UNIVERSITATEA „PETROL-GAZE DIN PLOIESTI”

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI A GAZELOR

SPECIALIZAREA TRANSPORTUL DISTRIBUTIA SI
DEPOZITAREA HIDROCARBURILOR

PROIECT LA TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA

HIDROCARBURILOR

Profesor coordonator: Viorel Vlasceanu

Student: Petre Bogdan Alexandru
Specializarea: TDDH
Grupa: 20205
An: III
 PROIECT

 I TEMA:

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE TRANSPORT FLUIDE DE LA SONDA LA RAFINARIE

Introducere:

 II CONTINUT:

Capitolul 1.Calcululhidraulic al conductei de alimentare cu apã; alegereapompelor;

Capitolul 2.Calcululhidraulic al conductelor de evacuare a gazelor;

Capitolul 3.Calcululhidraulic al conductei de amestec (sondã – parc);

Capitolul 4.Determinareaprogramuluioptim de evacuareatiteiului de la parcurile de

separare (peconsiderenteenergetice);

Capitolul 5. Bilantul termic al depozitului central;

Capitolul 6. Proiectarea conductei de transport de la depozitul central la rafinãrie;

6.1. Calculul hidraulic;

6.2. Variatia temperaturii in lungul conductei;

6.3. Calculul mecanic;

Concluzii si propuneri.

Bibliografie

Q2, z2
P2
 Q4, z4
P4
x1x2 xn
L2 L4 zDC
La L1A BLCD D LDE E
ASA LAB P1 C
LBC DC

za, qa Q1, z1 L5
L3 Lt
p1î p1 m p1j P5
Lg Q5, z5 P3
p2î
p2m Q3, z3 R
p2j

unde notatiile au urmãtoarea semnificatie:

P1,….P5 - parcuri de sonde;

La - lungimea conductei de apã;

qa - debitul sursei de apã;

za - cota topograficã a sursei de apã;

Lij - lungimea conductei pe portiunea ij;

Lt - lungimea conductei de transport titei între depozitul central si

rafinãrie;

Lg -lungimea conductei de gaze;

pî, pm, pj - presiune înaltă, medie, joasă;

DC - depozit central;

R - rafinãrie;

zi - cotele topografice ale parcurilor i, i = 1…5;

SA - sursa de apã;

Qi - debitele de titei de la parcurile Pi.

1.Lungimile conductelor:
𝐿𝑎 = 10 + 0,1 × 𝑛 = 10 + 0,1 × 17 = 11,7 𝑘𝑚

𝐿𝑎𝑚 = 1,5 + 0,1 × 𝑛 = 1,5 + 0,1 × 17 = 3,2 𝑘𝑚

𝐿1𝐴 = 4,4 + 0,1 × 𝑛 = 4,4 + 0,1 × 17 = 6,1 𝑘𝑚

𝐿𝐴𝐵 = 2,8 + 0,1 × 𝑛 = 2,8 + 0,1 × 17 = 4,5 𝑘𝑚

𝐿𝐵𝐶 = 3,2 + 0,1 × 𝑛 = 3,2 + 0,1 × 17 = 4,9 𝑘𝑚

𝐿𝐶𝐷 = 5,5 + 0,1 × 𝑛 = 5,5 + 0,1 × 17 = 7,2 𝑘𝑚

𝐿𝐷𝐸 = 3,85 + 0,1 × 𝑛 = 3,85 + 0,1 × 17 = 5,55 𝑘𝑚

𝐿2𝐴 = 1,1 + 0,1 × 𝑛 = 1,1 + 0,1 × 17 = 2,8 𝑘𝑚

𝐿3𝐵 = 1,8 + 0,1 × 𝑛 = 1,8 + 0,1 × 17 = 3,5 𝑘𝑚

𝐿4𝐶 = 0,7 + 0,1 × 𝑛 = 0,7 + 0,1 × 17 = 2,4 𝑘𝑚

𝐿5𝐷 = 3,4 + 0,1 × 𝑛 = 3,4 + 0,1 × 17 = 5,1 𝑘𝑚

𝐿𝑡 = 62 + 0,1 × 𝑛 = 62 + 0,1 × 17 = 63,7 𝑘𝑚

𝐿𝑔 = 1,2 + 0,1 × 𝑛 = 1,2 + 0,1 × 17 = 2,9 𝑘𝑚

2.Cotele topografice:
𝑍𝑆𝐴 = 290 𝑚

𝑍1 = 300 𝑚

𝑍2 = 170 𝑚

𝑍3 = 180 𝑚

𝑍4 = 190 𝑚

𝑍5 = 210 𝑚

𝑍𝐴 = 160 𝑚

𝑍𝐵 = 175 𝑚

𝑍𝐶 = 160 𝑚

𝑍𝐷 = 180 𝑚

𝑍𝐷𝐶 = 160 𝑚

𝑍𝑅 = 220 𝑚

3.Numarul sondelor racordate la parcul 1:

𝑥 = 4 + 0,5 × 𝑛 = 4 + 0,5 × 17 = 12,5 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒 => 𝑥 = 13 𝑠𝑜𝑛𝑑𝑒
4.Debitul de apa:
𝑚3
𝑞𝑎 = 72
ℎ

5.Productia parcului:
𝑚3
𝑄1 = 𝑥 × 𝑞𝑙 = 13 × 18 = 234
𝑧𝑖
𝑚3
𝑞𝑙 = 18
𝑧𝑖
𝑚3
𝑄2 = 210 + 5 × 𝑛 = 210 + 5 × 17 = 295
𝑧𝑖
𝑚3
𝑄3 = 180 + 5 × 𝑛 = 180 + 5 × 17 = 265
𝑧𝑖
𝑚3
𝑄4 = 190 + 5 × 𝑛 = 190 + 5 × 17 = 275
𝑧𝑖
𝑚3
𝑄5 = 90 + 5 × 𝑛 = 90 + 5 × 17 = 175
𝑧𝑖

6.Densitatea relativa a gazelor:

𝑘𝑔
𝜌 = 0,67
𝑚3
7.Temperatura de congelare a titeiului:
𝑇𝑐 = 15℃

8.Temperatura de siguranta:
𝑇𝑠 = 𝑇𝑐 + (2 … 7)℃ = 15 + 5 = 20℃

9.Proprietatile titeiului si reprezentarile grafice:

a)Densitatea titeiului functie de temperatura:

Temperatura℃ Densitatea[ g⁄cm3 ]

20 0,856
30 0,849
40 0,842
50 0,835
60 0,828
 Densitatea functie de temperatura
0.86
0.855
0.85
0.845
0.84
0.835
0.83
0.825
0.82
0.815
0.81
20 30 40 50 60

b)Vascozitatea cinematica a titeiului functie de temperatura:

Vasvozitatea
Temperatura℃ cinematica [cSt]
20 12,75
30 6,78
40 5,12
50 4,03
60 3,38

Vascozitate cinematica functie de tempertura

14

12

10

0
0 10 20 30 40 50 60 70

Series1

c)Vascozitatea cinematica a titeiului functie de temperatura:

 Vascozitate
Temperatura℃ dinamica [cP]
20 14,89
30 7,98
40 6,08
50 4,83
60 4,08

Vascozitatea dinamica functie de temperatura

16
14
12
10
8
Series1
6
4
2
0
0 10 20 30 40 50 60 70

10.Ratia de solutie:
𝑚3 𝑁
𝑟 = 250 + (−1)𝑛 × 𝑛 = 250 + (−1)17 × 17 = 250 − 17 = 233
𝑚3

11.Impuritatile (procentul de apa):

𝑖 = 0,2 + 0,01 × 𝑛 = 0,2 + 0,01 × 17 = 0,37 = 37%

12.Densitatea lichidului:
𝑘𝑔
𝜌 = (1 − 𝑖) × 𝜌𝑡 + 𝑖 × 𝜌𝑎∗ = (1 − 0,37) × 855 + 0,37 × 1015 = 538,65 + 375,55 = 914,2
𝑚3
𝑘𝑔
𝜌𝑎∗ = 1015
𝑚3
𝑘𝑔
𝜌𝑡 = 𝜌293,15 − 𝜉 × (𝑇𝑚 − 273,15) = 856 − 0,03845 × (299,15 − 273,15) = 855
𝑚3

𝜉 = 1,1825 − 0,001315 × 𝜌273,15 = 1,1825 − 0,001315 × 869,995 = 0,03845

𝑘𝑔
𝜌273,15 = −0,7 × 273,15 + 1061,2 = 869,995
𝑚3
 13.Temperatura medie:
𝑇𝑠𝑛𝑑 + 2 × 𝑇𝑝𝑎𝑟𝑐 42 + 2 × 18 78
𝑇𝑚 = = = = 26℃
3 3 3

𝑇𝑠𝑛𝑑 = 42℃

𝑇𝑝𝑎𝑟𝑐 = 18℃

14.Vascozitatea cinematica:
𝜈 = (1 − 𝑖) × 𝜈𝑡𝑇𝑚 + 𝑖 × 𝜈𝑎∗ = (1 − 0,37) × 10,2 × 10−6 + 0,37 × 0,987 × 10−6
𝑚2
= 6,426 × 10−6 + 0,365 × 10−6 = 6,791 × 10−6
𝑠

Vascozitatea cinematica a titeiului la temperatura medie (293,15 K) s-

a calculat s-a calculat din ecuatia exponentiala de la punctul 9:
𝑚2
𝜈𝑡𝑇𝑚 = 0,1087 × 𝑒 −0,031×299,15 = 0,1087 × 𝑒 −9,273 = 10,2 × 10−6
𝑠

15.Vascozitatea cinematica a apei de zacamant:

𝜇𝑎∗ 1,002706 × 10−3 𝑚2
𝜈𝑎∗ = = = 0,987 × 10 −6
𝜌𝑎∗ 1015 𝑠

𝜇𝑎∗ = 𝜇𝑎 (1 + 1,34 × 10−3 × 𝑆 + 6,62 × 10−6 × 𝑆 2 ) =

= 10−3 (1 + 1,34 × 10−3 × 2 + 6,62 × 10−6 × 22 ) =
= 0,001 + 0,00000268 + 0.000000026 = 0,001002706 𝑃𝑎 ∙ 𝑠 =
= 1,002706 × 10−3 𝑃𝑎 ∙ 𝑠

𝑠 = 𝑠𝑎𝑙𝑖𝑛𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑎𝑝𝑒𝑖
𝑁𝑎𝐶𝑙
𝑠 = 20 𝑘𝑔
𝑣𝑎𝑔
𝜇𝑎 = 1 𝑐𝑃 = 10−3 𝑃𝑎 ∙ 𝑠

16.La parcul 1 gazele se separa pe 3 trepte de presiune:

 Treapta de inalta presiune:
𝑃1𝑖 = 40 𝑏𝑎𝑟 (𝑙𝑎 𝑝𝑎𝑟𝑐)
𝑃2𝑖 = 6 𝑏𝑎𝑟 (𝑙𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑢𝑐𝑡𝑎)
 Treapta medie de presiune:
𝑃1𝑚 = 16 𝑏𝑎𝑟 (𝑙𝑎 𝑝𝑎𝑟𝑐)
𝑃2𝑚 = 2 𝑏𝑎𝑟 (𝑙𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑢𝑐𝑡𝑎)
  Treapta joasa de presiune:
𝑃1𝑗 = 8 𝑏𝑎𝑟 (𝑙𝑎 𝑝𝑎𝑟𝑐)
𝑃2𝑗 = 1,05 𝑏𝑎𝑟 (𝑙𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑢𝑐𝑡𝑎)

Capitolul 1: Calculul hidraulic al conductei de alimentare

cu apa:
1.Determinarea diametrului orientativ:

