, pentru coloana avnd componena rezultat, se determin adncimea

maxim de golire, n scopul evitrii turtirii burlanelor la presiune exterioar. Se cere ca,
pe ntreaga lungime a coloanei, fora axial de solicitare s nu depeasc fora
admisibil de cedare a burlanelor. Pentru burlanele folosite curent n formarea
coloanelor de ancoraj fora limit de rezisten este reprezentat de fora admisibil de
smulgere din filet, burlanele respective fiind prevzute cu mbinri cu mufe separate,
filetul de legtur este filet rotund.
Deci, la limit trebuie ndeplinit condiia dat de relaia:
Fgp + Fsup = Fads
Fgp este fora de greutate proprie;

Fsup este fora suplimentar dat de creterea presiunii interioare de la finalul cimentrii;
Fads este fora admisibil de smulgere din filet a burlanului;
n mod curent, la coloanele de ancoraj se prevede la partea inferioar, pe o lungime
la = 50....100 m burlane cu grosime de perete mai mare, de obicei grosimea maxim. n
acest fel se mrete capacitatea de uzur a coloanei respective, uzur ce se produce la
continuarea forajului, datorit rotirii garniturii de foraj. Fora suplimentar datorat
creterii presiunii interioare este exprimat prin relaia :
Fsup = pi

Dia 2

pi este creterea presiunii interioare; n mod obinuit se admite pi = 15...20 bar ;

Dia este diametrul interior al burlanelor mai sus menionate;
Calculul de compunere a coloanei supus la solicitarea de ntindere se desfoar de
jos n sus. Primul tronson se consider cel de deasupra poriunii de coloan cu grosime
de burlane mare. Acest prim tronson este compus din burlane cu cea mai mic grosime
de perete din burlanele de diametru respectiv. Ctre partea de sus a coloanei vor fi
cuprinse burlane cu grosimi de perete din ce n ce mai mari.
Ca regul general n calculul de compunere a unei coloane de tubare, regul valabil
i n cazul de fa, lungimea unui tronson de burlane se determin lund n considerare
condiiile existente la punctul de trecere la tronsonul urmtor.
n cazul de fa, n care coloana este supus la ntindere, se consider fora admisibil
de smulgere din filet a burlanelor pentru care se determin lungimea tronsonului. Dup
ce s-a efectuat calculul de compunere a coloanei la solicitarea axial se poate trece la
stabilirea adncimii maxime pn la cere se poate goli coloana respectiv.
Scderea nivelului fluidului de foraj din coloan sub aceast adncime pune n
pericol integritatea coloanei. Ea se poate turti sub aciunea presiunii exterioare.
Pentru burlanele dintr-un tronson n al coloanei, la care presiunea admisibil de
turtire este padst , din egalarea presiunilor de turtire i hidrostatic:
pen = n g H gn = padstn

H gn =

APLICAIE

Pentru coloana de ancoraj sunt cunoscute urmtoarele date:

-

diametrul coloanei Dca = 13 8 (339,7 mm) ;

adncimea de introducere n sond H a = 200 m ;

padstn
n g

adncimea final a sondei H = 2700 m ;

densitatea fluidului de foraj n = 1150 kg m3 ;
presiunea suplimentar la finalul cimentrii psup = 20 bar ;

coloana este alctuit din burlane de oel J-55 cu mbinri cu filet rotund, muf
scurt (MS)

Urmeaz s se stabileasc alctuirea coloanei n condiia solicitrii la ntindere i s

se determine adncimea admisibil de golire a coloanei.

COEFICIENI DE SIGURAN PENTRU BURLANE

Spargere csp
Smulgere cs
Turtire ct
Adncimea sondei ( H )
m
sub 3500 m
1,60
1,10
1,00
1,15 p < 500 bar
1,000
J-55.C95
3500......6500 m
1,75
1,25 p > 500 bar
1,115 P-110.V150
peste 6500 m
2,00
1,25
1,125 P-110.V150
REZOLVARE

Pentru oelul J-55 coeficientul de smulgere din filet este 1,00; iar pentru
adncimea sondei sub 3500 m coeficientul de siguran la smulgere din filet este
cs = 1, 60 . Datele privind caracteristicile burlanelor sunt prezentate n tabelul de mai
jos:

Oel

J-55

Grosimea
de perete
(t )

Diametrul
interior
( Di )

Masa
unitar
(q)

padst

Maxim
( Fs )

Admisibil
( Fads )

mm
9,65
10,92
12,19

mm
320,4
317,9
315,3

kg m
81,17
90,84
101,28

bar
77,9
106,2
134,5

kN
2286
2641
3003

kN
1429
1650
1877

Fora de smulgere

La partea inferioar a coloanei, pe o lungime de lainf = 50 m ,i la partea superioar

lasup = 50 m , se prevd burlane cu grosime de perete mare, chiar maxim Dia = 317,9 mm .

Acestea ofer o oarecare siguran la diferitele uzuri ce apar la introducerea sapelor,

garniturilor i diferitelor instrumente.

Fora axial suplimentar datorat creterii presiunii interioare:

Fsup = pi

Dia 2 = 20 105

0,31792 = 158745 N 160 kN

Primul tronson, aflat deasupra celui cu grosime maxim de perete este compus din
burlane cu cea mai mic grosime de perete, t1 = 9, 65 mm la care Fads1 = 1429 kN ,
q1 = 81,17 kg m i padst1 = 77,9 bar . Lungimea tronsonului va fi:

Fads1 lainf qainf g 1 n Fsup 1429 103 50 90,84 9,811 1150 158745
o
7850
=
= 181 m
l1 =
n
1150
81,17 9,81 1
q1 g 1

7850

Deoarece lungimea tronsonului rezultat din calcul depete necesarul de

100 m H a lainf lasup = 100 m tronsonul de burlane cu grosimea de perete t1 = 9, 65 mm va

avea lungimea l1 = 100 m

Ca urmare, din punctul de vedere al solicitrii la ntindere coloana de ancoraj va avea
urmtoarea compunere:
Lungime
tronson

(m-m)
0-50
50-150
150-200

(m)
50
100
50

Calitate
oel
J - 55
J - 55
J - 55

CARACTERISTICI BURLANE
Masa
Grosime
Pres. ext.
unitar
perete
(mm)
(kg/m)
(bar)
10,92
90,84
106,2
9,65
81,17
77,9
10,92
90,84
106,2

Fads
(kN)
1650
1429
1650

1 0 ,9 2 m m

l a sup = 5 0 m

J-55

Interval

Adncimea de golire pentru burlanele cu grosimea cea mai mic t1 = 9, 65 mm i cu

padst1 = 77,9 bar va fi:

H g1 =

padst1

n g

77,9 105
= 690 m
1150 9,81

Solicitarea la traciune: (garnitura suspendat n aer)

n

G = li qi g
i =1

Fad = 1429 kN

G Fad

G = ( 50 90,84+100 81,17+50 90,84 ) 9,81 = 168 kN

168 1429 kN coloana rezist

B. Calculul de rezisten al coloanei intermediare I :

Pentru coloana intermediar I sunt cunoscute urmtoarele date:

5

diametrul coloanei DciII = 9 8 (244,5 mm) ;

adncimea de introducere n sond H iI = 1350 m ;

adncimea final a sondei H = 2700 m ;

densitatea fluidului de foraj n = 1200 kg m3 ;

densitatea apei mineralizate am = 1070 kg m3 ;

gradientul presiunii fluidului din roca de sub baza coloanei intermediare II
piI = 0,115 bar m ;

gradientul geotermic din zon t = 0, 03 0 C m ;

densitatea relativ a gazelor, rg = 0, 675 bar m :

coeficientul de neidealitate al gazelor la partea de jos i partea de sus a coloanei

se consider z jos = zsus = 1 ( aceast valoare corespunde gazelor perfecte ):

temperatura medie la suprafa ts = 9 0C ;

constanta general a gazelor R = 287 J kg K .

Urmeaz s se stabileasc alctuirea coloanei de tubare la presiune n condiia sond

nchis plin cu gaze i s se verifice respectiva coloan la solicitarea de ntindere sub
propria greutate.

