Aplicația 1.

Sonda de foraj

1) În fig. 1 se reprezintă construcția sondei de foraj (Sd.F), prin reprezentarea

profilului ei.

Fig. 1. Construcţia/ Profilul sondei de foraj (Sd.F) pentru exploatarea zăcămintelor de petrol şi/ sau gaze:
1 – ...............................; 2 – .............................................; 3 – ............................
a) Ce reprezintă profilul unei sonde de foraj (Sd.F)? b) Să se indice cele trei
operații principale cu ajutorul cărora se construiește sonda de foraj (Sd.F)! c) Să se
precizeze denumirea puțurilor forate și a coloanelor de burlane (CB) care tubează aceste
puțuri și intră în componența Sd.F din fig. 1! d) Să se denumească mărimile dimensionale

1
indicate pe schema din fig. 1! e) Ce înseamnă CB întreagă? Dar, CB pierdută sau lainer?
f) Cum se fixează aceste două tipuri de CB? g) Care sunt tipurile de CB din fig. 1. din
punctul de vedere (d.p.d.v.) al raportului dintre lungimea coloanei și adâncimea ei de
introducere? Justificați acest lucru pentru fiecare coloană! h) Cum se realizează
cimentarea fiecăreia din CB reprezentate în fig. 1 d.p.d.v. al înălțimii de cimentare? i)
Descrieți pe scurt modul de construcție a Sd.F din fig. 1, ținând cont de succesiunea celor
trei operații principale efectuate până la adâncimea finală!
Rezolvare
a) Profilul Sd.F este ............................................................................................................
................................................................................................................................................
....................................................................................................b) Cele trei operații
principale sunt: ..............................................................................; c) Denumirea puțurilor
forate: PG este ..............................................; PS/A ‒ ......................................................;
PI (I) ‒ ....................................................; PI (II) ‒ ...................................................; PE ‒
...................................................; Denumirea CB: CG este ...............................................;
CS/A ‒ ........................................................; CI(I) – ...............................................; CI(II) ‒
..........................................; CE ‒ .......................................................; d) DS.PG/PS/PI(I)/PI(II)/PE –
diametrul ............. pentru forajul ..................................................; DCG/CS/CI(I)/CI(II)/CE –
...................................................; HCG/CS/CI(I)/CI(II)/CE – adâncimea de ...............................a
....................................................; LCG/CS/CI(I)/CI(II)/CE – ..................................................;
Hc.CE – ..............................................; e) CB întreagă este .....................................................
..................................................; CB pierdută sau lainer este ..................................................
.....................................................................................; f) CB întreagă se fixează
.......................................................................................................; CB pierdută se fixează
.............................................................................................; g) CG, CS/A, CI(I) sunt
..........................................., pentru că ...............................................................................;
CI(II), CE – .............................................. deoarece ...........................................................
.................................................................................
h) Cimentarea CG și a CS/A se face ................................................................; Cimentarea CI(I),
CI(II) și a CE se face ..........................................................................................................
i) Modul de construcție a Sd.F:

2
2) Exemplu de sondă de foraj. Să se completeze tabelul 1, pe baza fig. 2 și 3!

Fig. 3. Spaţiul inelar pentru coloana de burlane de

ordinul j (δCB.j) şi jocul interior minim pentru
aceeaşi coloană: M.CB.j – mufa coloanei de
ordinul j; S.Pj+1 – sapa pentru forajul puţului de
ordinul j+1; DS.P.j, DS.P.j+1 – diametrul nominal al
sapei folosite pentru puţul de ordinul j, respectiv de
ordinul j+1; DCB.j – diametrul nominal al CB.j;
DM.CB.j – diametrul mufei CB.j; Di.m.CB.j – diametrul
interior minim al CB.j; sM.CB.j – grosimea maximă
de perete a CB.j

Fig. 2. Profilul unei sonde de foraj cu adâncimea maximă de 4 000 m

3
 Tabelul 1. Programul de construcţie a sondei din fig. 2
HCB.j Sapă cu trei conuri
DCB.j, Tip
j = Ls, DM.CB.j, DS.Pj, δCB.j, δCB.r, Di.m.CB.j-1, δi.m.CB.j-1,
CB in burlane
LCB.j, m mm in Tipul sapei ÎFU-C mm mm mm mm
(mm) şi ÎF
m (mm)
20 API, 26
1 CS/A 520 533,4 S-26 J 8⅝REG 50 ‒ ‒
S (660,4)
13⅜ API, 17½ M-17½
2 CI(I) 1600 1080 365,1 7⅝REG 39,7 45 485,7 20,6
(339,7) B (444,5) DGJ
8⅝ API, 11⅝ MA-
3 CI(II) 3000 244,48 6⅝REG 25 311,8
L (295,3) 11⅝KGJ
5 API, 6¾ MA-
4 CE 4000 141,30 3½REG 15 193,7
L (171,5 6¾DGJ

4
3) a) Centrori de coloană.

