Proiect Extracție - PG 36 PDF

UNIVERSITATEA PETROL ȘI GAZE PLOIEȘTI
FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI ȘI A GAZELOR
FORAJUL SONDELOR, EXPLOATAREA ȘI TRANSPORTUL HIDROCARBURILOR
EXTRACȚIA PETROLULUI ȘI A GAZELOR ASOCIATE

- PROIECT 1 –
Prof.coordonator:
Conf.univ.dr.ing.: Mariea Marcu Student: Rădoi Ionela Silvia
Specializarea: Inginerie de
Petrol şi Gaze
Anul: IV
Grupa: 20113
2019
CUPRINS PROIECT
Introducere
Capitolul 1: Proiectarea regimului de funcționare a unei sonde în gas-lift

continuu (erupție artificială)
1.1. Trasarea curbei de comportare a stratului la timpul prezent;
1.2. Trasarea curbelor IPR de prevedere;
1.3. Trasarea curbelor gradient de deasupra punctului de injecție;
1.4. Variația presiunii gazelor în spațiul inelar;
1.5. Determinarea coordonatelor punctelor de injecție;
1.6. Trasarea curbelor gradient de sub punctele de injecție;
1.7. Analiza nodală;
1.8. Trasarea curbei de comportare a sonde în GLC;
1.9. Amplasarea supapelor;
1.10. Calculul de alegere al supapelor.
Capitolul 2: Proiectarea regimului de funcționare al unei sonde în

pompaj continuu cu prăjini
2.1. Instalația de pompare cu prajini;
2.2. Dimensionarea garniturii de prăjini;
2.3. Alegerea țevilor de extracție.
Anexe
Bibliografie
Introducere
Proiectul de semestru la “Extracția țițeiului și gazelor asociate” are drept scop

prezentarea metodelor de extracție a țițeiului atunci când încetează perioada de erupție naturală a
sondei și anume: gas-liftulul continuu (erupție artificială continuă) și pompajul continuu cu
prăjini.
Erupția artificială se bazează pe energia înmagazinată direct în gazele comprimate.

Aceste gaze sunt injectate direct în coloana de fluide produse de sondă, în scopul reducerii
greutății specifice a acestuia. Metoda se aplică, de obicei, sondelor cu capacitate de producție și
presiune de fund relativ mari.
Calculul urmărește câteva etape în care sunt determinate elemente specifice în crearea
unui sistem de gas-lift corect, capabil de a aduce la suprafață debite însemnate de lichid.
Succesiunea etapelor de calculul se termină cu alegerea supapelor care permit trecerea debitelor
de gaze comprimate în țevi .
Dintre sistemele de extracţie, pompajul de adâncime este cel mai răspândit, se aplică
în faza finală de exploatare a unui zăcământ de ţiţei, atunci când exploatarea sondelor prin
erupţie artificială reclamă un consum exagerat de gaze injectate, sau în situaţia când stratul nu
suportă contrapresiune.
Sistemele de pompaj de adâncime se clasifică după modul în care se transmite de la

suprafaţă la pompă energia necesară funcţionării acesteia, astfel:
a) Pompaj de adậncime cu prǎjini;

b) Pompaj de adậncime fǎrǎ prǎjini;
− cu pompe hidraulice, cu piston sau cu jet;
− cu pompe centrifuge de fund.
În prima categorie, sunt cuprinse pompele introduse în sondǎ şi acţionate de la

suprafaţă prin intermediul garniturii de prăjini de pompare. Prăjinile care transmit mişcarea de la
suprafaţă la pompă pot fi cu secţiune plină sau (mai rar) tubulare, acţionate de unităţi de pompare
cu balansier sau fără balansier (pneumatic, hidraulic sau mecanic).
Date caracteristice:
 Adâncimea sondei, H=2800 m ;
 Diametrul interior al tubingului, di=63,5 mm ;
 Diametrul interior al coloanei, Di=127 mm ;
 Temperatura medie la suprafață, ts=10 ⁰C ;
 Densitatea țițeiului, ρt=870 kg/m3 ;
 Densitatea apei de zăcământ, ρa=1080kg/m3 ;
 Densitatea relativă a gazelor, ρrg=0,6 ;
 Tensiunea superficială a țițeiului, σt=30∙10-3 N/m ;
 Tensiunea superficială a apei, σa=60∙10-3 N/m ;
 Vâscozitatea țițeiului, μt=3∙10-3 Pa∙s ;
 Vâscozitatea apei, μa=1 ∙10-3 Pa∙s ;
 Vâsozitatea gazelor, μg=0,025∙10-3 Pa∙s ;
 Presiunea în capul de erupție, p2=5 bar ;
De asemenea, în urma etalonării sondei au rezultat următoarele date:
 Impuritățile, i=10 % ;
 Presiunea dinamică de fund, pd1=60 bar ;
 Debitul de lichid, QL1=60 m3/zi ;
 Debitul de gaze al sondei, Qg=3500 Sm3/zi ;
Debit de injecție: 30000; 35000; 40000; 50000; 60000; 70000; 80000; 85000 Sm3/zi ;
Capitolul 1
PROIECTAREA REGIMULUI DE FUNCȚIONARE A UNEI
SONDE ÎN GAS-LIFT CONTINUU
1.1. Trasarea curbei de comportare a stratului (IPR)

Reprezentarea grafică a debitului sondei în funcție de presiunea dinamică de fund,
Q=f(pd), caracterizează curgerea prin zăcământ și poartă denumirea de curba de comportare a
stratului. În literatura de specialitate, ea este cunoscută sub denumirea de curba IPR (Inflow
Performance Relationship).
Pentru trasarea curbei de comportare a stratului este necesar să se stabilească mai întâi
tipul curgerii prin zăcământ. În acest scop se determină presiunea de saturație cu ajutorul relației
lui Standing:
( )
( )
( )
( )
Psat = 159,76 - 1 = 158,76 bar ;
Unde:
- RGT - rația gaze-țiței ;
- Qt - debitul de țiței ; ;
- tf - temperatura de zăcământ ; ;
- - densitatea relativă a țițeiului;

După calculul presiunii de saturație, se compară aceasta cu presiunea dinamică de fund și
cu presiunea statică. În urma acestei comparații pot rezulta următoarele situații :
1. Atunci când : }, curgerea este omogenă ;
2. Atunci când : }, curgerea este eterogenă ;
3. Atunci când : }, curgerea este combinată ;
Pentru cazul de față, psat=158,76 bar, comparând cu pc=108,24 bar si cu pd=60 bar, va
rezulta că : ; așadar, curgerea este eterogenă (bifazică) .
În condițiile curgerii eterogene, există mai multe metode de determinare a curbei IPR,
dintre acestea se vor folosi următoarele metode:
- Metoda lui Vogel, pentru i<20%, Ec=1 ;
- Metoda lui Standing, pentru i<20%, ;
- Metoda lui Wiggins, pentru , Ec=1.
Având în vedere că procentul de impurități cu care produce sonda este i= 10% , pentru
trasarea curbei IPR se va folosi metoda lui Vogel. Metoda lui Vogel presupune calculul presiunii
statice, pc, și a debitului maxim, Qmax , pentru valori date ale presiunii dinamice de fund și ale
debitelor de lichid brut.
( )
{ ;
( )
( )
{ .
( )
Prin rezolvarea sistemului rezultă:
Pc= 108,24 bar;
Qmax= 93,26 m3/zi.
În continuare, se dau valori lui pd între [0 ; pc] și pentru fiecare valoare se calculează
debitele de lichid cu relația:
[ ( ) ]
Pentru pd=10 se obține:
[ ( ) ]
Rezultatele calculelor debitelor funcție de presiunea dinamică de fund se trec în Tabelul 1:
pd Q
bar m3/zi
0 93,26
10 90,89
20 87,26
30 82,35
40 76,17
50 68,72
60 59,99
70 49,99
80 38,71
90 26,16
108,24 0
Tabel 1. Valorile debitelor funcție de presiunea dinamică de fund;
Reprezentând presiunea dinamică de fund funcție de debit, se obține curba de

comportare a stratului sau curba IPR, ca în figura de mai jos:
Fig. 1. Variația debitului cu presiunea dinamică de fund - Curba IPR;

1.2. Trasarea curbelor IPR de prevedere
Trasarea curbelor IPR de prevedere se realizează pornind de la datele obținute de la
testarea sondei la timpul prezent și folosind diferite metode de trasare a curbelor IPR de
prevedere.
Se consideră următoarele valori:
- pcv1 = 100 bar;

- pcv2 = 90 bar;
- pcv3 = 80 bar.
Pentru trasarea curbelor IPR de prevedere se folosește relația lui Vogel:
( ) ;
Pentru a interpola la timpul viitor folosim relația lui Eckmeier:
( ) ;
Folosind relațiile de mai sus, în care presiunea dinamică de fund, pd, ia valori, pe rând, în
intervalele [0 ; pcv1] si [0 ; pcv2] si [0 ; pcv3], se determină debitul de lichid,. Rezultatele acestor
calcule, sunt trecute in Tabelul 2, care mai conține și debitele corespunzătoare presiunii dinamice
de fund pd, situată în intervalul [0 ; pc] .
pd Q Qv1 Qv2 Qv3

bar m3/zi
0 93 73.83 53.82 37.8
10 90.64 71.76 52.09 36.38
20 87 68.51 49.3 34.02
30 82.09 64.08 45.45 30.71
40 75.91 58.47 40.53 26.46
50 68.44 51.68 34.55 21.26
60 59.7 43.71 27.51 15.12
70 49.69 34.55 19.4 8.03
80 38.40 24.22 10.23 0
90 25.83 12.7 0
100 11.99 0
108 0
Tabel 2. Valorile actuale și viitoare ale debitelor;
Reprezentând grafic presiunea dinamică de fund, pd, în funcție de debitul de lichid extras,
Q, se vor obține curbele IPR de prevedere:
Fig. 2. Curbe IPR de prevedere;
1.3. Trasarea curbelor gradient de deasupra punctelor de injecție

Trasarea curbelor gradient de deasupra punctelor de injecție se va realiza cu ajutorul
metodei Hagedorn-Brown. În acest scop se aleg patru debite de lichid, QL1, QL2, QL3, QL4,
care să aparțină intevalului [0; Qmax], calculate în subcapitolul “1.1 Trasarea curbelor IPR”.
Pentru cazul de față, unde Qinj= 30 000 Sm3/zi, se aleg următoarele debite de lichid:
- QL1 = 25 m3/zi;
- QL2 = 30 m3/zi;
- QL3 = 35 m3/zi;
- QL4 = 40 m3/zi.
Se calculează rația gaze-lichid proprie, RGLp și rația de apă, Ra, pe baza datelor ințiale,
de la etalonarea sondei :
Plecând de la valorile celor patru debite, se calculează rația gaze-lichid de injecție,

RGLinj, rația gaze-lichid totală, RGLT, și rația gaze-țiței totală, RGTT.
⁄
Se consideră un număr de “n” intervale de presiune egale, pornind de la presiunea p2
din capul de erupție, unde căderea de presiune Δp este de 10 bar. Pe fiecare interval de
presiune se determină distanța Δh pe care se pierd cei 10 bar aparținând intervalului de
presiune considerat.
Distanța Δh se va determina cu ajutorul algoritmului Hagedorn-Brown, iar calculul se

va opri atunci când :
În cele ce urmează, se va aplica metoda Hagedorn și Brown pentru debitul de lichid

QL1, unde se vor calcula următorii parametrii:
Intervalul de presiune : (5.....15) bar
 Greutatea unui m3 de țiței mort împreună cu apa și gazele care îl însoțesc, M:
⁄
 Densitatea fazei lichide, ρl :
 Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, pm , temperatura medie pe

sondă, Tm :
 Presiunea pseudocritică, ppcr , și temperatura pseudocritică, Tpcr :
 Presiunea pseudoredusă, ppr , și temperatura pseudoredusă, Tpr :

 Factorul de abatere al gazelor, zm ( relația lui Istomin, valabilă pentru următoarele
condiții: 0 < ppr < 3 și 1,3 < Tp r< 1,9 ):
( ) ( )
 Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune, ρgm :
( )( )
⁄
Unde p0 = 1 bar, iar T0 = 273,15 K;
 Vâscozitatea lichidului, μl :
 Tensiunea interfacială a lichidului, σl :
 Coeficientul de vâscozitate, Nl :
( ) ( )
 Produsul CNl:
 Rația de soluție , rs , și factorul de volum al țițeiului, bt :
[ ]
[ ] ⁄
Unde densitatea relativă a țițeiului, ρrt , este :
( )
( )
 Viteza superficială a lichidului, vsl :
( )
Unde aria secțiunii transversale a țevilor, At , este :
Iar factorul de volum al apei este ba=1 .

 Viteza superficială a gazelor, vsg :
( )
( )
⁄
 Coeficientul de viteză al lichidului, Nlv :
√ √
 Coeficientul de viteză al gazului, Ngv :

√ √
 Coeficientul de diametru, Nd :
√ √
 Produsul adimensional Ф* :
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
 Raportul εl /Ѱ;
 Produsul A :
 Parametrul Ѱ :
 Fracția de lichid, ɛl :
 Numărul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazic, Reb :

 In funcție de Reb se determină factorul de frecare, ʎ , cu relația lui Jain, valabilă
pentru 5∙103 < Reb <108 :
( )
[ ]
[ ]
( )
 Densitatea medie a amestecului gaze-lichid, ρm :
⁄
 Distanța dintre cele două puncte de presiune considerate, Δh:
Se repetă calculul pentru celelalte intervale de presiune și se opreste atunci când

suma înălțimilor este mai mare decât adâncimea sondei.
Rezultatele calculelor obținute prin aplicarea algoritmului Hagedorn-Brown pentru

debitul QL1 = 25 m3/zi, QL2 = 30 m3/zi, QL3 = 35 m3/zi și QL4 = 40 m3/zi, sunt centralizate în
tabelele de mai jos.
Tabel 3. Valorile parametrilor calculați prin metoda Hagedorn și Brown pentru debitul QL1 = 25 m3/zi , în
cazul curbelor gradient de deasupra punctului de injecție;
Mărimi Unitatea QL1 = 25m3/zi

calculate de
măsură (5….15) bar (15….25) bar (25….35) bar (35…45) bar
M N/m3 20184,78 20184,78 20184,78 20184,78
ρl kg/m3 891 891 891 891
pm bara 11 21 31 41
tm ⁰C 52 52 52 52
Tm K 325,150 325,150 325,150 325,150
ppcr bara 46,57 46,57 46,57 46,57
Tpcr K 199,90 199,90 199,90 199,90
ppr - 0,236 0,451 0,666 0,880
Tpr - 1,63 1,63 1,63 1,63
Zm - 0,981 0,964 0,949 0,934
ρgm kg/m 3
7,311 14,195 21,296 28,603
μl Pa∙s 0,0028 0,0028 0,0028 0,0028
σl N/m 0,033 0,033 0,033 0,033
Nl - 0,011771 0,011771 0,011771 0,011771
CNl - 0,00241 0,00241 0,00241 0,00241
rs 3
Sm /m 3
2,495 4,763 7,031 9,299
F - 168,8786 179,6774 190,4761 201,2749
bt - 1,033 1,038 1,042 1,047
vsl m/s 0,094073 0,094452 0,094834 0,095221
vsg m/s 12,181 6,264 4,168 3,098
Nlv - 0,678 0,681 0,684 0,686
Ngv - 87,81 45,15 30,05 22,33
Nd - 32,996 32,996 32,996 32,996
Ф* - 4,803 7,541 9,949 12,183
ɛl/Ѱ - 0,0806 0,1037 0,1198 0,1326
A - 0,00914 0,0047 0,003128 0,002325
Ѱ - 1,001 1,000 1,000 1,000
ɛl - 0,081 0,104 0,120 0,133
Reb - 323644,7 290395,8 269133,2 253332,9
ʎ - 0,0207 0,0208 0,0208 0,0209
ρm kg/m3 78,623 105,095 125,475 142,965
Δh m 1165,188 904,916 769,083 680,412
Δhtotal m 3519,599
Mărimi Unitatea QL2 = 30 m3/zi
calculate de
măsură (5…15) bar (15…25) bar (25…35) bar (35…45) bar
M N/m3 18550,11 18550,11 18550,11 18550,11
ρl kg/m3 891 891 891 891
pm bara 11 21 31 41
tm ⁰C 52 52 52 52
Tm K 325,150 325,150 325,150 325,150
ppcr bara 46,57 46,57 46,57 46,57
Tpcr K 199,90 199,90 199,90 199,90
ppr - 0,236 0,451 0,666 0,880
Tpr - 1,63 1,63 1,63 1,63
Zm - 0,981 0,964 0,949 0,934
ρgm kg/m 3
7,311 14,195 21,296 28,603
μl Pa∙s 0,0028 0,0028 0,0028 0,0028
σl N/m 0,033 0,033 0,033 0,033
Nl - 0,011771 0,011771 0,011771 0,011771
CNl - 0,00241 0,00241 0,00241 0,00241
rs 3
Sm /m 3
2,495 4,763 7,031 9,299
F - 168,8786 179,6774 190,4761 201,2749
bt - 1,033 1,038 1,042 1,047
vsl m/s 0,112888 0,113342 0,113801 0,114265
vsg m/s 12,290 6,318 4,203 3,123
Nlv - 0,814 0,817 0,820 0,824
Ngv - 88,59 45,54 30,30 22,51
Nd - 32,996 32,996 32,996 32,996
Ф* - 5,734 9,004 11,882 14,553
ɛl/Ѱ - 0,0892 0,1138 0,1310 0,1446
A - 0,009221 0,00474 0,003154 0,002343
Ѱ - 1,001 1,000 1,000 1,000
ɛl - 0,089 0,114 0,131 0,145
Reb - 342700,1 305305,5 281541,6 263955,1
ʎ - 0,0206 0,0207 0,0208 0,0209
ρm kg/m3 86,238 113,978 135,206 153,345
Δh m 1061,545 833,102 712,605 633,405
Δhtotal m 3240,656
Tabel 4. Valorile parametrilor calculați prin metoda Hagedorn și Brown pentru debitul QL2 = 30 m3/zi , în
calculate de (5…15) bar (15…25) bar (25…35) bar (35…45) bar
măsură
M N/m3 17382,49 17382,49 17382,49 17382,49
ρl kg/m3 891 891 891 891
pm bara 11 21 31 41
tm ⁰C 52 52 52 52
Tm K 325,150 325,150 325,150 325,150
ppcr bara 46,57 46,57 46,57 46,57
Tpcr K 199,90 199,90 199,90 199,90
ppr - 0,236 0,451 0,666 0,880
Tpr - 1,63 1,63 1,63 1,63
Zm - 0,981 0,964 0,949 0,934
ρgm kg/m3 7,311 14,195 21,296 28,603
μl Pa∙s 0,0028 0,0028 0,0028 0,0028
σl N/m 0,033 0,033 0,033 0,033
Nl - 0,011771 0,011771 0,011771 0,011771
CNl - 0,00241 0,00241 0,00241 0,00241
rs 3
Sm /m 3
2,495 4,763 7,031 9,299
F - 168,8786 179,6774 190,4761 201,2749
bt - 1,033 1,038 1,042 1,047
vsl m/s 0,131703 0,132233 0,132768 0,133309
vsg m/s 12,399 6,372 4,237 3,148
Nlv - 0,949 0,953 0,957 0,961
Ngv - 89,38 45,93 30,55 22,69
Nd - 32,996 32,996 32,996 32,996
Ф *
- 6,656 10,454 13,797 16,901
ɛl/Ѱ - 0,0969 0,1228 0,1410 0,1554
A - 0,009303 0,004781 0,00318 0,002362
Ѱ - 1,001 1,000 1,000 1,000
ɛl - 0,097 0,123 0,141 0,155
Reb - 361293,7 319843,7 293633,9 274304,7
ʎ - 0,0206 0,0207 0,0207 0,0208
ρm kg/m3 93,037 121,897 143,885 162,607
Δh m 981,920 777,298 668,323 596,283
Δhtotal m 3023,824
Tabel 5 .Valorile parametrilor calculați prin metoda Hagedorn și Brown pentru debitul QL3 = 35 m3/zi , în
Marimi Unitatea QL4 = 40 m3/zi
calculate de
(5…15) bar (15…25) bar (25…35) bar (35…45) bar
măsură
M N/m3 16506,78 16506,78 16506,78 16506,78
ρl kg/m3 891 891 891 891
pm bara 11 21 31 41
tm ⁰C 52 52 52 52
Tm K 325,150 325,150 325,150 325,150
ppcr bara 46,57 46,57 46,57 46,57
Tpcr K 199,90 199,90 199,90 199,90
ppr - 0,236 0,451 0,666 0,880
Tpr - 1,63 1,63 1,63 1,63
Zm - 0,981 0,964 0,949 0,934
ρgm kg/m 3
7,311 14,195 21,296 28,603
μl Pa∙s 0,0028 0,0028 0,0028 0,0028
σl N/m 0,033 0,033 0,033 0,033
Nl - 0,011771 0,011771 0,011771 0,011771
CNl - 0,00241 0,00241 0,00241 0,00241
rs 3
Sm /m 3
2,495 4,763 7,031 9,299
F - 168,8786 179,6774 190,4761 201,2749
bt - 1,033 1,038 1,042 1,047
vsl m/s 0,150518 0,151123 0,151735 0,152353
vsg m/s 12,507 6,426 4,272 3,173
Nlv - 1,085 1,089 1,094 1,098
Ngv - 90,16 46,32 30,80 22,87
Nd - 32,996 32,996 32,996 32,996
Ф* - 7,568 11,889 15,695 19,229
ɛl/Ѱ - 0,1039 0,1310 0,1500 0,1651
A - 0,009385 0,004821 0,003205 0,002381
Ѱ - 1,001 1,000 1,000 1,000
ɛl - 0,104 0,131 0,150 0,165
Reb - 379414,6 333977,3 305365,7 284329,5
ʎ - 0,0205 0,0206 0,0207 0,0208
ρm kg/m3 99,198 129,070 151,748 171,005
Δh m 918,220 732,233 632,306 565,915
Δhtotal m 2848,674
Tabel 6 .Valorile parametrilor calculați prin metoda Hagedorn și Brown pentru debitul QL4 = 40 m3/zi , în
Reprezentând rezultatele calculelor cuantificate în tabele 3, 4, 5, 6 într-o diagramă
“presiune - ΣΔh”, vor rezulta patru curbe gradient corespunzătoare debitelor QL1, QL2, QL3, QL4,
cu rațiile gaze-lichid atribuite fiecărui debit de lichid, RGLT1, RGLT2, RGLT3, RGLT4, numite
curbe gradient de deasupra punctului de injecție.
Δh1 ΣΔh1 Δh2 ΣΔh2 Δh3 ΣΔh3 Δh4 ΣΔh4 p
m m m m m m m m bar
0 0 0 0 0 0 0 0 5
1165,188 1165,188 1061,545 1061,545 981,920 981,920 918,220 918,220 15
904,916 2070,103 833,102 1894,646 777,298 1759,217 732,233 1650,453 25
769,083 2839,186 712,605 2607,251 668,323 2427,540 632,306 2282,759 35
680,412 3519,599 633,405 3240,656 596,283 3023,824 565,915 2848,674 45
Tabel 7. Adâncimea calculată pentru diferite valori ale presiunii, cazul curbelor gradient de deasupra
punctului de injectie;
Fig.3. Curbe gradient de deasupra punctului de injecție;
Fig.3. Curbe gradient de deasupra punctului de injecție;

1.4. Variația presiunii gazelor în spațiul inelar
Datele de intrare necesare realizării acestei etape sunt:
- presiunea de suprafață a gazelor, psg = 27 bar;
- adâncimea sondei, H = 2800 m;
- densitatea relativă a gazelor, ẟrg = 0,6;
Se va folosi un algoritm de încercare și eroare. Întâi, se va porni cu estimarea presiunii de
fund a gazelor, pfge. După acest pas, se va determina presiunea medie, pm, între presiunea de
suprafață a gazelor, psg, și presiunea de fund a gazelor, pfge, temperatura medie, Tm, în vederea
calculării factorului de abatere, Zm, și presiunii de fund a gazelor, pfgc. Se compară presiunea de
fund, pfge, cu cea calculată, pfgc .
Dacă diferența între cele două presiuni este mai mică de 0,5 bar, atunci presiunea de fund
a gazelor este cea calculată. În caz contrar, când diferența de presiune între cele două presiuni
este mai mare de 0,5 bar, în locul presiunii de fund estimate se pune valoarea presiunii de fund
calculate, și se va relua calculul.
Algoritmul de calcul:
1. Se estimează presiunea de fund a gazelor, pfge:
2. Se calculează presiunea medie, pm, și temperatura medie, Tm:
3. Se calculează presiunea pseudocritică, ppcr, și temperatura pseudocritică, Tpcr:

( )
( )
4. Se calculează presiunea pseudoredusă, ppr, și temperatura pseudoredusă, Tpr :
5. Se calculează factorul de abatere al gazelor, Zm :

( ) ( )
6. Se calculează presiunea de fund a gazelor :
7. Se calculează diferența de presiune între pfge și pfgc , x :
Astfel, în urma calcului a rezultat o diferență de 0,00323 bar între presiunea de fund
estimată și cea calculată. De aici rezultă că în următoarele etape, se va folosi pentru presiunea de
fund valoarea pfg = 32,5208 bar.
1.5. Determinarea coordonatelor punctelor de injecție
În acest scop, se trasează dreapta de variație a presiunii gazelor în spațiul inelar, precum și
paralela la aceasta spre stânga la o diferență de presiune, Δp=3 bar. Cele două drepte se vor trasa
pe aceeași diagramă în care s-au reprezentat și curbele gradient de deasupra punctului de injecție.
La intersecția dreptei paralele având diferența de presiune 3 bar față de dreapta de variație a
presiunii gazelor în coloană cu curbele gradient, se determină coordonatele punctelor de injecție
(pinj ; Hinj).
Fig.4. Determinarea coordonatelor punctelor de injecție;
În urma realizării diagramei, se citesc coordonatele punctelor de injecție, care vor fi

trecute în tabelul de mai jos.
Debitul de lichid, QL Presiunea de injecție, pinj Înălțimea de injecție, hinj

m3/zi Bar M
25 28,66 2360
30 28,21 2135
35 27,87 1960
40 27,6 1825
Tabel 8. Valorile coordonatelor punctelor de injecție;
1.6. Trasarea curbelor gradient de sub punctul de injecție
În primul rând, se verifică dacă presiunile din punctul de injecție sunt mai mici sau mai mari
decât presiunea de saturație, psat. Dacă presiunile de injecție sunt mai mari decât presiunea de
saturație, rezultă că sub punctul de injecție, curgerea prin țevi este eterogenă. Prin urmare, pentru
trasarea curbelor gradient de sub punctul de injecție se va folosi metoda Hagedorn-Brown în
următoarele condiții:
 Debitul de injecție, Qinj = 0;
 Rația gaze-lichid totală = Rația gaze-lichid proprie, RGLpropiu;
Curbele gradient vor începe de la nivelele punctelor de injecție. Pentru aplicarea algoritmului
Hagedorn-Brown se pornește de la presiunea din punctul de injecție și se consideră un număr de
intervale de presiune egală, căderea de presiune pe interval fiind Δp = 10 bar.
Calculul unei curbe gradient se va termina atunci când este îndeplinită condiția:
Rezultatele calculelor se vor reprezenta grafic pe aceeași diagramă (p; H) pe care s-au
reprezentat curbele gradient de deasupra punctului de injecție și dreapta de variație a presiunii
gazelor.
La intersecția curbelor gradient de sub punctul de injecție cu dreapta orizontală ce
marchează adâncimea H, se citesc presiunile dinamice pd1, pd2 , pd3, pd4.
Prin urmare, diagrama curbelor gradient va furniza următoarele date:
 Debitul de injecție, Qinj;
 Debitele de lichid, QL1, QL2, QL3, QL4;
 Presiunile dinamice de fund, pd1, pd2, pd3, pd4;
În tabelele următoare vor fi trecute rezultatele calculelor obținute în urma aplicării
algoritmului Hagedorn-Brown. Pentru fiecare valoare a debitului, presiunea medie a fost
calculată în funcție de presiunea de injecție aferentă fiecărui debit, (Tabel 8).
calculate de (28,6…38,6) (38,6…48,6) (48,6…58,6) (58,6…68,6) (68,6…78,6)
măsură bar bar bar bar Bar
M N/m3 10376,78 10376,78 10376,78 10376,78 10376,78

ρl kg/m3 891 891 891 891 891
pm bara 34,66 44,66 54,66 64,66 74,66
tm ⁰C 52 52 52 52 52
Tm K 325,15 325,15 325,15 325,15 325,15
ppcr bara 46,568 46,568 46,568 46,568 46,568
Tpcr K 199,9 199,9 199,9 199,9 199,9
ppr - 0,744288 0,959028 1,173767 1,388507 1,603247
Tpr - 1,626563 1,626563 1,626563 1,626563 1,626563
Zm - 0,943515 0,929372 0,916193 0,90398 0,892731
ρgm kg/m3 23,9473 31,32607 38,89189 46,62873 54,51852
μl Pa∙s 0,0028 0,0028 0,0028 0,0028 0,0028
σl N/m 0,033 0,033 0,033 0,033 0,033
Nl - 0,011771 0,011771 0,011771 0,011771 0,011771
CNl - 0,00241 0,00241 0,00241 0,00241 0,00241
rs m N/m3
3
7,860995 10,12903 12,39706 14,66509 16,93312
F - 194,4285 205,2272 216,026 226,8247 237,6235
bt - 1,04388 1,048594 1,053351 1,05815 1,062989
vsl m/s 0,094975 0,095363 0,095754 0,096149 0,096546
vsg m/s 0,15176 0,111393 0,086002 0,068629 0,056042
Nlv - 0,684622 0,687416 0,690236 0,693081 0,695949
Ngv - 1,093951 0,802971 0,619942 0,494705 0,403977
Nd - 32,99557 32,99557 32,99557 32,99557 32,99557
Ф* - 67,69818 83,28675 99,02152 115,1237 131,7643
ɛl/Ѱ - 0,288562 0,31492 0,338482 0,360199 0,380638
A - 0,000114 8,36E-05 6,45E-05 5,15E-05 4,21E-05
Ѱ - 1 1 1 1 1
ɛl - 0,288562 0,31492 0,338482 0,360199 0,380638
Reb - 62394,84 55098,01 49300,57 44498,92 40407,74
ʎ - 0,023479 0,023848 0,024202 0,02455 0,024897
ρm kg/m3 274,1457 302,0543 327,315 350,7701 372,9152
Δh m 363,946 330,4407 305,017 284,6756 267,8102
Δhtotal m 1551,89
Tabel 9. Valorile parametrilor calculați prin metoda Hagedorn-Brown pentru debitul QL1 = 25 m3/zi în cazul
curbelor gradient de sub punctul de injecție;
calculate de (28,2…38,2) (38,2…48,2) (48,2…58,2) (58,2…68,2) (68,2…78,2)
M N/m3 10376,78 10376,78 10376,78 10376,78 10376,78

ρl kg/m3 891 891 891 891 891
pm bara 34,21 44,21 54,21 64,21 74,21
tm ⁰C 52 52 52 52 52
Tm K 325,15 325,15 325,15 325,15 325,15
ppcr bara 46,568 46,568 46,568 46,568 46,568
Tpcr K 199,9 199,9 199,9 199,9 199,9
ppr - 0,734625 0,949364 1,164104 1,378844 1,593584
Tpr - 1,626563 1,626563 1,626563 1,626563 1,626563
Zm - 0,944174 0,929987 0,916766 0,904509 0,893216
ρgm kg/m 3
23,61988 30,98989 38,54763 46,27714 54,16047
μl Pa∙s 0,0028 0,0028 0,0028 0,0028 0,0028
σl N/m 0,033 0,033 0,033 0,033 0,033
Nl - 0,011771 0,011771 0,011771 0,011771 0,011771
CNl - 0,00241 0,00241 0,00241 0,00241 0,00241
rs 3
m N/m 3
7,758933 10,02696 12,29499 14,56303 16,83106
F - 193,9425 204,7413 215,54 226,3388 237,1375
bt - 1,043669 1,048381 1,053136 1,057933 1,06277
vsl m/s 0,113949 0,114414 0,114884 0,115357 0,115834
vsg m/s 0,184967 0,135374 0,104327 0,083149 0,06784
Nlv - 0,821397 0,824748 0,82813 0,831543 0,834983
Ngv - 1,333323 0,975836 0,752035 0,599374 0,489018
Nd - 32,99557 32,99557 32,99557 32,99557 32,99557
Ф* - 72,39311 89,23769 106,2274 123,6048 141,5563
ɛl/Ѱ - 0,296875 0,324143 0,348465 0,370843 0,391874
A - 0,000139 0,000102 7,83E-05 6,24E-05 5,09E-05
Ѱ - 1 1 1 1 1
ɛl - 0,296875 0,324143 0,348465 0,370843 0,391874
Reb - 71993,76 63301,82 56438,55 50782,94 45985,41
ʎ - 0,023089 0,023438 0,023775 0,024105 0,024436
ρm kg/m3 281,1233 309,7563 335,5973 359,5368 382,0965
Δh m 354,6352 322,014 297,3216 277,5957 261,2579
Δhtotal m 1512,82
calculate de (27,8…37,8) (37,8…47,8) (47,8…57,8) (57,8…67,8) (67,8…77,8)
M N/m3 10376,7778 10376,7778 10376,78 10376,77778 10376,7778

ρl kg/m3 891 891 891 891 891
pm bara 33,87 43,87 53,87 63,87 73,87
tm ⁰C 52 52 52 52 52
Tm K 325,15 325,15 325,15 325,15 325,15
ppcr bara 46,568 46,568 46,568 46,568 46,568
Tpcr K 199,9 199,9 199,9 199,9 199,9
ppr - 0,72732348 0,94206322 1,156803 1,37154269 1,58628243
Tpr - 1,62656328 1,62656328 1,626563 1,626563282 1,62656328
Zm - 0,94467299 0,93045385 0,917199 0,904909507 0,89358431
ρgm kg/m 3
23,3727753 30,7361442 38,28775 46,0117076 53,8901197
μl Pa∙s 0,0028 0,0028 0,0028 0,0028 0,0028
σl N/m 0,033 0,033 0,033 0,033 0,033
Nl - 0,01177072 0,01177072 0,011771 0,011770723 0,01177072
CNl - 0,00241003 0,00241003 0,00241 0,002410029 0,00241003
rs 3
m N/m 3
7,68182034 9,94985114 12,21788 14,48591275 16,7539436
F - 193,575372 204,374124 215,1729 225,971627 236,770379
bt - 1,04350991 1,0482198 1,052973 1,057769066 1,06260496
vsl m/s 0,13292263 0,13346485 0,134012 0,134564181 0,1351209
vsg 0,0796711003
m/s 0,21837118 0,15946462 0,122721 0,09771646 5
Nlv - 0,95816406 0,96207257 0,966017 0,969997051 0,97401013
Ngv - 1,5741143 1,14949019 0,884627 0,704382674 0,57430428
Nd - 32,9955679 32,9955679 32,99557 32,99556788 32,9955679
Ф* - 76,6817958 94,6674753 112,7975 131,3339031 150,477072
ɛl/Ѱ - 0,30417333 0,33221939 0,357189 0,380131682 0,4016668
A - 0,00016385 0,00011965 9,21E-05 7,33194E-05 5,9779E-05
Ѱ - 1 1 1 1 1
ɛl - 0,30417333 0,33221939 0,357189 0,380131682 0,4016668
Reb - 81149,46 71090,7577 63189,38 56706,18129 51227,1561
ʎ - 0,02278955 0,02312243 0,023444 0,023760215 0,02407732
ρm kg/m3 287,281834 316,532474 342,8675 367,2185282 390,129368
Δh m 346,731098 314,891759 290,8345 271,6379888 255,750905
Δhtotal m 1479,84
calculate de (27,6…37,6) (37,6…47,6) (47,6…57,6) (57,6…67,6) (67,6…77,6)
măsură bar bar bar bar bar
M N/m3 10376,77778 10376,7778 10376,78 10376,77778 10376,7778

ρl kg/m3 891 891 891 891 891
pm bara 33,6 43,6 53,6 63,6 73,6
tm ⁰C 52 52 52 52 52
Tm K 325,15 325,15 325,15 325,15 325,15
ppcr bara 46,568 46,568 46,568 46,568 46,568
Tpcr K 199,9 199,9 199,9 199,9 199,9
ppr - 0,721525511 0,93626525 1,151005 1,365744717 1,58048445
Tpr - 1,626563282 1,62656328 1,626563 1,626563282 1,62656328
Zm - 0,945070283 0,93082509 0,917545 0,905228662 0,89387742
ρgm kg/m 3
23,17670837 30,5347939 38,08151 45,80104694 53,6755412
μl Pa∙s 0,0028 0,0028 0,0028 0,0028 0,0028
σl N/m 0,033 0,033 0,033 0,033 0,033
Nl - 0,011770723 0,01177072 0,011771 0,011770723 0,01177072
CNl - 0,002410029 0,00241003 0,00241 0,002410029 0,00241003
rs 3
m N/m 3
7,620583505 9,88861431 12,15665 14,42467592 16,6927067
F - 193,2838057 204,082557 214,8813 225,6800608 236,478812
bt - 1,043383364 1,04809204 1,052845 1,057639048 1,06247388
vsl m/s 0,151894932 0,15251445 0,15314 0,153770529 0,15440664
vsg m/s 0,251948071 0,18365178 0,141176 0,112326109 0,09153323
Nlv - 1,094924633 1,09939035 1,103898 1,108444749 1,11303011
Ngv - 1,816151101 1,32384174 1,017661 0,809695372 0,65981125
Nd - 32,99556788 32,9955679 32,99557 32,99556788 32,9955679
Ф* - 80,64408051 99,6808099 118,8612 138,465487 158,706635
ɛl/Ѱ - 0,31068794 0,33941445 0,364951 0,388385393 0,41035918
A - 0,000189044 0,0001378 0,000106 8,42814E-05 6,868E-05
Ѱ - 1 1 1 1 1
ɛl - 0,31068794 0,33941445 0,364951 0,388385393 0,41035918
Reb - 89934,78795 78534,5645 69619,48 62331,66024 56192,6624
ʎ - 0,022550158 0,02286929 0,023178 0,023482332 0,02378781
ρm kg/m3 292,7989395 322,589116 349,355 374,0639746 397,279322
Δh m 339,8737589 308,733886 285,2374 266,5046951 251,010632
Δhtotal m 1451,36
De data aceasta, reprezentând rezultatele calculelor cuantificate în tabele 9, 10, 11, 12, în
diagrama din figura 5, vor rezulta trei curbe gradient corespunzatoare debitelor QL1, QL2, QL3,
QL4, cu rația gaze-lichid proprie, RGLp, numite curbe gradient de sub punctul de injecție.
p1 Δhi1 ΣΔhi1
bar m m
28,66 2360 2360
38,66 363,946 2723,946
48,66 330,4407 3054,387
p2 Δhi2 ΣΔhi2
bar m m
28,21 2135 2135
38,21 354,6352 2489,635
48,21 322,014 2811,649
p3 Δhi3 ΣΔhi3
bar m m
27,87 1960 1960
37,87 346,7311 2306,731
47,87 314,8918 2621,623
57,87 290,8345 2912,457
P4 Δhi4 ΣΔhi4
bar m m
27,6 1825 1825
37,6 339,8738 2164,874
47,6 308,7339 2473,608
57,6 285,2374 2758,845
67,6 266,5047 3025,35
Tabel 13. Adâncimea calculată pentru diferite valori ale presiunii, cazul curbelor gradient de sub punctul de
injecție;
Fig.5. Curbele gradient de deasupra punctului de injecție, curbele gradient de sub punctul de injecție, variația
presiunii gazelor în coloană;
Pe baza diagramei din figura 5, se citesc presiunile dinamice de fund corespunzătoare

debitelor de lichid extrase, pd1, pd2, pd3, , pd4, și debitului de injecție, Qinj = 30 000 m3N/zi.
Presiunile dinamice de fund corespunzătoare debitelor de injecție cu debitele de lichid

aferente, utilizate pentru determinarea debitului maxim de lichid pe care îl poate produce sonda,
sunt trecute în tabelul de mai jos.
Qinj QL1 QL2 QL3 QL4 pd1 pd2 pd3 pd4
m3N/zi m3/zi m3/zi 3
m /zi 3
m /zi bar bar bar bar
30 000 25 30 35 40 40,8 48,3 53,9 59,1
35 000 30 35 40 45 46,1 52,25 57,5 62,25
40 000 35 40 45 50 50,8 56,4 61,25 65,51
50 000 45 50 55 60 60,1 64,5 68,5 72,25
60 000 45 50 55 60 60,3 64,75 68,75 72,4
70 000 45 50 55 60 61,5 65,75 69,75 73,4
80 000 45 50 55 60 63,1 67,4 71,25 74,8
85 000 45 50 55 60 64,1 68,25 72,1 75,6
Tabel 14. Presiunile dinamice de fund corespunzătoare diferitelor debite de injecție cu debitele de lichid aferente;
Valorile debitelor cât și ale presiunilor dinamice de fund rezultate în urma aplicării
algoritmului Hagedorn-Brown, vor folosi la trasarea curbei de comportare a sondei în Gas-Lift
Continuu (GLC).
1.7. Analiza nodală
Analiza nodală presupune identificarea componentelor sistemului analizat, alegerea unui

punct denumit nod între anumite componente ale sistemului, deci divizarea acestuia în partea din
amonte de nod și partea din aval de nod.
De asemenea, se trasează curbele de performanță ale celor două părți, după care se
suprapun acestea. La intersecțiile celor două tipuri de curbe de performanță se determină
coordonatele punctului de funcționare ale sistemului. Dacă acele curbe de performanță nu au
nicio intersecție, atunci sistemul considerat nu funcționează.
În cazul sondei în gas-lift continuu, componentele sistemului sunt:
 Zăcământul;
 Gaura de sondă cu țevile de extracție;
Capetele sistemului sunt:
- Conturul de alimentare cu presiunea pc;
- Capul de erupție cu presiunea p2;
Nodul se alege la media perforaturilor. Componenta din amonte de nod este zăcământul, iar
performanețele curgerii prin zăcământ sunt descrise de curbele IPR.
Componenta din aval de nod este reprezentată de țevile de extracție, iar performanțele
curgerii prin țevile de extracție se determină pe baza datelor rezultate de la diagramele curbelor
gradient. Perechile de valori (pd; QL) se reprezintă grafic pe aceeași diagramă pe care s-au
reprezentat și curbele IPR.
La intersecția dintre curbele IPR și curbele de performanță ale echipamentului se determină
coordonatele punctelor de funcționare ale sistemului considerat.
Punctele de funcționare ale sistemului considerat sunt trecute în tabelele de mai jos:
Qinj pdp QLp

m3N/zi bar m3/zi
30 000 68,8 51
35 000 68 51,9
40 000 67,4 52,4
50 000 66,9 53
60 000 67 53,2
70 000 67,7 52,6
80 000 67,3 51,4
85 000 68,9 50,9
Tabel 15. Coordonatele punctelor de funcționare pentru prezent;
Qinj pdv1 QLv1
m3N/zi bar m3/zi
30 000 61,5 42,5
35 000 60,4 43,1
40 000 60 43,8
50 000 59,3 44,2
60 000 59,4 44,1
70 000 60,1 43,8
80 000 61 42,8
85 000 61,8 42,2
Tabel 16. Coordonatele punctelor de funcționare pentru viitor 1;
Qinj pdv2 QLv2

m3N/zi bar m3/zi
30 000 51,9 33,2
35 000 51 33,9
40 000 50,1 34,4
50 000 49,1 35,1
60 000 49,2 34,9
70 000 50,2 34,3
80 000 51,7 33,6
85 000 52,1 33,1
Qinj pdv3 QLv3

m3N/zi bar m3/zi
30 000 41,8 25,7
35 000 40,2 26,3
40 000 39,3 26,8
50 000 38,1 27,2
60 000 38,2 27,1
70 000 39,5 26,8
80 000 41 26
85 000 41,9 25,6
În figura 6 este reprezentată diagrama ce conține intersecția dintre curbele IPR de prevedere
și curbele de performanță ale sistemului considerat.
Fig.6. Analiza nodală;
1.8. Trasarea curbei de comportare a sondei în Gas-Lift Continuu
(GLC)
Pentru trasarea curbei de comportare a sondei în Gas-Lift Continuu (GLC), se reprezintă
grafic valorile (Qinj; QL), (Qinj; QLV1), (Qinj; QLV2), (Qinj; QLV3) într-o diagramă de coordonate
(Qinj; QL) .
De pe curbele reprezentate grafic, se citește valoarea debitului maxim de lichid pe care

poate să îl producă sonda, QLmax și valoarea debitului de injecție corespunzătoare acestui debit
maxim.
Fig.7. Curbele de comportare ale sondei în Gas-Lift Continuu;
Din diagramă, rezultă următoarele valori ale debitului maxim de lichid și ale debitului de
injecție corespunzător:
⁄
⁄
⁄
⁄
⁄
⁄
⁄
⁄
1.9. Amplasarea supapelor
Supapele folosite sunt de tip Camco-Schlumberger, neechilibrate (pdesc>pinch) cu burduf și fără

arc. Pentru amplasarea supapelor se va folosi metoda grafică.
Procedeul de lucru este următorul:
 Pornind din presiunea “p2” din capul de erupție, se determină curba gradient de deasupra
punctului de injecție, folosind metoda Hagedorn-Brown și debitul de injecție Qinj și
debitul de lichid maxim QLmax determinate la punctul 1.8.
 De la punctul 1.4. se preia presiunea de suprafață a gazelor, psg , și presiunea de fund a
gazelor, pfg , necesare pentru trasarea dreptei de variație a presiunii gazelor în coloană. Se
trasează o dreaptă paralelă la dreapta de variație a presiunii gazelor în coloană la o
diferență de 3 bar.
 Se determină punctul de injecție la intersecția curbei gradient cu dreapta paralelă dreptei
de variație a presiunii gazelor în coloană. În acest punct, se amplasează supapa de lucru.
 Din punctul de injecție, se trasează curba gradient de sub punctul de injecție care este
valabilă pentru RGLp;
 Se consideră sonda omorâtă cu țiței care are aceeași densitate cu a țițeiului produs de
sondă și se trasează dreapta de variație a presiunii fluidului de omorâre. Pentru trasarea
dreptei de variație a presiunii fluidului de omorâre, se consideră o adâncime
h=500…1000 m, pentru care se determină presiunea pflo=ρt∙g∙h și se unește punctul de
coordonate (0 ; 0) cu cel de coordonate (p ; h)..
 Se consideră un număr n-1 de supape de pornire. Prin urmare, se vor trasa în dreapta față
de dreapta de variație a presiunii gazelor în coloană, un număr de drepte paralele și
echidistante. Căderea de presiune între dreptele de presiune aparține intervalului:
 De la intersecția dreptei de variație a presiunii fluidului de omorâre cu ultima dreaptă

dintre cele paralele și echidistante, se duce către stânga o dreaptă paralelă cu axa
presiunilor până când intersectează curba gradient de deasupra punctului de injecție.
 Se duce o dreaptă paralelă cu dreapta de variație a presiunii fluidului de omorâre spre
dreapta până când interesectează penultima dreaptă dintre dreptele paralele și
echidistante. Din acest punct, se trasează o paralelă la axa presiunilor până când
intersectează curba gradient de deasupra punctului de injecție;
Din acest grafic se vor citi de la fiecare supapă urmatorii parametrii:
 Adâncimile de fixare, L;
 Presiunea în tubing, pt;
 Presiunea de deschidere la adâncimea de fixare, pdL;
 Presiunea de închidere la adâncimea de fixare, piL;
 Presiunea de deschidere la suprafață, pds;
 Presiunea de închidere la suprafață.
Presiunea fluidului de omorâre la adâncimea h=850 m este:
Debitul de lichid maxim:

⁄
Debitul de injecție corespunzător debitului maxim:
⁄
Rația gaze-lichid proprie:
⁄
Rația de apă:
Rația gaze-lichid de injecție:
Rația gaze-lichid totală:
Rația gaze-țiței totală:
Utilizând algoritmul Hagedorn-Brown pentru debitul de lichid maxim și debitul de injecție

corespunzător, în care rația gaze-lichid totală este RGLt, se obțin datele trecute în Tabelul 13,
date specifice curbei gradient de deasupra punctului de injecție.
Aplicând algoritmul Hagedorn-Brown pentru același debit de lichid maxim cu debitul de
lichid coresunzător, în care rația gaze-lichid totală este de aceasta dată RGLp, se obțin datele
trecute în tabelul 14, date specifice curbei gradient de sub punctul de injecție.
În urma reprezentării grafice a curbei gradient de deasupra punctului de injecție și a curbei
de variație a presiunii gazelor în coloană, din figura 11 au rezultat următoarele valori ale
coordonatelor punctului de injecție:
 Presiunea de injecție:
 Adâncimea de injecție:
Pentru reprezentarea grafică a dreptelor paralele și echidistante, s-a folosit o distanță între
ele de .
Marimi QLmax=53,2 m3/zi
calculate (bar..bar
) (5…15) (15…25) (25…35) (35…45) (45…55)
M N/m3 19594,823 19594,823 19594,823 19594,823 19594,823

ρl kg/m3 891,000 891,000 891,000 891,000 891,000
pm bara 11,000 21,000 31,000 41,000 51,000
tm ⁰C 52,000 52,000 52,000 52,000 52,000
Tm K 325,150 325,150 325,150 325,150 325,150
ppcr bara 46,568 46,568 46,568 46,568 46,568
Tpcr K 199,900 199,900 199,900 199,900 199,900
ppr 0,236 0,451 0,666 0,880 1,095
Tpr 1,627 1,627 1,627 1,627 1,627
Zm 0,981 0,964 0,949 0,934 0,921
ρgm kg/m 3
7,311 14,195 21,296 28,603 36,102
μl Pa∙s 0,003 0,003 0,003 0,003 0,003
σl N/m 0,033 0,033 0,033 0,033 0,033
Nl 0,012 0,012 0,012 0,012 0,012
CNl 0,002 0,002 0,002 0,002 0,002
rs m3N/m3 2,495 4,763 7,031 9,299 11,567
F 168,879 179,677 190,476 201,275 212,074
bt 1,033 1,038 1,042 1,047 1,052
vsl m/s 0,200 0,201 0,202 0,203 0,203
vsg m/s 24,432 12,562 8,359 6,213 4,914
Nlv 1,443 1,449 1,455 1,461 1,467
Ngv 176,115 90,550 60,253 44,783 35,419
Nd 32,996 32,996 32,996 32,996 32,996
Ф* 6,849 10,755 14,190 17,378 20,409
ɛl/Ѱ 0,098 0,125 0,143 0,157 0,170
A 0,018 0,009 0,006 0,005 0,004
Ѱ 1,075 1,001 1,000 1,000 1,000
ɛl 0,106 0,125 0,143 0,157 0,170
Reb 593918,402 543131,681 498547,008 465462,01 439159,541
ʎ 0,020 0,020 0,020 0,020 0,020
ρm kg/m 3
100,802 123,568 145,571 164,384 181,241
Δh m 804,646 700,444 617,632 559,025 514,359
Δhtotal m 3196,1056
Tabel 13. Valorile obținute în urma aplicării algoritmului Hagedorn-Brown pentru debitul maxim, în cazul curbelor
gradient de deasupra punctului de injecție ;
Marimi QLmax=53,2 m3/zi
calculate
(bar..bar) (27,28…37,28) (37,28…47,28) (47,28…57,28) (57,28…67,28)
M N/m3 10376,78 10376,78 10376,78 10376,78

ρl kg/m 3
891,00 891,00 891,00 891,00
pm bara 33,28 43,28 53,28 63,28
tm ⁰C 52,00 52,00 52,00 52,00
Tm K 325,15 325,15 325,15 325,15
ppcr bara 46,57 46,57 46,57 46,57
Tpcr K 199,90 199,90 199,90 199,90
ppr 0,71 0,93 1,14 1,36
Tpr 1,63 1,63 1,63 1,63
Zm 0,95 0,93 0,92 0,91
ρgm kg/m3 22,94 30,30 37,84 45,55
μl Pa∙s 0,00 0,00 0,00 0,00
σl N/m 0,03 0,03 0,03 0,03
Nl 0,01 0,01 0,01 0,01
CNl 0,00 0,00 0,00 0,00
rs 3
m N/m 3
7,55 9,82 12,08 14,35
F 192,94 203,74 214,54 225,33
bt 1,04 1,05 1,05 1,06
vsl m/s 0,20 0,20 0,20 0,20
vsg m/s 0,34 0,25 0,19 0,15
Nlv 1,46 1,46 1,47 1,47
Ngv 2,44 1,78 1,36 1,08
Nd 33,00 33,00 33,00 33,00
Ф *
90,35 111,84 133,48 155,59
ɛl/Ѱ 0,33 0,36 0,38 0,41
A 0,00 0,00 0,00 0,00
Ѱ 1,00 1,00 1,00 1,00
ɛl 0,33 0,36 0,38 0,41
Reb 111372,61 96618,19 85177,77 75893,45
ʎ 0,02 0,02 0,02 0,02
ρm kg/m 3
305,77 336,65 364,29 389,74
Δh m 324,53 295,13 272,97 255,32
Δhtotal m 1388,67
Tabel 14. Valorile obținute în urma aplicării algoritmului Hagedorn-Brown pentru debitul maxim, în cazul curbelor
gradient de sub punctul de injecție;
Fig. 11. Amplasarea supapelor;
1.10. Calculul de alegere al supapelor

În următorul tabel sunt trecute valorile presiunilor de deschidere și de închidere ale supapelor,
atât la adâncimea de fixare a lor, cât și la suprafață, și valoarea presiunii din tubing, citite de pe
diagrama din figura 11.
Supapa L pds pis pdL piL pt

m bar Bar bar bar bar
S1 422 43 41 43,8 41,8 10,3
S2 738 41 39 42,45 40,45 14,12
S3 985 39 37 40,95 38,95 17,5
S4 1187 37 35 39,35 37,35 20,29
S5 1348 35 33 37,67 35,67 22,65
S6 1471 33 31 35,9 33,9 24,49
S7 1560 31 29 34,08 32,08 25,83
S8 1620 29 27 32,2 30,2 26,77
S9 1652 27 24 30,25 27,25 27,28
Tabel 15. Valorile presiunilor de deschidere și de închidere ale supapelor, atât la adâcimea de fixare, cât și la
suprafață, și valoarea presiunii din tubing;
Pentru calculul de alegere al supapelor, se vor considera supapele J-20, cu presiunea din
burduf, pbt , egală cu presiunea de închidere de la adâncimea de fixare, pinchL.
Calculul presupune determinarea câtorva parametrii:
1. Temperatura în dreptul supapei, în grade Celsius și în grade Kelvin:
2. Se calculează Rc și, în funcție de el, se alege parametrul standard R:
Se alege:
Pentru valorile standardizate ale lui R se aleg orificiile de trecere ale gazelor:
⁄
⁄
⁄
⁄
⁄
⁄
⁄
⁄
⁄
Tipul
supapei Ab Φ Av R 1-R
- in2 in - - - -
3/16 0,0291 0,038 0,962 0,040
1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071
5/16 0,0792 0,103 0,897 0,115
J-20 0,7700
3/8 0,1134 0,147 0,853 0,172
7/16 0,1538 0,200 0,800 0,250
1/2 0,2002 0,260 0,740 0,351
1/8 0,0132 0,017 0,983 0,017
JR-20 0,7700
3/16 0,0291 0,038 0,962 0,040
1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071
1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071
5/16 0,0792 0,103 0,897 0,115
CP-2 0,7700
3/8 0,1134 0,147 0,853 0,172
7/16 0,1538 0,200 0,800 0,250
1/2 0,2002 0,260 0,740 0,351
1/8 0,0132 0,042 0,958 0,044
3/16 0,291 0,094 0,906 0,104
J-40 0,7700
1/4 0,0511 0,164 0,835 0,198
5/16 0,0792 0,255 0,745 0,342
3/8 0,1134 0,365 0,635 0,575
1/8 0,0132 0,042 0,958 0,044
JR-40 0,3109 3/16 0,029 0,094 0,906 0,104
3/16 0,0291 0,094 0,906 0,104
BP-2 0,3109 1/4 0,0511 0,165 0,835 0,198
5/16 0,0792 0,255 0,745 0,342
3/8 0,1134 0,365 0,635 0,575
1/8 0,0132 0,108 0,892 0,121
J-50 0,1200 5/32 0,0200 0,167 0,833 0,200
13/64 0,0370 0,308 0,692 0,445
1/4 0,0511 0,425 0,575 0,739
JR-50 0,1200 3/32 0,008 0,067 0,933 0,072
Tabel 16. Caracteristicile supapelor cu burduf conveționale Camco-Schlumberger ;
Tot în funcție de valorile standardizate ale parametrului R, se aleg din Tabelul 16 următorii
parametrii:
Parametrul Tipul Aria Diametrul Aria
standardizat Supapei burdufului standard valvei
al
orificiului 1-R
supapei
R - Ab Φ Av
2
- - in in in2 - -
0,103 J-20 5/16 0,0792 0,897 0,115
0,103 J-20 5/16 0,0792 0,897 0,115
0,147 J-20 0,7700 3/8 0,1134 0,853 0,172
0,2 J-20 7/16 0,1538 0,800 0,250
0,26 J-20 1/2 0,2002 0,740 0,351
0,26 J-20 1/2 0,2002 0,740 0,351
Tabel 17. Valorile diverșilor parametrii calculați în functie de R ;
3. Se determină presiunea în burduful supapei la temperatura de 15 ⁰C:
Factorul de corecție cu temperatura , Ct, se citește din tabelul 18 în funcție de temperatura din
dreptul supapei.
Deoarece la supapele cu burduf și fără arc, pbt = pil, rezultă că presiunea în burduful se
determină cu relația:
Temperatura Factorul de Temperatura Factorul de Temperatura Factorul de
corectie, corectie, corectie,
Ct Ct Ct
⁰C - ⁰C - ⁰C -
15 1 41 0,91 67 0,833
16 0,996 42 0,907 68 0,83
17 0,992 43 0,904 69 0,828
18 0,989 44 0,901 70 0,826
19 0,986 45 0,898 71 0,823
20 0,983 46 0,894 72 0,82
21 0,979 47 0,891 73 0,817
22 0,975 48 0,888 74 0,815
23 0,971 49 0,885 75 0,813
24 0,968 50 0,882 76 0,81
25 0,965 51 0,879 77 0,807
26 0,961 52 0,876 78 0,805
27 0,957 53 0,873 79 0,803
28 0,953 54 0,87 80 0,802
29 0,95 55 0,868 81 0,799
30 0,947 56 0,865 82 0,785
31 0,943 57 0,862 83 0,793
32 0,94 58 0,859 84 0,79
33 0,937 59 0,856 85 0,788
34 0,934 60 0,853 86 0,785
35 0,93 61 0,85 87 0,782
36 0,926 62 0,847 88 0,78
37 0,923 63 0,844 89 0,778
38 0,92 64 0,841 90 0,776
39 0,917 65 0,839 91 0,773
40 0,914 66 0,836 92 0,77
Tabel 18. Factorul de corecție Ct cu temperatura;
4. Se calculează presiunea de deschidere în tester, pdtester:

5. Se determină debitul de gaze care trece prin supapă:
√ √ ⁄
6. În funcție de debitul de gaze care trece printr-o supapă, Qg, presiunea în aval, pt, și
presiunea în amonte, pdL, se poate determina diametrul real al orificiului supapei, Фr, din
nomograma care are la bază ecuațiile Thornhill-Craver .
Fig.12. Nomograma realizată pe baza ecuațiilor Thornhill-Craver ;
S L, m pt, bar pdL, bar piL, bar pds, bar pis, bar tL , ⁰C TL, K Rc R 1-R R/(1-R) Ф , inch Ct pb, bar pdtester, barQg, m3N/zi Фr , inch
1 422 10,3 43,8 41,8 43 41 25,6742857 298,824286 0,05970149 0,066 0,934 0,071 0,375 0,965 40,337 43,18737 58648,6 0,3125
2 738 14,12 42,45 40,45 41 39 37,4114286 310,561429 0,07059654 0,103 0,897 0,115 0,375 0,923 37,33535 41,62246 59789,3 0,34375
3 985 17,5 40,95 38,95 39 37 46,5857143 319,735714 0,08528785 0,103 0,897 0,114827202 0,375 0,894 34,8213 38,81973 60665,99 0,375
4 1187 20,29 39,35 37,35 37 35 54,0885714 327,238571 0,10493179 0,147 0,853 0,172332943 0,4375 0,87 32,4945 38,09437 61373,65 0,390625
5 1348 22,65 37,67 35,67 35 33 60,0685714 333,218571 0,13315579 0,147 0,853 0,172332943 0,4375 0,853 30,42651 35,67 61931,89 0,421875
6 1471 24,49 35,9 33,9 33 31 64,6371429 337,787143 0,17528484 0,2 0,8 0,25 0,4735 0,841 28,5099 35,63738 62355 0,421875
7 1560 25,83 34,08 32,08 31 29 67,9428571 341,092857 0,24242424 0,26 0,74 0,351351351 0,5 0,833 26,72264 36,11168 62659,37 0,4375
8 1620 26,77 32,2 30,2 29 27 70,1714286 343,321429 0,36832413 0,26 0,74 0,351351351 0,5 0,826 24,9452 33,70973 62863,74 0,453125
9 1652 27,28 30,25 27,25 27 24 71,36 344,51 1,01010101 0,26 0,74 0,351351351 0,5 0,823 22,42675 30,30642 62972,46 0,484375
Tabelul 19. Calculul supapelor;
Comparând diametrul real al orificiului supapei, Фr, cu diametrul standard, Ф, se pot obține
trei cazuri:
 Dacă diametrul real al orificiului supapei, Фr, este mai mare decât diametrul
standard, Ф, atunci se va alege o altă supapă cu diametrul orificiului standardizat
mai mare;
 Dacă diametrul real al orificiului supapei, Фr, este egal cu diametrul standard al
supapei, Ф, atunci alegerea diametrului orificiului a fost facută corect;
 Dacă diametrul real al orificiului supapei, Фr, este mai mic decât diametrul standard
al orificiului, atunci se duzează supapa, iar duza se amplasează între supapa propriu-
zisă și supapa de reținere.
7. Calculul de verificare la redeschidere al primei supape:
Pentru realizarea acestui calcul de verificare la redeschidere al primei supape, inițial, se

unește pe grafic presiunea din capul de erupție, p2, cu presiunea de deschidere a supapei la
adâncimea de fixare, pdL2, printr-o linie dreaptă și se citește în dreptul supapei 1 diferența de
presiune dintre presiunea din țevi din dreptul supapei 1, pt1 și presiunea din punctul rezultat din
intersecția dreptei cu orizontala din dreptul supapei 1, p’ . (Figura 13)
Fig.13. Verificarea la redeschidere a primei supape;

Din figura 13 a rezultat:
Diferența de presiune dintre presiunea din țevi din dreptul supapei 1 și presiunea din
punctul rezultat din intersecția dreptei cu orizontala din dreptul supapei 1, este:
Pentru ca supapa 1 să nu se redeschidă atunci când prin supapa 2 încep gazele să intre,
trebuie să fie îndeplinită următoarea condiție:
Așadar, condiția ca supapa 1 să nu se redeschidă atunci când gazele pătrund prin supapa 2,
este îndeplinită.
Capitolul 2
PROIECTAREA REGIMULUI DE FUNCȚIONARE AL UNEI
SONDE ÎN POMPAJ CONTINUU CU PRĂJINI
2.1. Instalația de pompare cu prăjini
Fig.14. Instalația de pompare cu prajini;
O instalaţie de pompare, cum este cea prezentată in figura 14, cuprinde utilajul de fund
şi de suprafaţă.
Utilajul de fund se compune din pompa de adâncime 1, separatorul de fund pentru gaze
şi nisip 2 , ţevile de extracţie 3, prăjinile de pompare 4, ancora pentru ţevile de extracţie 5,
curăţitoarele de parafină 6.
Utilajul de suprafaţă cuprinde unitatea de pompare, capul de pompare 8 şi conducta de
amestec 9.
La rândul său unitatea de pompare se compune din balansierul 11 care se sprijină pe o
capră de susţinere 15, reductorul 12, bielele 13, manivelele 14, rama sau sania 7 şi
electromotorul 10.
Pompa este introdusă în coloana de exploatare cu supapa fixă sub nivelul la care se
stabileşte lichidul în coloană, când pompa funcţionează. Distanţa de la nivelul de lichid
(nivel dinamic) până la supapa fixă se numeşte submergenţă dinamică a pompei (h).
De la etalonarea sondei au rezultat urmatoarele date:
 Debitul de lichid, Ql :
⁄
 Presiunea dinamică de fund:
 Procentul de impurități:
 Debitul de țiței:
⁄
 Debitul de apă:
⁄
 Rația de apă:
 Densitatea lichidului extras:

⁄
1. Se determina adâncimea de fixare a pompei, Lf :

- Submergența pompei, hs :
- Adâncimea dinamică a pompei, hd :

2. Se calculează frecvențele periculoase și cele nepericuloase:
- Cele periculoase:
⁄
Calculul se opreste atunci cand n se apropie de valoarea 5.
- Cele nepericuloase :
√ √ ⁄
√ √ ⁄
√ √ ⁄
√ √ ⁄
Se alege dintre frecventele nepericuloase, prima valoare mai mare sau egală cu 6,6 a lui n .
⁄
3. Alegerea pompei și a unității de pompare:

Pentru realizarea acestui pas, se va alege o pompa tip TB sau tip P în funcție de
adâncimea de fixare și debitul care trebuie extras.
Având în vedere faptul că adâncimea de fixare a pompei este m, se va
alege următoarea pompă:
P 23/8 x 11/4;
Se alege unitatea de pompare în funcție de adâncimea sondei (se recomandă alegerea
unei unități de pompare cu sarcina maximă de 12 tf și cu caracteristicile cele mai mari).
Se alege unitatea de pompare: UP - 12T - 5000 - 7500 M cu următoarele caracteristici:
 Sarcina maximă la prăjina lustruită: 12 000 kgf ;
 Cuplul maxim la reductor: 7 500 kgf ∙ m;
 Lungimea cursei: 1 500; 2 000; 2 500; 3 000; 3 500; 4 000; 4 500; 5 000 mm;
 Numărul minim și maxim de curse duble pe minut: 6,6; 11,7;
 Raportul de transmitere al reductorului: 1:34,81;
 Lungimea brațului anterior (a): 5 000 mm;
 Lungimea brațului posterior (b): 2 500 mm;
 Lungimea bielei (l): 3 770 mm;
 Raza manivelei (r): 480, 635, 690, 945, 1 095, 1 245, 1 390, 1 535 mm;
 Numărul și greutatea contragreutăților de echilibrare: 4 ∙ 2 150 kgf ;
 Greutatea aproximativă: 26 350 kgf ;
4. Se determină cursa de suprafață:

 Diametrul pistonului, dp :
( )
 Aria secțiunii pistonului, Ap :
 Randamentrul instalației:
- pentru H > 2500 m;
- Pentru H < 2500 m;
Având în vedere că adâncimea sondei este H = 2800 m, se alege α=0,6 ;
 Se calculează produsul S∙n, punându-se condiția ca:

 Se calculează lungimea cursei, Sc:
În funcție de lungimea cursei calculată, Sc, se alege o lungime de cursă

standardizată, S.
 Pentru unitatea de pompare aleasă, se cunoaște, în funcție de S:

 Raza manivelei :
 Lungimea bielei :
5. Calculul factorilor dinamici:

 La cursa ascendentă:
( ) ( )
 La cursa descendentă:
( ) ( )
2.2. Dimensionarea garniturii de prăjini

Se dimensionează garnitura de prăjini prin metoda rezistențelor maxime admisibile.
Pentru acest lucru, se determină lungimile de tronsoane din condiția:
Ca punct de plecare sunt diametrele:

Oțelul ales este 35Mn16 cu rezistența admisibilă, ⁄
1. Determinarea lungimilor tronsoanelor:

 Ariile secțiunilor transversale ale prăjinilor și greutățile unitare:
⁄
 Densitatea oțelului:
⁄
 Factorul de flotabilitate:
 Greutatea coloanei de lichid care acționează asupra secțiunii brute a pistoanelor:
 Lungimile tronsoanelor:
 Lungimea primului tronson:
 Lungimea celui de-al doilea tronson :
 Lungimea celui de-al treilea tronson:
Verificarea lungimii totale a celor trei tronsoane :
În urma calcului de verificare rezultă ca suma celor trei tronsoane este mai mare
decât adâncimea de fixare a pompei. În acest caz, metrii de tronson aflați în plus, se vor
redistribui.
Diferența de lungime între suma lungimilor celor trei tronsoane și adâncimea de
fixare a pompei, Δlp:
 Lungimea recalculată a primului tronson:
( ) ( )
∑
 Lungimea celui de-al doilea tronson :

( ) ( )
∑
 Lungimea celui de-al treilea tronson :
( ) ( )
∑
Verificarea lungimii totale a celor trei tronsoane:
În urma calcului de verificare, rezultă că suma lungimilor celor trei tronsoane este
egală cu adâncimea de fixare a pompei.
 Variația eforturilor în garnitura de prăjini:

 Tensiunea minimă în tronsonul 1:
 Tensiunea maximă în tronsonul 1:
⁄
⁄
( )
( )
În figura de mai jos, este prezentată variația eforturilor în garnitura de prăjini,

realizată în urma calculelor tensiunilor minime și maxime pentru cele trei tronsoane de
prăjini.
Fig.16. Variația eforturilor în garnitura de prăjini;
2.3. Alegerea țevilor de extracție
Diametrul primului tronson trebuie să corespundă cu diametrul din simbolizarea

pompei.
Diametrul următorului tronson este imediat superior.
Se verifică componenta garniturii de țevi în vederea instrumentării cu coruncă.
 Lungimea tronsoanelor de țevi
Primul tronson va avea o lungime de 1000 m pentru a avea diametrul constant cu

scopul de a permite efectuarea operației de deparafinare. Se verifică dacă schimbarea
diametrului la prăjini se face în același punct cu schimbarea diametrului la țevi. Dacă se
constată acest lucru, se mărește lungimea tronsonului de țevi cu cel puțin 10 m.
 Al doilea tronson de țevi
 Lungimea tronsonului:
 Diametrul exterior:
[( ) ]
 Diametrul interior:
[( ) ]
 Greutatea pe metru liniar:

⁄
 Primul tronson de țevi
 Lungimea tronsonului:
 Diametrul exterior:
[( ) ]
 Diametrul interior:
 Greutatea pe metru liniar:

⁄
- Greutatea specifică a lichidului extras, ɣl’ :
- Aria tronsonului 1:
- Aria tronsonului 2:
- Greutatea prăjinilor :
- Greutatea coloanei de lichid care acționează asupra secțiunii brute a pistoanelor:
- Aria interioară a tronsonului 1:
- Aria interioara a tronsonului 2 :
 Variația eforturilor în țevile de extracție
 Tensiunea minimă în primul tronson de țevi:

( )
 Tensiunea maximă în primul tronson de țevi:
( )
 Tensiunea minimă în cel de-al doilea tronson de țevi:
( )
⁄
 Tensiunea maximă în ce-al doilea tronson de țevi:
( )
În figura următoare, este prezentată variația eforturilor în țevile de extracție,

realizată în urma calculelor tensiunilor minime și maxime pentru cele două tronsoane de
țevi de extracție.
Fig.17. Variația eforturilor în țevile de extracție;

Pentru țevile de extracție se alege otelul Q-125 cu următoarele caracteristici:
 Limita de curgere, ⁄
 Tensiunea admisibilă:
Din calculele efectuate mai sus, se obține tensiunea maximă exercitată asupra
țevilor de extracție:
⁄
Rezultă că tensiunea admisiblă a oțelului este mai mare decât tensiunea

maximă exercitată asupra țevilor de extracție.
 Cursa reală a pistonului
- Modulul de elasticitate al lui Young, E:

⁄
- Alungirile prăjinilor:
( ) ( )
- Alungirile țevilor:
( ) ( )
Dorim să mărim cursa pistonului, ancorăm țevile (ʎt = 0).

- Alungirea totală:
- Cursa reala a pistonului:
( )
[ ] [ ]
- Debitul teoretic, Qt :
⁄
- Debitul instalatiei, Qinst :

o Randamentul volumic :
o Randamentul de scurgeri prin camași și piston:
⁄
- Diferenta de debite :
| | | | ⁄
Pentru cazul în care modulul diferenței debitelor este mai mare decât 1, se schimbă
cursa pistonului, se schimbă diametrul pistonului sau se schimbă atât cursa cât și diametrul
pistonului.
 Sarcina maximă și minină în prajina lustruită
- Sarcina maximă în prajina lustruită, Pmax :
- Sarcina minima in prajina lustruita, Pmin :

Sarcina maximă în prajina lustruită a unității de pompare este
, mai mică decât sarcina maximă în prajina lustruită standardizată,
, astfel că unitatea de pompare are capacitatea mai mare decât cea calculată.
 Cuplul maxima la reductor
- Lungimea brațului anterior:
- Lungimea brațului posterior:
- Raportul lungimilor celor doua brațe:
- Greutatea medie în prajina lustruită:
- Cuplul maxim:
Cuplul maxim standardizat al unității de pompare este

care este mult mai mare decât cuplul maxim rezultat din calcule ,
.
 Puterea nominală a motorului electric

 Echilibrarea unității de pompare
- Contragreutățile sunt montate pe manivelă:
- Greutatea contragreutaților:
- Distanța de la centrul de rotație la centrul de greutate :

ANEXE
Aplicația 1
La o sondă se cunosc următoarele date:
 Adâncimea sondei, H=2800 m ;
 Diametrul interior al tubingului, di=63,5 mm ;
 Diametrul interior al coloanei, Di=127 mm ;
 Temperatura medie la suprafață, ts=10 C ;
 Densitatea țițeiului, ρt=870 kg/m3 ;
 Densitatea apei de zăcământ, ρa=1080kg/m3 ;
 Densitatea relativă a gazelor, ρrg=0,6 ;
 Tensiunea superficială a țițeiului, σt=30∙10-3 N/m ;
 Tensiunea superficială a apei, σa=60∙10-3 N/m ;
 Vâscozitatea țițeiului, μt=3∙10-3 Pa∙s ;
 Vâscozitatea apei, μa=1 ∙10-3 Pa∙s ;
 Vâsozitatea gazelor, μg=0,025∙10-3 Pa∙s ;
 Presiunea în capul de erupție, p2=5 bar ;
De asemenea, în urma etalonării sondei au rezultat următoarele date:
 Impuritățile, i=10 % ;
 Debitul de gaze al sondei, Qg=3500 Sm3/zi ;

Se cere:
a) să se studieze influnența impurităților asupra curbelor gradient considerând următoarele

procente de impurități: i1 = 15% ; i2 = 35% ; i3=55% ; i4 = 75%;
b) să se studieze influența diametrului țevilor de extracție asupra curbelor gradient

considerând următoarele valori pentru diametru: d1 =2 inch ; d2 = 2,5 inch ; d3 = 3 inch;
c) să se studieze influența RGLT asupra curbelor gradient considerând următoarele valori

pentru aceasta: 1000; 2000; 3000; 4000; 5000 Sm3/m3.
Se mai cunoaște: QL=30 m3/zi.
a) Aplicând algoritmul Hagedorn-Brown pentru fiecare impuritate, se obțin următoarele

valori ale parametrilor, specifice debitului QL=30 m3/zi:
 Pentru i=15% :
Mărimi Unitatea QL= 30 m3/zi

calculate de
M N/m3 19764,8235 19764,8235 19764,8235 19764,8235
ρl kg/m3 901,5 901,5 901,5 901,5
pm bara 11 21 31 41
tm ⁰C 52 52 52 52
Tm K 325,15 325,15 325,15 325,15
ppcr bara 46,568 46,568 46,568 46,568
Tpcr K 199,9 199,9 199,9 199,9
ppr - 0,23621371 0,45095344 0,66569318 0,88043292
Tpr - 1,62656328 1,62656328 1,62656328 1,62656328
Zm - 0,980818 0,96439269 0,94893204 0,93443604
ρgm kg/m 3
7,31106838 14,1952148 21,2962516 28,6029523
μl Pa∙s 0,0027 0,0027 0,0027 0,0027
σl N/m 0,0345 0,0345 0,0345 0,0345
Nl - 0,01094606 0,01094606 0,01094606 0,01094606
CNl - 0,00237282 0,00237282 0,00237282 0,00237282
rs 3
Sm /m 3
2,49483389 4,76286469 7,0308955 9,2989263
F - 168,878627 179,677379 190,47613 201,274882
bt - 1,03291407 1,03751596 1,04216653 1,04686349
vsl m/s 0,11270769 0,11313656 0,11356997 0,1140077
vsg m/s 12,291358 6,31895607 4,20425719 3,12453406
Nlv - 0,80582404 0,80889032 0,81198904 0,81511867
Ngv - 87,8792878 45,1785195 30,0590973 22,3394215
Nd - 32,45989 32,45989 32,45989 32,45989
Ф* - 5,70904095 8,96280804 11,8241137 14,4777574
ɛl/Ѱ - 0,08901924 0,11353051 0,13065779 0,1442843
A - 0,00921556 0,0047377 0,00315218 0,00234265
Ѱ - 1,000876 1,0000004 1 1
ɛl - 0,08909723 0,11353055 0,13065779 0,1442843
Reb - 366702,875 327062,691 301858,97 283201,54
ʎ - 0,02055249 0,02064777 0,02071991 0,02078066
ρm kg/m3 86,9808213 114,931418 136,301724 154,54829
Δh m 1042,52191 821,497237 703,960005 626,425571
Δhtotal m 1042,3194,40
Tabel 1.1.Valorile parametrilor calculate prin metoda Hagedorn-Brown pentru i=15%;
 Pentru i=35%:
Mărimi Unitatea QL = 30 m3/zi

calculate de
M N/m3 26492,4615 26492,46154 26492,46154 26492,46154
ρl kg/m3 943,5 943,5 943,5 943,5
pm bara 11 21 31 41
tm ⁰C 52 52 52 52
Tm K 325,15 325,15 325,15 325,15
ppcr bara 46,568 46,568 46,568 46,568
Tpcr K 199,9 199,9 199,9 199,9
ppr - 0,23621371 0,450953444 0,66569318 0,880432915
Tpr - 1,62656328 1,626563282 1,626563282 1,626563282
Zm - 0,980818 0,964392694 0,948932043 0,934436042
ρgm kg/m 3
7,31106838 14,19521482 21,29625156 28,60295228
μl Pa∙s 0,0023 0,0023 0,0023 0,0023
σl N/m 0,0405 0,0405 0,0405 0,0405
Nl - 0,00817431 0,00817431 0,00817431 0,00817431
CNl - 0,00225343 0,002253434 0,002253434 0,002253434
rs 3
Sm /m 3
2,49483389 4,762864691 7,030895496 9,298926301
F - 168,878627 179,6773786 190,4761302 201,2748819
bt - 1,03291407 1,037515956 1,042166529 1,046863494
vsl m/s 0,11198595 0,11231391 0,112645339 0,112980074
vsg m/s 12,2971646 6,32466541 4,209874998 3,130066049
Nlv - 0,77801015 0,780288612 0,782591176 0,784916709
Ngv - 85,4332066 43,93992138 29,24764623 21,74579163
Nd - 30,6490605 30,64906047 30,64906047 30,64906047
Ф* - 5,6346488 8,836103428 11,6438476 14,24094744
ɛl/Ѱ - 0,08836419 0,11269501 0,129663339 0,14313724
A - 0,0090662 0,00466292 0,003103771 0,002307671
Ѱ - 1,0007579 1,000000321 1 1
ɛl - 0,08843116 0,112695046 0,129663339 0,14313724
Reb - 500099,095 448133,0168 415035,0886 390503,5017
ʎ - 0,02033428 0,020405233 0,020458767 0,020503716
ρm kg/m3 90,0993402 118,9232602 140,8722687 159,5587903
Δh m 948,394229 765,7709741 663,3726565 594,1972179
Δhtotal m 2971,735077
 Pentru i=55%:

calculate de
măsură (5…15) bar (15…25) bar (25…35) bar (35…45) bar (45…55) bar
M N/m3 39200,2222 39200,22222 39200,22222 39200,22222 39200,22222
ρl kg/m3 985,5 985,5 985,5 985,5 985,5
pm bara 11 21 31 41 51
tm ⁰C 52 52 52 52 52
Tm K 325,15 325,15 325,15 325,15 325,15
ppcr bara 46,568 46,568 46,568 46,568 46,568
Tpcr K 199,9 199,9 199,9 199,9 199,9
ppr - 0,23621371 0,450953444 0,66569318 0,880432915 1,095172651
Tpr - 1,62656328 1,626563282 1,626563282 1,626563282 1,626563282
Zm - 0,980818 0,964392694 0,948932043 0,934436042 0,920904693
ρgm kg/m3 7,31106838 14,19521482 21,29625156 28,60295228 36,10206769
μl Pa∙s 0,0019 0,0019 0,0019 0,0019 0,0019
σl N/m 0,0465 0,0465 0,0465 0,0465 0,0465
Nl - 0,00602212 0,006022124 0,006022124 0,006022124 0,006022124
CNl - 0,0021666 0,002166596 0,002166596 0,002166596 0,002166596
rs Sm /m3 3
2,49483389 4,762864691 7,030895496 9,298926301 11,56695711
F - 168,878627 179,6773786 190,4761302 201,2748819 212,0736336
bt - 1,03291407 1,037515956 1,042166529 1,046863494 1,051604786
vsl m/s 0,11126421 0,111491258 0,111720709 0,111952448 0,112186375
vsg m/s 12,3029712 6,330374745 4,215492805 3,135598037 2,4818669
Nlv - 0,75492952 0,756470046 0,758026872 0,759599228 0,761186424
Ngv - 83,4758646 42,95169817 28,60218895 21,27508495 16,83950828
Nd - 29,2331465 29,23314651 29,23314651 29,23314651 29,23314651
Ф *
- 5,58535125 8,748877142 11,51578472 14,06822316 16,482041
ɛl/Ѱ - 0,08792706 0,112115333 0,128950826 0,142292839 0,153541729
A - 0,00872755 0,004490674 0,002990408 0,002224347 0,0017606
Ѱ - 1,00053662 1,000000183 1 1 1
ɛl - 0,08797424 0,112115354 0,128950826 0,142292839 0,153541729
Reb - 754083,023 679225,8989 631465,826 596013,3852 567673,9266
ʎ - 0,02011922 0,02016717 0,020203193 0,020233342 0,020259912
ρm kg/m3 93,3665005 123,0933943 145,6311212 164,7625495 181,8742677
Δh m 797,202287 678,0664851 601,3990589 546,3284296 503,8953784
Δhtotal m 3126,891638
 Pentru i=75%:
Mări QL = 30 m3/zi
mi Unitate
calcul a de (5…15) bar (15…25) bar (25…35) bar (35…45) bar (45…55) bar (55…65) bar
ate măsură
M N/m3 72240,4 72240,4 72240,4 72240,4 72240,4 72240,4
ρl kg/m3 1027,5 1027,5 1027,5 1027,5 1027,5 1027,5
pm bara 11 21 31 41 51 61
tm ⁰C 52 52 52 52 52 52
Tm K 325,15 325,15 325,15 325,15 325,15 325,15
ppcr bara 46,568 46,568 46,568 46,568 46,568 46,568
Tpcr K 199,9 199,9 199,9 199,9 199,9 199,9
ppr - 0,23621371 0,450953444 0,66569318 0,880432915 1,095172651 1,309912386
Tpr - 1,62656328 1,626563282 1,626563282 1,626563282 1,626563282 1,626563282
Zm - 0,980818 0,964392694 0,948932043 0,934436042 0,920904693 0,908337994
ρgm kg/m 3
7,31106838 14,19521482 21,29625156 28,60295228 36,10206769 43,77830483
μl Pa∙s 0,0015 0,0015 0,0015 0,0015 0,0015 0,0015
σl N/m 0,0525 0,0525 0,0525 0,0525 0,0525 0,0525
Nl - 0,00429562 0,004295625 0,004295625 0,004295625 0,004295625 0,004295625
CNl - 0,00209282 0,002092822 0,002092822 0,002092822 0,002092822 0,002092822
rs Sm3/m3 2,49483389 4,762864691 7,030895496 9,298926301 11,56695711 13,83498791
F - 168,878627 179,6773786 190,4761302 201,2748819 212,0736336 222,8723853
bt - 1,03291407 1,037515956 1,042166529 1,046863494 1,051604786 1,056388534
vsl m/s 0,11054247 0,110668606 0,110796079 0,110924823 0,111054782 0,111185905
vsg m/s 12,3087778 6,336084081 4,221110612 3,141130026 2,487318781 2,050081887
Nlv - 0,73524959 0,736088567 0,736936424 0,737792738 0,738657133 0,739529269
Ngv - 81,869203 42,14310824 28,07581451 20,89255461 16,54386894 13,63568124
Nd - 28,0921507 28,09215066 28,09215066 28,09215066 28,09215066 28,09215066
Ф* - 5,52938762 8,651303142 11,37423991 13,87921569 16,24167794 18,50105395
ɛl/Ѱ - 0,08742784 0,111462454 0,128157331 0,141361155 0,152471117 0,162162942
A - 0,00819783 0,004219925 0,002811321 0,002092039 0,001656591 0,001365384
Ѱ - 1,00029679 1,000000071 1 1 1 1
ɛl - 0,08745379 0,111462462 0,128157331 0,141361155 0,152471117 0,162162942
Reb - 1421896,11 1288774,144 1203623,929 1140282,387 1089575,237 1047185,675
ʎ - 0,01990425 0,0199304 0,019949939 0,019966229 0,019980535 0,01999348
ρm kg/m3 96,5304558 127,1406612 150,2486381 169,8081929 187,2616175 203,3015094
Δh m 498,117751 484,5506308 460,0575363 436,2214058 414,6039268 395,2397097
Δhtotal m 3066,674516
Δhi1 ΣΔhi1 Δhi2 ΣΔhi2 Δhi3 ΣΔhi3 Δhi4 ΣΔhi4 p
m m m m m m m m bar
0 0 0 0 0 0 0 0 5
1042,52191 1042,52191 948,394229 948,394229 797,202287 797,202287 498,117751 498,117751 15
821,497237 1864,01914 765,770974 1714,1652 678,066485 1475,26877 484,550631 982,668382 25
703,960005 2567,97915 663,372657 2377,53786 601,399059 2076,66783 460,057536 1442,72592 35
626,425571 3194,40472 594,197218 2971,73508 546,32843 2622,99626 436,221406 1878,94732 45
503,895378 3126,89164 414,603927 2293,55125 55
395,23971 2688,79096 65
Tabel 1.5. Adâncimile în funcție de presiune pentru toate cele patru valori ale impurităților;
Fig.1.1. Influența impurităților asupra curbelor gradient;
b) Aplicând algoritmul Hagedorn-Brown pentru fiecare diametru, se obțin următoarele

valori ale parametrilor, specifice debitului Ql=30 m3/zi.
 Pentru di=2 inch:

calculate de
M N/m3 18550,1111 18550,11111 18550,11111 18550,11111 18550,11111
ρl kg/m3 891 891 891 891 891
pm bara 11 21 31 41 51
tm ⁰C 52 52 52 52 52
Tm K 325,15 325,15 325,15 325,15 325,15
ppcr bara 46,568 46,568 46,568 46,568 46,568
Tpcr K 199,9 199,9 199,9 199,9 199,9
ppr - 0,23621371 0,450953444 0,66569318 0,880432915 1,095172651
Tpr - 1,62656328 1,626563282 1,626563282 1,626563282 1,626563282
Zm - 0,980818 0,964392694 0,948932043 0,934436042 0,920904693
ρgm kg/m 3
7,31106838 14,19521482 21,29625156 28,60295228 36,10206769
μl Pa∙s 0,0028 0,0028 0,0028 0,0028 0,0028
σl N/m 0,033 0,033 0,033 0,033 0,033
Nl - 0,01177072 0,011770723 0,011770723 0,011770723 0,011770723
CNl - 0,00241003 0,002410029 0,002410029 0,002410029 0,002410029
rs Sm /m 3 3
2,49483389 4,762864691 7,030895496 9,298926301 11,56695711
F - 168,878627 179,6773786 190,4761302 201,2748819 212,0736336
bt - 1,03291407 1,037515956 1,042166529 1,046863494 1,051604786
vsl m/s 0,1763877 0,177097227 0,17781426 0,178538446 0,179269467
vsg m/s 19,2029787 9,871138656 6,566957406 4,879923537 3,858750262
Nlv - 1,27147914 1,276593718 1,281762403 1,286982649 1,292252161
Ngv - 138,42341 71,1554539 47,33748064 35,17660792 27,81554752
Nd - 26,3964543 26,39645431 26,39645431 26,39645431 26,39645431
Ф* - 8,6642258 13,60603746 17,95467232 21,99033234 25,82947914
ɛl/Ѱ - 0,11154919 0,140000024 0,159891932 0,17574185 0,189177048
A - 0,02322775 0,011940041 0,007943333 0,005902712 0,00466751
Ѱ - 1,18283882 1,006710907 1,000217687 1,000007847 1,000000325
ɛl - 0,13194472 0,140939551 0,159926738 0,175743229 0,18917711
Reb - 350321,529 335764,2474 306990,943 284914,2195 267414,6367
ʎ - 0,02058951 0,020625122 0,020704364 0,02077479 0,020837929
ρm kg/m3 123,909153 137,7716873 160,3851354 180,1633944 197,8291879
Δh m 710,175147 653,6008769 576,3178451 521,1266002 479,5177183
Δhtotal m 2940,738188
Tabel 1.6. Valorile parametrilor calculați prin metoda Hagedorn-Brown pentru d= 2 inch;
 Pentru d= 2,5 inch:

calculate de
M N/m3 18550,1111 18550,11111 18550,11111 18550,11111
ρl kg/m3 891 891 891 891
pm bara 11 21 31 41
tm ⁰C 52 52 52 52
Tm K 325,15 325,15 325,15 325,15
ppcr bara 46,568 46,568 46,568 46,568
Tpcr K 199,9 199,9 199,9 199,9
ppr - 0,23621371 0,450953444 0,66569318 0,880432915
Tpr - 1,62656328 1,626563282 1,626563282 1,626563282
Zm - 0,980818 0,964392694 0,948932043 0,934436042
ρgm kg/m 3
7,31106838 14,19521482 21,29625156 28,60295228
μl Pa∙s 0,0028 0,0028 0,0028 0,0028
σl N/m 0,033 0,033 0,033 0,033
Nl - 0,01177072 0,011770723 0,011770723 0,011770723
CNl - 0,00241003 0,002410029 0,002410029 0,002410029
rs 3
Sm /m 3
2,49483389 4,762864691 7,030895496 9,298926301
F - 168,878627 179,6773786 190,4761302 201,2748819
bt - 1,03291407 1,037515956 1,042166529 1,046863494
vsl m/s 0,11288813 0,113342225 0,113801127 0,114264606
vsg m/s 12,2899064 6,31752874 4,20285274 3,123151063
Nlv - 0,81374665 0,817019979 0,820327938 0,823668896
Ngv - 88,5909821 45,53949049 30,29598761 22,51302907
Nd - 32,9955679 32,99556788 32,99556788 32,99556788
Ф* - 5,73384882 9,00426231 11,88212069 14,55285723
ɛl/Ѱ - 0,08923648 0,113802204 0,130975702 0,144645544
A - 0,00922146 0,004740219 0,003153518 0,002343388
Ѱ - 1,00088095 1,000000408 1 1
ɛl - 0,08931509 0,11380225 0,130975703 0,144645544
Reb - 342700,081 305305,5382 281541,574 263955,0945
ʎ - 0,02060781 0,020709419 0,020786414 0,02085129
ρm kg/m3 86,237827 113,9775723 135,206311 153,3448425
Δh m 1061,5449 833,1015106 712,6045467 633,4051905
Δhtotal m 3240,656145
Tabel 1.7. Valorile parametrilor calculați prin metoda Hagedorn-Brown pentru d= 2inch;
 Pentru d= 3 inch:

calculate de
măsură (5…15) bar (15…25) bar (25…35) bar
M N/m3 18550,1111 18550,1111 18550,11111
ρl kg/m3 891 891 891
pm bara 11 21 31
tm ⁰C 52 52 52
Tm K 325,15 325,15 325,15
ppcr bara 46,568 46,568 46,568
Tpcr K 199,9 199,9 199,9
ppr - 0,23621371 0,45095344 0,66569318
Tpr - 1,62656328 1,62656328 1,626563282
Zm - 0,980818 0,96439269 0,948932043
ρgm kg/m 3
7,31106838 14,1952148 21,29625156
μl Pa∙s 0,0028 0,0028 0,0028
σl N/m 0,033 0,033 0,033
Nl - 0,01177072 0,01177072 0,011770723
CNl - 0,00241003 0,00241003 0,002410029
rs 3
Sm /m 3
2,49483389 4,76286469 7,030895496
F - 168,878627 179,677379 190,4761302
bt - 1,03291407 1,03751596 1,042166529
vsl m/s 0,07839453 0,07870988 0,07902856
vsg m/s 8,53465722 4,38717274 2,918647736
Nlv - 0,56510184 0,56737499 0,569672179
Ngv - 61,5215153 31,6246462 21,03888028
Nd - 39,5946815 39,5946815 39,59468146
Ф* - 4,09223846 6,42632718 8,480249972
ɛl/Ѱ - 0,07333005 0,09507282 0,110306362
A - 0,004335 0,00222837 0,001482467
Ѱ - 1,00000011 1 1
ɛl - 0,07333006 0,09507282 0,110306362
Reb - 307956,784 277929,167 258652,8531
ʎ - 0,02070149 0,02079914 0,020872383
ρm kg/m3 72,1120319 97,5555165 117,2301081
Δh m 1316,53139 995,904727 836,0162274
Δhtotal m 3148,452349
Tabel 1.8. Valorile parametrilor calculați prin metoda Hagedorn-Brown pentru d= 3 inch;
Δhd1 ΣΔhd1 Δhd2 ΣΔhd2 Δhd3 ΣΔhd3 p
m m m m m m bar
0 0 0 0 0 0 5
710,175147 710,175147 1061,5449 1061,5449 1316,53139 1316,53139 15
653,600877 1363,77602 833,101511 1894,64641 995,904727 2312,43612 25
576,317845 1940,09387 712,604547 2607,25095 836,016227 3148,45235 35
521,1266 2461,22047 633,40519 3240,65615 45
479,517718 2940,73819 55
Tabel 1.9. Adâncimile în funcție de presiune pentru toate cele trei valori ale diametrelor;
Fig.1.2. Influența diametrelor asupra curbelor gradient;
c) Aplicând algoritmul Hagedorn-Brown pentru fiecare RGLT, se obțin următoarele valori

ale parametrilor, specifice debitului Ql=30 m3/zi.
 Pentru RGLT=1000 Sm3/m3:
calculate de
3
M N/m 18073,3333 18073,33333 18073,33333 18073,33333
ρl kg/m3 891 891 891 891
pm bara 11 21 31 41
tm ⁰C 52 52 52 52
Tm K 325,15 325,15 325,15 325,15
ppcr bara 46,568 46,568 46,568 46,568
Tpcr K 199,9 199,9 199,9 199,9
ppr - 0,23621371 0,450953444 0,66569318 0,880432915
Tpr - 1,62656328 1,626563282 1,626563282 1,626563282
Zm - 0,980818 0,964392694 0,948932043 0,934436042
ρgm kg/m 3
7,31106838 14,19521482 21,29625156 28,60295228
μl Pa∙s 0,0028 0,0028 0,0028 0,0028
σl N/m 0,033 0,033 0,033 0,033
Nl - 0,01177072 0,011770723 0,011770723 0,011770723
CNl - 0,00241003 0,002410029 0,002410029 0,002410029
rs Sm3/m3 2,49483389 4,762864691 7,030895496 9,298926301
F - 168,878627 179,6773786 190,4761302 201,2748819
bt - 1,03291407 1,037515956 1,042166529 1,046863494
vsl m/s 0,11288813 0,113342225 0,113801127 0,114264606
vsg m/s 11,6110698 5,967902399 3,969806046 2,949636771
Nlv - 0,81374665 0,817019979 0,820327938 0,823668896
Ngv - 83,6976329 43,01923201 28,61608584 21,26226271
Nd - 32,9955679 32,99556788 32,99556788 32,99556788
Ф* - 5,92427396 9,303905895 12,27833612 15,03911668
ɛl/Ѱ - 0,09088436 0,115742509 0,133120917 0,146956038
A - 0,00871211 0,004477884 0,002978657 0,002213195
Ѱ - 1,00052793 1,000000176 1 1
ɛl - 0,09093234 0,115742529 0,133120917 0,146956038
Reb - 331353,719 294747,6637 271542,7828 254382,4149
ʎ - 0,02063647 0,020742257 0,020822383 0,020889937
ρm kg/m3 87,6669746 115,678818 137,0720125 155,3374057
Δh m 1051,36532 824,0505237 704,8305324 626,597408
3
Tabel 1.10: Valorile parametrilor calculați prin metoda Hagedorn-Brown pentru RGLT=1000 Sm /m3;

calculate de
M N/m3 26246,6667 26246,66667 26246,66667 26246,66667
ρl kg/m3 891 891 891 891
pm bara 11 21 31 41
tm ⁰C 52 52 52 52
Tm K 325,15 325,15 325,15 325,15
ppcr bara 46,568 46,568 46,568 46,568
Tpcr K 199,9 199,9 199,9 199,9
ppr - 0,23621371 0,450953444 0,66569318 0,880432915
Tpr - 1,62656328 1,626563282 1,626563282 1,626563282
Zm - 0,980818 0,964392694 0,948932043 0,934436042
ρgm kg/m3 7,31106838 14,19521482 21,29625156 28,60295228
μl Pa∙s 0,0028 0,0028 0,0028 0,0028
σl N/m 0,033 0,033 0,033 0,033
Nl - 0,01177072 0,011770723 0,011770723 0,011770723
CNl - 0,00241003 0,002410029 0,002410029 0,002410029
rs 3
Sm /m 3
2,49483389 4,762864691 7,030895496 9,298926301
F - 168,878627 179,6773786 190,4761302 201,2748819
bt - 1,03291407 1,037515956 1,042166529 1,046863494
vsl m/s 0,11288813 0,113342225 0,113801127 0,114264606
vsg m/s 23,2482691 11,96149681 7,964892223 5,924167491
Nlv - 0,81374665 0,817019979 0,820327938 0,823668896
Ngv - 167,583619 86,22366319 57,41440184 42,7039718
Nd - 32,9955679 32,99556788 32,99556788 32,99556788
Ф *
- 3,97431293 6,237867052 8,227225755 10,07113748
ɛl/Ѱ - 0,07204309 0,093525955 0,108568352 0,120533414
A - 0,01744383 0,008975046 0,005976281 0,004445069
Ѱ - 1,05969541 1,000692277 1,000009152 1,000000157
ɛl - 0,07634374 0,0935907 0,108569346 0,120533433
Reb - 515493,251 475204,1172 442777,6442 418474,1745
ʎ - 0,02031578 0,020366509 0,020413402 0,020452848
ρm kg/m3 74,7751834 96,25598885 115,7194184 132,5506292
Δh m 1076,38661 906,0118063 784,3767624 700,0534788
Δhtotal m 3466,828653
3

calculate de
M N/m3 34420 34420 34420 34420
ρl kg/m3 891 891 891 891
pm bara 11 21 31 41
tm ⁰C 52 52 52 52
Tm K 325,15 325,15 325,15 325,15
ppcr bara 46,568 46,568 46,568 46,568
Tpcr K 199,9 199,9 199,9 199,9
ppr - 0,23621371 0,450953444 0,66569318 0,880432915
Tpr - 1,62656328 1,626563282 1,626563282 1,626563282
Zm - 0,980818 0,964392694 0,948932043 0,934436042
ρgm kg/m3 7,31106838 14,19521482 21,29625156 28,60295228
μl Pa∙s 0,0028 0,0028 0,0028 0,0028
σl N/m 0,033 0,033 0,033 0,033
Nl - 0,01177072 0,011770723 0,011770723 0,011770723
CNl - 0,00241003 0,002410029 0,002410029 0,002410029
rs 3
Sm /m 3
2,49483389 4,762864691 7,030895496 9,298926301
F - 168,878627 179,6773786 190,4761302 201,2748819
bt - 1,03291407 1,037515956 1,042166529 1,046863494
vsl m/s 0,11288813 0,113342225 0,113801127 0,114264606
vsg m/s 34,8854685 17,95509122 11,9599784 8,89869821
Nlv - 0,81374665 0,817019979 0,820327938 0,823668896
Ngv - 251,469606 129,4280944 86,21271783 64,14568089
Nd - 32,9955679 32,99556788 32,99556788 32,99556788
Ф *
- 3,14713989 4,938612079 6,512337232 7,970333863
ɛl/Ѱ - 0,06227566 0,081950531 0,095769134 0,106768162
A - 0,02617554 0,013472207 0,008973906 0,006676942
Ѱ - 1,26002024 1,014818738 1,000691486 1,000034142
ɛl - 0,07846859 0,083164935 0,095835357 0,106771807
Reb - 669276,228 654608,397 616619,3017 585606,5752
ʎ - 0,02017428 0,020185135 0,020215431 0,020242825
ρm kg/m3 76,6528957 87,11462761 104,6446205 120,6826433
Δh m 935,856486 879,4833605 788,5673648 714,6411524
Δhtotal m 3318,548364
3

calculate de
M N/m3 42593,3333 42593,33333 42593,33333 42593,33333
ρl kg/m3 891 891 891 891
pm bara 11 21 31 41
tm ⁰C 52 52 52 52
Tm K 325,15 325,15 325,15 325,15
ppcr bara 46,568 46,568 46,568 46,568
Tpcr K 199,9 199,9 199,9 199,9
ppr - 0,23621371 0,450953444 0,66569318 0,880432915
Tpr - 1,62656328 1,626563282 1,626563282 1,626563282
Zm - 0,980818 0,964392694 0,948932043 0,934436042
ρgm kg/m3 7,31106838 14,19521482 21,29625156 28,60295228
μl Pa∙s 0,0028 0,0028 0,0028 0,0028
σl N/m 0,033 0,033 0,033 0,033
Nl - 0,01177072 0,011770723 0,011770723 0,011770723
CNl - 0,00241003 0,002410029 0,002410029 0,002410029
rs 3
Sm /m 3
2,49483389 4,762864691 7,030895496 9,298926301
F - 168,878627 179,6773786 190,4761302 201,2748819
bt - 1,03291407 1,037515956 1,042166529 1,046863494
vsl m/s 0,11288813 0,113342225 0,113801127 0,114264606
vsg m/s 46,5226678 23,94868563 15,95506458 11,87322893
Nlv - 0,81374665 0,817019979 0,820327938 0,823668896
Ngv - 335,355592 172,6325256 115,0110338 85,58738998
Nd - 32,9955679 32,99556788 32,99556788 32,99556788
Ф *
- 2,66703993 4,184810778 5,517790199 6,752462092
ɛl/Ѱ - 0,05587545 0,074324273 0,087323985 0,09768245
A - 0,03490726 0,017969369 0,011971531 0,008908816
Ѱ - 1,48060345 1,068365326 1,006834869 1,000647493
ɛl - 0,08272938 0,079405476 0,087920833 0,097745699
Reb - 811717,455 824548,6521 792075,2848 756193,9001
ʎ - 0,02008789 0,020081465 0,020098092 0,020117992
ρm kg/m3 80,4181044 83,818316 97,76132981 112,8985547
Δh m 804,433489 794,1723693 746,9047913 693,4304937
Δhtotal m 3038,941143
3

calculate de
M N/m3 50766,6667 50766,66667 50766,66667 50766,66667 50766,66667
ρl kg/m3 891 891 891 891 891
pm bara 11 21 31 41 51
tm ⁰C 52 52 52 52 52
Tm K 325,15 325,15 325,15 325,15 325,15
ppcr bara 46,568 46,568 46,568 46,568 46,568
Tpcr K 199,9 199,9 199,9 199,9 199,9
ppr - 0,23621371 0,450953444 0,66569318 0,880432915 1,095172651
Tpr - 1,62656328 1,626563282 1,626563282 1,626563282 1,626563282
Zm - 0,980818 0,964392694 0,948932043 0,934436042 0,920904693
ρgm kg/m3 7,31106838 14,19521482 21,29625156 28,60295228 36,10206769
μl Pa∙s 0,0028 0,0028 0,0028 0,0028 0,0028
σl N/m 0,033 0,033 0,033 0,033 0,033
Nl - 0,01177072 0,011770723 0,011770723 0,011770723 0,011770723
CNl - 0,00241003 0,002410029 0,002410029 0,002410029 0,002410029
rs Sm /m3 3
2,49483389 4,762864691 7,030895496 9,298926301 11,56695711
F - 168,878627 179,6773786 190,4761302 201,2748819 212,0736336
bt - 1,03291407 1,037515956 1,042166529 1,046863494 1,051604786
vsl m/s 0,11288813 0,113342225 0,113801127 0,114264606 0,114732459
vsg m/s 58,1598672 29,94228004 19,95015075 14,84775965 11,75877503
Nlv - 0,81374665 0,817019979 0,820327938 0,823668896 0,827041383
Ngv - 419,241578 215,8369567 143,8093498 107,0290991 84,7623566
Nd - 32,9955679 32,99556788 32,99556788 32,99556788 32,99556788
Ф *
- 2,34573102 3,680433664 4,852469391 5,93791812 6,968418883
ɛl/Ѱ - 0,05120456 0,068729571 0,081117812 0,091001131 0,099366259
A - 0,04363898 0,02246653 0,014969156 0,011140689 0,008822938
Ѱ - 1,64040871 1,163861557 1,027435927 1,004076901 1,000592893
ɛl - 0,08399641 0,079991705 0,083343354 0,091372134 0,099425172
Reb - 961713,006 980058,4868 964681,0199 928818,8372 894187,4767
ʎ - 0,02002279 0,020016096 0,020021688 0,020035392 0,02004959
ρm kg/m3 81,5377623 84,33232474 93,78027929 107,4020106 121,1004418
Δh m 700,099192 696,4740666 679,9288173 649,483223 615,6542614
3
ΔhRGLT1 ΣΔhRGLT1 ΔhRGLT2 ΣΔhRGLT2 ΔhRGLT3 ΣΔhRGLT3 p
m m m m m m bar
0 0 0 0 0 0 5
1051,365 1051,365 1076,387 1076,387 935,856 935,856 15
824,051 1875,416 906,012 1982,398 879,483 1815,340 25
704,831 2580,246 784,377 2766,775 788,567 2603,907 35
626,597 3206,844 700,053 3466,829 714,641 3318,548 45
3
Tabel 1.15. Adâncimile în funcție de presiune pentru RGLT=1000; 2000; 3000 Sm /m3;
ΔhRGLT4 ΣΔhRGLT4 ΔhRGLT5 ΣΔhRGLT5 p
m m m m bar
0 0 0 0 5
804,433 804,433 700,099 700,099 15
794,172 1598,606 696,474 1396,573 25
746,905 2345,511 679,929 2076,502 35
693,430 3038,941 649,483 2725,985 45
615,654 3341,640 55
3
Tabel 1.16. Adâncimile în funcție de presiune pentru RGLT=4000; 5000 Sm /m3;
Fig.1.3. Influența RGLT asupra curbelor gradient;

Aplicația 2
Să se identifice regimurile de curgere pentru fiecare interval de presiune pentru cea mai
mică valoare a impurității, valoarea diametrului cel mai mic și valoarea RGLT cea mai mare pe
baza vitezelor vsl și vsg determinate la aplicația anterioară folosind diagrama de mai jos.
Fig. 2.1. Identificarea structurilor amestecului bifazic în cazul ascensiunii fluidelor bifazice prin țevile de
extracție;
 În cazul impurității cu valoarea cea mai mica ( i = 15% ):
p
bar (5-15) (15-25) (25-35) (35-45)
vsl
m/s 0,1127077 0,1131366 0,1135700 0,1140077
vsg
m/s 12,2913580 6,3189561 4,2042572 3,1245341
Regim de
curgere - spumă spumă spumă dopuri
Tabelul 2.1.Regimurile de curgere corespunzătoare valorii minime a impurităților;
 În cazul diametrului cu valoarea cea mai mica (d=2 inch):
p
bar (5-15) (15-25) (25-35) (35-45) (45-55)
vsl
m/s 0,17639 0,17710 0,17781 0,17854 0,17927
vsg
m/s 19,20298 9,87114 6,56696 4,87992 3,85875
Regim de
curgere - spumă spumă spumă spumă dopuri
Tabelul 2.2.Regimurile de curgere corespunzătoare valorii minime a diametrului;
 În cazul RGLT cu valoarea cea mai mare (RGLT=5000 Sm3/m3):
p
bar (5-15) (15-25) (25-35) (35-45) (45-55)
vsl
m/s 0,11289 0,11334 0,11380 0,11426 0,11473
vsg
m/s 58,15987 29,94228 19,95015 14,84776 11,75878
Regim de
curgere - ceață ceață spumă spumă spumă
Tabelul 2.3.Regimurile de curgere corespunzătoare valorii maxime a RGLT;
Aplicația 3
Să se reprezinte grafic viteza superficială a lichidului, vsl, și a gazului, vsg, și fracția de
lichid, ɛl, în funcție de impurități, diametru și RGLT considerând presiunea medie, respectiv
variația debitului de lichid.Se utilizează datele de la aplicația 1 din algoritmului Hagedorn-
Brown.
a) Când variază presiunea
 Pentru impurități:
i=15%
pmed
bara 11 21 31 41
vsl
m/s 0,112707693 0,11313656 0,11357 0,114008
vsg
m/s 12,29135804 6,31895607 4,204257 3,124534
εl - 0,089097226 0,11353055 0,130658 0,144284
i=35%
pmed
bara 11 21 31 41
vsl
m/s 0,11198595 0,11231391 0,112645339 0,11298007
vsg
m/s 12,2971646 6,32466541 4,209874998 3,13006605
εl - 0,08843116 0,11269505 0,129663339 0,14313724
i=55%
pmed
bara 11 21 31 41
vsl
m/s 0,11126421 0,11149126 0,111721 0,111952
vsg
m/s 12,3029712 6,33037475 4,215493 3,135598
εl - 0,08797424 0,11211535 0,128951 0,142293
i=75%
pmed
bara 11 21 31 41
vsl
m/s 0,110542468 0,11066861 0,110796 0,11092482
vsg
m/s 12,30877777 6,33608408 4,221111 3,14113003
εl - 0,087453789 0,11146246 0,128157 0,14136116
Fig.3.1. Variația vitezei superficiale a lichidului cu presiunea medie;
Fig.3.2. Variația vitezei superficiale a gazului cu presiunea medie;

Fig3.3.Variația fractiei de lichid cu presiunea medie;
 Pentru diametru:
di=2 inch
pmed
bara 11 21 31
vsl
m/s 0,1763877 0,17709723 0,177814
vsg
m/s 19,2029787 9,87113866 6,566957
εl - 0,13194472 0,14093955 0,159927
di=2,5 inch
pmed
bara 11 21 31
vsl
m/s 0,11288813 0,11334223 0,113801
vsg
m/s 12,2899064 6,31752874 4,202853
εl - 0,08931509 0,11380225 0,130976
di=3 inch
pmed
bara 11 21 31
vsl
m/s 0,078395 0,07870988 0,07902856
vsg
m/s 8,534657 4,38717274 2,91864774
εl - 0,07333 0,09507282 0,11030636
Fig.3.4.Variația vitezei superficiale a lichidului cu presiunea medie;

Fig.5.6. Variația fractiei de lichid cu presiunea medie;

 Pentru RGLT:
RGLT=1000 Sm3/m3
pmed
bara 11 21 31 41
vsl
m/s 0,112888128 0,11334223 0,113801 0,114264606
vsg
m/s 11,61106977 5,9679024 3,969806 2,949636771
εl - 0,090932344 0,11574253 0,133121 0,146956038
RGLT=2000 Sm3/m3
pmed
bara 11 21 31 41
vsl
m/s 0,112888128 0,11334223 0,113801 0,114264606
vsg
m/s 23,24826912 11,9614968 7,964892 5,924167491
εl - 0,076343737 0,0935907 0,108569 0,120533433
RGLT=3000 Sm3/m3
pmed
bara 11 21 31 41
vsl
m/s 0,112888128 0,11334223 0,113801 0,114264606
vsg
m/s 34,88546848 17,9550912 11,95998 8,89869821
εl - 0,078468593 0,08316493 0,095835 0,106771807
RGLT=4000 Sm3/m3
pmed
bara 11 21 31 41
vsl
m/s 0,112888128 0,11334223 0,113801 0,114264606
vsg
m/s 46,52266784 23,9486856 15,95506 11,87322893
εl - 0,082729378 0,07940548 0,087921 0,097745699
RGLT=5000 Sm3/m3
pmed
bara 11 21 31 41
vsl
m/s 0,112888 0,113342225 0,11380113 0,114265
vsg
m/s 58,15987 29,94228004 19,9501508 14,84776
εl - 0,083996 0,079991705 0,08334335 0,091372
Fig.3.7. Variația vitezei superficiale a lichidului cu presiunea medie;

Fig.3.9. Variația fracției de lichid cu presiunea medie;

b) Cand variaza debitul Q:
 Pentru impurități:
i=15%
vsl vsg εl Q
m/s m/s
- m3/zi
0,093923077 12,18233159 0,080494473 25
0,112707693 12,29135804 0,089097226 30
0,131492308 12,40038449 0,09677833 35
0,150276924 12,50941093 0,103739529 40
i=35%
vsl vsg εl Q
m/s m/s
- m3/zi
0,093321626 12,18717041 0,079873334 25
0,111985951 12,29716462 0,088431159 30
0,130650277 12,40715883 0,096072052 35
0,149314602 12,51715303 0,102996499 40
i=55%
vsl vsg εl Q
m/s m/s
- m3/zi
0,092720175 12,19200922 0,079449114 25
0,11126421 12,30297119 0,087974244 30
0,129808245 12,41393316 0,095585439 35
0,14835228 12,52489514 0,102482335 40
i=75%
vsl vsg εl Q
m/s m/s
- m3/zi
0,09211872 12,196848 0,0789656 25
0,11054247 12,3087778 0,08745379 30
0,12896621 12,4207075 0,09503148 35
0,14738996 12,5326372 0,10189733 40
Fig.3.10. Variația vitezei superficiale a lichidului cu debitul;
Fig.3.11. Variația vitezei superficiale a gazului cu debitul;

Fig.3.12. Variația fracției de lichid cu debitul;
 Pentru diametru:
di=2 inch
vsl vsg εl Q
m/s m/s
- m3/zi
0,14698975 19,03300295 0,119610408 25
0,1763877 19,20297874 0,131944716 30
0,20578565 19,37295453 0,143099295 35
0,235183601 19,54293033 0,153347122 40
di=2,5 inch
vsl vsg εl Q
m/s m/s
- m3/zi
0,09407344 12,18112189 0,080698094 25
0,11288813 12,2899064 0,089315092 30
0,13170282 12,3986909 0,097008846 35
0,1505175 12,50747541 0,103981514 40
di=3 inch
vsl vsg εl Q
m/s m/s
- m3/zi
0,065328778 8,459112423 0,065747115 25
0,078394534 8,534657219 0,073330061 30
0,091460289 8,610202015 0,080116497 35
0,104526045 8,685746811 0,086275214 40
Fig.3.13. Variația vitezei superficiale a lichidului cu debitul;

Fig.1.15. Variația fractiei de lichid cu debitul;

 Pentru RGLT:
RGLT=1000 Sm3/m3
vsl vsg εl Q
m/s m/s
- m3/zi
0,09407344 9,675891472 0,087015097 25
0,112888128 11,61106977 0,090932344 30
0,131702816 13,54624806 0,09443672 35
0,150517504 15,48142636 0,097764077 40
RGLT=2000 Sm3/m3
vsl vsg εl Q
m/s m/s
- m3/zi
0,09407344 19,3735576 0,070300066 25
0,112888128 23,24826912 0,076343737 30
0,131702816 27,12298065 0,083547331 35
0,150517504 30,99769217 0,091754 40
RGLT=3000 Sm3/m3
vsl vsg εl Q
m/s m/s
- m3/zi
0,09407344 29,07122374 0,067994887 25
0,112888128 34,88546848 0,078468593 30
0,131702816 40,69971323 0,089299306 35
0,150517504 46,51395798 0,099609088 40
RGLT=4000 Sm3/m3
vsl vsg εl Q
m/s m/s
- m3/zi
0,09407344 38,76888987 0,07093164 25
0,112888128 46,52266784 0,08272938 30
0,131702816 54,27644581 0,0930743 35
0,150517504 62,03022379 0,10165328 40
RGLT=5000 Sm3/m3
vsl vsg εl Q
m/s m/s
- m3/zi
0,09407344 48,466556 0,07335242 25
0,112888128 58,1598672 0,08399641 30
0,131702816 67,8531784 0,0923215 35
0,150517504 77,5464896 0,09869585 40
Fig.3.16. Variația vitezei superficiale a lichidului cu debitul ;

Fig.1.18. Variația fracției de lichid cu debitul;

Bibliografie
1. Popescu, C. , Coloja, M.P. – Extractia Titeiului si Gazelor Asociate 1, Editura Tehnica,

Bucuresti, 1993 ;
2. Popescu, C. , Coloja, M.P. – Extractia Titeiului si Gazelor Asociate 2, Editura Tehnica,

Bucuresti, 1993 ;
3. Marcu, M. , Marcu, I.G. – Cercetarea sondelor, Editura Universitatii Petrol-Gaze din Ploiesti,
Ploiesti, 2016 ;

Proiect Extracție - PG 36 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Extracție - PG 36 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA PETROL ȘI GAZE PLOIEȘTI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI ȘI A GAZELOR

FORAJUL SONDELOR, EXPLOATAREA ȘI TRANSPORTUL HIDROCARBURILOR

EXTRACȚIA PETROLULUI ȘI A GAZELOR ASOCIATE

Conf.univ.dr.ing.: Mariea Marcu Student: Rădoi Ionela Silvia

Capitolul 1: Proiectarea regimului de funcționare a unei sonde în gas-lift

1.2. Trasarea curbelor IPR de prevedere;

1.3. Trasarea curbelor gradient de deasupra punctului de injecție;

1.4. Variația presiunii gazelor în spațiul inelar;

1.5. Determinarea coordonatelor punctelor de injecție;

1.6. Trasarea curbelor gradient de sub punctele de injecție;

1.7. Analiza nodală;

1.8. Trasarea curbei de comportare a sonde în GLC;

1.9. Amplasarea supapelor;

1.10. Calculul de alegere al supapelor.

Capitolul 2: Proiectarea regimului de funcționare al unei sonde în

2.2. Dimensionarea garniturii de prăjini;

2.3. Alegerea țevilor de extracție.

Proiectul de semestru la “Extracția țițeiului și gazelor asociate” are drept scop

Erupția artificială se bazează pe energia înmagazinată direct în gazele comprimate.

Sistemele de pompaj de adâncime se clasifică după modul în care se transmite de la

a) Pompaj de adậncime cu prǎjini;

În prima categorie, sunt cuprinse pompele introduse în sondǎ şi acţionate de la

 Diametrul interior al tubingului, di=63,5 mm ;

 Diametrul interior al coloanei, Di=127 mm ;

 Temperatura medie la suprafață, ts=10 ⁰C ;

 Densitatea țițeiului, ρt=870 kg/m3 ;

 Densitatea apei de zăcământ, ρa=1080kg/m3 ;

 Densitatea relativă a gazelor, ρrg=0,6 ;

 Tensiunea superficială a țițeiului, σt=30∙10-3 N/m ;

 Tensiunea superficială a apei, σa=60∙10-3 N/m ;

 Vâscozitatea țițeiului, μt=3∙10-3 Pa∙s ;

 Vâscozitatea apei, μa=1 ∙10-3 Pa∙s ;

 Vâsozitatea gazelor, μg=0,025∙10-3 Pa∙s ;

 Presiunea în capul de erupție, p2=5 bar ;

De asemenea, în urma etalonării sondei au rezultat următoarele date:

 Presiunea dinamică de fund, pd1=60 bar ;

 Presiunea dinamică de fund, pd2=70 bar ;

 Debitul de lichid, QL1=60 m3/zi ;

 Debitul de lichid, QL2=50 m3/zi ;

 Debitul de gaze al sondei, Qg=3500 Sm3/zi ;

1.1. Trasarea curbei de comportare a stratului (IPR)

Psat = 159,76 - 1 = 158,76 bar ;

- RGT - rația gaze-țiței ;

- - densitatea relativă a țițeiului;

1. Atunci când : }, curgerea este omogenă ;

2. Atunci când : }, curgerea este eterogenă ;

3. Atunci când : }, curgerea este combinată ;

- Metoda lui Vogel, pentru i<20%, Ec=1 ;

- Metoda lui Standing, pentru i<20%, ;

- Metoda lui Wiggins, pentru , Ec=1.

Prin rezolvarea sistemului rezultă:

Pc= 108,24 bar;

Qmax= 93,26 m3/zi.

Pentru pd=10 se obține:

Rezultatele calculelor debitelor funcție de presiunea dinamică de fund se trec în Tabelul 1:

Tabel 1. Valorile debitelor funcție de presiunea dinamică de fund;

Reprezentând presiunea dinamică de fund funcție de debit, se obține curba de

Fig. 1. Variația debitului cu presiunea dinamică de fund - Curba IPR;

Se consideră următoarele valori:

- pcv1 = 100 bar;

Pentru trasarea curbelor IPR de prevedere se folosește relația lui Vogel:

Pentru a interpola la timpul viitor folosim relația lui Eckmeier: