Capitolul 1

Proiectarea regimului de functionare a unei sonde in gas-lift continuu

Introducere in regimul de functionare “gas-lift”

Pe masura ce se exploateaza un zacamant de hidrocarburi, presiunea fluidelor existente in
acesta scade in mod treptat. Datorita acestui fapt, sondele care functioneaza in eruptie naturala
ajung la un moment dat in faza finala a eruptiei. Fluidele care, la inceput, se deplasau cu
viteza relativ mare prin sonda si ajungeau la suprafata cu o energie inca destul de mare,
manifesta treptat o diminuare a potentialului lor energetic in asa masura incat sonda nu mai
produce cu continuitate lichid.

Pentru a asigura o continuitate a procesului de extractie a fluidelor din sonda, inca inainte
ca sonda sa inceteze a produce prin eruptie naturala, se iau masuri de completare a energiei
necesare de ridicare, suplimentarea facandu-se prin aducerea de la suprafata pana in coloana
de extractie a unor gaze comprimate care, impreuna cu gazele care vin din stratul productiv,
sa asigure ridicarea. Ţiţeiul este adus la suprafaţă prin trei metode: erupţie naturală sau
dirijată, erupţie artificială sau gaz-lift şi erupţia prin pompare.

Consideratii generale privind eruptia artificiala continua

Eruptia artificiala continua sau gazlift-ul continuu presupune injectarea continua a gazelor
comprimate direct in coloana de fluide produse de sonda pentru a reduce densitatea acestora si
implicit presiunea dinamica de fund, permitand stratului sa debiteze corespunzator acestei
presiuni.

Gazele pot fi injectate prin:

- coloana in cazul eruptiei artificiale directe;
- tevi in cazul eruptiei artificial indirecte;

Instalatii de eruptie artificiala continua

Instalatiile de eruptie artificiala continua se impart in doua categorii in functie de tipul
completarii sondei si anume:
-instalatii de eruptie artificiala pentru completare simpla:
- instalatii de tip inchis;
- instalatii de tip semiinchis;
- instalatii de tip deschis;
-instalatii de eruptie artificiala pentru completare duala.

1
Echipamentul sondelor in eruptie artificiala continua
Echipamentul sondelor in eruptie artificiala se compune din:
- capul de eruptie(echipamentul de suprafata);
- garnitura de tevi de extractie, supape de gazlift, niple, valva de circulatie laterala,
packer (echipamentul de fund).

Fig. 1. Instalatie de eruptie artificiala sau gas-lift Fig. 2. Supapele de erupţie artificială

Supapele de gazlift sunt utilizate pentru :

- descarcarea sondei in vederea punerii in productie a acesteia;
- injectia continua de gaze pentru extragerea unui anumit debit de lichid;
Ele se amplaseaza in mandrinele de gazlift (side pocket mandrel) ce se intercaleaza intre
doua bucati de teava si a caror constructie depinde de tipul supapei si de tipul completarii
sondei (simpla sau duala).
Din punctul de vedere al modului de fixare in mandrine, supapele de gazlift pot fi:
- conventionale( fixe) ;
- mobile ;

2
 In functie de presiunea care actioneaza asupra lor pentru a le deschide, supapele de
gazlift se impart in doua mari categorii si anume:
- supape actionate de presiunea fluidelor produse de sonda (caracterizate de efectul de
coloana);
- supape actionate de presiunea din coloana sondei (caracterizate de efectul de tubing).

Factorii care influenteaza debitul de gaze injectate

Debitul de gaze injectate la o sonda exploatata prin eruptie artificiala continua, pentru
producerea unui anumit debit de lichid este influentat de o serie de factori ca: fizice ale
fluidelor produse, impuritatile, diametrul tevilor de extractie, presiunea in capul de eruptie,
adancimea punctului de injectie, indicele de productivitate al sondei. Dintre acestia cei mai
importanti sunt:
- presiunea din capul de eruptie care este stabilita in functie de procesele care au loc in aval
de capul de eruptie;
- adancimea punctului de injectie;
- indicele de productivitate al sondei, a carei evolutie este determinate de procesele care au
loc in zacamant de parcursul exploatarii.

Analiza nodala in cazul unei sonde in eruptie artificiala continua

Ca si in cazul eruptiei naturale, corelatia de functionare strat-sonda in cazul unei sonde in
eruptie artificiala continua presupune determinarea curbei de comportare a stratului si curbei
de comportare a echipamentului precum si stabilirea coordonatelor punctului de corelatie de
functionare strat-sonda, aflat la intersectia dintre cele doua curbe.
In cazul eruptiei artificiale continue, spre deosebire de eruptia naturala, curba de
comportare a echipamentului se determina tinand seama si de debitul de gaze injectate,
precum si de presiunea de injectie a gazelor.

Determinarea debitului maxim produs de o sonda in eruptie artificiala

continua
Debitul maxim produs de o sonda exploatata prin eruptie artificala continua depinde de o
serie de factori precum:
- presiunea in capul de eruptie care se poate considera constanta sau variabila;
- indicele de productivitate al sondei care pe o durata scurta de timp poate fi considerat
constant, dar care in timp variaza ca urmare a proceselor care au loc in zacamant;
- capacitatea sursei de gaze ( limitata sau nelimitata);
- presiunea in linia de injectie care are o valoare limitata;
- diametrul tevilor de extractie.
Dintre toti acesti factori, cel mai important este capacitatea sursei de gaze. Daca sursa de
gaze are o capacitate foarte mare, astfel incat sa fie considerate nelimitata, determinarea
debitului maxim produs de o sonda exploatata prin eruptie artificiala continua, presupune
stabilirea curbei de comportare a unei sonde exploatata prin eruptie artificiala continua.

3
Fig.3. Instalatie de gas-lift cu echipamentul de suprafata automatizat

4
Date initiale de proiect
La o sonda care produce in regim de gas-lift continuu, se cunosc urmatoarele date :

 Adancimea sondei, H=2800 m ;

 Diametrul interior al tubingului, di=63,5 mm ;
 Diametrul interior al coloanei, Di=127 mm ;
 Temperatura medie la suprafata, ts=15 ⁰C ;
 Densitatea titeiului, ρt=840 kg/m3 ;
 Densitatea apei de zacamant, ρa=1050 kg/m3 ;
 Densitatea relative a gazelor, ẟrg=0,7 ;
 Tensiunea superficiala a titeiului, σt=34∙10-3 N/m ;
 Tensiunea superficiala a apei, σa=64∙10-3 N/m ;
 Viscozitatea titeiului, μt=2,5∙10-3 Pa∙s ;
 Viscozitatea apei, μa=1 ∙10-3 Pa∙s ;
 Visozitatea gazelor, μg=0,025∙10-3 Pa∙s ;
 Presiunea in capul de eruptive, p2=5 bar ;
De asemenea, in urma etalonarii sondei au rezultat urmatoarele date:
 Impuritatile, i=10 % ;
 Presiunea dinamica de fund, pd=75 bar ;
 Presiunea statica, pc=90 bar ;
 Debitul de lichid, Ql=48 m3/zi ;
 Debitul de gaze al sondei, Qg=3500 m3N/zi ;

Debitul de injectie, 25 000 ; 30 000 ; 40 000 ; 50 000 ; 60 000 ; 70 0000 ;80 000 m3N/zi ;

In calcule, voi folosi Qinj=70 000 m3N/zi .

5
 1.1 Trasarea curbei de comportare a stratului (IPR)

Reprezentarea grafica a debitului sondei in functie de presiunea dinamica de fund, Q=f(pd),

caracterizeaza curgerea prin zacamant, si poarta denumirea de curba de comportare a stratului.
In literatura de specialitate, ea este cunoscuta sub denumirea de curba IPR (Inflow
Performance Relationship) .

Pentru trasarea curbei de comportare a stratului este necesar sa se determine mai intai
presiunea de saturatie cu ajutorul relatiei lui Standing:
0,83 −3 ∙𝑡
𝑅𝐺𝑇 10(0,0288+1,62∙10 𝑓)
psat = 5,272 ∙ ( ) ∙ (1,768−1,643∙𝛿𝑟𝑡)
;
𝛿𝑟𝑔
10 𝛿𝑟𝑡

−3
81,01 0,83 10(0,0288+1,62∙10 ∙99)
psat = 5,272 ∙ ( ) ∙ (1,768−1,643∙0,84)
= 145 bara ;
0,7
10 0,84

Unde:

- RGT-Ratia gaze-titei ;
𝑄𝑔 3500 𝑚𝑁3
𝑅𝐺𝑇 = = = 81,01 3 ;
𝑄𝑡 43,2 𝑚
- Qt-Debitul de titei ; 𝑄𝑡 = 𝑄𝑙 ∙ (1 − 𝑖) = 48 ∙ (1 − 0,1) = 43,2 𝑚3 /𝑧𝑖 ;
- tf- Temperatura de zacamant ; 𝑡𝑓 = 𝑡𝑠 + 0,03 ∙ 𝐻 = 15 + 0,03 ∙ 2800 = 990 𝐶 ;
- ẟrt -Densitatea relativa a titeiului;
𝜌𝑡 840
𝛿𝑟𝑡 = = = 0,84;
1000 1000
Dupa calculul presiunii de saturatie, se compara aceasta cu presiunea dinamica de fund
si cu presiunea static. In urma acestei comparatii pot rezulta urmatoarele situatii :
p >p
1. Atunci cand : p c > psat }, curgerea este omogena ;
d sat

p >p
2. Atunci cand : p c < psat }, curgerea este combinata ;
d sat

p <p
3. Atunci cand : p c < psat }, curgerea este eterogena ;
d sat

Pentru cazul de fata, psat=145 bar. Comparand cu pc=90 bar si cu pd=75 bar, va
p <p
rezulta ca : p c < psat ; asadar, curgerea este eterogena (bifazica) .
d sat

6
 In conditiile curgerii eterogene, exista mai multe metode de determinare a curbei
IPR, dintre acestea se vor folosi urmatoarele metode:

- Metoda lui Vogel, pentru i<20% si Ec=1 ;

- Metoda lui Standing, pentru i<20% si 𝐸𝑐 ≠ 1 ;
- Metoda lui Wiggins, pentru 𝑖 ≠ 20% ;

Avand in vedere ca procentul de impuritati cu care produce sonda este i= 10% ,

pentru trasarea curbei IPR se va folosi metoda lui Vogel.

Metoda Voge; l

Faza titei :

𝑄 𝑝𝑑 𝑝𝑑 2
= 1 − 0,2 ∙ − 0,8 ∙ ( ) ;
𝑄𝑚𝑎𝑥 𝑝𝑐 𝑝𝑐

Pentru valoarea lui “pd” corespunzatoare debitelor de titei (Qt) din datele initiale, se
calculeaza debitul maxim de titei (Qmax ):

𝑄 48
𝑄𝑚𝑎𝑥 = 2 = ;
𝑝 𝑝
(1 − 0,2 ∙ 𝑝𝑑 − 0,8 ∙ ( 𝑝𝑑 ) ) 75 75 2
(1 − 0,2 ∙ 90 − 0,8 ∙ (90) )
𝑐 𝑐

𝑄𝑚𝑎𝑥 = 172,04 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

In continuare, se dau valori lui “pd” intre [0 ; pc] si pentru fiecare valoare se
calculeaza debitele de titei corespunzatoare

Rezultatele calculelor debitelor functie de presiunea dinamica de fund se trec in

urmatorul tabel :

pd Q
3
bar m /zi
0 172,04
10 166,557
20 157,674
30 145,304
40 129,718
50 110,621
60 88,08
70 62,27
80 32,859
90 0
Tabel 1. Valorile debitelor de titei, functie de presiunea dinamica de fund ;

7
 Reprezentand presiunea dinamica de fund functie de debitul de lichid, se obtine
curba de comportare a stratului sau curba IPR, ca in figura de mai jos :

Curba IPR
100
90
80
70
60
pd,bar

50
40 IPR
30
20
10
0
0.00 20.00 40.00 60.00 80.00 100.00 120.00 140.00 160.00 180.00 200.00
Q,m3/zi
Fig.4. Variatia debitului cu presiunea dinamica de fund-Curba IPR ;

1.2 Trasarea curbelor IPR de prevedere

Trasarea curbelor IPR de prevedere se realizeaza pe baza datelor rezultate de la

etalonarea actuala a sondei.

Pentru trasarea curbelor IPR de prevedere se va folosi relatia Fetkovich-Vogel care

spune ca :

𝑄𝑚𝑎𝑥 𝑝𝑐 3
=( ) ;
𝑄𝑚𝑎𝑥𝑣 𝑝𝑐𝑣

Se considera doua valori ale presiunii statice :

pcv=80 bar ;

pcv1=70 bar ;

Se determina Qmaxv din relatia Fetkovich-Vogel pentru fiecare valoare a lui pcv dupa
care se utilizeaza relatia lui Vogel pentru determinarea debitului Qv respectiv Qv1

8
Pentru pcv=80 bar :

𝑝𝑐𝑣 3 80 3
𝑄𝑚𝑎𝑥𝑣 = 𝑄𝑚𝑎𝑥 ∙ ( 𝑝𝑐 ) = 172,04 ∙ (90) ;

𝑄𝑚𝑎𝑥𝑣 = 120,899 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

Pentru pcv1=70 bar :

𝑝𝑐𝑣1 3 70 3
𝑄𝑚𝑎𝑥𝑣1 = 𝑄𝑚𝑎𝑥 ∙ ( ) = 172,04 ∙ (90) ; ;
𝑝𝑐

𝑄𝑚𝑎𝑥𝑣 = 80,96 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

Folosind relatiile lui Vogel, in care presiunea dinamica de fund, pd ia valori, pe rand,
in intervalele [0;pcv] si [0;pcv1], se determina debitele de titei. Rezultatele acestor
calcule, sunt trecute in Tabelul 2, care mai contine si debitele corespunzatoare presiunii
dinamice de fund pd, situata in intervalul [0;pc] .

pd Q pdv Qv Pdv1 Qv1

bar m3/zi bar m3/zi bar m3/zi
0 172,80 0 121,36 0 81,30
10 167,25 10 116,81 10 77,65
20 158,29 20 109,23 20 71,35
30 145,92 30 98,61 30 62,39
40 130,13 40 84,95 40 50,77
50 110.93 50 68,27 50 36,50
60 88,32 60 48,55 60 19,58
70 62,29 70 25,79 70 0
80 32,85 80 0
90 0
Tabel 2. Valorile actuale si viitoare ale debitelor de titei

9
 Reprezentand grafic presiunea dinamica de fund, pd, in functie de debitul de lichid
extras, Ql, se vor obtine curbele IPR de prevedere.

Curbele IPR de prevedere

100
90
80
70
60
pd,bar

50 IPR
40 IPV
30 IPV1
20
10
0
0.00 20.00 40.00 60.00 80.00 100.00 120.00 140.00 160.00 180.00 200.00
Q,m3/zi
Fig.5. Curbe IPR de prevedere ;

1.3 Trasarea curbelor gradient de deasupra punctelor de injectie

Trasarea curbelor gradient se va realiza cu ajutorul metodei Hagedorn-Brown. Se
aleg trei debite de lichid, QL1, QL2, QL3, care sa apartina intevalului [Q; Qmax] calculate
in subcapitolul “1.1 Trasarea curbelor IPR” .

Pentru cazul de fata, unde Qinj= 70 000 m3N, se aleg urmatoarele debite de lichid:

QL1= 50 m3/zi ;

QL2=55 m3/zi ;

QL3=60 m3/zi ;

Se calculeaza ratia gaze-lichid proprie, RGLp, si ratia de apa, Ra, pe baza datelor
intiale, de la etalonarea sondei :

𝑄𝑔 3500 3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑝 = = = 72,92 𝑚𝑁 𝑚 ;
𝑄𝑙 48

𝑄𝑎 4,8
𝑅𝑎 = = = 0,11 ;
𝑄𝑡 43,2

10
 Plecand de la valorile celor trei debite, se calculeaza ratia gaze-lichid de injectie,
RGLinj, ratia gaze-lichid totala, RGLT, si ratia gaze-titei totala, RGTT.

𝑄𝑖𝑛𝑗
𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗 = ;
𝑄𝐿

𝑅𝐺𝐿𝑇 = 𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗 + 𝑅𝐺𝐿𝑝 ;

𝑅𝐺𝑇𝑇 = 𝑅𝐺𝐿𝑇 ∙ (1 + 𝑅𝑎 ) ;

𝑄𝑖𝑛𝑗 70 000 3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗1 = = = 1400 𝑚𝑁 𝑚 ;
𝑄𝐿1 50

𝑄𝑖𝑛𝑗 70 000 3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗2 = = = 1272,73 𝑚𝑁 𝑚 ;
𝑄𝐿2 55

𝑄𝑖𝑛𝑗 70 000 3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗3 = = = 1166,67 𝑚𝑁 𝑚 ;
𝑄𝐿3 60
3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑇1 = 𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗1 + 𝑅𝐺𝐿𝑝 = 1400 + 72,92 = 1472,92 𝑚𝑁 𝑚 ;
3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑇2 = 𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗2 + 𝑅𝐺𝐿𝑝 = 1272,73 + 72,92 = 1345,64 𝑚𝑁 𝑚 ;
3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑇3 = 𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗3 + 𝑅𝐺𝐿𝑝 = 1166,67 + 72,92 = 1239,58 𝑚𝑁 𝑚 ;
3⁄ 3
𝑅𝐺𝑇𝑇1 = 𝑅𝐺𝐿𝑇1 ∙ (1 + 𝑅𝑎 ) = 1472,92 ∙ (1 + 0,11) = 1636,57 𝑚𝑁 𝑚 ;
3⁄ 3
𝑅𝐺𝑇𝑇2 = 𝑅𝐺𝐿𝑇2 ∙ (1 + 𝑅𝑎 ) = 1345,64 ∙ (1 + 0,11) = 1495,16 𝑚𝑁 𝑚 ;
3⁄ 3
𝑅𝐺𝑇𝑇3 = 𝑅𝐺𝐿𝑇3 ∙ (1 + 𝑅𝑎 ) = 1239,58 ∙ (1 + 0,11) = 1377,31 𝑚𝑁 𝑚 ;

Se considera un numar de “n” interval de presiune egale, pornind de la presiunea p2

din capul de eruptive, unde caderea de presiune Δp este de 10 bar . Pe fiecare interval de
presiune se determina distanta Δh pe care se pierd cei 10 bar apartinand intervalului de
presiune considerat.