Fig. 4. Centrori de coloană: constau dintr-un anumit

număr de arcuri de încovoiere drepte sau în spirală,
fixate la ambele capete cu ajutorul unor inele din oţel
a) a.1) Care este rolul dispozitivelor din fig. 4?

a.2) Unde se montează?

b) „Canalizarea” pastei de ciment.

Fig. 5. Dezlocuirea parţială a stratului de colmatare de pe

peretele găurii forate
b.1) Ce este stratul/ turta de colmatare?

b.2) În timpul cărei operații se poate întâmpla„canalizarea” pastei de ciment?

b.3) Ce înseamnă „canalizarea” pastei de ciment?

b.4) Din ce cauză se produce?

b.5) Care sunt consecințele acestui fenomen?

5
 4) Burlanele de tubare a puțurilor de foraj.
a) Să se precizeze tipurile de îmbinări filetate ale burlanelor prezentate în fig. 6 ÷ 8!

Fig. 6. Îmbinare filetată cu filet ........................(S) sau ............. (L): DB – diametrul exterior (nominal);
Di.B – diametrul interior; sB – grosimea de perete; lM – lungimea mufei

Fig. 7. Îmbinare filetată cu filet .................... (B)

Fig. 8. Îmbinare filetată .................................. (EL): cep („pin”); mufă („box”); diametrul exterior al
îmbinării [„Joint OD” („Outer/ Outside Diameter”)]; diametrul interior al îmbinării [„Joint ID” („Inner/
Inside Diameter”)]; intervalul de uzură al îngroşării („Upset runout interval”); diametrul de trecere1 (a
şablonului/ tamponului de calibrare a burlanului/ verificare a diametrului interior al burlanului) („Drift
diameter”)
b) Să se caracterizeze aceste tipuri de îmbinări filetate (prin tipul filetului, tipul
mufei și profilul filetului)!
 Îmbinare filetată cu filet ........................(S) sau ............. (L):

1
Diametrul de trecere („Drift diameter”, în lb. en.) este diametrul interior pe care fabricantul de burlane îl
garantează prin specificaţie. Se precizează că diametrul interior nu este acelaşi cu diametrul de trecere, ci
este întotdeauna ceva mai mare. Diametrul de trecere este utilizat de proiectantul de sondă pentru a
determina diametrul sculelor şi al materialului tubular care pot fi introduse prin coloana de burlane, în
timp ce diametrul interior este folosit pentru calculul volumului de fluid, timpului de circulaţie a noroiului
de foraj (mud, în lb. en.) şi calculul de amplasare a pastei de ciment (cement slurry, în lb. en.), în timpul
cimentării. (Conform Schlumberger-Oilfield Glossary,
http://www.glossary.oilfield.slb.com/en/Terms.aspx?LookIn=term%20name&filter=drift)

6
  Îmbinare filetată cu filet .................... (B):

 Îmbinare filetată .................................. (EL):

c) În tabelul 2 se prezintă grupele și gradele oțelului din care se confecționează

burlanele.
Tabelul 2. Grupa şi gradul oţelului din care se confecţionează burlanele (conform API Spec. 5CT) şi
măsurile limitei de curgere, rezistenţei minime de rupere şi durităţii burlanelor şi, de asemenea,
tehnologia de fabricaţie (laminare − Lam; sudare − Sud)
Limita de curgere, Rezistenţa
Grupa Rt.0,5/ Rt.0,6/ Rt.0,65, min. Duritatea Tehnologia
Gradul
(cf. API) MPa de rupere, de fabricaţie
min max Rm, MPa HRC HB
H 40 276 552 414 − − Lam sau Sud
1 J 55 379 552 517 − − Lam sau Sud
(Rt.0,5) K 55 379 552 655 − − Lam sau Sud
N 80 552 758 689 − − Lam sau Sud
L 80 552 655 655 23,0 241 Lam sau Sud
2 C 90 621 724 689 25,4 255 Lam
(Rt.0,5) C 95 655 758 724 − − Lam sau Sud
T 95 655 758 724 25,4 255 Lam
3 (Rt.0,6) P 110 758 965 862 − − Lam
4 (Rt.0,65) Q 125 862 1 034 931 − − Lam sau Sud

c.1) Ce semnifică gradul oțelului?

c.2) Să se determine limita de curgere pentru gradele N80, C95 și P110! Se știe că:
1 psi = 1 pound/in2 = 1 lbf/in2; 103 psi = 6,895 N/mm2 = 6,895 MPa.