4 × 𝑞𝑎 4 × 0,02 0,08
𝑑0 = √ =√ =√ = √0,0127 = 0,1128 𝑚 = 112,8 𝑚𝑚
𝜋 × 𝑣𝑎 3,14 × 2 6,28
𝑚3 𝑚3
𝑞𝑎 = 72 = 0,02
ℎ ℎ
𝑚 𝑚
𝑣𝑎 = 1 … 3 => 𝑠𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑣𝑎 = 2
𝑠 𝑠

2.Alegerea diametrului real SRIN 10208:

𝑑 = 115,9 𝑚𝑚
𝐷 = 141,3 𝑚𝑚
𝑡 = 12,7 𝑚𝑚

3.Determinarea vitezei de curgere:

4 × 𝑞𝑎 4 × 0,02 𝑚
𝑣= 2
= 2
= 1,89
𝜋×𝑑 3,14 × 0,1159 𝑠

4.Determinarea caderii de presiune pe conducta de apa:

𝑣 2 𝐿𝑎
∆𝑝 = 𝜌𝑎 × × × 𝜆 + 𝜌𝑎 × 𝑔(𝑍1 − 𝑍2 ) =
2 𝑑
1,892 11700
= 1000 × × × 0,023 + 1000 × 10(300 − 170) =
2 0,1159
= 4146902,9 + 1300000 = 5446902,9 𝑃𝑎 = 54,469 𝑏𝑎𝑟

5.Determinarea numarului lui Reynolds (Re):

𝑣 × 𝑑 1,89 × 0,1159
𝑅𝑒 = = = 0,0322 × 106 = 32200 > 2300 => 𝑅𝑒𝑔𝑖𝑚 𝑡𝑢𝑟𝑏𝑢𝑙𝑒𝑛𝑡
𝜈 6,791 × 10−6

6.Determinarea coeficientului de rezistenta hidraulica:

 0,3164 0,3164
𝜆= = = 0,023
𝑅𝑒 0,25 13,39

7.Determinarea presiunii de pompare:

𝑃𝑆𝐴 = 𝑃𝐻 + Δ𝑝 = 54,469 + 6 = 60,469 𝑏𝑎𝑟

𝑃𝐻 = 6 𝑏𝑎𝑟 = 6 × 105 𝑃𝑎

8.Inaltimea de pompare:

𝑃𝑆𝐴 60,469 × 105

𝐻𝑆𝐴 = = = 604,69 𝑚
𝜌𝑎 × 𝑔 1000 × 10

 Se alege pompa tip: 2900 LOTRU 125-30

 Inaltimea de pompare maxima = 54 m
 Temperatura maxima= Tma =105°

9.Stabilirea numarului de pompe:

𝐻𝑆𝐴 604,69
𝑛𝑝 = = = 11,19 𝑝𝑜𝑚𝑝𝑒 => 12 𝑝𝑜𝑚𝑝𝑒
54 54

10.Determinarea puterii pompei:

𝑃𝑆𝑎 × 𝜌𝑎 60,469 × 1000 60469

𝑁= = = = 86,3842 𝑘𝑊
𝜂 0,7 0,7
𝜂 = 0,7

11.Determinarea valorii energetice consumate:

𝑘𝑊ℎ
𝑊 = 𝑁 × 𝑡 = 86,384 × 6 = 518,304
𝑧𝑖
ℎ
𝑇𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑓𝑢𝑛𝑐𝑡𝑖𝑜𝑛𝑎𝑟𝑒 = 6
𝑧𝑖

Capitolul 2: Calculul hidraulic al conductei de gaze:

1.Calculul hidraulic al conductei de presiune inalta:

𝑄𝑔2
𝑝𝑝2 − 𝑝𝑖2 = × 𝐿𝑔
𝐾2
𝑝𝑝 = 40 𝑏𝑎𝑟
𝑝𝑖 = 6 𝑏𝑎𝑟
 1 1 𝑚3 𝑚3
𝐷𝑒𝑏𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑔𝑎𝑧𝑒: 𝑄𝑔 = × 𝑄1 × 𝑟 = × 234 × 233 = 18174 = 0,21
3 3 𝑧𝑖 𝑠

2.Modulul de debit:
0,5
𝑄𝑔2 0,212 127,89 0,5
𝑘 = ( 2 2 × 𝐿𝑔 )0,5 = ( 2 × 2900) =( ) = 0,0810,5 = 0,28 × 10−6
𝑝𝑝 −𝑝𝑖 40 − 62 1564

3.Diametrul orientativ:
3
16 3
1
𝑘 2 × 𝑍𝑝 × 𝑇𝑝𝑎𝑟𝑐 × 𝛿 × 100 (0,28 × 10−6 )2 × 0,69 × 291,15 × 0,67 × 0,01 16
𝑑0 = ( ) =( ) =
𝜋2 𝑇 2 0,616 × 7,26 × 10−6 × 286,7
16
× (𝑃0 ) × 𝑅𝑎𝑒𝑟
0
= 12,85 𝑚𝑚

𝐽
𝑅𝑎𝑒𝑟 = 286,7
𝐾𝑔 × 𝐾

4.Coeficientul de abatere(de la legea gazelor perfecte):

9 𝑃𝑟 6
𝑍𝑝 = 1 + × (1 − 2 ) = 1 + 0,0703 × 0,836(1 − 6,247) = 1 − 0,308 = 0,69
128 𝑇𝑟 𝑇𝑟

5.Presiunea si temperatura pseudoreduse:

𝑃 40
𝑃𝑟 = = = 0,82
𝑃𝑎 48,72

𝑇 291,15
𝑇𝑟 = = = 0,98
𝑇𝑟 296,4

6.Densitatea relativa:

𝛿 = 0,67
Rugozitatea=0,15
𝑘𝑔
𝜌𝑎𝑒𝑟 = 1,293
𝑚3
Vascozitatea dinamica a gazului: 𝜇𝑔 = 0,0148 𝑐𝑃
𝐽
Constanta universala a gazelor: 𝑅 = 8314
𝐾𝑔×𝑘
Capitolul 3: Calculul hidraulic al conductei de amestec.
1.Calculul de dimensionare:

4 × 𝑄𝑎𝑚 4 × 0,04875 0,195

𝑑0 = √ =√ =√ = √0,00325 = 0,057 𝑚 = 57 𝑚𝑚
4 × 𝑣𝑒𝑐 4 × 15 60
𝑚3 𝑚3
𝑄𝑎𝑚 = 𝑄𝑙 + 𝑄𝑔 = 18 + 4194 = 4212 = 0,04875
𝑧𝑖 𝑠

2.Vascozitatea dinamica a lichidului la temperatura de 299,15 K s-a

calculat din ecuatia exponentiala a reprezentarii grafice de la
stabilirea datelor initiale:

𝜇𝑙 = 118,78 × 𝑒 −0,032×299,15 = 8,267 × 10−3 𝑃𝑎 ∙ 𝑠

Vascozitatea dinamica a gazului:

𝜇𝑔 = 0,0148 𝑐𝑃 = 0,0148 × 10−3 𝑃𝑎 ∙ 𝑠

3.Viteza economica:
𝑚 𝑚
𝑣𝑒𝑐 = 12 … 30 => 𝑣𝑒𝑐 = 15
𝑠 𝑠
𝑚3
𝑄𝑙 = 18
𝑧𝑖
𝑚3
𝑄𝑔 = 𝑟 × 𝑄𝑙 = 233 × 18 = 4194
𝑧𝑖

𝑇𝑠 = 20 ℃
𝑇𝑝𝑎𝑟𝑐 = 18 ℃

𝑇𝑠 + 2𝑇𝑝 20 + 2 × 18
𝑇𝑚 = = = 18,66 ℃
3 3

Se alege din STAS 715/2-71:

𝑑0 = 58,40 𝑚𝑚
𝐷 = 88,90 𝑚𝑚
𝑡 = 15,24 𝑚𝑚

4.Calculul de presiune:
𝑘 = 0,15
𝑑 = 58,40 𝑚𝑚
𝑚3 𝑚3
𝑄𝑙 = 18 = 0,0002083 = 2,083 × 10−4
𝑧𝑖 𝑠
𝑚3 𝑚3
𝑄𝑔 = 4194 = 0,0485
𝑧𝑖 𝑠
𝑇𝑚 = 18,66 ℃
 Densitatea lichidului la T=299,15 K s-a calculat din ecuatia
dreptei, a reprezentarii grafice de la tabelele datelor initiale:

𝑘𝑔
𝜌𝑙 = −0,7 × 299,15 + 1061,2 = 851,795
𝑚3

Densitatea gazelor:

𝑘𝑔
𝜌𝑔 = 0,854
𝑚3

5.Calculul vitezelor lichidului si gazului:

𝜋 × 𝑑2 𝜋 × (0,0584)2
𝐴= = = 0,00267 𝑚2
4 4
𝑄𝑙 0,0002083 𝑚
𝑣𝑙 = = = 0,078
𝐴 0,00267 𝑠
𝑄𝑔 0,0485 𝑚
𝑣𝑔 = = = 18,164
𝐴 0,00267 𝑠

6.Numerele lui Reynolds:

𝜌𝑙 × 𝑣𝑙 × 𝑑 851,795 × 0,078 × 0,0584
𝑅𝑒𝑙 = = = 469,347 => 𝑅𝑒𝑔𝑖𝑚 𝑙𝑎𝑚𝑖𝑛𝑎𝑟
𝜇𝑙 0,008267

𝜌𝑔 × 𝑣𝑔 × 𝑑 0,854 × 18,164 × 0,0584

𝑅𝑒𝑔 = = = 61209,73 => 𝑅𝑒𝑔𝑖𝑚 𝑡𝑢𝑟𝑏𝑢𝑙𝑒𝑛𝑡 𝑛𝑒𝑡𝑒𝑑
𝜇𝑔 0,0148 × 10−3

7.Coeficientul de frecare:
Pentru titei:
64 64
𝜆𝑙 = = = 0,1363
𝑅𝑒𝑙 469,347

Pentru gaze:
0,3164 0,3164 0,3164
𝜆𝑔 = = = = 0.0201
𝑅𝑒𝑔0,25 61209,73 0,25 15,729

Cei 2 coeficienti s-au extras cu ajutorul formulelor:

𝜆𝑙 = 0,1363
 𝜆𝑔 = 0,0201

8.Gradientii de presiune individuali duali:

∆𝑝 8 × 𝜌𝑙 × 𝑄𝑙 8 × 851,795 × 0,0002083
( ) = 𝜆𝑙 × 2 5
= 0,1363 × = 29285,89 Pa = 0,2928 bar
∆𝑙 𝑙 𝜋 ×𝑑 9,86 × 0,67 × 10−6
∆𝑝 8 × 𝜌𝑔 × 𝑄𝑔 8 × 0,854 × 0,0485
( ) = 𝜆𝑔 × 2 5
= 0,0201 × = 1008,17 Pa = 0,01008 bar
∆𝑙 𝑔 𝜋 ×𝑑 9,86 × 0,67 × 10−6

9.Factorul Lockast-Maslinelli si gradientul total de presiune:

∆𝑝
(∆ ) 0,2928
𝑙 𝑙
𝑥𝑎𝑏 = √ ∆𝑝
=√ = √29,047 = 5,38
(∆ ) 0,01008
𝑙 𝑔

ab poate lua semnificatiile:

 ll (laminar-laminar) ->𝑅𝑒𝑙 < 1000 ; 𝑅𝑒𝑔 < 1000
 lt (laminar-turbulent) ->𝑅𝑒𝑙 < 1000 ; 𝑅𝑒𝑔 > 1000
 tl (turbulent-laminar) ->𝑅𝑒𝑙 > 1000 ; 𝑅𝑒𝑔 < 1000
 tt (turbulent-turbulent) ->𝑅𝑒𝑙 > 1000 ; 𝑅𝑒𝑔 > 1000

10.Coeficientul lui Chislsolm:

„C” :-20-tt
-12-lt
-10-tl
-5-ll

𝑐 1 12 1 𝑚3
𝑄𝑙2 =1+ + 2 =1+ + = 3,264 = 0,000906
𝑥𝑙𝑡 𝑥𝑙𝑡 5,38 5,382 𝑠

2
𝑚3
𝑄𝑔2 = 1 + 𝑐 × 𝑥𝑙𝑡 + 𝑥𝑙𝑡 = 95,5044 = 0,0265
𝑠

∆𝑝 ∆𝑝 ∆𝑝 ∆𝑝
( ) = ( ) = ( ) × 𝑄𝑙2 + ( ) × 𝑄𝑔2 = 0,292 × 0,000906 + 0,01008 × 0,0265
∆𝑙 𝑇𝐿 ∆𝑙 𝑇𝐺 ∆𝑙 𝑙 ∆𝑙 𝑔

= 0,00053 𝑏𝑎𝑟
 ∆𝑝
∆𝑝 = ( ) × 𝐿𝑎𝑚 = 0,00053 × 3200 = 1,69 𝑏𝑎𝑟
∆𝑙 𝑇𝐿

Capitolul 4: Determinarea programului optim de evacuare a titeiului

din parcurile de separatoare.