Distanta Δh se va determina cu ajutorul algoritmului Hagedorn-Brown, iar

calculul se va opri atunci cand :𝛴𝛥ℎ𝑖 ≥ 𝐻 .

In cele ce urmeaza, se va aplica metoda Hagedorn si Brown pentru debitul de

lichid QL1, unde se vor calcula urmatorii parametrii :

Intervalul de presiune : (5.....15) bar .

 Greutatea unui m3 de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc, M :

𝑀 = 𝜌𝑡 ∙ 𝑔 + 𝑅𝐺𝑇𝑇1 ∙ 𝛿𝑟𝑔 ∙ 𝜌𝑎𝑒𝑟 ∙ 𝑔 + 𝑅𝑎 ∙ 𝜌𝑎 ∙ 𝑔 ;
𝑀 = 840 ∙ 9,81 + 1636,57 ∙ 0,7 ∙ 1,226 ∙ 9,81 + 0,11 ∙ 1050 ∙ 9.81;
𝑀 = 23163,122 𝑁⁄𝑚3 ;

11
 Densitatea fazei lichide, ρl :
𝜌𝑡 + 𝜌𝑎 ∙ 𝑅𝑎 840 + 1050 ∙ 0,11
𝜌𝑙 = = = 861 𝑁⁄𝑚3 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0,11
 Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, pm , temperatura medie pe
sonda, Tm :
𝑝2 + 𝑝2 + 10 5 + 5 + 10
𝑝𝑚 = +1= + 1 = 11 𝑏𝑎𝑟𝑎 ;
2 2
0,03 ∙ 𝐻 0,03 ∙ 2800
𝑡𝑚 = 𝑡𝑠 + = 15 + = 57 ℃ ;
2 2
0,03 ∙ 𝐻 0,03 ∙ 2800
𝑇𝑚 = 𝑡𝑠 + + 273,15 = 15 + + 273,15 = 330,15 𝐾 ;
2 2
 Presiunea pseudocritica, ppcr , si temperatura pseudocritica, Tpcr :
𝑝𝑝𝑐𝑟 = 49,37 − 4,67 ∙ 𝛿𝑟𝑔 = 49,37 − 4,67 ∙ 0,7 = 46,10 𝑏𝑎𝑟𝑎 ;
𝑇𝑝𝑐𝑟 = 171,5 ∙ 𝛿𝑟𝑔 + 97 = 171,5 ∙ 0,7 + 97 = 217,23 𝐾 ;
 Presiunea pseudoredusa, ppr , si temperatura pseudoredusa, Tpr :
𝑝𝑚 11
𝑝𝑝𝑟 = = = 0,239 ;
𝑝𝑝𝑐𝑟 46,10
𝑇𝑚 330,15
𝑇𝑝𝑟 = = = 1,52 ;
𝑇𝑝𝑐𝑟 217,23
 Factorul de abatere al gazelor, zm (Relatia lui Istomin, valabila pentru
urmatoarele conditii: 0<ppr<3 si 1,3<Tpr<1,9 ) :
𝑧𝑚 = 1 − 10−2 ∙ (0,76 ∙ 𝑇𝑝𝑟
3
− 9,36 ∙ 𝑇𝑝𝑟 + 13) ∙ (8 − 𝑝𝑝𝑟 ) ∙ 𝑝𝑝𝑟 ;
𝑧𝑚 = 1 − 10−2 ∙ (0,76 ∙ 1,523 − 9,36 ∙ 1,52 + 13) ∙ (8 − 0,239) ∙ 0,239
= 0,973 ;
 Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune, ρgm :
𝑝𝑚 𝑇0 1 11 273,15 1
𝜌𝑔𝑚 = 𝜌𝑎𝑒𝑟 ∙ 𝜌𝑟𝑔 ∙ ( ) ( ) = 1,226 ∙ 0,7 ∙ ∙ ∙ ;
𝑝0 𝑇𝑚 𝑧𝑚 1 330,15 0,973
𝜌𝑔𝑚 = 8,025 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
Unde p0=1 bar, iar T0=273,15 K ;
 Vascozitatea lichidului, μl :
𝜇𝑡 + 𝜇𝑎 ∙ 𝑅𝑎 0,0025 + 0,001 ∙ 0.11
𝜇𝑙 = = = 0,00235 𝑃𝑎 ∙ 𝑠 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0.11

12
  Tensiunea interfaciala a lichidului, σl :
𝜎𝑙 + 𝜎𝑎 ∙ 𝑅𝑎 0,034 + 0,064 ∙ 0,11
𝜎𝑙 = = = 0,037 𝑁⁄𝑚 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0,11
 Coeficientul de vascozitate, Nl :
0,25 0,25
𝑔 9,81
𝑁𝑙 = 𝜇𝑙 ∙ ( ) = 0,00235 ∙ ( ) = 0,0091009 ;
𝜌𝑙 ∙ 𝜎𝑙3 861 ∙ 0,0373
 Produsul CNl :
𝐶𝑁𝑙 = exp[−4,895 − 1,07705 ∙ 𝑙𝑛 𝑁𝑙 − 0,80822 ∙ (ln 𝑁𝑙 ) 2 − 0,1597 ∙ (𝑙𝑛𝑁𝑙 )3
− 0,01019 ∙ (ln 𝑁𝑙 ) 4 ] ;
𝐶𝑁𝑙 = exp[−4,895 − 1,07705 ∙ ln(0,0091009)
− 0,80822 ∙ (ln(0,0091009))2 − 0,1597 ∙ (ln(0,0091009))3
− 0,01019 ∙ (ln(0,0091009))4 = 0,0022923 ;
 Ratia de solutie , rs , si factorul de volum al titeiului, bt :
1,768−1,643∙𝜌𝑟𝑡 1,204
10 𝜌𝑟𝑡
𝑟𝑠 = 0,134 ∙ 𝛿𝑟𝑔 ∙ [𝑝𝑚 ∙ −3 ∙𝑡 ] ;
100,0288+1,62∙10 𝑚

1,768−1,643∙0,84 1,204
10 0,84
3⁄ 3
𝑟𝑠 = 0,134 ∙ 0,7 ∙ [11 ∙ −3 ∙57 ] = 4,327 𝑚𝑁 𝑚 ;
100,0288+1,62∙10

Unde densitatea relativa a titeiului, ρrt , este :

𝜌𝑡 840
𝜌𝑟𝑡 = = = 0,84 ;
𝜌𝑎𝑝𝑎 1000

 Factorul F:

0,5
𝛿𝑟𝑔
𝐹 = 5,6 ∙ ( ) ∙ 𝑟𝑠 + 1,25 ∙ (32 + 1,8 ∙ 𝑡𝑚 );
𝜌𝑟𝑡

0,7 0,5
𝐹 = 5,6 ∙ ( ) ∙ 4,327 + 1,25 ∙ (32 + 1,8 ∙ 57) = 190,36 ;
0,84

13
 Factorul de volum al titeiului,bt :

𝑏𝑡 = 0,972 + 0,000147 ∙ 𝐹1,175 = 0,972 + 0,000147 ∙ 190,361,175 = 1,042 ;

 Viteza superficiala a lichidului, vsl :

𝑄𝐿1 𝑏𝑡 + 𝑏𝑎 ∙ 𝑅𝑎
𝑣𝑠𝑙 = ∙( );
86400 ∙ 𝐴𝑡 1 + 𝑅𝑎
50 1,042 + 1 ∙ 0,11
𝑣𝑠𝑙 = ∙ = 0,1896 𝑚⁄𝑠 ;
86400 ∙ 0,003167 1 + 0,11
Unde aria sectiunii transversale a tevilor, At , este :
𝜋 𝜋
𝐴𝑡 = ∙ 𝑑𝑖2 = ∙ 0,06352 = 0,003167 𝑚3 ;
4 4
Iar factorul de volum al apei este ba=1 .
 Viteza superficiala a gazelor, vsg :
𝑟
(𝑅𝐺𝐿𝑇1 − 1 +𝑠𝑅 ) 𝑝 𝑇
𝑎 0 𝑚
𝑣𝑠𝑔 = 𝑄𝐿1 ∙ ∙ ∙ ∙𝑧 ;
86400 ∙ 𝐴𝑡 𝑝𝑚 𝑇0 𝑚
4,327
1472,92 − 1 + 0,11 1 330,15
𝑣𝑠𝑔 = 50 ∙ ∙ ∙ ∙ 0,973 = 28,708 𝑚⁄𝑠 ;
86400 ∙ 0,003167 11 273,15
 Coeficientul de viteza al lichidului, Nlv :

4 𝜌𝑙 4 861
𝑁𝑙𝑣 = 𝑣𝑠𝑙 ∙ √ = 0,1896 ∙ √ = 1,324 ;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,037

 Coeficientul de viteza al gazului, Ngv :

4 𝜌𝑙 4 861
𝑁𝑔𝑣 = 𝑣𝑠𝑔 ∙ √ = 28,708 ∙ √ = 200,35 ;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,037

 Coeficientul de diamtreu, Nd :

𝜌𝑙 861
𝑁𝑑 = 𝑑 ∙ √ = 0,0635 ∙ √ = 30,34 ;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,037

14
 Produsul adimensional Ф* :

∗
𝑁𝑙𝑣 𝑝𝑚 0,1 𝐶𝑁𝑙 6
1,324 11 0,1 0,0021131
Ф = 0,575 ∙ ( ) ∙ ( ) ∙ 10 = ∙( ) ∙ ∙ 106 ;
𝑁𝑔𝑣 𝑝0 𝑁𝑑 200,350,575 1 30,34

Ф∗ = 6,034 ;

 Raportul εl /Ѱ;
𝜀𝑙
= exp[−3,6372 + 0,8813 ∙ 𝑙𝑛𝛷∗ − 0,1335 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )2 + 0,018534 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )3
Ѱ
− 0,001066 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )4 ] ;
𝜀𝑙
= exp[−3,6372 + 0,8813 ∙ ln(6,034) − 0,1335 ∙ (ln(6,034))2
Ѱ
+ 0,018534 ∙ (ln(6,034))3 − 0,001066 ∙ (ln(6,034))4 ]
= 0,091 ;
 Produsul A :
𝑁𝑔𝑣 ∙ 𝑁𝑙0,380 200,35 ∙ 0,00910090,380
𝐴= = = 0,0226 ;
𝑁𝑑2,14 30,342,14

 Parametrul Ѱ :
Ѱ = 1 + exp[6,6598 + 8,8173 ∙ 𝑙𝑛𝐴 + 3,7693 ∙ (𝑙𝑛𝐴)2 + 0,5359 ∙ (𝑙𝑛𝐴)3 ] ;
Ѱ = 1 + 𝑒𝑥𝑝[6,6598 + 8,8173 ∙ ln(0,0226) + 3,7693 ∙ (ln(0,0226))2
+ 0,5359 ∙ (ln(0,0226))3 ] = 1,168 ;
 Fractia de lichid, ɛl :
𝜀𝑙
𝜀𝑙 = ∙ Ѱ = 0,091 ∙ 1,168 = 0,107 ;
Ѱ
 Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazi, Reb :
𝑄𝐿1 ∙ 𝑀
𝑅𝑒𝑏 = 0,149 ∙ 10−2 ∙ 𝜀 (1−𝜀𝑙 )
;
𝑑 ∙ 𝜇𝑙 𝑙 ∙ 𝜇𝑔
50 ∙ 33773,913
𝑅𝑒𝑏 = 0,149 ∙ 10−2 ∙ = 667779,01 ;
0,0635 ∙ 0,002350,107 ∙ 0,025(1−0,107)

 In functie de Reb se determina factorul de frecare, ʎ , cu relatia lui Jain, valabila

pentru 5∙103<Reb<108 :

15
 2

1
ʎ= ;
𝜀 21,25
1,14 − 2 ∙ 𝑙𝑔 ( + )
[ 𝑑 𝑅𝑒 0,9 ]
𝑏
2

1
ʎ=[ ] = 0,02 ;
21,25
1,14 − 2 ∙ 𝑙𝑔 (0,001 + )
667779,010,9
 Densitatea medie a amestecului gaze-lichid, ρm :
𝜌𝑚 = 𝜌𝑙 ∙ 𝜀𝑙 + 𝜌𝑔𝑚 ∙ (1 − 𝜀𝑙 ) = 861 ∙ 0,107 + 8,025 ∙ (1 − 0,107) ;
𝜌𝑚 = 99,502 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
 Distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate, Δh :
𝛥𝑝
𝛥ℎ = 2 ;
𝑄𝐿1 ∙ 𝑀2
𝜌𝑚 ∙ 𝑔 + ʎ ∙
9 ∙ 1010 ∙ 𝑑5 ∙ 𝜌𝑚 ∙ 𝑔
10 ∙ 105
𝛥ℎ = = 784,638 𝑚 ;
502 ∙ 23163,122
99,502 ∙ 9,81 + 0,02 ∙
9 ∙ 1010 ∙ 0,06355 ∙ 99,502 ∙ 9,81

Algoritmul se va repeta pana cand ∑∆h>H=2800 m.

Rezultatele calculelor obtinute prin aplicarea algoritmului Hagedorn-Brown pentru

restul intervalelor de presiune pana se va verifica conditia de mai sus, ∑∆h>H, cat si
pentru debitele QL2=55 m3/zi, QL3=60 m3/zi, pentru care se va aplica acelasi algoritmn si
se va respecta aceeasi conditie , sunt centralizate in tabelele de mai jos.

Marimi QL1=50 m3/zi

calculate
(bar..bar) (5…15) (15…25) (25…35) (35…45) (45…55)
M 23163,122 23163,122 23163,122 23163,122 23163,122
N/m3
ρl kg/m3 861 861 861 861 861
pm bara 11 21 31 41 51
tm ⁰C 57 57 57 57 57

16
 Tm K 330,15 330,15 330,15 330,15 330,15
ppcr bara 46,10 46,10 46,10 46,10 46,10
Tpcr K 217,23 217,23 217,23 217,23 217,23
ppr - 0,239 0,456 0,672 0,889 1,106
Tpr - 1,52 1,52 1,52 1,52 1,52
Zm - 0,973 0,95 0,929 0,909 0,89
ρgm kg/m3 8,025 15,688 23,695 32,033 40,687
μl Pa∙s 0,00235 0,00235 0,00235 0,00235 0,00235
σl N/m 0,037 0,037 0,037 0,037 0,037
Nl - 0,0091009 0,0091009 0,0091009 0,0091087 0,0091087
CNl - 0,0022923 0,0022923 0,0022923 0,0022923 0,0022923
rs m3N/m3 4,327 9,425 15,063 21,091 27,430
F - 190,368 216,429 245,253 276,07 308,474
bt - 1,042 1,054 1,066 1,081 1,096
vsl m/s 0,1896608 0,1915373 0,1936591 0,19597641 0,19846238
vsg m/s 28,708 14,639 9,659 7,118 5,582
Nlv - 1,324 1,337 1,352 1,368 1,385
Ngv - 200,35 102,16 67,41 49,67 38,96
Nd - 30,34 30,34 30,34 30,34 30,34
Ф *
- 6,034 9,576 12,786 15,858 18,876
ɛl/Ѱ - 0,0918 0,1175 0,1358 0,1507 0,1637
A - 0,022633 0,0115408 0,0076146 0,00561161 0,0044007
Ѱ - 1,168 1,005 1,0 1,0 1,0
ɛl - 0,107 0,118 0,136 0,151 0,164
Reb - 667779,01 635674,04 586469,41 548033,61 516711,23
ʎ - 0,0202 0,0202 0,0202 0,0203 0,0203
ρm kg/m3 99,502 115,511 137,420 156,993 174,969
Δh m 784,638 719,175 639,045 577,974 529,862
Δhtotal m 3250,693

Tabel 3. Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul QL1=50 m3/zi , in
cazul curbelor gradient de deasupra punctului de injectie ;

Marimi QL2=55 m3/zi

calculate
(bar..bar) (5…15) (15…25) (25…35) (35…45) (45…55)
M
N/m3 23163.122 23163.122 23163.122 23163.12221 23163.122
ρl kg/m3 861 861 861 861 861
pm bara 11 21 31 41 51

17
 tm ⁰C 57 57 57 57 57
Tm K 330.150 330.150 330.150 330.150 330.150
ppcr bara 46.10 46.10 46.10 46.10 46.10
Tpcr K 217.23 217.23 217.23 217.23 217.23
ppr - 0.239 0.456 0.672 0.889 1.106
Tpr - 1.52 1.52 1.52 1.52 1.52
Zm - 0.973 0.950 0.929 0.909 0.890
ρgm kg/m3 8.025 15.688 23.695 32.033 40.687
μl Pa∙s 0.00235 0.00235 0.00235 0.00235 0.00235
σl N/m 0.037 0.037 0.037 0.037 0.037
Nl - 0.0091009 0.0091009 0.0091009 0.009100873 0.0091009
CNl - 0.0022923 0.0022923 0.0022923 0.002292293 0.0022923
rs 3
m N/m 3
4.327 9.425 15.063 21.091 27.430
F - 190.368 216.42936 245.25315 276.0703604 308.47437
bt - 1.042 1.054 1.066 1.081 1.096
vsl m/s 0.2086269 0.210691 0.213025 0.215574052 0.2183086
vsg m/s 28.843 14.703 9.698 7.144 5.601
Nlv - 1.456 1.470 1.487 1.504 1.524
Ngv - 201.29 102.61 67.68 49.86 39.09
Nd - 30.340 30.340 30.340 30.340 30.340
Ф *
- 6.620 10.507 14.031 17.407 20.724
ɛl/Ѱ - 0.0966 0.1232 0.1421 0.1576 0.1710
A - 0.0227393 0.0115916 0.0076456 0.005632422 0.0044154
Ѱ - 1.171 1.005 1.000 1.000 1.000
ɛl - 0.113 0.124 0.142 0.158 0.171
Reb - 715216.58 681266.68 626883.64 584421.4956 549871.47
ʎ - 0.0201 0.0202 0.0202 0.0202 0.0203
ρm kg/m 3
104.511 120.356 142.703 162.654 180.947
Δh m 730.772 676.126 605.313 550.287 506.427
Δhtotal m 3068,926

