Odata cu arderea celui mai mare centru cultural al makedon-armanjilor,Moscopole,in anul 1790 si mai

tarziu al Yramostei 1815-1820,makedon-armanjii nu au mai avut( institutional )unde sa scrie si sa lase

documente despre ei.Pentru ca makedon-armanjilor le este dat sa se descurce in orice situatie,toate
evenimentele importante prin care au trecut ei si populatiile din Balcan, cu care au trait si traiesc, le-au
transpus in cantece.
1).Un prim exemplu este cantecul “Ciudii,lai,ciudii Bakitsa ayi tu Varyariyi” in traducere
“Mirare,mare,mirare Bachita este acum in Bulgaria”.Cantecul ne relateaza ca localitatea Bachita,care la
acea vreme apartinea Imperiului Otoman,avea peste 200 de familii de makedon-armanji iar dupa
semnarea tratatului de pace de la Berlin din 1878,celnicul Caraman (mai marele peste makedon-armanji)
a fost nevoit sa imparta cele 200 de familii in localitatile Banjia si Laja (mai tarziu acestor doua localitati li
sa mai adaugat Kamenita si au format orasul Velingrad de azi) din noua Bulgarie si ce a ramas din
Bachita in Imperiul Otoman ,deoarece granita trasata de tratat trecea prin mijlocul satului Bachita.

Cantec: ”Ciudii,lai,ciudii Bakitsa alji tu Varyarii”

I.Ciudii,lai,ciudii
Bakitsa alji tu Varyarii } bis

II.Bakitsa alji tu Varyarii

Doauua suti di calivi

III.Doauua suti di calivi

Caramani li urseashti

IV.Caramani li urseashti
Cati doauua li-a-sprandeashti

V.Cati doauua li-a-sprandeashti

Una alji Laja,alta alji Banjia

VI.Una alji Laja,alta alji Banjia

Naima multi arman Bakitsa

VII.Naima multi arman Bakitsa

Bakitsa alji tu Vargarii

Batranii povestesc ca locul pe unde trece soseaua asfaltata acum era granita dintre Imperiul Otoman si
noua Bulgarie.Mai tarziu in 1908 cand Bulgaria a devenit republica, i s-a cedat si partea otomana .In
prezent din fosta localitate Bachita nu a mai ramas decat cateva pietre.In memoria acestei localitati a
fost ridicat un monument de catre comunitatea makedon-armana din localitatea Pestera, Bulgaria, si cu
ajutorul AFA (Asociatia Armanjilor din Franta) unde presedinte este Iancu Perifan
2).Provincia Macedonia ajunge marul discordiei ravnit de toate statele balcanice.Ca si grecii,bulgarii
abia scapati de sub jugul otoman,dupa razboiul din 1877-1878,nutreau visuri megalomane si aspirau sa
ocupe intreaga Macedonie.
Grecii vroiau sa refaca Imperiul Bizantin sub forma Greciei Mari cu inghitirea tuturor popoarelor
crestine din Macedonia despre care spuneau ca sunt greci bulgarofoni,vlahofoni si albanofoni.Toti
doreau dezmembrarea Imperiului Otoman dar si sa rupa fiecare o halca cat mai mare din Macedonia.
Romania,care era mai departe de Macedonia,era singura care nu avea pretentii teritoriele la sud de
Dunare dar nu-i convenea nici o Bulgarie mare sau o Serbie mare (doua state slave cu care este vecina)
dupa cum nu-i convenea nici o Grecie,care vroia ca prin religie si scoala sa inghita toate popoarele mici
din Balcani.Astfel,Romania,era singura care ajuta asa cum putea populatia makedon-armana autohtona
din provincia Macedonia.Populatie care dorea formarea unui stat macedonean federativ precum Elvetia.
Dupa anul 1900,bandele de antarti greci au inceput sa-si faca de cap,cutrierand muntii Macedoniei si
terorizand populatia crestina care se trezise la constiinta nationala. Aceste trupe erau sub comanda
capitanului Costas Agapinos care isi ia pseudonimul Tellos Agras(tellos=perfect;agras=salbatc,fioros ) Ca
riposta din populatia makedon-armana se formeaza trupele de armatoli care luptau pentru apararea
populatiei autohtone.Comandantul trupei de armatoli, care apara Veria si satele din jurul ei,se numea
Mihali Handuri originar din satul Livadz,regiunea Meglenia.Din toamna anului noiembrie 1906 vine
capitanul Gheorghe Mucitani zis Hasapi (pe romaneste Casapul)originar din Crushova care datorita
faptului ca a luptat si a fost printe putinii supravetuitori ai primei revolutii din Balcani,in 1903,unde sub
comanda lui Pitu Gulli a fost proclamata prima republica independenta ,este numit mai mare si peste
capitanul Mihali Handuri.
In iunie 1907 armatolii condusi de Mucitani si Handuri il prind in plasa lor pe fiorosul Agras.La judecata
pentru ca Gheorghe Mucitani nu stia greceste (el traind in nordul Macedoniei unde populatia majoritara
era bulgara shi makedonarmana),Mihali Handuri ai traducea lui Agras pe greceste(Handuri fiind originar
din Tesalia, care dupa congresul de la Berlin a fost cedata Greciei,el vorbind doar makedon-armana si
greaca). Deci Mucitani intreba pe Agras in makedon-armana si Handuri traducea in greaca lui Agras.
Sentinta este spanzurarea lui Tellos Agras si ajutorului sau,Done Mingas, pe 07.06.1907 la marginea
satului bulgaresc Bladova care apartinea Imperiului Otoman la acea vreme.

Cantec: “Haidi,lai pui,lai pui”

I.Haidi,lai pui,lai pui,lai pui azbuirator

Tsi azbuirashi,pit vimtu,ma nu vidzushi
Hai, hai,vidzushi var’ Arhigo

II.Aidi,vidzushi,ma,nu vidzushi
Vidzushi var’Arhigo
Pi,Arhigo-lu Agras mea ‘searanoaptea
Hai,hai,bre,noaptea ma-l vidzui

III.Haidi,lea,mea ca asear-noaptea,sear-noaptea nji-l vidzui

Tru muntsai di Pirishori,Yioryi Hasap’
Ai,hai,Hasapi lu-acatsa
IV.Haidi,Yioryi Hasa’,Hasapi lu acatsa
Sh- Mihali Handuri lu antreba,ia spun’ ia spuni
Hai,hai,ia spuni,bre,Arhigho

V.Haidi,ia spu’,ia spuni,ia spuni,bre,Arhigho

Ia spuni capitane,mea ,cats armanji
Hai,hai, armanji taiat tu hori

V.Tu a-Veria,nauntru,na njilji avem taiata

Tu patrudzats di hoari,noi,foc avem bagata

VI.Ficiori multu livendza,tsi sh-avea tu a lui ceata

Ficiori tsi bea niori,sh-ascapira tri njiata

VII.Bre, buna, di mini ti ghiderea tauua

Cari va u poarta malihera meaua

VIII.Cari va u poarta malihera mea

Ca greclu va s-ascapa dit malihera mea

IX.Steali,steali,steali plandzets njiatili a meali

Plandzets njiatilea meali,la voi shi la Dumnidzau

X.Bladova stri hoara

Njicu sh-mari si-adunara
Ca doi oaminji acatsara
Sh-di nuc lj-aspindzurara

XI.Ia-lea,vini sh-caimacanlu
Cu ma multsa geandarmadz
Di pri nuc alj dipunara
Sh-una carti-n sin lj aflara

XII.Caimacanlu u ‘yivaseashti
Sh-doauua zboara-ashi el greashti
-Ashcolsun atsilor oaminji
Tsi-acatsara pri-Arhigo!

XIII.Veria tuta s-ciuduseashti,

Neagushtea s-cutrimbura,
C-acatsara pri-Arhigolu,
Nai ma marli capidan grec!
3).Tot in aceeasi perioada,cand antartii greci omorau in special barbati makedon-armanji,copiii care
ramaneau orfani erau crescuti dupa legea talionului (=pedeapsa sau razbunare care consta in tratarea
vinovatului in acelasi chip cum a procedat si el cu victima lui) Astfel pentru un makedon-arman ucis
trebuiau sa raspunda cu uciderea a doi sau mai multi greci.

Cantec: “Na noapti pri luna”

I.Na noapti pri luna,moi,na noapti pri luna

Na noapti pri luna,avdzai boatsi di armana

II.Avdzai boatsi di-armana,moi,avdzai boatsi di-armana

‘Vdzai boatsi di-armana,moi,cilimean di mana

III.Cilimean di mana,moi,cilimean di mana

Cilimean di mana,moi,a cilimeanlui dzasi

IV.A cilimeanlui dzasi,moi,a cilimeanlui dzasi

A cilimeanlui dzasi ,moi,gione anda s-creshtsa

V.Gione anda s-creshtsa,moi,gione anda s-creshtsa

Gione anda s-creshtsa,moi,greclu s-nu agarsheshtsa

VI.Greclu s-nu agarsheshtsa,moi,greclu s-nu agarsheshtsa

Greclu s-nu agarsheshtsa,moi,ti un dzatsi s-talji

VII.Fendi a tau, lai,hiljiu,fendi a tau,lai,hiljiu

Fendi a tau,lai,hiljiu,ei tsa-l vatamara

VIII.A greclui sa-lji palteshtsa,a greclui sa-lji palteshtsa

A greclui sa-lji palteshtsa ,cu dzatsi s-palteasca.

IX.Cu dzatsi s-palteasca,cu dzatsi s-palteasca

Cu dzatsi s-palteasca,moi,un lai fendi a tau

4).Regretatul si marele cantaret,Atanasie Yioryitsa din Macedonia de azi,ne relateaza in cantecul de mai
jos in primele 4 strofe indemnul la lupta contra bandelor de antarti.Incepand cu strofa a-v- a vedem
cum grecii,turcii,slavii(Serbia si Bulgaria) cat si albanezii vroiau sa-i atraga pe makedon-armanji de partea
lor cu scopul de a lua o bucata cat mai mare din Macedonia Istorica.

Cantec: “Voi,armanji makidoneanji”

I.Eee,voi,armanji maki’ makidoneanji

Pana candu va, pana candu va s-durnjits
II.Oo,ljia sculats di va,lai,va-nprustats
Ca armanji curats,ca armanji curats tsi hits

III.Oo,loats tufekea shi,lai,shi-nkisits

S-ascapats sh-avo’,s-ascapats shi-a-voshts’parints

IV.O,’voshts parintsa sh’,alai,sh’avoshts frats

Di dushmanji di grets,di dushmanji di grets andartsa

V.Ee,unlu dzatsi,fa’ lai,fanji-ti turcu

O,‘tuntsea a-njeljia anji,tuntsea a njeljia-nji yinea s-turbu

VI.E,’lantu dzatsi,fa’ lai,fanji-ti grecu

‘Tuntsea a-njeljia anji,’tuntsea a-njeljia anji yinea s-crepu

VII.E,’lantu anji dzatsi,fa’ lai,fanji-ti slavu

Armanlu atuntsea dea’,armanlu atuntsea deadi slabu

VIII.E,patrulu dzasi,fa’ lai,fanji-ti arbinesu

Armanlu atuntsea deadi,armanlu atuntsea deadi n-ghiosu

5).Un alt exemplu este Pacea de la Bucuresti ,10 august 1913,dupa cel de-al doilea razboi balcanic,atunci
cand s-au trasat granitele si a fost impartita provincia Macedonia.Datorita miscarii lor continue pentru
pasunat in provincia Macedonia care apartinuse pana atunci Imperiului Otoman unde makedon-armanjii
aveau libertate de miscare deplina,in urmatorul cantec este vorba despre copiii unei familii care erau in
vizita la bunicii dinspre partea mamei,iar dupa trasarea granitelor,peste noapte copiii sau trezit in
Bulgaria iar parintii raman in Grecia.

Cantec: “Voi ficiori”

I. Voi ficiori cara vinitu la aesta,moi,masa }bis

II. Ta s-fatsemu muhabeti,na fudzim,noi,di acasa }bis

III. Na fudzim di acasa n-alasam,moi,tru xeani }bis

IV. Na alasam tru xeani,Tashi,Flora sh-Traiani }bis

V. Tuts ficiorljii plangu,mash Traiani sh-aradealu }bis

VI. Ca yeara el njicu,sh-nu shi shtea,el,tsiva-lu }bis

VII. Lelim le Traiani,cushuri,sh-olai frate }bis

VIII.Nica di cu njicu a-nji ti dispartsa di tati }bi

6). Dupa razboiul dintre Grecia si Turcia(1919-1922) incheiat cu pacea de la Lausanne(20 ianuarie
1923)care a facut posibil urmatorul schimb de populatie: 380000 de turci au parasit Grecia pentru a
merge in Turcia si 1.100.000 de greci (pondza shi cafcadz)s-au mutat din Turcia in noua Grecie.La acest
numar trebuie sa adaugam inca 100.000 de greci care au venit in noua Grecie din Rusia si Bulgaria.Toti
acesti greci au fost repartizati in provincia Macedonia ( anexata de Grecia dupa Pacea de la Bucuresti
1913) peste populatia autohtona care erau makedon-armanji,facandu-le viata insuportabila.Incepand cu
anul 1923,unii makedon-armanji din noua Grecie,au inceput sa ceara permisiunea autoritatilor
romanesti pentru emigrare in Romania.La acea vreme Romania era unul dintre cele mai sigure regate
din Europa.Pentru makedon-armaji era ca un miraj la egalitate cu America.Makedon-armanjii avand de
ales intre Romania si America,majoritatea optand pentru Romania din cauza distantei mai mici (avand
gandul reintoarcerii in Macedonia istorica) si stabilitatii pe care o arata Romania prin aliantele de sange
ale regelui Ferdinand I cu marile puteri ale Europei.Dupa congresul de la Veria 30 noiembrie 1924
makedon-armanjii care vroiau sa emigreze au hotarat ca tara de destinatie sa fie Romania.Guvernul
Roman a decis pe 13 iunie 1925 colonizarea Cadrilaterului cu makedon-armanji.
Dupa 53 de ani makedon-armanji au facut un alt cantec in amintirea Bachitei (odata cu emigrarea in
Cadrilater) pe care o plangeau datorita bunastarii pe care o aveau,cand apartinea Imperiului Otoman.

Cantec: “A,lea,Bakitsa noasta”

I.A,lea,Bakitsa noasta,armaneasca hoara

Anda a ti videmu,noi,nica n-oara }bis

II.Voi sotsa bakiceanji,alnadz-va s-na-alnamu

S-na adram un mari coru,s-na treaca sh-atsel doru }bis

III Di doru sh-di miraki,tut minduits shidemu

Ca Bakitsa a noasta,nuari s-u videmu }bis

IV.Tu atsel mushatlu munti,na aveam na privideari

Shi andicra di dunjiauua,tradzem miraki mari }bis

V.Sh-tu atseali vai,handoasi,pashteamu cupii di oi

Cu bots avdzati,aleapti,curati has cambanji }bis

VI.Anda va s-yina oara,sh-atsel mushat kiro

S-avem bana sh-umuti ti ninti sh-ti napoi }bis

7).Tot pe tema venirii in regatul Romaniei Mari shi cu speranta unei vieti mai bune,linistite si sigure
makedon-armanjii au mai facut un cantec in care relateaza si relatiile de interactionare cu populatia
bulgara, autohtona,pe cara au gasit-o in Cadrilater.
Cantec: “Armanjii dit Varyarii”

I.Armanjii dit Varyarii,vini-r laii tu Rumanii

Eeeee,vini-r lai tu Rumanii

II.Vini-r ,laii,tu Rumanii ta s-baneadza isihii

Eeeee,ta s-baneadza isihii

III.Ta s-baneadza isihii,ta s-ljia loc di vasalii

Eeeee,ta s-ljia loc di vasalii

IV.Tuts cu capitli sta-n dzeana,mash taifa al Dina al Dardaca

Eeeee,mash taifa al Dina al Dardaca

V.Ei s-cu capitli pi keptu,ca la kiru gioni aleptu

Eeeee,ca la kiru goni aleptu

VI.Na njiercuri mirindioara,yiasi sh-Nashcul pi nafoara

Eeeee,yiasi sh-Nascul pi nafoara

VII.Emu yiasi sh-Nashcul pi nafoara,cu tut Steryiul cusurinsul

Eeeee,cu tut Steryiul cusurinsul

VIII.Ahira tu loc di varyar,tsi sibepea tsi adralu

O cu tapoara al vatamalu

8).Un alt cantec relateaza tratatul de la Craiova din 7 septembrie 1940 cand Romania pierde Cadrilaterul
(judetele Durostor si Silistra) in favoarea Bulgariei si se face transferul de populatie astfel: cele 57000 de
familii de makedon-armanji sunt aduse in Dobrogea romaneasca iar de aici pleaca peste 380.000 de
bulgari in Bulgaria.Astfel Romania rezolva pentru totdeauna problema din Dobrogea.Totodata
colonistilor makedon-armanji (in acte bunicii nostrii erau trecuti ”populatie colonista macedoneana
nesigura”) li se acorda,dupa 15 ani, cetatenia romana,inrolandu-se in armata romana, in lupta contra
Rusiei, pentru alipirea Basarabiei la tara mama Romania.

Cantec : “Oarfanjii di Durostor”

I.Mira,lai,a oarfanjilor
Oarfanjilor di Durostor

II.Oarfanjilor di Durostor
Da-la,Doamne,un agiutor
III.Lele,oarfanjilor di Ma’ shi di Tata
Lu loara,Coli,tu armata
Coli al Ghiuve, lea, Dada mea,hai more
Anda va s-yina ,lailu,s-anji mi yia

IV.Lu loara,lailu tu armata

Dusi tu-Arusii s-bata

V.Clo bat topili shi s-frangu

Aclo cadzu ,Coli,tu campu

VI.Eee,nu plandzi lea Lena nu-l jilea,hai more

Hai more ca a ta casmeti nu yiara

VII.V-anji lu plangu v-al jilescu Mic dictionar:

Io,Coli,nu agarshescu -topili=tunurile
Coli al Ghiuve ,lea, Dada mea,hai more -casmeti=noroc,soarta
Anda va s-yina ,lailu,s-anji mi yia -indati=agiutor

VIII.Am trei anji,am isusita

Shteptu, Dada,s-mi marita

9). Ajunsi in Dobrogea ,makedon-armanjii,prin urmatorul cantec , descriu noua viata pe care incep sa o
traiasca in Romania. Este vorba despre un tanar Naci al Mishicu(Grasu Tanase pe romaneste) care isi
satisface stagiul militar si pleaca la razboi cu armata romana impotriva Rusiei.In urma infrangerii de
catre armata rusa,este luat prizonier. Odata cu intoarcerea armelor de catre Romania impotriva
Germaniei ,din prizonerii luati de catre rusi se formeaza doua divizii care pleaca la razboi dar de data
asta contra Germaniei.Divizia Horia,Closca si Crisan,cu care pleaca makedon-armanul Naci,a fost una din
cele doua divizii de voluntari romani constituita in U.R.S.S. la data de 15 octombrie 1943,in principal din
prizoneri de razboi romani,care aveau de ales a fi prizoneri in Gulag sau sa treaca de partea Aliatilor.
Aceasta divizie a participat ca parte a armatei sovietice la luptele din Transilvania,ajungand pana in
muntii Tatra unde ,tanarul Naci, este impuscat.
In acest cantec mai putem observa fenomenul de asimilare al limbii makedon-armane , care se produce
fara voie,in contact cu populatia romana majoritara.Exemplu:inlocuirea cuvantului ashkeri cu armata
(insemnand traducerea in romana a cuvantului).Alt exemplu polim=razboi
De retinut urmatorul aspect:tanarul Naci lasa cu limba de moarte fratelui mai mare Costa si fratelui mai
mic Steryiu sa-l ingrijesca si sa-l respecte pe tatal lor.Naci nu avea grija nevestei ,cu care era de trei ani
casatorit,nici a fratilor si nici a mamei, cat era ingrijorat de soarta tatalui sau.Acest respect deosebit
(namuzi=in traducere) pe care il aveau makedon-armanjii fata de parintii lor a inceput sa se piarda si
este rar intalnit in zilele noastre.
Cantec: “Le,le-m Doamne,Dumnidzalemu”

I. Le,le-m Doamne,Dumnidzalemu
Yiu suntu njiatili a meali

II.Naci,gioni,ansuratu
Di trei anji ancurunatu

III.Di trei anji ancurunatu

Loara sh-Naci la armata

IV.Loara Naci la armata

Di l-armata la razboiu

V.Di la armata la razboiu

Di aclo nu s-turna napoiu

VI.Di-aclo nu s-turna napoiu Mic dictionar:

Lu agudi un lai gagoshu fendi=tata

VII.Lu agudi un lai gagoshu gagoshu=glont

Lu-agudi ndreptu tu framti

VIII.L-agudi ndreptu tu framti

Di sh-cadzu,lailu,pi un munti

IX.Tushi tu muntsailji Tatra Njica

Plandzi,Masa, shi s-disica

X.Tushi tu muntsalji Tatra Mari

Noari can di la salvari

XI.Tini, Costa, nai ma mari

S-ljiai a lu,Fendi,ihtibari

XII.Tini,Steryiu,nai ma njicu
S-nu alashi,Fendi,nimutritu

10).In 28 octombrie 1940 Italia ataca Grecia din bazele pe care le detinea in Albania.Atacul a fost oprit
de fortele elene in muntii Pind pe linia Elaia-Kalama.In urma contraatacului la mijlocul lunii ianuarie
1941 grecii ocupa un sfert din Albania.In aceasta situatie grea pentru italieni,germanii s-au simtit obligati
sa intervina ca sa-si salveze aliatul.Adolf Hitler s-a vazut silit sa intervina in Grecia in aprilie 1941,
intarziind astfel declansarea Operatiunii Barbarossa impotriva Uniunii Sovietice cu aproximativ sase
saptamani.
Cantec: “Midgideii vruta”

I.Toamna dit Saranta

Nu era toamna buna
Le,le,le,le-mu,le
Moi la,moi la,dunjauua

II.Midgideii vruta niscantsa canta “Tsi ghideri vruta” ama iasti alatusit,noari noima
Tsi iarai n’harauua
Le,le,le,le-mu,le
Moi la,moi la,dunjiauua

III.S-muta itaileanlu
Ma napoi ghermanlu
Le,le,le,le-mu,le
Moi la,moi la,dunjiauua

IV.Airoplani multi
Soarli moi anvalira
Le,le,le,le-mu,le
Moi la,moi la,dunjiauua

V.Casili lea s-parsi Mic dictionar:

Pazarli li arsi ghideri=nenorocire
Le,le,le,le-mu,le angatanea=grija
Moi la,moi la,dunjiauua xitaxeari=cercetare

VI.S-acatsa upolea (auua nu lu acakisii gjini canticlu) xiyiseari=explicare

Mu’ ore mult uruta anyrapseari=scriere
Le,le,le,le-mu,le alatusit=gresit
Moi la,moi la,dunjiauua

VII.Oh,cu aranjili a noasti

Tsi va s-adram Dumljiarte
Le,le,le,le-mu,le
Moi la,moi la,dunjiauua

VIII.Pi angatanea a noasta

Taha,lea,vor s-na aurla
Le,le,le,le-mu,le
Moi la,moi la,dunjiauua
11.Renumitul rapsod popular,Hrista Lupci pe romaneste Tasu Hristu (cel care prin muzica compusa si
cantata de el,a tinut pe timpul comunistilor,in Romania,vie limba,obiceiurile,traditiile si datinile noastre
makedon-armane),sitetizeaza in urmatorul cantec trecutul nu foarte indepartat pe care l-au trait si
povestit bunicii si strabunicii nostrii odata ajunsi in Romania cat si evolutia,trairile si temerile pe care le
traiesc makedon-armanjii in anii 1940-1990.Hrista Lupci este unul dintre cei mai documentati
makedon-armani din Romania avand acasa,poate, cea mai mare biblioteca privata de carti cu si despre
makedon-armanji in mare parte scrise in sfantul si frumosul grai matern(makedon-arman).Hrista Lupci
in afara de a compune si canta a fost inzestrat cu inca un dar aparte de la Dumnezeu,acela de a se mula
dupa participantii evenimentelor unde canta.Stia la momentul potrivit sa transmita participantilor
cantece patriotice,de istorie din trecutul nostru,de jale,de dor sau de dragoste determinandu-i pe
acestia sa-si puna anumite intrebari care nu sunt conform cu realitatea vremurilor comuniste si
actuale(istoriei scrise de comunisti si invatata in scoli).Iti multumim inca odata pe aceasta cale,unchiule
Hrista Lupci,pentru tot ce ai facut pentu noi,pentru ce esti si ce vei fi.

Cantec: “ Voi armanjii ca v-arsi foclu”

I.Voi,armanjii,ca v-arsi foclu,yiuva nu v-acatsa loclu

Alasat-na ,voi,Gartsii,a’Turkii shi Varyarii
Io,io,io mor io,more aidi,hiiii shi kioi bo bo

II.Alasat-na,voi,Gartsii,a’Turkii shi Varyarii

Altsa fudzea dit Sarbii sh-dit ponda di Arbinishii
Io,io,io mor io,more aidi,hiii shi kioi bo bo

III.Cu carvanji,cu oi,cupii agjunsit,voi,tu Rumanii

Cu carvanji,cu oi,cupii artisit,voi,tu Rumanii
Altsa Tulcea,altsa Custantsa,altsa tush tu Piatra Neamtsa Dictionar:
Io,io,io mor io,more aidi,hiii shi kioi bo bo artisit=ramas

IV.Io mor io,ca v-arsi foclu sh-auua nu v-acatsa loclu apangjisira=adapostit

Yingjits anji v-apangjisira,hoarali,nu v-arasira lafi=taifas
Io,io,io mor io,more aidi,hiii shi kioi bo bo pirifanji=mandrie

V.L-iara africa ca va s-kiara vluljiusitili tsi azgjiara saltanati=fast

Ma digeaba s-aspareara desta africa n-ascapara
Io.io,io mor io,more aidi,hiii shi kioi bo bo

VI.Ma shidzura sh-minduira,Bucureshti s-danasira

Moashili ,ma,sh-u fac lafi,ca fudzira dit isnafi
Io,io,io mor io,more aidi,hiii shi kioi bo bo
VII.Pirifanjia nu u alasa,tilivizor bagara-n casa
S-duc pit hoari dipriuna,saltanati vor sh-aspuna
Io,io,io mor io,more aidi,hiii shi kioi bo bo

Xitaxeari,xiyiseari shi anyrapseari Nicu Caramihale.

In anul 2012 ,filiala Timisoara a Faraljei Armaneasca din Romania, a organizat un simpozion pe tema
cultural armaneasca.La masa festiva am stat langa profesor universitar Fratila Vasile care ne tot intreba:
-“De ce ,voi makidonii,la diferite ocazii cantati cantece de jale,de omor,crime si va bucurati,sariti si
dansati?”

Aceasta intrebare a respectabilului profesor universitar nu mi-a dat pace si m-a determinat sa scriu
aceste comentarii.Raspunsul se gaseste daca cititi cu atentie de la inceput in fiecare comentariu.Daca
cineva este de alta parere sau vrea sa aduca inbunatatiri materialului sunt deschis oricarui dialog.