Parcurile de separare vor fi echipate cu pompe de tipul PI-160 cu

urmatoarele caracteristici:
 Volumul pe cursa dubla:
𝑙
𝑉𝐶𝐷 = 12,7
𝑐𝑑
 Numarul de curse duble:

𝑐𝑑
𝑛 = 30
𝑚𝑖𝑛
 Randamentul volumetric:
𝜂 = 68 % = 0,68

Respectiv pompe 2PN-400 Cu urmatoarele caracteristici:

 Volumul pe cursa dubla:

𝑙 𝑚3
𝑉𝐶𝐷 = 30,6 = 0,0306
𝑐𝑑 𝑐𝑑
 Numarul de curse duble:

𝑐𝑑 𝑐𝑑
𝑛 = 50 = 3000
𝑚𝑖𝑛 𝑜𝑟𝑎

 Randamentul volumetric:

𝜂 = 72 % = 0,72

Presiunea maxima in linie este de 70 bar.

Stabilirea variantelor de pompare:
In vederea dimensionarii colectorului si stabilirea unui program optim de
pompare se vor alege 3 variante:
 Varianta 1: se pompeaza pe rand titeiurile din parcurile: (1,3);(4,5);2;
 Varianta 2: (1,4);(3,5);2;
 Varianta 3: (1,2);(3,4);5.
Stabilirea timpului zilnic de pompare:
21
𝑡𝑧 = = 7 𝑜𝑟𝑒; 3 𝑜𝑟𝑒 𝑠𝑢𝑛𝑡 𝑎𝑙𝑜𝑐𝑎𝑡𝑒 𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒𝑛𝑎𝑡𝑒𝑖.
3
Debitul parcurilor:
𝑚3
𝑄1 = 288
𝑧𝑖
𝑚3
𝑄2 = 330
𝑧𝑖
𝑚3
𝑄3 = 300
𝑧𝑖
𝑚3
𝑄4 = 310
𝑧𝑖
𝑚3
𝑄5 = 210
𝑧𝑖

Debitul pompei de tip 2PN-400:

𝑚3
qp = VCD × n × η = 0,0306 × 3000 × 0,72 = 66,096
ℎ

Numarul de pompe necesar la fiecare parc:

𝑄1
𝑛𝑐1 =
𝑞𝑝 𝑡𝑧

288
𝑛𝑐1 = = 0,62 ; 𝑛𝑐1 = 1 pompa
66,096 ∙ 7

𝑄2
𝑛𝑐2 =
𝑞𝑝 𝑡𝑧

330
𝑛𝑐2 = = 0,71; 𝑛𝑐2 = 1 pompa
66,096 ∙ 7

𝑄3
𝑛𝑐3 =
𝑞𝑝 𝑡𝑧

300
𝑛𝑐3 = = 0,64; 𝑛𝑐3 = 1 pompa
66,096 ∙ 7
 𝑄4
𝑛𝑐4 =
𝑞𝑝 𝑡𝑧

310
𝑛𝑐4 = = 0,67; 𝑛𝑐4 = 1 pompa
66,096 ∙ 7

𝑄5
𝑛𝑐5 =
𝑞𝑝 𝑡𝑧

210
𝑛𝑐5 = = 0,45; 𝑛𝑐5 = 1 pompa
66,096 ∙ 7

Timpulde evacuare al productiei de la fiecare parc :

𝑄1
𝑡𝑒𝑣1 =
𝑞𝑝 × 𝜂𝑝1𝑟𝑒𝑎𝑙

288
𝑡𝑒𝑣1 = = 4,35 𝑜𝑟𝑒
66,096 ∙ 1
𝑄2
𝑡𝑒𝑣2 =
𝑞𝑝 × 𝜂𝑝2𝑟𝑒𝑎𝑙

330
𝑡𝑒𝑣2 = = 4,99 𝑜𝑟𝑒
66,096 ∙ 1
𝑄3
𝑡𝑒𝑣3 =
𝑞𝑝 × 𝜂𝑝3𝑟𝑒𝑎𝑙

300
𝑡𝑒𝑣3 = = 4,53 𝑜𝑟𝑒
66,096 ∙ 1

𝑄4
𝑡𝑒𝑣4 =
𝑞𝑝 × 𝜂𝑝4𝑟𝑒𝑎𝑙

310
𝑡𝑒𝑣4 = = 4,69 𝑜𝑟𝑒
66,096 ∙ 1
 𝑄5
𝑡𝑒𝑣5 =
𝑞𝑝 × 𝜂𝑝5𝑟𝑒𝑎𝑙

210
𝑡𝑒𝑣5 = = 3,17 𝑜𝑟𝑒
66,096 ∙ 1

Debitul de evacuare la fiecare parc:

𝑄1
𝑞𝑒𝑣1 =
𝑡𝑒𝑣1

288 3
𝑞𝑒𝑣1 = = 66,20 𝑚 ⁄ℎ
4,35
𝑄2
𝑞𝑒𝑣2 =
𝑡𝑒𝑣2

330 3
𝑞𝑒𝑣2 = = 66,13 𝑚 ⁄ℎ
4,99
𝑄3
𝑞𝑒𝑣3 =
𝑡𝑒𝑣3

300 3
𝑞𝑒𝑣3 = = 66,22 𝑚 ⁄ℎ
4,53
𝑄4
𝑞𝑒𝑣4 =
𝑡𝑒𝑣4

310 3
𝑞𝑒𝑣4 = = 66,09 𝑚 ⁄ℎ
4,69
𝑄5
𝑞𝑒𝑣5 =
𝑡𝑒𝑣5

210 3
𝑞𝑒𝑣5 = = 66,24 𝑚 ⁄ℎ
3,17
Nr.parc npc npr tev(ore) qev(m3/ora)
Q(m3/zi)
1 288 0,62 1 4,35 66,20

2 330 0,71 1 4,99 66,13

3 300 0,64 1 4,53 66,22

4 310 0,67 1 4,69 66,09

5 210 0,45 1 3,17 66,24

Varianta 1:

Dimensionarea tronsoanelor de conducta:

Viteza economica: 1...3 m/s => Se alege: 2 m/s
4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣1 ) 4 × 66,20
𝑑1−𝐴 = √ =√ = 0,108 𝑚 = 108𝑚𝑚 → 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑1−𝐴
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600
= 109,5 𝑚𝑚
 4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣2 ) 4 × 66,13
𝑑2−𝐴 = √ =√ = 0,108 𝑚 = 108𝑚𝑚 → 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑2−𝐴
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600
= 109,5 𝑚𝑚

4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣3 ) 4 × 66,22
𝑑3−𝐵 = √ =√ = 0,108 𝑚 = 108𝑚𝑚 → 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑3−𝐵
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600
= 109,5 𝑚𝑚

4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣1 , 𝑞𝑒𝑣2 ) 4 × 66,20

𝑑𝐴−𝐵 = √ =√ = 0,108 𝑚 = 108𝑚𝑚 → 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑𝐴−𝐵
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600
= 109,5 𝑚𝑚

4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣1 + 𝑞𝑒𝑣3 ; 𝑞𝑒𝑣2 ) 4 × 132,42

𝑑𝐵−𝐶 = √ =√ = 0,153 𝑚 = 153𝑚𝑚 → 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑𝐵−𝐶
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600
= 152,5 𝑚𝑚

4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣4 ) 4 × 66,09
𝑑4−𝐶 = √ =√ = 0,108 𝑚 = 108𝑚𝑚 → 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑4−𝐶
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600
= 109,5 𝑚𝑚

4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣1 + 𝑞𝑒𝑣3 ; 𝑞𝑒𝑣2 ; 𝑞𝑒𝑣4 ) 4 × 132,42

𝑑𝐶−𝐷 = √ =√ = 0,153 𝑚 = 153𝑚𝑚
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600

→ 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑𝐶−𝐷 = 152,5 𝑚𝑚

4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣5 ) 4 × 66,24
𝑑5−𝐷 = √ =√ = 0,108 𝑚 = 108𝑚𝑚 → 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑5−𝐷
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600
= 109,5 𝑚𝑚

4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣1 + 𝑞𝑒𝑣3 ; 𝑞𝑒𝑣2 ; 𝑞𝑒𝑣4 + 𝑞𝑒𝑣5 ) 4 × 132,42

𝑑𝐷−𝐸 = √ =√ = 0,153 𝑚 = 153𝑚𝑚
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600

→ 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑𝐶−𝐷 = 152,5 𝑚𝑚

Presiunea de pompare la fiecare parc:
Presiunea la dpozitul central este:
𝑃𝐸
= 10 𝑚 → 𝑃𝐸 = 𝜌 × 𝑔 × 10 = 851,795 × 9,806 × 10 = 83527,01 𝑃𝑎 = 0,835 𝑏𝑎𝑟
𝜌×𝑔
𝑃1(00:00−03:32) = 𝑃𝐸 + ∆𝑃1−𝐴 + ∆𝑃𝐴−𝐵 + ∆𝑃𝐵−𝐶 + ∆𝑃𝐶−𝐷 + ∆𝑃𝐷−𝐸
= 0,835 + 20,272 + 14,955 + 11,432 + 16,798 + 12,948 = 77,63 𝑏𝑎𝑟
𝑃2(15:00−19:27) = 𝑃𝐸 + ∆𝑃2−𝐴 + ∆𝑃𝐴−𝐵 + ∆𝑃𝐵−𝐶 + ∆𝑃𝐶−𝐷 + ∆𝑃𝐷−𝐸
= 0,835 + 9,316 + 14,972 + 2,99 + 4,394 + 3,387 = 39,71 𝑏𝑎𝑟
𝑃3(00:00−03:32) = 𝑃𝐸 + ∆𝑃3−𝐵 + ∆𝑃𝐵−𝐶 + ∆𝑃𝐶−𝐷 + ∆𝑃𝐷−𝐸
= 0,835 + 11,631 + 11,432 + 16,798 + 12,948 = 53,86 𝑏𝑎𝑟
𝑃3(03:32−04:00) = 𝑃𝐸 + ∆𝑃3−𝐵 + ∆𝑃𝐵−𝐶 + ∆𝑃𝐶−𝐷 + ∆𝑃𝐷−𝐸
= 0,835 + 11,631 + 2,987 + 4,389 + 3,383 = 23,55𝑏𝑎𝑟
𝑃4(08:00−10:38) = 𝑃𝐸 + ∆𝑃4−𝐶 + ∆𝑃𝐶−𝐷 + ∆𝑃𝐷−𝐸 = 0,835 + 7,976 + 4,394 + 12,983
= 26,22 𝑏𝑎𝑟
𝑃4(10:38−12:09) = 𝑃𝐸 + ∆𝑃4−𝐶 + ∆𝑃𝐶−𝐷 + ∆𝑃𝐷−𝐸 = 0,835 + 7,976 + 4,394 + 3,383
= 16,597 𝑏𝑎𝑟
𝑃5(08:00−10:38) = 𝑃𝐸 + ∆𝑃5−𝐷 + ∆𝑃𝐷−𝐸 = 0,835 + 17,039 + 12,983 = 30,71 𝑏𝑎𝑟

Caderile de presiune s-au calculat cu ajutorul urmatorului site :

https://checalc.com/fluid_flow_single_phase.html

Puterea necesara la fiecare parc:

𝑃1(00:00−03:32) × 𝑞𝑒𝑣1 77,63 × 66,1 ÷ 3600 × 105
𝑁1(00:00−03:32) = = = 12,03 × 105 W
𝜂 0,72
𝑃2(15:00−19:27) × 𝑞𝑒𝑣2 39,71 × 66,14 ÷ 3600 × 105
𝑁2(15:00−19:27) = = = 1,005 × 105 W
𝜂 0,72
𝑃3(00:00−03:32) × 𝑞𝑒𝑣3 53,86 × 66,1 ÷ 3600 × 105
𝑁3(00:00−03:32) = = = 1,53 × 105 W
𝜂 0,72
𝑃3(03:32−04:00) × 𝑞𝑒𝑣3 23,55 × 66,1 ÷ 3600 × 105
𝑁3(03:32−04:00) = = = 0,64 × 105 W
𝜂 0,72
𝑃4(08:00−10:38) × 𝑞𝑒𝑣4 26,22 × 66,1 ÷ 3600 × 105
𝑁4(08:00−10:38) = = = 0,71 × 105 W
𝜂 0,72
𝑃4(10:38−12:09) × 𝑞𝑒𝑣4 16,597 × 66,1 ÷ 3600 × 105
𝑁4(10:38−12:09) = = = 0,48 × 105 W
𝜂 0,72
 𝑃5(08:00−10:38) × 𝑞𝑒𝑣5 30,71 × 66,28 ÷ 3600 × 105
𝑁5(08:00−10:38) = = = 0,71 × 105 𝑊
𝜂 0,72

Energia consumata de fiecare parc:

𝑊1(00:00−03:32) = 𝑁1(00:00−03:32) × 𝑡𝑒𝑣1 = 2,03 × 105 × 3,54 = 693,95 kWh

𝑊2(15:00−19:27) = 𝑁2(15:00−19:27) × 𝑡𝑒𝑣2 = 1,005 × 105 × 4,46 = 447,124 kWh
𝑊3(00:00−03:32) = 𝑁3(00:00−03:32) × 𝑡𝑒𝑣3 = 1,53 × 105 × 4,009 = 545,67 kWh
𝑊3(03:32−04:00) = 𝑁3(03:32−04:00) × (𝑡𝑒𝑣3 − 𝑡𝑒𝑣1 ) = 0,64 × 105 × 0,469 = 27,84 kWh
𝑊4(08:00−10:38) = 𝑁4(08:00−10:38) × 𝑡𝑒𝑣4 = 0,71 × 105 × 4,16 = 274,89 kWh
𝑊4(10:38−12:09) = 𝑁4(10:38−12:09) × (𝑡𝑒𝑣4 − 𝑡𝑒𝑣5 ) = 0,48 × 105 × 1,52 = 64,19 kWh
𝑊5(08:00−10:38) = 𝑁5(08:00−10:38) × 𝑡𝑒𝑣5 = 0,71 × 105 × 2,64 = 206,10 kWh

Energia totala necesara:

𝑊𝑡 = 𝑊1(00:00−03:32) + 𝑊2(15:00−19:27) + 𝑊3(00:00−03:32) + 𝑊3(03:32−04:00) + 𝑊4(08:00−10:38)

+ 𝑊4(10:38−12:09) + 𝑊5(08:00−10:38) = 2259,98 𝑘𝑊ℎ

Varianta 2:
Dimensionarea tronsoanelor de conducta:
Viteza economica: 1...3 m/s => Se alege: 2 m/s
4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣1 ) 4 × 66,1
𝑑1−𝐴 = √ =√ = 0,108 𝑚 = 108 𝑚𝑚 → 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑1−𝐴
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600
= 152,5 𝑚𝑚

4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣2 ) 4 × 66,14
𝑑2−𝐴 = √ =√ = 0,108 𝑚 = 108 𝑚𝑚 → 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑2−𝐴
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600
= 109,5 𝑚𝑚

4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣1 , 𝑞𝑒𝑣2 ) 4 × 66,14

𝑑𝐴−𝐵 = √ =√ = 0,108 𝑚 = 108 𝑚𝑚 → 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑𝐴−𝐵
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600
= 152,5 𝑚𝑚

4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣3 ) 4 × 66,1
𝑑3−𝐵 = √ =√ = 0,108 𝑚 = 108 𝑚𝑚 → 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑3−𝐵
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600
= 109,5 𝑚𝑚

4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣1 , 𝑞𝑒𝑣3 ; 𝑞𝑒𝑣2 ) 4 × 66,14

𝑑𝐵−𝐶 = √ =√ = 0,108𝑚 = 108 𝑚𝑚 → 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑𝐵−𝐶
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600
= 152,5 𝑚𝑚

4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣4 ) 4 × 66,1
𝑑4−𝐶 = √ =√ = 0,108 𝑚 = 108𝑚𝑚 → 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑4−𝐶
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600
= 109,5 𝑚𝑚

4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣1 + 𝑞𝑒𝑣4 ; 𝑞𝑒𝑣2 ; 𝑞𝑒𝑣3 ) 4 × 132,2

𝑑𝐶−𝐷 = √ =√ = 0,152 𝑚 = 152𝑚𝑚
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600

→ 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑𝐶−𝐷 = 152,5 𝑚𝑚

4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣5 ) 4 × 66,28
𝑑5−𝐷 = √ =√ = 0,108 𝑚 = 108𝑚𝑚 → 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑5−𝐷
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600
= 109,5 𝑚𝑚

4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣1 + 𝑞𝑒𝑣4 ; 𝑞𝑒𝑣2 ; 𝑞𝑒𝑣3 + 𝑞𝑒𝑣5 ) 4 × 132,38

𝑑𝐷−𝐸 = √ =√ = 0,153 𝑚 = 153𝑚𝑚
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600

→ 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑𝐶−𝐷 = 152,5 𝑚𝑚

Presiunea de pompare la fiecare parc:
Presiunea la dpozitul central este:
𝑃𝐸
= 10 𝑚 → 𝑃𝐸 = 𝜌 × 𝑔 × 10 = 851,795 × 9,806 × 10 = 83527,01 𝑃𝑎 = 0,835 𝑏𝑎𝑟
𝜌×𝑔
𝑃1(00:00−03:32) = 𝑃𝐸 + ∆𝑃1−𝐴 + ∆𝑃𝐴−𝐵 + ∆𝑃𝐵−𝐶 + ∆𝑃𝐶−𝐷 + ∆𝑃𝐷−𝐸
= 0,835 + 3,719 + 2,743 + 2,987 + 16,798 + 12,848 = 39,39 𝑏𝑎𝑟
𝑃2(15:00−19:27) = 𝑃𝐸 + ∆𝑃2−𝐴 + ∆𝑃𝐴−𝐵 + ∆𝑃𝐵−𝐶 + ∆𝑃𝐶−𝐷 + ∆𝑃𝐷−𝐸
= 0,835 + 9,316 + 2,743 + 2,987 + 4,389 + 3,383 = 23,65 𝑏𝑎𝑟
𝑃3(08:00−10:38) = 𝑃𝐸 + ∆𝑃3−𝐵 + ∆𝑃𝐵−𝐶 + ∆𝑃𝐶−𝐷 + ∆𝑃𝐷−𝐸
= 0,835 + 11,631 + 2,987 + 4,389 + 12,983 = 32,82 𝑏𝑎𝑟
𝑃3(10:38−12:00) = 𝑃𝐸 + ∆𝑃3−𝐵 + ∆𝑃𝐵−𝐶 + ∆𝑃𝐶−𝐷 + ∆𝑃𝐷−𝐸
= 0,835 + 11,631 + 2,987 + 4,389 + 3,383 = 23,225 𝑏𝑎𝑟
𝑃4(00:00−03:32) = 𝑃𝐸 + ∆𝑃4−𝐶 + ∆𝑃𝐶−𝐷 + ∆𝑃𝐷−𝐸 = 0,835 + 7,976 + 29,79
= 38,601 𝑏𝑎𝑟
𝑃4(03:32−04:09) = 𝑃𝐸 + ∆𝑃4−𝐶 + ∆𝑃𝐶−𝐷 + ∆𝑃𝐷−𝐸 = 0,835 + 7,976 + 7,773
= 16,584 𝑏𝑎𝑟
𝑃5(08:00−10:38) = 𝑃𝐸 + ∆𝑃5−𝐷 + ∆𝑃𝐷−𝐸 = 0,835 + 17,039 + 12,983 = 30,85 𝑏𝑎𝑟

Caderile de presiune s-au calculat cu ajutorul urmatorului site :

https://checalc.com/fluid_flow_single_phase.html

Puterea necesara la fiecare parc:

 𝑃1(00:00−03:32) × 𝑞𝑒𝑣1 39,39 × 66,1 × 105
𝑁1(00:00−03:32) = = = 1,004 × 105 W
𝜂 0,72
𝑃2(15:00−19:27) × 𝑞𝑒𝑣2 23,65 × 66,14 × 105
𝑁2(15:00−19:27) = = = 0,6 × 105 W
𝜂 0,72
𝑃3(08:00−10:38) × 𝑞𝑒𝑣3 32,82 × 66,1 × 105
𝑁3(08:00−10:38) = = = 0,83 × 105 W
𝜂 0,72
𝑃3(10:38−12:00) × 𝑞𝑒𝑣3 23,225 × 66,1 × 105
𝑁3(10:38−12:00) = = = 0,59 × 105 W
𝜂 0,72
𝑃4(00:00−03:32) × 𝑞𝑒𝑣4 38,601 × 66,1 × 105
𝑁4(00:00−03:32) = = = 0,98 × 105 W
𝜂 0,72
𝑃4(03:32−04:09) × 𝑞𝑒𝑣4 16,584 × 66,1 × 105
𝑁4(03:32−04:09) = = = 0,42 × 105 W
𝜂 0,72
𝑃5(08:00−10:38) × 𝑞𝑒𝑣5 30,85 × 66,28 × 105
𝑁5(08:00−10:38) = = = 0,78 × 105 𝑊
𝜂 0,72

Energia consumata de fiecare parc:

𝑊1(00:00−03:32) = 𝑁1(00:00−03:32) × 𝑡𝑒𝑣1 = 1,004 × 3,54 × 105 = 355,41 kWh

𝑊2(15:00−19:27) = 𝑁2(15:00−19:27) × 𝑡𝑒𝑣2 = 0,6 × 4,46 × 105 = 267,6 kWh
𝑊3(08:00−10:38) = 𝑁3(08:00−10:38) × 𝑡𝑒𝑣3 = 0,83 × 4,009 × 105 = 332,74 kWh
𝑊3(10:38−12:00) = 𝑁3(10:38−12:00) × (𝑡𝑒𝑣3 − 𝑡𝑒𝑣5 ) = 0,59 × 1,36 × 105 = 80,77 kWh
𝑊4(00:00−03:32) = 𝑁4(00:00−03:32) × 𝑡𝑒𝑣4 = 0,98 × 4,16 × 105 = 407,68 kWh
𝑊4(03:32−04:09) = 𝑁4(03:32−04:09) × (𝑡𝑒𝑣4 − 𝑡𝑒𝑣1 ) = 0,42 × 0,62 × 105 = 26,04 kWh
𝑊5(08:00−10:38) = 𝑁5(08:00−10:38) × 𝑡𝑒𝑣5 = 0,78 × 2,64 × 105 = 205,92 kWh

Energia totala necesara:

𝑊𝑡 = 𝑊1(00:00−03:32) + 𝑊2(15:00−19:27) + 𝑊3(08:00−10:38) + 𝑊3(10:38−12:00) + 𝑊4(00:00−03:32)

+ 𝑊4(03:32−04:09) + 𝑊5(08:00−10:38) = 1676,16 𝑘𝑊ℎ

Varianta 3:
Dimensionarea tronsoanelor de conducta:
Viteza economica: 1...3 m/s => Se alege: 2 m/s
4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣1 ) 4 × 66,1
𝑑1−𝐴 = √ =√ = 0,108 𝑚 = 108 𝑚𝑚 → 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑1−𝐴
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600
= 109,5 𝑚𝑚

4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣2 ) 4 × 66,14
𝑑2−𝐴 = √ =√ = 0,108 𝑚 = 108 𝑚𝑚 → 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑2−𝐴
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600
= 109,5 𝑚𝑚

4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣1 + 𝑞𝑒𝑣2 ) 4 × 132,24

𝑑𝐴−𝐵 = √ =√ = 0,152 𝑚 = 152 𝑚𝑚 → 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑𝐴−𝐵
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600
= 152,5 𝑚𝑚

4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣3 ) 4 × 66,1
𝑑3−𝐵 = √ =√ = 0,108 𝑚 = 108 𝑚𝑚 → 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑3−𝐵
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600
= 109,5 𝑚𝑚

4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣1 + 𝑞𝑒𝑣2 ; 𝑞𝑒𝑣3 ) 4 × 132,24

𝑑𝐵−𝐶 = √ =√ = 0,152 𝑚 = 152 𝑚𝑚 → 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑𝐴−𝐵
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600
= 152,5 𝑚𝑚
 4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣4 ) 4 × 66,1
𝑑4−𝐶 = √ =√ = 0,108 𝑚 = 108𝑚𝑚 → 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑4−𝐶
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600
= 109,5 𝑚𝑚

4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣1 + 𝑞𝑒𝑣2 ; 𝑞𝑒𝑣3 + 𝑞𝑒𝑣4 ) 4 × 132,24

𝑑𝐶−𝐷 = √ =√ = 0,152 𝑚 = 152 𝑚𝑚
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600

→ 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑𝐴−𝐵 = 152,5 𝑚𝑚

4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣5 ) 4 × 66,28
𝑑5−𝐷 = √ =√ = 0,108 𝑚 = 108𝑚𝑚 → 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑5−𝐷
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600
= 109,5 𝑚𝑚

4𝑚𝑎𝑥(𝑞𝑒𝑣1 + 𝑞𝑒𝑣2 ; 𝑞𝑒𝑣5 ; 𝑞𝑒𝑣3 + 𝑞𝑒𝑣4 ) 4 × 132,24

𝑑𝐷−𝐸 = √ =√ = 0,152 𝑚 = 152 𝑚𝑚
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600

→ 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑𝐴−𝐵 = 152,5 𝑚𝑚

Presiunea de pompare la fiecare parc:

Presiunea la dpozitul central este:
𝑃𝐸
= 10 𝑚 → 𝑃𝐸 = 𝜌 × 𝑔 × 10 = 851,795 × 9,806 × 10 = 83527,01 𝑃𝑎 = 0,835 𝑏𝑎𝑟
𝜌×𝑔
𝑃1(00:00−03:32) = 𝑃𝐸 + ∆𝑃1−𝐴 + ∆𝑃𝐴−𝐵 + ∆𝑃𝐵−𝐶 + ∆𝑃𝐶−𝐷 + ∆𝑃𝐷−𝐸
= 0,835 + 20,272 + 51,706 = 72,81 𝑏𝑎𝑟
𝑃2(00:00−03:32) = 𝑃𝐸 + ∆𝑃2−𝐴 + ∆𝑃𝐴−𝐵 + ∆𝑃𝐵−𝐶 + ∆𝑃𝐶−𝐷 + ∆𝑃𝐷−𝐸
= 0,835 + 9,316 + 47,738 = 57,709 𝑏𝑎𝑟
𝑃2(03:32−04:27) = 𝑃𝐸 + ∆𝑃2−𝐴 + ∆𝑃𝐴−𝐵 + ∆𝑃𝐵−𝐶 + ∆𝑃𝐶−𝐷 + ∆𝑃𝐷−𝐸
= 0,835 + 9,316 + 12,482 = 22,63 𝑏𝑎𝑟
𝑃3(08:00−12:00) = 𝑃𝐸 + ∆𝑃3−𝐵 + ∆𝑃𝐵−𝐶 + ∆𝑃𝐶−𝐷 + ∆𝑃𝐷−𝐸
= 0,835 + 11,631 + 2,987 + 29,747 = 45,2 𝑏𝑎𝑟
𝑃4(08:00−12:00) = 𝑃𝐸 + ∆𝑃4−𝐶 + ∆𝑃𝐶−𝐷 + ∆𝑃𝐷−𝐸 = 0,835 + 7,976 + 29,747
= 38,55 𝑏𝑎𝑟
𝑃4(12:00−12:09) = 𝑃𝐸 + ∆𝑃4−𝐶 + ∆𝑃𝐶−𝐷 + ∆𝑃𝐷−𝐸 = 0,835 + 7,976 + 7,773 = 16,584 𝑏𝑎𝑟
𝑃5(15:00−15:38) = 𝑃𝐸 + ∆𝑃5−𝐷 + ∆𝑃𝐷−𝐸 = 0,835 + 17,039 + 3,399 = 21,27 𝑏𝑎𝑟

Caderile de presiune s-au calculat cu ajutorul urmatorului site :

https://checalc.com/fluid_flow_single_phase.html

Puterea necesara la fiecare parc:

𝑃1(00:00−03:32) × 𝑞𝑒𝑣1 72,81 × 66,1 ÷ 3600 × 105
𝑁1(00:00−03:32) = = = 1,85 × 105 W
𝜂 0,72
𝑃2(00:00−03:32) × 𝑞𝑒𝑣2 57,709 × 66,14 ÷ 3600 × 105
𝑁2(00:00−03:32) = = = 1,47 × 105 W
𝜂 0,72
𝑃2(03:32−04:27) × 𝑞𝑒𝑣3 22,63 × 66,14 ÷ 3600 × 105
𝑁2(03:32−04:27) = = = 0,57 × 105 W
𝜂 0,72
𝑃3(08:00−12:00) × 𝑞𝑒𝑣3 45,2 × 66,1 ÷ 3600 × 105
𝑁3(08:00−12:00) = = = 1,15 × 105 W
𝜂 0,72
𝑃4(08:00−12:00) × 𝑞𝑒𝑣4 38,55 × 66,1 ÷ 3600 × 105
𝑁4(08:00−12:00) = = = 0,98 × 105 W
𝜂 0,72
𝑃4(12:00−12:09) × 𝑞𝑒𝑣4 16,584 × 66,1 ÷ 3600 × 105
𝑁4(12:00−12:09) = = = 0,42 × 105 W
𝜂 0,72
𝑃5(15:00−15:38) × 𝑞𝑒𝑣5 21,27 × 66,28 ÷ 3600 × 105
𝑁5(15:00−15:38) = = = 0,54 × 105 𝑊
𝜂 0,72

Energia consumata de fiecare parc:

𝑊1(00:00−03:32) = 𝑁1(00:00−03:32) × 𝑡𝑒𝑣1 = 1,85 × 105 × 3,54 = 644,28 kWh

𝑊2(00:00−03:32) = 𝑁2(00:00−03:32) × 𝑡𝑒𝑣2 = 1,47 × 105 × 4,46 = 655,62 kWh
𝑊2(03:32−04:27) = 𝑁2(03:32−04:27) × (𝑡𝑒𝑣2 − 𝑡𝑒𝑣1 ) = 0,92 × 105 × 0,57 = 52,44 kWh
𝑊3(08:00−12:00) = 𝑁3(08:00−12:00) × 𝑡𝑒𝑣3 = 1,15 × 105 × 4,009 = 461,03 kWh
𝑊4(08:00−12:00) = 𝑁4(08:00−12:00) × 𝑡𝑒𝑣4 = 0,98 × 105 × 4,16 = 407,68 kWh
𝑊4(12:00−12:09) = 𝑁4(12:00−12:09) × (𝑡𝑒𝑣4 − 𝑡𝑒𝑣3 ) = 0,42 × 105 × 0,151 = 6,342 kWh
𝑊5(15:00−15:38) = 𝑁5(15:00−15:38) × 𝑡𝑒𝑣5 = 0,54 × 105 × 2,64 = 142,56 kWh
Energia totala necesara:

𝑊𝑡 = 𝑊1(00:00−03:32) + 𝑊2(00:00−03:32) + 𝑊2(03:32−04:27) + 𝑊3(08:00−12:00) + 𝑊4(08:00−12:00)

+ 𝑊4(12:00−12:09) + 𝑊5(15:00−15:38) = 2379,95 𝑘𝑊ℎ

CONCLUZIE: VARIANTA 2 DE POMPARE ESTE CEA MAI ECONOMICA.

SE VA UTILIZA VARIANTA 2.

Capitolul 5: Bilantul termin la depozitul central.

In depozitul central, titeiul curat este depozitat in rezervoare cilindrice metalice
cu urmatoarele caracteristici:
 Capacitatea nominala:
𝑉 = 1000 𝑚3

 Capacitatea efectiva:
𝑉𝑒𝑓 = 1062 𝑚3

 Diametrul interior al primei virole:

𝐷 = 12730 𝑚𝑚 = 12,73 𝑚

 Inaltimea partii cilindrice:

𝐻 = 8840𝑚𝑚 = 8,84 𝑚

 Numarul virole:
𝑛=6

 Grosimea tablei din care este realizar rezervorul:

La capac: 5 mm
La fund: 8 mm
Mantaua: 6 mm

Pentru a depasi temperatura de coagulare si asigurarea transportului

titeiului spre rafinarie, acesata se incalzeste cu ajutorul serpentinelor din
rezervor la o temperatura de 60 ℃; 𝑡𝑖 = 60 ℃.
Aburul de incalzire va fi de tip saturat produs in agregate de tip ABA cu
presiunea de lucru de 8 atm la temperatura de 175 ℃.
 Cantitatea de titei curat in depozitul central va fi egala cu:

𝑄𝑇 = (1 − 𝑖) × (𝑄1 + 𝑄2 + 𝑄3 + 𝑄4 + 𝑄5 )
𝑚3
= (1 − 0,37) × (234 + 259 + 265 + 275 + 175) = 761,04
𝑧𝑖

Va fi necesar un singur rezervor.

5.1Calculul cantitatii totale de caldura:

𝑄(𝑣𝑎𝑟𝑎) = 𝑄𝐼 + 𝑄𝐼𝐼 + 𝑄𝐼𝐼𝐼(𝑣𝑎𝑟𝑎) = 11033734,74 + 1555800,16 + 1513,84
= 12591038,74 𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑄(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) = 𝑄𝐼 + 𝑄𝐼𝐼 + 𝑄𝐼𝐼𝐼(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) = 11033734,74 + 1555800,16 + 62067,44
= 12651602,34 𝑘𝑐𝑎𝑙

 𝑄𝐼 este cantitatea de caldura necesara ridicarii temperaturii titeiului de la

temperatura de siguranta.

𝑄𝐼 = 𝜌𝑡 × 𝐶𝑡 × 𝑉 × (𝑇𝑖 − 𝑇𝑠 ) = 851,795 × 0,42552 × 761,04 × (60 − 20)

= 11033734,74 𝑘𝑐𝑎𝑙

Densitatea lichidului la T=299,15 K s-a calculat din ecuatia dreptei, a

reprezentarii grafice de la tabelele datelor initiale:

𝑘𝑔
𝜌𝑡 = −0,7 × 299,15 + 1061,2 = 851,795
𝑚3

Caldura specifica:
𝑘𝑐𝑎𝑙
𝐶𝑡 = 0,4825 + 0,00077 × (𝑇𝑚 − 100) = 0,42552
𝑘𝑔 × ℃

 𝑄𝐼𝐼 este cantitatea de caldura necesara topirii parafinei cristalizate.