9 in
244,5 mm
8

Oel

J-55

Rezisten mbinare

Grosimea
de perete
(t )

Masa
unitar
(q)

psp

padsp

Maxim
( Fs )

Admisibil
( Fads )

mm
8,94
10,03

kg m
53,52
59,58

bar
242,7
272,4

bar
220,6
247,6

kN
2015
2313

kN
1259
1445,6

Deoarece H = sub 3500 m , coeficientul de siguran la smulgere cs = 1, 60 . Presiunea

interioar pi < 500 bar , coeficientul de siguran la spargere csp = 1,10 .

a) Presiuni la interiorul coloanei:

Presiune la partea inferioar a coloanei este egal cu presiunea de strat:
pintinf = p pe = p H i = 0,115 1350 156 bar

Temperatura:
-

la partea inferioar a coloanei:

Tinf = t H iI + 273 = 0, 03 1350 + 273 = 313,5 0 K

la suprafa ( la partea superioar a coloanei):

Tsup = ts + 273 = 9 + 273 = 282 0 K

temperatura medie:
Tm =

Ti + Ts 313,5 + 282
=
= 279, 75 0 K
2
2

Coeficientul mediu de neidealitate al gazelor:

z jos + zs us

zm =

1+1
=1
2

Presiunea la partea superioar a coloanei:

pintsup = pintinf e

rg g H iI
Tm zm R

= 156 e

0,6759,811350
279,751287

140 bar

Densitatea medie a gazelor:

mg =

pintinf pintsup
g H iI

156 140
105 120 kg m3
9,81 1350

b) Presiuni la exteriorul coloanei:

Presiunea la partea inferioar a coloanei:
pextinf = am g H iI = 1070 9,81 1350 105 142 bar

Presiunea la partea superioar a coloanei:

pextsup = 0 bar

c) Diferenele de presiune ce solicit coloana:

La partea inferioar a coloanei:
piinf = pintinf pextinf = 156 140 = 16 bar
La partea superioar a coloanei:
pisup = pintsup pextsup = 130 0 = 140 bar

d) Compunerea coloanei la solicitarea de presiune interioar:

Din datele referitoare la presiunile ce solicit coloana de tubare ( piinf = 16 bar la
partea inferioar i pisup = 140 bar ) i din valorile presiunilor admisibile de spargere ale

burlanelor prezentate n tabel rezult c n compunerea coloanei sunt cuprinse burlanele

din oel J-55 cu t1 = 8,94 mm .
Pentru calculul de compunere al coloanei se va utiliza varianta analitic de jos n
sus. Primul tronson va fi din oel J-55 cu grosimea de perete t1 = 8,94 mm care are
presiunea admisibil de spargere padsp1 = 220, 6 bar imediat superioar presiunii de
solicitare a coloanei la baz, piinf = 16 bar .
Lungimea primului tronson va fi:
padsp1 piinf

l1 =

g ( am mg )

220, 6 16
105 = 2195 m
9,81(1070 120 )

Deoarece lungimea obinut este mai mare dect necesarul de 1350 m l1 va avea
lungimea:
l1corectat = 1350 m
n consecin compunerea coloanei va fi:

Interval

Lungime
tronson

(m-m)
0-1350

(m)
1350

CARACTERISTICI BURLANE
Masa
Calitate
Grosime
unitar
oel
perete
(mm)
(kg/m)
8,94
J - 55
53,52

Fads
(kN)
1259

e) Verificarea coloanei la solicitarea de ntindere:

l1 = 1350 m

t1 = 8,94 mm

q1 = 53,52 kg m

Fads1 = 1259 kN

1200
3
F1 = q1 g 1 n l1 = 53,52 9,81 1
1350 10 = 600, 44 kN
7850
o

F1 < Fads1 coloana rezist

Profilul coloanei intermediare I va arta aa:

J-55

l1 = 1350 m

H iI = 1350 m

t1 = 8,94 mm

C. Calculul de rezisten al coloanei intermediare II: ( 7 in )

Pentru coloana intermediar II sunt cunoscute urmtoarele date:

-

diametrul coloanei DciII = 7 in (177,8 mm) ;

adncimea de introducere n sond H iII = 2480 m ;

adncimea final a sondei H = 2700 m ;

densitatea fluidului de foraj n = 1300 kg m3 ;

densitatea apei mineralizate am = 1070 kg m3 ;

gradientul presiunii fluidului din roca
piII = 0,115 bar m ;

de

sub

baza

coloanei

gradientul geotermic din zon t = 0, 03 0 C m ;

densitatea relativ a gazelor, rg = 0, 675 bar m :

coeficientul de neidealitate al gazelor la partea de jos i partea de sus a coloanei

se consider z jos = zsus = 1 ( aceast valoare corespunde gazelor perfecte ):

temperatura medie la suprafa ts = 9 0C ;

constanta general a gazelor R = 287 J kg K .

Urmeaz s se stabileasc alctuirea coloanei de tubare la presiune n condiia sond

nchis plin cu gaze i s se verifice respectiva coloan la solicitarea de ntindere sub
propria greutate.

Grosimea Masa
de perete unitar
Oel
(t )
(q)
7 in

(177,8 mm )

J-55
N80

mm
6,91
8,05
9,19
8,05
9,19

kg m
29,79
34,25
38,72
34,25
38,72

Rezisten mbinare
psp

padsp

bar
bar
257,9 234,4
300,6 273,2
343,4 312,1
437,1 397,36
499,2 453,81

pturtire = padst
bar
156,5
225,5
297,9
264,1
373

Maxim Admisibil
( Fs )
( Fads )
kN
1039
1392
1632
1966
2309

Deoarece H = sub 3500 m , coeficientul de siguran la smulgere cs = 1, 60 . Presiunea

pi < 500 bar , coeficientul de siguran la spargere csp = 1,10 .
interioar
H = sub 3500 m , coeficientul de siguran la turtire ct = 1, 00.

a) Presiuni la interiorul coloanei:

Presiune la partea inferioar a coloanei este egal cu presiunea de strat:
pintinf = p pe = p H i = 0,115 2480 285, 2 bar
Temperatura:
-

la partea inferioar a coloanei:

Tinf = t H i + 273 = 0, 03 2480 + 273 = 347, 4 0 K

la suprafa ( la partea superioar a coloanei):

Tsup = ts + 273 = 9 + 273 = 282 0 K

kN
649,3
870
1020
1228,7
1443,1

temperatura medie:
Tm =

Tinf + Tsup
2

347, 4 + 282
= 488, 4 0 K
2

Coeficientul mediu de neidealitate al gazelor:

zm =

z jos + zs us
2

1+1
=1
2

Presiunea la partea superioar a coloanei:

pintsup = pintinf e

rg g H i
Tm zm R

= 285, 2 e

0,6759,812480
488,41287

253,7 bar

Densitatea medie a gazelor:

mg =

pintinf pintsup
g H iII

285, 2 253,7 5
10 130 kg m3
9,81 2480

b) Presiuni la exteriorul coloanei:

Presiunea la partea inferioar a coloanei:
pextinf = am g H i = 1070 9,81 2480 105 = 260 bar

Presiunea la partea superioar a coloanei:

pextsup = 0 bar

c) Diferenele de presiune ce solicit coloana:

La partea inferioar a coloanei:
piinf = pintinf pextinf = 285, 2 260 = 25 bar
La partea superioar a coloanei:

pisup = pint sup pextsup = 253,7 0 = 253,7 bar

d) Compunerea coloanei la solicitarea de presiune interioar:

Din datele referitoare la presiunile ce solicit coloana de tubare ( piinf = 25 bar la
partea inferioar i pisup = 228 bar ) i din valorile presiunilor admisibile de spargere ale
burlanelor prezentate n tabel rezult c n compunerea coloanei sunt cuprinse burlanele
din oel J-55 cu t1 = 6,91 mm i t2 = 8, 05 mm
Pentru calculul de compunere al coloanei se va utiliza varianta analitic de jos n sus.
Primul tronson va fi din oel J-55 cu grosimea de perete t1 = 6,91 mm , care are presiunea
admisibil de spargere padsp1 = 234,4 bar imediat superioar presiunii de solicitare a
coloanei la baz, piinf = 25 bar .
Lungimea tronsonului va fi:
l1 =

padsp1 piinf

g ( am mg )

234,4 25
105 = 2270 m
9,81(1070 130 )

Deoarece lungimea obinut este mai mic dect intervalul necesar de 2480 m , ultimul
tronson va avea lungimea:
l1corectat = H iII l1 =2480 2270 = 210 m
n consecin compunerea coloanei va fi:
Lungime
Interval
tronson Calitate
oel
(m-m)
(m)
0-2270
2270
J - 55
2270-2480
210
J - 55

CARACTERISTICI BURLANE
Masa
Grosime
unitar
perete
(mm)
(kg/m)
6,91
29,79
8, 05
34,25

Fads
(kN)
649,3
870

e) Determinarea rezistenei la presiune exterioar: (varianta analitic de sus n jos)

La partea superioar a coloanei ca prim tronson se vor afla burlanele cu cea mai mic
valoare a presiunii admisibile de turtire. Lungimea acestui tronson este egal cu
adncimea maxim la care pot fi introduse burlanele respective goale la interior.
Se admite coloana complet goal iar n exterior noroiul din timpul tubrii:
pe = noroi g H iII = 1300 9,81 2480 105 = 316, 27 bar

Din compunerea coloanei vor face parte burlanele

-

la partea superioar cu presiunea admisibil de turtire cea mai mic oel J-55,
cu t1 = 6,91 mm i padst = 156,5 bar .
la partea inferioar cu presiunea admisibil de turtire imediat mai mare de
316, 27 bar - oel N-80 cu t4 = 9,19 mm i padst = 373 bar

Lungimea primului tronson J-55 cu t1 = 6,91 mm va fi:

l1 =

padst1

n g

156,5 105
= 1227 m
1300 9,81

Lungimea celui de-al doilea tronson J-55 cu t2 = 8, 05 mm va fi:

l2 =

padst2 padst1

n g

225,5 156,5 5
10 = 541 m
1300 9,81

Lungimea celui de-al treilea tronson J-55 cu t3 = 9,19 mm va fi:

l3 =

padst3 padst2

n g

297,9 225,5 5
10 = 568 m
1300 9,81

Nu se folosesc burlanele din oel N-80 cu t = 8, 05 mm ele avnd presiunea admisibil de

turtire mai mic dect cea a burlanelor considerate n tronsonul al treilea.
Lungimea celui de-al patrulea tronson N-80 cu t4 = 9,19 mm va fi:
l4 =

padst4 padst3

n g

373 297,9 5
10 = 588 m
1300 9,81

Lungimea total a tronsoanelor calculate:

L = l1 + l2 + l3 + l4 = 1227 + 541 + 568 + 588 = 2924 m > 2480 m

Deoarece pentru cel de-al patrulea tronson, format din burlane din oel N-80 cu
t4 = 9,19 mm i padst4 = 373 bar presiunea admisibil de turtire este mai mare dect
presiunea efectiv exterioar maxim ( padst4 = 373 bar i pextmax = 316, 27 bar ) lungimea
tronsonului respectiv se calculeaz ca diferen dintre lungimea coloanei i suma
lungimilor celorlalte tronsoane:
4

l4corectat = H iII li =2480 (1227 + 541 + 568) = 144 m

i =1

b) Verificarea coloanei la solicitarea de ntindere: (calculul se face de jos n sus)

l4 = 144 m

t4 = 9,19 mm

F4 = q4 g 1 n
o

q4 = 38,72 kg m

Fads4 = 1443,1 kN

1300
3
l4 = 38,72 9,811
144 10 = 46 kN
7850

F4 < Fads4 coloana rezist

l3 = 568 m

t3 = 9,19 mm

F3 = q3 g 1 n
o

q3 = 38,72 kg m

Fads3 = 1020 kN

1300
3
l3 = 38,72 9,811
568 10 = 185 kN
7850

F3 < Fads3 coloana rezist

l2 = 541 m

t2 = 8, 05 mm

q2 = 34,25 kg m

Fads2 = 870 kN

1300
3
F2 = F3 + q2 g 1 n l2 = 185 + 34,25 9,811
54110 = 336, 6 kN

7850

F2 < Fads2 coloana rezist

l1 = 1227 m

t1 = 6,91 mm

q1 = 29, 79 kg m

Fads1 = 649,3 kN

1300
3
F1 = F2 + q1 g 1 n l1 = 336, 6 + 29, 27 9,811
1227 10 = 631 kN
7850
o

F1 < Fads1 coloana rezist

Profilul coloanei va arta n felul urmtor

Interval
(m-m)
0-1227
1227-1768
1768-2336
2336-2480

Lungime
tronson Calitate
oel
(m)
1227
541
568
144

CARACTERISTICI BURLANE

J-55
J-55
J-55
N-80

Grosime
perete

Masa
unitar

Fads

(mm)
6,91

(kg/m)
29,79

8,05
9,19
9,19

34,25
38,72
38,72

(kN)
649,3
870
1020
1443,1

t2 = 8, 05 mm
t1 = 6,91 mm

Profilul
intermediare II
aa:
J-55

H iII = 2480 m
J-55

J-55

N-80

coloanei
va arta

l1 = 1227 m

l2 = 541 m

l3 = 568 m

l4 = 144 m
t3 , t4 = 9,19 mm

D. Calculul coloanei de exploatare ( liner ):

Coloana de exploatare trebuie s prezinte siguran pentru o perioad lung de timp, ea

fiind elementul prin care se realizeaz procesele legate de exploatarea diferitelor fluide.
Un prim element cruia trebuie s i se acorde o atenie deosebit este stabilirea condiiilor
i strilor de solicitare.
Frecvent, pentru calculul de rezisten al coloanei de exploatare se consider solicitarea
la presiune exterioar cu coloana complet goal. Presiunea este creat de coloana
hidrostatic a fluidului de foraj utilizat la forajul sondei n momentul terminrii
procesului de adncire al sondei. Se neglijeaz existena cimentrii sondei.
Dup stabilirea compunerii la presiune exterioar se procedeaz la verificarea la
ntindere sub propria greutate.
Pentru coloana de exploatare se cunosc urmtoarele:
-

diametrul coloanei Dce = 5 in (127 mm) ;

adncimea de introducere n sond H e = 2400 2700 m ;

adncimea final a sondei H final = 2700 m ;

densitatea fluidului de foraj n = 1100 kg m3 ;

Urmeaz s se stabileasc compunerea coloanei la solicitarea de presiune exterioar

cu coloana goal i s se fac, dac este necesar, corecturile cerute de solicitarea axial de
ntindere produs de propria greutate.
Deoarece H = sub 3500 m , coeficientul de siguran la turtire ct = 1, 00 iar
coeficientul de siguran la smulgere cs = 1, 60 .
Presiunile la interiorul coloanei sunt nule, iar la exteriorul acesteia sunt date de
coloana hidrostatic a fluidului de foraj.

Oel

J-55

Rezisten mbinare

Grosimea de
perete ( t )

Masa
unitar
(q)

pt

padst

Maxim
( Fs )

Admisibil
( Fads )

mm
5,59
6,43
7,52

kg m
17,12
19,36
22,34

bar
211
285,5
382,7

bar
211
285,5
382,7

kN
592
810
992

kN
370
506,25
620

b) Determinarea rezistenei la presiune exterioar: (varianta analitic de jos n sus)

Burlanele primului tronson de la partea inferioar a coloanei se aleg astfel nct
presiunea admisibil de turtire s fie egal cu sau imediat superioar presiunii efective
maxime padst1 pemax .
Lungimea acestui tronson este determinat de capacitatea de rezisten la presiune
exterioar a burlanelor care au presiunea admisibil de turtire imediat inferioar celei din
primul tronson. Fiind coloan de exploatare trebuie s reziste pe toat durata existenei
sondei la diferite solicitri i efecte corozive.
Se admite coloana complet goal iar n exterior noroiul din timpul tubrii:
pe = noroi g H iII = 1100 9,81 2700 105 = 291 bar = 29100 kPa .

Lungimea primului tronson din oel J-55 cu t1 = 7,52 mm va fi:

l1 =

n g H e padst 1100 9,81 2700 285,5 105

=
= 55 m
n g
1100 9,81
2

Lungimea celui de-al doilea tronson din oel J-55 cu t2 = 6, 43 mm va fi:

n g ( H e l1 ) padst 1100 9,81 ( 2700 55 ) 211 105

l2 =
=
= 689 m
1100 9,81
n g
1

Lungimea tronsoanelor calculate:

L = l1 + l2 = 55 + 689 = 744 m > 400 m
Deoarece valoarea obinut este mai mare dect necesarul de 400 m profilul
coloanei va fi alctuit din dou tronsoane, unul din oel J-55 cu t1 = 7,52 mm iar cellalt
din oel J-55 cu t2 = 6, 43 mm
l2corectat = H liner l1 = 400 55 = 345 m
c) Verificarea la solicitarea de ntindere:
Ca n toate cazurile de calcul la solicitarea la ntindere calculul se face de jos n sus,
de la baza coloanei la suprafa. Se au n vedere punctele de trecere ntre tronsoane,
considernd capacitatea de rezisten a burlanelor cu for admisibil la smulgere mai
redus.
l1 = 55 m

t1 = 7,52 mm

q1 = 22,34 kg m

Fads1 = 620 kN

F1 = q1 l1 g + q2 l2 g = ( 22,34 55 + 19,36 345 ) 9,81 = 77576 N 103 = 77,57 kN

Fads1 > F1 coloana rezist

l2 = 345 m

t2 = 6,34 mm

q2 = 19,36 kg m

Fads2 = 506,25 kN

F2 = F1 + q2 l2 g = 77576 + 19,36 345 9,81 = 143098 N 103 = 143 kN

Fads2 > F2 coloana rezist
Profilul coloanei de exploatare (liner) va arta n felul urmtor:

t2 = 6,34 mm

J-55

l2 = 345 m

H e = 2400 2700 m

J-55

l1 = 55 m

t1 = 7,52 mm
CIMENTAREA COLOANELOR

Calculul cimentarii coloanei de suprafata(ancorare)

In cadrul calculului cimentarii coloanei de suprafata urmeaza a se determina:
inaltimea de cimentare, H c ;
proprietatile fizice ale pastei de ciment (densitate, vascozitate plastica si
tensiune dinamica de forfecare), p pp si op ;
-

volumele de fluide pompate in sonda; pasta de ciment si fluid de refulare,

V p si Vn ;

