GARNITURA DE FORAJ

Garnitura de foraj este format din: prjini grele, prjini de foraj, prjina de
antrenare, racorduri i reducii.
Prjinile grele se afl la parte inferioar a garniturii, prjina de antrenare, la
partea superioar, iar ntre ele sunt prjinile de foraj, ele avnd lungimea cea mai
mare n garnitur.

Fig.1 Schita garniturii de foraj

Prjini grele
Prjinile grele realizeaz prin greutatea proprie apsarea pe sap i menin
prin rigiditatea lor verticalitatea gurii, evitnd devierea. Prjinile grele sunt de
dou tipuri: obinuite i speciale.
Prjinile grele obinuite, sunt tuburi cilindrice cu peretele gros, construite n
variantele:muf-cep, muf-muf i cep-cep. Diametrele nominale sunt cuprinse
ntre 3 1/8 i 11. n aceste cazuri pentru mbinare se folosesc racorduri cep sau
muf.
Prjinile grele speciale sunt utilizate pentru prevenirea devierii gurii de
sond. Acestea au o rigiditatemai mare i reduc flambajul prjinilor.

Prjini de foraj
Prjinile de foraj sunt tuburi din oel, aluminiu, sau aliaje uoare (cu titan).
Diametrul nominal al prjinilor de foraj corespunde diametrului exterior al
corpului prjinii i este cuprins ntre 60,3mm (2 3/8 in) i 168,3mm (6 5/8 in).
Pentru fiecare diametru pot exista de la una la patru grosimi de perete.
mbinarea prjinilor se face cu ajutorul racordurilor speciale. Racordurile
speciale pot fi: nfiletate i sudate, funcie de modul cum sunt fixate la captul
prjinilor.
Prjinile de foraj cu racorduri nfiletate au la capete cepuri cu filet normal,
cu conicitatea i pasul, mai mici dect la filetele speciale.
Prjinile cu racorduri sudate sunt cele mai utilizate. Se renun astfel la
filetul normal, mrunt, al cepului prjinii, care produce mai multe inconveniente.
Se sudeaz racordul de corpul prjinii.
Prjini de antrenare
Acest tip de prjini fac legtura ntre garnitura de foraj i capul hidraulic.
Prjina primete micarea de rotaie de la masa rotativ, prin intermediul unor
piese adaptoare. Pentru a putea primi micarea, prjinile de antrenare au corpul
profilat la exterior. n seciune transversal au form de ptrat, hexagon, octogon,
etc. Filetele de la parte superioar a prjiniilor de antrenare au sensul invers
filetelor din garnitur, pentru a evita deurubarea.
Reducii
Reduciile permit legtura dintre prjinile de foraj de dimensiuni diferite, sau
dintre prjini i diferite scule de foraj, sau cu prjina de antrenare i prjina grea.
Sunt tuburi scurte (400-700mm), cu filet cep-cep, muf-cep, sau muf-muf.

Principalele cauze frecvente ale avariilor garniturii de foraj sunt:

Ruperea la oboseala - ca rezultat al solicitarilor de incovoiere, tractiune,
torsiune, a socurilor - vibratiilor si pulsatiilor presiunii fluidului de foraj.
Eroziuni, ca rezultat al pierderilor locale de fluid de foraj,
Ruperea la tractiune - ca urmare ca urmare a depasirii rezistentei
materialului;
Ruperea sub actiunea momentului de torsiune - apare la depasirea rezistentei
la torsiune a corpului prajinii, cepului sau mufei, fiind favorizata de
fenomenele de uzura;

 Ruperi fragile in medii acide cu hidrogen sulfurat - sub actiunea

hidrogenului difuzat in retea, precum si ruperii fragile la temperaturi scazute,
favorizate la tenacitatea necorespunzatoare a materialului;
Principalii factori care conduc la avarierea garniturii de foraj sunt
grupati in 3 mari categorii :
1. Proiectarea incorecta a garniturii de foraj;
2. Exploatarea incorecta a garniturii;
3. Inspectia tehnica (revizia) elementelor garniturii efectuata incorrect.

Tabelul 1. Cotaia indicilor de criticitate in cazul garniturii de foraj

CRITERIUL G
INDICE DE
/MSURA
GRAVITATE
DEFECTULUI
0
Nul
1

Minor

Fr degradarea
performanelor
instalaiei

echipame Denumir
nt
e

Funcie echipament

Prajini grele

Realizeaza apasarea pe
sapa prin greutatea
proprie si mentin
5
verticalitatea gaurii

CRITERIUL F
-

Detective eficienta
Detecie eficient, care
Mai puin de o
permite o aciune
dat la doi ani
preventiv n scopul de a
preveni defectul
Detecie eficient n
Mai puin de o
condiiile aplicrii unor
dat pe an
aciuni corective
planificate
Mai puin de o Indici Exist riscul ca detecia
dat pe semestru s nu fie eficient

Cu consecine
minore asupra
Mod de
Efect poten- Cauz
instalaiei i ial al defec- posibil a
defectare
F G
personaluluitului
potenial
defect-ului
angajat
Cu consecine
Mai puin de o
semnificative
dat pe trimestru
-Intreruperea
asupra securitii
operatiei;
-Uzare prin
personalului
- rupere
la
-Neincadraoboseala;
oboseala
angajat
rea in timpul
-Coroziune;
2 4
- eroziune
stabilit
Cu consecine
Mai-Exploatarea
puin de o
efectuarii dat
incorecta;
grave
pe lun

Prajini de
foraj

lucrarii;

Prajini de
antrenare

CRITERIUL N

Transmit miscarea de
rotatie de la prajinile de
antrenare catre prajinile
grele

-deformare plastica (Curbare);

-Compromitere garnitura;

Primesc miscarea de
rotatie de la masa
rotativa

- rupere la
tractiune
- rupere sub
actiunea

-Intreruperea
operatiei;
-Ranirea
personalului

-Inspectia Not
tehnica
2 4
efectuata
incorect;
-Forte de
-Forma geometrica
2 3
neadecvata
( r racordare)

Criticitate
FxGxN

Msuri
preconizate

Efecte

F G N

Cr
Fx

12

Mijlocul de detecie este

fiabil dar ofer un -verificari
numr
mai dese ale
limitat de informaii
instalatiei
2

16

Mijlocul de
este fiabil

-gasirea unor
metode de
detective
detecie nu
diferite(com
parative)
-instruirea
personalului

Probabilitate ca -inspectii
tehnice
neconformitatea s
aib
3 24
efectuate la
consecine negative
perioadele

18

de timp
-inlocuirea
materialului
din care este
confectionat

asupra instalaiei,
peronalului angajat sau
mediului

Criterii de apreciere a non-detectrii,

N
Probabilitate foarte redus ca defectul s
produc avarii.
Este de ateptat ca diferitele inspecii sau
imposibilitatea de montaj s permit
decelerarea defectului.
Probabilitate redus ca defectul s aib
consecine grave.
Probabilitate moderat ca defectul s aib
consecine grave.
Probabilitate mare ca defectul s aib
consecine grave.
Probabilitate foarte mare ca defectul
s aib consecine grave.

05%

2
3
4
5
6
7
8
9
10

6 15 %
16 25 %
26 35 %
36 45 %
46 55 %
56 65 %
66 75 %
76 85 %
86 100 %