𝑄𝐼𝐼 = 𝜌𝑡 × 𝑉 × 𝛽 × 𝜆 = 851,795 × 761,04 × 0,06 × 40 = 1555800,16 𝑘𝑐𝑎𝑙

Continutul in parafina:
𝛽 = 0,04 … 0,08 = 0,06

Caldura latenta a parafinei:

𝑘𝑐𝑎𝑙
𝜆 = 40
𝑘𝑔

 𝑄𝐼𝐼𝐼 este cantitatea de caldura necesara comprensarii pierderilor de

caldura.
 𝑄𝐼𝐼𝐼(𝑣𝑎𝑟𝑎) = 𝑘 × 𝑆 × (𝑇𝑚 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑣𝑎𝑟𝑎) ) = 1513,84 × 1 = 1513,84 𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑄𝐼𝐼𝐼(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) = 𝑘 × 𝑆 × (𝑇𝑚 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) ) = 1513,84 × 41 = 62067,44 𝑘𝑐𝑎𝑙

k = coeficientul global de schimb de caldura

S = suprafata rezervorului.

𝑘 × 𝑆 = 𝑘𝑓 × 𝑆𝑓 + 𝑘𝑜𝑔 × 𝑆𝑜𝑔 + 𝑘𝑙 × 𝑆𝑙
= 1 × 127,2761 + 1,5 × 127,2761 + 5 × 239,132
𝑘𝑐𝑎𝑙
= 1513,84
ℎ×℃

𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑘𝑓 = 1
𝑚2 × ℎ × ℃
𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑘𝑜𝑔 = 1,5 2
𝑚 ×ℎ×℃
𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑘𝑙 = 5 2
𝑚 ×ℎ×℃

𝜋 × 𝐷2
𝑆𝑓 = 𝑆𝑜𝑔 = = 127,2761 𝑚2
4
𝑉 761,04
𝑆𝑙 = 𝜋 × 𝐷 × ℎ = 4 × = 4 × = 239,132 𝑚2
𝐷 12,73

Temperatura esterioara:
𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑣𝑎𝑟𝑎) = 25 ℃
𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) = −15 ℃

5.2.Numarul de agregate necesar incalzirii titeiului:

Debitul de abur necesar (la presiunea de 8 atm si tmperatura de 175 de

grade celsius):

𝑄(𝑣𝑎𝑟𝑎) 12591038,74 𝑘𝑔 𝑎𝑏𝑢𝑟

𝑄𝑎𝑏𝑢𝑟(𝑣𝑎𝑟𝑎) = = = 22483,99
𝑖𝑎𝑏𝑢𝑟 560 ℎ

𝑄(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) 12651602,34 𝑘𝑔 𝑎𝑏𝑢𝑟

𝑄𝑎𝑏𝑢𝑟(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) = = = 22592,14
𝑖𝑎𝑏𝑢𝑟 560 ℎ
 Entalpia aburului:

𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑖𝑎𝑏𝑢𝑟 = 560
𝑘𝑔

Cantitatea de apa necesara producerii aburului pentru un raport de

conversie de 1:1:
𝑄𝑎𝑏𝑢𝑟(𝑣𝑎𝑟𝑎) 22483,99 𝑚3
𝑄𝑎𝑝𝑎(𝑣𝑎𝑟𝑎) = = = 22,48399
1000 1000 ℎ
𝑄𝑎𝑏𝑢𝑟(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) 22592,14 𝑚3
𝑄𝑎𝑝𝑎(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) = = = 22,59214
1000 1000 ℎ

Debitul de gaze necesar producerii aburului:

𝑄(𝑣𝑎𝑟𝑎) 12591038,74 𝑚3
𝑄𝑔(𝑣𝑎𝑟𝑎) = = = 1437,33
𝑃𝑐𝑎𝑙 8760 ℎ

𝑄(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) 12651602,34 𝑚3
𝑄𝑔(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) = = = 1444,24
𝑃𝑐𝑎𝑙 8760 ℎ

Puterea calorifica a gazului:

𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑃𝑐𝑎𝑙 = 8760
𝑚3 𝑠𝑡

5.3.Lungimea serpentinelor de incalzire:

𝑆𝑠𝑝(𝑣𝑎𝑟𝑎) 223,61
𝐿(𝑣𝑎𝑟𝑎) = = = 276,06 𝑚
𝜋×𝑑 0,81

𝑆𝑠𝑝(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) 224,69
𝐿(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) = = = 277,39 𝑚
𝜋×𝑑 0,81

Diametrul serpentinei:

𝑑 = 258 𝑚𝑚 = 0,258 𝑚

Aria suprafetei serpentinei:

 𝑄(𝑣𝑎𝑟𝑎) 12591038,74
𝑆𝑠𝑝(𝑣𝑎𝑟𝑎) = 𝑇𝑖𝑎𝑏 +𝑇𝑓𝑐 𝑇𝑖𝑎𝑏 +𝑇𝑠
= = 223,61 𝑚2
𝑘𝑎𝑏−𝑡 × ( − ) 1376 × (411,57 − 370,65)
2 2

𝑄(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) 12651602,34
𝑆𝑠𝑝(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) = 𝑇𝑖𝑎𝑏 +𝑇𝑓𝑐 𝑇𝑖𝑎𝑏 +𝑇𝑠
= = 224,69 𝑚2
𝑘𝑎𝑏−𝑡 × ( − ) 56305,92
2 2

Temperatura de incalzire a aburului:

𝑇𝑖𝑎𝑏 = 175℃ = 448,15 𝐾
Temperatura finala de condensare:
𝑇𝑓𝑐 = 375 𝐾

Coeficientul total de schimb de caldura de la abur la titei:

𝑊 𝑘𝑐𝑎𝑙
𝑘𝑎𝑏−𝑡 = 1600 = 1376 2
𝑚2 ×𝐾 𝑚 ×𝐾

5.4.Timpul de racire al titeiului din rezervor:

𝜌𝑡 × 𝐶𝑡 × 𝑉 𝑇𝑖 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) 275843,36 75
𝑡(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) = × 𝑙𝑛 = × 𝑙𝑛 = 183,42 × 0,76
𝑘×𝑆 𝑇𝑠 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) 1513,84 35

= 139,79 ℎ

Capitolul 6: Proiectarea conductei de transport de la depozitul central

la rafinarie.

Transportul titeiului de la depozitul central la rafinarie se face cu pompe

2PN-400 cu urmatoarele caracteristici:
 Volumul pe cursa dubla:
𝑙 𝑚3
𝑉𝐶𝐷 = 30,6 = 0,0306
𝑐𝑑 𝑐𝑑
 Numarul de curse duble:

𝑐𝑑 𝑐𝑑
𝑛 = 50 = 3000
𝑚𝑖𝑛 𝑜𝑟𝑎

 Randamentul volumetric:
 𝜂 = 70 % = 0,7

6.1.Calculul hidraulic:
Debitul pompei de tip 2PN-400:
𝑚3
Q p = VCD × n × η = 0,0306 × 3000 × 0,7 = 64,26
ℎ
Determinarea diametrului orientativ:

4 × Qp 4 × 64,26
𝑑0 = √ =√ = 0,106 𝑚 = 106 𝑚𝑚 → 𝑆𝑒 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑒 𝑑0
3,14 ∙ 2 ∙ 3600 3,14 ∙ 2 ∙ 3600
= 152,5 𝑚𝑚 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 𝑎𝑣𝑒𝑎 𝑜 𝑐𝑎𝑑𝑒𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑐𝑎𝑡 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑖𝑐𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑑𝑒𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑎𝑙 𝑠𝑖 𝑟𝑎𝑓𝑖𝑛𝑎𝑟𝑖𝑒

𝐴𝑠𝑡𝑓𝑒𝑙 𝑛𝑢 𝑚𝑎𝑖 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟𝑎 𝑜 𝑠𝑡𝑎𝑡𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑝𝑜𝑚𝑝𝑎𝑟𝑒.

Viteza economica: 1...3 m/s => Se alege: 2 m/s

Temperatura medie pe conducta:

𝑇𝐷𝐶 + 2 × 𝑇𝑅 60 + 2 × 18
𝑇𝑚(𝑣𝑎𝑟𝑎) = = = 32 ℃
3 3

𝑇𝐷𝐶 + 2 × 𝑇𝑅 60 + 2 × 2
𝑇𝑚(𝑣𝑎𝑟𝑎) = = = 21,33 ℃
3 3

Temperarura la depozitul central este:

𝑇𝐷𝐶 = 60 ℃
Temperatura la rafinarie este:
𝑇𝑅(𝑣𝑎𝑟𝑎) = 18 ℃
𝑇𝑅(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) = 2 ℃
Temperatura de siguranta este:
𝑇𝑠 = 𝑇𝑐 + (2 … 7) = 15 + 5 = 20 ℃

Densitatea titeiului calculata la temperatura medie:

𝑘𝑔
𝜌𝑡𝑚(𝑣𝑎𝑟𝑎) = −0,7 × (32 + 273,15) + 1061,2 = 847,595
𝑚3
𝑘𝑔
𝜌𝑡𝑚(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) = −0,7 × (21,33 + 273,15) + 1061,2 = 855,062 3
𝑚

Vascozitatea dinamica:

𝜇𝑡𝑚(𝑣𝑎𝑟𝑎) = 118,78 × 𝑒 −0,032×305,15 = 6,82252 × 10−3 𝑃𝑎 ∙ 𝑠

 𝜇𝑡𝑚(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) = 118,78 × 𝑒 −0,032×294,48 = 9,59807 × 10−3 𝑃𝑎 ∙ 𝑠

Lungimea conductei:

𝐿𝑡 = 62 + 0,1 × 𝑛 = 62 + 0,1 × 17 = 63,7 𝑘𝑚

Pentru determinarea presiunii la depozitul central se pleaca de la faptul ca

presiunea maxima adminsa de pompare la depozitul central este de 70 bar,
iar presiunea impusa la rafinarie este de 1,5 bar.

Numarul de pompe necesare la depozitul central:

761,04
𝑛𝐷𝐶 = = 0,65 ; 𝑛𝐷𝐶 = 1 pompa
64,27 ∙ 18

Timpul de evacuare al rezervorului de la depozitul central:

761,04
𝑡𝐷𝐶 = = 11,84 𝑜𝑟𝑒
64,27 ∙ 1

Debitul de evacuare de la depozitul central:

761,04 3
𝑞𝐷𝐶 = = 64,27 𝑚 ⁄ℎ
11,84

Presiunea de pompare:
𝑃𝐷𝐶(𝑣𝑎𝑟𝑎) = 𝑃𝑅 + ∆𝑃𝐷𝐶−𝑅 = 1,5 + 36,63 = 38,13 𝑏𝑎𝑟

𝑃𝐷𝐶(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) = 𝑃𝑅 + ∆𝑃𝐷𝐶−𝑅 = 1,5 + 36,93 = 38,43 𝑏𝑎𝑟

Puterea necesara pomparii:

𝑃𝐷𝐶(𝑣𝑎𝑟𝑎) × 𝑞𝐷𝐶 38,13 × 105 × 64,27 ÷ 3600
𝑁𝐷𝐶(𝑣𝑎𝑟𝑎) = ×𝑘 = × 1,1 = 94545,33 𝑊
𝜂1 × 𝜂2 0,96 × 0,75
𝑃𝐷𝐶(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) × 𝑞𝐷𝐶 38,43 × 105 × 64,27 ÷ 3600
𝑁𝐷𝐶(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) = ×𝑘 = × 1,1 = 95289,20 𝑊
𝜂1 × 𝜂2 0,96 × 0,75

Randamentul motorului:
𝜂1 = 0,96

Randamentul transmisiei:
 𝜂2 = 0,75

Coeficientul de suprasarcina:
𝑘 = 1,1

Energia consumata:
𝑊𝐷𝐶(𝑣𝑎𝑟𝑎) = 𝑁𝐷𝐶(𝑣𝑎𝑟𝑎) × 𝑡𝐷𝐶 = 94545,33 × 11,54 = 1091,05 𝑘𝑊ℎ

𝑊𝐷𝐶(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) = 𝑁𝐷𝐶(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) × 𝑡𝐷𝐶 = 95289,20 × 11,54 = 1099,63 𝑘𝑊ℎ

Pompa functioneaza 11,54 ore/zi timp de 320 de zile.