Cantitatile de materiale necesare prepararii pastei;

Numarul de echipamente necesare-autocontainere de ciment, N ac si
agregate de cimentare, N ag

Date de calcul
diametrul coloanei, Dc = 16in(406,4mm)
adancimea de introducere a coloanei, H a = 500m
diametrul sapei de foraj, Ds = 508m
-

compunerea coloanei de tubare

0..250m t1 = 12,52mm l1 = 250m
250..500m t 2 = 11,13mm l 2 = 250m
distanta de la sirul de coloane pana la inelul de retinere, l1 = 20m ;
gradientul de fisurare al rocilor pe intervalul tubat, f = 0,16 bar ;
m
densitatea fluidului de foraj, n = 1250 kg 3
m
vascozitatea plastica a fluidului de foraj, pn = 16cP ;

tensiunea dinamica de forfecare a fluidului de foraj, on = 9 N

coeficientul de cavernometrie, k1 = 1,20 ;

coeficientul de acoperire a pierderilor de pasta in strate si de amestecare a
pastei la contactul cu fluidul de foraj, k 2 = 1,05
coeficientul de compresibilitate a fluidului de foraj datorita aerarii,
k3 = 1,03 .

m2

1.Intervalul de cimentare
Coloana de suprafata se cimenteaza pe toata inaltimea. Deci, H c = H a = 500m
2.Caracteristicile fizice ale pastei de ciment
2.1.Densitatea
Densitatea pastei de ciment se stabileste intre doua valori limita (minima si maxima):

p min < p < p max

p min reprezentand densitatea pastei necesare unei bune deslocuiri a fluidului de foraj, iar
p max densitatea pastei la care se evita fisurarea rocilor la finele operatiei de cimentare
cand pasta de ciment a atins cea mai mare inaltime in spatele coloanei de tubare.
Densitatea minima se determina cu relatia

p min = n + (100..300) kg
p min

m3
= 1250 + 200 = 1450 kg

m3

Densitatea maxima se determina cu relatia

p max = f (100..200) kg

m3

unde f este densitatea unui fluid care, aflat in spatiul inelar din exteriorul coloanei, ar
putea produce fisurarea rocilor prin presiunea hidrostatica creata.
p f = f H a = f g H a
de unde

f =

f
g

0,16 105
= 1630 kg 3
m
9,81

Ca urmare

p max = f 100 = 1630 100 = 1500 kg

m3

Pentru cimentare se va folosi pasta de ciment cu densitatea maxima admisa

p = 1500 kg

m3

Pasta de ciment cu densitatea de mai sus se incadreaza in categoria pastelor usoare. La

prepararea acesteia in afara cimentului si apei, se mai foloseste si un material solid cu
densitate redusa (bentonita, dalomit, cenusa, perlita, etc.).
Un material de adaos bun, existent in cantitati mari si la un cost relativ redus este cenusa
de la termocentralele pe carbune. Densitatea ei este cen = 1700..1750 kg 3 .
m
2.2.caracteristicile geologice
Pentru a se asigura o buna deslocuire a fluidului de foraj de catre pasta de ciment in
spatiul inelar este necesar ca vascozitatea plastica si tensiunea dinamica de forfecare ale
pastei sa fie mai mari decat cele ale fluidului de foraj pp > pn si op > on .
Obisnuit se admite o valoare mai mare cu 30% pentru vascozitate si cu 20% pentru
tensiune

pp = 1,3 pn = 1,3 16 = 20,8 21cP

op = 1,2 on = 1,2 9 = 10,8 11 N

m2

Deci, caracteristicile fluidelor folosite la cimentare sunt

pentru fluidul de foraj: n = 1250 kg 3 pn = 16cP si on = 9 N 2
m
m
pentru pasta de ciment; p = 1500 kg 3 pp = 21cP si op = 11 N 2
m
m
3.Volumele de fluide pompate in sonda la cimentare

3.1.Volumul de pasta de ciment

Pasta de ciment ocupa in sonda intregul spatiu inelar dintre coloana si peretele sondei si
interiorul coloanei de sub inelul de retinere
V p = Ae H a + Ai h
unde
Ae =
Ai =

( Dg2 Dc2 )
Di2

In relatiile de mai sus Dg reprezinta diametrul sondei care este mai mare decat al sapei
folosite de foraj
Dg = k1 Ds = 1,2 508 = 556,5mm
iar Di diametrul interior al burlanelor la partea inferioara a coloanei
Di = Dc 2 t = 406,4 2 11,13 = 384,1mm
deci,
Vp =

(0,55652 0,4064 2 ) 500 +

4
V p = 59m 3

0,38412 20 = 56,68 + 2,32 = 59m 3

3.2.Volumul de fluid de refulare

Cantitatea de fluid de foraj pompata in sonda dupa pasta de ciment este egala cu volumul
interior al coloanei de la suprafata pana la inelul de retinere
Vn = k3 Ai ( H a h)
unde
Ai =

Dim2

Dim fiind diametrul interior mediu al coloanei, care,

f =

f
g

0,185 105
= 1896 kg 3
m
9,81

Ca urmare

p max = 1896 150 = 1746 kg

m3

Rezulta ca p = p max = 1750 kg

m3

Pasta de ciment cu densitatea de mai sus se incadreaza in grupa pastelor normale, cu

densitate medie. Acestea au ca materiale de baza pentru preparare ciment si apa, cu
c = 3150 kg 3 si respectiv, a = 1000 kg 3 .
m
m
3.Volumele de fluide pompate in sonda
3.1.Volumul de pasta de ciment
Aria sectiunii transversale a spatiului inelar din zona de sub coloana de ancoraj
V p = Aen [ H i ( H a 100)] + Aet 100 + Ai 3 h
aria sectiunii transversale a spatiului inelar din zona din interiorul coloanei de ancoraj
Aen =

( Dg2 Dc2 ) =

( 1,2 374,7 2 298,4 2 ) = 50835mm 2

Aria sectiunii transversale a spatiului inelar din zona din interiorul coloanei de ancoraj
Aet =

( Dia2 Dc2 ) =

[( Da 2 t ma ) 2 Dc2 ] =

[(406,4 2 11,85) 2 298,4 2 ] = 45072mm 2

Aria de trecere a coloanei intermediare in zona de la baza acesteia

Ai 3 =

Di23 =

( Dc 2 t3 ) 2 =

(298,4 2 9,52) 2 = 61263mm 2

Volumul de pasta
V p = 50835 10 6 (2000 500 + 100) + 45072 10 6 100 + 61263 10 6 20 = 67,6 + 4,5 + 1,2 = 73,3m 3

V p == 73,3m 3

3.2.Volumul de fluid de refulare

Vn = k3 Aim ( H a h)
Ai =

Dim2 =

274,12 2 = 59012mm 2

4
4
Vn = 1,03 59012 10 6 (2000 20) = 120,3m 3
Vn = 120,3m 3
4.Cantitatile de materiale necesare prepararii pastei
Pentru pastele de ciment preparate din ciment si apa cantitatile necesare pentru un metru
cub de amestec sunt

p a
1750 1000
= 3150
= 1100kg
3150 1000
c a
p 3150 1750
va = c
=
= 0,650m 3
c a 3150 1000
qc = c

La aceste cantitati corespunde un foctor apa-ciment

m=

qa 650
=
= 0,59
qc 1100

Cantitatile totale de materiale necesare

ciment M c = k3 qc V p = 1,05 1100 73,3 = 84660kg
-

apa Va = k3 va V p = 1,05 0,650 73,3 = 50m 3

5.Presiunile de cimentare
Presiunea la agregatele de cimentare este data de doua componente:
presiunea necesara invingerii rezistentelor hidraulice sau presiunea de circulatie,
ph si
presiunea data de coloanele de fluide din interiorul si exteriorul coloanei datorita
diferentelor de densitate, p
pc = p + p h
Pentru simplificare se considera ca presiunea de circulaie ph = const pe intreaga durata
operaiei. Determinare aei se poate face prin diverse relatii empirice. Dintre acestea o
utilizare destul de larga o are relatia ?????????
pc = 0,01 H + 16 = 0,01 2000 + 16 = 36bar
Determinarea presiunilor p0 se face in urmatoarele momente ale cimentarii
1-inceputul operatiei, cand V1 = 0 si p f 1 = 0 ;

2-la terminarea pomparii pastei de ciment

V2 = V p = 73,3m 3

hp 2 =

Vp
Ai

73,3
= 1242m
59012 106

in acest moment pasta nu a ajuns la baza coloanei; in coloana se afla fluide de foraj pe
inaltimea de la partea inferioara hn 2 = H i h p 2 = 2000 1242 = 758m
Presiunea in acest moment este data de diferenta de presiune hidrostatica dintre exteriorul
si interiorul coloanei

p f 2 = n g H i ( n g hn 2 + p g h p 2 ) =
= 1600 9,81 2000 10 5 1600 9,81 758 10 5
1750 9,81 1242 10 5 = 18,3bar
3-la ajungerea pastei de ciment la baza coloanei

pf 3

274,12 2 2000 10 6 = 118m 3

4
= n g H i (h p 3 p g + hn 3 n g )

V3 = Vic = Ai H c =

Dar h p 3 = h p 2 si hn 3 = hn 2 si atunci
p f 3 = p f 2 = 18,3bar
4-la finele operatiei de cimentare (vezi figura prima)
V4 = V p + Vn = 73,3 + 120,3 = 193,6m 3

p f 4 = p g H c + n g ( H i H c ) [ n g h + n g ( H i h)] =
= 1750 9,81 1600 10 5 + 1600 9,81 (2000 1600) 10 5
1750 9,81 20 10 5 1600 9,81 (2000 20) 10 5 = 31,7bar
Deci, in punctele caracteristice
1. V1 = 0 ; p1 = pc1 = 36bar
2. V2 = 73,3m 3 ; p2 = pc + p f 2 = 36 18,3 = 17,7bar
3. V3 = 118m 3 ; p3 = p c + p f 3 = 36 18,3 = 17,7bar
4. V4 = 193,6m 3 ; p 4 = pc + p f 4 = 36 + 31,7 = 67,7bar

5.Echipamentele necesare cimentarii

Numarul de autocontainere
N ac =

M c 84660
=
= 8,46 9autocontainere
M ac 10000

Numarul de agregate de cimentare

N ag =

N ac 9
= = 4,5 4agregate
2
2

Calculul cimentarii primei coloane intermediare

Urmeaza a se determina:
Intervalul (inaltimea) de cimentare, H c ;
caracteristicele fizice ale pastei de ciment, p pp si op ;
-

volumele de fluide pompate in sonda, V p si Vn ;

cantitatile de materiale necesare prepararii pastei;

presiunile in momente caracteristice ale cimentarii (graficul variatiei
presiunii);
echipamentele necesare prepararii si pomparii in sonda in operatia de
cimentare

Date de calcul
diametrul coloanei, Dc = 11 3 in(298,4mm)
4
adancimea de introducere a coloanei, H i = 2000m
diametrul sapei de foraj, Ds = 374,7 m(14 3 in) ;
4
compunerea coloanei de tubare
l = 1603m(0..1603)m) , t = 12,42mm , q = 89,29 kg
1

l 2 = 358,8m(1603..1961,8m) , t 2 = 11,05mm , q 2 = 80,36 kg

l3 = 38,2m(1961,8..2000)m) , t 3 = 9,52mm , q3 = 69,94 kg

-

distanta de la sirul coloanei pana la inelul de retinere, h = 20m

diametrul coloanei precedente (de suprafata), Da = 16in(406,4mm)
adancimea coloanei precedente, H a = 600m ;

grosimea medie a peretelui burlanelor coloanei de suprafata,

t ma = 11,85mm ;
diametrul interior mediu al coloanei precedente
Dima = Da 2 t ma = 406,4 2 11,85 = 383,1mm

gradientul de fisurare al rocilor la baza coloanei intermediare

f = 0,185 bar ;
m
densitatea fluidului de foraj, n = 1600 kg 3 ;
m
caracteristicele reologice ale fluidului de foraj pn = 19cP si

on = 12 N

;
m2
coeficientul de cavernometrie, k1 = 1,20 ;
coeficientul de acoperire a pierderilor de pasta in strate si de amestec a
pastei in fluidul de foraj in zona de contact, k 2 = 1,05 ;
coefici\entul de compresibilitate al fluidului de foraj datorita aerarii,
k 3 = 1,03 .

1.Inaltimea de cimentare
Se satbilesc doua inaltimi de cimentare: inaltime de cimentare din punct de vedere
geologic, H cg si inaltime de cimentare din punct de vedere tehnic, H ct . Cea mai mare
dintre acestea este inaltimea de cimentare.
Inaltimea de cimentare H cg se stabileste functie de conditiile specifice. Pentru cazul de
fata se cere ca pasta de ciment sa se ridice in interiorul coloanei precedente cu 100m . Ca
urmare
H cg = H i H a + 100 = 2000 500 + 100 = 1600m
In cazul inaltimii de cimentare, H ct se urmareste ca respectiva coloana sa nu cedeze la
sarcina axiala suplimentara produsa de o cerstere a presiunii in coloana concomitenta cu
o scadere de temperatura. Se estimeaza o crestere a presiunii interioare pi = 150bar si o
scadere a temperaturii t = 300C .
Valoarea inaltimii de cimentare este data de relatia
H ct =

qm g H i + Fpi Ft Fads1
qm g

unde: qm este masa medie a burlanelor coloanei pe unitatea de lungime

Fpi - forta suplimentara produsa prin cresterea presiunii interioare;
Ft - forta suplimentara produsa prin reducerea temperaturii;

Fads1 - forta admisibila de smulgere din filet a burlanelor din tronsonul de la

partea superioara a coloanei, pentru t1 = 12,42mm Fads1 = 2348kN
La randul lor
Fpi =

Dim2 pi
2
Ft = t o E Abm
unde: este coeficientul lui Poisson pentru materialul burlanelor, = 0,3 ;
Dim - diametrul interior mediu al coloanei, Dim = Dc 2 t m ;
- coeficientul de dilatare liniara a materialului burlanelor; pentru
otel = 11 10 4 ;
E - modulul de elasticitaet al materialului burlanelor, pentru otel
E = 2,06 1011 N 2 ;
m
Abm - aria medie a sectiunii transversale a burlanelor din compunerea coloanei,
Abm = t m ( Dc t m ) ;
La randul lor

t1 l1 + t 2 l2 + t3 l3 12,42 1603 + 11,05 358,8 + 9,52 38,8

=
= 12,11mm
l1 + l2 + l3
2000
Dim = Dc 2 t m = 298,4 2 12,11 = 274,18mm

tm =

Abm = t m ( Dc t m ) = 12,11 (298,4 12,11) = 10877 mm 2

q l + q l + q l 1603 89,29 + 358,8 80,36 + 38,2 69,94
qm = 1 1 2 2 3 3 =
= 87,32 kg
m
2000
l1 + l2 + l3
Fortele axiale au valorile
Fgp = qm g H i = 87,32 9,81 2000 = 1713200 N
Fpi =

(274,18 10 3 ) 2 150 105 = 531109 N

2
2
Ft = t o E Abm = 11 10 6 30 2,06 1011 10877 10 6 = 739418 N
Dim2 pi = 0,3

Rezulta ca inaltimea de cimentare din punct de vedere tehnic este

H ct =

Fgp + Fpi Ft Fads1

qm g

1713200 + 531109 + 739418 2384000

= 700m
87,32 9,81

Deoarece H cg > H ct inaltime de cimentare

H c = H cg = 1600m

2.Caracteristicele fizice ale pastei de ciment

2.1.Densitatea
Densitatea minima

p min = n + (100..300) kg
p min

m3
= 1600 + 100 = 1700 kg 3
m

Densitatea maxima

p max = f (100..200) kg

m3

tinand cont de compunerea coloanei este

Dim = Dc 2 t m
Grosimea medie a peretelui burlanelor coloanei
tm =

250 t1 + (250 20) t 2 250 12,52 + 230 11,13

=
= 11,85m
500 20
480

Deci,
Dim = 406,4 2 11,85 = 383,1mm
Vn = 1,03

0,38312 (500 20) = 56,96m 3

4
Vn = 56,96m 3

4.Cantitatile de materiale pentru pasta de ciment

In mod obisnuit pentru pastele de ciment cu adaos de cenusa amestecul solid se afla cu un
raport masic cenusa-ciment
k=

qcen 35
=
= 0,538
65
qc

ceea ce corespunde unui raport volumic egal cu unitatea.

Densitatea amestecului ciment-cenusa, corespunzator raportului mentionat, va fi

 am =

c cen (1 + k ) 3150 1700 (1 + 0,538)

=
= 2426 kg 3
m
1700 + 0,538 3150
cen + k c

Cantitatea de material solid pentru prepararea a 1m3 de pasta de ciment, la o densitate a

apei a = 1000 kg 3 , va fi:
m
qam = am

p a
1530 1000
= 2426
= 902kg
2426 1000
am a

Cantitatea de apa necesara la un metru cub de pasta de ciment este:

va =

am p 2426 1530
=
= 0,628m 3
am a 2426 1000

In aceste conditii factorul apa-amestec solida in pasta este

m=

qa va a 0,628 1000
=
=
= 0,7
902
qcm
qam

Cantitatile de materiale solide pentru prepararea unui metru cub de pasta sunt
65
65
qam =
902 = 586kg
ciment qc =
100
100
35
35
cenusa qcen =
qam =
902 = 316kg
100
100
Cantitatile totale de materiale pentru pasta de ciment
ciment M c = k 2 qc V p = 1,05 586 56,96 = 35050kg
-

cenusa M cen = k 2 qcen V p = 1,05 316 56,96 = 18900kg

apa Va = k 2 va V p = 1,05 0,628 56,96 = 37,56m 3

5.Echipamentele necesare cimentarii

Numarul de autocontainere pentru amestecul solid
N ac =

M am M c + M cen 35050 + 18900

= 5,4 6autoc
=
=
M ac
M ac
10000

M ac - cantitatea da amestec pentru un autocontainer ( M c = 10000kg )

Numarul de agregate de cimentare necesare prepararii pastei de ciment
N ag =

N ac 6
= = 3agregate
2
2

6.Presiunile de cimentare
Presiunea la agregatele de cimentare este data de doua componente:
presiunea necesara invingerii rezistentelor hidraulice sau presiunea de circulatie,
ph si
-

presiunea data de coloanele de fluide din interiorul si exteriorul coloanei

datorita diferentelor de densitate, p

pc = p + p h
Pentru simplficare se considera ca presiunea de circulatie ph = const pe intreaga durata
operatiei. Determinare aei se poate face prin diverse relatii empirice. Dintre acestea o
utilizare destul de larga o are relatia
pc = 0,01 H + 16 = 0,01 2000 + 16 = 36bar
Determinarea presiunilor p0 se face in urmatoarele momente ale cimentarii
1-inceputul operatiei, cand V1 = 0 si p f 1 = 0 ;
2-la terminarea pomparii pastei de ciment
V2 = V p = 73,3m 3

hp 2 =

Vp
Ai

73,3
= 1242m
59012 106

in acest moment pasta nu a ajuns la baza coloanei; in coloana se afla fluide de foraj pe
inaltimea de la partea inferioara hn 2 = H i h p 2 = 2000 1242 = 758m
Presiunea in acest moment este data de diferenta de presiune hidrostatica dintre exteriorul
si interiorul coloanei

p 2 = n g H i ( n g hn 2 + p g h p 2 ) =
= 1600 9,81 2000 10 5 1600 9,81 758 10 5
1750 9,81 1242 10 5 = 18,3bar
3-la ajungerea pastei de ciment la baza coloanei

pf 3

274,12 2 2000 10 6 = 118m 3

4
= n g H i (h p 3 p g + hn 3 n g )

V3 = Vic = Ai H c =

Dar h p 3 = h p 2 si hn 3 = hn 2 si atunci
p f 3 = p f 2 = 18,3bar
4-la finele operatiei de cimentare (vezi figura prima)
V4 = V p + Vn = 73,3 + 120,3 = 193,6m 3

p f 4 = p g H c + n g ( H i H c ) [ n g h + n g ( H i h)] =
= 1750 9,811600 10 5 + 1600 9,81 (2000 1600) 10 5
1750 9,81 20 10 5 1600 9,81 (2000 20) 10 5 = 31,7bar
Deci, in punctele caracteristice
1. V1 = 0 ; p1 = pc1 = 36bar
2. V2 = 73,3m 3 ; p2 = pc + p f 2 = 36 18,3 = 17,7bar
3. V3 = 118m 3 ; p3 = p c + p f 3 = 36 18,3 = 17,7bar
4. V4 = 193,6m 3 ; p 4 = pc + p f 4 = 36 + 31,7 = 67,7bar
5.Echipamentele necesare cimentarii
Numarul de autocontainere
N ac =

M c 84660
=
= 8,46 9autocontainere
M ac 10000

Numarul de agregate de cimentare

N ag =

N ac 9
= = 4,5 4agregate
2
2

Calculul cimentrii coloanelor de tubare

Prin operaia de cimentare la o sond se realizeaz plasarea ntr-o anumit zon a unui
amestec fluid denumit curent past de ciment. n timp pasta face priz i se ntrete
formnd piatra de ciment. Cimentrile se pot diviza n mai multe categorii: primare,
secundare i speciale.
Cimentrile primare sunt cimentri de coloane. Ele se efectueaz imediat dup operaia
de tubare. Ele se ntlnesc aproape la toate sondele. Dac, ns, se face referire la sondele
de petrol i gaze cimentrile primare sunt nelipsite i se execut, cu foarte mici excepii la
toate coloanele din construcia unei sonde.
La cimentrile primare de coloan pasta de ciment se plaseaz n spaiul inelar dintre
coloan i peretele sondei, operaia respectiv facndu-se, n marea majoritate a cazurilor,
prin circulaie direct.

Prin cimentare n spaiul inelar se asigur izolarea stratelor, respectiv mpiedicarea

circulaiei nedorite a unor fluide prin spatele coloanei dintr-un strat n altul, spre suprafa
sau n interiorul coloanei prin perforaturi sau pe la iu. n acelai timp piatra de ciment
format creaz o legtur sigur ntre coloan i rocile din peretele sondei i protejeaz
coloana de aciunea coroziv a unor fluide aflate n anumite formaiuni geologice sau
chiar a fluidului de foraj ptruns n deschiderile rocilor traversate de sond. Prin
ndeprtarea fluidului de foraj din zona cimentat se evit i aciunea de durat a fluidului
de foraj sau a filtratului acestuia asupra unor roci ce i pierd stabilitatea n timp (marne
ce i mresc volumul, nisip, sare etc.).
Pentru o cimentare de coloan trebuie s se cunoasc cantitile de materiale necesare,
utilajele ce urmeaz a fi folosite i durata operaiei respective care nu trebuie s
depeasc timpul admisibil n care pasta de ciment permite deplasarea ei far dificulti.
Principalele elemente care trebuie luate n atenie la calculul unei cimentri de coloan
sunt:
-

stabilirea intervalului de cimentat, respectiv nlimea de cimentare;

proprietile fizice ale pastei de ciment ( densitate i caracteristici reologice ), funcie
de tipul de past corespunztor condiiilor date;
volumul de past de ciment i respectiv cantitile de materiale necesare preparrii
acesteia;
nlimea n spaiul inelar i volumul fluidului separator ( fluidului tampon ), pompat
naintea pastei de ciment;
tipurile i numrul de echipamente necesare efecturii operaiei de cimentare:
autocontainere i agregate de cimentare;
unele mrimi specifice efecturii operaiei: debite, presiuni de pompare, presiuni n
zonele deosebite ale sondei i durata operaiei

n mod obinuit, cimentrile de coloane se fac pe urmtoarele intervale:

-

coloanele de ancoraj pe ntreaga nlime, fiind necesar obinerea unei foarte bune
legturi ntre coloan i rocile traversate;
coloanele pierdute ( linere ) fie c sunt coloane intermediare sau de exploatare ele
se cimenteaz pe ntreaga nlime;
- la coloanele intermediare se consider cea cu valoare mai mare dintre aanumitele nlimi: geologic i tehnic; din punct de vedere geologic coloana trebuie
cimentat de la baz pn deasupra unor zone care nu pot rmne n contact mai
ndelungat cu fluidul de foraj, n deosebi zone cu roci instabile; n cazurile n care
exist la sonda respectiv o coloan intermediar precedent pasta de ciment urmeaz
s se ridice cu cel puin 100m n intervalul acestei coloane; din punct de vedere tehnic
nlimea de cimentare se stabilete astfel nct n ntreaga perioad de existen a
sondei s nu apar o situaie de solicitare a coloanei care s pun n pericol
integritatea acesteia;
- la coloanele de exploatare, din punct de vedere geologic i de exploatare, pasta de
ciment trebuie s se ridice cu cel puin 200.....300m deasupra celui mai de sus strat
productiv; dac naintea coloanei de exploatare exist o coloan intermediar pasta de

ciment urmeaz s se ridice n interiorul acesteia din urm pe o distan de cel puin
150....200m.
Din punctul de vedere al derulrii calculului unei cimentri de coloan se deosebesc
dou variante de calcul:
- varianta asigurrii desfurrii operaiei ntr-un timp care s nu depeasc o durat
admisibil impus de pompabilitatea pastei de ciment;
- varianta asigurrii unei ct mai complete dezlocuiri a fluidului de foraj de ctre pasta
de ciment n spaiul inelar; o asemenea bun dezlocuire se realizeaz printr-un regim
turbulent de curgere a pastei de ciment.
Prima variant de calcul este caracterizat pentru coloanele de ancoraj i intermediare,
iar a doua variant pentru coloanele de exploatare. Partea de nceput a calculelor este
comun ambelor variante.
Diametrul
coloanei Dc
in
mm
3
339, 7
13 8

Coloana
Ancorare

Diametrul
sapei Ds
in
mm
1
444,5
17 2

244,5

12

Intermediar II

98
7

177,8

Exploatare

127

82
6

Intermediar I

mm
39, 7

Raia de tubare
R
0, 08931

311,8

20,95

0, 06719

215,7

10,6

0, 04914

152,4

5,7

0, 03740

Jocul radial jr

1. Calculul cimentrilor coloanelor de ancoraj i intermediare

a) Pentru coloana de ancoraj:

= 0,3

H ca = H a

= 11106

E = 2, 06 1011 N m 2
H ct

qm g H i + Fpi + Ft + Fads

Fpi =

qm g

Dim 2 pi

Ft = t E Abm
0

Dim = Dc 2tm
Abm = tm ( Dc tm )

qm =

qi li
i =1

Hc

tm =

t l
i =1

Hc

Compunerea coloanei de ancoraj este:

Lungime
tronson

Interval
(m-m)
0-50
50-150
150-200

(m)
50
100
50

CARACTERISTICI BURLANE
Masa
Grosime
Pres. ext.
unitar
perete
(mm)
(kg/m)
(bar)
10,92
90,84
106,2
9,65
81,17
77,9
10,92
90,84
106,2

Calitate
oel
J - 55
J - 55
J - 55

Fads
(kN)
1650
1429
1650

H ca = H a = 200 m
3

diametrul coloanei Dca = 13 8 (339,7 mm) ;

adncimea de introducere a coloanei H a = 200 m ;

diametrul sapei de foraj Ds = 17

distana de la iu la inelul de reinere, h = 20 m ;

( 444,5 mm ) ;

Caracteristicile fizice ale pastei de ciment:

-

Densitatea minim:

n + (100......300) kg m3
p = 1150 + 100 = 1250 kg m3
min

Densitatea maxim, pentru evitarea fisurrii rocii:

max

f =

max

= f (100......200) kg m3
=

0,146 5
10 = 1488 kg m3
9,81

= 1488 150 1300 kg m3

ciment = 3150 kg m3

Cimentarea se va continua cu p = 1300 kg m3 la care se va aduga cenu de

termocentral cu densitatea cen = 1700 kg m3 .
Caracteristici reologice:
-

viscozitate plastic :

 p = 1,3 14, 23 = 18, 49 cP

p

tensiune dinamic de forfecare:

op = 1, 2 2, 2 = 2, 64 N m 2
Volumul de fluid pompat n sond:
-

volumul de past de ciment:

V p = Ae H a + Ai h
Ae =
Ai =

(D
4

Da 2 ) =

Dia 2 =

(D
4

ca

(k D
4

2 tm

Dca 2 =

(1, 2 0, 4445
4

( 0,3397 2 0, 0102 )

0,3397 2 ) = 0, 0955 m 2
= 0, 0800 m 2

V p = Ae H a + Ai h = 0, 0955 200 + 0, 0800 20 = 20, 7 m3

Dima = Dca 2 tm

tm =

l1 t1 + lainf h tainf + lasup tasup

Ha h

100 0, 00965 + ( 50 20 ) 0, 01092 + 50 0, 01092

= 0, 0102 m
200 20

Vnr = k3 Ai ( H a h ) = 1, 03 0, 0800 ( 200 20 ) = 14,83 m3

Cantitile de materiale pentru pasta de ciment:

-

Raportul ciment-cenu:
k=

qcen
35
=
= 0,538
qciment 65

Densitatea amestecului:

 amestec = ciment cenu

Cantitatea de amestec solid cenu-ciment pentru prepararea a 1 m3 de past pentru

ap cu ap = 1000 kg m3
qamestec = amestec

amestec p 2426 1300

=
= 0, 789 m3 m3
amestec ap 2426 1000

Factorul masic ap-solide:

m=

qap
qamestec

Vap ap
qamestec

0, 789 1000
= 1,547
510

Cantitile separate de materiale solide pentru 1 m3 de past:

ciment:
qciment =

65
65
qamestec =
510 = 331,5 kg m3
100
100

ap
qap =

p ap
1300 1000
= 2426
= 510 kg m3
2426 1000
amestec ap

Volumul de ap pentru 1 m3 de past:

Vap =

1+ k
1 + 0,538
= 3150 1700
= 2426 kg m3
cenu + ciment k
1700 + 3150 0,538

35
35
qamestec =
510 = 178,5 kg m3
100
100

Cantitile separate de materiale solide pentru 1 m3 de past:

amestec ciment-cenu:

M amestec = k2 qamestec V p = 1, 05 510 20, 7 = 11084 kg

ciment:
M ciment = k2 qciment V p = 1, 05 331,5 20, 7 = 7205 kg

cenu:
M cenu = k2 qcenu V p = 1, 05 178,5 20, 7 = 3879 kg

ap:
M ap = k2 Vap V p = 1, 05 0, 789 20, 7 = 17,14 m3

Echipamentul necesar preparrii i pomprii pastei de ciment

Numrul de autocontainere pentru amestecul ciment-cenu, n cazul unor

autocontainere APC-10:
N autocontainere =

M amestec
11084
=
= 1,1 2 autocontainere
M autocontainere 10000

Numrul de agregate de cimentare:

N agregate de cimentare =

N autocontainere 2
= = 1 2 agregate de cimentare
2
2

Presiunea final de cimentare:

Presiunea final este presiunea maxim n operaia de cimentare. Ea este dat de
relaia:
p final = pmaxim = pcirculaie + p
-

Presiunea de circulaie:
pcirculaie = 0, 012 H a = 0, 012 200 = 2, 4 bar

Presiunea datorat difereei de densitate a fluidelor:

p = ( p past pnoroi ) g ( H a h ) = (1300 1150 ) 9,81( 200 20 ) = 264870 N m 2 = 2, 6 bar

Presiunea final:

p final = pmaxim = pcirculaie + p = 2, 4 + 2, 6 = 5 bar

2. Cimentarea coloanei intermediare I:

- diametrul coloanei DciI = 9

( 244,5 mm ) ;

- adncimea de introducere a coloanei H iI = 1350 m ;

1

- diametrul sapei de foraj Ds = 12 4 in ( 311,8 mm ) ;

- distana de la iu la inelul de reinere, h = 20 m ;
3

- diametrul coloanei precedente Dca = 13 8 in ( 339, 7 mm ) ;

- grosimea medie a peretelui burlanelor coloanei de ancoraj tma = 10, 28 mm ;
- diametrul interior al coloanei de ancoraj
Di ma = Dca 2 tma =339, 7 2 10, 28 = 319,14 mm ;
- gradientul de fisurare la baza coloanei intermediare I : fiI = 0,175 bar m ;
- densitatea fluidului de foraj n = 1200 kg m ;
- coeficientul de cavernometrie k1 = 1, 20 ;
- coeficientul de acoperire a pierderilor de past n strate i la contactul cu
fluidul de foraj k2 = 1, 05 ;
- coeficientul de compresibilitate al fluidului de foraj k3 = 1, 03 ;
- creterea posibil de presiune interioar n coloana intermediar ulterior
fixrii pi = 150 bar ;
3

- reducerea posibil de temperatur n coloan t = 30 0C ;

Compunerea coloanei de tubare este:
Interval

Lungime

CARACTERISTICI BURLANE

(m-m)

(m)

0-1350

1350

Calitate

Grosime

Masa

oel

perete

unitar

(mm)

(kg/m)

(kN)

J - 55

8,94

53,52

1259

Fads

Datorit faptului c este o sond de gaze se va cimenta pn la zi fiecare coloan.

Caracteristicile fizice ale pastei de ciment:
-

Densitatea minim:

n + (100......300) kg m3
p = 1200 + 200 = 1400 kg m3
min

Densitatea maxim, pentru evitarea fisurrii rocii:

max

max

0,175 5
10 = 1783 kg m3
9,81

= f (100......200) kg m3

f =

= 1783 150 1600 kg m3

ciment = 3150 kg m3

Cimentarea se va continua cu p = 1600 kg m3 . Dup densitate rezult c este o

past normal, preparat din ciment praf + ap. Densitatea cimentului
ciment = 3150 kg m3 i a apei ap = 1000 kg m3
Volumul de fluid pompat n sond:
-

volumul de past de ciment:

Vp =

(
4

k1 Ds

DeciI 2 H iI +
Dcam 2 Deca 2 H a + Dir 2 h

4
4

Noroi de foraj

Dca

ha
Past de ciment

Hi

Deci

h
Dir
Dsd

Dsd diametrul mediu al sondei de sub baza coloanei precedente,care, normal se

determin prin planimetrarea cavernogramei efectuate naintea introducerii coloanei;
Deci diametrul exterior al coloanei intermediare;
Dcam diametrul interior mediu al burlanelor coloanei de ancoraj;

- h distana de la iu la inelul de reinere, h = 20 m ;

- ha nlimea coloanei de ancoraj;
n raport cu diametrul sapei utilizate diametrul sondei se determin cu relaia:

Dsd = k1 Ds
Vp =

Vp =

(
4

k1 Ds

DeciI 2 H iI +
Dcam 2 Deca 2 H a + Dir 2 h

4
4

2
(1, 2 0,3118 ) 0, 24452 1350 + ( 0,3187 2 0, 24452 ) 200 + 0, 206382 20 = 92,34 m3
4

Vnr = k3
-

ciment:

qciment = ciment

ap

Vap =

0, 22662 (1350 20 ) = 55, 24 m3

p ap
1600 1000
= 3150
= 880 kg m3
3150 1000
ciment ap

ciment p 3150 1600

=
= 0, 720 m3 m3
ciment ap 3150 1000

Factorul masic ap-ciment:

m=
-

Cantitile de materiale necesare pentru prepararea a 1 m3 de past:

Dimi 2 H iI h = 1, 03

qap
qciment

Vap ap
qciment

0, 720 1000
= 0,818
880

Cantitile separate de materiale solide pentru 1 m3 de past:

ciment:

M ciment = k2 qciment V p = 1, 05 880 92,34 = 85322 kg

ap:
M ap = k2 Vap V p = 1, 05 0, 720 92,34 = 69,8 m3

Echipamentul necesar preparrii i pomprii pastei de ciment

Numrul de autocontainere pentru amestecul ciment-ap, n cazul unor autocontainere

APC-10:

N autocontainere =

M amestec
85322
=
= 8,5 9 autocontainere
M autocontainere 10000

Numrul de agregate de cimentare:

N agregate de cimentare =

N autocontainere 9
= = 4,5 5 agregate de cimentare
2
2

Presiunea de circulaie:

pcirculaie = 0, 012 H iI = 0, 012 1350 = 16, 2 bar

Volumul interior al coloanei:

Vic =
-

Dimi 2 H iI =

0, 22662 1350 = 54, 44 m3

Volumul pastei n raport cu volumul interior al coloanei:

V p > Vic
Ne ncadrm n situaia doi, deci se vor considera urmtoarele momente
caracteristice:
A. nceputul operaiei la care V1 = 0 i p1 = pcirculaie
B. Pasta de ciment a ajuns la baza coloanei nainte de terminarea pomprii
ei. Pe ntreaga nlime a coloanei se afl past de ciment n interior i
fluid de foraj n exterior.
Volumul de fluid pompat este egal cu volumul interior al coloanei
V2 = Vic ;
Presiunea de pompare este:
p2 = pcirculaie + pext2 pint2 = pcirculaie + n g H i p g H i = pcirculaie ( p n ) g H i
p2 = 16, 2 (1600 1200 ) 9,811350 105 = 37 bar

C. n momentul terminrii pomprii pastei de ciment aceasta umple complet

coloana i
s-a ridicat n spatele coloanei pe o lungime x . Volumul care a trecut n spatele
coloanei este
egal cu diferena dintre volumul pastei i volumul interior al coloanei, V p Vic de
unde rezult:

x=

V p Vic
Aext

V p Vic

2
( k1 Ds ) Deci 2
4

92,34 54, 44

2
(1, 2 0,3118) 0, 24452
4

= 1166 m

Presiunea de pompare este:

p3 = pcirculaie + pext3 pint3 = pcirculaie ( p n ) g ( H i x )

p3 = 16, 2 (1600 1200 ) 9,81 (1350 1166 ) 105 = 8,97 bar

Volumul de fluid pompat :

V3 = V p
Dup momentul C. deoarece n coloan se pompeaz fluid de foraj cu densitate
mai mic
dect a pastei de ciment iar n exterior se mrete coloana de past, cu densitatea
mai mare,
presiunea de pompare ncepe s creasc.

D. n momentul final al cimentrii cnd pasta de ciment s-a ridicat n spatele

coloanei de
tubare pe nlimea H iI , n interiorul coloanei rmne past de ciment pe nlimea
h , cuprins
ntre baza coloanei i inelul de reinere. Densitatea noroiului de refulare este
aceeai cu a
noroiului din timpul forajului. nr = n .
Volumul de fluid pompat este egal cu suma volumelor pastei de ciment i
fluidului de
refulare.

V4 = V p + Vnr
Presiunile hidrostatice la baza coloanei sunt:
- la interior:

pi4 = n g H iI h + p g h = 1200 9,81(1350 20 ) + 1600 9,81 20 105 = 159, 7 bar

- la exterior:
pe4 = n g H iI + p g H iI = (1200 9,811350 + 1600 9,81 1350 )105 = 370,8 bar

Presiunea de pompare este:

p4 = pcirculaie4 + pext4 pint4 = pcirculaie + ( p n ) g H iI h

p4 = 16, 2 + (1600 1200 ) 9,81 (1350 20 ) 105 = 68,38 bar

p4

pcirculaie

p1
Vp

Vic
0

p3

Vp + Vn

p2

Pentru coloana intermediar II i pentru coloana de exploatare algoritmul de calcul este

acelai

Echipament pentru lansarea, ghidarea i cimentarea linerelor:

Diametrul exterior Diametru exterior coloan (API)

al linerului (API) Diametru exterior
Greutate
lbs ft
in
mm
in
mm
1

5
5

7
8
9

114,3

139,7
168,3
177,8
193,7

10

219,1

244,5

273

14 32
32 38

177,8

35 38
29 32

7
9

193,7

244,5

10

11
5

139,7

127

68
7
5

88,9

13

33, 7 39
43,5 53,5

53,5

273

51 55

298,4

54 60

339,7

68 72
61 68

Alegerea Instalaiei de Foraj

Pentru forarea sondei 24 Grbovi Sud s-a ales o instalaie de foraj F200 EC ( acionat
electric ) cu urmtoarele caracteristici tehnice:

Tip Instalaie

F200

Acionare

EC

Adncime de forare recomandat

3000

Sarcina maxim la crlig

metric t

200

Diametru cablu

mm

31

Sarcina pe fiecare fir

metric t

25

Numr de cabluri

10

Puterea macaralei

KW

1180

Numr de viteze

4+4R

Puterea mesei rotative

KW

440

Numr de viteze de rotaie la mas

2+2R

Numr de pompe

No HP

2 1000

bar

350

No kVA

No kW

2 850

No kVA

2 2000

No kVA

1 225

Pumps Power

Presiunea maxim a pompelor

Numr de generatoare
Set Power

Puterea instalaiei

Numr de motoare
Motors Power

de foraj

Numr de transformatoare
Power

Numr de generatoare auxiliare

Sets Power

Echipament Recomandat

Masturi
MA 200-3 AR

Mast sau turl

Sarcin

MA 200-2

Substructura

S 200-R

Troliu

TF 25E
5-32 MCm 350S

Crlig-macara

5-32 MC 300
5-32 MCm 250S

Cap hidraulic
Mas rotativ
Pompe de noroi

nominal

Tip

S200-R

MA 200-3 AR

410

285

MA 200-2

310

220

CH 320
MRL 275
MRS 205
2PN-1000
3PN-1000

Sarcina

H pod

Spaiul liber

coloanei

normal

de lucru

al substructurii

metric t

metric t

200

125

3,8

Troliul

maxim

Type

TF 25E

Cablu

Sarcina

Numr de

maxim fir

kW

in

metric t

1180

25

viteze
4+4R

Frn auxiliar

FE 1400

Blocul Macara-Crlig

Tip

la crlig
metric t

Greutate

Putere

maxim

metric t

Substructura

Tip

Sarcin

Sarcina

Numr de

Diam.

maxim

role

cablu

metric t

No.

Dia. mm

in

5-32 MCm 350S

320

1400

1. 1/4

5-32 MCm 250S

225

1250

1. 1/4

5-32 MC 300

300

1250

1. 1/4

nlime
(A)

Numr
de
role

/2

41,8

10

BLOC MACARA-CRLIG TIP MCm

BLOC MACARA-CRLIG TIP MC

Capul Hidraulic
Sarcina
maxim

Tip

Sarcina maxim
la rulmentul
axial

metric t

CH 320

metric t

320

153

Presiunea

Tip filet

maxim

bar

300

Goose

Pin

Neck
4 LP

Sub
6

Reg.

LH

Masa rotativ

Tip

Diametru

Sarcin

de trecere

static

in

metric t

HP

rpm

500

600

300

320

500

300

MRL 275

27

MRS 205

20

Putere

Viteza
maxim

MAS ROTATIV TIP MRL-275

Pompe Noroi
Cai putere
Tip

Presiunea

Debitul

Numr de

maxim

maxim

curse duble

bar

l min

SPM

Driving

Hydraulic

HP

HP

2PN-1000

1000

850

320

3080

65

3PN-1000

1000

900

350

2560

150

Echipamentul de suprafa al sondelor de gaze

Echipamentul de suprafa a sondelor de gaze se compune din urmtoarele

elemente:
1) Echipamentul de la gura sondei format din:
a) ansamblul capetelor de coloan;
b) capul de erupie;
c) duzele de suprafa ce pot fi:
- fixe: - normale;
- convergente;
- reglabile;
- autoreglabile;
2) Instalaia tehnologic de suprafa:
- conducta de aduciune;
- separator;
- calorifer;
- poligon de msur.
n cazul nostru la o presiune de 291 bar vom alege un cap de erupie monobloc CEM(c)
12-2-350, pentru fluide corozive, cu un bra i dou robinete pe linia principal, diametrul
2 in i presiunea nominal de 350 bar .