UNIVERSITATEA PETROL SI GAZE PLOIESTI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI SI A GAZELOR

FORAJUL SONDELOR, EXPLOATAREA SI TRANSPORTUL HIDROCARBURILOR

Extractia petrolului si gazelor asociate

-Proiect 1-

Prof.coordonator: Student:

Conf.univ.dr.ing. Mariea Marcu Specializarea: Inginerie de Petrol şi Gaze

Anul: IV

Grupa:
 CUPRINS PROIECT

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. Proiectarea regimului de functionare al unei sonde in gas-lift

continuu

1.1. Trasarea curbei de comportare a stratului

1.2. Trasarea curbelor IPR de prevedere

Date proiect
Adancimea sondei, H=2900m

Diametrul interior al tubingului, d i=63,5 mm

Diametrul interior al coloanei, Di=127 mm

Temperatura medie la suprafata, t s=15 ⁰C

Densitatea titeiului, q t=830 kg/mᶾ

Densitatea apei de zacamant, q a=1020 kg/mᶾ

Densitatea relativa a gazelor, q rg=0,6

Tensiunea superficiala a titeiului, σ t=30*10¯ᶟ N/m

Tensiunea superficiala a apei, σ a=60*10¯ᶟ N/m

Viscozitatea titeiului, µt =2*10¯ᶟ Pa*s

Viscozitatea apei, µa=1*10¯ᶟ Pa*s

Viscozitatea gazelor, µg=0,020*10¯ᶟ Pa*s

Presiunea in capul de eruptive, p2=4 bar

De asemenea, in urma etalonarii sondei au rezultat urmatoarele date:

Impuritatile, i=30%

Presiunea dinamica de fund, pd =75 bar

Presiunea static, pc =105 bar

Debitul de lichid, Q l=70 mᶾ/zi

Debitul de gaze al sondei, Q g=3800 Nmᶾ/zi

Debit de injectie:35000; 40000; 45000; 50000; 55000; 60000; 65000; 70000 Nmᶾ/zi

1.1 Trasarea curbei de comportare a stratului (IPR)

 Reprezentarea grafica a debitului sondei in functie de presiunea dinamica de fund, Q=f(p d),
caracterizeaza curgerea prin zacamant, si poarta denumirea de curba de comportare a stratului. In
literatura de specialitate, ea este cunoscuta sub denumirea de curba IPR (Inflow Performance
Relationship) .

Pentru trasarea curbei de comportare a stratului este necesar sa se determine mai intai
presiunea de saturatie cu ajutorul relatiei lui Standing:
0,83 (0,0288+1,62 ∙10 −3 ∙ tf )
RGT 10
psat =5,272∙ ( )
δ rg
∙
10¿¿ ¿ ¿

0,83 −3

77,55 10( 0,0288+ 1,62∙ 10 ∙ 102 )

psat =5,272∙
0,6 ( ) ∙
10
(1,769−1,644∙ 0,83)
0,83
=151,85bara ;

psat =151,85-1=150,85 bar

Unde:

- RGT-Ratia gaze-titei ;
Qg 3800 m3
RGT = = =77,55 N3 ;
Qt 49 m
- Qt-Debitul de titei ; Q t =Q l ∙ ( 1−i )=70 ∙ ( 1−0,30 )=49 m 3 / zi;
- tf- Temperatura de zacamant ; t f =t s+ 0,03∙ H=15+ 0,03∙ 2900=1020 C ;
- ẟrt -Densitatea relativa a titeiului;
ρt 830
δ rt = = =0,83 ;
1000 1000

Dupa calculul presiunii de saturatie, se compara aceasta cu presiunea dinamica de fund si

cu presiunea statica. In urma acestei comparatii pot rezulta urmatoarele situatii :

pc > psat
1. Atunci cand :
pd > p sat }
, curgerea este omogena ;

pc > psat
2. Atunci cand :
pd < p sat }
, curgerea este combinata ;
 pc < psat
3. Atunci cand : }
pd < p sat
, curgerea este eterogena ;

Pentru cazul de fata, psat=150,85 bar. Comparand cu pc=105 bar si cu pd=75 bar, va
p c < p sat
rezulta ca : ; asadar, curgerea este eterogena (bifazica) .
pd < p sat

In conditiile curgerii eterogene, exista mai multe metode de determinare a curbei IPR,
dintre acestea se vor folosi urmatoarele metode:

- Metoda lui Vogel, pentru i<20% si Ec=1 ;

- Metoda lui Standing, pentru i<20% si Ec ≠ 1 ;
- Metoda lui Wiggins, pentru i≠ 20 % ;

Avand in vedere ca procentul de impuritati cu care produce sonda este i= 30% , pentru
trasarea curbei IPR se va folosi metoda lui Wiggins. Metoda lui Wiggins presupune
calculul debitelor de titei si de apa pentru valori date ale presiunii dinamice de fund.

Metoda lui Wiggins

Faza titei :

Qt pd pd 2
Q tmax
=1−0,52 ∙ −0,48∙
pc pc
; ( )
Qt =Ql ∙( 1−i);

Faza apa :

Qa pd pd 2
Q amax
=1−0,72 ∙ −0,28 ∙
pc pc
; ( )
Qa=Ql ∙ i;

Pentru valoarea lui “pd” corespunzatoare debitelor de titei (Qt) si de apa (Qa) din datele
initiale, se calculeaza atat debitul maxim de titei (Qtmax), cat si debitul maxim de apa (Qamax).

Qt =70 ∙ ( 1−0,3 )=49

Qt 49
Qtmax= 2
= ;
p p 75 75 2
pc pc( )
(1−0,52 ∙ d −0,48∙ d ) (1−0,52∙
105
−0,48 ∙
105
) ( )
Q tmax=127,71 m 3 / zi;

Q a=70∙ 0,3=21

Qa 21
Q amax = 2
= ;
pd pd 75 75 2
(1−0,72 ∙ −0,28 ∙
pc pc
) (
( )
1−0,72 ∙
105
−0,28 ∙
105
) ( )
Qamax =61,25 m3 /zi ;

In continuare, se dau valori lui “p d” intre [0 ; pc] si pentru fiecare valoare se calculeaza
debitele de titei si de apa corespunzatoare. Debitul maxim de lichid se calculeaza cu
relatia :

Q max =Q tmax +Q amax ;

Qmax =127,71+61,25=188,96 m3 / zi;

Rezultatele calculelor debitelor functie de presiunea dinamica de fund se trec in

urmatorul tabel :

Tabel 1. Valorile debitelor de apa, de titei, respectiv de lichid, functie de presiunea

dinamica de fund ;

pd Qt Qa Ql
3 3 3
bar m /zi m /zi m /zi
0 127.71 61.25 188.96
10 120.83 56.89 177.72
20 112.83 52.22 165.06
30 103.73 47.25 150.98
40 93.51 41.96 135.47
50 82.18 36.36 118.54
60 69.74 30.45 100.19
70 56.19 24.22 80.41
80 41.52 17.69 59.21
90 25.75 10.85 36.60
100 8.86 3.69 12.55
105 0 0 0
Reprezentand presiunea dinamica de fund functie de presiunea debitul de lichid, se obtine
curba de comportare a stratului sau curba IPR, ca in figura de mai jos :

IPRp
120

100

80
pd [bar]

60

40

20

0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
Q [m3/zi]

IPRp
 1.2. Trasarea curbelor IPR de prevedere

Trasarea curbelor IPR de prevedere se realizeaza pe baza datelor rezultate de la

etalonarea actuala a sondei.

Pentru trasarea curbelor IPR de prevedere se folosesc urmatoarele relatii :

Pentru faza titei :

Q tmaxv p p 2
Q tmax pc ( )
=0,15 ∙ cv +0,84 ∙ cv ;
pc

Pentru faza apa :

Q amaxv p p 2
Q amax pc ( )
=0,59 ∙ cv +0,36 ∙ cv ;
pc

Se considera doua valori ale presiunii statice :

pcv=95 bar ;

pcv1=85 bar ;

pcv2 =75 bar ;

Cu ecuatiile scrise pentru cele doua faze, se determina valoarea debitelor maxime
viitoare:

Pentru pcv=95 bar :

2 2
p p 95 95
( pc ( ))
Qtmaxv =Qtmax ∙ 0,15 ∙ cv 1 +0,84 ∙ cv 1
pc (
=127,71 ∙ 0,15 ∙
105 ( ) );
+0,84 ∙
105

Qtmaxv 1=105,15m3 / zi;

2 2
pcv 1 p 95 95
(
Qamaxv =Qamax ∙ 0,59 ∙
pc ( ))
+0,36 ∙ cv 1
pc (
=61,25∙ 0,59∙
105 ( ) );
+ 0,36∙
105

Qamaxv 1=50,74 m3 / zi;

Pentru pcv1=85 bar :

 2 2
p cv 1 p 85 85
(
Qtmaxv 1=Qtmax ∙ 0,15∙
pc ( ))
+0,84 ∙ cv 1
pc (
=127,71 ∙ 0,15 ∙
105 ( ));
+ 0,84 ∙
105

Qtmaxv 1=85,81m3 / zi ;

2 2
pcv 1 p 85 85
(
Qamaxv 1=Qamax ∙ 0,59 ∙
pc ( ))
+ 0,36 ∙ cv 1
pc (
=61,25 ∙ 0,59∙
105
+0,36 ∙ ( ) );
105

Qamaxv 1=43,70 m3 / zi;

Pentru pcv2=75 bar :

2 2
p p 75 75
( pc pc( ))
Qtmaxv 2 =Qtmax ∙ 0,15∙ cv 2 +0,84 ∙ cv 2 (
=127,71 ∙ 0,15 ∙
105
+ 0,84 ∙ ( ));
105

Q tmaxv 1=68,41m 3 / zi;

2 2
p p 75 75
( pc pc( ))
Qamaxv 2=Qamax ∙ 0,59 ∙ cv 2 + 0,36 ∙ cv 2 (
=61,25∙ 0,59∙
105
+0,36 ∙
105( ) );
Q amaxv 1=37,06 m 3 /zi ;

Folosind relatiile lui Wiggins, in care presiunea dinamica de fund, p d ia valori, pe rand,
in intervalele [0 ; pcv1] si [0 ; pcv2], se determina debitele de titei, de apa si debitul total.
Rezultatele acestor calcule, sunt trecute in Tabelul 2, care mai contine si debitele
corespunzatoare presiunii dinamice de fund pd, situata in intervalul [0 ; pc] .
Tabel 2. Valorile actuale si viitoare ale debitelor de apa, titei si a debitului total

pd Qt Qa Q Qtv Qav Qv
bar m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi
0 127,71 61,25 188,96 105,15 50,74 155,89
10 120,83 56,89 177,72 98,83 46,74 145,57
20 112,83 52,22 165,06 91,40 42,42 133,82
30 103,73 47,25 150,98 82,85 37,79 120,64
40 93,51 41,96 135,47 73,17 32,84 106,02
50 82,18 36,36 118,54 62,39 27,57 89,97
60 69,74 30,45 100,19 50,48 22 72,48
70 56,19 24,22 80,42 37,45 16,10 53,56
75 49 21 70 30,52 13,04 43,57
80 41,52 17,69 59,22 23,31 9,90 33,21
 85 33,77 14,34 48,08 15,82 6,67 22,5
90 25,75 10,85 36,60 8,05 3,37 11,43
95 17,44 7,311 24,75 0 0 0
100 8,86 3,69 12,55
105 0 0 0

pd Qtv1 Qav1 Qv1 Qtv2 Qav2 Qv2

bar m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi m3/zi
0 85,81 43,70 129,51 68,41 37,06 105,48
10 79,99 39,83 119,82 63,09 33,32 96,41
20 73,03 35,62 108,65 56,59 29,20 85,80
30 64,93 31,07 96 48,93 24,72 73,66
40 55,69 26,18 81,87 40,10 19,87 59,98
50 45,31 20,95 66,27 30,10 14,66 44,76
60 33,78 15,39 49,18 18,93 9,07 28,01
70 21,12 9,49 30,61 6,60 3,11 9,78
75 14,37 6,41 20,78 0 0 0
80 7,32 3,24 10,57
85 0 0 0
90
95
100
105

Reprezentand grafic presiunea dinamica de fund, p d, in functie de debitul de lichid

extras, Ql, se vor obtine curbele IPR de prevedere.
 120

100

80
pd [bar]

60

40

20

0
0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200
Q [m3/zi]

IPRp IPRv IPRv1 IPRv2

1.3 Trasarea curbelor gradient de deasupra punctelor de injectie (pana aici

a completat , de aici are si ea de lucrat)

Trasarea curbelor gradient se va realiza cu ajutorul metodei Hagedorn-Brown. Se aleg

trei debite de lichid, QL1, QL2, QL3, QL4 care sa apartina intevalului [Q ; Qmax] calculate in
subcapitolul “1.1 Trasarea curbelor IPR” .

Pentru cazul de fata, unde Qinj= 65 000 m3N, se aleg urmatoarele debite de lichid:

QL1 = 45 m3/zi ;

QL2 =50 m3/zi ;

QL3 =55 m3/zi ;

QL4 =60 m3/zi ;

Se calculeaza ratia gaze-lichid proprie, RGLp, si ratia de apa, Ra, pe baza datelor intiale,
de la etalonarea sondei :
 Q g 3800 3 3
RGL p= = =54,28 m N /m ;
Ql 70

Qa 21
Ra = = =0,428 ;
Qt 49

Plecand de la valorile celor trei debite, se calculeaza ratia gaze-lichid de injectie, RGL inj,
ratia gaze-lichid totala, RGLT, si ratia gaze-titei totala, RGTT.

Qinj
RGLinj = ;
QL

RGLT =RGLinj + RGL p ;

RGT T =RGL T ∙ ( 1+ R a ) ;

Qinj 65000
RGLinj1 = = =1444,44 m3N /m3 ;
Q L1 45

Q inj 65 000 3 3
RGLinj2 = = =1300 mN /m ;
Q L2 50

Qinj 65 000
RGLinj3 = = =1181,81 m3N /m3 ;
Q L3 55

Q inj 65 000 3 3
RGLinj 4= = =1083,33 m N /m ;
QL 4 60

RGLT 1 =RGL inj 1 + RGL p=1444,44+ 54,28=1498,72 m3N /m 3 ;

RGLT 2 =RGL inj2 + RGL p=1300+54,28=1354,28 m3N /m3 ;

RGLT 3 =RGLinj 3 + RGL p=1181,81+ 54,28=1236,09 m 3N /m3 ;

RGLT 4=RG Linj 4 + RGL p=1083,33+ 54,28=1137,61 m3N /m3 ;

RGT T 1=RGLT 1 ∙ ( 1+ Ra ) =1498,72∙ ( 1+ 0,428 )=2140,17 m3N /m3 ;

RGT T 2=RGLT 2 ∙ ( 1+ Ra ) =1354,28∙ ( 1+0,428 )=1933,91m 3N /m 3 ;

RGT T 3=RGLT 3 ∙ ( 1+ Ra ) =1236,09∙ ( 1+0,428 ) =1765,13 m3N /m3 ;

RGT T 4 =RGLT 4 ∙ ( 1+ Ra ) =1137,61 ∙ ( 1+0,428 )=1624,50 m3N /m 3 ;

Se considera un numar de “n” intervale de presiune egale, pornind de la presiunea p 2

din capul de eruptive, unde caderea de presiune Δp este de 10 bar . Pe fiecare interval de
presiune se determina distanta Δh pe care se pierd cei 10 bar apartinand intervalului de
presiune considerat.

Distanta Δh se va determina cu ajutorul algoritmului Hagedorn-Brown, iar calculul se

va opri atunci cand : ΣΔ hi ≥ H .

In cele ce urmeaza, se va aplica metoda Hagedorn si Brown pentru debitul de lichid

QL1, unde se vor calcula urmatorii parametrii :

Intervalul de presiune : (4.....14) bar .

 Greutatea unui m3 de titei mort impreuna cu apa si gazele care il insotesc, M :

M =ρt ∙ g+ RGT T 1 ∙ δ rg ∙ ρaer ∙ g+ R a ∙ ρa ∙ g ;
M =830 ∙ 9,81+2140,7 ∙ 0,6∙ 1,226 ∙ 9,81+ 0,428 ∙1020 ∙ 9.81;
M =28420,94 N /m3 ;
 Densitatea fazei lichide, ρl :
ρt + ρa ∙ R a 830+1020 ∙ 0,428 3
ρl = = =887 N /m ;
1+ Ra 1+0,428
 Presiunea medie pe intervalul de presiune considerat, pm , temperatura medie pe
sonda, Tm :
p2 + p2 +10 4+ 4+ 10
pm = + 1= +1=10 bara ;
2 2
0,03 ∙ H 0,03 ∙2900
t m=t s + =15+ =58,5℃ ;
2 2
0,03 ∙ H 0,03 ∙ 2900
T m=t s + +273,15=15+ +273,15=331,65 K ;
2 2
 Presiunea pseudocritica, ppcr , si temperatura pseudocritica, Tpcr :
p pcr =49,37−4,67 ∙ δ rg=49,37−4,67 ∙ 0,6=46,568 bara ;
T pcr=171,5 ∙ δrg +97=171,5∙ 0,6+ 97=199,9 K ;
 Presiunea pseudoredusa, ppr , si temperatura pseudoredusa, Tpr :
pm 10
p pr= = =0,215;
p pcr 46,568
 T m 331,65
T pr= = =1,66 ;
T pcr 199,9
 Factorul de abatere al gazelor, zm (Relatia lui Istomin, valabila pentru urmatoarele
conditii: 0<ppr<0,3 si 1,3<Tpr<1,9 ) :
z m=1−10−2 ∙ ( 0,76 ∙T 3pr −9,36 ∙ T pr + 13 ) ∙ ( 8− p pr ) ∙ p pr ;

z m=1−10−2 ∙ ( 0,76 ∙ 1,663−9,36 ∙1,66+13 ) ∙ ( 8−0,215 ) ∙0,215=0,984 ;

 Densitatea medie a gazelor pe intervalul de presiune, ρgm :
pm T0 1 10 273,15 1
ρ gm=ρaer ∙ ρrg ∙ ( )( ) p0 T m zm
=1,226 ∙ 0,6∙ ∙ ∙
1 331,65 0,984
;

ρ gm=6,493 kg /m3 ;
Unde p0=1 bar, iar T0=273,15 K ;
 Vascozitatea lichidului, μl :

μt + μ a ∙ Ra 0,002+0,001 ∙0,428
μl= = =0,0017 Pa ∙ s ;
1+ Ra 1+ 0,428
 Tensiunea interfaciala a lichidului, σl :
σ t + σ a ∙ Ra 0,03+0,06 ∙ 0,428
σl= = =0,039 N /m;
1+ Ra 1+0,428
 Coeficientul de vascozitate, Nl :
0,25 0,25
g 9,81
N l=μ l ∙
( )
ρl ∙ σ 3l
=0,0017 ∙ ( 887 ∙ 0,0393 ) =0,006312;

 Produsul CNl :
CN l=exp ¿ ¿ ¿
CN l=exp ⁡¿
 Ratia de solutie , rs , si factorul de volum al titeiului, bt :
1,768−1,643 ∙ ρrt 1,204

r s=0,134 ∙ δ rg ∙ p m ∙[ 10 ρ rt

10 0,0288+ 1,62∙ 10
−3
∙ tm ] ;

1,768−1,643∙ 0,887 1,204

r s=0,134 ∙ 0,6 ∙ 10∙

[ 10 0,887

100,0288+1,62∙ 10
−3
∙58,5 ] =2,203 m3N /m3 ;
 Unde densitatea relativa a titeiului, ρrt , este :

ρt 887
ρrt = = =0,887 ;
ρapa 1000

0,5
δ
F=5,6 ∙ rg( )
ρrt
∙ r s +1,25 ∙ ( 32+1,8 ∙ t m ) ;

0,5
0,6
F=5,6 ∙ ( 0,887 ) ∙ 2,203+1,25∙ ( 32+1,8 ∙58,5 )=182,11;

b t=0,972+0,000147 ∙ F1,175 =0,972+ 0,000147 ∙182,111,175=1,039 ;

 Viteza superficiala a lichidului, vsl :

Q L1 bt + ba ∙ R a
v sl=
86400∙ At
∙
1+ Ra ( ; )
45 1,039+1∙ 0,428
v sl= ∙ =0,1689 m/s ;
86400∙ 0,003167 1+0,428
Unde aria sectiunii transversale a tevilor, At , este :
π π
At = ∙ d2i = ∙ 0,06352=0,003167 m3 ;
4 4
Iar factorul de volum al apei este ba=1 .
 Viteza superficiala a gazelor, vsg :
rs

v sg=Q L1 ∙
( RGLT 1 −
)
1+ Ra p0 T m
∙ ∙ ∙z ;
86400 ∙ A t pm T 0 m
2,203
2140,17−
1+ 0,428 1 331,65
v sg=45 ∙ ∙ ∙ ∙0,984=29,426 m/ s ;
86400∙ 0,003167 10 273,15
 Coeficientul de viteza al lichidului, Nlv :
ρl 887
N lv =v sl ∙
√
4

g ∙ σl √
=0,1689∙ 4
9,81∙ 0,039
=1,166 ;
 Coeficientul de viteza al gazului, Ngv :
ρl 887
N gv=v sg ∙
√
4

g ∙ σl
=29,426 ∙ 4
√
9,81 ∙ 0,039
=203,21;

 Coeficientul de diamtreu, Nd :
ρl 887
N d =di ∙
√ g ∙ σl
=0,0635 ∙
√
9,81 ∙ 0,039
=30,283;

 Produsul adimensional Ф* :
0,1 0,1
N lv p CN l 1,166 10 0,002178
¿
Ф = 0,575
N gv
∙ m
p0 ( ) ( ) ∙
Nd
∙ 106=
203,21
0,575 ( )
∙
1
∙
30,283
∙ 106 ;

Ф¿ =4,974 ;
 Raportul εl /Ѱ;

εl ¿ 2 ¿ 3 ¿ 4
=exp [−3,6372+ 0,8813∙ ln Φ −0,1335 ∙( ln Φ ) + 0,018534 ∙(ln Φ ) −0,001066 ∙(ln Φ ) ] ;
¿
Ѱ
εl 2 3
=exp [ −3,6372+ 0,8813∙ ln ( 4,974 )−0,1335∙ ( ln ( 4,974 ) ) +0,018534 ∙ ( ln ( 4,974 ) ) −0,001066 ∙( ln ( 4,974 )
Ѱ

 Produsul A :
N gv ∙ N 0,380
l 203,21∙ 0,0063120,380
A= 2,14
= 2,14
=0,020055 ;
Nd 30,283
 Parametrul Ѱ :
Ѱ =1+exp [6,6598 ¿ + 8,8173∙ lnA +3,7693 ∙ ( lnA )2 +0,5359 ∙ (lnA )3 ] ; ¿

Ѱ =1+exp [ 6,6598+ 8,8173∙ ln ( 0,020055 ) +3,7693 ∙(ln ( 0,020055 ) )2+ 0,5359∙(ln ( 0,020055 ))3 ] =1,108;
 Fractia de lichid, ɛl :
εl
ε l= ∙ Ѱ =0,0823 ∙ 1,108=0,091 ;
Ѱ
 Numarul Reynolds pentru curgerea amestecului bifazi, Reb :
Q L1 ∙ M
ℜb=0,149 ∙10−2 ∙ ;
d ∙ μεl ∙ μ(g1−ε )
l l

45∙ 28420,94
ℜb=0,149 ∙10−2 ∙ =1000591 ;
0,0635∙ 1,70,091 ∙ 0,02(1−0,091)
  In functie de Reb se determina factorul de frecare, ʎ , cu relatia lui Jain, valabila
pentru 5∙103<Reb<108 :
2
1
ʎ=

[ ε 21,25
(
1,14−2 ∙lg + 0,9
d ℜb ) ] ;

2
1
ʎ=
[ (
1,14−2 ∙lg 1,433+
21,25
10005910,9 ) ] =0,0200 ;

 Densitatea medie a amestecului gaze-lichid, ρm :

ρm =ρl ∙ ε l+ ρgm ∙ ( 1−ε l ) =887 ∙ 0,091+ 6,493∙ ( 1−0,091 ) ;

ρm =96,802 kg/m3 ;
 Distanta dintre cele doua puncte de presiune considerate, Δh :
Δp
Δh= ;
Q2L 1 ∙ M 2
ρm ∙ g+ ʎ ∙
9 ∙ 1010 ∙ d 5 ∙ ρm ∙ g

10 ∙ 105
Δh= =785,057 m ;
45∙ 28420,942
96,802 ∙9,81+0,0200 ∙
9∙ 1010 ∙ 0,06355 ∙ 96,802∙ 9,81

Astfel, calculul se opreste aici pentru ca suma inaltimilor este mai mare decat adancimea
sondei .

Rezultatele calculelor obtinute prin aplicarea algoritmului Hagedorn-Brown pentru debitul

QL1=45 m3/zi, QL2=50 m3/zi , QL3=55 m3/zi si QL4=60 m3/zi, sunt centralizate in tabelele de mai
jos.
Tabel 3. Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul Q L1=45 m3/zi ,
in cazul curbelor gradient de deasupra punctului de injectie ;
Marimi QL1=45m3/zi
calculate
(bar..bar) (4….14) (14….24) (24….34) (34…44) (44….54)
M N/m3 28420.94 28420.94 28420.94 28420.94 28420.94
ρl kg/m3 887 887 887 887 887
pm bara 10 20 30 40 50
tm ⁰C 58.5 58.5 58.5 58.5 58.5
Tm K 331.650 331.650 331.650 331.650 331.650
ppcr bara 46.57 46.57 46.57 46.57 46.57
Tpcr K 199.90 199.90 199.90 199.90 199.90
ppr 0.215 0.429 0.644 0.859 1.074
Tpr 1.66 1.66 1.66 1.66 1.66
Zm 0.984 0.969 0.955 0.942 0.930
ρgm kg/m3 6.493 13.186 20.069 27.132 34.362
μl Pa∙s 0.0017 0.0017 0.0017 0.0017 0.0017
σl N/m 0.039 0.039 0.039 0.039 0.039
Nl 0.006312 0.006312 0.006312 0.006312 0.006312
CNl 0.002178 0.002178 0.002178 0.002178 0.002178
rs m3N/m3 2.203 4.406 6.608 8.811 11.014
F 182.1131 192.6011 203.0892 213.5773 224.0653
bt 1.039 1.043 1.048 1.052 1.057
 vsl m/s 0.1689 0.169421 0.169947 0.170478 0.171013
vsg m/s 29.426 14.476 9.501 7.021 5.538
Nlv 1.166 1.170 1.174 1.177 1.181
Ngv 203.21 99.97 65.61 48.48 38.24
Nd 30.283 30.283 30.283 30.283 30.283
*
Ф 4.974 8.040 10.699 13.145 15.455
ɛl/Ѱ 0.0823 0.1073 0.1243 0.1377 0.1489
A 0.020055 0.009866 0.006476 0.004785 0.003774
Ѱ 1.108 1.002 1.000 1.000 1.000
ɛl 0.091 0.107 0.124 0.138 0.149
Reb 1000591 931018.7 863837.3 813999.3 774378.5
ʎ 0.0200 0.0200 0.0201 0.0201 0.0201
ρm kg/m3 86.802 107.059 127.817 145.504 161.316
Δh m 785.057 714.282 643.301 588.911 545.680
Δhtotal m 3277,231

Tabel 4. Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul Q L2=50 m3/zi ,
in cazul curbelor gradient de deasupra punctului de injectie ;
Marimi QL2=50 m3/zi
calculate (4…14) (14…24) (24…34) (34…44) (44…54)
(bar..bar)
M
N/m3 26903.04 26903.04 26903.04 26903.04 26903.04
ρl kg/m3 887 887 887 887 887
pm bara 10 20 30 40 50
tm ⁰C 58.5 58.5 58.5 58.5 58.5
Tm K 331.650 331.650 331.650 331.650 331.650
ppcr bara 46.57 46.57 46.57 46.57 46.57
Tpcr K 199.90 199.90 199.90 199.90 199.90
ppr 0.215 0.429 0.644 0.859 1.074
Tpr 1.66 1.66 1.66 1.66 1.66
Zm 0.984 0.969 0.955 0.942 0.930
ρgm kg/m3 6.493 13.186 20.069 27.132 34.362
μl Pa∙s 0.0017 0.0017 0.0017 0.0017 0.0017
σl N/m 0.039 0.039 0.039 0.039 0.039
Nl 0.006312 0.006312 0.006312 0.006312 0.006312
CNl 0.002178 0.002178 0.002178 0.002178 0.002178
rs m3N/m3 2.203 4.406 6.608 8.811 11.014
F 182.1131 192.6011 203.0892 213.5773 224.0653
bt 1.039 1.043 1.048 1.052 1.057
 vsl m/s 0.187666 0.188245 0.18883 0.18942 0.190015
vsg m/s 29.541 14.531 9.536 7.046 5.557
Nlv 1.296 1.300 1.304 1.308 1.312
Ngv 204.00 100.35 65.86 48.66 38.37
Nd 30.283 30.283 30.283 30.283 30.283
*
Ф 5.514 8.914 11.863 14.576 17.138
ɛl/Ѱ 0.0873 0.1132 0.1309 0.1448 0.1564
A 0.020134 0.009903 0.006499 0.004802 0.003787
Ѱ 1.110 1.002 1.000 1.000 1.000
ɛl 0.097 0.113 0.131 0.145 0.156
Reb 1026120 953613.6 882351.9 829584.6 787708.9
ʎ 0.0200 0.0200 0.0201 0.0201 0.0201
ρm kg/m 3
91.812 112.270 133.528 151.602 167.727
Δh m 744.980 680.253 614.346 563.720 523.387
Δhtotal m 3126,684

Tabel 5 .Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul Q L3=55 m3/zi ,
in cazul curbelor gradient de deasupra punctului de injectie ;
Marimi QL3=55 m3/zi
calculate (4…14) (14…24) (24…34) (34…44) (44…54)
(bar..bar)
M
N/m3 25661.11 25661.11 25661.11 25661.11 25661.11
ρl kg/m 3
887 887 887 887 887
pm bara 10 20 30 40 50
tm ⁰C 58.5 58.5 58.5 58.5 58.5
Tm K 331.650 331.650 331.650 331.650 331.650
ppcr bara 46.57 46.57 46.57 46.57 46.57
Tpcr K 199.90 199.90 199.90 199.90 199.90
ppr 0.215 0.429 0.644 0.859 1.074
Tpr 1.66 1.66 1.66 1.66 1.66
Zm 0.984 0.969 0.955 0.942 0.930
ρgm kg/m3 6.493 13.186 20.069 27.132 34.362
μl Pa∙s 0.0017 0.0017 0.0017 0.0017 0.0017
σl N/m 0.039 0.039 0.039 0.039 0.039
Nl 0.006312 0.006312 0.006312 0.006312 0.006312
CNl 0.002178 0.002178 0.002178 0.002178 0.002178
rs m3N/m3 2.203 4.406 6.608 8.811 11.014
F 182.1131 192.6011 203.0892 213.5773 224.0653
bt 1.039 1.043 1.048 1.052 1.057
 vsl m/s 0.206433 0.20707 0.207713 0.208362 0.209016
vsg m/s 29.656 14.586 9.571 7.071 5.576
Nlv 1.426 1.430 1.434 1.439 1.443
Ngv 204.80 100.73 66.10 48.83 38.51
Nd 30.283 30.283 30.283 30.283 30.283
*
Ф 6.052 9.784 13.022 16.000 18.815
ɛl/Ѱ 0.0920 0.1188 0.1370 0.1514 0.1634
A 0.020212 0.009941 0.006523 0.004819 0.0038
Ѱ 1.112 1.002 1.000 1.000 1.000
ɛl 0.102 0.119 0.137 0.151 0.163
Reb 1051344 976073.9 900798.1 845148.7 801057.5
ʎ 0.0200 0.0200 0.0200 0.0201 0.0201
ρm kg/m 3
96.522 117.141 138.867 157.304 173.723
Δh m 709.605 650.306 588.882 541.544 503.733
Δhtotal m 2994,069

Tabel 6 .Valorile parametrilor calculati prin metoda Hagedorn si Brown pentru debitul Q L4=60 m3/zi ,
in cazul curbelor gradient de deasupra punctului de injectie ;
Marimi QL4=60 m3/zi
calculate (4…14) (14…24) (24…34) (34…44) (44…54) (54...64)
(bar..bar)
M
N/m3 24626.18 24626.18 24626.18 24626.18 24626.18 24626.18
ρl kg/m 3
887 887 887 887 887 887
pm bara 10 20 30 40 50 60
tm ⁰C 58.5 58.5 58.5 58.5 58.5 58.5
Tm K 331.650 331.650 331.650 331.650 331.650 331.650
ppcr bara 46.57 46.57 46.57 46.57 46.57 46.57
Tpcr K 199.90 199.90 199.90 199.90 199.90 199.90
ppr 0.215 0.429 0.644 0.859 1.074 1.288
Tpr 1.66 1.66 1.66 1.66 1.66 1.66
Zm 0.984 0.969 0.955 0.942 0.930 0.919
ρgm kg/m3 6.493 13.186 20.069 27.132 34.362 41.747
μl Pa∙s 0.0017 0.0017 0.0017 0.0017 0.0017 0.0017
σl N/m 0.039 0.039 0.039 0.039 0.039 0.039
Nl 0.006312 0.006312 0.006312 0.006312 0.006312 0.006312
CNl 0.002178 0.002178 0.002178 0.002178 0.002178 0.002178
rs m3N/m3 2.203 4.406 6.608 8.811 11.014 13.217
F 182.1131 192.6011 203.0892 213.5773 224.0653 234.5534
bt 1.039 1.043 1.048 1.052 1.057 1.062
 vsl m/s 0.2252 0.225894 0.226596 0.227304 0.228018 0.228737
vsg m/s 29.771 14.641 9.606 7.096 5.595 4.599
Nlv 1.555 1.560 1.565 1.570 1.575 1.580
Ngv 205.59 101.11 66.34 49.00 38.64 31.76
Nd 30.283 30.283 30.283 30.283 30.283 30.283
*
Ф 6.587 10.650 14.176 17.419 20.484 23.424
ɛl/Ѱ 0.0964 0.1240 0.1428 0.1576 0.1701 0.1809
A 0.020291 0.009979 0.006547 0.004836 0.003814 0.003135
Ѱ 1.113 1.002 1.000 1.000 1.000 1.000
ɛl 0.107 0.124 0.143 0.158 0.170 0.181
Reb 1076215 998337.8 919104.2 860613.9 814341.8 775992.4
ʎ 0.0200 0.0200 0.0200 0.0201 0.0201 0.0201
ρm kg/m 3
100.974 121.723 143.887 162.668 179.365 194.671
Δh m 678.077 623.650 566.221 521.789 486.199 456.749
Δhtotal m 3332,685

Reprezentand rezultatele calculelor cuantificate in tabele 3, 4, 5, 6 intr-o diagrama “presiune-

adancime”, vor rezulta trei curbe gradient corespunzatoare debitelor QL1, QL2, QL3, QL4 cu ratiile
gaze-lichid atribuite fiecarui debit de lichid, RGLT1, RGLT2, RGLT3, RGLT4, numite curbe
gradient de deasupra punctului de injectie .

Tabel 7. Adancimea calculata pentru diferite valorile ale presiunii, cazul curbelor gradient de
deasupra punctului de injectie;
Δhi1 ΣΔhi1 Δhi2 ΣΔhi2 p

m m m m bar
0 0 0 0 4
785.057 785.057 744.98 744.98 14
714.282 1499.339 680.253 1425.233 24
643.301 2142.64 614.346 2039.579 34
588.911 2731.551 563.72 2603.299 44
545.68 3277.231 523.387 3126.686 54

Δhi3 ΣΔhi3 Δhi4 ΣΔhi4 p

m m m m bar
0 0 0 0 4
709.6045 709.6045 678.0772 678.0772 14
650.3056 1359.91 623.6502 1301.727 24
588.8817 1948.792 566.2209 1867.948 34
541.5441 2490.336 521.7889 2389.737 44
503.733 2994.069 486.1993 2875.937 54
456.7489 3332.685 64

Fig.6. Curbe gradient de deasupra punctului de injectie ;