5) Profilul/ Structura coloanei de burlane (CB).

a) Ce este profilul CB?

b) De cine este determinată structura CB?

c) Care sunt solicitările principale pentru o CB introdusă într-o sondă verticală?

d) Care sunt elementele structurale mari ale CB?

e) Cum poate avea loc avarierea CB și unde?

7
 Fig. 9. Tensiunile care solicită un element infinitezimal din secţiunea transversală a
burlanului, considerat tub cu perete gros, şi distribuţia lor (în partea de jos a figurii), în cazul în care
burlanul este supus la presiune exterioară, datorită coloanei hidrostatice a fluidului de foraj din sondă
(pe.f): RB − raza exterioară a burlanului; Ri.B − raza interioară;
sB − grosimea peretelui; R − o rază oarecare a unui cerc din interiorul peretelui; θ − un unghi măsurat
faţă de axa Ox; σ re  , σ θe  − tensiunea radială, respectiv, circumferenţială

 ρf 
Ga  G  1   δ fd  ; greutatea aparentă (greutatea în fluid de foraj) a porțiunii de CB
 ρo 
situată la adâncimea H (fig. 10)
V fd
δ fd  ; coeficientul volumului de fluid de foraj dezlocuit de porțiunea de CB de
V
volum V
 ρf 
σ t  γ o  1   δ fd   LCB  H  ; tensiunea de tracțiune (t) care ia naștere în secțiunea
 ρo 
transversalăa CB situată la distanța H față de capătul ei superior
pe . f  p Hs .e . f  ρ f  g  H ; presiunea hidrostatică (Hs) exterioară (e) a fluidului de foraj
(f) din sondă la adâncimea H
sB
 0,1 ; condiția de tub cu perete gros a burlanului
Di .B
RB2  Ri2.B 
σ re     1  2   pe. f ; tensiunea radială care solicită burlanul datorită
RB2  Ri2.B  R 
presiunii exterioare (e) a fluidului de foraj (f) (fig. 9)
RB2  Ri2.B 
σ θe     1  2   pe. f ; tensiunea tangențială/ circumferențială care solicită
RB2  Ri2.B  R 
burlanul datorită presiunii exterioare (e) a fluidului de foraj (f) (fig. 9)
R  Ri .B , RB  .

8
 Fig. 10. Profilul coloanei de burlane (CB), determinat pe baza celor două solicitări principale
[..................., datorită .......................................... (Ga), şi compresiune ........................... şi .................,
datorită ................ .............................................. (pe.f) a ................................ din sondă]: DCB − diametrul
nominal al CB; LCB − lungimea CB; H − adâncimea la care se consideră secţiunea transversală prin CB; σ t
− tensiunea de tracţiune; σθ.M , σr.M − tensiunea tangenţială, respectiv, radială, maximă; i − numărul de
ordine al tronsonului de burlane; Li–1 − distanţa la care se află capătul superior al tronsonului i faţă de
capătul superior al CB; Li − distanţa la care se află capătul inferior al tronsonului i faţă de capătul superior
al CB; li − lungimea tronsonului i; sB.i − grosimea de perete a burlanelor din tronsonul i; CB.i − gradul/
clasa de rezistenţă a oţelului din care se confecţionează burlanele din tronsonul i; Di.m.CB − diametrul
interior minim al CB

Linia iniţială a vârfurilor filetului

Vârfurile filetului după gâtuirea cepului

a b
Fig. 11. Modul în care se produce smulgerea din filet (a) şi zona deformată a cepului după
ce s-a produs acest fenomen (b)

9
 Fig. 12. Forme de turtire parţială, cu doi, trei sau patru lobi

Fig. 13. Forme de turtire completă a burlanului: de copaie (în stânga)

şi aplatisată (în dreapta)

f) Ce înseamnă greutate aparentă?

g) Care sunt componentele acestei forțe? Exprimați aceste componente sub formă
vectorială!

h) Scrieți expresia lui Ga în funcție de adâncimea la care se află o secțiune transversală a

coloanei de burlane de construcție uniformă (conform fig. 10)!

i) Care este solicitarea la care estre supusă CB datorită greutății aparente? Scrieți
formula tensiunii care ia naștere datorită acestei acțiuni în funcție de adâncimea la care
se află o secțiune transversală a coloanei de burlane de construcție uniformă (conform fig.
10)! În ce secțiune este tensiunea maximă? Dar, tensiunea minimă? Scrieți expresiile acestor
tensiuni!

j) Are importanță volumul de fluid dezlocuit de CB Vfd, respectiv raportul dintre

volumul de fluid dezlocuit de CB și volumul CB, în privința tubării puțului forat
(introducerii CB în putul forat)? Justificați prin relația de calcul respectivă! Cum se
procedează (vezi fig. ....)?

k) Cum variază presiunea hidrostatică exterioară a fluidului de foraj în funcție de

adâncimea de foraj? Cum se poate acționa asupra formațiunii productive care se află la
o anumită adâncime, pentru a se preîntâmpina amorsarea unei erupții?

10
 Fig. 14. Tragerea burlanului de pe rampa de material
tubular pe jilip, cu ajutorul elevatorului de tras
burlane, și aducerea lui pe platforma de lucru a IF

Fig. 15. Tragerea burlanului pe jilip, pentru a fi adus pe platforma de lucru a IF și a fi înşurubat în
coloana susţinută în broasca cu pene: 1 −

11
 Nota 1. În fig. 15 se notează toate utilajele indicate prin linii de referință, în
ordinea utilizării lor (extragerii din sondă, respectiv a montării) și se denumesc în
subsolul figurii la numărul lor de referință.

Fig. 16. Aspecte din timpul tubării puţului forat (de la stânga spre dreapta): aducerea burlanului în poziţia
de înşurubare în porţiunea de coloană introdusă deja, înşurubarea şi strângerea îmbinării filetate, folosind
cleştele macanizat, şi coborârea coloanei pe lungimea burlanului înşurubat

Fig. 17. Umplerea coloanei de burlane (susţinute în broasca cu pene)

cu fluid de foraj, cu ajutorul unui furtun

12
Tabelul 3. Caracteristicile burlanelor de tubare cu filet rotund scurt (S), conform STAS 875-86

13
Tabelul 4. Caracteristicile burlanelor de tubare cu filet rotund lung (L), conform STAS 875-86

14
Tabelul 5. Caracteristicile burlanelor de tubare cu filet Buttress (B), conform STAS 875-86

15
Tabelul 5 (continuare). Caracteristicile burlanelor de tubare cu filet Buttress (B), conform STAS 875-86

16
 l) Ce înseamnă tub cu perete gros? Verificați condiția de tub cu perete gros
pentru burlanele cu filet rotund scurt și lung și cu filet Buttress!

m) 1) Cum variază tensiunea radială și cea tangențială în funcție de raza fibrei

considerate dintr-o secțiunea transversală, R  Ri .B , RB  ? 2) Care este solicitarea
secțiunii transversale a burlanului datorită presiunii exterioare? 3) Care sunt fibrele cele
mai solicitate? 4) Cum sunt tensiunile radială și tangențială/ circumferențială în fibrele
interioare și exterioare din aceeași secțiune transversală?

n) Scrieți expresia tensiunii tangențiale în fibra interioară a secțiunii transversale,

σ θe  Ri .B   σ θe.M !

o) Scrieți formula lui Lamé, adică formula acestei tensiuni în funcție de

coeficientul de subțirime a burlanului,
R
 B
sB
(care este valabilă în domeniul deformaţiilor elastice)!

p) Dacă burlanul este îndeajuns de subţire, astfel încât să se poată neglija

valoarea 0,5 în raport cu Λ, atunci formula lui Lamé se transformă în
e.M

   pe . f ,
care reprezintă formula lui Bach-Barlow, valabilă pentru burlane considerate tuburi cu
pereţi subţiri.
1) Care este categoria de tuburi în care se încadrează burlanele de 7⅝ in, cu filet
L şi B, cu grosimea de perete de 15,86 mm? Cât este coeficientul de subțirime?

2) Să se determine eroarea relativă care se face în calcule, folosind formula lui

Bach-Barlow în loc de formula lui Lamé? Să se calculeze această eroare pentru
burlanele de 7⅝ in, cu filet L şi B, cu grosimea de perete de 15,86 mm! Cum apreciați
această eroare?

17
 q) Justificați afirmația: „prin deplasarea spre interiorul burlanului, ambele
tensiuni σ re  şi σ θe  fiind de compresiune, tensiunea echivalentă/ compusă se
ameliorează”, apelând la teoriile de rezistență Tτ și TED!

r) În fig. 18 se prezintă diagrama de tubare pentru CB de 8⅝ in, cu filet L şi B,

cu ajutorul căreia se determină structura unei CB din componența unei sonde. Cu datele
obţinute din fig. 18, completate cu cele din tabelul 4, se alcătuieşte tabelul 6. Să se
reprezinte profilul acestei CB!

Fig. 18. Determinarea profilului/structurii CI (II), de 8⅝ in, cu filet L, din componenţa sondei din fig. 2,
cu ajutorul diagramei de tubare a acestui tip de coloană

18
 Tabelul 6. Caracteristicile CI(II), de 8⅝ in, cu filet L, din componenţa Sondei 78 Runcu
CB.3 ≡ CI(II); DCI(II) = 8⅝ in; tip ÎF: API, L; HT.3 = 3 000 m; ρf = 1,25 kg/m3; nt.3 = 5
i 1 2 3 4 5
Li-1, m 0 690 1475 1900 2710
Li, m 690 1475 1900 2710 3000
lB.i, m 690 785 425 810 290
CB.i N80 J55 N80 N80 N80
sB.i, m 10,16 10,16 10,16 11,43 12,70
m1.B.i, kg/m 53,62 53,62 53,62 59,58 65,53
qB.i, N/m 526,012 526,012 526,012 584,480 642,849
GB..i, kN 362,948 412,920 223,555 473,429 186,426
GCB.3, kN 1659,278

s) Să se calculeze tensiunea maximă care solicită secțiunea superioară a corpului

bulanului superior din tronsonul superior al CB de 8⅝" și să se determine coeficientul
de siguranță!

t) Să se verifice dacă această CB poate fi introdusă fără umplerea ei până la

adâncimea finală!

u) Să se calculeze sarcina (utilă) de la cârlig în condiții statice în cazurile: 1) fără

umplerea coloanei cu fluid de foraj; 2) cu umplerea coloanei cu fluid de foraj.

v) Să se determine solicitarea secțiunii inferioare a burlanului inferior din

tronsonul inferior al CB, folosind teoriile Tτ (teoria tensiunii tangențiale maxime) și TED
(teoria energiei potențiale de deviație) și să se calculeze coeficientul de siguranță!
Condițiile de rezistență pentru starea plană de tensiuni după aceste teorii sunt:
 ech  max1   2 ; 1 ;  2   t .ad ,
pentru Tτ;
 ech  12   22  1   2   t .ad ,
pentru TED.

19
 z) Să se determine solicitarea secțiunii corpului burlanului de la adâncimea de
1400 m, folosind Tτ și TED și să se calculeze coeficientul de siguranță!
Condițiile de rezistență pentru starea tiaxială de tensiuni după aceste teorii sunt:
 ech  max1   2 ; 1   3 ;  2   3   t .ad ,
pentru Tτ;
 ech  12   22   32  1   2   2   3   3  1    t .ad ,
pentru TED.

Observații.. 1) Ambele teorii de rezistență, Tτ și TED, sunt în concordanță cu

experiențele lui Föppl, dar nu corespund pentru stările de tensiune apropiate de
întinderea uniformă triaxială, în care tensiunea τ fiind mică, ruperea nu se produce prin
lunecări ci prin smulgere. 2) Rezultatele obținute cu cele două teorii pentru majoritatea
stărilor de tensiune sunt cele mai apropiate de datele experimentale. 3) În cazul pieselor
confecţionate din oţel carbon şi slab aliate, cu alungiri la rupere de 15 % ÷ 30 %, se
recomandă folosirea teoriei energiei potenţiale de deformaţie (la volum constant) (TED),
deoarece este în concordanţă cu experienţa, iar pentru oţelurile înalt aliate, cu alungiri la
rupere de peste 30 %, este mai potrivită teoria tensiunilor tangenţiale maxime (Tτ) (cf.
Renert, M., Muscan, Al., Coban, B., Corpuri de presiune înaltă pentru industria
chimică. Construcţia de Maşini, nr. 7-8, 1969).

20