6.2.Calculul mecanic al conductei:

Conform normei de poriectare PPC6-2010, grosimea peretelui conductei se
calculeaza pe baza teoriei efortului unitar maxim.
𝑃𝑝(𝑣𝑎𝑟𝑎) × 𝑑 38,13 × 105 × 152,5
𝑒(𝑣𝑎𝑟𝑎) = + 𝑎1 + 𝑎2 = + 0,13 + 0,7 = 3,77 𝑚𝑚
2 × 𝜑 × 𝜎𝑎 2 × 0,8 × 123214286
𝑃𝑝(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) × 𝑑 38,43 × 105 × 152,5
𝑒(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) = + 𝑎1 + 𝑎2 = + 0,13 + 0,7 = 3,91 𝑚𝑚
2 × 𝜑 × 𝜎𝑎 2 × 0,8 × 123214286

Coeficientul de calitate a imbinarii:

𝜑 = (0,7 … 0,9) → 𝑠𝑒 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑛𝑡𝑒 𝜑 = 0,8

Coeficientul de neuniformitate a grosimii pretelui:

𝑎1 = (0,125 … 0,15) → 𝑠𝑒 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑡𝑒 𝑎1 = 0,13

Adaos pentru coroziune:

𝑎2 = (0,5 … 1) → 𝑠𝑒 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑡𝑒 𝑎2 = 0,7

Tensiunea adminsibila:
𝜎𝑐 2,07 × 108 𝑁
𝜎𝑎 = = = 123214286
𝑐 1,68 𝑚𝑚2

Tensiunea la curgere:
𝑁
𝜎𝑐 = 2,07 × 108
𝑚𝑚2
Coeficientul de siguranta:
𝑐 = 1,67 … 2 → 𝑠𝑒 𝑎𝑑𝑚𝑖𝑡𝑒 𝑐 = 1,68

Se indeplinsete conditia e<t.

 6.3.Calculul termic al conductei de transport:
Tx = Text + (TD – Text)e-ax

Kd
a
m(var a / iarna)emQt

 Vara

2 ∙ 3,14 ∙ 0,1525 ∙ 3600

𝑎= = 0,02
847,595 ∙ 0,64 ∙ 31,71

𝑒𝑚𝑡 = 0,4825 + 0,00077(𝑇𝑚 − 100) =0,64

𝑇𝑥 = 18 + (60 − 18) ∙ 𝑒 −0,02∙𝑥

 Iarna

2 ∙ 3,14 ∙ 0,1525 ∙ 3600

𝑎= = 0,0201
855,062 ∙ 0,63 ∙ 31,71

𝑒𝑚𝑡 = 0,4825 + 0,00077(𝑇𝑚 − 100) =0,63

𝑇𝑥 = 2 + (60 − 2) ∙ 𝑒 −0,0201∙𝑥

Text = 18 0C (vara);

Text = 2 0C (iarna);

K - coeficient global de schimb de cãldurã = 2 W/m2K.

Variatia temperaturii cu lungimea conductei pe timp de vara:

𝑇𝑥 = 18 + (60 − 18) ∙ 𝑒 −0,2∙𝑥

𝑇0 = 18 + (60 − 18) ∙ 𝑒 −0,2∙0 = 60 ℃

𝑇1 = 18 + (60 − 18) ∙ 𝑒 −0,2∙10 = 47,7479 ℃

𝑇2 = 18 + (60 − 18) ∙ 𝑒 −0,2∙20 = 39,07 ℃

 𝑇3 = 18 + (60 − 18) ∙ 𝑒 −0,2∙30 = 32,9235 ℃

𝑇4 = 18 + (60 − 18) ∙ 𝑒 −0,2∙40 = 28,5701 ℃

𝑇5 = 18 + (60 − 18) ∙ 𝑒 −0,2∙50 = 25,4866 ℃

𝑇6 = 18 + (60 − 18) ∙ 𝑒 −0,2∙63,7 = 22,6674 ℃

Variatia temperaturii in conducta vara.

70

60

50

40

30

20

10

0
0 10 20 30 40 50 60 70

Variatia temperaturii cu lungimea conductei pe timp de iarna:

𝑇𝑥 = 2 + (60 − 2) ∙ 𝑒 −0,201∙𝑥

𝑇0 = 18 + (60 − 18) ∙ 𝑒 −0,2∙0 = 60 ℃

𝑇1 = 2 + (60 − 2) ∙ 𝑒 −0,201∙10 = 43,0097 ℃

𝑇2 = 2 + (60 − 2) ∙ 𝑒 −0,201∙20 = 30,9965 ℃

𝑇3 = 2 + (60 − 2) ∙ 𝑒 −0,201∙30 = 22,5023 ℃

𝑇3′ = 2 + (60 − 2) ∙ 𝑒 −0,201∙30 = 60 ℃

𝑇4 = 2 + (60 − 2) ∙ 𝑒 −0,201∙40 = 43,0097 ℃

 𝑇5 = 2 + (60 − 2) ∙ 𝑒 −0,201∙50 = 30,9965 ℃

𝑇6 = 2 + (60 − 2) ∙ 𝑒 −0,201∙63,7 = 20,0345 ℃

Variatia temperaturii in conducta iarna.

70

60

50

40

Series1
30

20

10

0
0 10 20 30 40 50 60 70

Se observa ca la o distanata de 30 de km de depozitul central temperatura din conducta se

apropie de temperatura de sigurantasi de aceea a fostnecesara o statie de reincalzire.

Densitatea titeiului functie de temperatura pe fiecare tronson:

 Vara
𝑘𝑔
𝜌𝑡𝑚0 = −0,7 × 𝑇1 + 1061,2 = 827,995
𝑚3
𝑘𝑔
𝜌𝑡𝑚1 = −0,7 × 𝑇1 + 1061,2 = 836,571
𝑚3
𝑘𝑔
𝜌𝑡𝑚2 = −0,7 × 𝑇2 + 1061,2 = 842,646
𝑚3
𝑘𝑔
𝜌𝑡𝑚3 = −0,7 × 𝑇3 + 1061,2 = 846,949
𝑚3
 𝑘𝑔
𝜌𝑡𝑚4 = −0,7 × 𝑇4 + 1061,2 = 849,996
𝑚3
𝑘𝑔
𝜌𝑡𝑚5 = −0,7 × 𝑇5 + 1061,2 = 852,154
𝑚3
𝑘𝑔
𝜌𝑡𝑚6 = −0,7 × 𝑇6 + 1061,2 = 854,128
𝑚3

 Iarna:
𝑘𝑔
𝜌𝑡𝑚0 = −0,7 × 𝑇0 + 1061,2 = 827,995
𝑚3
𝑘𝑔
𝜌𝑡𝑚1 = −0,7 × 𝑇1 + 1061,2 = 839,888
𝑚3
𝑘𝑔
𝜌𝑡𝑚2 = −0,7 × 𝑇2 + 1061,2 = 848,297
𝑚3
𝑘𝑔
𝜌𝑡𝑚3 = −0,7 × 𝑇3 + 1061,2 = 854,243
𝑚3
𝑘𝑔
𝜌𝑡𝑚3′ = −0,7 × 𝑇3′ + 1061,2 = 827,995
𝑚3
𝑘𝑔
𝜌𝑡𝑚4 = −0,7 × 𝑇4 + 1061,2 = 839,888
𝑚3
𝑘𝑔
𝜌𝑡𝑚5 = −0,7 × 𝑇5 + 1061,2 = 848,297
𝑚3
𝑘𝑔
𝜌𝑡𝑚6 = −0,7 × 𝑇6 + 1061,2 = 855,971
𝑚3

Vascozitatea dinamica a titeiului functie de temperatura medie:

 Vara:

𝜇𝑡𝑚0 = 118,78 × 𝑒 −0,032×𝑇0 = 2,88 × 10−3 𝑃𝑎 × 𝑠

𝜇𝑡𝑚1 = 118,78 × 𝑒 −0,032×𝑇1 = 4,25 × 10−3 𝑃𝑎 × 𝑠

𝜇𝑡𝑚2 = 118,78 × 𝑒 −0,032×𝑇2 = 5,61 × 10−3 𝑃𝑎 × 𝑠

𝜇𝑡𝑚3 = 118,78 × 𝑒 −0,032×𝑇3 = 6,82 × 10−3 𝑃𝑎 × 𝑠

 𝜇𝑡𝑚4 = 118,78 × 𝑒 −0,032×𝑇4 = 7,84 × 10−3 𝑃𝑎 × 𝑠

𝜇𝑡𝑚5 = 118,78 × 𝑒 −0,032×𝑇5 = 8,65 × 10−3 𝑃𝑎 × 𝑠

𝜇𝑡𝑚6 = 118,78 × 𝑒 −0,032×𝑇6 = 9,47 × 10−3 𝑃𝑎 × 𝑠

 Iarna:

𝜇𝑡𝑚0 = 118,78 × 𝑒 −0,032×𝑇0 = 2,88 × 10−3 𝑃𝑎 × 𝑠

𝜇𝑡𝑚1 = 118,78 × 𝑒 −0,032×𝑇1 = 4,95 × 10−3 𝑃𝑎 × 𝑠

𝜇𝑡𝑚2 = 118,78 × 𝑒 −0,032×𝑇2 = 7,26 × 10−3 𝑃𝑎 × 𝑠

𝜇𝑡𝑚3 = 118,78 × 𝑒 −0,032×𝑇3 = 9,52 × 10−3 𝑃𝑎 × 𝑠

𝜇𝑡𝑚3′ = 118,78 × 𝑒 −0,032×𝑇3′ = 2,88 × 10−3 𝑃𝑎 × 𝑠

𝜇𝑡𝑚4 = 118,78 × 𝑒 −0,032×𝑇4 = 4,95 × 10−3 𝑃𝑎 × 𝑠

𝜇𝑡𝑚5 = 118,78 × 𝑒 −0,032×𝑇5 = 7,26 × 10−3 𝑃𝑎 × 𝑠

𝜇𝑡𝑚6 = 118,78 × 𝑒 −0,032×𝑇6 = 10,03 × 10−3 𝑃𝑎 × 𝑠

Caldura specifica:

 Vara:
762,5 + (3,38 × 𝑇0 ) 𝐽
𝑐0 = = 2075,46
√𝜌𝑡𝑚0 𝑘𝑔 × 𝐾

762,5 + (3,38 × 𝑇1 ) 𝐽
𝑐1 = = 2019,52
√𝜌𝑡𝑚1 𝑘𝑔 × 𝐾

762,5 + (3,38 × 𝑇2 ) 𝐽
𝑐2 = = 1980,27
√𝜌𝑡𝑚2 𝑘𝑔 × 𝐾

762,5 + (3,38 × 𝑇3 ) 𝐽
𝑐3 = = 1952,66
√𝜌𝑡𝑚3 𝑘𝑔 × 𝐾

762,5 + (3,38 × 𝑇4 ) 𝐽
𝑐4 = = 1933,2
√𝜌𝑡𝑚4 𝑘𝑔 × 𝐾
 762,5 + (3,38 × 𝑇5 ) 𝐽
𝑐5 = = 1919,46
√𝜌𝑡𝑚5 𝑘𝑔 × 𝐾

762,5 + (3,38 × 𝑇6 ) 𝐽
𝑐6 = = 1906,93
√𝜌𝑡𝑚6 𝑘𝑔 × 𝐾

 Iarna:
762,5 + (3,38 × 𝑇0 ) 𝐽
𝑐0 = = 2075,46
√𝜌𝑡𝑚0 𝑘𝑔 × 𝐾

762,5 + (3,38 × 𝑇1 ) 𝐽
𝑐1 = = 1998,05
√𝜌𝑡𝑚1 𝑘𝑔 × 𝐾

762,5 + (3,38 × 𝑇2 ) 𝐽
𝑐2 = = 1944,03
√𝜌𝑡𝑚2 𝑘𝑔 × 𝐾

762,5 + (3,38 × 𝑇3 ) 𝐽
𝑐3 = = 1906,19
√𝜌𝑡𝑚3 𝑘𝑔 × 𝐾

762,5 + (3,38 × 𝑇3′ ) 𝐽

𝑐3′ = = 2075,46
√𝜌𝑡𝑚3′ 𝑘𝑔 × 𝐾

762,5 + (3,38 × 𝑇4 ) 𝐽
𝑐4 = = 1998,05
√𝜌𝑡𝑚4 𝑘𝑔 × 𝐾

762,5 + (3,38 × 𝑇5 ) 𝐽
𝑐5 = = 1944,03
√𝜌𝑡𝑚5 𝑘𝑔 × 𝐾

762,5 + (3,38 × 𝑇6 ) 𝐽
𝑐6 = = 1895,25
√𝜌𝑡𝑚6 𝑘𝑔 × 𝐾

Coeficientul care depinde de temperatura:

 Vara:

𝑘×𝜋×𝑑
𝑎0 = = 3,12212 × 10−5
𝜌𝑡𝑚0 × 𝑐0 × 𝑄𝑝

𝑘×𝜋×𝑑
𝑎1 = = 3,17571 × 10−5
𝜌𝑡𝑚0 × 𝑐1 × 𝑄𝑝
 𝑘×𝜋×𝑑
𝑎2 = = 3,2153 × 10−5
𝜌𝑡𝑚0 × 𝑐2 × 𝑄𝑝

𝑘×𝜋×𝑑
𝑎3 = = 3,2442 × 10−5
𝜌𝑡𝑚0 × 𝑐3 × 𝑄𝑝

𝑘×𝜋×𝑑
𝑎4 = = 3,26512 × 10−5
𝜌𝑡𝑚0 × 𝑐4 × 𝑄𝑝

𝑘×𝜋×𝑑
𝑎5 = = 3,28016 × 10−5
𝜌𝑡𝑚0 × 𝑐5 × 𝑄𝑝

𝑘×𝜋×𝑑
𝑎6 = = 3,29408 × 10−5
𝜌𝑡𝑚0 × 𝑐6 × 𝑄𝑝

 Iarna:

𝑘×𝜋×𝑑
𝑎0 = = 3,12212 × 10−5
𝜌𝑡𝑚0 × 𝑐0 × 𝑄𝑝

𝑘×𝜋×𝑑
𝑎1 = = 3,19716 × 10−5
𝜌𝑡𝑚0 × 𝑐1 × 𝑄𝑝

𝑘×𝜋×𝑑
𝑎2 = = 3,25341 × 10−5
𝜌𝑡𝑚0 × 𝑐2 × 𝑄𝑝

𝑘×𝜋×𝑑
𝑎3 = = 3,2949 × 10−5
𝜌𝑡𝑚0 × 𝑐3 × 𝑄𝑝

𝑘×𝜋×𝑑
𝑎3′ = = 3,12212 × 10−5
𝜌𝑡𝑚0 × 𝑐3′ × 𝑄𝑝

𝑘×𝜋×𝑑
𝑎4 = = 3,19716 × 10−5
𝜌𝑡𝑚0 × 𝑐4 × 𝑄𝑝

𝑘×𝜋×𝑑
𝑎5 = = 3,25341 × 10−5
𝜌𝑡𝑚0 × 𝑐5 × 𝑄𝑝

𝑘×𝜋×𝑑
𝑎6 = = 3,0723 × 10−5
𝜌𝑡𝑚0 × 𝑐6 × 𝑄𝑝

𝑊
𝑘 = 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑔𝑙𝑜𝑏𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑠𝑐ℎ𝑖𝑚𝑏 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑙𝑑𝑢𝑟𝑎 = 2
𝑚2 × 𝐾
 Lungimea conductei pe tronsoane:
 Vara:

1 (50 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑣𝑎𝑟𝑎) )
𝑥0 = − × ln = 9463,58 𝑚
𝑎0 (60 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑣𝑎𝑟𝑎) )

1 (50 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑣𝑎𝑟𝑎) )
𝑥1 = − × ln = 9303,87 𝑚
𝑎1 (60 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑣𝑎𝑟𝑎) )

1 (50 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑣𝑎𝑟𝑎) )
𝑥2 = − × ln = 9189,32 𝑚
𝑎2 (60 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑣𝑎𝑟𝑎) )

1 (50 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑣𝑎𝑟𝑎) )
𝑥3 = − × ln = 9107,46 𝑚
𝑎3 (60 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑣𝑎𝑟𝑎) )

1 (50 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑣𝑎𝑟𝑎) )
𝑥4 = − × ln = 9049,12 𝑚
𝑎4 (60 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑣𝑎𝑟𝑎) )

1 (60 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑣𝑎𝑟𝑎) )
𝑥5 = − × ln = 9007,62 𝑚
𝑎5 (60 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑣𝑎𝑟𝑎) )

1 (50 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑣𝑎𝑟𝑎) )
𝑥6 = − × ln = 8969,54 𝑚
𝑎6 (60 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑣𝑎𝑟𝑎) )

𝑥6𝑟𝑒𝑎𝑙 = 63700 − 𝑥0 − 𝑥1 − 𝑥2 − 𝑥3 − 𝑥4 − 𝑥5 = 8579,04 𝑚

 Iarna:

1 (50 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) )
𝑥0 = − × ln = 9463,58 𝑚
𝑎0 (60 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) )

1 (50 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) )
𝑥1 = − × ln = 9241,47 𝑚
𝑎1 (60 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) )

1 (50 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) )
𝑥2 = − × ln = 9081,67 𝑚
𝑎2 (60 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) )

1 (50 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) )
𝑥3 = − × ln = 8967,31 𝑚
𝑎3 (60 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) )

1 (50 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) )
𝑥4 = − × ln = 9241,47 𝑚
𝑎4 (60 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) )
 1 (50 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) )
𝑥5 = − × ln = 9081,67 𝑚
𝑎5 (60 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) )

1 (50 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) )
𝑥6 = − × ln = 8933,87 𝑚
𝑎6 (60 − 𝑇𝑒𝑥𝑡(𝑖𝑎𝑟𝑛𝑎) )

𝑥6𝑟𝑒𝑎𝑙 = 63700 − 𝑥0 − 𝑥1 − 𝑥2 − 𝑥3 − 𝑥4 − 𝑥5 = 8622,83 𝑚

 Concluziişipropuneri

Proiectareasistemului de transport şi de depozitare este un calcul complex care are

în vedere realizarea unei scheme tehnice de transport şi depozitare, astfel încît cheltuielele
efectuate pentru aceasta, să fie cît mai reduse, dar cu un andament maxim.
Unii dintre parametrii care intervin în calcul depind de proprietăţile fluidului
transportat, deci de respectivele proprietăţi (densitate, vîscozitate, raţia gaze-soluţie,
presiune,temperatură e.t.c.) şi este valabilă numai pentru fluidul transportat entru care sa
făcut calculul.
Calculul variantelor de pompare a necesitat o atenţie deosebită din partea
proiectantului deoarece trebuie să se ajungă la o variantă cît mai eficientă din punct de
vedere economic, cît şi din punct de vedere al timpului de pompare şi evacuare a produselor
petroliere.
Această operaţiune se face printr-un sistem de parcuri, conducte de legătură,
depozit şi în cele din urmă, rafinărie, acest sistem putînd fi adoptat la procesele
automatizate,uşurînd în acest fel responsabilitatea personalului angajat.
Ţinînd cont de faptul că transportul produselor petroliere prin conducte are costul
cel mai redus, acesta are prioritate faţă de alte metode de transport. Întreţinerea sistemului
este uşoară, el necesită revizii tehnice periodice de cîteva ori pe an de către persoane
autorizate.
 BIBLIOGRAFIE

1. Albulescu, M., Trifan, C., - Hidraulica, transportul și depozitarea produselor petroliere și

gazelor – Editura Tehnică, București, 1999;
2. Bulău, L., - Colectarea,transportul și depozitarea țițeiului – multiplicat Institutul de Petrol și
Gaze, Ploiești, 1978;
3. Creangă, C., - Curs de chimia țițeiului – Editura didactică și pedagogică, București, 1962;
4. Crețu, I., Stan, Al., -Transportul fluidelor prin conducte. Aplicații și probleme – Editura
Tehnică București, 1984;
5. Crețu, I., Soare, Al., și alții – Probleme de hidraulică – Editura Tehnică, București, 1972;
6. Crețu, I., - Hidraulică generală și subterană – Editura didactică si pedagogică, București, 1983;
7. Dragotescu, D., N., și alții - Transportul pe conducte al țițeiului , gazelor si produselor
petroliere – Editura Tehnică, București , 1961;
8. Drug, V., Ungureanu, O., - Transportul gazelor naturale – Editura Tehnică, București, 1972;
9. Gheorghe, Gabriel, -Distribuția și utilizarea gazelor naturale – Editura Tehnică, București,
1972;
10. Ghiliceanu, M., - Transportul țițeiului și gazelor prin conducte – Editura Tehnică, București,
1954;
11. Grigorescu, D., Iung, M., - Deshidratarea gazelor naturale – Editura Tehnică, București, 1971;
12. Iamandi, C., și alții – Hidraulică și mașini hidraulice; elemente de calcul; aplicații – Institutul
de Construcții, București, 1982;
13. Idelcic, E., I., - Îndrumar pentru calculul rezistențelor hidraulice – Editura Tehnică, București,
1984;
14. Ioanesi, N., Marinescu, D., - Depozitarea, transportul și gestionarea produselor petroliere –
Editura Tehnică, București, 1980;
15. Oroveanu, T., David, V., Stan, Al., Trifan, C., - Colectarea, transportul , distribuția și
depozitarea produselor petroliere și gazelor – Ediura Didactică și Pedagogică, București, 1983;
16. Oroveanu, T., Stan, Al., Talle , V., - Transportul petrolului – Editura Tehnică, București, 1985;
17. Orovenu, T., Stan, Al., - Transportul, distribuția și depozitarea produselor petroliere –
Institutul de Petrol și Gaze, Ploiești, 1981;
18. Rădulescu, A., G., - Proprietățile țițeiurilor românești – Editura Academiei, București, 1974;
19. Soare, Al., - Transportul și depozitarea fluidelor – Vol 1 și 2, Editura U.P.G., Ploiești, 2002;
20. Soare, Al., Rădulescu, R., - Transportul și depozitarea hidrocarburilor – Editura U.PG.,
Ploiești, 2004;
21. Toma, I., Berechet, I., - Transportul, depozitarea și exportul produselor chimice petroliere –
Ministerul Industriei Chimice, București, 1978;
22. Trifan, C., Albulescu, M., Necșu, S., - Elemente de mecanica fljuidelor și termodinamică
tehnică, Editura U.P.G., Ploiești, 2005;
23. Simescu, N., Trifan, C., Albulescu, M., Chisăliță, D., - Activitatea gazieră din România –
Editura U.P.G., Ploiești, 2008.