Tabel 4. Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul QL2=55 m3/zi , in
cazul curbelor gradient de deasupra punctului de injectie ;

Marimi QL3=60 m3/zi

calculate (bar..ba
r) (5…15) (15…25) (25…35) (35…45) (45…55)
M
N/m3 23163.122 23163.122 23163.122 23163.122 23163.122
ρl kg/m 3
861 861 861 861 861

18
 pm bara 21 31 41 51 21
tm ⁰C 57 57 57 57 57
Tm K 330.150 330.150 330.150 330.150 330.150
ppcr bara 46.10 46.10 46.10 46.10 46.10
Tpcr K 217.23 217.23 217.23 217.23 217.23
ppr - 0.456 0.672 0.889 1.106 0.456
Tpr - 1.52 1.52 1.52 1.52 1.52
Zm - 0.950 0.929 0.909 0.890 0.950
ρgm kg/m3 15.688 23.695 32.033 40.687 15.688
μl Pa∙s 0.00235 0.00235 0.00235 0.00235 0.00235
σl N/m 0.037 0.037 0.037 0.037 0.037
Nl - 0.009100 0.009100 0.009100 0.009100 0.0091008
CNl - 0.002292 0.002292 0.002292 0.0022 0.0022922
rs m3N/m3 9.425 15.063 21.091 27.430 9.425
F - 216.429 245.253 276.070 308.474 216.429
bt - 1.054 1.066 1.081 1.096 1.054
vsl m/s 0.22984473 0.23239090 0.23517169 0.2381548 0.2298447
vsg m/s 14.767 9.737 7.171 5.619 14.767
Nlv - 1.604 1.622 1.641 1.662 1.604
Ngv - 103.06 67.95 50.04 39.22 103.06
Nd - 30.340 30.340 30.340 30.340 30.340
Ф *
- 11.433 15.271 18.949 22.564 11.433
ɛl/Ѱ - 0.1285 0.1480 0.1640 0.1778 0.1285
A - 0.01164234 0.00767656 0.00565323 0.0044300 0.0116423
Ѱ - 1.006 1.000 1.000 1.000 1.006
ɛl - 0.129 0.148 0.164 0.178 0.129
Reb - 725220.47 665685.75 619214.261 581456.36 725220.47
ʎ - 0.0201 0.0202 0.0202 0.0202 0.0201
ρm kg/m3 124.912 147.671 167.978 186.573 124.912
Δh m 638.173 575.318 525.529 485.384 638.173
Δhtotal m 2908,442

Tabel 5 .Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul QL3=60 m3/zi , in
cazul curbelor gradient de deasupra punctului de injectie ;

19
 Reprezentand rezultatele calculelor cuantificate in tabele 3, 4, 5 intr-o diagrama “presiune-
adancime”, vor rezulta trei curbe gradient corespunzatoare debitelor QL1, QL2, QL3 cu ratiile
gaze-lichid atribuite fiecarui debit de lichid, RGLT1, RGLT2, RGLT3 , numite curbe gradient
de deasupra punctului de injectie

∆hi1 ΣΔhi1 Δhi2 ΣΔhi2 Δhi3 ΣΔhi3 p

m m m m m m bar
0 0 0 0 0 0 5
784,638 784,638 730,772 730,772 684,038 684,038 15
719,175 1503,813 676,126 1406,898 638,173 1322,210 25
639,045 2142,857 605,313 2012,211 575,318 1897,529 35
577,974 2720,831 550,287 2562,499 525,529 2423,058 45
529,862 3250,693 506,427 3068,926 485,384 2908,442 55

Tabel 6. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii, cazul curbelor gradient de deasupra
punctului de injectie;

Presiunea,bar
0 2 4 6 8 10121416182022242628303234363840424446485052545658
0
100
200
300
400
500
600
700
800
Adancimea,m

900 QL1=50
1000
1100 QL2=55
1200
1300 QL3=60
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700
2800

Fig.6. Curbe gradient de deasupra punctului de injectie ;

20
1.4 Variatia presiunii gazelor in coloana

Datele de intrare necesare realizarii acestei etape sunt :

- Presiunea de suprafata a gazelor, psg =23 bar ;
- Adancimea sondei, H=2800 m ;
- Temperatura la suprafata, ts=15 ⁰C ;
- Densitatea relativa a gazelor, δ rg = 0,7 ;
Se va folosi un algoritm de incercare si eroare. Intai, se va porni cu estimarea presiunii
de fund a gazelor, pfge. Dupa acest pas, se va determina presiunea medie, pm, intre presiunea
de suprafata a gazelor, psg, si presiunea de fund a gazelor, pfge, temperatura medie, Tm, in
vederea calcularii factorului de abatere, Zm si presiunii de fund a gazelor, pfgc. Se compara
presiunea de fund, pfge, cu cea calculata, pfgc .
Daca diferenta intre cele doua presiuni este mai mica de 0,5 bar, atunci presiunea de
fund a gazelor este cea calculata. In caz contrar, cand diferenta de presiune intre cele doua
presiuni este mai mare de 0,5 bar, in locul lui presiunii de fund estimate se pune valoarea
presiunii de fund calculate, si se va relua calculul .

Algoritmul de calcul :

1. Se estimeaza presiunea de fund a gazelor, pfge :

𝑝𝑓𝑔𝑒 = 𝑝𝑠𝑔 + 0,82 ∙ 10−4 ∙ 𝑝𝑠𝑔 ∙ 𝐻 ;
𝑝𝑓𝑔𝑒 = 23 + 0,82 ∙ 10−4 ∙ 23 ∙ 2800 = 28,2808 𝑏𝑎𝑟 ;

2. Se calculeaza presiunea medie, pm, si temperatura medie, Tm :

𝑝𝑓𝑔𝑒 + 𝑝𝑠𝑔
𝑝𝑚 = +1;
2
28,28 + 23
𝑝𝑚 = + 1 = 26,64 𝑏𝑎𝑟 ;
2
𝑡𝑠 + (𝑡𝑠 + 0,03 ∙ 𝐻)
𝑇𝑚 = + 273,15 ;
2
15 + (15 + 0,03 ∙ 2800)
𝑇𝑚 = + 273,15 = 330,15 𝐾 ;
2

3. Se calculeaza presiunea pseudocritica, ppcr, si temperatura pseudocritica, Tpcr :

21
 𝑝𝑝𝑐𝑟 = (49,37 − 4,67 ∙ 𝛿𝑟𝑔 );
𝑝𝑝𝑐𝑟 = (49,37 − 4,67 ∙ 0,7) = 46,10 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑇𝑝𝑐𝑟 = (171,5 ∙ 𝛿𝑟𝑔 + 97) ;
𝑇𝑝𝑐𝑟 = (171,5 ∙ 0,7 + 97) = 217,23 ;

4. Se calculeaza presiunea pseudoredusa, ppr, si temperatura pseudoredusa, Tpr :

𝑝𝑚𝑒𝑑
𝑝𝑝𝑟 = ;
𝑝𝑝𝑐𝑟
26,64
𝑝𝑝𝑟 = = 0,57 ;
46,10
𝑇𝑚𝑒𝑑
𝑇𝑝𝑟 = ;
𝑇𝑝𝑐𝑟
330,15
𝑇𝑝𝑟 = = 1,51 ;
217,23

5. Se calculeaza factorul de abatere al gazelor, Zm :

𝑍𝑚 = 1 − 10−2 ∙ (0,76 ∙ 𝑇𝑝𝑟 3
− 9,36 ∙ 𝑇𝑝𝑟 + 13) ∙ (8 − 𝑝𝑝𝑟 ) ∙ 𝑝𝑝𝑟 ;
𝑍𝑚 = 1 − 10−2 ∙ (0,76 ∙ 1,513 − 9,36 ∙ 1,51 + 13) ∙ (8 − 0,57) ∙ 057 = 0,938 ;

6. Se calculeaza presiunea de fund a gazelor :

9,81∙𝐻∙𝛿𝑟𝑔
𝑝𝑓𝑔𝑐 = 𝑝𝑠𝑔 ∙ 𝑒 287∙𝑍𝑚 ∙𝑇𝑚 ;
9,81∙2800∙0,7
𝑝𝑓𝑔𝑐 = 23 ∙ 𝑒 287∙0,938∙330,15 = 28,55 𝑏𝑎𝑟;

7. Se calculeaza diferenta de presiune intre pfge si pfgc , x :

𝑥 = |𝑝𝑓𝑔𝑒 − 𝑝𝑓𝑔𝑐 | = |28,28 − 28,55| = 0,27 𝑏𝑎𝑟 < 0,5 𝑏𝑎𝑟 ;
Astfel, in urma calcului a rezultat o diferenta de 0,27 bar intre presiunea de fund
estimata si cea calculate, deci,ca in urmatoarele etape , se va folosi pentru presiunea de fund
valoarea pfg =28,5 bar .

22
 1.5 Determinarea coordonatelor punctului de injectie

In acest scop, se traseaza dreapta de variatie a presiunii gazelor in coloana, precum si

paralela la aceasta spre stanga la o diferenta de presiune, Δp=3 bar. Cele doua drepte se vor
trasa pe aceeasi diagrama in care s-au reprezentat si curbele gradient de deasupra punctului de
injectie. La intersectia dreptei paralele avand diferenta de presiune 3 bar fata de dreapta de
variatie a presiunii gazelor in coloana cu curbele gradient, se determina coordonatele
punctelor de injectie (pinj ; Hinj) .

p ,bar p-3,bar H,m

23 20 0
28,5 25,5 2800

Presiunea,bar
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52 54 56 58
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
Adancimea,m

1000
1100
1200
1300
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700
2800

Fig.7. Determinarea coordonatelor punctelor de injectie ;

23
 In urma realizarii diagramei, se citesc coordonatele punctelor de injectie, care vor fi trecute in
tabelul de mai jos .

Debitul de lichid, QL, m3/zi Presiunea de injectie, pinj, bar Inaltimea de injectie, Hinj, m
50 22,7 1340
55 22,5 1240
60 22,3 1140
Tabel 7. Valorile coordonatelor punctelor de injectie ;

1.6 Trasarea curbelor gradient de sub punctul de injectie

In primul rand, se verifica daca presiunile din punctul de injectie sunt mai mici sau mai
mari decat presiunea de saturati, psat . Daca presiunile de injectie sunt mai mari decat
presiunea de saturatie, rezulta ca sub punctul de injectie, curgerea prin tevi este bifazica .
Prin urmare, pentru trasarea curbelor gradient de sub punctul de injectie se va folosi metoda
Hagedorn si Brown in urmatoarele conditii :
 Debitul de injectie, Qinj = 0 ;
 Ratia gaze-lichid totala = Ratia gaze-lichid proprie, RGLpropiu ;

Curbele gradient vor incepe de la nivelele punctelor de injectie. Pentru aplicarea

algoritmului Hagedorn si Brown se porneste de la presiunea din punctul de injectie si se
considera un numar de intervale de presiune egala, caderea de presiune pe interval fiind
Δp = 10 bar.

Calculul unei curbe gradient se va termina atunci cand este indeplinita conditia :
𝑯𝒊𝒏𝒋 + Ʃ∆𝒉𝒋 ≥ 𝑯 ;
Rezultatele calculelor se vor reprezenta grafic pe aceeasi diagrama (p ; H) pe care s-au
reprezentat curbele gradient de deasupra punctului de injectie si dreapta de variatie a presiunii
gazelor.
La intersectia curbelor gradient de sub punctul de injectie cu dreapta orizontala ce
marcheaza adancimea H, se citesc presiunile dinamice pd1, pd2 , pd3 .
Prin urmare, diagrama curbelor gradient va furniza urmatoarele date :
 Debitul de injectie, Qinj ;
 Debitele de lichid, QL1, QL2, QL3 ;
 Presiunile dinamice de fund, pd1, pd2, pd3 ;

24
 In cele ce urmeaza, se va aplica metoda Hagedorn si Brown pentru debitul de
lichid QL1=50 m3/zi si presiunea pinj=22,7 bar cu aceeasi cadere de presiune de 10 bar ,
unde se vor calcula urmatorii parametrii :

RGLT =72,92 m3N/m3 ; RGTT =74,03 m3N/m3

Intervalul de presiune : (22,7.....32,7) bar .

 Greutatea unui m3 de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc, M :

𝑀 = 𝜌𝑡 ∙ 𝑔 + 𝑅𝐺𝑇𝑇 ∙ 𝛿𝑟𝑔 ∙ 𝜌𝑎𝑒𝑟 ∙ 𝑔 + 𝑅𝑎 ∙ 𝜌𝑎 ∙ 𝑔 ;
𝑀 = 840 ∙ 9,81 + 74,03 ∙ 0,7 ∙ 1,226 ∙ 9,81 + 0,11 ∙ 1050 ∙ 9.81;
𝑀 = 10008,136 𝑁⁄𝑚3 ;

 Densitatea fazei lichide, ρl :

𝜌𝑡 + 𝜌𝑎 ∙ 𝑅𝑎 840 + 1050 ∙ 0,11
𝜌𝑙 = = = 861 𝑁⁄𝑚3 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0,11
 Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, pm , temperatura medie pe
sonda, Tm :
𝑝2 + 𝑝2 + 10 22,7 + 22,7 + 10
𝑝𝑚 = +1= + 1 = 28,7 𝑏𝑎𝑟𝑎 ;
2 2
0,03 ∙ 𝐻 0,03 ∙ 2800
𝑡𝑚 = 𝑡𝑠 + = 15 + = 57 ℃ ;
2 2
0,03 ∙ 𝐻 0,03 ∙ 2800
𝑇𝑚 = 𝑡𝑠 + + 273,15 = 15 + + 273,15 = 330,15 𝐾 ;
2 2
 Presiunea pseudocritica, ppcr , si temperatura pseudocritica, Tpcr :
𝑝𝑝𝑐𝑟 = 49,37 − 4,67 ∙ 𝛿𝑟𝑔 = 49,37 − 4,67 ∙ 0,7 = 46,10 𝑏𝑎𝑟𝑎 ;
𝑇𝑝𝑐𝑟 = 171,5 ∙ 𝛿𝑟𝑔 + 97 = 171,5 ∙ 0,7 + 97 = 217,23 𝐾 ;
 Presiunea pseudoredusa, ppr , si temperatura pseudoredusa, Tpr :
𝑝𝑚 28,7
𝑝𝑝𝑟 = = = 0,6225 ;
𝑝𝑝𝑐𝑟 46,10
𝑇𝑚 330,15
𝑇𝑝𝑟 = = = 1,52 ;
𝑇𝑝𝑐𝑟 217,23
 Factorul de abatere al gazelor, zm (Relatia lui Istomin, valabila pentru
urmatoarele conditii: 0<ppr<3 si 1,3<Tpr<1,9 ) :
𝑧𝑚 = 1 − 10−2 ∙ (0,76 ∙ 𝑇𝑝𝑟
3
− 9,36 ∙ 𝑇𝑝𝑟 + 13) ∙ (8 − 𝑝𝑝𝑟 ) ∙ 𝑝𝑝𝑟 ;

25
 𝑧𝑚 = 1 − 10−2 ∙ (0,76 ∙ 1,523 − 9,36 ∙ 1,52 + 13) ∙ (8 − 0,6225) ∙ 0,6225
= 0,934 ;
 Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune, ρgm :
𝑝𝑚 𝑇0 1 28,7 273,15 1
𝜌𝑔𝑚 = 𝜌𝑎𝑒𝑟 ∙ 𝜌𝑟𝑔 ∙ ( ) ( ) = 1,226 ∙ 0,7 ∙ ∙ ∙ ;
𝑝0 𝑇𝑚 𝑧𝑚 1 330,15 0,934
𝜌𝑔𝑚 = 21,82 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
Unde p0=1 bar, iar T0=273,15 K ;
 Vascozitatea lichidului, μl :
𝜇𝑡 + 𝜇𝑎 ∙ 𝑅𝑎 0,0025 + 0,001 ∙ 0.11
𝜇𝑙 = = = 0,0024 𝑃𝑎 ∙ 𝑠 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0.11

 Tensiunea interfaciala a lichidului, σl :

𝜎𝑙 + 𝜎𝑎 ∙ 𝑅𝑎 0,034 + 0,064 ∙ 0,11
𝜎𝑙 = = = 0,037 𝑁⁄𝑚 ;
1 + 𝑅𝑎 1 + 0,11
 Coeficientul de vascozitate, Nl :
0,25 0,25
𝑔 9,81
𝑁𝑙 = 𝜇𝑙 ∙ ( ) = 0,00235 ∙ ( ) = 0,0091009 ;
𝜌𝑙 ∙ 𝜎𝑙3 861 ∙ 0,0373
 Produsul CNl :
𝐶𝑁𝑙 = exp[−4,895 − 1,07705 ∙ 𝑙𝑛 𝑁𝑙 − 0,80822 ∙ (ln 𝑁𝑙 ) 2 − 0,1597 ∙ (𝑙𝑛𝑁𝑙 )3
− 0,01019 ∙ (ln 𝑁𝑙 ) 4 ] ;
𝐶𝑁𝑙 = exp[−4,895 − 1,07705 ∙ ln(0,0091009)
− 0,80822 ∙ (ln(0,0091009))2 − 0,1597 ∙ (ln(0,0091009))3
− 0,01019 ∙ (ln(0,0091009))4 = 0,0022923 ;
 Ratia de solutie , rs , si factorul de volum al titeiului, bt :
1,768−1,643∙𝜌𝑟𝑡 1,204
10 𝜌𝑟𝑡
𝑟𝑠 = 0,134 ∙ 𝛿𝑟𝑔 ∙ [𝑝𝑚 ∙ −3 ∙𝑡 ] ;
100,0288+1,62∙10 𝑚

1,768−1,643∙0,84 1,204
10 0,84
3⁄ 3
𝑟𝑠 = 0,134 ∙ 0,7 ∙ [28,7 ∙ −3 ∙57 ] = 13,728 𝑚𝑁 𝑚 ;
100,0288+1,62∙10

26
Unde densitatea relativa a titeiului, ρrt , este :
𝜌𝑡 840
𝜌𝑟𝑡 = = = 0,84 ;
𝜌𝑎𝑝𝑎 1000

 Factorul F:

0,5
𝛿𝑟𝑔
𝐹 = 5,6 ∙ ( ) ∙ 𝑟𝑠 + 1,25 ∙ (32 + 1,8 ∙ 𝑡𝑚 );
𝜌𝑟𝑡

0,7 0,5
𝐹 = 5,6 ∙ ( ) ∙ 13,728 + 1,25 ∙ (32 + 1,8 ∙ 57) = 238,43 ;
0,84

 Factorul de volum al titeiului,bt :

𝑏𝑡 = 0,972 + 0,000147 ∙ 𝐹1,175 = 0,972 + 0,000147 ∙ 238,431,175 = 1,063 ;

 Viteza superficiala a lichidului, vsl :

𝑄𝐿1 𝑏𝑡 + 𝑏𝑎 ∙ 𝑅𝑎
𝑣𝑠𝑙 = ∙( );
86400 ∙ 𝐴𝑡 1 + 𝑅𝑎
50 1,063 + 1 ∙ 0,11
𝑣𝑠𝑙 = ∙ = 0,193 𝑚⁄𝑠 ;
86400 ∙ 0,003167 1 + 0,11
Unde aria sectiunii transversale a tevilor, At , este :
𝜋 𝜋
𝐴𝑡 = ∙ 𝑑𝑖2 = ∙ 0,06352 = 0,003167 𝑚3 ;
4 4
Iar factorul de volum al apei este ba=1 .
 Viteza superficiala a gazelor, vsg :
𝑟
(𝑅𝐺𝐿𝑇 − 1 +𝑠𝑅 ) 𝑝 𝑇
𝑎 0 𝑚
𝑣𝑠𝑔 = 𝑄𝐿1 ∙ ∙ ∙ ∙𝑧 ;
86400 ∙ 𝐴𝑡 𝑝𝑚 𝑇0 𝑚
13,728
72,92 − 1 + 0,11 1 330,15
𝑣𝑠𝑔 = 50 ∙ ∙ ∙ ∙ 0,934 = 0,435 𝑚⁄𝑠 ;
86400 ∙ 0,003167 28,7 273,15

27
 Coeficientul de viteza al lichidului, Nlv :

4 𝜌𝑙 4 861
𝑁𝑙𝑣 = 𝑣𝑠𝑙 ∙ √ = 0,193 ∙ √ = 1,348 ;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,037

 Coeficientul de viteza al gazului, Ngv :

4 𝜌𝑙 4 861
𝑁𝑔𝑣 = 𝑣𝑠𝑔 ∙ √ = 0,435 ∙ √ = 3,037 ;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,037

 Coeficientul de diamtreu, Nd :

𝜌𝑙 861
𝑁𝑑 = 𝑑 ∙ √ = 0,0635 ∙ √ = 30,34 ;
𝑔 ∙ 𝜎𝑙 9,81 ∙ 0,037

 Produsul adimensional Ф* :

∗
𝑁𝑙𝑣 𝑝𝑚 0,1 𝐶𝑁𝑙 6
1,348 28,7 0,1 0,0022923
Ф = 0,575 ∙ ( ) ∙ ( ) ∙ 10 = 0,575
∙( ) ∙ ∙ 106 ;
𝑁𝑔𝑣 𝑝0 𝑁𝑑 3,037 1 30,34

Ф∗ = 75,217 ;

 Raportul εl /Ѱ;
𝜀𝑙
= exp[−3,6372 + 0,8813 ∙ 𝑙𝑛𝛷∗ − 0,1335 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )2 + 0,018534 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )3
Ѱ
− 0,001066 ∙ (𝑙𝑛𝛷∗ )4 ] ;
𝜀𝑙
= exp[−3,6372 + 0,8813 ∙ ln(75,217) − 0,1335 ∙ (ln(75,217))2
Ѱ
+ 0,018534 ∙ (ln(75,217))3 − 0,001066 ∙ (ln(75,217))4 ]
= 0,3 ;
 Produsul A :
𝑁𝑔𝑣 ∙ 𝑁𝑙0,380 3,037 ∙ 0,00910090,380
𝐴= = = 0,000343 ;
𝑁𝑑2,14 30,342,14

 Parametrul Ѱ :
Ѱ = 1 + exp[6,6598 + 8,8173 ∙ 𝑙𝑛𝐴 + 3,7693 ∙ (𝑙𝑛𝐴)2 + 0,5359 ∙ (𝑙𝑛𝐴)3 ] ;
Ѱ = 1 + 𝑒𝑥𝑝[6,6598 + 8,8173 ∙ ln(0,00034) + 3,7693 ∙ (ln(0,00034))2
+ 0,5359 ∙ (ln(0,00034))3 ] = 1 ;
28
 Fractia de lichid, ɛl :
𝜀𝑙
𝜀𝑙 = ∙ Ѱ = 0,3 ∙ 1 = 0,3 ;
Ѱ
 Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazi, Reb :
𝑄𝐿1 ∙ 𝑀
𝑅𝑒𝑏 = 0,149 ∙ 10−2 ∙ 𝜀 (1−𝜀𝑙 )
;
𝑑 ∙ 𝜇𝑙 𝑙 ∙ 𝜇𝑔
50 ∙ 10008,136
𝑅𝑒𝑏 = 0,149 ∙ 10−2 ∙ = 276010,13 ;
0,0635 ∙ 0,002350,3 ∙ 0,025(1−0,3)

 In functie de Reb se determina factorul de frecare, ʎ , cu relatia lui Jain, valabila

pentru 5∙103<Reb<108 :
2

1
ʎ= ;
𝜀 21,25
1,14 − 2 ∙ 𝑙𝑔 ( + )
[ 𝑑 𝑅𝑒 0,9 ] 𝑏
2

1
ʎ=[ ] = 0,0208 ;
21,25
1,14 − 2 ∙ 𝑙𝑔 (0,001 + )
276010,130,9
 Densitatea medie a amestecului gaze-lichid, ρm :
𝜌𝑚 = 𝜌𝑙 ∙ 𝜀𝑙 + 𝜌𝑔𝑚 ∙ (1 − 𝜀𝑙 ) = 861 ∙ 0,3 + 21,82 ∙ (1 − 0,3) ;
𝜌𝑚 = 275,01 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
 Distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate, Δh :
𝛥𝑝
𝛥ℎ = 2 ;
𝑄𝐿1 ∙ 𝑀2
𝜌𝑚 ∙ 𝑔 + ʎ ∙
9 ∙ 1010 ∙ 𝑑5 ∙ 𝜌𝑚 ∙ 𝑔
10 ∙ 105
𝛥ℎ = = 355,97 𝑚 ;
502 ∙ 10008,132
275,01 ∙ 9,81 + 0,0208 ∙
9 ∙ 1010 ∙ 0,06355 ∙ 275,01 ∙ 9,81

29
 Algoritmul se va repeta pana cand ∑∆h + Hinj >H=2800 m.

Rezultatele calculelor obtinute prin aplicarea algoritmului Hagedorn-Brown pentru

restul intervalelor de presiune pana se va verifica conditia de mai sus, cat si pentru
debitele QL2=55 m3/zi, QL3=60 m3/zi,corespunzand fiecare unei presiuni distincte de
injectie, pentru care se va aplica acelasi algoritmn si se va respecta aceeasi conditie ,
sunt centralizate in tabelele de mai jos.

Marimi QL1=50 m3/zi

calculate

(bar.....bar) (22,7…32,7) (32,7…42,7) (42,7…52,7) (52,7…62,7) (62,7…72,7)

M N/m3 10008.136 10008.136 10008.136 10008.135 10008.135

ρl
kg/m3 861 861 861 861 861
pm
bara 28.7 38.7 48.7 58.7 68.7
tm
⁰C 57 57 57 57 57
Tm
K 330.15 330.15 330.15 330.15 330.15
ppcr
bara 46.101 46.101 46.101 46.101 46.101
Tpcr
K 217.225 217.225 217.225 217.225 217.225
ppr
- 0.6225 0.8395 1.0564 1.2733 1.4902
Tpr
- 1.52 1.52 1.52 1.52 1.52
Zm
- 0.934 0.913 0.894 0.876 0.860
ρgm
kg/m3 21.82 30.09 38.67 47.55 56.72
μl
Pa∙s 0.0024 0.0024 0.0024 0.0024 0.0024
σl
N/m 0.037 0.037 0.037 0.037 0.037
Nl
- 0.0091009 0.0091009 0.0091009 0.00910087 0.00910087
CNl
- 0.0022923 0.0022923 0.0022923 0.00229229 0.00229229
rs
m3N/m3 13.728 19.675 25.948 32.490 39.265
F
- 238.43 268.83 300.90 334.34 368.98

30
 bt
- 1.063 1.077 1.092 1.108 1.125
vsl
m/s 0.193 0.195 0.198 0.200 0.203
vsg
m/s 0.435 0.288 0.201 0.144 0.104
Nlv
- 1.348 1.364 1.381 1.399 1.418
Ngv
- 3.037 2.008 1.403 1.005 0.725
Nd
- 30.340 30.340 30.340 30.340 30.340
Ф *

- 75.217 99.467 126.671 158.376 196.776

ɛl/Ѱ
0.30 0.34 0.37 0.41 0.45
A
- 0.000343 0.000227 0.000158 0.000114 0.000082
Ѱ
- 1 1 1 1 1
ɛl
- 0.30 0.34 0.37 0.41 0.45
Reb
- 276010.13 232878.11 198225.82 168743.03 142650.903
ʎ
- 0.02081 0.02099 0.02118 0.02140 0.02166
ρm
kg/m3 275.01 311.86 346.69 381.08 416.22
Δh
m 355.97 316.62 286.45 261.71 240.40
Δhtotal 3022,44
m
Tabel 8. Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul Q L1=50 m3/zi in cazul
curbelor gradient de sub punctul de injectie ;

Mari QL2=55 m3/zi

mi
calcul (bar.......
ate bar) (22,5…32,5) (32,5…42,5) (42,5…52,5) (52,5…62,5) (62,5…72,5) (72,5…82,5)

M N/m3 10008.136 10008.136 10008.13557 10008.136 10008.135 10008.135

ρl kg/m3 861 861 861 861 861 861
pm bara 28.5 38.5 48.5 58.5 68.5 78.5
tm ⁰C 57 57 57 57 57 57
Tm K 330.15 330.15 330.15 330.15 330.15 330.15
ppcr bara 46.101 46.101 46.101 46.101 46.101 46.101
Tpcr K 217.225 217.225 217.225 217.225 217.225 217.225
ppr - 0.6182 0.8351 1.0520 1.2690 1.4859 1.7028

31
 Tpr - 1.52 1.52 1.52 1.52 1.52 1.52
Zm - 0.934 0.914 0.895 0.877 0.860 0.845
ρgm kg/m 3
21.66 29.92 38.50 47.37 56.53 65.94
μl Pa∙s 0.0024 0.0024 0.0024 0.0024 0.0024 0.0024
σl N/m 0.037 0.037 0.037 0.037 0.037 0.037
Nl - 0.0091009 0.0091009 0.009100873 0.0091009 0.00910087 0.00910083
CNl - 0.0022923 0.0022923 0.002292293 0.0022923 0.00229229 0.00229223
rs 3
m N/m 3
13.613 19.553 25.819 32.357 39.128 46.104
F - 237.84 268.20 300.24 333.66 368.27 403.94
bt - 1.063 1.077 1.092 1.108 1.124 1.142
vsl m/s 0.212 0.215 0.218 0.220 0.223 0.227
vsg m/s 0.483 0.317 0.222 0.159 0.115 0.082
Nlv - 1.482 1.500 1.519 1.539 1.560 1.582
Ngv - 3.370 2.214 1.547 1.109 0.800 0.572
Nd - 30.340 30.340 30.340 30.340 30.340 30.340
Ф* - 77.864 103.381 131.643 164.563 204.407 254.879
ɛl/Ѱ - 0.31 0.34 0.38 0.42 0.45 0.49
A - 0.000381 0.000250 0.000175 0.000125 0.000090 0.000065
Ѱ - 1 1 1 1 1 1
ɛl - 0.31 0.34 0.38 0.42 0.45 0.49
Reb - 297564.82 249884.9 212258.9665 180343.2 152185.579 126563.200
ʎ - 0.02073 0.02091 0.02110 0.02131 0.02156 0.02186
ρm kg/m3 278.62 316.29 351.45 386.14 421.54 458.94
Δh m 348.95 310.51 281.32 257.32 236.61 218.01
Δhtotal m 2892,72

Tabel 9. Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul Q L2=55 m3/zi in cazul
curbelor gradient de sub punctul de injectie ;

Marimi QL3=60 m3/zi

calculate (bar..ba
r) (22,3…32,3) (32,3…42,3) (42,…52,3) (52,362,3) (62,3,72,3) (72,3,82,3) (82,3,92,3)

M N/m3 10008.135 10008.135 10008.135 10008.135 10008.135 10008.135 10008.135

ρl kg/m3 861 861 861 861 861 861 861
pm bara 28.3 38.3 48.3 58.3 68.3 78.3 88.3
tm ⁰C 57 57 57 57 57 57 57
Tm K 330.15 330.15 330.15 330.15 330.15 330.15 330.15
ppcr bara 46.101 46.101 46.101 46.101 46.101 46.101 46.101
Tpcr K 217.225 217.225 217.225 217.225 217.225 217.225 217.225

32
 ppr 0.6139 0.8308 1.0477 1.2646 1.4815 1.6984 1.9154
Tpr 1.52 1.52 1.52 1.52 1.52 1.52 1.52
Zm 0.935 0.914 0.895 0.877 0.861 0.846 0.832
ρgm kg/m3 21.50 29.75 38.32 47.19 56.34 65.74 75.36
μl Pa∙s 0.0024 0.0024 0.0024 0.0024 0.0024 0.0024 0.0024
σl N/m 0.037 0.037 0.037 0.037 0.037 0.037 0.037
Nl 0.0091008
0.00910083 0.00910083 3 0.0091008 0.0091008 0.0091008 0.0091008
CNl 0.0022922
0.00229229 0.00229229 9 0.0022922 0.0022922 0.0022922 0.0022922
rs m3N/m3 13.498 19.430 25.691 32.224 38.990 45.962 53.119
F 237.25 267.58 299.59 332.98 367.57 403.21 439.80
bt 1.063 1.077 1.091 1.107 1.124 1.141 1.160
vsl m/s 0.232 0.234 0.237 0.240 0.244 0.247 0.251
vsg m/s 0.532 0.351 0.245 0.175 0.126 0.090 0.063
Nlv 1.617 1.636 1.656 1.678 1.701 1.725 1.750
Ngv 3.712 2.447 1.707 1.222 0.882 0.630 0.438
Nd 30.340 30.340 30.340 30.340 30.340 30.340 30.340
Ф *
80.275 106.381 135.620 169.646 210.790 262.851 332.900
ɛl/Ѱ 0.31 0.35 0.39 0.42 0.46 0.50 0.55
A 0.000419 0.000276 0.000193 0.000138 0.000100 0.000071 0.000049
Ѱ 1 1 1 1 1 1 1
ɛl 0.31 0.35 0.39 0.42 0.46 0.50 0.55
Reb 318840.365 226734.04
3 267574.909 1 192239.06 161922.81 134439.57 108812.14
ʎ 0.02067 0.02084 0.02102 0.02122 0.02146 0.02176 0.02215
ρm kg/m 3
281.82 319.58 355.16 390.17 425.86 463.51 504.89
Δh m 342.46 305.50 277.05 253.62 233.40 215.22 198.18
Δhtotal m 2965.43

Tabel 10. Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul Q L3=60 m3/zi in cazul
curbelor gradient de sub punctul de injectie ;

De data aceasta, reprezentand rezultatele calculelor cuantificate in tabele 8, 9, 10, in

diagrama din figura 8, vor rezulta trei curbe gradient corespunzatoare debitelor QL1, QL2, QL3,
cu ratia gaze-lichid proprie, RGLp, numite curbe gradient de sub punctul de injectie .

33
Tabel 11. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii, cazul curbelor gradient de sub
punctul de injectie;

∆hi1 ,m ∑∆hi1 ,m p,bar

0 1340 22,7
355,97 1695,97 32,7
316,62 2012,59 42,7
286,45 2299,05 52,7
261,71 2560,76 62,7
240,40 2801,16 72,7

Δhi2, m ΣΔhi2, m p,bar

0 1240 22,5
348,95 1588,95 32,5
310,51 1899,46 42,5
281,32 2180,79 52,5
257,32 2438,10 62,5
236,61 2674,72 72,5
218,01 2892,72 82,5

Δhi3, m ΣΔhi3, m p, bar

0 1140 22,3
342,46 1482,46 32,3
305,50 1787,96 42,3
277,05 2065,01 52,3
253,62 2318,63 62,3
233,40 2552,03 72,3
215,22 2767,25 82,3
198,18 2965,43 92,3

34
 Presiunea,bar
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
Adancimea,m

1000
1100
1200
1300
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700
2800

Fig.8. Curbele gradient de deasupra punctului de injectie, curbele gradient de sub punctul de injectie, variata
presiunii gazelor in coloana ;

Pe baza diagramei din figura 8, se citesc presiunile dinamice de fund corespunzatoare

debitelor de lichid extrase, pd1, pd2, pd3, si debitului de injectie, Qinj=70 000 m3N/zi .

𝑝𝑑1 = 72,5 𝑏𝑎𝑟 ;

𝑝𝑑2 = 78,5 𝑏𝑎𝑟 ;
𝑝𝑑3 = 84,5 𝑏𝑎𝑟 ;

35
 Presiunile dinamice de fund corespunzatoare debitelor de injectie cu debitele de lichid
aferente, utilizate pentru determinarea debitului maxim de lichid pe care il poate produce
sonda, sunt trecute in tabelul de mai jos .

Qinj QL1 QL2 QL3 pd1 pd2 pd3

m3N/zi m3/zi m3/zi 3
m /zi bar bar bar
20.000 15 20 25 31,9 41,5 48,8
30.000 25 30 35 46 51 56
40.000 35 40 45 56 62 67,5
50.000 45 50 55 63 69 74
60.000 55 60 65 73,5 79 84,5
70.000 50 55 60 72,5 78,5 84,5
Tabel 12. Presiunile dinamice de fund corespunzatoare diferitelor debite de injectie cu debitele de lichid
aferente;

Valorile debitelor cat si ale presiunilor dinamice de fund rezultate in urma aplicarii
algoritmului Hagedorn-Brown, vor folosi la trasarea curbei de comportare a sondei in Gas-
Lift Continuu (GLC) .

1.7 Analiza nodala

Analiza nodala presupune identificarea componentelor sistemului analizat, alegerea unui

punct denumit nod intre anumite componente ale sistemului, deci divizarea acestuia in partea
din amonte de nod si partea din aval de nod.

De asemenea, se traseaza curbele de performanta ale celor doua parti, dupa care se
suprapun acestea. La intersectiile celor doua tipuri de curbe de performanta se determina
coordonatele punctului de functionare ale sistemului. Daca acele curbe de performanta nu au
nicio intersectie, atunci sistemul considerat nu functioneaza.

In cazul sondei in gas-lift continuu, componentele sistemului sunt :

 Zacamantul ;
 Gaura de sonda cu tevile de extractie ;

Capetele sistemului sunt :

- Conturul de alimentare cu presiunea pc ;

- Capul de eruptie cu presiunea p2 ;

36
 Nodul se alege la media perforaturilor. Componenta din amonte de nod este zacamantul,
iar performanetele curgerii prin zacamant sunt descrise de curbele IPR .
Componenta din aval de nod este reprezentata de tevile de extractie, iar performantele
curgerii prin tevile de extractie se determina pe baza datelor rezultate de la diagramele
curbelor gradient. Perechile de valor (pd ; QL) se reprezinta grafic pe aceeasi diagrama pe care
s-au reprezentat si curbele IPR.
La intersectia dintre curbele IPR si curbele de performanta ale echipamentului se
determina coordonatele punctelor de functionare ale sistemului considerat.

Punctele de functionare ale sistemului considerat sunt trecute in tabelul de mai jos :

Qinj pd QL pdv QLv pdv QLv

m3N/zi bar m3/zi bar m3/zi bar m3/zi
20.000 86 45 75,2 37 55 29
30.000 72,5 51 63 42 53 32,5
40.000 74 54 63,5 45 53 35
50.000 73 54,4 63 45,5 51 35,5
60.000 73 53 62 44 51 34,5
70.000 74 51 63,5 42 53 32

Tabel 13. Coordonatele punctelor de functionare ;

In figura ce urmeaza, fig.9, sunt prezentate intersectiile dintre curbele de comportare ale
sistemului si curbele de performanta ale acestuia pentru fiecare debit de injectie folosit
(20.000, 30.000, 40.000, 50.000, 60.000, 70.000) :

37
 100

90

80

70
IPR
Presiunea pd

60 IPV
IPV1
50 Qinj1
Qinj2
40
Qinj3
30 Qinj4
Qinj5
20
Qinj6

10

0
0.00 20.00 40.00 60.00 80.00 100.00 120.00 140.00 160.00 180.00

Debitul QL

Fig.9. Analiza nodala ;

38
 1.8 Trasarea curbei de comportare a sondei in Gas-Lift Continuu (GLC)

Pentru trasarea curbei de comportare a sondei in Gas-Lift Continuu (GLC), se reprezinta

grafic valorile (Qinj ; QL), (Qinj ; QLV), (Qinj, QLV1) intr-o diagrama diagrama de coordonate
(Qinj ; QL) .

De pe curbele reprezentate grafic, se citeste valoarea debitului maxim de lichid pe care

poate sa il produca sonda, QLmax si valoarea debitului de injectie corespunzatoare acestui debit
maxim .

60
55
50
45
Debitul de lichid , QL ,m3

40
35
30 Qinj,QL
25 Qinj,QLv

20 Qinj,QLv1

15
10
5
0
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000
Debitul de injectie , Qinj m3N/zi

Fig.10. Curbele de comportare ale sondei in Gas-Lift Continuu ;

Din diagrama, rezulta urmatoarele valori ale debitului maxim de lichid si ale debitului de
injectie corespunzator :

𝑸𝑳𝒎𝒂𝒙 = 𝟓𝟒, 𝟒 𝒎𝟑 ⁄𝒛𝒊 ;

𝑸𝒊𝒏𝒋𝒎 = 𝟓𝟎𝟎𝟎𝟎 𝒎𝟑𝑵 ⁄𝒛𝒊 ;

39
 1.9 Amplasarea supapelor

Supapele folosite sunt de tip CAMCO-SCHLUMBERGER, neechilibrate (pdesc>pinch) cu

burduf si fara arc . Pentru amplasarea supapelor se va folosi metoda grafica .
Procedeul de lucru este urmatorul :
 Pornind din presiunea “p2” din capul de eruptie, se determina curba gradient de
deasupra punctului de injectie, folosind metoda Hagedorn-Brown si debitul de injectie
Qinj si debitul de lichid maxim QLmax determinate la punctul 1.8.
 De la punctul 1.4. se preia presiunea de suprafata a gazelor, psg , si presiunea de fund a
gazelor, pfg , necesare pentru trasarea dreptei de variatie a presiunii gazelor in coloana.
Se traseaza o dreapta paralela la dreapta de variatie a presiunii gazelor in coloana la o
diferenta de 3 bar .
 Se determina punctul de injectie la intersectia curbei gradient cu dreapta paralela
dreptei de variatie a presiunii gazelor in coloana. In acest punct, se amplaseaza supapa
de lucru .
 Din punctul de injectie, se traseaza curba gradient de sub punctul de injectie care este
valabila pentru RGLp ;
 Se considera sonda omorata cu titei care are aceeasi densitate cu a titeiului produs de
sonda si se traseaza dreapta de variatie a presiunii fluidului de omorare. Pentru
trasarea dreptei de variatiei a presiunii fluidului de omorare, se considera o adancime
h=700 m, pentru care se determina presiunea pflo=ρt∙g∙h si se uneste punctul de
coordonate (0 ; 0) cu cel de coordonate (p ; h) .
 Se considera un numar n-1 de supape de pornire. Prin urmare, se vor trasa in dreapta
fata de dreapta de variatie a presiunii gazelor in coloana, un numar de drepte paralele
si echidistante. Caderea de presiune intre dreptele de presiune apartine intervalului:
∆𝒑 ∈ [𝟏, 𝟓; 𝟐, 𝟓] ;
 De la intersectia dreptei de variatie a presiunii fluidului de omorare cu ultima dreapta
dintre cele paralele si echidistante, se duce catre stanga o dreapta paralela cu axa
presiunilor pana cand intersecteaza curba gradient de deasupra punctului de injectie.
 Se duce o dreapta paralela cu dreapta de variatie a presiunii fluidului de omorare spre
dreapta pana cand interesecteaza penultima dreapta dintre dreptele paralele si
echidistante. Din acest punct, se traseaza o paralela la axa presiunilor pana cand
intersecteaza curba gradient de deasupra punctului de injectie ;

Din acest grafic se vor citi de la fiecare supapa urmatorii parametrii :

 Adancimile de fixare, L ;
 Presiunea in tubind, pt ;
 Presiunea de deschidere la adancimea de fixare, pdL ;
 Presiunea de inchidere la adancimea de fixare, piL ;
 Presiunea de deschidere la suprafata, pds ;
 Presiunea de inchidere la suprafata, pis ;

40
 Presiunea fluidului de omorare la adancimea h=700 m este :
𝑝𝑓𝑙𝑜 = 𝜌𝑡 ∙ 𝑔 ∙ ℎ = 840 ∙ 9,81 ∙ 700 ∙ 10−5 = 57,68 𝑏𝑎𝑟 ;
Debitul de lichid maxim :
𝑄𝐿𝑚𝑎𝑥 = 54,4 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
Debitul de injectie corespunzator debitului maxim :
3⁄
𝑄𝑖𝑛𝑗𝑚 = 50 000 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;
Ratia gaze-lichid proprie :
𝑄𝑔 3500 3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑝 = = = 72,91 𝑚𝑁 𝑚 ;
𝑄𝑙 48

Ratia de apa :

𝑄𝑎 4,8
𝑅𝑎 = = = 0,11 ;
𝑄𝑡 43,2

Ratia gaze-lichid de injectie :

𝑄𝑖𝑛𝑗 50000 3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗 = = = 919,11 𝑚𝑁 𝑚 ;
𝑄𝐿𝑚𝑎𝑥 54,4

Ratia gaze-lichid totala :

3⁄ 3
𝑅𝐺𝐿𝑇 = 𝑅𝐺𝐿𝑖𝑛𝑗 + 𝑅𝐺𝐿𝑝 = 919,11 + 72,91 = 992,03 𝑚𝑁 𝑚 ;

Ratia gaze-titei totala :

3⁄ 3
𝑅𝐺𝑇𝑇 = 𝑅𝐺𝐿𝑇 ∙ (1 + 𝑅𝑎 ) = 992,03 ∙ (1 + 0,11) = 1102,26 𝑚𝑁 𝑚 ;

Utilizand algoritmul Hagedorn-Brown pentru debitul de lichid maxim si debitul de

injectie corespunzator, in care ratia gaze-lichid totala este RGLt, se obtin datele trecute in
Tabelul 13, date specifice curbei gradient de deasupra punctului de injectie .
Aplicand algoritmul Hagedorn-Brown pentru acelasi debit de lichid maxim cu debitul
de lichid coresunzator, in care ratia gaze-lichid totala este de aceasta data RGLp, se obtin
datele trecute in tabelul 14, date specifice curbei gradient de sub punctul de injectie .
In urma reprezentarii grafice a curbei gradient de deasupra punctului de injectie si a
curbei de variatie a presiunii gazelor in coloana, din figura 11 au rezultat urmatoarele valori
ale coordonatelor punctului de injectie :
 Presiunea de injectie :
𝑝𝑖𝑛𝑗 = 22,8 𝑏𝑎𝑟 ;
 Adancimea de injectie :
𝐻𝑖𝑛𝑗 = 1360 𝑚 ;

Pentru reprezentarea grafica a dreptelor paralele si echidistante, s-a folosit o distanta

intre ele de ∆𝑝 = 1,5 𝑏𝑎𝑟 .

41
 Marimi QLmax=54,4 m3/zi
calculate
(5…15) (15…25) (25…35) (35…45) (45…55)
(bar..bar)

M N/m3 18664.765 18664.765 18664.765 18664.765 18664.765

ρl kg/m3 861 861 861 861 861
pm bara 11 21 31 41 51
tm ⁰C 57 57 57 57 57
Tm K 330.15 330.15 330.15 330.15 330.15
ppcr bara 46.10 46.10 46.10 46.10 46.10
Tpcr K 217.225 217.225 217.225 217.225 217.225
ppr - 0.239 0.456 0.672 0.889 1.106
Tpr - 1.520 1.520 1.520 1.520 1.520
Zm - 0.97 0.95 0.93 0.91 0.89
ρgm kg/m 3
8.02 15.69 23.70 32.03 40.69
μl Pa∙s 0.00235 0.00235 0.00235 0.00235 0.00235
σl N/m 0.037 0.037 0.037 0.037 0.037
Nl - 0.009100873 0.009100873 0.009100873 0.009100873 0.009100873
CNl - 0.002292293 0.002292293 0.002292293 0.002292293 0.002292293
rs m3N/m3 4.327 9.425 15.063 21.091 27.430
F - 190.3679977 216.4293622 245.2531507 276.0703604 308.4743733
bt - 1.042119727 1.053529325 1.066430977 1.080521448 1.095637372
vsl m/s 0.206351002 0.208392555 0.210701086 0.213222335 0.215927072
vsg m/s 21.01 10.70 7.05 5.18 4.06
Nlv - 1.44 1.45 1.47 1.49 1.51
Ngv - 146.63 74.65 49.17 36.17 28.31
Nd - 30.34 30.34 30.34 30.34 30.34
Ф* - 7.86 12.48 16.68 20.71 24.67
ɛl/Ѱ - 0.106 0.134 0.154 0.171 0.185
A - 0.016563836 0.008433188 0.005554761 0.004086084 0.003198127
Ѱ - 1.046579517 1.000389383 1.000003616 1.000000042 1.000000001
ɛl - 0.111 0.134 0.154 0.171 0.185
Reb - 575822.107 517874.9167 472539.7855 438383.1279 410696.7735
ʎ - 0.020252028 0.020313004 0.020370141 0.02042024 0.020466362
ρm kg/m3 102.61 129.16 152.98 173.72 192.67
Δh m 813.10 692.07 605.58 544.33 497.45
Δhtotal m 3152,54
Tabel 13. Valorile obtinute in urma aplicarii algoritmului Hagedorn-Brown pentru debitul maxim, in cazul
curbelor gradient de deasupra punctului de injectie ;

42
 Marimi QLmax=54,4 m3/zi
calculate
(bar..bar) (22.8…32.8) (32.8…42.8) (42.8…52.8) (52.8…62.8) (62.8…72.8)

M N/m3 10008.136 10008.136 10008.136 10008.136 10008.136

ρl kg/m3 861 861 861 861 861
pm bara 28.8 38.8 48.8 58.8 68.8
tm ⁰C 57 57 57 57 57
Tm K 330.15 330.15 330.15 330.15 330.15
ppcr bara 46.10 46.10 46.10 46.10 46.10
Tpcr K 217.23 217.23 217.23 217.23 217.23
ppr - 0.625 0.842 1.059 1.275 1.492
Tpr - 1.520 1.520 1.520 1.520 1.520
Zm - 0.934 0.913 0.894 0.876 0.860
ρgm kg/m 3
21.905 30.171 38.757 47.644 56.808
μl Pa∙s 0.0024 0.0024 0.0024 0.0024 0.0024
σl N/m 0.037 0.037 0.037 0.037 0.037
Nl - 0.00910 0.00910 0.00910 0.00910 0.00910
CNl - 0.00229 0.00229 0.00229 0.00229 0.00229
rs m3N/m3 13.785 19.736 26.012 32.557 39.334
F - 238.72 269.14 301.22 334.68 369.33
bt - 1.063 1.077 1.092 1.108 1.125
vsl m/s 0.210 0.213 0.215 0.218 0.221
vsg m/s 0.471 0.312 0.218 0.156 0.113
Nlv - 1.467 1.484 1.503 1.522 1.543
Ngv - 3.289 2.177 1.521 1.090 0.786
Nd - 30.340 30.340 30.340 30.340 30.340
Ф *
- 78.203 103.361 131.596 164.515 204.401
ɛl/Ѱ - 0.307 0.345 0.380 0.416 0.454
A - 0.000372 0.000246 0.000172 0.000123 0.000089
Ѱ - 1 1 1 1 1
ɛl - 0.306700 0.344548 0.380440 0.416312 0.453721
Reb - 236557.4 199184.8 169214.1 143766.5 121295.6
ʎ - 0.020969 0.021175 0.021397 0.021647 0.021941
ρm kg/m3 279.255 316.432 351.572 386.254 421.687
Δh m 354.06 314.48 284.27 259.57 238.35
Δhtotal m 1355,01
Tabel 14. Valorile obtinute in urma aplicarii algoritmului Hagedorn-Brown pentru debitul maxim, in cazul
curbelor gradient de sub punctul de injectie ;

43
Folosind cele doua tabele de mai sus (Tabelul 13 si 14) pentru a trasa curbele gradient de
deasupra respectiv de desubtul punctului de injectie si tabelul urmator (Tabelul 15) in care
sunt centralizate presiunile psg si pfg si caderea de presiune ∆p=1,5 bar , s-a realizat graficul
din care s-au citit adancimile de amplasare a supapelor :
H,m
psg,bar 20 23 24,5 26 27,5 29 39,5 0
pfg,bar 25,5 28,5 30 31,5 33 34,5 36 2800

0 2 4 6 8 1012141618202224262830323436384042444648505254565860626466687072747678808284868890
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1100
1200
1300
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700
2800

Fig. 11. Amplasarea supapelor ;

44
 1.10 Calculul de alegere al supapelor

In urmatorul tabel sunt trecute valorile presiunilor de deschidere si de inchidere ale

supapelor, atat la adancimea de fixare a lor, cat si la suprafata, si valoarea presiunii din tubing,
citite de pe diagrama din figura 11 .

Supapa L pt pdL piL pds pis

m bar bar bar bar bar
S1 380 9,6 31,3 29,8 30,5 29
S2 660 13 30,3 28,8 28,8 27,5
S3 900 16,1 29,3 27,8 27,8 26
S4 1100 18,9 28,2 26,7 26,7 24,5
S5 1260 21,3 27 25,5 25,5 23
S6 1360 22,5 25,8 22,6 22,6 20
Tabel 15. Valorile presiunilor de deschidere si de inchidere ale supapelor, atat la adacimea de fixare, cat si la
suprafata, si valoarea presiunii din tubing ;

Pentru calculul de alegere al supapelor, se vor considera supapele J-20, cu presiunea din
burduf, pbt , egala cu presiunea de inchidere de la adancimea de fixare, pinchL .

Calculul presupune determinarea unor parametrii precum:

1. Temperatura in dreptul supapei, in grade Celsius si in grade Kelvin :

𝑡𝑓 − 𝑡𝑠 99 − 15
𝑡𝐿1 = 𝑡𝑠 + ∙ 𝐿1 = 15 + ∙ 380 = 26,4 ℃ ;
𝐻 2800
𝑇𝐿1 = 26,4 + 273,15 = 299,55 𝐾 ;
𝑡𝑓 − 𝑡𝑠 99 − 15
𝑡𝐿2 = 𝑡𝑠 + ∙ 𝐿2 = 15 + ∙ 660 = 34,8 ℃ ;
𝐻 2800
𝑇𝐿2 = 34,8 + 273,15 = 307,95 𝐾 ;
𝑡𝑓 − 𝑡𝑠 99 − 15
𝑡𝐿3 = 𝑡𝑠 + ∙ 𝐿3 = 15 + ∙ 900 = 42 ℃ ;
𝐻 2800
𝑇𝐿3 = 42 + 273,15 = 315,15 𝐾 ;
𝑡𝑓 − 𝑡𝑠 99 − 15
𝑡𝐿4 = 𝑡𝑠 + ∙ 𝐿4 = 15 + ∙ 1100 = 48 ℃ ;
𝐻 2800
𝑇𝐿4 = 48 + 273,15 = 321,15 𝐾 ;
𝑡𝑓 − 𝑡𝑠 99 − 15
𝑡𝐿5 = 𝑡𝑠 + ∙ 𝐿5 = 15 + ∙ 1260 = 52,8 ℃ ;
𝐻 2800
𝑇𝐿5 = 52,8 + 273,15 = 325,95 𝐾 ;

45
 𝑡𝑓 − 𝑡𝑠 99 − 15
𝑡𝐿6 = 𝑡𝑠 + ∙ 𝐿6 = 15 + ∙ 1360 = 55,8 ℃ ;
𝐻 2800
𝑇𝐿6 = 55,8 + 273,15 = 328,95 𝐾 ;

2. Se calculeaza Rc si, in functie de el, se alege parametrul standard R :

𝑝𝑑𝐿1 − 𝑝𝑖𝐿1 31,3 − 29,8

𝑅𝑐1 = = = 0,069 ;
𝑝𝑑𝐿1 − 𝑝𝑡1 31,3 − 9,6
Se alege : 𝑅1 = 0,066 ;
𝑝𝑑𝐿2 − 𝑝𝑖𝐿2 30,3 − 28,8
𝑅𝑐2 = = = 0,086 ;
𝑝𝑑𝐿2 − 𝑝𝑡2 30,3 − 13
Se alege : 𝑅2 = 0,066 ;
𝑝𝑑𝐿3 − 𝑝𝑖𝐿3 29,3 − 27,8
𝑅𝑐3 = = = 0,113 ;
𝑝𝑑𝐿3 − 𝑝𝑡3 29,3 − 16,1
Se alege : 𝑅3 = 0,103 ;
𝑝𝑑𝐿4 − 𝑝𝑖𝐿4 28,2 − 26,7
𝑅𝑐4 = = = 0,161 ;
𝑝𝑑𝐿4 − 𝑝𝑡4 28,2 − 18,9
Se alege : 𝑅4 = 0,147 ;
𝑝𝑑𝐿5 − 𝑝𝑖𝐿5 27 − 25,5
𝑅𝑐5 = = = 0,263 ;
𝑝𝑑𝐿5 − 𝑝𝑡5 27 − 21,3
Se alege : 𝑅5 = 0,200 ;
𝑝𝑑𝐿6 − 𝑝𝑖𝐿6 25,8 − 22,6
𝑅𝑐6 = = = 0,969 ;
𝑝𝑑𝐿6 − 𝑝𝑡6 25,8 − 22,5
Se alege : 𝑅6 = 0,260 ;

Pentru valorile standardizate ale lui R se aleg orificiile de trecere ale gazelor :
𝛷1 = 1⁄4 𝑖𝑛𝑐ℎ ;
𝛷2 = 1⁄4 𝑖𝑛𝑐ℎ ;
𝛷3 = 5⁄16 𝑖𝑛𝑐ℎ ;
𝛷4 = 3⁄8 𝑖𝑛𝑐ℎ ;
𝛷5 = 7⁄16 𝑖𝑛𝑐ℎ ;
𝛷6 = 1⁄2 𝑖𝑛𝑐ℎ ;

46
 Tipul 𝑹
supapei Ab Φ Av R 1-R 𝟏−𝑹

- in2 in - - - -
3/16 0,0291 0,038 0,962 0,040
1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071
5/16 0,0792 0,103 0,897 0,115
J-20 0,7700
3/8 0,1134 0,147 0,853 0,172
7/16 0,1538 0,200 0,800 0,250
1/2 0,2002 0,260 0,740 0,351
1/8 0,0132 0,017 0,983 0,017
JR-20 0,7700
3/16 0,0291 0,038 0,962 0,040
1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071
1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071
5/16 0,0792 0,103 0,897 0,115
CP-2 0,7700
3/8 0,1134 0,147 0,853 0,172
7/16 0,1538 0,200 0,800 0,250
1/2 0,2002 0,260 0,740 0,351
1/8 0,0132 0,042 0,958 0,044
3/16 0,291 0,094 0,906 0,104
J-40 0,7700 1/4 0,0511 0,164 0,835 0,198
5/16 0,0792 0,255 0,745 0,342
3/8 0,1134 0,365 0,635 0,575
1/8 0,0132 0,042 0,958 0,044
JR-40 0,3109 3/16 0,029 0,094 0,906 0,104
3/16 0,0291 0,094 0,906 0,104
BP-2 0,3109 1/4 0,0511 0,165 0,835 0,198
5/16 0,0792 0,255 0,745 0,342
3/8 0,1134 0,365 0,635 0,575
1/8 0,0132 0,108 0,892 0,121
J-50 0,1200
5/32 0,0200 0,167 0,833 0,200
13/64 0,0370 0,308 0,692 0,445
1/4 0,0511 0,425 0,575 0,739
JR-50 0,1200 3/32 0,008 0,067 0,933 0,072
Tabel 16. Caracteristicile supapelor cu burduf conventionale Camco-Schlumberger ;

47
 Tot in functie de valorile standardizate ale parametrului R, se aleg din Tabelul 16 urmatorii
parametrii :

Parametrul Tipul Aria Diametrul Aria

standardizat supapei burdufului standard valvei
al 𝑅
orificiului 1-R 1−𝑅
supapei
R - Ab Φ Av
2
- - in in in2 - -
0,066 J-20 1/4 0,0511 0,934 0,071
0,066 J-20 1/4 0,0511 0,934 0,071
0,103 J-20 0,7700 5/16 0,0792 0,897 0,115
0,147 J-20 3/8 0,1134 0,853 0,172
0,200 J-20 7/16 0,1538 0,800 0,250
0,260 J-20 1/2 0,2002 0,740 0,351
Tabel 17. Valorile diversilor parametrii calculati in functie de R ;

3. Se determina presiunea in burduful supapei la temperatura de 15 ⁰C :

Factorul de corectie cu temperatura , Ct, se citeste din tabelul 18 in functie de temperatura

din dreptul supapei .

𝑡𝐿1 = 26,4 ℃ ; 𝐶𝑡1 = 0,957 ; 𝑡𝐿4 = 48 ℃ ; 𝐶𝑡4 = 0,888 ;

𝑡𝐿2 = 34,8 ℃ ; 𝐶𝑡2 = 0,93 ; 𝑡𝐿5 = 52,8 ℃ ; 𝐶𝑡5 = 0,873 ;

𝑡𝐿3 = 42 ℃ ; 𝐶𝑡3 = 0,907 ; 𝑡𝐿6 = 55,8 ℃ ; 𝐶𝑡6 = 0,865 ;

Deoarece la supapele cu burduf si fara arc, pbt = pil, rezulta ca presiunea in burduful se
determina cu relatia :

𝑝𝑏1 = 𝐶𝑡1 ∙ 𝑝𝑖𝐿1 = 0,957 ∙ 29,8 = 28,51 𝑏𝑎𝑟 ;

𝑝𝑏2 = 𝐶𝑡2 ∙ 𝑝𝑖𝐿2 = 0,93 ∙ 28,8 = 26,78 𝑏𝑎𝑟 ;

𝑝𝑏3 = 𝐶𝑡3 ∙ 𝑝𝑖𝐿3 = 0,907 ∙ 27,8 = 25,21 𝑏𝑎𝑟 ;

𝑝𝑏4 = 𝐶𝑡4 ∙ 𝑝𝑖𝐿4 = 0,888 ∙ 26,7 = 23,71 𝑏𝑎𝑟 ;

𝑝𝑏5 = 𝐶𝑡5 ∙ 𝑝𝑖𝐿5 = 0,873 ∙ 25,5 = 22,26 𝑏𝑎𝑟 ;

𝑝𝑏6 = 𝐶𝑡6 ∙ 𝑝𝑖𝐿6 = 0,865 ∙ 22,6 = 19,54 𝑏𝑎𝑟 ;

48
Temperatura Factorul de Temperatura Factorul de Temperatura Factorul de
corectie, corectie, corectie,
Ct Ct Ct
⁰C - ⁰C - ⁰C -
15 1 41 0,91 67 0,833
16 0,996 42 0,907 68 0,83
17 0,992 43 0,904 69 0,828
18 0,989 44 0,901 70 0,826
19 0,986 45 0,898 71 0,823
20 0,983 46 0,894 72 0,82
21 0,979 47 0,891 73 0,817
22 0,975 48 0,888 74 0,815
23 0,971 49 0,885 75 0,813
24 0,968 50 0,882 76 0,81
25 0,965 51 0,879 77 0,807
26 0,961 52 0,876 78 0,805
27 0,957 53 0,873 79 0,803
28 0,953 54 0,87 80 0,802
29 0,95 55 0,868 81 0,799
30 0,947 56 0,865 82 0,785
31 0,943 57 0,862 83 0,793
32 0,94 58 0,859 84 0,79
33 0,937 59 0,856 85 0,788
34 0,934 60 0,853 86 0,785
35 0,93 61 0,85 87 0,782
36 0,926 62 0,847 88 0,78
37 0,923 63 0,844 89 0,778
38 0,92 64 0,841 90 0,776
39 0,917 65 0,839 91 0,773
40 0,914 66 0,836 92 0,77
Tabel 18. Factorul de corectie Ct cu temperatura ;

49
4. Se calculeaza presiunea de deschidere in tester, pdtester :

𝑝𝑏1 28,51
𝑝𝑑𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒𝑟1 = = = 30,53 𝑏𝑎𝑟 ;
1 − 𝑅1 0,934
𝑝𝑏2 26,78
𝑝𝑑𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒𝑟2 = = = 28,67 𝑏𝑎𝑟 ;
1 − 𝑅2 0,934
𝑝𝑏3 25,21
𝑝𝑑𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒𝑟3 = = = 28,11 𝑏𝑎𝑟 ;
1 − 𝑅3 0,897
𝑝𝑏4 23,71
𝑝𝑑𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒𝑟4 = = 27,79 𝑏𝑎𝑟 ;
1 − 𝑅4 0,853
𝑝𝑏1 22,26
𝑝𝑑𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒𝑟5 = = = 27,82 𝑏𝑎𝑟 ;
1 − 𝑅5 0,800
𝑝𝑏6 19,54
𝑝𝑑𝑡𝑒𝑠𝑡𝑒𝑟6 = = = 26,41 𝑏𝑎𝑟 ;
1 − 𝑅6 0,74

5. Se determina debitul de gaze care trece prin supapa :

3⁄
𝑄𝑔1 = 0,073 ∙ 𝑄𝑖𝑛𝑗𝑚 ∙ √𝑇𝐿1 ∙ 𝛿𝑟𝑔 = 0,073 ∙ 50 000 ∙ √299,55 ∙ 0,7 = 52 853,84 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;

3⁄
𝑄𝑔2 = 0,073 ∙ 𝑄𝑖𝑛𝑗𝑚 ∙ √𝑇𝐿2 ∙ 𝛿𝑟𝑔 = 0,073 ∙ 50 000 ∙ √307,95 ∙ 0,7 = 53 589,78 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;

3⁄
𝑄𝑔3 = 0,073 ∙ 𝑄𝑖𝑛𝑗𝑚 ∙ √𝑇𝐿3 ∙ 𝛿𝑟𝑔 = 0,073 ∙ 50 000 ∙ √315,15 ∙ 0,7 = 54 212,64 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;

3⁄
𝑄𝑔4 = 0,073 ∙ 𝑄𝑖𝑛𝑗𝑚 ∙ √𝑇𝐿4 ∙ 𝛿𝑟𝑔 = 0,073 ∙ 50 000 ∙ √321,15 ∙ 0,7 = 54 726,27 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;

3⁄
𝑄𝑔5 = 0,073 ∙ 𝑄𝑖𝑛𝑗𝑚 ∙ √𝑇𝐿5 ∙ 𝛿𝑟𝑔 = 0,073 ∙ 50 000 ∙ √325,95 ∙ 0,7 = 55 133,73 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;

3⁄
𝑄𝑔6 = 0,073 ∙ 𝑄𝑖𝑛𝑗𝑚 ∙ √𝑇𝐿6 ∙ 𝛿𝑟𝑔 = 0,073 ∙ 50 000 ∙ √328,95 ∙ 0,7 = 55 386,87 𝑚𝑁 𝑧𝑖 ;

6. In functie de debitul de gaze care trece printr-o supapa, Qg, presiunea in aval, pt, si
presiunea in amonte, pdL, se poate determina diametrul real al orificiului supapei, Фr,
din nomograma care are la baza ecuatiileThornhill-Craver .

15,5 19,5 28
Ф𝑟1 = 𝑖𝑛𝑐ℎ; Ф𝑟2 = 𝑖𝑛𝑐ℎ; Ф𝑟3 = 64 𝑖𝑛𝑐ℎ;
64 64

28 30 32
Ф𝑟4 = 64 𝑖𝑛𝑐ℎ; Ф𝑟5 = 64 𝑖𝑛𝑐ℎ; Ф𝑟6 = 64 𝑖𝑛𝑐ℎ;

50
 Fig.12. Nomograma realizata pe baza ecuatiilor Thornhill-Craver ;

Comparand diametrul real al orificiului supapei, Фr, cu diametrul standard, Ф, se pot

obtine trei cazuri:
 Daca diametrul real al orificiului supapei, Фr, este mai mare decat diametrul
standard, Ф, atunci se va alege o alta supapa cu diametrul orificiului standardizat
mai mare ;
 Daca diametrul real al orificiului supapei, Фr, este egal cu diametrul standard al
supapei, Ф, atunci alegerea diametrului orificiului a fost facuta corect ;
 Daca diametrul real al orificiului supapei, Фr, este mai mic decat diametrul
standard al orificiului, atunci se duzeaza supapa, iar duza se amplaseaza intre
supapa propriu-zisa si supapa de retinere .

Ф𝑟1 < 𝛷 ; -In acest caz,supapa se va duza;

Ф𝑟2 < 𝛷 ; -In acest caz, supapa se va duza,

Ф𝑟3 > 𝛷 ; -In acest caz, se va alege o alta valoare pentru R si, implicit, pentru ceilalti
parametrii :
𝑅3 = 0,200;
1 − 𝑅3 = 0,800 ;
𝑅
= 0,250 ;
1−𝑅
7
𝛷= 𝑖𝑛𝑐ℎ ;
16

51
Ф𝑟4 > 𝛷 ; -In acest caz, se va alege o alta valoare pentru R si, implicit, pentru ceilalti
parametrii :
𝑅4 = 0,200;
1 − 𝑅4 = 0,800 ;
𝑅
= 0,250 ;
1−𝑅
7
𝛷= 𝑖𝑛𝑐ℎ ;
16

Ф𝑟5 > 𝛷 ; -In acest caz, se va alege o alta valoare pentru R si, implicit, pentru ceilalti
parametrii :
𝑅5 = 0,260;
1 − 𝑅5 = 0,740 ;
𝑅
= 0,351 ;
1−𝑅
1
𝛷 = 𝑖𝑛𝑐ℎ ;
2
Ф𝑟6 = 𝛷 ; -In acest caz, diametrul a fost ales correct.

7. Calculul de verificare la redeschidere al primei supape :

Pentru realizarea acestui calcul de verificare la redeschidere al primei supape, initial, se

uneste pe grafic presiunea din capul de eruptie, p2, cu presiunea de deschidere a supapei la
adancimea de fixare, pdL2, printr-o linie dreapta si se citeste in dreptul supapei 1 diferenta de
presiune dintre presiunea din tevi din dreptul supapei 1, pt1 si presiunea din punctul rezultat
din intersectia dreptei cu orizontala din dreptul supapei 1, p’ . (Figura 13)

52
 presiunea, bar
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1100
Adancimea, m

1200
1300
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700
2800

Fig.13. Verificarea la redeschidere a primei supape ;

Din figura 13 a rezultat:

𝑝′ = 30,5 𝑏𝑎𝑟 ;
Diferenta de presiune dintre presiunea din tevi din dreptul supapei 1 si presiunea din
punctul rezultat din intersectia dreptei cu orizontala din dreptul supapei 1, este :

∆𝑝′ = 𝑝′ − 𝑝𝑡1 = 30,5 − 13,2 = 17,3 𝑏𝑎𝑟 ;

∆𝑝 = 1,5 𝑏𝑎𝑟 ;

Pentru ca supapa 1 sa nu se redeschida atunci cand prin supapa 2 incep gazele sa intre,
trebuie sa fie indeplinita urmatoarea conditie:
𝑹𝟏
∆𝒑′ ∙ < ∆𝒑 ;
𝟏 − 𝑹𝟏

𝟏𝟕, 𝟑 ∙ 𝟎, 𝟎𝟕𝟏 = 𝟏, 𝟐𝟑 < 𝟏, 𝟓 ;

Asadar, conditia ca supapa 1 sa nu se redeschida atunci cand gazele patrund prin

supapa 2, este indeplinita .

53
Capitolul 2

Pompajul continuu cu Prajini

Dintre sistemele de extracţie, pompajul de adâncime este cel mai răspândit, se
aplică în faza finală de exploatare a unui zăcământ de ţiţei, atunci când exploatarea sondelor
prin erupţie artificială reclamă un consum exagerat de gaze injectate, sau în situaţia când
stratul nu suportă contrapresiune.
Sistemele de pompaj de adâncime se clasifică după modul în care se transmite de la
suprafaţă la pompă energia necesară funcţionării acesteia, astfel:
a) Pompaj de adậncime cu prǎjini;
b) Pompaj de adậncime fǎrǎ prǎjini;

− cu pompe hidraulice, cu piston sau cu jet ;

− cu pompe centrifuge de fund.

În prima categorie, care face obiectul acestui capitol, sunt cuprinse pompele
introduse în sondǎ şi acţionate de la suprafaţă prin intermediul garniturii de prăjini de
pompare. Prăjinile care transmit mişcarea de la suprafaţă la pompă pot fi cu secţ iune plină
sau (mai rar) tubulare, acţionate de unităţi de pompare cu balansier sau fără balansier
(pneumatic, hidraulic sau mecanic).
În majoritatea ţărilor cu industrie petrolieră dezvoltată şi fază înaintată de exploatare a
ţiţeiului, pompajul cu prăjini deţine o pondere însemnată, atât ca număr de sonde, cât şi ca
debit extras. Acest lucru se datorează marilor avantaje pe care le prezintă: simplitatea
construcţiei şi uşurinţa deservirii utilajelor.
În prezent, peste 85 % din totalul sondelor ân producţie din tara noastră se
exploatează prin pompaj de adancime cu prăjini.

1. Instalaţia de pompare cu prăjini

O instalaţie de pompare, cum este cea prezentată in figura 14, cuprinde utilajul de
fund şi de suprafaţă.
Utilajul de fund se compune din pompa de adâncime 1, separatorul de fund pentru
gaze şi nisip 2 , ţevile de extracţie 3, prăjinile de pompare 4, ancora pentru ţevile de extracţie
5, curăţitoarele de parafină 6.
Utilajul de suprafaţă cuprinde unitatea de pompare, capul de pompare 8 şi
conducta de amestec 9.
La rândul său unitatea de pompare se compune din balansierul 11 care se sprijină pe o
capră de susţinere 15, reductorul 12, bielele 13, manivelele 14, rama sau sania 7 şi
electromotorul 10.
Pompa este introdusă în coloana de exploatare cu supapa fixă sub nivelul la care se
stabileşte lichidul în coloană, când pompa funcţionează. Distanţa de la nivelul de lichid (nivel
dinamic) până la supapa fixă se numeşte submergenţă dinamică a pompei(h).

54
 2 Modul de funcţionare al unei instalaţii de pompare cu prăjini

Pompa de adâncime reprezintă elementul principal al instalaţiei de pompare, deoarece

modul de funcţionare al acesteia depinde în cea mai mare măsură de calitatea de lichid adusă.
Pompa de adâncime (Fig. 15.) este formată dintr-un cilindru 1, având la partea
inferioară un scaun cu bilă 2, cu rol de supapă de aspiraţie, care se mai numeşte şi supapă fixă
şi un piston cilindric mobil 3, prevăzut cu un scaun cu bilă 4, cu rol de supapă de refulare,
care se mai numeşte şi supapă mobilă. Ansamblul cilindru - piston este fixat etanş la partea
inferioară a garniturii de ţevi de extracţie 6 şi scufundat în lichidul 7, aflat în coloana de
exploatare 8 a sondei.
Pistonul este acţionat de la suprafaţă prin intermediul prăjinilor de pompare 5, de la
care primeşte o mişcare alternativă. Mişcarea circulară transmisă de la motor la reductor este
transformată de sistemul bielă – manivelă în mişcare alternativă rectilinie; prin intermediul
balansierului şi al garniturii de prăjini de pompare, această mişcare este transmisă pistonului.
Pompa cu piston este, deci, o pompă în care lichidul este ridicat din sondă la suprafaţă prin
mişcare rectilinie alternativă a pistonului în cilindrul pompei. În funcţie de deplasarea
alternativă a pistonului, procesul de funcţionare al pompei cu piston este periodic. Ciclul de
pompare este format din doua faze: aspiraţie şi refulare. Fazele ciclului de funcţionare al
pompei sunt comandate de cele două supape, care deschid, respectiv închid periodic accesul
lichidului din sondă în cilindrul pompei, respectiv din cilindrul pompei în ţevile de extracţie.
Fazele principale ale ciclului de pompare sunt prezentate în fig.15.
La începutul cursei în sus a pistonului (Fig.15, a) supapa mobilă se închide, iar
greutatea lichidului din ţevi, corespunzatoare secţiunii brute a pistonului, este preluată de
prăjinile de pompare. Odată cu deplasarea ascendentă a pisonului se crează o depresiuneîn
cilindrul pompei, iar supapa fixă se deschide imediat ce presiunea de deasupra ei scade sub
valoarea presiunii din sondă, permiţậnd lichidului din coloana să intre în cilindrul pompei.
La cursa în jos a pistonului (Fig. 15, b) supapa fixă se închide, deoarece lichidul de
sub piston este comprimat, iar supapa mobilă se deschide numai cậnd presiunea lichidului de
sub piston depaş eşte presiunea coloanei de lichid din ţevile de extracţie; ca urmare, greutatea
lichidului se transferă de pe piston pe ţevile de extracţie. Pistonul se deplasează în jos prin
lichidul din cilindrul pompei.
Rezultă că pompa de extracţie este, în principiu, o pompă cu piston cu simplu
efect.Este de menţionat că de multe ori cilindrul pompei de adậncime nu este umplut complet
cu lichid în timpul cursei ascendente. O parte din volumul cilindrului este umplută cu gaze,
ceea ce conduce la un randament scăzut al pompei.
Dacă volumul de gaze aspirate este mare, la coborậrea pistonului, presiunea
ţiţeiului şi a gazelor de sub acesta nu creşte destul pentru a putea deschide supapa mobilă. La
cursa ascendentă, fluidul se destinde, dar presiunea în pompa este încă destul de mare ca să nu
permită deschiderea supapei fixe de aspiraţie. În acest caz, pompa este blocată cu gaze şi nu
produce.
Trebuie menţionat că fenomenul de blocare cu gaze nu este în general permanent.
În momentul producerii lui, pompa nedebitậnd, nivelul de lichid în coloană (submergenţa)
creste pậnă cậnd va învinge contrapresiunea ce menţinea închis ă supapa fixă, şi astfel o
cantitate de lichid va patrunde în pompă.

55
 Crescậnd cantitatea de fluid incompresibil din pompă, la cursa descendentă
urmatoare, sub piston se va realiza o presiune superioară; ca urmare, supapa mobilă se
deschide şi o cantitate de gaze şi lichid trece deasupra pistonului. Pompa va funcţiona cu un
debit redus un timp oarecare, după care blocarea se va produce din nou.Astfel, pompa va
produce intermitent, în rafale, cu debit redus de lichid.
Transferul greutătii lichidului de pe piston la ţevile de extracţie şi invers
influenţează mult mişcarea pistonului în pompă, datorită alungirilor alternative ale ţevilor de
extracţie şi prăjinilor de pompare. Astfel, cursa pistonului în pompă diferă de cursa prăjinii
lustruite la suprafaţă.

2.1 Instalatia de pompare cu prajini

De la etalonarea sondei au rezultat urmatoarele date :

 Debitul de lichid, Ql :
𝑄𝑙 = 16 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
 Presiunea dinima de fund :
𝑝𝑑 = 25 𝑏𝑎𝑟 ;
 Procentul de impuritati :
𝑖 = 10 % ;
 Debitul de titei :
𝑄𝑡 = 𝑄𝑙 ∙ (1 − 𝑖) = 16 ∙ (1 − 0,1) = 14,40 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
 Debitul de apa :
𝑄𝑎 = 𝑄𝑙 ∙ 𝑖 = 16 ∙ 0,1 = 1,6 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;
 Ratia de apa :
𝑄𝑎 1,6
𝑅𝑎 = = = 0,11 ;
𝑄𝑡 14,4
 Densitatea lichidului extras :

𝜌𝑙′ = 𝜌𝑡 ∙ (1 − 𝑖) + 𝜌𝑎 ∙ 𝑖 = 840 ∙ (1 − 0,1) + 1050 ∙ 0,1 = 861 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;

1. Se determina adancimea de fixare a pompei, Lf :

- Submergenta pompei, hs :
ℎ𝑠 = 100 𝑚 ;

56
 - Nivelul dinamic al pompei, hd :
𝑝𝑑 ∙ 105 25 ∙ 105
ℎ𝑑 = ′ = = 295,98 𝑚 ;
𝜌𝑙 ∙ 9,81 861 ∙ 9,81

𝐿𝑓 = 𝐻 − ℎ𝑑 + ℎ𝑠 = 2800 − 295,98 + 100 = 2604,02 𝑚 ;

2. Se calculeaza frecventele periculoase si cele nepericuloase :

- Cele periculoase :
76 500 76 500
𝑁1 = 1 ; 𝑛1 = = 2604,02∙1 = 29,38 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;
𝐿𝑓 ∙𝑁1
76 500 76 500
𝑁2 = 2 ; 𝑛2 = = 2604,02∙2 = 14,69 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;
𝐿𝑓 ∙𝑁2
76 500 76 500
𝑁3 = 3 ; 𝑛3 = = 2604,02∙3 = 9,79 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;
𝐿𝑓 ∙𝑁3
76 500 76 500
𝑁4 = 4 ; 𝑛4 = = 2604,02∙4 = 7,34 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;
𝐿𝑓 ∙𝑁4
76 500 76 500
𝑁5 = 5 ; 𝑛5 = = 2604,02∙5 = 5,88 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;
𝐿𝑓 ∙𝑁5
76 500 76 500
N6 = 6 ; 𝑛6 = = 2604,02∙6 = 4,90 𝑐𝑑⁄𝑚𝑖𝑛 ;
𝐿𝑓 ∙𝑁6

Calculul se opreste atunci cand n se apropie de valoarea 5 .

- Cele nepericuloase :
𝑛𝐼 = √𝑛1 ∙ 𝑛2 = √29,38 ∙ 14,69 = 20,77 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;

𝑛𝐼𝐼 = √𝑛2 ∙ 𝑛3 = √14,69 ∙ 9,79 = 11,99 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;

𝑛𝐼𝐼𝐼 = √𝑛3 ∙ 𝑛4 = √9,79 ∙ 7,34 = 8,48 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;

𝑛𝐼𝑉 = √𝑛4 ∙ 𝑛5 = √7,34 ∙ 5,88 = 6,57 𝑐𝑑 ⁄𝑚𝑖𝑛 ;

Se alege dintre frecventele nepericuloase, prima valoare mai mare sau egala cu 6,6 a lui n .
𝒏 = 𝟖, 𝟒𝟖 𝒄𝒅⁄𝒎𝒊𝒏 ;

3. Alegerea pompei si a unitatii de pompare :

Pentru realizarea acestui pas, se va alege o pompa tip TB sau tip P in functie de
adancimea de fixare si debitul care trebuie extras.
Avand in vedere faptul ca adancimea de fixare a pompei este 2752,75 m, se va alege
urmatoarea pompa :
P 23/8 x 11/4

Se alege unitatea de pompare in functie de adancimea sondei (se recomanda alegerea unei
unitati de pompare cu sarcina maxima de 12 tf si cu caracteristicile cele mai mari ) .

57
 Se alege unitatea de pompare : UP - 12T - 5000 - 7500 M cu urmatoarele caracteristici :

 Sarcina maxima la prajina lustruita: 12 000 kgf ;

 Cuplul maxim la reductor : 7 500 kgf ∙ m ;
 Lungimea cursei : 1 500; 2 000; 2 500; 3 000; 3500; 4000; 4500; 5000 mm ;
 Numarul minim si maxim de curse duble pe minut : 6,6 ; 11,7 ;
 Raportul de transmitere al reductorului : 1:34,81 ;
 Lungimea bratului anterior (a) : 5 000 mm ;
 Lungimea bratului posterior (b) : 2 500 mm ;
 Lungimea bielei (l): 3 770 mm ;
 Raza manivelei (r): 480, 635, 690, 945, 1095, 1245, 1390, 1535 mm ;
 Numarul si greutatea contragreutatilor de echilibrare : 4 ∙ 2150 kgf ;
 Greutatea aproximativa 26 350 kgf ;

4. Se determina cursa de suprafata :

 Diametrul pistonului, dp :
1
𝑑𝑝 = (1 + ) ∙ 25,4 ∙ 10−3 = 0,032 𝑚 ;
4
 Aria sectiunii pistonului, Ap :
𝜋 2 𝜋
𝐴𝑝 = ∙ 𝑑 = ∙ 0,032 = 7,917 ∙ 10−4 𝑚2 ;
4 𝑝 4
 Randamentrul instalatiei :
𝛼 = 0,5 … . 0,6 - Pentru H > 2500 m
𝛼 = 0,6 … . 0,8 - Pentru H < 2500 m
Avand in vedere ca adancimea sondei este H = 2900 m, se alege α=0,56 ;

 Se calculeaza produsul S∙n, punandu-se conditia ca :

𝑆𝑛 < 33 ;
𝑄𝑙 16
𝑆𝑛 = = = 25,06 ;
1440 ∙ 𝐴𝑝 ∙ 𝛼 1440 ∙ 7,917 ∙ 10−4 ∙ 0,56

 Se calculeaza lungimea cursei, Sc :

𝑆𝑛 25,06
𝑆𝑐 = = = 2,96 𝑚 ;
𝑛 8,48
In functie de lungimea cursei calculata, Sc, se alege o lungime de cursa
standardizata, S.
𝑺 = 𝟐 𝟓𝟎𝟎 𝒎𝒎 = 𝟐, 𝟓 𝒎 ;

58
  Pentru unitatea de pompare aleasa, se cunoaste, in functie de S :
 Raza manivelei : 𝑟 = 0,69 𝑚 ;
 Lungimea bielei : 𝑙 = 3,77 𝑚 ;

5. Calculul factorilor dinamici :

 La cursa ascendenta :
𝑆 ∙ 𝑛2 𝑟 2,5 ∙ 8,48 0,690
𝑚𝑎𝑠𝑐 = ∙ (1 + ) = ∙ (1 + ) = 0,1188 ;
1790 𝑙 1790 3,77
 La cursa ascendenta :
𝑆 ∙ 𝑛2 𝑟 2,5 ∙ 8,48 ∙ 8,48 0,690
𝑚𝑎𝑠𝑐 = ∙ (1 − ) = ∙ (1 − ) = 0,0821 ;
1790 𝑙 1790 3,77

2.2 Dimensionarea garniturii de prajini

Se dimensioneaza garnitura de prajini prin metoda rezistentelor maxime admisibile.

Pentru acest lucru, se determina lungimile de tronsoane din conditia :

𝜎𝑚𝑎𝑥 = 𝜎𝑎 ;

Ca punct de plecare sunt diametrele :

3
𝑑𝑝1 = ∙ 25,4 ∙ 10−3 = 0,019 𝑚 ;
4
7
𝑑𝑝2 = ∙ 25,4 ∙ 10−3 = 0,022 𝑚 ;
8
𝑑𝑝3 = 1 ∙ 25,4 ∙ 10−3 = 0,0254 𝑚 ;

Otelul ales este 35Mn16 cu rezistenta admisibila , 𝜎𝑎 = 2 025 ∙ 105 𝑁⁄𝑚2 .

1. Determinarea lungimilor tronsoanelor :

 Ariile sectiunilor transversale ale prajinilor si greutatile unitare :
𝜋 2 𝜋
𝑎𝑝1 = ∙ 𝑑𝑝1 = ∙ 0,0192 = 2,9 ∙ 10−4 𝑚2 ;
4 4
𝑞𝑝1 = 24,3 𝑁⁄𝑚 ;
𝜋 2 𝜋
𝑎𝑝2 = ∙ 𝑑𝑝2 = ∙ 0,0222 = 3,9 ∙ 10−4 𝑚2 ;
4 4
𝑞𝑝2 = 32,8 𝑁⁄𝑚 ;
𝜋 2 𝜋
𝑎𝑝3 = ∙ 𝑑𝑝3 = ∙ 0,02542 = 5 ∙ 10−4 𝑚2 ;
4 4
𝑞𝑝3 = 41,7 𝑁⁄𝑚 ;

59
  Densitatea otelului :
𝜌𝑜 = 7850 𝑘𝑔⁄𝑚3 ;
 Factorul de flotabilitate :
𝜌𝑙′ 861
𝑏 =1− =1− = 0,89 ;
𝜌𝑜 7850
 Greutatea coloanei de lichid care actioneaza asupra sectiunii brute a pistoanelor :

𝑃𝑙 = 𝜌𝑙′ ∙ 9,81 ∙ 𝐿𝑓 ∙ 𝐴𝑝 = 861 ∙ 9,81 ∙ 2604,02 ∙ 7,917 ∙ 10−4 = 17413,78 𝑁 ;

 Lungimile tronsoanelor :
 Lungimea primului tronson :

𝜎𝑎 ∙ 𝑎𝑝1 − 𝑃𝑙 2 025 ∙ 105 ∙ 2,9 ∙ 10−4 − 17413,78

𝑙𝑝1 = = = 1643,53 𝑚 ;
𝑞𝑝1 ∙ (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) 24,3 ∙ (0,89 + 0,11)

 Lungimea celui de-al doilea tronson :

𝜎𝑎 ∙ (𝑎𝑝2 − 𝑎𝑝1 ) 2 025 ∙ 105 ∙ (3,9 − 2,9) ∙ 10−4

𝑙𝑝2 = = = 629,67 𝑚 ;
𝑞𝑝2 ∙ (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) 32,8 ∙ (0,89 + 0,11)

 Lungimea celui de-al treilea tronson :

𝜎𝑎 ∙ (𝑎𝑝3 − 𝑎𝑝2 ) 2 025 ∙ 105 ∙ (5 − 3,9) ∙ 10−4

𝑙𝑝3 = = = 571,48 𝑚 ;
𝑞𝑝3 ∙ (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) 41,7 ∙ (0,89 + 0,11)

Verificarea lungimii totale a celor trei tronsoane :

3

∑ 𝑙𝑝𝑖 = 𝑙𝑝1 + 𝑙𝑝2 + 𝑙𝑝3 = 1643,53 + 629,67 + 571,48 = 2844,68 𝑚 ;

𝑖=1

In urma calcului de verificare rezulta ca suma celor trei tronsoane este mai mare decat
adancimea de fixare a pompei. In acest caz, metrii de tronson aflati in plus, se vor redistribui .

 Diferenta de lungime intre suma lungimilor celor trei tronsoane si adancimea de

fixare a pompei, Δlp :
3

∆𝑙𝑝 = ∑ 𝑙𝑝𝑖 − 𝐿𝑓 = 2844,68 − 2604,02 = 240,67 𝑚 ;

𝑖=1

 Lungimea recalculata a primului tronson :

′
∆𝑙𝑝 240,67
𝑙𝑝1 = 𝑙𝑝1 ∙ (1 − 3 ) = 1643,53 ∙ (1 − ) = 1504,48 𝑚
∑𝑖=1 𝑙𝑝𝑖 2844,68

60
  Lungimea celui de-al doilea tronson :

′
∆𝑙𝑝 240,67
𝑙𝑝2 = 𝑙𝑝2 ∙ (1 − 3 ) = 629,67 ∙ (1 − ) = 576,40 𝑚 ;
∑𝑖=1 𝑙𝑝𝑖 2844,68

 Lungimea celui de-al treilea tronson :

′
∆𝑙𝑝 240,67
𝑙𝑝3 = 𝑙𝑝3 ∙ (1 − 3 ) = 571,48 ∙ (1 − ) = 523,13 𝑚 ;
∑𝑖=1 𝑙𝑝𝑖 2844,68

Verificarea lungimii totale a celor trei tronsoane :

3

∑ 𝑙𝑝𝑖 = 𝑙𝑝1 + 𝑙𝑝2 + 𝑙𝑝3 = 1504,48 + 576,40 + 523,13 = 2604,02 𝑚 ;

𝑖=1

In urma calcului de verificare, rezulta ca suma lungimilor celor trei tronsoane este egala cu
adancimea de fixare a pompei.

 Variatia eforturilor in garnitura de prajini :

 Tensiunea minima in tronsonul 1 :

𝑃𝑙 17413,78
𝜎1min = = = 6,1 ∙ 107 𝑁⁄𝑚2 ;
𝑎𝑝1 2,9 ∙ 10−4

 Tensiunea maxima in tronsonul 1 :

′
𝑃𝑙 + 𝑙𝑝1 ∙ 𝑞𝑝1 ∙ (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) 17413,78 + 1504,48 ∙ 24,3 ∙ (0,89 + 0,11)
𝜎1𝑚𝑎𝑥 = = ;
𝑎𝑝1 2,9 ∙ 10−4

𝜎1𝑚𝑎𝑥 = 1,905 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;

 Tensiunea minima in tronsonul 2 :

𝜎1𝑚𝑎𝑥 ∙ 𝑎𝑝1 19,05 ∙ 107 ∙ 2,9 ∙ 10−4
𝜎2min = = = 1,399 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;
𝑎𝑝2 3,9 ∙ 10−4

61
  Tensiunea maxima in tronsonul 2 :

′ ′
𝑃𝑙 + (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) ∙ (𝑙𝑝1 ∙ 𝑞𝑝1 + 𝑙𝑝2 ∙ 𝑞𝑝2 )
𝜎2max = ;
𝑎𝑝2

17413,78 + (0,89 + 0,11) ∙ (1504,48 ∙ 24,3 + 576,40 ∙ 32,8)

𝜎2max = ;
3,9 ∙ 10−4
𝜎2max = 1,8 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;

 Tensiunea minima in tronsonul 3 :

𝜎2𝑚𝑎𝑥 ∙ 𝑎𝑝2 18,19 ∙ 107 ∙ 3,9 ∙ 10−4
𝜎3min = = −4
= 1,448 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;
𝑎𝑝3 5 ∙ 10

 Tensiunea maxima in tronsonul 3 :

′ ′ ′
𝑃𝑙 + (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) ∙ (𝑙𝑝1 ∙ 𝑞𝑝1 + 𝑙𝑝2 ∙ 𝑞𝑝2 + 𝑙𝑝3 ∙ 𝑞𝑝3 )
𝜎3max = ;
𝑎𝑝3

17413,78 + (0,89 + 0,11) ∙ (1504,48 ∙ 24,3 + 576,40 ∙ 32,8 + 523,13 ∙ 41,7)

𝜎3max = ;
5 ∙ 10−4
𝜎3max = 1,882 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;

In figura de mai jos, este prezentata variatia eforturilor in garnitura de prajini, realizata in
urma calculelor tensiunilor minime si maxime in cele trei tronsoane de prajini .

62
 Efortul, σ·108 N/m2
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2 2.2
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1100
Adancimea, m

1200
1300
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700
2800

Fig.16. Variatia eforturilor in garnitura de prajini ;

2.3 Alegerea tevilor de extractie

Diametrul primului tronson trebuie sa corespunda cu diametrul din simbolizarea pompei.

Diametrul urmatorului tronson este imediat superior.
Se verifica componenta garniturii de tevi in vederea instrumentarii cu corunca .

 Lungimea tronsoanelor de tevi

Primul tronson va avea o lungime de 1000 m pentru a avea diametrul constant cu scopul
de a permite efectuarea operatiei de deparafinare. Se verifica daca schimbarea diametrului la
prajini se face in acelasi punct cu schimbarea diametrului la tevi. Daca se constata acest lucru,
se mareste lungimea tronsonului de tevi cu cel putin 10 m .

 Al doilea tronson de tevi

 Lungimea tronsonului:

𝑙𝑡2 = 1000 𝑚 ;
 Diametrul exterior :

7
𝑑𝑒𝑥𝑡2 = [(2 + ) ∙ 25,4 ∙ 10−3 ] = 0,073 𝑚 ;
8

63
 Diametrul interior :
1
𝑑𝑖𝑛𝑡2 = [(2 + ) ∙ 25,4 ∙ 10−3 ] = 0,0635 𝑚 ;
2
 Greutatea pe metru liniar :

𝑞𝑡2 = 96 𝑁⁄𝑚2 ;

 Primul tronson de tevi

 Lungimea tronsonului:

𝑙𝑡1 = 𝐿𝑓 − 𝑙𝑡2 = 2604,02 − 1000 = 1604,02 𝑚 ;

 Diametrul exterior :
3
𝑑𝑒𝑥𝑡1 = [(2 + ) ∙ 25,4 ∙ 10−3 ] = 0,0603 𝑚 ;
8
 Diametrul interior :

𝑑𝑖𝑛𝑡1 = (2 ∙ 25,4 ∙ 10−3 ) = 0,051 𝑚 ;

 Greutatea pe metru liniar :

𝑞𝑡1 = 70 𝑁⁄𝑚2 ;

- Greutatea specifica a lichidului extras, ɣl’ :

ɣ′𝑙 = 𝜌𝑙′ ∙ 9,81 = 861 ∙ 9,81 = 8446,41 𝑁⁄𝑚3 ;

- Aria tronsonului 1 :
𝜋 2 2
𝜋
𝑎𝑡1 = ∙ (𝑑𝑒𝑥𝑡1 − 𝑑𝑖𝑛𝑡1 ) = ∙ (0,06032 − 0,0512 ) = 0,83 ∙ 10−3 𝑚2 ;
4 4
- Aria tronsonului 2 :
𝜋 2 2
𝜋
𝑎𝑡2 = ∙ (𝑑𝑒𝑥𝑡2 − 𝑑𝑖𝑛𝑡2 ) = ∙ (0,0732 − 0,06352 ) = 1,021 ∙ 10−3 𝑚2 ;
4 4
- Greutatea prajinilor :
′ ′ ′
𝑃𝑝 = 𝑙𝑝1 ∙ 𝑞𝑝1 + 𝑙𝑝2 ∙ 𝑞𝑝2 + 𝑙𝑝3 ∙ 𝑞𝑝3 ;
𝑃𝑝 = 1504,48 ∙ 24,3 + 576,40 ∙ 32,8 + 523,13 ∙ 41,7 = 77279,48 𝑁 ;

- Greutatea coloanei de lichid care actioneaza asupra sectiunii brute a pistoanelor :

𝑃𝑙 = ɣ′𝑙 ∙ 𝐿𝑓 ∙ 𝐴𝑝 = 8446,41 ∙ 2604,02 ∙ 7,917 ∙ 10−4 = 17413,79 𝑁 ;

64
 - Aria interioara a tronsonului 1 :
𝜋 2 𝜋
𝐴𝑡1 = ∙ 𝑑𝑖𝑛𝑡1 = ∙ 0,0512 = 0,002 𝑚2 ;
4 4
- Aria interioara a tronsonului 2 :
𝜋 2 𝜋
𝐴𝑡2 = ∙ 𝑑𝑖𝑛𝑡2 = ∙ 0,06352 = 0,00317 𝑚2 ;
4 4

 Variatia eforturilor in tevile de extractie

 Tensiunea minima in primul tronson de tevi :

𝑃𝑙 + (𝐴𝑡1 − 𝐴𝑝 ) ∙ 𝛾𝑙′ ∙ 𝐿𝑓 + 1,1 ∙ 𝑃𝑝 ∙ 𝑏

𝜎1min = ;
𝑎𝑡1
17413,79 + (0,002 − 7,917 ∙ 10−4 ) ∙ 8446,41 ∙ 2604,02 + 1,1 ∙ 77279,48 ∙ 0,89
𝜎1min = ;
0,83 ∙ 10−3

𝜎1min = 1,44 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;

 Tensiunea maxima in primul tronson de tevi :

𝑃𝑙 + (𝐴𝑡1 − 𝐴𝑝 ) ∙ 𝛾𝑙′ ∙ 𝐿𝑓 + 𝑙𝑡1 ∙ 𝑞𝑡1 + 1,1 ∙ 𝑃𝑝 ∙ 𝑏

𝜎1max = ;
𝑎𝑡1
17413,79 + (0,002 − 7,917 ∙ 10−4 ) ∙ 8446,41 ∙ 2604,02 + 1604,02 ∙ 70 + 1,1 ∙ 77279,48 ∙ 0,89
𝜎1max = ;
0,83 ∙ 10−3

𝜎1max = 2,67 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;

 Tensiunea minima in cel de-al doilea tronson de tevi :

𝑃𝑙 + (𝐴𝑡1 − 𝐴𝑝 ) ∙ 𝛾𝑙′ ∙ 𝐿𝑓 + (𝐴𝑡2 − 𝐴𝑡1 ) ∙ 𝛾𝑙′ ∙ 𝑙𝑡2 + 𝑙𝑡1 ∙ 𝑞𝑡1 + 1,1 ∙ 𝑃𝑝 ∙ 𝑏

𝜎2min = ;
𝑎𝑡2
17413,79 + (0,002 − 7,917 ∙ 10−4 ) ∙ 8446,41 ∙ 2604,02 + (0,00317 − 0,002) ∙ 8446,41 ∙ 1000
𝜎2min = +
1,021 ∙ 10−3
1604,02 ∙ 70 + 1,1 ∙ 77279,48 ∙ 0,89
+ ;
1,021 ∙ 10−3

𝜎2min = 2,37 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;

 Tensiunea maxima in ce-al doilea tronson de tevi :

𝑃𝑙 + (𝐴𝑡1 − 𝐴𝑝 ) ∙ 𝛾𝑙′ ∙ 𝐿𝑓 + (𝐴𝑡2 − 𝐴𝑡1 ) ∙ 𝛾𝑙′ ∙ 𝑙𝑡2 + 𝑙𝑡1 ∙ 𝑞𝑡1 + 𝑙𝑡2 ∙ 𝑞𝑡2 + 1,1 ∙ 𝑃𝑏 ∙ 𝑏
𝜎2max = ;
𝑎𝑡2
17413,79 + (0,002 − 7,917 ∙ 10−4 ) ∙ 8446,41 ∙ 2604,02 + (0,00317 − 0,002) ∙ 8446,41 ∙ 1000
𝜎2𝑚𝑎𝑥 = +
1,021 ∙ 10−3
1604,02 ∙ 70 + 1000 ∙ 96 + 1,1 ∙ 77279,48 ∙ 0,89
+ ;
1,021 ∙ 10−3

𝜎2max = 3,31 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;

65
 In figura urmatoare (Fig.17), este prezentata variatia eforturilor in tevile de extractie,
realizata in urma calculelor tensiunilor minime si maxime in cele doua tronsoane de tevi de
extractie .

Efortul, σ ∙108 N/m2

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5

0

500

1000
Adancimea, m

1500

2000

2500

3000

Fig.17. Variatia eforturilor in tevile de extractie ;

Pentru tevile de extractie se alege otelul P-105 cu urmatoarele caracteristici :

 Limita de curgere, 𝜎𝑐 = 7 380 ∙ 105 𝑁⁄𝑚2 ;

 Tensiunea admisibila :

𝜎𝑐 7 380 ∙ 105
𝜎𝑎 = = = 4 920 ∙ 105 𝑁⁄𝑚2 ;
𝑐𝑠 1,5

Din calculele efectuate mai sus, se obtine tensiunea maxima exercitata asupra tevilor de
extractie :

𝜎 = max(𝜎1max ; 𝜎2𝑚𝑎𝑥 ) = 𝜎2𝑚𝑎𝑥 = 3,31 ∙ 108 𝑁⁄𝑚2 ;

Rezulta ca tensiunea admisibla a otelului este mai mare decat tensiunea maxima
exercitata asupra tevilor de extractie .

𝝈𝒂 > 𝝈 ;

66
  Cursa reala a pistonului
- Modulul de elasticitate al lui Young, E :

𝐸 = 2,1 ∙ 1011 𝑁⁄𝑚2 ;

- Alungirile prajinilor :
′ ′ ′
𝑃𝑙 𝑙𝑝1 𝑙𝑝2 𝑙𝑝3 17413,79 1504,48 576,40 523,13
ʎ𝑝 = ∙ ( + + )= ∙ ( + + );
𝐸 𝑎𝑝1 𝑎𝑝2 𝑎𝑝3 2,1 ∙ 1011 2,9 ∙ 10−4 3,9 ∙ 10−4 5 ∙ 10−4

ʎ𝑝 = 0,646 𝑚 ;

- Alungirile tevilor :

𝑃𝑙 𝑙𝑡1 𝑙𝑡2 17413,79 1604,02 1000

ʎ𝑡 = ∙( + )= 11
∙( −3
+ ) = 0,241 𝑚 ;
𝐸 𝑎𝑡1 𝑎𝑡2 2,1 ∙ 10 0,83 ∙ 10 1,021 ∙ 10−3

In cazul in care dorim sa marim cursa pistonului, ancoram tevile (ʎt = 0) .

- Alungirea totala :

ʎ = ʎ𝑝 + ʎ𝑡 = 0,646 + 0,241 = 0,887 𝑚 ;

- Cursa reala a pistonului :

2
1 + 2,65 ∙ (𝐿𝑓 ∙ 𝑛) 1 + 2,65 ∙ (2604,02 ∙ 8,48)2
𝑆𝑟 = 𝑆 ∙ [ ] − ʎ = 2,5 ∙ [ ] − 0,887 ;
1010 1010

𝑆𝑟 = 1,935 𝑚 ;

- Debitul teoretic, Qt :

𝑄𝑡 = 1440 ∙ 𝐴𝑝 ∙ 𝑆𝑟 ∙ 𝑛 = 1440 ∙ 7,917 ∙ 10−4 ∙ 1,935 ∙ 8,48 = 18,71 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

- Debitul instalatiei, Qinst :

o Randamentul volumic : 𝜂𝑣 = 0,9 ;
o Randamentul de scurgeri prin camasi si piston : 𝜂𝑠 = 0,9 ;

𝑄𝑖𝑛𝑠𝑡 = 𝑄𝑡 ∙ 𝜂𝑣 ∙ 𝜂𝑠 = 18,71 ∙ 0,9 ∙ 0,9 = 15,157 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ;

- Diferenta de debite :

𝑄𝑖𝑛𝑠𝑡 − 𝑄𝑙 = 15,157 − 16 = −0,84 𝑚3 ⁄𝑧𝑖 ≤ 1 ;

Pentru cazul in care modulul diferentei debitelor este mai mare decat 1, se schimba cursa
pistonului, se schimba diametrul pistonului sau se schimba atat cursa cat si diametrul
pistonului .

67
  Sarcina maxima si minina in prajina lustruita
- Sarcina maxima in prajina lustruita, Pmax :

𝑃𝑙 + 𝑃𝑝 ∙ (𝑏 + 𝑚𝑎𝑠𝑐 ) 17413,79 + 77279,48 ∙ (0,89 + 0,11)

𝑃𝑚𝑎𝑥 = = = 9,724 ∙ 103 𝑑𝑎𝑁 ;
9,81 9,81

- Sarcina minima in prajina lustruita, Pmin :

𝑃𝑝 ∙ (𝑏 − 𝑚𝑑𝑒𝑠𝑐 ) 77279,48 ∙ (0,89 − 0,082)

𝑃𝑚𝑖𝑛 = = = 7,66 ∙ 103 𝑑𝑎𝑁 ;
9,81 9,81

Sarcina maxima in prajina lustruita a Unitatii de Pompare este 𝐏𝐦𝐚𝐱 = 𝟗, 𝟕𝟐𝟒 ∙ 𝟏𝟎𝟑 𝒅𝒂𝑵 ,
mult mai mica decat sarcina maxima in prajina lustruita standardiaza, 𝐏𝐦𝐚𝐱𝐬 = 𝟏𝟐 ∙ 𝟏𝟎𝟑 𝒅𝒂𝑵 ,
astfel ca unitatea de pompare are capacitatea mai mare decat cea calculata .

 Cuplul maxima la reductor

- Lungimea bratului anterior :

𝑎 = 5 000 𝑚𝑚 ;

- Lungimea bratului posterior :

𝑏 = 2 500 𝑚𝑚 ;

- Raportul lungimilor celor doua brate :

𝑎 5 000
𝑘= = =2;
𝑏 2 500
- Greutatea medie in prajina lustruita :

𝑘 ∙ (𝑃𝑚𝑎𝑥 + 𝑃min ) 2 ∙ (9,724 + 7,66) ∙ 103

𝐺= = = 17,384 ∙ 103 𝑑𝑎𝑁 ;
2 2

- Cuplul maxim :

𝑆 2,5
𝐶𝑚𝑎𝑥 = (𝑘 ∙ 𝑃𝑚𝑎𝑥 − 𝐺) ∙ = (2 ∙ 9,724 ∙ 103 − 17,384 ∙ 103 ) ∙
2∙𝑘 2∙2
= 1290,47 𝑑𝑎𝑁 ∙ 𝑚 ;

Cuplul maxim standardizat al Unitatii de Pompare este 𝑪𝒎𝒂𝒙𝒔 = 𝟕 𝟓𝟎𝟎 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎 care
este mult mai mare decat cuplul maxim rezultat din calcule , 𝑪𝒎𝒂𝒙 = 𝟏𝟐𝟗𝟎, 𝟒𝟕 𝒅𝒂𝑵 ∙ 𝒎 .

68
 Puterea nominala a motorului electric

𝑁𝑛 = 0,1205 ∙ 𝑄𝑡 ∙ 10−3 ∙ 𝐿1,13

𝑓 = 0,1250 ∙ 18,71 ∙ 10−3 ∙ 2604,021,13

𝑁𝑛 = 16,32 𝑘𝑊 ;
 Echilibrarea Unitatii de Pompare
- Contragreutatile sunt montate pe manivela :

𝑟 = 0,69 𝑚 ;

- Greutatea contragreutatilor :

𝐺𝑚 = 4 ∙ 2 150 = 86 ∙ 103 𝑑𝑎𝑁 ;

- Distanta de la centru de rotatie la centrul de greutate :

𝐺 ∙ 𝑟 17,384 ∙ 103 ∙ 0,690

𝑅1 = = = 0,013 𝑚 ;
𝐺𝑚 86 ∙ 103

69