TUBAREA SONDEI

Sonda se proiecteaza astfel ca, la un cost minim, sa prezinte siguranta atat in timpul
forajului, pana la atingerea obiectivului, cat si in perioada preconizata de exploatare.
Aceasta siguranta este determinata de rezistenta coloanelor de tubare si de adancimea la
care ele sunt tubate. Dimensionarea lor corecta ca grosime, otel, tip de imbinare presupune
anticiparea tuturor situatiilor ce pot interveni si stabilirea celor mai severe solicitari posibile.
1. Solicitarile coloanelor de burlane
Natura si intensitatea solicitarilor, la care este supusa o coloana de burlane in gaura de
sonda, depind de: adancimea si profilul sondei, stabilitatea formatiunilor traversate, natura si
presiunea fluidelor din porii lor, gradientul de fisurare si temperatura, modul de fixare al
coloanelor in flanse, operatia executata si tehnologia aplicata.
Solicitarile sunt variabile de-a lungul coloanei, iar unele dintre ele se modifica in timp. In
general ele sunt statice si doar accidentul capata caracter dinamic.
Principalele solicitari la care sunt supuse coloanele de burlane sunt descrise mai jos:
1. Tractiune si compresiune.
Principala solicitare este tractiunea data de greutatea proprie a coloanelor. Valoarea
maxima este la suprafata la sfarsitul introducerii coloanei. La aceasta se adauga: greutatea
lichidului din interiorul coloanei; forta de compresiune creata de efectul de plutire in noroiul din
sonda in momentul tubarii.
In momentul introducerii coloanelor apar si unele forte suplimentare cum ar fi:
de frecare intre coloana si peretii sondei;
hidrodinamice, create de miscarea fluidului deslocuit de coloana la introducere sau la
circulatii intermediare;
de tractiune in cazul incercarii de degajare a coloanei prinse sau de desfundare a siului
infundat prin ridicarea presiunii interioare;
de compresiune la sprijinirea coloanei pe pereti in zone deviate sau ingustate;

 de tractiune in cazul coloanelor prinse, cand se incearca operatii de

degajare.
Forta maxima la suprafata nu depaseste greutatea coloanei scufundata in noroi.
2. Presiune exterioara.
In timpul introducerii coloanei, asupra ei se exercita presiunea exterioara creata in primul
rand de prezenta fluidului din spatele ei. La aceasta se adaugi efectele hidrodinamice provocate de
circulatia fluidului deslocuit de coloana sau pompat prin interior si presiunea de contact,
neuniforma, cu peretii in sondele curbate.
Presiunea exercitata de rocile traversate prin foraj asupra coloanelor de burlane poate
creste in timp, functie de proprietatile elastovascoplastice ale rocilor, umiditatea lor si presiunea
fluidelor din pori, de el 838d31i asticitatea inelului de ciment si a burlanelor.
3. Presiune interioara.
Presiunea interioara este provocata de prezenta fluidelor in interiorul coloanei la care se
adauga eventuala presiune creata de la suprafata. In timpul circulatiei se suprapun si presiunile
necesare invingerii frecarilor. Valori mariale presiunii interioare se intalnesc in cazul unei
manifestari de gaze dintr-un strat deschis in timpul forajului.
Pot aparea cateva situatii, si anume:
sonda este inchisa cu un aflux de gaze la talpa;
gazele evacuate prin circulatie ajung la suprafata;
sonda este inchisa si plina cu gaze.
4. Incovoiere.
Coloanele de burlane sunt supuse la incovoiere in sondele curbate, dar si atunci cand isi
pierd pozitia rectilinie datorita compresiunii sau presiunii interioare si flambeaza.
Solicitarea nu este periculoasa, in general se ia in considerare marind coeficientul de
siguranta la tractiune.
Pentru proiectarea profilului coloanelor de burlane nu este si nici util sa se considere toate
solicitarile ce pot interveni in timpul forarii sau exploatarii unei sonde. Este suficient sa se tina
seama doar de solicitarile maxime la tractiune, presiune interioara sau presiune exterioara.
Presiunile de spargere si de turtire ale burlanelor trebuie afectate de prezenta fortelor
axiale. Tractiunea reduce presiunea de turtire iar compresiunea reduce presiunea de spargere.
Tubarea si exploatarea unei coloane de burlane in deplina siguranta necesita aplicarea, la
dimensionarea ei, a unor coeficienti de siguranta.
Acesti coeficienti de siguranta tin seama de:

abaterile de la caracteristicile standard ale otelurilor;

schema si ipotezele de alcatuire a profilului coloanei;
uzura si coroziunea burlanelor in timp;
slabirea rezistentei burlanelor prin perforare sau frezare interioara.
Cei mai mari coeficienti de siguranta se iau la tractiune. De obicei se aplica rezistentei
imbinarii, deoarece, imbinarea constituie elementul slab al unui burlan.
La spargere si la turtire, coeficientii de siguranta sunt mai mici, deoarece evaluarea
solicitarilor este mult acoperitoare.
A dimensiona o coloana de burlane inseamna a ii alcatui profilul (grosimea de perete,
calitatea oteluiui si tipul de imbinare) astfel incat sa reziste pe toata lungimea, intreaga perioada de
exploatare, tuturor solicitarilor la careeste supusa.
Deoarece solicitarile sunt variabile de-a lungul coloanei si profilul ei va fi variabil. Cand
exista mai multe posibilitati de alcatuire se alege varianta cea mai economica sau profilul cel mai
usor.
2. Dimensionarea coloanelor de burlane
Calculul de proiectare a profilului coloanelor de burlane se va efectua tinand seama de
solicitarile principale: tractiune, presiune interioara si presiune exterioara.
De asemenea se vor considera ipotezele de calcul la care se va face dimensionarea
coloanei de burlane: golire totala sau partiala.
2.1. Dimensionarea coloanei de ancoraj

densitatea fluidului de foraj pe intervalul 0 - 500 m:

densitatea fluidului de

diametrul interior al

foraj pe intervalul 500 - 2225 m:

coloanei de ancoraj:

siul coloanei de ancoraj:

densitatea
echivalenta la

adancimea de tubare a coloanei de 12 3/4 in:

adancimea de tubare a coloanei intermediare :

1.
Presiunea fluidelor din pori la adancimea maxima deschisa sub siul
coloanei de 12 3/4 in, la 2225 m, se considera egala cu presiunea coloanei de noroi:

2.
Presiunea de fisurare a formatiunilor de la siul coloanei de 12 3/4 in, cu o siguranta
echivalenta de 100 Kg/m3 :

Unde: pp - presiunea
fluidelor din pori;
Hi - inaltimea
coloanei
intermediare;
densitatea
noroiului;
densitatea
gazului;
Ha - inaltimea coloanei de ancoraj;
3.
Daca se
considera
presiunea
coloanei plina cu gaze,
patrunse in sonda de la
2250 m, densitatea lor
medie este de g = 200
Kg/m3 iar in spatele

coloanei apa mineralizata cu densitatea a = 1050 kg/m3, atunci:

Aceasta valoare este mai mare decat presiunea de fisurare, 78.45 bar, presiune maxima
posibila la siul coloanei de 12 3/4 in.
In spatele coloanei se considera apa mineralizata cu densitatea de 1050 kg/m3.
Diferenta de presiune interioara la siul coloanei va fi :
La suprafata, presiunea interioara va fi:

Se pot alege burlane, cu grosimea de 9 mm, otel J-55 ce au presiunea interioara

admisibila de 147.2 bar mai mare decat presiunea de la capul coloanei de 68.647 bar.
Psp - presiunea de spargere; csp coeficient de spargere csp = l,25; Pt presiunea de turtire; ct - coeficient de turtire ct = 1,05; FS - forta de smulgere; cs - coeficient de
smulgere cs = 1,75.

Tabela 1.

De
x

Tip
de
ote
l

Gros
imea
peret
ilor

Ma
sa
uni
tar
a

Lim
ita
de
curg
ere

Li
mit
a
de
rup
ere

Fil
et
sc
urt

Presiu
nea
de
turtire

Presiu
nea
de
sparg
ere

Pia

Pea

Fad

12
3/4

J55

72,
3

337
5

43
73

20
84

73

184

14
7,2

69,
52

1190,85

J55

10

79,
7

373
8

48
42

23
66

96

205

16
4

91,
43

1352

J55

11

87,
1

410
0

53
12

26
47

120

225

18
0

114
,29

1512,57

J55

12

94,
5

445
8

57
76

29
26

143

246

19
6,8

Fig. 1 .Epura diferenjei de presiune interioara pentru coloana de ancoraj

13
6,1
9

1672

Unde:
Presiunea din interiorul coloanei Pc =
Diferenta de presiune interioara la siu =
Presiunea interioara admisibila a

68,647bar;
26,968 bar;
burlanelor de 9 mm J-55, Pia = 147.2 bar

4.
Pentru dimensionare la presiune exterioara, se admite coloana complet goala, iar in
exteriorul ei se considera noroiul din momentul tubari cu densitatea de 1250 kg/m3.

Diferenta de presiune exterioara

maxima este la siu:

Se pot alege burlane

de grosimea 9 mm din ojelul J -55 cu o presiune Pea = 69,52bar.
Fig.2. Epura diferentei de presiune exterioara pentru coloana de ancoraj

Unde:
Presiunea din interiorul coloanei Pc =
357,845bar;
Presiunea exterioara admisibila a
burlarelor de 9 mm J-55, Pea=69,52 bar
5.
Greutatea coloanei in aer avand masa
unitara mi = 72,3 kg/m
Valoarea este mai mica
decat cea admisibila de 1190.85 kN
6.
Daca se considera coloana scufundata in noroi, forta de tractiune maxima este la suprafata:

In prezenta acesteia, presiunea exterioara admisibila este:

Aceasta
valoare nu depaseste presiunea exterioara de 61,29 bar asa ca toata coloana va fi de 12 3/4 in cu o
grosime intreaga de 9 mm de otel tip J-55, cu filet scurt.
Profilul coloanei de ancoraj :

500m

9mm J-55

2.2. Dimensionarea coloanei intermediare

Date necesare determinarii profilului coloanei intermediare:

diametrul interior al coloanei intermediare:

densitatea fluidului de foraj pe intervalul 500 - 2225 m:

densitatea noroiului pentru

densitatea echivalenta la

coloana de exploatare:

siul coloanei intermediare:

adancimea de tubare a coloanei de 8 5/8 in:

Hi= 2225m

adancimea de tubare a coloanei de exploatare:

H= 2711m
1.
Presiunea maxima a fluidelor din porii formatiunilor deschise inainte de tubarea
coloanei urmatoare, de exploatare, se considera egala cu presiunea coloanei de noroi la adancimea
respectiva va fi:

2.
Presiunea de fisurare a formatiunilor de sub siul coloanei
intermediare, cu o siguranta echivalenta de 100 kg/m3,
3.
Daca se considera coloana intermediara plina cu gaze, patrunse in sonda de la 4000
m, densitatea lor medie m =300 Kg/m3.

Presiunea acestor gaze la

siul coloanei intermediare
va fi:

Aceasta valoare este

mai mare decat presiunea
de fisurare a rocilor de sub siul coloanei, 423,304 bar, presiune maxima posibila.
In exteriorul coloanei se considera apa mineralizata cu densitatea 1050 kg/m3.
Diferenta de presiune interioara la siul coloanei va fi:

La suprafata, presiunea din interiorul coloanei va fi:

Fig. 1. Epura diferentelor de presiune

interioara pentru coloana intermediara

Unde:
Presiunea din interiorul coloanei Pc =
Diferenta de presiune interioara la siu Apis=
Presiunea interioara admisibila a burlarelor
Presiunea interioara admisibila a burlarelor
Presiunea interioara admisibila a burlarelor de
Presiunea interioara admisibila a burlarelor

357,845bar;
194 bar;
de 10.16 mm J-5 5 ,Pia =246 bar
de l0,16 mmN-80,Pia= 357.6bar;
11,43 mm N-80,Pia= 402bar;
de 12,7 mm N-80,Pia= 448bar

Tabela 2

Dex Tipd Grosim Mas Limit Limita Filetl Presiu Pia

e
eapereti aunit a
deru ung neade
otel lor
ara
dec pere
turtire
urger
e
(Inche
s)

(kN)

Pea

Fad

(mm) (kg/m
3)

(kN
)

(kN) (bar)

(bar) (bar) (kN)

8 5/8 J-55

7,72

41,6
7

194 2518
4

187, 123,8
2
1

J-55

8,94

47,6
2

223
7

2898

J55

10,16 53,5
7

252
7

3274 2162 238

246, 226,6 1235,4

4
7

N80

10,16 53,5
7

367
9

4369 3060 283

357, 269,5 1748,6

6
2

N80

11,43 59,5
3

4115 4887 3505 381

402, 362,8 2544,5

4
5

N80

12,70 65,4
8

4542 5394 3946 479

448

130

1855 174

216, 165,7 1060

8
1

473,3 2808,57
3

Consideram sonda plina cu gaze.

Daca se limiteaza presiunea maxima la gaura sondei la 350 bar, inaltimea coloanei de
noroi in timpui evacuarii unui aflux de gaze se determina din conditia ca la siu presiunea sa nu
depaseasca rezistenta de fisurare a rocilor:

La baza coloanei de noroi, diferenta de presiune interioara va fi:

La siul coloanei, diferenta de presiune ramane aceeasi: 194 bar. Epura diferentei de presiune in
acest caz este prezentata in figura 2. Pe aceeasi figura sunt trasate, cu linii intrerupte, presiunile
interioare admisibile pentru burlanele de 10.16 mm J-55 246 bar, 10,16 mm N-80 357.6 bar si de
11,43 mm N-80 402 bar. Este nevoie doar de ultimele doua grosimi: profilul necesar este desenat
pe aceeasi figura.
Lungimea tronsoanelor poate fi determinata grafic, dar si analitic. Astfel:
-lungimea tronsonului inferior, de 10,16 mm J-80 va fi egala cu :

-lungimea tronsonului superior, de 10,16 mm N-80 va fi egala cu :

Fig.2 . Epura diferentelor de presiune interioara pentru
coloana intermediara

Unde:
Presiunea
maxima
limitata
la
gaura sondei
la 350 bar;
Diferenta de
presiune
interioara la
baza coloanei de noroi
Diferenta de presiune interioara la siu ;
Presiunea interioara admisibila a
burlarelor de 10.16 mm J-55,Pia =246 bar;
Presiunea interioara admisibila a burlarelor de
Presiunea interioara admisibila a burlarelor
Inaltimea coloanei de noroi in timpul
Hn = 76,184 m

10,16 mm N-80,Pia=357.6bar;
de 11,43 mm N-80,Pia= 402bar
evacuarii unui aflux de gaze

4. Pentru dimensionarea la turtire, in spatele coloanei se considera noroiul din momentul

tubarii, cu densitatea de 1300 kg/m3, in interiorul coloanei se admite ca nivelul poate scadea, in
cazul unei pierderi totale decirculatie in apropierea talpii sondei, pana ce presiunea noroiului
egaleaza pe cea a unei coloane de apa mineralizata care umple sonda.

Nivelul de golire va fi:

Diferenta
de
presiune
exterioara la adancimea de golire Hg, cu noroi de 1300 Kg/m3, in spatiul inelar si de 1350 Kg/m3
in interiorul coloanei, va fi:

La
siul
coloanei
intermediare diferenta de presiune exterioara va fi:

Conform tabelei 2, atat presiunea exterioara admisibila a burlanelor de 10,16 mm J-55 246,4 bar,
cat si a celor de 10,16 mm N-80 357,6 bar sunt mai mari decat diferenta de presiune exterioara
maxima, 76,804 bar asadar, se verifica la presiune interioara, dimensionarea se face la presiune
exterioara.
Fig.3. Epura diferentei de presiune exterioara
pentru calculul coloanei intermediare

Unde:
Diferenta de
presiune
exterioara
la
adancimea
de
golire, =76,804
bar;
Diferenta de
presiune
exterioara la siu
=68,848 bar;
Presiunea
exterioara
admisibila
a
burlarelor
de
10,16 mm J55,Pea=246,4bar
;
Presiunea exterioara admisibila a burlarelor de 10,16 mm N-80, Pea=357,6bar
Adancimea de golire Hg = 602,444 bar.

5. Greutatea tronsonului inferior, de 10,16 mm J - 55 =53,57 kg/m3;

Valoarea este mai mica decat forta admisibila la tractiunea pentru aceste burlane
(1235,4kN).
6.
Trecerea de la compresiune la tractiune, provocata de flotabilitate, are loc la
adancimea:

La capatul de sus al tronsonului inferior, de 10,16 J 55 forta de tractiune se calculeaza astfel:

In
prezenta acestei forte de tractiune, presiunea exterioara admisibila a burlanelor de 10,16 mm J
-55 se calculeaza astfel:

Pcor21>PeH rezulta ca nu este nevoie sa se corecteze lungimea tronsonului de 10,16 mm J55.

7.

Greutatea totala a coloanei:

Aceasta valoare este

mai mica decat forta admisibila de tractiune pentru burlanele de 10,16mm N-80, 1235,4 kN,
Tractiunea reduce presiunea exterioara admisibila a burlanelor de 10,16 mm N-80, dar cum
ele sunt mai rezistente decat cele de 10,16 mm J-55, verificarea nu este necesara.
In concluzie, coloana de 8 5/8 in va fi alcatuita din 712 m burlane de 10,16 mm J-55, la
partea inferioara si 1513 m burlane de 10,16 mm N-80, la partea superioara. Dimensionarea a fost
determinata de solicitarea la presiune interioara.

Profilul coloanei intermediare:

2.3. Dimensionarea coloanei de exploatare

Date necesare calculului profilului coloanei de exploatare:

diametrul coloanei de exploatare:

densitatea fluidului de foraj pe intervalul 0 2711 m:

densitatea echivalenta la siul

coloanei de exploatare:

adancimea de tubare a coloanei de exploatare de 5 1/2 in: H= 2711m

1. Presiunea maxima a fluidelor din porii formatiunilor exploatate prin coloana de 5 1/2 in
se considera egala cu presiunea coloanei de noroi la adancimea de 2711 m:

Daca se considera
coloana plina cu gaze,
cu densitatea medie de
circa g= 300 kg/m3.

am
g

- presiunea interioara la suprafata, la capul coloanei va fi:

Considerand in exteriorul coloanei de burlane apa mineralizata cu densitatea de a =1050

kg/m3, diferenta de presiune interioara la siu este:

Cu tubingul fixat la capatul inferior intr-un

packer si cu un fluid intre tubing si coloana cu
densitatea = 1200 kg/m3, de exemplu, la capatul de sus, presiunea interioara va fi zero, daca
tubingul este etans, iar la capatul inferior,considerat la siul coloanei diferenta de presiune va fi:

Este posibil ca tubingul sa nu fie etans la partea superioara; intre el si coloana se vor acumula gaze
cu presiunea maxima, cand sonda este inchisa, de 279.247bar.
Deasupra packerului, diferenta de presiune interioara va fi:

Valoarea calculata este foarte mare. Daca se monteaza la coloana o supapa care sa se
deschida la 200 bar, de exemplu, atunci deasupra packerului diferenta de presiune scade la 200 +
39,89 = 239,89 bar,
In cele ce urmeaza, se considera situatia coloanei pline cu gaze. Epura diferentei de
presiune interioara este prezentata in fig. 1 . Sunt desenate, cu linii punctate si presiunile
interioare admisibile ale burlanelor de 7,72 mm N-80,427,0 bar, 7,72 mm J-55 293,5 bar si 6,98
mm J-55 - 265,3 bar.

Fig.l Epura diferentei de presiune interioara

pentru calculul coloanei de exploatare

Unde:
Presiunea interioara la suprafata, la capul
Diferenta de presiune interioara la siu
Presiunea interioara admisibila a
Presiunea interioara admisibila a burlarelor

De Tip
x de
otel

coloanei, Pc = 279,247bar;
=79,785 bar;
burlarelor de 6,98 mm J-55, Pia=265,3bar
de 7,72 mm J-55, Pia=293,5bar

Grosime
a
peretilor

Masa
unitar
a

(mm)

(kg/m)

(kN)

(kN (kN) (bar)

)

(bar)

51/ J-55
2

6.98

23,07

1104

143
0

965 278,5

331,6

J-55

7,72

25,30

1214

157
2

1099 338,5

366,8

N-80

7,72

25,30

1766

209
7

1548 433,0

533,7

N-0

9,17

29,76

2074

1904 608,8

633,6

N-8C

10,54

34,23

2359

2233 769,5

681,2

P-110

10,54

34,23

3244

246
3
280
1
250
2

2860 1002,5

900,5

(Inc
hes)

Limita de Limi File

curgere
ta
t
de lun
rupe g
re

Presiunea
de turtire

Presiunea de Pia P.a

spargere

(ba (ba (k
r) r) N
)
26 26 5
5,3 5,2 5
1
29 32 6
3,5 2,4 2
8
42 41 8
7,0 2,4 8
5
50 57 10
6,9 9,8 88
54 73 13
5,0 2,9 33
72 95 16
5,4 4,8 34

3. Pentru dimensionarea la presiune exterioara, coloana se considera complet goala, cu

noroi de 1350 kg/m3 in spatele ei. Presiunea exterioara la siu va fi:

4.
Primul tronson de
la siul coloanei trebuie sa
reziste la presiunea
exterioara din aceasta zona,
359,031 bar. Dintre burlanele

F
a
d

disponibile, se vor
alege cele de 7,72 mm J-55, cu presiunea exterioara admisibila de 412,4 bar .
5. Din figura 2 se observa ca de la o anumita inaltime este posibila tubarea unor burlane
mai subtiri si mai ieftine, de 7,72 mm J-55, cu pea=322,4bar, pia= 293,5 bar si Fad = 628kN.
Adancimea de trecere constituie adancimea maxima de tubare a burlanelor 7,77 mm J-55,
din tronsonul al doilea:

6.
compresiune, provocata de flotabilitate, la tractiune are loc la adancimea:

Trecerea

Fig.2 Epura presiunii exterioare pentru calculul

coloanei de exploatare

Unde:
Presiunea exterioara admisibila a burlarelor
Presiunea exterioara admisibila a burlarelor
Presiunea exterioara admisibila a burlarelor
Presiunea exterioara la siu Pes=359,031

de 6,98 mm J-55, Pea=265,2bar

de 7,72 mm J-55, Pea=322,4bar
de 7,72 mm N-80, Pea=412,4bar
bar

de

la

7. Forta de tractiune la adancimea de 2434.402 m se calculeaza cu formula:

8.

Presiunea

admisibila

corectata a burlanelor de 7,72 mm J-55, la adancimea de 2434,77 m,

9.

Se

recalculeaza adancimea de tubare a burlanelor de 7,72 mm N-80

10. Forta de tractiune recalculata la 2480.606 m

Cu acestea
se
calculeaza:
pcor=329.804bar, H2=2491.162m.
La urmatoarea iterate: Fax=-60406.997N, Pcor=330.127bar si H2=2493.596 m Dupa inca o
iteratie: Fax=-61010.109N, Pcor=330.201bar si H2=2494.156m, Dupa inca o iteratie: Fax=61148.847N, Pcor=330.218 bar si H2=2494.285 m, Dupa inca o iteratie: Fax=-61180.746N,
Pcor=330.222 bar si H2=2494.314 m, Dupa inca o iteratie: Fax=-61188.080N, Pcor=330.223 bar
si H2=2494.321 m, Dupa inca o iteratie: Fax=-61189.766N, Pcor=330.223 bar si H2=2494.323 m.
Se admite H2 = 2490 m .

11. La adancimea de 2490 m, diferenta de presiune interioara va fi:

Valoarea este mai mica de 293,5 bar, care este presiunea interioara admisibila a burlanelor
de 7,72mm N-80.
12. Greutatea tronsonului de 9,17 mm N-80, cu masa unitara qi=25,3
kg/m3 in aer se calculeaza astfel:
G1= q1 g(H- H2)

G1=54.832kN

Valoarea este mai mica decat 628 kN care este forta admisibila a burlanelor de 7,72 mm J55

Tronsonul I de 10.54 mm N-80 se tubeaza pe intervalul 2711 - 2490 m si are lungimea de L1

= 221 m deasupra adancimii de 2490 m se pot tuba burlane 7,72 mm J-55.
13. Ne intereseaza, acum, posibilitatea de a trece la burlanele de 6,98 mm
J-55 mai ieftine decat cele de 7,72 mm J-55.
Adancimea de trecere, posibila in ceea ce priveste solicitarea la presiune exterioara a
burlanelor de 6,98 mm J-55,

Lungimea celui de-al

doilea tronson de burlane, cel de 6,98 mm J-55 este:

14. Forta de tractiune la adancimea de 2347 m, cu formula:

15.
Presiunea
exterioara admisibila corectata pentru burlanele de 6,98 mm
J-55, la adancimea de 2004,757 m,

16. Se recalculeaza adancimea de tubare a burlanelor de 6,98 mm J-55:

17. Forta de tractiune la

aceasta adancime:

Cu

aceasta
forta
se
recalculeaza pcor =256.478 bar si H3 =1937.295 m .
Dupa inca trei iteratii se gaseste: Fax=74298.177 N , pcor=256.106bar, H3= 1933.670 m ;
Fax=74932.929 N, pcor = 256.022 bar , H3 = 1933.849 m; Fax=75076.506 N, Pcor=256.003bar,
H3=1933.705m.
Se accepta o valoare rotunjita: H3 =1930 m.
18. La adancimea de 1930 m, diferenta de presiune interioara :
Pc = 279.247 bar

Aceasta valoare este mai mica decat presiunea interioara admisibila a burlanelor de 6,69
mm J-55, 265,5 bar. Prin urmare acestea pot fi folosite la adancimea de 1930 m.
Tronsonul II de 7.72 mm J-55 se tubeaza pe intervalul 2490 - 1930 m si are lungimea de
L2= 560 m. Deasupra adancimii de 1930 m pot fi tubate burlane de 6.98 mm J-55.
19. Acum problema este pana unde se pot tuba burlanele de 6,98 mm J-55
si devine necesar sa se tubeze burlane mai rezistente la presiune interioara,
eventual si la tractiune, turtirea nu mai constituie o problema.
Aceasta adancime:

20. Greutatea, in aer, a celor trei tronsoane, primul de 7,72 mm N-80 cu

lungimea de 221 m, al doilea de 6,98 mm J-55 cu lungimea de 560 m si al
treilea de 6,98 mm J-55:

Aceasta valoare depaseste forta

admisibila a burlanelor de 6,98 mm J-55, 551 kN. Prin urmare, lungimea tronsonului de 6,98 mm
J-55 trebuie recalculata cu formula:
Se ia o valoare
rotunjita L3 = 1580 m
Tronsonul III de 6,98 mm J-55 se tubeaza pe intervalul 1930 - 350 m si are lungimea de
1580m.
21.Mai
sus se vor tuba
burlane de 7,72
mm J-55:
>350 m
Tronsonul IV de 7.72 mm J-55 se tubeaza pe intervalul 350-0 m si are
lungimea L4 = 350m
Masa totala a coloanei:

Greutatea coloanei in aer:

G= m-g=638.069kN
Greutatea coloanei in noroi: