Sunteți pe pagina 1din 1134

TIBERIUS CUNIA

DICTSIUNAR A LIMBLJEI ARMNEASC


(di-aoa sh-vr 100 di anj) dup dictsiunarili T. Papahagi, S. Mihileanu shi I. Dalametra sh-cu turnarea-a zboarlor armneshti tu limbili rumneasc, frntseasc shi inglizeasc Editsii Timpurar (proschir) Andreu 2008

EDITURA CARTEA AROMN 2010

Dictsiunar a Limbljei Armneasc (nthimiljusit pri zborlu Tr Un Dictsiunar a Limbljei Armneasc tsnut Custantsa, Avgustu, 2008)

dardizari a scriariljei. Ma, cu tuti c s-ari zburt tr-aestu lucru ma multslj anj dit soni, nu s-featsi tsiva. Sh-mini dzc c easti ananghi di un andoilu simpozion. Mini pripun si s-fac un simpozion a curi s-lj dztsem Andoilu Simpozion di StandardiAest easti un prot virsiuni dit un dictsiunar armnescu, zari a Scriariljei Armneasc, iu si s zburasc (i) tr nomurli bitisit tu meslu di-Andreu, 2008. Lj-dzc un prot virsiuni lugursiti buni tu protlu simpozion (tra s-hib confirmati, mash di itia c nu hiu sigur c va s-am chiro s-lu bitisescu dic- aprucheati diznou) shi (ii) tr-atseali lugursiti ma putsn buni (tra tsiunarlu ashi cum lu-am mini tu minti. Cum aest virsiuni poati s-hib alxiti sh-fapti ma buni). Mash c, fr di alt, simpozis-hib tipusit, loai apofasea s-u pitrec prit internet la armnjlji onlu lipseashti s-hib (i) riprizintativ shi (ii) ahndos minduit. tsi vor s-u aib. Sh-ma s-nu pot s-lu bitisescu dictsiunarlu ashi Alt soi, simpozionlu nu va poat s-n duc la un dealihealui cum nj-u va inima, aest virsiuni va poat s-hib tipusit ashi standardizari. Nu va s-cftm nomuri farsi (pirfecti), ma buni; cum easti. Virsiunea ari tuti zboarli shi exemplili dit dictsiuc putsni nomuri suntu dealihea farsi, ma multili suntu mash narlu al T. Papahagi (1974) sh-un parti mash dit zboarli shi buni. Sh-tuti nomurli astsiti Bituli suntu dealihea buni. exemplili dit dictsiunarli al S. Mihileanu (1901) shi I. DalamePrublema-a standardizariljei nu easti mash un di alidzeari di tra (1906). Zboarli nibgati tu-aestu dictsiunar suntu (i) atseali nomuri di scriari; easti ma multu atsea di aprucheari, nvitsari tr cari T. Papahagi nu l cunushtea noima shi (ii) atseali tsi S. shi ufilisiri a nomurlor aleapti, buni i ma putsn buni. Tr Mihileanu li-avea loat dit limba rumneasc (sh-cari nu-ar- apruchearea di nomuri lipseashti ca armnjlji s sh-alxeasc masir tu limba-a noastr, c nu eara ghini aleapti). Tra si s mintea tsi u au adz; lipseashti s-li-aproachi nomurli ashi cum shtib: (i) gramatili , b, c (ch), d (dh, dz), e, f, g (gh), h, i, j, l, p, suntu astsiti la un simpozion, cndu simpozionlu easti riprizinr, s (sh), t (th), v, x, y, z au mash zboar shi exempli loati dit tativ sh-ghini minduit. C lj-arsescu i c nu li-arsescu. Mash dictsiunarlu-al T. Papahagi; (ii) gramatili a, m, n, o, u au zboar cu-ahtari minti s-agiundzi la scriarea standardu. Nu-avem adz shi exempli loati dit treili dictsiunari (Papahagi, Mihileanu, standardizari, c mults scriitori tsi cunushtea nomurli di Bituli, Dalametra); shi (iii) virsiunea dit soni (cndu, va s-hib bitisit) apruchear mash nomurli tsi lj-arsea, tsi li minduea buni; trva s-aib sh-alanti zboar dit dictsiunarili Mihileanu shi Dala- alanti sh-featsir nomurli a lor. Ear-atselj tsi nu li cunushtea metra, tsi-armasir nibgati, tu , b, c (ch), d (dh, dz), e, f, g nomurli, nu cfta s-li cunoasc shi scria mash funetic, dup cum (gh), h, i, j, l, p, r, s (sh), t (th), v, x, y, z. li shtea elj zboarli di-acas, cu alfabetlu tsi lu-avea vidzut la un sh-la altu. Ear prublema-a nvitsariljei nu easti lishoar. NoSISTEMLU DI SCRIARI murli suntu multi, sh-easti greu s-li nvets shi s-li tsnj minti. Dictsiunarlu easti scriat cu nomurli astsiti Bituli, la SimpoziTr-atsea, cititorlu va s-afl locuri iu sh-mini, tu locuri, locuri, onlu di Standardizari a Scriariljei Armneasc dit anlu 1997. am clcat, poati, nomurli di Bituli. Ma nu u feci c mintea tra Dup cti shtiu mini, aesti nomuri suntu singurli tsi s-au fapt s-li calcu; u feci c nomurli di ma njic simasii, di cari mi di-un adunari di-armnj dit tuti craturli, armnj tsi fur alepts nchidicam di cndu-cndu, nu-nj li adutseam aminti ghini, oara di sutsatili dit cati crat iu armnjlji suntu di-a loclui i craturli iu tsi ngrpseam. Ma am ndia c armnjlji tsi vor s shtib cum bneadz adz. Simpozionlu di Bituli fu (i) riprizintativ, (ii) s scrii un zbor, dup nomurli di Bituli, va poat s-lu afl tuahndos shi (iii) cu nomuri astsiti dimucratic. aestu dictsiunar; sh-ashi s-lu nveats cum s ngrpseashti! Fu riprizintativ, c: (i) apofasea tr tsnearea-a unui ahtari Dup 10 anj sh-ma nsus cu scriarea di Bituli, aflai locuri iu simpozion (njic, di vr 30 di armnj nvitsats, alepts di sutsa- mini pistipsescu c scriarea poati si s-fac ma bun sh-c mini tili-a loclui) fu loat di armnjlji tsi vinjir la Cungreslu Interpot s-aduc ndau njits alxiri la sistemlu di scriari a dictsiunarnatsiunal Armnescu di Freiburgu (1996) shi (ii) la simpozion lui. Ma nu vrui s-li fac alxirli singur! Tr-atsea mi dush vinjir vr 4-6 armnj dit cati crat (vr 30 di-armnj, alepts Custantsa la adunarea Dzlili-a Culturljei Armneasc, a 5-a di sutsatili-a loclui; tu-atsel chiro nu putum s-adutsem nitsiun Editsii, 29-31 Avgustu 2008 tra s-mi-adun cu ndoi armnj, sarmn dit Grtsii). Atselj tsi vinjir la simpozion eara tuts oa- ftsem un muabeti bun shi s-videm ma s-putem s-n-aduchim minj nvitsats: filuloyi, scriitori, giurnalishts shi armnj tsi tipu- tr aesti alxiri. Ma nu s-featsi tsiva, c nu putum s-u-avem sea crts armneshti, i lucra la prugramili armneshti di la tili- muabetea ashi cum u mindueam mini. Turnat acas, singura viziuni shi radio. Di sibepea c noi nu-avem un stat armnescu alxiri tsi feci (tsi nu easti un dealihea alxiri) easti atsea cu cari s-lj-aleag armnjlji cari si s-duc la un ahtari simpozion, scriarea general cu ea, tu tuti zboarli tsi au diftongul ia/ea. alidzearea-a lor s-featsi di sutsatili dit cati crat (sutsati fapti di Bgats oar c nomlu di Bituli dztsi c diftongul si ngrparmnjlji tsi-aspunea tu-atsel chiro mari mirachi ti lucrili arm- seashti ea, ma va s-aib exceptsii, la ndau zboar cari tradineshti). Easti dealihea c fur ndoi armnj tsi nu vinjir c nu tsiunal s ngrpsescu cu ia. Nomlu nu dztsi cari suntu aesti putur, shi alts tsi nu vrur s-yin. Bunoar, nu vinjir V. zboar. Papahagi sh-alts armnj dush la sculiili dit Rumnii, li Barba, c nu videa c avem ananghi di un ahtari simpozion, shingrpsescu aesti zboar-exceptsii cu ia. Ma avem sh-armnj ca H. Cndroveanu, tsi pistipsea poati, nu shtiu, c muabetsli va s-Murnu (sh-alts ca el) cari li ngrpsi cu ea. Mini loai apofasea hib mash tr un alfabet tsi el nu lu-apruchea (shi nu-aduchi, ca s ngrpsescu ca Murnu. Tr-atsea, zboarli iarn, iar (adv), poati, c scupolu-a simpozionlui eara ma multu tr ftsearea-a shi ia (intergectsii), mini li bgai tu dictsiunar ca earn, ear nomurlor di scriari, buni tr itsi soi di alfabet!). Muabetsli di la (adv), shi ea (intergectsii). simpozion fur ahndoasi, c: mini lucrai un an ntreg (i) s stu- Tr-atselj tsi nu u shtiu, u-am tu minti ca, trninti, tu virsiunea diedz prublemili di scriari (prublemi aflati, dup anj di tipusiri dit soni, s-adavgu un apendixu tu cari s-aspun (i) nomurli cu crtsli di la Editura Cartea Aromn), (ii) s-aflu cljuri tra s-l cari fu scriat dictsiunarlu shi (ii) un gramatic armneasc. dm di cali (s-li dizligm prublemili) shi (iii) s ndreg un raMulti zboar au dirivati (dit dicljinri shi congiugri) a curi scriportu (carti) di 300-400 di padzinj cu-aesti prublemi (shi ari lipseashti cunushteari di-atselj tsi nu s-agudescu tu crts didizligrli-a lor) pri cari si s nthimiljuseasc discutsiili (muaun zbor, ma di-un dirivat di-a lui. betsli) di la simpozion. Armnjlji tsi vinjir la simpozion shFONTUL CU CARI DICTSIUNARLU EASTI aspusir minduirli tu discutsii apreasi tsi dnsir 6 dzli lundzi SCRIAT LA COMPUTER (di 8-10 shts cati dzu). Nomurli astsiti Bituli fur aleapti Dictsiunarlu fu scriat la computer cu sistemlu Microsoft dimucratic, nu cu vot (c nu-avum ananghi) ma prit consensus (iu, tr cati prublem, sh-dup discutsii apreasi, tuts Word. Fu scriat prota cu fontul Cartea Aromn tsi lufeatsir compromisuri, tra s-aleag un singur nom di scriari). aveam ndreapt mini tr scriarea-a crtslor di la editur, aoa sh-vr yinghits anj, cndu fonturli amiricani nu-avea gramatili Ma nomurli tr cari cilistisir ahts armnj, nu fur aprucheati di scriitori tsi nu fur la simpozion. A c nu lj-arsea, a c nu li cu seamni diacrititsi di cari aveam mini ananghi atumtsea. Shshtia. Cum tsi s-hib, adz nu-avem un scriari standardu shi tora ninga, fonturli amiricani nu au tuti gramatili cu seamni mults scriitori armnj vor si s-tsn un altu simpozion di stan- diacrititsi tsi li am tu fontul Cartea Aromn; sh-un di-aesti

(tu loc di) PROTUZBOR

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

gramati dit soni easti ufilisit tu dictsiunar! (1) Dictsiunarlu nu-ari tuti variantili-a unui zbor. Mini nu Mini pot s-lu tipusescu dictsiunarlu ashi cum easti, cu fontul a am di iu s-li shtiu tuti. Tr-atsea cititorlji va s-afl c, avem meu, ma alts nu va s-poat. Cum fontul a meu lucreadz mash zboar tu dictsiunar tsi au varianti cunuscuti di elj ma neaspusi cu sistemlu Windows shi nu easti aprucheat di computerili tu dictsiunar. Aestu lucru va-l vead poati ca un cusuri a dictsinali tsi lucreadz tora cu sistemlu Vista, feci un virsiuni a unarlui. Mini cftai s-aspun mash zboarli aflati tu treili dictsidictsiunarlui cu fontul Times New Roman (cu ma nsus di unari veclji armneshti di cari zburi ma nsus. Mash ctiv1000 di gramati) tsi s-afl tu tuti computerili nali. Aest easti roar, nu totna, advgai sh-cti vr zbor ic variant tsi u zbuvirsiunea tsi easti dat ma nghios. Mash c, cu fontul Times ram noi acas, ma cari nu s-afl tu-aesti trei dictsiunari. BunNew Roman, nu pot s-fac grama a-njic cu tilde sh-cu acoar, noi dztseam acas asprucuchescu, zbor tsi nu s-afl tu tsentu; tr-atsea, tu loclu-a ljei, ufilisii grama = a-njic cu dictsiunarlu Papahagi, c Papahagi ari zborlu pruscutescu tsi cup sh-cu actsentu. Tr cititorlu intirisat, dau ma nghios mini lu nvitsai di la muljar-mea dit Pindu. Noi dztseam acas codurli dit fontul Times New Roman, cu cari si ngrpsescu piperchi, muljar-mea-lj dztsea pipiryeau, sh-am avdzt artuti gramatili cu seamni diacrititsi ufilisiti tu-aestu dictsiunar. mnj (dit Arbinshii?) tsi-lj dztsea pipirits. Dictsiunarlu-al Atselj tsi cunoscu Microsoft Word, shtiu cum s-lucreadz cu- Papahagi avea piperc shi pipiryeau ma nu piperchi; ear aesti coduri. zborlu pipirits dit dictsiunarlu-al Papahagi ari alt noim ... cod: 015F,Alt+X = (sh-lu rumnescu) (atsea di-un vas multu njic, ca un bots tsi ari guvi tu-un capit, ... cod: 0163, Alt+X = (ts-lu rumnescu) prit cari treatsi piperlu tsi s-aruc pi mcari). Advgai tu dictsiu ... cod: Alt+0224 = (a-njic cu actsentul anapuda) narlu-a meu dauli varianti, asprucuchescu shi pipirits, ma nu ... cod: Alt+0225 = (a-njic cu actsentu) varianta piperchi (c aveam piperc). Pi di-alt parti, noi ... cod: Alt+0226 = (a-njic cu cciul) dztseam acas ahapsi, dictsiunarlu ari hapsi; zborlu ahapsi nu ... cod: Alt+0227 = (a-njic cu tilde) l bgai tu dictsiunarlu-a meu. Nu mi ntribats ctse. ... cod: Alt+0228 = (a-njic cu semnul umlaut, doau (2) Cati zbor (tr cari aspunem noima), easti ngrpsit cu puncti, pisupr) sistemlu di scriari astsit Bituli la simpozionlu dit 1997 shi, ... cod: 0103,Alt+X = (a-njic cu cup) unshun dup el, namisa di parantezi, aspunem cum s-avdi ... cod: 0EAF, Alt+X = (a-njic cu tilde () sh-cu actsentu, zborlu: (i) cum si mparti tu silabi, (ii) pri cari silab cadi tsi mini pot s-lu fac cu fontul Cartea Aromn, ma nu pot s-lu actsentul, shi (iii) cari vucali suntu lundzi, sh-cari shcurti (c fac fac cu fontul Times New Roman, c nu lu-ari; tr-atsea, mini parti i nu fac parti dit scriarea-a zborlui). Aoa avui un mari ufilisii tu dictsiunar a-njic cu cup () sh-cu actsentu) prublem, c zboarli armneshti nu s-avdu un soi tu itsi loc ... cod: Alt+0232 = (e-njic cu actsentul anapuda) armnescu. Sh-aoa va s-afl armnjlji, poati, un cusuri: pru... cod: Alt+0233 = (e-njic cu actsentu) nuntsarea-a zboarlor ashi cum easti-aspus, nu easti totna ... cod: Alt+0234 = (e-njic cu cciul) atsea cunuscut di elj. C nu putui s-fac altsoi, zboarli li ... cod: Alt+0235 = (e-njic cu semnul umlaut, doau aspun c s-avdu ashi cum li shtiu mini. Ma, cum (i) mini nu puncti, pisupr) bnai tu lumea armneasc di 60 anj shi (ii) mini criscui tu ... cod: 0115,Alt+X = (e-njic cu cup = e-shcurtu, semivu- lumea rumneasc shi nvitsai carti la sculiili rumneashti, scal, nu easti ufulisit tu dictsiunar, c nu puteam s-lu fac cu poati ca pronuntsia-a mea s-hib loat di la rumnj. Bunoar, fontul Cartea Aromn) zborlu eftin s-avdi (shi s scrii) ieftin pri rumneashti; ma tu ... cod: Alt+0236 = (i-njic cu actsentul anapuda) dictsiunarili al Papahagi, Dalametra shi Mihileanu, zborlu s ... cod: Alt+0237 = (i-njic cu actsentu) ngrpseashti eftin. Pot s-dzc mini c nu s-avdi eftin ma ieftin? ... cod: Alt+0238 = (i-njic cu cciul) Sh-deapoea tu nomurli di Bituli, dztsem c scriarea-a ... cod: 012D,Alt+X = (i-njic cu cup = i-shcurtu, semivudiftongului ie sh-fatsi totna cu e. Mini-l scriai zborlu eftin shi cal) dzsh c s-avdi f-tin. ... cod: Alt+0239 = (i-njic cu semnul umlaut, doau Si shtii c vucala dit multi zboar armneshti nu s-avdi puncti, pisupr) totna un soi; s-avdi ca -lu rumnescu (ca la muljar-mea dit ... cod: Alt+0242 = (o-njic cu actsentul anapuda) Pindu), s-avdi ca -lu rumnescu (ca la mini acas) ic s-avdi ... cod: Alt+0243 = (o-njic cu actsentu) dauli soi (Papahagi ari tu dictsiunarlu-a lui suti di zboar scriati ... cod: Alt+0244 = (o-njic cu cciul) sh-cu sh-cu ). Cum s-dzc mini c s-avdu? Mini bgai sim ... cod: Alt+0246 = (o-njic cu semnul umlaut, doau plu c s-avdu cu ( ic , dup cum easti grailu di-acas a puncti, pisupr) omlui). Un altu exemplu easti cu scriarea-a gramatilor grtsesh ... cod: 014F,Alt+X = (o-njic cu cup = o-shcurtu, semivu- ts, dhelta (dh) shi theta (th). La mini acas, aveam mash pucal, nu easti ufulisit tu dictsiunar, c nu puteam s-lu fac cu tsni zboar cu dhelta shi theta. Ma tu zburrea-a muljari-meai, fontul Cartea Aromn) s-afl suti. Tu dictsiunarlu-al Papahagi, aesti zboar, suntu tuti... cod: Alt+0249 = (u-njic cu actsentul anapuda; tsi mini nu aspusi (i) mash cu dh shi th ic (ii) ctivroar, dauli turlii: shputeam s-lu fac cu fontul Cartea Aromn, lu feci ma npoi, tr cu d ic t, sh-cu dh ic th. Tu dictsiunarlu-aestu, tuti zboagrama dit limba frntseasc, cu fontul Times New Roman) rli suntu scriati dup nomlu di Bituli: (i) prota, cu d ic t, iu ... cod: Alt+0250 = (u-njic cu actsentu) dm sh-noima-a zborlui shi (ii) deapoea, sh-cu dh ic th, cu ... cod: Alt+0251 = (u-njic cu cciul) pitritseari tr noim la zborlu scriat cu d ic t. Bunoar, noi ... cod: Alt+0252 = (u-njic cu semnul umlaut, doau avem zborlu dascal, cari easti dhascal, la muljar-mea. Dictsiupuncti, pisupr) narlu ari zborlu dascal (ds-cal) iu-lj s-aspuni noima, shi zborlu ... cod: 016D,Alt+X = (u-njic cu cup = u-shcurtu, semivu- dhascal (dhs-cal), iu-l pitritsem cititorlu la dascal, cu zboarli cal) un cu dascal. Atselj tsi vor s-aduc alxiri la dictsiunar, lipseashti s nveats Un antreilu exemplu. Avem pluralu di la ndau substantivi prota Microsoft Word cu paragraph and character styles (u shi adgectivi masculini tsi bitisescu cu tsi ic dzi (i-lungu ca la dzc pri inglizeashti c nu shtiu cum s-u dzc pri armneashti) nicuchira-a mea acas) ma bitisescu cu ts ic dz (-lungu, ca shi alxirli s-li fac deapoea cu style-urli ufilisiti di mini. la mini-acas). Ctivroar, Papahagi li-ari dauli plurali, ca, bunoar, andarts ( ic ) shi andartsi, ma multili ori ari PRUBLEMI DI SCRIARI A DICTSIUNARLUI mash un, cu tuti c mini li am avdzt dauli. Bunoar, Cndu ngrpsii dictsiunarlu, mi nchidicai di multi prublemi di muljari-mea dztsea dultsi shi multsi, ma, tr masculinlu plural, scriari. Dizligarea-a aishtor prublemi, poati s-hib lugursiti di la noi acas dztseam dults shi mults; fimininlu plural mults-armnj ca cusuri di-a dictsiunarlu. Tr-atsea easti ghini armnea sh-ti mini sh-ti muljari-mea dultsi shi multi! (ic dultse s zburscu niheam di eali, tra s-aducheasc cititorlu c nu easti multe, dup cum s-avdu zboarli la alts armnj!). Tsi lipsea shi totna lishor s-l dai di cali a prublemilor, s-li dizledz. s-fac? Calea ma lishoar eara s-nu mi duc dup limba-a mea

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

nec a muljari-mei, ma s-aspun c zboarli s-avdu cum li ari neashti suntu scriati tu computer cu milani aroshi, atseali frnscriat Papahagi: dultsi shi mults. Idyea prublem u-avem sh- tsesti cu milani galan sh-atseali inglizeshti cu milani veardi. cu zboarli tsi bitisescu cu ts i dz, urmat di-un semivucal u, ,Ma npoi, sh-ma s-vrem, putem s-l alxim hroma shi s-lu shi i. Cum s-u-aspun avdzrea-a zborlui? Mini bgai u-shcurtu tipusim dictsiunarlu ntreg mash cu milani lai. (cndu s-avdi ashi) shi i-shcurtu (cndu a njia-nj si prea c s- Avum ndau prublemi sh-cu turnarea-a zborlui tu treili limbi. avdi sh-cu i-shcurtu sh-cu -shcurtu) c: (i) nu shtiam cum s-facUn easti c am fapt, poati, alatusuri di limb (xean) shi ortocu-aesti zboar dit soni shi (ii) puteam s-fac mash i-lu shcurtu; grafii (scriari). Cu tuti c li zburscu ghini, treili limbi xeani pot -lu shcurtu, nu puteam s-lu fac. s-aib shutsri di limb tsi nu li cunoscu cum lipseashti. Nu liMi nchidicai sh-di alti prublemi ligati di prununtsarea-a am nvitsat limbili xeani la sculii; li nvitsai mash cu zburrea di zboarlor. Nu pot s-li spun tuti aoatsi. cati dzu shi nu li cunoscu farsi. Un alt prublem easti c, (3) Cndu zborlu easti un substantiv (num), (i) lj-aspunem turnarea-a zboarlor tu limbili rumneasc shi frntseasc, mini genlu, masculin (sm), fiminin (sf) i niutru (sn); shi (ii) dauli u ljau dit dictsiunarlu-al Papahagi. Ma, ctivroar, Papahagi formi, singular (sing) shi plural (pl). Ctivroar, zborlu ari (i) aspuni zboar putsn cunuscuti tsi mini nu pot s-li aflu (cu noimash singularlu, (ii) mash pluralu, ic (iii) nu lj-aspunem plu- ma bun) tu dictsiunarili rumneshti, frntseshti shi inglizeshti, ralu, c nu-l cunushtem (sh-atumtsea ngrpsim pl(?) dup cu cari lucredz. Bunoar, ashi easti zborlu armnescu efur tsi singularlu-a zborlui). Ma s-hib adgectiv (adg), va-lj dm ari noima di administrator (om tsi nicuchirseashti huzmetsli formili: masculin shi fiminin, singular shi plural. Ma s-hib shi avearea-a unei bisearic, sculii, hoar, etc.), zbor tsi dipuni verbu (vb), lj-aspunem, prota, forma di la indicativ prizentu, tu limba-a noastr dit zborlu grtsescu eforos. Tu dictsiunarili prota pirsoan, aspunem, deapoea, di tsi congiugari easti sh-tu cu cari lucredz aoatsi, efur lu-aflm aspus ca zborlu rumnescu soni lj-dm sh-formili di la pirfectul simplu, impirfectu, efor, frntsescul phore shi inglizescul ephor. Zborlu partitsiplu tricut shi infinitivlu. Tr tuti aesti formi aspunem rumnescu efor ari dauli noimi: (i) di administrator shi (ii) di scriarea-a lor cu nomurli di Bituli shi, namisa di parantezi, cum giudictor di Sparta; ear zboarli phore shi ephor au mash s-avdu tu zburri. noima di giudictor di Sparta. Un lucru intirisantu easti c Sh-aoa avum prublemi. Bunoar, tr zborlu lumi/lume, zboarli phore shi ephor nu s-afl tu marli dictiunar dit limba Papahagi dztsi (padzina 752) c nu-ari plural; ma aflm un frntseasc tu-atsea inglizeasc, nec-atsel dit limba inglizeasc exemplu (padzina 323) tsi ari pluralu a lumilor; tu dictsiutu-atsea frntseasc tsi li am acas. Aest-aspuni c aesti zboar narlu-a nostru noi aspunem zborlu lumi cu pluralu lumi. Tr nu s-afl tu limbili frntseasc shi inglizeasc di-arad, tsi s multi verbi, Papahagi dztsi c suntu mash di congiugarea IV, zburscu cati dzu. Cu tuti c Papahagi dztsi c zborlu cndu mini di-acas li shteam c suntu sh-di congiugarea II. armnescu efur easti un cu zborlu frntsescu phore mini-l Bunoar, verbul achicsescu cari easti (dup Papahagi) di conturnai zborlu efur tu zborlu administrateur, pi frntseashti shi giugarea IV, noi lu-aveam acas sh-di congiugarea II. Urmarea administrator pi inglizeashti. easti c noi aveam infinitivlu achicseari (forma substantival a Un prublem easti sh-cu zboarli tr cari Papahagi n da un verbului di la congiugarea II) tsi Papahagi ari mash infinitivlu noim sh-noi lu shtim zborlu cu alt noim, ca zborlu pipirits, achicsiri, di la congiugarea IV. Tu dictsiunar aspunem c bunoar, di cari zburi ma nsus; ic zborlu ghivrec/ghiuvrec, verbul easti mash di congiugarea IV, ashi cum lu-ari Papahagi, cari, (i) tu dictsiunarlu-al Papahgi ari noima di colindu, clur, sh-aspunem mash un infinitiv, achicsiri. un soi di culac njic (pri rumneashti covrig), shi (ii) la noi (4) Cftm s-u-aspunem noima (sensul) a zborlui pri limba acas eara un soi di pit njic fapt di-un singur petur tsi si armneasc, fr neoloyismi. Aestu lucru nu easti lishor (limba-nduplica ca un fachir, plic, cu ma mults ghiuvrets copts a noastr easti multu oarfn) shi mults va spun c noima nudeadun tu un tv (nu stronghil ma tetragun, cu patru cornuri). easti totna aspus limpidi. Easti dealihea; c sh-mini insunj, nu Ic atumtsea cndu dictsiunarli al Papahagi, Mihileanu shi hiu totna ifhrstisit. Tu limba cu cari ngrpsescu noima, Dalametra nu aspun idyea noim a zborlui. Bunoar, Mihicititorlu va s-afl ctivroar (i) zboar armneshti tsi nu s-aflleanu ari zborlu martirisescu cu noima l-fac pri cariva si stu dictsiunarlu-al Papahagi (ma noi li-aveam acas sh-mini nu- pidipseasc, s-trag multi, etc. (pri rumneashti = a se czni), aveam chirolu s-mutrescu, tr cati zbor, ma s-lu-aib sh-Papa- iar Papahagi dztsi c easti un sinunim a zborlui mrtirisescu hagi tu dictsiunarlu-a lui); (ii) dirivati (a zboarlor armneshti) cu noima escu martur, es martur, fac mrtirilji (pri rumtsi nu s-afl tu dictsiunarlu-al Papahagi (ma s-afl tu limba neashti = a fi martor). La Mihileanu, zborlu yini di la zburt); (iii) vr zbor xen tsi ari intrat tu limba-a mea arm- martiryiu = om cari ari trapt multi tr pistea-a lui, la Papahagi neasc (zbor tsi nu lu-aduchescu c nu easti zbor armnescu, yini di la martir/martur = atsel tsi spuni ts-ari vidzut tsiva cu multi ori loat dit limba rumneasc ca, bunoar, zborlu bluz, ocljilj a lui i ts-ari avdzt cu urecljili-a lui. Atumtsea, di-arad, tsi lu-avdzi ahnti ori tu limba zburt di muljari-mea tsi nu tu dictsiunar li dau dauli noimi. Un altu exemplu easti zborlu bn vroar tu Rumnii); sh-tu soni, (iv) cti vrnu neolocatsit, tr cari (i) Dalametra dztsi c easti lilicea rumneasc yismu cndu nu pot s-fac alt soi. ghiocel, (ii) Mihileanu dztsi c easti un alt lilici rumTra si s-aducheasc cama ghini noima-a zborlui, caftu (i) s- neasc lalea shi (iii) Papahagi, nu easti sigur, sh-dztsi c dau tuti sinunimili-a zborlui (poati nu tuti, ma atseali tsi putui poati s-hib un di treili lilici rumneshti ghiocel, lalea, ic s-li aflu); (ii) s-dau exempli di zburri (loati dit treili dictsiunari viorea. Noi, tu dictsiunarlu-a nostru dztsem c nu shtim shi ndau crts armneshti, tipusiti la editura Cartea Aromn, tamam tsi soi di lilici easti, shi dm noima general, agru-lilici cu cari lucredz), iu s-veadi cum s-afl zborlu tu limba zburt njic tsi easi dit loc primveara agonja, nituchit ghini neaua shi (iii) s-lu tornu zborlu tu treili limbi xeani tsi li cunoscu tsi s-uidiseashti cu treili noimi dati di Papahagi. ghini, limba rumneasc, frntseasc shi inglizeasc. Turnarea Avem multi zboar dit bana di-aoa sh-un chiro tsi au s-fac tu treili limbi xeani u feci mash ca s-agiut la aduchirea-a noi- cu picurarlji, crvnarlji, arzboilu-a muljerlor, etc. pri cari mini mljei; nu u feci ca dictsiunarlu-a meu s-hib lugursit ca un dic- nu li cunushteam, cndu scriam dictsiunarlu. Cftai s-li adutsiunar dit limba armneasc tu treili limbi xeani. Cu-aestu trop, chescu ghini dit dictsiunarili al Papahagi, Mihileanu shi cititorlu va poat s-u aducheasc multu ma ghini noima-a zbor- Dalametra, sh-dit dictsiunarili armneshti, inglizeshti shi frnlui (scupolu di simasii a dictsiunarlui). Sh-aest easti un hari tseshti tsi-aveam acas. Pistipsescu s-nu-am fapt alatusi cu bun a dictsiunarlui: cu sinunimili, exemplili shi turnarea tu trei aduchirea-a lor. Bunoar ashi suntu zboarli ligati di arzlimbi xeani, noima-a zborlui va hib aduchit cum lipseashti di boilu di tsseari, zboar ca spat, ljits, tram, urdztur, cititori. Mash c-aestu lucru lipseashti si s-fac cu mult csh- volbu, suvalnits, zvalindz, zvalts, nvoi, vltor, arostu, tig. Si shtii c dau sinunimi nu au totna tamam idyea noim, brdecic, virdzeau, ptichi, etc.; zboar tsi mini nu li shteam, sh-c un zbor poati s-aib ma multi noimi. Ashi c dau zboar c nu-aveam vidzut vroar tu ban un arzboi di tsseari. pot s-hib sinunimi ti-un di noimili a lor shi s-nu hib sinunimi (5) Sh-tu soni, tr multi zboar, avem tu limb (i) noimi ti altili. Shi, tra si s-aleag ma ghini, zboarli turnati pri rum- figurativi (fig: = tsi nu easti noim dealihea a zborlui, ma

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

noim tsi sh-u-adutsi mash cu noima dealihea) shi (ii) expresii ZBOR DIT SONI idiumatitsi (expr id: = zburri iu, noima-a zburriljei nu easti Aestu easti un dictsiunar a limbljei veaclji armneasc diidyea cu-atsea a zboarlor dit zburri loati ahoryea). Bunoar: aoa sh-vr sut di anj; nu easti un dictsiunar a limbljei (i) zborlu ornji ari un noim dealihea di pulj mari tsi armneasc di adz; limb tsi ari multi zboar armneshti tsi bneadz cu carni di prvdz (pulj) njits ma ari shi un noim mini nu li shtiu, tra s-li adavgu tu dictsunar, ma easti sh-un figurativ di om tsi easti ca un ornji, lemargu, sharcu, etc.; limb multu mintit cu zboar nali sh-loati, fr nitsiun arad, shi (ii) la zboarli groap (ngrop) shi loc, dau zburrea dit multi alti limbi xeani. Aduc aminti c zboarli dit dictsiunar (expresia idiumatic) mi ngroap loclu tsi ari noima di njsuntu loati dit (i) dictsiunarili al Mihileanu (1901) shi easti mult arshini. Ctivroar, noima dealihea cheari sh- Dalametra (1906) cari fur tipusiti aoa sh-ma nsus di 100 di anj, noima figurativ s-fatsi un noim dealihea. Bunoar, verbul shi (ii) dictsiunarlu al Papahagi (1974) cari ari zboarli veclji nvirin yini di la zborlu virin = frmac, ashi c noima dealihea aflati tu scrierli-a armnjlor di-aoa sh-multu chiro (ma multili easti lj-dau virin, frmac. Ma aest noim s-ari chirut shi tipusiti cu anj ninti di protlu polim mundial). verbul nvirin adz ari noima di fac pri altu s-aducheasc un Atselj tsi cunoscu Microsoft Word shtiu c pot s-afl dureari sufliteasc, un dor greu tu inim, un mrazi, cnjin, (unshun!) itsi zbor dit dictsiunar (cu noima-a lui, turnarea-a amreats, cripari, etc.. Tr-atsea dictsiunarlu aspuni (i) un zborlui tu limbili rumneasc, inglizeasc shi frntseasc, etc.); virin1 tsi ari noima dealihea di frmac, cemir, shi (ii) un altu mash c lipseashti s shtib cum s ngrpseashti zborlu cu zbor, virin2 tsi ari noima dealihea di dureari sufliteasc, un dor nomurli di Bituli. Bunoar zborlu abur lipseashti cftat greu tu inim, un mrazi, cnjin, amreats, cripari, etc.. ashi, nu cftat ca aburu; zborlu mash, nu ca zborlu Zborlu virin2 easti ardtsina-a multor zboar (ma multu verbi) mashi; zborlu gumar (ghumar), nu ca yumar. Pi di-alt ca: nvirinos, virinedz, nvirinedz, nvirnedz, nvirin, nvirinat, parti, dictsiunarlu ari shi zboar tsi suntu scriati dau turlii. nvirinari, etc. Pi di-alt parti, tr zborlu ciomir (sinunim cu Bunoar, zboarli earb, earn, eap, aoa, etc. (dup virin) dzsim c ari un noim dealihea (sinunim cu virin1) sh- nomurli astsiti Bituli shi ashi cum li scria sh-George Murnu tu un noim figurativ (sinunim cu virin2). Tu fumealja-a zborlui cartea-a lui Bair di Cntic Armnescu) suntu scriati tu ciomir aflm verbul nciomir tsi ari (i) un noim dealihea: dau dictsiunar sh-ca iarb, iarn, iap, aua, etc.; ma tr-aesti frmac a unui; vatm cariva dnda-lj frmac, etc. shi (ii) un zboar dit soni nu l dau noima; fac mash pitritseari la zboarli noim figurativ: aduchescu un dureari sufliteasc (un dor earb, earn, eap, aoa, etc.. greu tu inim, un mrazi, cnjin, amreats, cripari, etc.), Aestu dictsiunar nu easti scriat tr filuloyi armnj; easti scriat mrinedz, amrscu, nvirinedz, etc.. tr omlu di-arad, tsi shi zburashti limba ashi cum u-ari nvitsat Di ma multili ori easti lishor s-li alidzem zboarli figurativi di el acas di la prints, tsi nu s-ari dus la sculii armneasc (c expresiili idiumatitsi. Bunoar easti limpidi c li-acats nu avum ahtari sculii), shi ari dghivsit (ic u-ari vidzut aloaturli cu cariva, cndu ari noima di mi fac bun oaspi cu scriat) limba armneasc tu ndau crts shi rivisti (ic tu ecariva, easti un expresii idiumatic, sh-c zborlu cni ari mailuri pitricuti la-armnjlji dit grupurli Armnamea shi Bana sh-noima figurativ di om aru. Ma, ctivroar, easti greu Armneasc), scriati cu tuti soili di alfabeturi shi sistemi di s-alidzem tsi easti shi s-dztsem c avem un noim figurativ scriari. Tr-atsea easti sh-ahntu lungu. Ma s-eara scriat ti i un expresii idiumatic. Bunoar, tr zborlu li ngrosh (ca tu: filuloyi, va s-eara scriat alt soi sh-adrat s-hib multu ma li ngroashi lucrili; s ngrushe shiclu) tsi va dzc li fac ma shcurtu. Aestu dictsiunar voi s-hib un timelj pri cari alts mri, ma greali lucrili, di cum suntu dealihea, noi aleapsim s- armnj va poat s-analts ma amnat un dictsiunar mudernu, cu dztsem c easti un expresii idiumatic. Sh-tu soni avem sh- limba armneasc di az, dictsiunar tu cari lipseashti si s prublema c, ctivroar, cititorlu nu va hib sinfuni cu (i) scoat prota zboarli veclji (ma multu nturtseshti sh-grtseshti) noima figurativ tsi u dm noi a unui zbor, i (ii) noima tsi u tsi s-chirur dit limba zburt di az shi si s-adavg (i) zboar dm a expresiilor idiumatitsi. (veclji shi nali) armneshti, tsi nu s-afl tu treili dictsiunari di Dictsiunarlu ari sh-alti cusuri. Un easti sh-atsea c avem ma nsus; (ii) dirivati a zboarlor dit dictsiunar tsi nu s-afl tu zboar (tu dictsiunarli al Papahagi, Mihileanu shi Dalametra), fumealja-a lor di zboar (cu tuti c li videm ufilisiti multi ori tu tsi yin dit un limb, ca atsea nturtseasca, grtseasc, arbinshaszburri shi scriari); shi (iii) neoloyismi (cu dirivatili-a lor) tsi c, vurgar i rumneasc, cunuscut mash di armnjlji tsi b- suntu lipsiti tu limb, ma s-vrem s-n ftsem un limb neadz tu Grtsii, Arbinshii, Vurgrii i Rumnii. Un alt cusu- armneasc dealihea mudern tsi s-poat si sta tu-arad cu tuti ri easti c dictsiunarlu easti multu di multu lungu. Puteam s-lu alanti limbi muderni dit lumi. fac multu ma shcurtu ma (i) s-nu bgam multi zboar veclji tsi Mini li am turnat zboarli armneshti pri limbili rumneasc, suntu chiruti chiola dit limb; (ii) disprtsrea tu silabi a zborlui frntseasc shi inglizeasc. Cum fontul Times New Roman tsi va puteam s-u fac ma shcurt cu-aspunearea mash a partiljei adz ari shi gramatili slavoni shi grtseshts, va hib relativ di dit soni a zborlui (nu a ntreglui zbor cum u feci); (iii) cu nibga- lishor ca armnj voluntari, tsi au mirachi sh-chiro s-lucreadz, rea ahoryea (ca zboar ahoryea), partitsiplu shi infinitivlu-a s-li toarn zboarli armneshti tu-alanti patru limbi balcanitsi: catiunui verbu; (iv) cu pitritsearea (tri noim) di la un zbor la grtseasc, arbinshasc, machidon-slav shi vurgreashti, shi noima-a unui sinunim; shi (v) alti ndau prishcurtri tsi nu lis-li adavg tu dictsiunar. aspun aoatsi. Nu voi s-dzc itia tr cari lu-alsai dictsiunarlu Aest virsiuni a dictsiunarlui poati s-hib tipusit ashi cum lungu; un sibepi hiindalui c-l ved dictsiunarlu-a meu ca un easti scriat ma nghios. Cum ari multi alatusuri, va s-eara ghini thimelj tr alti dictsiunari di trninti sh-tuti-atseali tsi va s-dzc s-hib mutrit prota tr alatusurli fapti, di-un cumitet di-armnj, tu dictsiunar, vream s-hib aspusi ct cama limpidi. Sh-tra s-lu ma si s-poat, tiniri filuloyi armnj. Ma va s-eara multu ma shcurtedz tora va-nj caft multu chiro sh-multu lucru. ghini s-ashtiptm ninga un an cu tipusirea, poati ma ghini doi, Mi nchidicai sh-di alti prublemi di idyea soi; suti di prublemi tra s-bitisescu un alt virsiuni (i) cari va s-aib tuti zboarli shtsi nu pot s-li-aspun aoa. Tr-atsea, cndu cititorlu va s-afl exemplili dit treili dictsiunari sh-tr tuti gramatili di la a la z; shi locuri iu nu va hib sinfuni cu noima dat tu dictsiunarlu-a meu (ii) un apendixu tu cari voi s-fac shi s-aspun un gramatic s-nu s-crteasc. Lipseashti s-aducheasc c (i) zboarli au armneasc shi sistemlu di scriari cu cari easti ngrpsit multi noimi (nu-au idyea noim tu tuti locurli shi noima tsi u dictsiunarlu. Sh-tra si s shtib: cum feci cu tuti crtsli di la cunoscu elj di-acas poati s-hib alt) shi (ii) mini nu hiu un di- Editura Cartea Aromn, mini nu voi s-ljau ndrepturi di atselj tsi s-u cunoasc limba cum easti zburt pristi tuti locurli copyright. Voi ca dictsiunarlu s-hib, tri tora di oar, fr iu bneadz armnj. copyright; mini voi ca itsi armn, s-poat s-lja prts dit el, sli lucreadz, s-li alxeasc, s-li tipuseasc, etc. fr nitsiun ambodyiu (cheadic) di partea-a mea.

Dictsiunar a Limbljei Armneasc A

tr) (un cu abatiri) abatiri/abatire (a-b-ti-ri) sf vedz tu abat a bre (a br) inter vedz tu ore ab (a-b) sm abadz (a-bdz) un soi di tsstur groas di a1 prip la, ca, ti, tri, tr, ca ti, ca tr, na, etc. {ro: la, a, ca ln dit cari s-fac stranji huryiteshti; pustavi groas ca shiaclu pentru, etc.} {fr: au, l, la, aux, etc.} {en: at, as, etc.} ex: s tsi s-fatsi n cas; saric, gravan, pustavi, shiac, bulubots {ro: ncljinar a (la) cicioari; filigenj tri a beari yin; chinsir si saba} {fr: aba, bure, drap} {en: frieze, rough homespun, rough duc a (tri) beari; hai, niveast, a (la) primnari; s-duc a (la, s- material (of wool)} ex: ablu s-acumpr; ab btut (ab ghini fac) zbor; lj bati a (ca) vear; anjurzeashti a (ca) primuvear; tssut); ab faptu (ab cndu-i bgat la drshteal); acumpr btea a (ca) yiu; nu btea dip a (ca) yiu; anjurzeashti a (ca) un cupran di ab abagi (a-ba-g) sm abageadz (a-ba-gdz) om; anjurzeashti a (ca) urs; corghilj n cnt a (ca ti) moarti; un tsi fatsi, vindi sh-fatsi emburlichi cu ablu {ro: abagiu} s-tsni a (ca) mari; una cali apuc a (na) ndreapta, alant {producteur ou marchand daba} {en: producer or merchant acats a (na) stnga; cupiili srmati di-a-doar (tr andaua of aba} abagirii/abagirie (a-ba-gi-ri) sf abagirii (a-ba-gioar); s-actsar s-gioac (a) crts; muljerli s-arca a mortului r) loclu iu s-fatsi ablu; ducheanea iu s-vindi ablu {ro: tu lucru (expr: pn s-cad mpadi di-avursiri); u dipusi di-aabagerie} {fr: place o on fabrique ou on vend aba} {en: cu-totalui; bag tsruhili a molju (ta s-moalji; expr: s place where one makes or sells aba} ex: aveam intrat tundreadzi s-fug); a sclaea (di-a sclavlu); a shuirarea; shi un abagirii nintea-a dativlui, sing shi pl: lj-dau pni a lui, a ljei, a lor; oili abnos (a-b-ns) sm vedz tu abanozi armasir a noau; bag a calui cpestrul; deadir foc a abteari/abteare (a-b-te-ri) vedz tu abat pdurlor; f un crutsi al Dumnidz abtut (a-b-tt) adg vedz tu abat 2a articul proclitic invar. ex: un oclju a meu, ocljilj a mei; abel (a-bl) sn abeali/abeale (a-be-li) cheatr njic, alb shi perlu a luplui, doi peri a cnilui; un cas a voastr, casili a stronghil dit un gioc di ficiurits (i feati njits) cu tsintsi voastri; trei erghi a loclui, erghili a loclui; dintslj a luchilor, chitritseali; adul, bel, cutumag, gurgulj, chitritseau, shombur, capitili a boilor; lilicea a Pindului; shi tu formili al, ali, (a-l, shombur {ro: pietricic albicioas, rotund sau oval, a-li) tu zboar ca: ocljul al cal, ocljilj al cal; unglja al cal, folosit ntr-un joc copilresc cu cinci pietricele} {fr: caillou ungljili al cal; dintili ali eap, dintslj ali eap; narea ali eap, blanc et rond dun jeu denfants} {en: small stone from a nrili ali eap; grailu al Dumnidz; calea al Dumnidz; lailu childrens game} ex: cum ti agiots tini cu abealili; cu abealili ali lai, lailji ali lai; oara ali ncurunari; blsteamili ali mumi s-agioac mash featili bel1 (bl) sn beali/beale (be-li) 3a inter bre, vre, me, etc.; aidi, aide, hai, haidi {ro: m!, mi!, (un cu abel) ex: alts cu beali (chitritseali); stealili trimura b!, hei!, f!; haide, etc.} {fr: h!, hola!, etc.; allons, etc.} {en: nsus ca beali (chitritseali) di yeamandu heigh!, hey, you!, say!, look here!, etc.; lets go!, etc.} ex: am abitiri/abitire (a-bi-t-ri) adv cama aru, biter {ro: mai ru} tsi dztsi, a! (bre!) om?; a (bre!) om, nu f siri; voi, a! (vre!) {pire} {worse} ex: agiumsish abitiri (cama-aru); minciunos munts; a, voi sots, a, voi mrats; a lea, nji nchisii; a (aidi), n easti Yioryi, ma frati-su abitiri (ma-aru, ma multu) biter feat, tr surtseali (multi ori s-leag cu lea, vea, tra s-fac (bi-tr) adv (un cu abitiri) zboarli a-lea/alea, a-vea/avea, etc.) abrash1 (a-brsh) adg vedz tu abrashcu 4a forma shcurt a zborlui va, cu cari s-fatsi vinjitorlu-a ver- abrash2 (a-brsh) adg abrashi/abrashe (a-br-shi), abrash (abului; va, vai {ro: forma scurt de la particula va cu care brsh), abrashi/abrashe (a-br-shi) galbin dishcljis {ro: se face viitorul} {fr: forme courte de la particule va qui sert galben deschis} {jaune clair} {en: light yellow} former le futur} {en: short form of the particle va used to abrashcu (a-brsh-cu) adg abrashc (a-brsh-c), abrashtsi (amake the future} ex: eu cu mortu-a s-mi mrit; nu-a s-avd-a brsh-tsi), abrashti/abrashte (a-brsh-ti) tsi nu-ari arshini; tsi lui fluear nu tinjiseashti ma mrlji; tsi-aspuni nadanlchi tu purtari; abagi (a-ba-g) vedz tu ab abrash, nearushinat, arsiz, fits {ro: obraznic, neruinat} {fr: abagirii/abagirie (a-ba-gi-ri) sf vedz tu ab effront, impertinent} {en: impertinent} ex: s-nu-nj ti vead abagiu (a-ba-g) sm abageadz (a-ba-gdz) scriari ocljilj, abrashc (nearushinat, murdar) tsi eshti! abrash1 neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz abagi (a-brsh) adg abrashi/abrashe (a-br-shi), abrash (a-brsh), abanozi (a-ba-n-zi) sf fr pl lemnu greu, vrtos, sntos, abrashi/abrashe (a-br-shi) (un cu abrashcu) sumulai, a unui arburi dit locurli caldi, dit cari s-fatsi mobil di abur (-bur) sm aburi (-bur) chicutli (ca un soi di negur) luxu; abnos {ro: abanos} {fr: bne} {en: ebony} ex: bstuni tsi es dit apa (dzama, grsimea, etc.) tsi hearbi (i sta tu vimtu i di abanozi abnos (a-b-ns) sm abanosh (a-ba-nsh) la soari); (fig: abur = duh, pnevm, vimtu) {ro: abur} {fr: va(un cu abanozi) ex: u miscu cu-un crutsi di abnos peur} {en: vapor} ex: friptaljlu chica di grsimi cu nishti abat (a-bt) (mi) vb III shi II abtui (a-b-t), abteam (a-b- aburi; pnea scoati aburi; cari-sh dztsea cu mintea ct puteatem), abtut (a-b-t-t), abatiri/abatire (a-b-ti-ri) shi ab- ri au aburlji; suflitlu easti abur (fig: vimtu, duh) aburos (ateari/abteare (a-b-te-ri) mi duc pi-un alt cali (idei, pur- bu-rs) adg aburoas (a-bu-ro-s), aburosh (a-bu-rsh), tari, etc.) dict atsea pri cari nidzeam ninti (di-arad); mi dau aburoasi/aburoase (a-bu-ro-si) tsi ari i scoati (poati si di-un parti; mi diprtedz di-un cali (idei, purtari, etc.); fac scoat) aburi {ro: aburos} {fr: vaporeux} {en: that releases loc (cali); prmirsescu, prmrsescu, prmsescu, curmu vapors, vaporising} ex: ca gljetslu, aratsi sh-aburos; urdztura {ro: abate, da la o parte, face loc} {fr: (se) rabattre, aburoas (tsi scoati aburi) aburedz1 (a-bu-rdz) vb I aburai (s)carter, faire place, dvier} {en: make place, distance (a-bu-r), aburam (a-bu-rm), aburat (a-bu-r-t), aburahimself, divert, deviate} ex: picurarlu abati (li dutsi alt parti) ri/aburare (a-bu-r-ri) scot aburi; bag s-shad tu aburi; acats oili; picurarlu s-abtu (dusi, s-diprt) cama nclo abtut (a- aburi; mi fac aburi; xizumsescu {ro: aburi, evapora} {fr: b-tt) adg abtut (a-b-t-t), abtuts (a-b-tts), abtu- vaporiser} {en: vaporize} ex: carnea abura (scutea aburi) pri ti/abtute (a-b-t-ti) cari s-ari dus pi-un alt cali (dict fearica uscat; fntnjli tsi abureadz (tsi scot aburi); loclu atsea di-arad); tsi s-ari dat di-un parti; tsi ari fapt loc (cali); abureadz (scoati aburi) aburat1 (a-bu-rt) adg aburat (atsi s-ari diprtat; prmirsit, prmrsit, prmsit, curmat {ro: bu-r-t), aburats (a-bu-rts), aburati/aburate (a-bu-r-ti) tsi dat la o parte, abtut} {fr: rabattu, cart, dvi} {en: made ari scoas aburi; tsi s-ari fapt aburi; tsi ari actsat aburi; tsi place, distanced himself, diverted, deviated} abatiri/abatire ari shidzut tu aburi; xizumsit {ro: aburit} {fr: vaporis} {en: (a-b-ti-ri) sf abatiri (a-b-tir) atsea tsi ari fapt atsel cari s- vaporized} aburari1/aburare (a-bu-r-ri) sf aburri (a-buari abtut; prmirsiri, prmrsiri, prmsiri, curmari {ro: rr) atsea tsi s-fatsi cndu es aburi (cndu tsiva fatsi, acats i aciunea de a abate, de a da la o parte, de a face loc; abatere} scoati aburi); xizumsiri {ro: aciunea de a aburi; aburire} {fr: {fr: action de (se) rabattre, de (s)carter, de dvier} {en: action dexhaler des vapeurs} {en: action of vaporizing} action of making place, of distancing himself, of diverting, of aburescu (a-bu-rs-cu) (mi) vb IV aburii (a-bu-r), abuream deviating} abteari/abteare (a-b-te-ri) sf abteri (a-b(a-bu-rem), aburit (a-bu-r-t), aburiri/aburire (a-bu-r-ri)

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(un cu aburedz1) ex: geamurli s-aburir (actsar aburi); four} abushilari/abushilare (a-bu-shi-l-ri) sf abushilri (acndu pnea s-usuc u aburim (u bgm s-shad tu aburi) bu-shi-lr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva imn abushila (pi aburit (a-bu-rt) adg aburit (a-bu-r-t), aburits (a-bu-rts), patruli mnj shi cicioari) {ro: aciunea de a merge de-abuiaburiti/aburite (a-bu-r-ti) (un cu aburat) ex: pnea aburit lea} {fr: action de marcher quatre pattes} {en: action of easti ma bun di pnea cald aburiri/aburire (a-bu-r-ri) sf walking on all four} ambushuledz (am-bu-shu-ldz) (mi) aburiri (a-bu-rr) (un cu aburari) vb I ambushulai (am-bu-shu-l), ambushulam (am-bu-shuaburari1/aburare (a-bu-r-ri) vedz tu abur lm), ambushulat (am-bu-shu-l-t), ambushulari/ambushuaburari2/aburare (a-bu-r-ri) sf vedz tu aburedz2 lare (am-bu-shu-l-ri) (un cu abushiledz) ambushulat aburari3/aburare (a-bu-r-ri) sf vedz tu aburedz3 (am-bu-shu-lt) adg ambushulat (am-bu-shu-l-t), ambuaburat1 (a-bu-rt) vedz tu abur shulats (am-bu-shu-lts), ambushulati/ambushulate (am-buaburat2 (a-bu-rt) adg vedz tu aburedz2 shu-l-ti) (un cu abushilat) ambushulari/ambushulare aburat3 (a-bu-rt) adg vedz tu aburedz3 (am-bu-shu-l-ri) sf ambushulri (am-bu-shu-lr) (un cu aburedz1 (a-bu-rdz) vb I vedz tu abur abushilari) aburedz2 (a-bu-rdz) vb I aburai (a-bu-r), aburam (a-buabushila (a-b-shi-la) adv vedz tu abushala rm), aburat (a-bu-r-t), aburari/aburare (a-bu-r-ri) zbu- abushilari/abushilare (a-bu-shi-l-ri) sf vedz tu abushala rscu multu peanarga (cu-un boatsi apus, la ureaclji); shur- abushilat (a-bu-shi-lt) adg vedz tu abushala shur, shurshuredz, shushur, shushuredz, shuptir, shuptiredz, abushiledz (a-bu-shi-ldz) (mi) vb I vedz tu abushala shuptur, shupturedz, ciuciur, ciuciuredz, pushpur, pushpuredz,ac (ac) sn atsi/atse (-tsi) un hlati njic shi suptsri di pshpuredz, pishpuredz, shupir, shupiredz; (expr: lj-aburedz tu cilechi, cu-un mitc tu-un capit sh-un guv (ureaclji) tuureaclji = lj-dzc un mistico) {ro: opti} {fr: chuchoter} {en: alantu, prit cari s-treatsi hirlu ti cuseari lucri; alti hlts (ca aclu whisper} ex: a njia ashi nj-abur (zbur cu boatsi apus) dis- di chin) tsi sh-u-aduc cu-un ac di cuseari; (fig: 1: ac; dit ac = poti; soacr-sa lj-avea aburat (ciuciurat) ca s-hib dishtiptat cuseari; cusuti; expr: 2: ac cu cap = ac tsi nu easti ti cuseari aburat2 (a-bu-rt) adg aburat (a-bu-r-t), aburats (a-bu- (c nu-ari guv shi sh-u-adutsi cu un penur c ari un cap dirts), aburati/aburate (a-bu-r-ti) zburt cu boatsi apus; un parti) ma ti-actsari un stranj; 3: ac yiftescu = ac mari shi shurshurat, shushurat, shuptirat, shupturat, ciuciurat, pushgros; 4: ac di flurii = bair di galbini; 5: guva di ac, ureaclja di purat, pshpurat, pishpurat, shupirat {ro: optit} {fr: chuchot} ac, coaca-a aclui = guva di ac prit cari s-treatsi hirlu di {en: whispered} aburari2/aburare (a-bu-r-ri) sf aburri (acuseari; mgheau; 6: nj-da atsi prit trup (mnj, cicioari, etc.) bu-rr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva abureadz; zburri mul- = aduchescu ca atsi tsi-nj trec prit trup; 7: lunjin, s-trets tu ac tu peanarga, shurshurari, shushurari, shuptirari, shupturari, = mult lunjin; 8: pn di ac = tuti, nu-alas tsiva dip) {ro: ac} ciuciurari, pushpurari, pshpurari, pishpurari, shupirari {ro: {fr: aiguille ( coudre, de pin)} {en: needle} ex: njic escu, drac aciunea de a opti; optire, oapt} {fr: action de chuchoter; nj-escu tut lumea nvescu (angucitoari: aclu); pulj cu coada chuchotement, chuchoterie} {en: action of whispering; lung, lung shi minut (angucitoari: aclu cu hir); njic i el, whisper} tradzi grenda dup el (angucitoari: aclu cu hir); un pulj cu aburedz3 (a-bu-rdz) vb I aburai (a-bu-r), aburam (a-bumatsli azvarna (angucitoari: aclu cu hir); di aumbra di ac, rm), aburat (a-bu-r-t), aburari/aburare (a-bu-r-ri) nj- cas nu fats; si ntsap cu un ac di chin; d-nj un ac cu cap; aduc aminti; tsn minti; timisescu, simisescu, fimisescu, tim- stranji noau dit ac (fig: mizi ishiti dit ac, cusuti di curundu); sescu, acuitescu, cuitescu, cuituescu, ticescu {ro: aminti} {fr: aruc atsi multi (fig: coasi multu); inglezlu-i ac (ntsap, se rappeller} {en: remember} ex: abureadz-lj (adu-lj aminti) ambuir); luna eara lunjinoas, s-trets tu ac (expr: multu tsi ts dzsh aburat3 (a-bu-rt) adg aburat (a-bu-r-t), lunjinoas, c puteai s-lu trets hirlu prit guva-a aclui); aburats (a-bu-rts), aburati/aburate (a-bu-r-ti) adus aminti; bneadz cu aclu (fig: cu cusearea); nj-da atsi prit mnj; pn tu tsnut minti; timisit, simisit, fimisit, timsit, acuitit, cuitit, cuiac (tuti, pn sh-aclu, nu-alsar tsiva dip) lj deadir acar tuit, ticit {ro: amintit} {fr: rappell} {en: remembered} (a-cr) sf acari/acare (a-c-ri) cutii di lemnu tu cari aburari3/aburare (a-bu-r-ri) sf aburri (a-bu-rr) atsea tsi nicuchira sh-tsni atsili {ro: cutie cu ace} {fr: bote s-fatsi cndu un sh-adutsi aminti; adutseari aminti; tsneari aiguilles} {en: needle box} minti; thimisiri, simisiri, fimisiri, timsiri, acuitiri, cuitiri, cuiac cu cap vedz tu ac tuiri, ticiri, etc. {ro: aciunea de a-i aminti, amintire} {fr: ac di flurii vedz tu ac action de se rappeller} {en: action of remembering} ex: ac yiftescu/ghiftescu vedz tu ac aburarea (tsnearea minti) nu aspardzi aca (-ca) adv haca, nu, ohi, ba, mi {ro: nu, ba} {fr: non, aburescu (a-bu-rs-cu) (mi) vb IV vedz tu abur nullement} {en: no, not} ex: aca! (nu!), mi-ardi! haca (haburii/aburie (a-bu-r-i) aveari {ro: avere} {fr: richesse, ca) adv (un cu aca) ex: haca (nu), dzsi el fortune} {en: wealth} acabeti (a-ca-bt) adv tu oara dit soni; pn tu soni; tu bitiaburiri/aburire (a-bu-r-ri) sf vedz tu abur sit; tu mardzini; angeac, artc, neisi, vechi {ro: n fine} {fr: en aburit (a-bu-rt) adg vedz tu abur fin, la fin} {en: finally, at the end} aburos (a-bu-rs) adg vedz tu abur acam (a-c-m) sf vedz tu cam1 abushala (a-b-sha-la) adv pi mnj sh-pi cicioari {ro: abuacar (a-cr) sf vedz tu ac ilea} {fr: quatre pattes} {en: on all four} ex: yinea abushala acareti/acarete (a-ca-r-ti) sf acarets (a-ca-rts) adrmintu (pi mnj sh-pi cicioari); s-trapsi abushala pn la eali; t(ca un cas, bisearic, spitalj, ahuri, etc.) tsi s-analts (si abushala, t-abushala s-trapsir abushila (a-b-shi-la) adv scoal) pri loc, iu s-poat si s-adun lumi (prvdz, lucri, etc.) (un cu abushala) deabushila (dea-b-shi-la) adv (scriarea tra si sta nuntru (s-bneadz, si s-apnghiseasc, etc.); bin, di-abushila shi di abushila neaprucheat tu-aestu dictsiunar) binai, adrmintu, cas; (expr: bag acareti = fac aveari; adar (un cu abushala) ex: s-trapsi deabushala, deabushala pn la ctun; adar cshari; acats cljag; bag zverc; etc.) {ro: cldire} cmesh abushiledz (a-bu-shi-ldz) (mi) vb I abushilai (a{fr: immeuble} {en: building} ex: sh-vindur tuti acaretsli; bu-shi-l), abushilam (a-bu-shi-lm), abushilat (a-bu-shi-l- bg acareti (expr: featsi aveari) t), abushilari/abushilare (a-bu-shi-l-ri) mi trag azvarna pi acari (a-cr) pr cari, cai, tsini, atsel tsi, tsi, catiun, catiun {ro: patruli mnj shi cicioari; mi trag abushala {ro: a merge decare, cine} {fr: lequel, laquelle, lesquels, lesquelles, qui, quel, abuilea} {fr: marcher quatre pattes} {en: walking on all quelle} {en: who, whom, which} ex: acari (cari) easti xenlu?; four (hands and feet)} ex: ficiorlu s-abushileadz abushilat armnjlji tra s shtib Kurd-Pshelu acari (atsel cari) easti (a-bu-shi-lt) adg abushilat (a-bu-shi-l-t), abushilats (a- acas (a-c-s) adv loclu (casa, sh-ctivroar hoara, bu-shi-lts), abushilati/abushilate (a-bu-shi-l-ti) tsi easti (i csblu, cratlu) iu sta sh-bneadz omlu cu fumealja-a lui ari imnat) abushila (pi patruli mnj sh-cicioari) {ro: care este {ro: acas} {fr: chez lui, la maison} {en: home, homeland} de-abuilea} {fr: qui est quatre pattes} {en: who is on all ex: acas-lj omlu sh-easti domnu; s-njardzim tu loc-n, acas;

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

fudzim di-acas; gionili nu moari acas; tlje tat-su leamni, li (expr: s-nu-agiung noaptea-amnat); nu lu-actsa loclu (expr: ncrc shi trapsi acas nu putea si sta tu-un loc; nu-l tsnea, nu lu-avea loclu); acatastasi (a-ca-ts-ta-si) sf pl(?) starea-a unui lucru tsi nu-ari zboarli a tali actsar loc (expr: avur griutati, featsir lucrul arad (tsi easti alocut, palaz, naljurea); actstsii, nearad, tsi lipsea); nj-spunea c la izvur actsar (expr: u nclicar, ulips di-arad, mintitur, areat, atxii {ro: dezordine} {fr: ambirar) feata aest; cldrusha easti-actsat (expr: s-arsi dsordre} {en: disorder} actstsii/actstsie (a-c-ts-t- pri foc) cu lapti; biu un scaf di yin shi lu-acts (expr: lus-i) sf actstsii (a-c-ts-t-s) (un cu acatastasi) andrlsi, l-featsi s-lj yin mintsli deavrliga, lu mbit); cum acats (a-cts) (mi) vb I actsai (a-c-ts), actsam (a-clu vidzu, acts guvili (expr: s-ascumsi); easti actsat cu myii tsm), actsat (a-c-ts-t), actsari/actsare (a-c-ts-ri) (expr: lj-si featsir myi) di nu easti ghini; etc. etc. etc. bag tu mn, ljau, apuc, spindzur; mi curdusescu, mi-ashternu, actsat (a-c-tst) adg actsat (a-c-ts-t), actsats (a-cmi-acoapir; nchisescu (s-fac tsiva, s zburscu, s-amin tufechi, tsts), actsati/actsate (a-c-ts-ti) harea tsi u-ari un tsi easti etc.), ahiursescu, ahiurhescu, aprnjescu, nchiseashti s-sug actsat; tsi easti bgat tu mn; loat, apucat, apcat, spindzurat, (natlu); (expr: 1: acats cas = ljau cu nichi un cas; 2: minchisit, etc. {ro: agat, prins, ocupat} {fr: attrap, saisi, acats caplu; mi-acats heavra; mi-acats tu lingurici; etc. = occup} {en: caught, occupied, started} ex: suntu actsati nchiseashti s-mi doar caplu; hivrescu; nchiseashti s-mi doar (loati) cljurli; cu mnjli actsati (di lucru); ficiori actsats tu lingurici, etc. 3: acats guvili = fug sh-mi-ascundu; 4: nj(expr: a curi dad avea cdzut greau) Smbta; tsi-ai di acats mintea = aduchescu lishor, hiu pir di dishteptu; 5: nji cnts actsat (mrnat)? actsari/actsare (a-c-ts-ri) sf s-acats (tu gurmadz) = nj-armasi tsiva (nji s-astmtsi un actsri (a-c-tsr) atsea tsi s-fatsi cndu acats cariva ic scumat di mcari i altutsiva) tu grglan shi nu pot s-u ngljit; acats tsiva; loari, apucari, apcari, spindzurari, nchisiri, etc. 6: tsi s-lj-acats = easti multu putsn shi nu lj-agiundzi, nu-l {ro: aciunea de a aga, de a prinde, de a ocupa; agare, satur; 7: s-acts (di mnj, di cicioari, di gur, etc.) = sic, prindere, ocupare} {fr: action dattraper, de saisir, doccudmlusi di cicioari, mnj, gur, etc.; 8: acats corlu = intru sper} {en: action of catching, of occupying, of starting} ex: n gioc tu cor; 9: lu-acats (stranjili) = lj sta ghini (stranjili); 10: actsam cu actsarea; tmbarea vrea actsari (spindzurari di nu mi-acats loclu = nu-am arvdari, nu am isihii, canda penur) neactsat (nea-c-tst) adg neactsat (nea-c-tsashteptu si s-fac tsiva; 11: mi-acats amarea = nj yini st), neactsats (nea-c-tsts), neactsati/neactsate (nea-cversu, s-vom; 12: mi-acts yinlu = mi mbitai; nj-yini-andral; ts-ti) tsi nu easti actsat; tsi nu-ari lucru; niloat, neapucat, nj-yin mintsli deavrliga; 13: mi-acats di peri = acats s-mi nispindzurat, ninchisit, etc. {ro: care nu este agat (prins, bat, s-mi-anciup; 14: lj-acats mna = poati s-fac lucru bun; ocupat); neagat} {fr: qui nest pas pris, qui ne pas attrap; easti bun la ftsearea-a unui lucru; 15: li-acats aloaturli cu inoccup, chmeur} {en: who is not caught (occupied); unemcariva = mi fac bun oaspi cu cariva; 16: li-acats aloaturli tr ployed} ex: l leag di doi calj neactsats (tsi nu eara actsats; numt = mi ndreg tr numt; 17: acats loc = fatsi lucrul tsi dit irghilii); easti neactsat (nu-ari lucru, shadi tut dzua) lipseashti, ngreac; etc. etc.; 18: s-acats tengirea (pri foc) = s- neactsari/neactsare (nea-c-ts-ri) sf neactsri (nea-cardi fundul di tengiri, s-afum tengirea; 19: mi-acats dratslji tsr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu-acats ic nu s-acats di ureclji = mi-aprindu foc, mi nirescu multu; 20: u-acats tsiva; niloari, neapucari, nispindzurari, ninchisiri, etc. {ro: feata = u bag feata tu-ashtirnut, u-ambair, u ncalic, u nitinjiaciunea de a nu aga, de a nu prinde, de a nu ocupa} {fr: sescu; 21: acats njic = (muljarea) cadi greau (tra s-fac njic); action de ne pas attraper, de ne pas saisir, de ne pas occuper} 22: lu-acats cu myi = lj-fac myi sh-nu mata poati si sh-fac {en: action of not catching, of not occupying, of not starting} lucrul di-arad; 24: nj-acats ghini = ved hiri, am prucuchii) actstur (a-c-ts-t-r) sf actsturi (a-c-ts-tr) atsea {ro: aga, prinde, ncepe} {fr: attraper, saisir, occuper, tsi s-fatsi cndu cariva acats tsiva; atsea tsi ari actsat un; commencer} {en: catch, occupy, start} ex: i lu-adari un lucru, i apuctur, hui, tabieti, nvets, hri (uruti), etc.; (fig: actstur nu ti-acats (nu lu nchisea); di tsi s-acats, s-usuc; lu-actsm= (i) stihim; (ii) itii, sibepi, furnjii; (iii) alatusi, nindriptati) (l bgm tu mn) tu pduri; picurarlji actsar (lj loar, s- {ro: agtur, nrav} {fr: prise, (mauvaise) manire} {en: ashtirnur tu) giuneapinjlji; c va-acats (va s-acoapir cu) catch, grasp, bad habit} ex: lj-aflai un actstur (fig: furnjii) neau muntslj; di cu noaptea s-lucreadz-actsar (nchisir);acchii/acchie (a-c-ch-i) sf acchii (a-c-chi) arburi tsi-ari actsar (ahiursir) s-da cap; foclu acts (nchisi si salumchi cu schinj, frndzi mri (adrati di frndz ma njits, diaprind); intrai tu cor shi u-actsai di mn; di-alt parti acats un parti sh-di-alant) shi arapuni di lilici albi, mushat-anjurcorlu (aprnjashti corlu; ic el/ea intr tu cor); s-acts di dzitoari; bagrem, davan {ro: salcm} {fr: acacia} {locust tree} (agiundzi tu) munts; actsar (nchisir s-amin) tufechi cu acchisescu (a-c-chi-ss-cu) (mi) vb vedz tu achicsescu purintslj; natlu nu-acats (nu nchiseashti s-sug); va ti-acats acchisiri/acchisire (a-c-chi-s-ri) sf vedz tu achicsescu (va nj-ahrzeshti ca un) poart; vituljlu gras tsi nu lu-acats acchisit (a-c-chi-st) adg vedz tu achicsescu (nu lu ncapi, nu poati s-lu misur) zigha; lu-actsai (spinaclisescu (a-c-li-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu clisescu dzurai) paltul di penur; n lai srm, tsi s-lj-acats (expr: ct aclisiri/aclisire (c-li-s-ri) sf vedz tu clisescu s-lj-agiung, ct loc va s-lja srma tu stumahi)?; cndu mi aclisit (c-li-st) adg vedz tu clisescu minduescu ct lucru am, mi-acats heavra (expr: canda lndziacljisescu (a-c-lji-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu clisescu dzscu); actsat cas (expr: loat cas cu nichi)?; pri mini mi- acljisiri/cljisire (c-lji-s-ri) sf vedz tu clisescu acats (expr: nchisi s-mi doar) tu lingurici; li mc! si-lj s- acljisit (a-c-lji-st) adg vedz tu clisescu acats! (expr: s-lj-armn tu grumadz); cu ns nu putem s-n- acmat (a-c-mt) adg acmat (a-c-m-t), acmats (a-cactsm (expr: s-n ncrligm, s-n nciupm; s-n-actsm la mts), acmati/acmate (a-c-m-ti) linvos, timbel, armntreatsiri); acts (expr: cdzu greau) eapa cu ns; mi-actsaistor, linos, aduliftu, blanes, edec, cumban, haileas, tvlmb, (expr: dada-nj cdzu greau cu mini) tru paranomlj; nu luhain, hin, tindu-ghomar, cioari-tu-cinushi {ro: lene} {fr: faiacats mintea (expr: nu-achicseashti, nu aducheashti); snant, paresseux} {en: lazy} ex: lj-angrica a acmatlui (a acts (expr: sic, dmlusi) di mnj sh-di cicioari; lu-acats linvoslui) (expr: lj sta ghini) armatli; lj-acts ghini (expr: vidzu hiri acri/acre (a-c-ri) sf acri (a-cr) loc ma-analtu neacupirit cu) minciuna; lili stranji mi-acats (expr: nj-sta ghini); apa nu di pduri; dzean goalish (munti, ohtu, mgul fr arburi); lu-avea actsat (expr: nu lj-avea fapt ghini); mi-acats (expr: golin, goln {ro: loc pleuv} {fr: endroit plus lev qui nest mi fatsi s-vom) amarea; bgar s-acats aloaturli tr numt pas couvert, qui est chauve; sommet ou colline chauve} {en: (expr: si s ndreag tr numt); lu-actsar dratslji di ureclji bald terrain or mountain top} ex: la bisearica dit acri (di (expr: s-niri multu, s-intusi multu, timusi multu); s-avea ndzean); luna pari tu acri (golin) ca tpsii actsat di peri (expr: s-avea ncrligat, nciupat); muljari tsi acrsat (a-cr-st) adg vedz tu crasat lj-acats mna di tuti (expr: shtii s-fac multi lucri, cu actstsii/actstsie (a-c-ts-t-s-i) sf vedz tu acatastasi msturilji, lishor sh-cum lipseashti); s-afirea s-nu lj-acats luna actsari/actsare (a-c-ts-ri) sf vedz tu acats

10

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

actsat (a-c-tst) adg vedz tu acats eara cal achicshonj (aumbrat, cntat, tsi shtii tut, tsi poati sactstur (a-c-ts-t-r) sf vedz tu acats fac myi) apicshonj (a-pi-c-shnj) adg apicshoanji/aacznsescu (a-c-zn-ss-cu) vb IV vedz tu cznsescu picshoanje (a-pi-c-sho-nji), apicshonj (a-pi-c-shnj), acznsiri/acznsire (a-c-zn-s-ri) sf vedz tu cznsescu apicshoanji/apicshoanje (a-pi-c-sho-nji) (un cu achiacznsit (a-c-zn-st) adg vedz tu cznsescu cshonj) ex: ghini ma, sharpili aestu eara apicshonj (tsi shtia acheryiu (a-chr-yu) adg acheryi/acherye (a-chr-yi), acheryi tut, tsi putea s-fac myi) achicazmo (a-chi-caz-m) sm (a-chr-yi), acheryi/acherye (a-chr-yi) tsi s-fatsi (tsi achicazmadz (a-chi-caz-mdz) atsea tsi-avem dup tsi screashti, tsi s-amint, tsi s-afl, etc.) atumtsea cndu nu lipachicseashti lumea; chicazmo, achicsiri, acchisiri, aduchiri seashti; nivrut, niuidisit {ro: inoportun} {fr: inopportun} {en: {ro: nelegere, pricepere} {fr: comprhension} {en: inopportune} achira (-chi-ra) adv tsi s-fatsi (tsi creashti, understanding} chicazmo (chi-caz-m) sm chicazmadz tsi s-amint, tsi s-afl, etc.) ninti di oara cndu lipseashti si s- (chi-caz-mdz) (un cu achicazmo) fac di-arad; timpuriu {ro: prematur} {fr: prmaturment} achicshonj (a-chi-c-shnj) adg vedz tu achicsescu {en: premature} achicsiri/achicsire (a-chi-c-s-ri) sf vedz tu achicsescu achicazmo (a-chi-caz-m) sm vedz tu achicsescu achicsit (a-chi-c-st) adg vedz tu achicsescu achicsescu (a-chi-c-ss-cu) (mi) vb IV achicsii (a-chi-cachira (-chi-ra) adv vedz tu acheryiu s), achicseam (a-chi-c-sem), achicsit (a-chi-c-s-t), acljem (a-cljm) (mi) vb I acljimai (a-clji-m), acljimam (aachicsiri/achicsire (a-chi-c-s-ri) am un idei limpidi tr clji-mm), acljimat (a-clji-m-t), acljimari/acljimare (a-cljitsi va s-dzc un lucru (tr un idei, tr tsi easti zborlu, etc.); m-ri) 1: grescu a unui s-yin; am/dau un num (a unui); lj aduchescu, duchescu, acchisescu, chicsescu, apucupescu, grescu numa; cljem, grescu; 2: caftu a vrnui tra s-fac tsiva; apucupsescu, agrxescu {ro: nelege, simi} {fr: comprendre, ursescu cariva s-nj intr n cas; aclisescu, clisescu, acljisentir} {en: understand, feel} ex: ns nu putea s-achicsescu, cljisescu, ursescu, grescu (s-intr, s-yin, s-fac, etc.), seasc; s-achicsi (s-aduchi) agonja achicsit (a-chi-c-st) cupusescu (fac copuslu tr, mi clisescu), cupsescu; 3: tsi adg achicsit (a-chi-c-s-t), achicsits (a-chi-c-sts), achi- noim ari; tsi va s-dzc; simneadz, nsimneadz {ro: chema, csiti/achicsite (a-chi-c-s-ti) ashi cum easti un tsi-ari ac- invita, nsemna} {fr: appeler, convier, inviter, signifier} {en: chisit (aduchit); ashi cum easti lucrul tsi easti ghini aduchit; call, invite, mean} ex: tsi-ari s-fac cum s-acljam (cari lj-easti cari mindueashti ghini; cari giudic ghini cu mintea; aduchit, numa)?; cum ts dzc shi cum lu-acljam; io-nj ti-acljimai (ti duchit, acchisit, chicsit, apucupit, apucupsit, agrxit {ro: clisii) pri meas; bgar s-fac numt dumneasc shi acljineles, simit} {fr: compris, senti, judicieux} {en: understood, mar (lj-ursir) la numt; lumea ntreag tra si shtib tsi s-acljasensible, discerning} ex: oaminjlji atselj nai ma achicsits (cu m (tsi va dzc) Frshirot! acljimat (a-clji-mt) adg acljinai ma buna minti, giudicat) achicsiri/achicsire (a-chimat (a-clji-m-t), acljimats (a-clji-mts), acljimati/acljimate c-s-ri) sf achicsiri (a-chi-c-sr) atsea tsi s-fatsi cndu (a-clji-m-ti) tsi easti grit; tsi-lj s-ari dat un num; cljimat, lumea (s-)achicseashti (aducheashti); aduchiri, duchiri, ac- ursit, grit, aclisit, clisit, acljisit, cljisit, cupusit, cupsit, chisiri, chicsiri, apucupiri, apucupsiri, agrxiri {ro: aciunea nsimnat, etc. {ro: chemat, invitat, nsemnat} {fr: appel, invit, de a nelege, de a simi; nelegere, simire} {fr: action de signifi} {en: called, invited, meant} ex: acljimatslji (clisitslji) comprendre, comprhension} {en: action of understanding} cnt sh-yin acljimari/acljimare (a-clji-m-ri) sf acljimri neachicsit (nea-chi-c-st) adg neachicsit (nea-chi-c-s- (a-clji-mr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva easti acljimat; cljit), neachicsits (nea-chi-c-sts), neachicsiti/neachicsite mari, griri, aclisiri, clisiri, cupusiri, cupsiri, etc. {ro: aci(nea-chi-c-s-ti) tsi nu easti achicsit {ro: neneles} {fr: unea de a chema, de a invita, de a nsemna; chemare, invitaincomprhensible, chaotique} {en: incomprehensible, chare, invitaie} {fr: action dappeler, dinviter, invitation} {en: otic} neachicsiri/neachicsire (nea-chi-c-s-ri) sf neachiaction of calling, of inviting; invitation} ex: l vinji acljimari csiri (nea-chi-c-sr) atsea tsi s-fatsi cndu nu s-achis s-duc la numt; acljimarea (clisirea) a nunlui neacljicseashti (nu s-aducheashti) tsiva {ro: aciunea de a nu mat (nea-clji-mt) adg neacljimat (nea-clji-m-t), neacljinelege; nenelegere} {fr: action de ne pas comprendre} {en: mats (nea-clji-mts), neacljimati/neacljimate (nea-clji-m-ti) action of not understanding} chicsescu (chi-c-ss-cu) (mi) tsi nu easti acljimat; nicljimat, niursit, nigrit, niclisit, nicvb IV chicsii (chi-c-s), chicseam (chi-c-sem), chicsit ljisit, nicupusit, nicupsit, ninsimnat, etc. {ro: nechemat, nein(chi-c-s-t), chicsiri/chicsire (chi-c-s-ri) (un cu achi- vitat} {fr: qui nest pas invit; non convi} {en: who is not incsescu) chicsit (chi-c-st) adg chicsit (chi-c-s-t), vited} ex: moartea yini sh-neacljimat (fr s-lji greshti, fr schicsits (chi-c-sts), chicsiti/chicsite (chi-c-s-ti) (un u cafts); vinj neacljimat la meas; si scoal, acljimat-neacu achicsit) chicsiri/chicsire (chi-c-s-ri) sf chicsiri cljimat, shi tradzi ndreptu la bisearica iu vrea s-fac ncuru(chi-c-sr) (un cu achicsiri) acchisescu (a-c-chi-ss- narea neacljimari/neacljimare (nea-clji-m-ri) sf neacljicu) (mi) vb IV acchisii (a-c-chi-s), acchiseam (a-c-chimri (nea-clji-mr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu easti sem), acchisit (a-c-chi-s-t), acchisiri/acchisire (a-c- acljimat; nicljimari, nigriri, niclisiri, nicupusiri, nicupsiri, chi-s-ri) (un cu achicsescu) ex: acchisii (aduchii) tsi-nj etc. {ro: aciunea de a nu chema, de a nu invita; nechemare, scriai; acchisi tsi eara zborlu acchisit (a-c-chi-st) adg neinvitare} {fr: action de ne pas inviter} {en: action of not acchisit (a-c-chi-s-t), acchisits (a-c-chi-sts), acchisi- calling, of not inviting} cljem (cljm) (mi) vb I cljimai (cljiti/acchisite (a-c-chi-s-ti) (un cu achicsit) ex: easti multu m), cljimam (clji-mm), cljimat (clji-m-t), cljimari/cljiacchisit (chischin, tsi lj-acats mna) acchisiri/acchisire mare (clji-m-ri) (un cu acljem) ex: s-cljam (va s-dzc), (a-c-chi-s-ri) sf acchisiri (a-c-chi-sr) (un cu achicsiri) tu hoara-a ljei cljimat (clji-mt) adg cljimat (clji-m-t), neacchisit (nea-c-chi-st) adg neacchisit (nea-c-chi- cljimats (clji-mts), cljimati/cljimate (clji-m-ti) (un cu s-t), neacchisits (nea-c-chi-sts), neacchisiti/neacchisite acljimat) cljimari/cljimare (clji-m-ri) sf cljimri (clji-mr) (nea-c-chi-s-ti) (un cu neachicsit) ex: om neacchisit (tsi (un cu acljimari) nicljimat (ni-clji-mt) adg nicljimat nu easti aduchit; tsi nu shtii s-lu fac un lucru); vrevuri neac- (ni-clji-m-t), nicljimats (ni-clji-mts), nicljimati/nicljimate chisiti (tsi nu s-acchisescu ghini tsi suntu) murmura din sinlu (ni-clji-m-ti) (un cu neacljimat) ex: nimcat, nibiut, caa noaptiljei neacchisiri/neacchisire (nea-c-chi-s-ri) sf rishti di cndu, s-ahtirnu nicljimat pri meas; l yinea fric a neacchisiri (nea-c-chi-sr) (un cu neachicsiri) achinjitslor s-intr nicljimats nicljimari/nicljimare (ni-clji-m-ri) cshonj (a-chi-c-shnj) adg achicshoanji/achicshoanje sf nicljimri (ni-clji-mr) (un cu neacljimari) ncljem (a-chi-c-sho-nji), achicshonj (a-chi-c-shnj), achicshoa- (ncljm) (mi) vb I ncljimai (nclji-m), ncljimam (ncljinji/achicshoanje (a-chi-c-sho-nji) 1: tsi achicseashti mm), ncljimat (nclji-m-t), ncljimari/ncljimare (nclji-mmultu ghini; tsi easti multu dishteptu; 2: tsi ari puteri ca di ri) (un cu acljem) ex: s-mi ncljimari (s-mi-acljimari), va smyii (ca dit alt lumi); apicshonj, myipsit, mndipsit, aum- njergu ncljimat (nclji-mt) adg ncljimat (nclji-m-t), brat, cntat {ro: nzdrvan} {fr: f} {en: magic} ex: aestu ncljimats (nclji-mts), ncljimati/ncljimate (nclji-m-ti) (un

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

11

cu acljimat) ncljimari/ncljimare (nclji-m-ri) sf ncljimri of not covering, of uncovering} neacupirit2 (nea-cu-pi-rt) (nclji-mr) (un cu acljimari) adg neacupirit (nea-cu-pi-r-t), neacupirits (nea-cu-pi-rts), acljimari/acljimare (a-clji-m-ri) sf vedz tu acljem neacupiriti/neacupitite (nea-cu-pi-r-ti) tsi easti dishcljis (shi acljimat (a-clji-mt) adg vedz tu acljem nu-ascundi simtsmintili dealihea tsi li ari tra si spun altili aclo (a-cl) adv tu atsel loc; aco, aculea, aclotsi, aculotsi, aclo-minciunoasi); cari nu easti ipucrit {ro: care nu este ipocrit} ea, atsia, arco; (expr: 1: aoa nclo = pri-aoa sh-pri-aclo; 2: aclo {fr: qui nest pas hypocrite} {en: who is not an hypocrite} s-lj hib = s-duc shi s-moar!; aclo si-lj hib murmintili) acupirtur (a-cu-pi-r-t-r) sf acupirturi (a-cu-pi-r-tr) {ro: acolo} {fr: l, y} {en: there} ex: nu ai aclo (tu-atsel loc) lucrul cu cari s-acoapir tsiva; anvlitur, anvlitoari {ro: tat; aoa lj-ari, aclo lj-ari; ctr iu aoa nclo (expr: pi-aoa sh-pri- acoperitur} {fr: couverture} {en: cover} acupirmintu (aaclo)?; aclo fum doilji pn tora; nu-lj si dutsea mintea pn- cu-pi-r-mn-tu) sn acupirminti/acupirminte (a-cu-pi-raclo clo (cl) adv (forma shcurt a zborlui aclo) (un cu mn-ti) lucrul cu cari s-acoapir tsiva (om, cas, lucru, etc.); aclo) clo (aclo) iu sh-cnt puljlji veara aclotsi/aclotse (a- cuvert, yeambul, vilendz, doag, etc.; citii, cupirish {ro: cl-tsi) adv (un cu aclo) ex: pn aclotsi; tritsea pri aclotsi; ptur, acopermnt; acoperi} {fr: couverture; toit; hausse} ghini ma feata di-amir sh-eara aclotsi acloea (a-cl-ea) adv {en: cover, blanket; roof} ex: bag acupirmintili pristi (un cu aclo) ex: acloea shidzum; shidea acloea aco (a-c) smari; noi avem putsni acupirminti (vilendz) discoapir adv (un cu aclo) ex: lsai becili-aco aculea (a-cu-le) adv (dis-co-pir) (mi) vb IV discupirii (dis-cu-pi-r), discupiream (un cu aclo) ex: pri di aculea aculotsi/aculotse (a-cu-l(dis-cu-pi-rem), discupirit (dis-cu-pi-r-t), discupiriri/distsi) adv (un cu aclo) atsia (a-ts-a) adv (un cu aclo) cupirire (dis-cu-pi-r-ri) dau di-un parti acupirmintul cu (expr: atsia di-atsia = di multu, ma multu; dit un loc tu altu; cari easti-acupirit (anvilit) un lucru sh-lu-aspun ashi cum easti pri-aoa sh-pri-aclo) ex: sti atsia sh-nu ti min dip; lu-ardi dor dealihea; aflu un lucru tsi eara ascumtu sh-lu scot tu migdani, tra s-yin-atsia (aclo); cioara a omlui s-adun atsia di-atsia (di tra s-lu vead tut dunjaea; dizgrop, dizvlescu, dizvilescu multu, ma multu); Dumnidzlu ahiursi atsia di-atsia (di multu, {ro: dezveli, descoperi, divulga} {fr: (se) dvoiler, (se) decouma multu) s-l adun curili; arspndits atsia di-atsia (dit un vrir, divulguer} {en: discover, unwrap, disclose} ex: ficiorlu sloc tu altu, pri-aoa sh-pri-aclo) arco (ar-c) adv (un cu discupiri (s-disvli); u discupirit (u-aflat, u-aspusit) furlichea?; aclo) ex: pi-aroa, pi-arco (pi-aoa, pi-aclo) nu vru s-nji discoapir (s-nj-aspun) tsiva; mi discupirii acloea (a-cl-ea) adv vedz tu aclo (dizvlii) c nj-eara cldur discupirit (dis-cu-pi-rt) adg aclotsi/aclotse (a-cl-tsi) adv vedz tu aclo discupirit (dis-cu-pi-r-t), discupirits (dis-cu-pi-rts), disacmageai/acmageae (ac-ma-g-i) sf vedz tu ahmageai cupiriti/discupirite (dis-cu-pi-r-ti) tsi-lj s-ari scoas acupiracmotsi (ac-m-tsi) adv vedz tu acush mintul cu cari easti nvlit (acupirit, anvrtit) un lucru; dizvlit, aco (a-c) adv vedz tu aclo dizvilit, discupirit {ro: dezvelit, descoperit, divulgat} {fr: acoal1 (a-co-l) sf acolj (a-clj) cumat di carti ti scriari; dvoil, decouvert, divulgu} {en: discovered, unwrapped, coal, carti, hrtii, frndz, fil {ro: coal de hrtie} {fr: feuille disclosed} discupiriri/discupirire (dis-cu-pi-r-ri) sf de papier} {en: sheet of paper} ex: lja vr ndau acolj apoea discupiriri (dis-cu-pi-rr) atsea tsi fatsi un cndu discoapir shi s-astuchi tuti guvili coal (co-l) sf colj (clj) (un cu tsiva; dizgrupari, dizvliri, dizviliri {ro: aciunea de a dezveli, acoal1) de a descoperi, de a divulga; dezvelire, descoperire, acoal2 (a-co-l) sf fr pl vedz tu col2 divulgare} {fr: action de (se) dvoiler, (se) decouvrir, de acoapir (a-co-pir) (mi) vb IV acupirii (a-cu-pi-r), acupiream divulguer} {en: action of discovering, of unwraping, of (a-cu-pi-rem), acupirit (a-cu-pi-r-t), acupiriri/acupirire (a- disclosing} cu-pi-r-ri) aruc tsiva pristi un lucru tra s-nu s-vead tsi easti aconi/acone (a-c-ni) sf aconj (a-cnj) cheatr tr nturyisiri (s-lu apr, s-lu-ascundu, etc.); ngrop, nvilescu, ascundu; (expr: hlts tsi talji (ctsuti, foartits, etc.); miracuni {ro: cute} {fr: 1: u-acoapir luguria = fac ashi tra s-nu s-vead ic s-nu si pierre aiguiser} {en: grindstone} zburasc di-un lucru slab tsi lu-am fapt; 2: lu-acupirim = ar- acrari/acrare (a-cr-ri) sf vedz tu acru cm loc pristi mortu; lu ngrupm) {ro: acoperi} {fr: couvrir, acrat (a-crt) adg vedz tu acru cacher, enterrer} {en: cover, hide, bury} ex: s-acupiri cu acrtur (a-cr-t-r) sf vedz tu acru bidenea, cu sarica; acoapir-ti cu cupranlu; sfrntsealili ljacrearcu (a-crer-cu) adg vedz tu acru acoapir bratsli; acupirits-v c da ploai; acoapir (nvilea cu acreashtiri/acreashtire (a-cresh-ti-ri) sf vedz tu crescu loc, astindzi) foclu; acoapir-mi di furlichi (expr: s-nu dztsets acredz (a-crdz) (mi) vb I vedz tu acru a vrnui, s-ascundets furlichea tsi-am fapt); lu-acupirir acrescu1 (a-crs-cu) vb IV vedz acru (expr: lu ngrupar) sum chin acupirit1 (a-cu-pi-rt) adg acrescu2 (a-crs-cu) vb III shi II vedz tu crescu acupirit (a-cu-pi-r-t), acupirits (a-cu-pi-rts), acupiriti/acu- acrid (a-cr-d) sf acridz (a-crdz) yeats (bubulic, rim, pirite (a-cu-pi-r-ti) cari ari tsiva pristi el tsi lu-ascundi; nvilit, insect) cu cicioarli di npoi multu lundzi tsi lu-agiut s-ansar ascumtu, ngrupat {ro: acoperit} {fr: couvert, cach} {en: comultu diparti (sh-cari fatsi mari znjii tu agri); lcust, glgusvered, hidden} ex: cheptul acupirit (mplin) di peri acupirit, gulugust, gulucust, scarcalec, carcalec, scarcalets, scrcuri/acupirire (a-cu-pi-r-ri) sf acupiriri (a-cu-pi-rr) atsea tsi lets, scaculets, scucalets, {ro: lcust} {fr: sauterelle} {en: fatsi un cndu acoapir tsiva; nviliri, ascundeari, ngrupari {ro: locust} ex: cum cadi-acrida pristi agri aciunea de a acoperi; acoperire} {fr: action de couvrir} {en: acridh (a-cr-dh) sf acridz (a-crdz) un cu acrid action of covering} acupirit2 (a-cu-pi-rt) adg acupirit (aacrifa (a-cri-f) adv vedz tu acrifo cu-pi-r-t), acupirits (a-cu-pi-rts), acupiriti/acupitite (a-cu-pi- acrifo (a-cri-f) sm acrifadz (a-cri-fdz) lucru tsi easti tsnut r-ti) tsi ascundi simtsmintili dealihea tsi li-ari shi spuni alti- ascumta tra s-nu s-vead i s-armn nishtiut di lumi; mistico li minciunoasi; minciunos, ipucrit, ascumtu, fts-fts, crbuni {ro: secret} {fr: secret} {en: secret} acrifa (a-cri-f) adv nvilit, pndz cu dau fts, etc. {ro: ipocrit} {fr: hypocrite} tra s-nu hib vidzut i aduchit di alts; afurishalui, ascumtisha{en: hypocrite} ex: afirea-ti di om acupirit (ipucrit); tsi om lui, ascumtalui, peascumta, bizgulea {ro: pe furi} {fr: furtiacupirit (ascumtu) easti! neacupirit1 (nea-cu-pi-rt) adg vement} {en: furtively} neacupirit (nea-cu-pi-r-t), neacupirits (nea-cu-pi-rts), nea- acrimi/acrime (a-cr-mi) sf vedz tu acru cupiriti/neacupirite (nea-cu-pi-r-ti) cari nu-ari tsiva pristi el acrin (a-cr-n) sf vedz tu crin1 tra s-lu-ascund; ninvilit, neascumtu, ningrupat {ro: neacope- acriri/acrire (a-cr-ri) sf vedz tu acru rit} {fr: decouvert} {en: uncovered} neacupiriri/neacupirire acriscut (a-cris-ct) adg vedz tu crescu (nea-cu-pi-r-ri) sf neacupiriri (nea-cu-pi-rr) atsea tsi fatsi acrish (a-crsh) sn vedz tu acru un cndu nu acoapir (alas dizvilit) tsiva; ninviliri, neasacrishor (a-cri-shr) adg vedz tu acru cundeari, ningrupari {ro: aciunea de a nu acoperi; neacoacrishteari/acrishteare (a-crish-te-ri) sf vedz tu crescu perire} {fr: action de ne pas couvrir, de decouvrir} {en: action acrit (a-crt) adg vedz tu acru

12

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

acritur (a-cri-t-r) sf vedz tu acru (un cu acrish) ex: njurizm greau, ancrici yiu mi lo di nri acroari/acroare (a-cro-ri) sf vedz tu aratsi1 acruyealjau (a-cru-ya-lj-) sf acruyealjei (a-cru-ya-lje) acru (-cru) adg acr (-cr), acri (-cri), acri/acre (-cri) tsi loclu di ning mardzinea di-amari; mardzinea di-amari; budz ari un nustimad ca di limoni, di pusc, etc.; acrearcu; (expr: di-amari i di-aru; mal, mazd {ro: rm, litoral} {fr: littoral} (i) ap acr = ap dit loc cu sruri tsi easti bun, cndu s-bea, {en: seashore} tr sntati; (ii) lapti acru = lapti btut; lapti tsi s-acri; (iii) acri- acsescu (ac-ss-cu) vb acsii (ac-s), acseam (ac-sem), acsit macri (cri-m-cri) = agioc di cilimeanj) {ro: acru} {fr: aigre} (ac-s-t), acsiri/acsire (ac-s-ri) scriari neaprucheat tu-aestu {en: sour} ex: laptili easti acru; prunili da voah acr dictsiunar; vedz axescu acrescu1 (mi) vb IV acrii (a-cr), acream (a-crem), acrit (a- acshali/acshale (ac-sh-li) sf acshelj (ac-shlj) lemnu subcr-t), acriri/acrire (a-cr-ri) acredz, fac un lucru s-aib un tsri shi lungu (vearg, ciumag, pulean), multi ori cu-un nustimad acr; (expr: li acrescu cu cariva = mi crtescu cu cumat chipitoas di her tu-un capit, cu cari s mpingu cariva, nu mata him oaspits bunj) {ro: acri} {fr: aigrir, devenir prvdzli tra s-imn; strimburari {ro: strmurare} {fr: aiguilaigre} {en: sour, become sour} ex: acri ciorba cu pusc; li lon, stimulant} {en: stick to push (stimulate) animals to walk} acrii cu ns (expr: nu para li am buni cu el) acrit (a-crt) acshia (ac-sh-a) adv vedz tu ashi adg acrit (a-cr-t), acrits (a-crts), acriti/acrite (a-cr-ti) tsi acshitsi/acshitse (ac-sh-tsi) adv vedz tu ashi s-featsi acru {ro: acrit} {fr: aigri} {en: made sour} ex: yin acshu (c-shu) adg vedz tu axi acrit, om acrit acriri/acrire (a-cr-ri) sf acriri (a-crr) atsea acsiri/acsire (ac-s-ri) sf acsiri (ac-sr) scriari neaprucheat tsi s-fatsi cndu s-acreashti tsiva {ro: aciunea de a (se) acri; tu-aestu dictsiunar; vedz axiri acrire} {fr: action daigrir} {en: action of making something acsit (ac-st) adg acsit (ac-s-t), acsits (ac-sts), acsiti/acsite sour} acredz (a-crdz) (mi) vb I acrai (a-cr), acram (a(ac-s-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz axit crm), acrat (a-cr-t), acrari/acrare (a-cr-ri) (un cu acsu (c-su) adg acsi/acse (c-si), acshi (c-shi), acsi/acse (cacrescu1) acrat (a-crt) adg acrat (a-cr-t), acrats (asi) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz axu crts), acrati/acrate (a-cr-ti) (un cu acrit) acrari/acrare acuitescu (a-cu-ts-cu) vb IV vedz tu cuituescu (a-cr-ri) sf acrri (a-crr) (un cu acriri) acrimi/acrime acuitiri/acuitire (a-cu-t-ri) vedz tu cuituescu (a-cr-mi) sf acrinj (a-crnj) 1: lucru acru; harea tsi-l fatsi un acuitit (a-cu-tt) vedz tu cuituescu lucru tra s-hib acru; 2: tumati i purni hearti shi stricurati tra s- acul (c-l) sf vedz tu cul tsn multu chiro, cu cari s-acreadz mcrli earna; ancrimi aculea (a-cu-le) adv vedz tu aclo acritur, acrtur {ro: acrime, acreal; bulion} {fr: aigreur; aculotsi/aculotse (a-cu-l-tsi) adv vedz tu aclo verjus} {en: sourness; verjuice} ex: acreadz ghela cu acrimi; aculsescu (a-cul-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu col2 yeatrul lj-deadi izini s-mc scrimi; acrinjli nu li voi acritur aculsiri/aculsire (a-cul-s-ri) sf vedz tu col2 (a-cri-t-r) sf acrituri sf (a-cri-tr) lucru acru; mcari acr; aculsit (a-cul-st) adg vedz tu col2 harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hib acru; acrimi, ancrimi, aculuthii/aculuthie (a-cu-lu-th-i) sf aculuthii (a-cu-lu-th) thrpelj {ro: acreal, acritur} {fr: aigreur, chose aigre, plat un cu aculutii aigre} {en: sourness, sour meal} ex: mc mult acritur aculutii/aculutie (a-cu-lu-th-i) sf aculutii (a-cu-lu-th) acrtur (a-cr-t-r) sf acrturi sf (a-cr-tr) (un cu dyeavasea tsi fatsi preftul Dumnica tahina la bisearic; lituracritur) acrearcu (a-crer-cu) adg acrearc (a-crer-c), yii {ro: serviciu religios, liturghie} {fr: service, messe} {en: acrearts (a-crer-ts), acreartsi/acreartse (a-crer-tsi) 1: church mass} acru; 2: om acru, ursuz, lai {ro: acru; om ru} {fr: aigre; acumbr (a-cm-br) vb I acumbrai (a-cum-b-r), acumhomme aigre; irascible, mchant} {en: sour; bad man} ex: hii bram (a-cum-b-rm), acumbrat (a-cum-b-r-t), acumacrearcu acrishor (a-cri-shr) adg acrishoar (a-cri-sho- brari/acumbrare (a-cum-b-r-ri) scriari neaprucheat tur), acrishori (a-cri-shr), acrishoari/acrishoare (a-cri-sho- aestu dictsiunar; vedz acumpr ri) tsi ari un nustimad (ma nu multu) tsi da ca pri acr {ro: acumbrari/acumbrare (a-cum-b-r-ri) sf acumbrri (aacrior} {fr: aigrelet} {en: sourish} ex: merlu-aestu easti cum-b-rr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz niheam acrishor (da ca pri acru) acrish (a-crsh) sn acumprari acrishuri (a-cr-shr) acrimi tsi yini dit stumahi tu gur; acumbrat (a-cum-b-rt) adg acumbrat (a-cum-b-r-t), ancrici, puscitur, bruzgitur, cur {ro: acreal, aciditate acumbrats (a-cum-b-rts), acumbrati/acumbrate (a-cumstomahal} {fr: aigreur, acidit} {en: heartburn} ancrescu b-r-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz (a-n-crs-cu) (mi) vb IV ancrii (a-n-cr), ancream (a-n- acumprat crem), ancrit (a-n-cr-t), ancriri/ancrire (a-n-cr-ri) acumbusescu (mi) (a-cum-bu-ss-cu) vb IV vedz tu acum(c nu n-aduchim tr un lucru) alxim zboar greali shi cu un sescu boatsi apreas; lu ncaci pri cariva di itia c nu-ari fapt ashi acumbusiri/acumbusire (a-cum-bu-s-ri) sf vedz tu acumcum minduescu mini c easti ghini; ncaci, ancaci, ncaci, aur- sescu lu, vryescu, filunichisescu, ntsertu, tcnsescu, hulescu, hu- acumbusit (a-cum-bu-st) adg vedz tu acumsescu ledz {ro: certa, admonesta, dojeni} {fr: gronder, rprimanacumpr (a-cm-pr) (mi) vb I acumprai (a-cum-p-r), der} {en: scold, quarrel with, reprove} ex: li-ancrescu (li vr- acumpram (a-cum-p-rm), acumprat (a-cum-p-r-t), yescu, li ncaci) lili soacri ancrit (a-n-crt) adg ancrit acumprari/acumprare (a-cum-p-r-ri) pltescu (dau p(a-n-cr-t), ancrits (a-n-crts), ancriti/ancriti (a-n-cr-ti) radz) tra s-ljau un lucru; acumpru, ancumpr, ancupr, cum tsi-lj si zburashti cu zboar greali shi cu un boatsi apreas pru, cumpr, cupr; (fig: 1: acumpr = (i) aduchescu, ascultu; di itia c nu-ari fapt ashi cum mindueashti un c easti ghini; (ii) nvets lucri; (iii) caftu s-aflu tsi shtii, lu shpiunedz; expr: 2: ancceat, ncceat, ncceat, aurlat, vryit, filunichisit, ntsirtat, acumpr multi sh-vindu putsni = ascultu multu shi zburscu tcnsit, hulit, hulidzat {ro: certat, admonestat, dojenit} {fr: putsn; 3: (om) tsi ti vindi sh-ti-acumpr = (om) tsi poati s-tigrond, rprimand} {en: scolded, quarrelled with, reproved} ard cu zboarli) {ro: cumpra} {fr: acheter} {en: buy} ex: ancriri/ancrire (a-n-cr-ri) sf ancriri (a-n-crr) atsea acumpr doi sats di pni; ca s-acumpr cari di cari; acumtsi s-fatsi cndu s-alxescu zboar greali ic atumtsea cndu prai un cal; preftul lu-acumpr (fig: aduchi) cts pradz cariva easti ncceat; ancceari, ncceari, ncceari, aurlari, fatsi; acumprai (fig: aduchii) tuti cti li zbura; acumpr-l vryiri, filunichisiri, ntsirtari, tcnsiri, huliri, hulidzari {ro: (fig: caft s-vedz, mutrea, afl, aduchea) tr tsi vinji; tini nu aciunea de a certa, de a dojeni; certare, admonestare, dojeni- zbura, acumpr (fig: ascult)!; omlu cu minti acumpr (fig: re} {fr: action de gronder, de rprimander} {en: action of nveats) di la alts, nu vindi; vrea s-mi-acumpr (s-mi scolding, of quarrelling with, of reproving} ancrimi/ashpiuneadz shi s-afl di la mini) cum u dutsim, cum fatsim, ncrime (a-n-cr-mi) sf ancrinj (a-n-crinj) (un cu acritsi zburm; acumpr cama multi sh-vindi putsni (expr: ma mi) ancrici (a-n-crc) sn ancriciuri (a-n-cr-cr) multu s-ascults dict si zburshti) acumprat (a-cum-p-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

13

rt) adg acumprat (a-cum-p-r-t), acumprats (a-cum-p-bunlu tsi-nj featsish; va ts-u discumpr (pltescu) discumrts), acumprati/acumprate (a-cum-p-r-ti) lucru loat tu prat (dis-cum-p-rt) adg discumprat (dis-cum-p-r-t), loclu-a pradzlor dats; acumprat, ancumprat, ancuprat, cum-discumprats (dis-cum-p-rts), discumprati/discumprate prat, cumprat, cuprat; (expr. zboarli li ari acumprati = (dis-cum-p-r-ti) (lucrul) tsi easti acumprat diznou (dup tsi putsni zboar, scumpi, canda-lj suntu acumprati) {ro: fu vindut ninti); tsi-lj s-ari pltit ti bunlu (arulu) tsi-avea cumprat} {fr: achet} {en: bought} acumprari/acumfapt; (sclavlu) tsi easti slghit c s-ari pltit axiguraua tr el; prare (a-cum-p-r-ri) sf acumprri (a-cum-p-rr) atsea discumpurat, discumprat, ascumprat, pltit, mushtinat {ro: tsi s-fatsi cndu cariva acumpr; acumprari, ancumprari, an- rscumprat, rspltit} {fr: rdim, rachet} {en: redeemed, cuprari, cumprari, cumprari, cuprari, etc. {ro: aciunea de a rewarded, for whom the ransom is payed} discumpracumpra; cumprare} {fr: action dacheter} {en: action of ri/discumprare (dis-cum-p-r-ri) sf discumprri (dis-cumbuying} ex: la acumprari dishcljidi-ts ocljilj acumpru (ap-rr) atsea tsi fatsi cndu s-discumpr tsiva; discumcm-pru) vb I acumprai (a-cum-pr), acumpram (a-cumpurari, discumprari, ascumprari, pltiri, mushtinari {ro: aciuprm), acumprat (a-cum-pr-t), acumprari/acumprare (a- nea de a rscumpra, de a rsplti; rscumprare, cum-pr-ri) (un cu acumpr) ex: acumpru din hoar un cal; rspltire} {fr: action de (se) rdimer, de (se) racheter} {en: li-acumpri (expr: pistipseshti tsi ts si spuni) sh-cama groasi action of redeeming, rewarding, of paying ransom} acumprat (a-cum-prt) adg acumprat (a-cum-pr-t), discumpur (dis-cm-pur) (mi) vb I discumpurai (dis-cumacumprats (a-cum-prts), acumprati/acumprate (a-cum-pr-ti) pu-r), discumpuram (dis-cum-pu-rm), discumpurat (dis (un cu acumprat) acumprari/acumprare (a-cum-pr-ri) cum-pu-r-t), discumpurari/discumpurare (dis-cum-pu-r-ri) sf acumprri (a-cum-prr) (un cu acumprari) acum (un cu discumpr) discumpurat (dis-cum-pu-rt) adg prat (a-cum-pr-t) sf fr pl lucrili acumprati (alxiti tr discumpurat (dis-cum-pu-r-t), discumpurats (dis-cum-pupradzlji pltits) {ro: cumprturi} {fr: achats} {en: purrts), discumpurati/discumpurate (dis-cum-pu-r-ti) (un cu chases} ex: li-aleg eu tu-acumprat ancumpr (an-cmdiscumprat) discumpurari/discumpurare (dis-cum-pu-rpr) (mi) vb I ancumprai (an-cum-p-r), ancumpram (an- ri) sf discumpurri (dis-cum-pu-rr) (un cu discumprari) cum-p-rm), ancumprat (an-cum-p-r-t), ancumpra- discumpru (dis-cm-pru) (mi) vb I discumprai (dis-cumri/ancumprare (an-cum-p-r-ri) (un cu acumpr) pr), discumpram (dis-cum-prm), discumprat (dis-cumancumprat (an-cum-p-rt) adg ancumprat (an-cum-p- pr-t), discumprari/discumprare (dis-cum-pr-ri) (un cu r-t), ancumprats (an-cum-p-rts), ancumprati/ancump- discumpr) discumprat (dis-cum-prt) adg discumprat rate (an-cum-p-r-ti) (un cu acumprat) ancumpra(dis-cum-pr-t), discumprats (dis-cum-prts), discumprari/ancumprare (an-cum-p-r-ri) sf ancumprri (an-cumti/discumprate (dis-cum-pr-ti) (un cu discumprat) p-rr) (un cu acumprari) ancupr (an-c-pr) (mi) discumprari/discumprare (dis-cum-pr-ri) sf discumprri vb I ancuprai (an-cu-p-r), ancupram (an-cu-p-rm), (dis-cum-prr) (un cu discumprari) ascumpr (as-cumancuprat (an-cu-p-r-t), ancuprari/ancuprare (an-cu-p- pr) (mi) vb I ascumprai (as-cum-p-r), ascumpram (asr-ri) (un cu acumpr) ex: nj-ancuprai n top; ljcum-p-rm), ascumprat (as-cum-p-r-t), ascumpraancuprai (expr: li-aduchii) tuti cti dzsi; nsh zbura ma mini ri/ascumprare (as-cum-p-r-ri) 1: nj-caftu ljirtari; simbancupram (expr: ascultam cu ureaclja) ancuprat (an-cu- tsescu; 2: lj-u pltescu a unui tsi-nj featsi aru (bun); nj-ljau p-rt) adg ancuprat (an-cu-p-r-t), ancuprats (an-cu- (nj-scot) ahtea, nj-scot arzganlu; 3: dau axigurau ti-un sclav p-rts), ancuprati/ancuprate (an-cu-p-r-ti) (un cu tra s-hib slghit; mi-arzgan; discumpr; mushtinedz {ro: acumprat) ancuprari/ancuprare (an-cu-p-r-ri) sf scuza; rzbuna; rscumpra} {fr: (s)excuser; (se) venger; se ancuprri (an-cu-p-rr) (un cu acumprari) cumpr racheter} {en: apologize; avenge; pay ransom} ex: s-ascum(cm-pr) (mi) vb I cumprai (cum-p-r), cumpram (cum- pr (sh-cft ljirtari) c nu poati s s-duc cu ns; s-mi-asp-rm), cumprat (cum-p-r-t), cumprari/cumprare cumpri (s-nji ljai arzganlu) Rushc tini; gionili io lu-ascum(cum-p-r-ri) (un cu acumpr) cumprat (cum-p-rt) prai (lu-arzgnai) ascumprat (as-cum-p-rt) adg asadg cumprat (cum-p-r-t), cumprats (cum-p-rts), cumprat (as-cum-p-r-t), ascumprats (as-cum-p-rts), cumprati/cumprate (cum-p-r-ti) (un cu acumprat) ascumprati/ascumprate (as-cum-p-r-ti) 1: tsi easti ljirtat; cumprari/cumprare (cum-p-r-ri) sf cumprri (cum-psimbtsit; 2: tsi-lj s-ari pltit tr arulu (i bunlu) tsi-ari fapt; rr) (un cu acumprari) cumpru (cm-pru) (mi) vb I tsi sh-ari loat ahtea (arzganlu, sndzili); 3: tsi easti discumcumprai (cum-pr), cumpram (cum-prm), cumprat (cum- prat; (sclavlu) tsi easti slghit dup tsi-lj si plti axiguraua; pr-t), cumprari/cumprare (cum-pr-ri) (un cu acumpr) arzgnat; discumprat, mushtinat {ro: rzbunat; scuzat; cumprat (cum-prt) adg cumprat (cum-pr-t), cumprats rscumprat} {fr: veng; excus; rachet} {en: avenged; apo(cum-prts), cumprati/cumprate (cum-pr-ti) (un cu logized, ransomed} ascumprari/ascumprare (as-cum-pacumprat) cumprari/cumprare (cum-pr-ri) sf cumprri r-ri) sf ascumprri (as-cum-p-rr) atsea tsi fatsi un cndu (cum-prr) (un cu acumprari) cumprat (cum-pr-t) shi scoati arzganlu (ahtea); arzgnari; discumprari, mushsf fr pl (un cu acumprat) cuprat (cu-pr-t) sf fr pl tinari, ljirtari {ro: aciunea de a se rzbuna; de a scuza; de a (un cu acumprat) cupr (c-pr) (mi) vb I cuprai (cu- rscumpra; rzbunare; scuzare; rscumprare} {fr: action p-r), cupram (cu-p-rm), cuprat (cu-p-r-t), cupra- de (se) venger; de (s)excuser; de se racheter} {en: action of ri/cuprare (cu-p-r-ri) (un cu acumpr) cuprat (cu-p- avenging; of apologizing, of paying ransom} rt) adg cuprat (cu-p-r-t), cuprats (cu-p-rts), cup- acumprari/acumprare (a-cum-p-r-ri) sf vedz tu rati/cuprate (cu-p-r-ti) (un cu acumprat) cupraacumpr ri/cuprare (cu-p-r-ri) sf cuprri (cu-p-rr) (un cu acumprat (a-cum-p-rt) adg vedz tu acumpr acumprari) discumpr (dis-cm-pr) (mi) vb I discump- acumprari/acumprare (a-cum-pr-ri) sf vedz tu acumpr rai (dis-cum-p-r), discumpram (dis-cum-p-rm), disacumprat (a-cum-prt) adg vedz tu acumpr cumprat (dis-cum-p-r-t), discumprari/discumprare acumprat (a-cum-pr-t) sf fr pl vedz tu acumpr (dis-cum-p-r-ri) lu-acumpru npoi un lucru tsi lu-aveam acumpru (a-cm-pru) vb I vedz tu acumpr vindut ninti; lj-u pltescu a unui tsi-nj featsi bun (aru); dau acumsescu (mi) (a-cum-ss-cu) vb IV acumsii (a-cum-s), axigurau ti-un sclav tra s-hib slghit; discumpur, discumpru, acumseam (a-cum-sem), acumsit (a-cum-s-t), acumsiascumpr, pltescu, mushtinedz {ro: rscumpra, rsplti} ri/acumsire (a-cum-s-ri) (tra s-nu cad, un lucru) lu ndru{fr: (se) rdimer, (se) racheter} {en: redeem, reward, pay pscu di-un aradzim; acumbusescu, ndrupscu, ndoapir, araransom} ex: sh-discumpr (sh-u-acumpr) casa printeasc;dzim {ro: rezema} {fr: appuyer} {en: support, sustain} ex: n discumprm di sndzili-a Hristolui; avdzts cum l disalaturi, cu pltarea di pom el si-acumsi (si ndrup) acumsit cumpir (l u plteashti) buneatsa; vrur s-lu discumpr (s-lj (a-cum-st) adg acumsit (a-cum-s-t), acumsits (a-cumda tsiva, s-lu plteasc tr bunlu tsi l featsi); s-ts discumpr sts), acumsiti/acumsite (a-cum-s-ti) ashi cum easti un tsi s-

14

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

aradzim di tsiva; acumbusit, ndrupt, ardzimat, ndupirat mat, dipriun, etc. {ro: nencetat, mereu, ncontinuu} {fr: sans {ro: rezemat} {fr: appuy} {en: supported, sustained} cess} {en: without stop} ex: lj-frimint neacumtinat (fr acumsiri/acumsire (a-cum-s-ri) sf acumsiri (a-cum-sr) astamtsiri, nicurmat, tut chirolu) mintea neacumtinari/neaatsea tsi fatsi un cari s-aradzim; acumbusiri, ndrupri, ndupi- cumtinare (nea-cum-ti-n-ri) sf neacumtinri (nea-cum-tirari, ardzimari {ro: aciunea de a rezema; rezemare} {fr: ac- nr) atsea tsi s-fatsi cndu nu s-acumtin tsiva i cariva; neation de sappuyer} {en: action of supporting, of sustaining} cumtiniri, nicurmari, nippsiri, neaprucheari, etc. {ro: aciunea acumbusescu (mi) (a-cum-bu-ss-cu) vb IV acumbusii (ade a nu nceta, de a nu primi, etc.} {fr: action de ne pas cum-bu-s), acumbuseam (a-cum-bu-sem), acumbusit (a- cesser, de ne pas accueillir, etc.} {en: action of not stopping, cum-bu-s-t), acumbusiri/acumbusire (a-cum-bu-s-ri) (un of not receiving, etc.} acumtinescu (a-cum-ti-ns-cu) vb IV cu acumsescu) acumbusit (a-cum-bu-st) adg acumbusit acumtinii (a-cum-ti-n), acumtineam (a-cum-ti-nem), (a-cum-bu-s-t), acumbusits (a-cum-bu-sts), acumbusiti/aacumtinit (a-cum-ti-n-t), acumtiniri/acumtinire (a-cum-ticumbusite (a-cum-bu-s-ti) (un cu acumsit) acumbusin-ri) (un cu acumtin2) ex: ploaea avea acumtinit (astri/acumbusire (a-cum-bu-s-ri) sf acumbusiri (a-cum-bu-sr) mtsit); mizia acumtini (isihsi) natlu; avearea, la vr nu (un cu acumsiri) acumtineashti (dnseashti); acumtinea-ti (astmtsea, tsni-ti) acumsiri/acumsire (a-cum-s-ri) sf vedz tu acumsescu niheam acumtinit (a-cum-ti-nt) adg acumtinit (a-cum-tiacumsit (a-cum-st) adg vedz tu acumsescu n-t), acumtinits (a-cum-ti-nts), acumtiniti/acumtinite (aacumtil (a-cm-til) sm fr pl vedz tu acumtin1 cum-ti-n-ti) (un cu acumtinat) acumtiniri/acumtinire acumtin1 (a-cm-tin) sm fr pl andoapir, aradzm, ast(a-cum-ti-n-ri) sf acumtiniri (a-cum-ti-nr) (un cu acummtsiri, agiutor, apanghiu, etc. {ro: ncetare, oprire, adpost, tinari) cumtinescu (cum-ti-ns-cu) vb IV cumtinii (cum-tireazem, etc.} {fr: cesse, trve, arrt, apaisement, abri, n), cumtineam (cum-ti-nem), cumtinit (cum-ti-n-t), approch, accueil, appui, etc.} {en: stop, reception, support, cumtiniri/cumtinire (cum-ti-n-ri) (un cu acumtin2) etc.} ex: acumtinlu (aradzimlu) a tu s-hib lilicea-atsea cumtinit (cum-ti-nt) adg cumtinit (cum-ti-n-t), cumtinits mushata; schiclu a muntsilor Carpats eara acumtinlu (andoa- (cum-ti-nts), cumtiniti/cumtinite (cum-ti-n-ti) (un cu pirlu) a lor; plmt fr acumtin (astmtsiri) acumtil (aacumtinat) cumtiniri/cumtinire (cum-ti-n-ri) sf cumtiniri cm-til) sm fr pl (un cu acumtin1) ex: nu-am acumtil (cum-ti-nr) (un cu acumtinari) nicumtinit (ni-cum-ti(andoapir, agiutor) acas acumtin2 (a-cm-tin) (mi) vb I nt) adg nicumtinit (ni-cum-ti-n-t), nicumtinits (ni-cum-tiacumtinai (a-cum-ti-n), acumtinam (a-cum-ti-nm), acum- nts), nicumtiniti/nicumtinite (ni-cum-ti-n-ti) (un cu tinat (a-cum-ti-n-t), acumtinari/acumtinare (a-cum-ti-n-ri) neacumtinat1) ex: ploi nicumtiniti (fr astmtsiri) deadi acumtinescu, acundin, acundisescu, ascumtin; astmtsescu,dau stmnj mplini; nicumtinit (fr astmtsiri, dipriun) dnsescu, curmu, pupsescu, ppsescu, pfsescu, pxescu; plndzi nicumtiniri/nicumtinire (ni-cum-ti-n-ri) sf aglisescu; apnghisescu; aprochi; fac cunachi, chindruescu, nicumtiniri (ni-cum-ti-nr) (un cu neacumtinari) chindurescu, pupusescu, etc. {ro: nceta, conteni, primi, reze- acundin (a-cn-din) (mi) vb I acundinai (a-cun-di-n), ma, etc.} {fr: cesser, arrter, apaiser, abriter, approcher, acundinam (a-cun-di-nm), acundinat (a-cun-di-n-t), accueillir, appuyer, etc.} {en: stop, quiet, receive, support, acundinari/acundinare (a-cun-di-n-ri) (un cu acumtin2) ex: etc.} ex: s-acumtinar (dnsir, astmtsir) niheam alumeara s-acundin Polea (s-agiung pn n Poli) tu locurli di trli; nj-acumtin (pupsi) sndzili; aestu s-acumtin (s-curm) Anthina acundinat (a-cun-di-nt) adg acundinat (a-cundin cali; fr s-acumtin (astmtseasc); nu s-avea acumdi-n-t), acundinats (a-cun-di-nts), acundinati/acundinate tinat (nu-avea fapt cunachi) iuva; ploaea avea acumtinat (a-cun-di-n-ti) (un cu acumtinat) acundinari/a(dnsit, aglisit); s-nj-acumtin (s-nj dizvursescu) caplu pri cundinare (a-cun-di-n-ri) sf acundinri (a-cun-di-nr) (un cpitnj; myistra lj-acljim si s-acumtin (apnghiuseasc, cu acumtinari) acundisescu (a-cun-di-ss-cu) vb IV dizvurseasc) tu cliv-lj; chilii tra si s-acumtin (apnacundisii (a-cun-di-s), acundiseam (a-cun-di-sem), acundighiuseasc) clugrlji; nu mi-acumtin (nu mi-aproachi) vrnu sit (a-cun-di-s-t), acundisiri/acundisire (a-cun-di-s-ri) acumtinat (a-cum-ti-nt) adg acumtinat (a-cum-ti-n-t), (un cu acumtin2) ex: demunlu nu ari hoar s-acundiseasc acumtinats (a-cum-ti-nts), acumtinati/acumtinate (a-cum-ti- (astmtseasc, si s-duc si sta) la atselj tsi tsn preasinj n-ti) acumtinit, acundinat, acundisit, ascumtinat; astmtsit, acundisit (a-cun-di-st) adg acundisit (a-cun-di-s-t), acundnsit, curmat, pupsit, ppsit, pfsit, pxit, aglisit, apndisits (a-cun-di-sts), acundisiti/acundisite (a-cun-di-s-ti) ghisit, aprucheat; chindruit, chindurit, pupusit, etc. {ro: (un cu acumtinat) acundisiri/acundisire (a-cun-di-s-ri) sf ncetat, oprit, rezemat, etc.} {fr: cess, arrt, retenu, apais, acundisiri (a-cun-di-sr) (un cu acumtinari) cundisescu abrit, approch, accueilli, appuy, etc.} {en: stopped, (cun-di-ss-cu) vb IV cundisii (cun-di-s), cundiseam (cun-diquieted, received, supported, etc.} ex: Sufie, crtsli fur sem), cundisit (cun-di-s-t), cundisiri/cundisire (cun-di-sacumtinati (loati, tsnuti) di politsii acumtinari/acumtinare ri) (un cu acumtin2) ex: shi cundisir (astmtsir, featsir (a-cum-ti-n-ri) sf acumtinri (a-cum-ti-nr) atsea tsi s-fatsi cunachi) nafoar di tsitati; brbatlu cundiseashti (agiundzi, cndu s-acumtin tsiva i cariva; acumtiniri, acundinari, acun- astmtseashti, fatsi cunachi); cundisii la un fntn disiri, ascumtinari; astmtsiri, dnsiri, curmari, pupsiri, pp- cundisit (cun-di-st) adg cundisit (cun-di-s-t), cundisits siri, pfsiri, pxiri, aglisiri, apnghisiri, aprucheari; chindruiri, (cun-di-sts), cundisiti/cundisite (cun-di-s-ti) (un cu chinduriri, pupusiri, etc. {ro: aciunea de a nceta, de a opri, acumtinat) cundisiri/cundisire (cun-di-s-ri) sf cundisiri de a primi, de a rezema, etc.; ncetare, oprire, primire, (cun-di-sr) (un cu acumtinari) cundusescu (cun-du-ssrezemare, etc.} {fr: action dappuyer, de cesser, darrter, cu) vb IV cundusii (cun-du-s), cunduseam (cun-du-sem), dapaiser, dabriter, dapprocher, daccueillir, dappuyer, cundusit (cun-du-s-t), cundusiri/cundusire (cun-du-s-ri) etc.} {en: action of stopping, of quieting, of receiving, of (un cu acumtin2) cundusit (cun-du-st) adg cundusit supporting, etc.} ex: neaua nu ari acumtinari (astmtsiri); (cun-du-s-t), cundusits (cun-du-sts), cundusiti/cundusite vimtul tsi sufl fr acumtinari (dipriun, fr ppsiri); sh-afl (cun-du-s-ti) (un cu acumtinat) cundusiri/cundusire acumtinari (tsiva tra si s-andoapir, aradzim, andoapir); nu mi- (cun-du-s-ri) sf cundusiri (cun-du-sr) (un cu acumtinari) acumtin (mi-aproachi) vrnu neacumtinat1 (nea-cum-ti cundupsescu (cun-dup-ss-cu) vb IV cundupsii (cun-dupnt) adg neacumtinat (nea-cum-ti-n-t), neacumtinats (nea- s), cundupseam (cun-dup-sem), cundupsit (cun-dup-scum-ti-nts), neacumtinati/neacumtinate (nea-cum-ti-n-ti) t), cundupsiri/cundupsire (cun-dup-s-ri) (un cu acumtin2) tsi nu easti astmtsit; tsi nu easti aprucheat; neacumtinit, ex: iu astar va s-cundupsits (stats, ftsets cunachi)? cunnicurmat, etc. {ro: nencetat, neprimit, etc.} {fr: qui ne cess dupsit (cun-dup-st) adg cundupsit (cun-dup-s-t), cunpas, qui nest pas accueilli, etc.} {en: who is not stopped, who dupsits (cun-dup-sts), cundupsiti/cundupsite (cun-dup-s-ti) is not received, etc.} neacumtinat2 (nea-cum-ti-nt) adv (un cu acumtinat) cundupsiri/cundupsire (cun-dup-s-ri) tsi nu-astmtseashti; tsi nu s-curm dip; neacumtinit, nicursf cundupsiri (cun-dup-sr) (un cu acumtinari) acuntin

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

15

(a-cn-tin) vb I acuntinai (a-cun-ti-n), acuntinam (a-cun-ti- sh-adparea sh-ari vahtea-a ljei neadpat (nea-d-pt) adg nm), acuntinat (a-cun-ti-n-t), acuntinari/acuntinare (aneadpat (nea-d-p-t), neadpats (nea-d-pts), neadpacun-ti-n-ri) (un cu acumtin2) ex: s-acuntin valea; aushlu ti/neadpate (nea-d-p-ti) tsi nu-lj s-ari dat ap s-bea sh-acuntin yislu pn tu bitisit acuntinat (a-cun-ti-nt) (pravda); tsi nu-ari biut ap (pravda); tsi nu fu udat (grdina) adg acuntinat (a-cun-ti-n-t), acuntinats (a-cun-ti-nts), {ro: care nu a fost adpat sau stropit} {fr: qui nest pas acuntinati/acuntinate (a-cun-ti-n-ti) (un cu acumtinat) abreuv ou aros} {en: who has not been watered (animals or acuntinari/acuntinare (a-cun-ti-n-ri) sf acuntinri (a-cun-tiplants)} ex: Bailu-a lui armasi neadpat (fr s-lj si da ap snr) (un cu acumtinari) ascumtin (as-cm-tin) vb I bea); grdinj neadpati (niudati, neasprucuchiti) neadpaascumtinai (as-cum-ti-n), ascumtinam (as-cum-ti-nm), ri/neadpare (nea-d-p-ri) sf neadpri (nea-d-pr) atsea ascumtinat (as-cum-ti-n-t), ascumtinari/ascumtinare (astsi s-fatsi cndu nu s-adap tsiva; nidari ap (a prvdzlor ta scum-ti-n-ri) (un cu acumtin2) ex: lcrinjli tsi nu putea s-li bea), niudari (grdina) {ro: aciunea de a nu adpa, de a nu ascumtin (s-li-astmtseasc) ascumtinat (as-cum-ti-nt) stropi; neadpare, nestropire} {fr: action de ne pas abreuver, adg ascumtinat (as-cum-ti-n-t), ascumtinats (as-cum-tide ne pas aroser} {en: action of not watering animals or nts), ascumtinati/ascumtinate (as-cum-ti-n-ti) (un cu plants} adptur (a-d-p-t-r) sf adpturi (a-d-p-tr) acumtinat) ascumtinari/ascumtinare (as-cum-ti-n-ri) sf adpari {ro: adptur, adpat, stropit} {fr: abreuvement, ascumtinri (as-cum-ti-nr) (un cu acumtinari) arrosage)} {en: watering (plants, animals)} acumtin2 (a-cm-tin) (mi) vb I vedz tu acumtin1 adapi (a-dp) invar. partea umflat (convex) di la vshclje acumtinari/acumtinare (a-cum-ti-n-ri) sf vedz tu acumtin1 (la un gioc di ficiurits); duti, ohtu {ro: om, partea convex de acumtinat (a-cum-ti-nt) adg vedz tu acumtin1 la un anumit os} {fr: partie convexe dun osselet, dosse, dans acumtinescu (a-cum-ti-ns-cu) vb IV vedz tu acumtin1 un jeu denfants} {en: the convex part of a bone, in a childs acumtiniri/acumtinire (a-cum-ti-n-ri) sf vedz tu acumtin1 game} acumtinit (a-cum-ti-nt) adg vedz tu acumtin1 adapsu (a-dp-su) adg vedz tu adavgu acundin acundin (a-cn-din) (mi) vb I vedz tu acumtin1 adaptu (a-dp-tu) adg vedz tu adavgu acundinari/acundinare (a-cun-di-n-ri) vedz tu acumtin1 adar (a-dr) (mi) vb I adrai (a-dr) shi adrai (a-d-r), acundinat (a-cun-di-nt) adg vedz tu acumtin1 adram (a-drm) shi adram (a-d-rm), adrat (a-dr-t) shi acundisescu (a-cun-di-ss-cu) vb IV vedz tu acumtin1 adrat (a-d-r-t), adrari/adrare (a-dr-ri) shi adrari/adrare acundisiri/acundisire (a-cun-di-s-ri) sf vedz tu acumtin1 (a-d-r-ri) fac; (expr: 1: tsi-adari? = tsi fats?, cum eshti?, acundisit (a-cun-di-st) adg vedz tu acumtin1 cum ts-u-ai chefea?; 2: mi-adar = mi ndreg, mi-armtusescu, acuntin (a-cn-tin) vb I vedz tu acumtin1 mi stulsescu; 3: nj-adrai caplu; mi-adrai di yin = biui yin i acuntinari/acuntinare (a-cun-ti-n-ri) sf vedz tu acumtin1 archii mult sh-mi mbitai; 4: lj-adar groapa = l-vatm; 5: cu acuntinat (a-cun-ti-nt) adg vedz tu acumtin1 advgarea-a unui altu zbor dup el, verbul adar agiut la facupirmindu (a-cu-pi-r-mn-du) sn acupirmindi/acupirtsearea di alti verbi ca, bunoar: (i) adar pzari = pzripminde (a-cu-pi-r-mn-di) scriari neaprucheat tu-aestu dic- sescu; (ii) adar myi = myipsescu; (iii) adar aveari = avutsstsiunar; vedz acupirmintu cu; (iv) adar fac lucri = lucredz; etc.) {ro: face, construi} {fr: acupirmintu (a-cu-pi-r-mn-tu) sn vedz tu acoapir faire, arranger, construire} {en: do, make, construct} ex: adrai acupirtur (a-cu-pi-r-t-r) sf vedz tu acoapir (anltsai) n cas; adrar (featsir) fntnj multi; c-i lucru tsi acupiriri/acupirire (a-cu-pi-r-ri) sf vedz tu acoapir s-adar (s-fatsi); tsi-adari (expr: tsi fats, cum eshti) prefte? cum acupirit1 (a-cu-pi-rt) adg vedz tu acoapir lj-u trets?; adar-lj groapa (expr: f-lj groapa, vatm-l); cum acupirit2 (a-cu-pi-rt) adg vedz tu acoapir s-adr (expr: s ndreapsi, s-armtusi)?; c tu sirmi ti adari acuroari/acuroare (a-cu-ro-ri) sf vedz tu cloari (expr: ti-armtusish); adar-nj-ti (expr: armtusea-ti, stulsea-ti, acush (a-csh) adv oara-aest; tora di oar; tora, torea, amu, bag-ts ucn pri fats), lea doamna-a mea, c yini gionli shi-nj amo, amush, acmotsi {ro: acum} {fr: maintenant} {en: now} ti lja; s-adr (expr: s ndreapsi) tr la numt; s-adr (expr: sex: cum avem cprili acush (tora), atumtsea aveam oili armtusi) tu hrishi; lall a meu adr casi nali; dusi si s-adar acmotsi (ac-m-tsi) adv (un cu acush) (expr: si s ndreag); u adrar (expr: u stulsir, ndreapsir) cu a-cu-totalui (a-cu-t-ta-lui) adv scriari neaprucheat tu-aestu veri, biligits shi srguci; cum lu-avea adrat caplu (expr: sdictsiunar; vedz acutotalui avea mbitat); lj-adrar capitili (expr: si mbitar) adrat (aacutotalui (a-cu-t-ta-lui) adv tut, ntreg, dip ashi {ro: total} drt) adg adrat (a-dr-t), adrats (a-drts), adrati/adrate (a{fr: entirement} {en: entirely} dr-ti) faptu {ro: fcut, construit} {fr: fait, arrang, consacuvntari/acuvntare (a-cu-vn-t-ri) vedz tu cuvend truit} {en: done, made, constructed} ex: ursa adrat (fapt) ca acuvntat (a-cu-vn-tt) vedz tu cuvend moashi; vinji adrat (expr: mbitat) di la hani; cu cundiljlu acuvntedz (a-cu-vn-tdz) vb I vedz tu cuvend canda-adrat (expr: ndreapt, ncundiljat, buisit) adrat (aadanca (a-dan-c) adv vedz tu adncu d-rt) adg adrat (a-d-r-t), adrats (a-d-rts), adraadap (mi) (a-dp) vb I adpai (a-d-p), adpam (a-d-pm), ti/adrate (a-d-r-ti) (un cu adrat) ex: un crlig lungu di adpat (a-d-p-t), adpari/adpare (a-d-p-ri) dau ap (scornu adrat; adrat cu mnushitsili a ljei; niveasti shi feati bea) a unei pravd; asprucuchescu (pruscutescu, prscutescu, adrati (expr: ndreapti mushat, ncundiljati) adrari/adrare (aud, pluscutescu, pluscuchescu) un grdin; bea ap (un dr-ri) sf adrri (a-drr) atsea tsi s-fatsi cndu s-adar tsiva; pravd), s-ud (un plant) {ro: adpa, stropi} {fr: abreuver, ftseari {ro: aciunea de a face, de a construi; facere, aroser} {en: water (animals or plants)} ex: s-lu-adap (s-lji da construire} {fr: action de faire, darranger, de construire} s-bea ap) cu-a lui mn; adap calu (dau a calui ap s-bea); lj- {en: action of doing, of making, of constructing} ex: adrarea-a adpa (lj-asprucuchea) grdina; s-easti c nu adachi misurlu, ligucearlor adrari/adrare (a-d-r-ri) sf adrri (a-d-rr) nu creashti adpat (a-d-pt) adg adpat (a-d-p-t), ad- (un cu adrari) ex: mult adrari (expr: ndridzeari) sh-fatsi pats (a-d-pts), adpati/adpate (a-d-p-ti) tsi-lj s-ari dat neadrat (nea-drt) adg neadrat (nea-dr-t), neadrats (neaap s-bea (pravda); tsi ari biut ap (pravda); udat (grdina) drts), neadrati/neadrate (nea-dr-ti) tsi nu easti adrat; ni{ro: adpat, stropit} {fr: abreuv, aros} {en: watered (anifaptu; (expr: lemnu neadrat = lemnu nipilichisit, niciuplit) {ro: mals or plants)} ex: prashlji nu suntu adpats (udats, nefcut} {fr: qui nest pas fait} {en: not done} ex: lemnul neapruscutits) adpari/adpare (a-d-p-ri) sf adpri (a-ddrat easti eftin neadrat (nea-d-rt) adg neadrat (neapr) atsea tsi s-fatsi cndu s-adap tsiva; dari ap (a prv- d-r-t), neadrats (nea-d-rts), neadrati/neadrate (nea-ddzlor ta s-bea), udari (grdina) {ro: aciunea de a adpa, de a r-ti) (un cu neadrat) neadurat (nea-du-rt) adg neadustropi; adpare, stropire} {fr: action dabreuver, daroser} rat (nea-du-r-t), neadurats (nea-du-rts), neadurati/nea{en: action of watering animals or plants} ex: iu njergu puljlji durate (nea-du-r-ti) (un cu neadrat) ex: eara lemnu neatr adpari (tra s-bea ap)?; amnm cu adparea-a trifiljlui; durat (nilucrat) neadrari/neadrare (nea-dr-ri) sf neadrri

16

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(nea-drr) atsea tsi s-fatsi cndu nu s-adar tsiva; niftseari lumiljei cndu bitiseashti bisearica tra s-l si duc tuti lucrili {ro: aciunea de a nu face} {fr: action de ne pas faire} {en: ambar); lj-adapshu (lj-mrii, lj-criscui) plata; s-advgar ninga action of not doing} neadrari/neadrare (nea-d-r-ri) sf trei guri; Dumnidz s-ts-adavg dzlili (s-ti fac s-bnedz ma neadrri (nea-d-rr) (un cu neadrari) adrtur (a-d- multu) adaptu (a-dp-tu) adg adapt (a-dp-t), adapts (ar-tu-r) sf adrturi (a-d-r-tur) lucru adrat, anltsat; lucr- dp-ts), adapti/adapte (a-dp-ti) (lucrul) tsi-lj s-ari alichit tur, adrmintu, binai {ro: lucrtur, cldire, oper} {fr: bun cumat tra s-lu fac ma mari; (cumata) tsi easti alichit la tisse, manoeuvre, faon} {en: building, working} adrmin- un lucru tra s-lu fac ma mari; alichit, mrit, criscut, avgtsit, tu (a-d-r-mn-tu) sn adrminti/adrminte (a-d-r-min-ti) avdgat {ro: adugat, crescut, multiplicat} {fr: joint, ajout, bin, binai, acareti, cas; lucru adrat {ro: lucrare, oper, accru, augment, multipli} {en: attached, added, grown, imobil, cldire} {fr: immeuble, edifice, oeuvre} {en: building, multiplied} ex: cmeasha easti adapt (lji s-advg, s-mri cu work} adrmintu (a-dr-mn-tu) sn adrminti/adrminte (aun cumat) adapsu (a-dp-su) adg adaps (a-dp-s), dr-mn-ti) (un cu adrmintu) ex: un adrmintu di stranji adapshi (a-dp-shi), adapsi/adapse (a-dp-si) (un cu apuadar (a-pa-dr) vb I apuadrai (a-pa-dr), apuadram adaptu) advgat (a-dv-gt) adg advgat (a-dv-g-t), (a-pa-drm), apuadrat (a-pa-dr-t), apuadrari/apuadrare advgats (a-dv-gts), advgati/advgate (a-dv-g-ti) (un (a-pa-dr-ri) bitisescu di-adrari un lucru caritsido {ro: cu adaptu) adavdziri/adavdzire (a-dv-dzi-ri) sf adavdziri termina un lucru oarecare} {fr: finir de faire quelque chose} (a-dv-dzir) atsea tsi s-fatsi cndu s-adavg tsiva; adv{en: finish doing something undefined} ex: carishti tsi va dzeari, advgari, alichiri, mriri, crishteari, avgtsiri, avdgari apuadar apuadrat (a-pa-drt) adg apuadrat (a-pa-dr- {ro: aciunea de a aduga, de a crete, de a multiplica; adut), apuadrats (a-pa-drts), apuadrati/apuadrate (a-pa-dr-ti)gare, cretere, multiplicare} {fr: action de joindre, dajouter, tsi ari bitisit di-adrari un lucru caritsido {ro: terminat un daccrotre, daugmenter)} {en: action of attaching, of adding, lucru oarecare} {fr: fini de faire quelque chose} {en: finished of growing} advdzeari/advdzeare (a-dv-dze-ri) sf doing something undefined} apuadrari/apuadrare (a-paadvdzeri (a-dv-dzr) (un cu adavdziri) advgari/advdr-ri) sf apuadrri (a-pa-drr) atsea tsi s-fatsi cndu gare (a-dv-gri) sf advgri (a-dv-gr) (un cu adavdziri) apuadari un lucru {ro: aciunea de a termina un lucru advgmintu (a-dv-g-mn-tu) sn advgminti/advoarecare} {fr: action de finir de faire quelque chose} {en: gminte (a-dv-g-mn-ti) lucru tsi s-adavg, advgtur action of finishing doing something undefined} priadar (pri- {ro: adaus} {fr: addition, ajoutage} {en: attachment, growth)} a-dr shi prea-dr) (mi) vb I priadrai (pri-a-dr shi prea advgtur (a-dv-g-t-r) sf advgturi (a-dv-g-tr) dr), priadram (pri-a-drm shi prea-drm), priadrat (pri-a- (un cu advgmintu) avdag (av-dg) (mi) vb I avdgai dr-t shi prea-dr-t), priadrari/priadrare (pri-a-dr-ri shi prea- (av-d-g), avdgam (av-d-gm), avdgat (av-d-g-t), dr-ri) l-fac diznou un lucru; l-fac hib cum eara ninti {ro: avdgari/avdgare (av-d-g-ri) (un cu adavgu) avdgat reface} {fr: refaire} {en: redo, remake} priadrat (pri-a-drt (av-d-gt) adg avdgat (av-d-g-t), avdgats (av-dshi prea-drt) adg priadrat (pri-a-dr-t shi prea-dr-t), pri- gts), avdgati/avdgati (av-d-g-ti) (un cu advgat) adrats (pri-a-drts shi prea-drts), priadrati/priadrate (pri-a- avdgari/avdgare (av-d-g-ri) sf avdgri (av-d-gr) dr-ti shi prea-dr-ti) faptu diznou {ro: refcut} {fr: refait} (un cu advgari) avgtsescu (av-g-tss-cu) vb IV avgtsii {en: redone, remade} priadrari/priadrare (pri-a-dr-ri shi (av-g-ts), avgtseam (av-g-tsem), avgtsit (av-g-tsprea-dr-ri) sf priadrri (pri-a-drr shi prea-drr) atsea tsi s- t), avgtsiri/avgtsire (av-g-ts-ri) (un cu adavgu) ex: fatsi cndu s-priadar tsiva {ro: aciunea de a reface} {fr: avgtsii oili (advgai la numirlu a oilor, u criscui) avgtsit action de refaire} {en: action of redoing, of remaking} (av-g-tst) adg avgtsit (av-g-ts-t), avgtsits (av-gadastu (mi) (a-ds-tu) vb I adstai (a-ds-t), adstam (a-ds- tsts), avgtsiti/avgtsite (av-g-ts-ti) (un cu advgat) tm), adstat (a-ds-t-t), adstari/adstare (a-ds-t-ri) avgtsiri/avgtsire (av-g-tsi-ri) sf avgtsiri (av-g-tsr) stau iuva tra s-hiu aclo cndu va si s-fac tsiva (s-ved pri (un cu advgari) cariva, etc.); lu-alas pri cariva s-amn un chiro cu ftsearea-aadlag (a-d-lg) vb I vedz tu alag unui lucru; ashteptu, shteptu, apndxescu, apndixescu, pnadlgari/adlgare (a-d-l-g-ri) sf vedz tu alag dixescu {ro: atepta, adsta} {fr: attendre} {en: wait} ex: luadlgat (a-d-l-gt) adg vedz tu alag adstai (lu-ashtiptai) doau shts; nu pot s-adastu (s-ashteptu) adnca (a-dn-c) adv vedz tu adncu cama multu; nu shtiai tsi ti adsta (ashtipta); dorlu easti cadncari/adncare (a-dn-c-ri) vedz tu adncu adstm; adast putsn (ashteapt putsn, aravd niheam); adncos1 (a-dn-cs) adg vedz tu adncu adst (ashtipt, arvd) noau anj adstat (a-ds-tt) adg adncos2 (a-dn-cs) adv vedz tu adncu adstat (a-ds-t-t), adstats (a-ds-tts), adstati/adstate adncu (a-dn-cu) adg adnc (a-dn-c), adnts (a-dn-ts), (a-ds-t-ti) tsi easti ashtiptat di cariva; ashtiptat, shtiptat, adntsi/adntse (a-dn-tsi) a curi fundu s-afl diparti di marapndxit, apndixit, pndixit {ro: ateptat, adstat} {fr: atdzina (fatsa) di nsus; adncos, aduncos, ahndos, afundos, tendu} {en: waited} adstari/adstare (a-ds-t-ri) sf ads- afunducos; (expr: 1: zbor adncu = zbor greu, ghini minduit, tri (a-ds-tr) atsea tsi fatsi un cndu ashteapt; ashtiptari, tsi ari mult noim shi mintiminilji tu el; 2: somnu adncu = shtiptari, apndxiri, apndixiri, pndixiri {ro: aciunea de a somnu greu, ahndos, ca di moarti) {ro: adnc} {fr: profond} atepta; ateptare, adstare} {fr: action dattendre} {en: {en: deep} ex: arulu easti multu adncu adncos1 (a-dnaction of waiting} cs) adg adncoas (a-dn-co-s), adncosh (a-dn-csh), adavdziri/adavdzire (a-dv-dzi-ri) sf vedz tu adavgu adncoasi/adncoase (a-dn-co-si) (un cu adncu) ex: adavgu (a-dv-gu) (mi) vb III, II shi I adapshu (a-dp-shu) shi guv multu adncoas; arulu easti adncos (ahndos); groap advgai (a-dv-g), advgam (a-dv-gm) shi advdzeam adncoas aduncos (a-dun-cs) adg (un cu adncu) ex: (a-dv-dzem), adaps (a-dp-s) shi adapt (a-dp-t) shi easti aduncoas apa? adntsescu (a-dn-tss-cu) (mi) vb IV advgat (a-dv-g-t), adavdziri/adavdzire (a-dv-dzi-ri) shi adntsii (a-dn-ts), adntseam (a-dn-tsem), adntsit (aadvdzeari/advdzeare (a-dv-dze-ri) shi advgari/advgare dn-ts-t), adntsiri/adntsire (a-dn-ts-ri) hig (pingu, fac s(a-dv-gri) alichescu un lucru di altu tra s-lu fac ma mari intr) tsiva ct tu fundul a unui lucru; l-fac un lucru s-hib (ma bun, ma largu, etc.); l-fac s-creasc (l-mrescu) un lucru; cama adncos; ahndusescu, ahundusescu, hndcusescu, alichescu, mrescu, crescu, avgtsescu, avdag {ro: aduga, afundusescu, fundusescu, afundedz, vutsescu {ro: cufunda, crete, multiplica} {fr: joindre, ajouter, accrotre, augmenter, adnci} {fr: enfoncer, plonger, approfondir} {en: sink, plunge multiplier} {en: attach, add, grow, multiply} ex: mac easti into, deepen} ex: adntsim (l-ftsem ma adncos) putslu; ashitsi, adapsi (dzsi sh-alti zboar) picurarlu, mi duc; adapsi adntsir groapa; s-adntsi (intr ma adncos) tu pduri amirlu; li-advg lucrili; vrem s-n advgm (s-n mrim) adntsit (a-dn-tst) adg adntsit (a-dn-ts-t), adntsits (aavearea; adapsi (l-mri) murlu nica un cot; Dumnidz s-u dn-tsts), adntsiti/adntsite (a-dn-ts-ti) tsi easti faptu adavg pi chetri shi pi leamni (zbor tsi-l dztsi preftul a cama adncos; ahndusit, ahundusit, hndcusit, afundusit,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

17

fundusit, afundat, vutsit {ro: cufundat, adncit} {fr: enfonc, adhichisiri/adhichisire (a-dhi-chi-s-ri) un cu adichisescu plong, creus, approfondi} {en: sunk, plunged into, deepe- adhichisiri/adhichisire (a-dhi-chi-s-ri) sf adhichisiri (a-dhi-chined} adntsiri/adntsire (a-dn-ts-ri) sf adntsiri (a-dnsr) un cu adichisiri tsr) atsea tsi s-fatsi cndu s-adntseashti tsiva; ahndusiri, adhichisit (a-dhi-chi-st) adg adhichisit (a-dhi-chi-s-t), ahundusiri, hndcusiri, afundusiri, fundusiri, afundari, vutsiri adhichisits (a-dhi-chi-sts), adhichisiti/adhichisite (a-dhi-chi{ro: aciunea de a cufunda, de a adnci; cufundare, adncire} s-ti) un cu adichisit {fr: action denfoncer, de plonger, de creuser, dapprofondir} adhii/adhie (-dhi-i) sf adhii (-dhi) un cu adii {en: action of sinking, of plunging, of deepening} adncaadhimtu sn adhimturi (a-dhm-tur) un cu adimtu ri/adncare (a-dn-c-ri) sf adncri (a-dn-cr) ftsearea-aadhinat (a-dh-nat) adg adhinat (a-dh-na-t), adhinats (a-dhunui lucru s-hib ma adncos; adntsiri, ahndusiri, ahundu- nats), adhinati/adhinate (a-dh-na-ti) un cu adinat siri, hndcusiri, afundusiri, fundusiri, afundari, vutsiri {ro: adhinaton (a-dh-na-ton) adv un cu adinaton adncire} {fr: approfondissement} {en: deepening} ex: adn- adhinmii/adhinmie (a-dhi-n-m-i) sf adhinmii (a-dhi-ncarea-a njiluiriljei al Dumnidz adntsimi/adntsime (am) un cu adinmii dn-ts-mi) sf adntsinj (a-dn-tsnj) harea tsi u-ari un lucru adhintsescu (a-dhi-n-tss-cu) vb IV adhintsii (a-dhi-n-ts), cari easti adncos; diprtarea di la fatsa di nsus la fundul a lu- adhintseam (a-dhi-n-tsem), adhintsit (a-dhi-n-ts-t), crului; ahndami {ro: adncime} {fr: profondeur} {en: depth} adhintsiri/adhintsire (a-dhi-n-ts-ri) un cu adintsescu ex: vrnu nu shtii adntsimea a amariljei adncos2 (a-dn- adhintsiri/adhintsire (a-dhi-n-ts-ri) sf adhintsiri (a-dhi-ncs) adv adnca, adanca, afunda, afunducos, ahndos, tsr) un cu adintsiri ahanda, ahnda, andca, etc.; (fig: adncos = cu zboar ghini adhintsit (a-dhi-n-tst), adg adhintsit (a-dhi-n-ts-t), minduiti, mintimeni) {ro: adnc} {fr: profondment} {en: adhintsits (a-dhi-n-tsts), adhintsiti/adhintsite (a-dhi-ndeep, deeply} ex: sta shi greashti adncos adnca (a-dn-c)ts-ti) un cu adintsit adv (un cu adncos2) ex: lj-avea intrat un luschid adn- adhio (a-dh-o) invar. un cu adio ca (ahndos); s-sparem adnca (ahndos), va dm di ap; adhixescu (a-dhic-ss-cu) vb IV adhixii (a-dhic-s), adhixeam omlu aestu zburashti adnca (expr: cu zboar ghini minduiti); (a-dhic-sem), adhixit (a-dhic-s-t), adhixiri/adhixire (asuschir adnca (ahndos); un dor n loa adnca; l hipsi dhic-s-ri) un cu adixescu adnca adanca (a-dan-c) adv (un cu adncos2) ex: ct adhixiri/adhixire (a-dhic-s-ri) sf adhixiri (a-dhic-sr) un cu ma putea adanca andca (an-d-c) adv (un cu adncos2)adixiri adntsescu (a-dn-tss-cu) (mi) vb IV vedz tu adncu adhixit (a-dhic-st) adg adhixit (a-dhic-s-t), adhixits (a-dhicadntsimi/adntsime (a-dn-ts-mi) sf vedz tu adncu sts), adhixiti/adhixite (a-dhic-s-ti) un cu adixit adntsiri/adntsire (a-dn-ts-ri) sf vedz tu adncu adhul (a-dhl) sn adhuli/adhule (a-dh-li) un cu adul adntsit (a-dn-tst) adg vedz tu adncu adhuliftu (a-dh-lif-tu) adg adhulift (a-dh-lif-t), adhulifts adpari/adpare (a-d-p-ri) sf vedz tu adap (a-dh-lif-ts), adhulifti/adhulifte (a-dh-lif-ti) un cu adpat (a-d-pt) adg vedz tu adap aduliftu adptur (a-d-p-t-r) sf vedz tu adap adhyeaforit (adh-ya-f-rit) adg adhyeaforit (adh-ya-f-riadrari/adrare (a-d-r-ri) sf vedz tu adar t), adhyeaforits (adh-ya-f-rits), adhyeaforiti/adhyeaforite adrat (a-d-rt) adg vedz tu adar (adh-ya-f-ri-ti) un cu adyeaforit adrmintu (a-d-r-mn-tu) sn vedz tu adar adhyeafur (adh-y-fur) adg adhyeafur (adh-y-fu-r), adrtur (a-d-r- tu-r) sf vedz tu adar adhyeafuri (adh-y-fur), adhyeafuri/adhyeafure (adh-y-fuadstari/adstare (a-ds-t-ri) sf vedz tu adastu ri) un cu adyeafur adstat (a-ds-tt) adg vedz tu adastu adhyeafurisescu (adh-ya-fu-ri-ss-cu) vb IV adhyeafurisii advdzeari/advdzeare (a-dv-dze-ri) sf vedz tu adavgu (adh-ya-fu-ri-s), adhyeafuriseam (adh-ya-fu-ri-sem), adhadvgari/advgare (a-dv-gri) sf vedz tu adavgu yeafurisit (adh-ya-fu-ri-s-t), adhyeafurisiri/adhyeafurisire advgat (a-dv-gt) adg vedz tu adavgu (adh-ya-fu-ri-s-ri) un cu adyeafurisescu advgmintu (a-dv-g-mn-tu) sn vedz tu adavgu adhyeafurisii/adhyeafurisie (adh-ya-fu-ri-s-i) sf adhyeafurisii advgtur (a-dv-g-t-r) sf vedz tu adavgu (adh-ya-fu-ri-s) un cu adyeafurisii adeaneavra (a-dea-ne-vra) adv vedz tu deaneavra adhyeafurisiri/adhyeafurisire (adh-ya-fu-ri-s-ri) sf adhyeaadeca (-dhe-ca) adv vedz tu adichii furisiri (adh-ya-fu-ri-sr) un cu adyeafurisiri adeti (a-d-ti) sf adets (a-dts) shi adeturi (a-d-tur) un adhyeafurisit (adh-ya-fu-ri-st) adg adhyeafurisit (adh-yaarad armas di ppnj-strppnj; un arad nvitsat dup fu-ri-s-t), adhyeafurisits (adh-ya-fu-ri-sts), adhyeafurisiftsearea di multi ori a idyiului lucru; arad, nvitstur, areu, ti/adhyeafurisite (adh-ya-fu-ri-s-ti) un cu adyeafurisit dat, mor, sinithii, sinitisi, sistim, zconi {ro: obicei, tradiie} adhyisescu (adh-yi-ss-cu) vb IV adhyisii (adh-yi-s), adhyi{fr: coutume, habitude} {en: custom, tradition} ex: avea seam (adh-yi-sem), adhyisit (adh-yi-s-t), adhyisiri/adhadetea si s-toarn sh-la noi; cum i-adetea (arada, areulu) la ar- yisire (adh-yi-s-ri) un cu adyisescu mnj; featili tsi nu tsn adetsli (ardzli, areurli); armnjlji dit adhyisiri/adyisire (adh-yi-s-ri) sf adhyisiri (adh-yi-sr) un cu Pindu tsnur multi adets di tru aushatic adyisiri adhic (-dhic) adg adhic (-dhi-c), adhits (-dhits), adhyisit (adh-yi-st) adg adhyisit (adh-yi-s-t), adhyisits adhitsi/adhitse (-dhi-tsi) un cu adic (adh-yi-sts), adhyisiti/adhyisite (adh-yi-s-ti) un cu adyisit adhica (-dhi-ca) adv un cu adica adic (-dhic) adg vedz tu adichii adhichii/adhichie (a-dhi-ch-i) sf adhichii (a-dhi-ch) un cu adica (-dhi-ca) adv vedz tu adichii adichii adichii/adichie (a-dhi-ch-i) sf adichii (a-dhi-ch) nidriptati, adhichipsescu (a-dhi-chip-ss-cu) vb IV adhichipsii (a-dhinindriptati, apadichii, hilieti, strmbtati {ro: nedreptate} {fr: chip-s), adhichipseam (a-dhi-chip-sem), adhichipsit (ainjustice} {en: injustice} apadichii/apadichie (a-pa-dhi-chdhi-chip-s-t), adhichipsiri/adhichipsire (a-dhi-chip-s-ri) i) sf apadichii (a-pa-dhi-ch) (un cu adichii) ex: apadichia un cu adichipsescu (nidriptatea) s-chear adic (-dhic) adg adic (-dhi-c), adhichipsiri/adhichipsire (a-dhi-chip-s-ri) sf adhichipsiri (aadits (-dhits), aditsi/aditse (-dhi-tsi) nidreptu, nindreptu, dhi-chip-sr) un cu adichipsiri strmbu {ro: nedrept} {fr: injuste} {en: injust} adica (-dhiadhichipsit (a-dhi-chip-st) adg adhichipsit (a-dhi-chip-s-t), ca) adv nidreptu, nindreptu, strmbu {ro: pe nedrept} {fr: adhichipsits (a-dhi-chip-sts), adhichipsiti/adhichipsite (a-dhi- injustement} {en: injustly} ex: adica trag (li trag pri nindreptu) chip-s-ti) un cu adichipsit adeca (-dhe-ca) adv (un cu adica) adichisescu (a-dhiadhichisescu (a-dhi-chi-ss-cu) vb IV adhichisii (a-dhi-chi-s), chi-ss-cu) vb IV adichisii (a-dhi-chi-s), adichiseam (a-dhiadhichiseam (a-dhi-chi-sem), adhichisit (a-dhi-chi-s-t), chi-sem), adichisit (a-dhi-chi-s-t), adichisiri/adichisire (a-

18

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

dhi-chi-s-ri) nu-nj si fatsi ndriptati; fac nidriptts (strmcaresser, de souffler lgrement (en parlant du vent)} {en: btts); adichipsescu {ro: nedrepti} {fr: faire injustice} {en: action of caressing} adiljari4/adiljare (a-di-lj-ri) sf adiljeri not being just, be injust} adichisit (a-dhi-chi-st) adg (a-di-ljr) cnachi, diznjirdari, diznjerdu, diznjirdciuni, adichisit (a-dhi-chi-s-t), adichisits (a-dhi-chi-sts), adichisi- hadyi, hidipsiri, zdrudiri, hrsiri {ro: mngiere} {fr: caresti/adichisite (a-dhi-chi-s-ti) a curi lj si featsi nidriptati se} {en: caress} ex: adiljeri (suflri lishoari, hidipsiri) di vim(strmbtati); adichipsit {ro: nedreptit} {fr: priv de justice} tu; ti ncurun cu njil shi cu adiljari (diznjirdari) adiljos (a{en: without having justice} adichisiri/adichisire (a-dhi-chidi-ljs) adg adiljoas (a-di-ljo-s), adiljosh (a-di-ljsh), s-ri) sf adichisiri (a-dhi-chi-sr) atsea tsi s-fatsi cndu a unui adiljoasi/adiljoase (a-di-ljo-si) tsi easti dultsi sh-cu multi nu-lj si fatsi ndriptati; ftseari nidriptts, adichipsiri {ro: simtsminti di vreari; tsi-l curm lishor njila cndu veadi tsiva; aciunea de a nedrepti; nedreptire} {fr: action de faire dolj, dultsi, diznjirdtor, hidipsitor, cnchipsitor, zdruditor, injustice} {en: action of not doing justice} adichipsescu (anjilos {ro: duios} {fr: tendre, doux, sensible, misricordieux} dhi-chip-ss-cu) vb IV adichipsii (a-dhi-chip-s), adichipseam {en: tender, sweet, sensitive} ex: u mutrea adiljos (dultsi, cu (a-dhi-chip-sem), adichipsit (a-dhi-chip-s-t), adichipsivreari) sh-cu mari dor; aht adiljoas (dultsi) eara daileana; ri/adichipsire (a-dhi-chip-s-ri) (un cu adichisescu) ex: mi featili-s adiljoasi (hidipsitoari); mutrita adiljoas (diznjirdadichipsi (nj-featsi nidriptati) iuchiumatea; strig c mi au toari) ali lun; atsel mult adiljos (njilos) shi vrut ctr noi; adichipsit (c-nj featsir nidriptati) adichipsit (a-dhi-chipDumnidzale, vrtos adiljoase (mult-njiloase) st) adg adichipsit (a-dhi-chip-s-t), adichipsits (a-dhi-chip- adiljari1/adiljare (a-di-lj-ri) sf vedz tu adilj1 sts), adichipsiti/adichipsite (a-dhi-chip-s-ti) (un cu adiljari2/adiljare (a-di-lj-ri) sf vedz tu adilj2 adichisit) adichipsiri/adichipsire (a-dhi-chip-s-ri) sf adiljari3/adiljare (a-di-lj-ri) sf vedz tu adilj1 adichipsiri (a-dhi-chip-sr) (un cu adichisiri) adiljari4/adiljare (a-di-lj-ri) sf vedz tu adilj2 adichipsescu (a-dhi-chip-ss-cu) vb IV vedz tu adichii adiljat1 (a-di-ljt) adg vedz tu adilj1 adichipsiri/adichipsire (a-dhi-chip-s-ri) sf vedz tu adichii adiljat2 (a-di-ljt) sm fr pl vedz tu adilj2 adichipsit (a-dhi-chip-st) adg vedz tu adichii adiljat3 (a-di-ljt) adg vedz tu adilj1 adichisescu (a-dhi-chi-ss-cu) vb IV vedz tu adichii adiljatic (a-di-lj-tic) sn vedz tu adilj1 adichisiri/adichisire (a-dhi-chi-s-ri) sf vedz tu adichii adiljos (a-di-ljs) adg vedz tu adilj2 adichisit (a-dhi-chi-st) adg vedz tu adichii adimtu (a-dhm-tu) sn adimturi (a-dhm-tur) pustavi di ln, adii/adie (-dhi-i) sf adii (-dhi) atsea tsi ari atsel cari easti dimit {ro: postav de ln} {fr: escot, bure} {en: frieze, rough alsat s-fac un lucru; izini, volji {ro: voie, permisiune} {fr: homespun (woollen material)} ex: portu stranji di adimtu; fac permission} {en: permission} adimtu, fac vilendz adilj1 (a-dlj) vb I adiljai (a-di-lj), adiljam (a-di-ljm), adinat (a-dh-nat) adg vedz tu adintsescu adiljat (a-di-lj-t), adiljari/adiljare (a-di-lj-ri) trag vimtu adinaton (a-dh-na-ton) adv vedz tu adintsescu tru plimunj shi-l scot nafoar (ca semnu c bnedz); suflu, ljau adinmii/adinmie (a-dhi-n-m-i) sf vedz tu adintsescu anas; (fig: adilji = (omlu, pravda, etc.) easti yiu, bneadz; (ii)adintsescu (a-dhi-n-tss-cu) vb IV adintsii (a-dhi-n-ts), (vimtul) bati, sufl; (iii) s-min la btearea-a vimtului) {ro: adintseam (a-dhi-n-tsem), adintsit (a-dhi-n-ts-t), adirespira, tri} {fr: respirer, vivre} {en: breathe, live} ex: tut tsi ntsiri/adintsire (a-dhi-n-ts-ri) nj si njicshureadz (slbneadz adilji; las-mi niheam s-adilj; s-prea c loclu adilji gheasti, cheari) putearea; slghescu {ro: slbi} {fr: dbiliter, (lja anas); s-lji fats s-adilji (s-lja anas); armnjlji tuts adilji affaiblir} {en: weaken, lose power} ex: multu mi adintsi (sl(fig: bneadz); tsi mushat adilja (fig: btea, sufla) vimtul; mi ghi) heavra adintsit (a-dhi-n-tst) adg adintsit (a-dhidush tu grdin s-adilj (s-nji umplu plimunjlji cu) vimtu curat; n-ts-t), adintsits (a-dhi-n-tsts), adintsiti/adintsite (amizi adilja (fig: s-mina di vimtu) cti vr frndz adiljat1 dhi-n-ts-ti) tsi-lj slghi (lj-si njicshur) putearea; slghit (a-di-ljt) adg adiljat (a-di-lj-t), adiljats (a-di-ljts), adi{ro: slbit} {fr: dbilit, affaibli} {en: weakened} adintsiljati/adiljate (a-di-lj-ti) cari adilji, cari sufl, cari ari loat ri/adintsire (a-dhi-n-ts-ri) sf adintsiri (a-dhi-n-tsr) anas {ro: respirat, trit, adiat} {fr: respir} {en: breathed, atsea tsi s-fatsi cndu-a unui lj si njicshureadz putearea; lived} adiljari1/adiljare (a-di-lj-ri) sf adiljeri (a-di-ljr) slghiri {ro: aciunea de a slbi; slbire} {fr: action daffaiatsea tsi fatsi un cndu adilji; suflari, loari anas {ro: aciunea blir} {en: action of losing power} adinmii/adinmie (ade a respira, de a tri; respirare, trire} {fr: action de resdhi-n-m-i) sf adinmii (a-dhi-n-m) niputeari, slbilji, slpirer, de vivre)} {en: action of breathing, of living} adiljat3 bints, slbeats {ro: slbiciune} {fr: faiblesse, dbilit} {en: (a-di-ljt) sm fr pl vimtul tsi intr sh-easi dit plimunj weakness} ex: am mari adinmii (nu-am dip dinami, puteari); cndu adilji cariva; anas, adiljatic, adiljari, suflari, suflat, ah- am mari adinmii (slbints, vreari) tr tini adinat (a-dhnoat, hnoat, suluchi; (expr: tu-un adiljat = unshun, din- nat) adg adinat (a-dh-na-t), adinats (a-dh-nats), adinacali) {ro: respiraie} {fr: respiration, haleine} {en: breath} ex: ti/adinate (a-dh-na-ti) slab, fr puteari {ro: slab, fr dup tsi-adiljatlu-sh stringu; tru oar sh-lja-adiljatlu; nji si vigoare} {fr: faible, dbile} {en: weak, feeble} adinaton (acurm adiljatlu; amptur sh-ma ct sh tradzi adiljatlu dh-na-ton) adv tsi nu easti tu putearea-a vrnui tra s-lu fac; adiljari3/adiljare (a-di-lj-ri) sf adiljeri (a-di-ljr) (un cu tsi nu poati si s-fac {ro: imposibil} {fr: impossible} {en: adiljat3) ex: l si curm adiljarea (anasa); adiljarea (anasa) lj- impossible} easti greau adiljatic (a-di-lj-tic) sn adiljatitsi/adiljatitse adintsiri/adintsire (a-dhi-n-ts-ri) sf vedz tu adintsescu (a-di-lj-ti-tsi) (un cu adiljat3) ex: lj-agiumsi tu-un adiljatic adintsit (a-dhi-n-tst), adg vedz tu adintsescu (un anas); un adiljatic (adiljat) sntos treatsi pristi noi adineavra (a-di-ne-vra) adv vedz tu deaneavra adilj2 (a-dlj) vb I adiljai (a-di-lj), adiljam (a-di-ljm), adio (a-d-o) invar. zbor tsi s-dztsi cndu s-disparti lumea; sadiljat (a-di-lj-t), adiljari/adiljare (a-di-lj-ri) diznjerdu, n videm sntosh; sntati, cali bun, videari bun, etc. {ro: hidipsescu, zdrudescu, hrsescu; (fig: vimtul adilji = vimtul adio} {fr: adieu} {en: good-by} sufl lishor, canda hidipseashti) {ro: mngia} {fr: caresser} adixescu (a-dhic-ss-cu) vb IV vedz tu dixescu {en: caress (by the wind), caress} ex: cu ficiorlji cuvinta sh-lj- adixiri/adixire (a-dhic-s-ri) sf vedz tu dixescu adilja (sh-lji diznjirda) adiljat2 (a-di-ljt) adg adiljat (a-di- adixit (a-dhic-st) adg vedz tu dixescu lj-t), adiljats (a-di-ljts), adiljati/adiljate (a-di-lj-ti) adiyii/adiyie (a-di-y-i) adv vedz tu ayiu2 suflat lishor (diznjirdat di vimtu), diznjirdat, hidipsit, zdrudit, adoara1 (a-do-ra) adv vedz tu adoar1 hrsit {ro: mngiat, adiat (de vnt)} {fr: caress} {en: adoara2 (a-do-ra) num, adv vedz tu adoar2 caressed} adiljari2/adiljare (a-di-lj-ri) sf adiljeri (a-di-ljr) adoar1 (a-do-r) adv lunjina tsi da pri tser ninti ca s-eas atsea tsi fatsi un cndu diznjard; diznjirdari, hidipsiri, soarili tahina; oara, cati tahina, cndu nchiseashti prota si szdrudiri, hrsiri {ro: aciunea de a mngia, de a adia; vead lunjin, cndu creap dzua, ct tu oara 2 noaptea; mngiere, adiere (dezmierdare de vnt)} {fr: action de adoara, deadoar, deadoara, apirit, apirish, andzari, ndzari,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

19

ndzrimi, dzari, zari, cripat, hrghii, hryii, hryii, hrxit, fac s-mindueasc ca mini; lu-adar si sh-alxeasc mintea shi si haragm, harazm, haraimera {ro: zori de zi, spre ora dou s-fac di pistea-a mea; l-cndrsescu, lu-anduplic {ro: aduce noaptea} {fr: pointe du jour, laube, vers deux heures du aproape n ntregime, convinge, converti} {fr: apporter matin} {en: at dawn, about 2 oclock at night} ex: di-adoar, (presque) intgralement; convaincre, convertir} {en: bring shtii, cndu lja s-creap dzua; lunjineadz pn di-adoar; pn (almost) completely, convince, convert} ex: s-lu apuaduc (s-lu ctr di-adoar (tu cripata-a dzuljei), ne cipit di om i di prici fac s-mindueasc ca mini, s-lj-u tornu mintea) apuadus (anu s-vidzu; pn di-adoar yipturli eara curati shi aleapti dup pa-ds) adg apuadus (a-pa-d-s), apuadush (a-pasimints adoara1 (a-do-ra) adv (un cu adoar1) deadsh), apuadusi/apuaduse (a-pa-d-si) tsi-lj s-ari turnat doar1 (dea-do-r) adv (scriat shi di-adoar) (un cu adoa- mintea; tsi fu cndrsit si sh-alxeasc pistea; cndrsit, anr1) ex: cupiili srmati deadoar (dit hryii) sum bradz dea- duplicat apuadutsiri/apuadutsire (a-pa-d-tsi-ri) sf apuadoara1 (dea-do-ra) adv (scriat shi di-adoara) (un cu adoa- dutsiri (a-pa-d-tsir) atsea tsi s-fatsi cndu cariva easti r1) dadoara1 (da-do-ra) adv (un cu adoar1) apuadus; cndrsiri, nduplicari apuadutseari/apuadutseare adoar2 (a-do-r) num, adv adoar, a doar, andaua oar {ro:(a-pa-du-tse-ri) sf apuadutseri (a-pa-du-tsr) (un cu a doua oar} {fr: la deuxime fois} {en: the second time} ex: apuadutsiri) neapuadus (nea-pa-ds) adg neapuadus featsir numt mari di-adoar (andaua oar); nu putu s-u-afl (nea-pa-d-s), neapuadush (nea-pa-dsh), neapuaduadoar (andoaua oar) calea; nu-ashtiptar dzc adoara si/neapuaduse (nea-pa-d-si) tsi nu poati s-hib nduplicat; adoara2 (a-do-ra) num, adv (un cu adoar2) ex: nu-lj dish- tsi nu-lj si toarn lishor mintea; tsi nu-ari prxi buni; neancljish adoara (andaua oar) adoaura (a-do-ra) num, adv duplicat, niprxit, aru {ro: inflexibil, ru crescut, ru} {fr: (un cu adoar2) deadoar2 (dea-do-r) num, adv (scriat inflexible, mal lev, mchant} {en: inflexible, ill-mannered, shi di-adoar) (un cu adoar1) ex: cupiili srmati deadoar bad} ex: soacr arau, neapuadus shi turc neapudus (neasum bradz deadoara2 (dea-do-ra) num, adv (scriat shi di- pu-ds) adg neapudus (nea-pu-d-s), neapudush (nea-puadoara) (un cu adoar1) dadoara2 (da-do-ra) num, adv dsh), neapudusi/neapuduse (nea-pu-d-si) (un cu nea(un cu adoar1) ex: crvnarlji grescu dadoara (andaua oar) puadus) neapudutsiri/neapudutsire (nea-pu-d-tsi-ri) sf adoaura (a-do-ra) adv vedz tu adoar2 neapudutsiri (nea-pu-d-tsir) atsea tsi s-fatsi cndu cariva adormu (a-dr-mu) vb IV vedz tu dormu easti neapudus; atsea tsi ari atsel tsi nu-ari prxi buni (purtari adrari/adrare (a-dr-ri) sf vedz tu adar bun) {ro: purtare proast} {fr: mauvaise conduite} {en: poor adrat (a-drt) adg vedz tu adar conduct} adrmintu (a-dr-mn-tu) sn vedz tu adar aduc sf fr pl vedz tu aduc aduc (a-dc) vb III shi II adush (a-dsh), adutseam (a-du- aductur (a-du-c-t-r) sf vedz tu aduc tsem) shi atseam (a-tsem), adus (a-d-s), adutsiaducheari/aducheare (a-du-cha-ri) sf vedz tu aduchescu ri/adutsire (a-d-tsi-ri) shi adutseari/adutseare (a-du-tse-ri) shi aduchescu (a-du-chs-cu) (mi) vb IV shi II aduchii (a-du-ch), atseari (a-tse-ri) ljau (portu) un lucru cu mini cndu mi duc aducheam (a-du-cham), aduchit (a-du-ch-t), aduchiri/aduiuva (tra s-lu tsn cu mini ic s-lu dau la cariva); portu, ljau, chire (a-du-ch-ri) shi aducheari/aducheare (a-du-cha-ri) duc cu mini; (expr: 1: nj-aduc aminti = thimisescu; 2: nj-uduchescu; 1: achicsescu, acchisescu, chicsescu, apucupesaduc cu = escu un soi cu, undzescu cu; 3: hiu adus = cu, apucupsescu, agrxescu, ntsileg; 2: simtu, smtu, simtseshiu ncusurat; 4: mi-aduc ca om = mi portu ca om bun; 5: lucu, sintescu; 3: nj-aduc aminti; 4: angljicescu, angucescu, guaduc pi imani = l-fac s-aducheasc; 6: lu-aduc pi cali = lcescu, cucescu {ro: nelege, simi, aminti, ghici} {fr: comcndrsescu, l-bag di cali, lu nduplic, lu-apuaduc, lj-u umplu prendre, sentir, deviner} {en: understand, feel, guess} ex: deamintea, etc.) {ro: aduce, transporta} {fr: porter} {en: bring, di s-aducheasc (s-achicseasc) ali greac; lu-aduchir (simcarry} ex: ca s-nu-adutsearim pn mni; adusi ap aratsi di la tsr) cnjlji; aduchea-ti (aduts aminti) s-acumpiri sari; adufntn; adu tisdzli; mni-adutsets irghiliili; lu-adutsea pri pat chea-mi (adu-nj aminti) s-yin; aduchea (angucea), cari pots; (l-purta, yinea cu el pi pataloni); moartea a frati-njui nj-adutsi aduchea-l (f-lj semnu s-achicseasc) s-fug; easti om tsijali; pri tini-aminti ti-adutsea (expr: ti timisea); nj-aduc aminti aducheashti; aducheshti (anguceshti) tsi-am tru mn?; nu ludi tini; sh-u-adutsi (expr: undzeashti) cu mini tu fats; ma aduchii (nu-l smtsi, nu-l vidzui) s-treac calea; oili-a meali multu pri urs sh-u-adutsea (expr: sh-undzea) ca di pri om; s-aduchescu di-a tali (s-ved c nu suntu un cu-a tali, s-aleg diadu-ti (expr: poart-ti) ca om; nu s-adutsi n cali (expr: nu pots a tali); un c aduchea (achicsea, zbura) limba-a lor; lj-ddea s-lu cndrseshti, nu pots s-lj-alxeshti mintea) ne cu-arulu, s-aducheasc aduchit (a-du-cht) adg aduchit (a-du-chne cu ghinili adus (a-ds) adg adus (a-d-s), adush (a- t), aduchits (a-du-chts), aduchiti/aduchite (a-du-ch-ti) tsidsh), adusi/aduse (a-d-si) loat (purtat) cu mini cndu mi aducheashti; duchit, achicsit, apucupit, agrxit, simtst, adus duc iuva; dus cu mini; purtat, loat; (expr: adus di/tu pltri; aminti, angucit, etc. {ro: neles, simit, ghicit} {fr: raisonable, adus = cari easti cu pltrli aplicati (dip canda ari un cusor); judicieux, compris, senti, devin} {en: understood, felt, guesncusurat, cmbur, grbuv, zglob, gribos, cushal, etc.) {ro: sed} aduchiri/aduchire (a-du-ch-ri) sf aduchiri (a-du-chr) adus, transportat} {fr: port} {en: brought, carried} ex: easti atsea tsi fatsi un cari aducheashti tsiva; duchiri, achicsiri, adus (expr: ncusurat) di pltri adutsiri/adutsire (a-d-tsi- apucupiri, agrxiri, simtsri, adutseari aminti, anguciri, etc. ri) sf adutsiri (a-d-tsir) atsea tsi s-fatsi cndu-a unui lji s{ro: aciunea de a nelege, de a simi, de a ghici; nelegere, apleac pltrli; loari (purtari) cu mini cndu mi duc iuva; simire, ghicire} {fr: action de comprendre (deviner, sentir)} thimisiri {ro: aciunea de a grbovi, de a aduce, de a {en: action of understanding (feeling, guessing)} aducheatransporta; aducere, transport} {fr: action de devenir bossu, ri/aducheare (a-du-cha-ri) sf aducheri (a-du-chr) (un cu de porter, de transporter; transport} {en: action of getting a aduchiri) neaduchit (nea-du-cht) adg neaduchit (nea-duhump, of bringing, of carrying; transportation} adutseach-t), neaduchits (nea-du-chts), neaduchiti/neaduchite (neari/adutseare (a-du-tse-ri) sf adutseri (a-du-tsr) (un cu du-ch-ti) tsi nu-aducheashti; tsi nu easti aduchit; tsi nu-l adutsiri) atseari/atseare (a-tse-ri) sf atseri (a-tsr) (un meal c atselj deavrliga di el, nu lj-arisescu tsi fatsi; tsi nu-l cu adutsiri) aduc sf fr pl adutseari, undziri {ro: asemeal di-atseali tsi s-fac deavrliga di el; niduchit, neachicsit mnare} {fr: ressemblance} {en: similarity} aductur (a{ro: nesimit} {fr: insensible, indolent} {en: insensitive, du-c-t-r) sf aducturi (a-du-c-tr) purtari bun, areu, indolent} ex: easti un om neaduchit (tsi nu-l meal di-alants, praxi, hui {ro: conduit, purtare} {fr: conduite, manire} {en: tsi dzc i tsi fac) neaduchiri/neaduchire (nea-du-ch-ri) sf behavior, manners} ex: el ari aductur (purtari bun, prxi neaduchiri (nea-du-chr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu buni) apuaduc (a-pa-dc) vb III shi II apuadush (a-paaducheashti; atsea tsi s-fatsi cndu cariva fatsi un lucru shi nudsh), apuadutseam (a-pa-du-tsem), apuadus (a-pa- l meal di tsi minduescu alants; niduchiri, neachicsiri {ro: d-s), apuadutsiri/apuadutsire (a-pa-d-tsi-ri) shi apuaaciunea de a nu nelege, de a fi nesimit} {fr: action de ne dutseari/adutseare (a-pa-du-tse-ri) lj-u tornu mintea sh-lu pas comprendre, de ne pas sentir} {en: action of not

20

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

understanding, of not feeling for others} neaducheari/nea{fr: amasser, assembler, accompagner, rencontrer, reunir, ducheare (nea-du-cha-ri) sf neaducheri (nea-du-chr) (un recevoir} {en: gather, assemble, accompany, meet, unite, cu neaduchiri) neaduchiti/neaduchite (nea-du-ch-ti) adv receive, collect} ex: adun cndu hii tinir, s-ai cndu(cu prip. pi ninti) tsi fatsi tsiva fr tra s-hib aduchit {ro: ausheshti; adunai patru suti di inshi; mni va s-adunm pe nesimite} {fr: insensiblement} {en: imperceptibly} ex: intr (bgm tu-un loc) stranjili; li-adunm tuti tu-un loc un pristipri neaduchiti (fr s-lu-aducheasc cariva) aduchitor (a-du- alant; Andrushlu sh-adun cioaritslji; lj-adun (arupsi sh-ljchi-tr) adg aduchitoari/aduchitoare (a-du-chi-to-ri), aduchi- adusi) lludz; sh-mea nu shtiu ti tsi s-adun (ctse s-andtori (a-du-chi-tr), aduchitoari/aduchitoare (a-du-chi-to-ri) musescu); munti cu munti nu s-adun, ma om cu om s-adun; un tsi-aducheashti, tsi smti, angucitor, mintimen, etc. {ro: s-adunar aushaticlu tra s-aruc (s mpart) hrgili; featili nelegtor, simitor} {fr: sagace, sensible} {en: wise man, one seara aest s-adun la voi; cu luchilji s-adun (fatsi sutsat), ca who can understand (feel, guess)} ex: easti-un om aduchitor nsh vai aurl; s s-adun (si s-andmuseasc) cu sora; iu va (tsi aducheashti lishor, tsi smti) aduchitur (a-du-chi-t-r) n-adunm (va n-aflm, va n-andmusim) astar?; mi adunai sf aduchituri (a-du-chi-tr) aduchiri, smtsri, mintiminilji (mi-andmusii, mi-astljai) cu el n cali; ahiursi s-adun {ro: pricepere, nelegere} {fr: sagacit, comprehension} {en: (culeag) au; dusir s-adun ayinja; cu anjlji, cioara-a omlui wisdom, understanding} duchescu (du-chs-cu) (mi) vb IV s-adun (s shcurteadz); grnutslu nj-adun (expr: nj coatsi, shi II duchii (du-ch), ducheam (du-cham), duchit (du-ch- fatsi pronj); mi ntspai cu un schin shi tora nj-adun (expr: njt), duchiri/duchire (du-ch-ri) shi ducheari/ducheare (du-cha- acts pronj) mna; u-adunar coada (expr: fudzir) cnili cu ri) (un cu aduchescu) ex: ducheam un dor di sini; easti un ctusha; adun-li (expr: fudz) di-aoa; s-u-adun (expr: s om tsi nu s-ducheashti; duchescu multu ghini; amnat duchi nchisescu, s-fug) tr la vuloag; si ncaci caljlji, li-adun (expr: lumea tsi easti; atumtsea duchii cari easti Gardani; tmpna s- suntu agudits; l-mc shcoplu) gumarlji; pn s-nu li-adunj bats, nu ducheashti cndu doarmi; duchii cndu vinjish; cara-l (expr: s-nu ts-plscneasc ndau pliscuti), minti nu va nvets; duchi, lu-acumpr; lj-btu fatsa ma nu s-duchi; easti di doau adunats-v mintea cu voi (expr: isihsits); s-nj-adun oasili cu oau, nu s-ducheashti duchit (du-cht) adg duchit (du-ch- mini (expr: s-mor shi s-isihsescu); bg si sh-adun suflitlu t), duchits (du-chts), duchiti/duchite (du-ch-ti) (un cu (expr: si suschir); s-plng shi s-sh adun suflitlu (expr: saduchit) ex: s-ducheashti troar vulpea, c nu-ari ma duchit plng shi si suschir); di dor suflitlu sh-adun (expr: duchiri/duchire (du-ch-ri) sf duchiri (du-chr) (un cu adususchir); u-avea adunat tut tu fuljin (expr: u-avea mcat, chiri) ex: vrnu nu-avea aht duchiri ca el ducheari/duascpitat tut tu stumahi) adunat (a-du-nt) adg adunat cheare (du-cha-ri) sf ducheri (du-chr) (un cu aduchiri) (a-du-n-t), adunats (a-du-nts), adunati/adunate (a-du-n-ti) niduchit (ni-du-cht) adg niduchit (ni-du-ch-t), niduchits tsi s-dutsi (easti dus, adus) tra s-hib deadun cu alts ca el; (ni-du-chts), niduchiti/niduchite (ni-du-ch-ti) (un cu silixit, pitricut, andmusit, etc. {ro: adunat, acompaniat, neaduchit) ex: niduchit (fr s-u-sducheasc vr, nismtsit) ntlnit, reunit, etc.} {fr: amass, assembl, accompagn, fudzi din cas; anj di dzli niduchit bn tu hoara-a noastr; rencontr, etc.} {en: gathered, assembled, met, united, etc.} bre, lae, niduchit! niduchiri/niduchire (ni-du-ch-ri) sf anat (a-nt) adg anat (a-n-t), anats (a-nts), anati/anate niduchiri (ni-du-chr) (un cu neaduchiri) niducheari/ni(a-n-ti) (un cu adunat) ex: c sunt gionjlji tuts anats; ininj ducheare (ni-du-cha-ri) sf niducheri (ni-du-chr) (un cu di har anati stog adunari1/adunare (a-du-n-ri) sf adunri (aneaduchiri) duchitor (du-chi-tr) adg duchitoari/duchidu-nr) atsea tsi s-fatsi cndu s-adun; silixiri, pitritseari, toare (du-chi-to-ri), duchitori (du-chi-tr), duchitoari/duchiandmusiri, etc. {ro: aciunea de a aduna, de a acompania, de toare (du-chi-to-ri) (un cu aduchitor) duchitur (du-chi- a ntlni, etc.; adunare, acompaniare, ntlnire, reunire, t-r) sf duchituri (du-chi-tr) (un cu aduchitur) plecare, culegere, etc.} {fr: action de ramasser, dassembler, aduchiri/aduchire (a-du-ch-ri) sf vedz tu aduchescu daccompagner, de rencontrer, etc.} {en: action of gathering, aduchit (a-du-cht) adg vedz tu aduchescu of assembling, of meeting, of uniting, etc.} adunari2/aduaduchitor (a-du-chi-tr) adg vedz tu aduchescu nare (a-du-n-ri) sf adunri (a-du-nr) ceat di oaminj cu aduchitur (a-du-chi-t-r) sf vedz tu aduchescu idyili intiresi adunats tu idyiul loc (tra s zburasc, s-fac adul (a-dhl) sn aduli/adule (a-dh-li) cheatr njic, alb shi gimbushi, s-fac chefi deadun, s-lja un apofasi, etc.); stronghil dit un gioc di njits cu tsintsi chitritseali; abel {ro: andamusi, andmusiri, cumshonji, aduntur, sobor, sutslji, pietricic albicioas, rotund sau oval, folosit ntr-un joc parei, gimbusi, ceat {ro: adunare, reuniune, sindrofie} {fr: de copii cu cinci pietricele} {fr: caillou blanc et rond dun jeu runion, compagnie, soire, assemble} {en: reunion, denfants} {en: small stone from a children game} company, party, assembly} anari/anare (a-n-ri) sf anri (aaduliftu (a-dh-lif-tu) adg adulift (a-dh-lif-t), adulifts (anr) (un cu adunari) ex: iu furlji sh-au anari (andamusi, dh-lif-ts), adulifti/adulifte (a-dh-lif-ti) tsi nu para luadunari) aduntor (a-du-n-tr) adg aduntoari/aduntoare arseashti (i lji ngreac multu) s-lucreadz; timbel, armstor, (a-du-n-to-ri),aduntori(a-du-n-tr),aduntoalinvos, linos, acmat, blanes, edec, cumban, haileas, tvlm- ri/aduntoare (a-du-n-to-ri) tsi-adun (silixeashti, culeadzi, b, hain, hin, tindu-gomar, cioari tu cinushi {ro: trntor, etc.) tsiva; cari nu-aspardzi paradzlji ma-lj tsni adunats; maz lene} {fr: paresseux} {en: lazy} {ro: aduntor, acompaniator, etc.} {fr: qui amasse (assemble, adun (a-dn) (mi) vb I adunai (a-du-n) shi anai (a-n), adu- accompagne, rencontre, etc.), conome} {en: who gathers nam (a-du-nm) shi anam (a-nm), adunat (a-du-n-t) shi (assembles, meets, etc.)} ex: cochilu-aestu nu-i ca-alants, anat (a-n-t), adunari/adunare (a-du-n-ri) shi anari/anare (a-easti aduntor (lj-adun paradzlji) aduntur (a-du-n-t-r) n-ri) aduc (tra si s-afl deadun tu idyiul loc) lucri tsi au idsf adunturi (a-du-n-tr) lucrili adunati; adunari {ro: yea hari ma s-afl arspnditi; culeg poami di pri ponj (diaduntur} {fr: assemblage, rencontre, cueillette} {en: arad, cndu suntu-asiti); bag di-un parti lucri (tra s-li am tri collection, assembly, meeting, etc.} adun-vimtu (a-du-nma npoi); lixescu, silixescu, culeg, pitrec, fac sutsat, vm-tu) invar. un tsi sh-treatsi chirolu fr s-fac tsiva, andmusescu, astalj, stvrusescu, aprochi, ljau, shcurtedz, etc.;vagabondu {ro: gur-casc} {fr: musard, gobe-mouche} {en: (expr: 1: u-adun = mi bati cariva, mc shcop; 2: u-adun idler, dawdler} apreadun (a-prea-dn) (mi) vb I (coada) = fug; 3: u-adun mintea = isihsescu; 4: u-adun tu apreadunai (a-prea-du-n), apreadunam (a-prea-du-nm), fuljin = bag tu stumahi, mc, ascapit; 5: nj-adun = fatsi apreadunat (a-prea-du-n-t), apreadunari/apreadunare (apronj; 6: nj-adun oasili = mor, lji ncljid ocljilj; 7: nj-adun prea-du-n-ri) 1: lu-adun un lucru tra s-lu shcurtedz (s-lu fac pltrli = fac cusor, mi ncusuredz; 8: nj-adun suflitlu = ma njic); sinuripsescu, shcurtedz, njicshuredz; 2: l-fac ssuschir; 9: nj-adun mnitsli = mi scumbusescu; 10: lu-adun n agrshasc inatea tsi nj-u poart; mbunedz; 3: lj-dau apanghiu, cali = lu-astalj, lu-andmusescu; 11: u-adun fustanea; li-adun l-mutrescu, lj-adun gailelu, aprochi {ro: restrnge, scurta, mnitsli = u fac ma shcurt fustanea; li fac mnitsli ma micora; mpca; gzdui, primi, etc.} {fr: (se) borner, (se) shcurti) {ro: aduna, acompania, ntlni, reuni, culege, primi} limiter, (se) restreindre; (se) rconcillier; soigner, abriter,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

21

accueillir} {en: limit, shorten; take care of} ex: apreadun-ti (adh-ya-fu-ri-s) fr prutimisi, niintires {ro: indiferen} (agiundzi); apreadun-ti la grairi (shcurteadz grairli, astm- {fr: indiffrence} {en: indifference} tsea, agiundzi ct zbursh); oara s-avea apreadunat (avea triadyeafurisescu (adh-ya-fu-ri-ss-cu) vb IV vedz tu adyeafur cut, s-avea shcurtat); pri-atselj ficiori cum s-lj-apreadun (s- adyeafurisii/adyeafurisie (adh-ya-fu-ri-s-i) sf vedz tu adyealji mbun)?; njelu-aestu apreadunats-lu (aprats-lu, mutrits-lu); fur lj pricdzu a aushlui s-u-apreadun (s-u-aproachi) n cas; lji adyeafurisiri/adyeafurisire (adh-ya-fu-ri-s-ri) sf vedz tu adsi featsi njil shi u-apreadun (u lo, u-adun n cas, u apn- yeafur ghiusi); di nu-avea iu s s-apreadun, yini la aushlu shi-lj pri- adyeafurisit (adh-ya-fu-ri-st) adg vedz tu adyeafur cadi apreadunat (a-prea-du-nt) adg apreadunat (a-prea- adyisescu (adh-yi-ss-cu) vb IV adyisii (adh-yi-s), adyiseam du-n-t), apreadunats (a-prea-du-nts), apreadunati/aprea- (adh-yi-sem), adyisit (adh-yi-s-t), adyisiri/adyisire (adhdunate (a-prea-du-n-ti) tsi s-ari shcurtat i njicshurat; tsi lj- yi-s-ri) am chiro (tra s-fac lucri); nu-am tsiva tri ftseari {ro: ari tricut inatea tsi u-avea; tsi sh-ari aflat apanghiu iuva; si- avea timp} {fr: tre libre, avoir le loisir} {en: be free, have nuripsit, shcurtat, njicshurat, mbunat, apnghiusit, mutrit, time on his hands} adyisit (adh-yi-st) adg adyisit (adh-yiaprucheat {ro: restrns, scurtat, micorat, mpcat, gzduit, s-t), adyisits (adh-yi-sts), adyisiti/adyisite (adh-yi-s-ti) primit} {fr: born, limit, restreint, soign, accueilli, peloton, cari ari chiro, cari nu-ari tsiva tr ftseari {ro: care are timp} blotti} {en: limited, shortened, taken care of} ex: ttsea shi {fr: qui a du temps libre, du loisir} {en: who is free, who has shidea apreadunat (adunat stog); shidea apreadunat shi ntuni- time on his hands} adyisiri/adyisire (adh-yi-s-ri) sf adyisiri cos apreadunari/apreadunare (a-prea-du-n-ri) sf aprea(adh-yi-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva adyiseashti {ro: dunri (a-prea-du-nr) atsea tsi fatsi un cari apreadun; si- aciunea de a avea timp} {fr: action dtre libre, davoir le nuripsiri, shcurtari, njicshurari, mbunari, apnghiusiri, mutriri, loisir} {en: action of being free, of having time on his hands} aprucheari {ro: aciunea de a restrnge, de a scurta, de a mic- adyisiri/adyisire (adh-yi-s-ri) sf vedz tu adyisescu ora; de a mpca; de a gzdui, de a primi, etc.; restrngere, adyisit (adh-yi-st) adg vedz tu adyisescu scurtare, micorare, mpcare, gzduire, primire} {fr: action adz (adz) adv vedz tu adz de se borner, de limiter, de restreindre, de rconcillier, de soi- adz (-dz) adv dzua di tora tu cari zburm; adz, az, az, gner, daccueillir} {en: action of limiting, of shortening, of taasndz, asndz, astndz, astndz, astdz, astz, astz, andz king care of} apreaduntur (a-prea-du-n-t-r) sf aprea{ro: azi} {fr: aujourdhui} {en: today} ex: gioac adz, gioac dunturi (a-prea-du-n-tr) mrdziniri, shcurtari, etc. {ro: mni; nu eara ca featili shi nveastili di adz adz (adz) adv limitare, etc.} {fr: rstriction, etc.} {en: limitation, etc.} (un cu adz) ex: adz avem Vinjiri az1 (-z) adv (un cu preadun (prea-dn) (mi) vb I preadunai (prea-du-n), adz) az (z) adv (un cu adz) astdz (s-tdz) adv preadunam (prea-du-nm), preadunat (prea-du-n-t), prea- (un cu adz) ex: ashitsi s-featsi laclu tsi-l videm pn astdz; dunari/preadunare (prea-du-n-ri) (un cu apreadun) v ascp astdz tuts di coard shi funi astz (s-tz) adv preadunat (prea-du-nt) adg preadunat (prea-du-n-t), (un cu adz) astz (s-t-z) adv (un cu adz) aspreadunats (prea-du-nts), preadunati/preadunate (prea-du- tndz (s-tndz) adv (un cu adz) astndz (s-tn-dz) n-ti) (un cu apreadunat) preadunari/preadunare (prea- adv (un cu adz) ex: astndz vinji arada la hilja-a amirlui; du-n-ri) sf preadunri (prea-du-nr) (un cu apreadunari) di astndz ninti asndz (-sn-dz) adv (un cu adz) preaduntur (prea-du-n-t-r) sf preadunturi (prea-duex: pn asndz ts fu scriat!; aruc-ti asndz, aruc-ti n-tr) (un cu apreaduntur) mni, nu sh-aduna la ayizmari nitsi grnuts asndz (-sndz) adunari1/adunare (a-du-n-ri) sf vedz tu adun adv (un cu adz) andz2 (n-dz) adv (un cu adz) adunari2/adunare (a-du-n-ri) sf vedz tu adun adzm (-dz-m) sf, adgf adzmi/adzme (-dz-mi) pni adunat (a-du-nt) adg vedz tu adun adrat fr meau; pni nicriscut; azim, lipsunvat {ro: aduntor (a-du-n-tr) adg vedz tu adun azim} {fr: azyme; non lev, sans levain} {en: azyme, unleavaduntur sf (a-du-n-t-r) sf vedz tu adun ened bread} ex: pni adzm; turt adzm azim (-zi-m) adun-vimtu (a-du-n-vm-tu) invar. vedz tu adun sf azimi/azime (-zi-mi) (un cu adzm) aduncos (a-dun-cs) adg vedz tu adncu aea (a-) adv sigura, sigur, saglami, dealihea {ro: sigur, adurnjiri/adurnjire (a-dur-nj-ri) sf vedz tu dormu desigur, de bun seam} {fr: certes, certainement} {en: ceradurnjit (a-dur-njt) adg vedz tu dormu tainly} ex: aea (sigur, dealihea), nu ti va Dumnidz; aea adus (a-ds) adg vedz tu aduc (sigura), nu va s-hib di bun! adutseari/adutseare (a-du-tse-ri) sf vedz tu adormu aeari (a--ri) sf aeri (a-r) mutrirea-a zigljei tra si s-vead adutsiri/adutsire (a-d-tsi-ri) sf vedz tu adormu ma s-yixeasc ghini; atsea tsi-l fatsi un lucru (cntari, shati, adyeaforit (adh-ya-f-rit) adg vedz tu adyeafur minti, etc.) s-hib tamam cum lipseashti; minti (giudicat) taadyeafur (adh-y-fur) adg adyeafur (adh-y-fu-r), adyea- mam (bun, cum lipseashti); (expr: nj-yin tu aeari = di-aclo iu furi (adh-y-fur), adyeafuri/adyeafure (adh-y-fu-ri) tsi nu- li-aveam chirut, aduchescu tora tsi s-fatsi deavrliga di mini) ari vrn prutimisi (intires) {ro: indiferent} {fr: indiffrent} {ro: aiar, exactitudinea unei balane, a unui ceas, a unui spi{en: indifferent} adyeaforit (adh-ya-f-rit) adg adyeaforit rit, etc.; raionament} {fr: exactitude dune balance, dune (adh-ya-f-ri-t), adyeaforits (adh-ya-f-rits), adyeaforiti/ad- montre, dun esprit; raison; jugement} {en: accuracy of a bayeaforite (adh-ya-f-ri-ti) tsi nu-ari vrn ufelii; tsi nulance (watch, reasoning, etc.)} ex: loai aearea a cntariljei (sagiut la tsiva {ro: inutil} {fr: inutile} {en: worthless} adyeaved ma s-yixeasc cum lipseashti); feci aeari cntarea; lo si shfurisescu (adh-ya-fu-ri-ss-cu) vb IV adyeafurisii (adh-yayin tu aeari (expr: s-aducheasc tsi s-fatsi deavrliga, c sh-u fu-ri-s), adyeafuriseam (adh-ya-fu-ri-sem), adyeafurisit ari tut mintea tamam); u chirush aearea (mintea, giudicata) (adh-ya-fu-ri-s-t), adyeafurisiri/adyeafurisire (adh-ya-fu-ri- aer (a--r) sf fr pl air, vimtu, er, avai, hvai, hv {ro: s-ri) nu-am vrn prutimisi, un-nj fatsi {ro: a fi indiferent} aer} {fr: air, brise, ther} {en: air} ex: anghilj cnt tu aer; {fr: tre indiffrent} {en: be indifferent} adyeafurisit (adhmi duc nafoar s-ljau aer; tradzi aer (sufl vimtu) n cas ya-fu-ri-st) adg adyeafurisit (adh-ya-fu-ri-s-t), adyeaair (-ir) sm fr pl (un cu aer) er (-r) sf fr pl furisits (adh-ya-fu-ri-sts), adyeafurisiti/adyeafurisite (adh(un cu aer) airisescu (a-i-ri-ss-cu) (mi) vb IV airisii (a-iya-fu-ri-s-ti) fr prutimisi, fr intires, fr ufelii {ro: indiri-s), airiseam (a-i-ri-sem), airisit (a-i-ri-s-t), airisiri/aiferent, inutil} {fr: indiffrent, inutile} {en: indifferent, worthrisire (a-i-ri-s-ri) u-alxescu aera tsi s-afl ncljis tu-un loc; less} adyeafurisiri/adyeafurisire (adh-ya-fu-ri-s-ri) sf fac s-intr vimtu tu-un loc; fac s-avreadz un loc; avredz {ro: adyeafurisiri (adh-ya-fu-ri-sr) atsea tsi fatsi un cari easti aerisi, rcori} {fr: arer, rafrachir} {en: air, refresh} ex: fr prutimisi {ro: aciunea de a fi indiferent} {fr: action de airisim oda-atsea njica; cu ploaea di-aoaltadz s-airisi cmpul rester indiffrent} {en: action of remaining indifferent} airisit (a-i-ri-st) adg airisit (a-i-ri-s-t), airisits (a-i-ri-sts), adyeafurisii/adyeafurisie (adh-ya-fu-ri-s-i) sf adyeafurisii airisiti/airisite (a-i-ri-s-ti) tsi ari loat vimtu; tsi s-ari avrat;

22

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

avrat {ro: aerisit, rcorit} {fr: ar, rafrachi} {en: aired, afnsiti/afnsite (a-fn-s-ti) (un cu afnisit) afnrefreshed} airisiri/airisire (a-i-ri-s-ri) sf airisiri (a-i-ri-sr) siri/afnsire (a-fn-s-ri) sf afnsiri (a-fn-sr) (un cu afatsea tsi s-fatsi cndu s-airiseashti tsiva; avrari {ro: aciunea nisiri) afnizmo (a-f-niz-m) sm afnizmadz (a-f-nizde a aerisi, de a rcori} {fr: action darer, de rafrachir} {en: mdz) afanizmo, ciupulic, halazmo, colonja, afnisiri, ctsaction of airing, of refreshing} trpsiri, prpdiri, pustixiri, sutrupsiri, cipusiri {ro: distruaeri (a-r) adv dzua ninti di asndz; eri; (expr: nu eara di- gere} {fr: anantissement} {en: complete destruction} afaaeri, di-aoaltari = eara (om) algat, tricut prit multi, nu eara un nizmo (a-fa-niz-m) sm afanizmadz (a-fa-niz-mdz) (un ageamit) {ro: ieri} {fr: hier} {en: yesterday} ex: nivistitsi di cu afnizmo) ex: arma-aest easti afanizmo tr dushmanjlj-a aeri, di aoaltari (expr: algati, tricuti prit multi); aeri sear, noshtri aoartari sear eri (r) adv (un cu aeri) ex: ncarc caljlji afandu (-fan-du) adg vedz tu afan tuts ca eri (ca-aeri) afanismo (a-fa-niz-m) sm afanismadz (a-fa-nis-mdz) aeri* (a-r) pluralu di la substantivlu aeari; vedz aeari scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz afanizmo aestan (a-s-tan) vedz tu aestu afanizmo (a-fa-niz-m) sm vedz tu afan aestu (a-is-tu) pr aest (a-is-t), aeshti (a-ish-ti) shi aeshts afanizmou (a-fa-niz-m) sm afanizmadz (a-fa-niz-mdz) (a-ish-ts), aesti/aeste (a-is-ti) pronum tr un lucru (hiin- scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz afanizmo ts) tsi s-afl aproapi di-atsel tsi zburashti; aistu, istu, ist, atsesafntescu (a-f-n-ts-cu) (mi) vb IV vedz tu fntescu tu, atsistu {ro: acesta} {fr: ce, ce-ci} {en: this} ex: amir-lj afntiri/afntire (a-f-n-t-ri) sf vedz tu fntescu dztsea-a-aishtui; aestu cap tsi-i gol di minti; aestu an voi s-nuafntit (a-f-n-tt) adg vedz tu fntescu dishcljidets; aishtei feat; aishtor d-l n cap; cu tuti aesti, el afnisescu (a-f-ni-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu afan muri aistu (a-s-tu) pr aist (a-s-t), aishti (a-sh-ti) shi aish- afnisiri/afnisire (a-f-ni-s-ri) sf vedz tu afan ts (a-sh-ts), aisti/aiste (a-s-ti) (un cu aestu) ex: earna aisafnisit (a-f-ni-st) adg vedz tu afan t; haraua-a aishtiljei (aishtei) cas; tsi-lj yini sh-a-aishtei (sh- afnismo (a-f-niz-m) sm afnismadz (a-f-nis-mdz) a-aishtiljei) estu (s-tu) pr est (s-t), eshti (sh-ti) shi eshts scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz afnizmo (sh-ts), esti/este (s-ti) (un cu aestu) ex: nica est (tu afnizmo (a-f-niz-m) sm vedz tu afan scriarea-a noastr: nica-aest) oar s-mi-avdz istu (s-tu) afnsescu (a-fn-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu afan pr ist (s-t), ishti (sh-ti) shi ishts (sh-ts), isti/iste (s-ti) afnsiri/afnsire (a-fn-s-ri) sf vedz tu afan (un cu aestu) ex: ist tham nu shi shtii ist1 (st) pr ist (s- afnsit (a-fn-st) adg vedz tu afan t), ishti (sht), isti/iste (s-ti) (un cu aestu) aestan (a-s- afr (a-fr) sn afri/afre (a-f-ri) vedz tu frnu tan) adv anlu aestu {ro: anul acesta} {fr: cette anne} {en: afcu (f-cu) sm pl(?) plant di grdin, cu lilici albi, criscut this year} ex: io va mi duc aestan s-l vatm; li-asteasi yipturli tr simintsili arucutoasi tsi li fatsi tu pstlj tsi s-mc, ma sh-estan estan (s-tan) adv (un cu aestan) ex: armnjlji njits, tsi sh-u-aduc niheam cu-atseali di fisulj; madzri, estan (anlu-aestu) tuts nu es; nitsi estan(anlu-aestu), ni di vear chechir, bizelji, mdziriclji, arucutets {ro: mazre} {fr: petits atsestu (a-tss-tu) pr atseast (a-tses-t), atseshts (a-tsshpois} {en: peas} ts), atseasti/atseaste (a-tses-ti) (un cu aestu) atsistu (aafendi (a-fn-di) sm invar. 1: afendu, tat, patera, baba, andic; tss-tu) pr atsist (a-tss-t), atsishts (a-tssh-ts), atsisti/atsiste omlu tsi easti dus la un sculii maxus adrat (iu easti nvitsat 2: (a-tss-ti) (un cu aestu) sh-deapoea hirotunusit) tra s-aib ndreptul s-lituryiseasc la aevea (a--vea) adv dealihea, naevea {ro: aevea} {fr: en bisearic shi s-fac tuti ardzli crishtineshti; preftu, afendu, ralit, rellement} {en: really} naevea (na--vea) adv printi, pp, pop {ro: tat; preot} {fr: pre; prtre} {en: fa(un cu aevea) ex: lj pru c avdz naevea (dealihea) flueara ther; priest} ex: ghini dztsea mana, ore afendi; afendi (tata) afan (-fan) adg afan (-fa-n), afanj (-fanj), afani/afane (- nu yini adz afendu (a-fn-du) sm afendz (a-fn-dz) 1: fa-ni) tsi nu s-veadi; tsi s-chiru; afandu, cipi, stif, defi, atsel tr cari lucreadz cariva; afindico, domnu, nicuchir, chinividzut {ro: disprut, invizibil} {fr: disparu, invisible} {en: he; 2: tat, afendi, baba, andic, patera; 3: preftu, afendi, disappeared, invisible} ex: afan s-featsi (defi s-featsi, s-chiru, printi, pp, pop {ro: stpn; tat; preot} {fr: matre; pre; fudzi) afandu (-fan-du) adg afand (-fan-d), afandz (- prtre} {en: boss; father; priest} ex: tsi va dzc afendu-nju? fan-dz), afandi/afande (-fan-di) (un cu afan) af(domnul, afindicolu-a meu?); afendul (nicuchirlu) a gumarlui; nisescu (a-f-ni-ss-cu) (mi) vb IV afnisii (a-f-ni-s), afni- s-mc m-ta shi afendu-tu (tat-tu); c nj-am mam shi nj-am seam (a-f-ni-sem), afnisit (a-f-ni-s-t), afnisiri/afafendu (tat); turmili a afendu-sui (a tat-sui); afendul (prefnisire (a-f-ni-s-ri) fac un lucru s-nu mata s-vead (si stul?, tatl?), ia-l iu yini; afendul (preftul) intr tu bisearic; s-lji chear, si s-fac afan, stif, defi, etc.); aspargu dip di dip un spunj a unui afendu (preftu) amrtiili tsi-ai fapt; la afendul lucru tra s-nu mata armn tsiva di el; slghescu multu dup (preftul) tradzi ndreptu; vedz, afendu (printe), dztsi Costa un lngoari; afnsescu, cipusescu, stifusescu, ctstrpsescu, afindico (a-fin-di-c) sm afindicadz (a-fin-di-cdz) atsel tr prpdescu, sutrupsescu {ro: dispare, nimici} {fr: disparatre, cari lucreadz cariva; afendu, domnu, nicuchir, chihe {ro: anantir} {en: disappear, annihilate} ex: u cftai tut dzua, stpn} {fr: matre} {en: boss} ex: vinji afindicolu; s-bnedz canda s-afnisi (canda s-featsi cipi); lj-afnisir (ctstrpafindico! afindilji/afindilje (a-fin-d-lji) sf afindilj (a-finsir) sh-casa sh-tutiputa; mi-afnisir bileili; pn s-mi shuts s- dlj) zbor di tinjii (la impirativ) cu cari-lj si greashti a unui afnisi (s-featsi afan, s-chiru), canda intr tu loc afnisit (a- om ma mari, a unui om tinjisit, a unui om di la chivernisi, etc.; f-ni-st) adg afnisit (a-f-ni-s-t), afnisits (a-f-ni-sts), afendilji, afindii, efendim, dumnilji, tini {ro: domnule, domafnisiti/afnisite (a-f-ni-s-ti) tsi s-ari fapt afan; tsi s-ari nia-ta} {fr: monsieur, mon seigneur, (ta, sa, votre, leur) seiaspart sh-nu-ari armas tsiva dip; afnsit, cipusit, stifusit, gneurie} {en: sir, your grace, (your) lordship} ex: un om ca ctstrpsit, prpdit, sutrupsit {ro: disprut, nimicit} {fr: afindilja-ts (ca dumnilja-a ta, ca tini); ban la afindilja-ts!; disparu, ananti} {en: disappeared, destroyed} afnisiri/aafindilja-ts, iu ti duts? afendilji/afendilje (a-fen-d-lji) sf fnisire (a-f-ni-s-ri) sf afnisiri (a-f-ni-sr) atsea tsi s-fatsi afendilj (a-fen-dlj) (un cu afindilji) afindii/afindie (acndu un lucru s-fatsi afan ic s-aspardzi sh-nu mata armni fin-d-i) sf afindii (a-fin-d) (un cu afindilji) ex: afindia-ts, tsiva dip di el; afnsiri, cipusiri, stifusiri, ctstrpsiri, prafindia-lj, afindia-v, afindia-l efendim (e-fn-dim) invar pdiri, sutrupsiri {ro: aciunea de a dispare, de a nimici; (un cu afindilji) afind (a-fin-d) sm, sf afindoanji/afinnimicire} {fr: action de disparatre, danantir} {en: action of doanje (a-fin-do-nji), afindadz (a-fin-ddz), afindoanji/afindisappearing, of completely destroying} afnsescu (a-fndoanje (a-fin-do-nji) chihe {ro: boer, om bogat} {fr: seiss-cu) (mi) vb IV afnsii (a-fn-s), afnseam (a-fn-sem), gneur, homme riche} {en: important man, rich man} afnsit (a-fn-s-t), afnsiri/afnsire (a-fn-s-ri) (un cu afendilji/afendilje (a-fen-d-lji) sf vedz tu afendi afnisescu) ex: mi afnsii (slghii multu) di lngoari afnsit afendu (a-fn-du) sm vedz tu afendi (a-fn-st) adg afnsit (a-fn-s-t), afnsits (a-fn-sts), aferim (-fe-rim) adv shi int ashcolsun, bravu {ro: bravo}

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

23

{fr: bravo} {en: bravo} easti afirit; cari nu s-ari avigljat; tsi nu-l meal; nifirit, neaafet (a-ft) vb I vedz tu fet1 vigljat, neapnghisit {ro: neferit, neadpostit} {fr: qui nest afhion (af-hn) sm fr pl vedz tu afioni pas abrit contre, qui est expos} {en: who is not protected afhioni/afhione (af-h-ni) sf fr pl vedz tu afioni from; who is exposed} neafiriri/neafirire (nea-fi-r-ri) sf afierum (a-fi--ru-m) sf afierumi/afierume (a-fi--ru-mi) neafiriri (nea-fi-rr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu satsea (curbanea) tsi u fatsi cariva cndu da (adar) un lucru tsi afireashti; neavigljari, neapnghisiri {ro: aciunea de a nu se lj-ahrzeashti multu (ic lucrul isush tsi-l da) tra s-aib un altu feri; neferire} {fr: action de ne pas (se) mettre labri} {en: lucru (idei, uspitslji, etc.) tsi lj-ahrzeashti sh-cama multu; action of not protecting himself} afirit (a-fi-r-t) sf fr pl atsea tsi fatsi un (sh-tsi-l custuseashti) tr ghinili shi intireslu-a atsea tsi fatsi un cndu s-afireashti; firit, avigljari, amfiriri altui; curbani, tilefi, proscomidii {ro: sacrificiu, jertf} {fr: {ro: paz} {fr: garde, mfiance} {en: protection} ex: afirita sacrifice} {en: sacrifice} afierusescu (a-fi-e-ru-ss-cu) vb (avigljarea) easti bun amfirescu (am-fi-rs-cu) (mi) vb IV IV afierusii (a-fi-e-ru-s), afieruseam (a-fi-e-ru-sem), afiamfirii (am-fi-r), amfiream (am-fi-rem), amfirit (am-fi-rerusit (a-fi-e-ru-s-t), afierusiri/afierusire (a-fi-e-ru-s-ri) t), amfiriri/amfirire (am-fi-r-ri) (un cu afirescu) ex: si smi fac curbani, aduc curbani {ro: sacrifica, jertfi} {fr: sacrifiamfireasc (si s-aveaglji, si s-afireasc) amfirit (am-fi-rt) er} {en: sacrifice} afierusit (a-fi-e-ru-st) adg afierusit (a- adg amfirit (am-fi-r-t), amfirits (am-fi-rts), amfiriti/amfi-e-ru-s-t), afierusits (a-fi-e-ru-sts), afierusiti/afierusite (a- firite (am-fi-r-ti) (un cu afirit) amfiriri/amfirire (am-fifi-e-ru-s-ti) tsi s-ari fapt curbani (s-ari afierusit) {ro: sar-ri) sf amfiriri (am-fi-rr) (un cu afiriri) firescu (fi-rscrificat, jertfit} {fr: sacrifi} {en: sacrificed} afierusicu) (mi) vb IV firii (fi-r), fiream (fi-rem), firit (fi-r-t), ri/afierusire (a-fi-e-ru-s-ri) sf afierusiri (a-fi-e-ru-sr) atsea firiri/firire (fi-r-ri) (un cu afirescu) ex: di un ca-aestu fireatsi fatsi un cndu s-fatsi curbani; ftseari (adutseari) curbani ti (aveaglji-ti) armne! firit (fi-rt) adg firit (fi-r-t), firits (afierum) {ro: aciunea de a sacrifica; sacrificare, jertfire} (fi-rts), firiti/firite (fi-r-ti) (un cu afirit) firiri/firire (fi-r{fr: action de se sacrifier} {en: action of sacrificing someri) sf firiri (fi-rr) (un cu afiriri) firit (fi-r-t) sf fr pl thing} (un cu afirit) afierusescu (a-fi-e-ru-ss-cu) vb IV vedz tu afierum afiriri/afirire (a-fi-r-ri) sf vedz tu afirescu afierusiri/afierusire (a-fi-e-ru-s-ri) sf vedz tu afierum afirisescu (a-fi-ri-ss-cu) vb IV vedz tu firisescu afierusit (a-fi-e-ru-st) adg vedz tu afierum afirisiri/afirisire (a-fi-ri-s-ri) sf vedz tu firisescu afind (a-fin-d) sm, sf vedz tu afendi afirisit (a-fi-ri-st) adg vedz tu firisescu afindico (a-fin-di-c) sm vedz tu afendi afirit (a-fi-rt) adg vedz tu afirescu afindii/afindie (a-fin-d-i) sf vedz tu afendi afirit (a-fi-r-t) sf vedz tu afirescu afindilji/afindilje (a-fin-d-lji) sf vedz tu afendi afishcu (-fish-cu) adg afishc (-fish-c), afishts (-fish-ts), afing (a-fn-g) sf afindzi/afindze (a-fn-dzi) 1: un soi di afishti/afishte (-fish-ti) tsi mutreashti s-fac bun tr el shagru-plant njic (tsi poati s-hib sh-criscut imir) cu poami aru tr-alants; tsi s-aspuni c easti bun ma peascumta fatsi njits, njirli, buni tr mcari; afinghi; 2: poama di afing; afinmash aru; aru, afisic {ro: ru, perfid} {fr: mchant, perfide} ghi {ro: afin} {fr: airelle, bleuets} {en: blueberry plant; {en: bad} afisic (a-f-sic) adg afisic (a-f-si-c), afisits (a-fblueberry} afinghi/afinghe (a-fn-ghi) sf afinghi/afinghe (asits), afisitsi/afisitse (a-f-si-tsi) (un cu afishcu) fn-ghi) (un cu afing) ex: aeri adunai multi afinghi afisic (a-f-sic) adg vedz tu afishcu afinghi/afinghe (a-fn-ghi) sf vedz tu afing afitari/afitare (a-fi-t-ri) sf vedz tu fet1 afingi/afinge (a-fn-gi) sf afingi/afinge (a-fn-gi) lemnu lungu afitat (a-fi-tt) adg vedz tu fet1 shi suptsri; fingi, ciumag, ciumeag, pulean, teg, shcop, ciun, aflad (a-fl-dh) sf afldz (a-fldz) carti (vivlii) njic; libr tingli, mciuc {ro: b} {fr: btonnet} {en: stick} fingi/finnjic; broshur {ro: crticic, brour} {fr: brochure} {en: ge (fn-gi) sf fingi/finge (fn-gi) (un cu afingi) broshure, booklet} afion (a-fi-n) sm fr pl vedz tu afioni afladh (a-fl-dh) sf afldz (a-fldz) un cu aflad afioni/afione (a-fi--ni) sf fr pl substants (lugurii) amar, aflari/aflare (a-fl-ri) sf vedz tu aflu galbin-murn scoas dit laptili uscat tsi-l da bubuchea niaflat (a-flt) adg vedz tu aflu coapt a liliciljei di pirpirun cndu easti arupt; afhion, afhi- afltor (a-fl-tr) adg vedz tu aflu oni, afion {ro: opiu} {fr: opium} {en: opium} ex: ceai di capiti aflu (-flu) (mi) vb I aflai (a-fl), aflam (a-flm), aflat (a-fldi afioni; trag afioni, hashish afion (a-fi-n) sm fr pl t), aflari/aflare (a-fl-ri) 1: dau di cariva i tsiva (c-l caftu (un cu afioni) afhion (af-hn) sm fr pl (un cu maxus ic tihiseashti s-cad pri el); hiu, ugrdisescu, dau di, afioni) ex: mi ndrsi (mi mbit, nj-adusi mintea deavrliga) cad pri, etc.; 2: ljau di hbari, nvets, etc.; 3: andmusescu, afhionlu afhioni/afhione (af-h-ni) sf fr pl (un cu astalj, mi-adun, stvrusescu, dau di, etc.; 4: mi-amintu, mi fac, afioni) nascu, afet; etc. (expr: 1: u aflu cu cali = minduescu c easti afirescu (a-fi-rs-cu) (mi) vb IV afirii (a-fi-r), afiream (a-fighini; ljau apofasi; etc.; 2: lj-aflu murafetea = nvets cum s-fac; rem), afirit (a-fi-r-t), afiriri/afirire (a-fi-r-ri) mi-aveglju 3: u aflu angucitoarea = u dizleg angucitoarea) {ro: afla; gsi; tra s-nu pat tsiva tsi nu mi-ariseashti; amfirescu, firescu, ave- descoperi; ntlni; nate} {fr: trouver; dcouvrir; apprendre; glju, apnghisescu {ro: (se) feri} {fr: garder, (se) mettre en rencontrer; natre} {en: find; discover; learn; meet; be born} garde} {en: protect (from)} ex: s-n-afireasc (s-n-ascap) ex: mi-aflam (earam) tu grdin cndu vinjish; acumprai aesDumnidz di el; vor s-lu vatm ma s-afireashti (s-aveaglji); t lugurii tra si s-afl (s-hib, s-u am) n cas; aflai un fluear mi-afirescu di tini; afirea-ti (aveaglji-ti) di-arcoari; tuti s-afirea bun; avea aflat n leshi shi nu shtea cum s-u mpart; ct iu shi fudzea di ns ca di per di lup; dip nu ti-afireai; cndu-l s-afl (easti, cadi) hoara-a voastr?; diunoar mi-aflai (s-tihisi vidzur mrlji, s-afirea di ns; lu-afirii di tuti zahmetsli afirit s-mi ved) anvrligat di tuti prtsli; di-au pn n cuprii nu (a-fi-rt) adg afirit (a-fi-r-t), afirits (a-fi-rts), afiriti/afirite aflji (ugrdiseshti, dai di) un ca el; mi duc s-aflu (ugrdisescu) (a-fi-r-ti) cari s-ari avigljat s-nu pat tsiva tsi nu lu-aricaljlji; aflai (nvitsai) un hbari bun; aflai c fudzish; aflm seashti; amfirit, firit, avigljat, apnghisit {ro: ferit, adpostit} (nvitsm) c ti ljirtar; s-au aflat (andmusit) pri cali; tini ti{fr: sauvegard, prserv, abrit, mis en garde} {en: protected aflash (amintash) earna; nji s-afl (nji s-amint) un ficior; v (from)} ex: easti afirit di tuti aralili; afirit sh-avigljat, s-nu u bag a treilor cti n angucitoari, shi cara s-putets s-u-aflats pat arulu afiriri/afirire (a-fi-r-ri) sf afiriri (a-fi-rr) atsea (expr: s-u dizligats); tuts u-aflar cu cali (expr: apufsir, mintsi s-fatsi cndu s-afireashti cariva; amfiriri, firiri, avigljari, duir c easti ma ghini) si s-mut; nu u-aflm cu cali (expr: nu apnghisiri {ro: aciunea de a se feri; ferire} {fr: action de se pistipsim c easti ghini; nu lom apofasea); di la Dumnidz s-u garder, de (se) mettre en garde} {en: action of protecting afl! (expr: s-lu pidipseasc Dumnidzlu!) aflat (a-flt) adg (from)} neafirit (nea-fi-rt) adg neafirit (nea-fi-r-t), aflat (a-fl-t), aflats (a-flts), aflati/aflate (a-fl-ti) tsi easti neafirits (nea-fi-rts), neafiriti/neafirite (nea-fi-r-ti) cari nu ugrdisit, cdzut, nvitsat, loat di hbari, andmusit, astljat,

24

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

adunat, stvrusit, etc. {ro: aflat; gsit; descoperit; ntlnit; quelquun de tout ce qu-il a} {en: to clean someone of all the nscut} {fr: trouv; dcouvert; appris; rencontr; n} {en: money he has (in a game)} ex: l-lj afulish (loash, spstrish) found; discovered; learned; met; been born} ex: ns easti aflat tuts vshcljadzlji; afulea-l (gulea-l) di paradz; lji afuljii tuts la (amintat prit cljuri, nu-ari ctndii); ns easti aflat, cupilci ar- gioc afulit (a-fu-lt) adg afulit (a-fu-l-t), afulits (a-fucat la-aru; om aflat (dishteptu), ma fr csmeti lts), afuliti/afulite (a-fu-l-ti) tsi fu gulit di tut tsi-avea (la aflari/aflare (a-fl-ri) sf aflri (a-flr) atsea tsi s-fatsi cndu gioc); fufulit, sutrupsit {ro: curat, golit (la joc de tot ceun afl tsiva; ugrdisiri, nvitsari, loari di hbari, andmusiri, avea)} {fr: nettoy (dans un jeu)} {en: cleaned of all the astljari, adunari cu, stvrusiri, etc. {ro: aciunea de a afla; de money he had (in a game)} afuliri/afulire (a-fu-l-ri) sf afua gsi, de a ntlni; aflare; gsire; descoperire; ntlnire; liri (a-fu-lr) atsea tsi fatsi un cndu guleashti pri cariva di natere} {fr: action de trouver, de dcouvrir; dapprendre; de tut tsi ari; fufuliri, sutrupsiri {ro: aciunea de a cura, de a rencontrer; de natre} {en: action of finding, of discovering; of goli; curare, golire} {fr: action de nettoyer quelquun de learning; of meeting; of being born} ex: ma tr-aflari, nu lutout ce qu-il a} {en: action of cleaning someone of all the aflm afltor (a-fl-tr) adg afltoari/afltoare (a-fl-to-ri), money he has (in a game)} fufulescu (fu-fu-ls-cu) vb IV afltori (a-fl-tr), afltoari/afltoare (a-fl-to-ri) atsel tsi fufulii (fu-fu-l), fufuleam (fu-fu-lem), fufulit (fu-fu-l-t), afl {ro: acel care afl, gsete, descoper, etc.} {fr: celui qui fufuliri/fufulire (fu-fu-l-ri) (un cu afulescu) ex: l-fufuli di trouve, dcouvre, apprends, etc.} {en: the one who finds, dis- paradz (lj-lji lo tuts paradzlji la-agioc) fufulit (fu-fu-lt) adg covers, learns, meets, etc.} fufulit (fu-fu-l-t), fufulits (fu-fu-lts), fufuliti/fufulite (fu-fuafoar1 (a-fo-r) adv naparti di mardzinea-a unui loc ncljis; l-ti) (un cu afulit) fufuliri/fufulire (fu-fu-l-ri) sf fufuliri nafoar, dinafoar; tsi nu s-afl nuntru, tu-un loc ncljis (cas, (fu-fu-lr) (un cu afuliri) filichii, etc.); shtiut mash dit minti (fr s-aib ananghi tra s-li afuliri/afulire (a-fu-l-ri) sf vedz tu afulescu aib dininti scriati zboarli tu-un carti); nafoar, dinafoar, afulit (a-fu-lt) adg vedz tu afulescu ahoryea; (expr: 1: altu afoar di ns (di-un lucru, idei, etc.) = afum (a-fm) (mi) vb I vedz tu fum tsi nu easti deadun (tu-un loc) cu altu; mash el singur; 2: om afumari/afumare (a-fu-m-ri) sf vedz tu fum di-afoar = om di la munti, picurar, fur, etc.; 3: es nafoar = mi afumat (a-fu-mt) adg vedz tu fum cac; 4: mi scoati afoar = mi fatsi s-mi cac; 5: cu cheptul afumtur (a-fu-m-t-r) sf vedz tu fum afoar; cu cheptul discupirit, gulishan) {ro: afar; separat} afumitos (a-fu-mi-ts) adg vedz tu foami {fr: dehors, dans les montagnes, etc.; sparement} {en: afunda (a-fun-d) adv vedz tu afundu1 outside, in the mountains, etc.; separately} ex: alts cuscri afundari/afundare (a-fun-d-ri) sf vedz tu afundu1 shed afoar; om criscut tu bumbacuri nu poati s-fac afoar (tu afundat (a-fun-dt) adg vedz tu afundu1 munts); nu avea altu afoar di ns (expr: eara mash el afundedz (a-fun-ddz) (mi) vb I vedz tu afundu1 singur); afoar di tini (ahoryea di tini tsi nu vinjish), tuts afundos (a-fun-ds) adg vedz tu afundu1 vinjir nafoar1 (na-fo-r) adv (un cu afoar1) ex: cndu afundu1 (a-fn-du) sn afunduri (a-fn-dur) partea di nghios ts-ishai nafoar; oaminj di nafoar (expr: di munti, tsi nu sh-di nafoar a unui lucru (pri cari poati si sta cndu easti bneadz n cas); dznili cu chepturli nafoar (expr: goali, bgat i anltsat); partea di nghios sh-di nuntru a unui vas (aru, discupiriti); ari mult ishiri nafoar (expr: ari cufoari, tartacut, groap, etc.); ahndami, ahndusimi; (expr: lj-dau di fundu = diarii); actsat di nafoar (drats, dhemunj) dinafoar (di-na- lj dau di cali a lucrului; lj-aflu ceareea a lucrului; u-aduchesfo-r) adv (un cu afoar1) ex: li shtii dinafoar (expr: cu ghini huzmetea) {ro: fund, profunzime} {fr: fond; profonmash dit minti); dinafoar (nafoar) di cas deur} {en: bottom, depth} fundu (fn-du) sn funduri (fnafoar2 (a-fo-r) sf fr pl un soi di tif (lngoari); tif, njats dur) (un cu afundu1) ex: ca cheatra tu fundu (tu partea di buits {ro: un fel de tifos} {fr: une sorte de typhus} {en: a vanghios, tu-ahndami) cdea; pri amrli fr fundu (fr parti di riety of typhus} ex: easti agudit di afoar (fig: tifus, njats, nghios); mistiryiul a lor fr fundu; lj-deadi di fundu (expr: lj buits) nafoar2 (na-fo-r) sf fr pl (un cu afoar2) ex: ded di cali) afundu2 (a-fn-du) (mi) vb I afundai (a-fun-d), cdzu di nafoar (lndzidz di tif) afundam (a-fun-dm), afundat (a-fun-d-t), afundari/afunafondut (a-fn-dut) adg vedz tu afundu1 dare (a-fun-d-ri) hig (pingu, fac s-intr) tsiva ct tu fundul afrang (a-frn-g) sf vedz tu frang a unui lucru; mpingu doplu tu gusha-a unei shishi tra s-uafrat1 (a-frt) sm fr pl un soi di frmac adrat tr shoarits astup; l-fac un lucru s-hib cu fundul cama nghios; afundedz, {ro: oricioaic} {fr: acide arsnieux} {en: white arsenic, afundusescu, fundusescu, adntsescu, ahundusescu, ahnduflowers of arsenic} ex: s nfrmc cu afrat; va-nj ljau un sescu, hndcusescu, husescu, vutsescu, dipun, hmblusescu, duear afrat hlmbusescu, uselescu {ro: cufunda, scufunda} {fr: enfoncer, afrat2 (a-frt) adg afrat (a-fr-t), afrats (a-frts), afrati/afrate plonger} {en: sink, plunge into} ex: di trei ori s-afund (dusi tu (a-fr-ti) tsi easti lishor, proaspit shi moali; crehtu, trifir, trifundul a apljei) shi di trei ori ishi pisti ap; s-afund prit firushcu, moali {ro: proaspt, fraged, moale, pufos} {fr: tenbrtsiri; n loc s-mi-ascap, mi-afunda cama multu; fudz didre, frais, mou} {en: tender, fresh, soft} ex: pni afrat aoa i va ti-afundu tu aru afundedz (a-fun-ddz) (mi) vb I (moali); flori afrati (trifiri); chiftedz afrats (molj) afreats (aafundai (a-fun-d), afundam (a-fun-dm), afundat (a-funfre-ts) sf afrets (a-frts) aloat coptu tu cireap i multi ori pi d-t), afundari/afundare (a-fun-d-ri) (un cu afundu2) jar; turt, culac {ro: turt} {fr: galette cuite au four ordinaireafundat (a-fun-dt) adg afundat (a-fun-d-t), afundats (ament dans des cendres chaudes} {en: dough baked in the ovenfun-dts), afundati/afundate (a-fun-d-ti) tsi easti pimtu ct or directly on the hot coal} tu fundu; afundusit, fundusit, ahundusit, ahndusit, hndcusit, afreats (a-fre-ts) sf vedz tu afrat2 adntsit, husit, vutsit, dipunat, hmblusit, hlmbusit, uselit aftari/aftare (af-t-ri) adg vedz tu ahtari {ro: cufundat, scufundat} {fr: enfonc, plong} {en: sunk, afudzeari/afudzeare (a-fu-dze-ri) sf vedz tu fug plunged into} afundari/afundare (a-fun-d-ri) sf afundri afudziri/afudzire (a-fu-dz-ri) sf vedz tu fug (a-fun-dr) atsea tsi fatsi atsel tsi afund tsiva; afundusiri, afudzit (a-fu-dzt) adg vedz tu fug fundusiri, ahundusiri, ahndusiri, hndcusiri, adntsiri, afug (a-fg) vb IV, II shi I vedz tu fug husiri, vutsiri, dipunari, hmblusiri, hlmbusiri, useliri {ro: afugari/afugare (a-fu-g-ri) sf vedz tu fug aciunea de a cufunda, de a scufunda; cufundare, scufundare} afugat (a-fu-gt) adg vedz tu fug {fr: action denfoncer, de plonger; enfoncement, immersion} afulescu (a-fu-ls-cu) vb IV afulii (a-fu-l), afuleam (a-fu{en: action of sinking, of plunging into; immersion} lem), afulit (a-fu-l-t), afuliri/afulire (a-fu-l-ri) amintu afundusescu (a-fun-du-ss-cu) (mi) vb IV afundusii (a-fun(tu-agioc) tut tsi ari (pradz, etc.) atsel cu cari mi-agioc; l du-s), afunduseam (a-fun-du-sem), afundusit (a-fun-dugulescu (spstrescu) pri cariva di tut tsi ari; fufulescu, sutrup- s-t), afundusiri/afundusire (a-fun-du-s-ri) (un cu sescu {ro: cura (de bani la joc), goli} {fr: nettoyer afundu2) afundusit (a-fun-du-st) adg afundusit (a-fun-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

25

du-s-t), afundusits (a-fun-du-sts), afundusiti/afundusite (a- afurisescu (a-fu-ri-ss-cu) (mi) vb IV afurisii (a-fu-ri-s), afufun-du-s-ti) (un cu afundat) afundusiri/afundusire (ariseam (a-fu-ri-sem), afurisit (a-fu-ri-s-t), afurisiri/afufun-du-s-ri) sf afundusiri (a-fun-du-sr) (un cu afundari) risire (a-fu-ri-s-ri) lu scot nafoar dit pistea crishtin tr lufundusescu1 (fun-du-ss-cu) (mi) vb IV fundusii (fun-du-s), crili pngni tsi ari fapt; aruc anatima (blstemlu) pri cariva; funduseam (fun-du-sem), fundusit (fun-du-s-t), fundusi- anatim, antimedz, ntimedz, catryisescu, ctrsescu, blasri/fundusire (fun-du-s-ri) (un cu afundu2) fundusit1 (funtim, culedz, huledz, uryisescu {ro: afurisi, blestema} {fr: exdu-st) adg fundusit (fun-du-s-t), fundusits (fun-du-sts), communier, anathmatiser} {en: excomunicate, curse} ex: n fundusiti/fundusite (fun-du-s-ti) (un cu afundat) funduafurisir preftul; mitrupulitlu grec afuriseashti tuts cts caft siri1/fundusire (fun-du-s-ri) sf fundusiri (fun-du-sr) (un limba-a lor; tat-su lu-afurisi (l-blstim) la moarti afurisit cu afundari) nfundu (nfn-du) (mi) vb I nfundai (nfun-d), (a-fu-ri-st) adg afurisit (a-fu-ri-s-t), afurisits (a-fu-ri-sts), nfundam (nfun-dm), nfundat (nfun-d-t), nfundari/nfunafurisiti/afurisite (a-fu-ri-s-ti) tsi fu scos dit pistea crishtin dare (nfun-d-ri) (un cu afundu2) ex: u nfundai ghini shisha tr lucrili uruti tsi ari fapt; antimat, ntimat, ctryisit, cttra s-nu s-vears; nfundar (astupar) avlachilu tra s-nu cur rsit, blstimat, culidzat, hulidzat, uryisit, nalet {ro: afurisit, nfundat (nfun-dt) adg nfundat (nfun-d-t), nfundats blestemat} {fr: excommuni, anathmatis, abominable} {en: (nfun-dts), nfundati/nfundate (nfun-d-ti) (un cu afundat) excomunicated, abominable, cursed} ex: vr nu shtii tsi afuri nfundari/nfundare (nfun-d-ri) sf nfundri (nfun-dr) sit (anapud, blstimat) easti afurisiri/afurisire (a-fu-ri-s-ri) (un cu afundari) disfundu (dis-fn-du) (mi) vb I disfundai sf afurisiri (a-fu-ri-sr) atsea tsi fatsi un cndu afuriseashti; (dis-fun-d), disfundam (dis-fun-dm), disfundat (dis-funantimari, ntimari, ctryisiri, ctrsiri, blstimari, culidzari, d-t), disfundari/disfundare (dis-fun-d-ri) dishcljid un hulidzari, uryisiri {ro: aciunea de a afurisi, de a blestema; buti cu scutearea-a fundului i cu adrarea-a unei sochi (canel, afurisire, blestemare} {fr: action dexcommunier, danathcep, til); cur un avlachi (cali, sulin, etc.) di lucrili tsi nu-alas matiser} {en: action of excomunicating, of cursing} afurizs-treac tsiva prit ea; scot doplu dit gusha-a unei shishi ncljis mo (a-fu-riz-m) sm afurizmadz (a-fu-riz-mdz) atsea tsi-lj tra s-u distup; cur, distup, dishcljid {ro: desfunda, destupa, si da a unui cndu easti afurisit di bisearic; afurisiri, anatim, deschide} {fr: dfoncer, effondrer (un tonneau), ouvrir} {en: natim, blstem, ctar, uryii {ro: afurisenie, anatem} {fr: clear (free) of obstacles; stave in (barrel); open} ex: aveam excommunication, anathme)} {en: excomunication} ex: afudisfundat (curat) avlachilu di chicut shi cu ploili s-adun rizmolu nu lu-agiundzi omlu ndreptu; lu-agiumsi afurizmolu ap, s-featsi balt disfundat (dis-fun-dt) adg disfundat (blstemlu) a tat-sui (dis-fun-d-t), disfundats (dis-fun-dts), disfundati/disfunafurishalui (a-fu-r-sha-lui) adv tsi s-fatsi peanarga, fr date (dis-fun-d-ti) (buti) tsi-lj si scoasi fundul i-lj si featsi vrondu, tra s-nu s-hib-aduchit di alts (s-nu s-vead, s-nu sun sochi; (avlachi, cali, sulin, etc.) tsi easti dishcljis, distu- avd); furishalui, furish, ascumtishalui, ascumtalui, peascumpat; (shishi) tsi-lj si scoasi doplu (tsi easti distupat); curat, ta, acrifa, bizgulea {ro: pe ascuns} {fr: sous cape, en cachette, distupat, dishcljis {ro: desfundat, destupa, deschis} {fr: dfon- en tapinois} {en: furtively} ex: a pri afurishalui va s-n yin c, effondr (un tonneau); ouvert} {en: cleared (freed) of moartea; vinji pri afurishalui furishalui (fu-r-sha-lui) adv obstacles; staved in (barrel); opened} ex: prit cljuri disfun(un cu afurishalui) ex: li scrmin furishalui (peascumta) dati disfundari/disfundare (dis-fun-d-ri) sf disfundri (disfurish (fu-r-sh) adv (un cu afurishalui) ex: fudzii pi fufun-dr) atsea tsi s-fatsi cndu s-disfund tsiva; curari, rish tra s-nu mi ducheasc; pi furish ts li adush; tricu pi furish distupari, dishcljideari {ro: aciunea de a desfunda, de a afurisiri/afurisire (a-fu-ri-s-ri) sf vedz tu afurisescu destupa, de a deschide; desfundare, destupare, deschidere} afurisit (a-fu-ri-st) adg vedz tu afurisescu {fr: action de dfoncer, deffondrer (un tonneau), douvrir} afurismo (a-fu-ris-m) sm afurismadz (a-fu-ris-mdz) scriari {en: action of clearing of obstacles; of staving in (barrel); of neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz afurizmo opening} afundos (a-fun-ds) adg afundoas (a-fun-do- afurizmo (a-fu-riz-m) sm vedz tu afurisescu s), afundosh (a-fun-dsh), afundoasi/afundoase (a-fun-do- afurizmou (a-fu-riz-m) sm afurismadz (a-fu-ris-mdz) si) a curi fundu s-afl diparti di mardzina di nsus; tsi ari scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz afurizmo fundul multu ctr nghios; afunducos, adncu, aduncos, afurnjii/afurnjie (a-fur-nj-i) sf vedz tu furnjii ahndos {ro: adnc} {fr: profond} {en: deep} ex: putslu aestu afurnjisescu (a-fur-nji-ss-cu) (mi) vb IV afurnjisii (a-fur-njieasti afundos afunducos (a-fun-du-cs) adg afunducoas s), afurnjiseam (a-fur-nji-sem), afurnjisit (a-fur-nji-s-t), (a-fun-du-co-s), afunducosh (a-fun-du-csh), afunducoaafurnjisiri/afurnjisire (a-fur-nji-s-ri) mi-acats niheam ca si/afunducoase (a-fun-du-co-si) (un cu afundos) afoninati; nj-easi tsiva pi cheali (pri nari, dit oclji, etc.) ic njdut (a-fn-dut) adg afondut (a-fn-du-t), afonduts (a-fnarushashti chealea (nj-adun, s-fatsi vinit, scoati ndau ca duts), afonduti/afondute (a-fn-du-ti) tsi nu-ari fundu, tsi grnutsi, etc.) cndu easti agudit di tsiva (s-ari zgrmat, easti easti multu-ahndos; (fig: om afondut = om tsi shtii cum si ars di soari i pir, easti lndzit, etc.); asplinsescu {ro: irita} zburasc (cu pispeats, cu itsrlji, cu aplan) tra si sh-agiung {fr: irriter} {en: irritate} ex: narea s-afurnjiseashti (aruscupolu; diplumat) {ro: fr fund} {fr: sans fond, tr profond, shashti); ocljilj s-afurnjisescu (arushescu, lcrimeadz); aesti insondable} {en: without bottom; extremely deep} ex: easti un cuprii afurnjisescu (nj-arushir, asparsir, asplinsir) chealea om multu afondut (multu diplumat) afundu3 (a-fn-du) adv afurnjisit (a-fur-nji-st) adg afurnjisit (a-fur-nji-s-t), afur tsi s-afl i si ntindi diparti nuntrul a unui lucru; tu-afundul a njisits (a-fur-nji-sts), afurnjisiti/afurnjisite (a-fur-nji-s-ti) tsi unui lucru; afunda, adncos, adanca, adnca, andca, danga, lu-ari actsat niheam inatea; (ocljilj, chealea, narea, etc.) tsi ahanda, ahnda {ro: adnc} {fr: profondment} {en: deep, s-ari arushit (fapt ca vinit, adunat, etc.); asplinsit {ro: irideeply} afunda (a-fun-d) adv (un cu afundu2) ex: intr tat} {fr: irrit} {en: irritated} afurnjisiri/afurnjisire (a-furafunda (tu-afundu); s-deadi afunda; li-aflai tuti afunda (tu nji-s-ri) sf afurnjisiri (a-fur-nji-sr) atsea tsi s-fatsi cndu sfundu, tu thimelj, tu-arzg) afurnjiseashti tsiva; asplinsiri {ro: aciunea de a irita; iritare} afundu2 (a-fn-du) (mi) vb I vedz tu afundu1 {fr: action dirriter} {en: action of irritating} afundu3 (a-fn-du) adv vedz tu afundu1 afurnjisiri/afurnjisire (a-fur-nji-s-ri) sf vedz tu afurnjisescu afunducos (a-fun-du-cs) adg vedz tu afundu1 afurnjisit (a-fur-nji-st) adg vedz tu afurnjisescu afundusescu (a-fun-du-ss-cu) (mi) vedz tu afundu1 agalea (a-g-lea) adv fr-agunjii, fr avrap; putsn cti afundusiri/afundusire (a-fun-du-s-ri) sf vedz tu afundu1 putsn; galea, preagalea, peagalea, pagalea, anarga, anargalui, afundusit (a-fun-du-st) adg vedz tu afundu1 peanarga, preanarga, omnja, cteanjor, ctilin {ro: agale} {fr: afur1 (a-fr) sm, sf, adg vedz tu furtu lentement, nonchalamment} {en: slowly, nonchalant} ex: afur2 (a-fr) vb I vedz tu furtu agalea-agalea (fr-avrap, putsn cti putsn) agiumsir; agaafurari/afurare (a-fu-r-ri) sf vedz tu furtu lea, agalea (peanarga-anarga), o lai, frate galea (g-lea) adv afurat (a-fu-rt) adg vedz tu furtu (un cu agalea) ex: galea, galea, o, lai sor agali/agale (a-

26

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

g-li) adv (un cu agalea) agalits (a-ga-lts) adv (un agapi/agape (a-gh-pi) sf agchi (a-ghch) vreari, sivd, cu agalea) agalitsa (a-ga-l-tsa) adv (un cu agalea) sivdai, mirachi, alughiri, alghiri, vilisiri {ro: iubire, amor} preagalea (prea-g-lea) adv (un cu agalea) peagalea {fr: amour} {en: love} agpisescu (a-gh-pi-ss-cu) vb IV (pea-g-lea) adv (un cu agalea) pagalea (pa-g-lea) adv agpisii (a-gh-pi-s), agpiseam (a-gh-pi-sem), agpisit (un cu agalea) agalnic (a-gl-nic) adg agalnic (a-gl-ni(a-gh-pi-s-t), agpisiri/agpisire (a-gh-pi-s-ri) nj-aruc c), agalnits (a-gl-nits), agalnitsi/agalnitse (a-gl-ni-tsi) tsi sivdlu (mirachea, vrearea) pri cariva; aduchescu mult vreari fatsi lucrili peanarga; yeavashcu {ro: molatic} {fr: lent, tr cariva; agchipsescu, agpsescu, alghescu, alughescu, voi, nonchalant} {en: slow, nonchalant} aglescu (a-g-ls-cu) vilisescu {ro: iubi} {fr: aimer} {en: love} agpisit (a-gh-pivb IV aglii (a-g-l), agleam (a-g-lem), aglit (a-g-l- st) adg agpisit (a-gh-pi-s-t), agpisits (a-gh-pi-sts), t), agliri/aglire (a-g-l-ri) 1: fac lucrili (s-neag, sagpisiti/agpisite (a-gh-pi-s-ti) tsi sh-aruc sivdlu pri creasc, si s-min, etc.) cama peagalea; aglisescu, cariva; atsel pri cari sh-arc sivdlu cariva; agchipsit, agpsit, agljisescu; 2: ashteptu, adastu {ro: ncetini, atepta} {fr: alghit, alughit, vrut, vilisit {ro: iubit} {fr: aim} {en: loved} rallentir; attendre} {en: slow down; wait} ex: pri cali crvnjli agpisiri/agpisire (a-gh-pi-s-ri) sf agpisiri (a-gh-pi-sr) aglescu (s-min cama peagalea); aglits (imnats ma atsea tsi fatsi atsel tsi sh-aruc sivdlu pri cariva; agchipsiri, peanarga), s-tritsem traplu; aglits (ashtiptats) s-u ntribm agpsiri, alghiri, alughiri, vreari, vilisiri {ro: aciunea de a aglit (a-g-lt) adg aglit (a-g-l-t), aglits (a-g-lts), iubi; iubire} {fr: action daimer} {en: action of loving} agliti/aglite (a-g-l-ti) tsi s-fatsi (i s-ari fapt) ma peanar- agpsescu (a-ghp-ss-cu) vb IV agpsii (a-ghp-s), agpga; aglisit, agljisit, ashtiptat, etc. {ro: ncetinit, ateptat} {fr: seam (a-ghp-sem), agpsit (a-ghp-s-t), agpsiri/agprallenti; attendu} {en: slowed down; waited} agliri/aglire sire (a-ghp-s-ri) (un cu agpisescu) agpsit (a-ghp(a-g-l-ri) sf agliri (a-g-lr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva st) adg agpsit (a-ghp-s-t), agpsits (a-ghp-sts), agpagleashti; ftseari ma peanarga; aglisiri, agljisiri, ashtiptari, siti/agpsite (a-ghp-s-ti) (un cu agpisit) agpsiri/agpetc. {ro: aciunea de a ncetini, de a atepta; ncetinire, sire (a-ghp-s-ri) sf agpsiri (a-ghp-sr) (un cu agpisiri) ateptare} {fr: action de rallentir, dattendre} {en: action of agchipsescu (a-gh-chip-ss-cu) vb IV agchipsii (a-ghslowing down, of waiting} aglisescu (a-g-li-ss-cu) vb IV chip-s), agchipseam (a-gh-chip-sem), agchipsit (aaglisii (a-g-li-s), agliseam (a-g-li-sem), aglisit (a-g- gh-chip-s-t), agchipsiri/agchipsire (a-gh-chip-s-ri) li-s-t), aglisiri/aglisire (a-g-li-s-ri) fac s-chear ic fac (un cu agpisescu) agchipsit (a-gh-chip-st) adg ags-njicshureadz putearea; isihsescu, astmtsescu, curmu, chipsit (a-gh-chip-s-t), agchipsits (a-gh-chip-sts), agacumtin, apuituescu, aglescu {ro: potoli, opri, liniti} {fr: chipsiti/agchipsite (a-gh-chip-s-ti) (un cu agpisit) cesser, tranquiliser, apaiser} {en: stop, reassure, calm down} agchipsiri/agchipsire (a-gh-chip-s-ri) sf agchipsiri (aex: tu meshlji din coad aglisi (isihsi) putsn aglisit (agh-chip-sr) (un cu agpisiri) agpitcoanji/agpitg-li-st) adg aglisit (a-g-li-s-t), aglisits (a-g-li-sts), coanje (a-gh-pit-co-nji) sf agpitcoanji/agpitcoanje (a-ghaglisiti/aglisite (a-g-li-s-ti) tsi ari chirut i njicshurat pit-co-nji) un muljari tsi s-bag tu-ashtirnut cu vrutlu-lj putearea; isihsit, astmtsit, curmat, acumtinat, apuituit, aglit fr s-hib mrtat cu el; mushaver, earan, yearan, aran, {ro: potolit, oprit, linitit} {fr: cess, tranquilis, apais} {en: moroz, muroz {ro: ibovnic} {fr: amante, concubine} {en: stopped, reassured, calmed down} ex: foclu ardi-aglisit lover, mistress} (isih); lumea durnja aglisit (isihsit) aglisiri/aglisire (a- ag (a-g shi -g) sm agadz (a-gdz) shi agi (a-g) suldat i g-li-s-ri) sf aglisiri (a-g-li-sr) chirearea i njicshurarea-a ufitser dit ascherea nturtseasc {ro: ag} {fr: aga, soldat ou puteariljei; isihsiri, astmtsiri, curmari, acumtinari, apuituiri, officier turque} {en: aga, Turkish soldier or officer} agliri {ro: aciunea de a potoli, de a opri, de a liniti; agchipsescu (a-gh-chip-ss-cu) vb IV vedz tu agapi potolire, oprire, linitire} {fr: action de cesser, de tranquiliser, agchipsiri/agchipsire (a-gh-chip-s-ri) sf vedz tu agapi dapaiser} {en: action of stopping, of reassuring, of calming agchipsit (a-gh-chip-st) adg vedz tu agapi down)} agljisescu (a-g-lji-ss-cu) vb IV agljisii (a-g-lji- aglescu (a-g-ls-cu) vb IV vedz tu agalea s), agljiseam (a-g-lji-sem), agljisit (a-g-lji-s-t), agliri/aglire (a-g-l-ri) sf vedz tu agalea agljisiri/agljisire (a-g-lji-s-ri) avursescu (apustusescu, mi aglisescu (a-g-li-ss-cu) vb IV vedz tu agalea curmu, mi pidipsescu, etc.) multu di multu; lishin di-avursit tsi aglisiri/aglisire (a-g-li-s-ri) vedz tu agalea hiu; ligusescu di multa plndzeari tsi-am fapt; lishin, aglisit (a-g-li-st) adg vedz tu agalea ligusescu {ro: istovi, extenua, epuiza} {fr: puiser, pleurer aglit (a-g-lt) adg vedz tu agalea se vanouir} {en: exhaust} ex: agljisi (avursi multu, lishin) agljisescu (a-g-lji-ss-cu) vb IV vedz tu agalea ficiorlu di plngu agljisit (a-g-lji-st) adg agljisit (a-g- agljisiri/agljisire (a-g-lji-s-ri) vedz tu agalea lji-s-t), agljisits (a-g-lji-sts), agljisiti/agljisite (a-g-ljiagljisit (a-g-lji-st) adg vedz tu agalea s-ti) tsi easti avursit multu di multu; lishinat, ligusit {ro: agnos (a-gh-ns) sn vedz tu agnos istovit, extenuat, epuizat} {fr: puis, pleur se vanouir} agpisescu (a-gh-pi-ss-cu) vb IV vedz tu agapi {en: exhausted} agljisiri/agljisire (a-g-lji-s-ri) sf agpisiri/agpisire (a-gh-pi-s-ri) sf vedz tu agapi agljisiri (a-g-lji-sr) avursiri multu di multu; lishinari, agpisit (a-gh-pi-st) adg vedz tu agapi ligusiri {ro: aciunea de a istovi, de a extenua; istovire, agpitcoanji/agpitcoanje (a-gh-pit-co-nji) sf vedz tu extenuare, epuizare} {fr: action de spuiser, de pleurer se agapi vanouir} {en: action of exhausting} agpsescu (a-ghp-ss-cu) vb IV vedz tu agapi agali/agale (a-g-li) adv vedz tu agalea agpsiri/agpsire (a-ghp-s-ri) sf vedz tu agapi agalits (a-ga-lts) adv vedz tu agalea agpsit (a-ghp-st) adg vedz tu agapi agalitsa (a-ga-l-tsa) adv vedz tu agalea agreau sf (a-g-re-) sf agrei (a-g-r) vedz tu greau agalm (-gal-m) sf aglnji/aglnje (-gl-nji) lucru agrshari1/agrshare (a-gr-sh-ri) sf vedz tu agrshescu1 (pilichisit multi ori dit lemnu, cheatr i mital) tsi aspuni un altu agrshari2/agrshare (a-gr-sh-ri) sf vedz tu agrshescu2 lucru (multi ori un om cunuscut, un pravd, un ayi, etc.) tr agrshat1 (a-gr-sht) adg vedz tu agrshescu1 mushuteats, pisti, adutseari aminti, etc. {ro: statuie} {fr: agrshat2 (a-gr-sht) adg vedz tu agrshescu2 statue} {en: statue} ex: agalma di marmur easti tu grdin agrshescu1 (a-gr-shs-cu) (mi) vb IV shi I agrshii (a-gragalnic (a-gl-nic) adg vedz tu agalea sh) shi agrshai (a-gr-sh), agrsham (a-gr-shm), agragamii/agamie (a-gha-m-i) sf agamii (a-gha-m) starea tsi u shit (a-gr-sh-t) shi agrshat (a-gr-sh-t), agrshiri/aari un brbat (un muljari) cari nu easti nsurat (mrtat) cu tuti grshire (a-gr-sh-ri) shi agrshari/agrshare (a-gr-sh-ri) c lj-vinji chirolu (c easti tu ilichii); bichireats, bichirlchi, nu nj-aduc aminti; nj easi dit minti; nu thimisescu; agrninsurari (tr brbat), nimrtari (tr muljari), nincurunari, fr shescu, xihsescu, ultu {ro: uita} {fr: oublier} {en: forget} ex: crun {ro: burlcie} {fr: clibat} {en: celibacy} agrshii (nu nj-adush aminti s-aduc) cartea la sculii; atsel ni-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

27

veasta si-sh agrshasc (s-nu sh-aduc aminti di ea); agrshii lu-acats somnul) ghini, ghini; agrsha (fur-l somnul) putsn; (nj-inshi dit minti) s-v spun; agrshi s-lu cljam la beari niveasta s-agrshi (u-acts somnul) shi durnji; agrshi agrshit1 (a-gr-sht) adg agrshit (a-gr-sh-t), agrshits (adurnji) s-lja un oclju di somnu agrshit2 (a-gr-sht) adg (a-gr-shts), agrshiti/agrshite (a-gr-sh-ti) (lucru) neadus agrshit (a-gr-sh-t), agrshits (a-gr-shts), agrshiti/agraminti; (lucru) ishit dit minti; (om) tsi agrshashti lishor; shite (a-gr-sh-ti) tsi lu-ari actsat somnul; adurnjit, furat agrshitor, agrshit, agrshat, xihsit, ultat {ro: uitat, care uit (actsat) di somnu {ro: adormit} {fr: endormi} {en: fallen uor} {fr: oubli, oublieux} {en: forgotten, forgetful} ex: ca asleep} agrshat2 (a-gr-sht) adg agrshat (a-gr-shagrshit (un tsi-agrshashti lishor) tsi-nj hiu!; armasi agrshit t), agrshats (a-gr-shts), agrshati/agrshate (a-gr-sh-ti) (neadus aminti) di anj di dzli; tsi eshti aht agrshit (tsi (un cu agrshit2) agrshiri2/agrshire (a-gr-sh-ri) sf agrsheshti aht lishor)? agrshat1 (a-gr-sht) adg agr- agrshiri (a-gr-shr) atsea tsi s-fatsi cndu omlu easti furat shat (a-gr-sh-t), agrshats (a-gr-shts), agrshati/agr- di somnu; adurnjiri, actsari somnu {ro: aciunea de a shate (a-gr-sh-ti) (un cu agrshit1) agrshiri1/agradormi; adormire} {fr: action de sendormir} {en: action of shire (a-gr-sh-ri) sf agrshiri (a-gr-shr) atsea tsi s-fatsi falling asleep} agrshari2/agrshare (a-gr-sh-ri) sf cndu s-agrshashti tsiva; starea tu cari s-afl atsel tsi ari agr-agrsheri (a-gr-shr) (un cu agrshiri2) agrshescu2 (ashit; neadutseari aminti; ishiri dit minti; agrshiri, agrshari, gr-shs-cu) (mi) vb IV shi I agrshii (a-gr-sh) shi agrshai xihsiri, ultari {ro: aciunea de a uita; uitare} {fr: action (a-gr-sh), agrsham (a-gr-shm), agrshit (a-gr-sh-t) doublier} {en: action of forgetting} ex: lucrul aestu nu va shi agrshat (a-gr-sh-t), agrshiri/agrshire (a-gr-sh-ri) agrshiri; tu agrshirea tsi featsi! agrshari1/agrshare (ashi agrshari/agrshare (a-gr-sh-ri) (un cu agrshescu2) gr-sh-ri) sf agrsheri (a-gr-shr) (un cu agrshiri1) ex: agrshit2 (a-gr-sht) adg agrshit (a-gr-sh-t), agrshits easti earba di-agrshari neagrshit (nea-gr-sht) adg (a-gr-shts), agrshiti/agrshite (a-gr-sh-ti) (un cu agrneagrshit (nea-gr-sh-t), neagrshits (nea-gr-shts), nea- shit2) agrshat2 (a-gr-sht) adg agrshat (a-gr-sh-t), grshiti/neagrshite (nea-gr-sh-ti) tsi nu easti agrshit; tsi agrshats (a-gr-shts), agrshati/agrshate (a-gr-sh-ti) nu easti ishit dit minti; neagrshit {ro: neuitat} {fr: qui nest (un cu agrshit2) agrshiri2/agrshire (a-gr-sh-ri) sf pas oubli} {en: that is not forgotten, unforgetful} neagragrshiri (a-gr-shr) (un cu agrshiri2) agrshari2/agrshiri/neagrshire (nea-gr-sh-ri) sf neagrshiri (nea-gr-shr) share (a-gr-sh-ri) sf agrsheri (a-gr-shr) (un cu agr atsea tsi s-fatsi cndu un lucru nu s-agrshashti; neagrshiri shiri2) apugrshescu2 (a-pu-gr-shs-cu) (mi) vb IV shi I {ro: aciunea de a nu uita; neuitare} {fr: action de ne pas apugrshii (a-pu-gr-sh) shi apugrshai (a-pu-gr-sh), oublier} {en: action of not forgetting} agrshitor (a-gr-shiapugrsham (a-pu-gr-shm), apugrshit (a-pu-gr-sh-t) tr) adg agrshitoari/agrshitoare (a-gr-shi-to-ri), agrshi apugrshat (a-pu-gr-sh-t), apugrshiri/apugrshire (ashitori (a-gr-shi-tr), agrshitoari/agrshitoare (a-gr-shi-to- pu-gr-sh-ri) shi apugrshari/apugrshare (a-pu-gr-sh-ri) ri) cari agrshashti lishor; cari lj-easi lishor dit minti; cari nu dormu multu ahndos; mi-acats somnul dip ca-atsel di prota sh-adutsi aminti lishor {ro: care uit uor} {fr: oublieux} {en: {ro: dormi foarte adnc} {fr: sendormir (presque) forgetful} agrshescu1 (a-gr-shs-cu) (mi) vb IV shi I totalement} {en: sleep deeply} apugrshit2 (a-pu-gr-sht) agrshii (a-gr-sh) shi agrshai (a-gr-sh), agrsham (a- adg apugrshit (a-pu-gr-sh-t), apugrshits (a-pu-grgr-shm), agrshit (a-gr-sh-t) shi agrshat (a-gr-sh- shts), apugrshiti/apugrshite (a-pu-gr-sh-ti) tsi lu-ari t), agrshiri/agrshire (a-gr-sh-ri) shi agrshari/agrshare (a-actsat un somnu ahndos {ro: adormit foarte adnc} {fr: gr-sh-ri) (un cu agrshescu1) agrshit1 (a-gr-sht) endormi (presque) totalement} {en: slept deeply} apuadg agrshit (a-gr-sh-t), agrshits (a-gr-shts), agrshi- grshat2 (a-pu-gr-sht) adg apugrshat (a-pu-gr-sh-t), ti/agrshite (a-gr-sh-ti) (un cu agrshit1) agrshat1 (aapugrshats (a-pu-gr-shts), apugrshati/apugrshate (a-pugr-sht) adg agrshat (a-gr-sh-t), agrshats (a-grgr-sh-ti) (un cu apugrshit2) apugrshiri2/apugrshire shts), agrshati/agrshate (a-gr-sh-ti) (un cu agrshit1) (a-pu-gr-sh-ri) sf apugrshiri (a-pu-gr-shr) atsea tsi s agrshiri1/agrshire (a-gr-sh-ri) sf agrshiri (a-gr-shr) fatsi cndu cariva lu-acats un somnu ahndos {ro: aciunea (un cu agrshiri1) agrshari1/agrshare (a-gr-sh-ri) sf de a dormi foarte adnc} {fr: action de sendormir (presque) agrsheri (a-gr-shr) (un cu agrshiri1) apugrshescu1 totalement} {en: action of sleeping deeply} apugrsha(a-pu-gr-shs-cu) (mi) vb IV shi I apugrshii (a-pu-gr-sh) ri2/apugrshare (a-pu-gr-sh-ri) sf apugrsheri (a-pu-grshi apugrshai (a-pu-gr-sh), apugrsham (a-pu-grshr) (un cu apugrshiri2) shm), apugrshit (a-pu-gr-sh-t) shi apugrshat (a-pu- agrshiri1/agrshire (a-gr-sh-ri) sf vedz tu agrshescu1 gr-sh-t), apugrshiri/apugrshire (a-pu-gr-sh-ri) shi agrshiri2/agrshire (a-gr-sh-ri) sf vedz tu agrshescu2 apugrshari/apugrshare (a-pu-gr-sh-ri) nu nj-aduc amintiagrshit1 (a-gr-sht) adg vedz tu agrshescu1 (aproapea) dip tsiva {ro: uita (aproape) tot} {fr: oublier agrshit2 (a-gr-sht) adg vedz tu agrshescu2 (presque) totalement} {en: forget (almost) totally} apuagrshitor (a-gr-shi-tr) adg vedz tu agrshescu1 grshit1 (a-pu-gr-sht) adg apugrshit (a-pu-gr-sh-t), agd (ag-d) sm fr pl un soi di mihlemi cu cari turcalili sapugrshits (a-pu-gr-shts), apugrshiti/apugrshite (a-pu- aundzea tra s-l cad (i s-sh scoat) perlji di pi fats; chigr-sh-ti) neadus aminti (aproapea) dip; ishit dit minti {ro: reci/chirece {ro: pomad de scos prul} {fr: onguent servant uitat (aproape) tot} {fr: oubli (presque) totalement} {en: la chute des poils} {en: ointment that makes the face hair fall} forgotten (almost) totally} apugrshat1 (a-pu-gr-sht) adg ageaba (-ga-ba) adv (zbor tsi nvrtushadz putearea-a unei apugrshat (a-pu-gr-sh-t), apugrshats (a-pu-gr-shts),ntribari), nac, naca, videm, napa, hagiba, au {ro: oare, nu apugrshati/apugrshate (a-pu-gr-sh-ti) (un cu cumva} {fr: est-ce que)} {en: really} ex: ageaba (nac), va apugrshit1) apugrshiri1/apugrshire (a-pu-gr-sh-ri) sf treac? (va treac tsiva?) apugrshiri (a-pu-gr-shr) atsea tsi s-fatsi cndu un nu sh- ageaipi/ageaipe (a-ga--pi) adg invar tsi easti-ahoryea di cum adutsi aminti (aproapea) tsiva {ro: aciunea de a uita aspun alants; tsi easti greu tr-aduchiri; ciudios, curyios, peri(aproape) tot} {fr: action doublier (presque) totalement} {en: ergu, ahoryea {ro: curios; de neneles} {fr: curieux; incomaction of forgetting (almost) totally} apugrshari1/apugrprhensible} {en: curious; incomprehensible} ex: ageaipi share (a-pu-gr-sh-ri) sf apugrsheri (a-pu-gr-shr) (un (ciudioas) easti muljarea aest; agiaipi eshti tini; ageaipi cu apugrshiri1) (greu tr-aduchiri) easti murafetea aest; nj-yini ageaipi (nj-si agrshescu2 (a-gr-shs-cu) (mi) vb IV shi I agrshii (a-grpari ciudioas, nj-yini ciudii); escu ageaipi (nu-aduchescu sh) shi agrshai (a-gr-sh), agrsham (a-gr-shm), agr-tsiva) shit (a-gr-sh-t) shi agrshat (a-gr-sh-t), agrshiri/a- ageami1 (a-ga-m) adg vedz tu ageamit grshire (a-gr-sh-ri) shi agrshari/agrshare (a-gr-sh-ri) ageami2/ageame (a-g-mi) sf vedz tu geami mi-acats (mi fur) somnul; adormu {ro: adormi} {fr: ageamilchi/ageamilche (a-ga-mi-l-chi) sf vedz tu (s)endormir} {en: fall asleep} ex: nu apuc s-agrshasc (s- ageamit

28

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ageamit (a-ga-mt) adg ageamit (a-ga-m-t), ageamits (a- aghpisescu (a-gh-pi-ss-cu) vb IV aghpisii (a-gh-pi-s), ga-mts), ageamiti/ageamite (a-ga-m-ti) tsi nu shtii s-lu aghpiseam (a-gh-pi-sem), aghpisit (a-gh-pi-s-t), fac ghini un lucru (c nu-ari nvitsat ninga s-lu fac cum lip- aghpisiri/aghpisire (a-gh-pi-s-ri) un cu agpisescu seashti); njic sh-cu mintea nicoapt; agimit, ageamiu, ageami, aghpisiri/aghpisire (a-gh-pi-s-ri) vb IV aghpisiri (a-ghninvitsat {ro: ageamiu, nceptor} {fr: novice, naif} {en: appi-sr) un cu agpisiri prentice, nave} ex: nicriscut shi ageamit (ninvitsat); easti aghpisit (a-gh-pi-sit) vb IV aghpisit (a-gh-pi-s-t), aghnica ageamit (njic, nu shtii multi); eara ageamit (cu mintea ni- pisits (a-gh-pi-sts), aghpisiti/aghpisite (a-gh-pi-s-ti) coapt), nu shtia cum s-u ndreag; eshti ageamit, metsi c un cu agpisit perlu tsi s featsi fuljor agimit (a-gi-mt) adg agimit (a-gi- aghpitcoanji/aghpitcoanje (a-gh-pit-co-nji) sf aghpitcoam-t), agimits (a-gi-mts), agimiti/agimite (a-gi-m-ti) (un nji/aghpitcoanje (a-gh-pit-co-nji) un cu agpitcoanji cu ageamit) ex: muljarea agimit ageamiu (a-ga-m) adg aghpsescu (a-ghp-ss-cu) vb IV aghpsii (a-ghp-s), aghpageamii/ageamie (a-ga-m-i), ageamii (a-ga-m), ageamii (a- seam (a-ghp-sem), aghpsit (a-ghp-s-t), aghpsiri/aga-m) (un cu ageamit) ex: ageamia feat plndzi ghpsire (a-ghp-s-ri) un cu agpsescu ageami1 (a-ga-m) adg ageamii/ageamie (a-ga-m-i), ageamii aghpsiri/aghpsire (a-ghp-s-ri) vb IV aghpsiri (a-ghp-sr) (a-ga-m), ageamii (a-ga-m) (un cu ageamit) ex: ficior un cu agpsiri ageami (tinir, ninvitsat); cal ageami (agru, ninvitsat) aghpsit (a-ghp-sit) vb IV aghpsit (a-ghp-s-t), aghpsits agimitescu (a-gi-mi-ts-cu) adg agimiteasc (a-gi-mi-tes-c), (a-ghp-sts), aghpsiti/aghpsite (a-ghp-s-ti) un cu agimiteshts (a-gi-mi-tsh-ts), agimiteshti (a-gi-mi-tsh-ti) agpsit faptu ca di-un ageamit {ro: de ageamit} {fr: fait par un noaghreau sf (a-gh-re-) sf aghrei (a-gh-r) un cu vice} {en: as made by an apprentice or somebody nave} ex: agreau lucru agimitescu (ca faptu di-ageamit) ageamilchi/ageaaghemi/agheme (a-gh-mi) sf vedz tu ghemi milche (a-ga-mi-l-chi) sf ageamilchi (a-ga-mi-lch) aghiu (a-gh) adg vedz tu ayiu1 harea tsi-l fatsi un om s-hib ageamit, s-nu shtib multi; ficiu- aghlistur (a-ghls-tur) vb I aghlisturai (a-ghlis-tu-r), aghlisreats, lishurami, glrimi {ro: copilrie, naivitate, prostie} {fr: turam (a-ghlis-tu-rm), aghlisturat (a-ghlis-tu-r-t), aghlisenfance, navet, btise} {en: childhood, navety, silliness} ex: turari/aghlisturare (a-ghlis-tu-r-ri) un cu aglistur ftsesh un mari ageamitlchi (glrimi, lishurami) cndu ti li- aghlisturari/aglisturare (a-ghlis-tu-r-ri) sf aghlisturri (agash cu-aestu ageamitlchi/ageamitlche (a-ga-mit-l-chi) ghlis-tu-rr) un cu aglisturari sf ageamitlchi (a-ga-mit-lch) (un cu ageamilchi) aghlisturat (a-ghlis-tu-rt) adg aghlisturat (a-ghlis-tu-r-t), ageamitlchi/ageamitlche (a-ga-mit-l-chi) sf vedz tu aghlisturats (a-ghlis-tu-rts), aghlisturati/aghlisturate (a-ghlisageamit tu-r-ti) un cu aglisturat ageamiu (a-ga-m) adg vedz tu ageamit aghnanghea (agh-nn-ghea) adv un cu agnanghea aghalea (a-gh-lea) adv un cu agalea aghnanghiu (agh-nn-ghu) sn aghnanghiuri (agh-nn-ghur) aghali/aghale (a-g-li) adv un cu agalea un cu agnanghiu aghalits (a-gha-lts) adv un cu agalits aghnndipsescu (agh-nn-dip-ss-cu) vb IV aghnndipsii (aghaghalitsa (a-gha-l-tsa) adv un cu agalitsa nn-dip-s), aghnndipseam (agh-nn-dip-sem), aghnnaghalm (ghalm) sf aghlnji/aghlnje (-ghl-nji) un cu dipsit (agh-nn-dip-s-t), aghnndipsiri/aghnndipsire (aghagalm nn-dip-s-ri) un cu agnndipsescu aghalnic (a-ghl-nic) adg aghalnic (a-ghl-ni-c), aghalnits (a- aghnndipsiri/aghnndipsire (agh-nn-dip-s-ri) sf aghnndipghl-nits), aghalnitsi/aghalnitse (a-ghl-ni-tsi) un cu siri (agh-nn-dip-sr) un cu agnndipsiri agalnic aghnndipsit (agh-nn-dip-st) adg aghnndipsit (agh-nnaghamii/aghamie (a-gha-m-i) sf aghamii (a-gha-m) un cu dip-s-t), aghnndipsits (agh-nn-dip-sts), aghnndipsiagamii ti/aghnndipsite (agh-nn-dip-s-ti) un cu agnndipsit aghapi/aghape (a-gh-pi) sf aghchi (a-ghch) un cu agapi aghnnghipsescu (agh-nn-ghip-ss-cu) vb IV aghnnghipsii agh (a-gh) sm aghadz (a-ghdz) un cu ag (agh-nn-ghip-s), aghnnghipseam (agh-nn-ghip-sem), aghchipsescu (a-gh-chip-ss-cu) vb IV aghchipsii (a-gh- aghnnghipsit (agh-nn-ghip-s-t), aghnnghipsiri/aghnnchip-s), aghchipseam (a-gh-chip-sem), aghchipsit (a- ghipsire (agh-nn-ghip-s-ri) un cu agnnghipsescu gh-chip-s-t), aghchipsiri/aghchipsire (a-gh-chip-s-ri) aghnnghipsiri/aghnnghipsire (agh-nn-ghip-s-ri) sf aghun cu agchipsescu nnghipsiri (agh-nn-ghip-sr) un cu agnnghipsiri aghchipsiri/aghchipsire (a-gh-chip-s-ri) vb IV aghchipsiri aghnnghipsit (agh-nn-ghip-st) adg aghnnghipsit (agh(a-gh-chip-sr) un cu agchipsiri nn-ghip-s-t), aghnnghipsits (agh-nn-ghip-sts), aghnnaghchipsit (a-gh-chip-sit) vb IV aghchipsit (a-gh-chipghipsiti/aghnnghipsite (agh-nn-ghip-s-ti) un cu s-t), aghchipsits (a-gh-chip-sts), aghchipsiti/aghchip- agnnghipsit site (a-gh-chip-s-ti) un cu agchipsit aghnos (agh-ns) sm aghnosuri (agh-n-sur) un cu agnos aghlisescu (a-gh-li-ss-cu) vb IV aghlisii (a-gh-li-s), aghnusari/aghnusare (agh-nu-s-ri) sf aghnusri (agh-nu-sr) aghliseam (a-gh-li-sem), aghlisit (a-gh-li-s-t), agh- un cu agnusari lisiri/aghlisire (a-gh-li-s-ri) un cu aglisescu aghnusat (agh-nu-st) adg aghnusat (agh-nu-s-t), aghnuaghlisiri/aghlisire (a-gh-li-s-ri) aghlisiri (a-gh-li-sr) sats (agh-nu-sts), aghnusati/aghnusate (agh-nu-s-ti) un un cu aglisiri cu agnusat aghlisit (a-gh-li-st) adg aghlisit (a-gh-li-s-t), aghlisits aghnusedz (agh-nu-sdz) vb I aghnusai (agh-nu-s), aghnu(a-gh-li-sts), aghlisiti/aghlisite (a-gh-li-s-ti) un cu sam (agh-nu-sm), aghnusat (agh-nu-s-t), aghnusari/aghaglisit nusare (agh-nu-s-ri) un cu agnusedz aghljisescu (a-gh-lji-ss-cu) vb IV aghljisii (a-gh-lji-s), aghnusescu (agh-nu-ss-cu) (mi) vb IV aghnusii (agh-nu-s), aghljiseam (a-gh-lji-sem), aghljisit (a-gh-lji-s-t), aghnuseam (agh-nu-sem), aghnusit (agh-nu-s-t), aghnuaghljisiri/aghljisire (a-gh-lji-s-ri) un cu agljisescu siri/aghnusire (agh-nu-s-ri) un cu agnusescu aghljisiri/aghljisire (a-gh-lji-s-ri) aghljisiri (a-gh-lji-sr) aghnusiri/aghnusire (agh-nu-s-ri) sf aghnusiri (agh-nu-sr) un cu agljisiri un cu agnusiri aghljisit (a-gh-lji-st) adg aghljisit (a-gh-lji-s-t), aghnusit (agh-nu-st) adg aghnusit (agh-nu-s-t), aghnusits aghljisits (a-gh-lji-sts), aghljisiti/aghljisite (a-gh-lji-s(agh-nu-sts), aghnusiti/aghnusite (agh-nu-s-ti) un cu ti) un cu agljisit agnusit aghnos (a-gh-ns) sn aghnosuri (a-gh-n-sur) un cu aghnusos (agh-nu-ss) adg aghnusoas (agh-nu-so-s), aghagnos nusosh (agh-nu-ssh), aghnusoasi/aghnusoase (agh-nu-so-si)

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

29

un cu agnusos ni/aghrucumbane (a-ghru-cm-ba-ni) un cu agrucumban aghoan (a-gho-n) sf fr pl un cu agoan aghrugortsu1 (a-ghru-gr-tsu) sm aghrugorts (a-ghru-gr-ts) aghon (a-gh-n) sf fr pl un cu agoan un cu agrugortsu1 aghonja (a-gh-nja) adv un cu agonja aghrugortsu2 (a-ghru-gr-tsu) sn aghrugorts (a-ghru-gr-ts) aghoyi/aghoye (a-gh-yi) sf aghoyi (a-ghy) un cu agoyi un cu agrugortsu2 aghramat (a-ghr-mat) adg ahgramat (a-ghr-ma-t), aghra- aghruljau (a-ghru-lj-) sf aghruljei (a-ghru-lj) un cu mats (a-ghr-mats), aghramati/aghramate (a-ghr-ma-ti) agruljau un cu agramat aghrumutrescu (a-ghru-mu-trs-cu) (mi) vb IV aghrumutrii (aaghrandzal (a-ghrn-dza-l) sf ahgrandzali/aghrandzale (aghru-mu-tr), aghrumutream (a-ghru-mu-trem), aghrughrn-dza-li) un cu agrandzal mutrit (a-ghru-mu-tr-t), aghrumutriri/aghrumutrire (a-ghruaghrandzaljau (a-ghran-dza-lj-) sf aghrandzaljei (amu-tr-ri) un cu agrumutrescu ghran-dza-lj) un cu agrandzaljau aghrumutriri/aghrumutrire (a-ghru-mu-tr-ri) sf aghrumutriri aghrari/aghrare (a-ghr-ri) sf aghrri (a-ghrr) un cu agrari (a-ghru-mu-trr) un cu agrumutriri aghrat (a-ghrt) adg aghrat (a-ghr-t), aghrats (a-ghrts), aghrumutrit (a-ghru-mu-trt) adg aghrumutrit (a-ghru-muaghrati/aghrate (a-ghr-ti) un cu agrat tr-t), aghrumutrits (a-ghru-mu-trts), aghrumutriti/aghruaghrpnii/aghrpnie (a-ghrp-n-i) sf aghrpnii (a-ghrp-n) mutrite (a-ghru-mu-tr-ti) un cu agrumutrit un cu agrpnii aghruom (a-ghru-m) sm aghruoaminj (a-ghru-o-minj) aghrpsescu (a-ghrp-ss-cu) vb IV aghrpsii (a-ghrp-s), un cu agruom aghrpseam (a-ghrp-sem), aghrpsit (a-ghrp-s-t), aghrutrandafiljau (a-ghru-tran-da-fi-lj-) sf aghrutranaghrpsiri/aghrpsire (a-ghrp-s-ri) un cu agripsescu dafiljei (a-ghru-tran-d-fi-lj) un cu agrutrandafiljau aghrpsiri/aghrpsire (a-ghrp-s-ri) sf aghrpsiri (a-ghrp-sr) aghunescu (a-ghu-ns-cu) vb IV aghunii (a-ghu-n), aghu un cu agripsiri neam (a-ghu-nem), aghunit (a-ghu-n-t), aghuniri/aghuaghrpsit (a-ghrp-st) adg aghrpsit (a-ghrp-s-t), aghrp- nire (a-ghu-n-ri) un cu agunescu sits (a-ghrp-sts), aghrpsiti/aghrpsite (a-ghrp-s-ti) un aghuniri/aghunire (a-ghu-n-ri) sf aghuniri (a-ghu-nr) un cu agripsit cu aguniri aghrxescu (a-ghrc-ss-cu) vb IV aghrxii (a-ghrc-s), aghunit (a-ghu-nt) adg aghunit (a-ghu-n-t), aghunits (aaghrxeam (a-ghrc-sem), aghrxit (a-ghrc-s-t), ghu-nts), aghuniti/aghunite (a-ghu-n-ti) un cu agunit aghrxiri/aghrxire (a-ghrc-s-ri) un cu agrxescu aghunit (a-ghu-n-t) sf fr pl un cu agunit aghrxiri/aghrxire (a-ghrc-si-ri) sf aghrxiri (a-ghrc-sr) aghunjii/aghunjie (a-ghu-nj-i) sf aghunjii (a-ghu-nj) un cu un cu agrxiri agunjii aghrxit (a-ghrc-st) adg aghrxit (a-ghrc-s-t), aghrxits aghunjisescu (a-ghu-nji-ss-cu) (mi) vb IV aghunjisii (a-ghu(a-ghrc-sts), aghrxiti/aghrxite (a-ghrc-s-ti) un cu nji-s), aghunjiseam (a-ghu-nji-sem), aghunjisit (a-ghu-njiagrxit s-t), aghunjisiri/aghunjisire (a-ghu-nji-s-ri) un cu agunjiaghreadh (a-ghre-dh) sf aghredz (a-ghrdz) un cu sescu agread aghunjisiri/aghunjisire (a-ghu-nji-s-ri) sf aghunjisiri (a-ghuaghredz (a-ghrdz) (mi) vb I aghrai (a-ghr), aghram (anji-sr) un cu agunjisiri ghrm), aghrat (a-ghr-t), aghrari/aghrare (a-ghr-ri) unaghunjisit (a-ghu-nji-st) adg aghunjisit (a-ghu-nji-s-t), cu agredz aghunjisits (a-ghu-nji-sts), aghunjisiti/aghunjisite (a-ghu-njiaghrimi/aghrime (a-ghr-mi) sf aghrinj (a-grnj) un cu s-ti) un cu agunjisit agrimi aghunos (a-ghu-ns) sn aghunosuri (a-ghu-n-sur) un cu aghripnii/aghripnie (a-ghrip-n-i) sf aghripnii (a-ghrip-n) agunos un cu agripnii aghunsescu (a-ghun-ss-cu) vb IV aghunsii (a-ghun-s), aghripsescu (a-ghrip-ss-cu) vb IV aghripsii (a-ghrip-s), aghunseam (a-ghun-sem), aghunsit (a-ghun-s-t), aghunaghripseam (a-ghrip-sem), aghripsit (a-ghrip-s-t), aghrip- siri/aghunsire (a-ghun-s-ri) un cu agunsescu siri/aghripsire (a-ghrip-s-ri) un cu agripsescu aghunsiri/aghunsire (a-ghun-s-ri) sf aghunsiri (a-ghun-sr) aghripsiri/aghripsire (a-ghrip-s-ri) sf aghripsiri (a-ghrip-sr) un cu agunsiri un cu agripsiri aghunsit (a-ghun-st) adg aghunsit (a-ghun-s-t), aghunsits aghripsit (a-ghrip-st) adg aghripsit (a-ghrip-s-t), aghripsits (a-ghun-sts), aghunsiti/aghunsite (a-ghun-s-ti) un cu (a-ghrip-sts), aghripsiti/aghripsite (a-ghrip-s-ti) un cu agunsit agripsit aghurid (a-ghu-r-d) sf aghuridz (a-ghu-rdz) un cu aghrombal1 (a-ghrm-bal) sm aghrombalj (a-ghrm-balj) agurid un cu agrombal1 aghurliu (a-ghur-l) adg, adv aghurlii (a-ghur-l-i), aghurlii (aaghrombal2 (a-ghrm-bal) sn aghrombali/aghrombale (aghur-l), aghurlii (a-ghur-l) un cu agurliu ghrm-ba-li) un cu agrombal2 Aghustu (-ghus-tu) sm fr pl un cu Avgustu aghromin1 (a-ghr-min) sm aghrominj (a-ghr-min) un cu aghuyeat (a-ghu-yt) sm, sf, adg aghuyeat (a-ghu-y-t), agromin1 aghuyeats (a-ghu-yts), aghuyeati/aghuyeate (a-ghu-y-ti) aghromin2 (a-ghr-min) sn aghromini/aghromine (a-ghr-miun cu aguyeat ni) un cu agromin2 aghuyii/aghuyie (a-ghu-y-i) sf aghuyii (a-ghu-y) un cu aghru1 (ghru) adv aghr (-ghr), aghri (-ghri), aghri/aghre aguyii (-ghri) un cu agru1 aghuyipsescu (a-ghu-yip-ss-cu) vb IV aghuyipsii (a-ghu-yipaghru2 (ghru) adv un cu agru2 s), aghuyipseam (a-ghu-yip-sem), aghuyipsit (a-ghu-yipaghru-3 (ghru) prifixu un cu agru-3 s-t), aghuyipsiri/aghuyipsire (a-ghu-yip-s-ri) un cu aghrubib (a-ghru-b-b) sf aghrubibi/aghrubibe (a-ghru-b-bi) aguyipsescu un cu agrubib aghuyipsiri/aghuyipsire (a-ghu-yip-s-ri) sf aghuyipsiri (a-ghuaghrucapr (a-ghru-c-pr) sf aghrucapri/aghrucapre (a-ghru- yip-sr) un cu aguyipsiri c-pri) shi aghrucpri/aghrucpre (a-ghru-c-pri) shi aghru- aghuyipsit (a-ghu-yip-st) adg aghuyipsit (a-ghu-yip-s-t), cpri (a-ghru-c-pr) un cu agrucapr aghuyipsits (a-ghu-yip-sts), aghuyipsiti/aghuyipsite (a-ghuaghrucucot (a-ghru-cu-ct) sm aghrucucots (a-ghru-cu-cts) yip-s-ti) un cu aguyipsit un cu agrucucot aghuyisescu (a-ghu-yi-ss-cu) vb IV aghuyisii (a-ghu-yi-s), aghrucumban (a-ghru-cm-ban) adg aghrucumban (a-ghru- aghuyiseam (a-ghu-yi-sem), aghuyisit (a-ghu-yi-s-t), cm-ba-n), aghrucumbanj (a-ghru-cm-banj), aghrucumba- aghuyisiri/aghuyisire (a-ghu-yi-s-ri) un cu aguyisescu

aghuyisiri/aghuyisire (a-ghu-yi-s-ri) sf aghuyisiri (a-ghu-yi- agiungu (a-gn-gu) vb III shi II agiumshu (a-gm-shu), 30 Dictsiunar a Limbljei Armneasc sr) un cu aguyisiriagiundzeam (a-gun-dzem), agiums (a-gm-s) shi agiumaghuyisit (a-ghu-yi-st) adg aghuyisit (a-ghu-yi-s-t), aghu- t (a-gm-t), agiundziri/agiundzire (a-gn-dzi-ri) shi agiunyisits (a-ghu-yi-sts), aghuyisiti/aghuyisite (a-ghu-yi-s-ti) dzeari/agiundzeare (a-gun-dze-ri) tu-aest oar yin sh-mi un cu aguyisitaflu tu-aestu loc; mi-aprochi di dinpoi sh-mi-adun cu el; mi agimit (a-gi-mt) adg vedz tu ageamitfac, nvets tr un tehni; easti ct lipseashti (nu lipseashti ma agimitescu (a-gi-mi-ts-cu) adg vedz tu ageamitmultu); pot s-mi tindu pn tu-un loc; escu isea cu cariva; agioc1 (a-gc) (mi) vb I vedz tu gioc1amintu, azvingu; aprochi; (fig: (fructu) agiungi = (fructu) s21agioc (a-gc) sn vedz tu gioccoatsi, aseashti) {ro: sosi, ajunge; atinge; deveni; egala; nvinagiucari/agiucare (a-gu-c-ri) sf vedz tu gioc1ge; se coace; etc.} {fr: arriver; rejoindre; devenir; galer; 1agiucat (a-gu-ct) adg vedz tu giocvaincre; mrir, etc.} {en: arrive; join; become; equal; defeat; agiucreau (a-gu-c-re-u) sf vedz tu gioc1mature; etc.} ex: ma nclo va s-agiundzi la platea-a dznilor; agiucrii/agiucrie (a-gu-c-r-i) sf vedz tu gioc1dup putsn oar agiundzi (yini) luplu; agiumsi (s-dusi, vinji) 1agiuctor (a-gu-c-tr) sm, sf, adg vedz tu gioccravea; agiundzi cu mna (poati s-da cu mna, poati s-tind agiumsu (a-gm-su) adg vedz tu agiungumna pn) pi pulits; agiungu cti (nu lipsescu ma multu di) agiumt (a-gm-t) sf vedz tu agiungudau oau la un petur; ploaea n agiumsi ti Stviniri; cndu agiumt* (a-gm-t) fim di la adg agiumtu; vedz agiumtuagiungu xeanili (cndu yini chirolu di vgari tu xeani); fudzea agiumtu (a-gm-tu) adg vedz tu agiungudup frats s-lj-agiung di dinpoi; diunoar lu-agiumsim (luagiun1 (a-gn) vb I agiunai (a-gu-n), agiunam (a-gu- apruchem shi lu-adunm) pri cali; va s-agiung (va si s-fac, nm), agiunat (a-gu-n-t), agiunari/agiunare (a-gu-n-ri) va s nveats tr) yeatru; nu pot s-li-agiungu (s-li-azvingu) stau nimcat c u voi (tr preasinj); stau nimcat c nu am tuti; durnja pri iu agiundzea (pri iu actsa); lu-agiumsish (ti mcari ct-nj lipseashti; nj-easti foami shi stau nimcat; tsn featsish isea cu el) tu giuneats; prunili agiumsir (fig: s-coappreasinj {ro: flmnzi, posti} {fr: tre affam, faire maigre, sir); mearili avea agiumt (fig: avea asit, s-avea coapt); jener} {en: starve, fast} ex: earna aest vai agiunats (nu va s- agiundzi! (duri, disturi) agiumtu (a-gm-tu) adg agiumt avets mcari ct va v lipseasc); moashili agiun (tsn (a-gm-t), agiumts (a-gm-ts), agiumti/agiumte (a-gmpreasini); si-lj vedz c tut agiun agiunedz (a-gu-ndz) vb ti) tsi ari vinjit shi s-afl iuva; tsi s-ari adunat cu cariva; tsi I agiunai (a-gu-n), agiunam (a-gu-nm), agiunat (a-gu- ari amintat; aprucheat, etc.; (fig: agiumtu = (i) asit, faptu, n-t), agiunari/agiunare (a-gu-n-ri) (un cu agiun1) ex: s- coptu; (ii) tsi (agiumsi di) ari aveari, seu, usndz; (iii) tihilai, lj-alas s-agiuneadz (s-nu mc, s-armn agiunj); preasinjli cni) {ro: ajuns; atins; devenit; egalat; nvins; copt; etc.} {fr: a Pashtilui agiunm; agiuneadz cati Vinjiri agiunat (a-gu- arriv; rejoint; devenu; gal; vaincu; mri, etc.} {en: arrivnt) adg agiunat (a-gu-n-t), agiunats (a-gu-nts), agiu- ed; joined; become; equaled; defeated; matured; etc.} ex: ia-lj nati/agiunate (a-gu-n-ti) nimcat, tsi lj-easti foami, tsi nu numtarlji agiumts (vinjits) n hoar; mori, lai agiumt! (fig: mc tr preasinj {ro: flmnzit, postit} {fr: affam, qui fait ctsau, vombir, tihilai, etc.); agiumtu (tsi s-ari fapt) amir; maigre, jen} {en: starved, fasted} agiunari/agiunare (a- peari agiumti (fig: asiti, coapti); mer agiumtu (fig: coptu); gu-n-ri) sf agiunri (a-gu-nr) atsea tsi fatsi un cndu suntu oaminj agiumts (fig: cu usndz, cu aveari) agiumsu agiun; nimcari, aveari foami, tsneari preasinj {ro: aciunea (a-gm-su) adg agiums (a-gm-s), agiumshi (a-gm-shi), de a flmnzi, de a posti; flmnzire, postire} {fr: action agiumsi/agiumse (a-gm-si) (un cu agiumtu) agiundzidtre affam, de faire maigre, de jener} {en: action of ri/agiundzire (a-gn-dzi-ri) sf agiundziri (a-gn-dzir) atsea starving, of fasting} agiun2 (a-gn) adg agiun (a-g-n), tsi fatsi un cndu agiundzi iuva (cndu s-ari adunat cu cariva, agiunj (a-gnj), agiuni/agiune (a-g-ni) nimcat, tsi lj-easti cari ari amintat, etc.); asiri, ftseari, aprucheari, cutseari, etc. foami, tsi nu-ari mcat di multu chiro; (expr: 1: agiun, suptu {ro: aciunea de a ajunge, de a atinge, etc.; ajungere; atindi ctush = multu di multu agiun; 2: inim agiun = cari easti gere; devenire; egalare; nvingere; coacere; etc.} {fr: action nimcat; nimcari) {ro: flmnd} {fr: affam} {en: starved} darriver, de rejoindre; de devenir; dgaler; de vaincre; de ex: hiu agiun (nimcat); di-agiun (cndu ts easti mult foami) mrir, etc.)} {en: action of arriving, of joining; of becoming; mts sh-urdzts; agiunlu sh-cumts nyiseadz; cum yini seara of equaling; of defeating; of maturing; etc.)} agiundzeari/acurmat sh-agiun, cu foami mari, va s-ti mc; agiun acas, giundzeare (a-gun-dze-ri) sf agiundzeri (a-gun-dzr) mc trei cireapuri di pni; seara-atsea s-culcar agiunj (un cu agiundziri) agiumt (a-gm-t) sf fr pl agiun(nimcats); cdzu mpadi di inim agiun (expr: di nimcari) dzeari {ro: ajungere, sosire} {fr: arrive} {en: arrival} ex: un agiunami/agiuname (a-gu-n-mi) sf fr pl stari di agiumt (un tsi-agiumsi; unshun dup agiundzeari) aoatsi nimcari, nimcari, agiuneats, agiunatic {ro: flmnzire} {fr: neagiumtu (nea-gm-tu) adg neagiumt (nea-gm-t), famine} {en: starvation} ex: mor di agiunami (nimcari) neagiumts (nea-gm-ts), neagiumti/neagiumte (nea-gmagiunatic (a-gu-n-tic) sn fr pl foami, nimcari {ro: ti) tsi nu-ari agiumt; tsi nu s-ari adunat cu cariva; (fig: foame} {fr: faim; jene} {en: hunger, starvation} ex: di-agiu- neagiumtu = (i) tsi nu easti asit; nifaptu, nicoptu, nicriscut; (ii) natic (foami) shi di slbints; agiunaticlu (foamea, nimcarea) tsi nu-ari fapt aveari, tsi nu-ari actsat usndz) {ro: easti bun tr-atsel tsi poati s-lu fac agiuneats (a-gu-ne- neajuns; necopt} {fr: qui nest pas arriv; qui na pas mri; ts) sf agiunets (a-gu-nts) (un cu agiunatic) ajunedz qui na pas grandi} {en: who did nor arrive yet; who has not (a-ju-ndz) vb I ajunai (a-ju-n), ajunam (a-ju-nm), aju- grown, has not matured yet} ex: amint n feat neagiumt nat (a-ju-n-t), ajunari/ajunare (a-ju-n-ri) (un cu (fig: cari vinji ninti di noau mesh); mer neagiumtu (fig: agiunedz) ajunat (a-ju-nt) adg ajunat (a-ju-n-t), nicoptu); s-lu ljart c easti nica neagiumtu (c nu-ari criscut ajunats (a-ju-nts), ajunati/ajunate (a-ju-n-ti) (un cu ninga); neagiumtu ghini shi na! acats n bumbunidzari sh-n agiunat) ajunari/ajunare (a-ju-n-ri) sf ajunri (a-ju-nr) furtun neagiumsu (nea-gm-su) adg neagiums (nea (un cu agiunari)gm-s), neagiumshi (nea-gm-shi), neagiumsi/neagiumse agiun2 (a-gn) adg vedz tu agiun1(nea-gm-si) (un cu neagiumtu) neagiundziri/neagiun1agiunami/agiuname (a-gu-n-mi) sf vedz tu agiundzire (nea-gn-dzi-ri) sf neagiundziri (nea-gn-dzir) atsea agiunari/agiunare (a-gu-n-ri) sf vedz tu agiun1tsi s-fatsi cndu cariva nu-agiundzi iuva {ro: aciunea de a nu agiunat (a-gu-nt) adg vedz tu agiun1ajunge; neajungere; nematurizare} {fr: action de ne pas 1agiunatic (a-gu-n-tic) sn vedz tu agiunarriver; de ne pas mrir} {en: action of not arriving; of not agiundzeari/agiundzeare (a-gun-dze-ri) sf vedz tu agiungu maturing; etc.} neagiundzeari/neagiundzeare (nea-gunagiundziri/agiundzire (a-gn-dzi-ri) sf vedz tu agiungudze-ri) sf neagiundzeri (nea-gun-dzr) (un cu neagiunagiuneats (a-gu-ne-ts) sf vedz tu agiun1dziri) paragiungu (p-ra-gn-gu) vb III shi II paragiumshu 1agiunedz (a-gu-ndz) vb I vedz tu agiun(p-ra-gm-shu), paragiundzeam (p-ra-gun-dzem), para-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

31

giums (p-ra-gm-s) shi paragiumt (p-ra-gm-t), para- nicat, arudicat, argucit, rgucit, rugucit, archiushurat, arugiundziri/paragiundzire (p-ra-gn-dzi-ri) shi paragiundzeachiushurat, aruchishurat, archiushurat, archishurat, alchiuri/paragiundzeare (p-ra-gun-dze-ri) easti (nj-agiundzi) ma shurat, archishat {ro: alunecat} {fr: gliss} {en: slided, skiddmultu dict lipseashti; (fig: (fructul) paragiundzi = (fructul) sed} aglisturari/aglisturare (a-ghlis-tu-r-ri) sf aglisturri (acoatsi multu, aseashti multu, s-paracoatsi) {ro: fi prea (mai ghlis-tu-rr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva aglistur; alunicari, mult dect) destul} {fr: tre plus que suffisant} {en: become lunicari, arunicari, arudicari, arguciri, rguciri, ruguciri, armore than necessary} ex: paragiumsir (fig: s-coapsir multu) chiushurari, aruchiushurari, aruchishurari, archiushurari, archipoamili paragiumtu (p-ra-gm-tu) adg paragiumt (p-ra- shurari, alchiushurari, archishari {ro: aciunea de a aluneca; gm-t), paragiumts (p-ra-gm-ts), paragiumti/paraalunecare} {fr: action de glisser} {en: action of sliding} giumte (p-ra-gm-ti) tsi-agiundzi ma multu dict aglisturari/aglisturare (a-ghlis-tu-r-ri) sf vedz tu aglistur lipseashti; tsi easti di primansus {ro: care este mai mult dect aglisturat (a-ghlis-tu-rt) adg vedz tu aglistur destul} {fr: qui est plus que suffisant} {en: that became more agnanghea (ag-nn-ghea) adv di-alant parti, n fats, andithan necessary} paragiumsu (p-ra-gm-su) adg paracra, andicrita, carshi {ro: vizavi} {fr: vis--vis} {en: opposite, giums (p-ra-gm-s), paragiumshi (p-ra-gm-shi), para- across} ex: di agnanghea (di carshi), l mutrea; sttu agnangiumsi/paragiumse (p-ra-gm-si) (un cu paragiumtu) ghea (n fats, di-alant parti) agnanghiu (agh-nn-ghu) sn paragiundziri/paragiundzire (p-ra-gn-dzi-ri) sf paraagnanghiuri (agh-nn-ghur) un dzean di iu omlu poati sgiundziri (p-ra-gn-dzir) atsea tsi s-fatsi cndu easti ma vead diparti locurli di deavrliga; atsea tsi veadi omlu cndu multu dict lipseashti {ro: aciunea de a fi prea (mai mult mutreashti ca di diparti, un loc tsi s-aspuni nintea-a ocljilor; dect) destul} {fr: action dtre plus que suffisant} {en: action videari {ro: privelite} {fr: vue, panorama} {en: sight, panoof becoming more than necessary} paragiundzeari/pararama} agnnghipsescu (agh-nn-ghip-ss-cu) vb IV giundzeare (p-ra-gun-dze-ri) sf paragiundzeri (p-ra-gun- agnnghipsii (agh-nn-ghip-s), agnnghipseam (agh-nndzr) (un cu paragiundziri) ajungu (a-jn-gu) vb III shi ghip-sem), agnnghipsit (agh-nn-ghip-s-t), agnnghipII ajumshu (a-jm-shu), ajundzeam (a-jun-dzem), ajums siri/agnnghipsire (agh-nn-ghip-s-ri) mutrescu ca di diparti (a-jm-s) shi ajumt (a-jm-t), ajundziri/ajundzire (a-jn- locurli di deavrliga; mutrescu cu mintea ca dit yisi; mutrescu dzi-ri) shi ajundzeari/ajundzeare (a-jun-dze-ri) (un cu un aghnanghiu {ro: privi contemplnd, contempla} {fr: reagiungu) ajumtu (a-jm-tu) adg ajumt (a-jm-t), ajumgarder de loin, contempler} {en: view as from a distance, ts (a-jm-ts), ajumti/ajumte (a-jm-ti) (un cu agiumtu) contemplate} ex: agnnghipsinda (mutrinda ca di diparti, ca tu ajumsu (a-jm-su) adg ajums (a-jm-s), ajumshi (ayis) cljurli agnnghipsit (agh-nn-ghip-st) adg agnnjm-shi), ajumsi/ajumse (a-jm-si) (un cu agiumtu) ghipsit (agh-nn-ghip-s-t), agnnghipsits (agh-nn-ghipajundziri/ajundzire (a-jn-dzi-ri) sf ajundziri (a-jn-dzir) sts), agnnghipsiti/agnnghipsite (agh-nn-ghip-s-ti) tsi (un cu agiundziri) ajundzeari/ajundzeare (a-jun-dze-ri) easti mutrit ca di diparti sh-cu mintea ca dit yis {ro: privit, sf ajundzeri (a-jun-dzr) (un cu agiundziri) contemplat} {fr: regard de loin, contempl} {en: viewed as agiur (a-gr) vb I vedz tu giur from a distance, contemplated} agnnghipsiri/agnnghipagiurari/agiurare (a-gu-r-ri) sf vedz tu giur sire (agh-nn-ghip-s-ri) sf agnnghipsiri (agh-nn-ghip-sr) agiurat (a-gu-rt) adg vedz tu giur atsea tsi fatsi omlu cndu mutreashti aghnanghiul din fats; agiut (a-gu-tr) sn vedz tu agiutor mutriri ca di diparti sh-cu mintea ca dit yis {ro: aciunea de a agiutari/agiutare (a-gu-t-ri) sf vedz tu agiutor privi, de a contempla; privire} {fr: action de regarder de loin, agiutat (a-gu-tt) adg vedz tu agiutor contempler} {en: action of viewing as from a distance, of agiutor (a-gu-tr) sn agiutoari/agiutoare (a-gu-to-ri) atsea contemplating} agnndipsescu (agh-nn-dip-ss-cu) vb IV tsi da (lucrul tsi-l fatsi) atsel cari agiut pri cariva; indati, intati, agnndipsii (agh-nn-dip-s), agnndipseam (agh-nn-dipndat {ro: ajutor} {fr: aide, secour} {en: aid, help} ex: iu ssem), agnndipsit (agh-nn-dip-s-t), agnndipsiri/agduc, la cari s-caft agiutor; cari lu-avdza s-lji da agiutor?; s-ti nndipsire (agh-nn-dip-s-ri) (un cu agnnghipsescu) ex: ncljinj shi s-aprindz n tsear tr-agiutor; acshi ascp cu armn agnndipseashti (mutreashti ca di diparti la un armagiutorlu a mintioasljei feat ashtor (ash-tr) sn ashtoan) agnndipsit (agh-nn-dip-st) adg agnndipsit (aghri/ashtoare (ash-to-ri) (un cu agiutor) ex: Dumnidz ashtor nn-dip-s-t), agnndipsits (agh-nn-dip-sts), agnndip(agiutor) agiut (a-gt) (mi) vb I agiutai (a-gu-t) shi ash- siti/agnndipsite (agh-nn-dip-s-ti) (un cu agnnghipsit) tai (ash-t), agiutam (a-gu-tm) shi ashtam (ash-tm), agnndipsiri/agnndipsire (agh-nn-dip-s-ri) sf agnndipsiri agiutat (a-gu-t-t) shi ashtat (ash-t-t), agiutari/agiutare (agh-nn-dip-sr) (un cu agnnghipsiri) (a-gu-t-ri) shi ashtari/ashtare (ash-t-ri) fac s-u scoat n cap agnanghiu (agh-nn-ghu) sn vedz tu agnanghea ma lishor; dau agiutor; dau indati {ro: ajuta} {fr: aider} {en: agnndipsescu (agh-nn-dip-ss-cu) vb IV vedz tu agnanghelp} ex: agiutats-lji si ncarc; ashtats-lji s-discarc; agiut-nj hea s-nu cad mpadi; ns singur agiuta casa; cari-agiut-a atsilor agnndipsiri/agnndipsire (agh-nn-dip-s-ri) sf vedz tu agndrepts agiutat (a-gu-tt) adg agiutat (a-gu-t-t), nanghea agiutats (a-gu-tts), agiutati/agiutate (a-gu-t-ti) tsi-lj s-ari agnndipsit (agh-nn-dip-st) adg vedz tu agnanghea dat agiutor, ashtat {ro: ajutat} {fr: aid} {en: helped} ashtat agnnghipsescu (agh-nn-ghip-ss-cu) vb IV vedz tu ag(ash-tt) adg ashtat (ash-t-t), ashtats (ash-tts), ashnanghea tati/ashtate (ash-t-ti) (un cu agiutat) agiutari/agiutare agnnghipsiri/agnnghipsire (agh-nn-ghip-s-ri) sf vedz tu (a-gu-t-ri) sf agiutri (a-gu-tr) atsea tsi s-fatsi cndu agnanghea cariva da agiutor; ashtari {ro: aciunea de a ajuta; ajutare} agnnghipsit (agh-nn-ghip-st) adg vedz tu agnanghea {fr: action daider} {en: action of helping}) ashtari/ashtare agni (agh-n) adv dip altu tsiva ca di; ni ma multu ni ma (ash-t-ri) sf ashtri (ash-tr) (un cu agiutari) putsn di; mash {ro: pur i simplu} {fr: purement, netteaglistur (a-ghls-tur) vb I aglisturai (a-ghlis-tu-r), aglisturam ment} {en: only, plain} ex: dzama easti agni (mash, tsiva altu (a-ghlis-tu-rm), aglisturat (a-ghlis-tu-r-t), aglisturadict) ap ri/aglisturare (a-ghlis-tu-r-ri) mi min lishor fr s-njishcu agnos (agh-ns) sn agnosuri (agh-n-sur) atsea tsi-aducicioarli sh-fr cheadits pristi un fats nyilicioas; alunic, cheashti un cndu mc, veadi i avdi tsiva tsi nu lu-arseashti lunic, arunic, arudic, argoci, rgoci, rugoci, archiushur, aru- dip (di-l fatsi s-lj yin greats ic s-voam); gunos, agunos, chiushur, aruchishur, archiushur, archishur, alchiushur, ar- agnos, gnos, greats {ro: scrb, desgust} {fr: dgot, rchish {ro: aluneca} {fr: glisser} {en: slide, skid} aglisturat pugnance} {en: disgust} ex: nj-easti agnos (nj yini s-vom); (a-ghlis-tu-rt) adg aglisturat (a-ghlis-tu-r-t), aglisturats cari l vidzur tr-agnos agunos (a-ghu-ns) sn agunosuri (a-ghlis-tu-rts), aglisturati/aglisturate (a-ghlis-tu-r-ti) tsi (a-ghu-n-sur) (un cu agnos) agnos (a-gh-ns) sn ari alunicat pristi un fats nyilicioas; alunicat, lunicat, aru- agnosuri (a-gh-n-sur) (un cu agnos) ex: nj-yini agnos

32

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

di ghela tsi mcai; nji s featsi agnos; nj-easti agnos di un lucru ct cama-agonja; cari easti pimtu si s-agunjiseasc; tsi zboarli-a tali gunos (gu-ns) sm fr pl (un cu agnos) s-ari agunjisit; archit, ayiusit, viisit, pristinisit {ro: grbit} gnos (ghns) sm fr pl (un cu agnos) ex: lj-u gnos di- {fr: ht} {en: hastened} ex: tsi eshti aht agunjisit agunjiahtri timbelj yiunos (yu-ns) sm fr pl (un cu agnos) siri/agunjisire (a-ghu-nji-s-ri) sf agunjisiri (a-ghu-nji-sr) agnusescu (agh-nu-ss-cu) (mi) vb IV agnusii (agh-nu-s), atsea tsi fatsi un cari s-agunjiseashti; ayiusiri, viisiri, pristinisiri agnuseam(agh-nu-sem),agnusit(agh-nu-s-t), {ro: aciunea de a se grbi; grbire} {fr: action de (se) hter} agnusiri/agnusire (agh-nu-s-ri) l fac pri cariva ta s-lj yin {en: action of hastening} agunjii/agunjie (a-ghu-nj-i) sf agnos; nj yini agnos (greats) {ro: (se) scrbi, desgusta} {fr: agunjii (a-ghu-nj) mirachea tsi u ari cariva s-fac tsiva i sdgoter} {en: disgust} agnusit (agh-nu-st) adg agnusit agiung iuva ct cama agonja; avrap, yii, ayiuseal, (agh-nu-s-t), agnusits (agh-nu-sts), agnusiti/agnusite (agh- curundeats {ro: grab, iueal} {fr: hte, vitesse, rapidit} nu-s-ti) tsi-lj yini agnos (greats) {ro: scrbit, desgustat} {en: haste, speed, swiftness} ex: tut bati cu-agunjii (avrap, {fr: dgot} {en: disgusted} agnusiri/agnusire (agh-nu-syii) ri) sf agnusiri (agh-nu-sr) atsea tsi-aducheashti omlu agoyi/agoye (a-gh-yi) sf agoyi (a-ghy) pradzlji (i altu cndu-lj yini agnos {ro: aciunea de a (se) scrbi; scrbire, tsiva) tsi dau tra s-ufilisescu tr niscntu chiro un lucru di cari desgustare} {fr: action qui dgote quelquun} {en: action of am ananghi (cas, cal, amaxi, etc.); nichi, cher, chir, chirii disgusting} agnusedz (agh-nu-sdz) vb I agnusai (agh-nu- {ro: chirie} {fr: loyer, location} {en: rent} ex: shidem cu agoyi s), agnusam (agh-nu-sm), agnusat (agh-nu-s-t), agnu- (nichi); loai un cal cu agoyi (nichi); ct agoyi (nichi) sari/agnusare (agh-nu-s-ri) (un cu agnusescu) agnusat plteshti? aguyipsescu (a-ghu-yip-ss-cu) vb IV aguyipsii (agh-nu-st) adg agnusat (agh-nu-s-t), agnusats (agh-nu- (a-ghu-yip-s), aguyipseam (a-ghu-yip-sem), aguyipsit (asts), agnusati/agnusate (agh-nu-s-ti) (un cu agnusit) ghu-yip-s-t), aguyipsiri/aguyipsire (a-ghu-yip-s-ri) dau ic agnusari/agnusare (agh-nu-s-ri) sf agnusri (agh-nu-sr) ljau cu agoyi un lucru (cas, cal, amaxi, etc.); aguyisescu, (un cu agnusiri) agnusos (agh-nu-ss) adg agnusoas nichisescu, anichisescu {ro: nchiria} {fr: louer} {en: rent, let} (agh-nu-so-s),agnusosh(agh-nu-ssh),agnusoaex: aguyipsii un cal aguyipsit (a-ghu-yip-st) adg aguyipsit si/agnusoase (agh-nu-so-si) tsi-l fatsi cariva s-lj hib ag- (a-ghu-yip-s-t), aguyipsits (a-ghu-yip-sts), aguyipsinos; tsi da greats; gunusos {ro: care face scrb, desgusti/aguyipsite (a-ghu-yip-s-ti) loat ic dat cu nichi (cas, cal, ttor} {fr: dgotant} {en: disgusting} gunusos (gu-nuamaxi, etc.); aguyisit, nichisit, anichisit {ro: nchiriat} {fr: ss) adg gunusoas (gu-nu-so-s), gunusosh (gu-nu-ssh), lou} {en: rented, let} aguyipsiri/aguyipsire (a-ghu-yip-s-ri) gunusoasi/gunusoase (gu-nu-so-si) (un cu agnusos) ex: sf aguyipsiri (a-ghu-yip-sr) loari ic dari cu nichi (cas, di-arali zcoani sh-gunusoasi s-fug calj, etc.); aguyisiri, nichisiri, anichisiri {ro: aciunea de a agnusari/agnusare (agh-nu-s-ri) sf vedz tu agnos nchiria; nchiriere} {fr: action de louer} {en: action of agnusat (agh-nu-st) adg vedz tu agnos renting, of letting} ex: s-aguyisiri casa, va ts u pltescu; agnusedz (agh-nu-sdz) vb I vedz tu agnos aguyisir calj tra s-duc n hoar aguyisescu (a-ghu-yi-ssagnusescu (agh-nu-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu agnos cu) vb IV aguyisii (a-ghu-yi-s), aguyiseam (a-ghu-yi-sem), agnusiri/agnusire (agh-nu-s-ri) sf vedz tu agnos aguyisit (a-ghu-yi-s-t), aguyisiri/aguyisire (a-ghu-yi-s-ri) agnusit (agh-nu-st) adg vedz tu agnos (un cu aguyipsescu) aguyisit (a-ghu-yi-st) adg aguyisit agnusos (ag-nu-ss) adg vedz tu agnos (a-ghu-yi-s-t), aguyisits (a-ghu-yi-sts), aguyisiti/aguyisite agoan (a-gho-n) sf fr pl lucru greu, cilistisiri {ro: trud} (a-ghu-yi-s-ti) (un cu aguyipsit) aguyisiri/aguyisire (a{fr: peine} {en: difficulty, hard work} agon (a-gh-n) sf ghu-yi-s-ri) sf aguyisiri (a-ghu-yi-sr) (un cu aguyipsiri) fr pl (un cu agoan) agunsescu (a-ghun-ss-cu) vb IV aguyeat (a-ghu-yt) sm, sf, adg aguyeat (a-ghu-y-t), agunsii (a-ghun-s), agunseam (a-ghun-sem), agunsit (a- aguyeats (a-ghu-yts), aguyeati/aguyeate (a-ghu-y-ti) ghun-s-t), agunsiri/agunsire (a-ghun-s-ri) amintu (adun) (asel) tsi lja (ic da) cu nichi (cas, cal, amaxi, etc.); (atsel) tsi cu lucru multu greu; lucredz multu greu tra s-amintu i s-fac crteashti caljlji ic amaxea trapt di calj; atsel tsi fatsi s-imn tsiva; cilistisescu, cilstisescu {ro: agonisi, se trudi} {fr: gacaljlji sh-ari vrundida-a caljlor; chiragi {ro: care nchiriaz; gner ou travailler pniblement} {en: earn by hard work, work cru} {fr: qui loue quelque chose; muletier} {en: who rents hard} ex: eara om timbel, nu lucra, nu agunsea; agunsea (lucra or lets (house, horses, etc.); muleteer} greu) dzu sh-noapti sh-cu mnj sh-cu cicioari agunsit (a- agramat (a-gr-mat) adg vedz tu gram ghun-st) adg agunsit (a-ghun-s-t), agunsits (a-ghun-sts),agrandzal (a-grn-dza-l) sf vedz tu agrandzaljau agunsiti/agunsite (a-ghun-s-ti) amintat cu lucru greu; cilisti- agrandzaljau (a-gran-dza-lj-) sf agrandzaljei (a-gran-dzasit, cilstisit {ro: agonisit, trudit} {fr: gagn, travaill pnilj) soi di plant cu truplu tsi nu poati s sta singur mprostu blement} {en: earned by hard work, worked hard} agunsi(cari s-acats di alti planti cu-un soi di crlidzi) sh-cari fatsi ri/agunsire (a-ghun-s-ri) sf agunsiri (a-ghun-sr) atsea tsi s- arapuni cu yimishi njits tsi sh-u-aduc cu auli; ayit agr; nfatsi cndu omlu lucreadz multu greu tra s-fac tsiva; aminta- vrsc {ro: vi slbatic} {fr: vigne sauvage} {en: wild vine} ri cu lucru greu; cilistisiri, cilstisiri {ro: aciunea de a agonisi, agrandzal (a-grn-dza-l) sf agrandzali/agrandzale (a-grnde a se trudi; agonisire, trudire} {fr: action de gagner, de tra- dza-li) yimisha (aua) fapt di agrandzaljau; grandzal, vailler pniblement} {en: action of working hard, of earning grandz, agru-au, au nicoapt {ro: strugure slbatic} {fr: by hard work} raisin sauvage} {en: wild grapes} grandzal (grn-dza-l) sf agon (a-gh-n) sf fr pl vedz tu agoan grandzali/grandzale (grn-dza-li) (un cu agrandzal) agonja (a-g-nja) adv dup putsn chiro; tsi s-fatsi unshun; grandz (grn-dz) sf grandzali/grandzale(?) (grn-dza-li) gonja, agunja, anghiu, curundu, dalaga {ro: curnd, repede} (un cu agrandzal) {fr: bientt, vite} {en: soon, fast} ex: s-alin agonja, agonja; agrari/agrare (a-ghr-ri) sf vedz tu agru1 agonja dup avucat gonja (g-nja) adv (un cu agonja) agrat (a-ghrt) adg vedz tu agru1 agunja (a-g-nja) adv (un cu agonja) ex: s-agiung ma agrpnii/agrpnie (a-ghrp-n-i) sf vedz tu agripnii agunja; cum fudzea ns agunja agunjisescu (a-ghu-nji-ss- agrpsescu (a-ghrp-ss-cu) vb IV vedz tu agru1 cu) (mi) vb IV agunjisii (a-ghu-nji-s), agunjiseam (a-ghu-nji- agrpsiri/agrpsire (a-ghrp-s-ri) sf vedz tu agru1 sem), agunjisit (a-ghu-nji-s-t), agunjisiri/agunjisire (aagrpsit (a-ghrp-st) adg vedz tu agru1 ghu-nji-s-ri) caftu (voi, pingu) tsiva tra si s-fac cama agrshari1/agrshare (a-gr-sh-ri) sf vedz tu agrshescu1 agonja; curundedz, (mi) archescu, ayiusescu, viisescu, pris- agrshari2/agrshare (a-gr-sh-ri) sf vedz tu agrshescu2 tinisescu {ro: grbi} {fr: (se) hter} {en: hasten, hurry on} ex: agrshat1 (a-gr-sht) adg vedz tu agrshescu1 imnai sh-ti-agunjiseai; agunjisea-ti putsn agunjisit (a-ghu- agrshat2 (a-gr-sht) adg vedz tu agrshescu2 nji-st) adg agunjisit (a-ghu-nji-s-t), agunjisits (a-ghu-nji- agrshescu1 (a-gr-shs-cu) (mi) vb IV shi I vedz tu sts), agunjisiti/agunjisite (a-ghu-nji-s-ti) cari caft s-lu fac agrshescu1

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

33

agrshescu2 (a-gr-shs-cu) (mi) vb IV shi I vedz tu adv ascur, varvar, ca un dit pduri {ro: slbatic} {fr: sauvaagrshescu2 gement, farouchement} {en: wildly, savagely} ex: zburashti agrshiri1/agrshire (a-gr-sh-ri) sf vedz tu agrshescu1 agru agrimi/agrime (a-gr-mi) sf agrinj (a-grnj) aghruagrshiri2/agrshire (a-gr-sh-ri) sf vedz tu agrshescu2 pravd dit pduri; zulapi, zlapi, prici; (fig: agrimi = om agru, agrshit1 (a-gr-sht) adg vedz tu agrshescu1 varvar) {ro: fiar, bestie} {fr: bte sauvage} {en: beast} ex: las agrshit2 (a-gr-sht) adg vedz tu agrshescu2 s-mi mc agrinjli (zulchili); agrinjli yin dipriun agredz agrxescu (a-ghrc-ss-cu) vb IV agrxii (a-ghrc-s), agr(a-ghrdz) (mi) vb I agrai (a-ghr), agram (a-ghrm), agraxeam (a-ghrc-sem), agrxit (a-ghrc-s-t), agrxiri/agr- t (a-ghr-t), agrari/agrare (a-ghr-ri) (mi) fac agru, agripxire (a-ghrc-s-ri) aduchescu, duchescu, acchisescu, achi- sescu, agrpsescu; (fig: agredz = mi-acats yinatea; mi fac foc csescu, chicsescu, apucupescu, ntsileg, simtu {ro: neleg, di yinati; yintusescu, intusescu, gntusescu, arcedz, ariciusimt} {fr: comprendre, sentir} {en: understand, feel} ex: easti escu, timusescu, furtsuescu, ngindu, nirescu, aprindu, lisixesnjic, nu agrxeashti (nu aducheashti) agrxit (a-ghrc-st) cu, turbu) {ro: slbtici} {fr: devenir sauvage} {en: become adg agrxit (a-ghrc-s-t), agrxits (a-ghrc-sts), agrxiwild} ex: nu s-agreadz (fig: nu lu-acats inatea) agrat (ati/agrxite (a-ghrc-s-ti) ashi cum easti un tsi-ari agrxit; ghrt) adg agrat (a-ghr-t), agrats (a-ghrts), agrati/agrate aduchit, duchit, acchisit, achicsit, chicsit, apucupit, ntsi(a-ghr-ti) faptu agru; tsi easti agru; agripsit, agrpsit {ro: leptu, simtst {ro: neles, simit} {fr: compris, senti} {en: unslbticit} {fr: devenu sauvage} {en: made wild} agraderstood, felt} agrxiri/agrxire (a-ghrc-s-ri) sf agrxiri ri/agrare (a-ghr-ri) sf agrri (a-ghrr) atsea tsi fatsi un (a-ghrc-sr) atsea tsi-ari fapt un care ari agrxit; aduchiri, cndu cariva s-agreadz; agripsiri, agrpsiri {ro: aciunea de a duchiri, acchisiri, achicsiri, chicsiri, apucupiri, ntsileadziri, (se) slbtici; slbticire} {fr: action de devenir sauvage} {en: sintsri {ro: aciunea de a nelege; nelegere} {fr: action de action of becoming wild} agripsescu (a-ghrip-ss-cu) vb IV comprendre, de sentir; comprhension} {en: action of under- agripsii (a-ghrip-s), agripseam (a-ghrip-sem), agripsit (astanding, of feeling} ghrip-s-t), agripsiri/agripsire (a-ghrip-s-ri) (un cu agredz) agrxiri/agrxire (a-ghrc-si-ri) sf vedz tu agrxescu ex: calu agripsi (s-featsi agru) agripsit (a-ghrip-st) adg agrxit (a-ghrc-st) adg vedz tu agrxescu agripsit (a-ghrip-s-t), agripsits (a-ghrip-sts), agripsiti/aagread (a-ghre-dh) sf agredz (a-ghrdz) soi di earb tsi s- gripsite (a-ghrip-s-ti) (un cu agrat) agripsiri/agripsire (atradzi azvarna pristi loc sh-cari fatsi un schic cu lilici verdz ghrip-s-ri) sf agripsiri (a-ghrip-sr) (un cu agrari) agrp{ro: pir (plant)} {fr: chiendent} {en: couch-grass} sescu (a-ghrp-ses-cu) vb IV agrpsii (a-ghrp-s), agrpseam agredz (a-ghrdz) (mi) vb I vedz tu agru1 (a-ghrp-sem), agrpsit (a-ghrp-s-t), agrpsiri/agrpsire agredz* (a-ghrdz) pluralu di la substantivlu fiminin (a-ghrp-s-ri) (un cu agredz) agrpsit (a-ghrp-st) adg agread; vedz agread agrpsit (a-ghrp-s-t), agrpsits (a-ghrp-sts), agrpsiagrimi/agrime (a-gr-mi) sf vedz tu agru1 ti/agrpsite (a-ghrp-s-ti) (un cu agrat) agrpsiri/agrpagripnii/agripnie (a-ghrip-n-i) sf agripnii (a-ghrip-n) sire (a-ghrp-s-ri) sf agrpsiri (a-ghrp-sr) (un cu agrari) dyeavsea tsi fatsi preftul serli tu bisearic; agrpnii; (fig: ni- guvru (g-vru) adg guvr (g-vr), guvri (g-vri), guvri/gusomnu, nidurnjiri, nihteri, nihteryiu) {ro: denie} {fr: prire du vre (g-vri) tsi ari un mutrit agr; tsi mutreashti urut {ro: soir} {en: evening prayer offered by priest} ex: fum la agripnii cu privire slbatic} {fr: qui a un regard sombre, farouche, (dusim seara la bisearic); muma a ta agripnii va s-duc; sauvage} {en: with a wild look on his face} agru3- (-gru-) durnjish tut dzua, noaptea va u fats agripnii (fig: va u fats cu prifixu s-bag nintea-a unor zboar tra s-l s-adavg noimanisomnu; nu va dornji); fui la agripnjii (nihteryiu); avui a adgectivlui agru di ma nsus, s-l da un noim di niimir, agripnjii (nisomnu) aest noapti agrpnii/agrpnie (adi lucru tsi yini dit cmpu shi pduri, nicriscut di om; ghrp-n-i) sf agrpnii (a-ghrp-n) (un cu agripnii) bunoar ashi avem zboar ca: agrucal, agrucapr, agrugortsu, agripsescu (a-ghrip-ss-cu) vb IV vedz tu agru1 agrulilici, agrumutrescu, agruom, etc. etc.; bgats oar c: (i) agripsiri/agripsire (a-ghrip-s-ri) sf vedz tu agru1 Prifixul armni idyiul (agru) ti tuti zboarli, c suntu masculini agripsit (a-ghrip-st) adg vedz tu agru1 i fiminini; (ii) cum ftsem sh-cu-alanti prifixi, zborlu cu agrombal1 (a-grm-bal) sm agrombalj (a-grm-balj) mer prifixu va-l bgm tu fumealja-a zborlui; (iii) di-arad, prifixul (pom) di pduri; agru-mer, gromin, agromin {ro: mr pdure dup cum dztsi sh-numa va-l bgm nintea-a zborlui sh(pom)} {fr: pommier sauvage} {en: wild apple-tree} agromva lu-alichim di el fr semnul -; ma, multi ori, prifixul va-l bal2 (a-grm-bal) sn agrombali/agrombale (a-grm-ba-li) videm ngrpsit ahoryea di zbor, ic ligat di zbor cu semnul yimishi fapt di (pomlu) mer di pduri (di agru-mer, gromin, ; bunoar, noi va s-avem tu dictsiunar zborlu agrulilici, agromin (expr: njitslji mc gromini, a mrlor l-amurtsscu ma va putem s-lu-aflm scriat aljurea shi agru lilici, ic dintslj = s-dztsi cndu un stipseashti shi stepsul s-aruc pi agru-lilici {ro: prefix care schimb sensul cuvntului, adualtu) {ro: mr pdure (fruct)} {fr: pomme sauvage} {en: wild gndu-i sensul de slbatic} {fr: prefixe, qui ajoute au mot le apple} ex: mcai agrombali di pi un agrombal agromin1 (asens de sauvage} {en: prefix, adding to a word the meaning of gr-min) sm agrominj (a-gr-min) (un cu agrombal1) wild} agromin2 (a-gr-min) sn agromini/agromine (a-gr-mi-ni) agru2 (ghru) adv vedz tu agru1 (un cu agrombal2) ex: nsurarea easti ca agrominili (mearili agru-3 (ghru) prifixu vedz tu agru1 agri) gromin1 (gr-min) sm grominj (gr-min) (un cu agru4 (-gru) sn agri/agre (-gri) cmpu lucrat sh-avrguit tr agrombal1) gromin2 (gr-min) sn gromini/gromine (grcrishteari grni; agur; (expr: canda-lj mcar agrul puljlji = mi-ni) (un cu agrombal2) easti multu nvirinat) {ro: ogor, arin} {fr: champ labour} agrombal2 (a-grm-bal) sn vedz tu agrombal1 {en: ploughed field} ex: afendi easti la agru; arm agrili; boilji agromin1 (a-gr-min) sm vedz tu agrombal1 fac agru (ar loclu); di-nj si dusir oili tu-agru agur (-gur) agromin2 (a-gr-min) sn vedz tu agrombal1 sn agri/agre (-g-ri) (un cu agru) ex: paplu li shtii agrli agru1 (ghru) adg agr (-ghr), agri (-ghri), agri/agre (-ghri) cama ghini dict mini; ts-am mcat agrli a tat-tui (pravd i plant) tsi nu easti imir; tsi yini dit pduri; niimir, agrubib (a-gru-b-b) sf vedz tu bib pdurish; (fig: 1: om agru = om ascur, varvar, fucos; expr: 2: agrucapr (a-gru-c-pr) sf vedz tu capr (mutrescu) cu agrili = cu mutrirea agr, fucoas) {ro: slbatic} agrucucot (a-gru-cu-ct) sm vedz tu cucot {fr: sauvage, farouche} {en: wild, savage} ex: mearili agri nu agrucumban (a-gru-cm-ban) adg vedz tu cumban suntu buni tr mcari; cstnjili agri suntu arali; ficiorlu aestu agrugortsu1 (a-gru-gr-tsu) sm vedz tu gortsu1 easti agru (fig: ascur, varvar); patru calj agri (ca dit pduri, agrugortsu2 (a-gru-gr-tsu) sn vedz tu gortsu1 serts); agri (fig: ascuri) capiti brboasi; acts s-ti mutreasc agruljau (a-gru-lj-) sf agruljei (a-gru-lj) masin tsi cu agrili (fig: mutrirea agr, fucoas); vinjir agrilj s scoat creashti agru tu pduri, nicriscut di oaminj {ro: mslin slbunjlji; mi mutreashti cu agrili (cu ocljilj agri) agru2 (ghru) batic} {fr: olivier sauvage} {en: wild olive tree}

34

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

agrumutrescu (a-gru-mu-trs-cu) (mi) vb IV vedz tu dit (agiumt iuva, etc.) tu oara tsi lipsea; tihisit {ro: atins mutrescu (scopul); ajuns la momentul bun} {fr: atteint (le but); arriv agrumutriri/agrumutrire (a-gru-mu-tr-ri) sf vedz tu au bon moment} {en: reached (a goal); arrived at the right mutrescu moment} apugudiri/apugudire (a-pu-gu-d-ri) sf apugudiri agrumutrit (a-gru-mu-trt) adg vedz tu mutrescu (a-pu-gu-dr) atsea tsi s-fatsi cndu un apugudeashti tsiva; agruom (a-gru-m) sm vedz tu om tihisiri {ro: aciunea de a atinge (scopul); de a ajunge la moagruprun (a-ghru-prn) sm vedz tu prun mentul bun} {fr: action datteindre (le but); darriver au bon agruprun (a-ghru-pr-n) sf vedz tu prun moment} {en: action of reaching (a goal); of arriving at the agrutrandafiljau (a-gru-tran-da-fi-lj-) sf vedz tu tranright moment} ex: ahtari apugudiri (tihisiri) tsi lj-ai fapt! dafil apugudeari/apugudeare (a-pu-gu-de-ri) sf apuguderi (a-puagudeari/agudeare (a-gu-de-ri) sf vedz tu agudescu gu-dr) (un cu apugudiri) agudescu (a-gu-ds-cu) (mi) vb IV shi II agudii (a-gu-d), agu- agudiri/agudire (a-gu-d-ri) sf vedz tu agudescu deam (a-gu-dem), agudit (a-gu-d-t), agudiri/agudire (a- agudit (a-gu-dt) adg vedz tu agudescu gu-d-ri) shi agudeari/agudeare (a-gu-de-ri) dau cu puteari aguditur (a-gu-di-t-r) sf vedz tu agudescu (mna, lemnul, cioclu, etc.) di tsiva; lj dau un; luvescu, agul (a-g-l) sf vedz tu cul lvuescu, mprnjescu, cruescu, plescu, ciucutescu, pliguescu; agunescu (a-gu-ns-cu) vb IV agunii (a-gu-n), aguneam (a(expr: u-agudescu = (i) amintu; (ii) u tihisescu ghini; tihisescu gu-nem), agunit (a-gu-n-t), aguniri/agunire (a-gu-n-ri) s-mi aflu (s-hiu) iuva; (iii) fur, ljau; (iv) bat (flueara, avyiulia, lj dzc a unui (fac un) tra s-fug di iuva (shi si s-duc tu-un etc.); (v) u uidisescu; (vi) vatm; etc.; 2: lj-agudeashti mna = loc, la lucru, etc., c va i c nu va); bag zori a unui s-fug lu-ariseashti (ari adetea) s-fur; ari mna lung) {ro: lovi, surghiuni; azgunescu, azunjescu, aznjescu, avin, diprtedz, atinge; rni} {fr: frapper, atteindre, toucher; blesser} {en: hit; xinumsescu, surghiunipsescu, xipundisescu; lj dau prtljli strike; wound} ex: cari s-lu-agudea (s-lji plscnea) ninga un; (palmili, tsruhili), lj-aspun poarta, etc.; (fig: fac pri cariva (ljlu-agudish sntos cu crliglu; lu-agudir pi frmti; prindi scaftu) s-fug ma-agonja tra s-fac tsiva; agunjisescu, alag, agudim tu semnu; lu-agudii (l-crti) cu zboarli; lu-agudeashti viisescu) {ro: goni, alunga, deprta, exila} {fr: chasser, pouriu-l doari; eu ti-agudii (pliguii, lvuii)?; mi-agudii aclo (tihisii chasser, loigner, bannir, exiler} {en: chase, banish, exile} ex: s-hiu aclo); si s-agudiri (si s-tihisiri) s-lu aflu va s-lu cljem; tra mi-agunir di acas; s-lu-aguneasc (s-lu-avin, s-lu da nas-agudim (expr: amintm) amirrilja din tser; nu putea sfoar) ficiorlu din cas; agunea (dutsea) oili tu livadi; neguri agudeasc (expr: s-amint) vr pindar; un picurar agudi yin ca s-ti-aguneasc (avin); cu chetrili agunea-mi; agunits (expr: fur) tu munti n oai; di iu lu-agudish (expr: lu-aflash, l- (algats, vdzits agonja) dup un yeatru agunit (a-gu-nt) loash, lu-acumprash, l-furash, etc.) ahtari cal?; sh-u au tu adg agunit (a-gu-n-t), agunits (a-gu-nts), aguniti/agunite minti s-n lj-agudeasc (expr: s-n-lj fur) lucanitslji?; multu (a-gu-n-ti) tsi-lj si dztsi tra s-fug di iuva; azgunit, azunjit, lj-agudea mna (expr: avea mna lung, fura multu); cum s- aznjit, avinat, diprtat, xinumsit, surghiunipsit, xipundisit {ro: agudi (expr: s-tihisi) si s-afl aclo; mi-agudii (expr: tihisii s-mi gonit, alungat, deprtat, exilat} {fr: chass, pourchass, loiaflu) aclo; s-li agudeasc (expr: uidiseasc, tihiseasc ghini) tu gn, banni, exil} {en: chased, banished, exiled} agunisari; shtii s-agudeshti (expr: s-bats) cu flueara?; agudii (expr: ri/agunire (a-gu-n-ri) sf aguniri (a-gu-nr) atsea tsi s-fatsi pliguii, vtmai) un tserbu agudit (a-gu-dt) adg agudit (a- cndu s-aguneashti cariva; azguniri, azunjiri, aznjiri, avinari, gu-d-t), agudits (a-gu-dts), aguditi/agudite (a-gu-d-ti) diprtari, xinumsiri, surghiunipsiri, xipundisiri {ro: aciunea ashi cum easti atsel tsi fu agudit; luvit, mprnjit, cruit, plit, de a goni, de a alunga, de a deprta, de a exila; gonire, alunciucutit, lvuit, pliguit {ro: lovit, atins, rnit} {fr: atteint, gare, deprtare} {fr: action de chasser, de pourchasser, touch, frapp, bless} {en: hit, stricken, wounded} ex: lvuit dloigner, de bannir, dexiler} {en: action of chasing, of shi agudit; agudit ca di sfulgu; mearili aesti suntu aguditi banishing, of exiling} ex: u-azguni di la plati agunit (a-gu(luviti; ic expr: furati); easti agudit (luvit, plit) tu ilji; easti n-t) sf fr pl avinari {ro: goan} {fr: chasse} {en: chase} agudit (expr: agudit di minti, glar) agudiri/agudire (a-gu-d azgunescu (az-gu-ns-cu) vb IV azgunii (az-gu-n), azguri) sf agudiri (a-gu-dr) atsea tsi fatsi ic pati cariva cari easti neam (az-gu-nem), azgunit (az-gu-n-t), azguniri/azgunire agudit; luviri, mprnjiri, cruiri, pliri, ciucutiri, lvuiri {ro: (az-gu-n-ri) (un cu agunescu) ex: azgunii ghifta dit ubor; aciunea de a lovi, de a atinge, de a rni; lovire, atingere; mi azguni din cas; azgunir dit plati amiroanja cu tut ficior; rnire} {fr: action datteindre, de toucher, de frapper; de lj-azguni tuts amiradzlji alants di pi scamnu cu giunaticlu a blesser} {en: action of hitting, of striking, of wounding} lui azgunit (az-gu-nt) adg azgunit (az-gu-n-t), azgunits agudeari/agudeare (a-gu-de-ri) sf aguderi (a-gu-dr) (un (az-gu-nts), azguniti/azgunite (az-gu-n-ti) (un cu agunit) cu agudiri) aguditur (a-gu-di-t-r) sf agudituri (a-gu-di azguniri/azgunire (az-gu-n-ri) sf azguniri (az-gu-nr) tr) atsea cu tsi armni (cu tsi s-amint) cariva dup tsi easti (un cu aguniri) azunjescu (a-zu-njs-cu) vb IV azunjii (aagudit; goad, agudiri {ro: lovitur} {fr: coup} {en: hit, zu-nj), azunjeam (a-zu-njm), azunjit (a-zu-nj-t), azunjistroke} pugudescu (pu-gu-ds-cu) (mi) vb IV shi II pugudii ri/azunjire (a-zu-nj-ri) (un cu agunescu) ex: lj-azunjashti (pu-gu-d), pugudeam (pu-gu-dem), pugudit (pu-gu-d-t), (aguneashti) di-aoa azunjit (a-zu-njt) adg azunjit (a-zupugudiri/pugudire (pu-gu-d-ri) shi pugudeari/pugudeare (pu- nj-t), azunjits (a-zu-njts), azunjiti/azunjite (a-zu-nj-ti) gu-de-ri) (un cu agudescu) pugudit (pu-gu-dt) adg (un cu agunit) azunjiri/azunjire (a-zu-nj-ri) sf azunjiri (apugudit (pu-gu-d-t), pugudits (pu-gu-dts), puguditi/pugu- zu-njr) (un cu aguniri) aznjescu (az-njs-cu) vb IV dite (pu-gu-d-ti) (un cu agudit) pugudiri/pugudire (puaznjii (az-nj), aznjeam (az-njm), aznjit (az-nj-t), aznjigu-d-ri) sf pugudiri (pu-gu-dr) (un cu agudiri) puguri/aznjire (az-nj-ri) (un cu agunescu) ex: n aznjeshti deari/pugudeare (pu-gu-de-ri) sf puguderi (pu-gu-dr) (aguneshti); aznja-u (agunea-u) aest sclav aznjit (az-njt) (un cu agudiri) apugudescu (a-pu-gu-ds-cu) (mi) vb IV adg aznjit (az-nj-t), aznjits (az-njts), aznjiti/aznjite (az-njshi II apugudii (a-pu-gu-d), apugudeam (a-pu-gu-dem), ti) (un cu agunit) aznjiri/aznjire (az-nj-ri) sf aznjiri (azapugudit (a-pu-gu-d-t), apugudiri/apugudire (a-pu-gu-d-ri) njr) (un cu aguniri) shi apugudeari/apugudeare (a-pu-gu-de-ri) agudescu aguniri/agunire (a-gu-n-ri) sf vedz tu agunescu (agiungu iuva, etc.) tamam tu oara cndu lipseashti; njagunit (a-gu-nt) adg vedz tu agunescu agiungu scupolu; tihisescu {ro: atinge (scopul); ajunge la agunit (a-gu-n-t) sf vedz tu agunescu momentul bun} {fr: atteindre (le but); arriver au bon moment} agunja (a-g-nja) adv vedz tu agonja {en: reach (a goal); arrive at the right moment} ex: uagunjii (a-ghu-nj-i) sf vedz tu agonja apugudii (u tihisii) ghini apugudit (a-pu-gu-dt) adg apugu- agunjisescu (a-ghu-nji-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu agonja dit (a-pu-gu-d-t), apugudits (a-pu-gu-dts), apuguditi/apu- agunjisiri/agunjisire (a-ghu-nji-s-ri) sf vedz tu agonja gudite (a-pu-gu-d-ti) tsi sh-ari agiumt scupolu; tsi ari agu- agunjisit (a-ghu-nji-st) adg vedz tu agonja

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

35

agunos (a-gu-ns) sn vedz tu agnos cuscr, ti tsnj mari!; ahari cuscr ahr (a-hr) adg ahr agunsescu (a-ghun-ss-cu) vb IV vedz tu agoan (a-h-r), ahri (a-hr), ahri/ahre (a-h-ri) (un cu ahar) agunsiri/agunsire (a-ghun-s-ri) sf vedz tu agoan a-hari (a-h-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz agunsit (a-ghun-st) adg vedz tu agoan fimininlu singular di la zborlu ahar; vedz tu ahar agur (-gur) sn vedz tu agru4 aharistisiri/aharistisire (a-ha-ris-ti-s-ri) sf vedz tu efharisto agurid (a-gu-r-d) sf aguridz (a-gu-rdz) au nicoapt, aharistu (a-h-ris-tu) adg aharist (a-h-ris-t), aharishts (a-hgrandzal {ro: agurid} {fr: raisin vert, verjus} {en: grapes rish-ts), aharisti/ahariste (a-h-ris-ti) tsi nu pricunoashti that have not matured yet; verjuice-grape} ex: di-agurid sbunlu tsi-lj s-ari fapt; tsi nu-aducheashti vr efharistisi tr un fatsi njari, ma cu arvdari; acreadz ghela cu agurid tsi lj-ari fapt bun {ro: nerecunosctor, ingrat} {fr: ingrat} agurliu (a-gur-l) adg, adv agurlii (a-gur-l-i), agurlii (a-gur{en: ungrateful} ex: a aharistului lji si lja harea l), agurlii (a-gur-l) tsi easti lugursit ca semnu bun; tsi adu- ahazea (a-h-zea) adv vedz tu hazi tsi tihi; cu tihi; hirltcu, hirltic, ugurliu, uguri {ro: norocos} ah (a-h) adv vedz tu aha {fr: de bon augure} {en: auspicious} ex: frati-nju easti multu ahnda (a-hn-d) adv vedz tu ahndos1 agurliu (cu tihi); parlu dit pita di Ayiu-Vasili easti agurliu ahndami/ahndame (a-hn-d-mi) sf pl(?) vedz tu ahn(semnu bun, c va hib cu tihi anlu tsi yini) ugurliu (u-gurdos1 l) adg ugurlii (u-gur-l-i), ugurlii (u-gur-l), ugurlii (u-gurahndos1 (a-hn-ds) adg ahndoas (a-hn-do-s), ahnl) (un cu agurliu) ex: vinji ugurliu (cu tihi) tu casa-a mea, dosh (a-hn-dsh), ahndoasi/ahndoase (a-hn-do-si) a nj-njergu lucrili ambar; nu-nj fu ugurlii (bun, cu tihi) dutseacuri fundu s-afl diparti di mardzina di nsus; adncu, aduncos, rea la el aguri/agure (a-g-ri) invar semnu bun; tihi bun; ahndos, afundos, afunducos (expr: 1: zbor ahndos = zbor (s-hib) cu tihi; uguri, agurliu, ugurliu, hairltica {ro: cu nogreu, tsi ari mult noim shi mintiminilji tu el; 2: minti ahnroc} {fr: augure, auspice} {en: augur, lucky sign} ex: di cndu doas = giudicat bun, mintimen, tsi li mindueashti lucrili intr ns n cas, lj-njeardzi aguri (lucrili lj-si duc ambar); nj- ghini; 3: somnu ahndos = somnu greu, ahndos, ca di moarti; inshi cu stamnili mplini, easti aguri (semnu bun, cu tihi) 4: lumi ahundoas = lumi tsi nu-ari vr arad, tsi easti uguri/ugure (u-g-ri) invar (un cu aguri) ex: nj-inshi uguri alocuta) {ro: adnc} {fr: profond} {en: deep} ex: agiumsir n cali (semnu bun, cu tihi); lj-si featsi uguri (lj-fu semnu bun, ning un puts ahndos; lu-aruca fr njil tu un trap ahndos; lj-ishi tr bun) ugurlitica (u-gur-l-ti-ca) adv s-hib cu atsea pishtireau, eara lung, larg, ahndoas shi multu ntunitihi, sntati; s-njarg lucrili mbar; hairltica, hairlitca, hairlicoas; ear la minti, ahndoas (expr: tsi ari giudicat bun, cari tica, hairula {ro: cu noroc!} {fr: votre sant!} {en: to your li mindueashti ghini lucrili) ahundos (a-hun-ds) adg health!, cheers!} ex: ugurlitica (cu tihi) s-ts hib fapta tsi fats ahundoas (a-hun-do-s), ahundosh (a-hun-dsh), ahundoaAgustu (-gus-tu) sm vedz tu Avgustu si/ahundoase (a-hun-do-si) (un cu ahndos1) ex: putslu aguyeat (a-ghu-yt) sm, sf, adg vedz tu agoyi eara ahundos; ahundoas ca n hau; lumi mintit, ahundoas aguyii/aguyie (a-ghu-y-i) sf aguyii (a-ghu-y) giudicari n (expr: fr nitsiun arad) ahndusescu (a-hn-du-ss-cu) fatsa-a unui cati (giudictor) tr un lucru tr cari nu s(mi) vb IV ahndusii (a-hn-du-s), ahnduseam (a-hn-duaduchescu dau prts (doi oaminj, chivernisea shi un catili sem), ahndusit (a-hn-du-s-t), ahndusiri/ahndusire (aic criminal); giudicat, crisi, dvai, dvii, dv {ro: proces} hn-du-s-ri) hig (pingu, fac s-intr) tsiva ct tu fundul a {fr: procs, action en justice} {en: lawsuit, trial} unui lucru; l-fac un lucru s-hib cama ahndos; ahundusescu, aguyipsescu (a-ghu-yip-ss-cu) vb IV vedz tu agoyi hndcusescu, adntsescu, afundusescu, fundusescu, afunaguyipsiri/aguyipsire (a-ghu-yip-s-ri) sf vedz tu agoyi dedz, vutsescu {ro: cufunda, adnci} {fr: enfoncer, plonger, aguyipsit (a-ghu-yip-st) adg vedz tu agoyi creuser, approfondir} {en: sink, plunge into, deepen} ex: s-ti aguyisescu (a-ghu-yi-ss-cu) vb IV vedz tu agoyi pindzea draclu s ncalits pri-atsel lailu, ti-ahndusea tu lumeaaguyisiri/aguyisire (a-ghu-yi-s-ri) sf vedz tu agoyi alant di sum loc; cndu imna, s-ahndusea loclu; parc luaguyisit (a-ghu-yi-st) adg vedz tu agoyi avea ahundusit loclu ahndusit (a-hn-du-st) adg agzoti/agzote (ag-z-ti) sf fr pl pulbirea tsi s-bag tu tufechi ahndusit (a-hn-du-s-t), ahndusits (a-hn-du-sts), ahntra s-plscneasc shi s-amin ggoshlu; avzoti, bruti, vulbu- dusiti/ahndusite (a-hn-du-s-ti) tsi easti faptu s-hib cama r, bulvur; (fig: agzoti = puteari, dinami) {ro: praf de puc} ahndos; ahundusit, hndcusit, adntsit, afundusit, fundusit, {fr: poudre canon} {en: gunpowder} ex: nu ari agzoti (fig: vutsit {ro: cufundat, adncit} {fr: enfonc, plong, creus, puteari); tufechea nu lo foc c nu-avea agzoti avzoti/avzote approfondi} {en: sunk, plunged into, deepened} ex: cu ocljilj (av-z-ti) sf fr pl (un cu agzoti) agzutos (ag-zu-ts) ahndusits n cap ahndusiri/ahndusire (a-hn-du-s-ri) sf adg agzutoas (ag-zu-to-s), agzutosh (ag-zu-tsh), agzutoa-ahndusiri (a-hn-du-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-ahundusi/agzutoase (ag-zu-to-si) tsi sh-u-adutsi cu agzotea; (fig: seashti tsiva; ahundusiri, hndcusiri, adntsiri, afundusiri, agzutos = cari s-aprindi lishor, ca brutea, fucos, apres) {ro: fundusiri, ahundusiri, vutsiri {ro: aciunea de a cufunda, de a focos} {fr: fougueux} {en: fiery, impetuous} ex: am n nveast adnci; cufundare, adncire} {fr: action denfoncer, de agzutoas, fatsi casa lunjinoas (angucitoari: tseara) plonger, de creuser, dapprofondir} {en: action of sinking, of agzutos (ag-zu-ts) adg vedz tu agzoti plunging, of deepening} ahundusescu (a-hun-du-ss-cu) ah (h!) inter vedz tu ai2 (mi) vb IV ahundusii (a-hun-du-s), ahunduseam (a-hun-duaha (a-h) adv ah, ashi easti, ia, da ah (a-h) adv (un sem), ahundusit (a-hun-du-s-t), ahundusiri/ahundusire (acu aha) hun-du-s-ri) (un cu ahndusescu) ex: canda lu-avea ahainc (a-h-in-c) sf pl(?) tritsearea-a chirolui cu oaspits, ahundusit loclu ahundusit (a-hun-du-st) adg ahundusit meas, mcari sh-beari, cntic sh-gioc, etc.; ziafeti, zefc, zef- (a-hun-du-s-t), ahundusits (a-hun-du-sts), ahundusiti/ahunchi, cimbuzi, gimbusi, giumbusi, giumbiushi, diaschedasi, dusite (a-hun-du-s-ti) (un cu ahndusit) ahundusifest, harei {ro: petrecere, divertisment} {fr: divertissement} ri/ahundusire (a-hun-du-s-ri) sf ahundusiri (a-hun-du-sr) {en: amusement} ex: s-gioac sh-mnjli n plascu shi ahainca (un cu ahndusiri) ahndami/ahndame (a-hn-d-mi) sf (chefea) tsi sh-au pl(?) harea tsi u ari un lucru cari easti ahndos; ahndusimi ahanda (a-han-d) adv vedz tu ahndos1 {ro: adncime} {fr: profondeur} {en: depth} ahndusiahar (a-hr) adg ahar (a-h-r) shi ahari (a-h-ri), ahari (a- mi/ahndusime (a-hn-du-s-mi) sf ahndusinj (a-hn-duhr), ahari/ahare (a-h-ri) tsi easti aproapi sufliteashti (cu snj) (un cu ahndami) ahndos2 (a-hn-ds) adv vreari) di cariva; ahr, vrut, durut, dash, dashur, scumpu, sr- ahanda, ahnda, afunda, andca, adnca, adanca {ro: adnc} mai, yem, curbani, gean, lele {ro: drag} {fr: cher, chri, bien- {fr: profondment} {en: deep, deeply} ex: actsar s-caft ct aim} {en: dear, beloved} ex: ursea cu sntati, ahar (vrut) ma ahnda; greashti ahndos ahanda (a-han-d) adv (un Ghiul; nu shtii, ahar (vrut) vitsin?; aidi ahar (dasha-a cu ahndos2) ahnda (a-hn-d) adv (un cu ahndos2) mea), tsi amnash?; tsi spunj, ahar (scump)?; ahar (vrut) ahunda (a-hun-d) adv (un cu ahndos2)

36

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ahndos2 (a-hn-ds) adv vedz tu ahndos1 (hr-zts), hrziti/hrzite (hr-z-ti) (un cu ahrdzit) ahndu (a-hn-du) adg, adv ahnd (a-hn-d), ahndz (ahrziri1/hrzire (hr-z-ri) sf hrziri (hr-zr) (un cu hn-dz), ahndi/ahnde (a-hn-di) scriari neaprucheat tu- ahrdziri) aestu dictsiunar; vedz ahntu ahrdziri/ahrdzire (a-hr-dz-ri) sf vedz tu ahrdzescu ahndusescu (a-hn-du-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu ahndos1 ahrdzit (a-hr-dzt) adg vedz tu ahrdzescu ahndusimi/ahndusime (a-hn-du-s-mi) sf vedz tu ahn- ahristisiri/ahristisire (a-h-ris-ti-s-ri) sf vedz tu efharisto dos1 ahrzescu1 (a-hr-zs-cu) vb IV vedz tu ahrdzescu ahndusiri/ahndusire (a-hn-du-s-ri) sf vedz tu ahndos1 ahrzescu2 (a-hr-zs-cu) vb IV ahrzii (a-hr-z), ahrzeam ahndusit (a-hn-du-st) adg vedz tu ahndos1 (a-hr-zem), ahrzit (a-hr-z-t), ahrziri/ahrzire (a-hrahntu (a-hn-tu) adg, adv ahnt (a-hn-t), ahnts (a-hn- z-ri) fac doar; hrzescu, durusescu, druescu, dursescu, ts), ahnti/ahnte (a-hn-ti) nu ma multu; ct easti ananghi pischisescu {ro: drui, face un dar} {fr: faire cadeau, accortr un lucru; aht, ahtntu, ahtt; (expr: ahnti sh-ahnti = der, gratifier} {en: mahe a gift, present with} ex: lj-ahrzii (ljahnti multi; multi) {ro: att} {fr: tant, autant} {en: as much, feci doar) multi lucri; Dumnidz l ahrzi (deadi, l durusi, as many, so much, so many} ex: ahntu chiro nu-l vidzui; lj ifhristisi cu) un ficiuric; va s-lj-ahrzeasc (fac doar) ahnti (nu ma multi) lets; agiungu ahnti; ahnt l eara un ayinji; lj-ahrzii (lj-ded) un oar ahrzit2 (a-hr-zt) tihea; ahntu analts eara murlji; nu fur ahntu (ct lipseashti) adg ahrzit (a-hr-z-t), ahrzits (a-hr-zts), ahrziti/ahralbi; s-aspusi el ahntu (ct easti ananghi) gioni; nu n fu zite (a-hr-z-ti) (lucru) tsi easti faptu doar; (om) tsi-lj s-ari ahntu ghini; tsi nj-eshti ahntu ninjiloas? aht (a-ht) fapt un doar; hrzit, durusit, druit, dursit, pischisit {ro: adg, adv aht (a-h-t), ahts (a-h-ts), ahti/ahte (a-h-ti) druit} {fr: qui est fait (ou a reu) un cadeau, accord, (un cu ahntu) ex: aht sh-lj-u lja; aht ns sh-lo dzu bun gratifi} {en: that is made as a gift, that is being presented di la cupii; c vinjim di-aht (di multu) diparti; dup tsi vidzu with} ahrziri2/ahrzire (a-hr-z-ri) sf ahrziri (a-hr-zr) ahti sh-ahti ( ahti multi); ahts dishteptsi hits voi ahtntu atsea tsi fatsi un cndu-lj si fatsi un doar; hrziri, durisiri, (ah-tn-tu) adg, adv ahtnt (ah-tn-t), ahtnts (ah-tn-ts), druiri, dursiri, pischisiri {ro: aciunea de a drui; druire, ahtnti/ahtnte (ah-tn-ti) (un cu ahntu) ahtt (ah-tt) facere dar} {fr: action de faire un cadeau, daccorder, de adg, adv (un cu ahntu) gratifier} {en: action of making a gift or of being given a gift} ahr (a-hr) adg vedz tu ahar ahrzitor (a-hr-z-tr) adg ahrzitoari/ahrzitoare (a-hrahrdzescu (a-hr-dzs-cu) vb IV ahrdzii (a-hr-dz), ahrz-to-ri), ahrzitori (a-hr-z-tr), ahrzitoari/ahrzitoare (adzeam (a-hr-dzem), ahrdzit (a-hr-dz-t), ahrdzihr-z-to-ri) tsi fatsi doari; tsi duruseashti; tsi drueashti; tsi ri/ahrdzire (a-hr-dz-ri) am hri tsi mi fac vrut di cariva (tsi durseashti; tsi pischiseashti {ro: druitor} {fr: qui donne des va s-mi aib); ahrzescu, axizescu, axiusescu, am un tinjii cadeaux, donnateur} {en: who makes a gift} hrzescu2 (hr(ph); custisescu, fac {ro: valora, merita} {fr: estimer, valu- zs-cu) vb IV hrzii (hr-z), hrzeam (hr-zem), hrzit er, valoir} {en: have a value} ex: atseali shaptidzts di dzli (hr-z-t), hrziri/hrzire (hr-z-ri) (un cu ahrzescu2) ex: ahrdzir ct (featsir ct, axizir ct, eara isea cu) shaidzts di lj-hrzii (feci doar) un ayinji; Doamne! hrzea-lj (durusea-lj) anj; ct shapti ahrdzescu (fac, axizescu) ahrdzit (a-hrbana! hrzit2 (hr-zt) adg hrzit (hr-z-t), hrzits (hrdzt) adg ahrdzit (a-hr-dz-t), ahrdzits (a-hr-dzts), zts), hrziti/hrzite (hr-z-ti) (un cu ahrzit2) ex: s-n ahrdziti/ahrdzite (a-hr-dz-ti) tsi ari hri cari-l fac vrut di bnm hrzita (durusita) ban hrziri2/hrzire (hr-z-ri) sf lumi (tsi va s-lu aib); tsi ari tinjia (phlu); tsi ari un tinjii hrziri (hr-zr) (un cu ahrziri2) hrzitor (hr-z-tr) multu mari (neavut di altu); ahrzit, axizit, axiusit {ro: adg hrzitoari/hrzitoare (hr-z-to-ri), hrzitori (hr-z-tr), valorat, meritat} {fr: estim, valu} {en: valued, with a hrzitoari/hrzitoare (hr-z-to-ri) (un cu ahrzitor) certain value} ahrdziri/ahrdzire (a-hr-dz-ri) sf ahrdziri ahrziri1 /ahrzire (a-hr-z-ri) sf vedz tu ahrdzescu (a-hr-dzr) atsea tsi fatsi un cndu-lj da un tinjii (ph) a ahrziri2/ahrzire (a-hr-z-ri) sf vedz tu ahrzescu2 unui lucru; harea avut di un lucru tsi ahrdzeashti tsiva; ahrzit1 (a-hr-zt) adg vedz tu ahrdzescu ahrziri, axiziri, axiusiri {ro: aciunea de a valora, de a ahrzit2 (a-hr-zt) adg vedz tu ahrzescu2 merita; valorare, meritare} {fr: action destimer, dvaluer} ahrzitor (a-hr-z-tr) adg vedz tu ahrzescu2 {en: action of having (of giving to something) a value} nea- aht (a-ht) adg, adv vedz tu ahntu hrdzit (nea-hr-dzt) adg neahrdzit (nea-hr-dz-t), ahci (ah-c) sm, sf ahcioanji/ahcioanje (ah-co-nji), ahceadz neahrdzits (nea-hr-dzts), neahrdziti/neahrdzite (nea-hr- (ah-cdz), ahcioanji/ahcioanje (ah-co-nji) brbat i muljari dz-ti) tsi ari hri ahntu buni c-l fatsi un lucru s-aib un tsi fatsi mcari (ghel, myirii); bctar, mayir, myirgi, tinjii multu mari (neavut di altu lucru); neahrzit {ro: inestighelgi {ro: buctar} {fr: cuisinier} {en: cook} ex: mcm mabil} {fr: inestimable} {en: inestimable} neahrdzighini la ahcilu (mayirlu) dit chioshi; ahcioanja fatsi gheli gusri/neahrdzire (nea-hr-dz-ri) sf neahrdziri (nea-hr-dzr) toasi ahcilchi/ahcilche (ah-ci-l-chi) sf ahcilchi (ah-ciatsea tsi fatsi un cndu nu-lj da un tinjii (ph) a unui lucru; lch) msturilja-a ftseariljei di ghel prit ngldzrea la foc harea avut di un lucru tsi nu ahrdzeashti tsiva {ro: aciunea (cutseari, fridzeari, hirbeari, etc.) a luguriilor tsi s-mc; de a nu valora, de a nu merita} {fr: action de ne pas estimer, tehnea-a ahcilui {ro: arta buctriei} {fr: art culinaire} {en: de ne pas valuer} {en: action of not having (of not giving cookery} ex: bneadz cu ahcilchea (tehnea di ahci) something) a value} ahrzescu1 (a-hr-zs-cu) vb IV ahrzii ahcilchi/ahcilche (ah-ci-l-chi) sf vedz tu ahci (a-hr-z), ahrzeam (a-hr-zem), ahrzit (a-hr-z-t), ahciu (ah-c) sm ahceadz (ah-cdz) scriari neaprucheat tuahrziri/ahrzire (a-hr-z-ri) (un cu ahrdzescu) ex: calu- aestu dictsiunar; vedz ahci aestu ahrzeashti multu; ct ahrzeashti (cts paradz deadish, ahimura (a-h-mu-ra) adv vedz tu him1 fatsi, tsi tinjii ari) cartea tsi acumprash?; ct ahrzeashti aestu ahiroan (a-hi-ro-n) sf ahironj (a-hi-rnj) un binai njic, nel? ahrzit1 (a-hr-zt) adg ahrzit (a-hr-z-t), ahrzits ca un soi di cushari, anltsat ning cas i ligat di cas, fapt (a-hr-zts), ahrziti/ahrzite (a-hr-z-ti) (un cu ahrdzit) maxus tr tsneari lucri (biricheti, misur, grn, palji, etc.) {ro: ex: lucrili aesti suntu ahrziti (multu buni, cu multi hri, cum ur} {fr: pailler} {en: shed} nu-ari alti tu lumi); eshti un feat ahrzit (cu multi hri) ahiurhescu (a-hur-hs-cu) vb IV vedz tu arhii ahrziri1/ahrzire (a-hr-z-ri) sf ahrziri (a-hr-zr) (un cu ahiurhiri/ahiurhire (a-hur-h-ri) sf vedz tu arhii ahrdziri) neahrzit (nea-hr-zt) adg neahrzit (nea-hr- ahiurhit (a-hur-ht) adg vedz tu arhii z-t), neahrzits (nea-hr-zts), neahrziti/neahrzite (nea- ahiurhit (a-hur-h-t) sf vedz tu arhii hr-z-ti) (un cu neahrdzit) ex: hrisusit shi neahrzit ahiurhitur (a-hur-hi-t-r) sf vedz tu arhii hrzescu1 (hr-zs-cu) vb IV hrzii (hr-z), hrzeam (hrahiursescu (a-hur-ss-cu) vb IV vedz tu arhii zem), hrzit (hr-z-t), hrziri/hrzire (hr-z-ri) (un cu ahiursiri/ahiursire (a-hur-s-ri) sf vedz tu arhii ahrdzescu) hrzit1 (hr-zt) adg hrzit (hr-z-t), hrzits ahiursit (a-hur-st) adg vedz tu arhii

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

37

ahiursit (a-hur-s-t) sf vedz tu arhii tr), aftri (af-tr) (un cu ahtari) ex: nu-am vidzut-aftari ahiursitur (a-hur-si-t-r) sf vedz tu arhii (ahtari) om; aftari lucru nu-i bun; tsi ban aftari! (ahtari!) ahmac (ah-mc) adg ahmac (ah-m-c), ahmats (ah-mts), atari/atare (a-t-ri) adg atari/atare (a-t-ri), atri (a-tr), atri ahmatsi/ahmatse (ah-m-tsi) (om) lipsit di minti, fr giudi- (a-tr) (un cu ahtari) ex: tu atari (ahtari) hoar; lj yini a cat, tu zbor i fapti; (om) tsi nu para-aducheashti lishor shi nu amirlui tu shtiri c atari amir yini s-lj bat; vr nu putea seasti bun la nvitstur; anoit, cshura, ciulja, chirut, dabolja, di- dzc atari tari/tare (t-ri) adg tari/tare (t-ri), tri (tr), van, glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hah, hai-hui, hai-tri (tr) (un cu ahtari) ex: tari huzmichear hum, leang, lefc, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, shapshal, ahtndu (ah-tn-du) ahtnd (ah-tn-d), ahtndz (ah-tnshabsha, shamandur, tivichel, tembl, turlu, uzun {ro: prost} dz), ahtndi/ahtnde (ah-tn-di) scriari neaprucheat tu{fr: niais, sot} {en: fool} ahmclichi/ahmcliche (ah-maestu dictsiunar; vedz ahtntu cl-chi) sf ahmclichi (ah-m-clch) atsea (harea) tsi u-ari un ahtntu (ah-tn-tu) adg, adv vedz tu ahntu glar di easti fr minti, fr giudicat; lips di minti sh-di giu- ahtt (ah-tt) adg, adv vedz tu ahntu dicat; glrimi, glreats, glrilji, glarumar, hazumar, anoi- ahti/ahte (h-ti) sf fr pl 1: mirachi tsi u-ari un tra s-lj-u sii, chirtur, hutsami, lishurami {ro: prostie} {fr: niaiserie, plteasc a atsilui tsi-lj featsi un aru ic un nindriptati; lucru sottise} {en: foolishness} ex: s-dusi cu ahmclichea (ca un ah- tsi-l fac (i voi s-lu fac) tra s-lj-u pltescu; arzgan; 2: mirachea mac, ca un glar) ahmclchi/ahmclche (ah-m-cl-chi) sf tsi u ari un tra s-fac tsiva; mirachi, orixi {ro: rzbunare; ahmclchi (ah-m-clch) (un cu ahmclichi) pasiune} {fr: vengeance; passion} {en: revenge; passion} ex: ahmageai/ahmageae (ah-ma-g-i) sf ahmagei (ah-ma-g) si-sh lja ahtea shi sndzili (si s-arzgan); si-sh lja ahtea (si spulj (ma njic di ornji) tsi bneadz cu carni di prvdz (pulj) arzgan), sh-afl oara; voi s-nji scot ahtea pri el (s-lj-u njits; acmageai, iacmageai, ghirchin, yirchin, hirchin, pltescu, s-mi-arzgan); aveam mari ahti (inati) pri tini; njhut, hutc, fiturishchi, sifter, xifter, scol, shain, sfrindzel, cdzu tu mn sh-nji scosh ahtea (sh-mi arzgnai); nj-ishi ubish, pitrit {ro: oim} {fr: pervier} {en: falcon} ex: ocljilj a ahtea (nu mata am mirachea, nu mata am inatea) tsi-aveam; uljei ca di ahmageai acmageai/acmageae (ac-ma-g-i) sf ac- am mari ahtea (mirachea) s-lu ved ninga noar sh-deapoea smagei (ac-ma-g) (un cu ahmageai) eacmageai1/eacmor; lji si featsi ahtea (sivdlu); lj-armasi ahtea (mirachea) pimageae (ac-ma-g-i) sf eacmagei (ac-ma-g) (un cu aestu lucru; am mari ahti (mirachi, orixi) s-mc di ghela tsi ahmageai) featsish ahtisescu (ah-ti-ss-cu) (mi) vb IV ahtisii (ah-ti-s), ahmclchi/ahmclche (ah-m-cl-chi) sf vedz tu ahmac ahtiseam (ah-ti-sem), ahtisit (ah-ti-s-t), ahtisiri/ahtisire ahmclichi/ahmcliche (ah-m-cl-chi) sf vedz tu ahmac (ah-ti-s-ri) am ahti (dup tsiva, tra s-fac tsiva, tra s-lj-u ahnii/ahnie (ah-n-i) sf vedz tu eahnii pltescu a unui, etc.) {ro: dori cu pasiune} {fr: dsirer avec ahno (ah-n) invar. 1: tsi easti cu aburi; 2: tsi sh-ari chirut passion (vengeance)} {en: desire (revenge) with passion} ex: hroma (tsi s-ari alghit) {ro: cu aburi, decolorat} {fr: vapomi ahtisii (am ahti) dup un bun arihati ahtisit (ah-ti-st) reux, dcolor} {en: steamy, discolored} ex: mcarea hearbi adg ahtisit (ah-ti-s-t), ahtisits (ah-ti-sts), ahtisiti/ahtisite ahno (cu aburi); afl alt gljin ahno (tu aburi, aburindalui), (ah-ti-s-ti) tsi ari ahti dup un lucru {ro: ahtiat, care dorete deacutotalui zmult ceva cu pasiune} {fr: qui dsire passionnment} {en: who ahnoat (ah-no-t) sf ahnoati/ahnoate (ah-no-ti) shi ahnots desires something with passion} ahtisiri/ahtisire (ah-ti-s-ri) (ah-nts) vimtul tsi intr sh-easi dit plimunj cndu cariva sf ahtisiri (ah-ti-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva ahtiseashti adilji; hnoat, honoat, anas, adiljatic, adiljari, suflari, suluchi dup un lucru {ro: aciunea de a ahtia, de a dori cu pasiune} {ro: respiraie} {fr: respiration, haleine} {en: breath} {fr: action de dsirer avec passion} {en: action of desiring hnoat (hno-t) sf hnoati/hnoate (hno-ti) shi hnots (hnts) something with passion} (un cu ahnoat) honoat (ho-no-t) sf honoati/honoate ahtisescu (ah-ti-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu ahti (ho-no-ti) shi honots (ho-nts) (un cu ahnoat) ahtisiri/ahtisire (ah-ti-s-ri) sf vedz tu ahti ahorea (a-h-rea) adv vedz tu ahoryea ahtisit (ah-ti-st) adg vedz tu ahti ahoryea (a-hr-ya) adv tsi nu easti deadun (tu-un loc) cu ahulescu (a-hu-ls-cu) (mi) vb IV ahulii (a-hu-l), ahuleam (aaltu; tsi nu easti ligat (tsi easti disprtst) di tsiva; horyea, hu-lem), ahulit (a-hu-l-t), ahuliri/ahulire (a-hu-l-ri) 1: ahorea, gorea, anamera, afoar, disprtst, etc.; (expr: mi fac suflu vimtu dit plimunj pri un lucru, (eami tsi s-abureadz, ahoryea = mi dispartu cu casa) {ro: separat} {fr: sparment} etc.); suflu pri mnj tra s-li ngldzscu; 2: bag (dau cu) mna {en: separately} ex: mcm ahoryea (catiun tu loclu-a lui); s- lishor pristi-un lucru, tra s-lu-aduchescu (cu deadzitli) tsi easti lu-aledz ahoryea (di-un parti) grnlu, ahoryea meljlu; deadun sh-cum easti (tra s-caftu, tra s-ved, ma s-aib i s-nu aib tsiva, zburm, ahoryea acchisim; doilji frats s-featsir ahoryea etc.); huhulescu, suflu; pusputescu, psptescu, pusputipsescu; (expr: s-disprtsr cu casa) ahorea (a-h-rea) adv (un cu (expr: 1: lu-ahulescu cu vearga = lu-agudescu cu vearga; 2: ljahoryea) ex: mac mc ahorea (singur di-un parti; dispr- ahulescu un lucru = lj-fur, lj-agudescu un lucru) {ro: sufla; tst) horyea (hr-yea) adv (un cu ahoryea) ex: noi nu pipi, atinge} {fr: souffler, tter, toucher, ttonner, palper} avem alt, horyea (afoar) di aesti huryeat2 (hur-ye-t) sf {en: blow, feel with fingers, touch} ex: ahulea-ts mnjli (sufl huryeati/huryeate (hur-ye-ti) ncljinari ctr disprtsri, dis- tu mnj) c easti arcoari; nj-ahuleam mnjli (nj-suflam tu prtsri ahoryea, disprtsri {ro: separatism, separaie} {fr: mnj) tra s-mi ngldzscu; s-ts fure arcoari tu mnj, ahuleatssparation; grossiret} {en: separation; rudeness} gorea li; ahulish, nu mutrish ghini; ahulea (da cu mna) s-vead c-i (gh-rea) adv (alsat, bgat) di-un parti, afoar, ahoryea saclu; ahulii aoa, nclo shi aflai un ctsut; tsi tut pusputeashti {ro: exceptnd, separat, afar de} {fr: part, hors, sparsh-ahuleashti?; cum n gur s-ahulescu (s-pusputescu); sment} {en: separately, out of, outside} ex: gorea (afoar) di videa, s-ahulea (s-pusputea); ahulea gljina, ari ou?; ahulea-l tini (expr: agudea-l) cu vearga; lj-avea ahulit (expr: lj-avea ahristu (-hris-tu) adg vedz tu hristii furat) un stearp; ahulim (suflm pri) nuca agiucat trei ori ahtari/ahtare (ah-t-ri) adg ahtari/ahtare (ah-t-ri), ahtri (ahsh-apoea u mcm ca s-nu fatsim mam; capra ahuleashti tr), ahtri (ah-tr) un soi cu; aest soi di; atari, aftari, tari, perlu (sufl tu per tra s-fac sonlu hu) ahulit (a-hu-lt) tadi, dina, filean {ro: atare, cutare, astfel de} {fr: tel, pareil} adg ahulit (a-hu-l-t), ahulits (a-hu-lts), ahuliti/ahulite (a{en: such} ex: pn tora nu vidzui ahtari (aest soi di) hu-l-ti) tsi easti pusputit; huhulit, suflat, psptit, pusputipsit mushuteats; ahtari mam, ahtari hilj; ahtari cap, ahtari minti; {ro: suflat; pipit, atins} {fr: souffl, tt, touch, ttonn, ahtari cal, ahtari eap; ahtari masti, ahtari portu, ahtari plasi; palp} {en: blown, felt with fingers, touched} ahuliri/ash-tini ahtari sh-io ahtari; f sh-dulmici tr-ahtari (tr-aest soi hulire (a-hu-l-ri) sf ahuliri (a-hu-lr) atsea tsi fatsi cariva di) vrut; ahtari picurar, ahtri cnj; ahtri (aest soi di lucri) cari ahuleashti; dari cu mna; suflari, huhuliri, pusputiri, nu shtiu mini; gura-a ahtror oaminj; s-afl tu-amrtii ahtrlji psptiri, pusputipsiri {ro: aciunea de a sufla, de a pipi, de a aftari/aftare (af-t-ri) adg aftari/aftare (af-t-ri), aftri (afatinge; suflare; pipire, atingere} {fr: action de souffler, de

38

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

tter, de toucher, de ttonner, de palper} {en: action of don blowing, of feeling with fingers, of touching} ex: s-imn cu aidhoni/aidhone (a-dh-ni) sf aidhonj (a-dhnj) un cu aiahuliri (peanarga pusputipsindalui); lu-aflu cu-ahuliri (cu doni pusputiri) ahulit (a-hu-l-t) sf fr pl lucrul tsi-l fatsi un aidi/aide (-di) inter ai, aidi!, aide!, hai, haidi, haide!, s cndu ahuleashti; ahuliri, suflari, huhuliri, pusputiri, psptiri, nchisim, s-fudzim, etc. {ro: haide!} {fr: allons!} {en: lets go!} pusputipsiri {ro: suflat; pipit, atingere} {fr: ttonnement} ex: aide, gione, s-n fudzim; aide, aide! (ai, ai, algats dipriu{en: feel, touch} ex: pi ahuliti (cu pusputirli) agiumshu acas n!) ai3 (a) inter (un cu aidi) ex: ai, si s-duc huhulescu (hu-hu-ls-cu) vb IV huhulii (hu-hu-l), huhuleam aidon (a-d-n) sf aidoni/aidone (a-d-ni) pulj njic di (hu-hu-lem), huhulit (hu-hu-l-t), huhuliri/huhulire (hupduri (lungu di vr 15 cm.) sh-cu peanili murni-aroshi tsi hu-l-ri) (un cu ahulescu) huhulit (hu-hu-lt) adg cnt multu mushat noaptea (sh-tr-atsea easti, multi ori, criscut huhulit (hu-hu-l-t), huhulits (hu-hu-lts), huhuliti/huhulite shi tsnut n cas); aidoni, bilbilj, nibilbilj, birbilj, birbir, bir(hu-hu-l-ti) (un cu ahulit) huhuliri/huhulire (hu-hu-l-ri) biljoc, filomel, sirvilj, vigljitoari {ro: privighetoare} {fr: rossf huhuliri (hu-hu-lr) (un cu ahuliri) signol} {en: nightingale} ex: cndu acts s-greasc, ca aidoni ahuliri/ahulire (a-hu-l-ri) sf vedz tu ahulescu lji si dutsea limba aidoni/aidone (a-d-ni) sf aidonj (aahulit (a-hu-lt) adg vedz tu ahulescu dnj) (un cu aidon) ahulit (a-hu-l-t) sf vedz tu ahulescu aidoni/aidone (a-d-ni) sf vedz tu aidon ahuljisescu (a-hu-lji-ss-cu) vb IV vedz tu hulii aimlii/aimlie (a-m-l-i) sf vedz tu haimal ahuljisiri/ahuljisire (a-hu-lji-s-ri) sf vedz tu hulii aipi/aipe (a--pi) sf fr pl andirisea tsi u-aducheashti tu sineaahuljisit (a-hu-lji-st) adg vedz tu hulii a lui atsel cari ari fapt un alatusi; atsea tsi u-aducheashti ahunda (a-hun-d) adv vedz tu ahndos1 omlu fats di-atsel a curi lj-ari fapt un lucru nibun; arshini, ahundos (a-hun-ds) adg vedz tu ahndos1 arushini, eazchi {ro: ruine} {fr: honte} {en: shame} ahundusescu (a-hun-du-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu ahndos1 air (-ir) sm fr pl vedz tu aer ahundusiri/ahundusire (a-hun-du-s-ri) sf vedz tu ahndos1 airari/airare (a-i-r-ri) sf vedz tu ar ahundusit (a-hun-du-st) adg vedz tu ahndos1 airat (a-i-rt) adg vedz tu ar ahurhescu (a-hur-hs-cu) vb IV vedz tu arhii airati/airate (a-i-r-ti) sf airts (a-i-rts) amintaticlu tsi ts-luahurhiri/ahurhire (a-hur-h-ri) sf vedz tu arhii adutsi avearea tsi u ai (toclu di la pradz dats mprumut, ahurhit (a-hur-ht) adg vedz tu arhii nichea loat di la un cas dat cu-ayoyi, etc.); irat, irati {ro: ahurhit (a-hur-h-t) sf vedz tu arhii rent, venit} {fr: revenu, rapport, rente} {en: revenue, income, ahuri/ahure (a-h-ri) sf ahuri (a-hr) binai i ud tu cari shannuity} ex: nu-am mari airati irat (i-r-t) sf irati/irate (iafl apanghiul, suntu hrniti shi bneadz prvdzli; dam, r-ti) (un cu airati) ex: sh-cu tut irata-a mea irati/irate (ipatos, pleants, plents, staul {ro: grajd} {fr: curie} {en: r-ti) sf irts (i-rts) (un cu airati) ex: shi lj-als multi irati stable} ex: aclo tu ahuri suntu prvdzli; mash tu un ahuri un a bisearicljei cal mca ordzu; trapsi tu-ahuri s-aleag un cal airedz (a-i-rdz) vb I vedz tu ar ahuz (a-hz) sn pl(?) (Tachi Papahagi nu cunoashti noima-aairisescu (a-i-ri-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu aer zborlui; pistipseashti c ahuzlu easti sulina prit cari cur apa airisiri/airisire (a-i-ri-s-ri) sf vedz tu aer adunat di streah) {ro: burlan?} {fr: tuyau?} {en: pipe?} ex: airisit (a-i-ri-st) adg vedz tu aer shideam pri ahuzlu di tru streah airnari/airnare (a-ir-n-ri) sf vedz tu earn ai* (a) un dirivat di-a verbului am (indicativlu prizentu, airnat (a-ir-nt) adg vedz tu earn pirs 2, singular) {ro: (tu) ai} {fr: (tu) as} {en: (you) have} airnedz (a-ir-ndz) vb I vedz tu earn ai1 (a) forma shcurt a zborlui vai cu cari s-fatsi trnintili aistu (a-s-tu) pr vedz tu aestu (vinjitorlu) a verbului {ro: forma scurt de la particula vai aito sm (a-t) sm aitadz (a-tdz) pulj mari tsi bneadz cu cu care se face viitorul} {fr: forme courte de la particule carni di prvdz (pulj) njits; atsir, ornji, vultur, ut, hutc, vai qui sert former le futur des verbes} {en: short form of hut, stavrait, schiponj, xifter, ljipurar; (fig: aito = un tsi easti the particle vai used to make the future of verbs} ex: tu loca un ornji, tsi easti gioni, lemargu, sharcu, etc.) {ro: vultur} curi xeani, ai s-njerdzi cu greu {fr: vautour} {en: eagle, vulture} atsir (-tsi-r) sf atsiri (ai2 (a!) inter zbor tsi lj-ascap a omlui dit gur cndu shtsi-ri) (un cu aito) aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti cariva (sh- ajumsu (a-jm-su) adg vedz tu agiungu ctivroar mirachea, lhtara, haraua, nearvdarea, etc.); au, ajumtu (a-jm-tu) adg vedz tu agiungu ah, vai, cavai, mar, lele, a-lele, oi-lele, bobo, oi-bobo, alimunu, ajunari/ajunare (a-ju-n-ri) sf vedz tu agiun1 mrcui! {ro: vai, aoleu oh!, of!, etc.} {fr: eh!, hlas!, mon ajunat (a-ju-nt) adg vedz tu agiun1 Dieu!, malheur!, hlas, etc.} {en: alas!, oh!, no!, oh dear!, ajundzeari/ajundzeare (a-jun-dze-ri) sf vedz tu agiungu poor me!, etc.} ex: ai! (vai), ai! (vai), corba-nj di eu! au2 () ajundziri/ajundzire (a-jn-dzi-ri) sf vedz tu agiungu inter (un cu ai2) ex: au! featsi tsal Dina ah (h!) inter ajunedz (a-ju-ndz) vb I vedz tu agiun1 (un cu ai2) ex: bnedz cu ah sh-cu vai ajungu (a-jn-gu) vb III shi II vedz tu agiungu ai3 (a) inter vedz tu aidi al (l), ali (-li) articulu proclitic (tsi nu-ari actsentu) tsi sai4 (a) invar s-hib, ic, i (c), em, shi, c easti bag nintea-a substantivlui (a unei num) ta s-fac genetivlu {ro: fie fie} {fr: soit; ou} {en: either either} ex: ai c-i ic dativlu singular ca bunoar tu: dau al Dumnidz, dau ali (ic-i) ficior, ai c-i (ic-i) feat; ai (c easti) feamin, ai (c feat, calu al Mitrusha, dzsh al Mitrusha, perlu-ali Marii, ded easti) mascur ali Marii {ro: articol proclitic ce se pune naintea substantiaia (a-) adv (scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar: vedz vului posesor; se folosete i pentru dativul singular} {fr: artiaea cle proclitique mis devant le substantif possessif} {en: article aic (-c) sf fr pl partea groas (sh-cama gras) tsi s-adu- proclitic put in front of a possessive name} ex: ficiorlu al pap n pisupr dup tsi laptili shadi nihertu tri niheam chiro (az, (a paplui); grailu al ljirtat (a ljirtatlui) printi; tut al Dumnidz easti scoas ahoryea cu-un machin adrat maxus tr-aestu lu- Dumnidzlui) s-featsi; sh-ns turcu ma sh-eu un suflit hur(a cru); tear {ro: smntn} {fr: crme} {en: sour cream} ex: sescu al Dumnidz (a Dumnidzlui); ghini-lj ftsesh al arbines mcm la picurarlu-a nostru aic mult alc (l-c) sf fr pl (a arbineslui); cnjlji lji s-arucar cval al gheg; al Hristo (a partea groas (sh-ma gras) tsi s-adun pisupra-a laptilui Hristolui) tsi mari lucru eara?; al hiljlu (a hiljlui) di amir lj dup tsi easti hertu; alic {ro: smntn de lapte fiert} {fr: vinji; al aush (a aushlui) lj pru; ali vrut (a vrutljei) lj si crme de lait bouilli} {en: cream from boiled milk} alic (featsi njil li-c) sf fr pl (un cu alc) ala (-la) cong. ghini ma, ashi c, s-cljam c, ma, ama, am, aidhon (a-dh-n) sf aidhoni/aidhone (a-dh-ni) un cu ai- mea, amea, ami, mi, mu, dea, dem, vechi, veci, eleachim {ro:

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

39

dar} {fr: mais} {en: but} locuri, s-alag multi cljuri {ro: alergtor, umbltor, cuttor} alabaci (a-la-bc) sm, sf, adg alabaci/alabace (a-la-b-ci), {fr: coureur, voyageur, chercheur} {en: runner, wanderer} alabaci (a-la-bc), alabaci/alabace (a-la-b-ci) cilimeanlu tu algtur (a-l-g-t-r) sf algturi (a-l-g-tr) lucrul tsi chirolu tsi creashti shi easti namisa di ficiuric shi ficior mari; s-fatsi cu algarea; algari fr acumtin; alag, fug {ro: talabaci, hilandru, ficiurangu, ficiurac, giunopal, cndturash, alergtur, curs} {fr: course, fuite} {en: race, run} ex: n etc. {ro: copilandru, bieandru, adolescent} {fr: gamin, mcar algturli (algrli) alag (a-l-g) sf, adv fr pl marmouset, adolescent} {en: urchin, youngster, adolescent} fug, algari agonja, dlaga {ro: alergtur, fug, curs} {fr: ex: alabaci (ficiurac, hilandru) cum sh-eara talabaci (ta-lacourse, fuite} {en: run} ex: nj-u ded alaga (fuga); fudzi alaga, bc) sm, sf, adg talabaci/talabace (ta-la-b-ci), talabaci (ta- alaga (agonja) la cni; sh-u ddea alaga-fuga ctr-aclo la-bc), talabaci/talabace (ta-la-b-ci) (un cu alabaci) dlag (d-lg) vb I dlgai (d-l-g), dlgam (d-lalachi (a-lch) invar. vedz tu lachi gm), dlgat (d-l-g-t), dlgari/dlgare (d-l-g-ri) a-la-franga (a-la-frn-ga) invar. ashi cum easti (s-fatsi) tu (un cu alag) dlgat (d-l-gt) adg dlgat (d-l-g-t), Galii, tu Ivropi {ro: de maniera francez, european} {fr: la dlgats (d-l-gts), dlgati/dlgate (d-l-g-ti) (un cu manire franaise, europenne} {en: in the French or Euroalgat) dlgari/dlgare (d-l-g-ri) sf dlgri (d-lpean way} ex: a-la-turca oara easti shasi, ma a-la-franga (tu gr) (un cu algari) dealag (dea-l-g) adv tsi s-fatsi Ivropi) easti doausprdzatsi agonja; tsi s-fatsi algndalui; dealag, agonja, gonja, agunja, alag (a-lg) vb I algai (a-l-g), algam (a-l-gm), algat anghiu, curundu {ro: curnd, repede} {fr: bientt, vite} {en: (a-l-g-t), algari/algare (a-l-g-ri) 1: imnu cama agonja soon, fast} ex: ded dealag (mi dush algndalui) dealaga di imnarea di-arad; adlag, dlag; 2: mi duc dit un loc tu altu; (dea-l-ga) adv (un cu dealag) dlaga (d-l-ga) adv fac multi cljuri; cutriyir; 3: caftu {ro: alerga, umbla; cutre(un cu dealag) ex: yinu cu dlaga iera; cuta} {fr: courir, marcher; parcourir; chercher} {en: alag (a-l-g) sf fr pl vedz tu alag run, go; wander through; seek} ex: cari alag nyii (fudzi-am- alai (a-l) sf ali (a-l) zbor di pez tsi-lj lu dzts a unui tra spatrulea), s-curm; alag (fudzi-agonja) s-lj-aspun a amirlui; ts-ardz di el; zboar cu cari lu-aurli pri cariva; zbor cu cari-l algam (imnam cu dealaga) dup tini; fudzii algndalui (cu badz dinpoi; etc. {ro: huiduial, batjocur} {fr: hue, modealaga); algai (cutriyirai, mi priimnai prit) tut loclu; algai querie} {en: boo, hoot, jeers} ex: lj-featsir alai (lj-aurlar multu (feci multi cljuri) tu Vlhii; tsi alag (caft), afl; dizboar di pez); l-loar cu alai (cu aurlri, cu zboar uruti) un oar ti-alag (ti caftu); atsel tsi alag multu va s-curm a-lai! (-la), a-li! (-l) inter vedz tu lai2 curundu; cari alag dup (caft s-aib) multi, cheari shalai-bei (a-l-be) sm alai-bei (a-l-be) shi alai-beeanj (a-lputsna; cari alag (cutriyir multi locuri), multi shtii; actsa s- be-eanj) ufitser (di scar-analt) dit ascherea nturtseasc; alag (si s-duc pri la, s-urdin) biseritsli algat (a-l-gt) colasa, culasi {ro: colonel} {fr: colonel, officier suprieur} adg algat (a-l-g-t), algats (a-l-g-ts), algati/algate (a{en: colonel, superior officer} l-g-ti) tsi s-ari minat agonja (tsi ari algat); tsi ari ala-Kerim (a-l-Ke-rm) invar. doxa-al Dumnidz {ro: cutriyirat sh-vidzut multi locuri; tsi shtii multi; adlgat, mrire Domnului} {fr: grce Dieu} {en: thanks God} dlgat, cutriyirat, cftat {ro: alergat, umblat; cutreierat; alandala (a-lan-d-la) adv tsi nu-ari arad, (lucri) tsi suntu cutat} {fr: couru; qui a parcouru des pays; cherch} {en: mintiti, tsi suntu ca naljurea, darmadan, ghilishti, alocuta, run, gone; wandered; sought} ex: calu easti algat (curmat di- cioar-boar, ciora-bora {ro: alandala} {fr: ple-mle} {en: algari); algatlu (atsel tsi-ari cutriirat locuri) multi shtii; helter-skelter} ex: alandala, ic alti tr-alti crim c hii algat (dus prit multi locuri); omlu-aestu easti alandu (a-ln-du) pr aland (a-ln-d), alandz (a-ln-dz), multu algat (cari s-ari dus prit multi locuri); oaminj algats alandi/alande (a-ln-di) scriari neaprucheat tu-aestu shi nvitsats algari/algare (a-l-g-ri) sf algri (a-l-gr) dictsiunar; vedz alantu atsea tsi ari fapt cariva tsi ari algat; adlgari, dlgari, alant mni vedz tu mni1, alantu cutriirari, cftari {ro: aciunea de a alerga, de a umbla, de a alantu (a-ln-tu) pr alant (a-ln-t), alants (a-ln-ts), alancutreiera, de a cuta; alergare, umblare; cutreierare; cutati/alante (a-ln-ti) atsel tsi easti ma diprtat (di un tsi easti ma re; curs} {fr: action de courir, de marcher, de parcourir; de aproapea); andoilu, lantu (expr: 1: l-tornu loclu di-alant parti chercher; course, fuite} {en: action of running, of going; of = mutrescu tut loclu, tu tuti prtsli, tra s-caftu tsiva; 2: lja pri wandering; of seeking; race} ex: lj-avea intrat luplu tru mats un, d pri-alantu = cum easti un, easti sh-alantu; doilji, sh-un di-aht algari; diznou s-bg pri algari; cu mari algari sh-alantu, suntu un soi; 3: alant mni = mnea tsi yini dup vinji acas nealgat (nea-l-gt) adg nealgat (nea-l-g- mni; paimni) {ro: cellalt} {fr: lautre} {en: the other} ex: t), nealgats (nea-l-g-ts), nealgati/nealgate (nea-l-g-ti) di alant (di-atsea ma dipartea) parti; lja pri un, da pi alantu tsi nu s-ari minat agonja tra si s-duc iuva; tsi nu-ari algat (andoilu); cum a ayilor alntor; cu tut turnarea di-alant parti prit multi locuri; cari nu shtii multi c nu easti algat; (loc) tsi (expr: cu tut mutrirea bun) tsi-lj featsi a loclui; loclu dinu easti cutriyirat i vidzut di mults oaminj; nicutriirat, nicftat alant parti l-turn (expr: mutri pristi tut) lantu (ln-tu) pr {ro: nealergat, neumblat} {fr: qui na pas couru; qui na pas lant (ln-t), lants (ln-ts), lanti/lante (ln-ti) (un cu parcouru des pays; (lieu) qui na pas t vu ou visit} {en: alantu) who dit not run; who has not wandered; (place) that has not alargu1 (a-lr-gu) adg vedz tu largu1 been visited much} ex: nu-als hoar nealgat (nividzut, tualargu2 (a-lr-gu) adg vedz tu largu2 cari s-nu s-aib dus) nealgari/nealgare (nea-l-g-ri) sf alari/alare (a-l-ri) sf vedz tu lau nealgri (nea-l-gr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu-alag; alas (a-ls) (mi) vb I alsai (a-l-s), alsam (a-l-sm), alatsea tsi s-fatsi cndu un loc nu easti algat {ro: aciunea de a sat (a-l-s-t), alsari/alsare (a-l-s-ri) dau izini ic slnu alerga; de a nu cutreiera} {fr: action de ne pas courir, de ghescu un lucru i hiints s-fac tsi va; trag mna di la un lucru; ne pas parcourir des places} {en: action of not running, of not dau cali; las, slghescu, aprtsescu; (expr: 1: lj-alas zbor = lj wandering} adlag (a-d-lg) vb I adlgai (a-d-l-g), dzc, lj dimndu; 2: lj-alas sntati = fug, mi dispartu di el/ea; adlgam (a-d-l-gm), adlgat (a-d-l-g-t), adlga- 3: mi-alas pri tini = ts fac bes, mi ndoapir pi tini c va-nj luri/adlgare (a-d-l-g-ri) (un cu alag) ex: mini v ded adari un lucru; 4: alas preasinj = nchisescu s- mc mash mcicioari tra s-adlgats (s-algats) adlgat (a-d-l-gt) cri di preasinj; 5: u-alas greau (cu njic, cu sartsin) = u fac sadg adlgat (a-d-l-g-t), adlgats (a-d-l-gts), adl- acats njic; u fac s-cad (s-armn) greau, cu njic; 6: nj-alas gati/adlgate (a-d-l-g-ti) (un cu algat) adlgamuljarea (nveasta, nicuchira, brbatlu) = mi dispartu di muljari ri/adlgare (a-d-l-g-ri) sf adlgri (a-d-l-gr) (un (brbat); 7: nj-alas lucrulu = nu-nj mutrescu lucrul cum lipcu algari) algtor (a-l-g-tr) adg algtoari/algtoare seashti (tra si s-duc-ambar); 8: mi-alas tu laspi = mi-apr(a-l-g-to-ri), algtori (a-l-g-tr), algtoari/algtoare tseashti; mi-alas s-mi dizmeastic singur dit mintitura tu cari (a-l-g-to-ri) cari alag; cari lu-ariseashti s-cutriir multi mi aflu) {ro: lsa, renuna} {fr: laisser, renoncer} {en: let, re-

40

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

nounce} ex: alas-l sh-nu-l crtea; alas-l s-yin s-nj-agiut; nialat2 (a-lt) adg vedz tu lau lo, ni als; mi-alsai (trapshu mna) di beari; furlji lu-alsar alath (a-lth) sn alathuri (a-l-thur) un cu alat1 (l-slghir) sclavlu; ma nu lu-alas (nu-l slgheashti, nu-lj da alathus (a-l-thus) sn alathusuri (a-l-thu-sur) un cu alatus cali) s-fug; lu-alsai sh-nu voi s-lu ved; lai Suliman, alas-ti alatru (a-l-tru) vb I altrai (a-l-tr), altram (a-l-trm), (tradzi mna); ns als sntati (expr: s-disprts, fudzi, nchi- altrat (a-l-tr-t), altrari/altrare (a-l-tr-ri) (cnili) si calea; cndu s-disparti, easti adetea ca omlu s sh-alas s- scoati un boatsi; scot dit gur un boatsi ca-atsea scoas di-un ntati a muljari-sai); nj-alsai lucrul tr tini (mi-aprtsii lucru; cni; latru; (fig: alatru = (i) ctigursescu, aurlu, ncaci; (ii) bag ic expr: nu para am vrundida-a lucrului tra s-njarg-ambar) schinj, bag zizanj, fac muzavirlchi; (iii) zburscu di-aru, alsat (a-l-st) adg alsat (a-l-s-t), alsats (a-l-sts), dzc minciunj di cariva; cacu-zburscu) {ro: ltra} {fr: alsati/alsate (a-l-s-ti) 1: tsi-lj si deadi izini s-fac tsiva; aboyer} {en: bark} ex: avdzr c-altra (scutea un boatsi) un lucru ti cari omlu ari trapt mna; 2: tsi nu para s-fatsi mucaeti cni; cnjlji alatr ca la lun; cnili bg s-alatr cndu-l vidzu s-fac tsiva dip; (om) tsi alas lucrili s-li fac ma nclo (i vr- la poart; cnili cari-alatr, nu mshc; tsi-au di-alatr cnjlji n oar); lsat, slghit, aprtsit {ro: lsat, renunat, nehotrt, dzean?; tsi-ai di-alatri noaptea tut?; cnd ti-alavd un lumi, neglijent} {fr: laiss, abandonn, renonc; ngligent} {en: let, tsi-ai c ti alatr-un cni? altrat1 (a-l-trt) adg altrat (arenounced; negligent, careless} ex: bshat shi alsat (nil-tr-t), altrats (a-l-trts), altrati/altrate (a-l-tr-ti) tsi loat; s-dztsi tr un nveast tsi u-alas grambolu ninti di easti altrat di un cni; tsi ari altrat; ltrat {ro: ltrat} {fr: ncurunari, di loari); easti un om alsat (tsi nu para s-fatsi mu- aboy} {en: barked} altrari/altrare (a-l-tr-ri) sf altrri caeti s-adar tsiva sh-cari, dzu dup dzu, alas ftsearea tr (a-l-trr) atsea tsi s-fatsi cndu un (cni) alatr; ltrari {ro: altoar) alsari/alsare (a-l-s-ri) sf alsri (a-l-sr) aciunea de a ltra, ltrare} {fr: action daboyer} {en: action atsea tsi s-fatsi cndu s-alas cariva; trdzeari mna; lsari, sl- barking} ex: ddea ns tu shtiri cu altrarea; dup altrari of ghiri, aprtsiri {ro: aciunea de a lsa, de a renuna; lsare; ducheai c suntu tsiva oaminj xenj; altrri di cnj altrat2 nehotrre, indiferen} {fr: action de laisser, de renoncer; (a-l-trt) sn altraturi (a-l-tr-tur) boatsea tsi u scoati indifference} {en: action of letting, of renouncing; indiffecnili cndu alatr; altrari, altrtur, ltrtur, ltrat {ro: rence} ex: seara di alsari preasinj; lu-als aestu cu alsari ltrat} {fr: aboi, aboiement} {en: bark, barking} ex: avdzi mari (fr s-l meal dip) paralas (p-ra-ls) (mi) vb I altratlu a cnjlor; nu-avdu nitsiun altrat di cni; nu-ari bun paralsai (p-ra-l-s), paralsam (p-ra-l-sm), paralsat altrat aestu cni altrtor (a-l-tr-tr) adg (p-ra-l-s-t), paralsari/paralsare (p-ra-l-s-ri) nu-l fac altrtoari/altrtoare (a-l-tr-to-ri), altrtori (a-l-tr-tr), un lucru (tora cndu-i oara) tra s-lu fac ma nclo; alas un lucru altrtoari/altrtoare (a-l-tr-to-ri) (cnili) tsi lu-ariseashti (tsi lipseashti s-lu fac) di-un dzu pi-alant; (mi-)alas {ro: s-alatr; (cnili) tsi alatr; ltrtor {ro: ltrtor} {fr: qui aboie, neglija} {fr: trop laisser; ngliger} {en: neglect; take no care aboyeur} {en: (dog) who barks} altrtur (a-l-tr-t-r) sf of} paralsat (p-ra-l-st) adg paralsat (p-ra-l-s-t), altrturi (a-l-tr-tr) (un cu altrat2) latru (l-tru) vb I paralsats (p-ra-l-sts), paralsati/paralsate (p-ra-l-s-ti) ltrai (l-tr), ltram (l-trm), ltrat (l-tr-t), tsi easti alsat multu; (un) cari, di leani, alas ftsearea-a ltrari/ltrare (l-tr-ri) (un cu alatru) ex: ctsaua latr sinlucrilor di-un dzu pi-alant; tsi nu para s-fatsi mucaeti sgur, pi lun; cnjlji ltrar tut noaptea; mi ltrar (fig: mi adar un lucru sh-lu-amn tut chirolu; (om) tsi alas lucrili s- ctigursir) tuts cunuscutslji shi nicunuscutslji; di-aoa nculea li fac ma nclo sh-nu li fatsi vroar; (lucru) tsi easti alsat di va ti-alas s-latri (s-badz zizanj) ct s-vrei; latr (fig: aurl, pi-un dzu tu-alant; alsat {ro: neglijat; care neglijeaz, ctigursea) tini, c mini di la a mea nu es ltrat1 (l-trt) neglijent} {fr: nglig; ngligent} {en: neglected, not taken adg ltrat (l-tr-t), ltrats (l-trts), ltrati/ltrate (l-tr-ti) care of; negligent, careless} paralsari/paralsare (p-ra(un cu ltrat1) ltrari/ltrare (l-tr-ri) sf ltrri (l-trr) l-s-ri) sf paralsri (p-ra-l-sr) atsea tsi s-fatsi cndu (un cu altrari) ltrat2 (l-trt) sn ltraturi (l-tr-tur) cariva paralas lucrili tsi ari tr-adrari {ro: aciunea de a (un cu altrat2) ex: avdz ltratlu a cnjlor?; ltratlu-a cnjlor neglija; neglijen} {fr: action de trop laisser; de ngliger} nu mi-ariseashti, easti om xen ltrtor (l-tr-tr) adg ltr{en: action of neglecting; of taking no care of} alstur (a- toari/ltrtoare (l-tr-to-ri), ltrtori (l-tr-tr), ltrtoari/ll-s-t-r) sf alsturi (a-l-s-tr) atsea tsi armni alsat; trtoare (l-tr-to-ri) (un cu altrtor) ltrtur (l-trun om cari easti alsat {ro: lstur (de om)} {fr: homme t-r) sf ltrturi (l-tr-tr) (un cu altrat2) ex: cari bag tu ngligent} {en: careless man} ex: easti n alstur (om cornu ltrturli (fig: ctigursirli, muzavirlchili) a lor alsat) alstonj (a-l-s-tnj) sm, sf, adg alstoanji/al- alats1 (a-lts) sn alats (a-l-ts) vedz tu lats stoanje (a-l-s-to-nji), alstonj (a-l-s-tnj), alstoa- alats2 (a-lts) sn alats (a-l-ts) loclu iu s-adun doau oasi nji/alstoanje (a-l-s-to-nji) tsi easti alstor {ro: neglidit truplu-a omlui; ligtura tsi s-fatsi namisa di doau oasi a jent} {fr: ngligent} {en: negligent, careless} las1 (ls) (mi) truplui; prinod, ncljitur, clidusi; (expr: nu mi tsn alatsli = vb I lsai (l-s), lsam (l-sm), lsat (l-s-t), lsari/l- nu-am putearea) {ro: ncheietur, articulaie} {fr: articulation, sare (l-s-ri) (un cu alas) ex: las (alas), sor, puljlji, las s- jointure} {en: articulation, joint} ex: mi dor alatsli (noadili, bat; las-l, nu-l crtea; fudzi shi sh-las nveasta lsat (l- clidusili) di cicioari st) adg lsat (l-s-t), lsats (l-sts), lsati/lsate (l-s-ti) a-la-turca (a-la-tr-ca) invar. ashi cum easti (s-fatsi) tu Tur (un cu alsat) lsari1/lsare (l-s-ri) sf lsri (l-sr) chii {ro: de maniera turceasc} {fr: la manire turque} {en: (un cu alsari) lstur (l-s-t-r) sf lsturi (l-s-tr) done as in Turkey} ex: a-la-turca (tu Turchii, ca la turts) oara (un cu alstur) lsari2/lsare (l-s-ri) sf lsri (l-sr) easti shasi, ma a-la-franga easti doausprdzatsi alsari di sndzi; loari cu-agoyi {ro: lsare de snge; nchialaturea (a-l-tu-rea) adv tsi s-afl aproapea (nandreapta i riere} {fr: saigne; loyer} {en: bleeding, blood letting; rent} nastnga) di cariva i di tsiva; alaturi, alturi, prining, pining, las (l-s) sf fr pl lucru tsi easti alsat tu dyeat (mirazi) ling, ning, pring, ninga, nintr, ntr, ndr, bara-bara {ro: tra s-hib dat a curiva dup moarti {ro: legat bnesc a alturi} {fr: cot de} {en: beside} ex: alaturea di (ning) evlavioilor} {fr: chose laisse par testament} {en: something mini alaturi (a-l-tur) adv (un cu alaturea) ex: alaturi di left in the will} lasi (l-si) invar las!, alas!, ai!, aidi!, pom alturi (a-l-tur) adv (un cu alaturea) haidi!, etc. {ro: las!, fie!, haide!} {fr: que, sois, laisse faire, alaturi (a-l-tur) adv vedz tu alaturea allons!, etc.} {en: let, let it be!, lets go!, etc.} ex: lasi (aidi) s- alaturi* (a-l-tur) pluralu di la substantivlu alat (a-lth); n turnm; lasi (alas), nu-i tsiva; lasi (alas sh-hib) sh-cama vedz alat1 ndoi paradz las2 (ls) invar (un cu lasi) ex: mea, deapoea, alatus (a-l-thus) sn alatusuri (a-l-thu-sur) zbor (fapt, tsi s-va las s-hib la3 (l) invar (un cu lasi) ex: la (alas) si scriari, etc.) tsi easti un abatiri (diprtari) di la forma tu cari sh-lu plng asi (-si) invar form shcurt di la zborlu lasi; easti lugursit ca ndreptu (di cum lipseashti s-hib); alat, latus, vedz lasi) ex: n-l furar iedlu! asi (alas, nu-i tsiva!) ftexim, htai, cbati, stepsu, sfalm, eanglshi {ro: greeal, alat1 (a-lth) sn vedz tu alatus eroare; vin} {fr: faute, erreur} {en: mistake, error, fault} ex:

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

41

alatus s-nu ftseam alat1 (a-lth) sn alaturi (a-l-thur) ciuni/alvdciune (a-lv-d-c-ni) sf alvdciunj (a-lv-d(un cu alatus) latus (l-thus) sn latusuri (l-thu-sur) cnj) (un cu alavd) alvdtur (a-lv-d-t-r) sf (un cu alatus) altipsescu (a-l-thip-ss-cu) vb IV altipsii alvdturi (a-lv-d-tr) (un cu alavd) alvdos (alv(a-l-thip-s), altipseam (a-l-thip-sem), altipsit (a-lds) sm, sf, adg alvdoas (a-lv-do-s), alvdosh (a-lvthip-s-t), altipsiri/altipsire (a-l-thip-s-ri) fac alathus; dsh), alvdoasi/alvdoase (a-lv-do-si) tsi s-alavd; tsi luescu (am) cbati; ltipsescu, ltsescu, ftixescu, ftisescu, stip- arseashti si s-alavd multu; alvdtor, fudul, flos, pirifan, sescu {ro: grei} {fr: faire une faute} {en: make error, fail} ndrlu, tartares, tartabes {ro: ludros} {fr: louangeur, fanfaaltipsit (a-l-thip-st) adg altipsit (a-l-thip-s-t), altipsits ron, vantard} {en: bragging, boasting} ex: nune shcrete, shi (a-l-thip-sts), altipsiti/altipsite (a-l-thip-s-ti) tsi fatsi alvdos (pirifan)!; bre alvdoase (tsi ti-arseashti s-ti-alavdz)! (ari) alathus; tsi easti di vin; tsi ari cbati; ftixit, ftisit, stipsit alvdtor (a-lv-d-tr) sm, sf, adg alvdtoari/alvdtoare {ro: greit, vinovat} {fr: qui a fait une faute, fautif, coupable} (a-lv-d-to-ri), alvdtori (a-lv-d-tr), alvdtoari/alv{en: who made an error, guilty} altipsiri/altipsire (a-ldtoare (a-lv-d-to-ri) (un cu alvdos) thip-s-ri) sf altipsiri (a-l-thip-sr) atsea tsi s-fatsi cndu alavd* (a-lv-d) dirivat (indicativlu prizentu, pirsoana 3) di cariva ftiseashti (easti di vin, ari cbati); ltipsiri, ltsiri, la verbul alavdu; vedz alavdu ftixiri, ftisiri, stipsiri {ro: aciunea de a grei, greire, alavdu (a-lv-du) (mi) vb I vedz tu alavd nvinovire} {fr: action de commettre une faute} {en: action alaz (a-lz) sn alazi/alaze (a-l-zi) shi alazuri (a-l-zur) arm of making an error, of failing} ltipsescu (l-thip-ss-cu) vb shcurt shi sumigoas di mn (tsi sh-u-adutsi cu un ctsut tsi IV ltipsii (l-thip-s), ltipseam (l-thip-sem), ltipsit (l- easti adrat ashi ca si s-hig lishor tu truplu-a omlui); laz, thip-s-t), ltipsiri/ltipsire (l-thip-s-ri) (un cu altipacam, cam, shish {ro: pumnal, stilet} {fr: poignard} {en: sescu) ltipsit (l-thip-st) adg ltipsit (l-thip-s-t), ltip- dagger} ex: lj-aruc alazlu (acama) arosh dit mnj laz (lz) sits (l-thip-sts), ltipsiti/ltipsite (l-thip-s-ti) (un cu al- sn lazi/laze (l-zi) shi lazuri (l-zur) (un cu alaz) ex: hidzi tipsit) ltipsiri/ltipsire (l-thip-s-ri) sf ltipsiri (l-thip-sr) un laz tu shileahi (un cu altipsiri) ltsescu (l-th-ss-cu) vb IV ltsii alceari/alceare (a-l-c-ri) sf vedz tu alcescu (l-th-s), ltseam (l-th-sem), ltsit (l-th-s-t), alcescu (a-l-cs-cu) (mi) vb IV shi II alcii (a-l-c), alltsiri/ltsire (l-th-s-ri) (un cu altipsescu) ltsit (l- ceam (a-l-cm), alcit (a-l-c-t), alciri/alcire (a-l-c-ri) th-st) adg ltsit (l-th-s-t), ltsits (l-th-sts), ltsi- shi alceari/alceare (a-l-c-ri) mintescu (apili) tra s-li ti/ltsite (l-th-s-ti) (un cu altipsit) ltsiri/ltsire cutrubur shi s-nu si s-vead limpidi; (tserlu) s-acoapir cu (l-th-s-ri) sf ltsiri (l-th-sr) (un cu altipsiri) niori; mintescu, cutrubur, cuturbur, cutulbur, tulbur, turbur, alau (a-l) (mi) vb I vedz tu lau trub; (expr: nji s-alceashti mintea = nji si tulbur, nji s-minalavar1 (a-la-vr) adv tsi easti dealihea; alihea, alithea, deali- teashti mintea sh-nu shtiu tsi s-pistipsescu) {ro: tulbura} {fr: hea, dealihealui, drhea, tuonti {ro: n adevr} {fr: vraiment} troubler} {en: trouble} ex: arulu tut s-alcea (cutrubura); di iu {en: truly} ex: alavar (tsi easti dealihea) nji spusi; alavar ti alcish? (murdrish?); arulu, mari, dipus, c ts s-alcea (dealihea) mi agiut la nivolji mintea (expr: turbura); l alcish (expr: mintish) inima; mintea alavar2 (a-la-vr) sn pl(?) giurat {ro: jurmnt} {fr: serment} sta si s-alceasc (expr: cutrubur) alcit (a-l-ct) adg al{en: oath} ex: va-ts bag alavar (agiurat) cit (a-l-c-t), alcits (a-l-cts), alciti/alcite (a-l-c-ti) alavd (a-lv-d) sf alvdri (a-lv-dr) zboar di tinjii spusi tsi easti mintit, tulburi; tsi nu easti limpidi; cutruburat, cuturtr cariva (tr hrli tsi li ari, ic tr lucrili tsi-ari fapt); lavd, burat, cutulburat, mintit, tulbur, turbur, turburi, tulburat, turbualvdari, alvdtur, alvdciuni, epin {ro: laud} {fr: rat, trubat {ro: tulburat, tulbure} {fr: troubl; souill; couvert louange} {en: praise} lavd (lv-d) sf lvdri (lv-dr) de nuages} {en: troubled; cloudy} ex: eara apa alcit (min(un cu alavd) ex: cnt lavda alavdu (a-lv-du) (mi) vb I tit) canda sh-l draclu cmeasha nuntru; tsi lj-u apa totna alvdai (a-lv-d), alvdam (a-lv-dm), alvdat (a-lv-d- alcit (turburat, nilimpid)?; yinurli suntu alciti (tulburi); t), alvdari/alvdare (a-lv-d-ri) spun cu zboar cum tinji- alcit (expr: mintit, ca glar) di minti; tserlu alcit (tulbur, cu nisescu pri cariva (tr hrli tsi ari ic lucrili tsi-ari fapt); dzc tr ori) alciri/alcire (a-l-c-ri) sf alciri (a-l-cr) atsea tsi mini mash zboar buni; lavdu, mrescu, pinjisescu, flescu, s-fatsi cndu apa (tserlu) s-alceashti; mintiri, cutruburari, cufudulescu, fndxescu; (mi) cmrusescu; (expr: alavd-mi turburari, cutulburari, tulburari, turburari, trubari {ro: aciunea gur, c ti bat = s-dztsi tr-atsel tsi s-alavd singur; tsi tide a tulbura, tulburare} {fr: action de troubler} {en: action of alavdz singur?) {ro: luda} {fr: louer, (se) vanter} {en: troubling} alceari/alceare (a-l-c-ri) sf alceri (a-lpraise, boast, brag} ex: tuts alavd ficiorlu-ambar; sh-alts am cr) (un cu alciri) lcescu (l-cs-cu) (mi) vb IV shi II avdzt tra s-lu-alavd; cndu ti-alavd n lumi, tsi-ai c tilcii (l-c), lceam (l-cm), lcit (l-c-t), lciri/lcire alatr un cni?; alavd fsuljili sh-mc carni; s-alvda c tsasi (l-c-ri) shi lceari/lceare (l-c-ri) (un cu alcescu) ex: pndza, cndu pndza s-tssea cu mnj di-asimi; lji s-alvd apili s-avea lcit (turburat) lcit (l-ct) adg lcit (l-c(lu fuvirsi) c va-l vatm alvdat (a-lv-dt) adg alvdat t), lcits (l-cts), lciti/lcite (l-c-ti) (un cu alcit) ex: (a-lv-d-t), alvdats (a-lv-dts), alvdati/alvdate (a-lvmarea eara lcit (tulburat, mintit) lciri/lcire (l-c-ri) sf d-ti) tsi easti tinjisit cu zboar (tr hrli tsi ari ic lucrili tsi- lciri (l-cr) (un cu alciri) lceari/lceare (l-c-ri) sf ari fapt); lvdat, mrit, pinjisit, flit, fudulit, fndxit {ro: lceri (l-cr) (un cu alciri) alcimi/alcime (a-l-cludat} {fr: lou, renomm, vantard} {en: praised, boaster, mi) sf alcinj (a-l-cnj) balt cu ap stttoari (di ploai i dit bragger} ex: la merlu alvdat s-nu ti duts cu saclu; s-dusi virsri di-aru) tsi easti mplin di lschi; mucirl, mucear, Gramustea-alvdat (mrit) alvdari/alvdare (a-lv-d-ri) muceal, mucior, azmac, varco, valtu, vultuc {ro: mocirl} sf alvdri (a-lv-dr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva easti {fr: flaque deau, mare, bourbier} {en: muddy puddle of waalvdat, ic s-alavd el singur; lvdari, mriri, pinjisiri, fliri, ter, mud-pit} ex: deadi ploai shi s-featsi alcimi (mucear) fuduliri, fndxiri {ro: aciunea de a (se) luda, ludare} {fr: mari; cdzui tu alcimi alcitur (a-l-ci-t-r) sf alcituri action de louer, de (se) vanter; vantardise} {en: action of (a-l-ci-tr) 1: harea tsi-l fatsi un lucru tra s-hib alcit; 2: praising, of boasting, of bragging} ex: di-alvdari, pots s-timuljitur (ap, lac, balt, etc.) tsi easti alcit; (fig: alcitur = alavdz; alvdarea-a omlui aru nu u voi; alvdarea-a dush- mcari anust, nifapt ghini, fr nustimad) {ro: tulbureal} manlui lu nfricushe; alvdrli mash fur di ns lavdu (lv{fr: mare, bourbier, patrouillis} {en: muddy puddle of water} du) (mi) vb I lvdai (lv-d), lvdam (lv-dm), lvdat dizlcescu (diz-l-cs-cu) (mi) vb IV dizlcii (diz-l-c), (lv-d-t), lvdari/lvdare (lv-d-ri) (un cu alavdu) dizlceam (diz-l-cm), dizlcit (diz-l-c-t), dizlciri/dizlvdat (lv-dt) adg lvdat (lv-d-t), lvdats (lv-dts), lcire (diz-l-c-ri) limpidzscu un ap (shpirtu, fntn, lvdati/lvdate (lv-d-ti) (un cu alvdat) ex: sh-eara trei etc.) alcit; tserlu si nsirineadz; grescu (un zbor) tra si smasturi lvdats lvdari/lvdare (lv-d-ri) sf lvdri (lvavd ghini shi s-hib lishor si-lj si aducheasc noima; limpidr) (un cu alvdari) ex: nu ncap lvdri alvddzscu, lgrsescu, cur {ro: limpezi, clarifica} {fr: clarifier,

42

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

claircir} {en: clear, clarify} ex: dizlcii (limpidzi) archia alchit2 (a-l-cht) sm fr pl un soi di oftic di oi {ro: tudizlcit (diz-l-ct) adg dizlcit (diz-l-c-t), dizlcits (dizberculoz de oi} {fr: sorte de tuberculose chez les moutons} l-cts), dizlciti/dizlcite (diz-l-c-ti) tsi easti faptu s-hib {en: kind of sheep tuberculosis} ex: estan deadi alchitlu tu oi limpid (curat, lgros, nsirinat, etc.); limpidzt, lgrsit, curat alchitur (a-l-chi-t-r) sf vedz tu alchescu {ro: limpezit, clarifica} {fr: clarifi, clairci} {en: cleared, alchiushur1 (a-r-ch-shur) vb I vedz tu archiushur1 clarified} dizlciri/dizlcire (diz-l-c-ri) sf dizlciri (diz-lalchiushur2 (a-l-ch-shur) sn vedz tu archiushur1 cr) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva s-dizlceashti; limpidzri, alchiushurari/alchiushurare (a-l-chu-shu-r-ri) sf vedz lgrsiri, curari {ro: actsiunea de a limpezi, de a clarifica; tu archiushur1 limpezire, clarificare} {fr: action de clarifier, dclaircir} {en: alchiushurat (a-l-chu-shu-rt) adg vedz tu archiushur1 action of clearing, of clarifying} dizlcitur (diz-l-ci-t-r) alchiushuros (a-l-chu-shu-rs) adg vedz tu sf dizlcituri (diz-l-ci-tr) 1: harea tsi-l fatsi un lucru tra s- archiushur1 hib dizlcit; 2: muljitur (ap, lac, balt, etc.) tsi s-ari dizlcit alcimi/alcime (a-l-c-mi) sf vedz tu alcescu {ro: limpezeal, lichid limpezit} {fr: clairement; liquide alciri/alcire (a-l-c-ri) sf vedz tu alcescu clarifi} {en: clarification; clarified liquid} alcit (a-l-ct) adg vedz tu alcescu alchescu (a-l-chs-cu) (mi) vb IV alchii (a-l-ch), alcitur (a-l-ci-t-r) sf vedz tu alcescu alcheam (a-l-cham), alchit (a-l-ch-t), alchiri/alchire algari/algare (a-l-g-ri) sf vedz tu alag (a-l-ch-ri) fac dau lucri si sta deadun aculsiti cu un col; algat (a-l-gt) adg vedz tu alag aculsescu, alichescu, lchescu; (expr: 1: mi-alchescu n cor = algtor (a-l-g-tr) adg vedz tu alag intru n cor; 2: nji s-alcheashti inima (di-un feat) = njalgtur (a-l-g-t-r) sf vedz tu alag astmtseashti inima, cad tu mari vreari; 3: lu-alchescu = mi- alge (a-l-g) sm algeadz (a-l-gdz) un soi di shiac tsi adun cu, lu-agiungu di dinpoi; 4: mi-alchescu di cariva = hiu yini di India {ro: un fel de tof indian} {fr: sorte de raye tut chirolu cu el; nu mi dispartu di el; lj-stau ca un aumbr; 5: (tofe) indienne} {en: kind of material from India} ex: acumoili s-alchescu = oili slghescu multu; 6: lj-alchescu un pr alge tr un giup; andiri di alge (pliscut, fushti) = lj-dau, lj-plscnescu un pliscut, un alghescu (a-l-ghs-cu) vb IV vedz tu alughescu fushti) {ro: lipi} {fr: coller} {en: glue} ex: baliga alcheashti; alghiri/alghire (a-l-gh-ri) sf vedz tu alughescu s-avea alchit di fundu-lj un flurii; ocljilj lj s-alchir (expr: alghit (a-l-ght) adg vedz tu alughescu lj-astmtsir) ning Toli; lji s-alchi (expr: lj-astmtsi) inima alhescu (a-l-h-s-cu) vb IV alhii (a-l-h-), alheam di mushuteatsa-a ljei; totna s-alcheashti di mini (expr: sta (a-l-h-m), alhit (a-l-h--t), alhiri/alhire (a-lning mini ca un aumbr); iu s-mi-alcheasc (expr: s-mih--ri) tihiseashti sh-mi-adun (s-hiu, s-mi aflu) cu cariva agiung) dushmanjlji!; nitsi draclu nu n-alchea (expr: nu n (acas, n cali, etc.); asthisescu, andmusescu, astalj, agiundzea); di uscciuni mari, oili s-avea alchit (expr: avea stvrusescu, cunushtusescu, tihisescu, mi-adun cu, mi aflu cu, slghit); alchea-lj un (expr: d-lj un pliscut)! alchit1 mpichi {ro: se gsi (se ntlni) din ntmplare} {fr: tre (se (a-l-cht) adg alchit (a-l-ch-t), alchits (a-l-chts), rencontrer) par hazard} {en: be (and meet) par chance} alchiti/alchite (a-l-ch-ti) ashi cum easti tsiva cndu easti alhit (a-l-h-t) adg alhit (a-l-h--t), alhits (a-lfaptu s-hib un cu (aculsit di) altu tsiva; alichit, aculsit, etc.; h-ts), alhiti/alhite (a-l-h--ti) tsi tihisi di s-afl cu (fig: alchit = (i) oarfn, ftoh; (ii) slghit multu) {ro: lipit} {fr: cariva; asthisit, andmusit, astljat, stvrusit, cunushtusit, ticoll} {en: glued} ex: shidea alchits (un ning-alantu); carni hisit, mpicheat {ro: ntlnit din ntmplare} {fr: rencontr par alchit (fig: slab); agiumsi oarfn, oarfn alchit (fig: multu hazard} {en: met by chance} alhiri/alhire (a-l-h--ri) ftoh, oarfn) alchiri/alchire (a-l-ch-ri) sf alchiri (a-lsf alhiri (a-l-h-r) atsea tsi s-fatsi cndu un s-alheashti chr) atsea tsi-u fatsi un cndu alcheashti tsiva; aculsiri, cu cariva; asthisiri, andmusiri, astljari, stvrusiri, cunushtuastmtsiri, etc. {ro: aciunea de a lipi; lipire} {fr: action de siri, tihisiri, mpicheari {ro: aciunea de a (se) ntlni, ntlnicoller} {en: action of gluing} lchescu (l-chs-cu) (mi) vb re} {fr: action de (se) rencontrer} {en: action of meeting} IV lchii (l-ch), lcheam (l-cham), lchit (l-ch-t), alhiri/alhire (a-l-h-ri) sf vedz tu alhescu lchiri/lchire (l-ch-ri) (un cu alchescu) lchit (lalhit (a-l-ht) adg vedz tu alhescu cht) adg lchit (l-ch-t), lchits (l-chts), lchiti/lchite almachi/almache (a-l-m-chi) sf vedz tu lumachi (l-ch-ti) (un cu alchit1) lchiri/lchire (l-ch-ri) sf alncescu (a-ln-cs-cu) (mi) vb IV alncii (a-ln-c), alnlchiri (l-chr) (un cu alchiri) alchitur (a-l-chi-tceam (a-ln-cm), alncit (a-ln-c-t), alnciri/alncire (ar) sf alchituri (a-l-chi-tr) tsiva tsi easti alchit di un altu ln-c-ri) alincescu, mi-aspun (es, mi duc) dininti; andzlucru; loclu iu suntu alichiti dau i ma multi lucri; (fig: medz, ndzmedz, fnirusescu, furnisescu, prstisescu, prsalchitur = un tsi sta tut chirolu ning tini shi nu pots stsescu, (mi-)aspun, dau, dau cap, scot cap, azvom, fitrusescu ascachi di el) {ro: lipitur} {fr: collage} {en: gluing, (dit loc) {ro: aprea; (se) prinde la joc} {fr: apparatre, surattachment} alichescu (a-li-chs-cu) (mi) vb IV alichii (a-li- gir; entrer dans la ronde} {en: appear, come into view} ex: ch), alicheam (a-li-cham), alichit (a-li-ch-t), alichiri/afurlji s-alncir (si-aspusir); hulera l si alncea (l slichire (a-li-ch-ri) (un cu alchescu) ex: s-frmsi ma uaspunea) cum alag; Clisureanj, ascpats di la cireapuri, si alichi; boea alicheashti; tini tsi ti-alichish (expr: intrash) n alncir (si-aspusir, deadir cap) un cti un di la ushi alncor; alb s-nj ti ved, lea sor, tsi nj-alichish (expr: bgash) cit (a-ln-ct) adg alncit (a-ln-c-t), alncits (a-ln-cts), nveasta n cor; tu alichiri (expr: cndu s-acats n cor) lj cnt alnciti/alncite (a-ln-c-ti) tsi s-aspuni dininti; tsi ari dat ashitsi; lj-alichii dau shuplets (expr: lj-ded dau pliscuti); lj(scoas) cap; alincit, andzmat, ndzmat, fnirusit, furnisit, alichii dau fushti (expr: lj-ded un shcop); s-alichi (expr: nu s- prstisit, prstsit, etc. {ro: aprut; prins la joc} {fr: apparu, disprts) di tat-su alichit (a-li-cht) adg alichit (a-li-ch- surgi; entr dans la ronde} {en: appeared, who came into t), alichits (a-li-chts), alichiti/alichite (a-li-ch-ti) (un cu view} alnciri/alncire (a-ln-c-ri) sf alnciri (a-ln-cr) alchit) alichiri/alichire (a-li-ch-ri) sf alichiri (a-li-chr) atsea tsi s-fatsi cndu s-alnceashti tsiva i cariva; alinciri, an(un cu alchiri) lichescu (li-chs-cu) (mi) vb IV lichii (lidzmari, ndzmari, fnirusiri, furnisiri, prstisiri, prstsiri, ch), licheam (li-cham), lichit (li-ch-t), lichiri/lichire (lietc. {ro: aciunea de a aprea; de a se prinde la joc} {fr: ch-ri) (un cu alchescu) ex: s-lichescu hrpi; coaji di action dapparatre, de surgir; dentrer dans la ronde} {en: himunic nu s-licheashti di buric lichit (li-cht) adg lichit action of appearing, of coming into view} alincescu (a-lin(li-ch-t), lichits (li-chts), lichiti/lichite (li-ch-ti) (un cu cs-cu) (mi) vb IV alincii (a-lin-c), alinceam (a-lin-cm), alchit) lichiri (li-ch-ri) sf lichiri (li-chr) (un cu alincit (a-lin-c-t), alinciri/alincire (a-lin-c-ri) (un cu alchiri) alncescu) ex: Scrooge, njiclu s-alinci (s-aspusi) mari; s-alinci alchiri/alchire (a-l-ch-ri) sf vedz tu alchescu (inshi) n cali; s-alinci (s ndzm) n sear; sh-tu yis l si alchit1 (a-l-cht) adg vedz tu alchescu alinceashti (fniruseashti); mi alincii (vidzui) tu yis c earam

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

43

pi-un munti-analtu; s-alincescu (fnirusescu) minduiri arali; alxir nealili = s-isusir (feata sh-ficiorlu); 2: alxescu panj-s-alnci n muljari moashi; s-nji s-alinceasc (s-intr, si s- radzlji = dau (aspargu) un carti mari di paradz tr alti crts acats) gionjlji n cor; alincim merlu (bgm un-alumachi ma njits cu idyea tinjii; 3: mi-alxii tu fats = nu mi-ariseashti veardi stulsit cu poami) stri cas alincit (a-lin-ct) adg catastasea tu cari mi aflu; 4: nu nj-alxeashti cu tsiva = nu salincit (a-lin-c-t), alincits (a-lin-cts), alinciti/alincite (a-linaleadzi di mini, easti un soi cu mini; 5: alxescu calea = aleg c-ti) (un cu alncit) alinciri/alincire (a-lin-c-ri) sf alinciun alt cali; mi duc pri alt cali); 6: va lj-alxescu Stri (a-lin-cr) (un cu alnciri) ex: alincirea (fnirusirea) a Vinjirea tsi yini = va-l vatm) {ro: schimba, schimba mbrHristolui alincitor (a-lin-ci-tr) adg alincitoari/alincitoare cmintea; mbrca n haine noi} {fr: changer; changer de (a-lin-ci-to-ri), alincitori (a-lin-ci-tr), alincitoari/alincitoare linge, changer de vtements, habiller dans des habits neufs} (a-lin-ci-to-ri) tsi s-aspuni, tsi fniruseashti, tsi da cap; tsi s- {en: change; change clothes, dress in a new suit} ex: nu easti aspuni un soi, cndu-averlu easti c-i alt soi; tsi-ardi lumea; cum eara, s-alxi multu; ca s-vrei, alxea cu noi; ai s-alxescu arditor, calpuzan, calpu, aplnsitor, minciunos, pseftu, calea (expr: s-aleg, s-mi duc pri alt cali); s-alxim stranjili; yealangi {ro: care apare; neltor} {fr: qui surgit; trompeur} alxea-ti! (bag-ts alti stranji tu loclu-a atsilor veclji!); aseara {en: who appears; deceitful, misleading} ex: un yis alincitor mi-alxii (nj-bgai stranji curati); adz lu-alxii cu cmeashi (tsi ti-ardi, minciunos) alingii/alingie (a-lin-g-i) sf alingii ca cartea; alxits-v tu albi (nvishtets-v tu stranji albi); tu (a-lin-g) ardeari, minciun, psem, yealani {ro: neltsiva nu lj-alxea (tu tsiva nu s-alidzea di el); alxir nealili torie, iluzie} {fr: menterie, tricherie, illusion} {en: deceit, (expr: s-isusir) shi dupu trei mesh featsir numta; u-alxish illusion} (expr: u-asparsish) lira?; dinoar s-alxi tu fats sh-aduchi c alnciri/alncire (a-ln-c-ri) sf vedz tu alncescu sh-avea dat zborlu, si-lj da ficiorlu; va ts-alxescu Stalncit (a-ln-ct) adg vedz tu alncescu Vinjirea (expr: va ti fac s-nu yiurtiseshti St-Vinjirea tsi yini; alndur (a-ln-du-r) sf alnduri (a-ln-dur) vedz tu lnva dzc, va ti vatm) alxit (a-lc-st) adg alxit (a-lc-sdur1 t), alxits (a-lc-sts), alxiti/alxite (a-lc-s-ti) 1: cari lja alndurishi/alndurishe (a-ln-du-r-shi) sf alndurishi/aln(da) un lucru tr un altu lucru (di idyea soi i cu idyea tinjii); durishe (a-ln-du-r-shi) earb tsi creashti pining casa-a cari fatsi un lucru tu loclu-a altui (ca el s-lu fac lucrul a lui); omlui, cu frndzi tljati multu, cu lilici galbini, sh-cari scoati etc. 2: cari-sh scoati stranjili veclji (murdari) tra s-bag altili un soi di dzam (lapti) galbin/purtucalishi cndu lj-aruchi nali (curati, di-alt soi, etc.); cari s nveashti cu stranji nali {ro: truplu; hilidunjau, hilidrunjau {ro: iarba rndunelei} {fr: schimbat, care i-a schimbat mbrcmintea; mbrcat n herbe aux verrue, chlidoine, grande claire} {en: great straie noi} {fr: chang; qui a chang de linge; qui sest habill celandine} dans des habits neufs} {en: changed; who is dressed in a new alptari/alptare (a-lp-t-ri) sf vedz tu lapti suit; who has changed clothes} alxiri/alxire (a-lc-s-ri) sf alptat (a-lp-tt) adg vedz tu lapti alxiri (a-lc-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-alxeashti tsiva i alpttor (a-lp-t-tr) sm, sf, adg vedz tu lapti cariva {ro: aciunea de a schimba, de a schimba mbralptedz (a-lp-tdz) (mi) vb I vedz tu lapti cmintea, de a se mbrca ntr-un costum nou; schimbare, alsari/alsare (a-l-s-ri) sf vedz tu alas schimbare de mbrcminte} {fr: action de changer; de alsat (a-l-st) adg vedz tu alas changer de linge, de changer de vtements, de shabiller dans alstonj (a-l-s-tnj) sm, sf, adg vedz tu alas des habits neufs} {en: action of changing; of changing clothes, alstur (a-l-s-t-r) sf vedz tu alas of dressing in a new suit} nealxit (nea-lc-st) adg nealalstornu (a-ls-tr-nu) (mi) vb I vedz tu arstornu xit (nea-lc-s-t), nealxits (nea-lc-sts), nealxiti/nealxite alsturnari/alsturnare (a-ls-tur-n-ri) sf vedz tu arstornu (nea-lc-s-ti) cari nu easti alxit (cu-un altu lucru); cari nu alsturnat (a-ls-tur-nt) adg vedz tu arstornu easti nviscut cu stranji curati ic stranji nali {ro: care nu s-a althipsescu (a-l-thip-ss-cu) vb IV althipsii (a-l-thip-s), schimbat; care nu i-a schimbat mbrcmintea (cu straie cualthipseam (a-l-thip-sem), althipsit (a-l-thip-s-t), al- rate sau noi)} {fr: qui na pas chang; qui na pas chang son thipsiri/althipsire (a-l-thip-s-ri) un cu altipsescu linge ou ses vtements (avec du linge propre ou habits neufs)} althipsiri/althipsire (a-l-thip-s-ri) sf althipsiri (a-l-thip{en: who has not changed; who has not changed clothes} ex: sr) un cu altipsiri hiu nealxit (hiu cu stranjili veclji, murdari; nu nj-am alxit althipsit (a-l-thip-st) adg althipsit (a-l-thip-s-t), alstranjili) nealxiri/nealxire (nea-lc-s-ri) sf nealxiri (neathipsits (a-l-thip-sts), althipsiti/althipsite (a-l-thip-s-ti) lc-sr) atsea tsi s-fatsi cndu nu s-alxeashti tsiva i cariva un cu altipsit {ro: aciunea de a nu schimba ceva; de a nu schimba altipsescu (a-l-thip-ss-cu) vb IV vedz tu alatus mbrcmintea} {fr: action de ne pas changer; de ne pas altipsiri/altipsire (a-l-thip-s-ri) sf vedz tu alatus changer de vtements, de ne pas shabiller dans des habits altipsit (a-l-thip-st) adg vedz tu alatus neufs} {en: action of not changing; of not changing clothes, of altrari/altrare (a-l-tr-ri) sf vedz tu alatru not dressing in a new suit} alxmintu (a-lc-s-mn-tu) sn altrat1 (a-l-trt) adg vedz tu alatru alxminti/alxminte (a-lc-s-mn-ti) stranjili (custumea, altrat2 (a-l-trt) sn vedz tu alatru cmeshli, zmeanili, etc.) cu cari si nveashti (s-alxeashti) altrtor (a-l-tr-tr) adg vedz tu alatru cariva; tcmi, portu, forim, furishau {ro: costum, schimb de altrtur (a-l-tr-t-r) sf vedz tu alatru rufe} {fr: costume, lingerie, vtements de rechange} {en: alturi (a-l-tur) adv vedz tu alaturea change (clothes, costume)} ex: un alxmintu di stranji alut (a-l--t) sf vedz tu lut (custumi, lucrili di-alxiri) dizlxescu (diz-lc-ss-cu) (mi) alvdari/alvdare (a-lv-d-ri) sf vedz tu alavd vb IV dizlxii (diz-lc-s), dizlxeam (diz-lc-sem), dizlalvdat (a-lv-dt) adg vedz tu alavd xit (diz-lc-s-t), dizlxiri/dizlxire (diz-lc-s-ri) scot alvdciuni/alvdciune (a-lv-d-c-ni) sf vedz tu alavd stranjili di pi cariva; scot atseali tsi acoapir tsiva i cariva; alvdtor (a-lv-d-tr) sm, sf, adg vedz tu alavd dizvescu, gulishinedz, dispolj {ro: (se) dezbrca, (se) despuia} alvdtur (a-lv-d-t-r) sf vedz tu alavd {fr: (se) dvtir, (se) dshabiller} {en: undress, strip} ex: alvdos (alv-ds) sm, sf, adg vedz tu alavd dizlxits-v di stranjili atseali noauli dizlxit (diz-lc-st) alxmintu (a-lc-s-mn-tu) sn vedz tu alxescu adg dizlxit (diz-lc-s-t), dizlxits (diz-lc-sts), dizlxialxescu (a-lc-ss-cu) (mi) vb IV alxii (a-lc-s), alxeam (a- ti/dizlxite (diz-lc-s-ti) tsi s-ari dispuljat di stranji; tsi nulc-sem), alxit (a-lc-s-t), alxiri/alxire (a-lc-s-ri) 1: ari stranji pri el; dizviscut, gulishinat, dispuljat {ro: dezbrcat, ljau (dau) un lucru tr un altu lucru (di idyea soi i cu idyea tidespuiat} {fr: dvtu, dshabill} {en: undressed, stripped} njii); fac un lucru tu loclu-a altui shi el va s-fac lucrul a meu; dizlxiri/dizlxire (diz-lc-s-ri) sf dizlxiri (diz-lc-sr) etc. 2: nj scot stranjili veclji (murdari) tra si-nj bag altili nali atsea tsi s-fatsi cndu s-dizlxeashti tsiva i cariva; dizveashtiri, (curati, di-alt soi, etc.); mi nvescu cu stranji nali; (expr: 1: dizvishteare, gulishinari, dispuljari {ro: aciunea de a (se)

44

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

dezbrca, de a (se) despuia} {fr: (se) action de dvtir, de (se) brusquement, dparpiller} {en: action of pouncing, of dshabiller} {en: action of undressing, of stripping} rushing over, of invading, of attacking, of dispersing} alxiri/alxire (a-lc-s-ri) sf vedz tu alxescu albnsiri/albnsire (al-bn-s-ri) sf vedz tu albnsescu alxit (a-lc-st) adg vedz tu alxescu albnsit (al-bn-st) adg vedz tu albnsescu alban (al-bn) sm vedz tu nalban albstrescu (al-bs-trs-cu) vb IV vedz tu albastru albastru (al-bs-tru) sm, sf, adg albastr (al-bs-tr), albashtri albstriri/albstrire (al-bs-tr-ri) sf vedz tu albastru (al-bsh-tri) shi albashtsr (al-bsh-tsr), albastri/albastre (al- albstrit (al-bs-trt) adg vedz tu albastru bs-tri) cari ari hroma-a tselui sirin; nalbastru, njirlu, niur, albstruescu (al-bs-tru-s-cu) vb IV vedz tu albastru nur, galan, uraniu, civitlii, lulachi, nirugalaz {ro: albastru} albstruiri/albstruire (al-bs-tru--ri) sf vedz tu albastru {fr: bleu} {en: blue} ex: acumprai bueau albastr; tserlu albstruit (al-bs-tru-t) adg vedz tu albastru easti albastru; un cuc albastru; la fntna albastr; sh-u-adutsialbeats (al-be-ts) sf vedz tu albu niheam pi-albastru nalbastru (nal-bs-tru) sm, sf, adg nal- alber (al-br) adg vedz tu albu bastr (nal-bs-tr), nalbashtri (nal-bsh-tri) shi nalbashtsr albili/albile (l-bi-li) sf pl vedz tu albu (nal-bsh-tsr), nalbastri/nalbastre (nal-bs-tri) (un cu al- albu (l-bu) adg alb (l-b), alghi (l-ghi), albi/albe (l-bi) bastru) ex: oai nalbastr (sumolc) albstrescu (al-bs-trs- un hrom tsi sh-u-adutsi multu cu-atsea a laptilui (a neauljei, cu) vb IV albstrii (al-bs-tr), albstream (al-bs-trem), al- a azvestiljei, etc.); albat, cil; (fig: 1: albu = (i) tsi easti curat (cu bstrit (al-bs-tr-t), albstriri/albstrire (al-bs-tr-ri) bui- truplu shi cu suflitlu) fr nitsiun murdrii ic leats tu sescu un lucru tra s-lu fac s-aib hroma albastr {ro: albstri} inim; cari nu-ari stepsu; (ii) tsi easti hrios, caluziric; expr: 2: {fr: bleuir} {en: blue; make something blue} ex: nu para avea alghi (l-ghi) sm pl = paradz (di-asimi); 3: albi/albe (l-bi) sf albstrit pndzli; nji s-albstrir oauli di Pashti albstrit pl = (i) stranji albi (ii) hiintsi scoasi dit mintea-a omlui tsi s(al-bs-trt) adg albstrit (al-bs-tr-t), albstrits (al-bsaspun tu fandazmili shi prmitili dit lao, multi ori ca feati trts), albstriti/albstrite (al-bs-tr-ti) tsi easti faptu s-aib multu mushati (dzni) sh-alti ori ca muljeri arali, cari au puteri hroma albastr {ro: albstrit} {fr: bleui} {en: made blue} altsi es dit nomurli di-arad a fisiljei; argheandi, dzni, zni, bstriri/albstrire (al-bs-tr-ri) sf albstriri (al-bs-trr) mushati, dultsi; 4: stmna alb = stmn dit preasinjli mri atsea tsi s-fatsi cndu cariva buiseashti tsiva cu albastru (tsi cndu s-mc oau sh-lpturi; 5: nji scoati peri alghi = mifatsi tsiva s-aib hroma albastr) {ro: aciunea de a albstri; ausheashti cu-atseali tsi-nj featsi; mi tirinseashti; nj-scoati sualbstrire} {fr: action de bleuir} {en: action of bluing; of flitlu; nj-fatsi multi urtets, nj-adutsi multi cripri; 6: lu scot cu making something blue} albstruescu (al-bs-tru-s-cu) vb fatsa alb = lu scot curat, fr stepsu, nu-l dau di-arshini; 7: IV albstruii (al-bs-tru-), albstrueam (al-bs-tru-m), al- trec ca dzua-atsea alba = trec un ban mplin di ghinets shi bstruit (al-bs-tru--t), albstruiri/albstruire (al-bs-tru--ri) iftihii; 8: ma s-nu hib albu, va hib lai = lipseashti s-hib (un cu albstrescu) ex: nu s-albstrui ghini lna albsaestu lucru) {ro: alb; bani (de argint); straie albe, iele} {fr: truit (al-bs-tru-t) adg albstruit (al-bs-tru--t), albstruits blanc; monnaie (dargent); habits blancs, fes, gnies malfai(al-bs-tru-ts), albstruiti/albstruite (al-bs-tru--ti) (un cu sants} {en: white; silver coins; white clothes, fairies; evil gealbstrit) albstruiri/albstruire (al-bs-tru--ri) sf albstrunies} ex: pri-un cal albu (cil) ns cval; ma alb di albul cair; iri (al-bs-tru-r) (un cu albstriri) alghi (expr: paradz) tu pundz, shi peshti tu munts; alghilj albat (al-bt) adg vedz tu albu (expr: paradzlji) bitisescu lucrul; tu albi (expr: strani albi) alb* (l-b) fim di la adg albu; vedz albu gionjlji tuts intrar; lai mash albili (expr: stranjili albi); vinjir alb1 (l-b) sf fr pl ma multi turlii di shpirtu (alcool) adrat albili (expr: dznili) trei; agiumsi ca s-nu sh-vead per albu (sdit aprindearea (fermentarea) a dzamljei di-au (di fructi, di nu s-vead aush); feate, vrets s-amintats fumealji alb (fig: grni, etc.); archii, rchii, spirtu, shpirtu, tsipurishi, inoplim hrioas)?; s-hii alb (fig: hrioas, caluziric) feata-a mea; {ro: rachiu} {fr: eau-de-vie} {en: brandy} ex: u bag multu alb (fig: hrioas) s-nj ti ved; bets dit misuri albi; stmna sum nari alba (lu-arseashti multu archia) alb (expr: stmna dit preasinjli mri cndu s-mc oau shalb2 (l-b) sf fr pl un lngoari mulipsitoari (tsi s-lja lpturi); ct veadi albul (fig: curatlu, nistipsitlu) soari; easti cu multu lishor di la un la altu), multu greau (cari poati s-aduc fatsa alb (expr: nistipsit), nu-ari fapt tsiva; lu scoasi cu fatsa sh-moartea-a omlui) tsi s-aspuni cu hiori arts shi pirito alb (expr: nu-l featsi di-arshini); vrea s-eas cu fatsa alb (heavr) mari, cu dureri di cap sh-di mesi, cu truplu-a omlui (expr: s-nu s-fac di-arshini); vinjir albili (expr: dznili) trei; cari scoati grnutsi (bishits mplini di dzam) cari, dup tsi agudit di albi (expr: dzni); tr St-Vinjiri va ishim tu albi plscnescu, alas seamni pi trup ti tut bana; prucuyits, (expr: stranji albi); ishii cu fatsa alb (expr: fr stepsu) albat mltseadz, multseadz, lutsit {ro: pojar, vrsat} {fr: petite (al-bt) adg albat (al-b-t), albats (al-bts), albati/albate verole} {en: smallpox} ex: lndzidz di alba di prucuyits; (al-b-ti) (un cu albu) ex: cari-i ma albat (alb)? alba va s-u treac; alba (multseadza) deadi tu oi albeats (al-be-ts) sf albets (al-bts) 1: harea tsi fatsi albnsescu (al-bn-ss-cu) vb IV albnsii (al-bn-s), albnlucrul tra s-hib albu; algheats; 2: partea alb tsi s-mc di seam (al-bn-sem), albnsit (al-bn-s-t), albnsiri/albn- nuntrul a oului; albush; 3: bueaua (pulbirea, pudra) alb tsi sire (al-bn-s-ri) mi hiumusescu pristi cariva (tsiva) cu min- sh-u bag muljerli pri fats tra s-aspun ma mushati {ro: tea dushmnoas tra s-lji fac aru (s-lu mprad, s-lu vatm, s-lu albea; albuul de ou; fard alb} {fr: blancheur; blanc doeuf; fac sclav, etc.); arvuescu, rvuescu, nvlescu, npdescu, fard blanc} {en: whiteness; egg-white; white make-up} ex: citsescu, dau iurusi, dau nval {ro: nvli} {fr: fondre, faire albeatsa-a ocljului; lu agru-brui, cu albetsli (albetsli a ocljilor); invasion, attaquer brusquement} {en: pounce, rush over, inoulu ari croc (partea galbin) shi albeats (partea alb); shvade, attack} ex: di cndu Ali-pshe albnsi (lj-bg s-arvu- deadi cu albetsuri (pudr alb di fats); sh-bg albeats pri easc shi s mprad) pisti hoarili armneshti din Pindu pri fats; albeatsa (albushlu) di ou nu mi-ariseashti algheats dispuljatslji a lui albnsit (al-bn-st) adg albnsit (al-bn- (al-gh-ts) sf alghets (al-ghts) (un cu albeats) ex: s-t), albnsits (al-bn-sts), albnsiti/albnsite (al-bn-s-ti) algheatsa-a neauljei; s-nu mi schin pisti fats c-nj lja cari s-ari hiumusit pristi cariva (tsiva) cu mintea dushmnoa- algheatsa sh-arushatsa albush1 (al-bsh) sn s tra s-lji fac aru (s-lu mprad, s-lu vatm, s-lu fac sclav, albushi/albushe (al-b-shi) shi albushuri (al-b-shur) partea etc.); pristi cari s-ari hiumusit cariva; arvuit, rvuit, nvlit, alb tsi s-mc di nuntrul a oului; albeats {ro: albuul de npdit, citsit {ro: nvlit} {fr: invad, attaqu brusquement, ou} {fr: blanc doeuf} {en: egg-white} alber (al-br) adg parpill} {en: pounced, rushed over, invaded, attacked, dis- alber (al-b-r), alberi (al-br), alberi/albere (al-b-ri) cu persed} albnsiri/albnsire (al-bn-s-ri) sf albnsiri (alperlji tsi da ca pi galbin; arus, rus, albush {ro: blond} {fr: bn-sr) atsea tsi s-fatsi cndu albnseashti cariva; arvuiri, blond} {en: blond} ex: feata-atsea alber (arus); era cu perlurvuiri, nvliri, npdiri, citsiri {ro: aciunea de a nvli; alber albush2 (al-bsh) adg albushi/albushe (al-b-shi), nvlire} {fr: action de fondre, de faire invasion, dattaquer albush (al-bsh), albushi/albushe (al-b-shi) (un cu alber)

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

45

alburiu (al-bu-r) adg alburii (al-bu-r-i), alburii (al-bu-r), dat, arcat, etc. {ro: lepdat} {fr: rejet} {en: dropped, got out alburii (al-bu-r) un hrom tsi da ca pi alb-siv tsi sh-u- of} alipidari1/alipidare (a-li-pi-d-ri) sf alipidri (a-li-pi-dr) adutsi niheam cu hroma-a cinushiljei i a pljumbului {ro: al- atsea tsi fatsi cariva tsi s-alas di tsiva; alsari, arcari, dari, buriu} {fr: blanchtre} {en: whitish} ex: tserlu easti alburiu etc. {ro: aciunea de a se lepda; lepdare, aruncare} {fr: ac(da ca pi albu-siv) alghescu (al-ghs-cu) vb IV alghii (al- tion de jeter, de rejeter} {en: action of dropping, of getting rid gh), algheam (al-ghm), alghit (al-gh-t), alghiri/alghire of, of getting out of} leapid1 (le-pid) (mi) vb I lipidai (li-pi(al-gh-ri) fac un lucru tra s-hib albu; mi ved albu; (fig: 1: d), lipidam (li-pi-dm), lipidat (li-pi-d-t), lipidari/lipialghescu = (i) mi fac hrios; (ii) aspel stranjili (albi); (iii) au- dare (li-pi-d-ri) (un cu aleapid1) lipidat1 (li-pi-dt) adg shescu; (iv) algheashti = apir, creap dzua; (v) algheashti = s- lipidat (li-pi-d-t), lipidats (li-pi-dts), lipidati/lipidate (li-pialnceashti di diparti; expr: 2: nj-alghescu ocljilj = nu mata pot d-ti) (un cu alipidat1) lipidari1/lipidare (li-pi-d-ri) sf s-aravdu; 3: nj-alghescu perlji = aushescu; 4: nj-algheashti lipidri (li-pi-dr) (un cu alipidari1) fatsa = mi fac om tinjisit; 5: alghii noaptea; avui n noapti alb aleapid2 (a-le-pid) (mi) vb I alipidai (a-li-pi-d), alipidam (a= avui n noapti nidurnjit; nu durnjii tut noaptea;) {ro: albi} li-pi-dm), alipidat (a-li-pi-d-t), alipidari/alipidare (a-li-pi{fr: blanchir} {en: whiten} ex: vedz tu munti iu algheashti (iu d-ri) mi hiumusescu ctr (pristi) tsiva i cariva; leapid, s-veadi alb) atsea brtsiri?; algheashti (fig: s-alnceashti di hiumusescu, himusescu, anpdescu, citsescu, arvuescu, diparti) un hoar aclo largu; pn iu neurli alghescu; pn s- slghescu, nburuescu {ro: npusti, repezi} {fr: prcipiter, algheasc (fig: s-aushasc) brbat-nju; alghii (fig: aushii) pn jeter sur, lancer} {en: rush over, jump over, throw himself s-ti nvets; cndu lihoana s-dutsea tu vr cas cu natlu n over} ex: shi s-alipid (shi s-hiumusi) apoea cval; na-l cnili brats, nicuchira-a atsiljei cas lu-alghea (fig: lu nvishtea) cu s-aleapid (s-hiumuseashti); cnjlji s-alipidar dincali; sln alb, tra s-aushasc; s-duc s-algheasc (fig: s-aspeal alipid pi furi; s-alipidar (s-arcar, s-hiumusir) tu foc stranji) la izvur; s-algheshti (fig: s-bnedz hrioas), hilja-a alipidat2 (a-li-pi-dt) adg alipidat (a-li-pi-d-t), alipidats (amea; s-bneadz pn s-algheasc (fig: pn s-aushasc, pn li-pi-dts), alipidati/alipidate (a-li-pi-d-ti) 1: lipidat, hiumuva-lj si fac perlji alghi); ca Elimbul s-algheshti (fig: s- sit, himusit, anpdit, citsit, arvuit, slghit, nburuit; 2: cari ausheshti); ninga nu alghi (fig: nu-apiri), easti noapti; sculats- aspuni c ari curailu (nu-ari fric) s-lu fac un lucru; cidisit, v, c alghi (fig: apiri) nafoar; alghi (fig: apiri) di nghios; nj- cindisit, cutidzat, dldsit, dldisit, dvrnsit, cari easti gioni alghir ocljilj di foami (acats pndzin la oclji di foami; escu shi nu-ari fric {ro: npustit, repezit; ndrzne} {fr: prcipit, multu-agiun); cndu va ts-algheasc ocljilj di foami (expr: jet sur, lanc; audacieux} {en: rushed over, jumped over, cndu nu va mata pots s-aravdz di-agiun tsi eshti); tr nsh thrown himself over; bold, daring} ex: Bur, alipidat (gioni, nj-alghescu ocljilj (expr: nu mata pot di dorlu-a lor) alghit slghit) ca zmeulu alipidari2/alipidare (a-li-pi-d-ri) sf (al-ght) adg alghit (al-gh-t), alghits (al-ghts), alipidri (a-li-pi-dr) atsea tsi-u fatsi un cndu s-hiumualghiti/alghite (al-gh-ti) tsi easti faptu tra s-aspun albu; tsi seashti ctr cariva i tsiva; lipidari, hiumusiri, himusiri, easti hrios; tsi-ari aushit; tsi ari apirit {ro: albit} {fr: anpdiri, citsiri, arvuiri, slghiri, nburuiri {ro: aciunea blanchi, vieilli} {en: whitened, who became old} ex: easti de a se npusti; npustire, repezire} {fr: action de se prcipimultu-alghit (fig: multu-aushit) alghiri/alghire (al-gh-ri) sf ter, de se jeter sur, de se lancer} {en: action of rushing over, alghiri (al-ghr) atsea tsi s-fatsi cndu algheashti tsiva; of jumping over} leapid2 (le-pid) (mi) vb I lipidai (li-piaushiri, etc. {ro: aciunea de a albi} {fr: action de blanchir} d), lipidam (li-pi-dm), lipidat (li-pi-d-t), lipida{en: action of whitening} alghitur (al-ghi-t-r) sf alghituri ri/lipidare (li-pi-d-ri) (un cu aleapid2) ex: anclic calu sh(al-ghi-tr) un stranj (cmeashi, sindoni, etc.) tsi s-aspeal; lipid dzeana lipidat2 (li-pi-dt) adg lipidat (li-pi-d-t), aushatic {ro: albitur} {fr: blanchissure} {en: washing}lipidats (li-pi-dts), lipidati/lipidate (li-pi-d-ti) (un cu alburiu (al-bu-r) adg vedz tu albualipidat2) lipidari2/lipidare (li-pi-d-ri) sf lipidri (li-pi-dr) 1albush (al-bsh) sn vedz tu albu (un cu alipidari2) albush2 (al-bsh) adg vedz tu albualeg1 (a-lg) (mi) vb III shi II alepshu (a-lp-shu), alidzeam alc (l-c) sf vedz tu aic(a-li-dzem), aleapt (a-lep-t) shi aleaps (a-lep-s), alc* (l-c) sf fimininlu singular di la adgectivlu alcu; vedz aleadziri/aleadzire (a-le-dzi-ri) shi alidzeari/alidzeare (a-lialcu1dze-ri) 1: l-ljau un lucru (lu-aspun, l scot, l bag di-un alce (al-c) sm (al-cdz) vedz tu nalciparti, etc.) c mi-arseashti ma multu (c easti alt soi, c easti alcechi/alceche (al-c-chi) sf alcechi (al-cch) vas cu cari s- ahoryea) di alanti lucri; 2: di tuts oaminjlji tsi da votlu (psiflu) misur grnili; crin, acrin, tgari, cutl, shinic, usmac, cu- (tsi vuteadz, tsi psifisescu la un aleadziri), ma multslj veali, stamboli {ro: bani} {fr: boisseau} {en: bushel} ex: suntu di prearea ca un (tsi easti lugursit ma bunlu) s-hib furtia di grn ari patru alcechiatsel cari s-lj pristiseasc la chivernisi (stat, pulitii, etc.) tu alcu (l-cu) adg alc (l-c), altsi (l-tsi), altsi/altse (l-tsi) un lucrili tsi suntu tr ftseari; (expr: 1: mi-aleg (di alts) = mihrom aroshi apreas; alic, argvanliu, arosh; (fig: alcu sm = aspun ahoryea di-alants (alt soi, ma bunlu, ma mushatlu, ma stof buisit alcu) {ro: stacojiu, roiatic} {fr: carlate, cumintili, etc.); mi-aspun s-hiu alt soi (di alts); nu nj-u-aduc rougetre} {en: scarlet} ex: u buisii lna alc alic (-lic) cu; 2: mi-aleg cu aestu lucru = di tuti lucrili tsi-aveam tr adg alic (-li-c), alits (-lits), alitsi/alitse (-li-tsi) (un cu alidzeari armash cu aestu lucru; 3: alt nu mi-aleadzi = nu-am alcu1) ex: distimeli alic (aroshi); moi lilici alic (aroshi), tsi-nj altutsiva tr ftseari dict; 4: aleg hiri (lucri) mintiti = li ti-apirish salbit?; cusut cu mtasi alicdizmeastic, li disfac, li dizleg; 5: mardzinea aleadzi = va 2a-le! (a-l) inter vedz tu laividem tu soni tsi va si s-fac, tsi apofasi va s-lom) {ro: alege; a-lea! (a-le) inter vedz tu lai2(se) diferenia} {fr: choisir; lire; (se) distinguer, (se) diffren11aleadziri /aleadzire (a-le-dzi-ri) sf vedz tu alegcier} {en: select; elect; distinguish} ex: cti-aleapsim (lom ca aleadziri2/aleadzire (a-le-dzi-ri) sf vedz tu aleg2ma bunili), li hrzim; alepshu (u loai c mi-arisi; ic dghivsii) 1aleapid (a-le-pid) (mi) vb I alipidai (a-li-pi-d), alipidam (a- un carti; aushlu s-aleapsi (expr: armasi) cu algarea; va luli-pi-dm), alipidat (a-li-pi-d-t), alipidari/alipidare (a-li-pi- alidzem (ma multslj di noi aspunem cu votlu (psiflu) c-l lud-ri) mi-alas di-un lucru, l dau i lu-aruc naparti; mi-alas di- gursim ma bunlu shi-l bgm s-hib) ma marli; lu-aleapsir un tabieti, adeti; alas, aruc, dau, scot, etc. {ro: lepda, cogeabash; adz easti anlu di cndu lu-aleapsir epitrop; arunca} {fr: rejeter, jeter} {en: drop, get rid of, get out of} ex: stmna-aest s-aleadzi (s-lja apofasea) s-njirdzem la mnsseara sh-u-alipida (scutea) chealea di capr; noaptea sh-alipida tir; di soatsli tuti, tini ti-alidzeai (expr: ti-aspuneai ahoryea); peanili shi-ts isha un gioni-aleptu; sh-u-alipid (sh-u-arc na- armnlu aleadzi; nu mi-aleg (expr: nu hiu alt soi) di tini; parti) coaja di curcubet alipidat1 (a-li-pi-dt) adg alipidat adar un san la u favru di nu s-alidzea di (expr: nu puteai s(a-li-pi-d-t), alipidats (a-li-pi-dts), alipidati/alipidate (a-li- dzts c easti alt soi di, eara dip un soi cu) sanlu-a aushlui; pi-d-ti) tsi s-ari alsat di-un lucru, un tabieti, etc.; alsat, di tuts el s-aleapsi (expr: ishi tu padi, s-vidzu ma bunlu, ma

46

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

gionili) la btichii; aleadzi (expr: dizmeastic) chedinlu aestu action of reading} alidzeari2/alidzeare (a-li-dze-ri) sf alic s-minti; stai s-aleadzim (expr: s-lu dizligm) lucrul dzeri (a-li-dzr) (un cu aleadziri2) aleptu1 (a-lp-tu) adg aleapt (a-lep-t), alepts (a-lp-ts), a-lele (a-le-l) inter vedz tu lele3 aleapti/aleapte (a-lep-ti) alepsu; 1: tsi easti loat (aspus, scos, alepsu1 (a-lp-su) adg vedz tu aleg1 bgat di-un parti) c easti arsit ma multu; 2: tsi ari alepsu2 (a-lp-su) adg vedz tu aleg2 aprucheat (lj si deadir, ari loat, la un aleadziri) ma multili aleptu1 (a-lp-tu) adg vedz tu aleg1 voturi; (fig: 1: aleptu = (i) tsi easti alt soi dict alants; (ii) lu- aleptu2 (a-lp-tu) adg vedz tu aleg2 crul cu cari ari armas cariva (di tuti alanti lucri tsi putea s-li aletr (a-l-tr) sf aletri/aletre (a-l-tri) hlatea cu cari s-ar aib); (iii) (ficior) tsi easti gioni, zveltu sh-mushat; expr: 2: agrul; arat, aratru, plug, dmljug, paramand, paramend, gioni aleptu; aleptul aleptslor = ficior multu mushat sh-gioni, vlmentu {ro: plug} {fr: charrue} {en: plough} aspus di-arad tu pirmithi ca hilj di-amir) {ro: ales; alfa (l-fa) invar prota gram (litir) dit alfabetlu grtsescu; difereniat} {fr: choisi; lu; distingu, beau, diffrenci} {en: (fig: alfa = nchisit, arhii) {ro: prima liter din alfabetul greselected; elected; distinguished} ex: nj-am un frati gioni, cap cesc} {fr: premire lettre de lalphabet grec} {en: first letter of di fur aleptu; aleptul a aleptslor; aleptslj (fig: zveltslj, the Greek alphabet} ex: u lom di la alfa (fig: ditu-arhii, ditumushatslji) giunari vor niveast; io feat hiu sh-nu plngu sh- ahiurhit); io-ts dzc alfa, tini-nj dzts vita (expr: io ts dzc tini gioni aleptu (expr: gioni dit prmiti, mushat shi zveltu) sh- un, tini alt) alfavitari/alfavitare sf alfavitri (al-fa-vi-tr) vershi lcrinj? alepsu1 (a-lp-su) adg aleaps (a-lep-s), prota carti di sculii a njitslor, dit cari nveats dyivsirea shi alepshi (a-lp-shi), aleapsi/aleapse (a-lep-si) (un cu scriarea-a gramatilor shi a zboarlor {ro: abecedar} {fr: abaleptu1) aleadziri1/aleadzire (a-le-dzi-ri) sf aleadziri (a-le- cdaire} {en: primer, spelling book} dzir) atsea tsi s-fatsi cndu s-aleadzi tsiva i cariva; alidzeari alfavitari/alfavitare sf vedz tu alfa {ro: aciunea de a alege; de a (se) diferenia; alegere} {fr: ac- alfii/alfie (al-f-i) sf vedz tu alifii tion de choisir; dlire; de (se) distinguer, de (se) diffrencier; alge (al-g) sm algeadz (al-gdz) cal tsi easti cu perlu arosh selection, lection} {en: action of selecting; of electing; of dis- ic di hroma-a cstnjiljei; aroibu, duri, durin, ghioc, culcu tinguishing; selection, election} alidzeari1/alidzeare (a-li{ro: roib} {fr: cheval chtain} {en: bay horse} ex: sots am aldze-ri) sf alidzeri (a-li-dzr) (un cu aleadziri1) prialeg gelu (durilu); nji psusi algelu (aroibul) (pri-a-lg) (mi) vb III shi II prialepshu (pri-a-lp-shu), priali- algheats (al-gh-ts) sf vedz tu albu dzeam (pri-a-li-dzem), prialeapt (pri-a-lep-t), prialeadzi- alghescu (al-ghs-cu) vb IV vedz tu albu ri/prialeadzire (pri-a-le-dzi-ri) shi prialidzeari/prialidzeare alghi (l-ghi) sm pl vedz tu albu (pri-a-li-dze-ri) multu aleg (ma multu dict lipseashti); alghinami/alghiname (al-ghi-n-mi) sf vedz tu alghin paraleg {ro: prea alege} {fr: trop choisir} {en: select too alghinar (al-ghi-nr) sm vedz tu alghin much} prialeptu (pri-a-lp-tu) adg prialeapt (pri-a-lep-t), alghin (al-gh-n) sf alghini/alghine (al-gh-ni) shi alghinj (alprialepts (pri-a-lp-ts), prialeapti/prialeapte (pri-a-lep-ti) ghnj) soi di insect (ca musca, yeaspea) cari alag di lilicitsi easti aleptu multu; paraleptu {ro: ales mult} {fr: trop lilici tra s-adun pulbirea galbin dit cari fatsi tseara shi njarea choisi} {en: too much selected} prialeadziri/prialeadzire (sh-cari ari sh-un ac nfrmcos cu cari s-apr di dushmanj); (pri-a-le-dzi-ri) sf prialeadziri (pri-a-le-dzir) atsea tsi s(expr: 1: muma-a alghinjlor = alghina (ma mari ca boi) cari fatsi cndu cariva prialeadzi; paralidzeari, paraleadziri {ro: fatsi oauli dit cari es alanti alghinj (lucrtoari); vasilsa-a aciunea de a alege prea mult} {fr: action de trop choisir} alghinjlor; 2: escu ca alghina = escu lucrtor sh-aduntor; 3: ca {en: action of too much selecting} prialidzeari/prialidzeare alghina-al Giuvara s-nj prucupseshti = s-ts si duc tuti lucrili (pri-a-li-dze-ri) sf prialidzeri (pri-a-li-dzr) (un cu priambar, s-prucupseshti, s-ti fats avut; 4: alghina ari sh-njari, ari aleadziri) paraleg (p-ra-lg) (mi) vb III shi II paralepshu sh-heari = un lucru ari sh-prts buni sh-prts-arali) {ro: albi(p-ra-lp-shu), paralidzeam (p-ra-li-dzem), paraleapt n} {fr: abeille} {en: honey bee} ex: divarligalui di cutsur am(p-ra-lep-t), paraleadziri/paraleadzire (p-ra-le-dzi-ri) shi bitatslji cuscri gioac (angucitoari: alghinjli cu cushorlu); un paralidzeari/paralidzeare (p-ra-li-dze-ri) (un cu prialeg) njilji di clugri, tu un cufal adunats (angucitoari: alghinjli cu paraleptu (p-ra-lp-tu) adg paraleapt (p-ra-lep-t), para- cushorlu); ma nclo deadi di un stup cu-alghini; yini n alghin lepts (p-ra-lp-ts), paraleapti/paraleapte (p-ra-lep-ti) shi bag s-zuzueasc; muljarea-aest easti ca alghina (expr: (un cu prialeptu) paraleadziri/paraleadzire (p-ra-le-dzimultu lucrtoari sh-ari bun angtan di cas) alghinami/alri) sf paraleadziri (p-ra-le-dzir) (un cu prialeadziri) ghiname (al-ghi-n-mi) sf fr pl multimi di alghinj {ro: paralidzeari/paralidzeare (p-ra-li-dze-ri) sf paralidzeri (pmulime de albine} {fr: multitude dabeilles} {en: multitude of ra-li-dzr) (un cu prialeadziri) honey bees} ex: aprindi peana-aest shi tut alghinamea (faraaleg2 (a-lg) (mi) vb IV shi II alepshu (a-lp-shu), alidzeam a alghinjlor) aclo va s-afl alghinar (al-ghi-nr) sm alghi(a-li-dzem), aleapt (a-lep-t) shi aleaps (a-lep-s), nari (alghi-nr) atsel tsi s-lja cu (tsi sh-amint bana cu) aleadziri/aleadzire (a-le-dzi-ri) shi alidzeari/alidzeare (a-licrishtearea-a alghinjlor tr njarea shi tseara tsi u fac {ro: apidze-ri) mutrescu gramatili di pi-un carti shi grescu cu cultor} {fr: apiculteur} {en: bee keeper} boatsea i aduchescu cu mintea noima-a zboarlor tsi suntu alghiri/alghire (al-gh-ri) sf vedz tu albu scriati; cntu, dyivsescu, dyiuvsescu, ghivsescu, ghivises- alghit (al-ght) adg vedz tu albu cu, yivsescu, ghiuvsescu, yiuvsescu {ro: citi} {fr: lire} {en: alghitur (al-ghi-t-r) sf vedz tu albu read} ex: cartea u-aleapsi (u dyivsi) tut; alepshu (dghivsii; alic (-lic) adg vedz tu alcu ic u loai cu mini c mi-arisi) un carti; mash tini putush s-u- alic (-li-c) sf vedz tu aic aledz (s-u dghivseshti, s-u dizledz) cartea aest; jiloslu a tu alic* (-li-c) sf fimininlu sing di la adg alic; vedz alic1 cntic lu-alepshu (l-dghivsii) astz eu; pn dzts tsintsi va s- alichescu (a-li-chs-cu) (mi) vb IV vedz tu alchescu u-aledz (s-u dghivseshti); shi tu carti alidzea (dyivsea) alichiri/alichire (a-li-ch-ri) sf vedz tu alchescu aleptu2 (a-lp-tu) adg aleapt (a-lep-t), alepts (a-lp-ts), alichit (a-li-cht) adg vedz tu alchescu aleapti/aleapte (a-lep-ti) (gramati scriati) tsi suntu griti cu alidzeari1/alidzeare (a-li-dze-ri) sf vedz tu aleg1 boatsea i aduchiti cu mintea; alepsu, cntat, dyivsit, dyiuvsit, alidzeari2/alidzeare (a-li-dze-ri) sf vedz tu aleg2 ghivsit, ghivisit, yivsit, ghiuvsit, yiuvsit {ro: citit} {fr: lu} alifii/alifie (a-li-f-i) sf alifii (a-li-f) un soi di lugurii {en: read} alepsu2 (a-lp-su) adg aleaps (a-lep-s), alepshi mzgoas (multi ori cu yitrii nuntru) cu cari oaminjlji sh-ungu (a-lp-shi), aleapsi/aleapse (a-lep-si) (un cu aleptu2) (freac) chealea (c-i uscat, c-lj mc, c-i lndzit, etc.); aleadziri2/aleadzire (a-le-dzi-ri) sf aleadziri (a-le-dzir) alihii, alfii, chiralfii, mihlemi {ro: alifie} {fr: onguent} {en: atsea tsi s-fatsi cndu s-aleadzi tsiva; alidzeari; cntari, dyiointment} ex: alifia tr arnji alihii/alihie (a-li-h-i) sf alihii vsiri, dyiuvsiri, ghivsiri, ghivisiri, yivsiri, ghiuvsiri, yiu(a-li-h) (un cu alifii) alfii/alfie (al-f-i) sf alfii (al-f) vsiri {ro: aciunea de a citi; citire} {fr: action de lire} {en: (un cu alifii) chiralfii/chiralfie (chi-ral-f-i) sf chiralfii (chi-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

47

ral-f) un alifii adrat cu tsear shi untulemnu; alifii, alfii, raise, rise (up), lift, enchant} ex: alin (anifur, dusi nsus pri) mihlemi, {ro: alifie cu cear i ulei} {fr: onguent, pommade muntslj; pn s-lu-alin; alinai n dzean analt; s-n-alinm de cire et huile} {en: ointment, pomade of wax and oil} (s-imnm nsus) pi-un scar di mirmir; alinats-v pri crciliu; alihea1 (a-l-hea) sf fr pl lucru cunuscut di lumi c nu easti alinndalui-si ctr bunlu Dumnidz; dipusir muntslj shi sminciunos; alithea, aver {ro: adevr} {fr: vrit} {en: truth} al(i)nar (criscur nsus) cupriili; laptili s-al(i)n (s scunchi, lji ex: s-nu eas tu padi alihea (averlu) n dzu alithea1 (a-lth- s-anlts tinjia); s-alinar (s-mrir, criscur) drli; va li alin hea) sf fr pl (un cu alihea1) alitchea1 (a-lth-chea) sf (fig: cidiseasc) cu zboarli; aht cndu lu-alin (fig: lufr pl (un cu alihea1) alihios (a-li-hs) adg alihioas alvd) alinat (a-li-nt) adg alinat (a-li-n-t), alinats (a-li(a-li-ho-s), alihiosh (a-li-hsh), alihioasi/alihioase (a-lints), alinati/alinate (a-li-n-ti) tsi s-ari mutat dit un loc (tsi ho-si) tsi easti dealihea; tsi nu easti minciunos; alithios {ro: easti ma nghios) tu-un altu tsi easti ma nsus; anltsat, mutat, adevrat} {fr: vrai, vritable} {en: true} ex: lucrul aestu tsi s sculat, etc. {ro: urcat, suit, ridicat, ncntat, ludat} {fr: spuni, pari alihios (dealihea) alithios (a-lith-hs) adg alimont, gravi, lev, hauss, enchant} {en: climbed (up), thioas (a-lith-ho-s), alithiosh (a-lith-hsh), alithioasi/alimounted, ascended, raised, risen (up), lifted, enchanted} ex: thioase (a-lith-ho-si) (un cu alihios) dealithios (dea-lith- turmi alinati (dusi nsus) tu munti alnat (al-nt) adg alnat hs) adg dealithioas (dea-lith-ho-s), dealithiosh (dea(al-n-t), alnats (al-nts), alnati/alnate (al-n-ti) (un cu lith-hsh), dealithioasi/dealithioase (dea-lith-ho-si) (un alinat) alinari/alinare (a-li-n-ri) sf alinri (a-li-nr) atsea cu alihios) alithinos (a-li-thi-ns) adg alithinoas (a-li-thitsi s-fatsi cndu cariva s-alin; anltsari, mutari, sculari, etc. no-s), alithinosh (a-li-thi-nsh), alithinoasi/alithinoase (a-li- {ro: aciunea de a urca, de a (se) sui, de a ridica, de a ncnta, thi-no-si) (un cu alihios) alihea2 (a-l-hea) adv dealide a luda; urcare, suire, ridicare, ncntare, ludare} {fr: hea, dealihealui, dealithea, alithea2, alitchea2, alihira, alihiuri, action de monter, de gravir, de slever, de hausser, alithina, arihina, drhea, alavar {ro: n adevr} {fr: vraiment} denchanter} {en: action of climbing (up), of mounting, of as{en: truly} alithea2 (a-lth-hea) adv (un cu alihea2) ex: tuti cending, of raising, of rising (up), of lifting, of enchanting} ex: aesti suntu alithea (dealihea) alitchea2 (a-lth-chea) adv alinarea-a armnjlor tu munts; alinarea pi ponj easti greau (un cu alihea2) alihira (a-l-hi-ra) adv (un cu alihea2) tr oaminjlji mturi; alinarea pi munts easti ljishoar tr alihiuri/alihiure (a-l-hu-ri) adv (un cu alihea2) alithina oaminjlji nvitsats alnari/alnare (al-n-ri) sf alnri (al-nr) (a-l-thi-na) adv (un cu alihea2) arihina (a-r-hi-na) adv (un cu alinari) (un cu alihea2) dealihea (dea-l-hea) adv (un cu alihea2) alinari/alinare (a-li-n-ri) sf vedz tu alin dealihealui (dea-l-hea-lu) adv (un cu alihea2) deaalinat (a-li-nt) adg vedz tu alin lithea (dea-lth-hea) adv (un cu alihea2) alincescu (a-lin-cs-cu) (mi) vb IV vedz tu alncescu alihea2 (a-l-hea) adv vedz tu alihea1 alinciri/alincire (a-lin-c-ri) sf vedz tu alncescu alihii/alihie (a-li-h-i) sf vedz tu alifii alincit (a-lin-ct) adg vedz tu alncescu alihios (a-li-hs) adg vedz tu alihea1 alincitor (a-lin-ci-tr) adg vedz tu alncescu alihira (a-l-hi-ra) adv vedz tu alihea1 alindzeari/alindzeare (a-lin-dze-ri) sf vedz tu alingu alihiuri/alihiure (a-l-hu-ri) adv vedz tu alihea1 alindziri/alindzire (a-ln-dzi-ri) sf vedz tu alingu alihoan (a-li-ho-n) sf, adgf vedz tu lihoan alindzi-vasili sm, sf vedz tu alingu alil-hisap (a-ll-hi-sp) sm fr pl partea di pradz tsi-lj dai alingii/alingie (a-lin-g-i) sf vedz tu alncescu cndu acumpri un lucru i fats un alishvirishi (shi txeshti c alingu (a-ln-gu) (mi) vb III shi II alimshu (a-lm-shu), alinparadzlji tsi-armn tri plteari va-lj dai ma amnat); parti di dzeam (a-lin-dzem), alims (a-lm-s) shi alimt (a-lm-t), pradz tsi s-da ma npoi tr un lucru acumprat (tsi nu s-avea alindziri/alindzire (a-ln-dzi-ri) shi alindzeari/alindzeare (a-linpltit ntreg tu nchisit); cpar, arvoan, aruvoan, arvun, dze-ri) dau cu limba pristi fatsa-a unui lucru tra s-u molj cu arvoni, pei, nishani {ro: acont, arvun} {fr: acompte} {en: ascucheat (tra s-u-ashtergu, s-u aduchescu tsi gustu ari, grsideposit, partial payment on account} ex: loai alil-hisap mea i dultseamea di pri deadziti cndu au nustimada bun, (cpar) doau liri etc.); dau ma multi ori cu limba pristi mcarea din gur tra salimsu (a-lm-su) adg vedz tu alingu lj-aduchescu nustimada; lingu; (expr: 1: mi-alingu = mi mbet; alimtu (a-lm-tu) adg vedz tu alingu 2: lu-alimsi ctusha = easti murdar c nu s-ari lat, canda-i alimunu (a-l-mu-nu) inter zbor tsi lj-ascap a omlui dit gur alimtu di ctushi!; 3: alindzi-vasili = timbel, linvos, tsi bneacndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti n dz di-atseali tsi-lj da alts) {ro: linge} {fr: lcher} {en: lick} fatsa-a unui lucru slab (sh-ctivroar mirachea, lhtara, hara- ex: oili alingu sarea (da cu limba pristi sari tra s-si nsar); tsua, nearvdarea, etc.); ai, au, vai, cavai, mar, lele, a-lele, oi- alindzeai dzeaditli di dultsi tsi eara; mi-alimshu (mi mbitai) lele, bobo, oi-bobo, o-popo, mrcui!; etc. {ro: cavai, vai} {fr: asndz; easti un alindzi-vasili (expr: timbel, tsi-ashteapt s-lj hlas! malheur!} {en: oh dear, oh poor me!} ex: alimunu da alts) alimtu (a-lm-tu) adg alimt (a-lm-t), alimts (a(cavai) di eali! lm-ts), alimti/alimte (a-lm-ti) (lucru) tsi easti pusputit di alimur (a-li-m-r) sf alimuri/alimure (a-li-m-ri) loari di limba-a unui tsi lu-alindzi; (fig: alimtu = lutsit, scntiljos, nyillucri cu zorea (furtu); lucrili tsi s-lja (s-fur) di-atselj tsi amincios, mushat, mbitat, etc.) {ro: lins} {fr: lch; lisse} {en: tar un polim di la-atselj tsi-l chirur polimlu (i lumea-a lor); licked} ex: perlu lu-ari alimtu; tricu un alimt (fig: feat prad, spolji, pljashc, pleashc, pleacic, eam, yeam, mushat); vinjir acas alimts (fig: mbitats); hiu alimtu (fig: yeaghm, geng, gheng, zulumi {ro: jaf} {fr: pillage} {en: mbitat) alimsu (a-lm-su) adg alims (a-lm-s), alimshi (alooting} ex: u featsir alimur (u featsir prad = u mprdar) lm-shi), alimsi/alimse (a-lm-si) (un cu alimtu) alindzialin (a-ln) (mi) vb I alinai (a-li-n) shi alnai (al-n), alinam ri/alindzire (a-ln-dzi-ri) sf alindziri (a-ln-dzir) atsea tsi s(a-li-nm) shi alnam (al-nm), alinat (a-li-n-t) shi alnat fatsi cndu un alindzi tsiva; alindzeari, lindziri, lindzeari {ro: (al-n-t), alinari/alinare (a-li-n-ri) shi alnari/alnare (al-n-ri) aciunea de a linge; lingere} {fr: action de lcher} {en: action mi mut dit un loc (tsi easti ma nghios) tu-un altu tsi easti ma of licking} ex: va ti saturi cu alindzirea (atsea tsi fats cndu nsus; mi duc ct nsus (pri-un munti) pri padi (pi gumar, cu alindzi)? alindzeari/alindzeare (a-lin-dze-ri) sf alindzeri (amachina, etc.); mi-ashternu (l-curdusescu un altu) pri-un loc lin-dzr) (un cu alindziri) lingu (ln-gu) (mi) vb III shi II tsi easti ma nsus (pri-un cal cu nclicarea, pi-un pom cu limshu (lm-shu), lindzeam (lin-dzem), lims (lm-s) shi angrlimarea, pri citia-a casljei cu cicioarli pri scar, un njic limt (lm-t), lindziri/lindzire (ln-dzi-ri) shi lindzeari/lindeanumirea cu mnjli; etc.); analtsu, mut, scol, mrescu, dzeare (lin-dze-ri) (un cu alingu) limtu (lm-tu) adg crescu, etc. (fig: lu-alin = lj-fac gireti, l-cidisescu, l-myiplimt (lm-t), limts (lm-ts), limti/limte (lm-ti) (un cu sescu, lu-alavdu, etc. tra si s-aducheasc sufliteashti ma ghini) alimtu) limsu (lm-su) adg lims (lm-s), limshi (lm-shi), {ro: urca, (se) sui, ridica, ncnta, luda} {fr: monter, gravir, limsi/limse (lm-si) (un cu alimtu) lindziri/lindzire (lnslever, hausser, enchanter} {en: climb (up), mount, ascend, dzi-ri) sf lindziri (ln-dzir) (un cu alindziri) lindzea-

48

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ri/lindzeare (lin-dze-ri) sf lindzeri (lin-dzr) (un cu shtiu tsi dzc; dzc vruti sh-nivruti; zburscu fr s-minalindziri) duescu; dzc glrinj; aljuredz; 2: hiu ctr-aljurea = nu-am alipidari1/alipidare (a-li-pi-d-ri) sf vedz tu aleapid1 arad, hiu alocuta, hiu fr minti, nu u-am mintea ntreag 3: alipidari2/alipidare (a-li-pi-d-ri) sf vedz tu aleapid2 nj-escu aljurea cu mintea = nu ti-avdu, nu ti-aduchescu c ualipidat1 (a-li-pi-dt) adg vedz tu aleapid1 am mintea la alti lucri; 4: aljurea dai sh-aljurea creap; aljurea alipidat2 (a-li-pi-dt) adg vedz tu aleapid2 aruc tufechea sh-aljurea arsari ljepurli; aljurea crcreadz alipini/alipine (a-li-p-ni) sf alipinj (a-li-pnj) un soi di sh-aljurea oau = zbor tsi s-dztsi cndu cariva fatsi tsiva ma plant (earb) tsi fatsi lludz mri, galbini {ro: plant ce face da di altu tsiva la cari nu s-ashtipta) {ro: aiurea} {fr: ailleurs; flori galbene} {fr: plante aux fleurs jaunes} {en: a plant makautre part, dans un autre endroit} {en: elsewhere, anywhere ing yellow flowers} else, nowhere} ex: feati-aljurea (tu-un parti), gionj aljurea (tualis (-lis) sn alisi/alise (-li-si) arad di (un soi di) neali alt parti) giuca ahoryea; noi him di-aljurea (dit alti locuri); bgati unlu tu-alantu shi ligati tra s-fac ca un soi di cioar i furlji apucar aljurea (s-duc tu-alti locuri); tini eshti aljurea funi (di metal) cu cari si s-leag lucri (cari s-bag di gushi ca (expr: nu eshti aoa cu mintea, nu shtii tsi s-fatsi) naljurea un stulii, cu i fr crutsi actsat di ns, cu cari s-acats (na-lj-rea) adv (ngrpsit shi n-aljurea, scriari neaprucheat shatea di curau, etc.); alsid, alisid, altsu, singir, shingir, tu-aestu dictsiunar) (un cu aljurea) ; ex: imna cu mintea singiri, shingiri, zingir, catin, caden, chiustec, chiustechi, ctr naljurea (expr: cu mintea la alti lucri, tu alti locuri); crtelj, silivar, sulivar, brang, prang, heari; (expr: lj-trec stranji arupti, ctr naljurea (expr: cavai di lumi, alocuta, fr alislu (singirea) di nri = l-tsn ca pi-un urs, fatsi tsi-lj caftu) nitsiun arad); cu perlji ctr naljurea (expr: alocuta, nichipti{ro: lan} {fr: chane} {en: chain} ex: acumprai un alis di nats); shuira tora ctr naljurea (expr: ashi, fr-arad, cu shati; avea ligat cnili cu alis gros alsid (al-s-d) sf almintea chirut, tu-alt parti) aljuredz (a-lju-rdz) vb I aljusidz (al-sdz) (un cu alis) ex: oar cu alsid (singiri) ali- rai (a-lju-r), aljuram (a-lju-rm), aljurat (a-lju-r-t), sid (a-li-s-d) sf alisidz (a-li-sdz) (un cu alis) altsu1 (l- aljurari/aljurare (a-lju-r-ri) escu hivrit, cu clduri mri tsu) sn altsuri (l-tsur) (un cu alis) ex: ghiderli suntu ligati, (pirito), nu-aduchescu tsi s-fatsi deavrliga di mini shi ca altsul, dipriun zburscu fr s shtiu tsi dzc; dzc zboar tsi nu-au vr alishvirishi/alishvirishe (a-lish-vi-r-shi) sf alishvirishuri (anoim; zburscu-aljurea {ro: aiura, delira} {fr: dlirer} {en: lish-vi-r-shur) atsea tsi s-fatsi cndu s-vindi (shi s-acumbe delirious} ex: acts s-aljureadz (si zburasc fr s shtib pr) tsiva; arishvirishi, articlji, vindeari-acumprari, dari-loari, tsi zboar dztsi); tut noaptea avea aljurat (avea zburt fr daraver {ro: aliveri, vnzare} {fr: vente} {en: sale} arish- noim c eara lndzit sh-avea pirito multu mari) aljurat (avirishi/arishvirishe (a-rish-vi-r-shi) sf arishvirishuri (a-rishlju-rt) adg aljurat (a-lju-r-t), aljurats (a-lju-rts), aljuvi-r-shur) (un cu alishvirishi) ex: arishvirishi s-nu fats cu rati/aljurate (a-lju-r-ti) cari zburashti fr s shtib tsi dztsi el (cndu ari pirito shi nu-aducheashti tsi s-fatsi deavrliga di el) alisid (a-li-s-d) sf vedz tu alis {ro: aiurat, delirat} {fr: dlir} {en: delirious} aljualisidh (a-li-s-dh) sf alisidz (a-li-sdz) un cu alisid rari/aljurare (a-lju-r-ri) sf aljurri (a-lju-rr) atsea tsi salisiv (a-li-s-v) sf vedz tu alsiv fatsi cndu cariva aljureadz {ro: aciunea de a aiura, de a alitchea1 (a-lith-chea) sf vedz tu alihea1 delira; aiurare, delir} {fr: action de dlirer; dlire} {en: acalitchea2 (a-lth-chea) adv vedz tu alihea1 tion of being delirious; delirium} alithea1 (a-lith-hea) sf vedz tu alihea1 aljuredz (a-lju-rdz) vb I vedz tu aljurea alithea2 (a-lth-hea) adv vedz tu alihea1 alnari/alnare (al-n-ri) sf vedz tu alin alithina (a-l-thi-na) adv vedz tu alihea1 alnat (al-nt) adg vedz tu alin alithinos (a-li-thi-ns) adg vedz tu alihea1 alneau (al-ne-) sf vedz tu lumachi alithios (a-lith-hs) adg vedz tu alihea1 aloat (a-lot) sn aloaturi (a-lo-tur) 1: amistictur di frin alj (lj) sn alji/alje (-lji) plant irboas cu frndzli lundzi cu ap sh-alti lucri ca maeaua tsi u fatsi s-creasc (grsimi, sh-suptsri (ca apali), cu-un anjurizm ahoryea, tsi sh-uuntulemnu, oau, zahari, etc.) cu cari (dup cutseari) s-fatsi adutsi multu cu tseapa veardi shi s-mc ashi cum easti veardi;pnea (pita, tighnjli, dultsenjli, etc.); 2: cumat njic dit aest partea dit aest plant tsi s-afl tu loc, cari s-usuc shamistictur tsi s-tsni di-un parti (tra s-hib bgat ma npoi dnseashti tut anlu (adrat di ma multi prts, ctslj, cari s- tu loc di maeau tu-un alt amistictur di ap shi frin); cur di peaji shi s-bag tu multi mcruri); (fig: 1: alj = om (expr: id: 1: (pnea) easti aloat yiu = (pnea) easti nicoapt; 2: aru; expr: 2: ctsl di alj = un parti dit un alj ntreg, tsi sescu un aloat = escu om moali, molav, mulashcu, eavashcu, aleadzi ahoryea sh-easti acupirit cu-un cheali ninti ca si s- prhar; 3: mi fac aloat = mi fac moali ca aloatlu; 4: li-acbag tu mcari; 3: alj chisat = alj chisat tu hvani amisticat cu tsm/aprindem = n ftsem bunj oaspits; 5: li-asprdzem pusc shi sari tsi s-adavg la ndau gheli, mcruri; 4: ne alj aloaturli = u-asprdzem uspitslja, n-anciupm, n nccem, n mc, ne gura lj-amputi = nu-ari stepsu) {ro: usturoi} {fr: ail} crtim) {ro: aluat; maia} {fr: pte; ferment, levain} {en: {en: garlic} ex: dzatsi frats ndzminats, sh-tr-un groap dough; leaven, yeast} ex: acats aloat (dit un aloat njic ngrupats (angucitoari: aljlu); chiseadz alj tu hvani; alj mts, (maeau) fac un aloat mari ti pni); bgar aloat tu yin, di sgura va ts-amput; greclu, sh-arhundu s-hib, alj va mput; d- featsi pusc; easti ca aloat (expr: id: moali, molav); li-actsar nj dau hiri di alj; aljili criscur tora; l-vidzush aljlu-aestu? ghini aloaturli (expr: id: s-featsir bunj oaspits); li-asparsir (fig: aestu om aru, aestu turcu?); nu pot s-lji ved aljlji (fig: aloaturli (expr: id: si nccear sh-nu s-mata urdin) oaminjlj-ari, turtslj, uvreilji, etc.) alobud (a-l-bu-d) sf vedz tu lobud aljumtrea (a-ljm-trea) adv alt soi (turlii); alant soi (turlii) alocut (a-l-cut) adg alocut (a-l-cu-t), alocuts (a-l-cuts), di-alant parti; aljumtrealui; naljumtrea {ro: altminteri, altfel} alocuti/alocute (a-l-cu-ti) tsi nu-ari arad; tsi s-afl tu-un {fr: autrement, dailleurs, du reste} {en: other: aise, or} ex: stari di nearad (catastasi, areat, atxii, mintitur); tsi nu ct gioni sh-eara di-aljumtrea; aljumtrea (alt turlii, alant soi) easti un soi cu-alant dunjai; paraxin, tronciu, ahoryea {ro: voi si s-fac; shuts cljaea aljumtrea (di-alant parti); nu poati dezordonat, bizar} {fr: ple-mle, dsordonn; bizarre} {en: s-hib aljumtrea (alt turlii) aljumtrealui (a-ljm-trea-lu) untidy; odd, strange} ex: om alocut (tsi nu-ari arad, tsi easti adv (un cu aljumtrea) naljumtrea (na-ljm-trea) adv ahoryea, tronciu) alocuta (a-l-cu-ta) adv (lucri) s-afl (un cu aljumtrea) amisticati, mprusculiti, bgati un pisti-alantu fr nitsiun aljumtrealui (a-ljm-trea-lu) adv vedz tu aljumtrea arad, di nu shtii omlu iu poati s-afl tsi caft; ghilishti, aljurari/aljurare (a-lju-r-ri) sf vedz tu aljurea alandala, darmadan, cioar-boar, ciora-bora {ro: talmealjurat (a-lju-rt) adg vedz tu aljurea balme} {fr: ple-mle} {en: pell-mell, helter skelter} aljurea (a-lj-rea) adv (tu) alt parti; tu altu loc; iutsi s-hib; alocuta (a-l-cu-ta) adv vedz tu alocut iuva, iutsido, naljurea; (expr: 1: bat (zburscu) aljurea = nu aloni/alone (a-l-ni) alonj (a-lnj) loc ischiu (ca un padi,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

49

cmpu); loclu ndreptu tr triirari (cu un stur tu mesi di cari aludzmi/aludzme (a-lu-dz-mi) sf vedz tu aludzscu suntu ligats caljlji tsi alag deavrliga shi calc (bat) grnili ca aludzri/aludzre (a-lu-dz-ri) sf vedz tu aludzscu grn, ordzu, sicar, etc. tra s-eas grnutsli dit schicurli-a lor); aludzscu (a-lu-dzs-cu) (mi) vb IV aludzi (a-lu-dz), aluaryi, arghii, arii {ro: arie} {fr: aire} {en: threshing area} dzam (a-lu-dzm), aludzt (a-lu-dz-t), aludzri/aludzre alunsescu (a-lun-ss-cu) vb IV alunsii (a-lun-s), alunseam (a-lu-dz-ri) (lucru, lilici, mcari, carni) nchiseashti s-moalji (a-lun-sem), alunsit (a-lun-s-t), alunsiri/alunsire (a-lun-s- ninti ca si s-asparg; nchisescu s-mi-aspargu; mrnghisescu, ri) cu btearea tsi l u fac tu-un aloni, dispartu grnutsili di vishtidzscu, anjurzescu urut, mi-amput, amput, mi-acredz, grn (ordzu, sicar, etc.) di schicurli tsi li poart; triyir, triir etc. {ro: (se) altera, (se) molei, ofili, (se) mpui, ncepe a se {ro: treiera} {fr: battre le bl; dpiquer} {en: thresh cereal strica} {fr: (s)altrer, (se) rendre mou, (s)amollir; sentir plants} alunsit (a-lun-st) adg alunsit (a-lun-s-t), alunsits mauvais} {en: change (for worse), spoil, soften, smell foul} ex: (a-lun-sts), alunsiti/alunsite (a-lun-s-ti) (grnutsli di grn, lilicea s-aludzashti (mrnghiseashti); carnea s-aludz (s-muordzu, sicar, etc.) tsi suntu scoasi dit schicurli tu cari s-afl lje, s nviclje); sudorli aludzscu (amput, anjurzescu ca un ncljisi; triyirat, triirat {ro: treierat} {fr: (bl) battu; dpiqu} mcari aspart), s-acreadz aludzt (a-lu-dzt) adg aludzt {en: threshed (cereal plants)} alunsiri/alunsire (a-lun-s-ri) (a-lu-dz-t), aludzts (a-lu-dzts), aludzti/aludzte (a-lusf alunsiri (a-lun-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-alunsescu dz-ti) tsi s-moalji ninti ca si s-asparg; mrnghisit, vishtigrnili; triyirari, triirari {ro: aciunea de a treiera; treierare} dzt, anjurzit, urut, amputst, acrit, etc. {ro: alterat, ofilit, {fr: action de battre le bl; de dpiquer} {en: action of moleit, mpuit, flecit} {fr: altr, amolli, qui sent mauvais} threshing cereal plants} {en: changed (for worse), spoiled, softened, which smells foul} alsar1 (al-sr) vb IV vedz tu ansar1 ex: carni aludzt (shidzut, muljat, aspart) aludzalsar2 (al-sr) vb IV vedz tu arsar2 ri/aludzre (a-lu-dz-ri) sf aludzri (a-lu-dzr) atsea tsi salsriri1/alsrire (al-s-r-ri) sf vedz tu ansar1 fatsi cndu tsiva s-aludzashti; mrnghisiri, vishtidzri, anjuralsriri2/alsrire (al-s-r-ri) sf vedz tu arsar2 ziri urut, amputsri, acriri, etc. {ro: aciunea de a (se) altera, alsrit1 (al-s-rt) adg vedz tu ansar1 de a (se) molei, de a (se) ofili, de a (se) mpui, de a ncepe a alsrit2 (al-s-rt) adg vedz tu arsar2 (se) strica; alterare, ofilire, mpuire, flecire} {fr: action de alsid (al-s-d) sf vedz tu alis (s)altrer, de (se) rendre mou, de (s)amollir; de sentir maualsidh (al-s-dh) sf alsidz (al-sdz) un cu alsid vais; amolissement} {en: action of changing (for worse), of alsiv (al-s-v) sf alsivi/alsive (al-s-vi) apa tu cari s-hearbi spoiling, of softening, of smelling foul; softening} cinusha di lemnu (cu cari s-aspeal stranji, vasi, etc.) {ro: aludzmi/aludzme (a-lu-dz-mi) sf aludznj (a-lu-dznj) leie} {fr: lessive} {en: lye} ex: aspel vasili cu-alsiv alisiv harea tsi-l fatsi un lucru s-hib aludzt; ashi cum easti un lucru (a-li-s-v) sf alisivi/alisive (a-li-s-vi) (un cu alsiv) ex: un (ma multu carnea) cndu s-moalji shi nchiseashti s-asparg; liv, ca hearta sh-uprita alisiv! lisiv (li-s-v) sf lisivi/lialudzri {ro: flecire, moleire, alterare} {fr: amolissement, sive (li-s-vi) (un cu alsiv) ex: mi lai pi cap cu lisiv; feci on dit dune viande qui commence a saltrer} {en: softening; lisiv sh-tr-atsea-nj cripar mnjli it is said about meat when it starts softening, before spoiling} altar (al-tr) sn altari/altare (al-t-ri) loc ma-analtu dit un aludzt (a-lu-dzt) adg vedz tu aludzscu templu (nao) pngn iu s-aprindu tseri, s-ardi thimnjam, s-facalughescu (a-lu-ghs-cu) vb IV alughii (a-lu-gh), alugheam curbnj, etc. adusi al Dumnidz; meas dit bisearica crishtin (a-lu-ghm), alughit (a-lu-gh-t), alughiri/alughire (a-luiu s-fac ardzli smti dit lituryii; trapez, vim, ayeavim, gh-ri) aduchescu un mari simtsmintu di vreari tr cariva i ayeadim, ayiudim {ro: altar} {fr: autel} {en: altar} ex: tsiva; cad tu vreari cu cariva; nj-aruc sivdlu (mirachea, vreapreftul intr tu altar (ayiudim) altari/altare (al-t-ri) sf alrea) pri cariva; alghescu, agchipsescu, agpisescu, agpsestari/altare (al-t-ri) (un cu altar) cu, voi, vilisescu {ro: iubi} {fr: aimer} {en: love} ex: fr ca altari/altare (al-t-ri) sf vedz tu altar noi s shtim, inimli-a noastri n s-alughir (cdzur tu vreari) altoar (al-t-o-r) adv nu tora, ma aoa sh-un chiro; nu alughit (a-lu-ght) adg alughit (a-lu-gh-t), alughits (a-lutora, ma cama nclo, aoa sh-un chiro; caishti cndu {ro: altghts), alughiti/alughite (a-lu-gh-ti) tsi sh-arc sivdlu pri dat} {fr: autrefois} {en: once, in former time, some other cariva; tsi easti vrut di cariva; alghit, agchipsit, agpisit, time} ex: nu va s-yin altoar (ninga noar ma nclo)? al- agpsit, vrut, vilisit {ro: iubit} {fr: aim} {en: loved} alughitoar (al-to-r) adv (un cu altoar) ri/alughire (a-lu-gh-ri) sf alughiri (a-lu-ghr) atsea tsi fatsi altilc (al-ti-lc) sm altilts (al-ti-lts) par veclju nturtsescu atsel tsi sh-ari arcat sivdlu pri cariva; alghiri, agchipsiri, di shasi aspri (grosh) {ro: moned de 6 piatri} {fr: monnaie agpisiri, agpsiri, vreari, vilisiri {ro: aciunea de a iubi; de six piastres} {en: coin worth six piastres} iubire} {fr: action daimer} {en: action of loving} alghescu altipatlar (al-t-pa-tlr) sn altipatlari/altipatlare (al-t-pa-tl-ri) (a-l-ghs-cu) vb IV alghii (a-l-gh), algheam (a-l aruvoli cu shasi fishechi; aruvoli, arvoli, ruveli, cumbur, ghm), alghit (a-l-gh-t), alghiri/alghire (a-l-gh-ri) cbur, cburi, cuburi, pishtol, pishtoal {ro: revolver cu ase (un cu alughescu) alghit (a-l-ght) adg alghit (a-lcartue} {fr: revolver six cartouches} {en: revolver with six gh-t), alghits (a-l-ghts), alghiti/alghite (a-l-gh-ti) cartridges} (un cu alughit) alghiri/alghire (a-l-gh-ri) sf alghiri (aaltoar (al-to-r) adv vedz tu altoar l-ghr) (un cu alughiri) altsari/altsare (al-ts-ri) sf vedz tu analtu1 alughiri/alughire (a-lu-gh-ri) sf vedz tu alughescu altsat (al-tst) adg vedz tu analtu1 alughit (a-lu-ght) adg vedz tu alughescu altsu1 (l-tsu) sn vedz tu alis alumachi/alumache (a-lu-m-chi) sf vedz tu lumachi altsu2 (l-tsu) (mi) vb I vedz tu analtu1 alum (a-lu-m) sm alumadz (a-lu-mdz) usic (ma mari di la altu (l-tu) adg, pr alt (l-t), alts (l-ts), alti/alte (l-ti) zbor ciciorlu a unui tsap) di la un agioc di ficiori njits cu cari stsi tsni loclu a unei hiints (lucru) cari nu easti idyiul cu hiagudescu di-arad alanti usitsi (ma njits di la cicioarli a njeljintsa (lucrul) tr cari easti zborlu (cari easti atsel di-arad, cari lor, a cprilor, etc.); anum, vsilje, vshclje, arshic, ashic, easti dinintea-a noastr, etc.); valtu, nu aestu; (expr: altu bishi ishic, mishic, saltu, psaltu, vang, amad, nip, nip, ip, ip, cosh-altu nchirdsi; altu fatsi sh-altu tradzi; altu harea sh-altu can, coci, cunjac {ro: ichi, aric plombat} {fr: osselet plomb} numa; alts mc meari sh-a-altor l-amurt dintslj = s-dztsi {en: knuckle bone} ex: am un alum di capr anum (a-nucndu un easti atsel tsi stipseashti shi stepsul s-aruc pi altu) m) sm anumadz (a-nu-mdz) (un cu alum) {ro: altu} {fr: autre} {en: other} ex: ni un, ni alt; alts yin, alumchios (a-lu-m-chs) adg vedz tu lumachi alts fug; alt tsi ma cafts valtu2 (vl-tu) sn valturi (vl-tur) alumbu (a-lm-bu) vb I(?) ic IV(?) mi duc sh-hiu deadun cu (un cu altu) ex: cari valtu (altu) va u ftsea? cariva, s-lj fac sutsat {ro: fi mpreun, nsoi} {fr: rejoindre} aluat (a-lut) sn aluaturi (a-lu-tur) scriari neaprucheat tu- {en: join (somebody)} ex: s-yin si-nj mi-alumb (s-nj fac aestu dictsiunar; vedz aloat sutsat, s-hib cu mini))

50

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

alumi/alume sf (a-l-mi) sf vedz tu lumi lumtashi/lumtashe (lum-t-shi), lumtash (lum-tsh), lumalumtari/alumtare (a-lum-t-ri) sf vedz tu alumt tashi/lumtashe (lum-t-shi) (un cu alumttor) ex: xenj alumtat (a-lum-tt) adg vedz tu alumt lumtash n calc greu lumptu (lmp-tu) (mi) vb I lumptai alumtatic (a-lum-t-tic) sn vedz tu alumt (lump-t), lumptam (lump-tm), lumptat (lump-t-t), alumt (a-lm-t) sf alumti/alumte (a-lm-ti) bteari (i lumptari/lumptare (lump-t-ri) (un cu alumtu) ex: s-lumpt ncceari) tsi s-fatsi namisa di doau (i ma multi) prts (partii, (s-alumt) cu tuti chiametsli lumptat (lump-tt) adg lumpoaminj, etc.) iu un parti (i ma multi) caft s-u-azving pitat (lump-t-t), lumptats (lump-tts), lumptati/lumptate alant (i pri-alanti, i un lucru); atsea tsi s-fatsi cndu s-alumt (lump-t-ti) (un cu alumtat) lumptari/lumptare (lump-tcariva; alumtatic, lumt, lumpt, alupt, lupt, ljuft, bteari, ri) sf lumptri (lump-tr) (un cu alumtari) aluptu (a-lpbtii, btichi, btic, polim {ro: lupt, btlie} {fr: combat, tu) (mi) vb I aluptai (a-lup-t), aluptam (a-lup-tm), aluptat lutte} {en: combat, fight} ex: la-alumt turtsilj s-duc cu harau; (a-lup-t-t), aluptari/aluptare (a-lup-t-ri) (un cu alumtu) cari-i cama bun tu-alumt; Vuscopulea eara partidz shi eara ex: s-intrm tu oasti s-n-aluptm (ampulisim); shi lj-aluptash alumt mari; sh-ns s-amistic tu atsea alumt alumtatic (a- (lj-ampulisish, lj-ai azvimt) ehtsrilji a ti aluptat (a-luplum-t-tic) sn alumtatitsi/alumtatitse (a-lum-t-ti-tsi) (un tt) adg aluptat (a-lup-t-t), aluptats (a-lup-tts), aluptacu alumt) lumt1 (lm-t) sf lumti/lumte (lm-ti) (un cu ti/aluptate (a-lup-t-ti) (un cu alumtat) aluptari/aluptare alumt) ex: brbteasca lumt (alumt); s-himusescu la lumt (a-lup-t-ri) sf aluptri (a-lup-tr) (un cu alumtari) luptu (alumt) ndreapt; tr ntheam di oar bitisi lumta (btia) (lp-tu) (mi) vb I luptai (lup-t), luptam (lup-tm), luptat alupt (a-lp-t) sf alupti/alupte (a-lp-ti) (un cu alumt) (lup-t-t), luptari/luptare (lup-t-ri) (un cu alumtu) ex: slupt (lp-t) sf lupti/lupte (lp-ti) (un cu alumt) lumpt lupt (s-alumt) pn nu-armni sndzi luptat (lup-tt) adg (lmp-t) sf lumpti/lumpte (lmp-ti) (un cu alumt) luptat (lup-t-t), luptats (lup-tts), luptati/luptate (lup-t-ti) ljuft1 (ljf-t) sf ljufti/ljufte (ljf-ti) (un cu alumt) (un cu alumtat) luptari/luptare (lup-t-ri) sf luptri (lupalumtu (a-lm-tu) (mi) vb I alumtai (a-lum-t), alumtam (atr) (un cu alumtari) ljuftu1 (ljf-tu) (mi) vb I ljuftai lum-tm), alumtat (a-lum-t-t), alumtari/alumtare (a-lum(ljuf-t), ljuftam (ljuf-tm), ljuftat (ljuf-t-t), ljuftat-ri) 1: acats s-mi bat (i s-mi ncaci, etc.) cu un (i ma mults, ri/ljuftare (ljuf-t-ri) (un cu alumtu) ex: afl luplu ljuftnoaminj i lucri) sh-caftu s-lj-azvingu; aluptu, lumtu, luptu, dalui (alumtndalui) cu ursa ljuftat1 (ljuf-tt) adg ljuftat ljuftu, apulimsescu, mi bat; 2: arspndescu, pispilescu; 3: mi (ljuf-t-t), ljuftats (ljuf-tts), ljuftati/ljuftate (ljuf-t-ti) duc (mi priimnu) prit locuri multi; cutriyir, alag; lucredz multu (un cu alumtat) ljuftari1/ljuftare (ljuf-t-ri) sf ljuftri (ljufgreu tra s-amintu i s-fac tsiva; cilistisescu, cilstisescu, tr) (un cu alumtari) ljuft2 (ljf-t) sm ljufteanj (ljfagunsescu; 4: alumtu cu chetsrli; ambulisescu, tirinsescu; etc. teanj) (un cu alumttor) ex: un gioni ljuft (alumttor), {ro: lupta; dispersa; cutreiera cu greutate, munci penibil; mari ct un munti; ari altu ljuft (alumttor) ma arpid di chinui, martiriza, etc.} {fr: combattre, lutter; parpiller; parGog? ljuftescu1 (ljuf-ts-cu) (mi) vb I ljuftii (ljuf-t), courir pniblement, gagner pniblement; lapider, faire soufljufteam (ljuf-tem), ljuftit (ljuf-t-t), ljuftiri/ljuftire (ljuffrir, martyriser, etc.} {en: combat, fight; disperse, scatter; t-ri) (un cu alumtu) ljuftit1 (ljuf-tt) adg ljuftit (ljuf-twander or work painfully; fight with stones, martyrize, etc.} t), ljuftits (ljuf-tts), ljuftiti/ljuftite (ljuf-t-ti) (un cu ex: mi-alumtu cu tini; brbteashti s-alumtar (s-btur); salumtat) ljuftiri1/ljuftire (ljuf-t-ri) sf ljuftiri (ljuf-tr) alumtar (s-btur) ashi di dimneatsa pn ctr sear; s(un cu alumtari) ljuftuescu1 (ljuf-tu-s-cu) (mi) vb I alumtar zmeilji trei dzli shi trei nopts; acts s-alumt casa ljuftuii (ljuf-tu-), ljuftueam (ljuf-tu-m), ljuftuit (ljuf-tu(s-li lja shi s-li-arspndeasc lucrili din cas) shi s-minteasc -t), ljuftuiti/ljuftuite (ljuf-tu--ti) (un cu alumtu) ljuftuit1 tuti; avea sh-ns un semnu di calj cu cari alumta (cutriyira) (ljuf-tu-t) adg ljuftuit (ljuf-tu--t), ljuftuits (ljuf-tu-ts), csbadzlji; un cucosh, sh-acats s-lu-alumtu cu chetrili (s-lu- ljuftuiti/ljuftuite (ljuf-tu--ti) (un cu alumtat) ljuftuiambulisescu, s-aruc chetri pri el); furlji s-alumtar cu ascherea ri1/ljuftuire (ljuf-tu--ri) sf ljuftuiri (ljuf-tu-r) (un cu dau ori; mi-alumtu dzua sh-noaptea (fig: lucredz greu) s-nji alumtari) scot hrana; alumtu (fig: fac) multi lucri; lj-alumt (fig: lj alumttor (a-lum-t-tr) sm, sf, adg vedz tu alumt tirinsescu, lj-munduescu) ploili; mi-alumt (fig: mi frimint) alumtu (a-lm-tu) (mi) vb I vedz tu alumt minduirli alumtat (a-lum-tt) adg alumtat (a-lum-t-t), alun (a-ln) sm alunj (a-lnj) arburic tsi creashti tu pduri i alumtats (a-lum-tts), alumtati/alumtate (a-lum-t-ti) tsi ari mardzinea di agri ca un soi di gardu (cu frndz stronghili tsi fapt un alumt cu cariva; aluptat, lumtat, luptat, ljuftat, au per tu fatsa di nghios sh-cari fatsi un soi di nuts (aluni) ljuftit, ljuftuit, apulimsit, btut, algat, cutriyirat, cilistisit, etc. njits tsi suntu nostimi tu mcari); pomlu cari fatsi aluni; lifto{ro: luptat; dispersat; cutreierat cu greutate, muncit penibil; car {ro: alun} {fr: noisetier} {en: hazel tree} ex: un pduri di chinuit, martirizat, etc.} {fr: guerroy, combattu, lutt; paralunj; pi drmili di-alun; pi tu mardzinea di-alunj alun (apill; qui a parcouru pniblement, qui a gagn pniblement; l-n) sf aluni/alune (a-l-ni) yimisha-a alunlui tsi sh-ulapid, qui a souffert, martyris, etc.} {en: fought; dispersed, adutsi cu-un nuc njic, cari s-afl ncljis tu-un soi di cup scattered; who has worked painfully; fought with stones, di-un parti sh-cu-un njic chipit di-alant, a curi njedz smartyrized, etc.} alumtari/alumtare (a-lum-t-ri) sf alumtri mc (c easti ca nuca sh-ari nustimada-a ljei); lun, liftocar (a-lum-tr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-alumt; aluptari, {ro: alun} {fr: noisette} {en: hazelnut} ex: s-dusi tr aluni; slumtari, luptari, ljuftari, ljuftiri, ljuftuiri; alumt, apulimsiri; dusir tra s-adun aluni lun2 (l-n) sf luni/lune (l-ni) alumt, alumtatic, btii, cilistisiri, cutriyirari, etc. {ro: aciunea (un cu alun) alunet (a-lu-nt) sn aluneturi (a-lu-n-tur) de a lupta; luptare; lupt; etc.} {fr: action de lutter; lutte; etc.} pduri di-alunj; multimi di-alunj; alunish, alunami {ro: alu{en: action of fighting; fight; etc.} ex: aeri, ma gionili tunet} {fr: fort de noisetiers} {en: forest of hazel trees} alualumtri (alumti) alumttor (a-lum-t-tr) sm, sf, adg nami/aluname (a-lu-n-mi) sf fr pl (un cu alunet) ex: salumttoari/alumttoare (a-lum-t-to-ri), alumttori (a-lumascundi zrcada tu alunami (alunet) alunish (a-lu-nsh) sn t-tr), alumttoari/alumttoare (a-lum-t-to-ri) atsel tsi s- alunishi/alunishe (a-lu-n-shi) shi alunishuri (a-lu-n-shur) alumt cu tsiva i cariva; lumtash, ljuft {ro: lupttor} {fr: (un cu alunet) ex: sh-chiru urma prit alunishuri (alunami) guerrier, combattant, lutteur} {en: combatant, fighter} alunami/aluname (a-lu-n-mi) sf vedz tu alun lumtu (lm-tu) (mi) vb I lumtai (lum-t), lumtam (lum-tm), Alunar (A-lu-nr) sm fr pl anshaptilea mes a anlui, un di lumtat (lum-t-t), lumtari/lumtare (lum-t-ri) (un cu nai ma clduroshlji mesh; Curic, Iuliu {ro: Iulie} {fr: juillet} alumtu) ex: s-lumt (s-alumt) pn apuni soarili; s-lumt (s- {en: July} ex: tu-Alunar ncljidi patru anj alumt) sptmnj ntredz lumtat (lum-tt) adg lumtat alun (a-l-n) sf vedz tu alun (lum-t-t), lumtats (lum-tts), lumtati/lumtate (lum-t-ti) aluneau (a-lu-ne-) sf vedz tu lumachi (un cu alumtat) lumtari/lumtare (lum-t-ri) sf lumtri alunet (a-lu-nt) sm vedz tu alun (lum-tr) (un cu alumtari) lumtash (lum-tsh) adg alunic (a-l-nic) vb I alunicai (a-lu-ni-c), alunicam (a-lu-ni-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

51

cm), alunicat (a-lu-ni-c-t), alunicari/alunicare (a-lu-ni-c- alutos (a-lu-ts) adg vedz tu lut1 ri) mi min lishor fr cheaditsi sh-fr s-njishcu cicioarli am1 (m) vb I avui (a-v), aveam (a-vem), avut (a-v-t), pristi un fats nyilicioas; aglistur, arunic, arudic, argoci, r- aveari/aveare (a-ve-ri) (tsn tsiva tsi) easti a meu; (expr: 1: goci, rugoci, archiushur, aruchiushur, aruchishur, archiushur, am, ari, etc. = escu, hiu, mi aflu, easti, s-afl, etc.; 2: am arshiarchishur, alchiushur, archish {ro: aluneca} {fr: glisser} ni = nj-easti-arshini, mi-arushinedz; 3: am njil = hiu njilos, {en: slide, skid} ex: alunicai (aruchishurai) tu neau; mndzli mi curm njila; 4: am arcoari = nj-easti-arcoari; 5: am inim, alunic (s-min lishor, archishur) ctr hima; alunic curai = nu nj-easti fric; 6: lu am tru inim = l-voi multu; 7: lu(arudic) pri grglan alunicat (a-lu-ni-ct) adg alunicat am tru nri = nu-l voi; 8: lu-am tr-arcari = nu-l voi, lu ct(a-lu-ni-c-t), alunicats (a-lu-ni-cts), alunicati/alunicate (a- fronjisescu; 9: lu am tru minti, tru oclju = mi minduescu la el; lu-ni-c-ti) tsi s-ari minat fr cheaditsi sh-fr s-njishc 10: nj-am menga, mintea, cshtiga = bag oar; 11: nu mi-ari cicioarli pri un fats nyilicioas; aglisturat, arunicat, arudicat, loclu = nu-am isihii, ashteptu cu nearvdari; nu mi tsni loclu; argucit, rgucit, rugucit, archiushurat, aruchiushurat, aruchi- 12: nj-u am = lugursescu, pistipsescu; 13: avem zbor = n shurat, archiushurat, archishurat, alchiushurat, archishat {ro: aduchim; 14: lj-am un = lu-agudescu, lj-dau un, lj-amin un; alunecat} {fr: gliss} {en: slided, skidded} alunica- 15: (am ahti di) nu-am iu s-li bag = am multi; 16: muljarea ri/alunicare (a-lu-ni-c-ri) sf alunicri (a-lu-ni-cr) atsea tsi ari ficior = muljarea amint ficior; etc., etc., etc.) {ro: avea, fatsi omlu cndu alunic; aglisturari, arunicari, arudicari, ar- poseda} {fr: avoir, posseder} {en: have, own} ex: io am oclji, guciri, rguciri, ruguciri, archiushurari, aruchiushurari, aru- voi avets ureclji; elj au semnu tu frmti; ari (expr: s-afl) leamchishurari, archiushurari, archishurari, alchiushurari, archi- ni tu pduri; ari (expr: easti, tricu) un mes di cndu muri; nu shari {ro: aciunea de a aluneca; alunecare} {fr: action de lu-ari loclu (expr: nu-ari isihii, nu-l tsni loclu); ashi avem glisser} {en: action of sliding} alunicos (a-lu-ni-cs) adg zbor (expr: n-aduchim); lj-ari un (expr: lj da un, lu-agualunicoas (a-lu-ni-co-s), alunicosh (a-lu-ni-csh), aluni- deashti) cu cioclu; foc lj-ari noar (expr: lj-amin unoar cu coasi/alunicoase (a-lu-ni-co-si) (loc) tsi alunic; (loc) iu tufechea); mbitatlu sh-u-ari (expr: pistipseashti) c ns i amir; poati s-alunic cariva {ro: alunecos} {fr: glissant} {en: slip- chirutlu sh-u-ari (expr: lugurseashti) c altu ca ns nu ari; shpery} alunictur (a-lu-ni-c-t-r) sf alunicturi (a-lu-ni- u-avur (expr: pistipsir) c suntu hicati; tsi-u ai (expr: lugurc-tr) loc iu pots s-alunits lishor (c vrei i c nu vrei!); seai) c aduchea tsiva di ban?; tsi oar-avem (expr: tsi oar atsea tsi fatsi omlu cndu alunic; arunictur, argoci, rgoci, easti), Nicola?; ma nu-ari (expr: nu tricur) trei minuti; estan rugoci, archish, archiushur {ro: alunecu, polei} {fr: glis- nu ari (expr: nu s-afl) oi multi tu munts; nu s-ari avut (nusoir, verglas} {en: slide, glazed frost} arunic (a-r-nic) vb I ari fapt, nu-ari criscut) aht earb; aoa lj-ari (expr: easti s-ljarunicai (a-ru-ni-c), arunicam (a-ru-ni-cm), arunicat (a- acats), aclo lj-ari, lj-agiumsi; tsi om ari (expr: easti, s-afl) la ru-ni-c-t), arunicari/arunicare (a-ru-ni-c-ri) (un cu shoput?; shtits c ari (expr: suntu, s-afl) stihii aoatsi?; tr tse alunic) ex: aoa pots s-arunits (archishuri); arunicai (archi- nu ari (expr: nu suntu, nu es, nu s-fac) ghifts furi?; avea shurai) sh-cdzui tu neau; un lacrim groas arunica pri (expr: eara, s-afla) tru-un loc un preftu; nu lu-avea (expr: eara, fatsa-a ljei sufrusit arunicat (a-ru-ni-ct) adg arunicat (a- s-afla) iuva; ashteapt, nu-ari (expr: nu easti aoa, nu s-veadi); ru-ni-c-t), arunicats (a-ru-ni-cts), arunicati/arunicate (a-ru- shi Stamula nu-ari (expr: nu easti)!; nu lu-ari iuva (expr: nu sni-c-ti) (un cu alunicat) arunicari/arunicare (a-ru-ni- afl, nu easti iuva) Doamne, tsi nu lu-ari (expr: tsi nu s-aspuni, c-ri) sf arunicri (a-ru-ni-cr) (un cu alunicari) nu da cap)!; iu s-dusi? tsi nu lu-ari (expr: ctse nu easti si sarunicos (a-ru-ni-cs) adg arunicoas (a-ru-ni-co-s), aruni vead aoa)?; nu lu-ari (expr: nu s-veadi) s-yin!; tsi nu sh-lucosh (a-ru-ni-csh), arunicoasi/arunicoase (a-ru-ni-co-si) ari (expr: iu easti), tsi nu sh-lu-ari (tsi nu s-veadi), gionili-a (un cu alunicos) arunictur (a-ru-ni-c-t-r) sf meu, laea si-nj yin?; aoa lj-ari (expr: aoa-lj veadi), aclo lj-ari arunicturi (a-ru-ni-c-tr) (un cu alunictur) arudic (expr: aclo lj-acats) avut1 (a-vt) adg avut (a-v-t), avuts (a-r-dic) vb I arudicai (a-ru-di-c), arudicam (a-ru-di- (a-vts), avuti/avute (a-v-ti) tsi easti tsnut ca a lui {ro: cm), arudicat (a-ru-di-c-t), arudicari/arudicare (a-ru-di- avut} {fr: possd} {en: owned} aveari1/aveare (a-ve-ri) sf c-ri) (un cu alunic) arudicat (a-ru-di-ct) adg arudicat averi (a-vr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva ari tsiva {ro: (a-ru-di-c-t), arudicats (a-ru-di-cts), arudicati/arudicate (a- aciunea de a avea} {fr: action de possder} {en: action of ru-di-c-ti) (un cu alunicat) arudicari/arudicare (a-ru-di- owning} avut2 (a-vt) adg avut (a-v-t), avuts (a-vts), c-ri) sf arudicri (a-ru-di-cr) (un cu alunicari)avuti/avute (a-v-ti) tsi ari mult aveari (avutsami, tutiput); alunicari/alunicare (a-lu-ni-c-ri) sf vedz tu alunicbugat, mbugat, arhundu, arhund, zinghin, tsinghin, nicuchir alunicat (a-lu-ni-ct) adg vedz tu alunic{ro: bogat} {fr: riche} {en: rich} ex: avut (bugat), avut (bualunictur (a-lu-ni-c-t-r) sf vedz tu alunicgat), aruptu (multu di multu avut)!; ninvitsatlu, ct avut (aralunicos (a-lu-ni-cs) adg vedz tu alunichundu) s-hib, easti huzmichear a nvitsatlui; avut, di nu shtiu alunish (a-lu-nsh) sn vedz tu alunct aveari am; avut, c nu shtia iu s-lji bag paradzlji; eara alunizm (a-l-niz-m) sf alunizmati/alunizmate (a-lu-nz-ma- avut, ca ns altu nu priavut (pri-a-vt) adg priavut (pri-ati) shi alunizmi/alunizme (a-l-niz-mi) lschi groasi alsati v-t), priavuts (pri-a-vts), priavuti/priavute (pri-a-v-ti) di apa-a unui aru cndu yini mari sh-hiumusit (cu ap mult tsi easti multu avut (arhundu); tsi easti para avut (ma multu ca dup un furtun) shi s-vears nafoar di budzli-a lui; loclu di-arad) {ro: prea bogat; foarte bogat} {fr: trop riche; trs tsi s-adavg la mardzinea-a arului dup aest virsari di ap; riche} {en: too rich; very rich} ex: hiu priavut (multu avut) lunizm, cuciumor {ro: aluviune} {fr: fange dalluvion} {en: aveari2/aveare (a-ve-ri) sf averi (a-vr) tuti lucrili (cas, mud from alluvium} lunizm (l-niz-m) sf luniz- loc, paradz, tutiput, etc.) tsi li ari cariva (un om, un fumealji, mati/lunizmate (lu-nz-ma-ti) shi lunizmi/lunizme (l-niz-mi) un csb, etc.); avutslji, avutsami, malt, bugtslji, (un cu alunizm)bugutslji, yishteari, tutiput, periusii {ro: avere, avuie} {fr: alunsescu (a-lun-ss-cu) vb IV vedz tu alonirichesse, fortune} {en: wealth} ex: om avdzt tu-aveari shi alunsiri/alunsire (a-lun-s-ri) sf vedz tu aloniminti; armasi moasha singur, fr aveari; ahnt aveari shalunsit (a-lun-st) adg vedz tu aloniahnt ghineats-lj cdzu n cas averi/avere (avri) sf averi aluptari/aluptare (a-lup-t-ri) sf vedz tu alumt(s-vr) (un cu aveari2) neavut (nea-vt) adg neavut aluptat (a-lup-tt) adg vedz tu alumt(nea-v-t), neavuts (nea-vts), neavuti/neavute (nea-v-ti) alupt (a-lp-t) sf vedz tu alumttsi nu easti avut; tsi nu-ari aveari shi mizi ari tsi s-mc sh-cu aluptu (a-lp-tu) (mi) vb I vedz tu alumttsi s-bneadz; ftoh, fucr, oarfn, zglob {ro: srac} {fr: paualustornu (a-lus-tr-nu) (mi) vb I vedz tu arstornuvre} {en: poor} ex: lj-caft (lj-mutreashti, lj-ari ngtan) multu alusturnari/alusturnare (a-lus-tur-n-ri) sf vedz tu arstornu pi neavuts neaveari/neaveare (nea-ve-ri) sf neaveri (neaalusturnat (a-lus-tur-nt) adg vedz tu arstornuvr) catandisea tu cari s-afl atselj tsi suntu fucradz shi nu1alut (a-lt) sn aluturi (a-l-tur) vedz tu lutau tsiva; ftohi, fucrlchi, urfanji, urfnilji, urfneats {ro:

52

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

srcie} {fr: pauvret, indigence} {en: poverty} ex: ari mari curi lj si da bes; om tu cari cariva ari pistea c nu va-l pruda; neaveari (urfnilji, ftohi) un om l lo neavearea (ftohea); tu om tsi nu sh-alxeashti vrearea tsi u ari ti cariva i tsiva; om di multi arali dutsi neavearea (urfanja) pi huts; neavearea-l bes; besal; pistimen, pisto, embistimen, mbistimen {ro: om (fucrlchea-l) mc avutsami/avutsame (a-vu-ts-mi) sf de ncredere} {fr: homme de confiance} {en: trusty man, fr pl (un cu aveari2) ex: cu tut-lj avutsamea (avearea) a faithful man} lui; cum featsish, avute, avutsamea (avearea)? cu duhlu a chi- amaneti/amanete (a-ma-n-ti) sf amanets (a-ma-nts) lucru rutslor?; csili a lui nu li-avea nitsi-amirlu, aht avutsami di alsat la cariva ca semnu c va-lj da npoi paradzlji tsi lj-ari om; n plati cu-un sut di udi, mplini di avutsami (lucri mprumutat; lucru tsi lu-alash la cariva tra s-lu da la altu; scumpi, di oaminj avuts) avutslji/avutslje (a-vu-ts-lji) sf cparea tsi u dai cndu vrei s-acumpri tsiva shi s-u plteshti avutslj (a-vu-tslj) (un cu aveari2) avutsscu (a-vu-tss- ma amnat; amneti; cpari, arvun, alil-hisap, pei {ro: cu) vb IV avutsi (a-vu-ts), avutsam (a-vu-tsm), avutst amanet, gaj, comision, acont} {fr: gage, chose confie, (a-vu-ts-t), avutsri/avutsre (a-vu-ts-ri) agiungu avut; acompte} {en: pawn, security, on account of} ex: pradz cu nj creashti avearea; mbugtsscu, arhundipsescu {ro: mbo- amaneti; lj-ded amaneti asimicolu; nj-deadi amanetea di la tini gi} {fr: senrichir} {en: grow rich} ex: tugearlchea cama (lucrul tsi ts-avea alsat el tr mini); f-ti mucaeti tr avutsashti (s-fatsi avut) avutst (a-vu-tst) adg avutst (a-amanetea (cparea, peea) tsi ts-am dat amneti/amnete vu-ts-t), avutsts (a-vu-tsts), avutsti/avutste (a-vu-ts-ti) (a-m-n-ti) sf amnets (a-m-nts) (un cu amaneti) ex: tsi s-ari fapt avut; mbugtst, arhundipsit {ro: mbogit} amneti alsai oara amanitedz (a-ma-ni-tdz) vb I amanitai {fr: enrichi} {en: grown rich} avutsri/avutsre (a-vu-ts-ri) (a-ma-ni-t), amanitam (a-ma-ni-tm), amanitat (a-ma-nisf avutsri (a-vu-tsr) atsea tsi s-fatsi cndu un avutsashti; t-t), amanitari/amanitare (a-ma-ni-t-ri) dau amaneti un mbugtsri, arhundipsiri {ro: aciunea de a se mbogi; mbo- lucru cndu mprumut tsiva (paradz), ca semnu c va-lj tornu gire} {fr: action de senrichir} {en: action of growing rich} atsea tsi-am mprumutat {ro: amaneta, da ca amanet} {fr: am2 (m) cong ghini ma, ashi c, s-cljam c, ma, ama, ala, prter sur gage} {en: pawn} amanitat (a-ma-ni-tt) adg mea, amea, ami, mi, mu, dea, dem, vechi, veci, eleachim {ro: amanitat (a-ma-ni-t-t), amanitats (a-ma-ni-tts), amanitadar, cel puin} {fr: mais, au moins, peut-tre que} {en: but, at ti/amanitate (a-ma-ni-t-ti) (lucrul) tsi easti dat ca amaneti least, maybe} ex: am tini nu shtii tsi cur; am (ma) alanti {ro: amanetat, dat ca amanet} {fr: prt sur gage} {en: doau?; Gardani, am cari (mea cari altu); am (ma), cum spawned} amanitari/amanitare (a-ma-ni-t-ri) sf amanitri veadi; am (ama) nu mi ftseai un pulj?; am (ma) el sh-mutrea (a-ma-ni-tr) atsea tsi s-fatsi cndu s-da un lucru amaneti gustul ama (-ma) cong ghini ma, ashi c, s-cljam c, ma, {ro: aciunea de a amaneta, de a da ca amanet} {fr: action de am, ala, mea, amea, ami, mi, mu, dea, dem, vechi, veci, prter sur gage} {en: action of pawning} eleachim {ro: dar, dac} {fr: mais, si, aussitt que} {en: but, amanitari/amanitare (a-ma-ni-t-ri) sf vedz tu amaneti if, as soon as} ex: du-ti, ama (ma) ashteapt-mi; ama c (itsi, amanitat (a-ma-ni-tt) adg vedz tu amaneti cum) va yin, grea-nj; nj-dzsish s-yin la tini, ama (ma) nu pot amanitedz (a-ma-ni-tdz) vb I vedz tu amaneti amea1 (-mea) cong (un cu ama) ami (a-m) cong amar1 (a-mr) sm fr pl dureari sufliteasc (un dor greu tu (un cu ama) ex: ami (ma), iu s-v-ascund maea?; ami (ma), suflit); mrazi, cnjin, amrciuni, cripari, etc. {ro: amar, cama ghini s-trdzeai cu tufechea amrciune} {fr: amertume, chagrin} {en: sadness} ex: di tru am3 (m) vedz tu an2 a arniului amar (mrazi, cnjin); amar di (mult shi greau) ama (-ma) cong vedz tu am2 neau amar2 (a-mr) adg amar (a-m-r), amari (a-mr), amad (a-m-dh) sf amdz (a-mdz) usic di la cicioarli a amari/amare (a-m-ri) tsi ari gustul (lizetea) a hearljei (a njeljlor (oilor, cprilor, etc.) cu cari s-agioac njitslji; mad, pilonjlui, a sulfatlui/chininljei); amros, merahun {ro: amar vsilje, vshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, (gustul)} {fr: amer, funeste} {en: bitter} ex: yitria tsi nj-ari alum, anum, vang, nip, nip, ip, ip, cocan, coci, cunjac scriat easti amar frmac; merlu tsi mcai eara amar; amari {ro: aric plombat} {fr: osselet plomb} {en: knuckle bone} lucri; cari nu gust amarlu (un lucru amar) nu shtii tsi easti zamad (m-dh) sf mdz (mdz) (un cu amad) asmad hrea; lcrinj amari; lu-arsi amarlu (di moarti) ggosh (as-m-dh) sf asmdz (as-mdz) usic (cheatr, nel) dit un amros (a-m-rs) adg amroas (a-m-ro-s), amrosh (aagioc di njits {ro: rotoghil} {fr: palet} {en: quoit} ex: njitslji m-rsh), amroasi/amroase (a-m-ro-si) (un cu amar2) s-agiuca cu asmada ex: pilonj amros amar3 (a-mar) adv cu amrciuni {ro: amadh (a-m-dh) sf amdz (a-mdz) un cu amad amar} {fr: amrement, pniblement} {en: with sadness} ex: siamadiri/amadire (a-ma-d-ri) sf pl(?) earb bun tr rumatico nj lu cnts tini-amar amrciuni1/amrciune (a-m-r(lngoarea tsi u au oaminjlji tu-aushatic cndu-lj dor oasili) c-ni) sf amrciunj (a-m-r-cnj) starea di mrinari tsi {ro: iarb bun pentru reumatism} {fr: herbe employe contre u-ari un cndu pati tsiva (cndu easti tu jali, etc.); dor greu, le rhumatisme} {en: herb utilised by people having arthritis} mrinari, mrnari, amrami, amreats, cripari, caimo, jali, ex: iarb di amadiri nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mrazi, cnjin, virin {ro: amagru (a-m-gru) adg vedz tu macru amrciune} {fr: chagrin} {en: sadness} ex: aeshti doi anj amahi/amahe (a-m-hi) sf amhi (a-mh) atsea (ura, nivrea- avu, mrata, multi amrciunj (cripri, siclets) amreats1 rea) tsi u poart un fats di tsiva i di cariva (un dushman); ura (a-m-re-ts) sf amrets (a-m-rts) shi amretsuri (a-m-rtsi u-aduchescu doi dushmanj (un fats di alantu) shi ahtea tsi tsur) (un cu amrciuni1) amrami1/amrame (a-m-ru au tra s-sh fac aru; dushmnilji, crezi, niuspitslji, h- mi) sf fr pl (un cu amrciuni1) ex: mult amrami seanlichi, ehtr, ihtrilji, ehtrilji, zti, shr, sheri {ro: aduchescu amrari3/amrare (a-m-r-ri) sf amrri (a-mdumnie} {fr: inimiti, hostilit} {en: enmity, hostility} rr) (un cu amrciuni1) ex: tuti bileili sh-amrrli amai/amae (a-m-i) sf vedz tu myii (amrciunjli), tuti pristi caplu-a lui amrciuni2/amrciuamalam (a-m-la-m) sf vedz tu malam ne (a-m-r-c-ni) sf amrciunj (a-m-r-cnj) harea tsi-l amalm (a-m-l-m) sf vedz tu malam fatsi un lucru tra s-hib amar; gustu amar {ro: amrciune} amalom (a-m-lo-m) sf vedz tu malam {fr: amertume} {en: bitterness} ex: simtu amrciunea (gustu amalum (a-m-lu-m) sf vedz tu malam amar) n gur, c aeri hivrii amreats2 (a-m-re-ts) sf aman (a-mn!) invar zbor tsi caft s-aspun itsi simtsmintu amrets (a-m-rts) shi amretsuri (a-m-r-tsur) (un cu ahndos suflitescu (di dureari, mirachi, vreari, ananghi, etc.); amrciuni2) amrami2/amrame (a-m-r-mi) sf fr pl vai, ljirtari; (expr: agiumshu la aman = agiumshu tu mari (un cu amrciuni2) amrari4/amrare (a-m-r-ri) sf ananghi, ftuhipsii) {ro: vai, aman} {fr: grce, acte de clamrri (a-m-rr) (un cu amrciuni2) amrscu1 (amence} {en: clemency} ex: aman, nu mi vtm!; aman, pri m-rs-cu) (mi) vb IV amri (a-m-r), amram (a-mcaplu-a tu, f-nj aest buneats!; aman!, c ts-lu dau! rm), amrt (a-m-r-t), amrri/amrre (a-m-r-ri) amaneci (a-ma-ne-c) sm amaneceadz (a-ma-ne-cdz) om a aduchescu (ic fac pri altu s-aducheasc) un dureari sufliteas-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

53

c (un dor greu tu inim, un mrazi, cnjin, amreats, cri- car} ex: vinj cu amaxea (carotsa, paitonea) amx (a-mcpari, etc.); nj chic greu; am cripri; nj lescu inima; lescu s) sm amxadz (a-mc-sdz) omlu tsi crteashti (urseashti) tu hicati; mrnedz, mrinedz, cnjisescu, nvirinedz, nviredz, amaxea shi-lj fatsi caljlji s-trag amaxea ctr loclu iu va el si ncioamir, crep, nfushtedz, prpunjisescu {ro: mhni, ntrista} s-duc; crutsar, crutser, cucigi, cucear, sindush {ro: crua, {fr: affliger, attrister} {en: sadden, grieve, distress} ex: lji sbirjar} {fr: charretier, cocher} {en: carter, coachman} amr (lj si featsi) inima frmac; nji s-amr bana cu-aestu amayi/amaye (a-m-yi) sf amyi (a-my) vedz tu myii ficior tsi-avui; nj-ari amrt dzlili cu-atseali tsi-nj featsi amgic (a-m-gc) sn amgits (a-m-gts) os njic sh-mushat amrt1 (a-m-rt) adg amrt (a-m-r-t), amrts (a-m- dit un agioc di ficiurits (cu cari s-agudescu di-arad alti usitsi); rts), amrti/amrte (a-m-r-ti) tsi aducheashti un amgic, (vshclje, vsilje, arshic, alum, etc.) njic; tut amdureari sufliteasc (un dor greu tu inim, un mrazi, cnjin, gits badz tu-agioc {ro: ichi mic i frumos} {fr: petit et joli amreats, cripari, etc.); tsi-lj chic greu; tsi-lj si li inima; lit osselet} {en: small bone from a children game} amgic (atu hicati; mrnat, mrinat, cnjisit, nvirinat, nvirat, nciumirat, m-g-c) sf amgits (a-m-gts) (un cu amgic) cripat, nfushtat, prpunjisit {ro: mhnit, ntristat} {fr: afflig, amgic (a-m-g-c) sf vedz tu amgic attrist, triste, dsol} {en: saddened, sad, grieved, distressed}amlii/amlie (a-m-l--i) sf vedz tu mlyii ex: fug alndurli amrti (mrinati); eara amrt, nfrmcat, amlyii /amlyie (a-m-l-y-i) sf vedz tu mlyii corba amrri1/amrre (a-m-r-ri) sf amrri (a-m-rr) amn (a-mn) (mi) vb I amnai (a-m-n) shi amnai (am atsea tsi s-fatsi cndu amrashti cariva; mrinari, mrnari, n), amnam (a-m-nm) shi amnam (am-nm), amnat cnjisiri, nvirinari, nvirari, nciumirari, cripari, nfushtari, (a-m-n-t) shi amnat (am-n-t), amnari/amnare (a-mprpunjisiri {ro: aciunea de a se mhni; mhnire, ntristare} n-ri) shi amnari/amnare (am-n-ri) nu-agiungu tu-un loc tu {fr: action daffliger, dattrister} {en: action of getting sad, of oara tsi vream (tsi lipsea, tsi earam ashtiptat, etc.); yin (migrieving, of getting distressed} amrscu2 (a-m-rs-cu) alncescu) dup oara tu cari hiu ashtiptat; stau tu-un loc ma (mi) vb IV amri (a-m-r), amram (a-m-rm), amrt multu di cum lipseashti; lj-bag cheadits a unui tra s-nu-sh (a-m-r-t), amrri/amrre (a-m-r-ri) fac un lucru sbitiseasc lucrul tu oara lipsit; fac (ljau apofasi ca) un lucru si hib amar; amredz {ro: face gustul amar} {fr: rendre amer} s-adar dup oara tu cari eara lugursit si s-adar; mut un lucru {en: make taste bitter} ex: nji s-amr gura di sulfat; arupsesh dit loclu iu easti tu-arad tra si s-adar, tu-un loc ma npoi; ljhearea shi s-amr pescul amrt2 (a-m-rt) adg amrt dzc a unui (lu-ard) di pri un dzu pri-alant c va-l fac un (a-m-r-t), amrts (a-m-rts), amrti/amrte (a-m-r- lucru (c va-lj dau tsiva) ma nclo, nu tora; ntrdedz, shintescu ti) faptu s-hib amar; amrat {ro: amrt} {fr: rendu amer} {ro: ntrzia, amna} {fr: (re)tarder, ajourner} {en: be late, {en: made bitter} amrri2/amrre (a-m-r-ri) sf amrri postpone} ex: nj-amnai c mi-amnar; vai amnm s-yinim; (a-m-rr) atsea tsi fatsi un cndu amrashti; ftseari un lu- tsi s-amn aestu om?; dit suflitlu-a meu armnj; amnai s-mi cru tra s-hib amar; amrari {ro: aciunea de a amr; scol; amnai scriarea tr doi anj; s-amn multu la pzarea di amrre} {fr: action de rendre amer} {en: action of making yiptu; nu-amn multu, c nu va mi-afli-acas ma s-amnj bitter} amredz1 (a-m-rdz) (mi) vb I amrai (a-m-r), (ma s-yinj ma npoi); lu-amnai lucrul tsi-aveam tr-adrari, di amram (a-m-rm), amrat (a-m-r-t), amrari/amrare adz ti mni amnat1 (a-m-nt) adg amnat (a-m-n-t), (a-m-r-ri) (un cu amrscu1) amrat1 (a-m-rt) adg amnats (a-m-nts), amnati/amnate (a-m-n-ti) cari nuamrat (a-m-r-t), amrats (a-m-rts), amrati/amrate (aagiundzi tu loclu iu lipseashti tu oara tsi lipseashti; tsi yini m-r-ti) (un cu amrt1) amrari1/amrare (a-m-r-ri) dup oara tu cari easti ashtiptat; tsi sta tu-un loc ma multu di sf amrri (a-m-rr) (un cu amrri1) amrdz1 (a-m- cum lipseashti; tsi-lj s-ari bgat cheadits shi nu bitiseashti tu rdz) (mi) vb I(?) amrai(?) (a-m-r), amram (a-moara cndu lipsea; (lucru) tsi easti mutat tra s-adar ma npoi rm), amrat(?) (a-m-r-t), amrari/amrare(?) (a-m-r- di cum eara numtsit prota; amnat, ntrdat, shintit {ro: ri) (un cu amrscu1) amredz2 (a-m-rdz) (mi) vb I ntrziat, amnat} {fr: retard, ajourn} {en: late, postponed} amrai (a-m-r), amram (a-m-rm), amrat (a-m-r-t), amnat1 (am-nt) adg amnat (am-n-t), amnats (am-nts), amrari/amrare (a-m-r-ri) (un cu amrscu2) amrat2 amnati/amnate (am-n-ti) (un cu amnat1) amna(a-m-rt) adg amrat (a-m-r-t), amrats (a-m-rts), ri/amnare (a-m-n-ri) sf amnri (a-m-nr) atsea tsi samrati/amrate (a-m-r-ti) (un cu amrt2) amrafatsi cndu cariva amn i tsiva easti amnat; faptul c cariva ri2/amrare (a-m-r-ri) sf amrri (a-m-rr) (un cu ari amnat; amnari, ntrdari, shintiri {ro: aciunea de a amrri2) amrdz2 (a-m-rdz) (mi) vb I(?) amrai(?) (antrzia, de a amna; ntrziere, amnare} {fr: action de m-r), amram (a-m-rm), amrat(?) (a-m-r-t), am- (re)tarder, dajourner; retard, ajournement} {en: action of rari/amrare(?) (a-m-r-ri) (un cu amrscu2) being late, of postponing; delay, lateness, postponement} ex: amar2 (a-mr) adg vedz amar1 amnarea aest nu-lj da arpas amnari1/amnare (am-n-ri) amar3 (a-mar) adv vedz amar1 sf amnri(am-nr) (un cu amnari) amnat2 (a-m-nt) amari* (a-m-ri) pluralu di la adgectivlu amar; vedz amar2 adv tsi nu yini (tsi nu s-fatsi, tsi nu s-tihiseashti, etc.) amari/amare (a-m-ri) sf amri (a-mr) ntindiri mari di ap atumtsea cndu si shtea ma dininti c va s-yin (va si s-fac, nsrat (ca un lac multu mari shi ma multili ori ncljis di loc); va si s-tihiseasc, etc.) ma dup tsi treatsi un castilea chiro; uchean (ma njic); mari, pelag, pelargu; (expr: txeashti marea dup tsi treatsi oara shtiut i astsit (ca si s-fac un lucru); tsi cu sarea = tra si sh-agiung scupolu, txeashti multi lucri tsi nu s-fatsi cu amnari; amnat, ntard, ntardu, tardu, trdzu {ro: li ari i nu poati s-li fac) {ro: mare, ocean} {fr: mer, ocan} trziu} {fr: tard, tardivement} {en: late, lately} ex: amnat vinj {en: sea, ocean} ex: Amarea Lai; tu naparti di laea-amari; tu (tardu vinj); nchisir amnat (ntardu); easti multu-amnat amari s-nica un pampori; armnlu tu munts easti ca amarea (ntardu) amnat2 (am-nt) adv (un cu amnat2) ex: amnat arihtipsit; cari-i muma tsi ficiori amint shi ficiori mc? (ntardu) vinj amnat3 (a-m-nt) sm amnats (a-m-nts) (angucitoari: amarea sh-arurli); ct tradzi amarea (ct easti faptul c cariva i tsiva easti amnat; amnat, amnari, amnari amarea di mari); tsni, tsni arurli shi eu vai strchescu {ro: ntrziat, ntrziere} {fr: retardement} {en: lateness} ex: amarea mari2/mare (m-ri) sf mri (mr) (un cu amari) amnatlu aestu nu mi-arseashti dip amnat3 (am-nt) sm ex: Marea Lai; tritsets marea (amarea) la n parti; nu-ai mri (un cu amnat3) amntor (a-m-n-tr) adg amntoa(amri) di lcrinj, ca mri (amri) s plndzi ri/amntoare (a-m-n-to-ri), amntori (a-m-n-tr), amaxi/amaxe (a-mc-si) sf amxi (a-mc-si) un soi di cutii amntoari/amntoare (a-m-n-to-ri) atsel tsi fatsi tra si smari pi-arocuti, cu cari s-min oaminj i poart lucri (trapt di amn lucrul; atsel tsi yini amnat {ro: ntrzietor} {fr: retarcalj tu chirolu veclju i minat cu gaz tu chirolu di-adz); (fig: dataire} {en: who causes a delay; late-comer} amaxi = furtia ncrcat sh-purtat tu-un amaxi); cruts, amnalja (a-m-n-lja) sf vedz tu mn carots; paitoni, cucii, landoni, etc. {ro: cru, trsur, mai- amnari/amnare (a-m-n-ri) sf vedz tu amn n} {fr: charrette, voiture} {en: cart, coach, carriage, vehicle, amnat1 (a-m-nt) adg vedz tu amn

54

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

amnat2 (a-m-nt) adv vedz tu amn amrtisii (a-mr-ti-s), amrtiseam (a-mr-ti-sem), amramnat3 (a-m-nt) sm vedz tu amn tisit (a-mr-ti-s-t), amrtisiri/amrtisire (a-mr-ti-s-ri) amntor (a-m-n-tr) adg vedz tu amn (un cu amrtipsescu) ex: amrtisii c mi purintai Vinirea amndauli/amndaule (a-mn-do--li) vedz tu doi Mari amrtisit (a-mr-ti-st) adg amrtisit (a-mr-ti-s-t), amndoauli/amndoaule (a-mn-do--li) vedz tu doi amrtisits (a-mr-ti-sts), amrtisiti/amrtisite (a-mr-ti-s-ti) amndoilji (a-mn-d-lji) num vedz tu doi (un cu amrtipsit) amrtisiri/amrtisire (a-mr-ti-s-ri) sf amndolji (a-mn-d-lji) num scriari neaprucheat tu-aestu amrtisiri (a-mr-ti-sr) (un cu amrtipsiri) mrturidictsiunar; vedz amndoilji sescu2 (mr-tu-ri-ss-cu) (mi) vb IV mrturisii (mr-tu-ri-s), amneti/amnete (a-m-n-ti) sf vedz tu amaneti mrturiseam (mr-tu-ri-sem), mrturisit (mr-tu-ri-s-t), amnii/amnie (a-m-n-i) sf amnii (a-m-n) mnii, hulii, mrturisiri/mrturisire (mr-tu-ri-s-ri) nj-spun (pricunoscu) lis, foc, inati, yinati, gnati, uryii, zal, zali, nireats, nramrtiili tsi-am fapt dinintea-a unui preftu (shi-caftu ljirtari-al leats, thimo, pic, cangi, gindi, him, turbari {ro: furie, Dumnidz); pricunoscu cu zborlu i cu scriarea un lucru tsi-am mnie} {fr: colre} {en: fury, anger} ex: s-adr cama-arosh di fapt; exumuluyisescu, xumuluyisescu, ximuluyisescu, ximisamnii (inati, hulii) mnii/mnie (m-n-i) sf mnii (m-n) tiripsescu, sulmuxescu {ro: spovedi, mrturisi} {fr: confesser} (un cu amnii) ex: am mari mnii (inati, lis, hulii) {en: confess} ex: nj-mrturisescu (pricunoscu n fatsa-a unui amrami1/amrame (a-m-r-mi) sf vedz tu amar1 preftu) amrtiili; ti mrturisish?; nu fu di cbili s-mrturiseasc amrami2/amrame (a-m-r-mi) sf vedz tu amar1 (s-pricunoasc atseali tsi-ari fapt) mrturisit2 (mr-tu-riamrari1/amrare (a-m-r-ri) sf vedz tu amar1 st) adg mrturisit (mr-tu-ri-s-t), mrturisits (mr-tu-riamrari2/amrare (a-m-r-ri) sf vedz tu amar1 sts), mrturisiti/mrturisite (mr-tu-ri-s-ti) tsi ari pricunusamrari3/amrare (a-m-r-ri) sf vedz tu amar1 cut dinintea-a unui preftu amrtiili tsi-ari fapt; tsi ari pricuamrari4/amrare (a-m-r-ri) sf vedz tu amar1 nuscut n fatsa-a unui atseali tsi-ari fapt; exumuluyisit, amrat1 (a-m-rt) adg vedz tu amar1 xumuluyisit, ximuluyisit, ximistiripsit, sulmuxit {ro: spovedit, amrat2 (a-m-rt) adg vedz tu amar1 mrturisit} {fr: confess} {en: confessed} ex: tuti aesti suntu amrciuni1/amrciune (a-m-r-c-ni) sf vedz tu amar1 mrturisiti (pricunuscuti) di nicuchiri mrturisiri2/mrturiamrciuni2/amrciune (a-m-r-c-ni) sf vedz tu amar1 sire (mr-tu-ri-s-ri) sf mrturisiri (mr-tu-ri-sr) atsea tsi samrdz1 (a-m-rdz) (mi) vb I vedz tu amar1 fatsi cndu cariva mrturiseashti tsi-ari fapt; exumuluyisiri, amrdz2 (a-m-rdz) (mi) vb I vedz tu amar1 xumuluyisiri, ximuluyisiri, ximistiripsiri, sulmuxiri {ro: amrri1/amrre (a-m-r-ri) sf vedz tu amar1 aciunea de a se spovedi, de a mrturisi; spovedire, mrturiamrri2/amrre (a-m-r-ri) sf vedz tu amar1 sire} {fr: action de confesser} {en: action of confessing} amrscu1 (a-m-rs-cu) vb IV vedz tu amar1 amrtios (a-mr-ti-s) adg vedz tu amrtii amrscu2 (a-m-rs-cu) vb IV vedz tu amar1 amrtipsescu (a-mr-tip-ss-cu) vb IV vedz tu amrtii amrt1 (a-m-rt) adg vedz tu amar1 amrtipsiri/amrtipsire (a-mr-tip-s-ri) sf vedz tu amrtii amrt2 (a-m-rt) adg vedz tu amar1 amrtipsit (a-mr-tip-st) adg vedz tu amrtii amreats1 (a-m-re-ts) sf vedz tu amar1 amrtisescu (a-mr-ti-ss-cu) vb IV vedz tu amrtii amreats2 (a-m-re-ts) sf vedz tu amar1 amrtisiri/amrtisire (a-mr-ti-s-ri) sf vedz tu amrtii amredz1 (a-m-rdz) (mi) vb I vedz tu amar1 amrtisit (a-mr-ti-st) adg vedz tu amrtii amredz2 (a-m-rdz) (mi) vb I vedz tu amar1 amx (a-mc-s) sm vedz tu amaxi amros (a-m-rs) adg vedz tu amar1 amyipsescu (a-m-yip-ss-cu) vb IV vedz tu myii amrtii/amrtie (a-mr-t-i) sf amrtii (a-mr-t) clcarea-a amyipsiri/amyipsire (a-m-yip-s-ri) sf vedz tu myii unui nom crishtinescu; mrtii, picat; (fig: 1: amrtii = znjii, amyipsit (a-m-yip-st) adg vedz tu myii asprgciuni, chirdciuni, crim; expr: 2: intru tu-amrtii = fac ambair (am-b-ir (mi) vb I vedz tu bair1 un lucru-aru; 3: amrtii di Dumnidz = mari picat) {ro: ambar1 (am-br) adg ambar (am-b-r), ambari (am-br), pcat} {fr: pch} {en: sin} ex: easti amrtii (picat) s-lucredz ambari/ambare (am-b-ri) tsi easti hrcop sh-cu mult tihi srbtoarea; feci n mari amrtii; amrtii greau; mi-actsar tu ban; hrcop, hrios, hros, yios, tihiro (expr: (oar bun) amrtiili-a tat-njui; nu intri tu-amrtii? (expr: nu fatsi aru sh-calea-ambar = calea s-ts hib cu tihi, s-ts eas tuti buni n cndu-adari aestu lucru?) mrtii/mrtie (mr-t-i) sf mrtii cali: urari cu cari s-dispartu oaminjlji cndu un di elj fudzi di(mr-t) (un cu amrtii) amrtios (a-mr-ti-s) adg parti) {ro: norocos} {fr: heureux, joyeux} {en: lucky, happy} amrtioas (a-mr-ti-o-s), amrtiosh (a-mr-ti-sh), amr- ex: noi cu inim ambar (hrcoap) vinjim; criscu feat mari tioasi/amrtioase (a-mr-ti-o-si) tsi fatsi amrtii; mrtios shi ambar (tihiroanji); nveast ambar (cu tihi); ambar (s{ro: pctos} {fr: pcheur} {en: sinner} mrtios (mr-tihib cu tihi sh-harau) a ta turnat; iu, cali-ambar, cu njitslji? s) adg mrtioas (mr-ti-o-s), mrtiosh (mr-ti-sh), (iu fudz, s-ai cali bun, s-ai tihi n cali, cu njitslji?) mbar1 mrtioasi/mrtioase (mr-ti-o-si) (un cu amrtios) (m-br) adg mbar (m-b-r), mbari (m-br), mbaamrtipsescu (a-mr-tip-ss-cu) vb IV amrtipsii (a-mr-tipri/mbare (m-b-ri) (un cu ambar1) mbar1 (mbr) adg s), amrtipseam (a-mr-tip-sem), amrtipsit (a-mr-tip-s- mbar (mb-r), mbari (mbr), mbari/mbare (mb-ri) (un t), amrtipsiri/amrtipsire (a-mr-tip-s-ri) fac un amrtii; cu ambar1) ex: s-am tihi ma mbar (ma bun); ma easti mbar amrtisescu {ro: pctui} {fr: pcher} {en: sin} amrtipsit (ghini, cu tut mintea) aestu om?; nu shadi mbar (hrios, isih); (a-mr-tip-st) adg amrtipsit (a-mr-tip-s-t), amrtipsits tuts ficiorlji lj-ari mbar (bunj, cu tihi); njiclu mbar (bun, isih, (a-mr-tip-sts), amrtipsiti/amrtipsite (a-mr-tip-s-ti) tsi cu minti), s-cunoashti ambar2 (am-br) adv zbor tsiari fapt amrtii {ro: pctuit} {fr: pch} {en: sinned} aspuni umutea tsi u-ari cariva ca un lucru s-hib cu tihi, samrtipsiri/amrtipsire (a-mr-tip-s-ri) sf amrtipsiri (a-mrnjarg multu ghini, s-li aib tuti bolc, s-vead prucuchii di lutip-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva fatsi amrtii {ro: aciu- crul tsi-l fatsi, etc.; mbar {ro: din plin} {fr: heureusement, nea de a pctui; pctuire} {fr: action de pcher} {en: action commodment} {en: luckily, successfully} ex: tihea-lj si dutsea of sinning} neamrtipsit (nea-mr-tip-st) adg neamrtipambar (multu ghini); Dumnidz s-li-aduc tuti, tuti-ambar; shsit (nea-mr-tip-s-t), neamrtipsits (nea-mr-tip-sts), nea- cndu-ambar (ghini) a lui lj-yinea; du-ti-ambar (cu tihi) mmrtipsiti/neamrtipsite (nea-mr-tip-s-ti) tsi nu ari fapt bar2 (m-br) adv (un cu ambar2) mbar2 (mbr) adv amrtii; tsi easti fr amrtii {ro: nepctuit} {fr: qui na pas (un cu ambar2) ex: tuti lucrili lji njergu mbar; nj-fu mbar (cu pch} {en: who has not sinned} neamrtipsiri/neamrtiptihi) c-nj ishi ninti cu stamnili mplini; iu calea mbar? (ct iu sire (nea-mr-tip-s-ri) sf neamrtipsiri (nea-mr-tip-sr) fudz, cu ghini?); nu n njardzi mbar (ghini) ambreats atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu fatsi amrtii {ro: aciunea de a (am-b-re-ts) sf ambrets (am-b-rts) tihi, hiri, nu pctui; nepctuire} {fr: action de ne pas pcher} {en: prucuchii {ro: noroc bun} {fr: bonne chance, fortune, boaction of not sinning} amrtisescu (a-mr-ti-ss-cu) vb IV nheur} {en: good luck, happiness} ex: cu ambreats (tihi,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

55

prucuchii) tsi lucrats; vr ambreats (hiri, prucuchii) nu ncljis dit un cas (cu ushi, stizmi, tvani shi patunji); ud, avea; n vinji cu ambreats (cu tihi) ambireats (am-b- od, udai {ro: camer} {fr: chambre} {en: room} re-ts) sf ambirets (am-b-rts) (un cu ambreats) ex: ambirigi (am-bi-ri-g) sm ambirigeadz (am-bi-ri-gdz) omlu lucrulu-lj njardzi mbireats (cu tihi); mbireats s-lji da (stsi tsni un hani (mianei, lucant, etc.) ic l da ca s-bea a vead hiri di la) Dumnidz; nu vidzui vrn-ambireats mushtiradzlor; hngi {ro: crciumar} {fr: cabaretier} {en: (prucuchii) di la tini mbreats (m-b-re-ts) sf mbrets tavern keeper} (m-b-rts) (un cu ambreats) ex: mbreats, s-l dz-ambitari/ambitare (am-bi-t-ri) sf vedz tu mbet tsem sh-noi mbreats (mb-re-ts) sf mbrets (mb-rts) ambitat (am-bi-tt) adg vedz tu mbet (un cu ambreats) ex: ca s-njarg cu mbreats (ca s-hib ambittonj (am-bi-t-tnj) adg vedz tu mbet cu tihi, ta s-vedz prucuchii); mbreats s-nu oar ambittor (am-bi-t-tr) adg vedz tu mbet ambar2 (am-br) adv vedz tu ambar1 ambittslji/ambittslje (am-bi-t-ts-lji) sf vedz tu mbet ambar3 (am-br) vb I ambrui (am-b-r), ambream (am-b- ambittur (am-bi-t-t-r) sf vedz tu mbet rem), ambrut (am-b-r-t), ambreari/ambreare (am- ambladea (am-bl-dea) adv vedz tu amplatea b-re-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz amblatea (am-bl-tea) adv vedz tu amplatea ampar2 ambodhyiu (am-bdh-yu) sn ambodhyiuri (am-bdh-yur) ambari* pluralu di la adg ambar; vedz ambar1 un cu ambodyiu ambari/ambare (am-b-ri) sf ambri (am-br) sfinduchi, ud ambodyiu (am-bdh-yu) sn ambodyiuri (am-bdh-yur) i mgzii tu cari s-tsn di-arad yiptu ca, bunoar: grnu, si- atsea tsi caft (va) ca un lucru si nu s-fac; atsea tsi fatsi lucrul car, misur, etc.; hmbari {ro: hambar} {fr: grenier, magasin tra s-nu s-adar; hlatea tsi fatsi s-astmtseasc un lucru tsi spour les crales} {en: granary, grain-loft} ex: n cldari ct min; ambod, mbod, cheadic, biducljau, pirducljau, purn ambari; umplui ambarea di grn; vindui grnili dit ambri ducljau {ro: piedic, obstacol} {fr: entrave, obstacle} {en: hmbari/hmbare (hm-b-ri) sf hmbri (hm-br) (un obstacle} ambudyisescu (am-budh-yi-ss-cu) (mi) vb IV cu ambari) ex: va s-am hmbarea mplin ambrusescu ambudyisii (am-budh-yi-s), ambudyiseam (am-budh-yi(am-b-ru-ss-cu) vb IV ambrusii (am-b-ru-s), ambrusem),ambudyisit(am-budh-yi-s-t),ambudyisiseam (am-b-ru-sem), ambrusit (am-b-ru-s-t), ambru- ri/ambudyisire (am-budh-yi-s-ri) bag cheadits a unui lucru siri/ambrusire (am-b-ru-s-ri) bag grni (misur, grnu, si- (tra s-nu s-fac); mbudyisescu ambutsescu, mbutsescu, mbucar, ordzu, etc.) tu ambari; adun lucri tra s-li am trninti {ro: dhuescu, cheadic, ncheadic, ancheadic, ncheadic {ro: mpiepune n hambar} {fr: engranger} {en: store in the granary} deca} {fr: empcher, entraver} {en: hamper, hinder, impede, ex: ambrsii multi tseapi ambrusit (am-b-ru-st) adg put obstacles} ambudyisit (am-budh-yi-st) adg ambudyiambrusit (am-b-ru-s-t), ambrusits (am-b-ru-sts), am- sit (am-budh-yi-s-t), ambudyisits (am-budh-yi-sts), ambrusiti/ambrusite (am-b-ru-s-ti) tsi easti bgat tu ambari; budyisiti/ambudyisite (am-budh-yi-s-ti) tsi easti nchidicat tsi easti adunat {ro: pus n hambar} {fr: engrang} {en: stored cndu va s-fac un lucru; (lucru) tsi-lj s-ari bgat cheadits (tra in the granary} ambrusiri/ambrusire (am-b-ru-s-ri) sf s-nu s-fac); mbudyisit, ambutsit, mbutsit, mbudhuit, chidicat, ambrusiri (am-b-ru-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-bag grni nchidicat, anchidicat, nchidicat {ro: mpiedecat} {fr: emtu ambari {ro: aciunea de a pune n hambar} {fr: action pch, entrav} {en: hampered, hindered, impeded} amdengranger} {en: action of storing in the granary} budyisiri/ambudyisire (am-budh-yi-s-ri) sf ambudyisiri (amambatrulea1 (am-b-tru-lea) adv vedz tu ampatrulea1 budh-yi-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva bag (i lj-si bag) ambatrulea2 (am-b-tru-lea) num scriari neaprucheat tucheadits; mbudyisiri, ambutsiri, mbutsiri, mbudhuiri, chidicat, aestu dictsiunar; vedz ampatrulea2 nchidicat, anchidicari, nchidicari {ro: aciunea de a mpieambaturlea (am-b-tur-lea) adv vedz tu ampatrulea1 deca; mpiedecare, obstacol} {fr: action dempcher, ambaturlu (am-b-tur-lu) vb I vedz tu ampatrulea1 dentraver; empchement} {en: action of hampering, of hinambirari/ambirare (am-b-i-r-ri) sf vedz tu bair1 dering, of impeding; impediment} mbudyisescu (mbudh-yiambirat (am-b-i-rt) adg vedz tu bair1 ss-cu) vb IV mbudyisii (mbudh-yi-s), mbudyiseam ambireats (am-b-re-ts) sf vedz tu ambar1 (mbudh-yi-sem), mbudyisit (mbudh-yi-s-t), mbudyisiambnari/ambnare (am-b-n-ri) sf vedz tu ban ri/mbudyisire (mbudh-yi-s-ri) (un cu ambudyisescu) ambnat (am-b-nt) adg vedz tu ban mbudyisit (mbudh-yi-st) adg mbudyisit (mbudh-yi-s-t), ambnedz (am-b-ndz) vb I vedz tu ban mbudyisits (mbudh-yi-sts), mbudyisiti/mbudyisite (mbudhambreari/ambreare (am-b-re-ri) sf ambreri (am-b-rr) yi-s-ti) (un cu ambudyisit) mbudyisiri/mbudyisire scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ampreari (mbudh-yi-s-ri) sf mbudyisiri (mbudh-yi-sr) (un cu amambreats (am-b-re-ts) sf vedz tu ambar1 budyisiri) ambutsescu1 (am-bu-tss-cu) vb IV ambutsii (amambrtuescu (am-br-tu-s-cu) (mi) vb IV vedz tu mbirdubu-ts), ambutseam (am-bu-tsem), ambutsit (am-bu-ts-t), escu ambutsiri/ambutsire (am-bu-ts-ri) (un cu ambudyisescu) ambrtuiri/ambrtuire (am-br-tu--ri) sf vedz tu ambutsit1 (am-bu-tst) adg ambutsit (am-bu-ts-t), ambumbirduescu tsits (am-bu-tsts), ambutsiti/ambutsite (am-bu-ts-ti) (un ambrtuit (am-br-tu-t) adg vedz tu mbirduescu cu ambudyisit) ambutsiri1/ambutsire (am-bu-ts-ri) sf ambuambrusescu (am-b-ru-ss-cu) vb IV vedz tu ambari tsiri (am-bu-tsr) (un cu ambudyisiri) mbutsescu1 (mbuambrusiri/ambrusire (am-b-ru-s-ri) sf vedz tu ambari tss-cu) vb IV mbutsii (mbu-ts), mbutseam (mbu-tsem), ambrusit (am-b-ru-st) adg vedz tu ambari mbutsit (mbu-ts-t), mbutsiri/mbutsire (mbu-ts-ri) (un cu ambrut (am-b-rt) adg ambrut (am-b-r-t), ambruts ambudyisescu) mbutsit1 (mbu-tst) adg mbutsit (mbu-ts(am-b-rts), ambruti/ambrute (am-b-r-ti) scriari nea- t), mbutsits (mbu-tsts), mbutsiti/mbutsite (mbu-ts-ti) (un prucheat tu-aestu dictsiunar; vedz amprut cu ambudyisit) mbutsiri1/mbutsire (mbu-ts-ri) sf mbutsiri ambtrulari/ambtrulare (am-b-tru-l-ri) sf vedz tu am(mbu-tsr) (un cu ambudyisiri) mbod (mbdh) sn patrulea1 mboduri (mb-dhur) (un cu ambodyiu) mbuduescu ambtrulat (am-b-tru-lt) adg vedz tu ampatrulea1 (mbu-dhu-s-cu) vb IV mbuduii (mbu-dhu-), mbudueam ambtruledz (am-b-tru-ldz) vb I vedz tu ampatrulea1 (mbu-dhu-m), mbuduit (mbu-dhu--t), mbuduiri/mbuambturlari/ambturlare (am-b-tur-l-ri) sf vedz tu amduire (mbu-dhu--ri) (un cu ambudyisescu) ex: vrea s-lji patrulea1 mbudueasc (s-lj-ambudyiseasc, s-l bag cheadits) ambturlat (am-b-tur-lt) adg vedz tu ampatrulea1 mbuduit (mbu-dhu-t) adg mbuduit (mbu-dhu--t), mbuambturledz (am-b-tur-ledz) vb I vedz tu ampatrulea1 duits (mbu-dhu-ts), mbuduiti/mbuduite (mbu-dhu--ti) (un ambet (am-bt) (mi) vb I vedz tu mbet cu ambudyisit) mbuduiri/mbuduire (mbu-dhu--ri) sf mbuambin (am-b-n) sf ambini/ambine (am-b-ni) mprtsitur duiri (mbu-dhu-r) (un cu ambudyisiri)

56

Dictsiunar a Limbljei Armneasc rare (am-bu-i-r-ri) (pravda) intr (s-aruc, s-hiumuseashti, agudeashti, ntsap) cu coarnili pri cariva; mbuir, ambuts, mbuts, mbut, ampar {ro: mpunge cu coarnele} {fr: encorner, frapper avec les cornes; donner un coup de pointe} {en: gore, stab (with horns)} ex: boulu ti ambuir (ti ntsp, ti pimsi, tiagudi cu coarnili); va ti-ambuir vaca ambuirat (am-bu-irt) adg ambuirat (am-bu-i-r-t), ambuirats (am-bu-i-rts), ambuirati/ambuirate (am-bu-i-r-ti) cari fu agudit (ntspat) cu coarnili di-un pravd; mbuirat, ambutst, ambutsat, mbutst, mbutsat, mbutat, amprat {ro: mpuns cu coarnele} {fr: encorn, frapp avec les cornes; qui a reu un coup de pointe} {en: gored, stabed (with horns)} ambuirari/ambuirare (am-bu-i-r-ri) sf ambuirri (am-bu-i-rr) atsea tsi s-fatsi cndu-un pravd ambuir tsiva; mbuirari, ambutsri, ambutsari, mbutsri, mbutsari, mbutari, amprari {ro: aciunea de a mpunge cu coarnele; mpungere} {fr: action dencorner, de frapper avec les cornes; de donner un coup de pointe} {en: action of goring, of stabbing (with horns)} mbuir (mb-ir) (mi) vb I mbuirai (mbu-i-r), mbuiram (mbu-i-rm), mbuirat (mbu-i-r-t), mbuirari/mbuirare (mbu-i-r-ri) (un cu ambuir) ex: lj-ishir coarnili, c ts si prea, c va s-ti mbuir (s-ti ntsap cu coarnili) mbuirat (mbu-i-rt) adg mbuirat (mbu-i-r-t), mbuirats (mbu-irts), mbuirati/mbuirate (mbu-i-r-ti) (un cu ambuirat) mbuirari/mbuirare (mbu-i-r-ri) sf mbuirri (mbu-i-rr) (un cu ambuirari) ampar2 (am-pr) vb I amprai (am-pr), ampram (am-p-rm), amprat (am-p-r-t), amprari/amprare (am-p-r-ri) (un cu ambuir) ex: fudz c ti ampar (ambuir) buvulitsa amprat (am-p-rt) adg amprat (am-p-r-t), amprats (am-p-rts), amprati/amprate (am-p-r-ti) (un cu ambuirat) amprari/amprare (amp-r-ri) sf amprri (am-p-rr) (un cu ambuirari) ambuts (am-bts) vb IV shi I ambutsi (am-bu-ts) shi ambutsai (am-bu-ts), ambutsam (am-bu-tsm), ambutst (ambu-ts-t) shi ambutsat (am-bu-ts-t), ambutsri/ambutsre (am-bu-ts-ri) shi ambutsari/ambutsare (am-bu-ts-ri) 1: (pravda) intr (agudeashti, ntsap, s-alumt) cu coarnili pri/cu cariva; mbuts, mbut, ambuir, mbuir, ampar; 2: trec un sul prit truplu-a unui njel; (tu chirolu veclju) hig un par sturghisit sh-hiptu n loc, tu truplu-a unui om tsi voi s-lu vatm (tra streac prit mri tiranji ninti ca s-moar); bag tu sul; 3: ntsap cu un ac (un schin, un penur, etc.); ntsap, schin, yispinedz {ro: mpunge; trage n eap; nepa} {fr: encorner; empaler; piquer} {en: gore, stab (with horns); impale; prick} ambutst1 (am-bu-tst) adg ambutst (am-bu-ts-t), ambutsts (am-bu-tsts), ambutsti/ambutste (am-bu-ts-ti) 1: tsi easti ambuirat; mbutsat, mbutat, ambuirat, mbuirat, amprat; 2: tsi easti bgat tu sul; 3: tsi easti ntspat; schinat, yispinat {ro: mpuns; tras n eap; nepat} {fr: encorn; empal; piqu} {en: gored, stabbed (with horns); impaled; pricked} ambutsat (am-bu-tst) adg ambutsat (am-bu-ts-t), ambutsats (am-bu-tsts), ambutsati/ambutsate (am-bu-ts-ti) (un cu ambutst1) ambutsri1/ambutsre (am-bu-ts-ri) sf ambutsri (am-bu-tsr) atsea tsi s-fatsi cndu si mbuts tsiva; 1: ambuirari; mbutsari, mbutari, ambuirari, mbuirari, amprari; 2: bgari tu sul; 3: ntspari, schinari, yispinari {ro: aciunea de a mpunge; de a trage n eap; de a nepa; mpungere, tragere n eap, nepare} {fr: action dencorner; dempaler; de piquer} {en: action of goring, of stabbing (with horns); of impaling; of pricking} ambutsari/ambutsare (am-bu-ts-ri) sf ambutsri (am-bu-tsr) (un cu ambutsri1) mbuts1 (mbts) vb IV shi I mbutsi (mbu-ts) shi mbutsai (mbuts), mbutsam (mbu-tsm), mbutst (mbu-ts-t) shi mbutsat (mbu-ts-t), mbutsri/mbutsre (mbu-ts-ri) shi mbutsari/mbutsare (mbu-ts-ri) (un cu ambuts) ex: vtsli si mbuts cu coarnili; njeljlji si mbuts (s-alumt cu coarnili) tu virdeats; birbeclu mi mbuir sh-mi deadi di padi; lu nvits slu mbuts (s-da cu coarnili) mbutst1 (mbu-tst) adg mbutst (mbu-ts-t), mbutsts (mbu-tsts), mbutsti/mbutste (mbu-ts-ti) (un cu ambutst1) mbutsat (mbutst) adg mbutsat (mbu-ts-t), mbutsats (mbu-tsts), mbu-

ambolj (am-blj) sn amboljuri (am-b-ljur) alumachi njic loat di la un pom (trandafil, plant, etc.) sh-bgat tu-alumachea-a altui pom di idyea soi (trup di trandafil, di plant, etc.) cu cari va s-fac un (iu andoilu pom, trandafilu, etc. va u creasc sh-va u hrneasc alumachea ear yimishili i lilicili tsi va li fac aest alumachi va hib idyea soi cu-atseali fapti di protlu pom, trandafil, etc.); ashlamai {ro: altoi} {fr: greffe, ente} {en: graft, grafted shoot} ex: meari di ambolj ambuljisescu (am-bu-lji-ss-cu) vb IV ambuljisii (am-bu-lji-s), ambuljiseam (am-bu-lji-sem), ambuljisit (am-bu-lji-s-t), ambuljisiri/ambuljisire (am-bu-lji-s-ri) ljau un-alumachi di la un pom sh-u bag tu-alumachea-a unui altu pom; lj-fac ashlamai a unui pom (trandafil, plant, etc.); shurtescu {ro: altoi} {fr: greffer, enter} {en: graft} ex: ambuljisii (feci ashlamai) un pom ambuljisit (am-bu-lji-st) adg ambuljisit (am-bu-ljis-t), ambuljisits (am-bu-lji-sts), ambuljisiti/ambuljisite (ambu-lji-s-ti) (pom, plant) tsi-lj s-ari tljat un alumachi (truplu) tra s-lj si bag un-alumachi di la un altu pom (plant) ma bun; shurtit {ro: altoit} {fr: greff, ent} {en: grafted} ambuljisiri/ambuljisire (am-bu-lji-s-ri) sf ambuljisiri (am-bu-lji-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un pom easti ambuljisit; shurtiri {ro: aciunea de a altoi; altoire} {fr: action de greffer, denter} {en: action of grafting} ambrats (am-brts) (mi) vb I vedz tu brats ambratsit (am-br-tsit) (mi) vb I vedz tu brats ambrtsari/ambrtsare (am-br-ts-ri) sf vedz tu brats ambrtsat (am-br-tst) adg vedz tu brats ambrtsitari/ambrtsitare (am-br-tsi-t-ri) sf vedz tu brats ambrtsitat (am-br-tsi-tt) adg vedz tu brats ambrun (am-br-n) sf ambruni/ambrune (am-br-ni) un soi di stulii di-asimi tsi u spindzur muljerli pri cap; tpari, tepe, tipe, ars {ro: ciucur} {fr: franges dargent que les femmes portent sur la tte} {en: silver fringe worn by women on their heads} ambuc (am-bc) vb I ambucai (am-bu-c), ambucam (ambu-cm), ambucat (am-bu-c-t), ambucari/ambucare (ambu-c-ri) bag mcari n gur; u ngljit cu agunjii mcarea din gur; mbuc, mc {ro: mbuca, mnca} {fr: emboucher, manger} {en: eat, gobble up} ambucat (am-bu-ct) adg ambucat (am-bu-c-t), ambucats (am-bu-cts), ambucati/ambucate (am-bu-c-ti) tsi easti bgat n gur; tsi easti mcat; mbucat, mcat {ro: mbucat, mncat} {fr: embouch, mang} {en: eaten, gobbled up} ambucari/ambucare (am-bu-c-ri) sf ambucri (am-bu-cr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva ambuc tsiva, mbucari, mcari {ro: aciunea de a mbuca, de a mnca; mbucare, mncare} {fr: action demboucher, de manger} {en: action of eating, of gobbling up} mbuc (mbc) vb I mbucai (mbu-c), mbucam (mbu-cm), mbucat (mbu-c-t), mbucari/mbucare (mbu-c-ri) (un cu ambuc) mbucat (mbu-ct) adg mbucat (mbu-c-t), mbucats (mbu-cts), mbucati/mbucate (mbu-c-ti) (un cu ambucat) mbucari/mbucare (mbu-c-ri) sf mbucri (mbu-cr) (un cu ambucari) ambucari/ambucare (am-bu-c-ri) sf vedz tu ambuc ambucat (am-bu-ct) adg vedz tu ambuc ambudhyisescu (am-budh-yi-ss-cu) (mi) vb IV ambudhyisii (am-budh-yi-s), ambudhyiseam (am-budh-yi-sem), ambudhyisit (am-budh-yi-s-t), ambudhyisiri/ambudhyisire (am-budh-yi-s-ri) un cu ambudyisescu ambudhyisiri/ambudyisire (am-budh-yi-s-ri) sf ambudhyisiri (am-budh-yi-sr) un cu ambudyisiri ambudhyisit (am-budh-yi-st) adg ambudhyisit (am-budh-yis-t), ambudhyisits (am-budh-yi-sts), ambudhyisiti/ambudhyisite (am-budh-yi-s-ti) un cu ambudyisit ambudyisescu (am-budh-yi-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu ambodyiu ambudyisiri/ambudyisire (am-budh-yi-s-ri) sf vedz tu ambodyiu ambudyisit (am-budh-yi-st) adg vedz tu ambodyiu ambuir (am-b-ir) (mi) vb I ambuirai (am-bu-i-r), ambuiram (am-bu-i-rm), ambuirat (am-bu-i-r-t), ambuirari/ambui-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

57

tsati/mbutsate (mbu-ts-ti) (un cu ambutst1) mbuts- si) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz amputsos ri1/mbutsre (mbu-ts-ri) sf mbutsri (mbu-tsr) (un cu amea1 (-mea) cong vedz tu am2 ambutsri1) mbutsari/mbutsare (mbu-ts-ri) sf mbutsri amea2 (-mea) pr scriari neaprucheat di noi; scriarea bun (mbu-tsr) (un cu ambutsri1) mbuts2 (mbts) sm pl(?) easti a mea vedz meu atsea tsi s-fatsi cndu si mbuts tsiva; mbuirari; mbutsari, ameastic1 (a-mes-tic) (mi) vb I amisticai (a-mis-ti-c), amismbutsri, mbuirari, etc. {ro mpungere} {fr: coup de corne (en ticam (a-mis-ti-cm), amisticat (a-mis-ti-c-t), amistiparlant des moutons, des boeufs, etc.)} {en: gore, stab (with cari/amisticare (a-mis-ti-c-ri) mintescu ma multi lucri sh-li horns)} ex: ns mi-ascp di mbutslu-a njelui c eara s-mi fac s sta deadun ca un singur (shi idyiul) lucru; fac sutsat cu vatm mbut1 (mb-t) (mi) vb I mbutai (mbu-t), mbutam cariva; meastic, mintescu, anctusescu, mi-adun {ro: meste(mbu-tm), mbutat (mbu-t-t), mbutari/mbutare (mbu-t- ca} {fr: mler, mlanger} {en: mix, mingle, blend, stir up} ex: ri) (un cu ambuir) ex: tsap s-ti mbut (s-ti-ambuir) nu-amistica shteyili cu urdztsli; cndu ti-ameastits tu trtsi ti mbutat (mbu-tt) adg mbutat (mbu-t-t), mbutats (mbu- mc portsilj; ameastic-lj niheam pni cu nuts; s-amistic tts), mbutati/mbutate (mbu-t-ti) (un cu ambuirat) chedinlu (s-mintir hirili dit chedin) di nu pot s-lu disfac; mbutari/mbutare (mbu-t-ri) sf mbutri (mbu-tr) (un cu crtsli s-amisticar (s-mintir); cu-arin s-amistic (s-ancambuirari)tusi, s-minti); s-amisticar armnj cu vurgari sh-cu arbinesh di ambuirari/ambuirare (am-bu-i-r-ri) sf vedz tu ambuirnu-sh cunoashti cnili domnu-su (di mintits tsi suntu, nu l da ambuirat (am-bu-i-rt) adg vedz tu ambuirdi hbari domnu-su); mi-amisticai (mi feci sots) cu ns s-fac ambulisescu (am-bu-li-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu polimlucru; nu s-amisticar (nu s-mintir, nu s-urdinar) vrnoar ambulisiri/ambulisire (am-bu-li-s-ri) sf vedz tu polimun cu-alantu; s-amistic (s-bg tu zbor) sh-tat-su a ficiorlui; ambulisit (am-bu-li-st) adg vedz tu polimcndu s-ameastic (s-astalji, s-adun) dzua cu noaptea; cari sambuljisescu (am-bu-lji-ss-cu) vb IV vedz tu amboljameastic prit gumari, clutsts vai mc; nu ti-ameastic, iu ambuljisiri/ambuljisire (am-bu-lji-s-ri) sf vedz tu amboljnu-ts hearbi oala (expr: nu ti-ameastic tu lucrili-a altor) ambuljisit (am-bu-lji-st) adg vedz tu amboljamisticat1 (a-mis-ti-ct) adg amisticat (a-mis-ti-c-t), 1ambun (am-bn) (mi) vb I vedz tu bunamisticats (a-mis-ti-cts), amisticati/amisticate (a-mis-ti-c-ti) ambunari/ambunare (am-bu-n-ri) sf vedz tu bun1 tsi easti faptu di ma multi lucri mintiti deadun; misticat, 1ambunat (am-bu-nt) adg vedz tu bunmintit, anctusit; (expr: sufrntseali-amisticati = sufrntseali ambunedz (am-bu-ndz) (mi) vb I vedz tu bun1tsi da (s-agudescu, s-alichescu) un di-alant) {ro: mestecat} ambushulari/ambushulare (am-bu-shu-l-ri) sf vedz tu {fr: ml, mlang; associable; joint} {en: mixed, mingled, abushalablended, stirred up} ex: easti amisticat (easti cunuscut, s-urambushulat (am-bu-shu-lt) adg vedz tu abushaladin) cu nai cama mrlji oaminj dit Vlhii; cntic amisticat cu ambushuledz (am-bu-shu-ldz) (mi) vb I vedz tu abushalacloput; easti un om amisticat (tsi s-ameastic cu lumea, tsi ambut (am-bt) (mi) vb IV shi II ambutsi (am-bu-ts) shi cunoashti mult lumi, tsi ari ligturi cu mults oaspits); dzeani ambutsii (am-bu-ts), ambutsam (am-bu-tsm) shi ambu- amisticati (ligati, alichiti deadun) amisticari1/amisticare (atseam (am-bu-tsem), ambutst (am-bu-ts-t) shi ambutsit mis-ti-c-ri) sf amisticri (a-mis-ti-cr) atsea tsi s-fatsi (am-bu-ts-t), ambutsri/ambutsre (am-bu-ts-ri) shi ambu- cndu s-ameastic tsiva, ic s-ameastic ma multi lucri; mistitsiri/ambutsire (am-bu-ts-ri) shi ambutseari/ambutseare (am- cari, mintiri, anctusiri {ro: aciunea de a amesteca, mestebu-tse-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz care} {fr: action de (se) mler, de (se) mlanger; mle, conamputtact, rlation} {en: action of mixing, of mingling, of blending, ambutoari/ambutoare (am-pu-to-ri) sf ambutori (am-bu-tr) of stirring up} ex: amisticarea (mintirea, adunarea) cu oaminj scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz amputoarilji easti bun meastic1 (mes-tic) (mi) vb I misticai (mis-tiambuts (am-bts) vb IV shi I vedz tu ambuirc), misticam (mis-ti-cm), misticat (mis-ti-c-t), misticaambutsari/ambutsare (am-bu-ts-ri) sf vedz tu ambuirri/misticare (mis-ti-c-ri) (un cu ameastic1) ex: nu misticash ambutsat (am-bu-tst) adg vedz tu ambuirghini frina, culeashlu nu ishi bun; mistic pni tu dal misambutsri1/ambutsre (am-bu-ts-ri) sf vedz tu ambuirticat1 (mis-ti-ct) adg misticat (mis-ti-c-t), misticats (mis2ambutsri /ambutsre (am-bu-ts-ri) sf ambutsri (am-bu-tsr) ti-cts), misticati/misticate (mis-ti-c-ti) (un cu amisticat1) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz amputsriex: ari sufrntseali misticati (tsi da un di-alant); vedz frnambutsscu (am-bu-tss-cu) (mi) vb IV ambutsi (am-bu-ts), tseaua-nj misticat (expr: alichit) misticari1/misticare (misambutsam (am-bu-tsm), ambutst (am-bu-ts-t), ambuts- ti-c-ri) sf misticri (mis-ti-cr) (un cu amisticari1) ri/ambutsre (am-bu-ts-ri) scriari neaprucheat tu-aestu amistictur1 (a-mis-ti-c-t-r) sf amisticturi (a-mis-ti-cdictsiunar; vedz amputsscutr) starea tu cari s-afl ma multi lucri tsi suntu amisticati ambutst1 (am-bu-tst) adg vedz tu ambuir(mintiti) multu; mistictur, ameastic, ameastic, mintitur 2ambutst (am-bu-tst) adg ambutst (am-bu-ts-t), ambu- {ro: mestectur; confuzie} {fr: mlange; confusion} {en: tsts (am-bu-tsts), ambutsti/ambutste (am-bu-ts-ti) mixture, blend; confusion} ameastic3 (a-mes-tic) sn scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz amputstameastitsi/ameastitse (a-mes-ti-tsi) (un cu amistictur1) ambutseari/ambutseare (am-bu-tse-ri) sf ambutseri (am-bu- ameastic (a-mes-ti-c) sf fr pl (un cu amistictur1) tsr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz mistictur (mis-ti-c-t-r) sf misticturi (mis-ti-c-tr) amputseari(un cu amistictur1) dizmeastic (diz-mes-tic) (mi) vb I 1ambutsescu (am-bu-tss-cu) vb IV vedz tu ambodyiudizmisticai (diz-mis-ti-c), dizmisticam (diz-mis-ti-cm), ambutsescu2 (am-bu-tss-cu) (mi) vb IV ambutsii (am-bu-ts), dizmisticat (diz-mis-ti-c-t), dizmisticari/dizmisticare (dizambutseam (am-bu-tsem), ambutsit (am-bu-ts-t), ambu- mis-ti-c-ri) li-aleg tra s-hib-ahoryea, lucri tsi suntu tsiri/ambutsire (am-bu-ts-ri) scriari neaprucheat tu-aestu amisticati; lu ndreg un lucru tra s-nu mata hib mintit; discaci dictsiunar; vedz amputsesculucri (peri, barb, hiri, etc.) tsi suntu ncrshiljati (mintiti, ambutsiri1/ambutsire (am-bu-ts-ri) sf vedz tu ambodyiuciufuliti, etc.); discaci {ro: descurca} {fr: dmler, 2ambutsiri /ambutsire (am-bu-ts-ri) sf ambutsiri (am-bu-tsr) dbrouiller} {en: unravel, disentangle} ex: s-amisticar scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz amputsiriljitsli?, cu zorea s-dizmeastic (s-discaci) dizmisticat (dizambutsit1 (am-bu-tst) adg vedz tu ambodyiumis-ti-ct) adg dizmisticat (diz-mis-ti-c-t), dizmisticats 2ambutsit (am-bu-tst) adg ambutsit (am-bu-ts-t), ambutsits (diz-mis-ti-cts), dizmisticati/dizmisticate (diz-mis-ti-c-ti) (am-bu-tsts), ambutsiti/ambutsite (am-bu-ts-ti) scriari (lucru) tsi easti aleptu tra s-nu mata hib mintit; tsi easti neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz amputsitdiscceat {ro: descurcat} {fr: dml, dbrouill} {en: ambutsos (am-bu-tss) adg ambutsoas (am-bu-tso-s), am- unraveled, disentangled} dizmisticari/dizmisticare (diz-misbutsosh (am-bu-tssh), ambutsoasi/ambutsoase (am-bu-tso- ti-c-ri) sf dizmisticri (diz-mis-ti-cr) atsea tsi s-fatsi cndu

58

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

s-dizmeastic tsiva; discceari {ro: aciunea de a descurca} amin2 (a-mn) adv shi inter zbor cu noima ashi si s-fac cu {fr: action de dmler, de dbrouiller} {en: action of cari s-bitisescu multi ori rugciunjli tsi s-fac la Dumnidz tu unraveling, of disentangling} pistea crishtin; (fig: cuvend cu cari s-bitiseashti un zburri ameastic2 (a-mes-tic) vb I vedz tu meastic2 tra si s spun: adio, videari bun, ashi s-hib, dealihea easti, ameastic3 (a-mes-tic) sn vedz tu ameastic1 bitisir lucrili, etc.) {ro: amin} {fr: amen} {en: amen} ex: pn ameastic (a-mes-ti-c) sf vedz tu ameastic1 tu-amin (bitisit, eta-a atilor) va ti-avin amfirescu (a-fi-rs-cu) vb IV vedz tu afirescu aminari/aminare (a-mi-n-ri) sf vedz tu amin1 amfiriri/amfirire (a-fi-r-ri) sf vedz tu afirescu aminat (a-mi-nt) adg vedz tu amin1 amfirit (a-fi-rt) sf vedz tu afirescu aminciunari/aminciunare (a-min-cu-n-ri) sf vedz tu minami (a-m) cong vedz tu am2 ciun amigdal (a-mg-dal) sm vedz tu migdal aminciunat (a-min-cu-nt) adg vedz tu minciun amigdalat (a-mig-da-lt) adg vedz tu migdal aminciunedz (a-min-cu-ndz) vb I vedz tu minciun amigdal (a-mg-da-l) sf vedz tu migdal amindari/amindare (a-min-d-ri) sf amindri (a-min-dr) amigdljau (a-mig-d-lj-) sf vedz tu migdal scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz amintari amighdal (a-mgh-dal) sf amighdalj (a-mgh-dalj) un cu amindat (a-min-dt) adg amindat (a-min-d-t), amindats (aamigdal min-dts), amindati/amindate (a-min-d-ti) scriari amighdalat (a-migh-da-lt) adg amighdalat (a-migh-da-lneaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz amintat t), amighdalats (a-migh-da-lts), amighdalati/amighdalate amindatic (a-min-d-tic) sm fr pl scriari neaprucheat tu(a-migh-da-l-ti) un cu amigdalat aestu dictsiunar; vedz amintatic amighdal (a-mgh-da-l) sf amighdali/amighdale (a-mgh-da- amindauli/amindaule (a-min-d--li) vedz tu doi li) un cu amigdal amindoauli/amindoaule (a-min-do--li) vedz tu doi amighdljau (a-migh-d-lj-) sf amighdljei (a-migh-damindoilji (a-min-d-lji) num vedz tu doi lj) un cu amigdljau amindolji (a-min-d-lji) num scriari neaprucheat tu-aestu amilii/amilie (a-mi-l-i) sf vedz tu milii dictsiunar; vedz amindoilji amin1 (a-mn) (mi) vb I aminai (a-mi-n), aminam (a-miamindu (a-mn-du) vb I amindai (a-min-d), amindam (a-minnm), aminat (a-mi-n-t), aminari/aminare (a-mi-n-ri) 1: dm), amindat (a-min-d-t), amindari/amindare (a-min-dfac tsiva si s-min cu puteari sh-multu agonja tra s-agiung ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz amintu iuva ic s-lu-agudescu pri cariva; aruc ctr iuva i cariva un aminshushits (a-min-shu-sh-ts) sf vedz tu minciush lucru (cheatr, curshuni, mer, etc.); mi hiumusescu (mi-aruc) amintari1/amintare (a-min-t-ri) sf vedz tu amintu1 pri cariva; 2: fac un gugosh s-eas cu puteari dit tufechi; 3: mi amintari2/amintare (a-min-t-ri) sf vedz tu amintu2 duc cu cariva (tra s-lj-aspun calea, etc.); duc (pitrec) un parei amintat1 (a-min-tt) adg vedz tu amintu1 di oaminj tra s-agiung iuva; aruncu, aruc, ruc, aric, astrag, amintat2 (a-min-tt) adg vedz tu amintu2 tufichisescu; (expr: 1: lj-amin un (tufechea, un pliscut) = (i) amintatic (a-min-t-tic) sm vedz tu amintu1 trag cu tufechea; (ii) lj-dau un pliscut) {ro: arunca; trage aminti/aminte (a-mn-ti) adv vedz tu minti (cu arma de foc); conduce} {fr: jeter, lancer; tirer, dcharger amintreilji (a-min-tr-lji) num vedz tu trei (fusil); conduire} {en: throw; discharge (gun); lead (somebo- amintu1 (a-mn-tu) vb I amintai (a-min-t), amintam (a-mindy)} ex: amin cu un cheatr mari; amin (arc) merlu sh-lu- tm), amintat (a-min-t-t), amintari/amintare (a-min-t-ri) agudi n cap; s-lu-amin (s-lu-agudeasc) ns cu 99 di chetri; nchirdsescu tsiva (pradz i altu lucru) cndu fac un stihicu tufechea tra s-amin?; Ianina lj-aminar (lj-dusir); lj-ami- m (cndu mi-alumtu, cndu mi-antrec cu cariva, cndu escu nai (expr: lj-ded) un flascut; lj-aminai un (expr: lj-ded un pltit ti un lucru tsi-l fac, etc.); anchirdsescu, nchirdsescu, pliscut); aminai un tufechi; amin cu pishtolea; s-lj-u-amin nchirdsescu, chirdsescu, cznsescu, chindisescu, fac, aflu, (expr: s-lu tufichiseasc) aminat (a-mi-nt) adg aminat (a- scot {ro: ctiga} {fr: gagner} {en: win, earn} ex: l si pru c mi-n-t), aminats (a-mi-nts), aminati/aminate (a-mi-n-ti) amintar un vsilii; f Doamne, s-amintu; adz s-amint, mni tsi easti faptu si s-min cu puteari tra s-agiung iuva i ss-amint, tritsea dzlili un cti un; mac-i di la preftu, ghini agudeasc tsiva; tsi easti arcat (astraptu); (gugoshlu ) tsi easti featsish, c nsh li-amint fr asudoari; cara s-hiu cu voi arcat dit tufechi; tsi easti dus iuva; aruncat, arucat, arcat, rucat, niscnts mesh va s-amintu (nchirdsescu, nvets) multi; cu tsi aricat, astraptu, tufichisit {ro: aruncat; tras (cu arma de foc); gioni mi-amintai (nj-aflai, cdzui tu vreari)! amintat1 (acondus} {fr: jet, lanc; tir, dcharg; conduit} {en: thrown; min-tt) adg amintat (a-min-t-t), amintats (a-min-tts), discharged (gun); lead (by somebody)} ex: aestu fndc easti- amintati/amintate (a-min-t-ti) (lucru) tsi easti nchirdsit; aminat, tr-atsea easti plsat aminari/aminare (a-mi-n-ri) sf harea tsi u ari un tsi-ari amintat tsiva; anchirdsit, nchirdsit, aminri (a-mi-nr) atsea tsi s-fatsi cndu un lucru easti ami- nchirdsit, chirdsit, cznsit, chindisit, loat, scos {ro: ctinat; aruncari, arcari, rucari, aricari, astradziri, astrdzeari, gat} {fr: gagn} {en: won} ex: nsh mratslji lu-ashtipta s-yin tufichisiri; dutseari {ro: aciunea de a a arunca; de a trage (cu amintat (cu amintatic); paradzlji amintats di tat-su cu asudori arma de foc); de a conduce; aruncare; tragere, conducere} amintari1/amintare (a-min-t-ri) sf amintri (a-min-tr) {fr: action de jeter, de lancer; de tirer, de dcharger; de conatsea tsi s-fatsi cndu si nchirdseashti tsiva; anchirdsiri, duire} {en: action of throwing; of discharging (gun); of leanchirdsiri, nchirdsiri, chirdsiri, cznsiri, chindisiri, loari, ding (somebody)} ex: tufechea, cu un aminari neaminat scuteari {ro: aciunea de a ctiga; ctigare} {fr: action de (nea-mi-nt) adg neaminat (nea-mi-n-t), neaminats (nea- gagner} {en: action of winning, earning} amintatic (a-minmi-nts), neaminati/neaminate (nea-mi-n-ti) tsi nu easti ar- t-tic) sm fr pl atsea (pradz, lucri, tinjii, etc.) tsi nchircat (astraptu); (gugoshlu) tsi nu easti aminat dit tufechi; near- dseashti cariva; ncherdu, cheari {ro: ctig, beneficiu} {fr: cat, neastraptu, nitufichisit {ro: nearuncat; care nu a fost tras gain, bnfice} {en: gain} ex: mari amintatic easti; tora nu-ai (cu arma de foc)} {fr: qui na pas t jet; qui na pas t d- vrnu amintatic (tsiva tsi s-pots si nchirdseshti); nu lj-eara di charg} {en: that has not been thrown; has not been disamintatic, ct lj-eara di alt; veara aest avum mari amintatic; charged (gun)} ex: armili a noastri, di anj suntu neaminati am amintatic (ved hiri, am intires) di la oaminjlj-aeshti; (nitufichisiti); aflar fushechi neaminati (tsi nu fur aminati) nvetslu-a limbljei armneasc easti mari amintatic tr armnj neaminari/neaminare (nea-mi-n-ri) sf neaminri (nea-miamintu2 (a-mn-tu) (mi) vb I amintai (a-min-t), amintam (anr) atsea tsi s-fatsi cndu un lucru nu easti aminat; near- min-tm), amintat (a-min-t-t), amintari/amintare (a-mincari, neastradziri, neastrdzeari, nitufichisiri {ro: aciunea de a t-ri) aduc tu lumi un njic; dau ban-a unui lucru; fac (njic), a nu arunca; de a nu trage (cu arma de foc)} {fr: action de ne fet, afet, nascu, aflu; (expr: canda l s-amint Stmria n cas! pas jeter, de ne pas lancer; de ne pas dcharger} {en: action = amintar multu, avur tihi mari) {ro: nate} {fr: acoucher, of not throwing; of not discharging (gun)} natre} {en: give birth} ex: nu amint (nu avu) fumealji;

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

59

nveasta amint (ari njic) eara; mi-amintai (mi aflai) tu anlu urseasc un amirrilji; tsi easti sum putearea-a unui amir; 1926; nveasta-lj amint (featsi) mash feati; gione, di-iu aushlji vsilipsit, dumnit {ro: mprit, domnit} {fr: qui est fait a noshtri s-amintar (s-fitar); muljarea, cndu s-apruchea s- rgner, qui est rgn} {en: made to reign; who is reigned, amint (s nfashi), s-dutsea tu pduri di-aminta (di nfsha) ruled} amirripsiri/amirripsire (a-mi-r-rip-s-ri) sf amiramintat2 (a-min-tt) adg amintat (a-min-t-t), amintats (a- ripsiri (a-mi-r-rip-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un amir min-tts), amintati/amintate (a-min-t-ti) (njiclu) tsi s-ari urseashti un crat; vsilipsiri, dumniri {ro: aciunea de a mpfapt (fitat); faptu, fitat, afitat, nscut, aflat {ro: nscut} {fr: ri, de a domni; mprire, domnire} {fr: action de rgner; acouch, n} {en: given birth, born} ex: bisearica armneasc rgne} {en: action of reigning, of ruling; reign; rule} easti amintat (fapt) cu mari sudori amintari2/amintare (a- amirlichi/amirliche (a-mi-r-l-chi) sf vedz tu amir min-t-ri) sf amintri (a-min-tr) atsea tsi s-fatsi cndu samirlji/amirlje (a-mi-r-lji) sf vedz tu amir fatsi (un njic); fitari, afitari, nashtiri, nshteari, aflari {ro: amirreashti/amirreashte (a-mi-r-resh-ti) adv vedz tu aciunea de a nate; natere} {fr: action dacoucher} {en: amir action of giving birth} ex: muri tu oara-a amintariljei; samirrescu (a-mi-r-rs-cu) adg vedz tu amir amintari feat s-nu-nj pitrets carti dip amirrilji/amirrilje (a-mi-r-r-lji) sf vedz tu amir amiralai (a-mi-ra-l) sm amiralai (a-mi-ra-l) shi amiralaeanj amirripsescu (a-mi-r-rip-ss-cu) vb IV vedz tu amir (a-mi-ra-l-anj) cap pristi un stol di pampori di-alumt; un amirripsiri/amirripsire (a-mi-r-rip-s-ri) sf vedz tu amir di ma mrli capiti dit ascherea di-amari; un di capitli ma mri amirripsit (a-mi-r-rip-st) adg vedz tu amir dit ascherea nturtseasc {ro: amiral} {fr: amiral, officier turc} amirroanji/amirroanje (a-mi-r-ro-nji) sf vedz tu amir {en: admiral, Turkish officer} miralai (mi-ra-l) sm miraamirrush (a-mi-r-rsh) sm amirrush (a-mi-r-rsh) soi lai (mi-ra-l) shi miralaeanj (mi-ra-l-anj) (un cu di pulj njic sh-cu peani murni; aroat, tripusachi, cucushur amiralai) {ro: prigor, mprtu} {fr: roitelet} {en: wren} ex: di tse a amir (a-mi-r) sm amiradz (a-mi-rdz) shi amirradz (a-mipuljlui aroat lj dzc shi amirrush? r-rdz) shi amirladz (a-mi-r-ldz) omlu tsi urseashti amiru (a-mi-r) sm amiradz (a-mi-rdz) scriari pristi tuts shi pristi tuti tsi s-fac tu-un crat mari; vsilje, bsil, neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz amir munarhu (expr: Amir-Albu, Amir-Lai, Amir-Arosh, Amiamirescu (a-mi-rs-cu) adg vedz tu amir r-Veardi, Amir-Arap, Amir-Gioni, etc. = numi di-amiradz amiricanc (a-mi-ri-cn-c) sf vedz tu amiricancu dit prmitili armneshti) {ro: mprat} {fr: empereur} {en: amiricancu (a-mi-ri-cn-cu) adg amiricanc (a-mi-ri-cn-c) emperor} ex: ca la numt di-amiradz (di vsiljadz); treatsi amiricants (a-mi-ri-cn-ts), amiricantsi/amiricantse (a-mi-riamirlu (vsiljelu); amirlu-a nostru s-cljam Sultan Abdul cn-tsi) (lucru) tsi yini dit Amirichii {ro: american} {fr: Hamid Han amirroanji/amirroanje (a-mi-r-ro-nji) sf americain} {en: american} amiricanc (a-mi-ri-cn-c) sf amirroanji/amirroanje (a-mi-r-ro-nji) nveast di amir; amiricantsi/amiricantse (a-mi-ri-cn-tsi) un soi di pndz tsi muljarea tsi urseashti (ca un vsilje) pristi tuts shi pristi tuti tsi yinea tu vecljul chiro dit Amirichii {ro: un fel de pnz veche s-fac tu-un crat mari (tsi nu-ari brbat vsilje); amiroanji, american} {fr: calicot, toile de coton} {en: kind of old vsiloanji, vsiljoanji, vasils {ro: mprteas} {fr: impraAmerican cloth} trice} {en: empress} ex: amirlu sh-avea sh-amirroanji (vsi- amiridz1 (a-mi-rdz) sn amiridzuri (a-mi-r-dzur) loclu aumloanji); amirroanja-a Rumniiljei s-cljam shi muma-a pligu- bros iu s-duc oili dzua s-arpseadz (chirolu di dup prndzu itslor amiroanji/amiroanje (a-mi-ro-nji) sf amiroanji/amicndu fatsi mult cldur); miridz; (fig: amiridz = oara di dup roanje (a-mi-ro-nji) (un cu amirroanji) ex: eara un-ami- prndzu) {ro: meriz} {fr: endroit ombrag o reposent les roanji (vsiloanji) amirrilji/amirrilje (a-mi-r-r-lji) sf moutons durant les heures chaudes de la journe} {en: shady amirrilj (a-mi-r-rlj) cratlu pristi cari urseashti un amir; place where the sheep rest during de hot hours of the day} ex: vsilii, amirlji, amirlichi, vsilii, duvleti, munarhii {ro: mtru amiridz (fig: oara di dup prndzu) cnd el mpadi tru somprie, regat} {fr: empire, royaume} {en: empire, kingdom} nu dultsi s-agrshashti; li bg doauli oi tu-amiridz shi s-teasi ex: amirrilja-a noastr amirlji/amirlje (a-mi-r-lji) sf sh-el sum aumbrat; oili s-trapsir tu amiridz miridz (miamirlj (a-mi-rlj) (un cu amirrilji) amirlichi/amirdz) sn miridzuri (mi-r-dzur) (un cu amiridz1) amiridz2 rliche (a-mi-r-l-chi) sf amirlichi (a-mi-r-lch) (un cu (a-mi-rdz) (mi) vb I amiridzai (a-mi-ri-dz), amiridzam (aamirrilji) ex: eara noar un amir cari-avea n amirlichi mi-ri-dzm), amiridzat (a-mi-ri-dz-t), amiridzari/amirimari amirrescu (a-mi-r-rs-cu) adg amirreasc (a-mi-r- dzare (a-mi-ri-dz-ri) (oili) sta tu-aumbr s-arpseadz, res-c), amirreshts (a-mi-r-rsh-ts), amirreshti (a-mi-r- oara di dup prndzu, cndu fatsi mult cldur; njiridz; (fig: rsh-ti) tsi ari s-fac cu-un amir; tsi easti adrat ca di-un amiridz = (cariva) shadi shi-nj trec chirolu fr s-fac tsiva, mi amir; tsi ari vidzuta di-un amir; amirescu, vsilchescu, njir tra s-nj treac oara) {ro: meriza} {fr: reposer lombre dumnescu {ro: mprtesc, regal, domnesc} {fr: imprial, durant les heures chaudes de la journe (moutons)} {en: rest royal} {en: imperial, royal} ex: la numt-amirreasc (di in a shady place during de hot hours of the day (sheep)} ex: amiradz, vsilcheasc); el nu s-mintea cu-amirreshtili (cu lu- oili amiridz pn ctr tu patruli; oili nu amiridzar; marata di crili di-amiradz); stranj amirrescu (ca di-amir) mirrescu ea tut dzua-amiridz (fig: shidzu sh-nu featsi tsiva) amiri(mi-r-rs-cu) adg mirreasc (mi-r-res-c), mirreshts dzat (a-mi-ri-dzt) adg amiridzat (a-mi-ri-dz-t), amiridzats (mi-r-rsh-ts), mirreshti (mi-r-rsh-ti) (un cu ami(a-mi-ri-dzts), amiridzati/amiridzate (a-mi-ri-dz-ti) (oili) rrescu) amirescu (a-mi-rs-cu) adg amireasc (a-mi-res- tsi sta sh-arpseadz tu-aumbr, oara di dup prndzu cndu c), amireshts (a-mi-rsh-ts), amireshti (a-mi-rsh-ti) (un fatsi mult cldur; njiridzat {ro: merizat} {fr: repos lombre cu amirrescu) ex: vidzut ghighifteasc, namea amireasc durant les heures chaudes de la journe (moutons)} {en: who (angucitoari: cafelu) amirreashti/amirreashte (a-mi-rrested in a shady place during de hot hours of the day resh-ti) adv ca fapt di-un amir; ca di-amir; vsilicheash- (sheep)} amiridzari/amiridzare (a-mi-ri-dz-ri) sf amiridzri ti, dumneashti {ro: mprtete, domnete} {fr: imprialement, (a-mi-ri-dzr) atsea tsi s-fatsi cndu oili amiridz; njiridzari royalement} {en: imperially, royally, in a kingly manner} {ro: aciunea de a meriza; merizare} {fr: action de reposer amirripsescu (a-mi-r-rip-ss-cu) vb IV amirripsii (a-mi-r- lombre durant les heures chaudes de la journe (moutons)} rip-s), amirripseam (a-mi-r-rip-sem), amirripsit (a-mi- {en: action of resting in a shady place during de hot hours of r-rip-s-t), amirripsiri/amirripsire (a-mi-r-rip-s-ri) urthe day (sheep)} mirizedz (mi-ri-zdz) (mi) vb I mirizai sescu (chivirnisescu, dumnescu) pristi un-amirrilji; vsi(mi-ri-z), mirizam (mi-ri-zm), mirizat (mi-ri-z-t), mirilipsescu, dumnescu {ro: mpri, domni} {fr: rgner} {en: zari/mirizare (mi-ri-z-ri) (un cu amiridz2) ex: picurarlj-a reign, rule} amirripsit (a-mi-r-rip-st) adg amirripsit noshtri mirizeadz sum aumbra-a paltinjlor mirizat (mi-ri(a-mi-r-rip-s-t), amirripsits (a-mi-r-rip-sts), amirripsizt) adg mirizat (mi-ri-z-t), mirizats (mi-ri-zts), mirizati/amirripsite (a-mi-r-rip-s-ti) tsi-lj si deadi putearea sti/mirizate (mi-ri-z-ti) (un cu amiridzat) mirizari/miri-

60

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

zare (mi-ri-z-ri) sf mirizri (mi-ri-zr) (un cu amiridzari) pturari, ampturlari, ambturlari, ambtrulari {ro: aciunea ex: tu mirizari lu-actsar furlji njiridz (nji-rdz) (mi) vb I de a galopa, de a alerga cu mare vitez, de a goni} {fr: action njiridzai (nji-ri-dz), njiridzam (nji-ri-dzm), njiridzat (nji- de galoper, de fuir, de chasser, de bannir; galop bride ri-dz-t), njiridzari/njiridzare (nji-ri-dz-ri) (un cu ami- abattue} {en: action of galloping, of running extremely fast, of ridz2) ex: oili s-avea bgat tu-aumbr s-njiridz (s-amiridz) chasing} mpatur (mp-tur) vb I mpturai (mp-tu-r), njiridzat (nji-ri-dzt) adg njiridzat (nji-ri-dz-t), njiridzats mpturam (mp-tu-rm), mpturat (mp-tu-r-t), mptura(nji-ri-dzts), njiridzati/njiridzate (nji-ri-dz-ti) (un cu ami- ri/mpturare (mp-tu-r-ri) (un cu ampatur) ex: vernu nu ridzat) njiridzari/njiridzare (nji-ri-dz-ri) sf njiridzri (nji-ri- mpatur (nu-alag agonja) ca ns; lu mpturar (algar dup dzr) (un cu amiridzari)el, lu-avinar) dau dzli ma nu putur s-lu-acats mpturat amiridz2 (a-mi-rdz) (mi) vb I vedz tu amiridz1(mp-tu-rt) adg mpturat (mp-tu-r-t), mpturats (mp1amiridzari/amiridzare (a-mi-ri-dz-ri) sf vedz tu amiridztu-rts), mpturati/mpturate (mp-tu-r-ti) (un cu ampamiridzat (a-mi-ri-dzt) adg vedz tu amiridz1turat) ex: fum mpturats (avinats) di furi dau shts amiroanji/amiroanje (a-mi-ro-nji) sf vedz tu amirmpturari/mpturare (mp-tu-r-ri) sf mpturri (mp-tuamishtreilji (a-mish-tr-lji) num vedz tu treirr) (un cu ampturari) ex: la mpturari (algari) vrnu nu amisticari1/amisticare (a-mis-ti-c-ri) sf vedz tu ameastic1lu-azvindzi mpturedz (m-p-tu-rdz) vb I mpturai 22amisticari /amisticare (a-mis-ti-c-ri) sf vedz tu meastic(m-p-tu-r), mpturam (m-p-tu-rm), mpturat (mamisticat1 (a-mis-ti-ct) adg vedz tu ameastic1p-tu-r-t), mpturari/mpturare (m-p-tu-r-ri) (un cu 22amisticat (a-mis-ti-ct) adg vedz tu measticampatur) mpturat (m-p-tu-rt) adg mpturat (mamistictur1 (a-mis-ti-c-t-r) sf vedz tu ameastic1p-tu-r-t), mpturats (m-p-tu-rts), mpturati/mptu1amnari /amnare (am-n-ri) sf vedz tu amnrate (m-p-tu-r-ti) (un cu ampturat) mpturari/mamnari2/amnare (am-n-ri) sf amnri (am-nr) vedz tu pturare (m-p-tu-r-ri) sf mpturri (m-p-tu-rr) (un mnearcu ampturari) ex: dtp mult mpturari (algari) agiumsi la amnat1 (am-nt) adg vedz tu amnun fntn ampaturlu (am-p-tur-lu) vb I ampturlai (am2amnat (am-nt) adv vedz tu amnp-tur-l), ampturlam (am-p-tur-lm), ampturlat (amamnat3 (am-nt) sm vedz tu amnp-tur-l-t), ampturlari/ampturlare (am-p-tur-l-ri) (un amnear (am-ner) sn vedz tu mnearcu ampatur) ex: s-ampaturl pdurili; ampaturl dup dirvish amo (a-m) adv vedz tu amu ampturledz (am-p-tur-ldz) vb I ampturlai (am-p-turamolj (a-mlj) invar vedz tu moalil), ampturlam (am-p-tur-lm), ampturlat (am-p-tur-lamoni/amone (a-m-ni) sf amonj (a-mnj) hlati, di-arad di t), ampturlari/ampturlare (am-p-tur-l-ri) (un cu amcilichi, pri cari s-bag cumts di her arushiti tu foc (ca petala pturedz) ex: calu ampturla arujindalui ampturlat (am-pbunoar) sh-favrul li agudeashti cu cioclu tra s-l da forma tur-lt) adg ampturlat (am-p-tur-l-t), ampturlats (amvrut; (expr: nitsi pri cioc, nitsi pri amoni = s-dztsi tr-atsel tsi p-tur-lts), ampturlati/ampturlate (am-p-tur-l-ti) (un nu lu-arseashti ni un ni alt, tsi nu s-afl ni tr-un loc, ni tu cu ampturat) ampturlari/ampturlare (am-p-tur-l-ri) sf altu) {ro: nicoval} {fr: enclume} {en: anvil} ex: frmsir ampturlri (am-p-tur-lr) (un cu ampturari) amonea; cati ghiftu sh-alavd amoneaambaturlu (am-b-tur-lu) vb I ambturlai (am-b-tur-l), amamortului (a-mr-tu-lu) adv vedz tu mor1bturlam (am-b-tur-lm), ambturlat (am-b-tur-l-t), am11ampar (am-pr) vb II vedz tu parbturlari/ambturlare (am-b-tur-l-ri) 1: alag multu agonja ampar2 (am-pr) vb I vedz tu ambuir(ashi cum alag calu tsi ansari cu dauli cicioari di ninti dea1ampatrulea (am-p-tru-lea) adv ashi cum alag un cal ct dun); ampatur, ampturedz, ampturledz, ambtruledz; 2: poati cama-agonja (ansrindalui prota cu dauli cicioari di mintescu {ro: galopa, alerga cu mare vitez; mesteca, rvi} ninti deadun sh-deapoea cu-atseali doau di dinpoi); cum nu {fr: galoper; parpiller, mler} {en: gallop, run extremely s-poati cama agonja; cu mult agunjii; algndalui, anpatrulea, fast; mix} ex: cu ma marli s-nu-ambaturlji calu (s-nu-aladz ampaturlea, ambatrulea, ambaturlea {ro: n galop, n goan} calu-agonja); bg s-ambaturl casa (s-minteasc lucrili din {fr: au grand galop; extrmement vite} {en: at full gallop, ex- cas) ambturledz (am-b-tur-ledz) vb I ambturlai (amtremely fast} ex: ampatrulea (algndalui) mi turnai aoa; am- b-tur-l), ambturlam (am-b-tur-lm), ambturlat (ampatrulea, pri-un cal nclar ampaturlea (am-p-tur-lea) adv b-tur-l-t), ambturlari/ambturlare (am-b-tur-l-ri) (un (un cu ampatrulea1) ambatrulea1 (am-b-tru-lea) adv cu ambaturlu) ambturlat (am-b-tur-lt) adg ambturlat (un cu ampatrulea1) ex: vinj ambatrulea (cu agunjii) amba- (am-b-tur-l-t), ambturlats (am-b-tur-lts), ambturlaturlea (am-b-tur-lea) adv (un cu ampatrulea1) ampatur ti/ambturlate (am-b-tur-l-ti) 1: tsi easti (fu) faptu s-alag (am-p-tur) vb I ampturai (am-p-tu-r), ampturam (am- multu agonja; ampturat, ampturlat, ambtrulat; 2: tsi easti p-tu-rm), ampturat (am-p-tu-r-t), ampturari/am- mintit {ro: galopat; mestecat, rvit} {fr: galop; ml} {en: pturare (am-p-tu-r-ri) alag multu agonja (ashi cum alag galloped; mixed} ambturlari/ambturlare (am-b-tur-lcalu tsi ansari cu dauli cicioari di ninti deadun); ampturedz, ri) sf ambturlri (am-b-tur-lr) atsea tsi s-fatsi cndu un mpturedz, ampaturlu, ampturledz, ambtruledz, ambaturlu ambturleadz; ampturari, ampturlari, ambtrulari; mintiri {ro: galopa, alerga cu mare vitez, goni} {fr: galoper, fuir, {ro: aciunea de a galopa, de a rvi} {fr: action de galoper, chasser, bannir} {en: gallop, run extremely fast, run away, de mler} {en: action of galloping, of mixing} ambtruledz chase} ex: amptura caljlji; lu-amptur calu ta s-fug; amp- (am-b-tru-ldz) vb I ambtrulai (am-b-tru-l), ambtrulam turai (algai ahntu-agonja) di-nj chirui adiljatlu; ampatur (am-b-tru-lm), ambtrulat (am-b-tru-l-t), ambtrula(du-ti cu dealaga) pn-acas; mi ampturar (mi-agunir) ri/ambtrulare (am-b-tru-l-ri) (un cu ambturledz) ex: furlji ampturedz (am-p-tu-rdz) vb I ampturai (am-p- alts ambtrular caljlji ambtrulat (am-b-tru-lt) adg tu-r), ampturam (am-p-tu-rm), ampturat (am-p-tu-r- ambtrulat (am-b-tru-l-t), ambtrulats (am-b-tru-lts), t), ampturari/ampturare (am-p-tu-r-ri) (un cu ampa- ambtrulati/ambtrulate (am-b-tru-l-ti) (un cu ambtur) ampturat (am-p-tu-rt) adg ampturat (am-p-tu- turlat) ex: udlu easti ambtrulat (cu lucrili tuti mintiti) amr-t), ampturats (am-p-tu-rts), ampturati/ampturate btrulari/ambtrulare (am-b-tru-l-ri) sf ambtrulri (am(am-p-tu-r-ti) tsi fu faptu s-alag multu agonja; tsi ari b-tru-lr) (un cu ambturlari) algat multu-agonja, mpturat, ampturlat, ambturlat, am- ampatrulea2 (am-p-tru-lea) num (1) atsel (atsea) tsi s-afl tu btrulat {ro: galopat, alergat, gonit} {fr: galop, chass, loclu patru dit un arad (tsi ari trei dinintea-a lui); 2: tsi easti banni} {en: galloped, run extremely fast, run away, chased} nduplicat tu patru (di patru ori) {ro: al patrulea; ndoit n ex: si s-toarn cu calu ampturat; a calui ampturat s-nu-lj dai patru} {fr: le (la) quatrime; pli en quatre} {en: the fourth; ap ampturari/ampturare (am-p-tu-r-ri) sf ampturri folded in four} (am-p-tu-rr) atsea tsi s-fatsi cndu un amptureadz; m- ampatur (am-p-tur) vb I vedz tu ampatrulea1

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

61

ampaturlea (am-p-tur-lea) adv vedz tu ampatrulea1 frndzi-amplatea (shuts-ti di-un parti)-apoi n cali; cu crampaturlu (am-p-tur-lu) vb I vedz tu ampatrulea1 liglu-amplatea (bgat strmbu, ncljinat) sum brats; nveats camprari/amprare (am-p-r-ri) sf vedz tu ambuir i Yeanachi di-amplatea (cari dzatsi lundzit mpadi, pi crivati) amprat (am-p-rt) adg vedz tu ambuir ampladea (am-pl-dea) adv (un cu amplatea) ex: lj-u deadi ampreari/ampreare (am-p-re-ri) sf vedz tu par1 ctr di-ampladea amblatea (am-bl-tea) adv (un cu amamprut (am-p-rt) adg vedz tu par1 platea) ex: calea easti amblatea (strmb sh-ca di-un parti) ampturari/ampturare (am-p-tu-r-ri) sf vedz tu ampaambladea (am-bl-dea) adv (un cu amplatea) ex: furlji trulea1 loar ambladea (strmbu, di-un parti) mpladi/mplade ampturat (am-p-tu-rt) adg vedz tu ampatrulea1 (mpl-di) adv (un cu amplatea) mpladea (mpl-dea) adv ampturedz (am-p-tu-rdz) vb I vedz tu ampatrulea1 (un cu amplatea) pladea (pl-dea) adv (un cu amplaampturlari/ampturlare (am-p-tur-l-ri) sf vedz tu ampatea) plaina (pla-i-n) adv (un cu amplatea) ex: apuc trulea1 plaina (pri plai) ampturlat (am-p-tur-lt) adg vedz tu ampatrulea1 ampltescu1 (am-pl-ts-cu) vb IV vedz tu mpiltescu ampturledz (am-p-tur-ldz) vb I vedz tu ampatrulea1 ampltescu2 (am-pl-ts-cu) vb IV vedz tu mpltescu2 ampihior (am-pi-hr) (mi) vb I vedz tu ampihiur ampltiri1/ampltire (am-pl-t-ri) sf vedz tu mpiltescu ampihiur (am-p-hur) (mi) vb I ampihiurai (am-pi-hu-r), ampltiri2/ampltire (am-pl-t-ri) sf vedz tu mpltescu2 ampihiuram (am-pi-hu-rm), ampihiurat (am-pi-hu-r-t), ampltit1 (am-pl-tt) adg vedz tu mpiltescu ampihiurari/ampihiurare (am-pi-hu-r-ri) trec un hir prit ampltit2 (am-pl-tt) adg vedz tu mpltescu2 guva-a aclui; fac un guv tu-un lucru dit un parti tu-alant; ampltitur (am-pl-ti-t-r) sf vedz tu mpiltescu trec un lucru (cari di-arad easti nturyisit tu-un capit) prit altu ampot (am-pt) vb II vedz tu pot lucru pn s-afl di partea-alant; mpihiur, mpihior, crtiljedz, ampulisescu (am-pu-li-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu polim strpungu, spitrundu, spritundu, strbat, stribat; (fig: u-ampi- ampulisiri/ampulisire (am-pu-li-s-ri) sf vedz tu polim hiur = (i) u-ard, u-aplnsescu, u-ancaltsu, lj-bag clupea, lj- ampulisit (am-pu-li-st) adg vedz tu polim bag cuvata, lj-trec tastrul di gushi, etc.; (ii) mi bag tu-ashtirnut amput (am-pt) (mi) vb IV shi II vedz tu putoari cu-un muljari tra s-u ciumulescu, s-u-ambair, s-u ncalic, s-n amputeari/amputeare (am-pu-te-ri) sf vedz tu pot agchipsim) {ro: nfira, strpunge} {fr: enfiler (une aiguille); amputoari/amputoare (am-pu-to-ri) sf vedz tu putoari percer, transpercer} {en: thread (needle); pierce, go through} amputsri/amputsre (am-pu-ts-ri) sf vedz tu putoari ex: ampihiur (trec) hirlu prit ac; grenda u-ampihiurar (lj-fea- amputsscu (am-pu-tss-cu) (mi) vb IV vedz tu putoari tsir guvi di-un parti tu-alant); u-ampihiur (fig: u bg tu amputst (am-pu-tst) adg vedz tu putoari ashtirnut, u-ambir); lj-vidzui c si-ampihiurar (si-ambiamputseari/amputseare (am-pu-tse-ri) sf vedz tu putoari rar, s-bgar tu-ashtirnut deadun) tu plents ampihior (am- amputsescu (am-pu-tss-cu) (mi) vb IV vedz tu putoari pi-hr) (mi) vb I ampihiurai (am-pi-hu-r), ampihiuram amputsiri/amputsire (am-pu-ts-ri) sf vedz tu putoari (am-pi-hu-rm), ampihiurat (am-pi-hu-r-t), ampihiura- amputsit (am-pu-tst) adg vedz tu putoari ri/ampihiurare (am-pi-hu-r-ri) (un cu ampihiur, ma amputsos (am-pu-tss) adg vedz tu putoari bgats oar c actsentul cadi pi-alt silab) ampihiurat (am- amputut (am-pu-tt) adg vedz tu pot pi-hu-rt) adg ampihiurat (am-pi-hu-r-t), ampihiurats amu (a-m) adv oara-aest; tora di oar; tora, torea, amo, (am-pi-hu-rts), ampihiurati/ampihiurate (am-pi-hu-r-ti) amush, acush, acmotsi {ro: acum} {fr: maintenant} {en: now} (lucru) tsi-lj s-ari tricut tsiva dit un parti tu-alant; tsi-lj si ex: nu ari cari s-lu poart amu (tora); cum s-ti nclid amu (tora) featsi un guv dit un parti tu-alant; (aclu) tsi-lj s-ari tricut tu loc?; amu (tora) va s-hib aoa amush (a-msh) adv hirlu prit guv; mpihiurat, crtiljat, strpumtu, spitrumtu, (un cu amu) ex: patru meari ari flambura amush (tora) amo spritumtu, strbtut, stribtut {ro: nfirat, strpuns} {fr: enfil (a-m) adv (un cu amu) ex: amo (tora) yin aoatsi (aiguille); perc, transperc} {en: threaded (needle); pierced, amur1 (a-m-r) sf amuri/amure (a-m-ri) 1: un soi di arug gone through} ampihiurari/ampihiurare (am-pi-hu-r-ri) cu lumchi tsi au schini (tsi fatsi lilici albi shi yimishi njits, li, sf ampihiurri (am-pi-hu-rr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva multu anjurizmati shi nostimi tu mcari); 2: yimisha fapt diampihiur; mpihiurari, crtiljari, strpundziri, spitrundiri, aestu arug; mur, mnazi; (fig: aznjur, znjur, cpinc) {ro: spritundiri, strbatiri, strbteari, stribatiri, stribteari {ro: mur; zmeur} {fr: mre; framboise} {en: blackberry; raspaciunea de a nfira, de a strpunge; nfirare, strpungere} berry} ex: s-njardzim s-adunm amuri; u-adusir (bnar) {fr: action denfiler (une aiguille); de percer, de transpercer} mash cu amuri; s-hrnea cu-amuri di pri-arug; feat cu oclji {en: action of threading (needle); of piercing, of going di-amur (li ca-amura) mur1 (m-r) sf muri/mure (m-ri) through} mpihiur (mp-hur) (mi) vb I mpihiurai (mpi-hu (un cu amur1) ex: oclji mushats, li ca murili r), mpihiuram (mpi-hu-rm), mpihiurat (mpi-hu-r-t), amur2 (a-m-r) sf vedz tu mureau mpihiurari/mpihiurare (mpi-hu-r-ri) (un cu ampihiur) amur3 (a-m-r) sf amuri/amure (a-m-ri) stumahea di arumpihior (mpi-hr) (mi) vb I mpihiurai (mpi-hu-r), migtoari (vac, capr, oai, etc.); arndz {ro: mur, rnza mpihiuram (mpi-hu-rm), mpihiurat (mpi-hu-r-t), mpiboului, stomahul rumegtoarelor} {fr: estomac des rumihiurari/mpihiurare (mpi-hu-r-ri) (un cu ampihiur) ex: nants} {en: stomach of ruminants} ex: fripshu amura di la aus, aush ma ninca mpihioar (fig: intr tu-ashtirnut cu muoaea tsi-u tljem deadun ljerli) mpihior (mpi-hr) (mi) vb I mpihiurai (mpi-hu-r), amur4 (a-m-r) sf amuri/amure (a-m-ri) ac di per (stulsit mpihiuram (mpi-hu-rm), mpihiurat (mpi-hu-r-t), mpicu mrdzeali) purtat di muljeri tu partea di nsus a caplui; hiurari/mpihiurare (mpi-hu-r-ri) (un cu ampihiur) mpicrfits, paraman, ciuprachi {ro: ac de pr} {fr: pingle hiurat (mpi-hu-rt) adg mpihiurat (mpi-hu-r-t), mpihiucheveux} {en: hair-pin} rats (mpi-hu-rts), mpihiurati/mpihiurate (mpi-hu-r-ti) amurdzeashti/amurdzeashte (a-mur-dzesh-ti) vb IV vedz tu (un cu ampihiurat) mpihiurari/mpihiurare (mpi-hu-r-ri) amurgu1 sf mpihiurri (mpi-hu-rr) (un cu ampihiurari) amurdzescu (a-mur-dzs-cu) vb IV vedz tu amurgu1 ampihiurari/ampihiurare (am-pi-hu-r-ri) sf vedz tu ampiamurdziri/amurdzire (a-mur-dz-ri) sf vedz tu amurgu1 hiur amurdzish (a-mur-dzsh) sn vedz tu amurgu1 ampihiurat (am-pi-hu-rt) adg vedz tu ampihiur amurdzit (a-mur-dzt) adg vedz tu amurgu1 ampladea (am-pl-dea) adv vedz tu amplatea amurdzit (a-mur-dz-t) sf vedz tu amurgu1 amplatea (am-pl-tea) adv tsi nu s-afl bgat ndreptu ma easti amurgish (a-mur-gsh) sn vedz tu amurgu1 ca strmbu sh-aplicat (ncljinat) di-un parti; ampladea, ambla- amurgu1 (a-mr-gu) sn(?) amurguri(?) (a-mr-gur) chirolu di dea, mpladea, pladea, plaina {ro: piezi, oblic, diagonal} {fr: dup ascpitarea-a soarilui (cndu nchiseashti si s ntunearic obliquement, en biais; inclin} {en: slantwise, diagonally} ex: niheam) sh-pn la cdearea-a noaptiljei (cndu s-fatsi ghini

62

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

scutidi); oara di ctr la (pri) toac; murgu, amurgish, murmurdzi; dztsi glarlu, s stm pn s-murdzeasc; eara seara gish, amurdzish, murdzish, amurdzit, murdzit {ro: amurg} oar, ct avea murdzit; avea murdzit cndu agiumsim la {fr: brune, crpuscule, chute du jour; moment de la tombe du hani murdzescu (mur-dzs-cu) vb IV murdzii (mur-dz), soir; le jour son dclin} {en: dusk, twilight} ex: amurgul murdzeam (mur-dzem), murdzit (mur-dz-t), murdziacupiri hoara; amurgul cndu s-alas pi golinj murgu1 (mr- ri/murdzire (mur-dz-ri) (un cu amurdzescu) ex: s-nj-apiri, gu) sn(?) murguri(?) (mr-gur) ex: netsi tru murgu nu mum, shi s-murdzeshti; murdzim trsh la cshari; njcuteadz s-treac; cum cdea murgul; nu ti vidzush pn tu murdzir cicioarili (fig: nji si ntunicar, nj-si featsir viniti) di murgu amurdzish (a-mur-dzsh) sn amurdzishuri (a-mur- frig murdzit (mur-dzt) adg murdzit (mur-dz-t), murdzits dz-shur) (un cu amurgu1) ex: tu amurdzish nchisii s-mi (mur-dzts), murdziti/murdzite (mur-dz-ti) (un cu amurduc acas; ctr tu amurdzish, s-alin pi un dzean, shdzit) murdziri1/murdzire (mur-dz-ri) sf murdziri (mur-dzr) anlts mnjli ctr tser; ctr tu amurdzish agiumsir tu-un (un cu amurdziri) hoar murdzish (mur-dzsh) sn murdzishuri (mur-dzamurgu2 (a-mr-gu) adg vedz tu amurgu1 shur) (un cu amurgu1) ex: seara, amnat, tu murdzish; amurtari/amurtare (a-mur-t-ri) sf vedz tu amurtsscu sttui seara pn tu murdzish amurgish (a-mur-gsh) sn amurtat (a-mur-tt) adg vedz tu amurtsscu amurgishuri (a-mur-g-shur) (un cu amurgu1) murgish amurtsri/amurtsre (a-mur-ts-ri) sf vedz tu amurtsscu (mur-gsh) sn murgishuri (mur-g-shur) (un cu amurtsscu (a-mur-tss-cu) vb IV amurtsi (a-mur-ts), amuramurgu1) amurdzit (a-mur-dz-t) sf amurdziti/amurdzite tsam (a-mur-tsm), amurtst (a-mur-ts-t), amurtsri/amur(a-mur-dz-ti) (un cu amurgu1) ex: cum eara tu amurdzit, tsre (a-mur-ts-ri) cher tr putsn chiro putearea tsi u-am tra nitsi c u vidzu vr; l bg s-mc shi ctr tu-amurdzit lj- s-aduchescu i s-min un parti di trup (cicior, mn, dints, ascumsi; s-turnar tu-amurdzit murdzit (mur-dz-t) sf etc.); amurtu, ngurdescu (di-arcoari), ngucinedz (di-arcoari); murdziti/murdzite (mur-dz-ti) (un cu amurgu1) ex: s(fig: amurtsscu = shed ca sturlu (ca lemnul, ca marmura, di toarn tu murdzit murgheazm (mur-ghez-m) sf fr pl fric, di-arcoari, di leani, etc.); nlimnescu, mrmurisescu) {ro: (un cu amurgu1) murghizm (mur-ghz-m) sf fr pl amori} {fr: engourdir; mousser; agacer les dents} {en: (un cu amurgu1) ex: murghizma si ngrusha amurgu2 (anumb, grow numb; become dull} ex: truplu lj-avea amurtst; mr-gu) adg amurg (a-mr-g), amurdzi (a-mr-dzi), nj-amurtsr dintslj di agru-pruni; nj-amurtsr (nji ngucinaamurdzi/amurdze (a-mr-dzi) hrom tsi nu easti ni lai ni r, nji ngljitsar) cicioarli di-arcoari; amurtsi (fig: mrmurisii) alb ma s-afl iuva namisa di eali; hrom tsi sh-u-adutsi cudi fric amurtst1 (a-mur-tst) adg amurtst (a-mur-tsatsea a cinushiljei; murgu, griv, psar, siv, sumolcu, bagav, t), amurtsts (a-mur-tsts), amurtsti/amurtste (a-mur-ts-ti) gbur {ro: murg} {fr: gris} {en: gray, grey} murgu2 (mr tsi ari chirut putearea tra s-min i s-aducheasc (un parti di gu) adg murg (mr-g), murdzi (mr-dzi), murdzi/murdze trup); amurtat, ngurdit, ngurdit, ngordu, ngucinat {ro: amorit} (mr-dzi) (un cu amurgu1) ex: ma-atsea mljoar murg; {fr: engourdi; mouss; agac (dents)} {en: numb, dull} ex: shcmbi murdzi shi fricoasi; niori murdzi (grivi); cni murgu; easti-amurtst (fig: linvos) amurtsri/amurtsre (a-murcal murgu Murgu (Mr-gu) sm fr pl num tsi s-da a ts-ri) sf amurtsri (a-mur-tsr) atsea tsi s-fatsi cndu amurunui cal i cni di hrom murg; Murgea {ro: nume dat unui tsashti tsiva; amurtari, ngurdiri, ngurdiri, ngucinari {ro: aciucal sau cine murg} {fr: nom donn un cheval ou chien gris} nea de a amori; amorire} {fr: action dengourdir; dmous{en: name given to a grey horse or dog} ex: o, lai Murgu (fig: ser; dagacer les dents} {en: action of growing numb; of becal i cni cu numa Murgu), frate bun; ashteapt, lai Murgu coming dull} amurtu (a-mr-tu) vb I amurtai (a-mur-t), (fig: cal cu numa Murgu), s-creasc earba; Murgu, i!; mutrea amurtam (a-mur-tm), amurtat (a-mur-t-t), amurtash-cnjlji, atsel Murgu sh-atsel Arap Murgea (Mr-ga) sm ri/amurtare (a-mur-t-ri) (un cu amurtsscu) (expr: un fr pl (un cu Murgu) murgiu (mr-gu) adv ct tu mc pruni agri sh-a altui lj-amurt dintslj = s-dztsi cndu chirolu-a amurgului {ro: spre amurg} {fr: vers le dclin du un stipseashti shi stepsul s-aruc pi altu) ex: amurtar mnjli jour} {en: toward the twilight of the day} ex: tu murgiu sh-cicioarli a natlui amurtat (a-mur-tt) adg amurtat (aagiumsi-acas amurdzeashti/amurdzeashte (a-mur-dzesh- mur-t-t), amurtats (a-mur-tts), amurtati/amurtate (a-murti) vb IV unipirs. amurdzi (a-mur-dz), amurdzea (a-murt-ti) (un cu amurtst1) amurtari/amurtare (a-mur-t-ri) dze), amurdzit (a-mur-dz-t), amurdziri/amurdzire (a-mur- sf amurtri (a-mur-tr) (un cu amurtsri) murtu (mrdz-ri) cadi (s-fatsi) amurgul; murdzeashti {ro: amurgi} {fr: tu) vb I murtai (mur-t), murtam (mur-tm), murtat (murtomber (en parlant du soir)} {en: become dusk (dark), become t-t), murtari/murtare (mur-t-ri) (un cu amurtsscu) dusky} amurdzescu (a-mur-dzs-cu) vb IV amurdzii (a-mur- murtat (mur-tt) adg murtat (mur-t-t), murtats (mur-tts), dz), amurdzeam (a-mur-dzem), amurdzit (a-mur-dz-t), murtati/murtate (mur-t-ti) (un cu amurtst1) murtaamurdziri/amurdzire (a-mur-dz-ri) mi-acts (tricui amurri/murtare (mur-t-ri) sf murtri (mur-tr) (un cu amurgul) amurgul; murdzescu {ro: amurgi} {fr: tre surpris par la tsri) amurtstur (a-mur-ts-t-r) sf amurtsturi (a-murtombe du soir} {en: be caught by twilight time} amurdzit ts-tr) starea tu cari s-afl un lucru tsi easti amurtst {ro: (a-mur-dzt) adg amurdzit (a-mur-dz-t), amurdzits (a-mur- amoreal, amoritur} {fr: engourdissement} {en: numbness} dzts), amurdziti/amurdzite (a-mur-dz-ti) (dzua) tsi u-acts dizmurtsscu (diz-mur-tss-cu) vb IV dizmurtsi (diz-muramurgul; actsat (agiumtu) iuva tu murgul a dzuljei; murdzit ts), dizmurtsam (diz-mur-tsm), dizmurtst (diz-mur-ts{ro: amurgit} {fr: (le jour) son dclin; surpris par la tombe t), dizmurtsri/dizmurtsre (diz-mur-ts-ri) ahiursescu sdu soir} {en: dusk, twilight; who is caught by the dusk} nea- aduchescu c-nj yini diznou putearea (tsi u-aveam ninti) tra smurdzit (nea-mur-dzt) adg neamurdzit (nea-mur-dz-t), min un parti di trup tsi nj-avea amurtst; dizmurtu {ro: neamurdzits (nea-mur-dzts), neamurdziti/neamurdzite (nea- dezmori} {fr: dgourdir} {en: lose ones numb feeling; restomur-dz-ti) (chirolu) ninti ca s-cad amurgul; nimurdzit {ro: re circulation} dizmurtst (diz-mur-tst) adg dizmurtst neamurgit} {fr: qui est avant le crepuscule} {en: before dusk} (diz-mur-ts-t), dizmurtsts (diz-mur-tsts), dizmurtsti/dizex: seara, neamurdzit (ninti ca s-cad amurgul) amurdzi- murtste (diz-mur-ts-ti) tsi nu mata easti amurtst; tsi-lj triri/amurdzire (a-mur-dz-ri) sf amurdziri (a-mur-dzr) atsea cu amurtsrea; dizmurtat {ro: amorit} {fr: degourdi; qui nest tsi s-fatsi cndu cadi amurgul (dup ascpitarea-a soarilui) ic plus agac} {en: who is no longer numb} dizmurtsri/dizmi-acats murgul tu-un loc; murdziri {ro: amurgire} {fr: murtsre (diz-mur-ts-ri) sf dizmurtsri (diz-mur-tsr) atsea brune, moment de la tombe du soir} {en: dusk, twilight} tsi s-fatsi cndu dizmurtsashti tsiva; dizmurtari {ro: aciunea murdzeashti/murdzeashte (mur-dzesh-ti) vb IV unipirs. de a dezmori; dezmorire} {fr: action de dgourdir; dgourmurdzi (mur-dz), murdzea (mur-dze), murdzit (mur-dz-t), dissement} {en: action of losing numbness} dizmurtu (dizmurdziri/murdzire (mur-dz-ri) (un cu amurdzeashti) ex: mr-tu) vb I dizmurtai (diz-mur-t), dizmurtam (diz-murashtiptar pn tsi murdzi; acts s-murdzeasc shi s-creasc tm), dizmurtat (diz-mur-t-t), dizmurtari/dizmurtare (dizatsia di-atsia aumbrili; nu murdzi ninga; ct fudzi m-sa, shmur-t-ri) (un cu dizmurtsscu) dizmurtat (diz-mur-tt)

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

63

adg dizmurtat (diz-mur-t-t), dizmurtats (diz-mur-tts), diz- dictsiunar; vedz anvrtescu murtati/dizmurtate (diz-mur-t-ti) (un cu dizmurtst) amvrtiri/amvrtire (am-vr-t-ri) sf amvrtiri (am-vr-tr) dizmurtari/dizmurtare (diz-mur-t-ri) sf dizmurtri (diz-murscriari neaprucheat tu aestu dictsiunar; vedz anvrtiri tr) (un cu dizmurtsri) amvrtit (am-vr-tt) adg amvrtit (am-vr-t-t), amvrtits amurtst1 (a-mur-tst) adg vedz tu amurtsscu (am-vr-tts), amvrtiti/amvrtite (am-vr-t-ti) scriari amurtst2 (a-mur-tst) sm fr pl un lngoari di plimunj (tsi neaprucheat tu aestu dictsiunar; vedz anvrtit u-acats omlu di-arad cndu sta tu mult artsimi), iu pleu- amvrtitur (am-vr-ti-t-r) sf amvrtituri (am-vr-ti-tr) ra (saclu, punga, chealea tu cari s-afl bgat plimunlu) ari scriari neaprucheat tu aestu dictsiunar; vedz anvrtitur adunat (shi scoati un soi di dzam i pronj); plivrit, pond, amvilescu (am-vi-ls-cu) (mi) vb IV amvilii (am-vi-l), pundziri, ndultsit, amurtst {ro: pleurezie} {fr: pleursie} amvileam (am-vi-lem), amvilit (am-vi-l-t), amvili{en: pleuresy} ri/amvilire (am-vi-l-ri) scriari neaprucheat tu aestu amurtst3 (a-mur-tst) sm fr pl un dureari yii shi tljidictsiunar; vedz anvilescu toas tsi ti-agudeashti (ts da) iuva tu trup, dincali, ca un amvilimintu (am-vi-li-mn-tu) sn amviliminti/amviliminte (amctsut, un sul; giunglu, stihiptu, mshcari, pundziri, sul {ro: vi-li-mn-ti) scriari neaprucheat tu aestu dictsiunar; vedz junghi} {fr: point de cot} {en: sudden sharp pain (stitch) in anvilimintu the side} ex: mi tsni un amurtst (nj-da ca un sul tu trup); amviliri/amvilire (am-vi-l-ri) sf amviliri (am-vi-lr) scriari oasili u durea, amurtstlu (pundzirea, giunglul) u tsnea neaprucheat tu aestu dictsiunar; vedz anviliri amurtstur (a-mur-ts-t-r) sf vedz tu amurtsscu amvilit (am-vi-lt) adg amvilit (am-vi-l-t), amvilits (am-viamurtu (a-mr-tu) vb I vedz tu amurtsscu lts), amviliti/amvilite (am-vi-l-ti) scriari neaprucheat tu amush (a-msh) adv vedz tu amu aestu dictsiunar; vedz anvilit amut1 (mt) adg vedz tu mut1 amvoni/amvone (am-v-ni) sf amvonj (am-vnj) un soi di amut2 (a-mt) vb I vedz tu mut1 scamnu-balconi tu bisearic di iu s-cnt vngheljlu; amvun, amutari/amutare (a-mu-t-ri) sf vedz tu mut1 amvun {ro: amvon} {fr: chaire} {en: chair} ex: ear dispoti di amutat (a-mu-tt) adg vedz tu mut1 nsus, pri-amvoni; pri amvoni ma s-alin amvun (m-vun) amutsalj (a-mu-tslj) sm vedz tu mut1 sn amvunj(?) (m-vunj) (un cu amvoni) amvun (mamutsami/amutsame (a-mu-ts-mi) sf vedz tu mut1 vu-n) sf amvuni/amvune(?) (m-vu-ni) (un cu amvoni) amutsri/amutsre (a-mu-ts-ri) sf vedz tu mut1 amvun (m-vun) sm vedz tu amvoni amutsscu (a-mu-tss-cu) vb IV vedz tu mut1 amvun (m-vu-n) sf vedz tu amvoni amutst (a-mu-tst) adg vedz tu mut1 amzarcu (am-zr-cu) adg amzarc (am-zr-c), amzarts (amamvlescu (am-v-ls-cu) (mi) vb IV amvlii (am-v-l), zr-ts), amzartsi/amzartsi (am-zr-tsi) tsi easti mplin di amvleam (am-v-lem), amvlit (am-v-l-t), amvlinoadi; noduros, aruzuit, aruzusit, aruzos, aruzearcu {ro: noduri/amvlire (am-v-l-ri) scriari neaprucheat tu aestu ros} {fr: noueux} {en: knotty} dictsiunar; vedz anvlescu an1 (n) sm anj (nj) chirolu tsi-lj lipseashti a loclui tra si samvliri/amvlire (am-v-l-ri) sf amvliri (am-v-lr) scriari anvrteasc unoar deavrliga-a soarilui; chiro di 12 mesh; neaprucheat tu aestu dictsiunar; vedz anvliri chiro di 365 di dzli shi shasi shts; sini; (expr: 1: an = anlu amvlit (mn-v-lt) adg amvlit (am-v-l-t), amvlits (amtsi tricu; 2: aoa (tora) sh-un an (doi anj, etc.) = cu un an (doi v-lts), amvliti/amvlite (am-v-l-ti) scriari neaprucheat anj, etc.) ma ninti; 3: alantu an = anlu tsi yini dup-aestu an; 4: tu aestu dictsiunar; vedz anvlit di anj shi anj = di multu chiro; 5: an di an; an cu an = cati an amvrig (am-v-rg) (mi) vb I amvrigai (am-v-ri-g), cu-arada; 6: un an cu anlu = un an ntreg, tamam un an; 7: un amvrigam (am-v-ri-gm), amvrigat (am-v-ri-g-t), an cali = calea tsi poati s-u fac omlu tu-un an; 8: anlu shamvrigari/amvrigare (am-v-ri-g-ri) scriari neaprucheat njiclu = cti-un njic cati an; 9: pri doi (trei, patru, etc.) anj n tu-aestu dictsiunar; vedz anvrig cap = tamam cndu lji ncljisi doilji (treilji, patrulji, etc.) anj; amvriga (am-v-r-ga) adv scriari neaprucheat tu-aestu 10: agiungu (hiu) tu anj = am ilichia tu cari pot s-mi nsor (s-mi dictsiunar; vedz anvriga mrit); 11: njic di anj; njic tu anj = tinir, cari nu-ari ilichia (tra amvrigari/amvrigare (am-v-ri-g-ri) sf amvrigri (am-vs-poat s-fac un lucru); 12: mari di anj; mari tu anj; tricut di ri-gr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz anj = aush, cari easti mari di ilichii (tra s-lu-adar un lucru); anvrigari 13: lj-ari anjlji sum cciul = ari ma mults anj di-atselj tsi-lj amvrigat (am-v-ri-gt) adg amvrigat (am-v-ri-g-t), spuni (i va s-lji spun); 14: la multslj anj = urari dat a unui amvrigats (am-v-ri-gts), amvrigati/amvrigate (am-v-ri- om tra s-aib ban lung, s-bneadz mults anj; 15: (dzua di) g-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz Anlu Nou = protlu di Yinar; prota dzu a anlui; dzua tsi intr anvrigat anlu; dzua di Ayiu-Vasili) {ro: an} {fr: anne} {en: year} ex: amvrlig (am-vr-lg) (mi) vb I amvrligai (am-vr-li-g), ficiorlu-a meu easti di 12 di anj; s-trei anj di dzli di cndu amvrligam (am-vr-li-gm), amvrligat (am-vr-li-g-t), vdzish; anlu-aestu multu-aru; un arburi mari, frndzli sh-ari amvrligari/amvrligare (am-vr-li-g-ri) scriari neaprucheat albi di-un parti, li di-alant parti ( angucitoari: anlu); an tu-aestu dictsiunar; vedz anvrlig bishi sh-aestan s-avdz; tsi-adutsi oara, nu-adutsi anlu; anjlji amvrliga (am-vr-l-ga) adv scriari neaprucheat tu-aestu bunj ti nveats s-aspardzi, sh-anjlji grei s-adunj; agiumsir tu dictsiunar; vedz anvrliga anj (expr: tu ilichia) ta si s nsoar; an (expr: anlu tsi tricu, aoa amvrligari/amvrligare (am-vr-li-g-ri) sf amvrligri (amsh-un an) n clcar furlji; an (expr: aoa sh-un an) earam Bivr-li-gr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz tuli; nsoar-ti, hilj, c tu anj eshti (expr: ai ilichia tsi pots s-ti anvrligari nsori); eara tamam tru anj (expr: tu ilichia di nsurari, mrtari) amvrligat (am-vr-li-gt) adg amvrligat (am-vr-li-g-t), antsrtsu (an-tsr-tsu) adv aoa sh-doi anj {ro: anr, amvrligats (am-vr-li-gts), amvrligati/amvrligate (amacum doi ani} {fr: il y a deux ans} {en: two years ago} ex: vr-li-g-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz antsrtsu (aoa sh-doi anj) earam Bucureshti an-antsrtsu anvrligat (an-an-tsr-tsu) adv aoa sh-trei anj {ro: acum trei ani} {fr: il amvrlighedz (am-vr-li-ghdz) (mi) vb I amvrligai (amy a trois ans} {en: three years ago} ex: s-afl an-antsrtsu (svr-li-g), amvrligam (am-vr-li-gm), amvrligat (amamint aoa sh-trei anj) ando (an-d) adv zbor tsi s-afl vr-li-g-t), amvrligari/amvrligare (am-vr-li-g-ri) mash tu zburrea: ando ninti tsi ari noima dup doi anj scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz anvrlighedz an2 (n) prip tu, n, la (not: s-afl nintea-a numiralilor; poati amvrtescu (am-vr-ts-cu) (mi) vb IV amvrtii (am-vr-t), si s-afl scriat shi an-, shi si s-alicheasc di numirali; tu amvrteam (am-vr-tem), amvrtit (am-vr-t-t), amvrti- scriarea-a noastr semnul - nu si ngrpseashti shi zborlu ri/amvrtire (am-vr-t-ri) scriari neaprucheat tu aestu easti alichit di numiral) {ro: n, la} {fr: , pour} {en: to} am3

64

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(m) (un cu an2); mash c s ngrpseashti ctivroar dascl de biseric} {fr: chantre, lcteur a lglise} {en: psalm nintea-a zboarlor tsi nchisescu cu b, p, v) tr exempli, reader (church), cantor} anagnostu (a-nag-ns-tu) sm vedz andoilu anagnoshts(?) (a-nag-nsh-ts) ficiuric tsi lu-agiut preftul anacr (a-n-cr) sf ancri (a-n-cri) harea tsi u-ari omlu tra tu bisearic cndu lituryiseashti s-poat i tra s-va s-adar un lucru; niisihia shi frica tsi uanagnostu (a-nag-ns-tu) sm vedz tu anagnosti aducheashti cariva cndu mindueashti c va pat tsiva (c lu- anahimari/anahimare (a-na-hi-m-ri) sf vedz tu anatim ashteapt un piriclju); nacr, puteari, curai, izini, ananghi, anahimat (a-na-hi-mt) adg vedz tu anatim gaile, frundid, angtan, ngtan, ngtan, gailei, gilei, gaile, anahimedz (a-na-hi-mdz) vb I vedz tu anatim cshtig {ro: trie, for, curaj, voie, grij} {fr: force, couraAnalipsi/Analipse (A-n-lip-se) sf fr pl dzua tsi crishtinjlji ge, permission, souci, pense} {en: force, courage, permisyiurtisescu anltsarea-a Hristolui la tser {ro: nlarea la cer} sion, care} ex: nu au anacr (curai, puteari, izini) s-yin; nu{fr: Fte de lAscension} {en: Ascension Day} ex: patrudzts am anacr s-bag mna (nu-am izini); nu-ari anacr (puteari, di dzli dup Pashti easti Ayia-Analipsi dinami) s-fac tsiva; nu-avush anacr (ananghi) s-niscrseshti; analis (a-n-li-s) sf analisi/analise (a-n-li-si) disftsearea-a s-bitisescu lucrul tsi am sh-deapoea nu-am anacr (nu-am unui lucru tu prts tra si s-vead di tsi easti faptu; mutrirea-a ananghi) nacr (n-cr) sf nacri/nacre (n-cri) (un cu unei scriituri tra si s-afl tsi va s-dzc, tsi noim ari, tsi alatusi anacr) ex: nu-ari nacra (curai, tu minti) s-nj-u aduc; nu-avru di gramatic ari tu scriari, etc. {ro: analiz (gramatical)} {fr: nacr (ananghi, gaile) di tsiva analyse (grammaticale)} {en: (grammatical) analysis} anacshu (a-nc-shu) adg anacshi/anacshe (a-nc-shi), anacshi anlisescu (a-n-li-ss-cu) vb IV anlisii (a-n-li-s), anli(a-nc-shi), anacshi/anacshe (a-nc-shi) shi anacsi/anacse (a- seam (a-n-li-sem), anlisit (a-n-li-s-t), anlisiri/anlisire nc-si) tsi nu poati s-lu fac un lucru; tsi nu easti n stari s(a-n-li-s-ri) disfac un lucru tu prtsili dit cari easti faptu; fac tsiva; tsi nu axizeashti s-adar un lucru; anaxiu, niaxu, disfac, tuchescu {ro: descompune} {fr: dcomposer, fondre} naxu, anican, anesustu {ro: incapabil} {fr: incapable} {en: in{en: decompose, melt} anlisit (a-n-li-st) adg anlisit (acapable} anaxiu (a-nc-su) adg anaxi/anaxe (a-nc-si), n-li-s-t), anlisits (a-n-li-sts), anlisiti/anlisite (a-n-li-sanacshi (a-nc-shi), anaxi/anaxe (a-nc-si) (un cu anacshu) ti) tsi easti disfcut tu prtsli di cari easti faptu; disfaptu, tu niaxu (ni-c-su) adg niax/niax (ni-c-s), niacshi (ni-cchit {ro: descompus} {fr: dcompos, fondu} {en: decomshi), niaxi/niaxe (ni-c-si) (un cu anacshu) naxu (nc-su) posed, melted} anlisiri/anlisire (a-n-li-s-ri) sf anlisiri (aadg nax (nc-s), nacshi (nc-shi), naxi/naxe (nc-si) (un n-li-sr) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva anliseashti {ro: cu anacshu) ex: huzmichearlji cari suntu ari, nhusets, nac- aciunea de a descompune; descompunere} {fr: action de dshi anican (a-n-can) adg anican (a-n-ca-n), anicanj (a- composer, de fondre} {en: action of decomposing, of melting} n-canj) anicani/anicane (a-n-ca-ni) (un cu anacshu) analisit (a-na-li-st) adg analisit (a-na-li-s-t), analisits (aanesustu (a-n-sus-tu) adg anesust (a-n-sus-t), anesushtsna-li-sts), analisiti/analisite (a-na-li-s-ti) (un cu anlisit) (a-n-sush-ts), anesusti/anesuste (a-n-sus-ti) (un cu anacanlsescu (a-nl-ss-cu) vb IV anlsii (a-nl-s), anlseam (ashu) nl-sem), anlsit (a-nl-s-t), anlsiri/anlsire (a-nl-s-ri) anadulish (a-na-du-lsh) adg anadulishi/anadulishe (a-na-du- (un cu anlisescu) anlsit (a-nl-st) adg anlsit (a-nll-shi), anadulish (a-na-du-lsh), anadulishi/anadulishe (a-na- s-t), anlsits (a-nl-sts), anlsiti/anlsite (a-nl-s-ti) (un du-l-shi) tsi yini di ctr Dat; tsi yini di ctr Turchii cu anlisit) anlsiri/anlsire (a-nl-s-ri) sf anlsiri (a-nl(Anatulii); tsi ari s-fac cu Anatulia {ro: oriental, din Anatosr) (un cu anlisiri) lia} {fr: de lorient, levantin, dAnatolie} {en: oriental, levananalisit (a-na-li-st) adg vedz tu analis tile, Anatolian} anatolit (a-na-to-lt) adg anatolit (a-na-to- analm (a-nl-m) sf fr pl nalim; zbor tsi s-afl tu zburri l-t), anatolits (a-na-to-lts), anatoliti/anatolite (a-na-to-l-ti) mash cu verbul scot, ca bunoar: (i) lj-u scot analm ic (ii) (un cu anadulish) lj-u scot analm prit gur = lj-u scot prit nri; lj-u-aduc tut chianafal (a-n-fal) adv (lucru i fapt) di cari nu easti ananghi; rolu aminti bunlu tsi lj-am fapt; lj-caftu ma multu dict nj-ari tsi nu-adutsi vr hiri; (lucru tsi easti dat, faptu, etc.) tr dip dat (fapt); lj-u discumpr; etc. {ro: reproa, (se) rscumtsiva; geaba, digeaba, bathava, batiava, ncot, bosh, matea, pra} {fr: reprocher, rdimer, se venger} {en: reproach, renafile, vnat, vnt, tu cac {ro: zadarnic, pentru nimic} {fr: en deem, avenge} nalim (n-li-m) sf fr pl (un cu vain, pour rien} {en: needless, for nothing} ex: ascumtu anafal analm) (digeaba) s-shad, iu altu om s-nu s-vead; umtul nu lji-l scosh analtsu (a-nl-tsu) (mi) vb I vedz tu analtu1 anafal (ncot); nu ts spun di-anafal (digeaba) analtu1 (a-nl-tu) adg analt (a-nl-t), analts (a-nl-ts), analanafurau (a-na-fu-r-) sf anafuri (a-na-fu-r) carti adrat ti/analte (a-nl-ti) tsi s-afl (easti alinat) nsus; tsi ari criscut sh-pitricut la chivernisi (sculii, etc.) tu cari omlu caft tsiva, s- multu shi easti multu lungu; (om) tsi ari un boi mari; (boatsi) plndzi di tsiva, etc.; cftari, dimndciuni, dimndari, tseariri, tsi easti suptsri (i vrtoas); naltu {ro: nalt} {fr: haut, lev} tsireari, argiuhali, arugiuhali, rgiuhali, aruzuvali {ro: petiie} {en: tall} ex: tat-nju easti analtu om (avea boi mari); alin-ti {fr: ptition} {en: petition} ex: arcai anafurau analtu (nsus) pri pom tra s-vedz diparti; analts eara murlji dianafur (a-n-fu-r) sf anafuri/anafure (a-na-f-ri) cumat di avlii; doi lai munts multu-analts; lun tsi eshti-analt (tsi tilituryii (pni) ayisit di preftu tsi s-da a pistimenjlor cndu easi afli nsus) sh-diprtoas; analtu ca chiparishlu naltu1 (nl-tu) bisearica; nafur, fanfur; (expr: nu bg anafur n gur = nu adg nalt (nl-t), nalts (nl-ts), nalti/nalte (nl-ti) (un cu bg dip tsiva n gur, nu mc tsiva) {ro: anafur} {fr: pain analtu1) ex: casa-a noastr easti nalt; iu murlu ma nalt eara; bni} {en: blessed bread} ; ex: dusi la bisearic s-lja anafur di nalti li featsi; tvanea easti nalt (multu nsus); easti un tinir la preftu nafur (n-fu-r) sf nafuri/nafure (na-f-ri) (un naltu, pripsit analtu2 (a-nl-tu) adv naltu, nsus, pristi, pisucu anafur) ex: lom nafura; nafur nu ari bgat tu gura-a ljei pr, prisupr, di pisupr; (expr: analtu pri = tu oara tsi s-fatsi (expr: nu mc tsiva dip) tsiva; tu chirolu tsi s-afl tu; tamam cndu) {ro: peste, deasuanaghiore (a-na-gh-re shi a-na-gho-r) adv tut ashi; un soi pra} {fr: sur, au dessus, par dessus, en plus, den haut, juste, {ro: tot aa, deasemenea} {fr: ainsi; de mme} {en: also, the prcisment} {en: over, above, in the middle of, exactly} ex: ssame} ex: unlu easti aru, alantu anaghiore (tut ashi); s-asparsialsar analtu pri (pristi) mini; analtu pri-ahti (ma nsus dicasa cara si stimsir aushlji, unlu sh-lo perlu tu Misirii, alantu atseali, ma multu di-ahnti) tsi eu spush; tu lumea-atsea dianaghiore (tut ashi) aljurea analtu (di nsus, dit tser); analtu pri (expr: tu mesea, tu inima di, anaghnosti (a-nagh-nst) sm anaghnosteanj (a-nagh-nstu chirolu tsi ftseam) chefi; tr trei ori analtu (expr: tamam tri teanj) un cu anagnosti trei shts) agiumshu; analtu pri (expr: tamam cndu dzanagnosti (a-nag-nst) sm anagnosteanj (a-nag-ns-teanj) tseam) aesti zboar; s-aushasc pri tinireats-analtu (expr: taomlu dit altsida-a bisearicljei cari-lj toarn zborlu-a preftului mam) naltu2 (nl-tu) adv (un cu analtu2) ex: naltu pri cndu aestu dyivseashti lituryia; psaltu, psaut, saltu {ro: (expr: tu chirolu tsi s-afla tu) beari; eara naltu (expr: tamam) pi

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

65

dzlili cndu analtsu (a-nl-tsu) (mi) vb I anltsai (a-nltimi, tini, curaman {ro: cot, parte, porie} {fr: cote, part, ts), anltsam (a-nl-tsm), anltsat (a-nl-ts-t), anltsa- proportion (dun profit, taxes, etc.)} {en: quota, allowance, ri/anltsare (a-nl-ts-ri) (mi) min (scol, mut) ctr nsus; fac proportion (of expenses, taxes, etc.} (adar, scol, mut, astsescu, stlescu) un binai (cas, bisea- anam1 (a-n-m) sf fr pl tinjia (vrearea, alvdarea, etc.) tu ric, etc.); crescu di boi sh-mi fac ma-analtu; (mi) mprustedz, cari lu-ari dunjaea pri omlu cari ari fapt lucri buni tu ban naltsu, altsu, alin, mut, scol, crescu, etc. {ro: nla, crete, (aveari, giunatic, etc.); hrili (buni i arali) cu cari easti cunusmri, cldi} {fr: lever, hausser, grandir, construire} {en: cut un om di cari ari avdzt mult dunjai; ideea (bun i arau) raise, lift, elevate, increase, build} ex: lu-anlts ca un pean; tsi sh-u-ari fapt lumea di cariva cunuscut di mults; nam, analts mnjli ctr tser; anltsai (l-feci ma-analtu) murlu dau anami, nami, fan, mrilji, num {ro: faim, renume} {fr: uryii; bishica di spuni s-anltsa tu-aer; di-aclo sh-analts renom, gloire} {en: fame, glory} ex: canda vor s-dishteapt areapitili sh-azboair; si anlts (s-featsi, s-astsi) un plati; s-anamea (mrilja, fana) dit horili a noastri; loai mari anam anltsa pri deadzitli-a cicioarilor; sh-analts pltsli cu bunili (num) anami/aname (a-n-mi) sf fr pl (un cu anam1) sh-cu mushutetsli tuti; mushat murmintu lj-anltsai (lj-adrai) nam (n-m) sf fr pl (un cu anam1) ex: oaminjlji nai anltsat (a-nl-tst) adg anltsat (a-nl-ts-t), anltsats (a- cama cu nam (cama cunuscuts, avdzts, mri, cu-anami), ljnl-tsts), anltsati/anltsate (a-nl-ts-ti) tsi s-ari minat pitricur cu cartea la amir; amintar mari nam (num, fan); ctr nsus; (cas) tsi s-ari fapt (astsit, sculat); (ficior) tsi arinama-a featilor (frmtea-a featilor, feata ma buna, ma cucriscut shi s-ari fapt ma-analtu; nltsat, altsat, alinat, mutat, anami, di frmti) nami/name (n-mi) sf fr pl (un cu sculat, criscut, etc. {ro: nlat, crescut, mrit, cldit} {fr: leanam1) ex: njiclu s-lja namea (numa, fana)?; las s-v njarg-a v, hauss, grandi, construit} {en: raised, lifted, elevated, invoastr nami (num, fan); easti namea (fana, mrilja, fala)-a creased, built} ex: casa-aest easti anltsat cu patru palmi di lumiljei nmusescu (n-mu-ss-cu) vb IV nmusii (n-mucum eara anltsari/anltsare (a-nl-ts-ri) sf anltsri (as), nmuseam (n-mu-sem), nmusit (n-mu-s-t), nl-tsr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva (tsiva) s-analts; nl- nmusiri/nmusire (n-mu-s-ri) fac pri cariva i tsiva s-hib tsari, altsari, alinari, mutari, sculari, crishteari, etc. {ro: aciughini cunuscut (s-lja anami) tu lumi; mi fac cunuscut (cunea de a nla, de a crete, de a mri, de a cldi; nlare, anami, cu fan, etc.) tu lumi {ro: face sau deveni faimos} {fr: cretere, mrire, cldire} {fr: action dlever, de hausser, de faire ou devenir clbre} {en: make or become famous} ex: grandir, de construire; levation, croissance, surhaussement} faptili-a lui lu nmusir (l-featsir cunuscut, cu-anami) tu {en: action of raising, of lifting, of elevating, of increasing, of dunjaea tut nmusit (n-mu-st) adg nmusit (n-mu-sbuilding} naltsu (nl-tsu) (mi) vb I nltsai (nl-ts), nltsam t), nmusits (n-mu-sts), nmusiti/nmusite (n-mu-s-ti) (nl-tsm), nltsat (nl-ts-t), nltsari/nltsare (nl-ts-ri) cari, tr faptili-a lui s-featsi (easti faptu) cunuscut (cu-anami) (un cu analtsu) ex: mi nltsai (mi-alinai) pri chin; nlts tu lumi {ro: devenit faimos} {fr: devenu clbre} {en: made (mut) ocljilj sh-mi mutri nltsat (nl-tst) adg nltsat famous} nmusiri/nmusire (n-mu-s-ri) sf nmusiri (n(nl-ts-t), nltsats (nl-tsts), nltsati/nltsate (nl-ts-ti) mu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-nmuseashti tsiva i cariva (un cu anltsat) nltsari/nltsare (nl-ts-ri) sf nltsri {ro: aciunea de a face sau dea devenit renumit} {fr: action de (nl-tsr) (un cu anltsari) altsu2 (l-tsu) (mi) vb I altsai faire ou de devenir clbre} {en: action of making or becom(al-ts), altsam (al-tsm), altsat (al-ts-t), altsari/altsare (al- ing famous} ts-ri) (un cu analtsu) ex: alts (scul, mut) n plati; va anam2 (a-n-m) sf fr pl yin tsi-l dutsi omlu la bisearic tr si-l cntm va si-l altsm (fig: alvdm) altsat (al-tst) adg numa-a lui {ro: vin dus la biseric de ziua onomastic} {fr: le altsat (al-ts-t), altsats (al-tsts), altsati/altsate (al-ts-ti) vin quon apporte lglise le jour de sa fte} {en: wine (un cu anltsat) ex: altsatlu (atsel tsi s-anlts) tut va dipun brought to the church on ones name day} unoar altsari/altsare (al-ts-ri) sf altsri (al-tsr) (un cu anamera (a-n-me-ra) adv tsi nu easti deadun (tu-un loc) cu anltsari) ex: altsarea (alvdarea) ti minteashti di cap naltu3 altu; ahoryea, horyea, ahorea, ghorea, afoar, disprtst {ro: (nl-tu) (mi) vb I nltai (nl-t), nltam (nl-tm), nltat separat} {fr: sparment} {en: separately} ex: anamera (nl-t-t), nltari/nltare (nl-t-ri) (un cu analtsu) ex: di (ahoryea, afoar) di soats vroar va s-nji naltu n cas nltat (nl-tt) adg nltat anami/aname (a-n-mi) sf vedz tu anam1 (nl-t-t), nltats (nl-tts), nltati/nltate (nl-t-ti) (un cuanamisa (a-n-mi-sa) adv vedz tu namisa anltsat) nltari/nltare (nl-t-ri) sf nltri (nl-tr) (un anandu (a-nn-du) pr anand (a-nn-d), anandz (a-nn-dz), cu anltsari) anltsmi/anltsme (a-nl-ts-mi) sf anandi/anande (a-nn-di) scriari neaprucheat tu-aestu anltsnj (a-nl-tsnj) numirlu tsi-aspuni ct di-analtu easti dictsiunar; vedz alantu un lucru i un hiints; boea-a unui om (pravd); nltsmi, an-andzrtsu (an-an-dzr-tsu) adv scriari neaprucheat tuanltsimi, nltsimi, boi {ro: nlime} {fr: hauteur} {en: aestu dictsiunar; vedz an-antsrtsu height} anltsimi/anltsime (a-nl-tsi-mi) sf anltsnj (aanangasi/anangase (a-nn-ga-si) sf fr pl atsea tsi-l tradzi nl-tsinj) (un cu anltsmi) nltsmi/nltsme (nl-ts- pri cariva (tsi-l fatsi, tsi-l pindzi) tra s-fac tsiva; shtiuri, parami) sf nltsnj (nl-tsnj) (un cu anltsmi) nlchinisi, mucaeti {ro: ndemn, stimulant, impuls} {fr: stimulant, tsimi/nltsime (nl-ts-mi) sf nltsinj (nl-tsnj) (un cu impulsion} {en: stimulant, impulse} ex: chinsir fr mult anltsmi) anangasi (pindzeari, shtiuri) anngsescu (a-nn-g-s-sanaltu2 (a-nl-tu) adv vedz tu analtu1 cu) vb IV anngsii (a-nn-g-s-), anngseam (a-nn-ganalug (a-n-lugh) sm vedz tu analuyii s-m), anngsit (a-nn-g-s--t), anngsiri/annanalugh (a-n-lugh) sm fr pl un cu analug gsire (a-nn-g-s--ri) lj-dzc a unui (l-pingu, l-fac, lanalut (a-n-lut) adg analut (a-n-lu-t), analuts (a-n-luts), cljem, l-cndrsescu, l-vryescu, etc. pri cariva) tra s-fac un analuti/analute (a-n-lu-ti) tsi ari hri (hui) tsi ti fac s-nu tilucru; mi fac mucaeti (dup anangasea tsi nj-u fatsi cariva) tra ariseasc (s-nu-l vrei, s-nu ts fats lucru cu el, etc.); un tsi nu-tss-lu fac un lucru; anngsescu, ngsescu, parachinisescu, lu lja harea dip {ro: antipatic} {fr: antipathique} {en: antipaprchinisescu, prchinsescu, prnchisescu; fac, pingu, thetic} cndrsescu, ipuhriusescu, vryescu, urnimsescu, etc. {ro: analuyii (a-na-lu-y-i) sf analuyii (a-na-lu-y) undzirea ndemna, stimula, fora} {fr: inciter, stimuler, contraindre, (ntreag i mash un parti) tsi sh-u fac doau i ma multi lucri; forcer} {en: incite, stimulate, force, oblige} ex: brbatslji uidii, udisets, udiseats, uidizm, undziri, aduc, adutseari, anngsea caljlji (lj-pindzea, lj-avina, lj-ftsea s-min maadutsiri, esh {ro: analogie, asemnare} {fr: analogie, resagonja); mi anngseashti (mi fatsi, mi pindzi, mi semblance} {en: analogy, similarity} analug (a-n-lugh) sm ipuhriuseashti) s-fug noaptea anngsit (a-nn-g-s-t) fr pl partea cu cari un om agiut la ftsearea-a unui lucru; adg anngsit (a-nn-g-s--t), anngsits (a-nn-g-spartea tsi-lj si cadi a unui dit un amintatic (dit exudli tsi s-fac, ts), anngsiti/anngsite (a-nn-g-s--ti) tsi-lj s-ari etc.); partea tsi-lj si cadi a unui cndu s mparti tsiva; parti, dzs (tsi easti pimtu, faptu, cndrsit, ipuhriusit) s-fac tsiva;

66

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

tsi s-ari fapt mucaeti; anngsit, ngsit, parachinisit, dishalui (anapuda, cu clcnjli ninti) anapud (a-n-pudh) prchinisit, prchinsit, prnchisit; faptu, pimtu, cndrsit, adg anapud (a-n-pu-dh), anapudz (a-n-pudz), anapuipuhriusit, vryit, urnimsit, etc. {ro: ndemnat, stimulat, forat} di/anapude (a-n-pu-dhi) tsi easti strmbu la minti shi nu li {fr: incit, stimul, contraint, forc} {en: incited, stimulated, fatsi lucrili ndreapti ca-alant dunjai; tsi fatsi ma multu dup forced, obliged} anngsiri/anngsire (a-nn-g-s--ri) caplu a lui shi nu va s-ascult di prerli-a altor; tsi nu-ari pursf anngsiri (a-nn-g-s-r) atsea tsi fatsi un cari tari shi nu mindueashti ca oaminjlji di-arad; tsi fatsi multu anngseashti pri cariva; anngsiri, ngsiri, parachinisiri, shimt; cvggi, strmbu, tersu, sirsen, sirsem, npudearic, prchinisiri, prchinsiri, prnchisiri; ftseari, pindzeari, zarzara, dzardzar; cap gros, cap di grij, cap di tgari {ro: turcndrsiri, ipuhriusiri, vryiri, urnimsiri, etc.; anangasi, muca- bulent, ndrtnic, ncpnat} {fr: qui est de travers; turbueti, shtiuri {ro: aciunea de a ndemna, de a stimula, de a lent; endiabl} {en: reckless, obstinate, stubborn, with awkfora; ndemnare, stimulare, forare} {fr: action dinciter, de ward temper} ex: aestu ficior easti anapud (strmbu); feat stimuler, de contraindre, de forcer} {en: action of inciting, of arau sh-anapud (strmb) di sh-cu cmeasha di pri ns si stimulating, of forcing, of obliging} anngsescu (a-nn-g- nccea anapudearic (a-na-pu-dhe-ric) adg anapudearic ss-cu) vb IV anngsii (a-nn-g-s), anngseam (a-nn-g-(a-na-pu-dhe-ri-c), anapudearits (a-na-pu-dhe-rits), anapusem), anngsit (a-nn-g-s-t), anngsiri/anngsire (a- dearitsi/anapudearitse (a-na-pu-dhe-ri-tsi) (un cu anapud) nn-g-s-ri) (un cu anngsescu) anngsit (a-nn-g- ex: nu-am vidzut ahtari om anapudearic (anapud, strmbu) st) adg anngsit (a-nn-g-s-t), anngsits (a-nn-g- npudearic (n-pu-dhe-ric) adg npudearic (n-pu-dhests), anngsiti/anngsite (a-nn-g-s-ti) (un cu ric), npudearits (n-pu-dhe-rits), npudearitsi/npudearitse anngsit) anngsiri/anngsire (a-nn-g-s-ri) sf (n-pu-dhe-ri-tsi) (un cu anapud) ex: ahtri npudearits anngsiri (a-nn-g-sr) (un cu anngsiri) ngsescu sots; muljarea-aest easti npudearic (anapud); nu-am vi(ng-s-s-cu) vb IV ngsii (ng-s-), ngseam (ng-s- dzut ahtari npudearic anpudilji/anpudilje (a-n-pu-dhm), ngsit (ng-s--t), ngsiri/ngsire (ng-s--ri) lji) sf anpudilj (a-n-pu-dhlj) 1: harea tsi u-ari atsel tsi easti (un cu anngsescu) ex: sh-alts am ngsit (sh-alts an anapud (sh-cari fatsi lucrili anapuda); anapudilji, anapudzlji, pimt, l-am dzs) s-fac arali; s-easti c prmaticolu ti anpudzlji; 2: tihi anapud; tihi oarb; tihi lai; anapudilji, ningseashti (ts dztsi, ti pindzi) ngsit (ng-s-t) adg tihi {ro: ndrtnicie; ghinion} {fr: esprit de travers; caprice; ngsit (ng-s--t), ngsits (ng-s-ts), ngsiti/ngsite guignon, adversit} {en: stubborness, awkward temper; mis(ng-s--ti) (un cu anngsit) ngsiri/ngsire (ngfortune, bad luck} ex: las s-chear anpudilja anapudis--ri) sf ngsiri (ng-s-r) (un cu anngsiri) lji/anapudilje (a-na-pu-dh-lji) sf anapudilj (a-na-pu-dhlj) ananghi/ananghe (a-nn-ghi) sf annghi (a-nn-ghi) shi ann- (un cu anpudilji) ex: vidzush ahnt anapudilji (tihi oarb) ghiuri (a-nn-ghur) atsea tsi lipseashti tu-un lucru ca s-hib anapudzlji/anapudzlje (a-na-pu-dz-lji) sf anapudzlj (aghini adrat (si s-fac ghini, etc.); lipsit, nivolji, ihtizai, ihtiz, na-pu-dzlj) (un cu anpudilji) anpudzlji/anpudzlje htiz; (expr: ananghea s-ts-u da = s-ti-agudeasc ananghea) (a-n-pu-dz-lji) sf anpudzlj (a-n-pu-dzlj) (un cu an{ro: nevoie, lips, necesitate} {fr: besoin, ncessit} {en: lack, pudilji) anpudzscu (a-n-pu-dzs-cu) vb IV anpudzi (anecessity} ex: am mari ananghi (nivolji, ihtizai); cndu va hii n-pu-dz), anpudzam (a-n-pu-dzm), anpudzt (a-ntu ananghi greau; nu aveam ananghi (ihtizai) di vrnu; lippu-dz-t), anpudzri/anpudzre (a-n-pu-dz-ri) nu voi sseashti tr oar ananghi (tr cndu va s-avem ihtizai); anan- ascultu di vr sh-fac mash tsi voi mini, dup caplu-a meu; mi ghea s-ts-u da! (expr: nivolja s-ti-agudeasc, s-cad pri tini); fac multu anapud; fac lucri strmbi (anapuda) {ro: ndrtnici, tsi annghiuri (ihtizadz) ai?; tsi-ai tini ananghi (tsi ti meal) deveni neasculttor} {fr: devenir retif et turbulent} {en: beananghios (a-nan-ghis) adg ananghioas (a-nan-ghio-s), come disobedient, stubborn and turbulent} ex: ficiorlji anpuananghiosh (a-nan-ghish), ananghioasi/ananghioase (a-nan- dzr (s-featsir anapudz) ca vrnoar; zboarli-a lui mighio-si) tsi ari ananghi di tsiva i di cariva; tsi-lj lipseashti un anpudzr (mi featsir aru) multu anpudzt (a-n-pulucru; tsi easti lipsit dit-un lucru; tsi lj-adutsi ufelii a unui ludzt) adg anpudzt (a-n-pu-dz-t), anpudzts (a-n-pucru; lipsit, ofelim {ro: necesar, util} {fr: ncessaire, utile} {en: dzts), anpudzti/anpudzte (a-n-pu-dz-ti) lucru tsi easti necessary, useful} faptu anapuda; tsi s-poart ca un om anapud; tsi fatsi lucrili ananghios (a-nan-ghis) adg vedz tu ananghi ashi cum va el, fr s-ascult di vr {ro: ndrtnic, an-antsrtsu (an-an-tsr-tsu) adv vedz tu an1 neasculttor, ncpnat} {fr: bizarre, turbulent, retif} {en: anantu (a-nn-tu) pr anant (a-nn-t), anants (a-nn-ts), turbulent, obstinate, reckless} anpudzri/anpudzre (aananti/anante (a-nn-ti) scriari neaprucheat tu-aestu n-pu-dz-ri) sf anpudzri (a-n-pu-dzr) atsea tsi s-fatsi dictsiunar; vedz alantu cndu cariva anpudzashti {ro: aciunea de a se ndrtnici, anaparti/anaparte (a-n-par-ti) adv vedz tu parti de a deveni neasculttor; ndrtnicire; destrblare, neruianaprocup (a-na-pr-cup) adg anaprocup (a-na-pr-cu-p), nare} {fr: action de devenir retif et turbulent; turbulence, anaprocuchi (a-na-pr-cuch), anaprocupi/anaprocupe (a-na- contrarit, dvergondage} {en: action of becoming disobedipr-cu-pi) (un) tsi nu easti bun tr tsiva; (un) di la cari nu ent, stubborn and turbulent; shamelessness} pots s-ai nitsiun hiri; aneaprocup {ro: netrebnic} {fr: bon anapudearic (a-na-pu-dhe-ric) adg vedz tu anapuda rien} {en: worthless} aneaprocup (a-nea-pr-cup) adg anapudh (a-n-pudh) adg anapudh (a-n-pu-dh), anapudz aneaprocup (a-nea-pr-cu-p), aneaprocuchi (a-nea-pr(a-n-pudz), anapudhi/anapudhe (a-n-pu-dhi) un cu cuch), aneaprocupi/aneaprocupe (a-nea-pr-cu-pi) (un cu anapud anaprocup) anapudha (a-n-pu-dha) adv un cu anapuda anapud (a-n-pudh) adg vedz tu anapuda anapudhearic (a-na-pu-dhe-ric) adg anapudhearic (a-na-puanapuda (a-n-pu-dha) adv di-alant (nu di buna) parti a unui dhe-ri-c), anapudhearits (a-na-pu-dhe-rits), anapudhearilucru; alant soi di cum lipseashti s-hib un lucru; napudisha- tsi/anapudhearitse (a-na-pu-dhe-ri-tsi) un cu anapudearic lui, anaschila, anaschilea, strmbu, tersi, tersine, tersene {ro: anapudhilji/anapudhilje (a-na-pu-dh-lji) sf anapudhilj (a-naanapoda, pe dos, deandoaselea} {fr: lenvers, de lautre pu-dhlj) un cu anapudilji ct; tout de travers} {en: wrong side, upside-down, wrong- anapudilji/anapudilje (a-na-pu-dh-lji) sf vedz tu anapuda headed} ex: nviscu sarica anapuda (cu-astalea nafoar); sh- anapudzlji/anapudzlje (a-na-pu-dz-lji) sf anapudzlj (a-nabg cmeasha anapuda; tsnea cartea anapuda (di-alant pu-dzlj) vedz tu anapuda parti, cu nsuslu nghios); loclu anapuda-l (di-alant parti-l) anarga (a-nr-ga) adv fr-agunjii, fr avrap; anargalui, turna; nj njardzi lucrul anapuda (strmbu, aru); tut anapuda peanarga, agalea, peagalea, pagalea, omnja, cteanjor, ctilin, (anaschila) va s-greshti; itsi actsa s-adar, tut anapuda (strmntard {ro: domol} {fr: nonchalamment} {en: slowly} ex: bu) lj-isha; s-nu-nj turnats zborlu anapuda napudishalui (na- peanarga-anarga; anarga s-min caljlji; shi nchisi, anarga shpu-d-sha-lui) adv (un cu anapuda) ex: voi imnats napumushat, la platea-a amirlui anargalui (a-nr-ga-lu) adv

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

67

(un cu anarga) ex: anargalui feati dipun di la shoput anathim (a-n-thi-m) sf fr pl un cu anatim peanarga (pea-nr-ga) adv (un cu anarga) ex: crvnj n- anathimusescu (a-na-thi-mu-ss-cu) vb IV anathimusii (a-natredz urdina peanarga preanarga (prea-nr-ga) adv (un thi-mu-s), anathimuseam (a-na-thi-mu-sem), anathimusit cu anarga) ex: preanarga-anarga narga (nr-ga) adv (un (a-na-thi-mu-s-t), anathimusiri/anathimusire (a-na-thi-mu-scu anarga) ex: narga n vali trec mulrli; narga, narga-a coru- ri) un cu anatimusescu lui, hilj di Domnu anathimusiri/anatimusire (a-na-thi-mu-s-ri) sf anathimusiri anargalui (a-nr-ga-lu) adv vedz tu anarga (a-na-thi-mu-sr) un cu anatimusiri anargha (a-nr-gha) adv un cu anarga anathimusit (a-na-thi-mu-st) adg anathimusit (a-na-thi-muanarghalui (a-nr-gha-lu) adv un cu anargalui s-t), anathimusits (a-na-thi-mu-sts), anathimusiti/anathianari/anare (a-n-ri) sf vedz tu adun musite (a-na-thi-mu-s-ti) un cu anatimusit anas (a-n-s) sf ansuri (a-n-sur) vimtul tsi intr sh-easi anatim1 (a-n-thim) adg vedz tu anatim dit plimunj cndu adilji cariva; adiljat, adiljatic, suflari, ahanatim2 (a-n-thim) vb I vedz tu anatim noat, hnoat, suluchi {ro: respiraie} {fr: respiration, anatima (a-n-thi-ma) adv vedz tu anatim haleine} {en: breath} ex: calu-arosh anas loa (loa adiljatic, anatimari/anatimare (a-n-thi-m-ri) sf vedz tu anatim adilja); sh-tu-un-anas (suflari) alga; di lucru nu-am anas anatimat (a-na-thi-mt) adg vedz tu anatim (nu-am chiro s stau, s-dizvursescu) anatim (a-n-thi-m) sf fr pl darea nafoar a unui crishtin anaschila (a-ns-chi-la) adv vedz tu anaschilea dit bisearic di itia c ari fapt lucri multu uruti tr pistea anaschilea (a-ns-chi-lea) adv di-alant (nu di buna) parti a crishtin; anatem, afurisiri, blstem, ctar, afurizmo {ro: unui lucru; alant soi di cum lipseashti s-hib un lucru; afurisenie, anatem, blestem} {fr: excommunication, anaschila, anapuda, napudishalui, strmbu, tersi, tersine, anathme} {en: excomunication, ban, curse} anatem (atersene {ro: anapoda, pe dos, deandoaselea} {fr: lenvers, n-the-m) sf fr pl (un cu anatim) anatima (a-n-thide lautre ct; tout de travers} {en: wrong side, upsidema) adv, sf fr pl blstem, blstimat, afurisit {ro: blestem} down} ex: s-tindi anaschilea (anapuda, di-alant parti) mpadi {fr: anathme} {en: curse} ex: anatima (blstem s-cad prianaschila (a-ns-chi-la) adv (un cu anaschilea) atsel) cari deadi xeana; anatima-lj oara (blstimat s-hib Anastasi/Anastase (A-ns-ta-si) sf fr pl atsea tsi s-featsi oara), iu scoasish atsel zbor anatema (a-n-the-ma) adv, sf cndu anye Hristolu; anyearea-a Hristolui; dzua tu cari s-yiur- fr pl (un cu anatima) natim (n-thi-m) adv, sf fr pl tiseashti anyearea-a Hristolui; Pashti, Grailu Mari; anyeari, (un cu anatim) natem (n-the-m) adv, sf fr pl angheari, nyeari, anyiari, nyiari, yiari {ro: nvierea, Patele} (un cu anatim) nahima (na-hi-m) adv (un cu {fr: Rsurrection (de Jesus), Pques} {en: Resurrection (of anatima) ex: nahima-lj m-sa-ali Ceapi natima (n-thi-m) Jesus), Easter} ex: s-dusir la Anastasi (Grailu Mari) cu fuc- adv, sf (un cu anatima) ex: natima (blstimat s-hib atsel) rreshtili a lor stranji anstsescu (a-ns-t-ss-cu) vb IV cari scoasi xeana; natima-ts m-ta, moi feat natema (nanstsii (a-ns-t-s), anstseam (a-ns-t-sem), anst- the-ma) adv, sf fr pl (un cu anatima) anatim1 (a-nsit (a-ns-t-s-t), anstsiri/anstsire (a-ns-t-s-ri) aducthim) adg anatim (a-n-thi-m), anatinj (a-n-thinj), anatidiznou tu ban tsiva (i cariva) tsi easti (ca) mortu; (arburli) ni/anatine (a-n-thi-ni) antimat, anatimat, natimat, ntimat, nvirdzashti diznou primuveara dup un earn tsi aspuni ca anahimat, anhimat, blstimat, afurisit {ro: afurisit, blestemat} mortu; nstsescu, anyedz, anghedz, nyedz, anyiedz, nyiedz, {fr: excommuni, anathmatis, maudit} {en: excomunicated, yiedz; mbnedz, mbnedz {ro: nvia} {fr: ressusciter; faire cursed} ex: cusurin-tu easti un ahtari anatim (blstimat), c di revivre} {en: resuscitate, revive} anstsit (a-ns-t-st) ns, cama nclo, altu nu-ari; ficiorlu aestu easti anatim (afurisit) adg anstsit (a-ns-t-s-t), anstsits (a-ns-t-sts), ans- antimedz (a-n-thi-mdz) vb I antimai (a-n-thi-m), tsiti/anstsite (a-ns-t-s-ti) tsi s-ari turnat tu ban (dup antimam (a-n-thi-mm), antimat (a-n-thi-m-t), antitsi eara ca mortu); nstsit, anyeat, angheat, nyeat, anyiat, mari/antimare (a-n-thi-m-ri) aruc anatima pri cariva; (tr nyiat, yiat; mbnat, mbnat {ro: nviat} {fr: ressuscit; fait lucrili uruti tsi ari fapt) lu scot cariva nafoar dit bisearic revivre} {en: resuscitated, revived} anstsiri/anstsire (a- (bisearica nu-l mata ari ti crishtin); anhimedz, anathim, nthins-t-s-ri) sf anstsiri (a-ns-t-sr) atsea tsi s-fatsi cndu medz, afurisescu, ctrsescu, catryisescu, blastim, blastin, anstseashti cariva i tsiva; nstsiri, anyeari, angheari, nyeari,culedz, huledz, uryisescu {ro: afurisi, blestema} {fr: anyiari, nyiari, yiari; mbnari, mbnari {ro: aciunea de a excommunier, anathmatiser, maudire} {en: excomunicate, nvia} {fr: action de ressusciter; de faire revivre} {en: action curse} ex: nu n antimeadz (blsteam); lji shtea frmatsili of resuscitating, of reviving} nstsescu (ns-t-ss-cu) vb shi nu vrea s-lu antimeadz antimat (a-n-thi-mt) adg IV nstsii (ns-t-s), nstseam (ns-t-sem), nstsit antimat (a-n-thi-m-t), antimats (a-n-thi-mts), anti(ns-t-s-t), nstsiri/nstsire (ns-t-s-ri) (un cu anst-mati/antimate (a-n-thi-m-ti) arcat nafoar dit bisearic tr sescu) nstsit (ns-t-st) adg nstsit (ns-t-s-t), ns- lucrili uruti tsi ari fapt; anhimat, nthimat, ctrsit, tsits (ns-t-sts), nstsiti/nstsite (ns-t-s-ti) (un cu ctryisit, blstimat, culidzat, hulidzat, uryisit {ro: afurisit, anstsit) nstsiri/nstsire (ns-t-s-ri) sf nstsiri (ns- blestemat} {fr: excommuni, anathmatis, maudit} {en: excot-sr) (un cu anstsiri) municated, cursed} ex: shtiu c easti antimat (blstimat); anastur (a-ns-tur) sm vedz tu nastur Martsu, tini, anthimate! antimari/antimare (a-n-thi-manat (a-nt) adg vedz tu adun ri) sf antimri (a-n-thi-mr) atsea tsi fatsi un cndu anatema (a-n-the-ma) adv, sf vedz tu anatim afuriseashti; anhimari, nthimari, afurisiri, blstimari, ctranatem (a-n-the-m) sf vedz tu anatim siri, ctryisiri, culidzari, hulidzari, uryisiri {ro: aciunea de a anathema (a-n-the-ma) adv, sf fr pl un cu anatema afurisi, de a blestema; afurisire, blestemare} {fr: action anathem (a-n-the-m) sf fr pl un cu anatem dexcommunier, danathmatiser} {en: action of excomunianathim1 (a-n-thim) adg anathim (a-n-thi-m), anathinj (a- cating, of cursing} anatim2 (a-n-thim) vb I anatimai (a-nan-thinj), anathini/anathine (a-n-thi-ni) un cu anatim1 thi-m), anatimam (a-na-thi-mm), anatimat (a-na-thi-manathim2 (a-n-thim) vb I anathimai (a-na-thi-m), anathit), anatimari/anatimare (a-na-thi-m-ri) (un cu antimedz) mam (a-na-thi-mm), anathimat (a-na-thi-m-t), anathima- ex: ctse mi anatinj, c nu ts-am fapt tsiva anatimat (a-nari/anathimare (a-na-thi-m-ri) un cu anatim2 thi-mt) adg anatimat (a-na-thi-m-t), anatimats (a-na-thianathima (a-n-thi-ma) adv un cu anatima mts), anatimati/anatimate (a-na-thi-m-ti) (un cu antianathimari/anathimare (a-n-thi-m-ri) sf anathimri (a-namat) anatimari/anatimare (a-na-thi-m-ri) sf anatimri (athi-mr) un cu antimari na-thi-mr) (un cu antimari) ntimedz (n-thi-mdz) anathimat (a-na-thi-mt) adg anathimat (a-na-thi-m-t), vb I ntimai (n-thi-m), ntimam (n-thi-mm), ntimat anathimats (a-na-thi-mts), anathimati/anathimate (a-na-thi- (n-thi-m-t), ntimari/ntimare (n-thi-m-ri) (un cu m-ti) un cu antimat antimedz) ntimat (n-thi-mt) adg ntimat (n-thi-m-

68

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

t), ntimats (n-thi-mts), ntimati/ntimate (n-thi-m-ti) anctusescu (un cu antimat) ntimari/ntimare (n-thi-m-ri) sf anctusit (a-n-c-tu-st) adg vedz tu anctusescu ntimri (n-thi-mr) (un cu antimari) natimedz (naancrescu (a-n-crs-cu) (mi) vb IV vedz tu acru thi-mdz) vb I natimai (na-thi-m), natimam (na-thi-mm), ancrici (a-n-crc) sn vedz tu acru natimat (na-thi-m-t), natimari/natimare (na-thi-m-ri) ancrimi/ancrime (a-n-cr-mi) sf vedz tu acru (un cu antimedz) natimat (na-thi-mt) adg natimat (na- ancriri/ancrire (a-n-cr-ri) sf vedz tu acru thi-m-t), natimats (na-thi-mts), natimati/natimate (na-thi- ancrit (a-n-crt) adg vedz tu acru m-ti) (un cu antimat) ex: s-ti lja draclu, natimat nati- anfirsescu (a-n-fir-ss-cu) (mi) vb IV anfirsii (a-n-fir-s), mari/natimare (na-thi-m-ri) sf natimri (na-thi-mr) (un anfirseam (a-n-fir-sem), anfirsit (a-n-fir-s-t), anfirsicu antimari) anatimusescu (a-na-thi-mu-ss-cu) vb IV ri/anfirsire (a-n-fir-s-ri) aduc aminti un lucru diznou (tuanatimusii (a-na-thi-mu-s), anatimuseam (a-na-thi-muun muabeti), numtsescu {ro: reaminti, meniona} {fr: rapsem), anatimusit (a-na-thi-mu-s-t), anatimusiri/anatimu- peler au souvenir; mentionner} {en: recall, remember; mensire (a-na-thi-mu-s-ri) (un cu antimedz) ex: mitrupulitlu tion} ex: anfirsish (adusesh diznou aminti) mslatea; atsel ca anatimusi tuts armnjlji di Ohrida anatimusit (a-na-thi-mus-anfirseasc (s-numtseasc, s-aduc-aminti) vcuhi shst) adg anatimusit (a-na-thi-mu-s-t), anatimusits (a-na-thi- uminitati anfirsit (a-n-fir-st) adg anfirsit (a-n-fir-smu-sts), anatimusiti/anatimusite (a-na-thi-mu-s-ti) (un cu t), anfirsits (a-n-fir-sts), anfirsiti/anfirsite (a-n-fir-s-ti) antimat) anatimusiri/anatimusire (a-na-thi-mu-s-ri) sf tsi easti adus aminti (tu-un muabeti) {ro: reamintit, anatimusiri (a-na-thi-mu-sr) (un cu antimari) anhimenionat} {fr: rappel au souvenir; mentionn} {en: remedz (a-n-hi-mdz) vb I anhimai (a-n-hi-m), anhimam called, remembered; mentioned} anfirsiri/anfirsire (a-n(a-n-hi-mm), anhimat (a-n-hi-m-t), anhimari/anfir-s-ri) sf anfirsiri (a-n-fir-sr) atsea tsi s-fatsi cndu himare (a-n-hi-m-ri) (un cu antimedz) ex: tra s-lu an- cariva anfirseashti {ro: aciunea de a reaminti, de a himedz anhimat (a-n-hi-mt) adg anhimat (a-n-himeniona} {fr: action de rappeler au souvenir; de mentionner} m-t), anhimats (a-n-hi-mts), anhimati/anhimate (a-n- {en: action of recalling, of remembering; of mentioning} hi-m-ti) (un cu antimat) anhimari/anhimare (a-nanfirsiri/anfirsire (a-n-fir-s-ri) sf vedz tu anfirsescu hi-m-ri) sf anhimri (a-n-hi-mr) (un cu antimari) anfirsit (a-n-fir-st) adg vedz tu anfirsescu anahimedz (a-na-hi-mdz) vb I anahimai (a-na-hi-m), ana- anhimari/anhimare (a-n-hi-m-ri) sf vedz tu anatim himam (a-na-hi-mm), anahimat (a-na-hi-m-t), anahima- anhimat (a-n-hi-mt) adg vedz tu anatim ri/anahimare (a-na-hi-m-ri) (un cu antimedz) anahimat anhimedz (a-n-hi-mdz) vb I vedz tu anatim (a-na-hi-mt) adg anahimat (a-na-hi-m-t), anahimats (a- anlisescu (a-n-li-ss-cu) vb IV vedz tu analis na-hi-mts), anahimati/anahimate (a-na-hi-m-ti) (un cu anlisiri/anlisire (a-n-li-s-ri) sf vedz tu analis antimat) anahimari/anahimare (a-na-hi-m-ri) sf anahianlisit (a-n-li-st) adg vedz tu analis mri (a-na-hi-mr) (un cu antimari) anlsescu (a-nl-ss-cu) vb IV vedz tu analis anatimusescu (a-na-thi-mu-ss-cu) vb IV vedz tu anatim anlsiri/anlsire (a-nl-s-ri) sf vedz tu analis anatimusiri/anatimusire (a-na-thi-mu-s-ri) sf vedz tu anlsit (a-nl-st) adg vedz tu analis anatim anltsari/anltsare (a-nl-ts-ri) sf vedz tu analtu1 anatimusit (a-na-thi-mu-st) adg vedz tu anatim anltsat (a-nl-tst) adg vedz tu analtu1 anatolit (a-na-to-lt) adg vedz tu anadulish anltsmi/anltsme (a-nl-ts-mi) sf vedz tu analtu1 anatredz (a-na-tr-dz) adv vedz tu atreidza anltsimi/anltsime (a-nl-tsi-mi) sf vedz tu analtu1 anaxiu (a-nc-su) adg vedz tu anacshu anm (-n-m) sf vedz tu hanums anbrescu (a-n-b-rs-cu) (mi) vb IV anbrii (a-n-b-r), anm (-n-m) sf vedz tu hanums anbream (a-n-b-rem), anbrit (a-n-b-r-t), anbrianmirsescu (a-n-mir-ss-cu) vb IV anmirsii (a-n-mir-s), ri/anbrire (a-n-b-r-ri) mi disteptu dit somnu lhtrsit anmirseam (a-n-mir-sem), anmirsit (a-n-mir-s-t), {ro: (se) trezi ngrozit} {fr: sveiller en pouvante} {en: wake anmirsiri/anmirsire (a-n-mir-s-ri) shed di-un parti {ro: up in terror} ex: hoara s-anbri (s-dishtipt lhtrsit) noap- sta de o parte} {fr: rester de ct} {en: stay on the side} ex: un tea anbrit (a-n-b-rt) adg anbrit (a-n-b-r-t), di noi anmirsi (shidzu di-un parti) anmirsit (a-n-miranbrits (a-n-b-rts), anbriti/anbrite (a-n-b-r-ti) tsi st) adg anmirsit (a-n-mir-s-t), anmirsits (a-n-mirs-dishteapt dit somnu lhtrsit {ro: trezit cu groaz} {fr: sts), anmirsiti/anmirsite (a-n-mir-s-ti) tsi shadi di-un veill en pouvante} {en: awake in terror} anbriparti {ro: care st de o parte} {fr: rest de ct} {en: who ri/anbrire (a-n-b-r-ri) sf anbriri (a-n-b-rr) atsea tsi stays on the side} anmirsiri/anmirsire (a-n-mir-s-ri) sf s-fatsi cndu omlu s-dishteapt lhtrsit dit somnu {ro: anmirsiri (a-n-mir-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva shadi aciunea de a se trezi ngrozit} {fr: action de sveiller en di-un parti {ro: aciunea de a sta de o parte} {fr: action de pouvante} {en: action of waking up in terror} rester de ct} {en: action of staying on the side} anbriri/anbrire (a-n-b-r-ri) sf vedz tu anbrescu anmirsiri/anmirsire (a-n-mir-s-ri) sf vedz tu anmiranbrit (a-n-b-rt) adg vedz tu anbrescu sescu anctusescu (a-n-c-tu-ss-cu) (mi) vb IV anctusii (a-n- anmirsit (a-n-mir-st) adg vedz tu anmirsescu c-tu-s), anctuseam (a-n-c-tu-sem), anctusit (a-nanmuzi/anmuze (a-n-m-zi) sf vedz tu nmuzi c-tu-s-t), anctusiri/anctusire (a-n-c-tu-s-ri) ameas-anngsescu (a-nn-g-s-s-cu) vb IV vedz tu anangasi tic ma multi lucri sh-li fac s sta deadun ca un singur lucru; anngsiri/anngsire (a-nn-g-s--ri) sf vedz tu ananameastic, meastic, mintescu {ro: mesteca} {fr: mler, mlan- gasi ger} {en: mix, mingle, blend} anctusit (a-n-c-tu-st) anngsit (a-nn-g-s-t) adg vedz tu anangasi adg anctusit (a-n-c-tu-s-t), anctusits (a-n-c-tu-sts), anngsescu (a-nn-g-ss-cu) vb IV vedz tu anangasi anctusiti/anctusite (a-n-c-tu-s-ti) tsi easti faptu di ma anngsiri/anngsire (a-nn-g-s-ri) sf vedz tu anangasi multi lucri amisticati deadun; amisticat, misticat, mintit {ro: anngsit (a-nn-g-st) adg vedz tu anangasi mestecat} {fr: ml, mlang} {en: mixed, mingled, blended} anpdescu (a-n-p-ds-cu) (mi) vb IV anpdii (a-n-p-d), anctusiri/anctusire (a-n-c-tu-s-ri) sf anctusiri (a-n- anpdeam (a-n-p-dem), anpdit (a-n-p-d-t), anpc-tu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-ameastic tsiva, ic sdiri/anpdire (a-n-p-d-ri) mi slghescu (mi-aruc, mi ameastic ma multi lucri deadun; amisticari, misticari, mintiri hiumusescu, mi leapid) pristi tsiva i cariva; npdescu, nv{ro: aciunea de a amesteca, mestecare} {fr: action de sen lescu, himusescu, hiumusescu, nhiumusescu, citsescu, aleamler, de mlanger} {en: action of mixing, of mingling, of pid, leapid, arvuescu, slghescu, slghescu, srghescu, srblending} gljescu, nburuescu; andmusescu; anvrlighedz; stpuescu; anctusiri/anctusire (a-n-c-tu-s-ri) sf vedz tu (fig: lu-anpdescu = mi-adun (mi-astalj, mi-andmusescu) cu

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

69

cariva) {ro: nvli, da nval, ntlni, ncercui, stpni} {fr: anclicari/anclicare (an-c-li-c-ri) sf vedz tu cal1 se prcipiter, se jeter sur, invader, entourer, matriser} {en: anclicat (an-c-li-ct) adg vedz tu cal1 jump over, invade, encircle, control} ex: furlji anpdir ancltsari/ancltsare (an-cl-ts-ri) sf vedz tu ncaltsu (citsir, s-arcar) disupr di hoar; cnjlji lu-avea anpdit ancltsat (an-cl-tst) adg vedz tu ncaltsu (lu-avea anvrligat, s-avea hiumusit pri el) tu vali; dultsi yisi ancnescu (an-c-ns-cu) vb IV vedz tu ncnescu lj-anpdea (lj-arvuea, lji stpuea) suflitlu; lu-anpdim (fig: ancniri/ancnire (an-c-n-ri) sf vedz tu ncnescu lu-aflm, lu-andmusim) n cali anpdit (a-n-p-dt) adg ancnit (an-c-nt) adg vedz tu ncnescu anpdit (a-n-p-d-t), anpdits (a-n-p-dts), anpdi- ancrcari1/ancrcare (an-cr-c-ri) sf vedz tu ncarcu1 ti/anpdite (a-n-p-d-ti) tsi s-ari hiumusit; arcat ctr ancrcari2/ancrcare (an-cr-c-ri) sf vedz tu ncarcu2 (pristi) tsiva i cariva; npdit, nvlit, himusit, hiumusit, ancrcat1 (an-cr-ct) adg vedz tu ncarcu1 nhiumusit, citsit, alipidat, lipidat, arvuit, slghit, slghit, ancrcat2 (an-cr-ct) adg vedz tu ncarcu2 srghit, srgljit, nburuit, anvrligat, stpuit {ro: nvlit; ancrligari/ancrligare (an-cr-li-g-ri) sf vedz tu crlig ntlnit, ncercuit, stpnit} {fr: prcipit, jet sur, invad, ancrligat (an-cr-li-gt) adg vedz tu crlig entour, matris} {en: jumped over, invaded, encircled, con- ancrlighedz (an-cr-li-ghdz) (mi) vb I vedz tu crlig trolled} anpdiri/anpdire (a-n-p-d-ri) sf anpdiri (a- anctilea (an-c-ti-lea) num invar zbor ti ntribarea: tu cari loc n-p-dr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva anpdeashti; atsea dit un arad s-afl cariva?; cts ari nintea-a lui? {ro: al ctsi-u fatsi un cndu s-aruc ctr cariva i tsiva; npdiri, telea} {fr: en combien} {en: in what position} ex: anctilea annvliri, himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, citsiri, alipidari, sari? (dup cts alts ts yini a tsia arada s-ansari?) lipidari, arvuiri, slghiri, slghiri, srghiri, srgljiri, nbuancheadic (an-cha-dic) (mi) vb I vedz tu cheadic ruiri, anvrligari, stpuiri {ro: aciunea de a nvli, de a ancherdhu (an-chr-dhu) sn ancherdhuri (an-chr-dhur) un stpni, de a ntlni, de a ncercui; nvlire; stpnire, ntlcu ncherdu nire, ncercuire} {fr: action de se prcipiter, de se jeter sur, ancherdu (an-chr-dhu) sn vedz tu ncherdu dinvader, dentourer, de matriser} {en: action of jumping anchidicari/anchidicare (an-chi-di-c-ri) sf vedz tu cheadic over, of invading, of encircling, of controling} npdescu anchidicat (an-chi-di-ct) adg vedz tu cheadic (n-p-ds-cu) (mi) vb IV npdii (n-p-d), npdeam (n- anchilescu (an-chi-ls-cu) vb IV vedz tu nchilescu p-dem), npdit (n-p-d-t), npdiri/npdire (n-p- anchiliri/anchilire (an-chi-l-ri) sf vedz tu nchilescu d-ri) (un cu anpdescu) ex: diunoar npdir; ti-au anchilit (an-chi-lt) adg vedz tu nchilescu npdit un chiameti di dushmanj npdit (n-p-dt) adg anchirdsescu (an-chir-dh-ss-cu) vb IV vedz tu ncherdu npdit (n-p-d-t), npdits (n-p-dts), npditi/npdite anchirdsiri/anchirdsire (an-chir-dh-s-ri) sf vedz tu (n-p-d-ti) (un cu anpdit) npdiri/npdire (n-pncherdu d-ri) sf npdiri (n-p-dr) (un cu anpdiri) anchirdsit (an-chir-dh-st) adg vedz tu ncherdu anpdiri/anpdire (a-n-p-d-ri) sf vedz tu anpdescu anchirdhsescu (an-chir-dh-ss-cu) vb IV anchirdhsii (ananpdit (a-n-p-dt) adg vedz tu anpdescu chir-dh-s), anchirdhseam (an-chir-dh-sem), anchiranpudhilji/anpudhilje (a-n-pu-dh-lji) sf anpudhilj (a-ndhsit (an-chir-dh-s-t), anchirdhsiri/anchirdhsire (anpu-dhlj) un cu anpudilji chir-dh-s-ri) un cu anchirdsescu anpudilji/anpudilje (a-n-pu-dh-lji) sf vedz tu anapuda anchirdhsiri/anchirdhsire (an-chir-dh-s-ri) sf anchirdhsiri anpudzlji/anpudzlje (a-n-pu-dz-lji) sf vedz tu (an-chir-dh-sr) un cu anchirdsiri anapuda anchirdhsit (an-chir-dh-st) adg anchirdhsit (an-chir-dhanpudzri/anpudzre (a-n-pu-dz-ri) sf vedz tu anapuda s-t), anchirdhsits (an-chir-dh-sts), anchirdhsiti/anchiranpudzscu (a-n-pu-dzs-cu) vb IV vedz tu anapuda dhsite (an-chir-dh-s-ti) un cu anchirdsit anpudzt (a-n-pu-dzt) adg vedz tu anapuda anciup (an-cp) (mi) vb I anciupai (an-cu-p), anciupam anschirsescu (a-ns-chir-ss-cu) vb IV vedz tu nscrsescu (an-cu-pm), anciupat (an-cu-p-t), anciupari/anciupare anschirsiri/anschirsire (a-ns-chir-s-ri) sf vedz tu (an-cu-p-ri) lu-acats dinapandiha, ascur sh-cu puteari; minscrsescu acats di peri (acats s-mi-alumtu) cu cariva; lu-ascalnu di gushi anschirsit (a-ns-chir-st) adg vedz tu nscrsescu pri cariva; nciup, acats (fig: anciup = fur) {ro: nha, (se) anstsescu (a-ns-t-ss-cu) vb IV vedz tu Anastasi nciera} {fr: saisir, (se) battre, en venir aux mains} {en: anstsiri/anstsire (a-ns-t-s-ri) sf vedz tu Anastasi grasp, seize, come to grips, start fighting} ex: di zbor-zbor sanstsit (a-ns-t-st) adg vedz tu Anastasi anciupar (s-actsar); di sumsoar ma s-anciup (s-acats); santhimari/anthimare (a-n-thi-m-ri) sf anthimri (a-napruchear s-lj-agiung shi s-lj-anciup di perci; vrea s-lu-anthi-mr) un cu antimari ciup di mnic; anciup (acts cu puteari) cucotlu di zverc anthimat (a-n-thi-mt) adg anthimat (a-n-thi-m-t), shi vru s-fug; lo calea ctr n hoar s-anciup (fig: s-fur) anthimats (a-n-thi-mts), anthimati/anthimate (a-n-thi- vr gljin anciupat (an-cu-pt) adg anciupat (an-cum-ti) un cu antimat p-t), anciupats (an-cu-pts), anciupati/anciupate (an-cuanthimedz (a-n-thi-mdz) vb I anthimai (a-n-thi-m), p-ti) tsi s-ari actsat (di peri, di gushi, si s-alumt) cu anthimam (a-n-thi-mm), anthimat (a-n-thi-m-t), cariva; nciupat, actsat {ro: nhat, ncierat} {fr: saisi, venu anthimari/anthimare (a-n-thi-m-ri) un cu antimedz aux mains} {en: grasped, seized, who came to grips, who antimari/antimare (a-n-thi-m-ri) sf vedz tu anatim started fighting} anciupari/anciupare (an-cu-p-ri) sf anantimat (a-n-thi-mt) adg vedz tu anatim ciupri (an-cu-pr) atsea tsi s-fatsi cndu s-anciup dunjaantimedz (a-n-thi-mdz) vb I vedz tu anatim ua; nciupari, actsari {ro: aciunea de a nha, de a se anvdescu (a-n-v-ds-cu) vb IV vedz tu nvdescu nciera; nhare, ncierare} {fr: action de saisir, de (se) anvdiri/anvdire (a-n-v-d-ri) sf vedz tu nvdescu battre, den venir aux mains} {en: action of grasping, of seizanvdit (a-n-v-dt) adg vedz tu nvdescu ing, of coming to grips, of starting to fight} nciup (ncp) ancaci (an-cc) (mi) vb I vedz tu ncaci1 (mi) vb I nciupai (ncu-p), nciupam (ncu-pm), nciupat ancalic (an-ca-lic) vb I vedz tu cal1 (ncu-p-t), nciupari/nciupare (ncu-p-ri) (un cu anciup) ancaltsu (an-cl-tsu) (mi) vb I vedz tu ncaltsu ex: nciup (archi, lo) nai ma marea filii; fratslji si nciupar ancarcu1 (an-cr-cu) (mi) vb I vedz tu ncarcu1 (actsar si s-bat); li vidzui cum si nciupar (s-actsar di ancarcu2 (an-cr-cu) (mi) vb I vedz tu ncarcu2 per) featili; li nciup (li archi) ashitsili nciupat (ncu-pt) ancceari/ancceare (an-c-c-ri) sf vedz tu ncaci1 adg nciupat (ncu-p-t), nciupats (ncu-pts), nciupati/nciuancceat (an-c-ct) adg vedz tu ncaci1 pate (ncu-p-ti) (un cu anciupat) nciupari/nciupare anccitur (an-c-ci-t-r) sf vedz tu ncaci1 (ncu-p-ri) sf nciupri (ncu-pr) (un cu anciupari) anclar (an-c-lr) adv vedz tu cal1 anciupari/anciupare (an-cu-p-ri) sf vedz tu anciup

70

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

anciupat (an-cu-pt) adg vedz tu anciup ancusurat (an-cu-su-rt) adg vedz tu cusor1 ancljeg (an-cljg) (mi) vb I vedz tu cljag ancusuredz (an-cu-su-rdz) (mi) vb I vedz tu cusor1 ancljigari/ancljigare (an-clji-g-ri) sf vedz tu cljag anda (n-da shi an-d) adv (ca ntribari) tu tsi oar?; tu cari ancljigat (an-clji-gt) adg vedz tu cljag chiro?; oara tsi s-fatsi tsiva; chirolu tu cari va s-fac tsiva; ancruntari/ancruntare (an-crun-t-ri) sf vedz tu ncruntu cndu, nda {ro: cnd} {fr: quand} {en: when} ex: anda (cndu ancruntat (an-crun-tt) adg vedz tu ncruntu a) s-yinj, s-nj dai hbari; anda (cndu) nu s-la; anda (cndu) ancruntu (an-crn-tu) (mi) vb I vedz tu ncruntu nu vrea; suntu mesh di dzli di-anda (di cndu) eu ducheam; ancucushari/ancucushare (an-cu-cu-sh-ri) sf vedz tu ncuanda (cndu) eara satrazam Fuad-Pshe nda (nd) adv cushedz (un cu anda) ex: nda (cndu) tu nani nj-lu culcai; nda (cndu) ancucushat (an-cu-cu-sht) adg vedz tu ncucushedz nu-ascults ancucushedz (an-cu-cu-shdz) (mi) vb I vedz tu ncuandamusi/andamuse (an-d-mu-si) sf fr pl ceat di oaminj cushedz cu idyili intiresi adunats tu idyiul loc (tra s zburasc, s-fac anculea (an-cu-le) adv vedz tu nclo gimbushi, s-fac chefi deadun, s-lja un apofasi, etc.); ndaancumpr (a-cm-pr) vb I vedz tu acumpr musi, adunari, andmusiri, cumshonji, sobor, sutslji, parei, ancumprari/ancumprare (an-cum-p-r-ri) sf vedz tu gimbusi, ceat {ro: adunare, reuniune, sindrofie} {fr: runion, acumpr compagnie, soire, assemble} {en: reunion, company, party, ancumprat (an-cum-p-rt) adg vedz tu acumpr assembly} ex: andamusi bun! andmusescu (an-d-muancunj (an-cnj) vb I ancunjai (an-cu-nj), ancunjam (anss-cu) (mi) vb IV andmusii (an-d-mu-s), andmuseam cu-njm), ancunjat (an-cu-nj-t), ancunjari/ancunjare (an- (an-d-mu-sem),andmusit(an-d-mu-s-t), cu-nj-ri) nchisescu un foc (di leamni) cu surtseali, palji, andmusiri/andmusire (an-d-mu-s-ri) mi-adun (mi aflu) crts, etc.; cu surtseali (palji, suflari, etc.) l-tsn yiu (sh-lu fac cu cariva (acas, n cali, etc.); dau di cariva; mi ved diznou cu s-creasc, s-lja dinami) foclu tsi easti aproapea astes; (foclu cariva; ndmusescu, stvrusescu, astalj, alhescu, asthisesaproapea astes) scoati mash fum sh-pira nu para s-veadi; cu, tihisescu, cunushtusescu, mi-adun cu, mi aflu cu, mpichi ncunj, ancunjedz, ncunjedz; (expr: 1: lu-ancunj = dau simasii {ro: ntlni} {fr: (se) rencontrer} {en: meet} ex: n-andmusim la prearea-a lui; lj-dau di mnear, l-saidisescu, l-sldisescu; 2: (n-adunm) tuts oaspitslji la mini-acas; lu-andmusii (lulj-ancunj un = lj-dau un pliscut; lj-ardu un; lj-plescu un; aflai, lu-astljai) n cali andmusit (an-d-mu-st) adg anetc.; 3: ancunj = mi fac corcan (di-arcoari); 4: mi-ancunj (tu dmusit (an-d-mu-s-t), andmusits (an-d-mu-sts), andfats) = mi ntunic, niuredz, mi ncljid la fats) {ro: aprinde, n- musiti/andmusite (an-d-mu-s-ti) tsi s-ari adunat (aflat) firipa (foc); arde fr flacre} {fr: allumer (feu); brler sans cu cariva; ndmusit, stvrusit, alhit, asthisit, astljat, cuflamme, faire de la fume} {en: ignite, kindle (fire); burn nushtusit, tihisit, mpicheat {ro: ntlnit} {fr: rencontr} {en: without flames} ex: ancunjam (aprindeam, cu surtseali i palji) met} andmusiri/andmusire (an-d-mu-s-ri) sf andmufoclu; foclu ancunji (scoati fum, fr ca si s-vead pir); ancu- siri (an-d-mu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un s-afl (s-adun) njar (apreasir) cti-un tsigar; soba-aest ncunjadz (scoaticu cariva; ndmusiri, stvrusiri, alhiri, asthisiri, astljari, fum) cndu bati vimtul; ancunji (expr: si ntunic, s-veadi ca cunushtusiri, tihisiri, mpicheari {ro: aciunea de a ntlni; fum) tu pduri; nu lu-ancunji (expr: nu-lj da di mnear); nu lu- ntlnire} {fr: action de (se) rencontrer} {en: action of meetancunjar (nu-l saidisir); lj-ancunjash un (lj-deadish un ing} ndamusi/ndamuse (nd-mu-si) sf fr pl (un cu anpliscut); truplu-lj ancunje (s-featsi corcan); si ncunjar (expr: damusi) ex: bun ndamusi s-nji ori ndmusescu (nd-musi niurar, s ntunicar) munts sh-vljuri; cndu-avdz aesti ss-cu) (mi) vb IV ndmusii (nd-mu-s), ndmuseam (ndzboar s ncunje suratea (expr: si ntunic, niur tu fats) an- mu-sem), ndmusit (nd-mu-s-t), ndmusiri/ndmusire cunjedz (an-cu-njdz) vb I ancunjai (an-cu-nj), ancunjam (nd-mu-s-ri) (un cu andmusescu) ex: npoi va n (an-cu-njm), ancunjat (an-cu-nj-t), ancunjari/ancunjare ndmusim (va n-adunm, va n videm) s-vrure Dumnidz (an-cu-nj-ri) (un cu ancunj) ancunjat (an-cu-njt) ndmusit (nd-mu-st) adg ndmusit (nd-mu-s-t), adg ancunjat (an-cu-nj-t), ancunjats (an-cu-njts), anndmusits (nd-mu-sts), ndmusiti/ndmusite (nd-mu-s-ti) cunjati/ancunjate (an-cu-nj-ti) tsi easti-apres; tsi easti (un cu andmusit) ndmusiri/ndmusire (nd-mu-s-ri) tsnut yiu, apres; tsi scoati mash fum sh-nu s-veadi dip pir; sf ndmusiri (nd-mu-sr) (un cu andmusiri) ex: ndncunjat {ro: aprins, nfiripat (foc); care arde fr flacre} {fr: musirea-a noastr fu ctr Sn-Chetru (feu) allum; brl sans flamme, qui fai de la fume} {en: ig- andar (an-dr) sm vedz tu andartu nited, kindled (fire); burned without flames} ex: foclu eara an- andar (an-d-r) sf andri (an-dr) shi andruri (an-d-rur) cunjat (apres); s-vidzur ancunjats (expr: dats di mnear) ntunearic i negur (fapt di fum, pulbiri, aburi ishits dit apa tsi ancunjari/ancunjare (an-cu-nj-ri) sf ancunjeri (an-cu-njr) s-afl tu loc, etc.) tsi s-arspndeashti tu aer di nu poati omlu atsea tsi s-fatsi cndu si-ancunji tsiva; ncunjari {ro: aciunea s-vead ghini sh-diparti; ctcnii, cthnii, eam, negur; (fig: de a aprinde, de a nfiripa (foc); de a arde fr flacre; andar = (i) mintireaji, areat, acatastasi, atxii, nearad, etc.; aprindere, nfiripare} {fr: action dallumer (feu); de brler (ii) niisihii, vrondu, zbor tsi s-arspndeashti ca andara pristi sans flamme, de faire de la fume} {en: action of igniting, of tut loclu) {ro: pcl, cea, nori de fum sau praf; turbureal, kindling (fire); of burning without flames} ncunj (ncnj) nelinite, vacarm, alarm} {fr: brouillard, nuage de fume ou vb I ncunjai (ncu-nj), ncunjam (ncu-njm), ncunjat (ncu- poussire; vacarme, allarme} {en: fog, mist, cloud of smoke nj-t), ncunjari/ncunjare (ncu-nj-ri) (un cu ancunj) ex: or dust; uproar, alarm} ex: tsi andar (negur) s-featsi di fum; la locurli ncunjati (tsi-ardea) di iu-avui ascpat; niorli andar (negur) di pulbiri; tu horli-a noastri eara andar (fig: citsescu ca marea ncunjat (expr: ntunicat) ncunjat (ncu- mintireaji, niisihii); si s-duc andar (fig: si s-duc ca andara njt) adg ncunjat (ncu-nj-t), ncunjats (ncu-njts), pristi tut loclu); s-u-ardu pnea ast sear, s-lj si duc andar ncunjati/ncunjate (ncu-nj-ti) (un cu ancunjat) ex: masti (fig: si s-avd pristi tut loclu); tsi andar (areat, actstsii) ncunjat (expr: niurat); chiro ncunjat (expr: ntunicat, niurat) easti tu-aest cas! ncunjari/ncunjare (ncu-nj-ri) sf ncunjeri (ncu-njr) (un andarcu (an-dr-cu) sm vedz tu andartu cu ancunjari) andartichescu (an-dar-ti-chs-cu) adg vedz tu andartu ancunjari/ancunjare (an-cu-nj-ri) sf vedz tu ancunj andartu (an-dr-tu) sm andartsi (an-dr-tsi) shi andarts (anancunjat (an-cu-njt) adg vedz tu ancunj dr-ts) fur grec tsi alumta aoa sh-un chiro tr iliftiria-a ancunjedz (an-cu-njdz) vb I vedz tu ancunj Grtsiiljei di sum turts (cu vtmarea-a turtslor ma sh-cu ancupr (a-c-pr) vb I vedz tu acumpr vtmarea-a crishtinjlor, armnj, vurgari, tsi nu vrea si s-fac ancuprari/ancuprare (an-cu-p-r-ri) sf vedz tu acumpr grets, ma vrea si sh-armn atsea tsi eara, cu fara shi limba-a ancuprat (an-cu-p-rt) adg vedz tu acumpr lor); antartu, andarcu, andar, cumit, cumitagi; (fig: andartu = ancusurari/ancusurare (an-cu-su-r-ri) sf vedz tu cusor1 fur tsi ti dispoalji cndu ti-acats tu pduri; om aru sh-fr

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

71

njil) {ro: comitagiu grec} {fr: rebelle, rvolt} {en: rebel} ex: andicra (an-d-cra) adv di-alant parti, n fats, andicrita, agAvdela fu ars di andartsi (cumitagiilji grets) tu un njilji nau nanghea, carshi {ro: vizavi} {fr: vis--vis} {en: opposite, suti tsintsi, toamna; andartsi suntu tu muntslj a noshtri across} andicrita (an-d-cri-ta) adv (un cu andicra) ndartu (ndr-tu) sm ndartsi (ndr-tsi) shi ndarts (ndr-ts) andicrita (an-d-cri-ta) adv vedz tu andicra (un cu andartu) ex: cai poat s-bneadz cu ndarta aest (fig: andihristu (an-d-hris-tu) adg andihrist (an-d-hris-t), andimuljarea-aest ahntu arau)? antartu1 (an-tr-tu) sm antartsi hrishts (an-d-hrish-ts), andihristi/andihriste (an-d-hris-ti) (an-tr-tsi) shi antarts (an-tr-ts) (un cu andartu) ex: lu- tsi fatsi sutsat cu draclu sh-easti contra-al Dumnidz; antiactsar antartslj (cumitslji, furlji grets) antartu2 (an-tr-tu) hristu, drac; (fig: tsi easti anapud sh-aru; tsi fatsi mash uruadg antart (an-tr-t), antartsi (an-tr-tsi) shi antarts (an-tr- tets; aru, tihilai, blstimat, chiutandal, etepsz, idipsz, ponir, ts), antarti/antarte (an-tr-ti) tsi fur sh-vatm ca andaretc.) {ro: antihrist, ticlos} {fr: antechrist, mchant} {en: antitslj; tsi easti aru sh-ninjilos; lai, tihilai, andihristu, etc. {ro: christ, mean, despicable} ex: un andihristu (fig: anapud, soi ru, ticlos} {fr: (homme) mchant, coquin} {en: rogue, blstimat) di preftu antihristu (an-t-hris-tu) adg antihrist bad (man)} ex: tsi antart (tihilai, andihrist) easti! andarcu (an-t-hris-t), antihrishts (an-t-hrish-ts), antihristi/antihriste (an-dr-cu) sm andartsi (an-dr-tsi) shi andarts (an-dr-ts) (an-t-hris-ti) (un cu andihristu) ex: cari va u-ascap dit (un cu andartu) andar (an-dr) sm andari (an-dr) shi mna-a antihristului (a draclui); shi cara lj-amin un n cap al andareanj (an-d-reanj) (un cu andartu) andartichescu Antihristu (a draclui) (an-dar-ti-chs-cu) adg andarticheasc (an-dar-ti-chas-c), andipirin (an-di-pi-r-n) sf andipirinj (an-di-pi-rnj) un andarticheshts (an-dar-ti-chsh-ts), andarticheshti/andarti- yitrii tsi s-vindi ca pulbiri alb shi s-lja tra s scad cldurli, cheshte (an-dar-ti-chsh-ti) tsi ari s-fac cu andartslj; di piritolu shi s scad durerli {ro: antipirin} {fr: antipyrine} andartu {ro: de comitagiu} {fr: de rebelle} {en: of rebel} ex: {en: antipyrine} tljats di mn-andarticheasc (mn di-andartu) andrandiri (an-di-r) sm vedz tu antiri sii/andrsie (an-dr-s-i) sf andrsii (an-dr-s) atsea tsi fac andirisi/andirise (an-d-ri-si) sf fr pl vedz tu ndirisi oaminjlji cndu es andarts; ban di andartu; atsea tsi featsir andirsescu (an-dir-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu ndirisi andartslj cndu scular cap contra-a turtslor; mintitura tsi s- andirsi/andirse (an-dr-si) sf vedz tu ndirisi fatsi cndu dunjaea s ximut contra-a chivernsiljei; andirsiri/andirsire (an-dir-s-ri) sf vedz tu ndirisi andrtslji, cumitii, ribilipsiri, panastasi; (fig: andrsii = leats andirsit (an-dir-st) adg vedz tu ndirisi mari, ashi cu easti dispuljarea tsi u fac andartslj a oaminjlor andisar (an-di-sr) vb IV shi II vedz tu ansar1 tsi lj-acats tu pduri) {ro: rebeliune} {fr: rbellion} {en: reandisari/andisare (an-di-s-ri) sf vedz tu des1 bellion} ex: ca tu andrsia (ximutarea) atsea mari; mi feci tu andisat (an-di-st) adg vedz tu des1 andrsia-atsea marea andrtslji/andrtslje (an-dr-ts-lji) andisreari/andisreare (an-di-s-re-ri) sf vedz tu ansar1 sf andrtslj (an-dr-tslj) (un cu andrsii) ndrandisriri/andisrire (an-di-s-r-ri) sf vedz tu ansar1 tslji/ndrtslje (ndr-ts-lji) sf ndrtslj (ndr-tslj) (un cu andisrit (an-di-s-rt) adg vedz tu ansar1 andrsii) ex: ndrtslja (bana di-andartu; parastisea) lu-asparsi andisescu (an-di-ss-cu) vb IV vedz tu ndisescu multu; tricu doi anj cu ndrtslja (bana di-andartu) tu munts andisiri/andisire (an-di-s-ri) sf vedz tu ndisescu andaua (an-d-a) vedz tu doi andisit (an-di-st) adg vedz tu ndisescu an-daulea (an-d-lea shi an-d--lea) num scriari neapru- ando (an-d) adv vedz tu an1 cheat tu-aestu dictsiunar; vedz andaulea1 shi andaulea2 andoapr1 (an-do-pr) (mi) vb I vedz tu ndrupscu andaulea1 (an-d--lea) num vedz tu induescu andoapr2 (an-do-pr) sn vedz tu ndrupscu andaulea2 (an-d--lea) num vedz tu doi andoapir1 (an-do-pir) (mi) vb I vedz tu ndrupscu andauli/andaule (an-d--li) vedz tu doi andoapir2 (an-do-pir) sn vedz tu ndrupscu andaulea1 (an-d-lea) num vedz tu induescu andoaua (an-do-a) vedz tu doi andaulea2 (an-d-lea) num, adg vedz tu doi andoauli/andoaule (an-do--li) vedz tu doi andca (an-d-c) adv vedz tu adncu andoilea (an-d-lea) vedz tu doi andmusescu (an-d-mu-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu andaan-doilji (an-d-lji) num scriari neaprucheat tu-aestu dictsimusi unar; vedz andoilji andmusiri/andmusire (an-d-mu-s-ri) sf vedz tu andaandoilji (an-d-lji) num vedz tu doi musi andoilu (an-d lu) num vedz tu doi andmusit (an-d-mu-st) adg vedz tu andamusi an-doilu (an-d-lu) num scriari neaprucheat tu-aestu dictsiandrlusescu (an-dr-lu-ss-cu) vb IV vedz tu andral unar; vedz andoilu andrlusiri/andrlusire (an-dr-lu-s-ri) sf vedz tu andral andolji (an-d-lji) num scriari neaprucheat tu-aestu dictsiuandrlusit (an-dr-lu-st) adg vedz tu andral nar; vedz andoilji andrsii/andrsie (an-dr-s-i) sf vedz tu andartu andop (an-dp) (mi) vb I andupai (an-du-p), andupam (anandrtslji/andrtslje (an-dr-ts-lji) sf vedz tu andartu du-pm), andupat (an-du-p-t), andupari/andupare (an-duandvlescu (an-d-v-ls-cu) (mi) vb IV andvlii (an-d-v- p-ri) lj-dau s-mc di primansus; lj-hig mcarea prit grgl), andvleam (an-d-v-lem), andvlit (an-d-v-l-t), lan cu zorea cndu nu va s-mata mc; mc ma multu dict andvliri/andvlire (an-d-v-l-ri) scriari neaprucheat tu- lipseashti (mi fac fushechi shi nchisescu s-mc cu sil, di priaestu ductsiunar; vedz antvlescu mansus pn nu pot s-mata mc alt); nftescu, anftescu, andvliri/andvlire (an-d-v-l-ri) sf andvliri (an-d-vfntescu, fnitescu, prstnescu, pristnescu, pristnisescu, lr) scriari neaprucheat tu-aestu ductsiunar; vedz antvliri pristinisescu, astup, ndes {ro: ndopa} {fr: gaver, gorger} {en: andvlit (an-d-v-lt) adg andvlit (an-d-v-l-t), and- cram, stuff, gorge} ex: gioac sh-mc, tuts si-andoap vlits (an-d-v-lts), andvliti/andvlite (an-d-v-l-ti) andupat (an-du-pt) adg andupat (an-du-p-t), andupats scriari neaprucheat tu-aestu ductsiunar; vedz antvlit (an-du-pts), andupati/andupate (an-du-p-ti) tsi easti hrnit andvlitur (an-d-v-li-t-r) sf andvlituri (an-d-v-lidi primansus; tsi-lj si hidzi mcarea prit grglan; nftit, tr) scriari neaprucheat tu-aestu ductsiunar; vedz anftit, fntit, fnitit, prstnit, pristnit, pristnisit, pristiantvlitur nisit, astupat, ndisat {ro: ndopat} {fr: gav, gorg} {en: andes (an-ds) (mi) vb I vedz tu des1 crammed, stuffed, gorged} andupari/andupare (an-du-pandi (an-d) prip, adv tu loc di {ro: n loc de} {fr: au lieu de} ri) sf andupri (an-du-pr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva easti {en: instead of, in place of} hrnit cu zorea pn nu poati s-mata mc altutsiva; nftiri, andic (an-dc) sm andits (an-dts) tat, afendi, patera, baba anftiri, fntiri, fnitiri, prstniri, pristniri, pristnisiri, pris{ro: tat} {fr: pre, papa} {en: father, dad} ex: shi lu clcar tinisiri, astupari, ndisari {ro: aciunea de a ndopa; ndopare} andiclu {fr: action de gaver, de gorger} {en: action of cramming, of

72

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

stuffing, of gorging} ndrsiri (ndr-sr) (un cu andrlsiri) ndurlusescu andornic (an-dr-nic) adg andornic (an-dr-ni-c), andornits (ndur-lu-ss-cu) vb IV ndurlusii (ndur-lu-s), ndurluseam (an-dr-nits), andornitsi/andornitse (an-dr-ni-tsi) cari alag (ndur-lu-sem), ndurlusit (ndur-lu-s-t), ndurlusiri/ndurluprit lumi (multi ori singur) sh-fatsi di tuti tra s-poat s-bneasire (ndur-lu-s-ri) (un cu andrlsescu) ex: lu ndurlusi dz; cari bneadz ahoryea di dunjai shi nu para va si s-ameasarichia (lj-u deadi n cap, l-featsi s-lji yin lumea deavrliga) tic tu bana-a lor; tsi easti anapud; ndornic, tornic, manoleac, ndurlusit (ndur-lu-st) adg ndurlusit (ndur-lu-s-t), ndursinguratic {ro: rzle, aventurier} {fr: aventureux, celui qui lusits (ndur-lu-sts), ndurlusiti/ndurlusite (ndur-lu-s-ti) (un sloigne, dregl, tranard; enrag} {en: adventurous, solicu andrlsit) ex: armasi ndurlusit (andrlsit) di cdeari tary, drifter, reckless} ex: lup andornic (manoleac tsi alag ndurlusiri/ndurlusire (ndur-lu-s-ri) sf ndurlusiri (ndur-lu-sr) singur dup mprad); oai andornic (tsi s-disparti di cupii sh- (un cu andrlsiri) alag singur); fudzea ca andornic di fric ndornic (ndrandrlsescu (an-dr-l-ss-cu) vb IV vedz tu andral nic) adg ndornic (ndr-ni-c), ndornits (ndr-nits), ndorni- andrlsiri/andrlsire (an-dr-l-s-ri) sf vedz tu andral tsi/ndornitse (ndr-ni-tsi) (un cu andornic) ex: acts s su- andrlsit (an-dr-l-st) adg vedz tu andral fl prit nri shi s-alag ca ndornic s-lj-agiung; alag ns ca andrlisescu (an-dr-li-ss-cu) vb IV vedz tu andral un ndornic ntornic (ntr-nic) adg ntornic (ntr-ni-c), andrlisiri/andrlisire (an-dr-li-s-ri) sf vedz tu andral ntornits (ntr-nits), ntornitsi/ntornitse (ntr-ni-tsi) (un cu andrlisit (an-dr-li-st) adg vedz tu andral andornic) tornic (tr-nic) adg tornic (tr-ni-c), tornits andreadziri/andreadzire (an-dre-dzi-ri) sf vedz tu ndreg1 (tr-nits), tornitsi/tornitse (tr-ni-tsi) (un cu andornic) andreapta (an-drep-ta) adv vedz tu nandreapta ciornic (cr-nic) adg ciornic (cr-ni-c), ciornits (crandreau (an-dre-) sf vedz tu ndreau nits), ciornitsi/ciornitse (cr-ni-tsi) (un cu andornic) ex: andreg1 (an-drg) (mi) vb III shi II vedz tu ndreg1 oai ciornic (anapud) andreg2 (an-drg) adg andreag (an-dre-g), andredz (anandral (an-dr-l) sf andrlj (an-drlj) starea tsi u-ari omlu drdz), andredz (an-drdz) scriari neaprucheat tu-aestu cndu aducheashti c-lj yin mintsli deavrliga (c-lj si fatsi dictsiunar; vedz antreg scutidi n fats, c nu poati s-shad mprostu sh-c-lj yini s-cad andreilea (an-dr-lea) num scriari neaprucheat tu-aestu mpadi); scutur, utents; (fig: andral = niisihii, gaileadz, dictsiunar; vedz antreilea cripri, etc.) {ro: vertij, ameeal} {fr: tourdissement, trouble, Andrelush (An-dre-lsh) sm vedz tu Andreu vertige} {en: giddiness, dizziness, vertigo} ex: nj-yini andral andrepsu (an-drp-su) adg vedz tu ndreg1 (nj-si duc mintsli deavrliga, nj-yini s-cad mpadi); am mri andreptu1 (an-drp-tu) sn vedz tu ndriptati andrlj (fig: gaileadz, caimadz); mari andral (fig: niisihii) nj- andreptu2 (an-drp-tu) adg vedz tu ndriptati adusi fuga andrlsescu (an-dr-l-ss-cu) vb IV andrlsii andreptu3 (an-drp-tu) adv vedz tu ndriptati (an-dr-l-s), andrlseam (an-dr-l-sem), andrlsit (anandreptu4 (an-drp-tu) (mi) vb I vedz tu ndriptati dr-l-s-t), andrlsiri/andrlsire (an-dr-l-s-ri) nj-yini andreptu5 (an-drp-tu) adg vedz tu ndreg1 andral; nj-yin mintsli deavrliga shi-nj si pari c va s-cad andreptu6 (an-drp-tu) adg vedz tu nandreapta mpadi; (un lucru) mi fatsi s-nj yin andral; andrlisescu, Andreu (An-dr) sm fr pl atsel dit soni mes a anlui; Anandrlusescu, ndrsescu {ro: amei} {fr: troubler, blouir, drelush, Ndriu, Ndreu, Dechemvriu {ro: Decembrie} {fr: Ddonner le vertige} {en: dazzle, get confused, become dizzy, cembre} {en: December} ex: pri Andreu cdzu neau Anhave a vertigo} andrlsit (an-dr-l-st) adg andrlsit drelush (An-dre-lsh) sm fr pl (un cu Andreu) (an-dr-l-s-t), andrlsits (an-dr-l-sts), andrlsiti/andr- Ndreu (Ndr) sm fr pl (un cu Andreu) ex: Ndreulu ari lsite (an-dr-l-s-ti) tsi-lj yini andral; tsi-lj yin mintsli 31 di dzli; ndeas Ndreu, ndeas Ndriu (Ndr) sm fr pl deavrliga; andrlisit, andrlusit, ndrsit {ro: ameit} {fr: trou- (un cu Andreu) ex: Ndriulu nzurluseashti bl, bloui, pris de vertige} {en: dazzled, who got confused, andridzeari/andridzeare (an-dri-dze-ri) sf vedz tu ndreg1 who became dizzy, who is having a vertigo} ex: tsigarea mi- andriptari/andriptare (an-drip-t-ri) sf vedz tu ndriptati andrlsi (mi featsi s-nj yin andral) andrlsiandriptat (an-drip-tt) adg vedz tu ndriptati ri/andrlsire (an-dr-l-s-ri) sf andrlsiri (an-dr-l-sr) andriptedz (an-drip-tdz) (mi) vb I vedz tu ndriptati atsea tsi s-fatsi cndu cariva andrlseashti; andrlisiri, andr-andrisar (an-dri-sr) vb IV shi II vedz tu ansar1 lusiri, ndrsiri {ro: aciunea de a amei; ameire} {fr: action andrisreari/andrisreare (an-dri-s-re-ri) sf vedz tu ansar1 dblouir, de donner le vertige} {en: action of dazzling, of andrisriri/andrisrire (an-dri-s-r-ri) sf vedz tu ansar1 getting confused, of becoming dizzy; of having the vertigo} andristur (an-dri-s-t-r) sf vedz tu ansar1 andrlisescu (an-dr-li-ss-cu) vb IV andrlisii (an-dr-li-s), andropic (an-dr-pic) sf fr pl lngoari tsi yini dit multa andrliseam (an-dr-li-sem), andrlisit (an-dr-li-s-t), adunari di ap (fr arad) tu truplu shi mdularili-a omlui andrlisiri/andrlisire (an-dr-li-s-ri) (un cu andrlsescu) {ro: hidropizie, dropic} {fr: hydropisie} {en: dropsy} andrlisit (an-dr-li-st) adg andrlisit (an-dr-li-s-t), andrupciuni/andrupciune (an-dru-p-ci-ni) sf vedz tu andrlisits (an-dr-li-sts), andrlisiti/andrlisite (an-dr-li-s- ndrupscu ti) (un cu andrlsit) andrlisiri/andrlisire (an-dr-li-s- andrupri/andrupre (an-dru-p-ri) sf vedz tu ndrupscu ri) sf andrlisiri (an-dr-li-sr) (un cu andrlsiri) andr- andrupscu (an-dru-ps-cu) (mi) vb IV vedz tu ndrupscu lusescu (an-dr-lu-ss-cu) vb IV andrlusii (an-dr-lu-s), an- andrupt (an-dru-pt) adg vedz tu ndrupscu drluseam (an-dr-lu-sem), andrlusit (an-dr-lu-s-t), andruptur (an-dru-p-t-r) sf vedz tu ndrupscu andrlusiri/andrlusire (an-dr-lu-s-ri) (un cu andrlanduchileari/anduchileare (an-du-chi-le-ri) sf vedz tu sescu) andrlusit (an-dr-lu-st) adg andrlusit (an-dr-lu- anduchilescu s-t), andrlusits (an-dr-lu-sts), andrlusiti/andrlusite (an- anduchilescu (an-du-chi-ls-cu) (mi) vb IV shi II anduchilii dr-lu-s-ti) (un cu andrlsit) andrlusiri/andrlusire (an-du-chi-l), anduchileam (an-du-chi-lem), anduchilit (an-dr-lu-s-ri) sf andrlusiri (an-dr-lu-sr) (un cu an(an-du-chi-l-t), anduchiliri/anduchilire (an-du-chi-l-ri) shi drlsiri) ndrsescu (ndr-ss-cu) vb IV ndrsii (ndr-s), anduchileari/anduchileare (an-du-chi-le-ri) min un lucru ndrseam (ndr-sem), ndrsit (ndr-s-t), ndrsiri/ndrsire arucutinda-l ca aroata; (mi) tindu (mi-arucutescu, di-arada pi (ndr-s-ri) (un cu andrlsescu) ex: mi ndrsi (nj-vinji an- crivati) tra s-dormu; arucutescu, arcutescu, antvlescu, cutudral di) avoaha di brsii; cara lu-agudi pisti cap lu ndrsi (lvulescu, cutvlescu, cutuvlescu, ntvlescu, tvlescu, ghifeatsi s-lj yin mintsli deavrliga); lu ndrsi di chiutec lindescu, chilindescu {ro: rostogoli, tvli} {fr: (se) rouler, (expr: l-btu multu, lj-deadi un shcop) ndrsit (ndr-st) (se) vautrer} {en: roll; sprawl (on the bed, sofa, grass, etc.)} adg ndrsit (ndr-s-t), ndrsits (ndr-sts), ndrsiti/ndrsite ex: mi-anduchilii (mi-arucutii) tu lschi; s-anduchileashti (s(ndr-s-ti) (un cu andrlsit) ex: eara ndrsit di-archii; lj- arucuteashti tu lschi) ca porcu anduchilit (an-du-chi-lt) eara caplu ndrsit di heavr ndrsiri/ndrsire (ndr-s-ri) sf adg anduchilit (an-du-chi-l-t), anduchilits (an-du-chi-lts),

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

73

anduchiliti/anduchilite (an-du-chi-l-ti) tsi s-ari arucutit ca andzari2/andzare (an-dz-ri) sf vedz tu ndzari1 aroata; tsi easti tes mpadi i pi crivati (sh-etim tra s-lu-acats andz1 (n-dz) sf andz (n-dz) partea di sum dzinuclju shsomnul); arucutit, arcutit, antvlit, cutuvulit, cutvlit, cudi dinpoi a ciciorlui; pulp; (expr: 1: nji s-acupirir andzli = tuvlit, ntvlit, tvlit, ghilindit, chilindit {ro: rostogolit, feci aveari); 2: nu-i tr andzli a meali (expr: nu nj-easti tu tvlit} {fr: roul, vautr} {en: rolled, sprawled} anduchiliputeari, nu pot s-u fac) {ro: pulp} {fr: mollet, articulation du ri/anduchilire (an-du-chi-l-ri) sf anduchiliri (an-du-chi-lr) genou} {en: calf (of leg)} mi dor andzli (prinoadili di la atsea tsi s-fatsi cndu s-anduchileashti cariva; arucutiri, arcu- dzinuclju) tiri, antvliri, cutuvuliri, cutvliri, cutuvliri, ntvliri, tvliri, andz2 (n-dz) adv vedz tu adz ghilindiri, chilindiri {ro: aciunea de a (se) rostogoli, de a se andzmari/andzmare (an-dz-m-ri) sf vedz tu dzam tvli; rostogolire} {fr: action de (se) rouler, de (se) vautrer} andzmat (an-dz-mt) adg vedz tu dzam {en: action of rolling, of sprawling} anduchileari/anduandzmedz (an-dz-mdz) vb I vedz tu dzam chileare (an-du-chi-le-ri) sf anduchileri (an-du-chi-lr) andzrescu (an-dz-rs-cu) (mi) vb IV vedz tu ndzari1 (un cu anduchiliri) anduchilitur (an-du-chi-li-t-r) sf andzriri/andzrire (an-dz-r-ri) sf vedz tu ndzari1 anduchilituri (an-du-chi-li-tr) ashi cum easti loclu iu s-ari andzrit (an-dz-rt) adg vedz tu ndzari1 anduluchit cariva; atsea tsi s-fatsi cndu s-anduchileashti andzrtsu (an-dzr-tsu) adv scriari neaprucheat tu-aestu cariva; anduchiliri, arucutiri {ro: rostogolire, tvlitur} {fr: dictsiunar; vedz antsrtsu action de (se) rouler, de (se) vautrer} {en: action of rolling; of aneaprocup (a-nea-pr-cup) adg vedz tu anaprocup sprawling} aneau (a-ne-) sf vedz tu neau anduchiliri/anduchilire (an-du-chi-l-ri) sf vedz tu anduchianel (a-nl) sm vedz tu nel lescu anemi/aneme (a-n-mi) sf anemi (a-nm) hlati cu cari sanduchilit (an-du-chi-lt) adg vedz tu anduchilescu deapin hirili di ln; dipintor, rudani, aruideau, vrteanits, anduchilitur (an-du-chi-li-t-r) sf vedz tu anduchilescu vrteants, vrtenits {ro: vrtelni} {fr: dvidoir} {en: reelandultsescu (an-dul-tss-cu) (mi) vb IV vedz tu dultsi1 ing machine} andultsiri/andultsire (an-dul-ts-ri) sf vedz tu dultsi1 anesustu (a-n-sus-tu) adg vedz tu anacshu andultsit1 (an-dul-tst) adg vedz tu dultsi1 anflurescu (an-flu-rs-cu) vb IV vedz tu floar andultsit2 (an-dul-tsit) sm pl(?) vedz tu ndultsit2 anfluriri/anflurire (an-flu-r-ri) sf vedz tu floar andupari/andupare (an-du-p-ri) sf vedz tu andop anflurit (an-flu-rt) adg vedz tu floar andupat (an-du-pt) adg vedz tu andop angan (an-gn) vb I angnai (an-g-n), angnam (an-ganduprari/anduprare (an-du-p-r-ri) sf vedz tu ndrupscu nm), angnat (an-g-n-t), angnari/angnare (an-g-nanduprat (an-du-p-rt) adg vedz tu ndrupscu ri) cljem (grescu) s-yin ctr mini (ma multu cnjlji, oili, anduprciuni/anduprciune (an-du-p-r-ci-ni) sf vedz caljlji, etc.); cljem, acljem, grescu, etc.; (expr: u-angan ctu ndrupscu tsaua = (i) fudzi, ca picurarlu tsi sh-cljam ctsaua sh-u lja cu andupirari/andupirare (an-du-pi-r-ri) sf vedz tu ndrupscu el ninti ca s-fug; (ii) moari) {ro: chema (animale)} {fr: apandupirat (an-du-pi-rt) adg vedz tu ndrupscu peler (un animal} {en: call (animal)} ex: angnats cnjlji anduplic1 (an-d-plic) (mi) vb I vedz tu diplo (cljimats, grits a cnjlor); angnm caljlji s-l dm ordzu; anduplic2 (an-d-plic) (mi) vb I anduplicai (an-du-pli-c), anangnats oili (cljimats oili s-yin) la srinji; angan puljlji; duplicam (an-du-pli-cm), anduplicat (an-du-pli-c-t), an- dup tsi lj-angn (lj-cljim cnjlji) ning ns; nu mi-angan duplicari/anduplicare (an-du-pli-c-ri) l-fac pri cariva (lj(nu mi-acljam s-yin la el) vrnu; u-angn ctr-aclo ctsaua shuts, lj-alxescu mintea) tra s-mindueasc (s-dzc, s-fac, (expr: fudzi, nchisi, trapsi ctr-aclo); tuts s-u-angan (expr: setc.) un soi cu mini, ashi cum voi mini; lu-apuaduc, lj-umplu fug, s-u crtsneasc) ctr iu s-poat; n scria s-angnm ct mintea (caplu), l-bag di cali, lu-aduc pi cali; cndrsescu, cama ntroar ctsaua (expr: s-fudzim ct cama-agonja); angacndirsescu, cndsescu, cndisescu {ro: convinge, consimi} n-u di-aoa (expr: fudz, ciulea-u di-aoa); angn ctsaua {fr: convaincre} {en: convince} ex: va lu-anduplicm (va-lu(expr: fudzi di-aoa; ic muri); picurarlu u-avea angnat cadutsem pi cali); u-anduplic (u cndrsi) s-yin cu el; el nu s- tsaua (expr: avea vgat, s-avea afnsit) angnat (an-ganduplic lishor (nu sh-alxeashti mintea lishor); nu putui snt) adg angnat (an-g-n-t), angnats (an-g-nts), lu-anduplic anduplicat2 (an-du-pli-ct) adg anduplicat angnati/angnate (an-g-n-ti) (cnili, calu, etc.) cari easti(an-du-pli-c-t), anduplicats (an-du-pli-cts), anduplicati/an- acljimat; cljimat, acljimat, grit, etc. {ro: animal chemat} {fr: duplicate (an-du-pli-c-ti) ashi cum easti atsel tsi-lj si shuts animal qui est appel} {en: called animal} angnamintea (tsi easti cndrsit); apuadus, bgat di cali, adus pi cali, ri/angnare (an-g-n-ri) sf angnri (an-g-nr) atsea tsi scndrsit, cndirsit, cndsit, cndisit {ro: convins, consimi} fatsi cndu (cnili, calu, etc.) easti-angnat; cljimari, acljimari, {fr: convaincu} {en: convinced} anduplicari2/anduplicare griri, etc. {ro: aciunea de a chema animale} {fr: action (an-du-pli-c-ri) sf anduplicri/ (an-du-pli-cr) atsea tsi sdappeler un animal} {en: action of calling an animal} ex: fatsi cndu cariva s-anduplic; apuadutseari, bgari di cali, angnarea a caljlor adutseari pi cali, cndrsiri, cndirsiri, cndsiri, cndisiri {ro: angarcu (an-gr-cu) (mi) vb I angrcai (an-gr-c), angrcam aciunea de a convinge, de a consimi; convingere, consim(an-gr-cm), angrcat (an-gr-c-t), angrcari/angrcare ire} {fr: action de convaincre} {en: action of convincing} (an-gr-c-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz nduplic2 (nd-plic) (mi) vb I nduplicai (ndu-pli-c), ndupliancarcu1 shi ancarcu2 cam (ndu-pli-cm), nduplicat (ndu-pli-c-t), nduplicaanglisescu (an-g-li-ss-cu) (mi) vb IV anglisii (an-g-li-s), ri/nduplicare (ndu-pli-c-ri) (un cu anduplic) ex: printslj angliseam (an-g-li-sem), anglisit (an-g-li-s-t), lji nduplicar (lj-cndrsir) sh-lj-umplur mintea s-ashteapt anglisiri/anglisire (an-g-li-s-ri) mi duc s-dzc la aclo nduplicat2 (ndu-pli-ct) adg nduplicat (ndu-pli-c-t), chivernisi tr cariva cari-ari clcat un leadzi; mi duc s-dau nduplicats (ndu-pli-cts), nduplicati/nduplicate (ndu-pli-c-ti) plngu la chivernisi ti-un aru tsi-nj s featsi; anglsesu; pri (un cu anduplicat) nduplicari2/nduplicare (ndu-pli-c-ri) dau, prudau, prudusescu {ro: denuna, reclama, raporta} {fr: sf nduplicri/ (ndu-pli-cr) (un cu anduplicari) dnoncer, rclamer, rapporter} {en: denounce, report} anduplicari1/anduplicare (an-du-pli-c-ri) sf vedz tu diplo anglisit (an-g-li-st) adg anglisit (an-g-li-s-t), anglianduplicari2/anduplicare (an-du-pli-c-ri) sf vedz tu sits (an-g-li-sts), anglisiti/anglisite (an-g-li-s-ti) (omlu) anduplic2 tr cari s-ari dzs la chivernisi c ari clcat leadzea; anglsit; anduplicat1 (an-du-pli-ct) adg vedz tu diplo pridat, prudat, prudusit {ro: denunat, reclamat, raportat} {fr: anduplicat2 (an-du-pli-ct) adg vedz tu anduplic2 dnonc, rclam, rapport} {en: denounced, reported} anduplictur (an-du-pli-c-t-r) sf vedz tu diplo anglisiri/anglisire (an-g-li-s-ri) sf anglisiri (an-g-li-sr) andzari1/andzare (an-dz-ri) adv vedz tu ndzari1 atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-angliseashti; anglsiri; pri-

74

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

dari, prudari, prudusiri, plndzeari, plndziri {ro: aciunea de grlimat (an-gr-li-m-t), angrlimats (an-gr-li-mts), ana denuna, de a reclama, de a raporta; denunare, reclamare, grlimati/angrlimate (an-gr-li-m-ti) tsi s-ari actsat cu raportare} {fr: action de dnoncer, de rclamer, de rapmnjli di-un loc sh-di altu tra s-poat si s-alin pri tsiva; asclporter} {en: action of denouncing, of reporting} anglsescu nat, aspindzurat {ro: crat} {fr: accroch, grimp} {en: (an-gl-ss-cu) (mi) vb IV anglsii (an-gl-s), anglseam (an- climbed} ex: angrlimati prit creacuri angrlimari/angrligl-sem), anglsit (an-gl-s-t), anglsiri/anglsire (an-gl- mare (an-gr-li-m-ri) sf angrlimri (an-gr-li-mr) atsea s-ri) (un cu anglisescu) anglsit (an-gl-st) adg antsi s-fatsi cndu cariva s-angrlim; asclnari, spindzurari {ro: glsit (an-gl-s-t), anglsits (an-gl-sts), anglsiti/anglsite aciunea de a (se) cra; crare} {fr: action de (s)accro(an-gl-s-ti) (un cu anglisit) anglsiri/anglsire (ancher, de grimper en s-accrochant} {en: action of climbing} ex: gl-s-ri) sf anglsiri (an-gl-sr) (un cu anglisiri) dorlu di angrlimari ngrlim (ngr-lm) (mi) vb I ngrlimai anglisiri/anglisire (an-g-li-s-ri) sf vedz tu anglisescu (ngr-li-m), ngrlimam (ngr-li-mm), ngrlimat (ngr-lianglisit (an-g-li-st) adg vedz tu anglisescu m-t), ngrlimari/ngrlimare (ngr-li-m-ri) (un cu angrangljisescu (an-g-lji-ss-cu) (mi) vb IV angljisii (an-g-ljilim) ex: pn s-dzts tsintsi, murarlu s-angrlim sti plup; un s), angljiseam (an-g-lji-sem), angljisit (an-g-lji-s-t), sharpi s-avea ngrlimat pi arburi; ngrlimnda, ngrlimnda angljisiri/angljisire (an-g-lji-s-ri) lu-acats mbrats sh-lu si stricur prit firid ngrlimedz (ngr-li-mdz) (mi) vb I stringu la cheptu (di-arad di vreari, di dor, c nu-l vidzui di ngrlimai (ngr-li-m), ngrlimam (ngr-li-mm), ngrlimamultu chiro, etc.); mbrtsitedz, mbrtsishedz, mbrtsushedz, t (ngr-li-m-t), ngrlimari/ngrlimare (ngr-li-m-ri) (un ambratsit, ambrats, hiritsescu, ncurpiljedz, gugustedz, pushtu- cu angrlim) ex: mi ngrlim cu dauli mnj digushi; sharpili escu {ro: mbria} {fr: embrasser} {en: embrace} ex: m-sa lji s-avea ngrlimat (anvrtit ca un culac deavrliga) di cilu-angljisi (lu-ambrtsit); lu-angljisii (lu mbrtsitai) di doa- cior ngrlimat (ngr-li-mt) adg ngrlimat (ngr-li-mu ori angljisit (an-g-lji-st) adg angljisit (an-g-lji-st), ngrlimats (ngr-li-mts), ngrlimati/ngrlimate (ngr-lit), angljisits (an-g-lji-sts), angljisiti/angljisite (an-g-lji- m-ti) (un cu angrlimat) ngrlimari/ngrlimare (ngrs-ti) tsi easti actsat mbrats (n brats) di cariva; mbrtsitat,li-m-ri) sf ngrlimri (ngr-li-mr) (un cu angrlimari) mbrtsishat, mbrtsushat, ambrtsitat, ambrtsat, hiritsit, ncur-angrlimari/angrlimare (an-gr-li-m-ri) sf vedz tu angrpiljat, gugustat, pushtuit {ro: mbriat} {fr: embrass} {en: lim embraced} angljisiri/angljisire (an-g-lji-s-ri) sf angljiangrlimat (an-gr-li-mt) adg vedz tu angrlim siri (an-g-lji-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva easti anglji- angrmari (an-gr-mr) sf pl vedz tu ngrmar sit; mbrtsitari, mbrtsishari, mbrtsushari, ambrtsitari, am- angrsescu (an-gr-ss-cu) vb IV angrsii (an-gr-s), angrbrtsari, hiritsiri, ncurpiljari, gugustari, pushtuiri {ro: aciunea seam (an-gr-sem), angrsit (an-gr-s-t), angrsiri/ande a mbria, mbriare} {fr: action dembrasser; embras- grsire (an-gr-s-ri) (gumarlu) scoati boatsea; scot un zghic sade} {en: action of embracing; embrace} ca-atsel a gumarlui {ro: zbiera} {fr: braire, brailler} {en: angljisiri/angljisire (an-g-lji-s-ri) sf vedz tu angljisescu bray} ex: tsi angrseshti ashi? (tsi scots boatsea ca gumarlji?) angljisit (an-g-lji-st) adg vedz tu angljisescu angrsit (an-gr-st) adg angrsit (an-gr-s-t), angrsits anglsescu (an-gl-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu anglisescu (an-gr-sts), angrsiti/angrsite (an-gr-s-ti) (gumarlu) cari anglsiri/anglsire (an-gl-s-ri) sf vedz tu anglisescu ari scoas un boatsi {ro: zbierat} {fr: qui a accompli laction anglsit (an-gl-st) adg vedz tu anglisescu de braire} {en: brayed} angrsiri/angrsire (an-gr-s-ri) sf angnari/angnare (an-g-n-ri) sf vedz tu angan angrsiri (an-gr-sr) atsea tsi s-fatsi cndu gumarlu angnat (an-g-nt) adg vedz tu angan angrseashti; {ro: aciunea de a zbiera} {fr: action de braire, angnescu (an-g-ns-cu) vb IV angnii (an-g-n), angneam de brailler} {en: action of braying} ex: angrsirea easti a (an-g-nem), angnit (an-g-n-t), angniri/angnire (an- gumarlor, arujirea easti a caljlor sh-a mulilor g-n-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz angrsiri/angrsire (an-gr-s-ri) sf vedz tu angrsescu ancnescu angrsit (an-gr-st) adg vedz tu angrsescu angniri/angnire (an-g-n-ri) sf angniri (an-g-nr) scriari angtan (an-g-tn) adv, sm fr pl niisihia shi frica tsi uneaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ancniri aducheashti cariva cndu mindueashti c va pat tsiva (c luangnit (an-g-nt) adg angnit (an-g-n-t), angnits (an- ashteapt un piriclju, un cripari, etc., el i cariva di-aproapea); g-nts), angniti/angnite (an-g-n-ti) scriari neaprucheat ngtan, ngtan, gailei, gilei, gaile, girezi, frundid, cshtitu-aestu dictsiunar; vedz ancnit g, nacr, srachi {ro: grij, grijuliu} {fr: soin; surveillance; angrcari/angrcare (an-gr-c-ri) sf angrcri (an-gr-cr) soigneusement} {en: care; with care} ex: clcats angtan (cu scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ancrcari1 shi cshtig; bgats oar iu clcats); zburashti angtan (cu cshancrcari2 tig; bag oar tsi dztsi); ts-alas tu mnjli a tali feata, s-u-ai angrcat (an-gr-ct) adg angrcat (an-gr-c-t), angrcats angtan (s-lji ai frundida); s-nu-ai gaile, mini va s-li am (an-gr-cts), angrcati/angrcate (an-gr-c-ti) scriari angtan; ai angtan pndza-a mea; s-alumt cu-aht angtan neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ancrcat1 shi ancrcat2 (cshtig); angtan! (bag oar!) ngtan (n-g-tn) adv, angrii/angrie (an-g-r-i) sf angrii (an-g-r) lucrul tsi lip- sm fr pl (un cu angtan) ex: vedz s-u ai ngtan (s-lj-u ai seashti si s-fac di oaminj (cu prvdzli-a lor) tr chivernisi, frundida) ngtan (ng-tn) sm fr pl (shi adv) (un cu fr tra s-hib pltits, c easti faptu tr bunlu-a tutulor oaminj- angtan) ex: s-lj-avem cama ngtan (s-lu mutrim cama cu lor dit hoar (dit csb, dit stat); havale; (expr: angrii; ca di cshtig); di marli ngtan tsi avea; ct bn, lu-avu ngtan (ljangrii = faptu cu sila, di zori, cu mari pidimo) {ro: angara, purt frundida) ca ocljilj din cap; corvoad} {fr: corve; taille} {en: forced labour} ex: n loar angeac (an-gc) adv 1: aproape, ca; 2: tu oara dit soni, tu crvnjli angrii; cu angrii greau (cu mari pidimo); lucrai bitisit, tu mardzini, acabeti, artc, neisi, vechi {ro: aproapea, patru dzli angrii; lucredz angrii (fig: di zori, fr orixi) cam; n fine} {fr: presque; en fin, la fin} {en: about; finally, angrlim (an-gr-lm) (mi) vb I angrlimai (an-gr-li-m), at the end} ex: suntu angeac (aproapea, ca) shapti urghii angrlimam (an-gr-li-mm), angrlimat (an-gr-li-m-t), angear (an-gr) sn vedz tu hngear angrlimari/angrlimare (an-gr-li-m-ri) mi-acats cu mnjli angheari/angheare (an-gh-ri) sf vedz tu anyedz di-un loc sh-di altu tra s-pot s-mi-alin pi-un arburi (pi-un angheat (an-ght) adg vedz tu anyedz shcmb mari, pi-anifurlu-a unui munti arpos, etc.); ascalnu, angheau1 (an-gha-) sf anghei (an-gh) partea di nai ma ascalin {ro: cra} {fr: (s)accrocher, grimper en s-accronsus a unui lucru (arburi, pom, etc.); crciliu, creashtit, chant} {en: climb} ex: angrlimnda, angrlimnda (asclcreashtic, gucilii, gugiulii, chipit, myeau, mitc, sumig, nnda), si stricur; pots s-ti-angrlinj?; n eadir veardi s-an- sumig, tsutsuleu, tsutsulic, etc. {ro: cretet} {fr: sommet dun grlima (s-asclna) ctr nsus; acas lu-angrlima ficiorlji (s- arbre} {en: summit (top of tree} ex: trup ca angheaua (carcialina, s-asclna pri el) angrlimat (an-gr-li-mt) adg anliulu, gugiulia) di mniclji

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

75

angheau2 (an-gha-) sf anghei (an-gh) brats (limnos) tsi anghilush (an-ghi-lsh) sm vedz tu anghil creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un anghinari/anghinare (an-ghi-n-ri) sf anghinri (an-ghi-nr) altu brats limnos ma gros; alumachi, lumachi, almachi, alplant tsi sh-u-adutsi cu earba, cu truplu suptsri shi ndreptu, neau, crcoci, cranc, crang, creang, grang, drm, drm, frndzli ca verdz-albi sh-lludzli aroshi-viniti nviliti cucu deag, deg, dushcu {ro: ramur} {fr: branche, rameau} {en: un ca soi di ljushpi crnoasi tsi s-mc; chinar {ro: anghibranch} ) nar} {fr: artichaut} {en: artichoke} anghedz (an-ghdz) vb I vedz tu anyedz anghistru (an-ghs-tru) sn anghistri/anghistre (an-ghs-tri) anghiari/anghiare (anghi--ri) sf vedz tu anyedz crliglu njic cari (actsat la un capit di cioara ligat di-un puanghiat (an-ghi-t) adg vedz tu anyedz ljan), s-aruc tu ap tra si s-acats peshti; crlig cu cari anghid1 (an-gh-dh) sm, sf invar tsi easti dip putsn; tsi araftslj acats lucrili tri cuseari; grip, grep, unjits, vlac {ro: suntu putsnj tu numir; tsi easti njic ca mrimi; anghiud, undi} {fr: ligne pcher; croc, crochet, hameon} {en: annghid, nnghid, putsn, nheam, niheam, nfeam, gling rod; hook, fish-hook} ex: acats stranjili tsi cusea cu-un theam, heam, niheamz, thimizic, himizic, etc. {ro: un anghistru; mi dush la-aru di-actsai peshti cu anghistrul pic, puintel} {fr: un peu de, un brin} {en: a bit, a little} ex: anghiu (an-gh) adg, adv vedz tu ayiu1 dats-l un anghid di (himizic) cash anghiud1 (an-gh- anghiud1 (an-gh-dh) invar vedz tu anghid1 dh) sm, sf invar (un cu anghid1) ex: un anghiud anghiud2 (an-gh-dh) sf, sn vedz tu anghid1 (njicuzot) di drcush ishit dzua-atsea dup anghidz (fig: anghiudh1 (an-gh-dh) invar un cu anghiud1 muzavirlchi) shi ntspturi; shicadzlji tsi-aspunea aestu anghiudh2 (an-gh-dh) sf anghiudz (an-ghdz) un cu anghiud (aestu om shcurtu, njic) nghid1 (ngh-dh) invar anghiud2 (un cu anghid1) nnghid1 (nn-gh-dh) invar (un cu angic (an-g-c) sf angitsi/angitse (an-g-tsi) pulj njic anghid1) anghid2 (an-gh-dh) sf anghidz (an-ghdz) cnttor {ro: cintezoi} {fr: pinson mle ou femelle} {en: finch} cumat njic shi suptsri tsi easi (cadi i armni) di la un lucru angiup (an-gp) (mi) vb I angiupai (an-gu-p), angiupam (un lemnu tsi s-disic); ashclji, schizari, luschid, lutseatr, (an-gu-pm), angiupat (an-gu-p-t), angiupari/angiupare lictur, pilicud, surtsel, scrp, scrpoaci, shcrp, mindzalji, (an-gu-p-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz minutsalji, mintsalji, ggi, spits; (fig: anghidz = atsea tsi fatsi anciup cariva tra si sh-agiung scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti angiupari/angiupare (an-gu-p-ri) sf angiupri (an-gu-pr) cu bgari di zizanji, schinj, angrnji, etc.; zizanj, angrnji, scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz anciupari muzavirlchi, schintur, ntsptur, munfic, munficlichi) angiupat (an-gu-pt) adg angiupat (an-gu-p-t), angiupats {ro: achii; intrigi} {fr: chardes, clats de bois; intrigues} (an-gu-pts), angiupati/angiupate (an-gu-p-ti) scriari {en: splinters; intrigues, schemes} ex: d-lj n anghid di neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz anciupat (putsn) pni sh-di sari; un anghiud (njicuzot) di drcush angiur (an-gr) vb I angiurai (an-gu-r), angiuram (an-guishit dzua-atsea dup anghidz (fig: zizanj, muzavirlchi) shi rm), angiurat (an-gu-r-t), angiurari/angiurare (an-gu-rntspturi; ct bn, bg multi anghidz (fig: zizanji, ri) lj-dzc a unui zboar arushinoasi (slabi shi uruti) tra s-lu schinturi, muzavirlchi); s-bag anghidz (fig: schinj, zizanji) doar sufliteashti; ngiur, prusvulisescu, prusvulsescu, txescu shi s-fac tiranj a muljari-sai; cti zboari, cti anghidz (fig: {ro: njura, insulta} {fr: insulter, injurier} {en: call names, zizanj, muzavirlchi) nu bga la frati-su anghiud2 (an-gh- swear, curse, insult} ex: angiurndalui pri dinpoi; taha lu-andh) sf anghiudz (an-ghdz) (un cu anghid2) ex: d-nj giur ficiorlu pri drac; nac ficiorlu ti-angiur tsiva? angiuun anghiud (cumat njic) di pni nghid2 (ngh-dh) sf rat (an-gu-rt) adg angiurat (an-gu-r-t), angiurats (annghidz (nghdz) (un cu anghid2) nnghid2 (nn-ghgu-rts), angiurati/angiurate (an-gu-r-ti) tsi easti agudit di dh) sf nnghidz (nn-ghdz) (un cu anghid2) zboarli uruti shi slabi tsi-lj s-ari dzs; ngiurat, prusvulisit, anghid2 (an-gh-dh) sf vedz tu anghid1 prusvulsit, txit {ro: njurat, insultat} {fr: insult, injuri} {en: anghid3 (an-gh-dh) sf anghidz (an-ghdz) agru-pulj njic tsi called names, sworn, cursed, insulted} angiurari/angiurare si-anvrteashti prining casili-a oaminjlor (cu truplu murnu (an-gu-r-ri) sf angiurri (an-gu-rr) atsea tsi s-fatsi cndu chindisit cu dmtsi li, cu pntica ca di cinushi, cioclu shcurtu s-angiur; ngiurari, prusvulisiri, prusvulsiri, txiri {ro: si coada ca tljat); nghid, cion, tsrnpulj, tsiripulj, vrapciu, aciunea de a njura, de a insulta; njurare, insultare} {fr: acharabeu, harabelj, harhabel {ro: vrabie} {fr: moineau} {en: tion dinsulter, dinjurier; injure} {en: action of calling sparrow} nghid3 (ngh-dh) sf nghidz (nghdz) (un cu names, of swearing, of cursing, of insulting; insult} ex: tu coaanghid3) d-lj trdzea n angiurari-a amirlui ngiur (ngr) vb I anghidh1 (an-gh-dh) sm, sf invar un cu anghid1 ngiurai (ngu-r), ngiuram (ngu-rm), ngiurat (ngu-r-t), anghidh2 (an-gh-dh) sf anghidz (an-ghdz) un cu ngiurari/ngiurare (ngu-r-ri) (un cu angiur) ex: totna mi anghid2 ngiur; nu-ts fu duri cti-nj featsish, pali s-mi ngiuri?; ti ngiur anghidh3 (an-gh-dh) sf anghidz (an-ghdz) un cu vr? tsi-ts lipseashti?; si ngiurar ca lilji, eara si sh-asparg anghid3 capitili ngiurat (ngu-rt) adg ngiurat (ngu-r-t), ngiurats anghiedz (an-ghi-dz) vb I vedz tu anyedz (ngu-rts), ngiurati/ngiurate (ngu-r-ti) (un cu angiurat) anghil (n-ghil) sm anghilj (n-ghilj) hiints din tser tsi fatsi ngiurari/ngiurare (ngu-r-ri) sf ngiurri (ngu-rr) (un cu ligtura-a omlui cu Dumnidzlu, vidzut di crishtinj cu arpiti angiurari) angiurtur (an-gu-r-t-r) sf angiurturi (ansh-cu hri buni di mushuteats shi buntati; (fig: anghil = om gu-r-tr) zboarli arushinoasi, slabi shi uruti cu cari s-annistipsit, tsi ari hrli-a unui anghil) {ro: nger} {fr: ange} {en: giur; ngiurtur, prusvulii {ro: njurtur} {fr: insulte} {en: angel} ex: s-dipusi din tser un anghil; ari un ficior, ca anghil name called, insult} ngiurtur (ngu-r-t-r) sf ngiurturi (mushat); tsi shtii ns? easti un anghil (om ca anghil, tsi ari (ngu-r-tr) (un cu angiurtur) ex: lj-trapshu n ngiurhrli-a unui anghil, nistipsit) anghilush (an-ghi-lsh) sm tur di nu va mi-agrshasc; di iu li nvits ahti ngiurturi? anghilush (n-ghi-lsh) anghil njic {ro: ngera} {fr: petit angiurari/angiurare (an-gu-r-ri) sf vedz tu angiur ange} {en: little angel} ex: anghilushlu-a nostru (njiclu-a nos- angiurat (an-gu-rt) adg vedz tu angiur tru anghil) anghilescu (an-ghi-ls-cu) adg anghileasc (an- angiurtur (an-gu-r-t-r) sf vedz tu angiur ghi-les-c), anghileshts (an-ghi-lsh-ts), anghileshti (an- Anglii/Anglie (An-gl-i) sf fr pl crat mari dit Ivropea di ghi-lsh-ti) tsi ari s-fac cu anghilj; tsi ari hri di anghil; tsi Vestu (ditu-Ascpitat), tu Nordul a Frntsiiljei {ro: Anglia} sh-u-adutsi cu-un anghil; di anghil {ro: ngeresc} {fr: ang{fr: Angleterre} {en: England} inglez (in-glz) sm, sf inlique} {en: angelic} arhanghil (ar-hn-ghil) sm arhanghilj glez (in-gl-z), ingleji (in-glj), inglezi/ingleze (in-gl-zi) (ar-hn-ghilj) cpii di anghilj {ro: arhanghel} {fr: om tsi s-amint, bneadz ic yini dit Anglii shi easti di archange} {en: archangel} sndzili-a miletilei di-aclo {ro: englez} {fr: anglais} {en: enganghilescu (an-ghi-ls-cu) adg vedz tu anghil lishman} ex: inglezlu-i ac inglizescu (in-gli-zs-cu) adg

76

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

inglizeasc (in-gli-zes-c), inglizeshts (in-gli-zsh-ts), (ngu-c-ri) (un cu angucescu) ex: aclo ngucescu (angucesinglizeshti/inglizeshte (in-gli-zsh-ti) tsi ari s-fac cu inglejlji cu) splina ngoci (ngc) vb IV ngucii (ngu-c), nguceam i Anglia; di inglez (expr: inglizeasca = limba inglizeasc, (ngu-cm), ngucit (ngu-c-t), nguciri/ngucire (ngu-c-ri) zburt di ingleji) {ro: englezesc} {fr: anglais} {en: english} (un cu angucescu) ngucit (ngu-ct) adg ngucit (ngu-cex: flambura inglizeasc (dit Anglii, a inglejlor) inglizeasht), ngucits (ngu-cts), nguciti/ngucite (ngu-c-ti) (un cu ti/inglizeashte adv ca inglejlji {ro: englezete} {fr: comme angucit) nguciri/ngucire (ngu-c-ri) sf nguciri (ngu-cr) les anglais} {en: as done by englishmen} (un cu anguciri) ngucescu (n-gu-cs-cu) vb IV ngucii angljeg (an-gljg) (mi) vb I angljigai (an-glji-g), angljigam (n-gu-c), nguceam (n-gu-cm), ngucit (n-gu-c-t), (an-glji-gm), angljigat (an-glji-g-t), angljigari/angljigare nguciri/ngucire (n-gu-c-ri) (un cu angucescu) ex: (an-glji-g-ri) scriari neaprucheat tu-eastu dictsiunar; vedz zborlu tsi vrets si ngucits ngucit (n-gu-ct) adg ngucit ancljeg (n-gu-c-t), ngucits (n-gu-cts), nguciti/ngucite (n-guangljicescu (an-glji-cs-cu) vb IV vedz tu angucescu c-ti) (un cu angucit) nguciri/ngucire (n-gu-c-ri) sf angljici (an-gljc) vb IV vedz tu angucescu nguciri (n-gu-cr) (un cu anguciri) gucescu (gu-csangljiciri/angljicire (an-glji-c-ri) sf vedz tu angucescu cu) vb IV gucii (gu-c), guceam (gu-cm), gucit (gu-c-t), angljicit (an-glji-ct) adg vedz tu angucescu guciri/gucire (gu-c-ri) (un cu angucescu) gucit (gu-ct) angljicitoari/angljicitoare (an-glji-ci-to-ri) sf vedz tu anadg gucit (gu-c-t), gucits (gu-cts), guciti/gucite (gu-c-ti) gucescu (un cu angucit) guciri/gucire (gu-c-ri) sf guciri (gu-cr) angljigari/angljigare (an-glji-g-ri) sf angljigri (an-glji-gr) (un cu anguciri) angljicescu (an-glji-cs-cu) vb IV scriari neaprucheat tu-eastu dictsiunar; vedz ancljigari angljicii (an-glji-c), angljiceam (an-glji-cm), angljicit angljigat (an-glji-gt) adg angljigat (an-glji-g-t), angljigats (an-glji-c-t), angljiciri/angljicire (an-glji-c-ri) (un cu an(an-glji-gts), angljigati/angljigate (an-glji-g-ti) scriari gucescu) angljici (an-gljc) vb IV angljicii (an-glji-c), neaprucheat tu-eastu dictsiunar; vedz ancljigat angljiceam (an-glji-cm), angljicit (an-glji-c-t), angljiciangljimea (an-glj-mea) adv ahazea, tr shic, tr ardeari, tr ri/angljicire (an-glji-c-ri) (un cu angucescu) ex: angljici hazi {ro: n glum} {fr: en plaisantant} {en: jokingly} (anguci, aduchi) cts paradz am tu gepi; vrnu nu poati si angljit1 (an-gljt) vb I shi IV vedz tu ngljit1 ngljici (si-anguceasc) tsi am tu mn angljicit (an-glji-ct) angljit2 (an-gljt) vb I shi IV vedz tu ngljit1 adg angljicit (an-glji-c-t), angljicits (an-glji-cts), angljitari/angljitare (an-glji-t-ri) sf vedz tu ngljit1 angljiciti/angljicite (an-glji-c-ti) (un cu angucit) angljiciangljitat (an-glji-tt) adg vedz tu ngljit1 ri/angljicire (an-glji-c-ri) sf angljiciri (an-glji-cr) (un cu angljitsri/angljitsre (an-glji-ts-ri) sf vedz tu ngljit1 anguciri) ngljicescu (nglji-cs-cu) vb IV ngljicii (nglji-c), angljitst (an-glji-tst) adg vedz tu ngljit1 ngljiceam (nglji-cm), ngljicit (nglji-c-t), ngljiciangoci (an-gc) vb IV vedz tu angucescu) ri/ngljicire (nglji-c-ri) (un cu ngucescu) ngljici (ngljc) angrnjaric (an-gr-nj-ric) adg vedz tu ngrnji vb IV ngljicii (nglji-c), ngljiceam (nglji-cm), ngljicit angrnjescu (an-gr-njs-cu) (mi) vb IV vedz tu ngrnji (nglji-c-t), ngljiciri/ngljicire (nglji-c-ri) (un cu ngucescu) angrnji/angrnje (an-gr-nji) sf vedz tu ngrnji ngljicit (nglji-ct) adg ngljicit (nglji-c-t), ngljicits (ngljiangrnjiri/angrnjire (an-gr-nj-ri) sf vedz tu ngrnji cts), ngljiciti/ngljicite (nglji-c-ti) (un cu ngucit) ngljiciangrnjit (an-gr-njt) adg vedz tu ngrnji ri/ngljicire (nglji-c-ri) sf ngljiciri (nglji-cr) (un cu nguciangrec (an-grc) (mi) vb I vedz tu ngrec ri) angucitoari/angucitoare (an-gu-ci-to-ri) sf angucitori angricari/angricare (an-gri-c-ri) sf vedz tu ngrec (an-gu-ci-tr) zboar (multi ori ca un njic puizii di dauangricat (an-gri-ct) adg vedz tu ngrec trei stihuri) tsi aspun hrli-a unui lucru tsi easti alsat nicunusangricos (an-gri-cs) adg vedz tu ngrec cut shi lipseashti anguciri di-atsel tsi-ascult; ngucitoari, angrop (an-grp) vb I vedz tu groap angljicitoari, ngljicitoari, cucitoari, nglcitoari, tsinjitur, angrupari/angrupare (an-gru-p-ri) sf vedz tu groap tsinitur {ro: ghicitoari, cimilitur} {fr: devinette} {en: riddle, angrupat (an-gru-pt) adg vedz tu groap conundrum} ex: angucits angucitoarea-a mea; v bag a treilor angucescu (an-gu-cs-cu) vb IV angucii (an-gu-c), anguceam cti n angucitoari ngucitoari/ngucitoare (ngu-ci-to-ri) sf (an-gu-cm), angucit (an-gu-c-t), anguciri/angucire (an- ngucitori (ngu-ci-tr) (un cu angucitoari) angljicitoagu-c-ri) aflu cu mintea sh-giudicata mash (aduchescu, njri/angljicitoare (an-glji-ci-to-ri) sf angljicitori (an-glji-ci-tr) yini ergu, noima, fr ca s shtiu sigura) cum easti (cum va si (un cu angucitoari) ngljicitoari/ngljicitoare (nglji-ci-tos-fac) un lucru; dizleg un angucitoari; nj-yini ergu (noim) ri) sf ngljicitori (nglji-ci-tr) (un cu ngucitoari) shi dzc tsi va s-fac trninti; angoci, ngoci, ngucescu, ngu- nglcitoari/nglcitoare (ngl-ci-to-ri) sf nglcitori (ngl-cicescu, gucescu, cucescu, angljicescu, angljici, ngljici, ngljices- tr) (un cu angucitoari) cu, aduchescu {ro: ghici, desclci} {fr: deviner, dmler} {en: anguciri/angucire (an-gu-c-ri) sf vedz tu angucescu guess, unravel} ex: ma s-pots, angucea (aduchea) tsi am tu angucit (an-gu-ct) adg vedz tu angucescu mn; alts frig numalji shi l-angucescu splina; dicara sangucitoari/angucitoare (an-gu-ci-to-ri) sf vedz tu angufrndzi amaxea, multi cljuri angucescu; nu-l vidzum, ma noi cescu angucim cum c easti ns; anguci iu easti ascumtu angoci angulcescu (an-gul-cs-cu) (mi) vb IV angulcii (an-gul-c), (an-gc) vb IV angucii (an-gu-c), anguceam (an-guangulceam (an-gul-cm), angulcit (an-gul-c-t), angulcicm), angucit (an-gu-c-t), anguciri/angucire (an-gu-c-ri) ri/angulcire (an-gul-c-ri) lj-aspargu chefea (arihatea); nu lu (un cu angucescu) angucit (an-gu-ct) adg angucit (an- alas si sta arihati; lj-fac biuzuri; crtescu, pirxescu, cscngu-c-t), angucits (an-gu-cts), anguciti/angucite (an-gu-c-ti) disescu {ro: incomoda, deranja} {fr: incommoder, dranger} aflat cum easti dealihea, mash cu mintea sh-cu giudicata {en: disturb} ex: tsi ti angulceashti (tsi ti crteashti, tsi ts(fr ca si s shtii sigura di ma ninti); tsi s-fatsi dup cum lj aspardzi isihia)?; ti-angulcii di-ahti ori! angulcit (an-gulyini ergu (noima); tsi s-featsi dup cum dzsh di ma ninti; ct) adg angulcit (an-gul-c-t), angulcits (an-gul-cts), ngucit, ngucit, gucit, cucit, angljicit, ngljicit, aduchit {ro: ghiangulciti/angulcite (an-gul-c-ti) tsi-lj s-asparsi isihia; tsi nu cit, desclcit} {fr: devin, dml} {en: guessed, unraveled} easti alsat si sh-afl arihatea; faptu biuzuri; crtit, pirxit, csanguciri/angucire (an-gu-c-ri) sf anguciri (an-gu-cr) atsea cndisit {ro: incomodat, deranjat} {fr: incommod, drang} tsi s-fatsi cndu cariva anguceashti; atsea tsi ari angucit cari- {en: disturbed} angulciri/angulcire (an-gul-c-ri) sf angulva; nguciri, nguciri, guciri, cuciri, angljiciri, ngljiciri, aduchiri ciri (an-gul-cr) atsea tsi s-fatsi cndu nu lu-alas pri cariva {ro: aciunea de a ghici, de a desclci; ghicire, desclcire} si sta arihati; crtiri, pirxiri, cscndisit, biuzuri {ro: aciunea {fr: action de deviner, de dmler} {en: action of guessing, of de a incomoda, de a deranja; incomodare, deranjare} {fr: acunraveling} ngucescu (ngu-cs-cu) vb IV ngucii (ngu-c), tion dincommoder, de dranger} {en: action of disturbing songuceam (ngu-cm), ngucit (ngu-c-t), nguciri/ngucire meone} ngulcescu (ngul-cs-cu) (mi) vb IV ngulcii (ngul-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

77

c), ngulceam (ngul-cm), ngulcit (ngul-c-t), ngulciputem s-lom anas di-aht angus (apitrusiri, stinuhurii); sri/ngulcire (ngul-c-ri) (un cu angulcescu) ex: s-n ljerts dirin di-aht angus (sicleti) angusos (an-gu-ss) adg c ti ngulcim aht chiro; tr noi si ngulci ngulcit (ngul-ct) angusoas (an-gu-so-s), angusosh (an-gu-ssh), angusoaadg ngulcit (ngul-c-t), ngulcits (ngul-cts), ngulciti/ngulcite si/angusoase (an-gu-so-si) atsea tsi-lj da a omlui angus (ngul-c-ti) (un cu angulcit) ngulciri/ngulcire (ngul-c-ri) {ro: mhnitor} {fr: chagrinant, navrant} {en: distressing} sf ngulciri (ngul-cr) (un cu angulciri) ex: mari ngulciri ljngus (ng-s) sf ngusi/nguse (ng-si) (un cu angus) ex: avem fapt tuti s-lir di ngus (stinuhurii, sicleti); ngus (sicleti) n yini; angulciri/angulcire (an-gul-c-ri) sf vedz tu angulcescu nj-yini ngus (strimtur) mari; cndu va s-hii tu ngus (strimangulcit (an-gul-ct) adg vedz tu angulcescu tur, zori) mari; cndu-lj yini ngus (dor mari) ti ficior, plnangulici/angulice (an-gu-l-ci) sf angulici (an-gu-lc) dzi; cu mari ngus (preari aru, dureari) n disprtsm ngufumealji di lilici di grdin cu tseapi tu loc dit cari crescu prisos (ngu-ss) adg ngusoas (ngu-so-s), ngusosh (ngumuveara shi scot lludz albi; lilicili fapti di-aesti planti; ssh), ngusoasi/ngusoase (ngu-so-si) (un cu angusos) ex: ngulici, gulici {ro: bluc} {fr: churleau, ornithogale} {en: eara un earn ngusoas (tsi ti ftsea s-acats ngus) ngus grassy plants with small white flowers from the genus orni(n-g-s) sf ngusi/nguse (n-g-si) (un cu angus) ex: thogalum} ex: mushati-s angulicili ngulici/ngulice (ngu-ldi mult cripari, moasha featsi ngus ngusos (n-gu-ss) ci) sf ngulici (ngu-lc) (un cu angulici) ex: cu lilici, cu adg ngusoas (n-gu-so-s), ngusosh (n-gu-ssh), ngungulici pi cusits gulici/gulice (gu-l-ci) sf gulici (gu-lc) soasi/ngusoase (n-gu-so-si) (un cu angusos) (un cu angulici) angusedz (an-gu-sdz) vb I vedz tu ngusedz angun (an-gn) sn vedz tu angun angusos (an-gu-ss) adg vedz tu angus angunari/angunare (an-gu-n-ri) sf vedz tu angun angustari1/angustare (an-gus-t-ri) sf vedz tu gustu1 angun (an-g-n) sf anguni/angune (an-g-ni) loclu iu sangustari2/angustare (an-gus-t-ri) sf vedz tu ngustu2 adun trei mrdzinj a unui lucru; loclu dit cas iu sangustat1 (an-gus-tt) adg vedz tu gustu1 andmusescu doau stizmi; capitlu-a unei sucachi iu sangustat2 (an-gus-tt) adg vedz tu ngustu2 andmuseashti cu-un alt sucachi; angun, chioshi, chiuse, angusteats (an-gus-te-ts) sf vedz tu ngustu2 chiushe, cohi, cornu {ro: ungher, col} {fr: angle, coin, enangustedz1 (an-gus-tdz) vb I vedz tu gustu1 coignure} {en: angle, corner} ex: anguna (chiosha, cornul) di angustedz2 (an-gus-tdz) (mi) vb I vedz tu ngustu2 cas angun (an-gn) sn anguni/angune (an-g-ni) (un angustimi/angustime (an-gus-t-mi) sf vedz tu ngustu2 cu angun) angunari/angunare (an-gu-n-ri) sf angunri angustu1 (an-gs-tu) vb I vedz tu gustu1 (an-gu-nr) cheatra tsi easti bgat tu cornul a timeljlui di angustu2 (an-gs-tu) adg vedz tu ngustu2 cas, loclu tu timelj iu s-adun dau stizmi {ro: piatr angu- anican (a-n-can) adg vedz tu anacshu lar} {fr: pierre angulaire} {en: cornerstone} anichisescu1 (a-ni-chi-ss-cu) vb IV anichisii (a-ni-chi-s), aniangunj (an-gnj) vb I angunjai (an-gu-nj), angunjam (anchiseam (a-ni-chi-sem), anichisit (a-ni-chi-s-t), anichisigu-njm), angunjat (an-gu-nj-t), angunjari/angunjare ri/anichisire (a-ni-chi-s-ri) hiu ma cu puteari (ma vrtos, ma (an-gu-nj-ri) acriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dishteptu, ma ghini armtusit, etc.) sh-amintu tu-un alumt ancunj (polim); hiu ma bunlu sh-amintu tu un astritseari; lj-bag angunjari/angunjare (an-gu-nj-ri) sf angunjeri (an-gu-njr) mn; l-bag mpadi; lj-u pot; nichisescu, anixescu, azvingu, n acriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ancunjari vingu, nvingu, bat, amintu, frngu, surpu, astrec {ro: nvinge, angunjat (an-gu-njt) adg angunjat (an-gu-nj-t), anguctiga (jocuri de noroc, concurs)} {fr: vaincre, gagner (jeux njats (an-gu-njts), angunjati/angunjate (an-gu-nj-ti) de chance, competition)} {en: defeat, win (games, competiacriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ancunjat tion)} anichisit1 (a-ni-chi-st) adg anichisit (a-ni-chi-s-t), angunjedz (an-gu-njdz) vb I angunjai (an-gu-nj), anichisits (a-ni-chi-sts), anichisiti/anichisite (a-ni-chi-s-ti) angunjam (an-gu-njm), angunjat (an-gu-nj-t), angunja- tsi chiru alumta; tsi chiru la un gioc di crts; tsi nu-amint ri/angunjare (an-gu-nj-ri) acriari neaprucheat tu-aestu un astreatsiri; atsea tsi-ari amintat cariva la un astreatsiri (la dictsiunar; vedz ancunjedz un agioc); nichisit, anixit, azvimtu, azvimsu, nvinsu, nvinsu, angur (an-gr) sm anguri (an-gr) plant tsi s-creashti tu btut, frmtu, surpat, astricut {ro: nvins} {fr: vaincu} {en: bhce, cari s-tradzi azvarna ic si ngrlim di alti planti, cu defeated} anichisiri1/anichisire (a-ni-chi-s-ri) sf anichisiri lilici njits, galbini, cari da un yimishi lung (di vr 5-25 cm) (a-ni-chi-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva anichiseashti; nishi suptsri, cu peaja veardi, tsi s-mc (cu simintsi cu tut) di- chisiri, anixiri, azvindziri, azvindzeari, nvindziri, nvindzeari, arad proaspit, tu salat i faptu trushii tr earn; castravets, nvindziri, nvindzeari, bteari, amintari, frndzeari, surpari, ascstrvets, cstrvec {ro: castravete} {fr: concombre} {en: cu- treatsiri, astritseari {ro: aciunea de a nvinge, de a ctiga cumber} (jocuri de noroc, concurs)} {fr: action de vaincre, de gagner angur (n-gu-r) sf anguri/angure (n-gu-ri) cumat greau (jeux de chance, competition)} {en: action of defeating, of di metal cu brats ca zgrnji cari, ligat di-un funi i singiri, s- winning (games, competition)} nichisescu1 (ni-chi-ss-cu) aruc dit pampori tu ap iu s-acats di tsiva tu fundul a apiljei vb IV nichisii (ni-chi-s), nichiseam (ni-chi-sem), nichisit tra s-u tsn pamporea pri loc {ro: ancor} {fr: ancre} {en: (ni-chi-s-t), nichisiri/nichisire (ni-chi-s-ri) (un cu anichianchor} sescu1) nichisit1 (ni-chi-st) adg nichisit (ni-chi-s-t), niangusari/angusare (an-gu-s-ri) sf vedz tu ngusedz chisits (ni-chi-sts), nichisiti/nichisite (ni-chi-s-ti) (un cu angusat (an-gu-st) adg vedz tu ngusedz anichisit1) nichisiri1/nichisire (ni-chi-s-ri) sf nichisiri (niangus (an-g-s) sf angusi/anguse (an-g-si) atsea tsi adu- chi-sr) (un cu anichisiri1) anixescu (a-nic-ss-cu) vb IV cheashti omlu cndu-lj yini agnos, greats; dorlu, zorea sh-du- anixii (a-nic-s), anixeam (a-nic-sem), anixit (a-nic-s-t), rearea ahndoas tsi lu-aducheashti cariva tu suflit cndu s- anixiri/anixire (a-nic-s-ri) (un cu anichisescu1) ex: ludisparti tr multu chiro di-un insu vrut; stari sufliteasc di nianixii (lj-u putui, amintai) la gioc anixit (a-nic-st) adg isihii, di dor, di amrami, di nvirinari, etc.; ngus, ngus, sti- anixit (a-nic-s-t), anixits (a-nic-sts), anixiti/anixite (a-nicnuhurii, sicleti, cripari, vasan, aplucusiri, etc. {ro: sil, mhni- s-ti) (un cu anichisit1) anixiri/anixire (a-nic-s-ri) sf re, grea, anxietate, suferin, opresiune} {fr: angoisse, affa- anixiri (a-nic-sr) (un cu anichisiri1) dissement, nause, anxit, souffrance, oppression} {en: an- anichisescu2 (a-ni-chi-ss-cu) vb IV vedz tu nichi guish, distress, insipid, dull, nausea, anxiety, suffering, opanichisiri1/anichisire (a-ni-chi-s-ri) sf vedz tu anichisescu1 pression} ex: nj-yini-angus (greats); trsh tu-apirit cripar anichisiri2/anichisire (a-ni-chi-s-ri) sf vedz tu nichi di greats sh-angus; angus (sicleti) greau s-ti bat; va s-hiianichisit1 (a-ni-chi-st) adg vedz tu anichisescu1 tu angus (sicleti, stinuhurii) mari; frati-su prindi s s-afl tu anichisit2 (a-ni-chi-st) adg vedz tu nichi mari angus; yin niori furtunj di-angusi (cripri, vasani); nu anifur (a-n-fur) sn anifuri/anifure (a-n-fu-ri) calea i loclu

78

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ncljinat vidzut di nghios, cndu omlu va si s-alin ctr nsus; anmultsscu (an-mul-tss-cu) (mi) vb IV vedz tu multu1 anifurami, nifur, giug, arap {ro: urcu} {fr: monte} {en: asanmultst (an-mul-tst) adg vedz tu multu1 cent, uphill} ex: clari scoati-anifurlu (araplu, giuglu); anifurlu anod (a-nd) (mi) vb I vedz tu nod1 (giuglu) ari sh-catifur; loai anifurlu (dzeana) nifur (n-fur) anodhin (a-n-dhin) sn anodhini/anodhine (a-n-dhi-ni) un sn nifuri/nifure (n-fu-ri) (un cu anifur) ex: vr nifur (giug) cu anodin s-n-alinm; agiumsim la nifur (la munti, la-anifur) anifuraanodin (a-n-din) sn anodini/anodine (a-n-di-ni) 1: lucru mi/anifurame (a-ni-fu-r-mi) sf anifurnj (a-ni-fu-rnj) tsi nu-ahrzeashti multu; lucru fr nitsiun simasii; 2: lucru anifur mari {ro: urcu mare} {fr: grande monte} {en: big as(yitrii) tsi lja di durearea di inim {ro: anodin} {fr: anodin, cent, big uphill} anifuros (a-ni-fu-rs) adg anifuroas (a-ni- ther} {en: anodyne} ex: biui anodin (yitrii di inima) fu-ro-s), anifurosh (a-ni-fu-rsh), anifuroasi/anifuroase (a- anoisii/anoisie (a-no-i-s-i) sf vedz tu anoit ni-fu-ro-si) (lo) tsi s-alin ctr nsus; tsi s-veadi ca un ani- anoit (a-n-it) sm, sf, adg anoit (a-n-i-t), anoits (a-n-its), fur; muntos {ro: (drum) care urc, muntos} {fr: qui monte} anoiti/anoite (a-n-i-ti) om lipsit di minti sh-fr giudicat tu {en: ascending (road), uphill} nifuros (ni-fu-rs) adg nifuzbor i tu fapti; ahmac, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divan, roas (ni-fu-ro-s), nifurosh (ni-fu-rsh), nifuroasi/nifuroase glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hah, hai-hui, haihum, (ni-fu-ro-si) (un cu anifuros) ex: apucm n cali nufiroas leang, lefc, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, shapshal, shab anifuredz (a-ni-fu-rdz) (mi) vb I anifurai (a-ni-fu-r), anisha, shamandur, tivichel, tembl, turlu, uzun {ro: prostnac} furam (a-ni-fu-rm), anifurat (a-ni-fu-r-t), anifurari/ani{fr: sot, nigaud, stupid} {en: stupid, fool} anoisii/anoisie (afurare (a-ni-fu-r-ri) mi-alin nsus pi-un anifur; alin (ljau) no-i-s-i) sf anoisii (a-no-i-s) lips di minti sh-di giudicat; giuglu {ro: urca dealul} {fr: suivre la monte} {en: go up the zbor i faptu cari aspuni starea tu cari s-afl un om lipsit di hill} ex: noaptea va anifurm (va s-alinm) muntili; itsi miminti sh-di giudicat; glrimi, glreats, glrilji, glarumar, anifurai, ti vidzui anifurat (a-ni-fu-rt) adg anifurat (a-nihazumar, ahmclichi, hutsami, chirtur {ro: prostie} {fr: bfu-r-t), anifurats (a-ni-fu-rts), anifurati/anifurate (a-ni-futise, sottise, stupidit} {en: stupidity, foolishness} r-ti) (omlu, calu, etc.) tsi lu-ari alinat anifurlu, muntili; anom (-nom) sm anominj (a-n-minj) vedz tu paranumii (anifurlu, muntili) tsi fu alinat (di om, cal, etc.) {ro: urcat anot (a-nt) vb I anutai (a-nu-t), anutam (a-nu-tm), anu(dealul)} {fr: qui a pris la monte} {en: who has gone up the tat (a-nu-t-t), anutari/anutare (a-nu-t-ri) mi min pri ap (i hill} anifurari/anifurare (a-ni-fu-r-ri) sf anifurri (a-ni-fusum ap) cu minri (vrtoasi) di mnj shi di cicioari sh-caftu srr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva anifureadz un dzean nu mi nec; (cu-un parti di trup sum ap sh-cu minri slabi di (munti, giug) {ro: aciunea de a urca un deal; urcare} {fr: acmn shi cicioari i fr minri dip) caftu s-mi tsn pristi ap, stion de suivre la monte} {en: action of going up the hill} nu mi-afundu tu ap shi s-nu mi nec; fr s-mi min dip, caftu anifurami/anifurame (a-ni-fu-r-mi) sf vedz tu anifur s stau pri fatsa-a apljei; fac un lucru s sta i s-cur pri fatsa-a anifurari/anifurare (a-ni-fu-r-ri) sf vedz tu anifur apljei; not, ampltescu, mpltescu, avuzescu; (fig: anot tu = anifurat (a-ni-fu-rt) adg vedz tu anifur hiu mplin di) {ro: nota, pluti} {fr: nager, surnager, flotter} anifuredz (a-ni-fu-rdz) vb I vedz tu anifur {en: swim, float, overfloat} ex: anoat, yinu pn aoatsi; anifuros (a-ni-fu-rs) adg vedz tu anifur prining budza di-amari anuta sh-iu eara apa cama putsn; anilea (a-n-lea) adv tsi lu-aspuni un lucru dip ashi cum easti; scnduri di cichi asparti anuta (avuzea, eara dusi di ap) pritam, tamam, tamama, tamamana, giusta, giustu, susta, naltu, aoa sh-pri-aclo; anuta tu (fig: nuta tu, eara mplin di) sudori analtu, sai, tsh, trsh, dip, isea {ro: exact, tocmai} {fr: exac- anutat (a-nu-tt) adg anutat (a-nu-t-t), anutats (a-nu-tts), tement, tout fait} {en: exactly} ex: anilea (dip, tamam) ca anutati/anutate (a-nu-t-ti) (om) tsi s-ari minat cu mnjli shi ursa cndu gioac; s-cutrimbura, dicara fratili anilea (dip, ta- cicioarli pri ap; (lucru) tsi sta (i ari sttut) niminat pri ap; mam) ca mortu lj-anjurzea nutat, ampltit, mpltit, avuzit {ro: notat, plutit} {fr: nag, anin (a-nn) sm vedz tu arin surnag, flott} {en: swum, floated, overfloated} anutaaniorihta (a-ni--rih-ta) adv (lucru tsi s-fatsi) fr s-ti-ashtep- ri/anutare (a-nu-t-ri) sf anutri (a-nu-tr) atsea tsi s-fatsi tsi; diunoar sh-fr s-ts da vrn hbari; pi neashtiptati; cndu cariva i tsiva anoat pri ap; anutari, ampltiri, mpltiri, axafna, exafna, apandiha, anipandiha, dinapandiha, apansz avuziri {ro: aciunea de a nota, de a pluti; notare, plutire; {ro: pe neateptate, brusc} {fr: brusquement, dune manire not; nataie} {fr: action de nager, de surnager, de flotter; inattendue, au dpourvu} {en: suddenly} ex: fudzi aniorihta natation} {en: action of swimming, of floating, of overfloating; (anipandiha); agiumsim aniorihta swimming} not1 (nt) vb I nutai (nu-t), nutam (nu-tm), anipandiha (a-ni-pn-di-ha) adv vedz tu dinapandiha nutat (nu-t-t), nutari/nutare (nu-t-ri) (un cu anot) ex: anischirsescu (a-nis-chir-ss-cu) vb vedz tu nscrsescu cnili shtea s-noat; nu shtii ne s-noat (s-min pri ap, s-hib anischirsiri/anischirsire (a-nis-chir-s-ri) sf vedz tu dus di apa tsi s-min), ne s mplteasc (si sta niminat pri nscrsescu fatsa-a apljei) nutat1 (nu-tt) adg nutat (nu-t-t), nutats anischirsit (a-nis-chir-st) adg vedz tu nscrsescu (nu-tts), nutati/nutate (nu-t-ti) (un cu anutat) nutaanivolji/anivolje (a-ni-v-lji) sf vedz tu nivolji ri1/nutare (nu-t-ri) sf nutri (nu-tr) (un cu anutari) not2 anixescu (a-nic-ss-cu) vb IV vedz tu anichisescu1 (nt) sm pl(?) minarea pri ap i sum ap cu minri di mnj anixiri/anixire (a-nic-s-ri) sf vedz tu anichisescu1 sh-di cicioari; shidearea niminat pri fatsa-a apljei; nutari, anixit (a-nic-st) adg vedz tu anichisescu1 anutari, ampltiri, mpltiri, avuziri {ro: not} {fr: nage, la anjil (a-nj-l) sf vedz tu njil nage} {en: swim, swimming} ex: valea n not va s-trec anjir (anjir) (mi) vb I vedz tu njir1 notalui (n-ta-lui) adv (tsi s-aspuni tu forma a notalui) (mi anjirari/anjirare (a-nji-r-ri) sf vedz tu njir1 duc iuva) cu nutarea pri ap {ro: cu notul} {fr: la nage} {en: anjirat (a-nji-rt) adg vedz tu njir1 swimming} anjirl (a-njr-l) sf vedz tu njerl anotir (a-n-tir) adg anotir (a-n-ti-r), anotiri (a-n-tir), anjurdzescu (a-njur-dzs-cu) (mi) vb IV vedz tu njurizm anotiri/anotire (a-n-ti-ri) tsi easti cu hri ma nsus di alts anjurdziri/anjurdzire (a-njur-dz-ri) sf vedz tu njurizm (ma buni, ma mri, etc.) {ro: superior} {fr: plus lev, meilanjurdzit (a-njur-dzt) adg vedz tu njurizm leur} {en: better, superior} ex: furlu easti anotir (ma bun) di anjurizm (a-nj-riz-m) sf vedz tu njurizm clitorlu tinjisit anjurizmos (a-nju-riz-ms) adg vedz tu njurizm anoyi/anoye (a-n-yi) sf anoyi (a-ny) ud tsi s-afl dip sum anjurzescu (a-njur-zs-cu) (mi) vb IV vedz tu njurizm citii, di-arad ma njic sh-cu stizmili aplicati {ro: mansard} anjurziri/anjurzire (a-njur-z-ri) sf vedz tu njurizm {fr: mansarde} {en: attic, garret} anjurzit (a-njur-zt) adg vedz tu njurizm anpatrul (an-p-trul) num ord vedz tu patru anjurzitor (a-njur-zi-tr) adg vedz tu njurizm anpatrulea (an-p-tru-lea) num ord vedz tu patru anmultsri/anmultsre (an-mul-ts-ri) sf vedz tu multu1 anpatrulji (an-p-tru-lji) num vedz tu patru

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

79

anpaturlea (an-p-tur-lea) num ord vedz tu patru (un cu ansrit) arsriri1/arsrire (a-r-s-r-ri) sf arsanpaturlji (an-p-tur-lji) num vedz tu patru riri (a-r-s-rr) (un cu ansriri) alsar1 (al-sr) vb IV alanpaturlu (an-p-tur-lu) num ord vedz tu patru srii (al-s-r), alsream (al-s-rem), alsrit (al-s-r-t), alansar1 (an-sr) vb IV shi II ansrii (an-s-r), ansream (ansriri/alsrire (al-s-r-ri) (un cu ansar1) ex: pots s-alsari (ss-rem), ansrit (an-s-r-t), ansriri/ansrire (an-s-r-ri) ansari)? alsrit1 (al-s-rt) adg alsrit (al-s-r-t), alsrits shi ansreari/ansreare (an-s-re-ri) mi-aruncu nghios dit- (al-s-rts), alsriti/alsrite (al-s-r-ti) (un cu ansrit) alun loc ma-analtu; mi-aruc (mi hiumusescu, mi-aleapid) pri sriri1/alsrire (al-s-r-ri) sf alsriri (al-s-rr) (un cu ancariva (di-iuva ic dit-un loc tu-un altu); mi-aleapid nsus cu sriri) andrisar (an-dri-sr) vb IV shi II andrisrii (an-driputearea-a cicioarilor tra s-cad deapoea npoi pri loc; nsar, sar, s-r), andrisream (an-dri-s-rem), andrisrit (an-dri-s-rantrisar, astrisar, andrisar, andisar, alsar, arsar, arsar, mi hiu- t), andrisriri/andrisrire (an-dri-s-r-ri) shi andrisreari/anmusescu, mi-aleapid, mi slghescu, asaltu, saltu {ro: sri, se drisreare (an-dri-s-re-ri) trec (ansar) pristi un lucru; ansar repezi} {fr: sauter} {en: jump, leap} ex: ansrir (s-alipidar) cu trei ansrituri un dup-alant; ansar ma multu (ma diparti) di dup fadz; lj-ansri cheatra trsh nclo; lamnja ansri shi-lj di cariva altu; andisar, antrisar, ansar; nsar, sar, alsar, arsar, dzsi; ascumt dup un gbjeu, ansri shi dzsi; featsir numtarsar, asaltu, saltu {ro: sri, trece peste} {fr: sauter, franchir} mari, giucar sh-ansrir; ansrii (mi-arcai pristi, andrisrii) {en: jump over, pass over} ex: nu andrisri (ansri, tricu pristi) hndachea ansrit (an-s-rt) adg ansrit (an-s-r-t), an- praglu di ushi; lu-andrisrii (ansrii pristi el) cndu durnja srits (an-s-rts), ansriti/ansrite (an-s-r-ti) (atsel) tsi s- mpadi; lj-dimnd di sh-andrisri chishatlu (ansri pristi chiarc dit-un loc tu altu; tsi s-arc ct nghios dit un loc mashat); tu Martsu sh-tu-April ficiorlji andrisar foclu (ansar pristi analtu; (lucrul) pristi cari s-ari arcat (ansrit) cariva; nsrit, foc) andrisrit (an-dri-s-rt) adg andrisrit (an-dri-s-rsrit, antrisrit, astrisrit, andrisrit, andisrit, alsrit, arsrit, t), andrisrits (an-dri-s-rts), andrisriti/andrisrite (an-driarsrit, hiumusit, alipidat, slghit, asltat, sltat {ro: srit, s-r-ti) (atsel) tsi ari ansrit pristi un lucru; (lucrul) pristi repezit} {fr: saut} {en: jumped, leaped} ex: gardul easti ans- cari ansri cariva; andisrit, antrisrit, ansrit, nsrit, srit, alsrit ansriri/ansrire (an-s-r-ri) sf ansriri (an-s-rr) rit, arsrit, arsrit, asltat, sltat {ro: srit, trecut peste} {fr: atsea tsi s-fatsi cndu cariva ansari; ansreari, nsriri, sriri, saut, franchi} {en: jumped over, passed over} andrisriantrisriri, astrisriri, andrisriri, andisriri, alsriri, arsriri, ri/andrisrire (an-dri-s-r-ri) sf andrisriri (an-dri-s-rr) arsriri, hiumusiri, alipidari, slghiri, asltari, sltari {ro: atsea tsi s-fatsi cndu cariva andrisari (ansari pristi) tsiva; aciunea de a sri, de a se repezi; srire, repezire} {fr: action nsriri, sriri, antrisriri, andrisreari, andisriri, alsriri, de sauter} {en: action of jumping, of leaping} ansreari/anarsriri, arsriri, asltari, sltari {ro: aciunea de a sri, de a sreare (an-s-re-ri) sf ansreri (an-s-rr) (un cu ans- trece peste; srire} {fr: action de sauter, de franchir} {en: acriri) ansritur (an-s-ri-t-r) sf ansrituri (an-s-ri-tr) tion of jumping over, of passing over} ex: andrisrirea (ansriatsea tsi fatsi omlu cari ansari tsiva; ansriri, antristur, salt rea) a gardului andrisreari/andrisreare (an-dri-s-re-ri) {ro: sritur} {fr: saut, bond} {en: jump, leap} ansritoasf andrisreri (an-dri-s-rr) (un cu andrisriri) andrinji/ansritoanje (an-s-ri-to-nji) sf ansritoanji/ansritoanje stur (an-dri-s-t-r) sf andristuri (an-dri-s-tr) (un cu (an-s-ri-to-nji) top di lastic (i lastic sh-cheali cu vimtu ansritur) andisar (an-di-sr) vb IV shi II andisrii (annuntru) tsi ansari dipriun nsus shi nghios cndu cadi pri loc di-s-r), andisream (an-di-s-rem), andisrit (an-di-s-r(i easti arcat cu puteari); top, topc, bal, shuc {ro: minge} t), andisriri/andisrire (an-di-s-r-ri) shi andisreari/andis{fr: balle ( sauter)} {en: ball} ex: s-n-agiucm cu-ansrireare (an-di-s-re-ri) (un cu andrisar) andisrit (an-ditoanja (cu topa) nsar1 (nsr) vb IV shi II nsrii (ns-r), s-rt) adg andisrit (an-di-s-r-t), andisrits (an-di-snsream (ns-rem), nsrit (ns-r-t), nsriri/nsrire (ns-r- rts), andisriti/andisrite (an-di-s-r-ti) (un cu andrisrit) ri) (un cu ansar1) nsrit (ns-rt) adg nsrit (ns-r-t), andisriri/andisrire (an-di-s-r-ri) sf andisriri (an-di-snsrits (ns-rts), nsriti/nsrite (ns-r-ti) (un cu ansrit) rr) (un cu andrisriri) andisreari/andisreare (an-dinsriri/nsrire (ns-r-ri) sf nsriri (ns-rr) (un cu ansris-re-ri) sf andisreri (an-di-s-rr) (un cu andrisriri) ri) nsreari/nsreare (ns-re-ri) sf nsreri (ns-rr) (un antrisar (an-tri-sr) vb IV shi II antrisrii (an-tri-s-r), antricu ansriri) nsritur (ns-ri-t-r) sf nsrituri (ns-ri-tr) sream (an-tri-s-rem), antrisrit (an-tri-s-r-t), antrisri(un cu ansritur) sar (sr) vb IV srii (s-r), sream ri/antrisrire (an-tri-s-r-ri) shi antrisreari/antrisreare (an-tri(s-rem), srit (s-r-t), sriri/srire (s-r-ri) (un cu an- s-re-ri) (un cu andrisar) ex: ct lo s-antrisar praglu sar1) ex: srea (ansrea) nsus shi aruja srit (s-rt) adg (treac pristi prag); dzenurli li-antrisrea (li-ansrea) ansrit (s-r-t), srits (s-rts), sriti/srite (s-r-ti) (un cu trisrit (an-tri-s-rt) adg antrisrit (an-tri-s-r-t), antrisrits ansrit) sriri1/srire (s-r-ri) sf sriri (s-rr) (un cu an- (an-tri-s-rts), antrisriti/antrisrite (an-tri-s-r-ti) (un cu sriri) sriri2/srire (s-r-ri) sf sriri (s-rr) gioc dit lao andrisrit) antrisriri/antrisrire (an-tri-s-r-ri) sf antris{ro: dans popular} {fr: danse, ronde populaire} {en: folk riri (an-tri-s-rr) (un cu andrisriri) antrisreadanse} psrit (p-s-rt) adg psrit (p-s-r-t), psrits ri/antrisreare (an-tri-s-re-ri) sf antrisreri (an-tri-s-rr) (p-s-rts), psriti/psrite (p-s-r-ti) zbor tsi s-afl mash (un cu antrisriri) antristur (an-tri-s-t-r) sf antristuri tu zburrea (dit un agioc ficiurescu) cioari psriti tsi ari (an-tri-s-tr) (un cu ansritur) astrisar (as-tri-sr) vb noima ciciori tsi-ansar {ro: picioare pe srite} {fr: pieds en IV shi II astrisrii (as-tri-s-r), astrisream (as-tri-s-rem), sautant, par bonds (seulement dans un jeu denfants)} {en: astrisrit (as-tri-s-r-t), astrisriri/astrisrire (as-tri-s-r-ri) jumping feet (word used only in a childs game)} arsar1 (arshi astrisreari/astrisreare (as-tri-s-re-ri) (un cu andrisr) vb IV arsrii (ar-s-r), arsream (ar-s-rem), arsrit sar) ex: lltorli nu-astrisrea praglu; lu-astrisrii (ansrii na(ar-s-r-t), arsriri/arsrire (ar-s-r-ri) (un cu ansar1) parti di el) astrisrit (as-tri-s-rt) adg astrisrit (as-tri-s(expr: s-ars scafa = s-umplu scafa) ex: njic shi mari si-sh ar- r-t), astrisrits (as-tri-s-rts), astrisriti/astrisrite (as-tri-ssar (ansar); arsri (ansri) pristi ns; arsri un largu-aru r-ti) (un cu andrisrit) astrisriri/astrisrire (as-tri-s-rarsrit1 (ar-s-rt) adg arsrit (ar-s-r-t), arsrits (ar-sri) sf astrisriri (as-tri-s-rr) (un cu andrisriri) astrisrts), arsriti/arsrite (ar-s-r-ti) (un cu ansrit) ex: gardul reari/astrisreare (as-tri-s-re-ri) sf astrisreri (as-tri-s-rr) easti arsrit (ansrit); easti cama arsritlu (fig: cama cu (un cu astrisriri) paransar1 (p-ran-sr) vb IV shi II arndz) di fratslj-a lui arsriri1/arsrire (ar-s-r-ri) sf paransrii (p-ran-s-r), paransream (p-ran-s-rem), arsriri (ar-s-rr) (un cu ansriri) ex: arsrirea-a arului nu paransrit (p-ran-s-r-t), paransriri/paransrire (p-ran-seara cu puteari arsar1 (a-r-sr) vb IV arsrii (a-r-s-r), r-ri) shi paransreari/paransreare (p-ran-s-re-ri) ansar arsream (a-r-s-rem), arsrit (a-r-s-r-t), arsri- ma multu di cum lipseashti {ro: sri prea mult} {fr: sauter ri/arsrire (a-r-s-r-ri) (un cu ansar) ex: livendzli arsar trop} {en: jump too much} paransrit (p-ran-s-rt) adg (ansar, salt) arsrit1 (a-r-s-rt) adg arsrit (a-r-s-r- paransrit (p-ran-s-r-t), paransrits (p-ran-s-rts), pat), arsrits (a-r-s-rts), arsriti/arsrite (a-r-s-r-ti) ransriti/paransrite (p-ran-s-r-ti) tsi-ansari ma multu

80

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

dict easti arada{ro: care a srit prea mult} {fr: qui a trop lulud, llud, cicechi {ro: floare} {fr: fleur} {en: flower} saut} {en: who has jumped too much} paransriri/paran- anticagi (an-ti-ca-g) sm vedz tu antic srire (p-ran-s-r-ri) sf paransriri (p-ran-s-rr) atsea tsi antic (an-t-c) sf antitsi/antitse (an-t-tsi) lucru veclju tsi s-fatsi cndu cariva paransari {ro: aciunea de a sri prea ahrzeashti multu tr vicljimea, mushuteatsa, tinjia-a lui; lucru mult} {fr: action de sauter trop} {en: action of jumping too mushat shi scumpu; (fig: antic = itsi lucru i hiints mushat) much} paransreari/paransreare (p-ran-s-re-ri) sf {ro: antic, lucru vechi, frumos, de valoare} {fr: antique; paransreri (p-ran-s-rr) (un cu paransriri) toute chose archaque; de grande valeur; trs beau; mauvais ansar2 (an-sr) vb I vedz tu sari sujet} {en: antique, antic, old, beautiful or valuable things} ex: ansrari/ansrare (an-s-r-ri) sf vedz tu sari am tr vindeari un antic (lucru veclju, mushat, tsi ahransrat (an-s-rt) adg vedz tu sari zeashti multu); am un feat antic (fig: multu mushat) anansrtur (an-s-r-t-r) sf vedz tu sari ticagi (an-ti-ca-g) sm anticageadz (an-ti-ca-gdz) om tsi ansreari/ansreare (an-s-re-ri) sf vedz tu ansar1 acumpr sh-vindi lucri, paradz, crts veclji, etc. {ro: antiansredz (an-s-rdz) vb I vedz tu sari car} {fr: antiquaire} {en: antique dealer} ansriri/ansrire (an-s-r-ri) sf vedz tu ansar1 antihristu (an-t-hris-tu) adg vedz tu andihristu ansrit (an-s-rt) adg vedz tu ansar1 antimsu (an-tm-su) adg vedz tu tindu ansritoanji/ansritoanje (an-s-ri-to-nji) sf vedz tu ansar1 antimtu (an-tm-tu) adg vedz tu tindu ansritur (an-s-ri-t-r) sf vedz tu ansar1 antindeari/antindeare (an-tin-de-ri) sf vedz tu tindu antartu1 (an-tr-tu) sm vedz tu andartu antindiri/antindire (an-tn-di-ri) sf vedz tu tindu antartu2 (an-tr-tu) adg vedz tu andartu antindu (an-tn-du) (mi) vb III shi II vedz tu tindu antnj1 (an-tnj) num vedz tu ntnj1 antiri (an-ti-r shi an-ti-r) sm antiradz (an-ti-rdz) un soi di antnj2 (an-tnj) adv vedz tu ntnj1 stranj lungu (un rob) tsi cadi lishor (nistres) pri trup, diantvlescu (an-t-v-ls-cu) (mi) vb IV antvlii (an-t-v-l), arad purtat di prefts; andiri, giup, se; aras, ras, razi {ro: antvleam (an-t-v-lem), antvlit (an-t-v-l-t), ant- anteriu} {fr: sorte de robe, surplis} {en: surplice} andiri vliri/antvlire (an-t-v-l-ri) (mi) tornu di-un parti sh-di(an-di-r) sm andiradz (an-di-rdz) (un cu antiri) alant; min un lucru arucutindalui ca aroata; (mi) tindu antirisi/antirise (an-t-ri-si) sf vedz tu ndirisi (arucutescu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arucutescu, arcu- antiriu (an-ti-r) sm antiradz (an-ti-rdz) scriari tescu, ntvlescu, tvlescu, cutuvulescu, cutvlescu, cutu- neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz antiri vlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu {ro: rostogoli, antreatsiri/antreatsire (an-tre-tsi-ri) sf vedz tu astrec tvli} {fr: (se) rouler, (se) vautrer; (se) tourner et retourner} antreb (an-trb) (mi) vb I vedz tu ntreb {en: roll; sprawl (on the bed, sofa, grass, etc.} ex: mulili santrec (an-trc) vb III shi II vedz tu astrec antvlea; vrur s s-antvleasc (s s-arucuteasc) tu cinu-antreg (an-trg) adg vedz tu ntreg shi; s-antvleashti (s-arucuteashti) tu strozm; ah! dzsi por- an-treilea (an-tr-lea) num ord scriari neaprucheat tu-aestu cul, s-aveam n mucirl, s-mi-antvlescu; nu ti-antvlea (ti- dictsiunar; vedz antreilea arucutea) tu muzg antvlit (an-t-v-lt) adg antvlit antreilea (an-tr-lea) num ord vedz tu trei (an-t-v-l-t), antvlits (an-t-v-lts), antvliti/antvlite antreilji (an-tr-lji) num vedz tu trei (an-t-v-l-ti) tsi s-ari turnat di-un parti sh-di-alant; tsi s- an-treilji (an-tr-lji) num ord scriari neaprucheat tu-aestu ari arucutit ca aroata; tsi easti tes mpadi i pi crivati (shi va s- dictsiunar; vedz antreilji lu-acats somnul); arucutit, arcutit, ntvlit, tvlit, cutuvulit, antreilu (an-tr-lu) num ord vedz tu trei cutvlit, cutuvlit, anduchilit, ghilindit, chilindit {ro: rostoantribari/antribare (an-tri-b-ri) sf vedz tu ntreb golit, tvlit} {fr: roul, vautr} {en: rolled, sprawled} ex: antribat (an-tri-bt) adg vedz tu ntreb porcul antvlit (arucutit) tu un balt; li-am tu sndziantricut (an-tri-ct) adg vedz tu astrec antvliti (arucutiti) antvliri/antvlire (an-t-v-l-ri) sf antrisar (an-tri-sr) vb IV shi II vedz tu ansar1 antvliri (an-t-v-lr) atsea tsi s-fatsi cndu s-antvleashti antrisreari/antrisreare (an-tri-s-re-ri) sf vedz tu ansar1 cariva; arucutiri, arcutiri, ntvliri, tvliri, cutuvuliri, antrisriri/antrisrire (an-tri-s-r-ri) sf vedz tu ansar1 cutvliri, cutuvliri, anduchiliri, ghilindiri, chilindiri {ro: antrisrit (an-tri-s-rt) adg vedz tu ansar1 aciunea de a (se) rostogoli, de a se tvli; rostogolire} {fr: antristur (an-tri-s-t-r) sf vedz tu ansar1 action de (se) rouler, de (se) vautrer} {en: action of rolling, of antritseari/antritseare (an-tri-tse-ri) sf vedz tu astrec sprawling} ntvlescu (nt-v-ls-cu) (mi) vb IV ntvlii antrupat (an-tru-pt) adg antrupat (an-tru-p-t), antrupats (nt-v-l), ntvleam (nt-v-lem), ntvlit (nt-v-l-t), (an-tru-pts), antrupati/antrupate (an-tru-p-ti) scriari ntvliri/ntvlire (nt-v-l-ri) (un cu antvlescu) ex: sneaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz andrupt avea ntvlit pit neau; lu ntvleashti pit frin; va s-lji antsap (an-tsp) (mi) vb I vedz tu ntsap ntvleasc (fig: murdreasc) stranjili ntvlit (nt-v-lt) antspari/antspare (an-ts-p-ri) sf vedz tu ntsap adg ntvlit (nt-v-l-t), ntvlits (nt-v-lts), ntvliti/nt- antspat (an-ts-pt) adg vedz tu ntsap vlite (nt-v-l-ti) (un cu antvlit) ex: ntvlit cum eara antsptos (an-ts-p-ts) adg vedz tu ntsap tu-un balt, avdz vreav ntvliri/ntvlire (nt-v-l-ri) sf antsptur (an-ts-p-t-r) sf vedz tu ntsap ntvliri (nt-v-lr) (un cu antvliri) tvlescu (t-v- antsrtsu (an-tsr-tsu) adv vedz tu an1 ls-cu) (mi) vb IV tvlii (t-v-l), tvleam (t-v-lem), anturtsescu1 (an-tur-tss-cu) adg vedz tu turcu1 tvlit (t-v-l-t), tvliri/tvlire (t-v-l-ri) (un cu anturtsescu2 (an-tur-tss-cu) (mi) vb IV vedz tu turcu1 antvlescu) tvlit (t-v-lt) adg tvlit (t-v-l-t), anturtsiri/anturtsire (an-tur-ts-ri) sf vedz tu turcu1 tvlits (t-v-lts), tvliti/tvlite (t-v-l-ti) (un cu ant- anturtsit (an-tur-tst) adg vedz tu turcu1 vlit) ex: lj-aflar tvlits (arucutits) tu tsar tvliri/tvlire anudari/anudare (a-nu-d-ri) sf vedz tu nod1 (t-v-l-ri) sf tvliri (t-v-lr) (un cu antvliri) anudat (a-nu-dt) adg vedz tu nod1 antvlitur (an-t-v-li-t-r) sf antvlituri (an-t-v-li-tr) anudtur (a-nu-d-t-r) sf vedz tu nod1 ashi cum easti loclu iu s-ari antvlit cariva; atsea tsi s-fatsianum (a-nu-m) sm vedz tu alum cndu s-antvleashti cariva {ro: rostogolire, tvlitur} {fr: anumir1 (a-n-mir) sn vedz tu numir1 action de (se) rouler, de (se) vautrer} {en: action of rolling; of anumir2 (a-n-mir) (mi) vb I vedz tu numir1 sprawling} anumir3 (a-n-mir) sm anumiri (a-n-mir) shi sn anumiantvliri/antvlire (an-t-v-l-ri) sf vedz tu antvlescu ri/anumire (a-n-mi-ri) partea di trup a omlui di iu nchisescu antvlit (an-t-v-lt) adg vedz tu antvlescu bratsli; anumiri, numir, numiri, umir {ro: umr} {fr: paule} antvlitur (an-t-v-li-t-r) sf vedz tu antvlescu {en: shoulder} ex: tsi u portu ea di-anumir?; pisti-anumiri cu anthi/anthe (n-thi) sf anthi (n-thi) floar, floari, flor, lilici, mndilj; s-actsar di anumiri; mi doari anumirlu; ddea din

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

81

anumiri anumiri/anumire (a-n-mi-ri) sm anumiri (a-nri/anustsre (a-nus-ts-ri) (un cu anustescu) anustst (amir) shi sn anumiri/anumire (a-n-mi-ri) (un cu anumir3) nus-tst) adg anustst (a-nus-ts-t), anuststs (a-nus-tsts), ex: pindzi moasha cu anumirli anumirea (a-n-mi-rea) adv anuststi/anustste (a-nus-ts-ti) (un cu anustit) anusts pristi anumir (anumiri) {ro: pe umr} {fr: sur paule} {en: ri/anustsre (a-nus-ts-ri) sf anustsri (a-nus-tsr) (un cu on shoulders} ex: cu un stog di leamni di anumirea (pristi anustiri) umiri); lo stearpa di-anumirea (pristi umir) sh-trapsi deanu- anutari/anutare (a-nu-t-ri) sf vedz tu anot mirea (dea-n-mi-rea) adv (scriarea di anumirea anutat (a-nu-tt) adg vedz tu anot neaprucheat tu-aestu dictsiunar) di anumirea, pristi anumir anvarliga (an-var-l-ga) adv vedz tu anvrliga (anumiri); dinanumirea {ro: pe umr} {fr: sur paule} {en: on anvarligalui (an-var-l-ga-lui) adv vedz tu anvrliga shoulders} ex: cu un stog di leamni deanumirea (pristi umiri, anvlescu (an-v-ls-cu) (mi) vb IV anvlii (an-v-l), anvtu scriarea a noastr); lo stearpa deanumirea (pristi umir, tu leam (an-v-lem), anvlit (an-v-l-t), anvliri/anvlire scriarea a noastr) sh-trapsi nanumirea (na-n-mi-rea) adv (an-v-l-ri) acoapir tsiva cu-un lucru; lu-anvrtescu un lucru (scriarea na numirea neaprucheat tu-aestu dictsiunar) (un cu tsiva (un carti, vilendz, etc.); anvrlighedz (ntsircljedz) cu deanumirea) ex: tsnea tufechea nanumirea (deanumirea) un hoar (pulitii, ascheri, etc.); anvilescu, nvlescu, nvilescu, dinanumirea (di-na-n-mi-rea) adv (un cu deanumirea) anvrtescu, nvrtescu, acoapir; (fig: 1: anvlescu = fur, sps(scriarea di nanumirea neaprucheat tu-aestu dictsiunar) ex: trescu, ahulescu, nciulescu, agudescu, sec, bag tu tastru, etc.; cu tufechea dinanumirea; cu stearpili dinanumirea; dutsea tas- expr: 2: anvlescu casa = lj-bag citia) {ro: nveli, acoperi, trul dinanumirea numir3 (n-mir) sm numiri (n-mir) shi sn ncercui} {fr: couvrir, envelopper, cerner} {en: cover, wrap numiri/numire (n-mi-ri) (un cu anumir3) ex: la pltari shi up, surround} ex: lu-anvli (lu-acupiri) cu poala-lj; moartea-nj la numir; lja-l pri numir (deanumirea); nj-amurts numirlu di mi-anvleashti (mi-acoapir, mi-anvrteashti, mi nfashi tu griutati; lu purtai pri numirlu-a meu numiri1/numire (n-mitsiva); anvlea-mi (acoapir-mi) ghini; anvlea (anvrtea-li, ri) sm numiri (n-mir) shi sn numiri/numire (n-mi-ri) (un acoapir-li cu tsiva, cpchili di la) aest carti; u-anvlit (ucu anumir3) umir (-mir) sm umiri (-mir) shi sn umiacupirit) casa?; lu-anvlim (expr: l-furm) di la hani anvlit ri/umire (-mi-ri) (un cu anumir3) ex: un aush, cu tm(an-v-lt) adg anvlit (an-v-l-t), anvlits (an-v-lts), anbarea-lj arcat pi umir vliti/anvlite (an-v-l-ti) tsi easti acupirit di tsiva i anvrtit anumirari/anumirare (a-nu-mi-r-ri) sf vedz tu numir1 tu tsiva; anvilit, nvlit, nvilit, anvrtit, nvrtit, acupirit; (expr: anumirat (a-nu-mi-rt) adg vedz tu numir1 crbuni anvlit = om ipucrit, ascumtu, acupirit, cari dztsi un anumirea (a-n-mi-rea) adv vedz tu anumir3 sh-fatsi alt) {ro: nvelit, acoperit, ncercuit} {fr: couvert, enanumiri/anumire (a-n-mi-ri) sm shi sn vedz tu anumir3 velopp, cern} {en: covered, wrapped up, surrounded} ex: anusteats (a-nus-te-ts) sf vedz tu anustu easti crbuni-anvlit (expr: easti om ascumtu, ipucrit) anvanustescu (a-nus-ts-cu) (mi) vb IV vedz tu anustu liri/anvlire (an-v-l-ri) sf anvliri (an-v-lr) atsea tsi sanustii/anustie (a-nus-t-i) sf vedz tu anustu fatsi cndu si-anvleashti tsiva; anvlitur, anviliri, nvliri, anustiri/anustire (a-nus-t-ri) sf vedz tu anustu nviliri, anvrtiri, nvrtiri, acupiriri {ro: aciunea de a nveli, de anustit (a-nus-tt) adg vedz tu anustu a acoperi, de a ncercui; nvelire, acoperire, ncercuire} {fr: anustsri/anustsre (a-nus-ts-ri) sf vedz tu anustu action de couvrir, denvelopper, de cerner} {en: action of anustsscu (a-nus-tss-cu) (mi) vb IV vedz tu anustu covering, of wrapping up, of surrounding} ex: cu anvlirea anustst (a-nus-tst) adg vedz tu anustu (ntsircljarea) tsi l featsir anvilescu (an-vi-ls-cu) (mi) vb anustu (-nus-tu) adg anust (-nus-t), anushts (-nush-ts), IV anvilii (an-vi-l), anvileam (an-vi-lem), anvilit (an-vianusti/anuste (-nus-ti) tsi nu-ari gustu; tsi easti fr nusti- l-t), anviliri/anvilire (an-vi-l-ri) (un cu anvlescu) ex: mimad; tsi ts da greats; tsi ti fatsi s-vonj; agnusos, gritsos {ro: anvilii cu un vilendz; anvilea ficiorlu s-nu-artseasc; anvifad, fr gust, anost} {fr: fade, fastidieux} {en: insipid, tastelim (acupirim) casa cu cirmidz anvilit (an-vi-lt) adg anviless, dull} ex: om anustu (fr nustimad, tsi ts da agnos); lit (an-vi-l-t), anvilits (an-vi-lts), anviliti/anvilite (an-vi-lfeata easti mushat ma anust (fr gustu); carnea di buvulits ti) (un cu anvlit) ex: laptili easti anvilit (acupirit) cu distieasti anust (fr gustu, tsi ts da greats); yitria tsi loai easti melea anviliri/anvilire (an-vi-l-ri) sf anviliri (an-vi-lr) anust (fr gustu, nj-da greats) anusteats (a-nus-te-ts) (un cu anvliri) nvlescu (nv-ls-cu) (mi) vb IV nvlii sf anustets (a-nus-tts) atsea tsi-aducheashti omlu cndu (nv-l), nvleam (nv-lem), nvlit (nv-l-t), nvlitsiva nu-ari gustu i nustimad; atsea tsi ari omlu tsi-lj yini sri/nvlire (nv-l-ri) (un cu anvlescu) ex: neaua nvlea voam; anustii, greats, agnos; (fig: anusteats = glrimi) {ro: (acupirea) hoara ntreag; nvlea-ti ghini s-nu-artseshti; l lips de gust, dezgust} {fr: dgot} {en: disgust, distaste, dis- nvlii casa (l-adrai citia) c cura cndu da ploaea nvlit like} anustii/anustie (a-nus-t-i) sf anustii (a-nus-t) (un (nv-lt) adg nvlit (nv-l-t), nvlits (nv-lts), nvlicu anusteats) ex: zburm un stog di anustii (fig: glrinj) ti/nvlite (nv-l-ti) (un cu anvlit) nvliri/nvlire (nv-lanustescu (a-nus-ts-cu) (mi) vb IV anustii (a-nus-t), anusri) sf nvliri (nv-lr) (un cu anvliri) nvilescu (nvi-lsteam (a-nus-tem), anustit (a-nus-t-t), anustiri/anustire (a- cu) (mi) vb IV nvilii (nvi-l), nvileam (nvi-lem), nvilit nus-t-ri) mi fatsi s-cher gustul i mirachea tr tsiva, tr un lu- (nvi-l-t), nviliri/nvilire (nvi-l-ri) (un cu anvlescu) cru; nj-si lja di pristi inim; nj-adutsi ca greats tu inim; nj-da nvilit (nvi-lt) adg nvilit (nvi-l-t), nvilits (nvi-lts), nviligreats; mi fatsi s-vom; anustsscu, agnusescu, agnusedz {ro: ti/nvilite (nvi-l-ti) (un cu anvlit) nviliri/nvilire (nvi-l-ri) (se) dezgusta, anosti} {fr: affadir, (se) dgoter} {en: disgust} sf nviliri (nvi-lr) (un cu anvliri) anvlitur (an-v-liex: s-anusti (lj-vinji greats); nji si anusti (nj-deadi greats) ca t-r) sf anvlituri (an-v-li-tr) atsea tsi s-fatsi cndu si-ancarnea di cal; nji s-anustir preasinjli (nj-si featsir fr gustu; vleashti tsiva; atsea cu cari si-anvileashti un lucru; nvlitur, nj-si loar di pristi inim); mi anustii di tini (nj-ti loash di pristi anvliri, nvliri, anviliri, nviliri, anvrtiri, nvrtiri, acupiriri; inim, mi sturai di tini) anustit (a-nus-tt) adg anustit (a- avilimintu, anvlitoari, acupirmintu, acupirtoari {ro: aciunus-t-t), anustits (a-nus-tts), anustiti/anustite (a-nus-t-ti) nea de a nveli, de a acoperi; acopermnt} {fr: action de tsi ari chirut gustul i mirachea s-fac un lucru; tsi-lj s-ari loat couvrir; couverture} {en: action of covering; cover} nvlidi pristi inim; tsi-lj yini greats; anustst, agnusit, agnusat tur (nv-li-t-r) sf nvlituri (nv-li-tr) (un cu an{ro: dezgustat, anostit} {fr: affadi, dgot} {en: disgusted of, vlitur) ex: nvliturli nji s-arupsir anvlitoari/anvlitoare sick of} anustiri/anustire (a-nus-t-ri) sf anustiri (a-nus-tr) (an-v-li-to-ri) sf anvlitori (an-v-li-tr) atsea cu cari si atsea tsi s-fatsi cndu agnuseashti omlu; anustsri, agnusiri, anvileashti un lucru; nvlitoari, anvlitur, nvlitur, aviliagnusari {ro: aciunea de a dezgusta, de a anosti} {fr: action mintu, acupirmintu, acupirtoari, bog {ro: acopermnt} {fr: daffadir, de dgoter} {en: action of disgusting} couverture, housse} {en: cover} nvlitoari/nvlitoare (nvanustsscu (a-nus-tss-cu) (mi) vb IV anustsi (a-nus-ts), li-to-ri) sf nvlitori (nv-li-tr) (un cu anvlitoari) anustsam (a-nus-tsm), anustst (a-nus-ts-t), anustsanvilimintu (an-vi-li-mn-tu) sn anviliminti/anviliminte (an-

82

Dictsiunar a Limbljei Armneasc (un cu anvrliga) nvrliga (nvr-l-ga) adv (un cu anvrliga) ex: nvrliga di un murmintu; va s-cad ca moarti nvrliga di mini dinvrliga (din-vr-l-ga) adv (un cu anvrliga) ex: tsi s-ftsea dinvrliga-lj nvarliga (nvar-l-ga)adv (un cu anvrliga) ex: leamni nvarliga bga divrliga (di-vr-l-ga) adv (un cu anvrliga) divarliga (di-var-lga) adv (un cu anvrliga) ex: lj-vinji cciula divarliga (expr: easti ciurtuit, cihtisit) divarligala (di-var-l-ga-la) adv (un cu anvrliga) divarligalui (di-var-l-ga-lui) adv (un cu anvrliga) ex: ljundarlji eara-lj adunats divarligalui di foc deanvarliga (dean-var-l-ga) adv (un cu anvrliga) deavarliga (dea-var-l-ga) adv (un cu anvrliga) deavrliga (dea-vr-l-ga) adv (un cu anvrliga) deavarligalui (dea-var-l-ga-lui) adv (un cu anvrliga) varliga (var-l-ga) adv (un cu anvrliga) ex: varliga di varliga; trei lai pulj lu-aduc varliga vrliga (vr-l-ga) adv (un cu anvrliga) vrligalui (vr-l-ga-lui) adv (un cu anvrliga) ex: vrligalui vimtul ascultu cum bati vriga (vr-ga) adv (un cu anvrliga) anvrlighedz (an-vr-lighdz) (mi) vb I anvrligai (an-vr-li-g), anvrligam (anvr-li-gm), anvrligat (an-vr-li-g-t), anvrligari/anvrligare (an-vr-li-g-ri) lu ncljid un lucru di tuti prtsli; aduc ascheri anvrliga di un loc (hoar, csb, etc.) shi nu-alas vrnu ta s-intr i s-eas; nvrlighedz, nvrlig, anvrlig, anvrig, amvrlighedz, ntsircljedz, tsircljedz, ntserclju, ncurpiljedz, ncurpiljedz, ncrupiljedz, ncrupiljedz, ngrupiljedz, ngrupiljedz, tsingu; (expr: anvrlighedz lumea ntreag = cutriyir, alag pristi tut loclu) {ro: ncercui, mprejmui} {fr: entourer, cerner, assiger} {en: surround, enclose, encircle, to lay siege} ex: stanea elj u-anvrliga; furlji anvrligar hoara; casaal Licea-anvrligar; anvrligai (cutriyirai, algai) lumea ntreag; intrar n hoar cu vtsli, anvrligar casa-a featljei anvrlig (an-vr-lg) (mi) vb I anvrligai (an-vr-li-g), anvrligam (an-vr-li-gm), anvrligat (an-vr-li-g-t), anvrligari/anvrligare (an-vr-li-g-ri) (un cu anvrlighedz) anvrligat (an-vr-li-gt) adg anvrligat (an-vr-li-g-t), anvrligats (an-vr-li-gts), anvrligati/anvrligate (an-vr-lig-ti) tsi easti ncljis di tuti prtsli; (hoar, csb, etc.) tsi ari ascheri di dushmani avrliga sh-vrnu nu poati s-eas ic sintr (n hoar, csb, etc.); nvrligat, anvrigat, amvrligat, tsircljat, ntsircljat, ncurpiljat, ncurpiljat, ncrupiljat, ncrupiljat, ngrupiljat, ngrupiljat, tsimtu {ro: ncercuit, mprejmuit} {fr: entour, cern, assig} {en: surrounded, enclosed, encircled} ex: amirlu, anvrligat di 40-lji di dziniradz; ca n negur ndisat, lu-anvrlig maslu a eapilor; di dushmanj anvrligat anvrligari/anvrligare (an-vr-li-g-ri) sf anvrligri (an-vr-li-gr) atsea tsi s-fatsi cndu un lucru s-anvrligheadz; nvrigari, nvrligari, amvrligari, tsircljari, ntsircljari, ncurpiljari, ncurpiljari, ncrupiljari, ncrupiljari, ngrupiljari, ngrupiljari, tsindzeari {ro: aciunea de ncercui, de a mprejmui; ncercuire, mprejmuire} {fr: action dentourer, de cerner, dassiger} {en: action of surrounding, of enclosing, of encircling} ex: cdzu anvrligari greau pri noi nvrlighedz (nvr-li-ghdz) (mi) vb I nvrligai (nvr-li-g), nvrligam (nvr-li-gm), nvrligat (nvr-li-g-t), nvrligari/nvrligare (nvr-li-g-ri) (un cu anvrlighedz) ex: Muscopulea nvrligar nvrlig (nvr-lg) (mi) vb I nvrligai (nvr-li-g), nvrligam (nvr-li-gm), nvrligat (nvr-li-gt), nvrligari/nvrligare (nvr-li-g-ri) (un cu anvrlighedz) ex: lu nvrligar geandarlji di tuti prtsli; lji nvrligai casa cu trts nvrligat (nvr-li-gt) adg nvrligat (nvr-lig-t), nvrligats (nvr-li-gts), nvrligati/nvrligate (nvr-lig-ti) (un cu anvrligat) ex: platea eara nvrligat cu muri analts; doarmi nvrligat di gusha-a featljei nvrligari/nvrligare (nvr-li-g-ri) sf nvrligri (nvr-li-gr) (un cu anvrligari) anvrig (an-v-rg) (mi) vb I anvrigai (anv-ri-g), anvrigam (an-v-ri-gm), anvrigat (an-v-rig-t), anvrigari/anvrigare (an-v-ri-g-ri) (un cu anvrlighedz) ex: anvrigai balta di multi ori anvrigat (an-v-rigt) adg anvrigat (an-v-ri-g-t), anvrigats (an-v-rigts), anvrigati/anvrigate (an-v-ri-g-ti) (un cu anvrli-

vi-li-mn-ti) atsea cu cari si-anvileashti un lucru; anvlitur, nvlitur, anvlitoari, nviltoari, acupirmintu, acupirtoari {ro: acopermnt} {fr: couverture, housse} {en: cover} avilimintu (a-vi-li-mn-tu) sn aviliminti/aviliminte (a-vi-limn-ti) (un cu anvilimintu) dizvlescu (diz-v-ls-cu) (mi) vb IV dizvlii (diz-v-l), dizvleam (diz-v-lem), dizvlit (diz-v-l-t), dizvliri/dizvlire (diz-v-l-ri) scot luguria cu cari easti-anvlit (acupirit, anvrtit) un lucru sh-luaspun ashi cum easti dealihea fr acupirmintu; aflu sh-lu dau di padi tra s-lu vead tut dunjaea, un lucru tsi eara ascumtu; dizvilescu, discoapir; (expr: 1: mi dizvilescu di tsi ved i avdu = nj-yini-agunos, agnusescu di-atseali tsi ved i avdu; 2: mi dizvilescu = mi-aspun ashi cum hiu dealihea, nu cum mi veadi lumea; 3: hiu dizvlit = hiu fr arshini) {ro: dezveli, descoperi} {fr: (se) dvoiler, (se) decouvrir} {en: discover, unwrap} ex: vrearea ntreag-lj dizvli; sh-dizvli (sh-aspusi) inima la mini; vimtul n dizvli casa; tu scoluzm, s-dizvli (expr: s-aspusi ashi cum eara dealihea); n dizvilim (expr: n vinj-agnos) di tsi vidzum dizvlit (diz-v-lt) adg dizvlit (diz-v-l-t), dizvlits (diz-v-lts), dizvliti/dizvlite (diz-v-l-ti) tsi-lj s-ari scoas acupirmintul cu cari easti nvlit (acupirit, anvrtit) un lucru; dizvilit, discupirit {ro: dezvelit, descoperit} {fr: dvoil, decouvert} {en: discovered, unwrapped} ex: casa dizvlit; ficiorlu doarmi dizvlit (neacupirit); va-nj versu matsli, aht hiu dizvlit (expr: ahntu-agnos nj yini) di voi; ari un feat dizvlit (expr: nearushinat) dizvliri/dizvlire (diz-v-l-ri) sf dizvliri (diz-v-lr) atsea tsi s-fatsi cndu s-dizvleashti; dizviliri, discupiriri {ro: aciunea de a dezveli, de a descoperi} {fr: action de (se) dvoiler, de (se) decouvrir} {en: action of discovering, of unwraping} dizvilescu (diz-vi-ls-cu) (mi) vb IV dizvilii (diz-vi-l), dizvileam (diz-vi-lem), dizvilit (diz-vil-t), dizviliri/dizvilire (diz-vi-l-ri) (un cu dizvlescu) dizvilit (diz-vi-lt) adg dizvilit (diz-vi-l-t), dizvilits (diz-vilts), dizviliti/dizvilite (diz-vi-l-ti) (un cu dizvlit) dizviliri/dizvilire (diz-vi-l-ri) sf dizviliri (diz-vi-lr) (un cu dizvliri) anvliri/anvlire (an-v-l-ri) sf vedz tu anvlescu anvlit (an-v-lt) adg vedz tu anvlescu anvlitoari/anvlitoare (an-v-li-to-ri) sf vedz tu anvlescu anvlitur (an-v-li-t-r) sf vedz tu anvlescu anvrig (an-v-rg) (mi) vb I vedz tu anvrliga anvriga (an-v-r-ga) adv vedz tu anvrliga anvrigalui (an-v-r-ga-lui) adv vedz tu anvrliga anvrigari/anvrigare (an-v-ri-g-ri) sf vedz tu anvrliga anvrigat (an-v-ri-gt) adg vedz tu anvrliga anvrlig (an-vr-lg) (mi) vb I vedz tu anvrliga anvrliga (an-vr-l-ga) adv di tuti prtsli a unui lucru; di ct locurli di-aproapea; di ct partea-a unui lucru; anvriga, anvrigalui, anvarliga, anvarligalui, anvrligalui, anveriga, anverliga, avarig, avariga, avriga, avrigara, avarliga, avrliga, avarligalui, avrligalui, averiga, nvrliga, dinvrliga, nvarliga, deanvarliga, deavarliga, deavarligalui, divarliga, divrliga, divarligala, divarligalui, vriga, varliga, vrliga, vrligalui; (expr: lj-yini cciula-anvrliga = easti ciurtuit, cihtisit) {ro: n jur, mprejur} {fr: (tout) autour} {en: round, (all) around} ex: dit un hoar di anvrliga (di ct locurli di-aproapea) anvriga (an-v-r-ga) adv (un cu anvrliga) ex: tuts di anvriga l-mutrea anvrigalui (an-v-r-ga-lui) adv (un cu anvrliga) anvarliga (an-var-l-ga) adv (un cu anvrliga) anvarligalui (an-var-l-ga-lui) adv (un cu anvrliga) anvrligalui (an-vr-l-ga-lui) adv (un cu anvrliga) anveriga (an-ve-r-ga) adv (un cu anvrliga) anverliga (an-ver-l-ga) adv (un cu anvrliga) avarig (a-varg) adv (un cu anvrliga) avariga (a-va-r-ga) adv (un cu anvrliga) avriga (a-v-r-ga) adv (un cu anvrliga) avrigara (a-v-r-ga-ra) adv (un cu anvrliga) avarliga (a-var-l-ga) adv (un cu anvrliga) avrliga (a-vr-l-ga) adv (un cu anvrliga) avarligalui (avar-l-ga-lui) adv (un cu anvrliga) avrligalui (a-vr-lga-lui) adv (un cu anvrliga) averiga (a-ve-r-ga) adv

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

83

gat) anvrigari/anvrigare (an-v-ri-g-ri) sf anvrigri (an- nfurat} {fr: tourn, pirouett, envelopp} {en: turned, v-ri-gr) (un cu anvrligari) ex: apucai anvrigarea-a bi- pirouetted, wrapped up} ex: cusitsi anvrtiti (shutsti) n cap; searicljei; cndu cu anvrigarea-a tsitatiljei, earam nuntru eara anvrtits (anvlits tu-un lucru); li tsnea ascumti tuti vrlighedz (vr-l-ghdz) (mi) vb I vrligai (vr-li-g), vrdzlili, anvrtiti cu pndz di sirm anvrtiri/anvrtire (anligam (vr-li-gm), vrligat (vr-li-g-t), vrligari/vrligare vr-t-ri) sf anvrtiri (an-vr-tr) atsea tsi s-fatsi cndu s-an(vr-li-g-ri) (un cu anvrlighedz) vrlig (vr-lg) (mi) vb vrteashti tsiva {ro: aciunea de a nvrti, de a nfura; nI vrligai (vr-li-g), vrligam (vr-li-gm), vrligat (vr-livrtire, nfurare} {fr: action de (faire) tourner, de pirouetg-t), vrligari/vrligare (vr-li-g-ri) (un cu anvrter, denvelopper} {en: action of turning, of pirouetting, of lighedz) vrligat (vr-li-gt) adg vrligat (vr-li-g-t), wrapping up} nvrtescu (n-vr-ts-cu) (mi) vb IV nvrtii vrligats (vr-li-gts), vrligati/vrligate (vr-li-g-ti) (un (n-vr-t), nvrteam (n-vr-tem), nvrtit (n-vr-t-t), cu anvrligat) vrligari/vrligare (vr-li-g-ri) sf vrligri nvrtiri/nvrtire (n-vr-t-ri) (un cu anvrtescu) n(vr-li-gr) (un cu anvrligari) nverigat (n-ve-ri-gt) vrtit (n-vr-tt) adg nvrtit (n-vr-t-t), nvrtits (nadg nverigat (n-ve-ri-g-t), nverigats (n-ve-ri-gts), n- vr-tts), nvrtiti/nvrtite (n-vr-t-ti) (un cu anvrtit) verigati/nverigate (n-ve-ri-g-te) (un cu anvrligat) nvrtiri/nvrtire (n-vr-t-ri) sf nvrtiri (n-vr-tr) anvrligos (an-vr-li-gs) adg anvrligoas (an-vr-li-go(un cu anvrtiri) nvrtescu (nvr-ts-cu) (mi) vb IV nvrtii s), anvrligosh (an-vr-li-gsh), anvrligoasi/anvrligoase (nvr-t), nvrteam (nvr-tem), nvrtit (nvr-t-t), nvrti(an-vr-li-go-si) tsi sh-u-adutsi cu un tserclju, aroat ic ri/nvrtire (nvr-t-ri) (un cu anvrtescu) ex: mi nvrtii discu; nvrligos, nvrligos, vrligos, nvrgos, nvrgos, nvr- ncoa, nclo, c nu aveam lucru; nvrtea-u s-puteari; nu poati sgos, arucutos, stronghil, gurguljat, gurguljitos, gurguljutos, lji nvrteasc caplu; easti strimt casa, nu am iu s-mi ngurguljitos; (fig: zboar anvrligoasi = zboar diplumatitsi, nvrtescu; l-vidzui cum si nvrtea pining mini nvrtit spusi ashi tra s-nu crteasc lumea) {ro: rotund, rotunjit} {fr: (nvr-tt) adg nvrtit (nvr-t-t), nvrtits (nvr-tts), nvrtirond, arrondi} {en: round, rounded} ex: greashti zboar anti/nvrtite (nvr-t-ti) (un cu anvrtit) ex: easti ghini nvrtit vrligoasi (expr: diplumatitsi) nvrligos (n-vr-li-gs) hirlu; nvrtiti cu seulu a schepilor nvrtiri/nvrtire (nvr-tadg nvrligoas (n-vr-li-go-s), nvrligosh (n-vr-liri) sf nvrtiri (nvr-tr) (un cu anvrtiri) anvrtitur (angsh), nvrligoasi/nvrligoase (n-vr-li-go-si) (un cu vr-ti-t-r) sf anvrtituri (an-vr-ti-tr) shutsrea tsi u fatsi anvrligos) ex: unglji nvrligoasi (ca ncusurati; tu scriarea-a omlu deavrliga di un loc cndu si-anvrteashti {ro: nvrtinoastr: unglji nvrligoasi) nvrligos (nvr-li-gs) adg tur} {fr: pirouette} {en: pirouette} nvrtitur (n-vr-tinvrligoas (nvr-li-go-s), nvrligosh (nvr-li-gsh), nvr- t-r) sf nvrtituri (n-vr-ti-tr) (un cu anvrtitur) ligoasi/nvrligoase (nvr-li-go-si) (un cu anvrligos) nvrtitur (nvr-ti-t-r) sf nvrtituri (nvr-ti-tr) (un cu nvrgos (n-vr-gs) adg nvrgoas (n-vr-go-s), n- anvrtitur) ex: featsi yinghits nvrtituri pri minut; tu nvrvrgosh (n-vr-gsh), nvrgoasi/nvrgoase (n-vr-go-si) titur, lj-acts mna sh-lj-u-arupsi dit umir dizvrtescu (diz (un cu anvrligos) ex: luna alb, nvrgoas (arucutoas; vr-ts-cu) (mi) vb IV dizvrtii (diz-vr-t), dizvrteam (diztu scriarea-a noastr: luna alb, nvrgoas) nvrgos (nvr- vr-tem), dizvrtit (diz-vr-t-t), dizvrtiri/dizvrtire (dizgs) adg nvrgoas (nvr-go-s), nvrgosh (nvr-gsh), vr-t-ri) fac un lucru adunat tu-un loc si s tind tu-un loc nvrgoasi/nvrgoase (nvr-go-si) (un cu anvrligos) ex: ma largu; dishuts (disfac) un lucru shutst sh-lu tindu; disfac, mushat, nvrgos (arucutos, gurguljitos) tu fats nvrgos dishuts, tindu, ashternu, pispilescu, etc. {ro: dezvrti, desf(nvr-gs) adg nvrgoas (nvr-go-s), nvrgosh (nvrura} {fr: dplier, dployer} {en: unfold, spread out, deploy} gsh), nvrgoasi/nvrgoase (nvr-go-si) (un cu anvrdizvrtit (diz-vr-tt) adg dizvrtit (diz-vr-t-t), dizvrtits ligos) ex: ocljilj atselj li shi nvrgosh (arucutosh) vrligos (diz-vr-tts), dizvrtiti/dizvrtite (diz-vr-t-ti) (lucru adu(vr-li-gs) adg vrligoas (vr-li-go-s), vrligosh (vr-linat, shutst, etc.) tsi easti tes tu-un loc ma largu; disfcut, gsh), vrligoasi/vrligoase (vr-li-go-si) (un cu anvrli- dishutst, tes, ashtirnut, pispilit, etc. {ro: dezvrtit, desfurat} gos) ex: fats nvrligoas (stronghil) {fr: dpli, dploy} {en: unfolded, spread out, deployed} anvrligalui (an-vr-l-ga-lui) adv vedz tu anvrliga dizvrtiri/dizvrtire (diz-vr-t-ri) sf dizvrtiri (diz-vr-tr) anvrligari/anvrligare (an-vr-li-g-ri) sf vedz tu anvrliga atsea tsi s-fatsi cndu tsiva s-dizvrteashti; disftseari, disfaanvrligat (an-vr-li-gt) adg vedz tu anvrliga tsiri, dishutsri, tindeari, ashtirneari, pispiliri, etc. {ro: aciunea anvrlighedz (an-vr-li-ghdz) (mi) vb I vedz tu anvrliga de a dezvrti, de a desfura; dezvrtire, desfurare} {fr: anvrligos (an-vr-li-gs) adg vedz tu anvrliga action de dplier, de dployer} {en: action of unfolding, of anvrtescu (an-vr-ts-cu) (mi) vb IV anvrtii (an-vr-t), anspreading out, of deploying} dizvrtitur (diz-vr-ti-t-r) sf vrteam (an-vr-tem), anvrtit (an-vr-t-t), anvrtiri/an- dizvrtituri (diz-vr-ti-tr) (un cu dizvrtiri) ex: tu vrtire (an-vr-t-ri) shuts hiri ma suptsri un deavrliga di- dizvrtitur (tu dizvrtiri, tu oara tsi dizvrtea) fu agudit alantu tra s-fac un hir ma gros shi ma vrtos; l-shuts un lucru anvrtiri/anvrtire (an-vr-t-ri) sf vedz tu anvrtescu avrliga di el insush (sul, aroat, mustats, etc.); anvlescu cu anvrtit (an-vr-tt) adg vedz tu anvrtescu tsiva un lucru di tuti prtsli; nvrtescu, nvrtescu; shuts, anvrtitur (an-vr-ti-t-r) sf vedz tu anvrtescu shutsscu; anvlescu, anvilescu, nvlescu, nvilescu, acoapir; anveashtiri/anveashtire (an-vesh-ti-ri) sf vedz tu nvescu1 (expr: 1: mi-anvrtescu iuva = fac un volt sh-mi duc deavr- anveriga (an-ve-r-ga) adv vedz tu anvrliga liga di-un lucru (un loc, un munti, un cas, etc.); dau trcoali, anverliga (an-ver-l-ga) adv vedz tu anvrliga yin deavrliga, shuntescu, trculescu, turculescu; 2: u-anvr- anvescu (an-vs-cu) (mi) vb III shi II vedz tu nvescu1 tescu = u fur, u spstrescu, u-ahulescu, u nciulescu, u-agudesanvets1 (an-vts) (mi) vb I vedz tu nvets1 cu, u bag tu tastru, etc.) {ro: nvrti, nfura} {fr: (faire) tour- anvets2 (an-vts) sn vedz tu nvets1 ner, pirouetter, envelopper} {en: turn, pirouette, wrap up} ex: anvicljari/anvicljare (an-vi-clj-ri) sf vedz tu veclju1 lja nelu, lu-anvrteashti tu-un bucat di cmeashi-lj shi anvicljat (an-vi-cljt) adg vedz tu veclju1 dztsi; si-anvrteashti (expr: yini deavrliga), canda-i har; tsi anvicljedz (an-vi-cljdz) (mi) vb I vedz tu veclju1 ti-anvrteshti (expr: tsi dai trcoali, tsi yini deavrliga, tsi ti anvicljescu (an-vi-cljs-cu) (mi) vb I vedz tu veclju1 shunteshti) pri-aoatsi?; pri iu avdi feati sh-ficiori mushats, pri- anvicljiri/anvicljire (an-vi-clj-ri) sf vedz tu veclju1 aclo s-anvrteashti; calu cu ficiorlu s-anvrtir ninga di dau, anvicljit (an-vi-cljt) adg vedz tu veclju1 di trei ori shi intrar tu casa-a vsiljelui; ca s-shutsr, ca si- anvilescu (an-vi-ls-cu) (mi) vb IV vedz tu anvlescu anvrtir; di iu lu-ai anvrtit? (expr: di iu lu-ai furat?) an- anvilimintu (an-vi-li-mn-tu) sn vedz tu anvlescu vrtit (an-vr-tt) adg anvrtit (an-vr-t-t), anvrtits (ananviliri/anvilire (an-vi-l-ri) sf vedz tu anvlescu vr-tts), anvrtiti/anvrtite (an-vr-t-ti) tsi easti shutst anvilit (an-vi-lt) adg vedz tu anvlescu avrliga; tsi easti anvlit cu tsiva di tuti prtsli; nvrtit, nvr- anvirinari/anvirinare (an-vi-ri-n-ri) sf vedz tu virin2 tit; shutst, anvlit, anvilit, nvlit, nvilit, acupirit {ro: nvrtit, anvirinat (an-vi-ri-nt) adg vedz tu virin2

84

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

anvirinedz (an-vi-ri-ndz) (mi) vb I vedz tu virin2 anyilcescu (an-yil-cs-cu) (mi) vb IV vedz tu nyilici1 anviscut (an-vis-ct) adg vedz tu nvescu1 anyilciri/anyilcire (an-yil-c-ri) sf vedz tu nyilici1 anvishteari/anvishteare (an-vish-te-ri) sf vedz tu nvescu1 anyilcit (an-yil-ct) adg vedz tu nyilici1 anvitsari/anvitsare (an-vi-ts-ri) sf vedz tu nvets1 anyilicescu (an-yi-li-cs-cu) (mi) vb IV vedz tu nyilici1 anvitsat (an-vi-tst) adg vedz tu nvets1 anyilici1 (an-yi-lc) sn vedz tu nyilici1 anvitstur (an-vi-ts-t-r) sf vedz tu nvets1 anyilici2 (an-yi-lc) (mi) vb IV vedz tu nyilici1 anyeari/anyeare (an-y-ri) sf vedz tu anyedz anyilicios (an-yi-li-cis) adg vedz tu nyilici1 anyeat (an-yt) adg vedz tu anyedz anyiliciri/anyilicire (an-yi-li-c-ri) sf vedz tu nyilici1 anyedz (an-ydz) vb I anyeai (an-y), anyeam (an-ym), anyilicit (an-yi-li-ct) adg vedz tu nyilici1 anyeat (an-y-t), anyeari/anyeare (an-y-ri) aduc diznou aoa (a-o) adv tu-aesti locuri (aproapea di-atsel tsi zburashti); tu ban tsiva (i cariva) tsi easti (ca) mortu; (arburli) nvirdzashti aoatsi, autsi, aoaea, aroa (expr: 1: aoa nclo = pri-aoa sh-pridiznou primuveara (dup un earn cndu aspuni ca mortu); aclo; 2: aoa shi doau (trei, patru, ndau, etc.) dzli (stmnj, anyiedz, nyedz, nyiedz, yiedz, anghedz, anghiedz; anstses- mesh, etc.) = doau (trei, patru, ndau, etc.) dzli (stmnj, cu, nstsescu, mbnedz, mbnedz {ro: nvia} {fr: ressusci- mesh, etc.) ninti di dzua di-adz; 3: shi ctr aoa fatsi = shi ter; faire revivre} {en: resuscitate, revive} ex: Hristolu-anye; fudzi, u-angan ctsaua, etc.; 4: (ljau, dau, caftu, etc.) di-aoa, anyeadz (u toarn tu ban) n gumar psoahi; anye foclu di-aclo = (ljau, dau, etc.) di-un parti sh-di-alanu, di multi anyeat (an-yt) adg anyeat (an-y-t), anyeats (an-yts), prts) {ro: aici} {fr: ici} {en: here} ex: yinu-aoa; pri-aoa shanyeati/anyeate (an-y-ti) tsi s-ari turnat tu ban (dup tsi pri-aclo; atsia nu-i ghini, aoa i ma ghini; aoa (tu-aesti locuri) seara ca mortu); anyiat, nyeat, nyiat, yiat, angheat, anghiat; ari virsat multu sndzi; nu putem di-aoa s-litim; ctr iu aoa anstsit, nstsit, mbnat, mbnat {ro: nviat} {fr: ressusci- nclo (pi-aoa sh-pri-aclo)?; u vindum aoa sh-cu dau dzli t; fait revivre} {en: resuscitated, revived} anyeari/anyeare (expr: dau dzli ninti); aoa sh-trei anj (cu trei anj ninti) noi (an-y-ri) sf anyeri (an-yr) atsea tsi s-fatsi cndu anyea- aveam trapt tut aoa (tu-aesti locuri) aoatsi/aoatse (a-o-tsi) dz cariva i tsiva; anyiari, nyeari, nyiari, yiari, angheari, anghi- adv (un cu aoa) ex: fudzi di-aoatsi; scoati-nj-lu tu padiari; anstsiri, nstsiri, mbnari, mbnari {ro: aciunea de a aoatsi oatsi/oatse (o-tsi) adv (un cu aoa) autsi/autse nvia} {fr: action de ressusciter; de faire revivre} {en: action (a--tsi) adv (un cu aoatsi) aoaea (a-o-ea) adv (un cu of resuscitating, of reviving} anyiedz (an-yi-dz) vb I aoa) aroa (a-ro) adv (un cu aoa) ex: s-nu imnji pri-aroa anyiai (an-yi-), anyiam (an-yi-m), anyiat (an-yi--t), (pi-aoa), pri-arco (pi-aclo) anyiari/anyiare (an-yi--ri) (un cu anyedz) anyiat (an-yi- aoaea (a-o-ea) adv vedz tu aoa t) adg anyiat (an-yi--t), anyiats (an-yi-ts), anyiaaoaltadz (a-ol-tadz) adv vedz tu aoaltari ti/anyiate (an-yi--ti) (un cu anyeat) anyiari/anyiare (an- aoaltari (a-ol-tar) adv dzua tsi s-afl nintea-a dzuljei diyi--ri) sf anyieri (an-yi-r) (un cu anyeari) nyedz aeri; aoaltadz, aoaltaz, aoartari, culoaltdz; (expr: 1: aoaltari = (nydz) vb I nyeai (ny), nyeam (nym), nyeat (ny-t), un di dzlili (dau, trei, patru, etc.) tsi s-afl nintea-a dzuljei nyeari/nyeare (ny-ri) (un cu anyedz) nyeat (nyt) adg di-aeri; aoa shi ndau dzli; 2: nu easti di-aeri, di-aoaltari = nyeat (ny-t), nyeats (nyts), nyeati/nyeate (ny-ti) (un easti di multu chiro; easti cu minti, algat, shtiut) {ro: cu anyeat) nyeari/nyeare (ny-ri) sf nyeri (nyr) (un cu alaltieri} {fr: avant-hier} {en: day before yesterday} ex: nu anyeari) nyiedz (nyi-dz) vb I nyiai (nyi-), nyiam (nyieara di-aeri, di-aoaltari (expr: eara di multu chiro) aoaltadz m), nyiat (nyi--t), nyiari/nyiare (nyi--ri) (un cu (a-ol-tadz) adv (un cu aoaltari) ex: aoaltadz agiumsi anyiedz) ex: nyie niheam tora ctr sear; nu lj-ari nyiat aoaltaz (a-ol-taz) adv (un cu aoaltari) aoartari (a-ormtasea (nu lj-inshi yermul di mtasi); Hristolu nyie a triazi tar) adv (un cu aoaltari) ex: s-arsi aeri, aoartari laltari nyiu (ny) vb I nyiai (nyi-), nyiam (nyi-m), nyiat (nyi(ll-tar) adv (un cu aoaltari) ex: dada-a mea mi isusi lal-t), nyiari/nyiare (nyi--ri) (un cu anyiedz) nyiat (nyitari, Dumnic culoaltdz (cu-lol-tdz) adv (un cu t) adg nyiat (nyi--t), nyiats (nyi-ts), nyiati/nyiate (nyi- aoaltari) ex: culoaltdz (aoaltari) nu putu s-yin -ti) (un cu anyeat) nyiari/nyiare (nyi--ri) sf nyieri aoaltaz (a-ol-taz) adv vedz tu aoaltari (nyi-r) (un cu anyeari) yiedz (yi-dz) vb I yiai (yiaoartari (a-or-tar) adv vedz tu aoaltari ), yiam (yi-m), yiat (yi--t), yiari/yiare (yi--ri) (un aoatsi/aoatse (a-o-tsi) adv vedz tu aoa cu anyiedz) ex: va s-n yiadz (nyeadz, nyiadz) trupurli aor (a-r) vb I vedz tu or yiat (yi-t) adg yiat (yi--t), yiats (yi-ts), yiati/yiate (yi- apadhichii/apadhichie (a-pa-dhi-ch-i) sf apadhichii (a-pa-dhi-ti) (un cu anyeat) yiari/yiare (yi--ri) sf yieri (yi-r) ch) un cu apadichii (un cu anyeari) anghedz (an-ghdz) vb I angheai (anapadichii/apadichie (a-pa-dhi-ch-i) sf vedz tu adichii gh), angheam (an-ghm), angheat (an-gh-t), anghea- apai/apae (a-p-i) sf api (a-p) pradzlji bgats di cati ri/angheare (an-gh-ri) (un cu anyedz) ex: earam slab, tora giuctor la un gioc, cu nomlu ca tuts paradzlji s-hib loats diangheai (anyeai); pn s-angheadz (s-anyeadz) angheat atsel tsi va s-amint gioclu {ro: miz} {fr: enjeu; mise} {en: (an-ght) adg angheat (an-gh-t), angheats (an-ghts), stake (game)} ex: cari nu-sh bg apaea? angheati/angheate (an-gh-ti) (un cu anyeat) anghea- apal1 (a-p-l) sf aplj (a-plj) arm tsi ari-un lipid lung ri/angheare (an-gh-ri) sf angheri (an-ghr) (un cu ansh-tljitoas (tsi sh-u-adutsi cu-un cutsut mari sh-lungu multu) yeari) ex: anghearea (anyearea) a mortului anghiedz (anshi cari di-arad s-poart di mesi shi spindzur pn ma ghi-dz) vb I anghiai (an-ghi-), anghiam (an-ghi-m), nghios di dzinuclji; coard tsi ari lipida niheam ca shutst; anghiat (an-ghi--t), anghiari/anghiare (an-ghi--ri) (un coard cari talji di doauli prts; pal, coard, hoard, spat, cu anyedz) anghiat (an-ghi-t) adg anghiat (an-ghi--t), spath, cealmi, lipid; (fig: 1: tu-un apal = agonja, ca sfulanghiats (an-ghi-ts), anghiati/anghiate (an-ghi--ti) (un gul, iurushi; expr: 2: dau (mi stringu, mi umplu tu) un apal = cu anyeat) anghiari/anghiare (anghi--ri) sf anghieri (anfug iurushi, ca zurlu, ca un furtun; 3: si-lj spindzuri apala di ghi-r) (un cu anyeari) ghiedz (ghi-dz) vb I ghiai gushi = easti multu gioni sh-mushat) {ro: sabie, palo} {fr: (ghi-), ghiam (ghi-m), ghiat (ghi--t), ghiari/ghiare glaive, sabre recourbe} {en: sword} ex: tu cuciub uscat (ghi--ri) (un cu anyiedz) ex: cum, va s-n ghiadz sh-por- doarmi ctsaua turbat (angucitoari: apala); tru-un crpitur cul atsel? ghiat (ghi-t) adg ghiat (ghi--t), ghiats (ghi- uscat sta niprtic mushat, cnd ti mushc i turbat (anguts), ghiati/ghiate (ghi--ti) (un cu anyeat) ghiacitoari: apala); si strimsir sh-elj tu-apal (expr: fudzir iururi/ghiare (ghi--ri) sf ghieri (ghi-r) (un cu anyeari) shi, ca zurlji) tra s-lj-agiung; chic apala di gushi shi sh-lo anyiari/anyiare (an-y--ri) sf vedz tu anyedz tufechea; arapi apala (coarda) s-lji talji caplu; trapsi apala si-lj anyiat (an-y-t) adg vedz tu anyedz lja caplu; feata trdzea apala shi hrsht! l tlja caplu; un ljanyiedz (an-y-dz) vb I vedz tu anyedz ari cu-apala n cap; tu un apal s-dutsi (expr: s-dusi iurushi, ca anyii/anyie (an-y-i) adv vedz tu ayiu1 furtuna); s ncalts shi apal s-alas (expr: s-dusi ca furtuna)

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

85

dup minciunoshlji; doi circheji tu-apal (fig: agonja ca sful- apansz (a-pan-sz) adv vedz tu dinapandiha gul) s-alsar; lj deadir un cal sh-un bucal s-lu umpl tu-unapar (a-pr) vb II vedz tu par1 apal (expr: s-fug iurushi); s-arup dzeana nsus tu-aplj (fig: aparalactu (a-pa-r-lac-tu) adg aparalact (a-pa-r-lac-t), iurushi) pal1 (p-l) sf plj (plj) (un cu apal1) ex: pala aparalacts (a-pa-r-lac-ts), aparalacti/aparalacte (a-pa-r-lac(coarda) zmulsir din teac; ma zmulg pljli di tru teac; ded ti) tsi sh-u-adutsi tu tuti lucrili cu tsiva i cu cariva; tsi easti n pal (expr: fudzii iurushi, ca un furtun) dip un soi cu tsiva i cariva; idyiu, un {ro: identic} {fr: idenapal2 (a-p-l) sf aplj (a-plj) vedz tu pal2 tique, tout semblable} {en: identical} apandiha (a-pn-di-ha) adv vedz tu dinapandiha apatii/apatie (a-pa-t-i) sf aptii (a-p-t) starea sufliteasc tu apandisi/apandise (a-pn-disi) sf apndisi (a-pn-dis) zborlu cari s-afl atsel tsi nu-aspuni vr intires ti-atseali tsi s-fac deatsi-l lja npoi cariva, la ntribarea tsi u fatsi; giuvapi, giueapi, vrliga di el; atsea tsi s-fatsi cndu omlu lu-ardi cu minciunj apocrisi, crshilchi {ro: rspuns} {fr: rponse} {en: answer} pri cariva; ardiri, ardeari, minciunari, aplnsiri, plnsiri, ex: apandisea dat di ns apndisescu (a-pn-di-ss-cu) vb plnisiri, plnipsiri, plniri, alinciri {ro: apatie, nelciune} IV apndisii (a-pn-di-s), apndiseam (a-pn-di-sem), {fr: apathie, tromperie} {en: apathy, deceit} apation (a-paapndisit (a-pn-di-s-t), apndisiri/apndisire (a-pn-di-s- ti-n) adg apatioan (a-pa-ti-o-n), apationj (a-pa-ti-nj), ri) lj-tornu zbor a unui tsi-nj bag n ntribari; dau un apan- apatioani/apatioane (a-pa-ti-o-ni) (atsel) tsi lu-ardi (ludisi; tornu zborlu; apocrisescu, apucrisescu {ro: rspunde} {fr: aplnseashti) pri cariva; arditor, marghiol, maryiol, ehle {ro: rpondre} {en: answer} apndisit (a-pn-di-st) adg apn- neltor} {fr: trompeur} {en: deceiver, cheater} disit (a-pn-di-s-t), apndisits (a-pn-di-sts), apndisiapation (a-pa-ti-n) adg vedz tu apatii ti/apndisite (a-pn-di-s-ti) (atsel) a cui lj si deadi un ap (-p) sf api/ape (-pi) luguria tsi cur tu-aruri, tsi s-afl apandisi; (atsel) tsi da un apandisi; (ntribarea) tr cari s-da tu-amari, di cari suntu adrati chicutli di ploai, etc.; arucut; un apandisi; tsi toarn zborlu a unui tsi-lj bag un ntribari; (expr: 1: s-dutsi ntr-ap (ntri-ap) = s-dutsi s-lja (s-aduc) ap apocrisit, apucrisit {ro: care a rspuns, a cui i s-a rspuns, (di-arad tr beari, di la shoput, fntn, etc.); 2: apa yini mari (ntrebarea) la care se d un rspuns} {fr: qui a rpondu; = s-umfl arulu, s-vears arulu, multi ori dup un ploai qui on a rpondu, (question) laquelle on a rpondu} {en: mari; 3: hiu tut ap; mi feci (mi-adrai) ap = am asudat who answered; who received an answer; (question) anmultu; 4: ved tu tsi api s-ascald = shtiu tu tsi catastasi s-afl, swered} ex: lucru apndisit (a curi lji s-ari dat un apandisi) shtiu tsi mindueashti; 5: nj yini sh-a njia ap la moar = njapndisiri/apndisire (a-pn-di-s-ri) sf apndisiri (a-pn-diyini sh-a njia arada s-hiu mari, s-u-am putearea s-fac cum voi; sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-apndiseashti tsiva; turnari di 6: lj-ljau apa di la moar = l-fac s-nu mata poat s-adar tsiva; zbor; ipocrisiri, ipucrisiri, apandisi {ro: aciunea de a 7: nj-alas gura ap; nj-alas limba ap n gur (tr tsiva) = am rspunde} {fr: action de rpondre} {en: action of answering} mari orixi (tr tsiva); 8: ap nvets; nvets cu lingura, ca apa = pndisescu (pn-di-ss-cu) vb IV pndisii (pn-di-s), pn- nvets multu ghini; 9: foc sh-ap-lj si dutsi gura = shtii tuti, diseam (pn-di-sem), pndisit (pn-di-s-t), pndisizburashti multi sh-li dztsi multu ghini; 10: lja lupata n ap = ri/pndisire (pn-di-s-ri) (un cu apndisescu) pndisit u pati; 11: mi duc dup apa-a lui = fac ashi cum va el; 12: (pn-di-st) adg pndisit (pn-di-s-t), pndisits (pn-dimoashi, di-atsea tsi tsni (tsi ngljats) apili = moashi dit prsts), pndisiti/pndisite (pn-di-s-ti) (un cu apndisit) miti, gioan, myistr); 13: apa, apili-a lui = huea, huili a lui; pndisiri/pndisire (pn-di-s-ri) sf pndisiri (pn-di-sr) 14: mi lja apa = mi lja azvarna, mi pindzi s-fac tsiva cu(un cu apndisiri) ardearea, cu minciuna; 15: adar guva tu-ap = geaba l-fac un apanghi/apanghe (a-pn-ghi) sf vedz tu apanghiu lucru c nu-adar vr hiri, nu-adar tsiva; u-adar hrdal; 16: apanghiu (a-pn-ghu) sn apanghiuri (a-pn-ghur) loc tu ap acr = ap dit loc cu sruri lugursiti buni tr stumahi shi cari omlu poati si sta tra si s-apr di dushmanj i si s-afireasc sntatea-a omlui; 17: ap creht = ap aratsi sh-proaspit; di chindin (arcoari, cldur, ploai, furtun, etc.); aprtur {ro: 18: ap alcit = ap mintit, murdar shi tulburi; 19: ap adpost} {fr: abri} {en: shelter} ex: hoara nu eara tu apanghiu sttut; ap tsi doarmi = ap dit blts tsi sta tu-un loc c nu(loc iu putea si s-apr, si s-aveaglji); ca s-hib niheam sum ari pri iu s-cur; 20: ap di lituryii = om cu suflitlu curat, fr apanghiu (aprtur); nu-aflai apanghiu s-nu mi ud di ploai stepsu, nistipsit; 21: ap nigrit; ap ninchisit = ap dit prapnghisescu (a-pn-ghi-ss-cu) vb IV apnghisii (a-pn-ghi- miti, curat; tu pirmithi: ap nipusputit di vrnu sh-cari, s), apnghiseam (a-pn-ghi-sem), apnghisit (a-pn-ghi- cndu u lja i u bea, gionili-aleptu, nu scoati un zbor; 22: ap s-t), apnghisiri/apnghisire (a-pn-ghi-s-ri) 1: stau tu un athanat; ap yii; ap di ban = ap dit prmiti tsi ntiniapanghiu tra s-mi apr, s-mi-afirescu di dushmanj (chindin, reashti, tsi nyeadz lumea, tsi-l fatsi omlu s-nu moar; 23: ap arcoari, ploai, etc.); 2: mi curmu di la un copus tsi-l fac (c mi di ploai = tsi cur shi s-cheari ca apa di ploai; zboar goali tsi avurseashti multu) tra s-nj ljau anasa shi s-nj yin suflitlu la nu-ahrzescu tsiva; 24: nj-fac apa-atsea groas = mi cac; 25: loc; stau tes tra s-nj-am arihati c mi aduchescu multu avursit; nj-fac apa; nj-fac apa-atsea minuta = mi chish; 26: portu ap a discurmu, dizvursescu, dispustusescu, arihtipsescu, arpas, mortslor = slghii multu; nu nj-armasi multu chiro s-bnedz) arpsedz, arpsescu, aripas, aripsedz, arupas, rpas, {ro: ap} {fr: eau} {en: water} ex: apa di fntn nu srpsedz, rupas, rupusedz, ripas {adposti, (se) odihni} {fr: alceashti; d-nj n chic di-ap; tricum n ap mari (fig: sabriter; (se) dlasser, (se) reposer} {en: shelter, rest} amari; aru mari); moashi di atseali tsi tsn apili (expr: moashi apnghisit (a-pn-ghi-st) adg apnghisit (a-pn-ghi-s-t), gioan, myistr); apa mintit (expr: ap alcit) cuciubi apnghisits (a-pn-ghi-sts), apnghisiti/apnghisite (a-pn- adutsi; apa totna s-toarn iu lj-eara cupanja veaclji; nchisir ghi-s-ti) tsi ari astmtsit s-fac un copus (tsi lu-avurntr-ap la aru (expr: dusir s-lja ap di la-aru); nj-yini apaseashti multu) tra s-sh lja anasa; dizvursit, dispustusit, arih- atsea minuta (expr: nj-yini s-mi chish); cari va s-sh fac apa? tipsit, arpsat, arpsit, aripsat, arupsat, rpsat, rupusat, (expr: si s-chishi?); armasi s-sh fac apa (expr: s s-chishi); ripsat {adpostit, odihnit} {fr: abrit; repos, dlass} {en: sh-ftsea feata apa (expr: s-chisha feata); v ftsets apa minut sheltered; rested} apnghisiri/apnghisire (a-pn-ghi-s-ri) (expr: v chishats); easti ap di lituryii (expr: easti fr stepsu); sf apnghisiri (a-pn-ghi-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva lji nvitsai apili (expr: huili); muljarea ts-lja apa (expr: ts apnghiseashti; discurmari, dizvursiri, dispustusiri, arihtipsiri, nveats huili) sh-deapoea ti ncalic; adrash guv tu-ap (expr: arpsari, arpsiri, aripsari, arupsari, rpsari, rupusari, nu-adrash tsiva dip); avea fapt n guv ntr-ap (expr: nu-avea ripsari; arpas, aripas, arupas, rpas, ripas, rupas {aciunea de fapt tsiva dip); apa doarmi, dushmanlu nu doarmi; di ap tsi a adposti, de a (se) odihni; repauzare; odihn} {fr: action de doarmi s-ts hib fric; apa, foclu sh-muljarea nu-au pisti; apa sabriter; de (se) reposer, de (se) dlasser; repos} {en: action sttut amputi; apa pn nu s-alceashti nu s-limpidzashti; vaof sheltering; of resting; rest} apanghi/apanghe (a-pn-ghi) nj talj ap dit prash s-u badz tu tseapi (zbor tsi s-dztsi cndu sf fr pl atsea tsi s-fatsi cndu cariva ascap di tsiva i di vrei s-aspunj c un lucru nu ti meal) apshoar (ap-sho-r) iuva; ascpari {ro: salvare} {fr: salut, dlivrance} {en: rescue} sf apshoari/apshoare (ap-sho-ri) ap putsn, ap njic;

86

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(fig: apshoar = mcari cu mult dzam) {ro: ap puin} {fr: sf aprri (a-p-rr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-apr i eau (en petite quantit)} {en: water (in small amounts)} easti aprat; afiriri, avigljari, etc. {ro: aciunea de a apra, de aptos (a-p-ts) adg aptoas (a-p-to-s), aptosh (a-p- a proteja, de a pzi, de a feri; aprare, protejare, protecie, tsh), aptoasi/aptoase (a-p-to-si) tsi ari (mult) ap; tsi paz} {fr: action de dfendre, de protger, de garder; dfense, easti ca apa; tsi easti mplin cu ap; tsi easti moali ca apa; tsi protection, garde} {en: action of defending, of protecting, of sh-u-adutsi cu apa; tsi ari dzam mult, easti dzmos; aptios, guarding; defense, protection, guarde} ex: giuneatsa-a apos, vlngos, vltos, nutios {ro: apos} {fr: aqueux} {en: waaprariljei sh-u-aspusi neaprat (nea-p-rt) adg neaprat tery} ex: locuri aptoasi; ghel aptoas (cu dzam mult); f- (nea-p-r-t), neaprats (nea-p-rts), neaprati/neaprate tsesh aloatlu aptos (cu ap mult, moali); loclu aptos (vln- (nea-p-r-ti) tsi nu easti aprat; tsi nu easti avigljat; neafirit, gos, vltos) nu-i bun tr cas aptios (a-p-ti-s) adg neavigljat {ro: neaprat, neprotejat} {fr: qui nest pas aptioas (a-p-ti-o-s), aptiosh (a-p-ti-sh), aptioadfendu, nest pas protg} {en: who is not defended, not si/aptioase (a-p-ti-o-si) (un cu aptos) ex: pirde aptios protected} neaprari/neaprare (nea-p-r-ri) sf neaprri di pi oclji apos (a-ps) adg apoas (a-po-s), aposh (a(nea-p-rr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu s-apr i nu psh), apoasi/apoase (a-po-si) (un cu aptos) easti aprat (avigljat); neafiriri, neavigljari {ro: aciunea de a aptusescu (a-p-tu-ss-cu) (mi) vb IV aptusii (a-p-tu-s), nu (se) apra, de a nu (se) proteja} {fr: action de ne pas (se) aptuseam (a-p-tu-sem), aptusit (a-p-tu-s-t), aptusi- dfendre, de ne pas (se) protger} {en: action of not defendri/aptusire (a-p-tu-s-ri) umplu di ap; lj-adavgu ap (ma ing, of not protecting} aprtor (a-p-r-tr) adg aprtoamult) sh-u fac luguria ma moali (un mcari ma dzmoas); ri/aprtoare (a-p-r-to-ri), aprtori (a-p-r-tr), aprtoal-fac aptos; l-molj tu ap {ro: umple cu ap; deveni apos} {fr: ri/aprtoare (a-p-r-to-ri) (atsel) tsi apr pri cariva; tsi luremplir deau; devenir aqueux; rendre mou, samollir} {en: afireashti pri un di un piriclju; tsi-lj da apanghiu a unui tra s-nu fill with water; become watery; become soft} ex: truplu nji spat tsiva {ro: aprtor, pzitor, protector} {fr: dfendeur, aptusi (nj-si featsi ma moali, ma molav) aptusit (a-p-tu- protgeur, gardien} {en: defender, protector, guardian} ex: st) adg aptusit (a-p-tu-s-t), aptusits (a-p-tu-sts), f-ti a nostru aprtor aprtur (a-p-r-t-r) sf aprturi aptusiti/aptusite (a-p-tu-s-ti) tsi easti umplut cu ap; tsi-lj (a-p-r-tr) lucrul tsi-l fatsi cariva tra s-ti apr; loc tsi ti s-ari advgat ap sh-fapt moali; tsi s-featsi aptos {ro: um- apr, ti-afireashti di letsli tsi pots s-li pats; apanghiu {ro: plut cu ap, apos} {fr: rempli deau; aqueux; mou, amolli} aprtoare, paz, adpost} {fr: dfense, ampchement, abri} {en: filled with water; watery; soft} aptusiri/aptusire (a{en: defense, shelter} ex: an nu l deadim aprtur (apanp-tu-s-ri) sf aptusiri (a-p-tu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un ghiu); aoa easti aprtur (un apanghiu, loc ti-aprari) lucru s-umpli cu ap, lji s-ari advgat ap shi faptu moali {ro: aprari/aprare (a-p-r-ri) sf vedz tu apr aciunea de a umple cu ap; de a deveni apos} {fr: action de aprat (a-p-rt) adg vedz tu apr remplir deau; de devenir aqueux; de rendre mou, de aprsescu (a-p-r-ss-cu) vb IV vedz tu aprtsescu samollir} {en: action of filling with water; of becoming waaprsiri/aprsire (a-p-r-s-ri) sf vedz tu aprtsescu tery; of becoming soft} aprsit (a-p-r-st) adg vedz tu aprtsescu ap di trandafir sf vedz tu trandafil aprtor (a-p-r-tr) adg vedz tu apr apndxescu (a-pn-dc-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu aprtsescu (a-p-r-tss-cu) vb IV aprtsii (a-p-r-ts), appndixescu rtseam (a-p-r-tsem), aprtsit (a-p-r-ts-t), aprtsiapndxiri/apndxire (a-pn-dc-s-ri) sf vedz tu ri/aprtsire (a-p-r-ts-ri) 1: fug sh-alas singur un hiints i pndixescu un lucru; alas un loc si s-asparg di nimutriri shi s-agiung apndxit (a-pn-dc-st) adg vedz tu pndixescu irnjiu; prtsescu, aprsescu, prsescu, aprnsescu, prnapndisescu (a-pn-di-ss-cu) vb IV vedz tu apandisi sescu, aprnisescu, prnisescu, aprnjisescu, prnjisescu, prhapndisiri/apndisire (a-pn-di-s-ri) sf vedz tu apandisi tisescu, brhtisescu, apryisescu, pryisescu, prtisescu, prapndisit (a-pn-di-st) adg vedz tu apandisi sescu; 2: trag mn di la un lucru; mi-alas di un lucru (di-un apndixescu (a-pn-dic-ss-cu) (mi) vedz tu pndixescu pisti, di tsi am dzs, etc.); dzc c nu easti dealihea lucrul tr apndixiri/apndixire (a-pn-dic-s-ri) sf vedz tu pndixescu cari-nj si spuni c easti dealihea; arnisescu {ro: prsi, abanapndixit (a-pn-dic-st) adg vedz tu pndixescu dona; renuna, nega, dezavua, renega} {fr: abandonner, dapndoah (a-pn-do-h) sf apndoahi/apndoahe (a-pnlaisser; renoncer, nier, renier} {en: abandon, desert; redo-hi) 1: agiutor, andoapir, aradzm; 2: elpid, ilpid, ndii, nounce, deny, disavow} ex: nu vru s-lj-aprtseasc (s-lj-alas nad {ro: reazem, ajutor; speran} {fr: appui, aide; espoir, singuri) aprtsit (a-p-r-tst) adg aprtsit (a-p-r-tsattente} {en: support, help; hope} ex: tut apndoaha (agiutor- t), aprtsits (a-p-r-tsts), aprtsiti/aprtsite (a-p-r-tslu, andoapirlu; ndia) a lor eara ficiorlu ti) tsi easti alsat singur; tsi easti alsat si s-asparg di nimuapnghisescu (a-pn-ghi-ss-cu) vb IV vedz tu apanghiu triri; prtsit, aprsit, prsit, aprnsit, prnsit, aprnisit, apnghisiri/apnghisire (a-pn-ghi-s-ri) sf vedz tu prnisit, aprnjisit, prnjisit, prhtisit, brhtisit, apryisit, pryiapanghiu sit, prtisit, prsit {ro: prsit, abandonat} {fr: abandonn, apnghisit (a-pn-ghi-st) adg vedz tu apanghiu dlaiss} {en: abandoned, deserted} aprtsiri/aprtsire apr (a-pr) (mi) vb I aprai (a-p-r), apram (a-p-rm), (a-p-r-ts-ri) sf aprtsiri (a-p-r-tsr) atsea tsi s-fatsi aprat (a-p-r-t), aprari/aprare (a-p-r-ri) dau agiutor acndu s-aprtseashti tsiva i cariva; prtsiri, aprsiri, prunui tra si s-aveaglji di-arulu tsi poati s-lj si fac tu-un siri, aprnsiri, prnsiri, aprnisiri, prnisiri, aprnjisiri, pralumt; lu-aveglju pri cariva di aguditurli tsi poati s-lj li da njisiri, apryisiri, pryisiri, prhtisiri, brhtisiri, prtisiri, prcariva; lj-dau un apanghiu tra s-nu pat tsiva; aveglju un siri {ro: aciunea de a prsi; prsire, abandonare} {fr: achoar (pulitii, etc.) di piricljul tsi-l prstiseashti un oasti tion dabandonner, de dlaisser} {en: action of abandoning, dushman; afirescu, aveglju, etc. {ro: apra, proteja, pzi, of deserting} prtisescu (p-r-ti-ss-cu) vb IV prtisii feri} {fr: dfendre, protger, garder} {en: defend, protect, (p-r-ti-s), prtiseam (p-r-ti-sem), prtisit (p-r-tiguard} ex: s-aprm az limba sh-fara; cu-un mn ti-apr s-t), prtisiri/prtisire (p-r-ti-s-ri) (un cu aprsh-cu-alant ti deapir; ca si-apr (s-ti-afireasc) Dumnidz; tsescu) prtisit (p-r-ti-st) adg prtisit (p-r-ti-s-t), s-apr loclu; n-aprm (n-afirim, n-avigljem) di furi; mini prtisits (p-r-ti-sts), prtisiti/prtisite (p-r-ti-s-ti) singur lu-aprai; apr (afirea-l) natlu di mushti aprat (a(un cu aprtsit) prtisiri/prtisire (p-r-ti-s-ri) sf p-rt) adg aprat (a-p-r-t), aprats (a-p-rts), apra- prtisiri (p-r-ti-sr) (un cu aprtsiri) prtsescu (pti/aprate (a-p-r-ti) tsi-lj si da agiutor tra s-afireasc di l- r-tss-cu) vb IV prtsii (p-r-ts), prtseam (p-retsli tsi poati s-lj li fac un dushman; afirit, avigljat, etc. {ro: tsem), prtsit (p-r-ts-t), prtsiri/prtsire (p-r-ts-ri) aprat, protejat, pzit, ferit} {fr: dfendu, protg, gard} {en: (un cu aprtsescu) prtsit (p-r-tst) adg prtsit defended, protected, guarded} aprari/aprare (a-p-r-ri) (p-r-ts-t), prtsits (p-r-tsts), prtsiti/prtsite (p-r-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

87

ts-ti) (un cu aprtsit) prtsiri/prtsire (p-r-ts-ri) sf s-ri) sf aprnjisiri (a-pr-nji-sr) (un cu aprtsiri) prprtsiri (p-r-tsr) (un cu aprtsiri) aprsescu (a-p- njisescu (pr-nji-ss-cu) vb IV prnjisii (pr-nji-s), prnjir-ss-cu) vb IV aprsii (a-p-r-s), aprseam (a-p-rseam (pr-nji-sem), prnjisit (pr-nji-s-t), prnjisiri/prsem), aprsit (a-p-r-s-t), aprsiri/aprsire (a-p-r- njisire (pr-nji-s-ri) (un cu aprtsescu) prnjisit (prs-ri) (un cu aprtsescu) aprsit (a-p-r-st) adg ap- nji-st) adg prnjisit (pr-nji-s-t), prnjisits (pr-nji-sts), rsit (a-p-r-s-t), aprsits (a-p-r-sts), aprsiti/ap- prnjisiti/prnjisite (pr-nji-s-ti) (un cu aprtsit) prrsite (a-p-r-s-ti) (un cu aprtsit) ex: s-sh vead njisiri/prnjisire (pr-nji-s-ri) sf prnjisiri (pr-nji-sr) (un fumealja aprsit (alsat singur) aprsiri/aprsire (a- cu aprtsiri) p-r-s-ri) sf aprsiri (a-p-r-sr) (un cu aprtsiri) aprtsiri/aprtsire (a-p-r-ts-ri) sf vedz tu aprtsescu prsescu (p-r-ss-cu) vb IV prsii (p-r-s), prseam aprtsit (a-p-r-tst) adg vedz tu aprtsescu (p-r-sem), prsit (p-r-s-t), prsiri/prsire (p-r-saprtur (a-p-r-t-r) sf vedz tu apr ri) (un cu aprtsescu) prsit (p-r-st) adg prsit apreari/apreare (a-p-re-ri) sf vedz tu par1 (p-r-s-t), prsits (p-r-sts), prsiti/prsite (p-r-s-ti)aprnsescu (a-pr-n-ss-cu) vb IV vedz tu aprtsescu (un cu aprtsit) prsiri/prsire (p-r-s-ri) sf prsiri aprnsiri/aprnsire (a-pr-n-s-ri) sf vedz tu aprtsescu (p-r-sr) (un cu aprtsiri) prsescu (pr-ss-cu) vb IV aprnsit (a-pr-n-st) adg vedz tu aprtsescu prsii (pr-s), prseam (pr-sem), prsit (pr-s-t), pr- aprnisescu (a-pr-ni-ss-cu) vb IV vedz tu aprtsescu siri/prsire (pr-s-ri) (un cu aprtsescu) prsit (pr-st)aprnisiri/aprnisire (a-pr-ni-s-ri) sf vedz tu aprtsescu adg prsit (pr-s-t), prsits (pr-sts), prsiti/prsite (pr-saprnisit (a-pr-ni-st) adg vedz tu aprtsescu ti) (un cu aprtsit) ex: aruc bileea pi un prsit (mrat)aprnjescu (a-pr-njs-cu) vb IV aprnjii (a-pr-nj), aprdi vitsin prsiri/prsire (pr-s-ri) sf prsiri (pr-sr) (un njam (a-pr-njm), aprnjit (a-pr-nj-t), aprnjiri/aprnjire cu aprtsiri) apryisescu (a-pr-yi-ss-cu) vb IV apryisii (a-pr-nj-ri) ljau (acats) s-fac tsiva; prnjescu, purnjescu, (a-pr-yi-s), apryiseam (a-pr-yi-sem), apryisit (a-pr- purnescu, ahiurhescu, ahurhescu, ahiursescu, arhiusescu, yi-s-t), apryisiri/apryisire (a-pr-yi-s-ri) (un cu apr- arhinsescu, nchisescu, nchisescu, ntsep, ntsep, chinsescu, tsescu) ex: lu-apryisii (lu-alsai, lu-aprtsii), nu voi s-lu chinisescu, litescu, acats, ljau {ro: ncepe} {fr: commencer} vedz apryisit (a-pr-yi-st) adg apryisit (a-pr-yi-s-t), {en: start} ex: aprnjim (nchisim) di dimneatsa; aprnjashti apryisits (a-pr-yi-sts), apryisiti/apryisite (a-pr-yi-s-ti) (ahiurheashti) s-caft coarda; ca sclava s-lucreadz aprnjashti (un cu aprtsit) ex: vedz c-ayinja easti apryisit (aprtsit) (nchiseashti); sh-aprnji (shi nchisi) tra s-sufl-al Doni; n apryisiri/apryisire (a-pr-yi-s-ri) sf apryisiri (a-pr-yivideari shi aprnji s-u mshc buriclu; azboair un pulj prisr) (un cu aprtsiri) pryisescu (pr-yi-ss-cu) vb IV alumachi shi aprnji tra s-bat un lai cntic; mcrli aprnjir pryisii (pr-yi-s), pryiseam (pr-yi-sem), pryisit (pr- s-urdin, cari di cari ma bun aprnjit (a-pr-njt) adg yi-s-t), pryisiri/pryisire (pr-yi-s-ri) (un cu apraprnjit (a-pr-nj-t), aprnjits (a-pr-njts), aprnjiti/aprtsescu) ex: vrut s-n pryisim (disprtsm) pryisit (pr-yi- njite (a-pr-nj-ti) tsi ari actsat s-fac tsiva; prnjit, purnjit, st) adg pryisit (pr-yi-s-t), pryisits (pr-yi-sts), pryisi- purnit, ahiurhit, ahurhit, ahiursit, arhiusit, arhinsit, nchisit, ti/pryisite (pr-yi-s-ti) (un cu aprtsit) pryisiri/pryinchisit, ntsiput, ntsiput, chinsit, chinisit, litit {ro: nceput} {fr: sire (pr-yi-s-ri) sf pryisiri (pr-yi-sr) (un cu aprtsiri) commenc} {en: started} ex: lpuda easti-aprnjit (ahiurhit) aprnsescu (a-pr-n-ss-cu) vb IV aprnsii (a-pr-n aprnjiri/aprnjire (a-pr-nj-ri) sf aprnjiri (a-pr-njr) s), aprnseam (a-pr-n-sem), aprnsit (a-pr-n-s-t),atsea tsi s-fatsi cndu si nchiseashti tsiva; prnjiri, purnjiri, aprnsiri/aprnsire (a-pr-n-s-ri) (un cu aprtsescu) purniri, ahiurhiri, ahurhiri, ahiursiri, arhiusiri, arhinsiri, aprnsit (a-pr-n-st) adg aprnsit (a-pr-n-s-t), nchisiri, nchisiri, chinsiri, chinisiri, litiri, ntseapiri, ntseapiri aprnsits (a-pr-n-sts), aprnsiti/aprnsite (a-pr-n-s-ti){ro: aciunea de a ncepe; ncepere} {fr: action de commen (un cu aprtsit) ex: un murmintu aprnsit (alsat singur cer} {en: action of starting} neaprnjit (nea-pr-njt) adg shi nimutrit) tu irnjii aprnsiri/aprnsire (a-pr-n-s-ri) neaprnjit (nea-pr-nj-t), neaprnjits (nea-pr-njts), neasf aprnsiri (a-pr-n-sr) (un cu aprtsiri) prnsescu prnjiti/neaprnjite (nea-pr-nj-ti) tsi nu s-ari actsat s-fac (pr-n-ss-cu) vb IV prnsii (pr-n-s), prnseam (pr-n- tsiva; (lucru) tsi nu easti aprnjit; niprnjit, neahiurhit, neahursem), prnsit (pr-n-s-t), prnsiri/prnsire (pr-n-s-hit, neahiursit, nearhiusit, nearhinsit, ninchisit, nintsiput {ro: ri) (un cu aprtsescu) ex: ficiorlji prnsea shcoala; baron nenceput} {fr: qui nest pas commenc} {en: not started} ex: Sina sh-prnsi ptrida tri totna prnsit (pr-n-st) adg lucrul easti neaprnjit (ninchisit) neaprnjiri/neaprnjire prnsit (pr-n-s-t), prnsits (pr-n-sts), prnsiti/pr- (nea-pr-nj-ri) sf neaprnjiri (nea-pr-njr) atsea tsi s-fatsi nsite (pr-n-s-ti) (un cu aprtsit) ex: avdu cucuveaua cndu nu si nchiseashti tsiva; niprnjiri, neahiurhiri, neapristi murlji prnsits prnsiri/prnsire (pr-n-s-ri) sf hurhiri, neahiursiri, nearhiusiri, nearhinsiri, ninchisiri, ninprnsiri (pr-n-sr) (un cu aprtsiri) aprnisescu (a- tseapiri {ro: aciunea de a nu ncepe; nencepere} {fr: action pr-ni-ss-cu) vb IV aprnisii (a-pr-ni-s), aprniseam (a-pr- de ne pas commencer} {en: action of not starting} aprnjit ni-sem), aprnisit (a-pr-ni-s-t), aprnisiri/aprnisire (a- (a-pr-nj-t) sf fr pl ahiurhirea-a unui lucru; arhii, pr-ni-s-ri) (un cu aprtsescu) aprnisit (a-pr-ni-st) arhizm, ahiurhit, ahurhit, ahiursit, ahiursitur, arhiusit, adg aprnisit (a-pr-ni-s-t), aprnisits (a-pr-ni-sts), arhinsit, nchisit, nchisit, aprnjitur, prnjitur, prnjit, aprnisiti/aprnisite (a-pr-ni-s-ti) (un cu aprtsit) apr- ntsiput, ntsiput {ro: nceput} {fr: commencement, dbut} {en: nisiri/aprnisire (a-pr-ni-s-ri) sf aprnisiri (a-pr-ni-sr) start} ex: dit aprnjit (arhii) pn tu bitisit; aprnjita (nchisita, (un cu aprtsiri) prnisescu (pr-ni-ss-cu) vb IV prnisii intrata) a earnljei aprnjitur (a-pr-nji-t-r) sf aprnjituri (pr-ni-s), prniseam (pr-ni-sem), prnisit (pr-ni-s-t), (a-pr-nji-tr) (un cu aprnjit) prnjescu (pr-njs-cu) prnisiri/prnisire (pr-ni-s-ri) (un cu aprtsescu) ex: mi vb IV prnjii (pr-nj), prnjam (pr-njm), prnjit (prprnisish (fudzish shi mi-alsash singur); tat tsi di mult l nj-t), prnjiri/prnjire (pr-nj-ri) (un cu aprnjescu) ex: prnisii prnisit (pr-ni-st) adg prnisit (pr-ni-s-t), lunjina prnji (nchisi) si s-arspndeasc; prnjii ngios atumprnisits (pr-ni-sts), prnisiti/prnisite (pr-ni-s-ti) (un cu tsea la locurli atseali prnjit (pr-njt) adg prnjit (pr-njaprtsit) prnisiri/prnisire (pr-ni-s-ri) sf prnisiri (prt), prnjits (pr-njts), prnjiti/prnjite (pr-nj-ti) (un cu ni-sr) (un cu aprtsiri) aprnjisescu (a-pr-nji-ss-cu) aprnjit) prnjiri/prnjire (pr-nj-ri) sf prnjiri (pr-njr) vb IV aprnjisii (a-pr-nji-s), aprnjiseam (a-pr-nji-sem), (un cu aprnjiri) prnjit (pr-nj-t) sf fr pl (un cu aprnjisit (a-pr-nji-s-t), aprnjisiri/aprnjisire (a-pr-nji-s- aprnjit) prnjitur (pr-nji-t-r) sf prnjituri (pr-njiri) (un cu aprtsescu) ex: casa cu aprnjisita (aprtsita) tr) (un cu aprnjit) purnjescu (pur-njs-cu) vb IV vatr aprnjisit (a-pr-nji-st) adg aprnjisit (a-pr-nji-s- purnjii (pur-nj), purnjam (pur-njm), purnjit (pur-nj-t), t), aprnjisits (a-pr-nji-sts), aprnjisiti/aprnjisite (a-pr-nji- purnjiri/purnjire (pur-nj-ri) (un cu aprnjescu) ex: ss-ti) (un cu aprtsit) aprnjisiri/aprnjisire (a-pr-njipurnjim (s nchisim, s-njirdzem) la sitsirari purnjit (pur-

88

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

njt) adg purnjit (pur-nj-t), purnjits (pur-njts), purapilpisii/apilpisie (a-pil-pi-s-i) sf vedz tu apilpisescu njiti/purnjite (pur-nj-ti) (un cu aprnjit) purnjiri/purnjire apilpisiri/apilpisire (a-pil-pi-s-ri) sf vedz tu apilpisescu (pur-nj-ri) sf purnjiri (pur-njr) (un cu aprnjiri) purapilpisit (a-pil-pi-st) adg vedz tu apilpisescu nescu (pur-ns-cu) vb IV purnii (pur-n), purnam (purapir (-pir) vb IV apirii (a-pi-r), apiream (a-pi-rem), apirit nem), purnit (pur-n-t), purniri/purnire (pur-n-ri) (un (a-pi-r-t), apiriri/apirire (a-pi-r-ri) mi dishteptu tahina (tu cu aprnjescu) purnit (pur-nt) adg purnit (pur-n-t), hryii); mi scol tahina dit somnu; mi aflu tu-un loc tahina tu purnits (pur-nts), purniti/purnite (pur-n-ti) (un cu aprhryii {ro: se trezi (scula) din somn n zori de zi; a fi undeva n njit) purniri/purnire (pur-n-ri) sf purniri (pur-nr) (un cu zori} {fr: se rveiller le matin; tre quelque part la pointe du aprnjiri) jour} {en: wake up in the morning; be somewhere in the aprnjiri/aprnjire (a-pr-nj-ri) sf vedz tu aprnjescu morning} ex: Avaloon apiri (si scul tahina) shi nu ntunic; saprnjisescu (a-pr-nji-ss-cu) vb IV vedz tu aprtsescu culca, apirea, cu cuvenda n gur; s-apiri (s-ti-acats hryia; s-ti aprnjisiri/aprnjisire (a-pr-nji-s-ri) sf vedz tu aprtsescu dishtepts tahina) tu un cireap arsu di shapti ori; armasir saprnjisit (a-pr-nji-st) adg vedz tu aprtsescu apir aclo (s-doarm shi si s scoal aclo cndu va da hryia); aprnjit (a-pr-njt) adg vedz tu aprnjescu vrea s-apirea cu-un tastru di flurii la cpitnj; apirir (saprnjit (a-pr-nj-t) sf vedz tu aprnjescu dishtiptar) dzua-alant pi budza di-amari; nu ntunic, apiri aprnjitur (a-pr-nji-t-r) sf vedz tu aprnjescu apiri, nu ntunic (angucitoari: bruma c: nu ntunic (va dzc: aprut (a-p-rt) adg vedz tu par1 nu u-acts noaptea aclo ma), apiri (va dzc, u-aflm pri apryisescu (a-pr-yi-ss-cu) vb IV vedz tu aprtsescu earb tu hryii) apiri (u vidzu hryia aclo ma) nu ntunic (va apryisiri/apryisire (a-pr-yi-s-ri) sf vedz tu aprtsescu dzc, nu u-acts noaptea)) apir1 (-pi-r) vb IV (unipirs. apryisit (a-pr-yi-st) adg vedz tu aprtsescu pirs. 3-a) apiri (a-pi-r), apirea (a-pi-re), apirit (a-pi-r-t), aptios (a-p-ti-s) adg vedz tu ap apiriri/apirire (a-pi-r-ri) nchiseashti s-aspun lunjina tu aptos (a-p-ts) adg vedz tu ap hryii; creap dzua; algheashti di dzu {ro: da zori de zi} {fr: aptusescu (a-p-tu-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu ap (en parlant du jour) commence a paratre, il fait jour} {en: (of aptusiri/aptusire (a-p-tu-s-ri) sf vedz tu ap daylight) dawn, break} ex: ninga nu-apiri ghini; grits-lji al aptusit (a-p-tu-st) adg vedz tu ap Nica ca-apiri (crip dzua); loa s-apir (nchisea s-algheasc); sapcari/apcare (ap-c-ri) sf vedz tu apuc trdzem cali ninti c-a s-apir (c-a s-creap dzua) lj-aflai apcat (ap-ct) adg vedz tu apuc apirits (dishtiptats tu hryii) yii apiriri/apirire (a-pi-r-ri) sf apcu (p-cu) adg apc (p-c), apts (p-ts), aptsi/aptse (p-tsi) apiriri (a-pi-rr) 1: atsea tsi s-fatsi cndu cariva apir iuva; 2: tsi nu easti sh-ahntu bun (ca altu); tsi easti (tu-un hari) ma atsea tsi s-fatsi cndu apir (algheashti) dzua; hryii, apirish, nghios di alts; tsi nu s-afl tamam ashi cum (atumtsea cndu) apirit, cripat, haragm, hrxit {ro: aciunea de a se trezi lipseashti; prostih {ro: inferior} {fr: infrieur, inconvnant} (scula) din somn n zori de zi; zori de zi} {fr: action de se {en: inferior, inconvenient} ex: Piunarlu, apcu easti? (prostih, rveiller le matin; de se trouver quelque part la pointe du nu-i sh-ahntu bun?) jour} {en: action of waking up in the morning; of being apean (a-pe-n) sf vedz tu pean somewhere in the morning} ex: apirirea fu adz la trei shapel (a-p-l) sf apeli/apele (a-pli) scndur suptsri {ro: giumitati tahina apirit (a-pi-r-t) sf fr pl lunjina tsi da scndur subire} {fr: latte} {en: lath, slat} pri tser ninti ca s-eas soarili tahina; oara, cati tahina, cndu apicshonj (a-pi-c-shnj) adg vedz tu achicsescu nchiseashti prota si s-vead lunjin, cndu creap dzua; apicundu (a-pi-cn-du) sm, sf, adg apicund (a-pi-cn-d), apirish, adoar, adoara, andzari, ndzari, ndzrimi, dzari, zari, apicundz (a-pi-cn-dz), apicundi/apicunde (a-pi-cn-di) cripat, deadoar, deadoara, hrghii, hryii, hryii, hrxit, (tat, lal, om bgat di chivernisi) pricunuscut prit leadzi c haragm, harazm, haraimera {ro: zori de zi} {fr: aube, pointe poati s-aib angtanlu a unui njic shi s-lja tuti apofasili ligati di du jour} {en: dawn} ex: vinjim ditu-apirit (di cum cripa dzua) bana-a lui (aveari, sntati, sculii, etc.) {ro: tutore} {fr: tuteur} s-ti videm; tu-apirit (tu hryii)-nj ti sculai; mizi tu apirit {en: guardian} ppsi ploaea; easti-un an pn tu-apirit; dit apirit (hryii, apidhyiu (a-pdh-yu) adg apidhyi/apidhye (a-pdh-yi), apidhyi data-a soarilui) pn tu ascpitata a soarilui; nchisim calea (a-pdh-yi), apidhyi/apidhye (a-pdh-yi) un cu apidyiu neapirit ghini (ninti ca s-apir ghini) apirish (a-pi-rsh) apidyiu (a-pdh-yu) adg apidyi/apidye (a-pdh-yi), apidyi (asm fr pl (un cu apirit) ex: agiumsim tu-apirish (tu pdh-yi), apidyi/apidye (a-pdh-yi) (yimishi) tsi easti coapt; hryii) neapirit (nea-pi-rt) adg neapirit (nea-pi-r-t), (om, lucru) tsi ari criscut sh-agiumt mari aht ct lipseashti; neapirits (nea-pi-rts), neapiriti/neapirite (nea-pi-r-ti) cari smatur {ro: copt, matur} {fr: mr} {en: ripe, mature} ex: gorts dishtipt ninti ca s-da hryia; tsi s-afl tu-un loc tahina ninti ca apidyi (coapti, mturi) s-da soarili {ro: trezit (sculat) din somn naintea zorilor de zi; apilpisescu (a-pil-pi-ss-cu) (mi) vb IV apilpisii (a-pil-pi-s), care este undeva nainte de rsritul soarelui} {fr: rveill apilpiseam (a-pil-pi-sem), apilpisit (a-pil-pi-s-t), apilpisi- avant laube; qui se trouve quelque part avant la pointe du ri/apilpisire (a-pil-pi-s-ri) mi-aflu tu-un hal greau shi-nj jour} {en: waken up before dawn; who is somewhere before cher tut umutea c lucrili va s ndreag; mi-acats deaspirlu; dawn} ex: agiumsi neapirit (ninti ca s-da soarili) acas dispir {ro: dispera, descuraja} {fr: dsesperer, dcourager} neapirit (nea-pi-r-t) sf fr pl ninti di-apirit; ninti di cri{en: despair, discourage} ex: s-apilpisi (sh-chiru umutea); mi- pata-a dzuljei; nifapt hryii {ro: naintea zorilor de zi} {fr: avea apilpisit (fapt s-nj cher ndia) zrazea (znjia) di estan avant laube} {en: before dawn} ex: tu hryii, neapirit (ninti apilpisit (a-pil-pi-st) adg apilpisit (a-pil-pi-s-t), apilpisits ca s-da) soarili; nic neapirit (nifapt hryii) ghini (a-pil-pi-sts), apilpisiti/apilpisite (a-pil-pi-s-ti) tsi s-afl tu- apir1 (-pi-r) vb IV vedz tu apir un hal greau shi-sh cheari umutea c lucrili va s ndreag;apir2 (a-p-r) sf apiri/apire (a-p-ri) vedz tu pir1 tsi lu-acts deaspirlu; dispirat {ro: disperat, descurajat} {fr: apirindu (a-pi-rn-du) adv vedz tu aprindu2 dsesper, dcourag} {en: despaired, discouraged} ex: tsi apiriri/apirire (a-pi-r-ri) sf vedz tu apir ampaturi ca un apilpisit? apilpisiri/apilpisire (a-pil-pi-s-ri) apirish (a-pi-rsh) sm vedz tu apir sf apilpisiri (a-pil-pi-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva apil- apirit (a-pi-rt) adg vedz tu apir piseashti; apilpisii, dispirari, deaspir {ro: aciunea de a disapirit (a-pi-r-t) sf vedz tu apir pera, de a descuraja; disperare, descurajare} {fr: action de apirit* (a-pi-r-t) adg fimininlu singular di la adgectivlu dsesperer, de dcourager} {en: action of despairing, of dis- apirit; vedz apirit couraging} apilpisii/apilpisie (a-pil-pi-s-i) sf apilpisii (a-pil- apistii/apistie (a-pis-t-i) sf apistii (a-pis-t) harea tsi u-ari pi-s) atsea tsi ari omlu tsi easti apilpisit; deaspir {ro: dispe- atsel tsi nu pistipseashti tu-un pisti (crishtin, nturtseasc, rare} {fr: dsespoir} {en: despair} ex: apilpisia (deaspirlu) nu etc.); faptul c un nu-ari nitsiun pisti; faptul c nu-i dai bes a easti vrnoar cu amintatic unui; harea tsi u-ari atsel tsi s-aspuni bun ma peascumta ts va

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

89

arulu {ro: lips de credin, infidelitate, perfidie} {fr: mangrmdire, etc.} {fr: action de presser, daccabler, de suffoque de foi, infidlit, perfidie} {en: infidelity, treachery} ex: quer, dcraser, de couvrir, de fondre, de se ruer sur, etc.} apistia-a aishtui om u aduchim apistu (-pis-tu) adg apist {en: action of pressing, of crushing, of overwhelming, of cov(-pis-t), apishts (-pish-ts), apisti/apiste (-pis-ti) tsi nu ering, of crowding, of pouncing, of jumping over, etc.} easti di pistea-atsilui tsi zburashti (tsi-i turcu tr crishtinj, i aputrusescu (a-pu-tru-ss-cu) (mi) vb IV aputrusii (a-pu-trucrishtin tr turtsi); tsi nu-lj si da bes (la-atseali tsi fatsi i tsi s), aputruseam (a-pu-tru-sem), aputrusit (a-pu-tru-s-t), dztsi); un tu cari omlu nu-ai ncreadiri; tsi nu easti besal; cari aputrusiri/aputrusire (a-pu-tru-s-ri) (un cu apitrusescu) s-aspuni bun ma, peascumta, lj-va arulu a atsilui tsi-lj fatsi aputrusit (a-pu-tru-st) adg aputrusit (a-pu-tru-s-t), aputrubes; gheaur, pabes, cur, pngn, dinsz, imansz {ro: pgn, (a-pu-tru-sts), aputrusiti/aputrusite (a-pu-tru-s-ti) (un sits necredincios, infidel, perfid} {fr: infidle, perfide} {en: infidel, cu apitrusit) aputrusiri/aputrusire (a-pu-tru-s-ri) sf aputrutreacherous} ex: hii apistu (pabes) sots; cu apistul atsel (cusiri (a-pu-tru-sr) (un cu apitrusiri) aplucusescu (a-pluatsel pngnlu) ti ligash?; mi-als apistul (furlu, pabeslu) cu cu-ss-cu) (mi) vb IV aplucusii (a-plu-cu-s), aplucuseam (adzeadzitlu n gur apistisescu (a-pis-ti-ss-cu) vb IV apistisii plu-cu-sem),aplucusit(a-plu-cu-s-t),aplucusi(a-pis-ti-s), apistiseam (a-pis-ti-sem), apistisit (a-pis-ti-s- ri/aplucusire (a-plu-cu-s-ri) (un cu apitrusescu) ex: s-nu ljt), apistisiri/apistisire (a-pis-ti-s-ri) mi fac om tsi nu-ari aplucuseasc (s-nu s-aruc, s-nu s-hiumuseasc pristi elj) tsiva pisti; mi fac om tsi nu pistipseashti; mi fac apistu, om aru cnj; aplucusir (s-virsar pristi noi, n anpdir) turtsilj; {ro: a deveni necredincios} {fr: ne pas ajouter foi} {en: beaplucusir furlji tu hoar; s-aplucusi (s-adun stog, s-ascumsi) come an unbeliever} ex: apistisi (sh-chiru pistea, s-featsi ljepurli tu ljanur aplucusit (a-plu-cu-st) adg aplucusit (aapistu, om aru), nu s-poart ghini apistisit (a-pis-ti-st) adg plu-cu-s-t), aplucusits (a-plu-cu-sts), aplucusiti/aplucusite apistisit (a-pis-ti-s-t), apistisits (a-pis-ti-sts), apistisiti/apis- (a-plu-cu-s-ti) (un cu apitrusit) ex: shadi aplucusit (adunat tisite (a-pis-ti-s-ti) tsi sh-ari chirut (alsat, arnisit) pistea; stog) tu fearic aplucusiri/aplucusire (a-plu-cu-s-ri) sf tsi s-featsi apistu {ro: care nu crede} {fr: mcrant} {en: aplucusiri (a-plu-cu-sr) (un cu apitrusiri) pitrusescu (piunbeliever, infidel} apistisiri/apistisire (a-pis-ti-s-ri) sf tru-ss-cu) (mi) vb IV pitrusii (pi-tru-s), pitruseam (pi-truapistisiri (a-pis-ti-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu pistip- sem), pitrusit (pi-tru-s-t), pitrusiri/pitrusire (pi-tru-s-ri) seashti {ro: aciunea de a nu crede} {fr: action de ne pas (un cu apitrusescu) pitrusit (pi-tru-st) adg pitrusit (piajouter foi} {en: action of becoming an unbeliever} tru-s-t), pitrusits (pi-tru-sts), pitrusiti/pitrusite (pi-tru-s-ti) apistisescu (a-pis-ti-ss-cu) vb IV vedz tu apistii (un cu apitrusit) pitrusiri/pitrusire (pi-tru-s-ri) sf pitrusiri apistisiri/apistisire (a-pis-ti-s-ri) sf vedz tu apistii (pi-tru-sr) (un cu apitrusiri) putrusescu (pu-tru-ss-cu) apistisit (a-pis-ti-st) adg vedz tu apistii (mi) vb IV putrusii (pu-tru-s), putruseam (pu-tru-sem), apistu (-pis-tu) adg vedz tu apistii putrusit (pu-tru-s-t), putrusiri/putrusire (pu-tru-s-ri) (un apitrusescu (a-pi-tru-ss-cu) (mi) vb IV apitrusii (a-pi-tru-s), cu apitrusescu) putrusit (pu-tru-st) adg putrusit (pu-truapitruseam (a-pi-tru-sem), apitrusit (a-pi-tru-s-t), apitrusi- s-t), putrusits (pu-tru-sts), putrusiti/putrusite (pu-tru-s-ti) ri/apitrusire (a-pi-tru-s-ri) mi-alas cu tut putearea, shi cu (un cu apitrusit) putrusiri/putrusire (pu-tru-s-ri) sf putrutut greatsa-a truplui tsi u-am, pristi un lucru; ndes lucruri tu- siri (pu-tru-sr) (un cu apitrusiri) plucusescu (plu-cu-ssun cutii (dulapi, amaxi, etc.); calcu cu puteari pristi tsiva; mi cu) (mi) vb IV plucusii (plu-cu-s), plucuseam (plu-cupingu (mi ndes, mi-adun stog) cu alts; mi-aruc (mi hiumusem), plucusit (plu-cu-s-t), plucusiri/plucusire (plu-cu-ssescu) cu tut putearea pristi cariva; ngrop (anvilescu, acoapir) ri) (un cu apitrusescu) ex: s-nu lj-aplucuseasc (s-nu s-da, cu chetri un lucru; hiu acupirit di-un lucru (stizm, cas, arbu- s-hiumuseasc pristi elj) tsiva cnj; plucusir (intrar, ri, etc.) tsi cadi pristi mini; etc.; aputrusescu, aplucusescu, pi- anpdir) furlji n hoar; sta aplucusit (ascumtu stog) tu trusescu, putrusescu, plucusescu, pulcusescu; calcu, ndes, chi-ljanur plucusit (plu-cu-st) adg plucusit (plu-cu-s-t), sedz, stulcin, mi-aurnjescu, anpdescu, citsescu, mi-arzvu- plucusits (plu-cu-sts), plucusiti/plucusite (plu-cu-s-ti) (un escu, etc., etc.; (fig: hiu apitrusit = hiu pitrumtu pn tu frncu apitrusit) plucusiri/plucusire (plu-cu-s-ri) sf plucusiri dzli di inim di smtsiminti di vreari (harau, dureari, nviri(plu-cu-sr) (un cu apitrusiri) pulcusescu (pul-cu-ss-cu) nari, etc.) {ro: presa, npdi, coplei, zdrobi, acoperi, ngr(mi) vb IV pulcusii (pul-cu-s), pulcuseam (pul-cu-sem), mdi, etc.} {fr: presser, accabler, suffoquer, craser, couvrir, pulcusit (pul-cu-s-t), pulcusiri/pulcusire (pul-cu-s-ri) fondre, se ruer sur, etc.} {en: press, crush, overwhelm, cover, (un cu apitrusescu) ex: di arali pulcusit (apitrusit) pulcusit crowd, pounce, jump over, etc.} ex: canda cdzu casa di lu(pul-cu-st) adg pulcusit (pul-cu-s-t), pulcusits (pul-cuapitrusi (lu-acupiri, lu ngrup); aoa apitrusim niprtica (u sts), pulcusiti/pulcusite (pul-cu-s-ti) (un cu apitrusit) ex: ngrupm, u chism tu chetsr); va mi-apitruseasc n cas (va pulcusit (frmt, apitrusit) di mari jali pulcusiri/pulcusire mi ncljid n cas tra s-nu pot s-es); va mi-apitrusescu (va mi- (pul-cu-s-ri) sf pulcusiri (pul-cu-sr) (un cu apitrusiri) adun stog, va mi-ascundu) tu fearic; lj-avea apitrusit (lj-avea plicusescu (pli-cu-ss-cu) (mi) vb IV plicusii (pli-cu-s), actsat, curmat) somnu greu; avea apitrusit (avea anp- plicuseam (pli-cu-sem), plicusit (pli-cu-s-t), plicusidit) turtsilj; cara lu-apitrusi (lu-anvli, lu-acupiri ghini) cu trei ri/plicusire (pli-cu-s-ri) (un cu apitrusescu) ex: Hristul l vilendz, asud shi lu-als heavra; apitrusit (aplucusit, ngru- plicusir cu tseapi plicusit (pli-cu-st) adg plicusit (pli-cupat) di borgi; lu-apitrusi fumealja; s-nu n apitruseasc (s-nu s-t), plicusits (pli-cu-sts), plicusiti/plicusite (pli-cu-s-ti) cad pristi noi) murlu; lj-apitrusi (cdzu pristi nsh sh-lj-acu(un cu apitrusit) plicusiri/plicusire (pli-cu-s-ri) sf plicusiri piri) casa; s-apitrusir (s-adunar stog) unlu pisti-alantu; api- (pli-cu-sr) (un cu apitrusiri) trusea-u ghini apitrusit (a-pi-tru-st) adg apitrusit (a-pi-tru- apitrusiri/apitrusire (a-pi-tru-s-ri) sf vedz tu apitrusescu s-t), apitrusits (a-pi-tru-sts), apitrusiti/apitrusite (a-pi-tru-s- apitrusit (a-pi-tru-st) adg vedz tu apitrusescu ti) tsi easti clcat cu puteari; tsi s-afl sum un greats mari; aplad (a-pl-d) sf apldz (a-pldz) vedz tu plad tsi easti acupirit (di-un cas, stizm, etc. tsi ari cdzut); etc., apladh (a-pl-dh) sf apldz (a-pldz) un cu aplad etc.; aputrusit, aplucusit, pitrusit, putrusit, plucusit, pulcusit aplan (a-pln) sn aplanuri (a-pl-nur) vedz tu plan1 {ro: presat, npdit, copleit, zdrobit, acoperit, ngrmdit, aplnsescu (a-pl-n-ss-cu) vb IV vedz tu plan1 etc.} {fr: press, accabl, suffoqu, cras, couvert, fondu, ruaplnsiri/aplnsire (a-pl-n-s-ri) sf vedz tu plan1 sur, etc.} {en: pressed, crushed, overwhelmed, covered, aplnsit (a-pl-n-st) adg vedz tu plan1 crowded, pounced, jumped over, etc.} apitrusiri/apitrusire aplec1 (a-plc) (mi) vb I aplicai (a-pli-c), aplicam (a-pli(a-pi-tru-s-ri) sf apitrusiri (a-pi-tru-sr) atsea tsi s-fatsi cm), aplicat (a-pli-c-t), aplicari/aplicare (a-pli-c-ri) 1: cndu s-apitruseashti tsiva; aputrusiri, aplucusiri, pitrusiri, pu- fac tsiva (cariva) s-dipun ma nghios (si s ncljin, si s ndutrusiri, plucusiri, pulcusiri, etc. {ro: aciunea de a presa, de a plic, etc.) di nsus di-iu s-afl; mi ncljin (nji nduplic mesea) snpdi, de a coplei, de a zdrobi, de a acoperi, de a ngrm- ljau tsiva di nghios; 2: mi min (mi duc, fug) dit un loc tu altu; di, etc.; presare, npdire, copleire, zdrobire, acoperire, n- plec, ncljin, dipun, fug, nchisescu (s-mi duc iuva), mi duc;

90

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(expr: 1: lj-aplec narea (nrli) = l fac si s-aducheasc ma njic (goat) nursing a lamb (kid) other than hers} aplictoafats di mini; l-fac si s-cmruseasc (si s-alavd) ma putsn, ri/aplictoare (a-pli-c-to-ri) sf aplictori (a-pli-c-tr) l-fac si s-aducheasc ma putsn pirifan, l-ctdixescu, l-ct- (un cu aplictoar) plictoari/plictoare (pli-c-to-ri) sf fronisescu, lj frngu narea, lj ljau njirlu, l fac s sh-adun plictori (pli-c-tr) (un cu aplictoar) ex: s-mulg oili coada, l-fac s-sh dipun urecljili, etc.; 2: nji li-aplec urecljili = plictori aplictureadz (a-pli-c-tu-re-dz) sf aplicturedz mi dau npoi, trag mna, isihsescu, mi molj; 3: nj-aplec coa- (a-pli-c-tu-rdz) loclu (tsarcul) iu s-tsn aplictorli; plicda = mi-arushinedz) {ro: apleca, nclina; supune; pleca} {fr: tureadz, aplicturedz, plicturedz {ro: locul unde se in aplibaisser, pencher, incliner; plier; soumettre; partir} {en: ctorile} {fr: endroit o lon garde les brebis aplictori)} lower, incline, lean, tilt, bend over; subdue, leave, go} ex: {en: fold for the aplictori} aplicturedz (a-pli-c-tuapleac-ti (nduplic-ts mesea) s-ljai tsi-ts cdzu mpadi; s-apli- rdz) sn aplictureadz (a-pli-c-tu-re-dz) (un cu aplicc (s ncljin, s-diplusi) s-bea ap; s-apleac iu discalic; calu tureadz) plictureadz (pli-c-tu-re-dz) sf plicturedz s-aplica (dipunea cu truplu); el s-aplic s-lji shushutescu tsiva (pli-c-tu-rdz) (un cu aplictureadz) plicturedz (plila ureaclji; aushlu aplic (dipusi cu mna) ureaclja; apleac-ti c-tu-rdz) sn plictureadz (pli-c-tu-re-dz) (un cu niheam (ncljin-ti, scadi-ts tinjia, ascult-l) c tini eshti cama aplictureadz) njic; apleac-nj-ti shi-nj ti f padi; s-aplic (si ncljin) casa shi aplic (-plic) (mi) vb I vedz tu aplec1 va s-aruzueasc; s-aplica (s-njicshura, s-astindzea) dip foclu; aplicari1/aplicare (a-pli-c-ri) sf vedz tu aplec1 apleac (astindzi) troar tseara; apleac (f-u ma njic) niheam aplicari2/aplicare (a-pli-c-ri) sf vedz tu aplec2 lampa; lj-u-aplicai narea (expr: l-ctdixii, l-feci si s-aduaplicat1 (a-pli-ct) adg vedz tu aplec1 cheasc ma njic di cum s-pistipsea el c easti); li-aplic aplicat2 (a-pli-ct) adg vedz tu aplec2 urecljili (expr: deadi npoi, s-mulje); aplicar coada (expr: s- aplicat (a-pli-c-t) sf vedz tu aplec1 arushinar) sh-fudzir afurishalui; oili ambair shi apleac aplicat* (a-pli-c-t) sf fimininlu di la adv aplicat; vedz (fug, dipun, nchisescu) ctr tu cmpu; mcai, biui shi cndu aplicat1 shi aplicat2 lj-u-aplicai (lj-u nchisii, fudzii) aplicat1 (a-pli-ct) adg aplictoar (a-pli-c-to-r) sf vedz tu aplec2 aplicat (a-pli-c-t), aplicats (a-pli-cts), aplicati/aplicate (a- aplictoari/aplictoare (a-pli-c-to-ri) sf vedz tu aplec2 pli-c-ti) 1: tsi ari fapt tsiva (cariva) s-dipun (si s ndupli- aplictureadz (a-pli-c-tu-re-dz) sf vedz tu aplec2 c) ma nghios di-aclo iu eara cama nsus; 2: tsi s-ari minat aplicturedz (a-pli-c-tu-rdz) sn vedz tu aplec2 (dus ma diparti) dit un loc tu altu; plicat, ncljinat, dipus, fuaplo (a-pl) adg invar (shi pl m apladz (a-pldz)) tsi easti dzit, nchisit (si s-duc iuva, s-fug), dus, vgat, etc.; (fig: 1: lishor tr-aduchiri, tri ftseari; tsi nu easti stulsit; tsi nu easti aplicat = ctdixit, ipucrit, anvlit, tpinusit; expr: 2: cu nrli amisticat i ncrcat cu alti lucri; (om) tsi easti ca ageamit; tsi nu aplicati = ctdixit) {ro: aplecat, nclinat; supus; plecat} {fr: shtii drcurii; tsi nu shtii multi sh-easti ca omlu di la oi {ro: baiss, pench, inclin; pli; soumis; parti} {en: lowered, insimplu, naiv} {fr: simple, naf} {en: simple, nave} ex: om clined, leaned, tilted, bent over; subdued, left, gone} ex: shiaplo, muljari aplo shi oaminj apladz dzui aplicat (ncljinat) sh-mi doari mesea; cu capitili aplicati aplucusescu (a-plu-cu-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu apitrusescu (dipusi) sh-cu inima pliguit; ma tuts fudzea cu nrli aplicati aplucusiri/aplucusire (a-plu-cu-s-ri) sf vedz tu apitrusescu (ctdixits); s-fudzi di omlu aplicat (fig: ipucrit, anvlit, tpiaplucusit (a-plu-cu-st) adg vedz tu apitrusescu nusit) aplicari1/aplicare (a-pli-c-ri) sf aplicri (a-pli-cr) apoaea (a-po-ea) adv vedz tu apoea atsea tsi s-fatsi cndu s-apleac tsiva i cariva; plicari, ncljinari, apocrisescu (a-po-cri-ss-cu) vb IV vedz tu apocrisi dipuneari, fudziri, nchisiri (si s-duc iuva, s-fug), dutseari, apocrisi/apocrise (a-p-cri-si) sf apocrisi (a-p-cris) zborlu vgari, etc. {ro: aciunea de a (se) apleca, de a (se) nclina; de tsi-l lja npoi cariva, la ntribarea tsi u fatsi; apandisi, giuvapi, a (se) supune; de a pleca; aplecare, nclinare, supunere, ple- giueapi, crshilchi {ro: rspuns} {fr: rponse} {en: answer} care} {fr: action de baisser, de (se) pencher, de sincliner; de ex: Daniil deadi apocrisi (apandisi) apucrisescu (a-pu-cri(se) plier; de (se) soumettre; de partir} {en: action of lowerss-cu) vb IV apucrisii (a-pu-cri-s), apucriseam (a-pu-criing, of inclining, of leaning, of tilting, of bending over; of sub- sem), apucrisit (a-pu-cri-s-t), apucrisiri/apucrisire (a-puduing, of leaving, of going} aplicat (a-pli-c-t) sf fr pl cri-s-ri) lj-tornu zbor a unui tsi-nj bag n ntribari; dau un loc tsi dipuni multu, tsi easti arpidinos; aripidin, catifur, him, apandisi (giueapi); tornu zborlu; apocrisescu, apndisescu {ro: etc. rspunde} {fr: rpondre} {en: answer} apucrisit (a-pu-criaplec2 (a-plc) vb I aplicai (a-pli-c), aplicam (a-pli-cm), st) adg apucrisit (a-pu-cri-s-t), apucrisits (a-pu-cri-sts), aplicat (a-pli-c-t), aplicari/aplicare (a-pli-c-ri) hrnescu apucrisiti/apucrisite (a-pu-cri-s-ti) (atsel) a cui lj si deadi un nat cu laptili di la sin; lj dau a njiclui s-sug lapti di la un apocrisi; (atsel) tsi da un apocrisi; (ntribarea) tr cari s-da tsts; alptedz, tstsuescu {ro: alpta} {fr: allaiter} {en: un apocrisi; tsi toarn zborlu a unui tsi-lj bag un ntribari; suckle (child), feed (nurse) at the breast} ex: nu nj-aplicai (nu apocrisit, apndisit {ro: care a rspuns, a cui i s-a rspuns, nj-alptai) ficiorlu; s-aplec (s-lu-alptedz) njiclu noar; sh(ntrebarea) la care se d un rspuns} {fr: qui a rpondu; aplic (sh-alpt) njitslji; m-ta nu-ts avea lapti sh-ti-aplicam qui on a rpondu, (question) laquelle on a rpondu} {en: (ti-alptam di la sin) mini aplic (-plic) (mi) vb I aplicai (awho has answered; who received an answer; (question) anpli-c), aplicam (a-pli-cm), aplicat (a-pli-c-t), apliswered} apucrisiri/apucrisire (a-pu-cri-s-ri) sf apucrisiri (acari/aplicare (a-pli-c-ri) (un cu aplec2) aplicat2 (a-plipu-cri-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-apucriseashti tsiva; ct) adg aplicat (a-pli-c-t), aplicats (a-pli-cts), apliturnari di zbor; apocrisiri, apndisiri, apocrisi, apandisi {ro: cati/aplicate (a-pli-c-ti) tsi-lj s-ari dat s-hrneasc cu (saciunea de a rspunde, rspundere, rspuns} {fr: action de sug) laptili di la sin; alptat, tstsuit {ro: alptat} {fr: allait} rpondre; rponse} {en: action of answering, answer} {en: suckled (child), fed (nursed) at the breast} ex: njel aplicat apocrisescu (a-po-cri-ss-cu) vb IV apocrisii (a-po-cri-s), (alptat) aplicari2/aplicare (a-pli-c-ri) sf aplicri (a-pli-cr) apocriseam (a-po-cri-sem), apocrisit (a-po-cri-s-t), apo atsea tsi s-fatsi cndu cariva alpteadz un njic ic njiclu s- crisiri/apocrisire (a-po-cri-s-ri) (un cu apucrisescu) hrneashti cu laptili tsi-l sudzi di la tsts; alptari, tstsuiri apocrisit (a-po-cri-st) adg apocrisit (a-po-cri-s-t), apocri{ro: aciunea de a (se) alpta, alptare} {fr: action dallaiter} sits (a-po-cri-sts), apocrisiti/apocrisite (a-po-cri-s-ti) (un {en: action of suckling (child), of feeding (nursing) at the cu apucrisit) apocrisiri/apocrisire (a-po-cri-s-ri) sf breast} ex: aplicarea (alptarea) a njitslor aplictoar (a-pli- apocrisiri (a-po-cri-sr) (un cu apucrisiri) c-to-r) sf aplictori (a-pli-c-tr) oai (capr) tsi-lj muri apocrisiri/apocrisire (a-po-cri-s-ri) sf vedz tu apocrisi njelu (edlu) shi da lapti la un njel (ed) xen (di la alt oai i apocrisit (a-po-cri-st) adg vedz tu apocrisi capr); aplictoari, plictoari {ro: oaie (capr) care d lapte la apodhixescu (a-po-dhic-ss-cu) vb IV apodhixii (a-po-dhic-s), un miel (ed) de la alt oaie (capr)} {fr: brebis (chvre) qui apodhixeam (a-po-dhic-sem), apodhixit (a-po-dhic-s-t), allaite un autre agneau (chevreau) que le sien} {en: sheep apodhixiri/apodhixire (a-po-dhic-s-ri) un cu apodixescu

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

91

apodhixi/apodhixe (a-p-dhic-si) sf apodhixi (a-p-dhix) suntu-aspusi faptili a apostuljlor shi crtsli pitricuti di elj la un cu apodixi pistimenjlji dit locurli pri iu avea tricut; partea dit lituryia apodhixiri/apodhixire (a-po-dhic-s-ri) sf apodhixiri (a-podghivsit di preftu n bisearic cu scrieri dit aesti crts {ro: dhic-sr) un cu apodixiri apostol (cartea)} {fr: Actes des Aptres} {en: Acts of the apodhixit (a-po-dhic-st) adg apodhixit (a-po-dhic-s-t), Apostles} ex: cndu intrai tu bisearic s-cnta apostulu apodhixits (a-po-dhic-sts), apodhixiti/apodhixite (a-po-dhicapostol2 (a-ps-tol) sm apostolj (a-ps-tolj) shi apostolanj (as-ti) un cu apodixit pos-t-lanj) (un cu apostul2) apostal2 (a-ps-tal) sm apodixescu (a-po-dhic-ss-cu) vb IV vedz tu dixescu apostalj (a-ps-talj) (un cu apostul2) ex: tu bisearic sapodixi/apodixe (a-p-dhic-si) sf vedz tu apudixescu cnt apostalu apostolichii/apostolichie (a-pos-to-li-ch-i) apodixiri/apodixire (a-po-dhic-s-ri) sf vedz tu dixescu adg apostolichii (a-pos-to-li-ch) tsi ari s-fac cu apostulji apodixit (a-po-dhic-st) adg vedz tu dixescu shi lucrul a lor; tsi easti fapt ca di un apostul apoea (a-p-ea) adv oara (chirolu) tsi yini dup un alt oar;apostul2 (a-ps-tul) sm vedz tu apostul1 apoi, apoaea, deapoea, dapoea, deapoaea, daporpoea; ma nclo; apractu (-prac-tu) adg apract (-prac-t), apracts (-pracma npoi; ma amnat, npoi, dinpoi, tu soni, pn tu soni, ts), apracti/apracte (-prac-ti) (om) tsi nu lu-ariseashti s-luetc.; (expr: 1: pn-apoea = pn tu soni; 2: dip ti-apoea = ma creadz sh-alag ca vagabondu dit un parti tu alt fr s-fac apoea, ma npoi, pn tu soni) {ro: apoi} {fr: ensuite} {en: tsiva; tsi easti linvos; tsi nu shtii multi sh-easti aplo ca omlu afterward} ex: apoea (sh-tora) s-vedz; apoea (ma nclo) lucrea- di la oi; tsi nu shtii si s-poart mushat cu lumea; aprahtu {ro: dz; armasi apoea (npoi) apoi (a-p) adv (un cu apoea) pierde-var, bdran} {fr: fainant, rustre} {en: lazy, lazy apoaea (a-po-ea) adv (un cu apoea) ex: apoaea intrar bones, boorish} ex: nj-yini-aru cndu-l ved apractu tu guv deapoea (dea-p-ea) adv (un cu apoea) ex: dea- aprahtu (-prah-tu) adg apraht (-prah-t), aprahts (-prahpoea yinu dipreapoea (di-prea-p-ea) adv (un cu apoea) ts), aprahti/aprahte (-prah-ti) (un cu apractu) deapoaea (dea-po-ea) adv (un cu apoea) dapoea (deaaprahtu (-prah-tu) adg vedz tu apractu p-ea) adv (un cu apoea) daporpoea (da-por-p-ea) adv aprea- prifixu s-bag dinintea-a unor verbi a curi noim l u (un cu apoea) ex: daporpoea (pn tu soni) lj-u deadi alxeashti niheam ic l u nvrtushadz; easti un soi cu priapofasi/apofase (a-p-fa-si) sf apofasi (a-p-fas) calea fixul pri-, cari, nintea verbilor tsi nchisescu cu boatsea a, saleapt tr ftsearea-a unui lucru (di altili cljuri tsi li-aveam alxeashti tu prifixul prea-; aestu prifixu va lu-aflm tu ma n fats); vulii, apufsiri, vulipsiri {ro: decizie} {fr: dcision} multi verbi, shi ndau di eali va li aspunem sh-tu-aestu dictsi{en: decision} apufsescu (a-pu-f-ss-cu) (mi) vb IV unar, cndu va l yin arada apufsii (a-pu-f-s), apufseam (a-pu-f-sem), apufsit apreadun (a-prea-dn) (mi) vb I vedz tu adun (a-pu-f-s-t), apufsiri/apufsire (a-pu-f-s-ri) aleg un apreadunari/apreadunare (a-prea-du-n-ri) sf vedz tu adun cali tsi-nj si pari ma buna tra s-fac un lucru (di-atseali alti c- apreadunat (a-prea-du-nt) adg vedz tu adun ljuri tsi li am dishcljisi n fats); ljau un apofasi; nj bag tu apreaduntur (a-prea-du-n-t-r) sf vedz tu adun minti s-fac tsiva; mi fac di cili; fac mieti (nieti); vulipsescu apreas (a-pre-s) sf vedz tu aprindu1 {ro: decide, hotr} {fr: (se) dcider} {en: decide} ex: apreaveglju (a-prea-v-glju) (mi) vb I vedz tu aveglju apufsits (loats un apofasi) i nu?; atsel tsi-apufsi (lo apo- apreavigljari/apreavigljare (a-prea-vi-glj-ri) sf vedz tu fasea) ma ninti tra s-eas; apufsi s-njarg pn Bituli; miaveglju apufsii s-fug apufsit (a-pu-f-st) adg apufsit (a-pu-f- apreavigljat (a-prea-vi-gljt) adg vedz tu aveglju s-t), apufsits (a-pu-f-sts), apufsiti/apufsite (a-pu-f-s- apres (a-prs) adg vedz tu aprindu1 ti) cari ari loat un apofasi; tsi shtii tsi va s-fac sh-easti Apriir (A-pr-ir) sm vedz tu Aprir greu s-lj-alxeshti mintea; tsi sh-u-ari ghini bgat tu minti; April (A-prl) sm vedz tu Aprir faptu di cili; vulipsit {ro: decis, ferm, hotrt} {fr: qui a dcis; Aprilj (A-prlj) sm vedz tu Aprir ferme, rsolu} {en: who has decided; ferme, determined} ex: aprimsu (a-prm-su) adg vedz tu aprindu1 suntu oaminj apufsits (cari shtiu ghini tsi vor s-fac); easti aprimtu (a-prm-tu) adg vedz tu aprindu1 apufsit (lo apofasea) s-u vatm feata apufsiri/apufsire aprindeari/aprindeare (a-prin-de-ri) sf vedz tu aprindu1 (a-pu-f-s-ri) sf apufsiri (a-pu-f-sr) atsea tsi s-fatsi cnduaprindiri/aprindire (a-prn-di-ri) sf vedz tu aprindu1 s-apufseashti tsiva; apofasi, vulipsiri, vulii {ro: aciunea de a aprindu1 (a-prn-du) (mi) vb III shi II apresh (a-prsh) shi decide, de a hotr; decidere; decizie, hotrre} {fr: action de aprimshu (a-prm-shu) shi aprinshu (a-prn-shu), aprindeam (se) dcider; dcision} {en: action of deciding; decision} (a-prin-dem), apreas (a-pre-s) shi aprimt (a-prm-t) shi apoi (a-p) adv vedz tu apoea aprint (a-prn-t) shi aprims (a-prm-s) shi aprins (a-prnapoia (a-p-a) adv scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; s), aprindiri/aprindire (a-prn-di-ri) shi aprindeari/aprindeare vedz apoea (a-prin-de-ri) 1: dau foc a unui lucru tra s-lu fac s-ard (sapondiha (a-pn-di-ha) adv vedz tu dinapandiha fac cldur, lunjin, etc.); adar un lucru tra si s-fac lunjin; aportu (a-pr-tu) (mi) vb I vedz tu portu1 fac lunjin; ardu tsiva; amin tufechea; mi ncldzscu multu; apos (a-ps) adg vedz tu ap prindu; 2: mi-acats inatea, mi-arcedz, mi-ariciuescu, intuapostal1 (a-ps-tal) sm vedz tu apostul1 sescu, nirescu, mi-agredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, apostal2 (a-ps-tal) sm vedz tu apostul1 ngindu, turbedz, lisixescu; 3: ameastic meau tu-aloat tra s-lu apostol1 (a-ps-tol) sm vedz tu apostul1 fac s-creasc (s-lu fac s-yin); 4: da (soarili, luna, stealili); miapostol2 (a-ps-tol) sm vedz tu apostul1 amintu, mi fac (mi-afet), mi aflu, es, mi-aspun, acats ardapostolichii/apostolichie (a-pos-to-li-ch-i) adg vedz tu tsin, crescu; (expr: 1: lj-aprindem aloaturli = n ftsem bunj apostul1 oaspits; 2: nj-aprindi limba peri = bag mult zori, cilistisescu apostul1 (a-ps-tul) sm apostulj (a-ps-tulj) shi apustolanj (a- multu; 3: ts-u-aprindu = va s-amin tufechea sh-va ti vatm) pus-t-lanj) num dat la catiun di-atselj 12 brbats tsi-lj lo {ro: aprinde (foc, lumin), arde, incendia; excita, nfuria, mHristolu s-lu-agiut la arspndirea-a pistiljei crishtin; apos- nia; fermenta, dospi aloatul; nate, apare; nseta, lovi, mputol, apostal, apustul; (fig: apostul = un tsi s-alumt cu multu ca, etc.} {fr: allumer; mettre en feu, enflammer, embraser; foc tra s-arspndeasc un idei tu cari pistipseashti multu) chauffer, schauffer fortement; exciter, semporter; fermen{ro: apostol (lui Hristos)} {fr: aptre} {en: apostle} apostol1 ter, lever; prendre racine, crotre; tirer un coup de feu, tuer, (a-ps-tol) sm apostolj (a-ps-tolj) shi apostolanj (a-pos-t- etc.} {en: light (lamp, fire, pipe, etc.), burn, heat; excite, get lanj) (un cu apostul1) apostal1 (a-ps-tal) sm apostalj (a- furious; ferment, make dough rise; fire (gun), kill (with a gun), ps-talj) (un cu apostul1) apustul (a-pus-tu-l) sm etc.} ex: aprindits foclu; cndila u-aprimsi; arburlji, dup tsi sapustuladz (a-pus-tu-ldz) (un cu apostul1) apostul2 (aaprimsir (loar foc) ghini; s-apreasi (lo foc) casa; va v aprinps-tul) sm apostulj (a-ps-tulj) partea dit vnghelj tu cari du (ardu) cliva; aprinshu un foc mari tu-avlii; lj-apreasir (lj-

92

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

deadir foc ali) duganea; imnnda, u-avea apreas cldura (s- allumer; de ne pas mettre en feu, etc.} {en: action of not avea ngldzt multu); lj-apreasi seatea (lj-acts, lji s featsi lighting (lamp, fire, pipe, etc.), of burning, etc.} mult seati); s-apreasi (lu-acts inatea, s ngind, s-arceadz) neaprindeari/neaprindeare (nea-prin-de-ri) sf neaprinderi omlu; cndu-lj spush aesti zboar, s-aprimsi (s-nri); shi tu- (nea-prin-dr) (un cu neaprindiri) apreas (a-pre-s) sf fechili ma s-aprindu (s-amin, discarc); celniclu multu sfr pl 1: atsea tsi s-fatsi cndu easi (da) soarili (luna) tahina apreasi (s-nri, s-furtsui); brbate, nu ti-aprindi (nu ti ariciu- tu apirit; 2: partea di ctr iu da soarili; preas, dat {ro: ea); Gioi seara s-aprindi aloat (s-bag meaua tu-alat tra s-lu rsrit} {fr: lever (en parlant des astres); levant; Est, Orient} fac s-creasc); vidzu c s-apreasir (vinjir, criscur) aloatur- {en: rising (of sun, moon, stars); East, Orient} ex: cu fatsa li; s-apreasi (ishi, s-aspusi, s-anlts) lun noau; noi, armnj- ctr tu apreas (dat); tu apreas (oara tsi da soarili) sh-tu lji, n apreasim (amintm) tu un loc; lj-apreasir aloaturli chirit (zbor tsi s-dztsi cndu un lucru nu s-fatsi multi ori); (expr: s-featsir bunj oaspits); lj-apreasi limba peri (expr: bg ditu chirit yin sh-ditu apreas neapreas (nea-pre-s) sf mult zori, cilistisi multu); lja-mi cval c ts-u-aprindu (expr: fr pl atsea tsi s-fatsi cndu easi (da) soarili (luna) tahina tuva s-amin tufechea sh-va ti vatm) apres (a-prs) adg apirit {ro: rsrit} {fr: lever (en parlant des astres)} {en: apreas (a-pre-s), apresh (a-prsh), apreasi/aprease (a-prerising (of sun, moon, stars)} ex: s-fats tsi tsi dzc mini si) tsi-lj s-ari adrat tsiva (dat foc) tra s-ard (si s-fac lunji- neapreas (ninti ca s-eas, niishit) luna asprindu (as-prnn, etc.); tsi lu-ari actsat inatea, etc.; aprimtu, aprimsu, pres, du) (mi) vb III asprimshu (as-prm-shu), asprindeam (as-prinprimtu, primsu, arsu, aminat (tufechea), ncldzt multu; intu- dem), asprimt (as-prm-t), asprindiri/asprindire (as-prnsit, nirit, agrat, timusit, furtsuit, furchisit, ngindat, turbat, di-ri) mi aprindu di mult algari (di multu lucru, di mult lisixit; criscut (aloat), amintat, afitat, aflat, etc. {ro: aprins (foc, avursiri, etc.) {ro: (se) nfierbnta de oboseal} {fr: lumin), ars, etc.} {fr: allum; mis en feu, etc.} {en: lighted schauffer la suite de la fatigue} {en: get hot because of (lamp, fire, pipe, etc.), burned, etc.} ex: foclu easti apres tahina tiredness} asprimtu (as-prm-tu) adg asprimt (as-prm-t), cndu mi scol; ardu focuri apreasi; ning apreasa-lj fucurin; asprimts (as-prm-ts), asprimti/asprimte (as-prm-ti) apres durnja cu dau tseri apreasi; va s-hib luna apreas (ishit); ci-di mult curmari (algari, lucrari, etc.) {ro: nfierbntat de reap multu apres (arsu); cum eara cireaplu apres (ngldzt, oboseal} {fr: chauff la suite de la fatigue} {en: who got arsu); eara apreas (aroshi, ca foclu) la fats; o, moi Tas, moi hot because of tiredness} ex: Dumnidzlu a soarilui agiundzi apreas (cald foc, nrit); prifteasi apreasi (ngldzti, nfu- asprimtu asprindiri/asprindire (as-prn-di-ri) sf asprindiri cati) di harau sh-yin; oaminjlji s-aproachi apresh (timusits, (as-prn-dir) atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-asprindi {ro: nrits multu); cash apres; cap apres (tulburat) aprimtu (a- aciunea de a (se) nfierbnta de oboseal} {fr: action de prm-tu) adg aprimt (a-prm-t), aprimts (a-prm-ts), schauffer la suite de la fatigue} {en: action of getting hot aprimti/aprimte (a-prm-ti) (un cu apres) ex: oclji aprimts; because of tiredness} mri lcrinj, aprimti; deadun cu tuts, aprimts aprintu (aaprindu2 (a-prn-du) adv seara di nintea-a unei dzu di srprn-tu) adg aprint (a-prn-t), aprints (a-prn-ts), aprinbtoari (pisim, etc.), apirindu, pirindu, prindu {ro: n ajun de} ti/aprinte (a-prn-ti) (un cu apres) aprimsu (a-prm-su) {fr: la veille de} {en: eve, preceding day} ex: aprindu Sumeadg aprims (a-prm-s), aprimshi (a-prm-shi), aprimdru (seara ninti di Ayiu-Dimitri); aprindu dzu di numt; si/aprimse (a-prm-si) (un cu apres) aprinsu (a-prn-su) aprindu St-Viniri prindu2 (prn-du) adv (un cu aprindu2) adg aprins (a-prn-s), aprinshi (a-prn-shi), aprinsi/aprinse ex: prindu Marts (seara ninti di Marts, Luni seara) apirin(a-prn-si) (un cu apres) aprindiri/aprindire (a-prn-di-ri) du (a-pi-rn-du) adv (un cu aprindu2) pirindu (pi-rn-du) sf aprindiri (a-prn-dir) atsea tsi s-fatsi cndu s-aprindi tsiva adv (un cu aprindu2) ex: pirindu dzua di nyeari a mortului; i cariva; aprindeari; ardiri, ardeari, aminari (tufechea), pirindu fug (seara ninti di vgari) ncldzri multu; intusiri, niriri, agrari, timusiri, furtsuiri, aprinsu (a-prn-su) adg vedz tu aprindu1 furchisiri, ngindari, turbari, lisixiri; crishteari (aloat), creashtiri aprintu (a-prn-tu) adg vedz tu aprindu1 (aloat), amintari, afitari, aflari, etc. {ro: aciunea de a aprinde Aprir (A-prr) sm fr pl ampaturlu mes a anlui (tsi yini (foc), de a face lumin, de a arde, etc.; aprindere, ardere, etc.} dup Martsu shi s-afl nintea-a Mailui); Prir, Apriir, April, {fr: action dallumer; de mettre en feu, etc.} {en: action of Aprili {ro: Aprilie} {fr: Avril} {en: April} ex: ditu-Aprirlu lighting (lamp, fire, pipe, etc.), of burning, etc.} mes; tru Aprir, tru primvear; un noapti di Aprir; Aprirlu, aprindeari/aprindeare (a-prin-de-ri) sf aprinderi (a-prin-dr) sh-el, lji ncrc ponjlji cu lludz Prir (Prr) sm fr pl (un cu aprindiri) apreas (a-pre-s) sf fr pl 1: atsea (un cu Aprir) Apriir (A-pr-ir) sm fr pl (un cu Aprir) tsi s-fatsi cndu easi (da) soarili (luna) tahina tu apirit; 2: April (A-prl) sm fr pl (un cu Aprir) ex: tu intrata-al partea di ctr iu da soarili; preas, dat {ro: rsrit} {fr: lever April Aprilj (A-prlj) sm fr pl (un cu Aprir) (en parlant des astres); levant; Est, Orient} {en: rising (of sun, aproapea (a-pro-pea) adv vedz tu aprochi moon, stars); East, Orient} ex: cu fatsa ctr tu apreas (dat); aproapi/aproape (a-pro-pi) adv vedz tu aprochi tu apreas (oara tsi da soarili) sh-tu chirit (zbor tsi s-dztsi aprochi (a-prch) (mi) vb IV aprucheai (a-pru-cha), aprucndu un lucru nu s-fatsi multi ori); ditu chirit yin sh-ditu cheam (a-pru-cham), aprucheat (a-pru-cha-t), aprucheaapreas neapres (nea-prs) adg neapreas (nea-pre-s), ri/aprucheare (a-pru-cha-ri) prochi; 1: min tsiva tra s-hib neapresh (nea-prsh), neapreasi/neaprease (nea-pre-si) tsi(ic mi min tra s-hiu; mi fac) cama aproapea di cariva i di nu easti apres; neaprimtu, neaprimsu, niprimtu, niprimsu {ro: tsiva; 2: lu-agiungu di dinpoi pri cariva tra s-mi-adun cu el; neaprins (foc, lumin)} {fr: non allum; non enflamm} {en: agiungu; 3: l ljau (lu-alas, l-strxescu, hiu sinfuni) s-intr (sunlighted (lamp, fire, pipe, etc.)} tsigarea neapreas (tsi nu yin) cu mini iuva (acas, la meas, etc.); ljau, dixescu, easti apreas) neaprimtu (nea-prm-tu) adg neaprimt (nea- adixescu, strixescu, strxescu, ashteptu {ro: apropia; ajunge prm-t), neaprimts (nea-prm-ts), neaprimti/neaprimte (nea- (din urm); primi, lua} {fr: (s)approcher; (re)joindre; atteinprm-ti) (un cu neapres) neaprintu (nea-prn-tu) adg nea- dre; recevoir, accueillir} {en: aproach; rejoin, receive} ex: nprint (nea-prn-t), neaprints (nea-prn-ts), neaprinti/nea- apruchem di muntili-atsel albul; aproachi-ti (yinu cama printe (nea-prn-ti) (un cu neapres) neaprimsu (neaaproapea) di mini; lamnja s-avea aprucheat (s-avea minat tra prm-su) adg neaprims (nea-prm-s), neaprimshi (nea-prm- s-hib cama aproapea) di nsh; aprucheash (agiumsish) la n shi), neaprimsi/neaprimse (nea-prm-si) (un cu neapres) pduri; lu-apruchear (lu-agiumsir); cnjlji lu-avea aprucheaneaprinsu (nea-prn-su) adg neaprins (nea-prn-s), neaprin- t (vinjir aproapea di el) ca di-aoa pn acloea; avea aprushi (nea-prn-shi), neaprinsi/neaprinse (nea-prn-si) (un cu cheat (loat) un telegram; fr ca duljatslji di prints sneapres) neaprindiri/neaprindire (nea-prn-di-ri) sf aproachi (s-lja, s-dixeasc) vrnu grai di la hiljlu-a lor; atsea neaprindiri (nea-prn-dir) atsea tsi s-fatsi cndu nu s-aprindi gimii apruche (lo, lj si deadi) un ahtari num; aestu ficior stsiva i cariva; neaprindeari {ro: aciunea de a nu aprinde (foc), lu-aprucheats (s-lu ashtiptats, s-lu loats n cas) multu ghini; de a nu face lumin, de a nu arde, etc.} {fr: action de ne pas aprucheats-mi (alsats-mi s-yin, si stau cu voi) aest sear; nu

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

93

ts-l apruchea (lu-ashtipta, ts-l loa n cas) vrnu; apruchem mni lung (vucala u). (dixim) ashi cum dzts, oaspe Cotu aprucheat (a-pru-chat) apuadar (a-pa-dr) vb I vedz tu adar adg aprucheat (a-pru-cha-t), aprucheats (a-pru-chats), apuadrari/apuadrare (a-pa-dr-ri) sf vedz tu adar aprucheati/aprucheate (a-pru-cha-ti) cari s-ari minat tra s- apuadrat (a-pa-drt) adg vedz tu adar hib cama-aproapea di tsiva i cariva; agiumtu (di dinpoi); apuaduc (a-pa-dc) vb III shi II vedz tu aduc alsat (dixit) tra s-intr (si sta) n cas; prucheat, agiumtu, loat, apuadus (a-pa-ds) adg vedz tu aduc dixit, adixit, strixit, strxit, ashtiptat {ro: apropiat; ajuns (din apuadutseari/apuadutseare (a-pa-du-tse-ri) sf vedz tu urm); primit, luat} {fr: approch; (re)joint; atteint; reu, acaduc cueilli} {en: aproached; rejoined, received} ex: ficiorlu aestu apuadutsiri/apuadutsire (a-pa-d-tsi-ri) sf vedz tu aduc n easti multu-aprucheat (multu di-proapea, l-vrem multu) apuarcari/apuarcare (a-par-c-ri) sf vedz tu aruc aprucheari/aprucheare (a-pru-cha-ri) sf aprucheri (a-pruapuarcat (a-par-ct) adg vedz tu aruc chr) atsea tsi s-fatsi cndu s-aproachi tsiva (ic easti apuaruc (a-pa-rc) (mi) vb I vedz tu aruc aprucheat di cariva i tsiva); prucheari, agiundzeari, loari, dixi- apuaspardziri/apuaspardzire (a-pas-pr-dzi-ri) sf vedz tu ri, adixiri, strixiri, strxiri, ashtiptari {ro: aciunea de a aproaspargu pia, de a ajunge, de a primi, de a lua; apropiere; ajungere apuaspargu (a-pas-pr-gu) (mi) vb III shi II vedz tu as(din urm); primire, luare} {fr: action de (s)approcher; de pargu (re)joindre; datteindre; de recevoir, daccueillir} {en: action apuaspartu (a-pas-pr-tu) adg vedz tu aspargu of aproaching; of rejoining, of receiving} neaprucheat (nea- apuasprdzeari/apuasprdzeare (a-pas-pr-dze-ri) sf vedz pru-chat) adg neaprucheat (nea-pru-cha-t), neaprucheats tu aspargu (nea-pru-chats), neaprucheati/neaprucheate (nea-pru-cha-ti)apubeari/apubeare (a-pu-be-ri) sf vedz tu beau1 cari nu s-ari minat tra s-hib cama-aproapea di tsiva i apubeau (a-pu-be) vb II vedz tu beau1 cariva; cari nu lu-ari agiumt (di dinpoi); cari nu easti alsat apubiut (a-pu-bi-t) sf vedz tu beau1 (dixit) tra s-intr (si sta) n cas; neagiumtu, niloat, nidixit, apuc (a-pc) (mi) vb I apucai (a-pu-c) shi apcai (ap-c), neashtiptat, etc. {ro: neapropiat; neajuns (din urm); nepriapucam (a-pu-cm) shi apcam (ap-cm), apucat (a-pu-cmit, neluat} {fr: qui nest pas approch ((re)joint; atteint; t) shi apcat (ap-c-t), apucari/apucare (a-pu-c-ri) shi apcareu, accueilli)} {en: who has not been aproached (rejoined, ri/apcare (ap-c-ri) acats tsiva cu mna; mi duc ctr iuva; received)} neaprucheari/neaprucheare (nea-pru-cha-ri) sf lu-acats tamam tu oara tsi fatsi (i easti s-fac) tsiva; luneaprucheri (nea-pru-chr) atsea tsi s-fatsi cndu nu sapruftusescu tu oara tsi easti si s-duc iuva; nchisescu s-fac un aproachi tsiva (ic nu easti aprucheat di cariva i tsiva); lucru; acats, apruftusescu, nchisescu, ahiursescu, etc.; (fig: 1: neagiundzeari, niloari, nidixiri, neashtiptari, etc. {ro: aciunea apuc = fur; expr: 1: nj-apuc gura = mc niheam s-nj-ard de a nu apropia, de a nu ajunge, de a nu primi, de a nu lua; foamea; 2: nu-apuc s-dzc un zbor = ninti ca s-dzc un zbor, neapropiere; neajungere (din urm); neprimire, neluare} {fr: ct acats s-dzc un zbor; unshun tsi dzsh zborlu; 3: s-nu shaction de ne pas (s)approcher; de ne pas (re)joindre; apuc = s-nu-acats dzua di mni, s-u lja neclu, s-moar, s-u datteindre; de ne pas recevoir, de ne pas accueillir} {en: ac- lja draclu) {ro: apuca, prinde, ajunge la timp, ncepe, duce, tion of not aproaching; of not rejoining, of not receiving} etc.} {fr: saisir, semparer de, hriter, atteindre, tomber juste, prochi1 (prch) (mi) vb IV prucheai (pru-cha), prucheam commencer , se diriger, etc.} {en: seize, grab, catch; get, (pru-cham), prucheat (pru-cha-t), prucheari/prucheare come at the right moment, start, lead, etc.} ex: apuc-l (acats(pru-cha-ri) (un cu aprochi) ex: s-n prochi tora seara l) di coarni; nsus tu munts si-nj ti-apcarim (s-ti-actsam); noi prucheat (pru-chat) adg prucheat (pru-cha-t), prucheats ashi apucm (actsm) di pap-strpap; lu-apcm analtu pri (pru-chats), prucheati/prucheate (pru-cha-ti) (un cu meas (lu-aflm tamam pri meas); un cali apuc (nchiaprucheat) prucheari/prucheare (pru-cha-ri) sf prucheri seashti, u lja, dutsi) andreapta, alant acats astnga; s-nu(pru-chr) (un cu aprucheari) aproapea (a-pro-pea) aputs s-creshti (s-nu-acats s-creshti; s-nu-agiundzi s-ti fats adv nu diparti di tsiva (loc i chiro) i di cariva; aproapi, apro- mari); s-apucarits (ma loats calea) nastnga, di aru va s-dats; pea, ning; ca, vr, avrliga di; (expr: him di-aproapea = him mc s-ts-aputs gura (expr: mc s-ts-ardz foamea); apcar soi di-aproapea) {ro: aproape} {fr: prs; presque} {en: near, (fig: furar) un noatin; mushurec, s-nu ts-aputs! (expr: s-nu close by; almost} ex: easti-aproapea di St-Viniri; di-aproapea bnedz pn mni, s-mori!); nora, tsi s-nu sh-apuc (expr: s-u (nu di diparti, di ning el) s-lj dzts mushat; cari di cari si s- lja neclu, s-moar); nu-apuc tra s-dzc grailu (expr: ct fac di cama aproapea (expr: di soi); tricu aproapea (ca, (ca) acts s-dzc tsiva) apucat (a-pu-ct) adg apucat (a-puvr, deavrliga di) un an apropea (a-pr-pea) adv (un cu c-t), apucats (a-pu-cts), apucati/apucate (a-pu-c-ti) tsi aproapea) ex: apropea (nu diparti) totna, doilji-n noi easti actsat di cariva; tsi easti apruftusit tu oara tsi easti saproapi/aproape (a-pro-pi) adv (un cu aproapea) fug; actsat, apruftusit, nchisit, ahiursit, etc. {ro: apucat, apropea (a-pr-pea) adv vedz tu aprochi prins, ajuns la timp, etc.} {fr: saisi, empar de, etc.} {en: aprucheari/aprucheare (a-pru-cha-ri) sf vedz tu aprochi seized, grabbed, caught; got, etc.} apcat (ap-ct) adg apaprucheat (a-pru-chat) adg vedz tu aprochi cat (ap-c-t), apcats (ap-cts), apcati/apcate (ap-c-ti) (un apshoar (ap-sho-r) sf vedz tu ap cu apucat) neapucat (nea-pu-ct) adj neapucat (nea-puapsiti/apsite (ap-sthi) sf fr pl biutur shpirtoas, veardi, ni- c-t), neapucats (nea-pu-cts), neapucati/neapucate (nea-puheam ca amar, sh-cu njurizm dat di ndau erghi cu cari c-t), 1: tsi nu easti actsat di cariva; tsi nu easti apruftusit easti adrat biutura {ro: absint} {fr: absinthe} {en: absinthe} tu oara tsi easti s-fug; neactsat, neapruftusit, ninchisit, neaapsun (ap-sn) sn vedz tu psuni hiursit, etc.; 2: num tsi lj-u-aruts a cuiva tsi nu-l vrei dip (tsi apu- prifixu s-bag dinintea-a unor verbi a curi noim l u nu vrei s-lu vedz dininti, tsi vrei s-lu lja neclu, tsi-l pitrets si salxeashti niheam; ma multili ori noima-a verbului easti duc la drats, tu nec s-njarg, etc.); blstimat, andihrist, etc. nvrtushat shi atsea tsi easti si s-fac, lipseashti si s-fac vr- {ro: neapucat, neprins, neajuns la timp, etc.; blestemat, tos, tut, ntreag; aestu prifixu va lu-aflm tu ma multi verbi, afurisit, lua-l-ar dracul!} {fr: qui nest pas saisi, nest pas emshi ndau di eali va li aspunem sh-tu-aestu dictsiunar, cndu par de, etc.; maudit; que le diable lemporte!, quil sen aille va l yin arada; bgats oar c (i) tu scriarea-a noastr, pri- au diable!} {en: who is not seized, not grabbed, not caught, fixul apu- s-adavg nintea-a verbului fr semnul -; (ii) etc.; cursed, damned; go to hell!} ex: neapucata (blstimata) cndu verbul ahiurseashti cu vucala a, boatsea u s-fatsi va si s-mrit; neapucata (blstimata) di nor, tsi sh-nu shshcurt (semivucala ), ic boatsea a cheari; aoa avem apuc! neapcat (neap-ct) adj neapcat (neap-c-t) fr pl un exceptsii la nomurli a noastri di scriari, c diftongul (un cu neapucat) ex: s-plteasc la hani berli a neapcatslor oa/ua s ngrpseashti ua nu oa cum u caft nomurli; alt a lor brbats (a brbatslor a lor, s-lji lja neclu, si s-duc la soi, (iii) cndu verbul nu nchiseashti cu a, boatsea u ardrats); mori, lai neapcat (lai, blstimat, s-ti lja draclu) apu-

94

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

cari/apucare (a-pu-c-ri) sf apucri (a-pu-cr) atsea tsi stsi-ari fapt un care ari apucupsit; ntsrcari, ntsircari, tljari, fatsi cndu cariva s-apuc di tsiva; actsari; apruftusiri, ftseari znjii {ro: aciunea de a nrca; nrcare, pgubire} nchisiri, ahiursiri, etc. {ro: aciunea de a apuca, de a prinde, {fr: action de sevrer, dendommager} {en: action of weaning, de a ajunge la timp, etc.; apucare, prindere, ajungere la timp, of dammaging} ex: apucupsirea (curmarea di la sin, ntsrcaetc.} {fr: action de saisir, de semparer de, etc.} {en: action of rea) a ficiorlui seizing, of grabing, of catching, of getting, of being on time, apucupsiri/apucupsire (a-pu-cup-s-ri) sf vedz tu apucupetc.} ex: cmpul apucat (actsat) di somnu apcari/apcare sescu (ap-c-ri) sf apcri (ap-cr) (un cu apucari) apuctur apucupsit (a-pu-cup-st) adg vedz tu apucupsescu (a-pu-c-t-r) sf apucturi (a-pu-c-tr) atsea tsi s-fatsi apudari/apudare (a-pu-d-ri) sf vedz tu dau cndu cariva apuc tsiva; atsea tsi apuc un; actstur, hui, apudat (a-pu-dt) adg vedz tu dau tabieti, nvets, hri (uruti), etc. {ro: apuctur, obicei, nrav} apudau (a-pu-d) (mi) vb I vedz tu dau {fr: prise, (mauvaise) manire} {en: grasp, catch; habit, bad apudhixescu (a-pu-dhic-ss-cu) vb IV apudhixii (a-pu-dhicbehaviour} ex: arali apucturi (hui, hri) vidzui la hilj-tu s), apudhixeam (a-pu-dhic-sem), apudhixit (a-pu-dhic-sapucari/apucare (a-pu-c-ri) sf vedz tu apuc t), apudhixiri/apudhixire (a-pu-dhic-s-ri) un cu apucat (a-pu-ct) adg vedz tu apuc apudixescu apuctur (a-pu-c-t-r) sf vedz tu apuc apudhixiri/apudhixire (a-pu-dhic-s-ri) sf apudhixiri (a-puapuchi (a-pch) sn apuchiuri (a-p-chur) semnu; semnu dhic-sr) un cu apudixiri cari-aspuni loclu di nchisiri tu-un agioc di cilimeanj {ro: apudhixit (a-pu-dhic-st) adg apudhixit (a-pu-dhic-s-t), semn; semn care marcheaz punctul de plecare ntr-un joc de apudhixits (a-pu-dhic-sts), apudhixiti/apudhixite (a-pu-dhiccopii} {fr: signe; marque dsignant sur la terre un point de s-ti) un cu apudixit dpart dans un jeu denfants} {en: sign; sign showing the apudidescu (a-pu-di-ds-cu) vb IV apudidii (a-pu-di-d), apustarting point in a childs game} dideam (a-pu-di-dem), apudidit (a-pu-di-d-t), apudidiapuchirusescu (a-pu-chi-ru-ss-cu) vb IV apuchirusii (a-puri/apudidire (a-pu-di-d-ri) 1: ifhristisescu cariva cu bunlu chi-ru-s), apuchiruseam (a-pu-chi-ru-sem), apuchirusit (a- tsi-lj fac; satur, fntescu, fnitescu, nftescu; 2: (ploaea pu-chi-ru-s-t), apuchirusiri/apuchirusire (a-pu-chi-ru-s-ri) mult) neac loclu cu ap; (di ploai mult i neau tuchit, apa pricunoscu c un lucru faptu (dzs i ngrpsit) di mini (i di altu dit un aru easi dit cupanji shi) s-vears pristi loclu di deavrcariva) easti dealihea {ro: confirma} {fr: confirmer} {en: conliga; 3: (lcrinj, sndzi, etc.) nchiseashti s-cur dinapandiha, firm} apuchirusit (a-pu-chi-ru-st) adg apuchirusit (a-puagonja sh-cu puteari {ro: satisface, mulumi; inunda, podidi} chi-ru-s-t), apuchirusits (a-pu-chi-ru-sts), apuchirusiti/apu- {fr: satisfaire, contenter; inonder} {en: satisfy, content; flood, chirusite (a-pu-chi-ru-s-ti) (lucrul faptu, dzs i ngrpsit) tsi overcome} ex: s-tuchea tu lucru ca si-sh apudideasc (ifhrseasti pricunuscut di cariva c easti dealihea {ro: confirmat} tiseasc, hrneasc) fumealja; u-apudidi (u nic) plngul {fr: confirm} {en: confirmed} apuchirusiri/apuchirusire apudidit (a-pu-di-dt) adg apudidit (a-pu-di-d-t), apudidits (a-pu-chi-ru-s-ri) sf apuchirusiri (a-pu-chi-ru-sr) atsea tsi s- (a-pu-di-dts), apudiditi/apudidite (a-pu-di-d-ti) 1: tsi easti fatsi cndu cariva apuchiruseashti {ro: aciunea de a confirifhrstisit; sturat, fntit, fnitit, nftit; 2: (loc) nicat di ploai ma} {fr: action de confirmer} {en: action of confirming} (ap dit aru); 2: tsi easti acupirit di apa tsi s-vears dit arurli apuchirusiri/apuchirusire (a-pu-chi-ru-s-ri) sf vedz tu apuumflati di mult ploai; 3: (lcrinj, sndzi) tsi nchisir s-cur chirusescu dinapandiha sh-cu puteari {ro: satisfcut, mulumit; inundat} apuchirusit (a-pu-chi-ru-st) adg vedz tu apuchirusescu {fr: satisfait, content; inond} {en: satisfied, contented; apucrisescu (a-pu-cri-ss-cu) vb IV vedz tu apocrisi flooded} apudidiri/apudidire (a-pu-di-d-ri) sf apudidiri (aapucrisiri/apucrisire (a-pu-cri-s-ri) sf vedz tu apocrisi pu-di-dr) atsea tsi s-fatsi cndu (i) un easti ifhrstisit di apucrisit (a-pu-cri-st) adg vedz tu apocrisi tsiva i cariva; sturari, fntiri, fnitiri, nftiri; ic (ii) apa dit apucupescu (a-pu-cu-ps-cu) vb IV apucupii (a-pu-cu-p), arurli umflati (di ploai) s-vears pristi multu loc; nicarea-a apucupeam (a-pu-cu-pem), apucupit (a-pu-cu-p-t), apu- unui loc; shi (iii) lcrinjli (sndzili, etc.) nchiseashti s-cur cupiri/apucupire (a-pu-cu-p-ri) aduchescu, acchisescu, dinapandiha sh-cu puteari; pudidiri {ro: aciunea de a satisachicsescu, chicsescu, agrxescu {ro: nelege} {fr: comface, de a mulumi, de a inunda; satisfacere, mulumire; inunprendre} {en: understand} ex: tuts apucupim (aduchim) dare; inundaie} {fr: action de satisfaire, de contenter; apucupit (a-pu-cu-pt) adg apucupit (a-pu-cu-p-t), apucu- dinonder; inondation} {en: action of satisfying, of contenting, pits (a-pu-cu-pts), apucupiti/apucupite (a-pu-cu-p-ti) ashi of flooding; flood} pudidescu (pu-di-ds-cu) (mi) vb IV pucum easti un tsi ari aduchit; aduchit, acchisit, achicsit, didii (pu-di-d), pudideam (pu-di-dem), pudidit (pu-di-dchicsit, agrxit {ro: neles} {fr: compris} {en: understood} t), pudidiri/pudidire (pu-di-d-ri) (un cu apudidescu) apucupiri/apucupire (a-pu-cu-p-ri) sf apucupiri (a-pu-cupudidit (pu-di-dt) adg pudidit (pu-di-d-t), pudidits (pu-dipr) atsea tsi-ari fapt un care ari apucupit; aduchiri, dts), pudiditi/pudidite (pu-di-d-ti) (un cu apudidit) puacchisiri, achicsiri, chicsiri, agrxiri {ro: aciunea de a didiri/pudidire (pu-di-d-ri) sf pudidiri (pu-di-dr) (un cu nelege; nelegere} {fr: action de comprendre, comprhenapudidiri) sion} {en: action of understanding} apudidiri/apudidire (a-pu-di-d-ri) sf vedz tu apudidescu apucupiri/apucupire (a-pu-cu-p-ri) sf vedz tu apucupescu apudidit (a-pu-di-dt) adg vedz tu apudidescu apucupit (a-pu-cu-pt) adg vedz tu apucupescu apudixescu (a-pu-dhic-ss-cu) vb IV apudixii (a-pu-dhic-s), apucupsescu (a-pu-cup-ss-cu) vb IV apucupsii (a-pu-cup-s), apudixeam (a-pu-dhic-sem), apudixit (a-pu-dhic-s-t), apucupseam (a-pu-cup-sem), apucupsit (a-pu-cup-s-t), apudixiri/apudixire (a-pu-dhic-s-ri) aduc (dau) semnu apucupsiri/apucupsire (a-pu-cup-s-ri) 1: nu-lj mata dau a (prov) c atsea tsi spun easti dealihea {ro: dovedi} {fr: prounjiclui lapti di la sin i udzr; l-curmu di la sin; ntsarcu, ntsercu; ver} {en: prove} apudixit (a-pu-dhic-st) adg apudixit (a2: talj, arup, fac znjii {ro: nrca; face pagub} {fr: sevrer; pu-dhic-s-t), apudixits (a-pu-dhic-sts), apudixiti/apudixite trancher, causer une perte, endommager} {en: wean (child, (a-pu-dhic-s-ti) tsi s-ari adus semnu c atseali spusi suntu lamb); dammage} apucupsit (a-pu-cup-st) adg apucupsit dealihea {ro: dovedit} {fr: prouv} {en: proven} apudi(a-pu-cup-s-t), apucupsits (a-pu-cup-sts), apucupsiti/apu- xiri/apudixire (a-pu-dhic-s-ri) sf apudixiri (a-pu-dhic-sr) cupsite (a-pu-cup-s-ti) tsi-lj s-ari curmat (a njiclui, a njelui) atsea tsi s-fatsi cndu s-adutsi semnu c atseali spusi suntu laptili di la sin i udzr; tsi-lj s-ari fapt znjii; ntsrcat, ntsircat, dealihea {ro: aciunea de a dovedi; dovedire} {fr: action de tljat, aruptu {ro: nrcat, pgubit} {fr: sevr; tranch, caus prouver} {en: action of proving} apodixi/apodixe (a-pune perte, endommag} {en: weaned; dammaged} apucup- dhic-si) sf apodixi (a-p-dhix) semnu c atsea tsi spuni siri/apucupsire (a-pu-cup-s-ri) sf apucupsiri (a-pu-cup-sr) cariva easti dealihea; carti scriat shi ipugrpsit ca semnu c atsea tsi s-fatsi cndu-lj si curm a njiclui laptili di la sin; atsea atsel tsi sh-bg ipugrfia pricunoasti c ari loat paradz di la

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

95

cariva; semnu, prov, ispati, huciudii, hugiudii {ro: dovad, apuhriusit (a-pu-hri-u-st) adg vedz tu hreu chitan} {fr: preuve, quittance} {en: proof, receipt} apuituescu (a-pu-tu-s-cu) (mi) vb IV vedz tu puituescu2 apudixiri/apudixire (a-pu-dhic-s-ri) sf vedz tu apudixescu apuituiri/apuituire (a-pu-tu--ri) sf vedz tu puituescu2 apudixit (a-pu-dhic-st) adg vedz tu apudixescu apuituit (a-pu-tu-t) adg vedz tu puituescu2 apudormu (a-pu-dr-mu) vb IV vedz tu dormu apulimsescu (a-pu-lim-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu polim apudurnjiri/apudurnjire (a-pu-dur-nj-ri) sf vedz tu dormu apulimsiri/apulimsire (a-pu-lim-s-ri) sf vedz tu polim apudurnjit (a-pu-dur-njt) adg vedz tu dormu apulimsit (a-pu-lim-st) adg vedz tu polim apufac (a-pu-fc) (mi) vb III shi II vedz tu fac apulitii/apulitie (a-pu-li-t-i) sf vedz tu poli apufaptu (a-pu-fp-tu) adg vedz tu fac apulsescu1 (a-pul-ss-cu) (mi) vb IV apulsii (a-pul-s), apulapufatsiri/apufatsire (a-pu-f-tsi-ri) sf vedz tu fac seam (a-pul-sem), apulsit (a-pul-s-t), apulsiri/apulsire (aapufsescu (a-pu-f-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu apofasi pul-s-ri) duc un lucru pn la capit; astmtsescu un lucru apufsiri/apufsire (a-pu-f-s-ri) sf vedz tu apofasi c nu-armasi altu tsiva tr ftseari; bitisescu, bitsescu, sculuapufsit (a-pu-f-st) adg vedz tu apofasi sescu, susescu, tilescu, mburescu, burescu, scrchescu {ro: apuftseari/apuftseare (a-pu-f-tse-ri) sf vedz tu fac termina} {fr: achever} {en: finish} apulsit1 (a-pul-st) adg apufirsescu (a-pu-fir-ss-cu) (mi) vb IV apufirsii (a-pu-fir-s), apulsit (a-pul-s-t), apulsits (a-pul-sts), apulsiti/apulsite (aapufirseam (a-pu-fir-sem), apufirsit (a-pu-fir-s-t), apufir- pul-s-ti) (lucru) tsi easti dus pn la capit; bitisit; bitsit, scusiri/apufirsire (a-pu-fir-s-ri) trag (aravdu) un taxirati (nipu- lusit, susit, tilit, mburit, burit, scrchit {ro: terminat} {fr: teari, dureari, vasan, etc.); aravdu, vsnipsescu, munduescu, achev} {en: finished} apulsiri1/apulsire (a-pul-s-ri) sf apulmi pidipsescu, trag {ro: ndura, suporta, rbda, suferi} {fr: siri (a-pul-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva astmtseashti endurer, supporter, souffrir} {en: endure, suffer} ex: aestu lu- un lucru; bitisiri, bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, mburiri, buriri, cru nu s-apufirseashti (nu s-aravd) apufirsit (a-pu-fir-st) scrchiri {ro: aciunea de a termina} {fr: action dachever} adg apufirsit (a-pu-fir-s-t), apufirsits (a-pu-fir-sts), apufir- {en: action of finishing} siti/apufirsite (a-pu-fir-s-ti) tsi ari trapt (cu arvdari) un apulsescu2 (a-pul-ss-cu) (mi) vb IV apulsii (a-pul-s), apulniputeari (un vasan, un taxirati, etc.); arvdat, vsnipsit, seam (a-pul-sem), apulsit (a-pul-s-t), apulsiri/apulsire (amunduit, pidipsit, traptu {ro: ndurat, suportat, rbdat, suferit} pul-s-ri) lj-dau cali a unui tra s-fug (di-aclo iu eara ncljis); {fr: endur, support, souffert} {en: endured, suffered} eleftirusescu, slghescu, slghescu, srgljescu, srghescu {ro: apufirsiri/apufirsire (a-pu-fir-s-ri) sf apufirsiri (a-pu-fir-sr) pune n libertate} {fr: mettre en libert} {en: free} apulsit2 atsea tsi s-fatsi cndu cariva apufirseashti tsiva; arvdari, (a-pul-st) adg apulsit (a-pul-s-t), apulsits (a-pul-sts), trdzeari, vsnipsiri, munduiri, pidipsiri {ro: aciunea de a apulsiti/apulsite (a-pul-s-ti) tsi-lj s-ari dat cali (di-iu eara ndura, de a suporta, de a rbda, de a suferi; ndurare, suncljis); eleftirusit, slghit, slghit, srgljit, srghit {ro: pus n portare, rbdare, suferire} {fr: action dendurer, de supporlibertate} {fr: mis en libert} {en: freed} apulsiri2/apulsire ter, de souffrir} {en: action of enduring, of suffering} (a-pul-s-ri) sf apulsiri (a-pul-sr) atsea tsi s-fatsi cndu apufirsiri/apufirsire (a-pu-fir-s-ri) sf vedz tu apufirsescu cariva easti slghit; eleftirusiri, slghiri, slghiri, srgljiri, apufirsit (a-pu-fir-st) adg vedz tu apufirsescu srghiri {ro: aciunea de a pune n libertate} {fr: action de apufudzeari/apufudzeare (a-pu-fu-dze-ri) sf vedz tu fug mettre en libert} {en: action of freeing} apufudziri/apufudzire (a-pu-fu-dz-ri) sf vedz tu fug apulsiri1/apulsire (a-pul-s-ri) sf vedz tu apulsescu1 apufudzit (a-pu-fu-dzt) adg vedz tu fug apulsiri2/apulsire (a-pul-s-ri) sf vedz tu apulsescu2 apufug (a-pu-fug) vb IV, II shi I vedz tu fug apulsit1 (a-pul-st) adg vedz tu apulsescu1 apufugari/apufugare (a-pu-fu-g-ri) sf vedz tu fug apulsit2 (a-pul-st) adg vedz tu apulsescu2 apufugat (a-pu-fu-gt) adg vedz tu fug apumbltescu (a-pum-bl-ts-cu) vb IV apumbltii (a-pumapugrshari1/apugrshare (a-pu-gr-sh-ri) sf vedz tu bl-t), apumblteam (a-pum-bl-tem), apumbltit (aagrshescu1 pum-bl-t-t), apumbltiri/apumbltire (a-pum-bl-t-ri) apugrshari2/apugrshare (a-pu-gr-sh-ri) sf vedz tu scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz apumpltescu agrshescu2 apumbltiri/apumbltire (a-pum-bl-t-ri) sf apumbltiri (aapugrshat1 (a-pu-gr-sht) adg vedz tu agrshescu1 pum-bl-tr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz apugrshat2 (a-pu-gr-sht) adg vedz tu agrshescu2 apumpltiri apugrshescu1 (a-pu-gr-shs-cu) (mi) vb IV shi I vedz tu apumbltit (a-pum-bl-tt) adg apumbltit (a-pum-bl-t-t), agrshescu1 apumbltits (a-pum-bl-tts), apumbltiti/apumbltite (a-pumapugrshescu2 (a-pu-gr-shs-cu) (mi) vb IV shi I vedz tu bl-t-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz agrshescu2 apumpltit apugrshiri1/apugrshire (a-pu-gr-sh-ri) sf vedz tu apumoar (a-pu-mo-r) sf vedz tu pumoar agrshescu1 apumpltescu (a-pum-pl-ts-cu) vb IV vedz tu mpiltescu apugrshiri2/apugrshire (a-pu-gr-sh-ri) sf vedz tu apumpltiri/apumpltire (a-pum-pl-t-ri) sf vedz tu agrshescu2 mpiltescu apugrshit1 (a-pu-gr-sht) adg vedz tu agrshescu1 apumpltit (a-pum-pl-tt) adg vedz tu mpiltescu apugrshit2 (a-pu-gr-sht) adg vedz tu agrshescu2 apun1 (a-pn) vb III shi II apush (a-psh), apuneam (a-puapugudeari/apugudeare (a-pu-gu-de-ri) sf vedz tu nem), apus (a-p-s), apuneam (a-pu-nem), apus (a-pagudescu s), apuniri/apunire (a-p-ni-ri) shi apuneari/apuneare (a-puapugudescu (a-pu-gu-ds-cu) (mi) vb IV shi II vedz tu ne-ri) 1: (soarili, luna, steaua) dipuni shi s-fatsi cipi n dzari agudescu cndu ascapit; ascapit, scapit, cher/cheari, surupseashti apugudiri/apugudire (a-pu-gu-d-ri) sf vedz tu agudescu (soarili, luna, steaua); 2: dipun, scad, njicshuredz, isihsescu, apugudit (a-pu-gu-dt) adg vedz tu agudescu aglisescu, cipusescu, etc. {ro: apune; scade, dispare, liniti, apuhii/apuhie (a-pu-h-i) sf apuhii (a-pu-h) catastasea tsi potoli} {fr: se coucher (en parlant des astres); tre sur son daspuni sh-lishureadz ftsearea-a unui lucru; oara tsi easti ta- clin, incliner, pencher; diminuer, apaiser, disparatre} {en: mam tr buna ftseari a unui lucru; arasti, ipuhii, chiro, oar (talking about sun, moon, stars) set, go down; decline, lean; {ro: ocazie, momentul nimerit} {fr: occasion, moment diminish, disappear} ex: cndu-apuni (ascapit) soarili dup propice} {en: occasion, right moment} ex: ts-aflash apuhia dzean; ning foc, iu lumbrdzli s-avea apus (lunjina avea (oara tsi lipsea); nu va s-aflm alt apuhii (oar) ma bun scdzut); mushiteatsa apusi (chiru, cipusi); cu grai dultsi apuhreusi/apuhreuse (a-pu-hr-u-si) sf vedz tu hreu ddea s-lu-apun (s-lu isihseasc, s-lu-agliseasc); foamea apuhriusescu (a-pu-hri-u-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu hreu va-nj apun (va-nj scad, va-nj dipun); apuni (ncljidi) usha; apuhriusiri/apuhriusire (a-pu-hri-u-s-ri) sf vedz tu hreu apuni (dipuni) alumachea; apuni (f-u ma njic) lunjina; mi-

96

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

apush (mi bgai s-dormu) di curundu apus1 (a-ps) adg push (psh), pusi/puse (p-si) (un cu apus2) ex: cu tuti arapus (a-p-s), apush (a-psh), apusi/apuse (a-p-si) 1: tsi mati fush pus (bgat); a cui dzeadit easti pus (bgat)? puniari ascpitat (soarili, luna, steaua); ascpitat, scpitat, chirut, ri/punire (p-ni-ri) sf puniri (p-nir) (un cu apuniri) surupsit (soarili, luna, steaua); 2: dipus, scdzut, njicshurat, puneari/ puneare (pu-ne-ri) sf puneri (pu-nr) (un cu isihsit, aglisit, cipusit, etc. {ro: apus; sczut, disprut, apuniri) linitit, potolit} {fr: couch (en parlant des astres); qui est sur apuneari1/ apuneare (a-pu-ne-ri) sf vedz tu apun1 son dclin, inclin, pench; diminu, apais, disparu} {en: apuneari2/ apuneare (a-pu-ne-ri) sf vedz tu apun2 (talking about sun, moon, stars) set, gone down; declined, apuniri1/ apunire (a-p-ni-ri) sf vedz tu apun1 leaned; diminished, disappeared} apuniri1/ apunire (a-papuniri2/ apunire (a-p-ni-ri) sf vedz tu apun2 ni-ri) sf apuniri (a-p-nir) 1: atsea tsi s-fatsi cndu soarili apuplixii/apuplixie (a-pu-plic-s-i) sf apuplixii (a-pu-plic-s) (luna, steaua) dipuni shi s-cheari n dzari; ascpitari, scpitari, atsea tsi ari un tsi-sh chiru putearea di minari a unei parti dit chireari, surupsiri (soarili, luna, steaua); 2: atsea tsi s-fatsi trup (di itia c un vin dit midu s-ari astupat, un parti i cndu un lucru dipuni (scadi, njicshureadz, isihseashti, ntreag, cu un cljag di sndzi); chicutari, nchicutari, chicut, agliseashti, cipuseashti, etc.); dipuneari, scdeari, njicshu- pic, hali, hal, dmbl, dmlai, dumlai {ro: apoplexie} {fr: rari, isihsiri, aglisiri, cipusiri, etc. {ro: aciunea de a apune; apoplexie} {en: apoplexy, stroke} de a scade, de a dispare, de a liniti, de a potoli, etc.; apus (deapurii/apurie (a-pu-r-i) sf apurii (a-pu-r) lucru tsi ti fatsi s-ti soare), apunere, scdere, dispariie, linitire, potolire, etc.} ciuduseshti (s-ti njiri, s-ti uinjiseshti, etc. c nu ti-ashtiptai s-lu {fr: action de se coucher (en parlant des astres); dtre sur vedz, s-lu avdz, s-lu nvets, etc. ashi cum s-aspuni); lucru tsi son dclin, dincliner, de pencher; de diminuer, dapaiser, de easti alt soi dict lucrili di-arad cu cari lumea easti nvitsats; disparatre} {en: (talking about sun, moon, stars) action of lucru tsi s-fatsi dinapandiha (cndu nu ti-ashtepts si s-fac); setting, of going down; of declining, of leaning; of diminishciudii, ciud, tham, thavm, thmturyii, sam, nishani, njiraing, of disappearing} apuneari1/apuneare (a-pu-ne-ri) sf ri, toafi, etc. {ro: mirare; surpriz} {fr: tonnement; surprise} apuneri (a-pu-nr) (un cu apuniri1) apus3 (a-ps) adg {en: astonishment, amazement; surprise} ex: nu poati s-tsn apus (a-p-s), apush (a-psh), apusi/apuse (a-p-si) tsi nudi-apurii (njirari, tham); tr apurii (ciudii) lucru apurisescu easti analtu (ashi cum suntu di-arad alts, i alti lucri, di soea-a (a-pu-ri-ss-cu) (mi) vb IV apurisii (a-pu-ri-s), apuriseam (alui); tsi easti di boi njic; scundu, scurtu, shcurtu, scurtac, pu-ri-sem), apurisit (a-pu-ri-s-t), apurisiri/apurisire (a-puscurtabac, shcurtabac, njic, minut {ro: scund} {fr: de petite ri-s-ri) mi ciudisescu di-atseali tsi-nj s-aspun n fats (tsi taille} {en: of small stature} ex: casa apus (nu para-analt); ved i tsi avdu); ciudescu, ciuduescu, ciudisescu, ciuidisescu, lale Teja, ca apus, apus (di boi njic), di iu eara tes, greashti; ciudusescu, ncrutsescu, thvmusescu, thmsescu, njir, anjir, cu grairi apusi (scdzuti, peanarga, tpinusiti) uinjisescu {ro: mira} {fr: (s)tonner} {en: astonish, amaze, be apun2 (a-pn) (mi) vb III shi II apush (a-psh), apuneam (a- amazed} ex: mi-apurisii (mi ciudisii) cndu ti vidzui aoa; pu-nem), apus (a-p-s), apuniri/apunire (a-p-ni-ri) shi plmsim pn s-apurisir (njirar, ciudisir) sh-boilji apuapuneari/apuneare (a-pu-ne-ri) bag un lucru s sta tu-un risit (a-pu-ri-st) adg apurisit (a-pu-ri-s-t), apurisits (a-puloc; mi bag s stau tu-un loc; mi-ashternu tu-un loc (la meas, ri-sts), apurisiti/apurisite (a-pu-ri-s-ti) tsi s-ciudiseashti di pi-un scamnu, etc.); mi bag (mi-arucutescu) s-dormu; pun, tsi s-fatsi (tsi veadi i tsi avdi); ciudit, ciuduit, ciudisit, ciuidisit, bag, arucutescu, culcu; ashternu, curdusescu, etc. {ro: pune, seciudusit, ncrutsit, thmsit, thvmusit, njirat, anjirat, uinjisit aeza, se culca} {fr: mettre; sasseoir, se coucher} {en: put; {ro: mirat} {fr: tonn} {en: astonished, amazed} apurisiseat down, lie down} ex: apunits (bgats, ntindets) misalea; tru ri/apurisire (a-pu-ri-s-ri) sf apurisiri (a-pu-ri-sr) atsea tsi smurmintu tra s-ti-apun (bag); mutreashti tra s-ts-apun (s-ts fatsi cndu cariva s-apuriseashti; ciudiri, ciuduiri, ciudisiri, bag) tr castori n mishini; nj-apush (nj-bgai) caplu pri ciuidisiri, ciudusiri, ncrutsiri, thmsiri, thvmusiri, njirari, cpitnj; hrli tsi lj-apusi (tsi-lj bg, tsi-lj durusi); puljlu sanjirari, uinjisiri {ro: aciunea de a se mira; mirare} {fr: acapunea (s-bga s-shad, si sta); s-apusir (shidzur, s-bgar s- de stonner} {en: action of astonishing, of being tion shad) tu-aumbrat; divarliga-nj s-apusir (s-ashtirnur, samazed} curdusir); nveasta ct, ct s-apusi (s-bg s-doarm, s- apurisescu (a-pu-ri-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu apurii culc); tru un fag u-apunea somnul (u-actsa somnul); nu vor apurisiri/apurisire (a-pu-ri-s-ri) sf vedz tu apurii ocljilj tra s-apun, s-u fac ca s-u-acats somnul) apus2 (a- apurisit (a-pu-ri-st) adg vedz tu apurii ps) adg apus (a-p-s), apush (a-psh), apusi/apuse (a-papurtari/apurtare (a-pur-t-ri) sf vedz tu portu1 si) (lucru) tsi easti bgat si sta tu-un loc; (om) tsi s-ari bgatapurtat (a-pur-tt) adg vedz tu portu1 (arucutit) s-doarm; tsi s-ari ashtirnut si sta tu-un loc (mea- apus1 (a-ps) adg vedz tu apun1 s, scamnu, etc.); pus, bgat (s-doarm), arucutit (s-doarm), apus2 (a-ps) adg vedz tu apun2 culcat, ashtirnut, curdusit, etc.; (expr: cu nrli apusi = cu nrli apus3 (a-ps) adg vedz tu apun1 aplicati; tsi s-fatsi (tsi s-aducheashti) ma njic dict easti deali- apustul (a-pus-tu-l) sm vedz tu apostul1 hea; tpinusit, ctdixit) {ro: pus, aezat, culcat, umil} {fr: apustusescu (a-pus-tu-ss-cu) vb IV apustusii (a-pus-tu-s), mis; assis, couch, humble} {en: put; seated down, lied down, apustuseam (a-pus-tu-sem), apustusit (a-pus-tu-s-t), humble} ex: easti apus (bgat s-doarm, culcat); oclji apush apustusiri/apustusire (a-pus-tu-s-ri) nj cher un parti dit (oclji tpinusits, aplicats, alsats ma nghios) shi cur apres putearea-a truplui (ic a mintiljei) dup tsi am fapt un copus apuniri2/apunire (a-p-ni-ri) sf apuniri (a-p-nir) atsea tsi s- mari; avursescu, avrusescu, lvrusescu, (mi) curmu, armn, fatsi cndu un lucru easti bgat (tu-un loc); atsea tsi s-fatsi cpescu {ro: obosi} {fr: (se) lasser, (se) fatiguer; cndu omlu s-bag (s-doarm); apuneari, puniri, puneari, (s)extnuer} {en: tire, exhaust} ex: apustusea-lj (avursea-lj) bgari, arucutiri, culcari, ashtirneari, curdusiri, etc. {ro: apustusit (a-pus-tu-st) adg apustusit (a-pus-tu-s-t), apusaciunea de a pune, de a se aeza, de a se culca; punere, tusits (a-pus-tu-sts), apustusiti/apustusite (a-pus-tu-s-ti) tsi aezare, culcare} {fr: action de mettre; de sasseoir, de se sh-ari chirut un parti dit putearea-a truplui (ic a mintiljei) coucher} {en: action of putting; of seating down, of lying dup tsi ari fapt un copus mari; avursit, avrusit, lvrusit, curdown} apuneari2/apuneare (a-pu-ne-ri) sf apuneri (a-pumat, armas, cpit {ro: obosit} {fr: lass, fatigu; extnu} nr) (un cu apuniri2) pun (pn) (mi) vb III shi II push {en: tired, exhausted} di apustusit tsi eara, dusi s-doarm (psh), puneam (pu-nem), pus (p-s), puniri/punire (p- apustusiri/apustusire (a-pus-tu-s-ri) sf apustusiri (a-pus-tuni-ri) shi puneari/puneare (pu-ne-ri) (un cu apun2) ex: iu sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva apustuseashti; avursiri, vrei l punj (badz); pri dzinuclji u pusi (u bg, u curdusi); avrusiri, lvrusiri, curmari, armneari, cpiri {ro: aciunea de pusi (bg) spunea tu-un groap; puni (bag) cciula n a obosi; obosire, oboseal} {fr: action de (se) lasser, de (se) cap; purtoiur mi pusir (mi bgar); di-i tr bun, albi s-nji pun fatiguer; de (s)extnuer; fatigue} {en: action of tiring, of be(cu stranji albi s-mi nvescu) pus (ps) adg pus (p-s), ing exhausted; tiredness}

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

97

apustusiri/apustusire (a-pus-tu-s-ri) sf vedz tu apustusescu(crvida), broasca shi mreana; am mari ahti s-mc n dzu apustusit (a-pus-tu-st) adg vedz tu apustusescuarats; njardzi anapuda ca aratslji rac (rc) sm rats (rts) aputrusescu (a-pu-tru-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu apitrusescu (un cu arac) aputrusiri/aputrusire (a-pu-tru-s-ri) sf vedz tu apitrusescuarachi (a-rch) (mi) vb IV, III shi II archii (a-r-ch) shi aputrusit (a-pu-tru-st) adg vedz tu apitrusescuarapshu (a-dp-shu), archeam (a-r-cham) shi arpeam (aapuurfnipsescu (a-pu-ur-f-nip-ss-cu) vb IV vedz tu oar- r-pem), archit (a-r-ch-t) shi arapt (a-rp-t) shi fnarput (a-r-p-t), archiri/archire (a-r-ch-ri) shi apuurfnipsiri/apuurfnipsire (a-pu-ur-f-nip-s-ri) sf vedz archeari/archeare (a-r-cha-ri) shi arapiri/arapire (a-r-pi-ri) tu oarfnshi arpeari/arpeare (a-r-pe-ri) 1: l-ljau cu zorea pri cariva apuurfnipsit (a-pu-ur-f-nip-st) adg vedz tu oarfn(fr vrearea-a lui); ljau cu zorea un lucru di la cariva (l-fur, lu apuvdzeari/apuvdzeare (a-puv-dze-ri) sf vedz tu fugmprad); fur un feat ta s-nj-u fac nveast; mi hiumusescu apuvdziri/apuvdzire (a-puv-dz-ri) sf vedz tu fugagonja sh-cu vrtushami tra s-ljau un lucru; 2: mi-acats inatea apuvdzit (a-puv-dzt) adg vedz tu fug(cljinlu, dratslji); mi fac foc; mi-aprindu; archescu, arichescu, apuvgari/apuvgare (a-puv-g-ri) sf vedz tu fugarchescu, arap; intusescu, nirescu, yinutsescu, timusescu, apuvgat (a-puv-gt) adg vedz tu fugariciuescu, arcedz, furchisescu, furtsuescu, ngindu, etc. {ro: apuvindeari/apuvindeare (a-pu-vin-de-ri) sf vedz tu vindurpi, fura, (se) grbi, nfuria} {fr: ravir, enlever, emporter apuvindiri/apuvindire (a-pu-vn-di-ri) sf vedz tu vindu(violemment); se presser, se laisser emport par la colre} apuvindu (a-pu-vn-du) vb III shi II vedz tu vindu{en: ravish, abduct, kidnap, hurry, get furious} ex: luplu apuvindut (a-pu-vin-dt) adg vedz tu vinduarchi (fur, zmulsi) un oai; mi-archii (mi hiumusii, miar (r) vb I arai (a-r), aram (a-rm), arat (a-r-t), ara- agunjisii) di zburi; archii pnea (ngljitai lemargu sh-cu ri/arare (a-r-ri) lucredz agrul sh-adar avlchi cu pluglu agunjii) sh-mi nicai; cama marli arachi (l-lja cu zorea) caplu; (aratrul, aletra) tra s-lu ndreg ti siminari; fac agrul, airedz, lj-arachi (lj-lea, lj-scoati) cciula din cap; mutrea s-nu ti-arachi nvrag, avruguescu, vruguescu {ro: ara} {fr: labourer les (s-nu ti-acats inatea); atsel shtiutlu nu si-arapi (s-arceadz) champs} {en: till or plough the land} ex: tat-su dusi la agru s- truoar archescu (a-r-chs-cu) (mi) vb IV shi II archii ar (s-avrugueasc); spats loclu or arats-lu; tut hoara s-dusi (a-r-ch), archeam (a-r-cham), archit (a-r-ch-t), s-ar (s-li lucreadz agrili); ordzul lu ar boilji shi-l mc calj- archiri/archire (a-r-ch-ri) shi archeari/archeare (a-rlji arat1 (a-rt) adg arat (a-r-t), arats (a-rts), arati/arate cha-ri) (un cu arachi) ex: lal-su archi tsupata (s-hiumusi (a-r-ti) (agrul) tsi fu avruguit cu aratrul; airat, nvrgat, avru- sh-u lo cu agunjii); armnjlji au adetea, aprindu Dumnic la guit, vruguit {ro: arat} {fr: (champ) labour} {en: (land) tilled numts, s-eas la fntn shi s-archeasc (lja) ap arap2 (aor ploughed} arari/arare (a-r-ri) sf arri (a-rri) atsea tsi rp) vb IV shi III archii (a-r-ch) shi arapshu (a-rp-shu), s-fatsi cndu un agru easti arat; airari, nvrgari, avruguiri, vru- archeam (a-r-cham) shi arpeam (a-r-pem), archit guiri {ro: aciunea de a ara, arare} {fr: action de labourer les (a-r-ch-t) shi arapt (a-rp-t) shi arput (a-r-p-t), champs} {en: action of tilling or ploughing the land} ex: archiri/archire (a-r-ch-ri) shi arapiri /arapire (a-r-pi-ri) hltsli di arari (di ftsearea-a agrilor) a lucrtorlor nearat (un cu arachi) ex: s-nj-arap (s-nji fur) un armn; archi (s(nea-rt) adg nearat (nea-r-t), nearats (nea-rts), neara- hiumusi sh-lo agonja) tu mn un poci; el s-arapi (lu-acats ti/nearate (nea-r-ti) (agrul) tsi nu easti avruguit cu aratrul; inatea) unshun; lj-u-arpu (lj-u fur) feata; el s-arapi (sneairat, ninvrgat, neavruguit, nivruguit {ro: nearat} {fr: nireashti, s-arceadz) unshun; nu ti-arapi (s-nu ti-acats (champ) qui nest pas labour} {en: (land) that is not tilled, inatea, dratslji) mori sor; arapi di-aoa, arapi di-aclo (lja di-aoa, nor ploughed} nearari/nearare (nea-r-ri) sf nearri (nea- lja di-aclo), cum lj yini-ambar; s-u-arap (s-u-acats) di rri) atsea tsi s-fatsi cndu un agru nu easti arat; neairari, muts archit1 (a-r-cht) adg archit (a-r-ch-t), archits ninvrgari, neavruguiri, nivruguiri {ro: aciunea de a nu ara, (a-r-chts), architi/archite (a-r-ch-ti) 1: tsi esti loat cu nearare} {fr: action de ne pas labourer les champs} {en: ac- zorea (fr vrearea-a lui); tsi easti furat, mprdat; (feat) tsi tion of not tilling, of not ploughing the land} airedz (a-i- easti furat ti nveast; hiumusit agonja sh-cu vrtushami tra srdz) vb I airai (a-i-r), airam (a-i-rm), airat (a-i-r-t), lja un lucru; 2: tsi lu-ari actsat inatea (cljinlu, dratslji); tsi airari/airare (a-i-r-ri) (un cu ar) airat (a-i-rt) adg airat easti faptu foc; archit, arichit, archit, araptu; intusit, nirit, (a-i-r-t), airats (a-i-rts), airati/airate (a-i-r-ti) (un cu yinutsit, timusit, ariciuit, arcedz, furchisit, furtsuit, ngindat, arat) airari/airare (a-i-r-ri) sf airri (a-i-rri) (un cu etc.; 3: (om) tsi lu-acats lishor inatea, tr itsi lucru njic; (om) arari) aratru (a-r-tru) sn aratri/aratre (a-r-tri) hlatea cu tsi s-agunjiseashti s-fac un lucru fr si s-mindueasc ghini cari s-ar agrul; arat, aletr, plug, dmljug, paramand, para- {ro: rpit, furat, grbit, nfuriat; zvpiat, irascibil} {fr: ravi, mend, vlmentu {ro: plug} {fr: charrue} {en: plough} arat2 enlev, emport (violemment); press, emport par la colre; (a-rt) sn araturi (a-r-tur) (un cu aratru) ex: acumprai fougueux, irascible} {en: ravished, abducted, kidnapped, hurun arat (plug) di her araci (a-rc) sm araci (a-rc) atsel ried, furious; impetuous, irritable} ex: fu archit (loat cu tsi ar (lucreadz) agrili sh-bneadz di-aestu lucru; artor, zorea, furat) di-acas; eara un om multu-archit (nu s-minduea uraci, zivyit {ro: plugar, agricultor} {fr: laboureur, fermier} multu ninti ca s-fac un lucru) araptu (a-rp-tu) adg arapt {en: tiller, ploughman, farmer} ex: cu aeshts eara shi aracilu (a-rp-t), arapts (a-rp-ts), arapti/arapte (a-rp-ti) (un cu Gliceri uraci (u-rc) sm uraci (u-rc) (un cu araci) ex: archit) ex: boatsi subtsri, arapt (scoas cu zorea) canda dit Cain eara uraci (araci, artor); uracilji atselj tsi seamin; tat- frndz arput (a-r-pt) adg arput (a-r-p-t), arputs su eara uraci (araci) artor (a-r-tr) sm, sf, adg artoari/ar- (a-r-p-ts), arputi/arpute (a-r-p-ti) (un cu archit) toare (a-r-to-ri), artori (a-r-tr), artoari/artoare (a-r-to- archiri/archire (a-r-ch-ri) sf archiri (a-r-chr) atsea tsi ri) (un cu araci) ex: artorlu (aracilu, Hristolu) shi simi- s-fatsi cndu cariva archeashti tsiva ic easti archit di cariva; ntorlu (Hristolu) a bunlui nvets artur (a-r-t-r) sf arapiri, archeari, arpeari, arpyii, architur, agunjisiri, etc. arturi (a-r-tr) agrul arat {ro: artur} {fr: champ labou- {ro: aciunea de a rpi, de a fura, de a (se) grbi, de a nfuria; r} {en: tilled or ploughed land} ex: greau easti fuga pit ar- rpire, furare, grbire, nfuriere} {fr: action de ravir, turi (agri arati)denlever, demporter (violemment); de se presser, de se laisarac (a-rc) sm arats (a-rts) prici di ap dultsi (tsi nu easti ser emport par la colre} {en: action of ravishing, of abducpescu), tsi ari un trup moali anvlit di un cpachi corcan, ting, of kidnapping, of hurrying, of getting furious} arapiri cari s-fatsi aroshi cndu easti hertu, cu-un pntic ca un /arapire (a-r-pi-ri) sf arapiri (a-r-pir) (un cu archiri) arad di neali, cu ma multi preclji di cicioari (cu cari imn di- archeari/archeare (a-r-cha-ri) sf archeri (a-r-chr) arada anapuda, ctr npoi) di cari, prota preaclji easti ca un (un cu archiri) arpeari/arpeare (a-r-pe-ri) sf arperi cljashti; rac, crvid, hrhid, cvur, cavur, cavru {ro: rac} (a-r-pr) (un cu archiri) ex: shi-lj da n arpeari (shi u{fr: crevisse} {en: (fresh water) crayfish} ex: araclu archeashti) architur (a-r-chi-t-r) sf archituri (a-r-

98

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

chi-tr) (un cu archiri) archit2 (a-r-cht) adv strat, un pal) di tsar; s-n pitritsets ndau ardz (bairi di unshun, diunoar, fr mult minduiri {ro: repede, rapid} zboar tu-un carti); n cunoshti ardzli (adetsli); dup cum n{fr: vite, rapidement} {en: fast, rapidly} archit (a-r-chadutsi arada (dup loclu tsi lu-avem tu-arad; ic expr: dup t) sf architi/archite (a-r-ch-ti) (cu) agunjii {ro: (n) cum u caft adetea); easti om di-arad (expr: ca tuts alantslj); grab} {fr: (en) hte} {en: (in a) hurry} ex: si ncldzashti pigionj, ma di-arad (expr: ma bunj, di-ugeachi, di soi bun); s-ti architi (cu-agunjii) architor (a-r-chi-tr) adg architoamrits sh-tini s-ts fats arada (expr: s-fats dup cum easti ri/architoare (a-r-chi-to-ri), architori (a-r-chi-tr), adetea); lj-avea fapt tuti ardzli di moarti (expr: drli, adetsli architoari/architoare (a-r-chi-to-ri) (atsel) tsi archeashti crishtineshti) rad (r-d) sf rdz (rdz) (un cu arad) ex: tsiva (feat, lucru, etc.); arpag {ro: rpitor} {fr: ravisseur} {en: eshti pi-ahtari rad (arad, stari)? nearad (nea-r-d) sf abductor, ravisher, plunderer} ex: oaminj architori neardz (nea-rdz) lips di-arad; starea-a unui lucru tsi nuarichescu (a-ri-chs-cu) (mi) vb IV arichii (a-ri-ch), ari arad (tsi easti alocut, palaz, naljurea); actstsii, acatasaricheam (a-ri-chm), arichit (a-ri-ch-t), arichiri/arichire tasi, mintitur, areat, atxii {ro: dezordine} {fr: dsordre} (a-ri-ch-ri) (un cu arachi) arichit (a-ri-cht) adg arichit {en: disorder} ex: ari mari nearad n cas ardrichi/ar(a-ri-ch-t), arichits (a-ri-chts), arichiti/arichite (a-ri-ch-ti) driche (a-r-d-r-chi) sf ardrichi (a-r-d-rch) lucri (un cu archit1) arichiri/arichire (a-ri-ch-ri) sf arichiri (abgati s sta tu-arad un dup-alantu; bair (di galbinj, bgat ri-chr) (un cu archiri) archescu (ar-chs-cu) (mi) vb multi ori deavrliga di capel, di fes); bair cu un i ma multi IV archii (ar-ch), archeam (ar-chm), archit (ar-ch-t), ar- lucri (mrdzeali, flurii, chitritseali, nishenj, etc.) bgati tuchiri/archire (ar-ch-ri) (un cu arachi) archit (ar-cht) arad sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poart digushi adg archit (ar-ch-t), archits (ar-chts), architi/archite (artr mushuteats (tr adutseari aminti, tra s-nu s-lja di oclju, tra ch-ti) (un cu archit1) archiri/archire (ar-ch-ri) sf ars-treac ghini, etc.); rdrichi, arad, ordu, udopsu, sr, chiri (ar-chr) (un cu archiri) sireau; bair, ghiurdani, ghirdani {ro: ir, salb} {fr: file, araci (a-rc) sm vedz tu ar range, collier (de ducats, de monnaies dor)} {en: file, line, arad (a-rd) (mi) vb III shi II arash (a-rsh), ardeam (a-r- array, necklace (of gold coins)} ex: ardrichea (arada)-a dem), aras (a-r-s), aradiri/aradire (a-r-di-ri) shi ardea- pluchilor analts; ardrichi (bair) di flurii rdrichi/rri/ardeare (a-r-de-ri) talj cu xurafea (cu machina didriche (r-d-r-chi) sf rdrichi (r-d-rch) (un cu ardeari) perlu (di pi fats, trup i cap); cur (cu ctsutlu) asprilj ardrichi) ex: rdrichi (bair, ghiurdani) di flurii arada (aa unui pescu; cur perlji di pi un cheali di pravd; scot un r-da) adv tu-arad; un dup altu {ro: pe rnd} {fr: un aprs petur suptsri di pi fatsa-a unui lucru (cu cstura, arenda, lautre} {en: one after another} ex: crvnjli tsi-arada (un mna, spilarea, etc.); ashtergu (scot) gramatili ngrpsiti pri un dup alant) shi nchisir ardar (a-r-dar) sm, sf, adg acoal i lemnu; sursescu, xursescu, brbirisescu, brbirsescu; ardar (a-r-da-r), ardari (a-r-dar), ardari/ardare (a-r(fig: arad = ahulescu, pusputescu di-aproapea) {ro: rade, br- da-ri) (atsel) cari chivirniseashti (cumndrseashti, urseashti) bieri; rzui} {fr: raser; gratter, rper} {en: shave; rasp, grate, adparea ardzlor dit un grdin {ro: care dirijeaz adpatul scrape} ex: va nj-arad (surseasc) barba; un tsi lu-ardea (l grdinilor} {fr: qui organise larrosement des jardins} {en: xursea); pri la per lishor lu-aradi (fig: lu-ahuleashti); arash who organizes the garden spraying with water} (curai) scndurli di laspi; ts-arshesh (ts sursish, tljash) ardpsescu1 (a-r-dp-ss-cu) (mi) vb IV ardpsii (a-r-dpbarba aras (a-rs) adg aras (a-r-s), arash (a-rsh), s), ardpseam (a-r-dp-sem), ardpsit (a-r-dp-s-t), arasi/arase (a-r-si) tsi-lj s-ari tljat perlu di pi fats (trup i ardpsiri/ardpsire (a-r-dp-s-ri) bag lucri tu-arad; cap, cu xurafea i machina di-ardeari); sursit, xursit, brbirisit, ambairu mrdzeali tu-un ghiurdani; bag zboar un dupbrbirsit {ro: ras, brbierit} {fr: ras, gratt} {en: shaved} alantu cndu prvulsescu tsiva i scriu un carti; ardyipsescu, aradiri/aradire (a-r-di-ri) sf aradiri (a-r-dir) atsea tsi sardyisescu (fig: ardpsescu = spun, dzc, prvulsescu, etc.) fatsi cndu cariva aradi tsiva; ardeari, xursiri, sursiri, brbiri- {ro: aranja; spune, ndruga} {fr: (s) arranger, mettre en siri, brbirsiri {ro: aciunea de a rade, de a brbieri; radere, ordre; enfiler, dire} {en: arrange, to set in order; say, talk} ex: brbierire} {fr: action de raser, de gratter, de toucher} {en: ardpseam (bgam cu-arada) aua pri pulits; ardpsescu action of shaving, of touching} ardeari4/ardeare (a-rcrtsli tu dulapi; chetsrli li-ardpsea (bga tu-arad); de-ri) sf arderi (a-r-dr) (un cu aradiri) arstur (a- ardpsea sh-ardpsea (fig: dztsea sh-para dztsea, vruti shr-s-t-r) sf arsturi (a-r-s-tr) atsea tsi-ari fapt un om nivruti); ardpseashti (spuni) ca multi; ti-ardpsii ghini la tsi s-ari aras; urma alsat (pri fats, lemnu, acoal, etc.) dupdascal (fig: ti spush, ti bgai aru, ti ndrepshu, ti pruded) aradirea-a unui lucru; cumtsli tsi-armn (armsturli) di la ardpsit1 (a-r-dp-st) adg ardpsit (a-r-dp-s-t), aradirea-a unui lucru {ro: rztur} {fr: rpure} {en: raspardpsits (a-r-dp-sts), ardpsiti/ardpsite (a-r-dp-s-ti) ings, gratings} tsi easti bgat tu-arad; tsi easti mbirat; ardyipsit, ardyisit; arada (a-r-da) adv vedz tu arad spus, dzs, prvulsit {ro: aranjat; spus, ndrugat} {fr: arad (a-r-d) sf ardz (a-rdz) 1: starea-a lucrilor tsi s-afl arrang, mis en ordre; enfil, dit} {en: arranged; said, talked} bgati un dup-alantu (ca tu-un bair, sireau, udopsu, dup ardpsiri1/ardpsire (a-r-dp-s-ri) sf ardpsiri (a-rcum lipseashti, dup cum s-tihiseashti ic dup cum u va dp-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-ardpseashti tsiva; cariva); loclu dit aest stari (sireau) tu cari s-afl un di-aesti ardyipsiri, ardyisiri; spuneari, dztseari, prvulsiri {ro: lucri; bair (di mrdzeali tu-un ghiurdani, di zboar tu-un aciunea de a aranja, de a spune, de a ndruga} {fr: action carti, etc.), rad, ardrichi; bair, chindinar, ordu, sr, sireau, darranger, denfiler, de dire} {en: action of arranging, of taxi, nizami, udopsu, etc.; strat, pal, petur, etc.; 2: areu, adeti, saying, of talking} ardyipsescu (a-rd-yip-ss-cu) (mi) vb hui, tabieti, dat, etc.; (expr: 1: arad (crishtineasc di mortu) = IV ardyipsii (a-rd-yip-s), ardyipseam (a-rd-yip-sem), darea di la bisearic, misalea, puminia; 2: cum u-adutsi arada ardyipsit (a-rd-yip-s-t), ardyipsiri/ardyipsire (a-rd-yip= cum u caft adetea, cum n si cadi); 3: s-nj fac arada = s- s-ri) (un cu ardpsescu1) ex: li-ardyipsii (li ndrepshu, li fac dup cum u caft adetea; 4: om di-arad = om ca tuts bgai tu-arad) lucrili ghini ardyipsit (a-rd-yip-st) adg alantslj, cum lipseashti s-hib; 5: om cama di-arad = om di ardyipsit (a-rd-yip-s-t), ardyipsits (a-rd-yip-sts), ardsoi ma bun, di-ugeachi) {ro: ordine, rnd; salb} {fr: ordre, yipsiti/ardyipsite (a-rd-yip-s-ti) (un cu ardpsit1) arrangement, rang; file; collier} {en: order, arrangement, ardyipsiri/ardyipsire (a-rd-yip-s-ri) sf ardyipsiri (a-rdrank; file; necklace} ex: bgai arad (ndrepshu, anischirsii) n yip-sr) (un cu ardpsiri1) ardyisescu (a-rd-yi-ss-cu) cas; am arad la beari (shtiu cum s-beau, beau cum (mi) vb IV ardyisii (a-rd-yi-s), ardyiseam (a-rd-yilipseashti); voi nu-avets arad (lucrili li-avets ctr naljurea); sem), ardyisit (a-rd-yi-s-t), ardyisiri/ardyisire (a-rdbag-li lucrili tu-arad (cum lipseashti, un dup-alantu); imn yi-s-ri) (un cu ardpsescu1) ardyisit (a-rd-yi-st) adg tu-arad (tu sireau, un dup-alantu); patru dzli tut pi-arad ardyisit (a-rd-yi-s-t), ardyisits (a-rd-yi-sts), ardyisi(sireau); un arad (un strat, un petur) di chetri, un arad (un ti/ardyisite (a-rd-yi-s-ti) (un cu ardpsit1) ardyisi-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

99

ri/ardyisire (a-rd-yi-s-ri) sf ardyisiri (a-rd-yi-sr) (un araftu2) araf (a-r-f) sf arhi (a-rh) (un cu araftu2) ex: cu ardpsiri1) pri ma multi arhi, crtsli eara bgati cti dau ardz pri un aradha (a-r-dha) adv un cu arada araf arafi/arafe (a-r-fi) sf arhi (a-rh) (un cu araftu2) aradh (a-r-dh) sf ardz (a-rdz) un cu arad rafi/rafe (r-fi) sf rhi (rh) (un cu araftu2) aradiri/aradire (a-r-di-ri) sf vedz tu arad arahi/arahe (a-r-hi) sf arhi (a-rh) loclu tsi s-analts ma aradz (a-r-dz) sf ardz (a-rdz) calea (munda) prit cari nsus (ca un ohtu) fats di loclu di deavrliga; partea di ma treatsi lunjina cndu easti azvumut di un izvur di lunjin; nsus a aishtui ohtu; dzean, zean, ohtu, mgul, mgur, radz, mund, mndz, arpyi, tsilistr, cilistr, diligitur, gilit, mrul, giug, schinrat, creashtit, crciliu, chipit, etc. {ro: gilitur, shits, fleac {ro: raz} {fr: rayon} {en: ray, beam} colin, deal, cretet (de deal)} {fr: colline; crte de montagne, ex: yilcescu la ardz di soari; un brtsat di dultsi-ardz radz sommet} {en: hill, hilltop, crest, ridge} (r-dz) sf rdz (rdz) (un cu aradz) arai (a-r) sn vedz tu rai aradzm1 (a-r-dzm) sn vedz tu aradzim1 aram (a-r-m) sf pl(?) metal, cu hroma galbin-aroshi, dit aradzm2 (a-r-dzm) (mi) vb I vedz tu aradzim1 cari s-fac multi lucri (cloputi, pradz, teli, etc.); aram, bacr, aradzim1 (a-r-dzim) sn aradzimi/aradzime (a-r-dzi-mi) shi bcri, halcum {ro: aram, cupru} {fr: cuivre} {en: copper} aradzimuri (a-r-dzi-mur) lucrul pri (di) cari si ndoapir un; aran (a-rn) sm, sf aran (a-r-n), aranj (a-rnj), arani/arane aradzm, readzm, ndruptur, apndoah, andoapir, ndoapir, (a-r-ni) un muljari (brbat) tsi s-bag tu-ashtirnut cu durec {ro: reazem} {fr: appui} {en: support)} ex: tini hii ndia vrutlu-lj (cu vruta-lj) fr s-hib ncurunats un cu-alantu; shi shi aradzimlu (ndoapirlu) a aushaticlui a nostru aradzm1 agpitcoanji (sf mash), mushaver, earan, yearan, moroz (sf (a-r-dzm) sn (un cu aradzim1) readzm (re-dzm) mash), muroz (sf mash) {ro: iubit, ibovnic} {fr: amant, sn readzmi/readzme (re-dz-mi) (un cu aradzim1) ex: matresse (feminin seulement)} {en: lover, mistress (feminin crishtintatea readzm ari pri vnghelj aradzim2 (a-ronly)} ex: spuni-nj, cari nj ts-ai aran (vrut)? dzim) (mi) vb I ardzimai (a-r-dzi-m), ardzimam (a-r- aran (a-r-n) sf arnj (a-rnj) aguditur (tljitur, dzi-mm), ardzimat (a-r-dzi-m-t), ardzimari/ardzintsptur, guv, etc.) fapt tu truplu-a unui om (pravd, etc.) mare (a-r-dzi-m-ri) tra s-nu cad un lucru lu ndrupscu di- cu un lucru (cheatr, ctsut, penur, tufechi, etc.); ran, pleag, un andoapir; aradzm, acumsescu, acumbusescu, ndrupscu, pliyii, yir; (expr: 1: lj-dau di aran = lu-agudescu aclo iu-l ndoapir, ndoapr {ro: rezema, propti} {fr: appuyer} {en: doari, lj-dzc zboar tsi nu lu-arsescu, lu zgrm aclo iu nu-lj support, sustain} ex: di ns s-aradzim gardul; s-ardzim (si yini ghini; 2: nu dishcljidi (discoapir) arana (veaclji) = nundrup) tserlu pri tmpili a muntslor; atsel scat tsi s-araadu aminti criprli tsi-am avut; 3: itsi cni arana sh-alindzi = dzm; aclo iu s-ardzm ardzimat (a-r-dzi-mt) adg catiun sh-mutreashti di criprli-a lui; 4: bag mna pi-aran = ardzimat (a-r-dzi-m-t), ardzimats (a-r-dzi-mts), ar- shtii (dztsi) tr tsi easti zborlu; 5: am un aran tu inim = mi dzimati/ardzimate (a-r-dzi-m-ti) ashi cum easti un tsi si doari, mi creap un lucru) {ro: ran} {fr: blessure, plaie} {en: ndrupashti; ardzmat, acumsit, acumbusit, ndrupt, ndupirat, wound} ex: nj-feci mna arnj ran (r-n) sf rnj (rnj) nduprat {ro: rezemat} {fr: appuy} {en: supported, (un cu aran) ex: am n ran tu inim arnescu (a-r-nssustained} ardzimari/ardzimare (a-r-dzi-m-ri) sf cu) (mi) vb IV arnii (a-r-n), arneam (a-r-nem), arnit ardzimri (a-r-dzi-mr) atsea tsi fatsi un tsi s-aradzim; (a-r-n-t), arniri/arnire (a-r-n-ri) agudescu pri cariva ardzmari, acumsiri, acumbusiri, ndrupri, ndupirari, ndup- shi-lj fac un-aran (di-arad cu curshumea dit un tufechi i rari {ro: aciunea de a rezema; rezemare} {fr: action de arvoli); rnescu, pliguescu, pligusescu, lvuescu, lvusescu, sappuyer} {en: action of supporting (sustaining)} aradzm2 agudescu {ro: rni (cu arm de foc)} {fr: blesser (par une (a-r-dzm) (mi) vb I ardzmai (a-r-dz-m), ardzmam balle)} {en: wound, injure (by firearm)} ex: u-avea arnit (a-r-dz-mm), ardzmat (a-r-dz-m-t), ardzma(pliguit, lvuit) cu un curshum arnit (a-r-nt) adg ri/ardzmare (a-r-dz-m-ri) (un cu aradzim2) ex: araarnit (a-r-n-t), arnits (a-r-nts), arniti/arnite (a-r-ndzm umbrela di mur; aradzmi-ti di cohi; mi aradzm pi ti) tsi easti agudit (di-un curshumi, di-un ctsut, di-un cpitnj; s-aradzm pi lal-su ardzmat (a-r-dz-mt) cheatr, etc.); rnit, lvuit, pliguit, pligusit, lvusit, agudit {ro: adg ardzmat (a-r-dz-m-t), ardzmats (a-r-dz-mts), rnit (cu arm de foc)} {fr: bless (par une balle)} {en: ardzmati/ardzmate (a-r-dz-m-ti) (un cu ardzimat) wounded, injured (by firearm)} arniri/arnire (a-r-n-ri) ex: aush ardzmat di un cheatr ardzmari/ardzmare sf arniri (a-r-nr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva arneashti (a-r-dz-m-ri) sf ardzmri (a-r-dz-mr) (un cu ic easti arnit; rniri, pliguiri, pligusiri, lvuiri, lvusiri, ardzimari) agudiri {ro: aciunea de a rni (cu arm de foc)} {fr: action de aradzim2 (a-r-dzim) (mi) vb I vedz tu aradzim1 blesser (par une balle)} {en: action of wounding, of injuring araf (a-r-f) sf vedz tu araftu2 (by firearm)} rnescu (r-ns-cu) (mi) vb IV rnii (r-n), arafi/arafe (a-r-fi) sf vedz tu araftu2 rneam (r-nem), rnit (r-n-t), rniri/rnire (r-n-ri) araftu1 (a-rf-tu) sm arafts (a-rf-ts) brbatlu a curi tehni (un cu arnescu) rnit (r-nt) adg rnit (r-n-t), rnits easti s-crueasc shi s-coas stranji (ti brbats); raftu, cusor {ro: (r-nts), rniti/rnite (r-n-ti) (un cu arnit) ex: ca pulj croitor} {fr: tailleur} {en: tailor} ex: la noi araftslj suntu mulrnit (pliguit) stau singur; hiu cu inima rnit rniri/rnire tu ghini chivirnisits raftu (rf-tu) sm rafts (rf-ts) (un (r-n-ri) sf rniri (r-nr) (un cu arniri) cu araftu1) arftoanji/arftoanje (a-rf-to-nji) sf arftoaaran* (a-r-n) adg fimininlu di la adg. aran; vedz aran nji/arftoanje (a-rf-to-nji) muljari di-araftu; muljari a curi arap1 (a-rp) sn arapuri (a-r-pur) calea i loclu ncljinat vitehni easti s-crueasc shi s-coas stranji (fustnj) ti muljeri; dzut di nghios, cndu omlu va si s-alin ctr nsus; anifur, aniarfteas, mudistr {ro: femeie de croitor; croitoreas} {fr: furami, nifur, giug {ro: urcu} {fr: monte} {en: ascent, upfemme dun tailleur; tailleuse, couturire} {en: tailors wife; hill} ex: arsri arap (anifur, giug), aripidin dressmaker} ex: vinji arftoanja (mudistra) acas arfteas arap2 (a-rp) vb IV shi III vedz tu arachi (a-rf-te-s) sf arfteasi/arftease (a-rf-te-si) (un cu arfarap3 (a-rp) sm, sf arap (a-r-p), arachi (a-rch), arapi/aratoanji) frangu-araftu (frn-gua-rf-tu) sm frangu-arafts pe (a-r-pi) 1: om cu chealea lai, di-atselj tsi bneadz (ic (frn-gua-rf-ts) araftu tsi coasi stranji ivrupineshti {ro: yin) di ct locurli dit Africhii; lai, negru; 2: om dit un mileti croitor occidental} {fr: tailleur la manire occidentale} {en: di oaminj tsi bneadz tu craturli dit Africhia di Nordu (Mioccidental type tailor} siria, Libia, Tunuza, Algeria) ic craturli dit Asia di ct Ascaraftu2 (a-rf-tu) sn arafturi (a-rf-tur) scndur teas tu-un pitat (Irak, Arabia, etc.); 3: num tsi-lj si da a unui cni i mul dulapi i ncrfusit di stizm, pri cari s-bag tra s-shad lucri; cu chealea lai {ro: negru (african), arab, nume dat unui anirafti, araf, arafi, rafi {ro: raft} {fr: rayon dune tagre; mal cu pielea neagr} {fr: noir (dAfrique), arabe, nom donn planchette (armoire)} {en: shelf (cupboard)} ex: arafturi pn aix chiens et aux mulets noirs} {en: negro, black man, arabe, s-adar rafti/rafte (rf-ti) sf rafturi (rf-tur) (un cu name given to black dogs or mules} ex: vidzui un arap (om

100

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

lai); mi feci arap (lai ca un arap); cama arulu cni easti Arap- (sh-lishureadz) ftsearea-a unui lucru; oara tsi easti tamam tr lu; atsel Murgu sh-atsel Arap (cni cu numa Arap); acats buna ftseari a unui lucru; apuhii, ipuhii, chiro, oar {ro: Araplu (mula Arap) s-lu ncltsm araps1 (a-rp-s) sf arap- ocazie, momentul nimerit} {fr: occasion, moment propice} si/arapse (a-rp-si) muljari cu chealea lai tsi yini dit Africhii; {en: occasion, right moment} ex: lj-aflai arastea (oara tsi liparap; (fig: araps = muljari multu lai, turbat) {ro: negresse; sea); astiptm arastea (apuhia, oara-atsea buna); altoar nufemeie rea, turbat} {fr: negresse; femme mchante, enrage} aflm ahtari arasti (apuhii, oar bun) {en: black woman; bad, enraged woman} ex: srglji ca arapsa arat1 (a-rt) adg vedz tu ar (ca un arap, ca un muljari turbat) araps2 (a-rp-s) sf arat2 (a-rt) sn vedz tu ar arapsi/arapse (a-rp-si) agru-pulj njic sh-cu peanili ca li, tsi aratru (a-r-tru) sn vedz tu ar cnt mushat sh-easti di soea-a birbiljlui {ro: psric cu pene aratsi1/aratse (a-r-tsi) adg aratsi/aratse (a-r-tsi), arts (a-rts), negrue} {fr: petit oiseau aux plumes noires} {en: little bird arts (a-rts) harea tsi u ari lucrul tsi ti fatsi s-aducheshti c with black feathers} arpush (a-r-psh) sm, sf arputs da arcoari; tsi nu easti caldu; arcuros, friguros; (fig: 1: shi/arpushe (a-r-p-shi), arpush (a-r-psh) arpushi/ar- aratsi = mortu; expr: 2: vatra easti-aratsi = casa easti-aprtsipushe (a-r-p-shi) arap njic {ro: arap3 mic} {fr: petit t; nu easti vr acas) {ro: rece} {fr: froid, glac} {en: cold} arap3} {en: small arap3} arpescu (a-r-ps-cu) adg ex: ap aratsi, munti aratsi; oclj-arts, mnj arts; asudori arts arpeasc (a-r-pes-c), arpeshts (a-r-psh-ts), arpesh-lj cura pri frmti; armasir cu trupurli arts (fig: morts) mti/arpeshte (a-r-psh-ti) tsi ari s-fac cu lili (oaminjlji cu padi; li-avea mnjli arts di-arcoari; btea un vimtu-aratsi di ti chealea lai) dit Africhii i cu atselj di miletea arab tsi bneadz sica; bati aratsili (fig: vimtul aratsi); u-afl vatra aratsi (fig: tu nordul di Africhii ic tu Asia di ctr Ascpitat {ro: de ne- casa-aprtsit) aratsi2/aratse (a-r-tsi) adv fr cldur, cu gru; arbesc} {fr: ngre; arabe} {en: pertaining to black peoartsimi {ro: rece} {fr: froidement} {en: coldly} ex: nji zbur ple; arabic} ex: cal arpescu (dit locurli iu bneadz miletea aratsi (cu artsimi, fr cldur) ratsi1/ratse (r-tsi) adg arab) ratsi/ratse (r-tsi), rts (rts), rts (rts) (un cu aratsi1) arapiri /arapire (a-r-pi-ri) sf vedz tu arachi ratsi2/ratse (r-tsi) adv (un cu aratsi2) artsescu (a-rarapit (a-r-pi-t) sf vedz tu arip tss-cu) vb IV artsii (a-r-ts), artseam (a-r-tsem), ararapositi/araposite (a-ra-p-si-ti) sn arapositi (a-ra-p-si-ti) tsit (a-r-ts-t), artsiri/artsire (a-r-ts-ri) fac un lucru tra plant analt (ct omlu sh-cama), cu frndzili lundz shi s-hib cama-aratsi; aduchescu c nj-easti ma putsn cldur chipitoasi, cu yimishi-grnutsi (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri (c avrai); friguredz; 2: lndzidzscu (c shidzui tu artsimi) cuceanj (clnj) lundzi di vr palm, cari s-matsin sh-da un cu dureari di cap, cu tusi, cu curarea-a nrilor, etc.; acats un frin galbin di cari s-fatsi culeashlu (ccimaclu); arpusit, heavr; ljau arcoari; arcuredz, hivrescu, plivricescu, arpusit, misur, clmbuchi, grnishor {ro: porumb} {fr: mas} plivircescu, plivritusescu, plirutusescu1; (expr: lj-artsi curlu {en: corn} arpusit (a-r-pu-st) sn arpusiti/arpusite (a(bishina) = (i) lji s featsi fric, lhtrsi; (ii) ari moart) {ro: r-pu-s-ti) (un cu arapositi) arpusit (ar-pu-st) sn rci} {fr: refroidir; prendre froid} {en: chill; catch a cold} ex: arpusiti/arpusite (ar-pu-s-ti) (un cu arapositi) apa eara cald ma tora s-artsi; cara lu-artsi apa, s-astrapsi araps1 (a-rp-s) sf vedz tu arap3 mprostu; artsi (arcur, s-featsi aratsi) chirolu; lj-artsea gljets araps2 (a-rp-s) sf vedz tu arap3 (lj-si ftsea aratsi ca gljetslu) sndzili dit vini; a-lea, nj-artsii araptu (a-rp-tu) adg vedz tu arachi (nj-hivrii) la izvur aest noapti; va lj-artsea inima shi eara ca arapun (a-r-pun) sm arapunj (a-r-punj) mnuclju di lilici i s-moar; ts-artsi curlu (expr: tsi s featsi fric, lhtrsish), ca di grnutsi (di-au) tsi criscur deadun shi suntu actsati di grec; lj-artsi bishina (expr: lj si featsi fric ic ari moart) njits alumchi, iu alumchili sh-eali suntu actsati di alti artsit (a-r-tst) adg artsit (a-r-ts-t), artsits (a-r-tsts), alumchi ma mri, sh-iu tuti alumchili bitisescu pi-un singur artsiti/artsite (a-r-ts-ti) 1: tsi easti faptu s-hib cama trup tu mesea-a mnucljului; arapuni, areapuni, areapini, aratsi; cari-aducheashti c lj-easti ca arcoari; frigurat; 2: cari aripinush, reapin, ripinid, clrush, crlush, cirush, crush, ari lndzidzts di itia c ari stat tu artsimi; tsi ari loat (lucrush, crmstar, gearnush {ro: ciorchine} {fr: grappe de rai- ari actsat) arcoari; tsi ari hivrit; arcurat, hivrit, plivricit, sins} {en: bunch of grapes} ex: am un arap lai ca ctranea, plivircit, plivritusit, plirutusit {ro: rcit} {fr: refroidi} {en: ma-l badz n gur, i dultsi ca njarea (angucitoari: arapunli di- chilled} artsiri/artsire (a-r-ts-ri) sf artsiri (a-r-tsr) au lai); arapunjlji eara ncrcats di-au arapuni/arapune (a- atsea tsi s-fatsi cndu-artseashti tsiva (i cariva); arcurari, r-pu-ni) sm arapunj (a-r-punj) (un cu arapun) areapu- hivriri, plivriciri, plivirciri, plivritusiri, plirutusiri {ro: aciunea ni/areapune (a-re-pu-ni) sm areapunj (a-re-punj) (un cu de a rci; rcire} {fr: action de refroidir} {en: action of chillarapun) areapini/areapine (a-re-pi-ni) sm areapinj (a-reing} artsimi/artsime (a-r-ts-mi) sf artsinj (a-r-tsnj) pinj) (un cu arapun) aripinush (a-ri-pi-nsh) sm aripi1: harea tsi-l fatsi un lucru s-hib aratsi; arcoari, arcoari, nush (a-ri-pi-nsh) arapun njic {ro: ciorchinel} {fr: graprcoari, rcoari, arcurami, frig; 2: lngoarea tsi poati s-u-acats pillon de raisins} {en: small bunch of grapes} reapin (reatsel tsi sta tu-arcoari, tu vimtu aratsi; arcurari, artsiri; (fig: pin) sm reapinj (re-pinj) (un cu arapun) ex: arupshu un artsimi = ahapsi, filichii, ncljisoari, budrumi, zndani {ro: reapin di-au di pi pergur ripinid (ri-pi-n-d) sf ripinidz frig, rceal; nchisoare} {fr: froid, froideur, rfroidissement; (ri-pi-ndz) (un cu arapun) prison} {en: cold, chilliness, cooling down; prison} ex: tu arapuni/arapune (a-r-pu-ni) sm vedz tu arapun munti, artsimea-a noptslor di primuvear easti minut; arar1 (a-rr) adg vedz tu aritcu blstem di-artsimi s-avets tr eta-a etilor; lo artsimi (artsi, arar2 (a-rr) adv vedz tu aritcu lndzidz); si sta tu artsimi (fig: filichii, budrumi) arcoaarari/arare (a-r-ri) sf vedz tu ar ri/arcoare (ar-co-ri) sf arcori (ar-cr) shi arcoruri (ar-c-rur) aras (a-rs) adg vedz tu arad atsea tsi u fatsi aera tra s-hib aratsi; atsea tsi aducheashti aras (a-r-s) sf arasi/arase (a-r-si) stranj (di pustavi) lungu omlu cndu nu-ari cldur (ic easti artsit); arcoari, rcoari, pn di padi, tsi-l poart preftslj shi clugrlji pristi-alanti acroari, rcoari, frig, arcurami, artsimi; (creap chetrili di-arstranji; ras, razi; antiri, andiri, giup, se (expr: cruescu aras = coari = fatsi mult arcoari) {ro: frig, rceal} {fr: froid} {en: bat ghini, dau bun shcop) {ro: ras (hain)} {fr: froc (du cold} ex: dzua ploai, noaptea-arcoari (artsimi); adra guvojdi prtre, moine)} {en: (priests, monks) frock, gown} ex: cu dintslj, aht trimura di-arcoari! arcoari/arcoare (a-rclugrashlu shi scoasi arasa; oaminj ligat tu lundz arasi; di- co-ri) sf arcori (a-r-cr) (un cu arcoari) ninti-lj sta atsel cu-aras ras (r-s) sf rasi/rase (r-si) rcoari/rcoare (r-co-ri) sf rcori (r-cr) (un cu ar(un cu aras) ex: shtiu s-cruescu ras (expr: shtiu s-bat ghini) coari) ex: cndu nj-easti rcoari rcoari/rcoare (rco-ri) sf razi/raze (r-zi) sf razi/raze (r-zi) (un cu aras) rcori (rcr) (un cu arcoari) acroari/acroare (a-cro-ri) sf aras* (a-r-s) fimininlu singular di la adg aras; vedz aras acrori (a-crr) (un cu arcoari) arcuredz (ar-cu-rdz) vb arasti/araste (a-rs-ti) sf arsti (a-rs-ti) catastasea tsi aspuni IV arcurai (ar-cu-r), arcuram (ar-cu-rm), arcurat (ar-cu-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

101

r-t), arcurari/arcurare (ar-cu-r-ri) (un cu artsescu) ex: aruat (a-ru-t) adg aruat (a-ru--t), aruats (a-ru-ts), arcur chirolu (artsi, s-featsi cama aratsi) arcurat (ar-cu- aruati/aruate (a-ru--ti) (un cu arurat2) ex: cmpul easti rt) adg arcurat (ar-cu-r-t), arcurats (ar-cu-rts), arcura- aruat (anvlit di-arau); rurari aruari/aruare (a-ru--ri) sf ti/arcurate (ar-cu-r-ti) (un cu artsit) {ro: rcit} {fr: refroi- aruri (a-ru-r) (un cu arurari2) di; qui a pris froid} {en: cooled, chilled; caught a cold} ex: arau3 (a-r-) sf vedz tu aru2 feata easti arcurat, lo arcoari arcurari/arcurare (ar-cu-r-ri) araulea (a-r-u-lea) adv vedz tu aru2 sf arcurari (ar-cu-rr) (un cu artsiri) arcurami/ar- aravdu (a-rv-du) (mi) vb I arvdai (a-rv-d), arvdam (a-rvcurame (ar-cu-r-mi) sf fr pl arcoari, arcoari, rcoari, ar- dm), arvdat (a-rv-d-t), arvdari/arvdare (a-rv-d-ri) tsimi {ro: frig, rceal} {fr: froid, froideur, rfroidissement} dixescu criprli tsi-nj cad pri cap (taxirtsli, niputerli, durerli, {en: cold, chilliness, coldness} arcuros (ar-cu-rs) adg ar- vasanli, etc.) fr s-mi plngu i s-ctigursescu cariva; mi tsn curoas (ar-cu-ro-s), arcurosh (ar-cu-rsh), arcuroasi/ar- sh-armn ashi cum hiu (aclo iu hiu) tr multu chiro (fr s-micuroase (ar-cu-ro-si) tsi easti aratsi, tsi adutsi arcoari; (om) alxescu, fr s-mi-aspargu); nu mi-alas azvimtu di niputeari tsi nu poati s-aravd multu arcoarea; tsi lj-easti arcoari mult; (cripri, dushmanj, etc.); ravdu, trag, tsn, vsnipsescu, munfriguros {ro: friguros, rece, glacial} {fr: frileux, glacial, qui a duescu, mi pidipsescu, apufirsescu; dnsescu, dinsescu, difroid} {en: sensitive to the cold, who is (feels) cold} ex: chirolu nisescu, dnisescu, dnsescu, dinsescu, dindisescu, dndeara arcuros (aratsi); arcuroasili furtunj (tsi-aduc arcurami, tsi sescu, vstxescu {ro: rbda; ndura, suporta, suferi; dura, suntu arts); om arcuros (tsi nu poati s-aravd multu arcoarea) rezista} {fr: patienter; supporter, souffrir; durer, rsister} {en: aratsi2/aratse (a-r-tsi) adv vedz tu aratsi1be patient; endure, suffer; last, resist} ex: aravd (tsni, arau* (a-r-) fimininlu di la adgectivlu aru; vedz aru2dnsea) nica niheam; nu cama pot s-aravdu (s-tsn, s-dn1arau (a-r-) sf arau (a-r-) shi arali/arale (a-r-li) 1: sescu); lu-arvdai (l-hunipsii, trapshu cu el) shasi mesh di crarea tsi disparti perlu din cap tra si s-ashtearn di-un parti dzli; cari aravd amint; aravd shi tats mac s-vrei s-bnedz; sh-di-alant; 2: perlu di pi mardzinea di fats a brbatlui sh-di nu lj-arvd (u tsnu) inima; aest jali s-nu u-aravdz (s-nu u pining ureclji cari easti-alsat s-creasc ma lungu; hiri di per tradz, ports); aravd (s-pidipseashti, tradzi) ca un cni; nu pot ma lundzi din cap (ciulii), shutsti niheam, tsi pot s-cad pri s-aravdu (s-mi pidipsescu; ic s-dnsescu) aht; aravd (tsni, fats sh-pri oclji; rau, aroau, tslufr, tsulufr, tsrufl, dnseashti) mult zmani; stranjili arvdar (tsnur, dnavoal, crcmi, cracmi, pirushan, zulufi, ciulii, cilii {ro: sir, nu s-arupsir) mults anj; nu-nj pari c chealea-aest crare ce desparte prul de pe cap; perciuni, bucl de pr} poati s-aravd (s-tsn) aht griutati arvdat (a-rv-dt) {fr: raie dans les cheveux; ctelettes, boucle de cheveux prs adg arvdat (a-rv-d-t), arvdats (a-rv-dts), arvdaloreille; cheveux qui pendent sur les joues} {en: a line sepa- ti/arvdate (a-rv-d-ti) tsi ari dixit criprli tsi-lj cdzur pri rating the middle of the head hair; side curl, lock, ringlet, cap; tsi ari armas ashi cum easti tr multu chiro (fr si scurl} ex: perlu lu-avra arcat cu-un crari tu mesi; ta s-ts alxeasc, fr si s-asparg); cari nu s-alas azvimtu di ndredz laili arau, laili-arau sh-pirushani; cu arali sh-cu niputeari; rvdat, traptu, tsnut, vsnipsit, munduit, pidipsit, pirushani; feat, arauli chiptinati curi li-adar aesti pri-inati?; apufirsit; dnsit, dinsit, dinisit, dnisit, dnsit, dinsit, dindiun moashi cu arau tu loc (angucitoari: tseapa); tsintsi flurii sit, dndsit, vstxit {ro: rbdat; suportat, suferit; durat, tsi li da tuts di barb ic di arau; nipotlu-ali babi, cu lundzi rezistat} {fr: patient; support, souffert; dur, rsist} {en: arau rau1 (r-) sf rali/rale (r-li) (un cu arau1) who has been patient; endured, suffered; lasted, resisted} aroau1 (a-ro-) sf aroau (a-ro-) shi aroali/aroale (a- arvdari/arvdare (a-rv-d-ri) sf arvdri (a-rv-dr) 1: ro-li) (un cu arau1)atsea tsi s-fatsi cndu cariva aravd tsiva; 2: atsea hari tsi u-ari 2arau (a-r-) sf fr pl chicutli di ap tsi s-fac (cad) atsel tsi poati s-aravd multi; ipumunii, arvdciuni, rvdari, tahinrli pri fatsa-a loclui (cndu chirolu easti niheam cama- trdzeari, tsneari, vsnipsiri, munduiri, pidipsiri, apufirsiri; aratsi sh-aburlji dit vimtu s-fac ap); ploai multu minut cu dnsiri, dinsiri, dinisiri, dnisiri, dnsiri, dinsiri, dindisiri, chicuti ca di arau; aroau; roau, rau {ro: rou} {fr: rose; dndsiri, vstxiri {ro: aciunea de a rbda; de a ndura, de a petite pluie fine} {en: dewdrop; light rain with small drops} suporta, de a suferi; de a dura, de a rezista; rbdare; suporex: dimneatsa, prit pdz shi prit agri easti arau aroau2 (a- tare, suferire; durare, rezistare; suferin, rezisten} {fr: acro-) sf fr pl (un cu arau2) ex: n aroau minut sh- tion de patienter; de supporter, de souffrir; de durer, de deadi; pri-aroau s-nj mi-adun roau (ro-) sf fr pl rsister; patience, rsignation} {en: action of being patient; of (un cu arau2) ex: lcrinjli ca roaua (araua) rau2 (r-) sf enduring, of suffering; of lasting, of resisting; patience, resigfr pl (un cu arau2) aruredz2 (a-r-u-rdz) vb I nation} ex: dup mult arvdari, aushlu ntrib; greu lucru arurai (a-r-u-r), aruram (a-r-u-rm), arurat (a-r-u-r- cafts, ma cu arvdari tuti s-fac; ai arvdari, c mardzinea t), arurari/arurare (a-r-u-r-ri) cad ca araua (aroaua) tsi aleadzi; sh-arvdarea ari mardzini; lj-als zbor a muljari-sai, cadi noaptea; (araua) cadi di acoapir tsiva (loclu); ruredz s-aib arvdari nearvdat (nea-rv-dt) adg nearvdat {ro: cade ca roua} {fr: tomber de (tomber comme) la rose} (nea-rv-d-t), nearvdats (nea-rv-dts), nearvdati/nearv{en: fall as the dewdrop} ex: lcrinjli actsar s-nji arureadz date (nea-rv-d-ti) tsi nu-ari arvdat criprli tsi-lj cdzur fatsa (s-nji cad pri fats ca aroaua) arurat2 (a-r-u-rt) pri cap; tsi easti greu s-lu-aravd un lucru {ro: nerbdat; neadg arurat (a-r-u-r-t), arurats (a-r-u-rts), arurati/ar- suportat, nesuferit} {fr: qui nest pas support, insupportable} urate (a-r-u-r-ti) pri cari cdzu araua; tsi ari cdzut ca {en: who could not be endured; insufferable} araua; rurat {ro: czut (ca roua); acoperit de rou} {fr: nearvdari/nearvdare (nea-rv-d-ri) sf nearvdri (nea-rvtomb (comme la rose); couvert ou humide de rose} {en: dr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu poati s-aravd tsiva; fallen (as the dewdrop); covered by dewdrop} harea (huea) tsi u-ari atsel tsi nu poati s-aravd multi {ro: arurari2/arurare (a-r-u-r-ri) sf arurri (a-r-u-rr) aciunea de a nu rbda; de a nu ndura, de a nu suporta; atsea tsi s-fatsi cndu arureadz; rurari {ro: aciunea de a nerbdare} {fr: action de simpatienter; de ne pas supporter; cade ca roua, de a fi acoperit de rou} {fr: action de tomber impatience} {en: action of being impatient; impatience} ex: comme la rose; dtre couvert de rose} {en: action of dew- ashteapt cu nearvdari arvdciuni/arvdciune (a-rv-ddrop falling, being covered by dew drops} ruredz (r-u- c-ni) sf arvdciunj (a-rv-d-cnj) atsea hari tsi u-ari rdz) vb I rurai (r-u-r), ruram (r-u-rm), rurat (r-u- atsel tsi poati s-aravd multi; arvdari, rvdari, ipumunii, sabri r-t), rurari/rurare (r-u-r-ri) (un cu aruredz2) rurat {ro: rbdare} {fr: patience} {en: patience} ex: domnul nu (r-u-rt) adg rurat (r-u-r-t), rurats (r-u-rts), avea arvdciuni (arvdari, ipumunii) arvdtor (a-rv-drurati/rurate (r-u-r-ti) (un cu arurat2) rurari/ru- tr) adg arvdtoari/arvdtoare (a-rv-d-to-ri), arvdtori rare (r-u-r-ri) sf rurri (r-u-rr) (un cu arurari2) (a-rv-d-tr), arvdtoari/arvdtoare (a-rv-d-to-ri) cariaruedz (a-ru-dz) vb I aruai (a-ru-), aruam (a-ru-m), aravd, cari poati s-aravd multi {ro: rbdtor} {fr: patient, aruat (a-ru--t), aruari/aruare (a-ru--ri) (un cu aruredz2) endurant, rsign} {en: patient, enduring, resigned} arvdos

102

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(a-rv-ds) adg arvdoas (a-rv-do-s), arvdosh (a-rv- arcescu (a-r-cs-cu) vb IV vedz tu aricescu dsh), arvdoasi/arvdoase (a-rv-do-si) (un cu arvd- archeari/archeare (a-r-cha-ri) sf vedz tu arachi tor) ex: pndza aest easti multu arvdoas (aravd, tsni archescu (a-r-chs-cu) (mi) vb IV shi II vedz tu arachi multu chiro) ravdu (rv-du) (mi) vb I rvdai (rv-d), archii/archie (a-r-ch-i) sf archii (a-r-ch) ma multi turrvdam (rv-dm), rvdat (rv-d-t), rvdari/rvdare (rv- lii di shpirtu (alcool) adrat dit fermentarea (aprindearea) a d-ri) (un cu aravdu) rvdat (rv-dt) adg rvdat (rv- dzamljei di-au (di fructi, di grni, etc.); rchii, alb, spirtu, d-t), rvdats (rv-dts), rvdati/rvdate (rv-d-ti) (un cu shpirtu, tsipurishi {ro: rachiu} {fr: eau-de-vie} {en: brandy} arvdat) ex: am rvdat nai cama lili rvdari/rvdare (rv- ex: afl un om cu-un buti di-archii; nu putu s-bea yinlu tut, d-ri) sf rvdri (rv-dr) (un cu arvdari) ex: cu rvdarea archia tut rchii/rchie (r-ch-i) sf rchii (r-ch) (un va si s ndreag tuti; rvdarea sh-ns ari n mardzin cu archii) archii/archie (ar-ch-i) sf archii (ar-ch) (un nirvdat (ni-rv-dt) adg nirvdat (ni-rv-d-t), nirvdats cu archii) ex: bium n cas la ns cti un scaf di-archii (ni-rv-dts), nirvdati/nirvdate (ni-rv-d-ti) (un cu archiri/archire (a-r-ch-ri) sf vedz tu arachi nearvdat) nirvdari/nirvdare (ni-rv-d-ri) sf nirvdri archish1 (a-r-chsh) vb I vedz tu archiushur1 (ni-rv-dr) (un cu nearvdari) archish2 (a-r-chsh) sn vedz tu archiushur2 arb (a-r-b) sm arbadz (a-r-bdz) amaxi mari tr purtari archishari/archishare (a-r-chi-sh-ri) sf vedz tu grni sh-alti lucri; amaxi {ro: haraba} {fr: chariot} {en: archiushurari wagon, cart} ex: turcul lu-acats ljepurli cu arblu; vinj cu archishat (a-r-chi-sht) adg vedz tu archiushurat arblu arbgi (a-r-b-g) sm arbgeadz (a-r-b-gdz) archishur1 (a-r-ch-shur) vb I vedz tu archiushur1 omlu tsi crteashti (urseashti) arblu shi-lj fatsi caljlji s-lu archishur2 (a-r-ch-shur) sn vedz tu archiushur2 trag ctr loclu iu va el si s-duc {ro: harabagiu, cru} {fr: archishurari/archishurare (a-r-chi-shu-r-ri) sf vedz tu charretier} {en: cart driver} archiushurari arbgi (a-r-b-g) sm vedz tu arb archishurat (a-r-chi-shu-rt) adg vedz tu archiushurat arbtii/arbtie (a-r-b-t-i) sf arbtii (a-r-b-t) cliv di archishuros (a-r-chi-shu-rs) adg vedz tu archiushuros oaminj oarfnj, tsi pari etim s-cad di nimutriri {ro: cocioaarchit1 (a-r-cht) adg vedz tu arachi b} {fr: hutte, masure} {en: hut, shanty} archit2 (a-r-cht) adv vedz tu arachi arbdsescu (a-rb-d-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu ardparchit (a-r-ch-t) sf vedz tu arachi sescu2 architor (a-r-chi-tr) adg vedz tu arachi arbdsiri/arbdsire (a-rb-d-s-ri) sf vedz tu ardpsescu2 architur (a-r-chi-t-r) sf vedz tu arachi arbdsit (a-rb-d-st) adg vedz tu ardpsescu2 archiushur1 (a-r-ch-shur) vb I archiushurai (a-r-chuarboj (a-r-boj) an vedz tu arbush shu-r), archiushuram (a-r-chu-shu-rm), archiushurat arbudznari/arbudznare (a-r-bu-dz-n-ri) sf vedz tu (a-r-chu-shu-r-t), archiushurari/archiushurare (a-rarbudzinedz chu-shu-r-ri) mi min lishor fr cheaditsi sh-fr s-njishcu arbudznat (a-r-bu-dz-nt) adg vedz tu arbudzinedz cicioarli pristi un fats nyilicioas; archish, aruchiushur, arbudznedz (a-r-bu-dz-ndz) (mi) vb I vedz tu aruchishur, archiushur, archishur, alchiushur, aglistur, alunic, arbudzinedz arunic, arudic, argoci, rgoci, rugoci {ro: aluneca} {fr: glisarbudzinari/arbudzinare (a-r-bu-dzi-n-ri) sf vedz tu ser} {en: slide, skid} ex: u-archiushur (u-alunic) n gur arbudzinedz archiushurat (a-r-chu-shu-rt) adg archiushurat (a-rarbudzinat (a-r-bu-dzi-nt) adg vedz tu arbudzinedz chu-shu-r-t), archiushurats (a-r-chu-shu-rts), archiuarbudzinedz (a-r-bu-dzi-ndz) (mi) vb I arbudzinai (a-rshurati/archiushurate (a-r-chu-shu-r-ti) tsi s-ari minat bu-dzi-n), arbudzinam (a-r-bu-dzi-nm), arbudzinat (a- lishor fr cheaditsi sh-fr s-njishc cicioarli pristi un fats r-bu-dzi-n-t), arbudzinari/arbudzinare (a-r-bu-dzi-n-ri) nyilicioas; archishat, aruchiushurat, aruchishurat, archiu scot grnuts pi budz; aruversu, aruvirsedz {ro: avea shurat, archishurat, alchiushurat, aglisturat, alunicat, arunicat, erupie pe buze} {fr: avoir une ruption sur les lvres} {en: arudicat, argucit, rugucit {ro: alunecat} {fr: gliss} {en: have an eruption on the lips} arbudzinat (a-r-bu-dzi-nt) slided, skidded} archiushurari/archiushurare (a-r-chuadg arbudzinat (a-r-bu-dzi-n-t), arbudzinats (a-r-bu- shu-r-ri) sf archiushurri (a-r-chu-shu-rr) atsea tsi sdzi-nts), arbudzinati/arbudzinate (a-r-bu-dzi-n-ti) tsi fatsi cndu archiushur cariva; archishari, aruchiushurari, ari scoas grnuts pi budz; aruvirsat {ro: cari are erupie pe aruchishurari, archiushurari, archishurari, alchiushurari, aglisbuze} {fr: qui a une ruption sur les lvres} {en: who has an turari, alunicari, arunicari, arudicari, arguciri, ruguciri {ro: eruption on the lips} arbudzinari/arbudzinare (a-r-buaciunea de a aluneca; alunecare} {fr: action de glisser} {en: dzi-n-ri) sf arbudzinri (a-r-bu-dzi-nr) atsea tsi s-fatsi action of sliding} archiushuros (a-r-chu-shu-rs) adg cndu cariva scoati grnuts pi budz; aruvirsari {ro: aciunea archiushuroas (a-r-chu-shu-ro-s), archiushurosh (a-rde a avea erupie pe buze; erupie} {fr: action davoir une chu-shu-rsh), archiushuroasi/archiushuroase (a-r-churuption sur les lvres; ruption} {en: action of having an shu-ro-si) (fats) pri cari omlu poati s-arunic lishor; tsi eruption on the lips; eruption} arbudznedz (a-r-bu-dzarunic; iu poati s-arunic tsiva {ro: alunecos} {fr: glissant} ndz) (mi) vb I arbudznai (a-r-bu-dz-n), arbudznam {en: slippery} archiushur2 (a-r-ch-shur) sn archiu(a-r-bu-dz-nm), arbudznat (a-r-bu-dz-n-t), arbu- shuri (a-r-ch-shur) loc iu pots s-alunits lishor; alunidznari/arbudznare (a-r-bu-dz-n-ri) (un cu arbuctur, arunictur, argoci, rgoci, rugoci, archish {ro: dzinedz) arbudznat (a-r-bu-dz-nt) adg arbudznat alunecu} {fr: glissoir} {en: slide} aruchiushur1 (a-ru-ch(a-r-bu-dz-n-t), arbudznats (a-r-bu-dz-nts), arbu- shur) vb I aruchiushurai (a-ru-chu-shu-r), aruchiushuram dznati/arbudznate (a-r-bu-dz-n-ti) (un cu arbudzi- (a-ru-chu-shu-rm), aruchiushurat (a-ru-chu-shu-r-t), nat) arbudznari/arbudznare (a-r-bu-dz-n-ri) sf aruchiushurari/aruchiushurare (a-ru-chu-shu-r-ri) (un cu arbudznri (a-r-bu-dz-nr) (un cu arbudzinari) archiushur1) ex: lj-aruchiushura din gur ca mrgritri; sarbush (a-r-bsh) sn arbushi/arbushe (a-r-b-shi) afla cu dau cicioari npoi, ahntu multu aruchiushura cumat di lemnu (shcop, bstuni, etc.) pri cari s-bag seamni aruchiushurat (a-ru-chu-shu-rt) adg aruchiushurat (a-ru(tljituri cu cutsutlu) tra si s-tsn isapea di cti ori s-fatsi un chu-shu-r-t), aruchiushurats (a-ru-chu-shu-rts), aruchiulucru (cts njelj s-amint, cts paradz lj dm a unui, cti dzli shurati/aruchiushurate (a-ru-chu-shu-r-ti) (un cu lucreadz cariva, etc.); rbush, arboj, crcheau, crnici {ro: archiushurat) aruchiushurari/aruchiushurare (a-ru-churboj} {fr: taille, encoche} {en: notched stick, tally} rbush shu-r-ri) sf aruchiushururi (a-ru-chu-shu-rr) (un cu (r-bsh) sn rbushi/rbushe (r-b-shi) (un cu arbush) archiushurari) aruchiushuros (a-ru-chu-shu-rs) adg arboj (a-r-boj) an arboaji/arboaje (a-r-bo-ji) (un aruchiushuroas (a-ru-chu-shu-ro-s), aruchiushurosh (a-rucu arbush) chu-shu-rsh), aruchiushuroasi/aruchiushuroase (a-ru-chu-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

103

shu-ro-si) (un cu archiushuros) aruchiushur2 (a-ruru-ch-shur) sn aruchishuri (a-ru-ch-shur) (un cu arch-shur) sn aruchiushuri (a-ru-ch-shur) (un cu ar- chiushur2) archish1 (a-r-chsh) vb I archishai (a-r-chichiushur2) alchiushur1 (a-l-ch-shur) vb I alchiushush), archisham (a-r-chi-shm), archishat (a-r-chirai (a-l-chu-shu-r), alchiushuram (a-l-chu-shu-rm), sh-t), archishari/archishare (a-r-chi-sh-ri) (un cu alchiushurat (a-l-chu-shu-r-t), alchiushurari/alchiu- archiushur1) ex: archishai pi gljats sh-cdzui; archish shurare (a-l-chu-shu-r-ri) (un cu archiushur1) al(scdzu) multu di-avearea tsi-avea; cndu omlu archish chiushurat (a-l-chu-shu-rt) adg alchiushurat (a-l-chu- unoar, greu sh-amint sntatea; ai s-archishm pi gljats shu-r-t), alchiushurats (a-l-chu-shu-rts), alchiushura- archishat (a-r-chi-sht) adg archishat (a-r-chi-sh-t), ti/alchiushurate (a-l-chu-shu-r-ti) (un cu archiuarchishats (a-r-chi-shts), archishati/archishate (a-r-chishurat) alchiushurari/alchiushurare (a-l-chu-shu-rsh-ti) (un cu archiushurat) archishari/archishare ri) sf alchiushulri (a-l-chu-shu-rr) (un cu archiu(a-r-chi-sh-ri) sf archishri (a-r-chi-shr) (un cu shurari) alchiushuros (a-l-chu-shu-rs) adg alchiuarchiushurari) archish2 (a-r-chsh) sn archishuri (a-rshuroas (a-l-chu-shu-ro-s), alchiushurosh (a-l-chu- chi-shur) (un cu archiushur2) ex: mizi vinjim cu arshu-rsh), alchiushuroasi/alchiushuroase (a-l-chu-shu- chishlu tsi easti ro-si) (un cu archiushuros) alchiushur2 (a-l-charchiushur2 (a-r-ch-shur) sn vedz tu archiushur1 shur) sn alchiushuri (a-l-ch-shur) (un cu archiu- archiushurari/archiushurare (a-r-chu-shu-r-ri) sf vedz shur2) archishur1 (a-r-ch-shur) vb I archishurai (a-rtu archiushur1 chi-shu-r), archishuram (a-r-chi-shu-rm), archishurat archiushurat (a-r-chu-shu-rt) adg vedz tu archiushur1 (a-r-chi-shu-r-t), archishurari/archishurare (a-r-chiarchiushuros (a-r-chu-shu-rs) adg vedz tu shu-r-ri) (un cu archiushur1) archishurat (a-r-chiarchiushur1 shu-rt) adg archishurat (a-r-chi-shu-r-t), archishurats arcini/arcine (a-r-c-ni) sf vedz tu arushin (a-r-chi-shu-rts), archishurati/archishurate (a-r-chi-shuarciri/arcire (a-r-c-ri) sf vedz tu aricescu r-ti) (un cu archiushurat) archishurari/archiarcit (a-r-ct) adg vedz tu aricescu shurare (a-r-chi-shu-r-ri) sf archishurri (a-r-chi-shuarciusescu (a-r-cu-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu arici1 rr) (un cu archiushurari) archishuros (a-r-chi-shu- arciusiri/arciusire (a-r-cu-s-ri) sf vedz tu arici1 rs) adg archishuroas (a-r-chi-shu-ro-s), archishurosh arciusit (a-r-cu-st) adg vedz tu arici1 (a-r-chi-shu-rsh), archishuroasi/archishuroase (a-r-chi- arcoari/arcoare (a-r-co-ri) sf vedz tu aratsi1 shu-ro-si) (un cu archiushuros) archishur2 (a-r-ch- ard1 (a-rd) vb III shi II arsh (a-rsh), ardeam (a-rshur) sn archishuri (a-r-ch-shur) (un cu archiudem), ars (a-r-s), ardiri/ardire (a-r-di-ri) shi ardeashur2) archishur1 (ar-ch-shur) vb I archishurai (ar-chiri/ardeare (a-r-de-ri) aspun multa harau tsi u-am cu-un shu-r), archishuram (ar-chi-shu-rm), archishurat (ar-chi- minari a budzlor (a gurljei, a fatsljei) shi cu-un scuteari di shu-r-t), archishurari/archishurare (ar-chi-shu-r-ri) (un bots shcurti shi ahoryea (ha, ha, ha,); rd, arid; (expr: ard cu archiushur1) ex: fr s-esh tu padi archishuri archishu- pri sum nri; ard pri sum mustts = ard pi-ascumta, fac hazi) rat (ar-chi-shu-rt) adg archishurat (ar-chi-shu-r-t), {ro: rde} {fr: rire} {en: laugh} ex: s-nu lj-ard sh-a lui puarchishurats (ar-chi-shu-rts), archishurati/archishurate (ar- tsn budzli; mutrea sh-ardea pri sum mustts (expr: ardea chi-shu-r-ti) (un cu archiushurat) archishurari/arpi-ascumta, ftsea hazi) ars1 (a-rs) adg ars (a-r-s), chishurare (ar-chi-shu-r-ri) sf archishurri (ar-chi-shu-rr) arsh (a-rsh), arsi/arse (a-r-si) cari ari ars; rs, aris (un cu archiushurari) archishuros (ar-chi-shu-rs) {ro: rs} {fr: ris} {en: laughed} ardiri1/ardire (a-r-di-ri) adg archishuroas (ar-chi-shu-ro-s), archishurosh (ar-chi- sf ardiri (a-r-dir) atsea tsi s-fatsi cndu cariva ardi; arshu-rsh), archishuroasi/archishuroase (ar-chi-shu-ro-si) deari, ars, rdiri, rdeari, aridiri, arideari {ro: aciunea de a (un cu archiushuros) archishur2 (ar-ch-shur) sn archirde; rdere, rs} {fr: action de rire; rire} {en: action of laushuri (ar-ch-shur) (un cu archiushur2) archiushur1 ghing; laugh} ardeari1/ardeare (a-r-de-ri) sf arderi (a(ar-ch-shur) vb I archiushurai (ar-chu-shu-r), archiushu- r-dr) (un cu ardiri1) ex: dztsea cu ardeari; ma bun ram (ar-chu-shu-rm), archiushurat (ar-chu-shu-r-t), ar- pni goal cu-ardeari, dict gheli multi cu ncceari; tr archiushurari/archiushurare (ar-chu-shu-r-ri) (un cu deari, ardea; eara un lucru tr-ardeari; cntri sh-arderi, nuarchiushur1) archiushuredz (ar-ch-shu-redz) vb I aravdzai tora; l lo cu bunlu, cu-arderli nears1 (nea-rs) chiushurai (ar-chu-shu-r), archiushuram (ar-chu-shuadg nears (nea-r-s), nearsh (nea-rsh), nearsi/nearse rm), archiushurat (ar-chu-shu-r-t), archiushurari/archiu- (nea-r-si) cari nu-ari ars; (fig: nears = tsi ari (ari avut) shurare (ar-chu-shu-r-ri) (un cu archiushur1) archiu- mri cripri di nu-lj yini s-ard; marat, corbu, tihilai, shcret, shurat (ar-chu-shu-rt) adg archiushurat (ar-chu-shu-r- etc.) {ro: care nu a rs} {fr: qui na pas ris} {en: who did not t), archiushurats (ar-chu-shu-rts), archiushurati/archiulaugh} ex: laea mum atsea nears (tsi nu-ari ars tu ban); shurate (ar-chu-shu-r-ti) (un cu archiushurat) archiu- aest nears (marat, curbisit) mam a noastr neardishurari/archiushurare (ar-chu-shu-r-ri) sf archiushurri ri1/neardire (nea-r-di-ri) sf neardiri (nea-r-dir) atsea tsi (ar-chu-shu-rr) (un cu archiushurari) archiushuros s-fatsi cndu cariva nu ardi; neardeari {ro: aciunea de a nu (ar-chu-shu-rs) adg archiushuroas (ar-chu-shu-ro-s), rde} {fr: action de ne pas rire} {en: action of not laughing} archiushurosh (ar-chu-shu-rsh), archiushuroasi/archiuneardeari1/neardeare (nea-r-de-ri) sf nearderi (nea-rshuroase (ar-chu-shu-ro-si) (un cu archiushuros) ar- dr) (un cu neardiri1) rd (rd) vb III shi II rsh chiushur2 (ar-ch-shur) sn archiushuri (ar-ch-shur) (un (rsh), rdeam (r-dem), rs (r-s), rdiri/rdire (r-di-ri) cu archiushur2) aruchishur1 (a-ru-ch-shur) vb I arushi rdeari/rdeare (r-de-ri) (un cu ard1) ex: rdeai di chishurai (a-ru-ch-shu-r), aruchishuram (a-ru-ch-shumoarti rs1 (rs) adg rs (r-s), rsh (rsh), rsi/rse (rrm), aruchishurat (a-ru-ch-shu-r-t), aruchishurari/aru- si) (un cu ars1) rdiri/rdire (r-di-ri) sf rdiri (r-dir) chishurare (a-ru-ch-shu-r-ri) (un cu archiushur1) (un cu ardiri1) rdeari/rdeare (r-de-ri) sf rderi (raruchishurat (a-ru-ch-shu-rt) adg aruchishurat (a-ru-ch- dr) (un cu ardiri1) arid1 (a-rd) vb III shi II arish (ashu-r-t), aruchishurats (a-ru-ch-shu-rts), aruchishurarsh), arideam (a-ri-dem), aris (a-r-s), aridiri/aridire (ati/aruchishurate (a-ru-ch-shu-r-ti) (un cu archiushurat) r-di-ri) shi arideari/arideare (a-ri-de-ri) (un cu ard1) aruchishurari/aruchishurare (a-ru-ch-shu-r-ri) sf aruchiaris1 (a-rs) adg aris (a-r-s), arish (a-rsh), arisi/arise (a-rshururi (a-ru-ch-shu-rr) (un cu archiushurari) arusi) (un cu ars1) aridiri1/aridire (a-r-di-ri) sf aridiri (a-rchishuros (a-ru-ch-shu-rs) adg aruchishuroas (a-ru-ch- dir) (un cu ardiri1) arideari1/arideare (a-ri-de-ri) sf shu-ro-s), aruchishurosh (a-ru-ch-shu-rsh), aruchishu- arideri (a-ri-dr) (un cu ardeari1) ars4 (a-rs) sn arroasi/aruchishuroase (a-ru-ch-shu-ro-si) (un cu archiu- suri (a-r-sur) minarea budzlor (a gurljei, a fatsljei) shi shuros) ex: s-featsi un munti aruchishuros aruchishur2 (ascutearea di bots ahoryea cndu ardi omlu; rs, aris, arsut,

104

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ardiri, ardeari, rdiri, rdeari {ro: rs} {fr: rire} {en: laugh} of teasing} ardeari2/ardeare (a-r-de-ri) sf arderi (a-rex: nu putu s-sh tsn arslu; mi-ashteapt cu arslu n gur dr) (un cu ardiri2) ex: lucru tr-ardeari nears2 (nea(pi budz); tsi mushat ars ari; s-lishin di-ars (cpi di-aht rs) adg nears (nea-r-s), nearsh (nea-rsh), ardeari), nu alt rs2 (rs) sn rsuri (r-sur) (un cu nearsi/nearse (nea-r-si) di cari nu sh-ari ars (pizuit, ars4) arsut (a-r-sut) sn arsuti/arsute (a-r-su-ti) (un rizilipsit) cariva {ro: nebatjocorit} {fr: de qui on ne sest pas cu ars4) hamuard (ha-ma-rd) vb III shi II hamuarsh moqu} {en: of whom it was not made fun of} arid2 (a-rd) (ha-ma-rsh), hamuardeam (ha-ma-r-dem), hamua- vb III shi II arish (a-rsh), arideam (a-ri-dem), aris (a-rrs (ha-ma-r-s), hamuardiri/hamuardire (ha-ma-r-di- s), aridiri/aridire (a-r-di-ri) shi arideari/arideare (a-ri-de-ri) ri) shi hamuardeari/hamuardeare (ha-ma-r-de-ri) aspun (un cu ard2) neardiri2/neardire (nea-r-di-ri) sf cu-un njic minari a budzlor (a gurljei, a fatsljei) sh-cuneardiri (nea-r-dir) atsea tsi s-fatsi cndu omlu nu shun nsurinari a fatsljei c un lucru (un zbor, un doar, etc.) ardi di cariva; neardeari {ro: aciunea de a nu-i bate joc} mi ifhrstiseashti, mi-arseashti sh-nj-adutsi harau; hamu- {fr: action de ne pas railler, de ne pas se moquer} {en: action rd, sumard {ro: surde} {fr: sourire} {en: smile} ex: totna of not laughing at, of not making fun of, of not teasing} hamuardi (sumardi); cu vreari hamuarsi (sumarsi) ha- neardeari2/neardeare (nea-r-de-ri) sf nearderi (nea-rmuars1 (ha-ma-rs) adg hamuars (ha-ma-r-s), hadr) (un cu neardiri2) aris2 (a-rs) adg aris (a-r-s), muarsh (ha-ma-rsh), hamuarsi/hamuarse (ha-ma-r-si) arish (a-rsh), arisi/arise (a-r-si) (un cu ars2) aridiri2/ari cari ari hamuars; hamurs, sumars {ro: surs} {fr: dire (a-r-di-ri) sf aridiri (a-r-dir) (un cu ardiri2) arideasouris} {en: smiled} hamuardiri/hamuardire (ha-ma-rri2/arideare (a-ri-de-ri) sf arideri (a-ri-dr) (un cu di-ri) sf hamuardiri (ha-ma-r-dir) atsea tsi s-fatsi cndu ardeari2) cariva hamuardi; hamuardeari, hamurdiri hamurdeari, ard3 (a-rd) (mi) vb III shi II arsh (a-rsh), ardeam (asumardiri, sumardeari {ro: aciunea de a surde; surdere} r-dem), ars (a-r-s), ardiri/ardire (a-r-di-ri) shi {fr: action de sourire} {en: action of smiling} hamuardeaardeari/ardeare (a-r-de-ri) cu minciunj l-fac pri cariva (sri/hamuardeare (ha-ma-r-de-ri) sf hamuarderi (ha-ma- pistipseasc minciunjli tsi-lj dzc shi) s-adar atsea tsi voi r-dr) (un cu hamuardiri1) hamuars2 (ha-ma-rs) mini; minciunedz, aplnsescu, plnsescu, plnisescu, plsn hamuarsuri (ha-ma-r-sur) un njic minari a budzlor nipsescu, plnescu {ro: (se) nela} {fr: (se) tromper, duper} (a gurljei, a fatsljei) shi nsurinari a fatsljei cari aspuni ifh- {en: deceive, cheat, dupe} ex: ma pri cari vrea s-lu-ard ns rstisiri, vreari, harau, etc.; hamurs, sumars {ro: surs} {fr: (s-lji spun minciunj, s-lu aplnseasc); mrate, mrate, tsi tisouris} {en: smile} ex: mi-ashtipt cu hamuarslu hamurd ardi mintea (ti minciuneadz); el nu poati s-u ard (s-u (ha-mu-rd) vb III shi II hamursh (ha-mu-rsh), hamur- aplneasc); mi-arsi sh-mi dispulje di tutiput; s-nu v-ardets deam (ha-mu-r-dem), hamurs (ha-mu-r-s), hamur- (s-nu tsiva di ftsets glrimea) di scutets martsul; nu-l ard diri/hamurdire (ha-mu-r-di-ri) shi hamurdeari/hamurdeare (nu-lj dzc minciunj) ocljilj?; ardi feata (dz-lj tsiva s-agr(ha-mu-r-de-ri) (un cu hamuard) hamurs1 (ha-mushasc, s-lj treac oara) s-nu plng ars3 (a-rs) adg ars rs) adg hamurs (ha-mu-r-s), hamursh (ha-mu-rsh), (a-r-s), arsh (a-rsh), arsi/arse (a-r-si) tsi-lj s-ari dzs hamursi/hamurse (ha-mu-r-si) (un cu hamuars1) ha- minciunj tra s-lu fac s-adar tsiva; minciunat, aplnsit, murdiri/hamurdire (ha-mu-r-di-ri) sf hamurdiri (ha-muplnsit, plnisit, plnipsit, plnit {ro: nelat} {fr: tromp, r-dir) (un cu hamuardiri) hamurdeari/hamurdeare dup} {en: deceived, cheated, duped} ardiri3/ardire (a-r(ha-mu-r-de-ri) sf hamurderi (ha-mu-r-dr) (un cu ha- di-ri) sf ardiri (a-r-dir) atsea tsi s-fatsi cndu omlu lu-ardi muardeari) hamurs2 (ha-mu-rs) sn hamursuri (ha-mu- pri cariva; ardeari, minciunari, aplnsiri, plnsiri, plnisiri, r-sur) (un cu hamuars2) sumard (su-ma-rd) vb III plnipsiri, plniri, alincii, apatii {ro: aciunea de a nela; shi II sumarsh (su-ma-rsh), sumardeam (su-ma-rnelare} {fr: action de tromper, de duper} {en: action of dedem), sumars (su-ma-r-s), sumardiri/sumardire (su- ceiving, of cheating, of duping} ardeari3/ardeare (a-rma-r-di-ri) shi sumardeari/sumardeare (su-ma-r-de-ri) de-ri) sf arderi (a-r-dr) (un cu ardiri3) ex: mari (un cu hamuard) ex: Hristolu sumarsi sumars1 (su-ma- ardeari (aplnsiri) l featsim! nears3 (nea-rs) adg rs) adg sumars (su-ma-r-s), sumarsh (su-ma-rsh), nears (nea-r-s), nearsh (nea-rsh), nearsi/nearse (neasumarsi/sumarse (su-ma-r-si) (un cu hamuars1) su- r-si) tsi nu-lj s-ari dzs minciunj tra s-lu fac s-adar tsiva; mardiri/sumardire (su-ma-r-di-ri) sf sumardiri (su-maniminciunat, neaplnsit, niplnsit, niplnisit, niplnipsit, nir-dir) (un cu hamuardiri) sumardeari/sumardeare plnit {ro: nenelat} {fr: qui na pas t tromp} {en: who (su-ma-r-de-ri) sf sumarderi (su-ma-r-dr) (un cu has not been deceived, nor cheated} neardiri3/neardire hamuardeari) sumars2 (su-ma-rs) sn sumarsuri (su(nea-r-di-ri) sf neardiri (nea-r-dir) atsea tsi s-fatsi cndu ma-r-sur) (un cu hamuars2) omlu nu lu-ardi pri cariva; neardeari {ro: aciunea de a nu ard2 (a-rd) (nj-) vb III shi II (nj-)arsh (a-rsh), (nj-) nela} {fr: action de ne pas tromper, de ne pas duper} {en: ardeam (a-r-dem), ars (a-r-s), ardiri/ardire (a-r-di- action of not deceiving, of not cheating, of not duping} ri) shi ardeari/ardeare (a-r-de-ri) cu zboar i fapti (tsi neardeari3/neardeare (nea-r-de-ri) sf nearderi (nea-rsuntu dealihea i shici) voi s-lu fac pri cariva si s-arushineadz dr) (un cu neardiri3) arid3 (a-rd) vb III shi II arish (aniheam ic s-lji fac atselj di deavrliga s-ard di el; rizilescu, rsh), arideam (a-ri-dem), aris (a-r-s), aridiri/aridire (arizilipsescu, pizuescu, mpizuescu, mbizuescu, shupr, shup- r-di-ri) shi arideari/arideare (a-ri-de-ri) (un cu ard3) redz, shupur, shupir, shupiredz {ro: (a-i) bate joc, a batjoaris3 (a-rs) adg aris (a-r-s), arish (a-rsh), arisi/arise (a-rcori} {fr: railler, (se) moquer} {en: mock, laugh at, make fun si) (un cu ars3) aridiri3/aridire (a-r-di-ri) sf aridiri (a-rof, tease} ex: nu prindi omlu s-sh ard (s-sh pizueasc) dir) (un cu ardiri3) arideari3/arideare (a-ri-de-ri) sf vrnoar di altu; tra si sh-ard (s-sh pizueasc) niheam di arideri (a-ri-dr) (un cu ardeari3) arditor (a-r-di-tr) ns; sh-u-avea c sh-ardi di ea; di lup veclju sh-ard cnjlji adg arditoari/arditoare (a-r-di-to-ri), arditori (a-r-di-tr), (sh-pizuescu, nu l easti fric); shadi n cali un tsucal shi sharditoari/arditoare (a-r-di-to-ri) (atsel) tsi lu-ardi (luardi di-un bucal; di tsi ts-ardz nu-ascachi ars2 (a-rs) aplnseashti) pri cariva, marghiol, maryiol, apation, ehle {ro: adg ars (a-r-s), arsh (a-rsh), arsi/arse (a-r-si) di neltor} {fr: trompeur} {en: deceiver, cheater} ex: shtiicari sh-ari ars (pizuit, rizilipsit) cariva {ro: batjocorit} {fr: arditorlu (atsel tsi-ardi lumea) oclji ca s-acats de qui on sest moqu} {en: laughed at, made fun of} ardi- ardar (a-r-dar) sm, sf, adg vedz tu arad ri2/ardire (a-r-di-ri) sf ardiri (a-r-dir) atsea tsi s-fatsi ardpsescu1 (a-r-dp-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu arad cndu omlu sh-ardi di cariva; ardeari, ardiri, riziliri, rizilip- ardpsescu2 (a-r-dp-ss-cu) vb IV ardpsii (a-r-dp-s), siri, pizuiri, mpizuiri, mbizuiri, shuprari, shupurari, shupirari ardpseam (a-r-dp-sem), ardpsit (a-r-dp-s-t), {ro: aciunea de a-i bate joc; batjocorire} {fr: action de railardpsiri/ardpsire (a-r-dp-s-ri) plngu shi jilescu multu ler, de se moquer} {en: action of laughing at, of making fun of, tr un mortu (cu zghicuri shi shcljimurri); miryiuluxescu,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

105

mirulyisescu, ardsescu, arbdsescu, arvdsescu, butsescu, tsnj) (un cu ardtsin) jilescu, zghilescu, plngu {ro: boci} {fr: chanter des comardeari1/ardeare (a-r-de-ri) sf vedz tu ard1 plaintes (en pleurant quelquun)} {en: lament, wail} ex: ardeari2/ardeare (a-r-de-ri) sf vedz tu ard2 ardpsim (butsim, miryiuluxim) mortul; shtia muljarea aest ardeari3/ardeare (a-r-de-ri) sf vedz tu ard3 s-ardpseasc (prvulseasc) multi la plngu ardpsit2 ardeari4/ardeare (a-r-de-ri) sf vedz tu arad (a-r-dp-st) adg ardpsit (a-r-dp-s-t), ardpsits (a-rardhar (a-r-dhar) sm, sf, adg ardhar (a-r-dha-r), ardp-sts), ardpsiti/ardpsite (a-r-dp-s-ti) (mortul) tsi dhari (a-r-dhar), ardhari/ardhare (a-r-dha-ri) un cu easti plmtu shi jilit (cu zghicuri shi shcljimurri); miryiuluxit, ardar mirulyisit, ardsit, arbdsit, arvdsit, butsit, jilit, zghilit, ardhpsescu1 (a-r-dhp-ss-cu) (mi) ardhpsii (a-r-dhpplmtu {ro: bocit} {fr: chant des complaintes (en pleurant s), ardhpseam (a-r-dhp-sem), ardhpsit (a-r-dhpquelquun)} {en: lamented, wailed} ardpsiri2/ardpsire s-t), ardhpsiri/ardhpsire (a-r-dhp-s-ri) un cu (a-r-dp-s-ri) sf ardpsiri (a-r-dp-sr) atsea tsi s-fatsi ardpsescu1 cndu s-ardpseashti; miryiuluxiri, mirulyisiri, ardsiri, ardhpsescu2 (a-r-dhp-ss-cu) (mi) ardhpsii (a-r-dhparbdsiri, arvdsiri, butsiri, jiliri, zghiliri, plndziri, s), ardhpseam (a-r-dhp-sem), ardhpsit (a-r-dhpplndzeari {ro: aciunea de a boci, bocire} {fr: action de s-t), ardhpsiri/ardhpsire (a-r-dhp-s-ri) un cu chanter des complaintes (en pleurant quelquun)} {en: action ardpsescu2 of lamenting, of wailing} ardsescu (a-r-d-ss-cu) vb IV ardhpsiri1/ardhpsire (a-r-dhp-s-ri) sf ardhpsiri (a-rardsii (a-r-d-s), ardseam (a-r-d-sem), ardsit (adhp-sr) un cu ardpsiri1 r-d-s-t), ardsiri/ardsire (a-r-d-s-ri) (un cu ardhpsiri2/ardhpsire (a-r-dhp-s-ri) sf ardhpsiri (a-rardpsescu2) ex: mash plndzea sh-ardsea (miryiuluxea) dhp-sr) un cu ardpsiri2 ardsit (a-r-d-st) adg ardsit (a-r-d-s-t), ardsits ardhpsit1 (a-r-dhp-st) adg ardhpsit (a-r-dhp-s-t), (a-r-d-sts), ardsiti/ardsite (a-r-d-s-ti) (un cu ardhpsits (a-r-dhp-sts), ardhpsiti/ardhpsite (a-rardpsit2) ardsiri/ardsire (a-r-d-s-ri) sf ardsiri (a- dhp-s-ti) un cu ardpsit1 r-d-sr) (un cu ardpsiri2) arbdsescu (a-rb-d-ss-ardhpsit2 (a-r-dhp-st) adg ardhpsit (a-r-dhp-s-t), cu) vb IV arbdsii (a-rb-d-s), arbdseam (a-rb-dardhpsits (a-r-dhp-sts), ardhpsiti/ardhpsite (a-rsem), arbdsit (a-rb-d-s-t), arbdsiri/arbdsire (a- dhp-s-ti) un cu ardpsit2 rb-d-s-ri) (un cu ardpsescu2) arbdsit (a-rb-d- ardhrichi/ardhriche (a-r-dh-r-chi) sf ardhrichi (a-rst) adg arbdsit (a-rb-d-s-t), arbdsits (a-rb-d-sts),dh-rch) un cu ardrichi arbdsiti/arbdsite (a-rb-d-s-ti) (un cu ardpsit2) ex: ardhtsin (a-r-dh-ts-n) sf ardhtsinj (a-r-dh-tsnj) fu arbdsit (miryiuluxit) pn la groap arbdun cu ardtsin siri/arbdsire (a-rb-d-s-ri) sf arbdsiri (a-rb-d-sr) ardhyipsescu (a-rdh-yip-ss-cu) (mi) vb IV ardhyipsii (a(un cu ardpsiri2) arvdsescu (a-rv-d-ss-cu) vb IV rdh-yip-s), ardhyipseam (a-rdh-yip-sem), ardhyipsit arvdsii (a-rv-d-s), arvdseam (a-rv-d-sem), arvd-(a-rdh-yip-s-t), ardhyipsiri/ardhyipsire (a-rdh-yip-s-ri) sit (a-rv-d-s-t), arvdsiri/arvdsire (a-rv-d-s-ri) un cu ardyipsescu (un cu ardpsescu2) ex: nu shtia s-arvdseasc (miryiu- ardhyipsiri/ardhyipsire (a-rdh-yip-s-ri) sf ardhyipsiri (aluxeasc) mortul arvdsit (a-rv-d-st) adg arvdsit (a- rdh-yip-sr) un cu ardyipsiri rv-d-s-t), arvdsits (a-rv-d-sts), arvdsiti/arvdsite ardhyipsit (a-rdh-yip-st) adg ardhyipsit (a-rdh-yip-s-t), (a-rv-d-s-ti) (un cu ardpsit2) arvdsiri/arvdsire ardhyipsits (a-rdh-yip-sts), ardhyipsiti/ardhyipsite (a(a-rv-d-s-ri) sf arvdsiri (a-rv-d-sr) (un cu ardp- rdh-yip-s-ti) un cu ardyipsit siri2) ardhyisescu (a-rdh-yi-ss-cu) (mi) vb IV ardhyisii (a-rdhardpsiri1/ardpsire (a-r-dp-s-ri) sf vedz tu arad yi-s), ardhyiseam (a-rdh-yi-sem), ardhyisit (a-rdh-yiardpsiri2/ardpsire (a-r-dp-s-ri) sf vedz tu ardps-t), ardhyisiri/ardhyisire (a-rdh-yi-s-ri) un cu ardyisescu2 sescu ardpsit1 (a-r-dp-st) adg vedz tu arad ardhyisiri/ardhyisire (a-rdh-yi-s-ri) sf ardhyisiri (a-rdhardpsit2 (a-r-dp-st) adg vedz tu ardpsescu2 yi-sr) un cu ardyisiri ardrichi/ardriche (a-r-d-r-chi) sf vedz tu arad ardhyisit (a-rdh-yi-st) adg ardhyisit (a-rdh-yi-s-t), ardsescu (a-r-d-ss-cu) vb IV vedz tu ardpsescu2 ardhyisits (a-rdh-yi-sts), ardhyisiti/ardhyisite (a-rdh-yiardsiri/ardsire (a-r-d-s-ri) sf vedz tu ardpsescu2 s-ti) un cu ardyisit ardsit (a-r-d-st) adg vedz tu ardpsescu2 ardiri/ardire (a-r-di-ri) sf vedz tu ard1 ardtsin (a-r-d-ts-n) sf ardtsinj (a-r-d-tsnj) partea ardiri2/ardire (a-r-di-ri) sf vedz tu ard2 dit un plant tsi u tsni hipt tu loc (sh-prit cari sh-tradzi ardiri3/ardire (a-r-di-ri) sf vedz tu ard3 hrana); ardtsin, rdtsin, ariditsin, riditsin, rdztin, arditor (a-r-di-tr) adg vedz tu ard3 zrtsin; (fig: ardtsin = loclu di-iu s-tradzi (di iu ardyipsescu (a-rd-yip-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu arad nchiseashti) tsiva (lucru, hiints, etc.); arzg, rzg, arzgn, ardyipsiri/ardyipsire (a-rd-yip-s-ri) sf vedz tu arad sirt, vin, vitil, bim, izvur, soi, dmar, lgam) {ro: rdardyipsit (a-rd-yip-st) adg vedz tu arad cin} {fr: racine} {en: root} ex: lu-astrchi dit ardtsin; ardyisescu (a-rd-yi-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu arad vidzu vr ndau ardtsinj di-amuri; siminai patru ardtsinj; ardyisiri/ardyisire (a-rd-yi-s-ri) sf vedz tu arad pomlu-aestu acts ardtsin bun; erburli dit grdin li scosh ardyisit (a-rd-yi-st) adg vedz tu arad dit ardtsin ardtsin (ar-d-ts-n) sf ardtsinj (ar-dardz (a-rdz) sf pl chirearea di sndzi tsi u-ari unoar pi tsnj) (un cu ardtsin) ex: alepshu dzatsi ardtsinj di mes muljarea (cari easti tu ilichia tsi poati s-cad greau shi sflori; ardtsina-a arburlui easti mari shi teas sum loc; nji fac njits); lunarili, mes {ro: menstruaie} {fr: menstruation} scoasi un mseau cu patru-ardtsinj; ardtsina (fig: arzg) a {en: menstruation} ex: ardzli (lunarili) yin tu mes; cndu casljei aest easti tu Muzichei; ari ardtsin (fig: vin) di muljarea nu sh-ari ardzli (lunarili) ghini prmteftu ariditsin (a-ri-di-ts-n) sf ariditsinj (a-ri-diardz* (a-rdz) sf pl (pluralu di la zborlu arad; vedz arad) tsnj) (un cu ardtsin) rdtsin (r-d-ts-n) sf ardzm (a-r-dzm) sn ardzmuri (a-r-dz-muri) partea rdtsinj (r-d-tsnj) (un cu ardtsin) ex: scutea arburlji dit munti (poal, dzean, schinrat, etc. di-arad nsurinat) dit rdtsin; coarnili a tali actsar rdtsinj riditsin (ri-di- fr arburi sh-cu pshuni bun tr oi; plai {ro: plai} {fr: pied ts-n) sf riditsinj (ri-di-tsnj) (un cu ardtsin) dune montagne (expos au soleil); flanc dune montagne; arrdztin (r-dz-t-n) sf rdztinj (r-dz-tnj) (un cu rondissement de montagne} {en: sunny side or foot of a ardtsin) zrtsin (z-r-ts-n) sf zrtsinj (z-r-tsnj) mountain with grass land} ex: hoar tu-ardzm (la poalili di (un cu ardtsin) zrtsin (zr-ts-n) sf zrtsinj (zrmunti); oili ishir tu-ardzm; tu-ardzmurli (plaiurli)

106

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

nvirdzti; diparti, tu-ardzmuri ardzmish (a-r-dzco-s), rguciosh (r-gu-csh), rgucioasi/rgucioase (rmsh) sm, sf ardzmishi/ardzmishe (a-r-dz-m-shi), gu-co-si) (un cu argucios) rugucios (ru-gu-cs) adg ardzmish (a-r-dz-msh), ardzmishi/ardzmishe (a-r- rugucioas (ru-gu-co-s), ruguciosh (ru-gu-csh), rugudz-m-shi) omlu tsi bneadz la poalili-a unui munti (tu-un cioasi/rugucioase (ru-gu-co-si) (un cu argucios) ardzm) {ro: plie} {fr: habitant du pied de la montagne} argoci2 (a-r-gc) sn vedz tu argoci1 {en: inhabitant of the foot of the hill} areadzimish (a-reaargoz (a-r-gz) sn vedz tu arugoz dzi-msh) sm, sf areadzimishi/areadzimishe (a-rea-dzi-m- argucios (a-r-gu-cs) adg vedz tu argoci1 shi), areadzimish (a-rea-dzi-msh), areadzimishi/areadzimishearguciri/argucire (a-r-gu-c-ri) sf vedz tu argoci1 (a-rea-dzi-m-shi) (un cu ardzmish) argucit (a-r-gu-ct) adg vedz tu argoci1 ardzmari/ardzmare (a-r-dz-m-ri) sf vedz tu aradzim1 arguescu (a-r-gu-s-cu) vb IV arguii (a-r-gu-), argueam ardzmat (a-r-dz-mt) adg vedz tu aradzim1 (a-r-gu-m), arguit (a-r-gu--t), arguiri/arguire (a-rardzmish (a-r-dz-msh) sm, sf vedz tu ardzm gu--ri) scot prit grumadz un vrondu cu scutearea di vimtu ardzimari/ardzimare (a-r-dzi-m-ri) sf vedz tu aradzim1 dit stumahi (di-arad dup tsi mc multu); argescu, aruguardzimat (a-r-dzi-mt) adg vedz tu aradzim1 escu, arguredz, rgescu; (expr: mj-arguescu a lui = ljareat (a-r--t) sf areati/areate (a-r--ti) starea-a unui zburscu, lj-dzc un zbor) {ro: rgi} {fr: ructer, roter} {en: lucru tsi nu-ari arad (tsi easti alocut, palaz, naljurea); lips di- belch} ex: nu argea, c argirea easti urut; arguea-ti arad; nearad, actstsii, acatastasi, mintitur, atxii {ro: de- (expr: zbura-lj) a soacr-tai arguit (a-r-gu-t) adg zordine} {fr: dsordre} {en: disorder} arguit (a-r-gu--t), arguits (a-r-gu-ts), arguiti/arguite areati/areate (a-r--ti) sm vedz tu areati (a-r-gu--ti) tsi ari scoas un vrondu prit grumadz (cu areats (a-r--ts) sf vedz tu aru2 scutearea di vimtu dit stumahi); argit, aruguit, argurat, arescu1 (a-r-s-cu) vb IV vedz tu area rgit {ro: rgit} {fr: ruct, rot} {en: belched} arguiarescu2 (a-r-s-cu) (mi) vb IV vedz tu aroi ri/arguire (a-r-gu--ri) sf arguiri (a-r-gu-r) atsea tsi sarfteas (a-rf-te-s) sf vedz tu araftu1 fatsi (cu vrondul tsi s-avdi) cndu cariva argueashti; argiri, arftoanji/arftoanje (a-rf-to-nji) sf vedz tu araftu1 aruguiri, argurari, rgiri {ro: aciunea de a rgi; rgire, argescu (a-r-g-s-cu) vb IV vedz tu arguescu rgit} {fr: action dructer, de roter; ructation} {en: action argiri/argire (a-r-g--ri) sf vedz tu arguescu of belching; belch} argescu (a-r-g-s-cu) vb IV argii argit (a-r-g-t) adg vedz tu arguescu (a-r-g-), argeam (a-r-g-m), argit (a-r-g--t), argoci1 (a-r-gc) sn argoaci/argoace (a-r-go-ci) petur argiri/argire (a-r-g--ri) (un cu arguescu) ex: cari multu suptsri (sh-arudicos) di gljats tsi acoapir un fats argi? ctusha argit (a-r-g-t) adg argit (a-r-g-(loclu, alumchi, etc.); loc iu pots s-alunits lishor; alunictur, t), argits (a-r-g-ts), argiti/argite (a-r-g--ti) (un arunictur, rgoci, rugoci, archish, archiushur {ro: alune- cu arguit) argiri/argire (a-r-g--ri) sf argiri (a-rcu, polei} {fr: glissoir, verglas} {en: slide, glazed frost} g-r) (un cu arguiri) rgescu (r-g-s-cu) vb IV rgoci1 (r-gc) sn rgoaci/rgoace (r-go-ci) (un cu rgii (r-g-), rgeam (r-g-m), rgit (r-g--t), argoci1) rugoci1 (ru-gc) sn rugoaci/rugoace (ru-go-ci) rgiri/rgire (r-g--ri) (un cu arguescu) rgit (r(un cu argoci1) argoci2 (a-r-gc) vb IV argucii (a-r- g-t) adg rgit (r-g--t), rgits (r-g-ts), rgigu-c), arguceam (a-r-gu-cm), argucit (a-r-gu-c-t), ti/rgite (r-g--ti) (un cu arguit) rgiri/rgire (rarguciri/argucire (a-r-gu-c-ri) mi min (arudic) lishor fr g--ri) sf rgiri (r-g-r) (un cu arguiri) aruguescu1 cheaditsi sh-fr s-njishcu cicioarli pri un fats nyilicioas; (a-ru-gu-s-cu) vb IV aruguii (a-ru-gu-), arugueam (a-ru-gurgoci, rugoci, aglistur, alunic, arunic, arudic, archiushur, m), aruguit (a-ru-gu--t), aruguiri/aruguire (a-ru-gu--ri) aruchiushur, aruchishur, archiushur, archishur, alchiushur, (un cu arguescu) ex: nu s-arugueashti pri meas aruguit1 archish {ro: aluneca} {fr: glisser} {en: slide, skid} ex: lcrinj (a-ru-gu-t) adg aruguit (a-ru-gu--t), aruguits (a-ru-gu-ts), caldi lj-argucir (lj-alunicar) pisti fats argucit (a-r-guaruguiti/aruguite (a-ru-gu--ti) (un cu arguit) aruguict) adg argucit (a-r-gu-c-t), argucits (a-r-gu-cts), ri1/aruguire (a-ru-gu--ri) sf aruguiri (a-ru-gu-r) (un cu arguciti/argucite (a-r-gu-c-ti) tsi ari alunicat pristi un arguiri) arguredz (a-r-gu-rdz) vb I argurai (a-r-gufats nyilicioas; aglisturat, alunicat, arunicat, arudicat, r), arguram (a-r-gu-rm), argurat (a-r-gu-r-t), argurguceat, ruguceat, archishat, archiushurat, aruchiushurat, rari/argurare (a-r-gu-r-ri) (un cu arguescu) argurat aruchishurat, archiushurat, archishurat, alchiushurat {ro: alu- (a-r-gu-rt) adg argurat (a-r-gu-r-t), argurats (a-r-gunecat} {fr: gliss} {en: slided, skidded} arguciri/argucire rts), argurati/argurate (a-r-gu-r-ti) (un cu arguit) (a-r-gu-c-ri) sf arguciri (a-r-gu-cr) atsea tsi s-fatsi cndu argurari/argurare (a-r-gu-r-ri) sf argurri (a-r-gu-rr) archiushur cariva; aglisturari, alunicari, arunicari, arudicari, (un cu arguiri) rguceari, ruguceari, archishari, archiushurari, aruchiushu- arguiri/arguire (a-r-gu--ri) sf vedz tu arguescu rari, aruchishurari, archiushurari, archishurari, alchiushurari arguit (a-r-gu-t) adg vedz tu arguescu {ro: aciunea de a aluneca; alunecare} {fr: action de glisser} argurari/argurare (a-r-gu-r-ri) sf vedz tu arguescu {en: action of sliding} rgoci2 (r-gc) vb I rguceai (rargurat (a-r-gu-rt) adg vedz tu arguescu gu-c), rguceam (r-gu-cm), rguceat (r-gu-c-t), arguredz (a-r-gu-rdz) vb I vedz tu arguescu rguceari/rguceare (r-gu-c-ri) (un cu argoci2) arhati/arhate (a-r-h-ti) sf vedz tu arihati rguceat (r-gu-ct) adg rguceat (r-gu-c-t), rguceats arhtipsescu (a-r-h-tip-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu arihati (r-gu-cts), rguceati/rguceate (r-gu-c-ti) (un cu arhtipsiri/arhtipsire (a-r-h-tip-s-ri) sf vedz tu arihati argucit) rguceari/rguceare (r-gu-c-ri) sf rguceri (r- arhtipsit (a-r-h-tip-st) adg vedz tu arihati gu-cr) (un cu arguciri) rugoci2 (ru-gc) vb I arhnjisescu (a-rh-nji-ss-cu) (mi) vb IV arhnjisii (a-rh-njiruguceai (ru-gu-c), ruguceam (ru-gu-cm), ruguceat (ru- s), arhnjiseam (a-rh-nji-sem), arhnjisit (a-rh-nji-s-t), gu-c-t), ruguceari/ruguceare (ru-gu-c-ri) (un cu arhnjisiri/arhnjisire (a-rh-nji-s-ri) (plant tr cari) frnargoci2) ex: ma rugoaci (alunic) coarda-lj sh-cadi rugudzli sh-lilicili si nglbinescu (seac, s-usuc sh-cad di arcoari, ceat (ru-gu-ct) adg ruguceat (ru-gu-c-t), ruguceats (ru- di soari, di seatsit, etc.); mrnghisescu, mrnghipsescu, gu-cts), ruguceati/ruguceate (ru-gu-c-ti) (un cu argu- vishtidzscu, nvishtidzscu, vintin, usuc, mrnedz, nglbinescit) ruguceari/ruguceare (ru-gu-c-ri) sf ruguceri (ru-gucu, aspargu (la fats), etc.; (fig: (tr om) mrnghisescu = micr) (un cu arguciri) argucios (a-r-gu-cs) adg aspargu (la fats), nglbinescu (la fats), plescu, aushescu, argucioas (a-r-gu-co-s), arguciosh (a-r-gu-csh), sufrutsscu, nj-cher putearea, etc.) {ro: ofili, veteji} {fr: faner, argucioasi/argucioase (a-r-gu-co-si) tsi argoaci lishor; fltrir} {en: fade, wither} ex: s-arhnjisi (fig: aushi) di lets iu poati s-argoaci tsiva; rgucios {ro: alunecos} {fr: glissant} arhnjisit (a-rh-nji-st) adg arhnjisit (a-rh-nji-s-t), {en: slippery} rgucios (r-gu-cs) adg rgucioas (r-gu- arhnjisits (a-rh-nji-sts), arhnjisiti/arhnjisite (a-rh-nji-s-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

107

ti) tsi ari frndzli sh-lilicili nglbiniti (sicati, uscati i cdzuti arndisit (a-rn-di-st) adg vedz tu arinde di arcoari, soari, seatsit, etc.); mrnghisit, mrnghipsit, arndur (a-rn-du-r) sf vedz tu lndur1 vishtidzt, nvishtidzt, vintinat, uscat, sicat, mrnat, nglbinit, arnduric (a-rn-du-r-c) sf vedz tu lndur1 etc. {ro: ofilit, vetejit} {fr: fan, fltri} {en: faded, withered arndz (a-rn-dz) sf arndz (a-rn-dz) 1: partea dit stu(flowers)} arhnjisiri/arhnjisire (a-rh-nji-s-ri) sf arhnjimahi tsi s-afl ct tu bitisit, di-arad la pulj ma sh-la prvdz siri (a-rh-nji-sr) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva mrnghitsi mc shi aroamig earba (la prvdz easti ampatrulea seashti; mrnghisiri, mrnghipsiri, vishtidzri, nvishtidzri, ud/disprtsitur a stumahiljei dit cari si scoati cljaglu); 2: luuscari, vintinari, sicari, nglbiniri, etc. {ro: aciunea de a se guria (tsi s-afl tu stumahea-a njeljlor sh-a edzlor tljats ti ofili, de a veteji; ofilire, vetejire} {fr: action de faner, de Pashti, nsrat ghini shi spindzurat sum streah ti uscari) cu fltrir} {en: action of fading, of withering} cari s ncljag laptili tra si s-fac cash; cljag, piteau, zaci, arhnjisiri/arhnjisire (a-rh-nji-s-ri) sf vedz tu arhnjimaeau, meau; (fig: 1: arndz = aveari; expr: 2: ari (bag, sescu acats) arndz = (i) ari (bag, acats) aveari, ari (bag, acats) arhnjisit (a-rh-nji-st) adg vedz tu arhnjisescu cljag, ari (bag, acats) seu, maeau; (ii) nu easti slab; nu-ari ariati/ariate (a-r--ti) sm arets (a-r-ts) scriari slghit; 3: lj-cadi arndza = sh-aspardzi stumahea; 4: (trneaprucheat tu-aestu dictsiunar: vedz areati ahtari lucru) nj-easti arndza? = tr-ahtri (tr-aesti) lucri escu arie (a-r-) sm vedz tu arie3 bun mini?) {ro: pipot, ferment, rnz} {fr: gsier; prsure} ariri1/arire (a-r--ri) sf vedz tu area {en: gizzard; rennet} ex: nj-bg dininti la meas arndza di ariri2/arire (a-r--ri) sf vedz tu aroi gljin; tr cucoashi-i arndza-a lui? (expr: tr mcari nuts arit1 (a-r-t) adg vedz tu area fatsi el? easti-ahntu bun tra s-lji dm nuts?); nu-ari arndz arit2 (a-r-t) adg vedz tu aroi (fig: easti ftoh; ic easti slab); lj-cdzu arndza (expr: sh-asarjei/arjee (a-r-j-i) sf vedz tu rog parsi stumahea, lj-cdzu greu mcarea) arlchi/arlche (a-r-l-chi) sf vedz tu area arnescu (a-r-ns-cu) (mi) vb IV vedz tu aran arlichi/arliche (a-r-l-chi) sf vedz tu area arniri/arnire (a-r-n-ri) sf vedz tu aran arm (a-rm) (mi) vb I armai (a-r-m), armam (a-rarnit (a-r-nt) adg vedz tu aran mm), armat (a-r-m-t), armari/armare (a-r-m-ri) arnjescu (a-r-njs-cu) vb IV vedz tu arnji zgrm (loclu), rm, sclsescu, rcescu; sap {ro: arma, arnji/arnje (a-r-nji) sf fr pl lngoari di cheali la om (shi scobi} {fr: creuser, fouiller} {en: hollow, furrow, dig} ex: prvdz), mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om), dat di un bgai s-arm (s-sap) dau urghii andca tr tsilar; s-veadi cprici multu njic (tsi nu s-veadi cu ocljul) cari sh-fatsi casa shiporcul arm aoatsi; sh-ma ct arm, tu rdtsina; armai bneazd sum cheali sh-cari-lj da a omlui un mctur mari, (zgrmai) cu mnjli; iutsido sh-arm narea (si zgrm nuntru, cu grnutsi aroshi scoasi ma multu namisa di deadziti; rnji, cu dzeadzitlu); nu cutidza dintili si sh-arm di el; loc sntos, csid, psor, zgaib; (expr: nu nj-aprindi arnja = nu mi nu s-arm (nu s sclseashti, nu s-sap, nu si zgrm); lj ded schin, nu mi creap sh-tini!) {ro: rie} {fr: gale} {en: scan lituryii shi-l pitricui s-arm n cuprii armat (a-r-mt) bies} ex: mi-acts arnja; arnja-a oilor s-vindic cu tutumea; adg armat (a-r-m-t), armats (a-r-mts), armati/ar- coada-lj cadi di-arnji shi tut nsus u tsni rnji/rnje (rmate (a-r-m-ti) zgrmat (loclu), rmat, sclsit, rcit; spat nji) sf fr pl (un cu arnji) ex: tut truplu-a lui s-featsi di {ro: armat, scobit} {fr: creus, fouill} {en: hollowed, furrnji (s-umplu di-arnji) arnjos (a-r-njs) adg arnjoas rowed, dug} ex: stizmili tuti armati (zgrmati) arma(a-r-njo-s), arnjosh (a-r-njsh), arnjoasi/arnjoase (ari/armare (a-r-m-ri) sf armri (a-r-mr) atsea tsi s-fatsi r-njo-si) tsi easti lndzit di-arnji; tsi ari actsat arnji; cndu cariva arm loclu; zgrmari (loclu), rmari, sclsiri, cu-arnji; psuryear, csidyear, csidos; (fig: arnjos = (i) cu rciri; spari {ro: aciunea de a arma, de a scobi; armare, stranj-arupti, recicaman, tsi pari mplin di-arnji; (ii) fudul, piriscobire} {fr: action de creuser, de fouiller} {en: action of furfan) {ro: rios} {fr: galeux} {en: with the itch (scabies)} ex: rowing, of digging} rm (rm) (mi) vb I rmai (r-m), nj-u giucash, more arnjoas sh-pabes; arnjoslu nu si scarrmam (r-mm), rmat (r-m-t), rmari/rmare (r-m- chin, s-freac; eara ncalar pi un cal arnjos (tsi pari mplin diri) (un cu arm) ex: tut rma cu puljanlu rmat (r-mt) arnji); easti multu arnjos (fig: fudul) arnjescu (a-r-njsadg rmat (r-m-t), rmats (r-mts), rmati/rmate (r- cu) vb IV arnjii (a-r-nj), arnjeam (a-r-njm), arnjit m-ti) (un cu armat) rmari/rmare (r-m-ri) sf rmri (a-r-nj-t), arnjiri/arnjire (a-r-nj-ri) acats arnji; mi fac (r-mr) (un cu armari) armtor (a-r-m-tr) adg arnjos; (fig: arnjescu = ctdixescu, mi fac tapin, dipun armtoari/armtoare (a-r-m-to-ri), armtori (a-r-mnrli, nj-adun coada) {ro: deveni rios, cpta rie} {fr: gatr), armtoari/armtoare (a-r-m-to-ri) (un) tsi arm gner la gale, devenir galeux} {en: get scabies} ex: arnji (rm, zgrm, sclseashti, rceashti); (fig: armtor = porcu, (acts arnji) capra; oili arnjescu (acats arnji); pn aeri li pravd tsi-arm loclu) {ro: rmtor} {fr: qui creuse} {en: trdzea mri, tora arnji (fig: ctdixi, dipusi nrli, sh-adun digger} ex: easti sptur di-armtor (fig: di porcu) arm- coada) arnjit (a-r-njt) adg arnjit (a-r-nj-t), arnjits tur (a-r-m-t-r) sf armturi (a-r-m-tr) loclu armat (a-r-njts), arnjiti/arnjite (a-r-nj-ti) tsi acts arnji; tsi (di porcu); rmtur, zgrmtur, sptur {ro: rmtur} {fr: easti cu-arnji {ro: devenit rios, cu rie} {fr: qui a gagn la fouille} {en: digging} rmtur (r-m-t-r) sf (un cu gale, devenu galeux} {en: who got the scabies} arnjiarmtur) ri/arnjire (a-r-nj-ri) sf arnjiri (a-r-njr) atsea tsi s-fatsi armari/armare (a-r-m-ri) sf vedz arm cndu cariva acats arnji {ro: aciunea de a deveni rios, de a armas (a-r-ms) adg vedz tu armn2 cpta rie} {fr: action de gagner la gale, de devenir galeux} armat (a-r-mt) adg vedz arm {en: action of getting scabies} rnjescu (r-njs-cu) vb IV armn1 (a-r-mn) sm, sf, adg vedz tu armn1 rnjii (r-nj), rnjeam (r-njm), rnjit (r-nj-t), rnjiarmn2 (a-r-mn) vb II vedz tu armn2 ri/rnjire (r-nj-ri) (un cu arnjescu) rnjit (r-njt) adg armneari/armneare (a-r-m-ne-ri) sf vedz tu armn2 rnjit (r-nj-t), rnjits (r-njts), rnjiti/rnjite (r-nj-ti) armstur (a-r-m-s-t-r) sf vedz tu armn2 (un cu arnjit) rnjiri/rnjire (r-nj-ri) sf rnjiri (r-njr) armteau (a-r-m-the-) sf vedz tu armteau (un cu arnjiri) armtheau (a-r-m-the-) sf armthei (a-r-m-th) arnjiri/arnjire (a-r-nj-ri) sf vedz tu arnji un cu armteau arnjit (a-r-njt) adg vedz tu arnji armtor (a-r-m-tr) adg vedz arm arnjos (a-r-njs) adg vedz tu arnji armtur (a-r-m-t-r) sf vedz arm arntsid (a-rn-tsid) adg arntsid (a-rn-tsi-d), arntsidz (aarmzani/armzane (a-r-m-z-ni) sf vedz tu rmzani rn-tsidz), arntsidi/arntside (a-rn-tsi-di) (lucru gras, nuts, arndisescu (a-rn-di-ss-cu) vb IV vedz tu arinde usndz, untur, etc.) tsi s-ari aludzt c ari shidzut nafoar arndisiri/arndisire (a-rn-di-s-ri) sf vedz tu arinde di multu chiro shi ari loat un gustu sh-un anjurizm acr ca

108

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

un soi di voah nibun {ro: rnced} {fr: rance} {en: rancid} arpas1) aripas2 (a-ri-ps) (mi) vb I aripsai (a-ri-p-s), arntsidzscu (a-rn-tsi-dzs-cu) vb IV arntsidzi (a-rn- aripsam (a-ri-p-sm), aripsat (a-ri-p-s-t), aripsatsi-dz), arntsidzam (a-rn-tsi-dzm), arntsidzt (a-rn- ri/aripsare (a-ri-p-s-ri) (un cu arpas2) ex: noaptea aest tsi-dz-t), arntsidzri/arntsidzre (a-rn-tsi-dz-ri) (lucru voi s-aripas (s-mi discurmu) tru alt udai aripsedz (a-ri-pgras) aludzashti sh-acats un-anjurizm di lucru arntsid {ro: sdz) (mi) vb I aripsai (a-ri-p-s), aripsam (a-ri-p-sm), rncezi} {fr: rancir} {en: become rancid} arntsidzt (a- aripsat (a-ri-p-s-t), aripsari/aripsare (a-ri-p-s-ri) rn-tsi-dzt) adg arntsidzt (a-rn-tsi-dz-t), arntsidzts (un cu aripas2) aripsat (a-ri-p-st) adg aripsat (a-ri(a-rn-tsi-dzts), arntsidzti/arntsidzte (a-rn-tsi-dz-ti) p-s-t), aripsats (a-ri-p-sts), aripsati/aripsate (a-ri-ptsi ari aludzt sh-ari actsat un anjurizm sh-un gustu s-ti) (un cu arpsat) aripsari/aripsare (a-ri-p-s-ri) arntsid {ro: rncezit} {fr: ranci} {en: rancid} arntsidz- sf aripsri (a-ri-p-sr) (un cu arpsari) ripas (ri-ps) ri/arntsidzre (a-rn-tsi-dz-ri) sf arntsidzri (a-rn-tsi- sn ripasi/ripase (ri-p-si) shi ripasuri (ri-p-sur) (un cu dzr) atsea tsi s-fatsi cndu un lucru gras s-aspardzi shi s- arpas2) ex: aush fr di ripas (fr s-aib chiro tri discurmari, tifatsi arntsid {ro: aciunea de a rncezi; rncezire} {fr: action aflari arihati) ripsedz (ri-p-sdz) (mi) vb I ripsai (ri-pde rancir} {en: action of becoming rancid}s), ripsam (ri-p-sm), ripsat (ri-p-s-t), ripsaarntsidzri/arntsidzre (a-rn-tsi-dz-ri) sf vedz tu arn- ri/ripsare (ri-p-s-ri) (un cu arpas2) ripsat (ri-p-st) tsidadg ripsat (ri-p-s-t), ripsats (ri-p-sts), ripsati/ripsate arntsidzscu (a-rn-tsi-dzs-cu) vb IV vedz tu arntsid(ri-p-s-ti) (un cu arpsat) ripsari/ripsare (ri-p-sarntsidzt (a-rn-tsi-dzt) adg vedz tu arntsidri) sf ripsri (ri-p-sr) (un cu arpsari) arupas1 (a-ru1arpas (a-r-ps) sn arpasi/arpase (a-r-p-si) shi arpasuri ps) sn arupasi/arupase (a-ru-p-si) shi arupasuri (a-ru-p(a-r-p-sur) astmtsirea tsi u fatsi cariva di la un copus tra sur) (un cu arpas1) arupas2 (a-ru-ps) (mi) vb I s-dizvurseasc (s-sh lja anasa, s-lj yin suflitlu la loc, s s- arupsai (a-ru-p-s), arupsam (a-ru-p-sm), arupsat (avindic dup un lngoari, etc.); aripas, arupas, rpas, ripas, ru-p-s-t), arupsari/arupsare (a-ru-p-s-ri) (un cu rupas, arihati, arhati, rihati, disvursiri, etc.; (expr: arpaslu tr arpas2) ex: mash cndu lji ncljidi omlu ocljilj, arupas (s-diseta-a etilor = arpaslu tr totuna, moartea) {ro: repaus} {fr: cum dealihea) arupsedz (a-ru-p-sdz) (mi) vb I arupsai repos, trve, quitude} {en: rest, respite, quietude} ex: nu-avui (a-ru-p-s), arupsam (a-ru-p-sm), arupsat (a-ru-p-sarpas (arihati) tut stmna; imn fr arpas (fr astm- t), arupsari/arupsare (a-ru-p-s-ri) (un cu arupas2) tsiri, fr s-chindrueasc iuva); mash arpas (arihati) s-avea; arupsat (a-ru-p-st) adg arupsat (a-ru-p-s-t), tru murmintu arpas (arihati, isihii) pot s-amintu rpas (r- arupsats (a-ru-p-sts), arupsati/arupsate (a-ru-p-s-ti) ps) sn rpasi/rpase (r-p-si) shi rpasuri (r-p-sur) (un (un cu arpsat) arupsari/arupsare (a-ru-p-s-ri) sf cu arpas1) ex: noaptea nu aveam rpas (chiro tri discurmari, arupsri (a-ru-p-sr) (un cu arpsari) rupas (ru-ps) arihati); nu-afl rpas (arihati); tu alant lumi poati-i scriat s- sn rupasi/rupase (ru-p-si) shi rupasuri (ru-p-sur) (un cu am rpas (arihati, isihii) arpas2 (a-r-ps) (mi) vb I arpas1) ex: rupas atumtsea di sh-afl rupusedz (ru-puarpsai (a-r-p-s), arpsam (a-r-p-sm), arpsat (a- sdz) (mi) vb I rupusai (ru-pu-s), rupusam (ru-pu-sm), r-p-s-t), arpsari/arpsare (a-r-p-s-ri) astmtsescu rupusat (ru-pu-s-t), rupusari/rupusare (ru-pu-s-ri) (un un copus tsi-l fac (lucru tsi mi avurseashti multu) tra s-nj ljau cu arpas2) rupusat (ru-pu-st) adg rupusat (ru-pu-s-t), anasa shi s-nj yin suflitlu la loc; stau tes tra s-nj-am arihati rupusats (aru-pu-sts), rupusati/rupusate (ru-pu-s-ti) (un c mi aduchescu multu avursit; discurmu, dizvursescu, dispus- cu arpsat) rupusari/rupusare (ru-pu-s-ri) sf rupusri (rutusescu, arihtipsescu, apnghisescu, arpsedz, arpsescu, pu-sr) (un cu arpsari) arpsedz (ar-p-sdz) (mi) vb aripas, aripsedz, arupas, arupsedz, rpsedz, rupusedz, I arpsai (ar-p-s), arpsam (ar-p-sm), arpsat (ar-p-sripsedz, rpas, rupas, ripas {ro: (se) odihni, repauza} {fr: (se) t), arpsari/arpsare (ar-p-s-ri) (un cu arpas2) arpsat reposer, (se) dlasser} {en: rest} ex: feata arpsa (s-discur- (ar-p-st) adg arpsat (ar-p-s-t), arpsats (ar-p-sts), ma); s-nu-nj da s-mi-arpas (s-mi dizvursescu); shidzu s- arpsati/arpsate (ar-p-s-ti) (un cu arpsat) arpsaarpas (si s-discurm); s-ts-arpas (s-dizvurseasc) bratsli; ri/arpsare (ar-p-s-ri) sf arpsri (ar-p-sr) (un cu s-n arpas (dispustuseasc) trupurli arpsedz (a-r-p- arpsari) arpsescu (a-r-p-ss-cu) (mi) vb IV arpsii sdz) (mi) vb I arpsai (a-r-p-s), arpsam (a-r-p- (a-r-p-s), arpseam (a-r-p-sem), arpsit (a-r-p-ssm), arpsat (a-r-p-s-t), arpsari/arpsare (a-r-p- t), arpsiri/arpsire (a-r-p-s-ri) (un cu arpas2) nu mis-ri) (un cu arpas2) ex: mash cndu moari arpseashti arpsii dip asndz arpsit (a-r-p-st) adg arpsit (a(sh-afl-arihatea) omlu; tora mi-arpsai (isihsii) arpsat r-p-s-t), arpsits (a-r-p-sts), arpsiti/arpsite (a-r(a-r-p-st) adg arpsat (a-r-p-s-t), arpsats (a-r-p- p-s-ti) (un cu arpsat) arpsiri/arpsire (a-r-p-ssts), arpsati/arpsate (a-r-p-s-ti) tsi ari astmtsit ri) sf arpsiri (a-r-p-sr) (un cu arpsari) rupusos copuslu faptu (un copus tsi-l avurseashti multu) tra s-sh lja (ru-pu-ss) adg rupusoas (ru-pu-so-s), rupusosh (ru-puanasa shi s-dizvurseasc; tsi ari shidzut tes tra s-isihseasc; ssh), rupusoasi/rupuroase (ru-pu-so-si) lucru tsi-l fatsi discurmat, dizvursit, dispustusit, arihtipsit, apnghisit, arp- omlu s-isihseasc (s-acats arihati, si s-discurm ma lishor) sit, aripsat, arupsat, rpsat, rupusat, ripsat {ro: odihnit, re- {ro: calmant} {fr: qui fai apaiser, calmant} {en: calming, pauzat} {fr: repos, dlass} {en: rested} arpsa- soothing, sedative} ri/arpsare (a-r-p-s-ri) sf arpsri (a-r-p-sr) atsea arpas2 (a-r-ps) (mi) vb I vedz tu arpas1 tsi s-fatsi cndu cariva astmtseashti un copus tra s-discurm; arp (a-r-p) sf arpi (a-rp) shi archi (a-rch) catifur discurmari, dizvursiri, dispustusiri, arihtipsiri, apnghisiri, multu ncljinat shi piricljos tr omlu cari va s-lu dipun (c arpsiri, aripsari, arupsari, rpsari, rupusari, ripsari; easti lishor ca s-cad shi s-sh fac aru); rp, rip, creac, arpas, aripas, arupas, rpas, ripas, rupas {aciunea de a (se) meal, grem, gremur, greb, greblu, grimur, grimelj, areapit, odihni, de a (se) repauza; repauzare; odihn} {fr: action de areapid, arepit, aripidin, him, hu, hau, hau {ro: rp, (se) reposer, de (se) dlasser; repos} {en: action of resting; prpastie} {fr: escarpement, prcipice, abme, gouffre} {en: rest} ex: chiro di arpsari (dizvursiri) rpsedz (r-p- steep slope, abyss, chasm, precipice} ex: pi arpi mi-arucutir sdz) (mi) vb I rpsai (r-p-s), rpsam (r-p-sm), rp (r-p) sf rpi (rp) shi rchi (rch) (un cu arp) rpsat (r-p-s-t), rpsari/rpsare (r-p-s-ri) (un cu rip (r-p) sf ripi (rp) shi richi (rch) (un cu arp) ex: arpas2) ex: sh-di tuti, minduir a lui, rpseadz (arihtip- crvanea ripa nghios ascap arpos (a-r-ps) adg seashti) rpsat (r-p-st) adg rpsat (r-p-s-t), arpoas (a-r-po-s), arposh (a-r-psh), arpoasi/arpoase rpsats (r-p-sts), rpsati/rpsate (r-p-s-ti) (un cu (a-r-po-si) tsi ari tuti hrli a unei arp; tsi easti ncljinat shi arpsat) rpsari/rpsare (r-p-s-ri) sf rpsri (r-p- ahndos ca un arp; rpos, aripidinos {ro: rpos, sr) (un cu arpsari) aripas1 (a-ri-ps) sn aripa- prpstios} {fr: abrupt, escarp} {en: abrupt, steep} ex: munti si/aripase (a-ri-p-si) shi aripasuri (a-ri-p-sur) (un cu mari shi arpos (cu multi arpi, huri, etc.) rpos (r-ps)

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

109

adg rpoas (r-po-s), rposh (r-psh), rpoasi/rpoase (r- 1 (a-rs) adg vedz tu ard2 ars po-si) (un cu arpos) areapit (a-re-pit) sn ars2 (a-rs) adg vedz tu ard2 areapiti/areapite (a-re-pi-ti) (un cu arp) ex: ca cprli tu ars3 (a-rs) adg vedz tu ard3 areapit (arp) arepit (a-r-pit) sn arepiti/arepite (a-r-pi-ti) ars4 (a-rs) sn vedz tu ard1 (un cu arp) arup4 (a-rp) sn arupuri (a-r-pur) (un ars5 (a-rs) sm arsh (a-rsh) un agru-prici tsi sh-u-adutsi cu arp) ex: plndzi shi zghileashti sh-tu arup s-arucuteashti; cu un ctushi ma mari, cu guna galbin-aroshi (cu dmtsi li) aruplu a Sionlui arocut2 (a-rcut) sn arocuti/arocute (a-rshi cu per pi ureclji {ro: rs (animal)} {fr: lynx} {en: lynx} cu-ti) (un cu arp) ex: arocutlu (aripidina, gremlu) i mari; arsar1 (a-r-sr) vb IV vedz tu ansar1 va s-alunits di pri arocut (arp) aripidin (a-ri-pi-d-n) sf arsar2 (a-r-sr) vb IV vedz tu arsar2 aripidinj (a-ri-pi-dnj) loclu ncljinat tsi dipuni di ndzean ars (a-r-s) sf arsi/arse (a-r-si) 1: mnuclju di hiri ctr nghios ca tu-un arp; ripidin, arpidin, arpdin, (mpltiti i nimpltiti) tsi spindzur (tr mushiteats ca un arpdzn, catifur; (expr: ljau, apuc aripidina = acats s scad, stulii) la mardzinea di-un chilimi (stranj, pirde, etc.); ambruu ljau ctr nghios cu avearea, cu anjlji, cu sntatea) {ro: n; 2: soi di ciupernic cu arsi; (expr: arsi di arzboi = soea povrni, rp} {fr: pente, penchant} {en: slope} ex: tudi arsi tsi s-fac dit mrdzinjli nitssuti a urdzturiljei cari aripidin sh-broasca alag; dzeana, aripidina; prit creacuri shi suntu tljati cndu tsstura bitisit easti scoas dit arzboi) aripidinj; loar aripidina (expr: nchisir s scad cu sntatea, {ro: ciucur} {fr: charpie, frange; sorte de champignon cu avearea) ripidin (ri-pi-d-n) sf ripidinj (ri-pi-dnj) franges} {en: fringe, tassel} ex: brn cu arsi (un cu aripidin) ex: tu-aumbroasa ripidin areapid (a-re- ars* (a-r-s) fimininlu singular di la adgectivlu ars; pid) sn areapidi/areapide (a-re-pi-di) (un cu aripidin) vedz ars1, ars2, ars3 ex: yinea areapidlu (aripidina) nghios aripidinos (a-ri-pi-di- arsriri1/arsrire (a-r-s-r-ri) sf vedz tu ansar1 ns) adg aripidinoas (a-ri-pi-di-no-s), aripidinosh (a-ri-pi- arsriri2/arsrire (a-r-s-r-ri) sf vedz tu arsar2 di-nsh), aripidinoasi/aripidinoase (a-ri-pi-di-no-si) tsi arsrit1 (a-r-s-rt) adg vedz tu ansar1 easti ncljinat ca un aripidin; arpos, rpos {ro: cu arsrit2 (a-r-s-rt) adg vedz tu arsar2 povrniuri, cu rpe} {fr: en pente, endroit pench} {en: with arstur (a-r-s-t-r) sf vedz tu arad slope} ex: munti aripidinos (cu multi aripidinj) shi chitros; arsbn (a-rs-bn) (mi) vb I arsbnai (a-rs-b-n), calea easti aripidinoas (cu aripidinj) ripidinos (ri-pi-diarsbnam (a-rs-b-nm), arsbnat (a-rs-b-n-t), ns) adg ripidinoas (ri-pi-di-no-s), ripidinosh (ri-pi-diarsbnari/arsbnare (a-rs-b-n-ri) scriari neaprucheat nsh), ripidinoasi/ripidinoase (ri-pi-di-no-si) (un cu tu-aestu dictsiunar; vedz arzbn aripidinos) aripidinedz (a-ri-pi-di-ndz) vb I aripidinai (aarsbnari/arsbnare (a-rs-b-n-ri) sf arsbnri (a-rs-bri-pi-di-n), aripidinam (a-ri-pi-di-nm), aripidinat (a-ri-pinr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz di-n-t), aripidinari/aripidinare (a-ri-pi-di-n-ri) dipun un arzbnari aripidin; ljau aripidina; (fig: aripidinedz = scad cu sntatea arsbnat (a-rs-b-nt) adg arsbnat (a-rs-b-n-t), sh-cu anjlji) {ro: cobor pe povrni, declina} {fr: descendre arsbnats (a-rs-b-nts), arsbnati/arsbnate (a-rs-b-nune pente, pencher, dcliner} {en: go down the slope, decline} ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz arzbnat ex: zmeulu aripidineadz (s-alas ctr nghios) ca sfulgul; s- arsbun (a-rs-bn) (mi) vb I arsbunai (a-rs-bu-n), arsaripidinar (dipusir) tu cmpu iu sh-avea armas ornja bunam (a-rs-bu-nm), arsbunat (a-rs-bu-n-t), arsbumoashi aripidin (a-ri-pi-dn) vb I aripidinai (a-ri-pi-di-n), nari/arsbunare (a-rs-bu-n-ri) scriari neaprucheat tu-aestu aripidinam (a-ri-pi-di-nm), aripidinat (a-ri-pi-di-n-t), dictsiunar; vedz arzbun aripidinari/aripidinare (a-ri-pi-di-n-ri) (vedz aripidinedz) arsbunari/arsbunare (a-rs-bu-n-ri) sf arsbunri (a-rs-buex: ornjilj tuts s-aripidin (s-hiumusescu, s-alas ctr nghios) nr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz aripidinat (a-ri-pi-di-nt) adg aripidinat (a-ri-pi-di-n-t), arzbunari aripidinats (a-ri-pi-di-nts), aripidinati/aripidinate (a-ri-pi-diarsbunat (a-rs-bu-nt) adg arsbunat (a-rs-bu-n-t), arsn-ti) tsi-ari dipus un aripidin {ro: cobort pe povrni, bunats (a-rs-bu-nts), arsbunati/arsbunate (a-rs-bu-n-ti) declinat} {fr: descendu une pente, pench, dclin} {en: gone scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz arzbunat down the slope, declined} aripidinari/aripidinare (a-ri-pi-di- arschirari/arschirare (a-rs-chi-r-ri) sf vedz tu n-ri) sf aripidinri (a-ri-pi-di-nr) atsea tsi fatsi un cndu arschiredz dipuni un aripidin {ro: aciunea de a cobor un povrni, de arschirat (a-rs-chi-rt) adg vedz tu arschiredz a declina} {fr: action de descendre une pente, de pencher, de arschiredz (a-rs-chi-rdz) vb I arschirai (a-rs-chi-r), dcliner} {en: action of going down the slope, of declining} arschiram (a-rs-chi-rm), arschirat (a-rs-chi-r-t), arsarpdin (a-r-p-d-n) sf arpdinj (a-r-p-dnj) (un chirari/arschirare (a-rs-chi-r-ri) dispartu sh-li arescu lucu aripidin) arpdzn (a-r-p-dz-n) sf arpdznj (a- cri tsi s-afl deadun tu-un loc; bag lucrili s-hib ahoryea un dir-pi-dznj) (un cu aripidin) arpidin (a-r-pi-d-n) alantu; mi tindu di tuti prtsli; disfac sh-tindu (shamia, flamsf arpidinj (a-r-pi-dnj) (un cu aripidin) bura, etc.) s-flitur tu vimtu; arspndescu, scrupsescu, prsarpdin (a-r-p-d-n) sf vedz tu arp tuescu, arescu, etc. {ro: rsfira, mprtia, desfura} {fr: arpdzn (a-r-p-dz-n) sf vedz tu arp dployer, parpiller, faire flotter au vent} {en: unfold, disperarpsari/arpsare (a-r-p-s-ri) sf vedz tu arpas1 se, spread} ex: ca sirma lj-u-arschira (lj-u flitura tu vimtu) arpsat (a-r-p-st) adg vedz tu arpas1 arschirat (a-rs-chi-rt) adg arschirat (a-rs-chi-r-t), arpsedz (a-r-p-sdz) (mi) vb I vedz tu arpas1 arschirats (a-rs-chi-rts), arschirati/arschirate (a-rs-chiarpsescu (a- r-p-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu arpas1 r-ti) tsi easti disprtst di alti lucri sh-arspndit tu tuti arpsiri/arpsire (a-r-p-s-ri) sf vedz tu arpas1 prtsli; tsi easti disfaptu sh-timtu tra s-flitur tu vimtu; arpsit (a-r-p-st) adg vedz tu arpas1 arspndit, scrupsit, prstuit, arit, etc. {ro: rsfirat, mprarpeari/arpeare (a-r-pe-ri) sf vedz tu arachi tiat, desfurat} {fr: dploy, parpill, qui est fait flotter au arpescu (a-r-ps-cu) adg vedz tu arap3 vent} {en: unfolded, dispersed, spread} arschirari/arsarpidin (a-r-pi-d-n) sf vedz tu arp chirare (a-rs-chi-r-ri) sf arschirri (a-rs-chi-rr) atsea tsi arpos (a-r-ps) adg vedz tu arp s-fatsi cndu s-arschireadz tsiva; arspndiri, scrupsiri, arpunari/arpunare (a-r-pu-n-ri) sf vedz tu aropun prstuiri, ariri, etc. {ro: aciunea de a rsfira, de a mprtia, arpunat (a-r-pu-nt) adg vedz tu aropun de a desfura; rsfirare, mprtiere, desfurare} {fr: action arpunedz (a-r-pu-ndz) (mi) vb I vedz tu aropun de dployer, dparpiller, de faire flotter au vent} {en: action arpush (a-r-psh) sm, sf vedz tu arap3 of unfolding, of dispersing, of spreading} rschiredz (rsarpusit (a-r-pu-st) sn vedz tu arapositi chi-rdz) vb I rschirai (rs-chi-r), rschiram (rs-chiarput (a-r-pt) adg vedz tu arachi rm), rschirat (rs-chi-r-t), rschirari/rschirare (rs-chi-

110

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

r-ri) (un cu arschiredz) rschirat (rs-chi-rt) adg t), arspndzri/arspndzre (a-rs-pn-dz-ri) (un cu rschirat (rs-chi-r-t), rschirats (rs-chi-rts), rschiraarspndescu) ex: s-nu s-arspndzasc; arspndzndalui ti/rschirate (rs-chi-r-ti) (un cu arschirat) ex: boatsi as- un anjurizm; oili s-arspndzr pristi tut; nu lj-alsa s stimt shi rschirat rschirari/rschirare (rs-chi-r-ri) sf arspndzasc caljlji arspndzu (a-rs-pn-dzu) (mi) vb IV rschirri (rs-chi-rr) (un cu arschirari) arspndzi (a-rs-pn-dz), arspndzam (a-rs-pn-dzm), arsescu (a-r-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu arisescu arspndzt (a-rs-pn-dz-t), arspndzri/arspndzre (aarsgn (a-rs-g-n) sm arsgnadz (a-rs-g-ndz) scriarirs-pn-dz-ri) (un cu arspndescu) arspndzt (a-rsneaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz arzgn pn-dzt) adg arspndzt (a-rs-pn-dz-t), arspndzts arshchitor (a-rsh-chi-tr) sn vedz tu arshcljitor (a-rs-pn-dzts), arspndzti/arspndzte (a-rs-pn-dzarshcljitor (a-rsh-clji-tr) sn arshcljitoari/arshcljitoare (a- ti) (un cu arspndit) arspndzri/arspndzre (a-rsrsh-clji-to-ri) hlatea cu cari s-deapin tortul, lna di pi pn-dz-ri) sf arspndzri (a-rs-pn-dzr) (un cu fusi i di pi gljami tra s-li fac camat i crun; misur tr lunarspndiri) rspndescu (rs-pn-ds-cu) (mi) vb IV dzimea-a hirilor di ln (bumbac, ljin, etc.); rshcljitor, arsh- rspndii (rs-pn-d), rspndeam (rs-pn-dem), chitor, dishcljitor, dishchitor, lshchitor, lishchitor, lishctor, rspndit (rs-pn-d-t), rspndiri/rspndire (rs-pn-d-ri) mutuvil {ro: rchitor} {fr: instrument servant former les (un cu arspndescu) ex: tuts s-rspndir, cari ncoa cari chevaux} {en: reeling device} ex: la cicioari, arshcljitoari nclo rspndit (rs-pn-dt) adg rspndit (rs-pn-d-t), rshcljitor (rsh-clji-tr) sn rshcljitoari/rshcljitoare (rshrspndits (rs-pn-dts), rspnditi/rspndite (rs-pn-d-ti) clji-to-ri) (un cu arshcljitor) ex: urdzi dzatsi rshcljitoari (un cu arspndit) ex: cai shtii pri iu suntu rspnditi arshchitor (a-rsh-chi-tr) sn arshchitoari/arshchitoare rspndiri/rspndire (rs-pn-d-ri) sf rspndiri (rs-pn(a-rsh-chi-to-ri) (un cu arshcljitor) ex: mnj lundzi, cudr) (un cu arspndiri) rat arshchitoari dishcljitor (dish-clji-tr) sn dishcljitoaarspndiri/arspndire (a-rs-pn-d-ri) sf vedz tu ri/dishcljitoare (dish-clji-to-ri) (un cu arshcljitor) disharspndescu chitor (dish-chi-tr) sn dishchitoari/dishchitoare (dish-chiarspndit (a-rs-pn-dt) adg vedz tu arspndescu to-ri) (un cu arshcljitor) lshchitor (lsh-chi-tr) sn arspndzri/arspndzre (a-rs-pn-dz-ri) sf vedz tu lshchitoari/lshchitoare (lsh-chi-to-ri) (un cu arsharspndescu cljitor) lishchitor (lish-chi-tr) sn lishchitoari/lishchitoare arspndzscu (a-rs-pn-dzs-cu) (mi) vb IV vedz tu (lish-chi-to-ri) (un cu arshcljitor) lishctor (lish-carspndescu tr) sn lishctoari/lishctoare (lish-c-to-ri) (un cu arspndzt (a-rs-pn-dzt) adg vedz tu arspndescu arshcljitor) arspndzu (a-rs-pn-dzu) (mi) vb IV vedz tu arspndescu arshirari/arshirare (a-rs-hi-r-ri) arshirri (a-rs-hi-rr) arspeasi/arspease (a-rs-pe-si) adv vedz tu aruspeasi scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz arschirari arstoac1 (a-rs-to-c) sf arstots (a-rs-tts) loc ngrdit arshirat (a-rs-hi-rat) adg arshirat (a-rs-hi-r-t), (multi ori cu-alumchi shi verdzi) tu cari s-afl di-arad oili tra arshirats (a-rs-hi-rts), arshirati/arshirate (a-rs-hi-r-ti) s-hib mulsi; poarta di la-aestu loc pri iu trec oili ta s-hib scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz arschirat mulsi; arustoac, strung, strg, arug, cutar, tsarcu, coard, arshiredz (a-rs-hi-rdz) vb I arshirai (a-rs-hi-r), mandr; (expr: l bag tu arstoac = lu nvets, l-mlxescu) arshiram (a-rs-hi-rm), arshirat (a-rs-hi-r-t), arshira- {ro: strung} {fr: endroit o lon trait les brebis} {en: place ri/arshirare (a-rs-hi-r-ri) scriari neaprucheat tu-aestu where sheep are milked} ex: l-bgm tu arstoac (expr: lu dictsiunar; vedz arschiredz nvitsm, lu mlxim) arustoac1 (a-rus-to-c) sf arustots arsiri/arsire (a-r-s-ri) sf vedz tu arisescu (a-rus-tts) (un cu arstoac1) arsit (a-r-st) adg vedz tu arisescu arstoac2 (a-rs-to-c) sf arstots (a-rs-tts) loc strimtu shi arspndescu (a-rs-pn-ds-cu) (mi) vb IV arspndii (a-rs- ngustu tsi s-afl namisa di munts (analts sh-multi ori pn-d), arspndeam (a-rs-pn-dem), arspndit (a-rs- arposh); cali strimt tsi treatsi namisa di munts-analts; pn-d-t), arspndiri/arspndire (a-rs-pn-d-ri) li arbugazi, sud, angusteats, strimtur, strmtur, dirveni, escu tu-un loc ma mari lucrili tsi s-afl adunati tu-un loc ma drveni {ro: defileu, strmtoare} {fr: dfil, gorge} {en: njic; (oaminj, oi, zboar, anjurizmi, etc.) es dit un loc strimtu mountain pass, gorge} ex: s-lj-astalj tu arstoac (bugazi, sh-njic (bisearic, cutar, gur di om, lilici, etc.) shi s-tindu tu sud, dirveni) arustoac2 (a-rus-to-c) sf arustots (a-ruslocuri multi sh-mri; lj-fac oaminjlji dit un loc s-fug di tuti tts) (un cu arstoac2) prtsli; rspndescu, arspndzscu, arspndzu, aruversu, arstornu (a-rs-tr-nu) (mi) vb I arsturnai (a-rs-tur-n), scrupsescu, scurpisescu, scorpisescu, prstuescu, arescu, pisarsturnam (a-rs-tur-nm), arsturnat (a-rs-tur-n-t), pilescu, tindu {ro: rspndi, mprtia, dispersa} {fr: (se) rarsturnari/arsturnare (a-rs-tur-n-ri) min (pingu) un lucru pandre, parpiller, dissiper} {en: spread, disperse, scatter} dit semtea-a lui di-arad sh-lu fac s-cad di-un parti i di ex: Gardani arspndi cutremlu; di un, di-alantu, s-arspndi partea alant; tornu (arucutescu) di partea-alant; arustornu, zborlu; n-arspndim un ncoa, altu nclo; sh-arspndi tutialstornu, alustornu, rstornu, ristor; arucutescu, surpu; (fig: 1: puta ca gljina cupria; arspndii simints arspndit (a-rs- arstornu = beau i mc; trec prit grglan mcari i beari; 2: lupn-dt) adg arspndit (a-rs-pn-d-t), arspndits (a-rs- arstornu = l-vatm, lu-aruc mpadi di-l vatm) {ro: rsturna} pn-dts), arspnditi/arspndite (a-rs-pn-d-ti) tsi easti {fr: renverser} {en: turn over} ex: lu-arsturnai (l-surpai) di arit dit un loc ma njic iu sta adunat tu-un loc ma mari; pri cal; s-arsturn furtia di pri gumar; butinlu s-arstoarn; rspndit, arspndzt, aruvirsat, scrupsit, scurpisit, scorpisit, dzua fudzi di njelj shi noaptea arstoarn (vatm) boulu; trag prstuit, arit, pispilit, tes {ro: rspndit, mprtiat, dispersat} armnjlji, lj-arstoarn (lj vatm) arsturnat (a-rs-tur{fr: rpandu, parpill, dissip} {en: spread, dispersed, scatnt) adg arsturnat (a-rs-tur-n-t), arsturnats (a-rs-turtered} ex: cai shtii iu va s-hib arspndit; astalji n capr, nts), arsturnati/arsturnate (a-rs-tur-n-ti) tsi easti turnat arspndit di turma-a ljei arspndiri/arspndire (a-rsdi partea-alant; arusturnat, alsturnat, alusturnat, rsturnat, pn-d-ri) sf arspndiri (a-rs-pn-dr) atsea tsi s-fatsi risturat; arucutit, surpat {ro: rsturnat} {fr: renvers} {en: cndu s-arspndeashti tsiva; rspndiri, arspndzri, aruvir- turned over} ex: tuti s-videa arsturnati (turnati di parteasari, scrupsiri, scurpisiri, scorpisiri, prstuiri, ariri, pispiliri, alant) nuntru, tu balt arsturnari/arsturnare (a-rs-turtindiri, tindeari {ro: aciunea de a rspndi, de a mprtia, de n-ri) sf arsturnri (a-rs-tur-nr) atsea tsi s-fatsi cndu sa dispersa; rspndire, mprtiere, dispersare} {fr: action de arstoarn tsiva; arusturnari, alsturnari, alusturnari, rsturnari, (se) rpandre, dparpiller, de dissiper} {en: action of risturari; arucutiri, surpari {ro: aciunea de a rsturna} {fr: spreading, of dispersing, of scattering} arspndzscu (aaction de renverser} {en: action of turning over} ex: s-avdz rs-pn-dzs-cu) (mi) vb IV arspndzi (a-rs-pn-dz), un arsturnari rstornu (rs-tr-nu) (mi) vb I rsturnai (rsarspndzam (a-rs-pn-dzm), arspndzt (a-rs-pn-dztur-n), rsturnam (rs-tur-nm), rsturnat (rs-tur-n-t),

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

111

rsturnari/rsturnare (rs-tur-n-ri) (un cu arstornu) ljli; arulu dincali dipusi sh-cama multu; arulu dipus, bursturnat (rs-tur-nt) adg rsturnat (rs-tur-n-t), rstur- ciunj vai aduc; arurli si zgrum di ap mult; arurli va nats (rs-tur-nts), rsturnati/rsturnate (rs-tur-n-ti) (un strcheasc; easti-aru fr thimo, s-hib sh-om fr caimo?; cu arsturnat) rsturnari/rsturnare (rs-tur-n-ri) sf rsflcarea tut s-yin-aru (fig: ca un aru, mult sh-dipriun); turnri (rs-tur-nr) (un cu arsturnari) arustornu (aaru (fig: mult, ca arulu) lj fudzea sudoarea ru (r) sn rus-tr-nu) (mi) vb I arusturnai (a-rus-tur-n), arusturnam (a- ruri (r-ur) (un cu aru1) aruredz1 (a-r-u-rdz) vb I rus-tur-nm), arusturnat (a-rus-tur-n-t), arusturnari/arus- arurai (a-r-u-r), aruram (a-r-u-rm), arurat (a-r-u-rturnare (a-rus-tur-n-ri) (un cu arstornu) ex: s-arusturn t), arurari/arurare (a-r-u-r-ri) cur ca apa dit un aru {ro: carotsa arusturnat (a-rus-tur-nt) adg arusturnat (a-ruscurge ca un ru} {fr: couler comme une rivire} {en: run as a tur-n-t), arusturnats (a-rus-tur-nts), arusturnati/arusturnate river} ex: lcrinjli arupsir aru shi nj-arurar fatsa; lcrinjli (a-rus-tur-n-ti) (un cu arsturnat) arusturnari/arusactsar s-nji arureadz fatsa arurat1 (a-r-u-rt) adg turnare (a-rus-tur-n-ri) sf arusturnri (a-rus-tur-nr) (un arurat (a-r-u-r-t), arurats (a-r-u-rts), arurati/arurate cu arsturnari) ristor (ris-tr) (mi) vb I risturai (ris-tu-r), (a-r-u-r-ti) tsi cur (ari curat) ca un aru {ro: curs (ca risturam (ris-tu-rm), risturat (ris-tu-r-t), risturari/risturare rul)} {fr: coul (comme une rivire)} {en: run (as a river)} (ris-tu-r-ri) (un cu arstornu) ex: birbeclu mi mbuts shi arurari1/arurare (a-r-u-r-ri) sf arurri (a-r-u-rr) mi ristur (mi-arsturn) risturat (ris-tu-rt) adg risturat atsea tsi s-fatsi cndu arureadz {ro: aciunea de a curge ca (ris-tu-r-t), risturats (ris-tu-rts), risturati/risturate (ris-tu-r- un ru} {fr: action de couler comme une rivire} {en: action of ti) (un cu arsturnat) risturari/risturare (ris-tu-r-ri) sf running as a river} risturri (ris-tu-rr) (un cu arsturnari) alstornu (a-ls- aru2 (a-r) adg arau (a-r-), ari (a-r), arali/arale (a-r-li) tr-nu) (mi) vb I alsturnai (a-ls-tur-n), alsturnam (a-ls tsi lu-ariseashti s-fac lucri uruti; tsi ari hri multu slabi (li, tur-nm), alsturnat (a-ls-tur-n-t), alsturnari/alsturnare nibuni); naru, nibun, slab, lai, tihilai, afishcu, ursuz, urut, (a-ls-tur-n-ri) (un cu arstornu) alsturnat (a-ls-turcni, pngn, vombir, ctrcearcu, etc.; (fig: 1: aru = tsi easti nt) adg alsturnat (a-ls-tur-n-t), alsturnats (a-ls-tur- cu puteari; vrtos, sntos, etc.; expr: 2: ti bag aru = spun la nts), alsturnati/alsturnate (a-ls-tur-n-ti) (un cu ars- chivernisi (i alt lumi) lucri tsi-ai fapt shi nu vrei si s shtib; turnat) alsturnari/alsturnare (a-ls-tur-n-ri) sf alsti spun) {ro: ru, crud, cinos, ticlos; viguros} {fr: mauvais, turnri (a-ls-tur-nr) (un cu arsturnari) alustornu (amchant, cruel, affreux; vigoureux} {en: bad, wicked, evil, lus-tr-nu) (mi) vb I alusturnai (a-lus-tur-n), alusturnam (acruel; strong, vigorous} ex: muljarea aest easti arau (tihilai); lus-tur-nm), alusturnat (a-lus-tur-n-t), alusturnari/alusyeatrul nj deadi yitrii arali (uruti); c-i fric sh-lumea-arau turnare (a-lus-tur-n-ri) (un cu arstornu) alusturnat (a(slab); sh-ninti aru (ap tsi cur) sh-npoi vali arau (urut, lus-tur-nt) adg alusturnat (a-lus-tur-n-t), alusturnats (a- lai); va-nj ts-aflji moartea-arau; arau (vrtoas) mbirari lus-tur-nts), alusturnati/alusturnate (a-lus-tur-n-ti) (un cu fatsi catrca ru2 (r) adg rau (r-), ri (r), rali/rale (rarsturnat) ex: fliturlu alusturnat (arsturnat) alusturnali) (un cu aru2) aru3 (a-r) sn arali/arale (a-r-li) shi ri/alusturnare (a-lus-tur-n-ri) sf alusturnri (a-lus-tur-nr) arau3 (a-r-) sf arali/arale (a-r-li) hrli tsi-l fac un lucru (un cu arsturnari) s-hib multu-aru (s-nu hib dip bun); areats, leats, arsturnari/arsturnare (a-rs-tur-n-ri) sf vedz tu arstornu taxirati, ghideri, etc. {ro: ru, rutate, nenorocire} {fr: mal, arsturnat (a-rs-tur-nt) adg vedz tu arstornu mchancet, malheur} {en: evil, misfortune, calamity} ex: nu arsun (a-r-sn) vb I vedz tu asun s-adutsi n cali ni cu-arulu (cu-areatsa) ni cu bunlu; cari ti arsunari/arsunare (a-r-su-n-ri) sf vedz tu asun nveats tr-aru, nu ts-va bunlu; s-nu u-afl arulu (areatsa, arsunat (a-r-su-nt) adg vedz tu asun taxirtsli); s-nu u pat arulu (s-nu cad pri ea tuti letsli); c arsut (a-r-sut) sn vedz tu ard1 eu, di-aru (lets), nu pot s-ts spun; si-aruc n arului (lj-cad art (a-rt) (mi) vb I artai (a-r-t), artam (a-r-tm), tuti letsli pri cap); pats arulu ma nu-ts talji; mash c trapshu artat (a-r-t-t), artari/artare (a-r-t-ri) fac (aspun, alas) multi-arali (lets, ghideri); acats-u feata c lj-u-adusi araua tsiva si s-vead (si s-avd, si s-aducheasc, etc.) cu zborlu (mira-lj lai)!; noaptea-aest easti-arau (leats); vinji oara-a (mna, scriarea, deadzitlu, caplu, etc.); aspun {ro: arta} {fr: arauljei (mirljei lai, taxiratiljei) areats (a-r--ts) sf montrer} {en: show} ex: l-art (l-aspusi) ns tsi poati; va ljarets (a-r-ts) (un cu aru3) ex: aretsli (letsli) a loclui art (va lj-aspun) mini artat (a-r-tt) adg artat (a-r-t- cdzur pristi noi; tsi areats (taxirati) mari ptsm!; undzli t), artats (a-r-tts), artati/artate (a-r-t-ti) tsi easti faptuhirbea di areats; arslu-a lui eara mplin di-areats arutasi s-vead (si s-avd, si s-aducheasc, etc.) cu zborlu (mna, ti/arutate (a-r-u-t-ti) sf arutts (a-r-u-tts) (un cu scriarea, deadzitlu, caplu, etc.); aspus {ro: artat} {fr: montr} aru3) aru4 (a-r) adv 1: hamna, nibun, slab, lai, urut, {en: shown} artari/artare (a-r-t-ri) sf artri (a-r-tr) etc.; 2: multu, ct ma multu, mash, dip, etc. {ro: ru; mult} atsea tsi s-fatsi cndu s-aspuni tsiva; aspuniri, aspuneari {ro: {fr: mal; beaucoup, compltement} {en: badly; very, comaciunea de a arta, artare} {fr: action de montrer} {en: acpletely} ex: earam un om aru (multu) avut; feata eara tion of showing} mushat aru (multu); irnjii aru (ahndoas; mash/dip irnjii); artari/artare (a-r-t-ri) sf vedz tu art scoati-ts oaminj, scoati-aru (ct ma mults); n cas eara aru artat (a-r-tt) adg vedz tu art (multu) ghini naru (na-r) adg narau (na-r-), nari arteau (a-r-te-) sf artei (a-r-t) vedz tu rteau (na-r), narali/narale (na-r-li) (un cu aru2) ex: mult naartor (a-r-tr) sm, sf, adg vedz tu ar rau-nj (aru-nj) ti mutreashti naraulea (na-r-u-lea) adv artsescu (a-r-tss-cu) (mi) vb IV vedz tu aratsi1 cu ursuzlchi, cu areats, cu oclj-ari {ro: cu rutate} {fr: artsimi/artsime (a-r-ts-mi) sf vedz tu aratsi1 mchamment} {en: with wickedness} ex: armnjlji-lj mutrescu artsini/artsine (a-r-ts-ni) sf vedz tu arushin naraulea (cu oclj ari) araulea (a-r-u-lea) adv (un cu naartsiri/artsire (a-r-ts-ri) sf vedz tu aratsi1 raulea) artsit (a-r-tst) adg vedz tu aratsi1 aru3 (a-r) sn vedz tu aru2 artur (a-r-t-r) sf vedz tu ar aru4 (a-r) adv vedz tu aru2 aru1 (a-r) sn aruri (a-r-ur) apa tsi s-adun dit izvuri shi arurari1/arurare (a-r-u-r-ri) sf vedz tu aru1 ploai sh-cari cur tu-un vali ct tu-amari; ru, flumin; (fig: 1: arurari2/arurare (a-r-u-r-ri) sf vedz tu arau2 aru = multeats, lucru multu (ca apa dit un aru); expr: 2: l-ljaarurat1 (a-r-u-rt) adg vedz tu aru1 arulu = l-lja apa di-aru, lu-afl taxirtsli, lj-cad multi ghideri arurat2 (a-r-u-rt) adg vedz tu arau2 pri cap; 3: aru tsi doarmi = aru cu apa tsi cur lishor) {ro: aruredz1 (a-r-u-rdz) vb IV vedz tu aru1 ru, fluviu} {fr: rivire, fleuve; foule} {en: river; crowd} ex: aruredz2 (a-r-u-rdz) vb IV vedz tu arau2 ficiorlu lo ap di la aru; tricum pisti un aru mari; ct loa s-li arutati/arutate (a-r-u-t-ti) sf vedz tu arau2 treac, li nica arulu; nica nu-agiumsi la-aru shi-sh scul po- arvani/arvane (a-r-v-ni) vedz tu sf arivani

112

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

arvescu1 (a-r-v-s-cu) (mi) vb IV vedz tu arvuescu1 arvuiti/arvuite (a-r-vu--ti) tsi s-ari hiumusit; tsi s-ari ararvescu2 (a-r-v-s-cu) (mi) vb IV vedz tu arvulsescu cat ctr (pristi) tsiva i cariva; tsi s-ari arucutit (surpat); arviri1/arvire (a-r-v--ri) sf vedz tu arvuescu1 aruvuit, arvit, rvit; himusit, hiumusit, nhiumusit, anpdit, arviri2/arvire (a-r-v--ri) sf vedz tu arvulsescu npdit, citsit, alipidat, lipidat, arucutit, surpat, slghit, slarvit1 (a-r-v-t) adg vedz tu arvuescu1 ghit, srghit, srgljit, nburuit {ro: npustit, repezit} {fr: prciarvit2 (a-r-v-t) adg vedz tu arvulsescu pit sur, jet sur} {en: rushed over, jumped over, thrown himarvdari/arvdare (a-rv-d-ri) sf vedz tu aravdu self over} arvuiri1/arvuire (a-r-vu--ri) sf arvuiri (a-rarvdat (a-rv-dt) adg vedz tu aravdu vu-r) atsea tsi s-fatsi cndu cariva i tsiva s-arvueashti; aruarvdciuni/arvdciune (a-rv-d-c-ni) sf vedz tu aravdu vuiri, arviri, rviri; himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, anarvdsescu (a-rv-d-ss-cu) vb IV vedz tu ardpsescu2 pdiri, npdiri, citsiri, alipidari, lipidari, arucutiri, surpari, sarvdsiri/arvdsire (a-rv-d-s-ri) sf vedz tu ardpsescu2 lghiri, slghiri, srghiri, srgljiri, nburuiri {ro: aciunea de a arvdsit (a-rv-d-st) adg vedz tu ardpsescu2 se npusti; npustire, repezire} {fr: action de se prcipiter sur, arvdtor (a-rv-d-tr) adg vedz tu aravdu de se jeter sur} {en: action of rushing over, of jumping over} arvdos (a-rv-ds) adg vedz tu aravdu aruvuescu1 (a-ru-vu-s-cu) (mi) vb IV aruvuii (a-ru-vu-), arvinari/arvinare (a-r-vi-n-ri) sf vedz tu aruvinedz aruvueam (a-ru-vu-m), aruvuit (a-ru-vu--t), aruvuiri/aruarvinat (a-r-vi-nt) adg vedz tu aruvinedz vuire (a-ru-vu--ri) (un cu arvuescu1) aruvuit1 (a-ru-vuarvinedz (a-r-vi-ndz) (mi) vb I vedz tu aruvinedz t) adg aruvuit (a-ru-vu--t), aruvuits (a-ru-vu-ts), aruvuiarvoan (a-r-vo-n) sf arvoani/arvoane (a-r-vo-ni) 1: ti/aruvuite (a-ru-vu--ti) (un cu arvuit1) aruvuiri1/arupartea di pradz tsi-lj dai a unui cndu-lj txeshti c va svuire (a-ru-vu--ri) sf aruvuiri (a-ru-vu-r) (un cu arvuiri1) acumpri un lucru (i va s-fats un alishvirishi) ma amnat; 2: arvescu1 (a-r-v-s-cu) (mi) vb IV arvii (a-r-v-), semnul (lucrul, nelu, fluriili, etc.) tsi s-da a unei feat di partea- arveam (a-r-v-m), arvit (a-r-v--t), arviri/ara unui ficior, ca un soi di arvun (zbor), c va si nsoar cu ea; vire (a-r-v--ri) (un cu arvuescu1) arvit1 (a-r-vtsirimonja tsi s-fatsi cndu doi tiniri (feat shi ficior) sh-da t) adg arvit (a-r-v--t), arvits (a-r-v-ts), arvizborlu si s-lja (s-isusescu, multi ori dinintea-a unui preftu, la ti/arvite (a-r-v--ti) (un cu arvuit1) arviri1/arvire bisearic); aruvoan, arvun, arvon, arvoni, cpari, cpar, (a-r-v--ri) sf arviri (a-r-v-r) (un cu arvuiri1) semnu, nishani, pei; isozmat, isozm, ishazmati {ro: arvun; rvescu1 (r-v-s-cu) (mi) vb IV rvii (r-v-), rveam logodn} {fr: arrhes; tout ce quon donne comme gage pour (r-v-m), rvit (r-v--t), rviri/rvire (r-v--ri) les fianailles (anneau, etc.); fianailles} {en: deposit; the (un cu arvuescu1) rvit1 (r-v-t) adg rvit (r-v-object given as a pledge for a future marriage (ring, etc.); en- t), rvits (r-v-ts), rviti/rvite (r-v--ti) (un cu gagement} ex: cu arvoan di un migit; cu fluriili di arvoan; arvuit1) rviri1/rvire (r-v--ri) sf rviri (r-v-r) aruc aruvoana-a ljei nuntru; arvoan dat di ficiorlu di(un cu arvuiri1) amir; cuvenda-a mea i scump arvoan aruvoan (a-ru- arvuescu2 (a-r-vu-s-cu) (mi) vb IV vedz tu arvulsescu vo-n) sf aruvoani/aruvoane (a-ru-vo-ni) (un cu arvuiri1/arvuire (a-r-vu---ri) sf vedz tu arvuescu1 arvoan) arvon (ar-v-n) sf arvoni/arvone (ar-v-ni) arvuiri2/arvuire (a-r-vu--ri) sf vedz tu arvulsescu (un cu arvoan) ex: lj-deadi arvon un shati di-amalam, arvuit1 (a-r-vu--t) adg vedz tu arvuescu1 un bizilic di-amalam shi minghiushi di flurii arvun (ar- arvuit2 (a-r-vu-t) adg vedz tu arvulsescu v-n) sf arvuni/arvune (ar-v-ni) (un cu arvoan) ex: di arvulsescu (a-r-vul-ss-cu) (mi) vb IV arvulsii (a-r-vul-s), la gioni lo arvun (semnul di isusiri) arvoni/arvone (a-r- arvulseam (a-r-vul-sem), arvulsit (a-r-vul-s-t), arv-ni) sf arvonj(?) (a-r-vnj) (un cu arvoan) ex: ma, vulsiri/arvulsire (a-r-vul-s-ri) fac s-cad tsiva mpadi (lu na-ts nelu di arvoni (isozmat) arvunjisescu (a-r-vu-nji- surpu un lucru, cas, punti, etc.) cu puteari di nu-armni tsiva ss-cu) (mi) vb IV arvunjisii (a-r-vu-nji-s), arvunjiseam mprostu; cad mpadi di-iuva di-analtu, pi dinapandiha sh-cu (a-r-vu-nji-sem), arvunjisit (a-r-vu-nji-s-t), arvunjisi- vrondu; mi nclin sh-mi-arstornu (mi-arucutescu) mpadi; miri/arvunjisire (a-r-vu-nji-s-ri) 1: dau cpar; dau arvoan; aspargu sh-cad iuva ahndusinda-mi; aruvulsescu, ruvulsescu, cprusescu; 2: fac isozmata; (mi) isusescu {ro: arvuni; aruvursescu, aruvuescu, arvuescu, arvescu, rvescu, arzlogodi} {fr: donner des arrhes, arrher; (se) fiancer} {en: devuescu, survuljisescu, rzuescu, surpu, drm {ro: nrui, (se) posit; get engaged} ex: lu-arvunjisi (lu isusi) cu-un feat din prbui} {fr: scrouler, seffondrer, sbouler, sabmer} {en: hoar arvunjisit (a-r-vu-nji-st) adg arvunjisit (a-r-vu- collapse, cave in, drop down} ex: loclu s-arvulsi (cdzu, snji-s-t), arvunjisits (a-r-vu-nji-sts), arvunjisiti/arvuahndusi) arvulsit (a-r-vul-st) adg arvulsit (a-r-vulnjisite (a-r-vu-nji-s-ti) tsi-lj s-ari dat arvoan; cprusit, s-t), arvulsits (a-r-vul-sts), arvulsiti/arvulsite (a-r-vulisusit {ro: arvunit, logodit} {fr: arrh; fianc} {en: deposited; s-ti) tsi ari cdzut mpadi pi napandiha sh-cu vrondu; tsi sengaged} arvunjisiri/arvunjisire (a-r-vu-nji-s-ri) sf ari aspart sh-cdzut; aruvulsit, ruvulsit, aruvursit, aruvuit, arvunjisiri (a-r-vu-nji-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-arvu- arvuit, arvit, rvit, arzvuit, survuljisit, rzuit, surpat, drnjiseashti tsiva i cariva; dari di arvoan; cprusiri, isusiri mat {ro: nruit, prbuit} {fr: croul, effondr, boul, {ro: aciunea de a arvuni, de a logodi; arvunire, logodire} {fr: abm} {en: collapsed, caved in, dropped down} arvulsiaction darrher; de (se) fiancer} {en: action of depositing, of ri/arvulsire (a-r-vul-s-ri) sf arvulsiri (a-r-vul-sr) atsea getting engaged} tsi s-fatsi cndu tsiva s-arvulseashti; aruvulsiri, ruvulsiri, aruarvoli/arvole (a-r-v-li) sf vedz tu aruvoli vursiri, aruvuiri, arvuiri, arviri, rviri, arzvuiri, survuarvoni/arvone (a-r-v-ni) sf vedz tu arvoan ljisiri, rzuiri, surpari, drmari; survolj {ro: aciunea de a se arvuescu1 (a-r-vu-s-cu) (mi) vb IV arvuii (a-r-vu-), ar- nrui, de a se prbui; nruire, prbuire} {fr: action de vueam (a-r-vu-m), arvuit (a-r-vu--t), arvuiri/arvuiri scrouler, de seffondrer, de sbouler, de sabmer} {en: ac(a-r-vu--ri) mi-aruc cu puteari shi cu mult agunjii ctr tion of collapsing, of caving in, dropping down} aruvul(pristi) tsiva i cariva; mi-arucutescu (mi surpu) ctr nghios; sescu (a-ru-vul-ss-cu) (mi) vb IV aruvulsii (a-ru-vul-s), aruaruvuescu, arvescu, rvescu; himusescu, hiumusescu, vulseam (a-ru-vul-sem), aruvulsit (a-ru-vul-s-t), aruvulsinhiumusescu, anpdescu, npdescu, citsescu, aleapid, lea-ri/aruvulsire (a-ru-vul-s-ri) (un cu arvulsescu) ex: arupid, arucutescu, surpu, slghescu, slghescu, srghescu, sr- vulsi murlu (cdzu mpadi, s-surp) aruvulsit (a-ru-vul-st) gljescu, nburuescu {ro: npusti, repezi, da nval} {fr: (se) adg aruvulsit (a-ru-vul-s-t), aruvulsits (a-ru-vul-sts), aruprcipiter sur, (se) jeter sur} {en: rush over, jump over, throw vulsiti/aruvulsite (a-ru-vul-s-ti) (un cu arvulsit) ex: citii himself over} ex: di sus shi di nghios, di la munti shi di la cm- aruvulsit (surpat) aruvulsiri/aruvulsire (a-ru-vul-s-ri) sf pu, arvuir (anpdir) nuntru Arbinishia ntreag; ia-lj, saruvulsiri (a-ru-vul-sr) (un cu arvulsiri) ruvulsescu aproachi, agiungu, arvuescu shi la casa-al Chendra arvuit1 (ru-vul-ss-cu) (mi) vb IV ruvulsii (ru-vul-s), ruvulseam (ru(a-r-vu-t) adg arvuit (a-r-vu--t), arvuits (a-r-vu-ts), vul-sem), ruvulsit (ru-vul-s-t), ruvulsiri/ruvulsire (ru-vul-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

113

s-ri) (un cu arvulsescu) ruvulsit (ru-vul-st) adg ruvul- bunj (s-u mbunedz) mrata mum arzbunedz (a-rz-busit (ru-vul-s-t), ruvulsits (ru-vul-sts), ruvulsiti/ruvulsite ndz) (mi) vb I arzbunai (a-rz-bu-n), arzbunam (a-rz(ru-vul-s-ti) (un cu arvulsit) ex: citii ruvulsit (surpat) bu-nm), arzbunat (a-rz-bu-n-t), arzbunari/arzbunare ruvulsiri/ruvulsire (ru-vul-s-ri) sf ruvulsiri (ru-vul-sr) (un (a-rz-bu-n-ri) (un cu arzbun) ex: u pitricu soacr-sa ca cu arvulsiri) aruvursescu (a-ru-vur-ss-cu) (mi) vb IV s s-arzbuneadz (si s-hrseasc) sh-ns arzbunat (a-rzaruvursii (a-ru-vur-s), aruvurseam (a-ru-vur-sem), aruvur- bu-nt) adg arzbunat (a-rz-bu-n-t), arzbunats (a-rzsit (a-ru-vur-s-t), aruvursiri/aruvursire (a-ru-vur-s-ri) (un bu-nts), arzbunati/arzbunate (a-rz-bu-n-ti) tsi easti cu arvulsescu) aruvursit (a-ru-vur-st) adg aruvursit (afaptu si s-aducheasc ma ghini, ma isih, si s-hrseasc dup ru-vur-s-t), aruvursits (a-ru-vur-sts), aruvursiti/aruvursite zboarli tsi-lj si dzsir i bunili tsi-lj si featsir; tsi s-ari fapt (a-ru-vur-s-ti) (un cu arvulsit) aruvursiri/aruvursire (aoaspi diznou cu un cu cari s-avea ncceat ninti; mbunat, amru-vur-s-ri) sf aruvursiri (a-ru-vur-sr) (un cu arvulsiri) bunat, azbunat {ro: linitit, mbunat, mpcat, mulumit} {fr: arzvuescu (a-rz-vu-s-cu) (mi) vb IV arzvuii (a-rz-vu-), apais, (r)concili, content} {en: appeased, soothed; reconarzvueam (a-rz-vum), arzvuit (a-rz-vu--t), arzvui- ciled, satisfied} arzbunari/arzbunare (a-rz-bu-n-ri) sf ri/arzvuire (a-rz-vu--ri) (un cu arvulsescu) ex: loclu s- arzbunri (a-rz-bu-nr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva sarzvueashti (si surp), ugeacurli cad arzvuit (a-rz-vu-t) arzbun; ambunari, azbunari, arzbunari {ro: aciunea de a adg arzvuit (a-rz-vu--t), arzvuits (a-rz-vu-ts), arzvui- liniti, de a mbuna, de a mpca, de a mulumi; linitire, mti/arzvuite (a-rz-vu--ti) (un cu arvulsit) arzvuibunare, mpcare} {fr: action dapaiser, de (r)concilier, de ri/arzvuire (a-rz-vu--ri) sf arzvuiri (a-rz-vu-r) (un cu contenter; reconciliation; contentement} {en: action of appeaarvulsiri) aruvuescu2 (a-ru-vu-s-cu) (mi) vb IV aruvuii sing, of soothing; of making up, of reconciling; reconciliation, (a-ru-vu-), aruvueam (a-ru-vu-m), aruvuit (a-ru-vu--t), contentment} ex: s-afl arzbunari arzbn (a-rz-bn) aruvuiri/aruvuire (a-ru-vu--ri) (un cu arvulsescu) ex: (mi) vb I arzbnai (a-rz-b-n), arzbnam (a-rz-bmulti casi cripar tu mesi, alti aruvuir (cdzur, s-surpar); lj nm), arzbnat (a-rz-b-n-t), arzbnari/arzbnare (abag pltarea ca s-nu s-aruvueasc (s-nu cad mpadi) aru- rz-b-n-ri) (un cu arzbun) ex: s-arzbni (s-hrseashti) vuit2 (a-ru-vu-t) adg aruvuit (a-ru-vu--t), aruvuits (a-ruduruta inim cu-un cuvend bun arzbnat (a-rz-bvu-ts), aruvuiti/aruvuite (a-ru-vu--ti) (un cu arvulsit) nt) adg arzbnat (a-rz-b-n-t), arzbnats (a-rz-baruvuiri/aruvuire2 (a-ru-vu--ri) sf aruvuiri (a-ru-vu-r) (un nts), arzbnati/arzbnate (a-rz-b-n-ti) (un cu arzcu arvulsiri) arvuescu2 (a-r-vu-s-cu) (mi) vb IV arvuii bunat) arzbnari/arzbnare (a-rz-b-n-ri) sf arzbnri (a-r-vu-), arvueam (a-r-vu-m), arvuit (a-r-vu--t), (a-rz-b-nr) (un cu arzbunari) arvuiri/arvuire (a-r-vu--ri) (un cu arvulsescu) arzbunari/arzbunare (a-rz-bu-n-ri) sf vedz tu arzbun arvuit2 (a-r-vu-t) adg arvuit (a-r-vu--t), arvuits (a-r- arzbunat (a-rz-bu-nt) adg vedz tu arzbun vu-ts), arvuiti/arvuite (a-r-vu--ti) (un cu arvulsit) arzbunedz (a-rz-bu-ndz) (mi) vb I vedz tu arzbun arvuiri2/arvuire (a-r-vu--ri) sf arvuiri (a-r-vu-r) (un arzburari/arzburare (a-rz-bu-r-ri) sf vedz tu azboair cu arvulsiri) arvescu2 (a-r-v-s-cu) (mi) vb IV arvii arzburat (a-rz-bu-rt) adg vedz tu azboair (a-r-v-), arveam (a-r-v-m), arvit (a-r-v--t), arzgan1 (a-rz-gn) sn arzgani/arzgane (a-rz-g-ni) luarviri/arvire (a-r-v--ri) (un cu arvulsescu) arcru tsi-l feci tra s-lj-u pltescu a atsilui tsi-nj featsi un aru ic vit2 (a-r-v-t) adg arvit (a-r-v--t), arvits (a-r-v- nindriptati; ahti {ro: rzbunare} {fr: vengeance} {en: revenge} ts), arviti/arvite (a-r-v--ti) (un cu arvulsit) ex: casi ex: nji scosh arzganlu (ahtea) ti-atseali tsi nj-avea fapt cdzuti shi arviti (surpati dip) arviri2/arvire (a-r-varzgan2 (a-rz-gn) (mi) vb I arzgnai (a-rz-g-n), arz-ri) sf arviri (a-r-v-r) (un cu arvulsiri) rvescu2 gnam (a-rz-g-nm), arzgnat (a-rz-g-n-t), arzg(r-v-s-cu) (mi) vb IV rvii (r-v-), rveam (r-vnari/arzgnare (a-rz-g-n-ri) lj-u pltescu a unui tsi-nj m), rvit (r-v--t), rviri/rvire (r-v--ri) (un cu featsi aru ic nidriptati; nj scot (ljau) ahtea, nj scot arzganarvulsescu) rvit2 (r-v-t) adg rvit (r-v--t), lu, nj caftu (ljau) sndzi; ascumpr {ro: rzbuna} {fr: (se) rvits (r-v-ts), rviti/rvite (r-v--ti) (un cu arvul- venger} {en: avenge} arzgnat (a-rz-g-nt) adg arzsit) ex: casi cdzuti shi arviti (surpati dip) rviri2/rvire gnat (a-rz-g-n-t), arzgnats (a-rz-g-nts), arzgna(r-v--ri) sf rviri (r-v-r) (un cu arvulsiri) ti/arzgnate (a-rz-g-n-ti) tsi sh-ari loat ahtea (arzganlu, arvulsiri/arvulsire (a-r-vul-s-ri) sf vedz tu arvulsescu sndzili); tsi-lj si-ari ascumprat (pltit) nidriptatea tsi-lj si arvulsit (a-r-vul-st) adg vedz tu arvulsescu featsi; ascumprat {ro: rzbunat} {fr: veng} {en: avenged} arvunjisescu (a-r-vu-nji-ss-cu) (mi) vb vedz tu arvoan arzgnari/arzgnare (a-rz-g-n-ri) sf arzgnri (a-rzarvunjisiri/arvunjisire (a-r-vu-nji-s-ri) sf vedz tu g-nr) atsea tsi fatsi un cndu shi scoati arzganlu; ascumarvoan prari {ro: aciunea de a rzbuna; rzbunare} {fr: action de se arvunjisit (a-r-vu-nji-st) adg vedz tu arvoan venger} {en: action of avenging} arzboi (a-rz-b) sn arzboai/arzboae (a-rz-bo-i) ma- arzgan2 (a-rz-gn) (mi) vb I vedz tu arzgan1 chin (hlati) dit casa-a armnjlor cu cari muljerli tsas lna tra arzg (a-rz-g) sf pl(?) loclu di-iu s-tradzi (di iu s-fac pndza (shiaclu, adhimtul, etc.); vlmentu {ro: rzboi nchiseashti) tsiva (lucru, hiints, etc.); arzgn, rzg, sirt, de esut} {fr: mtier tisser} {en: loom} ex: lucra tu arzboi vin, vitil, bim, izvur, soi, dmar, lgam; ardtsin, aridi(vlmentu) di cum cripa dzua; bgai un arzboi di pndz; lj- tsin, rdtsin, riditsin, rdztin, zrtsin {ro: origine} {fr: acats mna la arzboi; un eap durdur, cari da di mi-ascu- origine} {en: origin} rzg (rz-g) sf pl(?) (un cu tur tut-amarea treambur (angucitoari: arzboilu); nu s-avd arzg) ex: di alt rzg (ardtsin, vin) easti vurgramea nits cntits tu-arzboai (vlmenti); cashlu si stricoar pri-arz- arzgnari/arzgnare (a-rz-g-n-ri) sf vedz tu arzgan1 boi (vlmentu) di furtutiri; d-nj lna s-u tsas tu-arzboi dau arzgnat (a-rz-g-nt) adg vedz tu arzgan1 vilendz arzgn (a-rz-g-n) sm arzgnadz (a-rz-g-ndz) arzbun (a-rz-bn) (mi) vb I arzbunai (a-rz-bu-n), arz- semnu alsat di cariva i di tsiva, cari-aspuni c s-avea aflat i bunam (a-rz-bu-nm), arzbunat (a-rz-bu-n-t), arzbu- c avea tricut prit atsel loc; semnu, urm, ulm, dr, tor, nari/arzbunare (a-rz-bu-n-ri) cu-atseali tsi-lj fac (tsi-lj trag {ro: urm} {fr: trace, racine} {en: trace, mark, footprint, dzc, tsi-lj dau, etc.) lu-adar cariva s-hib ma bun, s-isihseas- roots} ex: arzgn (urm) s-nu-armn; dup vina shi c, s-agrshasc criprli tsi ari ic inatea tsi nj-u poart; cuarzgnlu (urma, ardtsina) a catiunui atseali tsi fac lu hrsescu pri cariva; arzbunedz, mbun, mbu- arzmrin (a-rz-m-rn) sm arzmrinj (a-rz-m-rnj) nedz, ambun, ambunedz, azbun {ro: liniti, mbuna, mpca, pom njic cu frndzli verdz tsi nu cad earna, cari-anjurzescu mulumi} {fr: apaiser, (r)concilier, contenter} {en: appease, multu mushat shi lilici njirli-albi-aroshi, tsi easti ufilisit tu soothe; make up, reconcile; satisfy} ex: acats s-lu arzbun mcruri, yitrii shi livandu {ro: rozmarin} {fr: romarin} {en: (isihsescu); maea mutrea s-lji arzbun (hrseasc); s-arz- rosemary}

114

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

arzvuescu (a-rz-vu-s-cu) (mi) vb IV vedz tu arvulsescu te, stejri} {fr: fort, fort de chnes} {en: forest; oak forest} arzvuiri/arzvuire (a-rz-vu--ri) sf vedz tu arvulsescu ex: tricui pri la arburet (pdurea di cealc, di tser, di cupaci) arzvuit (a-rz-vu-t) adg vedz tu arvulsescu arburic (ar-bu-rc) sm vedz tu arburi arbii/arbie (ar-b-i) sf vedz tu harb arbuz (ar-bz) sm vedz tu carpuz arbin (ar-b-n) sf arbini/arbine (ar-b-ni) hlati di cilichi (ca arcari/arcare (ar-c-ri) sf vedz tu aruc un sul i lim) cu cari omlu (hsaplu) shi nturyiseashti arcat (ar-ct) adg vedz tu aruc cutsutlu; msat, msati {ro: masat} {fr: outil dacier aiguiarctur (ar-c-t-r) sf vedz tu aruc ser} {en: tool for sharpening knives} arceari/arceare (ar-c-ri) sf vedz tu arcedz Arbinshii (Ar-bi-n-sh-i) sf vedz tu arbines arceat (ar-ct) adg vedz tu arcedz arbines (ar-bi-ns) sm, sf arbineas (ar-bi-ne-s), arbinesh arceatcu (ar-ct-cu) adg vedz tu arcedz (ar-bi-nsh), arbineasi/arbinease (ar-bi-ne-si) om (muljari) arcedz (ar-cdz) (mi) vb I arceai (ar-c), arceam (ar-cm), tsi fatsi parti dit un mileti (giumitati di elj crishtinj, giumitati arceat (ar-c-t), arceari/arceare (ar-c-ri) mi-acats inaturts) tsi bneadz tu locurli ditu-Ascpitat di Machidunii tea; mi fac foc di inati; intusescu, yintusescu, gntusescu, (tu Arbinshii); (fig: 1: arbines = om multu-aru; expr: 2: arbiariciuescu, agredz, aghredz, timusescu, furtsuescu, furchisesneslu-i bes pri dzinuclju = arbineslu nu-ari bes; nu pots s-lji cu, ngindu, nirescu, pizmusescu, aprindu, lisixescu, turbu, fatsi bes a arbineslui; 3: arbineslu-i frati cu-alvdarea = arbi- turbedz {ro: nfuria} {fr: se mettre en colre} {en: infuriate} neslu s-alavd multu; 4: cap di-arbines = om cu caplu gros (cu ex: si-arceadz (s-fatsi foc di inati) turcul arceat (ar-ct) cap di shinic, di tgari, di grij, di mulari, etc.); 5: pri iu treatsi adg arceat (ar-c-t), arceats (ar-cts), arceati/arceate (ararbineslu-lj seac mna = arbineslu lu-ariseashti s-fur) cari c-ti) tsi lu-ari actsat inatea; intusit, yintusit, gntusit, nu-ascult di vrnu shi fatsi mash dup mintea-a lui) {ro: alariciuit, agrat, aghrat, timusit, furtsuit, furchisit, ngindat, nirit, banez} {fr: Albanais} {en: Albanian} ex: arbineslu-i fudul; pizmusit, apres (di inati), lixit, turbat {ro: nfuriat} {fr: mis en soacra-atsea araua sh-atsea arbineasa (fig: multu di multucolre} {en: infuriated} arceari/arceare (ar-c-ri) sf arceri arau); ari un ficior arbines (multu-aru, ca un arbines!) (ar-cr) atsea tsi s-fatsi cndu un easti actsat di inati; intuarbinshami/arbinshame (ar-bin-sh-mi) sf fr pl multimi siri, yintusiri, gntusiri, ariciuiri, agrari, aghrari, timusiri, furdi-arbinesh; miletea-arbinshasc {ro: albanezime} {fr: lentsuiri, furchisiri, ngindari, niriri, pizmusiri, aprindiri (di inati), semble des Albanais; nombre dAlbanais} {en: multitude of lixiri, turbari {ro: aciunea de a nfuria; nfuriare} {fr: action Albanians} ex: dzatsi gionj ditu-arbinshami (dit miletea-arbide se mettre en colre} {en: action of becoming (making nishasc) arbinshescu (ar-bin-shs-cu) adg arbinsheasc someone) infuriated} arceatcu (ar-ct-cu) adg arceatc (ar(ar-bin-shs-c), arbinsheshts (ar-bin-shsh-ts), arbinsheshct-c), arceattsi (ar-ct-tsi), arceattsi/arceattse (ar-ct-tsi) ti (ar-bin-shsh-ti) tsi s-tradzi dit miletea di-arbinesh; tsi ari tsi easti mplin di inati; tsi lu-acats lishor inatea; intci, yins-fac cu arbineshlji; di arbines {ro: albanez, albanezesc} {fr: tos, gntos, huliros, lisixit, lisearcu, turbat, gindos, uryisit {ro: albanais} {en: Albanian} ex: avdzi un cntic arbinshescu (di- furios, mnios, iute la mnie} {fr: cholrique, furieux, irasciarbinesh) arbinshashti1/arbinshashte (ar-bin-shash-ti) sf ble} {en: infuriated, angered, irritable} ex: easti arceatcu fr pl limba zburt di arbinesh {ro: limba albanez} {fr: la (intci, huliros) ariciuescu2 (a-ri-cu-s-cu) (mi) vb IV arilangue albanaise} {en: Albanian, Albanian language} ex: ciuii (a-ri-cu-), ariciueam (a-ri-cu-m), ariciuit (a-ri-cushtii arbinshashti? (u zburshti limba arbinshasc?) arbin-t), ariciuiri/ariciuire (a-ri-cu--ri) (un cu arcedz) ex: vinji shashti2/arbinshashte (ar-bin-shash-ti) adv ca arbineshlji di ariciui (niri) ariciuit2 (a-ri-cu-t) adg ariciuit (a-ri-cu{ro: albanezete} {fr: comme les albanais} {en: as done by the -t), ariciuits (a-ri-cu-ts), ariciuiti/ariciuite (a-ri-cu--ti) Albanians} ex: gioac arbinshashti (ca arbineshlji; gioac (un cu arceat) ariciuiri2/ariciuire (a-ri-cu--ri) sf ariciuiri giocuri arbinsheshti) Arbinshii (Ar-bin-sh-i) sf fr pl (a-ri-cu-r) (un cu arceari) arciuit (ar-cu-t) adg (un cratlu iu bneadz sh-iu suntu domnji arbineshlji {ro: Albacu ariciuit2) ex: mutrita l eara arciuit (ariciuit, mplin dinia} {fr: Albanie} {en: Albania} Arbinshii (Ar-bi-n-sh-i) amnii) sf fr pl (un cu Arbinshii) ex: Arbinshia ari adetea s-da a archescu (ar-chs-cu) (mi) vb IV vedz tu arachi oaspitslor coada-a nmalui friptu; tricum prit Arbinshii archii/archie (ar-ch-i) sf vedz tu archii arbinshami/arbinshame (ar-bin-sh-mi) sf vedz tu arbines archiri/archire (ar-ch-ri) sf vedz tu arachi arbinshashti1/arbinshashte (ar-bin-shash-ti) sf vedz tu archishur1 (ar-ch-shur) vb I vedz tu archiushur1 arbines archishur2 (ar-ch-shur) sn vedz tu archiushur1 arbinshashti2/arbinshashte (ar-bin-shash-ti) adv vedz tu archishurari/archishurare (ar-chi-shu-r-ri) sf vedz tu arbines archiushur1 arbinshescu (ar-bin-shs-cu) adg vedz tu arbines archishurat (ar-chi-shu-rt) adg vedz tu archiushur1 Arbinshii (Ar-bin-sh-i) sf vedz tu arbines archishuros (ar-chi-shu-rs) adg vedz tu archiushur1 arbur (r-bur) sm vedz tu arburi archit (ar-cht) adg vedz tu arachi arburet (ar-bu-rt) sn vedz tu arburi archiushur1 (ar-ch-shur) vb I vedz tu archiushur1 arburi/arbure (r-bu-ri) sm arburi (r-bur) 1: num tsi s-da la archiushur2 (ar-ch-shur) sn vedz tu archiushur2 itsi plant cu trup analtu sh-lumchi limnoasi, mplin di frndzi archiushurari/archiushurare (ar-chu-shu-r-ri) sf vedz tu tsi fac un crun larg deavrliga-a truplui; 2: num dat a archiushurari ma multor arburi fanuminj di pduri, analts, cu lemnul vrtos archiushurat (ar-chu-shu-rt) adg vedz tu archiushurat sh-frndzli mri cu mrdzinj hrxiti, a curi fructu easti gljin- archiushuredz (ar-ch-shu-redz) vb I vedz tu archiushur1 da; arbur, oarbri, cupaci, tser, cealc, chiminit, dushcu {ro: archiushuros (ar-chu-shu-rs) adg vedz tu archiushuros arbore, stejar} {fr: arbre; chne} {en: tree; oak tree} ex: sharcicior (ar-ci-cr) sn vedz tu arcior niprtica s-alin pri arburi; crbunj di arburi (cupaci, tser, arcior (ar-cr) sn arcioari/arcioare (ar-co-ri) un soi di cealc); arburlji nvirdzr; vr arburi uscat tsi cdea di vimtu grnuts njic tsi easi la rdtsina-a dzeanljei di oclju; ulcior, di oar-oar arbur (r-bur) sm arburi (r-bur) (un cu uhcior, arcicior, grnishor {ro: urcior} {fr: orgelet} {en: stye arburi) ex: arburlu (cupacilu, tserlu) fatsi ghinduri; lemnul di (on the eye)} ex: es ulciori arcicior (ar-ci-cr) sn arcicioaarbur (cupaci, tser, cealc) easti bun la durets oarbri/arcicioare (ar-ci-co-ri) (un cu arcior) ex: nj-ari ishit pi ri/oarbre (or-br) sm oarbri (or-br) (un cu arburi) dzeana di nsus un arcicior arburic (ar-bu-rc) sm arburits (ar-bu-rts) arburic {ro: ar- arciuit (ar-cu-t) adg vedz tu arcedz bore mic, stejar mic} {fr: petit arbre; petit chne} {en: small arco (ar-c) adv vedz tu aclo tree; small oak tree} arburet (ar-bu-rt) sn arbureturi (ar- arcoari/arcoare (ar-co-ri) sf vedz tu aratsi1 bu-r-tur) 1: multimi di arburi tsi crescu ca un pduri; p- arcoat (ar-co-t) sf vedz tu aroat1 duri, curii; 2: pduri di cupaci (di tseri, di cealts) {ro: arbore- arcu (r-cu) sn arcuri (r-cur) shi artsi/artse (r-tsi) arm dit

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

115

chirolu veclju (adrat dit un vearg ncusurat, nvrligoas sh- de-ri) sf arderi (ar-dr) (un cu ardiri) ardurii/ardurie ligat cu-un cioar vrtoas di dauli capiti) cu cari s-amin (ar-du-r-i) sf ardurii (ar-du-r) atsea tsi aducheashti omlu sdzetslji (cundarlji) tsi agudescu i vtm dushmanjlji; arm cndu s-ardi iuva; durearea di la ardeari; usturimi {ro: ustudit chirolu di adz (tsi sh-u-adutsi cu-atsea dit chirolu veclju) rime} {fr: acuit; cuisson} {en: burning sensation} ex: arducu cari s-avin agru-pricili n pduri; duxar {ro: arc} {fr: arc, riili (durerli di la ardeari) nu fac ghini la sntatea-a omlui archet} {en: arche, bow} ex: trapshu cu arcu pri tsearb arsur (ar-s-r) sf arsuri (ar-sr) arana alsat (i semnul arcucotir (a-ru-cu-c-tir) sn vedz tu arucucotir alsat) di un ardeari; loclu iu s-arsi omlu; durearea aduchit arcurami/arcurame (ar-cu-r-mi) sf vedz tu aratsi1 di-atsel tsi s-ardi iuva; ardurii, usturimi, ardeari, ardiri {ro: ararcurari/arcurare (ar-cu-r-ri) sf vedz tu aratsi1 sur, usturime} {fr: brlure} {en: burn} arcurat (ar-cu-rt) adg vedz tu aratsi1 ardurii/ardurie (ar-du-r-i) sf vedz tu ardu arcuredz (ar-cu-rdz) (mi) vb IV vedz tu aratsi1 are (a-r) inter vedz tu ore arcuros (ar-cu-rs) adg vedz tu aratsi1 a-re (a-r) inter vedz tu ore arcutescu (ar-cu-ts-cu) (mi) vb IV vedz tu aroat1 area (a-re) adv tsi suntu diparti un di-alantu; tsi nu s-fatsi arcutiri/arcutire (ar-cu-t-ri) sf vedz tu aroat1 multi ori cu-arada; tsi suntu arari; aretcu, arar, rar {ro: rar} {fr: arcutit (ar-cu-tt) adg vedz tu aroat1 rarement} {en: rare, seldom} ex: area yini pri la noi s-n ardtsin (ar-d-ts-n) sf vedz tu ardtsin vead; di-atumtsea nsi area s-duc la picurari; ct ma area ardeari/ardeare (ar-de-ri) sf vedz tu ardu (aretcu) prashlji, aht ma grash s-fac arescu1 (a-r-s-cu) ardhtsin (ar-dh-ts-n) sf ardhtsinj (ar-dh-tsnj) un cu vb IV arii (a-r-), aream (a-r-m), arit (a-r--t), ariardtsin ri/arire (a-r--ri) li fac s-hib cama arari lucrili (tsi s-afla ardilji/ardilje (ar-d-lji) sf ardilj (ar-dlj) lngoari di gushi deadun tu-un loc); lucrili tsi s-afl aproapea li fac si s-dipr{ro: boal de gt} {fr: maladie du cou} {en: neck illness} teadz un di-alantu; arspndescu, rspndescu, arspndzsardiri/ardire (r-di-ri) sf vedz tu ardu cu, arspndzu, aruversu, scrupsescu, scurpisescu, scorpisesardu (r-du) vb III shi II arshu (r-shu), ardeam (ar-dem), cu, prstuescu {ro: rri, rarefia, mprtia} {fr: rarfier, renars (r-s), ardiri/ardire (r-di-ri) shi ardeari/ardeare (ar-de- dre rare, parpiller} {en: rarefy, make scarce, spread} ex: el ri) aprindu foclu sh-lu fac un lucru si sta apres; hiu apres sh- lj-ari prashlji n bhce (lji ndiprt un di-alantu); oaspitslji foclu mi hunipseashti; (fig: 1: ardi = truplu lj-easti multu ma arir (s-arspndir) ca cprili; arir (s-arspndir) prit caldu ca di-arad; ari pirito (ari clduri, c easti lndzit); 2: lu pduri; arits-v! (arspndzts-v!); oaminjlji arir arit1 ardu (cireaplu) = aprindu foclu sh-lu ncldzscu multu ci(a-r-t) adg arit (a-r--t), arits (a-r-ts), ariti/arite (areaplu tra s-coc pnea i pita; 3: u ardu = (i) glindisescu, beau r--ti) tsi easti mutat dit un loc njic (iu sta adunat cu alts) archii (yin) sh-mi mbet ghini; mi fac dzad (cndil, hrup, tu-un loc ma mari iu va s-afl ma ndiprtat di alts; arspndit, crup, cucut, ciurl, etc.); (ii) u-ard cu minciunj; u rspndit, arspndzt, aruvirsat, scrupsit, scurpisit, scorpisit, plnsescu; u-ancaltsu; lj-u bag (trag) clupea (cuvata, prstuit {ro: rrit, rarefiat, mprtiat, dispersat} {fr: rarfi, smarlu, shaua, tastrul di gushi, etc.); 4: s-ardi (di soari, rendu rare, parpill} {en: rarefied, made scarce, spread} ex: cldur) = (i) (earb, lilici, etc.) mrnghiseashti, pleashti, nj-u mintea arit (dus, scrupsit) diparti ariri1/arire (avishtidzashti, s-usuc, etc.; (ii) (chealea-a omlui) tsi sr--ri) sf ariri (a-r-r) atsea tsi s-fatsi cndu s-areashti pleashti, s-prjileashti, s-dugureashti, arushashti di shideari tsiva; arspndiri, rspndiri, arspndzri, aruvirsari, scrupmult tu soari; 5: ti ardi (tu mcari) = tsi ari un gustu ntsptor siri, scurpisiri, scorpisiri, prstuiri {ro: aciunea de a rspndi, cndu u badz n gur sh-ti fatsi s-ti ustur limba sh-gura; easti de a mprtia, de a dispersa; rspndire, mprtiere, disperfoc (tu mcari); 6: nj-ardi (s-fac tsiva); ardu (dup tsiva) = am sare} {fr: action de rarfier, dparpiller, de disperser} {en: mari mirachi (s-fac tsiva, s-am tsiva), mor (dup tsiva); expr: action of rarefying, of making scarce, of spreading, of disper7: mi-ardi tu hicati = mi nvirineadz multu; 8: va ts-ardu un = sing} ex: yini chirolu di-ariri (di-arspndiri, di ftseari ma va ts dau un pliscut) {ro: arde; nclzi, ncinge (cuptor)} arettsi) rescu1 (r-s-cu) (mi) vb IV rii (r-), ream (r{fr: brler, incendier; chauffer (four)} {en: burn; heat (oven)} m), rit (r--t), riri/rire (r--ri) (un cu arescu1) ex: ex: s-arsi casa-al Cola; nica ardi (easti apreas) lampa; andar- oili rea, s mbucura rit1 (r-t) adg rit (r--t), rits (rtsilj arsir (deadir foc ali) Avdela tu 1905; nj-cdzu tsear pri ts), riti/rite (r--ti) (un cu arit1) riri1/rire (r--ri) sf mn sh-mi arsi; ardi ca foclu; nu-lj bgai oar sh-mcarea s- riri (r-r) (un cu ariri1) arlichi/arliche (a-r-l-chi) arsi pri foc; fudz c va ts-ardu un! (expr: va ts dau un plis- sf arlichi (a-r-lch) aduntur di oaminj (lucri, etc.) tsi nu cut); muljarea lu-arsi cireaplu (fig: lu ngldz tr cutseari suntu aproapea (suntu diparti) un di altu; buluchi iu prvdzli pni i pit); arsir apoi cireaplu di noau ori; s-u-ardu (expr: s- (lucrili) suntu arehavi (arari); loclu (diprtarea) tsi s-afl naglindisescu, s-mi mbet) astsear; earba s-arsi (fig: misa di doau lucri; arlchi {ro: rritate, spaiu ntre} {fr: mrnghisi) di cldur; ghela-aest ardi (fig: ti ustur tu gur raret, espace entre} {en: rarity, space between} ex: easti cndu u mts); pipiryeili-aesti ardu multu (fig: suntu foc, ti arlichi di (suntu putsnj) oaminj arlchi/arlche (a-r-lustur limba cndu li mts); ahurhi s-lu ard tu inim (fig: schi) sf arlchi (a-r-lch) (un cu arlichi) ex: un arlchi aib mari mirachi); ardea tr (fig: vrea multu s-aib, murea larg (loclu namisa di lucri easti largu) di doau dzeaditi dup) n chicut di ap; ardea di seati (fig: murea, avea mari areadzimish (a-rea-dzi-msh) sm, sf vedz tu ardzm seati); ardea tr (avea mari mirachi tra s-aib) n feat, m- areah (a-re-h) sf vedz tu reh ratslji arsu (r-su) adg ars (r-s), arshi (r-shi), arsi/arse areapid (a-re-pid) sn vedz tu arp (r-si) tsi s-ari afnsit di foc; tsi aspuni urmi tu loclu iu lu- areapini/areapine (a-re-pi-ni) sm vedz tu arapun ari ars foclu; (cireaplu) tsi fu multu ngldzt (tr cutsearea-a areapit (a-re-pit) sn vedz tu arp pniljei, a pitljei, etc.) {ro: ars; nclzit, ncins (cuptor)} {fr: areapit (a-re-pi-t) sf vedz tu arip brl, incendi; chauff (four)} {en: burned; heated (oven)} areapuni/areapune (a-re-pu-ni) sm vedz tu arapun ex: hoara fu ars; lemnul arsu eara nica tu vatr; cireap arsu di areati/areate (a-re-ti) sm arets (a-rts) birbec i cal mascur noau ori; suntu arshi (fig: multu nvirinats) tu hicati; arsul (fig: (di-arad di dmar bun) tsi nu easti ciucutit (dzigrit, shuatsel tsi fu ars, plnsit) sh-friptul a njeu frati; ars di (fig: tsi tst); areati, at, hat {ro: berbec, armsar} {fr: blier, etalon} ari mult) seati; eara ars dup (avea mult mirachi, vreari {en: ram, stallion} ex: cal areati (cal niciucutit, nidzigrit); multu s-aib) fumealji ardiri/ardire (r-di-ri) sf ardiri (rstearpi fr di arets (birbets) areati/areate (a-r--ti) sm dir) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva ardi {ro: aciunea de a arde; arets (a-r-ts) (un cu areati) de a nclzi, de a ncinge (cuptor); ardere; nclzire, arebil (a-r-bil) sm, sf, adg vedz tu rebil ncingere; incendiu} {fr: action de brler, dincendier; de arehav (a-r-hav) adg vedz tu aritcu chauffer (four); incendie} {en: action of burning; of heating arem (a-r-m) sf vedz tu aremi (oven); fire} ex: ardirea-a Gramustiljei ardeari/ardeare (ar- aremi/areme (a-r-mi) sf fr pl lngoari tsi s-lja di la om la

116

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

om (ma multu earna), cari tsni un i dau stmnj shi sargstir (ar-ghs-tr) sn argstiri/argstire (ar-ghs-t-ri) cas aspuni cu clduri, cu dureari di cap shi di gurmadz, cu tusi, cu (binai, ducheani, etc.) iu s-vindu multi soi di prmtii ic lucri curarea-a nariljei tut chirolu, etc.; arem, rem, sinahi, sirmii, njits, ti mcari sh-ti beari; dugan, dugani, duchean, ducheabutur, cear, guhtic, ruf {ro: guturai, grip} {fr: grippe, ni, mgz, mgzii, bclichi {ro: prvlie, bcnie} {fr: pirhume de cerveau} {en: flu, cold (in the head), running nose} cerie, magasin} {en: store, grocery store} argstiryear (arex: ari sinahi i aremi (sirmii) arem (a-r-m) sf fr pl ghs-tir-yr) sm argstiryeari (ar-ghs-tir-yr) omlu tsi (un cu aremi) rem (r-m) sf fr pl (un cu aremi) tsni un argstir i cari vindi lucri dit argstir; mgztor, bcal, arend (a-rn-d) sf vedz tu rend bcl, mgzar, mgjar {ro: bcan} {fr: picier} {en: arendz (a-rn-dz) sf vedz tu rend grocer} arepit (a-r-pit) sn vedz tu arp argstiryear (ar-ghs-tir-yr) sm vedz tu argstir arepit (a-r-pi-t) sf vedz tu arip argtslji/argtslje (ar-g-ts-lji) sf vedz tu argat arept (a-rp-t) sf vedz tu arip argvan (ar-g-vn) sm argvanj (ar-g-vnj) arburi cu arestu (a-rs-tu) sn vedz tu restu frndzi ovali (tsi sh-u-aduc cu bicimea-a oaulor) criscut prit aretcu (a-rt-cu) adv vedz tu aritcu grdini tr arapunili-a lui di lilici mushati di hrom vinit aretii/aretie (a-re-t-i) sf aretii (a-re-t) parti di haractirlu-a (alb, njirl, trandafilii, etc.) sh-cu-un anjurizm mushat, omlui tsi-l pindzi s-fac atsea tsi easti bun (shi si s-afireasc di mbittoari; argavan, arguvan, ghiurghiuvan, lila; (expr: argftsearea-a lucrilor arali); un hari a omlui tsi-l fatsi s-adar lu- vanlu-a meu = dashlu-a meu, vrutlu-a meu) {ro: liliac (arbust, cri buni (ca, bunoar, s-adar lucri minduiti ghini, cu mintifloare)} {fr: lilas} {en: lilac} ex: sum n aumbr di-argvan minilji, nu atseali arali ic lishoari, s-lj-agiut oaminjlji tsi-au argavan (ar-ga-vn) sm argavanj (ar-ga-vnj) (un cu arananghi shi s-nu lj-alas s-chear, s-cilistiseasc la sculii shi sgvan) arguvan (ar-gu-vn) sm arguvanj (ar-gu-vnj) nveats carti, etc.); hari {ro: virtute} {fr: vertu} {en: virtue} ex: (un cu argvan) ghiurghiuvan1 (ghur-ghu-vn) sm cu inim curat shi cu buni aretii (hri) ghiurghiuvanj (ghur-ghu-vnj) (un cu argvan) ex: areu1 (a-r) sn areuri (a-r-ur) 1: arada nvitsat dup ftsea- ghiurghiuvanlu mplin di alb floari; ghiurghiuvanjlji ncrcats rea di multi ori (idyea soi) a idyiului lucru; reu, adeti, cumpiti, cu lilici; ghiurghiuvanlu-a meu (expr: dashlu-a meu, mor, murari, dat, sistim, sinitisi, sinitii, zconi, tabieti; 2: mushatlu-a meu) ghiurghiuvan2 (ghur-ghu-vn) adg purtari, apuctur, hui, reu {ro: obicei, tradiie; purtare, apughiurghiuvan (ghur-ghu-v-n), ghiurghiuvanj (ghur-ghucturi} {fr: coutume, habitude; comportement} {en: custom, vnj), ghiurghiuvani/ghiurghiuvane (ghur-ghu-v-ni) tsi tradition; behavior, manners} ex: areurli (adetsli) armneshti; easti mushat sh-vrut ca un lilici di ghiurghiuvan {ro: ca areurli (apucturli, huili) fureshti; nu-ari buni areuri (hui); floarea de liliac} {fr: belle comme la fleur de lilas} {en: beausivdaea-i ambutsit di areuri (adets, zconj) di zmani; vedz tiful as the lilac flower} ex: moi lilici ghiurghiuvan! (moi, alti areuri (ardz), alti adets; ciudisits di mushiteatsa shi di mushat, ca lilicea di ghiurghiuvan!) argvanliu (ar-g-vanareurli a ljei atseali aleapti reu1 (r) sn reuri (r-ur) (un l) adg argvanlii/argvanlie (ar-g-van-l-i), argvanlii (arcu areu1) g-van-l), argvanlii (ar-g-van-l) un hrom niheam ca areu2 (a-r) sn areuri (a-r-ur) un soi di earb a curi trup aroshi apreas tsi sh-u-adutsi cu-atsea dat di lilicea di-argsh-frndz (cndu suntu arupti) da un soi di dzam alb ca van; alic, alc {ro: stacojiu} {fr: carlate} {en: scarlet} laptili (multi ori amar ca frmaclu); reu {ro: alior} {fr: pluargvanliu (ar-g-van-l) adg vedz tu argvan sieurs plantes qui donne un sorte de sve blanche semblant au arghat (ar-ght) sm, sf, adg arghat (ar-gh-t), arghats (arlait} {en: several plants with sap ressembling the milk} ex: ghts), arghati/arghate (ar-gh-ti) un cu argat ameastic yinlu cu areu, ca si s-adun budzli reu2 (r) sn arghsescu (ar-gh-ss-cu) (mi) vb IV arghsii (ar-gh-s), reuri (r-ur) (un cu areu2) ex: vpsescu galbin cu reu arghseam (ar-gh-sem), arghsit (ar-gh-s-t), arghsiargat (ar-gt) sm, sf, adg argat (ar-g-t), argats (ar-gts), ar-ri/arghsire (ar-gh-s-ri) un cu argsescu gati/argate (ar-g-ti) un tsi sh-amint bana cu lucrul (ma arghsiri/arghsire (ar-gh-s-ri) sf arghsiri (ar-gh-sr) un multu cu mna, nu cu mintea); un tsi lucreadz shi easti pltit cu argsiri cu dzua; lucrtor, lucrtonj, huzmichear, sirvitor {ro: munciarghsit (ar-gh-st) adg arghsit (ar-gh-s-t), arghsits (artor, muncitor cu ziua} {fr: travailleur, ouvrier, homme la gh-sts), arghsiti/arghsite (ar-gh-s-ti) un cu argsit journe} {en: worker, daily worker} ex: lucreadz ca argat arghstir (ar-ghs-tr) sn arghstiri/arghstire (ar-ghs-t-ri) (lucrtor, huzmichear) sh-bneadz ca domnu; vinjir argatslji un cu argstir (lucrtorlji cu dzua) s nvileasc-ayinja argtslji/argtslje arghstiryear (ar-ghs-tir-yr) sm arghstiryeari (ar-ghs-tir(ar-g-ts-lji) sf pl(?) lucrul tsi-l fatsi cariva ca argat {ro: yr) un cu argstiryear munc, munc cu ziua} {fr: travail la journe} {en: labor, arghtslji/arghtslje (ar-gh-ts-lji) sf pl(?) un cu argat daily work} argheand (ar-ghn-d) sf argheandi/argheande (ar-ghn-di) argavan (ar-ga-vn) sm vedz tu argvan hiints scoas di mintea-a omlui tsi s-aspuni tu fandazmili argsescu (ar-g-ss-cu) (mi) vb IV argsii (ar-g-s), argshi prmitili dit lao (ma multili ori) ca un muljari bun, tinir seam (ar-g-sem), argsit (ar-g-s-t), argsiri/argsire (arsh-mushat, cu puteri myipsitoari; dzn, zn, albi, mushati g-s-ri) u lucredz chealea proaspit scoas di pi pravd (cu- {ro: zn} {fr: fe} {en: fairy} ex: canda argheandili (albili, un lugurii maxus fapt tr-argsiri) sh-u-adar s-hib moali, s- mushatili) scpati dit brndzi greali trec cu turbari pristi hoar nu putridzasc shi s-dnseasc multu chiro; tbtsescu; (fig: argheand* (ar-ghn-d) sf fimininlu singular di la adg armi-argsescu = mi nvets, mi mlxescu cu-un lucru) {ro: gheandu; vedz argheandu tbci} {fr: tanner} {en: tan} ex: mi-argsii (fig: mi nvitsai) tu argheandu (ar-ghn-du) adg argheand (ar-ghn-d), arcldur argsit (ar-g-st) adg argsit (ar-g-s-t), argsitsgheandz (ar-ghn-dz), argheandi/argheande (ar-ghn-di) (ar-g-sts), argsiti/argsite (ar-g-s-ti) (cheali, ghun) tsi tsi easti-adrat di-asimi; tsi ari hrom di-asimi; (fig: 1: argheaneasti lucrat tra s-hib moali, s-nu putridzasc shi s-dnseasc (dzs tri pez) = tivichel, lishor, glar, hazo, anoit, ahmac, du multu chiro; (expr: cheali argsit = un tsi easti nvitsat, cshura, ciulja, dabolja, etc.; expr: 2: mltseadz di argheandu mlxit cu-un lucru); tbtsit {ro: tbcit} {fr: tann} {en: = cochinit) {ro: de argint, argintat; prostnac} {fr: argent, tanned} ex: tini hii cheali argsit (expr: tini eshti nvitsat cucouleur de largent; nigaud} {en: silvery} ex: St-Mria araesti lucri) argsiri/argsire (ar-g-s-ri) sf argsiri (ar-ggheanda (di-asimi); argheandul (fig: glarlu, tivichelu) di Todi sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-argseashti un cheali (ghun);arghi/arghe (r-ghi) sf vedz tu aryi tbtsiri {ro: aciunea de a tbci; tbcire} {fr: action de argho (ar-gh) invar un cu argo tanner; tannage} {en: action of tanning; tanning} arghos (ar-ghs) invar un cu argos argsiri/argsire (ar-g-s-ri) sf vedz tu argsescu argiuhali/argiuhale (ar-gu-h-li) sf argiuhlj (ar-gu-hlj) argsit (ar-g-st) adg vedz tu argsescu carti adrat sh-pitricut (dat) la chivernisi (sculii, etc.) tu cari

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

117

omlu caft tsiva, s-plndzi di tsiva, etc.; arugiuhali, rgiuhali, hts), neahiurhiti/neahiurhite (nea-hur-h-ti) (un cu aruzuvali, arzoal; anafurau, cftari, dimndciuni, dimnnearhiusit) neahiurhiri/neahiurhire (nea-hur-h-ri) sf neadari, tseariri, tsireari {ro: petiie} {fr: ptition} {en: petition} hiurhiri (nea-hur-hr) (un cu nearhiusiri) ahiurhit (aarugiuhali/arugiuhale (a-ru-gu-h-li) sf arugiuhlj (a-ru-guhur-h-t) sf fr pl (un cu arhii) ex: ditu-ahiurhita (dit inhlj) (un cu argiuhali) rgiuhali/rgiuhale (rgu-h-li) sf trata) a primvearljei; tu itsi lucru, ahiurhita easti cu zhmeti; rgiuhlj (rgu-hlj) (un cu argiuhali) ex: rgiuhlj (anafuri) tu-ahiurhita-a preasinjlor a Pashtilui si sap ayinjli ahiuraruc hoarili aruzuvali/aruzuvale (a-ru-zu-v-li) sf aruzuhitur (a-hur-hi-t-r) sf fr pl (un cu arhii) ex: ari multi vlj(?) (a-ru-zu-vlj) (un cu argiuhali) ex: deadi un aruahiurhituri di prpodz alsati brhtisiti ahiursescu (a-hurzuvali (anafurau) arzoal (ar-zo-l) sf arzoali/arzoale(?) ss-cu) vb IV ahiursii (a-hur-s), ahiurseam (a-hur-sem), (ar-zo-li) (un cu argiuhali) ex: aruc n arzoal (deadi un ahiursit (a-hur-s-t), ahiursiri/ahiursire (a-hur-s-ri) (un argiuhali) cu arhiusescu) ahiursit (a-hur-st) adg ahiursit (a-hur-sargo (ar-gh) invar vedz tu aryii t), ahiursits (a-hur-sts), ahiursiti/ahiursite (a-hur-s-ti) argos (ar-ghs) invar vedz tu aryii (un cu arhiusit) ahiursiri/ahiursire (a-hur-s-ri) sf ahiursiri arguvan (ar-gu-vn) sm vedz tu argvan (a-hur-sr) (un cu arhiusiri) neahiursit (nea-hur-st) arhanghil (ar-hn-ghil) sm vedz tu anghil adg neahiursit (nea-hur-s-t), neahiursits (nea-hur-sts), arhiereu (ar-hi-e-r) sm arhierei (ar-hi-e-r) shi arhiereeanj neahiursiti/neahiursite (nea-hur-s-ti) (un cu nearhiusit) (ar-hi-e-r-eanj) num tsi s-da tr tuti scrli di dispots; dis- neahiursiri/neahiursire (nea-hur-s-ri) sf neahiursiri (neapoti {ro: arhiereu} {fr: prlat, archiprtre} {en: bishop} hur-sr) (un cu nearhiusiri) ahiursit (a-hur-s-t) sf arhii/arhie (ar-h-i) sf arhii (ar-h) ahiurhirea-a unui lucru; fr pl (un cu arhii) ahiursitur (a-hur-si-t-r) sf fr pl ahiurhit, arhizm, ahurhit, ahiursit, ahiursitur, arhiusit, (un cu arhii) ahurhescu (a-hur-hs-cu) vb IV ahurhii (aarhinsit, nchisit, nchisit, aprnjit, prnjit, ntsiput, hur-h), ahurheam (a-hur-hem), ahurhit (a-hur-h-t), ntsiput {ro: nceput} {fr: commencement, dbut} {en: start} ahurhiri/ahurhire (a-hur-h-ri) (un cu arhiusescu) ex: di cu arhizm (ar-hz-m) sf arhizmi/arhizme (ar-hz-mi) (un cu mni s-ahurheasc ahurhit (a-hur-ht) adg ahurhit (a-hurarhii) arhiusescu (ar-hu-ss-cu) vb IV arhiusii (ar-hu-s), h-t), ahurhits (a-hur-hts), ahurhiti/ahurhite (a-hur-h-ti) arhiuseam (ar-hu-sem), arhiusit (ar-hu-s-t), arhiusiri/ar- (un cu arhiusit) ahurhiri/ahurhire (a-hur-h-ri) sf ahurhiri hiusire (ar-hu-s-ri) ljau (acats) s-fac tsiva; ahurhescu, ahiur- (a-hur-hr) (un cu arhiusiri) neahurhit (nea-hur-ht) sescu, ahiurhescu, arhinsescu, nchisescu, nchisescu, apr- adg neahurhit (nea-hur-h-t), neahurhits (nea-hur-hts), neanjescu, prnjescu, ntsep, ntsep, acats, ljau {ro: ncepe} {fr: hurhiti/neahurhite (nea-hur-h-ti) (un cu nearhiusit) neacommencer} {en: start} arhiusit (ar-hu-st) adg arhiusit hurhiri/neahurhire (nea-hur-h-ri) sf neahurhiri (nea-hur-hr) (ar-hu-s-t), arhiusits (ar-hu-sts), arhiusiti/arhiusite (ar-hu- (un cu nearhiusiri) ahurhit (a-hur-h-t) sf fr pl (un s-ti) tsi ari actsat s-fac tsiva; ahurhit, ahiursit, ahiurhit, cu arhii) ex: ditu-ahurhita (arhia, intrata) a Aprilui arhinsit, nchisit, nchisit, aprnjit, prnjit, ntsiput, ntsiput {ro: arhilistin (ar-hi-lis-tn) sm arhilistinj (ar-hi-lis-tnj) cpii di nceput} {fr: commenc} {en: started} arhiusiri/arhiusire furi {ro: cpetenie de hoi} {fr: chef des brigands} {en: head (ar-hu-s-ri) sf arhiusiri (ar-hu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu of bandits} nchiseashti tsiva; ahurhiri, ahiursiri, ahiurhiri, arhinsiri, nchi- arhinsescu (ar-hin-ss-cu) vb IV vedz tu arhii siri, nchisiri, aprnjiri, prnjiri, ntseapiri, ntseapiri {ro: arhinsiri/arhinsire (ar-hin-s-ri) sf vedz tu arhii aciunea de a ncepe; ncepere; nceput} {fr: action de com- arhinsit (ar-hin-st) adg vedz tu arhii mencer; commencement} {en: action of starting; start} arhinsit (ar-hin-s-t) sf vedz tu arhii nearhiusit (near-hu-st) adg nearhiusit (near-hu-s-t), arhiolog (ar-hi-o-lg) sm vedz tu arhiulog nearhiusits (near-hu-sts), nearhiusiti/nearhiusite (near-hu-s-arhistratigho (ar-hi-stra-ti-gh) sm un cu arhistratigo ti) tsi nu s-ari actsat s-fac tsiva; neahurhit, neahiursit, arhistratigo (ar-hi-stra-ti-gh) sm arhistratigadz (ar-ti-stra-tineahiurhit, nearhinsit, ninchisit, neaprnjit, niprnjit, nintsiput ghdz) caplu-a tutulor ascherilor dit un vsilii {ro: gene{ro: nenceput} {fr: qui nest pas commenc} {en: that is not ralisim} {fr: gnralissime} {en: generalissimo} started} nearhiusiri/nearhiusire (near-hu-s-ri) sf arhitectu (ar-hi-tc-tu) sm arhitects (ar-hi-tc-ts) om tsi snearhiusiri (near-hu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu nchiseashti ari dus la sculii analti sh-ari nvitsat msturilja di-anltsari tsiva; neahurhiri, neahiursiri, neahiurhiri, nearhinsiri, ninchibini (casi, biserits, plts, punts, etc.) {ro: arhitect} {fr: arsiri, neaprnjiri, niprnjiri, nintseapiri {ro: aciunea de a nu chitecte} {en: architect} ncepe; nencepere; nenceput} {fr: action de ne pas commen- arhiulog (ar-hi-u-lg) sm arhiulodz (ar-hi-u-ldz) om tsi scer} {en: action of not starting} arhiusit (ar-hu-s-t) sf ari dus la sculii analti sh-ari nvitsat cum s-aducheasc fr pl (un cu arhii) arhinsescu (ar-hin-ss-cu) vb IV tricutlu-a omlui dup urmili alsati di om pri loc; arhiulogh, arhinsii (ar-hin-s), arhinseam (ar-hin-sem), arhinsit (ararhiolog {ro: arheolog} {fr: archologue} {en: archaeologist} hin-s-t), arhinsiri/arhinsire (ar-hin-s-ri) (un cu arhiu arhiolog (ar-hi-o-lg) sm arhiolodz (ar-hi-o-ldz) (un sescu) ex: ama arhinsir (nchisir, actsar) s-mc arhinsit cu arhiulog) arhiulogh (ar-hi-u-lgh) sm arhiuloyi (ar-hi(ar-hin-st) adg arhinsit (ar-hin-s-t), arhinsits (ar-hin-sts), u-ly) (un cu arhiulog) arhinsiti/arhinsite (ar-hin-s-ti) (un cu arhiusit) arhinsiarhiulogh (ar-hi-u-lgh) sm vedz tu arhiulog ri/arhinsire (ar-hin-s-ri) sf arhinsiri (ar-hin-sr) (un cu arhiusescu (ar-hu-ss-cu) vb IV vedz tu arhii arhiusiri) nearhinsit (near-hin-st) adg nearhinsit (neararhiusiri/arhiusire (ar-hu-s-ri) sf vedz tu arhii hin-s-t), nearhinsits (near-hin-sts), nearhinsiti/nearhinsite arhiusit (ar-hu-st) adg vedz tu arhii (near-hin-s-ti) (un cu nearhiusit) nearhinsiri/nearhinarhiusit (ar-hu-s-t) sf vedz tu arhii sire (near-hin-s-ri) sf nearhinsiri (near-hin-sr) (un cu arhizm (ar-hz-m) sf vedz tu arhii nearhiusiri) arhinsit (ar-hin-s-t) sf fr pl (un cu arhondu (ar-hn-du) sm, sf, adg vedz tu arhundu arhii) ahiurhescu (a-hur-hs-cu) vb IV ahiurhii (a-hur-h), arhund (ar-hun-d) sm, sf vedz tu arhundu ahiurheam (a-hur-hem), ahiurhit (a-hur-h-t), ahiurhiarhundescu (ar-hun-ds-cu) adg vedz tu arhundu ri/ahiurhire (a-hur-h-ri) (un cu arhiusescu) ex: ahiurhi arhundichescu (ar-hun-di-chs-cu) adg vedz tu arhundu (nchisi, acts) s-da neau; ahiurhir (actsar) s-fug; ahiur- arhundilichi/arhundiliche (ar-hun-di-l-chi) sf vedz tu arhir (aprnjir) s mplteasc; eu, ca oaspi, nu-ahiurhescu hundu (nchisescu) ahiurhit (a-hur-ht) adg ahiurhit (a-hur-harhundilji/arhundilje (ar-hun-d-lji) sf vedz tu arhundu t), ahiurhits (a-hur-hts), ahiurhiti/ahiurhite (a-hur-h-ti) arhundipsescu (ar-hun-dip-ss-cu) vb IV vedz tu arhundu (un cu arhiusit) ahiurhiri/ahiurhire (a-hur-h-ri) sf ahiurarhundipsiri/arhundipsire (ar-hun-dip-s-ri) sf vedz tu arhiri (a-hur-hr) (un cu arhiusiri) neahiurhit (nea-hurhundu ht) adg neahiurhit (nea-hur-h-t), neahiurhits (nea-hur- arhundipsit (ar-hun-dip-st) adg vedz tu arhundu

118

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

arhundlichi/arhundliche (ar-hun-dl-chi) sf vedz tu arhundu cu aricit) arciri/arcire (a-r-c-ri) sf arciri (a-r-cr) arhundu (r-hun-du) sm, sf, adg arhund (r-hun-d), arhundz (un cu ariciri) (r-hun-dz), arhundi/arhunde (r-hun-di) om cari easti arichescu (a-ri-chs-cu) (mi) vb IV vedz tu arachi multu avut; (om) tsi ari mult aveari (avutsami, tutiput); ar- arichiri/arichire (a-ri-ch-ri) sf vedz tu arachi hondu, arhund, bugat, mbugat, mbugat, avut, zinghin, tsin- arichit (a-ri-cht) adg vedz tu arachi ghin, nicuchir, ciurbagi, ciorbagi, domnu {ro: bogat} {fr: arici1 (a-rc) sm arici (a-rc) prici njic cu mutsca chipitoas riche, seigneur} {en: rich} ex: greclu, sh-arhundu (domnu, sh-cu truplu gros acupirit cu schinj; jun, eg {ro: arici} {fr: avut) s-hib, alj va mput arhondu (ar-hn-du) sm, sf, adg hrisson} {en: porcupine} ex: actsai un arici; cndu sunj tiparhondis (ar-hn-di-s), arhondz (ar-hn-dz), arhondisi/ar- sia, aricilu gioac; si strindzi ca un arici; un aush mrat, cu suli hondise (ar-hn-di-si) (un cu arhundu) ex: di-sh loar doa- ncrcat (angucitoari: aricilu); un aush ncrcat cu atsi (anguu arhondisi (doamni, muljeri avuti) arhund (ar-hun-d) citoari: aricilu); un aush cu sarica turnat (angucitoari: sm, sf arhundoanji/arhundoanje (ar-hun-do-nji), arhundadz aricilu); s-dipunea cu aricilu tu vljuri; (expr: nari di arici = (ar-hun-ddz), arhundoanji/arhundoanje (ar-hun-do-nji) nari shcurt cu mitca tsi da ctr n sus; nari crn, cuciumit, (un cu arhundu) ex: arhundadzlji (domnjilj, oaminjlji avuts) nciuvnjat) aricionj (a-ri-cnj) sm, sf aricioanji/aricioadi Grebini; furlji loar sclavi doau arhundoanji (doamni, nje (a-ri-co-nji), aricionj (a-ri-cnj), aricioanji/aricioanje (amuljeri di oaminj avuts) arhundilji/arhundilje (ar-hun-dri-co-nji) arici mari {ro: arici mare} {fr: grand hrisson} lji) sf arhundilj (ar-hun-dlj) 1: tuti lucrili (cas, loc, paradz, {en: big porcupine} ariciusescu (a-ri-cu-ss-cu) (mi) vb IV tutiput, etc.) tsi li ari un om; aveari, avutslji, avutsami, ariciusii (a-ri-cu-s), ariciuseam (a-ri-cu-sem), ariciusit bugtslji, bugutslji, yishteari, tutiput, periusii 2: scara analt (a-ri-cu-s-t), ariciusiri/ariciusire (a-ri-cu-s-ri) (perlu, (peturlu) di oaminj avuts dit un crat (di chibari, cu averi mri, peanili, etc.) si scoal nsus (i pari c si scoal n sus) di itia-a locuri, plts, etc. clirunumsiti di la tat la hilj) dit cari s-aleg fricljei (a arcoariljei, etc.); arciusescu, ariciuescu, zbrlescu, multi ori oaminjlji di frmti dit chivernisea-a cratlui; ciorbazburlescu, mpirushedz, mbirshedz {ro: zbrli} {fr: (se) hrisgilchi {ro: avere, bogie, burghezie, boierime} {fr: richesse, ser, sbouriffer} {en: bristle up; stand on end (hair), ruffle bourgeoisie, aristocratie, noblesse} {en: wealth, middle-class, (feathers)} ex: perlu lji s-ariciusi (lji si scul n cap) ariciusit nobility} arhundilichi/arhundiliche (ar-hun-di-l-chi) sf ar(a-ri-cu-st) adg ariciusit (a-ri-cu-s-t), ariciusits (a-ri-cuhundilichi (ar-hun-di-lch) (un cu arhundilji) arhunsts), ariciusiti/ariciusite (a-ri-cu-s-ti) tsi easti cu perlu i dlichi/arhundliche (ar-hun-dl-chi) sf arhundlichi (ar-hunpeanili sculati nsus; arciusit, ariciuit, zbrlit, zburlit, dlch) (un cu arhundilji) arhundescu (ar-hun-ds-cu) mpirushat, mbirshat {ro: zbrlit} {fr: hriss, bouriff} {en: adg arhundeasc (ar-hun-des-c), arhundeshts (ar-hun-dshbristled up; ruffled} ariciusiri/ariciusire (a-ri-cu-s-ri) sf ts), arhundeshti (ar-hun-dsh-ti) (tsi easti) di oaminj avuts; ariciusiri (a-ri-cu-sr) atsea tsi s-fatsi cu perlu i peanili tsi ari s-fac cu oaminjlji arhundz ic cu arhundilja; arhundi- cndu s-ariciusescu; arciusiri, ariciuiri, zbrliri, zburliri, chescu {ro: boieresc; de oameni bogai} {fr: qui est riche, mpirushari, mbirshari {ro: aciunea de a (se) zbrli; zbrlire} aristocratique} {en: wealthy, that has to do with rich people, {fr: action de (se) hrisser, de sbouriffer} {en: action of noble} ex: plati arhundeasc (di oaminj multu avuts, arhun- bristling up, of standing on end, of ruffling} arciusescu (adz) arhundichescu (ar-hun-di-chs-cu) adg arhundir-cu-ss-cu) (mi) vb IV arciusii (a-r-cu-s), arciuseam cheasc (ar-hun-di-chas-c), arhundicheshts (ar-hun-di(a-r-cu-sem), arciusit (a-r-cu-s-t), arciusiri/arciuchsh-ts), arhundicheshti (ar-hun-di-chsh-ti) (un cu ar- sire (a-r-cu-s-ri) (un cu ariciusescu) ex: nji s-arciusi hundescu) ex: lucri arhundicheshti (di oaminj avuts) arperlu di-arcoari arciusit (a-r-cu-st) adg arciusit (a-rhundipsescu (ar-hun-dip-ss-cu) vb IV arhundipsii (ar-huncu-s-t), arciusits (a-r-cu-sts), arciusiti/arciusite (a-rdip-s), arhundipseam (ar-hun-dip-sem), arhundipsit (ar- cu-s-ti) (un cu ariciusit) arciusiri/arciusire (a-r-cuhun-dip-s-t), arhundipsiri/arhundipsire (ar-hun-dip-s-ri) s-ri) sf arciusiri (a-r-cu-sr) (un cu ariciusiri) ariciumi fac arhundu (avut); avutsscu, mbugtsscu {ro: avui, escu1 (a-ri-cu-s-cu) (mi) vb IV ariciuii (a-ri-cu-), ariciuboieri} {fr: devenir riche, senorgueillir} {en: become eam (a-ri-cu-m), ariciuit (a-ri-cu--t), ariciuiri/ariciuire wealthy; become proud} arhundipsit (ar-hun-dip-st) adg (a-ri-cu--ri) (un cu ariciusescu) ariciuit1 (a-ri-cu-t) arhundipsit (ar-hun-dip-s-t), arhundipsits (ar-hun-dip-sts), adg ariciuit (a-ri-cu--t), ariciuits (a-ri-cu-ts), ariciuarhundipsiti/arhundipsite (ar-hun-dip-s-ti) tsi s-featsi arhun- iti/ariciuite (a-ri-cu--ti) (un cu ariciusit) ariciuiri1/aridu (avut); avutst, mbugtst {ro: avuit, boierit} {fr: devenu ciuire (a-ri-cu--ri) sf ariciuiri (a-ri-cu-r) (un cu ariciuriche, enorgueilli} {en: wealthy; proud of becoming rich} siri) arhundipsiri/arhundipsire (ar-hun-dip-s-ri) sf arhundipsiri arici2 (a-rc) sm arici (a-rc) carni criscut pri cheali ca un (ar-hun-dip-sr) {ro: aciunea de a avui, de a boieri; boiegrnuts tsi nu doari nec mc; brgvits, bzdrvits, luzn; rire} {fr: action de devenir riche, de senorgueillir} {en: acngrushari di cheali la cicior i palm (dup fricarea tsi s-fatsi tion of becoming wealthy; of becoming proud} multu chiro di-un lucru); bttur {ro: neg} {fr: verrue, durilaric (a-r-c) (mi) vb I vedz tu aruc lon} {en: wart} ex: cndu va nyeadz mortul, atumtsea si aricescu (a-ri-cs-cu) vb IV aricii (a-ri-c), ariceam (a-rinyeadz sh-aricilu (brgvitsa); scosh arici (brgvits i cm), aricit (a-ri-c-t), ariciri/aricire (a-ri-c-ri) dau di bttur) la mn; am arici (btturi) la cicioari tsiva (ahulescu, pusputescu, agudescu, etc.) lishor di mizi s- aricionj (a-ri-cnj) sm, sf vedz tu arici1 aducheashti; arcescu, ciupurtescu, cimshescu (cimcescu, cnariciri/aricire (a-ri-c-ri) sf vedz tu aricescu du easti zborlu di sfurli i usitsi tu-agiocurli di njits) {ro: atinge aricit (a-ri-ct) adg vedz tu aricescu uor} {fr: toucher lgrement} {en: touch lightly} ex: gugosh- ariciuescu1 (a-ri-cu-s-cu) (mi) vb IV vedz tu arici1 lu shuir shi mash u-ariceashti (u-agudeashti lishor) aricit ariciuescu2 (a-ri-cu-s-cu) (mi) vb IV vedz tu arcedz (a-ri-ct) adg aricit (a-ri-c-t), aricits (a-ri-cts), ariciti/ariariciuiri1/ariciuire (a-ri-cu--ri) sf vedz tu arici1 cite (a-ri-c-ti) tsi easti agudit (ahulit, pusputit, etc.) lishor; ariciuiri2/ariciuire (a-ri-cu--ri) sf vedz tu arcedz arcit, ciupurtit, cimshit, cimcit {ro: atins uor} {fr: touch ariciuit1 (a-ri-cu-t) adg vedz tu arici1 lgrement} {en: touched lightly} ariciri/aricire (a-ri-c-ri) sf ariciuit2 (a-ri-cu-t) adg vedz tu arcedz ariciri (a-ri-cr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva easti aricit; ariciusescu (a-ri-cu-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu arici1 arciri, ciupurtiri, cimshiri, cimciri, mtulj {ro: aciunea de a ariciusiri/ariciusire (a-ri-cu-s-ri) sf vedz tu arici1 atinge uor} {fr: action de toucher lgrement} {en: action of ariciusit (a-ri-cu-st) adg vedz tu arici1 touching lightly} arcescu (a-r-cs-cu) vb IV arcii (a-r- ariclju (a-r-clju) sm vedz tu riniclju c), arceam (a-r-cm), arcit (a-r-c-t), arciri/arcire arid1 (a-rd) vb III shi II vedz tu ard1 (a-r-c-ri) (un cu aricescu) arcit (a-r-ct) adg arcit arid2 (a-rd) vb III shi II vedz tu ard2 (a-r-c-t), arcits (a-r-cts), arciti/arcite (a-r-c-ti) (un arid3 (a-rd) vb III shi II vedz tu ard3

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

119

arid1 (a-r-d) sf aridz (a-rdz) oslu ma lungu sh-ma ct arupsat, rpsat, rupusat, ripsat {odihnit, linitit} {fr: repos, nuntru (di doauli oasi) di sum dzinuclju (pining pulp) tranquillis} {en: rested, calmed down} ex: armnlu tu munts pn la partea di nghios a ciciorlui; fluir, fler, fljer, clami, easti ca amarea arihtipsit (isihsit) arihtipsiri/arihtipchilunghi {ro: tibia, fluerul piciorului} {fr: tibia} {en: tibia, sire (a-ri-h-tip-s-ri) sf arihtipsiri (a-ri-h-tip-sr) atsea tsi shin-bone} ex: lj-avea shuirat un pri arid; n cas s-nu-nj s-fatsi cndu cariva i tsiva arihtipseashti; isihsiri, irinipsiri, caltsi, c va ts frngu aridzli discurmari, dizvursiri, dispustusiri, apnghisiri, arpsari, ararid2 (a-r-d) sf aridz (a-rdz) hlati cu cari s-fac guvi tu psiri, aripsari, arupsari, rpsari, rupusari, ripsari; arpas, lemnu (i alti lucri tsi suntu greu tr ftseari guvi); (expr: lj-u aripas, arupas, rpas, ripas, rupas {aciunea de a (se) odihni, intru (u duc, lj-u stau, lj-u fac, etc.) arid = fac ca un arid de a (se) liniti; repauzare; odihn} {fr: action de (se) repocndu adar guvi; u tsn dipriun pi-a mea; mi ngrec; ahiurser, de (se) tranquilliser; repos} {en: action of resting, of sescu s-mi ngrec; u tsn funi; nj-mi duc furtun; etc.) {ro: calming down; rest} arhtipsescu (a-r-h-tip-ss-cu) (mi) sfredel} {fr: vrille, peroir} {en: borer, drill} ex: cu arida vb IV arhtipsii (a-r-h-tip-s), arhtipseam (a-r-h-tippitrundu grenda; elj tuts s-duc arid (expr: u tsn dipriun, s sem), arhtipsit (a-r-h-tip-s-t), arhtipsiri/arhtipsire ngreac); moasha lj-u intr arid (expr: ahiurhi si-lj si ngreac, (a-r-h-tip-s-ri) (un cu arihtipsescu) arhtipsit (a-rs-u tsn dipriun) a hilj-sui; si dusi arid (expr: s ngric) al h-tip-st) adg arhtipsit (a-r-h-tip-s-t), arhtipsits (aDumnidz; njiclu l sta arid (expr: nu-astmtseashti s-l si r-h-tip-sts), arhtipsiti/arhtipsite (a-r-h-tip-s-ti) (un ngreac) cu arihtipsit) arhtipsiri/arhtipsire (a-r-h-tip-s-ri) sf arideari1/arideare (a-ri-de-ri) sf vedz tu ard1 arhtipsiri (a-r-h-tip-sr) (un cu arihtipsiri) arihtlarideari2/arideare (a-ri-de-ri) sf vedz tu ard2 chi/arihtlche (a-ri-ht-l-chi) sf arihtlchi (a-ri-ht-lch) arideari3/arideare (a-ri-de-ri) sf vedz tu ard3 (un cu arihati) arihtos (a-ri-h-ts) adg arihtoas (a-riaridh1 (a-r-dh) sf aridz (a-rdz) un cu arid1 h-to-s), arihtosh (a-ri-h-tsh), arihtoasi/arihtoase (a-riaridh2 (a-r-dh) sf aridz (a-rdz) un cu arid2 h-to-si) lucru tsi da arihati (tsi isihseashti, tsi dizvurseasharidiri1/aridire (a-r-di-ri) sf vedz tu ard1 ti, etc.) {ro: linititor} {fr: tranquillisant} {en: tranquillising, aridiri2/aridire (a-r-di-ri) sf vedz tu ard2 soothing} ex: locuri arihtoasi (tu cari omlu sh-afl arihati, tsi aridiri3/aridire (a-r-di-ri) sf vedz tu ard3 isihsescu) ariditsin (a-ri-di-ts-n) sf vedz tu ardtsin arihtipsescu (a-ri-h-tip-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu arihati arie3 (a-ri-) sm ariadz (a-ri-dz) huryeat (tsi nu eara turcu arihtipsiri/arihtipsire (a-ri-h-tip-s-ri) sf vedz tu arihati tu Turchia di-altoar) tsi lipsea s-fac lucru di-angrii (tr arihtipsit (a-ri-h-tip-st) adg vedz tu arihati stat, fr s-hib pltit); arie {ro: raia, clca} {fr: raa} {en: arihtlchi/arihtlche (a-ri-ht-l-chi) sf vedz tu arihati non-Moslem man in old Turkey forced to do compulsory arihtos (a-ri-h-ts) adg vedz tu arihati work} arie (a-r-) sm areadz (a-r-dz) (un cu arie3) arihina (a-r-hi-na) adv vedz tu alihea1 ex: noi him areadz arii1/arie (-ri-i) sf vedz tu aryi arifine (a-ri-fi-n) sm vedz tu rifine arii2/arie (a-r-i) sf arii (a-r) scriari neaprucheat tu-aestu arigan (a-r-ghan) sm ariganj (a-r-ghanj) earb tsi omlu u dictsiunar; vedz arnii creashti tu bhce (cu lilici njits albi-aroshi), sh-u bag tu arin (-rin shi a-rn) sm arinj (-rinj shi a-rnj) num dat mcri tri nustimada sh-anjurizma bun tsi l u da {ro: maghi- la ma multi turlii di arburi njits di pduri, tsi crescu tu locuri ran} {fr: origan} {en: oregano} rigan (r-ghan) sm riganj nutioasi, cu frndzi tsi au dints njits di mardzini sh-cu lilici (r-ghanj) (un cu arigan) njits galbini-alitsi; anin, avar, shcljithru, vrnj {ro: arin} {fr: arige (a-ri-g) sm vedz tu rige vedz tu rog aune} {en: alder} ex: toamna plngu arinjlji anin (a-nn) arigeai/arigeae (a-ri-g-i) sf vedz tu rog sm aninj (a-nnj) (un cu arin) arihati/arihate (a-ri-h-ti) sf arihts (a-ri-hts) starea di dea- arin (a-r-n) sf arinj (a-rnj) shi arinuri (a-r-nur) cheatr vrliga di noi cndu easti ttseari (fr nitsiun vrondu) shi nu chisat, fapt ca srmi (ca sarea) sh-adunat la mardzinea dis-avdi tsiva; starea sufliteasc tu cari n-aflm cndu aduchim aruri, lacuri i amri; (expr: ct tradzi (frndza sh-)arina; ca un isihii, fr frimintri sh-cripri; arhati, rihati, arpas, ari- spruna sh-ca arina = multi, ct vedz cu ocljilj) {ro: nisip} {fr: pas, arupas, rpas, ripas, rupas, isihii, irini, arinji, isihii; (expr: sable} {en: sand} ex: arina a amariljei; cu-un mnat di arin arihati la caplu-ts! = s-ti ved c ai arihati tu murminti, s-ti ved arcat, s-astup avlachilu; cupii di oi, ct tradzi arina (expr: mortu) {ro: repaus, linite, pace} {fr: tranquillit, repos, paix, multi); suntu carishti cts drats, ca spruna sh-ca arina (expr: loisir} {en: tranquillity, calmness, stillness, peace, leisure} ex: ahntu mults suntu) arinos (a-ri-ns) adg arinoas (a-riavem arihati (isihii); arihts la caplu-lj! (expr: s-lu ved tu no-s), arinosh (a-ri-nsh), arinoasi/arinoase (a-ri-no-si) murminti, s-moar); stm arihati (ca adv: isihi, tu isihii); nu va cari easti-adrat di-arin; cari easti mplin di-arin; cari eastilu-alas arihati; shidea tora cu inima arihati; trapsi tu-aushatic acupirit di-arin; cari ari arin; etc. {ro: nisipos} {fr: sablonarihatea rihati/rihate (ri-h-ti) sf rihts (ri-hts) (un cu neux} {en: sandy} ex: casa easti adrat pri loc arinos arihati) arhati/arhate (a-r-h-ti) sf arhts (a-r-hts) arinde (a-rin-d) sm arindedz (a-rin-ddz) hlati tsi ari un i (un cu arihati) ex: sh-bea ciubuchea cu arhati; du-ti shdau ctsuti astsiti pi-un cumat di lemnu, cu cari omlu (macaft-ts arhatea arihtipsescu (a-ri-h-tip-ss-cu) (mi) vb rangolu) aradi (arindiseashti) un fats di scndur tra s-u fac IV arihtipsii (a-ri-h-tip-s), arihtipseam (a-ri-h-tipischi; rinde, rindeau, strug, rucani, arucani {ro: rindea} {fr: sem), arihtipsit (a-ri-h-tip-s-t), arihtipsiri/arihtipsire rabot} {en: (bench) plane} rinde (rin-d) sm rindedz (rin(a-ri-h-tip-s-ri) mi curmu di la un copus tsi-l fac (lucru tsi ddz) (un cu arinde) rindeau (rin-de-) sf rindei (rinmi avurseashti multu) tra s-nj ljau anasa shi s-nj yin suflitlu d) (un cu arinde) arindisescu (a-rin-di-ss-cu) vb IV la loc; stau tes shi nj-aflu arihati (c hiu avursit); isihsescu, arindisii (a-rin-di-s), arindiseam (a-rin-di-sem), arindisit irinipsescu, discurmu, dizvursescu, dispustusescu, apnghi(a-rin-di-s-t), arindisiri/arindisire (a-rin-di-s-ri) omlu (masescu, arpas, arpsedz, arpsescu, aripas, aripsedz, arupas, rangolu) tsi lucreadz (da) cu-arindelu tra s-ischeadz scnrpas, rpsedz, rupas, rupusedz, ripas {(se) odihni, liniti} {fr: durili; arndisescu, arundisescu, struguescu, aruncsescu, (se) reposer, (se) tranquilliser} {en: rest, calm down} ex: chiarucnsescu {ro: struji} {fr: raboter} {en: plane} arindisit rolu sh-horili-a noastri arihtipsir (isihsir) arihtipsit (a(a-rin-di-st) adg arindisit (a-rin-di-s-t), arindisits (a-rin-diri-h-tip-st) adg arihtipsit (a-ri-h-tip-s-t), arihtipsits (a- sts), arindisiti/arindisite (a-rin-di-s-ti) (fats, lemnu, scnri-h-tip-sts), arihtipsiti/arihtipsite (a-ri-h-tip-s-ti) tsi sdur) tsi easti dat (ischeat) cu arindelu; arndisit, arundisit, ari curmat di la (ari astmtsit) copuslu faptu (lucru tsi-l struguit, aruncsit, arucnsit {ro: strujit} {fr: rabot} {en: avurseashti multu), tra s-sh lja anasa tra si sh-afl arihatea; tsiplaned} arindisiri/arindisire (a-rin-di-s-ri) sf arindisiri (aari shidzut tes tra s-isihseasc; isihsit, irinipsit, discurmat, rin-di-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-arindiseashti tsiva; dizvursit, dispustusit, apnghisit, arpsat, arpsit, aripsat, arndisiri, arundisiri, struguiri, aruncsiri, arucnsiri {ro:

120

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

aciunea de a struji; strujire} {fr: action de raboter} {en: acareapit (a-re-pi-t) sf areapiti/areapite (a-re-pi-ti) (un cu tion of planing} arndisescu (a-rn-di-ss-cu) vb IV arip) {ro: arip} {fr: aile} {en: wing} ex: pulj cu un areapiarndisii (a-rn-di-s), arndiseam (a-rn-di-sem), t; calj cu areapiti; na un pean dit areapita-a mea; inima l arndisit (a-rn-di-s-t), arndisiri/arndisire (a-rn-di-s-ri) trimbura ca areapita di pulj; s-prea c au areapiti la cicioari; (un cu arindisescu) arndisit (a-rn-di-st) adg arndisit ded areapiti a hiljlor a voshtri c nsh n suntu ca nishti area(a-rn-di-s-t), arndisits (a-rn-di-sts), arndisiti/arndisite piti; iu areapiti di pulj nu-azboair arapit (a-r-pi-t) sf (a-rn-di-s-ti) (un cu arindisit) arndisiri/arndisire (aarapiti/arapite (a-r-pi-ti) (un cu arip) arepit (a-r-pi-t) rn-di-s-ri) sf arndisiri (a-rn-di-sr) (un cu arindisiri) sf arepiti/arepite (a-r-pi-ti) (un cu arip) arept (a-rparundisescu (a-run-di-ss-cu) vb IV arundisii (a-run-di-s), t) sf arepti/arepte (a-rp-ti) (un cu arip) aripit (-ri-piarundiseam (a-run-di-sem), arundisit (a-run-di-s-t), arun- t) sf aripiti/aripite (-ri-pi-ti) (un cu arip) ex: ns tsnu disiri/arundisire (a-run-di-s-ri) (un cu arindisescu) arun- aripitli arpit (r-pi-t) sf arpiti/arpite (r-pi-ti) (un cu disit (a-run-di-st) adg arundisit (a-run-di-s-t), arundisits arip) ex: lj-deadi muma-a alghinjlor n arpit; fr arpiti nj(a-run-di-sts), arundisiti/arundisite (a-run-di-s-ti) (un cu azboiru arindisit) arundisiri/arundisire (a-run-di-s-ri) sf arundisiri aripsari/aripsare (a-ri-p-s-ri) sf vedz tu arpas1 (a-run-di-sr) (un cu arindisiri) aripsat (a-ri-p-st) adg vedz tu arpas1 arindisescu (a-rin-di-ss-cu) vb IV vedz tu arinde aripsedz (a-ri-p-sdz) (mi) vb I vedz tu arpas1 arindisiri/arindisire (a-rin-di-s-ri) sf vedz tu arinde aripidin (a-ri-pi-dn) vedz tu arp arindisit (a-rin-di-st) adg vedz tu arinde aripidinari (a-ri-pi-di-n-ri) sf vedz tu arp arinii/arinie (a-ri-n-i) sf arinii (a-ri-n) hlati njic, lung shi aripidinat (a-ri-pi-di-nt) adg vedz tu arp suptsri di cilechi, cu dau i trei fts cu ardichi di dints turyi- aripidin (a-ri-pi-d-n) sf vedz tu arp sits (cu cari s-ischeadz lucri di her, unglji, etc.); arneal, lim, aripidinedz (a-ri-pi-di-ndz) vb I vedz tu arp arnii {ro: pil} {fr: lime} {en: file} ex: u mc cu arinia (u frec, aripidinos (a-ri-pi-di-ns) adg vedz tu arp ischedz cu lima) arnii1/arnie (ar-n-i) sf arnii (ar-n) (un aripinush (a-ri-pi-nsh) sm vedz tu arapun cu arinii) arneal1 (ar-ne-l) sf arneli (ar-nl) (un cu aripit (-ri-pi-t) sf vedz tu arip arinii) arinsescu (a-rin-ss-cu) vb IV arinsii (a-rin-s), arin- aris1 (a-rs) adg vedz tu ard1 seam (a-rin-sem), arinsit (a-rin-s-t), arinsiri/arinsire (a- aris2 (a-rs) adg vedz tu ard2 rin-s-ri) ischedz un fats tsi nu para easti ischi (fats di her, 3 (a-rs) adg vedz tu ard3 aris unglji tljat cu foartica, etc.); dau cu lima (arneala) {ro: pili} arisati/arisate (a-ri-s-ti) sf arists (a-ri-sts) simints (di tu{fr: limer} {en: file} ex: sh-arinsea (ddea cu lima, shi nturyitumi) {ro: smn (de tutun)} {fr: graine (de tabac)} {en: sea) cstura arinsit (a-rin-st) adg arinsit (a-rin-s-t), arin- (tobacco) seed} sits (a-rin-sts), arinsiti/arinsite (a-rin-s-ti) fats ischeat cu arisescu (a-ri-ss-cu) (mi) vb IV arisii (a-ri-s), ariseam (a-riarinia; dat cu lima {ro: pilit} {fr: lim} {en: filed} ex: cljai sem), arisit (a-ri-s-t), arisiri/arisire (a-ri-s-ri) aduchescu arinsit (dat cu lima) arinsiri/arinsire (a-rin-s-ri) sf arinsiri un vreari sh-un harau tu cheptu (tu inim, tu suflit) cndu (a-rin-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-da cu arinia {ro: pili} {fr: ved tsiva i cariva; nj platsi cariva i tsiva (cndu-l am n limer} {en: file} fats); nj-intr cariva i tsiva tu vreari (shi voi s-lu am, s-lji arinji/arinje (a-r-nji) sf vedz tu irini zburscu, s-hiu cu el, etc.); mi hrsescu cndu-l ved sh-voi sarinjisescu (a-ri-nji-ss-cu) vb IV vedz tu irini hiu cu cariva (s zburscu, s-lu am n fats, etc.); nj-lja hari; ljarinjisiri/arinjisire (a-ri-nji-s-ri) sf vedz tu irini fac hazi, bag (nj-intr) tu oclju; nj-ardi budza, nj-u va (nji sarinjisit (a-ri-nji-st) adg vedz tu irini aundzi) inima (suflitlu), etc.; arsescu, plac, voi {ro: plcea} arinos (a-ri-ns) adg vedz tu arin {fr: plaire, agrer, aimer} {en: like, love} ex: si-nj ti vead sarinsescu (a-rin-ss-cu) vb IV vedz tu arinii ti-ariseasc (s-lji intsr tu oclju, s-ti va); tsiva nu sh-ariseashti arinsiri/arinsire (a-rin-s-ri) sf vedz tu arinii (tsiva nu-sh va, nu-lj va inima); mi-arisi (nj-platsi) aestu gioni; arinsit (a-rin-st) adg vedz tu arinii ghela-a ta mi-ariseashti (u voi c easti nostim); lj-avea arisit aripani/aripane (a-ri-p-ni) sf vedz tu ripani1 (lj-avea loat hari) feata; va si s-afl vrnu cari s-mi-ariseasc aripas1 (a-ri-ps) sn vedz tu arpas1 (s-mi va) sh-mini arisit (a-ri-st) adg arisit (a-ri-s-t), ariaripas2 (a-ri-ps) (mi) vb I vedz tu arpas1 sits (a-ri-sts), arisiti/arisite (a-ri-s-ti) cari ari hri tsi-l fac arip (-ri-p) sf arichi (-rich) shi richi (-rich) mdular tsi omlu s-lu (s-u) plac (ariseasc); arsit, plcut, vrut {ro: lu-au puljlji (mushtili, alghinjli, bubulitslji, etc.) tra s-l-agiut plcut, agreabil, simpatic} {fr: plu, aim; agrable, sympatu-azbuirari; arp, areapit, arapit, arepit, arept, aripit, ar- tique} {en: liked, loved; pleasant, likable, agreable} arisipit; (fig: 1: arip = (i) partea dit un multimi di oaminj i ri/arisire (a-ri-s-ri) sf arisiri (a-ri-sr) atsea tsi s-fatsi cndu prvdz (ascheri, cupii, turm, grdelj, iurdii, etc.) tsi s-afl tu cariva ariseashti tsiva; atsea tsi-aducheshti cndu ti-ariseashti mardzinea di nandreapta i atsea di nastnga; (ii) un parti tsiva i cariva; arsiri, pltseari, vreari {ro: aciunea de a (buluchi, tbbii, ceat, surii, etc.) dit un turm (di oi, njelj, plcea, de a iubi; plcere} {fr: action de plaire, dagrer, etc.); (iii) atsea tsi ari un di la-atsel cari lu-aveaglji, ludaimer; bon plaisir, gr, envie de plaire} {en: action of likafireashti, lu apr, lj-da apanghiu di letsli tsi pot s-lji fac ing, of loving; pleasure} arsescu (a-r-ss-cu) (mi) vb IV dushmanjlji; avigljari, aprari, apanghiu, aumbr; expr id: 2: arsii (a-r-s), arseam (a-r-sem), arsit (a-r-s-t), (mi duc) pri arichi di vimtu = mi duc canda azboiru cu vimtul; arsiri/arsire (a-r-s-ri) (un cu arisescu) ex: pri cari gioni 3: nu-ari arichi = nu-ari putearea si s-analts tu vimtu, nu poati sh-arseashti (l-platsi), pri-atsel ns si sh-lu lja; mi-arseashti s-azboair) {ro: arip} {fr: aile} {en: wing} ex: scoasi puljlu (voi, nj-platsi) s-lucredz arsit (a-r-st) adg arsit (a-r-sarichi; cucotslji ascutur arichili; doi vulturi timsir arichili; t), arsits (a-r-sts), arsiti/arsite (a-r-s-ti) (un cu arisit) puljlji btur arichili; vream s-fug pi arichi tu lumi; ishir pri ex: arsit (vrut) di lumea tut arsiri/arsire (a-r-s-ri) sf aripa (fig: partea di) nandreapt; vrn arip (fig: suro, bulu- arsiri (a-r-sr) (un cu arisiri) chi) di njali; adun aripa (fig: partea) di oi; s-lu aib Dumnidz arishvirishi/arishvirishe (a-rish-vi-r-shi) sf vedz tu alishsum aripa a lui (fig: aumbra, avigljarea, apanghiul a lui); easti virishi di sum aripa (fig: aprarea) a noastr arp (r-p) sf arisiri/arisire (a-ri-s-ri) sf vedz tu arisescu arpi/arpe (r-pi) (un cu arip) ex: arpili-a schifterlui suntu arisit (a-ri-st) adg vedz tu arisescu lundzi; adz ca puljlu fr arpi; somnul s-u lja sum arpa-lj lai arisite (a-ri-s-te) invar vedz tu risite (fig: avigljarea, apanghiul, aumbra); Canan-bei vru pri-aljurea aritcu (a-rt-cu) adg aritc (a-rt-c), arittsi (a-rt-tsi), arittsi/aritarpa-a armnjlor tra s-disic (fig: mardzinea di nandreapta i tse (a-rt-tsi) tsi suntu ma diprtats unlu di-alantu (ca alts di nastnga-a ascheriljei di-armnj); un arp (fig: suro, buluchi) idyea soi); tsi nu s-afl aproapea un di-alantu cum s-afl alts di oi; nu-ari mratlu arpi (expr id: nu-ari putearea s-azboair) di-arad; tsi nu s-fac agonja un dup-alantu; tsi nu-ari alti

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

121

multi lucri ca el; arar, rar, arehav, rehav {ro: rar} {fr: rare} tsinjli; arizuiri, aruzuiri, aruzusiri {ro: aciunea de a nrd{en: rare} ex: fum aritcu (arehav) arehav (a-r-hav) adg cina; nrdcinare} {fr: action denraciner} {en: action of arehav (a-r-ha-v), arehayi (a-r-hay), arehavi/arehave (a- rooting} aruzusescu1 (a-ru-zu-ss-cu) vb IV aruzusii (a-rur-ha-vi) (un cu aritcu) ex: tssui un pndz arehav ca zu-s), aruzuseam (a-ru-zu-sem), aruzusit (a-ru-zu-s-t), un scar rehav (r-hav) adg rehav (r-ha-v), rehayi (r- aruzusiri/aruzusire (a-ru-zu-s-ri) (un cu arizusescu) ex: nji hay), rehavi/rehave (r-ha-vi) (un cu aritcu) ex: earb re- s-aruzusi (fig: acts ardtsin) merlu aruzusit1 (a-ru-zuhav (aritc, arar) arar1 (a-rr) adg arar (a-r-r), arari (a- st) adg aruzusit (a-ru-zu-s-t), aruzusits (a-ru-zu-sts), arurr), arari/arare (a-r-ri) (un cu aritcu) ex: un lilici arar zusiti/aruzusite (a-ru-zu-s-ti) (un cu arizusit) aruzusi(arehav, aritc) rar1 (rr) adg rar (r-r), rari (rr), ri1/aruzusire (a-ru-zu-s-ri) sf aruzusiri (a-ru-zu-sr) (un cu rari/rare (r-ri) (un cu aritcu) aretcu (a-rt-cu) adv tsi arizusiri) arizuescu (a-ri-zu-s-cu) vb IV arizuii (a-ri-zu-), nu s-fatsi multi ori cu-arada; tsi suntu diprtats un di-alantu; arizueam (a-ri-zu-m), arizuit (a-ri-zu--t), arizuiri/arizuire arar, rar, area {ro: rar} {fr: rarement} {en: rare, seldom} ex: (a-ri-zu--ri) (un cu arizusescu) arizuit (a-ri-zu-t) adg aretcu (arar) s-tihiseashti vrn buneats; aretcu (area) scula arizuit (a-ri-zu--t), arizuits (a-ri-zu-ts), arizuiti/arizuite (amna s-lj-agudeasc pri ficiori arar2 (a-rr) adv (un cu ri-zu--ti) (un cu arizusit) arizuiri/arizuire (a-ri-zu--ri) sf aretcu) ex: tufechili s-avdza arar (aretcu) rar2 (rr) adv arizuiri (a-ri-zu-r) (un cu arizusiri) aruzuescu1 (a-ru-zu(un cu aretcu) ex: cama rar (aretcu) pi la noi s-cu) vb IV aruzuii (a-ru-zu-), aruzueam (a-ru-zu-m), aritsin (a-ri-ts-n) sf aritsinj (a-ri-tsnj) tsstur ndisat di aruzuit (a-ru-zu--t), aruzuiri/aruzuire (a-ru-zu--ri) (un cu ljin i bumbac dit cari s-fac stranji, ma multu stranji di lucru arizusescu) aruzuit1 (a-ru-zu-t) adg aruzuit (a-ru-zu--t), {ro: dril} {fr: coutil} {en: drill, twill} aruzuits (a-ru-zu-ts), aruzuiti/aruzuite (a-ru-zu--ti) (un cu ariu (a-r) sn ariuri (a-r-ur) scriari neaprucheat tu-aestu arizusit) aruzuiri1/aruzuire (a-ru-zu--ri) sf aruzuiri (a-ru-zudictsiunar; vedz arniu r) (un cu arizusiri) arivani/arivane (a-ri-v-ni) sf arivnj (a-ri-vnj) imnarea-a arizusiri/arizusire (a-ri-zu-s-ri) sf vedz tu arizusescu calui cu cicioarili di-un parti (di nastnga i di nandreapta) tsi arizusit (a-ri-zu-st) adg vedz tu arizusescu s-min deadun, tu idyiul chiro; arvani, rivani {ro: buiestru} armas1 (ar-ms) adg vedz tu armn2 {fr: amble} {en: amble} ex: calu-aestu ari arivani bun; el si s- armas2 (ar-ms) sn vedz tu armn2 duc arivnj arvani/arvane (a-r-v-ni) sf arvnj (a-r- armat (ar-m-t) sf vedz tu arm2 vnj) (un cu arivani) ex: haidi, ghioc, lja-u-arvani armatulami/armatulame (ar-ma-tu-l-mi) sf vedz tu arm1 rivani2/rivane (ri-v-ni) sf rivnj (ri-vnj) (un cu arivani) armatul (ar-ma-tu-l) sm vedz tu arm1 ex: caljlji tuts imn rivani arvanliu (ar-van-l) sm, sf, adg arm1 (r-m) sf armi/arme (r-mi) shi armati/armate (r-ma-ti) arvanlii/arvanlie (ar-van-l-i), arvanlii (ar-van-l), arvanlii (ar hlati cu cari s-alumt omlu contra-a unui dushman; (expr: van-l) cal tsi imn arivani {ro: (cal) buiestra} {fr: (cheval) bag armatli mpadi = mi-alas azvimtu) {ro: arm} {fr: arme} qui va lamble} {en: (horse) who walks amble} arivanl {en: weapon} ex: armili di-asimi; cu armili nic tu mn; (a-ri-van-l) sm, sf, adg arivanltc (a-ri-van-lt-c), arivangreali armili l-asun; prosefhia cu preasinili suntu armili a ladz (a-ri-van-ldz), arivanlttsi/arivanlttse (a-ri-van-lt-tsi) omlui; lu-actsa armatili (lu-actsa ghini armili); picurarlu li (un cu arvanliu) arivanltcu (a-ri-van-lt-cu) sm, sf, adg deadi armatili; scoati armati; nu li bga armatili mpadi (expr: arivanltc (a-ri-van-lt-c), arivanlttsi (a-ri-van-lt-tsi), arinu s-alsa azvimtu, nu s-pruda) armtusescu1 (ar-m-tu-ssvanlttsi/arivanlttse (a-ri-van-lt-tsi) (un cu arvanliu) cu) (mi) vb IV armtusii (ar-m-tu-s), armtuseam (ar-m-tuarivani1 (a-ri-va-n) sm vedz tu rivani1 sem), armtusit (ar-m-tu-s-t), armtusiri/armtusire (ararivanl (a-ri-van-l) sm, sf, adg vedz tu sf arivani m-tu-s-ri) nj-adun armatili (hltsli di-alumt) tra s-hiu arivanltcu (a-ri-van-lt-cu) sm, sf, adg vedz tu sf arivani ndreptu cndu va s-am ananghi di eali tra s-alumtu contra-a ariz (a-rz) sn vedz tu uriz dushmanjlor {ro: narma} {fr: (s)armer} {en: arm (himself)} arizachi/arizache (a-ri-z-chi) sf vedz tu rizachi ex: arbinesh, armtusits-v!; tut hoara s-armtusi (s ndreaparizari/arizare (a-ri-z-ri) sf arizri (a-ri-zr) un soi di earb sir tr-alumt) armtusit1 (ar-m-tu-st) adg armtusit (ara curi ardtsin ari nuntru un lugurii cu cari s-buisescu m-tu-s-t), armtusits (ar-m-tu-sts), armtusiti/armtusite tssturli tra si s-fac aroshi; rizari, ruibu {ro: roib} {fr: (ar-m-tu-s-ti) tsi s-ari ndreapt (cu tuti armatili tsi li ari) tra garance} {en: madder} ex: feci tu arizari (buisii cu-ardtsina si s-alumt cu dushmanjlji {ro: narmat} {fr: arm} {en: di arizari) rizari/rizare (ri-z-ri) sf rizri (ri-zr) (un cu armed} ex: armtusit shi lirusit armtusiri1/armtusire (ararizari) m-tu-s-ri) sf armtusiri (ar-m-tu-sr) atsea tsi s-fatsi arize (a-ri-z) sm arizadz (a-ri-zdz) hlati njic di metal cu cndu cariva s-armtuseashti {ro: aciunea de a (se) narma; dau cumts (iu, un cumat s-bag la mardzinea di ushi shi, narmare} {fr: action de (s)armer} {en: action of arming alant cumat s-bag tu loclu iu s-acats di stizm) tra s-poat (himself)} armtul (ar-m-tu-l) sm armtuladz (ar-m-tuusha si s-toarn di-un parti sh-di-alant cndu s ncljidi i s- ldz) armn dit chirolu veclju tsi purta armi shi s-alumta dishcljidi; idyea soi di hlati tsi s-bag la firidz i la cpchili di (prit munts) tr aprarea-a hoarilor armneshti (sh-mults di cutii, etc.; tsntsn {ro: balama, n} {fr: gond} {en: elj tr crishtintati tra s-lj-avin turtslj dit Balcanj); om tsi hinge} rize (ri-z) sm rizadz (ri-zdz) (un cu arize) ex: poart armi; fur dit munts; armatul {ro: armatol, haiduc} scoati usha dit rize rez (re-z) sm rezadz (re-zdz) (un {fr: armatole, homme darmes} {en: armatole, armed man; cu arize) outlaw} ex: s-apr di armtuladz armatul (ar-ma-tu-l) sm arizili/arizile (a-ri-z-li) vedz to rizili armatuladz (ar-ma-tu-ldz) (un cu armtul) armtulaarizilji/arizilje (a-ri-z-lji) invar vedz to rizili mi/armtulame (ar-m-tu-l-mi) sf fr pl ceat mari (mularizuescu (a-ri-zu-s-cu) vb IV vedz tu arizusescu tsmi) di-armatuladz; tuts armatuladzlji loats (lugursits) deaarizuiri/arizuire (a-ri-zu--ri) sf vedz tu arizusescu dun ca un singur sutsat; armatulami {ro: mulime (sau narizuit (a-ri-zu-t) adg vedz tu arizusescu tregul ansamblu) de armatoli} {fr: nombre (ou lensemble enarizusescu (a-ri-zu-ss-cu) vb IV arizusii (a-ri-zu-s), arizutier) darmatoles} {en: a certain number (or the entire seam (a-ri-zu-sem), arizusit (a-ri-zu-s-t), arizusiri/arizu- army) of armatoles} armatulami/armatulame (ar-ma-tusire (a-ri-zu-s-ri) acats (fac) ardtsin; arizuescu, aruzues- l-mi) sf fr pl (un cu armtulami) ex: sta di-ashteaptcu, aruzusescu {ro: nrdcina} {fr: enraciner} {en: root} armatulami armtulichi/armtuliche (ar-m-tu-l-chi) sf arizusit (a-ri-zu-st) adg arizusit (a-ri-zu-s-t), arizusits (a- armtulichi (ar-m-tu-lch) tehnea sh-lucrul di armtul {ro: ri-zu-sts), arizusiti/arizusite (a-ri-zu-s-ti) tsi ari actsat carier de armatol} {fr: carrire darmatole} {en: career of (fapt) ardtsinj; arizuit, aruzuit, aruzusit {ro: nrdcinat} armatole} ex: s-ljai armtulichea (s-ti fats armtul) {fr: enracin} {en: rooted} arizusiri/arizusire (a-ri-zu-s-ri) arm2 (r-m) sf armi/arme (r-mi) shi armati/armate (r-ma-ti) sf arizusiri (a-ri-zu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-acats ard- lucru (nel, biligic, minghiush, llud, stranj, etc.) tsi easti

122

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

purtat (bgat) tra s-mushutsasc pri cariva (tsiva); stoli, stolid, un rmn mi bgam shi baci la stn; ashi agiumsi feata di stulid, stulii, stolizm, stoluzm, crton {ro: podoab, orna- rmnj vsiloanji; tsintsi, shasi ficiori rmnj; di anda eara ment; zestre} {fr: parure, ornement; dot} {en: ornament; rmnjlji stoc, tsi sh-undzea lailu di loc! armnami/ardowry} ex: arma (stulia) a grambolui; nu-lj jilescu arma (stra- mname (ar-m-n-mi) sf fr pl multimi di-armnj; ntreaga njili stulsiti) a lui; arm (stranj mushat) di gambro; arm (stu- far armneasc; armnimi, armnilji, armniu, rmnimi, lii, stranj) shcodrneasc; doamn cu arm dumneasc (stranji rmnii, rumniu {ro: aromnime} {fr: lensemble des aroushi giuvaricadz di muljari avut); cari u vidzush, tsi arm mains, nombres daroumains} {en: large number (multitude, poart? armat (ar-m-t) sf armati/armate (ar-m-ti) shi crowd) of Aromanians} ex: iu eshti armname?; tru-armnami armts (ar-mts) (bgats oar iu cadi actsentul!) 1: custumi sots nu-avea; tritsea armnamea bair; aoa cdzum tu armdi srbatoari (di dzli pisimi), faptu sh-purtat multi ori di nami (namisa di-armnj) armnimi/armnime (ar-m-ngrambo i nveast nau; 2: pai, pric, pirtsii, zestr, doar {ro: mi) sf fr pl (un cu armnami) ex: armnimea (armnjlji) costum de srbtoare; zestre} {fr: beau costume choisi pour le di zmani nu s ncuscra cu alt bim; agiumsir tu armnimi fianc ou la fiance; dot} {en: beautiful suit selected specifi- (mesea di-armnj, locurli iu bneadz armnjlji) armcally for someone engaged to be married (fianc or fiance); nilji/armnilje (ar-m-n-lji) sf fr pl (un cu armnami) dowry} ex: n armat (custumi stulsit) cu tserlu mplin di ex: tut armnilja (armnamea) adilji; tut cu mintea la armnisteali; armasi cu armata (stranjili) di lludz; lo mash aluna cu lji (armnami); armnilja (armnamea) s-trundueashti armata (custumea) di dzn; nu-lj jilesc armata-a lui; armata-a rmnimi/rmnime (r-m-n-mi) sf fr pl (un cu arlui di Bituli, chiusteca-a lui di Ianina; armata s-nu u-armtusits mnami) ex: chiru rmnimea (armnamea) ntreag tra svoi; tsi armat ns sh-poart?; di shi nvescu armatili (stranjili loats voi n nveast greac? rmnii/rmnie (r-m-n-i) sf stulsiti); s-fac trei armati (custumi) di stranji; tuti cu nalili ar- fr pl (un cu armnami) ex: ciudii tsi s-featsi tu rmnii mati; armtsli a tali io nu voi s-li cntu; mutrea la stranji, ca (armnami) armniu (ar-m-n) sm fr pl multimi di om tsi nu sh-avea vidzut altoar ahtari armat armtu- armnj; locurli iu bneadz armnj {ro: aromnime, locurli sescu2 (ar-m-tu-ss-cu) (mi) vb IV armtusii (ar-m-tu-s), unde triesc aromni} {fr: lensemble des aroumains, nomarmtuseam (ar-m-tu-sem), armtusit (ar-m-tu-s-t), bres daroumains; pays des aroumains} {en: large number armtusiri/armtusire (ar-m-tu-s-ri) mi ndreg cu lucri (multitude, crowd) of Aromanians; land of Aromanians} ex: (stranji mushati, giuvaricadz, etc.) tra s-aspun ma mushat (ma Dumnidz sh-lo mutrita di pri armniu (armnami) rmniu tinjisit, ma livendu, ma pripsit, etc.); ndreg, stulsescu, (r-m-n) sm fr pl (un cu armniu) ex: rmniulu-l susuescu {ro: mpodobi, mbrca frumos} {fr: (se) parer, bien (locurli-a armnjlor li) trunduir Armnii/Armnie (Ar-mshabiller, (s)quiper} {en: adorn, dress well, embellish} ex: n-i) sf fr pl 1: locurli iu bneadz armnjlji; armnilji; 2: tuti nveastili s-armtusescu (si stulsescu); shi eu s-mi-adar, s- statlu (shi loclu) iu bneadz rumnjlji; Rumnia {ro: mi-armtusescu; io-nj cdzui tr moarti shi ea s-armtuseashti Romnia} {fr: Roumanie} {en: Romania} ex: capidan tu Ar(s ndreadzi s-aspun mushat) armtusit2 (ar-m-tu-st) mnii (locurli-a armnjlor) Armnilji/Armnilje (Ar-m-nadg armtusit (ar-m-tu-s-t), armtusits (ar-m-tu-sts), lji) sm fr pl (un cu Armnii) rumn (ru-mn) sm, sf, armtusiti/armtusite (ar-m-tu-s-ti) tsi easti nviscut cu adg rumn (ru-m-n), rumnj (ru-mnj), rumni/rumne stranji mushati; ndreptu cu stulii tra s-aspun mushat; alxit (ru-m-ni) brbat (muljari) di-un mileti tsi bneadz Nordu mushat; ndreptu, stulsit, susuit {ro: mpodobit, mbrcat fru- di Dun tu statlu Rumnia cu-un limb tsi sh-u-adutsi multu mos} {fr: par, bien habill, quip} {en: adorned, dressed cu limba armneasc (sh-cari dipusi dit dauli populi, atsel a well, embellished} ex: featili eara alxiti, armtusiti; alxit sh- datslor sh-atsel a romanjlor, dup tsi Datsia fu azvimt di miarmtusit ca-atselj tsi yin dit xeani; feati adrati shi armtusiti; letea roman, aoa sh-vr 2000 di anj); rmn, armn, armn, primuveara armtusit cu lilici mushati; alt limb-armtusit vlhut {ro: romn} {fr: roumain} {en: Romanian} ca ns nu aflm armtusiri2/armtusire (ar-m-tu-s-ri) sf Rumnii/Rumnie (Ru-m-n-i) sf fr pl statlu (shi loclu) armtusiri (ar-m-tu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-ar- iu bneadz rumnjlji; Armnia {ro: Romnia} {fr: Roumamtuseashti; stulsiri, susuiri {ro: aciunea de a (se) mpodobi, nie} {en: Romania} armnescu (ar-m-ns-cu) adg armde a se mbrca frumos; mpodobire} {fr: action de (se) parer, neasc (ar-m-nes-c), armneshts (ar-m-nsh-ts), armde bien shabiller, de (s)quiper} {en: action of adorning, of neshti/armneshte (ar-m-nsh-ti) tsi ari fac cu armnjlji shi dressing well, of embellishing}armnamea; tsi ari haractirlu-a armnlui; di armn; 3arm (r-m) sf pl(?) lapti acru (un soi di dhal ma groas) rmnescu, vlhescu {ro: aromnesc} {fr: daroumain} {en: tsi s-tsni tu talar; cutmaci {ro: lapte acru de putin} {fr: sorte of Aromanian} ex: di tutiputa-armneasc (a armnjlor, crisde lait-caill} {en: kind of curdled milk} ex: picurarlu n-adusi cut di-armnj) cmpul sh-muntslj s-hib mplinj; ardu arm di la csharihoarili-armneshti (di armnj) rmnescu (r-m-ns-cu) arm4 (r-m) sf pl(?) vedz tu armiradg rmneasc (r-m-nes-c), rmneshts (r-m-nsh1armn (ar-mn) sm, sf, adg armn (ar-m-n), armnj (ar- ts), rmneshti/rmneshte (r-m-nsh-ti) (un cu armmnj), armni/armne (ar-m-ni) brbat (muljari) di-un nescu) rumnescu (ru-m-ns-cu) adg rumneasc (ru-mmileti tsi bneadz tu Balcanj (shi dipuni dit dauli populi, nes-c), rumneshts (ru-m-nsh-ts), rumneshti/rumatsel machidunescul sh-atsel roman, dup tsi Machidunia fu neshte (ru-m-nsh-ti) tsi ari fac cu rumnjlji; tsi ari haracazvimt sh-actsat aoa sh-ma nsus di 2000 di anj di miletea tirlu-a rumnlui; di rumn; vlhutescu, vluhutescu {ro: roman); armn, rumn, rmn, vlah {ro: aromn} {fr: romnesc} {fr: (de) roumain} {en: (of) Romanian} armaroumain} {en: Aromanian} ex: armnlu sh-oarfn s-hib tut neashti1/armneashte (ar-m-nesh-ti) sf armneshti (ar-mpri celnic va sh-u-aduc; armnlu nclar, i vai doarm, i vai nsh-ti) limba di dad (armneasc) a armnjlor, vlheashti cnt; armnlu, pni cu cash, cndu vai cad di somnu vai {ro: limba aromn} {fr: laroumain, la langue aroumaine} trag mn; armnlu fatsi sh-draclu s-creap; s-eas-armnjlji {en: Aromanian, the Aromanian language} ex: el zbura ghini nsus tu munts, cu armnili mushati; bati cuclu sh-puljlji tuts, armneshtili; lj-u turn armneashti (tu limba armneasc) fug armnjlji nsus tu munts; jalea-a cnjlor, jalea-a-armnjlor; armneashti2/armneashte (ar-m-nesh-ti) adv ashi cum fudzi haraua di la-armnj; pdurli plng jiliti, s-dirin lailj-ar- zburscu (bneadz, mc, li fac lucrili, etc.) armnjlji; ca armnj; Doamne tsi lets au fapt di armnjlj-ahti-au trapt?; mnjlji, vlheashti {ro: aromnete} {fr: comme les arounoi, armnjlji, nu murim acas; armnlu tu cshuri ca capra tu mains} {en: as the Aromaninas do} creacuri; armnlu tu munts easti ca amarea isih armn1 (a- armn2 (ar-mn) vb II armash (ar-msh), armneam (ar-mr-mn) sm, sf, adg armn (a-r-m-n), armnj (a-r- nem), armas (ar-m-s), armneari/armneare (ar-m-nemnj), armni/armne (a-r-m-ni) (un cu armn1) ri) 1: stau tu loclu iu mi aflu fr tra s-caftu s-mi duc tu altu rmn (r-mn) sm, sf, adg rmn (r-m-n), rmnj (r- loc; alas un lucru aclo iu s-afl fr s-lu min dit loclu-a lui; mnj), rmni/rmne (r-m-ni) (un cu armn1) ex: tr armn, alas; 2: nj si njicshureadz multu putearea (trupeasc

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

123

ic atsea sufliteasc) dup tsi fac un copus mari; mi curmu, resseux} {en: lazy} apustusescu, avursescu, avrusescu, lvrusescu, cpescu; armstur (ar-m-s-t-r) sf vedz tu armn2 (expr: 1: armn cu gura hscat = armn ciudusit di tsi ved i armteau (ar-m-the-) sf armtei (ar-m-th) mnuclju avdu; 2: armn cu fatsa lai = armn arushinat) {ro: rmne; ligat (di tseapi verdz); ligtur di tseapi; armteau, chisc obosi} {fr: rester; rendre, laisser; (se) fatiguer} {en: remain, {ro: legtur de ceap} {fr: file, enfilade, range} {en: bundle be left; tire} ex: s-nu nj-armn (s-nu mi aflu) fr tini n hoar; of onions} ex: nj-deadi ndau armtei (chishti) di tseapi armash (un lucru mi featsi si stau) ca chirut di minti; u-armasi armteau (a-r-m-the-) sf armtei (a-r-m-th) (u-als) greau; armasi di cu njic fr dad sh-fr tat; (un cu armteau) ex: acumprai un-armteau (ligtur) armasi di (nu s-dusi) la agru; nu armasi di nsh nitsi cinushi; di tseapi muljarea armasi cu truplu ncrcat; armasi s-adar mcarea; lj- armtheau (ar-m-the-) sf armthei (ar-m-th) un cu armasi mintea pri mushuteatsa-a featljei; nu-armasi (nu tricu) armteau sear di la Dumnidz s-nu s-duc s-lu vead armas1 (ararmtulami/armtulame (ar-m-tu-l-mi) sf vedz tu arm1 ms) adg armas (ar-m-s), armash (ar-msh), armtul (ar-m-tu-l) sm vedz tu arm1 armasi/armase (ar-m-si) 1: tsi sta tu loclu iu s-afl fr tra sarmtulichi/armtuliche (ar-m-tu-l-chi) sf vedz tu arm1 caft s-fug; (lucru) tsi easti alsat aclo iu s-afl; armas, armtusescu1 (ar-m-tu-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu arm1 alsat; 2: tsi-lj s-ari njicshurat multu putearea di itia-a copus- armtusescu2 (ar-m-tu-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu arm2 lui tsi-l featsi; curmat, apustusit, avursit, avrusit, lvrusit, armtusiri1/armtusire (ar-m-tu-s-ri) sf vedz tu arm1 cpit; (expr: (feat) armas = (feat) armas nimrtat) {ro: armtusiri2/armtusire (ar-m-tu-s-ri) sf vedz tu arm2 rmas; obosit} {fr: rest; demeur, laiss, dpass, quitt; fa- armtusit1 (ar-m-tu-st) adg vedz tu arm1 tigu} {en: remained, left over; tired} ex: hoara armas singu- armtusit2 (ar-m-tu-st) adg vedz tu arm2 r; easti armas di strppnj ca s-tinjisim oaspili; adunm armzani/armzane (ar-m-z-ni) sf vedz tu rmzani ninti oili armasi shi va li-adutsem s-lji ncljidem tu ahuri; dra- armen (ar-m-n) sf armenj (ar-mnj) shi armeni/armene (arclu armas, eara fr pputs armneari/armneare (ar-m- m-ni) un soi di earb cu lilici njits, galbini tu mesi shi albi ne-ri) sf armneri (ar-m-nr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva di mardzini, tsi anjurzescu mushat sh-cu cari, cndu suntu (tsiva) armni tu-un loc; armneari, alsari, curmari, apustu- adunati shi uscati, lumea fatsi un ceai bun ti stumahi shi siri, avursiri, avrusiri, lvrusiri, cpiri {ro: aciunea de a nostim tu beari; lilici alb; hamomil {ro: mueel} {fr: rmne; de a obosi; rmnere, oboseal} {fr: action de camomille} {en: camomile} ex: armena (hamomila) zilipsit rester; de demeurer, de laisser; de (se) fatiguer} {en: action of di-a lndzitslor isnafi remaining; of being left over; of tiring} mn2 (mn) vb II arminsiri/arminsire (ar-min-s-ri) sf arminsiri (ar-min-sr) mash (msh), mneam (m-nem), mas (m-s), un lngoari tsi pot s-u scoat muljerli lihoani, trei-patru dzli mneari/mneare (m-ne-ri) (un cu armn2) ex: masim dup tsi-amint un njic {ro: ?} {fr: ?} {en: ?} ex: po-po-po! tsi (armasim, tricum noaptea) tu un trap agru; va s-mnem (s-ar- slab lngoari easti arminsirea mnem, s-tritsem) seara Bituli mas1 (ms) adg mas (m- armir (ar-m-r) sf armiri/armire (ar-m-ri) apa nsrat multu s), mash (msh), masi/mase (m-si) (un cu armas1) tu cari s-tsni cashlu (turshiili) tra s-nu s-asparg; arm, ghar, mneari2/mneare (m-ne-ri) sf mneri (m-nr) (un cu slmur, salamur, shalir, shilir, shulir {ro: saramur} {fr: armneari) armn2 (a-r-mn) vb II armash (a-rsaumure} {en: brine} arm4 (r-m) sf pl(?) (un cu msh), armneam (a-r-m-nem), armas (a-r-m-s), armir) armneari/armneare (a-r-m-ne-ri) (un cu armn2) ex: armozmu (ar-mz-mu) sn armozmuri (ar-mz-mur) apa cu dusi s-lja ap cu talarlu shi armasi aclo; mratlu armasi gol sari (salamura, armira) tu cari s-bag verdzul di moari tra si sca tufechea armas (a-r-ms) adg armas (a-r-m-s), fac turshii; salamur, slmur, shalir, shulir, shilir, armiarmash (a-r-msh), armasi/armase (a-r-m-si) (un cu r, ghar {ro: zeam de moare} {fr: eau de saumure dans armas) armneari/armneare (a-r-m-ne-ri) sf laquelle on fait aigrir les choux} {en: salty water in which is armneri (a-r-m-nr) (un cu armneari) armstur pickled the cabbage} (ar-m-s-t-r) sf armsturi (ar-m-s-tr) atsea tsi-ar- armu (r-mu) sn armuri (r-mur) partea di nsus a ciciorlui mni dup tsi si mparti tsiva (s-ari mcat, s-ari loat un parti, (cama multu di pravd) ma nsus di dzinuclju (poati sh-cu-un etc.); atsea tsi-armni dup tsi s-ari vindut un prmtii; parti di trup); buc, coaps, cipoc, buti, scheli, crdzelj; (expr: armstur, armas, arestu, restu, svur, sbur, btlm, armuri-armuri u fac (scot) = u fac cumts, u-arup, u dizvoc) ptlm {ro: rmstur, rmi} {fr: reste} {en: rest} ex: {ro: arm, but} {fr: quart, cuisse, paleron} {en: thigh, shoulbneadz cu-armsturi di la misalea-a altui; l deadi arms- der-blade} ex: nj-deadi un armu di njel; avem tr hirbeari un turi armstur (a-r-m-s-t-r) sf armsturi (a-r-m- armu di tsap; cu un armu s-aleapsi; armuri-armuri u scoasir s-tr) (un cu armstur) armas2 (ar-ms) sn (expr: u-arupsir, u dinjicar) armasi/armase (ar-m-si) (un cu armstur) ex: avem un armunii/armunie (ar-mu-n-i) sf armunii (ar-mu-n) harea tsi armas (restu, armstur) di niscnts aslanj u ari shidearea deadun a ma multor lucri (un fats di altu) cari armnami/armname (ar-m-n-mi) sf vedz tu armn1 fatsi tra s-lu ariseasc ocljul tsi li mutreashti; harea tsi u ari armneari/armneare (ar-m-ne-ri) sf vedz tu armn2 bnarea deadun a ma multor oaminj tsi s-aduchescu ghini tu armneashti1/armneashte (ar-m-nesh-ti) sf vedz tu artuti minduirli sh-faptili-a lor; harea tsi u ari cntarea (btearea, mn1 avdzrea) di dau i ma multi bots (ihuri, cntitsi) tsi fac ureaarmneashti2/armneashte (ar-m-nesh-ti) adv vedz tu ar- clja s-u ariseasc multu; duzeni {ro: armonie} {fr: harmonie} mn1 {en: harmony} armnescu (ar-m-ns-cu) adg vedz tu armn1 arnaret (ar-na-rt) adg vedz tu earn Armnii/Armnie (Ar-m-n-i) sf vedz tu armn1 arnari/arnare (ar-n-ri) sf vedz tu earn armnilji/armnilje (ar-m-n-lji) sf vedz tu armn1 arnat (ar-nt) adg vedz tu earn Armnilji/Armnilje (Ar-m-n-lji) sm vedz tu armn1 arnatcu (ar-nt-cu) sn vedz tu earn armnimi/armnime (ar-m-n-mi) sf vedz tu armn1 arnatic (ar-n-tic) sn vedz tu earn armniu (ar-m-n) sm vedz tu armn1 arnpochi/arnpoche (ar-n-p-chi) sf vedz tu arnjaco armstor (ar-m-s-tr) adg armstoari/armstoare (ar-marneal1 (ar-ne-l) sf vedz tu arinii s-to-ri), armstori (ar-m-s-tr), armstoari/armstoarearneal2 (ar-ne-l) sf vedz tu arnescu (ar-m-s-to-ri) tsi nu para lu-arseashti (i lj-angreac arneal3 (ar-ne-l) sf vedz tu arnescu multu) tra s-fac un lucru; tvlmb, aduliftu, acmat, blanes, arnedz (ar-ndz) vb I vedz tu earn cumban, hain, hin, edec, haileas, linvos, linos, timbel, tindu- arnescu (ar-ns-cu) vb IV arnii (ar-n), arneam (ar-nem), argomar, cioari tu cinushi {ro: trntor, lene} {fr: fainant, panit (ar-n-t), arniri/arnire (ar-n-ri) spstrescu (li-adun) cu

124

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

metura cupriili (pulbirea, etc.) tsi s-afl tu-un loc (cas, avlii, arnisit (ar-ni-st) adg vedz tu arnisi etc.); metur; (expr: 1: arnescu ca di pri palm = arnescu multu arnit (ar-nt) adg vedz tu arnescu ghini di nu-alas tsiva; 2: arnea-ti di-aoa! = fudz di-aoa; 3: lu- arnitur (ar-ni-t-r) sf vedz tu arnescu arnescu = lj-ljau tsi ari) {ro: mtura} {fr: balayer} {en: sweep} arniu (ar-n) sn arniuri (ar-n-ur) vedz tu earn ex: avlia nu s-arneashti; li-arni cljurli ca di pri palm (expr: li- arnjuzescu (ar-nju-zs-cu) (mi) vb IV vedz tu njurizm arni di nu-armasi tsiva); lj-arnii (expr: lj-loai, lj-amintai) tuts arnjuziri/arnjuzire (ar-nju-z-ri) sf vedz tu njurizm paradzlji la gioc arnit (ar-nt) adg arnit (ar-n-t), arnits arnjuzit (ar-nju-zt) adg vedz tu njurizm (ar-nts), arniti/arnite (ar-n-ti) tsi easti ca cupriili spstriti cu aroa (a-ro) adv vedz tu aoa metura; miturat {ro: mturat} {fr: balay} {en: sweeped} ex: aroab (a-ro-b) sf vedz tu arobul d, Doamne, un vimtu tsi tuti succhili s-li fac ca yilia arniti aroabul (a-ro-bu-l) sf vedz tu arobul arniri1/arnire (ar-n-ri) sf arniri (ar-nr) atsea tsi s-fatsi aroadiri/aroadire (a-ro-di-ri) sf vedz tu arod cndu s-arnescu cupriili; arneal, miturari {ro: aciunea de a aroafic (a-ro-fic) vb I vedz tu arufec mtura; mturare} {fr: action de balayer} {en: action of aroam (a-ro-m) sf vedz tu arom sweeping} ex: s-ascumsi dup ushi, sum metura di arniri casa;aroamig (a-ro-mig) (mi) vb I arumigai (a-ru-mi-g), arumitu-arniri, u-adun tu frasi sh-u-aruc n cuprii; pn s-ascap gam (a-ru-mi-gm), arumigat (a-ru-mi-g-t), arumigadi arniri shi di scuturari casa nearnit (near-nt) adg nearnit ri/arumigare (a-ru-mi-g-ri) (prvdzli tsi-aroamig mca(near-n-t), nearnits (near-nts), nearniti/nearnite (near-n-ti) rea) ciumulescu di-andoaua oar mcarea turnat dit stumahi tsi nu easti spstrit cu metura di cuprii; nimiturat {ro: n gur; (tr oaminj) ciumulescu (u-ameastic) mcarea peanemturat} {fr: qui nest pas balay} {en: which has not been narga n gur; meastic (n gur), mastic, mcilsescu, ciumulessweeped} ex: casa eara nearnit, nilat, niscuturat nearni- cu (expr: 1: aroamig, mi-aroamig = stau multu s-mi minduesri/nearnire (near-n-ri) sf nearniri (near-nr) atsea tsi s-fatsi cu; nj-trec oara minduindalui; 2: lj-aroamig a noastri = u zbucndu nu s-arnescu cupriili; nimiturari {ro: aciunea de a nu rscu limba-a noastr) {ro: rumega, mesteca mncarea n mtura; nemturare} {fr: action de ne pas balayer} {en: actigur} {fr: ruminer, mcher} {en: ruminate, chew} ex: oili si on of not sweeping} arneal2 (ar-ne-l) sf arneli (ar-nl) aroamig; si arumigari (ciumuliri) ghela; nu pot s-aroamig (un cu arniri1) arniri2/arnire (ar-n-ri) sf arniri (ar-nr) ghini c nu para am dints; aroamig (ameastic) niheam hlati (lung di vr metru) fapt di-un coad tsi s-tsni cu pni cu nuts tr ficiori; arumigai (expr: u minduii, u frimintai mna shi un mnuclju di hiri di arugoz (tresc i palji) cu cari s- tu minti) multu chiro aest ipotisi; u-alunica pri grglan c ljarneashti (casa, avlia, etc.); metur, arneal {ro: mtur} {fr: angrica s-u-aroamig prota; s-mi-aroamig (expr: s-nj trec oabalai} {en: broom} arneal3 (ar-ne-l) sf arneli (ar-nl) ra); aroamig ca boilji; aumbra, li-aroamig a noastri? (expr: (un cu arniri2) ex: cu arneala (metura) arnim udlu arnizburashti limba-a noastr?) arumig (a-r-mig) (mi) vb I tur (ar-ni-t-r) sf arnituri (ar-ni-tr) cupriili adunati cu arumigai (a-ru-mi-g), arumigam (a-ru-mi-gm), arumigat metura; arniri, arneal {ro: mturtur} {fr: balayure} {en: (a-ru-mi-g-t), arumigari/arumigare (a-ru-mi-g-ri) (un cu sweep} aroamig) arumigat (a-ru-mi-gt) adg arumigat (a-ru-miarniclju (ar-n-clju) sm vedz tu riniclju g-t), arumigats (a-ru-mi-gts), arumigati/arumigate (a-ruarnii1/arnie (ar-n-i) sf vedz tu arinii mi-g-ti) (mcarea la prvdz turnat n gur) tsi easti amistiarnii2/arnie (ar-n-i) sf vedz tu earn cat n gur di-andaua oar; (mcarea la oaminj) tsi easti ciuarniri1/arnire (ar-n-ri) sf vedz tu arnescu mulit n gur {ro: rumegat, mestecat n gur} {fr: rumin, arniri2/arnire (ar-n-ri) sf vedz tu arnescu mch} {en: ruminated, chewed} ex: lucru arumigat (expr: arnisearic (ar-ni-se-ric) adg vedz tu arnisi minduit, frimintat multu) arumigari/arumigare (a-ru-mi-garnisescu (ar-ni-ss-cu) vb IV vedz tu arnisi ri) sf arumigri (a-ru-mi-gr) atsea tsi s-fatsi cndu s-aruarnisi/arnise (r-ni-si) sf arnisi (r-nis) atsea tsi dztsi atsel mig {ro: aciunea de a rumega, de a mesteca mncarea n cari fatsi ncheari c un lucru easti dealihea (c s-ari spus, c gur; rumegare} {fr: action de ruminer, de mcher} {en: acs-ari fapt, etc.); atsea tsi dztsi-atsel cari nu va s-fac tsi-lj si tion of ruminating, of chewing} ex: vrei tu-arumigari s-nji caft; incheari, ncheari, hasha {ro: negare; refuz} {fr: ngafrngu dintslj?; vinji oara-a arumigariljei (expr: oara tsi liption; refus} {en: denial, refusal} arnisearic (ar-ni-se-ric) seashti s-minduim ghini); lucrul aestu va arumigari (expr: adg arnisearic (ar-ni-se-ri-c), arnisearits (ar-ni-se-rits), ar- minduiri ghini) arumigtur (a-ru-mi-g-t-r) sf aruminisearitsi/arnisearitse (ar-ni-se-ri-tsi) (semnu, zbor, faptu) gturi (a-ru-mi-g-tr) pni arumigat, ciumulit {ro: pine cari-aspuni un arnisi (cari fatsi ncheari) c un lucru s-ari rumegat, mestecat n gur} {fr: pain mch} {en: chewed dzs (c s-ari fapt, c easti dealihea, etc.) {ro: negativ} {fr: bread} ex: ntric ficiorlu cu arumigtur roamig (ro-mig) ngatif} {en: negative} ex: apndisea cu-un minari a caplui (mi) vb I rumigai (ru-mi-g), rumigam (ru-mi-gm), rumicu deatotalui arnisearic (ca un lucru s-nu s-fac) arnisescu gat (ru-mi-g-t), rumigari/rumigare (ru-mi-g-ri) (un cu (ar-ni-ss-cu) vb IV arnisii (ar-ni-s), arniseam (ar-ni-sem), aroamig) rumigat (ru-mi-gt) adg rumigat (ru-mi-g-t), arnisit (ar-ni-s-t), arnisiri/arnisire (ar-ni-s-ri) dzc c un rumigats (ru-mi-gts), rumigati/rumigate (ru-mi-g-ti) (un lucru nu easti dealihea; nu pricunoscu c un lucru s-ari fapt; cu arumigat) rumigari/rumigare (ru-mi-g-ri) sf rumigri mi-alas di ideili (di pistea) tsi u-aveam pn tora (tra s-aprochi (ru-mi-gr) (un cu arumigari) zdroamig (zdro-mig) alti idei, alt pisti); fac incheari, u fac hasha {ro: nega, renega, (mi) vb I zdrumigai (zdru-mi-g), zdrumigam (zdru-micontesta} {fr: contester, nier, dnier} {en: contest, deny, disgm), zdrumigat (zdru-mi-g-t), zdrumigari/zdrumigare own} ex: sh-arnisi (s-als di; nu va s shtib tsiva di) tut (zdru-mi-g-ri) (un cu aroamig) zdrumigat (zdru-misoea; sh-arnisi trischia (sh-als pistea); puljlu-ambar nu sh- gt) adg zdrumigat (zdru-mi-g-t), zdrumigats (zdru-miarniseashti printslj (lj-alas sh-dztsi c nu suntu-a lui) ar- gts), zdrumigati/zdrumigate (zdru-mi-g-ti) (un cu arunisit (ar-ni-st) adg arnisit (ar-ni-s-t), arnisits (ar-ni-sts), migat) zdrumigari/zdrumigare (zdru-mi-g-ri) sf zdruarnisiti/arnisite (ar-ni-s-ti) tsi nu pricunoasti c un lucru s-ari migri (zdru-mi-gr) (un cu arumigari) fapt (dzs); tsi s-ari alsat di ideili (pistea) tsi-avea; tsi ari aroat1 (a-ro-t) sf, adv aroati/aroate (a-ro-ti) lucru arucutos fapt ncheari (hasha) {ro: negat, renegat, contestat} {fr: con- (tserclju) di metal (lemnu, plastic, etc.) tsi poati s-hib mplin test, ni, dni} {en: contested, denied, disowned} arnisi- tu mesi i gol, sh-cari, anvrtinda-si fatsi si s-min un lucru ri/arnisire (ar-ni-s-ri) sf arnisiri (ar-ni-sr) atsea tsi s-fatsi (amaxi, moar, funea di la puts, etc.); arocut mari di cheatr cu cndu cariva arniseashti; ftseari ncheari (hasha) {ro: aciunea guv tu mesi cu cari s-matsin grnili la moar; mardzinea-a de a nega, de a renega, de a contesta; negare, renegare, con- unui lucru stronghil (arucutos, gurguljitos) iu cati punctu (loc) testare} {fr: action de contester, de nier, de dnier} {en: aca ljei s-afl tu idyea diprtari di-un altu punctu (loc) dit mesi tion of contesting, of denying, of disowning} (tsi s-acljam chentru); tsercljul di her tsi s-bag deavrliga diarnisiri/arnisire (ar-ni-s-ri) sf vedz tu arnisi un talar (tra s-lji tsn deadun scndurli di cari easti faptu);

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

125

roat, arcoat, arocut, rocut, arucot, tserclju, tserchiu, rucoci, cheatr arucutoas (stronghil); un lugurii arucutoas furcutash, ghirgal, chirseni {ro: roat, piatr de moar, cerc, (stronghil); zboar arucutoasi (fig: diplumatitsi) cerc (de butoi)} {fr: roue, cercle, cerceau} {en: wheel, circle, aroat2 (a-ro-t) sf arots(?) (a-rts) soi di pulj njic sh-cu peahoop} roat (ro-t) sf, adv roati/roate (ro-ti) (un cu ni murni; amirrush {ro: prigor, mprtu} {fr: roitelet} {en: aroat1) ex: un vultur acts si s-anvrteasc shi s-u-aduc wren} ex: di tse a puljlui aroat lj dzc shi amirrush? roat mrsha (s-u-aduc deavrliga ca un aroat); roata di aroau1 (a-ro-) sf vedz tu arau1 prisupr di la moar arcoat (ar-co-t) sf arcots (ar-cts) aroau2 (a-ro-) sf vedz tu arau2 (un cu aroat1) arocut1 (a-r-cut) sn arocuti/arocute (a-r- arob (a-rb) sm vedz tu arobul cu-ti) shi aroacuti/aroacute (a-ro-cu-ti) (un cu aroat1) ex: arob (a-r-b) sf vedz tu rob arocutlu (aroata-a putslui) tsi s-frica shi s-anvrtea; un om arobul (a-r-bul) sm arobulj (a-r-bulj) un soi di arburi di ancrcat cu aroacuti (aroati) di moar; arocutlu (tsercljul) di pduri (tsi sh-u-adutsi multu cu bradlu) tsi ari lemnul moali shi moali brats; arocuti (fig: vrondul di arocuti) asunar rocut frndzili njits shi suptsri ca atsi tsi nu cad earna; arob, robul, (r-cut) sn rocuti/rocute (r-cu-ti) shi roacuti/roacute (ro-cu- muliftu {ro: molid} {fr: pica} {en: spruce} robul (r-bul) ti) (un cu aroat1) arucot (a-ru-ct) sn arucoati/arucoate sm robulj (r-bulj) (un cu arobul) arob (a-rb) sm (a-ru-co-ti) (un cu aroat1) ex: tserclju s-fac, s-fac arucot aroghi (a-rgh) (un cu arobul) ex: arshu un arob (mnu(tserclju); suntu ca gilats, ca atselj di sum arucot (aroat) clju) aroab (a-ro-b) sf aroabi/aroabe (a-ro-bi) arucutescu (a-ru-cu-ts-cu) (mi) vb IV arucutii (a-ru-cu-t), yimisha-a arobului; aroabul, cuculici, cucuci, mrul {ro: con arucuteam (a-ru-cu-tem), arucutit (a-ru-cu-t-t), arucuti- de molid} {fr: cne dpicea} {en: spruce cone} aroabul ri/arucutire (a-ru-cu-t-ri) min un lucru anvrtindalui shi (a-ro-bu-l) sf aroabuli/aroabule (a-ro-bu-li) (un cu turnndalui ca aroata; (mi) tornu di-un parti sh-di-alant; (mi) aroab) ex: aroabuli (cuculici) di Zmolcu tindu (culcu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arcutescu, arocut1 (a-r-cut) sn vedz tu aroat1 antvlescu, andvlescu, cutuvulescu, cutvlescu, cutuvlesarocut2 (a-rcut) sn vedz tu arp cu, ntvlescu, tvlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindesarocuta (a-r-cu-ta) adv vedz tu aroat1 cu; (fig: 1: arucutescu = beau i mc; trec prit grglan mcari iarod (a-rd) vb III arosh (a-rsh), arudeam (a-ru-dem), beari; 2: lu-arucutescu = l-vatm, lu-aruc mpadi di-l vatm) aroas (a-ro-s), aroadiri/aroadire (a-ro-di-ri) arup cu {ro: rostogoli} {fr: (faire) rouler} {en: roll, turn over and dintslj cumts njits dit un lucru sntos; frec cu tsiva un lucru over} ex: cheatra tsi s-arucuteashti (s-min anvrtinda-si di(lu-arinsescu) tra s-lu fac ma suptsri (ma ischiu, ma lutsit, un parti sh-di-alant), mushclju nu-acats; s-arucutea pripadi; etc.); mshcu sh-ciumulescu peanarga, lishor shi multi ori cus-arucuti di pri dzean; curcubeta, arucutindalui, arucutindalui, arada; rod, frec, arinsescu, mc, etc.; (expr: li-arod = mi bati agiumsi la plati; ast sear s-arucutescu (s-bag s-doarm cariva, l-mc shcoplu) {ro: roade} {fr: ronger} {en: gnaw, deadun) gionili shi nveasta nau; trapsi fndac shi lu-arucuti nibble at} ex: tr tse cnjlji arod oasili (mshc multi ori cu(fig: l-deadi di padi, l-vtm); lu-arucutir (fig: l-tljar) ca un arada dit oasi)?; aruc-lj un os s-lu-aroad sh-ns; shoaritslji nmalj; easti di-atselj tsi arucutescu (fig: bea i mc) multu; s- aroasir scndurli (featsir guvi tu scnduri, li mcar); arucutea di pi ohtu; elj arucutescu la hani (expr: bea yin, arudzina aroadi (l-mc) herlu; ts dau n vearg di bcri shi, archii, etc.); arucutir (bnar) aproapea trei anj; cara nu-ai tsiaclo iu va si s-mc, iu va si s-aroad; ciumaga s s-aroad s-fats, arucutea chetri din dzean arucutit (a-ru-cu-tt) adg prighios ca n palm; ursa aprnji s-aroad truplu-a arburilui; arucutit (a-ru-cu-t-t), arucutits (a-ru-cu-tts), arucutiti/aru- stranjili di pi el s-aroasir (s-mcar) dip aros (a-rs) adg cutite (a-ru-cu-t-ti) tsi s-ari minat anvrtinda-si shi turnn- aroas (a-ro-s), arosh (a-rsh), aroasi/aroase (a-ro-si) tsi da-si ca aroata; tsi easti tes mpadi i pi crivati (sh-etim tra s-lu- easti mcat cu mshcturi lishoari sh-multi fapti cu-arada; tsi acats somnul); arcutit, antvlit, andvlit, cutuvulit, cutv- easti faptu ma suptsri (ma ischiu, ma lutsit) cu arinsirea (frilit, cutuvlit, ntvlit, tvlit, anduchilit, ghilindit, chilindit {ro: carea cu lima) tsi-lj si featsi; tsi s-ari mcat di fricari; ros, frirostogolit} {fr: roul} {en: rolled, turned over and over} ex: cat, arinsit, mcat, etc. {ro: ros} {fr: rong} {en: gnawed at, cndu njershu s-lu ved lu-aflai arucutit (tes pri crivati; ic nibbled} ex: cupcinj aros di cpri; stranjili a lui suntu aroasi mbitat); easti arucutit (fig: easti biut, mbitat, dzad) arucuti- (fricati, lutsiti) di purtari aroadiri/aroadire (a-ro-di-ri) sf ri/arucutire (a-ru-cu-t-ri) sf arucutiri (a-ru-cu-tr) atsea tsi aroadiri (a-ro-dir) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva s-aroadi; s-fatsi cndu s-arucuteashti cariva; arcutiri, antvliri, and- roadiri, fricari, arinsiri, mcari, etc. {ro: aciunea de a roade; vliri, cutuvuliri, cutvliri, cutuvliri, ntvliri, tvliri, anduroadere} {fr: action de ronger} {en: action of gnawing, of chiliri, ghilindiri, chilindiri {ro: aciunea de a (se) rostogoli; nibbling at} ex: s-ascap di-aroadirea-a oasilor rod (rd) vb rostogolire} {fr: action de (faire) rouler} {en: action of rollIII rosh (rsh), rudeam (ru-dem), roas (ro-s), ing, of turning over and over} arocuta (a-r-cu-ta) adv roadiri/roadire (ro-di-ri) (un cu arod) ex: iu va s s-road atsea tsi fatsi un tsi s-da pristi cap arucutinda-si; culutumb, ros1 (rs) adg roas (ro-s), rosh (rsh), roasi/roase (ro-si) curtumb, tumb, drcl {ro: tumb, de-a berbeleacul} {fr: (un cu aros) roadiri/roadire (ro-di-ri) sf roadiri (ro-dir) culbute, cul par dessus tte} {en: head over heels} arucutish (un cu aroadiri) (a-ru-cu-tsh) sn arucutishuri (a-ru-cu-t-shur) loc aripidi- arofchi/arofche (a-rf-chi) sf vedz tu arufei nos ca tu-un arp iu poati omlu si s-da culutumba; aripidin,arog (a-rg) (mi) vb I vedz tu arug2 ripidin, arpidin, arpdin, arpdzn, catifur {ro: aroi (a-r) sn aroiuri (a-r-ur) suro (multimi) di alghini povrni} {fr: pente, penchant} {en: slope} ex: arucutishlu era (yeschi) inshiti dit stup deadun cu vsiloanja-a lor cari alag s fari ndreptu (aripidina eara multu arpoas) arcutescu (ar- sh-afl un altu loc tra s-sh fac un stup nou; roi; (fig: multimi cu-ts-cu) (mi) vb IV arcutii (ar-cu-t), arcuteam (ar-cudi oaminj (prici, etc.) tsi fug deadun s sh-afl un altu loc iu si tem), arcutit (ar-cu-t-t), arcutiri/arcutire (ar-cu-t-ri) sta) {ro: roi} {fr: essaim} {en: swarm (bees, wasps)} ex: dush(un cu arucutescu) ex: arcutea-l hima (expr: aruc-lu mpadi, manjlji ca aroi di-alghini; casa a armnlui easti mplin ca vatm-l); yinghits furi el arcutea (expr: vtma) arcutit (ar- aroilu roi (r) sn roiuri (r-ur) (un cu aroi) ex: cu-tt) adg arcutit (ar-cu-t-t), arcutits (ar-cu-tts), arcufumealja ca roilu vinji un dup-alant; feati yin ca roi di-altiti/arcutite (ar-cu-t-ti) (un cu arucutit) arcutiri/arcutire ghini; agalea, ca roiuri di albi lilici aruescu (a-ru-s-cu) (ar-cu-t-ri) sf arcutiri (ar-cu-tr) (un cu arucutiri) (mi) vb IV aruii (a-ru-), arueam (a-ru-m), aruit (a-ru-arucutos (a-ru-cu-ts) adg arucutoas (a-ru-cu-to-s), aru- t), aruiri/aruire (a-ru--ri) (suro di alghini, yeschi, deadun cu cutosh (a-ru-cu-tsh), arucutoasi/arucutoase (a-ru-cu-to-si) vsiloanja-a lor) es dit stup shi alag s sh-afl un altu loc tra tsi sh-u-adutsi cu un tserclju ic discu; stronghil, gurguljitos, s-sh fac un stup nou; n-adunm sh-n-arspndim ca un aroi gurguljutos, ngurguljitos, gurguljat, vrligos, nvrligos, anvr- di-alghinj; arescu, ruescu, rescu; mi-arspndescu, mi versu, ligos, nvrligos, nvrgos, nvrgos, nvrgos {ro: rotund, ro- anpdescu, etc. {ro: roi, rspndi, revrsa, emigra (n grup)} tunjit} {fr: rond, arrondi} {en: round, rounded} ex: aflai un {fr: essaimer; rpandre, dborder} {en: swarm, emigrate} ex:

126

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

armnjlji s-aruir aruit (a-ru-t) adg aruit (a-ru--t), aruits aropun (a-r-pun) sn aropuni/aropune (a-r-pu-ni) grnuts (a-ru-ts), aruiti/aruite (a-ru--ti) (alghinj) tsi ishir dit stup arosh tsi scoati pri fats omlu (ma multu tinirlji) multi ori cu sh-fudzir deadun s-sh afl un altu loc iu s-sh fac un stup putsn pronj; ropun, ropan, cucud, grnuts {ro: bub roie pe nou; (suro di oaminj, oi, etc.) tsi fudzir deadun (s-virsar, s- obraz, co} {fr: lgre ruption sur le visage; pustule, bouton, arspndir) tu-un loc nou iu si sta; ruit, arit, rit {ro: roit, phlyctne} {en: pimple, acne} ex: mi umplui di aropuni rspndit, revrsat, emigrat (n grup)} {fr: essaim; rpandu, (grnuts pri fats); ficiorlu scoasi aropuni (grnuts) ropun dbord} {en: swarm, emigrate} aruiri/aruire (a-ru--ri) sf (r-pun) sn ropuni/ropune (r-pu-ni) (un cu aropun) aruiri (a-ru-r) atsea tsi s-fatsi cndu un multimi di alghinj ropan (r-pan) sn ropani/ropane (r-pa-ni) (un cu (oaminj, oi, etc.) aruescu; ruiri, ariri, riri {ro: aciunea de a aropun) arupunedz (a-ru-pu-ndz) (mi) vb I arupunai (aroi, de a rspndi, de a (se) revrsa, de a emigra (n grup); ru-pu-n), arupunam (a-ru-pu-nm), arupunat (a-ru-pu-nroire, rspndire, revrsare, emigrare (n grup)} {fr: action t), arupunari/arupunare (a-ru-pu-n-ri) scot aropuni tu fats; dessaimer; de (se) rpandre, de dborder, dmigrer} {en: arpunedz {ro: scoate bube roii pe obraz} {fr: avoir une action of swarming, of emigrating} ruescu (ru-s-cu) (mi) lgre ruption sur le visage} {en: get pimples (acne)} ex: tivb IV ruii (ru-), rueam (ru-m), ruit (ru--t), ruiri/ruire arupunash (scoasish aropuni) tu fats arupunat (a-ru-pu(ru--ri) (un cu aruescu) ex: ca alghina s-rueshti (s-ti- nt) adg arupunat (a-ru-pu-n-t), arupunats (a-ru-pu-nts), arspndeshti) ruit (ru-t) adg ruit (ru--t), ruits (ru-ts), arupunati/arupunate (a-ru-pu-n-ti) tsi-ari scoas aropuni pri ruiti/ruite (ru--ti) (un cu aruit) ruiri/ruire (ru--ri) sf ruiri fats; arpunat {ro: cu bube roii pe obraz} {fr: qui a une (ru-r) (un cu aruiri) arescu2 (a-r-s-cu) (mi) vb IV lgre ruption sur le visage} {en: who got pimples (acne)} arii (a-r-), aream (a-r-m), arit (a-r--t), ariri/arire arupunari/arupunare (a-ru-pu-n-ri) sf arupunri (a-ru-pu(a-r--ri) (un cu aruescu) arit2 (a-r-t) adg arit (a-r- nr) atsea tsi s-fatsi cndu un scoati aropuni {ro: aciunea -t), arits (a-r-ts), ariti/arite (a-r--ti) (un cu aruit) de a scoate bube roii pe obraz} {fr: action davoir une lgre ariri2/arire (a-r--ri) sf ariri (a-r-r) (un cu aruiri) ruption sur le visage} {en: action of getting pimples (acne)} rescu2 (r-s-cu) (mi) vb IV rii (r-), ream (r-m), arpunedz (a-r-pu-ndz) (mi) vb I arpunai (a-r-pu-n), rit (r--t), riri/rire (r--ri) (un cu aruescu) rit2 (r- arpunam (a-r-pu-nm), arpunat (a-r-pu-n-t), arpunat) adg rit (r--t), rits (r-ts), riti/rite (r--ti) (un cu ri/arpunare (a-r-pu-n-ri) (un cu arupunedz) arpunat aruit) riri2/rire (r--ri) sf riri (r-r) (un cu aruiri)(a-r-pu-nt) adg arpunat (a-r-pu-n-t), arpunats (a-raroibu (a-r-bu) sm (shi adg) aroighi (a-r-ghi) cal tsi easti pu-nts), arpunati/arpunate (a-r-pu-n-ti) (un cu cu perlu arosh ic di hroma-a cstnjiljei; duri, durin, ghioc, arupunat) arpunari/arpunare (a-r-pu-n-ri) sf arpunri culcu, alge {ro: roib, rocat} {fr: cheval alezan} {en: bay (a-r-pu-nr) (un cu arupunari) horse, of chestnut color} ex: ncalic aroibul (calu di hroma-a aroput (a-r-put) sn aroputi/aropute (a-r-pu-ti) vrondu di cstnjiljei)cicioari di cal tsi-agudescu loclu cndu alag (cu ciciorlu di aroid (a-r-d) sf aroidi/aroide (a-r-di) un poam, ca nandreapta-ninti tsi s-min unoar cu-atsel di nastngamerlu ma cama mari, cu chealea groas aroshi tsi ari nuntru npoi, urmati di minarea-a alntor dau cicioari); roput, troput, mash ardz-ardz di simints aroshi nviliti cu-un anvlitoari topur; (fig: vrondu tsi sh-u-adutsi cu-atsel di-aroput) {ro: roaroshi sh-crnoas tsi s-mc {ro: rodie} {fr: grenade} {en: pot, tropot} {fr: murmure; bruit de trot} {en: trot (noise)} ex: pomegranate} ex: un cutii, cutic, cu mrdzeali-aroshi s-avdi dultsi-aroput; s-avdu aroputi; tsi aroput s-avdi? roput mplin (angucitoari: aroida) roid (r-d) sf roidi/roide (r-put) sn roputi/ropute (r-pu-ti) (un cu aroput) ex: loclu (r-di) (un cu aroid) aruideu (a-ru-d) sm aruidei (a- tut s-trunduea di a lui roput topur (t-pur) sn topuri/topure ru-d) pomlu tsi fatsi aroidi {ro: rodiu} {fr: grenadier} {en: (t-pu-ri) (un cu aroput) aruptsscu (a-ru-p-tss-cu) pomegranate tree} ex: grdin cu aruideivb IV aruptsi (a-ru-p-ts), aruptsam (a-ru-p-tsm), aroidh (a-r-dh) sf aroidhi/aroidhe (a-r-dhi) un cu aroi- aruptst (a-ru-p-ts-t), aruptsri/aruptsre (a-ru-p-tsdri) fac vrondu (cu cicioarli) dip ca-atsel di-aroputi di arom (a-r-m) sf aromi/arome (a-r-mi) shi aromati/aromate prvdz; aruptsescu, aruputsscu, aruputsescu, ruptsscu, (a-r-ma-ti) anjurizma mushat tsi u-alas tu vimtu ndau ruptsescu, ruputsscu, ruputsescu {ro: ropoti} {fr: trotter, lucri sh-cari poati s-hib aduchit di narea-a omlui cndu lja faire du bruit avec les pieds} {en: trot; making noise with the anas; anjurizm, njurizm, mirudyeau, njurdii {ro: arom, feet} aruptst (a-ru-p-tst) adg aruptst (a-ru-p-tsmiros frumos} {fr: arme} {en: aroma} ex: cmpul prim- t), aruptsts (a-ru-p-tsts), aruptsti/aruptste (a-ru-pveara ari un arom (anjurizm) tsi ti mbeat aromi/arome ts-ti) tsi aruptsashti; tsi s-fatsi cu-un vrondu ca-atsel di (a-r-mi) sf aromi/arome (a-r-mi) shi aromati/aromate (a-r- aroput; aruptsit, aruputst, aruputsit, ruptst, ruptsit, rupuma-ti) (un cu arom) aroam (a-ro-m) sf aromi/arome tst, ruputsit {ro: ropoti} {fr: trotter, faire du bruit avec les (a-r-mi) shi aromati/aromate (a-r-ma-ti) (un cu arom) pieds} {en: trot; making noise with the feet} ex: vinjit aruex: aroam shi lilici arum (-ru-m) sf arumi/arume (-ru- ptst aruptsri/aruptsre (a-ru-p-ts-ri) sf aruptsri mi) shi aromati/aromate (a-r-ma-ti) (un cu arom)(a-ru-p-tsr) atsea tsi s-fatsi cndu prvdzli aruptsscu; 1arombu (a-rm-bu) sn aroambi/aroambe (a-rom-bi) cumts aruptsiri, aruputsri, aruputsiri, ruptsri, ruptsiri, ruputsri, njits (di bumbac, ln, carti, acoal, mcari, etc.) adunati stog, ruputsiri {ro: ropoti} {fr: trotter, faire du bruit avec les pieds} fr arad, sh-fapti ca un top njic; gumolj, gumulj, guz- {en: trot; making noise with the feet} aruptsescu (a-ru-pmolj, top, top, toc, ghilandru, surats {ro: cocolo} {fr: pelotte, tss-cu) vb IV aruptsii (a-ru-p-ts), aruptseam (a-ru-pboullette} {en: lump or ball of wool or string; wad of wool or tsem), aruptsit (a-ru-p-ts-t), aruptsiri/aruptsire (a-rucotton; pellet of paper}p-ts-ri) (un cu aruptsscu) aruptsit (a-ru-p-tst) 2arombu (a-rm-bu) sn aroambi/aroambe (a-rom-bi) un adg aruptsit (a-ru-p-ts-t), aruptsits (a-ru-p-tsts), arumdular (organ) di-a omlui tsi s-afl ca un pung sum putsa-a ptsiti/aruptsite (a-ru-p-ts-ti) (un cu aruptst) arupbrbatlui i a unei pravd brbteasc; colj, boash, top, tsiri/aruptsire (a-ru-p-ts-ri) sf aruptsiri (a-ru-p-tsr) hrhndelj, pung; (expr: s-nj lja arombul! = nu mi meal, nu (un cu aruptsiri) aruputsscu (a-ru-pu-tss-cu) vb IV poati si-nj fac dip tsiva!) {ro: coaie, testicul} {fr: testicule} aruputsi (a-ru-pu-ts), aruputsam (a-ru-pu-tsm), aruputst {en: testis, testicle}(a-ru-pu-ts-t), aruputsri/aruputsre (a-ru-pu-ts-ri) (un aromi/arome (a-r-mi) sf vedz tu aromcu aruptsscu) aruputst (a-ru-pu-tst) adg aruputst (aarondu (a-rn-du) adv invar nitsi un, nitsi alt, fr noim, ru-pu-ts-t), aruputsts (a-ru-pu-tsts), aruputsti/aruputste tsi fatsi un lucru ashi mash tra s-lu fac {ro: fr niciun sens, (a-ru-pu-ts-ti) (un cu aruptst) aruputsri/aruputsre fr cap i fr picioare} {fr: sans rime ni raison} {en: with (a-ru-pu-ts-ri) sf aruputsri (a-ru-pu-tsr) (un cu arupno reason, with no purpose whatsoever} ex: arondu, arondu tsri) aruputsescu (a-ru-pu-tss-cu) vb IV aruputsii (a-ru(fr s-aib tsiva tu minti) njardzi la frati-supu-ts), aruputseam (a-ru-pu-tsem), aruputsit (a-ru-pu-ts-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

127

t), aruputsiri/aruputsire (a-ru-pu-ts-ri) (un cu aruptss (un cu arushit) arushri/arushre (a-ru-sh-ri) sf cu) ex: aruputsir tu heati jgljoati aruputsit (a-ru-pu-tst) arushri (a-ru-shr) (un cu arushiri) rushescu (ru-shsadg aruputsit (a-ru-pu-ts-t), aruputsits (a-ru-pu-tsts), aru- cu) (mi) vb IV rushii (ru-sh), rusheam (ru-shm), rushit putsiti/aruputsite (a-ru-pu-ts-ti) (un cu aruptst) aru(ru-sh-t), rushiri/rushire (ru-sh-ri) (un cu arushescu) ex: putsiri/aruputsire (a-ru-pu-ts-ri) sf aruputsiri (a-ru-pu-tsr) cama nclo rushashti foclu rushit (ru-sht) adg rushit (ru(un cu aruptsiri) ruptsscu (ru-p-tss-cu) vb IV rupsh-t), rushits (ru-shts), rushiti/rushite (ru-sh-ti) (un cu tsi (ru-p-ts), ruptsam (ru-p-tsm), ruptst (ru-p-ts- arushit) rushiri/rushire (ru-sh-ri) sf rushiri (ru-shr) (un t), ruptsri/ruptsre (ru-p-ts-ri) (un cu aruptsscu) cu arushiri) arushitur (a-ru-shi-t-r) sf arushituri (a-ruruptst (ru-p-tst) adg ruptst (ru-p-ts-t), ruptsts shi-tr) hroma aroshi; lugurii cu cari s-fac lucrili s(ru-p-tsts), ruptsti/ruptste (ru-p-ts-ti) (un cu arushasc; lucru tsi easti arosh; (fig: arushitur = yin di-atsel aruptst) ruptsri/ruptsre (ru-p-ts-ri) sf ruptsri (ru- aroshlu) {ro: roeal} {fr: rougeur} {en: redness} ex: s-treap-tsr) (un cu aruptsri) ruptsescu (ru-p-tss-cu) vb tsim archii ic-arushitur (yin di-atsel aroshlu) n gur IV ruptsii (ru-p-ts), ruptseam (ru-p-tsem), ruptsit arushats (a-ru-sh-ts) sf arushets (a-ru-shts) shi arushe(ru-p-ts-t), ruptsiri/ruptsire (ru-p-ts-ri) (un cu arutsuri (a-ru-sh-tsur) harea tsi-l fatsi un lucru s-aspun c ptsscu) ruptsit (ru-p-tst) adg ruptsit (ru-p-ts-t), easti arosh; (fig: pulbiri i bueau aroshi tr fats shi budz; ruptsits (ru-p-tsts), ruptsiti/ruptsite (ru-p-ts-ti) (un cu fcheasidi) {ro: roea; fard rou} {fr: rougeur; fard rouge} aruptst) ruptsiri/ruptsire (ru-p-ts-ri) sf ruptsiri (ru{en: redness; make-up, lipstick} ex: sh-bg arushats (fig: p-tsr) (un cu aruptsiri) ruputsscu (ru-pu-tss-cu) vb bueau-aroshi) pri fats arushcuvan (a-rush-cu-vn) adg IV ruputsi (ru-pu-ts), ruputsam (ru-pu-tsm), ruputst arushcuvan (a-rush-cu-v-n), arushcuvanj (a-rush-cu-vnj), (ru-pu-ts-t), ruputsri/ruputsre (ru-pu-ts-ri) (un cu aru- arushcuvani/arushcuvane (a-rush-cu-v-ni) (om) tsi easti cu ptsscu) ruputst (ru-pu-tst) adg ruputst (ru-pu-ts-t), fatsa ca aroshi; tsi da multu pi-arosh {ro: rocat, rocovan} ruputsts (ru-pu-tsts), ruputsti/ruputste (ru-pu-ts-ti) (un {fr: rougetre, rougeaud} {en: reddish, red faced (person)} cu aruptst) ruputsri/ruputsre (ru-pu-ts-ri) sf ruputsri ex: ligat, chiptos shi-arushcuvan; primuveara cu arushcu(ru-pu-tsr) (un cu aruptsri) ruputsescu (ru-pu-tssvanlu-lj soari rushcuvan (rush-cu-vn) adg rushcuvan cu) vb IV ruputsii (ru-pu-ts), ruputseam (ru-pu-tsem), ru(rush-cu-v-n),rushcuvanj(rush-cu-vnj),rushcuputsit (ru-pu-ts-t), ruputsiri/ruputsire (ru-pu-ts-ri) (un cu vani/rushcuvane (rush-cu-v-ni) (un cu arushcuvan) aruptsscu) ruputsit (ru-pu-tst) adg ruputsit (ru-pu-tsroshuchefal (ro-shu-ch-fal) sm, sf, adg roshuchefal (rot), ruputsits (ru-pu-tsts), ruputsiti/ruputsite (ru-pu-ts-ti) shu-ch-fa-l), roshuchefalj (ro-shu-ch-falj), roshuchefa(un cu aruptst) ruputsiri/ruputsire (ru-pu-ts-ri) sf rupuli/roshuchefale (ro-shu-ch-fa-li) (om, oai) cu caplu-arosh tsiri (ru-pu-tsr) (un cu aruptsri) {ro: cu cap rou} {fr: (mouton) tte rouge} {en: red headed aros (a-rs) adg vedz tu arod (person, sheep)} arosh (a-rsh) adg aroshi/aroshe (a-r-shi), arosh (a-rsh), arosh* (a-rsh) dirivat (perf. simplu) a verbului arod; aroshi/aroshe (a-r-shi) tsi easti di hroma-a sndzilui (a ci- vedz arod reashilor coapti, etc.); rosh; (fig: 1: arosh (ca sn) yin di-atsel arostru (a-rs-tru) sf vedz tu arostu aroshlu, calu-atsel aroshlu, etc.; expr: 2: nclic pri-aroshlu = arostu (a-rs-tu) sf aroasti/aroaste (a-ros-ti) 1: guva tsi s-afl si mbit; 3: sta ca oulu-arosh = sta mprostu, ca un par plntat tu partea di nghios a caplui di om (mrdzinit di dau budz, tu loc, tsi nu s-min, cari nu fatsi tsiva; 4: tr oau-aroshi = cu cari zburashti sh-prit cari intr mcarea tu trup); guva dit ncot, digeaba; 5: om arosh = om cu perlu-arosh i arus) {ro: caplu-a prvdzlor (cu cari mc shi prit cari scot bots); rou} {fr: rouge} {en: red} ex: soarili ascpit arosh; feata arostru, gur, muts, muts, mutsc, zurn; (fig: loclu tsi s-fatsi avea fatsa-aroshi di-arshini; dada buisi oau aroshi; shi ia-l, ca la tssearea di la arzboi (namisa di hirili di urdztur di nsus oulu-arosh (expr: ca parlu), la piscar; patru meari albi-aroshi shi di nghios a tssturiljei) prit cari treatsi suvalnitsa cu hirlu) ari flambura amush; di-afoar arosh, di nuntru yirminos; n{ro: gur; rost} {fr: bouche; angle form par les fils de la calic aroshlu (fig: calu-atsel aroshlu); nclic pi-aroshlu ((i) chane et dans lequel on lance la navette} {en: mouth} ex: tuti fig: nclic calu-atsel aroshlu; ic (ii) expr: s mbit, c biu dzlili carni, carni, asndz va mcm urdzts hearti ca smultu yin di-atsel aroshlu); la-aroshlu (fig: la yinlu-atsel alxim arostul (s-alxim mcarea); disfeci un arostu la arzboi arosh) s-dutsi ndreptu; di om arosh (cu perlu-arosh), d sh arostru (a-rs-tru) sf aroastri/aroastre (a-ros-tri) (un cu fudzi; nu yini tini tr oau-aroshi (expr. nu yini tini ncot, ai tini arostu) ex: ca arzboilu la aroastri; tssui patru arostruri tsiva tu minti) rosh (rsh) adg roshi/roshe (r-shi), rosh arov (a-rv) sn arovuri (a-r-vur) soi di linti; soi di bilbici, (rsh), roshi/roshe (r-shi) (un cu arosh) arushescu (a- soi di uvedz; (expr: seamin arov = treambur di fric i di-arru-shs-cu) (mi) vb IV arushii (a-ru-sh), arusheam (a-rucoari) {ro: fel de linte (sau de nut)} {fr: ers (sorte de lentille); shm), arushit (a-ru-sh-t), arushiri/arushire (a-ru-sh-ri) pois chiche; orobe, sorte davoine} {en: variety of lentils; buisescu un lucru sh-lu fac s-lja hroma aroshi; l-fac s-hib chick-pea} ex: boilji-l mc arovlu frmtu; acats s-seamin arosh; mi fac arosh la fats; arushscu, rushescu {ro: roi} {fr: arov (expr: ahiurseashti s-treambur di fric); mratslji di njits rougir, se rendre rouge} {en: redden, turn red} ex: Gioea arov simina (expr: trimbura di fric), ma ttsea muts, nec sMari easti adetea s-arushim (s-li buisim aroshi) oauli; smina, nec adilja arushi (arushi la fats) cndu-lj dzsh aesti zboar, s-featsi ca aroz1 sn (a-rz) sf aroazi/aroaze (a-ro-zi) chealea (di la mlcuchea; ts-arushi (ts si featsi aroshi) fatsa; ns arusha mnj i di la cicioari) tsi s-ari ngrushat di itia c s-ari fricat (s-ftsea aroshi la fats) ca merlu coptu; muntslj arushescu (s-multu di-un lucru (ca atumtsea, bunoar, cndu omlu acats fac arosh) di sndzi di-armnj; lj-arushir (lj-si featsir arosh) tsiva ascur sh-di multi ori cu mna goal, ic poart pputs ocljilj di plngu arushit (a-ru-sht) adg arushit (a-ru-shnali tsi nu lji s-uidisescu ghini, etc.); cal, bttur {ro: t), arushits (a-ru-shts), arushiti/arushite (a-ru-sh-ti) tsi bttur} {fr: durillon} {en: callus, callosity (on hand, etc.), easti faptu (buisit) arosh; tsi s-featsi arosh la fats; arusht, corn (on sole of foot)} ex: ai aroazi (btturi, calusuri) la mnj rushit {ro: roit} {fr: rougi, rendu rouge} {en: reddened, roz1 sn (rz) sf roazi/roaze (ro-zi) (un cu aroz1) turned red} arushiri/arushire (a-ru-sh-ri) sf arushiri (a-ruaroz2 sn (a-rz) sf aroazi/aroaze (a-ro-zi) nod njic shshr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva arushashti; arushri, arucutos dit un lemnu (scndur, grend, etc.) tsi-aspuni loclu rushiri {ro: aciunea de a roi} {fr: action de rougir, de rendre di-iu avea nchisit s-creasc un-alumachi dit truplu-a arburouge} {en: action of reddening, of turning red} arushscu rilui; nod, cluj, ciupor, jongu {ro: nod de arbore} {fr: noeud (a-ru-shs-cu) (mi) vb IV arushi (a-ru-sh), arusham (a-ru- darbre} {en: tree knot} ex: grend mplin di aroazi (noadi) shm), arusht (a-ru-sh-t), arushri/arushre (a-ru-sh-ri) roz2 sn (rz) sf roazi/roaze (ro-zi) (un cu aroz2) aru (un cu arushescu) arusht (a-ru-sht) adg arusht (a- zuescu2 (a-ru-zu-s-cu) vb IV aruzuii (a-ru-zu-), aruzueam ru-sh-t), arushts (a-ru-shts), arushti/arushte (a-ru-sh-ti) (a-ru-zu-m), aruzuit (a-ru-zu--t), aruzuiri/aruzuire (a-ru-

128

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

zu--ri) (lemnul, arburli) fatsi aroazi (noadi, jondzi), s-fatsi s-r-ti) (un cu arsrit2) arsriri2/arsrire (a-r-s-r-ri) aruzos {ro: deveni noduros} {fr: devenir noueux} {en: become sf arsriri (a-r-s-rr) (un cu arsriri2) alsar2 (al-sr) knotty} aruzuit2 (a-ru-zu-t) adg aruzuit (a-ru-zu--t), aru- vb IV alsrii (al-s-r), alsream (al-s-rem), alsrit (al-szuits (a-ru-zu-ts), aruzuiti/aruzuite (a-ru-zu--ti) tsi s-ari r-t), alsriri/alsrire (al-s-r-ri) (un cu arsar2) ex: vrut, fapt s-hib cu noadi; tsi easti cu multi noadi; aruzos, aruluna cndu-alsari (da, easi, si scoal); soarili alsari (da, easi, si zearcu, amzarcu, noduros {ro: care a devenit noduros} {fr: qui scoal) alsrit2 (al-s-rt) adg alsrit (al-s-r-t), alsrits est devenu noueux} {en: that became knotty} aru(al-s-rts), alsriti/alsrite (al-s-r-ti) (un cu arsrit2) zuiri2/aruzuire (a-ru-zu--ri) sf aruzuiri (a-ru-zu-r) atsea tsi alsriri2/alsrire (al-s-r-ri) sf alsriri (al-s-rr) (un cu s-fatsi cndu arburli aruzueashti {ro: aciunea de a deveni arsriri2) noduros} {fr: action de devenir noueux} {en: action of bearsriri1/arsrire (ar-s-r-ri) sf vedz tu ansar1 coming knotty} aruzusescu2 (a-ru-zu-ss-cu) vb IV aruzusii arsriri2/arsrire (ar-s-r-ri) sf vedz tu arsar2 (a-ru-zu-s), aruzuseam (a-ru-zu-sem), aruzusit (a-ru-zu- arsrit1 (ar-s-rt) adg vedz tu ansar1 s-t), aruzusiri/aruzusire (a-ru-zu-s-ri) (un cu aruzuescu2) arsrit2 (ar-s-rt) adg vedz tu arsar2 aruzusit2 (a-ru-zu-st) adg aruzusit (a-ru-zu-s-t), aruzu- arshic (ar-shc) sn arshitsi/arshitse (ar-sh-tsi) usic di la sits (a-ru-zu-sts), aruzusiti/aruzusite (a-ru-zu-s-ti) (un cu cicioarli a njeljlor (oilor, cprilor, etc.) cu cari s-agioac njitsaruzuit2) aruzusiri2/aruzusire (a-ru-zu-s-ri) sf aruzusiri (alji; ashic, ishic, mishic, vsilje, vshclje, saltu, psaltu, alum, ru-zu-sr) (un cu aruzuiri2) aruzos (a-ru-zs) adg aruanum, vang, amad, nip, nip, ip, ip, cocan, coci, cunjac zoas (a-ru-zo-s), aruzosh (a-ru-zsh), aruzoasi/aruzoase {ro: aric plombat} {fr: osselet plomb} {en: knuckle bone} (a-ru-zo-si) tsi easti cu multi noadi; cu aroazi; aruzearcu, ashic (a-shc) sn ashitsi/ashitse (a-sh-tsi) (un cu arshic) aruzusit, amzarcu, noduros {ro: noduros} {fr: noueux} {en: ex: n agiucm cu ashitsi ishic (i-shc) sn ishitsi/ishitse (iknotty} ex: sturlu aruzos (cu aroazi); blnj aruzoasi (cu noadi); sh-tsi) (un cu arshic) mishic (mi-shc) sn scndur aruzoas aruzearcu (a-ru-zer-cu) adg aruzearc mishitsi/mishitse (mi-sh-tsi) (un cu arshic) (a-ru-zer-c), aruzeartsi (a-ru-zer-tsi), aruzeartsi/aruzeartse arshinari/arshinare (ar-shi-n-ri) sf vedz tu arushini (a-ru-zer-tsi) (un cu aruzos) arshinat (ar-shi-nt) adg vedz tu arushini arpag (ar-pgh) adg vedz tu arpyii arshinedz (ar-shi-ndz) (mi) vb I vedz tu arushini arpagh (ar-pgh) adg arpagh (ar-p-gh), arpayi (ar-py), ar- arshini/arshine (ar-sh-ni) sf vedz tu arushini payi/arpaye (ar-p-yi) un cu arpag arshinos (ar-shi-ns) adg vedz tu arushini arp (r-p) sf vedz tu arip arsiz (ar-sz) adg arsiz (ar-s-z), arsiji (ar-sj), arsizi/arsize arpsari/arpsare (ar-p-s-ri) sf vedz tu arpas1 (ar-s-zi) tsi nu-ari arshini, tsi nu tinjiseashti ma mrlji; neaarpsat (ar-p-st) adg vedz tu arpas1 rushinat, abrashcu, abrash {ro: obraznic} {fr: impertinent} arpsedz (ar-p-sdz) (mi) vb I vedz tu arpas1 {en: impertinent} arpyi (ar-pyi) sf pl calea (ardzli) prit cari treatsi lunjina arslan1 (ar-sln) sm vedz tu aslan1 cndu easti aminat di un izvur di lunjin; aradz, radz, arslan2 (ar-sln) sm vedz tu aslan2 mund, mndz, tsilistr, cilistr, diligitur, gilit, gilitur, arsliu (ars-l) adg arslii/arslie (ars-l-i), arslii (ars-l), arslii shits, fleac {ro: raze} {fr: rayons du soleil} {en: ray, beam} (ars-l) cari easti mplin di vreari (di mirchi); cari mizi ex: nj-da arpyili (aradzili di soari) tru oclji ashteapt s-aib atsea tsi-lj va multu inima {ro: dornic} {fr: arpyii/arpyie (ar-p-y-i) sf arpyii (ar-p-y) atsea tsi squi dsire ardemment} {en: who has a burning desire} ex: fatsi cndu cariva archeashti tsiva ic easti archit di cariva; arslii sh-tinjisit muljari archiri, archeari, arapiri, arpeari, architur {ro: aciunea arsu (r-su) adg vedz tu ardu de a rpi} {fr: action de ravir} {en: action of ravishing} ararsur (ar-s-r) sf vedz tu ardu pag (ar-pgh) adg arpag (ar-p-gh), arpayi (ar-py), ar- artc (ar-tc) adv tu oara dit soni, tu bitisit; tu mardzini, acapayi/arpaye (ar-p-yi) (atsel) tsi archeashti tsiva (feat, lu- beti, angeac, neisi, vechi {ro: n fine} {fr: en fin, la fin} {en: cru, etc.); arpitor {ro: rpitor} {fr: ravisseur} {en: abductor, finally, at the end} ex: al Dumnidz, artc, tu nri lj vinji ravisher, plunderer} artic (r-ti-c) sf vedz tu nartic arpit (r-pi-t) sf vedz tu arip articlji (ar-t-clji) sn pl atsea tsi s-fatsi cndu s-vindi (shi sarpusit (ar-pu-st) sn vedz tu arapositi acumpr) tsiva; daraveri, alishvirishi, arishvirishi, doari-loari arsar1 (ar-sr) vb IV vedz tu ansar1 {ro: daraveri, afaceri} {fr: affaires, transactions} {en: affairs, arsar2 (ar-sr) vb IV arsrii (ar-s-r), arsream (ar-s-rem), transactions} ex: am multi articlji (alishvirishuri) arsrit (ar-s-r-t), arsriri/arsrire (ar-s-r-ri) (tr soari, artirisescu1 (ar-ti-ri-ss-cu) vb IV vedz tu artirsescu1 lun, steali) s-alnceashti (da, s-aprindi, easi, si scoal) pri tser; artirisescu2 (ar-ti-ri-ss-cu) vb IV vedz tu artirsescu2 (tr planti) es (da, fitrusescu, crescu) dit loc; arsar, alsar, dau,artirisiri1/artirisire (ar-ti-ri-s-ri) sf vedz tu artirsescu1 es, fitrusescu, apir {ro: rsri} {fr: se lever, pousser} {en: rise artirisiri2/artirisire (ar-ti-ri-s-ri) sf vedz tu artirsescu2 (sun); sprout, grow (plants)} ex: cndu luna-arsari (da, easi, si artirisit1 (ar-tir-st) adg vedz tu artirsescu1 scoal); arsri (deadi) soarili trei urghii; lj-arsrir (lj-deadir, artirisit2 (ar-tir-st) adg vedz tu artirsescu2 lj-criscur) doau coarni; arsri (ishi, fitrusi) shi faua, shi shi- artirizm (ar-t-riz-m) sf vedz tu artirsescu1 boili shi busuljoclu arsrit2 (ar-s-rt) adg arsrit (ar-s-r- artirsescu1 (ar-tir-ss-cu) vb IV artirsii (ar-tir-s), artirseam (art), arsrits (ar-s-rts), arsriti/arsrite (ar-s-r-ti) (soarili, tir-sem), artirsit (ar-tir-s-t), artirsiri/artirsire (ar-tir-s-ri) luna, etc.) tsi s-ari alncit pri tser; (plant) tsi ari ishit (dat, am di primansus; dau di primansus {ro: prisosi} {fr: rester en criscut) dit loc; (soarili, luna, etc.) tsi ari dat (s-ari apreas, s- plus, surabonder} {en: to be in excess} ex: artirsii calu (pltii ari sculat) pri tser; arsrit, alsrit, dat, ishit, apres, fitrusit, di primansus tr cal; ic alinai tinjia-a calui) artirsit1 (ar-tirapirit {ro: rsrit} {fr: lev, pouss} {en: risen (sun); st) adg artirsit (ar-tir-s-t), artirsits (ar-tir-sts), artirsprouted, grown (plants)} arsriri2/arsrire (ar-s-r-ri) sf siti/artirsite (ar-tir-s-ti) tsi armasi di primansus {ro: prisosit} arsriri (ar-s-rr) atsea tsi s-fatsi cndu soarili (luna, steaua) {fr: rest en plus} {en: in excess} artirsiri1/artirsire (ar-tir-sda (si scoal, s-aprindu, etc.) pri tser; arsriri, alsriri, dari (pri ri) sf artirsiri (ar-tir-sr) atsea tsi s-fatsi cndu artirseashti tser), ishiri, fitrusiri, apiriri; dat (soari), apirit (soari), etc. tsiva; aveari di primansus {ro: aciunea de a prisosi; {ro: aciunea de a rsri, rsrire} {fr: action de se lever, de prisosire} {fr: action de rester en plus} {en: action of being in pousser} {en: action of rising; of sprouting, of growing} excess} artirisescu1 (ar-ti-ri-ss-cu) vb IV artirisii (ar-ti-riarsar2 (a-r-sr) vb IV arsrii (a-r-s-r), arsream (a-r- s), artiriseam (ar-ti-ri-sem), artirisit (ar-ti-ri-s-t), artiris-rem), arsrit (a-r-s-r-t), arsriri/arsrire (a-r-s- siri/artirisire (ar-ti-ri-s-ri) (un cu artirsescu1) ex: ts-artirir-ri) (un cu arsar2) arsrit2 (a-r-s-rt) adg arsrit seashti (ts-armni di primansus), nu-l hrgiueashti; Dumnidz (a-r-s-r-t), arsrits (a-r-s-rts), arsriti/arsrite (a-r- s-u-artiriseasc (s-u fac s-hib di primansus, s-u fac ma

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

129

mult); s-nj-artirisiri iulmai nj-fac sh-un chiurcu artirisit1 (ar- arubuit (a-ru-bu-t) adg vedz tu rob ti-ri-st) adg artirisit (ar-ti-ri-s-t), artirisits (ar-ti-ri-sts), ar- aruc (a-rc) (mi) vb I arucai (a-ru-c) shi arcai (ar-c), arutirisiti/artirisite (ar-ti-ri-s-ti) (un cu artirsit1) artiri- cam (a-ru-cm) shi arcam (ar-cm), arucat (a-ru-c-t) shi siri1/artirisire (ar-ti-ri-s-ri) sf artirisiri (ar-ti-ri-sr) (un cu arcat (ar-c-t), arucari/arucare (a-ru-c-ri) shi arcari/arcare artirsiri1) artirizm (ar-t-riz-m) sf artirismi/artirizme (ar-t- (ar-c-ri) 1: diprtedz tsiva di ning mini cu astrdzearea, riz-mi) lucru tsi-ari armas di primansus {ro: prisosin} {fr: aminarea tsi lj-u fac; astrag, amin, azvrlu, azvrlescu; 2: dau surabondance, profusion} {en: excess} ex: lj-deadi tutiput cu dipadi, zdupunescu, huhutescu pri cariva; 3: (mi) duc tu-un loc artirizm (di primansus)(munts, naparti di-un sinur, etc.) cu agunjii (s-mi-afirescu, s2artirsescu (ar-tir-ss-cu) vb IV artirsii (ar-tir-s), artirseam (ar- fug, s-fac tsiva, etc.); 4: (mi) hiumusescu (ctr i pristi tsiva i tir-sem), artirsit (ar-tir-s-t), artirsiri/artirsire (ar-tir-s-ri) cariva); himusescu, nhiumusescu, astrag, aleapid, leapid, fac ma scumpu; crescu tinjia (phlu) a unui lucru; scun- slghescu, slghescu, srghescu, srgljescu, nburuescu, (mi) chescu, scunghescu, atrdisescu {ro: scumpi} {fr: hausser le curundedz; (expr: 1: aruc tu-ahapsi = bag tu-ahapsi, lu leg, lu prix, enchrir} {en: increase price} ex: yipturli li-artirsir (li ncljid; 2: nj-aruc ocljilj = mutrescu; 3: nj-aruc vrearea pri scunchir) artirsit2 (ar-tir-st) adg artirsit (ar-tir-s-t), artir- cariva = u (lu) voi multu sh-am mirachea s-u ljau ti vrut i sits (ar-tir-sts), artirsiti/artirsite (ar-tir-s-ti) tsi s-ari nveast (s-lu ljau ti vrut i brbat); agpisescu; 4: aruc (tu crscunchit, scunchit, scunghit, atrdisit {ro: scumpit} {fr: ts, cafei, steali, etc.) = (dup cum s-ardpsescu crtsli, urenchri} {en: increased price} artirsiri2/artirsire (ar-tir-s-ri) mili pi scafa di la cafelu biut, etc.), caftu s-aduchescu shi ssf artirsiri (ar-tir-sr) atsea tsi s-fatsi cndu si scuncheashti dzc tsi va si s-fac trninti; angucescu angljicescu; 5: aruc tsiva; scunchiri, scunghiri, atrdisiri {ro: scumpi; scumpire} un cali = fac un cali; 6: (statlu) aruc dri (hrgi) = {fr: action denchrir} {en: action of increasing price} arti- chivernisea (statlu, csblu, hoara, etc.) bag dri tsi liprisescu2 (ar-ti-ri-ss-cu) vb IV artirisii (ar-ti-ri-s), artiriseam seashti s-li plteasc omlu tsi ari un aveari (loc, cas, tutiput) (ar-ti-ri-sem), artirisit (ar-ti-ri-s-t), artirisiri/artirisire (ar- i fatsi tsiva (un tehni, vindi tu-un ducheani, etc.); 7: lu-aruc ti-ri-s-ri) (un cu artirsescu2) artirisit2 (ar-ti-ri-st) adg njiclu (muljari greau) = lu scot mortu (l cher) njiclu dit pnartirisit (ar-ti-ri-s-t), artirisits (ar-ti-ri-sts), artirisiti/artirisite tic (cu vreari ic nivreari) ninti ca si s-amint dup cum easti (ar-ti-ri-s-ti) (un cu artirsit2) artirisiri2/artirisire (ar-ti-ri- arada sh-multu njic (nifaptu ghini) tra s-poat s-adilji (ss-ri) sf artirisiri (ar-ti-ri-sr) (un cu artirsiri2)bneadz) singur; astrchescu, asturchescu, strchescu, strartirsiri1/artirsire (ar-tir-s-ri) sf vedz artirsescu1chescu; 8: mi-aruc (la cicioari) = l-plcrsescu multu, mi-an22artirsiri /artirsire (ar-tir-s-ri) sf vedz artirsescugrec, lj-u dzc a unui c voi multu tra s-nj fac tsiva; 9: liartirsit1 (ar-tir-st) adg vedz artirsescu1aruc petalili = moari; etc.; 10: u-aruc furtia pri cariva altu = artirsit2 (ar-tir-st) adg vedz artirsescu2dzc c stepsul nu easti a meu) {ro: arunca, trnti, etc.} {fr: artisescu (ar-ti-ss-cu) vb IV artisii (ar-ti-s), artiseam (ar-ti- (se) jeter, (se) lancer, tirer, trasser, ruer, etc.} {en: throw, sem), artisit (ar-ti-s-t), artisiri/artisire (ar-ti-s-ri) u hurl, fling, shoot, etc.} ex: cndu nveasta noau aruc merlu, ndreg mcarea tra s-hib bun di sari, chiper, etc. {ro: a drege tut cochilamea s-min ca s-lu-acats; aruc-ti (intr) diunmncarea} {fr: assaisoner} {en: to season with; to dress (the oar tu aru; iu u-arca (amina cu) tufechea, mpadi nu cdea; salad)} artisit (ar-ti-st) adg artisit (ar-ti-s-t), artisits (ar- arcar (aminar cu tufechea) sh-mi pliguir; tut noaptea aruti-sts), artisiti/artisite (ar-ti-s-ti) (mcarea) fapt tra s-hib car cu (aminar) tufechili shi tupngili; cnili s-arc (s-hiubun di sari, chiper, etc. {ro: dreas (mncarea)} {fr: assai- musi) analtu pi ns; s-arcar (s-hiumusir) la elj s-lji dispart; son} {en: seasoned with; dressed (the salad)} arti- nsus tu munts s-n-arucm (s-nidzem, s-n dutsem); lu-avea siri/artisire (ar-ti-s-ri) sf artisiri (ar-ti-sr) atsea tsi s-fatsi arucat (zdupunat) mpadi; mula aruc (da) cultsts; mri cndu s ndreadzi mcarea tra s-hib bun di sari, chiper, etc. hrgi nj-arucat (expr: nj bgat); lji s-arc (expr: lji si ngric) {ro: aciunea de a drege; dregere} {fr: action dassaisoner} si-lj spun tr tsi-l va; vrei s-ts-aruc (expr: angucescu) tihea?; {en: action of seasoning with or dressing (the salad)}suntu moashi tsi-aruc (expr: angljicescu) tu steali; s-adunar artisiri/artisire (ar-ti-s-ri) sf vedz tu artisescula bisearic ca s-aruc hrgili (expr: s astseasc drli tsi li va artisit (ar-ti-st) adg vedz tu artisescucatiun); pi Coli-al Cocea lu-arucar multu (expr: lj-bgar dri 1artsivurtsi /artsivurtse (ar-tsi-vr-tsi) sf pl soi di bureati (ciu- mri) c ari cas sh-ayinji; lu-aruc crud (expr: featsi s-chear pernic) tsi s-mc; (expr: mc artsivurtsi = tsn preasinj) {ro: njiclu dit pntic); crvnarlu arc (expr: featsi) n cali; li-arc zbrciog, ciuciulete, specie de ciuperc comestibil} {fr: sorte petalili (expr: muri); mash s-earai di vrn parti s-l vedz de bolet comestible, morille succulente} {en: boletus, species Chita cum sh-aruc (expr: cum aruc tu pntic, cum ngljiti); of edible mushroom} ex: adunats artsivurtsi; stmna aest c Nica sh-lu-aruc loclu (expr: fudzi di pri loc di cti tradzi mcm artsivurtsi (expr: tsnem preasinj)sh-di cum s-pidipseashti); ficiorlu sh-arc vrearea (expr: u va, artsivurtsi2/artsivurtse (ar-tsi-vr-tsi) adv tsi yin tu-arad, un u-agpiseashti); amirlu u-arc tut furtia pri mini (dzsi c tut dup-alant {ro: succesiv} {fr: successivement} {en: succes- stepsul easti a meu); lji s-arc multu (lji s ngric) si-lj spun sively} ex: u loash bidenea artsivurtsi (cati dzu, un dup- tr tsi-l va aric (a-r-c) (mi) vb I arcai (ar-c), arcam (aralant)cm) arcat (ar-c-t), arcari/arcare (ar-c-ri) (un cu aruc) artu (r-tu) sm fr pl un soi di crvealji di pni (njic shi arucat (a-ru-ct) adg arucat (a-ru-c-t), arucats (a-rustronghil) adrat maxus tr bisearic tra s-hib vluyisit di cts), arucati/arucate (a-ru-c-ti) tsi easti astraptu (aminat, preftu sh-dit cari s-talji anafura cu cari s-cumnic lumea; azvrlit, dat dipadi, zdupunit, alipidat, etc.) {ro: aruncat, repepindeartu, lituryii, lutruyii, pnyii, ipsum, piscur, piscuri, zit, etc.} {fr: (re)jet, lanc, tir, trass, ru, etc.} {en: piscur {ro: artos} {fr: pain bnit} {en: communion bread}thrown, hurled, flung, shot, etc.} arcat (ar-ct) adg arcat 2aruari/aruare (a-ru--ri) sf vedz tu arau(ar-c-t), arcats (ar-cts), arcati/arcate (ar-c-ti) (un cu aruat (a-ru-t) adg vedz tu arau2arucat) ex: fui arcat tu brndzi (expr: ligat, ncljis, bgat tuarubei/arubee (a-ru-bi) sf vedz tu arubiahapsi); matsli arcati; mi dush arcat (expr: pri padi sh-gol, arubi/arube (a-r-bi) sf arughi (a-rgh) un soi di par veclju singur, fr lucri) arucari/arucare (a-ru-c-ri) sf arucri (adi-amalam cari s-purta multi ori digushi di feati shi nveasti ru-cr) atsea tsi s-fatsi cndu s-aruc tsiva; astrdzeari, amitiniri; arubei, flurii, lir, galbin, glbinushi, ruspu, arup, rup, nari, azvrliri, zdupunari, huhutiri, hiumusiri, himusiri, nhiurubii, rubie, etc. {ro: moned veche de aur} {fr: ducat, mon- musiri, alipidari, lipidari, slghiri, slghiri, srghiri, srgljiri, naie dor} {en: old gold coin} ex: tsi va-nj dai si ts-l aduc? nburuiri; (expr: nu escu tri arucari = hiu bun, nu hiu tr arcari arubea (fluria) di pi frmti arubei/arubee (a-ru-bi) sf arubei tu cuprii) {ro: aciunea de a arunca, de a trnti; aruncare, (a-ru-b) (un cu arubi)trntire, etc.} {fr: action de (se) jeter, de (se) lancer, de tirer, arubuescu (a-ru-bu-s-cu) (mi) vb IV vedz tu robde trasser, de ruer, etc.} {en: action of throwing, of hurling, arubuiri/arubuire (a-ru-bu--ri) sf vedz tu robof flinging, of shooting, etc.} ex: am multi lucri tr arucari

130

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(bgari tu cuprii); cu arucarea cheatra (dit un agioc di njits) tsiva; aruncsiri, arindisiri, arndisiri, arundisiri, struguiri {ro: arcari/arcare (ar-c-ri) sf arcri (ar-cr) (un cu arucari) aciunea de a struji; strujire} {fr: action de raboter} {en: acex: cu arcarea tsi featsir cuscrilj ct n cheatr tu puts; nu va tion of planing} aruncsescu (a-run-c-ss-cu) vb IV arcari (aminari, ic expr: bgari tu cuprii); nu vrea arcari (ami- aruncsii (a-run-c-s), aruncseam (a-run-c-sem), aruncnari, ic expr: nu eara ti nidari di mnear) ruc (rc) (mi) vb sit (a-run-c-s-t), aruncsiri/aruncsire (a-run-c-s-ri) I rucai (ru-c), rucam (ru-cm), rucat (ru-c-t), ruca(un cu arucnsescu) ex: aruncsi (lj-deadi cu arucanea, u ri/rucare (ru-c-ri) (un cu aruc) ex: ia rucats-lu (arcats-lu, strugui) scndura aruncsit (a-run-c-st) adg aruncsit astrdzets-lu) sti cravi rucat (ru-ct) adg rucat (ru-c-t), (a-run-c-s-t), aruncsits (a-run-c-sts), aruncsiti/aruncrucats (ru-cts), rucati/rucate (ru-c-ti) (un cu arucat) site (a-run-c-s-ti) (un cu arucnsit) aruncsiri/arunrucari/rucare (ru-c-ri) sf rucri (ru-cr) (un cu arucari) csire (a-run-c-s-ri) sf aruncsiri (a-run-c-sr) (un cu aructur (a-ru-c-t-r) sf aructuri (a-ru-c-tr) lucru tsi arucnsiri) easti arcat arctur (ar-c-t-r) sf arcturi (ar-c-tr) arucanizm (a-ru-c-niz-m) sf vedz tu arucani (un cu aructur) aruncu1 (a-rn-c) (mi) vb I aruncai (a- arucari/arucare (a-ru-c-ri) sf vedz tu aruc run-c), aruncam (a-run-cm) aruncat (a-run-c-t), aruncaarucat (a-ru-ct) adg vedz tu aruc ri/aruncare (a-run-c-ri) (un cu aruc) aruncat (a-runarucnsescu (a-ru-cn-ss-cu) vb IV vedz tu arucani ct) adg aruncat (a-run-c-t), aruncats (a-run-cts), aruncaarucnsiri/arucnsire (a-ru-cn-s-ri) sf vedz tu arucani ti/aruncate (a-run-c-ti) (un cu arucat) aruncari/arunarucnsit (a-ru-cn-st) adg vedz tu arucani care (a-run-c-ri) sf aruncri (a-run-cr) (un cu arucari) aructur (a-ru-c-t-r) sf vedz tu aruc arunctur (a-run-c-t-r) sf aruncturi (a-run-c-tr) (un arucheari/arucheare (a-ru-cha-ri) sf vedz tu arup1 cu aructur) apuaruc (a-pa-rc) (mi) vb I apuarcai (aaruchishur1 (a-ru-ch-shur) vb I vedz tu archiushur1 par-c), apuarcam (a-par-cm), apuarcat (a-par-c-t), aruchishur2 (a-ru-ch-shur) sn vedz tu archiushur1 apuarcari/apuarcare (a-par-c-ri) (mi-)aruc aproapea tut, aruchishurari/aruchiushurare (a-ru-chi-shu-r-ri) sf vedz tu ntreg {ro: (se) arunca (aproape) totalmente} {fr: (se) jeter archiushur1 (presque) totalement} {en: throw (almost) completely} aruchishurat (a-ru-chi-shu-rt) adg vedz tu archiushur1 apuarcat (a-par-ct) adg apuarcat (a-par-c-t), apuarcats aruchishuros (a-ru-chi-shu-rs) adg vedz tu archiushur1 (a-par-cts), apuarcati/apuarcate (a-par-c-ti) cari easti aruchiushur1 (a-ru-ch-shur) vb I vedz tu archiushur1 arcat aproapea ntreg {ro: aruncat (aproape) totalmente} {fr: aruchiushur2 (a-ru-ch-shur) sn vedz tu archiushur1 jet (presque) totalement} {en: thrown (almost) completely} aruchiushurari/aruchiushurare (a-ru-chu-shu-r-ri) sf vedz apuarcari/apuarcare (a-par-c-ri) sf apuarcri (a-par-cr) tu archiushur1 atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-apuaruc {ro: aciunea de a aruchiushurat (a-ru-chu-shu-rt) adg vedz tu archiushur1 (se) arunca (aproape) totalmente} {fr: action de (se) jeter aruchiushuros (a-ru-chu-shu-rs) adg vedz tu ar(presque) totalement} {en: action of throwing (almost) comchiushur1 pletely} pararuc (p-ra-rc) (mi) vb I pararucai (p-ra-ru- arucin (a-ru-c-n) sf vedz tu arushin c) shi pararcai (p-rar-c), pararucam (p-ra-ru-cm) shi arucot (a-ru-ct) sn vedz tu aroat1 pararcam (p-rar-cm), pararucat (p-ra-ru-c-t) shi parar- arucucotir (a-ru-cu-c-tir) sn arucucotiri/arucucotire (a-ru-cucat (p-rar-c-t), pararucari/pararucare (p-ra-ru-c-ri) shi c-ti-ri) un soi di putir multu njic cu cari s-bea di-arad pararcari/pararcare (p-rar-c-ri) aruc ma multu dict easti archia; arcucotir, rucucotir {ro: phrel de rachiu, oi} {fr: arada s-aruc; aruc multu (di multu) {ro: arunca prea mult} {fr: petit verre deau-de-vie} {en: small glass for drinking whisky} jeter trop} {en: throw too much} pararucat (p-ra-ru-ct) ex: biui doau arucucotiri di-archii arcucotir (ar-cu-c-tir) adg pararucat (p-ra-ru-c-t), pararucats (p-ra-ru-cts), sn arcucotiri/arcucotire (ar-cu-c-ti-ri) (un cu arucucotir) pararucati/pararucate (p-ra-ru-c-ti) tsi easti arcat multu di rucucotir (ru-cu-c-tir) sn rucucotiri/rucucotire (ru-cu-c-timultu {ro: care easte aruncat prea mult} {fr: qui est trop ri) (un cu arucucotir) jeter} {en: which is too much thrown} pararcat (p-rar-ct) arucut (a-r-cu-t) arucuti/arucute (a-r-cu-ti) luguria tsi adg pararcat (p-rar-c-t), pararcats (p-rar-cts), pararca- cur tu-aruri, tsi s-afl tu-amari, di cari suntu adrati chicutli di ti/pararcate (p-rar-c-ti) (un cu pararucat) pararucaploai, etc.; ap {ro: ap} {fr: eau} {en: water} ri/pararucare (p-ra-ru-c-ri) sf pararucri (p-ra-ru-cr) arucutescu (a-ru-cu-ts-cu) (mi) vb IV vedz tu aroat1 atsea tsi s-fatsi cndu cariva pararuc {ro: aciunea de a arucutets (a-ru-cu-tts) sm fr pl madzri, chechir, bizelji, arunca prea mult} {fr: action de trop jeter} {en: action of mdziriclji, afcu {ro: mazre} {fr: petits pois} {en: peas} throwing too much} pararcari/pararcare (p-rar-c-ri) sf arucutiri/arucutire (a-ru-cu-t-ri) sf vedz tu aroat1 pararcri (p-rar-cr) (un cu pararucari) arucutish (a-ru-cu-tsh) sn vedz tu aroat1 arucani/arucane (a-ru-c-ni) sf arucnj (a-ru-cnj) hlati tsi arucutit (a-ru-cu-tt) adg vedz tu aroat1 ari un i dau ctsuti astsiti pi-un cumat di lemnu, cu cari arucutos (a-ru-cu-ts) adg vedz tu aroat1 omlu (marangolu) aradi (strugueashti) un fats di scndur arud (a-rd) adg arud (a-r-d), arudz (a-rdz), arudi/arude tra s-u fac ischi; rucani, arinde, rinde, rindeau, strug {ro: (a-r-di) (ln) tsi easti moali shi s-alas lishor cndu u rindea} {fr: rabot} {en: (bench) plane} rucani/rucane (rucalts; tsi nu easti corcan; rud, moali, afrat; (fig: tsi easti tinir, c-ni) sf rucnj (ru-cnj) (un cu arucani) arucanizm (a- ageamit, ndilicat) {ro: moale (ln), tandru, debil} {fr: mou, ru-c-niz-m) sf arucanizmati/arucanizmate (a-ru-ca-nz-ma- molle (en parlant de la laine); tendre, debile} {en: soft ti) pulbirea di lemnu tsi-armni dup tsi s-lucreadz lemnul (speaking of wool); tender, delicate} ex: lna tsi nj-adusish cu prionea i arucanea {ro: rumegu} {fr: sciure de bois} {en: eara alb sh-arud (moali); birbec arud (cu ln moali, arud); sawdust} ex: arucanizmati di lemnu arucnsescu (a-ru-cn- earam nica arud (fig: tinir, ageamit); ficior arud (fig: ndilicat, ss-cu) vb IV arucnsii (a-ru-cn-s), arucnseam (a-ru-cn- ageamit) rud (rd) adg rud (r-d), rudz (rdz), rudi/rude sem), arucnsit (a-ru-cn-s-t), arucnsiri/arucnsire (a-ru-(r-di) (un cu arud) cn-s-ri) omlu (marangolu) tsi lucreadz (da) cu-arucanea arudhic (a-r-dhic) vb I arudhicai (a-ru-dhi-c), arudhicam tra s-ischeadz scndurili; aruncnescu, arindisescu, arndi- (a-ru-dhi-cm), arudhicat (a-ru-dhi-c-t), arudhicasescu, arundisescu, struguescu {ro: struji} {fr: raboter} {en: ri/arudhicare (a-ru-dhi-c-ri) un cu arudic plane} arucnsit (a-ru-cn-st) adg arucnsit (a-ru-cn-s- arudhicari/arudhicare (a-ru-dhi-c-ri) sf arudhicri (a-ru-dhit), arucnsits (a-ru-cn-sts), arucnsiti/arucnsite (a-ru-cn- cr) un cu arudicari s-ti) lemnul (scndura) tsi easti dat cu-arucanea; aruncsit,arudhicat (a-ru-dhi-ct) adg arudhicat (a-ru-dhi-c-t), arindisit, arndisit, arundisit, struguit {ro: strujit} {fr: rabot} arudhicats (a-ru-dhi-cts), arudhicati/arudhicate (a-ru-dhi-c{en: planed} arucnsiri/arucnsire (a-ru-cn-s-ri) sf aruti) un cu arudicat cnsiri (a-ru-cn-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-arucnseashti arudic (a-r-dic) vb I vedz tu alunic

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

131

arudicari/arudicare (a-ru-di-c-ri) sf vedz tu alunic arudzinescu (a-ru-dzi-ns-cu) vb IV vedz tu arudzin arudicat (a-ru-di-ct) adg vedz tu alunic arudziniri/arudzinire (a-ru-dzi-n-ri) sf vedz tu arudzin arudin (a-ru-d-n) sf arudinj (a-ru-dnj) soi di ohtu njic shi arudzinit (a-ru-dzi-nt) adg vedz tu arudzin lungu, anltsat di-arad la mardzinea di-aru dit alunizma arudzinos (a-ru-dzi-ns) adg vedz tu arudzin adus cndu arulu yini mari sh-hiumusit (cu ap mult dup aruedz (a-ru-dz) (mi) vb IV vedz tu arau2 un furtun) shi s-vears nafoar di budzli-a lui {ro: grind, aruescu (a-ru-s-cu) (mi) vb IV vedz tu aroi grdite} {fr: butte} {en: knoll, mound} ex: prit arudina veardi arufchean (a-ruf-chan) sm, sf, adg arufchean (a-ruf-cha(ohtul di la mardzinea di-aru) turma-a mea u-arushutsam n), arufcheanj (a-ruf-chanj), arufcheani/arufcheane (a-rufarudzinari/arudzinare (a-ru-dzi-n-ri) sf vedz tu arudzin cha-ni) atsel cari (tr pradz) li pindzi (li bag cu zorea) arudzinat (a-ru-dzi-nt) adg vedz tu arudzin featili si s-fac putani; atsel tsi-adutsi mushtiradz a putanilor arudzin (a-ru-dz-n) sf arudzinj (a-ru-dznj) luguria murn- sh-putani a oaminjlor tsi li caft {ro: proxenet} {fr: maquearoshi tsi u-acats herlu (sh-lu-aroadi) dup tsi sta niheam reau, proxnte, souteneur, dlateur} {en: procurer, pimp} chiro dizvilit tu nutii; rudzin, azgurii, zgur, zgurii, zgureau; arufearic (a-ru-fe-ric) (mi) vb I vedz tu arufec (fig: arudzin = lugurii veaclji (lucru, minduiri, idei, etc.) tsi arufec (a-ru-fc) vb I aruficai (a-ru-fi-c), aruficam (a-ru-fiari canda actsat arudzin pri ea) {ro: rugin} {fr: rouille} cm), aruficat (a-ru-fi-c-t), aruficari/aruficare (a-ru-fi-c{en: rust} ex: arudzina aroadi herlu; hearili mcati di arudzin; ri) 1: nduplic niheam mardzinea di-un tsstur (fustani, vaslu acts arudzin (zgurii); bneadz tu veaclja arudzin cmeashi, stranj, etc.) sh-u cos tra s-nu fug hirili shi si s-as(fig: soea veaclji di ban) rudzin (ru-dz-n) sf arudzinj (a- parg tsstura; 2: talj cu foartica; aroafic, arufearic; (fig: ru-dznj) (un cu arudzin) ex: actsar rudzin hearili tu arufec = mc, mc multu, u ngljit, mi ndop, u-arucutescu, etc.) tsilar arudzinedz (a-ru-dzi-ndz) vb I arudzinai (a-ru-dzi{ro: tivi; tia cu foarfeca} {fr: ourler; couper (avec des n), arudzinam (a-ru-dzi-nm), arudzinat (a-ru-dzi-n-t), ciseaux)} {en: hem; cut (with scissors} ex: aruficai cmeasha; arudzinari/arudzinare (a-ru-dzi-n-ri) acats arudzin; mi truoar lu-arufeac (l-talji cu foartica); arufic (fig: mc, uumplu (mi-acoapir) di-arudzin; rudzinedz, arudzinescu, arucuti) un crvealji ntreag aroafic (a-ro-fic) vb I arufirudzinescu, zgurghisescu, azgurghisescu; (fig: arudzinedz = cai (a-ru-fi-c), aruficam (a-ru-fi-cm), aruficat (a-ru-fi-cmi nvicljedz, aushescu, etc.) {ro: rugini} {fr: rouiller} {en: t), aruficari/aruficare (a-ru-fi-c-ri) (un cu arufec) arufirust} ex: si-arudzin vaslu; aushii, lili armi nj-arudzinar cat (a-ru-fi-ct) adg aruficat (a-ru-fi-c-t), aruficats (a-ru-fiarudzinat (a-ru-dzi-nt) adg arudzinat (a-ru-dzi-n-t), cts), aruficati/aruficate (a-ru-fi-c-ti) (tsstur, cmeashi, arudzinats (a-ru-dzi-nts), arudzinati/arudzinate (a-ru-dzi-n- fustani, etc.) tsi-lj si nduplicar shi-lj si cusur mrdzinjli; tsi-i ti) (her, lucru, etc.) tsi ari actsat arudzin pri el; tsi easti tljat cu foartica {ro: tivit; tiat cu foarfeca} {fr: ourl; coup mplin di-arudzin; rudzinat, arudzinit, rudzinit, zgurghisit, (avec des ciseaux)} {en: hemmed; cut (with scissors} arufiazgurghisit, arudzinos, rudzinos; (fig: arudzinat = veclju, aros, cari/aruficare (a-ru-fi-c-ri) sf aruficri (a-ru-fi-cr) atsea mcat, etc.) {ro: ruginit} {fr: rouill} {en: rusted} ex: az tsi s-fatsi cndu tsiva s-arufic {ro: aciunea de a tivi; tia cu cordz arudzinati (zgurghisiti) ma shed pri stizma goal; prifoarfeca; tivire} {fr: action dourler; de couper (avec des atsel cheptu-arudzinat (veclju, aushit) arudzinaciseaux)} {en: action of hemming; of cutting (with scissors} ri/arudzinare (a-ru-dzi-n-ri) sf arudzinri (a-ru-dzi-nr) arufictur (a-ru-fi-c-t-r) sf aruficturi (a-ru-fi-c-tr) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva arudzineadz; rudzinari, arudziniri, mardzinea di tsstur tsi easti aruficat; loclu iu tsstura rudziniri, zgurghisiri, azgurghisiri {ro: aciunea de a rugini; easti aruficat {ro: tivitur} {fr: ce qui est ourl ou coup; ruginire} {fr: action de rouiller} {en: action of rusting} ourlet} {en: that which is hemmed or cut; hem} arufearic (aarudzinos (a-ru-dzi-ns) adg arudzinoas (a-ru-dzi-no-s), ru-fe-ric) (mi) vb I arufiricai (a-ru-fi-ri-c), arufiricam (aarudzinosh (a-ru-dzi-nsh), arudzinoasi/arudzinoase (a-ruru-fi-ri-cm),arufiricat(a-ru-fi-ri-c-t),arufiricadzi-no-si) tsi easti cu-arudzin pri el; tsi ari actsat arudzi- ri/arufiricare (a-ru-fi-ri-c-ri) (un cu arufec) ex: tignj cu n; rudzinos, arudzinat, rudzinat, arudzinit, rudzinit, aloat nivinjit, ca s-nu s-arufearic (fig: s-nu s-mc) multi zgurghisit, azgurghisit; (fig: arudzinos = veclju, aros, mcat, arufiricat (a-ru-fi-ri-ct) adg arufiricat (a-ru-fi-ri-c-t), etc.) {ro: ruginos} {fr: rouill} {en: rusted} ex: penur arudziarufiricats (a-ru-fi-ri-cts), arufiricati/arufiricate (a-ru-fi-ri-cnoas (arudzinat, cu-arudzin pri ea) rudzinedz (ru-dziti) (un cu aruficat) arufiricari/arufiricare (a-ru-fi-ri-cndz) vb I rudzinai (ru-dzi-n), rudzinam (ru-dzi-nm), ri) sf arufiricri (a-ru-fi-ri-cr) (un cu aruficari) rudzinat (ru-dzi-n-t), rudzinari/rudzinare (ru-dzi-n-ri) arufei/arufee (a-ru-f-i) sf arufei (a-ru-f) discrcarea ilec(un cu arudzinedz) rudzinat (ru-dzi-nt) adg rudzinat tric fatsi (cu vrondu asurdzitor shi lunjin scntiljitoari) tsi s(ru-dzi-n-t), rudzinats (ru-dzi-nts), rudzinati/rudzinate (ru- cndu s-agudescu doi niori (tsi cadi dit tser pri loc sh-poati sdzi-n-ti) (un cu arudzinat) rudzinari/rudzinare (ru-dzilu-agudeasc shi s-lu vatm omlu); sfulgu, astrpii, strpii, n-ri) sf rudzinri (ru-dzi-nr) (un cu arudzinari) rudzichicut, ghirits, grits, grnish, rufeau, rufe, rufei, arofchi, nos (ru-dzi-ns) adg rudzinoas (ru-dzi-no-s), rudzinosh rofchi, vol {ro: fulger} {fr: clair, foudre} {en: lightning} ex: (ru-dzi-nsh), rudzinoasi/rudzinoase (ru-dzi-no-si) (un cu atsea scntealji u cljimm sfulgu, arofchi ic arufei arofarudzinos) arudzinescu (a-ru-dzi-ns-cu) vb IV arudzinii chi/arofche (a-rf-chi) sf arofchi (a-rf-chi) (un cu arufei) (a-ru-dzi-n), arudzineam (a-ru-dzi-nem), arudzinit (a-ru- ex: arofchili plscnescu; un boatsi ca di arofchi rufei/rufee dzi-n-t), arudziniri/arudzinire (a-ru-dzi-n-ri) (un cu (ru-f-i) sf rufei (ru-f) (un cu arufei) ex: rufei cdzur arudzinedz) ex: aushii, lili armi nj-arudzinir; easti om njilj di ori pi-a noastri scumpi vlahu-hori rufeau (ru-fe-u) arudzinit (fig: veclju, aushit, nu poati s-fac multi lucri) sf rufei (ru-f) (un cu arufei) rufe (ru-f) sf rufei (ru-f) arudzinit (a-ru-dzi-nt) adg arudzinit (a-ru-dzi-n-t), (un cu rufei) rofchi/rofche (rf-chi) sf rofchi (rf-chi) arudzinits (a-ru-dzi-nts), arudziniti/arudzinite (a-ru-dzi-n-ti) (un cu arufei) ex: aveam rofchea n mn (un cu arudzinat) arudziniri/arudzinire (a-ru-dzi-n-ri) sf aruficari/aruficare (a-ru-fi-c-ri) sf vedz tu arufec arudziniri (a-ru-dzi-nr) (un cu arudzinari) rudzinescu aruficat (a-ru-fi-ct) adg vedz tu arufec (ru-dzi-ns-cu) vb IV rudzinii (ru-dzi-n), rudzineam (ru-dziarufictur (a-ru-fi-c-t-r) sf vedz tu arufec nem), rudzinit (ru-dzi-n-t), rudziniri/rudzinire (ru-dzi-n- arufiricari/arufiricare (a-ru-fi-ri-c-ri) sf vedz tu arufec ri) (un cu arudzinedz) ex: rudzinir tcnjli di cndu nu li- arufiricat (a-ru-fi-ri-ct) adg vedz tu arufec am scoas rudzinit (ru-dzi-nt) adg rudzinit (ru-dzi-n-t), arufsescu (a-ruf-ss-cu) vb IV arufsii (a-ruf-s), arufseam (arudzinits (ru-dzi-nts), rudziniti/rudzinite (ru-dzi-n-ti) (un ruf-sem), arufsit (a-ruf-s-t), arufsiri/arufsire (a-ruf-s-ri) cu arudzinat) ex: tu tigani rudzinit; om rudzinit (fig: veclju, trag (sug) ap (lapti, dzam, etc.) agonja n gur shi u ngljit cu hui veclji) rudziniri/rudzinire (ru-dzi-n-ri) sf rudziniri unshun (multi ori cu vrondu sh-cu budzli adunati tra s-intr (ru-dzi-nr) (un cu arudzinari) putsn cti putsn); sorbu {ro: sorbi zgomotos} {fr: humer, arudzinedz (a-ru-dzi-ndz) vb I vedz tu arudzin absorber} {en: suck in (up)} ex: arufseashti (l-soarbi) cafelu;

132

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

yinlu s-bea, nu s-arufseashti (nu si soarbi) arufsit (a-ruf-st) arughani/arughane (a-ru-gh-ni) sf arughnj (a-ru-ghnj) adg arufsit (a-ruf-s-t), arufsits (a-ruf-sts), arufsiti/arufsite un cu arugani (a-ruf-s-ti) (ap, lapti, dzam, etc.) tsi easti trapt n gur cu arughedz (a-ru-ghdz) (mi) vb I vedz tu arug2 puteari (putsn cti putsn shi ngljitat unshun); surghit {ro: arugiuhali/arugiuhale (a-ru-gu-h-li) sf vedz tu argiuhali sorbit zgomotos} {fr: hum} {en: sucked in (up)} ex: dzam arugosh (a-ru-gsh) sn vedz tu arugoz arufsit (surghit) cu lingura arufsiri/arufsire (a-ruf-s-ri) sf arugoz (a-ru-gz) sn arugoazi/arugoaze (a-ru-go-zi) ma arufsiri (a-ruf-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva arufseashti multi turlii di erburi tsi pot s-creasc multu analti (pn la 4-5 tsiva; surghiri, soarbiri, surbeari {ro: aciunea de a sorbi zgo- metri) tu locuri vltoasi (tu mardzinea di lacuri i aruri), cu motos; sorbire} {fr: action de humer} {en: action of sucking in truplu veardi, suptsri, corcan sh-cu noduri tu locuri-locuri, sh(up)} ex: tsi arufsiri (surghiri) lj-fatsi a cafelui! cu lilicili adunati stog tu-un soi di schic dit chipita-a truplui; arufsiri/arufsire (a-ruf-s-ri) sf vedz tu arufsescu trsc, tresc, clami, rugoz, argoz, argosh, stuf, shuvar, dit arufsit (a-ruf-st) adg vedz tu arufsescu cari s-fac mplitituri, ma multu aruguzinj shi meturi {ro: arug (a-rg) sm vedz tu rug1 trestie, rogoz, papur} {fr: roseau balai} {en: reed} arugani/arugane (a-ru-g-ni) sf arugnj (a-ru-gnj) cheali argoz (a-r-gz) sn argoazi/argoaze (a-r-go-zi) (un (di pputs) lutsit pisupr cu un soi di lugurii fapt dit untu- cu arugoz) arugosh (a-ru-gsh) sn arugoashi/arugoashe lemnu i arcini; rugani, iurgani, lustrinji {ro: lac (piele)} {fr: (a-ru-go-shi) (un cu arugoz) rugoz (ru-gz) sn rugoazi cuir verni} {en: patent leather} ex: lstits di-arugani ruga(ru-go-zi) (un cu arugoz) ex: s-apleac rugozlu (tresca) ni/rugane (ru-g-ni) sf rugnj (ru-gnj) (un cu arugani) rgoz (r-gz) sn rgoazi (r-go-zi) (un cu arugoz) ex: purta curdelji di rugani; sh-ruganea easti sntoas ca vi- rgazi/rgaze (r-gh-zi) sf rgzi (r-ghz) (un cu arudela iurgani/iurgane2 (ur-g-ni) sf iurgnj (ur-gnj) (un goz) rogosh (ro-gsh) sn rogoshuri (ro-g-shur) (un cu arugani) cu arugoz) aruguzin (a-ru-gu-z-n) sf aruguzinj (a-ru-guarugari/arugare (a-ru-g-ri) sf vedz tu arug2 znj) mplititur di trupuri (shi frndzi) di arugoz fapt ca arugat (a-ru-gt) adg vedz tu arug2 un chilimi tsi s-ashtearni mpadi; psanth, psath {ro: arug1 (a-r-g) sf arudz (a-rdz) poarta di la un loc ngrdit rogojin} {fr: natte de roseau, paillason} {en: mat made of (strung, cutar) prit cari trec oili cndu suntu mulsi; rug, reeds, door mat} ex: arucutits pri un aruguzin veaclji; lji strung, strg, arstoac, arustoac, cutar, tsarcu, coard {ro:nvrti doilji tu un aruguzin; u umsi aruguzina cu ctrani; strung} {fr: lentre dans un parc de moutons (par o on nitsi-aruguzin nu-avea n cas, di oarfnj tsi eara passe les brebis pour les faire traire)} {en: gate through arugucear (a-ru-gu-cr) sm, sf arugucear (a-ru-gu-c-r), which the sheep are made to pass in order to milk them} ex: la aruguceari (a-ru-gu-cr), aruguceari/aruguceare (a-ru-gu-caruga (poarta)-a lui di la cutar; ncljidi-aruga rug1 (r-g) sf ri) om tsi-alag di cas-cas, dzua di anlu nou, nviscut cu rudz (rdz) (un cu arug1) stranji caraghioasi, cu un mutsun pri fats shi chipurici di arug2 (a-r-g) sf arudz (a-rdz) atsea (paradzlji, mistolu) mesi, cari dztsi cntitsi sh-aspari njitslji; rugucear, ligucear, tsi-lj si da a omlui cati stmn (mes) tr lucrul tsi-lj lu fatsi a babughear, bubushar, bubair, ischinar {ro: cluar mascat} domnu-sui tsi lu-apuitui; atsea tsi-lj si plteashti tr lucrul tsi-lj {fr: personne travestie qui, le jour de lan va de porte en porte fatsi unoar un lucrtor (paradzlji, plata), di la-atsel tsi-l en recitant quelques verses} {en: person going disguised, from puiteashti; rug, lufe, misto, pag, plat; (expr: 1: lj-talj un door to door, on the new year day, reciting some verses} arug = dzc (astsescu) tsi arug va-lj dau tr lucrul tsi va-nj rugucear (ru-gu-cr) sm, sf rugucear (ru-gu-c-r), rugufac; 2: lj-artisescu aruga = lj-mrescu plata, mistolu) {ro: ceari (ru-gu-cr), ruguceari/ruguceare (ru-gu-c-ri) (un cu leaf, salariu, plat} {fr: salaire; appointement fixe; paie, arugucear) gages} {en: salary; payment} ex: aruga-a mea easti njic; s- aruguescu1 (a-ru-gu-s-cu) vb IV vedz tu arguescu lig domnu-nj s-nj-artiseasc aruga (s-nj mreasc plata); va aruguescu2 (a-ru-gu-s-cu) (mi) vb IV vedz tu rog s-lj si talji (extr. id: s-lj si astseasc, ndreag) un arug aruguiri1/aruguire (a-ru-gu--ri) sf vedz tu arguescu rug2 (r-g) sf rudz (rdz) (un cu arug2) ex: huzmichear aruguiri2/aruguire (a-ru-gu--ri) sf vedz tu rog cu rug (misto, lufe); s-nj dai ruga (plata, paga) arughedz aruguit1 (a-ru-gu-t) adg vedz tu arguescu (a-ru-ghdz) (mi) vb I arugai (a-ru-g), arugam (a-ruaruguit2 (a-ru-gu-t) adg vedz tu rog gm), arugat (a-ru-g-t), arugari/arugare (a-ru-g-ri) lj- aruguzin (a-ru-gu-z-n) sf vedz tu arugoz txescu paradz (un arug) a unui ma s-lucreadz tr mini; in-aruideau (a-ru-de-) sf vedz tu rudani tru huzmichear (picurar) tr arug la un domnu; l-puitescu pri aruideu (a-ru-d) sm vedz tu aroid cariva s-nj fac un lucru; lj-dau lucru (ca huzmichear, picu- aruidheau (a-ru-dhe-) sf aruidheali/aruidheale (a-rurar, etc.); arog, pitescu, puitescu {ro: angaja, tocmi} {fr: endhe-li) un cu aruideau gager (un travailleur); entrer en service; se placer comme aruidheu (a-ru-dh) sm aruidhei (a-ru-dh) un cu domestique} {en: hire (a servant); be hired for work} ex: mi aruideu arugai (intrai cu-arug) la un celnic sh-mi feci picurar; luaruiri/aruire (a-ru--ri) sf vedz tu aroi arug s-pasc caljlji; tat-su lu-avea arugat picurar; aclo s- aruit (a-ru-t) adg vedz tu aroi arug tinirlu Cota cu 300 di grosh tu mes; dusi di s-arug alju- arujescu (a-ru-js-cu) vb IV arujii (a-ru-j), arujeam (a-rurea; mutri s-lu-arugheadz iuva arog (a-rg) (mi) vb I aru- jm), arujit (a-ru-j-t), arujiri/arujire (a-ru-j-ri) (calu) gai (a-ru-g), arugam (a-ru-gm), arugat (a-ru-g-t), scoati bots dit gur cndu aducheashti tsiva (va tsiva, etc.); arugari/arugare (a-ru-g-ri) (un cu arughedz) arugat (a- (fig: arujescu = scot bots ca-atseali scoasi di calj); rujescu, ru-gt) adg arugat (a-ru-g-t), arugats (a-ru-gts), aruga- azurescu {ro: necheza} {fr: hennir} {en: neigh} ex: un ti/arugate (a-ru-g-ti) tsi-lj s-ari txit paradz tra s-lucreadz mndzu nu-arujashti; crvanea tut aruji; calu arujashti tu tr cariva; tsi easti pitit tra s-fac un lucru; tsi ari intrat huz- phnii; suntu multi prici tsi arujescu arujit (a-ru-jt) adg michear (picurar) cu-arug; pitit, puitit {ro: angajat, tocmit} arujit (a-ru-j-t), arujits (a-ru-jts), arujiti/arujite (a-ru-j-ti) {fr: engag (un travailleur); entr en service; plac comme (calu) tsi ari scoas bots dit gur {ro: care a nechezat} {fr: qui domestique} {en: hired (a worker); been hired for work} ex: a henni} {en: who has neighed} arujiri/arujire (a-ru-j-ri) sf arugat (pitit) la mgzii arugari/arugare (a-ru-g-ri) sf arujiri (a-ru-jr) atsea tsi s-fatsi cndu un cal arujashti; rujari, arugri (a-ru-gr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva arugheadz azuriri {ro: aciunea de a necheza; nechezare nechezat} {fr: un (easti arugat ca) huzmichear; pitiri, puitiri {ro: aciunea de action dhennir; hennissement} {en: action of neighing; a angaja, de a tocmi; angajare, tocmire} {fr: action dengager neighing} ex: s-trunduescu muntslj di-arujirea-a caljlor; (un domestique); dentrer en service; de se placer comme arujirea adutsi furtutirea; arujirea-a calui nu easti semnu bun domestique} {en: action of hiring (a worker); of being hired cndu sh-ari sotslji deadun; avdzndalui arujirea di cal, for work} agiumsi lamnja n tsilar rujescu (ru-js-cu) vb IV rujii (ru-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

133

j), rujeam (ru-jm), rujit (ru-j-t), rujiri/rujire (ru-j-ri) arungu; fluerli avea amutst tu arungurli mushati; arung (fig: (un cu arujescu) ex: rujashti nirit calu; ca cal ma s-ts-aruca arungul di pduri) cdzur dishlji arungii/arungie (a-runjasc, ruja-lj tini ca eap rujit (ru-jt) adg rujit (ru-j-t), g-i) sf arungii (a-run-g) loclu iu s-afl un arungu {ro: locul rujits (ru-jts), rujiti/rujite (ru-j-ti) (un cu arujit) ex: sunde se gsete un runc} {fr: endroit dun arungu} {en: avdza rujitlu-a caljlor rujiri/rujire (ru-j-ri) sf rujiri (ru-jr) place with arungu} ex: cnt cuclu tu-arungii (tu-aruncu) (un cu arujiri) azurescu (a-zu-rs-cu) vb IV azurii (a-zuaruncu2 (a-rn-c) sn aruncuri (a-rn-cur) (un cu arungu) r), azuream (a-zu-rem), azurit (a-zu-r-t), azuriri/azurire runcu (rn-c) sn runcuri (rn-cur) (un cu arungu) (a-zu-r-ri) (un cu arujescu) azurit (a-zu-rt) adg azurit arunic (a-r-nic) vb I vedz tu alunic (a-zu-r-t), azurits (a-zu-rts), azuriti/azurite (a-zu-r-ti) (un arunicari/arunicare (a-ru-ni-c-ri) sf vedz tu alunic cu arujit) azuriri/azurire (a-zu-r-ri) sf azuriri (a-zu-rr) arunicat (a-ru-ni-ct) adg vedz tu alunic (un cu arujiri) arunictur (a-ru-ni-c-t-r) sf vedz tu alunic arujiri/arujire (a-ru-j-ri) sf vedz tu arujescu arunicos (a-ru-ni-cs) adg vedz tu alunic arujit (a-ru-jt) adg vedz tu arujescu arup1 (a-rp) vb III shi II arupshu (a-rp-shu), arupeam (a-ruarumani/arumane (a-ru-m-ni) sf arumnj (a-ru-mnj) pem), arupt (a-rp-t), arupiri/arupire (a-r-pi-ri) shi arucumts di hicat (plimunj, inim, etc.), nviliti deavrliga cu peari/arupeare (a-ru-pe-ri) l-fac (l-frngu un lucru tsi easti mats mpltiti, bgati pi-un sul njic sh-fripti pri foc; cucu- ntreg) tu doau i ma multi cumts; lu scad (l-fac ma njic) di reci, cucuruz {ro: aperitiv fript de ficat i mae-mpletite} {fr: cum easti; lji scad tinjia a unui lucru tsi s-vindi; rup; (fig: 1: brochette de fois entoure de lintestin} {en: liver covered arupi = s-vears cu-agunjii, ansari (s-hiumuseashti) cu puteari with the intestines and broiled on a skewer} dit un lucru (i pristi un lucru), da iurusi, anpdeashti, etc.; arum (-ru-m) sf vedz tu arom expr: 2: u-arup, nj-arup zverca (gusha) = fug, u clescu, li arumig (a-r-mig) (mi) vb I vedz tu aroamig ciulescu, u shpirtuescu, nj-ljau zverca (gusha), etc.; 3: mi-arupi arumigari/arumigare (a-ru-mi-g-ri) sf vedz tu aroamig plngul (arslu) = nchisescu, acats s-plngu (s-ard); 4: miarumigat (a-ru-mi-gt) adg vedz tu aroamig arup di plndzeari (ardeari, lucrari, curmari, etc.) = plngu arumigtur (a-ru-mi-g-t-r) sf vedz tu aroamig (ard, lucredz, etc.) multu di multu; 5: nj-arupi urecljili = miarumin1 (a-r-min) vb I aruminai (a-ru-mi-n), aruminam (aasurdzashti cu vrondul tsi-l fatsi; 6: arup loclu di minciunj = ru-mi-nm), aruminat (a-ru-mi-n-t), aruminari/aruminare spun multi minciunj, minciunj mri) {ro: rupe, izbucni, sfia} (a-ru-mi-n-ri) frngu cu dintslj sh-ciumulescu n gur un {fr: rompre, dchirer, rduire, briser} {en: break, tear, redumcari tsi easti vrtoas (ca puximadea, nutsli, etc. bunoar) ce} ex: l s-arupsir (si disicar) stranjili; arupshu cartea; arupi {ro: roni} {fr: croquer, grignoter} {en: crunch, munch, nibun cireashi; arupshu un clrush di-au; dup tsi-arupsir ble} ex: arumin ca shoaric; aruminm aluni n gur; nu pot s- corghilj chealea; fsh, fsh lu-arupsir (l-featsir cumts); luarumin nuts c nu-am dintslj bunj aruminat (a-ru-mi-nt) arupsir (l-featsir cumts, l-mcar) luchilji; eara s-mi-arup adg aruminat (a-ru-mi-n-t), aruminats (a-ru-mi-nts), aru- cnjlji; si srglji, ca-arapsa, cu ungljili s-lu-arup; un par s-nu minati/aruminate (a-ru-mi-n-ti) tsi easti frmtu sh-amisticat nj-arupets (s-nu-nj scdets tinjia); mizi lj-arupsim (scdzum n gur {ro: ronit} {fr: croqu, grignot} {en: crunched, tinjia) cti dzatsi pradz la uc; vzea apili di ts-arupea urecljili munched, nibbled} aruminari/aruminare (a-ru-mi-n-ri) sf (expr: di ti asurdza); yin niori, furtun-arupi (fig: s-vears); aruminri (a-ru-mi-nr) atsea tsi s-fatsi cndu s-arumin arupsi (fig: anpdi, s-hiumusi) un aru alcit; nsh minduea tsiva {ro: aciunea de a roni; ronire} {fr: action de cros-arup (fig: s-fac iurusi, s-hiumuseasc) dzeana nsus; arupquer, de grignoter} {en: action of crunching, of munching, of sim (fig: pitrumsim, tricum iurusi) prit nsh; lo cartea shi sh-unibbling} rumin1 (a-r-min) vb I ruminai (ru-mi-n), ruarupsi cu ns (expr: fudzi cu ns); cnjlji s-arupea di-altrari minam (ru-mi-nm), ruminat (ru-mi-n-t), rumina(expr: altra multu di multu, s-dinjica di-altrari); tut vrea s-tiri/ruminare (ru-mi-n-ri) (un cu arumin1) ex: cara nu njarup (s-ti curm) njila; sh-u-arupsi (expr: fudzi) Araplu diarmasir msei nu pot s-rumin ruminat (ru-mi-nt) adg aclotsi; fudz sh-arupits-u (expr: clea-li, angan-u ctsaua) diruminat (ru-mi-n-t), ruminats (ru-mi-nts), ruminati/rumi- atsia; sh-arupsi az gusha (expr: li ciuli, sh-lo zverca) nate (ru-mi-n-ti) (un cu aruminat) ruminari/ruminare aruptu1 (a-rp-tu) adg arupt (a-rp-t), arupts (a-rp-ts), (ru-mi-n-ri) sf ruminri (ru-mi-nr) (un cu aruminari) arupti/arupte (a-rp-ti) tsi easti faptu (frmtu) tu dau i ma arumin2 (a-r-min) adg vedz tu rumin2 multi cumts; ruptu; (expr: aruptu (ca bunoar, di foami) = aruminari/aruminare (a-ru-mi-n-ri) sf vedz tu arumin1 multu (ca bunoar, agiun, nj-gurleadz matsli, nj-intr luplu aruminat (a-ru-mi-nt) adg vedz tu arumin1 tu matsi, nj-si dusi gura la ureaclji, etc.)) {ro: rupt} {fr: rompu, aruncari/aruncare (a-run-c-ri) sf vedz tu aruc dchir, rduit, bris} {en: broken, torn, reduced} ex: aoa aruncat (a-run-ct) adg vedz tu aruc videam aruptu un per, aclo arupti cljini; s nviscu cu stranji aruncsescu (a-run-c-ss-cu) vb IV vedz tu arucani arupti; easti avut shi imn aruptu (cu stranjili arupti); him aruncsiri/aruncsire (a-run-c-s-ri) sf vedz tu arucani curmats arupt (expr: curmats multu di multu); canda escu aruncsit (a-run-c-st) adg vedz tu arucani aruptu di foami (expr: escu multu agiun); di niscnti dzli arunctur (a-run-c-t-r) sf vedz tu aruc mc, dip canda escu aruptu (aruptu di foami, multu agiun); aruncu1 (a-rn-c) (mi) vb I vedz tu aruc eara avut, avut aruptu (expr: avut multu di multu) aruncu2 (a-rn-c) sn vedz tu arungu arupiri/arupire (a-r-pi-ri) sf arupiri (a-r-pir) atsea tsi sarundisescu (a-run-di-ss-cu) vb IV vedz tu arinde fatsi cndu s-arupi tsiva {ro: aciunea de a rupe, de a izbucni, arundisiri/arundisire (a-run-di-s-ri) sf vedz tu arinde de a sfia; rupere, izbucnire, sfiere} {fr: action de rompre, arundisit (a-run-di-st) adg vedz tu arinde de dchirer, de rduire, de briser} {en: action of breaking, of arungaci (a-run-gc) sm, adgm arungaci (a-run-gc) cal tsi tearing, of reducing} arupeari/arupeare (a-ru-pe-ri) sf nu easti dzigrit (ciucutit, shutst) ghini; cal tsi easti pi giumi- aruperi (a-ru-pr) (un cu arupiri) arucheari/arucheare tati dzigrit {ro: rncaci; cal pe jumtate castrat} {fr: mono(a-ru-cha-ri) sf arucheri (a-ru-chr) (un cu arupiri) chirde; cheval partiellement castr} {en: partially castrated} aruptu2 (a-rp-tu) sm fr pl tserclju vinjit deavrliga di ex: cal arungaci ocljilj a unui om lndzit (avursit, nidurnjit) {ro: cearcn la arungii/arungie (a-run-g-i) sf vedz tu arungu ochi} {fr: cerne sous les yeux} {en: circle round eyes} ex: arungu (a-rn-g) sn arunguri (a-rn-gur) parti dit un aruptu (tsercljul vinjit) di sum oclji rup1 (rp) vb III shi II pduri (un munti) alxit (multi ori cu foclu) tu pshuni (loc di rupshu (rp-shu), rupeam (ru-pem), rupt (rp-t), psteari a oilor); aruncu, runcu, arungii, prleandz, prleats; rupiri/rupire (r-pi-ri) shi rupeari/rupeare (ru-pe-ri) (un cu (fig: arungu = ca arungu di pduri) {ro: runc} {fr: partie de la arup1) ruptu (rp-tu) adg rupt (rp-t), rupts (rp-ts), fort transforme en pturage)} {en: part of forest transrupti/rupte (rp-ti) (un cu aruptu) ex: ruptu dit tser s-hib formed tu grazing land} ex: cnt cuclu sh-pitruniclja tu nu-l voi rupiri/rupire (r-pi-ri) sf rupiri (r-pir) (un cu

134

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

arupiri) rupeari/rupeare (ru-pe-ri) sf ruperi (ru-pr) aruseau) arusii2 (a-ru-s-i) sf arusii (a-ru-s) grn ca gal(un cu arupiri) ex: mastur tr rupearea-a pputslor ca ns bin-arosh (tsi yini di ctr prtsli ali Arusii) {ro: gru galbenvrnu nu easti; n arupeari shi cinusha tut-lj si dusi ntr-oclji rocat} {fr: bl jaune de provenance russe} {en: yellow wheat ruptur (rup-t-r) sf rupturi (rup-tr) loclu iu s-ari arupt (from Russia)} un lucru; atsea tsi-armni dup tsi s-arupi tsiva; rupiri, rupeari, arusfeti/arusfete (a-rus-f-ti) sf arusfets (a-rus-fts) paradzlji arupiri, arupeari {ro: ruptur} {fr: rupture, dchirure} {en: (i alti lucri) tsi-lj dai a unui tra s-ts fac un hari (cari alt soi break, tear, rip} ex: cara badz deadzitlu tu ruptur (loclu iu nu va ts u ftsea, i nu va ts u ftsea ghini); rusfeti, rushfeti, easti aruptu lucrul) va si s-arup cama multu; s-featsi ruptura mit {ro: mit} {fr: pot de vin} {en: bribe} ex: cu arusfetea as(arupearea) tora cachi shi di cap di om rusfeti/rusfete (rus-f-ti) sf rusfets arup2 (a-rp) sm vedz tu aruspu1 (rus-fts) (un cu arusfeti) ex: el lja rusfeti rushfeti/rusharup3 (a-rp) sm aruchi (a-rch) shi arupi/arupe (a-r-pi) a fete (rush-f-ti) sf rushfets (rush-fts) (un cu arusfeti) opta parti dit un pihi (pihea ari vr 60 cm); ampatra parti dit rusfitci (rus-fit-c) sm rusfitceadz (rus-fit-cdz) atsel tsi un aslan; arupi, rup {ro: o optime dintr-un cot; un sfert de aproachi (tsi lja) arusfetea {ro: care ia mita} {fr: qui reoit le aslan (o moned veche)} {fr: la huitime partie dune aune, pot de vin} {en: who receives the bribe} dune coude; un quart de aslan (vielle monnaie)} {en: the arushats (a-ru-sh-ts) sf vedz tu arosh eight part of a cot (old measure); quarter of an aslan arushri/arushre (a-ru-sh-ri) sf vedz tu arosh (old coin)} ex: patru pihi shi doi aruchi; trei aslanj shi un arup arushscu (a-ru-shs-cu) (mi) vb IV vedz tu arosh arupi/arupe (a-r-pi) sf aruchi (a-rch) (un cu arup3) ex: arusht (a-ru-sht) adg vedz tu arosh doi cots sh-un arupi rup3 (rp) sm ruchi (rch) shi arushcuvan (a-rush-cu-vn) adg vedz tu arosh rupi/rupe (r-pi) (un cu arup3) ex: nu va lj-agiung patru arushdii/arushdie (a-rush-d-i) sf arushdii (a-rush-d) harea cots shi doi ruchi; deadi pi uc tsintsi aslanj shi un rup (un ci- tsi u-ari atsel cari-aducheashti c nu-lj yini s-fac tsiva (di-arrec di-aslan) shini i di fric); andirisi, andirsi, ndirisi, ndilisi, antirisi, ticlifi, arup4 (a-rp) sn vedz tu arp arshini {ro: timiditate, jen} {fr: timidit, gne, rserve} {en: arupas1 (a-ru-ps) sn vedz tu arpas1 timidity, shyness, bashfulness} ex: s-apruchea cu arushdii arupas2 (a-ru-ps) (mi) vb I vedz tu arpas1 (andirisi, ticlifi, arshini) arushdisescu (a-rush-di-ss-cu) arupsari/arupsare (a-ru-p-s-ri) sf vedz tu arpas1 (mi) vb IV arushdisii (a-rush-di-s), arushdiseam (a-rush-diarupsat (a-ru-p-st) adg vedz tu arpas1 sem), arushdisit (a-rush-di-s-t), arushdisiri/arushdisire (aarupsedz (a-ru-p-sdz) (mi) vb I vedz tu arpas1 rush-di-s-ri) aduchescu arushdii (andirisi) ic nj-easti arshini aruptsri/aruptsre (a-ru-p-ts-ri) sf vedz tu aroput n fatsa-a unui om, lucru i fapt; di-arushdii, nj yini greu (i nu aruptsscu (a-ru-p-tss-cu) vb IV vedz tu aroput voi, nj-easti arshini) s-fac un lucru; andirsescu, ndirisescu, aruptst (a-ru-p-tst) adg vedz tu aroput ntirsescu, arushinedz, arushtescu, rushtuescu {ro: fi timid, aruptsescu (a-ru-p-tss-cu) vb IV vedz tu aroput avea jen} {fr: tre timid, avoir honte} {en: become timid, bearuptsiri/aruptsire (a-ru-p-ts-ri) sf vedz tu aroput come bashful, be shameful} ex: arushdisha-ti (hii cu ticlifi, aruptsit (a-ru-p-tst) adg vedz tu aroput andirisi) niheam c hiu cama aush di tni arushdisit (a-rusharupeari/arupeare (a-ru-pe-ri) sf vedz tu arup1 di-st) adg arushdisit (a-rush-di-s-t), arushdisits (a-rush-diarupi/arupe (a-r-pi) sf vedz tu arup3 sts), arushdisiti/arushdisite (a-rush-di-s-ti) tsi lj-easti arshiarupiri/arupire (a-r-pi-ri) sf vedz tu arup1 ni ic andirisi s-fac tsiva (i di lucrul tsi-ari fapt); andirsit, aruptu1 (a-rp-tu) adg vedz tu arup1 ndirisit, ntirsit, arushtit, rushtuit, arushinat {ro: timid, cu jen} aruptu2 (a-rp-tu) sm vedz tu arup1 {fr: qui a de la timidit} {en: who is bashful} ex: dict s-yin arupunari/arupunare (a-ru-pu-n-ri) sf vedz tu aropun arushdisit (andirsit), ma ghini-nj shed acas arushdiarupunat (a-ru-pu-nt) adg vedz tu aropun siri/arushdisire (a-rush-di-s-ri) sf arushdisiri (a-rush-di-sr) arupunedz (a-ru-pu-ndz) (mi) vb I vedz tu aropun atsea tsi s-fatsi cndu cariva aducheashti arushdii (andiraruputsri/aruputsre (a-ru-pu-ts-ri) sf vedz tu aroput seashti, s-arushineadz); andirsiri, ndirisiri, ntirsiri, arushtiri, aruputsscu (a-ru-pu-tss-cu) vb IV vedz tu aroput rushtuiri, arushinari {ro: aciunea de a fi timid} {fr: action aruputst (a-ru-pu-tst) adg vedz tu aroput dtre timide, davoir honte} {en: action of being bashful} aruputsescu (a-ru-pu-tss-cu) vb IV vedz tu aroput arushtescu (a-rush-ts-cu) (mi) vb IV arushtii (a-rush-t), aruputsiri/aruputsire (a-ru-pu-ts-ri) sf vedz tu aroput arushteam(a-rush-tem),arushtit(a-rush-t-t), aruputsit (a-ru-pu-tst) adg vedz tu aroput arushtiri/arushtire (a-rush-t-ri) (un cu arushdisescu) arus1 (a-rs) adg arus (a-r-s), arush (a-rsh), arusi/aruse (aarushtit (a-rush-tt) adg arushtit (a-rush-t-t), arushtits (ar-si) cu perlji tsi da ca pri galbin-arosh; rus, alber, albush rush-tts), arushtiti/arushtite (a-rush-t-ti) (un cu arushdisit) {ro: blond, rocat} {fr: blond, rougetre} {en: blond, reddish} arushtiri/arushtire (a-rush-t-ri) sf arushtiri (a-rush-tr) ex: Noli arus (alber) sh-mushat ca Mailu; perlj-arush (alberi, (un cu arushdisiri) galbinj) sh chiptin; un brbat tsi-nj loai cu musttsli-arusi arushdisescu (a-rush-di-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu arushdii (alberi); vinji un feat-arus arushdisiri/arushdisire (a-rush-di-s-ri) sf vedz tu arushdii arus2 (a-rs) sm, sf arus (a-r-s), arush (a-rsh), arusi/aruse arushdisit (a-rush-di-st) adg vedz tu arushdii (a-r-si) oaminjlji tsi bneadz tu locurli dit marili crat Aru- arushescu (a-ru-shs-cu) (mi) vb IV vedz tu arosh sia; rus {ro: rus} {fr: Russe} {en: Russian} ex: Aruslu-i urs arushinari/arushinare (a-ru-shi-n-ri) sf vedz tu arushini Arusii1 (A-ru-s-i) sf sing marili crat dit Data shi Nordul a arushinat (a-ru-shi-nt) adg vedz tu arushini Ivropiljei; Rusii arushin (a-ru-sh-n) sf arushinj (a-ru-shnj) dzam groas, Arusalji/Arusalje (A-ru-s-lji) sf fr pl mari srbtoari tsi-alicheashti ca un soi di cirish (tutcali),; arucin, arcini, crishtineasc tsi cadi tu-a tsindztsea dzu (a shaptea artsini, ritsin, rshin {ro: rin} {fr: rsine} {en: resin} ex: Dumnic) dup Dumnica-a Pashtilui, cndu crishtintatea arushin di chin arucin (a-ru-c-n) sf arucinj (a-ru-cnj) yiurtiseashti dipunearea-a Duhlui Smtu pri apostulj; Rusalji (un cu arushin) arcini/arcine (a-r-c-ni) sf arcinj (a{ro: Rusalii} {fr: Pentecte} {en: Pentecost} Rusar-cnj) (un cu arushin) artsini/artsine (a-r-ts-ni) sf lji/Rusalje (Ru-s-lji) sf fr pl (un cu Arusalji) artsinj (a-r-tsnj) (un cu arushin) ritsin (ri-ts-n) sf aruseau (a-ru-se-) sf arusei (a-ru-s) un soi di grn cu ritsinj (ri-tsnj) (un cu arushin) rshin (r-sh-n) sf grnutslu mari shi albu (lugursit s-hib di nai ma bunlu); rshinj (r-shnj) (un cu arushin); ex: dzada aest nu easti ruseau, grn, grnu {ro: gru de calitate superioar} {fr: une bun, nu-ari mult rshin rshinos (r-shi-ns) adg rshivariet de bl grain blanc et gros} {en: wheat variety of su- noas (r-shi-no-s), rshinosh (r-shi-nsh), rshinoaperior quality} ex: mc pni di-aruseau (di grnlu-atsel ma si/rshinoase (r-shi-no-si) tsi ari s-fac cu rshina; tsi ari bunlu) ruseau (ru-se-) sf rusei (ru-s) (un cu rshin {ro: rinos} {fr: rsineux} {en: resinous} ex: lemnul

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

135

aestu easti rshinos (cu rshin) dent, insolent} rushinos (ru-shi-ns) adg rushinoas (ruarushinedz (a-ru-shi-ndz) (mi) vb I vedz tu arushini shi-no-s), rushinosh (ru-shi-nsh), rushinoasi/rushinoase arushini/arushine (a-ru-sh-ni) sf arushinj (a-ru-shnj) andi(ru-shi-no-si) (un cu arushinos) nirushinos (ni-ru-shirisea tsi u-aducheashti tu sinea-a lui atsel cari ari fapt un ns) adg nirushinoas (ni-ru-shi-no-s), nirushinosh (ni-rualatusi; atsea tsi u-aducheashti omlu fats di-atsel a curi lj-ari shi-nsh) adg nirushinoasi/nirushinoase (ni-ru-shi-no-si) fapt un lucru nibun; rushini, arshini, arushuni, aipi, eazchi; (un cu nearushinos) arushnedz (a-rush-ndz) (mi) vb I (expr: mi ngroap loclu (di-arushini) = nj-easti mult arushini arushnai (a-rush-n), arushnam (a-rush-nm), arushnat (adi nu shtiu iu s-mi-ascundu; nu pot s-es tu lumi di-arushini) rush-n-t), arushnari/arushnare (a-rush-n-ri) (un cu {ro: ruine, pudoare} {fr: honte, pudeur} {en: shame, sense of arushinedz) ex: c taha lu-arushn pri nindriptati; s-nu ludecency} ex: arushini nj-easti, mae; nu s-alsa s-u mc aru- arushneadz tehnea; s-nu s-arushneadz ntr oaspits; vru s-ushinea (si s-arushineadz); nu-ari arushini, s-dizlig fari; cari arushneadz (expr: s-u bag tu-ashtirnut) ma nu putu arushavdz tsi-arushini ptsr tu vsilia-a lui rushini/rushine nat (a-rush-nt) adg arushnat (a-rush-n-t), arushnats (a(ru-sh-ni) sf rushinj (ru-shnj) (un cu arushini) arushirush-nts), arushnati/arushnate (a-rush-n-ti) (un cu nedz (a-ru-shi-ndz) (mi) vb I arushinai (a-ru-shi-n), arushinat) arushnari/arushnare (a-rush-n-ri) sf arushnri arushinam (a-ru-shi-nm), arushinat (a-ru-shi-n-t), arushi- (a-rush-nr) (un cu arushinari) arushnos (a-rush-ns) nari/arushinare (a-ru-shi-n-ri) nj-easti arushini, fac cariva s- adg arushnoas (a-rush-no-s), arushnosh (a-rush-nsh), aib arushini; arushunedz, rushunedz, arushnedz, arshinedz; arushnoasi/arushnoase (a-rush-no-si) (un cu arushinos) (expr: u-arushinedz feata = u bag tu-ashtirnut, u-ambairu, u ex: dictonlu-a arushnoasiljei: tradzi-mi, lalo, shi as s-plngu ncalic, u mpihiur, etc.) {ro: ruina, dezonora} {fr: avoir honte, arushunedz (a-ru-shu-ndz) (mi) vb I arushunai (a-ru-shurendre honteux, dshonorer} {en: feel ashamed, make some- n), arushunam (a-ru-shu-nm), arushunat (a-ru-shu-nbody to feel ashamed, dishonor, disgrace} ex: ficiorlu s-arut), arushunari/arushunare (a-ru-shu-n-ri) (un cu arushin, sh-ashtearsi ocljilj shi gri; asndz nitsi featili nu sshinedz) arushunat (a-ru-shu-nt) adg arushunat (a-ruarushineadz (nu-au arushini); arushineadz-l (f-l di-arshini); shu-n-t), arushunats (a-ru-shu-nts), arushunati/arushunate intr tu udlu a featljei shi ndreptu s-u-arushineadz (expr: s- (a-ru-shu-n-ti) (un cu arushinat) arushunari/arushuu bag tu ashtirnut, s-u-ambair); amirlu lu ngrup loclu di- nare (a-ru-shu-n-ri) sf arushunri (a-ru-shu-nr) (un cu arushini (expr: lj-fu mult arshini) arushinat (a-ru-shi-nt) arushinari) arushunos (a-ru-shu-ns) adg arushunoas adg arushinat (a-ru-shi-n-t), arushinats (a-ru-shi-nts), (a-ru-shu-no-s), arushunosh (a-ru-shu-nsh), arushunoaarushinati/arushinate (a-ru-shi-n-ti) tsi s-featsi di-arushini; si/arushunoase (a-ru-shu-no-si) (un cu arushinos) tsi aducheashti c lj-easti arshini di-un lucru; arushunat, arshini/arshine (ar-sh-ni) sf arshinj (ar-shnj) (un cu rushunat, arushnat, arshinat {ro: ruinat, fcut de ruine} {fr: arushini) ex: cari u chiru arshinea s-u aflji tini?; di-arshini rendu honteux, dshonor} {en: feel ashamed, make somebo- brbatlu nu-avea tsi s-dzc; lu ngroap loclu di arshini (expr: dy to feel ashamed, disgraced} ex: armasi ca ghiftu mbitat, lj-easti aht arshini, c nu shtii iu si s-duc si s-ascund tra sarushinat; s-turn acas arushinat, di lu ngrup loclu arunu-l vead lumea); ashi mindui muljarea, ca ngrupat tu loc shinari/arushinare (a-ru-shi-n-ri) sf arushinri (a-ru-shi-nr) di-arshini; ti-arshini mi ftsesh; nj-easti arshini di lumi ar atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-fatsi di-arushini; arushunari, shinedz (ar-shi-ndz) (mi) vb I arshinai (ar-shi-n), arshinam rushunari, arushnari, arshinari {ro: aciunea de a (se) ruina, (ar-shi-nm), arshinat (ar-shi-n-t), arshinari/arshinare (arruinare, dezonorare} {fr: action davoir honte, de rendre shi-n-ri) (un cu arushinedz) ex: lu arshinar tu migilizi; uhonteux, de dshonorer; honte} {en: action of feeling arshinar (expr: u-ambirar, u nclicar, u nitinjisir) la izvur ashamed, of making somebody to feel ashamed, of dishonor- arshinat (ar-shi-nt) adg arshinat (ar-shi-n-t), arshinats ing, of disgracing; shame} nearushinat (nea-ru-shi-nt) (ar-shi-nts), arshinati/arshinate (ar-shi-n-ti) (un cu adg nearushinat (nea-ru-shi-n-t), nearushinats (nea-ru-shi- arushinat) ex: armasi arshinat tut eta arshinari/arshinare nts), nearushinati/nearushinate (nea-ru-shi-n-ti) tsi nu (ar-shi-n-ri) sf arshinri (ar-shi-nr) (un cu arushinari) easti arushinat, tsi nu-ari arshini, abrashcu, abrash, arsiz {ro: arshinos (ar-shi-ns) adg arshinoas (ar-shi-no-s), arshineruinat, obraznic} {fr: effront, impertinent} {en: impertinosh (ar-shi-nsh), arshinoasi/arshinoase (ar-shi-no-si) nent} ex: s-lja aprarea a nearushinatslor nearushinari/nea- (un cu arushinos) ex: feata-aest easti multu-arshinoas rushinare (nea-ru-shi-n-ri) sf nearushinri (nea-ru-shi-nr) arushinos (a-ru-shi-ns) adg vedz tu arushini atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu s-arushineadz; harea tsi u-ari arushiri/arushire (a-ru-sh-ri) sf vedz tu arosh atsel tsi easti fr arshini (tsi easti abrashcu, arsiz); nearshunari arushit (a-ru-sht) adg vedz tu arosh {ro: aciunea de a nu (se) ruina; eruinare, obrznicie} {fr: arushitur (a-ru-shi-t-r) sf vedz tu arosh action de ne pas avoir honte, de ne pas rendre honteux, de nearushnari/arushnare (a-rush-n-ri) sf vedz tu arushini pas dshonorer; effronterie} {en: action of not feeling arushnat (a-rush-nt) adg vedz tu arushini ashamed, of not making somebody to feel ashamed; shame- arushnedz (a-rush-ndz) (mi) vb I vedz tu arushini lessness, insolence, impertinence} rushunedz (ru-shuarushnos (a-rush-ns) adg vedz tu arushini ndz) (mi) vb I rushunai (ru-shu-n), rushunam (ru-shuarushtescu (a-rush-ts-cu) (mi) vb IV vedz tu arushdii nm), rushunat (ru-shu-n-t), rushunari/rushunare (ru-shu- arushtiri/arushtire (a-rush-t-ri) sf vedz tu arushdii n-ri) (un cu arushinedz) rushunat (ru-shu-nt) adg ru- arushtit (a-rush-tt) adg vedz tu arushdii shunat (ru-shu-n-t), rushunats (ru-shu-nts), rushunati/ru- arushtsri/arushtsre (a-rush-ts-ri) sf vedz tu arushuts shunate (ru-shu-n-ti) (un cu arushinat) rushunari/ruarushtsscu (a-rush-tss-cu) (mi) vb IV vedz tu arushuts shunare (ru-shu-n-ri) sf rushunri (ru-shu-nr) (un cu arushtst (a-rush-tst) adg vedz tu arushuts arushinari) arushinos (a-ru-shi-ns) adg arushinoas (a- arushunari/arushunare (a-ru-shu-n-ri) sf vedz tu arushini ru-shi-no-s), arushinosh (a-ru-shi-nsh), arushinoasi/arushiarushunat (a-ru-shu-nt) adg vedz tu arushini noase (a-ru-shi-no-si) lucru di cari s-arushineadz lumea; arushunedz (a-ru-shu-ndz) (mi) vb I vedz tu arushini tsi s-arushineadz lishor; tsi arushdiseashti (andirseashti) arushunos (a-ru-shu-ns) adg vedz tu arushini lishor; arushunos, arushnos, arshinos {ro: ruinos; timide} {fr: arushuts (a-ru-shuts) (mi) vb IV arushutsi (a-ru-shu-ts) honteux, pudique, timide} {en: shameful, bashful, disgraceful} shi arushtsi (a-rush-ts), arushutsam (a-ru-shu-tsm) shi ex: arushinoas, di oar-oar sh-arca mutrita pi gioni nearu- arushtsam (a-rush-tsm), arushutst (a-ru-shu-ts-t) shi shinos (nea-ru-shi-ns) adg nearushinoas (nea-ru-shi-no- arushtst (a-rush-ts-t), arushutsri/arushutsre (a-ru-shus), nearushinosh (nea-ru-shi-nsh) adg nearushinoasi/nearu- ts-ri) shi arushtsri/arushtsre (a-rush-ts-ri) lu-anvrtescu shinoase (nea-ru-shi-no-si) tsi nu easti arushinos; tsi nu-ari un hir ma multi ori deavrliga di el insush tra s-lu fac ma arshini, tsi easti fr arshini, abrashcu, abrash, arsiz {ro: sntos; li-anvrtescu multi ori dau i ma multi hiri unlu neruinat} {fr: sans pudeur, qui nest pas honteux} {en: impu- deavrliga di-alantu tra s-li fac ca un hir multu cama vrtos; lji

136

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

shuts perlji di mustac tra s-lji fac si sta deadun sh-cama {fr: ce quon apporte un malade ( manger, surtout des mushats; shuts; arushutsscu, arushtsscu (fig: 1: mi-arushuts fruits et des bombons)} {en: sweets brought to sick people = dau trcoali, mi-anvrtescu deavrliga di-un loc; 2: shutswhen visiting them} arushuts tut loclu = mutrescu tut loclu, lu-arstornu di-un arustoac1 (a-rus-to-c) sf vedz tu arstoac1 parti sh-di-alant tra s-aflu tsiva) {ro: rsuci} {fr: retordre; arustoac2 (a-rus-to-c) sf vedz tu arstoac2 (faire) tourner} {en: spin, twist} ex: sh-arushuts (sh-shuts) arustornu (a-rus-tr-nu) (mi) vb I vedz tu arstornu mustatsa; s-mut tu niori, s-shuts, s-arushuts noar; l arusturnari/arusturnare (a-rus-tur-n-ri) sf vedz tu shutsr-arushutsr loclu di un parti shi di-alant (expr: arstornu mutrir tut loclu); tut s-arushuts (da trcoali) pri la noi arusturnat (a-rus-tur-nt) adg vedz tu arstornu arushutsscu (a-ru-shu-tss-cu) (mi) vb IV arushutsi (a-ru- arusun (a-ru-sn) vb I vedz tu asun shu-ts), arushutsam (a-ru-shu-tsm), arushutst (a-ru- arusunari/arusunare (a-ru-su-n-ri) sf vedz tu asun shu-ts-t), arushutsri/arushutsre (a-ru-shu-ts-ri) (un cu arusunat (a-ru-su-nt) adg vedz tu asun arushuts) arushtsscu (a-rush-tss-cu) (mi) vb IV arushtsi aruteau (a-ru-te-u) sf arutei (a-ru-t) shi aruteali/aruteale (a-rush-ts), arushtsam (a-rush-tsm), arushtst (a-rush-ts-(a-ru-te-li) curaua (spangul) di la un dipintor tsi-l fatsi si st), arushtsri/arushtsre (a-rush-ts-ri) (un cu arushuts) toarn; coard, hoard {ro: curea de rodan} {fr: ficelle ou arushutst (a-ru-shu-tst) adg arushutst (a-ru-shu-ts-t), cordeau dun devidoir} {en: string or cord of a reeling maarushutsts (a-ru-shu-tsts), arushutsti/arushutste (a-ru- chine} shu-ts-ti) (hiri, peri) tsi suntu shutsts un deavrliga diarutel (a-ru-tl) sn vedz tu rtel alantu; arushtst, shutst {ro: rsucit} {fr: tordu, retordu} {en: aruversu1 (a-ru-vr-su) (mi) vb I aruvirsai (a-ru-vir-s), aruvirspun, twisted} ex: cu mustatsa asudat shutst-arushutst sam (a-ru-vir-sm), aruvirsat (a-ru-vir-s-t), aruvirsaarushtst (a-rush-tst) adg arushtst (a-rush-ts-t), ri/aruvirsare (a-ru-vir-s-ri) scot grnuts pi budz; arbuarushtsts (a-rush-tsts), arushtsti/arushtste (a-rush-ts-ti) dzinedz, arbudznedz, aruvirsedz, aruvisedz {ro: spuzi, avea (un cu arushutst) arushutsri/arushutsre (a-ru-shu-ts- erupie pe buze} {fr: avoir une ruption sur les lvres} {en: ri) sf arushutsri (a-ru-shu-tsr) atsea tsi s-fatsi cndu un i have an eruption on the lips} ex: ti-aruvirsash (ti-arbudzima multi hiri s-arushuts, arushtsri, shutsri {ro: aciunea de nash) aruvirsedz (a-ru-vir-sdz) (mi) vb I aruvirsai (a-rua rsuci; rsucire} {fr: action de (re)tordre} {en: action of vir-s), aruvirsam (a-ru-vir-sm), aruvirsat (a-ru-vir-s-t), spinning, of twisting} arushtsri/arushtsre (a-rush-ts-ri) aruvirsari/aruvirsare (a-ru-vir-s-ri) (un cu aruversu1) sf arushtsri (a-rush-tsr) (un cu arushutsri) aruvirsat1 (a-ru-vir-st) adg aruvirsat (a-ru-vir-s-t), aruvirarushutsri/arushutsre (a-ru-shu-ts-ri) sf vedz tu arushuts sats (a-ru-vir-sts), aruvirsati/aruvirsate (a-ru-vir-s-ti) tsi ari arushutsscu (a-ru-shu-tss-cu) (mi) vb IV vedz tu arushuts scoas grnuts pi budz; arbudzinat, arbudznat, aruvisat arushutst (a-ru-shu-tst) adg vedz tu arushuts {ro: spuzit, cari are erupie pe buze} {fr: qui a une ruption Arusii1 (A-ru-s-i) sf vedz tu arus2 sur les lvres} {en: who has an eruption on the lips} aruvirarusii2 (a-ru-s-i) sf vedz tu aruseau sari1/aruvirsare (a-ru-vir-s-ri) sf aruvirsri (a-ru-vir-sr) aruspeasi/aruspease (a-rus-pe-si) adv lucru tsi s-fatsi mash atsea tsi s-fatsi cndu cariva scoati grnuts pi budz; di cndu-cndu, di oar-oar (nu s-fatsi dipriun, fr astm- arbudzinari, arbudznari, aruvisari {ro: aciunea de a spuzi, tsiri); arspeasi, aruspesi {ro: lucruri intermitente} {fr: choses de a avea erupie pe buze; erupie} {fr: action davoir une intermittentes} {en: intermittency} ex: aveam clduri aruspeasi ruption sur les lvres; ruption} {en: action of having an (clduri di cndu-cndu) aruspesi/aruspese (a-rus-p-si) adv eruption on the lips; eruption} aruvirstur (a-ru-vir-s-t (un cu aruspeasi) ex: heavra nu s-acats tutun ma aruspesi sf aruvirsturi (a-ru-vir-s-tr) atsea tsi ari un cndu r) (cti putsn, putsn); yinea aruspesi, aruspesi (prts, prts) scoasi grnuts pri budz; grnutsli di pi budz; aruvirsari, arspeasi/arspease (a-rs-pe-si) adv (un cu aruspeasi) aruvisari, arbudzinari, arbudznari {ro: spuzeal} {fr: ruparuspesi/aruspese (a-rus-pe-si) adv vedz tu aruspeasi tion sur les lvres aprs une maladie fivreuse} {en: eruption aruspii/aruspie (a-rus-p-i) sf vedz tu ruspii on the lips after having a fever} aruvisedz (a-ru-vi-sdz) aruspu1 (a-rs-pu) sm aruschi (a-rschi) par veclju dit Aus- (mi) vb I aruvisai (a-ru-vi-s), aruvisam (a-ru-vi-sm), arutrii (ctivroar nturtsescu di-amalam); ruspu, arup, rup, visat (a-ru-vi-s-t), aruvisari/aruvisare (a-ru-vi-s-ri) (un flurii, lir, galbin, glbinushi, etc. {ro: moned veche, multe cu aruversu1) ex: s-avea aruvisat tut aruvisat (a-ru-viori de aur} {fr: ancienne monnaie dAutriche, ducat, monnaie st) adg aruvisat (a-ru-vi-s-t), aruvisats (a-ru-vi-sts), turque dor} {en: coin, gold coin} ex: mi miscu un aruspu aruvisati/aruvisate (a-ru-vi-s-ti) (un cu aruvirsat1) ex: easti (galbin) ruspu1 (rs-pu) sm ruschi (rschi) (un cu aruvisat aruvisari/aruvisare (a-ru-vi-s-ri) sf (un cu aruspu1) aruspu2 (a-rs-pu) adg arusp (a-rs-p), aruschi aruvirsari1) ex: aruvisarea easti semnul c n-alas heavra (a-rschi), aruspi/aruspe (a-rs-pi) (lucru) tsi ari un tinjii aruversu2 (a-ru-vr-su) (mi) vb I aruvirsai (a-ru-vir-s), aruvirmultu mari; tsi nu-ari ph s-lji dai di bun tsi easti; tsi easti sam (a-ru-vir-sm), aruvirsat (a-ru-vir-s-t), aruvirsamultu scumpu; ruspu {ro: scump, inestimabil} {fr: cher, inesri/aruvirsare (a-ru-vir-s-ri) li arspndescu tu-un loc ma timable} {en: dear, expensive} ex: aruspul (scumpul, dashlu) a mari lucrili tsi s-afl adunati tu-un loc ma njic; (oaminj, oi, meu!; nj-eshti un aruspu; mori tini, flurii, flurii arusp zboar, anjurizmi, api, etc.) es dit un loc strimtu sh-njic (bisea(scump) ruspu2 (rs-pu) adg rusp (rs-p), ruschi (rschi), ric, cutar, gur, lilici, aru, etc.) shi s-tindu tu locuri multi shruspi/ruspe (rs-pi) (un cu aruspu2) ex: esh moi, flurii rusp mri; fac oaminjlji dit un loc s-fug di tuti prtsli; (scump) arup2 (a-rp) sm aruchi (a-rch) par veclju dit arspndescu, rspndescu, arspndzscu, arspndzu, scrupAustrii; rup, aruspu, ruspu, flurii, lir, galbin, glbinushi, etc. sescu, scurpisescu, scorpisescu, prstuescu, arescu, pispiles{ro: moned veche de aur} {fr: ducat, monnaie dor} {en: cu, tindu, versu {ro: rspndi, mprtia, dispersa} {fr: rgold coin} ex: aflai patru aruchi (paradz veclji dit Austrii) pandre, parpiller, dissiper} {en: spread, disperse, scatter} rup2 (rp) sm ruchi (rch) (un cu arup2) rubii/rubie (ruex: fluriili s-aruvirsar (s-arspndir) mpadi aruvirsat2 (ab-i) sf rubii (ru-b) par veclju di-amalam cari s-poart di- ru-vir-st) adg aruvirsat (a-ru-vir-s-t), aruvirsats (a-ru-virarad digushi di feati shi nveasti tiniri; rubie, ruspu, flurii, lir, sts), aruvirsati/aruvirsate (a-ru-vir-s-ti) tsi easti arspndit galbin, glbinushi, arubi, arubei, etc. {ro: moned veche de tu-un loc ma mari; arspndit, rspndit, arspndzt, scrupsit, aur} {fr: monnaie dor} {en: old gold coin} rubie (ru-bi-) scurpisit, scorpisit, prstuit, arit, pispilit, tes, virsat {ro: sm rubiedz (ru-bi-dz) (un cu rubii) rspndit, mprtiat, dispersat} {fr: rpandu, parpill, disaruspu2 (a-rs-pu) adg vedz tu aruspu1 sip} {en: spread, dispersed, scattered} aruvirsaarustico (a-rus-ti-c) sm arusticadz (a-rus-ti-cdz) dultsenj ri2/aruvirsare (a-ru-vir-s-ri) sf aruvirsri (a-ru-vir-sr) tsi-lj si duc a unui om lndzit (ma multu poami i ciuculat) atsea tsi s-fatsi cndu s-arspndeashti tsiva; tsi easti ishit dit cndu-lj si fatsi un vizit {ro: dulciuri ce se duc unui bolnav} un loc shi dus tu multi prts; arspndiri, rspndiri,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

137

arspndzri, scrupsiri, scurpisiri, scorpisiri, prstuiri, ariri, aruvoan (a-ru-vo-n) sf vedz tu arvoan pispiliri, tindiri, tindeari, virsari {ro: aciunea de a rspndi, aruvoli/aruvole (a-ru-v-li) sf aruvolj (a-ru-vlj) arm di foc de a mprtia, de a dispersa; rspndire, mprtiare, disper- njic tsi s-tsni di-arada tu gepi i di brnu; arvoli, ruveli, sare} {fr: action de (se) rpandre, dparpiller, de dissiper} cumbur, cumburi, cubur, cuburi, cburi, cmbor, pishtol, {en: action of spreading, of dispersing, of scattering} pishtoal, altipatlar, bishintoari {ro: revolver} {fr: revolver} aruvin (a-ru-vn) (mi) vb I vedz tu aruvinedz {en: revolver} arvoli/arvole (a-r-v-li) sf arvolj (a-raruvinari/aruvinare (a-ru-vi-n-ri) sf vedz tu aruvinedz vlj) (un cu aruvoli) ruveli/ruvele (ru-v-li) sf ruvelj (ruaruvinat (a-ru-vi-nt) adg vedz tu aruvinedz vlj) (un cu aruvoli) ex: scosh ruvelea sh-lu fuvirsii aruvinedz (a-ru-vi-ndz) (mi) vb I aruvinai (a-ru-vi-n), aru- aruvrinari/aruvrinare (a-ru-vri-n-ri) sf vedz tu aruvinedz vinam (a-ru-vi-nm), aruvinat (a-ru-vi-n-t), aruvinaaruvrinat (a-ru-vri-nt) adg vedz tu aruvinedz ri/aruvinare (a-ru-vi-n-ri) arspndescu multi chicuti di ap aruvrinedz (a-ru-vri-ndz) (mi) vb I vedz tu aruvinedz pri un lucru tra s-lu ud; nj-cad (nj-es) lcrinj dit oclji; pruscu- aruvuescu1 (a-ru-vu-s-cu) (mi) vb IV vedz tu arvuescu1 chescu, asprucuchescu, pluscutescu, pluscuchescu, pruscu- aruvuescu2 (a-ru-vu-s-cu) (mi) vb IV vedz tu arvulsescu tescu, prscutescu, ntsilistredz, ud {ro: stropi, uda} {fr: arro- aruvuiri/aruvuire2 (a-ru-vu--ri) sf vedz tu arvulsescu ser; asperger} {en: sprinkle, spray} ex: li-aruvin (li aruvuiri1/aruvuire (a-ru-vu--ri) sf vedz tu arvuescu1 sprucuchi) cu ap dit fntn; s-ports ap cu tsirlu shi s-aru- aruvuit1 (a-ru-vu-t) adg vedz tu arvuescu1 vinedz (sprucucheshti) calea tut; apoea eali aruvinar (prus- aruvuit2 (a-ru-vu-t) adg vedz tu arvulsescu cuchir) buctsli cu ap-di-ban; pirpirun! aruvineadz agrili aruvulsescu (a-ru-vul-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu arvulsescu aruvin (a-ru-vn) (mi) vb I aruvinai (a-ru-vi-n), aruvinam aruvulsiri/aruvulsire (a-ru-vul-s-ri) sf vedz tu arvulsescu (a-ru-vi-nm), aruvinat (a-ru-vi-n-t), aruvinari/aruvinare aruvulsit (a-ru-vul-st) adg vedz tu arvulsescu (a-ru-vi-n-ri) (un cu aruvinedz) ex: s-aruvinj calea cu ap aruvursescu (a-ru-vur-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu arvul aruvinat (a-ru-vi-nt) adg aruvinat (a-ru-vi-n-t), aruvisescu nats (a-ru-vi-nts), aruvinati/aruvinate (a-ru-vi-n-ti) tsi aruvursiri/aruvursire (a-ru-vur-s-ri) sf vedz tu arvulsescu easti udat prit pruscutiri; pruscuchit, asprucuchit, pluscutit, aruvursit (a-ru-vur-st) adg vedz tu arvulsescu pluscuchit, pruscutit, prscutit, ntsilistrat {ro: stropit, udat} {fr: aruzearcu (a-ru-zer-cu) adg vedz tu aroz2 arros; asperg} {en: sprinkled, sprayed} ex: pi earba aruvi- aruzos (a-ru-zs) adg vedz tu aroz2 nat (udat di ap i aroau); oili arir pit cmpul aruvinat aruzuescu1 (a-ru-zu-s-cu) vb IV vedz tu arizusescu (udat di-arau) aruvinari/aruvinare (a-ru-vi-n-ri) sf aruaruzuescu2 (a-ru-zu-s-cu) vb IV vedz tu aroz2 vinri (a-ru-vi-nr) atsea tsi s-fatsi cndu s-aruvineadz aruzuiri1/aruzuire (a-ru-zu--ri) sf vedz tu arizusescu tsiva; pruscuchiri, asprucuchiri, pluscutiri, pluscuchiri, prusaruzuiri2/aruzuire (a-ru-zu--ri) sf vedz tu aroz2 cutiri, prscutiri, ntsilistrari {ro: aciunea de a stropi, de a uda; aruzuit1 (a-ru-zu-t) adg vedz tu arizusescu stropire; stropit} {fr: action darroser, dasperger} {en: acaruzuit2 (a-ru-zu-t) adg vedz tu aroz2 tion of sprinkling, of spraying; sprinkling} ex: tu cati aruvinari aruzusescu1 (a-ru-zu-ss-cu) vb IV vedz tu arizusescu a loclui nearuvinat (nea-ru-vi-nt) adg nearuvinat (nea- aruzusescu2 (a-ru-zu-ss-cu) vb IV vedz tu aroz2 ru-vi-n-t), nearuvinats (nea-ru-vi-nts), nearuvinaaruzusiri1/aruzuire (a-ru-zu-s-ri) sf vedz tu arizusescu ti/nearuvinate (nea-ru-vi-n-ti) tsi nu easti aruvinat, tsi nu aruzusiri2/aruzusire (a-ru-zu-s-ri) sf vedz tu aroz2 easti udat prit pruscutiri; nipruscuchit, neasprucuchit, niplus- aruzusit1 (a-ru-zu-st) adg vedz tu arizusescu cutit, nipluscuchit, nipruscutit, niprscutit, nintsilistrat {ro: aruzusit2 (a-ru-zu-st) adg vedz tu aroz2 nestropit, neudat} {fr: qui nest pas arros ou asperg} {en: aruzuvali/aruzuvale (a-ru-zu-v-li) sf vedz tu argiuhali who has not been sprinkled (sprayed)} ex: cmpu nearuvinat arvali/arvale (r-va-li) adv invar tsi easti dishcljis deacuto(niudat) di ploi nearuvinari/nearuvinare (nea-ru-vi-n-ri) sf talui; urthanictu {ro: total deschis} {fr: compltement ouvert} nearuvinri (nea-ru-vi-nr) atsea tsi s-fatsi cndu nu s-aruvi- {en: completely open} ex: als poarta arvali (dishcljis deacuneadz tsiva; nipruscuchiri, neasprucuchiri, nipluscutiri, totalui); hanea, arvali (dishcljis deacutotalui) hrvljisescu nipluscuchiri, nipruscutiri, niprscutiri, nintsilistrari {ro: (hr-v-lji-ss-cu) vb IV hrvljisii (hr-v-lji-s), hrvljiaciunea de a nu stropi, de a nu uda; nestropire} {fr: action de seam (hr-v-lji-sem), hrvljisit (hr-v-lji-s-t), hrvljine pas arroser, de ne pas asperger} {en: action of not sprinsiri/hrvljisire (hr-v-lji-s-ri) dishcljid (ocljilj) multu (ljkling, of not spraying} arvinedz (a-r-vi-ndz) (mi) vb I fac mri, lji mbulbuchedz, lji zgrlescu) di-atseali tsi ved (di arvinai (a-r-vi-n), arvinam (a-r-vi-nm), arvinat (aciudii, tra s-ved ma ghini, etc. c nu-nj yini s-pistipsescu atsear-vi-n-t), arvinari/arvinare (a-r-vi-n-ri) (un cu aruli tsi ved) {ro: holba (ochii)} {fr: carquiller (les yeux)} {en: vinedz) ex: dada lj-arvina (lj-uda) cu lcrinj; arvineadz open (the eyes) wide} hrvljisit (hr-v-lji-st) adg hrv(ud, pruscucheashti) cu yin coadili-a caljlor arvinat (a-r- ljisit (hr-v-lji-s-t), hrvljisits (hr-v-lji-sts), hrvljisivi-nt) adg arvinat (a-r-vi-n-t), arvinats (a-r-vi-nts), ti/hrvljisite (hr-v-lji-s-ti) tsi lj-ari (ocljilj) dishcljish mularvinati/arvinate (a-r-vi-n-ti) (un cu aruvinat) arvitu (mbulbucats) {ro: cu (ochii) holbats} {fr: (avec les yeux) nari/arvinare (a-r-vi-n-ri) sf arvinri (a-r-vi-nr) (un carquills} {en: with (the eyes) wide open} hrvljisicu aruvinari) aruvrinedz (a-ru-vri-ndz) (mi) vb I aruvriri/hrvljisire (hr-v-lji-s-ri) sf hrvljisiri (hr-v-lji-sr) nai (a-ru-vri-n), aruvrinam (a-ru-vri-nm), aruvrinat (a-ru- atsea tsi s-fatsi cndu cariva dishcljili multu, lji mbulbucheavri-n-t), aruvrinari/aruvrinare (a-ru-vri-n-ri) (un cu arudz ocljilj {ro: aciunea de a holba (ochii)} {fr: action dcarvinedz) aruvrinat (a-ru-vri-nt) adg aruvrinat (a-ru-vri-n- quiller (les yeux)} {en: action of opening (the eyes) wide} t), aruvrinats (a-ru-vri-nts), aruvrinati/aruvrinate (a-ru-vri- arvanliu (ar-van-l) sm, sf, adg vedz tu sf arivani n-ti) (un cu aruvinat) ex: stau singur cu aruvrinati dzeani arveau (ar-ve-) sf vedz tu avdel (udati di lcrinj) aruvrinari/aruvrinare (a-ru-vri-n-ri) sf arvel (ar-v-l) sf vedz tu avdel aruvrinri (a-ru-vri-nr) (un cu aruvinari) arvon (ar-v-n) sf vedz tu arvoan aruvirsari1/aruvirsare (a-ru-vir-s-ri) sf vedz tu aruversu1 arvun (ar-v-n) sf vedz tu arvoan aruvirsari2/aruvirsare (a-ru-vir-s-ri) sf vedz tu aruversu2 aryi/arye (r-yi) sf aryi (r-yi) loc ischiu (ca un padi, aruvirsat1 (a-ru-vir-st) adg vedz tu aruversu1 cmpu); loclu ndreptu tr triirari (cu un stur tu mesi di cari aruvirsat2 (a-ru-vir-st) adg vedz tu aruversu2 suntu ligats caljlji tsi alag deavrliga shi calc (bat) grnili ca aruvirstur (a-ru-vir-s-t-r) sf vedz tu aruversu1 grn, ordzu, sicar, etc. tra s-eas grnutsli dit schicurli-a lor); aruvirsedz (a-ru-vir-sdz) (mi) vb I vedz tu aruversu1 arghi, arii, aloni {ro: arie} {fr: aire} {en: threshing area} araruvisari/aruvisare (a-ru-vi-s-ri) sf vedz tu aruversu1 ghi/arghe (r-ghi) sf arghi (r-ghi) (un cu aryi) ex: s-fac aruvisat (a-ru-vi-st) adg vedz tu aruversu1 pit ct n arghi arii1/arie (-ri-i) sf arii (-ri) (un cu aryi) aruvisedz (a-ru-vi-sdz) (mi) vb I vedz tu aruversu1 aryii/aryie (ar-y-i) sf aryii (ar-y) chirolu tsi omlu shadi sh-

138

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

nu fatsi tsiva (i cndu poati s-fac tut tsi-lj va inima); chiro tsi scldtori (scl-d-tr) (un cu ascldtoari) omlu l-bag di-un parti tra s-shad (s-dizvurseasc, s-isih- ascalin (as-c-lin) (mi) vb I vedz tu ascalnu seasc); niftseari tsiva; shideari {ro: rgaz, inactivitate} {fr: ascalnu (as-cl-nu) (mi) vb I asclnai (as-cl-n), asclnam trve, inaction} {en: respite, idleness} argo (ar-gh) invar (as-cl-nm), asclnat (as-cl-n-t), asclnari/asclnare (astsi shadi sh-nu-ari tsiva tr ftseari; tsi ari chiro s-fac tsi-lj cl-n-ri) mi-acats cu mnjli di-un loc sh-di altu tra s-pot scaft inima; tsi easti dat nafoar (scrchit) di la lucru; tsi ari mi-alin pi-un arburi (pi-un shcmb mari, pi-anifurlu-a unui chiro sh-vrearea s-lu fac un lucru; argos {ro: disponibil} {fr: munti arpos, etc.); acats un lucru di tsiva sh-lu-alas s-aspindisponible} {en: available} ex: di la bisearic mi featsir argo dzur ctr nghios; ascalin, angrlim, spindzur, aspindzur (mi-alsar, nj-deadir chiro s-fac tsi voi); preftu argo (scos, acats (di tsiva); (expr: 1: nji s-ascaln (tu gushi) = nj-armasi scrchit, dat nafoar di la lucru); hiu argo (hiu fr lucru) ar- tsiva (tu gushi; nji s-astmtsi un cumat di mcari tu grggos (ar-ghs) invar (un cu argo) ex: s-nu-l fac argos (s-nu- lan shi nu pot s-u ngljit); 2: lu-ascalnu di gushi = lu-anciup) l scrcheasc di la lucru){ro: atrna, cra, suspenda} {fr: (s)accrocher, suspendre} arzoal (ar-zo-l) sf vedz tu argiuhali{en: hook, hang up} ex: lji s-acts ning un aru, nelu di un as (as) invar (scriari neaprucheat di noi tu dictsiunar; vedz lemnu, shi aclo armasi asclnat; mi asclnai (mi-actsai cu as2)bratsli sh-mi-alinai) pri prun; ascaln-ti (acats-ti) di el; 1as (s) sm ash (sh) shi aseanj (-seanj) cartea tsi, tu-agioc- asclnats-lu (actsats-lu, spindzurats-lu) di alumachi; a lui nulu di crts, ari tinjia-atsea ma marea (ic ari dauli tinjii di 1 lj s-ascaln (expr: nu-lj s-acats tu grglan) dip tsiva; cu oslu shi di 11); has, chets, mon, monts {ro: as} {fr: as} {en: ace} di gljinushi, tsi-l mc, shi lji s-ascln (expr: lji s-acts tu has1 (hs) sm hash (hsh) (un cu as1)grglan); lu-ascln (expr: lu-anciup) di gushi asclnat 2as (as) invar (form shcurt di la zborlu las; vedz las/alas) (as-cl-nt) adg asclnat (as-cl-n-t), asclnats (as-cllas!, alas!, ai!, aidi!, haidi!, etc. {ro: las!, fie!, haide!} {fr: nts), asclnati/asclnate (as-cl-n-ti) tsi s-ari alinat pri que, sois, laisse faire, allons!, etc.} {en: let, let it be!, lets go!, tsiva cu angrlimarea; tsi easti actsat di-un lucru sh-alsat setc.} ex: as (alas) s-hib sh-capr; as (las) si s-duc; (las) as s- aspindzur ctr nghios; angrlimat, spindzurat, aspindzurat, lu-angiur vedz tuactsat, anciupat, etc. {ro: atrnat, crat, suspendat} {fr: acasaltu (a-sl-tu) vb I vedz tu saltu3croch, suspendu} {en: hooked; hung up} ex: cucoashi nuasami/asame (a-s-mi) sf vedz tu susamiarmasi asclnat (spindzurat)! asclnari/asclnare (as-clasar (a-s-r) adv vedz tu searn-ri) sf asclnri (as-cl-nr) atsea tsi s-fatsi cndu un lucru 3asltari/asltare (a-sl-t-ri) sf vedz tu saltus-ascaln; angrlimari, spindzurari, aspindzurari, actsari, anasltat (a-sl-tt) adg vedz tu saltu3ciupari, etc. {ro: aciunea de a atrna, de a cra, de a susasndz (-sndz) adv vedz tu adzpenda; atrnare, crare, suspendare} {fr: action de asndz (-sn-dz) adv vedz tu adz(s)accrocher, de suspendre} {en: action of hooking, of hanasb (tu nchisita-a zboarlor) vedz zboarli tsi nchisescu cu ging up} ascalin (as-c-lin) (mi) vb I asclinai (as-c-liazbn), asclinam (as-c-li-nm), asclinat (as-c-li-n-t), asboristu (az-b-ris-tu) sf asborist (as-b-ris-t), asborishts asclinari/asclinare (as-c-li-n-ri) (un cu ascalnu) (as-b-rish-ts), asboristi/asboriste (as-b-ris-ti) scriari asclinat (as-c-li-nt) adg asclinat (as-c-li-n-t), asclineaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz azboristunats (as-c-li-nts), asclinati/asclinate (as-c-li-n-ti) (un asbun (as-bn) (mi) vb I asbunai (as-bu-n), asbunam (as-bu- cu asclnat) asclinari/asclinare (as-c-li-n-ri) sf nm), asbunat (as-bu-n-t), asbunari/asbunare (as-bu-n- asclinri (as-c-li-nr) (un cu asclnari) asclntur1 (asri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz azbuncl-n-t-r) sf asclnturi (as-cl-n-tr) lucru tsi easti asbunari/asbunare (as-bu-n-ri) sf asbunri (as-bu-nr) asclnat (actsat, spindzurat, etc.) di tsiva {ro: lucru atrnat} scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz azbunari{fr: chose qui est accroche, suspendue} {en: thing that is asbunat (as-bu-nt) adg asbunat (as-bu-n-t), asbunats (as- hooked, that hangs up} asclntor (as-cl-n-tr) adg bu-nts), asbunati/asbunate (as-bu-n-ti) scriari asclntoari/asclntoare (as-cl-n-to-ri), asclntori (as-clneaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz azbunatn-tr), asclntoari/asclntoare (as-cl-n-to-ri) tsi acats ascaldu (as-cl-du) (mi) vb I ascldai (as-cl-d), ascldam un lucru di tsiva ca s-aspindzur; tsi s-acats di tsiva (tra si sta (as-cl-dm), ascldat (as-cl-d-t), ascldari/ascldare (as- mprostu shi s-nu s-trag azvarna), tsi spindzur, etc. {ro: cl-d-ri) mi bag tu ap (s-fac un banji, s-mi lau, s-dizvur- crtor} {fr: qui s-accroche} {en: that hangs up} ex: sescu, etc.); scaldu, culimbisescu {ro: sclda} {fr: (se) clivtrei asclntoari (tsi s-acats di tsiva) discalnu (dis-clbaigner} {en: (take or give a) bath} ex: n-ascldm tu balt; nu) (mi) vb I disclnai (dis-cl-n), disclnam (dis-cl-nm), lu-ascldai ficiorlu (lj-feci banji a ficiorlui) tu cupanji; tu disclnat (dis-cl-n-t), disclnari/disclnare (dis-cl-n-ri) fntn s-asclda trei dzni ascldat (as-cl-dt) adg ascl- l-disfac un lucru (l-dizleg, l-trag sh-lu-alas s-cad, etc.) di-aclo dat (as-cl-d-t), ascldats (as-cl-dts), ascldati/ascldate iu eara asclnat (actsat, spindzurat); scot un lucru dit crliglu (as-cl-d-ti) tsi ari fapt banji; tsi s-ari lat (cu bgarea tu iu easti spindzurat; lu-alas dit mn un lucru di cari escu ap); scldat, culimbisit {ro: scldat} {fr: qui sest baign} actsat (angrlimat, spindzurat); dispindzur, disfac {ro: des{en: (taken or given a) bath} ex: nu-l dizvilea c easti ascldat prinde, dezaga} {fr: dcrocher} {en: unhook} ex: discln (c-ari fapt banji) ascldari/ascldare (as-cl-d-ri) sf (dispindzur) trastul disclnat (dis-cl-nt) adg disclnat ascldri (as-cl-dr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-ascald; (dis-cl-n-t), disclnats (dis-cl-nts), disclnati/disclnate scldari, culimbisiri {ro: aciunea de a (se) sclda; scldare} (dis-cl-n-ti) tsi easti disfaptu di-atsea di cari easti spindzu{fr: action de (se) baigner} {en: action of bathing} ex: veara i rat (actsat); dispindzurat, disfaptu {ro: desprins, dezagat} bun ascldarea ascldtoari/ascldtoare (as-cl-d-to-ri) {fr: dcroch} {en: unhooked} disclnari/disclnare (dissf ascldtori (as-cl-d-tr) loc putsn ahndos cu ap (dit cl-n-ri) sf disclnri (dis-cl-nr) atsea tsi s-fatsi cndu un balt, aru) iu s-ascald dunjaea {ro: scldtoare} {fr: endroit lucru s-discaln; dispindzurari, disftseari {ro: aciunea de a o leau dune rivire est un peu profonde et o on peut se desprinde, de a dezaga; desprindere, dezagare} {fr: action baigner tranquillement} {en: bathing place} scaldu (scl- de dcrocher} {en: action of unhooking} du) (mi) vb I scldai (scl-d), scldam (scl-dm), scldat ascap (as-cp) vb I ascpai (as-c-p), ascpam (as-c-pm), (scl-d-t), scldari/scldare (scl-d-ri) (un cu ascaldu) ascpat (as-c-p-t), ascpari/ascpare (as-c-p-ri) mi ex: si scldar dznili gulishani, arsir, s-agiucar scldat zmulgu di-iuva shi-nj ljau calea; mi disfac dit tsiva sh-fug (dit (scl-dt) adg scldat (scl-d-t), scldats (scl-dts), scl- un loc, di cariva, etc. tsi nu mi-ariseashti); trec prit (es dit) un dati/scldate (scl-d-ti) (un cu ascldat) sclda- catastasi greau; lu-alas (bitisescu) un lucru; bitisescu (asparri/scldare (scl-d-ri) sf scldri (scl-dr) (un cu gu, hrgiuescu) paradzlji; scap, discap, asusescu, curturisescu, ascldari) scldtoari/scldtoare (scl-d-to-ri) sf cutursescu, nchiuluescu, bitisescu {ro: scpa; termina} {fr:

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

139

chapper, se sauver; terminer, achever} {en: escape; finish, ascapir, sh-ct ascpir, na-ts-lu iu-ts yini; ved c ascapir end} ex: paradzlji lj-ascpar (s-bitisir, lj-asparsir); seara, (fuldzir), va da ploai; bga s-bumbuneadz, s-ascapir shi sdzua ascap (bitiseashti); nj-ascp (nj-fudzi) dit mn; ascap fuldzir; ascpira loclu cndu fudzea; shtirea ascpir (mi zmulgu, fug) dit mna-a lui; mizi ascpai dit hpsn; (sfuldzir, dusi anghiu ca un rufei) pristi tut loclu; tsi si-lj ascpai di (mi lai di, u-ashtershu) un borgi mari; ascpai shi ascapir (s-lji treac) tu minti?; eapa-lj plscni n clutsat, c di njitsli borgi tsi-aveam ti dari; ascpm (tricum) dinclo di lj-ascpirar ocljilj (expr: vidzu steali verdz, vidzu pulj ntrmunti; Mitlu nu lu-ascpa (nu lu-alsa) dintr-oclji saclu; pn oclji); avea un cal tsi-ascpira (fig: tsi eara pir, sarpit) ascs-ascap di pirmith (s-bitisescu pirmithlu); Doamne! ascap-nj- pirat (as-c-pi-rt) adg ascpirat (as-c-pi-r-t), ascpirats mi di-aru; lu-ascpai di moarti; lipseashti s-u-aib ascpat (as-c-pi-rts), ascpirati/ascpirate (as-c-pi-r-ti) tsi ari vrnu; ast-sear ascpai; s-mi-ascparish, s-nu mi cheri fapt scntealji (cndu sturnarea fu agudit cu amnarea); tsi ascpat (as-c-pt) adg ascpat (as-c-p-t), ascpats (as- aspuni un lunjin scntiljitoari; loclu iu ascapir; loclu iu sc-pts), ascpati/ascpate (as-c-p-ti) tsi s-ari zmuls di veadi lunjina di la-arufei; scpirat, fuldzirat, sfuldzirat; (fig: cariva; tsi s-ari disfapt di tsiva sh-ari vgat; tsi ari tricut prit ascpirat = multu dishteptu, pir (di dishteptu), yiu, sarpit, etc.) un catastasi greau; tsi lu-ari alsat un lucru (lu-ari bitisit); {ro: scprat; foarte inteligent} {fr: endroit o on a lanc des tsi lj-ari aspart (hrgiuit) paradzlji; scpat, discpat, asusit, clairs; endroit o on a vu des clairs; trs vif, trs inteligent} curturisit, cutursit, nchiuluit, bitisit {ro: scpat; terminat} {fr: {en: place of origin of the lightning; very bright and chapp, sauv; termin, achev} {en: escaped; finished, inteligent} ex: pi tserlu ascpirat (tsi avea ascpirat ic loclu ended} ex: dz ca s-eshti ascpat (curturisit); ascpats di- iu avea ascpirat) ishi soarili; ficiorlu-a meu easti ascpirat Arap, inshir tu lumi; va s-escu ascpat shi va s-n bnm (fig: sarpit, pir); tini, ascpirat (fig: yiu, sarpit) la gioc; suntu deadun pn la moarti; cara s-tritsea di gardu eara ascpat livendz, ascpirats (fig: pir, dishtepts, sarpits) ascpiraascpari/ascpare (as-c-p-ri) sf ascpri (as-c-pr) atsea ri/ascpirare (as-c-pi-r-ri) sf ascpirri (as-c-pi-rr) tsi s-fatsi cndu cariva ascap di tsiva; scpari, discpari, lucrul tsi s-fatsi cndu ascapir; scpirari, fuldzirari, sfuldzirari asusiri, curturisiri, cutursiri, nchiuluiri, bitisiri {ro: aciunea de {ro: aciunea de a scpra; scprare} {fr: action de jaillir a scpa; de a termina; scpare, terminare} {fr: action des tincelles; lueur vive et passagre} {en: action of flashing dchapper, de se sauver; de terminer, dachever; salut, d- lights, of discharging lightnings; sparkling and short-lived livrance} {en: action of escaping; of finishing, of ending; sal- light} ex: tu niori actsar ascpirrli; bumbunidzri, vation, end} ex: mintea-a aushlor, ghineatsa shi ascparea-a ascpirri; tu minuta a ascpirariljei ascpirtur (as-c-pitinirlor; cari vidzu acshi feata, c nu-ari ascpari; la mnar sh- r-t-r) sf ascpirturi (as-c-pi-r-tri) scntealji inshit dit afl ascparea ascptor (as-c-p-tr) adg ascptoa- agudirea-a sturnariljei cu amnarea; lunjina tsi s-fatsi cndu ri/ascptoare (as-c-p-to-ri), ascptori (as-c-p-tr), ascapir tsiva; lucrul (mnearlu) cu cari s-ascapir scntelj; ascptoari/ascptoare (as-c-p-to-ri) atsel tsi lu-ascap ascpirari {ro: scprare} {fr: lueur vive, rapide et passagre} pri cariva; scptor, scpitor {ro: salvator} {fr: sauveur} {en: {en: fast, strong and short-lived light} scapir (sc-pir) vb I saviour} ex: Hristolu easti Ascptorlu-a nostru scap (scp) scpirai (sc-pi-r), scpiram (sc-pi-rm), scpirat (sc-pivb I scpai (sc-p), scpam (sc-pm), scpat (sc-p-t), r-t), scpirari/scpirare (sc-pi-r-ri) (un cu ascapir) ex: scpari/scpare (sc-p-ri) (un cu ascap) ex: nu putui si aoa scapir (scntiljadz) n pal scpirat (sc-pi-rt) adg scap dit mnjli a lui; Enoh lji scp (hrgiui, bitisi) paradzlji; scpirat (sc-pi-r-t), scpirats (sc-pi-rts), scpirati/scashi scp (bitisi, muri) mratlu, ashi muri Enoh; scpm di- pirate (sc-pi-r-ti) (un cu ascpirat) scpirari/scpirare dindi (tricum, ascpitm dinclo di munti) scpat (sc-pt) (sc-pi-r-ri) sf scpirri (sc-pi-rr) (un cu ascpirari) adg scpat (sc-p-t), scpats (sc-pts), scpati/scpate ascapit1 (as-c-pit) vb I ascpitai (as-c-pi-t), ascpitam (as(sc-p-ti) (un cu ascpat) scpari/scpare (sc-p-ri) sf c-pi-tm), ascpitat (as-c-pi-t-t), ascpitari/ascpitare scpri (sc-pr) (un cu ascpari) ex: di piriclju nu-i (as-c-pi-t-ri) fac biutura sh-mcarea (cu, i fr ciumuliri) sscpari scptor (sc-p-tr) adg scptoari/scptoare treac din gur tu grglan sh-deapoea tu stumahi; u-arucutes(sc-p-to-ri), scptori (sc-p-tr), scptoari/scptoare cu tu grglan (mcarea i biutura); scapit, ngljit, angljit, n(sc-p-to-ri) (un cu ascptor) scpitor (sc-pi-tr) gljit, bucusescu, mc, dipishescu, sorbu, etc. {ro: nghii} {fr: adg scpitoari/scpitoare (sc-pi-to-ri), scpitori (sc-pi-tr), ingurgiter, avaler} {en: gulp down, swallow} ex: nu apuc sscpitoari/scpitoare (sc-pi-to-ri) (un cu ascptor) ascapit (si ngljit) doau hitsi shi na iu lj-arsrir doau discap (dis-cp) vb I discpai (dis-c-p), discpam (dis-c- coarni; nu putea s-lu-ascapit (s-lu ngljit) c avea coarni; lipm), discpat (dis-c-p-t), discpari/discpare (dis-c-p- ascpit cucoashili cu tuti coji; io shtiu, tsi trapshu, ascri) (un cu ascap) discpat (dis-c-pt) adg discpat pitndalui (angljitndalui) frmaclu-a lor; pots s-u-ascapits? (dis-c-p-t), discpats (dis-c-pts), discpati/discpate (dis- (s-u ngljits?) ascpitat1 (as-c-pi-tt) adg ascpitat (as-cc-p-ti) (un cu ascpat) discpari/discpare (dis-c-p- pi-t-t), ascpitats (as-c-pi-tts), ascpitati/ascpitate (as-cri) sf discpri (dis-c-pr) (un cu ascpari)pi-t-ti) (mcarea shi biutura) tsi ari tricut din gur tu grgascapir (as-c-pir) vb I ascpirai (as-c-pi-r), ascpiram (as- lan sh-deapoea tu stumahi; scpitat, arucutit tu grglan; c-pi-rm), ascpirat (as-c-pi-r-t), ascpirari/ascpirare scpitat, angljitat, ngljitat, ngljitat, angljitst, ngljitst, (as-c-pi-r-ri) 1: fac scntealji cndu agudescu sturnarea cu ngljitst, bucusit, mcat, dipishit, surghit, etc. {ro: nghiit} {fr: amnarea; 2: fac s-ansar anghiu un lunjin scntiljitoari shi ingurgit, aval} {en: gulped down, swallowed} ascpitatr putsn chiro; 3: s-veadi un lunjin scntiljitoari sh-tr ri1/ascpitare (as-c-pi-t-ri) sf ascpitri (as-c-pi-tr) atsea shcurtu chiro tsi easi cu vrondu mari dit mesea-a niorlor tu tsi s-fatsi cndu tsiva s-ascapit i cariva ascapit tsiva; chirolu di furtun; scapir, fuldzir, sfuldzir; (fig: 1: (cariva) scpitari, angljitari, ngljitari, ngljitari, angljitsri, ngljitsri, ascapir = (cariva) easti multu dishtiptat (mindueashti ghini ngljitsri, bucusiri, mcari, dipishiri, arucutiri tu grglan, sh-multu anghiu, ca lunjina di la ascpirari); easti dishtiptat surghiri, etc. {ro: aciunea de a nghii; nghiire} {fr: action pir, yiu, sarpit; expr: 2: nj-ascapir tu minti = nj-treatsi (nj- dingurgiter, davaler} {en: action of gulping down, of fuldzir) prit minti; 3: nj-ascapir ocljilj (di tsi ved) = (i) ved swallowing} scapit1 (sc-pit) vb I scpitai (sc-pi-t), ca steali verdz (cndu nj-agudeashti cariva caplu); (ii) mi- scpitam (sc-pi-tm), scpitat (sc-pi-t-t), scpitaariseashti multu tsi ved sh-am mari mirachi s-u am atsea tsi ri/scpitare (sc-pi-t-ri) (un cu ascapit1) scpitat1 (sc-pived n fats) {ro: scpra} {fr: faire jaillir des tincelles en tt) adg scpitat (sc-pi-t-t), scpitats (sc-pi-tts), battant le briquet, produire une lueur rapide et passagre; scpitati/scpitate (sc-pi-t-ti) (un cu ascpitat1) scpitalancer des clairs} {en: get sparks from a cigarette-lighter; ri1/scpitare (sc-pi-t-ri) sf scpitri (sc-pi-tr) (un cu sparkle; discharge a flash of lightning} ex: ascapir mnearlu ascpitari1) tra s-aprindzi tsigarea; a luplui lj-ascpirar ocljilj; ascpirn- ascapit2 (as-c-pit) vb I ascpitai (as-c-pi-t), ascpitam (asdalui cu amnarea, s-featsi niheam lunjin; scoasi mnearlu s- c-pi-tm), ascpitat (as-c-pi-t-t), ascpitari/ascpitare

140

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(as-c-pi-t-ri) (soarili, luna, steaua) dipuni shi s-fatsi cipi n asclnari/asclnare (as-cl-n-ri) sf vedz tu ascalnu dzari cndu apuni; mi fac afan; scapit, apun, cher/cheari, asclnat (as-cl-nt) adg vedz tu ascalnu surupseashti (soarili, luna, steaua); (fig: ascapit = (i) cipuses- asclntor (as-cl-n-tr) adg vedz tu ascalnu cu, mi fac afandu n dzari, dup dzean; (ii) slghescu, scad cuasclntur1 (as-cl-n-t-r) sf vedz tu ascalnu sntatea, cher di-aveari, urfnipsescu, etc.; (iii) mor, lji ncljid asclntur2 (as-cl-n-t-r) sf asclnturi (as-cl-n-tr) ocljilj, mi duc pri lumea-alant; etc.) {ro: scpta, apune atsea tsi si spuni c easti sibepea (dealihea i minciunoas) ca (soarele, luna, stelele); dispare (la orizont, dup o culme)} un lucru si s-fac (si s-aib fapt); afurnjii, actstur, itii, {fr: se coucher (en parlant des astres); disparatre made, mdei, mhn, sibepi, sibeti, simbeti {ro: cauz, prelhorizon} {en: (talking about sun, moon, stars) set, go down; text} {fr: cause, prtexte} {en: reason, pretext} ex: lj-aflai un disappear beyond a mountain, horizon, etc.} ex: tsi mushat asclntur (un sibepi, itii) ascapit (apuni) soarili; di cum apirea pn ascpita, di pri lu- ascpari/ascpare (as-c-p-ri) sf vedz tu ascap cru nu s-muta; soarili ascapit tu oara optu seara; ct ascpi- ascpat (as-c-pt) adg vedz tu ascap tar (s-chirur, cipusir, s-featsir afanj) alants dup dzean; ascptor (as-c-p-tr) adg vedz tu ascap ascpit (tricu sh-nu s-vidzu dup) dzeana frati-su ctr n ascpirari/ascpirare (as-c-pi-r-ri) sf vedz tu ascapir hoar; lj-vidzum dau minuti pn ascpitar dup dzean; li- ascpirat (as-c-pi-rt) adg vedz tu ascapir ascpit (fig: li featsi s-nu mata s-vead); fudzi, ascapit (s- ascpirtur (as-c-pi-r-t-r) sf vedz tu ascapir fatsi afan), nu s-veadi; eara unoar cu mult tutiput, tora ascpitari1/ascpitare (as-c-pi-t-ri) sf vedz tu ascapit1 ascpit (urfnipsi); ascpit di dunjaea-aest (fig: muri) di ascpitari2/ascpitare (as-c-pi-t-ri) sf vedz tu ascapit2 dunjaea-aest ascpitat2 (as-c-pi-tt) adg ascpitat (as-cascpitat1 (as-c-pi-tt) vedz tu adg ascapit1 pi-t-t), ascpitats (as-c-pi-tts), ascpitati/ascpitate (as-cascpitat2 (as-c-pi-tt) adg vedz tu ascapit2 pi-t-ti) tsi ari ascpitat (soarili, luna, steaua); scpitat, apus, ascpitat (as-c-pi-t-t) sf vedz tu ascapit2 chirut, surupsit (soarili, luna, steaua) {ro: scptat, apus ascpitat* (as-c-pi-t-t) fimininlu singular di la adg. (soarele, luna, stelele); disprut (la orizont, dup o culme)} ascpitat; vedz ascpitat1, ascpitat2 {fr: couch (en parlant des astres); disparu lhorizon} {en: aschepi1/aschepe (as-ch-pi) sf vedz tu schepi1 (talking about sun, moon, stars) set, gone down; disappeared aschepi2/aschepe (as-ch-pi) sf vedz tu schepi2 beyond a mountain, horizon, etc.} ascpitari2/ascpitare (as- ascheri/aschere (as-ch-ri) sf ascheri (as-chr) shi ascheruri c-pi-t-ri) sf ascpitri (as-c-pi-tr) atsea tsi s-fatsi cndu (as-chrur) ceat di oaminj (di-a statlui), ghini armtusits, a ascapit tsiva; scpitari, apuneari, apuniri, chireari, surupsiri curi lucru easti aprarea-a laolui (a statlui); oasti, strato {ro: (soarili, luna, steaua) {ro: aciunea de a scpta, de a apune armat} {fr: arme} {en: army} ex: tu a Srunljei cdzu as(soarele, luna, stelele); de a dispare (la orizont, dup o culcheri mult; n mari ascheri s-avea adunat tu padea di Ohrime); scptare} {fr: action de se coucher (en parlant des as- da; ts dau tu shtiri, c ascheri greau yini s-ti-asting; divrlitres); de disparatre lhorizon} {en: (talking about sun, ga di-amari aviglja ascheri ascherli (as-cher-l) sm aschirmoon, stars) action of setting, of going down; of disappearing ladz (as-chir-ldz) tinir armtusit tsi fatsi parti dit ascheri; beyond a mountain, horizon, etc.} ex: soarili eara tr ascpitari aschirl, suldat, stratiot, ustash, nizam {ro: soldat} {fr: soldat} (apuneari) ascpitat (as-c-pi-t-t) sf fr pl 1: atsea tsi {en: soldier} ex: un ascherli dzsi aschirl (as-chir-l) sm s-fatsi cndu apuni soarili (ninti ca si s-alas seara); apunea- aschirladz (as-chir-ldz) (un cu ascherli) aschirlchi/asrea-a soarilui; 2: partea ct iu ascapit soarili; ascapit, asca- chirlche (as-chir-l-chi) sf aschirlchi (as-chir-lch) bana pit, ascpitat, scapit, scapit, scpitat, scpitat; (fig: ascpi- shi tehnea-a oaminjlor dit ascheri; nizami {ro: militrie} {fr: tat = mardzinea (a loclui, a lumiljei); bitisita (a banljei); dimilitaire, service militaire} {en: military} serascher (se-rasparti, dup soari) {ro: scapt, apusul soarelui; Apus} {fr: chr) sm serascheri (se-ras-chr) atsel ma marli pristi tuti coucher du soleil, tombe du jour, ponant; ouest} {en: sunset, ascherli a unui stat {ro: generalisim} {fr: gnralissime; cosundown; West} ex: di cndu creap dzua shi pn tu-ascpi- mandant en chef de larme} {en: generalissimo, commander tat; s-alumtar ashi di dimneatsa pn tu ascpitata-a soarilui;in chief} ex: mults serascheri cu nam avu Turchia serasdata shi ascpitata-a soarilui; unlu apuc ctr tu Data-a cherat (se-ras-che-rt) sm pl(?) loclu (scamnul) di iu ursoarilui, alantu ctr tu Ascpitat (partea ct iu cheari seashti serascherlu; cumndrsiri di serascher {ro: artierul soarili) ascapit3 (as-c-pit) sm fr pl (un cu ascpitat) general; comanda suprem a unui generalisim} {fr: le cartier ex: di dimineatsa pn tu-ascapit (ascpitari); pn tu-ascapitlu gnral du gnralissime; comandant en chef de larme; (ascpitata) di soari; s-dusi pn la-ascapitlu-a loclui (fig: mar- commande suprme} {en: headquarters of a generalissimo, of dzinea-a loclui, dup soari); him tu-ascapit (fig: bitisita-a a commander in chief; command of generalissimo} ex: lu dubanljei) ascapit (as-c-pi-t) sf fr pl (un cu ascpisir la serascherat (scamnul a serascerlui) cu ocljilj ligats; sum tat) ex: tu ascapita (ascpitata) a soarilui scapit2 (sc-pit) serascheratlu (cumndrsirea) al Edem Pasha, gretslji fur vb I scpitai (sc-pi-t), scpitam (sc-pi-tm), scpitat btuts serascherami/serascherame (se-ras-che-r-mi) sf fr (sc-pi-t-t), scpitari/scpitare (sc-pi-t-ri) (un cu pl multimi di serascheri {ro: numr de generalisimi} {fr: ascapit2) ex: soarili scapit (apuni); moi Hrisul, scpitash (tri- nombre de gnralissimes} {en: number of commanders in cush, ti chirush, ti featsish afand dup) dau mguli; scpitai chief} ex: amirlu avea serascheramea (tuts seraschelji) dup (tricui di-alant parti di) muntslj cu neau scpitat2 (sc-pi- ns tt) adg scpitat (sc-pi-t-t), scpitats (sc-pi-tts), scpi-ascherli (as-cher-l) sm vedz tu ascheri tati/scpitate (sc-pi-t-ti) (un cu scpitat2) scpiaschirl (as-chir-l) sm vedz tu ascheri tari2/scpitare (sc-pi-t-ri) sf scpitri (sc-pi-tr) (un cu aschirlchi/aschirlche (as-chir-l-chi) sf vedz tu ascheri scpitari2) scpitat (sc-pi-t-t) sf fr pl (un cu aschitaryio (as-chi-tar-y) sm vedz tu aschiti ascpitat) ex: tu-a soarilui scpitat (ascpitat); tru scpi- aschiti (as-chi-t) sm aschitadz (as-chi-tdz) om tsi s-ari tata-a soarilui; tricui di giumitati sh-tora agiumshu pi scpitati trapt nafoar di lumi sh-bneadz singur {ro: schimnic, pust(fig: ct tu bitisita-a banljei) scapit3 (sc-pit) sm fr pl nic, sihastru} {fr: ermite, anachorte} {en: hermit, recluse} (un cu ascpitat) scapit (sc-pi-t) sf fr pl (un cu ex: shi adz s-veadi pishtireaua iu shidea ascumtu aschitilu; ascpitat) bneadz ca un aschiti, ni s-dutsi iuva, ni-lj yini cariva; slghi ascapit3 (as-c-pit) sm vedz tu ascapit2 ca un aschiti aschitaryio (as-chi-tar-y) sm aschitaryeadz ascapit (as-c-pi-t) sf vedz tu ascapit2 (as-chi-tar-ydz) loc iu bneadz aschitadzlji; njic mnstir ascldari/ascldare (as-cl-d-ri) sf vedz tu ascaldu iu bneadz ndoi clugri diparti di lumi ca nshti aschitadz ascldat (as-cl-dt) adg vedz tu ascaldu {ro: schit} {fr: petit monastre} {en: little monastery} asclinari/asclinare (as-c-li-n-ri) sf vedz tu ascalnu aschitlichi/aschitliche (as-chit-l-chi) sf aschitlichi (as-chitasclinat (as-c-li-nt) adg vedz tu ascalnu lch) starea tu cari s-afl aschitadzlji; soea di ban tsi-u trec

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

141

aschitadzlji; ban di om singur {ro: sihstrie} {fr: tat (un cu ascuchit) scuchiri/scuchire (scu-ch-ri) sf scuchiri dermite; vie solitaire} {en: state of a hermit; solitary life} (scu-chr) (un cu ascuchiri) aschitipsescu (as-chi-tip-ss-cu) (mi) vb IV aschitipsii (as-chi- ascuchi1 (as-cch) (mi) vb I ascucheai (as-cu-ch), ascutip-s), aschitipseam (as-chi-tip-sem), aschitipsit (as-chi- cheam (as-cu-chm), ascucheat (as-cu-ch-t), ascucheatip-s-t), aschitipsiri/aschitipsire (as-chi-tip-s-ri) mi fac ri/ascucheare (as-cu-ch-ri) aruc cu dinami afoar din gur aschiti; bnedz un ban di aschiti; nj trec bana singur ca un ascucheatlu tsi lu-am n gur (amisticat ctivroar cu hrpi); aschiti {ro: sihstri, tri via de pustnic} {fr: devenir ermite; scuchi, stichescu; (expr: 1: lu-ascuchi (tra s-nu-l ljau di oclju) vivre en ermite, mener une vie solitaire} {en: become a her- = mi fac c lu-ascuchi pri cariva (un njic) cari easti mushat, mit, live a solitary life} ex: mea, aclotsi s-aschitipsi (s-featsi sntos, gioni, etc. tra s-nu-l ljau di oclju, c pistipsescu c cuaschiti) aschitipsit (as-chi-tip-st) adg aschitipsit (as-chi- aest ascucheari nu va s-diucljadz; 2: ascuchi n sin = mi fac tip-s-t), aschitipsits (as-chi-tip-sts), aschitipsiti/aschitipsite c-ascuchi n sin sh-pistipsescu c cu-aest va s-ascap di(as-chi-tip-s-ti) {ro: sihstrit, care triete o via de pustnic} amyi, di taxirtsli tsi pot s-nj cad pri cap, etc.; 3: pn s-as{fr: qui devient ou vie en ermite; qui a une vie solitaire} {en: cuchi (va si s-fac un lucru) = unshun, diunoar, multu who became a hermit, who lives a solitary life} aschitipsi- agonja, (ascucheatlu va-nj armn ninga niuscat shi) va sri/aschitipsire (as-chi-tip-s-ri) sf aschitipsiri (as-chi-tip-sr) bitiseasc lucrul!; 4: lu-ascuchi = nu lu-am tu tinjii, lu-am tr atsea tsi fatsi atsel tsi bneadz un ban di aschiti {ro: pez, lu-arushinedz, etc.) {ro: scuipa} {fr: cracher} {en: spit} aciunea de a se sihstri, de a tri via de pustnic; sihstrie} ex: lj-ascuche ns noar, sh-l dzsi, nu v easti arshini?; lu{fr: action de devenir ermite; de mener une vie solitaire} {en: ascuchear ca pri un mscr; sharpili cu dau capiti lu-ascuaction of becoming a hermit, of living a solitary life} aschi- che n gur; di iu s-mi-ascuchi tu fats, ma ghini tu pltri; tifsescu (as-chi-tif-ss-cu) (mi) vb IV aschitifsii (as-chi-tif-s), acts s-ascuchi n sin (expr: s-fatsi c-ascuchi n sin) tra s-nu saschitifseam (as-chi-tif-sem), aschitifsit (as-chi-tif-s-t), acats amayea di ns; nj-ascuchi sndzi dit hicat; di fric, asaschitifsiri/aschitifsire (as-chi-tif-s-ri) (un cu aschitip- cuche trei ori n sin; ascuchi natlu s-nu-l ljai di oclju!; sescu) ex: mea, dicara aschitifsi (s-featsi aschiti) Eftimiu agiumsi, pn s-ascuchi (expr: unshun), tu hoara-a tat-sui; aschitifsit (as-chi-tif-st) adg aschitifsit (as-chi-tif-s-t), pn s-ascuchi (expr: unshun) lj deadi cali; du-ti sh-toarnaschitifsits (as-chi-tif-sts), aschitifsiti/aschitifsite (as-chi-tif- ti nyii c, ia, ascucheai! (expr: unshun s-ti tornji, pn nu ss-ti) (un cu aschitipsit) aschitifsiri/aschitifsire (as-chi- usuc ascucheatlu); pn s-ascuchi (expr: unshun), io va stif-s-ri) sf aschitifsiri (as-chi-tif-sr) (un cu aschitipsiri)yin ascucheat1 (as-cu-cht) adg ascucheat (as-cu-ch-t), aschitifsescu (as-chi-tif-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu aschitiascucheats (as-cu-chts), ascucheati/ascucheate (as-cu-chaschitifsiri/aschitifsire (as-chi-tif-s-ri) sf vedz tu aschititi) (lucru) tsi easti arcat dit gur cu dinami (ascucheatlu i un aschitifsit (as-chi-tif-st) adg vedz tu aschitilucru tsi s-afl n gur); scucheat, stichit; (expr: ascucheat (tra aschitipsescu (as-chi-tip-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu aschitis-nu hib loat di oclju) = tsi easti ascucheat niheam di-un aschitipsiri/aschitipsire (as-chi-tip-s-ri) sf vedz tu aschitiparti, i mash cu zborlu, tra s-nu hib loat di oclju di mushat, aschitipsit (as-chi-tip-st) adg vedz tu aschitibun, dishteptu, etc. tsi easti) {ro: care a fost scuipat} {fr: qui a aschitiu (as-chi-t) sm aschitadz (as-chi-tdz) scriari t crach} {en: who has been spit on} ex: aundzits mnjli cu neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz aschititsara ascucheat trei ori; ficiuric ascucheat (expr: ficiuric asaschitlichi/aschitliche (as-chit-l-chi) sf vedz tu aschiticucheat di-un parti i mash cu zborlu tra s-nu s-hib loat di asclots (as-cl-ts) sf vedz tu clutsatoclju) ascucheari1/ascucheare (as-cu-ch-ri) sf ascucheri ascol (as-cl) (mi) vb I vedz tu scol(as-cu-chr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva ascuchi, i tsiva 11ascriari /ascriare sf vedz tu scriueasti ascucheat; scucheari, stichiri; (expr: (easti) tr ascucheari ascriat1 (as-cri-t) adg vedz tu scriu1= (easti) tr arshini, tr pez, etc.) {ro: aciunea de a scuipa} 11ascriu (a-scr) vb I vedz tu scriu{fr: action de cracher} {en: action of spitting} scuchi1 ascrum (as-crm) (mi) vb I vedz tu scrum1(scch) (mi) vb I scucheai (scu-ch), scucheam (scu1ascrumari/ascrumare (as-cru-m-ri) sf vedz tu scrumchm), scucheat (scu-ch-t), scucheari/scucheare (scuascrumat (as-cru-mt) adg vedz tu scrum1ch-ri) (un cu ascuchi1) ex: calea, tsi-lj vinji s scuchi; fi11ascucheari /ascucheare (as-cu-ch-ri) sf vedz tu ascuchiciorlu ari ngljitat inima di pulj shi scuchi flurii; scuche ca ma ascucheari2/ascucheare (as-cu-ch-ri) sf vedz tu ascuchi2naintea, ma nu-ari flurii! scucheat1 (scu-cht) adg 11ascucheat (as-cu-cht) adg vedz tu ascuchiscucheat (scu-ch-t), scucheats (scu-chts), scucheaascucheat2 (as-cu-cht) adg vedz tu ascuchi2ti/scucheate (scu-ch-ti) (un cu ascucheat1) scuchea31ascucheat (as-cu-cht) sm vedz tu ascuchiri1/scucheare (scu-ch-ri) sf scucheri (scu-chr) (un cu ascucheat4 (as-cu-cht) sm vedz tu ascuchi1ascucheari1) ascucheat3 (as-cu-cht) sm ascucheats (asascuchescu (as-cu-chs-cu) vb IV ascuchii (as-cu-ch), ascu- cu-chts) shi sn ascucheaturi (as-cu-ch-tur) luguria ca cheam (as-cu-chm), ascuchit (as-cu-ch-t), ascuchiri/as- ap (niheam ca muzgoas) tsi s-fatsi dipriun n gur sh-cari (i) cuchire (as-cu-ch-ri) scot (talj) hltsli (mdularili) sixuali s-ameastic cu mcarea shi ngljitat tu stumahi dup tsi (brbteshti) ashi c omlu (pravda) nu mata poati s-fac njits; mcarea easti ghini ciumulit n gur; ic, (ii) poati s-hib arscuchescu, ciucutescu, dzigrescu, shuts {ro: castra} {fr: cas- cat cu puteari dit gur cndu easti mult (cndu omlu ari vr trer, chtrer} {en: castrate} ex: lu-ascuchi (l-ciucuti, l-dzigri) lucru xen tu gur, apa easti mintit cu hrpi, etc.); scucheat, calu ascuchit (as-cu-cht) adg ascuchit (as-cu-ch-t), as- ascuchitur; (expr: nu-am nitsi ascucheat n gur = escu multu cuchits (as-cu-chts), ascuchiti/ascuchite (as-cu-ch-ti) oarfn, escu dip ctr soari, nu-am zmean n cur) {ro: scuipat, (omlu i pravda) a curi lj s-ari scoas hltsli sexuali sh-nu saliv} {fr: salive, crachat} {en: saliva, spit} ex: tra s-lji tsn poati s-mata fac njits; scuchit, ciucutit, dzigrit, shutst; sndzili, lu-aundzi cu ascucheat sh-truoar sndzili sttu; nu gagur, ggur, munuh, monoh, scupac, scupat, strif, hudum, ari nitsi ascucheat n gur (expr: easti multu oarfn) hadum {ro: castrat} {fr: castr, chtr} {en: castrated} as- scucheat3 (scu-cht) sm scucheats (scu-chts) shi sn cuchiri/ascuchire (as-cu-ch-ri) sf ascuchiri (as-cu-chr) scucheaturi (scu-ch-tur) (un cu ascucheat3) ascuchiatsea tsi s-fatsi cndu-lj si scoasir a omlui (a pravdljei) h- tur1 (as-cu-chi-t-r) sf ascuchituri (as-cu-chi-tr) lucrul tsi ltsli sexuali di nu mata poati s-fac njits; scuchiri, ciucutiri, easti ascucheat din gur; ascucheat, scucheat {ro: scuiptur, dzigriri, shutsri {ro: aciunea de a castra} {fr: action de scuipat} {fr: crachat} {en: spit} castrer, de chtrer} {en: action of castrating} scuchescu ascuchi2 (as-cch) vb I ascucheai (as-cu-ch), ascucheam (scu-chs-cu) vb IV scuchii (scu-ch), scucheam (scu- (as-cu-chm), ascucheat (as-cu-ch-t), ascucheachm), scuchit (scu-ch-t), scuchiri/scuchire (scu-ch-ri) ri/ascucheare (as-cu-ch-ri) (musca) dutsi di-alas oau (as(un cu ascuchescu) scuchit (scu-cht) adg scuchit (scu- cuchi) tu-un mcari (cari, ma npoi, s-aspardzi sh-oauli sch-t), scuchits (scu-chts), scuchiti/scuchite (scu-ch-ti) fac yernji); scuchi {ro: infecta} {fr: infecter} {en: infect} ex:

142

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

mcarea u-ascuchear mushtili ascucheat2 (as-cu-cht) cul-tts), neascultati/neascultate (neas-cul-t-ti) tsi nu easti adg ascucheat (as-cu-ch-t), ascucheats (as-cu-chts), as- ascultat; (boatsi, cntic, vrondu, etc.) tsi nu easti avdzt di cucheati/ascucheate (as-cu-ch-ti) (mcari) la cari s-dusi cariva; (atsel) tsi nu-lj si fatsi vrearea (dimndciunea, etc.); un musc di-als oau (sh-cari ma npoi scoati yernji); (lucrul) tsi nu easti faptu dup cum fu dimndat; neavdzt, niscucheat {ro: infectat} {fr: infect} {en: infected} ex: carnea faptu {ro: neascultat} {fr: qui nest pas cout (obi)} {en: easti ascucheat (di mushti sh-featsi yernji) ascuchea- who is not listened (obeyed)} ex: easti om neascultat (tsi nu ri2/ascucheare (as-cu-ch-ri) sf ascucheri (as-cu-chr) easti ascultat, tsi nu-lj da vrnu di mnear, tsi nu da vr simasii atsea tsi s-fatsi cndu musca ascuchi un mcari; ascucheat, la-atseali tsi dztsi neascultari/neascultare (neas-cul-t-ri) scucheari, scucheat {ro: aciunea (mutei) de a infecta} {fr: sf neascultri (neas-cul-tr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu action (des mousches) dinfecter} {en: action of infecting (by ascult; neavdzri, niftseari {ro: aciunea de a nu asculta, de flies)} scuchi2 (scch) vb I scucheai (scu-ch), scucheam a nu se supune} {fr: action de ne pas couter; de ne pas obir} (scu-chm), scucheat (scu-ch-t), scucheari/scucheare {en: action of not listening; action of not obeying} neas(scu-ch-ri) (un cu ascuchi2) scucheat2 (scu-cht) adg culttor (neas-cul-t-tr) adg neasculttoari/neasculttoare scucheat (scu-ch-t), scucheats (scu-chts), scuchea- (neas-cul-t-to-ri), neasculttori (neas-cul-t-tr), neasculti/scucheate (scu-ch-ti) (un cu ascucheat2) scuchea- ttoari/neasculttoare (neas-cul-t-to-ri) atsel tsi nu-ascult ri2/scucheare (scu-ch-ri) sf scucheri (scu-chr) (un cu tsi-lj si dztsi; atsel tsi nu fatsi tsi-lj si caft (tsi-lj si dimnd, ascucheari2) ascucheat4 (as-cu-cht) sm ascucheats (as- etc.) {ro: neasculttor, nedocil, nesupus} {fr: qui nest pas cu-chts) shi sn ascucheaturi (as-cu-ch-tur) atsea tsi fatsi obissant, nest pas docile, nest pas soumis} {en: who is not a un musc cndu alas oau (cari ma npoi s-fac yernji) pri listener; who is not obedient, is not submissive} parascultu un mcari {ro: infectarea fcut de musc} {fr: infection (p-ras-cul-tu) vb I parascultai (p-ras-cul-t), parascultam produite ou cause par les mouches} {en: infection caused by (p-ras-cul-tm), parascultat (p-ras-cul-t-t), parascultaflies} scucheat4 (scu-cht) sm scucheats (scu-chts) shi sn ri/parascultare (p-ras-cul-t-ri) ascultu multu; ascultu sh-fac scucheaturi (scu-ch-tur) (un cu ascucheat4) ascuchi- ma multu dict nj dztsi cariva s-fac {ro: asculta prea mult, tur2 (as-cu-chi-t-r) sf ascuchituri (as-cu-chi-tr) (un cu se supune prea mult} {fr: couter trop; se soumettre entireascucheat4)ment, obir trop} {en: listen too much; obey too much} ascuchiri/ascuchire (as-cu-ch-ri) sf vedz tu ascuchescuparascultat (p-ras-cul-tt) adg parascultat (p-ras-cul-tascuchit (as-cu-cht) adg vedz tu ascuchescut), parascultats (p-ras-cul-tts), parascultati/parascultate (p11ascuchitur (as-cu-chi-t-r) sf vedz tu ascuchiras-cul-t-ti) cari easti multu-ascultat {ro: care este ascultat ascuchitur2 (as-cu-chi-t-r) sf vedz tu ascuchi2prea mult, care este supus prea mult} {fr: qui est trop cout; asculari/asculare (as-cu-l-ri) sf vedz tu scoltrop obi} {en: who is listened too much; who is obeyed too asculat (as-cu-lt) adg vedz tu scolmuch} parascultari/parascultare (p-ras-cul-t-ri) sf parasasculat (as-cu-l-t) sf vedz tu scolcultri (p-ras-cul-tr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva parasascultari/ascultare (as-cul-t-ri) sf vedz tu ascultucult {ro: aciunea de a asculta prea mult, de a (se) supune ascultat (as-cul-tt) adg vedz tu ascultuprea mult} {fr: action dcouter trop; de se soumettre entiasculttor (as-cul-t-tr) adg vedz tu asculturement, dobir trop} {en: action of listening too much; of ascultu (as-cul-tu) vb I ascultai (as-cul-t), ascultam (as-cul- obeying too much} parasculttor (pa-ras-cul-t-tr) adg tm), ascultat (as-cul-t-t), ascultari/ascultare (as-cul-t-ri) parasculttoari/parasculttoare (pa-ras-cul-t-to-ri), paras 1: stau s-avdu un boatsi (un cntic, un vrondu, etc.); caftu s- culttori (pa-ras-cul-t-tr), parasculttoari/asculttoare (pabag oar la-atseali tsi-nj si dzc; ljau di ureaclji; aplec (nj-bag) ras-cul-t-to-ri) atsel tsi-ascult multu tsi-lj si dztsi; atsel ureaclja; 2: fac ashi cum nj dztsi cariva (nj-caft, nj- tsi fatsi tut tsi-lj si caft s-fac (tsi-lj si dimnd, etc.); tsi nu dimnd, mi plcrseashti, etc.); mi duc dup urminilja tsi-nj para easi dit zborlu-a unui; multu-asculttor {ro: prea asculsi da; nu es dit zborlu-a unui; avdu, fac; (expr: nu-ascultu di ttor, prea docil, prea supus} {fr: trop obissant, trop docile, tsiva; nu-ascultu di-asparizm = nu nj-easti fric di tsiva) {ro: trop soumis} {en: too good a listener, too obedient, too subasculta, se supune} {fr: couter; obir} {en: listen; obey} ex: missive} ficiorlu-ascult (avdi, fatsi) tsi-lj si dztsi; noi ascultam dup ascumbusescu (as-cum-bu-ss-cu) (mi) vb IV ascumbusii (asbucium; zborlu-nj s-nu-ascultaresh, mi giur c ti tuchescu; s- cum-bu-s), ascumbuseam (as-cum-bu-sem), ascumbusit nu mi-ascultarits, leats mari va s-ptsts; njiclu lipseashti s- (as-cum-bu-s-t), ascumbusiri/ascumbusire (as-cum-bu-s-ri) ascult di-atsel (s-fac tsi-lj dztsi atsel) ma marli; tsi-nj nj-anduplic mnitsli di la cmeashi (fustani, stranj, etc.) shdzsish s-fac, ti-ascultai (feci); cara s-nu-ascult (s-nu fac tsi- ctivroar poalili i pudhunarlji di la pandaloni sh-li mut ma lj cfta) dimndciunea; ascult ghini (bag ghini oar, avdz nsus pi brats i pi trup; scumbusescu, nscumbusescu; (fig: ghini); nu voi s-ascultu (expr: nu nj-easti fric, nu voi s-avdu, mi-ascumbusescu = mi ndreg, mi fac etim tra s-fac un lucru) nu voi s shtiu) di vrnu; nsh di-asparizm nu-ascult (expr: {ro: sufleca} {fr: retrousser les manches} {en: roll up the nu l easti fric); di tsiva nu vor s-ascult (expr: nu l easti sleeves} ex: ascumbusea-ti nveast s-adari pit; ascumbusea-ts fric di tsiva) ascultat (as-cul-tt) adg ascultat (as-cul-t- dauli brats; s-ascumbusi shi li-adr tuti lucrili a casljei t), ascultats (as-cul-tts), ascultati/ascultate (as-cul-t-ti) tsi hzri; si scumbusi mushat, arni casa, di u featsi ca yilia asari shidzut shi ari avdzt un boatsi (un cntic, un vrondu, cumbusit (as-cum-bu-st) adg ascumbusit (as-cum-bu-s-t), etc.); (boatsi, cntic, vrondu, etc.) tsi easti avdzt di cariva; tsi ascumbusits (as-cum-bu-sts), ascumbusiti/ascumbusite (aseasti avdzt; (atsel) tsi-lj si fatsi vrearea (dimndciunea, etc.); cum-bu-s-ti) tsi easti cu mnitsli (pudhunarlji, poalili) ndu(lucrul) tsi easti faptu dup cum fu dimndat; avdzt, faptu plicati sh-trapti nsus; cu bratsli ascumbusiti; scumbusit, ns{ro: ascultat, supus} {fr: cout; obit} {en: listened; obeyed} cumbusit {ro: suflecat} {fr: avec les manches retrousses} ascultari/ascultare (as-cul-t-ri) sf ascultri (as-cul-tr) {en: with the sleeves rolled up} ascumbusiri/ascumbusire atsea tsi s-fatsi cndu cariva ascult; avdzri, ftseari {ro: (as-cum-bu-s-ri) sf ascumbusiri (as-cum-bu-sr) atsea tsi saciunea de a asculta, de a se supune} {fr: action dcouter; fatsi cndu cariva s-ascumbuseashti; scumbusiri, nscumbusiri dobir} {en: action of listening; action of obeying} ascult- {ro: aciunea de a sufleca; suflecare} {fr: action de retrousser tor (as-cul-t-tr) adg asculttoari/asculttoare (as-cul-t-to- les manches} {en: action of rolling up the sleeves} scumri), asculttori (as-cul-t-tr), asculttoari/asculttoare (as-cul- busescu (scum-bu-ss-cu) (mi) vb IV scumbusii (scum-but-to-ri) atsel tsi-ascult tsi-lj si dztsi; atsel tsi fatsi tsi-lj si s), scumbuseam (scum-bu-sem), scumbusit (scum-bu-scaft (tsi-lj si dimnd, etc.); tsi nu para easi dit zborlu-a unui; t), scumbusiri/scumbusire (scum-bu-s-ri) (un cu ascumtibie {ro: asculttor, docil, supus} {fr: obissant, docile, sou- busescu) ex: picurarlji si scumbusir; pushclja-sh si scumbusi mis} {en: listener, obedient, submissive} neascultat (neas- scumbusit (scum-bu-st) adg scumbusit (scum-bu-s-t), cul-tt) adg neascultat (neas-cul-t-t), neascultats (neas- scumbusits (scum-bu-sts), scumbusiti/scumbusite (scum-bu-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

143

s-ti) (un cu ascumbusit) ex: scumbusit pn di coati un cndu s-ascundi; acupiriri, pprusiri, zrusiri {ro: aciunea scumbusiri/scumbusire (scum-bu-s-ri) sf scumbusiri (scumde a ascunde; ascundere} {fr: action de cacher} {en: action of bu-sr) (un cu ascumbusiri) nscumbusescu (ns-cum- hiding} ex: (gioclu) cu cheatra ascundiri ascundeari/ascunbu-ss-cu) (mi) vb IV nscumbusii (ns-cum-bu-s), nscum- deare (as-cun-de-ri) sf ascunderi (as-cun-dr) (un cu asbuseam (ns-cum-bu-sem), nscumbusit (ns-cum-bu-s- cundiri) ex: loc tr-ascundeari ea nu videa ascumtos (ast), nscumbusiri/nscumbusire (ns-cum-bu-s-ri) (un cu cum-ts) adg ascumtoas (as-cum-to-s), ascumtosh (asascumbusescu) ex: tora va s-mi nscumbusescu s-fac pit; cum-tsh), ascumtoasi/ascumtoase (as-cum-to-si) tsi lunscumbusea-tsi s-nu-ts fats ntroc mnica nscumbusit ariseashti (si) s-ascund; iu poati si s-ascund cariva ghini; as(ns-cum-bu-st) adg nscumbusit (ns-cum-bu-s-t), ns- cumtu {ro: ascuns, care-i place s se ascund} {fr: cach, qui cumbusits (ns-cum-bu-sts), nscumbusiti/nscumbusite aime a se cacher} {en: hidden; who likes to hide} ex: s-u du(ns-cum-bu-s-ti) (un cu ascumbusit) nscumbusitsem tu un loc ascumtos (iu pots s-ti-ascundzi ghini); dit un loc ri/nscumbusire (ns-cum-bu-s-ri) sf nscumbusiri (nsascumtos, insha ca zghicuri ascumtish (as-cum-tsh) sn cum-bu-sr) (un cu ascumbusiri) ascumtishuri (as-cum-t-shur) loc iu omlu poati si sascumbusiri/ascumbusire (as-cum-bu-s-ri) sf vedz tu asascund tra s-nu lu-afl vrnu; loc ascumtu diparti di videareacumbusescu a lumiljei; ascumtatic, ascumtalj, cripsan {ro: ascunti} {fr: ascumbusit (as-cum-bu-st) adg vedz tu ascumbusescu cachette, recoin} {en: hiding place} ex: ti hidz prit ascumascumpr (as-cum-pr) (mi) vb I vedz tu acumpr tishuri; intrai tu un ascumtish dit pduri ascumtalj (as-cumascumprari/ascumprare (as-cum-p-r-ri) sf vedz tu tlj) sn ascumtalji/ascumtalje (as-cum-t-lji) (un cu asacumpr cumtish) ascumtatic (as-cum-t-tic) sn ascumtatitsi/ascumascumprat (as-cum-p-rt) adg vedz tu acumpr tatitse (as-cum-t-ti-tsi) (un cu ascumtish) ascumtici (asascumsu1 (as-cm-su) adg vedz tu ascundu cum-tc) sn ascumtici (as-cum-t-ci) njic ascumtalj {ro: ascumsu2 (as-cm-su) adg vedz tu ascundu mic ascunti} {fr: petit recoin} {en: small hiding place} asascumta (as-cum-t) adv vedz tu ascundu cumta (as-cum-t) adv tra s-nu hib vidzut i aduchit di alts; ascumtalj (as-cum-tlj) sn vedz tu ascundu afurishalui, ascumtalui, ascumtishalui, acrifa, bizgulea {ro: pe ascumtalui (as-cm-ta-lu) adv vedz tu ascundu ascuns} {fr: sous cape, en tapinois, en cachette, clandestineascumtatic (as-cum-t-tic) sn vedz tu ascundu ment} {en: furtively, secretly} ex: ascumta s-ts fudz di-acas; ascumtici (as-cum-tc) sn vedz tu ascundu s-dusi ascumta la m-sa; tuti aesti s-featsir ascumta; pri-asascumtin (as-cm-tin) (mi) vb I vedz tu acumtin1 cumta, ashtipta s-eas shi s-u lja cu nsh; lj-gri ascumta (s-nu ascumtinari/ascumtinare (as-cum-ti-n-ri) sf vedz tu acumlu-avd vrnu); lj-dzsi ascumta tu ureaclji ascumtalui (astin1 cm-ta-lu) adv (un cu ascumta) ex: fudzi pi ascumtalui di ascumtinat (as-cum-ti-nt) adg vedz tu acumtin1 frats ascumtishalui (as-cum-t-sha-lui) adv (un cu asascumtish (as-cum-tsh) sn vedz tu ascundu cumta) ex: l shuptir ascumtishalui ns; frttslja u-avea asascumtishalui (as-cum-t-sha-lui) adv vedz tu ascundu cumtishalui; aviglja ascumtishalui s-avd csmetea-a ficiorlui; ascumtos (as-cum-ts) adg vedz tu ascundu fudzi ascumtishalui (afurishalui, fr s-hib aduchit) ascumtu1 (as-cm-tu) adg vedz tu ascundu ascunsu1 (as-cm-tu) adg vedz tu ascundu ascumtu2 (as-cm-tu) adg vedz tu ascundu ascunsu2 (as-cn-su) adg vedz ascundu ascundeari/ascundeare (as-cun-de-ri) sf vedz tu ascundu ascur (s-cur) adg ascur (s-cu-r), ascuri (s-cur), ascuascundiri/ascundire (as-cn-di-ri) sf vedz tu ascundu ri/ascure (s-cu-ri) (fats) tsi s-aducheashti vrtoas, aspr ascundu (as-cn-du) (mi) vb III shi II ascumshu (as-cm-shu), (nu moali) cndu dai cu mna di ea; aspru {ro: aspru} {fr: ascundeam (as-cun-dem), ascuns (as-cn-s) shi ascums pre, rude} {en: rough, harsh} ex: ln ascur; vintu, ascur (as-cm-s) shi ascumt (as-cm-t), ascundiri/ascundire (as- seavir ascurami/ascurame (as-cu-r-mi) sf fr pl harea cn-di-ri) shi ascundeari/ascundeare (as-cun-de-ri) bag tsi- tsi-u fatsi un fats tra s-hib ascur; asprimi {ro: asprime} va tu-un loc iu nu poati si s-vead di lumi; acoapir, zrusescu, {fr: pret, rudesse} {en: roughness, harshness} ascuredz pprusescu; (expr: u-ascundu tu patru suti di guvi = u-ascun- (as-cu-rdz) (mi) vb I ascurai (as-cu-r), ascuram (as-cudu multu ghini tra s-nu poat s-u afl vr) {ro: ascunde} {fr: rm), ascurat (as-cu-r-t), ascurari/ascurare (as-cu-r-ri) cacher, dissimuler} {en: hide, conceal} ex: iu s-mi-ascundu, iu fac un lucru s-hib ascur {ro: nspri} {fr: rendre ou devenir s-mi nhig, strig murarlu; vinjim di n-ascumsim aoatsi; n-aspre (dur, rude)} {en: make something or become rough} ex: cumsim tu plemts; mi-ascumshu dup mur; ascundi-ti pri si-ascur (s-featsi ascur) chealea ascurat (as-cu-rt) adg grend; s-u ascundem shi di trei-trei dzli s-n dutsem sascurat (as-cu-r-t), ascurats (as-cu-rts), ascurati/ascurate mcm; ascumsim armili ca s-nu n li lja; lj-si featsi pntica (as-cu-r-ti) tsi s-featsi (cama) ascur; asprit {ro: nsprit} {fr: pn di gur, ascundi-u, cari pots! ascumtu1 (as-cm-tu) adg rendu pre (dur, rude)} {en: made rough} ascuraascumt (as-cm-t), ascumts (as-cm-ts), ascumti/ascumte ri/ascurare (as-cu-r-ri) sf ascurri (as-cu-rr) atsea tsi s(as-cm-ti) tsi easti tu-un loc iu nu poati s-hib vidzut di fatsi cndu tsiva s-ascureadz {ro: aciunea de a (se) nspri; lumi; acupirit, pprusit, zrusit {ro: ascuns} {fr: cach} {en: nsprire} {fr: action de se rendre ou de devenir pre (dur, hidden} ex: m-sa, cari shidea ascumt, nu putu s-aravd; un rude)} {en: action of making something or of becoming di-atselj tsi eara ascumts dzsi; amirlu shidea ascumtu tu un rough} loc shi asculta; lu tsnu ascumtu multu chiro; un gioni asascurami/ascurame (as-cu-r-mi) sf vedz tu ascur cumtu ascumtu2 (as-cm-tu) adg ascumt (as-cm-t), as- ascurari/ascurare (as-cu-r-ri) sf vedz tu ascur cumts (as-cm-ts), ascumti/ascumte (as-cm-ti) tsi ascun-ascurat (as-cu-rt) adg vedz tu ascur di simtsmintili tsi li-ari shi spuni tsiva cari nu easti dealihea; ascuredz (as-cu-rdz) (mi) vb I vedz tu ascur ipucrit, acupirit, fts-fts, crbuni nvilit, pndz cu dau fts ascutst (as-cu-tst) adg ascutst (as-cu-ts-t), ascutsts (as{ro: ipocrit} {fr: hypocrite} {en: hypocrite} ascumsu1 (ascu-tsts), ascutsti/ascutste (as-cu-ts-ti) tsi nu easti murcm-su) adg ascums (as-cm-s), ascumshi (as-cm-shi), as-dar; tsi easti curat, spastru {ro: curat} {fr: propre} {en: clean} cumsi/ascumse (as-cm-si) (un cu ascumtu1) ascumsu2 ex: easti ficior ascutst (curat); feata-aest daljan easti multu (as-cm-su) adg ascums (as-cm-s), ascumshi (as-cm-shi), ascutst (curat) ascumsi/ascumse (as-cm-si) (un cu ascumtu2) ascunsu1 ascutur (as-c-tur) (mi) vb I ascuturai (as-cu-tu-r), ascu(as-cn-su) adg ascuns (as-cn-s), ascunshi (as-cn-shi), as-turam (as-cu-tu-rm), ascuturat (as-cu-tu-r-t), ascuturacunsi/ascunse (as-cn-si) (un cu ascumtu1) ascunsu2 (as- ri/ascuturare (as-cu-tu-r-ri) fac cariva (tsiva) si s-min ninticn-su) adg ascuns (as-cn-s), ascunshi (as-cn-shi), as- npoi tut chirolu, cu pindzeari shi trdzeari; l-min (lu zgtsn) cunsi/ascunse (as-cn-si) (un cu ascumtu2) ascundiri/as- un pom (tra s-lji cad poamili, frndzli); li cur stranjili di pulcundire (as-cn-di-ri) sf ascundiri (as-cn-dir) atsea tsi fatsi biri; anischirsescu casa; scutur, anischirsescu; (expr: 1: mi-

144

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ascutur di paradz = nj-lja tuts paradzlji; 2: li-ascutur = (as-drun-tsi-nr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; moari; 3: nji ti-ascuturi (tu-agioc) = giots, ansari tu-agioc) {ro: vedz azdruntsinari scutura, terge praful, deretica} {fr: secouer; pousseter} {en: asdruntsinat (as-drun-tsi-nt) adg asdruntsinat (as-drun-tsishake, dust} ex: dusir s-ascutur cucoshlji; ascutur n-t), asdruntsinats (as-drun-tsi-nts), asdruntsinati/as(anischirseashti, cur, ashteardzi pulbirea) prit cas; mi-ascu- druntsinate (as-drun-tsi-n-ti) scriari neaprucheat tu-aestu tur (mi lja, mi-acats, mi fatsi s-treambur) heavra; nji tidictsiunar; vedz azdruntsinat ascuturi (nj-ti duts ansrindalui ca tu-agioc) tu pzari; mni vai asdruntsintur (as-drun-tsi-n-t-r) sf asdruntsinturi (asascuturm (va anischirsim, va curm casa); ascuturats-v di drun-tsi-n-tr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; neau ascuturat (as-cu-tu-rt) adg ascuturat (as-cu-tu-r- vedz azdruntsintur t), ascuturats (as-cu-tu-rts), ascuturati/ascuturate (as-cu-tu-asear (a-se-r) adv vedz tu sear r-ti) tsi easti minat ninti-npoi cu pindzeari shi trdzeari; asescu (a-ss-cu) vb IV asii (a-s), aseam (a-sem), asit (a-s(pom) tsi easti minat tra s-cad poamili; (stranj) tsi easti curat t), asiri/asire (a-s-ri) tu-aest oar yin sh-mi aflu tu-aestu di pulbiri; (cas) tsi easti anischirsit; scuturat, anischirsit; (fig: loc; lu-aprochi sh-mi-adun cu el; lu-agiungu di dinpoi; escu ficior (feat, om) ascuturat = ficior (feat, om) zveltu, livendu) isea cu cariva; axescu, agiungu, nj-agiundzi, mi coc (tr {ro: scuturat, ters de praf, dereticat} {fr: secou; pousset} poami, grni, etc.); (expr: 1: lj-asescu un = lu-agudescu, lj{en: shaken, dusted} ex: la prunlu ascuturat (ascuturat di dau, lj plscnescu, un pliscut, un pindzeari, un bush, etc.; poami); tinir ascuturat (fig: zveltu); ascuturat (fig: analtu, 2: lji s-asir dzlili = lj-vinji oara, s-lji ncljid ocljilj) {ro: sosi, ndreptu, zveltu) ca bradlu; vilendz ascuturati (curati di pulbiri ajunge, a fi suficient, maturiza, coace} {fr: arriver, atteindre, cu ascuturarea-a lor) ascuturari/ascuturare (as-cu-tu-r-ri) rejoindre, suffire, mrir} {en: arrive, atain, join, ripe, be suffisf ascuturri (as-cu-tu-rr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva cient} ex: prindi s-asits (s-agiundzets) astar n hoar; cnjlji (tsiva s-)ascutur {ro: aciunea de a scutura, de a terge pra- lu-asir (lu-agiumsir) tu plai; pnea n aseashti (n agiundzi); ful, de a deretica} {fr: action de secouer; dpousseter} {en: pearili asir (s-featsir, s-coapsir) pri pom; nu-nj aseashti action of shaking, of dusting} ex: merlji vor ascuturari (s-lji (agiundzi) mcarea asit (a-st) adg asit (a-s-t), asits (afats tra s-cad mearili cu-ascuturarea) neascuturat (neas-cu- sts), asiti/asite (a-s-ti) tsi ari agiumt (ncljis, axit, umtu-rt) adg neascuturat (neas-cu-tu-r-t), neascuturats plut) iuva; tsi s-ari adunat cu cariva; axit, agiumtu, coptu (tr (neas-cu-tu-rts), neascuturati/neascuturate (neas-cu-tu-r-ti) poami, grni, etc.), agudit {ro: sosit, ajuns, maturizat, copt} tsi nu easti scuturat {ro: nescuturat, neters de praf, {fr: arriv, atteint, rejoint, suffi, mri} {en: arrive, atain, join, nedereticat} {fr: qui nest pas secou; (chambre) qui na pas be sufficient, ripen} ex: auli nu suntu asiti (coapti) t pousset (faite)} {en: unshaken, undusted} neascutura- asiri/asire (a-s-ri) sf asiri (a-sr) atsea tsi s-fatsi cndu ri/neascuturare (neas-cu-tu-r-ri) sf neascuturri (neas-cu-tu- aseshti iuva; axiri, agiundzeari, umpleari, ncljideari, cutseari rr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu ascutur {ro: aciunea (tr poami, grni, etc.), agudiri {ro: aciunea de a sosi, de a de a nu scutura, de a nu terge praful, de a nu deretica} {fr: ajunge, de a maturiza; sosire, ajungere, maturizare, coacere} action de ne pas secouer; de ne pas pousseter} {en: action of {fr: action darriver, datteindre, de rejoindre, de suffire, de not shaking, of not dusting} scutur (sc-tur) (mi) vb I scumrir} {en: action of arriving, of ataining, of joining, of being turai (scu-tu-r), scuturam (scu-tu-rm), scuturat (scu-tu-r- sufficient, of ripening)} ex: cu asirea tsi featsi, dzsi axescu1 t), scuturari/scuturare (scu-tu-r-ri) (un cu ascutur) ex: el (ac-ss-cu) (mi) vb IV axii (ac-s), axeam (ac-sem), axit scutur merlu tra s-adun mearili tsi va s-cad; scuturar chi- (ac-s-t), axiri/axire (ac-s-ri) (un cu asescu) ex: axi (umlinjli (li btur tr pulbiri); giucar, si scuturar (expr: ansrir plu, ncljisi, agiumsi, s-featsi) un an di cndu muri; lji si axir tu-agioc), cari nu vru; li scutur (expr: muri) un dzu fr s- (expr: bitisir) dzlili; lji s-avea axit (expr: lj-avea vinjit chiaducheasc tsiva; mi scutur di pradz (expr: nji-lj lo tuts rolu); chicuta s-lu-axeasc (s-lu-agudeasc); mi axi (agudi) cu paradzlji) scuturat (scu-tu-rt) adg scuturat (scu-tu-r-t), cheatra n cap; lji s-avea axit (lj-avea vinjit oara) axit1 (acscuturats (scu-tu-rts), scuturati/scuturate (scu-tu-r-ti) (un st) adg axit (ac-s-t), axits (ac-sts), axiti/axite (ac-s-ti) cu ascuturat) ex: analt, livend shi scuturat (fig: zveltu); analtu, (un cu asit) ex: trei stmnj axiti (umpluti, ntredz) avinam tu scuturat (fig: zveltu) ca faglu; feat scuturat (fig: zvelt); eara curii axiri1/axire (ac-s-ri) sf axiri (ac-sr) (un cu asiri) analt shi scuturat (fig: zvelt, bugdan) scuturaasfalisi/asfalise (as-f-li-si) sf asfalisi (as-f-lis) atsea tsi-l ri/scuturare (scu-tu-r-ri) sf scuturri (scu-tu-rr) (un cu fatsi pri cariva tra s-hib sigur; sigurlichi, siguripsiri, asiguripascuturari) niscuturat (nis-cu-tu-rt) adg niscuturat (nissiri, asigurlichi, sglmsiri {ro: siguran} {fr: assurance} cu-tu-r-t), niscuturats (nis-cu-tu-rts), niscuturati/niscutu{en: assurance, insurance} asflsescu (as-fl-ss-cu) (mi) rate (nis-cu-tu-r-ti) (un cu neascuturat) ex: cucoshlu vb IV asflsii (as-fl-s), asflseam (as-fl-sem), asflsit armasi niscuturat di cucoashi; casa eara nearnit, nilat, niscu- (as-fl-s-t), asflsiri/asflsire (as-fl-s-ri) fac un lucru tra sturat (nu eara scuturat, niscrsit) niscuturari/niscuturare hib sigur; asiguripsescu, siguripsescu, sglmsescu {ro: (se) (nis-cu-tu-r-ri) sf niscuturri (nis-cu-tu-rr) (un cu neasasigura} {fr: (s)assurer} {en: assure, insure} asflsit (ascuturari) fl-st) adg asflsit (as-fl-s-t), asflsits (as-fl-sts), asflascuturari/ascuturare (as-cu-tu-r-ri) sf vedz tu ascutur siti/asflsite (as-fl-s-ti) tsi easti faptu s-hib sigur; asiguripascuturat (as-cu-tu-rt) adg vedz tu ascutur sit, siguripsit, sglmsit {ro: asigurat} {fr: assur} {en: asasdari/asdare (as-d-ri) sf vedz tu asud sured, insured} asflsiri/asflsire (as-fl-s-ri) sf asflsiri asdat (as-dt) adg vedz tu asud (as-fl-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva asiguripseashti; asdisescu (as-di-ss-cu) vb IV asdisii (as-di-s), asdiseam (as- asiguripsiri, siguripsiri, sglmsiri {ro: aciunea de a asigura; di-sem), asdisit (as-di-s-t), asdisiri/asdisire (as-di-s-ri) asigurare} {fr: action de (s) assurer} {en: action of assuring, scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz azdisescu of insuring himself} asdisiri/asdisire (as-di-s-ri) sf asdisiri (as-di-sr) scriari asflsescu (as-fl-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu asfalisi neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz azdisiri asflsiri/asflsire (as-fl-s-ri) sf vedz tu asfalisi asdisit (as-di-st) adg asdisit (as-di-s-t), asdisits (as-di-sts), asflsit (as-fl-st) adg vedz tu asfalisi asdisiti/asdisite (as-di-s-ti) scriari neaprucheat tu-aestu asg vedz shi azg dictsiunar; vedz azdisit asgn (as-gn) adg asgn (as-g-n), asgnj (as-gnj), asgasdoari/asdoare (as-do-ri) sf vedz tu asud ni/asgne (as-g-ni) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; asdruntsin (as-drn-tsin) (mi) vb I asdruntsinai (as-drun-tsivedz azgn n), asdruntsinam (as-drun-tsi-nm), asdruntsinat (as-drun-asgnipsescu (as-g-nip-ss-cu) vb IV asgnipsii (as-g-niptsi-n-t), asdruntsinari/asdruntsinare (as-drun-tsi-n-ri) s), asgnipseam (as-g-nip-sem), asgnipsit (as-g-nip-sscriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz azdruntsin t), asgnipsiri/asgnipsire (as-g-nip-s-ri) scriari neapruasdruntsinari/asdruntsinare (as-drun-tsi-n-ri) sf asdruntsinri cheat tu-aestu dictsiunar; vedz azgnipsescu

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

145

asgnipsiri/asgnipsire (as-g-nip-s-ri) sf asgnipsiri (as-gex: mi-agudi un ashclji cndu disicam leamni; un ashclji di nip-sr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz geami nj-intr tu cicior ashcljedz (ash-cljdz) vb I ashcljai azgnipsiri (ash-clj), ashcljam (ash-cljm), ashcljat (ash-clj-t), asgnipsit (as-g-nip-st) adg asgnipsit (as-g-nip-s-t), ashcljari/ashcljare (ash-clj-ri) disic leamni (tsi s-fac ashclji asgnipsits (as-g-nip-sts), asgnipsiti/asgnipsite (as-g-nip-cu disicarea); disic {ro: achia} {fr: fendre, couper du bois en s-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz clats} {en: split wood into small splinters} ex: ashcljai (disiazgnipsit cai sh-li feci ashclji) dau-trei leamni; ai cshtig s-nu tsasgnlchi/asgnlche (as-gn-l-chi) sf asgnlchi (as-gn- ashcljedz caplu ashcljat (ash-cljt) adg ashcljat (ash-cljlch) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz t), ashcljats (ash-cljts), ashcljati/ashcljate (ash-clj-ti) azgnlchi (lemnu) tsi easti disicat (sh-cu tljarea cad ashclji); disicat {ro: asgurghisescu (a-sgur-ghi-ss-cu) (mi) vb IV asgurghisii (asachiat} {fr: (bois) fendu} {en: (wood) split into small splingur-ghi-s), asgurghiseam (as-gur-ghi-sem), asgurghisit ters} ex: avea leamni ashcljati (disicati) tu ubor; vinji cu caplu (as-gur-ghi-s-t), asgurghisiri/asgurghisire (as-gur-ghi-s-ri) ashcljat (disicat) tu dau-trei locuri ashcljari/ashcljare (ashscriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz azgurghisescu clj-ri) sf ashcljeri (ash-cljr) atsea tsi s-fatsi cndu s-ashasgurghisiri/asgurghisire (a-sgur-ghi-s-ri) sf asgurghisiri (ascljadz; disicari {ro: aciunea de a achia; achiare} {fr: acgur-ghi-sr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz tion de fendre, de couper du bois en morceaux} {en: action of azgurghisiri splitting wood into small splinters} asgurghisit (a-sgur-ghi-st) adg asgurghisit (as-gur-ghi-s-t), ashcolsun (sh-col-sun) adv shi int aferim, bravu {ro: asgurghisits (as-gur-ghi-sts), asgurghisiti/asgurghisite (asbravo} {fr: bravo} {en: bravo} ex: ashcolsun (bravu), nipoate! gur-ghi-s-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ashe (a-sh) adv vedz tu ashi azgurghisit ashedz (a-shdz) (mi) vb I ashidzai (a-shi-dz), ashidzam (aasgurii/asgurie (as-gu-r-i) sf asgurii (as-gu-r) scriari shi-dzm), ashidzat (a-shi-dz-t), ashidzari/ashidzare (aneaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz azgurii shi-dz-ri) (mi) bag (mi-ashternu, mi curdusescu) si stau pri asgurnjaric (as-gur-nj-ric) adg asgurnjaric (as-gur-nj-ritsiva; l-bag un lucru s-shad pri tsiva; ashternu, curdusescu c), asgurnjarits (as-gur-nj-rits), asgurnjaritsi/asgurnjaritse {ro: aeza} {fr: placer, poser} {en: put, place} ex: ashidza (as-gur-nj-ri-tsi) scriari neaprucheat di noi: vedz pistoljli pri cpitnj; ashidz (bg) n crutsi di mirmer pi azgurnjaric murmintul a tat-sui; nica nu shidzum ashidzats (ashtirnuts, asgurnjescu (as-gur-njs-cu) vb IV asgurnjii (as-gur-nj), curdusits) la meas ashidzat (a-shi-dzt) adg ashidzat (aasgurnjam (as-gur-njm), asgurnjit (as-gur-nj-t), asgurnji- shi-dz-t), ashidzats (a-shi-dzts), ashidzati/ashidzate (a-shiri/asgurnjire (as-gur-nj-ri) scriari neaprucheat di noi: vedz dz-ti) tsi easti bgat si sta pi tsiva; ashtirnut, curdusit {ro: azgurnjescu aezat} {fr: plac, pos} {en: put, placed} ashidzaasgurnjiri/asgurnjire (as-gur-nj-ri) sf asgurnjiri (as-gur-njr) ri/ashidzare (a-shi-dz-ri) sf ashidzri (a-shi-dzr) atsea tsi scriari neaprucheat di noi: vedz azgurnjiri s-fatsi cndu s-bag un lucru s-shad pri tsiva; ashtirneari, asgurnjit (as-gur-njt) adg asgurnjit (as-gur-nj-t), asgurnjits curdusiri {ro: aciunea de a aeza} {fr: action de placer, de (as-gur-njts), asgurnjiti/asgurnjite (as-gur-nj-ti) scriari poser} {en: action of putting, of placing} neaprucheat di noi: vedz asgurnjit ashi/ashe (a-sh) adv ash, ashe, asha, ashia, acshi, acshia, asha (a-sh) adv vedz tu ashi ashitsi, acshitsi {ro: aa} {fr: ainsi} {en: this way} ex: Dumasham (a-shm) sn vedz tu shami nidz ashi crui; acshi poati s-hib; am acshi, cari nu shtii! ashami/ashame (a-sh-mi) sf vedz tu shami ash (a-sh) adv (un cu ashi) ashe (a-sh) adv (un cu ashas (a-shs) sm fr pl vedz tu hashish ashi) asha (a-sh) adv (un cu ashi) ashia (a-sh-a) adv ash (a-sh) adv vedz tu ashi (un cu ashi) acshi/acshe (ac-sh) adv (un cu ashi) ashcearniri/ashcearnire (ash-cer-ni-ri) sf ashcearniri (ashacshia (ac-sh-a) adv (un cu ashi) ex: tr ardeari acshia cer-nir) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ashitsi/ashitse (a-sh-tsi) adv (un cu ashi) acshiashtearniri tsi/acshitse (ac-sh-tsi) adv (un cu ashi) ex: acshitsi-lj dzashceptu (ash-cp-tu) (mi) vb I ashciptai (ash-cip-t), ashcip- tsea sotslji tam (ash-cip-tm), ashciptat (ash-cip-t-t), ashciptaashi/ashe (a-sh) adv vedz tu ashi ri/ashciptare (ash-cip-t-ri) scriari neaprucheat tu-aestu ashia (a-sh-a) adv vedz tu ashi dictsiunar; vedz ashteptu ashic (a-shc) sn vedz tu arshic ashcernu (ash-cr-nu) vb III ashcirnui (ash-cir-n), ashcirashichearei/ashichearee (a-shi-chea-r-i) adv limpidi ca luneam (ash-cir-nem), ashcirnut (ash-cir-n-t), ashcearni- njina-a dzuljei; aspus pri fats (fr muzavirlchi, dishcljis, ri/ashcearnire (ash-cer-ni-ri) scriari neaprucheat tu-aestu nu peascumta); dishcljis, fora, fanira; limpidi {ro: pe fa, dictsiunar; vedz ashternu fi, deschis} {fr: ouvertement, visiblement} {en: openly, visiashci/ashce (tu nchisita-a zboarlor) scriari neaprucheat bly} ex: va s-hib ashichearei (fora, pi fats, limpidi) tu dictsiunar; vedz zboarli tsi nchisescu cu ashti/ashte shichearei/shichearee (shi-chea-r-i) (un cu ashichearei) ashciptari/ashciptare (ash-cip-t-ri) sf ashciptri (ash-cip-tr) ex: greashti shichearei, nu lj-u fric di tsiniva; lucrul easti scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ashtiptari shichearei (dishcljis, limpidi) shicheare (shi-chea-r) adv ashciptat (ash-cip-tt) adg ashciptat (ash-cip-t-t), ashciptats(un cu ashichearei) (ash-cip-tts), ashciptati/ashciptate (ash-cip-t-ti) scriari ashidzari/ashidzare (a-shi-dz-ri) sf vedz tu ashedz neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ashtiptat ashidzat (a-shi-dzt) adg vedz tu ashedz ashcirnut (ash-cir-nt) adg ashcirnut (ash-cir-n-t), ashcir- ashish (a-shsh) sm fr pl vedz tu hashish nuts (ash-cir-nts), ashcirnuti/ashcirnute (ash-cir-n-ti) scri- ashish (a-sh-sh) sf vedz tu shishi ari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ashtirnut1 ashishi1/ashishe (a-sh-shi) sf vedz tu shishi ashcljari/ashcljare (ash-clj-ri) sf vedz tu ashclji ashishi2/ashishe (a-sh-shi) sf pl njits topi di pljumbu (ca grashcljat (ash-cljt) adg vedz tu ashclji nuts njits) tsi s-afl bgati tu-un soi di curshumi cari, dup ashcljedz (ash-cljdz) vb I vedz tu ashclji tsi easti-aminat dit tufechi, s-disfatsi shi topili s-arspndescu ashclji/ashclje (sh-clji) sf ashclji (sh-clji) cumat multu sh-agudescu nu un ma multi lucri di deavrliga; bltnj, njic shi suptsri tsi ari ishit (cdzut i armas) di la un lucru ciuciumadzi, shushumadzi {ro: alice} {fr: grenailles} {en: tsi s-ari aspart i disicat (ca lemnul, bunoar); surtsel, schi- pellets} ex: umplui tufechea cu ashishi (bltnj) mri zari, tsandzr, luschid, lutseatr, lictur, pilicud, scrp, ashitsi* (a-sh-tsi) adv pluralu di la sm ashic; vedz ashic scrpoaci, shcrp, mindzalji, minutsalji, mintsalji, anghid, ashitsi/ashitse (a-sh-tsi) adv vedz tu ashi spits, ggi {ro: achie} {fr: clat de bois, copeau} {en: splint} ashlamai/ashlamae (ash-la-m-i) sf ashlami (ash-la-m)

146

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

alumachi njic loat di la un pom sh-bgat tu-alumachea-a ashtergu (ash-tr-gu) (mi) vb ashtershu (ash-tr-shu), ashtiraltui pom cu-ardtsin, iu va s-creasc sh-cu cari va s-fac dzeam (ash-tir-dzem), ashtears (ash-ter-s), ashteardziun (iu pomlu cu-ardtsin va u creasc sh-va u hrneasc ri/ashteardzire (ash-ter-dzi-ri) shi ashtirdzeari/ashtirdzeare alumachea, ear poamili fapti di-aest alumachi va hib idyea (ash-tir-dze-ri) trec cu-un peatic pristi un lucru ud tra s-lu soi cu-atseali fapti di pomlu dit cari alumachea easti loat); usuc; trec cu-un crp pristi un lucru (meas, curdeli, etc.) tra ambolj; (expr: lj-fac ashlamai a unui pom = ambuljisescu un s-lu cur di peturlu di pulbiri (murdrii, etc.) tsi s-afl pri el; pom) {ro: altoi} {fr: greffe, mlange} {en: graft, grafted scot un num dit tifterea iu s-afl scriat; u-agrshescu (lj-u shoot} ex: ponjlji tsi va s-lji fac ashlamai (s-lj-ambuljiseasc); ljertu) borgea tsi nj-u va cariva; etc.; shtergu, spstrescu, cur, ashlamaea (amboljlu) da poamili ma buniaspel, lau, etc.; (expr: u-ashtergu = fug ca peascumta shi cuashtari/ashtare (ash-t-ri) sf vedz tu agiutoragunjii, li-aspel) {ro: terge; fugi} {fr: essuyer; pousseter; ashtat (ash-tt) adg vedz tu agiutoreffacer; fuir} {en: wipe; dust; erase; leave} ex: ashteardzi-ti ashteardziri/ashteardzire (ash-ter-dzi-ri) sf vedz tu ashtergu (usuc-ts fatsa, mnjli, etc. di ap) cu prusopea; nu ti-aspari, ashtearniri/ashtearnire (ash-ter-ni-ri) sf vedz tu ashternufeata-a mea, ashteardzi-ts lcrinjli; sh-ashtirdzea ocljilj s-vead ashtearriri/ashtearrire (ash-ter-ri-ri) sf ashtearriri (ash-ter- tehnea-a ciraclui; li-ashtearsish (li curash di murdrii, muzg) rir) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz curdelili?; ashteardzi-nj stranjili; va s-ashtergu (s-u scot) nuashtearnirima-a voastr shi va s scriu numa-a lor; s-ashtearsi (expr: dusi, ashteptu (ash-tp-tu) (mi) vb I ashtiptai (ash-tip-t), ashtiptam s-chiru) di pri loc; Mara li-ashtearsi (expr: fudzi) ashtersu (ash-tip-tm), ashtiptat (ash-tip-t-t), ashtiptari/ashtiptare (ash-tr-su) adg ashtears (ash-ter-s), ashtershi (ash-tr-shi), (ash-tip-t-ri) 1: stau iuva tra s-hiu aclo cndu va si s-fac ashtearsi/ashtearse (ash-ter-si) tsi-lj s-ari loat (a unui lucru) tsiva (s-ved pri cariva, etc.); lu-alas pri cariva s-amn un peturlu di ap (pulbiri, murdrii, etc.) tsi s-afla pri el; tsi easti chiro cu ftsearea-a unui lucru; shteptu, adastu, apndxescu, scos dit un tifteri; tsi easti ljirtat tr borgea tsi u ari; etc.; apndixescu, pndixescu; 2: lu-aprochi pri cariva s-intr iuva shtersu, spstrit, curat, aspilat, lat, etc. {ro: ters} {fr: essuy; (acas, la meas, etc.); aprochi, prochi, dixescu; (expr: pousset; effac} {en: wiped; dusted; erased} ashteardziashteptu cu gura hscat = mizi ashteptu s-nj si da tsiva, si s- ri/ashteardzire (ash-ter-dzi-ri) sf ashteardziri (ash-ter-dzir) fac tsiva, s-ved tsiva, etc.) {ro: atepta, primi} {fr: attendre, atsea tsi s-fatsi cndu cariva ashteardzi tsiva; ashtirdzeari, accueillir, recevoir} {en: wait, receive} ex: prumuveara eu nj- shteardziri, shtirdzeari, spstriri, curari, aspilari, lari, etc.; {ro: u ashteptu (adastu); ashtiptm dau dzli pamporea; ashtiptai aciunea de a terge; tergere} {fr: action dessuyer; un shati sh-nu vinji; ashteapt-mi la hani; s-ashtipta s-nu-l dpousseter; deffacer} {en: action of wiping; of dusting; of vead altoar ntr-oclji; ashtipt, tsi ashtipt s-yin hilji-sa s- erasing} ashtirdzeari/ashtirdzeare (ash-tir-dze-ri) sf ashtirmc; ashtipt s-vead tsi va cur; nu n-ashtiptam (nu pistip- dzeri (ash-tir-dzr) (un cu ashterdziri) ex: s-acumpr n seam) s-lu afl; ashtiptats-mi (adstats-mi; aprucheats-mi n mndil tr-ashtirdzeari narea shtergu (shtr-gu) (mi) vb cas) aest noapti; nu ti ntreb: ashteapt (aproachi) amirlu?; shtershu (shtr-shu), shtirdzeam (shtir-dzem), shtears ashtiptats-lji (aprucheats-lji) ct ma ghini; ishir s-lu-ashteapt (shter-s), shteardziri/shteardzire (shter-dzi-ri) shi shtirdzea(s-lu-aproachi) n cali; lj-ashtipt (lj-apruche) cu tuti bunili; l ri/shtirdzeare (shtir-dze-ri) (un cu ashtergu) ex: shteardzidishcljisi poarta shi lj-ashtipt n cas; ficiori tsi ashtipta ca ts ocljilj feata-a mea shi tsni-ts plmgul!; shteardzi-mi, lea puljlji orghi n gur s-l dai ashtiptat (ash-tip-tt) adg maea-a mea shtersu (shtr-su) adg shtears (shter-s), ashtiptat (ash-tip-t-t), ashtiptats (ash-tip-tts), ashtipta- shtershi (shtr-shi), shtearsi/shtearse (shter-si) (un cu ti/ashtiptate (ash-tip-t-ti) tsi easti adstat (apndixit) di ashtersu) shteardziri/shteardzire (shter-dzi-ri) sf shtearcariva; tsi easti aprucheat iuva; shtiptat, adstat, apndxit, dziri (shter-dzir) (un cu ashteardziri) shtirdzeaapndixit, pndixit; aprucheat, prucheat, dixit {ro: ateptat, ri/shtirdzeare (shtir-dze-ri) sf shtirdzeri (shtir-dzr) (un primit} {fr: attendu, accueilli} {en: waited, received} ex: fur cu ashteardziri) multu ghini ashtiptats (aprucheats), ca nshti dziniradz ash- ashteri/ashtere (ash-t-ri) sf ashteri (ash-tr) loclu di la murtiptari/ashtiptare (ash-tip-t-ri) sf ashtiptri (ash-tip-tr) mints iu s-tsn adunati oasili-a mortslor {ro: osuar} {fr: osatsea tsi s-fatsi cndu s-ashteapt tsiva; shtiptari, adstari, suaire, endroit ou un coin du cimetire o on amasse et garde apndxiri, apndixiri, pndixiri; aprucheari, prucheari, dixiri les ossements} {en: ossuary} {ro: aciunea de a atepta, de a primi; ateptare, primire} {fr: ashternu (ash-tr-nu) vb III, II shi I ashtirnui (ash-tir-n) shi action dattendre, daccueillir, de recevoir; accueil} {en: ac- ashtirnai (ash-tir-n), ashtirneam (ash-tir-nem) shi ashtirtion of waiting, of receiving} ex: tu ashtiptari, lj ddea un cu nam (ash-tir-nm), ashtirnut (ash-tir-n-t) shi ashtirnat mna; l featsim bun ashtiptari (aprucheari) neashtiptat (ash-tir-n-t), ashtearniri/ashtearnire (ash-ter-ni-ri) shi ash(neash-tip-tt) adg neashtiptat (neash-tip-t-t), neashtiptats tirneari/ashtirneare (ash-tir-ne-ri) shi ashtirnari/ashtirnare (neash-tip-tts), neashtiptati/neashtiptate (neash-tip-t-ti) tsi (ash-tir-n-ri) fac un lucru s-shad pri tsiva; tindu un lucru nu easti ashtiptat; tsi nu easti aprucheat; tsi s-fatsi cndu omlu sh-acoapir tsiva; tindu, curdusescu, stau, shed, etc.; (expr: 1: nu s-ashteapt ca si s-fac; neadstat, neapndxit, neapru- ashternu crivatea (un loc tr durnjiri) = tindu pri crivati un cheat {ro: neateptat, neprimit} {fr: qui nest pas attendu, qui vilendz (sindoni, etc.), lj-bag cpitnji, etc. tra s-u ndreg tr nest pas accueilli; inattendu} {en: who is not waited, who is somnu; 2: ashternu measa = ashternu un misali pri meas, not received; unexpected} neashtiptari/neashtiptare (neash- bag mcari pri meas; 3: ashternu caljlji = tindu cuverta di calj tip-t-ri) sf neashtiptri (neash-tip-tr) atsea tsi s-fatsi cndu sum smarili-a caljlor tra s-lji ndreg tr cali; 4: ashternu calea cariva nu easti ashtiptat (aprucheat); neadstari, neapndxiri, = u ncaltsu calea, tindu chetsr pri cali, u ischedz calea cu neaprucheari {ro: aciunea de a nu (se) atepta, de a nu primi; chetsr; 5: mi-ashternu s-adar tsiva = nchisescu s-fac un lucru neateptare} {fr: action de ne pas (s)attendre} {en: action of dipriun, shi nu-astmtsescu s-lu fac; 6: mi-ashternu iuva (la not waiting} neashtiptati (neash-tip-t-ti) adv (cu prip. meas, pi crivati, pri-un loc, sh-nu fug) = mi bag s-shed, mi pri ninti) tsi s-fatsi cndu lumea nu s-ashteapt ca si s-fac; tindu, mi curdusescu, acats (shed tu) un loc, etc.; 7: mianiorihta, dinapandiha {ro: pe neateptate} {fr: limproviste} ashternu (tu bana di cati dzu) = isihsescu, nj-bag mintea, nj{en: unexpectedly} ex: dup putsn, pri neashtiptati (aniorihta) mutrescu lucrul (huzmetea), nu mata fac glrinj, etc.; 8: nu mi shteptu (shtp-tu) (mi) vb I shtiptai (shtip-t), shtiptam ashternu = nu mi-acats (nu mi tsni) loclu, nu-am isihii; 9: (shtip-tm), shtiptat (shtip-t-t), shtiptari/shtiptare (shtip-t- nu-nj s-ashtearni curlu = nu mi-ashternu pri lucru, nu-am niri) (un cu ashteptu) ex: shteapt (ashteapt) ghifta ca trei tsiun mirachi s-lucredz, nu-nj tradzi inima s-lucredz; etc.; 10: dzli shtiptat (shtip-tt) adg shtiptat (shtip-t-t), shtiptats lu-ashternu pri shcop = l-bat, lj-dau un shcop; 11: ti-ashternu (shtip-tts), shtiptati/shtiptate (shtip-t-ti) (un cu ashtiptat) (la chivernisi, la dascal, etc.) = ti spun, dzc aralili tsi-ai fapt, shtiptari/shtiptare (shtip-t-ri) sf shtiptri (shtip-tr) (un etc.) {ro: aterne; aeza deasupra; pava (drumul); face patul; cu ashtiptari)se apuca de; cumini; lucra consistent, etc.} {fr: tendre; met-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

147

tre sur; sasseoir; taler par terre, paver; faire le lit; comnati/dishtirnate (dish-tir-n-ti) (un cu dishtirnut) dishmencer et continuer sans relche; devenir raisonnable, hon- tearniri/dishtearnire (dish-ter-ni-ri) sf dishtearniri (dish-ternte et tranquille; commencer travailler rgulirement, etc.} nir) atsea tsi s-fatsi cndu s-dishtearni tsiva (un ashtirnut di {en: spread out, lay out; sit down; pave (road); make (bed); pat, misali di pri-un meas, etc.) {ro: aciunea de a dezdo something continuously; start working, etc.} ex: li-ashtirn aterne; de a desface patul} {fr: action dfaire le lit; dter le (li teasi) mpadi; measa s-ashtirnu (s-teasi, s-bg) singur; tapis des chambres} {en: action of undoing the bed; of taking oaspitslji s-ashtirnur la meas (s-curdusir, shidzur la measoff the room carpet} dishtirneari/dishtirneare (dish-tir-nes-mc); neaua s-ashtearn (s-tindi, s-curduseashti pri loc) vr- sf dishtirneri (dish-tir-nr) (un cu dishtearniri) dishri) tos; s-avea ashtirnat (curdusit) pri padi sh-lfusea; chiratirnari/dishtirnare (dish-tir-n-ri) sf dishtirnri (dish-tir-nr) geadzlji ashtearn caljlji (expr: tindu cuverta sum smarili a (un cu dishtearniri) neashtirnut (neash-tir-nt) adg neashcaljlor); avea ashtirnat chilimlu-atsel bunlu; lu-ashtirnai tirnut (neash-tir-n-t), neashtirnuts (neash-tir-nts), neash(expr: l-ded dipadi) sh-lu btui; u-ashtirnur tut calea (expr: tirnuti/neashtirnute (neash-tir-n-ti) tsi nu easti tes pri tsiva; teasir chetsr i cldrmi pri cali); ashtirnets tr culcari (expr: (pat) tsi nu easti ashtirnut (ndreptu); (expr: om neashtirnut = ndridzets crivatea, tindets vilendzli pri loclu iu va si s-doarom tsi nu para lucreadz, tsi nu sh-ari fapt cas sh-fumealji, m); cndu u-ashtirnu sh-birbiljlu (expr: cndu nchisi s-bat tsi nu pots s-lji fats bes, etc.) {ro: neaezat, neaternut, etc.} dipriun); mi ashtirnui tu beari (shidzui s-beau sh-nu-astm- {fr: qui nest pas tendu; dbraill, sans tenue} {en: who is tseam); di-asear u-ashtirnur la hani (expr: s-curdusir pri not seated down, untidy, hardly decent} ex: ficior neashtirnut beari tut noaptea); furlji u-au tru minti si s-ashtearn (expr: s- ninga (expr: tsi-alag prit cljuri fr s-fac tsiva, tsi nu si nu mata fur, s-fac un ban shi s-lucreadz ca tuts alants nsur ninga, tsi nu sh-para caft lucru, etc.) neashtirnat oaminj); ficiorlu s-ashtirnu (expr: isihsi, s-featsi cu minti, (neash-tir-nt) adg neashtirnat (neash-tir-n-t), neashtirnats bg minti); multu s-ashtirnu (expr: isihsi, s-featsi cu minti), (neash-tir-nts), neashtirnati/neashtirnate (neash-tir-n-ti) nu easti ca ma ninti; Culachi nu s-ashtirnea la lucru (expr: nu (un cu neashtirnut) ex: sh-eara muljarea di bunili shi dishidea tu-un lucru, s-lucreadz cuminti, ca tut dunjaea); pri ashtirnatili, nu-sh eara di lishoarili shi di muljerli neashtirnati lucru si s-ashtearn, nu-lj s-ashtirnea curlu (expr: nu s-ashtir- (expr: tsi suntu apreasi tu minti, tsi nu pots s-l fats bes) nea pri lucru; nu-l trdzea inima s-lucreadz; nu s-actsa s-lu- neashtearniri/neashtearnire (neash-ter-ni-ri) sf neashtearniri creadz); tr n Len culunjat, nu-nj s-ashtearn dzua tut (neash-ter-nir) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu s-ashtearni (expr: nu mi-acats loclu); sh-cara lu-ashtirnu pri shcop (expr: (cndu tsiva nu easti ashtirnut) {ro: aciunea de a nu aterne; sh-cara l-btu ghini), lj-ascpirar ocljilj; ti-ashtirnai (expr: de a nu (se) aeza} {fr: action de ne pas (s)tendre; de ne pas spush aralili tsi-ai fapt) la dascal ashtirnut1 (ash-tir-nt) sasseoir} {en: action of not spreading out, of not laying out; adg ashtirnut (ash-tir-n-t), ashtirnuts (ash-tir-nts), ashtir- of not sitting down} neashtirneari/neashtirneare (neash-tirnuti/ashtirnute (ash-tir-n-ti) tsi easti tes pri tsiva; tsi easti ne-ri) sf neashtirneri (neash-tir-nr) (un cu neashtearniri) bgat s-shad (tsi shadi) pri tsiva; tes, curdusit, etc.; (expr: om neashtirnari/neashtirnare (neash-tir-n-ri) sf neashtirnri ashtirnut = om di bes, cu mintea salami, tsi mindueashti (neash-tir-nr) (un cu neashtearniri) ashtirnut2 (ash-tirghini, tsi sh-veadi di lucrul a lui, etc.) {ro: aternut, aezat, nt) sn ashtirnuturi (ash-tir-n-tur) shi ashtirnuti/ashtirnute etc.} {fr: tendu, assis, etc.} {en: spread out, layed out, who (ash-tir-n-ti) loclu ndreptu cu vilendz sh-cpitnj tra ssits down, etc.} ex: pri-ashtirnuta (teasa mpadi) a mea tmbari; doarm omlu; shtirnut, crivati, pat, strozm, shiltei, dushec; un padi ashtirnut (acupirit) cu earb; calea ashtirnut tut (expr: 1: intru tu-ashtirnut = mi bag s-dormu; 2: escu tu-ashtircu chetri; calea ashtirnut mash cu-asimi (expr: cu-asimi teas nut = hiu lndzit; 3: (brbat) mi bag (intru) tu-ashtirnut cu-un pri cali, tu loc di chetsr); tora el easti om ashtirnut (expr: di muljari = u ncalic, u-ambairu, u mpihiur, etc.) {ro: aternut, bes, cu minti, tsi sh-mutreashti lucrul salami) ashtirnat pat} {fr: lit, literie, couche} {en: bed, bedding} ex: ari ashtir(ash-tir-nt) adg ashtirnat (ash-tir-n-t), ashtirnats (ash-tir- nuti groasi; ashtirnut (strozm) di palji; s-frng vruta-nj tunts), ashtirnati/ashtirnate (ash-tir-n-ti) (un cu ashtirnut1) ashtirnut; s-nji dai moara di piper di sum ashtirnut; armasir ex: eara cu mintea la loc, ashtirnat shi nu vrea s-lu-ascult; tu-ashtirnut mash featili singuri; intrai tu ashtirnut (expr: mi ahtari feat mushat, cu zborlu aht dultsi sh-ashtirnat; eara bgai s-dormu) shtirnut (shtir-nt) sn shtirnuturi (shtir-nmuljarea di bunili shi di-ashtirnatili, nu sh-eara di lishoarili tur) (un cu ashtirnut2) ex: s-doarm tru un shtirnut (pat, ashtearniri/ashtearnire (ash-ter-ni-ri) sf ashtearniri (ash-ter- crivati) ashtirnmintu (ash-tir-n-mn-tu) sn ashtirnminnir) atsea tsi s-fatsi cndu s-ashtearni tsiva {ro: aciunea de ti/ashtirnminte (ash-tir-n-mn-ti) shi ashtirnminturi (ash-tira aterne; de a (se) aeza; etc.} {fr: action dtendre; de met- n-mn-tur) un soi di cuvert tsi s-bag pri cal sum smar tre sur; de sasseoir; etc.} {en: action of spreading out, of tra s-nu-lj fac arnj a calui; ashtirnumintu, cuvert {ro: iblnlaying out; of sitting down; etc.} ex: casa va ashtirneari c} {fr: chabraque (couverture en laine de chvre)} {en: (ndridzeari) ashtirneari/ashtirneare (ash-tir-ne-ri) sf blanket used to put on horses} ex: scoasim ashtirnmintili a ashtirneri (ash-tir-nr) (un cu ashtearniri) ashtirnacaljlor ashtirnumintu (ash-tir-nu-mn-tu) sn ashtirnuminri/ashtirnare (ash-tir-n-ri) sf ashtirnri (ash-tir-nr) (un cu ti/ashtirnuminte (ash-tir-nu-mn-ti) shi ashtirnuminturi (ash-tirashtearniri) dishternu (dish-tr-nu) vb III, II shi I dishtirnui nu-mn-tur) (un cu ashtirnmintu) (dish-tir-n) shi dishtirnai (dish-tir-n), dishtirneam (dish-tir- ashterru (ash-tr-ru) vb III ashtirrui (ash-tir-r), ashtirream nem) shi dishtirnam (dish-tir-nm), dishtirnut (dish-tir(ash-tir-rem), ashtirrut (ash-tir-r-t), ashtearriri/ashtearrire n-t) shi dishtirnat (dish-tir-n-t), dishtearniri/dishtearnire (ash-ter-ri-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz (dish-ter-ni-ri) shi dishtirneari/dishtirneare (dish-tir-ne-ri) shi ashternu dishtirnari/dishtirnare (dish-tir-n-ri) disfac sh-adun ashtersu (ash-tr-su) adg vedz tu ashtergu ashtirnutlu-a crivatiljei, misalea di pri meas, chilimea di ashtiptari/ashtiptare (ash-tip-t-ri) sf vedz tu ashteptu mpadi, etc. {ro: dez-aterne; desface patul} {fr: dfaire le lit; ashtiptat (ash-tip-tt) adg vedz tu ashteptu ter le tapis des chambres} {en: undo the bed; take off the ashtirdzeari/ashtirdzeare (ash-tir-dze-ri) sf vedz tu ashtergu room carpet} ex: dishternu (li-adun lucrili din) casa c eara s- ashtirnari/ashtirnare (ash-tir-n-ri) sf vedz tu ashternu avdi fric dishtirnut (dish-tir-nt) adg dishtirnut (dish-tir- ashtirnat (ash-tir-nt) adg vedz tu ashternu n-t), dishtirnuts (dish-tir-nts), dishtirnuti/dishtirnute (dish- ashtirnmintu (ash-tir-n-mn-tu) sn vedz tu ashternu tir-n-ti) (patlu) tsi-lj s-ari scoas ashtirnutlu (vilendza, sin- ashtirneari/ashtirneare (ash-tir-ne-ri) sf vedz tu ashternu donea shi cpitunjili); measa) tsi-lj s-ari sculat misalea; (ud- ashtirnumintu (ash-tir-nu-mn-tu) sn vedz tu ashternu lu) tsi-lj s-ari scoas chilimea {ro: dez-aternut; (patul) desf- ashtirnut1 (ash-tir-nt) adg vedz tu ashternu cut} {fr: dfait (lit); t (tapis dune chambre)} {en: undone ashtirnut2 (ash-tir-nt) sn vedz tu ashternu (bed); taken off (room carpet)} dishtirnat (dish-tir-nt) adg ashtirnutari/ashtirnutare (ash-tir-nu-t-ri) sf vedz tu shtirdishtirnat (dish-tir-n-t), dishtirnats (dish-tir-nts), dishtirnutedz

148

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ashtirnutat (ash-tir-nu-tt) adg vedz tu shtirnutedz asimico (a-si-mi-c) sm vedz tu asimi ashtirnutedz (ash-tir-nu-tdz) vb I vedz tu shtirnutedz asimusescu (a-si-mu-ss-cu) vb IV vedz tu asimi ashtirrut1 (ash-tir-rt) adg ashtirrut (ash-tir-r-t), ashtirruts asimusiri/asimusire (a-si-mu-s-ri) sf vedz tu asimi (ash-tir-rts), ashtirruti/ashtirrute (ash-tir-r-ti) scriari asimusit (a-si-mu-st) adg vedz tu asimi neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ashtirnut1 asiri/asire (a-s-ri) sf vedz tu asescu ashtirrut2 (ash-tir-rt) sn ashtirruturi (ash-tir-r-tur) shi ashtir- asit (a-st) adg vedz tu asescu ruti/ashtirrute (ash-tir-r-ti) scriari neaprucheat tu-aestu aslan1 (as-ln) sm aslanj (as-lnj) par dit chirolu-a dictsiunar; vedz ashtirnut2 turtslor; gros {ro: ban de pe vremea turcilor; piastru} {fr: ashtor (ash-tr) sn vedz tu agiutor ancienne monnaie; piastre} {en: old coin; piastre} ex: pnea asi (-si) invar vedz tu alas fatsi doi aslanj; vidzui un aslan (ljundar) cu un aslan (pr); asicmec (a-sic-m-c) sf asicmetsi/asicmetse (a-sic-mts) tsintsi aslanj ded pri oca di carni; un sut di aslanj fac un lir pni di-atsea buna (di luxu) {ro: pine superioar} {fr: pain arslan1 (ar-sln) sm arslanj (ar-slnj) (un cu aslan1) de luxe} {en: superior bread} aslan2 (as-ln) sm, sf aslan (as-l-n), aslanj (as-lnj), asighuriftu (a-si-gh-rif-tu) adg asighurift (a-si-gh-rif-t), aslani/aslane (as-l-ni) prici mari dit fumealja-a ctushlor, asighurifts (a-si-gh-rif-ts), asighurifti/asighurifte (a-si-gh- carnivor (tsi s-hrneashti cu carni), tsi bneadz tu Africhii rif-ti) un cu asiguriftu shi Asii, cu caplu mari sh-cu un hioti (coam) multu mari shi asighuripsescu (a-si-ghu-rip-ss-cu) (mi) vb IV asighuripsii (a- tufoas pri cap; ljundar, ljunar; (fig: aslan (ca adg) = tsi easti si-ghu-rip-s), asighuripseam (a-si-ghu-rip-sem), asighugioni sh-livendu ca un aslan) {ro: leu} {fr: lion} {en: lion} ex: ripsit (a-si-ghu-rip-s-t), asighuripsiri/asighuripsire (a-siaslanlu ari percea lung; ashi imn mash aslanlu (ljundarlu, ghu-rip-s-ri) un cu asiguripsescu gionili ca aslan); vidzui n aslan cu puljlj-a ljei; tsi mutrit di asighuripsiri/asighuripsire (a-si-ghu-rip-s-ri) sf asighuripsiri aslan (di ljundar); nvlir pri dushmanj ca aslanjlji; alipidat (a-si-ghu-rip-sr) un cu asiguripsiri aslan (fig: livend sh-gioni ca un ljundar); aslan muljari!; mi asighuripsit (a-si-ghu-rip-st) adg asighuripsit (a-si-ghu-riphrsescu c ti ved aslan; s-aspusir aslanj (fig: gionj ca s-t), asighuripsits (a-si-ghu-rip-sts), asighuripsiti/asiljundarlji); vidzui un aslan (ljundar) cu un aslan (pr) ghuripsite (a-si-ghu-rip-s-ti) un cu asiguripsit arslan2 (ar-sln) sm, sf, adg arslan (ar-sl-n), arslanj (arasighurlichi/asighurliche (a-si-ghur-l-chi) sf asighurlichi (a-sislnj), arslani/arslane (ar-sl-ni) (un cu aslan2) ghur-lch) un cu asigurlichi asl (as-l) invar dealihea, saghlami, gnisiu, sigur, niminciuasiguriftu (a-si-gh-rif-tu) adg vedz tu sig nos, nicalpu {ro: veritabil, adevrat} {fr: vritable, authenasiguripsescu (a-si-gu-rip-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu sigur tique, certain} {en: genuine, true, real, certain} ex: cas asl asiguripsiri/asiguripsire (a-si-gu-rip-s-ri) sf vedz tu sigur (dealihea, saglami) nturtseasc asiguripsit (a-si-gu-rip-st) adg vedz tu sigur asloat (as-lo-t) sf vedz tu sloat asigurlichi/asigurliche (a-si-gur-l-chi) sf vedz tu sigur asm (tu nchisita-a zboarlor) vedz shi zboarli tsi nchisescu asimco (a-sim-c) sm vedz tu asimi cu azm asimi/asime (a-s-mi) sf asinj (a-snj) shi asimuri (a-s-mur) asmad (as-m-dh) sf vedz tu amad metal di-atseali scumpili (cu-un hrom alb lutsitoari shasmadh (as-m-dh) sf asmdz (as-mdz) un cu asmad mushat) dit cari s-fac giuvairi (cu cari si stulusescu muljerli), asman (as-mn) sm asmanj (as-mnj) birbec tsi easti mash lucri di cas (tvi, linguri, furculitsi, etc.), etc.; (expr: di-asimi pi giumitati ciucutit (dzigrit, shutst, scuchit) {ro: berbec pe = albu, cu-un hrom ca di-asimi) {ro: argint} {fr: argent} jumtate jugnit} {fr: blier moiti chtr} {en: half cas{en: silver} ex: tav di asimi; asimea easti alb; nj-acumpr trated ram} un nel di-asimi; easti curat ca asimea; armili di-asimi; lutsea- asmu (s-mu) sm pl(?) scriari neaprucheat di noi; vedz azmu firlu di-asimi (expr: albu, ca di-asimi); cloputli virsati tu-asimi; asmuldzeari/asmuldzeare (a-smul-dze-ri) sf asmuldzeri (asMuscopulea tu asimuri ncljigat; cali ashtirnut mash cumul-dzr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz asimi; sh-umplu supnjli-a lui di-asinj asimco (a-sim-c) sm azmuldzeari asimcadz (a-sim-cdz) shi sn asimcali/asimcale (a-sim-c-li) asmuldziri/asmuldzire (a-sml-dzi-ri) sf asmuldziri (as-ml suro di lucri fapti di-asimi tsi s-afl tu-un loc (tu-un cas, dzir) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz tu-n ducheani tr vindeari, etc.); asimico, asimictur {ro: azmuldziri argintrie} {fr: argenterie} {en: silverware} ex: nveasti cu asmulgu (a-sml-gu) (mi) vb III shi II asmulshu (as-ml-shu), asimcadz pri eali; ts da grosh, liri, asimcadz, yeamndz asmuldzeam (as-mul-dzem), asmuls (as-ml-s) shi asimico (a-si-mi-c) sm asimicadz (a-si-mi-cdz) shi sn asmult (as-ml-t), asmuldziri/asmuldzire (as-ml-dzi-ri) shi asimicali/asimicale (a-si-mi-c-li) (un cu asimco) ex: adusi asmuldzeari/asmuldzeare(as-mul-dze-ri)scriari pai, multu-asimico; cu asimicolu tsi mi miscur la nunt, njneaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz azmulgu feci piculj; vinj s-alas pn tu turnat sinduchea cu asimicadz; asmulsu (a-sml-su) adg asmuls (as-ml-s), asmulshi (ascu tuti neali, cu tut asimicali asimictur (a-si-mi-c-t-r) ml-shi), asmulsi/asmulse (as-ml-si) scriari neaprucheat sf asimicturi (a-si-mi-c-tr) (un cu asimco) asimutu-aestu dictsiunar; vedz azmulsu sescu (a-si-mu-ss-cu) vb IV asimusii (a-si-mu-s), asimuasmultu (a-sml-tu) adg asmult (as-ml-t), asmults (as-mlseam (a-si-mu-sem), asimusit (a-si-mu-s-t), asimusits), asmulti/asmulte (as-ml-ti) scriari neaprucheat turi/asimusire (a-si-mu-s-ri) tindu un petur suptsri di-asimi aestu dictsiunar; vedz azmultu pristi un lucru di metal; bag pi mini (mi stulsescu cu) lucri asmuts (as-mts) vb IV shi I asmutsi (as-mu-ts) shi asmuadrati di-asimi; dati cu-asimi {ro: arginta} {fr: argenter; tsai (as-mu-ts), asmutsam (as-mu-tsm), asmutst (as-murevtir dune couche dargent} {en: silver; coat with a thin ts-t) shi asmutsat (as-mu-ts-t), asmutsri/asmutsre (aslayer of silver} ex: dau veri asimusii calea (fig: imnai tut chi- mu-ts-ri) shi asmutsari/asmutsare (as-mu-ts-ri) scriari rolu pri idyea cali) asimusit (a-si-mu-st) adg asimusit (a- neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz azmuts si-mu-s-t), asimusits (a-si-mu-sts), asimusiti/asimusite (a- asmutsari/asmutsare (as-mu-ts-ri) sf asmutsri (as-mu-tsr) si-mu-s-ti) pristi cari s-ari teas un petur suptsri di-asimi; scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz azmutsari tsi easti ncrcat (stulsit) di-asimi {ro: argintat} {fr: argent} asmutsat (as-mu-tst) adg asmutsat (as-mu-ts-t), asmutsats {en: silvered} asimusiri/asimusire (a-si-mu-s-ri) sf (as-mu-tsts), asmutsati/asmutsate (as-mu-ts-ti) scriari asimusiri (a-si-mu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-asimuseashti neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz azmutsat tsiva {ro: aciunea de a arginta; argintare} {fr: action asmutsri/asmutsre (as-mu-ts-ri) sf asmutsri (as-mu-tsr) dargenter} {en: action of silvering} ex: nelu va asimusiri scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz azmutsri (dari cu-asimi) asmutst (as-mu-tst) adg asmutst (as-mu-ts-t), asmutsts asimictur (a-si-mi-c-t-r) sf vedz tu asimi (as-mu-tsts), asmutsti/asmutste (as-mu-ts-ti) scriari

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

149

neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz azmutsts-aspre, ma tsi asparizm! asparim (as-p-ri-m) sf asasot (-sot) adg asot (-so-t), asots (-sots), asoti/asote (- parimi/asparime (as-p-ri-mi) (un cu asparyiu) ex: lumea so-ti) tsi nu s-satur vrnoar di-atseali tsi ari sh-caft s-aib crutsea ftsea di-asparim asparm (as-pr-m) sf asparct ma multu; cari nu s-aducheashti vroar fntit; tsi nu s- mi/asparme (as-pr-mi) (un cu asparyiu) ex: asparm satur vrnoar di tsi ari, di mcari sh-di beari; lemargu, t- (aspreari) aht urut spar (spr) (mi) vb II spreai (spmah, tmchear, limos, lingarsu, lixur, hrbut, hrlput, hirtu, re), spream (sp-rem), spreat (sp-re-t), spreari/sphrtu {ro: nesios} {fr: gaspilleur, insatiable} {en: insatiable} reare (sp-re-ri) (un cu aspar) spreat (sp-ret) adg ex: nu easti avoleto si intr preasinjli tru inima mbitatlui shi a spreat (sp-re-t), spreats (sp-rets), spreati/spreate asotlui (nisturatlui)(sp-re-ti) (un cu aspreat) spreari/spreare (sp-reaspar (as-pr) (mi) vb II shi I aspreai (as-p-re) shi asprai ri) sf spreri (sp-rr) (un cu aspreari) (as-p-r), aspream (as-p-rem) shi aspram (as-p-rm), aspardziri/aspardzire (as-pr-dzi-ri) sf vedz tu aspargu aspreat (as-p-re-t) shi asprat (as-p-r-t), asprea- aspargu (as-pr-gu) (mi) vb III shi II asparshu (as-pr-shu), asri/aspreare (as-p-re-ri) shi asprari/asprare (as-p-r-ri) prdzeam (as-pr-dzem), aspart (as-pr-t), aspardziri/asnj-si fatsi (lj-fac) multu fric; mi-agunescu di-iuva cu frica; pardzire (as-pr-dzi-ri) shi asprdzeari/asprdzeare (as-prspar, trumuxescu, trumxescu, nfricushedz, nfricushedz, dze-ri) 1: l-fac un lucru (stamn, shishi, pheat, etc.) si sfricuescu, fricushedz, fric, nfric, nfrichedz, bubuescu, adar cumts, si s-fac tsivali; l-fac un lucru s-creap, s-plslhtrsescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu; cneasc, si zdngneasc; lu stric, lu tlescu un lucru (shati, (expr: 1: u-aspreai huzmetea = lhtrsii, nji s featsi mult amaxi, etc.) di nu mata neadzi ghini (i nu neadzi dip); 2: bitifric; 2: nu-nj s-aspari ocljul = nu nj-easti fric) {ro: speria} sescu un adunari (numt, cor, bisearic, etc.) sh-fac lumea s{fr: (s)ffrayer; (s)ffaroucher; (s)brouer} {en: frighten, fug (si s-arspndeasc, s-areasc, si scrupseasc, etc.); 3: scare} ex: aspar gljinjli ca s-fug; nu ti-aspari dip; s-aspre dau paradz tra s-acumpr lucri; fac exudi cu pradzlji tsi lj-am shi-lj dzsi a ficiorlui s-intr n cas; di tsi s-asprea, pn tu (xudipsescu, hrgiuescu, etc.); 4: l-fac un lucru (cas, hoar, coad nu-ascp; asprm ficiorlji s-tac cu trboshlu; mi- grdin, etc.) tra s-nu mata armn mari lucru di el (surpu, asprai c nji s-apreasi casa; si s-asprea luplu di ploai, vrea azvrnuescu, bstisescu, prpdescu, ctstrpsescu, afnipoart tmbari; s-mi-asprearim eu (s-nj-eara fric a njia) di sescu); 5: u fac un hiints (yeats, pravd, om, etc.) s-moar; tini; u-avea aspreat huzmetea (expr: lji s-avea fapt mult vatm, talj, spstrescu, surpu mpadi, lj-mc caplu, lj-aprindu fric, lhtar); a lui nu-lj s-asprea ocljul di furi (expr: nu lj- tseara, etc.; 6: alxescu paradz cu tinjii mari (liri) tr paradz cu eara dip fric) aspreat (as-p-ret) adg aspreat (as-p- tinjii ma njic (piastri, aslanj, etc.); 7: alas un lucru tsi easti re-t), aspreats (as-p-rets), aspreati/aspreate (as-p-re- bun tr mcari (lapti, carni, ghel, etc.) si s-fac nibun (si sti) tsi-lj s-ari fapt fric; tsi ari fric; trumuxit, trumxit, astalj, s-aludzasc, etc.); 8: alxescu purtarea-a unui om sh-lu asprat, asprit, spreat, fricuit, nfricushat, nfricushat, fricu- fac (di bun tsi eara) s-duc un ban arushinoas (di purnilji, shat, fricat, nfricat, lhtrsit, bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, etc.); 9: nj-cher mintea, glrescu; 10: mi-alxescu la fats (di cishit {ro: speriat} {fr: ffray; ffarouch; brou} {en: lngoari, nidurnjiri, etc.), nj cher hroma, fac sufri, aushescu, frightened, scared; startled} ex: cluzlu aspreat npoi s-tr- vishtidzscu, mrnghisescu, etc. {ro: sparge, strica, termina, dzea; aspreat, s-dusi s-vead oili tu munti; feata, npoi vinji dispersa, cheltui, distruge, omor, schimba, corupe, nnebuni, aspreat la m-sa; s-veadi c nu-ari ocljul aspreat (expr: nu ofili} {fr: casser, briser, disperser, achever, dpenser, dtrulj-easti fric) asprat (as-p-rt) adg asprat (as-p-r-t), ire, tuer, changer, corrompre, se toquer, se faner} {en: asprats (as-p-rts), asprati/asprate (as-p-r-ti) (un cu break, finish, end, disperse, spend, distroy, kill, exchange, coraspreat) asprit (as-p-rt) adg asprit (as-p-r-t), asp- rupt, lose ones mind, fade, wither} ex: asparshu (surpai) casa; rits (as-p-rts), aspriti/asprite (as-p-r-ti) (un cu asp- s-asparsi Muscopulea; asparshu brava ca s-pot s-dishcljid sinreat) aspreari/aspreare (as-p-re-ri) sf aspreri (as-p- duchea; nj-asparsish oara (nj-u featsish shatea s-astmtseasrr) atsea tsi s-fatsi cndu s-aspari cariva; trumxiri, trumu- c shi nu mata nj-aspuni oara cum lipseashti); lj-u-asparshu xiri, asprari, spreari, fricuiri, nfricushari, nfricushari, fricu- (lj-u alxii chefea shi-l feci s-lji par aru); s-asparsi numta shari, fricari, nfricari, lhtrsiri, bubuiri, cutrumurari, cishiiri, (bitisi sh-lumea fudzi ctr casili-a lor); corlu s-asparsi (gioclu cishuiri, cishiri {ro: aciunea de a speria} {fr: action de bitisi sh-giuctorlji s-arspndir); carnea s-asparsi (s-aludz); (s)ffrayer; de (s)ffaroucher; de (s)brouer} {en: action of pradzlji lj-asprdzea (ftsea exudi, acumpra lucri) curundu; frightening, of scaring; of startling} asprari/asprare (as- asparsir (afnisir, azvrnuir) tsintsi, shasi hori; s-asparg (sp-r-ri) sf asprri (as-p-rr) (un cu aspreari) neas- u surp, s-u ctstrpseasc) Gramostea; pri Dina sh-pri tatl a preat (neas-p-ret) adg neaspreat (neas-p-re-t), neas- featljei lj-asparshu (lj vtmai); s-nidzem tu munts shi s-lji preats (neas-p-rets), neaspreati/neaspreate (neas-p-re- asprdzem (s-lj vtmm, s-lji spstrim, s-lji tljem); asparti) tsi nu easti aspreat; tsi nu-lj s-ari fapt fric; tsi nu-ari dzi-nj un lir (alxea-nj lira shi d-nj, tr ct fatsi lira, paradz fric; ninfricushat, etc. {ro: nenfricat, nesperiat} {fr: qui nest ma minuts, cu tinjii ma njic); asparshu n migidii alb c nupas ffray} {en: who is not frightened} neaspreari/neas- aveam minuts; asparsi (li-alxi, li featsi pradz) shi fluriili di la preare (neas-p-re-ri) sf neaspreri (neas-p-rr) atsea tsi veri; asndz ficiorlji s-aspargu (sh-alxescu purtarea shi ns-fatsi cndu nu s-aspari cariva; ninfricushari, etc. {ro: aciu- arushineadz) lishor; s-asparsi di minti (glri, sh-chiru minnea de a nu (se) speria} {fr: action de ne pas (s)ffrayer} {en: tea); cara-lj murir ficiorlji, s-asparsi niheam la minti; ct saction of not frightening, of not scaring} aspros (as-p-rs) asparsi (s-alxi, mrnghisi) la fats!; fur unoar cu mari adg asproas (as-p-ro-s), asprosh (as-p-rsh), asproa- aveari, tora s-asparsir; li-asparsim doili (chicusim, n si/asproase (as-p-ro-si) 1: tsi s-aspari lishor; 2: (lucru) tsi nccem); nu puteam s-lj-u-aspargu (chefea) al Tanasi; nu puaspari lumea; fricos, lhtros {ro: sperios} {fr: peureux, crain- tui cama s-aravdu shi lj-u-asparshu (asparshu chefea) astif; pouvantable, terrifiant} {en: frightened, scared; startled} partu (as-pr-tu) adg aspart (as-pr-t), aspartsi (as-pr-tsi), ex: s-toarn asproas (cu fric); umbri lundzi asproasi (tsi ti asparti/asparte (as-pr-ti) 1: tsi s-ari fapt cumts (tsivali; tsi lhtrsescu) asparyiu (as-pr-yu) sn asparyiuri (as-pr- ari cripat (plscnit, stricat, zdngnit, etc.); tsi nu mata yur) atsea tsi ari (tsi aducheashti) omlu cndu s-aspari; easti bun; 2: tsi s-ari bitisit (adunari, numt, cor, bisearic, aspreari multu mari; asparizm, asparim, asparm, lhtar, etc.) sh-lumea ari vgat (s-ari arspndit, arit, scrupsit, frixi, pirdeshi, dat, ceash, trom, trumar, cutrom {ro: spaim, etc.); 3: (paradz) tsi s-au dat tr lucri acumprati (tsi s-au sperietur} {fr: alarme, frayeur} {en: fright, fear} ex: feata, di xudipsit, hrgiuit, etc.); 4: (cas, hoar, grdin, etc.) tsi s-ari asparyiu, di fric, lji si btu inima asparizm (as-p-riz-m) surpat (azvrnuit, bstisit, prpdit, ctstrpsit, afnisit, sf asparizmi/asparizme (as-p-riz-mi) (un cu asparyiu) ex: etc.); 5: (yeats, pravd, om, etc.) tsi fu vtmat (tljat, spstrit, nsh di-asparizm nu-ascult; eara s-cad pi dints di aspa- etc.); 6: (paradz) cu tinjii ma mari (liri) alxits tr paradz cu rizm (lhtar); di-asparizm lndzidz; porcul u vidzu groas, tinjii ma njic (piastri, aslanj, etc.); 7: (lucru tsi easti bun tr

150

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

mcari ca, bunoar, lapti, carni, ghel, etc.) tsi s-ari fapt ni- teur, corrupteur} {en: breaker, cracker, destroyer} spargu bun tr mcari (s-ari astljat, aludzt, etc.); 8: (purtarea-a (spr-gu) (mi) vb III shi II sparshu (spr-shu), sprdzeam unui om) tsi s-ari alxit shi s-ari fapt (di bun tsi eara) lai (spr-dzem), spart (spr-t), spardziri/spar_dzire (spr-dzi(arushinoas, di purnilji, etc.); palju-om, fatigei, dizmlat, ri) shi sprdzeari/sprdzeare (spr-dze-ri) (un cu aspargu) dizmlrat; 9: tsi sh-ari chirut mintea, tsi ari glrit; 10: tsi s- ex: va s-u spardzi spartu (spr-tu) adg spart (spr-t), sparari alxit la fats (di lngoari, nidurnjiri, etc.) shi sh-ari chitsi (spr-tsi), sparti/sparte (spr-ti) (un cu aspartu) ex: rut hroma (tsi featsi sufri, ari aushit, ari vishtidzt, ari canda easti spart, ashi mc spardziri/spardzire (spr-dzimrnghisit, etc.) {ro: spart, stricat, terminat, dispersat, chel- ri) sf spardziri (spr-dzir) (un cu aspardziri) sprdzeatuit, distrus, omort, schimbat, corupt, nnebunit, ofilit} {fr: ri/sprdzeare (spr-dze-ri) sf sprdzeri (spr-dzr (un cu cass, bris, dispers, achev, dpens, dtruit, tu, chang, aspardziri) sprgmintu (spr-g-mn-tu) sn sprgmintu corrompu, toqu, fan} {en: broken, finished, ended, disper- (spr-g-mn-tur) (un cu asprgciuni) sprtur (sprsed, spent, distroyed, killed, exchanged, corrupted, who has t-r) sf sprturi (spr-tr) loclu iu s-ari aspart un lucru lost his mind, faded, withered} ex: casa-atsea asparta easti ar- {ro: sprtur} {fr: brche} {en: breach} ex: tricum pit sprmas di la prints; gardul eara aspartu (surpat); da di n tura-a murlui apuaspargu (a-pas-pr-gu) (mi) vb III shi II moar aspart, aprghisit; vedz un mnstir aspartu (surpat, apuasparshu (a-pas-pr-shu), apuasprdzeam (a-pas-prazvrnuit); aspartu om ishi (urut, dizmlat, cu purtari arushi- dzem), apuaspart (a-pas-pr-t), apuaspardziri/apuasnoas); capra fu aspart (vtmat, disicat) di urs; sh-prit pardzire (a-pas-pr-dzi-ri) shi apuasprdzeari/apuasprdzeare crpitur, s-ts-azboairi, aspart gur aspardziri/aspardzire (a-pas-pr-dze-ri) lu-aspargu (l-frngu) lucrul aproapea (as-pr-dzi-ri) sf aspardziri (as-pr-dzir) atsea tsi s-fatsi cn- ntreg {ro: sparge aproape de tot} {fr: briser (presque) intdu s-aspardzi tsiva i cariva; cripari, plscniri, stricari, zdn- gralement} {en: break (almost) entirely} apuaspartu (agniri; arspndiri, ariri, scrupsiri; xudipsiri (paradz), hrgiu- pas-pr-tu) adg apuaspart (a-pas-pr-t), apuaspartsi (airi (paradz); surpari (cas, gardu), azvrnuiri (hoar), bstisiri, pas-pr-tsi), apuasparti/apuasparte (a-pas-pr-ti) tsi easti prpdiri, ctstrpsiri, afnisiri; vtmari (om), tljari (om), dip aspartu (frmtu) {ro: spart aproape de tot} {fr: bris (presspstriri (om); alxiri (di paradz), astljari (di lapti), aludzri que) intgralement} {en: broken (almost) entirely} apuas(di carni); chireari (di minti), glriri; aushiri, vishtidzri (la pardziri/apuaspardzire (a-pas-pr-dzi-ri) sf apuaspardziri (afats), mrnghisiri (la fats), etc. {ro: aciunea de a sparge, pas-pr-dzir) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva s-aspardzi (sde a strica, de a termina, de a dispersa, de a cheltui, de a dis- frndzi) aproapea ntreg {ro: aciunea de a sparge aproape truge, de a omor, de a schimba, de a corupe, de a nnebuni, integral} {fr: action de briser (presque) intgralement} {en: de a ofili} {fr: action de casser, de briser, de disperser, action of breaking (almost) entirely} apuasprdzeari/apuasdachever, de dpenser, de dtruire, de tuer, dchanger, de prdzeare (a-pas-pr-dze-ri) sf apuasprdzeri (a-pas-prcorrompre, de se toquer, de se faner} {en: action of breaking, dzr (un cu apuaspardziri) of finishing, of ending, of dispersing, of spending, of distroy- asparim (as-p-ri-m) sf vedz tu aspar ing, of killing, of exchanging, of corrupting, of losing ones asparizm (as-p-riz-m) sf vedz tu aspar mind, of fading, of withering} ex: tu-aspardzirea (bitisirea) a asparm (as-pr-m) sf vedz tu aspar beariljei tsi-amint un ciuciu nveasta noau, ca un pilister aspart (as-pr-t) sf vedz tu aspargu asprdzeari/asprdzeare (as-pr-dze-ri) sf asprdzeri (as- aspartu (as-pr-tu) adg vedz tu aspargu pr-dzr (un cu aspardziri) aspart (as-pr-t) sf fr pl asparyiu (as-pr-yu) sn vedz tu aspar spart, stricat, bitisit (pzarea), etc. {ro: spart, spart (de asprari/asprare (as-p-r-ri) sf vedz tu aspar trg)} {fr: fin, terminaison (dun march)} {en: end, end (of asprat (as-p-rt) adg vedz tu aspar the market)} ex: tu asparta (ishita) a pzariljei fudzim acas asprdzeari/asprdzeare (as-pr-dze-ri) sf vedz tu aspargu asprgciuni/asprgciune (as-pr-g-c-ni) sf asprgciunj aspreari/aspreare (as-p-re-ri) sf vedz tu aspar (as-pr-g-cnj) atsea tsi s-fatsi cndu s-aspardzi, s-azvr-aspreat (as-p-ret) adg vedz tu aspar nueashti tsiva; asprgmintu, azvrnuiri, asprdzeari, aspar- asprgciuni/asprgciune (as-pr-g-c-ni) sf vedz tu asdziri, ctstrpsiri, afnsiri, prpdiri, etc. {ro: distrugere; pargu dezastru} {fr: action de dtruire; dsastre} {en: destruction; asprgtor (as-pr-g-tr) adg vedz tu aspargu disaster} ex: oaminj fapts ti aru shi asprgciuni (asprasprgtur (as-pr-g-t-r) sf vedz tu aspargu dzeari, ctstrpsiri); itsi asprgciuni s-ftsea n cas neas-asprit (as-p-rt) adg vedz tu aspar partu (neas-pr-tu) adg neaspart (neas-pr-t), neaspartsi aspros (as-p-rs) adg vedz tu aspar (neas-pr-tsi), neasparti/neasparte (neas-pr-ti) 1: tsi nu easti aspel (as-pl) (mi) vb I vedz tu spel aspartu; tsi nu s-ari aspart {ro: nespart, nestricat, etc.} {fr: asperdiciuni/asperdiciune (as-per-di-c-ni) sf asperdiciunj (asqui nest pas cass, qui nest pas dtruit, etc.} {en: which is per-di-cnj) atsea tsi pati omlu cndu cheari; atsea cu tsi not broken, distroyed, etc.} neaspardziri/neaspardzire armni omlu dup tsi cheari tsiva; moarti, ftseari cipi (afan), (neas-pr-dzi-ri) sf neaspardziri (neas-pr-dzir) atsea tsi s- afnsiri, cipusiri, stifusiri; chirciuni, chirdciuni, chiriciuni; fatsi cndu nu s-aspardzi tsiva {ro: aciunea de a nu sparge, chiriri, chireari, cheardiri, chirdeari, scheardiri, schirdeari; de a nu strica, etc.} {fr: action de ne pas casser, de ne pas znjii, zrari, etc. {ro: pieire, pagub, dispariie, ruin, moarte, dtruire, etc.} {en: action of not breaking, of not distroying} etc.} {fr: perte, dommage, perdition, ruine, mort, etc.} {en: neasprdzeari/neasprdzeare (neas-pr-dze-ri) sf neaspr- loss, damage, ruin, death, etc.} ex: nic asperdiciuni dzeri (neas-pr-dzr (un cu neaspardziri) neaspart (chirdciuni) nic zilj, nic cachi (neas-pr-t) sf fr pl tsi nu easti aspart, nibitisit (pza- aspilari/aspilare (as-pi-l-ri) sf vedz tu spel rea), etc. {ro: nespart, nespart (de trg)} {fr: qui nest pas fini} aspilat (as-pi-lt) adg vedz tu spel {en: that has not ended} ex: tu asparta (ishita) a pzariljei aspindzur (as-pn-dzur) (mi) vb I vedz tu spindzur fudzim acas neasprgciuni/neasprgciune (neas-pr- aspindzurari/aspindzurare (as-pin-dzu-r-ri) sf vedz tu g-c-ni) sf neasprgciunj (neas-pr-g-cnj) (un cu spindzur neaspardziri) asprgtur (as-pr-g-t-r) sf asprgturi aspindzurat (as-pin-dzu-rt) adg vedz tu spindzur (as-pr-g-tr) loclu iu un lucru easti aspartu (aruptu, tljat, aspindzurtoari/aspindzurtoare (a-spin-dzu-r-to-ri) sf stricat, frmtu, etc.); cumat dit un lucru aspart {ro: spargere} vedz tu spindzur {fr: brisure, rupture, dbris} {en: break, crack, fragment} aspindzurtur (as-pin-dzu-r-t-r) sf aspindzurturi (as-pinasprgtor (as-pr-g-tr) adg asprgtoari/asprgtoare (as- dzu-r-tr) vedz tu spindzur pr-g-to-ri), asprgtori (as-pr-g-tr), asprgtoari/aspr-asplmtu (as-plm-tu) adg vedz tu plngu1 gtoare (as-pr-g-to-ri) atsel tsi-aspardzi un lucru; atsea cu asplndziri/asplndzire (as-pln-dzi-ri) sf vedz tu plngu1 cari s-aspardzi un lucru {ro: sprgtor} {fr: briseur, destruc- asplngu1 (as-pln-gu) (mi) vb III shi II vedz tu plngu1

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

151

asplindiri/asplindire (as-pln-di-ri) sf vedz tu asplinsescu {en: whitish; grey-white sheep or goat} ex: vindets-nji aspruasplinsescu (as-plin-ss-cu) (mi) vb IV asplinsii (as-plin-s), canatili (oili i cprili albi-sivi) asplinseam (as-plin-sem), asplinsit (as-plin-s-t), asplinsi- asprucuchescu (as-pru-cu-chs-cu) (mi) vb IV vedz tu ri/asplinsire (as-plin-s-ri) nj-easi tsiva pi cheali (dit oclji, pri proscut nari, etc.) ic arushashti (adun, s-fatsi vinit, scoati ndau ca asprucuchiri/asprucuchire (as-pru-cu-ch-ri) sf vedz tu grnutsi, etc.) cndu easti agudit cu tsiva (s-ari zgrmat, proscut easti ars di soari i pir, easti lndzit, etc.); mi-acats niheam asprucuchit (as-pru-cu-cht) adg vedz tu proscut ca inati; mi-aprindu niheam; afurnjisescu {ro: irita, excita} aspulbir (as-pl-bir) (mi) vb I vedz tu pulbiri {fr: irriter, exciter} {en: irritate, excite} ex: mi-asplinsii aht aspulbirari/aspulbirare (as-pul-bi-r-ri) sf vedz tu pulbiri multu; s-asplinsi natlu di-aht plndzeari; nu ti-asplinsea (nu aspulbirat (as-pul-bi-rt) adg vedz tu pulbiri ti nrea, nu ti-aprindi), ficiorlu-a meu asplinsit (as-plin-st) aspum (as-pm) vb I vedz tu spum adg asplinsit (as-plin-s-t), asplinsits (as-plin-sts), asplin- aspumari/aspumare (as-pu-m-ri) sf vedz tu spum siti/asplinsite (as-plin-s-ti) tsi lu-ari actsat niheam inatea;aspumat (as-pu-mt) adg vedz tu spum (ocljilj, chealea, narea, etc.) tsi s-ari arushit (fapt ca vinit, aspun1 (as-pn) vb III shi II vedz tu spun1 adunat, etc.); afurnjisit {ro: iritat, excitat} {fr: irrit, excit} aspun2 (as-pn) (mi) vb III shi II aspush (as-psh), aspu{en: irritated, excited} ex: s-videa asplinsit (apres) asplinsi- neam (as-pu-nem), aspus (as-p-s), aspuniri/aspunire (asri/asplinsire (as-plin-s-ri) sf asplinsiri (as-plin-sr) atsea tsi p-ni-ri) shi aspuneari/aspuneare (as-pu-ne-ri) 1: fac (art, s-fatsi cndu s-asplinseashti tsiva; afurnjisiri {ro: aciunea de alas) tsiva si s-vead (si s-avd, si s-aducheasc, etc.) cu a irira, de a excita; iritare, excitare} {fr: action dirriter, zborlu (mna, scriarea, dzeadzitlu, caplu, etc.); art; 2: (tr dexciter} {en: action of irritating, of exciting} asplinforma mi-aspun): (mi) alncescu, (mi) fnirusescu, (mi) diri/asplindire (as-pln-di-ri) sf asplindiri (as-pln-dir) {ro: prstisescu, (mi) prstsescu, andzmedz, ndzmedz, furiritaie, excitaie} {fr: irritation, excitation} {en: irritation, exnisescu, dau caplu {ro: arta} {fr: montrer} {en: show} ex: scitement} lj-aspun (s-fac si s-vead) n petal; lj-aspusi calea; shi-nj sasplinsiri/asplinsire (as-plin-s-ri) sf vedz tu asplinsescu aspusi (nji s-alnci) semnu mari; lj-aspuni (l-fatsi, lj-dztsi sasplinsit (as-plin-st) adg vedz tu asplinsescu mutreasc) munts; aspuni-lj-u! (expr: dizvilea-ti tra si s-vead asprescu (as-prs-cu) (mi) vb IV vedz tu aspru3 atsea tsi-ai tu zmeani!) aspus2 (as-ps) adg aspus (as-pasprici (as-prc) sn vedz tu sprici s), aspush (as-psh), aspusi/aspuse (as-p-si) 1: tsi easti asprimi/asprime (as-pr-mi) sf vedz tu aspru3 faptu si s-vead (si s-avd, si s-aducheasc, etc.) cu zborlu asprimtu (as-prm-tu) adg vedz tu aprindu1 (mna, scriarea, deadzitlu, caplu, etc.); artat; 2: (tr forma miasprindiri/asprindire (as-prn-di-ri) sf vedz tu aprindu1 aspun): alncit, fnirusit, prstisit, prstsit, andzmat, asprindu (as-prn-du) (mi) vb III vedz tu aprindu1 ndzmat, furnisit, dat caplu {ro: artat} {fr: montr} {en: aspriri/asprire (as-pr-ri) sf vedz tu aspru3 shown} aspuniri2/aspunire (as-p-ni-ri) sf aspuniri (as-pasprit (as-prt) adg vedz tu aspru3 nir) atsea tsi s-fatsi cndu s-aspuni tsiva; artari, alnciri, aspru1 (s-pru) sm aspri (s-pri) par veclju nturtsescu difnirusiri, prstisiri, prstsiri, andzmari, ndzmari, furasimi; statir {ro: piastru (moned veche)} {fr: aspre (ancienne nisiri, dari caplu {ro: aciunea de a arta, artare} {fr: action monnaie)} {en: old Turkish coin} ex: nu-am nitsiun aspru n de montrer} {en: action of showing} aspuneari2/aspuneare gepi; cu doi aspri, tu-aushatic s-acumpra lucru mari; scoasi (as-pu-ne-ri) sf aspuneri (as-pu-nr) (un cu aspuniri2) ex: punga, l deadi asprul; lj-avea armas mash un aspru casa nu easti tr-aspuneari spun2 (spn) (mi) vb III shi II aspru2 (s-pru) sm aspri (s-pri) ploci njits (ascuri shi nyilispush (spsh), spuneam (spu-nem), spus (sp-s), cioasi) cari, ashtirnuti un pisti alant, acoapir truplu-a pes- spuniri/spunire (sp-ni-ri) shi spuneari/spuneare (spu-ne-ri) cului (a niprticljei, a cicioarilor di pulj, etc.); fludh, ljushp, (un cu aspun2) ex: shi-lj si spusi (aspusi, alnci) dininti prdzic, soldzu {ro: solz (pete, arpe, etc.)} {fr: caille (pois- spus2 (sps) adg spus (sp-s), spush (spsh), spusi/spuse son, serpent, etc.)} {en: scale (fish, snake, etc.)} ex: asprilj (sp-si) (un cu aspus2) spuniri2/spunire (sp-ni-ri) sf (soldzlj) a pescului eara-lj hrisusits spuniri (sp-nir) (un cu aspuniri2) spuneari2/spuneare aspru3 (s-pru) adg aspr (s-pr), aspri (s-pri), aspri/aspre (spu-ne-ri) sf spuneri (spu-nr) (un cu aspuniri2) aspri (s-pri) tsi s-poart ascur cu lumea tsi nu lu-ascult i nu aspuneari1/aspuneare (as-pu-ne-ri) sf vedz tu spun1 fatsi cum va el; tsi nu poati s-li-aravd atselj tsi nu-au prxi aspuneari2/aspuneare (as-pu-ne-ri) sf vedz tu aspun2 buni; ascur {ro: sever, aspru} {fr: pre, svre} {en: stern, aspuniri1/aspunire (as-p-ni-ri) sf vedz tu spun1 harsh, rough} ex: easti aspru (ascur) cu hilj-su; mna-nj easti aspuniri2/aspunire (as-p-ni-ri) sf vedz tu aspun2 aspr (ascur) asprimi/asprime (as-pr-mi) sf fr pl(?) aspus1 (as-ps) adg vedz tu spun1 harea tsi-l fatsi cariva s-hib aspru; ascurami {ro: severitate, aspus2 (as-ps) adg vedz tu aspun2 asprime} {fr: pret, svrit} {en: sternness, harshness} ex: astaco (as-ta-c) sm astacadz (as-ta-cdz) prici di ap dinu-i bun asprimea totna asprescu (as-prs-cu) (mi) vb IV amari (tsi nu easti pescu, shi sh-u-adutsi multu cu araclu di ap asprii (as-pr), aspream (as-prem), asprit (as-pr-t), aspri- dultsi), tsi ari un trup moali anvlit di un cpachi corcan, ri/asprire (as-pr-ri) mi fac aspru; fac un lucru s-hib ascur; cari s-fatsi aroshi cndu easti hertu, cu-un pntic ca un ascuredz {ro: (se) nspri, deveni sever} {fr: devenir svre, arad di neali, cu ma multi preclji di cicioari di cari, prota rendre pre} {en: become harsh} ex: s-aspri multu di niheam preaclji easti ca un cljashti; rac di-amari; astaho {ro: rac de chiro; s-avea asprit cu ns; nji s-asprir (nji s featsir ascuri) mare, langust} {fr: langouste} {en: lobster} astaho (as-tamnjli asprit (as-prt) adg asprit (as-pr-t), asprits (ash) sm astahadz (as-ta-hdz) (un cu astaco) prts), aspriti/asprite (as-pr-ti) tsi s-featsi (cama) aspru; as- astaho (as-ta-h) sm vedz tu astaco curat {ro: nsprit, devenit sever} {fr: devenu svre, rendu astalj (as-tlj) (mi) vb I astljai (as-t-lj), astljam (as-tpre} {en: who became harsh} aspriri/asprire (as-pr-ri) sf ljm), astljat (as-t-lj-t), astljari/astljare (as-t-lj-ri) aspriri (as-prr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-aspreashti stalj; 1: mi-adun (mi aflu) cu cariva (acas, n cali, etc.); dau {ro: aciunea de a (se) nspri, de a deveni sever; nsprire} di cariva; talj calea-a unui; andmusescu, alhescu, asthi{fr: action de devenir svre, de rendre pre} {en: action of sescu, tihisescu, cunushtusescu, stvrusescu, mi-adun cu, mi becoming harsh} aflu cu, mpichi, etc.; 2: trec naparti di cariva i di tsiva; trec asprucanat (as-pru-c-nat) sm, sf, adg asprucanat (as-pru-c-nintea-a unui; lu-astrec pri cariva; ascapit dup dzean; am ma na-t), asprucanats (as-pru-c-nats), asprucanati/asprucanate nsus di; nj-u njicshuredz (talj) calea; nstrec, artisescu, (as-pru-c-na-ti) hrom tsi da ca pi albu; (oai, capr) tsi ari shcurtedz, njicshuredz, etc.; 3: fac pri cariva si s-nireasc, schealea siv-alb {ro: albiu; (oaie, capr) de culoare grichicuseasc, s-lj par-aru di tsi lj-am dzs, etc.; crtescu, alb} {fr: blanchtre; (mouton, chvre) de couleur gris-clair} chicusescu, etc.; 4: l-fac si s-asparg laptili cndu-l herbu (s-

152

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

fatsi ca cashlu), supa (ctivroar) cndu-lj bag limonji, etc.; lu fac ma clduros (tra s-aravd ma multu, tra s-lu spun ma frimintu aloatlu cu umtu tra s-fac peturi tr pit; etc.; (expr: 1: pripsit, etc.) {ro: cptueal} {fr: doublure} {en: lining (of astalj bclvlu = talj bclvlu tu cumts (tra s-pot s-chirnigarment)} ex: fustanea nu-ari astari; nj-bg astari di ln sescu oaspitslji); 2: om s-nu-astalj n cali = om anapud, aru, astrusescu (as-t-ru-ss-cu) vb IV astrusii (as-t-ru-s), cu cari nu vrei s-ai vr huzmeti, etc.) {ro: ntlni, ncrucia; astruseam (as-t-ru-sem), astrusit (as-t-ru-s-t), astrudepi, scurta; supra, certa; strica} {fr: rencontrer, entresiri/astrusire (as-t-ru-s-ri) bag (cos) un astari la un stranj; croiser; dpasser, passer au del, se raccourcir; se fcher; cpldisescu {ro: cptui} {fr: doubler (un vtement); garnir} gter, cailler} {en: meet, intersect, cross; pass beyond, {en: line (inside a garment)} ex: astrusii (bgai astari la) palshorten; get angry; spoil, curdle} ex: u-astlje (u-asthisi) n tolu; mudistra astrusi fustanea cu mtasi (bg astari di cali; lj-astalji calea un pondu di-arap; s-astlje (s-andmusi) mtasi) astrusit (as-t-ru-st) adg astrusit (as-t-ru-s-t), cu-un aush; lj-astlje calea (lj-inshi ninti) a featljei; s-luastrusits (as-t-ru-sts), astrusiti/astrusite (as-t-ru-s-ti) astljari n cali, s-fudz, hilje, shi cu gura s-nu-lj greshti dip; lu- tsi-lj s-ari bgat un astari; cpldisit {ro: cptuit} {fr: douatljai (lu-astricui) la imnari; oi, cpri, astalji di (ari ma nsus, bl (un vtement); garni} {en: lined (a garment)} ex: avea tricu di) shasi suti; crvnjli astljar la (tricur naparti di) sarica astrusit cu veshtu astrusiri/astrusire (as-t-ru-smunti; astlje (shcurt) ma multu calea; pri-aclo ma astalji (s- ri) sf astrusiri (as-t-ru-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-bag ma shcurteadz) calea; s-astlje (chicusi) multu sh-nu mi zbu- astari la un stranj; cpldisiri {ro: aciunea de a cptui; cprashti dip; el easti om tsi s-astalji (fig: chicuseashti, s-crtuire} {fr: action de doubler (un vtement); de garnir} {en: teashti) di-aclo iu sta; aest eara muljari s-nu u-astalj n cali action of lining (a garment)} (expr: arau, anapud); laptsili nji s-astlje (s-featsi ca cashlu) ast- (as-t-) prifixu zbor tsi s-adavg nintea-a altui zbor ca: astljat (as-t-ljt) adg astljat (as-t-lj-t), astljats (as- sear, noapti, earn, vear, etc. tra s-lji da un noim di aest t-ljts), astljati/astljate (as-t-lj-ti) stljat; 1: tsi s-ari astdz (s-tdz) adv vedz tu adz aflat (adunat) cu cariva; alhit, asthisit, andmusit, cu- asthisescu (as-t-hi-ss-cu) vb IV asthisii (as-t-hi-s), nushtusit, tihisit, stvrusit, mpicheat, etc.; 2: tsi ari tricut na- asthiseam (as-t-hi-sem), asthisit (as-t-hi-s-t), parti di tsiva i cariva; tsi ari shcurtat (calea); nstricut, artisit, asthisiri/asthisire (as-t-hi-s-ri) tihiseashti di mi-adun (di shcurtat, njicshurat, etc.; 3: tsi s-ari nirit; tsi-lj pari-aru di mi-aflu, di-nj s-astalji calea) cu cariva (acas, n cali, etc.); dau tsi-lj s-ari dzs; chicusit, crtit, etc.; 4: (lapti, sup, etc.) tsi s- di cariva; alhescu, andmusescu, astalj, stvrusescu, cunushari aspart, actsat, etc. {ro: ntlnit, ncruciat; depit, tusescu, tihisescu, mi-adun cu, mi aflu cu, mpichi {ro: ntlni scurtat; suprat, certat; stricat} {fr: rencontr, entrecrois; (din ntmplare)} {fr: rencontrer (par hazard)} {en: meet (by dpass, pass au del, raccourci; fch; gt, caill} {en: chance)} ex: tu curii inshii sh-feat asthisii (sh-cu-un feat met, intersected, crossed; passed beyond, shortened; angry; tihisii di mi-adunai) asthisit (as-t-hi-st) adg asthisit spoiled, curdled} ex: tu-astljati (ncrutsiljati) cljuri; aflu sots- (as-t-hi-s-t), asthisits (as-t-hi-sts), asthisiti/asthisite lji astljats (crtits, chicusits); supa eara astljat (aspart) (as-t-hi-s-ti) tsi tihisi di s-adun cu cariva; cari deadi di astljari/astljare (as-t-lj-ri) sf astljeri (as-t-ljr) atsea cariva; alhit, andmusit, astljat, stvrusit, cunushtusit, tihitsi s-fatsi cndu cariva i tsiva s-astalji; andmusiri, alhiri, sit, mpicheat {ro: ntlnit} {fr: rencontr} {en: met} asthisiri, stvrusiri, cunushtusiri, tihisiri, mpicheari; tritseari asthisiri/asthisire (as-t-hi-s-ri) sf asthisiri (as-t-hi-sr) di, nstritseari, stljari, shcurtari (calea); artisiri, njicshurari; atsea tsi s-fatsi cndu un s-asthiseashti cu cariva; alhiri, ancrtiri, chicusiri, etc. etc. etc. {ro: aciunea de a ntlni, de a dmusiri, astljari, stvrusiri, cunushtusiri, tihisiri, mpicheari ncrucia; de a depi, de a scurta; de a supra, de a se certa; {ro: aciunea de a (se) ntlni, ntlnire} {fr: action de (se) de a strica} {fr: action de rencontrer, de entrecroiser; de drencontrer} {en: action of meeting} passer, de passer au del, de raccourcir; de se fcher; de g- asthisiri/asthisire (as-t-hi-s-ri) sf vedz tu asthisescu ter, de cailler} {en: action of meeting, of intersecting, of asthisit (as-t-hi-st) adg vedz tu asthisescu crossing; of passing beyond, of shortening; of getting angry; astljari/astljare (as-t-lj-ri) sf vedz tu astalj of spoiling, of curdling} ex: lu-aflai la astljarea (stvrusirea) a astljat (as-t-ljt) adg vedz tu astalj cljurlor neastljat (neas-t-ljt) adg neastljat (neas-t- astljitur (as-t-lji-t-r) sf vedz tu astalj lj-t), neastljats (neas-t-ljts), neastljati/neastljate (neasastmtiri/astmtire (as-t-m-t-ri) sf vedz tu astmtsescu t-lj-ti) tsi nu easti astljat {ro: ntlnit, ncruciat, stricat, astmtsescu (as-t-m-tss-cu) (mi) vb IV astmtsii (as-tetc.} {fr: qui nest pas rencontr, entrecrois, dpass, caill, m-ts), astmtseam (as-t-m-tsem), astmtsit (as-tetc.} {en: who is not met, not intersected, not spoiled, etc.} ex: m-ts-t), astmtsiri/astmtsire (as-t-m-ts-ri) curmu un calu-aesti neastljat (nintricut) di vrnu dit crvani neastlucru tsi s-fatsi tu-atsea oar (tsi s-min, tsi s ndreadzi, etc.); ljari/neastljare (neas-t-lj-ri) sf neastljeri (neas-t-ljr) chindruescu tu-un cali tsi-u fac; pupsescu, ppsescu, pfsesatsea tsi s-fatsi cndu cariva i tsiva nu s-astalji {ro: aciunea de cu, pxescu, dnsescu, curmu, chindruescu, chindurescu, a nu ntlni, de a nu ncrucia; de a nu se strica, etc.} {fr: ac- acumtinescu, acundin, acundisescu, ascumtin {ro: (se) opri} tion de ne pas rencontrer, de ne pas entrecroiser; de ne pas {fr: arrter, cesser} {en: stop} ex: n dzean s-astmtsi shi dpasser, de ne pas se cailler, etc.} {en: action of not meeting, dzsi; astmtsea, nu lucreadz; u-astmtsir (u curmar) of not intersecting, of not spoiling, etc.} astljitur (as-t-lji- moara; astmtsea-l! (curm-l); s-astmtsir (chindruir) t-r) sf astljituri (as-t-lji-tr) atsea tsi au atselj tsi snshti oaminj s-n vead astmtsit (as-t-m-tst) adg adun; andamusi, adunari, ncrutsiljari; chicusiri, etc. {ro: astmtsit (as-t-m-ts-t), astmtsits (as-t-m-tsts), astntlnire, ncruciare, suprare} {fr: rencontre, carrefour, mtsiti/astmtsite (as-t-m-ts-ti) (lucru) tsi s-ari curmat entrecroisement} {en: meeting, intersection, crossing} stalj di ftseari (di minari, di ndridzeari, etc.); tsi ari chindruit (tu(stlj) vb I stljai (st-lj), stljam (st-ljm), stljat (st- un cali); pupsit, ppsit, pfsit, pxit, dnsit, curmat, acumtilj-t), stljari/stljare (st-lj-ri) (un cu astalj) ex: lji stlje nat, acumtinit, acundinat, acundisit, ascumtinat; chindruit, calea (lj-inshi ninti) a featljei stljat (st-ljt) adg stljat chindurit {ro: oprit} {fr: arrt, cess} {en: stopped} (st-lj-t), stljats (st-ljts), stljati/stljate (st-lj-ti) astmtsiri/astmtsire (as-t-m-ts-ri) sf astmtsiri (as-t(un cu astljat) ex: avem mash lapti stljat; pita stljat (cu m-tsr) atsea tsi s-fatsi cndu-astmtseashti tsiva; pupsiri, peturli frimintati cu umtu) tsi-u mcai aseara mi-arisi stlja- ppsiri, pfsiri, pxiri, dnsiri, curmari, acumtinari, acumri/stljare (st-lj-ri) sf stljeri (st-ljr) (un cu astljari) tiniri, acundinari, acundisiri, ascumtinari; chindruiri, chinduriri stljitur (st-lji-t-r) sf stljituri (st-lji-tr) (un cu {ro: aciunea de a (se) opri; oprire} {fr: action darrter, de astljitur) cesser} {en: action of stopping} astmtiri/astmtire (asastar (as-t-r) adv vedz tu sear t-m-t-ri) sf astmtiri (as-t-m-tr) lemnu i cheatr tsi sastari/astare (as-t-ri) sf astri (as-tr) shi astruri (as-t-rur) bag tu-un loc s-astmtseasc tsiva {ro: opritoare} {fr: partea di pndz i stof tsi s-adavg nuntru la un stranj tra s- planche ou pierre qui sert arrter quelque chose} {en: piece

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

153

of wood or rock used to stop something} stmtsescu (st- stali/stale (st-li) (un cu astsid) m-tss-cu) (mi) vb IV stmtsii (st-m-ts), stmtseam astsidh (as-t-s-dh) sf astsidz (as-t-sdz) un cu (st-m-tsem), stmtsit (st-m-ts-t), stmtsiri/stm- astsid tsire (st-m-ts-ri) (un cu astmtsescu) stmtsit (st- astsiri/astsire (as-t-s-ri) sf vedz tu astsescu m-tst) adg stmtsit (st-m-ts-t), stmtsits (st-m- astsit (as-t-st) adg vedz tu astsescu tsts), stmtsiti/stmtsite (st-m-ts-ti) (un cu astastz (s-tz) adv vedz tu adz mtsit) stmtsiri/stmtsire (st-m-ts-ri) sf stmtsiri astz (s-t-z) adv vedz tu adz (st-m-tsr) (un cu astmtsiri) stmtiri/stmtire (st- astes (as-ts) adg vedz tu astingu m-t-ri) sf stmtiri (st-m-tr) (un cu astmtiri) astimtu (as-tm-tu) adg vedz tu astingu astmtsiri/astmtsire (as-t-m-ts-ri) sf vedz tu astm- astindzeari/astindzeare (as-tin-dze-ri) sf vedz tu astingu tsescu astindziri/astindzire (as-tn-dzi-ri) sf vedz tu astingu astmtsit (as-t-m-tst) adg vedz tu astmtsescu astingu (as-tn-gu) (mi) vb III shi II astimshu (as-tm-shu) shi astndz (s-tndz) adv vedz tu adz astesh (as-tsh), astindzeam (as-tin-dzem), astimt (asastndz (s-tn-dz) adv vedz tu adz tm-t) shi asteas (as-te-s), astindziri/astindzire (as-tn-dziastnga (as-tn-ga) adv vedz tu nastnga ri) shi astindzeari/astindzeare (as-tin-dze-ri) fac s-nu mata astngu (as-tn-gu) adg vedz tu nastnga ard foclu i lucrili tsi ardu (cu arcarea di ap, cu suflarea, cu ast-noapti (s-t-nop-ti) sf fr pl vedz tu noapti loarea-a vimtului tsi hrneashti foclu, etc.); astmtseashti foastrchescu1 (as-tr-chs-cu) vb IV vedz tu astrchescu1 clu tsi ardi lucri; (fig: 1: mi-astingu di (durearea, mirachea, astrchescu2 (as-tr-chs-cu) vb IV vedz tu astrchescu2 dorlu, seatea, etc. tsi u-aduchescu) = cu-atseali tsi fac (ic-nj si astrchiri1/astrchire (as-tr-ch-ri) sf vedz tu astrchescu1 fac) nj scadi putearea, slghescu, nj-cher mirachea di ban, astrchiri2/astrchire (as-tr-ch-ri) sf vedz tu astrchescu2 etc. ic-nj si fatsi cipi durearea (mirachea, dorlu, seatea, etc.) astrchit1 (as-tr-cht) adg vedz tu astrchescu1 tsi mi plucusea; expr: 2: lu-astingu (di bteari) = lj dau un astrchit2 (as-tr-cht) adg vedz tu astrchescu2 bteari bun, lj dau un shcop; 3: nji s-astindzi cndila (a astrusescu (as-t-ru-ss-cu) vb IV vedz tu astari banljei) = mor, lji ncljid ocljilj; 4: lu-astingu (di pri fatsa-a loastrusiri/astrusire (as-t-ru-s-ri) sf vedz tu astari clui) = lu-aspargu, l-vatm, l fac s-chear, l ctstrpsescu, astrusit (as-t-ru-st) adg vedz tu astari l fac afan; 5: nji s-astindzi ugeaclu = nu-am ficior i feat shast-sear (as-t-se-r) adv vedz tu sear dup moartea-a mea nu-armni vr di soea-a mea) {ro: stinge; astsescu (as-t-ss-cu) vb IV astsii (as-t-s), astseam (as- liniti, calma; da o btaie bun; distruge, terge} {fr: teint-sem), astsit (as-t-s-t), astsiri/astsire (as-t-s-ri) dre; apaiser; calmer; rouer (de coups); anantir; effacer} curdusescu un lucru tu-un loc sh-lu ndreg ta s-lucreadz cum {en: put out (fire, light, etc.); quiet, calm; beat (black and lipseashti; analtsu sh-u ndreg un binai (cas, cliv, mas, blue); destroy; erase} ex: tu glita-a dzuljei astimsir dumaetc.); stsescu, stisescu, stlescu, analtsu, etc. {ro: fixa, in- nea; foclu s-asteasi (astmtsi) ma dorlu nu s-astimsi (fig: nu stala, construi} {fr: monter, installer, dresser, lever} {en: fix, chiru); si sh-asting (fig: si-sh curm) seatea; s-hib-ars di-un set up, erect, raise} ex: astsir (stlir, anltsar) sum cirda- ficiuric, nu-lj s-astindzea foclu (fig: nu putea s-isihseasc, nuchi un drmbal astsit (as-t-st) adg astsit (as-t-s-t),lj si dutsea foclu dit suflit, nu-lj s-agrsha); lu-asteasim di astsits (as-t-sts), astsiti/astsite (as-t-s-ti) tsi easti bteari (expr: lj-deadim un shcop, n bteari bun, lu-arupsim curdusit tu-un loc shi ndreptu s-lucreadz cum lipseashti; di bteari); lj-asteasi (lj-featsi afanj, lj-vtm) aproapea tuts (cas, cliv, mas, etc.) tsi easti anltsat (sculat, mutat, etc.) shi dushmanjlji; va lj-astindzi cndila-a lamnjiljei (expr: va u ndreptu; stsit, stisit, stlit, anltsat, etc. {ro: fixat, instalat, mori, va u vatnj lamnja); sh-tu xean n-astindzem di dor construit} {fr: mont, install, dress, lev} {en: fixed, set up, (expr: n easti dor multu, trdzem di dor, slghim, n s-fatsi erected, raised} ex: sh-avea maslu astsit (adrat, anltsat) tu afan mirachea di ban); l s-astindzi numa (expr: l cheari cmpu astsiri/astsire (as-t-s-ri) sf astsiri (as-t-sr) numa); lj-eara, c-lj s-astindzi casa shi c nu-alas hilj si-lj atsea tsi s-fatsi cndu s-astseashti tsiva; stsiri, stisiri, stliri, poart numa; astindzi tabla (expr: f s-chear, ashteardzi, tsi anltsari {ro: aciunea de a fixa, de a instala, de a construi; easti scriat pri tabl) astimtu (as-tm-tu) adg astimt (as-tmfixare, instalare, construire} {fr: action de monter, dinstaller, t), astimts (as-tm-ts), astimti/astimte (as-tm-ti) (foclu) tsi de dresser, dlever} {en: action of fixing, of setting up, of easti faptu s-nu mata ard (tsi s-chiru, tsi-astmtsi); (fig: 1: erecting, of raising} ex: mni arhiusim astsirea (ndridzearea, astimtu (dorlu, durearea, mirachea, seatea, etc.) = tsi ari scanltsarea) a clivljei stsescu (st-ss-cu) (mi) vb IV stsii dzut multu ic ari chirut; 2: (om) astimtu = (i) blistimat, (st-s), stseam (st-sem), stsit (st-s-t), stsiri/stsire andihristu, s-lu lja neclu, etc.; (ii) gioni; 3: astimtu (di bteari) (st-s-ri) (un cu astsescu) stsit (st-st) adg stsit = tsi ari mcat un bun shcop, un bun bteari) {ro: stins; (st-s-t), stsits (st-sts), stsiti/stsite (st-s-ti) (un cu linitit, calmat, btut bine; distrus, ters} {fr: teint; apais; astsit) stsiri/stsire (st-s-ri) sf stsiri (st-sr) (un cu calm; rou (de coups); ananti; effac} {en: (fire, light, etc.) astsiri) stisescu (sti-ss-cu) (mi) vb IV stisii (sti-s), put out; quieted, calmed; beaten (black and blue); destroyed; stiseam (sti-sem), stisit (sti-s-t), stisiri/stisire (sti-s-ri) erased} ex: gri ns zbor astimt (scdzut, chirut) di ban; cm(un cu astsescu) stisit (sti-st) adg stisit (sti-s-t), stisits bnjli, astimti, dipriun asuna, asuna; di hir adar funi, astim(sti-sts), stisiti/stisite (sti-s-ti) (un cu astsit) stisitili (fig: blstimatili, s-li lja neclu!)!; astimtul (fig: blstimatlu) ri/stisire (sti-s-ri) sf stisiri (sti-sr) (un cu astsiri) mi-acts di mn; calu atsel astimtu (fig: gioni), cal tsi fudzi stlescu (st-l-s-cu) (mi) vb IV stlii (st-l-), stleam ca un vimtu astes (as-ts) adg asteas (as-te-s), astesh (st-l-m), stlit (st-l--t), stliri/stlire (st-l--ri) (as-tsh), asteasi/astease (as-te-si) (un cu astimtu) ex: cu (un cu astsescu) ex: tu ud eara stlit (astsit, sculat) arz- ocljilj astesh (fig: ca fr ban); tut ascherea fu asteas (fig: boilu stlit (st-l-t) adg stlit (st-l--t), stlits (st- ctstrpsit) astindziri/astindzire (as-tn-dzi-ri) sf astindziri l-ts), stliti/stlite (st-l--ti) (un cu astsit) stli(as-tn-dzr) atsea tsi s-fatsi cndu s-astindzi tsiva {ro: ri/stlire (st-l--ri) sf stliri (st-l-r) (un cu astsiri) aciunea de a stinge; de a liniti, de a calma; de a da o btaie astsid (as-t-s-d) sf astsidz (as-t-sdz) un soi di bun; de a distruge, de a terge; stingere, linitire, calmare} scamnu dit bisearic (astsit di-un parti sh-di-alant ning {fr: action dteindre; dapaiser; de calmer; de rouer (de stizm) iu sta mpistimenjlji (di-arada ndrupts shi mprosts) di coups); danantir; deffacer} {en: action of putting out (a lu-ascult preftul cndu dghivseashti; loclu (scamnul) iu fire, a light, etc.); of quieting, of calming; of beating (black shadi di cnt psaltul (di-arada mprostu) tu bisearic {ro: and blue); of destroying; of erasing} astindzeari/astindzeare stran} {fr: stalle dglise} {en: stall (in church)} ex: stai tu (as-tin-dze-ri) sf astindzeri (as-tin-dzr) (un cu astindziri) astsid stisid (sti-s-d) sf stisidz (sti-sdz) (un cu neastimtu (neas-tm-tu) adg neastimt (neas-tm-t), neasastsid) ex: lutsescu shi stisidzli (stalili) stal (st-l) sf timts (neas-tm-ts), neastimti/neastimte (neas-tm-ti) tsi nu

154

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

easti astimtu; tsi ardi ninga; neastes; (fig: neastimtu = blsti- mproshts) astraptu (as-trp-tu) adg astrapt (as-trp-t), mat, afurisit) {ro: nestins} {fr: qui nest pas teint} {en: (fire, astrapts (as-trp-ts), astrapti/astrapte (as-trp-ti) 1: arucat, light, etc.) that is not put out} ex: fucurina neasteas (tsi ardi arcat, aminat, azvrlit, traptu, pimtu, hiumusit, himusit, nhiuninga); si scul neastimtul (fig: blstimatlu!) neastes (neas- musit, alipidat, lipidat, slghit, slghit, srghit, srgljit, nbuts) adg neasteas (neas-te-s), neastesh (neas-tsh), neas- ruit; (fig: 1: astraptu = (i) archit, agunjisit, glarecicu; (ii) burteasi/neastease (neas-te-si) (un cu neastimtu) ex: foclu dit dal, zdrudit, zburdlipsit, trubat) {ro: tras, aruncat, repezit} vatr easti neastes (nu easti-astes) neastindziri/neastindzire {fr: jet, lanc, rejet, (sur)saut} {en: thrown, hurled, flung} (neas-tn-dzi-ri) sf neastindziri (neas-tn-dzr) atsea tsi s-fatsi ex: shi cerga tut astrapt (arcat di-un parti); om astraptu (fig: cndu un lucru nu s-astindzi {ro: aciunea de a nu se stinge} agunjisit, glarecicu, tsi nu s-mindueashti ninti ca s-fac un lu{fr: action de ne pas (s)teindre} {en: action of not putting cru); earam ficior astraptu (fig: burdal, zdrudit, zburdlipsit, out (a fire, a light, etc.)} neastindzeari/neastindzeare (neas- trubat) astradziri/astradzire (as-tr-dzi-ri) sf astradziri (astin-dze-ri) sf neastindzeri (neas-tin-dzr) (un cu neastin- tra-dzr) atsea tsi s-fatsi cndu s-astradzi tsiva i cariva; arudziri) stingu (stn-gu) (mi) vb III shi II stimshu (stm-shu) cari, aminari, azvrliri, trdzeari, pindzeari, himusiri, hiushi stesh (stsh), stindzeam (stin-dzem), stimt (stm-t) musiri, nhiumusiri, alipidari, lipidari, slghiri, slghiri, srshi steas (ste-s), stindziri/stindzire (stn-dzi-ri) shi stindzea- ghiri, srgljiri, nburuiri {ro: aciunea de a trage, de a arunca, ri/stindzeare (stin-dze-ri) (un cu astingu) ex: si steasi de a repezi} {fr: action de (se) jeter, de (se) lancer, de rejeter, (expr: muri) tu floarea-a banljei stimtu (stm-tu) adg stimt de (sur)sauter} {en: action of throwing, of hurling, of flinging} (stm-t), stimts (stm-ts), stimti/stimte (stm-ti) (un cu astrdzeari/astrdzeare (as-tr-dze-ri) sf astrdzeri (as-trastimtu) ex: foclu easti stimtu; ishi stimtul tra s-mi creap dzr) (un cu astradziri) ex: cu astrdzearea (arcarea) tsi-lj stes (sts) adg steas (ste-s), stesh (stsh), steasi/stease featsi ali stri (ste-si) (un cu astimtu) stindziri/stindzire (stn-dzi-ri) sf astraptu (as-trp-tu) adg vedz tu astrag stindziri (stn-dzr) (un cu astindziri) stindzeari/stin- astrchescu1 (as-tr-chs-cu) vb IV astrchii (as-tr-ch), asdzeare (stin-dze-ri) sf stindzeri (stin-dzr) (un cu astin- trcheam (as-tr-chm), astrchit (as-tr-ch-t), astrchidziri)ri/astrchire (as-tr-ch-ri) fac s-chear (s-seac) apa dit-un astoartsiri/astoartsire (as-tor-tsi-ri) sf vedz tu astorcubalt (lac, aru, etc.); astmtsescu lcrinjli dit oclji; (oaea) astorcu (as-tr-cu) vb III astorshu (as-tr-shu), asturtseam (as- astmtseashti s-da lapti; astmtsescu apa tsi cur di la tur-tsem), astoars (as-tor-s), astoartsiri/astoartsire (as- shoput; astrachi, astrchescu, asturchescu, strchescu, strtor-tsi-ri) acats un lucru di doauli capiti shi-lj shuts un chescu, sec, usuc; (fig: 1: astrchescu = (i) beau tut, pn tu capit di-un parti sh-alantu capit di-alant (cum fac cu-un fundu; (ii) beau yin, archii, etc.; expr: 2: lj-astrchescu un = stranj dup tsi-l lau tra s-fac apa s-eas dit el); lu calcu (l- lj-dau un pliscut) {ro: seca, opri (laptele de la oaie)} {fr: stringu cu mna, lu-apitrusescu, lu ndes, etc.) un lucru (ca (as)scher, tarir, faire cesser (larmes, lait)} {en: dry up (tears, bunoar, un sfungu, un peatic ud, un limonji, etc.) cu milk), run dry} ex: vai astrcheasc apili; fntnjli lj astrputeari tra s-lji scot muljitura, apa, dzama, etc. tsi s-afl tu el; chir (sicar); fntna di un et s-astrchi (sic) dincali; stricor, stringu, tornu, shuts, etc. {ro: stoarce} {fr: tordre; arulu avea astrchit (avea sicat); un vimtu subtsri shi presser} {en: squeeze out, press out} ex: nu-am vrtuti s-as- caldu, li-astrchi (li sic) tuti apili; astrchescu veara shoputli; torcu (si stricor) cmeshli astorsu (as-tr-su) adg astoars oili astrchir (oili astmtsir s-mata da lapti, sic laptili-a (as-tor-s), astorshi (as-tr-shi), astoarsi/astoarse (as-tor-si) oilor); lj-astrchi (lji si curm) laptili; astrchea (fig: u bea tsi easti actsat di doauli capiti sh-shutst (un capit di-un pn tu fundu) scafa; lj-astrchii (expr: lj-ded, lj-plscnii) un parti sh-alantu di-alant); tsi easti clcat cu puteari tra s-lji si shupleac astrachi (as-trch) vb IV astrchii (as-tr-ch), scoat muljitura tsi s-afl tu el); stricurat, stres, turnat, shutst, astrcheam (as-tr-chm), astrchit (as-tr-ch-t), astrchietc. {ro: stors} {fr: tordu; press} {en: squeezed, pressed} ri/astrchire (as-tr-ch-ri) (un cu astrchescu1) ex: lj-u-asastoartsiri/astoartsire (as-tor-tsi-ri) sf astoartsiri (as-tor-tsir) trachi (fig: bea yin, archii, etc.) ghini astrchit1 (as-tr atsea tsi s-fatsi cndu un lucru easti astorsu; stricurari, cht) adg astrchit (as-tr-ch-t), astrchits (as-tr-chts), strindzeari, turnari, shutsri, etc. {ro: aciunea de a stoarce; astrchiti/astrchite (as-tr-ch-ti) (lac, balt, aru, etc.) cari stoarcere} {fr: action de tordre; de presser} {en: action of armasi fr ap di itia c-lj si ari gulit i sicat; cari ari squeezing out, of pressing out (liquids)}astmtsit s-da lapti (oaea); astrchit, asturchit, strchit, strastorsu (as-tr-su) adg vedz tu astorcuchit, sicat, uscat {ro: care a secat, care a oprit de a da lapte; astrachi (as-trch) vb IV vedz tu astrchescu1sec} {fr: (as)sch, qui a cess (donner du lait, couler des astradziri/astradzire (as-tr-dzi-ri) sf vedz tu astraglarmes)} {en: dried up, runned dry}; ex: tricur cuscrilj prit un astrag (as-trg) (mi) vb III shi II astrapshu (as-trp-shu), as- aru astrchit (sicat); earam astrchit (fig: nsitat multu, mortu trdzeam (as-tr-dzem), astrapt (as-trp-t), astradzi- di seati) astrchiri1/astrchire (as-tr-ch-ri) sf astrchiri (asri/astradzire (as-tr-dzi-ri) shi astrdzeari/astrdzeare (as-tr- tr-chr) atsea tsi s-fatsi cndu s-astrcheashti tsiva; atsea tsi dze-ri) diprtedz tsiva (i cariva) di ning mini cu arcarea tsi s-fatsi cndu apa cheari dit un balt (lac, aru, etc.); astrchiri, lj-u fac; aruc, amin, azvrlu, azvrlescu; fac s-min un lucru asturchiri, strchiri, strchiri, sicari, uscari {ro: aciunea de a cu actsarea i pindzearea tsi lj-u fac tra si s-afl tu-un altu loc seca, de a opri (laptele de la oaie); secare} {fr: action de tsi-l voi mini; trag, mpingu; (mi-)aruc cu mult agunjii ctr (as)scher, de tarir, de faire cesser (larmes, lait)} {en: action (pristi) tsiva i cariva; hiumusescu, himusescu, nhiumusescu, of drying up (tears, milk), of running dry} astrchescu1 (asaleapid, leapid, slghescu, slghescu, srghescu, srgljescu, tr-chs-cu) vb IV astrchii (as-tr-ch), astrcheam (as-trnburuescu; (expr: 1: lj-astrag un = lj-dau un pliscut, bush; chm), astrchit (as-tr-ch-t), astrchiri/astrchire (as-tr2: mi-astrag pri cicior = ansar dinoar mprostu, mi ntreb cu ch-ri) (un cu astrchescu1) ex: bea ap aht mult dit izfric tsi s-fatsi); {ro: trage, arunca, repezi} {fr: (se) jeter, (se) vur c lu-astrchi (c-l sic) dit ardtsin; fntna astrlancer, rejeter, (sur)sauter} {en: throw, hurl, fling} ex: trei fi- cheashti (seac) veara; vaca astrchi sh-nu mata ari lapti ciori tsi astrdzea cu (aruca) chetrili; lj-astrapsi (lj-arc) napar- astrchit1 (as-tr-cht) adg astrchit (as-tr-ch-t), astrchits ti; si s-astrag (si s-hiumuseasc) truoar; s-astrapsi (ansri) (as-tr-chts), astrchiti/astrchite (as-tr-ch-ti) (un cu ascumbarlu unshun mprostu; sh-astradzi cmeasha di pi el (s- trchit1) astrchiri1/astrchire (as-tr-ch-ri) sf astrchiri aleapid di cmeashi, sh-u scoati); s-astradzi (s-aruc) tu-aru (as-tr-chr) (un cu astrchiri1) asturchescu1 (as-turdincali; mi-astrapshu (ansrii, mi hiumusii) nclo, ca un fan- chs-cu) vb IV asturchii (as-tur-ch), asturcheam (as-turdazm; pi mama u-astradzi (u tradzi, mpindzi) dorlu; mi-as- chm), asturchit (as-tur-ch-t), asturchiri/asturchire (as-turtradzi loclu (mi-aruc naparti, nu mi va, nu mi-aravd); lj-as- ch-ri) (un cu astrchescu1) asturchit1 (as-tur-cht) adg trapsi un (expr: lj-deadi un plicut) sh-bun; cum avdzr asturchit (as-tur-ch-t), asturchits (as-tur-chts), asturchitufechea, furlji s-astrapsir pri cicior (expr: ansrir ti/asturchite (as-tur-ch-ti) (un cu astrchit1) asturchi-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

155

ri1/asturchire (as-tur-ch-ri) sf asturchiri (as-tur-chr) (un (str-ch-ri) (un cu astrchescu2) strchit2 (str-cht) adg cu astrchiri1) strchescu1 (str-chs-cu) vb IV strchii strchit (str-ch-t), strchits (str-chts), strchiti/strchite (str-ch), strcheam (str-chm), strchit (str-ch-t), str-(str-ch-ti) (un cu astrchit2) strchiri2/strchire (strchiri/strchire (str-ch-ri) (un cu astrchescu1) ex: arurli ch-ri) sf strchiri (str-chr) (un cu astrchiri2) va strcheasc (seac) strchit1 (str-cht) adg strchit astrchiri1/astrchire (as-tr-ch-ri) sf vedz tu astrchescu1 (str-ch-t), strchits (str-chts), strchiti/strchite (str-ch- astrchiri2/astrchire (as-tr-ch-ri) sf vedz tu astrchescu2 ti) (un cu astrchit1) strchiri1/strchire (str-ch-ri) sf astrchit1 (as-tr-cht) adg vedz tu astrchescu1 strchiri (str-chr) (un cu astrchiri1) strchitur1 (str- astrchit2 (as-tr-cht) adg vedz tu astrchescu2 chi-t-r) sf strchituri (str-chi-tr) chicutli dit soni dit un astrchit3 (as-tr-cht) sm, (sf?), adg vedz tu astrchescu2 beari {ro: ultima pictur rmas dintro butur} {fr: reste astrchit4 (as-tr-cht) sm, (sf?), adg vedz tu astrchescu2 dune boisson} {en: last drops of a drink} strchescu1 (str- astrdzeari/astrdzeare (as-tr-dze-ri) sf vedz tu astrag chs-cu) vb IV strchii (str-ch), strcheam (str-chm), astrpii/astrpie (as-tr-p-i) sf astrpii (as-tr-p) discrcarea strchit (str-ch-t), strchiri/strchire (str-ch-ri) (un cu ilectric (cu vrondu asurdzitor shi lunjin scntiljitoari) tsi sastrchescu1) strchit1 (str-cht) adg strchit (str-ch-t), fatsi cndu s-agudescu doi niori (tsi cadi dit tser pri loc shstrchits (str-chts), strchiti/strchite (str-ch-ti) (un cu poati s-lu-agudeasc shi s-lu vatm omlu); strpii, sfulgu, astrchit1) strchiri1/strchire (str-ch-ri) sf strchiri (strchicut, ghirits, grits, grnish, rufeau, arufei, rufe, rufei, chr) (un cu astrchiri1) arofchi, rofchi, vol {ro: fulger} {fr: clair, foudre} {en: lightastrchescu2 (as-tr-chs-cu) vb IV astrchii (as-tr-ch), as- ning} ex: cal tsi fudzi ca-astrpia (multu agonja, ca sfulgul) trcheam (as-tr-chm), astrchit (as-tr-ch-t), astrchi- strpii/strpie (str-p-i) sf strpii (str-p) (un cu astrpii) ri/astrchire (as-tr-ch-ri) (tr muljeri i prvdz feamini) lu astrxescu (as-trc-ss-cu) vb IV vedz tu strxescu scot mortu (l cher) njiclu dit pntic (cu vreari ic nivreari) astrxiri/astrxire (as-trc-s-ri) sf vdz tu strxescu ninti ca si s-amint dup cum easti arada, sh-multu njic (ni- astrxit (as-trc-st) adg vdz tu strxescu faptu ghini) tra s-poat s-adilji singur; (tr muljeri i prvdz astreah (as-tre-h) sf vedz tu streah feamini) lu-aruc njiclu; astrchescu, asturchescu, strchescu, astreatsiri/astreatsire (as-tre-tsi-ri) sf vedz tu astrec strchescu {ro: avorta} {fr: avorter} {en: miscarry, abort} astrec (as-trc) (mi) vb III shi II astricui (as-tri-c), astritseam astrchit2 (as-tr-cht) adg astrchit (as-tr-ch-t), astrchits (as-tri-tsem), astricut (as-tri-c-t), astreatsiri/astreatsire (as-tr-chts), astrchiti/astrchite (as-tr-ch-ti) (tr muljeri i (as-tre-tsi-ri) shi astritseari/astritseare (as-tri-tse-ri) trec (u prvdz feamini) tsi lu-ari scoas mortu (lu-ari chirut) un njic ljau) nintea-a unui; trec sh-hiu ma nsus; caftu s-hiu ma bun dit pntic; astrchit, asturchit, strchit, strchit {ro: avortat} (ma multu, ma mushat, etc.) di altu; ntrec, antrec, sinirsescu {fr: avort} {en: miscarried, aborted} ex: eara un oai astr{ro: (se) ntrece, covri} {fr: dpasser, devancer; rivaliser, chit (tsi-avea chirut njelu) astrchiri2/astrchire (as-trconcourir} {en: pass beyond, overtake; compete} ex: mults ch-ri) sf astrchiri (as-tr-chr) atsea tsi s-fatsi cndu mulja- ficiori va lj-astreac sh-pi nvitstorlj-a lor (va hib ma bunj di rea (pravda feamin) l-cheari njiclu dit pntic; astrchiri, as- nvitstorlj-a lor); sh-un sh-alantu s-astritsea; tu cumand luturchiri, strchiri, strchiri {ro: aciunea de a avorta, avort} astricush (eshti ma bun); astricui tut tsi fu cama vrtos; lu-as{fr: action davorter; avort} {en: action of miscarrying, of tricui (u loai nintea-a lui) la imnari astricut (as-tri-ct) adg aborting; abortion} astrchescu2 (as-tr-chs-cu) vb IV astricut (as-tri-c-t), astricuts (as-tri-cts), astricuti/astricute astrchii (as-tr-ch), astrcheam (as-tr-chm), astrchit (as-tri-c-ti) tsi lj-ari tricut cariva ninti (c easti ma bun, (as-tr-ch-t), astrchiri/astrchire (as-tr-ch-ri) (un cu as- ma gioni, ma mushat, etc.); ntricut, antricut, sinirsit {ro: ntretrchescu2) astrchit2 (as-tr-cht) adg astrchit (as-trcut, covrit} {fr: qui a t dpass, devanc; qui a concouru} ch-t), astrchits (as-tr-chts), astrchiti/astrchite (as-tr- {en: who has been passed, overtaken; who has competed} ch-ti) (un cu astrchit2) astrchiri2/astrchire (as-tr-ch- astreatsiri/astreatsire (as-tre-tsi-ri) sf astreatsiri (as-tre-tsir) ri) sf astrchiri (as-tr-chr) (un cu astrchiri2) astur atsea tsi s-fatsi cndu cariva treatsi (caft s-hib) nintea-a chescu2 (as-tur-chs-cu) vb IV asturchii (as-tur-ch), asturunui; astritseari, ntreatsiri, ntritseari, antreatsiri, ntritseari, cheam (as-tur-chm), asturchit (as-tur-ch-t), asturchiri/as- sinirsiri {ro: aciunea de a (se) ntrece, de a covri; ntrecere, turchire (as-tur-ch-ri) (un cu astrchescu2) ex: eapa di zori, covrire} {fr: action de dpasser, de devancer; de rivaliser, asturchi (chiru mndzul, diutaclu) n cali asturchit2 (as-turde concourir; concurrence} {en: action of passing beyond, of cht) adg asturchit (as-tur-ch-t), asturchits (as-tur-chts), overtaking, of competing; competition} astritseaasturchiti/asturchite (as-tur-ch-ti) (un cu astrchit2) ri/astritseare (as-tri-tse-ri) sf astritseri (as-tri-ts-ri) (un cu asturchiri2/asturchire (as-tur-ch-ri) sf asturchiri (as-tur-chr) astreatsiri) antrec (an-trc) vb III shi II antricui (an-tri-c) (un cu astrchiri2) astrchit3 (as-tr-cht) sm, (sf?), adg shi antrepshu (an-trp-shu), antritseam (an-tri-tsem), antriastrchit(?) (as-tr-ch-t), astrchits (as-tr-chts), astrchi- cut (an-tri-c-t), antreatsiri/antreatsire (an-tre-tsi-ri) shi anti/astrchite(?) (as-tr-ch-ti) nat amintat ninti ca s-lj yin tritseari/antritseare (an-tri-tse-ri) (un cu astrec) ex: lu-anoara (sh-di-arada easti multu njic sh-nifaptu ghini) {ro: nscut tricui (tricui nintea-a lui) tu imnari; tru lux antreatsi sh-Polea; nainte de termen} {fr: avorton} {en: premature baby} astr- lu-antreapsi (lu-astricu) cu minciuna; mi-agiumsi shi mi anchit4 (as-tr-cht) sm, (sf?), adg astrchit(?) (as-tr-ch-t), tricu antricut (an-tri-ct) adg antricut (an-tri-c-t), anastrchits (as-tr-chts), astrchiti/astrchite(?) (as-tr-ch-ti) tricuts (an-tri-cts), antricuti/antricute (an-tri-c-ti) (un cu cari astmtsi di njic cu crishtearea; cari easti nifaptu ghini, astricut) antreatsiri/antreatsire (an-tre-tsi-ri) sf antreatsiri multu njic, slab, shcurtabac; strchitur, chirchinec, puzumi, (an-tre-tsir) (un cu astreatsiri) antritseari/antritseare pruzumi, jibcos, jibicos, cacafingu, azmet, pilicios, zbcos, (an-tri-tse-ri) sf antritseri (an-tri-ts-ri) (un cu astritseari) bzcos, jabec, judav, preacn, preangu {ro: strpitur, piper- ntrec (ntrc) vb III shi II ntricui (ntri-c), ntritseam (ntrinicit} {fr: avorton} {en: puny, undersized man or child} tsem), ntricut (ntri-c-t), ntreatsiri/ntreatsire (ntre-tsi-ri) strchescu2 (str-chs-cu) vb IV strchii (str-ch), strcheam shi ntritseari/ntritseare (ntri-tse-ri) (un cu astrec) ex: tru (str-chm), strchit (str-ch-t), strchiri/strchire (str- soats nu-avea alt s-u ntreac ea tu njat; cai poati s-lu ch-ri) (un cu astrchescu2) strchit2 (str-cht) adg ntreac?; sh-tini cirac mi ntricush; tu minti ntritsea tut lumea; strchit (str-ch-t), strchits (str-chts), strchiti/strchite lu ntricu tu nvitstur; ntricu suta (tricu, ari ma nsus di-un (str-ch-ti) (un cu astrchit2) strchiri2/strchire (strsut) ntricut (ntri-ct) adg ntricut (ntri-c-t), ntricuts ch-ri) sf strchiri (str-chr) (un cu astrchiri2) strchi(ntri-cts), ntricuti/ntricute (ntri-c-ti) (un cu astricut) tur2 (str-chi-t-r) sf strchituri (str-chi-tr) (un cu asntreatsiri/ntreatsire (ntre-tsi-ri) sf ntreatsiri (ntre-tsir) trchit4) ex: aeshti suntu nshti strchituri (azmets, zbcosh) (un cu astreatsiri) ex: s-lja la ntreatsiri ntritseari/ntritseare strchescu2 (str-chs-cu) vb IV strchii (str-ch), str(ntri-tse-ri) sf ntritseri (ntri-ts-ri) (un cu astritseari) cheam (str-chm), strchit (str-ch-t), strchiri/strchire nintricut (nin-tri-ct) adg nintricut (nin-tri-c-t), nintricuts

156

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(nin-tri-cts), nintricuti/nintricute (nin-tri-c-ti) cari nu easti pt) adg neastupat (neas-tu-p-t), neastupats (neas-tuntricut {ro: nentrecut, necovrit} {fr: qui nest pas dpass, pts), neastupati/neastupate (neas-tu-p-ti) tsi nu s-ari qui nest pas devanc} {en: who has not been passed, has not ncljis tra s-nu-alas tsiva s-treac; tsi nu-lj s-ari bgat un been overtaken} ex: nintricut (cari nu easti ntricut) tu aveari; dop; nincljis, neacupirit {ro: neastupat} {fr: qui nest pas boutru giunatic, nintricut (tsi nu lu ntreatsi vr) nintreatsiri/ninch} {en: which is not plugged} neastupari/neastupare treatsire (nin-tre-tsi-ri) sf nintreatsiri (nin-tre-tsir) atsea tsi (neas-tu-p-ri) sf neastupri (neas-tu-pr) atsea tsi s-fatsi s-fatsi cndu cari nclar cu carivava nu ntreasti pri cariva {ro: cndu nu s-astup tsiva; nincljideari, neacupiriri, etc. {ro: aciunea de a nu ntrece; nentrecere} {fr: action de ne pas aciunea de a nu astupa; neastupare} {fr: action de ne pas dpasser, de ne pas devancer} {en: action of not passing be- boucher} {en: action of not plugging} astuptur (as-tu-pyond, of not overtaking} nintritseari/nintritseare (nin-trit-r) sf astupturi (as-tu-p-tr) atsea tsi s-fatsi cndu stse-ri) sf nintritseri (nin-tri-ts-ri) (un cu nintreatsiri) astup tsiva; loclu iu easti astupat un guv (gur, astricut (as-tri-ct) adg vedz tu astrec dishcljidztur, etc.); astupari {ro: astuptur} {fr: bouchage} astrig (a-strg) vb I vedz tu strig {en: plugging} astuptoari/astuptoare (as-tu-p-to-ri) sf astrigari/astrigare (a-stri-g-ri) sf vedz tu strig astuptori (as-tu-p-tr) lucrul (dop, peatic, gumolj di carti, astrigat (a-stri-gt) adg vedz tu strig etc.) cu cari s-astup un guv (gur, dishcljidztur, etc.); astrisar (as-tri-sr) vb IV shi II vedz tu ansar1 stuptoari, stuputor, dop, stupun, stupum {ro: dop} {fr: astrisreari/astrisreare (as-tri-s-re-ri) sf vedz tu ansar1 bouchon} {en: plug} ex: chirdui astuptoarea (doplu) stuastrisriri/astrisrire (as-tri-s-r-ri) sf vedz tu ansar1 ptoari/stuptoare (stu-p-to-ri) sf stuptori (stu-p-tr) astrisrit (as-tri-s-rt) adg vedz tu ansar1 (un cu astuptoari) stuputor (stu-pu-tr) sn stuputoaastritseari/astritseare (as-tri-tse-ri) sf vedz tu astrec ri/stuputoare (stu-pu-to-ri) (un cu astuptoari) stupum astronom (as-tro-nm) sm astronomi (as-tro-nm) shi as(st-pu-m) sf stupumi/stupume (st-pu-mi) (un cu astuptrononj (as-tro-nnj) shi astronomeanj (as-tro-n-meanj) toari) stupun (st-pu-n) sf stupuni/stupune (st-pu-ni) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz astrunom (un cu astuptoari) distup (dis-tup) (mi) vb I distupai astrunom (as-tru-nm) sm vedz tu astrunumii (dis-tu-p), distupam (dis-tu-pm), distupat (dis-tu-p-t), astrunumii/astrunumie (as-tru-nu-m-i) sf astrunumii (as-trudistupari/distupare (dis-tu-p-ri) scot atsea (dop, cep, cpanu-m) cunushterli tsi-avem shi cftrli tsi s-fac tra si s s- chi, etc.) cu cari easti astupat guva di la un lucru (bots, buti, aducheasc, di tsi lugurii suntu fapti, shi nomurli dup cari s- vas, tengiri, etc.); scot lucrili tsi-astup un sulinar; fac un chivirnisescu, soarili, luna, stealili sh-tuti-alanti lucri tsi s-afl guv tu-un lucru tra s-alas s-eas dit el (s-cur nafoar) atsea n tser {ro: astronomie} {fr: astronomie} {en: astronomy} tsi s-afl ncljis nuntru; disfac, dishcljid, dizvilescu, etc.; astrunom (as-tru-nm) sm astrunomi (as-tru-nm) shi as(expr: 1: nj-distup urecljili = caftu s-avdu tsi si zburashti; 2: njtrunonj (as-tru-nnj) shi astrunomeanj (as-tru-n-meanj) distup gura = nchisescu s zburscu, di-aclo iu nu-nj dztseam omlu tsi ari nvitsat astrunumia, tsi u cunoashti sh-lucreadz un zbor) {ro: destupa, deschide} {fr: dboucher, dfoncer} tu ea {ro: astronom} {fr: astronome} {en: astronomer} {en: uncork, open, unplug} ex: distupats (scutets doplu, astup (as-tup) (mi) vb I astupai (as-tu-p), astupam (as-tudishcljidets) tuti botsli di yin; tora distup (scoati doplu, pm), astupat (as-tu-p-t), astupari/astupare (as-tu-p-ri) dishcljidi) lyinlu cu untulemnu; shidea fr arshini, distupat bag un lucru pristi (tu) un guv dishcljis tra s-nu poat s(dizvilit); distup (scoati tsi au bgati tra s-nu-asun) chiprili; treac tsiva prit ns; acoapir un dishcljidztur tra s-nu slj-si distupar urecljili (expr: nchisi s-avd) sh-gura (expr: vead (tra s-nu treac tsiva); bag un dop tu-un gur di bots; nchisi s zburasc) distupat (dis-tu-pt) adg distupat (disumplu cu lucri un sulinar di nu poati s-treac tsiva prit el; tu-p-t), distupats (dis-tu-pts), distupati/distupate (dis-tu-pncljid, acoapir, etc.; (fig: 1: mi-astup; nj-u-astup = (i) mi ndop ti) tsi-lj s-ari scoas atsea cu cari easti astupat guva di la un cu mcari; (ii) nj-u ncljid gura, nu voi s zburscu; (iii) mc lucru; tsi-lj s-ari fapt un guv tra s-alas s-eas (s-cur natsiva tsi va mi fac s-nu pot s-es nafoar, tsi va-nj da capsi; (iv) foar) atsea tsi s-afl ncljis tu-un lucru; tsi fu gulit di lucrili tsi mi-acoapir; s ncljidi, s-acoapir tserlu cu niori; (v) mi cher, astupa un sulinar; disfaptu, dishcljis, dizvilit, etc. {ro: destuascapit dup un dzean; expr: 2: astup multi guvi; am multi pat} {fr: dbouch, dfonc} {en: uncorked, opened, unguvi tr-astupari = fac multi lucri tsi vrea ftseari; am multi luplugged} distupari/distupare (dis-tu-p-ri) sf distupri (discri tsi lipseashti s-li fac; 3: nj-astup urecljili = nu voi s-avdu tu-pr) atsea tsi s-fatsi cndu s-distup tsiva; disftseari, distsiva di-atseali tsi-nj si spun) {ro: astupa} {fr: boucher} {en: fatsiri, dishcljideari, dishcljidiri, dizviliri, etc. {ro: aciunea de plug} ex: astup (u ncljisi) guva cu tsiva; sh-astup nrli sh-nu a destupa, de a deschide; destupare} {fr: action de dboucher, adilje dip; astupar (lu-acupirir) putslu; s-astup avlachilu shi de dfoncer} {en: action of uncorking, of opening, of unplugmoara lucreadz diznou; astup botsa (bag-lj doplu); s-astupging} nidistupat (ni-dis-tu-pt) adg nidistupat (ni-dis-tusulinarlu di la cas; s-astupats chipurli-a caljlor (s-bgats tsiva p-t), nidistupats (ni-dis-tu-pts), nidistupati/nidistupate (nitu chipuri tra s-nu-asun); lu-astupa (fig: lu ndupa) mash cu dis-tu-p-ti) tsi nu easti distupat; tsi easti nica astupat {ro: zahari; nu l ncpea smarili di carnea tsi avea astupat (fig: di destupat} {fr: dbouch, dfonc} {en: uncorked, unopened, ct s-avea ndupat, di cti-avea mcat); lj-u-astup (fig: si unplugged} ex: bujanili nidistupati (nidishcljisi) nidistupandoap, li ndeas, mc mult), nu s-agioac; lj-astupai ali ri/nidistupare (ni-dis-tu-p-ri) sf nidistupri (ni-dis-tu-pr) gsc misur (fig: lj-bgai cu zorea misur prit grumadz); cu atsea tsi s-fatsi cndu nu s-distup tsiva {ro: aciunea de a nu pradzlj-aeshti astupai multi guvi (expr: feci multi lucri tsi lip- destupa, de a nu deschide; nedestupare} {fr: action de ne pas sea ftseari); astup-ti! (fig: acoapir-ti!); dz-lj si sh-astup dboucher, de ne pas dfoncer} {en: action of not uncorking, gura (expr: s-tac, si shi ncljid gura); s-astup (fig: s-chiru, of not opening, of not unplugging} ascpit) apoea dup dzean astupat (as-tu-pt) adg astu- astupari/astupare (as-tu-p-ri) sf vedz tu astup pat (as-tu-p-t), astupats (as-tu-pts), astupati/astupate (asastupat (as-tu-pt) adg vedz tu astup tu-p-ti) tsi s-ari ncljis tra s-nu-alas tsiva s-treac; tsi-lj s- astuptoari/astuptoare (as-tu-p-to-ri) sf vedz tu astup ari bgat un dop; ncljis, acupirit {ro: astupat} {fr: bouch} astuptur (as-tu-p-t-r) sf vedz tu astup {en: plugged} ex: ari nrli astupati (umpluti cu mixi); c-avea asturchescu1 (as-tur-chs-cu) vb IV vedz tu astrchescu1 mcat tsi nu lipsea, easti multu astupat (nu poati s-eas nafoaasturchescu2 (as-tur-chs-cu) vb IV vedz tu astrchescu2 r, s-sh fac apa-atsea groas, si s-cac); nu puteam s-ishimasturchiri1/asturchire (as-tur-ch-ri) sf vedz tu astrchescu1 c n eara usha astupat (ncljis); tserlu easti astupat (acupirit, asturchiri2/asturchire (as-tur-ch-ri) sf vedz tu astrchescu2 mplin di niori) astupari/astupare (as-tu-p-ri) sf astupri asturchit1 (as-tur-cht) adg vedz tu astrchescu1 (as-tu-pr) atsea tsi s-fatsi cndu s-astup tsiva; ncljideari, asturchit2 (as-tur-cht) adg vedz tu astrchescu2 acupiriri, etc. {ro: aciunea de a astupa; astupare} {fr: action asud (a-sud) vb I asudai (a-su-d) shi asdai (as-d), asudam de boucher} {en: action of plugging} neastupat (neas-tu(a-su-dm) shi asdam (as-dm), asudat (a-su-d-t) shi as-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

157

dat (as-d-t), asudari/asudare (a-su-d-ri) shi asdari/asdare loscut, pltur, slvati, vreav, zbuc {ro: zgomot} {fr: bruit, (as-d-ri) nj-si umpli truplu di sudoari (c fatsi mult vacarme} {en: noise, uproar} sun (sn) vb I sunai (su-n), cldur, c am lucrat greu, etc.); mi-adar tut ap; mi-adar sunam (su-nm), sunat (su-n-t), sunari/sunare (su-n-ri) chic di ap; (expr id: 1: asud multu (s-lu fac un lucru) = lu(un cu asun) sunat (su-nt) adg sunat (su-n-t), sunats credz multu greu; 2: acts s-nj-asud mustatsa = nchisi s-nji (su-nts), sunati/sunate (su-n-ti) (un cu asunat) sunacreasc mustatsa) {ro: asuda} {fr: suer, transpirer} {en: ri/sunare (su-n-ri) sf sunri (su-nr) (un cu asunari) sweat, perspire} ex: acoapir-ti tra s-asudz; cndu acts s-lj- nsun (nsn) vb I nsunai (nsu-n), nsunam (nsu-nm), nsuasud (expr: s-lji eas, s-lji creasc) mustatsa; multu asudai nat (nsu-n-t), nsunari/nsunare (nsu-n-ri) (un cu asun) (expr: lucrai multu sh-greu) pn s-bitisescu; s-veadi c nuex: tsi nsun ashi?; chimanea tsi-acumprash nu nsun (asun, asud (expr: nu lucr) tr paradz, di lj-aspardzi fr s-lu doar; bati) ghini; ma nsuna (asuna, btea) banda tu tsitati nsunat icoana asud cndu yini sindilia asudat (a-su-dt) adg asu- (nsu-nt) adg nsunat (nsu-n-t), nsunats (nsu-nts), nsunadat (a-su-d-t), asudats (a-su-dts), asudati/asudate (a-su- ti/nsunate (nsu-n-ti) (un cu asunat) nsunari/nsunare d-ti) tsi-lj s-ari umplut truplu cu sudoari (di cldur mult, (nsu-n-ri) sf nsunri (nsu-nr) (un cu asunari) arsun di lucru greu, etc.); asdat {ro: asudat} {fr: en sueur, transpir} (a-r-sn) vb I arsunai (a-r-su-n), arsunam (a-r-su{en: sweated, perspired} ex: hii asudat (mplin di sudoari), nu nm), arsunat (a-r-su-n-t), arsunari/arsunare (a-r-subea ap; cu mustaca asudat (expr: cu mustaca ct lj-avea n-ri) fac un vrondu lungu sh-vrtos tsi ts lja urecljili sh-a ishit) asdat (as-dt) adg asdat (as-d-t), asdats (as-dts), iho poati si s-avd di diparti; asun, arusun, huhutescu, curi asdati/asdate (as-d-ti) (un cu asudat) asudari/asudare vzescu, vxescu, vuzuescu {ro: rsuna, rezona} {fr: rson(a-su-d-ri) sf asudri (a-su-dr) atsea tsi s-fatsi cndu asud ner, retentir} {en: resound, reverberate} ex: bisearica arsun cariva; asdari {ro: aciunea de a asuda} {fr: action de suer, de (asun); poarta arsun (asun greu) cu vreav; arsun (hutranspirer} {en: action of sweating, of perspiring} asdahutescu) muntslj di strigarea-a lui arsunat (a-r-su-nt) ri/asdare (as-d-ri) sf asdri (as-dr) (un cu asudari) ex: di adg arsunat (a-r-su-n-t), arsunats (a-r-su-nts), arsuasdari (asudari), sora-a mea, di-asdari asudoari/asudoare (a- nati/arsunate (a-r-su-n-ti) tsi easti grit cu un vrondu lungu su-do-ri) sf asudori (a-su-dr) muljitura tsi easi dit truplu-a a curi iho s-avdi di diparti; asunat, arusunat, huhutit, vzit, omlui cndu asud c fatsi mult cldur (cndu omlu lucrea- vxit, vuzuit {ro: rsunat, rezonat} {fr: rsonn, retenti} {en: dz greu sh-avurseashti multu, etc.); sudoari, asdoari; (expr: 1: resounded, reverberated} arsunari/arsunare (a-r-su-nmi-arup sudorli = nj-si umpli truplu di mult sudoari, asud ri) sf arsunri (a-r-su-nr) atsea tsi s-fatsi cndu s-arsun; multu; 2: lu-adar cu sudoari = lu-adar greu, cu multu lucru; 3: asunari, arusunari, huhutiri, vziri, vxiri, vuzuiri {ro: mi-acats un sudoari aratsi = mi aflu tu-un greau catastasi aciunea de a rsuna, de a rezona; rezonare; rezonan} {fr: sh-nj-easti c, curundu, va s-pat tsiva urut) {ro: sudoare} {fr: action de rsonner, de retentir; rsonnance} {en: action of resueur, transpiration} {en: sweat, perspiration} ex: paradzlji sounding, of reverberating; resonance} arusun (a-ru-sn) amintats di tat-su cu asudori (expr: cu multu lucru); lucra vb I arusunai (a-ru-su-n), arusunam (a-ru-su-nm), arusuomlu di tahina pn seara cu asudorli pn mpadi (expr: lucr nat (a-ru-su-n-t), arusunari/arusunare (a-ru-su-n-ri) (un multu greu); asudori arts (expr: s-afla tu mari zori) lj cura pri cu arsun) ex: arusun (huhutescu, vzescu) tuts muntslj; frmti sudoari/sudoare (su-do-ri) sf sudori (su-dr) (un zghiliri arusunar (huhutir) aproapi di cas arusunat (a-rucu asudoari) ex: soarli slab lu-arup sudori; amint paradzlji cu su-nt) adg arusunat (a-ru-su-n-t), arusunats (a-ru-susudoari (expr: cu lucru greu); sudoari aratsi avea pi frmti nts), arusunati/arusunate (a-ru-su-n-ti) (un cu arsunat) asdoari/asdoare (as-do-ri) sf asdori (as-dr) (un cu asu- arusunari/arusunare (a-ru-su-n-ri) sf arusunri (a-ru-sudoari) nr) (un cu arsunari) asudari/asudare (a-su-d-ri) sf vedz tu asud asunari/asunare (a-su-n-ri) sf vedz tu asun asudat (a-su-dt) adg vedz tu asud asunat (a-su-nt) adg vedz tu asun asudoari/asudoare (a-su-do-ri) sf vedz tu asud asuntor (a-su-n-tr) adg vedz tu asun asun (a-sn) vb I asunai (a-su-n), asunam (a-su-nm), asuasuntur (a-su-n-t-r) sf vedz tu asun nat (a-su-n-t), asunari/asunare (a-su-n-ri) agudescu pri asurdzri/asurdzre (a-sur-dz-ri) sf vedz tu surdu tsiva tra s scoat (s-fac) un vrondu; scot (fac) un vrondu; s- asurdzscu (a-sur-dzs-cu) vb IV vedz tu surdu avdi tsiva; sun, nsun, bat, agudescu; (expr: 1: ts-asun un, ts asurdzt (a-sur-dzt) adg vedz tu surdu li-asun = ti-agudescu, ti bat; 2: nj-asun shatea = nj-yini oara)asuret (a-su-r-t) sf vedz tu sureti {ro: suna; bate, lovi} {fr: sonner; battre, frapper} {en: ring a asusescu (a-su-ss-cu) vb IV asusii (a-su-s), asuseam (a-subell; beat, strike} ex: asun (bati) ficiorlu la poart; asuna sem), asusit (a-su-s-t), asusiri/asusire (a-su-s-ri) ascap (btea, s-avdza) chiprili-a caljlor n diprtari; cmbnjli asun di-iuva shi-nj ljau calea; ascap di cariva (dit tsiva, di iuva) sh(bat); grgricili, atsia di-atsia, asuna (btea); arzboilu asun fug; trec prit (es dit) un catastasi greau; lu-alas (l-bitisescu) (fatsi lav) dipriun; nu shtiu tsi-asun (tsi s-avdi) prit cas; un lucru; susescu, ascap, scap, discap, curturisescu, cutursesved c lj-asunj (li-agudeshti un di-alant) lirili n gepi; nu pot cu, nchiuluescu, bitisescu {ro: scpa; termina} {fr: chapper, si shtiu cti va lj-aib asunat (expr: u-avea btut, lj-avea se sauver; achever} {en: escape; finish} asusit (a-su-st) dat, lj-avea plscnit) a muljari-sai; nu ti dau c va ti-asun adg asusit (a-su-s-t), asusits (a-su-sts), asusiti/asusite (a(expr: va ti bat) asunat (a-su-nt) adg asunat (a-su-n-t),su-s-ti) tsi ari ascpat di-iuva shi s-ari dus; tsi ari tricut asunats (a-su-nts), asunati/asunate (a-su-n-ti) fapt lav; prit un catastasi greau; tsi ari ascpat di cariva (dit tsiva, di sunat, nsunat, btut, agudit {ro: sunat; btut, lovit} {fr: sonn; iuva); tsi lu-ari alsat un lucru (lu-ari bitisit); susit, ascpat, battu, frapp} {en: ringed a bell; beaten, struck} asunascpat, discpat, curturisit, cutursit, nchiuluit, bitisit {ro: ri/asunare (a-su-n-ri) sf asunri (a-su-nr) atsea tsi fatsi scpat; terminat} {fr: chapp, sauv; achev} {en: escaped; cariva tsi-asun; sunari, nsunari, bteari, agudiri {ro: aciunea finished} asusiri/asusire (a-su-s-ri) sf asusiri (a-su-sr) de a suna, de a bate, de a lovi; sunare; batere, lovire} {fr: ac- atsea tsi s-fatsi cndu cariva asuseashti; susiri, ascpari, scpation de sonner, de battre, de frapper} {en: action of ringing a ri, discpari, curturisiri, cutursiri, nchiuluiri, bitisiri {ro: aciubell, of beating, of striking} ex: el sh-u frndzi toaca di-asunari nea de a scpa; de a termina; scpare, terminare} {fr: action (agudiri) asuntor (a-su-n-tr) adg asuntoari/asuntoare dchapper, de se sauver; dachever; salut, dlivrance} {en: (a-su-n-to-ri), asuntori (a-su-n-tr), asuntoari/asuntoare action of escaping; of finishing; salvation, ending} (a-su-n-to-ri) tsi asun, tsi bati, tsi agudeashti {ro: asusiri/asusire (a-su-s-ri) sf vedz tu asusescu suntor} {fr: qui sonne; sonnant, qui frappe} {en: who rings asusit (a-su-st) adg vedz tu asusescu (a bell); who beats, who strikes} asuntur (a-su-n-t-r) asv (tu nchisita-a zboarlor) vedz shi zboarli tsi nchisescu sf asunturi (a-su-n-tr) sf vrondul tsi s-fatsi cndu asun cu azv tsiva; vrondu, crot, ghiurultii, yiurultii, larm, lav, longi, asvesti/asveste (as-vs-ti) sf asvesturi (as-vs-tur) scriari

158

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz azvesti atrdisiri/atrdisire (a-tr-di-s-ri) sf vedz tu atrdisescu asvimtu (as-vm-tu) adg asvimt (as-vm-t), asvimts (as-vm- atrdisit (a-tr-di-st) adg vedz tu atrdisescu ts), asvimti/asvimte (as-vm-ti) scriari neaprucheat tuatxii/atxie (a-tc-s-i) sf atxii (a-tc-s) starea-a lucrului tsi aestu dictsiunar; vedz azvimtu nu-ari arad (tsi easti alocut, palaz, naljurea); lips di-arad; asvindzeari/asvindzeare (as-vin-dze-ri) sf asvindzeri (as-vin- nearad, actstsii, acatastasi, mintitur, areat {ro: dezordzr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dine} {fr: dsordre} {en: disorder} atacta (-tac-ta) adv tsi azvindzeari nu-ari arad; tsi easti fr-arad; alocut, palaz, naljurea {ro: asvindziri/asvindzire (as-vn-dzi-ri) sf asvindziri (as-vn-dzir) dezordonat} {fr: en dsordre} {en: disorderly} scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz azvindziri ater (a-th-r) sf ateri/atere (a-th-ri) ma bunjlji dit un mulasvingtor (as-vin-g-tr) adg asvingtoari/asvingtoare (as- timi di oaminj; ma buna parti dit un lugurii; danel, cimac, vin-g-to-ri), asvingtori (as-vin-g-tr), asvingtoari/asvin- caimac, cimachi {ro: elit, crem} {fr: elite, crme} {en: gtoare (as-vin-g-to-ri) scriari neaprucheat tu-aestu elite, cream} dictsiunar; vedz azvingtor ateu (a-th) adg ate (a-th-) atei (a-th), atei/atee (a-th-i) asvingu (as-vn-gu) (mi) vb III shi II asvimshu (as-vm-shu), un tsi nu pistipseashti c ari Dumnidz {ro: ateu} {fr: athe} asvindzeam (as-vin-dzem), asvimt (as-vm-t) shi asvins {en: atheist} (as-vn-s), asvindziri/asvindzire (as-vn-dzi-ri) shi asvindzea- athanat (a-th-nat) adg athanat (a-th-na-t), athanats (a-thri/asvindzeare (as-vin-dze-ri) scriari neaprucheat tu-aestu nats), athanati/athanate (a-th-na-ti) un cu atanat dictsiunar; vedz azvingu ather (a-th-r) sf atheri/athere (a-th-ri) un cu ater asvinsu (as-vn-su) adg asvins (as-vn-s), asvinshi (as-vn- atheu (a-th) adg athe (a-th-) athei (a-th), athei/athee (ashi), asvinsi/asvinse (as-vn-si) scriari neaprucheat tu-aestu th-i) un cu ateu dictsiunar; vedz azvinsu atih (-tih) adg vedz tu atihii asvistar (as-vis-tr) sm asvistari (as-vis-tr) scriari atihescu (a-ti-hs-cu) vb IV vedz tu atihii neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz azvistar atihii/atihie (a-ti-h-i) sf atihii (a-ti-h) un ugoad (tihisiri) asvistreau (as-vis-t-re-) sf asvistrei (as-vis-t-r) tsi-l fatsi omlu s-sh chear iftihia; harea-a omlui tsi-l fatsi sscriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz azvistreau nu-aib tihi tu ban; tihi oarb; nitihi, atihiri, tirsilchi, strimasvistusescu (as-vis-tu-ss-cu) vb IV asvistusii (as-vis-tu-s), tur, strimtoari, taxirati, areats, leats, ctrats, pacus, bilje, asvistuseam (as-vis-tu-sem), asvistusit (as-vis-tu-s-t), biljau, scangi, etc. {ro: nenoroc} {fr: infortune, adversit} asvistusiri/asvistusire (as-vis-tu-s-ri) scriari neaprucheat tu- {en: misfortune, adversity} atih (-tih) adg atih (-ti-h), aestu dictsiunar; vedz azvistusescu atihi (-tih) adg atihi/atihe (-ti-hi) 1: tsi nu-ari tihi tu-un luasvistusiri/asvistusire (as-vis-tu-s-ri) sf asvistusiri (as-vis-tucru, tsi easti om fr tihi tu ban; corbu, mbogru, scurpisit, sr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz azvistusiri etc.; 2: (om) tsi nu easti gras; tsi easti fr puteari; nibun, slab, asvistusit (as-vis-tu-st) adg asvistusit (as-vis-tu-s-t), adinat, zif, zifcu, etc. {ro: nenorocos, slab} {fr: malchanasvistusits (as-vis-tu-sts), asvistusiti/asvistusite (as-vis-tu-s- ceux; maigre, faible} {en: unfortunate; lean, weak} ex: omluti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz azvistusit aestu easti atih (fr tihi, mbogru); vindeari atih (slab, nibuat1 (t) sm ats (ts) 1: cal; 2: cal mascur tsi nu fu ciucutit n); ficiorlu easti atih (slab); cndu-l cunuscui eara atih (slab) (dzigrit, shutst); hat, areati; areati; (expr: atslji s-bat shi tar- atihescu (a-ti-hs-cu) vb IV atihii (a-ti-h), atiheam (a-tilji pat = un stipseashti ma altu, fr stepsu, u pati) {ro: cal; hem), atihit (a-ti-h-t), atihiri/atihire (a-ti-h-ri) 1: angrec armsar} {fr: cheval; etalon} {en: horse; stallion} ex: tsintsi ma putsn (di nimcari, di niputeari, etc.); mi trag la fats (di ats, binetslj-a lui; grambolu s-pari ca atlu (areatili) cu frnu; lngoarea tsi u-avui); cher di putearea tsi u-aveam ma ninti; acumprai un at hat (ht) sm hats (hts) (un cu at1) ex: slghescu, adintsescu; 2: agiungu oarfn, ftoh; fac pri altu seara nclar pi-un hat (areati) albu tsi mca niori agiung oarfn, ftoh; ftuhipsescu, urfnescu, urfnedz, at2 (sht!) inter zbor cu cari s-aguneashti un cni; oshti!, urfnipsescu, zgulughescu {ro: slbi, srci} {fr: maigrir, ushti!, titi!{ro: strigt cu care se gonete un cine} {fr: cri par (s)appauvrir} {en: lose weight, lose strength, weaken; impolequel on chasse un chien} {en: shout by which one chases a verish} ex: atihi (slghi) di-armasi cheali sh-os; avea atihit dog} (ftuhipsit) cndu-l cunuscush tini atihit (a-ti-ht) adg atiatacta (-tac-ta) adv vedz tu atxii hit (a-ti-h-t), atihits (a-ti-hts), atihiti/atihite (a-ti-h-ti) tsi atanat (a-th-nat) adg atanat (a-th-na-t), atanats (a-thari slghit; tsi ari urfnipsit; slghit, adintsit, ftuhipsit, urnats), atanati/atanate (a-th-na-ti) tsi nu-ari moarti; tsi-ari fnit, urfnat, urfnipsit, zgulughit {ro: slbit, srcit} {fr: nyeat dit morts; nimuritor {ro: nemuritor} {fr: immortel} maigri, appauvri} {en: who has lost weight, who has lost {en: immortal} ex: am un pulj tsi poati s-nj-aduc n gur ap strength, weakened; impoverished} atihiri/atihire (a-ti-h-ri) yii, atanat (tsi-l fatsi omlu s-nu-aib moarti, tsi lu nyeadz) sf atihiri (a-ti-hr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva atiheashti; atari/atare (a-t-ri) adg vedz tu ahtari slghiri, adintsiri, ftuhipsiri, urfniri, urfnari, urfnipsiri, at (-t) sf ati/ate (-ti) num tsi u da un om a muljariljei tsi zgulughiri; leats, areats, taxirati, distihii, etc. {ro: aciunea lu-ari fapt; eat, mum, mam, man, maic, im, m, dad, de a slbi, de a srci; slbire, srcire} {fr: action de maidod {ro: mam} {fr: mre} {en: mother} ex: aest feat shgrir, de (s)appauvrir; infortune, adversit} {en: action of eara ali at shi al tat eat (e-t) sf eati/eate (e-ti) (un cu losing weight, of losing strength, of weakening; of impoveat) ex: cndu eata ari umtu, shtii s-u-adar pita rishing; misfortune, adversity} atihisescu (a-ti-hi-ss-cu) vb atrdisescu (a-tr-di-ss-cu) vb IV atrdisii (a-tr-di-s), atrdi- IV atihisii (a-ti-hi-s), atihiseam (a-ti-hi-sem), atihisit (a-tiseam (a-tr-di-sem), atrdisit (a-tr-di-s-t), atrdisiri/atr- hi-s-t), atihisiri/atihisire (a-ti-hi-s-ri) nu mi-aduchescu disire (a-tr-di-s-ri) (mi) fac ma scumpu; crescu tinjia (pghini {ro: nu se simi bine} {fr: se sentir mal} {en: not feel hlu) a unui lucru; scunchescu, scunghescu, artirsescu, artiri- well} atihisit (a-ti-hi-st) adg atihisit (a-ti-hi-s-t), atihisits sescu {ro: scumpi} {fr: enchrir} {en: increase price} atr(a-ti-hi-sts), atihisiti/atihisite (a-ti-hi-s-ti) cari nu sdisit (a-tr-di-st) adg atrdisit (a-tr-di-s-t), atrdisits (a- aducheashti ghini {ro: care nu se simte bine} {fr: qui se sents tr-di-sts), atrdisiti/atrdisite (a-tr-di-s-ti) faptu cama mal} {en: who does not feel well} atihisiri/atihisire (a-ti-hiscumpu di cum eara; cu tinjia (phlu) criscut; scunchit, s-ri) sf atihisiri (a-ti-hi-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu scunghit, artirsit, artirisit {ro: scumpit} {fr: enchri} {en: with s-aducheashti ghini {ro: aciunea de a nu se simi bine} {fr: increased price} atrdisiri/atrdisire (a-tr-di-s-ri) sf atrdi- action de se sentir mal} {en: action of not feeling well} siri (a-tr-di-sr) crishtearea-a phlui, scunchiri, scunghiri, atihiri/atihire (a-ti-h-ri) sf vedz tu atihii artirsiri, artirisiri {ro: aciunea de a scumpi; scumpire} {fr: atihisescu (a-ti-hi-ss-cu) vb IV vedz tu atihii action denchrir, renchrissement} {en: action of increasing atihisiri/atihisire (a-ti-hi-s-ri) sf vedz tu atihii price} atihisit (a-ti-hi-st) adg vedz tu atihii

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

159

atihit (a-ti-ht) adg vedz tu atihii atsel cu-un cornu vedz tu atsel atim (-tim) adg atim (-ti-m), atinj (-tinj), atimi/atime (- atsel di la sigimi vedz tu atsel ti-mi) tsi ahrzeashti ca lumea s-lu aib tu catafronisi (c Atsel di pi Funi vedz tu funi easti pushclju, tihilai, firaun, etc.); firaon, firaun, andihristu, Atsel di sum Punti vedz tu punti blstimat, nihit, pushclju, pezevenghiu, pushtean, pushtan, atsel din vali vedz tu atsel pushtu, etc. {ro: infam} {fr: infme} {en: vile, infamous} ati- Atsel din Vali vedz tu vali mii/atimie (a-ti-m-i) sf atimii (a-ti-m) hrli uruti tsi-l fac atselaclo (a-tse-la-cl) pr atseljaclo (a-tse-lja-cl) atsel un om s-hib atim; firaunlchi {ro: infamie, dezonoare} {fr: (atselj) di-aclo {ro: acela de acolo} {fr: celui-l} {en: that one infamie, indignit} {en: infamy, dishonor} there} ex: atselj-aclo bea (atselj di-aclo bea; ic atselj bea aclo) atimii/atimie (a-ti-m-i) sf vedz tu atim atsestu (a-tss-tu) pr vedz tu aestu atlazi/atlaze (at-l-zi) sf atlazuri (at-l-zur) shi atlzuri (at-l- atseu (a-ts) pr vedz tu atsel zur) un soi di tsstur suptsri di mtasi (bumbac, hiri atsia (a-ts-a) adv vedz tu aclo fapti di om, etc.) cu-un fats tsi lutseashti ma multu di-alant, atsir (-tsi-r) sf vedz tu aito sh-cu cari s-fatsi ma multu astarea la stranji; tlazi, sateni, atsistu (a-tss-tu) pr vedz tu aestu pel, stamb, stamp {ro: satin} {fr: satin} {en: satin} ex: tsi atumts (a-tmts) adv vedz tu atumtsea atlazuri sh-curazeli tlazi2/tlaze (t-l-zi) sf tlzi (t-lz) atumtsea (a-tm-tsea) adv tu chirolu tsi s-fatsi tsiva; tu chiro(un cu atlazi) lu tsi yini unshun dup tsi s-ari fapt tsiva; tu-atsea oar; atmusfer (at-mus-fr) sf atmusferi (at-mus-fr) aera tsiatumtsealui, atuntsea, atunts, atuntsealui, atumtsinea, atumtsiacoapir loclu di tuti prtsli; aera dit un loc ma ncljis; aer, na, atumts, tumtsea {ro: atunci} {fr: alors} {en: then} ex: er, air, avai, hvai, hv (fig: atmusfer = oaminjlji, ideili, lo- cndu nu s-avdu furi, atumtsea s-ti-aveglji di nsh curli, etc. tsi s-afl deavrliga di-un om, di-un lucru, etc.) {ro: atumtsealui (a-tm-tsea-lu) adv (un cu atumtsea) ex: atmosfer} {fr: atmosphre} {en: atmosphere} atumtsealui yin atuntsea (a-tn-tsea) adv (un cu atreidza (a-tr-i-dza) adv antreia dzu; antreia dzu dup atumtsea) atuntsealui (a-tn-tsea-lu) adv (un cu moartea-a omlui; darea tsi s-fatsi trei dzli dup moarti; atumtsea) atunts (a-tnts) adv (un cu atumtsea) antreia dzu di Pashi {ro: a treia zi de Pati; parastas de trei atumtsinea (a-tm-tsi-nea) adv (un cu atumtsea) ex: armili zile} {fr: le troisime jour de Pques; requiem fait le troisime atunts lj-adutsi atumtsina (a-tm-tsi-na) adv (un cu jour aprs la mort} {en: third day of Easter; memorial church atumtsea) atumts (a-tmts) adv (un cu atumtsea) service on the third day after death} anatredz (a-na-trtumtsea (tm-tsea) adv (un cu atumtsea) dz) adv antreia dzu; antreia dzu dup moartea-a omlui atumtsealui (a-tm-tsea-lu) adv vedz tu atumtsea {ro: a treia zi dup moarte} {fr: le troisime jour (aprs la atumtsina (a-tm-tsi-na) adv vedz tu atumtsea mort)} {en: the third day (after death)} atumtsinea (a-tm-tsi-nea) adv vedz tu atumtsea atsal (-tsal) adg atsal (-tsa-l), atsalj (-tsalj), atsali/atsale (atunts (a-tnts) adv vedz tu atumtsea tsa-li) tsi nu easti curat; tsi easti mplin di lvushii; murdar, atuntsea (a-tn-tsea) adv vedz tu atumtsea lvos, liros, pishliros, birbati, bashur, bashurcu, crnjid, etc. atuntsealui (a-tn-tsea-lu) adv vedz tu atumtsea {ro: murdar} {fr: sale} {en: dirty} ex: atsal (murdar, lvos) hii au1 () adv (zbor tsi nvrtushadz putearea-a unei ntribari), atsala-matsala (-tsa-la-m-tsa-la) invar num tsi s-da a ageaba, nac, naca, videm, napa, hagiba {ro: oare, nu cumva} unui om tsi easti alocut, fr nitsiun arad shi lvos {ro: {fr: est-ce que)} {en: really} ex: dado, au (nac) nj-als tsiva dezordonat i murdar} {fr: en dsordre et malproprement} tat-nju? {en: disorderly and dirty} ex: omlu aestu easti un atsalaau2 () inter vedz tu ai2 matsala (alocut sh-lvos); eali imn atsala-matsala aua (a-) adv scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz atsala-matsala (-tsa-la-m-tsa-la) invar vedz tu atsal aoa ats (-ts) sf ats (-ts) cioar di lpudz di ln; crun di aua* (a-u-) sf forma articulat a substantivlui fiminin au; hiri; hir, shilji {ro: fir, a} {fr: fil, fils dun chevau} {en: vedz au thread} ex: s-dizlig atsa (cioara di la lpud); leag-ts atsa; ti aualtadz (a-ul-tadz) adv scriari neaprucheat tu-aestu dicumplush di ats (hiri, shilji) tsiunar; vedz aoaltadz atseari/atseare (a-tse-ri) sf vedz tu aduc aualtari (a-ul-tar) adv scriari neaprucheat tu-aestu dictsiuatsel (a-tsl) pr atsea (a-tse), atselj (a-tslj), atseali/atseale (anar; vedz aoaltari tse-li) zbor tsi tsni loclu-a unui om (lucru) tsi s-afl niaualtaz (a-ul-taz) adv scriari neaprucheat tu-aestu dictsiuheam ma diparti; nu aestu di-aproapea ma alantu di ma nclo; nar; vedz aoaltaz tsel, atseu, tseu; (expr: 1: (sh-)atseali sh-atseali = ahtri lucri, auartari (a-ur-tar) adv scriari neaprucheat tu-aestu dictsiush-di-aesti sh-di-atseali, sh-di uni sh-di alti; 2: atselaclo (a-tse- nar; vedz aoartari la-cl) = atsel di-aclo; 3: atsel din vali; atsel cu coad; atsel auatsi/aoatse (a--tsi) adv scriari neaprucheat tu-aestu diccu-un cornu; atsel cu-un cicior; atsel di la sigimi = aclo s-lji tsiunar; vedz aoatsi hib; si-lj creap numa; s-lu ngljit loclu; draclu, stnlu, au (a--) sf au (a--) yimishi tsi creashti (tu arapuni pri dyeavulu, shaitan, zarzavuli, triscatarat, etc.) {ro: acel, acea} un ayit) ca grnuts albi, aroshi i li, buni tu mcari sh-tu {fr: ce, celui, celle} {en: that, the one who} ex: loclu-atsel ftsearea-a yinlui; (expr: 1: aua = chirolu tsi s-coatsi aua; 2: (nu aestu ma alantu) ma bunlu; atselj (oaminjlji) di la plati au-nj si featsi gura = nji s-umplu gura di grnuts) {ro: strubgar s-ard; cum ishi s-priimn cu atselj (nu aeshti ma gure} {fr: raisin} {en: grapes} ex: tsi c-i lai sh-arnjoas, cu alants di ma nclo) trei ficiori; s-nu dai ni a atsilui, ni a atsiljei, dispoti shadi pri meas (angucitoari: aua); au spirlung shni a atsilor; atsea tsi nu va s-fac pit, tut ntsearn; tsi li vrets bun; aclo n pduri s-ftsea di tuti poamili, meari, gorts, au, sh-atseali sh-atseali (expr: ahtri lucri) atseu (a-ts) pr curcubeti sh-alti; d-nj un au (un grnuts di-au); s-nupu atseau (a-tse-), atselj (a-tslj), atseali/atseale (a-tse-li) mts au mult; shidzu sh-mc auli; arapunjli di-au lj-tri(un cu atsel) ex: cnili atseu easti a meu tsel (tsl) pr tsea tsea pri la budz; poati s-mc shi s-lja ct au s-va; lj-adu(tse), tselj (tslj), tseali/tseale (tse-li) (un cu atsel) ex: nar di cama buna au; dultseamea a auljei; siminta a auljei doilji lj-agudi tsel Chica; tsel (atsel) a nor-meai tsea (atsea) ma nu va mcari; vinji tu-au (tu chirolu tsi s-fatsi aua); tu au marea tseu (ts) pr tseau (tse-), tselj (tslj), easti Stmria Mari au frntseasc (a-u- frn-tses-c) tseali/tseale (tse-li) (un cu atsel) ex: tseu (atsel) suflit tisf yimishi tsi creashti pri-un soi di pljur (braganjeu, hilai; ca tseu (ca-atsel) cama gionili; si u-aflarim nveasta coacz), ca njits arapuni cu njits grnutsi (aroshi, li i verdz, tseaua (atsea) niheam ca acri ma cari suntu buni ti mcari); coacz, braatsel cu coad vedz tu atsel gan {ro: coacz} {fr: groseilles grappes} {en: currant} atsel cu-un cicior vedz tu atsel ex: la noi nu ari mult au frntseasc

160

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

au frntseasc (a-u- frn-tses-c) sf vedz tu au nutslji suntu myipsits); nj-pru multu aumbros (fig: slab, auguri/augure (au-g-ri) invar scriari neaprucheat tu-aestu traptu la fats); om aumbros (fig: tu cari intrar demunjlji) dictsiunar; vedz aguri umbros (um-brs) adg umbroas (um-bro-s), umbrosh augurliu (a-gur-l) adg, adv augurlii (a-gur-l-i), augurlii (um-brsh), umbroasi/umbroase (um-bro-si) (un cu aum(a-gur-l), augurlii (a-gur-l) scriari neaprucheat tu-aestu bros) ex: shidzum tu-un loc umbros pi budza-a unui izvur di dictsiunar; vedz agurliu mcm pni aumbredz (a-um-brdz) (mi) vb I aumbrai (aaumbrari/aumbrare (a-um-br-ri) sf vedz tu aumbr um-br), aumbram (a-um-brm), aumbrat (a-um-br-t), aumbrat (a-um-brt) adg vedz tu aumbr aumbrari/aumbrare (a-um-br-ri) stau (mi discurmu, isihaumbrat (a-um-brt) sf vedz tu aumbr sescu) tu-aumbr; fac aumbr; umbredz, aumbrescu, aumbrat* (a-um-brt) adg fimininlu di la adgectivlu aumumbrescu, aumbrscu (fig: aumbredz = (i) myipsescu, fac brat; vedz aumbrat myi, nj si fac myi; (ii) slghescu, mi trag la fats) {ro: aumbr (am-br) sf aumbri/aumbre (a-m-bri) loc ntunicat adumbri; fermeca; slbi} {fr: ombrager; ensorceler; maigrir} sh-fr lunjin; urma tsi u-aspuni pri loc un lucru cndu di{en: shade, protect against the sun; bewitch; grow thin} ex: tu alant parti easti vidzut di soari (un lunjin vrtoas); umbr; vcreadz, iu s-aumbra (shidea tu-aumbr) sh-alants boi; (fig: aumbr = (i) fats mushat sh-cu hari; aumbrat; vidzut, ficiorlu da npoi, va lu-aumbrar (va-lj featsir myi) mratlu; videari, mutr; (ii) om, omlu di ning cariva, xen; (iii) apanlu-aumbrar (l-myipsir) sh-lu scular albili nsus; tighiu, agiutor, atsel tsi n-afireashti tra s-nu ptsm tsiva; (iv) aumbrash (ti trapsish, slghish) multu tu fats aumbrat (amortu, fandazm, stihio, stihii, vrcolac, boshi, stif; (v) ama- um-brt) adg aumbrat (a-um-br-t), aumbrats (a-umyi, mndii, vscnii; expr: 2: am aumbr di = nj-undzescu brts), aumbrati/aumbrate (a-um-br-ti) tsi shadi (s-afl) tucu, hiu ca; 3: mi-acats di cariva (mi-tsn) ca aumbra = aumbr; tsi easti ntunicat; umbrat, aumbrit, umbrit, aumbrt; hiu cu cariva tut chirolu sh-nu lu-alas dip ta s-hib singur; 4: (fig: 1: aumbrat = clcat di fandazmi, myipsit, cicrdisit; 2: nj-easti fric (mi-aspar) sh-di-aumbr = hiu om tsi nj-easti (fatsa) aumbrat = (i) (fatsa, vidzuta) mushat, cu hari; (ii) fric sh-di nai ma njitsli lucri) {ro: umbr, fa graioas, slghit, traptu tu fats) {ro: umbrit, cu faa graioas; vrjit, aparen, aerul, omul (strinul de lng cineva); protecie; slbit} {fr: ombrag, ombr; foul par une fantme; fantom} {fr: ombre; beaux traits du visage (surtout autour ensorcel; maigri} {en: shaded, shady, with a gracious des yeux); air, apparence; tranger; protection, abri protecappearance; visited by spirits; under a spell; grown thin} ex: teur; fantme, revenant} {en: shade; gracious appearance; tu plai easti un fntn aumbrat (tsi s-afl tu-aumbr); pit stranger, protection; ghost, phantom} ex: tsi treatsi prit ap shi vulodzli aumbrati (cu mult aumbr, ic, fig: clcati di nu s-ud? (angucitoari: aumbra); treatsi prit ap, nu s-adap, fandazmi); feata aest ari fatsa aumbrat (cu hari); tu yis snec s-ud, nec s-afund (angucitoari: aumbra); shidzum tut vidzu aumbrat (fig: clcat di-un fandazm); imnji ca gljina, dzua sum aumbra-a sltsilor; si-l talji chiparishlu, c l tsni aumbrat (fig: myipsit); oaminj aumbrats (fig: myipsits, aumbr; tu-aumbra-a voastr io nu-nj shed; muljari cu aumbr cicrdisits) ca tini aumbrari/aumbrare (a-um-br-ri) sf (fig: aumbrat, harishi, ndilicat, tsi-ari fatsa dultsi, cu mult aumbrri (a-um-brr) atsea tsi s-fatsi cndu (s-)aumbreadz hari); avea ficiorlu aleptu aumbr (fig: vidzut, mutr) di hilj tsiva i cariva, aumbrari, aumbriri, umbriri, aumbrri; {ro: acidi-amir; aumbra atsea (fig: omlu, xenlu atsel) din cas; aum- unea de a umbri; de a fermeca; de a slbi; umbrire, ferbra (fig: omlu di ning tini, xenlu), cari easti?; cu a cui aumbr mecare, slbire} {fr: action dombrager; dombrer; densor(cu a cui agiutor, cari va s-n-afireasc di-arali, sum a cui apan- celer; de maigrir} {en: action of shading, of protecting ghiu) njardzim noi tu arniu?; l-clc aumbra (fig: lj s-alinci against the sun; of bewitching; of growing thin} umbredz fandazma, stihia, vrcolaclu); ma nu-nj putui cu ocljilj s-dau (um-brdz) (mi) vb I umbrai (um-br), umbram (umdi-aumbra (fig: fandazma) nividzut; sh-u-avu s-nu hib vr brm), umbrat (um-br-t), umbrari/umbrare (um-br-ri) aumbr (fig: stif); aumbrili (fig: mortslj) tu crag si ncljid, (un cu aumbredz) umbrat (um-brt) adg umbrat (umashi si spuni dit aushatic; pn sh-di-aumbr-lj s-aspari (expr: br-t), umbrats (um-brts), umbrati/umbrate (um-br-ti) s-aspari multu lishor); nu hiu di atselj tsi l s-aspari ocljul di (un cu aumbrat) ex: sum umbrati crri umbrari/umbrare aumbr-l (expr: tsi s-aspari lishor) umbr (m-br) sf um(um-br-ri) sf umbrri (um-brr) (un cu aumbrari) aumbri/umbre (m-bri) (un cu aumbr) ex: sta sum umbr, tu brescu (a-um-brs-cu) (mi) vb IV aumbrii (a-um-br), aumavr; lj-ishi n umbr (fig: un stif, n fandazm) n cali shi-lj bream (a-um-brem), aumbrit (a-um-br-t), aumbriri/aumdzsi: yinu dup mini, shi-l dusi tu-ayinji; ninti di Rusalii, umbrire (a-um-br-ri) (un cu aumbredz) ex: pdinjli s-aumbrili (fig: fandazmili, stiheadzlji) s-priimn pisti loc; s-acats brir (s ntunicar, s-featsir cu-aumbr) aumbrit (a-umdi mini ca umbra (expr: nu mi-alas dip singur) aumbrat brt) adg aumbrit (a-um-br-t), aumbrits (a-um-brts), aum(a-um-brt) sf aumbrts (a-um-brts) shi aumbrati/aumbrate briti/aumbrite (a-um-br-ti) (un cu aumbrat) aumbri(a-um-br-ti) apanghiu faptu di virdeats (alumchi, arburi, ri/aumbrire (a-um-br-ri) sf aumbriri (a-um-brr) (un cu etc.) tr-aumbr; loc iu omlu poati s-sh afl arihatea tu-aumaumbrari) aumbrscu (a-um-brs-cu) (mi) vb IV aumbri br; loc aumbros; umbrat {ro: umbrar} {fr: ombrage, abri de (a-um-br), aumbram (a-um-brm), aumbrt (a-um-br-t), verdure} {en: shady place, shelter} ex: cum shidea n dzu aumbrri/aumbrre (a-um-br-ri) (un cu aumbredz) aumsum aumbrat (loc cu-aumbr); tu-aumbrat s-nj mi bag; brt (a-um-brt) adg aumbrt (a-um-br-t), aumbrts (asum aumbrata-a unui nuc (aumbra-adrat di-un nuc); pdzli cu um-brts), aumbrti/aumbrte (a-um-br-ti) (un cu aumaumbrati (locuri cu-aumbri); s-apusir tu-aumbrat, si-lj coac brat) aumbrri/aumbrre (a-um-br-ri) sf aumbrri (a-umun somnu umbrat (um-brt) sf umbrts (um-brts) shi brr) (un cu aumbrari) umbrescu (um-brs-cu) (mi) vb umbrati/umbrate (um-br-ti) (un cu aumbrat) ex: tu IV umbrii (um-br), umbream (um-brem), umbrit (um-brumbrata-a plailui veardi; umbrtsli a muntslor aumbros (a- t), umbriri/umbrire (um-br-ri) (un cu aumbrescu) ex: um-brs) adg aumbroas (a-um-bro-s), aumbrosh (a-um- cireshlu n umbreashti (n fatsi umbr pisti) uborlu ntreg; gobrsh), aumbroasi/aumbroase (a-um-bro-si) tsi easti cu linjli si umbrescu (si-acoapir cu umbr); nu va s-umbreasc mult aumbr; tsi fatsi mult aumbr; umbros, ntunicos, scuti- ghini c nu easti tufos umbrit (um-brt) adg umbrit (umdos (fig: aumbros = (i) myipsit; (ii) slab, slghit, traptu la br-t), umbrits (um-brts), umbriti/umbrite (um-br-ti) (un fats; (iii) aru, afurisit, blstimat, mplin di drats) {ro: cu aumbrit) umbriri/umbrire (um-br-ri) sf umbriri (umumbros} {fr: ombreux; ensorcel; maigri; abominable} {en: brr) (un cu aumbriri) umbrel (um-br-l) sf umbreshady; bewitched; lean, thin; loathsome} ex: un arburi stufos, li/umbrele (um-br-li) hlati di mn (adrat di-un pndz aumbros s-tindea pri fntn; tu-aumbroasa (ntunicata) tsi poati si s-dishcljid shi si ncljid dup cum u va omlu sharipidin; pduri greali sh-aumbroasi (cu-aumbr mult, di-un coad cu cari s-tsni hlatea cu mna) tsi omlu u tsni ntunicati); agiumsi s-hib aumbroas (aumbrat, fig: myippristi cap (cu mna) tra s-lu-afireasc di soari (shi s-lj facsit); nutslji suntu aumbrosh (nutslji fac mult aumbr, ic fig: aumbr) ic di ploai (tra s-nu s-ud) {ro: umbrel} {fr: om-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

161

brelle, parapluie} {en: parasol, umbrella} ex: lja-ts umbrela aurlu (a-r-lu) (mi) vb I aurlai (a-ur-l), aurlam (a-ur-lm), c va s-da ploai; aveam acas dau umbreli, un di ploai sh- aurlat (a-ur-l-t), aurlari/aurlare (a-ur-l-ri) zburscu cualant di soari umbrilar (um-bri-lr) sm umbrilari (um-briun boatsi multu analt sh-ca nirit (tra s-mi-avd cariva di lr) un tsi fatsi i vindi umbreli {ro: vnztor de umbrele} diparti, s-mi avd ma ghini, s-lji dzc tsiva, s-lu ncaci, s-lu{fr: marchand de ombrelles et parapluies} {en: parasol and acljem s-yin, etc.); grescu cu-un boatsi vrtoas; mi hiuumbrella merchant} ex: ded umbrela la umbrilar s-nj-u musescu (mi hib, mi bag, etc.) tra s-hiu deadun cu cariva; asndreag trig, strig, huescu, zghilescu, hulutescu, ncaci; (expr: 1: ljaumbrri/aumbrre (a-um-br-ri) sf vedz tu aumbr aurlu un = lj-dau un pliscut, un bush; 2: nj-aurl luchi tu aumbrscu (a-um-brs-cu) (mi) vb IV vedz tu aumbr pntic; nj-aurl matsli = nj-easti mult foami) {ro: urla, ipa, aumbrt (a-um-brt) adg vedz tu aumbr certa, lovi} {fr: hurler; appeler; bannir; (se) fourrer, mettre aumbredz (a-um-brdz) (mi) vb I vedz tu aumbr dedans; frapper} {en: shout, yell, call, chase, hit, scold, chide} aumbrescu (a-um-brs-cu) (mi) vb IV vedz tu aumbr ex: avdzr c-altra un cni sh-ahiursir s-aurl (s-bag boaaumbriri/aumbrire (a-um-br-ri) sf vedz tu aumbr tsea, s zghileasc); actsar s-aurl shi s-treambur di fric; aumbrit (a-um-brt) adg vedz tu aumbr aclo iu yinea, cntnda shi aurlnda (cu boatsi-analt); zghear aumbros (a-um-brs) adg vedz tu aumbr oili, aurl (alatr vrtos) cnjlji; lu-aurlash (lu-acljimash, lu aumsu (a-m-su) adg vedz tu ungu ncceash)?; aurl-l (agunea-l, ncaci-lu) cnili di-aoa; aurlats aumtu (a-m-tu) adg vedz tu ungu (slghits) caljlji tu vuloag; mi-aurlu (mi-aruc) nuntru; luplu aundzeari/aundzeare (a-un-dze-ri) sf vedz tu ungu s-aurl pi oi (s-hiumusi pi oi, intr tu oi); oili s-aurlar (s-hiuaundzescu (a-un-dzs-cu) (mi) vb IV vedz tu undzescu musir) tu agru; aurl-lj vr (expr: d-lj vr pliscut); u aundziri1/aundzire (a-un-dz-ri) sf vedz tu undzescu streasi multu-multu foamea, di-lj prea c lj-aurl luchi tu aundziri2/aundzire (a-n-dzi-ri) sf vedz tu ungu pntic; nj-u foami! nu avdz cum nj-aurl matsli? aurlat aundzit (a-un-dzt) adg vedz tu undzescu (a-ur-lt) adg aurlat (a-ur-l-t), aurlats (a-ur-lts) aurlaaungu (a-n-gu) (mi) vb III shi II vedz tu ungu ti/aurlate (a-ur-l-ti) tsi easti zburt cu-un boatsi analt shaurari/aurare (a-u-r-ri) sf vedz tu or ca nirit; tsi s-ari hiumusit s-hib deadun cu cariva; astrigat, aurat (a-u-rt) adg vedz tu or strigat, huit, zghilit, hulutit, ncceat {ro: urlat, ipat, certat, aurri/aurre (a-u-r-ri) sf vedz tu aurscu lovit} {fr: hurl; appel; banni; fourr, mis dedans; frapp} aurscu (a-u-rs-cu) (mi) vb IV auri (a-u-r), auram (a-u{en: shouted, yelled, called, chased, hit, scolded, chided} rm), aurt (a-u-r-t), aurri/aurre (a-u-r-ri) 1: am un aurlari/aurlare (a-ur-l-ri) sf aurlri (a-ur-lr) atsea tsi ssmtsri vrtoas di dushmnilji fats di cariva; lj-am mari fatsi cndu cariva aurl ic s-aurl iuva; astrigari, strigari, inati a unui tsi-l lugursescu ca un dushman; am tu hazm, huiri, zghiliri, hulutiri, ncceari {ro: aciunea de a urla, de a hzmusescu, urscu, uryisescu; 2: nji s-aurashti = nu shtiu tsi ipa, de a certa, de a lovi; urlare, ipare, certare, lovire; urlet} s-adar tra s-nj treac oara; avursescu sh-mi satur di-atseali tsi {fr: action dhurler; dappeler; de bannir; de (se) fourrer, de fac; mi plictisescu, buhtisescu, bizirsescu, scldisescu {ro: mettre dedans; de frapper; hurlement} {en: action of shouting, ur, (se) plictisi} {fr: har, sennuyer} {en: hate, be bored} ex: of yelling, of calling, of chasing, of hitting, of scolding, of el mi-aurashti (nj-ari inati sh-mi dushmneashti multu), voi nu chiding; howl, yell, roar} ex: n nfricushe aurlarea-a priciljei; mi-aurts; elj s-aurscu; nji s-aur (bizirsii) cu fisuljlu; lji ss-trunduescu muntslj di-aurlarea (altrrli, zghilirli) a cnjlor; aura sh-a lui (bizirsea sh-el) shi-lj dzsi; lj s-aura (bizirsea, s- muta loclu di-aurlari sh-di vryiri; ct nu asurdz di aurlarea-a plictisea) di shideari; shidzum tu srbtori fr lucru shi n s- lor; s-nu u scoat di-aurlari; cnjlji vor aurlari (aguniri, pitriaur multu; pn lji s-aur (s-stur) di ban tu lumea-aest; si tseari) la oi; aurlarea (bgarea, alsarea) a caljlor tu agri n shteari tini, cum nji s-ari aurt bana aest zmrat?! aurt1 cust aurltor (a-ur-l-tr) adg aurltoari/aurltoare (a-ur(a-u-rt) adg aurt (a-u-r-t), aurts (a-u-rts), aurti/aurte l-to-ri), aurltori (a-ur-l-tr), aurltoari/aurltoare (a-ur-l(a-u-r-ti) 1: tsi nu easti vrut shi easti hzmusit di un dush- to-ri) (atsel) tsi-aurl {ro: urltor, hita} {fr: qui hurle, man (tsi lu-ari cariva tu hazm); urt, hzmusit, uryisit; 2: tsi-lj rabatteur} {en: yeller, caller, chaser} aurltur (a-ur-l-tus-aurashti; plictisit, buhtisit, bizirsit, scldisit {ro: urt, plicr) sf aurlturi (a-ur-l-tur) atsea tsi s-avdi cndu aurl tisit} {fr: ha, ennuy} {en: hated, bored} aurri/aurre (acariva; aurlari; urlit {ro: urltur, urlet} {fr: hurlement, hue} u-r-ri) sf aurri (a-u-rr) 1: atsea tsi fatsi un cndu aurashti; {en: howl(ing), booing} ex: cnili nu s-curm di-aurltur urri, hzmusiri, uryisiri; 2: plictisiri, buhtisiri, bizirsiri, (aurlari) urlu (r-lu) (mi) vb I urlai (ur-l), urlam (ur-lm), scldisiri {ro: aciunea de a ur, de a se plictisi} {fr: action de urlat (ur-l-t), urlari/urlare (ur-l-ri) (un cu aurlu) ex: url har, de sennuyer} {en: action of hating, of being bored} luplu tu pduri; url-arurli dipusi; url tini ctu-s-vrei, mini di aurt2 (a-u-rt) adg aurt (a-u-r-t), aurts (a-u-rts), pi-a mea nu gioc urlat (ur-lt) adg urlat (ur-l-t), urlats aurti/aurte (a-u-r-ti) tsi easti multu slab, urut shi tri aurri; (ur-lts) urlati/urlate (ur-l-ti) (un cu aurlat) ursalchiu {ro: urt, odios} {fr: odieux} {en: odious} ex: arali lari/urlare (ur-l-ri) sf urlri (ur-lr) (un cu aurlari) urlit multi shi aurti urscu (u-rs-cu) (mi) vb IV uri (u-r), (r-lit) sn urliti/urlite (r-li-ti) (un cu aurltur) ex: tsi uram (u-rm), urt (u-r-t), urri/urre (u-r-ri (un cu nfricushadz urlitili (aurlrli, urlturli) a agrinjlor urscu) ex: lj-urscu giunarlji cts jilescu sh-atselj tsi plngu aurnjescu (a-ur-njs-cu) (mi) vb IV vedz tu urnjescu eara lj-urscu; lj s-avea urt bana (avea bizirsit, s-avea stuaurnjiri/urnjire (a-ur-nj-ri) sf vedz tu urnjescu rat di ban) urt2 (u-rt) adg urt (u-r-t), urts (u-rts), aurnjit (a-ur-njt) adg vedz tu urnjescu urti/urte (u-r-ti) (un cu aurt1); ex: lj s-avea urt bana aurs (a-r-s) sf vedz tu urs (avea bizirsit, s-avea sturat di ban) fr hilj-su; c-lj s-avea aush (a-sh) sm aush (a-sh) shi aushanj (a--shanj) 1: urt (s-avea sturat) di shidearea-a lui urri/urre (u-r-ri) om tricut tu anj (tsi nu lj-u mata poati ca ma ninti); alghit (tu sf urri (u-rr) (un cu aurri) ur (-r) sf uri/ure (-ri) peri), behlu, bitrnu, burhonj, mosh, moashi (muljari), pleac, smtsrea vrtoas di dushmnilji tsi u ari un om tr cariva; pljac, veclju, ghiush, geagi, prezvit, tot; 2: straush, strush, pizm {ro: ur} {fr: haine} {en: hate} ex: cu oclj-arosh, turstraush, pap, pap-aush, parapap, strpap, striprinti, strprinti; bats di ur (expr: 1: aush ca Dumnidz; aush tsi lu-agrshi moartea = om aurt1 (a-u-rt) adg vedz tu aurscu multu aush; 2: aushlji vor pni moali = aushlji vor feati tiniri) aurt2 (a-u-rt) adg vedz tu aurscu {ro: btrn, vechi, strmo} {fr: vieux, vieil, vieillard, ancien; auredz (a-u-rdz) vb I vedz tu or aeul, anctre} {en: old one, ancient; ancestor, forefather} ex: aurlari/aurlare (a-ur-l-ri) sf vedz tu aurlu un aush cu percea lung; aushlu n fatsi mari tinjii; aush, aush aurlat (a-ur-lt) adg vedz tu aurlu ca Dumnidz; aushlu-i sturlu a casljei; du-ti la pap-aushlu aurltor (a-ur-l-tr) adg vedz tu aurlu atsel; vidzush aush vitsearcu, ahtari sh-tinir fu; gioac-aush cu aurltur (a-ur-l-tu-r) sf vedz tu aurlu perlu cair; cavai di hoara tsi nu-ari aush; gioni-armn, di iu

162

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

aushlj-a (straushlj-a) noshtri s-fitar; aushlji vor pni moali aushescu1 (a-u-shs-cu) vb IV vedz tu aush (expr: vor muljeri tiniri) sh-yin veclju aushescu1 (a-u-shs- aushescu2 (a-u-shs-cu) adg vedz tu aush cu) vb IV aushii (a-u-sh), ausham (a-u-shm), aushit (a-u- aushiri/aushire (a-u-sh-ri) sf vedz tu aush sh-t), aushiri/aushire (a-u-sh-ri) (tr oaminj) nj-tricur anj- aushit (a-u-sht) adg vedz tu aush lji sh-agiumshu aush; (tr un hlati) tricur anjlji sh-nu mata aushit (a-u-sh-t) sf vedz tu aush easti sh-ahntu bun ca ma ninti (nu mata easti bun s-ts fats austru (a-s-tru) sm fr pl vimtu aratsi di ctr Dat {ro: lucrul, ic ishir alti hlts noi cama buni); nj-algheashti perlu, austrul} {fr: vent froid de lEst} {en: cold wind from the East} alghescu, anvicljedz, btljusescu, mbitrnescu, mushescu (triautsi/autse (a--tsi) adv vedz tu aoa muljeri), nvicljedz, nvicljescu, vicljedz, vicljescu {ro: mbauu (a--) sf scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar: vedz trni, (se) nvechi} {fr: vieillir, devenir vieux, devenir au surann} {en: get old} ex: tini aushish (mbitrnish), Gardani; avai/avae (a-v-i) sf avi (a-v) air, aer, vimtu, hvai, hv, amndoilji aushim (n featsim aushanj); nu-ardi di aush, c er {ro: aer} {fr: air, climat} {en: air, climate} sh-tini vai s-ausheshti; aushi fari shi-lj si featsi perlu ca fuljor- avaijiva (a-v-ji-va) sf avaijivi/avaijive (a-v-ji-vi) lemnu lu; cum lu nvits Hristolu pn aushi; si-lj hib agiutor, c de! buisit {ro: lemn colorat} {fr: bois color} {en: colored wood} avea aushit sh-ns aushit (a-u-sht) adg aushit (a-u-sh-avani/avane vedz tu hvani t), aushits (a-u-shts), aushiti/aushite (a-u-sh-ti) tsi easti avar (-var) sm avari (-var) num dat la ma multi turlii di tricut tu anj; tsi s-ari fapt veclju; tsi ari perlji alghi (diarburi njits di pduri, tsi crescu tu locuri nutioasi, cu frndzi tsi aushatic); alghit (perlu), anvicljat, btljusit, mbitrnit, au dints njits di mardzini sh-cu lilici njits galbini-alitsi; arin, mushit (tr muljeri), nvicljat, nvicljit, vicljat, vicljit {ro: manin, shcljithru, vrnj {ro: arin} {fr: aune} {en: alder} btrnit, nvechit} {fr: vieilli, invtr, devenu vieux, devenu avarig (a-va-rg) adv vedz tu anvrliga surann} {en: getten old} aushiri/aushire (a-u-sh-ri) sf avariga (a-va-r-ga) adv vedz tu anvrliga aushiri (a-u-shr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva aushashti (tsiavarliga (a-var-l-ga) adv vedz tu anvrliga va si nvicljashti); alghiri (perlu), anvicljari, btljusiri, mbitr- avarligalui (a-var-l-ga-lui) adv vedz tu anvrliga niri, mushiri (tr muljeri), nvicljari, vicljari, nvicljiri, vicljiri a-v! (-v!) inter scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; {ro: aciunea de a mbtrni, de a se nvechi; mbtrnire, n- vedz av! vechire} {fr: action de vieillir, de devenir vieux, de tomber en av! (-v!) inter vedz tu dev! dsutude; vieillessement} {en: action of geting old, of getting avriga (a-v-r-ga) adv vedz tu anvrliga outdated} aushit (a-u-sh-t) sf fr pl starea tu cari s-afl avrigara (a-v-r-ga-ra) adv vedz tu anvrliga omlu cndu aushashti; harea tsi-l fatsi omlu s-hib aush; avrliga (a-vr-l-ga) adv vedz tu anvrliga aushatic, aushami {ro: btrnee} {fr: vieillessement, vieilavrligalui (a-vr-l-ga-lui) adv vedz tu anvrliga lesse} {en: old age} aushatic (a-u-shtic) sn aushatiavdag (av-dg) (mi) vb I vedz tu adavgu tsi/aushatitse (a-u-sh-ti-tsi) shi aushaticuri (a-u-sh-ti-cur) avdalcu (av-dl-cu) adg avdalc (av-dl-c), avdalts (av-dl1: multsmi di aushanj; 2: starea tu cari s-afl omlu cndu ts), avdaltsi/avdaltse (av-dl-tsi) tsi easi durdur (crtilivos, aushashti; aushami; yiramati {ro: btrnet, btrnime; geadiu, tul, sharafura, etc.); tsi easti ca chirut di minti (di itia-a btrnee} {fr: nombre de vieillards; vieillesse} {en: number unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.); chirut, cicnit, ciuof old people; old age} ex: s-lucrm ct him tiniri s-nu nshuit, cictisit, cicrdisit, cicnit, cihtisit, cildisit, cildsit, cilduit, apuc aushaticlu golj (chirolu cndu va s-him aush); nveats cirtuit, ciurtuit, cirtisit, cirtusit, cirtsit, cistisit, tulit, zlsit, tu giunatic, s-ti tindzi tu-aushatic (chirolu tsi eshti-aush); va s- shishirdisit, shishtisit {ro: zpcit, aiurit} {fr: cervel, ahuri} aib n nor tu-aushatic; minduea-ti c yini aushaticlu; {en: scatter-brained, dazed, dumbfounded, confused} aushaticlu (aushanjlji tuts) dit Ipir; fr di aushatic (aushanj), avdgari/avdgare (av-d-g-ri) sf vedz tu adavgu lumea s-dutsea ca raclu; lu nvits cum s zburasc dinintea-a avdgat (av-d-gt) vedz tu adavgu aushaticlui (adunari di-aushanj) cari va-l giudic; s-adun Avdela (Av-d-la) shi (Av-dh-la) hoar dit Machidunii {ro: aushaticlu s-vead tsi lipseashti s-fatsim; aushaticlu (bana di- sat n Macedonia} {fr: village aroumain de Pinde} {en: Vilaush) i greu, o lai murgu, frati-a meu; cu tut aushaticlu-lj (cu lage in Greek Macedonia} avdiljat (av-di-ljt) sm, sf tuti c eara aush), nu-lj yinea s-alas lumea; dit aushatic (di avdiljat (av-di-lj-t), avdiljats (av-di-ljts), avdiljati/avdipachi-strpachi, dit chirolu strveclju) s-aflar pn la noi, shi ljate (av-di-lj-ti) brbat i muljari di-Avdela {ro: locuitor noi s-li alsm a ficiorlor a noshtri aushami/aushame (audin Avdela} {fr: habitant dAvdela} {en: inhabitant from sh-mi) sf fr pl (un cu aushatic) ex: s-adun tut Avdela} ex: iu njerdzi, ore avdiljate? avdiljitescu (av-di-ljiaushamea a hoarljei (tuts aushanjlji dit hoar); tora tuts-cu) adg avdiljiteasc (av-di-lji-tes-c), avdiljiteshts (avaushami (aushatic), scoati, cal, giunami aushescu2 (a-udi-lji-tsh-ts), avdiljiteshti/avdiljiteshte (av-di-lji-tsh-ti) tsi shs-cu) adg aushasc (a-u-shs-c), ausheshts (a-u-shsh- s-fac cu Avdela; tsi yini di-Avdela {ro: din Avdela} {fr: ari ts), ausheshti (a-u-shsh-ti) tsi ari s-fac cu aushaticlu i cu dAvdela} {en: of/from Avdela} ex: crvanjli-aesti au cperdz aushanjlji; di aushanj, di aushatic {ro: btrnesc} {fr: vieux, avdiliteshti (dit Avdel, fapti di-avdiljati) avdiljiteashti1/avantique} {en: old, ancient, of old age} aushashti/aushashte diljiteashte (av-di-lji-tes-hti) sf fr pl limba (grailu) di(a-u-shsh-ti) adv ca di aushanj {ro: btrnete} {fr: en Avdela (a avdiljatslor) {ro: graiul din Avdela} {fr: langue vieux, lantique} {en: old, ancient, of old age} ex: zburashti parle Avdela} {en: langage spoken Avdela} ex: nvits avdiljiaushashti (dip ca aushanjlji) straush (str-a-sh) sm str- teashti avdiljiteashti2/avdiljiteashte (av-di-lji-tes-hti) adv aush (str-a-sh) shi straushanj (str-a--shanj) aush dit ca faptu di-atselj di-Avdela {ro: ca de la Avdela} {fr: la brnili di ma ninti di aushlji dit brnul a nostru; strush, stra- manire des habitants dAvdela} {en: as done by the inhabiush, pap, pap-aush, parapap, strpap, striprinti, strprinti tants of Avdela} ex: s-poart avdiljiteashti (ca atselj di Avdela) {ro: strmo} {fr: aeul, anctre} {en: ancestor, forefather} avdel (av-d-l) sf avdeli/avdele (av-d-li) yeats (ca un soi ex: li-avem adets di la-aush, straush (stprints); straushlji di yermu) di ap dultsi cari, cu vintuzili tsi lj-ari, s-alicheashti a noshtri bna tu clivi; straushlji a noshtri eara oaminj gionj di truplu-a omlui (prvdzlor, etc.) tra s-lji sug sndzili; ar strush (str-sh) sm strush (str-sh) shi strushanj vel, arveau, pihavits, piuvits, suluchi, suljuc {ro: lipi(str--shanj) (un cu straush); n si afl di aush, strush toare} {fr: sangsue} {en: leech} ex: suntu dau soi di avdeli; straush (stra-sh) sm straush (stra-sh) shi straushanj eara lndzit sh-lji bgar avdeli; sufrntsealili a ljei eara ca (stra--shanj) (un cu straush) ex: aushlji shi straushlji a doau avdeli arvel (ar-v-l) sf arveli/arvele (ar-v-li) mei (un cu avdel) ex: bag-lj arveli (avdeli); sudzi sndzili ca aushami/aushame (au-sh-mi) sf vedz tu aush arvel; arvel tsi sudzi sndzi; la suhts bgm arveli, shi la aushashti/aushashte (a-u-shsh-ti) adv vedz tu aush ndultsit shi la plivit; ari sufrntsealili ca dau arveli (avdeli) aushatic (a-u-shtic) sn vedz tu aush arveau (ar-ve-) sf arveali/arveale (ar-ve-li) (un cu

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

163

avdel) ex: nsh sndzili ca arveaua-l (avdela-l) sug obir} {en: action of not hearing} avdzt (av-dz-t) sf fr avdhel (av-dh-l) sf avdheli/avdhele (av-dh-li) un cu pl boatsea cum s-avdi; harea tsi u ari un boatsi tsi s-avdi avdel lung; di-atseali tsi s-avdu; avdzri {ro: rezonan, din auzite} avdhiljat (av-dhi-ljt) sm, sf avdhiljat (av-dhi-lj-t), avdhi{fr: voix; rsonnance; par ou dire} {en: sound; resonance; ljats (av-dhi-ljts), avdhiljati/avdhiljate (av-dhi-lj-ti) un from what we hear} ex: numa-aest nu ari avdzt; avea avcu avdiljat dzt bun (harea tsi-avea di-avdza ghini); di pri avdzti (diavdhiljiteashti1/avdhiljiteashte (av-dhi-lji-tes-hti) sf fr pl atseali tsi s-avdu) neavdzt (neav-dz-t) sf neavdzun cu avdiljiteashti1 ti/neavdzte (neav-dz-ti) lucru (zbor, ptsri, arvdari, huavdhiljiteashti2/avdhiljiteashte (av-dhi-lji-tes-hti) adv un cu neri, etc., di-arad urut) tsi nu s-ari avdzt ic fapt pn tora; avdiljiteashti2 nividzut, niptst, etc. {ro: lucru extraordinar} {fr: chose avdhiljitescu (av-dhi-lji-ts-cu) adg avdhiljiteasc (av-dhi-ljiextraordinaire, inoue} {en: thing unheard until now} ex: tes-c), avdhiljiteshts (av-dhi-lji-tsh-ts), avdhiljiteshti/av- pts neavdztili (niptstili) paraavdu (p-ra-v-du) (mi) dhiljiteshte (av-dhi-lji-tsh-ti) un cu avdiljitescu vb IV paraavdzi (p-ra-av-dz), paraavdzam (p-ra-avavdiljat (av-di-ljt) sm, sf vedz tu Avdela dzm), paraavdzt (p-ra-av-dz-t), paraavdzri/paraavdiljiteashti1/avdiljiteashte (av-di-lji-tes-hti) sf vedz tu avdzre (p-ra-av-dz-ri) avdu ma multu di ct lipseashti; Avdela avdu ma multu di ghini; (expr: nu paraavdu; nu para avdu = avdiljiteashti2/avdiljiteashte (av-di-lji-tes-hti) adv vedz tu nu avdu ghini, nu avdu dip) {ro: auzi prea bine} {fr: entendre Avdela trop} {en: hear too well} ex: dz-nj ninga noar, c nu avdiljitescu (av-di-lji-ts-cu) adg vedz tu Avdela paraavdu (expr: nu para avdu; nu avdu ghini) ghini paraavdi-tuti vedz tu avdu avdzt (p-ra-av-dzt) adg paraavdzt (p-ra-av-dz-t), avdu (v-du) (mi) vb IV avdzi (av-dz), avdzam (av-dzm), paraavdzts (p-ra-av-dzts), paraavdzti/paraavdzte (p-raavdzt (av-dz-t), avdzri/avdzre (av-dz-ri) aduchescu av-dz-ti) tsi easti ghini avdzt {ro: auzit prea bine} {fr: trop (cu ureaclja) sonurli (botsli) di deavrliga-a mea; dguescu, bien entendu} {en: heard too well} paraavdzri/paraaflu, ascultu; (fig: 1: s-avdi; s-avdu zboar = s zburashti; 2: s- avdzre (p-ra-av-dz-ri) sf paraavdzri (p-ra-av-dzr) avdz! = s-ascults!; expr: 3: avdi cheatra s-avd sh-el! = zbor atsea tsi s-fatsi cndu cariva paraavdi {ro: aciunea de a auzi tsi s-dztsi tr-atsel tsi nu va s-avd tsiva, tsi nu va s-ascult prea bine} {fr: action dentendre trop} {en: action of hearing dip; 4: avdi-tuti = om dit prmithi tsi avdi tuti-atseali tsi si too well} zburscu, ct diparti s-hib) {ro: auzi} {fr: our, entendre, avdzri/avdzre (av-dz-ri) sf vedz tu avdu obeir} {en: hear, listen} ex: s-nu ts-avdu boatsea ning noar;avdzt (av-dzt) adg vedz tu avdu avdu n vreav nuntru n cas; aushi ma avdi ninga ghini; avdzt (av-dz-t) sf vedz tu avdu nsh zbura shi mini lj-avdzam la ushi; avdzi (aflai) c savdzt* (av-dz-t) adg fimininlu singular di la adgectivlu vtmar n hoar; prit cupaci s-avdi (aduchescu cu ureaclja avdzt; vedz avdzt sonlu di la) aroput; avdzndalui aest, minti n cap nu-avea; avdzeari/avdzeare (av-dze-ri) sf vedz tu fug avdz-mi (fig: ascult-mi) muljare; cndu nu s-avdu furi (fig: avdziri/avdzire (av-dz-ri) sf vedz tu fug nu si zburashti di furi), atumtsea s-ti-aveglji di nsh; s-nu-avdu avdzit (av-dzt) adg vedz tu fug zboari (fig: s-nu si zburasc), s-nu-avdu ncceri; nec s-avd aveari1/aveare (a-ve-ri) sf vedz tu am1 nu vrea di el (fig: nu vrea s-lji zburshti di el); s-lj si avd aveari2/aveare (a-ve-ri) sf vedz tu am1 numa (fig: s si zburasc di numa-a lui); aestu om nu avdi (fig:aveglju (a-v-glju) (mi) vb I avigljai (a-vi-glj), avigljam (aascult) di vrnu; tsi-avdzt shi tsi vidzut? (zbor cu cari s vi-gljm), avigljat (a-vi-glj-t), avigljari/avigljare (a-vinchiseashti multi ori un prmit) avdzt (av-dzt) adg glj-ri) l-pzescu un lucru tra s-nu-l lja cariva (s-nu-l fur, savdzt (av-dz-t), avdzts (av-dzts), avdzti/avdzte (av- nu s-asparg, s-nu chear, etc.); nj-bag ghini mintea cndu dz-ti) (son, boatsi di deavrliga) tsi fu aduchit (cu ureaclja); mutrescu un lucru; u trec noaptea dishtiptat la un mortu; stau dguit, aflat, ascultat; (fig: avdzt = di cari si zburashti (s-ari dishtiptat (di-arad noaptea) la caplu a unui lndzit tra s-lu zburt) multu; cari easti ghini cunuscut di lumi; tsi easti cu mutrescu (ma s-aib ananghi di tsiva); mi-afirescu di tsiva; anami (cu num, cunuscut, shtiut, mrit) {ro: auzit, celebru} mi-afirescu (caftu) s-nu fac tsiva; avigljedz, vigljedz, veglju, {fr: ou, entendu, renomm, clbre} {en: heard; well known} priveglju, pizescu, pzescu, pdzescu, mi-afirescu, mi firescu ex: prmit avdzt di la mam-mea; cmbana fu avdzt; aest {ro: veghea, pzi} {fr: veiller, garder} {en: guard, watch, muljar easti avdzt (fig: cunuscut, cu-anami) tu tut dunja- watch over} ex: elj aveaglji tu coac; meslu-aestu aveaglji-ti ea; un avdzt (fig: cunuscut, cu-anami) Fetu-Mari; avum (ai-ts mintea, afirea-ti); ctse s-nu-aveglji?; eara lndzit aru, doau-avdzti hori (fig: multu cunuscuti, di cari s-ari zburt avigljem tut noaptea (shidzum dishtiptats la caplu-a lui); multu, cu-anami); mushat hii, poati sh-avdzt (fig: cu-anami) cnili aveaglji casa (pdzeashti casa); aveaglji-l (mutrea-l) shii; bna unoar noau furi avdzts avdzri/avdzre (avnu cad; vor s-lu vatm ma s-aveaglji (s-afireashti); s-nu sdz-ri) sf avdzri (av-dzr) atsea tsi s-fatsi cndu s-avdi avea avigljat putsn (s-nu s-avea afirit) va lu-agudea n cap tsiva; harea tsi u-ari omlu tra s-avd; dguiri, aflari, ascultari avigljedz (a-vi-gljdz) (mi) vb I avigljai (a-vi-glj), avi{ro: aciunea de a auzi; auzire, auzit} {fr: action dour, gljam (a-vi-gljm), avigljat (a-vi-glj-t), avigljadentendre, dobeir; oue} {en: action of hearing} ex: avdzri/avigljare (a-vi-glj-ri) (un cu aveglju) avigljat (a-virea (harea tsi u-ari omlu tra savd botsli) lj-easti bun; tugljt) adg avigljat (a-vi-glj-t), avigljats (a-vi-gljts), avdzrea-a aishtor zboar, el s-ciudusi neavdzt (neavavigljati/avigljate (a-vi-glj-ti) (lucru) tsi easti pzit; tsi-lj sta dzt) adg neavdzt (neav-dz-t), neavdzts (neav-dzts), noaptea cariva la cap s-lu-aveaglji; tsi easti afirit; vigljat, neavdzti/neavdzte (neav-dz-ti) (vrondu, boatsi) tsi nu privigljat, pizit, pzit, pdzit, afirit, firit {ro: vegheat, pzit} easti avdzt; (fig: neavdzt = (i) om di cari nu si zburashti (nu {fr: veill, gard} {en: guarded, watched, watched over} s-ari zburt) multu; cari nu easti ghini cunuscut di lumi; tsi nu avigljari/avigljare (a-vi-glj-ri) sf avigljeri (a-vi-gljr) easti cu anami (cu num, cunuscut); (ii) draclu, s-lj creap atsea tsi s-fatsi cndu cariva aveaglji tsiva; vigljari, privigljari, numa, atsel cu-un cicior, etc.) {ro: neauzit} {fr: inou} {en: piziri, pziri, pdziri, afiriri, firiri {ro: aciunea de a veghea, de unheard} ex: nu cama adu aminti neavdztlu (fig: draclu, atsel a pzi; veghere, pzire; veghe, paz} {fr: action de veiller, de cu-un cicior); tuts s-njirar di ciudia aest, neavdzt (tsi nu s- garder} {en: action of guarding, of watching, of watching avea avdzt) pn-atumtsea; lu-arsir pri nari shi nividzuti, over} veglju (v-glju) (mi) vb I vigljai (vi-glj), vigljam neavdzti s-featsir neavdzri/neavdzre (neav-dz-ri) sf (vi-gljm), vigljat (vi-glj-t), vigljari/vigljare (vi-glj-ri) neavdzri (neav-dzr) atsea tsi s-fatsi cndu nu s-avdi tsiva; (un cu aveglju) ex: vigljai (shidzui dishtiptat) tut noaptea harea tsi u-ari omlu tra s-nu-avd; neascultari {ro: aciunea de c avea clduri sh-trsrea; ari doi oaminj dup ns cari lu a nu auzi; neauzire} {fr: action de ne pas our, de ne pas veaglji (l-pzescu); mi vigljai (mi-afirii) multu vigljedz (vi-

164

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

gljdz) (mi) vb I vigljai (vi-glj), vigljam (vi-gljm), gljari, nihteri {ro: aciunea de a veghea; veghere, priveghi} vigljat (vi-glj-t), vigljari/vigljare (vi-glj-ri) (un cu {fr: action de veiller; veille, vigile} {en: action of watching aveglju) vigljat (vi-gljt) adg vigljat (vi-glj-t), vigljats during sleeping hours; vigil} apreaveglju (a-prea-v-glju) (vi-gljts), vigljati/vigljate (vi-glj-ti) (un cu avigljat) (mi) vb I apreavigljai (a-prea-vi-glj), apreavigljam (a-preavigljari/vigljare (vi-glj-ri) sf vigljeri (vi-gljr) (un cu vi-gljm), apreavigljat (a-prea-vi-glj-t), apreavigljaavigljari) ex: pltim multu sh-vigljari cum lipseashti nu avem; ri/apreavigljare (a-prea-vi-glj-ri) nj-bag ghini oar (mintea) vigljarea (afirirea) lj lundzeashti bana paraveglju (p-ra-v- sh-mi-aveglju, mi-afirescu ghini {ro: pzi bine} {fr: (se) glju) (mi) vb I paravigljai (p-ra-vi-glj), paravigljam (p-ra- garder, surveiller attentivement} {en: be very careful in provi-gljm), paravigljat (p-ra-vi-glj-t), paravigljari/paratecting himself} ex: si s-apreaveaglji di Gioea (si sh-bag vigljare (p-ra-vi-glj-ri) aveglju multu (ma multu dict mintea shi si s-aveaglji ghini) apreavigljat (a-prea-vi-gljt) easti-ananghi); aveglju multu di multu (ma multu dict u adg apreavigljat (a-prea-vi-glj-t), apreavigljats (a-prea-vicaft-arada) {ro: veghea prea mult} {fr: veiller trop} {en: gljts), apreavigljati/apreavigljate (a-prea-vi-glj-ti) tsi watch too much} paravigljedz (p-ra-vi-gljdz) (mi) vb I easti avigljat ghini {ro: pzit bine} {fr: gard, surveill attenparavigljai (p-ra-vi-glj), paravigljam (p-ra-vi-gljm), tivement} {en: be very careful and protect himself} apreaparavigljat (p-ra-vi-glj-t), paravigljari/paravigljare (p-ra- vigljari/apreavigljare (a-prea-vi-glj-ri) sf apreavigljeri (avi-glj-ri) (un cu paraveglju) paravigljat (p-ra-viprea-vi-gljr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva easti apreavigljat gljt) adg paravigljat (p-ra-vi-glj-t), paravigljats (p-ra- {ro: aciunea de a fi atent i de a se pzi bine} {fr: action de vi-gljts), paravigljati/paravigljate (p-ra-vi-glj-ti) tsi easti (se) garder, de surveiller attentivement} {en: action of being vigljat multu {ro: care este vegheat prea mult} {fr: qui est trop very careful in protecting himself} veill} {en: watched too much} paravigljari/paravigljare aver (a-vr) sn fr pl lucru cunuscut di lumi c nu easti (p-ra-vi-glj-ri) sf paravigljeri (p-ra-vi-gljr) atsea tsi sminciunos; alihea, alithea {ro: adevr} {fr: vrit} {en: truth} fatsi cndu cariva paravigljadz {ro: aciunea de a veghea di-aver (di-a-vr) adv ver, alihea, dealihea, dealihealui, prea mult} {fr: action de veiller trop} {en: action of watching dealithea, alihira, alihiuri, alithina, drhea, alavar {ro: n too much} avigljitor (a-vi-glji-tr) adg avigljitoari/avigljiadevr} {fr: vraiment} {en: truly} ver1 (vr) sn fr pl toare (a-vi-glji-to-ri), avigljitori (a-vi-glji-tr), avigljitoa(un cu aver; mash tu zburrea shi scriarea di-a-ver ri/avigljitoare (a-vi-glji-to-ri) (atsel) tsi-aveaglji tsiva; tsi neaprucheat tu-aestu dictsiunar; un cu di-aver ma nsus) easti bgat cu-arug s-aveaglji un lucru (cas, ayinji, etc.); averi/avere (avri) sf vedz tu am1 avlighitor, vigljitor, pndar, drgat, drgat, puljac, puleac {ro: averiga (a-ve-r-ga) adv vedz tu anvrliga pzitor, pndar} {fr: veilleur, gardien} {en: watchman, avgari/avgare (av-g-ri) sf vedz tu fug guardian} ex: bg avigljitori, s-nu-alas s-intr nitsi puljlu avgat (av-gt) adg vedz tu fug nuntru; nipoata-a avigljitorlui (pndarlui); ishi cu avigljitorlji avgtsescu (av-g-tss-cu) vb IV vedz tu adavgu a lui s s-priimn avlighitor (a-vli-ghi-tr) adg avlighitoa- avgtsiri/avgtsire (av-g-tsi-ri) sf vedz tu adavgu ri/avlighitoare (a-vli-ghi-to-ri), avlighitori (a-vli-ghi-tr), avgtsit (av-g-tst) adg vedz tu adavgu avlighitoari/avlighitoare (a-vli-ghi-to-ri) (un cu avigljitor) Avghustu (v-ghus-tu) sm fr pl un cu Avgustu vigljitor (vi-glji-tr) adg vigljitoari/vigljitoare (vi-glji-toavgi (av-g) sm avgeadz (av-gdz) omlu tsi dutsi avinari ri), vigljitori (vi-glji-tr), vigljitoari/vigljitoare (vi-glji-to-ri) (chiniyi); chinigtor, avintor {ro: vntor} {fr: chasseur} (un cu avigljitor) vigl (v-gl) sf vigli/vigle (v-gli) 1: un {en: hunter} (multi ori un stratiot) tsi-aveaglji tsiva (un loc, un cali, un- Avgustu (v-gus-tu) sm fr pl un mes di vear; Agustu {ro: ayinji, etc.); avigljitor, vigljitor, straj, caraul, crul, cruli, August} {fr: Aot} {en: August} ex: tu Avgustu cad murcrulgi, caracoli, nubici; 2: dishcljidztur (guv, firid) njic minjili; tu Avgustu s-coatsi aua Agustu (-gus-tu) sm fr prit stizm (dit un cas, tsilar, cireap, mitirizi, etc.) prit cari pl (un cu Avgustu) omlu poati s-vead tsi s-fatsi di-alant parti (poati s-amin cu avigljari/avigljare (a-vi-glj-ri) sf vedz tu aveglju tufechea, etc.) {ro: straj, sentinel, ferstruic n zid} {fr: avigljat (a-vi-gljt) adg vedz tu aveglju garde, sentinelle; vigie, trou dobservation dans un rampart; avigljedz (a-vi-gljdz) (mi) vb I vedz tu aveglju trou latral dans un four; petite ouverture dans le mur} {en: avigljitor (a-vi-glji-tr) adg vedz tu aveglju guard, sentry, small opening in a wall, fortification, oven, etc.} avilimintu (a-vi-li-mn-tu) sn vedz tu anvlescu ex: lj-bgar vigli (avigljitori) tra s-nu fug; vigla (caracolea) avin (a-vn) (mi) vb I avinai (a-vi-n), avinam (a-vi-nm), nu duchi tsi vrea s-fac; o, Doamne, Dumnidzale shi vigl avinat (a-vi-n-t), avinari/avinare (a-vi-n-ri) alag dup scptoari vleghi (vlgh) (mi) vb I vligheai (vli-gh), agru-prvdz i agru-pulj tra s-lj-acats tu pyid (bats, lats, vligheam (vli-ghm), vligheat (vli-gh-t), vligheari/vliprinc, etc.) i s-lji vatm cu tufechea (cu arcul, cu duxarlu); mi gheare (vli-gh-ri) (un cu aveglju) ex: shi las si vleaghi (s- duc s-fac chiniyi; alag dup cariva shi voi s-lu-acats; alag dup aveaglji) vetea-a lor spstrit vligheat (vli-ght) adg vlicariva tra s-ved tsi fatsi, lu spiunedz; lu-agunescu (l-surghiugheat (vli-gh-t), vligheats (vli-ghts), vligheati/vligheate nipsescu) pri cariva tra s-fug dit un loc; lj-pingu (lj-ann(vli-gh-ti) (un cu avigljat) vligheari/vligheare (vli-ghgsescu) caljlji s-alag ma-agonja; anngsescu, anngri) sf vligheri (vli-ghr) (un cu avigljari) vlighitor (vlisescu, pingu, agunescu, azgunescu, aznjescu, agunjisescu, surghi-tr) adg vlighitoari/vlighitoare (vli-ghi-to-ri), vlighitori ghiunipsescu, etc.; (expr: 1: nj-avin lucrul, huzmetea = (i) nj(vli-ghi-tr), vlighitoari/vlighitoare (vli-ghi-to-ri) (un cu ved di lucrul a meu, nu mi-ameastic tu lucruli-a altor; (ii) njavigljitor) priveglju (pri-v-glju) vb I privigljai (pri-vimutrescu ghini lucrul tra s-fac hiri, s-fac prucuchii; 2: miglj), privigljam (pri-vi-gljm), privigljat (pri-vi-glj-t), avin sndzili = voi s-mi-arzgnsescu; voi s-nji scot ahtea pri privigljari/privigljare (pri-vi-glj-ri) stau dishtiptat s-aveglju cariva; voi s-lj-u pltescu ti-arulu tsi-nj featsi) {ro: vna, un lucru tra s-nu-l lja vrnu (s-lu pizescu); nu dormu noaptea goni, alerga dup, urmri} {fr: chasser, pourchasser, courir shi stau la caplu a unui lndzit tra s-lu mutrescu (ma s-aib aprs, poursuivre} {en: hunt, run after, chase} ex: el avin ananghi di tsiva); u trec noaptea s-aveglju mortul; aveglju, ljepuri; lu-avinai (lu-agunii) dit loclu-a nostru; lu-avinai (mi avigljedz, veglju, vigljedz {ro: veghea} {fr: veiller} {en: watch tsnui, imnai dup el) doau ori di chiro; trei stmnj axiti aviduring normal sleeping hours} ex: bg s-priveaglji privinam tu curii; adusir ascherea s-avin (s-aguneasc, s-ljgljat (pri-vi-gljt) adg privigljat (pri-vi-glj-t), privigljats acats, s-lji vatm) furlji; lu-avinar (algar dup el) trei (pri-vi-gljts), privigljati/privigljate (pri-vi-glj-ti) (lndzit, mesh noapti sh-dzu shi nu putur s-lu-acats; ia avin-l (du-ti mortu) tsi-lj sta cariva noaptea la cap s-lu-aveaglji; avigljat, vi- dup el, shpiuneadz-l) shi vedz tsi fatsi; luplu nu s-avin gljat {ro: vegheat} {fr: veill, surveill} {en: watched over} lishor; lu-avin (alag s-lu-acats) furlji; chiragilu avin (ljprivigljari/privigljare (pri-vi-glj-ri) sf privigljeri (pri-viagunjiseashti, lj-anngseashti) caljlji; s-avin (s-agunjigljr) atsea tsi s-fatsi cndu s-priveaglji cariva; avigljari, vi- seasc) cama multu; avinam ma nyii; tsi zori ti-avin? avi-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

165

nedz (a-vi-ndz) (mi) vb I avinai (a-vi-n), avinam (a-viavlii/avlie (a-vl-i) sf avlii (a-vl) loc di pining (deavrliga nm), avinat (a-vi-n-t), avinari/avinare (a-vi-n-ri) (un di) cas cari, ma multili ori easti ngrdit (ma poati shi s-nu cu avin) avinat (a-vi-nt) adg avinat (a-vi-n-t), avinats hib) sh-cari tsni di cas c fatsi parti dit idyea nicuchirat; (a-vi-nts), avinati/avinate (a-vi-n-ti) (agru-pravda) tsi easti curti, ubor, obor, trus, ugrad {ro: curte} {fr: court} {en: cftat tra s-hib vtmat tu-un chiniyi; tsi easti actsat i (back or front) yard} ex: n-agiucm tu avlia a noastr (uborlu vtmat tu chiniyi; atsel dup cari alag cariva tra s-lu-acats i a nostru); ni ficiori, ni nveasti, ni cnj tu avlii (ubor); tu avlii s-lu shpiuneadz; tsi easti agunit dit un loc; tsi easti anngsit erghili pn di brn era; lj-arnea avlia, lj-adpa grdina; tu avlii (pimtu) s-alag ma-agonja; anngsit, anngsit, pimtu, eara n fntn, cu ap aratsi agunit, azgunit, aznjit, etc. {ro: vnat, gonit, urmrit} {fr: avoal (a-vo-l) sf avoali/avoale (a-vo-li) ciulii di per chass, pourchass, poursuivi} {en: hunted, chased} ex: eara arushtst sh-anvrtit ca neali; neali di per; crcmi, cracmi, avinat di geandari; sh-ashtipta avinatlu dit niori n poal; nu tsulufr, tslufr, tsrufl, arau, zulufi, ciulii, cilii {ro: boucl putur s-afl avinat avinari/avinare (a-vi-n-ri) sf avinri (a- (pr)} {fr: boucle (cheveux)} {en: curl, ringlet, lock (hair)} ex: vi-nr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva avin tsiva, pri cariva i cu perlu neali, avoali dup cariva; anngsiri, anngsiri, pindzeari, aguniri, avocat (a-vo-ct) sm avocats (a-vo-cts) form di neoloazguniri, aznjiri, chiniyi, etc. {ro: aciunea de a vna, de a ghismu neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz avucat goni, de a alerga dup, de a urmri; vnare, gonire, alergare avoleto (a-v-le-to) adg invar (lucru) tsi poati si s-fac; tsi ludup, urmrire} {fr: action de chasser, de pourchasser, de ari omlu tu puteari s-lu fac; tsi ari izini s-lu fac {ro: posibil} courir aprs, de poursuivre} {en: action of hunting, of running {fr: possible} {en: possible} ex: pute avoleto nu easti after, of chasing} ex: earna s-fac avinrli di ursi; tuts patrulji avrachi/avrache (a-vr-chi) sf avrchi (a-vrch) soi di lludz fum avinari; ursa eara avinari (eara dus s-avin); hiljlu dicu cari si stulsescu nveastili nali {ro: gteal de flori purtat amir ishi s-fac avinari (chiniyi); tu ishirea avinari; s-agiuca de mireas} {fr: sorte de fleurs dont s ornent les maries} cu avinarea; vinji di la avinari (di la chiniyi) avinatic (a-vi{en: a kind of flowers worn by the brides} n-tic) sn avinatitsi/avinatitse (a-vi-n-ti-tsi) puljlu i pravda avrag (a-vrg) sn avraguri (a-vr-gur) vedz tu vrag tsi fu actsat i vtmat tu-un avinari; carnea di la puljlu i avrapa (a-vr-pa) adv vedz tu avrap pravda vtmat la avinari; atsea tsi s-fatsi cndu cariva savrap (a-vr-p) sf invar mirachea tsi u ari cariva s-fac tsiva dutsi s-acats i s-vatm un agru-pravd i agru-pulj; avinari, i s-agiung iuva ct cama agonja; mirachea (ineryia, minarea chiniyi {ro: vnat; vntoare} {fr: gibier; chasse} {en: game, apreas, srpitslchea, chischineatsa, etc.) cu cari cariva hunt} ex: lj-deadi un parti dit avinaticlu (pravda i carni di la nchiseashti un lucru multu durut; agunjii, yii, ayiuseal, cupravda vtmat) tsi-avea; deadi tu pduri n priimnari, nac rundeats; vantsu, zvorizm, fuzm, paramazm {ro: grab, da di vr avinatic (agru-pravd); d-nj shi cornul di-avinatic iueal; avnt} {fr: hte, vitesse, rapidit; essor} {en: haste, (di-avinari, di chiniyi); njasir avinatic (tra s-avin agruspeed, swiftness; dash, soaring} ex: trapsi usha cu avrap (cu prvdz) prit ayinj; n adusi avinatic (pravd vtmat i carni agunjii); alg cu avrap (cu agunjii, agonja) avrapa (a-vrtljat dit ea) avintor (a-vi-n-tr) sm avintori (a-vi-npa) adv tsi s-fatsi cu-avrap (cu agunjii, cu-ayiuseal, cu cutr) omlu tsi dutsi avinari (chiniyi); chinigtor, chiniyitor, rundeats) vrap (vr-p) sf fr pl (un cu avrap) ex: avgi {ro: vntor} {fr: chasseur} {en: hunter} ex: gioni-i avivrapa (agunjia, vantsul) tsi avea loat mulili; mulrli avea ntorlu tsi vtm lamnja; s-loar avintorlji cu tufechili loat vrap (zvorizm), nu puteai s-li tsnj; mplini dup avinatic; nscnts avintori di ursi u duchir avrari/avrare (a-vr-ri) sf vedz tu avr guva iu doarmi; s-lu fac avintor, c sh-tat-su avintor eara avrat (a-vrt) adg vedz tu avr avinari/avinare (a-vi-n-ri) sf vedz tu avin avr (-vr) sf fr pl vimtu lishor tsi-adutsi cu el niheam avinat (a-vi-nt) adg vedz tu avin artsimi; vimtul tsi bati di ctr amari sh-adutsi cu el niheam avinatic (a-vi-n-tic) sn vedz tu avin artsimi tu-un dzu clduroas; putsna artsimi adus di-un avintor (a-vi-n-tr) sm vedz tu avin adiljari di vimtu (di shidearea la un aumbr di pom, etc.); niavinedz (a-vi-ndz) (mi) vb I vedz tu avin heam arcoari (artsimi); adiljari; (expr: cu avr = lishor) {ro: avlachi1 (a-vlch) sn avlachiuri (a-vl-chur) 1: groap adiere (de vnt), briz, rcoare} {fr: brise, fracheur, aisance} putsn ahndoas, strimt shi lung (ca atsea adrat, bunoar, breeze, coolness} ex: aoa easti avr (bati niheam vimtu); {en: di-un aletr tu agri, di mn tu grdin prit cari s-cur ap, tsi avr-nj yini; aest cas ari avr; fudzir seara pi avr (cndu etc.); vlachi, avrag, vrag; 2: groap ma ahndoas shi lung ftsea niheam-artsimi); eara tes sum saltsi la avr (iu nu f(ca atsea adrat mardzinea di cljuri tra s-adun apili shi s-lj- tsea sh-aht cldur); sh-ftsea avr (vimtu); cu cartea scoati alas s-cur, ic atsea adrat maxus tr curarea-a apiljei, ic paradz cu avr (expr: lishor) avredz (a-vrdz) (mi) vb I hndachea adrat di stratiots tu polim tr aprari, etc.); hnda- avrai (a-vr), avram (a-vrm), avrat (a-vr-t), avrari/avrare chi, hndac, cnali, canali, crut, trap; 3: valea-a unui aru (a-vr-ri) stau tu avr, (nj-)fac avr; aduchescu ma putsn ma njic pri iu cur apa; trap, vali; (expr: nj-u bag apa tu avla- cldur (cu bearea di ap aratsi, etc.); (nj-)lj-au vimtu; nj-fac chi = nji ndreg lucrili dup cum nj-lu caft sinferlu) {ro: avr (cu minarea ninti-npoi a unei carti i avrits); avrescu; brazd; an, canal; pru} {fr: sillon; foss, rigole, canal; (expr: lu-avredz, lj-avredz un = lj-dau (lj-ardu, lj-plscnescu, ruisseau} {en: furrow; trench, channel; brook} ex: cdzui tulj-cruescu, etc.) un pliscut) {ro: (se) rcori; bate (briza)} {fr: avlachi (groap, hndachi, aru); s-anvrlighe tut loclu di (se) rafrachir; souffler (une brise)} {en: cool, refresh (onehoar cu un avlachi (hndac); feci un avlachi (trap, cnali) ca self)} ex: mi avrai (loai vimtu, nj-aflai avr) ghini ning s-cur chicuta tsi cadi di pri cas; distup avlachilu (traplu) ca pduri; vimtul voi s-mi-avreadz; vimtul, cu-arslu n gur, us-nu s-adun ap avlachi2/avlache (a-vl-chi) sf avlchi (a- avr niheam; s-videari, c-nj yini avr, bag-u strmb; porvlch) (a-vlch) (un cu avlachi1) ex: prit hoar cur un cul intr tu bar si s-avreadz; lj avreadz shi lj lunjineadz avlachi (un njic aru) vlachi/vlache (vl-chi) sf vlchi avrat (a-vrt) adg avrat (a-vr-t), avrats (a-vrts), avra(vlch) shi sn vlachiuri (vl-chur) (un cu avlachi1, shi ti/avrate (a-vr-ti) tsi easti btut di-un vimtu lishor tsi-adutsi avlachi2) avr; tsi ari loat vimtu; tsi s-aducheashti ghini c ari loat avlachi2/avlache (a-vl-chi) sf vedz tu avlachi1 vimtu; tsi sh-featsi (tsi shidzu la) avr; avrit {ro: rcorit} {fr: avlami (a-vlm) sm avlameanj (a-vl-meanj) un tsi s-leag rafrachi, battu par la brise, soulag} {en: cooled, refreshed} cu-un sots bun cu giurmintu (shi amisticarea-a sndzilui) c avrari/avrare (a-vr-ri) sf avrri (a-vrr) atsea tsi s-fatsi va s-hib ca doi frats; vlami, frtat {ro: frate de cruce} {fr: cndu cariva s-avreadz (cndu avreadz tsiva); avriri {ro: frre par la fraternisation par le sang} {en: brother by a foraciunea de a (se) rcori; de a bate (briza); rcorire, mal blood allegiance} vlami (vlm) sm vlameanj (vlrcoreal} {fr: action de (se) rafrachir; de souffler (une meanj) (un cu avlami) brise); fracheur} {en: action of cooling, of refreshing (oneavlighitor (a-vli-ghi-tr) adg vedz tu aveglju self), coolness, refreshment} avrescu (a-vrs-cu) (mi) vb IV

166

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

avrii (a-vr), avream (a-vrem), avrit (a-vr-t), avriri/avrire avruguescu (a-vru-gu-s-cu) vb IV vedz tu vrag (a-vr-ri) (un cu avredz) ex: d-ts pi fats cu ap aratsi ca s-avruguiri/avruguire (a-vru-gu--ri) sf vedz tu vrag ti-avreshti (s-ts fats avr, s-ti-avdredz); pruscuchii cu ap avruguit (a-vru-gu-t) adg vedz tu vrag streaha shi avrii (feci avr, avrai) casa; ctr sear mizia s-avriavrusescu (a-vru-ss-cu) vb IV vedz tu avursescu (s-avr) avrit (a-vrt) adg avrit (a-vr-t), avrits (a-vrts), avrusiri/avrusire (a-vru-s-ri) sf vedz tu avursescu avriti/avrite (a-vr-ti) (un cu avrat) avriri/avrire (a-vr-ri) avrusit (a-vru-st) adg vedz tu avursescu sf avriri (a-vrr) (un cu avrari) avros (a-vrs) adg avucat (a-vu-ct) sm avucats (a-vu-cts) omlu nvitsat (cu avroas (a-vro-s), avrosh (a-vrsh), avroasi/avroase (asculii fapt maxus tr-aestu lucru) tsi easti arugat tra s-lja vro-si) tsi easti niheam ma-aratsi ca locurli di avrliga; tsi aprarea-a omlui tsi easti adus la giudicat c ari fapt un ti avreadz; tsi fatsi (tsi-adutsi, tsi ari, tsi easti cu) avr; cu avr stepsu, c ari clcat leadzea, etc.; dichigor {ro: avocat} {fr: {ro: rcoros; rcoritor} {fr: frais, rafrachissement, rafraavocat} {en: lawyer} avuctlichi/avuctliche (a-vu-ct-lchissant} {en: fresh, cool, cooling, refreshing} ex: un vimtu chi) sf avuctlichi (a-vu-ct-lch) tehnea shi msturilja di avros btea (tsi adutsea avr); hoar avroas (cu avr) shi li- avucat {ro: avocatur} {fr: profession davocat; finauderie} vend; mi dipun tu groapa-avroas (cu avr) avrits (a-vr- {en: lawyers profession} ex: aspuni mari avuctlichi (mstuts) sf avrits (a-vr-ts) hlati cu cari-sh fatsi avr omlu (sh- rilji di avucat) lja vimtu) cndu lj-easti caldu {ro: evantai} {fr: vantail} {en: avuctlichi/avuctliche (a-vu-ct-l-chi) sf vedz tu avucat fan} ex: f-ts vimtu cu avritsa avursescu (a-vur-ss-cu) vb IV avursii (a-vur-s), avurseam (aavrhnjisescu (a-vrh-nji-ss-cu) vb IV avrhnjisii (a-vrh-njivur-sem), avursit (a-vur-s-t), avursiri/avursire (a-vur-ss), avrhnjiseam (a-vrh-nji-sem), avrhnjisit (a-vrh-nji- ri) nj cher un parti dit putearea-a truplui (ic a mintiljei) s-t), avrhnjisiri/avrhnjisire (a-vrh-nji-s-ri) nji s dup tsi am fapt multu chiro un copus mari; avrusescu, ngroashi (nj-slgheashti, nj-cher) boatsea dup un artsimi apustusescu, lvrusescu, (mi) curmu, armn, cpescu {ro: (sirmii); vrhnjisescu, vrhsescu {ro: rgui} {fr: senrouer} obosi} {fr: (se) lasser, (se) fatiguer; (s)extnuer} {en: tire, ex{en: get hoarse} ex: lailji corghi-avrhnjisir; avrhnjisii (nji si haust} ex: avursish (ti curmash, apustusish) di algari avurngrushe boatsea) di-arcoari avrhnjisit (a-vrh-nji-st) adg sit (a-vur-st) adg avursit (a-vur-s-t), avursits (a-vur-sts), avrhnjisit (a-vrh-nji-s-t), avrhnjisits (a-vrh-nji-sts), avursiti/avursite (a-vur-s-ti) tsi sh-ari chirut un parti dit avrhnjisiti/avrhnjisite (a-vrh-nji-s-ti) tsi easti cu boatsea putearea-a truplui (ic a mintiljei) dup tsi ari fapt multu ngrushat dup un artsimi; vrhnjisit, vrhnos, vrhsit {ro: chiro un copus mari; avrusit, apustusit, lvrusit, curmat, armas, rguit} {fr: senrou} {en: who got a hoarse voice} ex: ari cpit {ro: obosit} {fr: lass, fatigu; extnu} {en: tired, exboatsea avrhnjisit avrhnjisiri/avrhnjisire (a-vrh-nji-shausted} ex: aest et di zhmets easti-avursit ct avea ri) sf avrhnjisiri (a-vrh-nji-sr) atsea tsi s-fatsi cndu boa- agiumt shi eara avursit di cali; eara avursit (curmat, apustusit) tsea-a omlu si ngroashi dup un artsimi; vrhnjisiri, multu shi cripa di seati avursiri/avursire (a-vur-s-ri) sf vrhsiri {ro: aciunea de a rgui; rguire} {fr: action de avursiri (a-vur-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva avurseashti; senrouer} {en: action of getting hoarse} vrhnjisescu avrusiri, apustusiri, lvrusiri, curmari, armneari, cpiri, (vrh-nji-ss-cu) vb IV vrhnjisii (vrh-nji-s), vrhnjiseam breng {ro: aciunea de a obosi; obosire, oboseal} {fr: action (vrh-nji-sem), vrhnjisit (vrh-nji-s-t), vrhnjisiri/vrhde (se) lasser, de (se) fatiguer; de (s)extnuer; fatigue} {en: njisire (vrh-nji-s-ri) (un cu avrhnjisescu) vrhnjisit action of tiring, of being exhausted; tiredness} avrusescu (a(vrh-nji-st) adg vrhnjisit (vrh-nji-s-t), vrhnjisits (vrh- vru-ss-cu) vb IV avrusii (a-vru-s), avruseam (a-vru-sem), nji-sts), vrhnjisiti/vrhnjisite (vrh-nji-s-ti) (un cu avrusit (a-vru-s-t), avrusiri/avrusire (a-vru-s-ri) (un cu avrhnjisit) vrhnjisiri/vrhnjisire (vrh-nji-s-ri) sf vrhavursescu) ex: avrusii multu di lucrul di la-ayinji; nj-avrusir njisiri (vrh-nji-sr) (un cu avrhnjisiri) vrhnos (vrhcicioarli di-aht algari avrusit (a-vru-st) adg avrusit (ans) adg vrhnoas (vrh-no-s), vrhnosh (vrh-nsh), vru-s-t), avrusits (a-vru-sts), avrusiti/avrusite (a-vru-s-ti) vrhnoasi/vrhnoase (vrh-no-si) tsi easti cu boatsea (un cu avursit) avrusiri/avrusire (a-vru-s-ri) sf avrusiri (aavrhnjisit; avrhnjisit, vrhnjisit, vrhsit {ro: rguit} {fr: vru-sr) (un cu avursiri) dune voix rauque, enrou} {en: with hoarse, husky voice} avursiri/avursire (a-vur-s-ri) sf vedz tu avursescu vrhsescu (vr-h-ss-cu) vb IV vrhsii (vr-h-s), avursit (a-vur-st) adg vedz tu avursescu vrhseam (vr-h-sem), vrhsit (vr-h-s-t), vrhsi- avut1 (a-vt) adg vedz tu am1 ri/vrhsire (vr-h-s-ri) (un cu avrhnjisescu) vrhsit avut2 (a-vt) adg vedz tu am1 (vr-h-st) adg vrhsit (vr-h-s-t), vrhsits (vr-h- avutsami/avutsame (a-vu-ts-mi) sf vedz tu am1 sts), vrhsiti/vrhsite (vr-h-s-ti) (un cu avrhnjisit) avutslji/avutslje (a-vu-ts-lji) sf vedz tu am1 vrhsiri/vrhsire (vr-h-s-ri) sf vrhsiri (vr-h-sr) avutsri/avutsre (a-vu-ts-ri) sf vedz tu am1 (un cu avrhnjisiri) avutsscu (a-vu-tss-cu) vb IV vedz tu am1 avrhnjisiri/avrhnjisire (a-vrh-nji-s-ri) sf vedz tu avutst (a-vu-tst) adg vedz tu am1 avrhnjisescu avutsescu (a-vu-tss-cu) vb IV vedz tu vutsescu avrhnjisit (a-vrh-nji-st) adg vedz tu avrhnjisescu avutsiri/avutsire (a-vu-ts-ri) sf vedz tu vutsescu avre (a-vr) inter vedz tu ore avutsit (a-vu-tst) adg vedz tu vutsescu a-vre (a-vr) inter vedz tu ore avuz (a-vz) sn vedz tu hvuzi avredz (a-vrdz) (mi) vb I vedz tu avr avuzescu (a-vu-zs-cu) vb IV avuzii (a-vu-z), avuzeam (a-vuavrescu (a-vrs-cu) (mi) vb IV vedz tu avr zem), avuzit (a-vu-z-t), avuziri/avuzire (a-vu-z-ri) 1: avriri/avrire (a-vr-ri) sf vedz tu avr mi min pri ap (i sum ap) cu minri (vrtoasi) di mnj shi di avrit (a-vrt) adg vedz tu avr cicioari sh-caftu s-nu mi nec; 2: (cu-un parti di trup sum ap avrits (a-vr-ts) sf vedz tu avr sh-cu minri slabi di mn shi cicioari i fr minri dip) caftu avriu (a-vr) sm vedz tu eavriu s-mi tsn, s-nu mi-afundu tu ap shi s-nu mi nec; fac un lucru avrohi/avrohe (a-vr-hi) sf avrohi (a-vrh) hlati tsi tradzi s sta i s-cur pri fatsa-a apljei; 3: cu luptsli fac un varc si ctr ea agru-prici (shoarits, pulj, njits prvdz, etc.) tra s-ljs-min pri ap; luptedz (un varc); anot, not, ampltescu, acats i s-lji vatm; bat, batc, cpani, cearcu, pyid, mpltescu, mbltescu {ro: nota, pluti, vsli} {fr: nager, surprinc, pring, scndilii, scundilii, stpits, alats, lats, grip; nager, flotter, ramer} {en: swim, float, overfloat, row (boat)} (fig: avrohi = tirtipi cu cari cftm s-lu-ardem pri cariva, ic avuzit (a-vu-zt) adg avuzit (a-vu-z-t), avuzits (a-vu-zts), (s-lji bgm cuvata, s-lu ncltsm, s-lj trdzem clupea, etc.), avuziti/avuzite (a-vu-z-ti) (lucru, varc) tsi sta (i ari sttut) s-lu ftsem tra si scoat tu padi atseali tsi featsi peascumta, niminat pri ap; (om) tsi s-ari minat cu mnjli shi cicioarli pri etc.) {ro: curs} {fr: pige} {en: trap} ap; (lucru, varc) tsi sta (i ari sttut) niminat, i s-ari minat avros (a-vrs) adg vedz tu avr pri ap; nutat, ampltit, mpltit, mbltit, avuzit {ro: notat,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

167

plutit, vslit} {fr: nag, surnag, flott, ram} {en: swum, mrit, rendu digne} {en: been able to; deserved, merited} floated, overfloated, rowed (boat)} avuziri/avuzire (a-vu-zaxiri2/axire (ac-s-ri) sf axiri (ac-sr) atsea tsi fatsi un cndu ri) sf avuziri (a-vu-zr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva i tsiva axeashti, axiusiri, axiziri, ahrziri, texiusiri, cataxipsiri {ro: avuzeashti; anutari, nutari, ampltiri, mpltiri, mbltiri {ro: aciunea de a nvrednici, de a merita; nvrednicire} {fr: action aciunea de a nota, de a pluti, de a vsli} {fr: action de nager, de mriter, de se faire mriter, de se rendre digne} {en: action de surnager, de flotter, de ramer} {en: action of swimming, of of being able to, of being worthy of, of deserving} axiusescu floating, of overfloating, of rowing (boat)} (ac-si-u-ss-cu) (mi) vb IV axiusii (ac-si-u-s), axiuseam (acavuziri/avuzire (a-vu-z-ri) sf vedz tu avuzescu si-u-sem), axiusit (ac-si-u-s-t), axiusiri/axiusire (ac-si-uavuzit (a-vu-zt) adg vedz tu avuzescu s-ri) (un cu axescu2) ex: mi-axiusi (ahrzi) Dumnidz savyilii/avyilie (av-yi-l-i) sf vedz tu avyiulii bnedz axiusit (ac-si-u-st) adg axiusit (ac-si-u-s-t), avyiulgi (av-yul-g) sm vedz tu avyiulii axiusits (ac-si-u-sts), axiusiti/axiusite (ac-si-u-s-ti) (un cu avyiulii/avyiulie (av-yu-l-i) sf avyiulii (av-yu-l) hlati axit2) axiusiri/axiusire (ac-si-u-s-ri) sf axiusiri (ac-si-u-sr) muzical tsi ari patru teljuri teasi pri un soi di cutii di lemnu (un cu axit2) axizescu (ac-si-zs-cu) vb IV axizii (ac-sitsi-asun cndu un i ma multi teljuri treambur di-agudirea tsi z), axizeam (ac-si-zem), axizit (ac-si-z-t), axiziri/axizire l si fatsi (cu dzeadzitli i cu perlji tesh pri un soi di limnush (ac-si-z-ri) am hri tsi mi fac vrut (cu tinjii) tr cariva (tsi va lungu shi suptsri); avyilii, chimane, chimanei, zngn, zan- s-mi aib); ahrdzescu; am un tinjii (ph); custisescu, fac cacrut; (fig: 1: avyiulii = un om tsi bati avyiulia, (ghiftu) {ro: valora, merita, costa} {fr: valoir, mriter, coter} {en: avyiulgi; expr: 2: s-frngu avyiuliili = ghftslj bat avyiuliili have a value, cost} ex: om tsi nu axizeashti (fatsi, custiseashti, multu, cu foc sh-fr-astmtsiri) {ro: vioar} {fr: violon} {en: ahrdzeashti) tsiva; ct axizescu (fac, custisescu, ahrdzescu) violin} ex: s-avdi un avyiulii (chimanei); cu fr ceaci, sh-cu axizit (ac-si-zt) adg axizit (ac-si-z-t), axizits (ac-si-zts), fr-avyiulii (fig: fr ghiftslj avyiulgeadz) avyilii/avyilie axiziti/axizite (ac-si-z-ti) tsi ari hri tra s-hib vrut di cariva; (av-yi-l-i) sf avyilii (av-yi-l) (un cu avyiulii) avyiulgi tsi ari tinjia (phlu); ahrdzit {ro: valorat, meritat} {fr: (av-yul-g) sm avyiulgeadz (av-yul-gdz) omlu (ghiftul) mrit, valu} {en: with a certain value, cost} axiziri/axitsi bati avyiulia; chimanigi, cealgagi, sasegi, zngnar, ghiftu zire (ac-si-z-ri) sf axiziri (ac-si-zr) atsea tsi fatsi un cndu(ghiftu avyiulgi) {ro: lutar} {fr: mntrier} {en: fiddler} lj da un tinjii (bag un ph) a unui lucru; ahrdziri {ro: avzoti/avzote (av-z-ti) sf vedz tu agzoti aciunea de a valora, de a merita; valorare, meritare} {fr: axafna (c-saf-na) adv vedz tu exafnu action dvaluer, de mriter} {en: action of having (giving to axaghurau (ac-sa-ghu-r-) sf axaghuri (ac-sa-ghu-r) something) a value} un cu axagurau axif (c-sif) sn axifuri (c-si-fur) un pulbiri (alb, cu-anjuaxagurau (ac-sa-ghu-r-) sf axaghuri (ac-sa-ghu-r) rizm di alj) tsi easti multu frmcoas (ufilisit multu tr vedz tu xagurau vtmarea-a shoaritslor); arsenic {ro: arsenic} {fr: arsenic} axayi (ac-sy) sn axayiuri (ac-s-yur) frina tsi u tsni mu- {en: arsenic} ex: si mfrmc cu-axif rarlu ca plat di la oaminjlji tsi yin s-l matsin grnili ro: axii/axie (ac-s-i) sf vedz tu axi plat n natur, uium} {fr: le prix des services du meunier, la axinit (ac-si-nt) adg vedz tu xen quantit de farine retenue par le meunier} {en: quantity of axinitor (ac-si-ni-tr) adg vedz tu xen flour kept by the miller as payment for the service rendered} axiri1/axire (ac-s-ri) sf vedz tu asescu axean (ac-se-n) sf vedz tu xen axiri2 /axire (ac-s-ri) sf vedz tu axi axen (ac-sn) sm, sf, adg vedz tu xen axit1 (ac-st) adg vedz tu asescu axescu1 (ac-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu asescu axit2 (ac-st) adg vedz tu axi axescu2 (ac-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu axi axit (ac-s-t) sf vedz tu axi axi/axe (c-si) adv invar tsi poati s-fac un lucru; tsi easti n axit* (ac-s-t) dirivat (partitsiplu) a verbului axescu; vedz stari s-fac tsiva; tsi axizeashti s-lu fac un lucru; axiu, axu, axescu1 shi axescu2 acshu, icano, irbap, irbapi, izoti {ro: capabil, demn, cari axiu (c-su) adg vedz tu axi merit} {fr: capable, digne} {en: capable, worthy} ex: nu escu axiusescu (ac-si-u-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu axi axi (nu pot, nu axizescu) s-lji trec pi dininti; nu eshti axi (nu axiusiri/axiusire (ac-si-u-s-ri) sf vedz tu axi pots, nu-ai putearea) s-fats tsiva dip!; el easti axi (irbapi) s-lu axiusit (ac-si-u-st) adg vedz tu axi fac lucrul, ma ns nu easti axi niaxi/niaxe (ni-c-si) adv axizescu (ac-si-zs-cu) vb IV vedz tu axi invar tsi nu easti axi; tsi nu poati s-fac un lucru; tsi nu easti axiziri/axizire (ac-si-z-ri) sf vedz tu axi n stari s-fac tsiva; tsi nu-axizeashti s-lu fac un lucru {ro: in- axizit (ac-si-zt) adg vedz tu axi capabil, nedemn, cari nu merit} {fr: incapable, indigne} {en: axolit (ac-s-lit) adg axolit (ac-s-li-t), axolits (ac-s-lits), incapable, unworthy} ex: s-cumnic niaxi (fr s-axizeasc) axoliti/axolite (ac-s-li-ti) tsi easti un singur; shungru, sinaxiu (-xu) adg axi/axe (c-si), axi (c-si), axi/axe (c-si) gur, manolcu, manoleac, xen, axen {ro: solitar} {fr: seul, (un cu axi) axu (-xu) adg axi/axe (c-si), acshi (c-shi), solitaire} {en: alone, solitary} ex: easti axolit (singur, xen) tu axi/axe (c-si) (un cu axi) acshu (c-shu) adg aclumi shi/acshe (c-shi), acshi (c-shi), acshi/acshe (c-shi) shi axostr (ac-ss-tr) sf vedz tu xostr acsi/acse (c-si) (un cu axi) ex: easti un brbat acshu; nu-i axu (c-su) adg vedz tu axi acshu (nu axizeashti) si-nj vead; noi nu him acshi tr (icano axunghi/axunghe (ac-sn-ghi) sf fr pl grsimea tsi s-afl s-ishim) furi axii/axie (ac-s-i) sf axii (ac-s) atsea ct di-arad sum chealea-a prvdzlor (ma multu a porcului); custuseashti (ct axizeashti) un lucru; ph, tinjii, custu {ro: usndz, usndzi, pasto, psto, lrdii, ligd {ro: grsime, valoare, pre} {fr: valeur, prix} {en: value, price} axit (acslnin} {fr: lard, panne de porc} {en: pork fat, bacon} s-t) sf axiti/axite (ac-s-ti) ihtibari, cheafeti, tinjii, nmuzi, axungucheri/axunguchere (ac-sun-gu-ch-ri) sf vedz tu eryi {ro: merit, demnitate} {fr: mrite, dignit)} {en: merit, ayiucheri dignity} ex: axitili shi tinjiili axescu2 (ac-ss-cu) (mi) vb IV ayea (a-y) adv vedz tu ayiu2 axii (ac-s), axeam (ac-sem), axit (ac-s-t), axiri/axire (ac-Ayea- (-ya-) prifixu vedz tu ayi s-ri) mi-aspun acshu (nj-easti tu puteari) s-fac tsiva; u-aflu ayeadhim (a-ya-dh-m) sf ayeadhimi (a-ya-dhm) un cu cu cali; axiusescu, axizescu, ahrzescu, texiusescu, ayeadim cataxipsescu {ro: nvrednici, merita} {fr: mriter, faire ayeadim (a-ya-dh-m) sf vedz tu ayi mriter, accorder en grce; se rendre digne} {en: be able to; ayeasmo (a-yaz-m) sm scriari neaprucheat tu-aestu dictsideserve, merit} ex: si v axits (s-u aflats cu cali) axit2 (acunar; vedz ayeazmo st) adg axit (ac-s-t), axits (ac-sts), axiti/axite (ac-s-ti) ayeasmou (a-yas-m) sn ayeasmouri (a-yas-m-ur) scriari axiusit, axizit, ahrzit, texiusit, cataxipsit {ro: nvrednicit} {fr: neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ayeazmo

168

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ayeaspi/ayeaspe (a-ys-pi) sf vedz tu yeaspi pni ayiusit di la pindartu ayiusiri1/ayiusire (a-yu-s-ri) sf Ayea-Triada (-ya-Thri--dha) sf fr pl Treili fts a Dumayiusiri (a-yu-sr) (un cu ayisiri) ayeazmo (a-yaz-m) nidzlui: Tatl, Hiljlu shi Smtul Duh {ro: Sfnta Treime} {fr: sm ayeazmadz (a-yaz-mdz) ap ayisit (vluisit) tu biseaTrinit} {en: Trinity} ric di preftu, yeazmo; (fig: ayeazmo = izvur di ap vluisit, ayeavim (a-ya-v-m) sf vedz tu ayi smt a unui ayi) {ro: agheazm} {fr: eau bnite} {en: holy ayeazm (a-yz-m) sf fr pl un soi di earb tsi-anjurwater} ex: biui ayeazmo (ap vluisit); preftul mi pruscuti cu dzeashti mushat (sh-cu-a curi frndz uscati s-fatsi un ceai ayeazmo; earam sh-mini la ayeazmolu-al (fig: izvurlu cu ap bun tr stumahi); yeazm, ayeazmu, yeazmu, yizm {ro: smt al) Ayiu-Thanasi yeazmo (yeaz-m) sm yeazmadz izm} {fr: menthe} {en: mint} ex: ayeazma ari un-anjurizm (yeaz-mdz) (un cu ayeazmo) ayizmusescu (a-yiz-mumushat ayeazmu (a-yz-mu) sm ayeazmadz (a-yazss-cu) vb IV ayizmusii (a-yiz-mu-s), ayizmuseam (a-yizmdz) (un cu ayeazm) yeazm (yez-m) sf fr pl mu-sem), ayizmusit (a-yiz-mu-st), ayizmusiri/ayizmusire (un cu ayeazm) yizm (yz-m) sf fr pl (un cu ayeaz- (a-yiz-mu-s-ri) asprucuchescu cu ap ayisit; yizmusescu, m) yeazmu (yez-mu) sm yeazmadz (yeaz-mdz) (un futsescu; (expr: mi-ayizmusescu (niheam) = ca mi-ambet nicu ayeazm) heam) {ro: aghezmui} {fr: asperger deau bnite} {en: sprinayeazmo (a-yaz-m) sm vedz tu ayi kle with holy water} ex: aeri preftul ayizmusi la noi; ayizmuayeazmou (a-yaz-m) sn ayeazmouri (a-yaz-m-ur) scriari sir casa noau; nj-si pari c ayizmusi yinlu ayizmusit (aneaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ayeazmo yiz-mu-st) adg ayizmusit (a-yiz-mu-s-t), ayizmusits (aayeazmu (a-yz-mu) sm vedz tu ayeazm yiz-mu-sts), ayizmusiti/ayizmusite (a-yiz-mu-s-ti) ayi (y) sm, sf, adg ayi/aye (-yi), ayi (y), ayi/aye (-yi) asprucuchit cu ap ayisit; yizmusit, futsit {ro: aghezmuit} {fr: (om) tsi easti ayisit di bisearic tr bana-a lui bun di pri loc asperg deau bnite} {en: sprinkled with holy water} ayizshi tmturyiili tsi-ari fapt ninti shi dup moarti; smtu; (fig: musiri/ayizmusire (a-yiz-mu-s-ri) sf ayizmusiri (a-yiz-mu1: ayi = tsi dutsi un ban nistipsit shi ari un purtari di ayi; sr) atsea tsi fatsi un cari ayizmuseashti; yizmusiri, futsiri expr: 2: shed ca un ayi = shed isih, nu mi min, nu dzc tsiva; {ro: aciunea de a aghezmui; aghezmuire} {fr: action 3: l-fac ayi = l-plcrsescu multu, mi ngrec, lj-fac rigeai ca la dasperger deau bnite} {en: action of sprinkling with holy un ayi) {ro: sfnt} {fr: saint} {en: saint} ex: ayea (smta) water} yizmusescu (yiz-mu-ss-cu) vb IV yizmusii (yiz-mughram; a ayilor (smtslor) alntor; ayilu di adz ari fapt s), yizmuseam (yiz-mu-sem), yizmusit (yiz-mu-st), yizmulti ciudii; ni mini escu un ayi; cati dzu ns u plcrsea sh- musiri/yizmusire (yiz-mu-s-ri) (un cu ayizmusescu) yizu ftsea ayi (expr: lji s ngrica, ca la un ayi), s-lji greasc; musit (yiz-mu-st) adg yizmusit (yiz-mu-s-t), yizmusits acats s-lu plcrseasc, s-lji cad, ayi s-l fac (expr: s-lj s (yiz-mu-sts), yizmusiti/yizmusite (yiz-mu-s-ti) (un cu ngreac, ca la un ayi) Ayea- (-ya-) prifixu tsi va dzc ayizmusit) yizmusiri/yizmusire (yiz-mu-s-ri) sf yizmusiri smt (ayi/aye) sh-cari s-adavg dinintea-a unei num ca, (yiz-mu-sr) (un cu ayizmusiri) bunoar: Ayea-Triada, Ayea-Paraschivi, etc. {ro: Sfnta-} ayia (a-y-a) adv vedz tu ayiu2 {fr: Sainte-} {en: Saint-} Ayiu- (-yu-) prifixu tsi va dzc ayii1/ayie (a-y-i) sf fr pl tsi-aspuni mesea-a unui lucru smtu (ayi) sh-cari s-adavg dinintea-a numljei a unui ayi ca, (vear, cldur, etc.); tu chirolu di mesi, mesea di/a, yii, bunoar: Ayiu-Nicola, Ayiu-Yeani, etc. {ro: Sfntu-} {fr: vahti, mburit {ro: toi, mijloc} {fr: milieu, plein, fort} {en: Saint-} {en: Saint-} ex: ia-li iu yini Ayiu-Nicola, ud muceali; middle of} ex: vru si-lj coac un somnu pn s-treac ayia muma-a featljei dusi n pnyir la Ayiu-Lja; Ayiu-Nicola, (mburita) a cloariljei; tsi si prea c ti-afli tu ayia (mesea) a agiut-mi! Yea- (ya-) forma shcurt a prifixilor ayiu- cloariljei di vear yii1/yie (y-i) sf fr pl (un cu ayii1) ex: shi ayea- ca, bunoar: Yea-Anaryir ayiudim (a-yu-dh- ishim tu yia (vahtea, inima) a cloariljei m) sf ayiudimi (a-yu-dm) loc ma-analtu dit un templu ayii2/ayie (a-y-i) adv vedz tu ayiu1 (nao) pngn iu s-aprindu tseri, s-ardi thimnjam, s-fac cur- ayimliu (a-yim-l) adg ayimlii/ayimlie (a-yim-l-i), ayimlii (abnj, etc. adusi al Dumnidz; meas dit bisearica crishtin iu yim-l), ayimlii (a-yim-l) tsi poati s-hib vidzut cu s-fac ardzli smti dit lituryii; ayeavim, ayeadim, trapez, lishureats; curat, limpidi {ro: vizibil, evident} {fr: visible, vivim, altar, altari {ro: altar} {fr: autel} {en: altar} ex: preftul dent)} {en: visible, evident} ex: va si s-fac sh-nietsli ayimlii tu-ayiudim ayeadim (a-ya-dh-m) sf ayeadimi (a-ya(va si s-vead, si s-aducheasc lishor) dhm) (un cu ayiudim) ex: nu easti cu cdeari a omlui ayimtu (a-ym-tu) adg vedz tu ayi nsurat s-calc tu ayeadim ayeavim (a-ya-v-m) sf ayinji/ayinje (a-y-nji) sf vedz ayit ayeavimi (a-ya-vm) (un cu ayiudim) ayisescu (a-yiayisescu (a-yi-ss-cu) vb IV vedz tu ayi ss-cu) vb IV ayisii (a-yi-s), ayiseam (a-yi-sem), ayisit (a- ayisiri/ayisire (a-yi-s-ri) sf vedz tu ayi yi-s-t), ayisiri/ayisire (a-yi-s-ri) fac tsiva (om i lucru) tra s- ayisit (a-yi-st) adg vedz tu ayi hib smtu; ayiusescu, sntisescu, sntsscu {ro: sfini} {fr: ayismusescu (a-yis-mu-ss-cu) vb IV ayismusii (a-yis-mu-s), sacrer, sanctifier} {en: sanctify} ex: s-dutsi omlu s-ayiseasc; ayismuseam (a-yis-mu-sem), ayismusit (a-yis-mu-st), s-ayiseasc atsel tsi scoasi-aua; nu ayisescu oaminj asndz ayismusiri/ayismusire (a-yis-mu-s-ri) scriari neaprucheat ayisit (a-yi-st) adg ayisit (a-yi-s-t), ayisits (a-yi-sts), ayi- tu-aestu dictsiunar; vedz ayizmusescu siti/ayisite (a-yi-s-ti) tsi easti adrat di bisearic tra s-intr tu ayismusiri/ayismusire (a-yis-mu-s-ri) sf ayismusiri (a-yis-muarada-a ayilor; tsi easti smtu; ayiusit, ayimliu, sntisit, sntst sr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ayizmusiri {ro: sfinit} {fr: sacr, sanctifi} {en: sanctified} ex: tu ayisitayismusit (a-yis-mu-st) adg ayismusit (a-yis-mu-s-t), lu-a nostru loc; ayisitili-a lor mnj; trei clugri ayisits; ayisite, ayismusits (a-yis-mu-sts), ayismusiti/ayismusite (a-yis-mucu ljirtari ayisiri/ayisire (a-yi-s-ri) sf ayisiri (a-yi-sr) s-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ayizmusit atsea tsi s-fatsi cndu cariva easti faptu smtu; ftseari un lu- ayisteari/ayisteare (a-yis-te-ri) sf vedz tu yisteari cru tra s-hib smtu; ayiusiri, sntisiri, sntsri {ro: aciunea ayit (a-y-t) sf ayiti/ayite (a-y-ti) planta tsi fatsi au; yit, de a sfini; sfinire} {fr: action de sacrer, de sanctifier} {en: yiti, ghit, clim, climat, luzinc {ro: vi de vie} {fr: (pied action of sanctifying something} ayimtu (a-ym-tu) adg de) vigne} {en: vine} ex: n ayit cu-un arapuni di-au; ayimt (a-ym-t), ayimts (a-ym-ts), ayimti/ayimte (a-ymplndzea ca ayita dit ayinji yit (y-t) sf yiti/yite (y-ti) ti) tsi easti (faptu) smtu; ayisit; sntisit, sntst {ro: sfnt, (un cu ayit) ex: videts, yiti nscu di tru loc yiti/yite (y-ti) sfinit} {fr: sacr, saint, sanctifi} {en: saint, sanctified} ex: sf pl(?) (un cu ayit) ex: sum yitea nglbinit, lishor cum ayimtslj afendz ayiusescu1 (a-yu-ss-cu) vb IV ayiusii (a- yitea lcrimeadz ghit (gh-t) sf ghiti/ghite (gh-ti) (un yu-s), ayiuseam (a-yu-sem), ayiusit (a-yu-s-t), ayiusi- cu ayit) ex: ca ghita s-ti nvrlighedz ayinji/ayinje (a-y-nji) ri/ayiusire (a-yu-s-ri) (un cu ayisescu) ex: preftul ayiusi sf ayinj (a-ynj) loc iu omlu ari siminat ayiti tra s-creasc apa ayiusit1 (a-yu-st) adg ayiusit (a-yu-s-t), ayiusits (a- shi s-fac au; yinji; (expr: mi-actsar tu-ayinji = mi-actsar yu-sts), ayiusiti/ayiusite (a-yu-s-ti) (un cu ayisit) ex: cndu ftseam un lucru tsi nu lipsea ftseari); sad {ro: vie} {fr:

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

169

vigne} {en: vineyard} ex: sh-avea un ayinji multu bun, cu adiyii (mizii) aminti cari sh-hrnea fumealja; avutlu zptisi ayinja tsi lj-avea ocljul; ayiucheri/ayiuchere (a-yu-ch-ri) sf ayiucheri (a-yu-chr) ayinji cu au; ghiftul tu-ayinji; s-nu-lj s-aruc tu-ayinji; ayinja- lucru di tsear adrat ca un chelindru (stronghil, lungu shi supa noastr nu featsi estan yinji/yinje (y-nji) sf yinj (ynj) tsri), cu un hir di fitilj tu mesi tsi s-aprindi la bisearic i acas (un cu ayinji) ex: s-dusi la yinji s-n-adun au; yinjli suntu tra s-fac lunjin noaptea; tsear, luminari, lumbad, axungubuni; adunarea-a yinjlor yier (yi-r) sm yieri (yi-r) omlu cheri, spirmatset {ro: lumnare} {fr: cierge, bougie} {en: tsi creashti ayiti sh-bneadz cu crishtearea-a lor; omlu tsi wax-candle} axungucheri/axunguchere (ac-sun-gu-ch-ri) aveaglji ayinja {ro: vier, viticultor} {fr: viticulteur, vigneron} sf axungucheri (ac-sun-gu-chr) tsear adrat dit un soi di {en: vine grower} yin1 (yn) sn yinuri (y-nur) biutur grsimi alb di pescu; spirmatset, ayiucheri, tsear, luminari, fapt dit aua tsi easti chisat sh-alsat un chiro si s-aprind lumbad {ro: lumnare} {fr: cierge, bougie} {en: wax-candle} (cu 7-16 prts tu-un sut shpirtu); (expr: yin ptidzat = yin ayiudhim (a-yu-dh-m) sf ayiudhimi (a-yu-dhm) un cu tu cari s-bag ap) {ro: vin} {fr: vin} {en: wine} ex: yin lai, yin ayiudim arosh, yin veclju; ta s-lj dai pni cu yin; nu-avum antsrtsu ayiudim (a-yu-dh-m) sf vedz tu ayi yinuri buni yinar1 (yi-nr) sm yinari (yi-nr) prmteftu ayiuseal (a-yu-se-l) sf vedz tu ayiu1 di yinuri, atsel tsi fatsi i vindi yin {ro: negustor de vin} {fr: ayiusescu1 (a-yu-ss-cu) vb IV vedz tu ayi marchand de vin} {en: wine merchant} ayiusescu2 (a-yu-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu ayiu1 Ayiu- (a-yu-) prifixu vedz tu ayi ayiusiri1/ayiusire (a-yu-s-ri) sf vedz tu ayi ayiu1 (a-y) adv tsi li fatsi lucrili agonja; (lucru) tsi s-fatsi ayiusiri2/ayiusire (a-yu-s-ri) sf vedz tu ayiu1 unshun; cu dealaga; cu agunjii; anyii, ayii, deayii, yii, ayiusit1 (a-yu-st) adg vedz tu ayi anghiu, aghiu, agonja, gonja, aghonja, agunja, curundu {ro: cu ayiusit2 (a-yu-st) adg vedz tu ayiu1 grab, iute, repede, devreme} {fr: (en) hte, (en) vitesse, vite, Ayiu-Thriadha sf fr pl un cu Ayiu-Triada htivement, de bonne heurre} {en: swift, with haste, fast, Ayiu-Triada vedz tu trei soon} ex: ayiu (agonja) feata s-u scutets; ayiu (agonja) va s- ayizmari/ayizmare (a-yiz-m-ri) sf vedz tu ayizmu nic tut hoara; easti ficior ayiu sh-pute nu va s-chear; deadi ayizmat (a-yiz-mt) adg vedz tu ayizmu alaga ayiu la fntn anghiu (an-gh) adv (un cu ayiu1) Ayizmciun (A-yiz-m-cn) sm vedz tu ayizmu anyii/anyie (an-y-i) adv (un cu ayiu1) ex: fudz anyii ayizmciuni1/ayizmciune (a-yiz-m-c-ni) sf vedz tu (agonja, unshun) aghiu (a-gh) adg aghii/aghie (a-gh-i), ayizmu aghii (a-gh), aghii/aghie (a-gh) sertu, sarpit, ayiu {ro: Ayizmciuni2/Ayizmciune (A-yiz-m-c-ni) sf vedz tu ager, agil} {fr: vif, agile} {en: agile} ayii2/ayie (a-y-i) adv ayizmu (un cu ayiu1) deayii/deayie (da-y-i) adv (un cu ayiu1) ayizmu (a-yz-mu) vb I ayizmai (a-yiz-m), ayizmam (a-yiznghii/nghie (ngh-i) adv (un cu ayiu1) nyii/nyie (ny-i) mm), ayizmat (a-yiz-m-t), ayizmari/ayizmare (a-yiz-madv (un cu ayiu1) ex: nyii (cu-agunjii) s-njerdzi; furlu avdz ri) adun auli dit ayinji; yizmu, ghizmedz ; (fig: ayizmu = (i) shi vinji nyii (cu-agunjii, avrapa); tra s-imn nyii (agonja); scot di pri un lucru (trup) tuti atseali tsi lu-acoapir (stranji, fudz nyii (agonja, unshun) di-aoa! yii2/yie (y-i) adv (un cheali, coaji, lucri, etc.); (ii) ljau cu zorea tuti averli shi bucu ayiu1) ex: ns, yii-yii (cu-agunjii, avrapa-avrapa) yininetsli tsi li ari cariva sh-nu lu-alas cu tsiva) {ro: culege via; acas; lucrul cu yii (cu-agunjii), orbu va lu-adari ayiusescu2 despuia} {fr: vendanger; dpouiller} {en: vindange, gather (a-yu-ss-cu) (mi) vb IV ayiusii (a-yu-s), ayiuseam (a-yugrapes; despoil} ex: mni ayizmm (adunm avinja); ayizsem), ayiusit (a-yu-s-t), ayiusiri/ayiusire (a-yu-s-ri) mats-lji (fig: dispuljats-lji, loats-l tut tsi au) ct ma multu caftu (voi) tra si s-fac cama agonja; agunjisescu, curundedz, ayizmat (a-yiz-mt) adg ayizmat (a-yiz-m-t), ayizmats (a(mi) archescu, viisescu, pristinisescu {ro: grbi} {fr: (se) yiz-mts), ayizmati/ayizmate (a-yiz-m-ti) (ayinea) tsi-lj sihter} {en: hasten, hurry on} ex: ayiusea-l (agunjisea-l) tra s- ari adunat aua; yizmat, ghizmat {ro: culeas (via); despuiat} bitiseasc; nu ti-ayiusea ashi c va s-agiundzi tu chiro; ctsaua {fr: vendang (vigne); dpouill} {en: whose grapes have tsi s-ayiuseashti (s-agunjiseashti) scoati ctselj orghi; ayiusea- been gathered; skinned, despoiled} ex: ayinea ayizmat (tsi-lj ti! (agunjisea-ti!); s-ayiusea s-yin cama ntroar ayiusit2 (a- s-adun aua); vinjir ayizmats (fig: dispuljats di tut tsi-avea) yu-st) adg ayiusit (a-yu-s-t), ayiusits (a-yu-sts), ayizmari/ayizmare (a-yiz-m-ri) sf ayizmri (a-yiz-mr) ayiusiti/ayiusite (a-yu-s-ti) tsi s-agunjiseashti ic s-ari adunari di au; yizmari, ghizmari {ro: aciunea de a culege agunjisit; agunjisit, archit, viisit, pristinisit {ro: grbit} {fr: (struguri); culegere (de struguri); despuiere} {fr: action de ht, press} {en: hastened} ex: aht ayiusit (agunjisit) earam vendanger; action de dpouiller} {en: action of gathering ayiusiri2/ayiusire (a-yu-s-ri) sf ayiusiri (a-yu-sr) atsea grapes (skinning, despoiling)} ex: nu sh-adun la ayizmari tsi fatsi un cari s-agunjiseashti; agunjisiri, viisiri, pristinisiri nitsi grnuts yizmu (yz-mu) vb I yizmai (yiz-m), yizmam {ro: aciunea de a (se) grbi; grbire} {fr: action de (se) h(yiz-mm), yizmat (yiz-m-t), yizmari/yizmare (yiz-m-ri) ter} {en: action of hastening} ex: ayiusirea nu easti lucru bun (un cu ayizmu) yizmat (yiz-mt) adg yizmat (yiz-m ayiuseal (a-yu-se-l) sf ayiuselj mirachea tsi u-ari t), yizmats (yiz-mts), yizmati/yizmate (yiz-m-ti) (un cu cariva tri ftseari tsiva i agiundzeari iuva ct cama agonja; ayizmat) yizmari/yizmare (yiz-m-ri) sf yizmri (yiz-mr) agunjii, avrap, curundeats {ro: grab, iueal} {fr: hte, (un cu ayizmari) ghizmedz1 (yz-mdz) vb I ghizmai vitesse, rapidit} {en: haste, speed, swiftness} ex: yini un (ghiz-m), ghizmam (ghiz-mm), ghizmat (ghiz-m-t), clrets cu ayiuseal (cu agunjii) viisescu (vi-i-ss-cu) (mi) ghizmari/ghizmare (ghiz-m-ri) (un cu ayizmu) ghizmat1 vb IV viisii (vi-i-s), viiseam (vi-i-sem), viisit (vi-i-s-t), (ghiz-mt) adg ghizmat (ghiz-m-t), ghizmats (ghiz-mts), viisiri/viisire (vi-i-s-ri) (un cu ayiusescu2) viisit (vi-i-st) ghizmati/ghizmate (ghiz-m-ti) (un cu ayizmat) ghizmaadg viisit (vi-i-s-t), viisits (vi-i-sts), viisiti/viisite (vi-i-s-ti) ri1/ghizmare (ghiz-m-ri) sf ghizmri (ghiz-mr) (un cu (un cu ayiusit2) viisiri/viisire (vi-i-s-ri) sf viisiri (vi-i-sr) ayizmari) ayizmciuni1/ayizmciune (a-yiz-m-c-ni) sf (un cu ayiusiri2) ayizmciunj (a-yiz-m-cnj) adunari di-au; yizmciuni, ayiu2 (a-y) adv ayea, ayia, adiyii, mizii, mizi, mezi, mezii, ghizmciuni, izmciuni, ayizmari, yizmari, ghizmari {ro: greu, ct, ct-ct {ro: abia} {fr: peine, difficilement} {en: cules de vie} {fr: vendange} {en: vindange} ex: mni avem barely, hardly} ex: ayiu (mizii) ascpai sh-io; fur adusi ayiu ayizmciuni (adunari di-au); nu fui la ayizmciuni yiz(mizii) cu caljlji ayea (a-y) adv (un cu ayiu2) ex: avea mciuni1/yizmciune (yiz-m-c-ni) sf yizmciunj (yiz-mactsat un guljano tsi ayea (mizi) putea s-l poart; videai prit cnj) (un cu ayizmciuni1) izmciuni1/izmciune (izns, cu di-ayea (mizii) s-tsnea mproast! ayia (a-y-a) adv m-c-ni) sf izmciunj (iz-m-cnj) (un cu ayizmciuni1) (un cu ayiu2) ex: cu di-ayia (mizi) ascpai di la furi; cu di ghizmciuni1/ghizmciune (ghiz-m-c-ni) sf ghizmciunj ayia (mizi) putea si s-hrneasc; cu di-ayia pot si s-vead (ghiz-m-cnj) (un cu ayizmciuni1) Ayizmadiyii/adiyie (a-di-y-i) adv (un cu ayiu2) ex: sh-aduc cu ciuni2/Ayizmciune (A-yiz-m-c-ni) sf meslu tsi s-adun

170

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ayinja; meslu tsi yini dup Avgustu; Ayizmciun, Izmciuni, shi zburashti, apicshonj, aumbrat, cntat) {ro: zburtor} {fr: Ghizmciuni, Yizmciuni, Yizmciun, Septemvriu, Sihtemun qui senvole} {en: flier} ex: na un pulj azbuirtor (fig: vri, Stavru {ro: Septembrie} {fr: Septembre} {en: September} apicshonj) iu yini shi acats si-lj bat; acljim un cal Ayizmciun (A-yiz-m-cn) sm (un cu Ayizmciuni2) azbuirtor (fig: apicshonj, aumbrat, cntat); nclicar doi calj Yizmciuni2/Yizmciune (yiz-m-c-ni) sf (un cu Ayizazbuirtori (fig: apicshonj) tsi mc niorlji; nu eara ca tuts mciuni2) Yizmciun (Yiz-m-cn) sm (un cu Ayizcaljlji, el eara cal azbuirtor azburtor (az-bu-r-tr) adg mciuni2) Izmciuni2/Izmciune (Iz-m-c-ni) sf (un cu azburtoari/azburtoare (az-bu-r-to-ri), azburtori (az-bu-rAyizmciuni2) Ghizmciuni2/Ghizmciune (Ghiz-m-ctr), azburtoari/azburtoare (az-bu-r-to-ri) un tsi-azboar ni) sf (un cu Ayizmciuni2) ex: tu meslu-al Ghizmciuni (un cu azbuirtor) ex: s-mi-avea fapt dada pulj azburtor ayizmusescu (a-yiz-mu-ss-cu) vb IV vedz tu ayi (tsi-azboair) arzbor (a-rz-br) vb I arzburai (a-rz-buayizmusiri/ayizmusire (a-yiz-mu-s-ri) sf vedz tu ayi r), arzburam (a-rz-bu-rm), arzburat (a-rz-bu-r-t), ayizmusit (a-yiz-mu-st) adg vedz tu ayi arzburari/arzburare (a-rz-bu-r-ri) (un cu azboair) ex: az (az) adv vedz tu adz ctse nu arzboar (azboair) aclotsi nsus? arzburat (a-rzazapi/azape (a-z-pi) sf vedz tu zapit bu-rt) adg arzburat (a-rz-bu-r-t), arzburats (a-rz-buaz1 (z) adv vedz tu adz rts), arzburati/arzburate (a-rz-bu-r-ti) (un cu azbuirat) az2 (a-z) sm azadz (a-zdz) om tsi fatsi parti dit un sutsat arzburari/arzburare (a-rz-bu-r-ri) sf arzburri (a-rzdi oaminj adunats tra s zburasc tr un lucru shi s-lja un bu-rr) (un cu azbuirari) apofasi {ro: consilier} {fr: membre dun conseil, conseiller} azbor (az-br) vb I vedz tu azboair {en: member of a council, councilor} ex: hiu az tu miglisea azboristu (az-b-ris-tu) adg azborist (az-b-ris-t), azborishts dit hoar (az-b-rish-ts), azboristi/azboriste (az-b-ris-ti) (om) tsi nu azboair (az-bo-ir) vb I azbuirai (az-bu-i-r shi az-bu-r), zburashti multu, tsi easti tcut; (om) tsi nu para lu-ariseashti azbuiram (az-bu-i-rm shi az-bu-rm), azbuirat (az-bu-i- s-sh treac oara zburndalui cu alts; muleaft, tcut, ursuz, r-t shi az-bu-r-t), azbuirari/azbuirare (az-bu-i-r-ri shi az- ursuscu, pahom, pahoman {ro: taciturn, ursuz} {fr: taciturne, bu-r-ri) mi min prit vimtu fr s-dau di loc, azbor; (expr: 1: insociable, mossade} {en: taciturn, surly, close-mouthed} ex: lj-azboair mintea = (i) easti ninga njic, nu mindueashti ashi easti un om azboristu (muleaft, tsi nu lu-ariseashti muabetea) cum lipseashti; (ii) lj-si dutsi mintea; 2: li-azboair naparti = li- azbuirari/azbuirare (az-bu-i-r-ri) sf vedz tu azboair aruc, li-astradzi lucrili naparti) {ro: zbura} {fr: senvoler} azbuirat (az-bu-i-rt) adg vedz tu azboair {en: fly} ex: azboair di pri un arburi pri-alantu; azboair ca azbuirtor (az-bu-i-r-tr) adg vedz tu azboair vimtul dup elj, cu limba scoas n palm; alndurli trec az- azbun (az-bn) (mi) vb I azbunai (az-bu-n), azbunam (azbuirnda; lu-azbuir (expr: l-featsi s-azboair, lu-aguni) feata bu-nm), azbunat (az-bu-n-t), azbunari/azbunare (az-bupuljlu, lu-aspre di-aclo; alndurli trec azbuirnda; lja furca cu n-ri) cu-atseali tsi-lj fac (tsi-lj dzc, tsi-lj dau, etc.) lu-amfuslu shi li-azboair (expr: li-aruc) nafoar tu-avlii azbuirat bunedz, l-fac s-agrshasc criprli tsi li ari; u min mna lishor (az-bu-i-rt shi az-bu-rt) adg azbuirat (az-bu-i-r-t shi pristi truplu-a unei hiints (njic i mari, brbat i muljari, om i az-bu-r-t), azbuirats (az-bu-i-rts shi az-bu-rts), azbui- pravd, etc.), multi ori cu zboar dultsi di vreari i bsheri, l rati/azbuirate (az-bu-i-r-ti shi az-bu-r-ti) tsi s-min (s-ari fac s-isihseasc; mbun, mbunedz, ambun, ambunedz, arzminat) prit aer (sh-fr s-da di loc), azburat; (expr: mintea bun; diznjerdu, zdrudescu, hrsescu {ro: liniti, mbuna, (gaea) u-ari azbuirat = easti glar di minti!) {ro: zburat} {fr: mngia} {fr: apaiser, consoler, caresser} {en: appease, envol} {en: flown} azbuirari/azbuirare (az-bu-i-r-ri shi az- comfort, caress} ex: Rahila nu vrea s s-azbun (diznjard); va bu-r-ri) sf azbuirri (az-bu-i-rr shi az-bu-rr) atsea tsi lu-azbunm (va lu mbunm, isihsim) azbunat (az-bu-nt) fatsi un cndu s-min prit aer fr s-da di loc, azburari {ro: adg azbunat (az-bu-n-t), azbunats (az-bu-nts), azbunaaciunea de a zbura; zburare} {fr: action de senvoler} {en: ti/azbunate (az-bu-n-ti) tsi easti diznjirdat sh-isihsit cu action of flying} ex: avdi un troput, un ca-azbuirari, ca peani mna i zboarli dzsi; mbunat, ambunat, arzbunat; diznjirdat, zboair (zbo-ir) vb I zbuirai (zbu-i-r shi zbu-r), zbuizdrudit, hrsit {ro: linitit, mngiat} {fr: apais, consol, caram (zbu-i-rm shi zbu-rm), zbuirat (zbu-i-r-t shi zbu- ress} {en: appeased, comforted, caressed} azbunar-t), zbuirari/zbuirare (zbu-i-r-ri shi zbu-r-ri) (un cu ri/azbunare (az-bu-n-ri) sf azbunri (az-bu-nr) atsea tsi sazboair) zbuirat (zbu-i-rt shi zbu-rt) adg zbuirat (zbu- fatsi cndu cariva easti mbunat i hidipsit; zboarli dzsi i i-r-t shi zbu-r-t), zbuirats (zbu-i-rts shi zbu-rts), zbui- faptili cu cari s-hidipseashti cariva; mbunari, ambunari, arzrati/zbuirate (zbu-i-r-ti shi zbu-r-ti) (un cu azbuirat) bunari; diznjirdari, diznjirdciuni, diznjerdu, zdrudiri, hrsiri; zbuirari/zbuirare (zbu-i-r-ri shi zbu-r-ri) sf zbuirri (zbu-icnachi, hadyi {ro: aciunea de a liniti, de a mngia; rr shi zbu-rr) (un cu azbuirari) azbor (az-br) vb I linitire, caresse, mngiere} {fr: action dapaiser, de conazburai (az-bu-r), azburam (az-bu-rm), azburat (az-bu-r- soler, de caresser; caresse, consolation} {en: action of appeat), azburari/azburare (az-bu-r-ri) (un cu azboair) ex: uta sing, of comforting, of caressing; caress, consolation} azboar nsus; ca s-azbor pn di nior; pri iu azburat; azboar, azbunari/azbunare (az-bu-n-ri) sf vedz tu azbun azboar pisti munts azburat (az-bu-rt) adg azburat (az- azbunat (az-bu-nt) adg vedz tu azbun bu-r-t), azburats (az-bu-rts), azburati/azburate (az-bu-r-ti)azburari/azburare (az-bu-r-ri) sf vedz tu azboair (un cu azbuirat) ex: aestu easti un azburat (fig: lishor di azburat (az-bu-rt) adg vedz tu azboair minti) azburari/azburare (az-bu-r-ri) sf azburri (az-buazburtor (az-bu-r-tr) adg vedz tu azboair rr) (un cu azbuirari) zbor2 (zbr) vb I zburai (zbu-r), azdari/azdare (az-d-ri) sf azdri (az-dr) scriari zburam (zbu-rm), zburat (zbu-r-t), zburari/zburare (zbu- neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz asdari r-ri) (un cu azboair) ex: trei anj, feat, zbor nj-azburai azdat (az-dt) adg azdat (az-d-t), azdats (az-dts), azdazburat (zbu-rt) adg zburat (zbu-r-t), zburats (zbu-rts), ti/azdate (az-d-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; zburati/zburate (zbu-r-ti) (un cu azbuirat) zburavedz asdat ri/zburare (zbu-r-ri) sf zburri (zbu-rr) (un cu azbuirari) azdisescu (az-di-ss-cu) vb IV azdisii (az-di-s), azdiseam (az zbor3 (zbor) sn zboruri (?) (zb-rur) atsea tsi fatsi cariva di-sem), azdisit (az-di-s-t), azdisiri/azdisire (az-di-s-ri) (om, pulj, etc.) cari azboair {ro: zbor} {fr: vol} {en: flight} ex: aduchescu un pltseari mari a truplui ic a suflitlui; azgniptsi tor alas puljlji n zbor?; trei anj, feat, zbor nj-azburai sescu; glrescu di minti {ro: exalta, deveni voluptos, nnebuni azbuirtor (az-bu-i-r-tr shi az-bu-r-tr) adg azbuirtoa- (de voluptate, avere, dragoste, etc.)} {fr: devenir volupteux; ri/azbuirtoare (az-bu-i-r-to-ri shi az-bu-r-to-ri), azbuidevenir fou ( cause de la volupt, amour, etc.); foltrer} {en: rtori (az-bu-i-r-tr shi az-bu-r-tr), azbuirtoari/azbecome sensual, crazy (of love, money, etc.)} ex: nu eshti uribuirtoare (az-bu-i-r-to-ri shi az-bu-r-to-ri) tsi-azboair; cljat di multu, ti-atsea azdisish (glrish) aht azdisit (az-di(fig: (cal pulj) azbuirtor = (cal, pulj dit prmiti), tsi-azboair st) adg azdisit (az-di-s-t), azdisits (az-di-sts), azdisiti/az-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

171

disite (az-di-s-ti) (ficior, feat, cntic, carti, etc.) cari ari hri azgunescu (az-gu-ns-cu) vb IV vedz tu agunescu tsi fac pri cariva s-aducheasc un pltseari mari trupeasc i azguniri/azgunire (az-gu-n-ri) sf vedz tu agunescu sufliteasc; (atsel) cari easti faptu s-aducheasc un plteari azgunit (az-gu-nt) adg vedz tu agunescu mari a truplui i a suflitlui; azgnipsit, azgn, (muljari) cahpei, azgurghisescu (a-zgur-ghi-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu zgurii glrit {ro: devenit voluptos, exaltat, pasionat} {fr: exalt, azgurghisiri/azgurghisire (a-zgur-ghi-s-ri) sf vedz tu zgurii volupteux, passionn, foltre, tomb en lascivit} {en: sensual,azgurghisit (a-zgur-ghi-st) adg vedz tu zgurii exalted, passioned, lewd, playful} azdisiri/azdisire (az-di-s- azgurii/azgurie (az-gu-r-i) sf vedz tu zgurii ri) sf azdisiri (az-di-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva azgurnjaric (az-gur-nj-ric) adg vedz tu zgurnjescu azdiseashti; azgnipsiri; pltsearea aduchit di truplu-a unui azgurnjescu (az-gur-njs-cu) vb IV vedz tu zgurnjescu om (di-arad di brbat/muljari cndu shadi alichit di azgurnjiri/azgurnjire (az-gur-nj-ri) sf vedz tu zgurnjescu vrut/vrut); pltseari mari sufliteasc cndu omlu ascult shi s-azgurnjit (az-gur-njt) adg vedz tu zgurnjescu aprindi tr un cntic i un carti tsi lu-ariseashti multu; glriri azim (-zi-m) sf azimi/azime (-zi-mi) vedz tu adzm {ro: aciunea de a exalta, de a deveni voluptos, de a nnebuni} azmac (az-mc) sn azmatsi/azmatse (az-m-tsi) balt cu ap {fr: action de devenir volupteux; de devenir fou; de foltrer; stttoari (di ploai i dit virsri di-aru) tsi easti mplin di lascivit, foltrerie} {en: action of becoming sensual or crazy; lschi; mucirl, mucear, muceal, mucior, alcimi, varco, lewdness, playfulness} valtu, vultuc, laspi {ro: mocirl, mlatin, noroi} {fr: marais, azdisiri/azdisire (az-di-s-ri) sf vedz tu azdisescu marcage, fange} {en: swamp, marshland, bog, muddy puddle azdisit (az-di-st) adg vedz tu azdisescu of water, mud-pit} azdoari/azdoare (az-do-ri) sf azdori (az-dr) scriari azmet (az-mt) sm, sf, adg azmet (az-m-t), azmets (azneaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz asdoari mts), azmeti/azmete (az-m-ti) tsi easti multu slab shi njic; azdruntsin (az-drn-tsin) (mi) vb I vedz tu zdruncin ascrchit, chirchinec, puzumi, pruzumi, jibcos, jibicos, cacaazdruntsinari/azdruntsinare (az-drun-tsi-n-ri) sf vedz tu fingu, pilicios, zbcos, bzcos, jabec, judav, preacn, preanzdruncin gu {ro: firav, pipernicit, fricos} {fr: dbile, rabougri, livide, azdruntsinat (az-drun-tsi-nt) adg vedz tu zdruncin foireux, avorton} {en: feeble, weak, coward, ill-formed, puny} azdruntsintur (az-drun-tsi-n-t-r) sf vedz tu zdruncin ex: njelj azmets, oaminj azmets azg vedz shi asg azmu (z-mu) sm vedz tu hazmu1 azgn (az-gn) adg azgn (az-g-n), azgnj (az-gnj), azmuldzeari/azmuldzeare (az-mul-dze-ri) sf vedz tu zmulgu azgni/azgne (az-g-ni) (ficior, feat, cntic, carti, etc.) cari azmuldziri/azmuldzire (az-ml-dzi-ri) sf vedz tu zmulgu ari hri tsi fac pri cariva s-aducheasc un pltseari mari tru- azmulgu (az-ml-gu) vb III shi II vedz tu zmulgu peasc i sufliteasc; (atsel) cari aducheashti un plteari mari azmulsu (az-ml-su) adg vedz tu zmulgu a truplui i a suflitlui; tsi li va multu pltserli trupeshti; (muljari) azmultu (az-ml-tu) adg vedz tu zmulgu cahpei {ro: exaltat, sensual, voluptos} {fr: exalt, voluptueux, azmuts (az-mts) vb IV shi I azmutsi (az-mu-ts) shi azmudvergond} {en: sensual, voluptuous} ex: easti un muljari tsai (az-mu-ts), azmutsam (az-mu-tsm), azmutst (azazgn (tsi li va multu pltserli trupeshti); eap azgn mu-ts-t) shi azmutsat (az-mu-ts-t), azmutsri/azmutsre azgnlchi/azgnlche (az-gn-l-chi) sf azgnlchi (az-gn- (az-mu-ts-ri) shi azmutsari/azmutsare (az-mu-ts-ri) l-pingu lch) pltseari mari a truplui i a suflitlui; pltsearea aduchit (lu-anngsescu) un cni cu zboar s-ansar (si s-hiumuseasdi truplu-a unui om (di-arad di brbat/muljari cndu shadi c) pri cariva; asplinsescu un cni; (fig: azmuts = l-pingu, lualichit di vrut/vrut); pltseari mari sufliteasc cndu omlu anngsescu, lu cndrsescu pri cariva tra s-fac tsiva) {ro: ascult shi s-aprindi tr un cntic i un carti tsi lu-ariseashti asmui} {fr: acharner, exciter} {en: set on, urge on, hound at} multu {ro: exaltare, voluptate, sensualitate} {fr: exaltation, ex: cum intrar n ubor, lj-azmutsi (lj-hiumusii) cnjlji s-ansavolupt, sensualit} {en: (sensual) pleasure or delight} r pri elj azmutst (az-mu-tst) adg azmutst (az-mu-tsazgnipsescu (az-g-nip-ss-cu) vb IV azgnipsii (az-g-nip- t), azmutsts (az-mu-tsts), azmutsti/azmutste (az-mu-tss), azgnipseam (az-g-nip-sem), azgnipsit (az-g-nip- ti) (cni) tsi easti pimtu cu zboar s-ansar pri cariva {ro: s-t), azgnipsiri/azgnipsire (az-g-nip-s-ri) aduchescu asmuit} {fr: acharn, excit} {en: set on, urged on, hounded un azgnlchi tr cariva; azdisescu {ro: deveni sensual} {fr: at} ex: cnjlji azmutsts ansrir pri mini azmutsat (az-mudevenir sensuel} {en: become sensual} azgnipsit (az-gtst) adg azmutsat (az-mu-ts-t), azmutsats (az-mu-tsts), nip-st) adg azgnipsit (az-g-nip-s-t), azgnipsits (az-g- azmutsati/azmutsate (az-mu-ts-ti) (un cu azmutst) aznip-sts), azgnipsiti/azgnipsite (az-g-nip-s-ti) cari easti mutsri/azmutsre (az-mu-ts-ri) sf azmutsri (az-mu-tsr) faptu s-aducheasc un plteari mari a truplui i a suflitlui; tsi atsea tsi s-fatsi cndu un cni easti azmutst {ro: aciunea de a aducheashti un azgnlchi tr cariva; azdisit {ro: devenit sen- asmui; asmuire} {fr: action dacharner, dexciter} {en: acsual} {fr: devenu sensuel} {en: who became sensual} tion of setting on, of urging on, of hounding at} azmutsaazgnipsiri/azgnipsire (az-g-nip-s-ri) sf azgnipsiri (az-g- ri/azmutsare (az-mu-ts-ri) sf azmutsri (az-mu-tsr) (un nip-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva azgnipseashti; azdisiri cu azmutsri) {ro: aciunea de a deveni sensual} {fr: action de devenir sen- azmutsari/azmutsare (az-mu-ts-ri) sf vedz tu azmuts suel} {en: action of becoming sensual} azmutsat (az-mu-tst) adg vedz tu azmuts azgnipsescu (az-g-nip-ss-cu) vb IV vedz tu azgn azmutsri/azmutsre (az-mu-ts-ri) sf vedz tu azmuts azgnipsiri/azgnipsire (az-g-nip-s-ri) sf vedz tu azgn azmutst (az-mu-tst) adg vedz tu azmuts azgnipsit (az-g-nip-st) adg vedz tu azgn aznjescu (az-njs-cu) vb IV vedz tu agunescu azgnlchi (az-gn) adg vedz tu azgn aznjiri/aznjire (az-nj-ri) sf vedz tu agunescu azgrlescu (az-gr-ls-cu) (mi) vb IV vedz tu zgrlescu aznjit (az-njt) adg vedz tu agunescu azgrliri/azgrlire (az-gr-l-ri) sf vedz tu zgrlescu aznjur (az-nj-r) sf vedz tu znjur azgrlit (az-gr-lt) adg vedz tu zgrlescu azundzescu (a-zun-dzs-cu) vb IV vedz tu azvundzescu azgher (az-ghr) vb I vedz tu zghilescu azundziri/azundzire (a-zun-dz-ri) sf vedz tu azvundzescu azghilescu (az-ghi-ls-cu) vb IV vedz tu zghilescu azundzit (a-zun-dzt) adg vedz tu azvundzescu azghiliri/azghilire (az-ghi-l-ri) sf vedz tu zghilescu azunjescu (a-zu-njs-cu) vb IV vedz tu agunescu azghilit (az-ghi-lt) adg vedz tu zghilescu azunjiri/azunjire (a-zu-nj-ri) sf vedz tu agunescu azghirari/azghirare (az-ghi-r-ri) sf vedz tu zghilescu azunjit (a-zu-njt) adg vedz tu agunescu azghirat1 (az-ghi-rt) adg vedz tu zghilescu azurescu (a-zu-rs-cu) vb IV vedz tu arujescu azghirat2 (az-ghi-rt) sn vedz tu zghilescu azuriri/azurire (a-zu-r-ri) sf vedz tu arujescu azghiratic (az-ghi-r-tic) sn vedz tu zghilescu azurit (a-zu-rt) adg vedz tu arujescu azghirtor (az-ghi-r-tr) adg vedz tu zghilescu azvara (az-v-ra) adv vedz tu azvarna

172

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

azvarna (az-vr-na) adv tsi s-tradzi pri loc; trgndalui pri cu arcarea tsi lj-u fac; (mi-)aruc cu mult agunjii ctr (pristi) loc; azvarnalui, azvara; (fig: 1: azvarna = un dup-alantu; tsiva i cariva; aruc, amin, azvrlu, astrag; hiumusescu, himuexpr: 2: trag (duc, scol, etc.) azvarna = trag (duc, scol, etc.) cu sescu, nhiumusescu, aleapid, leapid, slghescu, slghescu, zorea, fr volja-a lui; 3: u ljau azvarna = fug naljurea) {ro: srghescu, srgljescu, nburuescu {ro: azvrli, arunca, repezi} tr} {fr: en (se) tranant; successivement} {en: dragging, {fr: (se) jeter, (se) lancer, rejeter, (sur)sauter} {en: throw, crawling, creeping; successively} ex: caplu di curmu, tsi shurl, fling} ex: azvrlii tmbarea azvrlu (az-vr-lu) (mi) vb trdzea azvarna, s-acts di un schin; imn azvarna (imn IV azvrlii (az-vr-l), azvrleam (az-vr-lem), azvrlit trgnda-si pri loc); trdzea crliglu azvarna (dup el pri loc); (az-vr-l-t), azvrliri/azvrlire (az-vr-l-ri) (un cu azvrleamnili li-adutsi azvarna (trgnda-li dup el); fu adus azvar- lescu) azvrlit (az-vr-lt) adg azvrlit (az-vr-l-t), na; mca azvarna (fig: fr s-aleag, un dup-alant) shi azvrlits (az-vr-lts), azvrliti/azvrlite (az-vr-l-ti) arucat, coapti sh-nicoapti; lja horli azvarna (fig: un dup-alant) arcat, aminat, astraptu, hiumusit, himusit, nhiumusit, alipidat, azvarnalui (az-vr-na-lu) adv (un cu azvarna) ex: fu dus lipidat, slghit, slghit, srghit, srgljit, nburuit {ro: azvrlit, azvarnalui (expr: cu zorea) pn la plati azvara (az-v-ra) aruncat, repezit} {fr: jet, lanc, rejet, (sur)saut} {en: adv (un cu azvarna) ex: ts easti brnlu azvara; l-dusir az- thrown, hurled, flung} azvrliri/azvrlire (az-vr-l-ri) sf azvara (expr: cu zorea) la sculii; lu scular azvara (expr: cu vrliri (az-vr-lr) atsea tsi s-fatsi cndu s-azvrleashti tsiva i zorea) la iuchiumati; cara s-u ljai azvara (expr: naljurea), pots cariva; arucari, aminari, astradziri, astrdzeari, hiumusiri, his-fats tsi s-vrei azvrnuescu (az-vr-nu-s-cu) (mi) vb IV musiri, nhiumusiri, alipidari, lipidari, slghiri, slghiri, srazvrnuii (az-vr-nu-), azvrnueam (az-vr-nu-m), azvr- ghiri, srgljiri, nburuiri {ro: aciunea de a azvrli, de a nuit (az-vr-nu--t), azvrnuiri/azvrnuire (az-vr-nu--ri) arunca, de a repezi} {fr: action de (se) jeter, de (se) lancer, de trag un lucru azvarna pristi loc tra s-lu duc iuva; mi min cu rejeter, de (sur)sauter} {en: action of throwing, of hurling, of truplu alichit di loc pri dzinuclji sh-pri brats; (earb tsi nu flinging} creashti cu truplu ctr nsus, ma) s-tradzi azvarna pri loc; (mi) azvrliri/azvrlire (az-vr-l-ri) sf vedz tu azvrlescu trag azvarna; zvrnuescu, azvrnescu, zvrnjescu, trscu azvrlit (az-vr-lt) adg vedz tu azvrlescu {ro: (se) tr} {fr: (se) traner} {en: crawl, drag, creep} ex: sazvrlu (az-vr-lu) (mi) vb IV vedz tu azvrlescu azvrnuea (s-trdzea azvarna) tu creacuri; lu-azvrnuea pri azvrnescu (az-vr-n-s-cu) (mi) vb IV vedz tu azvarna mpadi azvrnuit (az-vr-nu-t) adg azvrnuit (az-vr-nu-- azvrniri/azvrnire (az-vr-n--ri) sf vedz tu azvarna t), azvrnuits (az-vr-nu-ts), azvrnuiti/azvrnuite (az-vr- azvrnit (az-vr-n-t) adg vedz tu azvarna nu--ti) tsi s-tradzi (s-ari trapt) azvarna; tsi fu traptu azvar- azvrntur (az-vr-n-t-r) sf vedz tu azvarna na; zvrnuit, azvrnit, zvrnjit, trt {ro: trt} {fr: tran} azvrnjar (az-vr-njr) adg vedz tu azvarna {en: crawled, dragged, crept} azvrnuiri/azvrnuire (azazvrnuescu (az-vr-nu-s-cu) (mi) vb IV vedz tu azvarna vr-nu--ri) sf azvrnuiri (az-vr-nu-r) atsea tsi fatsi omlu azvrnuiri/azvrnuire (az-vr-nu--ri) sf vedz tu azvarna (earba, etc.) cndu s-tradzi azvarna; zvrnuiri, azvrniri, azvrnuit (az-vr-nu-t) adg vedz tu azvarna zvrnjiri, trri {ro: aciunea de a (se) tr} {fr: action de (se) azvesti/azveste (az-vs-ti) sf azvesturi (az-vs-tur) un soi di traner} {en: action of crawling, of dragging, of creeping} cheatr alb (clcheri) tsi s-astindzi shi s-ameastic cu apa tra azvrnjar (az-vr-njr) adg azvrnjar (az-vr-nj-r), azs-da un soi di muljitur alb cu cari s-buisea casili aoa sh-un vrnjari (az-vr-njr), azvrnjari/azvrnjare (az-vr-nj-ri) chiro; zvesti, clcheri, crcheri, hlcheri {ro: var} {fr: chaux} tsi s-tradzi azvarna; zvrnjar; (fig: azvrnjar = (i) (njic) tsi s{en: lime} ex: azvesti asteas shi neasteas; acumprai azvesti; arucuteashti prit lschi; (ii) (om) murdar, slab, aru) {ro: casa easti dat cu azvesti; s-avea hipt tu guva di-azvesti trtor} {fr: qui (se) trane} {en: crawler} azvrnescu (azzvesti/zveste (zvs-ti) sf zvesturi (zvs-tur) (un cu azvesti) vr-n-s-cu) (mi) vb IV azvrnii (az-vr-n-), azvrneam azvistreau (az-vis-t-re-) sf azvistrei (az-vis-t-r) (az-vr-n-m), azvrnit (az-vr-n--t), azvrniun soi di sfinduchi larg, apus, dishcljis pisupr sh-bgat ri/azvrnire (az-vr-n--ri) (un cu azvrnuescu) aztu loc iu s-astindzi shi s-fatsi azvestea cu cari s-buiseashti casa vrnit (az-vr-n-t) adg azvrnit (az-vr-n--t), azvr- {ro: varni} {fr: chaufour} {en: lime kiln} azvistar (az-visnits (az-vr-n-ts), azvrniti/azvrnite (az-vr-n--ti) tr) sm azvistari (az-vis-tr) omlu tsi vindi azvesti; omlu (un cu azvrnuit) azvrniri/azvrnire (az-vr-n--ri) sf tsi astindzi azvestea sh-u fatsi etim tr buisirea-a casilor {ro: azvrniri (az-vr-n-r) (un cu azvrnuiri) azvrntur vrar} {fr: chaulier, chaufournier} {en: lime burner, lime (az-vr-n-t-r) sf azvrnturi (az-vr-n-tr) hiints i dealer} azvistusescu (az-vis-tu-ss-cu) vb IV azvistusii (azplant tsi s-tradzi azvarna; tsi easti traptu azvarna; (fig: azvr- vis-tu-s), azvistuseam (az-vis-tu-sem), azvistusit (az-visntur = om murdar, slab, aru) {ro: trtur} {fr: qui se tu-s-t), azvistusiri/azvistusire (az-vis-tu-s-ri) dau cu-aztrane; qui est tran} {en: who crawls, who drags; who is vesti (casa, loclu, pomlu, etc.); clchirusescu {ro: vrui} {fr: dragged} zvrnjescu (zvr-njs-cu) (mi) vb IV zvrnjii enduire de chaux, badigeonner} {en: lime, lime sprinkle (soil), (zvr-nj), zvrnjeam (zvr-njm), zvrnjit (zvr-nj-t), lime wash (trees)} ex: mni azvistusescu (dau cu-azvesti) zvrnjiri/zvrnjire (zvr-nj-ri) (un cu azvrnuescu) casa; udlu-aestu nu s-avistuseashti azvistusit (az-vis-tu-st) zvrnjit (zvr-njt) adg zvrnjit (zvr-nj-t), zvrnjits (zvr- adg azvistusit (az-vis-tu-s-t), azvistusits (az-vis-tu-sts), aznjts), zvrnjiti/zvrnjite (zvr-nj-ti) (un cu azvrnuit) vistusiti/azvistusite (az-vis-tu-s-ti) tsi easti dat cu-azvesti; zvrnjiri/zvrnjire (zvr-nj-ri) sf zvrnjiri (zvr-njr) (un clchirusit {ro: vruit} {fr: badigeonn} {en: limed} azvistucu azvrnuiri) zvrnjar (zvr-njr) adg zvrnjar (zvrsiri/azvistusire (az-vis-tu-s-ri) sf azvistusiri (az-vis-tu-sr) nj-r), zvrnjari (zvr-njr), zvrnjari/zvrnjare (zvr-njatsea tsi s-fatsi cndu s-azvistuseashti; clchirusiri {ro: ri) (un cu azvrnjar) zvarn (zvr-n) adv num dat la aciunea de a vrui; vruire} {fr: action denduire de chaux, ma multi turlii di hlts (cu coad, tsi au la un capit un soi di de badigeonner} {en: action of liming} cheaptini cu dints di her) cu cari omlu tradzi azvarna loclu tu azvimtu (az-vm-tu) adg vedz tu azvingu agri i bhceadz tra s-lu frimint shi s-lu fac ischiu, ic tradzi azvimtur (az-vm-tur) (mi) vb I azvimturai (az-vim-tu-r), azazvarna frndzi, erghi, etc. tra s-cur uborlu i grdina; grats vimturam (az-vim-tu-rm), azvimturat (az-vim-tu-r-t), {ro: grab, grebl} {fr: herse, rteau} {en: harrow, rake} azvimturari/azvimturare (az-vim-tu-r-ri) 1: sec (usuc) la azvarnalui(az-vr-na-lu) adv vedz tu azvarna soari, vimtu i foc; 2: nj-fac (nj-ljau) vimtu; mi-aruc ctr tsiva azvntur (az-vn-tur) (mi) vb I vedz tu azvimtur i cariva; usuc, sec, sufinedz, frignedz, azvintur, azvntur, vinazvnturari/azvnturare (az-vn-tu-r-ri) sf vedz tu azvimtur tur, vinturedz, zvintur, zvinturedz; nhiumusescu, hiumusescu, azvnturat (az-vn-tu-rt) adg vedz tu azvimtur himusescu, aleapid, leapid, slghescu, slghescu, srghescu, azvrlescu (az-vr-ls-cu) (mi) vb IV azvrlii (az-vr-l), azsrgljescu, nburuescu; 3: cadi neau cu vimtu turbat tsi uvrleam (az-vr-lem), azvrlit (az-vr-l-t), azvrliri/azaspulbir tu tuti prtsli; nveashti {ro: usca la vnt, zvnta; vrlire (az-vr-l-ri) diprtedz tsiva (i cariva) di ning mini (se) repezi} {fr: scher (au vent), vanner, essorer, (se) lancer}

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

173

{en: dry (clothes in the wind), fan, hurl oneself} ex: azvimtu- azvimturari/azvimturare (az-vim-tu-r-ri) sf vedz tu azvimtur rats-lu (spulbirats-lu) grnlu; s-azvimtur (s-hiumusi, sh-lo azvimturat1 (az-vim-tu-rt) adg vedz tu azvimtur vimtu) cu-agunjii; ca n turbat, s-azvimtur (s-hiumusi) azvimturat2 (az-vim-tu-rt) adg vedz tu azvimtur Dzna-din-Vali la csistr azvimturat1 (az-vim-tu-rt) adg azvindzeari/azvindzeare (az-vin-dze-ri) sf vedz tu azvingu azvimturat (az-vim-tu-r-t), azvimturats (az-vim-tu-rts), azvindziri/azvindzire (az-vn-dzi-ri) sf vedz tu azvingu azvimturati/azvimturate (az-vim-tu-r-ti) 1: tsi s-ari uscat tu azvingtor (az-vin-g-tr) adg vedz tu azvingu vimtu; 2: tsi s-ari hiumusit pri cariva i tsiva; tsi sh-ari fapt azvingu (az-vn-gu) (mi) vb III shi II azvimshu (az-vm-shu), vimtu; uscat, sicat, sufin, sufinat, frignat, azvinturat, azvntu- azvindzeam (az-vin-dzem), azvimt (az-vm-t) shi azvins rat, vinturat, zvinturat; hiumusit, himusit, nhiumusit, alipidat, (az-vn-s), azvindziri/azvindzire (az-vn-dzi-ri) shi azvindzealipidat, slghit, slghit, srghit, srgljit, nburuit, spulbirat ri/azvindzeare (az-vin-dze-ri) hiu ma cu puteari (dishtip(loat di vimtu) {ro: uscat la vnt, zvntat; repezit} {fr: sch tciuni, ma ghini armtusit, etc.) sh-amintu tu-un alumt (au vent), vann, essor, lanc} {en: dried (clothes in the (polim); mi-alumtu tra s-amintu; hiu ma bunlu sh-amintu tu wind), fanned, hurled, thrown} ex: pndz azvimturat; fudzea un astritseari; lj-bag mn; l-bag mpadi; lj-u pot; nvingu, dup frats s-lj-agiung ca ploaea azvimturat! (spulbirat di nvingu, anichisescu, nichisescu, anixescu, bat, amintu, frngu, vimtu) azvimturari/azvimturare (az-vim-tu-r-ri) sf azvimsurpu, astrec {ro: (lupta pentru a) nvinge; ctiga (joc, conturri (az-vim-tu-rr) 1: atsea tsi s-fatsi cndu s-usuc tsiva curs)} {fr: (lutter pour) vaincre; gagner} {en: (fight to) defeat; tu vimtu; uscari, sicari, sufinari, frignari, azvinturari, azvnwin} ex: va s-u ljai, ma s-mi-azvindzi (ma s-hii ma gioni, ma turari, vinturari, zvinturari, spulbirari (di vimtu); 2: atsea tsi-u s-nj-u pots); zmulsi gionili iataganlu sh-lja si s-azving cu (si fatsi un cndu s-aruc ctr cariva i tsiva; hiumusiri, himusiri, s-alumt tra s-lu bag mpadi) dushmanlu; azvimsi (lj-bg nhiumusiri, alipidari, lipidari, slghiri, slghiri, srghiri, mpadi, lj-btu) dushmanjlji tuts; s-turn shi ficiorlu dit polim, srgljiri, nburuiri; 3: furtun mari cu ploai i neau shi zurluiu lu-azvimsi pi dushman; lu-avea azvimt (lj-u-avea putut); vimtu tsi bati sh-aurl; spulbirari di neau (di vimtu); furtun, s s-azving (si s-alumt); lu-azvimsi (lu-astricu, amint) tu tufani, turin, nturinari, sindilii, chiameti, bor, nvai {ro: ampturari azvimtu (az-vm-tu) adg azvimt (az-vm-t), aciunea de a (se) usca la vnt, de a (se) zvnta; de a se azvimts (az-vm-ts), azvimti/azvimte (az-vm-ti) tsi chiru repezi, uscare, avntare, repezire; viscol, vijelie, catastrof} alumta; tsi chiru la un gioc di crts; tsi nu-amint un astrea{fr: action de scher (au vent), de vanner, dessorer, de (se) tsiri; azvinsu, nvinsu, nvinsu, anichisit, nichisit, anixit, btut, lancer; orage, tempte, catastrophe} {en: action of drying frmtu, surpat, astricut {ro: nvins} {fr: vaincu} {en: defeated} (clothes in the wind), of fanning, of hurling oneself; storm, ex: vrnu-azvimtu (tsi s-chear alumta) nu s-aleadzi azvinsu blizzard, catastrophy} ex: azvimturarea a stranjilor; giuneasca- (az-vn-su) adg azvins (az-vn-s), azvinshi (az-vn-shi), azlj azvimturari azvimturat2 (az-vim-tu-rt) adg azvimturat vinsi/azvinse (az-vn-si) (un cu azvimtu) azvindzi(az-vim-tu-r-t), azvimturats (az-vim-tu-rts), azvimturari/azvindzire (az-vn-dzi-ri) sf azvindziri (az-vn-dzir) atsea ti/azvimturate (az-vim-tu-r-ti) tsi easti alipidat; ljishuratic, tsi s-fatsi cndu cariva azvindzi; azvindzeari, nvindziri, nljishurashcu; tsi lu-arseashti s-hulndreasc, s-alag prit vindzeari, nvindziri, nvindzeari, anichisiri, nichisiri, anixiri, lumi; andornic {ro: aventurier} {fr: aventurier} {en: advenbteari, amintari, frndzeari, surpari, astreatsiri, astritseari {ro: turer} ex: tiniri azvimturats (andornits) azvintur (az-vn-tur) aciunea de a nvinge, de a ctiga (jocuri de noroc, concurs)} (mi) vb I azvinturai (az-vin-tu-r), azvinturam (az-vin-tu{fr: action de vaincre, de gagner (jeux de chance, competirm), azvinturat (az-vin-tu-r-t), azvinturari/azvinturare tion)} {en: action of defeating; of winning (games, competi(az-vin-tu-r-ri) (un cu azvimtur) azvinturat (az-vin-tution)} azvindzeari/azvindzeare (az-vin-dze-ri) sf azvindzeri rt) adg azvinturat (az-vin-tu-r-t), azvinturats (az-vin-tu- (az-vin-dzr) (un cu azvindziri) neazvimtu (neaz-vm-tu) rts), azvinturati/azvinturate (az-vin-tu-r-ti) (un cu azvim- adg neazvimt (neaz-vm-t), neazvimts (neaz-vm-ts), turat1) azvinturari/azvinturare (az-vin-tu-r-ri) sf azvinneazvimti/neazvimte (neaz-vm-ti) tsi nu cheari un alumt; turri (az-vin-tu-rr) (un cu azvimturari) azvntur (aztsi nu poati s-hib azvimtu; neazvinsu {ro: nenvins} {fr: qui vn-tur) (mi) vb I azvnturai (az-vn-tu-r), azvnturam (az- na pas t vaincu; invincible} {en: who has not been defeavn-tu-rm), azvnturat (az-vn-tu-r-t), azvnturari/azted; invincible} ex: neazvimts suntu armnjlji tu-alumt; vnturare (az-vn-tu-r-ri) (un cu azvimtur) azvnturat vrtuti neazvimt (tsi nu putea s-hib azvimt) avea lamnja (az-vn-tu-rt) adg azvnturat (az-vn-tu-r-t), azvnturats neazvinsu (neaz-vn-su) adg neazvins (neaz-vn-s), neaz(az-vn-tu-rts), azvnturati/azvnturate (az-vn-tu-r-ti) vinshi (neaz-vn-shi), neazvinsi/neazvinse (neaz-vn-si) (un (un cu azvimturat1) azvnturari/azvnturare (az-vn-tu-r- cu neazvimtu) azvingtor (az-vin-g-tr) adg azvingtoari) sf azvnturri (az-vn-tu-rr) (un cu azvimturari) ri/azvingtoare (az-vin-g-to-ri), azvingtori (az-vin-g-tr), zvinturedz (zvin-tu-rdz) (mi) vb I zvinturai (zvin-tu-r), azvingtoari/azvingtoare (az-vin-g-to-ri) atsel tsi-azvinzvinturam (zvin-tu-rm), zvinturat (zvin-tu-r-t), zvintura- dzi; atsel tsi-amint un alumt (astreatsiri) {ro: nvingtor} ri/zvinturare (zvin-tu-r-ri) (un cu azvimtur) ex: seavirli u {fr: vainqueur, victorieux} {en: winner} ex: sultan azvingtor zvintur (spulbir) neaua zvintur (zvn-tur) (mi) vb I zvin(tsi amint polimlu) nvingu (n-vn-gu) (mi) vb III shi II turai (zvin-tu-r), zvinturam (zvin-tu-rm), zvinturat (zvinnvimshu (n-vm-shu), nvindzeam (n-vin-dzem), nvintu-r-t), zvinturari/zvinturare (zvin-tu-r-ri) (un cu azs (n-vn-s), nvindziri/nvindzire (n-vn-dzi-ri) shi nvinvimtur) zvinturat (zvin-tu-rt) adg zvinturat (zvin-tu-rdzeari/nvindzeare (n-vin-dze-ri) (un cu azvingu) ex: t), zvinturats (zvin-tu-rts), zvinturati/zvinturate (zvin-tu-r- atsel tsi pi Vlecicu nvinsi nvinsu (n-vn-su) adg nvins ti) (un cu azvimturat1) zvinturari/zvinturare (zvin-tu-r(n-vn-s), nvinshi (n-vn-shi), nvinsi/nvinse (n-vn-si) ri) sf zvinturri (zvin-tu-rr) (un cu azvimturari) ex: zvin(un cu azvinsu) nvindziri/nvindzire (n-vn-dzi-ri) sf nturri (spulbirri) di neau dizvimturat (diz-vim-tu-rt) adg vindziri (n-vn-dzir) (un cu azvindziri) nvindzeari/ndizvimturat (diz-vim-tu-r-t), dizvimturats (diz-vim-tuvindzeare (n-vin-dze-ri) sf nvindzeri (n-vin-dzr) (un rts), dizvimturati/dizvimturate (diz-vim-tu-r-ti) (un cu cu azvindziri) nvingu (nvn-gu) (mi) vb III shi II nvimshu azvimturat1) vintur (vn-tur) (mi) vb I vinturai (vin-tu-r), (nvm-shu), nvindzeam (nvin-dzem), nvins (nvn-s), vinturam (vin-tu-rm), vinturat (vin-tu-r-t), vinturari/vinnvindziri/nvindzire (nvn-dzi-ri) shi nvindzeari/nvindzeare turare (vin-tu-r-ri) (un cu azvimtur) vinturedz (vin-tu(nvin-dze-ri) (un cu azvingu) nvinsu (nvn-su) adg rdz) (mi) vb I vinturai (vin-tu-r), vinturam (vin-tu-rm), nvins (nvn-s), nvinshi (nvn-shi), nvinsi/nvinse (nvn-si) vinturat (vin-tu-r-t), vinturari/vinturare (vin-tu-r-ri) (un (un cu azvimtu) nvindziri/nvindzire (nvn-dzi-ri) sf cu azvimtur) vinturat (vin-tu-rt) adg vinturat (vin-tu-rnvindziri (nvn-dzir) (un cu azvindziri) nvindzeari/nvint), vinturats (vin-tu-rts), vinturati/vinturate (vin-tu-r-ti) dzeare (nvin-dze-ri) sf nvindzeri (nvin-dzr) (un cu az(un cu azvimturat1) vinturari/vinturare (vin-tu-r-ri) sf vindziri) vinturri (vin-tu-rr) (un cu azvimturari) azvinsu (az-vn-su) adg vedz tu azvingu

174

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

azvintur (az-vn-tur) (mi) vb I vedz tu azvimtur nchisescu (i) cu am+cons, (ii) cu m+cons, shazvinturari/azvinturare (az-vin-tu-r-ri) sf vedz tu azvimtur ctivroar (iii) cu n+cons, cu an+cons, cu n+cons, azvinturat (az-vin-tu-rt) adg vedz tu azvimtur shi cu cons. azvistar (az-vis-tr) sm vedz tu azvesti mbair (m-b-ir) (mi) vb I vedz tu bair1 azvistreau (az-vis-t-re-) sf vedz tu azvesti mbar1 (m-br) adg vedz tu ambar1 azvistusescu (az-vis-tu-ss-cu) vb IV vedz tu azvesti mbar2 (m-br) adv vedz tu ambar1 azvistusiri/azvistusire (az-vis-tu-s-ri) sf vedz tu azvesti mbar3 (m-br) (mi) vb I vedz tu bair1 azvistusit (az-vis-tu-st) adg vedz tu azvesti mbirari/mbirare (m-b-i-r-ri) sf vedz tu bair1 azvoamiri/azvoamire (az-vo-mi-ri) sf vedz tu vom mbirat (m-b-i-rt) adg vedz tu bair1 azvom (az-vm) vb III shi II vedz tu vom mbnari/mbnare (m-b-n-ri) sf vedz tu ban azvu (z-vu) sm azyi (z-yi) agru-prici carnivor (tsi mc mbnat (m-b-nt) adg vedz tu ban carni), cu truplu greu acupirit cu peri lundz shi ascuri, cu mbnedz (m-b-ndz) vb I vedz tu ban cicioarli shcurti sh-cu caplu lungu tsi-ari un zurn ca-atsel di mbrari3/mbrare (m-b-r-ri) sf vedz tu bair1 porcu; vizur, yedzur, yedzri, baljados, dzoyiur, dzoyiur mbrat3 (m-b-rt) adg vedz tu bair1 {ro: viezure, bursuc} {fr: blaireau} {en: badger} ex: actsai un mbreats (m-b-re-ts) sf vedz tu ambar1 azvu; ca azvul tu alats mbet (m-bt) (mi) vb I vedz tu mbet azvumeari/azvumeare (az-vu-me-ri) sf vedz tu vom mbitari/mbitare (m-bi-t-ri) sf vedz tu mbet azvumut (az-vu-mt) adg vedz tu vom mbitat (m-bi-tt) adg vedz tu mbet azvundzescu (az-vun-dzs-cu) vb IV azvundzii (az-vun-dz), mbittonj (m-bi-t-tnj) adg vedz tu mbet azvundzeam (az-vun-dzem), azvundzit (az-vun-dz-t), az-mbittor (m-bi-t-tr) adg vedz tu mbet vundziri/azvundzire (az-vun-dz-ri) fac un guv tu-un lucru mbittslji/mbittslje (m-bi-t-ts-lji) sf vedz tu mbet dit un parti tu-alant; trec un lucru (cari di-arad easti nturyi- mbittur (m-bi-t-t-r) sf vedz tu mbet sit tu-un capit) prit altu lucru pn s-afl di partea-alant; mbogru (m-b-gru) adg vedz tu mbogru azundzescu, crtiljedz, strpungu, spitrundu, strbat, stribat mbugat (m-bu-gt) adg vedz tu bugat {ro: guri, perfora} {fr: trouer, perforer, percer} {en: pierce, mbuljisescu (m-bu-lji-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu go through} azvundzit (az-vun-dzt) adg azvundzit (azmbuljitsedz vun-dz-t), azvundzits (az-vun-dzts), azvundziti/azvundzite mbuljisiri/mbuljisire (m-bu-lji-s-ri) sf vedz tu (az-vun-dz-ti) (lucru) tsi-lj si featsi un guv dit un parti tu- mbuljitsedz alant; tsi-lj s-ari tricut tsiva dit un parti tu-alant; azundzit, mbuljisit (m-bu-lji-st) adg vedz tu mbuljitsedz crtiljat, strpumtu, spitrumtu, strbtut, stribtut {ro: gurit, mpartu (m-pr-tu) (mi) vb IV vedz tu parti perforat} {fr: trou, perfor, perc} {en: pierced, gone mprjinari/mprjinare (m-pr-ji-n-ri) sf vedz tu prjin through} azvundziri/azvundzire (az-vun-dz-ri) sf azvunmprjinat (m-pr-ji-nt) adg vedz tu prjin dziri (az-vun-dzr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva azvunmprjinedz (m-pr-ji-ndz) vb I vedz tu prjin dzeashti; azvundziri, azundziri, crtiljari, strpundziri, spitrun- mprtciuni/mprtciune (m-pr-t-c-ni) sf vedz tu diri, strbatiri, strbteari, stribatiri, stribteari {ro: aciunea de parti a guri, de a perfora; gurire, perforare} {fr: action de permprtsri/mprtsre (m-pr-ts-ri) sf vedz tu parti cer, de trouer, de forer} {en: action of piercing, of going mprtst (m-pr-tst) adg vedz tu parti through} azundzescu (a-zun-dzs-cu) vb IV azundzii (ampturari/mpturare (m-p-tu-r-ri) sf vedz tu zun-dz), azundzeam (a-zun-dzem), azundzit (a-zun-dz- ampatrulea1 t), azundziri/azundzire (a-zun-dz-ri) (un cu azvundzescu) mpturat (m-p-tu-rt) adg vedz tu ampatrulea1 azundzit (a-zun-dzt) adg azundzit (a-zun-dz-t), azun- mpturedz (m-p-tu-rdz) vb I vedz tu ampatrulea1 dzits (a-zun-dzts), azundziti/azundzite (a-zun-dz-ti) (un mplin (m-pln) adg vedz tu mplin cu azvundzit) azundziri/azundzire (a-zun-dz-ri) sf azundziri mprad (m-prd) vb I vedz tu prad (a-zun-dzr) (un cu azvundziri) mprdari/mprdare (mpr-d-ri) sf vedz tu prad azvundziri/azvundzire (az-vun-dz-ri) sf vedz tu azvundzescu mprdat (mpr-dt) adg vedz tu prad azvundzit (az-vun-dzt) adg vedz tu azvundzescu mprnjescu (mpr-njs-cu) (mi) vb IV vedz tu mprnjescu azvurri/azvurre (az-vu-r-ri) sf vedz tu izvur mprnjiri/mprnjire (m-pr-nj-ri) sf vedz tu mprnjescu azvurscu (az-vu-rs-cu) vb IV vedz tu izvur mprnjit (m-pr-njt) adg vedz tu mprnjescu azvurt (az-vu-rt) adg vedz tu izvur mpriun (m-pri--n) adv vedz tu mpriun mprostu (m-prs-tu) adg vedz tu mprostu1 mprustari/mprustare (m-prus-t-ri) sf vedz tu mprostu1 mprustat (m-prus-tt) adg vedz tu mprostu1 gram tsi s-afl tu nchisita di multi zboar tsi nchisescu mprustedz (m-prus-tdz) (mi) vb I vedz tu mprostu1 cu m, n shi dau zboar mash tsi nchisescu cu l (l shi lj), s mpumurat (m-pu-mu-rt) adg vedz tu mpumurat (sh) shi t (ts). Aest gram, tu zboarli tsi nchisescu cu m mvrtescu (m-vr-ts-cu) (mi) vb IV mvrtii (m-vr-t), shi n (i) nu s-avdi multi ori (la armnjlji din Sud); (ii) s-avdi mvrteam (m-vr-tem), mvrtit (m-vr-t-t), mvrtica vucala multi ori (la armnjlji dit Nordu); shi (iii) multi ori ri/mvrtire (m-vr-t-ri) scriari neaprucheat tu aestu s-avdi (shi easti scriat) ca vucala a. La Simpozionlu di dictsiunar; vedz nvrtescu Standardidzari a Scriariljei Armneasc (Bituli, 1997), s-lo mvrtiri/mvrtire (m-vr-t-ri) sf mvrtiri (m-vr-tr) apofasea ca zboarli cu idyea noim tsi nchisescu cu an, scriari neaprucheat tu aestu dictsiunar; vedz nvrtiri n shi n, ic nchisescu cu am, m shi m, si s mvrtit (m-vr-tt) adg mvrtit (m-vr-t-t), mvrtits ngrpseasc mash cu n ic cu m tu nchisit, cu tuti c (i) (m-vr-tts), mvrtiti/mvrtite (m-vr-t-ti) scriari neazboarli va poat si s-avd, mac ashi va s-u va cititorlu, cu prucheat tu aestu dictsiunar; vedz nvrtit an, n ic cu am, m; shi (ii) putem s-avem mvrtitur (m-vr-ti-t-r) sf mvrtituri (m-vr-ti-tr) exceptsii shi zboarli va poat s-hib scriati cu an, n ic scriari neaprucheat tu aestu dictsiunar; vedz nvrtitur scriati cu am, m, dup cum u caft zborlu shi dup cum n (n) prip (i forma shcurt n) vedz tu n1 easti tu zburrea-a scriitorlui n+cons (tu nchisita-a zboarlor) vedz shi zboarli tsi l pr pers III vedz tu el nchisescu (i) cu an+cons, (ii) cu n+cons, shi, lj1 (lj) pr pirs III vedz tu el ctivroar (cndu consonanta easti b, p shi v) (iii) cu lj2 (lj) pr pirs III vedz tu el m+cons, cu am+cons, cu m+cons, shi cu cons. m+cons (tu nchisita-a zboarlor) vedz shi zboarli tsi nbulzinari/nbulzinare (n-bul-zi-n-ri) sf vedz tu

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

175

nbulzinedz (n-chis-m-s-t), nchismsiri/nchismsire (n-chis-m-snbulzinat (n-bul-zi-nt) adg vedz tu nbulzinedz ri) scriari neaprucheat di noi; vedz nchizmsescu nbulzinedz (n-bul-zi-ndz) (mi) vb I vedz tu nbulzinedz nchismsiri/nchismsire (n-chis-m-s-ri) sf nchismsiri ncaci (n-cc) (mi) vb I vedz tu ncaci1 (n-chis-m-sr) scriari neaprucheat di noi; vedz ncalic (n-ca-lic) vb I vedz tu cal1 nchizmsiri ncaltsu (n-cl-tsu) (mi) vb I vedz tu ncaltsu nchismsit (n-chis-m-st) adg nchismsit (n-chis-m-sncap (n-cp) vb II vedz tu ncap t), nchismsits (n-chis-m-sts), nchismsiti/nchismsite ncarcu1 (n-cr-cu) (mi) vb I vedz tu ncarcu1 (n-chis-m-s-ti) scriari neaprucheat di noi; vedz ncarcu2 (n-cr-cu) (mi) vb I vedz tu ncarcu2 nchizmsit ncceari/ncceare (n-c-ce-ri) sf vedz tu ncaci1 nchismusescu (n-chis-mu-ss-cu) vb IV nchismusii (nncceat (n-c-cet) adg vedz tu ncaci1 chis-mu-s), nchismuseam (n-chis-mu-sem), nchismunccitur (n-c-ci-t-r) sf vedz tu ncaci1 sit (n-chis-mu-s-t), nchismusiri/nchismusire (n-chisnclicari/nclicare (n-c-li-c-ri) sf vedz tu cal1 mu-s-ri) scriari neaprucheat di noi; vedz nchizmusescu nclicat (n-c-li-ct) adg vedz tu cal1 nchismusiri/nchismusire (n-chis-mu-s-ri) sf nchismusiri ncltsari/ncltsare (n-cl-ts-ri) sf vedz tu ncaltsu (n-chis-mu-sr) scriari neaprucheat di noi; vedz ncltsat (n-cl-tst) adg vedz tu ncaltsu nchizmusiri ncnescu (n-c-ns-cu) vb IV vedz tu ncnescu nchismusit (n-chis-mu-st) adg nchismusit (n-chis-muncniri/ncnire (n-c-n-ri) sf vedz tu ncnescu s-t), nchismusits (n-chis-mu-sts), nchismusiti/nchisncnit (n-c-nt) adg vedz tu ncnescu musite (n-chis-mu-s-ti) scriari neaprucheat di noi; vedz ncpeari/ncpeare (n-c-pe-ri) sf vedz tu ncap nchizmusit ncput (n-c-pt) adg vedz tu ncap nchizmataric (n-chiz-ma-t-ric) adg vedz tu nchizm ncrcari1/ncrcare (n-cr-c-ri) sf vedz tu ncarcu1 nchizm (n-chz-m) sf vedz tu nchizm ncrcari2/ncrcare (n-cr-c-ri) sf vedz tu ncarcu2 nchizmsescu (n-chiz-m-ss-cu) vb IV vedz tu nchizm ncrcat1 (n-cr-ct) adg vedz tu ncarcu1 nchizmsiri/nchizmsire (n-chiz-m-s-ri) sf vedz tu ncrcat2 (n-cr-ct) adg vedz tu ncarcu2 nchizm ncrligari/ncrligare (n-cr-li-g-ri) sf vedz tu crlig nchizmsit (n-chiz-m-st) adg vedz tu nchizm ncrligat (n-cr-li-gt) adg vedz tu crlig nchizmusescu (n-chiz-mu-ss-cu) vb IV vedz tu nchizm ncrlighedz (n-cr-li-ghdz) (mi) vb I vedz tu crlig nchizmusiri/nchizmusire (n-chiz-mu-s-ri) sf vedz tu ncheadic (n-che-dic) (mi) vb I vedz tu cheadic nchizm ncheari/ncheare (n-che-ri) adv vedz tu incheari nchizmusit (n-chiz-mu-st) adg vedz tu nchizm ncherdhu (n-chr-dhu) sn ncherdhuri (n-chr-dhur) un nciornic (n-cr-nic) (mi) vb I vedz tu ncernu cu ncherdu nciurnicari/nciurnicare (n-cur-ni-c-ri) sf vedz tu ncherdu (n-chr-dhu) sn vedz tu ncherdu ncernu nchid (n-chd) (mi) vb III shi II nchish (n-chsh), nchi- nciurnicat (n-cur-ni-ct) adg vedz tu ncernu deam (n-chi-dem), nchis (n-ch-s), nchidiri/nchidire nciuvnjat (n-cu-v-njt) adg vedz tu nciuvnjat (n-ch-di-ri) shi nchideari/nchideare (n-chi-de-ri) scria- ncljeg (n-cljg) (mi) vb I vedz tu cljag ri neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ncljid ncljiari/ncljiare (n-clji--ri) sf vedz tu cljai nchideari/nchideare (n-chi-de-ri) sf nchideri (n-chi-dr) ncljiat (n-clji-t) adg vedz tu cljai scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ncljideari ncljid (n-cljd) (mi) vb III shi II vedz tu ncljid nchidicari/nchidicare (n-chi-di-c-ri) sf vedz tu cheadic ncljideari/ncljideare (n-clji-de-ri) sf vedz tu ncljid nchidicat (n-chi-di-ct) adg vedz tu cheadic ncljidiri/ncljidire (n-clj-di-ri) sf vedz tu ncljid nchidiri/nchidire (n-ch-di-ri) sf nchidiri (n-ch-dir) ncljiedz (n-clji-dz) (mi) vb I vedz tu cljai scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ncljidiri ncljigari/ncljigare (n-clji-g-ri) sf vedz tu cljag nchirdsescu (n-chir-dh-ss-cu) vb IV vedz tu ncherdu ncljigat (n-clji-gt) adg vedz tu cljag nchirdsiri/nchirdsire (n-chir-dh-s-ri) sf vedz tu ncljin (n-cljn) (mi) vb I vedz tu ncljin ncherdu ncljinari/ncljinare (n-clji-n-ri) vedz tu sf ncljin nchirdsit (n-chir-dh-st) adg vedz tu ncherdu ncljinat (n-clji-nt) adg vedz tu ncljin nchirdhsescu (n-chir-dh-ss-cu) vb IV nchirdhsii (n- ncljinciun (n-clji-n-cu-n) sf vedz tu ncljin chir-dh-s), nchirdhseam (n-chir-dh-sem), nchirncljinciuni/ncljinciune (n-clji-n-cu-ni) sf vedz tu dhsit (n-chir-dh-s-t), nchirdhsiri/nchirdhsire (nncljin chir-dh-s-ri) un cu nchirdsescu ncljintor (n-clji-n-tr) adg vedz tu ncljin nchirdhsiri/nchirdhsire (n-chir-dh-s-ri) sf nchirdhsiri ncljis (n-cljs) adg vedz tu ncljid (n-chir-dh-sr) un cu nchirdsiri nclo (n-cl) adv vedz tu nclo nchirdhsit (n-chir-dh-st) adg nchirdhsit (n-chir-dh- nclotsi/nclotse (n-cl-tsi) adv vedz tu nclo s-t), nchirdhsits (n-chir-dh-sts), nchirdhsiti/nchir- ncoa (n-co) adv vedz tu ncoa dhsite (n-chir-dh-s-ti) un cu nchirdsit ncoatsi/ncoatse (n-co-tsi) vedz tu ncoa nchis (n-chs) adg nchis (n-ch-s), nchish (n-chsh), ncreadiri/ncreadire (n-cre-di-ri) sf vedz tu cred nchisi/nchise (n-ch-si) scriari neaprucheat tu-aestu ncred (n-crd) (mi) vb III shi II vedz tu cred dictsiunar; vedz ncljis ncrideari/ncrideare (n-cri-de-ri) sf vedz tu cred nchisescu (n-chi-ss-cu) vb IV vedz tu nchisescu ncridzut (n-cri-dzt) adg vedz tu cred nchisiri/nchisire (n-chi-s-ri) sf vedz tu nchisescu ncrun (n-crn) (mi) vb I vedz tu curun1 nchisit (n-chi-st) adg vedz tu nchisescu ncrunari/ncrunare (n-cru-n-ri) sf vedz tu curun1 nchisit (n-chi-s-t) sf vedz tu nchisescu ncrunat (n-cru-nt) adg vedz tu curun1 nchismataric (n-chis-ma-t-ric) adg nchismataric (nncrutsiljari/ncrutsiljare (n-cru-tsi-lj-ri) sf vedz tu crutsi chis-ma-t-ri-c), nchismatarits (n-chis-ma-t-rits), nchis- ncrutsiljat (n-cru-tsi-ljt) adg vedz tu crutsi mataritsi/nchismataritse (n-chis-ma-t-ri-tsi) scriari nea- ncrutsiljedz (n-cru-tsi-ljdz) (mi) vb I vedz tu crutsi prucheat di noi; vedz nchizmataric ncucinari/ncucinare (n-cu-ci-n-ri) sf vedz tu ngucinedz nchism (n-chs-m) sf nchismi/nchisme (n-chs-mi) ncucinat (n-cu-ci-nt) adg vedz tu ngucinedz scriari neaprucheat di noi; vedz nchizm ncucinedz (n-cu-ci-ndz) vb I vedz tu ngucinedz nchismsescu (n-chis-m-ss-cu) vb IV nchismsii (nncucinescu (n-cu-ci-ns-cu) vb IV vedz tu ngucinedz chis-m-s), nchismseam (n-chis-m-sem), nchismsit ncuciniri/ncucinire (n-cu-ci-n-ri) sf vedz tu ngucinedz

176

Dictsiunar a Limbljei Armneasc ndultsit1 (n-dul-tst) adg vedz tu dultsi1 ndultsit2 (n-dul-tsit) sm pl(?) vedz tu ndultsit2 nduprari/nduprare (n-du-p-r-ri) sf vedz tu nduprari nduprat (n-du-p-rt) adg vedz tu nduprat nduprciuni/nduprciune (n-du-p-r-ci-ni) sf vedz tu nduprciuni nduprit (n-du-p-rt) adg vedz tu ndrupt ndupirari/ndupirare (n-du-pi-r-ri) sf vedz tu ndupirari ndupirat (n-du-pi-rt) adg vedz tu ndupirat ndzap (n-dzp) (mi) vb I ndzpai (n-dz-p), ndzpam (n-dz-pm), ndzpat (n-dz-p-t), ndzpari/ndzpare (n-dz-p-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ntsap ndzpari/ndzpare (n-dz-p-ri) sf ndzpri (n-dz-pr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ntspari ndzpat (n-dz-pt) adg ndzpat (n-dz-p-t), ndzpadz (n-dz-pts), ndzpati/ndzpate (n-dz-p-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ntspat ndzptos (n-dz-p-ts) adg ndzptoas (n-dz-p-tos), ndzptosh (n-dz-p-tsh), ndzptoasi/ndzptoase (n-dz-p-to-si) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ntsptos ndzptur (n-dz-p-t-r) sf ndzpturi (n-dz-p-tr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ntsptur ndzinucljari/ndzinucljare (n-dzi-nu-clj-ri) sf vedz tu dzinuclju ndzinucljat (n-dzi-nu-cljt) adg vedz tu dzinuclju ndzinucljedz (n-dzi-nu-cljdz) vb I vedz tu dzinuclju nfarmc (n-fr-mc) (mi) vb I vedz tu frmac1 nfrmcari/nfrmcare (n-fr-m-c-ri) sf vedz tu frmac1 nfrmcat (n-fr-m-ct) adg vedz tu frmac1 nfrmcos (n-fr-m-cs) adg vedz tu frmac1 nfrmcusescu (n-fr-m-cu-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu frmac1 nfrmcusiri/nfrmcusire (n-fr-m-cu-s-ri) sf vedz tu frmac1 nfrmcusit (n-fr-m-cu-st) adg vedz tu frmac1 nflurescu (n-flu-rs-cu) vb IV vedz tu floar nfluriri/nflurire (n-flu-r-ri) sf vedz tu floar nflurit (n-flu-rt) adg vedz tu floar nfricushari/nfricushare (n-fri-cu-sh-ri) sf vedz tu fric nfricushat (n-fri-cu-sht) adg vedz tu fric nfricushedz (n-fri-cu-shdz) (mi) vb I vedz tu fric nfushtari/nfushtare (n-fush-t-ri) sf vedz tu nfushtedz nfushtat (n-fush-tt) adg vedz tu nfushtedz nfushtedz (n-fush-tdz) vb I vedz tu nfushtedz ngarcu (n-gr-cu) (mi) vb I ngrcai (n-gr-c), ngrcam (n-gr-cm), ngrcat (n-gr-c-t), ngrcari/ngrcare (n-gr-c-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ncarcu1 shi ncarcu2 nglari/nglare (n-g-l-ri) sf vedz tu gal nglat (n-g-lt) adg vedz tu gal nglbidari/nglbidare (n-gl-bi-d-ri) sf vedz tu nglubudedz nglbidat (n-gl-bi-dt) adg vedz tu nglubudedz nglbidedz (n-gl-bi-ddz) vb I vedz tu nglubudedz ngledz (n-g-ldz) vb I vedz tu gal ngrcari/ngrcare (n-gr-c-ri) sf ngrgri (n-gr-cr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ncrcari1 shi ncrcari2 ngrcat (n-gr-ct) adg ngrcat (n-gr-c-t), ngrcats (n-gr-cts), ngrcati/ngrcate (n-gr-c-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ncrcat1 shi ncrcat2 ngtan (n-g-tn) adv, sm fr pl vedz tu angtan nghios (n-ghis) adv vedz tu nghios ngindari/ngindare (n-gin-d-ri) sf vedz tu gindi ngindat (n-gin-dt) adg vedz tu gindi ngindu (n-gn-du) (mi) vb I vedz tu gindi ngljets (n-gljts) vb I vedz tu gljets

ncucinit (n-cu-ci-nt) adg vedz tu ngucinedz ncucushari/ncucushare (n-cu-cu-sh-ri) sf vedz tu ncucushedz ncucushat (n-cu-cu-sht) adg vedz tu ncucushedz ncucushedz (n-cu-cu-shdz) (mi) vb I vedz tu ncucushedz ncucutari/ncucutare (n-cu-cu-t-ri) sf vedz tu cucot ncucutat (n-cu-cu-tt) adg vedz tu cucot ncucutedz (n-cu-cu-tdz) (mi) vb I vedz tu cucot nculea (n-cu-le) adv vedz tu nclo ncurpiljari/ncurpiljare (n-cur-pi-lj-ri) sf vedz tu ncurpiljedz ncurpiljat (n-cur-pi-ljt) adg vedz tu ncurpiljedz ncurpiljedz (n-cur-pi-ljdz) vb I vedz tu ncurpiljedz ncurun (n-cu-rn) (mi) vb I vedz tu curun1 ncurunari/ncurunare (n-cu-ru-n-ri) sf vedz tu curun1 ncurunat (n-cu-ru-nt) adg vedz tu curun1 ncusurari/ncusurare (n-cu-su-r-ri) sf vedz tu cusor1 ncusurat (n-cu-su-rt) adg vedz tu cusor1 ncusuredz (n-cu-su-rdz) (mi) vb I vedz tu cusor1 ndat (n-d-t) sf ndts (n-dts) vedz tu indati ndcnescu (n-d-c-ns-cu) (mi) vb IV vedz tu ndcnescu ndcniri/ndcnire (n-d-c-n-ri) sf vedz tu ndcnescu ndcnit (n-d-c-nt) adg vedz tu ndcnescu ndrlu (n-dr-lu) adg ndrl (n-dr-l), ndrlji (n-dr-lji), ndrli/ndrle (n-dr-li) tsi lu-arseashti si s-alavd multu (sh-atumtsea cndu nu-ahrzeashti alavdi sh-ahntu mri); alvdos, alvdtor, fudul, flos, pirifan, tartabes, tartares {ro: ngmfat, arogant} {fr: gonfl dorgueil, vantard} {en: vainglorious, arrogant, bursting with pride} ndes (n-ds) (mi) vb I vedz tu des1 ndirsescu (n-dir-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu ndirisi ndirsiri/ndirsire (n-dir-s-ri) sf vedz tu ndirisi ndirsit (n-dir-st) adg vedz tu ndirisi ndisari/ndisare (n-di-s-ri) sf vedz tu des1 ndisat (n-di-st) adg vedz tu des1 ndisescu (n-di-ss-cu) vb IV vedz tu ndisescu ndisiri/ndisire (n-di-s-ri) vedz tu ndisescu ndisit (n-di-st) adg vedz tu ndisescu ndoapr1 (n-do-pr) (mi) vb I vedz tu ndoapir1 ndoapr2 (n-do-pr) sm vedz tu ndoapir2 ndoapir1 (n-do-pir) (mi) vb I vedz tu ndoapir ndoapir2 (n-do-pir) sm fr pl vedz tu ndoapir2 ndoi (n-d) adg, pr, shi num vedz tu ndoi ndreadziri/ndreadzire (n-dre-dzi-ri) sf vedz tu ndreg1 ndreg1 (n-drg) (mi) vb III shi II vedz tu ndreg1 ndreg2 (n-drg) adg ndreag (n-dre-g), ndredz (ndrdz), ndredz (n-drdz) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ntreg ndrepsu (n-drp-su) adg vedz tu ndreg1 ndreptu1 (n-drp-tu) sn vedz tu ndriptati ndreptu2 (n-drp-tu) adg vedz tu ndriptati ndreptu3 (n-drp-tu) adv vedz tu ndriptati ndreptu4 (n-drp-tu) (mi) vb I vedz tu ndriptati ndreptu5 (n-drp-tu) adg vedz tu ndreg1 ndreptu6 (n-drp-tu) adg vedz tu nandreapta ndridzeari/ndridzeare (n-dri-dze-ri) sf vedz tu ndreg1 ndriptari/ndriptare (n-drip-t-ri) sf vedz tu ndriptati ndriptat (n-drip-tt) adg vedz tu ndriptati ndriptedz (n-drip-tdz) (mi) vb I vedz tu ndriptati ndrupciuni/ndrupciune (n-dru-p-ci-ni) sf vedz tu ndrupciuni ndrupri/ndrupre (n-dru-p-ri) sf vedz tu ndrupri ndrupscu (n-dru-ps-cu) (mi) vb IV vedz tu ndrupscu ndrupt (n-dru-pt) adg vedz tu ndrupt ndruptur (n-dru-p-t-r) sf vedz tu ndruptur nduhachi/nduhache adv (n-du-h-chi) adv vedz tu hachi ndultsescu (n-dul-tss-cu) (mi) vb IV vedz tu dultsi1 ndultsiri/ndultsire (n-dul-ts-ri) sf vedz tu dultsi1

Dictsiunar a Limbljei Armneasc ngljimari/ngljimare (n-glji-m-ri) sf vedz tu ngljim ngljimat (n-glji-mt) adg vedz tu ngljim ngljim (n-glj-m) sf vedz tu ngljim ngljimedz (n-glji-mdz) vb I vedz tu ngljim ngljimuescu (n-glji-mu-s-cu) vb IV vedz tu ngljim ngljimuiri/ngljimuire (n-glji-mu--ri) sf vedz tu ngljim ngljimuit (n-glji-mu-t) adg vedz tu ngljim ngljinescu (n-glji-ns-cu) vb IV vedz tu ngljim ngljinjiri/ngljinjire (n-glji-nj-ri) sf vedz tu ngljim ngljinjit (n-glji-njt) adg vedz tu ngljim ngljit (n-gljt) vb I shi IV vedz tu ngljit1 ngljit1 (n-gljt) vb I vedz tu ngljit1 ngljit2 (n-gljt) vb IV vedz tu ngljit1 ngljitari/ngljitare (n-glji-t-ri) sf vedz tu ngljit1 ngljitat (n-glji-tt) adg vedz tu ngljit1 ngljitsari/ngljitsare (n-glji-ts-ri) sf vedz tu gljets ngljitsat (n-glji-tst) adg vedz tu gljets ngljitsri/ngljitsre (n-glji-ts-ri) sf vedz tu ngljit1 ngljitst (n-glji-tst) adg vedz tu ngljit1 ngrnjaric (n-gr-nj-ric) adg vedz tu ngrnji ngrnjescu (n-gr-njs-cu) (mi) vb IV vedz tu ngrnji ngrnji/ngrnje (n-gr-nji) sf vedz tu ngrnji ngrnjiri/ngrnjire (n-gr-nj-ri) sf vedz tu ngrnji ngrnjit (n-gr-njt) adg vedz tu ngrnji ngrop (n-grp) vb I vedz tu groap ngrosh (n-grsh) (mi) vb I vedz tu gros2 ngrupari/ngrupare (n-gru-p-ri) sf vedz tu groap ngrupat (n-gru-pt) adg vedz tu groap ngrushari/ngrushare (n-gru-sh-ri) sf vedz tu gros2 ngrushat (n-gru-sht) adg vedz tu gros2 ngucescu (n-gu-cs-cu) adg vedz tu angucescu ngucinari/ngucinare (n-gu-ci-n-ri) sf vedz tu ngucinedz ngucinat (n-gu-ci-nt) adg vedz tu ngucinedz ngucinedz (n-gu-ci-ndz) vb I vedz tu ngucinedz nguciri/ngucire (n-gu-c-ri) sf vedz tu angucescu ngucit (n-gu-ct) adg vedz tu angucescu ngus (n-g-s) sf vedz tu angus ngusos (n-gu-ss) adg vedz tu angus ninti/ninte (nn-ti) adv vedz tu ninti nj (nj) pr pirs refl I vedz tu mini nprap (n-pr-p) adv vedz tu prapa nsirin (n-si-rn) (mi) vb I vedz tu sirin nsirinari/nsirinare (n-si-ri-n-ri) sf vedz tu sirin nsirinat (n-si-ri-nt) adg vedz tu sirin nsirineadz (n-si-ri-ne-dz) (si) vb unipirs. I vedz tu sirin nsirinedz (n-si-ri-ndz) (mi) vb I vedz tu sirin nsor1 (n-sr) (mi) vb I vedz tu nsor nsurari/nsurare (n-su-r-ri) sf vedz tu nsor nsurat (n-su-rt) adg vedz tu nsor nsus (n-ss) adv vedz tu nsus ntard (n-tr-d) adv vedz tu trdzu1 ntnj1 (n-tnj) num vedz tu ntnj1 ntnj2 (n-tnj) adv vedz tu ntnj1 ntimsu (n-tm-su) adg vedz tu tindu ntimtu (n-tm-tu) adg vedz tu tindu ntindeari/ntindeare (n-ntin-de-ri) sf vedz tu tindu ntindiri/ntindire (n-tn-di-ri) sf vedz tu tindu ntindu (n-tn-du) (mi) vb III shi II vedz tu tindu ntinirescu (n-ti-ni-rs-cu) vb IV vedz tu tinir ntiniriri/ntinirire (n-ti-ni-r-ri) sf vedz tu tinir ntinirit (n-ti-ni-rt) adg vedz tu tinir ntr (n-tr) prip vedz tu ntru ntreatsit (n-tre-tsit) adg vedz tu trec1 ntreb (n-trb) (mi) vb I vedz tu ntreb ntreg (n-trg) adg vedz tu ntreg ntribari/ntribare (n-tri-b-ri) sf vedz tu ntreb ntribat (n-tri-bt) adg vedz tu ntreb ntric (n-trc) vb I vedz tu mtric ntricari/ntricare (n-tri-c-ri) sf vedz tu mtric ntricat (n-tri-ct) adg vedz tu mtric ntru (n-tru) prip vedz tu ntru

177

ntrupusescu (n-tru-pu-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu trup ntrupusiri/ntrupusire (n-tru-pu-s-ri) sf vedz tu trup ntrupusit (n-tru-pu-st) adg vedz tu trup ntsap (n-tsp) (mi) vb I vedz tu ntsap ntspari/ntspare (n-ts-p-ri) sf vedz tu ntsap ntspat (n-ts-pt) adg vedz tu ntsap ntsplicos (n-ts-p-li-cs) adg vedz tu ntsap ntsptos (n-ts-p-ts) adg vedz tu ntsap ntsptur (n-ts-p-t-r) sf vedz tu ntsap ntspulicos (n-ts-pu-li-cs) adg vedz tu ntsap ntseapiri/ntseapire (n-tse-pi-ri) sf vedz tu ntsep ntsep (n-tsp) vb III vedz tu ntsep ntsiput (n-tsi-pt) adg vedz tu ntsep ntunearic (n-tu-ne-ric) sn vedz tu ntunearic1 ntunearic (n-tu-ne-ri-c) vb I vedz tu ntunearic1 ntunicari1/ntunicare (n-tu-ni-c-ri) sf vedz tu ntunearic1 ntunicat1 (n-tu-ni-ct) adg vedz tu ntunearic1 ntunic (n-t-ni-c) vb I vedz tu ntunearic1 ntunicos (n-tu-ni-cs) adg vedz tu ntunearic1 nturinari/nturinare (n-tu-ri-n-ri) sf vedz tu turin nturinat (n-tu-ri-nt) adg vedz tu turin nturin (n-tu-r-n) vb unipirs. I vedz tu turin nturineadz (n-tu-ri-ne-dz) vb unipirs. I vedz tu turin nturtsescu1 (n-tur-tss-cu) adg vedz tu turcu1 nturtsescu2 (n-tur-tss-cu) (mi) vb IV vedz tu turcu1 nturtsiri/nturtsire (n-tur-ts-ri) sf vedz tu turcu1 nturtsit (n-tur-tst) adg vedz tu turcu1 nvapsu (n-vp-su) adg vedz tu vfii nvrgos (n-vr-gs) adg vedz tu anvrliga nvrligos (n-vr-li-gs) adg vedz tu anvrliga nvrtescu (n-vr-ts-cu) (mi) vb IV vedz tu anvrtescu nvrtiri/nvrtire (n-vr-t-ri) sf vedz tu anvrtescu nvrtit (n-vr-tt) adg vedz tu anvrtescu nvrtitur (n-vr-ti-t-r) sf vedz tu anvrtescu nvrtushari/nvrtushare (n-vr-tu-sh-ri) sf vedz tu vrtuti nvrtushat (n-vr-tu-sht) adg vedz tu vrtuti nvrtushedz (n-vr-tu-shdz) (mi) vb I vedz tu vrtuti nveashtiri/nveashtire (n-vesh-ti-ri) sf vedz tu nvescu1 nveast (n-ves-t) sf vedz tu nveast nverigat (n-ve-ri-gt) vedz tu anvrliga nvescminti/nvescminte (n-ves-c-mn-ti) sf vedz tu nvescu1 nvescu (n-vs-cu) (mi) vb III shi II vedz tu nvescu1 nviduescu (n-vi-du-s-cu) vb IV vedz tu veduu nviduiri/nviduire (n-vi-du--ri) sf vedz tu veduu nviduit (n-vi-du-t) adg vedz tu veduu nvindzeari/nvindzeare (n-vin-dze-ri) sf vedz tu azvingu nvindziri/nvindzire (n-vn-dzi-ri) sf vedz tu azvingu nvingu (n-vn-gu) (mi) vb III shi II vedz tu azvingu nvinsu (n-vn-su) adg vedz tu azvingu nvirinari/nvirinare (n-vi-ri-n-ri) sf vedz tu virin2 nvirinat (n-vi-ri-nt) adg vedz tu virin2 nvirinedz (n-vi-ri-ndz) (mi) vb I vedz tu virin2 nviscut (n-vis-ct) adg vedz tu nvescu1 nvishteari/nvishteare (n-vish-te-ri) sf vedz tu nvescu1 nvishtescu (n-vish-ts-cu) adg vedz tu nveast nvupsit (n-vup-st) adg vedz tu vfii nyilicescu (n-yi-li-cs-cu) (mi) vb IV vedz tu nyilici1 nyilici1 (n-yi-lc) sn vedz tu nyilici1 nyilici2 (n-yi-lc) (mi) vb IV vedz tu nyilici1 nyilicios (n-yi-li-cis) adg vedz tu nyilici1 nyiliciri/nyilicire (n-yi-li-c-ri) sf vedz tu nyilici1 nyilicit (n-yi-li-ct) adg vedz tu nyilici1 nyisari/nyisare (n-yi-s-ri) sf vedz tu yis nyisat (n-yi-st) adg vedz tu yis nyisedz (n-yi-sdz) (mi) vb I vedz tu yis nyispinari/nyispinare (n-yis-pi-n-ri) sf vedz tu yeaspi nyispinat (n-yis-pi-nt) adg vedz tu yeaspi nyispinedz (n-yis-pi-ndz) vb I vedz tu yeaspi nzrzlari/nzrzlare (nzr-z-l-ri) sf vedz tu nzrzledz

178

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

nzrzlat (n-zr-z-lt) adg vedz tu nzrzledz nzrzledz (nzr-z-ldz) (mi) vb I vedz tu nzrzledz sh (sh) pr refl III vedz tu shi2 ts1 (ts) pr pers, refl II vedz tu tini1

sturgeon} bachi/bache (b-chi) sf pl(?) shcop suptsri sh-lungu ca diun palm, pilichisit la dauli capiti, cu cari s-agioac ficiuritslji tu-un gioc di-a lor (iu, cu-un shcop lungu u-agudescu prota shcljendza tu-un capit tra s-u fac s-ansar di pi loc tu B vimtu shi, deapoea, s-u agudeasc dit vimtu, tra s-u amin alargu); stingli, shcljendz, shcljandz, shcljengi, shcljenz, ba1 (ba) adv nu, ohi, aca, mi {ro: nu, ba} {fr: non, nullement} sclenciu, ciulic, ciuleng, cilec {ro: urc} {fr: btonnet {en: no, not} ex: ba (aca), eu s-plngu? ba (ohi), plmsish; employ dans un jeu denfants} {en: small stick of wood in a vrei, i nu vrei? ba, ba, ba; children game (tip-cat)} ba2 (ba) cong ic, ori {ro: fie, ori, sau} {fr: ou} {en: or, or baci (bc) sm baci (bc) picurarlu cari di-arad easti ma else, otherwise} ex: ba c (ic) tini, ba c (ic) mini; s-aruc marli la un stani; picurarlu tsi fatsi cashu la cshari; cshar tu-ayinji, ba (ic) om, ba (ic) pravd, ba (ic) zulapi {ro: baci} {fr: fromager, matre berger} {en: cheese maker} ba3 (ba) inter avdz! {ro: a!} {fr: bah!; tiens!; hlas!} {en: ex: mi bgam shi baci la stn; nsus pri dzean-ashteapt nonsense!; pooh!; rubbish!; you dont say so!} ex: ba (avdz)! bacilji; bacilji la cashari; bacilu n pitricu sh-cash bun sh-umtu dzsi ns, canda mini vream s-fac tut feati? bun; la cshrii, bacilu-nj deadi s-mc ushmar parabaci (pbaba (b-ba) sm babanj (b-banj) tat, afendi, patera, andic ra-bc) sm parabaci (p-ra-bc) omlu (di-arad un tinir) {ro: tat} {fr: pre, papa} {en: father, dad} ex: cndu va stsi lu-agiut bacilu la ftsearea-a cashlui {ro: ajutor de baci} yin baba-a nostru? {fr: aide dun fromager} {en: cheese maker assistant} ex: ma babagean (ba-ba-gen) adg babagean (ba-ba-ge-n), baba- npoi yin shii parabacilji geanj (ba-ba-genj), babageani/babageane (ba-ba-ge-ni) tsi bacl (b-cl) sf bacli/bacle (b-cli) un soi di fructu cu cheaeasti mari sh-gioni; babashcu, putut, vrtos, curagios, gioni, lea suptsri sh-njedzlu dzmos tu cari s-afl simintsli {ro: giunar, giunac, curagios, inimarcu, cuduman, zot, dldsit, bac (fruct)} {fr: baie (fruit)} {en: bacca (berry)} babagean, babashcu, babashcan, inimos {ro: brav, viteaz, bacr (b-cr) sf bcri (b-cri) metal, cu hroma galbincurajos} {fr: vaillant, courageux} {en: brave, courageous} ex: aroshi, dit cari s-fac multi lucri (cloputi, pradz, teli, etc.); c-i ma babagean (curagios, gioni) aram, bacr, halcum {ro: aram, cupru} {fr: cuivre, babanats (ba-ba-n-ts) sf babanats (ba-ba-n-ts) un soi chaudronnerie} {en: copper} di turt i pni di frin di misur coapt tu cireap; bubot {ro: bademi/bademe (ba-d-mi) sf badenj (ba-dnj) poam fapt un fel de pine de mlai} {fr: pain ou galette de farine de mas di-un pom shcurtu tsi creashti tu locurli caldi (ca-atseali dit cuit au four} {en: some kind of a corn bread baked in the Grtsii) i Turchii), cu frndzi lundz sh-suptsri, lilici albioven} triandafili; oasili di la-aest poam tsi s-mc shi au un gustu babashcan (ba-bsh-can) adg vedz tu babashcu di nuc; baemi, migdal, amigdal {ro: migdal} {fr: amande} babashcu (ba-bsh-cu) adg babashc (ba-bsh-c), babashts {en: almond} baemi/baeme (ba--mi) sf baenj (ba-nj) (ba-bsh-ts), babashti/babashte (ba-bsh-ti) tsi ari puteari (un cu bademi) (dinami) sh-poati s-lu fac un lucru; tsi poati s-dnseasc badr (b-dr) invar multu nsrat; paransrat, lis {ro: foarte multi; babashcan, putut, vrtos, sntos, cadr, cdr, cdri, srat} {fr: extrmement sal} {en: extremely salted} ex: cash catr, ndrumin, slnios, sluios, silnos, silnivos, babagean, badr (multu nsrat) gioni, palicar, etc. {ro: puternic, tare, viteaz} {fr: fort, badzar (ba-dz-r) sf badzari/badzare (ba-dz-ri) shi badzri puissant, vaillant} {en: strong, vigorous, brave, valiant} (ba-dzr) un soi di pit di cash adrat cu frin di misur babashcan (ba-bsh-can) adg babashcan (ba-bsh-ca-n), (clmbuchi), coapt di-arad tu ponts; (fig: badzara = om babashcanj (ba-bsh-canj), babashcani/babashcane (ba-bsh-aplo, tsi nu shtii cum si s-poart tu lumi, om di la oi, ca-ni) (un cu babashcu) nipilichisit, niciuplit, neaspilat) {ro: plcint de mlai} {fr: bab (b-b) sf babi/babe (b-bi) muljari tricut multu tu anj; galette de mas avec du fromage et cuite au four appel bboanji, moashi; (fig: bab = (i) mama-a tatlui i a dadljei; ponts} {en: some kind of cheese pita (pie) made with mai; (ii) muljari, di-arad moashi, tsi-agiut la-amintarea-a corn flour} ex: easti un badzara (fig: neaspilat, tsi nu shtii si snatlui; mmii) {ro: btrn; bunic, moa} {fr: vieille poart tu lumi); n dzu, treatsi badzara di urs pri-aclo femme, grandmre, sage-femme} {en: old woman, bdzar (b-dz-r) sf bdzari/bdzare (b-dz-ri) shi bdzri grandmother, midwife} ex: baba (maea) a mea nj-muri; du-ti (b-dzr) (un cu badzar) la bab-ta (mai-ta); eara la poart n bab (moashi); ns-lj fubaea (ba-e) adg, adv invar tsi aspuni c numirlu di lucri easti baba (fig: mmia) cndu s-amint bboanji/bboanje sf mari; cari aspuni c un lucru easti di mari mrimi (lrdzimi, bboanji/bboanje (un cu bab) lundzimi); tsi easti di primansus; multu, chihtr, mal di, babc (bb-c sf bbtsi/bbtse (bb-tsi) umfltur sum bolcu, lungu, etc. {ro: mult, foarte, mult timp} {fr: beaucoup, ureaclji; fljor {ro: umfltur sub urechie} {fr: enflure sous trs, longtemps} {en: much, very, for a long time} ex: loreille} {en: swelling under the ear} picurarlji s-nrir baea (multu) pi Verlu-Shcrac; baea-lj babes (ba-bs) adg vedz tu pabes (multu chiro-lj) mutrescu aclo iu yin armnjlji di la cupii; shbabnic (bb-nic) babnitsi/babnitse (bb-ni-tsi) cutsur (cuciu- chir Nicola baea (multu, lungu) s-ca minduea; li mutrir baea b) tsi s-ardi tu vatr seara di nintea-a Crciunlui; crciun oar (lungu chiro) cadurli; baea (multu chiro) sh-cu ngtan, {ro: butean} {fr: bche quon met au feu la veille de Nol} mutri sh-li numir eapili; l-mutri baea (multu, vrtos) murarlu {en: log of wood thrown in the fire the night before sh-deapoea; s-lu-alas arihati c sh-ashi ari ca baea (mal di) Christmas} bilei pi cap; mutrir baea (mult) oar dup el, aclo iu sbabughear (ba-bu-gher) sm vedz tu bubushar diprta; avem noi ca baea (mult, lung) cali pn Larisa bac! (bc!) inter zbor cari caft s sh-u-aduc cu boatsea-a baemi/baeme (ba--mi) sf vedz tu bademi broatitslor; baca-ca!, oac! {ro: interjecie care caut s imite baf (b-f) sf bafi/bafe (b-fi) broatic mari, di-arad veardi strigtul broatelor} {fr: mot qui imite le cri des grenouille} (fig: baf = (i) om cu pntica mari; (ii) prnoanji (paranum) {en: word imitating the toads cry} baca-ca! (b-ca-ca!) tsi u da crishtinjlji a turtslor) {ro: brotac mare} {fr: grande inter (un cu bac!) grenouille verte} {en: large green frog} baca-ca! (b-ca-ca!) inter vedz tu bac! baft (bf-t) sf bafti/bafte (bf-ti) tihi (csmeti) la gioclu di bacaljar (ba-ca-ljr) sm bacaljari (ba-ca-ljr) cumts di crts (i la alti giocuri di tihi); bahti, tihi, csmeti {ro: baft, carni di pescu, nsrat shi afumat loat di la ma multi turlii di noroc} {fr: veine au jeu, chance} {en: chance, luck (in a game peshts mri, cari bneadz, di-arad, tu apa nsrat {ro: batog chance)} bahti/bahte (bh-ti) sf bhts(?) (bh-ts) of srat} {fr: morue sche} {en: salted and smoked back of baft, tihi, csmeti {ro: baft, noroc} {fr: chance, satisfaction}

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

179

{en: chance} ex: sh-cu bahti (tihi) va s-hib bgat (b-g-t), bgats (b-gts), bgati/bgate (b-g-ti) bag (bg) (mi) vb I bgai (b-g), bgam (b-gm), bgat tsi easti faptu s-intr iuva; tsi easti alsat si sta pi tsiva; apus, (b-g-t), bgari/bgare (b-g-ri) fac un lucru tra s-intr pus, culcat, curdusit, ashtirnut {ro: bgat, plasat, pus, aplicat, iuva; fac un lucru (mcarea) si sta pi tsiva (meas); miintrat, etc.} {fr: mis, plac, pos, appliqu, entr, etc.} {en: ashternu tu-un loc (la meas, pi-un crivati, etc.); apun, pun, put, placed, applied, etc.} bgari/bgare (b-g-ri) sf bgri culcu, curdusescu, ashternu; (expr: 1: mi bag (s-fac un lucru) = (b-gr) atsea tsi s-fatsi cndu s-bag tsiva; puneari, culcari, nchisescu (s-fac un lucru); 2: mi bag (s-nj si fac un lucru) = curdusiri, ashtirneari {ro: aciunea de a bga, de a plasa, de a mi-angrec (tra si s-fac un lucru); 3: bgai minti = nvitsai, nu pune, de a aplica, de a intra, etc.; bgare, plasare, punere, va mata fac ahtari lucru; 4: bag ghini tu minti (tu cornu, cap, aplicare, intrare, etc.} {fr: action de mettre, de placer, de carafet, etc.) = aduchescu ghini shi va nj-u-aduc aminti ma poser, dappliquer, dentrer, etc.} {en: action of putting, of npoi, nu va s-u-agrshescu; 5: nj-u bag tu minti, mi bag = ljau placing, of applying, etc.} ex: tri bgari pri aran (expr: easti apofasea; 6: nj-u (nj) bag mintea = nj-am cshtiga, mutrescu multu bun); aest eara bgari tru somnu (expr: aest eara mash ghini s-nu pat tsiva; 7: nu-nj bag mintea cu = nu dau simasii tra s-lu-ard) nibgat (ni-b-gt) adg nibgat (ni-b-gla-atseali tsi dztsi i fatsi cariva, c easti glar, ageamit, etc.; 8: t), nibgats (ni-b-gts), nibgati/nibgate (ni-b-g-ti) tsi bag oar = mutrescu ghini tra s-li ved tuti cum lipseashti; 9: mi nu easti bgat s-intr iuva; tsi nu s-ari bgat s-doarm {ro: bag (s-dormu) = mi culcu s-dormu, intru tu-ashtirnut tra snebgat, neculcat, etc.} {fr: qui nest pas mis, qui nest pas dormu; 10: l bag di cali = l cndrsescu, lu-anduplic, lucouch, etc.} {en: who is not put in, who does not lie down, apuaduc; 11: bag boatsea = (nchisescu di) aurlu; 12: u bag etc.} ex: hiu nibgat (nu hiu bgat s-dormu) ninga strmb (cciula) = nu-am dip ananghi, nu-nj trag gailelu, nu nibgari/nibgare (ni-b-g-ri) sf nibgri (ni-b-gr) atsea mi meal; 13: bag tsiva n gur = mc tsiva; 14: nu-nj si bag n tsi s-fatsi cndu cariva i tsiva nu s-bag {ro: aciunea de a nu gur = (di criprli tsi li am) = escu mrnat (shi nu-am orixi s- bga, de a nu se culca, etc.} {fr: action de ne pas mettre, de ne mc); 15: nu bag ghini n gur c = unshun, ct u bgai pas se coucher, etc.} {en: action of not putting in, of not lying macrea n gur; 16: nu bag somnu ntr-oclji = nu dormu dip, down, etc.} bgtur (b-g-t-r) sf bgturi (b-g-tr) nu ncljid ocljilj; 17: nj-bag lili = intru tu jali (c-nj muri atsea tsi s-fatsi cndu oaea sh-cheari njelu ninti di-afitari; cariva di soi); 18: l-bag yiu tu groap = lj-fac mri cripri, ljvtmtur {ro: avort la oi} {fr: avortement chez les brebis} aduc mri taxirts; 19: bag angrnj namisa di = lj fac si s- {en: miscarriage (sheep)} crteasc, si s ncaci; 20: ti bag tu mn = ti-acats, va pot s-ti bagav (b-gav) adg bagav (b-ga-v), bagayi (b-gay), fac s-adari tsi voi mini; 21: bag cariva tu pni; bag huzmichear bagavi/bagave (b-ga-vi) hrom tsi nu easti ni lai ni alb ma = l ljau cu-arug, lu-arughedz; 22: bag carni tu ureclji; bag s-afl iuva namisa di eali (tsi sh-u-adutsi cu-atsea a cinushiljei, zverc = mi ngrash; 23: li bag mpadi (armili) = mi prudau; 24: niheam ghes ca atsea a cafelui, etc.); gbur, griv, psar, siv, bag (zaire) = acumpr lucri tra s-li am (s-li lucredz, s-li crescu, shargav, sharen, sumolcu, murgu, amurgu {ro: sur, bej} {fr: ti arniu, etc.); 25: nu-lj si bag mn = nu pots s-lu tsnj, nu de couleur grise, beige; gris fonc} {en: gray, grey, beige} poati s-hib astmtsit, nu poati s-hib azvimtu; 26: easti tri bagi1 (bg) sm fr pl cash uscat, faptu cu laptili dit cari sbgari pri-aran = easti multu bun; 27: lj-bag frica tu oasi = lu- ari scoas umtul, sh-tsnut di-arad tu foali ti earn; aspar, lu lhtrsescu multu); 28: u bag ninti = trag ninti, mi gavruyeani {ro: brnz smntnit} {fr: fromage crm ljau dup cariva; 29: l-bag ninti = lu-aurlu; lu-avin, luquon conserve pour lhiver} {en: cheese made of skimmed agunescu, lu mpingu; 30: l-bag dinpoi = lu ncaci, lu-aurlu, lu milk} ctigursescu, lu-avin {ro: bga, plasa, pune, aplica, intra, bagi2 (bg) sm bagi (bg) scriari neaprucheat tu-aestu angaja, vr, (se) amesteca, insista, convinge, nelege, (se) dictsiunar; vedz baci decide, procura, fi atent, urmri, prinde, nvinge, capitula, bagrem (ba-grm) sm bagrenj (ba-grnj) arburi cu alumchi urla, nva, gndi, (se) culca, (se) ngra, etc.} {fr: mettre, tsi au schinj, frndzi compusi shi arapuni di lilici albi tsi placer, poser, appliquer, entrer, engager, fourrer, (se) mler, anjurdzescu mushat; slcm, acchii, davan {ro: salcm} {fr: insister, convaincre, comprendre, (se) dcider, procurer, faire acacia} {en: locust tree} ex: anjurizm di trandafili, di bagrem attention, poursuivre, attraper, vaincre, capituler, pousser des shi argavan cris, rendre, penser, (se) coucher, sengraisser, etc.} {en: put, bahti/bahte (bh-ti) sf vedz tu baft place, apply, get hired (for a job), enter, get mixed up, insist, bair1 (b-ir) sn bairi/baire (b-i-ri) arad di lucri tsi s-afl (i convince, understand, decide, procure, be careful, pay suntu bgati si sta) un dup (ning) alantu; baiur, arad, ardattention, follow, catch, vanquish, capitulate, yell, learn, think, richi, ordu, udopsu, sr, sireau, chindinar; (fig: 1: bair = bair lie down, get fat, etc.} ex: bgats-lu n cas s-v bag ntheam didi zboar (versu) dit un cntic (cari au di-arad un ritmu shmeas; paradzlji s-lj badz la banc; va-lj bgm avdeli; mi un rim); expr: 2: dit bairli di inim = dit ahndamea-a bgai (intrai, mi-actsai) tu cor; s-avea bgat (expr: intrat, suflitlui; dit frndzli di inim) {ro: rnd, ir, irag} {fr: srie, arugat) ca huzmichear; nprtic s-bg (intr, s-hipsi) tu range, file, enfilade} {en: series, file, row} ex: s-yin bair fearic; tsi ti badz (ti-ameastits) tu lucri xeani?; s-bg s-u da (arad) di arhundadz; un bair (arad, sr) alb di oasi; bairi (expr: s ngric, lj-cdzu furtii, lji s-arc s-u da); bgats-u di (crts, ardz di zboar ngrpsiti) li udati cu lcrinj; feati cali (expr: cndirsits-u, apuadutsets-u, nduplicats-u) s-nu fug; gioac bair, bair (arad cu-arad); bair, bair, oili-azghear; cu bgat tsiva tu cornu i nu? (expr: aduchit, achicsit tsiva i nu?); perlu tut cair shi dzlili pri bair (pi-arad, tu bitisit); uhta dit mi bgai (expr: loai apofasea) s-li vindu oili; Mitlu bg (expr: bairli di inim (expr: dit ahndamea-a inimljei) baiur1 (bacumpr) n furtii di balidz; anvitsai c badz (expr: acumpri, ur) sn baiuri/baiure (b-u-ri) (un cu bair1) ambair (amadunj, creshti) tsachi; bag-ts oara (expr: mutrea ghini s-nu b-ir) (mi) vb I ambirai (am-b-i-r), ambiram (am-b-ipats tsiva, s-ts-ai cshtiga, bag-ts mintea); cnjlji u bgar rm), ambirat (am-b-i-r-t), ambirari/ambirare (am-bninti (expr: trapsir ninti, s-loar dup); s-ti bgarim tu mn! i-r-ri) bag tu-arad un dup-alant prvdzli dit un cupii (expr: s-puteam s-ti-acats!); nu-lj si bag mn (expr: nu poati (tra s-li fac s-intr tu cutar, s-li tundu, s-li mulgu, etc.); trec un s-hib astmtsit, nu poati s-hib azvimtu); nu li bag mpadi hir prit mrdzeali (flurii) tra s-fac un ghiurdani; trec crlidzlji (expr: nu-nj mi prudau) dinintea-a voastr; easi nveasta, bag prit ocljilj di lpud; bag lucri tu-arad; mbair, mbair, mbar; boatsea (expr: nchiseashti s-aurl); nipotlu bg minti bun ardpsescu, ardyisescu, ardyipsescu; (fig: 1: ambair = un (expr: s-featsi cu minti, nvits cum s-fac); tsi bag tu minti? pravd intr cu coarnili n cariva; ambuir; 2: mi ambair = mi(expr: tsi mindueashti?); bag-nj-ti (expr: culc-ti s-dornji)), alncescu ca un bair di; 3: ambair (prmiti, cstnji) = dzc pulje, bag-nj-ti (culc-ti s-dornji); ved c bgash zverc zbor dup zbor, isturii dup isturii, prvulsescu multi; 4: u (expr: ti ngrshash); ved c bgash carni tu ureclji (expr: ti mbair = mi bag tu-ashtirnut cu-un muljari (brbat) tra s-u ngrshash); sh-bg lili (expr: intr tu jali); mni bgm ciumulescu, s-u-ampihiur, s-u ncalic, s-n agchipsim; 5: (expr: nchisim s-tssem) tu-arzboi bgat (b-gt) adg ambair (un crvani) = duc, neg tu frmti, hiu cluz) {ro:

180

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

nira; mpunge cu coarnele; aprea (n fruntea unui ir); multi lucri (crutsi, mrdzeali, flurii, chitritseali, etc.) bgati tupovesti; se culca cu o femeie (brbat)} {fr: (s)enfiler; mettre arad sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poart digushi la queue leu-leu; frapper de la corne, cosser; apparatre tr mushuteats (tr cmrusiri, tr adutseari aminti, etc.); la file; raconter; marcher la tte dun troupeau ou dune baiur, ghiurdani, ghirdani, ardrichi, rdrichi; 2: lucru tsi-l caravane servant comme guide; raconter, coucher avec une poart omlu di gushi tra s-nu-l lja cariva di oclju (tra s-lj-aduc femme (homme); baiser} {en: line up, string (beads); gore tihi, s-lj njarg lucrili ambar, tr mushuteats, etc.); haimal, (with a horn); walk in the front of a line; narrate; sleep with a haimali, haimani, haimalii, haimanlii, mnochir, munochir, woman (man), fuck} ex: feata ambira (tritsea pri hir) monochir {ro: salb: amulet, talisman} {fr: collier; amulette, mrdzeali; ambair-nj lpuda (treatsi-nj crlidzli tu ocljilj di talisman} {en: necklace; amulet, charm} ex: lj-deadir bairi lpud); lu-ambirar (fig: lu mbuirar, lj-intrar cu coarnili) (ghiurdnj) di flurii; poart bair (haimalii) di gushi ca s-nu-l lja boilji; ambir (fig: s-alnci ca un bair) n crvani; moashavr di oclju baiur2 (b-ur) sn baiuri/baiure (b-u-ri) (un aest va ts li ambair (fig: va ts li spun, prvulseasc tuti);cu bair2) ex: baiur (ghiurdani) di flurii bair3 (b-ir) sn baimuljarea aest ambir multi la mortu (fig: adusi-aminti multi ri/baire (b-i-ri) cioar (spangu, hir, curau, utrai, etc.) tu tu boatsitli-a ljei); shtia s-ambair multi (fig: sactsat i cusut di-un lucru (tra s-lishureadz purtarea-a lui, prvulseasc, s-aduc aminti) aushaticlu; tsachilji a ti tra s-lu mushutsasc, tra s-lu ncljid, etc.); cioar, curau, funi, ambair ghini (fig: njergu ghini tu frmti, suntu bunj cluji); lutrai (bair di sirm), utrai, trushin (cioar di pputs, tsruhi, si-ambair (fig: brbat sh-muljari s-bag deadun tu-ashtirnut si etc.), ligtur, etc. {ro: baier, iret, nur, legtur} {fr: cordon, s-agchipseasc, si s-ciumuleasc, si s-ampihiur) ambirat lacet, lien} {en: lace, strand, rope, tie} ex: s-arupsi bairlu (am-b-i-rt) adg ambirat (am-b-i-r-t), ambirats (am- (cioara) di disag; u ncljisi punga cu bairlu di la gur baiur3 b-i-rts), ambirati/ambirate (am-b-i-r-ti) tsi s-afl (b-ur) sn baiuri/baiure (b-u-ri) (un cu bair3) dizbair bgat tu-un arad; (mrdzeaua) tsi easti tricut prit hir; (diz-b-ir) (mi) vb I dizbirai (diz-b-i-r), dizbirdiz (dizmbirat, mbirat, mbrat; ardpsit, ardyisit, ardyipsit {ro: b-i-rm), dizbirat (diz-b-i-r-t), dizbirari/dizbirare nirat; mpuns cu coarnele; etc.} {fr: enfil; frapp de la (diz-b-i-r-ri) aspargu sireaua tu cari s-afl ardpsiti lucri; corne, coss; etc.} {en: lined up; gored (with a horn); etc.} ex: disfac di cum eara mbirati lucrili dit un bair; scot (disfac) peshtslj eara ambirats tu cioar ambirari/ambirare (am- hirili dit un lpud (pndz, mnushi, etc.); arup hirlu sh-lib-i-r-ri) sf ambirri (am-b-i-rr) atsea tsi s-fatsi cndu s- alas s-eas (s-cad) mrdzealili (fluriili, etc.) dit un ghiurdani; ambair tsiva; mbirari, mbirari, mbrari; ardpsiri, discaci perlji di la un cusits; disfac hirili di la un cioar ardyisiri, ardyipsiri {ro: aciunea de a nira; de a mpunge (funi, etc.); distrmedz, distram, strmedz, dizmal {ro: deira} cu coarnele; etc.} {fr: action de (s)enfiler; de frapper de la {fr: effiler, dsenfiler} {en: fray, unravel, unthread, unstring corne, de cosser; etc.} {en: action of lining up, of stringing (beads)} ex: pndza s-dizbair; dizbirm mrdzealili; mizi s(beads); of goring (with a horn); etc.} ex: ambirarea-a dizbir di ns dizbirat (diz-b-i-rt) adg dizbirat (dizcumbuloyilor nj lo tut dzua; avea sltnati tu ambirari b-i-r-t), dizbirats (diz-b-i-rts), dizbirati/dizbirate (diz(nchisiri tu frmti) mbair (m-b-ir) (mi) vb I mbirai b-i-r-ti) (lucru) tsi easti scos dit un bair; (hir) tsi easi dit (m-b-i-r), mbiram (m-b-i-rm), mbirat (m-b-i- un lpud; (ghiurdani) dit cari ishir mrdzealili c-lj s-arupsi r-t), mbirari/mbirare (m-b-i-r-ri) (un cu ambair) hirlu; distrmat, strmat, dizmlat {ro: deirat} {fr: effil, mbirat (m-b-i-rt) adg mbirat (m-b-i-r-t), dsenfil} {en: frayed, unraveled, unthreaded, unstrung mbirats (m-b-i-rts), mbirati/mbirate (m-b-i-r-ti) (beads)} ex: mnush dizbirati dizbirari/dizbirare (diz-b (un cu ambirat) mbirari/mbirare (m-b-i-r-ri) sf i-r-ri) sf dizbirri (diz-b-i-rr) atsea tsi s-fatsi cndu un mbirri (m-b-i-rr) (un cu ambirari) mbar3 (mlucru s-dizbair; distrmari, strmari, dizmlari {ro: aciunea br) (mi) vb I mbrai (m-b-r), mbram (m-b-rm), de a deira; deirare} {fr: action deffiler, de dsenfiler} {en: mbrat (m-b-r-t), mbrari/mbrare (m-b-r-ri) action of fraying, unraveling, unthreading, unstringing (un cu ambair) mbrat3 (m-b-rt) adg mbrat (m- (beads)} dizbirtur (diz-b-i-r-t-r) sf dizbirturi (dizb-r-t), mbrats (m-b-rts), mbrati/mbrate (m-b- b-i-r-tr) lucru tsi easti dizbirat {ro: deirare} {fr: r-ti) (un cu ambirat) mbrari3/mbrare (m-b-rdfilage} {en: unraveling, unthreading, unstringing (of ri) sf mbrri (m-b-rr) (un cu ambirari) mbair beads)} dizmair (diz-m-ir) (mi) vm I dizmirai (diz-m-i(mb-ir) (mi) vb I mbirai (mb-i-r), mbiram (mb-ir), dizmirdiz (diz-m-i-rm), dizmirat (diz-m-i-r-t), rm), mbirat (mb-i-r-t), mbirari/mbirare (mb-i-r-ri) dizmirari/dizmirare (diz-m-i-r-ri) (un cu dizbair) (un cu ambair) ex: mbir orli c-lj s-arupsi lutraea; un di dizmirat (diz-m-i-rt) adg dizmirat (diz-m-i-r-t), un n mbirm (n bgm tu-arad un dup-alantu); s-li dizmirats (diz-m-i-rts), dizmirati/dizmirate (diz-m-i-rmulg li mbir (li bg un dup-alant); mbair mrdzealili; ti) (un cu dizbirat) dizmirari/dizmirare (diz-m-i-rshtii s-li mbair di ts scoati troar un cntic; actsar s ri) sf dizmirri (diz-m-i-rr) (un cu dizbirari) mbair (s-yin un dup-alantu) gionj alepts; cari li bag tu bair2 (b-ir) sn vedz tu bair1 cornu cti mbair ns (fig: prvulseashti) ns; shadi shi l bair3 (b-ir) sn vedz tu bair1 mbair (expr: l dztsi isturii) un cti un; u mbirar (fig: u bairac (ba-i-r-c) sf vedz tu birachi pudidir, u-anpdir) lcrinjli mbirat (mb-i-rt) adg bairactar (ba-i-rac-tr) sm vedz tu birachi mbirat (mb-i-r-t), mbirats (mb-i-rts), mbirati/mbi- bairahtar (ba-i-rah-tr) sm vedz tu birachi rate (mb-i-r-ti) (un cu ambirat) mbirari/mbirare baiur1 (b-ur) sn vedz tu bair1 (mb-i-r-ri) sf mbirri (mb-i-rr) (un cu ambirari) ex: baiur2 (b-ur) sn vedz tu bair1 cu mbirarea-a mrdzealilor mi shintii (cu tritsearea-a baiur3 (b-ur) sn vedz tu bair1 mrdzealilor prit hir nj-tricui) tut dzua; arau mbirari (fig: bajanc (ba-jn-c) sf bajantsi/bajantse (ba-jn-tsi) pulj njic, culaguzlchi) fatsi mbirtur (mb-i-r-t-r) sf mbirturi sumolcu (siv, bagav), tsi bneadz di-arad pining api, cu (mb-i-r-tr) bgari tu-arad {ro: nirare} {fr: enfilement; coada lung tsi sh-u min tut chirolu, sh-cari s-dutsi s-sh enfilade, enfilure} {en: lining up (things, beings); stringing treac earna tu locuri ma caldi; cutrubat, coad-batur, cudu(beads); succession} mbar3 (mbr) (mi) vb I mbrai (mb- batur, culusus, batur {ro: codobatur} {fr: hochequeue} r), mbram (mb-rm), mbrat (mb-r-t), mbrari/mb- {en: wagtail} rare (mb-r-ri) (un cu ambair) ex: shi mbar oili-agalea bal1 (bl) sn vedz tu bal1 (sh-li bag-agalea oili cu-arad un dup-alant) mbrat3 bal2 (bl) sn baluri (b-lur) loc iu s-adun tinirlji s-gioac (mb-rt) adg mbrat (mb-r-t), mbrats (mb-rts), {ro: bal} {fr: bal} {en: bal} ex: tra si gioac bal (ca la bal) mbrati/mbrate (mb-r-ti) (un cu ambirat) mbrapreclji ri3/mbrare (mb-r-ri) sf mbrri (mb-rr) (un cu balavancu (ba-la-vn-cu) adg balavanc (ba-la-vn-c), ambirari) bair2 (b-ir) sn bairi/baire (b-i-ri) 1: un i ma balavantsi (ba-la-vn-tsi), balavantsi (ba-la-vn-tsi) lucru i

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

181

prici tsi easti multu di multu mari; (om, arburi) tsi esti multu cariva, l-prusvulusescu, l-lvushescu, l-fac di di-arshini, etc.; mari, analtu sh-vrtos; evil, ghigantu, galjaman, div, tiriu {ro: 2: balig un loc (ayinji, grdin, etc.) = bag balig tu-un loc tra enorm} {fr: grand, norme} {en: enormous, giant} s-lu ngrash, s-lu fac ma bun tr-atseali tsi am siminat; 3: nj-si bal1 (b-l) sf bali/bale (b-li) shi blj (blj) sac mari mplin balig tu pung = nj-da paradz, amintu paradz) {ro: bliga} cu lucri; hrar, hrai, burd, deng, denghi {ro: balot} {fr: {fr: fienter (en parlant des animaux)} {en: dung, shit (cattle)} ballot, grand sac rempli} {en: bale; large bound package} ex: s-balig n mul; nj-si blig calu n cali; lj-si blig tu bal1 (bl) sn bali/bale (b-li) (un cu bal1) pung (expr: lj-deadi, amint paradz) bligat (b-li-gt) bal2 (b-l) sf bali/bale (b-li) ascucheat tsi cur nafoar sh- adg bligat (b-li-g-t), bligats (b-li-gts), bligafr vreari dit gura di om (cni turbat, etc.); (expr: nj-alas ti/bligate (b-li-g-ti) (pravd) tsi s-ari bligat; (loc) iu sgura bali, nj-cur balili = zlipsescu, nj-si fatsi mari orixi) {ro: ari bligat un pravd {ro: bligat} {fr: fient (en parlant des bale} {fr: bave} {en: slaver} ex: veadi ghiftul shi-lj fug bali; ljanimaux)} {en: dunged, shit (cattle)} bligari/bligare (bcur bali dit gur; cndu es dintslj la ficior, lj-cur bali li-g-ri) sf bligri (b-li-gr) atsea tsi s-fatsi cndu s-balig blos (b-ls) adg bloas (b-lo-s), blosh (b-lsh), n pravd; mbligari {ro: aciunea de a se bliga} {fr: action bloasi/bloase (b-lo-si) tsi-lj cur balili multu; tsi easti de se fienter (en parlant des animaux)} {en: action of dunging, mplin di bali; (fig: blos = (dzam, muljiciuni) tsi sh-u-adutsi of shitting (cattle)} mbalig (mb-lig) (mi) vb I mbligai cu balili) {ro: blos} {fr: baveur} {en: with slavers, dribbler} (mb-li-g), mbligam (mb-li-gm), mbligat (mb-li-gex: ardi mutsoslu di bloslu (di-atsel cu bali); tadi easti blos t), mbligari/mbligare (mb-li-g-ri) (un cu balig) ex: si (easti cu bali, lj-cur bali); lapti blos (expr: tsi sh-u-adutsi cu mblig (featsi balig) calu tu ubor; mbligai ghini ayinja balili); easti om multu blos (tsi-lj cur multu balili) mbledz (bgai mult balig tu ayinji); mi mblig (mi-arushin, mi (mb-ldz) (mi) vb I mblai (mb-l), mblam (mb-lm), prusvulusi) pri mini, om aush mbligat (mb-li-gt) adg mblat (mb-l-t), mblari/mblare (mb-l-ri) nj-es bali mbligat (mb-li-g-t), mbligats (mb-li-gts), mbliga(nj-cur) balili din gur; (mi) umplu di bali {ro: (se) umple de ti/mbligate (mb-li-g-ti) (un cu bligat) mbligabale} {fr: baver} {en: slaver, drool, drivel} ex: ahiursi njilu s ri/mbligare (mb-li-g-ri) sf mbligri (mb-li-gr) (un si mbleadz, va-lj eas dintslj; tut mi mbal (umpli di bali) cu bligari) mblat (mb-lt) adg mblat (mb-l-t), mblats (mb- balj (blj) adg balji/balje (b-lji), balj (blj), balji/balje (b-lji) lts), mblati/mblate (mb-l-ti) tsi lj-ari curat bali; tsi s (pravd) tsi ari un damc alb pri cap, frmti i mutsc; ari umplut di bali {ro: umplut de bale} {fr: bav} {en: num tsi s-da a unui cal (cni) tsi ari un ahtari damc; (expr: slavered, drooled, driveled} ex: alxealj cmeasha c-i mblat (l-cunoscu) ca un cal balj = l-cunoscu multu ghini, c easti (mplin di bali) mblari/mblare (mb-l-ri) sf mblri ahoryea di alts) {ro: breaz} {fr: mouchet} {en: with a white (mb-lr) atsea tsi s-fatsi cndu a unui lj cur balili {ro: spot on his head} aciunea de a (se) umple de bale} {fr: action de baver} {en: baljaci (ba-ljc) sm baljaci (ba-ljc) scriari neaprucheat action of slavering, of drooling, of driveling} tu-aestu dictsiunar; vedz paljaci bal3 (b-l) sf bali/bale (b-li) partea di dininti shi di nghios a baljados (ba-lja-ds) sm baljadosh (ba-lja-dsh) agru-prici pputslor (pri cari s-calc cndu omlu imn); cumat di carnivor (tsi mc carni), cu truplu greu acupirit cu peri cheali (i altu lucru) tsi s-bag (s-alicheashti, s-coasi i s ncrfu- lundz shi ascuri, cu cicioarli shcurti sh-cu caplu lungu tsi-ari seashti) pristi partea din fats shi di nghios a pputslor (cnduun zurn ca-atsel di porcu; azvu, vizur, yedzur, yedzri, aest s-mc shi pputsli fac guvi); petsum, mingiushol, dzoghiur, dzoyiur {ro: viezure, bursuc} {fr: blaireau} {en: mishusholji, sholi, ghion, ghioni, ghion {ro: talp la badger} nclminte, pingea} {fr: semelle} {en: sole (of shoe)} baljuca (ba-lj-ca) sm invar (omlu) tsi caft s-aib tsiva cu bal4 (b-l) sf bali/bale (b-li) un lucru stronghil (ca un itsi trop, c ari i nu ari ananghi; num tsi s-da a unui cni cu sfer, mer, piponj, etc.) di cheali, pndz, lastic, etc. cu cari s- perlji lundz; tsi easti sharcu ca un ornji; haldup, zulumchear, agioac njitslji (sh-mrlji), agudinda-l cu ciciorlu (la futbol), guliman, etc. {ro: rapace, hrpre} {fr: rapace, vorace} {en: aminnda-l cu mna (cndu-i adrat di neau), etc.; topc, top rapacious} ex: tsi baljuca (haldup, zulumchear) hii! {ro: minge} {fr: balle, boule, corps ronds} {en: ball; sphere} balsam (bl-sam) sm fr pl un lugurii tsi s-afl tu ritsina balconi/balcone (bal-c-ni) sf balconj (bal-cnj) un soi di shi tu dzama-a ma multor soiuri di arburi shi arburits (di-arad cirdachi tsi easi (prit un ushi) nafoar di stizma-a casljei, dit locurilli caldi), cari ari un anjurizm mushat sh-arsit di mrdzinit di-arad di-un prmclchi tsi ncheadic cdea- narea-a omlui, sh-cari s-bag multi ori tu alifii shi yitrii tr rea-a omlui; cirdachi {ro: balcon} {fr: balcon} {en: balcony} harea tsi u au tra s-vindic arnj sh-lngori; balsm, basan, ex: bnam tu-un cas cu balconi; alin-ti pi balconi barsam, valsam; (expr: balsam (albu, arosh, etc.) = (i) soiuri di balici (ba-lc) sm pl(?) ma multi turlii di arburits tsi yin dit alifii shi yitrii (muljituri tsi anjurzescu mushat, ca shpirtul i locurli di ct China shi Geaponia, cu frndz lutsitoari tsi nu balsamlu tsi lu au nuntru) cu cari s-vindic multi ori omlu di cad earna shi lilici mushati, albi i aroshi, tsi anjurzescu muarnj sh-di dureri; (ii) zboar dultsi, di vreari sh-di prigurii shat; lilicea fapt di aestu arburic {ro: camelie} {fr: camlie} spusi a unui tsi easti cu inima grea, tra s-lu apuitueasc shi s-lu {en: camellia} isihseasc di jalea, nvirinarea, etc. tsi u-aducheashti tu suflit) balig (b-lig) (mi) vb I vedz tu balig {ro: balsam} {fr: baume} {en: balm, balsam} balsm (blbalig (b-li-g) sf blidz (b-lidz) ccat di pravd (cal, sm) sm fr pl (un cu balsam) ex: cu balsm arosh ljgumar, oai, etc.); (expr: 1: (om tsi) easti balig = (om tsi) easti tricur dzindziili; balsmlu albu easti bun cndu ti doari multu moali, slab; 2: mc balig = zburscu glrinj; mc pntica valsam (vl-sam) sm fr pl (un cu balsam) ccat) {ro: baleg} {fr: crotte, fiente, excrment} {en: basan (b-san) sm fr pl (un cu balsam) ex: basanlu di excrement, dropping (cattle, horse, sheep), dung, manure} ex: Venetii barsam (br-sam) sm fr pl un soi di plant aruc balig; dusi la ayini multi turlii di balig; omlu aestu esti (earb) dit cari s-fac yitrii, tr balsamlu tsi lu-ari nuntru {ro: balig (expr: multu moali, slab); cu tsar amisticat cu blidz plant medicinal} {fr: plante mdicamenteuse} {en: species di calj i di boi, noi aundzem pizuljili bligos (b-li-gs) adg of balmy shrub} mblsmedz (mbl-s-mdz) vb I bligoas (b-li-go-s), bligosh (b-li-gsh), bligoamblsmai (mbl-s-m), mblsmam (mbl-s-mm), si/bligoase (b-li-go-si) tsi easti cu multi blidz; tsi smblsmat (mbl-s-m-t), mblsmari/mblsmare (mblbalig multu {ro: bligos} {fr: avec excrment (des animaux), s-m-ri) bag yitrii (alifii, mihlemi) pisti-aran tra s-u vindic; crott, fient} {en: with dung, with manure} ex: easti loc bag yitrii tu truplu-a unui mortu tra s-lu fac s-tsn shi s-nubligos (cu multi blidz) balig (b-lig) (mi) vb I bligai anjurzeasc; blsmedz, blsmusescu; (fig: mblsmedz = (b-li-g), bligam (b-li-gm), bligat (b-li-g-t), bliga- ljishuredz inima, apuituescu, prgursescu) {ro: mblsma, ri/bligare (b-li-g-ri) (tr prvdz) s-cac balig; mbalig; consola} {fr: embaumer, consoler} {en: embalm, console} ex: (expr: 1: l-balig pri cariva = nu-l tinjisescu cum lipseashti pri cara tu cdeari sh-frmsi doi dints, lji mblsm (lj-bg yitrii

182

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

pi) dzindzia shi-lj si vindic; nji mblsmash (fig: nj-ljishurash pri cap un cealm (srichi, turbani) {ro: acoperi capul cu inima, mi-apuituish) cu-un zbor, pleaga tsi am; cum s-u balul sau cu un turban} {fr: couvrir la tte avec un baltsu; mblsmedz (s-u-apuituescu), mrata! mbalsm (mbl-sm) mettre sur la tte un turban} {en: cover the head with a vb I mblsmai (mbl-s-m), mblsmam (mbl-s-mm), baltsu or a turban} ex: ncalts-ti, mbalts-ti; nu s-ari mblsmat (mbl-s-m-t), mblsmari/mblsmare (mbl- mbltsat pn tora; pn s-mi mbaltsu, fudzi mbltsat s-m-ri) (un cu mblsmedz) mblsmat (mbl-s(mbl-tst) adg mbltsat (mbl-ts-t), mbltsats (mblmt) adg mblsmat (mbl-s-m-t), mblsmats (mbl- tsts), mbltsati/mbltsate (mbl-ts-ti) tsi sh-ari acupirit s-mts), mblsmati/mblsmate (mbl-s-m-ti) (aran) caplu cu un baltsu; tsi ari un baltsu pi cap; tsi sh-ari bgat un tsi-lj s-ari bgat yitrii; (mortu) tsi-lj s-ari bgat yitrii tu trup cealm pri cap {ro: cu capul acoperit de un bal sau turban} tra s-tsn shi s-nu-anjurzeasc; blsmat, blsmusit {ro: {fr: avec la tte couverte dun baltsu ou un turban} {en: mblsmat, consolat} {fr: embaum, consol} {en: with the head covered by a baltsu or a turban} ex: muljerli embalmed, consoled} mblsmari/mblsmare (mbl-sdi Beala s-poart mbltsati mbltsari/mbltsare (mbl-tsm-ri) sf mblsmri (mbl-s-mr) atsea tsi s-fatsi cndu ri) sf mbltsri (mbl-tsr) atsea tsi s-fatsi cndu un muljari tsiva s mblsmeadz; blsmari, blsmusiri {ro: aciunea sh-bag baltsul (ic cealma, srichea) pri cap {ro: aciunea de de a mblsma, de a consola} {fr: action dembaumer, de a acoperi capul cu balul sau cu un turban} {fr: action de consoler} {en: action of embalming, of consoling} blscouvrir la tte avec un baltsu; de mettre sur la tte un medz (bl-s-mdz) vb I blsmai (bl-s-m), blsmam turban} {en: action of covering ones head with a baltsu or (bl-s-mm), blsmat (bl-s-m-t), blsmari/blsmarea turban} baltsu2 (bl-tsu) (mi) vb I bltsai (bl-ts), (bl-s-m-ri) (un cu mblsmedz) ex: cara-lj blsmai bltsam (bl-tsm), bltsat (bl-ts-t), bltsari/bltsare (blgura, lj-vinjir la loc dintslj blsmat (bl-s-mt) adg ts-ri) (un cu mbaltsu) bltsat2 (bl-tst) adg bltsat blsmat (bl-s-m-t), blsmats (bl-s-mts), blsma- (bl-ts-t), bltsats (bl-tsts), bltsati/bltsate (bl-ts-ti) ti/blsmate (bl-s-m-ti) (un cu mblsmat) blsma- (un cu mbltsat) bltsari/bltsare (bl-ts-ri) sf bltsri (blri/blsmare (bl-s-m-ri) sf blsmri (bl-s-mr) (un tsr) (un cu mbltsari) cu mblsmari) blsmusescu (bl-s-mu-ss-cu) vb IV baltsu2 (bl-tsu) (mi) vb I vedz tu baltsu1 blsmusii (bl-s-mu-s), blsmuseam (bl-s-mu-sem), baltu (bl-tu) sn balturi (bl-tur) catastasea (putearea blsmusit (bl-s-mu-s-t), blsmusiri/blsmusire (bl- ndreptul, etc.) tu cari s-afl cariva cndu el easti singurlu tsi s-mu-s-ri) (un cu mblsmedz) blsmusit (bl-s-mu- poati s-vind un lucru (sh-tr-atsea poati s-lu vind cu tinjia tsi st) adg blsmusit (bl-s-mu-s-t), blsmusits (bl-s- u va el) {ro: monopol} {fr: monopole} {en: monopoly} ex: mu-sts), blsmusiti/blsmusite (bl-s-mu-s-ti) (un cu tutumea s-featsi baltu mblsmat) blsmusiri/blsmusire (bl-s-mu-s-ri) sf bambon (bam-b-n) sf vedz tu bumboan blsmusiri (bl-s-mu-sr) (un cu mblsmari) bam-bum! (bm-bm) vedz tu bum! balsm (bl-sm) sm vedz tu balsam bamni/bamne (bm-ni) sf bmnji plant di grdin (zrzvabalt (bl-t) sf blts (bl-ts) un soi di lac njic cu ap ti) tsi fatsi fructi verdz, piroasi, cu-un dzam mzgoas tu sttut; blat, bltoac, bltac, bltoc, bar, habin, lac {ro: cari s-afl multi simints njits, tsi s-bag tu ghel shi s-mc balt} {fr: eau stagnante, mare, marais} {en: pond, small ca un pstalji; pstalja fapt di-aest plant {ro: bam} {fr: lake} ex: s-dusir oili pn tu balt; balta di Ohrida ari peshti corne grecque} {en: okra} ex: feci n ghel di carni cu bmnji cu nam; aruc ap mult tu streah shi featsi balt; deadi banabac (ba-na-bc) sm banabats (ba-na-bts) prnoanji mult ploai shi featsi balt; mi dush la balta cu peshti blat dat di-armnj a aschirladzlor turts {ro: porecl dat de (bl-t) sf pl(?) (un cu balt) ex: loai calea prit blat aromni soldailor turci} {fr: sobriquet donn aux soldats bltoac (bl-to-c) sf bltoatsi/bltoatse (bl-to-tsi), bltots turcs} {en: nickname given to Turkish soldiers} (bl-tts) balt njic (di-arad murdar sh-cu muzg); ban (b-n ) sf fr pl harea tsi-l fatsi omlu (pravda, earba, bltac, bltoc {ro: balt mic} {fr: bourbier, marais, flaque} etc.) s-hib yiu; starea-a-atsilui tsi s-afl dealihea tu lumi (c {en: puddle, pond} ex: cljuri cu bltoatsi di ap; fudz di ploai easti un prici yii i un lucru tsi nu easti yiu) di cndu s-fatsi shi sh-dai di bltots; bltoac di sndzi bltac (bl-tc) sn pn s-afnseashti dit aest lumi; bnata (soea di ban, treaca, bltatsi/bltatse (bl-t-tsi) (un cu bltoac) ex: cdzui tu treatsita) tsi u dutsi cariva; yeats, zuii, treac, treatsit, bnat; bltac bltoc (bl-tc) sn bltoatsi/bltoatse (bl-t-tsi) shi (expr: 1: ts-astingu bana = ti vatm, ti mor; 2: nu-lj dau ban = bltots (bl-tts) (un cu bltoac) ex: s-nu shedz ning nu lu-alas isih, lj-fac bana amar; 3: ashi s-ts-ai bana! = ti bltoc c ti-acats heavra bltos (bl-ts) adg bltoas (bl- plcrsescu!, fts njil!, aman!) {ro: via} {fr: vie, train de la to-s), bltosh (bl-tsh), bltoasi/bltoase (bl-to-si) loc vie} {en: life, living} ex: va ts-astingu bana (expr: va ti vatm); mplin di ap sttut, cu blts, bltoatsi, glburi shi lschi; nu-nj da ban (expr: nu mi-alas isih) un minut; nj-am n mzgos, glburos, vltos {ro: bltos} {fr: marcageux} {en: soacr! nu-nj da ban (expr: nj-fatsi bana-amar); aoa i bana-a swampy} ex: locurli a noastri nu-s buni tr cas c-s bltoasi banljei bnedz (b-ndz) vb I bnai (b-n), bnam (bbar (b-r) sf bri (br) (un cu bltoac) ex: chicut di nm), bnat (b-n-t), bnari/bnare (b-n-ri) mi aflu tu chicut s-fatsi bar mari; n bar mari di sndzi; cdzui tu ban; hiu yiu; fac tut tsi lipseashti (mc sh-beau, mi-afirescu di bar; s-adr bar di ploai arcoari shi piriclju, etc.) tra s-armn tu ban; stau shi-nj trec baltsot (bal-ts-t) sf baltsoti/baltsote (bal-ts-ti) lilici bana tu-un loc (crat, cas, etc.,) singur i cu cariva; ljau anas, criscut tu grdin, mushat sh-anjurzitoari, di-un hrom adilj {ro: vieui, tri} {fr: vivre} {en: live} ex: s-n bnm amisticat di galbin, purtucalishi sh-aroshi; mandzuran, hrzita ban; bnedz sh-cama aru; s-bnats shi s-alghits ca mangiurami {ro: cri} {fr: oeillet dInde} {en: french Elimbul; c ma multu nu s-bneadz bnat (b-nt) adg marigold} ex: ca baltsota di pri pat bnat (b-n-t), bnats (b-nts), bnati/bnate (b-n-ti) baltsu1 (bl-tsu) sm baltsuri (bl-tsur) cumat di pndz alb tsi s-afl tu ban; tsi easti yiu; tsi sh-ari tricut bana (tu-un loc); cu cari muljarea sh-acoapir caplu (perlu shi gusha); mndil, cari fatsi tut tsi lipseashti tra s-armn tu ban {ro: vieuit, cftani, ciceroan, tsitsiroanji, distimeli, lhur, lhuri, clim- trit} {fr: vcu} {en: lived} ex: oaminj bnats tu pduri cheari, climcheri, vlashc, poshi, tarpoashi, pihits, pischiri bnari/bnare (b-n-ri) sf bnri (b-nr) atsea tsi s-fatsi {ro: nfram alb, bal} {fr: sorte de fichu blanc dont se cndu cariva bneadz; loari anas, adiljari {ro: aciunea de a coiffent les vieilles femmes} {en: kind of a white head scarf vieui, de a tri; vieuire, trire} {fr: action de vivre, dexister; used by old ladies} ex: maea-sh bg baltsul; sti frmti, existance, train de vie} {en: action of living; living} bnat baltsul; mili-a lor, ca nishti doamni, tut cu baltsuri mbaltsu (b-n-t) sf fr pl soea di ban tsi u dutsi cariva; ban, (mbl-tsu) (mi) vb I mbltsai (mbl-ts), mbltsam (mbltreac, treatsit {ro: trai} {fr: train de vie} {en: living} ex: tsm), mbltsat (mbl-ts-t), mbltsari/mbltsare (mblbnata (bana, treaca) di estan mbnedz (m-b-ndz) vb I ts-ri) nj-acoapir caplu (perlu shi gusha) cu un baltsu; nj-bag mbnai (m-b-n), mbnam (m-b-nm), ambnat

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

183

(m-b-n-t), mbnari/mbnare (m-b-n-ri) aduc arseashti s zburdlipseasc, tsi ari caplu niheam ca lishor diznou tu ban tsiva (i cariva) tsi-aspuni ca mortu; ambnedz, shi nu para va s-ascult; burdal {ro: rtrengar} {fr: gamine} mbnedz; anyedz, nyiedz, anstsescu, etc. {ro: renvia} {fr: {en: urchin} ex: loai funea shi vuryela, lea rus bandil! ramener la vie} {en: revive} ex: mbnats-nji (adutsets-nj-u bangu (bn-gu) sn vedz tu banc1 tu ban) Dona mbnat (m-b-nt) adg mbnat (m-bbanji/banje (b-nji) sf bnj (bnj) 1: aspilarea-a truplu ntreg; n-t), mbnats (m-b-nts), mbnati/mbnate (m-b- intrarea (a omlui) cu truplu ntreg tu ap tra si s-la (si s-ascald, n-ti) cari easti adus diznou tu ban; ambnat, mbnat; s-anoat, etc.); 2: cupanja (czanea) tu cari omlu intr tra si-sh anyeat, nyiat, anstsit, etc. {ro: renviat} {fr: ramen la vie} la ntreglu trup; 3: loclu ning ap (amari, aruri, izvuri cu ap {en: revived} ex: mbnat ear (adus diznou tu ban) ca tsi easi cald dit loc, etc.) iu s-dutsi dunjaea si s scald, s-fac primvear mbnari/mbnare (m-b-n-ri) sf mbnri banji; 4: udlu din cas iu omlu poati si s-duc si s-la, si-sh (m-b-nr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva easti turnat diznou fac apa (si s-chishi) ic s-eas nafoar (si s-cac) {ro: baie} tu ban; ambnari, mbnari; anyeari, nyiari, anstsiri, etc. {fr: bain, baignoire} {en: bath, bath-tub} ex: feci n banji aeri {ro: aciunea de a renvia, renviere} {fr: action de ramener (nj-lai ntreglu trup); adu banja (cupanja, czanea) s-n la vie} {en: action of reviving} ambnedz (am-b-ndz) vb scldm; mi dush la bnj (locuri di ning ap iu lumea fatsi I ambnai (am-b-n), ambnam (am-b-nm), ambnat banji) mbnjedz (mb-njdz) (mi) vb I mbnjai (mb(am-b-n-t), ambnari/ambnare (am-b-n-ri) (un cu nj), mbnjam (mb-njm), mbnjat (mbnj-t), mbnedz) ambnat (am-b-nt) adg ambnat (am-bmbnjari/mbnjare (mb-nj-ri) intru tu ap (cupanji, aru, n-t), ambnats (am-b-nts), ambnati/ambnate (am-b- etc.) tra s-mi lau (s-mi-ascaldu, s-anot, etc.); fac banji; min-ti) (un cu mbnat) ambnari/ambnare (am-b-nascaldu; anot, mpltescu {ro: (se) mbia; sclda, nota} {fr: ri) sf ambnri (am-b-nr) (un cu mbnari) mbnedz (se) baigner; nager} {en: take a bath; swim} ex: cara mi (mb-ndz) vb I mbnai (mb-n), mbnam (mb-nm), mbnjai (feci un banji), nj-si ljishur truplu mbnjat (mbmbnat (mb-n-t), mbnari/mbnare (mb-n-ri) (un cu njt) adg mbnjat (mb-nj-t), mbnjats (mb-njts), mbnedz) mbnat (mb-nt) adg mbnat (mb-n-t), mbnjati/mbnjate (mb-nj-ti) tsi ari fapt banji; tsi ari mbnats (mb-nts), mbnati/mbnate (mb-n-ti) (un cu intrat ntreg tu ap (di s-featsi muceali, tra si s-la, si s-ascald, mbnat) mbnari/mbnare (mb-n-ri) sf mbnri (mbs-anoat, etc.); aspilat, lat, ascldat, anutat, mpltit {ro: nr) (un cu mbnari) mbiat; scldat, notat} {fr: baign; nag} {en: who has banc1 (bn-c) sf bntsi (bn-tsi) 1: un soi di scamnu lungu taken a bath, a swim} ex: nu lu-alas s-eas tu vimtu mbnjat (di lemnu, cheatr, etc.) pri cari pot s-shad doi i ma mults (dup tsi featsi n banji) mbnjari/mbnjare (mb-nj-ri) sf oaminj sh-cari nu-ari tsiva dinpoi tra s-poat omlu si s mbnjeri (mb-njr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva s ndrupasc; bancu, bangu {ro: banc} {fr: banc} {en: bench} mbnjadz; ftseari banji; aspilari, ascldari, anutari, mpltiri bancu (bn-cu) sf bntsi (bn-tsi) 1: scamnu lungu, banc; {ro: aciunea de a (se) mbia; de a (se) sclda, de a nota; 2: meas di lucru; 3: tizghireau, tizgheafi, tijachi, tizahi {ro: mbiare, scldare, notare} {fr: action de (se) baigner; de banc; tejghea} {fr: banc; tabli; comptoir} {en: bench; nager} {en: action of taking a bath; of swimming} ex: di-aht work-bench; counter} bangu (bn-cu) sn bndzi (bn-dzi) mbnjari (ftseari banji, ascldari) va ti doar caplu (un cu bancu) barabanc (ba-ra-bn-c) sf barabntsi (ba-ra-bn-tsi) hlati banc2 (bn-c) sf bntsi (bn-tsi) un adrmintu (biro) tu cari muzical fapt dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di omlu poati s-sh tsn paradzlji, s-lja toc tr paradz, slemnu i di metal, tsi ari teas pi-un fundu di-un parti un acumpr paradz xenj, etc.; banc {ro: banc} {fr: banque} cheali cari, cndu s-agudeashti cu mna i cu un limnici, asun {en: bank} (scoati bots); brbanc, tmpr, tmpn, tmpnici, bancu (bn-cu) sn vedz tu banc1 dumbr, dum-dum, dulji {ro: tob} {fr: tambour} {en: band1 (bn-d) sf bndz (bn-dz) aduntur di oaminj drum} ex: bati barabanca (dumbrlu) brbanc (b-r(ficiori, prvdz, pulj, etc.) tsi s-afl tu idyiul loc shi au un bn-c) sf brbntsi (b-r-bn-tsi) (un cu barabanc) idyiu scupo; buluchi, bluchi, ceat, taif, clblchi, gloat, bara-bara (b-ra-b-ra) adv tsi s-afl aproapea (nandreapta i tbbii, surii, suro, gam, tavabii, tavambii, chindr, jurdun, nastnga) di cariva i di tsiva; tsi fac tsiva i s-afl un ningetc. {ro: band, mulime} {fr: bande, troupe} {en: band, alantu; zbor tsi-aspuni c ma mults oaminj i lucri s-afl tu throng, gang (of thieves)} ex: videai bndz, bndz (grdelj) idyiul loc; alaturea, alaturi, alturi, prining, ning; deadun, di pulj; sh-a rumnjlor njic-i banda (ceata); cti crvnj s-eara dadun, mpriun, mpriun, dipriun {ro: alturi, mpreun} ninti di band (ceat), band (stog) li-alsa pri tuti npoi {fr: ct, ensemble} {en: beside, together} ex: dzua shband2 (bn-d) sf bndz (bn-dz) ceat di oaminj (ghifts) noaptea suntu bara-bara (deadun, un ning-alantu) adunats tra s-bat hlts di muzic (avyiulii, pian, trumbet, barang (ba-rn-g) sf vedz tu parang etc.) shi s-cnt deadun {ro: fanfar, orchestr} {fr: fanfare, bar (b-r) sf vedz tu balt orchestre} {en: brass band, orchestra, band} ex: n pzari barbaroz (bar-ba-r-z) sf barbarozi/barbaroze (bar-ba-r-zi) cnt banda (ghiftslj) soi di lilici {ro: o floare} {fr: sorte de fleur} {en: some kind bander (ban-d-r) sf banderi/bandere (ban-d-ri) cumat di of a flower} pndz (mitasi, carti, etc.), actsat di un shcop, cari ari di- barbarus (bar-ba-r-s) sf vedz tu brbrus arad ma multi buei sh-cari prstiseashti (ca semnu ahoryea)barb (br-b) sf brghi (br-ghi) 1: perlji tsi crescu dit un stat (un sutsat, un hoar, un cumpanii, etc.); pander, grunjlu-a brbatlui (sh-niheam ma nsus, di-un parti shflambur, flamur, birachi, bairac, bryeachi; (expr: 1: scol alant a gurljei) shi suntu alsats s-armn mri; 2: ardbandera = mi scol contra-a statlui; mut caplu; fac panastasi; mi tsinjli di la tseapa veardi shi prash; (expr: mi giur pi barb = ribilipsescu; 2: fur cu bander = fur cu-anami, cunuscut di mi giur c spun dealihea) {ro: barb; rdcina de ceap sau tuts) {ro: drapel, steag} {fr: tendard, drapeau} {en: flag, praz} {fr: barbe; racines de loignon et du poirreau} {en: banner} pander (pan-d-r) sf panderi/pandere (pan-d-ri) beard; roots of green onions or leaks} ex: barba a prashlui; (un cu bander) ex: u scul pandera (expr: featsi panastasi) brghili a scladzlor brbos (br-bs) adg brboas (brbandi (ban-d) adg bandoanji/bandoanje (ban-do-nji), bandadz bo-s), brbosh (br-bsh), brboasi/brboase (br-bo-si) (ban-ddz), bandoanji/bandoanje (ban-do-nji) (palju-om) cari ari barb lung; tsi nu s-ari sursit di multu chiro; cu tsi nu easti bun tr tsiva; tsi nu lu-ariseashti s-lucreadz; nu- barb, scl {ro: brbos} {fr: barbu} {en: bearded} ex: agri ahrzeashti mari lucru; tsi easti andihristu sh-aru; drmal, capiti brboasi (cu barb) barber (bar-br) sm barberi (bargnoj, pezevenghiu, blstimat, linvos, etc. {ro: nemernic} {fr: br) brbat a curi tehni easti s-talji perlji i s-surseasc vaurien, fainant} {en: scoundrel, rascal} ex: tsi bandi oaminjlji {ro: brbier} {fr: barbier} {en: barber} birber (linvos, pezevenghiu) eshti (bir-br) sm birberi (bir-br) (un cu barber) bilber (bilbandil (ban-d-l) sf bandili/bandile (ban-d-li) fitic tsi ubr) sm bilberi (bil-br) (un cu barber) belber (bel-br)

184

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

sm belberi (bel-br) (un cu barber) brbirisescu (br-bi- vrnoar, vrnoar, vroar, vroar, nitsiunoar, nitsiuri-ss-cu) (mi) vb IV brbirisii (br-bi-ri-s), brbiriseam (br- noar, nitsidnoar {ro: niciodat} {fr: jamais} {en: never} bi-ri-sem), brbirisit (br-bi-ri-s-t), brbirisiri/brbirisire ex: nu agrsha barunoar (putes) buneatsa barunoar ba(br-bi-ri-s-ri) sursescu; talji (tundu) perlu; brbirsescu, ru-n-o-r) adv (un cu barunoar) sursescu, xursescu, arad; tundu, cutrusescu {ro: brbieri, barunoar ba-ru-n-o-r) adv vedz tu barun tunde prul} {fr: (se) raser, (se) couper les cheveux} {en: barunoar ba-ru-no-r) adv vedz tu barun shave; cut (clip) hair, have a haircut} brbirisit (br-bi-ribarz (br-z) sf vedz tu bardzu st) adg brbirisit (br-bi-ri-s-t), brbirisits (br-bi-ri-sts), basan (b-san) sm vedz tu balsam brbirisiti/brbirisite (br-bi-ri-s-ti) tsi easti cu barba tljat; basareti/basarete (ba-sa-r-ti) sf pl(?) atsea tsi-aspuni omlu tsi easti cu perlu tumtu; brbirsit, aras, xursit, sursit; tumtu, cndu nu lj-easti fric s-fac un lucru, c pistipseashti (ari tumsu, cutrusit {ro: brbierit, tuns} {fr: ras, tondu} {en: ndia shi ncreadirea) c va u scoat n cap; curai, curaj, curagi, shaved; who had a haircut} ex: fats brbirisit; capiti thar, gairei, gaireti, gireti {ro: piuit, curaj} {fr: courage et foi} brbirisiti brbirisiri/brbirisire (br-bi-ri-s-ri) sf brbirisiri {en: courage and faith} ex: lj-tlje basaretea (giretea, curailu) (br-bi-ri-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva sh-talji perlu i s- basc (bs-c) sf bshti (bsh-ti) lna (tut) tsi si scoati di la surseashti; brbirsiri, aradiri, ardeari, xursiri, sursiri; tundiri, un oai tumt; flcari; (expr: basca-a m-tai! = angiurtur) tundeari, cutrusiri {ro: aciunea de a brbieri, de a tunde; {ro: lna tuns de la o oaie} {fr: la toison entire dun brbierire, tundere} {fr: action de (se) raser, de (se) couper mouton} {en: entire fleece shorn from a sheep} ex: aclo iu les cheveux} {en: action of shaving; of cutting (clipping) hair, tundea basca di oai; nj-ari ti dari dzatsi bshti (lna tumt di la of having a haircut} brbirsescu (br-bir-ss-cu) (mi) vb IV dzatsi oi); dau bshti li; ln di basc (di oai tums); flcari brbirsii (br-bir-s), brbirseam (br-bir-sem), brbirsit s-dztsi sh-la un basc di ln (br-bir-s-t), brbirsiri/brbirsire (br-bir-s-ri) (un cu bash (bsh) (mi) vb I bshai (b-sh), bsham (b-shm), brbirisescu) brbirsit (br-bir-st) adg brbirsit (br-birbshat (b-sh-t), bshari/bshare (b-sh-ri) ahulescu cu s-t), brbirsits (br-bir-sts), brbirsiti/brbirsite (br-bir-s- budzli-a meali budzli-a altui (frmtea, mna, etc.) tra s-ljti) (un cu brbirisit) brbirsiri/brbirsire (br-bir-s-ri) sf aspun vrearea (tinjia, ascultarea, etc.) tsi lj-portu; lu-acats brbirsiri (br-bir-sr) (un cu brbirisiri) brbut (brmbrats, lu stringu la cheptu sh-lji ahulescu budzli (fatsa, b-t) sf brbuti/brbute (br-b-ti) caplu di prash cu frmtea, etc.) cu budzli-a meali (di-arad di vreari, di dor, rdtsinjli (barba) a lui {ro: cpn de praz} {fr: filament etc.); hiritisescu, hiritsescu, gugustedz, gugustescu, ambrtsichevelu du poireau, y compris sa tte} {en: leak head tedz, ambrtsishedz, mbrtsitedz, mbrtsishedz; (expr: 1: s-lu including its roots} bash aratsi = s-lu bash mortu, s-moar; 2: s-ti bash dultsi = s-ti barber (bar-br) sm vedz tu barb bash cu mult vreari; 3: s-n bshem = s-n mbunm; 4: (dau bard (br-d) sf brdz (br-dz) un soi di tpoar njic cu lucri) s-bashi (un cu-alantu) = (dau lucri) s-ahulescu, da un coada shcurt tsi easti di-arad ufilisit cu-un singur mn di-alantu) {ro: sruta, mbria} {fr: baiser, embracer} {en: {ro: bard} {fr: hache main} {en: hatchet} ex: elj vinjir cu kiss, embrace} ex: n bshem la fntna-atsea alba shi n barda disprtsm; si-nj ti bash tu frmti; l-bshe tu frmti; s-n bardh (br-dh) sf brdz (br-dz) un cu bard bshem tora shi s-agrshim tuti; yin, bash mna si-nj ti mescu; bardon (bar-dn) invar scriari neaprucheat tu-aestu cndu-nj ti-am bshat?; s-nu s-vead bsharea-a ta, iu mini tidictsiunar; vedz pardon am bshat; dzeana cu valea s-bashi (expr: si-ahulescu, da un bardzu (br-dzu) adg bardz (br-dz), bardzi (br-dz), bardz di-alant); cucotlu bashi (fig: u calc, u-ambair) gljina (br-dz) cal i mul cu chealea alb, amisticat cu multi alti bshat (b-sht) adg bshat (b-sh-t), bshats (bhromi; cal i mul tsi ari ahtari cheali; barz {ro: blan pestri} shts), bshati/bshate (b-sh-ti) a curi budz (mn, {fr: blond filasse et bariol (en parnat des chevaux et des fats, frmti, etc.) easti ahulit di budzli a unui, ca semnu di mulets)} {en: (for horses and mules) with white and motley vreari (tinjii, ascultari, etc.); cari easti-actsat n brats shskin} ex: ncarc bardza (mula bardz) barz (br-z) sf gugustat; hiritisit, hiritsit, gugustat, gugustit, ambrtsitat, brz (br-z) mul tsi easti cu chealea alb, bardz {ro: ambrtsishat, mbrtsitat, mbrtsishat {ro: srutat, mbriat} blan} {fr: mulet blanc} {en: white mule} bardzucanat (bar{fr: bais, embrac} {en: kissed, embraced} ex: feat bshat, dzu-c-nat) adg bardzucanat (bar-dzu-c-na-t), bardzuDafnul nu u va bshari/bshare (b-sh-ri) sf bsheri (bcanats (bar-dzu-c-nats), bardzucanati/bardzucanate (bar-dzu-shr) atsea tsi s-fatsi cndu s-bashi i s-ambrtsiteadz c-na-ti) oai i capr cu guna alb-bagav-siv sh-cu cu cariva; ahulirea tsi u fac cu budzli (pi budzli-a altui, pi dmts aroshi pri cap {ro: oaie sau capr alb cu pete roii pe mn, pi fats, etc.); hiritisiri, hiritsiri, gugustari, gugustiri, cap} {fr: mouton gris ou chvre grise qui a des raies rouges le mbrtsitari, mbrtsishari {ro: aciunea de a sruta, de a long de sa tte} {en: grey sheep or goat with red streaks on mbria; srutare, mbriare; srut} {fr: action de baiser, the head} dembracer; baiser} {en: action of kissing, of embracing; bardzucanat (bar-dzu-c-nat) adg vedz tu bardzu kiss} ex: nj-caft un bshari; ti stricor, lea, di bshari barem (b-rem) adv nai putsn; barim, bari, macarim, nibshat (ni-b-sht) adg nibshat (ni-b-sh-t), nibshats macar, mcar, canim, can, canai, canai-c, incan {ro: mcar, (ni-b-shts), nibshati/nibshate (ni-b-sh-ti) tsi nu easti cel puin} {fr: (tout) au moins} {en: at least} ex: barem aht s bshat; nimbrtsitat, nimbrtsishat {ro: nesrutat} {fr: qui shtiu; barem un zbor bun s-avdu barim (b-rim) adv (un nest pas bais} {en: who has not been kissed} ex: armasi ca cu barem) ex: s-nj-alas barim (macar) csica; barim ascult- Sulta cu ucnlu, nveast adrat shi nibshat; nibshat lj-easti mi bari/bare (b-ri) adv (un cu barem) ex: nu ca fatsa-lj; s-nu-aflu alt feat nibshat tsi s-doarm cu hiljlu didushman, ma ca bari (macar ca) tat; ma nu easti bari (macar) amir nibshari/nibshare (ni-b-sh-ri) sf nibsheri (niun b-shr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu s-bashi; nimbari/bare (b-ri) adv vedz tu barem brtsitari, nimbrtsishari {ro: aciunea de a nu sruta; nesbarim (b-rim) adv vedz tu barem rutare} {fr: action de ne pas baiser} {en: action of not kissing} barish (b-rish) adv vedz tu brishi spribash (spri-bsh) (mi) vb I spribshai (spri-b-sh), barsam (br-sam) sm vedz tu balsam spribsham (spri-b-shm), spribshat (spri-b-sh-t), barun (ba-rn) pr barun (ba-r-n) fr pl nitsiun, nisun, spribshari/spribshare (spri-b-sh-ri) bash multu; paravr, vr, vrnu, vrn, verun, vrun, vrn, cariva, cainiva, bash {ro: sruta prea mult} {fr: baiser trop} {en: embrace too caniva, cuniva, tsiniva {ro: nimeni, niciun} {fr: personne} {en: much} ex: tata lji spribshe (lji para-bshe) pri doilji nobody} ex: nu-avets fric di barun (vrnu); nu am barun spribshat (spri-b-sht) adg spribshat (spri-b-sh-t), (nitsiun, vr) lucru astz barunoar ba-ru-no-r) adv un spribshats (spri-b-shts), spribshati/spribshate (spri-bchiro tsi nu va s-yin vrnoar; pute, putes, barunoar, sh-ti) tsi easti bshat multu; tsi easti para-bshat {ro:

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

185

srutat prea mult} {fr: trop bais} {en: embraced too much} sonner, vaincre, chatrer, faire des cors, des callosits} {en: spribshari/spribshare (spri-b-sh-ri) sf spribsheri (spribeat, strike, ring (a door, a bell, etc.), vanquish, castrate, get b-shr) atsea tsi s-fatsi cndu cariba easti spribshat {ro: calluses} ex: u btea mrata di feat; lji si btu (ciucuti) inima; aciunea de a sruta prea mult} {fr: action de trop baiser} Pisuderea c nu s-bati (nu poati s-hib azvimtu); cloputi di jali {en: action of embracing too much} btea (asuna) pritu surini; s-avdu cum bat (asun) cloputli di la bashac (ba-shc) sm, sf bashachin (ba-sha-ch-n), bashats birbets; jilos cupiili (cloputli di la cupii) bat (asun); bati (ba-shts), bashachini/bashachine (ba-sha-ch-ni) un tsi (asun) toaca-atsea di lemnu; lji s-avea btut mnjli di tesl, alag di cas-cas tra s-vind lucri (ma multu, zrzvts shi di prioni; cnili acats s-bat (s-alatr); nu s-btea (fig: mina) yimishi); manafi, culcusuri {ro: vnztor ambulant} {fr: di ning ns; ni palm nu pot s-mi bat (fig: njishcu) di-aoatsi; vendeur ambulant (qui vend surtout des fruits)} {en: peddler ficiorlu-a meu, bati-ti (fig: min-ti) dit loc; nu-lj si btea (fig: (mostly of fruits and vegetables)} ex: Bebi s-adr bashac; di la mina, vdzea) di ning vatra-a tat-sui; aleapid-ti s-vedz tsi bat bashats acumpri cu ciumi di ln (fig: alatr) cnjlji; ia nu btets (fig: zburts glrinj) naljurea; bash (b-sh) sf pl(?) tsi easti di primansus, dipistaneu, aclo iu btea (fig: cfta) s-afl vr lemnu btut1 (b-tt) diprisupr, parapanish {ro: prea mult, de prisos} {fr: superflu, adg btut (b-t-t), btuts (b-tts), btuti/btute (b-t-ti) excdent, surplus} {en: superfluous, surplus} agudit; asunat, anchisit, azvimtu, ciucutit, scuchit, dzigrit, tsi bashinghel (ba-shin-ghl) adg bashinghel (ba-shin-gh-l), ari fapt btturi; (fig: minat; zburt (naljurea); altrat; duchibashinghelj (ba-shin-ghlj), bashingheli/bashinghele (ba-shin- msit) {ro: btut, nvins, sunat, castrat, fcut btturi} {fr: gh-li) tsi easti cu gura dishcljis (hscat mari); hasca {ro: battu, vaincu, sonn, chatr, fait des cors, des callosits} {en: cscund, cu gura cscat} {fr: bayeur aux corneilles, bouche beaten, stricken, struck, vanquished, rang (a door, a bell, etc.), bante} {en: with wide open mouth} castrated, got calluses} ex: sh-armn a noshtri munts di bashn (bsh-n) sf bshnji (bsh-nji) njic mulchi (aveari, vimturi mash btuts (agudits); btut (agudit) di videal; cljuri cumat) di loc; parti njic dit un ciuflichi; bashtin {ro: mic btuti (clcati) di crvnari; lapti btut; birbec btut (ciucutit) proprietate de pmnt} {fr: petite proprit; bande de terre} batiri1/batire (b-ti-ri) sf batiri (b-tir) 1: atsea tsi s-fatsi {en: small land property} bashtin (bsh-ti-n) sf bshtinji cndu s-bati; 2: alumt; shcop, prjin, ppar, pipirits, pistili, (bsh-tinji) (un cu bashn) tsurtsufi, chiurcu, chiutec {ro: aciunea de a bate, de suna, de bashtin (bsh-ti-n) sf vedz tu bashn nvinge, de castra, de face btturi; batere; nvingere; sunare, bashtu (bsh-tu) sm, sf basht (bsh-t), bashts (bsh-ts), castrare, facere de btturi; btaie, lupt} {fr: action de bashti/bashte (bsh-ti) njic faptu di-un brbat sh-un muljari battre, de vaincre, de sonner, de chatrer, de faire des cors, des tsi nu suntu ncurunats un cu-alantu; cochil, cochi, cochiul, callosits; lutte; rossade, rosse} {en: action of beating, of copil, copel, doci, lud, cupilciu {ro: copil din flori} {fr: striking, of vanquishing, of ringing (a door, a bell, etc.), of btard} {en: bastard} castrating, of getting calluses; fight; beating} ex: loc sh-ti bashur (ba-shr) adg bashur (ba-sh-r), bashuri (babatiri (alumt) mutreashti bteari1/bteare (b-te-ri) sf bshr), bashuri/bashure (ba-sh-ri) tsi s-ari ncrcat sh-nu teri (b-tr) (un cu batiri1) ex: vrei bteari, ficior; cmbnjli mata easti curat; tsi easti mplin di lvushilji; bashurcu, murdar, s-frngu di bteari nibtut (ni-b-tt) adg nibtut (ni-blvos, liros, lturos, lvushit, lvshit, ncrcat, pishliros, atsal, t-t), nibtuts (ni-b-tts), nibtuti/nibtute (ni-b-t-ti) troc, ntroc, crnjid, birbati, puvunjos, mscr; (fig: bashur = cari nu easti btut {ro: nebtut, etc.} {fr: qui nest pas battu, (i) tsi ari fatsa sumulai; (ii) albu cu dmts li; (iii) (om) tsi etc.} {en: who was not been beaten, etc.} nibatiri/nibatire fatsi lumea s-ard; (om) di cari sh-ardi shi sh-fatsi pez (ni-b-ti-ri) sf nibatiri (ni-b-tir) atsea tsi s-fatsi cndu cariva lumea; caraghios, paljaci) {ro: murdar (la fats)} {fr: sale, nu s-bati, ic nu easti btut {ro: aciunea de a nu bate, etc.} malpropre} {en: dirty} ex: hii bashur (murdar) tu fats; oai {fr: action de ne pas battre, etc.} {en: action of not beating, bashur (fig: alb cu mutsca lai); agiumsish bashurlu (fig: etc.} nibteari/nibteare (ni-b-te-ri) sf nibteri (ni-b-tr) caraghioslu, paljacilu) a hoarljei bashurcu (ba-shr-cu) (un cu nibatiri) parabat (p-ra-bat) (mi) vb III shi II adg bashurc (ba-shr-c), bashurtsi (ba-shrtsi), bashurparabtui (p-ra-b-t), parabteam (p-ra-b-tem), paratsi/bashurtse (ba-shr-tsi) (un cu bashur) ex: ficiorlji-ts btut (p-ra-b-t-t), parabatiri/parabatire (p-ra-b-ti-ri) shi suntu bashurtsi (fig: murdari la fats) parabteari/parabteare (p-ra-b-te-ri) l-bat multu; l-bat bashurcu (ba-shr-cu) adg vedz tu bashur ma multu dict lipseashti (easti ghini) s-lu bat {ro: bate prea bast (bs-t) sf basti/baste (bs-ti) diplusirea (cljinlu) di la un mult} {fr: battre trop} {en: beat too much} ex: mi parabtu (mi veshtu (pustavi) {ro: cut, ndoitur la postav} {fr: pli dun btu multu) parabtut (p-ra-b-tt) adg parabtut (p-ragros drap} {en: heavy cloth folding} b-t-t), parabtuts (p-ra-b-tts), parabtuti/parabtute (pbasti/baste (bs-ti) fr pl aduchirea tsi s-fatsi namisa di doi ra-b-t-ti) tsi easti btut multu (ma multu dict lipseashti) oaminj cari nu suntu sinfunj tr un lucru ca, atsel tsi nu ari {ro: batut prea mult} {fr: battu trop} {en: beaten too much} ndriptati s-da tsiva (di-arad paradz) a atsilui tsi ari ndriptati, parabatiri/parabatire (p-ra-b-ti-ri) sf parabatiri (p-ra-bdup tsi va s-afl deadun cum easti lucrul dealihea; stihim, tir) atsea tsi s-fatsi cndu cariiva parabati {ro: aciunea de a sthim {ro: pariu} {fr: pari, gageure} {en: bet} ex: avem bate prea mult} {fr: action de battre trop} {en: action of basti (stihim) cu ns; s-n-actsm cu basti (s-bgm stihim); beating too much} parabteari/parabteare (p-ra-b-te-ri) escu actsat cu basti (actsat stihim) sf parabteri (p-ra-b-tr) (un cu parabatiri) bttur bat1 (bat) (mi) vb III shi II btui (b-t), bteam (b-tem), (b-t-t-r) sf btturi (b-t-tr) chealea (di la mnj i di la btut (b-t-t), batiri/batire (b-ti-ri) shi bteari/bteare (b- cicioari) tsi s-ari ngrushat di itia c s-ari fricat multu di-un te-ri) 1: agudescu (dipriun cu bushlu, cu mna, cu cioclu, lucru (ca atumtsea, bunoar, cndu omlu acats tsiva ascur etc. tsiva i pri cariva); asun (cloputlu, la poart, etc.); dau un sh-di multi ori cu mna goal, ic poart pputs nali tsi nu lji bteari (prjin, ppar, pipirits, pistili, pndz, shcop, tsur- s-uidisescu ghini, etc.); aroz, cal {ro: bttur} {fr: cor, cal, tsufi, chiutec, etc.); 2: anchisescu tu-un alumt; nvingu, callosit} {en: callus, corn} btichi/btiche (b-tchi) sf azvingu, lj-u pot; 3: li scot gljindili sexuali (tri pravdz) tra s-u btichi (b-tch) goad, bteari; btii, btic, alumt {ro: fac stearp; scuchescu, ciucutescu, dzigrescu; 4: nji s ngroa- lovitur, btaie; lupt} {fr: coup, rossade; lutte} {en: blow, shi cheala di la mn (cndu fac lucru greu cu mna goal) ic beating; fight} ex: apal mushat tr btichi (alumt) btic di la cicioari (cndu imnu multu shi nu-nj si uidisescu ghini (b-tc) sn bticuri (b-ti-cr) (un cu btichi) ex: nchisi la pputsli); fac btturi (la mn, cicior, etc.); (fig: 1: mi bat (di btic (alumt) btii/btie (b-t-i) sf btii (b-t) alumt iuva) = mi min, mi njishcu; 2: bat naljurea = zburscu glrinj, (bteari, ncceari, etc.) tsi s-fatsi namisa di doau (i ma multi) papardeli; 3: cnjlji bat = cnjlji alatr; 4: bat s-aflu = caftu sprts (partii, oaminj, etc.) iu un parti (i ma multi) caft s-uaflu; 5: s-bat luchili (tu pntic) = nj-easti mult foami; etc.) azving pi-alant (i pri-alanti); alumt, alumtatic, lupt {ro: {ro: bate, suna, nvinge, castra, face btturi} {fr: battre, lupt, btlie} {fr: combat, lutte} {en: combat, fight}

186

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

bat2 (bat) vb III shi II btui (b-t), bteam (b-tem), btut bats (b-ts) sf vedz tu bat1 (b-t-t), batiri/batire (b-ti-ri) shi bteari/bteare (b-te-ri) batur (b-tur) sf vedz tu cutrubat cntu (cu flueara, cu avyiulia, etc.); cnt puljlu (birbiljlu, bau (b) (mi) vb I scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; cuclu, etc.) {ro: cnta} {fr: chanter (un oiseau), jouer (un vedz bag instrument musical)} {en: sing (a bird); play (a musical baul (ba--l) sf bauli/baule (ba--li) un soi di sfinduchi di instrument)} ex: acshi btea puljlu; s-bat cuclu pritu plaiuri; lemnu i tiniche tu cari omlu tsni di-arad stranji i lucri di birbiljlu n plai nu bati; picurarlji bat flueara btut2 (b-tt) cas; un soi di cutii mari cu mnushi (tra s-poat s-hib adg btut (b-t-t), btuts (b-tts), btuti/btute (b-t-ti) actsat cndu s-poart cu mna) tu cari omlu sh-bag dicntat (puljlu) {ro: cntat (o pasre, un cntec)} {fr: chant arad stranjili, cndu fatsi un cali ma lung; sipeti, valits, (un oiseau, une chanson), jou (un instrument musical, une casel, csel, hasel {ro: valiz, sipet, cufr} {fr: valise} {en: chanson)} {en: sang (a bird, a song); played (a musical suitcase, bag} instrument, a song)} bteari2/bteare (b-te-ri) sf bteri bblescu1 (b-b-ls-cu) vb IV bblii (b-b-l), bbleam (b-tr) atsea tsi s-fatsi cndu s-bati {ro: aciunea de a (b-b-lem), bblit (b-b-l-t), bbliri/bblire (b-bcnta; cntare; cntec} {fr: action de chanter (un oiseau), de l-ri) fac muabeti cu cariva tr lucri njits fr mari simasii jouer (un instrument musical); chant} {en: action of singing (a (chirturi, brcudii, etc.); zburscu, lfusescu, bnduredz, drbird); playing (a musical instrument); song, play} ex: puljlu drescu, frfrescu {ro: trncni, flecri} {fr: bavarder, babilnu s-alsa di bteari; btearea l easti acshi batiri2/batire (b- ler, baliverner} {en: chatter, blab, rattle} bblit1 (b-bti-ri) sf batiri (b-tir) (un cu bteari) lt) adg bblit (b-b-l-t), bblits (b-b-lts), bblibata! (b-ta) inter zbor tsi ari noima di un soi, idyea soi; ti/bblite (b-b-l-ti) tsi ari fapt muabeti tr lucri njits zghiclu tsi-l scoati giuctorlu cari ari un carti isea cu-atsea (chirturi, brcudii, etc.); zburt, lfusit, bndurat, drdrit, fravut di-un altu giuctor {ro: la fel} {fr: galement, de mme, frit {ro: trncnit, flecrit} {fr: bavard, babill, balivern} en harmonie; cri du joueur qui a une carte gale celle de {en: chattered, blabbed, rattled} bbliri1/bblire (b-b-lson adversaire} {en: equal, equally, the same; cry (shout) of ri) sf bbliri (b-b-lr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva bbthe player who has an equal card as that of his adversary} ex: leashti; zburri, lfusiri, bndurari, drdriri, frfriri, drdari cntitsli s-njarg bata (un soi), bata (tu armunii) cu avyiuliili {ro: aciunea de a trncni, de a flecri; trncnire} {fr: batac (ba-tc) sm batats (ba-tts) om tsi ari clcat un action de bavarder, de babiller, de baliverner} {en: action of leadzi di-a statlui (a vsiliiljei) {ro: delincvent} {fr: libertin, chattering, of blabbing, of rattling} bbljar (b-b-ljr) malfaiteur, dlinquant} {en: offender, malefactor, delinquent} sm, sf, adg bbljar (b-b-lj-r), bbljari (b-b-ljr), btac (b-tc) sm btats (b-tts) (un cu batac) bbljari/bbljare (b-b-lj-ri) tsi lu-ariseashti s zburasc batalcu (ba-tl-cu) adg batalc (ba-tl-c), batalts (ba-tl-ts), ti lucri njits tsi nu-au mari simasii; tsi nu-lj tatsi gura dip; tsi bataltsi/bataltse (ba-tl-tsi) tsi ari umirli lrdz; pltros, lfuseashti (bndureadz, bbleashti, frfreadz, drdreashpultros, diplarcu {ro: sptos} {fr: qui a de larges paules; ti) tut chirolu; farfaljar, fafaljar, farfara, farafur, frfar, frfr, massif} {en: with large shoulders} limbar, limbutsescu, zburyearcu, zburyearic, lafzan, polilog, bat1 (b-t) sf bts (bts) hlati tsi tradzi ctr ea agru-prici drdr, drdros {ro: flecar, palavragiu} {fr: bavard, babil(shoarits, pulj, njits prvdz, etc.) tra s-lj-acats i s-lji vatm; lard} {en: talkative, chatterer, tattler} bnduredz1 (bn-duavrohi, batc, cpani, pyid, princ, pring, scndilii, rdz) vb I bndurai (bn-du-r), bnduram (bn-du-rm), scundilii, stpits, alats, lats, grip; (fig: bat = tirtipi cu cari bndurat (bn-du-r-t), bndurari/bndurare (bn-du-r-ri) cftm s-lu-ardem cariva (s-lji bgm cuvata, s-lu ncltsm, (un cu bblescu1) bndurat1 (bn-du-rt) adg bndurat s-lj trdzem clupea, etc.), ic s-lu ftsem tra si scoat tu padi (bn-du-r-t), bndurats (bn-du-rts), bndurati/bndurate atseali tsi featsi peascumta, etc.) {ro: curs} {fr: pige} {en: (bn-du-r-ti) (un cu bblit1) bndurari1/bndurare trap} ex: s-nji bag n bat (pyid) n plai; cdzum tora tu bat (bn-du-r-ri) sf bndurri (bn-du-rr) (un cu bbliri) (cpani); nu intru eu tu bat (princ); ascpar dit ahtari bat brbrescu (br-b-rs-cu) vb IV brbrii (br-b-r), (princ); s-bgm bts (scndilii) tu muntslj di Blatsa batc brbream (br-b-rem), brbrit (br-b-r-t), brbri(bt-c) sf bttsi/bttse (bt-tsi) bat njic tsi easti ma multu ri/brbrire (br-b-r-ri) (un cu bblescu1) brbrit1 tr actsari shoarits; bat, avrohi, cpani, pyid, etc. {ro: (br-b-rt) adg brbrit (br-b-r-t), brbrits (br-bcurs (de oareci)} {fr: souricire; pige} {en: mouse-trap; rts), brbriti/brbrite (br-b-r-ti) (un cu bblit1) trap} brbriri/brbrire (br-b-r-ri) sf brbriri (br-b-rr) bat2 (b-t) sf bts (bts) loc (padi) tsi s-afl ma nghios di (un cu bbliri1) locurli di deavrliga (di mguli, di munts, etc.); hambilum, bblescu2 (b-b-ls-cu) vb IV vedz tu blbescu vali, sud {ro: depresiune geografic} {fr: depression bbliri1/bblire (b-b-l-ri) sf vedz tu bblescu1 gographique, plaine entoure de colinnes ou de montagnes} bbliri2/bblire (b-b-l-ri) sf vedz tu blbescu {en: plain surrounded by mountains} ex: bata di Doljanj bblit1 (b-b-lt) adg vedz tu bblescu1 bat3 (b-t) sf bts (bts) semnu njic di-un hrom tsi sbblit2 (b-b-lt) adg vedz tu blbescu aspuni tu mesea-a unui lucru di-un alt hrom; urm ic bbljar (b-b-ljr) sm, sf, adg vedz tu bblescu1 semnu (multi ori di murdrii, alsat di-un lucru murdar, un bbljur (b-b-ljr) sm bbljuri (b-b-ljr) hiints chicut, tsi cadi pri un lucru curat); liche, damc, minghinad scoas dit mintea-a omlui cu cari s-aspar njitlji (c va yin s{ro: pat} {fr: tache} {en: stain, spot, speck} lj lja cu nsh, ma s-nu hib bunj, ma s-nu s-duc s-doarm batc (bt-c) sf vedz tu bat1 cndu esti oara, etc.); hiints dit mintea-a omlui tsi s-aspuni la bathava (bat-ha-v) adv bgats oar c tu zborlu bathava oaminjlji cu mintea slab (ma multu noaptea sh-tu locurli avem un exceptsii: botsli t shi h s-avdu ahoryea) (lucru aprtsiti, fr oaminj), cari pistipsescu c easti suflitlu-a unui tsi easti dat, faptu, etc.) tr dip tsiva; (lucru i fapt) di cari nu om mortu tsi ari dipus pri loc diznou; par hiptu tu loc shi easti ananghi; tsi nu-adutsi vr hiri; batiava, geaba, digeaba, nviscut cu palji shi stranji veclji tra si sh-u-aduc cu-un om (di anafal, bosh, ncot, matea, nafile, vnat, vnt, tu cac {ro: cari va s-aspar puljlji tra s-nu yin la agri); scheahtru, zadarnic, pentru nimic, gratis} {fr: en vain, pour rien, gratuit} scheastr, boshi, goshi, trbosh, bubushar, bubair, babughear; {en: needless, for nothing, for free} ex: s-nu-ashtepts bathava fandagm, fandazm, stihio, stihii, etc. {ro: sperietoare, (geaba, ncot); lu-acumprai bathava (geaba, tr dip tsiva) gogori, momie, fantom} {fr: pouvantail, fantme, batiava (ba-ti-a-v) adv (un cu bathava) ex: lna agiumsi spectre} {en: scarecrow, phantom, bogy man} eftin, batiava (dip geaba, tr dip tsiva) bbrut (b-b-r-t) sf vedz tu bubureadz2 batiava (ba-ti-a-v) adv vedz tu bathava bbislchi (b-bis-l-chi) sf vedz tu pabes batiri1/batire (b-ti-ri) sf vedz tu bat1 bbislichi (b-bis-l-chi) sf vedz tu pabes batiri2/batire (b-ti-ri) sf vedz tu bat2 bboanji/bboanje sf vedz tu bab

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

187

bbot (b-b-t) sf vedz tu bubot bcryisescu (b-cr-yi-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu bcri bcal (b-cl) sm vedz tu bclichi bcryisiri/bcryisire (b-cr-yi-s-ri) sf vedz tu bcri bcami/bcame (b-c-mi) sf bcnj (b-cnj) soi di lemnu bcryisit (b-cr-yi-st) adg vedz tu bcri cu cari s-buisescu ti Pashti oauli-aroshi {ro: bcan, un fel de bctar (b-c-tr) sm bctari (b-c-tr) brbat tsi fatsi lemn cu care se vopsesc n rou oule de Pate} {fr: bois de mcri; ahci, mayir, myirgi, ghelgi {ro: buctar} {fr: campche servant rougir les oeufs de Pques} {en: red dye- cuisinier} {en: cook} bctrii/bctrie (b-c-t-r-i) sf wood with which Easter eggs are painted} ex: cu bcami bctrii (b-c-t-ri) 1: udlu iu s-fatsi mcarea (ghela); arushim oauli ti Pashti mayiryio, mayiuryio, mutvachi; 2: tehnea di ftseari a bc (b-c) sf pl (?) stranj di muljari tsi s-poart di la mesi ghelljei; ahcilchi, myiripsiri {ro: buctrie} {fr: cuisine, art shi nghios sh-cari, deadun cu bluza (cmeasha) di pisupr s- culinaire} {en: kitchen; culinary art} bctrescu1 (b-c-tpoart tu loc di fustani; un soi di stranj lungu muljirescu (di- rs-cu) adg bctreasc (b-c-t-res-c), bctreshts (barad di ln) tsi s-poart sum fustani; fust, jup, giup {ro: c-t-rsh-ts), bctreshti (b-c-t-rsh-ti) tsi ari s-fac cu fust} {fr: jupe, jupon de laine} {en: womans woolen skirt, tehnea di mayir {ro: buctresc} {fr: culinaire} {en: culinary} underskirt} bctrescu1 (b-c-t-rs-cu) adg vedz tu bctar bcl (b-c-l) sm, sf vedz tu bclichi bctrescu2 (b-c-t-rs-cu) adg bctreasc (b-c-t-resbclu (b-c-l) sm bcladz (b-c-ldz) scriari c), bctreshts (b-c-t-rsh-ts), bctreshti (b-c-tneaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz bcl rsh-ti) oai bitrn, alsat s-pasc deavrliga di cas (sh-cari bclescu (b-c-ls-cu) adg vedz tu bclichi easti tsnut mash tr mcari) {ro: oaie de consum lsat s bclichi/bcliche (b-c-l-chi) sf bclichi (b-c-lch) pasc n jurul casei} {fr: vieux moutons quon fait patre ducheani iu s-vindu multi soi di prmtii ic lucri njits, ti autour dun village et qui sont destins la consommation des mcari sh-ti beari; bclii, dugani, dugan, argstir, duchean, villageois} {en: old sheep kept around the house for the sole ducheani, mgz, mgzii {ro: bcnie} {fr: picerie} {en: purpose of slaughtering them later} grocery store} bclii/bclie (b-c-l-i) sf bclii (b-cbctrii/bctrie (b-c-t-r-i) sf vedz tu bctar l) (un cu bclichi) ex: intr tu un bclii (ducheani) bclvai/bclvae (b-cl-v-i) sf vedz tu bclv bcl (b-c-l) sm, sf bcloanji/bcloanje, bcladz (b- bclv (b-cl-v) sm bclvadz (b-cl-vdz) dultseami c-ldz), bcloanji/bcloanje omlu tsi tsni un mgzii; (tsi sh-u-adutsi tu mcari cu ctifea) fapt cu peturi ca di pit, omlu cari vindi lucri dit mgzii; bcl, mgztor, mgzar, cu zahari shi nuts tu mesi, tljat tu cumts njits dup tsi smgjar, argstiryear{ro: bcan} {fr: picier} {en: grocer} ex: coatsi tu cireap, sh-cari easti bgat si s-moalji tu siropi cald agiumsi la Cola bcllu; s-featsi bcl; muljarea bcloanji cari, dup niheam chiro, u pitrundi ghini; bclvai, burechi, avea n tabieti bcal (b-cl) sm bcalj (b-clj) (un cu burec {ro: baclava} {fr: gteau feuillet aux noix et sucre} bcl) ex: mini hiu bcalu din hoar bclescu (b-c-ls- {en: baklava; dessert made of paper-thin layers, nuts and cu) adg bcleasc (b-c-les-c), bcleshts (b-c-lsh- sugar} ex: mi-arseashti bclvlu bclvai/bclvae (bts), bcleshti (b-c-lsh-ti) tsi ari s-fac cu un bclichi; cl-v-i) sf bclvi (b-cl-v) (un cu bclv) ex: dada tsi s-vindi tu-un bclichi; di bclichi {ro: de bcnie} {fr: featsi bclvai c ashteapt nunlu dpicier} {en: of grocery store} ex: lucruri bcleshti (tsi sbclvu (b-cl-v) sm bclvadz (b-cl-vdz) scriari vindu tu bclichi) neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz bclv bclii/bclie (b-c-l-i) sf vedz tu bclichi bcrescu (b-crs-cu) (mi) vb IV vedz tu bcri bcrdan (b-cr-dn) sn vedz tu brcdan bcriri/bcrire (b-cr-ri) sf vedz tu bcri bcri/bcre (b-c-ri) sf bcri (b-cr) metal, cu hroma bcrit (b-crt) adg vedz tu bcri galbin-aroshi, dit cari s-fac multi lucri (cloputi, pradz, teli, bdrumi/bdrume (b-dr-mi) sf vedz tu budrumi etc.); aram, bacr, halcum; (expr: 1: lj-fac ocljilj bcri = nj- bdzar (b-dz-r) sf vedz tu badzar si fac ocljilj galbinj-arosh ca bcrea; nj-acats ocljilj pndzin bdzari/bdzare (b-dz-ri) sf vedz tu bidzari sh-nu ved ghini; 2: paradz di bcri = paradz di njic tinjii) beatcu (b-t-cu) adg beatc (b-t-c), beattsi (b-t-tsi), {ro: aram, cupru} {fr: cuivre, airain, billon} {en: copper, beattsi/beattse (b-t-tsi) tsi nu easti proaspit; tsi easti bronze} ex: marli cloput di bcri; puljanlu di bcri s-mc veclju, tricut; beati {ro: care nu este proaspet} {fr: qui nest (di halcum s-aroadi); bcri-lj featsi ocljilj (expr: ocljilj ljpas frais} {en: that is not fresh} ex: carni beatc (veaclji) actsar pndzin mutrindalui) dup tini; ocljilj s-featsir beati/beate (b--ti) adgm shi adgf pl(?) (un cu beatcu) bcri (expr: ocljilj s-featsir galbinj-arosh ca bcrea) ex: pni uscat, beati (veaclji); nu nj-armnea beati ashtiptnda bcryisescu (b-cr-yi-ss-cu) (mi) vb IV (nvicljat) bcryisii (b-cr-yi-s), bcryiseam (b-cr-yi-sem), beati/beate (b--ti) adg vedz tu beatcu bcryisit (b-cr-yi-s-t), bcryisiri/bcryisire (b-cr-yi- beli (b--li) invar pristi cari ari cdzut un blstem; blss-ri) acoapir (afum) un lucru cu-un petur multu suptsri di timat, antimat, ntimat, ctryisit, ctrsit, culidzat, hulidzat, bcri; (tr shideari mult tu aer shi nutii, un lucru) acats un uryisit, nalet {ro: blestemat} {fr: maudit} {en: cursed} ex: petur veardi, murnu multu suptsri {ro: armi, oxida} {fr: beli (blstimat) s-hii! cuivrer, soxyder, se couvrir de vert-de-gris} {en: coat with berescu (b-e-rs-cu) (mi) vb IV berii (b-e-r), beream copper} bcryisit (b-cr-yi-st) adg bcryisit (b-cr(b-e-rem), berit (b-e-r-t), beriri/berire (b-e-r-ri) yi-s-t), bcryisits (b-cr-yi-sts), bcryisiti/bcryisite scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz birescu (b-cr-yi-s-ti) acupirit (afumat) cu-un petur multu suptsri beriri/berire (b-e-r-ri) sf beriri (b-e-rr) scriari di bcri; tsi ari actsat pisupr un petur veardi, murnu di neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz biriri mult shideari tu nutii {ro: armit, oxidat} {fr: cuivr, oxyd, berit (b-e-rt) adg berit (b-e-r-t), berits (b-e-rts), couvri de vert-de-gris} {en: coated with copper} beriti/berite (b-e-r-ti) scriari neaprucheat tu-aestu bcryisiri/bcryisire (b-cr-yi-s-ri) sf bcryisiri (b-crdictsiunar; vedz birit yi-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un lucru s-bcryiseashti {ro: bgari/bgare (b-g-ri) sf vedz tu bag aciunea de a armi, de a se oxida; armire} {fr: action de bgat (b-gt) adg vedz tu bag cuivrer, de soxyder, de se couvrir de vert-de-gris} {en: action bgtur (b-g-t-r) sf vedz tu bag of coating with copper} bcrescu (b-crs-cu) (mi) vb IV bgdtii/bgdtie (bg-d-t-i) sf bgdtii (bg-d-t) mesi di bcrii (b-cr), bcream (b-crem), bcrit (b-cr-t), stizm fapt di-un mpiltitur di ligrei (prjinj, scnduri, etc.) bcriri/bcrire (b-cr-ri) (un cu bcryisescu) bcrit (b- shi clis (nigljan, lut); citm {ro: primez; perete de mijloc crt) adg bcrit (b-cr-t), bcrits (b-crts), bcriti/bcrite fcut din mpletituri de nuele shi argil} {fr: mur mitoyen fait (b-cr-ti) (un cu bcryisit) bcriri/bcrire (b-cr-ri) sf de tressage et de terre glaise} {en: wall made of plait and bcriri (b-crr) (un cu bcryisiri) clay}

188

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

bge (b-g) sm bgeadz (b-gedz) guva prit cari easi fumlu birami/birame (b-i-r-mi) sf birnj (b-i-rnj) catiun di din cas, di la vatr i sob; parti dit sulina di pri citii prit cari dauli srbtori a turtslor tsi cad dup ramadan {ro: bairam} easi fumlu din cas; ugeachi, buhare, fungar, cosh {ro: coul {fr: baram} {en: bairam} ex: mni turtslj au birami prin care ese fumul din cas, horn} {fr: trou par lequel sort la birescu (b-i-rs-cu) (mi) vb IV birii (b-i-r), biream (b-ifume; partie du tuyau de la chemine qui dpasse le toit; rem), birit (b-i-r-t), biriri/birire (b-i-r-ri) shed tes, chemine} {en: hole through which the smoke passes; part of arucutit tu crivati {ro: sta n pat} {fr: rester au lit} {en: stay in the chimney showing above the roof; chimney} ex: cucuveaua bed} ex: va si s-bireasc (va shad tes pi crivati) birit (bsh-adr shi cuibu tu bge i-rt) adg birit (b-i-r-t), birits (b-i-rts), biriti/birite bginac (b-gi-nc) sm bginats (b-gi-nts) ashi cum lu-ari (b-i-r-ti) tsi shadi tes pi crivati {ro: care st n pat} {fr: qui un brbat nsurat, pri brbatlu nsurat cu sora-a muljariljei a lui reste au lit} {en: who stays in bed} biriri/birire (b-i-r-ri) {ro: cumnat (nsurat cu sora soiei)} {fr: beau-frre (mari sf biriri (b-i-rr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva sta tes pi la soeur de sa femme)} {en: brother in law (married to the crivati {ro: aciunea de a sta n pat} {fr: action de rester au sister of ones wife)} lit} {en: action of staying in bed} bhce (bh-c) sm bhceadz (bh-cdz) loc iu s-seamin biri/bire (b--ri) sf biri (b-r) loc deavrliga di-un zrzvts i lilici (tu cari pot si s-afl sh-ponj tsi da fruti), dipulitii tsi nu easti di-arad lucrat shi siminat {ro: teren larg} arad pining cas, ma poati si s-afl sh-tu agri, cndu easti {fr: terrain vague, colline} {en: uncultivated terrain close to mari sh-tes multu; buhce, grdin, grdin, perivoli {ro: human habitations} ex: ti primnji ca tu biri grdin} {fr: jardin (potager)} {en: (vegetable) garden} ex: tu biriri/birire (b-i-r-ri) sf vedz tu birescu bhce (grdin) lilici sh-crescu; intrm tu bhce (grdin) birit (b-i-rt) adg vedz tu birescu buhce2 (buh-c) sm buhceadz (buh-cdz) (un cu bhce) bjdar (bj-dr) sm bjdari (bj-dr) atsel tsi lja drli (yimbhceu (bh-c) sm bhceadz (bh-cdz) scriari bruchili) la sinur, di la oaminjlji tsi intr tu-un crat; atsel tsi-lj neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz bhce mutreashti oaminjlji tsi intr tu-un crat tra s-nu-aduc lucri dit bhcishi/bhcishe (bh-c-shi) sf bhcishi/bhcishe (bh-c-shi) xeani peascumta (tr cari nu vor s-plteasc yimbruchea tsi atsea tsi-lj dai a unui cndu-l meshti cu tsiva (di-arad palipseashti pltiri dup nom); yimbrucci, yiumbrucci, imbrucci, radz, tsi s-adavg la-atsea tsi lipsea s-lu plteshti tr lucrul tsi ghiumbrucci {ro: vame} {fr: douanier} {en: customs officer} ts lu-ari adrat, tra s-lj-aspuni c eshti multu ifhrstisit di bltnj (b-l-tnj) sf pl njits topi di pljumbu (ca grnuts cum ts lu-ari fapt) {ro: baci} {fr: pourboire} {en: tip} njits) tsi s-afl bgati tu-un soi di curshumi cari, dup tsi bildisescu (b-il-di-ss-cu) vb IV bildisii (b-il-di-s), bildieasti-aminat dit tufechi, s-disfatsi shi topili s-arspndescu seam (b-il-di-sem), bildisit (b-il-di-s-t), bildisiri/bil- sh-agudescu nu un ma multi lucri di deavrliga; ashishi, disire (b-il-di-s-ri) avursescu, cpescu multu di marili co- ciuciumadzi, shushumadzi {ro: alice} {fr: petits plombs de pus tsi-l fac; cpescu, cpuescu {ro: (se) extenua} {fr: chasse, grenailles} {en: pellets} ex: va s shtib ursa di (s)extnuer} {en: exhaust oneself} ex: bildisim di algari sh- bltnj (ashishi)? di foami bildisit (b-il-di-st) adg bildisit (b-il-di-s-t), blbescu (bl-b-s-cu) vb IV blbii (bl-b-), blbeam bildisits (b-il-di-sts), bildisiti/bildisite (b-il-di-s-ti) tsi (bl-b-m), blbit (bl-b--t), blbiri/blbire (bl-bcpeashti di marili copus tsi-l fatsi; cpit, cpuit {ro: -ri) scot bots i zboar dit gur tsi par multi ori fr noim c extenuat} {fr: extnu} {en: exhausted oneself} bildisinu suntu ghini avdzti i aduchiti di-atselj tsi li avdu; scot bots i ri/bildisire (b-il-di-s-ri) sf bildisiri (b-il-di-sr) atsea tsi cumts di zboar din gur tsi par fr noim shi suntu greu s-fatsi cndu cariva cpeashti di marili copus tsi-l fatsi; aduchiti (c multi ori mi ncheadic tu zburri, c idyea cumat cpiri, cpuiri {ro: aciunea de a (se) extenua} {fr: action de di zbor easti dzs di ma multi ori cu-arad, di itia c am un (s)extnuer} {en: action of exhausting oneself} bldsescu cusuri tu zburri, c hiu actsat di-un mari lhtar i arcoari, (bl-d-ss-cu) vb IV bldsii (bl-d-s), bldseam (bl-d- etc.); drdrescu, bnduredz, guguredz, frflescu, bblescu, sem), bldsit (bl-d-s-t), bldsiri/bldsire (bl-d-s- ngulishedz, gonghisescu {ro: bolborosi, blbi} {fr: bredouilri) (un cu bildisescu) bldsit (bl-d-st) adg bldsit ler, bgayer} {en: mumble, stutter, stammer} blbit (bl(bl-d-s-t), bldsits (bl-d-sts), bldsiti/bldsite (bl- b-t) adg blbit (bl-b--t), blbits (bl-b-ts), blbid-s-ti) (un cu bildisit) ex: armasi n cali bldsit (cpuit) ti/blbite (bl-b--ti) tsi scoati bots (zboar i cumts di bldsiri/bldsire (bl-d-s-ri) sf bldsiri (bl-d-sr) zboar) din gur tsi par fr noim c nu suntu ghini aduchiti (un cu bildisiri) di-atsel tsi li avdi; (zboar) scoasi din gur tsi par fr noim bildisiri/bildisire (b-il-di-s-ri) sf vedz tu bildisescu (c omlu tsi li scoati s ncheadic tu zburri, li dztsi zboarli bildisit (b-il-di-st) adg vedz tu bildisescu mprtsti tu cumts, idyea cumat easti dzs ma multi ori cubinet (b-i-n-t) sf binets (b-i-nts) un soi di apal tsi arada, etc.); drdrit, bndurat, gugurat, frflit, bblit, ngulis-acats di lmnia-a tufechiljei, tra s-lj-agiut stratiotslji cndu shat, gonghisit, gngu, gngvets, chec {ro: bolborosit, bls-alumt fats n fats cu dushmanjlji; sunghii, shpang, bit} {fr: bgay, bredouill} {en: mumbled, stuttered, stamspang, lohi {ro: baionet} {fr: baonnette} {en: bayonet} ex: mered} blbiri/blbire (bl-b--ri) sf blbiri (bl-b-r) s-plnt n binet; poati s-mori pitrumtu di binets atsea tsi s-fatsi cndu cariva blbeashti; drdriri, bndurabirachi/birache (b-i-rchi) sf birchi (b-i-rch) cumat ri, gugurari, frfliri, bbliri, ngulishari, gonghisiri {ro: aciumari di pndz (mitasi, carti, etc.), actsat di un shcop, cari nea de a bolborosi, de a blbi; bolborosire, blbire} {fr: ari di-arad ma multi buei sh-cari prstiseashti (ca semnu action de bredouiller, de bgayer; bredouillement} {en: action ahoryea) un stat (un sutsat, un hoar, un cumpanii, etc.); of mumbling, of stuttering, of stammering} bblescu2 (bcumat di pndz actsat di un shcop, purtat di armnj la b-ls-cu) vb IV bblii (b-b-l), bbleam (b-b-lem), numts; bryeachi, bander, pander, flambur, flamur; bblit (b-b-l-t), bbliri/bblire (b-b-l-ri) (un cu (expr: easti cu birachea = easti cu-anami, cunuscut di tuts) blbescu) ex: chirturi, bbli paplu bblit2 (b-b-lt) adg {ro: drapel, steag} {fr: tendard, drapeau} {en: flag, banner} bblit (b-b-l-t), bblits (b-b-lts), bbliti/bblite ex: tsi suntu birchili (flamburli) tsi yin? bryeachi (br(b-b-l-ti) (un cu blbit) bbliri2/bblire (b-b-l-ri) y-chi) sf bryechi (br-ych) (un cu birachi) ex: Tana, sf bbliri (b-b-lr) (un cu blbiri) ex: zboar bbliti bryeachea (flambura) a hoarljei! bairac (ba-i-r-c) sf bnduredz2 (bn-du-rdz) vb I bndurai (bn-du-r), pl(?) (un cu birachi) ex: ishir cu bairaca (flambura); tsi bnduram (bn-du-rm), bndurat (bn-du-r-t), bndurau-ascundz: ns easti cu bairaca (expr: ns easti cunuscut, ri/bndurare (bn-du-r-ri) (un cu blbescu) ex: ficiorlji cu-anami) bairahtar (ba-i-rah-tr) sm bairahtari (ba-i-rahbndureadz sh-gugureadz tut dzua di shi nveats limba tr) omlu tsi poart flambura; flamburar, bairactar {ro: bndurat2 (bn-du-rt) adg bndurat (bn-du-r-t), stegar} {fr: porte-drapeau} {en: flag bearer} bairactar (babndurats (bn-du-rts), bndurati/bndurate (bn-du-r-ti) i-rac-tr) sm bairactari (ba-i-rac-tr) (un cu bairahtar) (un cu blbit) bndurari2/bndurare (bn-du-r-ri) sf

Dictsiunar a Limbljei Armneasc bndurri (bn-du-rr) (un cu blbiri) blbiri/blbire (bl-b--ri) sf vedz tu blbescu blbit (bl-b-t) adg vedz tu blbescu blbtor (bl-b-tr) sn vedz tu volbu bldsescu (bl-d-ss-cu) vb IV vedz tu bildisescu bldsiri/bldsire (bl-d-s-ri) sf vedz tu bildisescu bldsit (bl-d-st) adg vedz tu bildisescu bldumi/bldume (bl-d-mi) sf bldunj (bl-dnj) curau di la smar, ma larg di cuscuni (sumcoad), cari dipuni sum curlu-a calui (gumarlui); buldumi, pishteau, pldm, sumcoad {ro: curar} {fr: bande de cuir (partie du smar), plus large que le culeron, qui descend derrire les cuisses du cheval (mule); avaloire} {en: belt (part of the smar) which descends behind the thighs of the horse (mule)} buldumi/buldume (bul-d-mi) sf buldunj (bul-dnj) (un cu bldumi) pldm (pl-d-m) sf pl(?) (un cu bldumi) blgur (bl-gr) sn vedz tu blguri bligari/bligare (b-li-g-ri) sf vedz tu balig bligat (b-li-gt) adg vedz tu balig bligos (b-li-gs) adg vedz tu balig blos (b-ls) adg vedz tu bal2 blsmari/blsmare (bl-s-m-ri) sf vedz tu balsam blsmat (bl-s-mt) adg vedz tu balsam blsmedz (bl-s-mdz) vb I vedz tu balsam blsmusescu (bl-s-mu-ss-cu) vb IV vedz tu balsam blsmusiri/blsmusire (bl-s-mu-s-ri) sf vedz tu balsam blsmusit (bl-s-mu-st) adg vedz tu balsam bltac (bl-tc) sn vedz tu balt bltac (bl-tc) sn vedz tu balt blt (bl-t) sm bltadz (bl-tdz) shi sn bltadzi/bltadze (bl-t-dzi) tpoar mari, tsupat {ro: baltag} {fr: grande hache} {en: large axe} bltoac (bl-to-c) sf vedz tu balt bltos (bl-ts) adg vedz tu balt bltots (bl-t-ts) sf bltotsi/bltotse (bl-t-tsi) agru-lilici mushat, mari sh-aroshi tsi creashti veara pri cmpu, ma easti sh-criscut tu grdin tr (i) mushuteatsa-a lludzlor shi a simintslor a ljei multi, njits sh-li tsi s-mc; shi (ii) scutearea dit simints a aphionlui, yitria tsi s-lja tr isihsiri, durnjiri, etc.; simintsa fapt di aest lilici; bltsot, mac, pirpirun, pprun, perpun, mlcuchi {ro: mac} {fr: pavot} {en: poppy} bltsot (bl-ts-t) sf bltsoti/bltsote (bl-ts-ti) (un cu bltots) bltsari/bltsare (bl-ts-ri) sf vedz tu baltsu1 bltsat1 (bl-tst) sn vedz tu brats bltsat2 (bl-tst) adg vedz tu baltsu1 bltsot (bl-ts-t) sf vedz tu bltots bmbcos (bm-b-cs) adg vedz tu bumbac bnari/bnare (b-n-ri) sf vedz tu ban bnat (b-nt) adg vedz tu ban bnat (b-n-t) sf vedz tu ban bndic (bn-dc) sn vedz tu brandu bndurari1/bndurare (bn-du-r-ri) sf vedz tu bblescu1 bndurari1/bndurare (bn-du-r-ri) sf vedz tu bnduredz1 bndurari2/bndurare (bn-du-r-ri) sf vedz tu blbescu bndurat1 (bn-du-rt) adg vedz tu bblescu1 bndurat1 (bn-du-rt) adg vedz tu bnduredz1 bndurat2 (bn-du-rt) adg vedz tu blbescu bnduredz1 (bn-du-rdz) vb I vedz tu bblescu1 bnduredz2 (bn-du-rdz) vb I vedz tu blbescu bnedz (b-ndz) vb I vedz tu ban bngiu (bn-gu) sm pl(?) un soi di arburic di pduri dit cari s-fac, multi ori, crlidzi di picurari; pixari, pixu, piscu, pliscu, shimshir, agreau, greau {ro: merior} {fr: petite pervenche, buis} {en: periwinkle, box-tree} brbanc (b-r-bn-c) sf vedz tu barabanc brbat1 (br-bt) sm brbats (br-bts) 1: un om mascur (nu feamin, muljari) tsi ari tricut di ilichia di ficior, ari criscut sh-ari loat boea-lj dit soni; 2: atsea tsi lu-ari un muljari, omlu cu cari s-mrt; nicuchir; (fig: brbat = muljari tsi easti putu-

189

t, ndrumin, gioni shi sh-u-adutsi cu-un brbat; brbtoanji, biroanji, birbeac) {ro: brbat; so} {fr: homme; mari} {en: man; husband} ex: brbatlu (nicuchirlu) s-poart cu saclu; brbate! nu ti-aprindi brbtic (br-b-tc) sm brbtits (br-b-tts) brbat (nicuchir) di boi ma njic; num di diznjirdari dat (multi ori di muljari) a brbatlui (nicuchirlui) a ljei {ro: brbel} {fr: petit mari; mari chri} {en: little husband; dear husband} brbtami/brbtame (br-b-tmi) sf fr pl multimi di brbats; parei (sutsat) di brbats; ntreaga lumi a brbatslor {ro: grup de brbai; totalitatea brbailor} {fr: nombre dhommes; lensemble des hommes (mles)} {en: group of men (male); entirety of male people} ex: ahiurheashti cnticlu brbtamea (pareea di brbats) shapoea-l lja muljiramea; brbtamea cu aushaticlu; brbtamea (brbatslji) eara n crvani, pri la oi sh-pri la cshari brbat2 (br-bt) adg [brbat (br-b-t)], brbats (br-bts), [brbati/brbate (br-b-ti)] tsi ari hri di-un brbat; tsi ari sfac cu hrli di brbat; tsi easti gioni sh-cu curai ca un brbat; tsi easti sarpu (mplin di puteari shi eneryii); brbtescu, brbtin, brbtoanji, curagios, cidigi, inimos, inimarcu, eneryic {ro: viril, curajos} {fr: viril, courajeux} {en: virile; courageous} ex: inima-ts brbat (brbteasc, inimarc) shmari; muljerlj-a lor, brbati (gioani, ca brbatslji) brbtin (br-b-tn) adg brbtin (br-b-t-n), brbtinj (br-btnj), brbtini/brbtine (br-b-t-ni) (un cu brbat2) ex: muljari brbtin (eneryic, ca un brbat) brbtoanji/brbtoanje (br-b-to-nji) sf brbtoanji/brbtoanje (br-bto-nji) muljari (feamin) tsi easti ca un brbat shi ari hri di brbat; brbat, brbtin {ro: (femeie) viril} {fr: (femme) virile} {en: virile (woman)} ex: muljari brbtoanji (sarpi ca un brbat) brbtslji/brbtslje sf fr pl 1: hrli tsi-l fac brbatlu s-hib mascur; atsea tsi-l fatsi omlu s-hib brbat (nu muljari); 2: harea-a omlui tsi easti gioni; brbteats, giunatic, giuneats, srpitslchi, livindeats {ro: virilitate; vitejie} {fr: virilit; vaillance} {en: manliness, virility; bravery} brbteats (br-b-te-ts) sf brbtets (br-b-tts) faptul c cariva easti brbat; ilichia tu cari omlu treatsi dit ficiureats shi s-lugurseashti brbat; brbtslji, giunatic, giuneats {ro: brbie, virilitate; vitejie, bravur} {fr: virilit, bravoure, vaillance} {en: virility; bravery} brbtescu1 (br-b-ts-cu) adg brbteasc (br-b-tes-c), brbteshts (br-b-tshts), brbteshti (br-b-tsh-ti) tsi ari s-fac cu faptul c un easti brbat; tsi aspuni brbtslji tu purtarea-a lui; ti/di brbat; (fig: loclu di nuntru shi ninti a bisearicljei iu sta di-arad brbatslji) {ro: brbtesc, viril, energic} {fr: dhomme; mle; viril; nergique} {en: manly, male, virile, energetic} ex: bisearica ari un parti brbteasc (ti brbats) shi un muljireasc: muljireasca easti dup brbteasca (atsea ti brbats); preftul ishi dit brbteasca shi intr tu muljireasca; alumtatic brbtescu (ca di brbats); la aru, muljerli la brbteshtili (lucrili di brbats) brbteashti/brbteashte (br-b-teshti) adv fapt ca ti brbats; ca brbatslji; cu brbteats {ro: brbtete; cu vitejie, brav} {fr: virilement; bravement} {en: like a man, in a manly fashion, bravely} ex: s-alumtar brbteashti (ca brbatslji) mbrbtedz (mbr-b-tdz) (mi) vb I mbrbtai (mbr-b-t), mbrbtam (mbr-b-tm), mbrbtat (mbr-b-t-t), mbrbtari/mbrbtare (mbr-bt-ri) lj-dzc a unui s-nu-lj mata hib fric shi si s-poart ca un brbat; lj dau curagi; lj-fac gireti; lj bag ciulichi la inim; inimusescu {ro: mbrbta, ncuraja} {fr: encourager, sarmer de courage} {en: encourage} ex: actsai s-mi mbrbtedz (s-nj fac gireti); aest harau mbrbt pri suldats; multu si mbrbt; cndu vidzur ma marli-a lor c suntu cu nsh, si mbrbtar (loar curai); u mbrbtai niheam c savea chirut fari mbrbtat (mbr-b-tt) adg mbrbtat (mbr-b-t-t), mbrbtats (mbr-b-tts), mbrbtati/mbrbtate (mbr-b-t-ti) tsi fu faptu tra s-nu-lj mata hib fric; tsi-lj s-ari dat curagi; tsi-lj s-ari fapt gireti; inimusit {ro: mbrbtat, ncurajat} {fr: encourag, arm de courage} {en: encouraged} mbrbtari/mbrbtare (mbr-b-t-ri) sf mbrbtri (mbr-b-tr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva easti

190

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

mbrbtat (inimusit); inimusiri {ro: aciunea de a mbrbta, couvrir le menton jusqu-aux lvres avec un voile de tte noir de a ncuraja; mbrbtare, ncurajare} {fr: acton en signe de deuil} {en: (for women) cover their chin with a dencourager, de sarmer de courage; encouragement} {en: black scarf as a sign of mourning} brbuljisit (br-bu-ljiaction of encouraging; encouragement} ex: lj-adusi mari st) adg brbuljisit (br-bu-lji-s-t), brbuljisits (br-bu-ljimbrbtari cndu ishi ti ns sts), brbuljisiti/brbuljisite (br-bu-lji-s-ti) (muljarea) tsi brbat2 (br-bt) adg vedz tu brbat1 ari grunjlu acupirit cu un mndil lai pn la budz (ca brbrescu (br-b-rs-cu) vb IV vedz tu bblescu1 semnu di jali); burbuljusit {ro: (femeie) cu brbia acoperit de brbriri/brbrire (br-b-r-ri) sf vedz tu bblescu1 o nfram neagr n semn de doliu} {fr: (femme) avec le brbrit1 (br-b-rt) adg vedz tu bblescu1 menton couvert avec un voile de tte noir en signe de deuil} brbrus (br-b-r-s) sf brbrusi/brbruse (br-b-r-si) {en: (woman) with their chin covered by a black scarf as a un soi di fesi alb purtat di brbats sh-muljeri n cap tra s- sign of mourning} ex: grunj brbuljisit; cu mndilj brbuljisiti lu-afireasc caplu di ploai, soari, arcoari, etc.; fesi, cciul, brbuljisiri/brbuljisire (br-bu-lji-s-ri) sf brbuljisiri (brcciu, capel {ro: fes alb} {fr: fez blanc} {en: white fez} ex: bu-lji-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un muljari s-brbuljiseashcu brbrusa (fesea) di ln n cap; multi muljeri suntu cu albi ti; burbuljusiri {ro: (pentru femeie) aciunea de a acoperi brbrusi; cciuli sh-brbrusi barbarus (bar-ba-r-s) sf brbia cu o nfram neagr ca semn de doliu} {fr: (pour les barbarusi/barbaruse (bar-ba-r-si) (un cu brbrus) femmes) action de couvrir le menton jusqu-aux lvres avec un brbrush (br-b-rsh) sn brbrushi/brbrushe (br-b-r- voile noir de tte en signe de deuil} {en: (for women) action of shi) 1: mnuclju di poami (lilici) ligati deadun cu codzli-a covering their chin with a black scarf as a sign of mourning} lor; brburish, cirush, crush, crush, aripinush; 2: cstnji cu burbuljusescu (bur-bu-lju-ss-cu) (mi) vb IV burbuljusii coaja scoas {ro: ciorchinel, mnunchi mic de fructe; castane (bur-bu-lju-s), burbuljuseam (bur-bu-lju-sem), burbucojite} {fr: petit grapillon; petit faisceau de fruits; chtaignes ljusit (bur-bu-lju-s-t), burbuljusiri/burbuljusire (bur-bu-ljucorces} {en: small bunch of fruits; peeled off chestnuts} ex: s-ri) (un cu brbuljisescu) burbuljusit (bur-bu-lju-st) featili es brbrushi (ca aripinushi, cirushi) dit fadz adg burbuljusit (bur-bu-lju-s-t), burbuljusits (bur-bu-ljubrburish (br-bu-rsh) sn brburishi/brburishe (br-bu-r- sts), burbuljusiti/burbuljusite (bur-bu-lju-s-ti) (un cu brshi) mnuclju di poami (lilici) ligati deadun cu codzli-a lor; buljisit) ex: muljerli burbuljusiti (cari au grunjlu ascumtu di brbrush, cirush, crush, crush, aripinush {ro: ciorchina} jali cu brbuljlu) burbuljusiri/burbuljusire (bur-bu-lju-s-ri) {fr: grapillon} {en: small bunch} ex: ca doau brburishi sf burbuljusiri (bur-bu-lju-sr) (un cu brbuljisiri) (cirushi) di frandz brbuljisescu (br-bu-lji-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu brbulj brbrut (br-b-r-t) sf vedz tu bubureadz2 brbuljisiri/brbuljisire (br-bu-lji-s-ri) sf vedz tu brbulj brbtami/brbtame (br-b-t-mi) sf vedz tu brbat1 brbuljisit (br-bu-lji-st) adg vedz tu brbulj brbteashti (br-b-tesh-ti) adv vedz tu brbat1 brbuni/brbune (br-b-ni) sm brbunj (br-bnj) pescu brbteats (br-b-te-ts) sf vedz tu brbat1 mari di-aru (cari poati s-agiung pn la 4-5 Kg) tsi sh-ubrbtescu1 (br-b-ts-cu) adg vedz tu brbat1 adutsi niheam cu craplu, cu truplu lungu, cu asprilj di-un brbtescu2 (br-b-ts-cu) (mi) vb IV vedz tu birbati hrom ca galbin-veardi-cinushi pi pltri shi alghi pri brbtic (br-b-tc) sm vedz tu brbat1 pntic; mrean, muren {ro: mrean} {fr: barbeau (poisson)} brbtin (br-b-tn) adg vedz tu brbat1 {en: barbel} brbtiri/brbtire (br-b-t-ri) sf vedz tu birbati brburish (br-bu-rsh) sn vedz tu brbrush brbtit (br-b-tt) adg vedz tu birbati brbut (br-b-t) sf vedz tu barb brbtoanji/brbtoanje (br-b-to-nji) sf vedz tu brbat1 brcaci/brcace (br-c-ci) sf vedz tu brgaci brbtor (br-b-tr) sn vedz tu volbu brcdan (br-c-dn) sn brcdani/brcdane (br-c-d-ni) brbtslji/brbtslje sf vedz tu brbat1 frin di misur heart ndisat, sh-cari, tljat filii, s-mc tu brbirisescu (br-bi-ri-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu barb loc di pni; brgdan, bcrdan, mcldar, mcldar, brbirisiri/brbirisire (br-bi-ri-s-ri) sf vedz tu barb cciumac, ccimac, mumulic, mumulig, mmulig, tarapash, brbirisit (br-bi-ri-st) adg vedz tu barb culeash {ro: mmlig} {fr: polenta; gaude; bouillie de farine brbirsescu (br-bir-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu barb de mas, compacte, quon peut couper en tranches et quon brbirsiri/brbirsire (br-bir-s-ri) sf vedz tu barb mange en guise de pain} {en: polenta; corn flour boiled, brbirsit (br-bir-st) adg vedz tu barb compact and cut into slices, eaten in place of bread} ex: lja brboalji/brboalje (br-bo-lji) sf brbolj (br-blj) un soi shtsala shi ameastic brcdanlu brgdan (br-g-dn) sn di earb-analt cu lilici albi-vinjiti sh-cu-un parti dit trup brgdani/brgdane (br-g-d-ni) (un cu brcdan) ex: ngrupat tu loc tsi fatsi umflturi tu locuri-locuri (ma mri ca un stog cu earb tu mesi di amari shadi, nvrliga foc ardi sh-ni mearili), mplini di niziste (col) shi multu gustoasi shs-neac, ni s-aprindi (angucitoari: brgdanlu) bcrdan hrnitoari cndu s-mc coapti, prjiliti i hearti tu mcruri; (b-cr-dn) sn bcrdani/bcrdane (b-cr-d-ni) (un cu njedzlu-a loclui; ptat, patat, ppati, cartofi, curcaci, brcdan) crcangi, cumpiri, bots {ro: cartof} {fr: pomme de terre} {en: brcudii (br-cu-d) sf pl lucri di njic simasii; lucri di njic potato} tinjii tsi nu ahrzescu multu; zboar goali; curcufeli, curcubrbos (br-bs) adg vedz tu barb fexali, curnufexali, chirturi, cpchi, lprdii, lishinturi, manbrbulj (br-blj) sn brbulji/brbulje (br-b-lji) cumat di dzali, palavri, plavri, papardeli, bufchi, pufchi, shahlamari, pndz lai cu cari muljarea sh-acoapir grunjlu tra s-aspun c zacati, zcturi, curcubeti hearti, burlidz mbirati, mnits di easti di jali; mndil, baltsu, cftani, lhur, lhuri, poshi, tar- tmbari, bishinj di cuc, colja-mbolja, etc. {ro: nimicuri, fleapoashi, pihits, cimber {ro: nfram neagr cu care femeia i curi} {fr: bagatelles} {en: bagatelles} acoper brbia ca semn de doliu} {fr: fichu noir dont les brd (br-d) sf brdi/brde (br-di) shi brdz (br-dz) femmes se couvrent le menton en signe de deuil} {en: black partea di la arzboi cari ndeas tsstura {ro: brgl, vtal} scarf used by women to cover their chin, as a sign of {fr: battant du mtier} {en: weavers reed, part of a loom} ex: mourning} ex: maea Shom-sh trapsi brbuljlu, ascutur cu mna pri brdi-armasi; s-avdu brdzli cum bat brdil grunjlu sh-lo ma diparti grailu; sh-trapsi la oclji brbuljlu di (br-di-l) sf brdili/brdile (br-di-li) (un cu brd) jali brbuljisescu (br-bu-lji-ss-cu) (mi) vb IV brbuljisii brdinj (br-dnj) sf pl (un cu brd) (br-bu-lji-s), brbuljiseam (br-bu-lji-sem), brbuljisit brdecic (br-dc-c) sf brdecichi/brdeciche (br-dc-chi) (br-bu-lji-s-t), brbuljisiri/brbuljisire (br-bu-lji-s-ri) (tr 1: vearg; 2: limniclu tsi s-bag la arzboi tra s-lu fac muljeri) acoapir grunjlu cu un mndil lai tra s-aspun c hiu nvoilu s-nu s-min, cndu s-adun urdztura; virdzeau; di jali; burbuljusescu {ro: (pentru femeie) acoperi brbia cu o (expr: 1: lj-dau brdecica = lu-agunescu; 2: brdecica! = fudz nfram neagr n semn de doliu} {fr: (pour les femmes) di-aoa) {ro: vergea; lopic (de la rzboiul de esut) care

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

191

servete la nfurarea urzelei pe sul} {fr: baguette; baguette laimable} {en: friendly} ex: njergu doilji barish, barish (ca doi qui sert enrouler la chane, lourdissure sur lensouple} {en: oaspits bunj) stick; stick serving the rolling of the warp over the roller of the brliv (br-lv) adg brliv (br-l-v), brliyi (br-ly), loom} ex: lj-deadi brdecica a gionilui (expr: lu-aguni gionili) brlivi/brlive (br-l-vi) tsi easti actsat di-un lngoari brdenji/brdenje (br-d-nji) sf brdenji/brdenje (br-d-nji) (dat di-un yermu dit midua-a caplu) tsi-u fatsi un pravd (ca earb di cmpu; (expr: cas di brdenji = cas di oaminj oar- oaea, bunoar) s-imn greu, ca-andrlsit, ca zurl; vrlu, fnj, harval) {ro: plant de cmp; lumnric?} {fr: plante vurlu, vrlit; zurlu {ro: cpiat, turmentat} {fr: pris de tournis} champtre; bardane?} {en: field plant} burdenji/burdenje {en: suffering from sturdy} (bur-d-nji) sf burdenji/burdenje (bur-d-nji) (un cu brn (br-n) sf brni/brne (br-ni) cumat lung di lemnu brdenji) (di vr 2-3 metri), tljat shi ndreapt dit truplu-a unui arburi, brdh (br-dh) sf brdhi/brdhe (br-dhi) shi brdz (brcu cari s-analts stizmi di-adrminti (bini, casi, etc.); brn dz) un cu brd {ro: brn} {fr: poutre} {en: beam} ex: cu multi brni eastibrdhecic (br-dhc-c) sf brdhecichi/brdheciche (bradrat aest cas brn (br-n) sf brni/brne (br-ni) dhc-chi) un cu brdecic (un cu brn) brdhush (br-dhsh) adg brdhushi/brdhushe (br-dhbrn (br-n) sf brni/brne (br-ni) plant tsi si ngrlim di shi), brdhush (br-dhsh), brdhushi/brdhushe (br-dhalti planti (lucri, leamni, etc.) ca s-creasc ctr nsus, lung di shi) un cu brdush 2-3 m, cu lilici albi shi frndzli tsi sh-u-aduc cu-atseali di brdil (br-di-l) sf vedz tu brd ayit {ro: plant crtoare} {fr: plante grimpante, longue brdinj (br-dnj) sf pl vedz tu brd de 2-3 m, aux fleurs blancs et aux feuilles ressemblant aux brdush (br-dsh) adg brdushi/brdushe (br-d-shi), celles de la vigne} {en: creeper plant} brdush (br-dsh), brdushi/brdushe (br-d-shi) hrom brnu1 (br-nu) sn vedz tu brn1 tsi da ca pi albu {ro: albiu} {fr: blanchtre} {en: whitish} ex: brnu2 (br-nu) sn vedz tu brn2 la cali brdushi va-nj ti fats niprticushi brnu3 (br-nu) sn vedz tu brn3 brgaci/brgace (br-gh-ci) sf brgci (br-ghc) vas mari brnuti/brnute (br-n-ti) sf brnuts (br-nts) tutumi fapt di metal (bcri), multi ori cu dau mnush (di-un parti sh-di- minut (cu mtsinarea) tra si s-fac bun tr trdzearea prit alant) cu cari s-herbu lucri (si ngldzscu, etc.); brgaci, nari; tbac, tabac, tubac, tutumi; (expr: n brnuti nu txescu = brcaci, brugaci, cldari, crdari {ro: cldare, brcace} {fr: nu-lj txescu tsiva dip, nitsi un brnuti!) {ro: tabac} {fr: chaudron de cuivre anse} {en: copper cauldron} brgtabac priser} {en: tobacco} ex: scoasi din gepi crnicilu di cic (br-gh-c-c) sf brgcitsi/brgcitse (br-gh-cits) brnuti (tbac) shi trapsi; d-nj un brnuti; lu-ariseashti s-bea brgaci njic, burgcic, brgcic, brugcic, trgcic {ro: brnuti brnutici (br-nu-ti-c) sm brnuticeadz (br-nu-ticldrue} {fr: petit chaudron (de cuivre anse)} {en: small cdz) atsel tsi vindi brnuti {ro: vnztor de tabac} {fr: (copper) cauldron} brcaci/brcace (br-c-ci) sf brcci celui qui vend du tabac priser} {en: tobacco seller} (br-cc) (un cu brgaci) burgaci/burgace (bur-gh-ci) brnutici (br-nu-ti-c) sm vedz tu brnuti sf burgci (bur-ghc) (un cu brgaci) burgcic (burbrsii/brsie (br-s-i) sf brsii (br-s) atsea tsi-armni dup gh-c-c) sf burgcitsi/burgcitse (bur-gh-cits) (un cu tsi yimishili suntu clcati tra s-l si scoat dzama i si s-fac brgcic) brgaci/brgace (br-gh-ci) sf brgci (bryinlu; tsipur, tsipur, comin, cumenji, pishtin, prishtin, ghc) (un cu brgaci) brgcic (br-gh-c-c) sf prshtin, prushtin, purushtin; (expr: mi fac brsii = mi brgcitsi/brgcitse (br-gh-cits) (un cu brgcic) ex: mbet) {ro: drojdie} {fr: lie, marc (de raisin), residue, ca preftul cu brgcica brugaci/brugace (bru-gh-ci) sf sdiment} {en: marc (of grapes), residue, sediment} ex: biu brugci (bru-ghc) (un cu brgaci) brugcic (bru-gh- pn nu als dict brsia i purushtina; brsii s-featsir (expr: c-c) sf brugcitsi/brugcitse (bru-gh-cits) (un cu biur di si mbitar multu di multu) brgcic) trgcic2 (tr-g-ci-c) sf trgcitsi/trgcitse brtsat1 (br-tst) sn vedz tu brats (tr-g-c-tsi) (un cu brgcic) brtsat2 (br-tst) sn brtsati/brtsate (br-ts-ti) adunari di brgcic (br-gh-c-c) sf vedz tu brgaci tiniri, tsi s-fatsi di-arad seara la casa-a unui di elj, tra s-fac brgdan (br-g-dn) sn vedz tu brcdan muabeti, shicadz, s spun prmiti, s-fac un lucru, etc. (dibrgvits (br-g-v-ts) sf brgvits (br-g-v-ts) carni arad featili tiniri s-adun tu-un cas, tra s-fac un lucru, scriscut pri cheali ca un grnuts tsi nu doari nec mc; arici, toarc, etc. sh-idyiul chiro s-fac muabeti); tsicna-prefti {ro: bzdrvits, luzn {ro: neg} {fr: verrue, durillon} {en: wart} eztoare} {fr: veille} {en: evening (spent in company to do ex: pri mn lj-inshir brgvits (arici) bzdrvits (bzsomething)} ex: featili s-adun la brtsati (la tsicna-prefti) dr-v-ts) sf bzdrvits (bz-dr-v-ts) (un cu brtsiri/brtsire (br-ts-ri) sf brtsiri (br-ts-ri) cheatr mari; brgvits) bizbilji, shcmb, scarp, shcarp, pishtireau, hlichi, hlits; brgzon (br-g-zn) sn brgzoani/brgzoane (br-g-zo- (expr: mc brtsiri, arucuteashti brtsiri = zburashti glrinj; ni) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz prczon scoati zboar goali din gur, fr nitsiun simasii; talji paparbrghaci/brghace (br-gh-ci) sf brghci (br-ghc) un deli (curnufexali, chirturi, curcubeti hearti, burlidz mbirati, cu brgaci mnits di tmbari, bishinj di cuc); etc.) {ro: pietroi, bolovan, brghcic (br-gh-c-c) sf un cu brgcic stnc} {fr: pierre, bloc, rocher} {en: large stone, large piece brghel (br-gh-l) sf brgheali/brgheale (br-ghe-li) of rock} ex: di zori, sh-brtsirli s-disic; lu-agudii cu brtsirea; partea di ninti a grglanlui tsi s-lrdzeashti shi s-fatsi ca un s-arupsi n brtsiri dit munti shi apitrusi n cas pung (sh-tu cari sta ctivroar mcarea ninti ca s-treac tu bizbilji/bizbilje (biz-b-lji) sf bizbilji/bizbilje (biz-b-lji) (un stumahi); brghelj, gushi, mamc, mam {ro: gu} {fr: cu brtsiri) ex: ursa arucutea bizbilji str cshari; s-arucuti (sgotre, jabot; fanon, double menton (chez les hommes gras)} arupsi sh-cdzu) dit munti un bizbilji; arucuteashti mash {en: goitre, crop; double chin} brghelj (br-ghlj) sn bizbilji (expr: zburashti mash glrinj) brghealji/brghealje (br-ghe-lji) (un cu brghel) bruti/brute (b-r-ti) sf fr pl pulbirea tsi s-bag tu tufechi brghelj (br-ghlj) sn vedz tu brghel tra s-plscneasc shi s-amin ggoshlu; agzoti, avzoti, bric (b-rc) sn vedz tu buric vulbur, bulvur {ro: praf de puc} {fr: poudre canon} {en: brishi/brishe (b-r-shi) sf fr pl mbunarea tsi s-fatsi ntr gunpowder} ex: anjurdzeashti bruti (= polim) (namisa di) oaminj ncceats shi isihia (irinea, duzenea, armu- bryeachi (br-y-chi) sf vedz tu birachi nia) tsi yini dup aest mbunari {ro: pace; mpcare} {fr: bryici/bryice (br-y-ci) sf invar scriari neaprucheat tupaix, conciliation} {en: peace, conciliation} ex: featsir brishi aestu dictsiunar; vedz pryici (featsir izini, s mbunar) barish (b-rish) adv ca doi bscnji/bscnje (bs-c-nji) sf bscnj (bs-cnj) atsea tsi oaspits bunj {ro: armonic, prietenete} {fr: amicalment, s-fatsi cndu cariva s-acats di peri (s-alumt, s-bati, etc.) cu

192

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

cariva {ro: ncierare armat} {fr: bataille; poigne} {en: (b-t-nju-s-ri) bat sh-calcu lucri di ln la btanji; fight} btljusescu, ndrshtescu, ndrshtedz {ro: da la piu} {fr: bsearc (b-ser-c) sf vedz tu bisearic faire passer par le moulin foulon} {en: full, pass through bsearic (b-se-ri-c) sf vedz tu bisearic fuller} btnjusit (b-t-nju-st) adg btnjusit (b-tbshari/bshare (b-sh-ri) sf vedz tu bash nju-s-t), btnjusits (b-t-nju-sts), btnjusiti/btnjusite bshat (b-sht) adg vedz tu bash (b-t-nju-s-ti) tsi easti btut shi clcat la btanji; btljusit, bsil (b-si-l) sm bsiladz (b-si-ldz) domnul ma mari tsi ndrshtit, ndrshtat {ro: dat la piu} {fr: pass par le moulin urseashti pristi tuti tsi s-fac tu-un crat; amir, vsilje {ro: foulon} {en: fulled} btnjusiri/btnjusire (b-t-nju-s-ri) mprat, rege} {fr: empereur, roi} {en: emperor, king} ex: sf btnjusiri (b-t-nju-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un eara un bsil (amir) unoar tsstur di ln easti btut sh-clcat la btanji; btljusiri, bsilu (b-si-l) sm bsili (b-si-l) scriari neaprucheat ndrshtiri, ndrshtari {ro: aciunea de a da la piu} {fr: action tu-aestu dictsiunar; vedz bsil de faire passer par le moulin foulon} {en: action of fulling} bsmai/bsmae (bs-m-i) sf bsmi (bs-m) vedz tu btalji/btalje (b-t-lji) sf btlj (b-tlj) (un cu btanji) bsm btljar (b-t-ljer) sm, sf btljar (b-t-lje-r), bsm (bs-m) sm bsmadz (bs-mdz) cumat di tsstur btljari (b-t-ljer), btljari/btljare (b-t-lje-ri) atsel suptsri (pndz) di bumbac (mitasi, etc.), dit cari muljerlji sh- tsi lucreadz la btalji {ro: piuar} {fr: foulonnier} {en: fuller} fac fustnj i cu cari sh-acoapir caplu; bsmai, drm, pndz btljusescu1 (b-t-lju-ss-cu) vb IV btljusii (b-t-lju{ro: basma} {fr: cotonnade; indienne} {en: coton fabric} ex: s), btljuseam (b-t-lju-sem), btljusit (b-t-lju-spurta n fustani di bsm; acumprai trei cots di bsm t), btljusiri/btljusire (b-t-lju-s-ri) (un cu btnjubsmai/bsmae (bs-m-i) sf bsmi (bs-m) (un cu sescu) ex: btljuseashti adimtul btljusit1 (b-t-lju-st) bsm) ex: nj-feci n fustani di bsmai adg btljusit (b-t-lju-s-t), btljusits (b-t-lju-sts), bsmu (bs-m) sm bsmadz (bs-mdz) scriari btljusiti/btljusite (b-t-lju-s-ti) (un cu btnjusit) neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz bsm btljusiri1/btljusire (b-t-lju-s-ri) sf btljusiri (b-tbstisescu (bs-ti-ss-cu) vb IV bstisii (bs-ti-s), bstiseam lju-sr) (un cu btnjusiri) bats (b-ts) sf bts (bts) (bs-ti-sem), bstisit (bs-ti-s-t), bstisiri/bstisire (bs-ti- aguditur fapt cu palma (di-arad, pri fatsa-a omlui); pliscut, s-ri) li-aspargu (locuri avuti cu biricheti mult shi mplini di fliscut, flscut, fluscut, shupleac, ghiusht, shub {ro: lumi) sh-li fac s-hib ca pundiili; pundescu, punduxescu, palm} {fr: gifle, soufflet} {en: slap in the face} ex: lj-trapsi pundixescu, pustixescu, pustuxescu, pustuescu, irmuxescu, un bats (pliscut) rimuxescu, ermuxescu, shcrituescu, afnsescu {ro: pustii, btcci (b-tc-c) adg vedz tu bthci devasta, distruge} {fr: forcer, rendre dsert, dvaster, btcciu (b-tc-c) adg btcceadz (b-tc-cdz) scriari dtruire} {en: force, devastate, destroy} ex: horili-a noastri n neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz btcci li bstisir (asparsir, irmuxir) bstisit (bs-ti-st) adg bthci (b-th-c) adg bthcioanji/bthcioanje (b-th-cobstisit (bs-ti-s-t), bstisits (bs-ti-sts), bstisiti/bstisite nji), bthceadz (b-th-cdz), bthcioanji/bthcioanje (b(bs-ti-s-ti) tsi s-ari aspart (ic fu aspartu) shi s-featsi irnjii; th-co-nji) om cari, tr ghineatsa-a lui, cu minciunj shpundit, punduxit, pundixit, pustixit, pustuxit, pustuit, irmuxit, culchipsiri, ardi lumea; fur, calpuzan, ehle, fg, etc. {ro: rimuxit, ermuxit, shcrituit, afnsit {ro: pustiit, devastat} {fr: escroc} {fr: filou, chenapan} {en: crook, swindler} btcci rendu dsert, dvast, dtruit} {en: forced, devastated, (b-tc-c) adg btccioanji/btccioanje (b-tc-co-nji), bdestroyed} bstisiri/bstisire (bs-ti-s-ri) sf bstisiri (bs-ti- tcceadz (b-tc-cdz), btccioanji/btccioanje (b-tcsr) atsea tsi s-fatsi cndu un loc bstiseashti; pundiri, co-nji) (un cu bthci) ex: vrnoar nu lipseashti s-npunduxiri, pundixiri, pustixiri, pustuxiri, pustuiri, irmuxiri, adunm cu btcceadz bthcilchi (b-th-ci-l-chi) sf brimuxiri, ermuxiri, shcrituiri, afnsiri {ro: aciunea de a pustii, thcilchi (b-th-ci-lch) atseali tsi fatsi un bthci tra sde a devasta; de a distruge} {fr: action de forcer, de rendre ard lumea; furlichi {ro: escrocherie} {fr: filouterie, tromdsert, de dvaster, de dtruire; dvastation} {en: action of perie} {en: fraud, swindle} ex: cu btccilchi btccilu fatsilaying waste, of devastating, of destroying; distruction} aveari bstisiri/bstisire (bs-ti-s-ri) sf vedz tu bstisescu bthcilchi (b-th-ci-l-chi) sf vedz tu bthci bstisit (bs-ti-st) adg vedz tu bstisescu btlm (b-t-l-m) sm btlmadz (b-t-l-mdz) atsea bstr (bs-tr) sm vedz tu blastr tsi-armni (armsturi, resturi) dup tsi s-vindu un (parti dit) bstruescu (bs-tru-s-cu) (mi) vb IV vedz tu blastr prmtii; ptlm, svur, sbur, armstur, armstur, bstruiri/bstruire (bs-tru--ri) sf vedz tu blastr arestu, restu {ro: rest de mrfuri} {fr: restes de marchandise} bstruit (bs-tru-t) adg vedz tu blastr {en: merchandise remnants} ptlm (p-t-l-m) sm bstun (bs-tn) sn vedz tu bstuni ptlmadz (p-t-l-mdz) (un cu btlm) bstuni/bstune (bs-t-ni) sf bstunj (bs-tnj) lemnu (i btljar (b-t-ljer) sm, sf vedz tu btanji mital) lungu (ca di vr metru) shi suptsri (di multi ori turnat btljusescu1 (b-t-lju-ss-cu) vb IV vedz tu btanji tu-un capit) tr tsneari cu mna di omlu cari va s-lu-aib ca btljusescu2 (b-t-lju-ss-cu) vb IV btljusii (b-t-lju-s), un andoapir cndu imn; bstun, tueag, tueag, dicanichi, etc.; btljuseam (b-t-lju-sem), btljusit (b-t-lju-s-t), (expr: lj spun bstunea = l fuvirsescu) {ro: baston, toiag} btljusiri/btljusire (b-t-lju-s-ri) (tr oaminj) nj-tricur {fr: bton, canne} {en: cane, walking stick} ex: nji spuni ns anjlji sh-aushii; (tr vr hlati) tricur anjlji sh-nu mata easti bstunea (expr. id.: mi fuvirseashti) bstun (bs-tn) sn sh-ahntu bun ca ma ninti (nu mata easti bun tra s-ts fats bs-tunj (bs-tnj) un cu bstuni lucrul, ishir hlts ma nali sh-cama buni, etc.); mbitrnescu, btac (b-tc) sm vedz tu batac aushescu, mushescu (tri muljeri), alghescu; mi fac veclju; btalji/btalje (b-t-lji) sf vedz tu btanji anvicljedz, nvicljedz, vicljedz, nvicljescu, vicljescu {ro: mbbtanji/btanje (b-t-nji) sf btnj (b-tnj) hlati cu cari s- trni, (se) nvechi} {fr: vieillir, devenir vieux, devenir suranagudescu (cu ciocuri di lemnu) shi s-calc (namisa di n} {en: get old} btljusit2 (b-t-lju-st) adg btljusit chelindri) tssturli di ln (malina, shiaclu, adimtul, (b-t-lju-s-t), btljusits (b-t-lju-sts), btljusiti/btljuvilendzli, etc.); btalji, drshteal, grshteal {ro: piu} {fr: site (b-t-lju-s-ti) tsi easti tricut tu anj; tsi s-ari fapt veclju; moulin foulon} {en: fuller} ex: di la drshteal la btanji, mbitrnit, aushit, mushit (tr muljeri), alghit, anvicljat, nvimndanji btnii/btnie (b-t-n-i) sf btnii (b-t-n) cljat, vicljat, nvicljit, vicljit {ro: mbtrnit, nvechit} {fr: soi di vilendz lishoar {ro: ptur uoar} {fr: couverture vieilli, invtr, devenu vieux, devenu surann} {en: get old} lgre} {en: light blanket} btnjusescu (b-t-nju-ss-cu) btljusiri2/btljusire (b-t-lju-s-ri) sf btljusiri (b-tvb IV btnjusii (b-t-nju-s), btnjuseam (b-t-njulju-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva aushashti (tsiva si sem), btnjusit (b-t-nju-s-t), btnjusiri/btnjusire nvicljashti); mbitrniri, aushiri, mushiri (tr muljeri), alghiri,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

193

anvicljari, nvicljari, vicljari, nvicljiri, vicljiri {ro: aciunea de a {en: drank, sucked} ex: apa fu biut; calu easti biut (adpat, ljmbtrni, de a se nvechi; mbtrnire, nvechire} {fr: action s-ari dat ap s-bea); vinjir biuts (mbitats, bicrii, dzad, etc.) de vieillir, de devenir vieux, de devenir surann, de tomber en di la hani bit (bt) adg bit (b-t), bits (bts), biti/bite (b-ti) dsutude} {en: action of geting old, of getting outdated} (un cu biut) beari/beare (be-ri) sf beri (br) atsea tsi s1btljusiri /btljusire (b-t-lju-s-ri) sf vedz tu btanjifatsi cndu cariva bea i tsiva easti biut; sudzeari, surghiri, btljusiri2/btljusire (b-t-lju-s-ri) sf vedz tu tsucuiri {ro: aciunea de a bea, de a suge; butur} {fr: action btljusescu2de boire, de sucer; boisson} {en: action of drinking; of btljusit1 (b-t-lju-st) adg vedz tu btanjisucking} ex: io nu vinj ti-a beari (tra s-beau yin); u bgar tu 22btljusit (b-t-lju-st) adg vedz tu btljusescubeari (nchisir s-bea yin, archii, etc.) biri/bire (b-ri) sf biri btnii/btnie (b-t-n-i) sf vedz tu btanji(br) (un cu beari) nibiut (ni-bi-t) sf nibiut (ni-bi-btnjusescu (b-t-nju-ss-cu) vb IV vedz tu btanjit), nibiuts (ni-bi-ts), nibiuti/nibiute (ni-bi--ti) (apa, btnjusiri/btnjusire (b-t-nju-s-ri) sf vedz tu btanjicafelu, yinlu, etc.) tsi nu easti biut; (omlu) tsi nu ari biut ap btnjusit (b-t-nju-st) adg vedz tu btanji(cafe, yin, etc.); tsi nu easti mbitat; tsi lj-easti seati {ro: (om, 1bttur (b-t-t-r) sf vedz tu batlichid) nebut, nsetat} {fr: qui na pas bu} {en: (liquid) that is bteari1/bteare (b-te-ri) sf vedz tu bat1not drank, who did not drink; thirsty} ex: nimcat, nibiut, 22bteari /bteare (b-te-ri) sf vedz tu batcarishti di cndu, s-ahtirnu niacljimat pri meas; featili btic (b-tc) sn vedz tu bat1nimcati (agiuni) shi nibiuti (nsitati) di dzli nibeari/nibeare 1btichi/btiche (b-tchi) sf vedz tu bat(ni-be-ri) sf niberi (ni-br) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu btii/btie (b-t-i) sf vedz tu bat1bea {ro: aciunea de a nu bea} {fr: action de ne pas boire} 1btin (b-tin) sn vedz tu buti{en: action of not drinking} biutur (bi-u-t-r) sf biuturi btut1 (b-tt) adg vedz tu bat1(bi-u-tr) lucrul (apa, cafelu, yinlu, etc.) tsi s-bea {ro: 22btut (b-tt) adg vedz tu batbutur} {fr: boisson} {en: drink} parabeau (p-ra-be) vb bzac (b-z-c) sf bzts (b-zts) pntic (buric, fuljin, II parabiui (p-ra-bi-) shi parabii (p-ra-b), parabiam (pbic) mari {ro: burt mare} {fr: grand ventre, homme pansu} ra-bi-m) shi parabeam (p-ra-bem), parabiut (p-ra-bi{en: big belly} ex: om cu bzac (pntic mari) bzcos (b- -t) shi parabit (p-ra-b-t), parabeari/parabeare (parap-raz-cs) adg bzcoas (b-z-co-s), bzcosh (b-z- be-ri) shi parabiri/parabire (p-ra-b-ri) beau ma multu dict csh), bzcoasi/bzcoase (b-z-co-si) njic sh-cu pntica lipseashti {ro: bea prea mult} {fr: boire trop} {en: drink too mari; pnticos, fuljinos, buricos {ro: burtos} {fr: ventru, much} ex: parabiui (biui ma mulu dict lipseala numt parapansu} {en: big-bellied}biut (p-ra-bi-t) sf parabiut (p-ra-bi--t), parabiuts (pbzcos (b-z-cs) adg vedz tu bzacra-bi-ts), parabiuti/parabiute (p-ra-bi--ti) tsi ari biut ma bzdrm (bz-dr-m) sm pl(?) pni di-arad adrat ca un multu dict lipseashti {ro: but prea mult} {fr: qui a bu trop} aroat {ro: pine de rnd} {fr: pain ordinaire en forme de {en: drink too much} parabit (p-ra-bt) sf parabit (p-ragalette} {en: round ordinary bread}b-t), parabits (p-ra-bts), parabiti/parabite (p-ra-b-ti) bzdrvits (bz-dr-v-ts) sf vedz tu brgvits(un cu parabiut) parabeari/parabeare (p-ra-be-ri) sf bzm (bz-m) sm vedz tu buzmparaberi (p-ra-br) atsea tsi s-fatsi cndu s-bea ma multu bzmt1 (bz-m-t) sm bzmtadz (bz-m-tdz) vivlii dict lipseashti {ro: aciunea de a bea prea mult} {fr: action (carti) tu cari s-au scriat ardz di numi, di ischi, etc.; tifteri, de boire trop} {en: action of drinking too much} parabidifteri, catalog, condic, catastih, arad {ro: registru, catalog} ri/parabire (p-ra-b-ri) sf parabiri (p-ra-br) (un cu para{fr: rgistre, catalogue} {en: register, catalogue}beari) apubeau (a-pu-be) vb II apubiui (a-pu-bi-), bzmt2 (bz-m-t) sm vedz tu buzmapubeam (a-pu-bem), apubiut (a-pu-bi--t), apubeari/apubea (be) inter zbor cari caft s-aspun cum s-avdi boatsea-a beare (a-pu-be-ri) beau aproapea tut {ro: bea aproape tot} oilor {ro: interjecie care caut s imite vocea oilor} {fr: mot {fr: boire (presque) intgralement} {en: drink (almost) qui imite le blement de moutons} {en: word imitating the everything} apubiut (a-pu-bi-t) sf apubiut (a-pu-bi--t), sheeps bleat}apubiuts (a-pu-bi-ts), apubiuti/apubiute (a-pu-bi--ti) tsi s2beal (be-l) adg vedz tu belari aproapea tut biut {ro: but aproape tot} {fr: bu (presque) bealbish (bel-bish) adg vedz tu bel2intgralement} {en: drunk (almost) everything} apubea2bealish (be-lish) adg vedz tu belri/apubeare (a-pu-be-ri) sf apuberi (a-pu-br) atsea tsi sbeani/beane (b-ni) invar vedz tu bianifatsi cndu s-bea tut {ro: aciunea de a bea aproape tot} {fr: beari/beare (be-ri) sf vedz tu beau1action de boire (presque) intgralement} {en: action of 1beau (be) vb II biui (bi-) shi bii (b), biam (bi-m) shi drinking (almost) everything} cutsubeau (cu-tsu-be) vb II beam (bem), biut (bi--t) shi bit (b-t), beari/beare (be- cutsubiui (cu-tsu-bi-), cutsubiam (cu-tsu-bi-m), cutsuri) shi biri/bire (b-ri) fac s-treac ap (cafei, yin, dzam, etc.) biut (cu-tsu-bi--t), cutsubeari/cutsubeare (cu-tsu-be-ri) prit gur sh-prit grglan pn tu stumahi; sug, sorbu, beau peanarga, putsn cti putsn, chicut cu chicut; (fig: tsucuescu; (fig: 1: beau (tutumi, tsigari, ciubuchi, etc.) = trag cutsubeau = beau putsn yin (archii) sh-mi mbet niheam) tu plumunj fumlu di la tutumea tsi ardi tu tsigari, etc.; 2: beau {ro: legumi} {fr: buvotter} {en: drink little and slowly} = beau yin i archii; 3: (loclu) bea = sudzi, tucheashti, mc, cutsubiut (cu-tsu-bi-t) adg cutsubiut (cu-tsu-bi--t), hunipseashti, etc.; 4: mi bea (di yiu, un cni, etc.) = mi dinjic, cutsubiuts (cu-tsu-bi-ts), cutsubiuti/cutsubiute (cu-tsu-bi-dizvoac, arupi, etc.; expr: 5: nj-beau sndzili (di fric) = ti) (ap, cafe, yin, etc.) tsi easti biut cti putsn; (om) tsi ari lhtrsescu multu) {ro: bea; suge} {fr: boire; sucer} {en: biut peanarga, putsn cti putsn {ro: legumit} {fr: buvott} drink; suck} ex: lcrinj bim (bium), nu ap; alsm caljlji s- {en: (liquid that is, or man that has) drunk little and slowly} bea ap; sh-noi va n bea (fig: va n hunipseasc, va n cutsubeari/cutsubeare (cu-tsu-be-ri) sf cutsuberi (cu-tsutucheasc) loclu; ploaea u biu (supsi) loclu; vrea mi bea (fig: br) atsea tsi s-fatsi cndu cariva cutsubea {ro: aciunea de mi-arup, mi dinjic) cnjlji; s-aurnji s-lu bea (fig: dinjic, a legumi} {fr: action de buvotter} {en: action of drinking little dizvoac) di yiu; sndzili tut shi-l biu di fric (expr: lhtrsi and slowly} multu); cara s-nu-ts bea sndzili! (expr: cara s-nu ts fac un beau2 (be) sm bei (b) agruprici (cu guna beal) tsi sh-umari fric!); sh-bea ciubuchea cu arihati; noi nu bem (nu adutsi cu-un cni agru sh-cari s-cunoashti dup aurlarea-a lui, trdzem) tsigar biut (bi-t) adg biut (bi--t), biuts (bi- beau! {ro: fiar} {fr: bte sauvage} {en: wild beast} ts), biuti/biute (bi--ti) (apa, cafelu, yinlu, etc.) tsi easti beb (bb) sm, sf beb (b-b), bebi (bb) shi beghi (bgh), tricut prit gur shi grglan pn tu stumahi; (omlu) tsi ari bebi/bebe (b-bi) ficior i feat tu protslji mesh i anj di ban; tricut ap (cafe, yin, etc.) prit gur shi grglan pn tu nat, njat, njac, srmnits, pupul, pup, ciuci, niphiu, gad, gat, stumahi; suptu, surghit, tsucuit {ro: but, supt} {fr: bu, suc} njitsico, poci, tsup, ficiuric, fitic {ro: prunc} {fr: nourisson,

194

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

tout petit enfant} {en: baby, infant} sigura c un lucru va si s-fac (va si s-afl, va s-hib, etc.); sbecats (be-c-ts) sf vedz tu bicats hib (si s-aib fapt) dealihea?; poati, vahi, elbet, elbeti {ro: beci1 (bc) adg beci/bece (b-ci), beci (bc), beci/bece (b-ci) poate} {fr: peut-tre} {en: maybe, perhaps} (oai shi capr) tsi ari un cheali mushat tsi da ca pri albu- belenits sf fr pl lapti amisticat cu aic {ro: lapte galbin; num di hidipsiri tsi s-da a unei oai i capr; (fig: beci smntnit} {fr: lait crm} {en: milk mixed with cream} = muljari mushat) {ro: alb-auriu (la oaie i capr)} {fr: beljagi (be-lja-g) sm beljageadz (be-lja-gdz) tsi-l fatsi pi blanchtre et flave (en parlant des moutons et des chvres)} un s-lj hib ndirisi {ro: belaliu; jenant} {fr: embarrassant} {en: (sheep or goat) with a white-golden skin} ex: am n sut {en: embarrassing} ex: easti beljagi (un tsi n ndiriseashti) di oi beci (albi-mushati); lsai becili aclo; trec becili (oili beljts (blj-ts) sf beljts (blj-ts) soi di chilimi tssut; mushati) cerg {ro: covor esut} {fr: tapis tiss} {en: woven carpet} ex: Beci2 (Bc) sm fr pl marili csb Viena dit Austrii {ro: beljtsa easti di ln, tssut sh-dat la drshteal Viena} {fr: Vienne} {en: Vienna} ex: dit Beci s-aduc la noi benchi (bn-chi) sf pl chendima (chindisirea) fapt tri mushimulti prmtii; tricui pri Becilji (prit Viena) teats la gulirlu i mnitsli di-un cmeashi; chendim, chindibecic (bec-c) sf pl un soi di pantaloni huryiteasc fapt dit m, chindin, oim, vchii, birbilj {ro: dantel la gulerul cln alb; becifi, befci, gidits, puturi {ro: ndragi} {fr: culotte mii shi la mneci} {fr: dentelle dont on orne le col et les des paysans en laine blanche} {en: peasant breeches made of manches dune chemise} {en: laces used to adorn the neck white wool} ex: sh-featsi becic nali becifi/becife (bec-fi) sf and sleeves of a shirt} pl (un cu becic) befci (bef-ci) sf pl (un cu becic) ber (br) vb I birai (bi-r), biram (bi-rm), birat (bi-r-t), becifi/becife (bec-fi) sf pl vedz tu becic birari/birare (bi-r-ri) (pravda) bag boatsi vrtoas pri befci (bef-ci) sf pl vedz tu becic limba-a ljei; azgher, zgher {ro: behi, zbiera} {fr: bler; crier} beg (bg) sm vedz tu bei {en: bleat} ex: dultsi oaea bear (zghear) birat (bi-rt) adg beg (b-g) sm vedz tu bei birat (bi-r-t), birats (bi-rts) birati/birate (bi-r-ti) behlu (bh-lu) sm, sf, adg behl (bh-l), behlji (bh-lji), beh(pravd) tsi scoati boatsi; azghirat, zghirat {ro: behit, zbierat} li/behle (bh-li) (om) tricut tu anj (sh-nu lj-u mata poati ca {fr: bl; cri} {en: bleated} birari/birare (bi-r-ri) sf birri ma ninti); bitrnu, veclju, aush, mosh (moashi), burhonj, (bi-rr) atsea tsi s-fatsi cndu pravda zghear; azghirari, pleac, pljac, geagi, prezvit, pap, ghiush, tot {ro: btrn, zghirari {ro: aciunea de a behi, de a zbiera, behire, vechi} {fr: vieux, vieil, vieillard, ancien} {en: old, ancient} zbierare} {fr: action de bler; de crier} {en: action of bei (b) sm bei (b) shi beeanj (b-anj) caplu-a unui bleating} csb i nai dit veaclja vsilii nturtseasc; om tsi tsni un tesibert (br-t) sf berts (br-ts) stranj muljirescu {ro: hain analt (pshe, vali, mutesarif, chivirnit, etc.) tu chivernisea femeiasc} {fr: habit de femme} {en: womans dress} nturtseasc; om di mari simasii sh-tinjii; om avut cu ciuflichi bes (bs) (mi) vb IV vedz tu bishin dit Turchii; domnu {ro: bei, guvernator, moier} {fr: bey, besa-bes (b-sa-bs) invar vedz tu bes gouverneur; fermier} {en: bey, governor, farmer} ex: rigeai-ts besal (be-sa-l) sm vedz tu bes fac, o, more, bei; easti bei mari, Ali-bei beu (b) sm bei bes (b-s) sf fr pl pistipsirea tsi lj-u fats a unui c va fac (b) shi beeanj (b-anj) (un cu bei) ex: a tu, o, beo, nu-i; ashi cum dztsi c nu va ti pruda; ncreadirea tsi u ari omlu c gioac beulu, neulu, tu livdzli verdz beg (bg) sm pl(?) un lucru easti dealihea; pisti, embistosini, mbithar; giurat (la (un cu bei) beg (b-g) sm pl(?) (un cu bei) bioaarbinesh) {ro: credin, fidelitate, jurmnt (de albanezi)} {fr: nji/bioanje (bi-o-nji) sf bioanji/bioanje (bi-o-nji) muljareafoi, fidlit; serment (des albanais)} {en: faith, fidelity, oath a unui bei; biin {ro: nevasta unui bei} {fr: femme, pouse (of Albanians)} ex: armnlu easti om di inim shi di bes dun bey} {en: wife of a bey} ex: stai teas ca bioanji (nveast (ncreadiri, mbithar, embistosini); un armn chiru pri bes di beu) biin (bi--n) sf biini/biine (bi--ni) (un cu bioa(tr pisti); nu ddeam bes (nu-aveam ncreadiri, embistosini, nji) ex: bna, ca pshoanji sh-ca biin beica (b-ca) adv mbithar) la sots; besa, besa (giurat, giurat), voi, lai cnj tsi ari s-fac cu un bei; tsi s-poart ca un bei; tsi dutsi un ban besal (be-sa-l) sm besaladz (be-sa-ldz) om a curi lj si ca di bei; bieashti, dumneashti, pshileashti {ro: boierete} {fr: da bes; om a curi pots s-lji zburshti fr s-ts hib fric c va la manire dun bey} {en: as done by a bey} ex: treatsi beica ti pruda la alts; om tu cari ai ncreadirea c va fac tsi va-lj (dumneashti, pshileashti) biashti/biashte (bi-sh-ti) adv dzts; om tsi nu sh-alxeashti vrearea tsi u ari ti cariva i tsiva; (un cu beica) ex: bnm biashti (ca un bei) beilichi/beiliche om di bes; amaneci; pistimen, pisto, embistimen, mbistimen (be-l-chi) sf beilichi (be-lch) tesea di bei; ban di bei; {ro: om de ncredere} {fr: homme de confiance} {en: trusty dumnilji {ro: boierie} {fr: seigneurie} {en: seigniory} man, faithful man} ex: omlu atsel cama besallu beica (b-ca) adv vedz tu bei (mbistimenlu) al Ali besa-bes (b-sa-bs) invar giurat beilichi/beiliche (be-l-chi) sf vedz tu bei arbinishescu cu noima giur bes) {ro: formul albanez de bel1 (bl) sn vedz tu abel jurmnt care nseamn jur fidelitate} {fr: formule de bel2 (bl) adg beal (be-l), belj (blj), beali/beale (be-li) serment des albanais signifiant je jure fidlit} {en: (pravd) tsi easti cu perlu albu sh-niheam ca-arus; beal, Albanian oath formula meaning I swear fidelity} bealbish, bealish, cil {ro: blan i puin blond} {fr: blanc et un besbele (bz-be-l) adv scriari neaprucheat tu-aestu dictsiupeu blond} {en: white and a little blond} ex: tsaplu atsel bel nar; vedz bezbele (cu guna alb); oaea beal; cu palma dnda pri cheptu-lj bel besbile (bz-bi-l) adv scriari neaprucheat tu-aestu dictsiu(albu); dzatsi nveasti beali,-analti beal (be-l) adg beal nar; vedz bezbile (be-l), belj (blj), beali/beale (be-li) (un cu bel2) bestraga (bs-tra-ga) adv naljurea, ct iu veadi ocljul; si sbealbish (bel-bish) adg bealbishi/bealbishe (bel-bi-shi), duc la drats; s-lu lja neclu, etc. {ro: la naiba, aiurea} {fr: au bealbish (bel-bish), bealbishi/bealbishe (bel-bi-shi) (prav- diable; de-i, de l; lcart} {en: (go) to hell} ex: u lo d) cu perlu albu-mushutic; bealish, albu-arus, mushutic, bel bestraga (u lo naljurea, ct iu-lj veadi ocljul, ct la drats) {ro: frumuel, blan} {fr: blanc-gentil} {en: beautiful, blond} bet (b-t) sf beti/bete (b-ti) (giumitatea dit soni a zborlui ex: albu, bealbish (mushat, arus) bealish (be-lish) adg curcubet, un paranum tr zborlu cap) partea di nsus a bealishi/bealishe (be-li-shi), bealish (be-lish), bealishi/bea- frmtiljei; cap {ro: partea de sus a fruntei; cap} {fr: la partie lishe (be-li-shi) (pravd) cu guna (perlu, chealea) alb; suprieure du front; tte} {en: upper part of the forehead; albu-bel, beal, bealbish {ro: blan} {fr: blond filasse (trs head} ex: dratslji sh-frngu beta (caplu); clair)} {en: blond} ex: Polca, bealishi (cu chealea, perlu albu) beti/bete (b-ti) sf pl(?) lugurii tsi nu ti-ariseashti (s-fats, sctsau dzts, etc.) {ro: lucru neplcut, de peste inim} {fr: malais (a belber (bel-br) sm vedz tu barb faire, dire, etc.)} {en: unpleasant (to say, to do, etc.)} ex: ca belchi (bl-chi) adv zbor tsi va s-aspun c omlu nu easti beti (anapud) lugurii n yini; sh-a lui lj-yinea beti (di pristi

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

195

inm) s-u fac bicimsz (bi-cim-sz) adg bicimsz (bi-cim-s-z), betic (b-tic) adg betic (b-ti-c), betits (b-tits) betitsi/betitse bicimsji (bi-cim-sj), bicimszi/bicimsze (bi-cim-s-zi) (b-ti-tsi) tsi ari ardz {ro: vrgat} {fr: verg} {en: striped, tsi nu-ari un bicimi bun i mushat; tsi easti aru (strmbu streaked} ex: un lai gioni cu betitsi (cu-ardz) pantaloni anapud) {ro: inform} {fr: inform, mal fait, mauvais} {en: beu (b) sm vedz tu bei form} ex: bicimsji (strnghi, anapudz) oaminj! bezbele (bz-be-l) adv vedz tu bezbile bicimsz (bi-cim-sz) adg bedz tu bicimi bezbile (bz-bi-l) adv fr di-alt; easti lucru sigur; nu s-poatibicriu (bi-cr) adg bicrii/bicrie (bi-cr-i), bicrii (bi-cr), bicrii s-hib alt soi; bezbele {ro: negreit} {fr: assurment, (bi-cr) tsi s mbeat multu; tsi lu-arseashti multu tra s-bea certainement} {en: certainly} ex: cara nu-l vrei, bezbile (easti biuturi cu shpirtu (si s-fac tsai, dzad, cucut, etc.); mbittor, lucru sigur, fr di-alt) c nu va s-ti va; shi bezbile (shi easti ambittor, mbittor, mbittonj, ambittonj, mbittonj {ro: lucru sigur) c tr-atsea c s-featsi di atsea soi shi Hristolu beiv} {fr: ivrogne} {en: drunk} ex: easti un bicriu (mbittor) bezbele (bz-be-l) adv (un cu bezbile) ex: bezbele (fr di nu bag tu cornu tsi-ts dztsi alt) c hoara s-ari alumtat bidelj (bi-dlj) sn bidelji/bidelje (bi-d-lji) paradzlji (i biani/biane (bi--ni) invar atsea tsi s-fatsi cndu dau lucri lucrili) tsi lipseashti s-lji da omlu la chivernisi tr lucrili tsi suntu bgati un ning-alant sh-mutriti tra si s-vead ct di fatsi chivernisea tr el (tr lucrili tsi lu-alas pri om s-fac, tr multu sh-undzescu (i nu sh-undzescu); atsea tsi s-fatsi cndu avearea tsi ari, tri paradzlji tsi lj-amint cndu u lucreadz cariva easti-acljimat dinintea-a unui giudictor la huchiumati; aest aveari, alishvirishurli tsi li fatsi, etc.); dat, dari, for, clisi {ro: comparare} {fr: comparution, comparaison} {en: hraci, haraci, hargi, gilep, decat, viryii, haratsum, ghizm comparison, appearance (before a court)} ex: s-n fatsim {ro: tax, impozit} {fr: taxe, dme, impt} {en: tax, duty} ex: doilji biani (s-n mutrim shi s-videm ct di multu n undzim bidelj (dari) vai plteasc; suntu bidelji (dri) pristi hoar, un cu-alantu) beani/beane (b-ni) invar (un cu biani) bidelji (dri) chiruti bib (bb) sm vedz tu bib bideni/bidene (bi-d-ni) sf bidenj (bi-dnj) stranj lungu (di bib (b-b) sf bibi/bibe (b-bi) pulj di cas, ma mari di gljin muljari) cu ghun, cu mnits lundzi sh-lungu pn di sh-ma njic di gsc (tsi easti criscut tr carni shi oau); pap,dzinuclji; chiurcu, bund, gun, sac {ro: hain (de femeie) paphi, papc, pat, patc, ros {ro: ra} {fr: cane, canard} mblnit; scurteic, biden} {fr: manteau (de femme) fourr, {en: duck} bib (bb) sm bighi(?) (bgh) mascurlu-a avec manche et tombant jusquaux genoux} {en: fur} ex: bibljei; pataroc, patoc, patoclu {ro: roi} {fr: canard} {en: bideni (gun) cu vulchi galbini; tsal Naum, bideni (gun) mari drake} agrubib (a-gru-b-b) sf agrubibi/agrubibe (a-gru- bidivi (bi-di-v) adg bidivoanji/bidivoanje (bi-di-vo-nji), b-bi) bib agr, nicriscut di om, tsi bneadz pi cmpu i tu bidivadz (bi-di-vdz), bidivoanji/bidivoanje (bi-di-vo-nji) pduri {ro: ra slbatic} {fr: cane sauvage, canard sau(om) tinir njic tu boi shi multu sarpit {ro: bidiviu, mic i agil} vage} {en: wild duck} ex: vtmai un agrubib {fr: menu et agile} {en: small and agile} ex: om bidivi bic (bc) sm bits (bts) un mascur mari (zveltu sh-fuviros) di bidivitcu (bi-di-vt-cu) adg vedz tu bitiviu prvdz dit fumealja-a boului (a tserbului, etc.) cari, atumtsea biducljami/biducljame (bi-du-clj-mi) sf vedz tu piduclju cndu easti tsnut tr dmara-a prvdzlor imiri, armni biducljari/biducljare (bi-du-clj-ri) sf vedz tu piduclju niscuchit (niciucutit, nidzgrit); bic, bug, dmal, tavru {ro: biducljat (bi-du-cljt) adg vedz tu piduclju taur} {fr: taureau} {en: bull} bic3 (bi-c) sm bicadz (bibiducljau (bi-du-clj-) sf vedz tu purducljau cdz) (un cu bic) biducljedz (bi-du-cljdz) (mi) vb I vedz tu piduclju bicats (bi-c-ts) sf bicts (bi-cts) num dat la ma multi biducljos (bi-du-cljs) adg vedz tu piduclju turlii di pulj clitori (tsi s-duc earna tu locurli ma caldi), tsi biduclju (bi-d-clju) sm vedz tu piduclju bneadz di-arad prit locurli vltoasi, cu dintana lung sh-cu bidzari/bidzare (bi-dz-ri) sf bidzri (bi-dzr) gljindur cu carnea multu nustimoas tu mcari; becats {ro: beca} {fr: grsimi, seu {ro: bezer, bezereu, gland cu seu} {fr: msenbcasse} {en: woodcock, snipe} becats (be-c-ts) sf bectstre; glande suif en branches} {en: tallow gland} bizari/bi(be-cts) (un cu bicats) zare (bi-z-ri) sf bizri (bi-zr) (un cu bidzari) bdzabic! 4 (b-c) vedz tu bits! ri/bdzare (b-dz-ri) sf bdzri (b-dzr) (un cu bidzari) bic1 (b-c) sf fr pl partea dit truplu a omlui (ma nghios di bieashti/bieashte (bi-sh-ti) adv vedz tu bei mesi) iu s-afl matsli (num dat di dadi ma multu tr ficiu- bif1 (b-f) sf bifi/bife (b-fi) arburi njic tsi creashti tu pduri rits); buric, bric, bric, fuljin, foali, pntic, pntic, plstur, shi easti ca un soi agr di-a trandafilui, cu schinj, cu lilici prstur, schimbe, strbshin, strbishin {ro: burt} {fr: mushati aroshi, trandafilii, albi i galbini shi poami-aroshi ca ventre, panse} {en: belly} bic2 (bi-c) sm bicadz (bi-cdz) cireashi njits; agru-trandafil, coarne-bifi, shipc, mcesh, tsi ari buriclu (pntica) mari; buricos, pnticos, fuljinos {ro: mucesh, arug, rug, bubzel, culumbri, curubits {ro: ruj; burtos} {fr: ventru, pansu} {en: big-bellied, pot-bellied} mce, trandafir slbatec} {fr: glantine; rosier sauvage} {en: bic2 (bi-c) sm vedz tu bic1 wild rose} coarne-bif (b-fi) sf pl(?) (un cu bif1) bic3 (bi-c) sm vedz tu bic bif2 (bi-f) sm bifadz (bi-fdz) carti ipugrpsit di un tsi lja bichear (bi-cher) sm, adg bicheari (bi-cher) brbat (ficior) paradz shi altu tsi-lj li da, cu un lucru alsat chifaleti di-atsel tsi tsi easti ninga ninsurat; ninsurat, nincurunat, nincrunat, lja paradzlji, sh-cu aduchirea c, atumtsea cndu atsel tsi ari cndturash {ro: burlac} {fr: clibataire} {en: single (man borgea nu va poat s sh-u plteasc, atsel tsi-lj deadi paradzlji only), unmarried} bichireats (bi-chi-re-ts) sf bichirets va poat s-lji vind lucrul dat chifaleti {ro: ipotec} {fr: (bi-chi-rts) starea tsi u ari un brbat cari nu easti nsurat (cu caution, hypothque} {en: mortgage} tuti c-lj vinji chirolu); bichirlchi, agamii, aghamii, ninsurari big1 (b-g) sf pl(?) njica alumachi di cari suntu actsati (tr brbat), nincurunari, fr crun {ro: burlcie} {fr: clibat grnutsli tu-un arapun di-au {ro: coard de struguri} {fr: (pour hommes)} {en: celibacy (for men)} bichirlchi (bisarment de vigne (avec plusieurs grapes)} {en: bine of a chir-l-chi) sf bichirlchi (bi-chir-lch) bunch of grapes} ex: d-nj sh-a njia n big di-au ca s-ubichireats (bi-chi-re-ts) sf vedz tu bichear aspindzur bichirlchi (bi-chir-l-chi) sf vedz tu bichear big2 (b-g) sf biguri (bi-gur) buluchi di shcmbi mri tsi es bici (bic) sn bici/bice (b-ci) partea din fats a gurljei di dit loc tu crciliurli di munti {ro: stnc din vrful de munte} porcu cu nari, gur shi dints; zurn, muts {ro: rt de porc} {fr: roc, rocher dans les sommets de montagne} {en: rock {fr: extrmit du groin} {en: extremety of a pigs snout} from the top of the mountain} bicic (bc-c) sf vedz tu bishc bihulichi/bihuliche (bi-hu-l-chi) sf bihulichi (bi-hu-lch) bicimi/bicime (bi-c-mi) sf bicinj (bi-cnj) turlia cu cari sbana tsi u treatsi cariva, tes mash pi crivati, fr s-fac tsiva; aspuni tu videari (avdzri, ftseari, etc.) un lucru; slupi {ro: harea tsi u ari un timbel tra s-nu fac tsiva di leani {ro: timp form} {fr: forme} {en: form} ex: ahtari bicimi va s-lja liber (cnd omul lenevete); lenevie} {fr: loisir; dolce far

196

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

niente; oisivet, paresse} {en: leisure, idleness, laziness} bi-l-t), dizbiliri/dizbilire (diz-bi-l-ri) scot chealea di pi biin (bi--n) sf vedz tu bei truplu ntreg (i un parti di truplu) a unui nimalj; cur di coaji un biindisescu (bi-in-di-ss-cu) vb IV vedz tu bindisescu arburi (un mer, un purtucal, etc.); dispolj pri cariva di biindisiri/biindisire (bi-in-di-s-ri) sf vedz tu bindisescu stranjili (di-avearea, di tuti alanti lucri) tsi ari; zmulgu peanili biindisit (bi-in-di-st) adg vedz tu bindisescu di la un pulj (gljin); zmulgu perlu di pi caplu (truplu) a unui bij (bj) sn biji/bije gioc chirut la vshclje i gioclu di crts; om; cur, dispolj, dizgolj, dispituredz, gulishinedz, zmulgu, atsel tsi cheari la gioclu di vshclje i crts; bis, zdrt, smar deapir, etc. {ro: jupui, beli, coji} {fr: ter la peau; corcer; (fig), sumar (fig) {ro: punct (partid, numr) pierdut la un joc dpouiller} {en: skin; bark; peel, strip} ex: dizbilii (scosh, de arie sau cri} {fr: point (partie) perdu dans des jeux curai coaja di la) un fag; chealea s-dizbileashti (cadi, s-cur, senfantins des cartes ou des osselets} {en: lost play in the bileashti) ca ljushpi njits dizbilit (diz-bi-lt) adg dizbilit childrens game with cards or knuckle bones} bis2 (bs) sm (diz-bi-l-t), dizbilits (diz-bi-lts), dizbiliti/dizbilite (diz-bi-lpl(?) (un cu bij) ti) tsi-lj s-ari scoas chealea di pi trup; tsi-lj s-ari curat bilber (bil-br) sm vedz tu barb coaja; tsi easti dispuljat (mprdat); tsi-lj s-ari zmuls perlji i bilbicci (bil-bic-c) sm vedz tu bilbici peanili; etc.; curat, dispuljat, dizguljat, dispiturat, gulishinat, bilbici (bil-bc) sn bilbici/bilbice (bil-b-ci) grnuts di zmulsu, dipirat, etc. {ro: jupuit, belit, cojit} {fr: t la peau; tseatsir friptu; nibilbii, niblibii, nibirbii, nibirbilj {ro: nut corc; dpouill} {en: skinned; barked; peeled, stripped} prjit} {fr: pois chiche rti} {en: roasted chick pea} ex: di-iu dizbiliri/dizbilire (diz-bi-l-ri) sf dizbiliri (diz-bi-lr) atsea tsi li-aflash atseali bilbici? bilbicci (bil-bic-c) sm bilbicceadz s-fatsi cndu cariva dizbileashti tsiva; dizbilitur, curari, (bil-bic-cedz) atsel tsi li fridzi sh-li vindi bilbicili (tseatsira dispuljari, dizguljari, dispiturari, gulishinari, zmuldziri, fript) {ro: vnztorul de nut prjit} {fr: marchand de pois dipirari, etc. {ro: aciunea de a jupui, de a beli, de a coji, de a chiche rti} {en: seller of roasted chick peas} nlbi pnz; jupuire, belire, cojire} {fr: action dter la peau; bilbilj1 (bil-blj) sm vedz tu birbilj1 dcorcer; de dpouiller} {en: action of skinning; of barking; bilbilj2 (bil-blj) sm bilbilj (bil-blj) fluear (pisc, pilipisc) of peeling, of stripping} dizbilitur (diz-bi-li-t-r) sf fapt di tsar (clis) coapt tu cireap cari scoati un shuirat dizbilituri (diz-bi-li-tr) (un cu (dizbiliri) cndu cariva sufl prit ns {ro: fluier de lut} {fr: sifflet en bilgechi/bilgeche (bil-g-chi) sf vedz tu biligic terre cuite} {en: whistle made of baked clay} biliczii/biliczie (bi-lic-z-i) sf vedz tu biligic bilbits (bil-b-ts) sf bilbits (bil-b-ts) soi di pescu di ap bilide (bi-li-d) sm bilidadz (bi-li-ddz) casa iu lucreadz dultsi tsi sh-u-adutsi cu scumbria di-amari (tsi bneadz sh-tu dimarhul (gugeabashlu) sh-l da cali a lucrilor tsi au s-fac cu laclu di Ohrida); bilush {ro: fel de scrumbie} {fr: sorte de hoara (csblu) {ro: primrie, tribunal} {fr: mairie, tribunal} maquereau deau douce} {en: lake fish ressembling the {en: town (city) hall} bilidii/bilidie (bi-li-d-i) sf bilidii (bi-limackerel} d) (un cu bilide) ex: shatea di la bilidii bilcic (bil-cc) sn bilcitsi (bil-c-tsi) shi bilcicuri (bil-c-cur) bilidii/bilidie (bi-li-d-i) sf vedz tu bilide nelu cu cari si spindzur bratslu di zigh; serghi, mushtuc, biligechi/biligeche (bi-li-g-chi) sf vedz tu biligic stumbu {ro: belciug de cntar} {fr: anneau de balance biligic (bi-li-gc) sn vedz tu biligic romaine} {en: end ring of a steelyard (roman balance) arm} biligic (bi-li-g-c) sf biligits (bi-li-gts) stulii tsi sh-u-adutsi bile (bi-l) adv ninga, ning, ninca, nica, nic {ro: nc, chiar} cu-un tserclju (nel mari), di-arad di-asimi i malam, tsi s{fr: encore, mme} {en: still, more} ex: shi thavmi bile (ninga) poart di muljeri tu brats ning mn; bilingic, biliungic, ftsea biligic, biligechi, bilgechi, bizilic, biliczii {ro: brar} {fr: bileau (bi-le-) sf vedz tu bilje bracelet} {en: bracelet} ex: purta la mn un biligic di bilescu (bi-ls-cu) (mi) vb IV bilii (bi-l), bileam (bi-lem), malm bilingic (bi-lin-g-c) sf bilingits (bi-lin-gts) bilit (bi-l-t), biliri/bilire (bi-l-ri) scot chealea di pi truplu (un cu biligic) biliungic (bi-lun-g-c) sf biliungits (bintreg (i un parti di truplu) a unui nimalj; cur di coaji un arburi lun-gts) (un cu biligic) biligic (bi-li-gc) sn biligicuri (un mer, un purtucal, etc.); dispolj pri cariva di stranjili (di(bi-li-g-cur) (un cu biligic) ex: znatea easti biligic diavearea, di tuti alanti lucri) tsi ari; zmulgu peanili di la un pulj amalm biligechi/biligeche (bi-li-g-chi) sf biligechi (bi-li(gljin); zmulgu perlu di pi caplu (truplu) a unui om; lau gch) (un cu biligic) bilgechi/bilgeche (bil-g-chi) sf (alghescu) pndz (cmesh, stranji) acas i la-aru; etc.; cur, bilgechi (bil-gch) (un cu biligic) bizilic (bi-zi-g-c) dispolj, gulishinedz, zmulgu, deapir, alghescu, lau, etc. {ro: sf bizilits (bi-zi-gts) (un cu biligic) ex: bizilic di malm jupui, beli, coji, nlbi (pnz)} {fr: ter la peau; corcer; lucrat sirmatiro; mi miscu cu un bizilic di asimi afumat tu dpouiller; blanchir (toile)} {en: skin; bark; peel, strip, flurii biliczii/biliczie (bi-lic-z-i) sf biliczii (bi-lic-z) (un launder} ex: alts di chelj li bilea oili; bilea-l njelu; nu shtea s- cu biligic) lu bileasc (s-lji scoat chealea); csaplu ma bileashti bilingic (bi-lin-g-c) sf vedz tu biligic nmaljlu; lj-avea psusit calu sh-ma-l bilea; n bilir (n biliri/bilire (bi-l-ri) sf vedz tu bilescu dispuljar, n loar tut tsi-aveam) furlji; muljerli bilescu (u la, bilit (bi-lt) adg vedz tu bilescu u-alghescu) pndza la-aru; pndza aest nu s-bileashti (nu s-bilits (bi-l-ts) sf bilits (bi-l-ts) soi di cuvert di ln alb; la, nu s-algheashti) ghini; muljerli s-duc la izvur ca s-bileasc cuvert, cuverti, doag, yeambul, vilendz, cerg, ciorg, etc. pndzli bilit (bi-lt) adg bilit (bi-l-t), bilits (bi-lts), bili{ro: cuvertur de ln alb} {fr: cuverture de laine blanche} ti/bilite (bi-l-ti) tsi-lj s-ari scoas chealea di pi trup; tsi-lj s{en: blanket made of white wool} ari curat coaja; tsi easti dispuljat (mprdat); tsi-lj s-ari zmuls biliun (bi-li--n) sf biliunj (bi-li-nj) numir multu mari tsi perlji i peanili; (pndz) tsi s-ari lat (alghit), etc.; curat, easti isea cu-un miliuni di miliunj; (fig: biliun = un numir dispuljat, gulishinat, zmulsu, dipirat, alghit, lat, etc. {ro: jupuit, multu mari) {ro: bilion} {fr: billion} {en: billion} ex: un belit, cojit, nlbit (pnz)} {fr: t la peau; corc; dpouill; biliun di paradz blanchi (toile)} {en: skinned; barked; peeled, stripped, biliungic (bi-lun-g-c) sf vedz tu biligic laundered} ex: cap bilit (fr per); gumar bilit (fr smar) biljai/biljae (bi-lj-i) sf vedz tu bilje biliri/bilire (bi-l-ri) sf biliri (bi-lr) atsea tsi s-fatsi cndu biljau (bi-lj-) sf vedz tu bilje cariva bileashti tsiva; curari, dispuljari, gulishinari, zmuldziri, bilje (bi-lj) sm biljadz (bi-ljdz) ugoad (tihisiri) tsi adutsidipirari, alghiri, lari, etc. {ro: aciunea de a jupui, de a beli, de a omlui tsi u pati, mari dureari shi znjii trupeasc shi a coji, de a nlbi pnz; jupuire, belire, cojire, nlbire} {fr: sufliteasc; biljau, biljai, bileau, scangi, scanci, cangi, action dter la peau; dcorcer; de dpouiller; de blanchir la taxirati, ndezm, ndizm, distihii, ctrats, pacus, pacuz, toile} {en: action of skinning; of barking; of peeling, of leats, hal; (expr: gioac preftul di bilje = c voi i c nu voi, stripping, of laundering} dizbilescu (diz-bi-ls-cu) (mi) vb lipseashti s-lu fac un lucru) {ro: belea, nenorocire} {fr: IV dizbilii (diz-bi-l), dizbileam (diz-bi-lem), dizbilit (dizmalheur, embarras, embtement, flau} {en: misfortune,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

197

worry, scourge} ex: aestu eara biljelu-a biljadzlor biljau bindisit (bin-di-st) adg vedz tu bindisescu (bi-lj-) sf biljei (bi-lj) (un cu bilje) biljai/biljae (bibinec1 (bi-nc) sm binets (bi-nts) cal tsnut shi nvitsat tra slj-i) sf biljei (bi-lj) (un cu bilje) bileau (bi-le-) sf poart oaminj cval (nclar); cal di cval; cal di binechi; bilei (bi-l) (un cu bilje) binechi, cval, timbilichi (ro: cal de clrit} {fr: cheval de biljuri/biljure (bi-lj-ri) sf biljuri (bi-ljr) un soi di yilii selle; (cheval, mulet) propre monter} {en: saddle-horse} ex: adrat tra s-hib multu lutsitoari, scntiljoas di cari s-adar bineclu di cval (calu di cval); un taxidar cu bineclu-a lui; mash lucri fini, scumpi; crustal {ro: cristal} {fr: cristal} {en: tsintsi ats, binetslj-a lui binechi/bineche (bi-n-chi) sf binecrystal} chi (bi-nch) pravd (cal, mul) tsnut tr purtari oaminjlji bilush (bi-lsh) sm bilush (bi-lsh) soi di pescu di ap dul- cval (ro: (cal sau catr) de clrit} {fr: cheval de selle; tsi tsi sh-u-adutsi cu bilbitsa; bilbits {ro: pete de ap dulce} (cheval, mulet) propre monter} {en: saddle-horse; (horse or {fr: sorte de poisson deau douce} {en: species of lake fish} mule) for saddle} ex: calu i mula va tsnj binechi (di cval)? bim (b-m) sf bimi/bime (b-mi) loclu (soea, dmara) di-iu binec2 (bi-nc) sn binecuri (bi-n-cur) cpachi chindisit di s-tradzi (di iu nchiseashti) tsiva (lucru, hiints, etc.); arzg, carti (vivlii) {ro: copert pictat} {fr: enveloppe colorie} {en: arzgn, rzg, sirt, vin, vitil, izvur, soi, dmar, lgam; painted cover} ardtsin, ariditsin, rdtsin, riditsin, rdztin, zrtsin binechi/bineche (bi-n-chi) sf vedz tu binec1 {ro: origine, soi, (linie de) descendents} {fr: origine, espce, binets (bi-nts) sm pl vedz tu biznat sorte, ligne} {en: origin, sort, kind, (line of) descendants} binets* pluralu di la zborlu binec vedz binec1 bimbash (bim-bsh) sm vedz tu bimbshe binjisescu (bi-nji-ss-cu) (mi) vb IV binjisii (bi-nji-s), binjibimbshe (bim-b-sh) sm bimbshadz (bim-b-shdz) cap seam (bi-nji-sem), binjisit (bi-nji-s-t), binjisiri/binjisire (silihtar, cumndar) dit ascherea nturtseasc, cari cumndrsea (bi-nji-s-ri) mi-ariseashti s-fac tsiva cu vreari tr cariva (ma mults aschirladz {ro: maior n armata turceasc} {fr: njic, ma slab, etc.); ascultu cu cshtig (tinjisescu, dau simasii comandant dans larme turque} {en: major in the Turkish la) atseali tsi mindueashti i dztsi cariva; dau di mnear; ctarmy} bimbash (bim-bsh) sm bimbash (bim-bsh) dixescu, saidisescu, sldisescu {ro: binevoi, catadixi, lua n (un cu bimbshe) ex: vinji un bimbash cu ascheri seam} {fr: bien vouloir; daigner} {en: condescend to; be bimts (bm-ts) sf vedz tu pleamits willing to; deign to} ex: nu s-biniseashti (nu para va, nu binai/binae (bi-n-i) sf bini (bi-n) bin, acareti, adrctdixeashti) s-yin la noi binjisit (bi-nji-st) adg binjisit mintu, cas {ro: bina, construcie} {fr: construction} {en: (bi-nji-s-t), binjisits (bi-nji-sts), binjisiti/binjisite (bi-nji-sbuilding} bin (bi-n) sm binadz (bi-ndz) (un cu binai) ti) tsi-lj si featsi tsiva cu vreari; tsi easti loat di mnear; ctbinalitic (bi-na-l-tic) adg binalitic (bi-na-l-ti-c), binalitits dixit, saidisit, sldisit {ro: binevoit, catadixit, luat n seam} (bi-na-l-tita), binalititsi/binalititse (bi-na-l-ti-tsi) tsi easti cu {fr: bien voulu; daign} {en: condescended to; been willing truplu mari sh-gros {ro: corpolent} {fr: corpulent} {en: to; deigned to} binjisiri/binjisire (bi-nji-s-ri) sf binjisiri (bicorpulent, stout} ex: vts binalititsi, mri nji-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-binjiseashti {ro: binat (bi-nt) adg vedz tu biznat aciunea de a binevoi, de a catadixi, de a lua n seam} {fr: bin (bi-n) sm vedz tu binai action de bien vouloir; de daigner} {en: action of condescenbindercu (bin-dr-cu) sm bindertsi (bin-dr-tsi) cucot ding to; of being willing to; of deigning to} (mascurlu a gljinljei) di dmar bun; bindiric, cucot, cocut, binjisiri/binjisire (bi-nji-s-ri) sf vedz tu binjisescu cpon, cponj, cnttorash, ctndorash {ro: coco de ras binjisit (bi-nji-st) adg vedz tu binjisescu bun} {fr: coq de bonne race} {en: rooster of good breed} ex: bioanji/bioanje (bi-o-nji) sf vedz tu bei grama = dhelta ca bindercu bindiric (bin-di-rc) sm bir (br) sm biri (br) zbor cu cari s-diznjard njitslji, cu bindirits (bin-di-rts) (un cu bindercu) ex: grama = noima di ficior gioni, livendu; bircu, birciu, etc. {ro: fiu dhelta ca bindiric brav} {fr: enfant vaillant} {en: brave child} ex: birlu (gionili) bindiric (bin-di-rc) sm vedz tu bindercu a meu bircu (br-cu) adg birc (br-c), birtsi (br-tsi), bindisescu (bin-di-ss-cu) vb IV bindisii (bin-di-s), bindiseam birtsi/birtse (br-tsi) zbor cu cari s-diznjard njitslji, cu noima (bin-di-sem), bindisit (bin-di-s-t), bindisiri/bindisire (bin- di gioni, dash, scumpu, vrut; bir, birciu {ro: drgu, voinic, di-s-ri) mi-arseashti un lucru; lu-aflu pri cariva (tsiva) dup gentil} {fr: gentil, joli, brave} {en: dear, gentle, brave} ex: gustul a meu; mi portu ghini, caldu cu cariva sh-lj-aspun soarli, bircul (dashlu), ddea birciu (br-cu) adg birci/birce uspitslji (filii) sh-tinjii; saidisescu, sldisescu, l-dau di (br-ci), birci (br-ci), birtsi/birtse (br-tsi) (un cu bircu) mnear; l-dau di curau {ro: plcea; da atenie; prefera} {fr: biro (b-ro) sm invar (vocativlu-a zborlui bir) num di plaire; avoir des attentions pour quelquun; prfrer} {en: uspitslji cu cari-l cunushtem un om tsi-l lugursim gioni, shi-l like; show friendliness towards somebody} ex: nu-nj bindisi tinjisim tr giunaticlu tsi-aspuni {ro: bade} {fr: terme (nu mi-arsi) fustanea; u! laea, laea, nu mi bindisea (nu mi damicale admiration envers un homme que lon considre bga di oar, nu mi da di mnear) bindisit (bin-di-st) adg vaillant} {en: friendly name with which one calls someone bindisit (bin-di-s-t), bindisits (bin-di-sts), bindisiconsidered brave} ex: aide, o, biro, aide!; sh-di-atsia, vre biro, ti/bindisite (bin-di-s-ti) tsi easti arsit di cariva; tsi easti pri Catirina; la noi, vre biro-m; aide, biro, curcubet gustul a unui; tsi easti dat di mnear; saidisit, sldisit {ro: biroanji/biroanje (bi-ro-nji) sf biroanji/biroanje (bi-ro-nji) plcut, cruia i s-a dat atenie; preferat} {fr: plu; qui a reu muljari tsi easti ndrumin, gioni, ca un brbat; brbat, brbdes attentions de quelquun; prfr} {en: liked; who is shown toanji, birbeac {ro: femeie brav} {fr: femme vaillante} {en: friendliness} bindisiri/bindisire (bin-di-s-ri) sf bindisiri valiant woman} ex: muljerli-a lor suntu biroanji (birbeatsi) (bin-di-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva bindiseashti un birari/birare (bi-r-ri) sf vedz tu ber lucru, cndu s-poart ghini shi caldu cu cariva; saidisiri, birat (bi-rt) adg vedz tu ber sldisiri {ro: aciunea de a plcea; de a da atenie; de a birati/birate (bi-r-ti) sf birts (bi-rts) ordin ngrpsit, di-a prefera} {fr: action de plaire; davoir des attentions pour sultanlui turcu, di-aoa sh-un chiro, tsi s-da tr dispots; firmani, quelquun; de prfrer} {en: action of liking; of showing tirmani, leadzi, nom {ro: firman ce se d arhiereilor} {fr: friendliness towards somebody} biindisescu (bi-in-di-ssordre crit donn aux vques} {en: written order given for cu) vb IV biindisii (bi-in-di-s), biindiseam (bi-in-di-sem), the bishop} biindisit (bi-in-di-s-t), biindisiri/biindisire (bi-in-di-s-ri) bir (b-r) sf biri/bire (b-ri) biutur cari, deadun cu yinlu sh(un cu bindisescu) biindisit (bi-in-di-st) adg biindisit archia easti multu vrut di lao (c ari sh-niheam shpirtu tu (bi-in-di-s-t), biindisits (bi-in-di-sts), biindisiti/biindisite ns), fapt dit hirbearea tu ap (sh-deapoea aprindearea) a (bi-in-di-s-ti) (un cu bindisit) biindisiri/biindisire (bi-ingrnutslor di grni (ma multu di ordzu) fitrusiti, uscati shi di-s-ri) sf biindisiri (bi-in-di-sr) (un cu bindisiri) mtsinati, tu cari s-bag shi ndau lilici galbini-verdz (scoasi bindisiri/bindisire (bin-di-s-ri) sf vedz tu bindisescu di un earb asclntoari), tra s-lji da un-anjurizm sh-un

198

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

gustu amar {ro: bere} {fr: bire} {en: beer} ex: caft bir cu cpitnji, sindoni, etc.) tra s-li fac ma mushati {ro: bibil, mize birrii/birrie (bi-r-r-i) sf birrii (bi-r-r) un soi broderie} {fr: espce de petite dentelle, ourlet} {en: lace, hem} di hani fapt maxus tr oaminjlji tsi vor si s-duc shi s-bea un birbilji/birbilje (bir-b-lji) sf birbilji/birbilje (bir-b-lji) vas bir {ro: berrie} {fr: brasserie} {en: beer house, pub} (analtu) cu cari s-adutsi la meas ap, yin, etc. tra si s-toarn tu birrii/birrie (bi-r-r-i) sf vedz tu bir scafi i yilii tr beari; bucal, bucali, bujan, bujan, garaf, birbantu (bir-bn-tu) sm, sf(?), adg vedz tu birbu craf, mtrac, mtrac, mtr, cutrov, ctruv, birbilj {ro: birbati/birbate (bir-b-ti) invar. tsi easti murdar; tsi nu easti can, ulcic} {fr: broc, cruchon} {en: pitcher, small jug} ex: curat; tsi easti mplin di lvushii; tsi s-ari murdripsit; bashur, lj bg birbilja di yin dininti birbilj2 (bir-blj) sn bashurcu, ntroc, murdar, lvos, liros, pishliros, crnjid, atsal, birbilji/birbilje (bir-b-lji) (un cu birbilji) etc. {ro: murdar} {fr: sale} {en: dirty} ex: mi fac tut birbati birbiljoc (bir-bi-ljc) sm vedz tu birbilj1 (murdar); tuts hits birbati (murdari, murdripsits); ca s-ti fac birbir (bir-br) sm vedz tu birbilj1 adz birbate (murdar, tr-arizilji); s-nu-agiundzi dip birbati birbu (br-bu) sm birghi (br-ghi) (mascur) mushat, bugdan, (murdar, tr-arizilji) brbtescu2 (br-b-ts-cu) (mi) vb IV fudul, pirifan, daitcu, dailean, etc. (fig: birbu = un tsi-ardi lubrbtii (br-b-t), brbteam (br-b-tem), brbtit (br- mea; arditor, minciunos, calpuzan, bthci, marghiol, etc.) b-t-t), brbtiri/brbtire (br-b-t-ri) l-u-adar pri cariva {ro: mascul mndru} {fr: beau, fier} {en: proud male} ex: oili si s-fac birbati; murdripsescu, ncarcu, lvushescu, dmcu- ambirar dup un birbu (pirifan birbec) calesh; agiumsish sescu, mryescu, etc. {ro: (se) mnji, (se) murdri} {fr: (se) birbul (fig: arditorlu, bthcilu) a hoarljei birbantu (birbarbouiller} {en: dirty, smear} ex: cari txeashti, sbn-tu) sm, sf(?), adg [birbant (bir-bn-t)?], birbants (birbrbteashti (s-murdripseashti) brbtit (br-b-tt) adg bn-ts), [birbanti/birbante (bir-bn-ti)?] un tsi sh-treatsi brbtit (br-b-t-t), brbtits (br-b-tts), brbtiti/brbana dup cum u va el, aspart sh-pnghioas, nu dup cum u btite (br-b-t-ti) tsi easti faptu s-hib birbati; murdripsit, caft nomurli shi ardzli tinjisiti a alntor oaminj; brbat tsi luncrcat, lvushit, dmcusit, mryit, etc. {ro: mnjit, murdrit} arsescu multu muljerli sh-alag multu cu eali {ro: berbant, {fr: barbouill} {en: dirtied, smeared} brbtiri/brbtire afemeiat} {fr: libertin, coureur} {en: libertine, free-thinker, (br-b-t-ri) sf brbtiri (br-b-tr) atsea tsi s-fatsi cndu debauched} birbntlchi/ birbntlche (bir-bn-tl-chi) sf cariva s-brbtiseashti; murdripsiri, ncrcari, lvushiri, birbntlchi (bir-bn-tlch) purtarea, bana di birbantu; dmcusiri, mryiri, etc. {ro: aciunea de a (se) mnji, de a (se) ceapcnlchi {ro: libertinaj} {fr: libertinage} {en: libertinage} murdri; mnjire murdrire} {fr: action de (se) barbouiller} birciu (br-cu) adg vedz tu bir {en: action of dirtying, of smearing} bircu (br-cu) adg vedz tu bir birbntlchi/ birbntlche (bir-bn-tl-chi) sf vedz tu birbu birde (bir-d) sm birdadz (bir-ddz) scriari neaprucheat tubirbeac (bir-be-c) sf vedz tu birbec aestu dictsiunar; vedz pirde birbec (bir-bc) sm birbets (bir-bts) mascurlu a oailjei; birdhipsescu (bir-dhip-ss-cu) vb IV birdhipsii (bir-dhip-s), areati (expr: birbec strif = birbec di trei anj {ro: berbec} {fr: birdhipseam (bir-dhip-sem), birdhipsit (bir-dhip-s-t), blier} {en: ram, buck} ex: nu au nits noatinj, ni birbets; lubirdhipsiri/birdhipsire (bir-dhip-s-ri) un cu birdipsescu arucuti ca birbeclu; cloputli-a birbetslor suntu di tuci, ear a birdhipsiri/birdipsire (bir-dhip-s-ri) sf birdhipsiri (bir-dhip-sr) tsachilor suntu di bcri; a unui birbec bun lj-yin treidzts p- un cu birdipsiri n la tsindzts di oi; ea mutrits-lu di pi cheptu, s-pari ca birbec birdhipsit (bir-dhip-st) adg birdhipsit (bir-dhip-s-t), aleptu; oi, oi, grambolu-a meu, oi, oi, birbeclu-a meu; birbeclu birdhipsits (bir-dhip-sts), birdhipsiti/birdhipsite (bir-dhip-sdi doi anj easti mljor; tu Machidunii s-mc cndutsido carnea ti) un cu birdipsit di birbec birbeac (bir-be-c) sf birbeatsi/birbeatse (birbirdhush (bir-dhsh) adg birdhushi/birdhushe (bir-dh-shi), be-tsi) oai tsi sh-u-adutsi cu un birbec (fig: birbeac = birdhush (bir-dhsh), birdhushi/birdhushe (bir-dh-shi) un muljari tsi easti putut, ndrumin, gioni ca un brbat; brbat, cu birdush biroanji, brbtoanji) {ro: oaie care seamn cu un berbec} birdipsescu (bir-dhip-ss-cu) vb IV vedz tu mbirduescu {fr: brebis qui ressemble un blier} {en: sheep ressembling birdipsiri/birdipsire (bir-dhip-s-ri) sf vedz tu mbirduescu a ram} ex: muljari ca birbeac; iu dats feata ca birbeac birdipsit (bir-dhip-st) adg vedz tu mbirduescu (mushat shi gioni) birbicush (bir-bi-csh) sm [birbicush birdush (bir-dsh) adg birdushi/birdushe (bir-d-shi), birdush (bir-bi-c-sh)], birbicush (bir-bi-csh), [birbicushi/birbicu(bir-dsh), birdushi/birdushe (bir-d-shi) un tsi alag cljurshe (bir-bi-c-shi)] tinir, njic birbec {ro: berbecu} {fr: jeune li, dit un loc tu altu, fr nitsiun scupo tu ban sh-fr s-aib tu blier} {en: young ram, young buck} ex: ari un ficior ca un minti s-fac tsiva; un tsi nu lu-arseashti s-lucreadz shi nu birbicush; l-durea birbicusha di oai (oaea ca un birbicush) pari s-aib un loc iu s-bneadz, cu casa sh-cu lucrul; tsi birbicar (bir-bi-cr) sm birbicari (bir-bi-cr) picurar tsi ahzeashti ca lumea s-lu aib tu catafronisi (c easti atim, pashti birbetslji {ro: cioban de berbeci} {fr: berger gardeur de tihilai, firaun, pushclju, etc.); vagabondu, ciuhljan, ciumagar, bliers} {en: shepherd of rams} ex: birbicarlji, nutinarlji shi hulandar, capisz, pezevenghiu {ro: vagabond, derbedeu, stirparlji pascu tu munts ma-analts di atselj iu pascu haimana} {fr: vagabond} {en: vagabond, tramp} cprarlji, mtricarlji shi muldzarlji birhuzuri/birhuzure (bir-hu-z-ri) sf birhuzuri (bir-hu-zr) birber (bir-br) sm vedz tu barb efharistii, efhrstisiri, ushnurlc, shuchir, shuchiur, biricheabirbicar (bir-bi-cr) sm vedz tu birbec vis, spulaiti, hart {ro: mulumire} {fr: remerciment} {en: birbicush (bir-bi-csh) sm vedz tu birbec thanks} ex: s-ts-aduc birhuzuri (efharistii) birbilj1 (bir-blj) sm birbilj (bir-blj) pulj njic di pduri biri/bire (b-ri) sf vedz tu beau1 (lungu di vr 15 cm. sh-cu peanili murni-aroshi) tsi cnt biricheat-virsn (bi-ri-cht-vir-sn) invar vedz tu biricheti1 multu mushat noaptea (sh-tr-atsea easti, multi ori, criscut shi biricheavis (bi-ri-che-vis) adv pricunushteari a bunlui tsi-lj tsnut n cas); aidon, aidoni, bilbilj, nibilbilj, birbir, s-ari fapt; efharistii, efhrstisiri, ushnurlc, birhuzuri, birbiljoc, filomel, sirvilj, vigljitoari {ro: privighetoare} {fr: shuchir, shuchiur, spulaiti, hart {ro: mulumit} {fr: grace} rossignol} {en: nightingale} bilbilj1 (bil-blj) sm bilbilj {en: thanks} ex: va l u avem tu biricheavis (efharistii, (bil-blj) (un cu birbilj) nibilbilj (ni-bil-blj) sm nibilbilj shuchir) pn s-bnm (ni-bil-blj) (un cu birbilj) birbir (bir-br) sm birbiri (birbiricheti1/birichete (bi-ri-ch-ti) sf birichets (bi-ri-chts) 1: br) (un cu birbilj) ex: cnt shi birbirlji pri saltsi num tsi da a yiptului dit agru (a zrzvtslor dit grdin, a birbiljoc (bir-bi-ljc) sm birbiljots (bir-bi-ljts) (un cu poamilor di pri ponj, etc.), tsi suntu criscuti sh-adunati di om birbilj) ex: vinj-a birbiljoclui mes; ciurciur ca birbiljoclu dup tsi s-fac; 2: lucru (yiptu) tsi easti ma multu (ma mari) ca birbilj2 (bir-blj) sn vedz tu birbilji di-arad; numir mari di lucri (grni); lucru tsi easti bolcu birbilj3 (bir-blj) sm birbilj (bir-blj) un soi di dantel (cu(multu, ct s-vrei, di pistaneu); bulchi, bulunchi, artirizm; sut multi ori tu mardzinea di stranji (guliri, mnits di cmesh, (fig: biricheti = (i) grn, (ii) pni) {ro: rod; berechet,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

199

abunden (de cereale)} {fr: rcolte; abondance (en tsi va s-u bag tu-un guv, sh-alants ficiori tsi nu vor s-lucrales)} {en: harvest, crop; abundance (in cereals)} ex: alas shi caft s-lu ncheadic; bicic, poarc, gugi, gotc, biricheti di (multu, bolcu) grn; estan easti biricheti (s-featsi cotc {ro: poarca (de la un joc de copii)} {fr: une balle (un multu yiptu); clc tu casa-a noastr cu cicior bun, cu ns n morceau de bois, morceau dos, etc.) qui fait partie dun jeu intr birichetea (avearea); criscu, s-featsi mari birichetea (fig: denfants} {en: a ball (a piece of wood or bone, etc.) that is a grnlu); nu calc birichetea (fig: pnea) biricheti2/birichete part of a childrens game} bicic (bc-c) sf bicichi/biciche (bi-ri-ch-ti) adv tsi easti bolcu, multu {ro: cu abunden} (bc-chi) (un cu bishc) {fr: abondamment} {en: abundantly} ex: avem ahtri ciuvanji bishchedz (bishchdz) vb I vedz tu bishic biricheti (multi, cti s-vrei) biricheat-virsn (bi-ri-cht-virbishicari/bishicare (bi-shi-c-ri) sf vedz tu bishic sn) invar zbor (loat di la turts) tsi va s-dzc Dumnidz bishicat (bi-shi-ct) adg vedz tu bishic s-ts-l toarn bunlu tsi-adrash; s-ts-agiut s-prucupseshti, etc.); bishic (bi-sh-c) sf bishits (bi-shts) umfltur mplin di doxa-al Dumnidz {ro: bogdaproste!} {fr: que Dieu vous vimtu tsi s-fatsi pri fatsa-a apiljei cndu hearbi sh-clucuteashti, rcompense!} {en: God bless you for it!} ic atumtsea cndu apa fatsi spum; umfltur mplin di biricheti2/birichete (bi-ri-ch-ti) adv biricheti1 dzam pi chealea-a omlui cndu s-ardi; mdular dit truplu-a biringi (bi-rin-g) sm, sf, adg biringioanji/biringioanje (bi-rinomlui tsi sh-u-adutsi cu un pung mplin di dzam i chishat; go-nji), biringeadz (bi-rin-gdz), biringioanji/biringioanje fltac, fultac, fusc, pluscut, cndil, tsipur, hboat {ro: (bi-rin-go-nji) atsel (atsea) cari (tu-un-arad di lucri) sbic} {fr: ampoule, bulle, vessie} {en: blister, bubble, afl tu protlu loc (tu loclu di frmti); tsi s-afl nintea-a tutulor bladder} bishichedz (bi-shichdz) vb I bishicai (bi-shialants; di frmti; prot, ntnj, antnj, ntnj, ninti, ninti {ro: ci), bishicam (bi-shi-cm), bishicat (bi-shi-c-t), bishicaprim, frunta} {fr: premier} {en: first} ri/bishicare (bi-shi-c-ri) fac fultts (bishits); fultchedz, biro (b-ro) sm vedz tu bir bishchedz {ro: bica, face (se umple de) bici} {fr: produire biroanji/biroanje (bi-ro-nji) sf vedz tu bir des ampoules, se couvrir de cloques} {en: cause blisters, birungic (bi-run-g-c) sf vedz tu burungic break with blisters} bishicat (bi-shi-ct) adg bishicat (bibis1 (bs) sn bisuri (b-sur) partea-a truplui cu cari omlu shi-c-t), bishicats (bi-shi-cts), bishicati/bishicate (bi-shi-cshadi di-arad pi scamnu; guva-a truplui pri iu easi nafoar ti) tsi ari fapt bishits; bishcat, fultcat {ro: bicat, umplut omlu (shi sh-fatsi apa-atsea groasa) cndu s-dutsi la hale; cur, de bici} {fr: couvert dampoules, de cloques} {en: broken crtelj, cuci, fndc, fndec, ghes, primichir, shidzut; (expr: mi with blisters} bishicari/bishicare (bi-shi-c-ri) sf bishicri tsni bislu = am curai; nj-u tsni; mi tsni curlu, curaua, (bi-shi-cr) atsea tsi pati un cndu fatsi bishits; fultcari, curdeaua, etc.) {ro: cur} {fr: cul, derrire} {en: arse} ex: ti bishcari {ro: aciunea de a bica, bicare} {fr: action de tsni bislu? (expr: ts-u tsni?, ai curai?) produire des ampoules, de se couvrir de cloques} {en: action bis2 (bs) sm vedz tu bij of causing blisters, of breaking with blisters} bishchedz bisag (bi-s-g) sf vedz tu disag (bishchdz) vb I bishcai (bish-ci), bishcam (bish-cm), bisbilji/bisbilje (bis-b-lji) sf bisbilji/bisbilje (bis-b-lji) scriari bishcat (bish-c-t), bishcari/bishcare (bish-c-ri) (un cu neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz bizbilji bishichedz) bishcat (bish-ct) adg bishcat (bish-c-t), biscuit (bis-cu-t) adg biscuit (bis-cu--t), biscuits (bis-cubishcats (bish-cts), bishcati/bishcate (bish-c-ti) (un cu ts), biscuiti/biscuite (bis-cu--ti) (grn) fitrusit {ro: ncolit, bishicat) bishcari/bishcare (bish-c-ri) sf bishcri (bish-cr) (gru) ncolit} {fr: germ} {en: germinated} (un cu bishicari) bisearc (bi-ser-c) sf vedz tu bisearic bishichedz (bi-shichdz) vb I vedz tu bishic bisearic (bi-se-ri-c) sf biserits (bi-s-rits) cas tsi easti bishinari/bishinare (bi-shi-n-ri) sf vedz tu bishin numtsit maxus, tra si s-tsn nuntru un tsirimonji tsi ari s- bishinat (bi-shi-nt) adg vedz tu bishin fac cu-un pisti; casa iu crishtinjlji s-duc si s ncljin al bishin (bi-sh-n) sf bisinj (bi-shnj) vimtu tsi easi dit mats Dumnidz shi preftul crishtin fatsi lituryia; biseric, bisearc, prit guva di cur sh-cari, di-arad, anjurzeashti urut shi fatsi un biserc, bsearic, bsearc {ro: biseric} {fr: glise} {en: vrondu ghini cunuscut; (fig: bishin = minciun; expr: 2: church} ex: mi duc la bisearic biseric (bi-s-ri-c) sf bishin cuf = bishin tsi nu s-avdi; 3: bishinj di cuc = zboar biserits (bi-s-rits) (un cu bisearic) bisearc (bi-ser-c) goali sh-fr simasii; chirturi, brcudii, curcufeli, papardeli, sf bisertsi (bi-sr-tsi) (un cu bisearic) biserc (bi-sr-c) curcubeti hearti, burlidz mbirati, mnits di tmbari, etc.; 4: sf bisertsi (bi-sr-tsi) (un cu bisearic) ex: apresh n aruc (trag, nj-ascap, etc.) un bishin = bes, bishinedz; 5: njlumbard la biserc bsearic (b-se-ri-c) sf bserits (b- fug bishinjli = nj-easti mult fric, lhtrsescu; 6: nj-artseashs-rits) (un cu bisearic) bsearc (b-ser-c) sf ti bishina = nj-cher curagilu; 7: vindu bishinj = dzc minciunj bsertsi (b-sr-tsi) (un cu bisearic) sh-caftu s-lu-ard pri cariva) {ro: bin} {fr: pet} {en: fart} biserc (bi-sr-c) sf vedz tu bisearic ex: trapsi n bishin di dishtipt tut lumea; ascultu mini biseric (bi-s-ri-c) sf vedz tu bisearic bishinj (fig: minciunj) di-atseali? bishinos (bi-shi-ns) adg bisgulea (bis-g-lea) adv (scriari neaprucheat di noi, vedz bishinoas (bi-shi-no-s), bishinosh (bi-shi-nsh), bishinoabizgulea) si/bishinoase (bi-shi-no-si) un tsi tradzi bishinj; (fig: bishibisgulescu (bis-g-ls-cu) vb bisgulii (bis-gu-l), bisguleam nos = (i) (om) tsi lj-easti fric; tsi easti fricos, cctoss, (bis-gu-lem), bisgulit (bis-gu-l-t), bisguliri/bisgulire (bis- cufuryios, etc.; (ii) (om) tsi dztsi minciunj, minciunos; (iii) gu-l-ri) (scriari neaprucheat di noi, vedz bizgulescu) (om) tsi zburashti chirturi, tsi talji papardeli, tsi mc bizbilji, bisguliri/bisgulire (bis-gu-l-ri) sf bisguliri (bis-gu-lr) (scriari etc.) {ro: binos} {fr: pteur} {en: who farts} ex: ved c nu neaprucheat di noi, vedz bizguliri) ts-u tsni, bishinoase! (fig: fricoase!, cctoase!) bes (bs) bisgulit (bis-gu-lt) adg bisgulit (bis-gu-l-t), bisgulits (bis(mi) vb IV bishii (bi-sh), bisheam (bi-shem), bishit (bigu-lts), bisguliti/bisgulite (bis-gu-l-ti) (scriari neaprucheat sh-t), bishiri/bishire (bi-sh-ri) alas vimtu s-eas dit mats di noi, vedz bizgulit) prit guva di cur; trag un bishin; bishinedz; (expr: 1: capra bish (bsh) sm pl(?) hlati di cilichi, sumigoas la un capit, beasi shi oaea s-arushineadz = zbor tsi s-dztsi tr un om c cu cari s-fac guvi tu curali (tu pputs, tu tsruhi, tu urecljili-a stipseashti, cndu averlu easti c un altu om lu-ari stepsul; 2: oilor, etc.); guva fapt di-aest hlati; sul, tsngrsul, tsun- mini lu nvets s-beas = mini-lj dzc tsi s-fac c el nu para gursul {ro: potrical} {fr: alne} {en: awl} shtii; mini lu urnipsescu; 3: ntsap gumarlu tra s-beas = va sbishcari/bishcare (bish-c-ri) sf vedz tu bishic lu cafts un lucru tra s-ts si da; 4: tsi s-eas, s-beas = tsi sbishcat (bish-ct) adg vedz tu bishic hib, s-hib) {ro: bi} {fr: pter, vesser} {en: fart} ex: bishish bishc (bsh-c) sf bishchi/bishche (bsh-chi) un bal di fr arshini c-ts fu fatsa lai; prashlu s-mc pn tu Martsu, peatitsi (un cumat di lemnu i di os, un cucean di misur, etc.), c dup Martsu s-amputi, c-l beasi Martsul bishit (bi-sht) dit un agioc di ficiurits, tsi easti agudit cu shcoplu di-un ficior adg bishit (bi-sh-t), bishits (bi-shts), bishiti/bishite (bi-sh-

200

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ti) tsi ari trapt un bishin {ro: bit} {fr: pt, vesser} {en: surann} {en: who got old, outdated} mbitrniri/mbitrnire farted} ex: prash bishit (moali?) bishiri/bishire (bi-sh-ri) sf (mbi-tr-n-ri) sf mbitrniri (mbi-tr-nr) atsea tsi s-fatsi bishiri (bi-shr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva tradzi un cndu cariva aushashti (tsiva si nvicljashti); aushiri, mushiri bishin {ro: aciunea de a bi} {fr: action de pter, de (tr muljeri), alghiri, anvicljari, nvicljari, vicljari, nvicljiri, vesser} {en: action of farting} bishinedz (bi-shi-ndz) (mi) vicljiri, btljusiri {ro: aciunea de a mbtrni, de a se vb I bishinai (bi-shi-n), bishinam (bi-shi-nm), bishinat nvechi; mbtrnire, nvechire} {fr: action de vieillir, de (bi-shi-n-t), bishinari/bishinare (bi-shi-n-ri) (un cu bes) devenir vieux, de devenir surann, de tomber en dsutude} bishinat (bi-shi-nt) adg bishinat (bi-shi-n-t), bishinats {en: action of geting old, of getting outdated} mbtrnescu (bi-shi-nts), bishinati/bishinate (bi-shi-n-ti) (un cu bishit) (mb-tr-ns-cu) vb IV mbtrnii (mb-tr-n), mbtrneam bishinari/bishinare (bi-shi-n-ri) sf bishinri (bi-shi-nr) (mb-tr-nem), mbtrnit (mb-tr-n-t), mbtrniri/mb(un cu bishiri) bishintoari/bishintoare (bi-shi-n-to-ri) trnire (mb-tr-n-ri) (un cu mbitrnescu) ex: di doi anj sf bishintori (bi-shi-n-tr) un soi di prnoanji tsi-lj si da a ncoa, mbtrni mratlu; mbtrnir shi ficiorlji a lui mbunei tufechi i a unei pishtoal {ro: revorver} {fr: arme feu} trnit (mb-tr-nt) adg mbtrnit (mb-tr-n-t), mb{en: fire arm}trnits (mb-tr-nts), mbtrniti/mbtrnite (mb-tr-n-ti) bishin di vulpi sf bishinj di vulpi un soi di bureati (un cu mbitrnit) ex: lu-afl mbtrnit multu mbtrni(ciupernic, peciurc) tsi s-mc; popurd {ro: pufai, un fel de ri/mbtrnire (mb-tr-n-ri) sf mbtrniri (mb-tr-nr) ciuperc comestibil} {fr: vesse de loup (champignon comes- (un cu mbitrniri) ex: mbtrnirea nu yini cu mushutets tible)} {en: an edible mushroom}biter (bi-tr) adv vedz tu abitiri bishintoari/bishintoare (bi-shi-n-to-ri) sf vedz tu bishin bitisescu (bi-ti-ss-cu) (mi) vb IV bitisii (bi-ti-s), bitiseam (bibishinedz (bi-shi-ndz) (mi) vb I vedz tu bishinti-sem), bitisit (bi-ti-s-t), bitisiri/bitisire (bi-ti-s-ri) l-duc bishinos (bi-shi-ns) adg vedz tu bishinun lucru pn la capit; astmtsescu un lucru c nu-armasi altu bishiri/bishire (bi-sh-ri) sf vedz tu bishintsiva tr ftseari; astmtsescu lucrul aclo iu-agiumsi shi nu lubishit (bi-sht) adg vedz tu bishinalas si s-fac ma diparti; l-fac un lucru s-hib etim tr-atseali tsi bishlic (bish-lc) sm bishlits (bish-lts) anpatra parti dit un am tu minti; bitsescu, sculusescu, susescu, tilescu, apulsescu, lucru ntreg; un cartu di lir (= 5 aspri, grosh); biligichi di mburescu, burescu, scrchescu; (expr: 1: nu bitisescu bishlits; cirec, cartu, ortu {ro: sfert} {fr: quart} {en: quarter} (nibitisit) zborlu = unshun, cum bitisescu zborlu; 2: ex: tpanci di un bishlic; cu ghiurdnj shi cu bishlits (biligits di mi bitisii la fats = slghii multu) {ro: termina, isprvi, sfri} paradz){fr: achever, terminer, finir} {en: finish, terminate} ex: bitisi bishnari/bishnare (bish-n-ri) sf bishnri (bish-nr) scriari pndza; bitisi moarea; bitisii (astmtsii) lucrul aclo iu earam neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz bishinaric-aveam lndzidzt; bitisii aestu lucru shi mi-acats di altu; nu bishnat (bish-nt) adg bishnat (bish-n-t), bishnats (bish- bitisi ghini zborlu (expr: unshun, cum bitisi zborlu) sh-lunts), bishnati/bishnate (bish-n-ti) scriari neaprucheat tu- agudi gugoshlu; nu avea seamni s-bitiseasc; ti bitisish (expr: aestu dictsiunar; vedz bishinatslghisi, ti trapsish) la fats bitisit (bi-ti-st) adg bitisit (bibishnedz (bish-ndz) (mi) vb I bishnai (bish-n), bishnam ti-s-t), bitisits (bi-ti-sts), bitisiti/bitisite (bi-ti-s-ti) (lucru) (bish-nm), bishnat (bish-n-t), bishnari/bishnare (bish-n- tsi easti dus pn la capit; tsi easti astmtsit c nu-armasi altu ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz bishinedztsiva ti-adrari; tsi s-ari fapt etim; bitsit, sculusit, susit, tilit, bishnos (bish-ns) adg bishnoas (bish-no-s), bishnosh apulsit, mburit, burit, scrchit {ro: terminat, isprvit, sfrit} (bish-nsh), bishnoasi/bishnoase (bish-no-si) scriari {fr: achev, termin, fini} {en: finished, terminated} ex: feata neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz bishinosmut sh-bitisit (expr: slghit) bitisiri/bitisire (bi-ti-s-ri) sf bishtoc (bish-tc) sn bishtoatsi/bishtoatse (bish-to-tsi) bitisiri (bi-ti-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva bitiseashti un lemnu lungu shi suptsri; ciumag, ciumag, giumac, afingi, lucru; bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, apulsiri, mburiri, buriri, pulean, teg, shcop, ciun, tingli, tsoapit, mciuc {ro: ciomag} scrchiri {ro: aciunea de a termina, de a isprvi; terminare, {fr: gourdin} {en: stick}isprvire, sfrire} {fr: action dachever, de terminer, de finir} bisnat (bis-nt) adg bisnat (bis-n-t), bisnats (bis-nts), {en: action of finishing, of terminating} nibitisit (ni-bi-tibisnati/bisnate (bis-n-ti) scriari neaprucheat tu-aestu st) adg nibitisit (ni-bi-ti-s-t), nibitisits (ni-bi-ti-sts), nibidictsiunar; vedz biznattisiti/nibitisite (ni-bi-ti-s-ti) tsi nu easti bitisit; tsi nu easti dus bistimali/bistimale (bis-ti-m-li) sf bistimlj (bis-ti-mlj) un pn la capit; tsi nu easti etim; nibitsit, nimburit, niburit {ro: cu pistimalineterminat} {fr: inachev} {en: unfinished} ex: nibitisit (ct nu bit (bt) sf vedz tu beau1eara ninga bitisit, ninti ca s-bitiseasc) ghini zborlu nibitisibitrnu (bi-tr-nu) sm, sf, adg bitrn (bi-tr-n), bitrnji (bi- ri/nibitisire (ni-bi-ti-s-ri) sf nibitisiri (ni-bi-ti-sr) atsea tsi str-nji), bitrni/bitrne (bi-tr-ni) (om i lucru) tricut tu anj (tsi fatsi cndu cariva nu bitiseashti un lucru; nibitsiri, nimburiri, nu lj-u mata poati, ic nu mata easti bun ca ma ninti); aush, niburiri {ro: aciunea de a nu termina; neterminare} {fr: mosh, behlu, burhonj, pleac, pljac, alghit (tu peri), veclju, action de ne pas achever} {en: action of not finishing} geagi, prezvit, pap, ghiush, tot {ro: btrn, vechi} {fr: vieux, bitisit (bi-ti-s-t) sf fr pl faptul c s-ari bitisit un lucru; vieil, vieillard, ancien} {en: old, ancient} mbitrnescu (mbi- partea tsi s-afl tu soni, aclo iu s-bitiseashti lucrul; oara dit soni tr-ns-cu) vb IV mbitrnii (mbi-tr-n), mbitrneam (mbi- cndu bitiseashti tsiva; bitsit, ishit, inshit, scrchitur, tr-nem), mbitrnit (mbi-tr-n-t), mbitrniri/mbitrnire burit, scoluzm, soni {ro: sfrit} {fr: fin} {en: end} ex: eara (mbi-tr-n-ri) (tr oaminj) nj-tricur anjlji sh-aushii; (tr un tu bitisita a dunjailjei; tora tu bitisita (burita)-a stmniljei nu lucru) tricur anjlji sh-nu mata easti sh-ahntu bun ca ma ninti mi-acats di arzboi; tu bitisit (tu soni) mi dush la elj; tu (nu mata easti bun tra s-ts fats huzmetea cu el, ic ishir alti bitisita (ishita)-a bisearicljei; bitisita (sonea) aleadzi; pn tu lucri noi cama buni); aushescu, mushescu (tri muljeri), bitisita (burita)-a banljei; tu bitisita (inshita)-a meslui alghescu; mi fac veclju; anvicljedz, nvicljedz, vicljedz, nvi- bitsescu (bi-tss-cu) shi (bit-ss-cu) (mi) vb IV bitsii (bi-ts) cljescu, vicljescu, btljusescu {ro: mbtrni, (se) nvechi} shi (bit-s), bitseam (bi-tsem) shi (bit-sem), bitsit (bi-ts{fr: avancer en ge, vieillir, devenir vieux, devenir surann} t) shi (bit-s-t), bitsiri/bitsire (bi-ts-ri) shi (bit-s-ri) (un cu {en: get old, get outdated} ex: featili va s-n mbitrneasc bitisescu) bitsit (bi-tst) shi (bit-st) adg bitsit (bi-ts-t) acas; ca cnili tsi mbitrneashti di leani mbitrnit (mbi-tr- shi (bit-s-t), bitsits (bi-tsts) shi (bit-sts), bitsiti/bitsite (bint) adg mbitrnit (mbi-tr-n-t), mbitrnits (mbi-tr-nts), ts-ti) shi (bit-s-ti) (un cu bitisit) bitsiri/bitsire (bi-ts-ri) mbitrniti/mbitrnite (mbi-tr-n-ti) tsi easti tricut tu anj; tsi shi (bit-s-ri) sf bitsiri (bi-tsr) shi (bit-sr) (un cu bitisiri) ari aushit, tsi s-ari fapt veclju; aushit, mushit (tr muljeri), ex: tu bitsirea-a lariljei bitsit (bi-ts-t) shi (bit-s-t) sf fr alghit, anvicljat, nvicljat, vicljat, nvicljit, vicljit, btljusit {ro: pl (un cu bitisit) bitisit (bi-ti-st) adg vedz tu bitisescu mbtrnit, nvechit} {fr: vieilli, invtr, devenu vieux, devenu bitisiri/bitisire (bi-ti-s-ri) sf vedz tu bitisescu

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

201

bitisit (bi-ti-s-t) vedz tu bitisescu sf bizdisiri/bizdisire (biz-di-s-ri) sf vedz tu bizdisescu bitiviu (bi-ti-v) adg bitivii/bitivie (bi-ti-v-i), bitivii (bi-ti-v), bizdisit (biz-di-st) adg vedz tu bizdisescu bitivii (bi-ti-v) tsi easti ntreg, tsi easti tut; tsi nu-lj lipseashti bizealoc (bi-zea-lc) sm vedz tu busuljoc tsiva; bidivitcu; deacutotalui, dicutotalui, dicutot; xintopando, bizelji/bizelje (bi-z-lji) sf bizelji/bizelje (bi-z-lji) plant di pandilos, fari, dibin {ro: ntreg, complet} {fr: complet, entier, grdin, cu lilici albi, criscut tr simintsili arucutoasi tsi fatsi en totalit} {en: whole, complete, in totality} ex: ficiorlu tu pstlj, ma njits, tsi sh-u-aduc niheam cu-atseali di fisulj; nveats grailu ntreg, bitiviu (tut ntreg) bidivitcu (bi-di-vtmadzri, chechir, arucutets, mdziriclji, afcu {ro: mazre} cu) adg bidivitc (bi-di-vt-c), bidivitts (bi-di-vt-ts), {fr: petits pois} {en: peas} bidivittsi/bidivittse (bi-di-vt-tsi) (un cu bitiviu) ex: bizeryiu (bi-zr-yu) sf vedz tu bizirsescu bidivitcu canda (dip, ntreg, deacutotalui ca) ciciorlu ali Beal bizgulea (biz-g-lea) adv vedz tu bizgulescu bits! (bts) inter zbor cu cari lu-aurlji un porcu (lj-dzts, lubizgulescu (biz-gu-ls-cu) vb IV bizgulii (biz-gu-l), bizguleam avinj), tra s-fug, si s-diprteadz {ro: interjecie cu cari se (biz-gu-lem), bizgulit (biz-gu-l-t), bizguliri/bizgulire alung, se gonete un porc} {fr: interjection par laquelle on (biz-gu-l-ri) fug peascumta tra s-nu mi vead i s-miloigne, on chasse le porc} {en: interjection by which someaducheasc lumea; li-aspel, li ciulescu, shpirtuescu, li clescu one chases the pig} ex: bits! di-atsia natimate! bic! 4 (b-c) {ro: tuli} {fr: fuire la drobe, dguerpir} {en: leave zbor cu cari cljenj un porcu tra s-yin {ro: interjecie cu cari furtively} bizgulit (biz-gu-lt) adg bizgulit (biz-gu-l-t), se cheam un porc} {fr: interjection par laquelle on appelle le bizgulits (biz-gu-lts), bizguliti/bizgulite (biz-gu-l-ti) cari liporc} {en: interjection by which someone calls the pig} ari clit (shirpuit, ciulit, etc.) {ro: tulit} {fr: fui la drobe, bitsescu (bi-tss-cu) shi (bit-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu dguerpi} {en: left furtively} bizguliri/bizgulire (biz-gu-l-ri) bitisescu sf bizguliri (bis-gu-lr) atsea tsi fatsi un tsi li cleashti bitsiri/bitsire (bi-ts-ri) bitsiri (bi-tsr) sf vedz tu bitisescu (ciuleashti, shpirtueashti) {ro: aciunea de a o tuli; tulire} {fr: bitsit (bi-tst) shi (bit-st) adg vedz tu bitisescu action de fuire la drobe (de dguerpir)} {en: action of bitsit (bi-ts-t) shi (bit-s-t) sf vedz tu bitisescu leaving furtively} bizgulea (biz-g-lea) adv tra s-nu hib biuftani/biuftane (buf-t-ni) sf vedz tu muhtani vidzut i aduchit di alts; afurishalui, ascumtishalui, ascumtalui, biut (bi-t) sf vedz tu beau1 peascumta, acrifa {ro: pe furi} {fr: furtivement} {en: biutur (bi-u-t-r) sf vedz tu beau1 furtively} ex: u lo bizgulea biuzuri/biuzure (bu-z-ri) sf biuzuri (bu-zr) atsea tsi s-fatsi bizguliri/bizgulire (bis-gu-l-ri) sf vedz tu bizgulescu cndu un nu easti-alsat arihati, cndu lji s-aspardzi chefea; bizgulit (biz-gu-lt) adg vedz tu bizgulescu asprdzeari a chefiljei; nealsari a unui tra si sh-afl arihati; bizilic (bi-zi-g-c) sf vedz tu biligic biuzurlchi, angulciri, pirxiri, crtiri {ro: deranj} {fr: dranbiziri/bizire (bi-z-ri) sf biziri (bi-zr) untulemnu di ljin {ro: gement} {en: disturbance} ex: l-avea fapt biuzuri (lj-avea ulei de in} {fr: huile de lin} {en: flax oil} pirxit, angulcit, crtit) di-ahnti ori biuzurlchi/biubizirsescu (bi-zir-ss-cu) vb IV bizirsii (bi-zir-s), bizirseam zurlche (bu-zur-l-chi) sf biuzurlchi (bu-zur-lch) (un (bi-zir-sem), bizirsit (bi-zir-s-t), bizirsiri/bizirsire (bi-zircu biuzuri) ex: ctse s-am biuzurlchi (ctse s-nu hiu alsat s-ri) nu shtiu tsi s-fac tra s-nj treac oara; avursescu sh-mi arihati)) n cas cndu nj-escu ghini sh-ashi biuzuros (bu-zu- satur di-atseali tsi fac; nji s-aurashti; plictisescu, buhtisescu, rs) adg biuzuroas (bu-zu-ro-s), biuzurosh (bu-zu-rsh), scldisescu {ro: plictisi} {fr: sennuyer, sembter} {en: be biuzuroasi/biuzuroase (bu-zu-ro-si) tsi nu ti-alas si stai bored, annoy} ex: sh-di shideari bizirseshti (tsi s-aurashti); cari arihati; tsi ts-aspardzi chefea; tsi ti crteashti; biuzurlui {ro: bizirsi (lji s-aur, s-stur) Dumnidzlu di cftrli-a lor care deranjaz, suprtor} {fr: qui drange} {en: who bizirsit (bi-zir-st) adg bizirsit (bi-zir-s-t), bizirsits (bi-zirdisturbs} ex: nu-l voi c easti biuzuros biuzurlui (bu-zursts), bizirsiti/bizirsite (bi-zir-s-ti) tsi-lj s-aurashti; plictisit, l) adg biuzurlui/biuzurlue (bu-zur-l-i), biuzurlui (bu-zurbuhtisit, scldisit {ro: plictisit} {fr: ennuy, embt} {en: l), biuzurlui (bu-zur-l) (un cu biuzuros) bored, annoyed} bizirsiri/bizirsire (bi-zir-s-ri) sf bizirsiri biuzurlchi/biuzurlche (bu-zur-l-chi) sf vedz tu biuzuri (bi-zir-sr) atsea tsi fatsi un cndu bizirseashti; plictisiri, biuzurlui (bu-zur-l) adg vedz tu biuzuri buhtisiri, scldisiri; bizeryiu {ro: aciunea de a se plictisi; biuzuros (bu-zu-rs) adg vedz tu biuzuri plictiseal} {fr: action de sennuyer, de sembter; ennui} {en: bivul (b-vul) sm, sf vedz tu buval action of being bored, of being annoyed; bother, boredom} bivulits (bi-vu-l-ts) sf vedz tu buval ex: bizirsiri greau avem bizeryiu (bi-zr-yu) sf bizeryiuri bizari/bizare (bi-z-ri) sf vedz tu bidzari (bi-zr-yur) starea tu cari s-afl cariva tsi lji s-aurashti (tsi biz (bi-z) sm bizadz (bi-zdz) hlatea cu cari s-fatsi un bizirseashti); plixi, plictisiri, buhtisiri, scldisiri, bizirsiri {ro: guv tu lemnu (stizm, etc.) ninti ca si s-bat penura tu guv plictiseal} {fr: ennui} {en: boredom} (cndu lemnul i stizma easti multu sntoas shi penura nu bizirsiri/bizirsire (bi-zir-s-ri) sf vedz tu bizirsescu intr lishor ma s-nu-lj si fac ninti guva); sfreadini, sfredini, bizirsit (bi-zir-st) adg vedz tu bizirsescu sfredin, burghii {ro: sfredel} {fr: peroir, vrille} {en: gimlet, biznat (biz-nt) adg biznat (biz-n-t), biznats (biz-nts), borer} biznati/biznate (biz-n-ti) hiints cari s-ari amintat idyea bizbilji/bizbilje (biz-b-lji) sf vedz tu brtsiri oar dit idyea dad cu-una alt hiints; plant tsi easti ishit dit bizdisescu (biz-di-ss-cu) vb IV bizdisii (biz-di-s), bizdiseam idyea ardtsin cu-un alt plant; yimishi tsi ari criscut (biz-di-sem), bizdisit (biz-di-s-t), bizdisiri/bizdisire (bizalichit di-un alt yimishi, etc.; dzeamin, ndzeamin, di-s-ri) nj-cher ncreadirea tsi lj-u-aveam a unui, di itia c nu didimarcu {ro: geamn} {fr: jumeau} {en: twin} ex: ficior s-poart ashi cum mi ashtiptam mini; nu mi-ariseashti cum s- biznat (dzeamin) bliznac (bliz-nc) adg bliznac (bliz-nfeatsi un lucru (c mi-ashtiptam si s-fac ma ghini); nj-cher c), bliznats (bliz-nts), bliznatsi/bliznatse (bliz-n-tsi) (un umutea c un lucru va si s-fac; l-fac pri cariva si sh-chear cu biznat) binat (bi-nt) adg binat (bi-n-t), binats (biumutea (ncreadirea) {ro: deziluziona, descnta} {fr: dsennts), binati/binate (bi-n-ti) (un cu biznat) binets (bichanter, dsillusionner} {en: disillusion} bizdisit (biz-dints) sm pl (un cu biznats) ex: doilji suntu binets (biznats) st) adg bizdisit (biz-di-s-t), bizdisits (biz-di-sts), bizdisi- bizusteni/bizustene (bi-zus-t-ni) sf bizustenj (bi-zus-tnj) ti/bizdisite (biz-di-s-ti) tsi sh-ari chirut umutea c va si sloc mari sh-tes, maxus ndreptu tr vindearea sh-acumprarea fac tsiva ashi cum s-ashteapt el {ro:, deziluzionat, di lucri di tuti turliili; pzari nturtseasc; cirshii {ro: bazar} {fr: descntat} {fr: dsenchant, dsillusionn} {en: disillusioned} march (turc)} {en: (Turkish) market} ex: sh-lo gioni dit bizdisiri/bizdisire (biz-di-s-ri) sf bizdisiri (biz-di-sr) atsea bizusteni tsi s-fatsi cndu cariva bizdiseashti {ro: aciunea de a dezilu- blanav (bl-nav) adg vedz tu blaniv ziona, de a descnta; deziluzionare, descntare} {fr: action de blan (bl-n) sf blnj (blnj) 1: cumat di lemnu lung (pudsenchanter, de dsillusionner} {en: action of disillusioning} tsn larg shi suptsri) tljat dealungului dit truplu-a unui ar-

202

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

buri; scndur, grend, mardzini; 2: cumat mari dit un lucru shi hertu; mcari di grn hertu; blgur, bulguri, bulgur, (lemnu, cash, etc.); (fig: blan = om analtu sh-linvos) {ro: blguri, blgur, bluguri, blugur {ro: gru fiert} {fr: bl bouilli, scndur; bucat de lemn, de brnz, etc.} {fr: planche; plat de froment bouilli} {en: boiled wheat; meal made of grand morceau de bois, de fromage, etc.} {en: board; large boiled wheat} bulguri/bulgure (bl-gu-ri) sm bulguri (blpiece of wood, cheese, etc.} ex: ncrfusea un blan gur) (un cu blguri) bulgur (bul-gr) sn (scndur) pri citii; blnj (cumts mri) di arburi; adush di la bulguri/bulgure (bul-g-ri) (un cu blguri) blugur (blmunti n cher di blnj (scnduri); easti n blan di om (fig: gur) sn bluguri/blugure (bl-gu-ri) (un cu blguri) om analtu sh-linvos) blgur (bl-gr) sn blguri/blgure (bl-g-ri) (un cu blan (bl-n) sf blnj (blnj) 1: scndur (groas i suptsri); blguri) scndur, grend, mardzini; 2: cumat mari di lemnu, di cash, blncu (bln-cu) sn vedz tu ublncu etc.; (fig: blan = om analtu sh-timbel) {ro: scndur; bucat blnd (bln-d) sf blndi/blnde (bln-di) grnuts aroshi tsi mare de lemn, brnz, etc.} {fr: planche; grand morceau de es pri truplu-a omlui di cldur, i dup tsi shadi, di-arad, sum bois, fromage, etc.} {en: board; large piece of wood, cheese, arburlji iu-avea shidzut ma ninti cprili {ro: erupie de bube} etc.} ex: ncrfusea un blan (scndur, cumat di lemnu) pri {fr: ruption de boutons; fivre urticaire} {en: skin rash} ex: citii; blnj (cumts) di arburi; adush di la munti un cher di nj-inshi blnd pri trup; mi scarchin c am blnd blnj (scnduri suptsri); d-nj n blan (cumat ntreag) di blndur (bln-dur) sn bln-dur) boatsi (niho, hv, nubeti, cash; eshti n blan (fig: timbel) miludii) dultsi, diznjirdtoari, mplin di milanculii, etc. {ro: blanes (bla-ns) adg blanes (bla-n-s), blanesh (bla-nsh), sunet plcut} {fr: son plaisant, mlodie cline, caressante} blanesi/blanese (bla-n-si) tsi nu para lu-arseashti (i lj{en: tender sound, sweet melody} ex: suschirri di vimtu ca angreac multu) tra s-fac un lucru; aduliftu, acmat, cumban, blndurlu (dultsili niho) a cavalui blnduredz (bln-duedec, hain, hin, haileas, linvos, linos, tvlmb, timbel, rdz) vb I blndurai (bln-du-r), blnduram (bln-duarmstor, tindu-gomar, cioari tu cinushi {ro: trntor, lene} rm), blndurat (bln-du-r-t), blndurari/blndurare (bln{fr: fainant, paresseux} {en: lazy} du-r-ri) cntu i bat un fluear (avyiulii, clarin, etc.) cu blaniv (bl-niv) adg blaniv (bl-ni-v), blaniyi (bl-niy), bla- blndur, lnguros, diznjirdtor, cu dultseami, cu milanculii, nivi/blanive (bl-ni-vi) tsi nu-lj s-ari bgat sari; tsi nu-ari etc. {ro: cnta melancolic} {fr: chanter, jouer dune manire vr nustimad; tsi easti fr gustu; ninsrat, anustu, sarbit {ro: caressante} {en: sing or play tenderly, melancholically} ex: nesrat, fad, fr gust} {fr: sans sel, fade, insipide} {en: unblndura jilos un caval blndurat (bln-du-rt) adg salted, tasteless} blanav (bl-nav) adg blanav (bl-na-v), blndurat (bln-du-r-t), blndurats (bln-du-rts), blanayi (bl-nay), blanavi/blanave (bl-na-vi) (un cu blndurati/blndurate (bln-du-r-ti) (boatsi, cntic) tsi sblaniv) avdi dultsi, diznjirdtor, lnguros {ro: cntat melancolic} {fr: blastim (bls-tim) vb I vedz tu blstem chant, jou dune manire caressante} {en: sung or played blastin (bls-tin) vb I vedz tu blstem tenderly, melancholically} blndurari/blndurare (bln-dublastr (bls-tr) sf blastri/blastre (bls-tri) lngoarea tsi li r-ri) sf blndurri (bln-du-rr) atsea tsi s-fatsi cndu un fatsi plantili (frndzli, lilicili, etc.) s-pleasc (s-mrnboatsi s-avdi blndurat {ro: aciunea de a cnta melancolic} ghiseasc, s-vishtidzasc) shi s-cad cndu suntu arsi sh{fr: action de chanter ou de jouer dune manire caressante} upriti di multu soari (cldur shi seatsit) {ro: opreal care {en: action of singing or playing tenderly, melancholically} stric plantele, semnturili, viile, etc.} {fr: chaudure des blndurari/blndurare (bln-du-r-ri) sf vedz tu blndur plantes, des vignes, des semailles, etc.} {en: sun burning and blndurat (bln-du-rt) adg vedz tu blndur withering of plants, of sowing, of vineyards, etc.} bstr blnduredz (bln-du-rdz) vb I vedz tu blndur (bs-tr) sm pl(?) lngoari tsi agudeashti plantili cndu da di-blstem (bls-tm) sn blsteami/blsteame (bls-te-mi) un mari arcoari {ro: boal de plante provocat de un ger cftarea tsi u fatsi cariva al Dumnidz tra s-lj-aduc multi lets ptrunztor} {fr: maladie des plantes caus par un froid a unui tsi lu-ari ti dushman; letsli tsi cad pri caplu-a unui om piquant} {en: a plant illness provoked by a sharp cold} (di la Dumnidz i di partea a fisiljei); vlasfimii, afurizmo, bstruescu (bs-tru-s-cu) (mi) vb IV bstruii (bs-tru-), ctar, anatim, natim, uryii {ro: blestem} {fr: imprcation, bstrueam (bs-tru-m), bstruit (bs-tru--t), bstruiri/bs- maldiction} {en: curse} ex: blstemlu di prints, ti-avin pn truire (bs-tru--ri) (tr ponj, erghi, etc.) frndzli sh-lilicili si tu murmints; blstem mari s-aib n cas cari di limba-a lui snglbinescu, seac, s-usuc sh-cad di mult shideari la soari, di alas vlasfimii/vlasfimie (vlas-fi-m-i) sf vlasfimii (vlas-fimult cldur, di seatsit, etc.; plescu, mrnghisescu, mrnm) (un cu blstem) blastim (bls-tim) vb I blstimai ghipsescu, vishtidzscu, nvishtidzscu, usuc {ro: (se) opri (bls-ti-m), blstimam (bls-ti-mm), blstimat (bls-ti(plante), (se) ofili} {fr: hler (en parlant des plants)} {en: m-t), blstimari/blstimare (bls-ti-m-ri) caftu-al Dumsunburn, wither} ex: s-bstruir (s-arsir di soari) agrili nidz tra s-fac s-lji cad multi lets pri caplu-a unui om tsi njbstruit (bs-tru-t) adg bstruit (bs-tru--t), bstruits (bs- ari fapt lets; blastin, ctrsescu, ctryisescu, anatim, antitru-ts), bstruiti/bstruite (bs-tru--ti) tsi easti arsu di soari, medz, ntimedz, afurisescu, culedz, huledz, uryisescu; (fig: di mult cldur, etc.; plit, mrnghisit, mrnghipsit, vishti- blstimat = tsi easti anapud sh-multu aru; tsi fatsi mash lets; dzt, nvishtidzt, uscat {ro: oprit (plante), ofilit} {fr: hl (en aru, andihristu; beli, tihilai, chiutandal, etepsz, idipsz, parlant des plants)} {en: sun burned, withered} bstruiponir, etc.) {ro: blestema, afurisi} {fr: maudire} {en: curse} ri/bstruire (bs-tru--ri) sf bstruiri (bs-tru-r) atsea tsi sex: va ti blastim (afurisescu) blstimat (bls-ti-mt) adg fatsi cndu earba (frndzli, etc.) s-bstruescu; pliri, mrn- blstimat (bls-ti-m-t), blstimats (bls-ti-m-ts), blstimaghisiri, mrnghipsiri, vishtidzri, nvishtidzri, uscari {ro: ti/blstimate (bls-ti-m-ti) pristi cari ari cdzut un blstem; aciunea de a (se) opri (plante), de a (se) ofili; oprire, blstinat, antimat, ntimat, ctryisit, ctrsit, blstimat, ofilire} {fr: action de hler (en parlant des plants)} {en: action culidzat, hulidzat, uryisit, nalet {ro: blestemat, afurisit} {fr: of sun burning, of withering} maudit; coquin, abominable} {en: cursed, abominable} blastru (bls-tru) sn blastri/blastre (bls-tri) scriari blstimari/blstimare (bls-ti-m-ri) sf blstimri (bls-tineaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz plastru mr) atsea tsi s-fatsi cndu s-blastim; blstinari, antimari, blat (bl-t) sf pl(?) vedz tu balt ntimari, ctryisiri, ctrsiri, afurisiri, culidzari, hulidzari, blduh (bl-dh) sm blduhi (bl-dh) arburi di pduri, dit uryisiri {ro: aciunea de a blestema, de a afurisi; blestemare, fumealja-a cupacilui, analtu, cu lemnu vrtos sh-frndzli mri afurisire} {fr: action de maudire; maldiction} {en: action of cu mrdzinj hrxiti, a curi fructu easti gljinda; cupaci, tser, cursing; curse} blastin (bls-tin) vb I blstinai (bls-ti-n), chiminit, cealc, dushcu, arburi, arbur {ro: gorun} {fr: chne blstinam (bls-ti-nm), blstinat (bls-ti-n-t), blstinagrappes} {en: oak} ri/blstinare (bls-ti-n-ri) (un cu blastim) ex: nu blastin blguri/blgure (bl-g-ri) sf blguri (bl-gr) grn chisat blstinat (bls-ti-nt) adg blstinat (bls-ti-n-t), blstinats

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

203

(bls-ti-n-ts), blstinati/blstinate (bls-ti-n-ti) (un cu arvdsiri, jiliri, zghiliri, plndzeari, cntari {ro: aciunea de a blstimat) blstinari/blstinare (bls-ti-n-ri) sf blstinri boci, de a jeli; bocire, jelire} {fr: action de pleurer, de (se) (bls-ti-nr) (un cu blstinari) blstimtor (bls-ti-mlamenter, de chanter une complainte} {en: action of tr) adg blstimtoari/blstimtoare (bls-ti-m-to-ri), bls- lamenting, of wailing} timtori (bls-ti-m-tr), blstimtoari/blstimtoare (bls-ti- boatsit (bo-tsit) sn vedz tu boatsi m-to-ri) (atsel) tsi aruc blsteami {ro: blestemtor} {fr: bob (bb) sn boabi/boabe (bo-bi) simints di la ndau planti blasphmateur} {en: blasphemer} ca, bunoar, grnlu, sicara, fisuljlu, urizlu, etc.; yimishi njic, blstimari/blstimare (bls-ti-m-ri) sf vedz tu blstem arucutoas tsi sh-u-adutsi cu aesti simintsi ca, bunoar, blstimat (bls-ti-mt) adg vedz tu blstem grnutslu di au; grnuts, grnuts, grits {ro: boab} {fr: blstimtor (bls-ti-m-tr) adg vedz tu blstem grain, graine} {en: grain} blstinari/blstinare (bls-ti-n-ri) sf vedz tu blstem bobal (b-ba-l) sf bobali/bobale (b-ba-li) mash tu aborlu: blstinat (bls-ti-nt) adg vedz tu blstem chitru-bobal vedz chitrubobal blid (bld) sn blidi/blide (bl-di) shi bliduri (bl-dur) soi di bob (b-b) bobi/bobe (b-bi) num tsi s-da a fructului pheat arucutos (cu mrdzinjli sculati sh-cu fundul ndreptu) cndu omlu zburashti cu-un njic cilimean; fructu, frut, frut, dit cari mc oaminjlji la meas, di-arad di lemnu (ma poati yimishi, pom, poam, curnutseau {ro: fruct (n limbajul s-hib adrat sh-di frfuriu, yilii, loc, etc.); misur, misur, piat, copilailor)} {fr: fruit (dans le language des petits enfants)} pheat, pheatac, shan, shani, san, ctsin, ctsn, ctsn, {en: fruit (in le little childrens language)} ex: lj-deadi bobi ctson, cinac, cinac, cinachi, talir, tljur, tas, tasi, tanir, tanir, (poami) shi giucreali tnir, gvan, cingu {ro: blid, castron, farfurie} {fr: plat, bobo! (bo-b) inter (scriat shi bo-bo) vedz tu oi-lele! cuelle, terrine, assiette} {en: bowl, earthenware plate} ex: Boboteadz (Bo-bo-te-dz) sf vedz tu Bubuteaz blid di mrcat, pisti cas arcat (angucitoari: luna) bobuli (b-bu-li) sf pl mash tu zborlu: chetru-bobuli vedz bliznac (bliz-nc) adg vedz tu biznat chetru-bobuli bljond (bljn-d) invar ud multu di multu; molj, amolj, bocci/bocce (bc-ci) sf vedz tu bohci muceali, muclishti, lerc, ppulj, pupulj, saragar {ro: ud bog (bg) sn bodz (bdz) luguria (di-arad cartea) cu cari sileoarc} {fr: mouill, tremp jusquau os} {en: wet, soaked} anvileshti tsiva; nvlitur, anvlitur, anvlitoari, acupirtoari ex: tuts vinjir bljond (udz muceali); bljond (muceali) mi {ro: nvelitoare} {fr: rame (de papier); enveloppe} {en: ream feci (of paper); wrapper} bluchi/bluche (bl-chi) sf vedz tu buluchi bogru (b-gru) adg vedz tu mbogru blugur (bl-gur) sn vedz tu blguri bohcealchi/bohcealche (boh-ca-l-chi) sf bohcealchi (bohbluim! (blu-m) inter vedz tu brum! ca-lch) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz bluzg (blz-g) sf vedz tu bruzg buhcealchi boash (bo-sh) sf boashi/boashe (bo-shi) un mdular (or- bohci/bohce (bh-ci) sf bohci/bohce (bh-ci) lucri (ma multu gan) di-a omlui tsi s-afl ca un pung sum putsa-a brbatlui i stranji) bgati tu-un sac di pndz (carti) tsi omlu poati s-u a unei pravd brbteasc; colj, top, arombu, hrhndelj, poart cu el cndu nchiseashti calea; lucri (ma multu ti purtari) pung {ro: coi, testicul} {fr: testicule} {en: testis, testicle} ex: nviliti tu-un carti (tu pndz, tu-un cutii) sh-ligati, tsi un om lji scoasir boashili (coaljili) poati s-li poart cu el; saclu di pndz (ic cumata di pndz boatsi/boatse (bo-tsi) sf bots (bts) 1: vrondul tsi s-avdi maxus fapt tr-aestu lucru) tu cari omlu poati s-sh bag cndu omlu dishcljidi gura sh-alas vimtul s-treac prit stranjili cndu nchiseashti calea; bocci, buhce, cnvats; (fig: coardili-lj tsi s-afl tu gushi; zghic, zghicut; vrondul tsi s-fatsi bohci = un bohci tsi-ari nuntru un cmeashi, un pantaloni (sh-ureaclja poati s-lu avd) cndu treambur un coard (dit alb, un preaclji di prpodz shi un pishtamal; expr: 2: f-ts gusha-a omlui, di avyiulii, sh-multi alti soi di lucri); 2: sutsata bohcea sh-fudz = lja-ts tuti lucrili di-aoa sh-fudz, s-nu ti ved, tsi u fatsi un niho, cu un altu niho tsi-lj s-uidiseashti sh-asun du-ti la draclu) {ro: boccea} {fr: toffe envelopper; paquet} mushat la ureaclji; ih, niho; (expr: 1: bag boatsea = nchisescu {en: package} ex: cu un bohci mari sumsoar; s-featsi s-aurlu; 2: nu scot nitsiun boatsi = stau tcut) {ro: voce, bohcea mari bocci/bocce (bc-ci) sf bocci/bocce (bc-ci) strigt; sunet; acompaniament} {fr: voix, cri; son; accompa(un cu bohci) buhce1 (buh-c) sm buhceadz (buh-cdz) gnement} {en: voice, shout; sound; accompaniment} ex: boa- (un cu bohci) buhcealchi/buhcealche (buh-ca-l-chi) sf tsea al Toli bumbunidz; sh-umplu cmpurli di bots buhcealchi (buh-ca-lch) tuti lucrili tsi intr tu-un bohci (zghicuri); easi nveasta, bag boatsea (expr: scoati zghicuti, {ro: boccealc} {fr: tout qui est envelopp dans une pice aurl); cloputi btea cu bots (ihuri) ntunicati; la cntitsli dtoffe} {en: all clothes included in a package} frshiruteshti, un cnt, altu talji cnticlu, sh-alants tsn boi1/boe (b-i) sf boi (b) harea tsi-aspuni ct di-analtu easti boatsea (tsn niholu) boatsit (bo-tsit) sn boatsiti/boatsite un lucru (om, hiints); sttut; (expr: bag boi = crescu, mi(bo-tsi-ti) boatsea vrtoas, zghicurli shi shcljimurrli tsi si analtsu) {ro: statur, talie, nlime} {fr: taille, hauteur} {en: scot (ma multu di muljeri) cndu plngu un mortu (jilescu shi stature, height} ex: di boi, elj suntu-analts; bgar boea (expr: prvulsescu fapti dit bana-a mortului); miryiulog, miryiuloi, criscur) oili; mri, ct n boi di om miruloyi, cntic di mortu {ro: bocet} {fr: lamentation, boi2 (b-i) sf vedz tu bueau complainte, myriologue} {en: lament, wail} butsescu (buboi3 (b shi bo) invar (ctivroar fimininlu boi/boe (b-i)) tss-cu) (mi) vb IV butsii (bu-ts), butseam (bu-tsem), mrat, corbu, nvapsu, vpsit, buisit, corbusit, stuhinat, butsit (bu-ts-t), butsiri/butsire (bu-ts-ri) plngu shi jilescu lupusit, chisusit, hndcusit, lit, pisusit, etc. {ro: biet, srman, multu un mortu shi dzc (cu zghicuri shi shcljimurri) zboar nenorocit} {fr: pauvre, malheureux} {en: poor, unfortunate} tsi aduc aminti di bana-a mortului sh-di-atselj tsi-als dup el; ex: plmsi boi muma (corba di mum); s-acats vr boi miryiuluxescu, mirulyisescu, ardsescu, ardhpsescu, (mrat) pescu; boea (mrata) di ns nu poati; cnd ppsi boi arbdsescu, arvdsescu, jilescu, zghilescu, plngu, cntu arzboilu; boi (mrats) crvnarlji a noshtri cti lets trag; {ro: boci, jeli} {fr: pleurer, (se) lamenter, chanter une tsi boi (curbisiti) stearpi n tljar furlji!; cti trapsi boi complainte} {en: lament, wail} butsit (bu-tst) adg butsit (mrat) nveasta!; boi (corghilj), caljlji a noshtri n-lj (bu-ts-t), butsits (bu-tsts), butsiti/butsite (bu-ts-ti) furar!; boi featili a noastri; s-avd sh-altu boi lai cntic! (mortul) tsi easti plmtu shi jilit (cu zghicuri shi shcljimurri); boji1/boje (b-ji) sf boji/boje (b-ji) cumat (cu fatsa ischi) miryiuluxit, mirulyisit, ardsit, ardhpsit, arbdsit, tljat dit un lucru (di-arad tsi s-mc) ca pnea (carnea, arvdsit, jilit, zghilit, plmtu, cntat {ro: bocit, jelit} {fr: pstrmlu, merlu, etc.) tra si mpart (di-arad si s-mc) ma pleur, lament} {en: lamented, wailed} butsiri (bu-tsr) sf lishor; shinits, filii, xifari, bucat, cumat, fashi {ro: felie} {fr: butsiri (bu-tsr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva butseashti; tranche; tartine} {en: slice} ex: talji-nj un boji (filii) di pni miryiuluxiri, mirulyisiri, ardsiri, ardhpsiri, arbdsiri, boji2/boje (b-ji) sf boji/boje (b-ji) muljari (ma multu greac)

204

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

tsi dutsi un ban ca-atseali dit csbadz, nviscut tu stranji cafapt un bun, etc.); lucru tsi lipseashti s-lu fac cariva (c va i atseali purtati tu csbadzlji dit Ivropi; muljari ma di ugeachi, c nu va, c easti pimtu cu zorea s-lu fac, c lu-ari txit, c sdi scar ma-analt; chirau, doamn, madam {ro: cucoan, ari ligat, etc.); mprumut, hreu, hreus; hreusi, ipuhreusi, doamn} {fr: dame (surtout grecques) menant la vie des villes apuhreusi; sartsin, dat; (expr: am borgi la Mihali = nu hiu cu et ayant lhabit bourgeois} {en: woman (mostly of Greek mintea ntreag) {ro: datorie} {fr: dette; devoir} {en: debt; origin) that live a city life and are dressed as the western duty} ex: u pltish borgea? (mprumutlu tsi-l featsish, atsea tsiladies; lady} ex: n streasim s-agiundzem bojili, li videm tut tu lj hurseai); au borgi la Mihali (lj-hursescu paradz al Mihali, sirm ic, expr: nu suntu cu mintea ntreag); hursescu: easti borgi bolcu (bl-cu) adg bolc (bl-c), boltsi (bl-tsi), boltsi/boltse greau; sh-fatsi tuti borgiurli (sartsinjli, ipuhreusili tsi-avea) (bl-tsi) tsi easti multu (mari), biricheti, ctu-s-vrei, di burgilipsescu (bur-gi-lip-ss-cu) (mi) vb IV burgilipsii (burprimansus, etc.; bolic {ro: abundent, n abunden} {fr: gi-lip-s), burgilipseam (bur-gi-lip-sem), burgilipsit (burabondant, en abondance} {en: abondant} ex: s-coatsi bolc gi-lip-s-t), burgilipsiri/burgilipsire (bur-gi-lip-s-ri) am (mult) aua; vor s-aib oar bolc (mult, ct l lipseashti); (fac) un borgi; intru borgi; lj voi tsiva a unui; lj-voi, grnili suntu boltsi (biricheti, bulchi) bolic (b-lic) adg ndturedz, hursescu, hriusescu {ro: ndatori, face datorii} {fr: bolic (b-li-c), bolits (b-lits), bolitsi/bolitse (b-li-tsi) avoir des dettes, contracter des obligations} {en: have or (un cu bolcu) ex: vilendz bun sh-bolic (mari, ct s-vrei) acquire a debt or an obligation} burgilipsit (bur-gi-lip-st) bunluchi/bunluche (bun-l-chi) sf bunluchi (bun-lch) adg burgilipsit (bur-gi-lip-s-t), burgilipsits (bur-gi-lip-sts), lucru tsi easti ma multu (ma mari) ca di-arad (yiptu); numir burgilipsiti/burgilipsite (bur-gi-lip-s-ti) (atsea, lucrul, parlu) mari di lucri (grni); lucru tsi easti bolcu (multu, ct s-vrei, di tsi easti borgi; (atsel) tsi intr borgi la cariva; (atsel) tsi-lj pistaneu, di primansus); bulchi, biricheti, artirizm {ro: hurseashti tsiva a unui; burgil, ndturat, hursit, hriusit {ro: berechet, abunden} {fr: abondance} {en: abundance} ex: (ceeace) este luat ca datorie, ndatorit, (acela) care a fcut easti bunluchi (bluchi, biricheti) di grn bulchi/bulche datorii} {fr: ce (largent) qui rpresente la dette; (celui) qui a (bu-l-chi) sf bulchi (bu-lch) (un cu bunluchi) des dettes, qui a contract des obligations} {en: (that) which is bolic (b-lic) adg vedz tu bolcu owed; who has or has acquired a debt or an obligation} bolici (bo-lc) sm pl(?) un soi di lilici tsi creashti pi cmpu, burgilipsiri/burgilipsire (bur-gi-lip-s-ri) sf burgilipsiri (burtsi scoati buluchi di lludzi, albi, aroshi i albastri {ro: ochiul gi-lip-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva burgilipseashti (intr boului} {fr: reine marguerite} {en: ox-eye daisy} ex: prit borgi), ndturari, hursiri, hriusiri {ro: aciunea de a ndatori, cmpu shi pit agri creashti bolicilu de a face datorii; ndatorire} {fr: action davoir des dettes, de bolj1 (blj) sf pl grnuts di grn (misur) hearti {ro: boabe de contracter des obligations} {en: action of having or acquiring gru sau de porumb fierte} {fr: grains de bl ou de mas a debt or an obligation} burgil (bur-gi-l) sm burgiladz bouillis} {en: boiled grains of wheat or corn} (bur-gi-ldz) omlu tsi intr (tsi easti) borgi la cariva {ro: bolj2 (blj) sf pl num tsi yini di la trei gindi dit mituluyia dator} {fr: dbiteur} {en: debtor} grtseasc tsi-lj pidipsea multu aru pri-atselj tsi ftsea lets; bosh (bsh) adv (tsi s-fatsi) tr dip tsiva; (lucru i fapt) di ori, urghii, hulii, zurlets, etc. {ro: furii} {fr: furies} {en: furies} cari nu easti ananghi; (lucru tsi easti dat, faptu, etc. shi) cari ex: lu-acats ctivroar boljli (orli, huliili); ca arapsili cndu nu-adutsi vr hiri; anafal, geaba, digeaba, bathava, batiava, li-acats boljli (orli, huliili) ncot, matea, nafile, vnat, vnt, tu cac {ro: zadarnic, pentru bomb (bm-b) sf bombi/bombe (bm-bi) un soi di top tsi nimic} {fr: en vain, pour rien} {en: needless, for nothing} ex: plscneashti cndu easti arcat dit un airuplan sh-agudeashti ma, bosh (geaba), Lena nu eara tri ns loclu; un soi di top tsi easti bgat tu-un loc di cariva shi bosh (b-sh) sf boshi (b-shi) partea-a truplui di om tsi seasti plscnit cu-un fitilj tsi easti apres di diparti {ro: afl namis di coasti sh-buburets; partea-a truplui di om iu sbomb} {fr: bombe} {en: bomb} ex: cu bombili sh-cu tochili leag ciciorlu cu mesea; boashi, clcu, coaps, scheli, cipoc, bondu (bn-du) invar zbor tsi s-afl mash tu zburri ca: lciupoc, gof, crtsioar, scrtsioar, slaghin, slghin, bgai tu bondu cu noima: l-cndrsescu, lu-anduplic, lj-um- slbints {ro: old} {fr: la partie comprise entre les reins et les plu mintea, l-bag di cali, l-fac s-adar tsiva, etc. {ro: numai n ctes; hanche} {en: part of the human body found between expresii unde are sensul: l-am convins, l-am determinat} {fr: kidneys and ribs; hip} seulement dans des expressions qui veulent dire: je lai boshcu (bsh-cu) adg boshc (bsh-c), boshtsi (bsh-tsi), convaincu, je lai dtermin} {en: only in expressions with the boshti/boshte (bsh-ti) tsi nu-sh bag mintea (nu bag oar) meaning: I convinced him, I made him do it} la tsi s-fatsi deavrliga di el; tsi nu easti etim (ndreptu) s-fac bondz (bn-dz) sf bondz (bn-dz) cuptor (nafoar, tu un lucru; tsi nu-l para meal (nu-lj si bati ureaclja, u bag ubor) ca un soi di cpachi tr cutseari pni i pit; gastru, strmb, etc.) tra s-fac tsiva {ro: neatent, nepstor, gastr, ponts, pondz, ponjts, points, ciriche, circhelj, nepregtit} {fr: inattentif, indolent, qui nest pas prepar} {en: circhen {ro: st} {fr: four de campagne en forme de inattentive, careless, unprepared} ex: easti multu boshcu; micouvercle} {en: oven in the form of a lid} ex: chealea u bg aflai boshcu (nietim, nindreptu) sum bondz boshi/boshe (b-shi) sf bosh (bsh) hiints scoas di minteabor (bor) vb I burai (bu-r), buram (bu-rm), burat (bu-r- a omlui tsi s-aspuni la oaminjlji cu mintea slab (ma multu t), burari/burare (bu-r-ri) (un cu azbor) ex: bor (azbor), noaptea sh-tu locurli ermi, aprtsiti, fr oaminj), cari bor (azbor), pit ubor pistipsescu c easti suflitlu-a unui om mortu tsi ari dipus bor (b-r) sf bori (br) furtun cu ploai shi vimtu mari; diznou pri loc; hiints scoas dit mintea-a omlui cu cari sfurtun, drci, zdrci, tufani, sindilii, turin, chiameti; (fig: bor aspar njitlji (c va yin s-lj lja cu nsh, ma s-nu hib bunj, ma = (i) ca bora, ca furtuna; (ii) amnii, inati, nireats, hulii, s-nu s-duc s-doarm cndu esti oara, etc.); goshi, trbosh, him, etc.; (iii) zboar uruti shi atimi (sh-di-arad minciunoa- fandagm, fandazm, stihio, stihii, scheahtru, scheastr, si) dzsi tr cariva; cacuzburri, shuniri) {ro: vijelie, furtun} bubushar, bubair, babughear; etc. {ro: fantom} {fr: fantme, {fr: orage, bourrasque, vent dorage} {en: storm, squall, gust spectre} {en: bogy man, phantom} bub1 (b-b) sf of wind} ex: pri cali n acts bor (ploai, furtun) greau; bubi/bube (b-bi) hiints scoas dit mintea-a omlui, cu cari arulu aripidin cu mari bor (agunjii); cu tuti c el nu stipsea, printslj caft s-lj-aspar njitslji, tra s-lji fac s-ascult {ro: cu-alants l-lo sh-el bora (fig: l-lo furtuna); altu fatsi sh-altu u gogorits} {fr: croque-mitaine} {en: bogey-man} ex: va yin lja bora (sh-tr altu es zboarli); mi loar bora (fig: ca furtuna); buba s-v lja bu! (b) inter zbor cu cari oaminjlji mri intrar bora (ca un furtun) caft s-lji lhtrseasc cilimeanjlji {ro: interjecie cu care se borgi/borge sf (br-gi) sf borgi (br-gi) shi borgiuri (br-gur) caut a li se face fric copilailor} {fr: interjection par atsea tsi u-am cndu-lj voi (hursescu) a unui tsiva (paradz i laquelle on fait peur aux petits enfants} {en: interjection with alti lucri tsi li am mprumutat di la el, pricunushteari, c nj-ari which people try to scare little children} ex: buuuu! tats c

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

205

yini bosha s-ti lja n) sf bragani/bragane (br-ga-ni) yimishili fapti di bosiljac (bo-si-ljc) sm vedz tu busuljoc braganjeu; coacz, au frntseasc ro: coacz} {fr: bot (bt) sn vedz tu poci1 groseille} {en: currant} bots (bts) sf pl un soi di earb-analt cu lilici albi-vinjiti sh- bran (brn) adg bran (br-n), branj (brnj), brani/brane cu-un parti dit trup ngrupat tu loc tsi fatsi umflturi tu (br-ni) tsi easti lungu pn di padi; tsi s-tradzi azvarna pri locuri-locuri (mri ca mearili), mplini di niziste (col) shi loc {ro: lung pn la pmnt; care se trte} {fr: long multu gustoasi sh-hrnitoari cndu s-mc coapti, prjiliti i jusqu la terre; qui se trane} {en: long to the ground; that is hearti tu mcruri; njedzlu-a loclui; cartofi, ptts, patati, dragging along} ex: moi, Pip, cusits brani (lundzi pn di ppts, crcngi, curcci, cumpiri, brbolj {ro: cartof} {fr: padi); Lean-m cusits di bran pomme de terre} {en: potato} brandu (brn-du) sn branduri (brn-dur) truplu a unui arburi; bots (b-ts) sf bots (b-ts) vas (di-arad di yilii) lungu shi cumat dit truplu-a unui arburi tljat; bndic, bucium {ro: strimtu, cu gushi shi gur, tu cari s-tsni (shi s-poart) yinlu trunchi} {fr: tronc darbre} {en: tree trunk} bndic (bn(untulemnul, apa, etc.); shishi, shish, clondir, butilji, dulii, dc) sn bnditsi/bnditse (bn-d-tsi) (un cu brandu) fial, voz {ro: sticl} {fr: bouteille} {en: bottle} ex: un bots brang (brn-g) sf brndz (brn-dz) singir gros shi vrtos (shishi) di yin cu cari s-leag cicioarli i mnjli a sclayilor tra s-nu-ascap shi bou (b) sm boi (b) pravd di-a casljei, tavru (bic, bug) s-fug; dau neali tsi s ncljiadz deavrliga di mnjli a dzigrit (ciucutit, shutst), mascurlu-a vacljei, ma mari di ea, sclavlui tra s-lu leag di mnj shi s-nu lu-alas s-fug; prang, cari easti criscut tr carnea-a lui sh-ti lucrul greu tsi poati s-lu heari, singir, shingir, singiri, shingiri, zingir, etc. {ro: lanuri, fac la agri (s-trag aratrul sh-chera ncrcat cu grni); (fig: 1: ctue} {fr: chanette; menottes} {en: chains; handcuffs} ex: bou = om tsi nu para easti dishteptu, tsi nu-aducheashti lishor brndz (heari) la cicioari, brndz (heari) la mnj tsi-lj si dztsi, tsi easti prostu, ahmac; expr: 2: l-bgar tu-a brats (brts) sn brats (br-ts) 1: mdularlu-a omlui tsi boilor = l-bgar tu-ahapsi) {ro: bou} {fr: boeuf} {en: ox} ex: nchiseashti di la mn shi s-dutsi pn la umir; 2: furtia tsi boulu s-leag di coarni, omlu di limb; boulu tradzi pluglu; si- poati si s-tsn cu un i dauli aesti mdulari (brats); brtsat, lj pascu boilji; lu-alindzea boilji; eshti un bou (fig: prostu, brtsat, brtsat, bltsat; 3: misur veaclji ca pihea i cotlu ahmac, pravd) buits (bu-ts) sm buits (bu-ts) bou njic; (lung ca di la cot pn la mn i pn la mithca-a buici {ro: bou} {fr: petit boeuf} {en: small ox} buici (budzeadzitilor) {ro: bra, cot} {fr: bras, brasse, coude} {en: c) sm buici (bu-c) (un cu buits) buin (bu-n) adg arm, armful, cubit} ex: mi doari bratslu; omlu ari doau brats; buin (bu--n), buinj (bu-nj), buini/buine (bu--ni) ca di el lucreadz cu bratsli; tsi s-fac mratlu cu doau brats bou; (expr: oclju buin = grnuts mari cu multu pronj; mash; uhtarea bratslu-nj leag; d-nj un brats (furtii) di grnutslu-atsel bunlu; furuntsel, furnutsel, sufrntsel, etc.) {ro: leamni; doau brats (doau misuri di brats di la cot la de bou} {fr: (comme) de boeuf} {en: pertaining to an ox, dzeadziti) di pndz; un brats (un misur) di scutic bratseta bovine} buyear (bu-yr) sm buyeari (bu-yr) omlu tsi (bra-ts-ta) adv s-dztsi cndu omlu imn di brats cu pashti boilji, tsi ari frundida-a boilor {ro: boar, bouar} {fr: cariva; di brats, brats la brats {ro: la bra} {fr: bras} {en: bouvier, vacher} {en: cowherd} holding ones arm} ex: noi u-avem tr-arshini s-ljai nveasta boz (bz) sm boji (bj) arburi njic tsi fatsi un soi di arapuni bratseta (di brats) shi s-ti priimnji brtsat (br-tst) sn di lludz njits sh-albi, sh-yimishi ca nshti grnutsi njits sh-li brtsati/brtsate (br-ts-ti) 1: diprtarea tsi s-acats cu i aroshi; usuc, usc, soc, iboj, iboz, filj, saug, suug, sug, suc, doauli brats teasi dit-un parti tu-alant (di la dzeaditili-a smbuc, zmbuc, profcu, vuj, vuji, vuz, shtog {ro: boz} {fr: unui la-atseali a alntui brats); 2: furtia tsi poati si s-tsn cu hible} {en: elder tree} un i dauli brats; brats; brtsat, brtsat; bltsat; surghits {ro: boz (b-z) sf bozi/boze (b-zi) un biutur (acrishoar) dit distana dela degetele unui bra la degetele celuilalt, cnd chirolu veclju nturtsescu (adrat di frin di melj, misur i braele sunt ntinse n direcie opus; bra} {fr: tendue des sicar tu cari s-bag un meaua di-a ljei sh-cari s-bea, ma deux bras; brasse} {en: distance between de fingers of one multu veara, tra s-lu-avreadz omlu); buz; (expr: 1: u trag hand to the fingers of the other when the arms are stretched in boza mari = hiu multu pirifan, fudul; 2: u-adar boz = ljthe opposite direction; armful} ex: deadi soarli trei brtsati; un aspargu lucurlu; lu fac lucrul glreashti, anapuda; u-adar dal brtsat (brats) di leamni; bgai tu phnii doau brtsati di (culeash, boz); ashi cum li-adar, lucrili nu va s-eas ghini)) earb; misurai un brtsat di pndz brtsat (br-ts-t) sf {ro: brag} {fr: bosan, vieille boisson rafrachisante turque} brtsati/brtsate (br-ts-ti) (un cu brtsat) brtsat1 (br{en: old refreshing Turkish drink} ex: beai boz?; tradzi boz tst) sn brtsati/brtsate (br-ts-ti) (un cu brtsat) mari (expr: easti multu fudul); boz lj-u-adr (expr: lji lubltsat1 (bl-tst) sn bltsati/bltsate (bl-ts-ti) (un cu asparsi lucrul) buz2 (bu-z) sm buzadz (bu-zdz) (un cu brtsat) ex: arcar tuti cti dzatsi bltsati (brtsati) di boz) buzagi (bu-za-g) sm buzageadz (bu-za-gdz) atsel hirbbrtsatili di hiri nu s-anumirb; deadi soarili trei bbrtsati; tsi fatsi i vindi boz {ro: bozagiu, bragagiu} {fr: marchand de soarili s-avea-anbltstb ca doaub bbrtsati sti tser mbrats bosan} {en: boza merchant} (mbr-ts) adv cu bratsli tricuti deavrliga-a truplui unui bracean (br-can) sm braceanj (br-canj) un soi di mush- om (ic a unui lucru, tra s-lu strindzi la cheptu i s-lu ports muljeu, pomlu di grdin tsi fatsi mushmoali; mushmuljeu, iuva); n brats {ro: n brae} {fr: dans les bras} {en: in his muzmuljeu, crush, sorbu {ro: specie de momol} {fr: sorte de arms} ex: mi loa mbrats mbrtsitedz (mbr-tsi-tdz) (mi) nflier} {en: species of medlar (tree)} vb I mbrtsitai (mbr-tsi-t), mbrtsitam (mbr-tsi-tm), brad (brd) sm bradz (brdz) arburi di pduri (tsi sh-umbrtsitat (mbr-tsi-t-t), mbrtsitari/mbrtsitare (mbr-tsiadutsi multu cu muliftul, aroblu), tsi creashti multu-analtu t-ri) lu-acats mbrats sh-lu stringu la cheptu (di-arad di (pn la 40m), cu truplu ndreptu, cu lemnul moali, cu frndzili vreari, di dor, c nu-l vidzui di multu chiro, etc.); njits shi suptsri ca atsili, verdz tut anlu sh-cari nu cad earna; mbrtsishedz, mbrtsushedz, ambrats, ambratsit, angljisescu, ehl; (expr: brad = metur fapt dit alumchi di brad) {ro: hiritsescu, ncurpiljedz, gugustedz, pushtuescu {ro: mbria} brad} {fr: sapin} {en: fir} ex: bradlu sta totna veardi; un gioni {fr: embrasser} {en: embrace} ex: s-bshar shi si mbrtsitar; ct bradzlu; ca bradlu di munti, cdzu pi frumti brdic (br- lu mbrtsitar cu cldur; shi cu tuts si mbrtsitar mbrdc) sm brdits (br-dts) brad njic {ro: brdu} {fr: petit tsitat (mbr-tsi-tt) adg mbrtsitat (mbr-tsi-t-t), mbrsapin} {en: small fir} tsitats (mbr-tsi-tts), mbrtsitati/mbrtsitate (mbr-tsi-t-ti) bragan (br-ga-n) sf vedz tu braganjeu tsi easti actsat mbrats (n brats) di cariva; mbrtsishat, braganjeu (bra-ga-nj) sm braganei (bra-ga-nj) un soi di mbrtsushat, ambrtsitat, ambrtsat, angljisit, hiritsit, ncurpljur cu yimishili tsi crescu pri arapuni ca grnutsi njits, piljat, gugustat, pushtuit {ro: mbriat} {fr: embrass} {en: aroshi, li i verdz, niheam ca acri ma buni tu mcari; coacz embraced} mbrtsitari/mbrtsitare (mbr-tsi-t-ri) sf ro: coacz} {fr: groseillier} {en: currant} bragan (br-gambrtsitri (mbr-tsi-tr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva mbr-

206

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

tsiteadz; mbrtsishari, mbrtsushari, ambrtsitari, ambrtsari,brghcic (br-gh-c-c) sf brghcitsi/brghcitse (br-ghangljisiri, hiritsiri, ncurpiljari, gugustari, pushtuiri {ro: cits) un cu brgcic aciunea de a mbria; mbriare} {fr: action dembrasser; brhtisescu (brh-ti-ss-cu) vb IV brhtisii (brh-ti-s), brhembrassade} {en: action of embracing; embrace} mbrtiseam (brh-ti-sem), brhtisit (brh-ti-s-t), brhtisitsishedz (mbr-tsi-shdz) (mi) vb I mbrtsishai (mbr-tsiri/brhtisire (brh-ti-s-ri) un cu prhtisescu sh), mbrtsisham (mbr-tsi-shm), mbrtsishat (mbr-tsibrhtisiri/brhtisire (brh-ti-s-ri) sf brhtisiri (brh-ti-sr) sh-t), mbrtsishari/mbrtsishare (mbr-tsi-sh-ri) (un cu un cu prhtisiri mbrtsitedz) ex: si mbrtsishar (mbrtsitar) doilji mbr- brhtisit (brh-ti-st) adg brhtisit (brh-ti-s-t), brhtisits tsishat (mbr-tsi-sht) adg mbrtsishat (mbr-tsi-sh-t), (brh-ti-sts), brhtisiti/brhtisite (brh-ti-s-ti) un cu mbrtsishats (mbr-tsi-shts), mbrtsishati/mbrtsishate prhtisit (mbr-tsi-sh-ti) (un cu mbrtsitat) ex: mbrtishats brn1 (brn) sn brni/brne (br-ni) fash di pndz (di cdzur pri dzinuclji mbrtsishari/mbrtsishare (mbr-tsisirm, di cheali, etc.) tsi sh-u bag omlu (muljarea) di mesi tra sh-ri) sf mbrtsishri (mbr-tsi-shr) (un cu mbrtsitari) s-lji tsn mesea (s-lji sta stranjlu ma ghini, tr mushiteats, mbrtsushedz (mbr-tsu-shdz) (mi) vb I mbrtsushai etc.); brnu, zon, zun, curau, tizg (di ln), fochi (di (mbr-tsu-sh), mbrtsusham (mbr-tsu-shm), mbrtsu- cheali); (expr: easti cu brnlu azvarna = easti un om tsi caft shat (mbr-tsu-sh-t), mbrtsushari/mbrtsushare (mbr- cvglu tut chirolu; cvggi, zurb) {ro: bru, centur} {fr: tsu-sh-ri) (un cu mbrtsitedz) ex: cndu s-vidzur s ceinture (de laine, de soie, de cuir)} {en: girdle, belt} ex: mbrtsushar; nu pot s-lu mbrtsushedz mbrtsushat (mbr- poart di mesi un brn di ln; frnul, di-a tu brn ligat; tradzi tsu-sht) adg mbrtsushat (mbr-tsu-sh-t), mbrtsushats brnlu azvarna (expr: caft cvg); turcul srgljashti brnlu si(mbr-tsu-shts), mbrtsushati/mbrtsushate (mbr-tsu-sh- lj lu calts (expr: tra s-afl itii di cvg) brnu1 (br-nu) sn ti) (un cu mbrtsitat) mbrtsushari/mbrtsushare (mbr- brni/brne (br-ni) (un cu brn1) ex: Mitrush, clmarlu n tsu-sh-ri) sf mbrtsusheri (mbr-tsu-shr) (un cu mbr- brnu, ma si pari cal cu frnu; fur cu barba pn di brnu; tsitari) ambratsit (am-br-tsit) (mi) vb I ambrtsitai (ambrnu nivishtescu di-asimi; vurgrlji poart brnu lungu; intr br-tsi-t), ambrtsitam (am-br-tsi-tm), ambrtsitat (am- tu ap pn la brnu dizbrnedz (diz-br-ndz) (mi) vb I br-tsi-t-t), ambrtsitari/ambrtsitare (am-br-tsi-t-ri) dizbrnai (diz-br-n), dizbrnam (diz-br-nm), dizbrnat (un cu mbrtsitedz) ex: lu-ambratsit (lu mbrtsiteadz) sh-lu (diz-br-n-t), dizbrnari/dizbrnare (diz-br-n-ri) (nj) bashi ambrtsitat (am-br-tsi-tt) adg ambrtsitat (amdisfac (scot) brnlu di la mesi; dizbrnedz, distsingu; (fig: br-tsi-t-t), ambrtsitats (am-br-tsi-tts), ambrtsitati/am- dizbrnedz = fac cariva s-duc un ban arushinoas, multi ori brtsitate (am-br-tsi-t-ti) (un cu mbrtsitat) ambrtsita- ban di purnilji, curvrilji shi pnghii, etc.; dizmal, distorcu, ri/ambrtsitare (am-br-tsi-t-ri) sf ambrtsitri (am-br-tsidishuts, distsingu) {ro: (se) descinge de bru} {fr: ter la tr) (un cu mbrtsitari) ambrats (am-brts) (mi) vb I ceinture (de laine ou de soie) appele brn} {en: take off ambrtsai (am-br-ts), ambrtsam (am-br-tsm), ambr- the girdle or belt} ex: s-dizbrn (sh-disfeasti brnlu) tsat (am-br-ts-t), ambrtsari/ambrtsare (am-br-ts-ri) dizbrnat (diz-br-nt) adg dizbrnat (diz-br-n-t), (un cu mbrtsitedz) ex: sh-ambrats (shi mbrtsiteadz) dizbrnats (diz-br-nts), dizbrnati/dizbrnate (diz-br-n-ti) muljarea ambrtsat (am-br-tst) adg ambrtsat (am-br- tsi sh-disfeatsi (shi scoasi) brnlu di di mesi; dizbrnat, ts-t), ambrtsats (am-br-tsts), ambrtsati/ambrtsate (am-distsimtu {ro: descins de bru} {fr: qui a t sa ceinture (de br-ts-ti) (un cu mbrtsitat) ambrtsari/ambrtsare laine ou de soie) appele brn} {en: who has taken off the (am-br-ts-ri) sf ambrtsri (am-br-tsr) (un cu girdle or belt} ex: l-loar dispuljatslji shi dizbrnatslji (neambrtsitari) rushinatslji); nu vedz tsi om dizbrnat (nearushinat, dizmlat) bratseta (bra-ts-ta) adv vedz tu brats easti?; c dztsi arbines, c dzts dizbrnat (dizmlat, distorsu, brav (br-v) sf bravi/brave (br-vi) hlati astsit (tsi snearushinat), un easti dizbrnari/dizbrnare (diz-br-n-ri) bag) tu-un ushi tra s-poat s-hib ncljiat cu-un cljai; (expr: sf dizbrnri (diz-br-nr) atsea tsi fatsi un cndu s-dizbrtsn sum brav = tsn un lucru ncljis cu-un brav) {ro: neadz (sh-disfatsi brnlu); dizbrnari, dizbrnu, distsindziri, broasc de ue} {fr: serrure} {en: lock} ex: ncljidi poarta cu distsindzeari {ro: aciunea de a (se) descinge de bru} {fr: brava; li tsni tuti sum brav mbrvedz (mbr-vdz) vb I action dter la ceinture (de laine ou de soie) appele mbrvai (mbr-v), mbrvam (mbr-vm), mbrvat (mbr- brn} {en: action of taking off the girdle or belt} v-t), mbrvari/mbrvare (mbr-v-ri) ncljid cu cljaea di la dizbrnedz (diz-br-ndz) (mi) vb I dizbrnai (diz-br-n), brav; ncljiedz {ro: ncuia, nchide cu cheia de la broasc} dizbrnam (diz-br-nm), dizbrnat (diz-br-n-t), dizbr{fr: fermer a cl} {en: lock} ex: nu es din cas fr s-nu u nari/dizbrnare (diz-br-n-ri) (un cu dizbrnedz) ex: cum mbrvedz (s-nu u ncljid cu cljaea) mbrvat (mbr-vt) adg agiumshu acas mi dizbrnai; s-dizbrn (fig: s-adr nearumbrvat (mbr-v-t), mbrvats (mbr-vts), mbrvashinat, curvar) fare dizbrnat (diz-br-nt) adg dizbrnat ti/mbrvate (mbr-v-ti) ncljis cu cljaea di la brav; ncljiari (diz-br-n-t), dizbrnats (diz-br-nts), dizbrnati/dizbrna{ro: ncuiat, nchis cu cheia} {fr: ferm a cl} {en: locked} te (diz-br-n-ti) (un cu dizbrnat) dizbrnari/dizbrnare mbrvari/mbrvare (mbr-v-ri) sf mbrvri (mbr-vr) (diz-br-n-ri) sf dizbrnri (diz-br-nr) (un cu dizbratsea tsi s-fatsi cndu si ncljidi tsiva cu cljaea di la brav; nari) dizbrnu (diz-br-nu) sn pl(?) (un cu dizbrnari) ncljiari {ro: aciunea de a ncuia, de a nchide cu cheia} {fr: brn2 (brn) sn brni/brne (br-ni) multimi di oaminj action de fermer a cl} {en: action of locking} (prvdz, yiets, lucri, etc.) tsi au aproapea idyea ilichii; brnu, bravo (br-vo) adv shi int ashcolsun, aferim {ro: bravo} {fr: tsarcu, scar {ro: generaie} {fr: gnration} {en: generation} bravo} {en: bravo} bravu (br-vu) adv shi inter (un cu ex: tu brnlu-a nostru (oaminjlji di ilichia-a noastr) s-featsibravo) aest; lj-feci un tsi s-u-aspun pn tu noauli brni (tsarcuri) bravo (br-vo) adv shi inter vedz tu bravu brnu2 (br-nu) sn brni/brne (br-ni) (un cu brn2) ex: brazd (brz-d) sf brazdi/brazde (brz-di) groap putsn brnu di brnu (tsarcu di tsarcu) ahndoas, strimt shi lung (ca atsea adrat, di-un aletr tu brn3 (brn) sn brni/brne (br-ni) fash di metal suptsri agri, di mn tu grdin prit cari s-cur ap, etc.); avrag, vrag, sh-lung (ca un curau) tsi s-bag deavrliga di-un varel avlachi, vlachi, urdin {ro: brazd, an} {fr: sillon} {en: (tra s-lji tsn deadun scndurli di cari easti fapt); forma di furrow, trench} nel tsi u ari un lucru arucutos; brnu, tserclju, tserchiu, stipari, brdic (br-dc) sm vedz tu brad rucoci, vrguts, ghirgal {ro: cerc} {fr: cercle, cerceau} {en: brgaci/brgace (br-gh-ci) sf vedz tu brgaci circle} ex: cti brni ma multi lj-badz a butiljei, ahntu ma brgcic (br-gh-c-c) sf vedz tu brgaci sntoas s-fatsi brnu3 (br-nu) sn brni/brne (br-ni) brghaci/brghace (br-gh-ci) sf brghci (br-ghc) un (un cu brn3) cu brgaci brn (br-n) sf vedz tu brn

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

207

brndz (brn-dz) sf pl(?) un soi di lugurii adrat dit laptili caplu shi cicioarli (sh-tu cari poati s sh-lu trag tut truplu ncljigat, clcat, ndisat, apitrusit sh-tsnut di-arad tu-armir i nntru cndu lipseashti si s-afireasc di dushmanj); cat, ct foalji tra s-nu s-asparg; cash {ro: brnz} {fr: fromage} {en: {ro: broasc estoas} {fr: tortue} {en: turtle} ex: nu-i ghini scheese} vatsnj broasc (cth) bruscami1/bruscame (brus-c-mi) sf brsimi/brsime (br-s-mi) sf vedz tu brisimi bruscnj(?) (brus-c-nj) multsmi mari di broashti (cthi); brtsat (br-tst) sn vedz tu brats dmara-a broashtilor (cthilor) {ro: brotet} {fr: grand brtsat (br-ts-t) sf vedz tu brats nombre de tortues} {en: large number of turtles} brznjau (brz-nj-u) sf brznjei (brz-nj) earb-analt broasc2 (bros-c) sf vedz tu broatic tsi creashti la munti {ro: iarb mare} {fr: herbe large qui broasc3 (bros-c) sf broashti/broashte (brosh-ti) lngoari pousse dans les montagne} {en: large mountain grass} tsi s-aspuni multi ori ufticoas, cu umflarea-a gljindurlor di la bre (br) inter vedz tu ore gushi; scrofur, srge, srgeai, srgeai, plscari, prscari, bre (br) interj tu scriarea a-bre (a-br) ic a bre (a br) priscari {ro: scroful} {fr: scrofules} {en: scrofula, kings evil} neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz abre (tu ore) broatic (bro-tic) sm broatits (bro-tits) ma multi turlii di breami (bre-mi) sf pl(?) mcari di preasini cu curcubeti, prici njits di ap shi uscat, di-arad verdz, fr coad, cu gura tseap shi uriz {ro: mncare de post de dovleac, ceap i mari, cu ocljilj ishits ct nafoar sh-cu cicioarli di dinpoi orez} {fr: plat maigre} {en: lent meal} vrtoasi sh-lundzi tra s-u-agiut s-ansar lishor sh-diparti; brean (bre-n) sf vedz tu mrean broasc, brusconj, jab, baf {ro: broasc} {fr: grenouille} brecushi/brecushe (bre-c-shi) sf pl pantaloni larg purtat di {en: frog} ex: cari bea ap mult, fatsi broatits tu pntic turtslj di-aoa sh-un chiro; shilvari, shlvari, shilivari, broasc2 (bros-c) sf broashti/broashte (brosh-ti) (un cu shilvrushi {ro: alvari} {fr: large pantalon en laine port par broatic2) brusconj (brus-cnj) sm, sf bruscoanji/brusles turques} {en: large trousers worn by Turks} coanje (brus-co-nji), brusconj (brus-cnj), bruscoanji/brusbrem (brm) inter vedz tu ore coanje (brus-co-nji) broatic (ma mari) {ro: broscoi, brenda (brn-da) adv zbor tsi-aspuni c un lucru nu s-afl na- broscoaic} {fr: grenouille mle et femelle} {en: male and foar ma ncljis iuva (sum un acupirmintu, etc.); nuntru, na- female frog} ex: tr broasc, brusconjlu-i soari; nu-i vr ma untru, nintru, nuntru; dinauntru, dinuntru, dinuntru; (fig: mushat di brusconjlu a ljei bruticush (bru-ti-csh) sm brenda = tu filichii, tu-ahapsi, tu zndani) {ro: nuntru} {fr: bruticush (bru-ti-csh) broatic ma njic {ro: brotcel} {fr: dedans, dans} {en: inside, in} ex: va-l bag brenda (fig: tupetite rainette} {en: small frog} bruticami/bruticame sf ahapsi) bruticnj(?) (bru-ti-cnj) multsmi mari di broatits; dmarabreng (brn-g) sf brendzi/brendze atsea tsi-aducheashti a broatitslor; bruscami {ro: broscrie} {fr: grand nombre de omlu cndu avurseashti; atsea tsi s-fatsi cndu un nu eastirainettes} {en: large number of frogs} ex: bruticamea alsat arihati, cndu-lj s-aspardzi chefea; buhtiri, apustusiri, (dmara-a broatitslor) i hran ti lelits bruscami2/bruscame lvrusiri, avursiri, curmari, armneari, cpiri; biuzuri, biuzur- (brus-c-mi) sf bruscnj(?) (brus-c-nj) (un cu bruticami) lchi, angulciri, pirxiri, crtiri {ro: oboseal, deranj} {fr: brutichedz (bru-ti-chdz) vb I bruticai (bru-ti-c), brutifatigue, lassitude; drangement} {en: tiredness, weariness; cam (bru-ti-cm), bruticat (bru-ti-c-t), bruticari/bruticare disturbed} ex: breng (avursiri, biuzuri, crtiri) mari-i s-poart (bru-ti-c-ri) scot bots ca broatitslji {ro: orci} {fr: imiter omlu aht ap; ct ma putsn hargi shi breng (avursiri, les cris des rainettes} {en: imitate the sounds made by frogs} angulciri) bruticat (bru-ti-ct) adg bruticat (bru-ti-c-t), bruticats brescu (brs-cu) (mi) vb IV vedz tu mutrescu (bru-ti-cts), bruticati/bruticate (bru-ti-c-ti) boatsea scoas bric (brc) sn vedz tu buric di broatits {ro: orcit} {fr: les cris de rainette} {en: sound brilandu (bri-ln-du) sn brilandi/brilande (bri-ln-di) scriari made by the frogs} bruticari/bruticare (bru-ti-c-ri) sf neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz brilantu bruticri (bru-ti-cr) atsea tsi s-fatsi ic s-avdi cndu broabrilantu (bri-ln-tu) sn brilanti/brilante (bri-ln-ti) nai ma titslji bruticheadz, boatsea scoas di broatits {ro: aciunea de scumpa cheatr dit lumi (cari, dup tsi easti scoas dit loc, a orci; orcire} {fr: action dimiter les cris des rainettes; lucrat sh-tljat mushat, s-adar ca un crustal) tsi nyiliceashti les cris fait par les rainettes} {en: action of imitating the ca soarli shi easti ufilisit la ftsearea di neali shi di-alti giusounds made by frogs; the sound made by the frogs} vairi; yeamand, yeamandu, yeamandi, dyeamandi, diaman- broshtu (brsh-tu) sn broshturi (brsh-tur) vedz tu brushtir du, diamand, diamantu {ro: diamant} {fr: diamant} {en: broshtur (brsh-tur) sn vedz tu brushtir diamond} ex: lutsea ca brilantul (yeamanda); pri scamnul di brostu (brs-tu) sn vedz tu brushtir brilanti, chitrarlu tora shadi bruboad (bru-bo-d) sf brubodz (bru-bdz) shi brubdz briri/brire (br-ri) sf vedz tu mutrescu (bru-bdz) cumat di pndz cu cari muljarea sh-acoapir brishimi/brishime (bri-sh-mi) sf vedz tu brisimi caplu; mndil, vlashc, baltsu, distimeli, lhur, etc. {ro: brisimi/brisime (bri-s-mi) sf brisinj (bri-snj) hirili scoasi dit broboad} {fr: voile de tte} {en: head scarf} ex: pri anumir un cuculj tu cari s-afl ncljis yermul di mtasi (dup tsi easti brbodz; cum fudzea gionjlji tu xeani, noi, bruboadi pristi lunjid sh-ninti ca si s-fac flitur) sh-dit cari si scot hirili dit dzeani cari s-fatsi un pndz mushat sh-vrtoas tr zvoani, brubushtin (bru-bush-t-n) sf brubushtini/brubushtine (brucmesh, fustnj, etc.; hir shutst di mtasi; brsimi, brishimi, bush-t-ni) shi brubushtinj (bru-bush-tnj) earb njic tu boi ibrsimi, ibrishimi, mtasi, mitasi, mitaxi, sirm, santacrut, cu lilici aroshi i albi sh-cu yimishili ca topi njits {ro: fumri} burungic, burungichi, gron {ro: fir de mtase} {fr: fil de soie; {fr: fumeterre} {en: fumitory} soie torse} {en: silk thread} ex: hir galbin di brisimi bruescu (bru-s-cu) (mi) vb IV vedz tu mutrescu brishimi/brishime (bri-sh-mi) sf brishinj (bri-shnj) (un cu brugaci/brugace (bru-gh-ci) sf vedz tu brgaci brisimi) ex: oaea aest ari perlu di ln ca di brishimi brugcic (bru-gh-c-c) sf vedz tu brgaci ibrishimi/ibrishime (i-bri-sh-mi) sf ibrishinj (i-bri-shnj) brughaci/brugace (bru-gh-ci) sf brughci (bru-ghc) un cu (un cu brisimi) ex: u cos cu ibrishimi tra s-nu s-discoas brugaci brsimi/brsime (br-s-mi) sf brsinj (br-snj) (un cu brughcic (bru-gh-c-c) sf brughcitsi/brughcitse (bru-ghbrisimi) ex: zvon di brsimi ibrsimi/ibrsime (i-br-s-mi) cits) un cu brugcic sf ibrsinj (i-br-snj) (un cu brisimi) bruhav (br-hav) adg vedz tu buhav brit (brt) adg vedz tu mutrescu bruiri/bruire (bru--ri) sf vedz tu mutrescu brit (br-t) sf vedz tu mutrescu bruit (bru-t) adg vedz tu mutrescu broasc1 (bros-c) sf broashti/broashte (brosh-ti) ma multi bruit (bru--t) sf vedz tu mutrescu turlii di-un prici (tsi bneadz tu ap ic pri loc), cu truplu brujol (bru-j-l) sf brujoli/brujole (bru-j-li) carni fript moali, ncljis tu-un cpachi usoas dit cari poati s scoat pri jar; burjol, prjol {ro: friptur la grtar} {fr: grillade}

208

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

{en: grilled meat} burjol (bur-j-l) sf burjoli/burjole (bur- bruscami1/bruscame (brus-c-mi) sf vedz tu broasc1 j-li) (un cu brujol) prjol (pr-j-l) sf bruscami2/bruscame (brus-c-mi) sf vedz tu broatic prjoli/prjole (pr-j-li) (un cu brujol) brusconj (brus-cnj) sm, sf vedz tu broatic brum! (brm) inter zbor tsi va s-aspun cum s-avdi vrondul brushternits (brush-tr-ni-ts) sf vedz tu brushtir tsi-l fatsi un lucru cndu cadi tu ap; bluim! {ro: cuvnt care brushtir (brsh-tir) sn brushtiri (brsh-tir) ardtsina aroshi imit sunetul unei imersiuni n ap} {fr: interjection qui imite di-un earb (cu frndz multu mri, lrdz sh-cu lilici aroshi, un bruit fait par une immersion} {en: word imitating a sound murni), cu cari s-buisea lucri aoa sh-un chiro; brostu, broshtur made by an immersion} ex: shi brum!, s-nic tu-aru bluim! {ro: brustur, lipan} {fr: racine rouge dune plante servant (blu-m) inter (un cu brum!) colorer; bardane, glouteron} {en: red root from a plant used brumanc (bru-mn-c) sf brumntsi (bru-mn-tsi) un soi di for coloring; burdock} ex: ning api sh-la cshirishti crescu stranj njic tsi-acoapir mna (di pndz, ln, cheali, lastic, brushtiri broshtu (brsh-tu) sn broshturi (brsh-tur) (un etc.) faptu maxus tra s-u-afireasc mna di arcoari (murdrilji, cu brushtir) ex: ns cu broshtu lucra; prmtii ca broshtu shi etc.) i s-hib purtat mash tr mushuteats shi cmrusiri; untulemnu brostu (brs-tu) sn broshturi(?) (brsh-tur) brumang, mnushi, gant, hirot, pumnic, mitani {ro: (un cu brushtir) broshtur (brsh-tur) sn broshturi/broshmnush; mnush cu un deget} {fr: gant; mitaine, moufle} ture (brsh-tu-ri) (un cu brushtir) brushtur (brsh-tu-r) {en: glove; mitten} brumang (bru-mn-g) sf brumndzi sf brushturi (brsh-tur) (un cu brushtir) ex: si-ascumsi prit (bru-mn-dzi) (un cu brumanc) brushtiri brushtirusescu (brush-ti-ru-ss-cu) vb IV brushbrumang (bru-mn-g) sf vedz tu brumanc tirusii (brush-ti-ru-s), brushtiruseam (brush-ti-ru-sem), brumanic (bru-m-ni-c) sf vedz tu burbunac brushtirusit (brush-ti-ru-s-t), brushtirusiri/brushtirusire Brumar (bru-mr) sm vedz tu brum (brush-ti-ru-s-ri) buisescu un lucru (pndz, pustavi) cu brumari/brumare (bru-m-ri) sf vedz tu brum brushtir {ro: colora cu brusturi} {fr: colorer les tissus laide brumat (bru-mt) adg vedz tu brum des brushtiri} {en: color material with brushtiri} ex: brum (br-m) sf brumi/brume (br-mi) crustali di neau i adimtul nu-l brushtirusi (nu-l buisi cu brushtir) brushtirusit gljats tsi s-fac shi cad pri loc (earb) noptsli arcuroasi di (brush-ti-ru-st) adg brushtirusit (brush-ti-ru-s-t), brushprimvear i toamn; (expr: bruma s-ti-adun = s-mori, s-ti lja tirusits (brush-ti-ru-sts), brushtirusiti/brushtirusite (brush-tineclu!) {ro: brum} {fr: gele blanche, frimas, givre} {en: ru-s-ti) tsi easti buisit cu brushtir {ro: colorat cu brusturi} frost, rime} ex: hilja-a brumljei sh-al vint; si-nj ti-adun {fr: color laide des brushtiri} {en: colored with bruma! (expr: s-ti lja neclu, s-mori!); deadi brum, va sbrushtiri} brushtirusiri/brushtirusire (brush-ti-ru-s-ri) sf dishcljid chirolu; un brum di-atseali tsi erghili li zgrum brushtirusiri (brush-ti-ru-sr) atsea tsi s-fatsi cndu sbrumos (bru-ms) adg brumoas (bru-mo-s), brumosh buiseashti cu brushtir {ro: aciunea de a colora cu brusturi} (bru-msh), brumoasi/brumoase (bru-mo-si) (loc) tsi easti- {fr: action de colorer laide des brushtiri} {en: action of acupirit di brum; (chiro) tsi cadi brum; cu brum {ro: coloring with brushtiri} brushternits (brush-tr-ni-ts) brumos} {fr: couvert de givre, givr} {en: covered with frost, sf brushternits (brush-tr-ni-ts) hlati cu cari s-lucreadz frosty} ex: avum dzli brumoasi (cu brum) brumeadz tsstura buisit cu brushtir; btalji? {ro: piu(?)} {fr: (bru-me-dz) vb 1 unipirs brum (bru-m), bruma (bru-ma), mortier(?)} {en: mortar(?)} ex: avea brushternits cu doaubrumat (bru-m-t), brumari/brumare (bru-m-ri) bruma aroati, c ns cu broshtu lucra acoapir loclu (earba); cadi bruma {ro: cdea bruma} {fr: brushtirusescu (brush-ti-ru-ss-cu) vb IV vedz tu brushtir geler blanc} {en: cover with frost (rime)} ex: fisuljili sbrushtirusiri/brushtirusire (brush-ti-ru-s-ri) sf vedz tu brumar (li-agudi bruma) brumat (bru-mt) adg brumat brushtir (bru-m-t), brumats (bru-mts), brumati/brumate (bru-m-ti) brushtirusit (brush-ti-ru-st) adg vedz tu brushtir acupirit di brum; agudit di brum {ro: acoperit (lovit) de brushtul (brsh-tu-l) sf brushtuli/brushtule (brsh-tu-li) pit brum} {fr: couvert de frimas; champl} {en: covered with cu cash sh-cu umtu {ro: plcint cu brnz unt} {fr: gteau frost (rime)} brumari/brumare (bru-m-ri) sf brumri (bruau fromage} {en: cheese and butter pie} mr) atsea tsi s-fatsi cndu cadi bruma sh-acoapir loclu brushtur (brsh-tu-r) sf vedz tu brushtir {ro: aciunea de a cdea bruma} {fr: action de geler blanc} bruticami/bruticame sf vedz tu broatic {en: action of covering with frost (rime)} mbrum (mbrum) bruticari/bruticare (bru-ti-c-ri) sf vedz tu broatic vb 1 mbrumai (mbru-m), mbrumam (mbru-mam), mbrubruticat (bru-ti-ct) adg vedz tu broatic mat (mbru-m-t), mbrumari/mbrumare (mbru-m-ri) cadi brutichedz (bru-ti-chdz) vb I vedz tu broatic (fac s-cad) bruma pri loc; bruma acoapir loclu (earba) {ro: bruticush (bru-ti-csh) sm vedz tu broatic acoperi cu brum} {fr: geler blanc} {en: cover with frost bruts (br-ts) sf bruts (br-ts) stranj di pustavi lai cu (rime)} mbrumeadz (mbru-me-dz) vb 1 unipirs mbrum zrcul sh-fr mnits {ro: hain de ln cu glug; iepngea} (mbru-m), mbruma (mbru-ma), mbrumat (mbru-m-t), {fr: caban de drap noir sans manches, ayant la mme forme mbrumari/mbrumare (mbru-m-ri) (un cu brumeadz) ex: cw liepngea roumaine} {en: jacket made of cloth, with noaptea-aest-avea mbrumat (s-avea alsat, avea cdzut hood and without sleeves} bruma) mbrumat (mbru-mt) adg mbrumat (mbru-mbruzg (brz-g) sf bruzghi (brz-ghi) atsea tsi-armni dup t), mbrumats (mbru-mts), mbrumati/mbrumate (mbru-m- tsi fructili (auli, masinili, etc.) suntu clcati tra s-l si scoat ti) (un cu brumat) ex: loclu easti mbrumat (acupirit cu dzama shi si s-fac yinlu ic untulemnul; bluzg, brsii, brum); prunlu-aestu fatsi pruni mbrumati (fig: cu-un petur tsipur, comin, cumenji, prishtin {ro: drojdie} {fr: marc; albu ca bruma pri nsi) mbrumari/mbrumare (mbru-m-ri) rsidu dhuile, de vin, etc.} {en: marc; residue (of grapes, olisf mbrumri (mbru-mr) (un cu brumari) Brumar (bruves, etc. when making wine, oil, etc.)} ex: mult bruzg s-dipumr) sm fr pl a 11-lea mes dit an (dup Sumedru shsi tu bots bluzg (blz-g) sf pl(?) (un cu bruzg) nintea-a Andreului) cndu cadi mult brum; Nuembru {ro: bruzgescu (bruz-g-s-cu) vb IV bruzgii (bruz-g-), bruzNoiembrie} {fr: Novembre} {en: November} ex: easti meslu-al geam (bruz-g-m), bruzgit (bruz-g--t), bruzgiBrumar; sum neguri di Brumar; cad ca frundza tu Brumar shi ri/bruzgire (bruz-g--ri) nj-yini acrish (puscitur) dit stuca schiclu tru-Alunar; estan Brumarlu fatsi mult-arcoari mahi; dau nafoar (scot, es cu zorea) dit stumahi atseali tsi-am brumeadz (bru-me-dz) vb 1 vedz tu brum mcat ninti; vom, zvom, azvom, versu {ro: avea aciditate brumos (bru-ms) adg vedz tu brum stomahal; vomita} {fr: avoir aigreur, acidit; tre sur le brundzu (brn-dzu) sm brundzuri (brn-dzur) amistictur di point de vomir} {en: have heartburn; vomit} bruzgit (bruzbcri cu metali ca ganum (clai), mulidi, etc. tsi u fatsi g-t) adg bruzgit (bruz-g--t), bruzgits (bruz-g-ts), bcrea multu ma sntoas; tungi, tungiu, tuci {ro: bronz, bruzgiti/bruzgite (bruz-g--ti) tsi ari avut acrish; tsi ari tuci, alam} {fr: airin, bronze} {en: bronze, brass} dat nafoar prit gur mcarea dit stumahi; vumut, zvumut,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

209

azvumut, virsat {ro: care a avut aciditate stomahal; vomitat} boutonn} {en: budded} mbubuchisiri/mbubuchisire (mbu{fr: qui a eu aigreur; qui a vomi} {en: who had a heartburn; bu-chi-s-ri) sf mbubuchisiri (mbu-bu-chi-sr) atsea tsi swho had vomited} bruzgiri/bruzgire (bruz-g--ri) sf fatsi cndu tsiva bubuchiseashti; bubuchisiri {ro: aciunea de bruzgiri (bruz-g-r) atsea tsi s-fatsi cndu cariva bruzg- a nmuguri, de a mboboci; mugurire, mbobocire} {fr: action eashti; voamiri, zvoamiri, azvoamiri, vumeari, zvumeari, azde bourgeoner, de boutonner} {en: action of producing buds, vumeari, virsari {ro: aciunea de a avea aciditate stomahal; of blossoming} bubuchisescu (bu-bu-chi-ss-cu) vb IV de a vomita} {fr: action davoir aigreur; action de vomir; bubuchisii (bu-bu-chi-s), bubuchiseam (bu-bu-chi-sem), vomissement} {en: action of having heartburn, of vomiting} bubuchisit (bu-bu-chi-s-t), bubuchisiri/bubuchisire (bu-bubruzgitur (bruz-g-i-t-r) sf bruzgituri (bruz-g-i-tr) chi-s-ri) (un cu mbubuchisescu) ex: pdurea bubuchisi acrimi tsi yini dit stumahi tu gur; atsea tsi scoati omlu dit (scoasi bubuchi); aprnji s-bubuchiseasc (s scoat bubuchi, gur cndu voamit (vears); ancrici, puscitur, vumutur, s-da) frndza-a faglui dit pduri; merlu bubuchisi; lji si virstur {ro: acreal, aciditate stomahal; vrstur} {fr: bubuchisi (mrnghipsi, lji s-umplu di grnutsi) fatsa bubuaigreur, acidit; vomissement} {en: heartburn; vomitus} chisit (bu-bu-chi-st) adg bubuchisit (bu-bu-chi-s-t), bruzgescu (bruz-g-s-cu) vb IV vedz tu bruzg bubuchisits (bu-bu-chi-sts), bubuchisiti/bubuchisite (bu-bubruzgiri/bruzgire (bruz-g--ri) sf vedz tu bruzg chi-s-ti) (un cu mbubuchisit) bubuchisiri/bubuchisire bruzgit (bruz-g-t) adg vedz tu bruzg (bu-bu-chi-s-ri) sf bubuchisiri (bu-bu-chi-sr) (un cu mbubruzgitur (bruz-g-i-t-r) sf vedz tu bruzg buchisiri) mbubuchescu (mbu-bu-chs-cu) vb IV mbububu! (b) inter vedz tu boshi chii (mbu-bu-ch), mbubucheam (mbu-bu-chem), mbubububair (bu-ba-r) sm, sf vedz tu bubushar chit (mbu-bu-ch-t), mbubuchiri/mbubuchire (mbu-bu-chbub1 (b-b) sf vedz tu boshi ri) (un cu mbubuchisescu) ex: mbubuchir (dishcljisir) bub2 (b-b) sf vedz tu budin florli a meali; cu ploaea aest va s mbubucheasc (scoat bubgal (bub-g-l) sf vedz tu bucuval bubuchi) ponjlji mbubuchit (mbu-bu-cht) adg mbubuchit bubghal (bub-gh-l) sf bubghlj (bub-ghlj) un cu (mbu-bu-ch-t), mbubuchits (mbu-bu-chts), mbubuchibubgal ti/mbubuchite (mbu-bu-ch-ti) (un cu mbubuchisit) ex: Buboati/Buboate (Bu-bo-ti) sm vedz tu Bubuteaz carafilili suntu mbubuchiti mbubuchiri/mbubuchire (mbuBuboatim (Bu-bo-tim) sm vedz tu Bubuteaz bu-ch-ri) sf mbubuchiri (mbu-bu-chr) (un cu mbububolji/bubolje (bu-b-lji) sf bubolji/bubolje (bu-b-lji) buchisiri) mcari di fsulji (uscati) hearti; fsulji {ro: fasole uscat bubuchi2/bubuche (bu-bchi) mnuclju di lilici ndreapti fiart} {fr: haricots bouillis} {en: boiled dry beans} mushat sh-ligati tuti deadun; buchet, chitc {ro: buchet} {fr: bubot (bu-bt) adg bubot (bu-b-t), bubots (bu-bts), bouquet} {en: bouquet, bunch of flowers} ex: cu bubuchi buboti/bubote (bu-b-ti) cari ari pltrli adusi (aplicati, (chitchi) di flori tu mn ncusurati); adus (tu pltri), ncusurat, ncusurat, cusurat, bubuchios (bu-bu-chis) adg vedz tu bubuchi1 cushal, cmbur, zgrob, zgolub, grbuv, gribos, gubes, guvor, bubuchisescu (bu-bu-chi-ss-cu) vb IV vedz tu bubuchi1 gdzmolj {ro: grbov} {fr: bossu, gobin, courb} {en: bubuchisiri/bubuchisire (bu-bu-chi-s-ri) sf vedz tu bubuchi1 hunchback, bent} ex: lai cucoate, lai buboate, tsi-ari pulja di bubuchisit (bu-bu-chi-st) adg vedz tu bubuchi1 nu-sh poati? bubuescu (bu-bu-s-cu) (mi) vb IV bubuii (bu-bu-), bubueam bubot (bu-b-t) sf buboti (bu-b-ti) un soi di turt i pni di (bu-bu-m), bubuit (bu-bu--t), bubuiri/bubuire (bu-bu-frin di misur coapt tu cireap; bbot, babanats (expr: fr ri) l-fac s-aducheasc un mari asparizm; lu-aspar multu; bubot tu cpisteari = multu oarfnj, ftohi) {ro: lipie de mlai} trumuxescu, trumxescu, nfricushedz, nfricushedz, fricuescu, {fr: pain ou galette de farine de mas cuit au four} {en: some fric, nfric, nfrichedz, lhtrsescu, cutrumuredz, cishiescu, kind of a corn bread baked in the oven} ex: mcam pni di cishuescu, cishescu {ro: speria, ngrozi} {fr: (s)pouvanter, bubot bbot (b-b-t) sf bboti (b-b-ti) (un cu terrifier} {en: frighten, scare, terrify} ex: lj-eara fric s-nu-l bubot) bubueasc (lhtrseasc); di itia-a lui, ficiorlji s-bubuir (sbubu (bu-b) inter (scriat shi bu-bu) vedz tu pupu-pu! asprear) di sculii; acts s-bubueasc (s-lj hib fric, sbubuchi1/bubuche (bu-bchi) njic umfltur pi truplu-a cutreambur) di soacra-atsea araua bubuit (bu-bu-t) adg ponjlor (erburlor, lilicilor, etc.) di iu va s-creasc ma npoi bubuit (bu-bu--t), bubuits (bu-bu-ts), bubuiti/bubuite (bufrndzi ic lludz; cleci, tsipur {ro: mugur, boboc de flori} {fr: bu--ti) tsi-lj s-ari fapt fric; tsi easti multu aspreat; bourgeon, bouton de fleurs} {en: bud, flower bud} ex: ponjlji trumuxit, trumxit, aspreat, asprat, asprit, spreat, fricuit, au bubuchi; cu nostima bubuchi a floariljei di mac nfricushat, nfricushat, fricushat, fricat, nfricat, lhtrsit, buzbucheau (buz-bu-ch-) sf buzbuchei (buz-bu-ch) cutrumurat, cishiit, cishuit, cishit {ro: speriat, ngrozit} {fr: bubuchi njic di lilici {ro: bobocel de flori} {fr: petit bouton pouvant, ffray, terrifi} {en: frightened, scared, terrified} de fleurs} {en: small flower bud} ex: buzbucheau shex: bubuits (lhtrsits) di cti arvdar bubuiri/bubuire (butrandafil bubuchios (bu-bu-chs) adg bubuchioas (bubu--ri) sf bubuiri (bu-bu-r) atsea tsi s-fatsi cndu cariva sbu-cho-s), bubuchiosh (bu-bu-chsh), bubuchioasi/bububueashti; trumuxiri, trumxiri, aspreari, asprari, spreari, buchioase (bu-bu-cho-si) tsi ari scoas (dat) multi fricuiri, nfricushari, nfricushari, fricushari, fricari, nfricari, bubuchi; (expr: bubuchisit la fats = tsi easti mplin di grnutsi lhtrsiri, cutrumurari, cishiiri, cishuiri, cishiri {ro: aciunea de pi fats) {ro: cu muli muguri} {fr: avec beaucoup de a speria, de a ngrozi; ngrozire} {fr: action de sffrayer; de bourgeons} {en: with many buds} mbubuchisescu (mbu-bu- spouvanter, de terrifier; pouvante} {en: action of chi-ss-cu) vb IV mbubuchisii (mbu-bu-chi-s), mbubufrightening, of scaring, of terrifying; terror} chiseam (mbu-bu-chi-sem), mbubuchisit (mbu-bu-chi-s- bubuiri/bubuire (bu-bu--ri) sf vedz tu bubuescu t), mbubuchisiri/mbubuchisire (mbu-bu-chi-s-ri) scot (dau) bubuit (bu-bu-t) adg vedz tu bubuescu bubuchi; bubuchisescu, dishcljid (lilici); (expr: lji si bubububulic (bu-bu-lc) sm bubulits (bu-bu-lts) prici multu njichiseashti fatsa = lji si umfl fatsa; scoati grnutsi pi fats; m- c ca, bunoar, bumbraclu, crbushlu, zngnarlu, fliturlu, rnghipseashti, mrneadz, vishtidzashti) {ro: nmuguri, musca, etc.; bubulic, bumbrac, yeats, rim; (fig: bubulic = mboboci} {fr: bourgeonner, boutonner} {en: produce (put drcurii, glrinj, pirifnj, etc.) {ro: gnganie} {fr: hanneton} forth or shoot) a bud} ex: pomlu mbubuchisi, dishcljisi shi {en: bug, insect} ex: urizlu ari bubulits (yets); ari bubulits frndzli deadir, nvirdzr shi s-vishtidzr mbubuchisit (glrinj, pirifnj) n cap; mushica mplin di bubulits (fig: (mbu-bu-chi-st) adg mbubuchisit (mbu-bu-chi-s-t), drcurii); nu shi shtea drcurii shi bubulits (fig: glrinj) mbubuchisits (mbu-bu-chi-sts), mbubuchisiti/mbubuchisite bubulic (bu-bu-l-c) sf bubulitsi/bubulitse (bu-bu-l-tsi) (mbu-bu-chi-s-ti) tsi ari scoas (dat) bubuchi; bubuchisit, (un cu bubulic) dishcljis (lilici) {ro: nmugurit, mbobocit} {fr: bourgeonn, bubulic (bu-bu-l-c) sf vedz tu bubulic

210

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

bubuljan (bu-lu-lj-n) sf vedz tu bubuljits buburos (bu-bu-rs) adg vedz tu nbulzinedz bubuljits (bu-bu-lj-ts) sf bubuljits (bu-bu-lj-ts) 1: bubushar (bu-bu-shr) sm bubushari (bu-bu-shr) om tsiarburic di munti cu yimishi njits aroshi sh-dzmoasi; 2: alag di cas-cas, dzua di anlu nou, nviscut cu stranji yimisha fapt di-aestu arburic; bubuljan {ro: arbust mic de caraghioasi, cu un mutsun pri fats shi chipurici di mesi, munte care face fructe mici, roii} {fr: arbrisseau de cari dztsi cntitsi sh-aspari njitslji; bubair, babughear, montagne aux fruits rouges} {en: mountain shrub with red ligucear, ischinar, arugucear, rugucear {ro: cluar mascat} berries} bubuljan (bu-lu-lj-n) sf bubuljeni/bubuljene {fr: personne travestie qui, le jour de lan va de porte en porte (bu-bu-lj-ni) (un cu bubuljits) en recitant quelques verses} {en: person going disguised, from bubun (bu-b-n) sf vedz tu bubureadz2 door to door, on the new year day, reciting some verses} ex: bubuneadz (bu-bu-ne-dz) vb I vedz tu bumbuneadz yini bubusharlu s-v mc bubair (bu-ba-r) sm, sf bubair bubunedz (bu-bu-ndz) vb I vedz tu bumbuneadz (bu-ba--r), bubairi (bu-ba-r) shi bubaireanj (bu-ba--reanj), bubunidzari/bubunidzare (bu-bu-ni-dz-ri) sf vedz tu bumbubairi/bubaire (bu-ba--ri) shi bubaireani/bubaireane (bu-babuneadz -rea-ni) (un cu bubushar) ex: va mi-adar bubair cu tuti bubunidzat (bu-bu-ni-dzt) adg vedz tu bumbuneadz cloputli di oi babughear (ba-bu-gher) sm babugheari (babuburan (bu-bu-r-n) sf vedz tu bubureadz2 bu-gher) (un cu bubushar) buburari1/buburare (bu-bu-r-ri) sf vedz tu nbulzinedz bubut (bu-bu-t) sf vedz tu bubureadz2 buburari2/buburare (bu-bu-r-ri) sf vedz tu bubureadz2 Bubuteaz (Bu-bu-te-z) sf fr pl dzua-a anlui (6-li di buburat1 (bu-bu-rt) adg vedz tu nbulzinedz Yinar) cndu crishtinjlji yiurtisescu ptidzarea-a Hristolui (di buburat2 (bu-bu-rt) adg vedz tu bubureadz2 Ayiu-Yeani Ptidztorlu); Boboteadz, Buboatim, Buboati, bubureac (bu-bu-rec) sm vedz tu burduljac Ptigiuni, Fota {ro: Boboteaza} {fr: Epiphanie} {en: bubureadz2 (bu-bu-re-dz) vb I unipers. bubur (bu-bu-r), Epiphany} Boboteadz (Bo-bo-te-dz) sf fr pl (un cu bubura (bu-bu-r), buburat (bu-bu-r-t), buburari/buburare Bubuteaz) Buboatim (Bu-bo-tim) sm fr pl (un cu (bu-bu-r-ri) (foclu) ardi cu un pir njic sh-trimburtoari; Bubuteaz) ex: ti Buboatim va s-aruc crutsea tu-ap (pira) njic creashti shi scadi tut chirolu multi ori cu un njic Buboati/Buboate (Bu-bo-ti) sm (un cu Bubuteaz) vrondu crtsnitor {ro: plpi} {fr: ptiller, craquer} {en: bubzeal (bub-ze-l) sf vedz tu bubzel (burning wood) crackle} ex: bubureadz foclu buburat (bu- bubzel (bub-zl) sm bubzelj (bub-zlj) agru-arburi njic dit bu-rt) adg buburat (bu-bu-r-t), buburats (bu-bu-rts), pduri, tsi sh-u-adutsi cu-un trandafil, cu schinj, cu lilici buburati/buburate (bu-bu-r-ti) tsi ari buburat {ro: plpit} mushati aroshi, trandafilii, albi i galbini shi poami aroshi ca {fr: ptill, craqu} {en: (burning wood) crackled} buburaun cireashi njic; mcesh, mucesh, arug, rug, culumbri, ri/buburare (bu-bu-r-ri) sf buburri (bu-bu-rr) atsea tsi curubits {ro: mce, trandafir slbatec} {fr: glantier} {en: fatsi lemnul cndu ardi buburidzndalui {ro: aciunea de a wild rose} bubzeal (bub-ze-l) sf bubzeali/bubzeale (bubplpi; plpire} {fr: action de ptiller, de craquer} {en: ze-li) poamili fapti di bubzel, njits ca cireashili, acrishoari, action of fire crackling} burbureadz2 (bur-bu-re-dz) vb I cu multi simints mplini di peri sh-tuti deadun anvliti cu-un unipers. burbur (bur-bu-r), burbura (bur-bu-r), burburat peaji aroshi; mceashi, muceashi {ro: mcea} {fr: fruit de (bur-bu-r-t), burburari/burburare (bur-bu-r-ri) ardi cu pir lglantier} {en: fruit from a wild rose} mari {ro: arde n flcri} {fr: flamboyer} {en: (of fire) blaze, bucal (bu-cl) sn buclj (bu-clj) vas cu cari s-adutsi la flare} burburat (bur-bu-rt) adg burburat (bur-bu-r-t), meas ap, yin, etc. tra si s-toarn tu scafi i yilii tr beari; burburats (bur-bu-rts), burburati/burburate (bur-bu-r-ti) tsi bucali, bujan, bujan, garaf, craf, mtrac, mtrac, mtr, ardi cu pir mari {ro: arde n flcri} {fr: flamboyer} {en: (of cutrov, ctruv, birbilji, birbilj {ro: caraf} {fr: carafe} {en: fire) blaze, flare} burburari/burburare (bur-bu-r-ri) sf decanter} ex: shadi ncali un tsucal di sh-ardi di-un bucal burburri (bur-bu-rr) atsea tsi s-fatsi cndu un lucru ardi cu bucali/bucale (bu-c-li) sf buclj (bu-clj) (un cu bucal) pir mari {ro: aciunea de a arde n flcri} {fr: action de bucali/bucale (bu-c-li) sf vedz tu bucal flamboyer} {en: (of fire) action of blazing, of flaring} bb- bucat (bu-c-t) sf bucts (bu-cts) parti (tljat, arupt, rut (b-b-r-t) sf bbruti/bbrute (b-b-r-ti) pir mari disfapt, etc.) dit un lucru (corpu, trup); cumat, grund, tsi multi ori fatsi sutsat sh-cu plscnituri (di lemnul tsi ardi); grunghi, buc, peatic; tut mcarea tsi poati si s-bag noar n brbrut, apir, fleam, fleac, bubun, bubut, buburan, gur, si s-meastic shi si s ngljit; mshctur {ro: bucat, grmdz, grgalj, curmicami, plamin, lmbii, lumbard {ro: mbuctur} {fr: morceau, bouche} {en: piece, morsel, flacr strlucitoare} {fr: flamme resplendissante} {en: flame mouthful} ex: armili cad bucts (cumts) adrati; bucts resplendent} brbrut (br-b-r-t) sf (un cu bb(cumts) f-nj-ti, scump, tini; s-u fac di bucts (cumts); varut) ex: ardea brbrut (cu pir mari) buburan (bu-bunj mi fac bucts di bucts; fustanea fapt bucts di bucts r-n) sf buburani/buburane (bu-bu-r-ni) (un cu bbrut) (tut cumts, peatitsi) buc3 (b-c) sf buts (bts) (un cu bubun (bu-b-n) sf bubuni/bubune (bu-b-ni) (un cu bucat) ex: un buc (cumat) di pni; nveasta sh-loa cti un bbrut) ex: cafeea la noi s-ardi pi bubun, pi pir mari; pir masin tu buc (mshctur); u lja omlu sh-tu-un buc bubun bubut (bu-b-t) sf bubuti/bubute (bu-bu-ti) (un (mshctur) u-archiushur n gur buctici/buctice (bucu bbrut) ex: bubuta (pira) a btichiljei; bubuta (pira) a c-t-ci) sf buctici (bu-c-tc) bucat njic, cumtici, catastasiljei cumtush {ro: bucic} {fr: petit morceau, petite bouche} buburec1 (bu-bu-rc) sm buburets (bu-bu-rts) un di dauli {en: small piece, little morsel, small mouthful} ex: ndrepts mdulari a omlui cari adun chishatlu sh-lu pitreatsi tu fusc suntu s-mi fac buctici (cumtici) mbuctsedz (mbu-cninti ca s-hib scos nafoar dit trup (tsi sh-u-aduc tu videari, tsdz) (mi) vb I mbuctsai (mbu-c-ts), mbuctsam (mbuma nu tu mrimi, cu grnutslu di fisulj shi s-afl ct tu c-tsm), mbuctsat (mbu-c-ts-t), mbuctsari/mbumesea-a truplui, di-un parti sh-di alant); riniclju, niri, arnictsare (mbu-c-ts-ri) lu-adar (l-fac, l-talj, l-frngu tu, luclju, ariclju {ro: rinichi} {fr: rein, rognon} {en: kidney} ex: mi aspargu, etc.) bucts un lucru; cumtisescu, mpartu {ro: doari bubureclu (rinicljul) mbuburicat (mbu-bu-ri-ct) adg mbucti, mpri} {fr: mettre (casser) en morceaux, mbuburicat (mbu-bu-ri-c-t), mbuburicats (mbu-bu-ri-cts), trononner, diviser} {en: cut (break, etc.) something into mbuburicati/mbuburicate (mbu-bu-ri-c-te) tsi sh-u-adutsi pieces, divide} ex: mbuctsai (u feci cumts, u cumtsii) cu bubureclu tu hrom i videari; ca bubureclu {ro: ca un pnea tr mprtsri; mbuctsar (li mprtsr tu cumts) rinichi la culoare} {fr: qui a laspect dun rognon, dun rein} ayinjli sh-agrili mbuctsat (mbu-c-tst) adg mbuctsat {en: who resembles the kidney in color or aspect} ex: cu fatsa (mbu-c-ts-t), mbuctsats (mbu-c-tsts), mbuctsati/mbumplin, mbuburicat (ca bubureclu) ctsate (mbu-c-ts-ti) faptu (tljat) bucts; cumtisit, mprbuburec2 (bu-bu-rc) sm vedz tu burec tst {ro: mbuctit, mprit} {fr: mis (cass) en morceaux, buburedz1 (bu-bu-rdz) (mi) vb I vedz tu nbulzinedz trononn, divis} {en: cut (broken, etc.) into pieces, divided}

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

211

mbuctsari/mbuctsare (mbu-c-ts-ri) sf mbuctsri (mbu- lji) simtsmintul suflitescu tsi lu-aducheashti cariva tsi sc-tsr) atsea tsi s-fatsi cndu un lucru s-fatsi cumts (sifhrstiseashti shi s-hrseashti di-un lucru vrut; harau, hrau, cumtiseashti); cumtisiri, mprtsri {ro: aciunea de a hroa, hrcupilji, vslii, mlinari {ro: bucurie, plcere} {fr: mbucti, mpri; mbuctire, mprire} {fr: action de joie, plaisir} {en: joy, delight, pleasure, happiness} ex: mor cu mettre (casser) en morceaux, de trononner, de diviser} {en: bucurilji (harau) bucur (b-cur) (mi) vb I bucurai (bu-cuaction of cutting (breaking, etc.) into pieces, of dividing} r), bucuram (bu-cu-rm), bucurat (bu-cu-r-t), bucurabuc1 (b-c) sf buts (bts) partea di nsus a ciciorlui namisa ri/bucurare (bu-cu-r-ri) aduchescu (fac pri altu s-aducheasdi dzinuclju shi gof (cipoc); coaps, cipoc, buti, scheli, c) un mari harau (bucurilji); mbucur, hrsescu, hrisescu, crdzelj, armu {ro: coaps} {fr: cuisse} {en: thigh} ex: un hrsescu, gudescu {ro: bucura} {fr: (se r)jouir} {en: rejoigugosh tu buc-lj treatsi; un buc (buti) di carni; hearsir ce} bucurat (bu-cu-rt) adg bucurat (bu-cu-r-t), bucubutsli; dinjicar butsli rats (bu-cu-rts), bucurati/bucurate (bu-cu-r-ti) tsi adubuc2 (b-c) sf buts (bts) partea crnoas di pi fats di-un cheashti un mari harau; mbucurat, hrsit, hrisit, hrsit, parti sh-di-alant (sum oclji shi namisa di nari shi ureclji); gudit {ro: bucuros} {fr: (r)joui, enchant} {en: joyous} merlu di fats {ro: obraz} {fr: joue} {en: cheek} ex: buca a bucurari/bucurare (bu-cu-r-ri) sf bucurri (bu-cu-rr) fatsljei lj-arushi atsea tsi s-fatsi cndu cariva aducheashti un mari harau; buc3 (b-c) sf vedz tu bucat mbucurari, hrsiri, hrisiri, hrsiri, gudiri {ro: aciunea de a buctici (bu-c-t-ci) sf vedz tu bucat (se) bucura} {fr: action de (se r)jouir} {en: action of buchet (bu-cht) sn bucheti/buchete (bu-ch-ti) mnuclju di rejoicing} mbucur (mb-cur) (mi) vb I mbucurai (mbu-culilici ndreapti mushat sh-ligati tuti deadun; bubuchi, chitc r), mbucuram (mbu-cu-rm), mbucurat (mbu-cu-r-t), {ro: buchet} {fr: bouquet} {en: bouquet, bunch of flowers} mbucurari/mbucurare (mbu-cu-r-ri) (un cu bucur) ex: oili buci (bc) adg vedz tu bucicu area, si mbucura (s-hrsea) mbucurat (mbu-cu-rt) adg bucicos (buc-cs) adg bucicoas (buc-co-s), bucicosh mbucurat (mbu-cu-r-t), mbucurats (mbu-cu-rts), mbu(buc-csh), bucicoasi/bucicoase (buc-co-si) tsi easti cu curati/mbucurate (mbu-cu-r-ti) (un cu bucurat) mbumult carni (mushclji); tsi easti mplin tu fats; crnos {ro: curari/mbucurare (mbu-cu-r-ri) sf mbucurri (mbu-cu-rr) crnos; plin, rotund (la fa)} {fr: charnu; plein} {en: fleshy; (un cu bucurari) full, plump} ex: fatsili a meali-aroshi, bucicoasi (crnoasi) bucusescu (bu-cu-ss-cu) vb IV bucusii (bu-cu-s), bucuseam bulcicos (bul-ci-cs) adg bulcicoas (bul-ci-co-s), (bu-cu-sem), bucusit (bu-cu-s-t), bucusiri/bucusire (bubulcicosh (bul-ci-csh), bulcicoasi/bulcicoase (bul-ci-co-si) cu-s-ri) fac mcarea sh-biutura s-treac din gur tu grglan (un cu bucicos) bushcutos (bush-cu-ts) adg sh-deapoea tu stumahi; arucutescu tu grglan; ascapit, scapit, bushcutoas (bush-cu-to-s), bushcutosh (bush-cu-tsh), ngljit, angljit, ngljit, mc, dipishescu {ro: nghii} {fr: bushcutoasi/bushcutoase (bush-cu-to-si) (un cu bucicos) ingurgiter, avaler} {en: gulp down, swallow} bucusit (buex: frmti larg, bushcutoas (mplin); bratsli goali, albi sh- cu-st) adg bucusit (bu-cu-s-t), bucusits (bu-cu-sts), bushcutoasi (crnoasi, mushcljoasi) bucusiti/bucusite (bu-cu-s-ti) (mcarea shi biutura) tsi ari bucicu (bc-cu) adg bucic (bc-c), bucichi (bc-chi), tricut din gur tu grglan sh-deapoea tu stumahi; arucutit tu bucichi/buciche (bc-chi) oai cu arocuti aroshi deavrliga di grglan; ascpitat, scpitat,, ngljitat, angljitat, ngljitat, mcat, oclji; buci {ro: oacr} {fr: brebis aux cercles rouges autour dipishit {ro: nghiit} {fr: ingurgit, aval} {en: gulped down, des yeux} {en: sheep with red circles around the eyes} buci swallowed} bucusiri/bucusire (bu-cu-s-ri) sf bucusiri (bu(bc) adg buci/buce (b-ci) pl(?) (un cu bucicu) cu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva bucuseashti (ascapit) bucini/bucine (b-ci-ni) sf vedz tu bucium tsiva; arucutiri tu grglan; ascpitari, scpitari, ngljitari, bucium (b-cum) sm buciunj (b-cunj) shi bucinj (b-cnj) angljitari, ngljitari, mcari, dipishiri {ro: aciunea de a truplu a unui arburi; un cumat dit truplu a unui arburi tljat nghii; nghiire} {fr: action dingurgiter, davaler; englou(ayit tljat); bucini, cutsur, chiutuc, chiutuchi, brandu, bn- tissement} {en: action of gulping down, of swallowing} dic, cuciub, ciub, cuciub, cciub, cuciubeau, cuciubeu, bucusiri/bucusire (bu-cu-s-ri) sf vedz tu bucusescu grij; (expr: easti bucium = cutiuc (lemnu (fig), cutsur); easti bucusit (bu-cu-st) adg vedz tu bucusescu cutsur, lemnu (fig); ari caplu gros, easti ca glar di minti, cari bucuval (bu-cu-v-l) sf bucuvlj (bu-cu-vlj) pni cald aducheashti greu tsi-lj si dztsi; easti om di la oi, fr prxi, tsi dinjicat shi amisticat cu umtu shi cash proaspit; njedz di nu shtii multi) {ro: butean, butuc, buturug} {fr: bche, tronc pni uscat, srmat shi prjilit cu cash (zahari) tu umtu darbre, billot, cep (de vigne)} {en: tree trunk, log, block (of (untur); bugval, buvgal {ro: papar} {fr: du pain chaud wood)} ex: aflar un bucium (chiutuc) mari di arburi; shidzui miett et mlang avec du beurre et du fromage frais} {en: pi-un bucium (cutsur) di fag bucini/bucine (b-ci-ni) sf crumbled bread mixed with butter and cheese} bubgal bucinj (b-cinj) (un cu bucium) ex: arucutit ca un bucini (bub-g-l) sf bubglj (bub-glj) (un cu bucuval) (bucium) buvgal (buv-g-l) sf buvglj (buv-glj) (un cu bucuval) buclar (bu-clr) sf vedz tu bucl ex: sh-la buvgal, tsi s-videts? bucl (b-cl) sf bucli/bucle (b-cli) vas di lemnu ca un budl (bu-d-l) adg budloanji/budloanje (bu-d-lo-nji), tlric i vutsel (tsi poati s-hib di ma multi soi), tu cari shbudladz (bu-d-ldz) budloanji/budloanje (bu-d-lo-nji) poart oaminjlji apa i yinlu; bucljits; vtseal, vitseal, (om) tsi nu para sh-easti dishteptu; (om) tsi easti prostu, glar, vutsel {ro: fedele} {fr: sorte de petite seille servant hazo, hut, tivichel, etc. {ro: prostnac} {fr: imbcile, stupide} apporter de leau boire ou de vin} {en: kind of a small pail {en: imbecile, stupid} ex: scoal, budl, s-ai puteari mari; for water or wine} ex: nu ari ap tu bucl; mi dutseam cu coada-a budloanjiljei di urs budlc (bu-d-lc) adg bucla n mn; s-toarn cu bucla mplin; crvnarlu sh-ari budlc (bu-d-l-c), budlts (bu-d-lts), budltsi/bubucla cu yin bucljits (bu-clj-ts) sf bucljits (bu-clj-ts) dltse (bu-d-l-tsi) (un cu budl) ex: cari easti mintibucl ma njic {ro: fedele mic} {fr: petite bucl} {en: menlu sh-cari easti budlclu (prostul, glarlu)? small bucl} ex: la shoput sh-umplea bucljitsli un feat budlc (bu-d-lc) adg vedz tu budl buclar (bu-clr) sm buclar (bu-clr) atsel tsi fatsi ic vindi budec (bu-dc) sn budetsi/budetse (bu-d-tsi) un soi di bucli ro: cel care face sau care vinde fedelee} {fr: celui qui bstuni cu-un penur tu-un capit, cu cari njitslji ntsap gljatsa fait ou vend des barillets} {en: maker or seller of bucl} tra s-poat si sh-fac vimtu (vantsu, zvorizm) cndu vor si sbucljits (bu-clj-ts) sf vedz tu bucl trag azvarna cu sanja {ro: un fel de baston cu un cui la un bucur (b-cur) (mi) vb I vedz tu bucurilji capt, cu care copiii neap ghiatsa cnd vor s se trasc cu bucurari/bucurare (bu-cu-r-ri) sf vedz tu bucurilji sanja} {fr: bton alpestre laide duquel on evite le glissoire bucurat (bu-cu-rt) adg vedz tu bucurilji pendant lhiver} {en: alpine stick with a nail on one side, with bucurilji/bucurilje (bu-cu-r-lji) sf bucurilji/bucurilje (bu-cu-rwhich one avoids the slide during the winter} ex: prit munts

212

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

earna, ca s-nu archishm n tsnem cu budetsi atsea tsi s-fatsi cndu cariva mbuz {ro: aciunea de a budic (bu-dc) sn vedz tu poci1 mnca} {fr: action de manger} {en: action of eating} budin (bu-dn) sm budinj (bu-dnj) yermul tsi fatsi mitasea; budznar (bu-dz-n-r) sf budznri (bu-dz-nr) dipl yermu di mitasi {ro: vierme de mtase} {fr: ver soie} {en: fapt tu-un stranj ca un soi di budz {ro: clin de hain n silkworm} bub2 (b-b) sf bubi/bube (b-bi) lunjida-a form de buz} {fr: pli (dun habit) en forme de lvre} {en: budinlui, a yermului di mitasi {ro: larva gndacului de fold made in a dress that ressembles a lip} mtase} {fr: ver soie} {en: silkworm} ex: nj-muri buba budz di-amari vedz tu budz budr (b-dr) sf budri/budre (b-dre) scriari neaprucheat budz di-aru vedz tu budz tu-aestu dictsiunar; vedz pudr budznar (bu-dz-n-r) sf vedz tu budz budrumi/budrume (bu-dr-mi) sf budrunj (bu-drnj) binai budzos (bu-dzs) adg vedz tu budz (cas, adrmintu, etc.) cu udadz scutidosh (tsi s-afl, multi oribueagi (bu-a-g) sm vedz tu bueau sum loc, tu catoyi) iu suntu tsnuts ncljish atselj tsi suntu aflatsbueagilchi (bu-a-gi-l-chi) sf vedz tu bueau cu stepsu (dup tsi suntu giudicats shi culsits tra s sta ncljish bueangi (bu-an-g) sm vedz tu bueau un castili chiro, ic ninti, cndu ashteapt ninga tra si s-duc labueat (bu--t) sf buets (bu-ts) un apanghiu faptu tr giudicat); zundani, zndani, sndani, filichii, filchii, hapsi, prvdz (tsi sh-u-adutsi cu un cas tsi ari mash citii); peat hpsani, hpseani, hpsn, ncljisoari, pudrumi, bdrumi {ro: {ro: piat, un fel de adpost (pentru animale)} {fr: une sorte podrum, nchisoare ntunecoas, beci} {fr: cave, prison soud-abri (pour les animaux)} {en: a kind of shelter or cover terraine; cachot} {en: cave, prison, dungeon} bdrumi/bmade for the animals} ex: oi spindzurati pri buets drume (b-dr-mi) sf bdrunj (b-drnj) (un cu budrumi) bueau (bu--) sf buei (bu-) hroma tsi u-aspuni un buducshar (bu-du-c-shr) sm vedz tu buducushar lucru; luguria cu cari s-buiseashti un lucru tra s-lj-alxeasc buducushar (bu-du-cu-shr) sm buducushari (bu-du-cu-shr) hroma; luguria tsi-sh bag muljerli pri fats i unglji tra s pulj di mprad (ma mari di gaea sh-di corbul, tsi mc di aspun ma mushati; hrom, vfii, reng, renghi; arushats, tuti, cu peanili li sh-pntica alb, sh-cu dintana shi cicioarili fcheasidi, mzeau, mzii, ucn; (fig: 1: bueau = taxirati, multu vrtoasi); gvran, gavran, grvan, corbu, corac, curac, bileau; 2: bueau di = mratlu di; expr: 3: molj tu buducshar {ro: corb mare} {fr: grand corbeau} {en: large noaudzatsinoau di buei = bag dinpoi, aurlu, arushinedz) raven} ex: cu gura di buducushar (corbu, corac) buducshar {ro: culoare, vopsea} {fr: couleur, fard, teinture, drision, (bu-du-c-shr) sm buducshari (bu-du-c-shr) (un cu pauvre, malheur} {en: color, face make-up, paint, mockery, buducushar) misfortune, unhappiness} ex: es lilici cu buei; clugreau ca buduvai (bu-du-v) sn buduvai/buduvae (bu-du-v-i) bueau (fig: mplin di bileadz, di taxirts); sh-deadi cu bueau chelindru mari, maxus adrat tra s-tsn muljituri tu el (di-arad (fcheasidi, mzeau); ded bueau a casljei; tu noaudztsiap, lapti, gaz, etc.) tr tsneari tu-un loc i tr purtari dit un loc noau di buei u mulje (expr: u bg dinpoi, u rizilipsi, utu altu ncrcat pri-un aftuchin (amaxi) mari; un soi di arushin); u, bueau di ficior (fig: mratlu di ficior), muri; u, groap mari adrat tu loc (ca un balt, lac njic i ca un czani bueaua (taxirtsli, ghiderli) s-v bat boi2/boe (b-i) sf boi mari di metal, cimentu, cheatr, etc. dishcljis prisupr), tu (b) shi boiuri (b-ur) (un cu bueau) ex: pdurea cu cari s-adun shi s-tsni ap; stern, gurn, hvuzi {ro: cistern, boili (bueili) tuti s-chindiseashti; sh-adr fatsa cu boi bazin} {fr: citerne, bassin} {en: cistern, tank} (fcheadisi); boiurli (bueili) cu cari da mururli buisescu (bu-ibudzar (bu-dzr) adg vedz tu budz ss-cu) (mi) vb IV buisii (bu-i-s), buiseam (bu-i-sem), budz (b-dz) sf budz (bdz) dauli prts crnoasi di la buisit (bu-i-s-t), buisiri/buisire (bu-i-s-ri) (cu-un frci di mardzinea di nsus sh-di la-atsea di nghios tsi ncljid gura shi buisiri ic cu asprucuchiri) acoapir fatsa-a unui lucru cu un acoapir dintslj; buz; (fig: 1: (i) budz di-aru = mardzini petur di bueau (azvesti); zugrpsescu un lucru (tra s-lu fac ma di-aru; (ii) budz di-amari = mardzini di-amari; expr: 2: mushat, s-lu stulsescu cu lilici, oaminj, etc.); vpsescu, azvisbudz di budz = di la un mardzini la-alant; 3: cu budza tusescu, chindrisescu, chindisescu, zugrfsescu, zugrpsescu, cripat = nvirinat, cripat, nfrmcat; 4: dipun budza = mi cundiljedz (fatsa, ocljilj); (fig: 1: mi buisescu = jilescu; 2: lcrteashti, nu-nj pari ghini, nu mi-ariseashti, spindzur nrli; 5: buisescu = (i) lu rizilipsescu; (ii) l-curbisescu, l-stuhinedz, lnj-ardi budza = mi hrsescu; 6: nj mushcu budzli = escu distihipsescu, etc.; (iii) lu-alas sh-fug, lu-aprtsescu) {ro: pishman, nj-pari-aru di-atseali tsi feci) {ro: buz, margine} colora, vopsi, picta; nenoroci} {fr: colorer, colorier; teindre, {fr: lvre, bord} {en: lip, border} ex: ari budz aruvirsati; s-nu peindre; bafouer; rendre quelquun malheureux} {en: color, nj-ard budza sh-a njia? (expr: s-nu mi hrsescu sh-mini?); l- dye, paint; make fun of somebody; make someone unhappy} vtmar budza (fig: mardzina) di-amari; Duna eara budz cu ex: nu-ts buisea (nu tsi-lj da cu bueau), lea, perlji ahntu; budz (expr: virsat, di la un mardzini la-alant); frmac! buisim (azvistusim) tvanea; l-buisir (fig: lu rizilipsir) tu budz cripat (expr: multu nvirinat); dipusi budzli (expr: smisu-hori; mi buisescu (fig: jilescu); lu-avinar pn-l buisir crti, nu-lj pru ghini, spindzur nrili); ca mni va sh-mushc (fig: l-curbisir); buisea-ti (fig: curbisea-ti), buisite (fig: budzli (expr: va-lj par-aru, va s-fac pishman) buz1 (b- mrate)! buisit (bu-i-st) adg buisit (bu-i-s-t), buisits (buz) sf buz (bz) (un cu budz) budzos (bu-dzs) adg i-sts), buisiti/buisite (bu-i-s-ti) tsi easti acupirit cu-un petur budzoas (bu-dzo-s), budzosh (bu-dzsh), budzoasi/budi bueau; dat cu bueau; vpsit, azvistusit, chindrisit, dzoase (bu-dzo-si) tsi easti cu budzli groasi, mri; budzar, chindisit, zugrfsit, zugrpsit, cundiljat (fatsa, ocljilj); (fig: mbudzat {ro: buzat} {fr: lippu} {en: thick-lipped} ex: buisit = (i) jilit; (ii) rizilipsit; (iii) corbu, corbusit, curbisit, budzoshlji arachi budzar (bu-dzr) adg budzar (bu-dzstuhinat, distihipsit, etc.) {ro: colorat, vopsit, pictat; r), budzari (bu-dzr), budzari/budzare (bu-dz-ri) (un cu nenorocit} {fr: color, colori; teint, peint; bafou; infortun, budzos) mbudzat (mbu-dzt) adg mbudzat (bu-dz-t), malheureux} {en: colored, dyed, painted; who has been made mbudzats (mbu-dzts), mbudzati/mbudzate (mbu-dz-ti) fun of; unhappy, wretched} ex: iu ti dutseai, lea buisit (un cu budzos) mbuz (mbuz) vb I mbuzai (mbu-z), (mrat, curbisit) buisiri/buisire (bu-i-s-ri) sf buisiri (bu-imbuzam (mbu-zm), mbuzat (mbu-z-t), mbuzasr) atsea tsi s-fatsi cndu s-buiseashti tsiva i cariva; vpsiri, ri/mbuzare (mbu-z-ri) trec tsiva prit budz; bag tsiva n azvistusiri, chindrisiri, chindisiri, zugrfsiri, zugrpsiri, gur; mc {ro: mnca} {fr: manger} {en: eat} ex: ma ct cundiljari (fatsa, ocljilj); (fig: buisiri = (i) jiliri; (ii) rizilipsiri; apuc s mbuz (s-bag tsiva n gur) dau, trei ori shi vinji s- (iii) curbisiri, stuhinari, distihipsiri, etc.) {ro: aciunea de a lu scoal di pi meas; nu mbuzai (mcai) tsiva pn tora colora, de a vopsi, de a picta; de a (se) nenoroci; nenorocire} mbuzat (mbu-zt) adg mbuzat (mbu-z-t), mbuzats (mbu- {fr: action de colorer, de colorier; de teindre, de peindre; de zts), mbuzati/mbuzate (mbu-z-ti) tsi ari bgat tsiva n bafouer; de rendre quelquun malheureux; malheur} {en: gur; tsi ari mcat; mcat {ro: mncat} {fr: mang} {en: action of coloring, of dyeing, of painting; of making fun of eaten} mbuzari/mbuzare (mbu-z-ri) sf mbuzri (mbu-zr) somebody; of making someone unhappy; unhappiness}

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

213

bueangi (bu-an-g) sm bueangeadz (bu-an-gdz) omlu tsi ts-ri) sf mbugtsri (mbu-g-tsr) atsea tsi fatsi un cndu buiseashti (multi ori stranji tu-un ducheani adrat maxus tr mbugtsashti; avutsri {ro: aciunea de a se mbogi; buisirea-a lor) {ro: boiangiu} {fr: teinturier} {en: dyer} ex: si mbogire} {fr: action de senrichir, enrichissement} {en: nvpsi la bueangeadzlji tuts (fig: s-featsi rizili dinintea-a action of growing rich} ex: si nchirdseshti mbugtsri (avuntreagljei lumi) bueagi (bu-a-g) sm bueageadz (bu-atsri) mbugtsescu (mbu-g-tss-cu) (mi) vb IV mbugtsii gedz) (un cu bueangi) bugeai (bu-g) sm bugeai (mbu-g-ts), mbugtseam (mbu-g-tsem), mbugtsit (bu-g) (un cu bueangi) bueagilchi (bu-a-gi-l-chi) sf (mbu-g-ts-t), mbugtsiri/mbugtsire (mbu-g-ts-ri) (un bueagilchi (bu-a-gi-lch) ducheani iu s-buisescu lucri cu mbugtsscu) ex: si mbugtsir tuts cts btea Mgiria tu (stranji); murafetea di buisiri (a stranjilor) atsel chiro; si mbugtsi, lj-deadi Dumnidz mbugtsit (mbubuf (bf) sm buhi (bh) nai ma marli pulj di mprad di g-tst) adg mbugtsit (mbu-g-ts-t), mbugtsits (mbu-gnoapti, tsi bneadz cu-avinarea di njits prici di pri loc, cu tsts), mbugtsiti/mbugtsite (mbu-g-ts-ti) (un cu mbucaplu shi cu ocljilj mri; buf, buh; (fig: 1: prostu, hazo, gtst) mbugtsiri/mbugtsire (mbu-g-ts-ri) sf mbugtsiri tivichel, glar, etc.; 2: orbu) {ro: bufni} {fr: hibou} {en: owl} (mbu-g-tsr) (un cu mbugtsri) ex: tu cheari doarmi buflu alvdat; s-adunar ornjilj tuts di bugazi/bugaze (bu-gh-zi) sf bugzi (bu-ghz) loc strimtu shi bgar buflu cap; mari buf (fig: glar) hii buf (b-f) sf ngustu tsi s-afl namisa di munts (analts sh-multi ori bufi/bufe (b-fi) (un cu buf) ex: bufa nu veadi dzua; ca sarposh); cali strimt tsi treatsi namisa di doi munts; yin bufa (fig: glara) di urs buh (b-h) sf buhi/buhe (b- arstoac, sud, angusteats, strimtur, strmtur, dirveni, hi) (un cu buf) drveni {ro: defileu, strmtoare} {fr: dfil, gorge} {en: bufar (bu-fr) sm bufari (bu-fr) apanghiu (faptu di scnmountain pass, gorge} ex: bugazea-atsea njica di Shacishti duri, purtets, ligrei, etc.) tu cari s-tsn di-arad pricili di ning easti ma fricoas di-atsea marea casa-a omlui ca gljinj (cnj, cpri, ports, etc.); cumas, cu- bug (bu-gh) sm bugadz (bu-ghdz) un mascur mari (zveltu mash, cusher, cuteats, cocin, csistr {ro: cote, cocin} {fr: sh-fuviros) di prvdz dit fumealja-a boului (a tserbului, etc.) poulailler; table; abri de verge o un animal peut reposer} cari, atumtsea cndu easti tsnut tr dmara-a prvdzlor imiri, {en: hen house; cattle-shed; cattle shelter made of switches} armni niscuchit (niciucutit, nidzgrit); bic, bic, dmal, buf (b-f) sf vedz tu buf tavru {ro: taur} {fr: taureau; cerf imposant} {en: bull, stag bufc (bf-c) sf bufchi/bufche (bf-chi) ciulii di per (ma deer} ex: tserbu, bug (tavru, bic) mari lungu sh-ma tufos) di pi frmtea i creashtitlu-a caplui; bugtlc (bu-gt-l-c) sf vedz tu bugat mnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita di la bugtslji/bugtslje (bu-g-ts-lji) sf vedz tu bugat zrcul (cucul); cuculj, fund, tuf, ciuciul, ciuciulc (fig: bugdan (bug-dn) adg bugdan (bug-d-n), bugdanj (bugbufchi/bufche = lucruri di njic simasii; lucruri di njic tinjii dnj), bugdani/bugdane (bug-d-ni) tsi easti mushat, pripsit, tsi nu ahrzescu multu; pufchi, brcudii, curcufeli, curcufexali, shi zveltu; livendu, birbu, daitcu, dai, dailjan, pirifan, ciom, chirturi, lprdii, lishinturi, mandzali, palavri, plavri, pitrit, primtu {ro: chipe} {fr: de belle mine (allure, papardeli, shahlamari, zacati, zcturi) {ro: mo, creast; prestance), dune beaut impressionnante} {en: beautiful, fleacuri} {fr: aigrette, houppe; bagatelles} {en: crest (of bird), good looking, handsome, well made} ex: bugdan aleapt; tuft; bagatelles} ex: gljin cu bufc pirushana, atsea bugdan (pirifan); li umplu ea vasili, bugaci/bugace (bu-g-ci) sf bugci (bu-gc) un soi di pit bugdana-nj (mushats-a mea); amiradz brbosh shi tiniri cu peturi {ro: pogace, un fel de plcint} {fr: galette feuillete, bugdani (feati pirifani shi mushati); oclju di bugdan; gteau, tourte} {en: cake, pie} pugaci/pugace (pu-g-ci) sf bugeai (bu-g) sm vedz tu bueau pugci (pu-gc) turt, pni coapt pi jar shi cinushi cald buggi (bugh-g) adg buggioanji/buggioanje (bugh-go-nji), {ro: pogace, un fel de lipie} {fr: fouace, galette de bouillie de buggeadz (bugh-gdz), buggioanji/buggioanje (bugh-gofroment ou de mas} {en: flat bread, cake} nji) oaspits la un numt, cari, seara di numt yin di la soeabugat (bu-gt) adg bugat (bu-g-t), bugats (bu-gts), a nveastljei nau tu casa-a gambrolui; numtar, nuntar, lumtar bugati/bugate (bu-g-ti) tsi ari mult aveari (avutsami, tuti{ro: nunta} {fr: gens de la noce, hommes et femmes, qui, le put); bugat, mbugat, avut, arhundu, arhund, zinghin, tsin- soir des noces, vont de la part des parents de la marie la ghin, nicuchir {ro: bogat} {fr: riche} {en: rich} ex: si s-fac maison du mari} {en: wedding guest} ex: ca buggi (numtar) bugats (avuts) mbugat (mbu-gt) adg mbugat (mbu-gpri cal cu sel t), mbugats (mbu-gts), mbugati/mbugate (mbu-g-ti) (un bughaci/bughace (bu-gh-ci) sf bughci (bu-ghc) un cu cu bugat) ex: ctse la oarfnj shi nu la mbugats? mbugat bugaci (m-bu-gt) adg mbugat (m-bu-g-t), mbugats (m-bu-bughazi/bughaze (bu-gh-zi) sf bughzi (bu-ghz) un cu gts), mbugati/mbugate (m-bu-g-ti) (un cu bugat) bugazi bugtslji/bugtslje (bu-g-ts-lji) sf bugtslj (bu-g-tslj) bugh (bu-gh) sm bughadz (bu-ghdz) un cu bug tuti lucrili (cas, loc, paradz, tutiput, etc.) tsi li ari cariva (un bughdan (bugh-dn) adg bughdan (bugh-d-n), bughdanj om, un fumealji, un csb, etc.); aveari, avutslji, avutsami, (bugh-dnj), bughdani/bughdane (bugh-d-ni) un cu bugutslji, malt, yishteari, tutiput, periusii {ro: avere} {fr: bugdan richesse, opulence} {en: wealth} ex: bugtslji (aveari) n tser bughgi (bugh-g) adg bughgioanji/bughgioanje (bugh-go-nji), bugutslji/bugutslje (bu-gu-ts-lji) sf bugutslj (bu-gu-tslj) bughgeadz (bugh-gdz), bughgioanji/bughgioanje (bugh (un cu mbugtslji) mbugtslji/mbugtslje (bu-g-ts- go-nji) un cu buggi lji) sf mbugtslj (mbu-g-tslj) (un cu bugtslji) mbu- bughuzii/bughuzie (bu-ghu-z-i) sf bughuzii (bu-ghu-z) un gutslji/mbugutslje (mbu-gu-ts-lji) sf mbugutslj (mbu-gucu buguzii tslj) (un cu bugtslji) bugtlc (bu-gt-l-c) sf bugiorn (bu-gr-n) sf bugiorni/bugiorne (bu-gr-ni) mbuctlts(?) (bu-c-tlts) (un cu bugtslji) mbugtsscu cari tsi u-ari un geaba, tsi nu-l custuseashti tsiva {ro: mncare (mbu-g-tss-cu) (mi) vb IV mbugtsi (mbu-g-ts), mbug- gratuit, poman} {fr: nourriture gratuite} {en: free meal} ex: tsam (mbu-g-tsm), mbugtst (mbu-g-ts-t), mbugts- afl bugiorn aclo iu s-dusi ri/mbugtsre (mbu-g-ts-ri) agiungu s-mi fac avut; nj bugunits (bu-gu-nts) sf bugunits (bu-gu-nts) mcrli creashti avearea; avutsscu {ro: mbogi} {fr: senrichir} {en: (tignj, lnghid, bugaci, oau, culac, ghel, etc.) tsi-lj s-aduc a grow rich} ex: si ti mbugtsasc (avutsasc) Dumnidz; nu va unei lihoan; lihunjatic {ro: mncarea, fructe, gogoi, etc. s si mbugtsasc (s-avutsasc) mbugtst (mbu-g-tst) aduse luzei} {fr: sorte de panade, cadeaux (surtout des fruits, adg mbugtst (mbu-g-ts-t), mbugtsts (mbu-g-tsts), des beignets, etc.) quon apporte une nouvelle accouche} mbugtsti/mbugtste (mbu-g-ts-ti) tsi ari agiumt avut; {en: fruits, cake, doughnuts, etc. brought to a newly confined avutst {ro: mbogit} {fr: enrichi} {en: grown rich} ex: tru woman} ex: adutsets ali lihoan bugunits loc mbugtst (avutst) mbugtsri/mbugtsre (mbu-g- bugutslji/bugutslje (bu-gu-ts-lji) sf vedz tu bugat

214

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

bugutslji/bugutslje (bu-gu-ts-lji) sf vedz tu bugat mili cu baltsuri sh-cu buimi; ndzarea acupirea cu-un buimi buguzii/buguzie (bu-ghu-z-i) sf buguzii (bu-ghu-z) stof di (expr: ca un vel, poshi) albastr citiili a casilor buiumi/bubumbac, amisticat ctivroar sh-cu alt soi di ljits (ini); iume (bu--mi) sf buiunj (bu-nj) (un cu buimi) {ro: bogasiu} {fr: boucassin; cotonnade, futaine} {en: cotton buin (bu-n) adg vedz tu bou fabric} ex: purta n poal di buguzii buhasii/buhasie (bubuisescu (bu-i-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu bueau ha-s-i) sf buhasii (bu-ha-s) (un cu buguzii) buisiri/buisire (bu-i-s-ri) sf vedz tu bueau buhsii/buhsie (bu-h-s-i) sf buhsii (bu-h-s) (un cu buisit (bu-i-st) adg vedz tu bueau buguzii) buits (bu-ts) sm vedz tu bou buhar (bu-hr) sm vedz tu buhare buits (bu--ts) sf pl(?) lngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la buhare (bu-ha-r) sm buharadz (bu-ha-rdz) guva prit cari om la om) sh-cari s-aspuni cu clduri mri, dureri di cap, easi fumlu din cas; parti dit sulina di pri citii prit cari easi arushat scoas pi cheali sh-curdzeri di sndzi nuntru tu fumlu din cas; buhar, ugeachi, cosh, fungar, bge {ro: coul truplu-a omlui; njats, tif {ro: tifos} {fr: typhus, fivre (de la cas), horn} {fr: chemine} {en: chimney} ex: esh prit typhode} {en: typhus, typhoid fever} buhare buhar (bu-hr) sm buhari (bu-hr) (un cu buiumi/buiume (bu--mi) sf vedz tu buimi buhare) buiurdii/buiurdie (bu-ur-d-i) sf buiurdii (bu-ur-d) buhasii/buhasie (bu-ha-s-i) sf vedz tu buguzii dimndarea tsi-lj si fatsi a unui tra s-adar tsiva (c va i c nu buhav (b-hav) adg buhav (b-ha-v), buhavi (b-hav), va); dimndu, dimndari, dimndciuni, dimndat, cumand, buhavi/buhave (b-ha-vi) tsi easti umflat la fats (di somnu, urdin, ordin, ordinii, prnghilii, timbihi, timbii, emri, endolii, niputeari, biutur, etc.); tsi ari prts criscuti (ca grnutsi, arici, diatagm, diityii {ro: ordin} {fr: ordre} {en: ordin} etc.) pi cheali (vini, mdulari, etc.); tsi easti gol ic putridzt buiurun! (bu--run)! inter zbor cu cari un urseashti pri nuntru; cufchiu, putridzt, bruhav, pruhav, puhav, buldzinat, cariva s-intr n cas (s-lja tsiva, s-fac un lucru, etc.); oriste!, buburos, phrvos, butcav {ro: buhav; cu tubercule, orse!, ursea! {ro: poftim} {fr: sil vous plat, je vous en prie, tuberculos; gunos, putrezit} {fr: bouffi; tuberculeux; creux, veuillez, voil, tenez!} {en: please, come in, here you are, here pourri} {en: swollen, bloated; tubercular; hollow, rotten} it is, take it, etc.} bruhav (br-hav) adg bruhav (br-ha-v), bruhavi (brbujan (bu-jen) sn bujani/bujane (bu-je-ni) vas cu cari shav), bruhavi/bruhave (b-ha-vi) (un cu buhav) adutsi la meas ap, yin, etc. tra si s-toarn tu scafi i yilii tr buh (b-h) sf vedz tu buf beari; bucal, bucali, bujan, garaf, caraf, mtrac, mtrac, buhsii/buhsie (bu-h-s-i) sf vedz tu buguzii mtr, cutrov, ctruv, birbilji, birbilj {ro: caraf} {fr: carafe, buhce1 (buh-c) sm vedz tu bohci joli broc de porcelaine, bouteille} {en: decanter, pitcher, jug} buhce2 (buh-c) sm vedz tu bhce ex: cndu-asculash bujanlu shi-nj deadish tini s-beau?; tu-un buhcealchi/buhcealche (buh-ca-l-chi) sf vedz tu bohci bujan n bium yin; bujanili nidistupati nu s-gulea di yin buhtiri/buhtire (buh-t-ri) sf buhtiri (buh-tr) atsea tsibujan (bu-je-n) sf bujani/bujane (bu-je-ni) (un cu aducheashti omlu cndu avurseashti; breng, apustusiri, bujan) lvrusiri, avursiri, curmari, armneari, cpiri {ro: osteneal} bujan (bu-je-n) sf vedz tu bujan {fr: fatigue, lassitude} {en: tiredness, weariness} ex: fr bujor (bu-jr) sm bujori (bu-jr) floar-analt criscut tu buhtiri, fr lucrari buhtisescu (buh-ti-ss-cu) vb IV buhtisii grdin (ctivroar sh-agr pi cmpu) tsi da lilici multu (buh-ti-s), buhtiseam (buh-ti-sem), buhtisit (buh-ti-s-t), mushati sh-anjurzitoari, mri, di hrom aroshi, trandafilii ic buhtisiri/buhtisire (buh-ti-s-ri) avursescu (agnusescu, mi alb; (fig: bujor = cari easti arosh la fats ca un bujor; satur, etc.) di-atseali tsi fac; nu shtiu tsi s-fac tra s-nj treac mbujurat) {ro: bujor} {fr: pivoine} {en: peony} ex: un bujor di oara; nji s-aurashti, mi plictisescu, bizirsescu, scldisescu feat (fig: mbujurat, aroshi la fats, ca un bujor) mbujuredz {ro: obosi; plictisi, stura, dezgusta} {fr: se lasser; sennuyer, (mbu-ju-rdz) (mi) vb I mbujurai (mbu-ju-r), mbujuram sembter, se rassasier, se dgoter} {en: tire; be bored, be (mbu-ju-rm), mbujurat (mbu-ju-r-t), mbujurari/mbuannoyed, have enough, be disgusted} buhtisit (buh-ti-st) jurare (mbu-ju-r-ri) (mi) fac arosh la fats ca un bujor, adg buhtisit (buh-ti-s-t), buhtisits (buh-ti-sts), buhtisiarushescu multu la fats {ro: (se) mbujora la fa} {fr: ti/buhtisite (buh-ti-s-ti) tsi easti avursit (agnusit, sturat, etc.) devenir rouge comme une pivoine} {en: become red faced as di-atseali tsi fatsi; tsi-lj s-aurashti; plictisit, bizirsit, scldisit the peony} mbujurat (mbu-ju-rt) adg mbujurat (mbu{ro: obosit; plictisit, sturat, dezgustat} {fr: lass, ennuy, em- ju-r-t), mbujurats (mbu-ju-rts), mbujurati/mbujurate bt, rassasi, dgot} {en: tired, bored, annoyed, disgusted, (mbu-ju-r-ti) tsi s-featsi (easti) arosh (la fats) ca un bujor tired} buhtisiri/buhtisire (buh-ti-s-ri) sf buhtisiri (buh-ti{ro: rou ca bujorul} {fr: avec la face rouge comme une sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva buhtiseashti; plictisiri, pivoine} {en: red faced as the peony} ex: arosh shi mbujurat bizirsiri, scldisiri {ro: aciunea de a se plictisi, de a se mbujurari/mbujurare (mbu-ju-r-ri) sf mbujurri (mbu-justura, de a fi dezgustat; oboseal; plictisire} {fr: action de se rr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva arushashti la fats ca un lasser; de sennuyer, de sembter, dtre dgot; lassitude, bujor {ro: actiunea de a (se) mbujora; mbujorare} {fr: rassasiement} {en: action of tiring; of being bored, of being action de devenir rouge comme une pivoine} {en: action of annoyed, of having enough, of being disgusted; tiredness} becoming red faced as the peony} buhtisescu (buh-ti-ss-cu) vb IV vedz tu buhtiri bulchi/bulche (bu-l-chi) sf vedz tu bolcu buhtisiri/buhtisire (buh-ti-s-ri) sf vedz tu buhtiri bulcicos (bul-ci-cs) adg vedz tu bucicos buhtisit (buh-ti-st) adg vedz tu buhtiri buldumi/buldume (bul-d-mi) sf vedz tu bldumi buici (bu-c) sm vedz tu bou buldzinari/buldzinare (bul-dzi-n-ri) sf vedz tu nbulzinedz buimatcu (bu-mat-cu) adg buimatc (bu-mat-c), buimattsi buldzinat (bul-dzi-nt) adg vedz tu nbulzinedz (bu-mat-tsi), buimattsi/buimattse (bu-mat-tsi) tsi easti buldzinedz (bul-dzi-ndz) (mi) vb I vedz tu nbulzinedz ndreptu shi tes ca un cmpu (fats) fr oahti i vljuri; duzi bulgur (bul-gr) sn vedz tu blguri {ro: neted, plat} {fr: plat} {en: flat} ex: ca biumatcu-nj pari bulguri/bulgure (bl-gu-ri) sm vedz tu blguri torlu buljar (bu-ljr) sm buljari (bu-ljr) sharpi (niprtic) mari buimi/buime (bu--mi) sf buinj (bu-nj) cumat di pndz di tsi bneadz tu Turchii; sharpi, spit, niprtic, nprtic, ln (bumbac, mitasi, etc.), multi ori chindisit i buisit cu ofchiu {ro: arpe mare} {fr: grand serpent} {en: large multi hromi, tsi muljerli u poart di gushi, pi umiri ic pi cap serpent} (tu loc di capel); limudet, shal, shali, buimi; (expr: cu-un buloc (bu-lc) sn buloatsi/buloatse (bu-lo-tsi) loclu iu buimi = ca un buimi, ca un baltsu, zvon, poshi, vlashc, etc.) oaminjlji (prvdzli, puljlji, etc.) sh-trec, di-arad noaptea, (iu {ro: al, fular de femei} {fr: chle, foulard de femmes} {en: dormu, dizvursescu i sh-afl apanghiu); lujar, loji, loj, yitachi, shawl, scarf (woman)} ex: purta n buimi (un shal) di sirm; ashtirnut, culcush, pitulj, ptulj, scrob {ro: brlog, vizuin}

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

215

{fr: gte, tanire, repaire} {en: resting place, lair, den} ex: sta bumbar1 (bum-br) sm bumbari (bum-br) shi sn bumbaca ursa tu buloc (lujar) ri/bumbare (bum-b-ri) soi di lucancu ( adrat cu mats di oai i bulubash (bu-l-bash) sm bulubash (bu-l-bash) capidan di capr, ndreptu cu carni shi amisticat cu hicatlu, inima shi dit ascherea nturtseasc; (expr: mi portu ca un bulubash = mi splina-a nimaljlui vtmat); lumbar, lucanic, lucancu, culucanportu ca un tiran) {ro: cpitan} {fr: capitaine} {en: captain} cu, culeu; dormenji, roman; sugiuc {ro: un fel de crnat de ex: vrei tra s-bag doi bulubash s-ti-adar fsh?; ca vr oaie sau capr unde carnea este amestecat i cu ficatul, bulubash (tiran) s-poart inima i splina animalui} {fr: gros intestin de mouton ou de bulubots (bu-lu-b-ts) sf bulubots (bu-lu-b-ts) tsstur chvre farci du foi, du coeur et de la rate de lanimal tu} {en: groas di ln dit cari s-fac stranji huryiteshti (paltadz, etc.); sausage made from sheep or goat meat to which is added the shiac, shaeac, sheac, pustavi, ab, saric, gravano {ro: dimie} liver, heart and spleen of the animal slaughtered} lumbar {fr: escot de qualit infrieure dont on fait des braies, des (lum-br) sm lumbari (lum-br) shi sn lumbari/lumbare chausses; braies faites de cet escot} {en: rough homespun (lum-b-ri) (un cu bumbar1) from which breeches and hoses are made; the breeches madebumbar2 (bum-br) sm bumbari (bum-br) insect (yeats) of this homespun} ex: tsase ahti brtsati di bulubots tsi sh-u-adutsi cu musca, murn sh-cu dmts galbini pi buluchi/buluche (bu-l-chi) sf buluchi (bu-lch) aduntur pntic, cu doau arpiti, sh-cari ntsap omlu i prvdzli tra s-l di lucri (prvdz, planti, etc.) tsi s-afl deadun tu idyiul loc; sug sndzili; tun, davan, davun, streclji {ro: tun} {fr: taon} bluchi, ceat, band, taif, clblchi, gloat, surii, suro, {en: oxfly, gadfly} multimi, multeami, multeats, multsmi, flumin, nfam, bumbchii/bumbchie (bum-b-ch-i) sf vedz tu bumbac lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gam, tavabii, bumbcos (bum-b-cs) adg vedz tu bumbac tavambii, tbbii, tubbii, chindr, jurdun, etc. {ro: grup, bumbrac (bum-b-rc) sn bumbrats (bum-b-rts) prici ceat} {fr: groupe, troupeau, harde} {en: group, herd, flock} multu njic ca, bunoar, bubulic, flitur, musc, etc.; bumbex: pascu buluchi di tserghi bluchi/bluche (bl-chi) sf bluchi rec, bubulic, rim, yeats {ro: gnganie, (mic) insect} {fr: (blch) (un cu buluchi) tre vivant, insecte} {en: (small) insect} bumbrec (bum-bbulvur (bl-vu-r) sf pl(?) pulbirea tsi s-bag tu tufechi tra s- rc) sn bumbrets (bum-b-rts) (un cu bumbrac) plscneasc shi s-amin ggoshlu; vulbur, agzoti, avzoti, bumbrec (bum-b-rc) sn vedz tu bumbrac bruti {ro: praf de puc} {fr: poudre canon} {en: bumboan (bum-bo-n) sf bumboani/bumboane (bum-bo-ni) gunpowder} dultseami (ma multu ti njits) fapt dit siropea di zahari bum! (bm) inter zbor tsi va s-aspun cum s-avdi vrondul actsat, anjurizmat mushat, multi ori amisticat sh-cu alti tsi-l fatsi un top i tufechi tsi plscneashti; bam-bum, buum lucri (ca, bunoar, ciuculat, nuts, etc.) sh-turnat deapoea tu {ro: cuvnt care imit sunetul unei explozii} {fr: interjection njits cumts, a curi l si da multi hromi sh-formi (ca qui imite un bruit fait par une dtonation} {en: word imitating mrdzeali, gurgulji, bstunj njits, etc.); bambon, toap, coc, a sound made by an explosion} bam-bum! (bm-bm) cufet, zhrat, zhrtari {ro: bomboan} {fr: bonbon} {en: (un cu bum!) buum! (b-um) inter (un cu bum!) ex: candy} bambon (bam-b-n) sf bamboni/bambone (bamplscni ca vr top, buum! b-ni) (un cu bumboan) bumbac (bum-bc) sn bumbatsi/bumbatse (bum-b-tsi) shi bumbunar (bum-bu-nr) sm bumbunari (bum-bu-nr) bumbacuri (bum-b-cur) plant criscut tr hirili tsi bubulic di hroma-a cstnjiljei, cu arpitli nduplicati pi-anumir, nvilescu (ca un soi di ln alb) simintsli a ljei criscuti tutsi easi ct tu nchisita-a meslui Mai shi s-hrneashti cu un soi di fructu-cutii; lna adunat di pi-aesti simintsi; hirili frndz di arburi, lludz, erghi, etc.; crbush, zngnar, jun fapti dit aest ln ufilisiti la tssearea di pndz, sindonj, {ro: crbu} {fr: hanneton} {en: cockroach} ex: alghinjli cmesh, etc.; vata fapt dit aesti hiri, shcurti shi suptsri, bun suntu putsni shi bumbunarlji mults tr-aspilarea-a plyiilor sh-a arnjlor mplini di sndzi i pronj; bumbunaric (bum-bu-n-ri-c) sf vedz tu burbunac cmangu, scmanghi; (expr: criscut tu/prit bumbatsi = tsi-ari bumbuneadz (bum-bu-ne-dz) vb I unipirs bumbunidz criscut mutrit sh-hidipsit, tsi-ari dus un ban lishoar, fr (bum-bu-ni-dz), bumbunidza (bum-bu-ni-dz), bumbughideri sh-cripri) {ro: bumbac, vat} {fr: coton, ouate} {en: nidzat (bum-bu-ni-dz-t), bumbunidzari/bumbunidzare cotton, wadding} ex: pndza easti-adrat di bumbac; sh-featsi (bum-bu-ni-dz-ri) s-avdi un vrondu mari cndu ascapir shi un giup cu bumbac bumbcos (bum-b-cs) adg bum- sfuldzir (dit tserlu ncrcat cu niori); bubuneadz, detun, tun bcoas (bum-b-co-s), bumbcosh (bum-b-csh), bum- {ro: tuna} {fr: tonner} {en: thunder} ex: shi cndu-i sirin bcoasi/bumbcoase (bum-b-co-si) tsi easti (moali, albu, bumbuneadz; ct bg s-bumbuneadz, s-ascapir shi setc.) ca bumbaclu; tsi easti faptu di bumbac {ro: bumbcos} fuldzir; bumbunidz noaptea bumbunedz (bum-bu-ndz) {fr: cotonneux} {en: of cotton} bmbcos (bm-b-cs) vb I bumbunidzai (bum-bu-ni-dz), bumbunidzam (bum-buadg bmbcoas (bm-b-co-s), bmbcosh (bm-bni-dzm), bumbunidzat (bum-bu-ni-dz-t), bumbunidzacsh), bmbcoasi/bmbcoase (bm-b-co-si) (un cu ri/bumbunidzare (bum-bu-ni-dz-ri) fac un vrondu mari (dibumbcos) bumbchii/bumbchie (bum-b-ch-i) sf arad cu-un boatsi-analt, sntoas shi apreas) ca-atsel bumbchii (bum-b-ch) loclu iu s-creashti bumbaclu; loc faptu di niorlji ncrcats cndu ascapir; lu-aurlu sh-lu siminat cu bumbac {ro: bumbcrie} {fr: endroit o on cultive ctigursescu pri cariva cu boatsi multu-analt; bubunedz, le coton} {en: area cultivated with cotton} mbumbac detun, tun; (expr: 1: bumbuneadz-ti di-aoa = fudz di-aoa shi (mbum-bc) vb I mbumbcai (mbum-b-c), mbumbcam s-nu ti mata ved n fats; du-ti la drats; s-ti lja neclu; 2: (mbum-b-cm), mbumbcat (mbum-b-c-t), mbumbumbuneadz-l = aruc-l, d-l nafoar; 3: l-bumbuneadz bcari/mbumbcare (mbum-b-c-ri) bag bumbac pi un Dumnidz = lu curbiseashti, l-lupuseashti, lu urghiseashti aran; bag bumbac tu-astarea-a unui stranj {ro: vtui} {fr: Dumnidz) {ro: tuna} {fr: tonner} {en: thunder} ex: tu vatr mettre du coton} {en: wad, line/stuff with wadding} ex: nu lu foclu bumbuneadz (crtsneashti); bumbunidza (aurla) shmbumbc ghini giuplu mbumbcat (mbum-b-ct) adg crtsnea dintslj; bumbuneadz-ti (expr: s-ti lja neclu, fudz mbumbcat (mbum-b-c-t), mbumbcats (mbum-b-cts), di-aoa) chirute!; arapi feata sh-u bumbuneadz (expr: shmbumbcati/mbumbcate (mbum-b-c-ti) tsi-lj s-ari bgat aruc-u) tu cireap bumbunidzat (bum-bu-ni-dzt) adg bumbac pi-aran; tsi ari astari cu bumbac {ro: vtuit} {fr: () bumbunidzat (bum-bu-ni-dz-t), bumbunidzats (bum-bu-niqui (on) a mis du coton} {en: wadded, lined/stuffed with dzts), bumbunidzati/bumbunidzate (bum-bu-ni-dz-ti) 1: wadding} ex: nu putui s-portu fustani mbumbcat mbum(vrondu) tsi s-avdi cndu ascapir shi sfuldzir; 2: (om) tsi bcari/mbumbcare (mbum-b-c-ri) sf mbumbcri easti aurlat sh-ctigursit cu boatsi multu-analt; bubunidzat, (mbum-b-cr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva mbumbac {ro: detunat, tunat {ro: tunat} {fr: tonn} {en: thundered} ex: om aciunea de a vtui; vtuire} {fr: action de mettre du coton} bumbunidzat (expr: urghisit, curbisit, stuhinat) di Dumnidz {en: action of wadding, of lining/stuffing with wadding} bumbunidzari/bumbunidzare (bum-bu-ni-dz-ri) sf bumbu-

216

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

nidzri (bum-bu-ni-dzr) atsea tsi s-fatsi cndu (cariva) ex: o, bunaca (buna)-a noastr hljin! bunteats (bu-n-tebumbuneadz; vrondul tsi s-avdi cndu bumbuneadz; ts) sf buntets (bu-n-tts) harea tsi u ari omlu tsi easti bun, bubunidzari, detunari, tunari {ro: aciunea de a tuna; tunet} tsi easti njilos; lucrul bun tsi-l fatsi cariva; agiutorlu dat a {fr: action de tonner; tonnerre} {en: action of thundering; unui om tsi ari ananghi; un lucru tsi easti arisit, bun; buntati, thunder} ex: di sfulgu, di bumbunidzari s-cutreambur niorlji buneats, ghineats, ghinteats, bunats, sivapi {ro: bunee, n dzari; nj-u fric di bumbunidzari; nu ncljisim ocljilj tut buntate, binefacere} {fr: bont, bienfait} {en: goodness, noaptea di-aht bumbunidzari bubuneadz (bu-bu-nekindness, benefit} ex: f buntets (ghinets) la tut lumea; sh-io dz) vb I unipirs bubunidz (bu-bu-ni-dz), bubunidza (bu-bu- va-ts fac vr bunteats, cari s-u-aduc oara; vidzu c Yeani ni-dz), bubunidzat (bu-bu-ni-dz-t), bubunidzari/bubuninu-ari mardzini tu bunteats buntati/buntate (bu-n-tdzare (bu-bu-ni-dz-ri) (un cu bumbuneadz) bubunedz ti) sf buntts (bu-n-tts) (un cu bunteats) buneats (bu-bu-ndz) vb I bubunidzai (bu-bu-ni-dz), bubunidzam (bu-ne-ts) sf bunets (bu-nts) (un cu bunteats) ex: s(bu-bu-ni-dzm), bubunidzat (bu-bu-ni-dz-t), bubunidza- measc picurarlji cu bunets (lucri buni, buntts) din hoar; ri/bubunidzare (bu-bu-ni-dz-ri) (un cu bumbunedz) zburashti cu buneats (cu bunteats, cu inima bun); adusi bubunidzat (bu-bu-ni-dzt) adg bubunidzat (bu-bu-ni-dzmulti bunets (buntts, lucruri buni); sh-ns va-lj fac vr t), bubunidzats (bu-bu-ni-dzts), bubunidzati/bubunidzate buneats bunats1 (bu-n-ts) sf fr pl (un cu bun(bu-bu-ni-dz-ti) (un cu bumbunidzat) bubunidzari/buteats) bunats2 (bu-n-ts) sf fr pl chiro mushat cu bunidzare (bu-bu-ni-dz-ri) sf bubunidzri (bu-bu-ni-dzr) soari (ma multu di earn) {ro: timp plcut} {fr: beau temps (un cu bumbunidzari) (surtout lhiver)} {en: good, pleasant weather (mainly during bumbunedz (bum-bu-ndz) vb I vedz tu bumbuneadz the winter)} ex: nu avea vimtu eara mash bunats (chiro bumbunidzari/bumbunidzare (bum-bu-ni-dz-ri) sf vedz tu mushat) bunshor (bun-shr) adg bunshoar (bun-shobumbuneadz r), bunshori (bun-shr), bunshoari/bunsoare (bun-sho-ri) bumbunidzat (bum-bu-ni-dzt) adg vedz tu bumbuneadz easti bun aht ct lipseashti; agiundzi ct bun easti {ro: bun1 (bn) adg bun (b-n), bunj (bnj), buni/bune (b-ni) bunicel} {fr: assez bon} {en: sufficiently good} ex: yinlu easti tsi ari hri cftati di lumi; (om) cari fatsi bunets la lumi (ca bunshor; avea piculj bunshor bunuescu (bu-nu-s-cu) vb bunoar, cari agiut lumea cndu ari ananghi, cari nu fatsi IV bunuii (bu-nu-), bunueam (bu-nu-m), bunuit (bu-nuaru, etc.); bunac; (expr: 1: (om) bun ca pnea cald = (om) -t), bunuiri/bunuire (bu-nu--ri) 1: lj-fac un bun a unui; 2: multu bun; 2: nj-easti bun = mi-ariseashti; 3: u-aflu bun = u- fac un semnu i dzc un zbor di vreari (sntati, urari, tinjii, aflu c easti ghini (c undzeashti, c-lj si cadi, c-lj hrzeashti, ambreats, etc.) cndu mi dispartu ic mi aflu cu cariva; etc.); 4: cusurin bun = prot cusurin, cusurin ver; 5: bunjlji a ghinuescu, climirsescu, hiritisescu, hiritsescu, prishindescu hoarljei = oaminjlji di frmti a hoarljei; mrlji a hoarljei; 6: {ro: face bine; saluta} {fr: faire du bien; saluer} {en: do good; bunlu-a bunjlor = multu bun, un di nai ma bunjlji; 7: bun-v greet, salute} bunuit (bu-nu-t) adg bunuit (bu-nu--t), oara; bun-v dzua = zbor cu cari s-ghinueashti lumea cndu bunuits (bu-nu-ts), bunuiti/bunuite (bu-nu--ti) 1: tsi-lj s-ari s-adun i s-disparti; 8: di bun, ma bun = cu ct treatsi chirolu, fapt un bun; 2: tsi-lj s-ari dzs un zbor (i-lj s-ari fapt un cu-aht ma bun s-fatsi; 9: Multu Bune! = Dumnidzale!) {ro: semnu) cndu s-disprts i s-adun cu cariva, tra s-lj s-aspun bun} {fr: bon} {en: good} ex: easti bun ca pnea-atsea cald vreari (tinjii, etc.); cu cari s-ari alxit zboar di sntati; (expr: easti multu bun); nj-easti cusurin bun (expr: prot cusu- ghinuit, climirsit, hiritisit, hiritsit, prishindit {ro: cruia i s-a rin); nj-easti bun (mi-ariseashti) cafeea cu lapti; nu tsi-u bun fcut un bine; salutat} {fr: qui on a fait un bien; salu} {en: (nu ti-ariseashti) nibun (ni-bn) adg nibun (ni-b-n), nidone good; greeted, saluted} bunuiri/bunuire (bu-nu--ri) sf bunj (ni-bnj), nibuni/nibune (ni-b-ni) tsi nu easti bun; tsi bunuiri (bu-nu-r) atsea tsi s-fatsi cndu s-bunueashti lumea; nu-ari hri cftati di lumi; (om) cari nu fatsi bunets la lumi ftseari bun; ghinuiri, climirsiri, hiritisiri, hiritsiri, prishindiri (om aru ca, bunoar, om cari nu-agiut lumea cndu ari {ro: aciunea de a saluta; salutare} {fr: action de saluer, de se ananghi, cari fatsi aru, etc.); tsi easti-aru; tsi easti glar {ro: souhaiter rciproquement une bonne sant; salutation} {en: ru, prost} {fr: mauvais, niais} {en: bad, stupid} ex: nibuni action of greeting, of saluting} mbun (mbn) (mi) vb I (slabi, arali) zcoani; s-l lja atseali nibunili (slabili, aralili) mbunai (mbu-n), mbunam (mbu-nm), mbunat (mbu-nmbodhur; carnea az easti nibun (nu easti bun, easti aspart)t), mbunari/mbunare (mbu-n-ri) cu-atseali tsi-lj fac (tsi-lj bun2 (bn) sn buni/bune (b-ni) shi bunuri (b-nur) dzc, tsi-lj dau, etc.) lu-adar cariva s-hib ma bun, sharea tsi-l fatsi un lucru s-hib bun; harea tsi prstiseashti un isihseasc, s-agrshasc criprli tsi ari ic inatea tsi nj-u lucru tsi nu easti aru, slab; ghineats; (expr: 1: (ljau pri cariva; poart; l-ljertu sh-mi fac oaspi diznou cu cariva cu cari mived) cu bunlu = caftu cu zboar buni tra s-lu-aduc pi caleaaveam ncceat ninti; mbunedz, ambun, ambunedz, azbun, atsea buna, s-fac tsi voi mini ic s-lu fac pri cariva sarzbun, puitescu, puituescu, apuituescu, dizver {ro: (se) aducheasc un lucru; 2: nu-i di bun (c nu yini) = ari ptst mbuna, (se) mpca} {fr: apaiser, (se) rconcilier} {en: tsiva (di nu yini); 3: lj fac un bun = lu-agiut) {ro: bine} {fr: appease, soothe; make up, reconcile} ex: v nvets io cum sbien} {en: good} ex: bun (ghineats) s-ai; di shideari, bun va s- adrats, tra s-v mbunats (s-v-aduchits, s-v ftsets bunj un cuvead; vedz cu bunlu (mutrea cu zboar buni), bre crishtine!; alantu), s-nu-lj par aru a vrnui; mutri s-u mbun (s-u l lo cu bunlu; s-lj-u da cu bunlu muljari, c di nu, bunlu nu va arzbun); cama njica, s-li mbun mrli surri, gri; s-n lj-afl; tini tsi-nj lu featsish aestu bun (aest ghineats); omlu- mbunm cu ns (s-n ljirtm, s-n ftsem oaspits diznou, s-n aestu tsi nu yini, nu va s-lji hib bun (expr: ari ptst tsiva di dizvirm cu ns); mizia lu mbun (lu-apuitui) di plngu nu vinji); nu lj-u bun a featljei (pati tsiva feata, ari tsiva) mbunedz (mbu-ndz) (mi) vb I mbunai (mbu-n), mbunam bun3 (bn) sn buni/bune (b-ni) shi bunuri (b-nur) un (mbu-nm), mbunat (mbu-n-t), mbunari/mbunare (mbulucru tsi fatsi parti dit avearea-a unui om; un lucru bun; n-ri) (un cu mbun) ex: stats, l dzsi ficiorlu, c v periusii; (expr: easti tu (cu) bunili; ari bunili = veadi bana mbunedz mini; mbuneadz-l (f-l si s-aducheasc ma ghini, smash cu bunets sh-va si s-poart ghini cu tut dunjaea) {ro: isihseasc) cu un mer; tora tr preasinj s-ljirtar fratslji shi si bun, avere} {fr: bien, avoir, fortune} {en: asset, goods, fortumbunar mbunat (mbu-nt) adg mbunat (mbu-n-t), ne} ex: lj lo tuti bunurli (tut periusia, avearea); di bunili (di mbunats (mbu-nts), mbunati/mbunate (mbu-n-ti) tsi easti lucrili buni) tuti lj-deadi Dumnidz; n cas ari tuti bunili (tuti faptu si s-aducheasc ma ghini, ma bun dup zboarli tsi-lj si lucrili buni di cari ari ananghi); asndz ari bunili, easti cu dzsir i faptili tsi-lj si featsir; tsi s-ari fapt oaspi diznou cu bunili (expr: u va lumea sh-va s-fac mash bunets) bun4 un cu cari s-avea ncceat ninti; ambunat, azbunat, arzbunat, (bn) sm pl(?) lngoari (grnuts scos) di njits {ro: bub} puitit, puituit, apuituit, dizvirat {ro: mbunat, mpcat} {fr: {fr: ?} {en: ?} ex: bunlu s-ts-u da! s-ti-agudeasc bunlu! (s apais, rconcili} {en: appeased, soothed; reconciled} ex: scots grnuslu) bunac (bu-nc) adg bunac (bu-n-c), ficiorlu l u mprts, cum prindea shi tuts armasir mbunats bunats (bu-nts), bunatsi/bunatse (bu-n-tsi) (un cu bun) mbunari/mbunare (mbu-n-ri) sf mbunri (mbu-nr) atsea

Dictsiunar a Limbljei Armneasc tsi s-fatsi cndu cariva si mbuneadz; ambunari, azbunari, arzbunari, puitiri, puituiri, apuituiri, dizvirari, brishi {ro: aciunea de a (se) mbuna, de a (se) mpca; mbunare, mpcare} {fr: action dapaiser, de (se) rconcilier; reconciliation} {en: action of appeasing, of soothing; of making up, of reconciling; reconciliation} nimbunat (nimbu-nt) adg nimbunat (nim-bu-n-t), nimbunats (nim-bunts), nimbunati/nimbunate (nim-bu-n-ti) tsi nu easti mbunat; tsi nu easti faptu si s-aducheasc ma ghini, ma bun dup zboarli tsi-lj si dzsir i faptili tsi-lj si featsir; tsi nu sari fapt oaspi diznou cu un cu cari s-avea ncceat ninti {ro: nempcat} {fr: qui nest pas apais; qui nest pas rconcili; irrconciliable, implacable} {en: who is not appeased; who is not reconciled; unreconciled} ex: ari shi nimbunats nimbunari/nimbunare (nim-bu-n-ri) sf nimbunri (nim-bunr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu si mbuneadz {ro: aciunea de a nu (se) mbuna, de a nu (se) mpca; nempcare} {fr: action de ne pas apaiser, de ne pas (se) rconcilie} {en: action of not appeasing, of not soothing; of not making up, of not reconciling} ambun (am-bn) (mi) vb I ambunai (am-bu-n), ambunam (am-bu-nm), ambunat (am-bu-n-t), ambunari/ambunare (am-bu-n-ri) (un cu mbun) ambunedz (am-bu-ndz) (mi) vb I ambunai (am-bu-n), ambunam (am-bu-nm), ambunat (am-bu-nt), ambunari/ambunare (am-bu-n-ri) (un cu mbun) ambunat (am-bu-nt) adg ambunat (am-bu-n-t), ambunats (am-bu-nts), ambunati/ambunate (am-bu-n-ti) (un cu mbunat) ambunari/ambunare (am-bu-n-ri) sf ambunri (am-bu-nr) (un cu mbunari) bunoar (bu-n-or) adv ca un paradigm; tsi sh-u-adutsi cu lucrul di cari zburm {ro: de exemplu} {fr: par exemple} {en: for instance} bun2 (bn) sn vedz tu bun1 bun3 (bn) sn vedz tu bun1 bun4 (bn) sm pl(?) vedz tu bun1 bunac (bu-nc) adg vedz tu bun1 bunar (bu-nr) sn bunari/bunare (bu-n-ri) groap arucutoas, strimt shi ahndoas, multi ori cu mardzinea ncltsat cu chetsr, dit cari si scoati ap dit loc (tr beari, adpari prvdzli, udari grdina, etc.); pigadi, bunar {ro: pu} {fr: puits} {en: (water) well} bunats1 (bu-n-t-ti) sf vedz tu bun1 bunats2 (bu-nt-ts) sf vedz tu bun1 bunoar (bu-n-o-r) adv vedz tu bun1 buntati (bu-n-t-ti) sf vedz tu bun1 bunteats (bu-n-te-ts) sf vedz tu bun1 bund1 (bn-d) sf bundi/bunde (bn-di) stranj lungu (di muljari) cu ghun, cu mnits sh-lungu pn di dzinuclji; bideni, gun, chiurcu, sac {ro: hain (de femeie) mblnit; scurteic, biden} {fr: manteau (de femme) fourr, avec manche et tombant jusquaux genoux} {en: fur} ex: Niculceanj cu bundi (stranji di ghun); feati cu bundi (bidenj) di nafei; bund i bideni bund2 (bn-d) sf bundi/bunde (bn-di) igrasii purtat di-un minari nutioas di ap; igrasii purtat di vimtu {ro: umiditate cauzat de un curent de ap} {fr: humidit cause par un courant deau; courant deau} {en: humidity caused by water currents} ex: si sta tut dzua di earn tu bund (igrasii purtat di-un minari nutioas di ap di-aru) buneats (bu-ne-ts) sf vedz tu bun1 bunel (bu-nl) sf buneli/bunele (bu-n-li) hlati njic di cas (cu mneari di-un parti shi trei-patru dints lundzi, suptsri sh-nduplicats niheam di-alant) cu cari omlu acats (ntsap) mcarea dit pheat tra s-u duc la gur shi s-u mc; furculits, piringhi, pironji, pirun, pingheau, pnjau, puneau, piruyi, pirulji {ro: furculi} {fr: fourchette} {en: fork (table)} bunluchi/bunluche (bun-l-chi) sf vedz tu bolcu bunluchi/bunluche (bun-l-chi) sf bunluchi (bun-lch) lucru tsi easti ma multu (ma mari) ca di-arad (yiptu); numir mari di lucri (grni); lucru tsi easti bolcu (multu, ct s-vrei, di pistaneu, di primansus); bulchi, biricheti, artirizm {ro:

217

berechet, abunden} {fr: abondance} {en: abundance} ex: easti bunluchi (bluchi, biricheti) di grn bulchi/bulche (bu-l-chi) sf bulchi (bu-lch) (un cu bunluchi) bunshor (bun-shr) adg vedz tu bun1 bunuescu (bu-nu-s-cu) vb IV vedz tu bun1 bunuiri/bunuire (bu-nu--ri) sf vedz tu bun1 bunuit (bu-nu-t) adg vedz tu bun1 bura (b-ra!) inter zbor cu cari s-pingu cnjlji s-hiumuseasc pri tsiva i cariva (tra s-lu-aspar, s-lu mshc, s-lu-aguneasc); o-bura, obura, oburani, sabura, o-dera, s, etc. {ro: interjecie cu care am cinii s sar pe cineva} {fr: cri par lequel on excite les chiens} {en: shout by which we try to make the dogs jump on somebody} o-bura (o-b-ra!) inter (scriat shi obura) (un cu bura) ex: obura! gionj! o-burani (o-b-rani!) inter (un cu bura) o-dera (o-d-ra!) inter (scriat shi odera) (un cu bura) sabura (sa-b-ra!) inter (un cu bura) saburane (sa-b-ra-ne!) inter (un cu bura) burane (bu-ra-n) sm buranadz (bu-ra-ndz) mcari fapt di urdzts (i spnts) hearti cu aridz{ro: urzici fierte cu orez} {fr: orties ou pinards au riz} {en: boiled nettles with rice} burangic (bu-ran-g-c) sf vedz tu burungic burari/burare (bu-r-ri) sf burri (bu-rr) un cu azburari burat (bu-rt) adg burat (bu-r-t), burats (bu-rts), burati/burate (bu-r-ti) un cu azburat burazani/burazane (bu-ra-z-ni) sf vedz tu burii1 bur (b-r) sm buranj (bu-rnj) om tsi s-aleadzi ti alts cu curagilu shi giunaticlu tsi lu-aspuni tu ban (tu-alumt); aslan, arslan {ro: erou} {fr: hros} {en: hero} burbufeat (bur-bu-fe-t) sf burbufeati/burbufeate (bur-bufe-ti) arburi dit locurli clduroasi ali Turchii, cu frndzli tsi sh-u-aduc cu-atseali di vscu (vescu) sh-cu lludz aroshi {ro: arbore cu frunze ce seamn cu frunzele de vsc shi face flori roii} {fr: arbre aux feuilles semblables celles du lierre et aux fleurs rouges} {en: tree with leaves resembling the ivy leaves and making red flowers} ex: iu creashti pomlu burbufeat burbuljusescu (bur-bu-lju-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu brbulj burbuljusiri/burbuljusire (bur-bu-lju-s-ri) sf -st) adg vedz tu brbulj burbuljusit (bur-bu-lju-st) adg vedz tu brbulj burbunac (bur-bu-n-c) sf burbunts (bur-bu-nts) soi di jumear (tsi sh-u-adutsi niheam cu shteayea), cu frndz lundzi sh-acrishoari buni tr mcruri sh-tr piti; burbunanic, burbunaric, burbunric, brumanic, bumbunaric, mcrish {ro: mcri} {fr: oseille} {en: sorel} ex: dada featsi pit cu burbunac; ghel di carni cu burbunac burbunanic (burbu-n-ni-c) sf burbunnits (bur-bu-n-nts) (un cu burbunac) burbunric (bur-bu-n-r-c) sf burbunrits (bur-bun-rts) (un cu burbunac) brumanic (bru-m-ni-c) sf brumnits (bru-m-nits) (un cu burbunac) bumbunaric (bum-bu-n-ri-c) sf bumbunaritsi/bumbunaritse (bum-bu-n-ri-tsi) (un cu burbunac) ex: s-dusi tu un pduri, ca s-adun putsn bumbunaric burbunanic (bur-bu-n-ni-c) sf vedz tu burbunac burbunric (bur-bu-n-r-c) sf vedz tu burbunac burburari/burburare (bur-bu-r-ri) sf vedz tu bubureadz2 burburat (bur-bu-rt) adg vedz tu bubureadz2 burbureadz2 (bur-bu-re-dz) vb I vedz tu bubureadz2 burdal (bur-dl) adg burdal (bur-d-l), burdalj (bur-dlj), burdali/burdale (bur-d-li) tsi nu para sta tu-un loc sh-ansari deavrliga tut chirolu; tsi fatsi lucrili ljishuratic, cu mintea lishoar, fr s-mindueasc multu la-atseali tsi fatsi; durdur, zdurdit {ro: nebunatic, zvpiat} {fr: foltre, dlirant} {en: playful, empty-headed} zburdlipsescu (zbur-d-lip-ss-cu) (mi) vb IV zburdlipsii (zbur-d-lip-s), zburdlipseam (zburd-lip-sem), zburdlipsit (zbur-d-lip-s-t), zburdlipsiri/zburdlipsire (zbur-d-lip-s-ri) nu mi-acats loclu shansar pristi tut ca un ficior burdal; nu stau tu-un loc sh-alag tut chirolu deavrliga; fac lucrili ljishuratic fr s-mi minduescu multu {ro: zburda, zburdlnici} {fr: caracoler, foltrer, tre ptulant} {en: behave playfully, gambol, frolic, romp} zbur-

218

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

dlipsit (zbur-d-lip-st) adg zburdlipsit (zbur-d-lip-s-t), lucru; mburiri, bitisiri, bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, apulsiri, zburdlipsits (zbur-d-lip-sts), zburdlipsiti/zburdlipsite mpliniri {ro: aciunea de a termina, de a mplini; terminari, (zbur-d-lip-s-ti) tsi nu lu-acats loclu sh-ansari ca un ficior mpliniri} {fr: action daccomplir, dachever, de finir; burdal; tsi nu sta tu-un loc shi s-min tut chirolu; cari fatsi accomplissement, achvement, fin} {en: action of finishing, of lucrili ljishuratic fr si s-mindueasc multu {ro: zburdat, completing; completion, end} niburit2 (ni-bu-rt) adg niburit zburdlnicit} {fr: caracol, foltre, ptulant} {en: who (ni-bu-r-t), niburits (ni-bu-rts), niburiti/niburite (ni-bu-r-ti) behaved playfully, prankish, gamboled, romped} zburd tsi nu easti bitisit, burit; tsi nu easti dus pn la capit; tsi nu lipsiri/zburdlipsire (zbur-d-lip-s-ri) sf zburdlipsiri (zbureasti etim; nimburit, nibitisit, nibitsit {ro: neterminat} {fr: d-lip-sr) atsea tsi s-fatsi ficiorlu tsi si zburdlipseashti {ro: inachev} {en: unfinished} niburiri2/niburire (ni-bu-r-ri) sf aciunea de a zburda, de a zburdlnici; zburdlnicire} {fr: niburiri (ni-bu-rr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu action de caracoler, de foltrer, dtre ptulant} {en: action of bitiseashti, nu bureashti un lucru; nimburiri, nibitisiri, nibitsiri gamboling, of frolicking, of romping} {ro: aciunea de a nu termina; neterminare} {fr: action de ne burd (br-dh) sf burdi/burde (br-dhi) sac mari di cnip pas achever} {en: action of not finishing} mburescu (mbu(ma mari di hrai) tsi s-acumpr n pzari; sac, hrai, hrar rs-cu) vb IV mburii (mbu-r), mbuream (mbu-rem), {ro: sac mare de cnep} {fr: grand sac de chanvre} {en: mburit (mbu-r-t), mburiri/mburire (mbu-r-ri) (un cu large bag made of hemp} burescu) ex: mea, az s mburir (s-featsir, s-bitisir) tuti, burdenji/burdenje (bur-d-nji) sf vedz tu brdenji az s-hrisescu; di preavrliga li mburi (li bitisi) tuti, nuntru, burdh (br-dh) sf burdhi/burdhe (br-dhi) un cu burd n bisearic armasi nimburit (nibitisit) di iconj; di iconj ninc burdufoartic (bur-du-for-ti-c) sf vedz tu gugiufoartic nu eara mburit (nu eara bitisit); mburii (bitisii) lucrul tsi-nj burdulac (bur-du-lc) sn burdulatsi/burdulatse (bur-du-l-tsi) didesh; s-dusi pn-aclo ma nu mburi (featsi, bitisi) tsiva plant tsi s-angrlim shi ari alumchi mintititi multu {ro: mburit (mbu-rt) adg mburit (mbu-r-t), mburits (mbuiarb gras; plant crtoare cu ramuri nclcite} {fr: rts), mburiti/mburite (mbu-r-ti) (un cu burit) ex: lucru pourpier; plante grimpante et embrouille} {en: purslane; mburit (bitisit) mburiri/mburire (mbu-r-ri) sf mburiri (mbucreeping and tangled plant} ex: au n minti ca burdulac, rr) (un cu burit) ex: va s-trag a etljei munduiri, tsi pute mintit; la un vali mintit burdulac (expr: mintit ca nu au tr mburiri (tr bitisiri) burit (bu-r-t) sf fr pl burdulaclu) faptul c s-ari bitisit un lucru; partea tsi s-afl tu soni, aclo iu burduljac (bur-du-ljc) sm burduljats (bur-du-ljts) prici s-bitiseashti lucrul; oara dit soni cndu bitiseashti tsiva; tsi sh-u-adutsi cu un shoaric cu arpiti, tsi bneadz cu mburit, bitisit, bitsit, ishit, inshit, scrchitur, scoluzm, bumbrats, bubulits, mushti, etc., tsi sta dzua prit locuri soni {ro: sfrit} {fr: fin} {en: end} ex: tu burit (soni), nsh ascumti, scutidoasi sh-azboair di-arad noaptea; pulj di sots s-fac; va s-ti veglju di tuts dushmanjlji pn tu burita noaptea; nihtirid, nihtire, bubureac, dobruljac, dubruljac, (bitisita) a banljei a ta mburit1 (mbu-r-t) sf fr pl (un dubrac {ro: liliac (animal)} {fr: chauve-souris} {en: bat} ex: cu burit) mburit2 (mbu-r-t) adv, sf mburiti/mburite un soi di dubruljac, burduljac, pulj a noaptiljei cari s-cljam (mbu-r-ti) tsi-aspuni mesea-a unui lucru (vear, cldur, vampir (vombir) bubureac (bu-bu-rec) sm buburets(?) etc.); tu chirolu di mesi, yii, ayii, vahti {ro: toi, mijloc} {fr: (bu-bu-rts) (un cu burduljac) milieu, plein, fort} {en: middle} ex: eara tu mburita (mesea) a burduval (bur-du-vl) sm pl(?) shtiri arau, hbari di moarti cloariljei {ro: tire rea} {fr: mauvaise nouvelle} {en: bad news} burgaci/burgace (bur-gh-ci) sf vedz tu brgaci bureati/bureate (bu-re-ti) sm vedz tu burec burgcic (bur-gh-c-c) sf vedz tu brgaci burec (bu-rc) sm burets (bu-rts) plant (tsi nu easti veardiburghaci/burghace (bur-gh-ci) sf burghci (bur-ghc) un ca tuti alanti planti, cari creashti ma multu tu pduri, tu locuri cu burgaci grasi shi nutioasi) tsi sh-u-adutsi cu un stur cu capel pi el sh- burghcic (bur-gh-c-c) sf burghcitsi/burghcitse (bur-ghcari poati s-hib bun tu mcari ma poati s-hib sh-frmcos; cits) un cu burgcic buburec, bureati, ciupernic, peciurc, guguljan {ro: burghii/burghie (bur-gh-i) sf burghii (bur-gh) hlatea cu ciuperc} {fr: champignon} {en: mushroom} ex: un pit di cari s-fatsi un guv tu lemnu (stizm, etc.) ninti ca si s-bat burets bureati/bureate (bu-re-ti) sm burets (bu-rts) (un penura tu guv (cndu lemnul i stizma easti multu sntoas cu burec) ex: bureati di cni (soi di burec); burets zurlji shi penura nu intr lishor ma s-nu-lj si fac ninti guva); (frmcosh) buburec2 (bu-bu-rc) sm buburets (bu-busfreadini, sfredini, sfredin, biz {ro: burghiu, sfredel} {fr: rts) (un cu burec) peroir, vrille} {en: gimlet, borer} burec (bu-r-c) sf vedz tu burechi burgil (bur-gi-l) sm vedz tu borgi burechi/bureche (bu-r-chi) sf burechi (bu-rch) dultseami, burgilipsescu (bur-gi-lip-ss-cu) (mi) vb vedz tu borgi tsi sh-u-adutsi multu cu bclvlu, fapt cu peturi ca di pit; burgilipsiri/burgilipsire (bur-gi-lip-s-ri) sf vedz tu borgi burec, bclv {ro: prjitur rsfoiat} {fr: gteau feuillete; burgilipsit (bur-gi-lip-st) adg vedz tu borgi petit pt} {en: dessert made of paper-thin layers; baklava} burhonj (bur-hnj) sm, sf, adg burhoanji/burhoanje (bur-hoburec (bu-r-c) sf bureatsi/bureatse (bu-re-tsi) ex: mcm nji), burhonj (bur-hnj), burhoanji/burhoanje (bur-ho-nji) la tsin burec (om) tsi easti tricut tu anj (sh-nu lj-u mata poati ca ma ninti); burescu1 (bu-rs-cu) (mi) vb IV vedz tu mutrescu bitrnu, veclju, aush, mosh, behlu, pleac, pljac, geagi, prezburescu2 (bu-rs-cu) vb IV burii (bu-r), buream (bu-rem), vit, pap, ghiush, tot, alghit (tu peri) {ro: mo, btrn, vechi} burit (bu-r-t), buriri/burire (bu-r-ri) l-duc un lucru pn la {fr: vieux, vieil, vieillard, ancien} {en: old man, old, ancient} capit; l-fac un lucru pn tu bitisit; agiungu pn aclo iu buric (bu-rc) sn buricuri (bu-r-cur) 1: urma armas tu vream s-agiungu; mburescu, bitisescu, bitsescu, sculusescu, mesea (shi nsus) di pntic a omlui, dup tsi s-tlje matslu (tsisusescu, tilescu, apulsescu, mplinescu (fig: burescu = fac s-nu- l liga natlu di dad-sa) tu oara tsi s-aminta; bric, bric; 2: armn tsiva di cariva; vatm, ctstrpsescu, afnsescu) {ro: partea dit truplu a omlui (ma nghios di mesi) iu s-afl matsli; termina, mplini; extermina, executa} {fr: finir, accomplir, bric, bric, bic, fuljin, foali, pntic, pntic, plstur, raliser; excuter, exterminer} {en: finish, complete, realize; prstur, schimbe, strbshin, strbishin; (fig: 1: buriclu (di execute, exterminate} ex: Faraon s-minduea cu tsi trop si-lj pduri, di cireap, etc.) = tu mesea (di pduri, di cireap, etc.); bureasc (si-lj ctstrpseasc) burit2 (bu-rt) adg burit expr: 2: mi mushc buriclu = mi doari pntica; 3: nji s-alichi (bu-r-t), burits (bu-rts), buriti/burite (bu-r-ti) (lucru) tsi buriclu (di vreari) = cdzui tu vreari; u-am tu vreari; 4: mi easti dus pn la capit; mburit, bitisit, bitsit, sculusit, susit, tilit, doari buriclu = mi doari pntica, ic, cdzui tu vreari; 5: nji sapulsit, mplinit {ro: terminat, mplinit} {fr: accompli, achev, alichi buriclu (di foami) = nj-easti mult foami, hiu lishinat di fini} {en: finished, completed} buriri2/burire (bu-r-ri) sf foami; 6: nj-fudzi buriclu = lhtrsescu; 7: nj-adun buriclu = buriri (bu-rr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva bitiseashti un isihsescu; 8: buriclu-nj si bag mpadi = nj-easti multu di

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

219

multu njil; 9: easti cu buriclu la gur = easti greau, easti cu fapt cu palma ncljis stres; bushtu, bushur, shub, suplu, sartsin, ashteapt njic) {ro: buric; burt} {fr: nombril; shuplu; (fig: bush = adunat stog (gljem) ca un bush) {ro: ventre} {en: navel; belly} ex: buriclu a ficiuriclui; ti mushc pumn; lovitur de pumn; ghemuit, fcut ghem} {fr: poing; buriclu (expr: ti doari pntica); lj-si-alichi buriclu (expr: cdzu coup de poing; peloton, blotti} {en: fist; punch with the fist} tu vreari); di fric, nj-fudzi buriclu (expr: mi-acts lhtara); lj- ex: sh-u deadi n cheptu cu bushlu; pi cheptu sh-da cu bushi; fudzi buriclu (expr: lhtrsi); agiumsi tu buriclu (fig: tu mesea) un cstnji ct un bush; u featsi mna bush; ca s-nu lu-apcam di pduri; tu buriclu (fig: tu mesea) a pduriljei; pitrumsi pn cu-un bush tu chept; bushi pri trup xen nu dor; bushlu di la tu buriclu (fig: tu mesea) a pduriljei; u-aruc pn tu buriclu injoar nu ti lipseashti; sta adunat bush (fig: stog); tsi easti: un (fig: tu mesea) di cireap; nj-u njil sh-tr tini, ma tr mini, aush adunat bush? (angucitoari: verdzul) bushtu (bsh-tu) sn buriclu-nj si bag mpadi (expr: tr mini nj-easti multu ma bushti/bushte (bsh-ti) (un cu bush) ex: nj deadir cu multu njil) bric (b-rc) sn bricuri (b-r-cur) (un cu bushtili (bushlji) tru pltri bushur (b-shur) sm bushuri buric) bric (brc) sn bricuri (br-cur) (un cu buric) ex: (b-shur) (un cu bush) ex: u featsi mna bushur (bush); ljmoasha, moart, cu briclu faptu scrum; dor tu bric, ba shi ded doi bushuri mbushutedz (mbu-shu-tdz) (mi) vb I umflarea-a briclui; un bab bun briclu s-nj-adun (expr: s- mbushutai (mbu-shu-t), mbushutam (mbu-shu-tm), mi isihseasc) buricos (bu-ri-cs) adg buricoas (bu-rimbushutat (mbu-shu-t-t), mbushutari/mbushutare (mbuco-s), buricosh (bu-ri-csh), buricoasi/buricoase (bu-ri-co- shu-t-ri) agudescu cu bushlu; lj-dau un bush {ro: lovi cu si) tsi ari buriclu (pntica) mari; pnticos, bic, fuljinos {ro: pumnul} {fr: donner un coup de poing} {en: punch with the burtos} {fr: ventru, pansu} {en: big-bellied, pot-bellied} fist} ex: iu u veadi u mbushuteadz (lj-da cti-un bush, uburicos (bu-ri-cs) adg vedz tu buric agudeashti cu bushlu) mbushutat (mbu-shu-tt) adg burii1/burie (bu-r-i) sf burii (bu-r) hlati muzical adrat dimbushutat (mbu-shu-t-t), mbushutats (mbu-shu-tts), un sulin di halcum (bcri) nduplicat tu dau, tu cari smbushutati/mbushutate (mbu-shu-t-ti) tsi easti agudit cu sufl di-un parti tra s scoat muzic, ear alant parti easti bushlu {ro: lovit cu pumnul} {fr: frapp dun coup de poing} dishcljis ca un hunii; burazani, trumbet, trumpet, rumbet, {en: punched with the fist} mbushutari/mbushutare (mbuturbet, turumbet {ro: trompet, goarn} {fr: trompette} {en: shu-t-ri) sf mbushutri (mbu-shu-tr) atsea tsi s-fatsi trumpet} ex: btu buria (trumbeta); actsar buriili s-bat, lailji cndu si mbushuteadz {ro: aciunea de a lovi cu pumnul} {fr: furi loar si s-ljart burazani/burazane (bu-ra-z-ni) sf action de donner un coup de poing} {en: action of punching buraznj (bu-ra-znj) (un cu burii1) with the fist} burii2/burie (bu-r-i) sf burii (bu-r) sulin di sob (prit cari bushcu (bsh-cu) adg bushc (bsh-c), bushchi (bsh-chi), fumlu easi nafoar din cas) {ro: burlan de sob} {fr: tuyau de bushchi/bushche (bsh-chi) (zbor di hidipsiri tr njitslji pole} {en: stove pipe} oachish) cu chealea ncljis (tsi da niheam ca pi lai) sh-ocljilj, buriri1/burire (bu-r-ri) sf vedz tu burescu1 dzeanili sh-perlu ncljish tu hrom (tsi da niheam ca pi buriri1/burire (bu-r-ri) sf vedz tu mutrescu cstnji); calesh, calish; oacljish {ro: oache, aten} {fr: buriri2/burire (bu-r-ri) sf vedz tu burescu2 chtin, brunet (terme de tendresse pour un enfant)} {en: burit1 (bu-rt) adg vedz tu burescu1 chestnut brown} ex: tu-un mes di la fuga-a lui, feci bushcul burit1 (bu-rt) adg vedz tu mutrescu aestu (ficiorlu-aestu oachish); bushchilj a mei! burit2 (bu-rt) adg vedz tu burescu2 bushcutos (bush-cu-ts) adg vedz tu bucicos burit (bu-r-t) sf vedz tu burescu2 bushtin1 (bsh-t-n) sf bshtinj (bush-tnj) lucru lai shi gros burjol (bur-j-l) sf vedz tu brujol (di crbuni) alsat (ashtirnut) di fum pri mardzinea di nuntru burlid (bur-l-d) sf burlidz (bur-ldz) 1: prici njic di-amari a sulinilor i a ugeaclui prit cari treatsi; cpnjau, fum, furitsin, i di ap dultsi (tsi nu easti pescu) tsi ari un trup moali anvlit di furidzin, fulidzini {ro: funingine} {fr: suie} {en: soot} dau cpchi corcani (cari pot si s ncljid tra s-lj-anvleasc bushtin2 (bush-t-n) sf bushtinj (bush-tnj) peturli (ardzli, truplu shi s-u apr di dushmanj); 2: cpachea cu cari stsilulili) di tsear dit un cushor tu cari s-afl bgati oauli shi anvileashti aest prici; flud, sulin, guoalji, goalji, goalji, njarea-a alghinjlor {ro: fagure de miere} {fr: gaufre, rayon de goaci; (expr: 1: nj-alghir burlidzli di foami = di mult foami, miel} {en: honeycomb} nj-alghir ocljilj, nj-actsar pndzin ocljilj; 2: va ts scot bushtu (bsh-tu) sn vedz tu bush burlidzli = va ts scot ocljilj; 3: burlidz mbirati = papardeli, bushulii/bushulie (bu-shu-l-i) sf bushulii (bu-shu-l) yimichirturi, curcubeti hearti, grandzali-mandzali, etc.) {ro: shi di chin (brad, mniclju, etc.); cuculici, cucuci, mrul {ro: scoic} {fr: moule, hutre, coquille} {en: mussel, oyster, shell} con de pin} {fr: pomme de pin, cne} {en: pine cone} ex: burlid dit amari bushur (b-shur) sm vedz tu bush burlidh (bur-l-dh) sf burlidz (bur-ldz) un cu burlid busileac (bu-si-lec) sm vedz tu busuljoc burlu (br-lu) sn pl(?) vas di lemnu {ro: vas de lemn} {fr: busiljac (bu-si-ljc) sm vedz tu busuljoc rcipient de bois} {en: wood recipient} bustangi (bus-tan-g) sm, sf vedz tu bustani burungic (bu-run-g-c) sf burungitsi/burungitse (bu-run-gbustani/bustane (bus-t-ni) sf bustnj (bus-tnj) grdin iu stsi) hirili scoasi dit un cuculj tu cari s-afl ncljis yermul di crescu zrzvts, ma multu curcubeti, hiumunits, piponj, mtasi (dup tsi easti lunjid sh-ninti ca si s-fac flitur) sh-dit cstrvets, etc. {ro: bostnrie} {fr: jardin potager} {en: cari si scot hirili dit cari s-fatsi un pndz mushat shvegetable garden (mostly of pumpkin, melon, cucumbers, vrtoas tr zvoani, cmesh, fustnj, etc.; burungichi, mitasi, etc.)} ex: la bustani acumprats cstrvets, tseap shi niheam mitaxi, mtasi, sirm, santacrut, brsimi, brisimi, brishimi, macheadon; nu easti diparti bustanea s-njardzim s-mcm ibrsimi, ibrishimi, gron {ro: fir de borangic, de mtase} {fr: shirchinj bustngi (bus-tn-g) sm, sf bustngioanji/bustnsoie, fil de soie quon retire de cocon; soie file} {en: silk; silk gioanje (bus-tn-go-nji), bustngeadz (bus-tn-gdz), busthread} ex: cmeasha burungic (di mtasi) lj-yinea multu tngioanji/bustngioanje (bus-tn-go-nji) atsel tsi creashti i ghini burangic (bu-ran-g-c) sf burangitsi/burangitse (bu- vindi zrzvts (curcubeti, hiumunits, cstrvets, etc.) {ro: ran-g-tsi) (un cu burungic) ex: purta un zvon di bostangiu} {fr: jardinier-maracher, marachre} {en: vegetaburangic birungic (bi-run-g-c) sf birungitsi/birungitse ble garden grower or seller (of pumpkins, melons, cucumbers, (bi-run-g-tsi) (un cu burungic) ex: s nviscu cu cmeasha etc.)} ex: bustngilu-a nostru n-adutsi shirchinj shi piponj; sbirungic (di mtasi); lj-feci cmeashi di birungic burungi- nu vindz cstrvets la bustngi; bustngilu vindi scumpu chi/burungiche (bu-run-g-chi) sf burungitsi/bu-rungitse (buveardzli shi spnaclu; lja alj di la bustngilu-a nostru; run-g-tsi) (un cu burungic) bustngioanja cu mnjli-a ljei n-adun paparitsili aesti busburungichi/burungiche (bu-run-g-chi) sf vedz tu burungic tangi (bus-tan-g) sm, sf bustangioanji/bustangioanje (bus-tanbush (bsh) sm bush (bush) shi sn bushi/bushe (b-shi) go-nji), bustangeadz (bus-tan-gdz), bustangioanji/bupalma ncljis stres cu deadzitli adunati pristi ea; aguditura stangioanje (bus-tan-go-nji) (un cu bustngi) bustnar

220

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(bus-t-nr) sm bustnari (bus-t-nr) nicuchirlu tsi ari tut chirolu, etc.; butur, arem, aremi, rem, sinahi, sirmii, (tsni) un bustani {ro: proprietar de bostan} {fr: peopritaire cear, guhtic, guturai, ruf {ro: guturai, grip} {fr: grippe, de jardin potager} {en: vegetable garden owner} rhume de cerveau} {en: flu, cold (in the head), running nose} bustnar (bus-t-nr) sm vedz tu bustani ex: mizia adilja di butur (sirmii) butur (b-tu-r) sf pl(?) bustngi (bus-tn-g) sm, sf vedz tu bustani (un cu butur1) bustngiu (bus-tn-g) sm, bustngeadz (bus-tn-gdz) butur2 (b-tur) adg butur (b-tu-r), buturi (b-tur), scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz bustngi buturi/buture (b-tu-ri) (cal) slab, nimutrit, cari mizi s-tsni busuleac (bu-su-lec) sm vedz tu busuljoc pri cicioari dip canda easti lndzit di sacai; scearcu {ro: busuljac (bu-su-ljc) sm vedz tu busuljoc rpciugos} {fr: morveux} {en: glandered} ex: un eap butur, busuljoc (bu-su-ljc) sm busuljots (bu-su-ljts) un soi di tu amari si scutur (angucitoari: tsirlu) earb tsi s-creashti tu grdin, cu frndzli piroasi, cu lilici butur3 (b-tur) vb I buturai (bu-tu-r), buturam (bu-tu-rm), njits albi-trandaflishi, tsi s-bag tu mcri tra s-da un aroam buturat (bu-tu-r-t), buturari/buturare (bu-tu-r-ri) ljau sh-un nustimad bun; bosiljac, busileac, busiljac, busuleac, anas greu tu somnu sh-fac un vrondu mari prit nri; busuljac, bizealoc; vasilco, vasilico, vasilac, vsileac, vasiljac, hrchescu, hrchescu, hrbulescu, hrbuledz {ro: sfori, vsiljac {ro: busuioc} {fr: basilic} {en: basil} ex: un tuf di horci} {fr: ronfler} {en: snore} buturat (bu-tu-rt) adg busuljoc; busuljoc, lai busuljoc, iu li-ai featili s-mi gioc? buturat (bu-tu-r-t), buturats (bu-tu-rts), buturati/buturate bosiljac (bo-si-ljc) sm bosiljats (bo-si-ljts) (un cu (bu-tu-r-ti) (calu) tsi lo anas greu tu somnu sh-featsi un busuljoc) ex: cu fundili di bosiljac (vasilco) busiljac (bu-sivrondu mari prit nri; hrchit, hrchit, hrbulit, hrbulat {ro: ljc) sm busiljats (bu-si-ljts) (un cu busuljoc) sforit} {fr: qui a ronfl} {en: who snored} buturabusuljac (bu-su-ljc) sm busuljats (bu-su-ljts) (un cu ri/buturare (bu-tu-r-ri) sf buturri (bu-tu-rr) atsea tsi sbusuljoc) ex: frndz di busuljac; anjurizm di busuljac fatsi cndu calu butur; hrchiri, hrchiri, hrbuliri, hrbulari busuleac (bu-su-lec) sm busuljats (bu-su-lets) (un cu {ro: aciunea de a sfori; sforire} {fr: action de ronfler; busuljoc) busileac (bu-si-lec) sm busiljats (bu-si-lets) ronflement} {en: action of snoring; snore} (un cu busuljoc) bizealoc (bi-zea-lc) sm bizealots (bibuturari/buturare (bu-tu-r-ri) sf vedz tu butur3 zea-lts) (un cu busuljoc) ex: bizealoclu anjurzeashti buturat (bu-tu-rt) adg vedz tu butur3 mushat; nji pruscuchi ayeazmo, cu bizealoclu butur (b-tu-r) sf vedz tu butur1 butar (bu-tr) sm vedz tu buti1 buum! (b-um) inter vedz tu bum! butcav (bt-cav) adg butcav (bt-ca-v), butcayi (bt-cay), buval (b-val) sm, sf buval (b-va-l), buvalj (b-valj), bubutcavi/butcave (bt-ca-vi) tsi easti salbit shi umflat la fats vali/buvale (b-va-li) pravd tsi sh-u-adutsi cu boulu (vaca), {ro: palid shi umflat} {fr: livide et gonfl} {en: pale and cu truplu ma zveltu, cu perlu di pi cheali albu i lai, ascur shi swollen} arehav, shi coarnili shutsti ca neali sh-turnati ctr npoi; buti1/bute (b-ti) sf buts (bts) vas mari (di-arad adrat cu buvul, bivul; (fig: buval = om aplo tsi nu shtii cum si s-poart doadzi di lemnu), ma largu tu mesi dict la capiti, tu cari stu lumi, niciuplit, nipilichisit, om di la oi) {ro: bivol} {fr: tsni yinlu (apa, archia, turshiili, etc.); varel, vurel, vuler, buffle} {en: (water) buffalo} ex: un urs ct un buval buvul vrelji, vuryel, voz, talar; butin, btin, putin {ro: butoi} {fr: (b-vul) sm, sf buvul (b-vu-l), buvulj (b-vulj), buvubarrique, tonneau} {en: barrel, cask} ex: n buti (varel) li/buvule (b-vu-li) (un cu buval) ex: ti tvlish ca buvulu mplin cu ap; cur yinlu ditu buti (vurel); si-nj cur tut bivul (b-vul) sm, sf bivul (bi-vu-l), bivulj (b-vulj), bivubutea (voza); avea tsilarlu mplin cu buts mri di yin sh-dili/bivuli (b-vu-li) (un cu buval) buvlits (bu-v-l-ts) sf arichii butar (bu-tr) sm butari (bu-tr) omlu tsi fatsi buvlits (bu-v-l-ts) feamina (vaca) di buval; buvulits, buts {ro: dogar} {fr: tonnelier} {en: cooper} ex: butarlji, atselj bivulits; (expr: mi fac buvlits = mi ngrash multu) {ro: tsi fac buts butin (b-tin) sn butini/butine (b-ti-ni) vas bivol} {fr: bufflone} {en: (water) buffalo cow} buvulits (bumari, di-arad adrat cu doadzi di lemnu tsnuti deavrliga cu vu-l-ts) sf buvulits (bu-vu-l-ts) (un cu buvlits) ex: tsercljuri di tiniche (ma largu tu capitlu di nghios), tu cari svcarlu adusi buvulitsli ntardu; laptili di buvulits easti gros; tsni (shi s-bati) laptili (s-tsni cashlu, turshiili, apa, etc.); s-featsi un buvulits (fig: muljari multu groas; si ngrushe btin, putin; talar, buti, voz, varel, vurel, vuler, vrelji, multu) bivulits (bi-vu-l-ts) sf bivulits (b-vu-l-ts) (un vuryel {ro: putin, budi} {fr: baratte} {en: churn, cask, cu buvlits) buvlici (vuv-lc) sm, sf buvlici/buvlice barrel} butinel (bu-ti-nl) sn butineali/butineale (bu-ti-ne- (vuv-l-ci), buvlici (vuv-lc), buvlici/buvlice (vuv-l-ci) li) butin njic, butinjor, tlrici, tlric {ro: putin mic} {fr: buval njic; yitsl di buval {ro: bivol mic} {fr: bufflettin} {en: petit baratte} {en: small cask, small barrel} butinjor (bu-tilittle, young (water) buffalo} njr) sn butinjoari/butinjoare (bu-ti-njo-ri) (un cu buvlici (vuv-lc) sm, sf vedz tu buval butinel) btin (b-tin) sn btini/btine (b-ti-ni) (un cu buvlits (bu-v-l-ts) sf vedz tu buval butin) ex: btinlu lja sh-tut bati; btinlu ear lu-umpli putin buveat (bu-ve-t) sf buveti/buvete (bu-v-ti) lugurii (di (p-ti-n) sf putini/putine (p-ti-ni) (un cu butin) lastic) cu cari s-acats prpodzli tra s sta teasi pri cicior; buti2/bute (b-ti) sf buts (bts) partea di nsus a ciciorlui buvet, vuveat, vuvet, cltsvet; (expr: nj-cadi buveata = namisa di dzinuclju shi gof; coaps, cipoc, buc, scheli, nj-si disfatsi buveata) {ro: jartier} {fr: jarretire} {en: crdzelj, armu {ro: but} {fr: cuisse} {en: thigh} ex: d-nj un garter} buvet (bu-v-t) sf buvets (bu-vts) (un cu buti di carni buveat) ex: nj-featsi n preaclji di buvets; tsi fats di-ts cadi butilji/butilje (bu-t-lji) sf butilji/butilje (bu-t-lji) vas (di-arad buveta? (expr: di tsi s disfatsi buveta?) mbuvet (mbu-vt) di yilii) lungu shi strimtu cu gushi shi gur, tu cari s-tsni (shi (mi) vb I mbuvitai (mbu-vi-t), mbuvitam (mbu-vi-tm), s-poart) yinlu (untulemnul, apa, etc.); bots, shishi, shish, mbuvitat (mbu-vi-t-t), mbuvitari/mbuvitare (mbu-vi-t-ri) clondir, dulii, fial, voz {ro: butelie, sticl} {fr: bouteille} nj-acats prpodzlji cu buveta; nj-acats cioaritslji cu buveta {en: bottle} sum dzinuclju {ro: lega cioarecii sub genunchi cu jartiera} butin (b-tin) sn vedz tu buti1 {fr: fixer les cioarits, une sorte de chausse au dessous des butinel (bu-ti-nl) sn vedz tu buti1 genoux laide de la jarretire} {en: fix the cioarits, sort of butinjor (bu-ti-njr) sn vedz tu buti1 breeches under the knee with the garter} ex: ashteapt s-mi butsescu (bu-tss-cu) (mi) vb IV vedz tu boatsi mbuvet mbuvitat (mbu-vi-tt) adg mbuvitat (mbu-vi-tbutsiri/butsire (bu-ts-ri) sf vedz tu boatsi t), mbuvitats (mbu-vi-tts), mbuvitati/mbuvitate (mbu-vi-tbutsit (bu-tst) adg vedz tu boatsi ti) tsi ari prpodzlji i cioaritslji actsats cu buvetea; buveati butur1 (b-tur) sm fr pl lngoari tsi s-lja di la om la om tsi easti-actsat {ro: (cu) jartiera legat sub genunchi} {fr: (ma multu earna), cari tsni un i dau siptmnj shi s-aspuni avec la jarretire fix} {en: with the garter fixed} mbuvitacu dureari di cap shi di gurmadz, cu tusi, cu curarea-a nariljei ri/mbuvitare (mbu-vi-t-ri) sf mbuvitri (mbu-vi-tr) atsea

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

221

tsi s-fatsi cndu si mbuviteadz cioaritslji {ro: aciunea de a chefi sh-ns; u ved, ca (c easti aproapea, vr) xean shlega cioarecii sub genunchi cu jartiera} {fr: action de fixer les anjurzeashti; imn cu eapa-a lui tut ca (aproapea) pri dinpoi; cioarits, une sorte de chausse au dessous des genoux shidzum deadun ca (vr, aproapea) doi mesh di dzli; eara ca laide de la jarretire} {en: action of fixing the cioarits, sort (aproapea) njadznoaptea; om tricut, ca (di vr, aproapea, of breeches under the knee with the garter}deavrliga) di shaptidzts di anj; ca (easti niheam) greu nj buvet (bu-v-t) sf vedz tu buveatpari; altoar, ca fric s-avdza tu loclu a nostru; ca (s-featsir buvgal (buv-g-l) sf vedz tu bucuvaltaha c) s-shutsr, ca (s-featsir taha c) si-anvrtir; ca nu-lj buvghal (buv-gh-l) sf buvghlj (buv-ghlj) un cu (nu-lj para) yini ghini; cama mushat ca (di) tini, nu easti buvgalnitsiun; o, ca vai, ca vai di noi! (tu scriarea-a noastr: o, cavai, buvul (b-vul) sm, sf vedz tu buvalcavai di noi); ca (ma) si-nj mor sh-ca (ma) si nveats buvulits (bu-vu-l-ts) sf vedz tu buvalcurbishana; ca (ma) s-nj dats cu vreari, nu-ari sndzi, ma, ca buyear (bu-yr) sm vedz tu bou(cari, s-easti c) s-nu va, va s-hib moarti; ca (mac va) s-yin, buzagi (bu-za-g) sm vedz tu bozva lj-u dau; tini di-iu eshti? di Grabuva, ca (ma) s shtii, ctr 1buz (b-z) sf vedz tu budzMuscopuli; du-si ca (itia tr cari s-dusi; c vrea; cu scupolu, buz2 (bu-z) sm vedz tu boztra) s-l vead; ca (c vrem, tra) s-putem s-u ardem; nu ma 1buzbucheau (buz-bu-ch-) sf vedz tu bubuchiputu ca (tra) s-aravd; ca (cu scupolu; ari mirachea, tra) s-da buzdugan (buz-du-gn) sn vedz tu topuzganscumpa-a lui aveari; vinji ca (c vrea; itia tr cari vinji easti, buzdugan (buz-du-g- n) sf vedz tu topuzgantra) s nveats carti; ca (tra, tea; ma) s-putem s-n-apruchem; buzdugani/buzdugane (buz-du-g-ni) sf vedz tu topuzganToli nu vrea ca (tea, tr tse, ta) s-yin; c nu vream ca (tea, ta) buzguni/buzgune (buz-g-ni) invar tsi easti mintit, turburat s-vatm; Pashtili amn ca (tea, tra) s-yin; vrui ca (tea, atsea {ro: rvire, deranj} {fr: droute} {en: turned upside down; tra) s-fug; ca (ta, tra; ma) s-lu scoat; ca (ta; ma) s-nj-aminj disturbed, confused} ex: l-featsir buzguni (l-mintirun pishtoal; vru ca s-eas ca- adv, cong (forma-a zborlui buzm (buz-m) sm buzmadz (buz-mdz) atsea tsi-lj fatsi ca,) (un cu ca) ex: n plati cama mari ca-a (di-a) amirlui cariva a unui cndu-l vryeashti, l-ctigurseashti, lj-tradzi un c- adv, cong (forma shcurt a zborlui ca-, ligat di zborlu tsi zvrachi, lu ncaci, lu-aurl, etc.; bzm, bzmt, zbardu, yini dup el) (un cu ca) zvrachi, pirdafi, pirdahi, vryiri, giudicari {ro: mustrare, ca- adv, cong vedz tu ca1 dojan} {fr: rprimande, gronderie, semonce} {en: cac1 (cc) (mi) vb I ccai (c-c), ccam (c-cm), ccat reprimand, scolding} bzm (bz-m) sm bzmadz (bz- (c-c-t), ccari/ccare (c-c-ri) scot pngneats (spreamdz) (un cu buzm) bzmt2 (bz-m-t) sm mit, merdu, ccat) dit mini prit cur; nj-fac apa-atsea groasa; es bzmtadz (bz-m-tdz) (un cu buzm)nafoar; (expr: li ccai = 1: mi-aspreai multu, lhtrsii, li buzuchi/buzuche (bu-z-chi) sf buzuchi (bu-zch) soi di umplui zmeanili, (curlu-nj) seamin arov di fric, etc.; 2: li chitar ma njic (grtseasc) {ro: cobz} {fr: sorte de guitare} ccai lucrili; u ccai huzmetea; etc. = li feci anapuda lucrili, {en: kind of guitar} ex: u bati ghini buzucheaintrai tu mri sh-greali cripri cu-atseali tsi feci; 3: c-ts ccai buzunar (bu-zu-nr) sn buzunari/buzunare (bu-zu-n-ri) un tat-tu; cac-lj tat-su; cac-lu n cap, etc. = ndau turlii di soi di pung cusut (ctr nuntru) tu un stranj iu s-poat omlu ngiurturi) {ro: se cca} {fr: chier} {en: shit} ex: s-dusi si ssi-sh bag njits lucri; gepi, geapi, geopi, supani {ro: buzunar} cac (s-eas nafoar); s-cac tu arudz; cum ved, li ccash {fr: poche} {en: pocket}(expr: lhtrsish, li umplush zmeanili di fric); du-ti la darats, byeal (by-l) sf byeali/byeale (by-le) fashi lung di c-ts ccai tat-tu, c-ts ccai! (angiurtur) ccat1 (c-ct) pndz i pustavi, tsi huryeatlu u treatsi deavrliga-a ciciorlui adg ccat (c-c-t), ccats (c-cts), ccati/ccate (c-c-ti) (tra s-hib ca un prpodi), ninti ca s-sh bag tsruhili {ro: tsi sh-ari fapt apa-atsea groasa; ashi cum easti omlu i obial} {fr: morceau de linge ou de drap dont les paysans pravda dup tsi ari ishit nafoar; ishit nafoar {ro: ccat} {fr: senveloppent les pieds, en guise de bas, avant de chausser chi} {en: shit} ex: ccat lugurii (expr: du-si, bitisi, chiru leurs sandales} {en: long band of cloth with which a peasant ipotisea) ccari/ccare (c-c-ri) sf ccri (c-cr) atsea wraps up his legs (as socks) before putting on his sandals}tsi s-fatsi cndu cariva s-cac (sh-fatsi apa-atsea groasa, easi nafoar); (expr: l-lja ccarea pri cicioari = lj-yini, sh-mizi poati Cs-ashteapt si sh-fac apa-atsea groasa) {ro: aciunea de a se cca} {fr: action de chier} {en: action of shitting} ex: l-lo c- adv, cong vedz tu ca1, c, cuccarea pri cicioari ccat2 (c-ct) sm ccats (c-cts) shi ca (c) adv, cong 1: zbor tsi tsni loc di noima: bag dau sn ccati/ccate (c-c-ti) atsea (spreamitlu) tsi scoati omlu lucri un ning-alant sh-l fac biani, tra s-ved ma s-hib un (pravda) dit el cndu s-dutsi di easi nafoar (dutsi si s-cac); soi; (dip) un soi cu, un cu, cu, (ashi) cum easti, etc.; 2: zbor cac, merdu, spreamit, pngneats, pngntati; (fig: 1: tsi-aspuni c un lucru easti aproapea mari (greu, diparti, ilichii, ccturi = (i) cuprii, lucri tsi nu-ahrzescu tsiva; (ii) zboar etc.) ahntu ct easti un altu lucru; (di) vr, aproapea, goali, glrinj, brcudii, papardeli, curcufexali, etc.; expr: 2: deavrliga di, para, etc.; 3: zbor tsi tsni loc di noima: bag (du-ti di) mc ccat = fudz di-aoa, lja-ts neclu di-aoa c dau lucri un ning-alant sh-l fac biani, tra s-ved ma s-hib zburshti glrinj) {ro: ccat} {fr: merde} {en: shit} ex: adun un ma mari (njic, greu, diparti, etc.) di-alantu; di, dict; 4: tuti ccturli (cupriili); ccturli (fig: glrinjli, papardelili) tuti zbor tsi ari aproapea idyea noim cu zboarli: ghini ma, ashi va li dzc cac (c-c) sf fr pl (un cu ccat: tu zborlu-a c, s-cljam c, s-easti c, fure-c, mac, ama, am, ala, mea, njitslor, a natslor) cctici (c-c-tc) sm cctici (c-camea, disi, cari, etc.; 5: zbor tsi ari aproapea idyea noim cu: tc) ccat njic {ro: ccat mic} {fr: petit morceau de merde} mac ai mirachea ic vrei si s-fac un lucru; itia, scupolu tr {en: little shit} cctescu (c-c-ts-cu) adg ccteasc (ccari s-fatsi un lucru, etc.; sibepea tr cari, scupolu cu cari, tra, c-tes-c), ccteshts (c-c-tsh-ts), ccteshti (c-c-tshta, tea {ro: ca, la fel ca; cam; dect; dar; dac; dac vrei} {fr: ti) tsi ari s-fac cu ccatlu i ccarea; di ccat {ro: de ccat} comme; presque, peu prs; que; si; mais; afin de, pour que} {fr: de merde} {en: of shit, shitty} ex: u-adrash ccteasc {en: as, like, similar to; almost, close to, approximately; than; (expr: glreasc, ca di ccat, urt, murdar) cctur (cif; but; (in order) to, for, so that} ex: mushuteatsa a featljei c-t-r) sf ccturi (c-c-tr) (un cu ccat2) cccios nyilicea ca (un soi cu; ashi cum lutseashti) un lutseafir; (c-c-cs) adg cccioas (c-c-co-s), ccciosh (c-czburashti ca (cum zburashti) un prufit; ca (cu) cari di voi sh-u- csh), cccioasi/cccioase (c-c-co-si) tsi s-dutsi multi adutsi?; s-poart ca cndu (ashi cum easti un tsi) criscu tu ori si s-cac; tsi lu-acts cufureala; cctos, cufuros, pduri; pit ca (cum easti atsea) di cash; cnt ca (ashi cum s- cufuryios; (fig: cccios = (i) om tsi s-aspari lishor, tsi nu lj-u cnt) la numt; lai ca (un soi cu) tcinili; di-aoa pn-aclo ca tsni, tsi nu ari putearea s-fac dip tsiva, bishinos; (ii) om (aproapea, deavrliga di, vr) doau oari cali; nu ca (para) ari murdar, tsi nu-ahrzeashti tsiva) {ro: cccios} {fr: foireux}

222

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

{en: who has diarrhea} ex: ficiorlu-aestu easti multu cccios ma nsus a unui lucru (munti, arburi, cas, pirgu, etc.) cari easti (fig: lj-easti multu fric); cccioshlj-aeshti (fig: aeshti, tsi au multi ori (ma nu totna) chipitoas (surlutoas, ntsplicoas); aht fric, tsi nu-au putearea s-fac tsiva) va s-cuteadz s-l angheau, crciliu, creashtic, creashtid, creashtit, cuculj, tsn cheptu? cctos (c-c-ts) adg cctoas (c-c-toculm, chiscu, cingrliu, cipit, ciuc, ciulubet, ciuciul, cium, s), cctosh (c-c-tsh), cctoasi/cctoase (c-c-to-si) ciungani, huhut, pic, pifilic, tmp, tsplic, tsipilic, tsulubet, (un cu cccios) ex: a cui easti cctoslu-aestu?; nu ts-u chirchinedz, chipit, mitc, myeau, gucilii, gugiulii {ro: tsni, cctoase! ccstoari/ccstoare (c-cs-to-ri) sf cretet} {fr: cime, sommet} {en: summit, top} ccstori (c-cs-tr) casa i udlu iu s-dutsi omlu tra s-sh cacearmai/cacearmae (ca-car-m-i) sf cacearmi (ca-car-mi) fac apa (s-chishi) i s-eas nafoar (s-cac); cctor, ccriu, atsea tsi fats cndu lu-ardz pri cariva; atsea tsi fats la gioclu chishitor, hale, mushtirechi, ishitor, chinefi, hrii {ro: latrin} di crts, cndu ti fats c ai crts ma buni (cu tuti c nu li ai) {fr: latrines, lieux daisances} {en: latrines} ex: s-dusi la tra s-lu-ardz pi-atsel cu cari ti-agiots {ro: cacealma, nelccstoari si sh-fac apa cctor (c-c-tr) sn ciune} {fr: bluff, tricherie, attrape} {en: bluff, hoax, trickery} cctoari/cctoare (c-c-to-ri) (un cu ccstoari) cachi1/cache (c-chi) sf cchi (cch) inatea tsi u-aducheashti ccriu (c-c-r) sn ccriuri (c-c-r-ur) (un cu cariva (sh-u poart tu suflit), dup tsi-lj si dztsi un zbor tsi nu ccstoari) ccstor (c-cs-tr) sm ccstori (c-cs-tr) lu-ariseashti, dup un ncceari, etc. {ro: suprare, ranchiu 1: ccat di shoaric; 2: mixi uscati scoasi dit nari; (fig: n} {fr: bouderie, fcherie, rancune} {en: sulkiness, grudge, ccstor = lucru tsi easti multu njic; astrchit, ccrdac, angriness} ex: sh-tsnu cachi multu chiro; s-nu nj-u ai tu cachi cacafingu, etc.) {ro: ccat de oarece; muc uscat} {fr: crotte (s-nu ts par aru, s-nu nj-u vrei) c nu-am vinjit atsea oar de souris; grain de mucosit sec} {en: mouse dropping} ex: la tini; lj-purta cachi (lj-pru aru, lj-cdzu milii) c nu-lj vinji aflai tu vilendz ccstori (ccats di shoaric); ts-armasi un la num cchiusescu (c-chu-ss-cu) vb IV cchiusii (cccstor (mixi uscati) la nari; ccstorlu (fig: astrchitlu, chu-s), cchiuseam (c-chu-sem), cchiusit (c-chu-scacafingul) a daraclui! t), cchiusiri/cchiusire (c-chu-s-ri) nj-pari-aru (lj-portu cac2 (cc) adv invar (lucru i fapt) di cari nu easti ananghi; inati) a unui c-nj fatsi un lucru tsi nu mi-arseashti (shi nu tsi nu-adutsi vr hiri; (lucru tsi easti dat, faptu, etc.) tr dip para voi s-lu mata ved i s-lji mata zburscu); nj-u va un c-lj tsiva; anafal, geaba, digeaba, bathava, batiava, bosh, ncot, fac un lucru tsi nu lu-arseashti; chicusescu, ahuljisescu, matea, nafile, vnat, vnt {ro: n zadar} {fr: en vain} {en: in huljisescu, crtescu, nj-chic, hulusescu, nirescu, nrescu, vain} ex: nu grea zboar tu cac (geaba) nrescu {ro: supra} {fr: se fcher, bouder} {en: be sulky, cacafingu (ca-ca-fn-gu) adg cacafing (ca-ca-fn-g), get sorry, make angry} cchiusit (c-chu-st) adg cchiucacafindzi (ca-ca-fn-dzi), cacafindzi/cacafindze (ca-ca-fnsit (c-chu-s-t), cchiusits (c-chu-sts), cchiusiti/cdzi) cari easti multu njic, shcurtabac, slab, nifaptu ghini, cari chiusite (c-chu-s-ti) lj-am inati a unui (tr-atseali tsi nj-ari astmtsi di njic cu crishtearea; ascrchit, chirchinec, puzumi, fapt); nj-ari inati (tr-atseali tsi lj-am fapt); ahuljisit, huljisit, pruzumi, jibcos, jibicos, azmet, pilicios, zbcos, bzcos, chicusit, crtit, hulusit, nirit, nrit, nrit {ro: suprat} {fr: jabec, judav, preacn, preangu {ro: strpitur, pipernicit} {fr: fch, boud} {en: sorry, sulky, made angry} cchiusiri/cavorton, menu, tout petit} {en: puny (undersized) man or chiusire (c-chu-s-ri) sf cchiusiri (c-chu-sr) atsea tsi schild} ex: cstnji cacafindzi (multu njits); easti un cacafingu fatsi cndu un lj-u va a altui tr-atseali tsi lj-ari fapt; ahuljisiri, (puzumi di om) huljisiri, chicusiri, crtiri, hulusiri, niriri, nriri, nriri {ro: cacav1 (c-cav) sm cacayi (c-cay) pom tsi fatsi yimishi aciunea de a se supra; suprare} {fr: action de (se) fcher; njits sh-li {ro: pom care face fructe mici i negre} {fr: arbre fcherie} {en: action of getting sorry or making angry} aux fruits petits et noirs} {en: tree that makes small, black cchios (c-chs) adg cchioas (c-cho-s), cchiosh (cfruits} cacav (c-ca-v) sf cacavi/cacave (c-ca-vi) chsh), cchioasi/cchioase (c-cho-si) un tsi cchiuyimisha fapt di pomlu cacav {ro: fructul fcut de cacav} seashti lishor {ro: suprcios} {fr: qui se fache facilement} {fr: fruit du cacav} {en: cacav fruit} cacav2 (c-cav) {en: who gets easily sorry or angry} adg cacav (c-ca-v), cacayi (c-cay), cacavi/cacave (c-ca-cachi2 (ca-ch) adg invar hrom tsi sh-u-adutsi cu-un veardi vi) cari easti multu njic, cacafingu, shcurtabac, slab, nifaptu ncljis, cu hrom galgur, gangur {ro: cachi} {fr: kaki, vert ghini, cari astmtsi di njic cu crishtearea; ascrchit, fonc} {en: khaki} ex: poart cmesh cachi chirchinec, puzumi, pruzumi, jibcos, jibicos, azmet, pilicios, cachin (ca-chn) sn cachinuri (ca-ch-nur) boatsea sntoas zbcos, bzcos, jabec, judav, preacn, preangu {ro: tsi u scoati omlu cndu s-arupi (s-cpeashti) di-ardeari; strpitur, pipernicit} {fr: avorton, menu, tout petit} {en: puny vrondul tsi-l fatsi un cu-ardearea, cndu sh-pizueashti di (undersized) man or child} ex: iu vai agiung tsarcul aestu di cariva; cchin, grohut; chtiri, cpiri {ro: hohot de rs} {fr: cacavi (cacafindzi)? clat de rire} {en: roar of laughter} ex: tsi easti aestu cachin cacav2 (c-cav) adg vedz tu cacav1 (aest ardeari cu grohuti) di tini cchin1 (c-chn) sn cacavatr (ca-ca-v-tr) adg cacavatr (ca-ca-v-tr), cchinuri (c-ch-nur) ardeari cu boatsi sntoas (cu cacavatreanj (ca-ca-va-trenj), cacavatri/cacavatre (ca-ca-v- grohuti, cachinuri) {ro: rs cu hohote} {fr: rire aux clats} tri) (atsel) tsi nu s-min di ning vatr shi nu fatsi tsiva; (om) {en: loud or excited laughter} cchin2 (c-chn) (mi) vb IV tsi lu-ariseashti si sta la el acas shi s-nu para eas nafoar; cchinii (c-chi-n), cchineam (c-chi-nem), cchinit (c(om) tsi easti murdar, timbel shi nu lu-ariseashti s-lucreadz chi-n-t), cchiniri/cchinire (c-chi-n-ri) ard cu bots {ro: care rmne ncontinuu lng vatra-a casei; care-i place (cachinuri, grohuti) sntoasi shi ahndoasi; lishin di-ardeari; s stea tot timpul acas; care este dezgusttor shi nu-i place nj-pizuescu di cariva cu cachinuri (grohuti) di-ardeari; s lucreze} {fr: qui reste toujours prs du foyer sans rien chtescu di-ardeari; cpescu di-ardeari; chtisescu, faire; casanier; sordide et paresseux} {en: who likes to seat hrhrescu, phescu {ro: rde n hohote} {fr: rire aux clats} all the time beside the fireplace; who likes to stay inside his {en: roar with laughter} ex: n cchinim di-ardeari; cchin, home all the time; who is dirty and lazy} lai cchin; n cchinish (featsish dunjaea s-ard di noi, n cacav (c-ca-v) sf vedz tu cacav1 featsish rizili) cu fapta-a ta cchinit (c-chi-nt) adg cac (c-c) sf vedz tu cac1 cchinit (c-chi-n-t), cchinits (c-chi-nts), cchiniti/ccaceac (ca-cec) sm caceachi (ca-cech) shi caceats (cachinite (c-chi-n-ti) cari arsi cu grohuti; cari lishin dicets) shi caceacheanj (ca-ce-cheanj) 1: un tsi ari fudzit ardeari; chtit, cpit (di-ardeari); chtisit, hrhrit, phit dit ascheri fr izini; 2: un tsi ari ishit fur {ro: dezertor; {ro: care a rs n hohote; leina (de rs)} {fr: qui a rit aux brigand} {fr: dserteur, fugitif, brigand} {en: deserter, clats} {en: who has burst, roared with laughter} cchinifugitive, bandit} ex: caceaclu si-aripidin aspreat tu-aumbr; ri/cchinire (c-chi-n-ri) sf cchiniri (c-chi-nr) atsea tsi ss-fug caceac; yin caceachi di la Cljarlu fatsi cndu cariva s-cchin di-ardeari; chtiri, hrhriri, cacealiu (ca-cea-l) sn cacealiuri (ca-cea-l-ur) partea di nai cpiri {ro: aciunea de a rde n hohote} {fr: action de rire

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

223

aux clats} {en: action of roaring with laughter}cacuzburscu (ca-cu-zbu-rs-cu) (mi) vb IV vedz tu zbor1 cacomir (ca-c-mir) adg cacomir (ca-c-mi-r), cacomiri cacuzburt (ca-cu-zbu-rt) adg vedz tu zbor1 (ca-c-mir), cacomiri/cacomire (ca-c-mi-ri) tsi s-afl tu- cad (cd) vb II cdzui (c-dz), cdeam (c-dem), cdzut un hal urut; tsi ari mash cripri shi taxirts; mrat, marat, (c-dz-t), cdeari/cadeare (c-de-ri) mi min di nsus ctr morvu, corbu, lai, tihilai, mbogru, buisit, lipisit, cob, dholj, nghios (cu vreari i fr vreari) c mi tradzi greatsa sh-nu mata dhistih, gramen, gal, ohru, piscatran, shcret, tumsu, etc. {ro: am tsiva pi cari si stau; mi disfac di loclu iu hiu actsat sh-mi nenorocit} {fr: infortun, malheureux} {en: unfortunate}min (ctr nghios); mi-arucutescu (ctr nghios); arunic shcacu- (c-cu-) prifixu s-bag nintea-a unor zboar (ma multu dau di padi; (cas, punti, etc.) si surp, si survuljiseashti, sverbi) tra s-l alxeasc niheam noima, s-u fac di bun, ni- arvulseashti, etc.; chic; arvulsescu, surpu, survuljisescu, heam ca nibun. Bunoar ashi avem zborlu cacuzburscu drm, aruvuescu, aruvulsescu, etc.; (expr: 1: nj-cadi; nj-si (scriat shi cacu-zburscu) tsi ari noima di: lu zburscu di- cadi = nji si-undzeashti; easti ndreptul a meu; ahrzescu s-am aru sh-lu ctigursescu pri cariva, dzc minciunj shi lucri slabi tsiva, s-nj si da tsiva, s-hiu tinjisit, etc.; 2: zborlu-nj cadi tr cariva, aruc muhtnj pri cariva, shunescu, etc.. Bgats mpadi = zborlu nu-nj easti ascultat; nu saidiseashti oar c: (i) prifixul armni idyiul (cacu) ti tuti zboarli, c sun- (sldiseashti, ascult) vrnu zborlu tsi-l fac; nu nj-ancunji tu verbi, adgectivi, masculini i fiminini; (ii) cum ftsem sh-cu- vrnu zborlu, zborlui a meu nu-lj da vrnu di mnear; 3: cad alanti prifixi, zborlu cu prifixu va-l bgm tu fumealja-a zbor- niputut, lndzit = lndzidzscu; 4: cad di... = escu azvimtu, lui; (iii) di-arad, prifixul dup cum dztsi sh-numa va-l nvinsu di...; 5: cad nafoar = (i) lndzidzscu di-un lngoari bgm nintea-a zborlui sh-va lu-alichim di el fr semnul -; greau (ca, bunoar, ipilipsii i tifus) tsi s-aspuni cu cdearea ma, ctivroar, prifixul va-l videm ngrpsit ahoryea di zbor; mpadi, nishtearea di-atseali tsi s-fac deavrliga di mini, cu sh-tu soni (iv) va dm aoatsi mash ndau zboar cu-aestu heavr mari, cu trimburri di trup, etc.; (ii) nj-cher tut prifixu {ro: prefix, care adaug cuvntului un sens pejorativ} avearea, fac falimentu, mufluzlchi; 6: nu cad ma nghios di {fr: prefixe, qui ajoute au mot un sens pjoratif (dfavorable)} alts = nu mi-alas s-mi-astreac alts; 7: cad pri dzinuclji (n {en: prefix, that adds to a word a disparaging meaning}fata-a unui) = ndzinucljedz tra s-caftu ljirtari, s-lu plcrsescu cacuriscu (ca-cu-rs-cu) adg vedz tu cacurizicpri cariva, s-mi prudau, etc.; 8: cad pri minduiri = stau, mi cacurizic (ca-cu-r-zic) adg cacurizic (ca-cu-r-zi-c), cacuri- minduescu cum s-fac, tsi apofasi s-ljau, etc.; 9: cad pri meas zits (ca-cu-r-zits), cacurizitsi/cacurizitse (ca-cu-r-zic) tsi = yin tamam cndu s-mc la meas; 10: (mcarea) nj-cadi easti aru, anapud, blstimat, afurisit, etc.; tsi easti ursuscu greu tu stumahi = (macarea) nu s-hunipseashti lishor sh-mi (ursuz), ca anapud sh-aru tu purtari; tsi easti multu scljinciu aduchescu cu stumahea umflat; 11: nj-cadi greu (milii) = (i) sh-nu-agiut pri vr; tsi s-afl tu-un hal greau (di jali, di (un zbor) mi crteashti, nu mi-arseashti, mi mvirineadz; (ii) dureari, di mri cripri, etc.); cacuriscu, ursuz, scljinciu, caco- nj-yini aru shi mi-aduchescu multu slab di lngoari mir, corbu, curbisit, stuhinat, distih, lupusit, etc. {ro: meschin, (nimcari, seati, mult avursiri, copuslu faptu, etc.); nj-yini mizerabil, afurisit; nenorocit} {fr: malfaiteur, dtestable, lishin; 12: cad tufechi = s-avdu aminri, plscnituri di tufchi; abominable; malheureux} {en: evil-doer, detestable, hateful, 13: cad pristi cariva = (i) tihiseashti s-mi-adun cu cariva, s-dau heinous; unfortunate} cacuriscu (ca-cu-rs-cu) adg cacurisc di cariva; (ii) mi-aruc, mi hiumusescu pristi cariva; 14: lj-cad (ca-cu-rs-c), cacurishti (ca-cu-rsh-tsi), cacuristi/cacuriste (rigeai, cu plcrii) = lj-pricad, mi-angrec multu tra s-nj fac (ca-cu-rs-ti) (un cu cacurizic) cacurizilichi/cacuriziliche un bun; 15: iu cadi tsiva i cariva = iu s-afl tsiva i cariva; 16: (ca-cu-ri-zi-l-chi) sf cacurizilichi (ca-cu-ri-zi-lch) harea tsi nu-nj cadi u pzari = nu-nj si ndreadzi huzmetea tu pzari, uu-ari atsel tsi easti aru (lai la inim, anapud, afurisit, etc.); aflu scumpu tr mini); 17: nj-cadi s-lu-adar mini lucrul = atsea tsi tradzi cariva, di-atseali tsi-lj fatsi omlu-aru (afurisit, lipseashti, prindi mini s-lu-adar lucrul, easti arada-a mea; 18: anapud, etc.); leats, taxirati, distihii, chiameti, etc. {ro: (feata) nj-cdzu tu vreari, tu mirachi, tu sivdai = (feata) mimeschinrie, mizerie, nenorocire} {fr: misre, mesquinerie, arseashti, u voi; 19: cad pri tufechi = agiungu tu-un loc calamit} {en: misery, meanness, calamity} cacurizipsescu piricljos iu s-amin cu tufechea; 20: cdzu (mortu) = muri, l(ca-cu-ri-zip-ss-cu) vb IV cacurizipsii (ca-cu-ri-zip-s), vtmar; 21: cdzu pri mints = sh-vinji tu aeari; etc., etc., cacurizipseam (ca-cu-ri-zip-sem), cacurizipsit (ca-cu-ri- etc.) {ro: cdea; (se) prbui} {fr: tomber; scrouler} {en: zip-s-t), cacurizipsiri/cacurizipsire (ca-cu-ri-zip-s-ri) u duc fall; collapse} ex: frndzli ma-ts cad earna; cadz, pit di lapti, greu c-nj lipsescu multi shi nu para am paradz; trag un ban cadz, cdifi, cadz flurie, cadz fustane, cadz di tuti; casa va n greau di cripri shi taxirts; mi fac un om aru, mplin di lets cad (va n s-aruvueasc, va n si surp); murlu-a casljei {ro: tri mizerabil} {fr: vivre misrablement, en grande pau- cdzu (s-surp); tr Hristolu nsh cdzur; cdzu niptut (expr: vret; devenir dtestable} {en: live miserable; become lndzidz) sh-muri; cdzu arulu (expr: arulu fu azvimtu); detestable} ex: an, cndu earam lndzit, cacurizipseam luplu cadi (expr: easti azvimtu) di urs; a fratilui lj cadi casa (bnam greu, fr lucru sh-paradz) cacurizipsit (ca-cu-ri-zip- (expr: ari ndreptu la cas); partea tsi n cadi (expr: tsi easti tr st) adg cacurizipsit (ca-cu-ri-zip-s-t), cacurizipsits (ca-cu- noi, tsi n yini a nau s-u lom); a ljei nu-lj cdzu (expr: nu-lj si ri-zip-sts), cacurizipsiti/cacurizipsite (ca-cu-ri-zip-s-ti) cari da) tsiva; zborlu-a lui nu-lj cadi mpadi (expr: zborlu-a lui easti bneadz greu c-lj lipsescu multi sh-nu-ari paradz; cari tradzi ascultat, easti sldisit); celniclu cdzu nafoar (expr: chiru tuti un ban greau; cari s-featsi om aru {ro: care trete mize- oili, avearea); cadi nafoar (expr: ari ipilipsii); cdzu pri rabil, strmtorat} {fr: qui vit misrablement, dtresse dzinuclji n fatsa-a lui s-lji caft ljirtari (expr: lj-cft, lj-si dargent; devenu dtestable} {en: who lives miserable; who ngric multu tra s-lu ljart); muljerli nu cdea ma nghios became detestable} cacurizipsiri/cacurizipsire (ca-cu-ri-zip- (expr: nu s-alsa astricuti); mcrli aesti cad greali (expr: nu ss-ri) sf cacurizipsiri (ca-cu-ri-zip-sr) atsea tsi s-fatsi cndu hunipsescu lishor) tr stumahea-a ta; zborlu-a tu va-lj cad cariva cacurizipseashti {ro: aciunea de a tri mizerabil} {fr: greu (expr: va-l crteasc); actsar s-cad tufeclji (expr: action de vivre misrablement, en grande pauvret; action de nchisir si s-avd aminri, plscnituri di tufechi); pgana devenir dtestable} {en: action of living miserable; of cdzu analtu pri furi (expr: tihisi tra s-da tamam di furi; sbecoming detestable}hiumusi, s-arc pri furi); lj-cdzum cu mari plcrii (expr: ljcacurizilichi/cacuriziliche (ca-cu-ri-zi-l-chi) sf vedz tu pricdem, n ngricm multu); ctr iu cadi (expr: s-afl) cacurizichoara-a voastr?; lucru aestu nu-nj cadi tu pzari (expr: lu-aflu cacurizipsescu (ca-cu-ri-zip-ss-cu) vb IV vedz tu cacurizicscumpu, nu-nj si ndreadzi huzmetea); lucrul aestu n cdea scacurizipsiri/cacurizipsire (ca-cu-ri-zip-s-ri) sf vedz tu lu-adrm noi (expr: lipsea s-lu-adrm noi, eara arada-a cacurizicnoastr); feata-lj cdzu tu mari vreari (expr: lu-arseashti cacurizipsit (ca-cu-ri-zip-st) adg vedz tu cacurizicmultu feata); vai cdem adz pri tufechi = (expr: va scacuts (ca-c-ts) sf vedz tu capagiundzem tu-un loc iu s-amin tufechili); patrulji furi cdzur 1cacuzburri/cacuzburre (ca-cu-zbu-r-ri) sf vedz tu zbor(expr: murir, fur vtmats) cdzut (c-dzt) adg cdzut

224

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(c-dz-t), cdzuts (c-dzts), cdzuti/cdzute (c-dz-ti); tsi soi di) neali bgati unlu tu-alantu shi ligati tra s-fac ca un soi s-ari minat di nsus ctr nghios (cu vreari i fr vreari) c-l di funi (di metal) cu cari si s-leag lucri (cari s-bag di gushi trapsi greatsa sh-nu mata avea tsiva pi cari si sta; tsi s-ari ca un stulii, cu i fr crutsi actsat di ns, cu cari s-acats disfapt di loclu iu eara actsat shi s-ari minat (ctr nghios); shatea di curau, etc.); catin, chiustec, chiustechi, alis, chicat; arvulsit, surpat, survuljisit, drmat, aruvuit, aruvulsit, alsid, alisid, altsu, singir, singiri, shingiri, silivar, sulivar, etc. etc. {ro: czut; prbuit} {fr: tomb; croul} {en: fallen; {ro: lan} {fr: chane, chanette} {en: chain} catin2 (c-ti-n collapsed} ex: carni di capr cdzut (expr: vtmat) shi ca-t-n) sf catini/catine (c-ti-ni shi ca-t-ni) (un cu cdeari/cdeare (c-de-ri) sf cderi (c-dr) atsea tsi scaden) {ro: lan} {fr: chane} {en: chain} fatsi cndu cadi tsiva (cariva); chicari; arvulsiri, surpari, cadhen (ca-dh-n) sf cadheni/cadhene (ca-dh-ni) un cu survuljisiri, drmari, aruvuiri, aruvulsiri, etc. {ro: aciunea de caden a cdea; de a se prbui; cdere, prbuire} {fr: action de cadhru (c-dhru) sn cadhri/cadhre (c-dhri) un cu cadru1 ic tomber; de scrouler} {en: action of falling; of collapsing} cadru2 ex: cu cdearea tsi cdzu, sh-freadzi ciciorlu cdztur (c- ca-di-cni (c-di-c-nj) sm ca-di-cneanj (c-di-c-neanj) dz-t-r) sf cdzturi (c-dz-tr) atsea tsi pati un cndu zbor tsi-lj greshti a unui (prishcurtari a zborlui ccat di cni), cadi {ro: cztur; prbuire} {fr: chute} {en: fall; tumble} cndu vrei s-lu fats di-arshini, di doi paradz, vrei s-lu ctfropricad (pri-cd) vb II pricdzui (pri-c-dz), pricdeam (pri- niseshti, s-lu atimiseshti, s-lu tpinuseshti, etc. {ro: expresie de c-dem), pricdzut (pri-c-dz-t), pricdeari/pricdeare njosire ccat de cine!} {fr: terme dinjure qui signifie (pri-c-de-ri) plcrsescu multu; lj-cad rigeai; paracad, mi- littralement merde de chien} {en: injurious term addresangrec; plcrsescu, prclsescu, prlcrsescu, rog {ro: sed to somebody, meaning literally: dog shit!} ex: s-tiimplora, ruga struitor} {fr: prier avec insistance; implorer} ard, ca-di-cneanlu! (s-ti-ard ccatlu di cni!) {en: beg, implore} ex: lj-pricadi tr (l-plcrseashti multu s-lji cadru1 (c-dru) sn cadri/cadre (c-dri) vidzuta-a unui lucru da) un oai; tihea-lj pricdzu (lj-cdzu cu mari plcrii) la (om, fats di om, etc.) loat cu-un hlati shi ngrpsit cioarli a mintiljei; ts pricad (ti plcrsescu multu), lai munte (tipusit) pi-un acoal; futugrfii, futugrafilji {ro: portret, frate pricdzut (pri-c-dzt) adg pricdzut (pri-c-dz-t), fotografie} {fr: portrait, photographie} {en: portrait, pricdzuts (pri-c-dzts), pricdzuti/pricdzute (pri-c-dz-ti) photograph} ex: ea, nj-deadi sh-a lui cadru (futugrfii); lj-avea tsi lu-ari plcrsit multu pri cariva; tsi fu plcrsit multu cadrul tu curnits di cariva; tsi-lj s-ari angricat cariva; paracdzut, ngricat, cadru2 (c-dru) sn cadri/cadre (c-dri) mardzinea adrat (cuplcrsit, prclsit, prlcrsit {ro: implorat, rugat struitor} sut, buisit, etc.) deavrliga di-un lucru; mardzinea di lemnu i {fr: pri; implor} {en: begged, implored} pricdeametal tsi s-bag namisa di firid i ushi shi stizm; mardzinea ri/pricdeare (pri-c-de-ri) sf pricderi (pri-c-dr) atsea di lemnu tsi s-afl deavrliga di un futugrfii (cadru) tra si sta tsi s-fatsi cndu cariva-lj pricadi a unui; paracdeari, angricari, ndreptu pri meas ic spindzurat pri stizm; mardzini, chinari, ngricari, rigeai, plcrsiri, prclsiri, prlcrsiri {ro: margur, pirvazi, pirvaz, curnid, curniz, curnits, circive, aciunea de a implora, de a ruga struitor; implorare; cerere ciurciuve {ro: cadru, ram, pervaz} {fr: cadre (dune photo); insistent} {fr: action de prier; dimplorer; prire, chambranle, chssis (dune porte, fentre)} {en: frame (of sollicitation} {en: action of begging, of imploring; request} photo, door, window, etc.), window-sash} ex: fr multi pricderi (rigei, ngricri) paracad (p-ra-cd) cadz (c-dz) sf vedz tu cad vb II paracdzui (p-ra-c-dz), paracdeam (p-ra-ccae (c-e) pr rel shi ntribtoari vedz tu cari1 dem), paracdzut (p-ra-c-dz-t), paracdeari/paracdeacaetsido (ca-e-tsi-d) pr indef vedz tu cari1 re (p-ra-c-de-ri) (un cu pricad) ex: el lj-paracdzu (l-p- cafas (ca-fs) sm vedz tu cavaz lcrsi multu) s-lu-alas; pn atumtsea, paracadi (cadi-lj cafu (ca-f) sm cafadz (ca-fdz) scriari neaprucheat turigeai) sh-tini; lj-paracdzui (l-plcrsii multu) s-mi ljart aestu dictsiunar; vedz cafe paracdzut (p-ra-c-dzt) adg paracdzut (p-ra-c-dz- cafcal (cf-ca-l) sf vedz tu cafc t), paracdzuts (p-ra-c-dzts), paracdzuti/paracdzute cafc (cf-c) sf caftsi/caftse(?) (cf-tsi) oasili-a caplui tsi (p-ra-c-dz-ti) (un cu pricdzut) paracdeari/parancljid nuntru midua-a prvdzlor sh-a omlui; cafcal, cdeare (p-ra-c-de-ri) sf paracderi (p-ra-c-dr) (un cpitsn, craniu, crap, crfet, crfet, coc {ro: craniu} cu pricdeari) {fr: crne} {en: skull} ex: furlu mc tu cafc (cafcal) di morcadaif (ca-da-f) sn vedz tu ctifi tu cafcal (cf-ca-l) sf cafcali/cafcale (cf-ca-li) 1: oasilicad (c-d) sf cdz (cdz) vas mari tu cari omlu poati s-fac a caplui tsi ncljid nuntru midua-a prvdzlor sh-a omlui; banji; vas mari di lemnu tu cari s-fatsi (shi s-tsni) yinlu cafc; 2: guvili dit cafc iu s-afl ocljilj {ro: craniu; orbit} (archia); vas mari, di-arad dishcljis, di lemnu (metal, etc.) tu {fr: crne; orbite} {en: skull; eye socket} ex: n cafcal (cafc) cari s-tsn muljituri (ap, lapti, yin, etc.) {ro: cad, putin di pravd; ocljilj hipts tu cafcali; ocljilj si stricurar tu cafcali; mari} {fr: cade; cuve, tine} {en: bath-tub; large cask} cadz nu vidzum di oclji, ashtiptm s-videm di cafcali? (c-dz) sf cdz (cdz) (un cu cad) cafctur (caf-c-t-r) sf vedz tu cvg cadn (ca-d-n) sf cadni/cadne (ca-d-ni) shi cadnj (ca- cafchi/cafche (cf-chi) sf cfchi (cf-chi) mirachea apreas cu dnj) muljari (di fumealji bun) dit miletea nturtseasc; cari un om sh-fatsi un lucru; ahti, mirachi, aprindeari, muljari di pistea nturtseasc (musulman, muslim); turcal, zvorizm, zesi {ro: ardoare} {fr: ardeur; anxit ardente} hanums, anm {ro: turcoaic} {fr: dame turque} {en: {en: ardor, fervor} Turkish lady} ex: armnili mushati par cadni (hanumsi); tricu cafe (ca-f) sm cafedz (ca-fdz) shi cafeadz (ca-fedz) shi n cadn cafadz (ca-fdz) 1: simintsa-a unui arburi dit locurli caldi; 2: cadr (ca-dr) adg cadr (ca-d-r), cadri (ca-dr), cabiutur lai, multu cftat sh-biut di dunjai, fapt dit aesti dri/cadre (ca-d-ri) tsi easti vrtos; tsi ari puteari (dinami); simintsi arsi, mtsinati sh-deapoea hearti cu ap (tu cari scdr, cadri, catr, vrtos, putut, ndrumin, silnos, silnvos, adavg, multi ori, zahari, lapti shi alti lugurii tsi va-lj da un sluios {ro: puternic} {fr: fort, puissant} {en: strong} ex: nu arom sh-nustimad vrut); cafei, lai; (fig: cafei = bhcishi) earam cadr (vrtos)?; alant-i ma cadr (ma sntoas, vr- {ro: cafea} {fr: caf} {en: coffee} ex: filgeani di cafe; lai easti toas); sntoas (tsi-i cu sntati), cadr (sntoas, vrtoa-cafelu, ma easti bun; cafe amar, dultsi; bea-ts cafelu sh-fudz! s) muljari, analt cdr (c-dr) adg cdr (c-d-r), cafei/cafee (ca-f-i) sf cafei (ca-f) (un cu cafe) ex: cafeea cdri (c-dr), cdri/cdre (c-d-ri) (un cu cadr) ca- shi shicherlu scunchir; n deadi cti un cafei cu lapti; ljtr (ca-t-r) adg invar (un cu cadr) ex: v fatsits catr deadi un cafei (fig: bhcishi) cafebric (ca-f-bric) sn (vrtos) cadri/cadre (ca-d-ri) adg invar (un cu cadr) cafebritsi/cafebritse (ca-f-bri-tsi) shi cafebricuri (ca-f-bricadri/cadre (ca-d-ri) adg vedz tu cadr cur) vas njic (ibric) tu cari s-fatsi cafelu; gisve, gisvei, gijve, caden (ca-d-n) sf cadeni/cadene (ca-d-ni) arad di (un gijvei, gigive, giugive, poci {ro: ibric de cafea} {fr: caftire,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

225

marabout} {en: coffee pot} cafiniu (ca-fi-n) adg cafinii a cerceta; cutare, cerere, cercetare} {fr: action de chercher; (ca-fi-n-i), cafinii (ca-fi-n), cafinii (ca-fi-n) tsi ari un de demander; de soigner} {en: action of seeking, of searching hrom ca-atsea a cafelui; caferengiu {ro: cafeniu} {fr: caf, (for), of asking (for)} nicftat (ni-cf-tt) adg nicftat (nibrun, marron} {en: coffee-colored, brown} ex: nj-feci un aro- cf-t-t), nicftats (ni-cf-tts), nicftati/nicftate (ni-cf-tb cafinii (di hroma-a cafelui) caferengiu (ca-fe-ren-g) ti) tsi nu easti cftat; tsi nu easti dimndat; etc. {ro: necutat, adg caferengii/caferengie (ca-fe-ren-g-i), caferengii (ca-fenecerut} {fr: qui nest pas cherch ou demand} {en: who is ren-g), caferengii (ca-fe-ren-g) (un cu cafiniu) cafigi not sought nor searched (for)} nicftari/nicftare (ni-cf-t(ca-fi-g) sm, sf cafigioanji/cafigioanje (ca-fi-go-nji), cafiri) sf nicftri (ni-cf-tr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu geadz (ca-fi-gdz), cafigioanji/cafigioanje (ca-fi-go-nji) caft tsiva; etc. {ro: aciunea de a nu cuta, de a nu cere} {fr: omlu (muljarea) tsi fatsi cafelu; atsel tsi ari un ducheani iu action de ne pas chercher; de ne pas demander} {en: action of vindi cafelu; atsel tsi lu-ariseashti cafelu {ro: cafegiu} {fr: not seeking, of not searching (for)} ncaftu (ncf-tu) (mi) vb caftier} {en: owner of a coffee shop; maker and server of co- I ncftai (ncf-t), ncftam (ncf-tm), ncftat (ncf-t-t), ffee} ex: dimnd-lj a cafigilui trei cafeadz cafine (ca-fi-n) ncftari/ncftare (ncf-t-ri) (un cu ncaftu) ex: u ncaft sm cafinedz (ca-fi-ndz) shi cafineadz (ca-fi-nedz) un soi fratslji; mi ncft tu cap ncftat (ncf-tt) adg ncftat di mianei (mihn, lucant) iu oaminjlji s-adun s-bea cafei, s- (ncf-t-t), ncftats (ncf-tts), ncftati/ncftate (ncf-t-ti) agioac tabli, crts i domin shi s-fac muabeti; cafinei, cazin (un cu ncftat) ncftari/ncftare (ncf-t-ri) sf ncftri {ro: cafenea} {fr: caf} {en: coffee house, coffee bar} ex: mi (ncf-tr) (un cu ncftari) duc la cafine cafinei (ca-fi-n-i) sf cafinei (ca-fi-n) (un cahpei/cahpee (cah-p-i) adgf cahpei (cah-p) (muljari, cu cafine) ex: a njia nu-nj calc ciciorlu tu cafinei cafefeat) cari ari hri tsi-l fac pri cariva s-aducheasc un mari parasi (ca-f-pa-r-si) adv paradz tr (njits) exudi {ro: (bani) pltseari trupeasc i sufliteasc; (atsea) cari azdiseashti; (mude cheltuial} {fr: (argent) pour des petites dpenses} {en: ljari, feat) tsi li va multu azdisirli trupeshti; azgn, azdisit pocket money, small change} ex: totna lji s-afl cafe-parasi; {ro: sensual, voluptos} {fr: voluptueux, dvergond} {en: senmash cafe-parasi (paradz tr njits exudi) tsn la mini sual, voluptuous} ex: azdisiri cahpei tr muljeri shi feati cafebric (ca-f-bric) sn vedz tu ibric, shi cafe cai (c) pr rel shi inter (ntribtoari) vedz tu cari1 cafei/cafee (ca-f-i) sf vedz tu cafe caichishdo (c-chish-d) pr indef vedz tu cari1 cafe-parasi (ca-f-pa-r-si) adv vedz tu cafe caicushc (ca-csh-c) sf vedz tu caicushcu caferengiu (ca-fe-ren-g) adg vedz tu cafe caicushcu (ca-csh-cu) sf caicushci (ca-csh-ci) shi caicushtsi cafi un (c-fi-n) pr, adg cafi un (c-fi--n) fr pl scriari (ca-csh-tsi) un pom tsi fatsi yimishi (gorts) cari sh-u-aduc neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz cafiun cu mearili mash c au un gushi lung deavrliga di coad; cafi/cafe (c-fi) pr, adg vedz tu cati1 gortsu (pomlu), per (pomlu), gurnits, dushcu, curcush {ro: pr cafigi (ca-fi-g) sm, sf vedz tu cafe (pomul)} {fr: poirier} {en: pear tree} caicushc (ca-cshcafigiu (ca-fi-g) sm, sf cafigioanji/cafigioanje (ca-fi-go-nji), c) sf caicushchi/caicushche (ca-csh-chi) shi caicushti/caicafigeadz (ca-fi-gdz), cafigioanji/cafigioanje (ca-fi-go-nji) cushte (ca-csh-ti) yimisha fapt di caicushcu; gortsu (yi scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz cafigi misha), per (yimisha), pear, plisad, curcushi {ro: par} {fr: cafine (ca-fi-n) sm vedz tu cafe poire} {en: pear} curcush (cur-csh) sm curcush (curcafinei (ca-fi-n-i) sf vedz tu cafe csh) (un soi di) gortsu (pom), gurnits, per (pom), dushcu, cafiniu (ca-fi-n) adg vedz tu cafe caicushcu {ro: varietate de pr (pom)} {fr: espce de poirier} cafishun (c-fi-shn) pr, adg vedz tu cati1 {en: variety of the pear tree} curcushi/curcushe sf curcucafiun (c-fi-n) pr, adg vedz tu cati1 shi/curcushe yimisha fapt di curcush; gortsu (yimisha), per caftani/caftane (caf-t-ni) sf vedz tu cftani (yimisha), pear, plisad, caicushc {ro: par} {fr: poire} {en: caftu (cf-tu) (mi) vb I cftai (cf-t), cftam (cf-tm), pear} cftat (cf-t-t), cftari/cftare (cf-t-ri) 1: mutrescu tra s- caidi/caide (c-di) invar (pasaportea) pri cari s-ari bgat un aflu tsiva i pri cariva; alag tra s-dau di cariva; 2: tser ipugrfii (semnu, vul, etc.), di cunsulata-a unui crat xen, c (dimndu) un lucru di la cariva (c am ananghi i c voi s-lu omlu poati s-intr tu-atsel crat xen; caiti {ro: vizat (paaport)} am); 3: fac tsi lipseashti tra s-aflu ctse lucrili suntu ashi cum {fr: ayant le visa} {en: visa} ex: f-ts caide pasaportea; nj-feci s-tihiseashti s-hib; mutrescu, alag, pusputescu, ahulescu, tser,caide pasaportea caiti/caite (c-ti) invar (un cu caidi) ex: dimndu, etc.; (expr: 1: lj-caftu mintea = voi s shtiu tsi feci pasaportea caiti caidigi (ca-di-g) sm caidigeadz (ca-dimindueashti, tsi preari ari, tsi urnimii pot s-am di la el; 2: lgdz) atsel (di la cunsulat) tsi u fatsi caidi pasaportea {ro: caftu n cap = mutrescu s-ved ma s-aib biduclji n cap, s-ljcel care d (pune) viza (paaport)} {fr: celui qui donne le acats shi s-lji vatm 3: u caftu (feata) = u caftu (feata) ti nveas- visa} {en: who gives the visa} t; 4: mi caftu la yeatru = mi duc la un yeatru s-mi mutreasc, caidigi (ca-di-g) sm vedz tu caidi s-mi vead, s-nji spun tsi lngoari am shi tsi lipseashti s-fac caimac (ca-mc) sn vedz tu cimac tra s-mi vindic) {ro: cuta; cere; cerceta} {fr: chercher; caimacam (ca-ma-cm) sm vedz tu cimcan demander; faire de recherches; soigner} {en: seek, search caimacci (cai-mac-c) sm vedz tu cimac (for); ask (for); do research} ex: tsi cftash (atsea ti tsi caimacciu (cai-mac-c) sm caimacceadz (ca-mac-cadz) mutrish), aflash; lj-caft mintea (expr: voi s-ved tsi scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz caimacci mindueashti, tsi preri ari); doilji s-caft (sh-aruc ocljilj si s- caimcrii/caimcrie (ca-m-c-r-i) sf vedz tu cimac afl) cu mutrita; njica tsi u caftu (expr: u caftu ti nveast) mini; caimei/caimee (ca-m-i) sf caimei (ca-m) par (nturtsescu) di la mini tsi cftats? (tsi vrets?; tsi-nj dimndats?); caft-mi di carti; carti tsi ahrzeashti paradz {ro: moned-hrtie} {fr: putsn n cap (expr: mutrea-mi n cap ti biduclji); s-cft la tuts papier-monnaie} {en: paper currency} ex: caimeili zrrisir yeatsrlji (du-si s-lu vead tuts yeatsrlji ti lngoarea tsi ari) mult dunjai cftat (cf-tt) adg cftat (cf-t-t), cftats (cf-tts), cfta-caimen (ca-mn) adg caimen (ca-m-n), caimenj (cati/cftate (cf-t-ti) 1: (lucrul) tr cari mutreashti (alag) mnj), caimeni/caimene (ca-m-ni) tsi s-afl tu-un hal cariva; 2: (lucrul) tsi easti dimndat di la cariva s-lu fac; 3: urut; tsi ari mash cripri shi taxirts; maimen, mrat, mbogru, (atsea) tsi easti mutrit tra si s nveats ctse easti (lucreadz)cacomir, capsuman, cob, corbu, dholj, dhistih, gramen, gal, ashi cum s-veadi; mutrit, algat, pusputit, ahulit, tsirut, lai, tihilai, morvu, ohru, shcret, tumsu, tumtu, etc. {ro: srman, dimndat, etc. {ro: cutat, cerut, cercetat} {fr: cherch; srac, biet, nenorocit} {fr: pauvre, infortun, malheureux} demand; soign} {en: sought, searched (for), asked (for)} {en: poor, unfortunate} ex: bati-ts, caimene (marate), tmbcftari/cftare (cf-t-ri) sf cftri (cf-tr) atsea tsi s-fatsi rlu maimen (ma-mn) adg maimen (ma-m-n), maicndu cariva caft tsiva; mutriri, algari, pusputiri, ahuliri, menj (ma-mnj), maimeni/maimene (ma-m-ni) (un cu tsireari, dimndari, etc. {ro: aciunea de a cuta, de a cere, de caimen) gramen (gra-mn) adg gramen (gra-m-n),

226

Dictsiunar a Limbljei Armneasc gioac calu (nu u scoati n cap, naparti); algam pri calj di lemnu (fig: pri ciumdz); adun-ts caljlji tu ahuri (expr: tsnits gura ncljis, nu dz tsiva) calu-al Dumnidz sm insect (prici) tsi sh-u-adutsi cu un flitur, cu truplu multu lungu shsuptsri sh-cu patru arpiti lundzi dinpoea-a caplui cu cari poati s-azboair multu agonja {ro: calul dracului, libelul} {fr: libellule} {en: dragon-fly} clic (c-lc) sm clits (clts) cal njic {ro: cluel} {fr: petit cheval} {en: little horse, pony} clriu1 (c-l-r) sm fr pl multimi di calj i cvlari {ro: mulime de cai} {fr: foule de chevaux} {en: group of horses} ex: multu clriu (multimi di calj) treatsi clriu2 (c-l-r) sn clriuri (c-l-r-ur) ascheri tsi urdin shi s-alumt nclar; cvlrii, clrimi {ro: cavalerie} {fr: cavalerie} {en: cavalry} cvlrii/cvlrie (c-v-l-r-i) sf cvlrii (c-v-l-r) (un cu clriu2) ex: pizura shi cvlria (ascherea nclar) clrimi/clrime (c-l-r-mi) snpl(?) (un cu clriu2) ex: s-avea adunat deavrliga di Bituli yinghits njilj di clrimi clar1 (c-lr) adv tsi shadi nclicat pri-un cal (tra si s-duc iuva tru loc ca s-njarg pripadi); tsi ari nclicat pri tsiva (cal, om, vr-alt pravd, vr lucru, etc.); anclar, nclar, cval, nclicat, anclicat, nclicat, deca, dec (ro: clare} {fr: cheval} {en: on horseback} ex: tra s-ti-aduc clar acas; feat di n clar (expr: feat tu ilichii, ti mrtari) clari1/clare (c-l-ri) adv (un cu clar1) ex: nic s-primn pri at clare calar1 (ca-lr) adv (un cu clar1) nclar (nc-lr) adv (un cu clar1) (expr: 1: toba nclar = agioc di cilimeanj; 2: hiu nclar = hiu domnu, va si s-fac cum voi mini) ex: armnlu nclar (nclicat pri cal), i vai doarm, i vai cnt; mash pri el l tsni nclar; tritsea ascheri nclar; furlu, nclar pri zverc (expr: s-hiumusi, s-arc pri el); cara s-eas lucrili (s-fac) ashi cum vrem noi, va him nclar (expr: va him domnji) anclar (an-c-lr) adv (un cu clar1) cval1 (c-v-l) adv (un cu clar1) ex: un om cval (nclar) pri cal; mi dush la el cval (nclar); cval pri un nior; aush, lja-mi cval (nclar, ngrshca); lji sarucar cval al Gheg; pn tora noi him cval (clari); priun cal albu ns cval; tut shi tuti yin cval; pot s-aravdu cval (clari)?; shedz cval pi potan cval2 (c-v-l) sf cvlj (c-vlj) cal tsnut shi nvitsat tra s-poart oaminj cval (nclar); cal di cval; cal di binechi; binec, binechi, timbilichi (ro: cal de clrit} {fr: cheval de selle} {en: saddlehorse} ex: cvlj cu frn n gur, cari-aduc pri-armnj clari; io am un cal di cval (binec, di binechi); cti cvlj vrei sacats? cval3 (c-v-l) sf cvlj (c-vlj) atsea tsi fatsi omlu cndu ncalic un cal; nvitsarea shi prahticarea-a murafetiljei di nclicari a calui shi shidearea nclar; tehnea shi msturilja tsi u-aspun oaminjlji nclicats pri cal (cu shidearea nclar, algarea tsi lj-u fac a calui, ansrirea pristi cheadits, etc.) {ro: clrie} {fr: quitation} {en: equitation, riding} ex: di dorlu a cvalljei, nclic gumarlu cvlar1 (c-v-lr) sm cvlari (c-v-lr) omlu tsi sta ic urdin nclar; cavalar, clrets (ro: cal de clrit} {fr: cheval de selle} {en: saddle-horse} ex: nizam cvlar; un gioni cvlar; tritsea prin dzri un cvlar cavalar (ca-va-la-r) sm cavalaradz (cava-la-rdz) sm (un cu cvlar1) clrets (c-l-rts) sm clrets (c-l-rts) (un cu cvlar1) ncalic (nca-lic) vb I nclicai (nc-li-c), nclicam (nc-li-cm), nclicat (ncli-c-t), nclicari/nclicare (nc-li-c-ri) mi-alin shi stau nclar pri-un cal (alt pravd, un om i vr lucru); ncalic, ancalic; (fig: 1: mi ncalic = nj-cad multi pri cap sh-pri suflit; mi curm (apitrusescu) criprli, gaileadzlji, chiderli, etc.; expr: 2: brbatlu ncalic muljarea = brbatlu s-bag tu-ashtirnut cuun muljari, u-ampihiur, u-ambair, etc.; 3: mi ncalic muljarea = fa mash tsi-nj dztsi muljarea, nu es dit zborlu-a ljei; 4: mi nclicar dratslji = nj-intrar dratslji tu suflit, mi ursescu dratslji, fac ca dratslji, mi portu multu-aru) {ro: ncleca, domina} {fr: monter cheval, chevaucher; se mettre califourchon; dominer} {en: mount, ride a horse; dominate} ex: nclic calu (s-alin pri cal) sh-fudzi; mula s-apleac di u ncalic; cari ncalic mula-a altui, s-dipuni tu mesea di cali; shi nclicar caljlji; lu nclicar dratslji (expr: intrar dratslji tu el,

gramenj (gra-mnj), grameni/gramene (gra-m-ni) (un cu caimen) ex: tsi ti fats gramen (lae, marat)? iu ts scots caplu tora? caimo (ca-m) sm caimadz (ca-mdz) dureari mari, mirachi mari, ahti, cripri, nvirinri, etc. {ro: dorin vie; durere vie, ps} {fr: dsir; regret; vive douleur; peine} {en: strong desire; deep pain} ex: amirlu caimo (mirachi, dureari tu inim) sh-uavea; ari-aru fr timo, s-hib om fr caimo? (dureari, ahti?); plngu ocljilj di caimo (mirachi greau); tra s-nj plngu-a mei caimadz (durerli, criprli-a meali); si-nj ts-aspun caimadzlj-a mei (criprli, durerli, mirchili-a meali) camo (ca-m) sm camadz (ca-mdz) (un cu caimo) cainiva (c-ni-v) pr invar vedz tu cari1 cair (c-ir) sn cairi/caire (c-i-ri) mnuclju di ln (cnip, ljin, etc.) curat sh-fapt etim tra s-hib bgat pri furc tr turtseari; fuljor, fuior; (fig: cair = (per) albu ca cairlu) {ro: caier, fuior} {fr: filasse, quenouille, touppe} {en: tow, bundle (hemp)} ex: feci cairi (fuljoari) sh-mni va torcu; un cair (fuljor) s-bitisescu; io va torcu cair lai, nu albu; lu-ari perlu cair (fig: albu ca cairlu); gioac-aush cu perlu cair (fig: albu) ncair (nc-ir) vb I ncirai (nc-i-r), nciram (nc-irm), ncirat (nc-i-r-t), ncirari/ncirare (nc-i-r-ri) fac cairi (di ln, cnip, ljin, etc.) ti turtseari pi furc {ro: face caiere de tors} {fr: faire de la filasse} {en: make tows, bundles} ex: nu s-njishc dit cheaptsnj, tut dzua ncir (featsi cairi) ncirat (nc-i-rt) adg ncirat (nc-i-r-t), ncirats (nc-i-rts), ncirati/ncirate (nc-i-r-ti) (ln, cnip, ljin, etc.) fapt cairi {ro: fcut caier} {fr: laine faite en filasse} {en: wool made in tows} ncirari/ncirare (nc-i-rri) sf ncirri (nc-i-rr) atsea tsi s-fatsi cdi cariva ncair {ro: aciunea de a face caiere de tors} {fr: action de faire de la filasse} {en: action of making tows} discair (dis-c-ir) vb I discirai (dis-c-i-r), disciram (dis-c-i-rm), discirat (dis-c-i-r-t), discirari/discirare (dis-c-i-r-ri) disfac cairi (di ln, cnip, ljin, etc.) tsi li am trii turtseari pi furc {ro: desface caiere de tors} {fr: dfaire la quenouille} {en: unmake tows, bundles} ex: discir lna tra s-u fac piciuri discirat (dis-c-i-rt) adg discirat (dis-c-i-r-t), discirats (dis-c-i-rts), discirati/discirate (dis-c-i-r-ti) (cair di ln, cnip, ljin, etc.) disfaptu {ro: (caier) desfcut} {fr: (quenouille) dfaite} {en: (tows of wool) unmade} discirari/discirare (dis-c-i-r-ri) sf discirri (dis-c-i-rr) atsea tsi s-fatsi cdi cariva discair {ro: aciunea de a desface caiere de tors} {fr: action de dfaire la quenouille} {en: action of unmaking tows} cais (ca-s) sm caish (ca-sh) pom tsi fatsi yimishi dultsi (crnoasi, dzmoasi, cu coaja shi carnea galbin sh-cu-un singur os mari tu mesi) tsi sh-u-adutsi tu videari cu un chearsic ma njic {ro: cais} {fr: abricotier} {en: apricot-tree} cais (ca--s) sf caisi/caise (ca--si) yimisha fapt di pomlu cais; prasc {ro: cais} {fr: abricot} {en: apricot} cais (ca--s) sf vedz tu cais caishti (c-shti) pr invar vedz tu cari1 caiti/caite (c-ti) invar vedz tu caidi caitsido (ca-tsi-d) pr indef vedz tu cari1 cal1 (cl) sm calj (clj) pravd imir di cas cu cari oaminjlji trag amxili ic u ncalic tra s-lji duc iuva; dup cum lj-easti hroma i ari alti hri, calu poati s-lja sh-numa: psar (griv, siv), murgu (amurgu), cil (albu), ghioc (arosh), aroibu (arosh), binec (cal di cval), at (cal mascur), areati (cal mascur, niscuchit), etc.; (expr: 1: nj-gioac calu = nj-njergu lucrili ambar; u scot naparti; lj-dau di cali a lucrului; 2: cal tsi mc loclu shi bea niorlji = cal multu gioni, cal aumbrat, cal myipsit; 3: nj-adun caljlji tu ahuri = nj-tsn gura ncljis sh-nu dzc tsiva) {ro: cal, armsar, murg, etc.} {fr: cheval, talon} {en: horse, stallion} ex: cal di cval; cal di furtii (tr ncrcari lucri); cal cu arivani (tsi alag cu cicioarili di-un parti deadun); cal shutst; cal areati (mascur sh-nishutst); cal tsi mc loclu sh-bea niorlji (cal multu gioni, myipsit); ncarc caljlji tuts ca-aeri; suntu la noi mults calj shi di soi bun; ljgioac calu (expr: lj-njardzi ghini, ambar); mash aclo nu-lj

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

227

fatsi ca dratslji); lu nclic fumealja (fig: lu-apitrusir horse} disclictoari/disclictoare (dis-c-li-c-to-ri) sf gaileadzlji tsi lj-adutsea fumealja); lu nclica (fig: lu-apitrusea) disclictori (dis-c-li-c-tr) loclu iu s-fatsi disclicarea; gailelu; cucotlu ncalic (fig: u-ambair) gljina nclicat loclu iu s-fatsi un cunachi cndu calea easti lung {ro: loc de (nc-li-ct) adg nclicat (nc-li-c-t), nclicats (nc-lidesclecat, loc de popas} {fr: endroit de la descente de cts), nclicati/nclicate (nc-li-c-ti) tsi s-ari alinat pri cheval, de la halte, de ltape} {en: place of dismounting, of tsiva shi sta nclar; atsel (om, pravd, lucru) pri cari s-ari the halt} disclictur (dis-c-li-c-t-r) sf disclicturi alinat cariva; nclicat, anclicat {ro: nclecat, dominat} {fr: (dis-c-li-c-tr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva discalic, ic mont cheval, chevauch; mis califourchon; (homme, discalic tsiva; disclicat, disclicari {ro: desclecare} {fr: cheval, etc.) sur lequel on a mont; domin} {en: mounted, descente de cheval} {en: dismounting a horse} disclicat saddled on a horse, riding a horse; (horse, man, etc.) on (dis-c-li-c-t) sf fr pl (un cu disclictur) ex: tu which somebody has mounted; dominated} nclicadisclicata-a lui, agiumsim sh-noi ri/nclicare (nc-li-c-ri) sf nclicri (nc-li-cr) atsea tsi cal2 (cl) sn calusi(?) (c-lu-si) chealea (di la mnj i di la fatsi atsel tsi ncalic; nclicari, anclicari {ro: aciunea de a cicioari) tsi s-ari ngrushat di itia c s-ari fricat multu di-un ncleca; de a domina} {fr: action de monter cheval, de lucru (ca atumtsea, bunoar, cndu omlu acats tsiva ascur chevaucher; de se mettre califourchon; de dominer} {en: sh-di multi ori cu mna goal, ic poart pputs nali tsi nu lji action of mounting, of riding a horse; of dominating} s-uidisescu ghini, etc.); aroz, bttur {ro: bttur} {fr: ancalic (an-c-lic) vb I anclicai (an-c-li-c), anclicam durillon} {en: callus, callosity (on hand, etc.), corn (on sole of (an-c-li-cm), anclicat (an-c-li-c-t), anclicari/ancfoot)} ex: la cicior am un cal (aroz, bttur) tsi mi doari licare (an-c-li-c-ri) (un cu ncalic) ex: anclic calu shcala (c-la) adv vedz tu canim lipid dzeana; ancalic multu ghini anclicat (an-c-li-ct) calacandzu (ca-la-cn-dzu) sm vedz tu carcandzal adg anclicat (an-c-li-c-t), anclicats (an-c-li-cts), calaghros (ca-la-ghrs) sm calaghrosh (ca-la-ghrsh) un anclicati/anclicate (an-c-li-c-ti) (un cu nclicat) cu calagros anclicari/anclicare (an-c-li-c-ri) sf anclicri (an-c-licalagros (ca-la-grs) sm calagrosh (ca-la-grsh) pr dit cr) (un cu nclicari) ncalic (n-c-lic) vb I nclicai chirolu-a turtslor; caragros {ro: icosar} {fr: ancienne mon(n-c-li-c), nclicam (n-c-li-cm), nclicat (n-c-li- naie turque} {en: old Turkish coin} ex: u meashti un calagros c-t), nclicari/nclicare (n-c-li-c-ri) (un cu ncalic) caragros (ca-ra-grs) sm caragrosh (ca-ra-grsh) (un cu ex: ma diznou nclicash nclicat (n-c-li-ct) adg calagros) nclicat (n-c-li-c-t), nclicats (n-c-li-cts), nclica-calai-c (c-la-c) adv, cong vedz tu canim ti/nclicate (n-c-li-c-ti) (un cu nclicat) nclicacalai-tsi/calai-tse (c-la-tsi) adv, cong vedz tu canim ri/nclicare (n-c-li-c-ri) sf nclicri (n-c-li-cr) (un calar1 (ca-lr) adv vedz tu cal1 cu nclicari) nclictur (nc-li-c-t-r) sf nclicturi calar2 (c-lar) sm clari (c-lar) catiun di brnili ncrutsiljati (nc-li-c-tr) 1: atsea tsi s-fatsi cndu cariva ncalic tsiva; tsi fac parti dit citia-a unei cas; stur bgat amplatea tra s-u nclicari; 2: muljari nitinjisit cu hui arushinoasi, palju-muljari tsn ghini citia di la un cas; catiun di leamnili tsi fac ca un {ro: nclecare; femeie josnic} {fr: action de monter soi di meas analt pri cari s-bag scndurli pri cari sta (tra scheval; femme de mauvaise vie} {en: action of mounting a poat s-lucreadz) atselj tsi analts i buisescu (azvistusescu) horse; woman of low morals} ex: palju nclictura, paljucasi; hlatea di lemnu cu patru cicioari (ncrutsiljati doau cti apreasa di tsal Nasta discalic (dis-ca-lic) vb I disclicai doau) pri cari s ndoapir lemnul i scndura tsi va tljari; (dis-c-li-c), disclicam (dis-c-li-cm), disclicat (dis-c- cprior, clar, cvlar, crpulj, cprulj, cprulji {ro: cprior, li-c-t), disclicari/disclicare (dis-c-li-c-ri) dipun di pricprior de acoperi, acoperi} {fr: chevron, poutrelle, un cal (alt pravd, un om i vr lucru); dipun ctr nghios tu- chevalet de sciage} {en: rafter (of roof), saw-jack} ex: ni calar aripidin; dipun; (fig: chindruescu (discalic di pri cal!) sh-mi calar, ni stizmili ca lumea (ni calar bun, ni stizmi buni) curdusescu tu-un loc tr dizvursiri, mcari, durnjiri, etc. cndu clar2 (c-lr) sm clari (c-lr) (un cu calar2) ex: clarlu calea easti lung) {ro: descleca} {fr: descendre de cheval} acupirmintului cvlar2 (c-v-lr) sm cvlari (c-v{en: dismount a horse} ex: c s-apleac di iu u ncalic, c slr) (un cu calar2) ex: pristi cvlar (cprior, calr) yini apleac iu discalic (dipun); tu-aripidin s-discalits (s-dipunj); citia calr (c-lr) sm calri (c-lr) shi sn calri/calre cum vinji disclic (dipusi) di pri cal; disclicm (dipusim di (c-l-ri) lemnul tsi sta pri dau furtsi sh-pristi cari spri calj, astmtsim) la hani; nu disclic amirlu ashtearni un sazm tra si s-fac un cidri (tend); tembl, shasprdzatsi di shts disclicat (dis-c-li-ct) adg vig {ro: lemn aezat pe dou furci pe care se ntinde o ptur disclicat (dis-c-li-c-t), disclicats (dis-c-li-cts), discli- de ln de capr ca s se fac un cort} {fr: perche, traverse cati/disclicate (dis-c-li-c-ti) tsi ari dipus di pri tsiva (cal, de bois pose sur deux fourches, au-dessus de laquelle on alt pravd, un om i vr lucru); dipus (fig: tsi ari chindruit tand une couverture de laine de chvre pour en faire une (disclicat!) iuva tr dizvursiri, mcari, durnjiri, etc. cndu tente} {en: pole standing on two forks to support a blanket calea easti lung) {ro: desclecat} {fr: descendu de cheval} making up a tent} cprior2 (c-prir) sm cpriori (c-prir) {en: dismounted from a horse} disclicari/disclicare (dis (un cu calar2) cprulj (c-prlj) sn cprulji/cprulje c-li-c-ri) sf disclicri (dis-c-li-cr) atsea tsi fatsi atsel tsi (un cu calar2) cprulji/cprulje (c-pr-lji) sf cprulji/cdiscalic; disclictur, disclicat, dipuneari; (fig: chindruiri prulje (un cu calar2) crpulj (cr-plj) sn crpulji/crtu-un loc tr dizvursiri, mcari, durnjiri, etc. cndu calea easti pulje (un cu calar2) lung; shidearea tu-un loc tr ma multu chiro, cndu calea calr (c-lr) sm calri (c-lr) shi sn calri/calre (c-l-ri) easti multu lung; cunachi) {ro: aciunea de a descleca; (un cu calar2) desclecare; popas, etap} {fr: action de descendre de calbic (cl-bic) adg calbic (cl-bi-c), calbits (cl-bits), cheval; halte, tape} {en: action of dismounting a horse; halt, calbitsi/calbitse (cl-bi-tsi) scriari neaprucheat tu-aestu stage} nidisclicat (ni-dis-c-li-ct) adg nidisclicat (nidictsiunar; vedz calpic dis-c-li-c-t), nidisclicats (ni-dis-c-li-cts), nidisclicacalcavur (cal-ca-vr) invar bteari, shcop, etc. {ro: calcavuti/nidisclicate (ni-dis-c-li-c-ti) tsi nu-ari dipus di pri cal; r, btaie} {fr: correction, rossade} {en: beating, thrashing} tsi sta ninga nclar {ro: nedesclecat} {fr: qui na pas descen- ex: vindi-nj calcavur (d-nj un shcop) du du cheval} {en: not dismounted from a horse} ex: calcu (cl-cu) (mi) vb I clcai (cl-c), clcam (cl-cm), nidisclicat (ninti ca s-discalic) ghini di pi cal, grailu dit gur- clcat (cl-c-t), clcari/clcare (cl-c-ri) bag ciciorlu pri lj fu nidisclicari/nidisclicare (ni-dis-c-li-c-ri) sf tsiva ic iuva tu-un loc; alag locuri; mi duc, trec, yin la cariva, nidisclicri (ni-dis-c-li-cr) atsea tsi fatsi atsel tsi nu etc. (expr: 1: l-calcu (un om, un loc, un hoar, un fumealji, discalic {ro: aciunea de a nu descleca} {fr: action de ne etc.) = (i) mi duc la un om, dau iurusi (nval) pristi un loc; (ii) pas descendre du cheval} {en: action of not dismounting a lu mprad (l-fur, lu nduchescu, l-tirnsescu, lu-avin, etc.) omlu

228

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ic lu mprad loclu (hoara, fumealja, etc.); 2: nj-calcu pri inim cu cari fu mbistimen (pisto) a domnului tri cari lucra) (ma-l fac un lucru) = (l-fac un lucru) cu zori, cu tuti c nu clctur (cl-c-t-r) sf clcturi (cl-c-tr) soea cu cari vream (s-lu fac); 3: nj-calcu zborlu dat (giuratlu, nomlu, calc omlu cndu imn; urm, tor, imnatic; clcarea-a leadzea, etc.) = nu-l fac lucrul ashi cum nj-am dat zborlu stranjilor cu herlu caldu; loc cu tsar amisticat cu balig di (cum am fapt giuratlu, cum u caft nomlu, etc.); 4: calcu calj i vts {ro: clctur, pas} {fr: pas; repassage; aire en ciciorlu = u tsn un, mi ngrec, tra si s-fac cum voi mini; 5: argile mlange avec de la bouse de vache ou du crottin de calcu stranjili = dau cu herlu caldu di clcari pristi stranjili cheval} {en: step; aria covered with dirt mixed with horse or sufrusiti tra s-li ischedz; 6: lj-calcu cu ocljul = lj-fac semnu cu cow dung} paracalcu (p-ra-cl-cu) vb I paraclcai (p-raocljul; 7: lj-calcu pirifanja = l-ctdixescu, l-fac s-lji scad cl-c), paraclcam (p-ra-cl-cm), paraclcat (p-ra-cltinjia, lj-frngu nrli; 8: calcu pi urma-a lui = hiu ca el, li fac c-t), paraclcari/paraclcare (p-ra-cl-c-ri) calcu strmbu lucrili ashi cum li fatsi el; 9: calcu cu ndreptul = nchisescu (arunic, mi ncheadic, etc.); (fig: paracalcu = fac un alatusi, ghini un lucru, va-nj njarg lucrul ambar; 10: calcu cu altusescu, stipsescu) {ro: clca greit, aluneca} {fr: faire un nastngul = nu lu nchisescu ghini lucrul, nu va-nj njarg faux pas, glisser} {en: stumble, slip} ex: sparaclca (fig: sambar; 11: (alag di) nu ved iu calcu = alag multu agonja, fr altusea) vr; paraclcai (feci alatusi) la-aestu grai paras-mutrescu di-un parti i di-alant; 12; mi calc un stihii, un clcat (p-ra-cl-ct) adg paraclcat (p-ra-cl-c-t), parafandazm = nj-fatsi vizit un stihii sh-nj-aruc-amyi, mi clcats (p-ra-cl-cts), paraclcati/paraclcate (p-ra-cl-cmyipseashti; 13: calcu pri dzatsi (anj) = ncljish noaulji ti) cari clc strmbu {ro: care a clcat greit, alunecat} {fr: anj; nchisescu andzatsilea an; 14: calcu pri ungljili di la qui a fait un faux pas, qui a gliss} {en: stumbled, slipped} cicioari = imnu pe-agalea sh-nu fac vrnu vrondu tra s-nu mi paraclcari/paraclcare (p-ra-cl-c-ri) sf paraclcri (p-raavd cariva; 15: l-calcu pri cicior = lj-fac tsiva tsi nu lucl-cr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva paracalc {ro: aciunea ariseashti dip, tsi-l crteashti multu) {ro: clca, pi, cutreiera, de a clca greit, de a aluneca} {fr: action de faire un faux etc.} {fr: mettre les pieds sur; marcher, parcourir; passer, pas, de glisser} {en: action of stumbling, of slipping} fouler aux pieds, etc.} {en: step on, trample, tread, crush, caldrmagi (cal-dr-ma-g) sm vedz tu cldrm travel all over, etc.} ex: tuts muntslj lj-am clcat (algat); caldrmagiu (cal-dr-ma-g) sm vedz tu cldrm crvnarlu clc (expr: alg, dusi prit) loc multu; caldrmgi (cal-drm-g) sm vedz tu cldrm prumuveara, ficiorlu va calc tu (s-dutsi tu, intr tu) yinghits caldrmgiu (cal-drm-g) sm vedz tu cldrm (expr: va ncljid 19 anj); va v clcm (expr: yinim la voi) caldu (cl-du) adg cald (cl-d), caldz (cl-dz), caldi/calde cndu nu va shtits; s-nu-ts caltsi (expr: s-nu-ts arniseshti) (cl-di) cari nu easti aratsi ma da (alas, scoati, etc.) cldur giuratlu; s-nu-sh calc (si sh-lu tsn) zborlu dat; Gardani sh-lu ncldzashti loclu di deavrliga; (expr: 1: hiu (om) caldu clc ciciorlu (expr: s ngric); arbineshlji l clcar (expr: = (i) hiu om durut, bun la suflit; (ii) am paradz, hiu om avut; 2: npdir tu, mprdar) loclu; ti ncljinash la turcu? ma-aru va s-vindi ca pnea cald = s-vindi multu ghini, s-vindi agonja) ti calc (expr: tirnseasc, nducheasc, avin); nu lj-avea {ro: cald} {fr: chaud} {en: warm} ex: easti caldu (fatsi clduclcat pirifanja (expr: nu lj-avea ctdixit, nu l-avea frmt r) az; eara nic caldu (ftsea nic cldur) cndu agiumsi nrli, nu lj-avea fapt s-l scad tinjia); pi Giuvara s-l clcm hilj-su; ded di un om caldu (expr: tsi ari paradz, tsi easti avut) (expr: s-lu mprdm); s-clcm (expr: s-lu mprdm) astar cldur (cl-d-r) sf clduri (cl-dr) harea tsi u-ari amirlu; furlji n clcar (expr: n mprdar) crvanea; calc- lucrul tsi nu easti aratsi ma caldu; cloari, croari, acuroari, lj stranjili (expr: ischeadz-lj stranjili sufrusiti cu herlu caldu); dugoar; (fig: clduri (pl) = atsea tsi ari un om tsi easti lndzit lj-clc (expr: featsi semnu) cu ocljul a tat-sui; noaptea n (artsit) shi truplu lji s-ari ncldzt multu; focuri, heavr, calc (expr: n vinji oaspi sh-n myipsi) cti un aumbr; pirito) {ro: cldur} {fr: chaleur} {en: warmth} ex: nu s-tradzi calc-l pri cicior (expr: f-lj tsiva tsi nu lu-ariseashti dip, tsi-l cldura-aest; aoa avem mari clduri; ficiorlu ari cldur (fig: crteashti multu); clcnda pri ungljili di cicioari (expr: heavr, pirito); avum clduri (clori) mri cldishor (cl-diimnndalui pe-agalea fr s-fac vrondu) clcat (cl-ct) shr) adg cldishoar (cl-di-sho-r), cldishori (cl-diadg clcat (cl-c-t), clcats (cl-cts), clcati/clcate (cl- shr), cldishoari/cldishoare (cl-di-sho-ri) tsi easti c-ti) (lucru) pri cari cariva sh-bg ciciorlu; (lucru, loc) niheam (ca) caldu; habin, hamin, dihamin, dihanj, hljushcu, apitrusit cu ciciorlu; etc. {ro: clcat, pit, cutreierat, etc.} {fr: hljo {ro: cldu} {fr: tide} {en: lukewarm, tepid} ex: vimtu mis les pieds sur; march, foul, cras, foul aux pieds, etc.} cldishor (niheam caldu) clduros (cl-du-rs) adg {en: stepped on, trampled, trod, crushed, travelled all over, clduroas (cl-du-ro-s), cldurosh (cl-du-rsh), clduroaetc.} ex: fesea clcat (ndreapt cu herlu caldu di clcari) si/clduroase (cl-du-ro-si) tsi easti caldu; tsi tsni (da, clcari/clcare (cl-c-ri) sf clcri (cl-cr) atsea tsi s-fatsi adutsi) cldur {ro: clduros} {fr: qui donne ou garde de la cndu cariva calc i easti clcat {ro: aciunea de a clca, de a chaleur} {en: that keeps or gives warmth} ex: btea un vimtu pi, de a cutreiera, etc.; clcare, pire, cutreierare, etc.} {fr: clduros (caldu, tsi adutsea cldur); udlu easti clduros action de mettre les pieds sur; de marcher, de parcourir; de (caldu, tsi tsni cldura) ncldzscu (ncl-dzs-cu) (mi) vb passer, de fouler aux pieds, etc.} {en: action of stepping on, of IV ncldzi (ncl-dz), ncldzam (ncl-dzm), ncldzt trampling, of treading, of crushing, of traveling all over, etc.} (ncl-dz-t), ncldzri/ncldzre (ncl-dz-ri) l-fac pri cari niclcat (ni-cl-ct) adg niclcat (ni-cl-c-t), niclcats va s-lj hib caldu; lu-aprochi un lucru di-un izvur di cldur (ni-cl-cts), niclcati/niclcate (ni-cl-c-ti) tsi nu easti tra s-lu fac ma caldu; (chirolu) s-fatsi ma caldu; mi-aprindu di clcat; (loc) tsi nu easti algat (cutriyirat, mprdat, etc.) {ro: cldur, algari shi avurseal mult; nclduredz, ncluredz, neclcat, nepit, necutreierat, neprdat, etc.} {fr: qui na pas dugurescu; (expr: nu mi ncldzashti = nu mi ntiriseadz; nu mi t explor (pill, etc.), etc.} {en: which is not stepped on sinfirseashti; nu-nj dztsi mari lucru) {ro: (se) nclzi, (se) (trampled, crushed, travelled all over, etc.)} ex: loc niclcat di nfierbnta} {fr: (se) chauffer} {en: warm up, heat up} ex: om (pri iu nu-ari algat omlu); pduri niclcat (pri cari nusoarili ncldzashti loclu; la chept s-lu strndzi s-lu ncldzshti; ari clcat ciciordi om); niclcat nu-i pduri; mizii-ascp si ncldza tu soari; ncldzashti carnea; aest bideni va s-lji crvnjli niclcati (tra s-nu hib mprdati); n poart-s erghi ncldzasc oslu; si ncldz chirolu; mi-aprucheai di foc s-mi mri, shi niclcati niclcari/niclcare (ni-cl-c-ri) sf ncldzscu; nu mi ncldzscu mini (expr: nu-nj dzc mari niclnicri (ni-cl-cr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu easti lucru) aesti; nu si ncldz faua ghini ncldzt (ncl-dzt) clcat {ro: aciunea de a nu clca, de a nu pi, de a nu adg ncldzt (ncl-dz-t), ncldzts (ncl-dzts), ncldzcutreiera, etc.} {fr: action de ne pas mettre les pieds sur; de ne ti/ncldzte (ncl-dz-ti) tsi lj-easti (tsi s-featsi) ma caldu; pas marcher, de ne pas parcourir; de ne pas passer, de ne pasncldurat, nclurat {ro: nclzit, nfierbntat} {fr: chauff} fouler aux pieds, etc.} {en: action of not stepping on, of not {en: warmed up, heated up} ncldzri/ncldzre (ncl-dztrampling, of not treading, of not crushing, of not traveling all ri) sf ncldzri (ncl-dzr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva i over, etc.} ex: tr niclcarea a pniljei a domnu-sui (tr sibepeatsiva si ncldzashti; ncldurari, nclurari {ro: aciunea de a

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

229

(se) nclzi, de a (se) nfierbnta; nclzire} {fr: action de (se) lucri; 12: hiu pri un cali cu el = minduescu un soi cu el, hiu chauffer} {en: action of warming up, of heating up} ncldutu-un minti cu el, hiu sinfuni; 13: nj-escu n cali = hiu ghini, redz (ncl-du-rdz) (mi) vb I ncldurai (ncl-du-r), ncldu- escu cum lipseashti, nj-escu tu aeari; 14: l bag di cali = lram (ncl-du-rm), ncldurat (ncl-du-r-t), nclduracndrsescu, l-fac s-lja un apofasi, l-fac s-adar atseali tsi voi ri/ncldurare (ncl-du-r-ri) (un cu ncldzscu) nclmini; 15: lj dau cali = l-slghescu, lu-alas s-fug; 16: lj dau durat (ncl-du-rt) adg ncldurat (ncl-du-r-t), ncldurats di cali = u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a (ncl-du-rts), ncldurati/ncldurate (ncl-du-r-ti) (un cu unui lucru; 17: u aflu di cali = minduescu c easti ghini, ljau ncldzt) ncldurari/ncldurare (ncl-du-r-ri) sf nclduapofasea; 18; lj dau un cali = lu urnipsescu, lj-aspun cum srri (ncl-du-rr) (un cu ncldzri) fac; 19: mi duc, iu mi scoati calea = mi duc naljurea, iutsi scale (ca-l) sm caledz (ca-ldz) loc (cas, cul, hoar, tsitati, hib, iu-nj ved ocljilj; 20: (hoara) easti trei ori cali (diparti etc.) tsi easti multu nvrtushat (cu stiznji analti shi vrtoasi) tra di-aoa) = tra s-agiundzem di-aoa n hoar va n lja ca trei ori di s-poat s-dnseasc tu-alumt cndu easti anvrligat shi chiro; 21: (omlu) a caliljei = (omlu) a ndriptatiljei, (omlu) a agudit di tuti prtsli di dushmanj; castru, cstrii, tsitati, grdit dealihealui, dealihea; 22: om di prit cljuri = om tsi nu easti di {ro: fortrea, fort} {fr: forteresse, citadelle} {en: fortress, fumealji bun, tsi criscu prit cljuri, tsi nu easti bun tr tsiva, citadel, fort} ex: aspardzi cale (castru) tra s-fac hale tsi alag hulandar; 23: calea-a laptilui = multimea di steali din cale* (c-li) sf cljuri (c-ljr) forma-a daua di la zborlu tser cunuscut cu-aest num; 24: fr-cali = fr-di-leadzi, tsi cali/cale); vedz cali calc leadzea, fr-nom) {ro: cale, drum, strad} {fr: chemin, caleao (ca-le-o) sf calei (ca-l) scriari neaprucheat tu-aestu voie, route, avenue} {en: road, way, street} ex: lung, lung, dictsiunar; vedz caleau strmb, strmb, sh-tuts mi caft (angucitoari: calea); furlji caleashc (ca-lesh-c) sf vedz tu carots loar calea (drumlu) di ctr la Smtu; nu alas calea (calea caleau (ca-le-) sf vedz tu cliv mari sh-bun, sucachea) s-ljai crarea (prtica, calea-atsea calemgi (ca-lem-gi) sm vedz tu clami1 njica, clica); calea, calea (fig: imnndalui pri cali), agiumsi n calemgiu (ca-lem-gi) sm calemgeadz (ca-lem-gdz) scriari hoar; calea tut imn sh-cnt; oar bun sh-calea-ambar; neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz calemgi calea mari (calea-a moartiljei); durnjits, c mni avem cali calemi1/caleme (ca-l-mi) sf vedz tu clami1 (avem tr dutseari iuva); tradzi-ts calea (du-ti iu ai tr calemi2/caleme (ca-l-mi) sf calenj (ca-lnj) clami ndreapt dutseari), oaspe!; lo calea mari (tradzi s-moar); furlji actsar tr lucrarea-a bumbaclui cndu s-deapin hirili; hlati cu cari cljurli (expr: furlji s-ashtirnur pri cali tra s-nu-alas s-treac i s-deapin hirili di ln; dipintor {ro: haspel} {fr: dvidoir, s-lj-acats oaminjlji); sh-lo calea di gushi (expr: nchisi si schevillette} {en: reeling machine} ex: feci tsindzts di calenj duc) sh-imn, imn; arc n cali (expr: featsi n cali cu ca s-deapin bumbac climisescu (c-li-mi-ss-cu) vb IV purtarea di lucri); ficiorlu aruc n cali, aruc doau; aest cali climisii (c-li-mi-s), climiseam (c-li-mi-sem), climi(fig: aest oar); s-lu-ascap shi di calea-aest (fig: sh-oarasit (c-li-mi-s-t), climisiri/climisire (c-li-mi-s-ri) ndreg aest); di calea (fig: oara) aest canda ddea toaca; a omlui urdztura di la arzboi tr tsseari {ro: prepara urzitura pentru ndreptu, a caliljei (expr: omlu a ndriptatiljei); omlu l dzsi a esut} {fr: prparer lourdissage de la chane pour la toile} caliljei (tsi eara dealihea); ori nj-aspunj a calealui (expr: {en: prepare the warp for weaving} climisit (c-li-mi-st) dealihea, averlu), i nu ai ascpari di mini; avush parti di-un om adg climisit (c-li-mi-s-t), climisits (c-li-mi-sts), clia caliljei (expr: om ndreptu); cu cali, Doamne (expr: misiti/climisite (c-li-mi-s-ti) (urdztura) tsi easti ndreapt Doamne cari eshti ndreptu!), gri harlu; el zburashti cu cali tr tsseari{ro: (urzitura) preparat pentru esut} {fr: (lour(expr: cu minti bun); dup cum sh-lu-adutsi calea (expr: buna dissage de la chane) prpar pour la toile} {en: (warp) minti, buna giudicat); calea (fig: urnimia, mintea) tsi-ts dau prepared for weaving} climisiri/climisire (c-li-mi-s-ri) io, va ti scoat naparti; nu suntu pri-un cali (expr: nu suntu sf climisiri (c-li-mi-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva clisinfuni, nu suntu pi-un minti); yini multu n cali (expr: easti miseashti arzboilu {ro: aciunea de a prepara urzitura pentru ghini, cum lipseashti); apoea sh-vinji n cali (expr: tu aeari); esut} {fr: action de prparer lourdissage de la chane pour aflash ficior s-badz di cali (expr: s-lu cndrseshti); nu pot sla toile} {en: action of preparing the warp for weaving} bag di cali (expr: nu pot s-lu cndrsescu) brbat-nju; nu putu calesh (ca-lsh) adg caleshi/caleshe (ca-l-shi), calesh (ca- s-u-aduc n cali (expr: s-u cndrseasc, s-u nduplic, s-u fac lsh), caleshi/caleshe (ca-l-shi) (om) cu chealea ncljis (tsi s-lja un apofasi); nu s-adutsi n cali ne cu-arulu; lucrul easti da niheam ca pi lai) sh-perlu, dzeanili sh-ocljilj li; (oai, ahntu mintit c vr nu poati si-lj da di cali (expr: s-lu capr, etc.) alb cu dmtsi li pi cap, ma multu deavrliga di dizleag, s-lu discaci, s-lj-aflu cearei); l deadir cali a tutlor oclji; calish; oacljish, bushcu {ro: (om) oache; (oaie, capr, (expr: lj slghir tuts) cts eara ncljish; lj-deadir cali (expr: etc.) alb cu pete negre pe cap} {fr: brun, brunet; (mouton, lu-alsar, l-slghir); di Avdel pn Smrin easti ca trei chvre, etc.) blanc avec des taches noires sur la tte et, ori cali (expr: tra s-ti duts di-Avdel pn Smrin, va fats ca surtout, autour des yeux} {en: (man) brown; (sheep, goat, trei ori di chiro); tu duc sh-tu turnat va fats ca optu ori cali; etc.) white with black spots on its head} ex: am un mnar Cola cdzu di-un cali (scriari neaprucheat tu-aestu dictsiucalesh calish (c-lish) adg calishi/calishe (c-li-shi), calish nar: va scriari dincali, cu noima di unshun, diunoar); di (c-lish), calishi/calishe (c-li-shi) (un cu calesh) ex: tsi n cali (dinoar) n hoar-lj s-afl; ficior di prit cljuri (ficior a gioni-aleptu! birbec calish! vrnui, tsi nu-i bun tr tsiva) clishoar (c-li-sho-r) sf calf (cl-f) sf vedz tu clf clishoari/clishoare (c-li-sho-ri) cali njic, strimt, dicali/cale (c-li) sf cljuri (c-ljr) un fashi di loc (loc multu arada tu pduri i munti, iu s-imn mash pripadi i ncalar; clici, strimtu shi lungu) ndreptu maxus tra s-urdin pri el omlu, clits, crari, prtic, munupati {ro: crare, potec} {fr: prvdzli shi amxili; calea dit un csb tsi poart un num petite rue, sentier} {en: (foot) path} ex: apuc pri un clishoashi ari casi di-un parti sh-di-alant; drum, sucachi, crari; r (prtic); chirur prit clishoari clits (c-l-ts) sf clits (fig: 1: cali = 1: dutsearea i vinjirea dit un loc tu altu; 2: furtia (c-l-ts) (un cu clishoar) ex: tu pduri, tu clits; la tsi s-poart cu dutsearea i vinjirea (calea) dit un loc tu altu; 3: poarta dit clits (calea-atsea njica) clici/clice (c-l-ci) sf cali = minti bun, giudicat bun; 4: cali = urnimii, minti, clici/clice (c-l-ci) (un cu clishoar) cltor (c-lnvitsari; 5: cali = oar (ca tu: un oar, dau ori, etc.); 6: cali = tr) adg, sm, sf cltoari/cltoare (c-l-to-ri), cltori (catsea tsi fac cu dutsearea iuva; expr: 7: ljau calea mari = ljau l-tr), cltoari/cltoare (c-l-to-ri) (atsel) tsi fatsi un calea-a moartiljei, trag s-mor, s ncljid ocljilj; 8: lj-acats calea cali (tra si s-duc tu-un loc ic tra s-yin dit un loc); clitor, = lj-es dininti n cali, lj-astalj calea, aveglju calea tra s-lu-acats taxidar {ro: cltor} {fr: voyageur} {en: traveler, voyager} ex: (s-lu-agudescu, s-nu poat s-treac, etc.); 9: nj-ljau calea di n u deadi un cltor (taxidar); sh-arc ocljilj la cltor; poate gushi = nchisescu s-mi duc iuva; 10: nj-trag calea = nchisescu didesh, cltoare, n calea-a ta di patru gionj; uhteadz s-fug diznou; 11: aruc (fac) n cali = fac n cali cu-un furtii di cltorlji; nits ct pulj cltori; trmbi di pulj cltoari; litslji

230

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

di cltori!; tricu un cltor; earam deadum mults cltori fals, falsificat, falsificator, netrebnic} {fr: faux, falsifi, falsificlitor (c-li-tr) adg, sm, sf clitoari/clitoare (c-li-to-ri), cateur} {en: false, falsified, falsifier} ex: cu-aestu calpuzan clitori (c-li-tr), clitoari/clitoare (c-li-to-ri) (un cu (arditor, minciunos) aflash s-ti fats urtac? clpuzan (cl-pucltor) ex: iu armnea clitori; clitorlu shi lndzitlu nu-au zn) sm, sf, adg clpuzan (cl-pu-z-n), clpuzanj (cl-pupreasinj shi srbtori znj), clpuzani/clpuzane (cl-pu-z-ni) (un cu calpuzan) calighraf (ca-li-ghrf) sm calighrahi (ca-li-ghrh) un cu ex: ficiorlu-lj easti clpuzan (bun tr tsiva) clpzan (cl-pcaligraf zn) adg clpzan (cl-p-z-n), clpzanj (cl-p-znj), calighrafii/calighrafie (ca-li-ghra-f-i) sf calighrafii (ca-li-ghraclpzani/clpzane (cl-p-z-ni) (un cu calpuzan) ex: f) un cu caligrafii aslanj, clpzanj (calchi) clpuznedz (cl-pu-z-ndz) vb caligraf (ca-li-grf) sm vedz tu caligrafii I clpuznai (cl-pu-z-n), clpuznam (cl-pu-z-nm), caligrafii/caligrafie (ca-li-gra-f-i) sf caligrafii (ca-li-gra-f) clpuznat (cl-pu-z-n-t), clpuznari/clpuznare (clscriari cu gramati mushati; msturilja di scriari mushat {ro: pu-z-n-ri) ndreg crts calpi (minciunoasi) tr lugurseareacaligrafie} {fr: calligraphie} {en: calligraphy} caligraf (caa lor ca dealihea (cu bgarea di ipugrfii shi vuli calpi, cari sli-grf) sm caligrahi (ca-li-grh) om tsi ngrpseashti cu aspun, bunoar, cndu shi iu s-ari amintat cariva, tsi sculii gramati mushati {ro: caligraf} {fr: calligraphe} {en: ari fapt, a curi ari alsat avearea tu dyeata-a lui, etc.); micalligrapher} aspun bun (cndu-averlu easti c hiu lai) sh-ard lumea cu caliheal (ca-l-hal) adg vedz tu calotih minciunj sh-cu culchipsiri; aplnipsescu, ncaltsu, bag clupea calimcher (ca-lim-ch-r) sf vedz tu climcheari (smarlu, cuvata, pirde la oclji, etc.) {ro: falifica; nela} {fr: calimcheri/calimchere (ca-lim-ch-ri) sf vedz tu falsifier, tromper} {en: falsify, forge, cheat} ex: avea clpuzclimcheari nat niscnti umuluyii sh-tr-atsea lu-arcar tu-ahapsi; pri cari calindar (ca-lin-dr) sn calindari/calindare (ca-lin-d-ri) 1: nu-l clpuzn (nu lu-arsi) omlu aestu? clpuznat (cl-pumprtsrea chirolui tu anj, dzli, shts, minuti, etc. sh-cuz-nt) adg clpuznat (cl-pu-z-n-t), clpuznats (claspunearea di tsi s-ari fapt (di tsi easti, di tsi lipseashti si s- pu-z-nts), clpuznati/clpuznate (cl-pu-z-n-ti) (carti) fac, etc.) tu-aesti prts a chirolui; 2: carti scoas cati an, tu tsi east adrat s-aspun un lucru minciunos (tsi easti calpit); cari s-aspun faptili di simasii (atseali tsi s-featsir tu lumi tu (om) tsi easti ars di cariva {ro: falificat; nelat} {fr: falsifi, meshlji, dzlili) dit atsel an, deadun cu puizii, isturii, etc. {ro: tromp} {en: falsified, forged, cheated} clpuznacalendar} {fr: calendrier} {en: calendar} ri/clpuznare (cl-pu-z-n-ri) sf clpuznri (cl-pu-zcalish (c-lish) adg vedz tu calesh nr) atsea tsi s-fatsi cndu omlu clpuzneashti tsiva i pri calja (c-lja) adv vedz tu canim cariva {ro: aciunea de a falifica, de a nela; falificare, calohit (ca-l-hit) adg vedz tu calotih nelare} {fr: action de falsifier, de tromper} {en: action of calohtu (ca-lh-tu) adg vedz tu calotih falsifying, of forging, of cheating} clpuznii/clpuznie caloi (ca-l) adv vedz tu calotih (cl-pu-z-n-i) sf clpuznii (cl-pu-z-n) msturilja tsi ucaloir (ca-l-ir) sm vedz tu clugr ari atsel tsi poati s ndreag crts calpi; ndridzearea di crts calotih (ca-l-tih) adg calotih (ca-l-ti-h), calotihi (ca-lcalpi; plastugrafii; harea tsi u ari un calpuzan tra s-poat stih), calotihi/calotihe (ca-l-ti-hi) tsi s-afl tu-un catastasi ard pri cariva; ardearea tsi lj-u fatsi a unui un calpuzan {ro: mplin di ifhrstisiri sufliteasc, di ghineats (harau, iftihii); falsitate, nelciune} {fr: falsification, tromperie} {en: forgetsi easti multu cu tihi; calohtu, calohit, caliheal, caloi, hrios, ry, deceit, fraud} ex: clpuznia-a aishtui om easti cunuscut albu {ro: fericit, norocos} {fr: heureux, chanseux} {en: happy, clpuznescu (cl-pu-z-ns-cu) adg clpuzneasc (cl-pulucky} ex: eshti calotih c ti-amintash avut; s-ti fats mushat z-nes-c), clpuzneshts (cl-pu-z-nsh-ts), clpuzneshsh-calotih; calotih (hara) di tini!; tritsea un ban calotih ti/clpuzneshte (cl-pu-z-nsh-ti) tsi tsni di-un calpuzan; (alb, hrioas) shi mplin di ghinets calohtu (ca-lh-tu) adg tsi easti calpic; calpu, calpic, etc. ro: fal} {fr: faux} {en: false} caloht (ca-lh-t), calohti (ca-lh-ti), calohti/calohte (ca-lh- ex: lucrurili-aesti suntu clpuzneshti, nu-s di oaminj tinjisits ti) (un cu calotih) ex: calohtilj di mortslj tsi mor calohit clpuzneashti/clpuzneashte (cl-pu-z-nesh-ti) adv (tsi (ca-l-hit) adg calohit (ca-l-hi-t), calohiti (ca-l-hi-ti), ca- easti) ca faptu di-un calpuzan; cu minciunj; cu arderi ro: fals} lohiti/calohite (ca-l-hi-ti) (un cu calotih) caliheal (ca-l{fr: faussement} {en: falsely} ex: cu caitsido avu daraveri, shal) adg f(?) pl(?) (un cu calotih) ex: caliheal (hara) di purt calpuzneashti (cu minciunj, cu arderi) tat calurizic (ca-lu-r-zic) adg calurizic (ca-lu-r-zi-c), calpuzan (cal-pu-zn) sm, sf, adg vedz tu calpu calurizits (ca-lu-r-zits), calurizitsi/calurizitse (ca-lu-r-zi-tsi) calts (cl-ts) sf vedz tu clcnj (un cu calotih) caloi (ca-l) adv (di-arad tu zburrea caltsin (cl-tsin) sm pl(?) tsstur adrat tra s-hib bun tr caloi di...) tsi hrios (tsi calotih) poati s-hib cariva di...; tsi cioarits {ro: tsstur pentru cioareci} {fr: tissu pour en faire harau poati s-aib cariva tr...; hara di...; calotih, caliheal {ro: des cioarits} {en: cloth good for making cioarits} ferice de} {fr: heureux} {en: happy} ex: caloi di (hara di) tini calu-al Dumnidz sm vedz tu cal1 tsi-avush ahtari ficior calughreau1 (ca-lu-ghre-) sf calughreali/calughreale (cacalpic (cl-pic) adg vedz tu calpu lu-ghre-li) un cu calugreau1 calpu (cl-pu) adg calp (cl-p), calchi (cl-chi), calpi/calpe calughreau2 (ca-lu-ghre-) sf calugreali/calugreale (ca-lu(cl-pi) (om, par, preari, etc.) cari pari mash c easti alit- gre-li) un cu calugreau2 hea (cndu-averlu easti c-i minciunos, pseftu); tsi s-aspuni calugreau1 (ca-lu-gre-) sf vedz tu clugr un soi, cndu-averlu easti c-i alt soi; calpic, strmbu, min- calugreau2 (ca-lu-gre-) sf vedz tu clugrits2 ciunos, pseftu, calpuzan, clpzan, arditor {ro: fals, falsificat} calupodhi/calupodhe (ca-lu-p-dhi) sf calupoadhi/calupoadhe {fr: faux, falsifi} {en: false, falsified} ex: lj-da ctsnlu calpu; (ca-lu-po-dhi) un cu calupodi mintea-aest easti calp; parlu calpic pute nu cheari astdz calupodi/calupode (ca-lu-p-di) sf vedz tu clpodi aflji mults oaminj calchi; tura aest easti calp calpic (cl- calurizic (ca-lu-r-zic) adg vedz tu calotih pic) adg calpic (cl-pi-c), calpits (cl-pits), calpitsi/calpitse calvu (cl-vu) adg calv (cl-v), calyi (cl-yi), calvi/calve (cl(cl-pi-tsi) (un cu calpu) calpuzan (cal-pu-zn) sm, sf, vi) tsi easti fr peri n cap (c-lj cdzur tuts); chilesh, adg calpuzan (cal-pu-z-n), calpuzanj (cal-pu-znj), calpu- chelesh, chel, chiros, shuplid, shupliv {ro: chel} {fr: chauve} zani/calpuzane (cal-pu-z-ni) om (lucru) tsi easti calpu; om {en: bald} tsi ndreadzi crts calpi; (om, par, preari, etc.) cari pari mash cama (c-ma) adv nai ma multu; ma multu; ma, nai, tepr c easti alithea (cndu-averlu easti c-i minciunos, pseftu); om {ro: mai, nc} {fr: plus, davantage, encore)} {en: more, over, cari, cu minciunj sh-cu culchipsiri, s-aspuni bun, tra s-poat very} ex: s-ti-aduc cama (ma) ntroar; dzsi cama (atsel tsi s-ard alts oaminj; om tsi nu easti bun tr tsiva dip; clp- easti nai ma) aushlu chiragi; d-nj, d-nj cama (ninga, ma zan, calpu, calpic, strmbu, minciunos, pseftu, arditor {ro: multu); va lu-ashtepts cama? (ninga?); hiu cama ghini-aostsi

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

231

cu tini; fudz pn easti cama nyii (ct ai ninga chiro) scam} {fr: charpie (provenant, par example, de la laine camar (c-ma-r) sf camari/camare (c-ma-ri) mprtsitur srance); sorte de duvet} {en: lint} ex: ti umplush di cnj; di ncljis dit un cas (cu ushi, stizmi, tvani shi ptunji); od, tvani aspindzur un can (pndzin) ud, udai, ambin {ro: camer} {fr: chambre} {en: room} can2 (c-n) sf cnj (cnj) hlatea pri cari shadi sh-di iu scamat (c-ma-t) sf camati/camate (c-ma-ti hiri di ln amin topa, canonea {ro: pat de tun} {fr: afft} {en: gun (bumbac, mitasi, etc.) adunati ca un crun (tr tsneari sh- carriage} lucrari); crun, crun, curun, jireaglji, jurebi, hintic, grchin can3 (c-n) sf cnj (cnj) ma multi turlii di erburi tsi pot s{ro: scul, jurubi} {fr: cheveau colori} {en: colored skein creasc multu analti, pit locuri vltoasi (tu mardzinea di lacuri of yarn} ex: tsi ahti camati? i aruri), cu truplu veardi, suptsri, corcan, cu noduri tu locuricam1 (c-m) sf cami/came (c-mi) 1: arm shcurt shi locuri, sh-cu lilicili adunati stog tu-un soi di schic tsi easi tu sumigoas di mn (tsi sh-u-adutsi cu un ctsut tsi easti adrat chipita-a truplui; cucuvits, trsc, tresc, clami, rugoz, ashi ca si s-hig lishor tu truplu-a omlui); acam, laz, alaz, argoz, argosh, stuf, shuvar {ro: pipirig, stuf} {fr: canne, shish; 2: ctsut {ro: stilet, pumnal; cuit} {fr: grand poignard; jonc} {en: cane, reed} couteau} {en: big dagger; knife} ex: s-hiumuseashti cu cama canda1 (cn-da) adv vedz tu cndu (alazlu) tu mn acam1 (a-c-m) sf acami/acame (a-c-mi)canda2 (cn-da) adv nji s pari c; ashi-nj si pari; pistipsescu (un cu cam1) c; parc {ro: parc} {fr: comme si; on dirait que} {en: it cam2 (c-m) sf pl(?) vedz tu gam seems like} ex: canda (cndu) nu fudzi, grea-nj; canda (parc) cambanaryio (cam-ba-nar-yi) sm vedz tu cmban bnash tu pduri; canda (parc) hii agiun; canda plndzi, nj-si cambur (cam-br) adg vedz tu cmburyipsescu pari; s-niri cu mini, canda (pistipsea c) mini lj-aveam fai; mi cambur (cam-b-r) sf vedz tu cmburyipsescu nyisam, canda (parc) nj-earam pi-un dzean; canda-ashi njcamfur (cm-fu-r) sf camfuri/camfure (cm-fu-ri) lugurii dzsish; canda (parc) ashi n fu zborlu tsi si scoati dit un arburi tsi creashti tu locurli caldi, tsi ari un candilanaftu (can-di-la-nf-tu) sm vedz cndil1 anjurizm maxutarc shi easti ufilisit ca yitrii di yeatsr {ro: candyiu (cnd-yu) sn candyi/candye (cnd-yi) cumts mri camfor} {fr: camphre} {en: camphor} canfur (cn-fu-r) sf di zahari multu curat, fapt prota siropi sh-deapoea, peagalea canfuri/canfure (cn-fu-ri) (un cu camfur) fapt crustali limpidi prit cari treatsi shi s-veadi lunjina; camisol (ca-mi-s-l) sf vedz tu cmeashi pitruzahari, nebetshicher {ro: candel, zahr cristalizat} {fr: camo (ca-m) sm vedz tu caimo sucre candi} {en: sugar-candy} camomati/camomate sf pl mirchi lishoari, naljurea, shcanel1 (ca-n-l) sf caneli/canele (ca-n-li) coaji di-un soi di niminduiti ghini tsi li-ari cariva; mirchi tsi yin aniorihta, tsi arburi tsi anjurdzeashti mushat (sh-cari s-bag tu mcri tra strec agonja shi s-alxescu dit un minut tu-alant, fr mult l si da un nustimad aparti) {ro: scorioar} {fr: cannelle} minduiri; nzi, nji, coadi, mutri {ro: naz} {fr: faons, {en: cinnamon} ex: loclu-anjurdzeashti canel, es armnjlji manires, caprices} {en: whims, caprices} nsus la-Avdel can1 (cn) adv vedz tu canim canel2 (ca-n-l) sf caneli/canele (ca-n-li) hlati tsi s-bag tu can2 (cn) pr nidif can (c-n) nitsiun yeats (om, pravd, partea di nghios a unei buti tra s-astup guva prit cari si scoati prici, etc.); vrnu, vr, nitsiun {ro: nimeni} {fr: personne, apa (yinlu, etc.) dit buti; sochi, cep, til {ro: cep, robinet de aucun} {en: nobody} ex: can (nitsiunlu) di noi nu s-dusi; nubutoi} {fr: fausset dun tonneau} {en: faucet of a barrel} ex: alsa di un can (nu-alsa tsiva di nitsiun); can (vr) nu vinji nu shtii s-disfac canela (ceplu) canacichi/canaciche (ca-na-c-chi) num dat la niscnti canfur (cn-fu-r) sf vedz tu camfur turlii di lilici di grdin (aroshi, galbini, albastri, albi) mushati canghil (cn-ghil) sn canghili/canghile (cn-ghi-li) verdzi di tu videari sh-tu anjurizm; shiboi, sheboi, siboi {ro: micunea, her (lemnu) astsiti sh-ligati un ning-alant cu loc gol mixandr} {fr: girofle} {en: gillyflower, wall flower} namisa di eali cari s-bag la mardzinea di balconi (ud, scar) canai (ca-n) adv, cong vedz tu canim tra si s-tsn lumea shi s-nu cad; cfasi, prmac, parmac, canai/canae (ca-n-i) vedz tu canim prmachi, prmclchi {ro: zbrea} {fr: grille, grillage} {en: canai-c (c-na-c) adv, cong vedz tu canim grate, grill} ex: pri canghili ma-nj ti-alinai canali/canale (c-na-li) sf canali/canale(?) (c-na-li) avlachi cangi1/cange (cn-gi) sf cngi (cn-gi) shcop lungu shi strimt shi lung, fapt maxus tr curarea-a apiljei; cnali; suptsri cu un crlig di her tu-un capit adrat maxus tra s-acats guv prit cari intr apa tsi fatsi s-lucreadz moara, crut {ro: lucri (ca un varc, bunoar) di diparti shi s-li tradz ctr tini i canal, locul prin care intr apa de la moar} {fr: canal, abe} s-li pindzi diparti di tini; prjin lung shi suptsri tsi ari un {en: channel, drain} cnali/cnale (c-n-li) sf cnlj (csoi di cnistr tu-un capit tra s-poat omlu s-adun poami di pi nlj) (un cu canali) pom cndu suntu multu nsus; crlig, cnistr; (fig: cangi = canape (ca-na-p) sm canapedz (ca-na-pdz) soi di scamnu inati, hulii, amnii, turbari, etc.) {ro: cange, crlig} {fr: croc, largu, cu brats sh-cu-aradzim dinpoi (di cari poati si sgrappin} {en: hook} ex: lu-acts cu cangea (crliglu); loai cu andrupasc omlu); scamnu lungu sh-cu cpitnji tra (i) s-poat cangea (shcoplu cu cnistra) tuti gortsli; cu cngili (crlidzli) s-shad ma mults oaminj, un ning-alantu, ic (ii) s-poat s- lu scoasir dit balt doarm omlu, ma s-va; canapei {ro: canapea} {fr: canap} cangi2/cange (cn-gi) sf vedz tu scangi {en: couch, sofa} canapei (ca-na-p-i) sf canapei (ca-na-p) cangren (cn-gre-n shi can-gr-n) sf vedz tu gangren (un cu canape) canim (c-nim) adv nai putsn; can, canai, canai-c, incan, canapei (ca-na-p-i) sf vedz tu canape barim, barem, bari, macarim, macar, mcar {ro: mcar, cel canar (ca-nr) sm canari (ca-nr) pulj njic, cu peani galbini- puin} {fr: (tout) au moins} {en: at least} ex: mac ti purints, verdz, tsi yini dit un nisii tsi-lj poart numa, ma cari adz mc canim (barim) njel canai/canae (ca-n-i) shi canai easti criscut ta s-bneadz tu culivii n casili-a oaminjlor, tr (ca-n) adv, cong 1: nai putsn; can, canim, canai-c, incan, mushuteatsa shi boatsea-a lui myipsitoari {ro: canar} {fr: barim, barem, bari, macarim, macar, mcar; 2: cu tuti c, serin, canari} {en: canary} ex: canar, lai canar, bati-nj un tsicari, tsicara, tsecarimetsi, metsi c, tsic, tsec, etc. {ro: cntic s-isihsescu canirin (ca-ni-rn) sm canirinj (ca-nimcar, cel puin; dei, cu toate c} {fr: au moins, du moins; rnj) (un cu canar) ex: scoati bots di canirin quoi que, bien que} {en: at least; even though} ex: canai can* (c-n) fimininlu di la pronuma can; vedz can2 (barim) yinu-aoatsi; loai feat, canai (barim), ashi cum vream; can1 (c-n) sf cnj (cnj) ln dit cari s-ari scoas lna s-ved canai (macar) un singur oar; s shtiu canai (macar) lung shi ascur; hir suptsri shi shcurtu tsi easi dit un tsc nu va mor aoa canai-c (c-na-c) adv, cong (un cu stur; soi di ln cu cari, multi ori, s-umplu cpitnjili, dushe- canai) ex: canai-c (cu tuti c, metsi c) lj-umplui casa cu tuti curli, etc.; scam, shilji, frum, drashtolin, drashtomal, shtim, ghinetsli can1 (cn) adv 1: nai putsn; canim, canai, tlaci, tlmaci; (fig: can = pndzin adrat di pangu) {ro: canai-c, incan, barim, barem, bari, macarim, macar, mcar; 2:

232

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

dip tsiva, dip, ici {ro: mcar, cel puin; deloc} {fr: au moins, caplu, nu am dureari di cap; 26: lu scot un lucru n cap = l-bitidu moins; point du tout} {en: at least; not at all} ex: can sescu un lucru, l-fac lucrul cum mi-arseashti s-hib adrat, (macar, barim) di tini nu tsi-u njil; can (dip, ici) nu ti minduea amintu (azvingu) tu-un alumt; 27: mut (scol) caplu = mi incan (in-cn) adv 1: nai putsn; barem, barim, bari, alumtu cu oaminjlji a unei chivernisi dit cratlu iu bnedz di itia macarim, macar, mcar, canim, can, canai, canai-c, incan; 2: c elj fac nindriptts shi tirnsescu dunjaea; mi ximut, rebilipcu tuti c; dicari, dicara; di itia c; tr-atsea c; ctse, dirmi, c, sescu; 28: nj-bag caplu tu tastru = mi afierusescu, mi fac curetc. {ro: mcar, cel puin; pentruc} {fr: au moins; puisque, bani (tilefi); 29: lj-mc caplu = l mor, l vatm; 30: cu caplu vu que} {en: at least; in vue of, because} calai-c (c-la-c) nghios = amrt, nvirinat, cripat, tapin, tpinusit; 31: cu capluadv, cong ghini c, ma ghini, easti ghini c, cu tuti c, cala, aspindzurat, lu-aspindzurai caplu = escu ctdixit, nj-si calja, mabuli, etc. {ro: bine c, mai bine, cu toate c, freadzir nrli, nj-adunai coada, etc.; 32: nu pot s scot caplu preferabil, mai degrab, etc.} {fr: mieux, de prfrence, iuva; nu am iu s scot caplu = nj-easti mult arshini, miplutt, puisque, quoi que, etc.} {en: better, preferably, rather, arushinai multu, mi ngroap loclu; 33: l-bag cu caplu tu loc = although, etc.} ex: calai-c (easti ghini c) picurarlu nu vinji; lu-aurlu, l-ctigursescu multu; 34: nj-leg caplu = mi nsor; 35: calai-c (cu tuti c, c) easti cldur calai-tsi/calai-tse (cmi scol cu noaptea n cap = mi scol di-andzari, tu hrxit, tu la-tsi) adv, cong (un cu calai-c) ex: calai-tsi (ghini c) cripata-a dzuljei, tu hryii, etc.; 36: pri caplu-a meu! = s-mor, vinjish cala (c-la) adv ghini c, ma ghini; calja, calai-c, s-mi-agudeasc astrpia, ma s-nu hib dealihea tsi spun!; 37: calai-tsi {ro: bine c, mai bine} {fr: mieux} {en: better} calja nu-am minti n cap = (i) hiu multu nvirinat (ii) nu minduescu (c-lja) adv (un cu cala) (giudic) ghini, glrii di minti di fac ahtri glrinj, etc. {ro: cap, caniva (c-ni-v) pr invar vedz tu cari1 cpn de usturoi, sfrc de sn, roat de cacaval, capital, canon (ca-n-n) sf vedz tu canoni2 ef, capt, extremitate, etc.} {fr: tte; tte dail, ttin, bout de canoni1/canone (ca-n-ni) sf canonj (ca-nnj) 1: arm di sein; fromage; capital, chef, bout, commencement, etc.} {en: polim tsi lucreadz cu bruti sh-cu cari s-amin diparti topi i head, garlic cloves; nipple, cheese, capital, chief, end, etc.} ghiuledz cari, cndu cad shi plscnescu pri loc, aspargu lucri ex: un cciub yirminoas, sum cciub n livadi, sum livadi i vatm oaminj; top; 2: topa i ghiulelu aminat di canoni {ro: dau-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput tun; obuz} {fr: canon; obus} {en: canon; shell} cu dau shulinari, sum shoput un moar, sum moar un cioc canoni2/canone (ca-n-ni) sf canonj (ca-nnj) un leadzi (angucitoari: caplu-a omlui); caplu fatsi, caplu tradzi; inshits astsit di bisearic cari aspuni tsi poati i nu poati si s-fac tu soats, cu capitli goali (expr: capitli neacupiriti); cap ai, tsi u lucrili di bisearic {ro: canon bisericesc} {fr: canon, rgle, vrei mdua?; cap di crin, cap di shinic, cap di tgari, cap pnitence} {en: canon} canon (ca-n-n) sf canonj (cavurgrescu, un easti (expr: om tsi nu easti dishteptu, cari nnj) (un cu canoni2) aducheashti greu sh-peanarga atseali tsi-lj si dzc); s-acts tu cantsido (cn-tsi-d) adv vedz tu cndu caplu-a corlui (expr: tu nchisita-a corlui); nu-ari nitsiun cap di canur (c-nu-r) sf canuri/canure (c-nu-ri) shi cnuri (calj (expr: easti multu oarfn); lj-supsi caplu di tsts (expr: ljnur) hir gros di ln cu cari muljerli mpiltescu prpodz i supsi gurguljlu); adunj dau capiti (expr: aroati) di cshcval; chilinj; ln alb, bun tr turtseari {ro: canur} {fr: gros fil de toclu mca caplu (fig: capitalu); caplu (fig: capitalu) di paradz laine et de laine de chvre servant faire des bas et des tapis} njicshur; voi cari avets cap (fig: ma marli)?; coada cap (fig: {en: thick wool thread, for making socks or rugs} cpii, ma mari) easti la noi sh-luplu picurar la oi; oili deadir cap (cp) sn capiti/capite (c-pi-ti) partea di nai ma nsus a cap (expr: s-alncir); da cap (expr: s-aspun, s-ved, s-alntruplui di om iu s-afl ncljis midua (acupirit prisupr di per, cescu) crvnarlji la crutsi; deadir cap fumeljli, si lj-arcm sh-cu fatsa iu s-afl ocljilj, narea, urecljili, gura, etc.); (fig: 1: crveljli; deadi un cap di-aru (expr: andzm un izvur); lcap = atsel tsi easti ma mari tu-un parei di oaminj, cp, cpii, crinjli-a ljei, un cap di-ru (expr: izvur); cap (expr: da cap, sma marli, mimar; 2: cap = capital, capitalj, paradz adunats tra alncescu) sh-cudarlji; ishir tu caplu (expr: intrata, nchisita) a s-hib bgats tu-un alishvirishi; expr: 3: caplu-a corlui = atsel prumuvearljei; mushat, s-lj ljai caplu; el ari cap ligat (expr: tsi s-afl tu nchisita (caplu) a corlui shi, giucndalui, lu tradzi tsi mindueashti ghini, cu giudicat bun), nu cap di carni dup el; 4: cap gol = (i) cap neacupirit di mndil i cciul shi (expr: lishor, nibun, fr giudicat bun); nu-lj lja caplu (expr: (ii) un tsi nu-ari tsiva n cap, tsi nu mindueashti ghini, tsi easti nu-aducheashti, nu-lj talji caplu); lj-loa multu caplu (expr: eara lishor, glar); 5: cap gros (di crin, di shinic, di tgari, vurmultu dishteptu, nvitsa multu ghini); bneadz fr s-lu doar grescu, etc.) = om tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti caplu (expr: fr cripri); pn tu oara-a moartiljei nu dzsi cap greu, tsi easti cpos, tsi u tsni pi-a lui sh-atumtsea cndu tuts (nu dzsi c-l doari caplu); di-atumtsea tricur doi anj n cap alants dzc alt soi, etc.; 6: cap di alj = ardtsina-a aljlui tu (expr: s-featsir tamam doi anj); nu va poat s-u scoat n cap cari s-afl partea tsi s-mc (dup tsi easti curat di peaji); 7: (expr: nu va poat s-bitiseasc lucrul, s-amint, s-azving); n nu-ari nitsiun cap di alj = easti multu ftoh, c nu-ari nitsi cap cu tini ni draclu nu u scoati (expr: ni draclu nu poati s-timacar un cap di alj; 8: cap di tsts = gurgulj, chipita-a tsts- azving, s-amint cu tini); s-lu scoat lucurlu n cap (expr: s-lu ljei (dit cari sudzi njiclu, laptili di mum); 9: cap di cshcval bitiseasc lucrul); cari i-atsel cu dau capiti (expr: cari easti = aroat ntreag di cshcval; 10: cap di-aru = ahiursirea di- atsel tsi s-pistipseashti gioni sh-cuteadz s-fac); mut caplu aru, izvur; 11: cap ligat = cap cu minti sntoas, cu giudicat (expr: rebilipsi); ashtirnets-v, nu mutats cap (expr: nu v bun, cap tsi mindueashti ghini; 12: cap di carni = cap lishor, ximutats); cari s-dutsi aclo, sh-bag caplu tu tastru (expr: stsi nu mindueashti ghini; 13: cap-di-cni = yeats (hiints) dit fatsi curbani); s-ts mts caplu, s-ts mts! (expr: s-ti moar, sprmiti tsi easti ca un soi di lamnji cu truplu di om shi caplu ti vatm); tsi yini cu caplu nghios (expr: nvirinat, tpinusit)?; di cni; 14: un cu dau capiti = un gioni cutidztor, cu gireti; li-aspindzurar capitli (expr: s-ctdixir, l scdzu tinjia, sh-li 15: (trec, s-fac) doi anj n cap = (trec, s-fac) tamam doi freadzir nrli, s-arushinar); mi featsi s-nu pot si-nj scot caplu anj; 16: dau cap, scot caplu = mi-aspun, mi ved, mi-alncescu, iuva (expr: mi featsi s-mi-arushinedz multu); mi bgar cu mi ndzmedz; 17: nj lja multu caplu, nj talji caplu = hiu caplu tu loc (expr: mi-aurlar multu); dusi, sh-lo caplu! (expr: multu dishteptu, u nvets multu ghini cartea, aduchescu lishor fudzi!); an, tr St Vinjiri, sh-lig sh-el caplu (expr: si nsur); sh-ghini tut tsi-nj si spuni i tsi dghivsescu; 18: lj ljau caplu = yinlu lj-u deadi n cap (expr: lu mbit, l-featsi s-lj yin anlj talj caplu; 19: lja-ts caplu! = fudzi di-aoa!; 20: s-lj ljai dral); lu-avea adrat caplu (expr: s-avea mbitat); si scoal cu caplu shi s-fudz!; s-lj ljai caplu di mushat tsi easti = easti noaptea n cap (expr: si scoal di andzari, tu hrxit, etc.); mi multu mushat, nu-ari tu lumi ma mushat di ea; 21: nj shuir giur pi caplu-a meu (expr: mi giur, s-mor ma s-nu hib dealiprit cap = nj treatsi prit minti; 22: nu mi doari caplu = nu-am hea); pi cap-ts, nu mi-ardi! (expr: s-ti-agudeasc astrpia ma ananghi, nu-am vr cripari, nu nj-adutsi vr ghideri; 23: nj-u s-mi-ardz) cpic1 (c-pc) sn cpitsi/cpitse (c-p-tsi) da n cap = mi fatsi s-nj yin-andral, mi mbeat; 24: lu-am cap ma njic {ro: cpushor} {fr: petite tte} {en: small head} adrat caplu = mi-am mbitat; 25: nu dzc cap = nu mi doari cpos (c-ps) adg cpoas (c-po-s), cposh (c-psh,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

233

cpoasi/cpoase (c-po-si) tsi ari caplu mari; tsi ari caplu afirescu di ploai (neau, arcoari, soari, etc.); nj-bag n mndil gros shi aducheashti greu; tsi u tsni pi-a lui sh-atumtsea pristi cap (ca un capishon) {ro: pune pe cap capionul} {fr: cndu tuts alants dzc alt soi; cap di crin, cap di shinic, cap mettre le capuchon sur la tte} {en: put the hood on the head} di tgari, etc. {ro: cpnos} {fr: qui a une grosse tte; ttu} ex: cara lu ncpushe (lj-bg capishona, baltsul pristi cap) {en: with a big head; stubborn} cpitsn (c-pi-ts-n) sf ghini, nu-avea pri iu s-lji intr vimtul ncpushat (nc-pucpitsnj (c-pi-tsnj) 1: partea di nai ma nsus a truplui di sht) adg ncpushat (nc-pu-sh-t), ncpushats (nc-puom (iu s-afl ncljis midua, acupirit prisupr di per shi n fats shts), ncpushati/ncpushate (nc-pu-sh-ti) tsi sh-ari cu oclji, nari, ureclji, gur, etc.); oasili-a caplui di om sh-di bgat capishonea pri cap (capishonea) tsi easti bgat pristi prvdz tsi ncljid nuntru midua; cptsn, cap, craniu, caf- cap {ro: cu capionul pus pe cap} {fr: avec le le capuchon sur cal, cafc, crap, crfet, crfet, coc, cof, ciufutin, la tte} {en: with the hood on the head} ncpushari/ncftin, puscar, crtsun, ciutur, curcubet; 2: ardtsina (ca un pushare (nc-pu-sh-ri) sf ncpusheri (nc-pu-shr) atsea tseap) di alj; 3: cumat di zahri fapt tra si sh-u-aduc cu un tsi s-fatsi cndu cariva si ncpushadz {ro: aciunea de a pune lucru tsi ari un chipit nsus sh-un parti larg nghios (pri cari pe cap capionul} {fr: action de mettre le capuchon sur la poati s-hib bgat s-shad) {ro: craniu, cap, cpn de us- tte} {en: action of putting the hood on the head capot (caturoi, cpn de zahr} {fr: crne, tte, gousse dail, pain p-t) sf capoti/capote (ca-p-ti) stranj tsi s-poart n cas i de sucre} {en: skull, head, clove of garlic, sugar-loaf} ex: un nafoar tsi poati s-aib mnits shi zrcul; cpot, capot {ro: la yinghits cpitsnj (capiti) cptsn (c-p-ts-n) sf manta cu mneci i capion} {fr: peignoir, capote pourvue de cptsnj (c-p-tsnj) (un cu cpitsn) cpitnj (c-pi- manches et de capuchon} {en: housecoat or overcoat with tnj) sn cpitnji/cpitnje (c-pi-t-nji) un soi di pung sleeves and hood} cpot (c-p-t) sf cpoti/cpote (c-pdi pndz ncljis (cusut di tuti prtsli) sh-umplut di ln ti) (un cu capot) capot (ca-pt) sn capoati/capoate (ca(bumbac, puh., etc.) fapt maxus tra si s-bag sum caplu-a po-ti) (un cu capot) capitalj (ca-pi-tlj) sn capiomlui cndu doarmi (pi scamnu iu s-shadi, la mesi cndu stalji/capitalje (ca-pi-t-lji) aveari (paradz, loc, prmtii, etc.) andoapir di tsiva, etc.); cpitinj, cpitunj, pruschefal; (expr: cu cari omlu poati s nchiseasc un lucru cu cari s-fac ma fats di cpitnj = un soi di pung di pndz (ctivroar mult aveari (ca bunoar, s-sh dishcljid un ducheani, schindisit) tu cari s-bag cpitnjlu tra s-nu s-murdripseasc) acumpr oi cu cari s-fac mxulji tr vindeari, etc.); cap, {ro: cpti, pern} {fr: chevet, oreiller, coussin} {en: bed capital, cpitalj, sirmae, seu {ro: capital} {fr: capital} {en: head, pillow} ex: dada-ts plndzi cpitnj (la pruschefal) capital} ex: nu li ljau tr capitalj (cap) graili a lor cpitalj cpitinj (c-pi-tnj) sn cpitinji/cpitinje (c-pi-t-nji) (un (c-pi-tlj) sn cpitalji/cpitalje (c-pi-t-lji) (un cu capicu cpitnj) ex: si-andoapir pi cpitinj; ct fu lndzit nu talj) ex: avets cpitalji? capital (ca-pi-tl) sn capifudzi di la cpitinjlu-a ljei cpitunj (c-pi-tnj) sn cpitutalji/capitalje (ca-pi-t-lji) (un cu capitalj) cp (cp) sm nji/cpitunje (c-pi-t-nji) (un cu cpitnj) ex: sum cpi (cp), cchi (cch) shi sn cpuri (c-pur) omlu di cpitunjlu a cumnat-sai capel (ca-p-l) sf capeli/capele frmti ditu-un hoar (pulitii, crat, etc.); atsel tsi easti ma marli (ca-p-li) lugurii purtat pri cap di oaminj (tra s-lji afireasc tu-un parei di oaminj; un tsi s-afl tu-un semti (scar) ma di ploai, soari, arcoari, etc.); cciul, cciu, brbrus, nsus di alts (ditu-un multimi di oaminj, tu-un parei, sutsat, barbarus, fesi, clpachi {ro: plrie} {fr: chapeau} {en: hat} etc. cari ascult di el); cap, cpii, frmti, ma marli, mar, mi capit1 (c-pit) sn capiti/capite (c-pi-ti) partea (caplu) dit mar {ro: ef} {fr: chef} {en: chief} ex: celniclu easti ca printi, bitisit (sh-ctivroar nchisit) a unui lucru lungu (cioar, ca cp astdz; celniclu easti cplu (caplu) a flcariljei; him spangu, ban, mes, prumuvear, etc.); cap, cornu, spits {ro: cupii fr picurar, fr cp (mimar); cplu (frmtea) a capt} {fr: bout, extrmit} {en: end, extremity} capit2 (cnumtljei easti nunlu; prota bea cplu (ma marli); escu tu cp pit) sn capiti/capite (c-pi-ti) lna tsi s-tundi di la caplu, (inshii protlu: zbor dit un agioc di ficiurits) cpii/cpie (cgusha shi coada-a oailjei {ro: lna tuns de la capul i coada p-i) sf cpii (c-p) 1: cp, cap, frmti, ma marli, mar, de oaie} {fr: laine de mouton qui crot sur la tte, autour du mimar, tpar; 2: semtea (loclu) tsi u-ari shi lucrul tsi-l fatsi cou et sur la queue} {en: sheep wool taken from the head and cplu a unei multimi di oaminj; 3: fumealji (soi, scar bun); tail} cpitedz3 (c-pi-tdz) vb I cpitai (c-pi-t), cpitam ugeachi {ro: ef, cpetenie; efie, conducere} {fr: chef, (c-pi-tm), cpitat (c-pi-t-t), cpitari/cpitare (c-pi-t- conducteur; commandement, protection} {en: chief, leader, ri) tundu capit-lu (lna di la caplu shi coada-a oailjei) {ro: head; leadership, position of command} ex: acats cpia (atsel tund capitlu oilor} {fr: tondre le capit des moutons} {en: ma marli) a peshtilor; pitricur la Dumnidz cpiili (ma shear the sheep capit} capit3 (c-pit) vb I cpitai (c-pimrlji) a lor; tat, di cpii (scar, soi, ugeachi) mari; easti di t), cpitam (c-pi-tm), cpitat (c-pi-t-t), cpitari/csoi, di cpii (ugeachi) mari cpitan (c-pi-tn) sm, sf pitare (c-pi-t-ri) (un cu cpitedz3) cpitat (c-pi-tt) cpitan (c-pi-t-n), cpitanj (c-pi-tnj), cpitani/cpitane adg cpitat (c-pi-t-t), cpitats (c-pi-tts), cpitati/cpitate (c-pi-t-ni) atsel tsi easti caplu (ma marli) tu-un ceat di (c-pi-t-ti) (oaea) tsi easti tums la cap, gushi shi coad; furi (tu-un buluchi di oaminj tsi vor s-fac deadun un lucru, (lna) tums di la caplu shi coada-a oailjei {ro: tuns la cap i un parti dit ascheri, etc.); cpidan, capidan, cap, cp, cpii la gt; (lna) care vine de la cap i gt} {fr: tondue sur la tte {ro: cpitan} {fr: capitain, chef} {en: captain, chef} ex: ligati et autour du cou} {en: with head and neck sheared} cpica capitani (ligati la cap ca neshti cpitanj di furi) cpidan tari/cpitare (c-pi-t-ri) sf cpitri (c-pi-tr) atsea tsi s(c-pi-dn) sm, sf cpidan (c-pi-d-n), cpidanj (c-pifatsi cndu s-capit un oai {ro: aciunea de a tunde capitlu dnj), cpidani/cpidane (c-pi-d-ni) (un cu cpitan) ex: de la oi} {fr: action de tondre le capit des moutons} {en: moi mushat cpidan capidan (ca-pi-dn) sm, sf capidan action of shearing the capit of sheep} capishon (ca-pi(ca-pi-d-n), capidanj (ca-pi-dnj), capidani/capidane (ca-pish-n) sf capishoni/capishone (ca-pi-sh-ni) un soi di d-ni) (un cu cpitan) cpitnat (c-pi-t-n-t) sf capel (di adimtu, pustavi, pndz, etc.) tsi s-adavg la gulirlu- cpitnati/cpitnate (c-pi-t-n-ti) lucrul (shi soea di lucru) a paltolui tra si s-bag pristi cap cndu da ploai (tra s-nu s-ud tsi-l fatsi cariva tu chirolu tsi easti cpitan di furi; ceat di perlu i caplu-a omlui); cpush, zrcul, culari, cucul {ro: oaminj tsi ari n cap un cpitan (shi loclu tsi-l ursescu nsh); capion} {fr: capuchon} {en: hood} cpush2 (c-psh) sn cpitnlchi, cpii {ro: cpitnie} {fr: capitainerie, cpushi/cpushe (c-p-shi) (un cu capishon) cap (c- commandement} {en: captaincy, command} ex: tu cpitnata p) sf capi/cape (c-pi) palto cu capishon (zrcul); tmal Jeac (chirolu cndu Jeac cumndrsea furlji) cpitnlbari, pncap, pnucapl {ro: manta cu glug} {fr: manteau chi/cpitnlche (c-pi-tn-l-chi) sf cpitnlchi (c-pi-tn capushon} {en: coat with hood} ncpushedz (nc-pulch) (un cu cpitnat) caparosh (ca-pa-rsh) sm shdz) (mi) vb I ncpushai (nc-pu-sh), ncpusham (nc- caparosh (ca-pa-rsh) agru-pulj cu caplu arosh {ro: pasre pu-shm), ncpushat (nc-pu-sh-t), ncpushari/ncpu- cu capul rou} {fr: oiseau qui a la tte rouge} {en: bird with a share (nc-pu-sh-ri) nj-trag capishonea pristi cap s-mired head}

234

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

caparosh (ca-pa-rsh) sm vedz tu cap (a-gru-c-pr) sf agrucapri/agrucapre (a-gru-c-pri) shi cap (c-p) sf vedz tu cap agrucpri/agrucpre (a-gru-c-pri) shi agrucpri (a-gru-ccap-di-cni sm vedz tu cap, cni pr) pravd tsi sh-u-adutsi multu cu capra criscut di om, capel (ca-p-l) sf vedz tu cap ma bneadz agr prit munts sh-pduri {ro: capr slbatic} capidan (ca-pi-dn) sm, sf vedz tu cap {fr: chvre sauvage} {en: wild goat} capisz (ca-pi-sz) adg capisz (ca-pi-s-z), capisji (ca-pi-caps (cp-s) sf capsi/capse (cp-si) un lugurii (ca un cutii, sj), capiszi/capisze (ca-pi-s-zi) un tsi alag cljurli, dit fachir njic) cari fatsi ca s-plscneasc brutea (di la tufechi, di un loc tu altu, fr nitsiun scupo tu ban sh-fr s-aib tu minti la mademi, etc.) atumtsea cndu u va omlu; caps {ro: caps} s-fac tsiva; un tsi nu lu-arseashti lucrul shi nu pari s-aib un {fr: amorce, capsule} {en: firing cap, fuse, detonator} loc iu s-bneadz, cu casa sh-cu lucrul; hulandar, birdush, ciu-capsi1/capse (cp-si) sf cpsi (cp-si) tsi nu poati s-eas hljan, ciumagar, hulandar, vagabondu, pezevenghiu {ro: hai- nafoar; tsi easti astupat; tsi nu poati s-sh fac apa-atsea groamana, hoinar} {fr: flneur, vagabond} {en: vagrant, loafer, sa; tsi nu poati si s-cac {ro: constipaie} {fr: constipation} vagabond, tramp} ex: tsi capisz (hulandar, vagabondu) easti! {en: constipation} ex: easti capsi (nu poati s-eas nafoar); capishon (ca-pi-sh-n) sf vedz tu cap laptili fatsi capsi (l-fatsi s-nu poat s-eas nafoar) capit1 (c-pit) sn vedz tu cap capsi2/capse (cp-si) sf cpsi (cp-si) lngoari mulipsitoari capit2 (c-pit) sn vedz tu cap (dat di un yeats, tsi poati si s-lja di la un om la altu) tsi scapit3 (c-pit) vb I vedz tu cap aspuni cu clduri (pirito) shi cu hiori (ca di-arcoari) tsi trec prit capital (ca-pi-tl) sn vedz tu cap tut truplu; clduri, pirito {ro: febr} {fr: fivre} {en: fever} capitalj (ca-pi-tlj) sn vedz tu cap capsu (cp-su) invar cari nu-ari tihi tu ban; tsi s-afl tu-un capot (ca-pt) sn vedz tu cap hal urut; tsi ari mash cripri shi taxirts; capsuman, mrat, capot (ca-p-t) sf vedz tu cap marat, mbogru, cacomir, cob, corbu, dholj, dhistih, gramen, capr (c-pr) sf capri/capre (c-pri) shi cpri/cpre (c-pri) shi gal, lai, morvu, ohru, piscatran, shcret, tihilai, tumsu, tumtu, cpri (c-pr) pravd (feamina-a tsaplui) tsi sh-u-adutsi cu etc. {ro: srman, biet} {fr: pauvre, infortun, malheureux} oaea, cu coarni, cari u-arseashti ma multu frndza dict {en: poor, unfortunate, unhappy} ex: capsu birbeclu (maratlu earba, sh-cari easti cricut tr laptili, carnea shi perlu lungu tsi- birbec); capsu moasha (mrata moashi), capsu horli (mratili l da; (fig: 1: capr = arbines; expr: 2: nj vinjir cprili = hori); ban a capsu nveastljei (a mratiljei nveast) capsuisihsii, hiu tu bunili, am bunili) {ro: capr} {fr: chvre} {en: man (cap-su-mn) adg capsuman (cap-su-m-n), capsugoat} ex: capra i lutseafirli; shtii capra tsi easti earba!; si manj (cap-su-mnj), capsumani/capsumane (cap-su-m-ni) mpart oili di capri; capra arnjoas sh-coada tut mproast; 1: cari nu-ari tihi tu ban; tsi s-afl tu-un hal urut; tsi ari lj-vinjir cprli (expr: isihsi); tsi va capra aest (fig: mash cripri shi taxirts; mrat, marat, etc.; 2: tsi u tsni pi-a arbineslu aestu)? cprits (c-pr-ts) sf cprits (c-pr-ts) lui tut chirolu shi easti greu s-lu cndirseshti di-un lucru lishor capr ma njic {ro: cpri} {fr: chevrette} {en: little goat} tr-aduchiri; cap gros (di tgari, di crin, di shinic, di mulari, cprin (c-pr-n) sf cprinj (c-prnj) shi cprinuri (c-pretc.) {ro: nenorocit; ncpnat} {fr: malheureux; entt} nur) perlu di capr dit cari s-fac stranji (tendz, disdz, sats, {en: unfortunate; stubborn} ex: easti-ahtari capsuman (ari sazmi, tastri, tmbri, etc.) {ro: pr de capr} {fr: laine de caplu-aht di gros), c di pi-a lui nu pots s-lu giots; lai chvre} {en: goat wool} ex: aprindi un per di cprina di cheali; capsuman (marate, cap gros), ligari vrei di prun scrum di cprin (di ln di capr) cprindzu (c-prn-dzu) capsuman (cap-su-mn) adg vedz tu capsu adg cprindz (c-prn-dz), cprindz (c-prn-dz), cprin- car (car) sn cari (c-ri) un soi di amaxi trapt di prvdz dz (c-prn-dz) di capr, tsi ari s-fac cu capra {ro: de (calj, boi) cu cari huryeatslji poart lucri, biricheti, etc.; cher, capr} {fr: de chvre} {en: of goat} ex: vshclje cprindzu (di carots {ro: car} {fr: char, chariot} {en: charriot, ox-cart} ex: capr) cprar (c-prr) sm, sf cprar (c-pr-r), cprari turcul lu-acats lepurli cu carlu; lngoarea yini cu carlu; cu (c-prr), cprari/cprare (c-pr-ri) omlu tsi-aveaglji shi carlu cu foc n tser pashti cprili; cprar {ro: cprar} {fr: chevrier} {en: cara (c-ra) adv, cong cari, carea, cndu, dup tsi, fure-c, goatherd, goat-girl} ex: cprarlu cu cprili sh-mtricarlu cu furi-c, fur-c, mac, ma, ama, amea, s-easti c, ma s-hib di, mtritsili cprar (c-p-rr) sm, sf cprar (c-p-r-r), cara s, disi, dis, stic, si, etc. {ro: cnd, n timp ce, dup ce, cprari (c-p-rr), cprari/cprare (c-p-r-ri) (un cu dac, pentru c, deci, etc.} {fr: quand, pendant que, aprs cprar) ex: el sh-eara cprar (picurar la cpri), ea sh-eara n que, si, vue que, puisque, alors, donc, etc.} {en: when, while, cprar (feat tsi pashti cpri) cprleadz (c-pr-le-dz) after, if, because, then, etc.} ex: cara (cndu, mac) vidzur sf cprledz (c-pr-ldz) loclu iu s-tsn cprili; cprleats, ashi, tcur; cara (mac) dats di v nsurats; vrea s-chiream pn cprledz, cprleats {ro: cprrea} {fr: endroit o se di un, cara (ma) s-nu earai tini; di cara (mac) voi imnats repose les chvres} {en: place where the goats take their rest} napudishalui, na, shi noi, di cara (atumtsea), ashi va s-imnm ex: cprli dit cprleadz cprleats (c-pr-le-ts) sf (aoa, scriarea bun dit sistemlu-a nostru easti dicara, un cprlets (c-pr-lts) (un cu cprleadz) cprledz singur zbor; vedz dicara); oar bun, cara (mac), du-ti; cara (c-pr-ldz) sn cprleadz (c-pr-le-dz) (un cu (cum) trdzea un vimtu!; episcoplu, cara (cndu, mac, cum) cprleadz) cprleadz (c-pr-le-dz) sf cprledz (c- vidzu aht dimndciuni; cara (mac, cum) cutsutlu-l chirdut pr-ldz) (un cu cprleadz) cpreats (c-pre-ts) sf carea (c-rea) adv, cong (un cu cara) ex: carea (mac, fr pl loclu din hoar iu cprarlu li afl cprili, cati tahina, cndu, dup tsi, cum) lu ncrcam, nu mi durea caplu di grit; tra s-li duc la pshteari {ro: locul din sat unde sunt aduse carea (cndu) n u intrar gheganjlji cari2 (cr) adv, cong caprele de steni, ca s le gseasc cprarul dimineaa i s (un cu cara) ex: cari (cara, mac) vinji frica di n lo; le duc la pscut} {fr: endroit o chaque matin, le chevrier du bneadz sh-adz cari (ma, mac, ca) s-nu murir; cari (di itia village trouve les chvres des villageois} {en: place where the c, cara, cndu, dup tsi) l intr ngrnja, si mprtsr; cari goats are brought by the village people to be found and taken (c, di sibepea c) eara toamn cu neguri by de goatherd in the morning} cprriu (c-pr-r) sm carabash (ca-ra-bsh) adg carabashi/carabashe (ca-ra-b-shi), fr pl multeats di cpri cprior1 (c-pri-r) sm, sf carabash (ca-ra-bsh), carabashi/carabashe (ca-ra-b-shi) cprioar (c-pri-o-r), cpriori (c-pri-r), cprioari/coai alb cu tsercljuri li la ochi {ro: oaie alb cu cercuri negre prioare (c-pri-o-ri) pravd agr (ma njic di tserbu) tsi la ochi} {fr: mouton blanc avec de cercles noirs autour des bneadz tu pduri sh-multi ori pi crciliurli chitroasi a yeux} {en: white sheep with dark circles around the eyes} muntslor, tsi sh-u-adutsi multu cu-un capr (un tsap), sh-tr- carabeu (ca-ra-b) sm carabei (ca-ra-b) pulj di pduri cu atsea-lj si dztsi shi agrucapr i capr agr; zrcad, zrcnge un dintan sntoas tsi ciucuteashti pri coaja-a arburlor tra s{ro: cprior, cprioar} {fr: chevreuil, chevrette} {en: deer, afl bubulitslji (insecti) cu cari s-hrneashti; ciuctoari, doe} ex: mplin di tserghi sh-cprioari (zrcdz) agrucapr ciucutoari, ciplitoari, chetru {ro: ciocnitoare} {fr: picvert,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

235

(grand) pic (noir)} {en: woodpecker} ex: o, lai pulj, di carabeu carcalandzu (car-c-lan-dzu) sm vedz tu carcandzal (ciucutoari) carcalec (car-ca-lc) sm carcalets (car-ca-lts) insect carabin (ca-ra-b-n) sf carabini/carabine (ca-ra-b-ni) (yeats tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursit un cu tufechi ma shcurt sh-ma lishoar tsi s-poart di nanumirea acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mri sh-cu cicioarli (di-arad di-ascheri); tufechi, shishani, gr, dugr, sinauer, di dinpoi multu lundzi tsi u-agiut s-ansar multu diparti (shmartin {ro: carabin} {fr: carabine} {en: carbine} cari fatsi un soi di shuirat cndu sh-freac un di-alantu, caracandzu (ca-ra-cn-dzu) sm vedz tu carcandzal cicioarili di dinpoi); ceatrafil, carcalets, carcaledz, crclets, caracax (ca-ra-cc-s) sf caracxi (ca-ra-cc-si) un agrucurcalec, chirchinec, ghincal, tsintsir, tsindzir, dzindzir, pulj, mari ct un purumbu, cu coada lung, cu peani albi la dzendzer, dzindzinar, giungiunar, jujunar, juji {ro: greier} {fr: pntic shi peani li sh-lutsiti pi pltri; haracast, haracastr, grillon} {en: cricket} carcalets (car-ca-lts) sm carcalets hrhast, hrhast, hrhax, hrhulji, hrculji, hshc, (car-ca-lts) (un cu carcalec) ex: carcaletslu avea fudzit hrfilj, eacmageai; (expr: easti (ca un) caracax = easti carcaledz (car-ca-ldz) sm carcaledz (car-ca-ldz) (un cu multu slab) {ro: coofan} {fr: pie} {en: magpie} haracast carcalec) crclets (cr-c-lts) sm crclets (cr-c-lts) (ha-ra-cs-t) sf haracsti (ha-ra-cs-ti) (un cu caracax) (un cu carcalec) ex: cnticlu a crcletslor s-avdi haracastr (ha-ra-cs-tr) sf haracstri (ha-ra-cs-tri) (un curcalec (cur-ca-lc) sm curcalets (cur-ca-lts) (un cu cu caracax) hrhast (h-r-hs-t) sf hrhshti (h-r- carcalec) hsh-ti) (un cu caracax) ex: hrhast cndu cnt pi carcaledz (car-ca-ldz) sm vedz tu carcalec gardu easti semnu c va s-lom un hbari; ti fitsesh hrhastcarcalets (car-ca-lts) sm vedz tu carcalec (expr: slghish multu) (un cu caracax) hrhast (hr- carcandzal (car-cn-dzal) sm carcandzalj (car-cn-dzalj) 1: hs-t) sf hrhshti (hr-hsh-ti) (un cu caracax) hr- un drac cari, dup pistipsirli-a laolui, s-aspuni noptsli di dup hax (h-r-hc-s) sf hrhaxi (h-r-hc-si) (un cu Crciun pn tu dzua di Buboati (Bubuteadz, Ptigiuni); carcaracax) hrhulji/hrhulje (h-r-h-lji) sf calandzu, caracandzu, calacandzu, drac, darac, demun, dyeahrculji/hrculje (h-r-c-lji) (un cu caracax) vul, stn, shaitan, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, shut, curhrculji/hrculje (h-r-c-lji) sf hrculji/hrculje (h-rnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hib, atsel din vali, shutlu din c-lji) (un cu caracax) hshc (hsh-c) sf hshti/hshte vali, si-lj creap numa, s-lu ncljid loclu, atsel cu coad, atsel (hsh-ti) (un cu caracax) hrfilj (h-r-flj) sm cu un cornu, atsel di sum punti, etc.; 2: un soi di vombir dit hrfilj (h-r-flj) (un cu caracax) ex: vidzui un hrfilj prmitili dit lao, cari nu-ari moarti (sh-easi tu lumi mash caracoli/caracole (ca-ra-c-li) sf vedz tu cruli noaptea dit murmints) sh-bneadz mash cu sndzili tsi-l carafil (ca-ra-f-l) sf vedz tu garafil sudzi di la oaminj {ro: diavol care, dup credina popular caraghios (ca-ra-ghs) (sm, sf) adg caraghioas (ca-ra-gho- coboar pe pmnt nopile dintre Crciun i Boboteaz; vams), caraghiosh (ca-ra-ghsh), caraghioasi/caraghioase (ca-ra- {fr: diable qui, daprs la croyance populaire, sjourne pir} gho-si) om tsi fatsi lumea s-ard; om tsi fatsi shicadz; om sur la terre partir de Nol jusqu lEpiphanie; sorte de di cari sh-ardi shi sh-fatsi pez lumea; om tsi fatsi lucri ishiti vampir ou de loup-garou} {en: devil who spends on earth the dit arada-a lumiljei; om tsi nu-ari arshini; paljaci, mscr, shi- nights between Christmas and Epiphany; vampire} ex: ca carcgi, bashur, bashurcu {ro: caraghios} {fr: bouffon, ridicule, candzal (draclu) si nhidzi; daratslji di carcandzalj!; lj-talji calea drle} {en: clown, ridiculous, funny} ex: easti multu caraghios un carcandzal (vombir) di darac carcalandzu (car-c-lan(shicgi); tsi escu, caraghioslu-a tu? caraghiuslchi/cara- dzu) sm carcalandz (car-c-lan-dz) (un cu carcandzal) ghiuslche (ca-ra-ghus-l-chi) sf caraghiuslchi (ca-ra-ghus- caracandzu (ca-ra-cn-dzu) sm caracandz (ca-ra-cn-dz) lch) atsea tsi fatsi (caraghioslu) tra s-fac chefi (s-ard) (un cu carcandzal) calacandzu (ca-la-cn-dzu) sm calalumea {ro: caraghioslc} {fr: bouffonnerie} {en: clownery} candz (ca-la-cn-dz) (un cu carcandzal) caraghiuslchi/caraghiuslche (ca-ra-ghus-l-chi) sf vedz carchin (car-chn) sm vedz tu hrchin tu caraghios carcu1 (cr-cu) (mi) vb I vedz tu ncarcu1 caraghros (ca-ra-ghrs) sm caraghrosh (ca-ra-ghrsh) un carcu2 (cr-cu) (mi) vb I vedz tu ncarcu2 cu caragros cardam (cr-dam) sm pl(?) earb njic, cu trup sh-alumchi caragros (ca-ra-grs) sm vedz tu calagros tsi s-trag tuti azvarna pri loc, sh-cu lludz njits, albi {ro: carcaramanghiol (ca-ra-man-gh-l) sf caramanghioli/caraman- dam} {fr: cardamme (des prs)?; cresson deau} {en: ghiole (ca-ra-man-gh-li) hlati cu cari s-talji capitli-a oawatercress} minjlor giudicats (ctdictsits) s-moar (di-arad, di-aoa sh- cardham (cr-dham) sm pl(?) un cu cardam mults anj, tu Galii) {ro: ghilotin} {fr: guillotine} {en: guillocarea (c-rea) adv, cong vedz tu cara tine} crmnjol (c-r-m-nj-l) sf crmnjoli/crcareai (ca-re) vedz tu cureai mnjole (c-r-m-nj-li) (un cu caramanghiol) carecl (ca-r-cl) sf carecli/carecle (ca-r-cli) momil fapt carambol (ca-ram-b-l) sf caramboli/carambole (ca-ram-b- maxus tra s-shad omlu mpadi (ma multu di cas, cu andoapir li) bal aroshi la un agioc (biliardu, agioc di meas di oaminj i fr); scamnu {ro: scaun} {fr: chaise} {en: chair} ex: shedz, mri); agudirea cu bala-a giuctorlui, alti doau bali la agioclu hilj, pri carecl (scamnu) di biliardu {ro: carambol} {fr: carambole} {en: red ball (billicaret (ca-r-t) sf vedz tu carots ard); cannon (billiard)} cari1/care (cr shi c-ri) pr rel shi ntribtoari acari, cai, tsini, caramuz (ca-ra-mz) adg caramuz (ca-ra-m-z), caramuji atsel tsi, atsea tsi, tsi, catiun, catiun {ro: care, cine} {fr: (ca-ra-mj), caramuzi/caramuze (ca-ra-m-zi) hrom tsi da lequel, laquelle, lesquels, lesquelles, qui, quel, quelle} {en: ca pi lai; lit di soari; cr, sumulai, mulj {ro: negricios} {fr: who, whom, which} ex: Franga, cari (atsea tsi) nu shi shtea noirtre; hl, brl} {en: blackish, darkish; sunburned} ex: tsiva; s-lja di perci, cari (catiun) cum poati; cari di cari (sh-un fatsa-lj caramuz (sumulai, ars di soari) sh-alantu) si s-duc; cari di cari s-avin; cari (tsi) picurari caranfil (ca-ran-fl) sm vedz tu garafil astljash n cali? cai (c) pr rel shi ntribtoari (un cu caranfil (ca-ran-f-l) sf vedz tu garafil cari1) ex: cai di shaptilj amiradz; cai l videa, l striga; cai di caranfir (ca-ran-fr) sm vedz tu garafil cai s-agiung la stani; mini, cu cai va-nj mi-alash? cae (ccaras (ca-rs) adg caras (ca-r-s), carash (ca-rsh), e) pr rel shi ntribtoari (un cu cari1) curi/cure (cr shi carasi/carase (ca-r-si) hrom tsi da pi arosh-lai; crasat {ro: c-ri) pr (gen shi dat sing di la cari) (a) cui, (a) crui {ro: al negru-rocat} {fr: noir-rougetre} {en: black-reddish} (a, ai, ale) cui} {fr: qui} {en: to whom} ex: a curi di noi treilji carasoghiftu (ca-ra-s-ghif-tu) sm, sf, adg vedz tu yiftu lj-ai dat?; a curi li-adari aeshts frmats?; a curi-i feata di pi carasoyiftu (ca-ra-s-yif- tu) sm, sf, adg vedz tu yiftu leagn?; a curi di noi; a curi num cui (c) pr (gen shi dat caraul (ca-ra--l) sf vedz tu cruli sing di la cai) (un cu curi) ex: a cui suntu grdinjli? crui car (c-r) sf vedz tu carni (c-r) pr (gen shi dat sing di la cari) (un cu curi)

236

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

cuichishdo (c-chish-d) pr (gen shi dat sing di la cari) carni/carne (cr-ni) sf crnuri (cr-nur) shi crnji (cr-nji) (un cu curi) cror (c-rr) pr (gen shi dat pl di la cari) luguria di cari easti faptu mushcljul a omlui shi a prvdzlor; (un cu curi) cror (crr) pr (gen shi dat pl di la cari) (un car; (expr: 1: bag carni = mi ngrash; 2: bag carni tu ureclji = cu curi) caritsi (cr-tsi) pr indef cari tsi s-hib, mi para ngrash, mi ngrash multu); 3: nj-si tuchi carnea di pri carichishdo, caichishdo, caritsido, carintsido, caitsido, itsi, mini = slghii multu {ro: carni} {fr: viande, chair} {en: meat, itsido, itsindo, ichishdo, tseshtucari, tsiushtsiucari, nushtari, flesh} ex: oili bgar carni (expr: si ngrshar); va bag carni itipasa {ro: oricare, oricine, nu import cine} {fr: nimporte tu ureclji (expr: va si ngrashi multu); s-tuchi carnea di pri tini lequel} {en: does not matter who} ex: caritsi trup di fag; limba (expr: slghish multu) car (c-r) sf cruri (c-rur) (un sh-caritsi-adeti caritsido/caretsido (cr-tsi-d shi c-ri-tsicu carni) crnos (cr-ns) adg crnoas (cr-no-s), d) pr indef (un cu caritsi) caetsido (ca-e-tsi-d) pr indef crnosh (cr-nsh), crnoasi/crnoase (cr-no-si) tsi easti (un cu caritsi) caitsido (ca-tsi-d) pr indef (un cu cu mult carni (mushclji); (tr yimishi) tsi ari multu njedz; caritsi) caritsindo/caretsindo (cr-tsin-d shi c-ri-tsin-d) bucicos {ro: crnos} {fr: charnu} {en: fleshy} ex: lnoslu pr indef (un cu caritsi) carichishdo/carechishdo (crpoart crnoslu (angucitoari: lpuda cu ciciorlu) crnar chish-d shi c-ri-chish-d) pr indef (un cu caritsi) ex: (cr-nr) sm crnari (cr-nr) omlu tsi talji prvdz ic carichishdo (caritsido, cari tsi s-hib) tat caichishdo (cvindi carni sh-lugurii fapti di carni tljat; csap, hsap {ro: chish-d) pr indef (un cu caritsi) cuitsido (cu-tsi-d) pr mcelar} {fr: boucher} {en: butcher} indef (gen shi dat sing di la caitsido) ex: d-lj a cuitsido s- carofil (ca-ro-f-l) sf carofili/carofile (ca-ro-f-le) tufechi hib cuitsi (cu-tsi) pr indef (gen shi dat sing di la caitsido) lung purtat di-arad di armatolj; carupil, tufechi {ro: (un cu cuitsido) curitsido (cur-tsi-d) pr indef (gen shi dat puc} {fr: fusil} {en: rifle} ex: loar carafilili (tufechili) shsing di la caitsido) (un cu cuitsido) cureai (cu-re) pr cumburli carupil (ca-ru-p-l) sf carupili/carupile (ca-ru-pinvar (cndu easti zborlu di cariva tsi nu-l cunoshti) careai, li) (un cu carofil) cari {ro: care, cine} {fr: lequel, laquelle, lesquels, lesquelles, carots (ca-r-ts) sf carots (ca-r-ts) un soi di cutii mari qui, quel, quelle} {en: who, whom, which} ex: cari yini? cureai pi-arocuti, cu cari s-min oaminj i s-poart lucri (trapt di calj (nu shtiu cari, du-ti sh-vedz; expr: cari s-ts creap!) careai tu chirolu veclju i minat cu gaz tu chirolu di-adz); furtia (ca-re) (un cu cureai) ex: cari vinji? careai (nu shtiu cari, ncrcat sh-purtat tu-un carots; cruts, amaxi; paitoni, du-ti s-vedz) cariva/careva (car-v shi c-ri-v) pr invar cucii, landoni, etc. {ro: cru, trsur} {fr: charrette, voiture} cainiva, caniva, cuniva, tsiniva, vr, vrnu, vrn, vr, nitsiun {en: cart, carriage, coach} ex: carots (amaxi) cu doi calj {ro: cineva; nimeni} {fr: quelquun; personne} {en: cruts (c-r-ts) sf cruts (c-r-ts) (un cu carots) somebody; nobody} caniva (c-ni-v) pr invar (un cu crutsar (c-ru-tsr) sm crutsari (c-ru-tsr) omlu tsi cariva) ex: s-nu-ascultats caniva (cariva, vrnu) cainiva (c- crteashti (urseashti) carotsa shi-lj fatsi caljlji s-trag amaxea ni-v) pr invar (un cu cariva) ex: vinji cainiva (caiva)? nu ctr loclu iu va el si s-duc; crutser, amx, cucigi, cucear, vinji cainiva (vrnu) cuniva1 (c-ni-v) pr invar (un cu sindush {ro: crua, birjar} {fr: charretier, cocher} {en: cariva) ex: vinji cuniva (cariva)? cuiniva (c-niv) pr invar carter, coachman} crutser (c-ru-tsr) sm crutseri (c(gen shi dat sing di la cari) (un cu cariva ic tsiniva) ru-tsr) (un cu crutsar) caret (ca-r-t) sf careti/carete cuniva2 (c-ni-v) (gen shi dat sing di la cariva) ex: aru nu (ca-r-ti) amaxi ncljis (tra s-lu-apr omlu di ploai), cari sta adutsem a cuniva (a vrnui); Gardani nu s spuni a cuniva (a pri arcuri (tr minari lishoar), cu patru arocuti mri vrnui) cuiva (cu-v) (gen shi dat sing di la cariva) (un (ctivroar dau), trapt di calj sh-fapt maxus tr purtarea-a cu cuniva2) carishti (cr-shti) pr invar cari shtii?; nu shtim oaminjlor (arari ori tr purtari lucri); paitoni; cucii, caleashc, (shtiu); cashtitsi, caishti {ro: cine tie, nu se tie} {fr: qui sait?; cleashc, landon, landoni, daling, taling; amaxi, carots, on ne sait pas} {en: who knows} ex: carishti (mash Dumnidz cruts {ro: caleac, trsur} {fr: calche, sorte de landeau} shtii) tsi va n trag chealea sh-aest earn! cashtitsi/cash- {en: carriage} caleashc (ca-lesh-c) sf caleshti (ca-lsh-ti) titse (csh-ti-ts) pr invar (un cu carishti) caishti (c-shti) (un cu caret) cleashc (c-lesh-c) sf cleshti (cpr invar (un cu carishti) lsh-ti) (un cu caret) cari2 (cr) adv, cong vedz tu cara carpez (car-pz) adg vedz tu chirmid carichishdo/carechishdo (cr-chish-d shi c-ri-chish-d) pr carpin (cr-pin) sm carpinj (cr-pinj) arburi analtu di indef vedz tu cari1 pduri, cu frundza uval (tsi ari forma-a oului) shi lemnul ca carishti (cr-shti) pr invar vedz tu cari1 albu, scliro, sntos tsi easti bun tr ftsearea di adrminti, cari-shti (scriari neaprucheat tu dictsiunatlu a nostru: vedz casi, punts, etc.; shcod, scod, gaber, gavru, crnti, crnti carishti) {ro: carpen} {fr: charme} {en: hornbeam, ironwood} ex: caritcu (ca-rt-cu) adg caritc (ca-rt-c), carittsi (ca-rt-tsi), imnam tu-un pduri di carpinj crpinish (cr-pi-nsh) sn carittsi/carittse (ca-rt-tsi) hrom tsi sh-u-adutsi cu veardili crpinishuri (cr-pi-n-shur) loc cu mults carpinj; pduri di ncljis, tsi s scoati dit coaja veardi tsi-acoapir nutsli {ro: carpinj; gvruriu {ro: crpini} {fr: charmoie} {en: hornbeam verde nchis} {fr: couleur verte-fonce, quon obtient par forest} ex: crpinishlu ntreg arusha di cciulili-a lor; s-featsi lemploi dcales vertes de noix} {en: dark green} ex: purta n nividzut tu crpinish fustani caritc carpo (car-p) sm fr pl num tsi s-da di-arad ti tuti caritsi (cr-tsi) pr indef vedz tu cari1 yimishili di ponj shi zrzvts, ti birichetea-a lor; frut, poam, caritsido/caretsido (cr-tsi-d shi c-ri-tsi-d) pr indef vedz yimishi, etc. {ro: rod} {fr: fruit} {en: fruit, harvest} tu cari1 carpulog (car-pu-lgh) sn carpuloyi/arpuloye (car-pu-l-yi) caritsindo/caretsindo (cr-tsin-d shi c-ri-tsin-d) pr indef shi carpuloayi/arpuloaye (car-pu-lo-yi) hlati cu cari svedz tu cari1 azvintur grnili ic s-adun (si mparti) earba tsi s-da la cariva/careva (car-v shi c-ri-v) pr invar vedz tu cari1 prvdz (adrat di-un prjin lung di lemnu i di metal cari carnas! (cr-nas) inter vedz tu carnax! ari la un capit trei-patru dints mri shi nduplicats niheam, cu carnaval (car-na-vl) sm fr pl chirolu ninti di preasinjli cari s-acats grnili i earba); crpilog, furc, grbu, jil, ghil, mri, cndu laolu dit multi milets dit lumi yiurtisescu ndau yil, vil {ro: furc (de fn)} {fr: fourche} {en: fork} dzli, cndu oaminjlji cnt, gioac, fac chefi, s-fac tiptili, si crpilog (cr-pi-lgh) sn crpilodz (cr-pi-ldz) shi nvescu cu stranji caraghioasi, sh-anvilescu ftsli cu mutsuni, crpiloadzi/crpiloadze (cr-pi-lo-dzi) (un cu carpulog) etc. {ro: carnaval} {fr: carnaval} {en: carnival} carpulogh (car-pu-lgh) sn carpuloyi/arpuloye (car-pu-l-yi) carnax! (cr-nacs) inter zbor cu noima s-u lja draclu!, tsi-lj shi carpuloayi/arpuloaye (car-pu-lo-yi) un cu carpulog si greashti, di-arad, a omlui cndu strnut; carnas! {ro: carpuz (car-pz) sm carpuji (car-pj) 1: plant dit fumealjacarnaxi!} {fr: que le diable temporte!} {en: go to hell!} a curcubetljei shi a piponjlui, cu truplu tsi s-tradzi azvarna pri carnas! (cr-nas) inter (un cu carnax!) loc, cu lilici njits shi frndzi mri, tsi da un yimishi mari ct

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

237

un curcubet, cu coaja veardi sh-carnea di nuntru moali, harau) = mi hrsescu multu di multu) {ro: cas; familie; dultsi sh-dzmoas, aroshi i galbin, cu simintsi li; 2: yimisha avere} {fr: maison; famille; avoir, fortune} {en: house; famifapt di-aest plant; arbuz, himunic, hiumunic, hiumnic, ly; fortune} ex: casa-a noastr-i muntili; multi csi di Cljisura, arbuz, shirchin {ro: pepene verde} {fr: pastque, melon deau} di Nevisca suntu ca plts; din csuri insha lumea; feat di {en: watermelon} arbuz (ar-bz) sm arbuji (ar-bj) (un cas (fumealji) mari; ncuscrm cu cas (fumealji, soi) bun; cu carpuz) omlu aestu nu-adar cas (fig: nicuchirat, aveari); ncarc carshi (car-sh) adv di-alant parti, n fats, andicra, andicrita, csili (fig: tut avearea, tuti lucrili di cas tsi-avea) pri crvani agnanghea {ro: vizavi} {fr: vis--vis} {en: opposite, across} cshoar (c-sho-r) sf cshori (c-shr) cas ma njic; ex: doi oaminj carshi (n fats), shidea cscioar) {ro: csu} {fr: petite maison} {en: little house} carteri/cartere (car-t-ri) sf carteri (car-tr) avigljarea, ex: n nostim cshoar cscioar (cs-co-r) sf csciori bgarea oar peascumta, mutrirea cu mult cshtig dit un loc (cs-cr) (un cu cshoar) csic (c-s-c) sf csiascumtu, atseali tsi s-fac tu-un loc (cu scupolu tra s-fac tsi/csitse (c-s-tsi) (un cu cshoar) cstor (c-s-tr) spiunlchi, s-lu-acats pri cariva, s-lj-ansar pri el cndu sadg cstoari/cstoare (c-s-to-ri), cstori (c-s-tr), aproachi, s-lu vatsm, etc.); loclu di iu s-fatsi aest avigljari cstoari/cstoare (c-s-to-ri) (om) di cas, tsi lu{ro: pnd, loc de pnd} {fr: guet; afft} {en: watch, lookarseashti s sta n cas (s-lucreadz tr cas, s-hib bun out; hiding place (for watching)} ex: sttea tu carteri (tu-un loc nicuchir, s-mutreasc di fumealji, etc.); om nsurat; muljari ascumtu di iu s-aveaglji) mrtat, nicuchir {ro: (om) de cas, cstorit} {fr: homme carti/carte (cr-ti) sf crts (cr-ts) 1: luguria (acoala) fapt mari, poux, casanier} {en: married, who takes care of the dit mtsinarea-a leamnilor sh-alichirea cumtslor, ufilisit la needs of the family, stay-at-home (home-loving) kind of a scriari; acoal, coal, hrtii, frndz; 2: zboar scriati pi-un man} ex: tini, Hrista, cstoare (om di cas); feati mintimeni, acoal pitricut cu om (cu poshta) la cariva tra s-lj si da ashtirnuti, cstoari (di cas) hbri; acoala pri cari suntu scriati aesti zboar; pistulii, cas2 (c-s) sf vedz tu casel scriitoari, scritur; 3: acoali ligati deadun tu cari s-au scriat cascu (cs-cu) vb I cscai (cs-c), cscam (cs-cm), cscat spuneri, puizii, nvitsturi, etc.; vivlii, chitachi; 4: acoali ligati (cs-c-t), cscari/cscare (cs-c-ri) dishcljid gura mari shdeadun tu cari s-au scriat ardz di numi, di ischi, etc.; tifteri, ljau un adiljatic ahndos tu plumunj (cndu nj-easti somnu, catastih, catalog, condic, arad, chitapi; 5: acoal dat di escu multu avursit, etc.); hascu {ro: csca} {fr: biller} {en: chivernisi ca mrtirilji c un lucru easti dealihea ashi cum easti yawn} cscat (cs-ct) adg cscat (cs-c-t), cscats (csscriat tu-acoal (tu cari s-aspuni, bunoar, iu shi cndu s-ari cts), cscati/cscate (cs-c-ti) tsi dishcljidi gura tra s-lja un amintat, nsurat i moart omlu, etc.); 6: carti dit gioclu di adiljatic ahndos; hscat {ro: cscat} {fr: bill} {en: yawned} crts; hrtachi; 7: par adrat dit un acoal di carti (tu loc tra cscari/cscare (cs-c-ri) sf cscri (cs-cr) atsea tsi s-hib adrat dit un metal ca bcri, asimi i malm); (fig: 1: fatsi un cari casc; hscari {ro: aciunea de a csca, cscare} carti = nvitstur, cultur, sculii; expr: 2: om cu carti; om tsi {fr: action de biller} {en: action of yawning} nvits carti = om nvitsat, tsi ari fapt sculii mult; 3: l-tricui casel (ca-s-l) sf caseli/casele (ca-s-li) cutii tu cari s-tsn tu cartea-a mortslor = pistipsescu c muri, c ari moart; l(s-poart, s-vindu, etc.) lucri; cutii mari adrat ma multu di tricui tu psihuharti; 4: u leg cartea di crnicocilu di par = milemnu (metal, plastic, carti groas, etc.) tu cari s-tsn (salas di carti, di nvitstur) {ro: hrtie; scrisoare; carte, poart, s-vindu, etc.) lucri mri sh-greali; sfinduchi, sinduchi, registru, act, carte de joc, moned de hrtie} {fr: papier; hasel, cas, csel, cason, mlat, sipeti, baul, valits {ro: lettre; livre, rgistre, acte (dtat civile), carte de jeu, cufr, lad} {fr: coffre, malle, caisse de bois} {en: chest, box, monnaie} {en: paper; letter; book, register, legal document, bin} ex: casel (sinduchi) mplin di crts; s-lja paradz dit playing card, paper money} ex: caft carti (acoal) sh-cundilj; casel (cas, cutii) csel (c-s-l) sf cseli/csele (c-s-li) slghi feata ca cartea (acoala, hrtia); firidzli alchiti cu crts (un cu casel) cason (ca-s-n) sf casoni/casone (ca-s(acoali); di tr-atsea v scrisim carti (pistulii); lo Budash n ni) (un cu casel) ex: auli li bag tu cason cas2 (c-s) carti (scriitoari) lai; cti frndz ari cartea (vivlia) aest?; pri sf casi/case (c-si) (un cu casel) hasel (ha-s-l) sf tuts n tricur tu carti (tifteri); lu-avea tricut tu cartea (expr: haseli/hasele (ha-s-li) (un cu casel) ex: hasel (sinduchea arada, psihuhartea) a mortslor; crtsli tr America li scosh; cu pai) di-al Moisi; va s-dishcljid hasela (casona); bag flurii boatsi nu-ari sh-multi greashti (angucitoari: cartea); dusi s tu hasel (sfinduchi) nveats carti; easti om cu carti (expr: tsi s-ari dus la sculii, cash (cash) sn cshuri (c-shur) (pluralu ari noima di ma nvitsat); noar s-nu-am sh-eu n carti (di gioc, hrtachi)!; nu multi turlii di cash) un soi di lugurii adrat dit laptili ncljis-alas di crts (agiucarea cu crtsli di gioc) agiuctorlu; gat, clcat, ndisat, apitrusit sh-tsnut di-arad tu-armir i foalji trapshu un carti shi-nj ishi un as tra s-nu s-asparg; num tsi s-da la tuti turliili di-ahtari lugurii; cartofi/cartofe (car-t-fi) sf cartofi un soi di earb-analt cu (expr: cash bun, cash dultsi = cash dultsi, cash proaspit, cash lilici albi-vinjiti sh-cu-un parti dit trup ngrupat tu loc tsi fatsi dit foalji) {ro: brnz} {fr: fromage} {en: cheese} ex: tr earumflturi tu locuri-locuri (mri ca mearili), mplini di niziste na-aest bgm doi folj di cash bun (expr: cash dultsi); pni cu (col) shi multu gustoasi sh-hrnitoari cndu s-mc coapti, cash... nu ti saturi vrnoar!; armnlu tu cshuri, ca capra tu prjiliti i hearti tu mcruri; njedzlu-a loclui; ptat, patat, creacuri; mc pni cu cash; n armasir dau talari di cash ppati, curcaci, crcangi, cumpiri, brboalji, bots {ro: cartof} cshar (c-shr) sm cshari (c-shr) atsel tsi fatsi {fr: pomme de terre} {en: potato} ex: mncm cartofi coapti cashlu; baci {ro: baci; cel care face brnza} {fr: fromager} cartu (cr-tu) sn carturi (cr-tur) cati parti dit un lucru {en: cheese maker} ex: a csharlor l da fushti cshari/cmprtst tu patru prts isea; anpatra parti dit un lucru ntreg; share (c-sh-ri) sf csheri (c-shr) loclu (casa, stanea, anpatra parti dit un par; cirec, cirechi, ciurec, ortu, bishlic etc.) iu s-fatsi cashlu; stani, strung (iu s-fatsi cashlu); cshrii {ro: sfert} {fr: quart} {en: quarter} ex: ashteapt-mi un cartu (fig: 1: cshari = (i) aveari; (ii) loc ngrdit iu s-tsn oi, di oar; trei carturi di oar tricur di cndu vinj; vindui prvdz) {ro: loc unde se face brnza} {fr: fromagerie} {en: leamnili sh-loai un cartu (ortu di megidii); l ded un lir shplace where the cheese is made} ex: iu bgash cshari? (stani); un cartu (cirec); d-nj un cartu di lir nu shtii tsi-i la csheri (stnj); mi duc la cshari (strung); carupil (ca-ru-p-l) sf vedz tu carofil adrash cshari (fig: aveari) cu gumarlu?; omlu aestu nu-adar casaveti/casavete (ca-sa-v-ti) sf vedz tu csveti cshari (fig: aveari); tsi cshari ari? (fig: tsi aveari ari? ct avut cas1 (c-s) sf casi/case (c-si) shi csi (cs) shi csuri (c- easti?); ncljidi oili tu cshari (loclu ngrdit) cshrii/csur) adrmintu (acareti, binai) tu cari omlu sh-afl apanshrie (c-sh-r-i) sf cshrii (c-sh-r) (un cu cshari) ghiu (di arcoari sh-di furtun, s-bneadz, si sta, s-doarm, s- ex: bacilu n dusi la cshrii sh-n deadi cash dultsi cshmc shi si sh-creasc fumealja); (fig: 1: cas = fumealji, soi; rishti/cshrishte (c-sh-rsh-ti) sf cshrishti (c-sh-rsht) 2: cas = aveari, nicuchirat; expr: 3: nu mi ncapi casa (di loclu iu-avea noar sh-un chiro un cshari {ro: stuin}

238

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

{fr: ancienne place dune fromagerie dautrefois} {en: place cata1 (c-ta shi ca-t) prip, adv dup cum easti; dup cum; where one used to make cheese} cshat (c-sht) adg dup-atseali cu; cata, catai, cum, dup; sprima, sproti, cum cshat (c-sh-t), cshats (c-shts), cshati/cshate (c- {ro: dup, etc.} {fr: selon, daprs, etc.} {en: according to, sh-ti) tsi ari cash; tsi easti adrat cu cash; tsi easti di cash etc.} ex: cata omlu (dup cum easti omlu, ashi easti) shi {ro: cu brnz} {fr: de fromage; avec du fromage} {en: of zburrea catai (c-ta) prip, adv (un cu cata1) ex: catai cheese; with cheese} cshirlichi/cshirliche (c-shir-l-chi) (dup) cum nj spuneai; catai (dup cum eara) suma tsi ddea sf cshirlichi (c-shir-lch) tehnea di cshar; lucrul tsi-l fatsi cata2- (ca-ta-) prifixu yini dit limba grtseasc shi s-bag nincsharlu {ro: meseria de baci} {fr: le mtier du fromager; tea-a unor zboar (ma multu verbi) cu idyea noim, ic s-l da fromagerie} {en: profession of cheese making} cshcval un noim niheam alxit. Bunoar, ashi avem zborlu cata(csh-c-vl) sn cshcvali/cshcvale (csh-c-v-li) (shi xipsescu tsi ari idyea noim cu zborlu axiusescu di iu yini. capiti di cshcval) soi di cash uscat, adrat ca si s-tsn (nu Bgats oar c: (i) prifixul armni idyiul (cata) ti tuti zboarli; tu-armir ma) ca un aroat di ma mults chiladz (cunuscut (ii) prifixul va-l bgm nintea-a zborlui fr semnul -; shi cu numa di cap); cshcvrac, cshcvac {ro: cacaval} {fr: (iii) va dm aoatsi mash ndau zboar cu-aestu prifixu {ro: espce de fromage} {en: variety of Aromanian cheese: known prefix, care menine sau schimb puin sensul cuvntului} {fr: also by its Greek name of caseri} ex: cshcvalu bun s-adar prefixe, qui a le mme, ou change un peu, le sens du mot} {en: la munti, nu tu cmpu cshcvrac (csh-c-vrc) sn prefix, that maintains or changes a little the meaning of the cshcvrats (csh-c-vrts) shi cshcvratsi/cshcvratse word} (csh-c-vr-tsi) (un cu cshcval) cshcvac (csh-c- cataclizmo (ca-ta-cliz-m) sm cataclizmadz (ca-ta-cliz-mdz) vrc) sn cshcvats (csh-c-vts) shi cshcvatsi/csh ploai mari (i neaua tsi s-tucheashti agonja) cari umfl arurli, cvatse (csh-c-v-tsi) (un cu cshcval) casheri/cali fatsi s-dipun cu ap mult, tra s-vears shi s-li neac locurli shere (ca-sh-ri) sf casheri (ca-shr) soi di cshcval, ma di deavrliga; chiameti mari cu furtunj tsi-aduc ap shi neau putsn nsrat {ro: cacaval} {fr: espce de cshcval quon mult, cu zurlu-vimtu tsi bati sh-aurl sh-cu znjii mari tu casili emploie pour en fait surtout du parmesan} {en: a variety of sh-tu-avearea-a omlui; chiameti; (fig: cataclizmo = atsea tsi cshcval used ordinarly to make the parmesan cheese} pati un tsi easti aplucusit di multi znjii, cripri shi taxirts) {ro: cshcvlar (csh-c-v-lr) sm cshcvlari (csh-c-vpotop, cataclism} {fr: dluge, cataclysme} {en: calamity; lr) atsel tsi fatsi cshcvalu flood, hurricane} ex: Dumnidzlu nic lumea cu-un casheri/cashere (ca-sh-ri) sf vedz tu cash cataclizmo (ap mult tsi nic tut loclu) cashmiri/cashmire (cash-m-ri) sf cashmiruri (cash-m-rur) catafronisi/catrafonise (ca-tra-f-ni-si) sf catafronisi (ca-tra-ftsstur fapt dit un ln moali sh-mushat ca mitasea, loatnis) atsea tsi-aducheashti cariva tr un om pri cari nu poati di la un soi di capr tsi creashti tu Tibet shi Cashmir, dau s-lj fac ihtibari (s-lu tinjiseasc, s-lu da di mnear), c ari craturi dit Asii (madzinea-a Chinljei) {ro: camir} {fr: fapt lucri slabi sh-arushinoasi; ctfronji {ro: dispre} {fr: cachemire, casimir} {en: cashmere} ex: nvishtea prmtii, ddain, mpris} {en: disdain, scorn} ctfronji/ctfronje cashmiruri... cazmiri/cazmire (caz-m-ri) sf cazmiruri (caz(c-t-fr-nji) sf ctfronj (c-t-frnj) (un cu catafronisi) m-rur) (un cu cashmiri) czmiri/czmire (cz-m-ri) sf ctfronisescu (c-t-fro-ni-ss-cu) vb IV ctfronisii (cczmiruri (cz-m-rur) (un cu cashmiri) t-fro-ni-s), ctfroniseam (c-t-fro-ni-sem), ctfronisit cashtitsi/cashtitse (csh-ti-ts) pr invar vedz tu cari1 (c-t-fro-ni-s-t), ctfronisiri/ctfronisire (c-t-fro-ni-s-ri) casi un (c-si-n) pr, adg casi un (c-si--n) fr pl scriari lj-portu a unui ctfronisi; nu pot s-lji fac ihtibari (s-lu tinjineaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz casiun sescu pri cariva) tr lucrili slabi sh-arushinoasi tsi ari fapt; lcasi/case (c-si) pr, adg vedz tu cati1 fac pri cariva si s-tpinuseasc (s-lj scad tinjia, s-lj cad casishun (c-si-shn) pr, adg vedz tu cati1 narea, si sh-adun coada, etc.); ctdixescu, tpinusescu {ro: casiun (c-si-n) pr, adg vedz tu cati1 dispreui, njosi, umili} {fr: mpriser, humilier} {en: scorn, casmiri/casmire (cas-m-ri) sf casmiruri (cas-m-rur) scriari humiliate} ctfronisit (c-t-fro-ni-st) adg ctfronisit neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz cazmiri (c-t-fro-ni-s-t), ctfronisits (c-t-fro-ni-sts), ctfronisicason ca-s-n) sf vedz tu casel ti/ctfronisite (c-t-fro-ni-s-ti) tsi nu-lj si fatsi ihtibari, castanaryio (cas-ta-nar-y) sm vedz tu cstnj tinjii di cariva; tsi easti faptu si s-tpinuseasc; ctdixit, castilea (cas-t-lea shi cs-ti-lea) adv (faptu) cu-un scupo tsi tpinusit {ro: dispreuit, njosit, umilit} {fr: mpris, humili} omlu-l cunoashti ghini cu mintea; tsi s-fatsi (s-dztsi) cu-un {en: scorned, humiliated} ctfronisiri/ctfronisire (c-tnieti maxutarc; castili, maxus, xargu {ro: dinadins, anume} fro-ni-s-ri) sf ctfronisiri (c-t-fro-ni-sr) atsea tsi fatsi {fr: exprs, expressment} {en: on purpose, intentionally} ex: atsel tsi ctfroniseashti pri cariva; ctdixiri, tpinusiri {ro: castilea (xargu) vinj acas la voi; canda eara castilea (maxus) aciunea de a dispreui, de a njosi, de a umili; dispreuire, tri shirets castili (cas-t-li) adv (un cu castilea) ex: easti njosire, umilire} {fr: action de mpriser, dhumilier} {en: faptu castili (maxus) tri ashi action of scorning, of humiliating} castili (cas-t-li) adv vedz tu castilea cataghrafii/cataghrafie (ca-ta-ghra-f-i) sf cataghrafii (ca-tacastor (cas-tr) sm castori (cas-tr) agru-prici (ma shcurt ghra-f) un cu catagrafii di-un metru) tsi bneadz la mardzinea di api, sh-creashti catagrafii/catagrafie (ca-ta-gra-f-i) sf catagrafii (ca-ta-gra-f) njitslji cu lapti, ari dintslj vrtosh shi poati s-aroad cojili shi scriarea shi misurarea-a tutlor oaminjlor (a prvdzlor, a truplu di arburi cu cari sh-fatsi un prohum (desi) njic tr amxilor, etc.) dit ntreaga vsilii (un hoar, un csb, un casa-lj dit ap {ro: castor} {fr: castor} {en: beaver} nai, etc.) tsi u fatsi, di-arad, chivernisea, tra si s shtib cts castori/castore (cas-t-ri) sf castori (cas-tr) cheali di castor suntu sh-tr itsido scupo; ctgrfii {ro: recensmnt, cata{ro: piele de castor} {fr: peau de castor} {en: beaver pelt} grafie} {fr: recensement; enregistrement} {en: census; regiscastori/castore (cas-t-ri) sf vedz tu castor tration} ctgrfii/ctgrfie (c-t-gr-f-i) sf ctgrfii castravets (cas-tra-vts) sm vedz tu cstrvets (c-t-gr-f) (un cu catagrafii) castru (cs-tru) sn castri/castre (cs-tri) loc (cas, cul, cale, catahrisi/catahrise (ca-t-hri-si) sf catahrisi (ca-t-hris) hoar, tsitati, etc.) tsi easti multu nvrtushat (cu stiznji analti alatusea (arulu) tsi s-fatsi cndu cariva adar un lucru, dishi vrtoasi) tra s-poat s-dnseasc tu-alumt cndu easti arad, di primansus, ma multu di ct lipseashti s-fac, di ct anvrligat shi agudit di tuti prtsli di dushmanj; cstrii, cale, easti ghini s-fac, etc. {ro: abuz, exces} {fr: abus, excs} {en: tsitati, grdit {ro: fortrea, fort, cetate} {fr: forteresse, abuse, excess} citadelle, camp, campement} {en: fortress, citadel, fort} ex: catai (c-ta) prip, adv vedz tu cata1 castrul (calelu) easti pri dzean; castrili a ljei; cu castrul (un catalog (ca-t-logh) sn vedz tu catastih gioc di ficiurits) cstrii/cstrie (cs-tr-i) sf cstrii (cs-tr) catalogh (ca-t-logh) sn cataloyi/cataloye (ca-t-lo-yi) un cu (un cu castru) catalog

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

239

catand (ca-tn-d) sf vedz tu catandisi catastih (ca-ts-tih) sn catastihi/catastihe (ca-ts-ti-hi) acoal catandisi/catandise (ca-tn-da-si) sf fr pl catastasea (starea,(vivlii, acoali ligati deadun) tu cari s-au scriat ardz di numi, hala) tu cari s-afl cariva i tsiva; hal, stari, catastasi, cbuli di ischi, etc.; tifteri, catalog, condic, tetradiu, chitapi, vivlii, {ro: stare, situaie} {fr: (en) tat, situation} {en: state, situaarad {ro: list, catalog, registru, condic} {fr: liste, catation} ctndii/ctndie (c-tn-d-i) sf ctndii (c-tn-d) logue, registre} {en: list, catalogue, register} catalog (ca-tavearea tsi u-ari un om (cas, tutiput, tut avearea cu lucrili logh) sn cataloyi/cataloye (ca-t-lo-yi) (un cu catastih) din cas sh-di nafoar); lucrili tsi li ari omlu n cas; aveari, condic (cn-di-c) sf conditsi/conditse (cn-di-tsi) (un cu catand, ctndii, nicuchirat, ctun, etc.; (expr: nu easti tr catastih) ctndii = nu easti bun, nu fatsi hiri, nu-axizeashti tsiva) {ro: cataxipsescu (ca-tac-sip-ss-cu) vb IV cataxipsii (ca-tac-sipavere, avut, proprietate} {fr: avoir, fortune, proprit, bagas), cataxipseam (ca-tac-sip-sem), cataxipsit (ca-tac-sip-sge} {en: riches, fortune, property, bagage} ex: casa shi ctn- t), cataxipsiri/cataxipsire (ca-tac-sip-s-ri) mi-aspun acshu dia (avearea) tut l eara gljina sh-cucotlu; l lja ban shi (nj-easti tu puteari) s-fac tsiva; u-aflu cu cali; axescu, ctndii (aveari); scul tuti ctndiili (tuti lucrili tsi-avea) cama axiusescu, axizescu, ahrzescu, texiusescu {ro: nvrednici, aleapti din cas; au mult ctndii (aveari); nu-ari nitsiun tr merita} {fr: mriter, faire mriter, accorder en grce; se ctndii (expr: tr hiri); li vidzui tuti, vrn nu easti ti ctndii rendre digne} {en: be able to; deserve, merit} ex: Dumnidz (expr: nu easti bun, nu-axizeashti tsiva) catand (ca-tn-d) tsi n cataxipsi (ahrzi) noi cataxipsit (ca-tac-sip-st) adg sf catandi/catande (ca-tn-di) sf (un cu ctndii) ex: vatr cataxipsit (ca-tac-sip-s-t), cataxipsits (ca-tac-sip-sts), shi catand (nicuchirat) la noi suntu asparti ctndisescu cataxipsiti/cataxipsite (ca-tac-sip-s-ti) axit, axiusit, axizit, (c-tn-di-ss-cu) vb IV ctndisii (c-tn-di-s), ctndiseam ahrzit, texiusit {ro: nvrednicit} {fr: mrit, rendu digne} {en: (c-tn-di-sem), ctndisit (c-tn-di-s-t), ctndisiri/c- been able to; deserved, merited} cataxipsiri/cataxipsire (catndisire (c-tn-di-s-ri) fac aveari; agiungu tu-un catandisi tac-sip-s-ri) sf cataxipsiri (ca-tac-sip-sr) atsea tsi fatsi un bun; mi-alas di-un lucru (bitisescu cu); (fig: l-ctndisescu = cndu cataxipeashti, axiri, axiusiri, axiziri, ahrziri, texiusiri l-mutrescu, lj-am cshtiga, angtanlu, lj-portu gailelu, l-frun{ro: aciunea de a nvrednici, de a merita; nvrednicire} {fr: disescu) {ro: deveni; ajunge ntr-o situaie} {fr: devenir; action de mriter, de se faire mriter, de se rendre digne} {en: rduire; parvenir, finir par} {en: become; end with or arrive action of being able to, of being worthy of, of deserving} at (a good/poor situation)} ex: hilj di amir s-ctndisits (scataxipsiri/cataxipsire (ca-tac-sip-s-ri) sf vedz tu agiundzets) pri hala-aest?; ctndisir cu (bitisir cu, s-alsar cataxipsescu di) furlichea; cum ctndisim (agiumsim) noi lilji!; ctndisi cataxipsit (ca-tac-sip-st) adg vedz tu cataxipsescu multu-aru (agiumsi tu-un hal urut); agiungu tu-un cat1 (c-t) sf invar partea-a vshcljelui tsi easti ischi (dicatastasi (catastasi bun i slab); di tutiputa tsi-avea, ctndisi alant parti di duti, di duti, adapi); cazaca, senghi, pishti {ro: (agiumsi) di caft la un sh-la-alantu; nveasta nu-l ctnsiciu} {fr: partie de losselet qui est plate et oppose la diseashti (fig: nu-l mutreashti ghini, nu lj-ari ngtan); nu mi dosse} {en: the flat part of the knuckle bone} ctndisish (fig: nu mi mutrish) ghini cndu earam lndzit cat2 (c-th) sf cti/cte (c-thi) ma multi turlii di-un prici ctndisit (c-tn-di-st) adg ctndisit (c-tn-di-s-t), (tsi bneadz ndau tu ap sh-alti pri loc), cu truplu moali, ctndisits (c-tn-di-sts), ctndisiti/ctndisite (c-tn-di-s- ncljis tu-un cpachi usoas dit cari poati s scoat caplu shi ti) cari-agiundzi tu-un catandisi bun (hal slab) {ro: cicioarli (sh-tu cari poati s sh-lu trag tut truplu nuntru devenit; ajuns ntr-o situaie} {fr: devenu; rduit; parvenu, cndu lipseashti si s-afireasc di dushmanj); ct, broasc {ro: finit par} {en: who become; ended with or arrived at (a broasc estoas} {fr: tortue} {en: turtle) ct2 (c-th) sf good/poor situation)} ctndisiri/ctndisire (c-tn-di-scti/cte (c-thi) (un cu cat) ri) sf ctndisiri (c-tn-di-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva catr (ca-t-r) adg vedz tu cadr agiundzi tu-un catandisi bun (hal slab) {ro: aciunea de a catedr (ca-t-dr) sf catedri/catedre (ca-t-dri) 1: scamnu ma deveni; de a ajunge ntr-o situaie} {fr: action de devenir; de mari sh-ma largu di scamnili di-arad, multi ori cu aradzim, di rduire; de parvenir, de finir par} {en: action of becoming; of cari si sh-andrupasc omlu bratsli shi mesea; scamnu; 2: un ending with, or arriving at (a good/poor situation)} soi di mas mari cu sirtari (cicmigei) ca atsea iu shadi di-arad catargu (ca-tr-gu) sn catardzi/catardze (ca-tr-dzi) un soi di dascalu la sculii; meas; (fig: catedr = tesea tsi u ari un dascal stur analtu astsit pi-un cravi, pri cari suntu actsati pndzili la un sculii) {ro: fotoliu; catedr} {fr: fauteuil; chaire} {en: tsi fac s-min cravea cndu suntu pimti di vimtu; catrig, armchair; desk} ex: dascalu s-alin la catedr (meas) catreg, catric, catartu {ro: catarg} {fr: mt} {en: mast} ex: cathartic (ca-thr-tic) sn cathartitsi/cathartitse (ca-thr-ti-tsi) flamura inglizeasc pri catardzi catartu (ca-tr-tu) sn un cu catartic catartsi/catartse (ca-tr-tsi) (un cu catargu) cath (c-th) sf cthi/cte (c-thi) un cu cat catartic (ca-thr-tic) sn vedz tu ctrsescu cathedr (ca-th-dr) sf cathedri/cathedre (ca-th-dri) un cu catartu (ca-tr-tu) sn vedz tu catargu catedr catasarc (ca-ta-sr-c) sf vedz tu catasarcu cathi/cathe (c-thi) pr, adg un cu cati1 catasarcu (ca-ta-sr-cu) sn catasrtsi (ca-ta-sr-tsi) tsstur cathishun (c-thi-shn) pr, adg un cu catishun (pndz) moali sh-lishoar di ln alb tsi s-poart di-arad cathiun (c-thi-n) pr, adg cathiun (c-thi--n) fr pl un sum (ic pisti) cmeashi (tu partea di nsus a truplui di brbat cu catiun tra s-lji tsn cldur); catasarc, fanel, flanel, slnic, selnicathmeri/cathmere (cath-m-ri) sf cathmeri (cath-mr) un c, silinic, cmgean, cmgel, gdzoaf {ro: flanel; pn- cu catmeri z} {fr: flanelle; toile} {en: sweater; linen, cloth} catasarc catholic (ca-th-lic) adg catholic (ca-th-li-c), catholits (ca(ca-ta-sr-c) sf catasrtsi (ca-ta-sr-tsi) (un cu catasarcu) th-lits), catholitsi/catholitse (ca-th-li-tsi) un cu catolic cataschisi (ca-ts-chi-si) sf cataschisi (ca-ts-chis) parti dit catholichescu (ca-tho-li-chs-cu) adg catholicheasc (ca-tho-liaveari (cas, ducheani, oi, etc.) tsi easti loat sh-tsnut di ches-c), catholicheshts (ca-tho-li-chsh-ts), catholicheshti chivernisi, di-un parti, di la un tsi ari un borgi nepltit, sh- (ca-tho-li-chsh-ti) un cu catolichescu cari nu-lj si da npoi a domnu-sui pn nu sh-plteashti catholichii/catholichie (ca-tho-li-ch-i) adv (shi adg fr pl) borgea; sucrestu {ro: sechestru} {fr: squestre} {en: un cu catolichii sequestration} cati un (c-thi-n) pr, adg cati un (c-thi--n) fr pl catashisi (ca-ts-hi-si) sf catashisi (ca-ts-his) scriari scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz catiun neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz cataschisi cati1/cate (c-thi) pr, adg zbor tsi-aspuni c hiintsili (lucrili) dit catastasi/catastase (ca-ts-ta-si) sf fr pl starea (hala) tu cari un buluchi, suntu loati un cti un tra si s-dzc tsiva ti eali; s-afl cariva i tsiva; hal, stari, catandisi, cbuli {ro: stare, cafi, casi, catiun, cafiun, casiun, catishun, cafishun, casishun, situaie} {fr: (en) tat, situation} {en: state, situation} pasa, pas, sfaca {ro: fiecare} {fr: chaque, chacun} {en: every,

240

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

every one, each, each one} ex: cati chin ascundi-andartu, cati s-afl di-arad sum cas, iu s-tsn tr ma multu chiro (tr tuf sh-cpitanlu; s-dutsi cati doi anj cafi/cafe (c-fi) pr, adg earn) lucri (di-arad tr mcari sh-beari ca, bunoar, talari cu (un cu cati1) casi/case (c-si) pr, adg (un cu cati1) cash, yinuri, etc.); catoi, tsilar, tslar, tslari, chilar, izb, catiun (c-thi-n) pr, adg catiun (c-thi--n) fr pl bimts, pimnits, pleamnits, pleamits, pleavnits, zimnic (scriat shi cati un) tsi nvrtushadz noima c easti zborlu di {ro: pivni, beci, subsol} {fr: cellier, cave, sous-sol} {en: cati hiints (lucru) dit buluchi (un cu cati1) ex: catiun cellar, basement} catoi/catoe (ca-t-i) sf catoi (ca-t) (un (scriat shi cati un) di voi cafiun (c-fi-n) pr, adg cafiun cu catoyi) (c-fi--n) fr pl (un cu catiun) casiun (c-si-n) pr, catrafusi/catrafuse (ca-tra-f-si) sf pl lucrili din cas (ma adg casiun (c-si--n) fr pl (un cu catiun) catishun multu stranji veclji i lucri njits, adunati stog sh-fr arad) cari (c-thi-shn) pr, adg catishun (c-thi-sh-n) fr pl (un fac parti dit avearea shi ctndia-a omlui; lucrili tsi li poart cu catiun) cafishun (c-fi-shn) pr, adg cafishun (c-fiomlu cndu s-mut cu casa; lucrili tsi li poart omlu tu baul sh-n) fr pl (un cu catiun) casishun (c-si-shn) pr, (sfinduchi, validz, etc.) cndu s-dutsi iuva cali; crndii, adg casishun (c-si-sh-n) fr pl (un cu catiun) pleacic, crcnd, clblchi, sartsin, furtii {ro: catrafuse, cati2 (ca-t) sm catadz (ca-tdz) atsel tsi giudic tu un crisi bagaj} {fr: hardes, frusques, nippes, bagages} {en: personal (huchiumati); cthir, giudic, giudictor {ro: judector} {fr: worn clothes, baggage} ex: adun-ts catrafusili (lucrili) juge} {en: judge} ex: lj-deadi pi mna-a catilui (a giudiccatran (ca-trn) adg vedz tu ctrani torlui); easti un cu catilu (s-ari-aduchit cu giudictorlu) catreg (c-treg) sn vedz tu catrig ctir (c-thr) sm ctiri (c-thr) (un cu cati2) ex: sh-caft catric (c-tric) sn vedz tu catrig pradz mults ctirlu (giudictorlu) catili/catile (ca-t-li) adv catrig (c-trig) sn catridzi/catridze (c-tri-dzi) 1: cravi tsi s(om) tsi easti multu-aru, fr di nom, tsi calc leadzea, shi min pi-amari cu pndzili pimti di vimtu ic, tu chirolu-atsel chivernisea caft s-lu-aruc tu-ahapsi tra s-nu mata poat s- veclju, cu luptsli trapti di sclayi; catreg, catric, cravi, cradi, fac aru la lumi; un tsi utsidi oaminj, tsi vatm lumi {ro: ghemii, ghimii, nai; 2: un soi di stur analtu astsit pi-un criminal} {fr: mchant, assassin} {en: wiched, murderer} ex: cravi, pri cari suntu actsati pndzili tsi fac s-min cravea catili oaminj suntu cndu suntu pimti di vimtu; catargu, catartu {ro: corabie; catife (ca-ti-f) sm catifedz (ca-ti-fdz) tsstur di mitasi catart} {fr: galre; mt} {en: galley; mast} ex: sh-tradzi (ln, bumbac, etc.) tsi ari pi-un fats hiri multu shcurti, vimtul pri tu-amari di-sh minteashti catridzili (cryili) ndreapti shi ndisati {ro: catifea} {fr: velours} {en: velvet} ex: catreg (c-treg) sn catridzi/catridze (c-tri-dzi) (un cu sultuc di catife catifei (ca-ti-f-i) sf catifei (ca-ti-f) (un catrig) catric (c-tric) sn catritsi/catritse (c-tri-tsi) (un cu cu catife) ex: feci un mindan di catifei catrig) ex: sufl vimtul pri tu-amari di minteashti catritsili catifei (ca-ti-f-i) sf vedz tu catife (cryili) catifur (ca-t-fur) sn catifuri/catifure (ca-ti-fu-ri) loc ncljinat catsaflac (ca-tsa-flc) sn catsaflatsi/catsaflatse (ca-tsa-fl-tsi) tsi dipuni di ndzean ctr n ghios; areapid, aripidin, ripidin, njic hlati (ca un soi di puts njic brbteasc) tsi s-afl la arpidin, arpdin, arpdzn {ro: povrni, rp} {fr: partea di nsus a chizdljei di muljari {ro: lindic} {fr: clitoris} pente, penchant, descente; dclivit} {en: slope; declivity} ex: {en: clitoris} loar catifurlu (dipusir aripidina; scdzur cu ilichia) catsaon (ca-tsa-n) sm, sf catsaoan (ca-tsa-o-n), catsaonj catili/catile (ca-t-li) adv vedz tu cati2 (ca-tsa-nj), catsaoani/catsaoane (ca-tsa-o-ni) prnoanji catin1 (c-ti-n shi ca-t-n) sf vedz tu ctinar (paranum) dat di-armnj a gretslor {ro: caaon, porecl dat catin2 (c-ti-n shi ca-t-n) sf vedz tu caden grecilor} {fr: sobriquet donn aux grecs} {en: nickname used catishun (c-thi-shn) pr, adg vedz tu cati1 by Aromanians for Greeks} catiun (c-thi-n) pr, adg vedz tu cati1 catsid (c-tsidh) sm pl(?) vedz tu ctsit catmeri/catmere (cat-m-ri) sf catmeri (cat-mr) atsea tsi nu catsid (ca-ts-dh) sf vedz tu catsit easti ghini adrat (i cum lipseashti adrari) tu-un lucru; mhn,catsidh (c-tsidh) sm pl(?) un cu catsid cusuri, cathmeri, smrd, mrdai {ro: defect} {fr: dfaut, tare, catsidh (ca-ts-dh) sf catsidhi/catsidhe (ca-ts-dhi) un cu vice} {en: fault, defect, blemish} ex: Lia-a lui fr di catmeri catsid catoi/catoe (ca-t-i) sf vedz tu catoyi catsit (ca-ts-t) sf catsiti/catsite (ca-ts-ti) ma multi turlii di catolic1 (ca-t-lic) sm, sf catolic (ca-t-li-c), catolits (ca-tlilici njits (agru-lilici sh-lilici criscuti di om), tsi es dit loc lits), catolitsi/catolitse (ca-t-li-tsi) crishtin tsi easti di pistea primveara agonja, nituchit neaua ninga; Tachi Papahagi nu-l crishtin tsi-ascult di papa di Roma; ltin, latin {ro: cretin cunoashti zborlu shi n da trei noimi di cari nu easti sigur: (i) catolic} {fr: catholique} {en: catholic} catolic2 (ca-t-lic) plant njic (? spingiu ?) cu frndzli suptsri shi ndreapti, shadg catolic (ca-t-li-c), catolits (ca-t-lits), catolitsi/catolitse cu-un singur lilici njic, alb tsi sh-u-adutsi cu-un chipur; (ca-t-li-tsi) 1: tsi easti di pistea crishtin tsi-ascult di papa (ii) agru-lilici njic (? yioar, manushachi, musahi ?), mushat di Roma; 2: tsi ari s-fac cu tut dunjaea; tsi easti tr tuts shi anjurzitoari, di-un hrom vinit, galan, trandafilii i alb tsi pristi tut dit lumi; catolichescu, ltinescu, latinescu {ro: easi dit un tseap dit loc shi creashti pri cmpu shi prit catolic; universal} {fr: catholique; universel} {en: catholic; pduri; ligoaci; (iii) lilici (lalei, pteadz, spteadz) multu universal} catolichescu (ca-to-li-chs-cu) adg catolicheasc mushat, tsi sh-u-adutsi cu-un cup, cu multi buei (galbini, (ca-to-li-ches-c), catolicheshts (ca-to-li-chsh-ts), catoli- aroshi, etc.), tsi creashti (tu grdinjli a oaminjlor) cati an cheshti (ca-to-li-chsh-ti) (un cu catolic2) catolichii/caprimveara, dit un tseap ngrupat tu loc {ro: ghiocel; tolichie (ca-to-li-ch-i) adv (shi adg fr pl) tsi easti di pistea viorea; lalea} {fr: perce-neige; violette; tulipe} {en: snow crishtin tsi-ascult di papa di Roma; tsi easti tr tut lumea; drop; violet; tulip} ex: catsitili (yiorli?) tu Martsu es; fure-sh tsi easti bun tr tuts shi tr tuti {ro: catolic; universal, n c ti fats, Dumnic catsit (yioar?, musahi?) di primvear general} {fr: catholique; universel, universellement, gnrale- catsid (ca-ts-dh) sf catsidi/catside (ca-ts-dhi) (un cu ment, en gnrale} {en: catholic; universal, universally, gene- catsit) ctsid (c-ts-dh) sf ctsidi/ctside (c-ts-dhi) rally, in general} ex: bisearica ayisit catolichii (tr tut (un cu catsit) lumea) stereusit di apostolj; 40 di dzli easti catolichii (tr cavai (ca-v) interj. zbor tsi-aspuni durearea, njila, dipirarea, tut dunjaea) preasinj etc. tsi u-aducheashti cariva; ai, au, vai, cavai, mar, lele, a-lele, catolic2 (ca-t-lic) adg vedz tu catolic1 oi-lele, bobo, oi-bobo, alimunu, mrcui!; etc. {ro: vai} {fr: catolichescu (ca-to-li-chs-cu) adg vedz tu catolic1 hlas} {en: alas!} ex: sh-cavai! di amrtioshlji; o, cavai, cavai catolichii/catolichie (ca-to-li-ch-i) adv, adg vedz tu catolic1 di noi catorthosi (ca-thr-to-si) sf fr pl un cu catortosi caval (ca-vl) sn cavali/cavale (ca-v-li) hlatea muzical catortosi (ca-thr-to-si) sf vedz tu cturtusescu (ca un vearg lung di lemnu i di clami, suptsri shi goal tu catoyi/catoye (ca-t-yi) sf catoyi (ca-ty) ud cama aratsi tsi mesi) cu un arad di tsintsi guvi dealungalui tsi s-astup cu

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

241

deadzitli cndu picurarlu sufl tu ea tra s-bat un cntic; s-easti c amints feat; furi c nu ari tat; furesh c va s-pot; crval, dzamar, dzmar, fluear, filjoar, fljor, fluer, fluir ai c ficior, ai c feat furi; nu vor alti si s-minteasc, c fu {ro: fluier de cioban} {fr: flte des bergers} {en: shepherds feat c fu nveast; c bgar i c nu bgar, un easti flute} ex: cnt cu cavali (dit dzamar, fluear) cval (cc tse (c-ts) prip scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vl) sn cvali/cvale (c-v-li) (un cu caval) crval (cr- vedz ctse vl) sn crvali/crvale (cr-v-li) (un cu caval) c--c! (c--c)! inter vedz tu ccredz1 cavalar (ca-va-la-r) sm vedz tu cal1 cbatcu (c-bt-cu) adg cbatc (c-bt-c), cbattsi (c-btcavan (c-van) sm cavanj (c-vanj) vas di loc (lut) arsu, cu tsi), cbattsi/cbattse (c-bt-tsi) tsi easti mari, acats loc gura strimt tu cari s-tsni ap (yin, etc.); poci, ulcior, bot, multu (ma di-arad, easti lishor shi nu ngreac multu) {ro: vobudic, cnat, cingu, putets, pot, dud {ro: urcior} {fr: cruche} luminos} {fr: qui a un volume gros mais lger} {en: that takes {en: jug, pitcher} cnat2 (c-n-t) sf cnati/cnate (c-n- a large volume but is not heavy} ex: om cbatcu (mari shti) shi cnts (c-nts) (un cu cavan) cingu1 (cn-gu) sm gros); furtii cbattsi (tsi-acats multu loc ma nu suntu greali) pl(?) (un cu cavan) cbati (c-b-ti) sf (c-bts) zbor (fapt, scriari, etc.) tsi easti cavaz (ca-vz) sm cavaji (ca-vj) un (multi ori un stratiot) un abatiri (diprtari) di la lucrul tsi easti lugursit ca ndreptu; tsi easti bgat s-aveaglji locuri di-a chivernisiljei, cunsulatili alath, fai, ftexim, stepsu {ro: vin} {fr: faute; dlit; xeani, etc.; cafas, avigljitor, straj, etc. {ro: cavas, gardian} culpabilit} {en: fault, culpability} ex: nu eshti cbati; nu ai {fr: garde (attach aux services des missions et des consulats cbati (nu-ai stepsu) trangers, des coles trangres, etc.)} {en: guard (attached cbrdisescu (c-br-di-ss-cu) (mi) vb IV cbrdisii (c-brto foreign embassies, consulates, foreign schools, etc.)} di-s), cbrdiseam (c-br-di-sem), cbrdisit (c-br-dicafas (ca-fs) sm cafash (ca-fsh) (un cu cavaz) ex: s-t), cbrdisiri/cbrdisire (c-br-di-s-ri) fac un lucru tra cafaslu-aestu easti turcu si s-adar ma mari (cu suflarea di vimtu nuntrul a lui, cu cavru (c-vru) sm vedz tu cavur ndisarea-a lucrului cu tsiva, cu agudirea-a unei parti dit truplu cavur (c-vur) sm cavuri (c-vur) prici di ap dultsi (tsi nu (a omlui), etc.); umflu; fig: mi-alavdu, mi pinjisescu, mi easti pescu), tsi ari un trup moali anvlit di un cpachi flescu, mi fudulescu, etc. {ro: inflama, umfla, umfla n pene} corcan, cari s-fatsi arosh cndu easti hertu, cu-un pntic ca {fr: gonfler, enfler, augmenter, (se) boursoufler} {en: inflate, un arad di neali, cu ma multi preclji di cicioari (cu cari imn swell, cause something to swell} ex: laptili s-cbrdiseashti (sdi-arada ctr npoi) di cari, prota preaclji easti ca un cljashti; umfl); ca multu ti cbrdiseshti (fig: ti alavdz, ti umfli) cvur, cavru, crvid, hrhid, arac, rac {ro: rac} {fr: cbrdisit (c-br-di-st) adg cbrdisit (c-br-di-s-t), crevisse} {en: (fresh water) crayfish} ex: ca cavurlu s-dutsi cbrdisits (c-br-di-sts), cbrdisiti/cbrdisite (c-br-dictr npoi; n vali lai shi n foc arosh (angucitoari: cavurlu) s-ti) tsi s-ari umflat; fig: tsi s-alavd, tsi s-pinjiseashti, tsi scvur (c-vr) sm cvuri (c-vr) (un cu cavur) cavru fleashti, tsi s-fuduleashti, etc. {ro: inflamat, umflat, umflat n (c-vru) sm cavri (c-vri) (un cu cavur) pene} {fr: gonfl, enfl, augment, boursoufl} {en: inflated, cazaca (cc-z-ca) sf cazchi (ca-zch) partea-a vshcljelui tsi swelled}ex:frincbrdisit(umflat) easti ischi (di-alant parti di duti, adapi); cat, senghi, pishti; cbrdisiri/cbrdisire (c-br-di-s-ri) sf cbrdisiri (c-br(expr: cazaca = mbitat multu) {ro: siciu} {fr: partie de di-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un s-cbrdiseashti; umflari; losselet qui est plate et oppose la dosse} {en: the flat part fig: alvdari, pinjisiri, fliri, fuduliri, etc.{ro: aciunea de a of the knuckle bone} ex: ciurla sh-cazaca s-adrar inflama, de a umfla, de a se umfla n pene} {fr: action de cazamii/cazamie (ca-za-m-i) sf vedz tu czmii gonfler, denfler, de (se) boursoufler, daugmenter} {en: cazin (ca-zn) sm cazini/cazine (ca-z-ni) soi di cafine tr action of inflating, of swelling, of causing something to swell} oaminj tsi suntu ma di-arad, oarfnj, di scar ma dipus, etc.,cbrdisiri/cbrdisire (c-br-di-s-ri) sf vedz tu cari s-adun s-bea cafei, s-fac muabeti, s-agioac tabli, crtscbrdisescu i domin, etc.; cafine, cafinei {ro: cafenea de rnd} {fr: cbrdisit (c-br-di-st) adg vedz tu cbrdisescu estraminet, caf de basse condition} {en: coffee bar for lower cbili/cbile (c-b-li) sf fr pl (multi ori ufilisit ca adv) class people} catastasea tu cari s-afl tsiva i cariva; faptul c un lucru poati si cazmiri/cazmire (caz-m-ri) sf vedz tu cashmiri s-fac (tora i trninti); catastasi, catandisi, hal, stari; gabili c (c) cong zbor tsi-aspuni c tsiva s-adavg la-atseali dzsi {ro: stare, situaie} {fr: (en) tat, situation, possibilit} {en: ma ninti, tra s-li limpidzasc (s-li nvrtushad, etc.); zbor tsi- possibility, (in a) state (of)} ex: cu cbilea (cu starea) shi cu di aspuni itia tr cari s-fatsi un lucru; ctse (scriat shi c tse); fr-calea a lor; easti di cbile (easti n stari) ma ghini s-moar; trtse (scriat shi tr tse); zbor tsi intr tu ntribarea: ctse (c eara di cbili (putea, eara n stari) s-lu-adun; omlu vdnja nu tse)? ic tu apandisea ctse (c tse) {ro: c; cci, fiindc, lu-axeashti, lu axeashti cbilea (catastasea) shi ndriptatica pentruc; pentru ce?... pentruc} {fr: que; car, parce que, cbuli/cbule (c-b-li) sf fr pl (multi ori ufilisit ca adv) puisque; pourquoi?... parce que} {en: that; because; why?... (lucru tsi) easti dup cum l va i lu-ariseashti cariva; aduchiri, because} ex: shtea c cur n fntn (zborlu c, leag sinfunipsiri, dixiri, ctdixiri {ro: convenire, complacere, zborlu shtea, cu zboarli tsi-lj s-adavg cur n fntn, acord} {fr: convenance; action de juger, de trouver bon; cari limpidzscu atseali tsi shtea omlu); c shtea leatsa consentement} {en: suitability, fitness; agreement} ex: nu s(zborlu c limpidzashti noima-a zboarlor di ninti, neaspusi fatsi cbuli (nu aproachi, nu dixeashti, nu ctdixeashti); aoa, di zboarli shtea leatsa tsi urmeadz) c easti groas yeatsrlji u fac di cbuli (suntu sinfuni) di cili/cile (di c-(zbor tsi s-adavg tra s-aspun cum easti leatsa); ducheai li) sf invar (prip di easti totna ninti) n stari, pot, am c suntu tsiva oaminj grei; nji spusir c tini murish; cucoate putearea; (expr: mi fac di cili = escu n stari, ljau un apofasi, s-ts cad creasta, c nu-nj dishtiptash niveasta (zborlu c apufsescu) {ro: n stare, posibil} {fr: en tat, possible} {en: in leag zboarli s-ts cad creasta di zboarli c nu-nj a state of, possible} ex: nu fu di cili (nu fu n stari, nu putu) tra dishtiptash niveasta tsi-aspun itia tr cari, ctse, tr tse); s-u ducheasc; i di cili si-sh bea cmeasha di pri ns (easti n agiutor, c mi nec (zborlu c tsi-aspuni tr cari, trtse, voi stari si-sh vind cmeasha di pi el shi s-bea cu pradzlji tsi-lj agiutor); c tse (tu scriarea-a noastr ctse) nu greshti?, c nu lja, aht u va bearea!); nu s-fatsi di cili (nu easti n stari, nu voi (zborlu c adavg itia, nu voi, tr cari nu greashti, zbor apufseashti) s-asparg n flurii; cum ti ftsesh di cili (cum tsi ari noima itia tr cari, ctse); c tse (ctse) nu luapufsish)?; Bendul eara di cili (n stari) s-lu tsn; hits di cili acumpri?, c tse (ctse) easti scumpu; canda c (aoa, nu easti (hits n stari, avets putearea, putets) s-u-adutsets pdurea aoa?; ananghi di zborlu c, ma nvrtushad noima-a zborlui sh-bana-a mea s-hib di cili (ma si s-poat), nj-u dau ti nsh canda, aspunndului itia tr cari) eara di halcum; canda cbuli/cbule (c-b-li) sf vedz tu cbili c eara ligats; io ti voi cu tuti c hii arau; ea c vinji shcburi/cbure (c-b-ri) sf vedz tu cumbur preftul; Gardani nitsi c bneadz; poati c eara ghini s-mor; ccari/ccare (c-c-ri) sf vedz tu cac1

242

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ccat1 (c-ct) adg vedz tu cac1 tsi caft s-aspun cum s-avdi boatsea-a cucotlui, tahina, cndu ccat2 (c-ct) sm, sn vedz tu cac1 scoal lumea dit somnu {ro: interjecie care imit cntecul c-c! (c-c)! inter vedz tu ccredz1 cocoului, cucurigu!} {fr: interjection qui imite le chant du c-c-c! (c-c-c)! inter vedz tu ccredz1 coq; cocorico!, coucouricou!} {en: word imitating the rooster cccios (c-c-cs) adg vedz tu cac1 crow; cock-a-doodle-doo} ex: c-c-c! cnt cucotlu, c-cccradz (c-c-r-dz) sf vedz tu ccredz2 c! c-c! (c-c)! inter (un cu c-c-c!) c--c! (cccrari/ccrare (c-c-r-ri) sf vedz tu ccredz1 -c)! inter (un cu c-c-c!) ex: c-c!, c--c! avdzam ccrat (c-c-rt) adg vedz tu ccredz1 cati tahina chi-chi-chi! (chi-chi-ch) inter (un cu c-cccrdac (c-cr-dc) sm ccrdats (c-cr-dts) shi sn c!) cucuricu! (cu-cu-r-cu) inter (un cu c-c-c!) ccrdatsi/ccrdatse (c-cr-d-tsi) nod dit grglanlu a cucurigu! (cu-cu-r-gu) inter (un cu c-c-c!) omlui tsi s-veadi cum easi ct nafoar (dinintea-a gushiljei); ccredz2 (c-c-rdz) sm vedz tu ccredz1 grglan; fig: cari easti multu njic, shcurtabac, slab, nifaptu ccredz3 (c-c-rdz) sm ccredz (c-c-rdz) shi sn ghini, cari astmtsi di njic cu crishtearea; ascrchit, ccreadz (c-c-re-dz) merdu (pngntati, spreamit, chirchinec, puzumi, pruzumi, jibcos, jibicos, cacafingu, ccat) di capr, oai, etc.; balig {ro: ccreaz (de oaie, azmet, pilicios, zbcos, bzcos, jabec, judav, preacn, capr, etc.)} {fr: crotte (de chvres, de brebis, etc.)} {en: preangu {ro: nodul gtului, mrul lui Adam, laringe; pitic} dung, droppings (of goats, sheep, etc.)} ex: padea eara mplin {fr: larynx, pomme dAdam; nain} {en: Adams apple, larynx; di ccredz di oai; metur ccreadzli aesti ccradz (cdwarf} ex: un ccrdac (fig: cacafingu) di om c-r-dz) sf ccrdz (c-c-rdz) (un cu ccredz2) ccrdhac (c-cr-dhc) sm ccrdhats (c-cr-dhts) shi sn ggrats (g-g-r-ts) sf ggrts (g-g-rts) (un cu ccrdhatsi/ccrdhatse (c-cr-dh-tsi) un cu ccrdac ccredz2) ggreats (g-g-re-ts) sf ggrets (g-gccredz1 (c-c-rdz) vb I ccrai (c-c-r) shi ccridzai rts) (un cu ccredz2) (c-c-ri-dz), ccram (c-c-rm) shi ccridzam (c-c- ccridzari/ccridzare (c-c-ri-dz-ri) sf vedz tu ccredz1 ri-dzm), ccrat (c-c-r-t) shi ccridzat (c-c-ri-dz-ccridzat (c-c-ri-dzt) adg vedz tu ccredz1 t), ccrari/ccrare (c-c-r-ri) shi ccridzari/ccridzare ccriu (c-c-r) sn vedz tu cac1 (c-c-ri-dz-ri) scot un boatsi ca-atsea scoas di-un ccrusescu (c-c-ru-ss-cu) (mi) vb IV ccrusii (c-c-rugljin ic di-un cucot; crcredz; (fig: ccredz = (i) cntu ca s), ccruseam (c-c-ru-sem), ccrusit (c-c-ru-s-t), un gljin!; cntu ca un cucot!; (ii) ard multu, cpim diccrusiri/ccrusire (c-c-ru-s-ri) nj-easti mult arcoari; ardeari, cu-un boatsi dip ca-atsea a cucotlui) {ro: cri; treambur (ngljets, amurtsscu) di-aht arcoari tsi am; fac (talj, cotcodci (gina, cocoul)} {fr: glousser; caqueter (poule, adar) guvojdz di-arcoari; ngljets, dzeadzir, ngucinedz {ro: coq)} {en: cluck, cackle (hen, rooster)} ex: ccreadz-lj-u degera} {fr: geler} {en: freeze} ex: ccrusit (c-c-ru-st) (fig: cnt-lj, ca gljina) sh-tini noar; dado, va lj-u ccredz adg ccrusit (c-c-ru-s-t), ccrusits (c-c-ru-sts), (fig: va lj-u cntu ca un cucot); ccredz ca gljina; ccreadz ccrusiti/ccrusite (c-c-ru-s-ti) tsi tradzi mult arcoari; niheam s-ti avdu ccridzat (c-c-ri-dzt) adg cctsi ari ngljitsat di-arcoari; ngljitsat, dzidzirat, ngucinat {ro: ridzat (c-c-ri-dz-t), ccridzats (c-c-ri-dzts), ccdegerat} {fr: gel} {en: frozen} ccrusiri/ccrusire (cridzati/ccridzate (c-c-ri-dz-ti) tsi ari scoas un boatsi c-ru-s-ri) sf ccrusiri (c-c-ru-sr) atsea tsi s-fatsi cndu ca-atsea a gljinljei (a cucotlui); ccrat, crcridzat, crcrat cariva ccruseashti; ngljitsari, dzidzirari, ngucinari {ro: aciu{ro: crit; cotcodcit (gina, cocoul)} {fr: qui a glouss; qui nea de a degera; degerare} {fr: action de geler} {en: action of a caquet (poule, coq)} {en: who has clucked, who has freezing} cackleed (hen, rooster)} ccrat (c-c-rt) adg ccrat ccrusiri/ccrusire (c-c-ru-s-ri) sf vedz tu ccrusescu (c-c-r-t), ccrats (c-c-rts), ccrati/ccrate (c-c-rccrusit (c-c-ru-st) adg vedz tu ccrusescu ti) (un cu ccridzat) ccridzari/ccridzare (c-c-ri- ccstoari/ccstoare (c-cs-to-ri) sf vedz tu cac1 dz-ri) sf ccridzri (c-c-ri-dzr) atsea tsi s-fatsi cndu ccstor (c-cs-tr) sm vedz tu cac1 un gljin (cucot) ccreadz; ccrari, crcridzari, crcrari cctescu (c-c-ts-cu) adg vedz tu cac1 {ro: aciunea de a cri; de a cotcodci (gina, cocoul)} {fr: cctici (c-c-tc) sm vedz tu cac1 action de glousser; de caqueter (poule, coq)} {en: action of cctor (c-c-tr) sn vedz tu cac1 clucking, of cackling (hen, rooster)} ex: ccridzarea-a glji- cctos (c-c-ts) adg vedz tu cac1 nljei di cu seara nu easti semnu bun; a njia nu mi-arseashti cctur (c-c-t-r) sf vedz tu cac1 ccridzarea ccrari/ccrare (c-c-r-ri) sf ccrri (c- cchin1 (c-chn) sn vedz tu cachin c-rr) (un cu ccridzari) ccredz2 (c-c-rdz) sm cchin2 (c-chn) (mi) vb IV vedz tu cachin ccredz (c-c-rdz) curmarea ((di cndu-cndu) a boatscchiniri/cchinire (c-chi-n-ri) sf vedz tu cachin ljei la cntari (cum fatsi gljina), cum easti adetea la turts cchinit (c-chi-nt) adg vedz tu cachin cndu cnt {ro: ntreruperea vocei la cntat} {fr: interrupcchios (c-chs) adg vedz tu cachi1 tion durant le chant} {en: interruption during singing} ex: cchiusescu (c-chu-ss-cu) vb IV vedz tu cachi1 avea un mushat ccredz cndu cnta crcredz (cr-c- cchiusiri/cchiusire (c-chu-s-ri) sf vedz tu cachi1 rdz) (mi) vb I crcrai (cr-c-r) shi crcridzai (cr-c-ri- cchiusit (c-chu-st) adg vedz tu cachi1 dz), crcram (cr-c-rm) shi crcridzam (cr-c-ricci (cc) sm cci (cc) shi cceanj (c-ceanj) pravd tsi dzm), crcrat (cr-c-r-t) shi crcridzat (cr-c-ri-dz-sh-u-adutsi cu un cal ma njic (ma nu easti cal!) sh-cu ureclji t), crcrari/crcrare (cr-c-r-ri) shi crcridzari/crcri- ma mri; gumar, tar, shonj, uci, tronj, uricljat, dnglr, dzare (cr-c-ri-dz-ri) (un cu ccredz) ex: cucotslji crc- dng {ro: mgar, asin} {fr: ne} {en: donkey} readz cati tahina; aljurea crcreadz sh-aljurea oau; crc-ccimac (c-ci-mc) sn ccimatsi/ccimatse (c-ci-m-tsi) ridzm (fig: cpim) di-ardeari; tsi crcreadz (fig: tsi cnt; frin di misur heart ndisat, sh-cari, tljat filii, s-mc tu loc tsi ardi ca un gljin, ca un cucot) omlu-aestu? crcridzat di pni; cciumac, brcdan, brgdan, bcrdan, mcldar, (cr-c-ri-dzt) adg crcridzat (cr-c-ri-dz-t), crcmcldar, mumulic, mumulig, mmulig, tarapash, culeash ridzats (cr-c-ri-dzts), crcridzati/crcridzate (cr-c-ri- {ro: mmlig} {fr: polenta; gaude; bouillie de farine de dz-ti) (un cu ccridzat) crcrat (cr-c-rt) adg mas, compacte, quon peut couper en tranches et quon crcrat (cr-c-r-t), crcrats (cr-c-rts), crcrati/cr- mange en guise de pain} {en: polenta; corn flour boiled, crate (cr-c-r-ti) (un cu ccridzat) crcridzari/crcompact and cut into slices, eaten in place of bread} ex: d-ljcridzare (cr-c-ri-dz-ri) sf crcridzri (cr-c-ri-dzr) u lapti sh-ccimac (brgdan) cciumac (c-cu-mc) sn (un cu ccridzari) crcrari/crcrare (cr-c-r-ri) sf cciumatsi/cciumatse (c-cu-m-tsi) (un cu ccimac) ex: crcrri (cr-c-rr) (un cu ccridzari) ex: arderli shmcai cciumaclu tsi-adrash cceamac (c-c-mc) sn crcrrli aduc sh-criprli c-c-c! (c-c-c)! inter zbor cciamatsi/cciamatse (c-c-m-tsi) (un cu ccimac) ex:

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

243

n featsi di dimneatsa un caceamac f-ss-cu) vb IV ncfsii (nc-f-s), ncfseam (nc-fccimor (c-ci-mr) sm ccimori (c-ci-mr) un soi di sem), ncfsit (nc-f-s-t), ncfsiri/ncfsire (nc-f-scpushi mari (tsi sh-u-adutsi niheam cu-un crvid) cari s- ri) ncljid (un pulj, un agru-prici) tu-un culuvii (cfasi); hidzi tu chealea-a prvdzlor (oilor, oaminjlor, etc.) tra sh-l (fig: ncfsescu = ascundu videarea; astup videarea di nafoar sug sndzili; cpushi, cpush, cputs, crlej {ro: cpu n cas prit firid) {ro: pune n colivie sau cuc} {fr: fermer mare} {fr: grande tique ressemblant a une crevisse} {en: dans une cage} {en: put in a cage} ex: turtslj au adetea si shi large cattle-tick} ncfseasc pingerli (expr: astup videarea prit pingeri) nccciu (c-c-) sf vedz tu cciul fsit (nc-f-st) adg ncfsit (nc-f-s-t), ncfsits (nccciub (c-cu-b) sf vedz tu cuciub f-sts), ncfsiti/ncfsite (nc-f-s-ti) tsi easti ncljis tu-un cciubolj (c-cu-blj) sm vedz tu cciumolj cfasi {ro: pus n colivie sau cuc} {fr: ferm dans une cage} cciul (c-c-l) sf cciuli/cciule (c-c-li) luguria purtat {en: put in a cage} ex: sh-la bisearic, loclu a muljerlor easti n cap di oaminj tra s-lu afireasc caplu di ploai, soari, arcoari, ncfsit (expr: ascumtu di videarea-a brbatslor) ncfsietc.; cciu, capel, brbrus, barbarus, fesi; (fig: 1: cciul ri/ncfsire (nc-f-s-ri) sf ncfsiri (nc-f-sr) atsea tsi s= om, insu; expr: 2: u bag cciula strmb = nu-am ananghi, fatsi cndu un pulj (un agru-prici) easti ncljis tu-un cfasi hiu isih, nu mi meal; 3: cu cciula scoas = isih, fr ananghi, {ro: aciunea de a pune n colivie sau cuc} {fr: action de fr ghideri; 4: nj-yini cciula deavrliga = cicrdisii di minti; fermer dans une cage} {en: action of putting a bird or an 5: tsi am sum cciul = tsi minduescu) {ro: cciul, plrie, animal in a cage} cfsescu (c-f-ss-cu) vb IV cfsii (cfes} {fr: bonnet, chapeau, fez} {en: hat, fez} ex: crvnarlji shi f-s), cfseam (c-f-sem), cfsit (c-f-s-t), cfsiuearlji poart cciul alb (fes albu) fr fund, pulitslji poart ri/cfsire (c-f-s-ri) (un cu ncfsescu) cfsit (c-faroshi cu fund; va pltits cti un lir di cciul (fig: di om); st) adg cfsit (c-f-s-t), cfsits (c-f-sts), cfsiti/cbna ns cu cciula scoas (expr: bna isih, fr ghideri); fsite (c-f-s-ti) (un cu ncfsit) cfsiri/cfsire (cmcai cu cciula scoas (expr: fr s-am ananghi di tsiva); u f-s-ri) sf cfsiri (c-f-sr) (un cu ncfsiri) dutsea cu cciula scoas (expr: bna isih, fr s-aib ananghi cfasi2/cfase (c-f-si) sf cfsh (c-fsh) verdzi di lemnu di tsiva); bag-u cciula strmb (expr: stai isih sh-nu-lj tradzi (her) astsiti sh-ligati un ning-alant cu loc gol namisa di gailelu, s-nu ts hib fric di tsiva) cciu (c-c-) sf eali cari s-bag la firidz (tra s-nu intr xenj), la mardzinea dicciu (c-c-) shi cciuli/cciule (c-c-li) (un cu avlii, la mardzinea di scar, di balconi (tra si s-tsn lumea shi cciul) ex: lj-yini cciua divarliga (lj-yini mintea divarliga, s-nu cad), etc.; canghil, prmac, parmac, prmachi, cicrdiseashti di minti); li tsni ascumti sum cciu (expr: id: li prmclchi {ro: grilaj} {fr: grille} {en: grate, grill} tsni ascumti minduirli dit caplu-a lui, nu shtim tsi cfashi2/cfashe (c-f-shi) sf cfsh (c-fsh) (un cu mindueashti) cciulic (c-cu-l-c) sf cciulitsi/cciulitse cfasi2) (c-cu-l-tsi) cciul njic ti ficiurits {ro: scufi} {fr: petit cfsescu (c-f-ss-cu) vb IV vedz tu cfasi1 bonnet pour les enfants} {en: little cap for the children} cfsiri/cfsire (c-f-s-ri) sf vedz tu cfasi1 cciulic (c-cu-l-c) sf vedz tu cciul cfsit (c-f-st) adg vedz tu cfasi1 cciumac (c-cu-mc) sn vedz tu ccimac cfesi/cfese (c-f-si) sf vedz tu cfasi1 cciumolj (c-cu-mlj) sm cciumolj (c-cu-mlj) yeats cftani/cftane (cf-t-ni) sf cftnj (cf-tnj) cumat di (yermu njic) cu truplu moali, lungu, fr cicioari tsi s-min cu pndz (multi ori chindisit) cu cari muljarea sh-acoapir trdzearea azvarn; cciubolj {ro: vierme mic} {fr: petit ver} caplu (perlu i gusha) sh-ctivroas poati si sh-ashtearg fatsa {en: little worm} cciubolj (c-cu-blj) sm cciubolj (c(narea, mnjli, etc.); mndil, baltsu, ciceroan, tsitsiroanji, cu-blj) (un cu cciumolj) distimeli, lhur, lhuri, climcheari, climcheri, vlashc, pocciun (c-cn) sf cciun (c-c-n), cciunj (c-cnj), shi, tarpoashi, pihits, pischiri, schepi, brbulj; {ro: maram, cciuni/cciune (c-c-ni) un tsi bneadz tu-un hoar voal} {fr: voile de tte; fichu} {en: headscarf} ex: cftani multu njic; prnoanji cu cari armnjlji dit locurli di ning Bi(mndil) di mtasi; fustani sh-cftani (mndil); soarli deadi tuli, l grescu a armnjlor dit Pindu {ro: caaon, porecl dat pri cftani (mndil) caftani/caftane (caf-t-ni) sf caftnj de aromnii din Bitolia, aromnilor din Pind} {fr: sobriquet (caf-tnj) (un cu cftani) ex: muljeri tricuti cu cftnj din donn par les aroumains de la rgion de Bituli, aux arouPoli mains du Pinde} {en: nickname given by the Aromanians from cftari/cftare (cf-t-ri) sf vedz tu caftu Bituli to the Aromanians from the Pindus mountains} cciu- cftat (cf-tt) adg vedz tu caftu nescu (c-cu-ns-cu) adg cciuneasc (c-cu-nes-c), cciucft (cf-t) sm cftadz (cf-tdz) cumat di pndz, lung neshts (c-cu-nsh-ts), cciuneshti/cciuneshte (c-cushi strimt, cu cari s-acoapir cpistearea, i pnea dup tsi snsh-ti) tsi ari s-fac cu cciunjlji; di cciun {ro: de caaon} frimint; ft, misali {ro: cuvertur de pnz} {fr: morceau de {fr: appartenant un cciun} {en: belonging to a toile long et troi dont on couvre la huche ou la planche cwciun} porter les pains au four} {en: long and narrow piece of linen cciunescu (c-cu-ns-cu) adg vedz tu cciun used to cover the kneading trough} ft (ft) sm ftadz (ftdz) cciuu (c-c-) sf scriari neaprucheat tu-aestu (un cu cft) dictsiunar; vedz cciu cft* (cf-t) dirivat (tricutlu) a verbului caftu; vedz caftu cdifi/cdife (c-d--fi) sf vedz tu ctifi cftor (cf-tr) sn vedz tu cuptor cdr (c-dr) adg vedz tu cadr ch! (ch) inter vedz tu crc! cdeari/cdeare (c-de-ri) sf vedz tu cad chri/chre (c-h-ri) sf chri (c-hr) catastasea tu cari cdztur (c-dz-t-r) sf vedz tu cad s-afl omlu tsi aducheashti un mari dureari sufliteasc, cdzut (c-dzt) adg vedz tu cad atumtsea cndu ari ptst tsiva (cndu easti tu jali, etc.); cfashi1/cfashe (c-f-shi) sf vedz tu cfasi1 cnjin, dor greu, mrinari, mrnari, amreats, amrciuni, cfashi2/cfashe (c-f-shi) sf vedz tu cfasi2 amrami, cripari, caimo, jali, mrazi, virin, nvirinari, nvirari, cfasi1/cfase (c-f-si) sf cfsh (c-fsh) un soi di cutii stinuhurii, sicleti {ro: mhnire profund} {fr: grande afflicnjic (csic di lemnu, her i plastic) adrat maxus tr tion; malheur} {en: deep sorrow; misfortune} ex: cadnili, di tsnearea-a puljlor (cnttori) n cas; cluvii, culuvii, cfashi chri (caimo, cnjin), sh-frngu mnjli; muri di chri {ro: colivie} {fr: cage} {en: bird-cage} cfashi1/cfashe (c- chtescu (ch-ts-cu) (mi) vb IV chtii (ch-t), chteam (chf-shi) sf cfsh (c-fsh) (un cu cfasi1) cfesi/cfese tem), chtit (ch-t-t), chtiri/chtire (ch-t-ri) 1: ard cu (c-f-si) sf cfesi(?) (c-fs) un soi di cutii mari (csic di bots (cachinuri, grohuti) sntoasi shi ahndoasi; lishin dilemnu, scnduri i her) tu cari suntu tsnuti ncljisi pricili agri ardeari; nj-pizuescu di cariva cu cachinuri (grohuti) ditra s-nu eas shi s-fac znjii; cfasi {ro: cuc} {fr: cage} {en: ardeari; cpescu di-ardeari; 2: nj-cher cunushtearea shi cage} ex: arslan mari ncljis tu cfesi di her ncfsescu (nc- aduchirea ti tuti-atseali tsi s-fac deavrliga di mini (dinoar,

244

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

fr s-bag oar i s-aduchescu tsi s-fatsi); nj-yini aru shi mire (c-in-di-s-ri) (un cu cidisescu1) cindisit1 (c-in-diaduchescu multu slab di lngoari (nimcari, seati, mult st) adg cindisit (c-in-di-s-t), cindisits (c-in-di-sts), avursiri, copuslu faptu, etc.); nj-cadi milii; nj-yini lishin cindisiti/cindisite (c-in-di-s-ti) (un cu cidisit1) (milii); lishin, lishinedz, ligusescu; 3: l-fac un lucru (cas, cindisiri1/cindisire (c-in-di-s-ri) sf cindisiri (c-in-di-sr) hoar, grdin, etc.) tra s-nu mata armn caishti tsi di el; (un cu cidisiri1) aspargu, surpu, prpdescu, afnisescu, etc. {ro: rde n cidisescu2 (c-di-ss-cu) vb IV cidisii (c-di-s), cidiseam hohote, leina rznd; leina; distruge} {fr: rire aux clats, (c-di-sem), cidisit (c-di-s-t), cidisiri/cidisire (cmourir de rire; svanouir; dtruire} {en: roar with laughter; di-s-ri) l-fac pri cariva si s-aducheasc i si s-poart dip ca un faint; destroy} ex: mi chtii di-ardeari; picurarlji tuts sa curi lj si featsir myi; lj-fac amyi; amyipsescu, mghipchtescu (lishin di-ardeari); n chtim di-ardeari cu ns; sescu, mndipsescu, nmtisescu, numtsescu {ro: ncnta, tsi vidzu di s-chteashti ashi?; chtish (lj-featsish s-lishin) fermeca, vrji, fascina} {fr: charmer, enchanter, ravir, ficiorlji cu vearga; crnurli ts si chtir (ts si vtmar) fasciner} {en: enchant, charm, bewitch, fascinate} cidisit2 chtit (ch-tt) adg chtit (ch-t-t), chtits (ch-tts), chti- (c-di-st) adg cidisit (c-di-s-t), cidisits (c-di-sts), ti/chtite (ch-t-ti) tsi-ari lishinat di-ardeari; cpit, ligusit, cidisiti/cidisite (c-di-s-ti) tsi easti faptu si s-aducheasc hrhrit, cchinit, avursit, apustusit, curmat, pidipsit, lvrusit, dip ca atsel a curi lj si featsir myi; tsi-lj s-ari fapt amyi; etc. {ro: istovit de rs} {fr: mort de rire; vanoui; dtruit} {en: amyipsit, mghipsit, mndipsit, nmtisit, numtsit {ro: ntired of laughing; fainted; destroyed} ex: crtsli-a lui cntat, fermecat, vrjit, fascinat} {fr: charm, enchant, ravi, aproapea chtiti (asparti, afnisiti) chtiri/chtire (ch-t-ri) fascin} {en: enchanted, charmed, bewitched, fascinated} sf chtiri (ch-tr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-chteashti cidisiri2/cidisire (c-di-s-ri) sf cidisiri (c-di-sr) atsea {ro: aciunea de a rde n hohote, de a leina rznd; de a tsi s-fatsi cndu cariva easti cidisit; amyipsiri, mghipsiri, leina; de a distruge} {fr: action de rire aux clats, de mourir mndipsiri, nmtisiri, numtsiri {ro: aciunea de a ncnta, de rire; de svanouir; de dtruire} {en: action of roaring with de a fermeca, de a vrji, de a fascina; vrjire, fermecare; laughter; of fainting; of destroying} chtisescu (ch-ti-ssfascinaie} {fr: action de charmer, denchanter, de ravir, de cu) (mi) vb IV chtisii (ch-ti-s), chtiseam (ch-ti-sem), fasciner; fascination} {en: action of charming, of enchanting, chtisit (ch-ti-s-t), chtisiri/chtisire (ch-ti-s-ri) (un cu of bewitching, of fascinating; fascination} cindisescu2 (cchtescu) chtisit (ch-ti-st) adg chtisit (ch-ti-s-t), in-di-ss-cu) vb IV cindisii (c-in-di-s), cindiseam (c-inchtisits (ch-ti-sts), chtisiti/chtisite (ch-ti-s-ti) (un cu di-sem), cindisit (c-in-di-s-t), cindisiri/cindisire (cchtit) chtisiri/chtisire (ch-ti-s-ri) sf chtisiri (ch-ti-sr) in-di-s-ri) (un cu cidisescu2) cindisit2 (c-in-di-st) (un cu chtiri) adg cindisit (c-in-di-s-t), cindisits (c-in-di-sts), cindichtiri/chtire (ch-t-ri) sf vedz tu chtescu siti/cindisite (c-in-di-s-ti) (un cu cidisit2) cindisichtisescu (ch-ti-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu chtescu ri2/cindisire (c-in-di-s-ri) sf cindisiri (c-in-di-sr) (un chtisiri/chtisire (ch-ti-s-ri) sf vedz tu chtescu cu cidisiri2) chtisit (ch-ti-st) adg vedz tu chtescu cidisiri1/cidisire (c-di-s-ri) sf vedz tu cidisescu1 chtit (ch-tt) adg vedz tu chtescu cidisiri2/cidisire (c-di-s-ri) sf vedz tu cidisescu2 cic (c-c) sn cicuri (c--cur) varc lung sh-suptsri, cu cidisit1 (c-di-st) adg vedz tu cidisescu1 dauli capiti niheam ma-analti di trup sh-cari poati s-aib sh- cidisit2 (c-di-st) adg vedz tu cidisescu2 dau catardzi; varc, shaic, cic, cichi {ro: caic} {fr: bacili/cile (c--li) sf vedz tu cbili teau} {en: small boat} ex: suti sh-njilji di cicuri (vrtsi) imna cimac (c-mc) sn cimatsi/cimatse (c-m-tsi) partea pi balta di sndzi cic (c--c) sf citsi/citse (c--tsi) (spuma, cimachea, etc.) tsi easi pisupr tu-un muljitur (un cu cic) cichi/ciche (c--chi) sf cichi (c-ch) (lapti, cafe, etc.); caimac, cimachi, aic, tear, ater, danel; (un cu cic) cicci (c-ic-c) sm cicceadz (c-ic-cedz) (fig: caimac = ma buna parti dit un lugurii; ma bunjlji dit un atsel tsi fatsi ciclu s-min (cu luptsli i cu pndzili); vrcgi, multimi di oaminj) {ro: elit, crem, smntn} {fr: elite, varcagi {ro: caicciu} {fr: batelier} {en: boatman, boatwoman} crme} {en: elite, cream} ex: l loar cimaclu (danela, aica) cic (c--c) sf vedz tu cic caimac (ca-mc) sn caimatsi/caimatse (ca-m-tsi) (un cu cicci (c-ic-c) sm vedz tu cic cimac) ex: lja caimaclu (peaja, aica) di la lapti; nj-bg tu cichi/ciche (c--chi) sf vedz tu cic cafei multu caimac (mult aic) cimachi/cimache (ccidigi (c-di-g) sm vedz tu cidisescu1 m-chi) sf cimatsi/cimatse (c-m-tsi) (un cu cimac) cidisescu1 (c-di-ss-cu) vb IV cidisii (c-di-s), cidiseam ex: laptili a meu shi cafelu a tu suntu fr cimachi cai(c-di-sem), cidisit (c-di-s-t), cidisiri/cidisire (cmacci (cai-mac-c) sm caimacceadz (ca-mac-cadz) un tsi di-s-ri) nu nj-easti fric s-lu fac un lucru; mi bag s-fac un vindi caimaclu di lapti (aica, teara) {ro: vnztor de lucru tsi poati s-mi fac di-arshini i s-mi duc n fatsa-a unui smntn} {fr: vendeur de la crme de lait} {en: man selling mari piriclju; cindisescu, cutedz, dldsescu, dldisescu, milk cream} caimcrii/caimcrie (ca-m-c-r-i) sf dvrnsescu {ro: cuteza, ndrzni, risca} {fr: oser, (se) hasar- caimcrii (ca-m-c-r) ducheanea iu s-vindi cimachi di der, risquer} {en: dare, risk} cidisit1 (c-di-st) adg cidilapti (aic, tear) {ro: prvlia unde se vinde smntna} {fr: sit (c-di-s-t), cidisits (c-di-sts), cidisiti/cidisite (c- magazin ou on vend la crme de lait} {en: store selling milk di-s-ti) (lucru) tsi easti faptu fr fric; cari aspusi c ari cream} ex: caimcria dit chioshi curailu (nu-avu fric) s-lu fac un lucru; cindisit, cutidzat, cimachi/cimache (c-m-chi) sf vedz tu cimac dldsit, dldisit, dvrnsit, alipidat {ro: decis, curajos, ndrz- cimcan (c-m-cn) sm caimcanj (c-m-canj) om ne} {fr: rsolu, ferme, audacieux, tmraire} {en: determined mari dit chivernisea turtseasc di-altoar, cari tsnea (loa) (person), firm, bold, daring} cidisiri1/cidisire (c-di-s-ri) loclu-a vizirlui cndu aestu lipsea s-fug iuva; omlu cari ursea, sf cidisiri (c-di-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva cuteadz tu chirolu-a turtslor un cz; caimacam {ro: caimacan} {fr: s-fac un lucru; cindisiri, cutidzari, dldsiri, dldisiri, dsous-prfet} {en: lieutenant governor (vizier) from the old vrnsiri {ro: aciunea de a cuteza, de a ndrzni, de a risca; Turkish empire} caimacam (ca-ma-cm) sm caimacanj ndrzneal, risk} {fr: action doser, de (se) hasarder, de (ca-ma-canj) (un cu cimcan) ex: treatsi caimacamlu risquer; audace, risque} {en: action of daring, of risking; cimcmilji/cimcmilje (c-m-c-m-lji) sf cimcmilj audacity, risk} cidigi (c-di-g) sm cidigeadz (c-di(c-m-c-mlj) tesea di cimcan {ro: meseria de caimagedz) un tsi nu lj-easti fric; curajli, curagios, dldsit, can} {fr: fonction de sous-prfet} {en: function of cidisit, inimarcu, inimos {ro: ndrzne, curajos} {fr: audacimcan} ex: cimcmilja tricu pri mnj buni; un cieux, courageux} {en: audacious, courageous} cindisespshlchi ari ma multi cimcmilj cimcnlichi/cicu1 (c-in-di-ss-cu) vb IV cindisii (c-in-di-s), cindiseam mcnliche (c-m-cn-l-chi) sf cimcnlichi (c-m-cn(c-in-di-sem), cindisit (c-in-di-s-t), cindisiri/cindisi- lch) sraea dit un cz, iu sh-ari scamnul sh-di iu sh-fatsi

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

245

lucrul (ic iu bneadz) cimcanlu {ro: cimcnie} {fr: fi) sf cluhi (c-lh) (un cu clafi, culufi) rsidence du sous-prfet} {en: lieutenant governor residence} clai/clae (c-l-i) sf cli (c-l) metal cu-un hrom alb, cimcmilji/cimcmilje (c-m-c-m-lji) sf vedz tu ca-asimea, ufilisit la gunusirea di vasi di metal shi (cndu easti cimcan amisticat cu alti metali) la ftsearea di multi lucri ufilisitoari; cimcnlichi/cimcnliche (c-m-cn-l-chi) sf vedz tu ganum; (expr: lj-trag un clai = cu minciunj lu-ard pri cimcan cariva s-adar atsea tsi voi mini; l-minciunedz, lu-aplnsescu, cindisescu1 (c-in-di-ss-cu) vb IV vedz tu cidisescu1 lj-trag clupea) {ro: cositor} {fr: tain} {en: tin} ex: lj-ded cindisescu2 (c-in-di-ss-cu) vb IV vedz tu cidisescu2 doar un vas di clai (ganum); lucru di clai nu cheari; ljcindisiri1/cindisire (c-in-di-s-ri) sf vedz tu cidisescu1 trapshu-un clai (expr: lu-arsh, lj-trapshu clupea); aveam cindisiri2/cindisire (c-in-di-s-ri) sf vedz tu cidisescu2 trei botsi di clai clisescu (c-l-i-ss-cu) vb IV clisii cindisit1 (c-in-di-st) adg vedz tu cidisescu1 (c-l-i-s), cliseam (c-l-i-sem), clisit (c-l-i-s-t), cindisit2 (c-in-di-st) adg vedz tu cidisescu2 clisiri/clisire (c-l-i-s-ri) dau un lucru cu clai; cini/cine (c-ni) sm vedz tu cni ashternu un petur di clai pristi fatsa di nuntru a unui vas di cipi/cipe (c--pi) adv lucru tsi nu s-veadi; lucru tsi nu poati metal (bcri) tra s-nu-acats-arudzin, s-nu s-sparg; s-hib vidzut; stif, nividzut, afan, afandu, defi, rsdin, piri- gnusesu, gunusescu {ro: cositori, spoi} {fr: tamer, mailler} pachi {ro: disprut, invizibil} {fr: disparu, invisible} {en: vani{en: tin} ex: clisim tuti vasili di bcri clisit (c-l-i-st) shed, invisible} ex: noaptea cipi (nividzut) s-fatsi merlu; cipi adg clisit (c-l-i-s-t), clisits (c-l-i-sts), clisi(afanj) s-featsir cipusescu (c-i-pu-ss-cu) vb IV cipusii ti/clisite (c-l-i-s-ti) (vas) tsi-lj s-ari ashtirnut tu fatsa di (c-i-pu-s), cipuseam (c-i-pu-sem), cipusit (c-i-pu-s- nuntru un petur di clai; gnusit, gunusit {ro: cositorit, spoit} t), cipusiri/cipusire (c-i-pu-s-ri) mi fac cipi (afan); sca- {fr: tam, maill} {en: tinned} clisiri/clisire (c-l-ipit, ascapit, cher, apun, stifusescu, (mi) tuchescu, (mi) ascundu s-ri) sf clisiri (c-l-i-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva {ro: disprea} {fr: disparatre, se faire invisible} {en: disapgunuseashti un vas; gnusiri, gunusiri {ro: aciunea de a pear} cipusit (c-i-pu-st) adg cipusit (c-i-pu-s-t), ci- cositori, de a spoi; cositorire, spoire} {fr: action dtamer, pusits (c-i-pu-sts), cipusiti/cipusite (c-i-pu-s-ti) tsi sdmailler; tamage} {en: action of tinning} featsi cipi; ascpitat, chirut, apus, stifusit, tuchit, ascumtu {ro: clami1 (c-l-mi) sf clnj (c-lnj) soi di earb tsi poati sdisprut} {fr: disparu, invisible} {en: disappeared} cipusicreasc multu mari (pn la 4-5 metri), cu truplu corcan sh-cu ri/cipusire (c-i-pu-s-ri) sf cipusiri (c-i-pu-sr) atsea tsi noduri tu locuri-locuri, dit cari s-fac mplitituri; tresc, trsc s-fatsi cndu cariva s-fatsi cipi; ascpitari, apuneari, stifusiri, {ro: trestie} {fr: roseau} {en: reed} ex: cnt cu fluear di ctuchiri, ascundeari {ro: disprere, dispariie} {fr: action de lami calemi1/caleme (ca-l-mi) sf calenj (ca-lnj) shi caledisparatre, de se faire invisible} {en: action of disappearing} nuri (ca-l-nur) cundilj (nturtsescu) di clami; cundilj, peacipusescu (c-i-pu-ss-cu) vb IV vedz tu cipi n; (expr: am calemi bun = ngrpsescu ghini) {ro: condei de cipusiri/cipusire (c-i-pu-s-ri) sf vedz tu cipi trestie} {fr: plume de roseau} {en: reed pen} calemgi (cacipusit (c-i-pu-st) adg vedz tu cipi lem-gi) sm calemgeadz (ca-lem-gdz) om tsi shtii s cirush1 (c-i-rsh) sn cirushi/cirushe (c-i-r-shi) 1: njic ngrpseasc (cu calemea); om a curi tehni easti s ngrpseasc mnuclju di poami (lilici) actsat di njits alumchi, iu {ro: care tie s scrie; scriitor} {fr: qui sait comment crire; alumchili sh-eali suntu actsati di alti alumchi ma mri, sh- ecrivain} {en: who knows how to write; writer} iu tuti lumchili bitisescu pi-un singur trup tu mesea-a clami2 (c-l-mi) sf clnj (c-lnj) oslu ma lungu sh-ma mnucljului; arapun, arapuni, areapuni, areapini, aripinush, ct nuntru (di doauli oasi) di sum dzinuclju (pining pulp) reapin, ripinid, clrush, crlush, crmstar, crush, crush, pn la partea di nghios a ciciorlui; arid, fluir, fler, fljer, gearnush; 2: mnuclju di poami (lilici) ligati deadun cu chilunghi {ro: tibia, fluerul piciorului} {fr: tibia} {en: tibia, codzli-a lor; crush, crush, brbrush, brburish, aripinush {ro: shin-bone} ex: lj-freadzi clamea (arida) di cicior ciorchine; ciorchinel, mnunchi mic de fructe} {fr: grappe (de clar1 (c-lr) adv vedz tu cal1 raisins); petit grapillon; petit faisceau de fruits} {en: bunch of clar2 (c-lr) sm clari (c-lr) vedz tu calar2 grapes; small bunch of fruits} ex: d-nj un cirush di-au; clari1/clare1 (c-l-ri) adv vedz tu cal1 mcai un cirush di cireashi crush1 (c-rsh) sn clat (c-l-th) sf clti (c-lth) hlati adrat di mplitituri crushi/crushe (c-r-shi) (un cu cirush1) ex: crush di- di verdzi suptsri (palji, etc.) tr purtari lucri di mn (zrzau crush1 (crsh) sn crushi/crushe (cr-shi) (un cu vts, poami, etc.); cosh, cnestr, cushori, crin, cnisteal, cirush1) ex: ia dats un crush (arapun) di-au, s-ved, easti cushelj, cufin, shport, zmbil {ro: co} {fr: corbeille, dultsi? panier} {en: basket} ex: clat di cshcval cltic (c-lcirush2 (c-i-rsh) sn cirushi/cirushe (c-i-r-shi) th-c) sf cltitsi/cltitse (c-l-th-tsi) clat njic; cltici arocutlu (arocutli) di la arzboi pristi cari s-afl un curau i {ro: coule} {fr: petite corbeille, petit panier} {en: small cioar tra s-li anvrteasc sh-cari fac s-min ljitsili; rteau, basket} cltici/cltice (c-l-th-ci) sf cltici/cltice (carteau {ro: scripete dela rzboiul de esut} {fr: poulie un l-th-ci) (un cu cltic) mtier a tisser} {en: pulley from a weaving loom} crush2 clath (c-l-th) sf clthi (c-lth) un cu clat (c-rsh) sn crushi/crushe (c-r-shi) (un cu cirush2) clblchi/clblche (c-l-b-l-chi) sf clblchi (c-lex: lo un disag cu crushi clrush2 (c-l-rsh) sn b-lchi) 1: lucrili di cas sh-di cati dzu (multi di eali clrushi/clrushe (c-l-r-shi) (un cu cirush2) adunati stog sh-fr arad) tsi li poart omlu cu el cndu scjoalji/cjoalje (c-jo-lji) sf cjolj (c-jlj) shi mut dit un cas tu alt; lucrili tsi li poart omlu tu baul cjoalji/cjoalje(?) (c-jo-lji) coaji (di nuc, di migdal, (sfinduchi, validz, etc.) cndu s-dutsi iuva cali; pleacic, etc.); flud, goaci, goalji {ro: coaje de nuc, de migdale, catrafusi, crcnd, crndii, sartsin, furtii; 2: aduntur di etc.} {fr: cale de noix, damande, etc.} {en: shell of nuts} oaminj (prvdz, cnj, etc.) tsi s-afl deadun tu idyul loc; cujoalji/cujoalje (cu-jo-lji) sf cujoalji/cujoalje (cu-jo-lji) shi multimi, flumin, nfam, lao, lumi, dunjai, buluchi, bluchi, cjolj(?) (c-jlj) (un cu cjoalji) ceat, gloat, taif, chindr, jurdun, suro, etc. {ro: calabalc, clafi/clafe (c-l-fi) sf clhi (c-lh) un soi di pung di catrafuse, bagaj, nulime} {fr: bagages, foule} {en: baggage, pndz tu cari s-bag (s nveashti) cpitunjlu cu cari doarmi crowd} omlu; clufi {ro: fa de pern} {fr: taie doreiller} {en: clci/clce (c-l-ci) sf clci/clce (c-l-ci) apal tsi pillow case} culufi/culufe (cu-l-fi) sf culuhi (cu-lh) easti sh-ca un binet (sunghii, lohi, shpang) {ro: sabiepunga i cutia (di carti, cheali, etc.) cu cari si-anvileashti un baionet} {fr: sabre-baonnette} {en: sabre-bayonet} lucru; clufi {ro: nvelitoare (de pnz, de carton, de piele, clghuz (c-l-ghz) sm, sf clghuz (c-l-gh-z), etc.)} {fr: enveloppe en carton, en cuir, etc.} {en: envelope, clghuji (c-l-ghj), clghuzi/clghuze (c-l-gh-zi) wrapper (made of carton, leather, etc.)} clufi/clufe (c-l- un cu clguz

246

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

clguz (c-l-ghz) sm, sf vedz tu cluz alumchili-a unui arburi; ciulescu, nciulescu, scrshtescu, clisescu (c-l-i-ss-cu) vb IV vedz tu clai scrishtescu {ro: elaga, cura de ramuri (un arbore)} {fr: clisiri/clisire (c-l-i-s-ri) sf vedz tu clai laguer, monder, couper les branches dun arbre} {en: pruclisit (c-l-i-st) adg vedz tu clai ne, trim, branch (a tree)} clrsit (c-lr-st) adg clrsit clmar (c-l-mr) sn clmari/clmare (c-l-m-ri) vas (c-lr-s-t), clrsits (c-lr-sts), clrsiti/clrsite (c-lr-snjic (di yilii, di metal, etc.) tu cari s-tsnea, aoa sh-un chiro, ti) (arburi) tsi-lj s-ari tljat alumchi; ciulit, nciulit, scrishtit, milanea cu cari si ngrpsea crtsli; climar {ro: climar} scrshtit {ro: (arbore) elagat, cu ramuri tiate} {fr: mond, {fr: encrier} {en: inkpot, inkwell, inkstand} ex: imna cu cllagu, avec les branches coupes} {en: pruned, trimmed, marlu n brnu climar (c-li-mr) sn climri (c-li-mr) branched a tree} clrsiri/clrsire (c-lr-s-ri) sf clrsiri clmbucheau (c-lm-bu-ch-) sf vedz tu clmbuchi (c-lr-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-clrseashti un arburi; clmbuchi1 (c-lm-bch) sn clmbuchi/clmbuche (cciuliri, nciuliri, scrishtiri, scrshtiri {ro: aciunea de a elaga, lm-b-chi) plant analt (ct omlu sh-cama), cu frndzili de a tia ramuri (de la un arbore)} {fr: action dlaguer, lundz shi chipitoasi, cu yimishi-grnutsi (lugursiti ca yiptu) dmonder, de couper les branches dun arbre} {en: action of tsi crescu pri cuceanj (clnj) lundzi di vr palm, cari spruning, of trimming, of branching a tree} matsin sh-da un frin galbin di cari s-fatsi culeashlu (c- clrsiri/clrsire (c-lr-s-ri) sf vedz tu clrsescu cimaclu); (fig: 1: loclu siminat cu clmbuchi (clmbuchea- clrsit (c-lr-st) adg vedz tu clrsescu u); 2: cuceanlu (clamea) pri cari crescu grnutsili di clm- clrush1 (c-l-rsh) sn clrushi/clrushe (c-l-r-shi) buchi); misur, arapositi, arpusit, arpusit, grnishor {ro: pomnuclju di grnutsi di-au (i lilicili dit cari s-featsir) tsi rumb} {fr: mas} {en: corn} ex: clmbuchi (misur) hertu; criscur deadun shi suntu actsati di njits alumchi, iu porcul intr tu clmbuchi (fig: loclu siminat cu misur); apresh alumchili sh-eali suntu actsati di alti alumchi ma mri, shfoclu cu clmbuchi (fig: clnj, cuceanj di misur) clmbu- iu tuti alumchili bitisescu pi-un singur trup tu mesea-a chi2/clmbuche (c-lm-b-chi) sf clmbuchi/clmbuche mnucljului; crlush, crmstar, cirush, crush, crush, (c-lm-b-chi) (un cu clmbuchi1) clmbucheau gearnush, arapun, arapuni, areapuni, areapini, aripinush, (c-lm-bu-ch-) sf clmbuchei (c-lm-bu-ch) agru reapin, ripinid {ro: ciorchine} {fr: grappe de raisins} {en: cari easti siminat cu clmbuchi {ro: porumbite} {fr: champ bunch of grapes} ex: mcai un clrush (arapun) di-au; plant avec du mas} {en: corn field} cmclrushili (arapunjlji) lescu crlush (c-r-lsh) sn bcuchi/cmbcuche (cm-b-c-chi) sf cmbcuchi (cmcrlushi/crlushe (c-r-l-shi) (un cu clrush1) b-cch) pit di frin di clmbuchi; pit di bubot; pispi- crmstar (cr-ms-tr) sn crmstari/crmstare (cr-mslit, pruscutit {ro: plcint de mlai} {fr: galette de farine de t-ri) (un cu clrush1) gearnush (g-ear-nsh) sf mas} {en: kind of Aromanian cake (pie) made of corn flour} gearnushi/gearnushe (g-ear-n-shi) (un cu clrush1) clmbuchi2/clmbuche (c-lm-b-chi) sf vedz tu clrush2 (c-l-rsh) sn vedz tu cirush2 clmbuchi1 clthic (c-l-th-c) sf clthitsi/clthitse (c-l-th-tsi) clmnjau (c-lm-nj-) sf clmnjei (c-lm-nj) un cu cltic prtsli di grni tsi-armn tu agru s-putridzasc, dup tsi biri- clthici/clthice (c-l-th-ci) sf clthici/clthice (c-l-thchetea easti sitsirat, adunat sh-purtat acas; agrul tu cari ci) un cu cltici armasir frndzli shi prtsli dit truplu a grnilor, a misurlui cltic (c-l-th-c) sf vedz tu clat (cu-ardtsinjli ngrupati tu loc), etc., dup tsi birichetea easti cltici/cltice (c-l-th-ci) sf vedz tu clat purtat nafoar dit agru {ro: pi; mirite} {fr: chaume, cltor (c-l-tr) adg, sm, sf vedz tu cali taule} {en: stubble; stubble field} ex: agrul a nostru easti tora cluz (c-l-z) sm, sf cluz (c-l--z), cluji (c-l-j), un clmnjau di clmbuchi cluzi/cluze (c-l--zi) omlu cari fatsi sutsat a altor clpci1 (c-lp-c) sm vedz tu clupi1 oaminj tra s-l-aspun calea (sh-cari, de-arad, njardzi n clpci2 (c-lp-c) sm vedz tu clupi2 frmtea-a lor, etc.); pravda (calu, mula, etc.) tsi njardzi tu clpciu (c-lp-c) sm clpceadz (c-lp-cdz) scriari frmtea-a crvaniljei (cari poart un chipur, cari shtii iu shi neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz clpci1 shi clpci2 cndu s-astmtseasc tr niheam chiro ca s-dizvurseasc clpi1/clpe (c-l-pi) sf vedz tu clupi1 alanti prvdz, etc.); birbeclu tsi njardzi n frmtea-a oilor; clpi2/clpe (c-l-pi) sf vedz tu clupi2 clguz, culaguz, cluz, cluz; (expr: cluzlu-a furlor; cluz = clpodhi/clpodhe (c-l-p-dhi) sf clpodz (c-l-pdz) spionlu, omlu din hoar, tsi l da hbri a furlor di tsi s-fatsi n un cu clpodi hoar, tsi l spuni a furlor tsi s-adar, cum s-adar, pri iu si sclpodi/clpode (c-l-p-di) sf clpodz (c-l-pdz) 1: duc, etc.) {ro: cluz; calul sau catrul care merge n fruntea hlati di lemnu (metal, carti, etc.) tsi ari forma-a unui lucru tsi caravanei} {fr: guide; le cheval et, surtout, le mulet qui vrem s-lu ftsem (pputs, fesi, stranj, etc.), sh-cari n-agiut s- marche la tte dune caravane} {en: guide; the horse or the lu ftsem lucrul cu aest form; calupodi, clipod, clupi; mule who leads the caravan} ex: el easti cluzlu a furlor (fig: 1: clpodi = (i) atsea tsi sh-u bag omlu tu cicior tra s(expr: shpionlu); crvanea u-als s-u poart cum shtii cluza poat s-imn pri uscat (prit ploai, lschi sh-neau); podim, (mula din cap); cluz cu chipur, tini ts earai clguz (cpputs, curdelji, etc.; (ii) urnechea tsi easti loat ca un para- l-ghz) sm, sf clguz (c-l-gh-z), clguji (c-ldigm di cum lipseashti s-aspun un lucru; prstisirea pri-un ghj), clguzi/clguze (c-l-gh-zi) (un cu cluz) ex: scar (di multi ori multu) ma njic a unui lucru (cas, pampori, mula clguz lo frmtea culaguz (cu-la-ghz) sm, sf stranj, etc.); iurnec, iurnechi, mostr, paradigm) {ro: calup, culaguz (cu-la-gh-z), culaguji (cu-la-ghj), culaguzi/cutipar (de fes, de pantofi, de rochie, etc.)} {fr: forme ou moule laguze (cu-la-gh-zi) (un cu cluz) ex: culaguzlu (expr: (de cordonnier, de chapelier, etc.)} {en: form or mould (of shpiunlu) a lor easti-un aush cluz (c-lz) sm, sf cluz shoes, hats, etc.)} calupodi/calupode (ca-lu-p-di) sf (c-l-z), cluji (c-lj), cluzi/cluze (c-l-zi) (un cu calupoadi/calupoade (ca-lu-po-di) (un cu clpodi) cli- cluz) cluz (clz) sm, sf cluz (cl-z), cluji (clj), clupod (c-li-p-d) sf clipoadi/clipoade (c-li-po-di) (un zi/cluze (cl-zi) (un cu cluz) ex: s-hii a mea cluz cu clpodi) (cluz) cluzlichi/cluzliche (c-l-uz-l-chi) sf cluzclrets (c-l-rts) sm vedz tu cal1 lichi (c-l-uz-lch) atsea (tehnea, lucrul) tsi fatsi un cluz; clrimi/clrime (c-l-r-mi) snpl(?) vedz tu cal1 culaguzlchi {ro: meseria de cluz; cluzire} {fr: mtier du clriu1 (c-l-r) sm vedz tu cal1 guide; conduite} {en: profession of the guide; guidance, clriu2 (c-l-r) sm vedz tu cal1 leadership} culaguzlchi/culaguzlche (cu-la-ghuz-l-chi) clrsescu (c-lr-ss-cu) vb IV clrsii (c-lr-s), clrseam sf culaguzlchi (cu-la-ghuz-lch) (un cu cluzlichi) (c-lr-sem), clrsit (c-lr-s-t), clrsiri/clrsire (c- culguzlichi/culguzliche (cu-l-ghuz-l-chi) sf culguzlichi lr-s-ri) cur un arburi di lumchili di cari nu-ari ananghi; talj (cu-l-ghuz-lch) (un cu cluzlichi)

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

247

cluzlichi/cluzliche (c-l-uz-l-chi) sf vedz tu cluz di la coasti pn tu loclu iu s-acats ciciorlu di trup; bosh, clcadz (cl-c-dz) sf fr pl soi di tsupat cu lipida coaps, cipoc, ciupoc, gof, scheli, slaghin, slghin, slbints; ncusurat, shutst niheam, cu cari s-talji alumchi, erghi i slaghin, crtsioar, curtsori, ilji {ro: old; rn} {fr: hanche; ljanur; tsupat, cldiftir {ro: mrce, secure mare i curbat} flanc, cot} {en: hip; one of the two sides of the mans body} {fr: grosse serpe, gouet serpentaire} {en: bill-hook} ex: aruc ex: chirageadzlji s-timsir: unlu pri clcu (pri-un parti), altu un mutrit la earb shi, cndu vidzu clcadza, lji si trihir pri dints truplu cldari/cldare (cl-d-ri) sf cldri (cl-dr) vas mari di clcari/clcare (cl-c-ri) sf vedz tu calcu metal (bcri), ma njic di czanea, multi ori cu dau mnush clcat (cl-ct) adg vedz tu calcu (di-un parti sh-di-alant), tu cari s-herbu lucri; crdari, clcnj (cl-cnj) sn clcnji/clcnje (cl-c-nji) 1: partea brcaci, brgaci, brgaci, brugaci, brughaci {ro: cldare} {fr: di dinpoi di la ptuna (pata) a ciciorlui; partea di pputs (pat, chaudron} {en: caldron, cauldron, large kettle} cldtcuni, tupuc), di dinpoi, anltsat niheam; partea di prpodi rushi/cldrushe (cl-d-rshi) sf cldrush (cl-d-rsh) tsi acoapir partea di dinpoi di la ptuna-a ciciorlui; 2: marcldari ma njic; cldush {ro: cldrue} {fr: petit chaudron} dzinea di pni, i filia di pni tsi ari parti dit aest mardzini; 3: {en: small cauldron} ex: s-hearb n cldrushi cldush (clmardzinea di pit, shutst shi nduplicat, ic cumata di pit dsh) sn cldushi/cldushe (cl-d-shi) (un cu cldtsi ari ahtari mardzini {ro: clci; coltuc (de pine); marginea rushi) ex: un cldush di lapti pi dints shadi sh-nu s-vears sucit shi ndoit de la plcinta aromneasc} {fr: talon; (angucitoari: luna) crdari/crdare (cr-dh-ri) sf crdri croton de pain (pris sur un ct rond du pain); toute la partie (cr-dhr) (un cu cldari) sphrique extrieure et rabattue dune galette feuillete, dune cldrmi/cldrme (cl-d-r-mi) sf vedz tu cldrm pit} {en: heel; slice with a round border, of a loaf of cldrimi/cldrime (cl-d-r-mi) sf vedz tu cldrm bread; twisted border of an Aromanian pit} ex: am doi cldrm (cl-dr-m) sm cldrmadz (cl-dr-mdz) ficiori, cndu lj-aduc acas , nsh mutrescu nafoar, sh-cndu chetsrli (chirmidzli i cumtsli di lemnu) tsi s-bag pi-un es nafoar, nsh mutrescu-acas (angucitoati: clcnjili); nj- petur di-arin sh-cu cu cari s ncalts (si-acoapir, s ndreadzi) acupirii ptuna shi clcnjlu a ciciorlui; cicioarili a ursljei nu- un cali tra s-poat s-urdin amxili ma ghini; loclu tsi easti au clcnji; talji-nj un clcnj di pni; tu clcnjlu di pit nu s- ncltsat cu chetri (chirmidz i cumts di lemnu) {ro: calbag ni veardz, ni altu tsiva clciun (cl-cn) sn darm, loc (drum) pavat} {fr: pavage} {en: pavement} ex: tu clciuni/clciune (cl-c-ni) un soi di prpodi cari acoapir ubor cu cldrmadz (ubor ncltsat) cndrm (cn-dr-m) pata shi clcnjlu-a ciciorlui (shi sh-u-adutsi cu pputsa di sm cndrmadz (cn-dr-mdz) (un cu cldrm) cncas fapt di ln, pndz i pustavi); un soi di prpodz drm (cn-dr-m) sm cndrmadz (cn-dr-mdz) (un shcurti, di cas, multi ori di ln; clciuni, ptun, scufuni {ro: cu cldrm) ex: carotsli asun pri cndrmadz cldrun fel de ciorapi scuri purtai n cas, mai mult de femei; mi/cldrme (cl-d-r-mi) sf cldrnj (cl-d-rnj) (un oset, clun} {fr: chaussettes qui couvre la partie du bas du cu cldrm) ex: calea tsi dutsea la voi easti cu cldrmi pied jusqu la cheville} {en: kind of short socks worn in the cldrimi/cldrime (cl-d-r-mi) sf cldrinj (cl-d-rnj) house, mostly by women; short socks, half hose} clciu(un cu cldrm) ex: sh-tu sucachea-a noastr adrar ni/clciune (cl-c-ni) sf clciunj (cl-cnj) (un cu clcldrimi caldrmagi (cal-dr-ma-g) sm caldrmageadz ciun) clcinji/clcinje sf clcinji/clcinje (un cu clciun) (cal-dr-ma-gdz) omlu tsi adar, vindi ic lucreadz cu calts (cl-ts) sf calts (cl-ts) lucri ca pputs (mestri, chetsrli cu cari si ncalts cljurli; caldrmgi, caldrmagiu, scorni, pudimati, curdeli, etc.) tsi li poart omlu tu partea di caldrmgiu {ro: caldarmgiu} {fr: celui qui fait le pavage} nghios a ciciorlui cndu imn, tra s-nu calc pri loc cu ciciorlu {en: pavement worker} caldrmgi (cal-drm-g) sm gol {ro: nclminte} {fr: chaussure} {en: footwear} caldrmgeadz (cal-drm-gdz) (un cu caldrmagi) clctur (cl-c-t-r) sf vedz tu calcu caldrmagiu (cal-dr-ma-g) sm caldrmagii (cal-dr-maclcheri/clchere (cl-ch-ri) sf clcheri (cl-chr) shi clche- g) (un cu caldrmagi) caldrmgiu (cal-drm-g) sm ruri (cl-ch-rur) un soi di cheatr alb (azvesti) tsi scaldrmgii (cal-drm-g) (un cu caldrmagi) astindzi shi s-ameastic cu apa tra s-da un soi di muljitur cldrushi/cldrushe (cl-d-rshi) sf vedz tu cldari alb cu cari s-buisea casili aoa sh-un chiro; crcheri, hlcheri, cldishor (cl-di-shr) adg vedz tu caldu azvesti, zvesti {ro: var} {fr: chaux} {en: lime} ex: ded casa cu cldur (cl-d-r) sf vedz tu caldu clcheri (azvesti); apa di clcheri easti bun la arsuri clduros (cl-du-rs) adg vedz tu caldu clchirusescu (cl-chi-ru-ss-cu) vb IV clchirusii (cl-chi-ru- cldush (cl-dsh) sn vedz tu cldari s), clchiruseam (cl-chi-ru-sem), clchirusit (cl-chi-ru- cleashc (c-lesh-c) sf vedz tu carots s-t), clchirusiri/clchirusire (cl-chi-ru-s-ri) dau cu clclescu (c-ls-cu) (mi) vb IV clii (c-l), cleam (c-lem), cheri (casa, loclu, pomlu, etc.); clchirusescu {ro: vrui} {fr: clit (c-l-t), cliri/clire (c-l-ri) lu nvrtushedz herlu cu enduire de chaux, badigeonner} {en: lime, lime sprinkle (soil), bgarea-a lui tu foc prota, sh-cu-artsirea-a lui, unshun; (fig: lime wash (trees)} clchirusit (cl-chi-ru-st) adg 1: (mi) clescu = mi nvrtushedz cu-atseali tuti prit cari trec clchirusit (cl-chi-ru-s-t), clchirusits (cl-chi-ru-sts), cl- tora, tra s-pot s-aravdu ghini trninti, cndu va trec prit alti ma chirusiti/clchirusite (cl-chi-ru-s-ti) tsi easti dat cu clcheri; greali lucri; expr: 2: li clescu = (i) mc multu; u ndes; mi azvistusit {ro: vruit} {fr: badigeonn} {en: limed} clchinftescu; mi satur di mcari; mi-adar fushechi (ciuflec; tsai, rusiri/clchirusire (cl-chi-ru-s-ri) sf clchirusiri (cl-chi-ruetc.); aglisescu, aglescu, isihsescu; lj-au puteari; etc.; (ii) sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-azvistuseashti; azvistusiri {ro: beau multu (yin, archii, etc.) sh-mi mbet; mi fac dzad iunea de a vrui; vruire} {fr: action denduire de chaux, de (cndil, hrup, crup, cucut, ciurl, tsai, etc.); etc.; (iii) fur, ljau badigeonner} {en: action of liming} crcheri/crchere (crpeascumta; li ciulescu (spstrescu, ciunescu, ciuplescu, ch-ri) sf crcheri (cr-chr) shi crcheruri (cr-ch-rur) cpslsescu, etc.); bag tu mnica di la tmbari; etc.; (iv) mi (un cu clcheri) hlcheri/hlchere (hl-ch-ri) sf hlcheri duc, fug peascumta; li deapin (ciulescu; scarmin; spstrescu; (hl-chr) (un cu clcheri) shpirtuescu, crtsnescu, etc.); nj-ljau cicioarli dinanumirea; li clchirusescu (cl-chi-ru-ss-cu) vb IV vedz tu clcheri tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau prtljli; u fac (acats ctr) clchirusiri/clchirusire (cl-chi-ru-s-ri) sf vedz tu clcheri naparti; u-angan ctsaua; nj-frngu (nj-arup) gusha (zverca); clchirusit (cl-chi-ru-st) adg vedz tu clcheri nj-ljau perlu (ocljilj, zverca); etc.) {ro: cli (fierul)} {fr: clcinji/clcinje sf vedz tu clcnj tremper de lacier} {en: harden (steel), cast (iron)} ex: l-clish clciun (cl-cn) sn vedz tu clcnj (l-tricush prit foc) herlu?; ursea, clea-ti niheam; l-vidzui c li clciuni/clciune (cl-c-ni) sf vedz tu clcnj cleashti (expr: mc) vrtos; clea tini (expr: mc) sh-tats; clcu (cl-cu) sm pl(?) partea-a truplui di om iu s-leag sh-mcar di s-clir (expr: di loar puteari, di s-sturar, ciciorlu cu mesea; un di dauli prts di sum brats a omlui nftir); dusir la hani shi s-clir (expr: biur multu, s

248

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

mbitar); cu yinlu tsi-l biui mi clii (expr: mi mbitai) ghini; li-mir-sts), climirsiti/climirsite (c-li-mir-s-ti) tsi-lj s-ari multu yin s-cli (expr: s-biu) seara-atsea; cara s-cleashti dzs un zbor, i-lj s-ari fapt un semnu, tra s-lj s-aspun (expr: bea yin, s mbeat), lj-yini limba; li cleashti (expr: li zboar di sntati i ghineats la un andamusi; bunuit, ghinuit, fur) tuti penurili; li cli (expr: li lo, li fur) matsli di la njelu prishindit, hiritisit, hiritsit {ro: salutat} {fr: salu} {en: tsi-l tljem; pita cum va lj-u clescu (expr: va lj-u fur); lj-fur greeted, saluted} climirsiri/climirsire (c-li-mir-s-ri) sf nelu shi li cleashti (expr: fudzi) di-aclo; li clii (expr: fudzii climirsiri (c-li-mir-sr) atsea tsi s-fatsi cndu speascumta) c nu vream s-mi vead vrnu; s-li clim (expr: s- climirseashti lumea; bunuiri, ghinuiri, prishindiri, hiritisiri, fudzim) di-aoa ct ma-agonja; clea-li (expr: fudz) di-aoa c hiritsiri {ro: aciunea de a saluta; salutare} {fr: action de nu voi s-ti ved clit (c-lt) adg clit (c-l-t), clits (csaluer; salutation} {en: action of greeting, of saluting} lts), cliti/clite (c-l-ti) tsi easti nvrtushat (herlu) {ro: climirsiri/climirsire (c-li-mir-s-ri) sf vedz tu climirsescu clit (fierul)} {fr: tremp (lacier)} {en: hardened (steel), climirsit (c-li-mir-st) adg vedz tu climirsescu casted (iron)} ex: crliglu di cornu clit (nvrtushat tu foc); climisescu (c-li-mi-ss-cu) vb IV vedz tu calemi2 eara clit caic (expr: eara multu mbitat, eara faptu dzad) climisiri/climisire (c-li-mi-s-ri) sf vedz tu calemi2 cliri/clire (c-l-ri) sf cliri (c-lr) atsea tsi s-fatsi cndu climisit (c-li-mi-st) adg vedz tu calemi2 tsiva i cariva s-cleashti {ro: aciunea de a cli (fierul)} {fr: clingoaci/clingoace (c-lin-go-ci) sf clingoci (c-lin-gc) action de tremper de lacier} {en: action of hardening (steel), un di dau shcoapi lundzi, cari au cti un loc iu s-poat omlu of casting (iron)} s-sh bag cicioarili, cndu va s-va s-imn cu shcoapili tu loc clf (cl-f) sm clfadz (cl-fdz) om (di-arad tinir) cari di cicioari {ro: catalige, picioroange} {fr: chasses} {en: lucreadz ma multu chiro cu-un mastur tra s-lj-u nveats stilts} tehnea; om cari, dup tsi ari lucrat ma multu chiro cu un clipod (c-li-p-d) sf vedz tu clpodi mastur tsi cunoashti ghini un tehni, u-ari nvitsat shi tora ari clipodh (c-li-p-dh) sf clipoadhi/clipoadhe (c-li-pondreptul s-lucreadz tu-aest tehni; calf, cirac, ciuraci, cireac, dhi) un cu clipod mucio {ro: calf} {fr: apprenti, ouvrier} {en: apprentice} ex: clipush (c-li-psh) sn vedz tu chiulafi ari mults clfadz prmtarlu-a meu calf (cl-f) sf cliri/clire (c-l-ri) sf vedz tu clescu calfi/calfe (cl-fi) (un cu clf) clflchi/clflche clisar (c-li-sr) sm vedz tu clisescu (cl-f-l-chi) sf clflchi (cl-f-lch) chirolu tsi-l fatsi un clisescu (c-li-ss-cu) vb IV clisii (c-li-s), cliseam (c-liclf tra s shi nveats tehnea lucrndalui cu un mastur; sem), clisit (c-li-s-t), clisiri/clisre (c-li-s-ri) lj-caftu nvitsarea-a unei tehni lucrndalui cu u mastur {ro: clfie} {fr: a vrnui tra s-nj fac tsiva; cljem cariva s-nj yin acas apprentissage, compagnonnage} {en: apprenticeship} (vizit, la meas, etc.); acljem, aclisescu, cljisescu, clflchi/clflche (cl-f-l-chi) sf vedz tu clf acljisescu, grescu (s-intr, s-yin, s-fac, etc.), cupusescu (fac clgrits1 (cl-g-r-ts) sf vedz tu clugr copuslu tr) {ro: invita} {fr: convier, inviter} {en: invite} ex: clgrits2 (cl-g-r-ts) sf clgrits vedz tu clugrits2 cliseashti (acljam) oaspits acas clisit (c-li-st) adg clghrits 1(cl-gh-r-ts) sf clghrits (cl-gh-r-ts) un clisit (c-li-s-t), clisits (c-li-sts), clisiti/clisite (c-li-scu clgrits1 ti) harea tsi u-ari un cndu easti acljimat iuva; acljimat, clghrits2 (cl-gh-r-ts) sf clghrits (cl-gh-r-ts) un aclisit, cljisit, acljisit, grit (s-intr, s-yin, s-fac, etc.), cu clgrits2 cupusit (faptu copuslu tr) {ro: chemat, invitat} {fr: apell, clic (c-lc) sm vedz tu cal1 invit} {en: called, invited} clisiri/clisire (c-li-s-ri) sf clici/clice (c-l-ci) sf vedz tu cali clisiri (c-li-sr) atsea tsi fatsi un cndu cliseashti; clighurthichi/clighurthiche (c-li-ghur-th-chi) sf clighuracljimari, aclisiri, cljisiri, acljisiri, griri (s-intr, s-yin, sthichi (c-li-ghur-thch) un cu cligurtichi fac, etc.), cupusiri (ftseari copuslu tr) {ro: aciunea de a cligurtichi/cligurtiche (c-li-ghur-th-chi) sf cligurtichi (cchema, de a invita; chemare, invitare, invitaie} {fr: action li-ghur-thch) hlatea (punga, ceanta) tu cari crvnarlu dapeller, action dinviter, invitation} {en: action of calling tsnea, aoa sh-un chiro, hltsli di ncltsari a caljlor {ro: (inviting), invitation} cljisescu (c-lji-ss-cu) vb IV cljisii punga n care eful caravanei inea uneltele de potcovit caii} (c-lji-s), cljiseam (c-lji-sem), cljisit (c-lji-s-t), clji{fr: bourse dans laquelle un conducteur de caravane gardait siri/cljisre (c-lji-s-ri) (un cu clisescu) cljisit (c-ljises instruments ferrer} {en: purse where the leader of a st) adg cljisit (c-lji-s-t), cljisits (c-lji-sts), cljisicaravan used to keep the tools for shoeing the horses} ti/cljisite (c-lji-s-ti) (un cu clisit) cljisiri/cljisire (cclimar (c-li-mr) sn vedz tu clmar lji-s-ri) sf cljisiri (c-lji-sr) (un cu clisiri) aclisescu climcheari/climcheare (c-lim-ch-ri) sf climcheri (c-lim(a-c-li-ss-cu) vb IV aclisii (a-c-li-s), acliseam (a-c-lichr) cumat di pndz cu cari muljarea sh-acoapir caplu sem), aclisit (a-c-li-s-t), aclisiri/aclisre (a-c-li-s-ri) (perlu shi gusha); shimii, baltsu, mndil, cftani, ciceroan, (un cu clisescu) aclisit (a-c-li-st) adg aclisit (a-c-litsitsiroanji, distimeli, lhur, lhuri, vlashc, poshi, tarpoashi, s-t), aclisits (a-c-li-sts), aclisiti/aclisite (a-c-li-s-ti) pihits, pischiri, schepi, zvon, vel, etc. {ro: nfram} {fr: (un cu clisit) aclisiri/aclisire (a-c-li-s-ri) sf aclisiri (afichu, voile de tte} {en: head scarf} ex: climcheari vor si sh- c-li-sr) (un cu clisiri) acljisescu (a-c-lji-ss-cu) vb poart; nj-adusi n climchear climcheri/climchere (c- IV acljisii (a-c-lji-s), acljiseam (a-c-lji-sem), acljisit lim-ch-ri) sf climcheri (c-lim-chr) (un cu (a-c-lji-s-t), acljisiri/acljisre (a-c-lji-s-ri) (un cu climcheari) calimcheri/calimchere (ca-lim-ch-ri) sf clisescu) acljisit (a-c-lji-st) adg acljisit (a-c-lji-s-t), calimcheri (ca-lim-chr) (un cu climcheari) ex: tsi au di acljisits (a-c-lji-sts), acljisiti/acljisite (a-c-lji-s-ti) (un sirm calimcherli, calimcheri di Beshlj-adusi; cu calimcheri li cu clisit) acljisiri/acljisire (a-c-lji-s-ri) sf acljisiri (an cap calimcher (ca-lim-ch-r) sf calimcheri/calimchere c-lji-sr) (un cu clisiri) clisitor (c-li-si-tr) adg (ca-lim-ch-ri) (un cu climcheari) clisitoari/clisitoare (c-li-si-to-ri), clisitori (c-li-si-tr), climcheri/climchere (c-lim-ch-ri) sf vedz tu clisitoari/clisitoare (c-li-si-to-ri) frtatlu-a gambrolui cari climcheari shadi ning el la ncurunari, cari cliseashti shi aproachi climirsescu (c-li-mir-ss-cu) vb IV climirsii (c-li-mir-s), oaspitslji la numt, cari poart hbrli, etc.; clisar, csvyear, climirseam (c-li-mir-sem), climirsit (c-li-mir-s-t), hsvyear, sihdyear {ro: vornicel, concar} {fr: garon climirsiri/climirsire (c-li-mir-s-ri) fac un semnu shi dzc dhonneur une noce} {en: best man} clisar (c-li-sr) un zbor di sntati (vreari, urari, tinjii, ghineats, etc.) cndu sm clisari (c-li-sr) (un cu clisitor) mi-adun cu cariva; bunuescu, ghinuescu, prishindescu, clisiri/clisire (c-li-s-ri) sf vedz tu clisescu hiritisescu, hiritsescu {ro: saluta} {fr: saluer} {en: greet, clisit (c-li-st) adg vedz tu clisescu salute} ex: shndoilji n climirsim (n ghinuim) climirsit clisitor (c-li-si-tr) adg vedz tu clisescu (c-li-mir-st) adg climirsit (c-li-mir-s-t), climirsits (c- clit (c-lt) adg vedz tu clescu

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

249

clitor (c-li-tr) adg, sm, sf vedz tu cali of a man head-dress, usually fringed with fur, worn by a clits (c-l-ts) sf vedz tu cali prince or high boyard} ex: cu clpachea (capela) pri dzinuclju clivar (c-li-vr) sm, sf, adg vedz tu cliv clpzan (cl-p-zn) adg vedz tu calpu cliv (c-l-v) sf clivi/clive (c-l-vi) shi clivi (c-lv) soi clpitor (cl-pi-tr) sn vedz tu cripitor di cas njic, adrat di-arada tu pduri sh-tr putsn chiro, di clpitur (cl-pi-t-r) sf vedz tu crep1 leamni sh-alumchi, acupiriti di palji, tu cari shadi lumea oar- clpuzan (cl-pu-zn) sm, sf, adg vedz tu calpu fn, ic tu cari lumea sh-prvdzli pot si sh-afl apanghiu di clpuznari/clpuznare (cl-pu-z-n-ri) sf vedz tu calpu ploai sh-arcoari; colib, caleau, ctun; (fig: cliv = cas clpuznat (cl-pu-z-nt) adg vedz tu calpu njic, proast sh-oarfn, adrat di lemnu, cheatr i chirmid,clpuzneashti/clpuzneashte (cl-pu-z-nesh-ti) adv vedz tsi sh-u-adutsi cu-un cliv) {ro: colib, bordei} {fr: cabane, tu calpu chaumire} {en: hut, shack, thatched cottage} ex: clivili al clpuznedz (cl-pu-z-ndz) vb I vedz tu calpu Gog; pri la clivi nu tritseam; putsni hori armneshti au clpuznescu (cl-pu-z-ns-cu) adg vedz tu calpu clivi, tuti au casi di cheatr colib (c-li-b shi co-l-b) sf clpuznii/clpuznie (cl-pu-z-n-i) sf vedz tu calpu colibi/colibe (c-li-bi shi co-l-bi) (un cu cliv) ex: ascun- cltsvet (cl-ts-v-t) sf cltsveti/cltsvete (cl-ts-v-ti) di-ti tru coliba di dup cas caleau (ca-le-) sf calei (ca- lugurii (di lastic) cu cari s-acats cioaritslji sum dzinuclji; l) (un cu cliv) ex: nu-nj fac un caleau... clivoci/c- buvet, buveat, vuvet, vuveat {ro: jartier cu care se in livoce (c-li-v-ci) sf clivoci/clivoce (c-li-v-ci) cliv cioarecii sub genunchi} {fr: jarretire destine fixer les njic {ro: colibioar} {fr: petite chaumire} {en: small hut, cioarits au dessous de genoux} {en: garter used to hold the small shack} ex: clivocea-a mea di palji clivuci/clivuce cioarits bellow the knee} ex: agiundzea pn di cltsvet (c-li-v-ci) sf clivuci/clivuce (c-li-v-ci) (un cu cliclufi/clufe (c-l-fi) sf vedz tu clafi voci) ex: clivucea eara adrat di putsn chiro clivucic clugr (c-l-gr) sm clugri (c-l-gr) brbat tsi featsi (c-li-vc-c) sf clivucitsi/clivucitse (c-li-vc-tsi) (un ligmintu s-treac un ban curat shi ncljinat al Dumnidz, cu clivoci) ex: n csic, clivucic (ca un clivucic) fr vreri trupeshti shi lumeshti sh-cari di-arad bneadz tuclivushc (c-li-vsh-c) sf clivushtsi/clivushtse (c-liun mnstir (cu-un sutsat di brbats ca el); clugur, clugru, vsh-tsi) (un cu clivoci) ex: vrea s-dzac tu clivushc caloir {ro: clugr, monah} {fr: moine} {en: monk, friar} ex: clivar (c-li-vr) sm, sf, adg clivar (c-li-v-r), clivari clugr cu cciul lai s-ti ved clugur (c-l-gur) sm (c-li-vr), clivari/clivare (c-li-v-ri) un tsi bneadz tu- cluguri (c-l-gur) (un cu clugr) clugru (c-l-gru) un cliv {ro: coliba} {fr: habitant dune chaumire} {en: sm clugri (c-l-gri) (un cu clugr) caloir (ca-l-ir) one who lives in a hut, shack} sm caloiri (ca-l-ir) (un cu clugr) clugrits1 (c-luclivoci/clivoce (c-li-v-ci) sf vedz tu cliv g-r-ts) sf clugrits (c-l-g-ri-ts) muljari tsi featsi clivuci/clivuce (c-li-v-ci) sf vedz tu cliv ligmintu s-treac un ban curat shi ncljinat al Dumnidz, clivucic (c-li-vc-c) sf vedz tu cliv fr vreri trupeshti shi lumeshti sh-cari di-arad bneadz tuclivushc (c-li-vsh-c) sf vedz tu cliv un mnstir (cu-un sutsat di muljeri ca ea); clugurits, cljisescu (c-lji-ss-cu) vb IV vedz tu clisescu clugrits, clugreau, calugreau, clgrits, glgrits {ro: cljisiri/cljisire (c-lji-s-ri) sf vedz tu clisescu clugri} {fr: religieuse, nonne, solitaire} {en: nun} cljisit (c-lji-st) adg vedz tu shi clisescu clugurits1 (c-lu-gu-r-ts) sf clugurits (c-lu-gu-r-ts) cljush (c-ljsh) sm cljush (c-ljsh) protlu (ma marli, (un cu clugrits1) clugrits1 (c-lu-gr-ts) sf clugrits cpia) dit un parei di oaminj; cap, capidan {ro: ef de grup} (c-lu-gr-ts) (un cu clugrits1) clugreau1 (c-lu{fr: premier ou chef dun groupe} {en: leader of a group} gre-) sf clugreali/clugreale (c-lu-gre-li) (un cu cloari/cloare (c-lo-ri) sf clori (c-lr) harea tsi u-ari clugrits1) calugreau1 (ca-lu-gre-) sf calugreali/calucrul tsi easti caldu; cldur mult tsi dugureashti; cldur, lugreale (ca-lu-gre-li) (un cu clugrits1) ex: bana-nj croari, curoari, acuroari, dugoar, flog, prjal {ro: cldur, calugreau (fig: singuratic, ca un clugrits) clgrits1 ari} {fr: chaleur excessive} {en: intense heat} ex: tu ayia a (cl-g-r-ts) sf clgrits (cl-g-r-ts) (un cu clucloariljei (a cldurljei) di vear; lucrm tu cloari (cldur); grits1) ex: ns s-featsi clgrits clugrush (c-lu-gdishcljidi pingerea c easti mari cloari; nj-easti cloari (caldu, rsh) sm clugrush (c-lu-g-rsh) clugr ma njic {ro: cldur) croari/croare (c-ro-ri) sf crori (c-rr) (un clugra} {fr: petit moine} {en: little monk} clugrash cu cloari) ex: nj-easti croari, va-nj scot saclu; mari croari (c-lu-g-rsh) sm clugrash (c-lu-g-rsh) (un cu fu aeri curoari/curoare (cu-ro-ri) sf curori (cu-rr) (un clugrush) clugrescu (c-lu-g-rs-cu) adg clugreasc cu croari) ex: pri curoari sh-asudoari acuroari/acuroare (c-lu-g-res-c), clugreshts (c-lu-g-rsh-ts), clug(a-cu-ro-ri) sf acurori (a-cu-rr) (un cu croari) ex: tsi nj- reshti (c-lu-g-rsh-ti) tsi ari s-fac cu clugrlji i lucri di-a easti acuroari! ncluredz (nc-lu-rdz) vb I nclurai (nclor, tsi ari s-fac cu bana dit mnstir {ro: clugresc, lu-r), ncluram (nc-lu-rm), nclurat (nc-lu-r-t), monahal} {fr: monacal, monastique} {en: monkish} clunclurari/nclurare (nc-lu-r-ri) l-fac pri cariva tra s-lj hib grescu (c-lu-grs-cu) adg clugreasc (c-lu-gres-c), mult cldur; lu-aprochi un lucru di-un izvur di cldur tra s- clugreshts (c-lu-grsh-ts), clugreshti (c-lu-grsh-ti) lu fac multu caldu; mi-aprindu di cldur, algari shi avurseal (un cu clugrescu) ex: masini clugreshti (expr: masini mult; ncldzscu; dugurescu; nclduredz {ro: (se) nfierverdz) bnta} {fr: (se) chauffer} {en: heat up} ex: di cloari mari, tuts clugrash (c-lu-g-rsh) sm vedz tu clugr aveam nclurat (apreas di cldur), pn sh-caljlji clugrescu (c-lu-g-rs-cu) adg vedz tu clugr nclurat (nc-lu-rt) adg nclurat (nc-lu-r-t), nclurats clugrits1 (c-lu-g-r-ts) sf vedz tu clugr (nc-lu-rts), nclurati/nclurate (nc-lu-r-ti) tsi s-ari clugrits2 (c-l-g-ri-ts) sf clugrits (c-l-g-ri-ts) ncldzt multu; tsi s-ari apreas multu (di-algari, di pulj di broasc tsi s-aspuni ca un larv (soi di yermu) cu avursiri); ncldzt, nclurat {ro: nfierbntat} {fr: chauff} coad tsi anoat tu ap; jaghin, clugurits, clgrits, {en: heated up} nclurari/nclurare (nc-lu-r-ri) sf clugrits, clugreau, calugreau {ro: mormoloc} {fr: ttard} nclurri (nc-lu-rr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva s {en: tadpole} clugurits2 (c-l-gu-ri-ts) sf clugurits nclureadz; ncldzri, ncldurari, duguriri {ro: aciunea de a (c-l-gu-ri-ts) (un cu clugrits2) clugrits2 (c-l(se) nfierbnta} {fr: action de (se) chauffer} {en: action of gri-ts) sf clugrits (c-l-gri-ts) (un cu clugrits2) ex: heating up} mplin easti balta di clugrits clugreau2 (c-l-gre-) clpachi/clpache (cl-p-chi) sf clpchi (cl-pch) un soi sf clugreali/clugreale (c-l-grea-li) (un cu clugrits2) di capel di gun, purtat tu chirolu veclju, di oaminjlji mri calugreau2 (ca-lu-gre-) sf calugreali/calugreale (ca-lush-avuts dit Turchii; capel, cciul {ro: calpac} {fr: colback; gre-li) (un cu clugrits2) clgrits2 (cl-g-r-ts) sf sorte de coiffure (bonnet de fourrure) dhomme} {en: old kind clgrits (cl-g-r-ts) (un cu clugrits2)

250

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

clugrush (c-lu-g-rsh) sm vedz tu clugr (c-lp-cdz) (un cu clupci1) clughr (c-l-ghr) sm clughri (c-l-ghr) un cu clupi2/clupe (c-l-pi) sf cluchi (c-lch) cumat di-un clugr lugurii (spuni) fapt dit grsimi amisticat sh-heart cu-un clughrash (c-lu-gh-rsh) sm clughrash (c-lu-ghturlii di sod (tsi ardi) cu cari omlu sh-aspeal truplu (stranjili, rsh) un cu clugrash lucrili murdari, etc.); spuni; (expr: gumar aspelj? clupea-ts clughrescu (c-lu-gh-rs-cu) adg clughreasc (c-lu-gh- cheri = zbor tsi s-dztsi atumtsea cndu cariva fatsi un lucru res-c), clughreshts (c-lu-gh-rsh-ts), clughreshti geaba, c nu-ahrzeashti paradzlji tsi-aspardzi, c nu va sh(c-lu-gh-rsh-ti) un cu clugrescu agiung scupolu) {ro: (bucat de) spun} {fr: (morceau de) clughrits1 (c-lu-gh-r-ts) sf clughrits (c-l-gh-ri-ts) savon} {en: (cake of) soap} ex: d-nj un clupi (cumat di un cu clugrits spuni) s-mi lau; loai doau cluchi (di spuni) clpi2/cclughrits2 (c-l-gh-ri-ts) sf clughrits (c-l-gh-ri-ts) lpe (c-l-pi) sf clchi (c-lch) (un cu clupi2) un cu clugrits2 clupci2 (c-lup-c) sm clupceadz (c-lup-cdz) omlu tsi clughrush (c-lu-gh-rsh) sm clughrush (c-lu-ghfatsi i vindi spuni; spunar, spungi {ro: spunar} {fr: rsh) un cu clugrush savonnier} {en: soap maker, soap merchant} clpci2 (cclughreau1 (c-lu-ghre-) sf clughreali/clughreale (clp-c) sm clpceadz (c-lp-cdz) (un cu clupci2) lu-ghre-li) un cu clugreau clush (c-lsh) sn clushi/clushe (c-l-shi) lugurii cu clughreau2 (c-l-ghre-) sf clughreali/clughreale (ccari s-astup gura-a omlui tra s-nu poat si zburasc; lugurii tsi lu-ghre-li) un cu clugrits2 s-bag tu gura-a omlui (a pravdljei) tra s-u tsn dishcljis clughrescu (c-lu-ghrs-cu) adg clughreasc (c-lu-ghres- {ro: clu} {fr: baillon} {en: gag} ex: lj-bg clushlu n gur c), clughreshts (c-lu-ghrsh-ts), clughreshti (c-lucluz (c-lz) sm, sf vedz tu cluz ghrsh-ti) un cu clugrescu cmac (c-mc) sf cmatsi/cmatse (c-m-tsi) arm diclughrits1 (c-lu-ghr-ts) sf clughrits (c-lu-ghr-ts) un alumt adrat dit un prjin lung cu un chipit di her multu cu clugrits sumigos (ntsplicos); gilit, cmachi, harb, mastrac, clughrits2 (c-l-ghri-ts) sf clughrits (c-lu-ghr-ts) un mzdrac {ro: suli} {fr: javelot, lance} {en: spear, lance, cu clugrits2 javelin} cmachi/cmache (c-m-chi) sf cmchi (cclughru (c-l-ghru) sm clughri (c-l-ghri) un cu mch) (un cu cmac) clugru cmachi/cmache (c-m-chi) sf vedz tu cmac clughur (c-l-ghur) sm clughuri (c-l-ghur) un cu cmangu (c-mn-gu) sn vedz tu scmanghi clugur cmar1 (c-m-r) sf cmri (c-mr) harea (purtarea) tsi uclughurits1 (c-lu-ghu-r-ts) sf clughurits (c-lu-ghu-rari omlu cari s-mreashti, cari va s-aspun a dunjailjei cari ts) un cu clugurits easti el (ct bun easti, tsi lucri ari, tsi poart, etc.); fuduleats, clughurits2 (c-l-ghu-ri-ts) sf clughurits (c-lu-ghu-rfudulii, fudulichi, fudulchi, pirifanji, mreats, dilchi, ts) un cu clugrits2 dilichi {ro: mndrie, poz; inut; ngmfare} {fr: fiert, clugreau1 (c-lu-gre-) sf vedz tu clugr gloire; pose; rengorgement} {en: pride, glory; pose, posture; clugreau2 (c-l-gre-) sf vedz tu clugrits2 strut} ex: hii ca pshe, cmara (pirifanja) ali giunami; mi clugrescu (c-lu-grs-cu) adg vedz tu clugr tsneam pi cmri (pirifnj, fudulets); cmara s-nu l tradzits clugrits1 (c-lu-gr-ts) sf vedz tu clugr (s-nu v mrits, fudulits cu eali); di cmar (pirifanji, fudulii), clugrits2 (c-l-gri-ts) sf vedz tu clugrits2 agrshir di sutsat; cmara (fudulichea) nu v mc bana; tsclugru (c-l-gru) sm vedz tu clugr nj-ti vrut pi cmri (mrets, pirifnj) cmrusescu (c-mclugur (c-l-gur) sm vedz tu clugr ru-ss-cu) (mi) vb IV cmrusii (c-m-ru-s), cmruseam clugurits1 (c-lu-gu-r-ts) sf vedz tu clugr (c-m-ru-sem), cmrusit (c-m-ru-s-t), cmrusiri/cclugurits2 (c-l-gu-ri-ts) sf vedz tu clugrits2 mrusire (c-m-ru-s-ri) (mi) mrescu cu hrli a meali (ic clupci1 (c-lup-c) sm vedz tu clupi1 hrli-a altui tsi easti aproapea di mini); aspun cu pirifanji hrli clupci2 (c-lup-c) sm vedz tu clupi2 tsi am (ic hrli tsi ari cariva aproapea di mini); crmsescu, clupci2 (c-lup-c) sm vedz tu clupi2 mrescu, alavdu, flescu, pinjisescu, fudulescu, fndxescu, clupciu (c-lup-c) sm clupceadz (c-lup-cdz) scriari nshirbizescu {ro: mndri; (se) etala cu mndrie sau neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz clupci1 shi clupci2 ngmfare} {fr: tre fier de quelquun ou de quelque chose; se clupi1/clupe (c-l-pi) sf cluchi (c-lch) hlati di lemnu pavaner, se donner des airs} {en: be proud of somebody or (metal, carti, etc.) tsi ari forma-a unui lucru tsi vrem s-lu something; strut} ex: s s-cmruseasc (si s-mreasc); ftsem (pputs, fesi, stranj, etc.), sh-cari n-agiut s-lji dm gionili tsi-aht s-cmruseashti (s-alavd); va si sforma tsi u vrem a lucrului; calupodi, clipod, clpodi; (fig: cmruseasc (s-mreasc) cu dzinirli tsi lu-aleapsi; ca multu clupi = urnechea tsi easti loat ca un paradigm di cum v cmrusits (flits, fudulits) cmrusit (c-m-ru-st) adg lipseashti s-aspun un lucru); (expr: 1: lj-trag (lj-mc, lj-bag) cmrusit (c-m-ru-s-t), cmrusits (c-m-ru-sts), clupea = lu-ard cu minciunj sh-cu culchipsiri; lu-aplnipcmrusiti/cmrusite (c-m-ru-s-ti) tsi easti mrit shi sescu, lu ncaltsu, lj-bag smarlu (cuvata, shaua, pirde la oclji, alvdat; tsi s-aspuni cu mult pirifanji (cmar); crmsit, etc.), lj-trec tastrul di gushi, etc.; 2: (un lucru) nu-ari clupi alvdat, mrit, flit, pinjisit, fudulit, fndxit, nshirbizit {ro: bun = (un lucru) nu-avu cu tsi si s-fac ghini, s-eas bun, nmndrit, glorificat} {fr: fier; pavan; rengorg} {en: made mushat, etc.) {ro: calup, tipar (de fes, de pantofi, de rochie, proud of something; strutted} ex: oili mproasti ca nishti etc.)} {fr: forme ou moule (de cordonnier, de chapelier, etc.)} niveasti cmrusiti (alvdati) cmrusiri/cmrusire (c{en: form or mould (of shoes, hats, etc.)} ex: ai clupi (clm-ru-s-ri) sf cmrusiri (c-m-ru-sr) atsea tsi fatsi atsel podi) di curdeli?; voi s-bag fesea tu clupi (clpodi); u mc tsi s-cmruseashti; crmsiri, alvdari, mriri, fliri, pinjisiri, clupea (expr: lu-arsi); lj-trapsi clupea (expr: lu-arsi) fuduliri, fndxiri, nshirbiziri {ro: aciunea de a (se) mndri; clpi1/clpe (c-l-pi) sf clchi (c-lch) (un cu clupi2) mndrire} {fr: action dtre fier, de se pavaner; ex: ded fesea tu clpi (bgai fesea tu clpodi); bag-nj rengorgement} {en: action of being (or being made to be) pputsli tu clpi (clpodi); nu easi mushat, c nu-ari clpi proud, of strutting} crmsescu (cr-m-ss-cu) (mi) vb IV bun (expr: nu-avu cu tsi si s-fac bun); nj-trapsi n clpi crmsii (cr-m-s), crmseam (cr-m-sem), crmsit (expr: mi-arsi) di-nj chirui casa clupci1 (c-lup-c) sm (cr-m-s-t), crmsiri/crmsire (cr-m-s-ri) (un cu clupceadz (c-lup-cdz) omlu tsi fatsi i vindi cluchi tr cmrusescu) crmsit (cr-m-st) adg crmsit (crfesuri, pputs, etc. {ro: omul care face calupuri, tipare} {fr: m-s-t), crmsits (cr-m-sts), crmsiti/crmsite (crcelui qui fait ou vend des moules; repasseur} {en: maker or m-s-ti) (un cu cmrusit) ex: va s-eas a primnari seller of forms or moulds} clpci1 (c-lp-c) sm clpceadz crmsit (cu pirifanji), crmsit (cu mult fudulii)

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

251

crmsiri/crmsire (cr-m-s-ri) sf crmsiri (cr-m-sr) cmburyipsit (cm-bur-yip-s-t), cmburyipsiri/cmburyip(un cu cmrusiri) sire (cm-bur-yip-s-ri) mi fac cu cusor; cmburyisescu, mi cmar2 (c-m-r) sf cmari/cmare (c-m-ri) shi cmri (c- ncusuredz, gribuescu, cucushedz, cusuredz, mihrisescu {ro: mr) ud dit casa-a omlui (ic nafoar di cas, adrat ca un gheboi} {fr: devenir bossu, se courber} {en: get a hump} ud di-arad i ca un cubei) tu cari s-tsn lucri (mcari, cmburyipsit (cm-bur-yip-st) adg cmburyipsit (cm-burleamni, etc.) {ro: cmar; bolt} {fr: chambre; vote} {en: yip-s-t), cmburyipsits (cm-bur-yip-sts), cmburyipsiroom; vault} ex: adrm tu uborlu a shcoalljei un cmar di ti/cmburyipsite (cm-bur-yip-s-ti) tsi-ari adrat cusor, tsi leamni easti cu csor, ncusurat, ncucushat, gribuit, cmburyisit {ro: cmgel (c-m-g-l) sf cmgeli/cmgele (c-m-g-li) gheboit} {fr: bossu, courb} {en: bent} cmburyipsiri/cmstranj mplitit tsi s-poart di-arad pisti cmeashi, tu partea di buryipsire (cm-bur-yip-s-ri) sf cmburyipsiri (cm-bur-yipnsus a truplui, cu mnits i fr mnits, tra s-tsn cldur; sr) ftseari cusor (cmbur); gribuiri, cmburyisiri, cucucmgean, fanel, flanel, slnic, selnic, silinic, catasarcu,shari, ncusurari {ro: aciunea de a gheboi; gheboire} {fr: catasarc, coaci, gdzoaf {ro: flanel} {fr: flanelle} {en: action de devenir bossu (de se courber)} {en: action of getting sweater} cmigean (c-mi-ge-n) sf cmigeani/ca hump} cmburyisescu (cm-bur-yi-ss-cu) vb IV cmmigeane (c-mi-ge-ni) (un cu cmgel) buryisii (cm-bur-yi-s), cmburyiseam (cm-bur-yi-sem), cmlafchi/cmlafche (c-m-lf-chi) sf cmlfchi (c-mcmburyisit (cm-bur-yi-s-t), cmburyisiri/cmburyisire lf-chi) cciul (tsi sh-u-adutsi cu-un chelindru) purtat di (cm-bur-yi-s-ri) (un cu cmburyipsescu) cmburyisit preftslj sh-clugrlji di pistea ortodox; cmilafchi, cmilafi, (cm-bur-yi-st) adg cmburyisit (cm-bur-yi-s-t), cmcmblafi; (expr: u bag strmb cmlafchea = nu mi meal, buryisits (cm-bur-yi-sts), cmburyisiti/cmburyisite (cmnu-am ananghi, hiu isih, u bag (cciula) strmb) {ro: potcap} bur-yi-s-ti) (un cu cmburyipsit) cmburyisiri/cm{fr: couvre-chef du prtre} {en: hat worn by orthodox priests} buryisire (cm-bur-yi-s-ri) sf cmburyisiri (cm-bur-yi-sr) ex: cmlafchea-atsea prifteasc; bag-u strmb cmlafchea(un cu cmburyipsiri) cmbur (cm-b-r) sf cmbu(expr: s-nu ti meal tsi s-fatsi, bag-u strmb) cmilafri/cmbure (cm-b-ri) atsea tsi-l fatsi omlu s-hib ncusurat; chi/cmilafche (c-mi-lf-chi) sf cmilfchi (c-mi-lf-chi) cusor {ro: gheb, cocoa} {fr: bosse, gibbosit} {en: hump} (un cu cmlafchi) cmilafi/cmilafe (c-mi-l-fi) sf cmicambur (cam-b-r) sf camburi/cambure (cam-b-ri) (un lhi (c-mi-lh) (un cu cmlafchi) cmblafi/cmblafe cu cmbur) cmbur adg (cm-br) adg cmbur (cm(cm-bl-fi) sf cmblhi (cm-blh) (un cu cmlafchi) b-r), cmburi (cm-br), cmburi/cmbure (cm-b-ri) cmrusescu (c-m-ru-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu cmar1 cari ari pltrli adusi (aplicati, ncusurati); adus (tu pltri), cmrusiri/cmrusire (c-m-ru-s-ri) sf vedz tu cmar1 ncusurat, ncusurat, cusurat, cushal, bubot, zgrob, zgolub, cmrusit (c-m-ru-st) adg vedz tu cmar1 grbuv, gribos, gubes, guvor, gdzmolj {ro: grbov} {fr: cmban (cm-b-n) sf cmbnj (cm-bnj) 1: cloput multu bossu, courb} {en: hunchback, bent} cambur (cam-br) mari (spindzurat tu pirgul a bisearicljei) cu cari crishtinjli adg cambur (cam-b-r), camburi (cam-br), camburi/camsuntu-acljimats s-yin s ncljin la bisearic; 2: (la frshirots bure (cm-b-ri) (un cu cmbur) mash) cloput; cmbani, cloput {ro: clopot (de la biseric)} {fr: cmburyipsiri/cmburyipsire (cm-bur-yip-s-ri) sf vedz tu cloche (de lglise)} {en: church bell} ex: cmbana di la bisea- cmburyipsescu ric acts ca s-bat area shi vrhnos; asun njadznoaptea cmburyipsit (cm-bur-yip-st) adg vedz tu cmburyipsescu toaca greau shi cmbana; dats pri toac sh-pri cmban; cmburyisescu (cm-bur-yi-ss-cu) vb IV vedz tu zborlu-atsel urutlu ca cmbana s-avdi; cnd bat hros cmcmburyipsescu bnjli cmbani/cmbane (cm-b-ni) sf cmbnj (cmcmburyisiri/cmburyisire (cm-bur-yi-s-ri) sf vedz tu bnj) (un cu cmban) cambanaryio (cam-ba-nar-yi) cmburyipsescu sm cambanaryeadz (cam-ba-nar-yedz) loclu dit pirgul a cmburyisit (cm-bur-yi-st) adg vedz tu cmburyipsescu bisearicljei iu s-afl cmbnjli; cmbnrii, simandru {ro: cmcichi/cmciche (cm-c-chi) sf cmcichi (cm-cch) clopotni} {fr: clocher} {en: bell-tower, steeple} cmbhlati fapt di-un curau ma groas (ic ma multi curi i ciori nrii/cmbnrie (cm-b-n-r-i) sf cmbnrii (cm-b-n- di cnip shutsti un tu-alt) ligat di-un mnar (un shcop r) (un cu cambanaryio) cmbnedz (cm-b-ndz) vb shcurtu tr tsneari cu mna), cu cari (i) s-agudescu (s-pingu, I cmbnidzai (cm-b-ni-dz), cmbnidzam (cm-b-nis-anngsescu) prvdzli (caljlji, boilji, oili, etc.) tra si sdzm), cmbnidzat (cm-b-ni-dz-t), cmbnidzari/cm- min, ic (ii) s-agudescu ficiorlji tsi nu-ascult, ic dusmanjlji bnidzare (cm-b-ni-dz-ri) bat cmbana {ro: clopoi} {fr: tu-un alumt; un vearg di lemnu lung shi suptsri (shcop, sonner les cloches, tinter} {en: bell, ring the bell} cmbni- ciumag, etc.) cu cari s-agudescu prvdzli i ficiorlji; zvici, dzat (cm-b-ni-dzt) adg cmbnidzat (cm-b-ni-dz-t), vurdal, grbaci, crbats, tombul, tombu {ro: bici} {fr: fouet} cmbnidzats (cm-b-ni-dzts), cmbnidzati/cmbnidzate {en: whip, lash} ex: l-btea cu cmcichili (cm-b-ni-dz-ti) tsi ari btut (cmbana) {ro: clopoit} {fr: cmeashi/cmeashe (c-me-shi) sf cmesh (c-msh) stranj qui ont sonn (les cloches)} {en: belled} cmbnidzari/cm- suptsri di pndz (ln, mitasi, ljin, etc.) cu cari s nveashti bnidzare (cm-b-ni-dz-ri) sf cmbnidzri (cm-b-nipartea di nsus a truplui (di-arad di la gushi pn tu mesi, pristi dzr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva bati cmbana {ro: cheali shi sum geachet); riz, cmishits, cmishot, camiaciunea de a clopoi; clopoire} {fr: action de sonner les sol (expr: 1: nji si cutreambur cmeasha di pri mini = micloches} {en: action of ringing the bell} acats pvria, lhtrsescu, nj si mut perlu din cap, nj fudzi cmbani/cmbane (cm-b-ni) sf vedz tu cmban buriclu, etc.; 2: mi ncaci sh-cu cmeasha di pri mini = hiu cmbcuchi/cmbcuche (cm-b-c-chi) sf vedz tu cvggi, mi ncaci tr itsido sh-cu caritsido; 3: armasi (sh-easti) clmbuchi cu cmeasha di la nuna = easti ninga ageamit, armasi ninga cu cmbnrii/cmbnrie (cm-b-n-r-i) sf vedz tu cmban mintea-lj di ficiuric, easti ninga cu mutsli-lj tu nari; 4: trec cmbnedz (cm-b-ndz) vb I vedz tu cmban cmeasha = mi nvescu cu cmeasha); 5: l-trec prit cmeashi = cmbnidzari/cmbnidzare (cm-b-ni-dz-ri) sf vedz tu lu nhiljedz, l ljau ti fumealji (ti suflit) un njic tsi nu dipuni dit cmban sndzili-a meu) {ro: cmae} {fr: chemise} {en: shirt} ex: cmbnidzat (cm-b-ni-dzt) adg vedz tu cmban muljerli atumtsea nvishtea cmesh di ljin; cmeasha di pri cmblafi/cmblafe (cm-bl-fi) sf vedz tu cmlafchi ns lji si cutrimbur (expr: u-acts pvria, s-aspre multu); cmbor (cm-br) sn vedz tu cumbur sh-cu cmeasha di pri ns si nccea (expr: si nccea cu cmbur (cm-br) adg vedz tu cmburyipsescu caritsido sh-tr itsido); sh-easti cu cmeasha di la nuna (expr: cmbur (cm-b-r) sf vedz tu cmburyipsescu easti ageamit); l-tricu prit cmeashi (expr: lu nhilje) cmburyipsescu (cm-bur-yip-ss-cu) vb IV cmburyipsii cmishits (c-mi-sh-ts) sf cmishits (c-mi-sh-ts) (cm-bur-yip-s), cmburyipseam (cm-bur-yip-sem), cmeashi tsi easti ma njic ca di cmeasha di-arad; cmishot

252

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

{ro: cmu} {fr: petite chemise, chemisette} {en: small shi/cmpishe (cm-p-shi), cmpish (cm-psh), cmpishirt} cmishot (c-mi-sh-t) sf cmishoti/cmishote (c- shi/cmpishe (cm-p-shi) tsi ari s-fac cu cmpul, tsi yini mi-sh-ti) (un cu cmishits) camisol (ca-mi-s-l) sf dit (creashti tu, bneadz tu, etc.) cmpu {ro: cmpenesc} {fr: camisoli/camisole (ca-mi-s-li) (un cu cmishits) champtre, de plaine} {en: rustic, rural, from plains} ex: tuticmigean (c-mi-ge-n) sf vedz tu cmgel put cmpishi (di cmpu) cmpar (cm-pr) sm, sf cmcmilafchi/cmilafche (c-mi-lf-chi) sf vedz tu cmlafchi par (cm-p-r), cmpari (cm-pr), cmpari/cmpare (cmcmilafi/cmilafe (c-mi-l-fi) sf vedz tu cmlafchi p-ri) om tsi bneadz tu cmpu {ro: cmpean} {fr: habitant cmilar (c-mi-lr) sm vedz tu cmil de la plaine} {en: man living in the plains, plains man} cmil (c-m-l) sf cmili/cmile (c-m-li) pravd ma mari cnachi/cnache (c-n-chi) sf cnchi (c-nch) pushputidi calu, tsi bneadz tu locurli caldi (ca bunoar tu Misirii, rea cu mna shi zboarli dzsi i faptili cu cari s-diznjard i Turchii, Africhia di Nordu, etc.), tsi ari un i dau cmburi pri easti hrsit cariva; cnchipsiri, diznjerdu, diznjirdari, diznjirschinrat shi easti ufilisit tr purtari lucri, ma multu tu locurli dciuni, hadyi; glinisiri, hidipsiri, pushputiri, zdrudiri, hrpundii, multu uscati, fr ap sh-cu mult arin; gmil, siri, hrisiri, hrsiri {ro: alintare} {fr: caresse, cajolerie} {en: gamil; (fig: cmil = brbat i muljari analt, ca un cmil) caress} ex: lumi bnat tu cnchi (hdyi, cnchipsiri) {ro: cmil} {fr: chameau, chamelle} {en: camel, she-camel} cnchipsescu (c-n-chip-ss-cu) (mi) vb IV cnchipsii (cex: pit irnjii, oaminjlji imn cu cmili; eara shi ns shi ns n-chip-s), cnchipseam (c-n-chip-sem), cnchipsit cmili (fig: analts ca cmila) gmil (g-m-l) sf (c-n-chip-s-t), cnchipsiri/cnchipsire (c-n-chip-s-ri) gmili/gmile (g-m-li) (un cu cmil) gamil (g-mi lj-aspun (ma multu a unui njic, brbat i nveast vrut) mult l) sf gamili/gamile (g-mi-li) (un cu cmil) cmilar vreari shi-lj fac multi di mirchili tsi li ari (c suntu i nu suntu (c-mi-lr) sm cmilari (c-mi-lr) omlu tsi ncalic cmila fapti cu minti); u min mna lishor pristi truplu-a unei hiints shi-lj dztsi tsi s-fac shi iu s-duc; gmilar {ro: cmilar} {fr: (njic i mari, brbat i muljari, om i pravd, etc.) multi ori cu chamelier} {en: cameleer} gmilar (g-mi-lr) sm gmilari zboar di vreari i bsheri; diznjerdu, glinisescu, gugilescu, (g-mi-lr) (un cu cmilar) hidipsescu, pushputescu, zdrudescu, hrsescu, hrisescu, cminji/cminje (c-m-nji) sf cminji/cminje (c-m-nji) hrsescu {ro: alinta} {fr: cajoler, caresser, dorloter} {en: cireap tsi ncldzashti multu; cireaplu tu cari s-ardu leamni tra caress, fondle, pamper} cnchipsit (c-n-chip-st) adg s-li fac crbunj; cireap iu s-ardu chirmidzli, azvestea; cireap, cnchipsit (c-n-chip-s-t), cnchipsits (c-n-chip-sts), furnu; (fig: cminji = hlatea tu cari s-fatsi archia; lmbic) cnchipsiti/cnchipsite (c-n-chip-s-ti) tsi easti hidipsit {ro: cuptor, crbunrie} {fr: four chaux; fournaise; fourcu mna i zboarli dzsi; cnchearcu, diznjirdat, glinisit, neau} {en: lime kiln; furnace; oven} ex: lucredz la un cminji gugilit, hidipsit, hadyearcu, pushputit, zdrudit, hrsit, hrisit, di crbunj; ca vr ghiftu di la cminji; inima-nj si featsi hrsit {ro: alintat} {fr: cajol, caress, dorlot} {en: caressed, cminji di blsteami cminjusescu (c-mi-nju-ss-cu) vb fondled, pampered} cnchipsiri/cnchipsire (c-n-chipIV cminjusii (c-mi-nju-s), cminjuseam (c-mi-njus-ri) sf cnchipsiri (c-n-chip-sr) atsea tsi s-fatsi cndu ssem), cminjusit (c-mi-nju-s-t), cminjusiri/cminjusire cnchipseashti tsiva i cariva; pushputirea cu mna; zboarli (c-mi-nju-s-ri) ardu cminja tra si s-fac crbunjlji di dzsi i faptili cu cari s-diznjard i easti hrsit cariva; diznjirlemnu, chirmidzli, azvestea, etc.; ardu foclu di la lmbiclu tsi dari, glinisiri, gugiliri, hidipsiri, pushputiri, zdrudiri, hrsiri, fatsi archia; (expr: mi cminjusescu = mi mbet, mi fac dzad hrisiri, hrsiri; diznjerdu, cnachi, diznjirdciuni, hadyi {ro: (cndil, hrup, crup, cucut, ciurl, tsai, etc.), mi clescu) {ro: aciunea de a dezmierda; dezmierdare} {fr: action de cajoler, ncinge cuptorul} {fr: entretenir le feu dun four charbon} de caresser, de dorloter} {en: action of caressing, of fondling, {en: heat the furnace} cminjusit (c-mi-nju-st) adg of pampering} cnchearcu (c-n-chr-cu) adg cminjusit (c-mi-nju-s-t), cminjusits (c-mi-nju-sts), cnchearc (c-n-chr-c), cncheartsi (c-n-chr-tsi), cminjusiti/cminjusite (c-mi-nju-s-ti) (cminji) tsi easti cncheartsi/cncheartse (c-n-chr-tsi) (un cu ars tra si s-fac crbunj (azvesti, archii, etc.); (lemnu tsi easti cnchipsit) faptu crbuni {ro: (cuptor) ncins; (lemn) fcut crbune} {fr: cnali/cnale (c-n-li) sf vedz tu canali (four) avec le feu entretenu; mis dans le four} {en: heated cnat (c-nt) sn vedz tu cnat1 (furnace); put in the furnace} cminjusiri/cminjusire (ccnat1 (c-n-t) sf cnati/cnate (c-n-ti) shi cnts (c-nts) mi-nju-s-ri) sf cminjusiri (c-mi-nju-sr) atsea tsi s-fatsi luguria (di lemnu, scnduri, mital, etc.) tsi s-bag dup firidz cndu s-cminjuseashti crbunili, azvestea, etc. {ro: aciunea ic ush tra s-li-afireasc di znjii ic s-nu-alas tut lunjina sde a ncinge cuptorul} {fr: action dentretenir le feu dun four intr n cas; chipenghi, chipeni, chipinec {ro: oblon} {fr: charbon} {en: action of heating the furnace} volet} {en: window shutters} ex: ncljidi cntsli cnat (ccminjusescu (c-mi-nju-ss-cu) vb vedz tu cminji nt) sn cnati/cnate (c-n-ti) shi cnts (c-nts) un cu cminjusiri/cminjusire (c-mi-nju-s-ri) sf vedz tu cminji cnat1 cminjusit (c-mi-nju-st) adg vedz tu cminji cnat2 (c-n-t) sf vedz tu cavan cmishits (c-mi-sh-ts) sf vedz tu cmeashi cnavi/cnave (c-n-vi) sf vedz tu cnip cmishot (c-mi-sh-t) sf vedz tu cmeashi cn (c-n) sf pl(?) bueau tr buisiri perlu sh-barba {ro: cmpar (cm-pr) sm, sf vedz tu cmpu fard, suliman, vopsea de pr} {fr: teinture (pour les cheveux, cmpic (cm-pc) sn vedz tu cmpu pour la barbe)} {en: paint for hair or beard} ex: s-lji bgm cmpish1 (cm-psh) sn vedz tu cmpu cna a nveastljei cmpish2 (cm-psh) adg vedz tu cmpu cnchearcu (c-n-chr-cu) adg vedz tu cnachi cmpu (cm-pu) sn cmpuri (cm-pur) loc (padi) mari sh-tes cnchipsescu (c-n-chip-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu fr vljuri, dzenj shi ohturi (di-arad cu agri tsi s-lucreadz cnachi ic tsnut cu earb ti hrana-a prvdzlor); padi, pdin, padin, cnchipsiri/cnchipsire (c-n-chip-s-ri) sf vedz tu mire, mullichi; (expr: muntslj lj-adar cmpu = lj-alag locurli cnachi tuti, lj-alag muntslj dip canda suntu cmpuri) {ro: cmp} {fr: cnchipsit (c-n-chip-st) adg vedz tu cnachi champ, pays plat, (terrain en) plaine} {en: field, flat open cnr1 (c-n-r) sm cnradz (c-n-rdz) njic cupii di oi, country, plain} ex: tu cmpul di Bituli; toamna, mults-armnj tsi pashti deavrliga di hoar, tsnut tr hrana-a oaminjlor din dipun tu cmpu; pri cmpul nilucrat; muntslj lj-adr cmpu hoar {ro: turm mic de oi care e dus la pscut prin locu(expr: alg pristi tuti locurli, muntslj sh-cmpurli tuti) rile din jurul satului, destinat nevoilor de hran a ranilor cmpic (cm-pc) sn cmpitsi/cmpitse (cm-p-tsi) cmpu din sat} {fr: petit troupeau de moutons quon fait patre tout ma njic; cmpish {ro: cmp mic} {fr: petit champ} {en: small autour dun village et qui est destin lalimentation des plain} cmpish1 (cm-psh) sn cmpishuri (cm-p-shr) villageois} {en: small sheep herd grazing around the village (un cu cmpic) cmpish2 (cm-psh) adg cmpifor the use of the villagers} ex: cnrlu a hoarljei

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

253

cnr2 (c-n-r) sm cnradz (c-n-rdz) omlu tsi talji ic ploai, pri balt s-adar cndili (bishits) vindi carni di prvdz; hsap, csap, crnar {ro: mcelar} {fr: cndirsescu (cn-dir-ss-cu) vb IV cndirsii (cn-dir-s), cnboucher} {en: butcher} ex: elj suntu cnradz (hsachi) n dirseam (cn-dir-sem), cndirsit (cn-dir-s-t), cndirsiPoli di tat-hilj ri/cndirsire (cn-dir-s-ri) l-fac pri cariva (lj-shuts, lj-alxescnru (c-n-r) sm cnradz (c-n-rdz) scriari cu mintea) tra s-mindueasc (s-dzc, s-fac, etc.) un soi cu neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz cnr2 mini, ashi cum voi mini; lj-umplu mintea (caplu); l-bag di cali; cnvats (c-n-v-ts) sf cnvts (c-n-vts) lucri (ma lu-aduc pi cali; cndrsescu, cndsescu, cndisescu, apuaduc, multu stranji) bgati tu-un sac di pndz (carti) tsi omlu poati nduplic {ro: convinge} {fr: convaincre} {en: convince} ex: pus-u poart cu el cndu nchiseashti calea; saclu (cumata) di tu s-cndirseasc pri un picurar cndirsit (cn-dir-st) adg pndz tu cari omlu poati s-sh bag stranjili cndu nchicndirsit (cn-dir-s-t), cndirsits (cn-dir-sts), cndirsiseashti calea; bohci, bocci, buhce {ro: boccea} {fr: toffe ti/cndirsite (cn-dir-s-ti) ashi cum easti atsel tsi-lj si shuts envelopper} {en: package} mintea (tsi easti cndrsit); cndrsit, cndsit, cndisit, apuacnv (c-n-v) sm cnvadz (c-n-vdz) tsstur adrat dus, bgat di cali, adus pi cali {ro: convins} {fr: convaincu} di hiri groasi sh-vrtoasi di bumbac, fapt maxus arehav tra {en: convinced} cndirsiri/cndirsire (cn-dir-s-ri) sf cns-poat si s-chindiseasc lishor; cnv {ro: canava} {fr: dirsiri (cn-dir-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-anduplic; canevas} {en: canvas} cnv (cn-v) sm cnvadz (cncndrsiri, cndsiri, cndisiri, apuadutseari, bgari di cali, vdz) (un cu cnv) adutseari pi cali {ro: aciunea de a convinge, de a consimi; cnchishdo (cn-chish-d) adv vedz tu cndu convingere, consimire} {fr: action de convaincre} {en: action cnd (cnd) adv scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; of convincing} cndisescu (cn-di-ss-cu) vb IV cndisii vedz cndu (cn-di-s), cndiseam (cn-di-sem), cndisit (cn-di-scndari/cndare (cn-d-ri) sf cndri (cn-dr) scriari t), cndisiri/cndisire (cn-di-s-ri) (un cu cndirsescu) ex: neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz cntari1, cndari2, l-cndisir s-lja alt; l-cndisii s-fug cndisit (cn-di-st) cndari3 adg cndisit (cn-di-s-t), cndisits (cn-di-sts), cndisicndat1 (cn-dt) adg cndat (cn-d-t), cndats (cn-dts), ti/cndisite (cn-di-s-ti) (un cu cndirsit) cndisiri/cncndati/cndate (cn-d-ti) scriari neaprucheat tu-aestu disire (cn-di-s-ri) sf cndisiri (cn-di-sr) (un cu cndictsiunar; vedz cntat1 dirsiri) cndrsescu (cn-dr-ss-cu) vb IV cndrsii (cncndrgi (cn-dr-g) sm cndrgeadz (cn-dr-gdz) scriari dr-s), cndrseam (cn-dr-sem), cndrsit (cn-dr-sneaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz cntrgi t), cndrsiri/cndrsire (cn-dr-s-ri) (un cu cndirsescu) cndrm (cn-dr-m) sm vedz tu cldrm ex: dau, plcrsescu, nu-l cndrsii; chisusita di moashi u cndrsescu (cn-dr-ss-cu) vb IV vedz tu cndirsescu cndrsi pi hilji-sa cndrsit (cn-dr-st) adg cndrsit cndrsiri/cndrsire (cn-dr-s-ri) sf vedz tu cndirsescu (cn-dr-s-t), cndrsits (cn-dr-sts), cndrsiti/cndrsite cndrsit (cn-dr-st) adg vedz tu cndirsescu (cn-dr-s-ti) (un cu cndirsit) cndrsiri/cndrsire cndsescu (cn-d-ss-cu) vb IV vedz tu cndirsescu (cn-dr-s-ri) sf cndrsiri (cn-dr-sr) (un cu cndirsiri) cndsiri/cndsire (cn-d-s-ri) sf vedz tu cndirsescu cndsescu (cn-d-ss-cu) vb IV cndsii (cn-d-s), cncndsit (cn-d-st) adg vedz tu cndirsescu dseam (cn-d-sem), cndsit (cn-d-s-t), cndsicndturash (cn-d-tu-rsh) sm cndturash (cn-d-turi/cndsire (cn-d-s-ri) (un cu cndirsescu) ex: avea cnrsh) cilimeanlu tu chirolu tsi creashti shi easti namisa di dsit (avea aprucheat, s-avea loat apofasea, lj-s-avea bgat ficiuric shi om; tinir di vr 15-16 di anj; ficior tsi nu easti zori) si-lj talji bratslu cndsit (cn-d-st) adg cndsit ninga nsurat; ficior bichear; alabaci, talabaci, hilandru, ficiu(cn-d-s-t), cndsits (cn-d-sts), cndsiti/cndsite rangu, ficiurac, giunopal, etc. {ro: adolescent, celibatar} {fr: (cn-d-s-ti) (un cu cndirsit) cndsiri/cndsire (cnadolescent, jeune homme; clibataire} {en: teen, adolescent, d-s-ri) sf cndsiri (cn-d-sr) (un cu cndirsiri) bachelor} cndirsiri/cndirsire (cn-dir-s-ri) sf vedz tu cndirsescu cndic (cn-tic) sn cnditsi/cnditse (cn-di-tsi) scriari cndirsit (cn-dir-st) adg vedz tu cndirsescu neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz cntic1 cndisescu (cn-di-ss-cu) vb IV vedz tu cndirsescu cndilar1 (cn-di-lr) sm, sf vedz tu cndil1 cndisiri/cndisire (cn-di-s-ri) sf vedz tu cndirsescu cndilar2 (cn-di-lr) sm, sf vedz tu cndil1 cndisit (cn-di-st) adg vedz tu cndirsescu cndil1 (cn-d-l) sf cndili/cndile (cn-d-li) un lamp cndrm (cn-dr-m) sm vedz tu cldrm njic tsi s-aprindi dinintea-a unei icoan; (fig: 1: cndil = cndu (cn-du) adv (ca ntribari) tu tsi oar?; tu cari chiro?; ban; expr: 2: mi-adrai cndil = biui multu yin, archii, bir, chirolu tsi s-fatsi (tu cari va s-fac tsiva); cundu, anda, nda; etc. di mi mbet sh-nu shtiu tsi fac; mi ciucutii, mi-afumai, etc.; (expr: 1: pri-cndu (scriat shi pricndu) = di cndu; 2: di mi-adrai dzad (cucut, crup, hrup, curpit, ciurl, stingli, cndu-cndu; di cndu, cndu = nu tut chirolu ma ndau ori trac, etc.)) {ro: candel} {fr: petite lampe qui brle devant mash; di oar-oar, ori-ori; niscntiori, ctivroar, une image sainte, chandelle} {en: little candle lighted in front ctiunoar, etc.; 3: cndu..., cndu... = unoar..., altoar...; of an icon} ex: apreasi cndila shi sh-featsi crutsea; licuricilji ctivroar..., altoar...) {ro: cnd} {fr: quand, lorsque} {en: aprindea cndili tu earb; easti un loc iu ardi cndila-a banljei (at the moment, time) when} ex: cndu (tsi oar) s-dusi la el s(expr: bana); tini va lj-astindzi cndila-a lamnjiljei (expr: bana, lu vead?; ma cndu, cndu va murim? di cndu (dit chirolu va dzc va u vatsnj lamnja); s-adr cndil (expr: s mbit tsi) creap dzua; cndu (chirolu tsi) vrea s-yin la voi; cndu multu di multu) cndilar1 (cn-di-lr) sm, sf cndilar (cn- (expr: unoar) un, cndu (expr: altoar) alt; di cndudi-l-r), cndilari (cn-di-lr), cndilari/cndilare (cn-di-l- cndu (expr: nu tut chirolu, mash ctivroar) tritseam pri la ri) tub di cndil {ro: tub de candel} {fr: tube de chandelle} casa-a lui; di cndu, cndu (expr: di oar-oar) n vreav {en: tube of the candle} cndilar2 (cn-di-lr) sm, sf nvlea; nica pri-cndu (di cndu) eara cundu (cn-du) adv cndilar (cn-di-l-r), cndilari (cn-di-lr), cndila (un cu cndu) canda1 (cn-da) adv (un cu cndu) ex: ri/cndilare (cn-di-l-ri) atsel tsi fatsi shi vindi cndili, tseri, canda (cndu) nu fudzi, grea-nj cntsido (cn-tsi-d) adv etc. candilanaftu (can-di-la-nf-tu) sm candilanafts (cancndu (tsi) s-hib; cantsido, cnchishdo, cntsi {ro: oricnd} di-la-nf-ts) omlu tsi aveaglji sh-ari vrundida di cati dzu {fr: nimporte quand} {en: no matter when} ex: du-ti cntsido (sh-di Dumnic) a unei bisearic (aprindi sh-astindzi tserli, (cndu s-hib) cantsido (cn-tsi-d) adv (un cu cntsido) etc.) {ro: paracliser} {fr: bdeau} {en: beadle} cntsi (cn-tsi) adv (un cu cntsido) ex: yinu cntsi cndil2 (cn-d-l) sf cndili/cndile (cn-d-li) umfltur (cndu s-vrei, cndu s-hib) s-yini cnchishdo (cn-chishmplin di vimtu tsi s-fatsi cndu omlu s-aspeal cu spuni, d) adv (un cu cntsido) cndu apa fatsi spum; fultac, fusc, bishic, pluscut, cndu1 (cn-du) vb I cndai (cn-d), cndam (cn-dm), hboat, tsipur {ro: bic} {fr: bulle} {en: bubble} ex: di cndat (cn-d-t), cndari/cndare (cn-d-ri) scriari

254

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz cntu1 crin (c-r-n) sf crini/crine (c-r-ni) (un cu cnistr) cndushi/cndushe (cn-d-shi) sf cndushi/cndushe (cn-d-cniu (c-n) sm vedz tu cni shi) stranj di ln (pustavi) fr mnits sh-lungu pn di cnivuri/cnvure (c-n-v-ri) sf vedz tu cnip dzinuclji, lai (tr muljeri) i albu; cundushi, cundush, guneal, cnjin1 (c-nji-n) sf cnjini/cnjine (c-nj-ni) starea di gunel, shigun, shguni, shiguni, tsipuni, ilechi, ilec, ceadureari sufliteasc tsi u-ari un cndu pati tsiva (cndu easti tu chet, shcurtac, cupran, cupuran, mindan; dulum, dulmeci jali, etc.); dor greu, mrinari, mrnari, amreats, amrciuni, {ro: vest; manta de ln fr mneci, lung pn la amrami, cripari, caimo, jali, mrazi, virin, nvirinari, nvirari, genunchi} {fr: gilet, veste; vtement long de laine sans stinuhurii, sicleti {ro: mhnire, tristee, ntristare} {fr: manches} {en: jacket; long woollen cloak without sleeves} ex: affliction, chagrin, tristesse, peine} {en: sorrow, sadness, bag-ts cndusha c easti arcoari cundushi/cundushe (cun- gloom, pain} ex: Toli gri cu mari cnjin (amrami); cutslji, d-shi) sf cundushi/cundushe (cun-d-shi) (un cu cnfrmts di cnjin (caimo); di nj-als cnjina (dorlu, dushi) cundush (cun-dsh) sn cundushi/cundushe (cundurearea); tsi-nj dai aht cnjin (amreats, nvirinari)? d-shi) (un cu cndushi) cnjisescu (c-nji-ss-cu) vb IV cnjisii (c-nji-s), cnjiseam cneashti (c-nesh-ti) adv vedz tu cni (c-nji-sem), cnjisit (c-nji-s-t), cnjisiri/cnjisire (ccnescu (c-ns-cu) adg vedz tu cni nji-s-ri) aduchescu (ic fac pri altu s-aducheasc) un cnestr (c-ns-tr) sf vedz tu cnistr dureari sufliteasc (un dor greu tu inim, un mrazi, cnjin, cnghelj (cn-ghlj) sn vedz tu cinghelj amreats, cripari, etc.); nj chic greu; nj lescu inima; cngic (cn-gc) sf vedz tu cinghelj lescu tu hicati; mrnedz, mrinedz, amrscu, nvirinedz, cngichi (cn-g-chi) sf vedz tu cinghelj nviredz, crep, nfushtedz, prpunjisescu {ro: amr, mhni, cni/cne (c-ni) sm cnj (cnj) pravd imir di cas (tsi sh- ntrista, ndurera} {fr: saffliger, sattrister, se chagriner} {en: u-adutsi cu luplu) cari-i tsnut di om s-lj-aveaglji casa n hoar sadden, grieve, distress} ex: s-mindui c, poati, cnjisescu (l (oili la munti, s-lu-agiut la vintoari, etc.); cini; (fig: 1: cni chic greu, prpunjisescu) ficiorlji; iu ncnea shi iu cnjisea = (i) aru; (ii) lucrtor; (iii) mbistimen; (iv) gioni; (v) par (s-amra); mama-lj cripa shi cnjisea; n dzu, cum cnjisea veclju, nturtsescu; expr: cap-di-cni = yeats (hiints) dit (trdzea caimolu) singur cnjisit (c-nji-st) adg cnjisit prmiti tsi easti ca un soi di lamnji cu truplu di om shi caplu (c-nji-s-t), cnjisits (c-nji-sts), cnjisiti/cnjisite (c-nji-sdi cni) {ro: cine} {fr: chien} {en: dog} ex: afirea-ti di cnili ti) tsi aducheashti un dureari sufliteasc (un dor greu tu tsi nu-avin cheatra; un cni di la oi fatsi dzatsi cnj di-acas, inim, un mrazi, cnjin, amreats, cripari, etc.); tsi-lj chic ma la oi!; cni veclju picurrescu; di la maslu di cni, (nugreu; tsi-lj li inima; lit tu hicati; mrnat, mrinat, amrt, armni) srm di pni; cni (fig: aru) om s-ari aspus; nvirinat, nvirat, cripat, nfushtat, prpunjisit {ro: amrt, lucreadz ca cni (fig: bun lucrtor) sh-mc ca domnu; inim, mhnit, ntristat, ndurerat} {fr: afflig, attrist, atterr, triste, cne (fig: gione), strig calu; oaspi veclju, cni veclju (fig: dsol} {en: saddened, sad, grieved, distressed} ex: un suflit aush shi mbistimen); d-nj un cni (fig: pr) tra s-ljau pni; cnjisit (mrinat, nvirinat); nu chic sndzi, aht cnjisit (cu cts cnj (fig: pradz) deadish pri cciu?; gionj sh-grash ca caimo) eara; nji scriash cnjisiti (nvirinati, duriroasi) zboar cnj di grets; s-ti mc cnjlji s-ti mc! cini/cine (c-ni) cnjisiri/cnjisire (c-nji-s-ri) sf cnjisiri (c-nji-sr) atsea sm cinj (cnj) (un cu cni) cnilji/cnilje (c-n-lji) sf tsi fatsi un cndu aducheashti (ic fatsi pri altu s-aducheasc) cnilji/cnilje (c-n-lji) areats, slbints, uruteats {ro: un dureari sufliteasc (un dor greu tu inim, un mrazi, rutate} {fr: mchancet; rancune, souffrance} {en: cnjin, amreats, cripari, etc.); mrnari, mrinari, amrri, wickedness, rancor} cniu (c-n) sm fr pl multimi di nvirinari, nvirari, cripari, nfushtari, prpunjisiri {ro: aciunea cnj {ro: mulime de cini} {fr: foule des chiens} {en: great de a amr, de a mhni, etc.; amrre, mhnire, ntristare, number of dogs} cnescu (c-ns-cu) adg cneasc (cndurerare} {fr: action de saffliger, de sattrister, de se nes-c), cneshts (c-nsh-ts), cneshti/cneshte (c-nshchagriner} {en: action of getting sad, of grieving, of getting ti) di cni; tsi-ari s-fac cu cnili; (fig: cnescu = lai, aru) distressed} {ro: cinesc} {fr: de chien, canin} {en: of dog, canine} ex: cnjin2 (c-nji-n) sf cnjini/cnjine (c-nj-ni) un soi di ban cneasc (di cni, lai) cneashti (c-nesh-ti) adv shteayi agr, amar shi nfrmcoas {ro: un fel de tevie cum fatsi (easti) cnili; ca di cni; (fig: cneashti = aru, lai) slbatic} {fr: plante vnimeuse ressemblant la radiaire ou {ro: cinete} {fr: la manire des chiens} {en: doggedly} la sanicle} {en: plant venomous ressembling the sanicle} cnichishti/cnichishte (c-ni-chsh-ti) sf vedz tu cnip cnjisescu (c-nji-ss-cu) vb IV vedz tu cnjin1 cnilji/cnilje (c-n-lji) sf vedz tu cni cnjisiri/cnjisire (c-nji-s-ri) sf vedz tu cnjin1 cnip (c-ni-p) sf cnipi/cnipe (c-ni-pi) shi cnichi (ccnjisit (c-nji-st) adg vedz tu cnjin1 nich) earb cu trup analtu sh-frndz tsi au un mardzini cu cntari1/cntare (cn-t-ri) sf vedz tu cntu1 dints cari, (deadun cu ljinlu) easti criscut ti (i) ljitsli (inili) cntari2/cntare (cn-t-ri) sf vedz tu cntu2 tsi si scot dit truplu-a ljei (buni tu ftsearea di sats sh-hri) shicntari3/cntare (cn-t-ri) sf cntri (cn-tr) hlati cu cari (ii) untulemnul tsi si scoati dit simintsli-a ljei {ro: cnep} s-misur ct greu easti un lucru fapt di dau brats (tu-un {fr: chanvre} {en: hemp} ex: adush un sac di cnip brats s-bag cumts di her tr cari s shtii ct greali suntu shcnavi/cnave (c-n-vi) sf cnyi (c-ny) (un cu cnip) tu-alantu brats lucrul tr cari vrem s-aflm ct greu easti); itsi cnichishti/cnichishte (c-ni-chsh-ti) sf cnichishti (c-ni- hlati cu cari s-misur ct greu easti un lucru; cndari, chsht) cmpu mplin di cnip {ro: cnepite} {fr: palandz, plandz, stater, sttiri, zig, tirizii, vizne, vizine, chnevire} {en: hemp field} ex: du-ti pn la cnichishti zivine; (expr: 1: trag tu cntari = zighsescu; 2: u-ari (u-ari cnivuri/cnivure (c-ni-v-ri) sf cnivuri (c-ni-vr) spindzurat) cntarea na lishoara = nu easti cu mintea ntreag, simints di cnip {ro: smn de cnep} {fr: chnevis} nu para mindueashti ghini; zburashti mash glrinj) {ro: {en: hemp seed} cntar, balan roman} {fr: balance romaine} {en: scale (to cniscu (c-ns-cu) sn vedz tu culac measure weights), steelyard} ex: l-plteashti cu-ahti liri ct cnisteal (c-nis-te-l) sf vedz tu cnistr tradzi ns tu cntari (ct zighseashti); u-avea cntarea cnistr (c-ns-tr) sf cnistri/cnistre (c-ns-tri) hlati spindzurat na lishoara (expr: nu para minduea ghini; u-avea adrat di mplitituri di verdzi suptsri (palji, etc.) tr purtari mintea ca lishoar; zbura mash glrinj); cntarea u-avets di na lucri di mn (zrzvts, poami, etc.); cosh, clath, cushori, lishoara (expr: nu para minduits cum lipseashti; u-avets crin, cnisteal, cushelj, cufin, shport, zmbil {ro: co} mintea ca lishoar; zburts glrinj); tradzi greu tu cntari {fr: corbeille, panier} {en: basket} ex: li lash stranjili dit (yixeashti multu) cntrgi (cn-tr-g) sm cntrgeadz (cncnistr? cnestr (c-ns-tr) sf cnestri/cnestre (c-ns- tr-gdz) un tsi yixeashti tr el ic, tu chirolu veclju, tr tri) (un cu cnistr) cnisteal (c-nis-te-l) sf alts {ro: cantaragiu} {fr: peseur public} {en: public weigher} cnisteali/cnisteale (c-nis-te-li) (un cu cnistr) cntat1 (cn-tt) adg vedz tu cntu1

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

255

cntat2 (cn-tt) adg vedz tu cntu2(un instrument musical); qui nest pas pleur (un mort); qui cntat (cn-t-t) sf vedz tu cntu1nest pas lu} {en: that is not sung or played (song, instru*cntat (cn-t-t) sf fimininlu singular di la adgectivlu ment); who is not wailed, lamented (dead man); that is not cntat; vedz cntatread (letter, book)} nicntari1/nicntare (ni-cn-t-ri) sf 3cntrgi (cn-tr-g) sm vedz tu cntarinicntri (ni-cn-tr) atsea tsi s-fatsi cndu nu s-cnt (nu scntrii/cntrie (cn-t-r-i) sf cntrii (cn-t-r) earb bati, nu s-jileashti, nu si dyivseashti, etc.) {ro: aciunea de a analt (jumear), cu lilici galbini tsi sh-u-adutsi multu (shi nu cnta (boci; citi)} {fr: action de ne pas chanter (jouer un poati shi s-hib un) cu sulfina; tindilin(?) {ro: suntoare} instrument, pleurer un mort; lire un livre)} {en: action of not {fr: mille-pertuis} {en: St. Johns wort} ex: cntria easti un singing, of not playing an instrument, of not wailling, of not lilici galbin cari creashti prit agri, sh-cari, ma s-u tsnem tu lamenting, of not reading} cntic1 (cn-tic) sn cntitsi/cnuntulemnu, s-fatsi un yitrii bun tr pledztitse (cn-ti-tsi) 1: arad di bots dultsi fapti cu gura (i cu cnttor (cn-t-tr) adg, sm, sf vedz tu cntu1btearea di fluear, di-avyiulii, etc.) tsi-asun mushat ca un cnttorash (cn-t-to-rsh) sm vedz tu cntu1miludhii, un ih, etc.; cntari, miludii, ih, batiri, bteari (di pulj, 11cntic (cn-tic) sn vedz tu cntufluear, etc.); 2: isturii aspus (spuneari) tu versuri cu rim shi cntic2 (cn-tic) vb I vedz tu cntu1ritmu; puizii; 3: cntic di moarti, boatsit, miryiulog, miruloyi 1cnticari/cnticare (cn-ti-c-ri) sf vedz tu cntu(expr: scot (scol) un cntic = fac un cntic (puizii) tu cari cnticat (cn-ti-ct) adg vedz tu cntu1aspun (mrescu, aduc aminti, etc.) un lucru, un giunatic, un cntsi (cn-tsi) adv vedz tu cnduisturii, etc. tsi s-ari fapt dealihea i mash tu mintea-a omlui) cntsido (cn-tsi-d) adv vedz tu cndu{ro: cntec, poezie} {fr: chanson, poesie} {en: song, poem} 1cntu (cn-tu) vb I cntai (cn-t), cntam (cn-tm), cntat ex: cntic di vreari, cntic di xeani, cntic veclju, cntic di (cn-t-t), cntari/cntare (cn-t-ri) 1: scot dit gur bots njits, cntic di jali, cntic furescu; cnticlu nu-ari domnu; nu smushati di muzic un dup-alant (ca un cntic) ic ma multi avdu, nits cntitsi tu-arzboai; cntic va n scoat eali (expr: deadun (ca armunii); dzc (shuiru) un cntic; bat un hlati va s-fac un cntic i puizii tr lucrili tsi-avem fapt); boatsea-a muzical (latern; cu flueara, cu-avyiulia, etc.); 2: plngu shi ljei, cntic di moarti (expr: boatsit) cntic2 (cn-tic) vb I jilescu multu tr un mortu shi dzc zboar (cu zghicuri shi cnticai (cn-ti-c), cnticam (cn-ti-cm), cnticat (cn-tishcljimurri) tsi aduc aminti di bana-a mortului sh-di-atselj tsi- c-t), cnticari/cnticare (cn-ti-c-ri) cntu (un cntic tra sals dup el; bag boatsea shi zghilescu di dureari la mortu; doarm i s-isihseasc natlu dit srmnits) {ro: cnta un butsescu, miryiuluxescu, mirulyisescu, zghilescu, plngu; 3: cntec de leagn} {fr: chanter des chanson de berceau} {en: mutrescu gramatili di pi-un carti shi grescu cu boatsea i sing a lullaby} ex: cnticlu-aestu tsi-l cnticats (cntats a aduchescu cu mintea atseali tsi suntu scriati; aleg, dyivsescu, natlui) cnticat (cn-ti-ct) adg cnticat (cn-ti-c-t), dyiuvsescu, ghivisescu, ghivsescu, yivsescu, ghiuvsescu, cnticats (cn-ti-cts), cnticati/cnticate (cn-ti-c-ti) yiuvsescu {ro: cnta (cu vocea sau dintr-un instrument); (cnticlu di srmnits) tsi s-ari cnticat; (natlu) a curi lj sboci; citi} {fr: chanter; jouer un instrument; pleurer (un ari cnticat un cntic di srmnits {ro: cruia i s-a cntat un mort); lire} {en: sing; play an instrument; wail, lament; read} cntec de leagn} {fr: qui on a chant des chanson de ex: cnt sh-gioac hriosh; lngros cnt (bati) flueara; berceau} {en: baby to which a lullaby was sung} cnt (bati) cu flueara; un di un si mbirm, lailu tate si-l cnticari/cnticare (cn-ti-c-ri) sf cnticri (cn-ti-cr) cntm (miryiuluxim, jilim, zghilim); nveasta al prmteftu atsea tsi s-fatsi cndu s-cntic (a unui nat) {ro: aciunea de a cnt (dyiuvsi) cartea; acats s-lji cntu (s-lji dyivsescu, s-lj- cnta un cntec de leagn} {fr: action de chanter des chanson aleg) cartea; pots nipoati s-cnts (s-nji dyivseshti) un tel?; de berceau} {en: action of singing a lullaby} cntat (cnvream s-nj-u cnts (s-nj-u-aledz) cartea; nu putui s-cntu (s-u t-t) sf fr pl cntic, cntari {ro: cntat} {fr: chant} {en: ghiuvsescu) cartea cntat1 (cn-tt) adg cntat (cn-t- song, singing} ex: tu cntata (cntarea, cnticlu) a cucotslor t), cntats (cn-tts), cntati/cntate (cn-t-ti) 1: (cntic) (expr: tu hryii) nicntat (ni-cn-t-t) sf fr pl ninti di tsi easti cntat; (cntic) tsi easti btut cu flueara (avyiulia, etc.); cntarea-a cucotlui tahina; ninti di cntarea-a cuclui; etc. {ro: (flueara, avyiulia, etc.) tsi easti btut; 2: (mortul) tsi easti jilit; nainte de cntatul cocoului de diminea} {fr: avant le chant butsit, miryiuluxit, mirulyisit, zghilit, plmtu; 3: (carti) tsi easti matinal du coq} {en: before the morning crowing of the cock} aleapt, dyivsit, dyiuvsit, ghivisit, ghivsit, yivsit, ex: si scular nica nicntat cucotslji (ninti di cntarea-a ghiuvsit, yiuvsit {ro: cntat (cu vocea sau dintr-un cucotslor); nica nicntat cucotslji (ninti di cntarea-a instrument); bocit; citit} {fr: chant; jou un instrument; cucotslor); ninga nicntat cuclu (ninti di cntarea-a cuclui) pleur (un mort); lu} {en: sung; played (song, instrument); cnttor (cn-t-tr) adg, sm, sf cnttoari/cnttoare (cnwailed, lamented; read} ex: cnticlu nu-i ghini cntat t-to-ri), cnttori (cn-t-tr), cnttoari/cnttoare (cn-tcntari1/cntare (cn-t-ri) sf cntri (cn-tr) atsea tsi s- to-ri) (un) tsi cnt (tr pradz, c lu-arseashti, c easti fatsi cndu s-cnt; bteari (di pulj, cu flueara, cu avyiulia, hrios, etc.); tsi bati dit fluear (avyiulii, etc.); dishcnt {ro: etc.); jiliri; butsiri, miryiuluxiri, mirulyisiri, zghiliri, plndzea- cntre} {fr: chanteur} {en: singer} ex: nu s-plndzim n ri; alidzeari, dyivsiri, dyiuvsiri, ghivisiri, ghivsiri, yivsiri, lipseashti, o, cnttor aleptu!; am xifteri eu cnttori (tsi cnt) ghiuvsiri, yiuvsiri; (expr: cntarea-a cucotslor = hryii, cnttorash (cn-t-to-rsh) sm cnttorash (cn-t-tocriparea di dzu, ndzari, etc.) {ro: aciunea de a cnta (cu rsh) mascurlu a gljinljei; ctndorash, cucot, cocut, vocea sau dintr-un instrument); de a boci; de a citi; de a cpon, cponj; dishcnt {ro: coco} {fr: coq} {en: cock, fermeca, de a vrji; de a spune baliverne} {fr: action de rooster} ex: cnttorash (cucot) di Birati ctndorash (cchanter; de jouer un instrument; de pleurer (un mort); de lire; tn-do-rsh) sm ctndorash (c-tn-do-rsh) (un cu de charmer, densorceler; de raconter des sornettes} {en: cnttorash) dishcnt (dis-cn-t) sm dishcntadz (dishaction of singing; of playing an instrument; of wailling, of cn-tdz) (un cu cnttorash) ex: cara deadi dishcntlu, lamenting; of reading; of charming, of casting a spell; of shapti csbadz dishtipt telling cock-and-bull stories} ex: frshirotlu-i fr cripari, tut cntu2 (cn-tu) vb I cntai (cn-t), cntam (cn-tm), cntat dzua pri cntari; s-aproachi cntarea-a cucotslor (expr: hryia, (cn-t-t), cntari/cntare (cn-t-ri) lj-aruc (lj fac) amyi, oara tsi cnt cucotslji) nicntat1 (ni-cn-tt) adg nicntat tra s-pat tsiva ic s-adar lucri tsi di-arad (i) nu poati s-li fac (ni-cn-t-t), nicntats (ni-cn-tts), nicntati/nicntate (ni- alt soi, (ii) nu vrea li-adra shi (iii) multi ori fr s shtib c licn-t-ti) tsi nu easti cntat (cu boatsea); (flueara, avyiulia, adar; fac lucri (ca tr ciudii) tsi nu urmeadz nomurli a fisietc.) tsi nu easti btut; (mortul) tsi nu easti jilit; butsit, miryiu- ljei; ncntu, myipsescu, amyipsescu, mghipsescu, mndipluxit, mirulyisit, zghilit, plmtu; (carti) tsi nu easti aleapt, dyi- sescu, nmtisescu, numtsescu; (fig: lj-cntu = (i) lj-dzc vsit, etc. {ro: necntat (cu vocea sau dintr-un instrument); tsiva shi-l myipsescu cu zboar tra s-lu-ard shi s-fac tsi voi nebocit; necitit} {fr: qui nest pas chant; qui nest pas jou mini; (ii) lj-dzc papardeli, gavumri, glrinj, chirturi, vruti

256

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

sh-nivruti, etc.) {ro: vrji; fermeca} {fr: ensorceler; charmer} discntitsi (dis-cn-ti-tsi) atsea tsi s-fatsi cndu s-discnt; {en: cast a spell; charm} ex: u cnt (myipsi) sh-deapoea u discntari {ro: descntec} {fr: incantation, exorcisme} {en: discnt; tsi-lj cnts shi tsi-ts discnt? (fig: tsi glrinj lj incantation, exorcism} ex: nipututlu nu s-vindic cu discntitsi dzts shi tsi ts-apndiseashti?); tsi-lj cnts (fig: tsi papardeli-ljcntu3 (cn-tu) adg, pr, num vedz tu ct1 dzts, tsi-lj dztsi s-lu-ardz, tsi-l myipseshti cu zboar) shi cntu4 (cn-tu) adv vedz tu ct1 tsi-lj discnts; mi doari caplu di cti-nj cntash (fig: glrinjli cnusescu (c-nu-ss-cu) (mi) vb IV cnusii (c-nu-s), cnutsi-nj dzsish) cntat2 (cn-tt) adg cntat (cn-t-t), seam (c-nu-sem), cnusit (c-nu-s-t), cnusiri/cnusire cntats (cn-tts), cntati/cntate (cn-t-ti) tsi easti cu hri (c-nu-s-ri) cu zborlu (minarea di mn, etc.) nj-aspun imushi cu puteri di tham (nishani, ciudii) tsi es nafoar di nomurli tea (nietea, scupolu) c voi s-lji fac aru a unui (tra s-lu-aspar, a fisiljei; tsi-lj s-ari arcat myi; ncntat, myipsit, mndipsit, tra s-lu fac s-nj da tsiva i s-fac tsi-lj caftu, etc.); lj-fac fric; numtsit, nmtisit, aumbros, aumbrat {ro: vrjit, fermecat, fuvirsescu, lhtrsescu {ro: amenina, intimida, speria} {fr: nzdrvan} {fr: ensorcell; charm} {en: who has been casted mnacer, intimider, effrayer} {en: threaten, intimidate, scare} (under) a spell; charmed} ex: calu eara di cntatslji (myipsit); ex: cndu scadi di urfneadz, si nu-lj ti cnuseshti (s-nu-l un cal cntat; loc nicurat sh-cntat (myipsit); pulj cntat fuvirseshti) cnusit (c-nu-st) adg cnusit (c-nu-s-t), (myipsit); tueag di her cntat (myipsit); un mer cntat cnusits (c-nu-sts), cnusiti/cnusite (c-nu-s-ti) tsi-lj s(myipsit) shi discntat cntari2/cntare (cn-t-ri) sf cntri aspuni (cari veadi, cari aducheashti) c cariva ari scupolu (sh(cn-tr) atsea tsi s-fatsi cndu s-aruc amyi; ftsearic poati) s-lji fac aru; tsi easti-aspreat di tsiva (di cariva) c amyi; ncntari, mndipsiri, myipsiri, amyipsiri, mghipsiri, va-lj fac aru; fuvirsit, lhtrsit {ro: ameninat, intimidat, nmtisiri, numtsiri {ro: aciunea de a vrji, de a fermeca} speriat} {fr: mnac, intimid, effray} {en: threatened, intimi{fr: action densorceler, de charmer} {en: action of casting a dated, scared} ex: mini am ocljilj cnusits (lhtrsits) spell, of charming} ex: cu cntari (arcari myi) sh-discntari-l cnusiri/cnusire (c-nu-s-ri) sf cnusiri (c-nu-sr) atsea featsi npoi om ncntu1 (ncn-tu) vb I ncntai (ncn-t), tsi s-fatsi cndu cariva easti cnusit; fuvirsiri, lhtrsiri {ro: ncntam (ncn-tm), ncntat (ncn-t-t), ncntari/ncntare aciunea de a amenina, de a intimida; ameninare, intimi(ncn-t-ri) (un cu cntu2) ex: di nafoar cdzu lndzit, lu dare} {fr: action de mnacer, dintimider, deffrayer; dpouncntar dznili ncntat (ncn-tt) adg ncntat (ncn-t- vante} {en: action of threatening, of intimidating, of scaring} t), ncntats (ncn-tts), ncntati/ncntate (ncn-t-ti) (un ex: s-n-alsm sh-di cnusiri (fuvirsiri) un cu-alantu cu cntat2) ncntari/ncntare (ncn-t-ri) sf ncntri (ncn- cnusiri/cnusire (c-nu-s-ri) sf vedz tu cnusescu tr) (un cu cntari2) ncntu2 (ncn-tu) sn ncntitsi/ncn- cnusit (c-nu-st) adg vedz tu cnusescu titse (ncn-ti-tsi) atsea tsi-l fatsi omlu (i lucrul) s-aib puteari cnut (c-nt) adg cnut (c-n-t), cnuts (c-nts), (ca tr ciudii) tsi easi nafoar di nomurli a fisiljei ashi cum li cnuti/cnute (c-n-ti) (hrom) tsi nu easti ni lai ni alb ma shtii shi li aducheashti lumea di-arad; atsea tsi fac mandisili s-afl iuva namisa di eali; hrom tsi sh-u-adutsi cu-atsea a di s-ciudiseashti dunjaea; mndii, mayi, amayi, myii, mghii, cinushiljei; (om) tsi ari perlji alghi, griyi; (oai, njel, ed, etc.) tsi vscnii {ro: farmece, vraj} {fr: charme, sortilge} {en: ari lna alb, griv; griv, psar, siv, sumolcu, murgu, amurgu, spell, charm} ncntic (ncn-tic) sn ncntitsi/ncntitse bagav, gbur, albu {ro: crunt} {fr: gris (en parlant des (ncn-ti-tsi) (un cu ncntu2) nicntat2 (ni-cn-tt) adg cheveux)} {en: grey (hair)} ex: aush cu barba cnut (alb); nicntat (ni-cn-t-t), nicntats (ni-cn-tts), nicntati/niaveam n capr cnut (cu lna siv) shi doi edz cnuts; cntate (ni-cn-t-ti) tsi nu easti myipsit {ro: nevrjit, tmbrli a lor suntu cnuti (di hroma-a cinushiljei) cnutic nefermecat} {fr: qui nest pas ensorcell; charm} {en: who (c-nu-tc) adg cnutic (c-nu-t-c), cnutits (c-nu-tts), has not been casted (under) a spell; who has not been cnutitsi/cnutitse (c-nu-t-tsi) tsi easti niheam ca cnut charmed} nicntari2/nicntare (ni-cn-t-ri) sf nicntri (ni{ro: crunel} {fr: un peu gris} {en: little grey} ex: adu-nj cn-tr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu s-myipseashti {ro: edlu-atsel cnuticlu cnutsscu (c-nu-tss-cu) vb IV aciunea de a nu vrji, de a nu fermeca} {fr: action de ne pas cnutsi (c-nu-ts), cnutsam (c-nu-tsm), cnutst (censorceller; de ne pas charmer} {en: action of not being nu-ts-t), cnutsri/cnutsre (c-nu-ts-ri) nchiseashti s-njcasted (under) a spell; of not being charmed} discntu (dis- algheasc perlu (di la cap, barb, mustats); nj si fatsi perlu cn-tu) vb I discntai (dis-cn-t), discntam (dis-cn-tm), albu; fac peri alghi; ncnutsscu, alghescu, mushcruescu, discntat (dis-cn-t-t), discntari/discntare (dis-cn-t-ri) grivuescu {ro: cruni} {fr: grisonner} {en: grow grey} ex: ljcu zboar (cntitsi shi seamni mistiryioasi) aspargu-amyili cnuts (lj-alghi) perlu cnutst (c-nu-tst) adg cnutst sh-lu dishteptu pri-atsel a curi lj si featsir amyi; l-vindic (l- (c-nu-ts-t), cnutsts (c-nu-tsts), cnutsti/cnutste (cdiucljedz) pri-atsel tsi-l loar di oclju; (fig: discntu = nu-ts-ti) tsi-lj s-ari alghit perlu; ncnutst, alghit, zburscu multi ma nu dzc tsiva) {ro: descnta} {fr: dtourner mushcruit, grivuit {ro: crunit} {fr: grisonn} {en: grown des enchantements; faire gurir par des enchantements} {en: grey} cnutsri/cnutsre (c-nu-ts-ri) sf cnutsri (c-nuexorcise; expel an evil spirit; heal someone who is bewitched tsr) atsea tsi s-fatsi cndu a unui lj s-algheashti perlu; or is under a spell} ex: cndu vulpea discnt (fig: l spuni ncnutsri, alghiri, mushcruiri, grivuiri {ro: aciunea de a zboar s-li-ard) gljinjli, si shtii c nu l easti tr bun; tsi-lj cruni; crunire} {fr: action de grisonner} {en: action of cnts shi tsi-lj discnts (fig: tsi-lj zburshti shi nu-lj dzts growing grey} ncnutsscu (nc-nu-tss-cu) vb IV tsiva)? discntat (dis-cn-tt) adg discntat (dis-cn-t-t), ncnutsi (nc-nu-ts), ncnutsam (nc-nu-tsm), ncnutst discntats (dis-cn-tts), discntati/discntate (dis-cn-t-ti) (nc-nu-ts-t), ncnutsri/ncnutsre (nc-nu-ts-ri) (un cu cari fu vindicat (dizligat) di amyi i diucljari (cu cntitsi shi cnutsscu) ex: ahiursii s ncnutsscu (s-nj-algheasc perlji); zboar mistiryioasi) {ro: descntat} {fr: qui on a fait des troar ncnuts, easti nica njic ncnutst (nc-nu-tst) adg incantations; qui a t guri par des enchantements} {en: ncnutst (nc-nu-ts-t), ncnutsts (nc-nu-tsts), ncexorcised; who has been healed of his spell} ex: ap discntatnutsti/ncnutste (nc-nu-ts-ti) (un cu cnutst) nc discntari/discntare (dis-cn-t-ri) sf discntri (dis-cnnutsri/ncnutsre (nc-nu-ts-ri) sf ncnutsri (nc-nu-tsr) tr) atsea tsi s-fatsi cndu s-discnt; discntic {ro: aciunea (un cu cnutsri) ncnut (nc-nt) vb I ncnutai (ncde a descnta; descntare} {fr: action de faire des incannu-t), ncnutam (nc-nu-tm), ncnutat (nc-nu-t-t), tation, de dtourner des enchantements, de faire gurir par ncnutari/ncnutare (nc-nu-t-ri) (un cu cnutsscu) des enchantements} {en: action of exorcising, of expelling an ncnutat (nc-nu-tt) adg ncnutat (nc-nu-t-t), ncnutats evil spirit, of healing someone who is bewitched} ex: alg (nc-nu-tts), ncnutati/ncnutate (nc-nu-t-ti) (un cu dup discntri discnttur (dis-cn-t-t-r) sf discncnutst) ncnutari/ncnutare (nc-nu-t-ri) sf ncnutri tturi (dis-cn-t-tr) zboarli i cntitsli cu cari s-discnt (nc-nu-tr) (un cu cnutsri) {ro: descntare} {fr: incantation, formule dexorcisme} {en: cnutic (c-nu-tc) adg vedz tu cnut incantation, words of exorcism} discntic (dis-cn-tic) sf cnutsri/cnutsre (c-nu-ts-ri) sf vedz tu cnut

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

257

cnutsscu (c-nu-tss-cu) vb IV vedz tu cnut cpchisescu (c-p-chi-ss-cu) vb IV vedz tu cpachi cnutst (c-nu-tst) adg vedz tu cnut cpchisiri/cpchisire (c-p-chi-s-ri) sf vedz tu cpachi cnv (cn-v) sm vedz tu cnv cpchisit (c-p-chi-st) adg vedz tu cpachi cp (cp) sn vedz tu cap cpescu (c-p-s-cu) (mi) vb IV cpii (c-p-), cpeam cpachi/cpache (c-p-chi) sf cpchi (c-pch) lucrul cu (c-p-m), cpit (c-p--t), cpiri/cpire (c-p--ri) cari si-acoapir un tengiri (un cutii, un guv, etc.); sust; mi curmu multu (shi-nj cher multu putearea) di copuslu mari (expr: 1: bag-lj cpachea = bitisea ipotisea, agrsha-u; 2: lj- tsi-l fac; avursescu multu di-ardearea tsi u fac; lishin di-araflu cpachea = (i) aflu (easti) un tsi-lj si uidiseashti multu; (ii) deari; ard cu bots (cachinuri, grohuti) sntoasi shi ahndoalj-aflu ceareea, calea, cum s-lu fac lucrul; 3: dzc cpchi = si; ligusescu, hrhrescu, chtescu, phescu, cchin, avurdzc chirturi, papardeli, glrinj, brcudii, curcufeli, curcufexa- sescu, apustusescu, mi curmu, mi pidipsescu, lvrusescu, etc. li, curnufexali, lprdii, mandzali, papardeli, pufchi, shahla{ro: istovi; rde n hohote} {fr: extnuer; mourir de rire} {en: mari, etc.) {ro: capac} {fr: couvercle} {en: lid, cover} ex: bag exhaust; roar with laughter} ex: s-cpeashti (hrhriseashti, cpachea pri tengiri; va lj-afl cpachea (expr: va lj-afl s-cchin) di-ardeari; n cpim multu di imnari; cpir, ceareea, calea) sh-a-aishtei lugurii; bag-lj cpachea a ipotisi- (avursir multu), nu pot s-imn; lucrai la ayinji sh-mi cpii, ljei (expr: bitisea-u, alas-u, nu mata zbura di-aestu lucru); c shidzui multu aplicat; di jalea-a ljei n cpim di plngu poart mnits cu cpchi (susti); sh-afl tengirili cpachea cpit (c-p-t) adg cpit (c-p--t), cpits (c-p-ts), (expr: sh-afl un tsi-lj si uidiseashti); s-arucuti tengirli shi shcpiti/cpite (c-p--ti) tsi s-ari curmat multu di copuslu afl cpachea; spuni un cpachi (expr: dztsi n glrimi, tsi featsi; tsi-ari lishinat di-ardeari; ligusit, hrhrit, chtit, papardel, chirtur); eara vrut tri cpchili (expr: tr chirturli, phit, cchinit, avursit, apustusit, curmat, pidipsit, lvrusit, glrinjli, papardelili)-a lui shi cu cpchili bna etc.; (expr: 1: curcubet cpit = curcubet shidzut, moali; 2: cpchisescu (c-p-chi-ss-cu) vb IV cpchisii (c-p-chi- oarfn cpit = multu oarfn, tiflupendar, fr cinushi n vatr, s), cpchiseam (c-p-chi-sem), cpchisit (c-p-chi-s- fr zmean la cur, etc.; 3: stranj cpit = stranj aruptu, partal, t), cpchisiri/cpchisire (c-p-chi-s-ri) lj-bag cpachi a recicu) {ro: istovit; rupt de oboseal; istovit de rs} {fr: mort unui lucru (tingire, cutii, etc.); lu-acoapir un lucru cu-un de rire, tari} {en: exhausted; tired of laughing} ex: earam cpachi; (expr: u cpchisescu un ipotisi, un lucru = u cpit di imnari; eara cpits, curmats; eara multu curmat shbitisescu ipotisea; u ndreg, u-ascundu i u-acoapir ipotisea tra s-cpit; curcubet heart, cpit (expr: shidzut, moali) nu u vead lumea ct arushinoas sh-arau easti) {ro: pune cpiri/cpire (c-p--ri) sf cpiri (c-p-r) atsea tsi scapac; muamaliza} {fr: couvrir avec un couvercle; touffer fatsi cndu cariva s-cpeashti (di copuslu tsi fatsi, di-arune affaire} {en: put the cover on; cover up (hush) a matter} deari); ligusiri, hrhriri, chtiri, phiri, cchiniri, avursiri, ex: cpchisea tengirli (bag-lj cpachea-a tengirlui); li apustusiri, curmari, pidipsiri, lvrusiri, etc. {ro: aciunea de a cpchisim tuti (expr: li ndreapsim tuti tra s-nu s-vead pr(se) istovi; aciunea de a rde n hohote} {fr: action de tsli arali i arushinoasi) cpchisit (c-p-chi-st) adg cp- sextnuer; de mourir de rire; vanouissement} {en: exhaust; chisit (c-p-chi-s-t), cpchisits (c-p-chi-sts), cpchi- roar with laughter} cpuescu (c-pu-s-cu) (mi) vb IV siti/cpchisite (c-p-chi-s-ti) (lucrul) tsi-lj s-ari bgat cpuii (c-pu-), cpueam (c-pu-m), cpuit (c-pu--t), cpachea; (expr: (un ipotisi, un lucru easti) cpchisit = (ipo- cpuiri/cpuire (c-pu--ri) (un cu cpescu) cpuit (ctisea, lucrul easti) ndreptu, ascumtu, acupirit sh-lumea nu poati pu-t) adg cpuit (c-pu--t), cpuits (c-pu-ts), cpuiti/cs-lu vead ct arushinos easti) {ro: cruia i s-a pus capacul; puite (c-pu--ti) (un cu cpit) ex: purta un stranj cpuit muamalizat} {fr: couvert avec un couvercle; touffe (une (stranj aruptu, recicu) cpuiri/cpuire (c-pu--ri) sf cpuiri affaire)} {en: with the cover put on; (a matter) covered up (c-pu-r) (un cu cpiri) (hushed up)} ex: cpchisit (expr: ndreapt sh-ascumt) cplahtu (c-p-lh-tu) sn vedz tu ctlahtu luguria cpchisiri/cpchisire (c-p-chi-s-ri) sf cpchi- cpm (c-p-m) sm cpmadz (c-p-mdz) mcari siri (c-p-chi-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-cpchiseashti (ghel turtseasc, dit chirolu veclju) cu carni di njel shi stfidz tsiva {ro: aciunea de a pune capac; de a muamaliza} {fr: {ro: capama} {fr: touffade} {en: kind of Turkish stew} action de couvrir avec un couvercle; dtouffer une affaire} cprar (c-p-rr) sm, sf vedz tu capr {en: action of putting a cover on; of covering up (of hushing) cprleadz (c-pr-le-dz) sf vedz tu capr a matter} cprleats (c-pr-le-ts) sf vedz tu capr cpani/cpane (c-p-ni) sf cpnj (c-pnj) hlati tsi tradzi cprledz (c-pr-ldz) sn vedz tu capr ctr ea agru-prici (shoarits, pulj, njits prvdz, etc.) tra s-lj- cptsn (c-p-ts-n) sf vedz tu cap acats i s-lji vatm; avrohi, cearcu, bat, batc, pyid, cperd (c-pr-d) cperdi/cperde (c-pr-di) shi cperdz princ, pring, scndilii, scundilii, stpits, alats, lats, grip; (c-pr-dz) cuvert tsi s-bag cu shau sh-acoapir (fig: cpani = tirtipi cu cari cftm s-lu-ardem pri cariva (s-lji schinratlu-a calui (di-arad partea di dinpoi); cuvert, bgm cuvata, s-lu ncltsm, s-lj trdzem clupea, etc.), ic cuverti {ro: cuvertur, ibnc} {fr: housse attache au bt et s-lu ftsem tra si scoat tu padi atseali tsi featsi peascumta, qui couvre la croupe du mulet ou du cheval} {en: blanket etc.) {ro: capcan, curs} {fr: pige} {en: trap} ex: crueashti covering the back or rump of a mule or a horse} vr cupani al (fig: caft s-lu-ard) Miha cperdh (c-pr-dh) cperdhi/cperdhe (c-pr-dhi) shi cpar (c-p-r) sf cpri (c-pr) partea di pradz tsi-lj dai cperdz (c-pr-dz) un cu cperd cndu txeshti c va lu-acumpri un lucru ma amnat (i va s- cpestru (c-ps-tru) sn cpeastri/cpeastre (c-pes-tri) fats un alishvirishi); arvoan, aruvoan, arvun, arvoni, pei, hlatea fapt di funii i curi tsi s-bag pi caplu-a calui (a nishani {ro: arvun} {fr: arrhes} {en: deposit} cprusescu gumarlui, a mulljei, etc.) tra s-lu ledz di vr stur (cndu vrei (c-p-ru-ss-cu) vb IV cprusii (c-p-ru-s), cpruseam si sta tu-un loc), s-lu fats si s-duc ctr iu vrei tini cndu lu (c-p-ru-sem), cprusit (c-p-ru-s-t), cprusincalits, lu fats s-trag un amaxi, etc.; cprestu, cpestur; (fig: ri/cprusire (c-p-ru-s-ri) dau cpar; dau arvoan; ar- 1: cpestru = itsi lucru tsi nu lu-alas, lj-bag cheadits, i-lj vunjisescu {ro: arvuni, asigura} {fr: donner des arrhes, dztsi ct iu si s-duc cariva; expr: 2: hiu bun ti la cpestru = arrher, sassurer} {en: deposit, insure oneself} cprusit hiu bun mash tra s-lucredz cu caljlji sh-yumarlji; 3: l-tsn (c-p-ru-st) adg cprusit (c-p-ru-s-t), cprusits (c- (mini) cpestrul = nu lj-alas mini oaminjlji s-fac tsi vor, l p-ru-sts), cprusiti/cprusite (c-p-ru-s-ti) tsi-lj s-ari dzc mini cum s-fac; 3: dau (lu-alas) cpestrul = mi-alas di dat cpar; arvunjisit {ro: arvunit} {fr: arrh} {en: depolucrul tsi lu-aveam, di cumndrsirea tsi u ftseam; 4: lj-bag sited} cprusiri/cprusire (c-p-ru-s-ri) sf cprusiri cpestru = lu-aglisescu, lj-bag frnu la-atseali tsi fatsi; 5: nj(c-p-ru-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-cpruseashti; dari di bag cpestru = mi nsor, va-nj ljau un nveast tsi va-nj dzc cpar; arvunjisiri {ro: aciunea de a arvuni; arvunire} {fr: tsi s-fac) {ro: cpstru} {fr: bride, licou; harnais de tte pour action darrher} {en: action of depositing} les chevaux ou les autres animaux quil est ncessaire de

258

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

brider et de conduire} {en: licol; bridle, halter} ex: tradzi calu cpitat (c-pi-tt) adg vedz tu cap di cpestru; loats cpeastrili shi nchisits; l-deadi cpestrul cpitnat (c-pi-t-n-t) sf vedz tu cap (expr: s-als di lucrul tsi lu-avea tra s-urseasc tsiva, tra s- cpitnilji/cpitnilje (c-pi-t-n-lji) sf cpitnilj (c-pi-t-nlj) aveaglji eapili, etc.); tini hii tr la cpeastri (expr: eshti bun paradzlji tsi l si da a furlor tra s-slgheasc un sclav tsi lumash tra s-lucredz cu caljlji, cu mulili, etc.); shtii cum s-tsn avea actsat ninti; xagurau, axagurau, discumprari {ro: cpestrul ghini (expr: shtii ghini s-lj-urseasc oaminjlji, s-lji rscumprare, rsplat} {fr: rachat, ranon} {en: ransom, cumndrseasc, s-l dzc cum s-fac); tsni-l di cpestru payment for buying the freedom of a prisoner} (expr: dz-lj s-isihseasc, s-bag un frnu la-atseali tsi fatsi); cpitnj (c-pi-tnj) sn vedz tu cap sh-bg sh-ns cpestrul (si nsur sh-ns) cprestu (c-prscpitnlchi/cpitnlche (c-pi-tn-l-chi) sf vedz tu cap tu) sn cpreasti/cpreaste (c-pres-ti) (un cu cpestru) ex:cpitedz3 (c-pi-tdz) vb I vedz tu cap cprestul (fig: bana cu caljlji, mulili, etc.) easti bana-a mea cpitinj (c-pi-tnj) sn vedz tu cap cpestur (c-ps-tur) sn cpesturi (c-ps-tur) (un cu cpits (c-p-ts) sf cpits (c-p-ts) stog di palji, di erghi cpestru) cpistrusescu (c-pis-tru-ss-cu) (mi) vb IV cpis- sitsirati, uscati sh-adunati tu-un loc (tr hrana-a prvdzlor) tu trusii (c-pis-tru-s), cpistruseam (c-pis-tru-sem), cpis- cmpu i uborlu-a omlui; cupits, cop {ro: cpi, claie} {fr: trusit (c-pis-tru-s-t), cpistrusiri/cpistrusire (c-pis-tru-s- petite meule de foin} {en: small haystack} ex: earba u-adunai ri) bag cpestru a calui (a gumarlui, etc.); cu curili di la cpits (stoguri); acumprai n cpits (stog) di earb frnu sh-cpestru, lj-aspun a calui (a gumarlui, etc.) tsi s-fac cupits1 (cu-p-ts) sf cupits (cu-p-ts) (un cu cpits) (iu si s-duc, cndu s-astmtseasc, etc.); bag frnlu, nfrnu, cop1 (c-p) sf copi/cope (c-pi) (un cu cpits) ex: cop nfrnedz, aglisescu, aglescu; (fig: cpistrusescu = fac lucrili di earb (s-neag, s-creasc, si s-min, etc.) cama peagalea, scpitsn (c-pi-ts-n) sf vedz tu cap agleasc; fac un lucru s-astmtseasc, si sta tu-un loc di-aclo cpitunj (c-pi-tnj) sn vedz tu cap iu s-min; l-tsn pri cariva tra s-nu fac un lucru; lu stpuescu)cpldisescu (c-pl-di-ss-cu) vb IV cpldisii (c-pl-di-s), {ro: nfrna, potoli} {fr: mettre le frein, brider; matriser, cpldiseam (c-pl-di-sem), cpldisit (c-pl-di-s-t), temprer} {en: bridle, restrain} ex: nu putu s-n cpiscpldisiri/cpldisire (c-pl-di-s-ri) adavgu un cumat di truseasc (fig: s-n stpueasc); nu putu si s-cpistruseasc pndz i stof nuntru-a unui stranj s-lu fac ma clduros (s-lu (fig: si s-tsn, si s-stpueasc, si si nfrneadz); easti aru om, s-aravd ma multu, s-lu-aspun ma pripsit, etc.); bag un fac nu s-cpistruseashti (fig: nu s-tsni di la lucri-arali) cpisastari la un stranj; astrusescu {ro: cptui} {fr: doubler (un trusit (c-pis-tru-st) adg cpistrusit (c-pis-tru-s-t), vtement); garnir} {en: line (inside a garment)} ex: cpldisii cpistrusits (c-pis-tru-sts), cpistrusiti/cpistrusite (c-pis- sultuclu cpldisit (c-pl-di-st) adg cpldisit (c-pl-ditru-s-ti) (cal, gumar, mul) tsi-lj s-ari bgat cpestrul; tsi-lj s-t), cpldisits (c-pl-di-sts), cpldisiti/cpldisite (cs-ari dzs s-astmtseasc, tsi s-fac, iu si s-duc, etc. {ro: pl-di-s-ti) tsi-lj s-ari bgat un astari; astrusit {ro: nfrnat; potolit} {fr: brid; matris, tempr} {en: bridled, cptuit} {fr: doubl (un vtement); garni} {en: lined (a garrestrained} cpistrusiri/cpistrusire (c-pis-tru-s-ri) sf ment)} cpldisiri/cpldisire (c-pl-di-s-ri) sf cpldisiri cpistrusiri (c-pis-tru-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un cal easti (c-pl-di-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-cpldiseashti (s-bag cpistrusit {ro: aciunea de a nfrna, de a potoli; nfrnare, astari) la un stranj; cpldisiri {ro: aciunea de a cptui; potolire} {fr: action de mettre le frein, de brider; de matriser, cptuire} {fr: action de doubler (un vtement); de garnir} de temprer} {en: action of bridling, of restraining} cpis{en: action of lining (a garment)} truescu (c-pis-tru-s-cu) (mi) vb IV cpistruii (c-pis-tru-), cpldisiri/cpldisire (c-pl-di-s-ri) sf vedz tu cplcpistrueam (c-pis-tru-m), cpistruit (c-pis-tru--t), c- disescu pistruiri/cpistruire (c-pis-tru--ri) (un cu cpistrusescu) cpldisit (c-pl-di-st) adg vedz tu cpldisescu cpistruit (c-pis-tru-t) adg cpistruit (c-pis-tru--t), c- cplm (c-pl-m) sm cplmadz (c-pl-mdz) palto pistruits (c-pis-tru-ts), cpistruiti/cpistruite (c-pis-tru--ti) lungu sh-gros purtat di turts tra s-lji afireasc di ploai sh (un cu cpistrusit) cpistruiri/cpistruire (c-pis-tru--ri) arcoari {ro: manta turceasc} {fr: manteau turc} {en: Turkish sf cpistruiri (c-pis-tru-r) (un cu cpistrusiri) overcoat} cpestur (c-ps-tur) sn vedz tu cpestru cpnjau (cp-nje-) sf cpnjei (cp-nj) lucru lai shi gros cpic1 (c-pc) sn vedz tu cap (di crbuni) alsat (ashtirnut) di fum pri mardzinea di nuntru cpic2 (c-pc) sm cpits (c-pts) par rusescu (a suta parti a sulinilor i a ugeaclui prit cari treatsi; bushtin, fum, furitsin, di rubl) {ro: copeic} {fr: kopeck} {en: kopeck} ex: u miscu furidzin, fulidzini {ro: funingine} {fr: suie} {en: soot} un cpic; d-lj un cpic shi s-fug di-aoa cpon (c-pn) sm vedz tu cucot cpidan (c-pi-dn) sm, sf vedz tu cap cponj (c-pn) sm vedz tu cucot cpii/cpie (c-p-i) sf vedz tu cap cpos (c-ps) adg vedz tu cap cpinc (c-pn-c) sf cpintsi/cpintse (c-pn-tsi) un soi di cpot (c-p-t) sf vedz tu cap arug cu lumchi tsi au schini (tsi fatsi lilici albi shi yimishi cprar (c-prr) sm, sf vedz tu capr njits, aroshi, multu anjurizmati, tsi suntu nostimi tu mcari); cprleadz (c-pr-le-dz) sf vedz tu capr yimisha fapt di-aestu arug; aznjur, znjur, amur {ro: cprriu (c-pr-r) sm vedz tu capr zmeur} {fr: framboise} {en: raspberry} cpreats (c-pre-ts) sf vedz tu capr cpisteari/cpisteare (c-pis-te-ri) sf cpisteri (c-pis-tr) cprestu (c-prs-tu) sn vedz tu cpestru un cupanji njic tu cari s ntsearn frina shi s-frimint cpricear (c-pri-cr) adg vedz tu cprici aloatlu; cupanji, cupan, cupnjits, copan {ro: albie mic de cpricearcu (c-pri-cr-cu) adg vedz tu cprici fcut pine} {fr: petite auge, maie, huche farine} {en: small cprici (c-prc) sn cprici (c-pr-ci) un mirachi lishoar, kneading trough} ex: cpistearea easti ma njic di cupanji shi naljurea, sh-niminduit ghini tsi u-ari cariva; mirachi tsi yini easti ti frimintari aloat aniorihta, tsi treatsi agonja shi s-alxeashti lishor, fr mult cpistruescu (c-pis-tru-s-cu) (mi) vb IV vedz tu cpestru minduiri; nazi, naji, frfud, camomati, mutri {ro: capriciu, cpistruiri/cpistruire (c-pis-tru--ri) sf vedz tu cpestru naz} {fr: minauderie, caprice, inconstance, garement} {en: cpistruit (c-pis-tru-t) adg vedz tu cpestru whim, caprice} ex: om cu cprici cpricearcu (c-pri-crcpistrusescu (c-pis-tru-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu cpestru cu) adg cpricearc (c-pri-cr-c), cpricearts (c-pri-crcpistrusiri/cpistrusire (c-pis-tru-s-ri) sf vedz tu cpestru ts) shi cpriceartsi (c-pri-cr-tsi), cpriceartsi/cpriceartse cpistrusit (c-pis-tru-st) adg vedz tu cpestru (c-pri-cr-tsi) tsi fatsi nzi; tsi sta cu mutri; tsi easti anapud; cpitalj (c-pi-tlj) sn vedz tu cap cpricear, nizearcu {ro: capricios} {fr: capricieux} {en: capricpitan (c-pi-tn) sm, sf vedz tu cap cious} cpricear (c-pri-cr) adg cpricear (c-pri-c-r), cpitari/cpitare (c-pi-t-ri) sf vedz tu cap cpriceari (c-pri-cr), cpriceari/cpriceare (c-pri-c-ri)

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

259

(un cu cpricearcu) cpritsusescu (c-pri-tsu-ss-cu) vb cndu cariva cpseashti; sinfunipsiri, strxiri, astrxiri, strixiri, IV cpritsusii (c-pri-tsu-s), cpritsuseam (c-pri-tsu-sem), aprucheari {ro: aciunea de a fi de acord, de a consimi, de a cpritsusit (c-pri-tsu-s-t), cpritsusiri/cpritsusire (c-pri- conveni; consimire, convenire} {fr: action de se mettre tsu-s-ri) un lucru mi fatsi s-hiu cpricearcu; mi fac daccord, de consentir, de convenir; accord} {en: action of cpricearcu {ro: deveni capricios} {fr: devenir capricieux} agreing, of consenting; consent} {en: become capricious} cpritsusit (c-pri-tsu-st) adg cpshan (cp-sh-n) sf vedz tu cpshun cpritsusit (c-pri-tsu-s-t), cpritsusits (c-pri-tsu-sts), cpshun (cp-sh-n) sf cpshuni/cpshune (cp-sh-ni) cpritsusiti/cpritsusite (c-pri-tsu-s-ti) faptu cpricearcu plant njic, cu trup shcurtu tsi fatsi lludz albi shi yimishi {ro: devenit capricios} {fr: qui est devenu capricieux} {en: njits, aroshi, tsi-anjurdzescu multu mushat; poama fapt di who became capricious} cpritsusiri/cpritsusire (c-priaest plant; cpshan, crpshin, cpushi, afrang, frang, tsu-s-ri) sf cpritsusiri (c-pri-tsu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu frandzu, lulustruf, lilishtruf, gljur {ro: frag, cpun} {fr: cpritsusescu {ro: aciunea de a deveni capricios} {fr: action fraise} {en: strawberry} cpshan (cp-sh-n) sf cpshude devenir capricieux} {en: action of becoming capricious} ni/cpshune (cp-shu-ni) (un cu cpshun) crpshin cprin (c-pr-n) sf vedz tu capr (cr-p-sh-n) sf crpshinj (cr-p-shnj) (un cu cpshucprindzu (c-prn-dzu) adg vedz tu capr n) cpushi2/cpushe (c-p-shi) sf cpushi/cpushe (c-pcprior1 (c-prir) sm, sf vedz tu capr shi) (un cu cpshun) ex: tu muntslj a noshtri crescu multi cprior2 (c-prir) sm cpriori (c-prir) (un cu calar2) cpushi (afrandz); adunai cpushi sh-feci glico cprishti/cprishte (c-prsh-ti) sf vedz tu cuprii cpsiri/cpsire (cp-s-ri) sf vedz tu cpsescu cprits (c-pr-ts) sf vedz tu capr cpsit (cp-st) adg vedz tu cpsescu cpritsusescu (c-pri-tsu-ss-cu) vb IV vedz tu cprici cpuescu (c-pu-s-cu) (mi) vb IV vedz tu cpescu cpritsusiri/cpritsusire (c-pri-tsu-s-ri) sf vedz tu cprici cpuiri/cpuire (c-pu--ri) sf vedz tu cpescu cpritsusit (c-pri-tsu-st) adg vedz tu cprici cpuit (c-pu-t) adg vedz tu cpescu cprulj (c-prlj) sn vedz tu calar2 cpulj (c-plj) sn vedz tu cpulji cprulji/cprulje (c-pr-lji) sf vedz tu calar2 cpulji/cpulje (c-p-lji) sf cpulji/cpulje (c-p-lji) partea cpsal (cp-s-l) sf vedz tu cpslsescu crnoas di dinpoi shi di nsus a truplui di cal (i alt pravd) cpslsescu (cp-sl-ss-cu) (mi) vb IV cpslsii (cp-sl-s), namisa di shali shi coad {ro: crup} {fr: croupe} {en: croup, cpslseam (cp-sl-sem), cpslsit (cp-sl-s-t), cpsl-rump (of horse)} ex: afl gardu? shi scrchin cpulja siri/cpslsire (cp-sl-s-ri) ardu lishor (ct dau di ea, multi gumarlu; bag-mi cval pri cpulja-a calui; mul gras ori cu pira mash), fatsa-a unui lucru (chealea, perlji, stranjlu, truplu un cu cpulja; alinm cpulja di munti cpulj (cetc.); plescu, prjescu, ghimtuescu, dugurescu; (fig: (lu, u, lji, plj) sn cpulji/cpulje (c-p-lji) (un cu cpulji) li, etc.) cpslsescu = (i) fur tsiva, ciulescu, ciunescu, ciuples- cpush1 (c-psh) sn vedz tu cpushi1 cu, cpslsescu, lu-ard, lu-aplnsescu, lu-ancaltsu, lj-bag ccpush2 (c-psh) sn vedz tu cap lupea, lj-bag cuvata, lj-trec tastrul di gushi, bag tu mnica di la cpushi1/cpushe (c-p-shi) sf cpushi/cpushe (c-p-shi) tmbari; etc.; (ii) mi duc, fug (peascumta); (u, li) deapin, ciuun soi di bubulic (dit fumealja-a pangului) tsi s-hidzi cu caplu lescu, scarmin, spstrescu, shpirtuescu, crtsnescu; nj-ljau ci- tu chealea-a prvdzlor (oilor, oaminjlor, etc.), tra s-l sug cioarli dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau prtljli; sndzili cu cari bneadz (sh-cu sudzearea, poati s-alas s-inu-angan ctsaua; nj-frngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau tr tu sndzili-a oaminjlor yets tsi pot s-l da lngori greali); perlu, (ocljilj, zverca); etc. {ro: prli} {fr: flamber} {en: singe} cpush, cputs, crlej, ccimor {ro: cpu} {fr: tique, pou des ex: sh-cpslsi (sh-arsi) lpudzli; ts-cpslsish (ts lu-arsish) brebis} {en: tick, cattle tick} ex: cpushili s-adun pi oi; n perlu; lj-cpslsi gumarlu (fig: lj-fur, lji lu-anvrti, lji luchirir oili di cpushi cpush1 (c-psh) sn cpushi/cagudi, lji lu-ahuli); cpslsea-li (fig: fudz, aspeal-u, astindzi- pushe (c-p-shi) (un cu cpushi1) cputs (c-pts) sn u, deapin-u) di-aoa cpslsit (cp-sl-st) adg cpslsit pl(?) (un cu cpushi1) crlej (cr-lj) sm pl(?) (un cu (cp-sl-s-t), cpslsits (cp-sl-sts), cpslsiti/cpslsite cpushi1) (cp-sl-s-ti) tsi sh-ari ars lishor fatsa (chealea, perlji, cpushi2/cpushe (c-p-shi) sf vedz tu cpshun stranjlu, etc.); plit, prjit, ghimtuit, dugurit {ro: prlit} {fr: cputari/cputare (c-pu-t-ri) sf vedz tu cput flamb} {en: singed} cpslsiri/cpslsire (cp-sl-s-ri) sf cputat (c-pu-tt) adg vedz tu cput cpslsiri (cp-sl-sr) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva (cariva) cput (c-p-t) sf cputi/cpute (c-p-ti) partea di nsus shi easti cpslsit; pliri, prjiri, ghimtuiri, duguriri; cpsal {ro: di ninti a pputsljei, a prpodiljei, cari acoapir deadzitli di aciunea de a prli; prlire} {fr: action de flamber} {en: la cicior {ro: cput} {fr: empeigne} {en: vamp, upper (of action of singeing} cpsal (cp-s-l) sf cpslj (cp-slj) shoes)} cputedz (c-pu-tdz) (mi) vb I cputai (c-pu-t), atsea tsi s-fatsi cndu s-cpslseashti tsiva (cariva); urma cputam (c-pu-tm), cputat (c-pu-t-t), cputari/cpu(arana) tsi-armni dup tsi s-cpslseashti (s-ardi lishor) tsiva; tare (c-pu-t-ri) bag cput nau la pputsa (prpodea) tsi sloc arsu; pduri ars; ardiri, ardeari; (fig: cpsal = ardeari, ari arupt; mirimitisescu cputa-a pputsljei (a prpodiljei) minciunari, aplnsiri) {ro: arsur, prleal} {fr: brlure} {ro: cputa} {fr: mettre des empeigne ( une chaussure); {en: burn, scald} ex: cpsal (loc arsu, ardeari; ic fig: rempiter (un bas)} {en: vamp} ex: cputedz prpodzli cardeari, aplnsiri) anjurzeashti putat (c-pu-tt) adg cputat (c-pu-t-t), cputats (c-pucpslsiri/cpslsire (cp-sl-s-ri) sf vedz tu cpslsescu tts), cputati/cputate (c-pu-t-ti) tsi-lj s-ari bgat un cpslsit (cp-sl-st) adg vedz tu cpslsescu cput nau {ro: cputat} {fr: (chaussure) qui on a mis une cpsescu (cp-ss-cu) vb IV cpsii (cp-s), cpseam (cpempeigne nouvelle; rempit (un bas)} {en: vamped} ex: sem), cpsit (cp-s-t), cpsiri/cpsire (cp-s-ri) hiu poart prpodz cputati cputari/cputare (c-pu-t-ri) sf sinfuni s-lu fac un lucru; mi fac di cbuli; strxescu tra si scputri (c-pu-tr) atsea tsi s-fatsi cndu s-cputeadz fac un lucru (ashi cum mi-am aduchit cu cariva); sinfunipprpodzli (pputsli) {ro: aciunea de a cputa} {fr: action de sescu, strxescu, astrxescu, strixescu, aprochi {ro: consimi, mettre des empeigne ( une chaussure); de rempiter (un conveni, fi de acord} {fr: tre daccord, consentir, convenir} bas)} {en: action of vamping} {en: agree, consent} ex: cpsir (s-featsir sinfuni) fratslji cputedz (c-pu-tdz) (mi) vb I vedz tu cput cpsit (cp-st) adg cpsit (cp-s-t), cpsits (cp-sts), cputs (c-pts) sn vedz tu cpushi1 cpsiti/cpsite (cp-s-ti) tsi easti sinfuni tra si s-fac un cradhi/cradhe (c-ra-dhi) sf crdz(?) (c-rdz) un cu lucru; tsi s-featsi di cbuli; sinfunipsit, strxit, astrxit, strixit, cradi aprucheat {ro: care este de acord; consimit, convenit} {fr: cradi/crade (c-ra-dhi) sf vedz tu cravi mis daccord, consenti, convenu} {en: agreed, consented} craf (c-r-f) sf crafi/crafe (c-r-fi) vas cu cari s-adutsi cpsiri/cpsire (cp-s-ri) sf cpsiri (cp-sr) atsea tsi s-fatsi la meas ap, yin, etc. tra si s-toarn tu scafi i yilii tr beari;

260

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

bucal, bucali, bujan, bujan, garaf, mtrac, mtrac, mtr, hroma-a cstnjiljei, cu arpitli nduplicati pi-anumir, tsi easi cutrov, ctruv, birbilji, birbilj {ro: caraf} {fr: carafe, broc} ct tu nchisita-a meslui Mai shi s-hrneashti cu frndz di {en: decanter, pitcher, jug} garaf (gha-r-f) sf garfi (gha- arburi, lludz, erghi, etc.; bumbunar, zngnar, jun {ro: crrf) shi garhi (gha-rh) (un cu craf) bu} {fr: hanneton, scarabe} {en: cockroach} crag (c-rg) vb I crgai (c-r-g), crgam (c-r-gm),crccean (c-r-c-cn) sm, sf vedz tu srccean crgat (c-r-g-t), crgari/crgare (c-r-g-ri) 1: mi- crcush1 (c-r-csh) sm crcush (c-r-csh lngoari adun di pltri; cmburyisescu, cmburyipsescu, gribuescu, (ftisi?) tsi s-aspuni cu umflarea-a ciciorlui di npoi a unui cal (mi) ncusor, (mi) ncusuredz, (mi) ncucushedz, (mi) strmbu, {ro: tumoare, umfltur la piciorul posterior a unui cal} {fr: (mi) mihrisescu; 2: armn scat (olug) di mnj i di cicioari; tumeur, enflure au pied postrieur du cheval} {en: tumor, sctipsescu, uludzescu {ro: ologi, ncovoia} {fr: (se) camswelling of the back leg of a horse} crcush2 (c-r-csh) brer, perclure} {en: bend, cripple} ex: s-crg (armasi scat), adg crcushi/crcushe (c-r-c-shi), crcush (c-r-csh), nu poati s-imn crgat (c-r-gt) adg crgat (c-r-g- crcushi/crcushe (c-r-c-shi) (cal, eap) tsi easti lndzit t), crgats (c-r-gts), crgati/crgate (c-r-g-ti) tsi s- oftic (ftisi, tiht), un lngoari mulipsitoari di plimunj; di adun di pltri; tsi armasi scat; cmburyisit, cmburyipsit, ufticos, uhticos, ftisico, tihtos {ro: tuberculos} {fr: gribuit, ncusurat, ncucushat, strmbat, mihrisit; scat, olug, tuberculeux} {en: tuberculous} ulog {ro: ologit, ncovoiat} {fr: cambr, perclus} {en: bent, crcush2 (c-r-csh) adg vedz tu crcush1 crippled} ex: tsi tsnj ciciorlu ashi, canda lu-ai crgat (scat); crdzelj (c-r-dzlj) sn crdzealji/crdzealje (c-r-dzeeasti crgat (scat) di mnj sh-di cicioari crgari/crgare lji) partea di nsus a ciciorlui (cama multu di pravd) ma nsus (c-r-g-ri) sf crgri (c-r-gr) atsea tsi s-fatsi cndu di dzinuclju sh-poati sh-cu-un parti di trup; armu, buc, cariva s-adun di pltri ic armni scat (olug); cmburyisiri, coaps, cipoc, buti, scheli {ro: coaps} {fr: cuisse, paleron, cmburyipsiri, gribuiri, ncusurari, ncucushari, strmbari, miflanc dun cheval} {en: thigh, buttock, shoulder-blade} hrisiri; sctipsiri, uludziri {ro: aciunea de a ologi, de a nco- crfet (c-r-f-t) sf crfeti/crfete (c-r-f-ti) shi crfets voia; ologi, ncovoia} {fr: action de (se) cambrer, de rendre (c-r-fts) partea di ma nsus a truplui di om iu s-afl ncljis perclus; perclusion des jambes et de mains} {en: action of midua (acupirit prisupr di per shi n fats cu oclji, nari, bending, of becoming cripple} ncrag (nc-rg) vb I ureclji, gur, etc.); oasili-a caplui di om sh-di prvdz tsi ncljid ncrgai (nc-r-g), ncrgam (nc-r-gm), ncrgat nuntru midua; cap, crfet, cpitsn, cptsn, craniu, (nc-r-g-t), ncrgari/ncrgare (nc-r-g-ri) (un cu cafcal, cafc, crap, coc, cof, ciufutin, ftin, puscar, crag) ex: si ncrg (si ncusur) fari; si ncrgar (si crtsun, ciutur, curcubet; (expr: 1: crfet groas (di crin, strmbar) drmili; si ncrg (armasi scat), nu poati s-imn di shinic, di tgari, vurgreasc) = om tsi nu para easti ncrgat (nc-r-gt) adg ncrgat (nc-r-g-t), dishteptu, tsi-aducheashti greu, tsi easti cpos, tsi u tsni pi-a ncrgats (nc-r-gts), ncrgati/ncrgate (nc-r-g-ti) lui sh-atumtsea cndu tuts alants dzc alt soi, etc.; 2: nj talji (un cu crgat) ncrgari/ncrgare (nc-r-g-ri) sf crfeta = nu-nj yini greu s-aduchescu; 3: u bag tu crfet = ncrgri (nc-r-gr) (un cu crgari) u-aduchescu sh-u bag ghini tu minti tra s-nu u-agrshescu) crag (c-r-g) sf vedz tu crleag {ro: craniu, cap} {fr: crne, tte, caboche} {en: skull, head} crap (c-r-p) sf crapi/crape (c-r-pi) shi crchi (cex: aht lj tlja crfeta (expr: aht putea el s-aducheasc); lo rch) oasili-a caplui di om sh-di prvdz tsi ncljid nuntru dauli crfets (capiti, cafcali, cranii) di mortu crfet (crmidua; cpitsn, cptsn, craniu, cafcal, cafc, crfet, f-t) sf crfeti/crfete (cr-f-ti) shi crfets (cr-fts) (un crfet, coc, cof {ro: craniu} {fr: crne} {en: skull} cu crfet) crtsun (cr-ts-n) sf crtsuni/crtsune (crcrari/crare (c-r-ri) sf crri (c-rr) cali strimt (di-arad ts-ni) (un cu crfet) ciufutin (cu-fu-t-n) sf tu pduri i munti) iu s-imn mash pripadi i ncalar pi cal i mul; ciufutini/ciufutine (cu-fu-t-ni) (un cu crfet) prtic, clici, clits, clishoar, munupati; (fig: crari = (i) crgaci (c-r-ghc) sm crgaci (c-r-ghc) (un di ma dizligari, culai, cearei, ceare, trop; (ii) ileami, ileani, iljami, multili turlii di) arburi di cmpu i pduri (criscut adz ma iljani, singilii, giudicat; (iii) arad, cijdii, dr, rncai) {ro: multu tu csbadz ca arburi di mushiteats, analtu shi ndreptu, crare, potec} {fr: sentier} {en: (foot) path} ex: crarea cu lemnul sntos shi bun tr ftsearea-a momilei di cas, cu (clicea) aest ti scoati la cshari; inshi tsaplu tu crari coaja suptsri shi ischi, sh-cu cu frndzli uvali (ca oulu) tsi au (prtic); alsar calea sh-lj-u deadir crarea; fudzir pi-a dints njits di mardzini); crgaci, ulmu, melj {ro: ulm} {fr: negurlor crari (cali); brn mushat, cu crri (fig: ardz, cijdii) ormeau} {en: elm} ex: s-angrlim pri un trup di crgaci albi-aroshi; nu putea s-lji da vrn crari (fig: s-lj-afl vr crgaci (cr-ghc) sm crgaci (cr-ghc) (un cu dizligari, vr trop); d-lj n crari (fig: dizligari) a aishtui crgaci) lucru; crarea (fig: singilia, ileamea) a giudicatiljei crric crgari/crgare (c-r-g-ri) sf vedz tu crag (c-r-r-c) sf crritsi/crritse (c-r-r-tsi) crari ma njic crgat (c-r-gt) adg vedz tu crag sh-ma strimt {ro: crruie} {fr: petit sentier} {en: small foot crghaci (c-r-ghc) sm crghaci (c-r-ghc) un cu path} crrici/crrice (c-r-r-ci) sf crrici/crrice (ccrgaci r-r-ci) (un cu crric) crlush (c-r-lsh) sn vedz tu clrush1 cravi/crave (c-r-vi) sf cryi (c-ry) vas mari (ghimii) crm (c-rm) sn crmi(?) (c-rm) ic crmuri(?) (c-rtsi s-min pi-amari cu pndzili actsati di catardzi sh-pimti di mur) un soi di cealm (ca un distimeli) tsi s-anvrteashti vimtu; cradi, catrig, catreg, catric, ghemii, ghimii, nai; (expr: di-aushanj deavrliga di cap i di cciul; cealm, srichi, cip, canda-lj si nicar cryili = aspuni multu nvirinat, canda crm, shirvet, shirveti, pap {ro: un fel de cealm} {fr: coiffure ptsr carishti tsi znjii) {ro: corabie} {fr: btiment, navire, chez les vieillards; pice dtoffe enroule autour de leurs tte galre} {en: ship, vessel, galley} cradi/crade (c-ra-dhi) sf ou de leur chapeau; sorte de turban} {en: a kind of turban} crdz(?) (c-rdz) (un cu cravi) crvyear (c-rvcrm (crm) sn crmi(?) (crm) ic crmuri(?) (cr-mur) yr) sm crvyeari (c-rv-yr) omlu tsi lucreadz pri (un cu crm) cravi sh-u fatsi s-min pri amari; naftu, crvyiot, crvuchil crmnjol (c-r-m-nj-l) sf vedz tu caramanghiol {ro: corbier} {fr: matelot} {en: sailor} crvyiot (c-rvcrndan (c-rn-d-n) sf crndnj (c-rn-dnj) scriari yt) sm crvyiots (c-rv-yts) (un cu crvyear) neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz crntan2 crvuchil (c-r-v-chil) sm crvuchilj (c-r-v-chilj) crndii/crndie (c-rn-d-i) sf crndii (c-rn-d) lucrili (un cu crvyear) di n cas (ma multu stranji veclji i lucri njits, adunati stog shcr (c-r) adgm cradz (c-rdz) hrom tsi da ca pi laifr arad) cari fac parti dit avearea shi ctndia-a lui; lucrili arosh; murgu, caramuz, sumulai, mulj {ro: murg, negricios} tsi li poart omlu cndu s-mut cu casa; lucrili tsi li poart {fr: noirtre} {en: blackish, darkish} ex: un cal cr omlu tu baul (sfinduchi, validz, etc.) cndu s-dutsi iuva cali; crbush (c-r-bsh) sm crbush (c-r-bsh) bubulic di catrafusi, pleacic, crcnd, clblchi, sartsin, furtii {ro:

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

261

catrafuse, bagaj} {fr: frusques, nippes, cliques et claques, vegheat, urmrit cu vederea} {fr: qui est sous veille} {en: bagages} {en: ones traps and sticks, baggage} ex: lja-ts watched} ex: tini fush crulsit (vidzut sh-bgat oar tsi crndiili (tuti lucrili) sh-fudz ftseai) crulsiri/crulsire (c-r-ul-s-ri) sf crulsiri (ccrntan1 (c-rn-t-n) sf vedz tu cioc2 r-ul-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un crulseashti {ro: crntan2 (c-rn-t-n) sf crntnj (c-rn-tnj) par tsi aciunea de a sta de veghe; veghere, straj} {fr: action dtre nu-ahrzeashti mari lucru; par di bcri cu njic tinjii; mitilic, de garde, de veiller} {en: action of standing guard, of glgan, mangr, mngr, mngr, mngri, angrmari, watching} ngrmari, grmari, gzet {ro: gologan, moned de aram} crulsescu (c-r-ul-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu cruli {fr: monnaie de cuivre} {en: copper coin} ex: caplu-ts nu fatsi crulsiri/crulsire (c-r-ul-s-ri) sf vedz tu cruli nitsi un crntan crulsit (c-r-ul-st) adg vedz tu cruli crntani/crntane (c-rn-t-ni) sf vedz tu cioc2 crvani/crvane (c-r-v-ni) sf vedz tu crvani crnti (c-rn-ti) sm crnts (c-rn-ts) arburi analtu di crvelj (c-r-vlj) sm crvelj (c-r-vlj) pulj di pduri pduri, cu frundza uval (tsi ari forma-a oului) shi lemnul ca cu dintana galbin chipitoas shi peanili ca li-verdz ncljisi albu, scliro, sntos tsi easti bun tr ftsearea di adrminti, (tsi sh-u-adutsi multu cu njerla sh-cari dutsi earna tu locurli ma casi, punts, etc.; njits alumchi di crinti tsi s-da ca mcari a caldi); grvelj {ro: graur} {fr: tourneau, sansonnet} {en: edzlor; crnti, shcod, scod, gaber, gavru, carpin {ro: carpen; starling} ex: fustaneli li, crvelj (ca atsea di crvelj) mici rmurele ce se dau ca mncare iezilor} {fr: charme, crvid (c-r-v-d) sf crvidz (c-r-vdz) prici di ap petits rameaux de charme quon donne aux chevreaux dultsi (tsi nu easti pescu), tsi ari un trup moali anvlit di un manger} {en: hornbeam, ironwood; small hornbeam brancpachi corcan, cari s-fatsi arosh cndu easti hertu, cu-un ches given as food to the little goats} ex: s-pari deg di crinti pntic ca un arad di neali, cu ma multi preclji di cicioari cu (carpin) crnti (crn-ti) sm crnts (crn-ts) (un cu cari imn di-arada ctr npoi sh-di cari, prota preaclji easti ca crnti) un cljashti; arac, rac, hrhid, cvur, cavur, cavru {ro: rac} {fr: crric (c-r-r-c) sf vedz tu crari crevisse} {en: (fresh water) crayfish} ex: fudzi ca uvreulu di crrici/crrice (c-r-r-ci) sf vedz tu crari crvid (arac, cavru) crtor (c-r-tr) adg crtoari/crtoare (c-r-to-ri), cr- crvidh (c-r-v-dh) sf crvidz (c-r-vdz) un cu tori (c-r-tr), crtoari/crtoare (c-r-to-ri) avigljitor crvid (pndar, drgat, puljac, pdzitor, straj) di noapti; omlu tsi crvuchil (c-r-v-chil) sm vedz tu cravi dishteapt dit somnu atselj tsi-l bgar tu lucru (crishtinjli tra crvyear (c-rv-yr) sm vedz tu cravi s-duc la bisearic, etc.); crahtu, pzvan, pzvandu {ro: crvyiot (c-rv-yt) sm vedz tu cravi pzitor de noapte} {fr: guarde (crieur) de nuit} {en: night crbats (cr-b-ts) sf vedz tu grbaci1 watchman} crahtu (crh-tu) sm crahtsi (crh-tsi) omlu crb (cr-b) sf crbi/crbe (cr-bi) vas mari di lemnu tu cari (avigljitorlu di noapti) tsi-lj dishteapt crishtinjli dit somnu sh- s-bag yimishi (au), tra s-chiseadz shi si s-aprind, la lj-acljam si s-duc la bisearic; crtor {ro: pzitorul de ftearea-a yinlui (a archiiljei, etc.); grb, crbl, crbl, noapte care trezete cretinii din somn i-i invit la biseric} hrbl {ro: tocitoare; cad} {fr: pressoir; cuveau, tine} {en: {fr: crieur de nuit qui veille les chrtiens et les invite press (wine, cider); vat} grb (gr-b) sf grbi/grbe (grlglise} {en: night watchman who wakes up the Christians to bi) (un cu crb) ex: avea grbili mplini di-au crbl go to church} (cr-bl) sf crbli/crble (cr-bli) (un cu crb) crbl crul (c-r--l) sf vedz tu cruli (cr-bl) sf crbli/crble (cr-bli) (un cu crb) ex: crul (c-r--l) sf vedz tu cruli csnaclu-i ca un cosh i crbl mari hrbl (hr-bl) sf crulgi (c-r-ul-g) sm vedz tu cruli hrbli/hrble (hr-bli) (un cu crb) ex: tu hrbl scruli/crule (c-r--li) sf crulj (c-r-lj) om i ceat di chiseadz au sh-deapoea s-aruc tu buti oaminj (stratiots) tsi alag tu locuri (cljuri) tra s-vead tsi s- crbl (cr-bl) sf vedz tu crb fatsi (ma s-aib dushmanj, furi, etc.); un (multi ori un stratiot) crbunami/crbuname (cr-bu-n-mi) sf vedz tu crbuni tsi-aveaglji tsiva (un loc, un cali, un cas, etc.); atsea tsi fatsi crbunar (cr-bu-nr) sm, sf, adg vedz tu crbuni cariva tsi aveaglji; caraul, crul, crulgi, caracoli, culuchi, crbunrii/crbunrie (cr-bu-n-r-i) sf vedz tu crbuni avigljitor, avlighitor, vigljitor, vigl, straj, nubici {ro: patrul; crbunrlichi/crbunrliche (cr-bu-nr-l-chi) sf vedz tu straj, sentinel} {fr: patrouille; garde, sentinelle} {en: crbuni patrol; guard, sentry} ex: shadi Costa cruli (caracoli, dicrbuni/crbune (cr-b-ni) sm crbunj (cr-bnj) lucru, ca aveaglji); crulea (straja) mi-aduchi caraul (ca-ra--l) sf un soi di cheatr, sumulai sh-tsi s-frndzi lishor, cari s-afl tu carauli/caraule (ca-ra--li) (un cu cruli) ex: treatsi loc shi ardi cndu-lj dai foc; ashi cum s-fatsi jarlu cndu lucaraula (caracolea) crul (c-r--l) sf cruli/crule astindzi cu ap sh-artseashti; chiumuri; (expr: 1: (lai) ca (c-r--li) (un cu cruli) ex: aveaglji crul (fatsi straj); crbunili; crbuni = tsi easti lai tu fats, trup i suflit; 2: stau crula (straja) nu mi vidzu caracoli/caracole (ca-ra-c-li) sf (shed) ca pi crbunj = nu pot si stau isih; mizi ashteptu si scaracolj (ca-ra-clj) (un cu cruli) ex: treatsi caracolea; fac un lucru; nu mi tsni (nu mi-ari, nu mi-acats, nu mi-afl) easti caracoli di gindrmadz culuchi/culuche (cu-l-chi) sf loclu; 3: s-fatsi crbuni = ardi multu pn s-fatsi crbuni; 4: culuchi (cu-lch) (un cu cruli) ex: treatsi culuchea crbuni nvilit; crbuni astimtu = om ipucrit, ascumtu, tsi min(caracolea); mi-acts culuchea (crulea) noaptea; ti lja dueashti un sh-ts spuni alt, jar acupirit) {ro: crbune} {fr: culuchea cara s-ti vead noaptea fr fineri crulgi (c-r- charbon} {en: coal} ex: avum crbunj tut earna; crbunjlji di ul-g) sm crulgeadz (c-r-ul-gdz) om tsi fatsi parti dit cupaci tsn multu; drats li ca crbunili (expr: li tu trup sh-tu un ceat di oaminj tsi-alag crul (caracoli); om (stratiot) fats); l-i inima crbuni (expr: cu suflitlu lai, ari); afirea-ti di tsi-aveaglji tsiva (un loc, un cali, un cas, etc.); crul, el c easti crbuni nvilit (expr: ipucrit); easti lai ca crbunili cruli, caracoli, avigljitor, avlighitor, vigljitor, vigl, straj, crbunami/crbuname (cr-bu-n-mi) sf fr pl stog (mari) nubici {ro: straj, sentinel} {fr: garde, sentinelle} {en: di crbunj {ro: crbuni muli} {fr: grande quantit de guard, sentry} crulsescu (c-r-ul-ss-cu) (mi) vb IV charbon} {en: large quantity of coal} crbunar (cr-bucrulsii (c-r-ul-s), crulseam (c-r-ul-sem), crulsit nr) sm, sf, adg crbunar (cr-bu-n-r), crbunari (cr-bu(c-r-ul-s-t), crulsiri/crulsire (c-r-ul-s-ri) stau dinr), crbunari/crbunare (cr-bu-n-ri) omlu tsi-adar craveglju tsiva; fac straj; stau cruli {ro: sta de veghe} {fr: tre bunjlji tu pduri; omlu tsi scoati crbunjlji dit loc; omlu tsi de garde, veiller} {en: stand guard, watch} ex: mutrita a ljei fatsi emburlichi cu crbunjlji {ro: crbunar} {fr: marchand de crulseashti (aveaglji, sta di-aveaglji) crulsit (c-r-ulcharbon} {en: coal maker, coal miner, coal vendor} crst) adg crulsit (c-r-ul-s-t), crulsits (c-r-ul-sts), vnar2 (cr-v-nr) sm crvnari (cr-v-nr) (un cu crulsiti/crulsite (c-r-ul-s-ti) tsi easti avigljat {ro: crbunar) crbunrlichi/crbunrliche (cr-bu-nr-l-chi)

262

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

sf crbunrlichi (cr-bu-nr-lch) tehnea di-adrari crbuni; crcm (cr-cm) sm crcmeanj (cr-c-menj) cal tsi ftseari emburlichi cu crbunjlji; ducheanea iu s-vindu easti aush, tsi nu pari s-hib bun tr tsiva; saraval {ro: cal crbunjlji; crbunrii {ro: meseria de crbunar, crbunrie} prpdit, mroag} {fr: vieux cheval; rosse, haridelle} {en: {fr: mtier de faire, exploiter ou vendre le charbon} {en: wretched, miserable, worthless horse, jade, old nag} charcoal kiln; coal mining; trading with coal} crbuncrcnd (cr-cn-d) sm crcndadz (cr-cn-dadz) lucrili rii/crbunrie (cr-bu-n-r-i) sf crbunrii (cr-bu-n-r) tsi li poart omlu tu baul (sfinduchi, validz, etc.) cndu sloclu iu s-fac i s-vindu crbunj; crbunrlichi; chiumurgirii dutsi iuva cali; lucrili di cas sh-di cati dzu (multi di eali {ro: crbunrie} {fr: place o on fait, on vend des charbons} adunati stog sh-fr arad) tsi li poart omlu cu el cndu s{en: place where the coal is made or sold} ncrbun (ncrmut dit un cas tu alt; pleacic, catrafusi, clblchi, bn) (mi) vb I ncrbunai (ncr-bu-n), ncrbunam (ncr-bu- crndii, sartsin, furtii {ro: catrafuse, bagaj} {fr: bagages} nm), ncrbunat (ncr-bu-n-t), ncrbunari/ncrbunare {en: baggage} (ncr-bu-n-ri) murdripsescu pri cariva (lu umplu, l-fac) di crcrari/crcrare (cr-c-r-ri) sf vedz tu ccredz1 crbunj; aruc crbunj tu foc; mintescu crbunjlji dit foc {ro: crcrat (cr-c-rt) adg vedz tu ccredz1 murdri de crbuni; face ceva cu crbunii} {fr: (se) slir de crcredz (cr-c-rdz) (mi) vb I vedz tu ccredz1 charbon; faire quelque chose avec le charbon} {en: get dirty crcridzari/crcridzare (cr-c-ri-dz-ri) sf vedz tu with coal; do something with the coal} ex: s-avea ncrbunat ccredz1 (lvushit, fapt, umplut di crbunj) ca un trbosh; ncrbun crcridzat (cr-c-ri-dzt) adg vedz tu ccredz1 foclu (minti crbunjlji dit foc; bag crbunj tu foc) ncrcrcshin (cr-c-sh-n) sf crcshinj (cr-c-shnj) bunat (ncr-bu-nt) adg ncrbunat (ncr-bu-n-t), cumat arupt dit un pndz; lucru di pndz arupt shncrbunats (ncr-bu-nts), ncrbunati/ncrbunate (ncr-bu- disicat; lucru veclju sh-purtat di pndz (stranj, cmeashi, n-ti) tsi s-ari murdripsit di crbuni; (foclu) tsi easti mintit fustani, etc.); prtal, prtalji, crp, shogan, shugan, pciui s-ari mrit cu advgarea di crbunj {ro: murdrit de r, pcivur, recichiu, ciolj, letsc, peatic, peatic, petic, petic crbuni} {fr: sli de charbon} {en: who got dirty with coal} {ro: crp, zdrean} {fr: loque, haillon, guenilles} {en: rag, ncrbunari/ncrbunare (ncr-bu-n-ri) sf ncrbunri (ncrtattered garment} bu-nr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva crbun tsiva {ro: crcealiu (cr-cea-l) arcoari multu mari (greau, psof); aciunea de a murdri de crbuni; de a face ceva cu crbunii} dzer, dzider, dzeadzir, virver, viriu, tseafi, tsicn, artsimi, {fr: action de (se) slir de charbon; de faire quelque chose cingrimi, tsingrimi {ro: ger} {fr: froid glacial, froid noir} {en: avec le charbon} {en: acrion of getting dirty with coal; of bitter cold} doing something with the coal} crcheau1 (cr-ch-) sf crcheali/crcheale (cr-ch-li) crbush1 (cr-bsh) sm pl(?) hlati tri turtsearea-a lnljei nel (vrtos, di metal) cu cari s-acats ctinarli (alsidzli, singirli, (adrat ca un prjin cu un fuljor la un capit dit cari muljarea etc.) tra s ncljiadz un ushi (poart, sinduchi, etc.); crchelj, tradzi ln cu mna putsn cti putsn, tra s-u shuts shi s-ucrtelj (expr: lj-trec crcheaua/crcheljlu di nari = fatsi tut tsi-lj fac hiri cu agiutorlu-a unu fus); furc di turtseari, furc, dzc mini, ca ursa cu cingheljlu di nari) {ro: belciug, verig, culistr, dihal, drug {ro: furc (de tors)} {fr: quenouille} inel} {fr: anneau (de metal)} {en: ring (of metal)} ex: d-nj {en: distaff} doau crcheali (crtelj) di ushi crchel (cr-ch-l) sf crbush2 (cr-bsh) sm pl(?) guguci di misur (curat di crcheali/crcheale (cr-ch-li) (un cu crcheau1) grnuts) {ro: tiulete de porumb} {fr: rafle, rpe du mas, pi crchelj (cr-chlj) sn crchealji/crchealje (cr-ch-lji) de mas dpouill de la graine} {en: corn cob without the (un cu crcheau1) ex: lj-tricu crcheljlu di nari (expr: fatsi grains} tsi va cu el candalj-tricu nelu di nari ca la un urs) crc! (crc) inter zbor cu noima: nu scoati nitsiun grai din crcheau2 (cr-ch-) sf crcheali/crcheale (cr-ch-li) 1: gur (nitsi macar un crc!) {ro: interjecie care arat c cumat di lemnu (shcop, bstuni, etc.) pri cari s-bag seamni cineva nu scoate niciun sunet, niciun grai} {fr: interjection (tljituri cu cutsutlu) tra si s-tsn isapea di cti ori s-fatsi un signifiant: ne pas dire aucun mot} {en: interjection lucru (cts njelj s-amint, cts paradz lj dm a unui, cti dzli meaning: without uttering a single word} ex: va ti bat, lucreadz cariva, etc.); arbush, rbush, arboj, crnici; 2: grcrc! s-nu fats ch! (ch) inter (un cu crc!) crc! glan, grgljan, grglac, grginar, grcinar, grgal, grumadz, (crc) inter (un cu crc!) gh! (gh) inter zbor cari gurmadz, gushi {ro: rboj; gtlej} {fr: encoche; gosier} {en: caft s-aspun vrondul faptu di adiljaticlu dit soni a unui om notched stick, tally; throat} ex: ca s-li treac tuti tu crcheau cari moari dinapandiha; mh!, crc, ch {ro: interjecie care (arbush); lj-aruc multu tu crcheau (grglan) imit sunetul ultimei respiraii a unui om care moare subit} crchel (cr-ch-l) sf vedz tu crcheau1 {fr: interjection qui imite le son de la dernire expiration de crchelj (cr-chlj) sn vedz tu crcheau1 quelquun qui meurt subitement} {en: interjection imitating crcheri/crchere (cr-ch-ri) sf vedz tu clcheri the sound of a mans dying breath} ex: nitsi gh! nu featsi crchin (cr-chn) sm vedz tu hrchin porcul, muri fr di hsap crciliu (cr-ci-l) sn crciliuri (cr-ci-l-ur) partea di nai ma crcangi/crcange (cr-cn-gi) sf crcngi (cr-cn-gi) un nsus a unui lucru (munti, arburi, cas, pirgu, etc.), multi ori soi di earb-analt cu lilici albi-vinjiti sh-cu-un parti dit trup (ma nu totna) chipitoas (surlutoas, ntsplicoas); ncrciliu, ngrupat tu loc tsi fatsi umflturi tu locuri-locuri (mri ca angheau, cacealiu, creashtic, creashtid, creashtit, cuculj, mearili), mplini di niziste (col) shi multu gustoasi shculm, chiscu, cingrliu, cipit, ciuc, ciulubet, ciuciul, cium, hrnitoari cndu s-mc coapti, prjiliti i hearti tu mcruri; ciungani, huhut, pic, pifilic, tmp, tsplic, tsipilic, tsulubet, njedzlu-a loclui; curcaci, cartofi, ptat, patat, ppati, chirchinedz, chipit, mitc, myeau, gucilii, gugiulii {ro: cumpiri, brboalji, bots {ro: cartof} {fr: pomme de terre} {en: cretet} {fr: cime, sommet} {en: summit, top (of tree)} ex: potato} ex: crcngi hearti cu carni curcaci/curcace (cur-c- shidzu n crciliu pi fag; crciliurli (creashtitili) a muntslor; ci) sf curcci (cur-cci) (un cu crcangi) crciliulu (creashtitlu) a caplui ncrciliu (ncr-ci-l) sn crcari1/crcare (cr-c-ri) sf vedz tu ncarcu1 ncrciliuri (ncr-ci-l-ur) (un cu crciliu) ex: mi-alinai crcari2/crcare (cr-c-ri) sf vedz tu ncarcu2 ncrciliu crcat1 (cr-ct) adg vedz tu ncarcu1 crciljari/crciljare (cr-ci-lj-ri) sf vedz tu crshelj1 crcat2 (cr-ct) adg vedz tu ncarcu2 crciljat (cr-ci-ljt) adg vedz tu crshelj1 crclets (cr-c-lts) sm vedz tu carcalec crciljedz (cr-ci-ljdz) vb I vedz tu crshelj1 crclji/crclje (cr-c-lji) sf pl grnuts di misur uscat tsi s- crciljos (cr-ci-ljs) adg vedz tu crshelj1 mc dup tsi suntu fripti pri foc (umflati sh-cripati di sh-ucrcinar (cr-ci-nr) sn crcinari/crcinare (cr-ci-n-ri) aduc cu lilici albi); pofchi (pl), pufchi (pl), ppduli {ro: partea (di ning oslu di la ciciorlu di dinpoi) di cari s floricele de porumb} {fr: grains de mas grill} {en: popcorn} spindzur oaea (njelu, capra) dup tsi easti tljat sh-bilit di

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

263

cheali {ro: tars; partea de lng aric a piciorului din spate al (mobil) di lemnu i metal, cu ushi sh-cu arhi (arafturi) pri cari unei oi, etc. jupuite de piele i de care poate fi atrnat omlu sh-tsni stranjili; cryii, dulapi, cumar, cushug, hivad, animalul tiat} {fr: tarse} {en: tarsus} ex: nimaljlu di crcinar misandr {ro: dulap n zidul casei} {fr: petit placard} {en: si-aspindzur cupboard, wardrobe} ex: tu crghii tsnem crtsli tsi n crcior (cr-cr) sm crciori (cr-cr) durearea yii sh-mari lipsescu cryii/cryie (cr-y-i) sf cryii (cr-y) (un cu tsi u-aducheasti omlu (calu) cndu-lj s-acats ciciorlu (mna, crghii) etc.) di-lj yini si s-turculeasc mpadi, si sh-min mushcljilj (di cridzari/cridzare (c-ri-dz-ri) sf vedz tu crledz la cicior, mn), etc. pn s-lj treac durearea {ro: crcel (de cridzat (c-ri-dzt) adg vedz tu crledz cal)} {fr: crampe} {en: cramp} crig (c-rg) sn cridzi/cridze (c-r-dzi) scriari Crciun (Cr-cn) sm fr pl vedz tu Crciun1 neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz crlig crclic (cr-clc) sm vedz tu ctsit crin (c-r-n) sf vedz tu cnistr crcmi/crcme (crc-mi) sf pl vedz tu cracmi crintari/crintare (c-rin-t-ri) sf vedz tu crinti crcoci (cr-cc) sn crcoaci/crcoace (cr-co-ci) brats crintat (c-rin-tt) adg vedz tu crinti (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti crintedz (c-rin-tdz) vb I vedz tu crinti di pri un altu brats limnos ma gros; alumachi, almachi, crinti/crinte (c-rn-ti) sm crints (c-rn-ts) un di dintslj alneau, angheau, cranc, crang, creang, grang, drm, lundz shi sumigosh tsi s-afl di-un parti sh-di-alant di drm, deag, deg, dushcu, lumachi {ro: creang} {fr: dintslj tljitosh din fatsa-a gurljei; dintslj tsi es niheam branche darbre} {en: tree branch} nastnga sh-nandreapta dit gura-a agruporcului; (fig: 1: crinti crdari/crdare (cr-dh-ri) sf vedz tu cldari = agiutor, aradzim, apanghiu; expr: 2: lj-aspun crintslj = lcrdshlchi/crdshlche (cr-dsh-l-chi) sf crdshlchi fuvirsescu cu dintslj, cu crintslj c va-l mshcu; l-crintedz; (cr-dsh-lch) ligtura sufliteasc tsi u au doi oaspits bunj; 3: lj-bag un crinti = l-mshcu cu crintslj, cu dintslj; luspitslji, uspitlchi, filii, sutslji {ro: camaraderie; fraternicrintedz; 4: lj-am tr dari un crinti; lj-portu un crinti; lj-am tate} {fr: fraternit; compagnonnage, camaraderie} {en: un crinti = voi s-lj-u tornu tr-atseali lucri slabi tsi-nj featsi; voi fraternity; comradeship} s-lj-u pltescu; lj-u voi; 5: lj-trag un crinti = lu-aurlu, l-bag crdhari/crdhare (cr-dh-ri) sf crdhri (cr-dhr) un cu dinpoi, l-ctigursescu; 6: hiu vrtos, sntos tu crinti = am crdari putearea s-ts u fac, s-ts u pltescu, s-nj scot ahtea tsi ts ucrdiliu (cr-di-l) sn crdiliuri (cr-di-l-ur) vtmarea-a am) {ro: canin; col de mistre} {fr: dent canine; broche de unei multimi di hiintsi (oaminj, prvdz, etc.), cu virsari di sanglier} {en: canine tooth; tooth of the wild boar (showing sndzi (cu apala, ctsutlu, tufechea, etc.), multi ori hiintsi tsi out of his mouth)} ex: tradzi mn, s-nu-ts bag vrnu crinti nu-au aprari ic nu para pot si s-apr eali singuri; tritseari (expr: s-nu ts fac tsiva tsi nu ti-ariseashti); n urs acts sprit lipid; virsari di sndzi; crleshi, crligii, crmoal, leshi, lj-aspun crintslj (expr: s-lu fuvirseasc); lj-trapsi un crinti mchelj, funico, fnico {ro: mcel, masacru} {fr: carnage, (expr: lu-aurl, l-bg dinpoi, l-ctigursi); cnili lu-avin massacre} {en: carnage, slaughter, massacre} ex: tsi crdiliu luplu, di crinti nu-lj da; crintslj di porcu s-ved fuvirosh; am (mchelj) adrar; tsi crdiliu (fnico), featsi ns, mutrindalui crinti (fig: agiutor, aradzim), nu mi-aspar; ma ghini-i crintili amarea crleshi (cr-l-shi) sf crleshuri (cr-l-shur) (fig: atsel tsi ti-agiut, ti apr) di printili; avu zori pn (un cu crdiliu) ex: cndu vidzui atsea crleshi (virsari) di scoasi crintili; ari un crinti pi tini (expr: ts-u va, el va s-ts-u sndzi; l-angrica s-adar crleshi (mchelj) crligii/crligie plteasc) crinti/crinte (crn-ti) sm crints (crn-ts) (un (cr-li-g-i) sf crligii (cr-li-g) (un cu crdiliu) cu crinti) ex: ursa-lj bg mash un crinti (expr: l-mshc crmoal (cr-mo-l) sf crmoali/crmoale (cr-mo-li) mash cu-un crinti); di multu-lj poart a ljei un crinti (expr: di (un cu crdiliu) ex: putsnj ascpar di crmoal atsea dzu multu lj-u va, lj-ari ahti, va s-lj-u plteasc); vrtos hiu eu tu crdu (cr-du) sm pl(?) oaminjlji dit idyea fumealji (prints, crinti (expr: am puterarea s-ts fac tsiva, s-nj scot ahtea pri ficiori, feati, llnj, teti, cusurinj, etc.); soi, fisi {ro: rude} {fr: tini) cljinti/cljinte (cljn-ti) sm cljints (cljn-ts) (un cu parent, ligne, proches} {en: relatives, (line of) descendants} crinti) crintsos (c-rin-tss) adg crintsoas (c-rin-tsocreag (c-re-g) sf vedz tu crleag s), crintsosh (c-rin-tssh), crintsoasi/crintsoase (c-rincredz (c-rdz) vb I vedz tu crledz tso-si) tsi ari crintslj mri sh-ishits ct nafoar ro: crezi/creze (c-r-zi) sf crezi (c-rz) shi crezuri (c-rcolos} {fr: qui a des dents molaires prominentes} {en: with zuri) atsea (ura, nivrearea) tsi u poart un fats di tsiva i di big molar teeth} crintedz (c-rin-tdz) vb I crintai (ccariva (un dushman); amnia tsi u-aduchescu doi dushmanj rin-t), crintam (c-rin-tm), crintat (c-rin-t-t), crinta(un fats di alantu) shi mirachea tsi u au tra s-sh fac aru; ri/crintare (c-rin-t-ri) 1: lj-aspun dintslj, crintslj, lgirezi, dushmnilji, amahi, niuspitslji, hseanlichi, ehtr, fuvirsescu; 2: lj bag crintslj, l-mshcu (cu dintslj, cu ihtrilji, ehtrilji, zti, shr, sheri; ur, amnii, mnii, hulii, crintslj) {ro: amenina; muca} {fr: menacer; mordre} {en: uryii; cripari, crteari, gzepi, etc. {ro: dumnie, mnie} {fr: threaten; bite} ex: mi crint cnili (nj-aspusi crintslj, mi chagrin, inimiti, colre, couroux} {en: grief, worry, enmity, fuvirsi; ic nj-bg crintslj, mi mshc) crintat (c-rinanger, ire} ex: s-lipseasc atsea crezi (dushmnilji, ur); tt) adg crintat (c-rin-t-t), crintats (c-rin-tts), crintaavem crezi (ihtsrlji) girezi/gireze (g-i-r-zi) sf girezuri ti/crintate (c-rin-t-ti) tsi-lj s-ari aspus crintili; tsi easti (g-i-r-zur) (un cu crezi) mshcat (di dints, crints); fuvirsit, mshcat {ro: ameninat; crfet (cr-f-t) sf vedz tu crfet mucat} {fr: menac; mordu} {en: threatened; bitten} crfits (cr-f-ts) sf crfits (cr-f-ts) ma multi turlii di crintari/crintare (c-rin-t-ri) sf crintri (c-rin-tr) hlts njits cu cari s-acats (i) perlu di caplu-a muljerlor, (ii) un atsea tsi s-fatsi cndu cariva sh-aspuni i sh-bag crintslj; stranj tra s ncljid (tsi au di-arad un crlig, zava mascur, tsi fuvirsiri, mshcari {ro: aciunea de a amenina; de a muca; s-acats di-un nel, zava feamin), etc.; paraman, amur, ameninare; mucare} {fr: action de menacer; de mordre} cupceau, cupits, ciuprachi, ciuprec, ceaprachi, ciprachi, {en: action of threatening; of biting} crintsedz (c-rincljishuts, cupceau, zav {ro: agraf, ac de pr} {fr: pingle, tsdz) vb I crintsai (c-rin-ts), crintsam (c-rin-tsm), broche} {en: clasp, hook} crintsat (c-rin-ts-t), crintsari/crintsare (c-rin-ts-ri) crfusescu (cr-fu-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu ncrfusescu (un cu crintedz) ex: nj-crints ciciorlu crintsat (c-rincrfusiri/crfusire (cr-fu-s-ri) sf vedz tu ncrfusescu tst) adg crintsat (c-rin-ts-t), crintsats (c-rin-tsts), crfusit (cr-fu-st) adg vedz tu ncrfusescu crintsati/crintsatse (c-rin-ts-ti) (un cu crintat) ex: avea crgaci (cr-ghc) sm vedz tu crgaci mna crintsat (mshcat) crintsari/crintsare (c-rin-tscrgealiu (cr-gea-l) sm vedz tu crjili ri) sf crintsri (c-rin-tsr) (un cu crintari) crghaci (cr-ghc) sm crghaci (cr-ghc) un cu crgaci crintsari/crintsare (c-rin-ts-ri) sf vedz tu crinti crghii/crghie (cr-gh-i) sf crghii (cr-gh) momil crintsat (c-rin-tst) adg vedz tu crinti

264

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

crintsedz (c-rin-tsdz) vb I vedz tu crinti crlidzari) crintsos (c-rin-tss) adg vedz tu crinti crlej (cr-lj) sm vedz tu cpushi1 crjan (cr-jn) sm pl(?) lemnu strmbu {ro: lemn strmb} crleshi (cr-l-shi) sf vedz tu crdiliu {fr: bois courb} {en: crooked, bent wood} crliban (cr-li-b-n) sf vedz tu crlig crjili (cr-ji-l) sm crjiladz (cr-ji-ldz) 1: un tsi bneadz crlidzari/crlidzare (cr-li-dz-ri) sf vedz tu crledz tu prtsli di ct Kirdjali; 2: atsel tsi-l vatm omlu giudicat crlidzat (cr-li-dzt) adg vedz tu crledz tra s-moar la un dvii di un giudictor; crjiliu, crgealiu, crlig (cr-lg) sn crlidzi/crlidze (cr-l-dzi) 1: hlati njic gilat, gealat, giljat {ro: locuitor din Kirdjali; clu} {fr: habidi her i cilechi, lung shi suptsri, nduplicat tu-un capit tra stant de la province de Kirdjali; bourreau} {en: executioner, poat si s spindzur lucri (crnuri) di ea ic si s-acats lucri hangman} crjiliu (cr-ji-l) sm crjilii (cr-ji-l) (un cu (peshts, cicioari di oi) cu ea, ic s mpliteasc (faneli, crjili) crgealiu (cr-gea-l) sm crgealii (cr-gea-l) prpodz), etc.; crligar, cinghelj, cinghilac; 2: lemnu lungu sh(un cu crjili) suptsri cu un crlig di her tu-un capit adrat maxus tra s-acats crjiliu (cr-ji-l) sm vedz tu crjili lucri (ca un cicior di oai, un pampurachi) di diparti tra s-li crlap (cr-l-p) sf crlapi/crlape (cr-l-pi) shi crlchi tradz ctr tini; cljoag, cngichi, cangi; 3: un soi di ac lungu (cr-lch) shcop tsi s-hidzi tu loc, cu un soi di furc cu shi suptsri (fr guv sh-cu caplu nduplicat ca un crlig) cu dau brats tu capitlu di nsus, di cari si spindzur un tingire cari s mpliteashti lna i bumbaclu tra si s-fac faneli, (un gleat, etc.) {ro: cujb} {fr: sorte de crmaillre prpodz, etc.; crligar, cinghilac; (expr: sh-cu crliglu s-ti laquelle on suspend le chaudron, la marmite, etc.} {en: sort of ntreghi = s-ti mindueshti ghini, s zburshti sh-cu crliglu pot hanger} ninti ca s-ljai un apofasi) {ro: crlig; cange, ca; crlig de crlari/crlare (cr-l-ri) sf vedz tu crledz croetat} {fr: grappin, houlette; crochet, crochet a tricoter des crleadzi/crleadze (cr-le-dzi) sf vedz tu crleag bas} {en: hook; shepherds crook; crochet-hook} ex: sh-fatsi crleag (cr-le-g) sf crledz (cr-ldz) shi crleadzi/crcrutsea, lja un crlig; loai crliglu (cngichea) cu tmbarea; leadze (cr-le-dzi) preasinjli mri tsi s-tsn ti Pashti; dzua mash crlidzili (cngichili) n-avem; lutseafirli s-avea (dzlili) di naintea-a preasinjlor mri, cndu lumea lja apofaanltsat trei crlidzi (ct trei crlidzi, brtsati) sti tser; sea s-nu mata mc carni (cash); cshleag {ro: crneleag} aspindzur carnea di crlig; d-nj crlidzili (cinghilatsili) di {fr: carme; lpoque et surtout le jour quand on se lie ne mpltiri; a brbatslor l si bag shi crliglu (cngichea, plus manger de la viande} {en: Easter lent; the day (days) crlibana) tu groap crligar (cr-li-gr) sn crligari/crbefore Easter lent when the decision is taken to no longer eat ligare (cr-li-g-ri) crlig di mplitiri prpodz; cinghelj, meat} crleadzi/crleadze (cr-le-dzi) sf crledz (cr-ldz) cinghilac, cngic {ro: crlig de croetat} {fr: crochet a (un cu crleag) cshleag (csh-le-g) sf cshledz tricoter des bas} {en: crochet-hook} crliban (cr-li-b-n) (csh-ldz) shi cshleadzi/cshleadze (csh-le-dzi) (un cu sf crlibnj (cr-li-bnj) cumat di lemnu i di her cari scrleag) crag (c-r-g) sf crdz (c-rdz) Smbta-a adavg la caplu di nsus a crliglui cu cari picurarlu acats mortslor (di nintea-a preasinjlor mri tsi s-tsn ninti di ciciorlu-a oailjei s-u trag ctr el; clici {ro: un fel de ca Pashti) {ro: smbta mortsilor} {fr: le samedi avant le aromneasc} {fr: sorte de houlette aroumaine} {en: kind of carme} {en: Saturday before Easter lent} ex: ti crag Aromanian shepherds crook} ncrlighedz (ncr-li-ghdz) (Smbta di nintea-a preasinjlor mri) easti adetea si s-frig (mi) vb I ncrligai (ncr-li-g), ncrligam (ncr-li-gm), njelj creag (c-re-g) sf credz (c-rdz) ziafetea, ncrligat (ncr-li-g-t), ncrligari/ncrligare (ncr-li-g-ri) gimbusea tsi u fac picurarlji ct tu oara tsi oili nchisescu sacats un lucru cu-un crlig; nduplic un lucru sh-lu fac sfeat (Ayiu-Thanasi, 18-li di Yinar) {ro: praznic pstoresc de undzeasc cu un crlig; mplitescu (faneli, prpodz, etc.); la nceputul ftatului oilor (Sf. Atanasie 18 Ianuarie)} {fr: fte ancrlighedz, ncrlighedz; (expr: si ncrligheadz = s-alumt pastorale vers le commencement du part (de la parturition) cu crlidzili i bstunjli) {ro: ncrliga, nciera} {fr: (se) des brebis (Saint-Athanase, le 18 Janvier)} {en: pastoral feast courber; sembarasser; en venir aux mains} {en: bend; fight held about the beginning of the sheep parturition} with their hooks or canes} ex: ma npoi, si ncrligar (actsar crledz (cr-ldz) vb I crlidzai (cr-li-dz), crlidzam (cr-li- si s-bat cu crlidzili) picurreashti ncrlig (ncr-lg) (mi) dzm), crlidzat (cr-li-dz-t), crlidzari/crlidzare (cr-li- vb I ncrligai (ncr-li-g), ncrligam (ncr-li-gm), ncrdz-ri) scot sonuri (bots) din gur ca atseali scoasi di-un gai ligat (ncr-li-g-t), ncrligari/ncrligare (ncr-li-g-ri) (un (cioar, hashc, corac, curac, corbu, gavran, gvran, grvan, cu ncrlighedz) ex: ncrlig (acats) latsli di la prpodz grvan); credz; (fig: crledz = scot sonuri (bots) slabi dit gur ncrligat (ncr-li-gt) adg ncrligat (ncr-li-g-t), ncrli(ca ti ctigursiri, di nivreari, etc.) tsi nu sh-u-aduc multu cu gats (ncr-li-gts), ncrligati/ncrligate (ncr-li-g-ti) tsi zboar cunuscuti) {ro: crcni, croncni} {fr: grommeler, ne easti actsat cu un crlig; tsi s-ari nduplicat shi fapt ca un pas dire aucun mot; croasser} {en: grumble, mutter; caw crlig, ancrligat, ncrligat {ro: ncrligat, ncierat} {fr: (crow)} ex: s-nu crleadz iuva; nitsi nu crlidz (nu scoasi courb, tordu, vrill; venus aux mains} {en: bent, fought with vr zbor); dushman s-nu crleadz; feata nu crlidz (nu their hooks or canes} ex: cu mri unglji ncrligati (ca crliscoasi) nitsiun zbor; crc! nu crleadz!; pri pigdz crleadz dzili) ncrligari/ncrligare (ncr-li-g-ri) sf ncrligri (ncrcorats crlidzat (cr-li-dzt) adg crlidzat (cr-li-dz-t), li-gr) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva si ncrligheadz; ancrcrlidzats (cr-li-dzts), crlidzati/crlidzate (cr-li-dz-ti) ligari, ncrligari {ro: aciunea de a se ncrliga, de a se nctsi ari scoas bots din gur ca atseali scoasi di-un gai i corac; iera; ncrligare, ncierare} {fr: action de (se) courber; de cridzat {ro: crcnit, croncnit} {fr: grommel, qui na souffl sembarasser; den venir aux mains; de saccrocher, de se mot; croass} {en: grumbled, muttered; cawed (crow)} ex: prendre aux cheveux} {en: action of bending, of fighting with zbor crlidzat crlidzari/crlidzare (cr-li-dz-ri) sf crlitheir hooks or canes} ancrlighedz (an-cr-li-ghdz) (mi) dzri (cr-li-dzr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva crleadz; vb I ancrligai (an-cr-li-g), ancrligam (an-cr-li-gm), cridzari {ro: aciunea de a crcni, de a croncni; crcnire, ancrligat (an-cr-li-g-t), ancrligari/ancrligare (an-cr-licroncnire} {fr: action de grommeler, de ne pas souffler mot; g-ri) (un cu ncrlighedz) ancrligat (an-cr-li-gt) adg de croasser} {en: action of grumbling, of muttering; of cawing ancrligat (an-cr-li-g-t), ancrligats (an-cr-li-gts), an(crow)} crlari/crlare (cr-l-ri) sf crlri (cr-lr) (un crligati/ancrligate (an-cr-li-g-ti) (un cu ncrligat) ex: cu crlidzari) credz (c-rdz) vb I cridzai (c-ri-dz), c- ancrligat, anvrligat, tu guv di feat bgat (angucitoari: ridzam (c-ri-dzm), cridzat (c-ri-dz-t), cridzari/crivearea, minghiushlu) ancrligari/ancrligare (an-cr-li-gdzare (c-ri-dz-ri) (un cu crledz) cridzat (c-ri-dzt) ri) sf ancrligri (an-cr-li-gr) (un cu ncrligari) adg cridzat (c-ri-dz-t), cridzats (c-ri-dzts), crincrlighedz (n-cr-li-ghdz) (mi) vb I ncrligai (n-cr-lidzati/cridzate (c-ri-dz-ti) (un cu crlidzat) cridzag), ncrligam (n-cr-li-gm), ncrligat (n-cr-li-g-t), ri/cridzare (c-ri-dz-ri) sf cridzri (c-ri-dzr) (un cu ncrligari/ncrligare (n-cr-li-g-ri) (un cu ncrlighedz)

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

265

ncrligat (n-cr-li-gt) adg ncrligat (n-cr-li-g-t), covic cu capac} {fr: bourse (de peau), cuelle de bois ou ncrligats (n-cr-li-gts), ncrligati/ncrligate (n-cr-li- dcorce darbre couvercle} {en: pouch, purse, container g-ti) (un cu ncrligat) ncrligari/ncrligare (n-crwith cover made of wood or tree bark} ex: atsel cu crnicilu di li-g-ri) sf ncrligri (n-cr-li-gr) (un cu ncrligari) brnuti crneciu (cr-nc) sn crneci (cr-n-ci) (un cu crligar (cr-li-gr) sn vedz tu crlig crniciu) crligii/crligie (cr-li-g-i) sf vedz tu crdiliu crniciu2 (cr-nc) sn crnici/crnice (cr-n-ci) cumat di crmsescu (cr-m-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu cmar1 lemnu (shcop, bstuni, etc.) pri cari s-bag seamni (tljituri cu crmsiri/crmsire (cr-m-s-ri) sf vedz tu cmar1 cutsutlu) tra si s-tsn isapea di cti ori s-fatsi un lucru (cts crmsit (cr-m-st) adg vedz tu cmar1 njelj s-amint, cts paradz lj dm a unui, cti dzli lucreadz crmstar (cr-ms-tr) sn vedz tu clrush1 cariva, etc.); arbush, rbush, arboj, crcheau {ro: rboj} crmezi/crmeze (cr-m-zi) adg vedz tu chirmid {fr: taille, encoche} {en: notched stick, tally} crmin (cr-m-n) sf pl(?) ln shcurt, ncrshiljat, moali, crnicoci (cr-ni-cc) sn crnicoaci/crnicoace (cr-ni-co-ci) ca mitasea {ro: ln igaie} {fr: laine prime} {en: prime wool} schin tsi s-afl pi truplu i lumchili di arburi; curnucoci, ciucrmoal (cr-mo-l) sf vedz tu crdiliu por; (expr: u leg cartea di crnicocilu di par = mi-alas di carti, crmucnj (cr-mu-cnj) sf pl leamni tljati sh-disicati tr di nvitstur) {ro: eap, epu} {fr: piquant, pointe qui se foclu di la vatr i tr foclu dit soba dit chirolu-atsel veclju {ro: trouve sur la tige, sur les rameaux} {en: prickle found on lemne despicate pentru foc} {fr: bois coup brler} {en: stems or branches of trees} curnucoci (cur-nu-cc) sn curchopped wood for fire} nucoaci/curnicoace (cur-ni-co-ci) (un cu crnicoci) crmuescu (cr-mu-s-cu) vb IV crmuii (cr-mu-), crnjid (cr-nj-d) adv invar tsi easti lai di murdrilji; tsi crmueam (cr-mu-m), crmuit (cr-mu--t), crmuieasti mplin di lvushilji; murdar, lvos, liros, lturos, lvushit, ri/crmuire (cr-mu--ri) 1: lj fac myi (tra s-pat tsiva ic s- atsal, troc, ntroc, birbati, bashur, bashurcu, etc.; (expr: mi fac adar lucri tsi (i) nu poati s-li fac alt soi, ic (ii) nu vrea licrnjid = mi umplu di murdrilji; mi murdripsescu, mi adra di-arad shi (iii) multi ori fr s shtib c li-adar); ncarcu, lvushescu, lirusescu, etc.) {ro: murdar} {fr: sale, amyipsescu, myipsescu, mghipsescu, mndipsescu, sordide} {en: dirty} ex: lj-si featsi cmeasha crnjid (lai di nmtisescu, numtsescu, ncntu, cntu; 2: cu zboar (cntitsi murdrilji); adz ti-alxii sh-ti featsish crnjid (lirusish) shi seamni mistiryioasi) aspargu-amyili sh-lu dishteptu pri- crnos (cr-ns) adg vedz tu carni atsel a curi lj si featsir amyi; discntu {ro: fermeca, vrji; crnu (cr-nu) sm, sf, adg crn (cr-n), crnji (cr-nji), descnta} {fr: charmer, ensorceler; jeter des sorts dtourner crni/crne (cr-ni) tsi ari nari njic shi shcurt cu mithca des enchantements; exorciser, faire des sortilges} {en: turnat ctr nsus; om tsi ari narea njic shi shcurt cu chipita bewitch, put a spell on, charm; exorcise} crmuit (cr-muturnat ctr nsus; cuciumit, cipli, nreci, shprtu, nciuvnjat, t) adg crmuit (cr-mu--t), crmuits (cr-mu-ts), crmui- nciuvnjat {ro: crn} {fr: camard, camus} {en: snub, turnedti/crmuite (cr-mu--ti) 1: tsi easti faptu s-adar lucri fr up nose} vrearea-a lui (tsi nu vrea li-adra di-arad sh-multi ori fr s croari/croare (c-ro-ri) sf vedz tu cloari shtib c li-adar); amyipsit, myipsit, mghipsit, mndipsit, cror (c-rr) pr vedz tu cari1 nmtisit, numtsit, ncntat, cntat; 2: cari fu vindicat crpaci (cr-pc) sm vedz tu crp (dizligat, dishtiptat) di amyili tsi-lj si featsir (cu cntitsi shi crp (cr-p) sf crpi (cr-pi) cumat di pndz veaclji zboar mistiryioasi); discntat {ro: fermecat, vrjit; descntat} (armas poati di la vr pantaloni i cmeashi arupt) cu cari {fr: ensorcel, enchant; qui on a fait des incantations; qui a muljerli mpeatic stranjili arupti (s-ashtergu vasili aspilati i t guri par des enchantements} {en: bewitched, who is pulbirea din cas, etc.); peatic, peatic, petic, petic, prtal, under a spell, charmed, enchanted; exorcised} crmuiprtalji, crcshin, shogan, shugan, pciur, pcivur, reciri/crmuire (cr-mu--ri) sf crmuiri (cr-mu-r) 1: atsea tsi chiu, ciolj, letsc {ro: crp, zdrean} {fr: chiffon, petit s-fatsi cndu s-aruc amyi; amyipsiri, myipsiri, mghipsiri, morceau de toile; haillon, loque} {en: rag, scrap, patch, dish mndipsiri, nmtisiri, numtsiri, ncntari, cntari; 2: atsea tsi cloth} crpaci (cr-pc) sm crpaci (cr-pc) atsel tsi s-fatsi cndu cariva vindic (dizleag, dishteapt) di amyili mpeatic sh-mirimitiseashti stranji arupti (pputs, etc.); tsi-lj si featsir (cu cntitsi shi zboar mistiryioasi); discntari mpitictor, mbalumati {ro: crpaci} {fr: ravaudeur, savetier} {ro: aciunea de a fermeca, de a vrji; de a descnta; vrjire, {en: man who mends or patches things; cobbler} fermecare, descntare} {fr: action de charmer, densorceler; crpshin (cr-p-sh-n) sf vedz tu cpshun ensorcellement, incantation; de dtourner des enchantements;crpilog (cr-pi-lgh) sn vedz tu carpulog dexorciser, de faire des sortilges} {en: action of bewitching, crpilogh (cr-pi-lgh) sn crpilodz (cr-pi-ldz) shi of putting a spell on, of charming; incantation; of exorcising} crpiloadzi/crpiloadze (cr-pi-lo-dzi) un cu crpilog crmuiri/crmuire (cr-mu--ri) sf vedz tu crmuescu crpinish (cr-pi-nsh) sn vedz tu carpin crmuit (cr-mu-t) adg vedz tu crmuescu crpitoari/crpitoare (cr-pi-to-ri) sf vedz tu cripitor crnar (cr-nr) sm vedz tu carni crpitor (cr-pi-tr) sn vedz tu cripitor crnash (cr-nsh) sm crnash (cr-nsh) prici njic, cu crpitur (cr-pi-t-r) sf vedz tu crep1 truplu moali, tsi sta di-arad tut chirolu tu-un soi di cas crpulj (cr-plj) sn vedz tu calar2 (goaci, burlid, cfasi) shutst, pri cari u poart cu ea tuti crshelj1 (cr-shlj) sn crshalji/crshalje (cr-sh-lji) amislocurli iu s-dutsi, tu cari s-tradzi shi s-apnghiseashti cndu da tictur di hiri (di spangu, mpltiri, per din cap, etc.) tsi suntu di piriclju, sh-cari s-tradzi azvarna pri loc sh-alas un urm greu ti discceari; shutstur dipli-dipli di-un ciulii di per; mzgoas pri-aclo iu treatsi; zmelciu, melcu {ro: melc} {fr: (fig: crshelj = mintitur, amistictur, cihtisiri, cicrdisiri, escargot, colimaon} {en: snail} ex: njarsir ti crnash (dusir etc.) {ro: nclcitur; confuzie} {fr: embrouillement; confus-adun zmelci); crnash s-afl tu preasinj pit arudz; cfasea-a sion, embarras} {en: entanglement; confusion} ex: sti s-discrnashlui (casa-a zmelciului) fatsim crshaljili ncrshiljedz (ncr-shi-ljdz) vb I ncrcrnbit (cr-n-b-t) sf vedz tu cunupid shiljai (ncr-shi-lj), ncrshiljam (ncr-shi-ljm), ncrshicrneciu (cr-nc) sn vedz tu crniciu1 ljat (ncr-shi-lj-t), ncrshiljari/ncrshiljare (ncr-shi-lj-ri) crniciu1 (cr-nc) sn crnici/crnice (cr-n-ci) 1: pung li-ameastic ahntu multu un tru-alantu hirili di mplteari (multi ori di cheali i coaji di arburi) tsi u poart omlu cu el tra (hirili di per din cap, etc.) c s-fac greu tr discceari; crshis-tsn lucri njits di cari ari ananghi; 2: pheat di lemnu cu ljedz, ncrciljedz, crciljedz, ciufulescu; (fig: si ncrshiljadz cpachi (fapt di lemnu i di coaji di arburi) tsi s ncljidi multu = si ncusureadz, si nduplic, si strmb) {ro: nclci, ghini (tra s-nu alas si s-vears mcarea tsi u poart omlu tu ncurca} {fr: embrouiller, froisser, froncer, frissoter} {en: pheat); crneciu, cljitor, ncljitor, pung, pungar, cupac, tangle (thread, hair); wrinkle; curl (hair)} ex: di multi poami, chipinac, pidupinac, clidupinac, racic {ro: pung (de piele), lji si ncrshiljar (fig: lji si nduplicar) drmili ncrshilj

266

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(ncr-shlj) vb I ncrshiljai (ncr-shi-lj), ncrshiljam (cheadits tsi-lj bag) demunlu al Dumnidz crshiltisescu (ncr-shi-ljm), ncrshiljat (ncr-shi-lj-t), ncrshilja(cr-shi-l-ti-ss-cu) vb IV crshiltisii (cr-shi-l-ti-s), crri/ncrshiljare (ncr-shi-lj-ri) (un cu ncrshiljedz) ex: la shiltiseam (cr-shi-l-ti-sem), crshiltisit (cr-shi-l-ti-snoi muljerli nu sh-u au si shi ncrshiljadz perlji; va s-lji si t), crshiltisiri/crshiltisire (cr-shi-l-ti-s-ri) lji spun a ncrshilji perlu ncrshiljat (ncr-shi-ljt) adg ncrshiljat unui c nu hiu tu-un minti cu el (sh-caftu poati s-lj bag (ncr-shi-lj-t), ncrshiljats (ncr-shi-ljts), ncrshiljacheadits) la-atseali tsi va s-fac {ro: (se) opune} {fr: (s)oppoti/ncrshiljate (ncr-shi-lj-ti) (hiri) tsi suntu amisticati ser} {en: oppose} ex: dinintea-a atsilor tsi crshiltisescu ahntu multu c suntu greu tri discceari; (ciulii di per) tsi crshiltisit (cr-shi-l-ti-st) adg crshiltisit (cr-shi-l-tieasti shutst dipli-dipli; crshiljat, ncrciljat, crciljat, zgur, s-t), crshiltisits (cr-shi-l-ti-sts), crshiltisiti/crshiltictsros, ciufulit {ro: nclcit, ncurcat, (uvi de pr) site (cr-shi-l-ti-s-ti) a curi lj s-ari dzs di cariva (i-lj si crlionat} {fr: embrouill, froiss, fronc, frissot; (cheveux) ari bgat cheadits) tra s-nu fac un lucru tsi sh-lu ari tu minti boucls} {en: tangled (thread, hair); wrinkled; curled (hair)} {ro: opus} {fr: oppos} {en: opposed} crshiltisiri/crex: avea perlu ncrshiljat; barba-a lor ncrshiljat ncrshiltisire (cr-shi-l-ti-s-ri) sf crshiltisiri (cr-shi-l-ti-sr) shiljari/ncrshiljare (ncr-shi-lj-ri) sf ncrshiljeri (ncr-shi atsea tsi s-fatsi cndu cariva crshiltiseashti {ro: aciunea ljr) atsea tsi s-fatsi cndu si ncrshiljadz hirili (perlji, de a (se) opune} {fr: action de (s)opposer} {en: action of lucrili); crshiljari, ncrciljari, crciljari, ciufuliri {ro: aciunea opposing} de a nclci, de a ncurca; nclcire, ncurcare} {fr: action crshiltisescu (cr-shi-l-ti-ss-cu) vb IV vedz tu dembrouiller, de froisser, de froncer, de frissoter} {en: action crshilchi of tangling (thread, hair); of wrinkling; of curling (hair)} crshiltisiri/crshiltisire (cr-shi-l-ti-s-ri) sf vedz tu ncrshiljos (ncr-shi-ljs) adg ncrshiljoas (ncr-shi-ljo- crshilchi s), ncrshiljosh (ncr-shi-ljsh), ncrshiljoasi/ncrshiljoase crshiltisit (cr-shi-l-ti-st) adg vedz tu crshilchi (ncr-shi-ljo-si) (hiri, ciulii di per) tsi suntu shutsti diplicrshiljari/crshiljare (cr-shi-lj-ri) sf vedz tu crshelj1 dipli; ncrciljos, crciljos, crshiljos, ncrciljat, ncrshiljat {ro: crshiljat (cr-shi-ljt) adg vedz tu crshelj1 (uvi de pr) crlionat} {fr: (cheveux) boucls} {en: curled crshiljedz (cr-shi-ljdz) vb I vedz tu crshelj1 (hair)} crshiljedz (cr-shi-ljdz) vb I crshiljai (cr-shicrshiljos (cr-shi-ljs) adg vedz tu crshelj1 lj), crshiljam (cr-shi-ljm), crshiljat (cr-shi-lj-t), crshut (cr-sht) adg crshut (cr-sh-t), crshuts (crcrshiljari/crshiljare (cr-shi-lj-ri) (un cu ncrshiljedz) shts), crshuti/crshute (cr-sh-ti) tsi nu-ari coarni; tsi nu crshiljat (cr-shi-ljt) adg crshiljat (cr-shi-lj-t), crfatsi coarni; tsi nu fatsi s-creasc coarni; shut, ciut {ro: fr shiljats (cr-shi-ljts), crshiljati/crshiljate (cr-shi-lj-ti) coarne} {fr: qui na pas des cornes} {en: without horns} ex: (un cu ncrshiljat) crshiljari/crshiljare (cr-shi-lj-ri) sf adun hitsi curnuti, shi hitsi crshuti (tsi nu fac s-creasc crshiljeri (cr-shi-ljr) (un cu ncrshiljari) crshiljos coarni la-atselj tsi li mc) crshut (cr-sh-t) sf crshu(cr-shi-ljs) adg crshiljoas (cr-shi-ljo-s), crshiljosh ti/crshute (cr-sh-ti) capr fr coarni; zrcad fr (cr-shi-ljsh), crshiljoasi/crshiljoase (cr-shi-ljo-si) coarni; shut, corciut {ro: capr fr coarne} {fr: chevrette (un cu ncrshiljos) ncrciljedz (ncr-ci-ljdz) vb I ncrqui na pas des cornes} {en: goat without horns} ex: eapi tsi ciljai (ncr-ci-lj), ncrciljam (ncr-ci-ljm), ncrciljat fug ca crshuti (zrcdz fr coarni) corciut (cor-c-t) sf (ncr-ci-lj-t), ncrciljari/ncrciljare (ncr-ci-lj-ri) (un corciuti/corciute (cor-c-ti) (un cu crshut) cu ncrshiljedz) ncrciljat (ncr-ci-ljt) adg ncrciljat crshut (cr-sh-t) sf vedz tu crshut (ncr-ci-lj-t), ncrciljats (ncr-ci-ljts), ncrciljati/ncrcrttirat (cr-t-ti-rt) adg crttirat (cr-t-ti-r-t), crtciljate (ncr-ci-lj-ti) (un cu ncrshiljat) ex: cu percea tirats (cr-t-ti-rts), crttirati/crttirate (cr-t-ti-r-ti) tsi ncrciljat ncrciljari/ncrciljare (ncr-ci-lj-ri) sf ncrcinyiliceashti; nyilicios, yilcios, lunjinos, scntiljos, lunjinat, luljeri (ncr-ci-ljr) (un cu ncrshiljari) ncrciljos (ncrtsit, lutsitor, shclichiceat, etc. {ro: strlucitor} {fr: luisant, ci-ljs) adg ncrciljoas (ncr-ci-ljo-s), ncrciljosh (ncr- brillant} {en: shining, brilliant} ex: aush cu srits albi sh-cu ci-ljsh), ncrciljoasi/ncrciljoase (ncr-ci-ljo-si) (un cu tsipunj crttirati (scntiljoasi) ncrshiljos) ex: perlji ncrciljosh crciljedz (cr-ci-ljdz) crteari1/crteare (cr-te-ri) sf vedz tu crtescu1 vb I crciljai (cr-ci-lj), crciljam (cr-ci-ljm), crciljat crteari2/crteare (cr-te-ri) sf vedz tu crtescu2 (cr-ci-lj-t), crciljari/crciljare (cr-ci-lj-ri) (un cu crteari3/crteare (cr-te-ri) sf vedz tu crtescu3 ncrshiljedz) crciljat (cr-ci-ljt) adg crciljat (cr-cicrtelj (cr-tlj) sn crtealji/crtealje (cr-te-lji) shi lj-t), crciljats (cr-ci-ljts), crciljati/crciljate (cr-ci-lj- crtelji/crtelje (cr-t-lji) shi crtelj (cr-tlj) 1: nel (vrtos, ti) (un cu ncrshiljat) crciljari/crciljare (cr-ci-lj-ri) di metal) cu cari s-acats ctinarli (alsidzli, singirli, etc.) tra s sf crciljeri (cr-ci-ljr) (un cu ncrshiljari) crciljos ncljiadz un ushi (poart, sinduchi, etc.); crchelj, crcheau; (cr-ci-ljs) adg crciljoas (cr-ci-ljo-s), crciljosh (cr- 2: arad di (un soi di) neali bgati unlu tu-alantu shi ligati tra ci-ljsh), crciljoasi/crciljoase (cr-ci-ljo-si) (un cu s-fac un soi di funi (di metal) cu cari si s-leag lucri (cari sncrshiljos) ncltsescu (ncl-tss-cu) vb IV ncltsii (nclbag di gushi ca un stulii, cu i fr crutsi actsat di ns, cu ts), ncltseam (ncl-tsem), ncltsit (ncl-ts-t), ncltsicari s-acats oara di curau, etc.); caden, catin, chiustec, ri/ncltsire (ncl-ts-ri) (un cu ncrshiljedz) ex: lji s-avea chiustechi, alis, alsid, alisid, altsu, singir, shingir, singiri, ncltsit hirili, mizi li-aleapsi; lji si ncltsi cusitsa ncltsit shingiri, zingir, silivar, sulivar, brang, prang, heari (fig: 1: (ncl-tst) adg ncltsit (ncl-ts-t), ncltsits (ncl-tsts), crtelj = partea-a truplui cu cari omlu shadi di-arad pi ncltsiti/ncltsite (ncl-ts-ti) (un cu ncrshiljat) ncltsiscamnu; guva-a truplui pri iu easi nafoar omlu (shi sh-fatsi ri/ncltsire (ncl-ts-ri) sf ncltsiri (ncl-tsr) (un cu apa-atsea groasa) cndu s-dutsi la hale; cur, bis, cuci, fndc, ncrshiljari) fndec, ghes, primichir, shidzut; expr: 2: s-nj mts crteljlu crshelj2 (cr-shlj) sn crshalji/crshalje (cr-sh-lji) (curlu) = nu mi meal dip, c nu va pots s-nj fats tsiva) {ro: cumt multu njic tsi ari cdzut i armas di la un lucru tsi s- belciug; lan} {fr: anneau (de fer); chane} {en: ring (of arupi (s-aspardzi i s-frndzi, ca pnea, bunoar); srm, fr- metal); chain} ex: la ushi ari crtealji di her (catini); un mitur, tsivali {ro: frmitur} {fr: miette (de pain)} {en: cheatr mari cu patru crtelji (singiri); s-nj mts crteljlu crumb (of bread)} ex: mcai crshalji (srmi) di pni (expr: s-nj mts curlu, nu mi meal dip); ducmenladzlji cu crshilchi/crshilche (cr-shi-l-chi) sf crshilchi (cr-shicrtelj (neali njits) s-li bag nveastili di veri lch) zborlu tsi-l dzc (i cheadica tsi lj-u bag) a unui tra s-lj- crtescu1 (cr-ts-cu) (mi) vb IV shi II crtii (cr-t), crteam aspun c nu hiu tu idyea minti cu el; apandisea tsi u da un la- (cr-tem), crtit (cr-t-t), crtiri/crtire (cr-t-ri) shi atsea tsi-lj s-ari fapt; crshiltisiri, apandisi {ro: opoziie, crteari/crteare (cr-te-ri) 1: lj-portu inati a unui c-nj fatsi obstrucie; rspuns} {fr: opposition; obstruction; rponse} un lucru tsi nu mi-arseashti (shi nu para voi s-lu mata ved i s{en: opposition; obstruction; answer} ex: ct crshilchi fatsi lji mata zburscu); nj-u va un c-lj fac un lucru tsi nu lu-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

267

arseashti; cchiusescu, chicsescu, ahuljisescu, huljisescu, cndu aducheashti (ic fatsi pri altu s-aducheasc) un dureari hulusescu, nirescu, nrescu, nrescu, nj-chic greu, nj-pari sufliteasc (un dor greu tu inim, un mrazi, cnjin, aru; 2: lj-aspargu chefea (arihatea); nu lu-alas si sh-aib amreats, cripari, etc.); nvirinari, nvirari, amrri, nfushtari, arihatea; l-pingu s-fac tsiva; angulcescu, pirxescu {ro: sup- cnjisiri, prpunjisiri, mrnari {ro: aciunea de a ntrista; ra, ofensa; incomoda, deranja} {fr: (se) fcher, (se) formalintristare} {fr: action dattrister, de causer du chagrin} {en: ser, soffenser; incommoder} {en: get (make) sorry, make action of grieving} crteari2/crteare (cr-te-ri) sf crteri angry, offend; disturb} ex: nu crteashti (nu-ari, nu fatsi tsiva) (cr-tr) (un cu crtiri2) nicrtit2 (ni-cr-tt) adg nicrtit c portsli ncljisi; n crtim di (n-agudir, nj-chicar greu, n (ni-cr-t-t), nicrtits (ni-cr-tts), nicrtiti/nicrtite (ni-cr-tpru aru di) zboarli tsi dzsish crtit1 (cr-tt) adg crtit ti) tsi nu easti crtit (nvirinat, nvirat, mrinat) {ro: (cr-t-t), crtits (cr-tts), crtiti/crtite (cr-t-ti) 1: tsi-lj nentristat} {fr: qui nest pas attrist, qui na pas du chagrin} poart inati a unui c-lj featsi un lucru tsi nu lu-arsea; {en: who is not saddened, who is not grieved} nicrticchiusit, chicsit, ahuljisit, huljisit, hulusit, nirit, nrit, nrit; ri2/nicrtire (ni-cr-t-ri) sf nicrtiri (ni-cr-tr) atsea tsi s2: tsi-lj s-asparsi chefea (arihatea); tsi nu easti alsat si sh-aib fatsi cndu cariva nu s-crteashti (nu s-mrineadz, nu s isihii; angulcit, pirxit {ro: suprat, ofensat; incomodat, nvirineadz); ninvirinari, nimrnari {ro: aciunea de a nu deranjat} {fr: fch, offens; incommod} {en: sorry, made ntrista; nentristare} {fr: action de ne pas attrister, de ne pas angry, offended; disturbed} crtiri1/crtire (cr-t-ri) sf causer du chagrin} {en: action of not grieving} nicrteacrtiri (cr-tr) 1: atsea tsi s-fatsi cndu-lj portu inati a unui; ri2/nicrteare (ni-cr-te-ri) sf nicrteri (ni-cr-tr) (un cu cchiusiri, chicsiri, ahuljisiri, huljisiri, hulusiri, niriri, nriri, nicrtiri2) crtitur2 (cr-ti-t-r) sf crtituri (cr-ti-tr) nriri, preari aru; 2: atsea tsi s-fatsi cndu-lj s-aspardzi nvirin, nvirinari, nvirari, mrazi, mrinari {ro: ntristare} {fr: chefea-a unui; asprdzeari chefea (isihia); angulciri, pirxiri affliction, chagrin} {en: sorrow} {ro: aciunea de a supra, de a ofensa, de a incomoda, de a crtescu3 (cr-ts-cu) (mi) vb IV shi II crtii (cr-t), crteam deranja; suprare, ofensare; incomodare, deranjare} {fr: (cr-tem), crtit (cr-t-t), crtiri/crtire (cr-t-ri) shi action de (se) fcher, de soffenser; dincommoder} {en: crteari/crteare (cr-te-ri) dau di tsiva (cu mna, ciciorlu, action of getting sorry, of making somebody sorry, angry; etc.); bag mna (deadzitli), agudescu, pusputescu, huhulescu action of offending, of disturbing)} ex: di crtiri (nriri, {ro: atinge} {fr: atteindre, toucher} {en: touch} ex: ns nitsi c chicusiri) greau crteari1/crteare (cr-te-ri) sf crteri s-crtea di (bga mna pri) ea; s-nu ti crteshti di (s-nu badz (cr-tr) (un cu crtiri) ex: s-nu-lj hib cu crteari (preari mna pri) lucrili a meali; s-crti di cheptu (fu agudit = aru, niriri) nicrtit1 (ni-cr-tt) adg nicrtit (ni-cr-t-t), lndidz di oftic) crtit3 (cr-tt) adg crtit (cr-t-t), crnicrtits (ni-cr-tts), nicrtiti/nicrtite (ni-cr-t-ti) tsi nu tits (cr-tts), crtiti/crtite (cr-t-ti) di cari ari dat cariva easti crtit (prut aru, cchiusit, chicsit, huljisit, nirit) {ro: (cu mna, ciciorlu, etc.); agudit, pusputit, huhulit {ro: atins} nesuprat, neofensat; nederanjat} {fr: qui nest pas fch {fr: atteint, touch} {en: touched} ex: easti crtit (agudit = (offens; incommod)} {en: who is not sorry, who is not made lndzit di cheptu, crtit la minti (agudit = tsi-sh chiru mintea); angry, who is not disturbed} nicrtiri1/nicrtire (ni-cr-t-ri) mintea tsi-easti ca crtit (agudit = nibun); cu cheptul nu sta sf nicrtiri (ni-cr-tr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu sghini: easti crtit (agudit = lndzit di oftic) crtiri3/crtire crteashti (nu chicuseashti, nu-lj pari-aru, nu s-nireashti, (cr-t-ri) sf crtiri (cr-tr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva da di etc.) {ro: aciunea de a nu (se) supra, de a nu ofensa, de a nu tsiva (cu mna, ciciorlu, etc.); agudiri, pusputiri, huhuliri {ro: (se) deranja} {fr: action de ne pas (se) fcher, de ne pas de aciunea de a atinge; atingere} {fr: action datteindre (de soffenser; de ne pas incommoder} {en: action of not getting toucher)} {en: action of touching} crteari3/crteare (crsorry, of not making somebody angry; action of not disturte-ri) sf crteri (cr-tr) (un cu crtiri3) nicrtit3 (ni-crbing)} nicrteari1/nicrteare (ni-cr-te-ri) sf nicrteri (nitt) adg nicrtit (ni-cr-t-t), nicrtits (ni-cr-tts), nicrcr-tr) (un cu nicrtiri1) crtitur1 (cr-ti-t-r) sf crtititi/nicrtite (ni-cr-t-ti) di cari nu-ari dat vrnu; tsi nu easti turi (cr-ti-tr) 1: cchiusiri, chicsiri, ahuljisiri, huljisiri, crtit (pusputit, huhulit) {ro: neatins} {fr: qui nest pas atteint hulusiri, niriri, nriri, nriri, preari aru; 2: asprdzeari che- or touch} {en: who is not touched} ex: pni nicrtit (tsi nu fea (isihia); angulciri, pirxiri {ro: suprare; ofens, deranj} deadi vr di ea, tsi easti ntreag); mesea tsimt, nicrtit {fr: fcherie; offense} {en: quarrel, disturbance; offence} (nipusputit, di cari nu deadi vr) nicrtiri3/nicrtire (ni-crcrtilos (cr-ti-ls) adg crtiloas (cr-ti-lo-s), crtilosh t-ri) sf nicrtiri (ni-cr-tr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva (cr-ti-lsh), crtiloasi/crtiloase (cr-ti-lo-si) tsi lupusputeashti; pusputiri, huhuliri {ro: aciunea de a nu atinge; ariseashti s-crteasc, s-nu-alas omlu isih; tsi li crteashti, li neatingere} {fr: action de ne pas atteindre (de ne pas schin lucrili; tsi pindzi, ximut lumea {ro: ator, agitator} toucher)} {en: action of not touching} nicrteari3/nicrteare {fr: qui attise, qui excite; agitateur} {en: instigator, agitator} (ni-cr-te-ri) sf nicrteri (ni-cr-tr) (un cu nicrtiri3) crtilivos (cr-ti-li-vs) adg crtilivoas (cr-ti-li-vo-s), crtitur3 (cr-ti-t-r) sf crtituri (cr-ti-tr) aguditur, crtilivosh (cr-ti-li-vsh), crtilivoasi/crtilivoase (cr-ti-lipusputiri, huhuliri {ro: atingere} {fr: attouchement} {en: vo-si) (un cu crtilos) ex: am un frati crtilivos (tsi touch, contact} crteashti lumea) crtilivos (cr-ti-li-vs) adg vedz tu crtescu1 crtescu2 (cr-ts-cu) (mi) vb IV shi II crtii (cr-t), crteam crtiljari/crtiljare (cr-ti-lj-ri) sf vedz tu crtiljedz (cr-tem), crtit (cr-t-t), crtiri/crtire (cr-t-ri) shi crtiljat (cr-ti-ljt) adg vedz tu crtiljedz crteari/crteare (cr-te-ri) aduchescu (ic fac pri altu s- crtiljedz (cr-ti-ljdz) (mi) vb I crtiljai (cr-ti-lj), crtiljam aducheasc) un dureari sufliteasc, un dor greu tu inim, un (cr-ti-ljm), crtiljat (cr-ti-lj-t), crtiljari/crtiljare (crmrazi (cnjin, amreats, cripari, etc.); nj chic greu; nj ti-lj-ri) fac un guv tu-un lucru dit un parti tu-alant; lescu inima; lescu tu hicati; amrscu, cnjisescu, nfushtedz,acats (bag) un nel di her, di-asimi i di-un altu lucru; trec un nvirinedz, nviredz, prpunjisescu, mrnedz, mrinedz {ro: lucru (cari di-arad easti nturyisit tu-un capit) prit altu lucru ntrista} {fr: attrister, causer du chagrin} {en: sadden, grieve} pn s-afl di partea-alant; azvundzescu, azundzescu, ex: s-crti (nvirin) aht multu; mash un-l crtea (lj-mca ampihiur, mpihiur, mpihior, strpungu, spitrundu, spritundu, inima, l-mrna) crtit2 (cr-tt) adg crtit (cr-t-t), crtits strbat, stribat {ro: guri, perfora} {fr: trouer, perforer, (cr-tts), crtiti/crtite (cr-t-ti) tsi aducheashti (ic fatsi pri percer} {en: pierce, go through} ex: ded s-crtiljadz parlu altu s-aducheasc) un dureari sufliteasc (un dor greu tu tsi-l didesh (s-lji fac guv), ca s-lu spindzur di gushi; crtiljai inim, un mrazi, cnjin, amreats, cripari, etc.); tsi-lj chic (feci guv tu) fluria ca s-u fac ver crtiljat (cr-ti-ljt) adg greu; tsi ari cripri; nvirinat, nvirat, mrinat {ro: ntristat} {fr: crtiljat (cr-ti-lj-t), crtiljats (cr-ti-ljts), crtiljaattrist, qui a du chagrin} {en: saddened, grieved} ex: crtit ti/crtiljate (cr-ti-lj-ti) (lucru) tsi-lj s-ari tricut tsiva dit (nvirinat) s-turn acas; s-turn acas multu crtit (mrnat) un parti tu-alant; tsi-lj si featsi un guv dit un parti tucrtiri2/crtire (cr-t-ri) sf crtiri (cr-tr) atsea tsi fatsi un alant; tsi-lj s-ari bgat un nel; azvundzit, azundzit,

268

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ampihiurat, mpihiurat, strpumtu, spitrumtu, spritumtu, crtsros, crtsconj (fig: 1: crtsnos = cari ti ciudiseashti di strbtut, stribtut {ro: gurit, perforat} {fr: trou, perfor, mushat sh-vrtos tsi easti; expr: 2: trag un crtsnoas = trag perc} {en: pierced, gone through} ex: crtiljat (strpumtu) nj- un bishin sntoas, tsi fatsi un vrondu mari) {ro: care ul deadi crtiljari/crtiljare (cr-ti-lj-ri) sf crtiljeri (cr-titroznete, troznitor, scrniitor} {fr: qui craque, qui grince)} ljr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva crtiljadz; azvundziri, {en: who is cracking, creaking, grinding} ex: pit crtsnoas azundziri, ampihiurari, mpihiurari, strpundziri, spitrundiri, (tsi fatsi un vrondu cndu u mts); lj-trapsi n bats spritundiri, strbatiri, strbteari, stribatiri, stribteari {ro: crtsnoas (tsi fatsi un vrondu mari); lj-trapsi n bshari aciunea de a guri, de a perfora; gurire, perforare} {fr: crtsnoas; feati crtsnoasi (fig: crefti, di canda crtsnescu action de percer, de trouer, de forer} {en: action of piercing, di sntoasi tsi suntu); stranji lati sh-crtsnoasi (fig: aspilati di of going through} canda crtsnescu di curati cum aspun) crtsconj (cr-tscrtilos (cr-ti-ls) adg vedz tu crtescu1 cnj) adg crtscoanji/crtscoanje (cr-ts-co-nji), crtscrtiri1/crtire (cr-t-ri) sf vedz tu crtescu1 conj (cr-ts-cnj), crtscoanji/crtscoanje (cr-ts-co-nji) crtiri2/crtire (cr-t-ri) sf vedz tu crtescu2 shi crtsconj (cr-ts-cnj) (un cu crtsnos) ex: cireashi crtiri3/crtire (cr-t-ri) sf vedz tu crtescu3 crtscoanji (ca cheatra, tsi crtsnescu n gur); piti crtsconj crtit1 (cr-tt) adg vedz tu crtescu1 (crtsnoasi, tsi crtsnescu n gur) crtsnescu (cr-ts-nscrtit2 (cr-tt) adg vedz tu crtescu2 cu) vb IV crtsnii (cr-ts-n), crtsneam (cr-ts-nem), crtit3 (cr-tt) adg vedz tu crtescu3 crtsnit (cr-ts-n-t), crtsniri/crtsnire (cr-ts-n-ri) crtitur1 (cr-ti-t-r) sf vedz tu crtescu1 (un cu crtsnescu) crtsnit (cr-ts-nt) adg crtsnit crtitur2 (cr-ti-t-r) sf vedz tu crtescu2 (cr-ts-n-t), crtsnits (cr-ts-nts), crtsniti/crtsnite crtitur3 (cr-ti-t-r) sf vedz tu crtescu3 (cr-ts-n-ti) (un cu crtsnit) crtsniri/crtsnire (crcrton (cr-t-n) sf crtoni/crtone (cr-t-ni) stof cu ts-n-ri) sf crtsniri (cr-ts-nr) (un cu crtsniri) ardrichi aroshi; stulii advgati la fustnjli a muljerlor {ro: crtsros (cr-ts-rs) adg crtsroas (cr-ts-ro-s), stof cu dungi roii; ornamentul unei rochii} {fr: toffe raye crtsrosh (cr-ts-rsh), crtsroasi/crtsroase (cr-ts-roen rouge; ornement dune robe} {en: material (fabric) with si) (un cu crtsnos) red stripes; ornament of a dress} ex: jup-aroshi cu crton crtsniri/crtsnire (cr-ts-n-ri) sf vedz tu crtsnescu (arochi-aroshi cu stulii) crtsnit (cr-ts-nt) adg vedz tu crtsnescu crts (cr-ts) sf pl (ufilisit mash la plural) tssut moali dit crtsnos (cr-ts-ns) adg vedz tu crtsnescu truplu a omlui (a prvdzlor), tsi sh-u-adutsi cu lasticlu, shcrtsioar (cr-tsi-o-r) sf crtsiori (cr-tsi-r) partea di cari, di ma multili ori s-afl namisa di oasi, ma poati si s-afl nghios a pnticljei; partea dit trup tsi s-afl namisa di pntic shi ahoryea, tu loc di os; scrciu, scrcic {ro: cartilaj, zgrci} (partea di nghios) shi coaps (partea di nsus); un di dauli {fr: cartilage} {en: cartilage} ex: crtsli di nri lj crtsnir prts di sum brats a omlui di la coasti pn tu loclu iu scrts* (cr-ts) pluralu di la zborlu carti; vedz carti acats ciciorlu di trup; ilji, gof, ciupoc, cipoc, scrtsioar, crtsconj (cr-ts-cnj) adg vedz tu crtsnescu curtsori, slaghin, slghin, slbints, clcu {ro: old, iie} {fr: crtsnescu (cr-ts-ns-cu) vb IV crtsnii (cr-ts-n), aine, flancs, basventre} {en: groin, flank (body), lower part of crtsneam (cr-ts-nem), crtsnit (cr-ts-n-t), crtsni- abdomen} ex: tradzi gionili unoar di-l lja trsh pi the ri/crtsnire (cr-ts-n-ri) 1: fac un vrondu uscat ca-atsel a crtsioar leamnilor cndu s-freac un di-alantu (s-frngu, creap, pls- crtsun (cr-ts-n) sf vedz tu crfet cnescu, ardu tu vatr, etc.) ic usha (niumt cu untulemnu) crui (c-r) pr vedz tu cari1 cndu s-dishcljidi, etc.; crtsnescu, scrtsn; 2: fac un vrondu crulj (c-rlj) sn crulji/crulje (c-r-lji) njic chelindru uscat cndu-lj frec dintslj un di-alantu; scrcic, scrcic, shcr- (di-arad di lemnu, metal, plastic) deavrliga di cari sicic, scrshnescu, zgroamic; 3: mi disfac dinapandiha tu multi anvrteashti un hir lungu di ln, mitasi, metal, etc.; msur, cumts, multi ori cu un vrondu uscat; crep, plscnescu; (fig: cotc {ro: mosor, bobin} {fr: bobine} {en: spool, reel, 1: (lj-)u crtsnescu = u-aruc, lj-dau (un pliscut, un shcop, bobbin} ex: crulji albi, nu li un bishin); 2: u (li) crtsnescu = fug, mi duc) {ro: trozni, crun1 (c-r-n) sf vedz tu curun1 scrni (dinii), crpa} {fr: craquer, grincer, grincer (les crun2 (c-r-n) sf vedz tu crun2 dents), crevasser} {en: crack, creak, grind (ones teeth)} ex: crush1 (c-rsh) sn vedz tu cirush1 crtsnea usha; di amnii, crtsneashti (scrcic) dintslj; s- crush2 (c-rsh) sn vedz tu cirush2 trundueashti loclu, csica crtsni (crip); crtsni (fig: arc) crut (c-r-t) sf cruti/crute (c-r-ti) guv prit cari intr bizbilea di nanumirea; archi pheatlu sh-lu crtsni (fig: luapa tsi fatsi s-lucreadz moara, cnali {ro: locul prin care astrapsi, lu-arc) di caplu al Coleti; lj-crtsnim (fig: ljintr apa de la moar} {fr: abe} {en: drain} deadim) un pliscut; lj-u crtsnir (fig: fudzir) apoea ctr- crutsar (c-ru-tsr) sm vedz tu carots aclo; lj-u crtsni (fig: fudzi) arulu nghios crtsnit (crcruts (c-r-ts) sf vedz tu carots ts-nt) adg crtsnit (cr-ts-n-t), crtsnits (cr-ts-nts), crutser (c-ru-tsr) sm vedz tu carots crtsniti/crtsnite (cr-ts-n-ti) cari fatsi un vrondu uscat crutsi/crutse (c-r-tsi) sf vedz tu crutsi ca-atsel a leamnilor cndu s-freac; crtsnit, scrtsnit, (tr crval (cr-vl) sn vedz tu caval dints) scrcicat, scrcicat, shcrcicat, scrshnit, zgrumicat, crvani/crvane (cr-v-ni) sf crvnj (cr-vnj) ceat di cripat, plscnit (fig: crtsnit = (i) atsea tsi(-lj) s-aruc, tsi(-lj) oaminj tsi fac un cali deadun, di-arad, cu prvdz (calj shs-ari dat (un pliscut), arucat, agudit; (ii) fudzit, dus) {ro: muli) ncrcati cu prmtii tsi li duc dit un loc tra s-li vind tu troznit, scrnit (dinii), crpat} {fr: craqu, grinc, (dent) un altu {ro: caravan} {fr: caravane} {en: caravan} ex: Margrince, crevass} {en: cracked, creaked, ground (teeth)} ex: cu Hagi-Buea di Muscopuli avea shapti crvnj cari dutsea shi muljari crtsnit (fig: agudit, ambirat) crtsniadutsea prmtii di Beshli; ncarc csli pri crvani; nu-au ri/crtsnire (cr-ts-n-ri) sf crtsniri (cr-ts-nr) atsea tsi mardzini crvnjli tsi-arada shi nchisir; s-toarn cu crvnj tsi s-fatsi cndu crtsneashti tsiva; crtsniri, scrtsniri, (tr trag furtii sh-disdz greali di flurii; s-nu chear di crvani; am dints) scrcicari, scrcicari, shcrcicari, scrshniri, crvani di muli; treatsi n crvani cu bacr; crvanea-a noastr zgrumicari, cripari, plscniri {ro: aciunea de a trozni, de a easti mari, cu ma nsus di-un sut di oaminj crvani/cscrni (dinii), de a crpa} {fr: action de craquer, de grincer, rvane (c-r-v-ni) sf crvnj (c-r-vnj) (un cu crde grincer (les dents), de crevasser} {en: action of cracking, of vani) crvnar1 (cr-v-nr) sm crvnari (cr-v-nr) creaking, of grinding (ones teeth)} crtsnos (cr-ts-ns) omlu tsi tsni (ari) un crvani; omlu tsi easti caplu di crvani; adg crtsnoas (cr-ts-no-s), crtsnosh (cr-ts-nsh), chiragi tsi lucreadz tu-un crvani; chiragi, crvuchir {ro: crtsnoasi/crtsnoase (cr-ts-no-si) cari fatsi un vrondu crvnar; proprietar, conductor sau lucrtor la o carauscat ca-atsel a leamnilor cndu s-freac; tsi crtsneashti; van} {fr: propritaire ou conducteur de caravane; muletier}

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

269

{en: owner or leader of a caravan; muleteer} ex: treilji frats year, sihdyear {ro: vornicel, concar} {fr: garon dhonneur eara crvnari (chirageadz); crvnarlji gresc deadoara; Gajul une noce} {en: best man} ex: csvyeari (clisitorlji) clri al Keac, crvnar di nai avdztslji, avea vr yinghits calj sh- cnt hsvyear (h-sv-yer) sm hsvyeari (h-svalti ahti mulri, cu cloputi di gushi, ca cmbnj; crvnarljyer) (un cu csvyear) hsdyear (h-sdh-yer) sm atselj cu-anami, cari agiundzea cu crvnjli-a lor pn tu hsdyeari (h-sdh-yer) (un cu csvyear) hasidear Nimtsii; tadi easti crvnar crvuchir (cr-vu-chr) sm (ha-si-dher) sm hasideari (ha-si-dher) (un cu crvuchiri (cr-vu-chr) (un cu crvnar1) ex: deadir cap csvyear) ex: ninti neadzi hasidearlu sihvyear (si-hvcrvuchiri crvanliu (cr-van-l) adg crvanlii (cr-van-lyer) sm sihvyeari (si-hv-yer) frtatlu-a gambrolui cari i), crvanlii (cr-van-l), crvanlii (cr-van-l) tsi tsni dishadi ning el la ncurunari (cari cliseashti shi aproachi un crvani; di crvani {ro: de caravan} {fr: de caravane} oaspitslji la numt, cari poart hbrli, etc.); clisitor, clisar, {en: of caravan} ncrvani (ncr-v-ni) adv chirolu cndu csvyear, hsvyear, sihdyear {ro: vornicel, concar} {fr: cariva easti dus (lucreadz, s-afl) crvani; cu crvanea {ro: cu garon dhonneur une noce} {en: best man} ex: sihvyearlu caravana; pe timpul cnd cineva lucreadz cu caravana} {fr: tu poart intr sihdyear (si-hdh-yer) sm sihdyeari (sipendant quun travaille avec la caravane} {en: while someone hdh-yer) (un cu sihvyear) works with the caravan} ex: crvnar mortu ncrvani (tu cscari/cscare (cs-c-ri) sf vedz tu cascu chirolu tsi s-afla n crvani); iu s-duc ncrvani?; neni dusi cscat (cs-ct) adg vedz tu cascu ncrvani, di nu sh-ari turnari crvsr (cr-v-s-r) sm cscndisescu (cs-cn-di-ss-cu) vb IV cscndisii (cs-cncrvsradz (cr-v-s-rdz) hani iu trag di-arad crvnjli; di-s), cscndiseam (cs-cn-di-sem), cscndisit (cshani {ro: carvasara, han} {fr: htellerie pour les caravanes} cn-di-s-t), cscndisiri/cscndisire (cs-cn-di-s-ri) dzc {en: roadside inn} zboar (fr leats) tra s-nj-ard di cariva i di-atseali tsi fatsi; crvanliu (cr-van-l) adg vedz tu crvani nu lu-alas pri cariva s-aib arihati; pirxescu, crtescu, crvnar1 (cr-v-nr) sm vedz tu crvani angulcescu, schin, chipin {ro: tachina, deranja, sci} {fr: crvnar2 (cr-v-nr) sm vedz tu crbuni taquiner, incommoder, trimbaler} {en: tease, incommodate} crvsr (cr-v-s-r) sm vedz tu crvani ex: Faraon lji cscndisea (nu lj-alsa arihati); sh-pi morts lji crvealji/crvealje (cr-ve-lji) sf crvelj (cr-vlj) un pni cscndisea (lj-crtea) cscndisit (cs-cn-di-st) adg ntreag; crvealji di pni; crvelji, smuni, smun, somun, cscndisit (cs-cn-di-s-t), cscndisits (cs-cn-di-sts), sumun, cirec {ro: pine ntreag} {fr: pain entier} {en: loaf cscndisiti/cscndisite (cs-cn-di-s-ti) tsi easti schinat cu of bread} ex: giumitati crvealji di pni; featsi optu crvelj zboar dzsi tr-ardeari sh-fr leats; tsi nu easti alsat crvelji/crvelje (cr-v-lji) sf crvelj (cr-vlj) (un cu arihati; pirxit, crtit, angulcit, schinat, chipinat {ro: tachinat, crvealji) ex: adush n crvelji di pni; talji crvelja n dau; deranjat, scit} {fr: taquin, incommod, trimbal} {en: ahiurhescu n crvelji teased, incommodated} cscndisiri/cscndisire (cs-cncrvelji/crvelje (cr-v-lji) sf vedz tu crvealji di-s-ri) sf cscndisiri (cs-cn-di-sr) atsea tsi s-fatsi cndu crvuchir (cr-vu-chr) sm vedz tu crvani cariva cscndiseashti; pirxiri, crtiri, angulciri, schinari, cryii/cryie (cr-y-i) sf vedz tu crghii chipinari {ro: aciunea de a tachina, de a deranja, de a sci; csap (c-sp) sm csachi (c-sch) omlu tsi talji prvdz tachinare, deranjare, scire} {fr: action de taquiner, ic vindi carni sh-lugurii fapti di carni tljat; hsap, crnar dincommoder, de trimbaler} {en: action of teasing, of {ro: mcelar} {fr: boucher} {en: butcher} cspnits (cincommodating} sp-n-ts) sf cspnits (c-sp-n-ts) ducheani iu s-vindi cscndisiri/cscndisire (cs-cn-di-s-ri) sf vedz tu carni sh-lugurii fapti di carni; hasapljo, hspnits, cscndisescu hsmnits; (ca cnili la cspnits = ashteapt cu mult cscndisit (cs-cn-di-st) adg vedz tu cscndisescu mirachi tra s-lj si da, s-lj s-aruc tsiva) {ro: mcelrie} {fr: cscioar (cs-co-r) sf vedz tu cas1 boucherie} {en: butchers shop} ex: si nvits ca cnili la csel (c-s-l) sf vedz tu casel cspnits csen (c-sn) sm, sf, adg csean (c-se-n), csenj (ccsari/csare (c-s-ri) sf vedz tu coas snj), cseani/cseane (c-se-ni) om tsi yini dit altu crat (i csb (c-s-b) sm csbadz (c-s-bdz) un adunari mari loc) di-atsel iu bneadz cariva; om tsi easti di-un alt altu di casi (ca un hoar multu mari) tu cari oaminjlji lucreadz mileti dict atsea dit cari easti cariva; (tr lucri, prvdz, etc.) sh-bneadz cu fumeljli a lor; hsb, hsp, pulitii, apulitii, tsi suntu a unui alt om (nu a noastri); xen, axen, xintor, poli, misiri {ro: ora} {fr: ville} {en: city} ex: tricum pit un axintor, xinit, striin {ro: strin} {fr: tranger} {en: foreigner, mari csb (pulitii); mi dipun pn tu csb hsb (h- foreign} s-b) sm hsbadz (h-s-bdz) (un cu csb) hsp csh! (csh) inter zbor cu cari s-pindzi cariva tra s-talji tsiva; (h-s-p) sm hspadz (h-s-pdz) (un cu csb) zbor cu cari si spuni c s-talji tsiva; zbor tsi caft s-aspun csbunj (c-s-bnj) sm, sf csboanji/csboanje (c-s- cum s-avdi tljarea-a unui lugurii {ro: cuvnt (interjecie) care bo-nji), csbunj (c-s-bnj), csboanji/csboanje (c-s- nseamn taie!} {fr: mot (interjection) signifiant coupe!} bo-nji) om tsi bneadz tu-un csb; pulit {ro: oran} {en: word (interjection) meaning cut!} ex: csh! csh! {fr: habitant dune ville, bourgeois} {en: inhabitant of a city} (tljats! tljats!), edzlj-a mei; lu-actsar shi-lj featsir csh! csbu (c-s-b) sm csbadz (c-s-bdz) scriari (shi-lj tljar); tats, c va-ts fac csh! (va ti talj); neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz csb cshar (c-shr) sm vedz tu cash csbunj (c-s-bnj) sm, sf vedz tu csb cshari/cshare (c-sh-ri) sf vedz tu cash cspnits (c-sp-n-ts) sf vedz tu csap cshat (c-sht) adg vedz tu cash cstor (c-s-tr) adg vedz tu cas1 cshrii/cshrie (c-sh-r-i) sf vedz tu cash csveti/csvete (c-s-v-ti) sf csvets (c-s-vts) cshrishti/cshrishte (c-sh-rsh-ti) sf vedz tu cash casaveti, mndlchi, ghideri, chideri, chimi, gf, virin, cshcvac (csh-c-vrc) sn vedz tu cash nvirinari, cripari, mrinari, crtiri, etc. {ro: suprare, grije, cshcval (csh-c-vl) sn vedz tu cash necazuri} {fr: chagrin; souci} {en: grief, trouble, worry} ex: cshcvlar (csh-c-v-lr) sm vedz tu cash intrai tu csveti (ghideri); lets shi csvets (cripri) cshcvrac (csh-c-vrc) sn vedz tu cash casaveti/casavete (ca-sa-v-ti) sf casavets (ca-sa-vts) (un csheri/cshere (c-sh-ri) sf csheri (c-shr) groap tu cari cu csveti) s-alas s-cur ctranea {ro: groap de catran} {fr: fosse dans csvyear (c-sv-yer) sm csvyeari (c-sv-yer) laquelle on fait couler le goudron} {en: tar pit} ex: ctranea sfrtatlu-a gambrolui cari shadi ning el la ncurunari (sh-cari adun tu csheri cliseashti shi aproachi oaspitslji la numt, cari poart hbrli, cshigic (c-shi-gc) sn cshigitsi/cshigitse (c-shi-g-tsi) etc.); clisitor, clisar, hsvyear, hsdyear, hasidear, sihv- soi di earb cu frndzli li ca-atseali di melj {ro: specie de

270

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

iarb} {fr: herbe feuille noire, comme celle du millet} {en: cshtighedz (csh-ti-ghdz) vb I vedz tu cshtig grass with black leaves like those of the millet} cshtigos1 (csh-ti-gs) adg vedz tu cshtig cshingic (c-shin-gc) sm pl(?) partea di nafoar shi-di cshtigos2 (csh-ti-gs) adv vedz tu cshtig dinpoi di la gushi sh-cap; zverc, cheaf, ceaf, nuc, putil cshug1 (c-shg) sn cshudzi/cshudze (c-sh-dzi) cutii {ro: ceaf} {fr: nuque} {en: nape of the neck} ex: ear s-loar mari (casel) tu cari s-tsn (s-poart) zrzvtsli {ro: conits} di cshingic (zverc) {fr: caisse lgumes} {en: vegetable case} cshirlichi/cshirliche (c-shir-l-chi) sf vedz tu cash cshug2 (c-shg) sn vedz tu cushug cshl (csh-l) sm cshladz (csh-ldz) loc ndreptu tr un csic (c-s-c) sf vedz tu cas1 ascheri tra s-bneadz, di-arad cu ma multi bini (adrminti) csid (c-s-d) sf csidz (c-sdz) lngoari di cheali la om mri iu aschirladzlji dormu, mc sh-bea, etc.; loc ndreptu ma- (shi prvdz), mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om), dat di xus tra si-sh treac earna, oili dipusi di la munti; arniu, arnii un prici multu njic (tsi nu s-veadi cu ocljul) cari sh-fatsi casa {ro: cazarm} {fr: caserne; campement; quartier dhiver, shi-bneazd sum cheali sh-cari-lj da a omlui un mctur rgion afferme pour les moutons pendant lhiver} {en: army mari, cu grnutsi aroshi scoasi ma multu namisa di deadziti; barracks; wintering quarters for the sheep descending from arnji, rnji, psor, zgaib {ro: rie} {fr: gale} {en: scabies} the mountains where they graze in the summer} ex: ascherea csidyear (c-sid-yer) adg csidyear (c-sid-yer), doarmi tu cshl; aoa, earna easti cshl bun tr oi (loc bun tr csidyeari (c-sid-yer), csidyeari/csidyeare (c-sid-yeri) arniulu-a oilor); loai cshl (loc tr arniulu-a oilor) ning tsi easti lndzit di-arnji; tsi ari actsat csid; cu csid; cshl (loclu iu bneadz aschirladzlji) csidos, arnjos, psuryear {ro: rios} {fr: galeux} {en: with the cshleag (csh-le-g) sf vedz tu crleag itch (scabies)} ex: tsi-ts lipseashti, csidyeare (arnjoase)? cshoar (c-sho-r) sf vedz tu cas1 fund di mrgritari csidos (c-si-ds) adg csidoas (ccshtig (csh-tig) vb I vedz tu cshtig si-do-s), csidosh (c-si-dsh), csidoasi/csidoase (c-sicshtigari/cshtigare (csh-ti-g-ri) sfa vedz tu cshtig do-si) (un cu csidos) cshtigat (csh-ti-gt) adg vedz tu cshtig csidh (c-s-dh) sf csidz (c-sdz) un cu csid cshtig (csh-t-g) sf cshtidz (csh-tdz) 1: niisihia tsi u- csidhos (c-si-dhs) adg csidhoas (c-si-dho-s), aducheashti cariva cndu mindueashti c va pat tsiva (c lu- csidhosh (c-si-dhsh), csidhoasi/csidhoase (c-si-dho-si) ashteapt un piriclju, un cripari, etc., el i cariva di-aproapea); un cu csidos gailei, gilei, gaile, girezi, angtan, ngtan, ngtan, frundid, csidhyear (c-sidh-yer) adg csidhyear (c-sidh-yer), cshtig, nacr, srachi; 2: atsea tsi fatsi (ari) un om cndu sh- csidhyeari (c-sidh-yer), csidhyeari/csidhyeare (c-sidhbag ghini mintea tr un lucru (s-lu vead, s-lu avd, s-luyeri) un cu csidyear aducheasc, etc.); meng, angtan; 3: simtsrea tsi u-ari cariva csidos (c-si-ds) adg vedz tu csid tu suflit c un lucru va si s-fac dup vrearea-a lui; elpid, csidyear (c-sid-yer) adg vedz tu csid ilpid, nad, ndii, shpres {ro: grij, atenie, speran} {fr: csii/csie (c-s-i) csii (c-s) vearga cu cari si ncarc soin; attention; esprance} {en: care; attention; hope} ex: tufechea i arvolea; arbii, harb, hrbii {ro: arbiu, varga cu tradz cshtiga (gailelu) a lumiljei; nu pot njelj eu s-am cshtig care se ncarc puca} {fr: baguette (bois, fer) pour charger (s-am angtan, s-aveglju); nu-sh mut elj cshtiga (nu sta elj s- les fusils} {en: rod to clean or charge rifles} nu sh-bag oara); nu-i vrnu s-n trag adz cshtiga (gailelu); csistr (c-ss-tr sf vedz tu cumas anarga s-min caljlji, mulrli au cshtig (bag ghini oara, csmeti/csmete (cs-mti) sf csmets (cs-mts) atsea mutrescu ghini, aclo iu imn); sh-easti multu cu cshtig (cu (tihea) tsi u-ari omlu cndu-lj si duc lucrili ambar (dup cum meng, cu-angtan); n lom cshtig (chirum ndii) sh-di la lj-u vrea chefea); atseali tsi suntu numtsiti di miri c va pat voi; sh-loar cshtiga (chirur ndia) sh-nu ma scriar omlu tu bana-a lui (dit oara tsi s-ari amintat); tihi, soarti, cshtigos1 (csh-ti-gs) adg cshtigoas (csh-ti-go-s), mir, njir, scriat, scriitur, ursit {ro: noroc, soart} {fr: cshtigosh (csh-ti-gsh), cshtigoasi/cshtigoase (csh-ti- chance, fortune, sort, destin} {en: luck, fate} go-si) tsi-sh bag (tsi sh-ari) ghini mintea cndu fatsi un csmiri/csmire (cs-m-ri) sf csmiruri (cs-m-rur) scriari lucru; tsi sh-ari ngtan (cshtig) {ro: grijuliu, atent; ctigneaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz czmiri tor} {fr: attentif, observateur; gagnant} {en: careful, attentive; csnac (cs-nc) sn csnatsi/csnatse (cs-n-tsi) hlati tr winning} ex: pashti-ts cprili, ai-li angtan, hii cshtigoas (s- uscarea-a stranjilor, adrat di-un mpiltitur di purtets {ro: ts-ai mintea); mutrita cshtigoas (cu cshtig) a printslor csnac; un fel de mpletitur de nuele n form de cerc} {fr: cshtigos2 (csh-ti-gs) adv cu cshtig, cu ngtan {ro: cu sorte de tresse de verges en forme de cercle} {en: some kind of atenie} {fr: attentivement} {en: carefully; attentively} ex: la a plait of switches in circle form} ex: csnac tr uscarea-a imnari s-hib cshtigoas (cu cshtig); hiu cshtigos (tsi stranjilor; csnaclu-i ca un cosh i ca un crbl mari amintu, nchirdsescu) la gioc; easti noapti, imnats cshtigos cstnat (cs-t-nt) adg vedz tu cstnj (cu cshtig, cu meng) cshtighedz (csh-ti-ghdz) vb I cstnj (cs-tnj) sm cstnj (cs-tnj) arburi (pim) tsi cshtigai (csh-ti-g), cshtigam (csh-ti-gm), cshtigat creashti ma multu tu pduri, cu frndzli niheam ca lundz, (csh-ti-g-t), cshtigari/cshtigare (csh-ti-g-ri) am ng- cftat multu ti fructili tsi fatsi {ro: castan} {fr: chtaignier} tanlu (frundida) a cuiva; lj portu gailelu; l-mutrescu (cndu {en: chestnut tree} ex: durnjii sum cstnj, tu avr n shati ari un lngoari); frundixescu, frundisescu; nj bag mintea; nj- cstnji/cstnje (cs-t-nji) sf cstnji/cstnje (cs-t-nji) am mintea (cshtiga) {ro: ngriji, fi atent} {fr: soigner, tre en fructul faptu di pomlu cstnj (ca un soi di nuc acupirit pi veil, faire attention} {en: take care of; look after; be careful} dinafoar cu-un coaji mplin di schinj tsi s-usuc, s-disfatsi ex: mutrir cum di cum si cshtigheadz (s-aib frundida, ssh-cadi cndu cstnja s-coatsi toamna pi pom), cu njedzlu lucreadz) cama multu tr fumealji cshtig (csh-tig) vb I dultsi sh-bun tu mcari, cndu easti hertu i friptu pri foc {ro: cshtigai (csh-ti-g), cshtigam (csh-ti-gm), cshtigat castan} {fr: chtaigne} {en: chestnut} ex: mi-arisescu (csh-ti-g-t), cshtigari/cshtigare (csh-ti-g-ri) (un cu cstnjili hearti; el s-curdusi la meas sh-mc cstnji fripti; cshtighedz) cshtigat (csh-ti-gt) adg cshtigat (csh-ti- cstnjili hearti, sh-ma multu cstnjili fripti caft yin cstg-t), cshtigats (csh-ti-gts), cshtigati/cshtigate (csh-ti- njish (cs-t-njsh) sm cstnjishuri (cs-t-nj-shur) loc g-ti) tsi easti mutrit di cariva; tsi-lj poart cariva gailelu; cu mults cstnj; pduri di cstnj; castanaryio {ro: loc de frundixit, frundisit {ro: ngrijit, atent} {fr: soign} {en: taken castani} {fr: chtaignerie} {en: chestnut forest or plantation} care of; looked after; careful} cshtigari/cshtigare (csh castanaryio (cas-ta-nar-y) sm castanaryeadz (cas-ta-narti-g-ri) sf cshtigri (csh-ti-gr) atsea tsi s-fatsi cndu ydz) (un cu cstnjish) ex: mi dush tu castanaryio cscariva cshtigheadz {ro: aciunea de a ngriji, de a fi atent} tnjishti/cstnjishte (cs-t-njsh-ti) sf cstnjishti/cs{fr: action de soigner, de faire attention, dtre attentif} {en: tnjishte (cs-t-njsh-ti) loc iu s-aruc cojili di cstnji {ro: action of taking care of; of looking after, of being careful} locul unde se arunc cojile de castane} {fr: endroit o lon

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

271

jette les cales de chtaignes} {en: place where one discards ctar (c-t-r) sf ctri (c-tr) cftarea tsi u fatsi cariva al the shucks of chestnuts} ex: caft prit cstnjishti cstnjiu Dumnidz tra s-lj-aduc multi lets a unui tsi lu-ari ti (cs-t-nj) adg cstnjii/cstnjie (cs-t-nj-), cstnjii (cs- dushman; letsli tsi cad pri caplu-a unui om (di la Dumnidz i t-nj), cstnjii (cs-t-nj) tsi ari un hrom ca di cstnji; di partea a fisiljei); blstem, anatim, natim, afurizmo, uryii cstnat {ro: castaniu} {fr: chtain (cheveux, cheval)} {en: {ro: blestem} {fr: imprcation, maldiction} {en: curse} chestnut-brown (hair, horse)} ex: ari perlu cstnjiu (cstnat, ctrsescu1 (c-t-r-ss-cu) vb IV ctrsii (c-t-r-s), ca cstnja); lj-adush un calimcher cstnjii cstnat (cs- ctrseam (c-t-r-sem), ctrsit (c-t-r-s-t), ctt-nt) adg cstnat (cs-t-n-t), cstnats (cs-t-nts), rsiri/ctrsire (c-t-r-s-ri) lu scot nafoar dit bisearica cstnati/cstnate (cs-t-n-ti) (un cu cstnjiu) ex: crishtin tr lucrili pngni tsi ari fapt; aruc anatima pri perlu-a lui atsel cstnat cariva; ctryisescu, afurisescu, anthimedz, nthimedz, cstnji/cstnje (cs-t-nji) sf vedz tu cstnj blastim, culedz, huledz, uryisescu {ro: afurisi, blestema} {fr: cstnjish (cs-t-njsh) sm vedz tu cstnj excommunier, anathmatiser} {en: excomunicate, curse} cstnjishti/cstnjishte (cs-t-njsh-ti) sf vedz tu cstnj ctrsit1 (c-t-r-st) adg ctrsit (c-t-r-s-t), cstnjiu (cs-t-nj) adg vedz tu cstnj ctrsits (c-t-r-sts), ctrsiti/ctrsite (c-t-r-s-ti) cstrnjot (c-str-njt) sm, sf cstrnjoat (c-str-njo-t), tsi fu scos dit bisearic tr lucrili uruti tsi ari fapt; ctrusit, cstrnjots (c-str-njts), cstrnjoati/cstrnjoate (c-str- anthimat, nthimat, ctryisit, blstimat, culidzat, hulidzat, njo-ti) un di dauli alumchi ma mri di frshirots {ro: uryisit, nalet {ro: afurisit, blestemat} {fr: excommuni, una din cele dou ramuri principale de friroi} {fr: lune anathmatis, abominable} {en: excomunicated, abominable, des deux branches principales de frshirots} {en: one of the cursed} ex: armnj ctrsits (afurisits, dats nafoar dit two main branches of fwrshirots} bisearic) di disputadz grets ctrsiri1/ctrsire (c-t-rcstrvec (cs-tr-vc) sm vedz tu cstrvets s-ri) sf ctrsiri (c-t-r-sr) atsea tsi fatsi un cndu cstrvets (cs-tr-vts) sm cstrvets (cs-tr-vts) plant afuriseashti; anthimari, nthimari, ctryisiri, culidzari, tsi s-creashti tu bhce, cari s-tradzi azvarna ic si ngrlim di hulidzari, uryisiri {ro: aciunea de a afurisi, de a blestema; alti planti, cu lilici njits, galbini, cari da un yimishi lung (di afurisire, blestemare} {fr: action dexcommunier, vr 5-25 cm) shi suptsri, cu peaja veardi, tsi s-mc (cu danathmatiser} {en: action of excomunicating, of cursing} simintsi cu tut) di-arad proaspit, tu salat i faptu trushii tr ctrusescu1 (c-t-ru-ss-cu) vb IV ctrusii (c-t-ru-s), earn; castravets, cstrvec, angur {ro: castravete} {fr: ctruseam (c-t-ru-sem), ctrusit (c-t-ru-s-t), ctconcombre} {en: cucumber} ex: sots, sots cstrvets tsi rusiri/ctrusire (c-t-ru-s-ri) (un cu ctrsescu) s-am s-ts dau tsi s-ai s-nji dai (zbor tsi sh-alxescu doi tiniri ctrusit1 (c-t-ru-st) adg ctrusit (c-t-ru-s-t), cndu s-fac frtats) castravets (cas-tra-vts) sm castravets ctrusits (c-t-ru-sts), ctrusiti/ctrusite (c-t-ru-s-ti) (cas-tra-vts) (un cu cstrvets) cstrvec (cs-tr-vc) (un cu ctrsit) ex: vrei s-hii ctrusit )blstimat)? sm cstrvets (cs-tr-vts) (un cu cstrvets) ctrusiri1/ctrusire (c-t-ru-s-ri) sf ctrusiri (c-t-ru-sr) cstrii/cstrie (cs-tr-i) sf vedz tu castru (un cu ctrsiri) ctryisescu (c-tr-yi-ss-cu) vb IV cstur (cs-t-r) sf csturi/csture (cs-t-ri) hlati cu cari s- ctryisii (c-tr-yi-s), ctryiseam (c-tr-yi-sem), talji lucri, ma njic di-un cutsut, fapt di-arad di-un lipid ctryisit (c-tr-yi-s-t), ctryisiri/ctryisire (c-tr-yi-snturyisit sh-un teac tu cari intr aest lipid, cndu hlatea ri) (un cu ctrsescu) ctryisit (c-tr-yi-st) adg easti tsnut n gepi; cstur, cusur, cearchi, psifii, psutii, ctryisit (c-tr-yi-s-t), ctryisits (c-tr-yi-sts), ctryicutsut {ro: briceag} {fr: canif} {en: pocket knife} ex: ghini c siti/ctryisite (c-tr-yi-s-ti) (un cu ctrsit) ctryimuri tata di nj-als cstura; aveam totna n cstur njic n siri/ctryisire (c-tr-yi-s-ri) sf ctryisiri (c-tr-yi-sr) gepi custur (cus-t-r) sf custuri/custure (cus-t-ri) (un (un cu ctrsiri) cu cstur) cusur (cu-s-r) sf cusuri/cusure (cu-s-ri) ct1 (c-t) prip vedz tu ctr (un cu cstur) ct2- (c-t-) prifixu yini dit limba grtseasc shi s-bag ninct1 (ct) adg, pr, num ct (c-t), cts (cts), cti/cte (c-ti) tea-a unor zboar (ma multu verbi) cu idyea noim, ic s-l da zbor cari-aspuni c un dztsi, i va s shtib, i s ntreab tr: un noim niheam alxit. Bunoar ashi avem (i) zborlu partea (mult i putsn dit) tu-un lugurii, partea di lucri (multi ctstrpsescu tsi ari idyea noim cu zborlu sutrupsescu i putsni), etc.; atsel (atselj) tsi...; tuts tsi...; cntu, cum, etc. shi (ii) zborlu ctdixescu tsi ari noima di mi-ariseashti s{ro: ct} {fr: combien de...} {en: how much/many of...} ex: ct fac tsiva cu vreari tr cariva (ma njic, ma slab, etc.); mi tpinu(tsi parti dit) lapti sh-ct (sh-tsi parti dit) ln vrei?; cts sescu n fatsa-a unui (nj-scad tinjia, nj-adun coada, etc.) cndu (atselj tsi) vidzush, ahts (tuts) tricur; cts (tsi parti) di voi fac tsiva shi zborlu dixescu tsi ari noima ljau (tsiva tsi-nj vinjir?; cti (atseali tsi, tuti tsi) aleapsim, li hrzim; di cti (di si da); escu sinfuni cu-atsealj tsi-nj si dzc; adixescu, aprochi, tuti tsi, di-atseali tsi) fudzir, mash un s-turn; sh-a ctor (sh- strxescu, ahsteptu (ca oaspi, n cas). Bgats oar c: (i) prifia tutulor atselj tsi) yin dit xinitii l lja ban sh-ctndii; cti xul armni idyiul (ct) ti tuti zboarli; (ii) prifixul va-l bgm cti, sh-cti cts vor s-intr cntu3 (cn-tu) adg, pr, num nintea-a zborlui fr semnul -; shi (iii) va dm aoatsi mash cnt (cn-t), cnts (cn-tsi), cnti/cnte (cn-ti) (un cu ndau zboar cu-aestu prifixu {ro: prefix, care menine sau ct1) ct2 (ct) adv zbor tsi-l dztsi atsel tsi s ntreab tr- schimb puin sensul cuvntului} {fr: prefixe, qui garde le atsea (mults i putsnj paradz) tsi custuseashti un lucru, tsi mme, ou change un peu, le sens du mot} {en: prefix, that caft un tr-atsea tsi vindi, etc.; atsea tsi easti, tsi fatsi, tsi cus- maintains or changes a little the meaning of the word} tuseashti, etc.; multu, di cali-afoar; cum, tu chirolu tsi nchi- ct2 (c-th) sf vedz tu cat seashti di...; mizi, mizii, adiyii; ca, etc.; cntu, cum, ctr {ro: ctcnii/ctcnie (c-tc-n-i) sf vedz tu cthnii ct} {fr: combien?, nimporte combien; peine; comme} {en: ctdhictsescu (c-t-dhi-c-tss-cu) vb IV ctdhictsii (chow much?; no matter how much; barely, etc.} ex: ct (tsi vrei t-dhi-c-ts), ctdhictseam (c-t-dhi-c-tsem), ctdhitra s-)li dai?, ct cafts (tsi cafts ti)?; ct vindets umtul?; ct ctsit (c-t-dhi-c-ts-t), ctdhictsiri/ctdhictsire (c-t(tsi) fatsi d-nj, pltea-l aht ct (tsi) vrei; ct s-hib oara?; nin- dhi-c-ts-ri) un cu ctdictsescu vitsatlu, ct avut s-hib, easti huzmichear a nvitsatlui; arcoari ctdhictsiri/ctdhictsire (c-t-dhi-c-ts-ri) sf ctdhieara ctu-s-dzts; bun ctu-s-dzts (multu, di cali-afoar); ct ctsiri (c-t-dhi-c-tsr) un cu ctdictsiri (cum; tu chirolu tsi nchisea di) ntunica; el sh-u-avea c mash ctdhictsit (c-t-dhi-c-tst) adg ctdhictsit (c-t-dhict, ct (mizi, mizi) agrshi; ct, ct (mizi, mizi) trapsi n c-ts-t), ctdhictsits (c-t-dhi-c-tsts), ctdhictsiti/cmn di tsear; un nior ct, ct (mizi, mizi) s-mina; lj-deadi ct tdhictsite (c-t-dhi-c-ts-ti) un cu ctdictsit tr ghini; ctu-nclo s-dusi; dats-nji ct (ca) tr mini; shtii ct ctdhixescu (c-t-dhic-ss-cu) vb IV ctdhixii (c-t-dhicanalt easti? cntu4 (cn-tu) adv (un cu ct2) s), ctdhixeam (c-t-dhic-sem), ctdhixit (c-t-dhicct2 (ct) adv vedz tu ct1 s-t), ctdhixiri/ctdhixire (c-t-dhic-s-ri) un cu

272

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ctdixescu d--fi) sf cdihi (c-d-h) (un cu ctifi) cadaif (ca-dactdhixiri/ctdhixire (c-t-dhic-s-ri) sf ctdhixiri (c-tf) sn pl(?) (un cu ctifi) gdifi/gdife (g-d--fi) sf dhic-sr) un cu ctdixiri gdihi (g-d-h) (un cu ctifi) ctdhixit (c-t-dhic-st) adg ctdhixit (c-t-dhic-s-t), ctlahtu (c-t-lh-tu) sn ctlahti/ctlahte (c-t-lh-ti) ctdhixits (c-t-dhic-sts), ctdhixiti/ctdhixite (c-thlati (di lemnu, her, cilechi, etc.) tsi easti bgat npoea-a dhic-s-ti) un cu ctdixit ushiljei tra s-u tsn ncljis shi s-nu poat s-hib dishcljis di ctdictsescu (c-t-di-c-tss-cu) vb IV ctdictsii (c-t-di- nafoar; cplahtu, lostru, lostur, lotru, mandal, dzangr, c-ts), ctdictseam (c-t-di-c-tsem), ctdictsit (c- zangr, sirtu {ro: zvor} {fr: verrou, barre de fermeture} {en: t-di-c-ts-t), ctdictsiri/ctdictsire (c-t-di-c-ts-ri) door latch, bolt} ex: bag ctlahtul la ushi cplahtu (c(ca giudictor, sh-cndu s-tsni un crisi la huchiumati) ljau p-lh-tu) sn cplahti/cplahte (c-p-lh-ti) (un cu un apofasi shi-l giudic pi-atsel tsi lu-aflu stipsit, tra s-fac ctlahtu) chiro ncljis tu filichii, s-plteasc ghizai, i s-lj da tsiva a ctndii/ctndie (c-tn-d-i) sf vedz tu catandisi atsilui a curi lj-ari fapt stepsu {ro: condamna} {fr: ctndisescu (c-tn-di-ss-cu) vb IV vedz tu catandisi condamner} {en: condemn} ctdictsit (c-t-di-c-tst) ctndisiri/ctndisire (c-tn-di-s-ri) sf vedz tu catandisi adg ctdictsit (c-t-di-c-ts-t), ctdictsits (c-t-di-c- ctndisit (c-tn-di-st) adg vedz tu catandisi tsts), ctdictsiti/ctdictsite (c-t-di-c-ts-ti) (omlu) ctndorash (c-tn-do-rsh) sm vedz tu cntu1 cari la giudicat easti aflat cu stepsu shi pidipsit s-fac chiro ctptsescu (c-t-p-tss-cu) vb IV ctptsii (c-t-p-ts), ncljis tu filichii i s-plteasc un ghizai {ro: condamnat} {fr: ctptseam (c-t-p-tsem), ctptsit (c-t-p-ts-t), condamn} {en: condemned} ctdictsiri/ctdictsire (c- ctptsiri/ctptsire (c-t-p-ts-ri) bag oar (mutrescu, t-di-c-ts-ri) sf ctdictsiri (c-t-di-c-tsr) atsea tsi scaftu) s-ved shi s-aduchescu cum s-fatsi (cum easti) un lucru; fatsi cndu cariva easti ctdictsit {ro: aciunea de a caftu (mutrescu) s-ved ma s-hib dealihea atseali tsi minducondamna; condamnare} {fr: action de condamner} {en: escu; ved c un lucru easti dealihea; bag oar; duchimsescu action of condemning} {ro: observa, constata, ncerca} {fr: observer, constater, ctdictsiri/ctdictsire (c-t-di-c-ts-ri) sf vedz tu essayer} {en: observe, ascertain, try} ex: nu-l ctptsii (nu-lj ctdictsescu bgai oar) ghini ctptsit (c-t-p-tst) adg ctptsit ctdictsit (c-t-di-c-tst) adg vedz tu ctdictsescu (c-t-p-ts-t), ctptsits (c-t-p-tsts), ctptsiti/ctctdixescu (c-t-dic-ss-cu) (mi) vb IV ctdixii (c-t-dicptsite (c-t-p-ts-ti) tsi easti mutrit tra si s-vead tsi fatsi s), ctdixeam (c-t-dic-sem), ctdixit (c-t-dic-s-t), (cum easti) un lucru; (lucru) vidzut c easti dealihea; tsi-lj si ctdixiri/ctdixire (c-t-dic-s-ri) mi-ariseashti s-fac tsiva bag oar; duchimsit {ro: observat, constatat, ncercat} {fr: cu vreari tr cariva (ma njic, ma slab, etc.); mi tpinusescu n observ, constat, essay} {en: observed, ascertained, tried} fatsa-a unui (nj-scad tinjia, nj-adun coada, etc.) cndu fac ctptsiri/ctptsire (c-t-p-ts-ri) sf ctptsiri (c-t-ptsiva; (mi) ctfronisescu {ro: binevoi, catadixi; se umili} {fr: tsr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva ctptseashti; bgari oar; daigner; condescendre; se humilier} {en: condescend to; duchimsiri {ro: aciunea de a observa, de a constata, de a deign to; humiliate oneself} ex: nu mi ctidixescu (nu mi ncerca; observare, constatare, ncercare} {fr: action dobserctfronisescu, nu voi s-nj scad tinjia) si stau cu tini ct- ver, de constater, dessayer} {en: action of observing, of dixit (c-t-dic-st) adg ctdixit (c-t-dic-s-t), ctdixits ascertaining, of trying} (c-t-dic-sts), ctdixiti/ctdixite (c-t-dic-s-ti) tsi-lj s- ctptsiri/ctptsire (c-t-p-ts-ri) sf vedz tu ari fapt tsiva cu vreari; tsi easti faptu si s-aducheasc tapin; ctptsescu ctfronisit {ro: binevoit, catadixit; umilit} {fr: daign; ctptsit (c-t-p-tst) adg vedz tu ctptsescu condescendu; humili} {en: condescended to; deigned to; ctprescu (c-t-pr-s-cu) vb IV ctprii (c-t-pr-), chumiliated} ctdixiri/ctdixire (c-t-dic-s-ri) sf cttpream (c-t-pr-m), ctprit (c-t-pr--t), ctpridixiri (c-t-dic-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-ctri/ctprire (c-t-pr--ri) fac un lucru s-hib ma putsn dixeashti; ctfronisiri {ro: aciunea de a binevoi, de a catastres; cu-atseali tsi-lj fac (tsi-lj dzc, tsi-lj dau, etc.) l-fac pi dixi; de a se umili} {fr: action de daigner; de condescendre; cariva s-isihseasc shi s-agrshasc criprli tsi li ari; isihde se humilier} {en: action of condescending to; of deigning sescu, aglisescu, arihtipsescu {ro: relaxa} {fr: relcher, to; of humiliating oneself} tranquilliser, radoucir} {en: relax, ease, calm down} ex: furlictdixiri/ctdixire (c-t-dic-s-ri) sf vedz tu ctdixescu chili ctprir (isihsir, aglisir) ctprit (c-t-pr-t) ctdixit (c-t-dic-st) adg vedz tu ctdixescu adg ctprit (c-t-pr--t), ctprits (c-t-pr-ts), ctctfronisescu (c-t-fro-ni-ss-cu) vb IV vedz tu catafronisi priti/ctprite (c-t-pr--ti) tsi ari aglisit di copuslu fapctfronisiri/ctfronisire (c-t-fro-ni-s-ri) sf vedz tu tu shi easti ma putsn stres; tsi s-ari isihsit sh-nu mata aducatafronisi cheashti greu criprli tsi-avea ninti; isihsit, aglisit, arihtipsit ctfronisit (c-t-fro-ni-st) adg vedz tu catafronisi {ro: relaxat} {fr: relch, tranquillis, radouci} {en: relaxed, ctfronji/ctfronje (c-t-fr-nji) sf vedz tu catafronisi eased, calmed down} ctpriri/ctprire (c-t-pr--ri) sf ctghrfii/ctghrfie (c-t-ghr-f-i) sf ctghrfii (c-tctpriri (c-t-pr-r) atseea tsi s-fatsi cndu un ctghr-f) un cu ctgrfii preashti; isihsiri, aglisiri, arihtipsiri {ro: aciunea de a ctgrfii/ctgrfie (c-t-gr-f-i) sf vedz tu catagrafii relaxa; relaxare} {fr: action de relcher, de tranquilliser, de cthnii/cthnie (c-th-n-i) sf cthnii (c-th-n) negur radoucir} {en: action of relaxing, of easing, of calming down} (fapt di aburi ishits dit apa tsi s-afl tu loc) tsi s-alas pristi ctpriri/ctprire (c-t-pr--ri) sf vedz tu ctprescu aer (multi ori tu hryii) di nu poati omlu s-vead ghini shctprit (c-t-pr-t) adg vedz tu ctprescu diparti; ctcnii, eam, negur, andar {ro: pcl, cea} {fr: ctrsescu1 (c-t-r-ss-cu) vb IV vedz tu ctar brouillard} {en: fog, haze} ex: s-adun pristi vali un soi di ctrsescu2 (c-th-r-ss-cu) vb IV ctrsii (c-th-r-s), eam, cthnii, ca fum aritcu ctcnii/ctcnie (c-tc-n-i) ctrseam (c-th-r-sem), ctrsit (c-th-r-s-t), ctsf ctcnii (c-tc-n) (un cu cthnii) rsiri/ctrsire (c-th-r-s-ri) cur shi ndreg casa (dulapea, ctifi/ctife (c-t--fi) sf ctihi (c-t-h) dultseami (tsi uborlu, etc.) tra s-aib tuti lucrili bgati tu-arad; scot dit un sh-u-adutsi tu mcari cu bclvlu) fapt di hiri multu suptsri lucru atseali tsi nu voi s-armn tu el tra s-lu fac curat (spastru, di aloat uscat (fapti nafoar tu fabric), tsi s-coc tu umtu, cu limpidi, etc.); cur, ctrusescu, ctrisescu, spstrescu, pstreszahari sh-cu multi nutsi, dup cari lji s-aruc pisupr un cu, pstrsescu, anschirsescu, anischirsescu, nscrsescu, siropi cald cari, dup niheam chiro, u pitrundi ghini; cdifi, nschirsescu, ardpsescu {ro: cura, purifica} {fr: nettoyer, gdifi {ro: cataif} {fr: gteau fait de vermicelle, trs fin dor purifier} {en: clean, purify} ctrsit2 (c-th-r-st) adg dans dans le beurre et sur lequel on verse un sirop chaud et ctrsit (c-th-r-s-t), ctrsits (c-th-r-sts), ctrsivanill} {en: Middle East type of pastry} cdifi/cdife (c- ti/ctrsite (c-th-r-s-ti) tsi easti curat di murdrilji;

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

273

(lucru) tsi-lj s-ari scoas atseali tsi s-afl (amisticati) nuntru; {en: ruin, annihilate} ctstrpsit (c-ts-trp-st) adg ctcurat, ctrusit, ctrisit, spstrit, pstrit, pstrsit, anschirsit, strpsit (c-ts-trp-s-t), ctstrpsits (c-ts-trp-sts), anischirsit, nscrsit, nschirsit, ardpsit {ro: curat, purifi- ctstrpsiti/ctstrpsite (c-ts-trp-s-ti) tsi fu aspartu (scat} {fr: nettoy, purifi, propre} {en: cleaned, purified} ari aspart) di nu-armasi dip tsiva di el; tsi easti faptu afan di pi ctrsiri2/ctrsire (c-th-r-s-ri) sf ctrsiri (c-th-rfatsa-a loclui; sutrupsit, prpdit, prpdit, afnisit, afnsit {ro: sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva ctrseashti; curari, ct- ruinat, nimicit} {fr: ruin, ananti} {en: ruined, annihilated} rusiri, ctrisiri, spstriri, pstriri, pstrsiri, anschirsiri, anis- ctstrpsiri/ctstrpsire (c-ts-trp-s-ri) sf ctstrpsiri chirsiri, nscrsiri, nschirsiri, ardpsiri {ro: aciunea de a (c-ts-trp-sr) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva easti ctstrpsit; cura, de a purifica; curare, purificare} {fr: action de sutrupsiri, prpdiri, prpdiri, afnisiri, afnsiri {ro: aciunea nettoyer, de purifier; nettoyage, puration} {en: action of de a ruina, de a nimici; ruinare, nimicire} {fr: action de cleaning, of purifying; cleanliness purification} ctrisescu ruiner, danantir} {en: action of ruining, of annihilating} (c-th-ri-ss-cu) vb IV ctrisii (c-th-ri-s), ctriseam (c- ctstrpsiri/ctstrpsire (c-ts-trp-s-ri) sf vedz tu ctth-ri-sem), ctrisit (c-th-ri-s-t), ctrisiri/ctrisire strpsescu (c-th-ri-s-ri) (un cu ctrsescu) ctrisit (c-th-rictstrpsit (c-ts-trp-st) adg vedz tu ctstrpsescu st) adg ctrisit (c-th-ri-s-t), ctrisits (c-th-ri-sts), cteanjor (c-tea-njr) adv vedz tu ctilin ctrisiti/ctrisite (c-th-ri-s-ti) (un cu ctrsit) ct- ctelin (c-te-ln) adv vedz tu ctilin risiri/ctrisire (c-th-ri-s-ri) sf ctrisiri (c-th-ri-sr) cth (c-th) sf cthi/cthe (c-thi) un cu ct2 (un cu ctrsiri) ctrusescu2 (c-th-ru-ss-cu) vb IV cthrsescu (c-th-r-ss-cu) vb IV cthrsii (c-th-r-s), ctrusii (c-th-ru-s), ctruseam (c-th-ru-sem), ct- cthrseam (c-th-r-sem), cthrsit (c-th-r-s-t), rusit (c-th-ru-s-t), ctrusiri/ctrusire (c-th-ru-s-ri) cthrsiri/cthrsire (c-th-r-s-ri) un cu ctrsescu2 (un cu ctrsescu) ctrusit2 (c-th-ru-st) adg cthrsiri/cthrsire (c-th-r-s-ri) sf cthrsiri (c-th-rctrusit (c-th-ru-s-t), ctrusits (c-th-ru-sts), ctrusi- sr) un cu ctrsiri2 ti/ctrusite (c-th-ru-s-ti) (un cu ctrsit) ctrusicthrsit (c-th-r-st) adg cthrsit (c-th-r-s-t), ri2/ctrusire (c-th-ru-s-ri) sf ctrusiri (c-th-ru-sr) cthrsits (c-th-r-sts), cthrsiti/cthrsite (c-th-r-s(un cu ctrsiri) catartic (ca-thr-tic) sn catartiti) un cu ctrsit2 tsi/catartitse (ca-thr-ti-tsi) lucrul (mcarea, yitria) tsi cthrisescu (c-th-ri-ss-cu) vb IV cthrisii (c-th-ri-s), guleashti pntica (matsli) di tuti tsi s-afl nuntru; yitria tsi u cthriseam (c-th-ri-sem), cthrisit (c-th-ri-s-t), lja omlu tra s-eas nafoar cndu easti astupat, cndu easti cu cthrisiri/cthrisire (c-th-ri-s-ri) un cu ctrisescu capsi; chinitco, chinisi {ro: pugativ} {fr: purgatif} {en: cthrisiri/cthrisire (c-th-ri-s-ri) sf cthrisiri (c-th-ripurgative} sr) un cu ctrisiri ctrsiri1/ctrsire (c-t-r-s-ri) sf vedz tu ctar cthrisit (c-th-ri-st) adg cthrisit (c-th-ri-s-t), ctrsiri2/ctrsire (c-th-r-s-ri) sf vedz tu ctrsescu2 cthrisits (c-th-ri-sts), cthrisiti/cthrisite (c-th-ri-s-ti) ctrsit1 (c-t-r-st) adg vedz tu ctar un cu ctrisit ctrsit2 (c-th-r-st) adg vedz tu ctrsescu2 cthrusescu (c-th-ru-ss-cu) vb IV cthrusii (c-th-ru-s), ctrgar (c-tr-ghr) adg ctrgar (c-tr-gh-r), ctrgari cthruseam (c-th-ru-sem), cthrusit (c-th-ru-s-t), (c-tr-ghr), ctrgari/ctrgare (c-tr-gh-ri) tsi easti aru cthrusiri/cthrusire (c-th-ru-s-ri) un cu ctrusescu2 shi ponir; tsi fatsi mash urutets; tihilai, andihristu, blstimat, cthrusiri/cthrusire (c-th-ru-s-ri) sf cthrusiri (c-thcumalindru, ponir, shiret, hitru {ro: viclean, iret, ticlos} {fr: ru-sr) un cu ctrusiri2 rus, fripon, coquin} {en: sly, rascal} ex: aestu ctrgar cthrusit (c-th-ru-st) adg cthrusit (c-th-ru-s-t), (tihilai, ponir) ctrgrilji/ctrgrilje (c-tr-gh-r-lji) sf cthrusits (c-th-ru-sts), cthrusiti/cthrusite (c-th-ructrgrilj (c-tr-gh-rlj) hrli arali avuti di ctrgari; s-ti) un cu ctrusit2 punirlichi, pispeats, dhol {ro: viclenie, iretenie, ticloie} cthir (c-thr) sm cthiri (c-thr) un cu ctir {fr: ruse, friponnerie, coquinerie} {en: slyness, rascality} cti noar (c-ti n-o-r) adv scriari neaprucheat di noi; ctrgrilji/ctrgrilje (c-tr-gh-r-lji) sf vedz tu ctrgar vedz ctinoar ctrghar (c-tr-ghr) adg ctrghar (c-tr-gh-r), cti un oar (c-ti u-n o-r) adv scriari neaprucheat di ctrghari (c-tr-ghr), ctrghari/ctrghare (c-tr-gh-ri) noi; vedz ctiunoar un cu ctrgar cti unoar (c-ti u-no-r) adv scriari neaprucheat di noi; ctrghrilji/ctrghrilje (c-tr-gh-r-lji) sf ctrghrilj (cvedz ctiunoar tr-gh-rlj) un cu ctrgrilji cti vr oar (c-ti v-r o-r) adv scriari neaprucheat di ctrisescu (c-th-ri-ss-cu) vb IV vedz tu ctrsescu noi; vedz ctivroar ctrisiri/ctrisire (c-th-ri-s-ri) sf vedz tu ctrsescu cti vroar adv (scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; ctrisit (c-th-ri-st) adg vedz tu ctrsescu vedz ctivroar) ctrnsescu (c-tr-n-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu ctrani cti vrn oar (c-ti vr-n o-r) adv scriari neaprucheat ctrnsiri/ctrnsire (c-tr-n-s-ri) sf vedz tu ctrani di noi; vedz ctivrnoar ctrnsit (c-tr-n-st) adg vedz tu ctrani cti vrnoar adv (scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; ctrusescu1 (c-t-ru-ss-cu) vb IV vedz tu ctar vedz ctivrnoar) ctrusescu2 (c-th-ru-ss-cu) vb IV vedz tu ctrsescu2 cti vrnoar (c-ti vr-no-r) adv scriari neaprucheat di ctrusiri1/ctrusire (c-t-ru-s-ri) sf vedz tu ctar noi; vedz ctivrnoar ctrusiri2/ctrusire (c-th-ru-s-ri) sf vedz tu ctrsescu2 cti vrnoar adv (scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; ctrusit1 (c-t-ru-st) adg vedz tu ctar vedz ctivrnoar) ctrusit2 (c-th-ru-st) adg vedz tu ctrsescu2 cti vroar (c-ti v-ro-r) adv scriari neaprucheat di noi; ctryisescu (c-tr-yi-ss-cu) vb IV vedz tu ctar vedz ctivroar ctryisiri/ctryisire (c-tr-yi-s-ri) sf vedz tu ctar cti vroar adv (scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ctryisit (c-tr-yi-st) adg vedz tu ctar ctivroar) ctstrpsescu (c-ts-trp-ss-cu) (mi) vb IV ctstrpsii (c- cti*/cte (c-ti) pluralu di la adg (pr, num) ct; vedz ct1 ts-trp-s), ctstrpseam (c-ts-trp-sem), ctstrpsit cti/cte (c-ti) prip (tu scriarea-a noastr, zborlu easti, multi (c-ts-trp-s-t), ctstrpsiri/ctstrpsire (c-ts-trp-s-ri) ori, ligat di zborlu tsi yini dup el); zbor tsi aspuni numirlu di lu-aspargu un lucru di nu-armni dip tsiva di el; l-fac un lucri di cari easti zborlu {ro: cte} {fr: ; par; quelque; etc.} lucru s-chear (si s-fac afan) di pi fatsa-a loclui; spstrescu {en: how much, how many; a little of...; many of...: etc.} ex: (cher) tut tsi am; sutrupsescu, prpdescu, prpdescu, cti cts (tsi numir) v yin a voau, sh-cti cti (sh-tsi numir) a afnisescu, afnsescu {ro: ruina, nimici} {fr: ruiner, anantir} lor?; frndzli cad cti un (un singur, un dup-alant); cti

274

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

un, un (un dup-alantu) tuts tricur; cti unoar (tu scriarea-a sh-c stepsul easti a lui; tsi easti zburt aru; ncceat, aurlat, noastr: ctiunoar, cu noima ctivrnoar, niscntiori, di cacuzburt, shunit {ro: reproat, acuzat, criticat, defimat} oar-oar, di cndu-cndu, etc.), n lja dorlu di hoar; la {fr: reproch, accus, blm, critiqu, calomni} {en: reproameas s-mts cti putsn (un njic parti) di tuti, nu cti multi ched, accused, blamed, criticized, slandered} ex: totna mi cti(nu un mari parti) gurseashti (dztsi c-atseali tsi fac nu-s buni, mi ncaci; mi ctichisescu (c-ti-chi-ss-cu) vb IV ctichisii (c-ti-chi-s), zburashti di-aru) ctigursiri/ctigursire (c-ti-gur-s-ri) sf ctichiseam (c-ti-chi-sem), ctichisit (c-ti-chi-s-t), ctigursiri (c-ti-gur-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva ctictichisiri/ctichisire (c-ti-chi-s-ri) shed tu-un loc iu-nj trec gurseashti; ncceari, aurlari, cacuzburri, shuniri {ro: bana (iu dormu, mc, etc.); stau cu casa; shed, bnedz {ro: aciunea de a reproa, de a acuza, de a critica, de a defima; locui} {fr: habiter, demeurer} {en: reside, live, stay} reproare, acuzare, criticare, defimare} {fr: action de reproctichisit (c-ti-chi-st) adg ctichisit (c-ti-chi-s-t), cher, daccuser, de blmer, de critiquer, de calomnier} {en: ctichisits (c-ti-chi-sts), ctichisiti/ctichisite (c-ti-chi-s-ti) action of reproaching, of accusing, of blaming, of criticizing, tsi sta (bneadz, sh-treatsi bana) tu-un loc (cas, iu doarmi, of slandering} ctigurisescu (c-ti-gu-ri-ss-cu) (mi) vb IV mc, bea, etc.); shidzut, bnat {ro: locuit} {fr: habit, ctigurisii (c-ti-gu-ri-s), ctiguriseam (c-ti-gu-ri-sem), demeur} {en: resided, lived, stayed} ctichisiri/ctichisire ctigurisit (c-ti-gu-ri-s-t), ctigurisiri/ctigurisire (c-ti-gu(c-ti-chi-s-ri) sf ctichisiri (c-ti-chi-sr) atsea tsi s-fatsi ri-s-ri) (un cu ctigursescu) ex: poati s-mi ctiguriseasc cndu cariva ctichiseashti iuva; stari cu casa, shideari, bnari ma s-va, mini shtiu c nu-am fapt vrn leats ctigurisit {ro: aciunea de a locui; locuire} {fr: action dhabiter, de (c-ti-gu-ri-st) adg ctigurisit (c-ti-gu-ri-s-t), ctigurisits demeurer} {en: action of residing, of living, of staying} (c-ti-gu-ri-sts), ctigurisiti/ctigurisite (c-ti-gu-ri-s-ti) ctichisiri/ctichisire (c-ti-chi-s-ri) sf vedz tu ctichisescu (un cu ctigursit) ctigurisiri/ctigurisire (c-ti-gu-ri-s-ri) ctichisit (c-ti-chi-st) adg vedz tu ctichisescu sf ctigurisiri (c-ti-gu-ri-sr) (un cu ctigursiri) ctighurii/ctighurie (c-ti-ghu-r-i) sf ctighurii (c-ti-ghu-r) ctigurilji/ctigurilje (c-ti-gu-r-lji) sf vedz tu ctigurii un cu ctigurii ctigurisescu (c-ti-gu-ri-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu ctigurii ctighurilji/ctighurilje (c-ti-ghu-r-lji) sf ctighurilj (c-tictigurisiri/ctigurisire (c-ti-gu-ri-s-ri) sf vedz tu ctigurii ghu-rlj) un cu ctigurilji ctigurisit (c-ti-gu-ri-st) adg vedz tu ctigurii ctighurisescu (c-ti-ghu-ri-ss-cu) (mi) vb IV ctighurisii (c- ctigursescu (c-ti-gur-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu ctigurii ti-ghu-ri-s), ctighuriseam (c-ti-ghu-ri-sem), ctighurisit ctigursiri/ctigursire (c-ti-gur-s-ri) sf vedz tu ctigurii (c-ti-ghu-ri-s-t), ctighurisiri/ctighurisire (c-ti-ghu-ri-s-ri) ctigursit (c-ti-gur-st) adg vedz tu ctigurii un cu ctigurisescu ctilin (c-ti-ln) adv putsn cti putsn; fr-agunjii, fr ctighurisiri/ctighurisire (c-ti-ghu-ri-s-ri) sf ctighurisiri avrap; cteanjor, ctelin, agalea, peagalea, anarga, peanarga, (c-ti-ghu-ri-sr) un cu ctigurisiri omnja {ro: ncet} {fr: doucement} {en: slowly, sweetly} ex: ctighurisit (c-ti-ghu-ri-st) adg ctighurisit (c-ti-ghu-ri-sluna, astljat, s-aproachi ctilin, ctilin (peagalea, putsn cti t), ctighurisits (c-ti-ghu-ri-sts), ctighurisiti/ctighurisite putsn) di hoar; un cldur dultsi s-arspndza ctilin, (c-ti-ghu-ri-s-ti) un cu ctigurisit ctilin (peanarga-anarga) tu cliva di argoz ctelin (c-tectighursescu (c-ti-ghur-ss-cu) (mi) vb IV ctighursii (c-tiln) adv (un cu ctilin) ex: nvirinarea acts si s-moalji ghur-s), ctighurseam (c-ti-ghur-sem), ctighursit (c-ti- ctelin, ctelin (putsn cti putsn) cteanjor (c-tea-njr) ghur-s-t), ctighursiri/ctighursire (c-ti-ghur-s-ri) un cu adv (un cu ctilin) ex: tu yislu-a meu di dor nj-ti-alinceshti ctigursescu cteanjor (putsn cti putsn) ctighursiri/ctighursire (c-ti-ghur-s-ri) sf ctighursiri (c-tictinar (c-ti-nr) sn ctinari/ctinare hlati njic (cu cari si ghur-sr) un cu ctigursiri ncljiadz un ush) fapt dit un trup (tsi ari tu el un micnii ctighursit (c-ti-ghur-st) adg ctighursit (c-ti-ghur-s-t), tri ncljiari) sh-un soi di mnear ca un petal actsat (ligat) ctighursits (c-ti-ghur-sts), ctighursiti/ctighursite (c-tila un capit di trup sh-di-alantu capit tsi s-acats tut di trup ma ghur-s-ti) un cu ctigursit cu-un cljai; catin (fig: ctinar = cljai, cheai, dishcljidztoari) ctigurii/ctigurie (c-ti-gu-r-i) sf ctigurii (c-ti-gu-r) {ro: lact} {fr: serrure, cadenas} {en: lock, padlock} ex: zboarli greali tsi lj-aruc a unui cndu lu ncaci (lu-aurlu) trports ncljisi cu trei ctinari catin1 (c-ti-n shi ca-t-n) sf atseali tsi ari fapt; zboarli slabi tsi li dzc (li ngrpsescu) tr catini/catine (c-ti-ni shi ca-t-ni) (un cu ctinar) ex: tsni un cari, dup mintea-a mea, nu-ari fapt un lucru cum lipsea tuti lucrili sum catin (fig: cljai) ctn (ct-n) sm ctnadz ftseari; minciun dzs maxus ca s-lj s-asparg numa-lj (ct-ndz) omlu tsi vindi sh-fatsi mirimets la cljei shbun a unui om tinjisit; zburrea di-aru tsi u fac tr cariva; ctinari {ro: lctu} {fr: serrurier} {en: locksmith} ncatin ctigurilji, ncceari, vryiri, efterii, muhtani, cacuzburri {ro: (nc-tin) (mi) vb I nctinai (nc-ti-n), nctinam (nc-tirepro, acuzaie, critic, calomnie} {fr: reproche, accusation, nm), nctinat (nc-ti-n-t), nctinari/nctinare (nc-ti-nblme, critique} {en: blame, accusation, critique} ctiguriri) ncljiedz cu-un ctinar un lucru (poart, dulapi, etc.); bag lji/ctigurilje (c-ti-gu-r-lji) sf ctigurilj (c-ti-gu-rlj) (un catina {ro: nchide cu lactul} {fr: fermer avec la serrure} cu ctigurii) ctigursescu (c-ti-gur-ss-cu) (mi) vb IV cti{en: lock with a padlock} ex: agrshii s ncatin (s-u ncljic cu gursii (c-ti-gur-s), ctigurseam (c-ti-gur-sem), ctigursit ctinarlu) grdina; tuti suntu nctinati (ncljiati cu ctinarlu) (c-ti-gur-s-t), ctigursiri/ctigursire (c-ti-gur-s-ri) lj-fac nctinat (nc-ti-nt) adg nctinat (nc-ti-n-t), nctinats un ctigurii; lj-dzc a unui c el easti cu stepsu tu-atseali tsi (nc-ti-nts), nctinati/nctinate (nc-ti-n-ti) tsi easti ncljiat ari fapt; c nu hiu sinfuni tr un lucru tsi featsi, mi ncaci cu cu un catin {ro: nchis cu lactul} {fr: ferm avec la cariva shi, cu-un boatsi apreas lj-aruc zboar greali, l-vr- serrure} {en: locked with a padlock} nctinari/nctinare yescu; l-bag dinpoi pri cariva tr-atseali tsi featsi; l-zburscu (nc-ti-n-ri) sf nctinri (nc-ti-nr) atsea tsi s-fatsi cndu pri cariva di-aru; dzc zboar (di-arad minciunoasi) maxus nctinedz un poart (dulapi, ushi, etc.) {ro: aciunea de a ca s-lj s-asparg numa bun, a unui om tinjisit; ncaci, lu-aur- nchide cu lactul} {fr: action de fermer avec la serrure} {en: lu, cacuzburscu, shunescu {ro: reproa, acuza, critica, de- ation of locking with a padlock} fima} {fr: reprocher, accuser, blmer, critiquer, calomnier} ctin (c-t-n) sf ctini/ctine (c-t-ni) schinrat {ro: {en: reproach, accuse, blame, criticize, slander} ex: sh-cticoloan vertebral, spinare, dos} {fr: colonne vertbrale, gursi (lu zbur di-aru) brbatlu; tsi ma ctigurseshti featili-a pine dorsale, chine, dos} {en: spine, backbone, back} noastri (li zburshti di-aru; l dzts c eali au stepsu sh-nu ctinoar (c-ti-n-o-r) adv vedz tu ctivrnoar featsir ghini)? ctigursit (c-ti-gur-st) adg ctigursit (c- ctinoar (c-ti-no-r) adv vedz tu ctivrnoar ti-gur-s-t), ctigursits (c-ti-gur-sts), ctigursiti/ctigursite ctir (c-thr) sm vedz tu cati2 (c-ti-gur-s-ti) tsi easti ncceat sh-aurlat ti-atseali tsi ari ctiunoar (c-ti-u-n-o-r shi c-tu-n-o-r) adv vedz tu fapt; tsi-lj s-ari dzs c ari fapt un lucru (tsi nu para-i bun) ctivrnoar

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

275

ctiunoar (c-ti-u-no-r shi c-tu-no-r) adv vedz tu ri, di nvirinri, etc.); tsi ari mash cripri shi taxirts; catran, ctivrnoar piscatran, pisctran, ctrnit, mrat, marat, corbu, curbishan, ctivroar (c-ti-v-r-o-r) adv vedz tu ctivrnoar curbusit, morvu, mbogru, cacomir, buisit, vpsit, lai, tihilai, ctivrnoar (c-ti-vr-n-o-r) adv (tsi s-fatsi) nu tut shcret, pisusit, ctrnit, stuhinat, distihipsit, distihisit, lupusit, chirolu ma di cndu-cndu; un chiro trninti (di ma nclo) ti buisit, chisusit, etc. {ro: nenorocit, srman} {fr: infortun, cari nu s-dztsi tamam cndu; ctivrnoar, ctivroar, malheureux, misrable, maudit} {en: unfortunate, poor, misectivroar, niscntiori, nscntiori, ctiunoar, ctiunoar, rable} ex: vrutlu-atsel, catranlu (maratlu) vrut catran (cactinoar, ctinoar {ro: cteodat, din cnd n cnd} {fr: trn) adg catran (ca-tr-n), catranj (ca-trnj), catrani/caquelquefois, parfois, des fois} {en: sometimes, from time to trane (ca-tr-ni) (un cu ctran) ex: ctranlu (corbul di) time} ex: ashi-i omlu ctivrnoar (di cndu-cndu); gioni fudzi tu xeani; nsoar-ts hiljlu, lea ctrano (mrat)! ctivrnoar (niscntiori) nu shtim tsi s-ftsem piscatran (pis-ca-trn) adg piscatran (pis-ca-tr-n), piscactivrnoar (c-ti-vr-no-r) adv (un cu ctivrnoar) tranj (pis-ca-trnj), piscatrani/piscatrane (pis-ca-tr-ni) (un ctivroar (c-ti-v-r-o-r) adv (un cu cu ctran) ex: cum s-lu ljai, lea piscatran (blstimat)?; pisctivrnoar) ctivroar (c-ti-v-ro-r) adv (un cu catrane (lupusite), iu ti duts? pisctran (pis-c-trn) adg ctivrnoar) ctiunoar (c-ti-u-n-o-r shi c-tu-npisctran (pis-c-tr-n), pisctranj (pis-c-trnj), pisco-r) adv (un cu ctivrnoar) ex: ctiunoar n lja trani/pisctrane (pis-c-tr-ni) (un cu ctran) ex: dipuni, dorlu di cas ctiunoar (c-ti-u-no-r shi c-tu-no-r) pisctrane (corbe), shi lja-ts paradzlji adv (un cu ctivrnoar) ctinoar (c-ti-n-o-r) ctrats (c-tr-ts) sf ctrts (c-trts) ugoad (tihisiri) tsi adv (un cu ctivrnoar) ctinoar (c-ti-no-r) adv adutsi-a omlui tsi u pati, mari dureari shi znjii trupeasc shi (un cu ctivrnoar) sufliteasc; taxirati, distihii, pacus, pacuz, leats, bilje, biljactivrnoar (c-ti-vr-no-r) adv vedz tu ctivrnoar u, biljai, bileau, scangi, scanci, cangi, hal {ro: nenorocire} ctivroar (c-ti-v-ro-r) adv vedz tu ctivrnoar {fr: malheur} {en: misfortune} ctrcearcu (c-tr-cr-cu) ctn (ct-n) sm vedz tu ctinar adg ctrcearc (c-tr-cr-c), ctrceartsi (c-tr-cr-tsi), ctran (c-trn) adg vedz tu ctrani ctrceartsi/ctrceartse (c-tr-cr-tsi) tsi lu-ariseashti sctrani/ctrane (c-tr-ni) sf ctrnj (c-trnj) lucru lai (ca fac lucri uruti; tsi ari hri multu slabi (li, nibuni); aru, slab, pisa) shi suptsri-muzgos (faptu dit crbunj, pecur i untulem- lai, tihilai, afishcu, ursuz, urut, cni, pngn, vombir, etc.; (fig: nul scos dit loc); pis, chis, pecur, smol; (fig: 1: ctrani = tsi easti cu puteari; vrtos, sntos, etc.) {ro: ru, rutcios, scutidi, ntunearic greu; 2: (stranji) di ctrani = (stranji) li di crud} {fr: mauvais, mchant, malin} {en: bad, evil} jali; 3: ctrani = curbisit, stuhinat) {ro: catran, smoal; bezn, ctr (c-tr) prip zbor tsi-aspuni tsi mindueashti cariva tr (i) ntuneric; nenorocire} {fr: goudron, poix liquide; repoussant, calea tsi u lja tra s-agiung iuva, (ii) loclu (iu) va si s-duc, (iii) rpugnant; tnbres; malheureux} {en: tar, asphalt; repugoara cndu s-fatsi tsiva, (iv) omlu la cari mutreashti cariva, nant} ex: cu barba lai, ctrani; ahntu ctrani (lai, curbisit, etc.; aproapea di; ct {ro: ctre, spre, ncotro, unde, dela, agnusoas) lj-si prea; fudzi ctrani nvirinat; tinireats lai di etc.} {fr: vers; envers; contre; de} {en: in what direction; ctrani (curbisit); csmetea-a mea di ctrani (curbisit) towards, around, about, where, from, etc.} ex: astmtsii ctr ctrnescu (c-tr-ns-cu) (mi) vb IV ctrnii (c-tr-n), c- sear (oara aproapi di sear) la casa-a lor; s-turn ctr ns (strneam (c-tr-nem), ctrnit (c-tr-n-t), ctrniri/ctr- hib n fatsa-a ljei) s-lji dzc tsiva; s-turn ctr ghiftu (di nire (c-tr-n-ri) dau (nvupsescu) cu ctrani; ctrnsescu, partea-a ghiftului); ctr iu loar (tsi cali loar, iu si) s-duc?; ctrnsescu, pisusescu; (fig: ctrnescu = mrinedz, curbi- ctr-aoa featsir (aest cali loar); pn s-ti tornji ctrsescu, stuhinedz) {ro: ctrni; nenoroci} {fr: goudronner; acshia; ctr di partea-atsea; pn ctr di-adoar; lo si spester, maudire, rendre (devenir) malheureux} {en: coat with toarn ctr dinpoi-lji; vai eara di ctr di andzari; sh-turn tar; curse, make someone (become) unhappy} ctrnit (c- ocljilj ctr la Dumnidz; mutrea ctr nsus; mutreashti ctr tr-nt) adg ctrnit (c-tr-n-t), ctrnits (c-tr-nts), la cuscra; actsar ctr naparti; ctr ndzari; ctr n hoar-lj; ctrniti/ctrnite (c-tr-n-ti) dat cu ctrani; ctrnsit, ctr- astljar ctr Larsa; lj-u deadir ctr tu lumi; mutrea ctr tu nsit, pisusit; (fig: ctrnit = ctran, pisctran, corbu, curbisit, grdin; ctr tu (aproapea di) aspardzirea a beariljei; l-teasir marat, stuhinat, etc.) {ro: smolit, ctrnit; nenorocit} {fr: ctr soari (tra s-vead soarili n fats); easti-l ctr soari; mi enduit de goudron; rendu malheureux, infortun} {en: coated duc ctr cas; ctr iu ti duts?; fudzi ctr naljurea; pusula with tar; unfortunate} ex: furlu ctrnit (mplin di ctrani) easti ctr mini; yinea ctr Muscopuli ct1 (c-t) prip ctrniri/ctrnire (c-tr-n-ri) sf ctrniri (c-tr-nr) dari (un cu ctr) ex: ct iu dusi? cu ctrani; ctrnsiri, ctrnsiri, pisusiri; (fig: ctrniri = ctrcearcu (c-tr-cer-cu) adg vedz tu ctrats curbisiri, stuhinari) {ro: aciunea de a smoli, de a ctrni; ctrm1 (c-tr-m) sm ctrmadz (c-tr-mdz) curili cu smolire, ctrnire} {fr: action denduire de goudron; de cari s-aspuni a calui tsi s-fac (iu si s-duc, cndu s-astmrendre (devenir malheureux} {en: coat with tar} ctrntseasc, etc.); aghemi, ghemi, frnu, frn, afr {ro: fru} {fr: sescu (c-trn-ss-cu) (mi) vb IV ctrnsii (c-trn-s), ctrn- bride} {en: bridle} ex: bag-lj ctrmlu a calui nctrmedz1 seam (c-trn-sem), ctrnsit (c-trn-s-t), ctrnsiri/c- (nc-tr-mdz) vb I nctrmai (nc-tr-m), nctrmam trnsire (c-trn-s-ri) (un cu ctrnescu) ctrnsit (c(nc-tr-mm), nctrmat (nc-tr-m-t), nctrmari/nctrn-st) adg ctrnsit (c-trn-s-t), ctrnsits (c-trn-sts), trmare (nc-tr-m-ri) bag ctrmlu a calui; trag di ctrctrnsiti/ctrnsite (c-trn-s-ti) (un cu ctrnit) mlu-a calui tra s-astmtseasc; lj-aspun a calui (cu-un mictrnsiri/ctrnsire (c-trn-s-ri) sf ctrnsiri (c-trn-sr) nari a ctrmlui, a frnului) ctr iu si s-duc; lu-acats calu cu (un cu ctrniri) ctrnsescu (c-tr-n-ss-cu) (mi) vb frnul di-un par tra s-nu s-min dit loc (cndu mini va s-fac un IV ctrnsii (c-tr-n-s), ctrnseam (c-tr-n-sem), altu lucru) {ro: nfrna calul} {fr: brider un cheval} {en: ctrnsit (c-tr-n-s-t), ctrnsiri/ctrnsire (c-tr-n- bridle} ex: nctrm calu (bg aghemea a calui) c vrea ss-ri) (un cu ctrnescu) ctrnsit (c-tr-n-st) adg njarg la pnyir nctrmat1 (nc-tr-mt) adg nctrmat ctrnsit (c-tr-n-s-t), ctrnsits (c-tr-n-sts), ctr- (nc-tr-m-t), nctrmats (nc-tr-mts), nctrmati/nctrnsiti/ctrnsite (c-tr-n-s-ti) (un cu ctrnit) ctrmate (nc-tr-m-ti) (calu) tsi-lj s-ari bgat ctrmlu; nsiri/ctrnsire (c-tr-n-s-ri) sf ctrnsiri (c-tr-n-sr) (calu) tsi easti astmtsit (cu-un trdzeari a ctrmlui) {ro: (un cu ctrniri) ctrnar (c-tr-nr) adg ctrnari (c- nfrnat (calul)} {fr: brid (un cheval)} {en: bridled} tr-nr) tsi fatsi ctranea (dit crbunj i untulemnu scos dit nctrmari1/nctrmare (nc-tr-m-ri) sf nctrmri (ncloc); (fig: ctrnar = om ftoh sh-di-arzg nibun) {ro: care tr-mr) atsea tsi s-fatsi cndu un cal easti nctrmat {ro: face catran} {fr: goudronnier} {en: tar-maker} ctran (caciunea de a nfrna calul; nfrnare de cal} {fr: action de trn) adg ctran (c-tr-n), ctranj (c-trnj), ctrani/cbrider un cheval} {en: action of bridling} trane (c-tr-ni) tsi s-afl tu-un hal greau (di jali, di dureactrm2 (c-tr-m) sm ctrmadz (c-tr-mdz) cumat di

276

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

mital (lemnu, os, etc.) cu cari s ncljidi un culani (curau, ctsmachi/ctsmache (c-ts-m-chi) sf ctsmchi (c-tsetc.); culari, gube {ro: cataram} {fr: boucle (en mtal)} {en: mch) atsea tsi s-fatsi cndu s-leagn cariva; lignari {ro: buckle} ex: strndzi ghini ctrmlu nctrmedz2 (nc-trlegnare} {fr: dandiment} {en: dandling, rocking} ex: Pepa mdz) vb I nctrmai (nc-tr-m), nctrmam (nc-trsh-fatsi ctsmchi (sh-leagn truplu, s-frndzi) mm), nctrmat (nc-tr-m-t), nctrmari/nctrmare ctsn (c-tsn) sn ctsni/ctsne (c-ts-ni) soi di pheat (nc-tr-m-ri) acats un culani cu ctrmlu {ro: pune o arucutos (cu mrdzinjli niheam sculati sh-cu fundul ndreptu) cataram} {fr: mettre une boucle (en mtal)} {en: buckle} dit cari mc oaminjlji la meas (faptu di-arad di frfuriu ma nctrmat2 (nc-tr-mt) adg nctrmat (nc-tr-m-t), poati s-hib adrat sh-di yilii, lemnu, etc.); misur, misur, piat, nctrmats (nc-tr-mts), nctrmati/nctrmate (nc-trpheat, blid, shan, shani, san, ctsin, ctsn, talir, tljur, tas, m-ti) tsi easti actsat cu un ctrm {ro: cu catarama pus} tasi, tanir, tanir, tnir, cingu {ro: farfurie} {fr: assiette, plat, {fr: avec la boucle (en mtal) mise} {en: buckled} cuelle} {en: bowl, dinner plate} ex: un ctsn (pheat) di melj; nctrmari2/nctrmare (nc-tr-m-ri) sf nctrmri (nclj-da ctsnlu calpu; asparsi tuti ctsnili di pi meas ctsn tr-mr) atsea tsi s-fatsi cndu s-acats un lucru cu (c-ts-n) sf ctsni/ctsne (c-ts-ni) (un cu ctsn) ctrmlu {ro: aciunea de a pune o cataram} {fr: action de ctsin (c-tsn) sn ctsini/ctsine (c-ts-ni) (un cu ctsn) mettre une boucle (en mtal)} {en: action of buckling} ctson (c-tsn) sn ctsoani/ctsoane (c-tso-ni) ctsn ctrmu1 (c-tr-m) sm ctrmadz (c-tr-mdz) scriari di lemnu; cinac, cinac, cinachi, gvan, etc. {ro: strachin de neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ctrm1 lemn} {fr: cuelle de bois} {en: wooden bowl} cinac (cictrmu2 (c-tr-m) sm ctrmadz (c-tr-mdz) scriari nc) sn cinatsi/cinatse (ci-n-tsi) ctsn di lemnu i loc, neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ctrm2 cinac, cinachi, ctson, etc. {ro: strachin (de lemn, de ctrnar (c-tr-nr) adg vedz tu ctrani pmnt)} {fr: cuelle; terrine} {en: bowl (wooden, earth)} ex: ctrnescu (c-tr-ns-cu) (mi) vb IV vedz tu ctrani sh-amishdoilji mc dit un cinac (ctson) cinac (ci-n-c) ctrniri/ctrnire (c-tr-n-ri) sf vedz tu ctrani sn cints (ci-nts) (un cu cinac) cinachi/cinache (ci-nctrnit (c-tr-nt) adg vedz tu ctrani chi) sn cinchi (ci-nch) (un cu cinac) cingu1 (cn-gu) ctrnsescu (c-trn-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu ctrani sm pl(?) (un cu ctsn) ctrnsiri/ctrnsire (c-trn-s-ri) sf vedz tu ctrani ctsn (c-ts-n) sf vedz tu ctsn ctrnsit (c-trn-st) adg vedz tu ctrani ctsroanji/ctsroanje (c-ts-ro-nji) sf vedz tu ctsros ctruv (c-tr-v) sf ctruvi/ctruve (c-tr-vi) vas cu cari s- ctsros (c-ts-rs) adg ctsroas (c-ts-ro-s), ctsrosh adutsi la meas ap, yin, etc. tra si s-toarn tu scafi i yilii tr (c-ts-rsh), ctsroasi/ctsroase (c-ts-ro-si) (ciulii di beari; bucal, bucali, bujan, bujan, craf, garaf, mtrac, per) tsi easti shutst (ncrshiljat) dipli-dipli; zgur, crshiljat, mtrac, mtr, cutrov, birbilji, birbilj {ro: caraf} {fr: ncrshiljat {ro: cre, buclat} {fr: crpe, crpelu; fris, boucl} carafe, broc, bouteille, bidon} {en: decanter, pitcher, jug} ex: {en: (hair) crimped, curly, frizzy} ex: ficiorlu ari perlji patru ctruvi cu gura nghios shi nu s-vears (ngucitoari: ctsrosh (ncrshiljats, zguri) ctsroanji/ctsroanje (ctstsili di vac) cutrov (cu-trv) sn cutroavi/cutroave (cuts-ro-nji) sf ctsroanji/ctsroanje (c-ts-ro-nji) pit tro-vi) (un cu ctruv) ex: cutrovlu (crafa) di archii adrat cu multi peturi, ghini coapt tu cireap, cu peturlu di cts (cts) sf pl vedz tu ctsei pisupr ctsros, shutst dipli-dipli; pit {ro: plcint cu foi cts* (cts) masculinlu plural a zborlui ct; vedz ct1 multe i bine rumenite, ncreit la suprafa} {fr: galette ctsachi/ctsache (c-ts-chi) sf vedz tu cutsachi feuillete et bien cuite} {en: Aromanian pita-pie made of many ctsao (c-ts-o) sf ctsali/ctsale (c-ts-li) scriari neapru- leaves, with the top one being flaky and curly} cheat tu-aestu dictsiunar; vedz ctsau c-tse (c-ts) prip scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; ctsau (c-ts-) sf ctsali/ctsale (c-ts-li) feamina-a vedz ctse cnilui; (fig: 1: ctsau = muljari multu-arau; expr: 2: uctse (c-ts) prip (scriat ctivroar shi c-tse, c tse, angan ctsaua = fug, li deapin; li ciulescu; li scarmin; li scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar) tr cari itii?; tr itia spstrescu; li shpirtuescu, li crtsnescu; nj-ljau cicioarli c...; tr tse (scriat shi trtse) {ro: pentru ce?; pentru c} {fr: dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau prtljli; u fac pourquoi?; parce que} {en: why?; because} ex: ctse (tr cari (acats ctr) naparti; nj-frngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau itii) nu vinjish?, ctse (tr itia c) nu putui perlu (ocljilj, zverca); etc.) {ro: cea} {fr: chienne} {en: ctsei (c-ts) sf pl minri (frndzeri) di-a truplui alsat pri bitch} ex: ctsaua fit dzatsi ctslj; s-u angnm ctsaua dzinucljilj nduplicats, cu aminarea-a cicioarilor cndu ninti, (expr: s-fudzim ct ma-agonja) di-aoatsi; nearca atsea ctsau cndu di-un parti, cndu di-alant, atumtsea cndu omlu (nearca atsea multu lai); mira-a mea ctsau (multu lai); tradzi corlu i gioac ceamcul; cts {ro: lsrile corpului pe ctsau loash, ctslush featsi (expr: arau muljari loash, ari vine, cu genunchii ndoits, ale celui ce danseaz anumite njits ts featsi) ctsl (c-tsl) sm ctslj (c-tslj) cni ceamcuri i care, n acest timp, azvrle alternativ din tinir di anj (njic); cni njic; (expr: 1: ctsl di alj = un parti picioare, cnd nainte, cnd lateral} {fr: figure de danse} {en: (filii) dit un alj ntreg, tsi s-aleadzi ahoryea sh-easti acupirit a particular type of body and leg movements made by a cu-un coaji tsi s-cur, ninti ca si s-bag tu mcari; 2: ctsl dancer, while performing some Aromanian folk dance prjit = cni cu perlu limtu) {ro: cel} {fr: jeune chien; petit (ceamcu)} cts (cts) sf pl (un cu ctsei) ex: ashtearn chien} {en: young dog; small dog} ex: am un ctsl mushat; (f minrli) cts bgai tu mcari doi ctslj di alj ctslush (c-ts-lsh) ctsescu (c-tss-cu) vb IV ctsii (c-ts), ctseam (c-tsem), sm, sf ctslushi/ctslushe (c-ts-l-shi), ctslush (c-ts- ctsit (c-ts-t), ctsiri/ctsire (c-ts-ri) cos cu-un hir (dilsh), ctslushi/ctslushe (c-ts-l-shi) ctsl fitat di arad albu), cu ntspturi lishoari sh-arari di ac (tra s-tsn putsn chiro; ctsl njic; ctslic, ctslac {ro: celu} {fr: putsn chiro), tu locurli iu pistipsescu c va-l cos ma npoi chien tout jeune; tout petit chien} {en: very young dog; very stranjlu cum lipseashti, tr totna; nshulrescu {ro: nsila, small dog} ex: n furar ctslusha (ctslu njic) ctslic coase rar} {fr: faufiler une toffe} {en: stitch} ctsit (c(c-ts-lc) sm ctslits (c-ts-lts) (un cu ctslush) tst) adg ctsit (c-ts-t), ctsits (c-tsts), ctsiti/ctsite (cctslac (c-ts-lc) sm ctslats (c-ts-lts) (un cu ts-ti) (stranj) tsi easti cusut cu ntspturi lishoari sh-arari di ctslush) ac, ninti ca stranjlu s-hib cusut, cum lipseashti, tr totna; ctsl (c-tsl) sm vedz tu ctsau nshulrit {ro: nsilat, cusut rar} {fr: (toffe) quon a faufil} ctsl di alj vedz tu ctsau shi alj {en: stitched} ctsiri/ctsire (c-ts-ri) sf ctsiri (c-tsr) ctsl prjit vedz tu ctsau atsea tsi s-fatsi cndu un stranj easti ctsit; nshulriri {ro: ctslac (c-ts-lc) sm vedz tu ctsau aciunea de a nsila, de a coase rar} {fr: action de faufiler ctslic (c-ts-lc) sm vedz tu ctsau une toffe} {en: action of stitching} ctslush (c-ts-lsh) sm, sf vedz tu ctsau ctsid (c-ts-dh) sf vedz tu catsit

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

277

ctsidh (c-ts-dh) sf ctsidhi/ctsidhe (c-ts-dhi) un cu cturtusiti/cturtusite (c-tur-thu-s-ti) tsi u scoasi n cap; tsi u ctsid scoasi naparti; tsi-lj deadi di cali {ro: reuit} {fr: russi} {en: ctsii/ctsie (c-ts-i) sf ctsii (c-ts) hlati di metal tsi sh-u- succeeded} cturtusiri/cturtusire (c-tur-thu-s-ri) sf adutsi cu-un lupat njic (crlig njic) cu coad, cu cari scturtusiri (c-tur-thu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva minteashti foclu shi s-lja jarlu dit vatr {ro: vtrai} {fr: cturtuseashti {ro: aciunea de a reui; reuire} {fr: action de attisoir} {en: poker (fire)} ex: lom cari masha, cari ctsia; cu russir, de venir bout} {en: action of succeeding} catortosi ctsia ars, moashili-a noastri vindic chirita (ca-thr-to-si) sf fr pl atsea cu cari-armni un om cndu ctsin (c-tsn) sn vedz tu ctsn cturtuseashti un lucru, ashi cum lu vrea; atsea tsi nchirdctsiri/ctsire (c-ts-ri) sf vedz tu ctsescu seashti omlu dup tsi u scoati naparti cu lucrul tsi-l fatsi; atsea ctsit (c-tsth) sn ctsiti/ctsite (c-ts-thi) par veclju tsi s-fatsi cndu s-bitiseashti un lucru, c bitiseashti ghini cum nturtsescu, di-arad di metal cu tinjii njic; crntan, mitilic, l vream ic bitiseashti cum nu u vream {ro: fapt; rezultat} glgan, mangr, mngr, mngr, mngri, angrmar, {fr: fait; rsultat} {en: fact; result} ngrmar, grmar, gzet, mitilic {ro: moned de 20 de bani} cturtusiri/cturtusire (c-tur-thu-s-ri) sf vedz tu {fr: monnaie de 20 sous} {en: old Turkish coin of small value} cturtusescu ex: cu cti un ctsit (par) nhiptu tu meari catsid (c-tsidh) cturtusit (c-tur-thu-st) adg vedz tu cturtusescu sm pl(?) (un cu ctsit) crclic (cr-clc) sm crclits (cr- ctush (c-tsh) sm, sf ctushi/crtushe (c-t-shi) shi ctush clts) par veclju nturtsescu {ro: moned de 40 de bani} {fr: (c-t-sh), ctush (c-tsh), ctushi/crtushe (c-t-shi) monnaie de 40 sous} {en: old Turkish money} prici imir (ma njic di cni) tsnut prining cas tra s-acats ctsit (c-tst) adg vedz tu ctsescu shoarits; pis, ps, mats, macearoc, macioc, mroi; (fig: ctsit* (c-tst) partitsiplu tricut di la verbul ctsescu; vedz ctushi = ipucrit, tirtipci) {ro: pisic} {fr: chat, chatte} {en: ctsescu cat} ex: cni, ctushi shi sharpi; ctusha sh-la fatsa: semnu c ctsith (c-tsth) sn ctsithi/ctsithe (c-ts-thi) un cu ctsit va da ploai; amiroanja ttsea ca un ctushi; si shtea tsi ctushi ctson (c-tsn) sn vedz tu ctsn (fig: ipucrit, tirtipci) easti el; aveam n ctush alb ctsut (c-tst) sn vedz tu cutsut ctushishdo (c-tu-shish-d) pr ct tsi s-hib; ct s-hib, ct sctsutar (c-tsu-tr) sm, sf adg vedz tu cutsut fac {ro: orict)} {fr: nimporte combien} {en: does not ctuhii/ctuhie (c-tu-h-i) sf ctuhii (c-tu-h) ndreptul tsi matter how much} ex: macar ctushishdo (ctu-s-hib) lu-ari omlu pristi un lucru (cas, loc) tsi lu-ari acumprat (lj- culi/cule sf pl(?) vedz tu cvuli s-ari durusit, loat cu zorea) tra s-fac tsi va cu el, s-hrseasc (c-r) adg cur (c--r), curi (c-r), curi/cure (ccur di el, s-lu nicuchiripseasc, etc.; putearea shi ndrepturli tsi li ari -ri) tsi nu easti di pistea-atsilui tsi zburashti (tsi-i turcu tr un ascheri (ca domnu) pristi un loc loat cu zorea, di la un crishtinj, i crishtin tr turtsi); (om) fr pisti; om aru, mileti dushman tsi bneadz aclo; (expr: aruc ctuhii = ljau ninjilos; apistu, gheaur, pabes, pngn, dinsz, imansz {ro: cu zorea; bag mna; mi fac domnu, nicuchir pristi un loc, cas, pgn, infidel, necredincios} {fr: infidle, mcrant} {en: etc.) {ro: stpnire, posesie} {fr: possession; ocupation} {en: infidel, unbeliever} ex: simints s-nu sh-armn di cura possession, occupation} ex: arcar ctuhii (expr: u loar, s(pngna) di armn featsir nicuchiri) pri cas cur (c-r) sf curi (c-r) acrimi tsi yini dit stumahi tu ctun (c-tn) sn ctuni/ctune (c-t-ni) un aduntur gur; acrish, ancrici, puscitur, bruzgitur {ro: acreal, njic di casi huryiteshti, tsi fac ca un hoar multu njic, aciditate stomahal} {fr: aigreur, acidit} {en: heartburn} ex: ahntu njic c, di-arada, nu au dimarhu i pulitslu-a lor {ro: pita di prash adutsi cur (acrish) ctun} {fr: hameau} {en: hamlet} ex: ctunlu durnja greu; cur* (c--r) fimininlu di la adgectivlu cur; vedz cur easti ctunlu-a meu cval (c-vl) sn vedz tu caval ctun (c-t-n) sf ctuni/ctune (c-t-ni) soi di cas njic, cval1 (c-v-l) adv vedz tu cal1 adrat di-arada tu pduri sh-tr putsn chiro, di leamni shcval2 (c-v-l) sf vedz tu cal1 alumchi, acupiriti di palji, tu cari shadi lumea oarfn, ic tu cval3 (c-v-l) sf vedz tu cal1 cari lumea sh-prvdzli pot si sh-afl apanghiu cndu da ploai,cvlar1 (c-v-lr) sm vedz tu cal1 cndu fatsi-arcoari, etc.; (fig: ctun = (i) = aveari; ctndii; cvlar2 (c-v-lr) sm vedz tu calar2 (ii) om nibun, slab, glar) {ro: colib, bordei} {fr: cabane, cvlar3 (c-v-lr) sm cvlari (c-v-lr) astarea (pndza chaumire} {en: hut, shack, thatched cottage} ex: sh-adrar diplo) tsi s-bag namisa di cicioarili di la zmeani {ro: cptucti n ctun (cliv); aest eara tut ctuna (fig: avearea, eala ntre picioarele izmenelor} {fr: doublure de caleons} ctndia); ncljid ctun-la (cliva-a lor; ic, fig: avearea-l) cu {en: lining between the legs of the underwear} ex: zmeana cljeili; om fr ctun (fig: ctndii), om tsi nu poati s-adar easti fr cvlar ctun (fig: ctndii, cas); tsi ctun (fig: om nibun) easti! cvlrii/cvlrie (c-v-l-r-i) sf vedz tu cal1 cturthusescu (c-tur-thu-ss-cu) vb IV cturthusii (c-tur-thu- cvg (cv-g) sm cvgadz (cv-gdz) alxiri di zboar s), cturthuseam (c-tur-thu-sem), cturthusit (c-tur-thu- greali namisa di doi i ma mults oaminj (tr lucri tr cari nu ss-t), cturthusiri/cturthusire (c-tur-thu-s-ri) un cu aduchescu); nccitur, ncceari, cafctur, ntsirtari, cvgtur, cturtusescu filunichii, dvtur, dlgani, ngcitur, fsrii {ro: ceart, cturthusiri/cturthusire (c-tur-thu-s-ri) sf cturthusiri (cscandal} {fr: querelle, dispute, chamaillis} {en: quarrel, tur-thu-sr) un cu cturtusiri squablle, wrangle} ex: na prlu, d-nj cvglu cvgtur cturthusit (c-tur-thu-st) adg cturthusit (c-tur-thu-s-t), (cv-g-t-r) sf cvgturi (cv-g-tr) (un cu cvg) cturthusits (c-tur-thu-sts), cturthusiti/cturthusite (c-tur- cafctur (caf-c-t-r) sf cafcturi (caf-c-tr) (un cu thu-s-ti) un cu cturtusit cvg) ex: atseali fr di zcoani shi cafcturi (ncceri) cvcturtusescu (c-tur-thu-ss-cu) vb IV cturtusii (c-tur-thuggi (cv-g-g) sm cvggeadz (cv-g-geadz) tsi lus), cturtuseam (c-tur-thu-sem), cturtusit (c-tur-thu-s- arseashti s ncaci; tsi caft cvglu shi s ncaci lishor tr t), cturtusiri/cturtusire (c-tur-thu-s-ri) am putearea (pot) itsido, tr dip tsiva; cvgngi, dzndzos, dzndzvos, dzfnos, s-lu fac un lucru shi s-lu bitisescu ghini, ashi cum voi; lu scot fesfese, sirsen, zplit {ro: certre, scandalagiu} {fr: querellucurlu n cap; u scot naparti; lj-dau di cali; (expr: li leur, batailleur} {en: quarreller, wrangler} cvgngi (cvcturtusescu lucrili = pot s-li ndreg lucrili tra s-u scot naparti gn-g) sm cvgngeadz (cv-gn-geadz) (un cu cvggi) shi s-bitisescu atseali tsi-am tu minti) {ro: reui} {fr: russir, cvggi (cv-g-g) sm vedz tu cvg venir bout} {en: succeed} ex: cu minciuna nu pots scvgngi (cv-gn-g) sm vedz tu cvg cturtuseshti (s-u scot naparti); cturtusi (fig: li ndreapsi) cvgtur (cv-g-t-r) sf vedz tu cvg lucrili ta s-poat s-yin la tini cturtusit (c-tur-thu-st) adg cvgh (cv-gh) sm cvghadz (cv-ghdz) un cu cvg cturtusit (c-tur-thu-s-t), cturtusits (c-tur-thu-sts), cvghgi (cv-g-g) sm cvghgeadz (cv-gh-geadz) un

278

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

cu cvggi ti) (un cu cznsit) acznsiri/acznsire (a-c-zn-s-ri) cvghngi (cv-ghn-g) sm cvghngeadz (cv-ghn-geadz) sf acznsiri (a-c-zn-sr) (un cu cznsiri) un cu cvggi cznsiri/cznsire (c-zn-s-ri) sf vedz tu cznsescu cvghtur (cv-gh-t-r) sf cvghturi (cv-gh-tr) un cznsit (c-zn-st) adg vedz tu cznsescu cu cvgtur cznulji/cznulje (c-z-n-lji) sf vedz tu czani cvrm (c-vr-m) sm cvrmadz (c-vr-mdz) carni czinar (c-zi-nr) sn czinari/czinare (c-zi-n-ri) un soi heart, tsnut tu grsimi (umtur, tra s-tsn multu chiro shi di lamb njic tsi ari (i) un vas njic iu s-bag untulemnu, s-nu s-asparg), sh-bgat tu-un soi di sac (utri) di cheali {ro: grsimi i gazi dit cari easi (ii) un fitilj cari, cndu easti apres, conserv de carne} {fr: conserve de viande bouillie, mise dans da lunjin shi-l fatsi omlu s-vead iu s-dutsi noaptea; gaz, le saindoux ou dans la graisse et le tout dans une outre} {en: lihnar, finghit, fnghit {ro: opai} {fr: lumignon} {en: rushboiled meat, conserved in lard or other fat and kept in a skin light} bag} czm (cz-m) sm czmadz (cz-mdz) hlati tr spari cvuchi/cvuche (c-v-chi) sf cvuchi (c-vch) capel loclu, cu-un cumat di cilichi vrtoas, sumigoas tu-un alocuta (tronci, ciudioas), tsi lumea u mutreashti ca tri ciudii parti shi tljitoas di-alant, bgat tu-un coad lung di cndu u mutrescu {ro: plrie ciudat} {fr: chapeau bizarre, lemnu tsi s-acats cu dauli mnj tra s-agudeasc loclu shbaroque} {en: odd and outlandish hat} chetsrli dit loc; dicheli {ro: cazma, trncop} {fr: pic, cvuli/cvule (c-v-li sf pl(?) aduchirea tsi s-fatsi namisa di pioche} {en: pick, pickax, mattock} ex: nu-apucai s-dau cu doi (i ma mults) oaminj tr adrarea-a unui lucru; ligtura tsi u czmlu di dau-trei ori sh-aflai aest oal bag doi (i ma mults) oaminj tra si s-fac un lucru; culi, czmu (cz-m) sm czmadz (cz-mdz) scriari sinfunii, ligmintu, ligtur, aduchiri {ro: acord, condiie} {fr: neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz czm accord, condition} {en: accord, agreement, condition} ex: lj-u czmiri/czmire (cz-m-ri) sf vedz tu cashmiri da cu cvulea (ligtura, sinfunia) c culi/cule sf pl(?) ceac (cec) invar vedz tu cioc1 (un cu cvuli) ex: ts dau feata, mash un culi (cvuli, ceacal (c-cal) sm ceacalj (c-calj) agruprici di pduri, tsi ligtur) sh-u-adutsi multu cu luplu (mash c easti ma njic, cu coada cvur (c-vr) sm vedz tu cavur ma shcurt sh-cu mutsca sumigoas) sh-cari s-hrneashti cu cvuri/cvure (c-v-ri) sf vedz tu chivuri leshuri (mrshi, cufumi) alsati di alti prici ic cu agruprici ma czani/czane (c-z-ni) sf cznj (c-znj) vas mari di metal njits tsi poati s-li-avin {ro: acal} {fr: chacal} {en: jackal} ex: (bcri), ma mari di brgacea, multi ori cu dau mnush (di- ceacalu n lo un njel; ceacaljlji s-ti mc cicali/cicale (ci-cun parti sh-di-alant), tu cari s-herbu lucri; (fig: 1: caplu li) sf ciclj (ci-clj) (un cu ceacal) czani = caplu nj-easti mari ct un czani, am ahnti tu cap; ceaca-paca (c-ca-p-ca) invar vedz tu ceat-pat expr: 2: bag czanea la-aru = aspel stranjili la-aru) {ro: ceacr (ca-cr) adg ceacr (ca-c-r), ceacri (ca-cr), cazan} {fr: chaudire} {en: boiler} ex: la cshari laptili-l ceacri/ceacre (ca-c-ri) tsi s-pari c veadi cu ocljul iuva hirbem tu czani; mni bgm czanea la-aru (va aspilm la- ma veadi altu iuva; tsi toarn ocljul niheam di-un parti tra saru)cznulji/cznulje(c-z-n-lji)sf vead ninti; tsi nu lj-ari doilji oclji di idyea hrom; strioclju, cznulji/cznulje (c-z-n-lji) czani njic {ro: cazan stroclju {ro: ceacr, saiu} {fr: qui a loeil vairon} {en: mic} {fr: petite chaudire} {en: small boiler} czngi (csquint eyed} ex: tini-ts fush ceacr (strioclju); ceacrlu tini zn-g) sm czngeadz (c-zn-gedz) atsel cari fatsi mutreashti sh-mini veadi; avea doi ficiori shi tuts doilji eara cznj; atsel cari vindi, ari ngtan i lucreadz cu cznj {ro: ceacri cazangiu} {fr: chaudronnier} {en: boiler maker} ceaceala-maceala invar cumts multu njits tsi cad i armn dit cz (c-z) sm czadz (c-zdz) locurli nturtseshts ursiti di-un lucru tsi s-aspardzi (ca pheatlu, bunoar); srmi, un cimcan (un sngeachi ari ma mults czadz) {ro: frmituri, tsivali, schizari, luschid, pilicud {ro: ndri} {fr: district, parte dintr-un sangeac} {fr: district (part dun esquilles, clisses, vtilles} {en: splinter (of bones); splints} sangeac gouvern par un caimacam)} {en: district (a part ceachet (cea-cht) sn vedz tu geachet of a sangeac, governed by a caimacam} ceaci (cc) sm fr pl un soi di gioc tsi-l gioac ma multu czmii/czmie (c-z-m-i) sf czmii (c-z-m) carti atselj di Smrina {ro: un fel de dans (din Samarina)} {fr: (vivlii) cu multi turlii di zboar tsi preftslj pot s-li tsn a sorte de danse (de Samarina)} {en: danse (from Samarina)} crishtinjlor la bisearic dup tsi bitisescu lituryia {ro: cazanie} ex: cu fr ceaci (gioclu ceaci), sh-cu fr-avyiulii (fr {fr: livre avec un recueil de sermons} {en: book with a ghiftslj avyiulgeadz) collection of sermons} cazamii/cazamie (ca-za-m-i) sf ceacr (c-cr) sf ceacri/ceacre (c-cri) ducheanea iu scazamii (ca-za-m) (un cu czmii) cznii/cznie (c- lucreadz herlu; ducheanea iu s-vindu lucri di her; lucru di z-n-i) sf cznii (c-z-n) (un cu czmii) her; multimi di lucri di her; hirrilji, fvrii {ro: fierrie} {fr: czngi (c-zn-g) sm vedz tu czani ferronnerie, tout objet de fer} {en: hardware (store); iron cznii/cznie (c-z-n-i) sf vedz tu czmii object} ex: adun tu-un loc, ceacra-bacra (lucrili di her sh-di cznsescu (c-zn-ss-cu) vb IV cznsii (c-zn-s), czn- bcri) tsi avea s-vind seam (c-zn-sem), cznsit (c-zn-s-t), cznsiri/c- ceacshiri (cac-shr) sf pl soi di pantaloni lrdz (shilvari) i znsire (c-zn-s-ri) amintu (pradz) cndu hiu pltit ti un zmeani di pndz purtati di turts; cihshiri, cidic, cinteni, lucru tsi-l fac; amintu, nchirdsescu, chirdsescu, chindisescu, shilvri {ro: largi pantaloni de pnz (alvari, izmene) purtai scot {ro: ctiga} {fr: gagner} {en: win, earn} cznsit (cde turci} {fr: large pantalon (caleons) de toile portes par les zn-st) adg cznsit (c-zn-s-t), cznsits (c-zn-sts), turcs} {en: large linen pants worn by Turks} ex: muljerli a cznsiti/cznsite (c-zn-s-ti) harea tsi u ari un tsi-ari turtsilor purta noar ceacshiri cihshiri/cihshire cih-sh-ri) sf amintat tsiva, amintat, nchirdsit, chirdsit, chindisit, scos cihshiri (cih-shr) (un cu ceacshiri) cinteni/cintene sf pl {ro: ctigat} {fr: gagn} {en: won, earned} cznsiri/c soi di pantaloni lrdz (shilvari) i zmeani di pndz (tsi sh-uznsire (c-zn-s-ri) sf cznsiri (c-zn-sr) atsea tsi fatsi aduc multu cu ceacshirli) purtati di-arad di arbineasili turcali; un cndu nchirdseashti tsiva; nchirdsiri, chirdsiri, amintari, ceacshiri, cihshiri, cidic, shilvri {ro: un fel de alvari chindisiri, scuteari {ro: aciunea de a ctiga; ctigare} {fr: femeieti purtai de femeile albaneze musulmane} {fr: large action de gagner} {en: action of winning (earning)} pantalon de toile ports par les femmes albanaises acznsescu (a-c-zn-ss-cu) vb IV acznsii (a-c-zn-s), musulmanes} {en: large linen pants worn by Albanian acznseam (a-c-zn-sem), acznsit (a-c-zn-s-t), moslem women} ex: multi muljeri sh-brbats poart cinteni acznsiri/acznsire (a-c-zn-s-ri) (un cu cznsescu) cidic (ci-dc) sn ciditsi/ciditse (ci-d-tsi) soi di pantaloni acznsit (a-c-zn-st) adg acznsit (a-c-zn-s-t), lrdz (shilvari) di pndz purtati di huryeatslji arbinesh; acznsits (a-c-zn-sts), acznsiti/acznsite (a-c-zn-s- ceacshiri, cihshiri, cinteni, shilvri {ro: largi pantaloni purtai

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

279

de ranii albanezi} {fr: large pantalon des paysans ceamcea u gioac mults dAlbanie} {en: large pants worn in Albania} ceamer (ce-mer) sn vedz tu cemir ceadri/ceadre (ca-d-ri) sf vedz tu cidri ceamni/ceamnje (cm-nji) sf ceamni/ceamnje (cm-nji) pulj ceadr (c-dr) sf vedz tu cidri mari di cmpu, cu carnea bun tr mcari, cu caplu shi gusha ceaf (ce-f) sf vedz tu cheaf sumoltsi (sivi), cu peanili di pi pltri galbini-aroshi ca ceahre (cea-hr) sm fr pl vidzuta cu cari s-aspuni cariva arudzina, sh-cu chipitli di la arpiti albi {ro: dropie} {fr: (sh-cu cari easti vidzut di alts); vidzut, videari, fats, opsi, outarde} {en: bustard} ex: ceamnja ari cicioarili lundzi shi masti, fan, indami, prep {ro: nfiare, aspect} {fr: aspect, aroshi; tsi suntu ceamnjili (?) aesti tsi ftsesh? mine} {en: aspect, appearance} ex: bueaua a tatsljri ca ceand (cn-d) sf cendz (cn-dz) scriari neaprucheat tuceahrelu (vidzuta) a lilicilor aestu dictsiunar; vedz ceant ceai (c-i) sf shi ceai (c) sn cei (c) 1: arburic dit locurli ceanghii/ceanghie (can-gh-i) sf vedz tu cinghine caldi, criscut ti frndzli tsi s-usuc shi s-herbu tra s-da un ceant (cn-t) sf cents (cn-ts) hlati (ca un soi di biutur multu cftat tu ntreaga lumi; frndza uscat a arbupung) tsi omlu u poart cu el (tu mn i n gepi cndu punga-i riclui; biutura fapt dit hirbearea-a frndzlor uscati; 2: soi di njic), di-arad di cheali, tu cari omlu poati si-sh bag lucri di earb tsi creashti tu prtsli analti, surini sh-chitroasi a mun- cari ari ananghi ca, bunoar, pradz, mndil, cheaptini, tslor Pindu cari, uscat sh-heart, da un biutur cu anjurizmacrts (ma si s-duc la sculii), etc. {ro: geant (de femeie), sh-nustimada-a lilicilor di tilj {ro: ceai} {fr: th} {en: tea} ex: portmoneu, ghiozdan} {fr: gibecire; carnassire; pochette; biui tahina un ceai cald; bium cti un ceai la ns serviette} {en: purse, wallet, (school) satchet; game pouch; cealc (cea-lc) sm cealts (cea-lts) fanumin arburi di hand bag; briefcase} ex: ficiorlu avea n ceant ti crts pduri, dit fumealja-a cupacilui, analtu, cu lemnu vrtos sh- ceap (cp) sm ceachi? (cch?) ciumag njic dit un agioc frndzli mri cu mrdzinj hrxiti, a curi fructu easti gljinda; di cilimeanj {ro: b de la un joc de copii} {fr: petit bton cupaci, tser, chiminit, blduh, dushcu, arburi, arbur {ro: employ dans un jeu enfantin} {en: small stick used in a stejar} {fr: chne} {en: oak} childrens game} cealhtisescu (ca-lh-ti-ss-cu) vb IV vedz tu cilistisescu ceap (ce-p) sf ceapi/ceape (ce-pi) minari fapt cu ciciorlu cealhtisiri/cealhtisire (ca-lh-ti-s-ri) sf vedz tu cilistisescu cndu omlu imn; diastima (diprtarea pri loc) fapt cu-un cealhtisit (ca-lh-ti-st) adg vedz tu cilistisescu minari di cicior cndu omlu imn; cealp, cealpu, drshcljau, cealmi/cealme (cea-l-mi) sf cealnj (cea-lnj) arm tsi pas, jgljoat, jgljot, shgljoat, shgljat, shgljot, zgljoat, giglat ari-un lipid lung sh-tljitoas (tsi sh-u-adutsi cu-un cutsut {ro: pas} {fr: pas} {en: step} ex: featsi dau ceapi (drshcljei) mari sh-lungu multu) shi cari di-arad s-poart di mesi shi npoi; pn tu-ayini nu-s dau ceapi (drshcljei); dup dzatsi spindzur pn sum dzinuclji; apal, pal, coard, hoard, ceapi (jgljoati) un altu om lj veadi; s-priimna cu ceapi spat, spath, lipid {ro: sabie} {fr: pe} {en: sword} ex: (jgljoati) njits; mi priimnam misurndalui ceapili cealp turcul cu cealmi (cu coard) (cel-p) sf cealpi/cealpe (cel-pi) (un cu ceap) cealpu cealgagi (cal-ga-gi) sm cealgageadz (cal-ga-gdz) omlu (cel-pu) sn cealpi/cealpe (cel-pi) (un cu ceap) (ghiftul) tsi bati avyiulia; avyiulgi, chimanigi, sasegi, ceapcn (cap-cn) adg ceapcn (cap-c-n), ceapcnj (capzngnar, ghiftu (ghiftu avyiulgi) {ro: lutar} {fr: mntrier} cnj), ceapcni/ceapcne (cap-c-ni) (om) tsi easti aru, {en: fiddler} ponir, cumalindru, vagabondu, etc. shi nu pots s-lji fats bes; cealghagi (cal-gha-gi) sm cealghageadz (cal-gha-gdz) tsi easti birbantu sh-lu-ariseashti s-treac un ban aspart shun cu cealgagi pnghioas {ro: ceapcn, desfrnat} {fr: vagabond, fripon, cealistr (ca-ls-tr) sf cealistri/cealistre (ca-ls-tri) herlu vaurien, dbauch} {en: tramp, rogue, rascal, debauched} ex: lungu a pluglui (a dmljuglui, a aratrului) {ro: fierul lung a nu mi-ariseashti, easti ceapcn (om aru) ceapcnlplugului} {fr: coutre} {en: coulter (of plough)} chi/ceapcnlche (cap-cn-l-chi) sf ceapcnlchi (cap-cncealm (cel-m) sf cealmi/cealme (cel-mi) cumat lung lch) hrli tsi-l fac un om s-hib ceapcn; soea di purtari tsi shi suptsri di pndz tsi s-anvrteashti di ma multi ori u-ari un om ceapcn; birbantlchi {ro: desfrnare, libertinaj} deavrliga-a caplui (tsi u poart turtslj tu loc di cciul); cip, {fr: dbauche; friponnerie, malignit} {en: debauchery, srichi, shirvet, shirveti, crm, crm {ro: cealma, turban} {fr: roguery} ex: ceapcnlchea (purtarea di ceapcn) nu-adutsi turban} {en: turban} ex: sh-leag cealm nau num bun cealp (cel-p) sf vedz tu ceap ceapcnlchi/ceapcnlche (cap-cn-l-chi) sf vedz tu cealpu (cel-pu) sn vedz tu ceap ceapcn cealtisescu (cal-ti-ss-cu) vb IV vedz tu cilistisescu ceapchen (cap-chn) sn vedz tu cipchen cealtisiri/cealtisire (cal-ti-s-ri) sf vedz tu cilistisescu ceaprachi (ca-pr-chi) sf vedz tu ciuprachi cealtisit (cal-ti-st) adg vedz tu cilistisescu ceapraz (ca-prz) sn vedz tu cipchen ceam (cm) sn ceamuri (c-mur) vas mari shi ahndos di cear (c-r) sf pl(?) lngoari tsi s-lja di la om la om (ma loc, tu cari s-tsn shi s-aduc mcrli la meas {ro: castron multu earna), cari tsni un i dau stmnj shi s-aspuni cu mare de pmnt} {fr: grande casserole de terre} {en: large clduri, cu dureari di cap shi di gurmadz, cu tusi, cu curarea-a earthen pan} ex: adu ceamlu s-bgm vishinili nuntru nariljei tut chirolu, etc.; aremi, arem, rem, sinahi, sirmii, ceamaun (ca-ma--n) sf fr pl cvglu tsi s-fatsi shi butur, guhtic, guturai, ruf {ro: guturai, grip} {fr: grippe, shimtlu tsi s-avdi cndu dunjaea s ncaci shi sh-aruc rhume de cerveau} {en: flu, cold (in the head), running nose} zboar greali; neaduchirea tu cari s-afl doi i ma mults cearceaf (car-cf) sn vedz tu circeafi oaminj cndu-lj fatsi s-agiung la un angrnji, ncceari; cearchi/cearche (cr-chi) sf cerchi (cr-chi) custur tsi ari angrnji, cvg, shimt, scandal, neachicsiri, neaduchiri {ro: tu-un capit un soi di teac tu cari s ncljidi, tra s-nu poat sconflict, scandal} {fr: conflit, scandale} {en: conflict, scandal} talji cndu s-poart tu gepi; cutsut, psifii, psutii {ro: briceag ex: s-afl pri ceamaun (cvg) care se nchide} {fr: canif qui se replie dans sa gaine} {en: ceamcea (cm-ca) sn vedz tu ceamcu pocket knife} ex: d-nj niheam cearchea ceamceacz (ceam-ca-c-z) sf vedz tu sczi cearcu1 (cr-cu) sn cearcuri (cr-cur) 1: cumata njic tsi uceamcu (cm-cu) sn ceamcuri (cm-cur) soi di gioc arm- ari un tufechi cari, cndu easti minat (trapt) cu dzeaditlu snescu (grtsescu shi arbinshescu) iu, di-arad, giuctorlu din discarc (s-amin) tufechea; 2: cumat cari leag ca un soi di cap tsi tradzi corlu easti atsel cari dealihea gioac, cu frndzeri ncljitut (nod), prts dit un machin {ro: trgaci; articulaie, di trup, mnj shi cicioari {ro: dans aromnesc} {fr: sorte de parte dintr-o main} {fr: gchette; articulation, partie dune danse chez les Aroumains} {en: Aromanian folk dance} ex: machine} {en: trigger; joint, part of a machine} ex: bag ceamcul tradzi el; la numts nu-s ceamcuri tu ubor ceamcea mna pri cearcu s-trag; scul cearcul di la tufechi (cm-ca) sn ceamcuri (cm-cur) (un cu ceamcu) ex: cearcu2 (cr-cu) sn cearcuri (cr-cur) hlati tsi tradzi ctr

280

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ea agru-pricea tra s-u-acats i s-u vatm; avrohi, bat, batc, tsi-aducheashti cnili; bots scoasi peagalea, pgnjor di nats cpani, pyid, princ, pring, scndilii, scundilii, stpits, (njits) un dup-alantu, tsi sh-u-aduc cu plnguti suptsri, surdi, alats, lats, grip {ro: capcan, curs} {fr: pige} {en: trap} ex: apitrusiti, fr nitsiun noim maxutarc, cndu vor tsiva i sluplu cdzu tu cearcu (fig: pyid, princ); lu-actsai tu cearcu plngu c nu s-aduchescu ghini; ciunjat, shcljimurat {ro: (fig: lats); cearcul (fig: pyida) acts doi shoarits schellit, scncit, vaier, vitat} {fr: clabaudage, jappement, ceare (cea-r) sm vedz tu cearei hurlement, lamentation} {en: yelp, babbling, lament} cearei/cearee (cea-r-i) sf cearei (cea-r) atsea (calea, troplu) ciunjat1 (ci-u-njt) sn ciunjaturi (ci-u-nj-tur) (un cu cu cari putem s-agiungem la scupolu-a nostru; ceare, cire, ceaun) nciunedz (nci-u-ndz) vb I nciunai (nci-u-n), trop, cali, culai {ro: mijloc, soluie} {fr: moyen, solution, nciunam (nci-u-nm), nciunat (nci-u-n-t), nciunaremde} {en: means, solution} ex: s-afl vr cearei (trop); nu- ri/nciunare (nci-u-n-ri) (tr cnj, njits) scot ceauni (altrri, i cearei (culai, cali) tra s-lu scoat; u-adutsi tu cearei-lj ceare bots) din gur cndu voi s-aspun i s-mi plngu di tsiva; (cea-r) sm pl(?) (un cu cearei) ex: mash un ceare easti nceaunedz, nciunjedz, ncionj, ncinjedz, ciunjedz, cionj, (un cali avem); l afl cearelu (troplu); va lj-aflm vrnu ciunedz, nciuredz, shcljimur, dzem, etc. {ro: schelli, scnci, ceare (culai) a lucrului cire (ci-r) sm pl(?) (un cu cearei) vita} {fr: japper, pleurnicher, se lamenter, gmir} {en: yelp, ex: alt turlii nu easti cire (nu-ari trop) whine, wail} ex: cnjlji altra, nciuna; nciun, tr njil; cearper (car-pr) adg cearper (car-p-r), cearperi (carficiuritslji di pri hri nciuna; ctr Culindro si nciuna pr), cearperi/cearpere (car-p-ri) tsi easti cu perlu i peanili ceacaljlji; actsar si nceaun ctsljlji ali vulpi nciunat1 sculati nsus; zbrlit, zburlit, ariciusit, arciusit, ariciuit, mpiru- (nci-u-nt) adg nciunat (nci-u-n-t), nciunats (nci-u-nts), shat, mbirshat; (fig: cearper = tsi u-ari mintea lishoar sh-nu nciunati/nciunate (nci-u-n-ti) tsi ari scoas ceauni din gur; mindueasti ghini; glar) {ro: zbrlit} {fr: bouriff, hriss} nceaunat, nciunjat, ncinjat, ciunat, ciunjat, nciurat, shcljimurat, {en: bristled up; ruffled} ex: ca un cearper (fig: glar) dzimut, etc. {ro: schellit, scncit, vitat} {fr: qui a japp, ceash (cesh) sm pl(?) atsea tsi aducheashti omlu cndu s- pleurnich, gmi, sest lament} {en: who has yelped, whined, aspari multu; aspreari multu mari; fric, asparyiu, asparizm, wailed} nciunari1/nciunare (nci-u-n-ri) sf nciunri (nci-uasparim, asparm, lhtar, dat, frixi, trom, trumar, cutrom, nr) atsea tsi s-fatsi cndu cariba nciuneadz; nciunjari, pirdeshi {ro: groaz, spaim} {fr: terreur, effroi, pouvante} ncinjari, ciunari, ciunjari, nciurari, shcljimurari, dzimeari, etc. {en: terror, fright} ex: ari bgat ceashlu (lhtara) tu plailu a {ro: aciunea de a schelli, de a scnci, de a se vita; Negotinlui; ti loa ceashlu (lhtara) di fric; smts ceashlu schellire, scncire, vitare} {fr: action de japper, de (frixea) ceashav1 (ce-shav) adg ceashav (ce-sha-v), pleurnicher, de se lamenter, de gmir; jappement, ceashayi (ce-shay), ceashavi/ceashave (ce-sha-vi) tsi fatsi lamentation, hurlement} {en: action of yelping, of whining, of mari fric; tsi-l lhtrseashti multu omlu, aspros, fricos, wailing; yelp, whine, wail} nceaunedz (ncea-u-ndz) vb I lhtros {ro: nfiortor, nspimnttor} {fr: effrayant, nceaunai (ncea-u-n), nceaunam (ncea-u-nm), nceaunat pouvantable} {en: frightful, frightening} ex: albu, ceashav (ncea-u-n-t), nceaunari/nceaunare (ncea-u-n-ri) (un cu (tsi ti lhtrsea) di albu; mutrit fricoas shi ceashav nciunedz) ex: actsar si nceaun ctsljlji ali vulpi (lhtroas) ceashav2 (ce-shav) adv easti ahtari di ti nceaunat (ncea-u-nt) adg nceaunat (ncea-u-n-t), lhtrseashti, lhtros, fricos {ro: nfiortor, nspimnttor} nceaunats (ncea-u-nts), nceaunati/nceaunate (ncea-u-n-ti) {fr: affreusement, pouventablement} {en: frightful, dreadful} (un cu nciunat) nceaunari/nceaunare (ncea-u-n-ri) sf ex: arujir ceashav (di ti lhtrsea cndu-lj videai) alts doi nceaunri (ncea-u-nr) (un cu nciunari) nciunjedz (ncicalj ats u-njdz) vb I nciunjai (nci-u-nj), nciunjam (nci-u-njm), ceashav1 (ce-shav) adg vedz tu ceash nciunjat (nci-u-nj-t), nciunjari/nciunjare (nci-u-nj-ri) ceashav2 (ce-shav) adv vedz tu ceash (un cu nciunedz) ncionj (nci-nj) shi (ncnj) vb I ceashc (csh-c) sf ceshti (csh-ti) soi di vas njic (cu-un nciunjai (nci-u-nj), nciunjam (nci-u-njm), nciunjat (ncicoad njic, faptu di-arad di frfuriu i metal) tr beari ap u-nj-t), nciunjari/nciunjare (nci-u-nj-ri) (un cu (lapti, cafei, etc.); filgean, filgeani, fligeani, filigean, scaf nciunedz) nciunjat (nci-u-njt) adg nciunjat (nci-u-nj{ro: ceac} {fr: tasse} {en: cup} t), nciunjats (nci-u-njts), nciunjati/nciunjate (nci-u-nj-ti) ceat (c-t) sf ceti/cete (c-ti) aduntur di oaminj (un cu nciunat) nciunjari/nciunjare (nci-u-nj-ri) sf (prvdz, cnj, etc.) tsi s-afl tu idyiul loc sh-au un idyiu nciunjeri (nci-u-njr) (un cu nciunari) ncinjedz (nciscupo; buluchi, bluchi, band, taif, clblchi, gloat, surii, njdz) vb I ncinjai (nci-nj), ncinjam (nci-njm), ncinjat suro, multimi, multeami, multeats, multsmi, flumin, nfam, (nci-nj-t), ncinjari/ncinjare (nci-nj-ri) (un cu nciunedz) lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gam, tavabii, ex: ncinja cilimeanjlji sti hri ncinjat (nci-njt) adg tavambii, tbbii, tubbii, chindr, jurdun, etc. {ro: band, ncinjat (nci-nj-t), ncinjats (nci-njts), ncinjati/ncinjate grup, ceat} {fr: bande, groupe, troupeau, harde} {en: band, (nci-nj-ti) (un cu nciunat) ncinjari/ncinjare (nci-njgroup, herd, flock} ex: ceat (band, taif) di furi; vidzur ri) sf ncinjeri (nci-njr) (un cu nciunari) ciunedz (ci-ucetili (bluchili) di cnj ndz) vb I ciunai (ci-u-n), ciunam (ci-u-nm), ciunat (ciceat-pat (ct-pt) invar ashi sh-ashi; nitsi ghini, ma nitsi-aru; u-n-t), ciunari/ciunare (ci-u-n-ri) (un cu nciunedz) ex: ceaca-paca {ro: ceac-pac; aa shi-aa; nici bine, dar nici ru} tsi ciunedz (shcljimuri, plndzi) tut chirolu ciunat1 (ci-u{fr: comme i, comme a} {en: so and so} ex: ceat-pat (ashi nt) adg ciunat (ci-u-n-t), ciunats (ci-u-nts), ciunash-ashi, ma multu i ma putsn), li nvits turtseshtili ceacati/ciunate (ci-u-n-ti) (un cu nciunat) ciunari1/ciunare paca (c-ca-p-ca) invar (un cu ceat-pat) (ci-u-n-ri) sf ciunri (ci-u-nr) (un cu nciunari) ceatrafil (cea-tra-fl) sm ceatrafulj (cea-tra-flj) insect ciunjedz (ci-u-njdz) vb I ciunjai (ci-u-nj), ciunjam (ci-u(yeats tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursit un cu njm), ciunjat (ci-u-nj-t), ciunjari/ciunjare (ci-u-nj-ri) acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mri sh-cu cicioarli (un cu nciunedz) cionj2 (ci-nj) shi (cnj) vb I ciunjai di dinpoi multu lundzi tsi u-agiut s-ansar multu diparti (sh- (ci-u-nj), ciunjam (ci-u-njm), ciunjat (ci-u-nj-t), cari fatsi un soi di shuirat cndu sh-freac un di-alantu, ciunjari/ciunjare (ci-u-nj-ri) (un cu nciunedz) ciunjat2 cicioarili di dinpoi); tsintsir, tsindzir, dzindzir, dzendzer, (ci-u-njt) adg ciunjat (ci-u-nj-t), ciunjats (ci-u-njts), dzindzinar, ghincal, carcalec, carcalets, carcaledz, crclets, ciunjati/ciunjate (ci-u-nj-ti) (un cu nciunat) ciunjacurcalec, chirchinec, ghincal, giungiunar, jujunar, juji {ro: ri/ciunjare (ci-u-nj-ri) sf ciunjeri (ci-u-njr) (un cu greier} {fr: grillon, cigale} {en: cricket} ex: ceatrafilj aprnjir nciunari) nciuredz2 (nci-u-rdz) vb I nciurai (nci-u-r), si-sh cnt nciuram (nci-u-rm), nciurat (nci-u-r-t), nciurari/nciurare ceaun (ce-u-n) sf ceauni/ceaune (ce-u-ni) altraturi (nci-u-r-ri) (un cu nciunedz) ex: njitslji dit srmnits (aurlri) suptsri scoasi di-un cni, peagalea, pgnjor, cu nciura (nciuna) nciurat2 (nci-u-rt) adg nciurat (nci-u-rboatsea apus sh-un dup-alantu, tsi-aspun a domnu-sui atseali nciurats (nci-u-rts), nciurati/nciurate (nci-u-r-ti) (un t),

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

281

cu nciunat) nciurari2/nciurare (nci-u-r-ri) sf nciurri (ncicemir = mc multu di multu) {ro: venin, otrav} {fr: venin, u-rr) (un cu nciunari) poison} {en: venom, poison} ex: frmac sh-cemir s-ts si fac ceaush (ca-sh) sm ceaush (ca-sh) tesi di njic scar dit mcarea; mc un cemir (expr: mc multu! s-lj si fac ascherea turtseasc {ro: sergent} {fr: sergent} {en: sergeant} frmac!) ncemir (nc-mir) sn fr pl (un cu cemir) ex: lu featsir ceaush; eara ceaush pristi shaptidzts di oaminj ceamer (ce-mer) sn fr pl (un cu cemir) ciomir (c ceaushescu (ca-u-shs-cu) adg ceausheasc (ca-u-shs- mir) sn fr pl (un cu cemir) ex: tsi u vreai aht ciomir c), ceausheshts (ca-u-shsh-ts), ceausheshti (ca-u-shsh(atsel frmac) di ap?; nu-nj dats ciomir (frmac) ma ghini? ti) tsi ari s-fac cu-un ceaush; di ceaush {ro: de ceau, ncioamir (nco-mir) (mi) vb I nciumirai (ncu-mi-r), ceauesc} {fr: de sergent} {en: of sergeant} nciumiram (ncu-mi-rm), nciumirat (ncu-mi-r-t), nciuceaushescu (ca-u-shs-cu) adg vedz tu ceaush mirari/nciumirare (ncu-mi-r-ri) dau frmac a unui; vatm cefl (c-fl) sf cefli/cefle (c-fli) coaja (peaja) cu cari easti cariva dnda-lj frmac; ncimiredz, nciumiredz, nciomir, acupirit un lucru ca, bunoar: nuca, migdala, gortsul, merlu, nfarmc, nfrmcusescu, farmc, frmcusescu; (fig: ncioamir etc.; coaji, coar, cjoalji, goalji, flud, etc. {ro: coaj} {fr: = aduchescu (ic fac pri altu s-aducheasc) un dureari suflipelure, cale} {en: peel, skin (of fruits, vegetables), shell, husk teasc (un dor greu tu inim, un mrazi, cnjin, amreats, (of nuts)} ex: n cefl (coaji) di alun cripari, etc.); nj chic greu; nj lescu inima; lescu tu hicati; celepiu (ce-le-p) sm vedz tu cilibi mrinedz, mrnedz, amrscu, nfushtedz, cnjisescu, nviricelnic (cl-nic) sm celnits (cl-nits) om multu avut cu njilj nedz, nviredz, crep, prpunjisescu) {ro: otrvi; mhni, ntrisdi oi, cpri, calj, etc.; cap di flcari, ma multi fumelj tsi sta shi ta} {fr: (s)envenimer, (s)empoisonner; affliger, attrister} s-mut cu el tu munts sh-tu cmpu; cilnic, chihe, scutel {en: poison; sadden, grieve, distress} nciomir (nc-mir) {ro: mare proprietar n turme de oi; cpetenie de mai multe (mi) vb I nciumirai (ncu-mi-r), nciumiram (ncu-mi-rm), familii (flcari)} {fr: grand propritaire de moutons; chef de nciumirat (ncu-mi-r-t), nciumirari/nciumirare (ncu-mi-rtribu ou de plusieurs familles (flcari)} {en: large owner of ri) (un cu ncioamir) nciumiredz (ncu-mi-rdz) (mi) vb sheep; tribal head of several families (flcari)} ex: celniclu I nciumirai (ncu-mi-r), nciumiram (ncu-mi-rm), nciumidi la noi ari noau njilj di oi shi tut ahti cpri; feat mushat rat (ncu-mi-r-t), nciumirari/nciumirare (ncu-mi-r-ri) di celnic; armnlu sh-oarfn s-hib, tut pi celnic va sh-u(un cu ncioamir) nciumirat (ncu-mi-rt) adg nciumirat aduc; eara tuts celnits, cu cupii ninumirati cilnic (cil-ni-c) (ncu-mi-r-t), nciumirats (ncu-mi-rts), nciumirati/nciusm cilnicadz (cil-ni-cdz) (un cu celnic) ex: nu-ts dau hilji mirate (ncu-mi-r-ti) tsi-lj si deadi s-lja frmac; tsi easti di cilnic; c-s ficiori di cilnicadz; cilnicadzlji trag ninti cilvtmat cu frmac; ncimirat, nfrmcat, nfrmcusit, frmnicoanji/cilnicoanje (cil-ni-co-nji) sf cilnicoanji/cilnicoanje cat, frmcusit {ro: otrvit; mhni, ntrista} {fr: empoisonn; (cil-ni-co-nji) muljari di cilnic {ro: nevast de celnic} {fr: afflig, attrist} {en: poisoned; saddened, grieved, distressed} femme de celnic} {en: celnics wife} cilnicami/cilnicaex: nciumirat (fig: mrinat, nvirinat) shi cripat cum eara me (cil-ni-c-mi) sf fr pl multimi di celnits; soea di ban nciumirari/nciumirare (ncu-mi-r-ri) sf nciumirri (ncu-mitsi u treatsi un celnic; cilnicat {ro: mulime de celnici; via rr) atsea tsi fatsi un cndu da frmac a unui s-lu de celnic} {fr: nombre de celnits; vie mene par un cellndidzasc i s-lu vatm; ncimirari, nfrmcari, nfrmcusiri, nic} {en: number of celnits; life of a celnic} ex: cilnicafrmcari, frmcusiri {ro: aciunea de a otrvi;de a mhni, mea sh-u lo fric; cilnicame, cilnicame, pn sh-cnjlji va l de a ntrista; otrvire, mhnire, ntristare} {fr: action demmoar!; tut bana-lj, cilnicami (ban di celnic); cilnicamea ari poisonner; daffliger, dattrister} {en: action of poisoning; of (celnitslji au) adus mari ghineats tu horli a noastri cilnisaddening, of grieving, of distressing} ncimiredz (nci-micat (cil-ni-c-t) sf cilnicts (cil-ni-cts) tehni di celnic; rdz) (mi) vb I ncimirai (nci-mi-r), ncimiram (nci-miban di celnic; nicuchirat di celnic; cilnicami {ro: meserie de rm), ncimirat (nci-mi-r-t), ncimirari/ncimirare (nci-micelnic; via de celnic} {fr: mtier de celnic; vie mene par r-ri) (un cu ncioamir) ncimirat (nci-mi-rt) adg un celnic} {en: profession of a celnic; life of a celnic} ncimirat (nci-mi-r-t), ncimirats (nci-mi-rts), ncimirati/nciex: cilnicata (tehnea di celnic) nu s scoal lishor; cilnicata mirate (nci-mi-r-ti) (un cu nciumirat) ncimirari/nci(nicuchirata di celnic) el u trdzea; tat-nju va nj-u da a njia mirare (nci-mi-r-ri) sf ncimirri (nci-mi-rr) (un cu cilnicata (nicuchirata di celnic) cilnichescu (cil-ni-chs-cu) nciumirari) adg cilnicheasc (cil-ni-chs-c), cilnicheshts (cil-ni-chsh- cenghiu (cn-ghu) sm vedz tu cinghelj ts) shi cilnicheshti (cil-ni-chsh-ti), cilnicheshti/cilnicheshte cep (cp) sn cepuri (c-pur) hlati tsi s-bag tu partea di (cil-ni-chsh-ti) tsi ari s-fac cu celnits, cu bana di celnits; di nghios a unei buti tra s-astup guva prit cari si scoati apa celnic; (fig: cilnichescu = di om avut) {ro: de celnic} {fr: de (yinlu, etc.) dit buti; canel, sochi, til {ro: cep, robinet de celnic} {en: of celnic} ex: numt mari, cilnicheasc (di butoi} {fr: bondon, robinet de barrique} {en: faucet of a celnic) barrel} ex: lja sh-ceplu di buti; vedz s-nu eas ceplu di la celnicami/celnicame (cel-ni-c-mi) sf fr pl scriari neapruvoz; ceplu nu intr tu sochi; adz-lj ded cep ncep (ncp) cheat tu-aestu dictsiunar; vedz cilnicami vb I ncipai (nci-p), ncipam (nci-pm), ncipat (nci-p-t), celnicat (cel-ni-c-t) sf celnicts (cel-ni-cts) scriari neancipari/ncipare (nci-p-ri) bag ceplu la un buti tra s-u-astup prucheat tu-aestu dictsiunar; vedz cilnicat {ro: pune cepul la butoi} {fr: fermer un robinet de barrique} celnic (cel-ni-c) sm celnicadz (cel-ni-cdz) scriari {en: turn off the faucet} ex: avea curat multu yin c nu-avea neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz cilnic ncipat (bgat ceplu) ghini butea ncipat (nci-pt) adg celnichescu (cel-ni-chs-cu) adg celnicheasc (cel-ni-chsncipat (nci-p-t), ncipats (nci-pts), ncipati/ncipate (nci-pc), celnicheshts (cel-ni-chsh-ts) shi celnicheshti (cel-ni- ti) tsi-lj s-ari bgat ceplu {ro: cu cepul la butoi pus} {fr: chsh-ti), celnicheshti/celnicheshte (cel-ni-chsh-ti) scriari avec le robinet de barrique ferm} {en: with faucet turned off} neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz cilnichescu ncipari/ncipare (nci-p-ri) sf ncipri (nci-pr) atsea tsi scelnicoanji/celnicoanje (cel-ni-co-nji) sf celnicoanji/celnicoafatsi cndu un buti easti cipat {ro: aciunea de a pune cepul nje (cel-ni-co-nji) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; la butoi} {fr: action de fermer un robinet de barrique} {en: vedz cilnicoanji action of turning off the faucet} cemir (c-mir) sn fr pl un lugurii cari, cndu intr tu cepcuescu (cep-cu-s-cu) (mi) vb IV vedz tu chipin truplu a omlui (prit gur, cheali, ntspari, etc.) lj-fatsi multu cepcuiri/cepcuire (cep-cu--ri) sf vedz tu chipin aru (pn sh-moarti); frmac, gf, ncemir, ciomir, axif (fig: cepcuit (cep-cu-t) adg vedz tu chipin 1: cemir = starea di mrinari tsi u-ari un cndu pati tsiva, cerdachi/cerdache (cer-d-chi) sf cerdchi (cer-dch) scriari cndu easti tu jali, etc.; dor greu, mrinari, mrnari, neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz cirdachi amrciuni, amrami, amreats, cripari, caimo, jali, nvirinari, cerei/ceree (ce-r-i) sf cerei (ce-r) goflu (cipoclu, nvirari, stinuhurii, sicleti, mrazi, cnjin; expr: 2: mc un crtsioara) a calui {ro: oldul calului} {fr: la hanche du

282

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

cheval} {en: haunch (of horse)}tra s-nu fug); ahiurhi limba si-lj si ncheadic (expr: scerg (cr-g) sf cerdzi (cr-dzi) 1: vilendz di ln bbleasc); iu mi duc di ns mi ncheadic (expr: dau di ns, (amisticat ctivroar cu per di capr) cu cari s-anvileashti u-astmtsescu) nchidicat (nchi-di-ct) adg nchidicat omlu, cari s-ashtearni pri pat, mpadi i pri stizmi; 2: apanghiu (nchi-di-c-t), nchidicats (nchi-di-cts), nchidicati/nchidicate anltsat tu pduri i loc dishcljis, di-arad faptu di-un i ma (nchi-di-c-ti) tsi easti mbudyisit cndu va s-fac un lucru; multi frndz di vilendz i pndz sntoas di per di capr (lucru) tsi-lj s-ari bgat cheadits (tra s-nu s-fac); tsi cdzu (tra s-nu treac apa di ploai) arcati pristi pari hipts tu loc (iu mpadi c-lj si bg un cheadic; chidicat, anchidicat, nchiomlu poati si sta dzua ic s-doarm noaptea afirit di ploai, dicat, scundipsit, ambudyisit, mbudyisit, ambutsit, mbutsit, neau, soari, etc.); ciorg, doag, yeambul, sazm, vilendz, mbudhuit {ro: mpiedecat} {fr: empch, entrav} {en: cift, cuvert, cuverti, flucat, virdic, mutafi, btnii, hreami; hampered, hindered, impeded} nchidicari/nchidicare (nchitent, tend, ceadri, ceadr, cidri, purav; (fig: 1: cerg = di-c-ri) sf nchidicri (nchi-di-cr) atsea tsi s-fatsi cndu acupirmintu multu suptsri di-un lugurii muljitoas (ca bu- cariva bag cheadits (cndu cariva si ncheadic i cndu-lj si eau, apa, neau, sinjac, etc.) tsi anvileashti un lucru; petur, bag) cheadits; chidicat, anchidicari, nchidicari, scundipsiri, arad; expr: 2: ca atselj dit cerg = ca ghiftslj tsi nu-au cas, ambudyisiri, mbudyisiri, ambutsiri, mbutsiri, mbudhuiri {ro: tsi bneadz prit cljuri, tu tenti) {ro: cerg, cort} {fr: gros aciunea de a mpiedeca; mpiedecare, obstacol} {fr: action tapis de laine sans flocon; couverture, tente} {en: blanket- dempcher, dentraver; empchement} {en: action of hampecarpet made of wool or goat hair; tent} ex: ashtearni cerga ring, of hindering, of impeding; impediment} nchidictur (yeambula) pri crivati; eu mi-amvleam cu cerga (doaga) a ta; (nchi-di-c-t-r) sf nchidicturi (nchi-di-c-tr) atsea tsi sdeapoea s-arucutir s-doarm tu cerg (tent, cidri) afirits di ari fapt cndu cariva fu nchidicat; cheadic tsi-lj s-ari bgat ploai; un cerg (fig: petur, arad) di sinjac ciorg (cr-g) a unui (tra s-lu fac s-cad); nchidicari, cheadic, biducljau, sf ciordzi (cr-dzi) shi ciorgi (cr-gi) (un cu cerg) ex: pirducljau, purducljau, ambodyiu, ambod {ro: mpiedictuudadzlj-atselj cu ciordzi ncljigats (ashtirnuts cu dodz, yeambu- r} {fr: entrave, croc-en-jambe} {en: trip (to fall)} ex: am nisli) ncirghedz (ncir-ghdz) (mi) vb I ncirgai (ncir-g), ncir- cnti nchidicturi (cheadits) cari mi tsn; am multi nchigam (ncir-gm), ncirgat (ncir-g-t), ncirgari/ncirgare (ncir- dicturi (fig: lucri) tr purtari cheadic (che-dic) (mi) vb I g-ri) acoapir cu un cerg {ro: (se) ncerga, (se) acoperi cu chidicai (chi-di-c), chidicam (chi-di-cm), chidicat (chi-dicerga} {fr: (se) couvrir dune cerg} {en: cover with a c-t), chidicari/chidicare (chi-di-c-ri) (un cu ncheadic) cerg} ex: mi ncirgai ghini (mi-acupirii ghini cu cerga) ex: s-cheadic (si ncheadic) puljanlu di un prag chidicat ncirgat (ncir-gt) adg ncirgat (ncir-g-t), ncirgats (ncir- (chi-di-ct) adg chidicat (chi-di-c-t), chidicats (chi-digts), ncirgati/ncirgate (ncir-g-ti) tsi easti acupirit cu-un cts), chidicati/chidicate (chi-di-c-ti) (un cu nchidicat) cerg {ro: ncergat, acoperit cu cerga} {fr: couvert dune chidicari/chidicare (chi-di-c-ri) sf chidicri (chi-di-cr) cerg} {en: cover with a cerg} ncirgari/ncirgare (un cu nchidicari) ancheadic (an-che-dic) (mi) vb I (ncir-g-ri) sf ncirgri (ncir-gr) atsea tsi s-fatsi cndu cari- anchidicai (an-chi-di-c), anchidicam (an-chi-di-cm), anva s-acoapir cu-un cerg {ro: aciunea de a (se) ncerga, de chidicat (an-chi-di-c-t), anchidicari/anchidicare (an-chi-dia (se) acoperi cu cerga; ncergare} {fr: action de (se) couvrir c-ri) (un cu ncheadic) anchidicat (an-chi-di-ct) adg dune cerg} {en: action of covering with a cerg}anchidicat (an-chi-di-c-t), anchidicats (an-chi-di-cts), cernici1 (cer-nc) sm vedz tu cirnici1anchidicati/anchidicate (an-chi-di-c-ti) (un cu nchidicat) 21cernici /cernice (cer-n-ci) sf vedz tu cirnicianchidicari/anchidicare (an-chi-di-c-ri) sf anchidicri (ancernu (cr-nu) adg vedz tu ncernuchi-di-cr) (un cu nchidicari) ncheadic (n-che-dic) cetc (ct-c) sf cettsi/cettse (ct-tsi) hlati fapt di-un ploaci (mi) vb I nchidicai (n-chi-di-c), nchidicam (n-chi-dinjic (di lemnu, os, metal, etc.) di cari suntu-actsats peri (di cm), nchidicat (n-chi-di-c-t), nchidicari/nchidicare prvdz, metal, etc.) sh-cu cari s-freac fatsa-a lucrilor (n-chi-di-c-ri) (un cu ncheadic) nchidicat (n-chi-di(stranjilor, etc.) tsi vor curari; vurts, frci, furci {ro: perie} ct) adg nchidicat (n-chi-di-c-t), nchidicats (n-chi-di{fr: brosse} {en: brush}cts), nchidicati/nchidicate (n-chi-di-c-ti) (un cu nchicheadic (che-dic) (mi) vb I vedz tu cheadicdicat) nchidicari/nchidicare (n-chi-di-c-ri) sf nchicheadic (che-di-c) sf cheadits (che-dits) atsea tsi caft dicri (n-chi-di-cr) (un cu nchidicari) discheadic (dis(va) ca un lucru si nu s-fac; atsea tsi fatsi lucrul tra s-nu s- che-dic) (mi) vb I dischidicai (dis-chi-di-c), dischidicam adar; atsea tsi s-fatsi cndu s-bag ciciorlu dinpoea (dis-chi-di-cm), dischidicat (dis-chi-di-c-t), dischidica(dinintea) omlui (tra s-lu fac s-cad cu imnarea i pindzearea); ri/dischidicare (dis-chi-di-c-ri) dizleg ciciorlu a calui tsi luhlatea tsi fatsi s-astmtseasc un lucru tsi s-min; ambodyiu, aveam ligat di tsiva tra s-nu s-min dit loc, s-nu fug {ro: ambod, biducljau, pirducljau, purducljau {ro: piedic, dezpiedica} {fr: enlever les entraves} {en: untie leg of a obstacol} {fr: entrave, obstacle, croc-en-jambe} {en: obstacle, horse} ex: discheadic gumarlu; l-dischidicai calu sh-lu-alsai trip (to fall)} ex: cati cheadic tr ghini; nj-bg cheadic s-pasc ileftir dischidicat (dis-chi-di-ct) adg dischidicat (purducljau) cu ciciorlu sh-cdzui chedic (ch-di-c) sf (dis-chi-di-c-t), dischidicats (dis-chi-di-cts), dischidicachedits (ch-dits) (un cu cheadic) ex: nu-nj fu bun ti/dischidicate (dis-chi-di-c-ti) tsi-lj s-ari dizligat ciciorlu chedica ncheadic (nche-dic) (mi) vb I nchidicai (nchi-di- {ro: dezpiedicat} {fr: avec les entraves enleves} {en: with the c), nchidicam (nchi-di-cm), nchidicat (nchi-di-c-t), leg untied} dischidicari/dischidicare (dis-chi-di-c-ri) sf nchidicari/nchidicare (nchi-di-c-ri) bag cheadits a unui dischidicri (dis-chi-di-cr) atsea tsi s-fatsi cndu un cal lucru (tra s-nu s-fac); mi-agudescu cu ciciorlu di tsiva tsi-nj (gumar) easti dischidicat {ro: aciunea de a dezpiedica; sta n cali (cari poati s-mi fac s-cad); cheadic, ancheadic, dezpiedicare} {fr: action denlever les entraves} {en: action of ncheadic, scundipsescu, ambudyisescu, mbudyisescu, ambu- untying leg of a horse} tsescu, mbutsescu, mbudhuescu; (expr: 1: lu ncheadic (s-fac cheadin (ch-din) sn cheadini/cheadine (ch-di-ni) hiri tsiva) = l-tsn (nu lu-alas) pri cariva s-fac un lucru, s-fug, ghini toarsi (tortu) di ln cu cari s-cos di-arad stranjili di etc.; 2: mi ncheadic di cariva = dau di cariva, lu-astmtsescu ln; gljem (crun, etc.) di-ahtri hiri; chedin, tortu {ro: tort} n cali; 3: ncheadic (leg) calu = leg ciciorlu a calui di tsiva tra s- {fr: laine bien file qui sert coudre les vtements de laine} nu s-min dit loc, s-nu fug; 4: mi ncheadic tu zburri; nji s {en: spun yarn} ex: ca cheadin cndu-l deapinj; un cruts cu ncheadic limba = bblescu, gonghisescu, nj-s-acats limba cheadini (gljami); cheadinlu-l turtsem di lna-atsea ma buna, cndu zburscu; 5: di nchidicarealui = agioc di ficiurits) {ro: di sum; cheadin tr cuseari; am cheadin sh-tr tmbarea-a ta; mpiedeca} {fr: empcher, entraver} {en: hamper, hinder, adu-nj din pzari cheadini aroshi, li shi verdz; adush cheadin impede, put obstacles} ex: s-nu s ncheadic tsiva tu algari; tr lpudz chedin (ch-din) sn chedini/chedine (ch-di-ni) calu s nchidic (s-agudi cu ciciorlu di tsiva cndu imna n (un cu cheadin) cali); nchidicats caljlji (expr: ligats-l cicioarli a caljlor di tsiva cheaf (che-f) sf cheafi/cheafe (che-fi) partea di nafoar

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

283

shi-di dinpoi di la gushi sh-cap; ceaf, zverc, cshingic, s-discaci itsi soi di hiri; hlati (ma multu la plural) cu cari snuc, putil {ro: ceaf} {fr: nuque} {en: nape of the neck} discaci, s-dizmeastic hirili (di ln) dit arzboi (scamnu diceaf (ce-f) sf ceafi/ceafe (ce-fi) (un cu cheaf) arzboi); chiptinici, zorn, zugran, dzugran, disccitor, cheafeti/cheafete (chea-f-ti) sf cheafets (chea-fts) ihtibari, disccior, grib, gribl, glib; (expr: 1: cheaptini di tradziri = nmuzi, axit {ro: merit, demnitate, orgoliu} {fr: mrite, cheaptini di discceari, di scrminari (lna); 2: cheaptinili-a dignit, orgueuil} {en: merit, dignity, pride, arrogance} cucotlui = un parti crnoas tsi u-ari cucotlu tu partea di nsus cheai/cheae (ch-i) sf vedz tu cljai vedz tu cljai a caplui (di-arad aroshi sh-cu dints ca un cheaptini); creastacheali1/cheale (ch-li) sf chelj (chlj) luguria cu cari easti a cucotlui, cres, giufc) {ro: pieptene} {fr: peigne, carde} nvilit truplu-a omlui (a prvdzlor, etc.); luguria tsi-acoapir {en: comb, card} ex: cheaptini di fildish; cheaptin-ti cu truplu-a unei pravd i agru-prici (cu ln, cu per i fr per) cheaptini di os; nu-nj dai cheaptinli?; s-trdzem tu cheaptsnj argsit sh-purtat ca stranj (ghun) ic arcat mpadi n cas ca (scamnul di la-arzboi); am intrat tu cheaptsnj (mi-actsai sun chilimi; (expr: 1: hiu cheali sh-oasi = hiu ahntu slab c-nj dizmeastic lna); di cheaptsnj ma s-plndzi un alt si ved mash chealea sh-oasili; 2: shtiu tsi-nj poati chealea = cheptini/cheptine (chp-ti-ni) sm cheptsnj (chp-tsnj) shtiu tsi pot (hiu acshu) s-fac; 3: cts paradz nj fatsi chealea = (un cu cheaptini) chiptinici (chip-ti-nc) sn chiptict ahrzescu; ct fatsi a mea pustavi; 4: u-am chealea groas nici/chiptinice (chip-ti-n-ci) cheaptini njic {ro: pieptene = pot s-aravdu multi shi nu chicusescu tri tuti atseali (nu mi mic} {fr: petite peigne} {en: little comb} chiptinar (chip-timeal tuti) tsi-nj si dzc i tsi-nj si fac; 5: lj-umflu (umplu) nr) sm chiptinari (chip-ti-nr) atsel tsi fatsi i vindi chealea = l bat multu, lj dau un shcop tra si sh-lu-aduc cheaptsnj; atsel tsi cheaptin (discaci, dizmeastic) hirili di aminti tut bana, lj-umflu smarlu, etc.; 6: lj bag truplu tu ln {ro: pieptnar} {fr: peigneur, cardeur} {en: comb, cheali = ahntu greu fu btut c-lj bag pristi arnjli-a truplui carder} cheaptin (chp-tin) (mi) vb I chiptinai (chip-tiun cheali scoas di la un oai i njel proapit tljat (adeti di-aoa n), chiptinam (chip-ti-nm), chiptinat (chip-ti-n-t), sh-un chiro tra s-agiut la vindicarea-a arnjlor); 7: va-nj dau chiptinari/chiptinare (chip-ti-n-ri) trec cu cheaptinili prit per chealea-a preftului = va s-mor; 8: lj-aduc chealea (a pravdtra s-lu-adun shi s-lu ndreg; dau cu cheaptsnjlji tra sljei) = lj-aduc chealea ca semnu c pravda ari moart; 9: nu lu dizmeastic hirili di ln {ro: (se) pieptna} {fr: (se) peigner} ncapi chealea = nu lu ncapi chealea di fudul tsi easti, s-cm- {en: comb} ex: prindi s-ti cheaptsnj (s-ts ndredz perlu); mi ruseashti multu; 10: nj-vindu sh-chealea di pri mini = fac tut chiptinai ninti ca s-mi duc la bisearic; ma chiptina nveastatsi pot tra s-am tsiva, s-nj pltescu borgea; mi fac curbani tr atsea noaua chiptinat (chip-ti-nt) adg chiptinat (chip-ticariva tra s-lu-agiut, cu tut tsi am sh-cu tut tsi pot; 11: nj-vindu n-t), chiptinats (chip-ti-nts), chiptinati/chiptinate (chip-tiscumpu chealea = mi-alumtu greu shi-lj fac mult znjii a dush- n-ti) tsi sh-ari tricut cheaptinili prit per tra s-lu ndreag manlui, cu tuti c shtiu c nu va s-pot s-amintu; 12: vai sh{ro: pieptnat} {fr: peign} {en: combed} chiptinari/chipamar di chealea-a lui = va trag multi, va trag nitraptili; 13: tinare (chip-ti-n-ri) sf chiptinri (chip-ti-nr) atsea tsi smash chealea-a mea shtii = mash mini shtiu cti am trapt; 14: fatsi cndu cariva s-cheaptin {ro: aciunea de a (se) tsn la chealea-a mea = tsn multu la bana-a mea; 15: ljau sh- pieptna; pieptnare} {fr: action de (se) peigner} {en: action chealea di pri el = lj ljau tut tsi ari, nu lj-alas tsiva) {ro: piele} of combing} nichiptinat (ni-chip-ti-nt) adg nichiptinat {fr: peau} {en: skin} ex: s-trapsi tu fearic si-sh scoat chealea; (ni-chip-ti-n-t), nichiptinats (ni-chip-ti-nts), nichiptinaaprindi un per di cprina di cheali; lj-adr truplu leshi, tr tu ti/nichiptinate (ni-chip-ti-n-ti) tsi nu sh-ari tricut cheaptinili cheali (expr: aht vinit eara di bteari c lipsea s-lj si bag prit per tra s-lu cheaptin; tsi nu easti chiptinat {ro: pristi arnj cheali bilit atumtsea di la un njel i oai); l-adutsea nepieptnat} {fr: qui nest pas peign} {en: uncombed} cheljli vlmlu (expr: li-adutsea cheljli la domnu, ca semnu c nichiptinari/nichiptinare (ni-chip-ti-n-ri) sf nichiptinri (niprvdzli murir) chilic (chi-l-c) sf chilitsi/chilitse (chi-lchip-ti-nr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu s-cheaptin {ro: tsi) cheali njic; chilimi njic di cheali {ro: pieli} {fr: petite aciunea de a nu (se) pieptna; nepieptnare} {fr: action de peau, petit tapis} {en: little skin} chiflreau (chi-f-l-re- ne pas (se) peigner} {en: action of not combing} chiptin) sf chiflrei (chi-f-l-r) chealea di la cap {ro: pielea tur (chip-ti-n-t-r) sf chiptinturi (chip-ti-n-tr) soea cu de la cap} {fr: la peau autour de la tte} {en: head skin} cari easti ndreptu (adunat) perlu; atsea tsi-armni (hiri, cuprii) cheali2/cheale (ch-li) sf chelj (chlj) sac njic (un soi di dup chiptinari; chiptinari {ro: pieptntur, coafur} {fr: pung i tastru) faptu di cheali di prvdz (oai, capr, etc.) tu coiffure} {en: coiffure, combings} ex: nvitsai n chiptintur cari s-poart, di-adar, lapti acru (cash, umtu, ap, etc.); mushat chilits, chilits, tvrceac, trvash, trvaci, vurg, zbrnic, cheaptinili-a cucotlui vedz tu cheaptini foali, fuljin, vtlah, utri, utur {ro: burduel de piele} {fr: cheardiri/cheardire (chr-di-ri) sf vedz tu cher outre, bouc} {en: skin bag} ex: lo chealea (tvrceaclu) cu cheari*/cheare, n cheari, n cheare (n che-ri) adv scriari lapti acru; chealea (vurga) mplin di lapti gros; umtul va neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ncheari bgari tu cheali (tvrceac, vurg) chilits (chi-l-ts) sf cheari1/cheare (ch-ri) sf cheruri (ch-rur) loc tsi nu easti chilits (chi-l-ts) (un cu cheali2) ex: sh-lo n chilits cu vroar vidzut di soari; (expr: chearea-a ocljului = lngoari ap chilits (chi-lts) sn chilits (chi-lts) (un cu cheali2) tsi ntunic ocljilj, un peaji tsi s-ashtearni ca un pirdei ex: purta un chilits di cash scutidoas n fatsa ocljului sh-cari, fr inhirisi, poati s-duc la cheandz (chn-dz) sf vedz tu cheanits urghiri; tear) {ro: loc nensorit} {fr: endroit (lieu) qui nest cheanits (ch-ni-ts) sf fr pl soi di earb tsi creashti multi jamais expos au soleil, qui nest jamais ensoleill} {en: place ori deadun cu grnlu shi fatsi simintsi njits shi li (cari, cndu never seen by the sun} ex: cas tu cheari (iu nu intr soarili); suntu mtsinati deadun cu grnlu lj da un gustu anustu); pduri tu cheari (tsi nu u veadi soarili); cliv dit cheari sh-din cheants, cheandz, gongal, gongul, congul, tciuni {ro: surin; diparti prit cheruri (locuri fr soari); s-alag n cheruri neghin} {fr: ivraie, nielle des bls} {en: cockle} ex: s-aleapsi sh-prit surin; chearea (teara) a ocljului mi doari cheanitsa di grn cheants (chn-ts) sf fr pl (un cu cheari2/cheare (ch-ri) sf pl(?) atsea (pradz, lucri, tinjii, etc.) cheanits) cheandz (chn-dz) sf fr pl (un cu tsi nchirdseashti cariva; ncherdu, amintatic {ro: profit} {fr: cheanits) gain, profit} {en: profit, gain} ex: ts-am fapt izmeti ca rob, cu cheants (chn-ts) sf vedz tu cheanits tut chearea a mea (cu tut amintaticlu a meu); ea s-videm, cheaptin (chp-tin) (mi) vb I vedz tu cheaptini avem cheari (amintatic) i zrari? cheaptini/cheaptine (chp-ti-ni) sm cheaptsnj (chp-tsnj) chearsic (cher-sic) sm chearsits (cher-sits) pom tsi fatsi hlati (ca un ploaci suptsri di os, metal, plastic cu dints di- yimishi dultsi (galbini, crnoasi, dzmoasi sh-cu-un singur os un parti), fapt maxus tri disccearea-a hirilor di per din cap mari tu mesi) tsi sh-u-adutsi tu videari cu un cais ma mari; (cu cari perlu easti adunat shi faptu s-aspun ndreptu); hlati di hearhic, herhic, hearhir, herhir, hearhit, virucnjeu, virucheu, metal cu dints (tsi sh-u-adutsi cu ploacea di ma nsus) cu cari viruchi {ro: piersic} {fr: pcher} {en: peach-tree} chearsic

284

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(cher-si-c) sf chearsitsi/chearsitse (cher-si-tsi) yimisha hamuars chitrusit (chi-tru-st) adg chitrusit (chi-tru-s-t), fapt di pomlu chearsic; hearhic, herhic, hearhir, herhir, chitrusits (chi-tru-sts), chitrusiti/chitrusite (chi-tru-s-ti) tsi hearhit, virucnjau, virucheau, viruchi; fig: mdularlu (tsi s- ari armas ca cheatra (marmura, lemnul, etc. fr si s-min afl tu partea di nafoar, di nghios sh-dininti a truplui di dip); tsi s-ari nvrtushat shi fapt dur ca un cheatr; limnusit, muljari) tsi u-aleadzi di brbat (prit cari intr simintsa-a nmrmurisit, mrmurisit, mrmursit, mrmrisit {ro: mpiebrbatlui tu truplu a muljariljei tra si s-fac njitslji); pici, trit} {fr: ptrifi, durci} {en: petrified, hardened} chitrusichizd, herhic, hearhir, herhir, hearhit {ro: piersic, ri/chitrusire (chi-tru-s-ri) sf chitrusiri (chi-tru-sr) atsea tsi vagin} {fr: pche; vagin} {en: peach; vagina} s-fatsi cndu cariva i tsiva chitruseashti; limnusiri, nmrmuchearsic (cher-si-c) sf vedz tu chearsic risiri, mrmurisiri, mrmursiri, mrmrisiri {ro: aciunea de a cheatra-a calui vedz tu cheatr mpietri; mpietrire} {fr: action de (se) ptrifier, de durcir} cheatr (ch-tr) sf chetri (ch-tri) shi chetsr (ch-tsr) shi {en: action of petrifying, of hardening} chetsri (ch-tsr) shi chetsuri (ch-tsur) lucru tsi s-afl tu cheatr acr vedz tu cheatr loc shi nu s-aspardzi lishor c easti multu vrtos shi apa nu cheatr alb vedz tu cheatr poati s-intr tu el tra s-lu moalji; brtsiri, bizbilji, shcmb, cheatr di mirminti vedz tu cheatr scarp, shcarp, pishtireau, hlichi, hlits; (fig: 1: easti ca cheatr di moar vedz tu cheatr cheatra = easti vrtos, sntos ca cheatra; 2: sh-chetsr! = sh-cheatr miracuni vedz tu cheatr altu tsi; sh-altu tsi vrei!; sh-tsiva dip (zburri cndu nu vrei s- cheatr scump vedz tu cheatr dai i s-fats tsiva); expr: 3: aruc chetri = bag zizanji (ntspturi, chec (chc) adg invar (om) tsi s-blbeashti (scoati zboar i muzavirlchi, anghid, ngrnji, etc.); 4: mc chetsr = dzc cumts di zboar, tsi li dztsi ma multi ori cu-arada, c nu minciunj, minciunedz; 5: ca di cheatr = (i) tsi easti mash tu suntu ghini aduchiti di-atsel tsi li avdi); gngu, gngvets, (tsi easi mash dit) mintea-a omlui, calpu, minciunos; (ii) blbit, bblit, etc. {ro: blbit, gngav} {fr: bgue} {en: vrnoar, mash atumtsea cndu va mi fac cheatr; 6: canda li stammering} dzc la chetri zboarli, canda zburscu cu chetsrli = geaba checear (che-cr) sm checeari (che-cr) scriari zburscu c nu va si s-fac tsi dzc mini, zburscu mash ca s neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz chicear zburscu c vrnu nu mi avdi sh-nu mi-ascult, etc.; 7: fug sh- chechir (ch-chi-r) sf fr pl plant di grdin, cu lilici albi, va s-aruc cheatra dup mini = fug sh-nu va mi tornu vrncriscut tr simintsili arucutoasi tsi fatsi tu pstlj, ma njits, tsi oar; 8: nu-armni cheatr pristi cheatr = tuti suntu fapti padi, sh-u-aduc niheam cu-atseali di fisulj; madzri, arucutets, suntu-azvrnuiti, nu-armni dip tsiva dit-un lucru (cas, agru, bizelji, mdziriclji, afcu {ro: mazre} {fr: petits pois} {en: hoar, etc.); 9: cheatr n cas = feat nimrtat; 10: am un peas} cheatr pi inim (tu suflit) = am un mari cripari, hiu multu checi/chece (ch-ci) sf checi (chc) soi di capel cu cari omlu nvirnat; 11: nj-si lo cheatra di pi inim = isihsii, ascpai di sh-acoapir caplu; sucai, festi, fesi, cciul, etc. {ro: bonet, criparea tsi nj-u-aveam tu inim; 12: fug di-ascapir chetrili = beret de psl} {fr: bonnet, bret; couvre-chef aplati; espce fug multu-agonja, tra s-nu mi-acats cariva tsi mi-avin; 13: de calotte; petit bonnet en feutre que portent les Albanais} creap chetsrli di-arcoari = easti mult-arcoari; 14: cheatr {en: beret; flat hat; sort of skull-cap; headgear worn by alb; cheatr acr = stipsi; 15: cheatra-a calui = cheatr Albanians} ex: keci (sucai) lai n cap purta; sh-acumpr n vinit; 15: cheatr miracuni = cheatr cu cari si sturyisescu checi (cciul) ca s-nu lj-artseasc caplu chicear (chi-cr) cutsutili; 16: cheatr di moar = aroat mari di cheatr cu cari sm chiceari (chi-cr) un tsi fatsi ic vindi checi {ro: s-matsin grnili la moar; 17: cheatr di mirminti = ploaci; vnztor de checi} {fr: marchand de checi} {en: checi 18: cheatr scump = chetsr njits scoasi dit loc (tsi suntu ca- seller} chicirii/chicirie (chi-ci-r-i) sf chicirii (chi-ci-r) ageamea di multi hromi) cari suntu lucrati di masturi giuvairducheani iu s-fac i vindu checi {ro: prvlie de checi} {fr: geadz shi ufilisiti la adrarea giuvaricadzlor) {ro: piatr} {fr: magazin de checi} {en: checi store} cuc2 (cc) sm pierre} {en: stone} ex: cheatra arucutoas, vlag nu-acats; n cuts (cts) (un cu checi) cuc (c-c) sf cutsi/cutse (ccheatr di pumoar; leamni sh-chetsr; chetsrli li-ardpsea; tsi) (un cu checi) moasha nu-avea ni feat, ni chetsr (fig: tsiva dip); hiu sigur c checirii/checirie (che-ci-r-i) sf checirii (che-ci-r) scriari mts chetsr (expr: c dzts minciunj); va yin ca di cheatr neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz chicirii (expr: nu va yin vroar); canda li dzsi la chetri amirlu chedic (ch-di-c) sf vedz tu cheadic zboarli (expr: geaba zbur amirlu); o, loyiotat, ca di cheatr chedin (ch-din) sn vedz tu cheadin (calpu, minciunos); s-ljau calea nclo, shi s-aruc cheatra dup chefal (che-fl) sm chefalj (che-flj) num tsi s-da la ma mini (shi nu va mi tornu); hilji sh-chetri! (fig: hilji sh-altu tsi; multi turlii di pescu di-amari, cu partea di nsus a caplui mari sh-altu tsi vrei!) chitritseau (chi-tri-tse-) sf sh-plciutat (plisat), cari s-afl arspndit pristi tut tu lumi; chitritseali/chitritseale (chi-trit-se-li) cheatr njic; bel, sirtar {ro: chefal} {fr: muge, mulet, ombre de mer (poisson)} gurgulj, shombur, shombur {ro: pietricic} {fr: petite pierre, {en: mullet, umber} caillou} {en: small stone, pebble} ex: chitritsealili-a arului chefi/chefe (ch-fi) sf chehi (chh) starea sufliteasc (bun chitrish chi-trsh) sn chitrishuri (chi-tri-shr) multimi di ma multu) tu cari s-afl omlu; cum s-aducheashti omlu cndu chetri sh-chitritseali adunati tu idyiul loc (munti, mardzini dieasti tu bunili; atsea tsi-aduchim tu suflit cndu n si fatsi amari, vali di-aruri, etc.) {ro: pietri} {fr: gravier} {en: gustul i sivdaea; buni, cheif {ro: chef, plcere} {fr: dispogravel} ex: scntealji scoati din chitrish chitros (chi-trs) sition, bonne disposition, bonne humeur, aise, plaisir} {en: adg chitroas (chi-tro-s), chitrosh (chi-trsh), chitroasi/chi- disposition, good humour, high spirits, pleasure} ex: cum u-ai troase (chi-tro-si) (loc, arp, creac, mardzini di-amari, di- chefea adz?; earam trei inshi sh-tuts cu chefi (tu bunili); tuti aru, etc.) tsi easti mplin di chetri sh-chitritseali {ro: pietros} chehili (mirchili) lji li ftsea cheif (ch-f) sf chei{fr: pierreux} {en: stony, gravelly} ex: creacurli chitroasi fi/cheife (ch-fi) (un cu chefi) ex: tra s-lj fac cheifa (mplini di chetri); arungurli chitroasi chitrar (chi-trr) sm (chefea) chitrari (chi-trr) omlu tsi talji sh-lucreadz cheatra {ro: cheif (ch-f) sf vedz tu chefi pietrar} {fr: tailleur de pierres} {en: stone cutter} chitruses- chel (chl) adg vedz tu chilesh cu (chi-tru-ss-cu) (mi) vb IV chitrusii (chi-tru-s), chitruseam chelc (chl-c) sf vedz tu chelchi (chi-tru-sem), chitrusit (chi-tru-s-t), chitrusiri/chitrusire chelchi/chelche (chl-chi) sf cheltsi (chl-tsi) 1: luyurii (chi-tru-s-ri) mi fac (armn) ca un cheatr (corcan ca lem- (geami) prit cari s-veadi sh-cu cari s-adar putiri (geamea di la nul, marmura sh-nu mi min dip); mi fac dur (scliro, sntos) firidz, matuyeali ti oclji, shishi, etc.); 2: un soi di vas faptu ca cheatra; limnusescu, nmrmurisescu, mrmurisescu, mr- maxus tr beari ap (yin, archii, etc.) prit cari s-veadi tsi s-afl mursescu, mrmrisescu {ro: mpietri} {fr: (se) ptrifier, nuntru (di-arad, ma nu totna); chelc, chelcu, chelci, yilii, durcir} {en: petrify, harden} ex: pri budz s-chitrusi un plosc, putir, putiri, cup, scaf, cufii, arucucotir, arcucotir,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

285

rucucotir; 3: vas njic di lemnu (cheali, metal, etc.) stronghil shi fac (di iu si sh-fac) aestu lucru; loclu iu s-adun cariva si sta plciutat tu cari s-tsni biutur shi s-poart multi ori di mesi ca acas (s-dizvurseasc, s-doarm) {ro: centru, sediu, spindzurat di curau; plosc, ploasc, cof, cov, cini {ro: stabilitate, reziden} {fr: centre, sige, stabilit, rsidence} sticl; pahar, plosc} {fr: verre, verre boire, bouteille, {en: center, headquarters, stability} ex: clugrlji alag loc di gourde} {en: glass; glass for drinking, flask (of brandy, etc.), loc, nu acats chendr (loc iu si sta, iu s-acats ardtsin) gourd, canteen} ex: scamnu di chelchi (yilii, geami); chelchi cheptar (chep-tr) sn vedz tu cheptu1 (putiri, plosc) di archii chelc (chl-c) sf cheltsi (chl- cheptini/cheptine (chp-ti-ni) sm vedz tu cheaptini tsi) (un cu chelchi) chelcu (chl-cu) sn cheltsi (chl-tsi) cheptu1 (chp-tu) sn chepturi (chp-tur) partea din fats shi (un cu chelchi) chelci/chelce (chl-ci) sf cheltsi (chlnsus a omlui (namisa di doauli bratsi sh-di la gushi pn la tsi) (un cu chelchi) ex: lo chelcea (putirea) cu ap pntic); sin, tsts; (fig: 1: di pi cheptu = tsi sudzi ninga; expr: chelci/chelce (chl-ci) sf vedz tu chelchi 2: dau cheptu cu = andmtsescu, astalj; 3: tsn cheptu = chelcu (chl-cu) sn vedz tu chelchi vstxescu, dnsescu tu-alumt; 4: dau n cheptu = giur s-nj chelesh (che-lsh) adg vedz tu chilesh ljau ahtea, s-lj-u pltescu) {ro: piept, sn} {fr: poitrine, sein} cheli/chele (ch-li) sf pl(?) hlati cu cari pots s-li vedz di{en: chest, breast, bosom} ex: la cheptu (sin) si-l strindzi; a lui aproapea, lucri tsi suntu multu diparti; dulbii, yilii {ro: ochean, cheptu, n curii;) un lup; featili di pi cheptu (tsi sug ninga, di binoclu} {fr: longue vue, lunette dapproche, binocle} {en: tsts); ari un njic di cheptu (di sin, tsi sudzi ninga); tsnu field-glass, binoculars} cheptu (expr: dnsi, vstxii); nu s-tsni cheptu (nu l u pots, chelindru (ch-lin-dru) sn vedz tu chelindu nu pots s-dnseshti tu-alumt) cu armnjlji; chepturli a lor, chelindu (ch-lin-du) sn chelindi/chelinde (ch-lin-di) forma acupiriti cu asimi, anyilicea di diparti la soari; cheptul: mash (bicimea) tsi u-ari un lucru mari i njic tsi sh-u-adutsi cu (1) un yeamndzi, mash asimi chiptos (chip-ts) adg chiptoas talar ndreptu tsi li-ari dauli fts isea ic (2) un top; (chip-to-s), chiptosh (chip-tsh), chiptoasi/chiptoase (chipchelindru, ghelindu {ro: cilindru, sfer} {fr: cylindre, sphre} to-si) cu cheptul largu {ro: pieptos} {fr: qui a une large {en: cylinder, sphere} chelindru (ch-lin-dru) sn (un cu poitrine} {en: with a large chest} ex: cal chiptos (cu cheptul chelindu) chilindescu (chi-lin-ds-cu) (mi) vb IV chilindii largu) sh-cu caplu njic chiptar (chip-tr) sn chip(chi-lin-d), chilindeam (chi-lin-dem), chilindit (chi-lin-dtari/chiptare (chip-t-ri) geachet fr mnits; cheptar, cheptu t), chilindiri/chilindire (chi-lin-d-ri) tornu di-un parti sh{ro: vest} {fr: pourpoint, veste sans manches; morceau de di-alant; min un lucru arucutindalui shi turnndalui ca aroata; toile blanche que les femmes portent sur leur poitrine} {en: ghilindescu, arucutescu, arcutescu, antvlescu, andvlescu, vest} cheptar (chep-tr) sn cheptari/cheptare (chep-t-ri) cutuvulescu, cutvlescu, cutuvlescu, ntvlescu, tvlescu, (un cu chiptar) cheptu2 (chp-tu) sn chepturi (chp-tur) anduchilescu {ro: rostogoli} {fr: (faire) rouler} {en: roll, turn (un cu chiptar) ex: grmusteanili poart sh-cheptu (chiptar, over and over} chilindit (chi-lin-dt) adg chilindit (chi-lingeachet fr mnits) d-t), chilindits (chi-lin-dts), chilinditi/chilindite (chi-lin-dcheptu2 (chp-tu) sn vedz tu cheptu1 ti) tsi s-ari turnat di-un parti sh-di-alant; tsi s-ari minat cher (chr) (mi) vb IV shi II chirii (chi-r) shi chirui (chi-r), arucutinda-si shi turnnda-si ca aroata; ghilindit, arucutit, chiream (chi-rem), chirit (chi-r-t) shi chirut (chi-r-t), arcutit, antvlit, andvlit, cutuvulit, cutvlit, cutuvlit, chiriri/chirire (chi-r-ri) shi chireari/chireare (chi-re-ri) cherntvlit, tvlit, anduchilit {ro: rostogolit} {fr: roul} {en: du, scherdu; 1: (om, prici, pravd) mor, ncljid ocljilj, mi duc, rolled, turned over and over} chilindiri/chilindire (chi-lincipusescu, mi fac afan, lu vatm, lu moe, etc.; (earb, lludz, d-ri) sf chilindiri (chi-lin-dr) atsea tsi s-fatsi cndu sgrni) mrnghisescu, vshtidzscu, usuc, mor, etc.; 2: nu chilindiseashti cariva; ghilindiri, arucutiri, arcutiri, antvliri, shtiu ctr iu lu-alsai (l-bgai, armasi) un lucru sh-ctr iu sandvliri, cutuvuliri, cutvliri, cutuvliri, ntvliri, tvliri, caftu tra s-lu aflu npoi; nji s-ari loat un lucru (cu shtirea i anduchiliri {ro: aciunea de a (se) rostogoli; rostogolire} {fr: fr shtirea-a mea) sh-va s-armn trninti fr el; 3: nu mata action de (faire) rouler} {en: action of rolling, of turning over shtiu ctr iu mi aflu sh-ctr iu lipseashti s-mi duc tra s-mi and over} tornu pri-un cali tsi u cunoscu; mi disprtsi di pareea cu cari chem (chm) (mi) vb I chimai (chi-m), chimam (chi-mm), earam deadun shi nu shtiu cum s-fac tra s-mi duc npoi cu ea; chimat (chi-m-t), chimari/chimare (chi-m-ri) scriari (mi) dzgdescu, (mi) zgdescu; 4: glrescu di minti, cicrneaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz cljem dsescu, cihtisescu, etc. {ro: pieri; pierde; rtci; dispare} {fr: chenats (che-nts) sn pl(?) ghiurdani tsi muljerli u poart prir; perdre; s-garer; disparatre} {en: perish; lose; lose pri cap; ghiurdani, bair {ro: salb purtat pe cap} {fr: collier ones way; disappear} ex: armnlu nu cheari (nu s-fatsi afan, port sur la tte} {en: head necklace} nu cipuseashti); ninga cu-atseali tsyi ti cheri (ts cheri chendhim (chn-dhi-m) sf chindhimati/chindhimate (chinchirolu, ti njiri, ts treatsi oara)? va s-plndzem ditru hicat laili dh-ma-ti) un cu chendim turmi tsi chirim (n si dusir, n murir); tra s-l chear torlu chendic (chn-dic) sn chenditsi/chenditse (chn-di-tsi) ln (tra s-nu li mata shtib ct iu s-dusir); tu pduri chirur calea di-arad, tsi-alicheashti, ascur sh-cu perlu shcurtu; chiondic, (s-dzgdir, nu shtiu ct iu s-afl sh-cum s-fac tra si s-duc ln {ro: ln ordinar} {fr: laine poils court, rude et diznou pri calea cunuscut); shi-sh chiru (nu shtii iu-lj si poisse, gluante; laine ordinaire quon ne peut pas carder dusir, i cari lj li lo) mulili; chiru bana ditru ns (muri); iu savec les mains} {en: ordinary wool} chiondic (chn-dic) murearim, iu s-chirearim (s-n ftsearim afanj); va-lj chear sn chionditsi/chionditse (chn-di-tsi) (un cu chendic) ex: (va-l vatm) turtsilj sh-arbineshlji chirut (chi-rt) adg lna s-featsi chiondic (ca ln tsi-alicheashti) chindicos chirut (chi-r-t), chiruts (chi-rts), chiruti/chirute (chi-r-ti) (chin-di-cs) adg chindicoas (chin-di-co-s), chindicosh tsi ari moart; (lucru) tsi lu-am bgat iuva (tsi-nj s-ari loat) (chin-di-csh), chindicoasi/chindicoase (chin-di-co-si) tsi sh-am agrshit (nu shtiu) iu s-mata afl; chirdut, schirdut, easti unsuros shi alicheashti ca chendiclu {ro: (soios) ca lna cipusit, faptu cipi (afan); mrnghisit, vshtidzt, uscat; dzordinar} {fr: (gluant) comme la laine ordinaire} {en: gdit, zgdit; glar, glrit di minti, zurlu di minti, cicrdsit, (greasy, sticky) like the ordinary wool} ex: percea chindicoas cihtisit, cirtshit, etc.; 5: (ca adv) = geaba, ncot {ro: pierit; (murdar, ncrshiljat sh-tsi-alichea ca chendiclu); uvreu cu pierdut; rtcit; disprut, ruinat; dezorientat, nnebunit, barba chindicoas vanitos, etc.} {fr: pri; perdu; gar; disparu; ruin, qui a chendim (chn-di-m) sf vedz tu chindisescu prouv une perte; dsorient, qui a perdu la tte, hagard, chendr (chn-dr) sf vedz tu chentru frivole, niais, vain, etc.} {en: perished; lost; who has lost his chentru (chn-tru) sn chentri (chn-tri) loclu tsi s-afl tu idyea way; disappeared; ruined; confused, disoriented, dumbdiprtari dit un mardzini tu-alant a unui lucru; chendr, mesi founded, vain, etc.} ex: lucru di chirut (di om glar, cicrdsit); {ro: centru} {fr: centre} {en: center} chendr (chn-dr) sf nveats chirute (glare) cum s-fatsi; li-ari chiruti (li-ari alsat pl(?) loclu iu s-adun lumea ligat di idyiul lucru tra s-sh iuva sh-nu mata shtii iu suntu; ic ari glrit, ari cihtisit); itsi

286

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

featsi, fu chirut (ncot, c s-featsi cipi); cti s-dztsem, suntu soleil couchant; dsert, labandon, abme} {en: setting sun, chiruti (ncot); pri chiruti (geaba) suntu tuti; chirut prmtii deserted, wilderness, chasm, abyss} ex: tru apreas sh-tru (expr: tivichel, hazo, glar) chirit (chi-rt) adg chirit (chi-r- chirit (ascpitat); ditu-chirit (ascpitat) yin shi ditut), chirits (chi-rts), chiriti/chirite (chi-r-ti) (un cu chirut) apreas; gri ca din chirit (irnjii); lj dutsi tu chis sh-tru chiriri/chirire (chi-r-ri) sf chiriri (chi-rr) atsea tsi s-fatsi chirit-a a etljei (haua-a lumiljei, a etljei); s-cilistisim trucndu cariva s-cheari i cheari tsiva; cipusiri, mrnghisiri, aest chirit (hau, grimur, arp) vshtidzri, uscari; chirdeari, schirdeari, dzgdiri, zgdiri; cher1 (ch-r) sf cheri (ch-ri) un soi di amaxi trapt di chiriciuni, chirciuni, chirdciuni; zrari, znjii {ro: aciunea de prvdz (calj, boi) cu cari huryeatslji poart lucri, biricheti, a pieri; de a pierde; de a rtci; de a dispare; pierire; etc.; car, amaxi {ro: car} {fr: char, chariot} {en: charriot, oxpierdere; rtcire; dispariie, ruin, moarte} {fr: action de cart} ex: bgar tu-un cher; pn Sufii agiumsir cu chera; prir; de perdre; de s-garer; de disparatre; perte, dommage, pn s-nu u-aundzi, chera nu njardzi chiragi (chi-ra-g) sm disparition, ruine, mort} {en: action of perishing; of losing; of chirageadz (chi-ra-gdz) atsel tsi poart crts i lucri (cu losing ones way; of disappearing; loss, damage, disappeachera, amaxea, caljlji, mulrli, etc.) di la un om la altu, dit un rance, ruin, death} ex: chiriri-ashteapt un popul chireacrat tu altu; atsel tsi poart lucri cu caljlji (mulrli, etc.( tu-un ri/chireare (chi-re-ri) sf chireri (chi-rr) (un cu chiriri) crvani; chirgi, crvnar, crvuchir {ro: chirigiu, cru} {fr: cherdu (chr-du) (mi) vb III shi II chirdui (chir-d), charretier, muletier} {en: waggoner, carrier} ex: easti chirdeam (chir-dem), chirdut (chir-d-t), cheardiri/chear- chiragilu-a nostru; chiragilu nj-adusi n carti di la tat-nju dire (chr-di-ri) shi chirdeari/chirdeare (chir-de-ri) (un cu chirgi (chi-r-g) sm chirgeadz (chi-r-gdz) (un cu cher) ex: shi-nj mi chirdui tu yisi; sh-u chirdu mintea (glri); chiragi) ex: vinjir cu chirgeadzlji chiragiu (chi-ra-g) sm s-nu cherdzi calea (s-nu dzgdeshti; oarfnlu pistipsea cu- chiragii (chi-ra-g) (un cu chiragi) ex: chiragiilji discrcar aest s-lu cheard (s-lu vatm) chirdut (chir-dt) adg chir- dendzili cu prmtii chiragi-bash (chi-r-g-bash) sm pl(?) dut (chir-d-t), chirduts (chir-dts), chirduti/chirdute (chir- ma mari (cap, cpii) pristi chirageadz {ro: chirigiu-ef} {fr: d-ti) (un cu chirut) ex: shidea cu ocljilj chirduts (cihtisits) chef des muletiers} {en: head carrier} ex: agiumsi s-hib cheardiri/cheardire (chr-di-ri) sf cheardiri (chr-dir) chiragi-bash (cap di chirageadz) chiragilchi/chiragilche (un cu chiriri) ex: tut cheardirea (znjia) tsi featsish chir(chi-ra-gi-l-chi) sf chiragilchi (chi-ra-gi-lch) lucrul tsi-l deari/chirdeare (chir-de-ri) sf chirderi (chir-dr) (un cu (tehnea tsi u) fatsi chiragilu {ro: cruie} {fr: profession de chiriri) ex: vrei chirdearea-nj (afnsirea-nj)? scherdu chiragi} {en: profession of a chiragi} ex: treatsi ghini cu (schr-du) (mi) vb III shi II schirdui (schir-d), schirdeam chiragilchea (cu lucrul di chiragi tsi-l fatsi) (schir-dem), schirdut (schir-d-t), scheardiri/scheardire cher2 (che-r) sf pl(?) lngoari tsi-l fatsi omlu s-sh chear (schr-di-ri) shi schirdeari/schirdeare (schir-de-ri) (un cu perlu (si s-fac calvu, chel) {ro: chelbe} {fr: teigne} {en: tinea, cher) ex: schirdui (chirui) calea; si schirdu (s-chiru) prit scalp disease} pduri; si schirdu (cihtsi, glri) di harau schirdut (schircher3 (che-r) sm cheradz (che-rdz) pradzlji (i altu tsiva) dt) adg schirdut (schir-d-t), schirduts (schir-dts), schir- tsi dau tra s-ufilisescu tr niscntu chiro un lucru di cari am duti/schirdute (schir-d-ti) (un cu chirut) scheardiananghi (cas, cal, amaxi, etc.); agoyi, nichi, chir, chirii {ro: ri/scheardire (schr-di-ri) sf scheardiri (schr-dir) (un cu chirie} {fr: loyer, location} {en: rent} chiriri) schirdeari/schirdeare (schir-de-ri) sf schirderi cherchinez (cher-chi-nz) sm vedz tu chirchinec1 (schir-dr) (un cu chiriri) chirciuni/chirciune (chi-rcherdu (chr-du) (mi) vb III shi II vedz tu cher c-ni) sf chirciunj (chi-r-cnj) atsea tsi pati omlu cndu cheremi (che-r-mi) sf pl(?) lucru dat di (ic loat di la) cariva cheari; atsea cu tsi armni omlu dup tsi cheari tsiva; moarti, cu vreari shi fr plat (ca semnu di uspitslji, ca agiutor, etc.); ftseari cipi (afan), afnsiri, cipusiri, stifusiri; chirdciuni, doar, pischesi, dar, harizm {ro: har, dar} {fr: grce, faveur} chiriciuni; chiriri, chireari, cheardiri, chirdeari, scheardiri, {en: grace, favor} ex: shi s-n aveglji cu cheremea (harea) a ta schirdeari, asperdiciuni; znjii, zrari, etc. {ro: pieire, pagub, corem (co-r-m) sf pl(?) (un cu cheremi) dispariie, ruin, moarte, etc.} {fr: perte, dommage, perdition, cheremlchi (che-rem-l-chi) sf cheremlchi (che-rem-lch) ruine, mort, etc.} {en: loss, damage, ruin, death, etc.} ex: shi (un cu cheremi) mults au chirciuni (znjii, moarti) chiriciuni/chiriciune cheremlchi (che-rem-l-chi) sf vedz tu cheremi (chi-ri-c-ni) sf chiriciunj (chi-ri-cnj) (un cu chirciuni) Chershar (Cher-shr) sm vedz tu Cirishar1 chirdciuni/chirdciune (chir-d-c-ni) sf chirdciunj chesati/chesate (ch-sa-ti? ic che-s-ti?) sf vedz tu chisati (chir-d-cnj) (un cu chirciuni) ex: vinji oara-a ches (ch-s) sf chesi/chese (ch-si) soi di sac njic di mn chirdciuniljei (chireariljei, moartiljei) chirtur (chir-t-r) (faptu di carti, cheali, pndz, etc.) tu cari omlu tsni (tra ssf chirturi (chir-tr) lucruri di njic simasii (tsi nu ts-aduc poart cu el) lucri njits (ca pradz, cljei, etc.); pung {ro: znjii, sh-atumtsea cndu li cheri); lucruri di njic tinjii tsi (shi pung} {fr: bourse, escarcelle} {en: purse, bag, pouch} ex: s-li cheri) nu ahrzescu multu; chiruti lucri; zboar goali; bagnj-li tuti tu-un ches (pung) mari; lja dit chesa-atsea brcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, cpachi, hbri, marea peturi chisali/chisale (chi-s-li) sf chislj (chi-slj) lprdii, lishintur, mandzali, palavr, plavr, papardeli, vas njic di yilii (crustal, furfriu) tu cari s-tsn dultsenjli, pufchi, bufchi, shahlamar, zacat, zctur, curcubeti hearti, glicolu, etc. {ro: chesea, borcan (de dulcea)} {fr: pot (de burlidz mbirati, mnits di tmbari, bishinj di cuc, coljacristal) pour les confitures} {en: jar for preserves, jam} ex: mbolja, etc. {ro: bagatel, fleac, prostie} {fr: bagatelle, vtille, avum patru chislj mplini di dultsenj babiole, sottise} {en: bagatelle, trifle, silliness} ex: zburshti cheschi (chs-chi) adv vedz tu cheshche chirturi (glrinj) chirtur (chi-r-t-r) sf chirturi (chi-rcheshche (chsh-che) adv ma s-eara ca; va s-eara poati ma tr) (un cu chirtur) chirit1 (chi-r-t) sf fr pl 1: ghini; cheshche {ro: de ar fi} {fr: il aurait mieux valu} {en: it chirearea (ascpitarea, apunearea) a soarilui cndu s-alas would be better if} ex: cheshche faptu (va s-eara ma ghini, seara; partea ctr cari ascapit (cheari) soarili; ascapit, poati, ca) s-nu earam; cheshche (va s-eara poati ma ghini) sascpitat, ascpitat, scapit, scapit, scpitat, scpitat; 2: loc hib ashi cheschi (chs-chi) adv (un cu cheshche) gol pri cari nu creashti tsiva (ic aproapea tsiva) di itia c da chetbii (che-t-b-i) sf vedz tu chitbii dip putsn ploai (multi ori acupirit mash cu-arin); cmpuri chetru (ch-tru) sm chetri (ch-tri) pulj di pduri cu un goali sh-iu nu bneadz mult dunjai; irnjii, urnjii, irnjiu, dintan sntoas tsi ciucuteashti pri coaja-a arburlor tra s-afl pustilii, pustiliu, erimii, pundii; 3: loc (dit munts) multuaclo bubulitslji (insecti) cu cari s-hrneashti; ciucutoari, arpos shi ahndos tsi s-dipuni multu greu sh-cu mari piriclju ciuctoari, ciplitoari, carabeu {ro: ciocnitoare} {fr: picvert, di cdeari sh-di moarti; hau, hu, hau, areapit, areapid, arepit,(grand) pic (noir)} {en: woodpecker} grem, gremur, greb, greblu, grimur, grimelj, rp, arp {ro: chetru-bobuli (ch-tru-b-bu-li) sf pl yimishili-a giuneapiniapus, apus de soare, pustiu, abis} {fr: tombe du jour, ponant, lui {ro: fructele de ienupr} {fr: fruits du genvrier} {en:

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

287

juniper fruits} mplitit ca un i dau coadi tsi spindzur; cusits, coad, chets (chts) sm pl(?) cartea cari, tu-agioclu di crts, ari di- pltnits, pultnits, plitenc, cuseau {ro: cosi} {fr: tresse} arad tinjia-atsea ma marea (ic ari dauli tinjii: 1 shi di 11); {en: braid} ex: am n perci sh-chic (cusits) as, has, mon, monts {ro: as} {fr: as} {en: ace} chicsescu (chi-c-ss-cu) (mi) vb vedz tu achicsescu chiameti/chiamete (chi-a-m-ti) sf chiamets (chi-a-mts) chicsiri/chicsire (chi-c-s-ri) sf vedz tu achicsescu ploai mult tsi fatsi arurli si s-vears shi s-neac locurli di chicsit (chi-c-st) adg vedz tu achicsescu deavrliga; furtun cu ploai i neau mult shi zurlu-vimtu tsi chictur (ch-c-t-r) sf vedz tu chicut1 bati sh-aurl; furtun, sindilii, tufani, turin, nturinari, azvimchicear (chi-cr) sm vedz tu checi turari, cataclizmo; (fig: chiameti = atsea tsi pati un tsi easti chicer (ch-ce-r) sf chiceri/chicere (ch-ce-ri) crciliulu di la aplucusit di multi znjii, cripri shi taxirts) {ro: nenorocire un cas (citii), un pom, etc. {ro: vrf} {fr: sommet, fate} {en: mare; furtun, potop} {fr: grande malheur, grande perte; top (house, tree)} orage, tempte, dluge} {en: calamity; storm, flood, chi-chi-chi! (chi-chi-ch) inter vedz tu ccredz1 hurricane} ex: nu-lj cunoshti chiametea; pn tu chiameti; n chichir-michir (ch-chir-m-chir) sf invar un plant cu lilici furtun s-u trub amarea, si s-fac chiameti; nu lja cali tugalbini tsi yini dit Amirichii, criscut tr yimishili-a ljei (ca ahtari chiameti (furtun); deadi n ploai sh-n chiameti; dau i trei aluni ncljisi tu-un coaji) tsi crescu ngrupati tu loc chiametea si s-fac; chiameti si ftsea shi s-mc hearti, fripti i fapti untulemnu {ro: alun americhibapci (chi-bap-c) sm vedz tu chibapi can} {fr: cacahoute} {en: peanut} chibapciu (chi-bap-c) sm chibapcii(?) (chi-bap-c) scriari chicior (chi-cr) sn vedz tu cicior neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz chibapci chicirii/chicirie (chi-ci-r-i) sf vedz tu checi chibapi/chibape (chi-b-pi) sf chibchi (chi-bch) carni chicl (ch-cl) sf chicli/chicle (ch-cli) atsea tsi fatsi un bgat pi sul sh-fript pri foc; suglim, friptalj; cucureci, giuctor tsi s-anvrteashti deavrliga di el insush (multuarumani, cucuruz, etc. {ro: chebap, friptur fcut pe sul} agonja sh-dip ca un sfurl), di-arad pi mitca-a unui singur {fr: rti la brochette} {en: meat barbecued on a spit} ex: cicior (ctivroar, pri gljats pi mitca di la dauli cicioari); featsim un njel chibapi chibapci (chi-bap-c) sm furl {ro: piruet} {fr: pirouette} {en: pirouette} chibapceadz (chi-bap-cadz) atsel tsi fatsi sh-vindi chibapi chicur (ch-cur) vb I vedz tu chicut1 {ro: vnztor de chebap} {fr: vendeur de viande rtie la chicurari/chicurare (chi-cu-r-ri) sf adg vedz tu chicut1 broche} {en: seller of meat barbecued on a spit} ex: n chicurat (chi-cu-rt) adg vedz tu chicut1 filipsim la un chibapci chicuredz (chi-cu-rdz) vb I vedz tu chicut1 chibar (chi-br) sm, sf, adg chibar (chi-b-r), chibari (chi- chicusescu1 (chi-cu-ss-cu) vb IV chicusii (chi-cu-s), br), chibari/chibare (chi-b-ri) (un om) tsi s-veadi dit chicuseam (chi-cu-sem), chicusit (chi-cu-s-t), chicusipurtarea-a lui c easti multu aleptu (tinjisit, tighiusit, cu ri/chicusire (chi-cu-s-ri) lj-portu inati a unui c-nj fatsi un ihtibari, di mari vereau, nmuzi, etc.) {ro: distins, nobil} {fr: lucru tsi nu mi-arseashti (shi nu para voi s-lu mata ved i s-lji noble, personne distingue} {en: noble, distinguished person} mata zburscu); nj-u va un c-lj fac un lucru tsi nu luex: armnjlji suntu chibari (multu-alepts, tinjisits) chibarcu arseashti; cchiusescu, ahuljisescu, huljisescu, crtescu, nj(chi-br-cu) adg chibarc (chi-br-c), chibartsi (chi-br-tsi), chic, hulusescu, nirescu, nrescu, nrescu {ro: supra} {fr: chibartsi/chibartse (chi-br-tsi) tsi easti multu aleptu (tinjisit, (se) fcher, bouder} {en: be sulky, get sorry, make angry} ex: tighiusit, cu ihtibari, di mari vereau, nmuzi, etc.) {ro: distins, chicusi, nu vru tra s-yin chicusit1 (chi-cu-st) adg chicusit nobil} {fr: noble, distingu} {en: noble, distinguished} (chi-cu-s-t), chicusits (chi-cu-sts), chicusiti/chicusite (chichibreats (chi-b-re-ts) sf chibrets (chi-b-rts) atsea cu-s-ti) lj-am inati a unui (tr-atseali nivruti tsi nj-ari fapt); tsi fatsi pri om si s-aspun c easti chibar; tuti-atseali lucri nj-ari inati (tr-atseali nivruti tsi lj-am fapt); ahuljisit, huljisit, scumpi tsi lu-aspun omlu c easti avut; luxu {ro: lux} {fr: cchiusit, crtit, hulusit, nirit, nrit, nrit {ro: suprat} {fr: luxe} {en: luxury} chibreshti/chibreshte (chi-b-rsh-ti) fch, boud} {en: sorry, sulky, made angry} adv multu aleptu (tinjisit, tighiusit, cu ihtibari, di mari chicusiri1/chicusire (chi-cu-s-ri) sf chicusiri (chi-cu-sr) vereau, nmuzi, etc.); cu videarea sh-purtarea di om chibar; atsea tsi s-fatsi cndu un lj-u va a altui tr-atseali nivruti tsi lj-ari ca di chibar {ro: cu inut distins, nobil, luxoas} {fr: dune fapt; ahuljisiri, huljisiri, cchiusiri, crtiri, hulusiri, niriri, manire distingue, luxueusement} {en: with distinguished or nriri, nriri {ro: aciunea de a supra; suprare} {fr: action luxurious manners} ex: suci chibreshti (ca di chibari) mult de (se) fcher} {en: action of getting sorry or making angry} ligati, di cadnili-a lor lucrati chibari/chibare (chi-b-ri) adv chicusescu2 (chi-cu-ss-cu) (mi) vb IV chicusii (chi-cu-s), (un cu chibreshti) ex: armnjlji suntu chibari (multuchicuseam (chi-cu-sem), chicusit (chi-cu-s-t), chicusialepts, tinjisits) ri/chicusire (chi-cu-s-ri) ncarcu un lucru cu chicutli tsi cad; chibarcu (chi-br-cu) adg vedz tu chibar dmcusescu, chic, lichisescu, lvshescu, lvushescu, chibari/chibare (chi-b-ri) adv vedz tu chibar lirusescu, putusescu, mryescu, smryescu, murdripsescu chibreats (chi-b-re-ts) sf vedz tu chibar {ro: pta} {fr: tacher} {en: stain, spot} ex: s-mryi, s-chicusi chibreshti/chibreshte (chi-b-rsh-ti) adv vedz tu chibar tru ugeac chicusit2 (chi-cu-st) adg chicusit (chi-cu-s-t), chibrit (chi-brt) sn chibriti/chibrite (chi-br-ti) cumtici di chicusits (chi-cu-sts), chicusiti/chicusite (chi-cu-s-ti) tsi lemnu (di vr 3-4 cm. lung) cari ari la un capit un easti ncrcat di cdearea-a unljei chicut; dmcusit, lichisit, umfltur adrat di un lugurii tsi lja foc cndu s-freac di lvshit, lvushit, lirusit, putusit, mryit, smryit, murdripsit tsiva; shpirtu, spirtu, chibrit {ro: chibrit} {fr: allumette} {en: {ro: ptat} {fr: tach} {en: stained} chicusiri2/chicusire match} chibrit (chi-br-t) sf chibriti/chibrite (chi-br-ti) (chi-cu-s-ri) sf chicusiri (chi-cu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu (un cu chibrit) cad chicuti sh-un lucru s ncarc; dmcusiri, lichisiri, chibrit (chi-br-t) sf vedz tu chibrit lvshiri, lvushiri, lirusiri, putusiri, mryiri, smryiri, chibur (chi-br) sm, sf, adg chibur (chi-b-r), chiburi (chimurdripsiri {ro: aciunea de a pta; ptare} {fr: action de br), chiburi/chibure (chi-b-ri) om tsi easti multu avut {ro: (se) tacher} {en: action of staining} cheabur, om foarte bogat} {fr: richard, une trs riche chicusiri1/chicusire (chi-cu-s-ri) sf vedz tu chicusescu1 personne} {en: very wealthy man} chicusiri2/chicusire (chi-cu-s-ri) sf vedz tu chicusescu2 chic (chc) vb I vedz tu chicut1 chicusit1 (chi-cu-st) adg vedz tu chicusescu1 chicari/chicare (chi-c-ri) sf vedz tu chicut1 chicusit2 (chi-cu-st) adg vedz tu chicusescu2 chicat (chi-ct) adg vedz tu chicut1 chicutari1/chicutare (chi-cu-t-ri) sf vedz tu chicut1 chicazmo (chi-caz-m) sm vedz tu achicsescu chicutari2/chicutare (chi-cu-t-ri) sf vedz tu chicut2 chic1 (ch-c) sf vedz tu chicut1 chicutat1 (chi-cu-tt) adg vedz tu chicut1 chic2 (ch-c) sf chitsi/chitse (ch-tsi) perlu lungu a muljerlor, chicutat2 (chi-cu-tt) adg vedz tu chicut2

288

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

chicut1 (ch-cu-t) sf chicuti/chicute (ch-cu-ti) atsea parti staining; of putting; of grieving, of getting sorry)} pic2 (pc) (cumat) ma njic di ap (lichid) tsi poati s-cad singur; (mi) vb I picai (pi-c), picam (pi-cm), picat (pi-c-t), chic, chictur, pic, langut, loscut, staxeau, proscut; (expr: picari/picare (pi-c-ri) (un cu chic) ex: sula-a mea pic 1: mi-adar chicut = mi-adar muceali; 2: oarfn ca chicuta = (chic di grsimi), a ta nu pic picat2 (pi-ct) adg picat (pimultu ftohi, oarfn) {ro: pictur} {fr: goutte} {en: drop} ex: c-t), picats (pi-cts), picati/picate (pi-c-ti) (un cu chicat) n chicut di sndzi; d-nj n chicut (chic) di-ap; mi udai, picari/picare (pi-c-ri) sf picri (pi-cr) (un cu chicari) mi-adrai chicut (muceali); oarfn ca chicuta (expr: agiumshu pic3! (pc!) inter zbor tsi caft s-aspun cum s-avdi un multu ftohi, oarfn, ca chicuta) chic1 (ch-c) sf chicut tsi cadi shi s-agudeashti di tsiva {ro: interjection care chicuti/chicute (ch-cu-ti) (un cu chicut1) ex: d-nj truoar caut s imite sunetul unei picturi} {fr: interjection qui imite n chic (chicut) di ap; s-moar sti n chic (chicut) di ap; l-action de couler goutte goutte} {en: interjection trying to n drshcljau pasa chic (cati chicut) chictur (ch-c-t- imitate the sound made by falling drop} ex: cadi ploaea, pic! r) sf chicturi (ch-c-tr) (un cu chicut1) pic1 (p-c) pic! pic! chicuredz (chi-cu-rdz) vb I chicurai (chi-cu-r), sf fr pl (un cu chicut1) ex: lipsea cti n pic (chicut, chicuram (chi-cu-rm), chicurat (chi-cu-r-t), chicurari/chiniheam) di mcari chicutedz1 (chi-cu-tdz) vb I chicutai curare (chi-cu-r-ri) fac s-cur tsiva (ca apa), chicut cu (chi-cu-t), chicutam (chi-cu-tm), chicutat (chi-cu-t-t), chicut; chicur, cur, chicutedz {ro: picura} {fr: couler goutte chicutari/chicutare (chi-cu-t-ri) fac s-cur tsiva (ca apa), goutte} {en: leak drop by drop} chicur (ch-cur) vb I chicut cu chicut; nchicutedz, chicur, chicuredz, chic, cur chicurai (chi-cu-r), chicuram (chi-cu-rm), chicurat (chi{ro: picura} {fr: couler goutte goutte} {en: leak drop by cu-r-t), chicurari/chicurare (chi-cu-r-ri) (un cu drop} chicutat1 (chi-cu-tt) adg chicutat (chi-cu-t-t), chicuredz) chicurat (chi-cu-rt) adg chicurat (chi-cu-rchicutats (chi-cu-tts), chicutati/chicutate (chi-cu-t-ti) tsi t), chicurats (chi-cu-rts), chicurati/chicurate (chi-cu-r-ti) (pristi cari) ari curat chicut cu chicut; nchicutat, chicurat, tsi ari curat chicut cu chicut; pri cari au cdzut chicuti; chicat, curat {ro: picurat} {fr: coul goutte goutte} {en: chicutat, curat {ro: picurat} {fr: coul goutte goutte} {en: leaked drop by drop} chicutari1/chicutare (chi-cu-t-ri) sf leaked drop by drop} chicurari/chicurare (chi-cu-r-ri) sf chicutri (chi-cu-tr) atsea tsi s-fatsi cndu apa cur chicut chicurri (chi-cu-rr) atsea tsi s-fatsi cndu apa cur chicut cu chicut; nchicutari, chicurari, chicari, curari {ro: aciunea cu chicut; chicari, chicutari, curari {ro: picurare} {fr: coul de a picura; picurare} {fr: action de couler goutte goutte} goutte goutte} {en: leaked drop by drop} {en: action of leaking drop by drop} chic (chc) (mi) vb I chicut2 (ch-cu-t) sf chicuti/chicute (ch-cu-ti) un lngoari chicai (chi-c), chicam (chi-cm), chicat (chi-c-t), chica- di nevri cari agudeashti minrli a truplui; atsea tsi ari un tsi-sh ri/chicare (chi-c-ri) 1: fac tsiva (ca apa) s-cur chicut cu chiru putearea di minari a unei parti dit trup (di itia c un vin chicut; chicur, chicutedz; 2: fac s-cad un chicut shi lvu- dit midu s-ari astupat, un parti i ntreag, cu un cljag di shescu un lucru (chicusescu, ncarcu, dmcusescu, lichisescu, sndzi); chicutari, nchicutari, apuplixii, pic, hali, hal, lirusescu, mryescu, etc.); (fig: 1: nj-u chic = nj-u bag, nj-u dmbl, dmlai, dumlai {ro: apoplexie, epilepsie} {fr: hig, u ljau s-u portu, u-aruc deanumirea; expr: 2: lj-u chic = lj- apoplexie, paralysie, pilepsie} {en: apoplexy, stroke, epilepu dau/vindu cu minciunj; 3: nj chic = nj cadi greu la inim, sy} ex: di iu ti-afl laea chicut (dmbllu)?; lj cdzu chicut mi crteashti, nj pari aru, mi nvirineadz) {ro: picura; pta; (apuplixii) mari; si-lj cad chicut (dmlai) greau; chicuta aeza, pune; supra} {fr: couler goutte goutte, bruiner; (se) (dmbllu) s-ti-agudeasc!; chicuta (dmbllu) pi loc s-titacher; mettre, fourrer, poser, tromper; causer de la peine, aseasc; lu-acsi chicuta (apuplixia) sh-muri; chicut! (expr: saffliger profondment} {en: leak drop by drop, drizzle; stain, lu lja draclu!) ns la mini s-mindueashti? pic2 (p-c) sf fr spot; put; distress, grieve, get sorry} ex: acts s-chic (s-cur pl (un cu chicut2) ex: a lor nu l cadi pic (apuplixii, chicut cu chicut); casa chic (cur chicuti cndu da ploai); dmbl); dauli s-n-agudeasc pica (dmbllu) nchicutedz ficiorlu chic di mushuteats (expr: easti multu mushat); (nchi-cu-tdz) vb I nchicutai (nchi-cu-t), nchicutam (nchidiparti asun toaca, canda chic (cadi ca chicuti) din tser; ti cu-tm), nchicutat (nchi-cu-t-t), nchicutari/nchicutare chicash (ts cdzu un chicut sh-ti lvusish) pri cmeashi; shi (nchi-cu-t-ri) agudescu cu dmbllu; chicutedz, dmlusescu sh-li chic (fig: bg) di gushi; lj chic (fig: bg) apala di {ro: damblagi, paraliza, avea apoplexie} {fr: frapper ou tre gushi; ficiorlu li chic (fig: li arc, li bg) di-anumirea; frapp dapoplexie, paralysie} {en: be hit by stroke, apoplexy} chicm (fig: bgm) n stearp tu sul; lj-chic (fig: lj-bg) ex: chicuta-nj ti nchicut (ti-agudi dmbllu); chicuta lai s-ti tuts nuntru; cu mintea s-u chic (cu mintea s-lu-ard shi s-lj- nchicuteadz (s-ti-agudeasc chicuta, dmbllu lai) nchicuu vind) a vrnui furtia di blidz tri sirm; ali Viroani lj chic tat (nchi-cu-tt) adg nchicutat (nchi-cu-t-t), nchicutats (expr: l crti, lj pru aru) ahntu multu c s-u-agudeai cu (nchi-cu-tts), nchicutati/nchicutate (nchi-cu-t-ti) agudit di curshumea, sndzi nu-lj chica chicat (chi-ct) adg chicat dmbl; chicutat, dmlusit {ro: damblagit, paralizat, lovit de (chi-c-t), chicats (chi-cts), chicati/chicate (chi-c-ti) 1: tsi apoplexie} {fr: frapp dapoplexie, paralys} {en: stricken by ari curat chicut cu chicut; pri cari au cdzut chicuti; 2: tsi apoplexy} nchicutari/nchicutare (nchi-cu-t-ri) sf nchicutri s-ari dmcusit (chicusit, ncrcat, lichisit, lvushit, liru- (nchi-cu-tr) atsea tsi s-fatsi cndu un easti agudit di dmsit, mryit, etc.) di chicuti murdari; (1: fig: bgat, hiptu; dat bl; chicutari, dmlusiri {ro: aciunea de a se damblagi, de a (cu-ardeari); crtit, prut aru; 2: expr id: chicat dit steali = paraliza; damblagire} {fr: action de frapper ou tre frapp multu mushat, canda-i chicat dit steali!) {ro: picurat, ptat, dapoplexie} {en: action of being stricken by apoplexy} pus, aezat, suprat} {fr: coul goutte goutte, bruin; tach; chicutedz2 (chi-cu-tdz) vb I chicutai (chi-cu-t), chicutam afflig profondment} {en: leaked drop by drop, drizzled; (chi-cu-tm), chicutat (chi-cu-t-t), chicutari/chicutare (chistained, spoted; put; distressed, grieved} ex: ca chicat din cu-t-ri) (un cu nchicutedz) chicutat2 (chi-cu-tt) adg steali (expr: multu mushat); ma chicat dit steali (expr: cama chicutat (chi-cu-t-t), chicutats (chi-cu-tts), chicutati/chimushat) nu vrea s-afl; udlu easti chicat (dmcusit) chica- cutate (chi-cu-t-ti) (un cu nchicutat) ex: cari easti atsea ri/chicare (chi-c-ri) sf chicri (chi-cr) 1: atsea tsi s-fatsi chicutat (agudit di dmbl) tsi li scoati aesti? chicutacndu apa cur chicut cu chicut; chicurari, chicutari; 2: atsea ri2/chicutare (chi-cu-t-ri) sf chicutri (chi-cu-tr) (un cu tsi s-fatsi cndu cad chicuti shi ncarc (dmcuseashti, lichi- nchicutari) seashti, lvshashti, lvushashti, liruseashti, putuseashti, mr- chicut3 (ch-cu-t) sf chicuti/chicute (ch-cu-ti) discrcarea yeashti, smryeashti, murdripseashti) un lucru; (fig: bgari, ilectric (cu vrondu asurdzitor shi lunjin scntiljitoari) tsi shidzeari; dari, vindeari, ardeari; cdeari greu la inim; mr- fatsi cndu s-agudescu doi niori (tsi cadi dit tser pri loc shnari, crtiri) {ro: aciunea de a picura, de a pta, de a supra; poati s-lu-agudeasc shi s-lu vatm omlu); sfulgu, astrpii, picurare, ptare; aezare; suprare} {fr: action de couler strpii, ghirits, grits, grnish, rufeau, arufei, rufe, rufei, goutte goutte (de (se) tacher; de mettre, de tromper; daffli- arofchi, rofchi, vol {ro: fulger} {fr: clair, foudre} {en: ger profondment} {en: action of leaking drop by drop (of lightning} ex: s-nu-amin chicuta (astrpia) stri tini

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

289

chicut4 (ch-cu-t) sf chicuti/chicute (ch-cu-ti) soi di sulin chihoanji/chihoanje (chi-h-o-nji) sf vedz tu chihe cu partea di nsus dishcljis, advgat la mardzinea di citii tra chihlibari/chihlibare (chih-li-b-ri) sf chihlibri (chih-li-br) s-adun apa di ploai (shi s-u fac s-cur prit alt sulin nghios arucin veaclji di njilj di anj, armas shi nvrtushat di chiro, pri loc, tra s-nu u-alas s-curg pri stizm); astreah, streah, mushat tu videari, di-un hrom tsi da di-arad ca pri galbin, strah, hutuli, sceachi, pueat {ro: streain} {fr: avant-toit} dit cari s-fac lucri ca giuvairi (cumbuloyi, etc.) {ro: {en: eaves} ex: nu lu-aflar acas sum chicuti (astreah); chihlimbar} {fr: ambre jaune} {en: amber} ex: aushlu avea gljatsili crustal aspindzurati tu chicuti (streah); ai trandafilu tu cumbuloyi di chihlibari; lj-featsi pishcheshi n tsigaret di chicuti (sum astreah) chihlibari chihribari/chihribare (chi-hri-b-ri) sf chihribri chicutedz1 (ch-cu-tedz) sf vedz tu chicut1 (chi-hri-br) (un cu chihlibari) chicutedz2 (ch-cu-tedz) sf vedz tu chicut2 chihribari/chihribare (chi-hri-b-ri) sf vedz tu chihlibari chideri/chidere (chi-d-ri) sf vedz tu ghideri chihtr (chh-tr) adg invar tsi aspuni c numirlu di lucri easti chidicari/chidicare (chi-di-c-ri) sf vedz tu cheadic mari; tsi suntu bolc; tsi s-afl dipistaneu; tsi easti di chidicat (chi-di-ct) adg vedz tu cheadic primansus; multu, baea, mal di {ro: mult, abunden de} {fr: chidinush (chi-di-nsh) sm chidinush (chi-di-nsh) earb beaucoup de, abondance de} {en: much, plenty of, very} ex: tsi si ngrlim di lucri (alti erghi, leamni, etc.) ta s-poat schihtr (mults, mal di) peri ari creasc ctr nsus {ro: iarb crtoare} {fr: espce dherbe chilar (chi-lr) sn vedz tu tsilar grimpante} {en: species of creeper grass} chilargi (chi-lar-g) sm vedz tu tsilar chifaleti/chifalete (chi-fa-l-ti) sf vedz tu chifili chileaf (chi-le-f) sf vedz tu chiulafi chifalu-hoar (chi-fa-lu-ho-r) sf chifalu-hori (chi-fa-lu-hr) chileafi/chileafe (chi-le-fi) sf vedz tu chiulafi hoar tsi ari ndreptul si s-chivirniseasc singur; hoar tu a chilef (chi-l-f) sf vedz tu chiulafi curi lucri chivernisea-a statlui nu-ari ndreptul si s-ameastic chilesh (chi-lsh) adg chileshi/chileshe (chi-l-shi), chilesh {ro: sat independent, autonom} {fr: village indpendent, auto- (chi-lsh), chileshi/chileshe (chi-l-shi) tsi easti fr peri n nome} {en: independent, autonomous village} ex: chifalu-hori cap (c-lj cdzur tuts); chelesh, chel, chiros, calvu, shuplid, s-hits, di vrets shupliv; (fig: chilesh = palju-om, om aru, tsi nu easti bun ti chiflreau (chi-f-l-re-) sf vedz tu cheali1 tsiva) {ro: chel} {fr: chauve} {en: bald} ex: sh-tini, chilesh chifluc (chi-f-l-c) sf vedz tu chiulafi (fig: palju-om), dishcljisesh gura? chel (chl) adg chel chifil (chi-fl) sm vedz tu chifili (ch-l), chelj (chlj), cheli/chele (ch-li) (un cu chilesh) chifili/chifile (chi-f-li) sf, adv fr pl lucru (cas, paradz, etc.) chelesh (che-lsh) adg cheleshi/cheleshe (che-l-shi), tsi easti bgat di-un parti (ca amaneti) tra s-asiguripseasc chelesh (che-lsh), cheleshi/cheleshe (che-l-shi) (un cu un borgi, c cariva va sh-plteasc borgea tsi featsi (c ma s- chilesh) ex: lj striga: chelesh! chelesh! nu sh-u plteasc, lucrul bgat chifili va s-hib loat tu loclu-a chilic (chi-l-c) sf vedz tu cheali1 borgiljei); atsea tsi-l fatsi pri cariva tra s-hib sigur; sigurlichi, chilii/chilie (chi-l-i) sf chilii (chi-l) ud njic shi strmtu dit chifaleti, chifilimei, siguripsiri, asflisiri {ro: cauiune, garanmnstiri iu sh-trec bana clugrlji sh-clugrealili; ud njic shi ie} {fr: caution, garantie} {en: security, guarantee, warranty} strmtu dit filichii iu s-tsn di-arad oaminjlji giudicats shi ex: ded chifili casa; chifili intru mini; tsi chifili-nj dai?; mini ncljish tr letsli tsi-au fapt; tsilii, tselii {ro: chilie, celul} {fr: escu chifili; el intr chifili chifaleti/chifalete (chi-fa-l-ti) sf cellule} {en: cell} ex: si sh-adar sh-dau chilii; la bisearic n chifalets (chi-fa-lts) (un cu chifili) chifilimei/chifilimee chilii; tu chilii sh-apreasir cndilili; clgritsili bneadz pit (chi-fi-li-m-i) sf chifilimei (chi-fi-li-m) (un cu chifili) chilii tsilii/tsilie (tsi-l-i) sf tsilii (tsi-l) (un cu chilii) chifilj (chi-flj) sm chifilj (chi-flj) atsel cari asiguriptselii/tselie (tse-l-i) sf tselii (tse-l) (un cu chilii) seashti cu avearea-a lui, c un borgi va s-hib pltit cndu chilim (chi-lm) sn vedz tu chilimi lipseashti; chifil, chifiljot {ro: girant} {fr: garant, endosseur} chilimi/chilime (chi-l-mi) sf chilinj (chi-lnj) tsstur {en: guarantor, endorser} ex: ai paradz tr-arcari?, f-ti chifilj; groas, di-arad di ln, tsi s-ashtearni mpadi tr mushuteats mi feci chifilj ti tini chifil (chi-fl) sm chifilj (chi-flj) sh-tra s-nu calc omlu pi scndura goal {ro: chilim, covor} (un cu chifilj) ex: chifilu tsi-ts dau easti om cu dari di mn {fr: tapis ras} {en: rug, carpet} ex: chilinj di Misirii; mash chifiljot (chi-fi-ljt) sm chifiljots (chi-fi-ljts) (un cu chilinj mushati-ashtearni; scri ashtirnuti cu chilinj chilim chifilj) ex: paradz, cu chifiljots dats (chi-lm) sn chilimuri (chi-l-mur) (un cu chilimi) ex: tses chifilimei/chifilimee (chi-fi-li-m-i) sf vedz tu chifili un chilim ct oda chilumi/chilume (chi-l-mi) sf chilunj chifilj (chi-flj) sm vedz tu chifili (chi-lnj) (un cu chilimi) ex: chilunj cu numa chifiljot (chi-fi-ljt) sm vedz tu chifili chilindescu (chi-lin-ds-cu) (mi) vb IV vedz tu chelindu chifte (chif-t) sm chiftedz chif-tdz) carni mtsinat shchilindiri/chilindire (chi-lin-d-ri) sf vedz tu chelindu adrat ca un soi di top njic, tsi easti tignsit di-arad tu chilindit (chi-lin-dt) adg vedz tu chelindu grsimi (i fript pri jar); chioft {ro: chiftea} {fr: boulette de chilipirgi (chi-li-pir-g) sm vedz tu chilipuri viande hache} {en: meat ball} ex: avea chiftedz tignsits pi chiliposhi/chiliposhe sf vedz tu chiulafi meas chioft (chf-t) sf chiofti/chiofte (chf-ti) (un cu chilipurgi (chi-li-pur-g) sm vedz tu chilipuri chifte) ex: avea chiofti pi misali; cdzu ca n chioft chilipuri/chilipure (chi-li-p-ri) sf chilipuri (chi-li-pr) prchihe (chi-h-) sm chiheadz (chi-h-dz) 1: om multu mtii multu ma eftin dict tinjia-a ljei di-arad (multi ori xiavut cu njilj di oi, cpri, calj, etc.; cap di flcari, ma multi fapt di prmteftu tra s-ascap di ns) {ro: chilipir} {fr: aufumelj tsi sta shi s-mut cu el tu munts sh-tu cmpu; celnic, baine} {en: bargain} ex: aflai n chilipuri chilipurgi (chi-licilnic, scutel; 2: om tsi ari (tsi-lj s-ari dat) putearea s pur-g) sm chilipurgeadz (chi-li-pur-gdz) om tsi-alag zburasc shi s-fac lucri tu loclu a unui altu om {ro: mare mash dup chilipuri; chilipirgi, hpsngi {ro: chilipirgiu} {fr: proprietar n turme de oi; cpetenie de mai multe familii homme qui cherche des aubaines} {en: man seeking bar(flcari)} {fr: grand propritaire de mouton; chef de tribu ou gains} chilipirgi (chi-li-pir-g) sm chilipirgeadz (chi-li-pirde plusieurs familles (flcari)} {en: large owner of sheep; gdz) (un cu chilipurgi) tribal head of several families (flcari)} ex: easti chihelu a chilits (chi-lts) sn vedz tu cheali1 pshelui (atsel a curi lj-ari dat deadi putearea pshelu) chi- chilits (chi-l-ts) sf vedz tu cheali1 hoanji/chihoanje (chi-h-o-nji) sf chihoanji/chihoanje chilo (chi-l) sm chiladz (chi-ldz) shi sn chili/chile (ch-li) (chi-h-o-nji) muljari di chihe {ro: nevast de chihe} {fr: 1: prishcurtari a zborlui chilogram, un misur di greats, femme de chihe} {en: chihes wife} parachihe (pniheam ma njic di-un uc; chilogram; 2: litru, un misur tr ra-chi-h-) sm parachiheadz (p-ra-chi-h-dz) caplu-a muliciunj (un litru di ap yixeashti ct un chilogram); 3: vas picurarlor di la un stani {ro: cpetenia ciobanilor de la o (sac) mari cu cari s-misur yiptul, tu cari ncap vr 45 di stn} {fr: berger en chef} {en: head of shepherds} ucadz (aproapea 60 di litri, ic vr doi usmats, tgri, cuveli,

290

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

stamboli, etc.) tsi fac giumitatea-a furtiiljei tsi si ncarc pi-un {en: wave} ex: mutream amarea cum si scula chimatili; s-min cal {ro: chilogram; litru; dou banie} {fr: kilogramme; litre; corlu trsh ca chim boisseau (mesure de capacit contenant jusqu 60 litres} chimeri/chimere (chi-m-ri) sf chimeri (chi-mr) soi di brn {en: kilogram; liter; large container (of about 2 bushels) for largu (curau), di cheali i di ln, cu njits gechi, iu omlu poati measuring grains} ex: un chilo (vr dau tgri) di yiptu; si sh-tsn paradzlji {ro: chimir} {fr: large ceinture de cuir adush trei chili di yiptu chilogram (chi-l-gram) sn avec pochettes pour y garder de largent} {en: wide leather chilogrami/chilograme (chi-l-graimi) misur di greats belt with little pockets in which one can keep money} (1000 grami) niheam ma njic di un uc; chilodram, chilo chimi/chime (ch-mi) sf pl(?) inati ascumt tsi omlu nu sh-u {ro: chilogram} {fr: kilogramme} {en: kilogram} chilodram para spuni {ro: necaz} {fr: dpit dissimul} {en: hidden (chi-l-dhram) sm chilodranj (chi-l-dranj) (un cu trouble} chilogram) chilometru (chi-l-me-tru) sm shi sn chilometri chimin (ch-min) sn chimini/chimine (ch-mi-ni) earb tsi ari (chi-l-me-tri) misur di diastim (diprtari) di 1000 di metri frundzi tsi sh-u-aduc cu peanili, lilici njits albi-viniti shi {ro: chilometru} {fr: kilomtre} {en: kilometer} simintsi multi njits tsi s-bag tu mcri sh-biuturi c da un chilodram (chi-l-dhram) sm vedz tu chilo nustimad ahoryea {ro: chimen} {fr: cumin, carvi} {en: chilogram (chi-l-gram) sn vedz tu chilo caraway} chilometru (chi-l-me-tru) sm shi sn vedz tu chilo chiminit (chi-mi-nt) sm chiminits (chi-mi-nts) soi di chilou (chi-l) sm chiladz (chi-ldz) scriari neaprucheat tu- cupaci tsi creashti tu pduri sh-tu cmpu; cealc, tser, dushcu, aestu dictsiunar; vedz chilo cupaci, blduh, arburi, arbur {ro: specie de stejar} {fr: espce chilumi/chilume (chi-l-mi) sf vedz tu chilimi de chne champtre} {en: species of oak tree} chilunghi1/chilunghe (chi-ln-ghi) sf chilunghi (chi-ln-ghi) chimitir (chi-mi-tr) sn chimitiruri (chi-mi-t-rur) loclu iu si chelindru lungu shi gol nuntru faptu di tiniche (tuci, ngroap mortslj; chimitiryiu, chimitiriu, mirmints, murminchirmid, etc.) prit cari poati s-treac fumlu di la ugeac (vimtu, ts, grupishti, grochi {ro: cimitir} {fr: cimetire; ossuaire} ap din cas sh-di la fntn, petrol, etc.); chiungu, chiuncu, {en: cemetery, graveyard} ex: lu-aduc la grochi, la chimitir chiunghi, sulin, sulinar, piscal {ro: burlan, eav} {fr: tuyau chimitiryiu (chi-mi-tr-yu shi chi-mi-try) sn chimitiryiuri (de tuile), tube, conduit} {en: pipe, duct} ex: fumlu easi prit (chi-mi-tr-yur) (un cu chimitir) ex: mi dush la chimitiryiu chilunghi chiungu (chn-gu) sn chiunguri (chn-gur) 1: chimitiriu (chi-mi-t-ri) sn chimitiriuri (chi-mi-t-rur) un soi di cali adrat di cheatr (lemnu, mital, chirmid, etc.) (un cu chimitir) maxus tr curdzeari ap pri ns dit un loc iu s-afl ap mult chimitiriu (chi-mi-t-ri) sn vedz tu chimitir tu altu loc iu nu s-afl dip (tr beari, tr udari loclu, etc.); chimitiryiu (chi-mi-tr-yu shi chi-mi-try) sn vedz tu chiuncu, chiunghi; 2: chilunghi, sulinar, sulin, piscal {ro: chimitir apeduct; eav} {fr: aqueduc; tuyau, tube, conduit} {en: chimpaze (chim-pa-z) sm chimpazadz (chim-pa-zdz) om aqueduct; pipe, duct} chiunghi/chiunghe (chn-ghi) sf tsi nu easti bun tr tsiva; vagabondu, ciuhljan, drmal, etc. chiunghi (chn-ghi) (un cu chiungu) chiuncu (chn-cu) {ro: om de nimic} {fr: vaurien} {en: good for nothing, worthsn chiuncuri (chn-cur) (un cu chiungu) less and dishonest man} chilunghi2/chilunghe (chi-ln-ghi) sf chilunghi (chi-ln-ghi) chimval (chim-vl) sn chimvali/chimvale (chim-v-li) hlati oslu ma lungu sh-ma ct nuntru (di dauli oasi) di sum muzical ca un cutii tsi s-ashtearni pi dzinucljilj a bttorlui dzinuclju (pining pulp) pn la partea di nghios a ciciorlui; (a ghiftului), cari ari ndau teljuri teasi tsi fac muzic, cndu arid, clami, fler, fljer, fluir; (expr: va-lj frngu chilunghea = suntu aguditi cu dau ciocuri njits {ro: imbal} {fr: cymbale} va-l bat) {ro: tibia, fluerul piciorului} {fr: tibia} {en: tibia, {en: cymbal} shin-bone} ex: va-ts frngu chilunghea (expr: va ti frngu di chin (chn) sm chinj (chnj) arburi di pduri i mushuteats, bteari); vrea-lj frng chilunghea (expr: va-l frng di tsi creashti multu analtu (poati s-agiung la 40 di metri sh-ma btearea mult tsi va-lj da) multu), cu frndzili tsi nchisescu dau, trei i tsintsi deadun dit chiluvet (chi-lu-v-t) sf chiluveti/chiluvete (chi-lu-v-ti) idyiul loc, multu suptsri, lundzi, tsi ntsap ca atsili, sh-cari nu stulii di cap {ro: podoab de cap} {fr: attifet} {en: head cad earna, shi simintsili tsi crescu ncljisi tu cuculici {ro: pin} ornament} {fr: pin} {en: pine} ex: chinjlji suntu-analts shi ndrepts; chimane (chi-ma-n) sf vedz tu chimanei chinj ncrcats di cuculici; prit pdurli li di chin; vzescu chimanei (chi-ma-n-i) sf chimanei (chi-ma-n) hlati chinjlji di ts si mut perlu di fric chinshor (chin-shr) muzical tsi ari patru teljuri teasi pri un soi di cutii tsi-asun sm chinshori (chin-shr) chin njic {ro: pin mic} {fr: petit cndu un i ma multi teljuri treambur di-agudirea tsi l si fatsi pin} {en: small pine} ex: la umbrtsli di chinshori chinet (cu dzeadzitli i cu perlji tesh pri un soi di limnush lungu shi (chi-nt) sn chineturi (chi-n-tur) pduri di chinj, multimi suptsri); chimane, avyiulii, avyilii, zngn, zancacrut; (expr di chinj {ro: pinet, pdure de pini} {fr: pinde, fort de pins} id: s-frngu chimaneili = ghiftslj bat chimaneili cu multu foc {en: pine forest} ex: cnili ishi pri dzean, tu chinet; easi luna sh-fr-astmtsiri) {ro: vioar} {fr: violon} {en: violin} ex: dit chinet; vzeashti chinetlu di cu noapti; tljai arburi dit chimaneili (avyiuliili) s-frndzea (expr: btea cu foc sh-fr chinet astmtsiri); chimaneili (fig: ghiftslj tsi btea chimaneili) nu chinar (chi-n-r) sf chinri (chi-nr) plant tsi sh-u-adutsi pupsea; s-nu ljai drac cu chimanei chimane (chi-ma-n) sf cu earba, cu truplu suptsri shi ndreptu, cu frndzli ca verdzchimanedz (chi-ma-ndz) (un cu chimanei) chimanigi albi sh-lludzli aroshi-viniti nviliti cu-un ca soi di ljushpi (chi-ma-ni-g) sm chimanigeadz (chi-ma-ni-gdz) omlu crnoasi tsi s-mc; anghinar {ro: anghinar} {fr: artichaut} (ghiftul) tsi bati chimaneea; avyiulgi, cealgagi, sasegi, {en: artichoke} ex: un ficior di pi cmar, cu cmeasha di zngnar, ghiftu (ghiftu avyiulgi) {ro: lutar} {fr: mntrier} chinar (anghinar) {en: fiddler} chinari/chinare (chi-n-ri) sf chinri (chi-nr) mardzinea chimanigi (chi-ma-ni-g) sm vedz tu chimanei adrat (cusut, buisit, etc.) deavrliga di-un lucru; mardzinea chimari/chimare (chi-m-ri) sf chimri (chi-mr) scriari di lemnu i metal tsi s-bag namisa di firid i ushi shi stizm; neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz cljimari mardzinea di lemnu tsi s-afl deavrliga di un cadru tra si sta chimat (chi-mt) adg chimat (chi-m-t), chimats (chispindzurat pri stizm; mardzini, cadru, margur, pirvazi, pirmts), chimati/chimate (chi-m-ti) scriari neaprucheat tu- vaz, curnid, curniz, curnits, circive, ciurciuve {ro: maraestu dictsiunar; vedz cljimat gine, cadru, pervaz} {fr: bord, cadre, chassis, chambranle} chim (ch-m) sf chimati/chimate (ch-ma-ti) ap tsi s-min, {en: border, frame, window-frame} ex: cusea cu chinari; chiarad dup arad, ninti-npoi, pi fatsa-a amariljei (a laclui, a nri di amalam; fatsi pndz cu chinri di mitasi arului, etc.) cndu bati vimtul, cndu lji s-aruc un cheatr, chin1 (ch-n) sf chini/chine (ch-ni) un arburi dit locurli etc.; dalg, tlazi, talaz, und {ro: val, und} {fr: vague, flot} caldi dit Amirichia di Not dit coaja-a cui si scoati un pulbiri

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

291

alb multu amar (sulfatlu) tsi easti bun ca yitrii; un biutur painted} ex: voi oclji chindisits (buisits, cundiljats, scriats) tsi s-fatsi cu-aest pulbiri {ro: chinchin, chin} {fr: chindisiri/chindisire (chin-di-s-ri) sf chindisiri (chin-di-sr) quinquina} {en: cinchona, quinquina} atsea tsi s-fatsi cndu un lucru s-chindiseashti; vizuiri, chin2 (chin) sm chinadz (chi-ndz) stranj di bumbac i di cundiljari, ncrdziljari, stulsiri, mushutsri {ro: aciunea de a ln tsi s-poart sum cmeashi i ca cmeashi {ro: tricou} {fr: broda, de a vopsi} {fr: action de broder, de peindre} {en: tricot} {en: (knitted) jersey} action of embroidering, of painting} nchindisescu (nchinchindhim (chn-dhi-m) sf chindhimati/chindhimate (chindi-ss-cu) vb IV nchindisii (nchin-di-s), nchindiseam (nchindh-ma-ti) un cu chindim di-sem), nchindisit (nchin-di-s-t), nchindisiri/nchindisire chindhin (chn-dhin) sn chindhini/chindhine (chn-dhi-ni) (nchin-di-s-ri) (un cu chindisescu) ex: la colindi un cu chindin nchindisim (stulusim) culindarili; lji nchindisim sufrntsealili chindicos (chin-di-cs) adg vedz tu chendic nchindisit (nchin-di-st) adg nchindisit (nchin-di-s-t), chindii (chin-d-i) sf chindii (chin-d) oara (ctr shatea 3-4) nchindisits (nchin-di-sts), nchindisiti/nchindisite (nchin-di-stsi mparti tu dau giumitts aproapea isea, chirolu di dup ti) (un cu chindisit) ex: muljari nchindisit (cundiljat, prndzu sh-pn cndu nchiseashti tra si ntunic; mirindi {ro: buisit tu fats); tssea un chilimi nchindisit; purta dulum chindie} {fr: heure qui spare en deux parties gales laprs- di vestu nchindisit (stulsit) cu flori di hrisosm nchindisimidi de la journe} {en: point that separates in two equal ri/nchindisire (nchin-di-s-ri) sf nchindisiri (nchin-di-sr) parts the afternoon time} (un cu chindisiri) chindistur (chin-di-s-t-r) sf chindim (chn-di-m) sf vedz tu chindisescu chindisturi (chin-di-s-tr) cusutura fapt cu aclu sh-cu hiri chindin (chn-dhin) sn chindini/chindine (chn-dhi-ni) catas- di multi buei tra s-chindiseasc un pndz (cmeashi, gulir i tasi cari poati s-lj-aduc aru a unui om (s-lj-aduc gaileadz, s- mnits), cu lilici, pulj, etc.; chendim, chindim, chindin, lu nvirineadz, s-lu fac s-pat tsiva, s-lj-aduc n mari taxi- vchii, oim, benchi, birbilj {ro: broderie} {fr: broderie} {en: rati, s-lji fuvirseasc sntatea sh-bana, etc.); piriclju, piricul; lace} chendim (chn-di-m) sf chindimati/chindimate (expr: hiu pi chindin = va pat tsiva tsi nu mi-arseashti, tsi va (chin-d-ma-ti) (un cu chindistur) chindim (chn-dinj-aduc aru, mi pashti un piriclju) {ro: pericol, primejdie} m) sf chindimati/chindimate (chin-d-ma-ti) (un cu {fr: pericle, danger} {en: danger} ex: un di-a lor easti pi chindistur) ex: iu nvitsash tini chindima aest? chindin chindin (l-pashti un piriclju) chindinipsescu (chin-di-nip(chin-d-n) sf chindini/chindine (chin-d-ni) (un cu ss-cu) vb IV chindinipsii (chin-di-nip-s), chindinipseam chindistur) chindrisescu (chin-dri-ss-cu) vb IV chin(chin-di-nip-sem), chindinipsit (chin-di-nip-s-t), chindrisii (chin-dri-s), chindriseam (chin-dri-sem), chindrisit dinipsiri/chindinipsire (chin-di-nip-s-ri) am putearea shi voi (chin-dri-s-t), chindrisiri/chindrisire (chin-dri-s-ri) (un cu s-lji fac bana lai; prstisescu un chindin tr cariva; un chindisescu) ex: chindrisea (buisea, nvupsea) la ports, alti catastasi poati s-lj-aduc znjii a unui {ro: periclitat, primejundzea chindrisit (chin-dri-st) adg chindrisit (chin-dri-sduit} {fr: priclit, prsenter un danger; torturer} {en: jeopart), chindrisits (chin-dri-sts), chindrisiti/chindrisite (chin-dridize, present a danger, be in danger} chindinipsit (chin-dis-ti) (un cu chindisit) ex: cali lung, chindrisit (stulsit, nip-st) adg chindinipsit (chin-di-nip-s-t), chindinipsits mushitst) cu yeamndzi; vloag chindrisit (chindisit) cu (chin-di-nip-sts), chindinipsiti/chindinipsite (chin-di-nip-s-ti) lilici; cravi chindrisit (zugrfsit); cu ocljul chindrisit (cun tsi easti pi chindin s-pat tsiva {ro: periclita} {fr: pricliter, diljat) chindrisiri/chindrisire (chin-dri-s-ri) sf chindrisiri torturer} {en: jeopardize, be in danger} chindinipsiri/chin(chin-dri-sr) (un cu chindisiri) dinipsire (chin-di-nip-s-ri) sf chindinipsiri (chin-di-nip-sr) chindisiri/chindisire (chin-di-s-ri) sf vedz tu chindisescu atsea tsi s-fatsi cndu un om (un catastasi) prstiseashti un chindisit (chin-di-st) adg vedz tu chindisescu chindin tr cariva {ro: aciunea de a periclita} {fr: action de chindr (chn-dr) sf chindri/chindre (chn-dri) aduntur pricliter, torturer} {en: jeopardize, be in danger} mari di oaminj (prvdz, cnj, etc.) tsi s-afl deadun tu idyiul chindinar (chin-di-nr) sn chindinari/chindinare (chin-di-nloc; buluchi, bluchi, ceat, band, taif, clblchi, gloat, ri) arad di lucri tsi s-afl (i suntu bgati si sta) un dup surii, suro, multimi, multeami, multeats, multsmi, flumin, (ning) alantu; bair, baiur, arad, ardrichi, ordu, udopsu, sr, nfam, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gam, tavabii, sireau {ro: ir} {fr: file, range, enfilade} {en: file, row, line, tavambii, tbbii, tubbii, jurdun, etc. {ro: mulime} {fr: series} ex: un lungu chindinar (bair) di calj ncrcats; iu suntu foule, multitude} {en: crowd, multitude} ex: tsi nchisi n crvnjli di-unoar si mbair lung chindinar? chindr (multimi, ceat) mari chindin (chin-d-n) sf vedz tu chindisescu chindrii/chindrie (chin-dr-i) sf chindrii (chin-dr) cumat chindinipsescu (chin-di-nip-ss-cu) vb IV vedz tu chindin chipitoas di her (ca un soi di ac) shi lemnul subtsri shi lunchindinipsiri/chindinipsire (chin-di-nip-s-ri) sf vedz tu gu pri cari s-bag (la capit), sh-cu cari s-pingu prvdzli tra schindin imn; acshali, strimburari, strimurari, strmburari {ro: ac, chindinipsit (chin-di-nip-st) adg vedz tu chindin strmurare} {fr: aiguillon} {en: goad} ex: strmburari cu chindistur (chin-di-s-t-r) sf vedz tu chindisescu chindrii chindisescu (chin-di-ss-cu) vb IV chindisii (chin-di-s), chin- chindrisescu (chin-dri-ss-cu) vb IV vedz tu chindisescu diseam (chin-di-sem), chindisit (chin-di-s-t), chindisichindrisiri/chindrisire (chin-dri-s-ri) sf vedz tu chindisescu ri/chindisire (chin-di-s-ri) 1: stulsescu un pndz (distime- chindrisit (chin-dri-st) adg vedz tu chindisescu li, arochi, cmeashi, etc.) cu cusuturi fapti cu aclu shi hiri (di chindruescu (chin-dru-s-cu) vb IV chindruii (chin-dru-), tuti bueili) cari-aspun lucri tsi arsescu ocljilj (lilici, frndz, chindrueam (chin-dru-m), chindruit (chin-dru--t), chinyimishi, pulj, etc.); vizuescu; 2: mushitsscu un lucru cu druiri/chindruire (chin-dru--ri) astmtsescu tu-un loc si buisirea-a lui; cundiljedz, ncrdzelj, stulsescu, mushutsscu; stau un chiro (s-fac tsiva, s-dizvursescu, s-mc, s-beau ap, s(fig: chindisescu = amintu (pradz); anchirdsescu, mi bag s-dormu, etc.); fac cunachi tu-un loc; chindurescu, nchirdsescu, nchirdsescu, chirdsescu) {ro: broda; vopsi} pupusescu, acundisescu, cundisescu, cudisescu, cundupsescu, {fr: broder; peindre} {en: embroider; paint} ex: chindisii un cundusescu, astmtsescu, pupsescu, ppsescu, pxescu, lujesmndil; chindisir (buisir) vatra; avea casa chindisit cu, curdisescu, etc. {ro: poposi} {fr: sarrter, faire halte} {en: (zugrfsit); chindisea (ncrdzilja) mushat prpodzli; njhalt, stop over} ex: uearlji nu chindruescu (pupusescu, fac chindisir (fig: nj-amintar, nji nchirdsir) tuts pradzlji cunachi) mash tu-un loc; nu lj-aproachi s-chindrueasc (pupuchindisit (chin-di-st) adg chindisit (chin-di-s-t), chindisits seasc, s-fac cunachi) tu horli-a lor; earam cu oili cndu chin(chin-di-sts), chindisiti/chindisite (chin-di-s-ti) tsi easti drueam tu locurli-a lor chindruit (chin-dru-t) adg chindruistulsit cu custuri di ac i buei di lucri tsi arsescu ocljilj; vizuit, t (chin-dru--t), chindruits (chin-dru-ts), chindruiti/chindrucundiljat, ncrdziljat, stulsit, mushutst {ro: brodat, vopsit} ite (chin-dru--ti) tsi ari astmtsit iuva (si sta, s-fac tsiva, {fr: brod, peint; bigarr, panach} {en: embroidered, s-dizvurseasc, s-mc, s-bea ap, s-bag s-doarm, etc.); tsi

292

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ari fapt cunachi tu-un loc; chindurit, pupusit, acundisit, cun- (un cu chinisescu) chinsit (chin-st) adg chinsit (chindisit, cudisit, cundupsit, cundusit, astmtsit, pupsit, ppsit, s-t), chinsits (chin-sts), chinsiti/chinsite (chin-s-ti) (un pxit, lujit, curdisit, etc. {ro: poposit} {fr: arrt, qui a fait halcu chinisit) chinsiri/chinsire (chin-s-ri) sf chinsiri (chinte} {en: halted, stopped over} chindruiri/chindruire (chinsr) (un cu chinisiri) dru--ri) sf chindruiri (chin-dru-r) atsea tsi fatsi omlu cndu chinisi/chinise (ch-ni-si) sf fr pl 1: lngoari tsi-l fatsi omlu chindrueashti iuva; chinduriri, pupusiri, acundisiri, cundisiri, si s-duc shi s-eas nafoar (si s-cac) multu moali (ca apa) cudisiri, cundupsiri, cundusiri, astmtsiri, pupsiri, ppsiri, p- sh-tut chirolu; 2: lucrul (mcarea, yitria) tsi guleashti tuti xiri, lujiri, curdisiri, etc. {ro: aciunea de a poposi, poposire} matsli di murdrilja tsi easti nuntru; yitria tsi u lja tra s-eas {fr: action de sarrter, de faire halte} {en: action of halting, nafoar atsel tsi easti astupat, tsi easti cu capsi; catartic, of stopping over} nichindruit (ni-chin-dru-t) adg nichinchinitco; diarii, cufoari, surdisiri, tartacut, spriimnari, ishiri, druit (ni-chin-dru--t), nichindruits (ni-chin-dru-ts), nichinurdinari, urdinat, strbatiri, strbteari, stribatiri, stribteari druiti/nichindruite (ni-chin-dru--ti) tsi nu ari chindruit; tsi {ro: diaree; pugativ} {fr: diarrhe; purgatif} {en: diarrhea; nu ari astmtsit iuva; tsi nu-ari fapt cunachi tu-un loc; nipurgative} ex: bun-i atumtsea shi un chinisi (un chinitco) chindurit, nipupusit, neacundisit, nicundisit, nicudisit, nicunchinitco (chi-nit-c) sm cinitcadz (chi-nit-cdz) lucrul dupsit, nicundusit, neastmtsit, nilujit, nicurdisit, etc. {ro: (mcarea, yitria) tsi guleashti pntica (matsli) di tuti tsi s-afl care nu a poposit} {fr: qui na pas arrt, qui na fait halte} nuntru; yitria tsi u lja tra s-eas nafoar atsel tsi easti astupat, {en: who has not halted, who has not stopped over} ex: artsi easti cu capsi; catartic, chinisi {ro: pugativ} {fr: purgatif} mnj nichindruits (tsi nu-au fapt cunachi) tu cznjli di {en: purgative} nichindruiri/nichindruire (ni-chin-dru--ri) sf nichindruiri (nichinisiri/chinisire (chi-ni-s-ri) sf vedz tu chinisescu chin-dru-r) atsea tsi fatsi omlu cndu nu chindrueashti iuva;chinisit (chi-ni-st) adg vedz tu chinisescu nichinduriri, nipupusiri, neacundisiri, nicundisiri, nicudisiri, chinitco (chi-nit-c) sm vedz tu chinisi nicundupsiri, nicundusiri, neastmtsiri, nilujiri, nicurdisiri, chiniyi/chiniye (chi-n-yi) sf chiniyi (chi-ny) atsea tsi s-fatsi etc. {ro: aciunea de a nu poposi} {fr: action de ne pas sarr- cndu cariva s-dutsi s-avin (s-acats i s-vatm) agru-prvdz ter, de ne pas faire halte} {en: action of not halting, of not i agru-pulj; puljlu i pravda tsi fu actsat i vtmat tu-un stopping over} chindurescu (chin-du-rs-cu) vb IV chinduahtari avinari; carnea di la puljlu i pravda vtmat la avinari; rii (chin-du-r), chinduream (chin-du-rem), chindurit avinari, avinatic {ro: vntoare; vnat} {fr: chasse; gibier} (chin-du-r-t), chinduriri/chindurire (chin-du-r-ri) (un cu {en: hunt; game} chiniyitor (chi-ni-yi-tr) sm chiniyitori chindruescu) ex: mni fudzir pn cndu chindurir (ast(chi-ni-yi-tr) omlu tsi dutsi avinari (chiniyi); chinigtor, mtsir, pupusir) Muluvishti; chindurim (featsim cunachi) tu- avintor, avgi {ro: vntor} {fr: chasseur} {en: hunter} aesti creacuri; la shoputlu iu chindurir (featsir cunachi); chinigtor (chi-ni-gh-tr) sm chinigtori (chi-ni-gh-tr) chinduri (pupusi, featsi cunachi) tu-un alt hoar chindurit (un cu chiniyitor) (chin-du-rt) adg chindurit (chin-du-r-t), chindurits (chin- chiniyitor (chi-ni-yi-tr) sm vedz tu chiniyi du-rts), chinduriti/chindurite (chin-du-r-ti) (un cu chinchino (chi-n) adj invar (om) tsi easti di-arad, ca tuts alants; druit) chinduriri/chindurire (chin-du-r-ri) sf chinduriri (om) tsi easti di scar (ugeachi) ma dipus; paraspur {ro: om (chin-du-rr) (un cu chindruiri) comun} {fr: homme commun} {en: common man} chindruiri/chindruire (chin-dru--ri) sf vedz tu chindruescu chinotit (chi-n-ti-t) sf chinotiti/chinotite (chi-n-ti-ti) sf chindruit (chin-dru-t) adg vedz tu chindruescu adunari di oaminj cari bneadz tu-un loc deadun (tu-un chindurescu (chin-du-rs-cu) vb IV vedz tu chindruescu hoar, pulitii, etc.) cari au idyili intiresi sh-multi ori suntu di chinduriri/chindurire (chin-du-r-ri) sf vedz tu chindruescu idyea pisti, idyea far, etc.; giumaeti, giumati, adunari, sobor, chindurit (chin-du-rt) adg vedz tu chindruescu cumshonji {ro: adunare, comunitate} {fr: communaut, chinefi/chinefe (chi-n-fi) sf chinefuri (chi-n-fur) casa i assemble} {en: community, assembly} udlu iu s-dutsi omlu tra s-sh fac apa (s-chishi) i s-eas chinsescu (chin-ss-cu) vb IV vedz tu chinisescu nafoar (s-cac); ccstoari, cctor, ccriu, mushtirechi, chinshor (chin-shr) sm vedz tu chin ishitor, chishitor, hale, hrii {ro: latrin} {fr: latrines} {en: chinsiri/chinsire (chin-s-ri) sf vedz tu chinisescu latrines} chinsit (chin-st) adg vedz tu chinisescu chinet (chi-nt) sn vedz tu chin chioft (chf-t) sf vedz tu chifte chinger (chin-ghr) sm chingheri (chin-ghr) un soi di chiola (cho-l) adv chiolas, uti, midhi, meti, tamam, isea, shi, earb cu schinj; schin, gumarangath, schinlu-a tarlui, ciun, pn shi, ninga, dip, etc. {ro: chiar} {fr: mme} {en: even} ex: mrtsini, pljur {ro: mrcine mgresc} {fr: ronce que les s-mi ljerts chiola (uti s-mi ljerts); ast sear chiola (tamam, baudet mangent} {en: a kind of bramble bush} ex: nu vedz uti, isea, dip ast sear) mi dush la el s-lu ved chiolas (choearb, mash chingheri ls) adv (un cu chiola) chinigtor (chi-ni-gh-tr) sm vedz tu chiniyi chiola (ch-la) adv uti, isea, meti, cata, tamam, bash, ninga, chinightor (chi-ni-gh-tr) sm chinightori (chi-ni-gh-tr) etc. {ro: chiar} {fr: dj, mme, etc.} {en: already, even, etc.} un cu chinigtor ex: s-lji da chiola (ninga) protlu birbec?; chiola (isea) pri nsh chinisescu (chi-ni-ss-cu) vb IV chinisii (chi-ni-s), chiniseam s-lj-acats?; chiola (isea, meti) ast sear s-yinj; chiola (uti) (chi-ni-sem), chinisit (chi-ni-s-t), chinisiri/chinisire (chitora s-mi ngrupats; s-mi ljerts chiola chiolas (ch-las) adv ni-s-ri) acats s-fug, fug, nchisescu, nchisescu, aprnjescu, (un cu chiola) prnjescu, purnescu, purnjescu, chinsescu, litescu {ro: porni, chiolas (cho-ls) adv vedz tu chiola pleca} {fr: sacheminer, se mettre en marche, partir} {en: chiolas (ch-las) adv vedz tu chiola start, leave for} ex: taifa tut chiniseashti (nchiseashti) chiondic (chn-dic) sn vedz tu chendic chinisit (chi-ni-st) adg chinisit (chi-ni-s-t), chinisits (chi- chior (chr) adg chioar (cho-r), chiori (chr), ni-sts), chinisiti/chinisite (chi-ni-s-ti) fudzit, nchisit, chioari/chioare (cho-ri) cari ari mash un oclju bun cu cari nchisit, aprnjit, prnjit, purnit, purnjit, chinsit, litit {ro: veadi; orbu di-un oclju; gav, nciurat {ro: chior} {fr: borgne} pornit, plecat} {fr: achemin, mis en marche, parti} {en: {en: blind in one eye} started, left for} chinisiri/chinisire (chi-ni-s-ri) sf chinisiri chioshchi (chsh-chi) sn vedz tu chioshcu (chi-ni-sr) fudziri, nchisiri, nchisiri, aprnjiri, prnjiri, chioshcu (chsh-cu) sn chioshcuri (chsh-curi) cas njic shpurniri, purnjiri, chinsiri, litiri {ro: aciunea de a porni, pleca; lishoar (tsi poati shi si s-mut dit un loc tu altu) pit cljuri i pornire, plecare} {fr: action de s acheminer (de se mettre en parcuri, iu s-vindu dzuari, tsigri, biuturi, etc.; cas njic shmarche, de partir)} {en: action of starting, leaving for} lishoar dit parcuri iu lumea poati s-lja apanghiu (di ploai, di chinsescu (chin-ss-cu) vb IV chinsii (chin-s), chinseam soari, poati si s-duc s-dizvurseasc ic s-avd ghiftslj tsi (chin-sem), chinsit (chin-s-t), chinsiri/chinsire (chin-s-ri) cnt i bat avyiuliili veara, etc.); parti ahoryea dit un cas

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

293

(adrat la mardzinea-a ljei shi ndreapt tr un scupo ahoryea, fatsi atsel tsi chipin; chipirari, chipurari, chishcari, cepcuiri tr shideari, lucrari, etc.) {ro: chioc} {fr: pavillon} {en: pavi{ro: aciunea de a pica, de a ciupi} {fr: action de piquer, de lion} ex: la Budash pri chioshcu-acas chioshchi/chioshche pincer} {en: action of pinching, of nipping, of pricking} (chsh-chi) sn chioshcuri (chsh-curi) (un cu chioshcu) nichipinat (ni-chi-pi-nt) adg nichipinat (ni-chi-pi-n-t), chioshi/chioshe (ch-shi) sf chiosh (chsh) loclu iu s-adun nichipinats (ni-chi-pi-nts), nichipinati/nichipinate (ni-chi-pitrei mrdzinj a unui lucru; loclu dit cas iu s-andmusescu n-ti) tsi nu easti chipinat; nichipirat, nichipurat, nichishcat, doau stizmi; capitlu-a unei sucachi iu s-andmuseashti cunicepcuit {ro: nepicat, neciupit} {fr: qui nest pas piqu ou un alt sucachi; chiuse, chiushe, cohi, angun, angun, cornu; pinc} {en: who is not pinched, not nipped, not pricked} ex: (expr: u trag chiosha (dumneashti) = duc un ban (multu ascp nichipinat di har nichipinari/nichipinare (ni-chi-pibun)) {ro: ungher, col} {fr: angle, coin, encoignure} {en: n-ri) sf nichipinri (ni-chi-pi-nr) atsea tsi fatsi atsel tsi nu angle, corner} ex: dit patruli chiosh a lumiljei; u tradzi chiosha chipin; nichipirari, nichipurari, nichishcari, nicepcuiri {ro: dumneashti (expr: dutsi un ban di domnu, multu bun) aciunea de a nu pica, de a nu ciupi} {fr: action de ne pas chiushe (chu-sh) sm chiushedz (chu-shdz) shi chiushadz piquer, de ne pas pincer} {en: action of not pinching, of not (chu-shdz) (un cu chioshi) ex: tu un chiushe (un cornu) nipping, of not pricking} chipintur (chi-pi-n-t-r) sf di sucachi chiuse (chu-s) sm chiusedz (chu-sdz) (un chipinturi (chi-pi-n-tr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva easti cu chioshi) ex: chiuselu (cornul) a sucachiljei chipinat; semnul tsi-armni dup tsi un easti chipinat; chiosi/chiose (ch-si) adg invar (brbat) tsi nu-lj creashti chipinari {ro: pictur, ciupitur} {fr: piqre, pinon} {en: barba (sh-nitsi musttsli); tsi easti cu grunjlu fr peri; spn, sting, pinch, nip, prick, bite} ex: chipintur di furnic chipir spnac {ro: spn} {fr: glabre, imberbe} {en: glabrous, (chi-pir) (mi) vb I chipirai (chi-pi-r), chipiram (chi-pibeardless} ex: nu-ari barb, c easti chiosi; doi chiosi fac un rm), chipirat (chi-pi-r-t), chipirari/chipirare (chi-pi-r-ri) drac, ashi dztsi zborlu turtsescu (un cu chipin) ex: ficiorlu-a ljei u chipir (chipin); chipirai chiparish (chi-pa-rsh) sm vedz tu chiprish (chipinai) feata di brats; mi chipir di-nj si li carnea; mi-avea chiparosh (chi-pa-rsh) sm vedz tu chiprish chipirat, di lu-agudi chicuta!; s-nu ti chipiri (s-nu ti chipinj, schiprici (chi-p-rc) sm vedz tu chiprish nu ti zgrnj) la zgaib chipirat (chi-pi-rt) adg chipirat chiprish (chi-p-rsh) sm chiprish (chi-p-rsh) arburi di (chi-pi-r-t), chipirats (chi-pi-rts), chipirati/chipirate (chi-pipduri (analtu shi sveltu) cu frndzli ca atsi tsi nu cad di r-ti) (un cu chipinat) ex: avea fatsa chipirat (cu chipiearna; chiparish, chiprish, chiparosh, chiprici, sirvilj, silviu, nturi di multseadz) chipirari/chipirare (chi-pi-r-ri) sf silvii {ro: chiparos} {fr: cyprs} {en: cypress} chiparish chipirri (chi-pi-rr) (un cu chipinari) chipur2 (chi-pur) (chi-pa-rsh) sm chiparish (chi-pa-rsh) (un cu chiprish) (mi) vb I chipurai (chi-pu-r), chipuram (chi-pu-rm), chiparosh (chi-pa-rsh) sm chiparosh (chi-pa-rsh) chipurat (chi-pu-r-t), chipurari/chipurare (chi-pu-r-ri) (un cu chiprish) chiprici (chi-p-rc) sm chiprici (chi(un cu chipin) chipurat (chi-pu-rt) adg chipurat (chip-rc) (un cu chiprish) chiprish (chi-prsh) sm pu-r-t), chipurats (chi-pu-rts), chipurati/chipurate (chi-puchiprish (chi-prsh) (un cu chiprish) r-ti) (un cu chipinat) ex: aveam shi yiori chipurati (fig: cu chipenghi/chipenghe (chi-pn-ghi) sf chipenghi (chi-pn-ghi) dints di mardzini, ca chipinati) chipurari/chipurare (chi 1: ushi i cpachi tsi astup intrarea tu-un ud di sum loc (un pu-r-ri) sf chipurri (chi-pu-rr) (un cu chipinari) tsilar, pishtireau, lgumi, glumi, etc.); chipeni, chipinec, chishcu (chish-cu) (mi) vb I chishcai (chish-c), chishcam glvnii, glvnii; 2: luguria (di lemnu, scnduri, mital, etc.) (chish-cm), chishcat (chish-c-t), chishcari/chishcare tsi s-bag dup firidz ic ush tra s-li-afireasc di znjii ic s-nu- (chish-c-ri) (un cu chipin) ex: edzlji mi chishca (chipina) alas tut lunjina s-intr n cas; cnat, cnat {ro: chepeng; di ureclji; mi-avea chishcat (chipinat) un mushconj oblon} {fr: porte dcluse, trappe; volet} {en: trap door; chishcat (chish-ct) adg chishcat (chish-c-t), chishcats window shutters} chipeni/chipene (chi-p-ni) sf pl(?) (un (chish-cts), chishcati/chishcate (chish-c-ti) (un cu cu chipenghi) ex: chipenea (cnata) fu ncljis chipinec chipinat) chishcari/chishcare (chish-c-ri) sf chishcri (chi-pi-n-c) sf chipinets (chi-pi-nts) (un cu chipenghi) (chish-cr) (un cu chipinari) cepcuescu (cep-cu-s-cu) ex: apleac chipineca (cnata) di nsus; shadi pi chipinec (mi) vb IV cepcuii (cep-cu-), cepcueam (cep-cu-m), (usha, cpachea tsi ncljidi intrarea) cepcuit (cep-cu--t), cepcuiri/cepcuire (cep-cu--ri) (un cu chipeni/chipene (chi-p-ni) sf vedz tu chipenghi chipin) cepcuit (cep-cu-t) adg cepcuit (cep-cu--t), chiper (chi-pr) sm vedz tu piper cepcuits (cep-cu-ts), cepcuiti/cepcuite (cep-cu--ti) (un cu chipin (chi-pin) (mi) vb I chipinai (chi-pi-n), chipinam (chichipinat) cepcuiri/cepcuire (cep-cu--ri) sf cepcuiri (cep-cupi-nm), chipinat (chi-pi-n-t), chipinari/chipinare (chi-pir) (un cu chipinari) n-ri) acats cu dzeadzitili niheam cheali di pri om sh-u trag chipinac (chi-pi-nc) sn chipinatsi/chipinatse (chi-pi-n-tsi) (di-l fac s-lu ustur niheam, s-aducheasc putsn dureari); vas cu cpachi faptu di lemnu tu cari (multi ori) s-tsni cashlu; acats cu dzeadzitili telea di la chitar i avyiulii sh-u trag crniciu, crneciu, cljitor, ncljitor, cupac, pidupinac, racic, niheam ninti ca s-u silghescu shi s-u fac s-asun; pungar {ro: covic cu capac pentru brnz} {fr: cuelle de (mushconjlji) ntsap, mushc; (pricili, puljlji) acats lishor cu bois couvercle pour garder le fromage} {en: container with dintslj, cu dintana, fr ca s-fac un aran; chipir, chipur, cover made of wood for keeping the cheese} chishcu, cepcuescu; (expr: 1: chipin (cu zborlu) = lu schin, lu chipinari/chipinare (chi-pi-n-ri) sf vedz tu chipin ntsap cu zborlu, lu cscndisescu, lu crtescu, lu pirxescu; 2:chipinat (chi-pi-nt) adg vedz tu chipin mi chipin = mi doari; 3: mi chipin sharpili (niprtica) = chipintur (chi-pi-n-t-r) sf vedz tu chipin aduchescu c-nj cadi un mari bile pri cap, c pat un mari chipinec (chi-pi-n-c) sf vedz tu chipenghi taxirati) {ro: pica, ciupi} {fr: piquer, pincer} {en: pinch, nip, chipir (chi-pir) (mi) vb I vedz tu chipin prick} ex: sh-tut mi chipin (chishc) di coast; tsi mi chipinj chipirari/chipirare (chi-pi-r-ri) sf vedz tu chipin (expr: ntsachi, schinj, crteshti) ashi?; nu mi chipin (expr: nu chipirat (chi-pi-rt) adg vedz tu chipin mi doari, nu mi crteashti) dip aestu lucru chipinat (chi-pi- chipit1 (ch-pit) vb I chipitai (chi-pi-t), chipitam (chi-pint) adg chipinat (chi-pi-n-t), chipinats (chi-pi-nts), tm), chipitat (chi-pi-t-t), chipitari/chipitare (chi-pi-t-ri) chipinati/chipinate (chi-pi-n-ti) tsi-lj si tradzi chealea cu dau cu dintana (cioclu) pri mcari (ap) tra s-u-acats shi s-u dzeadzitili di cariva (tsi easti ntspat di mushconj, etc.); (lucru, bag n gur {ro: ciupi mncarea cu pliscul} {fr: becqueter, teli) tsi easti actsat shi traptu niheam cu dzeadzitili; chipirat, piquer avec le bec} {en: peck at} ex: gljina chipit pit cuprii chipurat, chishcat, cepcuit {ro: picat, ciupit} {fr: piqu, chipitat1 (chi-pi-tt) adg chipitat (chi-pi-t-t), chipitats (chipinc} {en: pinched, nipped, pricked} ex: arsri ca chipinat di pi-tts), chipitati/chipitate (chi-pi-t-ti) tsi easti actsat shsharpi (expr: aduchi mari dureari, u crti multu) chipinabgat n gur cu cioclu {ro: care a fost ciupit cu pliscul} {fr: ri/chipinare (chi-pi-n-ri) sf chipinri (chi-pi-nr) atsea tsi becquet, piqu avec le bec} {en: pecked}

294

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

chipitari1/chipitare (chi-pi-t-ri) sf chipitri (chi-pi-tr) chipit3 (ch-pi-t) sf vedz tu chipit1 atsea tsi s-fatsi cndu un lucru easti actat cu cioclu (dintana) chipitor (chi-pi-tr) adg vedz tu chipit1 {ro: aciunea de a ciupi mncarea cu pliscul; ciupire} {fr: chipitos1 (chi-pi-ts) adg vedz tu chipit1 action de becqueter, de piquer avec le bec} {en: action of chipitos2 (chi-pi-ts) adg vedz tu chipit2 pecking at} chipit3 (ch-pi-t) sf chipiti/chipite partea chiprici (chi-prc) sn vedz tu chipru lung sh-chipitoas tsi s-tindi nintea-a gurljei di pulj (cari lja chiprish (chi-prsh) sm vedz tu chiprish loclu-a dintslor, sh-cu cari puljlji u-acats mcarea i apa tra s-chipru (ch-pru) sn chipri/chipre (ch-pri) hlati (di brundzu) u bag n gur); dintan, dintani, dinten, ghintan, ghintani, tsi sh-u-adutsi cu-un cup goal (dishcljis tu-un parti sh-cucrntan, crntani, cioc, ciuplitani {ro: plisc, cioc} {fr: bec} un limb spindzurat di partea-alant) cari s-acats ma multu {en: beak} ex: vulturlu ari chipita (dintana) ca cinghelu di gusha-a oilor tra s-asun cndu oili s-min (shi easti niheam chipit2 (ch-pit) (mi) vb I chipitai (chi-pi-t), chipitam (chi-pialt soi di cloput i trac); chipur, cloput {ro: clopot (pentru tm), chipitat (chi-pi-t-t), chipitari/chipitare (chi-pi-t-ri) ovine)} {fr: sonnaille, clochette attache au cou dun animal} lndzidzscu di (acats) mltseadz; fac seamni pri fats di la {en: bell attached to the neck of an animal} ex: chiprili di mltseadz; nchipitedz, mltsidzscu {ro: (se) mbolnvi de tsachilji mari; sh-treatsi chipiti sh-cloputi cti putu; asun chivrsat, a rmne cu ciupituri pe fa de la vrsat} {fr: devenir prili di tungi chipur1 (ch-pur) sn chipuri/chipure shi chimalade de (avoir la) variole, la petite vrole} {en: get puri (ch-pur) (un cu chipru) ex: cu giocuri shi cu chipuri smallpox} ex: mi chipitai (feci seamni pri fats di mltseadz) chipurici (chi-pu-rc) sn chipurici/chipurice (chi-pu-r-ci) chipitat2 (chi-pi-tt) adg chipitat (chi-pi-t-t), chipitats chipru ma njic {ro: clopoel (pentru ovine)} {fr: petite son(chi-pi-tts), chipitati/chipitate (chi-pi-t-ti) tsi ari naille, petite clochette attache au cou dun animal} {en: lndzidzt di mlteadz; cu seamni pri fatsa armasi di la small bell attached to the neck of an animal} ex: chipurici, mltseadz; nchipitat, multsidzos, mltsidzat, mltsidzt {ro: moi dada-a meau chipurush (chi-pu-rsh) sn chipurumbolnvit de vrsat, cu ciupituri rmase de la vrsat} {fr: shi/chipurushe (chi-pu-r-shi) (un cu chipurici) chiprici devenu malade de petite verole} {en: with (who got) (chi-prc) sn chiprici/chiprice (chi-pr-ci) (un cu smallpox} chipitari2/chipitare (chi-pi-t-ri) sf chipitri (chichipurici) pi-tr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva lndzidzashti ic fatsi chiptar (chip-tr) sn vedz tu cheptu1 seamni pri fats di mltseadz; nchipitari, mltsidzri {ro: chiptinar (chip-ti-nr) sm vedz tu cheaptini aciunea de a se mbolnvi (de a fi ciupit la fa) de vrsat} chiptinari/chiptinare (chip-ti-n-ri) sf vedz tu cheaptini {fr: action de devenir malade de petite verole} {en: action of chiptinat (chip-ti-nt) adg vedz tu cheaptini getting smallpox} chipitos2 (chi-pi-ts) adg chipitoas (chi- chiptintur (chip-ti-n-t-r) sf vedz tu cheaptini pi-to-s), chipitosh (chi-pi-tsh), chipitoasi/chipitoase (chi- chiptinici (chip-ti-nc) sn vedz tu cheaptini pi-to-si) cu fatsa mplin di seamni alsati di mltseadz; chiptos (chip-ts) adg vedz tu cheptu1 multsidzos, mltsidzat {ro: ciupit la fats (de vrsat)} {fr: chipur1 (ch-pur) sn vedz tu chipru couvert de marques de petite verole} {en: covered by pock- chipur2 (chi-pur) (mi) vb I vedz tu chipin marks (from smallpox)} ex: om chipitos (multsidzos); gljin chipurari/chipurare (chi-pu-r-ri) sf vedz tu chipin chipitoas (ca multsidzoas) nchipitedz (nchi-pi-tdz) (mi) chipurat (chi-pu-rt) adg vedz tu chipin vb I nchipitai (nchi-pi-t), nchipitam (nchi-pi-tm), chipurici (chi-pu-rc) sn vedz tu chipru nchipitat (nchi-pi-t-t), nchipitari/nchipitare (nchi-pi-t-ri) chipurush (chi-pu-rsh) sn vedz tu chipru (un cu chipit) ex: cndu fu lndzit di mltseadz, si nchipit chir (chr) sm invar zbor di tinjii tsi s-bag nintea-a nchipitat (nchi-pi-tt) adg nchipitat (nchi-pi-t-t), numljei, cndu-lj si greashti a unui om; domnu {ro: chir, nchipitats (nchi-pi-tts), nchipitati/nchipitate (nchi-pi-t-ti) domnul} {fr: monsieur; matre, messire} {en: sir; mister; (un cu chipitat) nchipitari/nchipitare (nchi-pi-t-ri) sf master} ex: chir (domnu) dimarhul di Almiro; chir (domnul) nchipitri (nchi-pi-tr) (un cu chipitari) Miha lja sh-giurat chirau (chi-r-u) sf chirali/chirale (chichipitari1/chipitare (chi-pi-t-ri) sf vedz tu chipit1 r-li) zbor di tinjii (tsi s-bag di-arad nintea-a numljei) chipitari2/chipitare (chi-pi-t-ri) sf vedz tu chipit2 cndu-lj si greashti a unei muljari; muljari (ma multu turcal) chipitat1 (chi-pi-tt) adg vedz tu chipit1 tsi dutsi un ban tinjisit, sh-cari, di-arad easti di scar machipitat2 (chi-pi-tt) adg vedz tu chipit2 analt, ma di ugeachi; nicuchira-a casljei; chireau, doamn, chipit1 (ch-pi-t) sf chipiti/chipite partea di nai ma nsus a nicuchir, madam, boji {ro: cucoan, doamn} {fr: dame unui lucru (munti, arburi, cas, pirgu, etc.), multi ori (ma nu turque; matresse de la maison; femme distingue} {en: totna) chipitoas (surlutoas, ntsplicoas); angheau, cacea-Turkish lady; distinguished lady; lady of the house} ex: a liu, crciliu, creashtic, creashtid, creashtit, ciuciul, cuculj, cul- chirauljei noi-lj dztsem shi doamn; ea-u, ea-u, ca chirau m, chiscu, chirchinedz, cingrliu, cipit, ciuc, ciulubet, (ca un doamn)! chireau (chi-re-u) sf chireali/chireale cium, ciungani, huhut, pic, pifilic, tmp, tsplic, tsipilic, (chi-re-li) (un cu chirau) ex: alb-aroshi, ca chireau tsulubet, chirchinedz, mitc, myeau, gucilii, gugiulii {ro: (doamn) chira (chi-r) invar vucativlu-a zborlui chirau pisc, cretet} {fr: pic, sommet, fate} {en: (mountain) peak, zbor di tinjii tsi s-bag nintea-a numljei, cndu-lj si greashti summit (of mountain, of house)} ex: un cul analt, tsi nu a unei chirau {ro: vocativul de la chirau} {fr: madame...} pots s-lji vedz chipita; chipiti (crcilii) di munts; ci prit chipiti {en: lady...} Chirats (Chi-r-ts) shi Chiratsa (Chi-r-tsa) (creashtiti) chitroasi chipit2 (ch-pi-t) sf chipiti/chipite sf fr pl 1: num di muljari; 2: num tsi s-da a unei mul capitlu (ma multili ori chipitos) a unui lucru lungu shi suptsri; {ro: nume de femeie; nume dat unei catrc} {fr: nom de chirchinedz, mitc, myeau, sumig, sumig, tsutsuleu, tsufemme; nom donn un mulet} {en: woman name; name tsulic {ro: vrf} {fr: bout, pointe} {en: end, tip, point} ex: ct given to a female mule} chipita (mithca) di ac; chipita di nari; chipita di coard chira (chi-r) invar vedz tu chir chipitos1 (chi-pi-ts) adg chipitoas (chi-pi-to-s), chipitosh chirac (chi-r-c) sf pl(?) dultseami fapt cu simints di mac (chi-pi-tsh), chipitoasi/chipitoase (chi-pi-to-si) tsi easti cu (di pirpirun), tsi s-da la njits tra s-lj-acats somnul {ro: machipit shi poati si ntsap; sumigos, simigos, surlutos, nts- giun cu opium} {fr: espce dopiat; marmelade pavot pour plicos, ntsplicos, ntspulicos, ntspulicos, turyisit {ro: endormir les enfant} {en: jam made with poppy seeds to make ascuit} {fr: pointu, grl, couvert de marques de petite children sleep} verole} {en: sharp-pointed} ex: chiscuri chipitoasi (sumigoasi, chiragi (chi-ra-g) sm vedz tu cher1 surlutoasi); chipitor (chi-pi-tr) adg chipitoar (chi-pi-tochiragi-bash (chi-r-g-bash) sm vedz tu cher1 r), chipitori (chi-pi-tr), chipitoari/chipitoare (chi-pi-to-ri) chiragilchi/chiragilche (chi-ra-gi-l-chi) sf vedz tu cher1 (un cu chipitos1) ex: Cheatra chipitoar (tsi s-afl Beasa) chiragiu (chi-ra-g) sm vedz tu cher1 chipit2 (ch-pi-t) sf vedz tu chipit1 chiralfii/chiralfie (chi-ral-f-i) sf vedz tu alifii

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

295

chiramaryio (chi-ra-mar-y) sm vedz tu chirmid tratare} {fr: action de verser a boire, de rgaler, de traiter} Chiratsa (Chi-r-tsa) sf vedz tu chir {en: action of treating somebody (with a drink, coffee, wine, Chirats (Chi-r-ts) sf vedz tu chir etc.); tip} chirau (chi-r-u) sf vedz tu chir chirsiri/chirsire (chi-r-s-ri) sf vedz tu chirsescu chir (chi-r) sm chiradz (chi-rdz) pradzlji (i altu tsiva) tsi chirsit (chi-r-st) adg vedz tu chirsescu dau tra s-ufilisescu tr niscntu chiro un lucru di cari am chirt (chi-r-t) sm, sf, adg chirtoanji/chirtoanje (chi-rananghi (cas, cal, amaxi, etc.); agoyi, nichi, cher, chirii {ro: to-nji), chirtadz (chi-r-tdz), chirtoanji/chirtoanje (chichirie} {fr: loyer, location} {en: rent} r-to-nji) tsi easti aru shi ponir; tsi fatsi mash urutets; aru, chirciuni/chirciune (chi-r-c-ni) sf vedz tu cher andihristu, tihilai, blstimat, chiutandal, etepsz, edepsz, idipchirgi (chi-r-g) sm vedz tu cher1 sz, cumalindru, shiret, hitru, ctrgar, murlai {ro: ticlos, chirmidar (chi-r-mi-dr) sm vedz tu chirmid viclean, mecher, pulama} {fr: mauvais, misrable, rus, frichirmid (chi-r-m-d) sf chirmidz (chi-r-mdz) 1: lucru pon, coquin, chien cornu} {en: mean, despicable, sly, rascal} (adrat di clis amisticat cu arin sh-ap, uscat la soari i coptuchirtur (chi-r-t-r) sf vedz tu cher tu cireap), cu cari s-analts un cas, cndu s-bag multi di chirchinec1 (chir-chi-nc) sm chirchinets (chir-chi-nts) eali, un ning-alant sh-un pisti-alant, cum s-bag chetrili, insect (yeats tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursit un etc.; 2: lucru (adrat di clis amisticat cu arin sh-ap, uscat la cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mri sh-cu soari i coptu tu cireap), ca un ploaci i ca giumitati di sulin cicioarli di dinpoi multu lundzi tsi u-agiut s-ansar multu (tra s-intr un tu-alant) cu cari s-acoapir citia-a casljei; diparti (sh-cari fatsi un soi di shuirat cndu sh-freac un dichirimid, tuvl, tul, ciurunjid, cirinjid, ciurnjid, cirnjid; alantu, cicioarili di dinpoi); tsintsir, tsindzir, dzindzir, (expr: dusi s-adar chirmidz = muri; dusi s-adar oali; msh- dzendzer, dzindzinar, ceatrafil, carcalec, carcalets, carcaledz, c loclu) {ro: crmid, olan} {fr: brique, tuile} {en: brick, crclets, curcalec, ghincal, giungiunar, jujunar, juji {ro: (roofing) tile} ex: un mur adrat cu chirmidz; csi acupiriti cu greier} {fr: grillon, cigale} {en: cricket} ex: mash chirchineclu chirmidz chirimid (chi-ri-m-d) sf chirimidz (chi-rinu sh-adun gura cherchinez (cher-chi-nz) sm mdz) (un cu chirmid) cirinjid (ci-ri-nj-d) sf ciricherchinezi (cher-chi-nz) (un cu chirchinec1) njidz (ci-ri-njdz) (un cu chirmid) ex: cas acupirit cu chirchinec2 (chir-chi-nc) sm chirchinets (chir-chi-nts) un cirinjidz ciurunjid (cu-ru-nj-d) sf ciurunjidz (cu-ru(ficior) tsi easti multu slab shi njic; ascrchit, puzumi, njdz) (un cu chirmid) ex: s-cad pristi ciurunjidz pruzumi, jibcos, jibicos, cacafingu, azmet, pilicios, zbcos, cirnjid (cir-nj-d) sf cirnjidz (cir-njdz) (un cu chirbzcos, jabec, judav, preacn, preangu {ro: strpitur, mid) ex: frmsesh tuti cirnjidzli di pri cas ciurnjid (curpipernicit} {fr: enfant de petite taille et maigre, chtif, nj-d) sf ciurnjidz (cur-njdz) (un cu chirmid) ex: srabougri} {en: puny child, feeble, stunted} ex: un chirchinec di alin pri ciurnjidz (pri citia-a casljei) chirmidar (chi-rficior mi-dr) sm chirmidari (chi-r-mi-dr) omlu tsi fatsi i chirchinec3 (chir-chi-nc) sm chirchinets (chir-chi-nts) un vindi chirmidz; ciurnjidar, tuvlar {ro: crmidar, iglar} {fr: soi di shain ma njic; shain, sfrindzel {ro: uliu, oim} {fr: briquetier, tuilier} {en: brick maker, (roofing) tile-maker} faucon, milan, busard} {en: falcon} ex: dintani di chirchinec ciurnjidar (ciur-nji-dr) sm ciurnjidari (ciur-nji-dr) (un (shain) cu chirmidar) chiramaryio (chi-ra-mar-y) sm chirachirchinedz1 (chir-chi-ndz) sm chirchinedz (chir-chi-ndz) maryeadz (chi-ra-mar-ydz) loclu iu s-fac shi s-vindu partea di nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, cas, pirgu, chirmidz; ciurnjidrii, tuvlrii, tulrii {ro: crmidrie} {fr: etc.), multi ori (ma nu totna) chipitoas (surlutoas, ntspbriqueterie} {en: brick making, brick yard} ciurnjidrii licoas); angheau, cacealiu, crciliu, creashtic, creashtid, (ciur-nji-d-r-i) sf ciurnjidrii (ciur-nji-d-r) (un cu creashtit, ciuciul, cuculj, culm, chiscu, cingrliu, cipit, ciuc, chiramaryio) crmezi/crmeze (cr-m-zi) adg crmezi/cr- ciulubet, cium, ciungani, huhut, pic, pifilic, tmp, tsplic, meze (cr-m-zi), crmezi (cr-mz), crmezi (cr-mz) tsi tsipilic, tsulubet, chipit, mitc, myeau, gucilii, gugiulii {ro: ari un hrom aroshi-vishin ca atsea a chirmidljei {ro: pisc, cretet} {fr: pic, sommet} {en: (mountain) peak, summit} crmiziu} {fr: rouge brique} {en: brick reddish} carpez chirchinedz2 (chir-chi-ndz) sm chirchinedz (chir-chi-ndz) (car-pz) adg carpez (car-p-z), carpeji (car-pj), capitlu (ma multili ori chipitos) a unui lucru lungu shi suptsri; carpezi/carpeze (car-p-zi) (un cu crmezi) ex: veshtu chipit, mithc, mitc, myeau, sumig, sumig, tsutsuleu, arosh, veshtu carpez crimezi/crimeze (cri-m-zi) adg crime- tsutsulic {ro: vrf} {fr: bout, pointe} {en: end, tip, point} zi/crimeze (cri-m-zi), crimezi (cri-mz), crimezi (cri-mz) chirchira (chr-chi-ra) sf (sm, sn?) pl(?) soi di plant tsi s(un cu crmezi) ex: feci stizma cu crimezi (buisii stizma cu tradzi azvarna pristi loc (dit fumealja-a curcubetiljei shi a hiuun hrom aroshi-vishin) municlui) cari fatsi lilici njits galbini sh-yimishi mri sh-dultsi chirmidhar (chi-r-mi-dhr) sm chirmidhari (chi-r-mitsi s-mc (cu chealea galbin-veardi sh-tu mesi cu multi dr) un cu chirmidar simintsi njits tsi pot sh-eali si s-mc); piponj, peapini, puponj, chirmidh (chi-r-m-dh) sf chirmidz (chi-r-mdz) un glbonj {ro: pepene galben} {fr: melon jaune} {en: melon} cu chirmid chirchirin (chir-chi-r-n) sf chirchirini/chirchirine (chir-chichirsescu (chi-r-ss-cu) vb IV chirsii (chi-r-s), chirseam r-ni) soi di strudz, un pulj njic di pduri, cu peanili murni pi (chi-r-sem), chirsit (chi-r-s-t), chirsiri/chirsire (chi- pltri shi albi-galbini pi cheptu, tsi s-hrneashti cu mushti, r-s-ri) dau (fac doar) un flurii a nveastljei nau; mescu yernji, poami, etc.; chiuro, strudz, sturdzu, sturgiu {ro: varieun oaspi cu un cafei (putir cu ap-aratsi, un yin, un archii, tate de sturz} {fr: espce de grive (oiseau)} {en: variety of etc.); dau bhcishi-a ghiftslor c-nj cntar mushat; fac un thrush} ex: strudzlji (sturdzlj) mash pi chinj azboar chiuro doar; mescu; ghirnuescu {ro: cinsti (trata) pe cineva (cu o (chu-r) sm chiuradz (chu-rdz) (un cu chirchirin) butur)} {fr: verser a boire, rgaler, traiter} {en: treat chirdciuni/chirdciune (chir-d-c-ni) sf vedz tu cher somebody (with a drink, coffee, wine, etc.); tip} chirsit (chi- chirdsescu (chir-dh-ss-cu) vb IV vedz tu ncherdu r-st) adg chirsit (chi-r-s-t), chirsits (chi-r-sts), chirdsiri/chirdsire (chir-dh-s-ri) sf vedz tu ncherdu chirsiti/chirsite (chi-r-s-ti) tsi-lj s-ari dat un doar tr chirdsit (chir-dh-st) adg vedz tu ncherdu lucrul tsi lu-ari fapt; tsi fu miscut cu-un cafei (yin, archii, chirdeari/chirdeare (chir-de-ri) sf vedz tu cher etc.) ca semnu di uspitslji; miscut, ghirnuit {ro: cinstit (tratat chirdhsescu (chir-dh-ss-cu) vb IV chirdhsii (chir-dh-s), cu o butur)} {fr: rgal, trait, qui a t servi un breuvage} chirdhseam (chir-dh-sem), chirdhsit (chir-dh-s-t), {en: treated with a drink, coffee, wine, etc.; tipped} chirsichirdhsiri/chirdhsire (chir-dh-s-ri) un cu chirdsescu ri/chirsire (chi-r-s-ri) sf chirsiri (chi-r-sr) atsea tsi schirdhsiri/chirdhsire (chir-dh-s-ri) sf chirdhsiri (chir-dhfatsi cndu s-chirseashti cariva; mishteari, meashtiri, ghirnuiri sr) un cu chirdsiri {ro: aciunea de a cinsti (trata) pe cineva (cu o butur); chirdhsit (chir-dh-st) adg chirdhsit (chir-dh-s-t), chir-

296

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

dhsits (chir-dh-sts), chirdhsiti/chirdhsite (chir-dh-s-ti) chirnuiri/chirnuire (chir-nu--ri) sf vedz tu ghirnuescu un cu chirdsit chirnuit (chir-nu-t) adg vedz tu ghirnuescu chirdut (chir-dt) adg vedz tu cher chiro (chi-r) sm fr pl 1: atsea tsi s-misur sh-aspuni cti chireari/chireare (chi-re-ri) sf vedz tu cher shts, dzli, mesh, etc. dnseashti un lucru (tsi s-alxeashti i chireau (chi-re-u) sf vedz tu chir sta niminat); oara tsi treatsi (shtsli tsi trec) tra si s-fac tsiva; chireci/chirece (chi-r-ci) sf fr pl(?) un soi di mihlemi cu 2: starea tu cari s-afl aera (cald i aratsi, cu soari, vimtu, i cari turcalili s-aungu pi fats s-l cad perlji; agd {ro: ploai, etc.); zmani, oar, vcti; (fig: chiro = (i) di multu; (ii) pomad} {fr: onguent servant la chute des poils} {en: catastasi) {ro: timp, vreme; epoc, moment} {fr: temps; ointment that makes the face hair fall} poque, moment} {en: time, weather; era, moment} ex: stai di chiriciuni/chiriciune (chi-ri-c-ni) sf vedz tu cher chiro (di multu) adus; nu-i chirolu di-un oar (catastasea dichiricsescu (chi-ric-ss-cu) vb IV chiricsii (chi-ric-s), chiricaltoar); ca tr chiro urut (arcoari, ploai sh-vimtu); nmal ts seam (chi-ric-sem), chiricsit (chi-ric-s-t), chiricsiri/chieasti chirolu ricsire (chi-ric-s-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; chiros (chi-rs) adg chiroas (chi-ro-s), chirosh (chi-rsh), vedz chirixescu chiroasi/chiroase (chi-ro-si) tsi nu-ari peri n cap (tu caplu chiricsiri/chiricsire (chi-ric-s-ri) sf chiricsiri (chi-ric-sr) ntreg i tu locuri-locuri) di itia c ari un lngoari tsi-l fatsi sscriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz chirixiri sh chear perlu; calvu, chel, chilesh, chelesh, shuplid, shupliv chiricsit (chi-ric-st) adg chiricsit (chi-ric-s-t), chiricsits {ro: chelbos} {fr: taigneux} {en: bald, calvous} ex: dzinirli lu(chi-ric-sts), chiricsiti/chiricsite (chi-ric-s-ti) scriari neapru- avem chiros (calvu) cheat tu-aestu dictsiunar; vedz chirixit chirou (chi-r) sm fr pl scriari neaprucheat tu-aestu chirii/chirie (chi-r-i) sf chirii (chi-r) pradzlji (i altu tsiva) dictsiunar; vedz chiro tsi dau tra s-ufilisescu tr niscntu chiro un lucru di cari am chirseni/chirsene (chir-s-ni) sf chirsenj (chir-snj) lucru ananghi (cas, cal, amaxi, etc.); agoyi, nichi, cher, chir {ro: (hlati) tsi sh-u-adutsi cu un ploaci (tserclju mplin) suptsri chirie} {fr: loyer, location} {en: rent} shi arucutoas; furcutash, discu {ro: roat, disc} {fr: roue, chirimid (chi-ri-m-d) sf vedz tu chirmid disque} {en: wheel, disk} ex: luna arsrea ca un chirseni di chirimidh (chi-ri-m-dh) sf chirimidz (chi-ri-mdz) un cu amalam chirimid chirtur (chir-t-r) sf vedz tu cher chiriri/chirire (chi-r-ri) sf vedz tu cher chirusescu (chi-ru-ss-cu) vb IV chirusii (chi-ru-s), chiruseam chiriste (chi-ris-t) sm chiristedz (chi-ris-tdz) leamni tljati (chi-ru-sem), chirusit (chi-ru-s-t), chirusiri/chirusire (chishi ndreapti cu prionea (scnduri shi grendz) tra s-hib etimi ru-s-ri) ungu (dau) cu tsear un lucru tra si s-fac ma tr anltsarea-a binilor; chiristei {ro: cherestea} {fr: bois de mushat (si nyiliceasc, s-dnseasc ma multu, etc.) {ro: charpente} {en: construction timber and board} chiristei cerui} {fr: cirer, enduire de cire} {en: wax} chirusit (chi-ru(chi-ris-t-i) sf chiristei (chi-ris-t) (un cu chiriste) ex: st) adg chirusit (chi-ru-s-t), chirusits (chi-ru-sts), chirusivinjir di-adusir chiristeea chiristigi (chi-ris-ti-g) sm ti/chirusite (chi-ru-s-ti) tsi easti dat (umtu) cu tsear {ro: chiristigeadz (chi-ris-ti-gdz) omlu tsi talji cu prionea shi ceruit} {fr: cir, enduit de cire} {en: waxed} chirusiri/chindreadzi grendzli shi scndurli tri chiriste; omlu tsi vindi rusire (chi-ru-s-ri) sf chirusiri (chi-ru-sr) atsea tsi s-fatsi chiriste {ro: cherestegiu} {fr: marchand de bois de construccndu un lucru easti chirusit {ro: aciunea de a cerui; ceruire} tion} {en: construction wood merchant} {fr: action de cirer, denduire de cire} {en: action of waxing} chiristei (chi-ris-t-i) sf vedz tu chiriste chirusiri/chirusire (chi-ru-s-ri) sf vedz tu chirusescu chiristigi (chi-ris-ti-g) sm vedz tu chiriste chirusit (chi-ru-st) adg vedz tu chirusescu chiristigiu (chi-ris-ti-g) sm chiristigeadz (chi-ris-ti-gdz) chirut (chi-rt) adg vedz tu cher scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz chiristigi chisali/chisale (chi-s-li) sf vedz tu ches chirit (chi-rt) adg vedz tu cher chisari/chisare (chi-s-ri) sf vedz tu chisedz chirit* (chi-r-t) adg fimininlu singular di la adg chirit; chisat (chi-st) adg vedz tu chisedz vedz chirit chisati/chisate (chi-s-ti) sf chists (chi-sts) catastasea tu chirit1 (chi-r-t) sf vedz tu cher cari s-afl atsel tsi easti cu punga goal, tsi easti ftohi; lips di chirit2 (chi-r-t) sf chiriti/chirite (chi-r-ti) lngoari di oclji; paradz tu pung; catastasea tu cari s-afl un embur (tugear, ghirit {ro: cheratit} {fr: kratide, imflammation de la prmteftu, etc.) cndu lucrili (alishvirishurli) nu-lj si duc ghicorne} {en: sclera, inflammation of the cornea} ghirit ni (nu-afl prmtii s-acumpr, nu poati s-li vind prmtiili (ghi-r-t) sf ghiriti/ghirite (ghi-r-ti) (un cu chirit2) tsi ari, etc.); lips di vinderi; vindeari di prmtii cu cheardiri; chirixescu (chi-ric-ss-cu) vb IV chirixii (chi-ric-s), chirixeam neaveari, fucrlichi, ftohi, urfanji, urfnilji, urfneats {ro: (chi-ric-sem), chirixit (chi-ric-s-t), chirixiri/chirixire (chisrcie, lips de bani, criz, chesat} {fr: pauvret, manque ric-s-ri) l fac timbihi a oaminjlor, lj-prnghilsescu sh-l dargent; stagnation des affaires, mvente, crise} {en: dzc c easti ghini s-adar un lucru (tr cari mini am mari poverty, lack of money; stagnation of sales, selling at a loss, mirachi si s-adar); (ca preftu) tsn un zbor la bisearic (dicrisis} ex: anlu aestu fu mari chisati chesati/chesate (ch-saarad dup tsi bitiseashti lituryia) tra s-limpidzscu tsi easti ti? ic che-s-ti?) sf pl(?) (un cu chisati) ex: antsrtsu avum scriat tu vnghelj shi s-lji urnipsescu crishtinjlji s-hib bunj shi n mari chesati (lips di paradz) s-fac vrearea-al Dumnidz; (ca prufit) l spun (l-aduc) a chisavro (chi-sa-vr) sn chisavradz (chi-sa-vrdz) aveari oaminjlor pri loc, zborlu-al Dumnidz din tser; prufitipsescu adunat sh-turnat tu lucri njits sh-cu mult tinjii (ca pradz, {ro: predica} {fr: prcher} {en: preach} ex: hrisea-ti a chetri scumpi, lucri di art, etc. ascumti multi ori tu-un singur prufitslor tsi chirixea sh-l si mburi zborlu a lor; s-chirixeashti loc); yisteari, ayisteari, hzn, mal, thisavro; aveari, avutslji, amirrilji din tser chirixit (chi-ric-st) adg chirixit (chi-ricavutsami, bugtslji {ro: comoar, tezaur} {fr: trsor} {en: s-t), chirixits (chi-ric-sts), chirixiti/chirixite (chi-ric-s-ti) treasure} ex: chisavro (yisteari) di flurii (atsel) a curi preftul dit bisearic lj-tsni un zbor; (atsel) a curi chis1 (ch-s) sf fr pl lugurii lai (ca ctranea) sh-muzgoas lj-si dztsi c easti ghini s-adar un lucru; prufitipsit {ro: (scoas dit crbunj, pecur i untulemnul scos dit loc) ufilisit predicat} {fr: prch} {en: preached} chirixiri/chirixire la ncltsarea-a cljurlor; pis, ctrani, pecur, smol; (fig: 1: (chi-ric-s-ri) sf chirixiri (chi-ric-sr) atsea tsi s-fatsi cndu chis = scutidi, ntunearic greu; 2: chis = colasi, ginemi; 3: cariva chirixeashti; prufitipsiri {ro: aciunea de a predica} {fr: stranji di chis = stranji li di jali) {ro: smoal, catran; action de prcher} {en: action of preaching} ntuneric; nenorocire, doliu, iad} {fr: goudron, poix; tnbres, chirixiri/chirixire (chi-ric-s-ri) sf vedz tu chirixescu nuit noire; malheur, deuil, enfer} {en: tar, asphalt; mourning, chirixit (chi-ric-st) adg vedz tu chirixescu misfortune, hell} ex: niorlu lai ca chisa; tu mari chis (scutidi, chirnuescu (chir-nu-s-cu) vb IV vedz tu ghirnuescu bileadz) intrai; cljeili-a chisljei (urfniljiljei) nj-didesh; numt

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

297

di chis (corb, di jali) sh-di ctrani; O, lai Coti, Coti di chis chischinets (chis-chi-nts) adg vedz tu chischin (mrate) chisusescu (chi-su-ss-cu) (mi) vb IV chisusii (chi- chiscu (chs-cu) sn chiscuri (chs-cur) partea di nai ma nsus a su-s), chisuseam (chi-su-sem), chisusit (chi-su-s-t), unui lucru (munti, arburi, cas, pirgu, etc.), multi ori (ma nu chisusiri/chisusire (chi-su-s-ri) afundusescu tu chis (pis, totna) chipitoas (surlutoas, ntsplicoas); angheau, caceasmol, scutidi, colasi, etc.); l-fac s-dipun tu colasi; (fig: liu, crciliu, creashtic, creashtid, creashtit, ciuciul, cuculj, culchisusescu = lj-adar un ahntu mari aru (dureari, cripari, etc.) m, cingrliu, cipit, ciuc, ciulubet, cium, ciungani, huhut, c-lj fac bana greau; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; pic, pifilic, tmp, tsplic, tsipilic, tsulubet, chirchinedz, chipisusescu, curbisescu, stuhinedz, distihipsescu, distihisescu, pit, mitc, myeau, gucilii, gugiulii {ro: pisc, cretet} {fr: buisescu, lupusescu, etc.) {ro: smoli, cobor n iad, nenoroci} pic, sommet} {en: (mountain) peak, summit} ex: un munti cu {fr: abmer, enfoncer dans la poix, dans les tnbres, dans chiscuri chipitoasi lenfer; (se) rendre quelquun malheureux} {en: throw chisedz (chi-sdz) vb I chisai (chi-s), chisam (chi-sm), something to tar, to dark, to hell; make someone unhappy} chisat (chi-s-t), chisari/chisare (chi-s-ri) lu-agudescu un chisusit (chi-su-st) adg chisusit (chi-su-s-t), chisusits (chi- lucru (lj-dau cu cioclu, lu stumbusescu, l-matsin, l-stulcin, su-sts), chisusiti/chisusite (chi-su-s-ti) cari easti afundusit etc.) pn-l fac pulbiri, ic cumts multu njits; matsin, stulcin, tu chis (colasi, scutidi, etc.); pisusit, ctrnsit, ctrnsit, c- etc.; (expr: 1: lj-chisedz oasili (di bteari, etc.) = lj-dau un trnsit; (fig: chisusit = tsi s-afl tu-un hal greau (di jali, di shcop sntos; 2: nj-chiseadz caplu = nji s ngreac multu sdureari, di mri cripri, etc.); tsi sh-ari aspart bana; corbu, lji fac tsiva, nj-dztsi multi sh-nu mi-alas isih, etc.) {ro: pisa} corbusit, curbisit, stuhinat, distihipsit, distihisit, buisit, lupusit, {fr: piler, hacher} {en: grind, pound, pulverize, hash, mince} etc.) {ro: smolit, cobort n iad, nenorocit} {fr: abm, enfonc ex: chisats zahrea; chiseadz chiperlu tr tsin; chisedz dans la poix, dans les tnbres; condamn dans lenfer; (matsin) carnea tra s-fac chiftedz astar; chiseadz (matsin) malheureux} {en: thrown to tar, to dark, to hell; unhappy} ex: tu dubec cafeea; lji li chis oasili (expr: lj-deadi un shcop suflitlu tsi easti chisusit (numtsit s-dipun tu colasi); chisusita sntos); l-chisai di bteari (expr: lj-ded un shcop bun); aeri u (fig: mrata) di moashi; lea, cmil chisusit! (fig: curbisit, chis (expr: u btu) ghini chisat (chi-st) adg chisat (chiblstimat); multi mnj vluyisiti, multi guri chisusiti (fig: s-t), chisats (chi-sts), chisati/chisate (chi-s-ti) tsi easti curbisiti) chisusiri/chisusire (chi-su-s-ri) sf chisusiri (chifaptu cumts njits i pulbiri; mtsinat, stulcinat, stumbusit, etc. su-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-afunduseashti tsiva tu chis i {ro: pisat} {fr: pil, hach} {en: ground, pulverized, hashed, tu colasi; pisusiri, ctrniri, ctrnsiri, ctrnsiri; (fig: chisuminced} chisari/chisare (chi-s-ri) sf chisri (chi-sr) siri = atsea tsi s-fatsi cndu-l curbiseshti pri cariva; curbisiri, atsea tsi s-fatsi cndu s-chiseadz tsiva; mtsinari, stulcinari, stuhinari, distihipsiri, distihisiri, buisiri, lupusiri, etc.) {ro: stumbusiri, etc. {ro: aciunea de a pisa} {fr: action de piler, de aciunea de a smoli, de a cobor n iad, de a nenoroci} {fr: hacher} {en: action of grinding, of pounding, of pulverizing of action dabmer, denfoncer dans la poix, dans les tnbres, mincing} chistur (chi-s-t-r) sf chisturi (chi-s-tr) dans lenfer; de (se) rendre malheureux} {en: action of ashi cum s-fatsi lucrul (cumts njits, pulbiri, etc.) dup tsi easti throwing something to tar, to dark, to hell; of making someone chisat; atsea tsi s-fatsi cndu s-chiseadz un lucru; chisari {ro: unhappy} pistur} {fr: broyage; toute substance pile} {en: grinding, chis2 (ch-s) sf chisi/chise (ch-si) pulj tsi sh-u-adutsi cu pounding, pulverising} corbul (mash c easti cama njic, ct gaea), cu peanili murni tsichish (chish) (mi) vb I chishai (chi-sh), chisham (chida pi-arosh sh-cu coada lai {ro: gai} {fr: geai} {en: jay} ex: shm), chishat (chi-sh-t), chishari/chishare (chi-sh-ri) un chis zghili tu cheari nj-fac apa minut; scot udlu (chishatlu) dit mini (tsi treatsi chisgi (chi-s-g) sm vedz tu chishigi prota prit buburec, deapoea prit fusc tra s-u scot tu soni dit chistur (chi-s-t-r) sf vedz tu chisedz trup cndu-nj fac apa); nj-fac apa; mi ud; (expr: 1: l-chishar chisc (chs-c) sf chishti/chishte (chsh-ti) minuclju ligat di moashili = lndzidz; 2: mi chish pri eali = nu li voi, s-li lja lilici (di alumchi, di tseapi verdz, etc.), ligtur; armteau, tuti draclu, nu mi meal) {ro: (se) pia, urina} {fr: pisser, armteau {ro: legtur} {fr: fagot, faisceau} {en: bundle} uriner} {en: piss, urinate} ex: suntu oaminj tsi s-chishi (s-ud, ex: un chisc (ligtur) di alj sh-fac apa) tu somnu; vrnu nu shtii pri iu s-chishi gljina; mi chischim (chis-chm) adg vedz tu chischin chishe (mi ud, sh-featsi apa pri mini) ficiorlu; alxea-l c shchischimeats (chis-chi-me-ts) sf vedz tu chischin chishe (c s-ud) njiclu chishat1 (chi-sht) adg chishat chischin (chis-chn) adg chischin (chis-ch-n), chischinj (chi-sh-t), chishats (chi-shts), chishati/chishate (chi-sh(chis-chnj), chischini/chischine (chis-ch-ni) tsi easti curat; ti) (om) tsi sh-ari fapt apa; (lucru) pri cari sh-featsi apa tsi easti dishteptu (pir) la minti; tsi lj-acats mna; tsi-lj da di cariva; tsi fu udat di cariva {ro: piat, urinat} {fr: piss, urin} mn; chischim, chischinets, mintimen, sarpit, srpit, epitidiu {en: pissed, urinated} chishari/chishare (chi-sh-ri) sf {ro: curat, ager, ndemnatic} {fr: propre; agile, sagace, chisheri (chi-shr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva sh-fatsi apa adroit} {en: clean; agile, skilful} ex: armnjlji suntu chischinj (s-chishi) {ro: aciunea de a (se) pia, de a (se) urina; piare, (curats, dishtepts); cu mintea chischin (sarpit), dishtiptat; urinare} {fr: action de pisser, duriner} {en: action of pissing, eara chischin (curat, pripsit) la stranji chischinets (chis-chi- of urinating} chishat2 (chi-sht) sm chishats (chi-shts) nts) adg chischineats (chis-chi-ne-ts), chischinets (chis- muljiciunea (apa) tsi easi dit om cndu s-chishi (sh-fatsi apa); chi-nts), chischineatsi/chischineatse (chis-chi-ne-tsi) (un ap (minut), ud {ro: piat, urin} {fr: pissat, urine} {en: cu chischin) chischim (chis-chm) adg chischim (chis-churine} ex: cndu scots grnuts la oclji, i ghini s-lu-aundzi cu m), chischinj (chis-chnj), chischimi/chischime (chis-ch-ni) chisat; chishatlu lu fatsi turburi chishitur (chi-shi-t-r) sf (un cu chischin) ex: mi-ariseshti lucrul chichim (curat); chishituri (chi-shi-tr) urma tsi u-alas un chishat {ro: easti multu chischim (curat) chischineats (chis-chi-ne- pitur, urme de piat} {fr: pissement, trace de pissat} {en: ts) sf chischinets (chis-chi-nts) harea tsi u-ari omlu tsi trace of urine} chishitor (chi-shi-tr) sn chishitoari/chieasti curat, tsi easti sarpit, tsi lj-acats mna, etc.; spastr, shitoare (chi-shi-to-ri) loclu iu s-dutsi omlu si s-chishi; hale pastr, nscrii, srpitslji, dishtiptciuni, etc. {ro: curenie, {ro: pitoare} {fr: pissoir, endroit o on va pisser} {en: abilitate, deteptciune} {fr: propret, adresse, sagacit} {en: urinal, place one goes to piss} pish! (psh shi psh) invar cleanliness, ability, sagacity} ex: spastra shi chischineatsa zbor tsi s-dztsi a njiclui tra s-neag s-chishi; chishi-ti; s(nscria) din casa-a inglejilor; eara cu numa ti nicuchirata sh- chishi; {ro: pie-te!} {fr: fait pipi!, pisse-toi!} {en: pee!} ex: f ti chischineatsa (spastra din casa)-a ljei chischimeats (chis- pish! (chishi-ti!); featsir pish (s-chishar); ficiorlu featsi pish chi-me-ts) sf chischimets (chis-chi-mts) (un cu (s-chishe, s-ud) chischineats) ex: vidzui n casa-a ljei mult chischimeats chishari/chishare (chi-sh-ri) sf vedz tu chish (spastr, nscrii) chishat1 (chi-sht) adg vedz tu chish chischineats (chis-chi-ne-ts) sf vedz tu chischin chishat2 (chi-sht) sm vedz tu chish

298

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

chishcari/chishcare (chish-c-ri) sf vedz tu chipin chitar chishcat (chish-ct) adg vedz tu chipin chitib (chi-tb sm vedz tu chitapi chishcu (chish-cu) (mi) vb I vedz tu chipin chitrar (chi-trr) sm vedz tu cheatr chishigescu (chi-shi-gs-cu) adg vedz tu chishigi chitr (ch-tr) sf vedz tu chitru chishigi (chi-shi-g) sm chishigeadz (chi-shi-gedz) fur turcu chitribobuli/chitribobule (chi-tru-b-bu-li) sf pl vedz tu tsi alag nclar, chisigi, chisgi {ro: chesgiu, ho turc} {fr: chitrubobal brigand qui va cheval, brigand turque} {en: bandit on chitrish chi-trsh) sn vedz tu cheatr horse, turk bandit} chishigescu (chi-shi-gs-cu) adg chitritseau (chi-tri-tse-) sf vedz tu cheatr chishigeasc (chi-shi-ges-c), chishigeshts (chi-shi-gsh- chitros (chi-trs) adg vedz tu cheatr ts), chishigeshti (chi-shi-gsh-ti) tsi ari s-fac cu chishigilu, chitru (ch-tru) sm chitri (ch-tri) pom dit Asii tsi fatsi un di chishigi {ro: de chesgiu} {fr: qui tient dun chishigi} yimishi (chitra) tsi sh-u-adutsi cu-un limoni mari {ro: chitru} {en: that has to do with a chishigi} ex: cal chishigescu (di {fr: citronnier} {en: lemon tree} chitr (ch-tr) sf chitri/chifur turcu); s-mi dai tu mnj chishigeshti (di chisigi) chisgi tre (ch-tri) yimisha fapt di pomlu chitru, cu un coaji (chi-s-g) sm chisgeadz (chi-s-gedz) (un cu chishigi) groas sh-mushat anjurzitoari, cu cari s-fatsi un dultseats ex: doi chisgeadz si zmulsir nclar chisigi (chi-si-g) sm (glico) bun {ro: chitr} {fr: cdrat} {en: citron} chisigeadz (chi-si-gedz) (un cu chishigi) chitrubobal (chi-tru-b-ba-l) sf chitrubobali/chitrubobale chishitor (chi-shi-tr) sn vedz tu chish (chi-tru-b-ba-li) simints di-un plant tsi creashti tu chishitur (chi-shi-t-r) sf vedz tu chish Africhii, cari s-bag tu mcri, tr nustimada ca di piper tsi l chisigi (chi-si-g) sm vedz tu chishigi u da {ro: enibahar} {fr: amome} {en: ?} chitribobuli/chichism (chs-m) sf chism/chisme (chs-mi) scriari tribobule (chi-tru-b-bu-li) sf pl (un cu chitrubobal) neaprucheat di noi; vedz chizm chitrusescu (chi-tru-ss-cu) vb IV vedz tu cheatr chisusescu (chi-su-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu chis1 chitrusiri/chitrusire (chi-tru-s-ri) sf vedz tu cheatr chisusiri/chisusire (chi-su-s-ri) sf vedz tu chis1 chitrusit (chi-tru-st) adg vedz tu cheatr chisusit (chi-su-st) adg vedz tu chis1 chiulafi/chiulafe (chu-l-fi) sf chiulhi (chu-lh) soi di chitabi (chi-ta-b) sm vedz tu chitbii cciul nturtseasc tsi s-purta aoa sh-un chiro, deavrliga di chitapci (chi-tap-c) sm vedz tu chitapi cari s-purta cealma (shirvetea, cipa); chiuleafi, chileafi, chileachitapciu (chi-tap-c) sm chitapceadz (chi-tap-cdz) scriari f, chilef {ro: chiulaf} {fr: bonnet de forme conique} {en: old neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz chitapci Turkish cap} chiuleafi/chiuleafe (chu-le-fi) sf chiulehi chitapi/chitape (chi-r-pi) chitchi (chi-tch) acoali ligati (chu-lh) (un cu chiulafi) chileafi/chileafe (chi-le-fi) sf deadun tu cari s-au scriat isturii (spuneri, puizii, nvitsturi, chilehi (chi-lh) (un cu chiulafi) chileaf (chi-le-f) sf etc.); acoali ligati deadun tu cari s-au scriat ardz di numi, di chilehi (chi-lh) (un cu chiulafi) chilef (chi-l-f) sf ischi, etc.; vivlii, tifteri, catastih, catalog, condic, tetradiu, chilehi (chi-lh) (un cu chiulafi) chiliposhi/chiliposhe sf arad; (fig: chitapi = leadzi aflat tu adetsli, ic scriat tu chiliposhi/chiliposhe un soi di capel lishoar di pndz tifterli-a chivernisiljei; adeti, arad, leadzi, nom, zcon, chifluc, njic, alb sh-lishoar, chindisit di-arad cu hrisafi, zaconj) {ro: carte, registru} {fr: livre, rgistre} {en: book, purtat veara; chifluc, clipush, tichii, tchii {ro: scufi} register} ex: ea s-videm tsi dztsi tu chitapi (carti, catastih); mi {fr: petit, blanc et lger bonnet dt, brod avec de fil dor} scrie tu chitapi (tifteri); tora scot chitapea (tifterea); dup {en: small summer cap, white and light, embroidered with chitapi (fig: ardz, adets, ledz) nu easti tu cdeari chitapci golden threads} chifluc (chi-f-l-c) sf chiflutsi/chi(chi-tap-c) sm chitapceadz (chi-tap-cdz) atsel tsi ari flutse (chi-f-l-tsi) un soi di capel lishoar di pndz frundida-a crtslor (a vivliilor, a tifterlor, etc.) dit un ud i dit purtat ma multu noaptea cndu s-bag omlu s-doarm (ligat un cas maxus adrat tr-aestu lucru (iu dunjaea poati s-yin ssum grunj sh-purtat di njits dup tsi s-amint, purtat di li mutreasc, s-li-acumpr i s-li lja cu nichi); atsel tsi ari clugreali, etc.); tichii, tchii, chiliposhi {ro: scufi} {fr: frundida-a tifterlor di la chivernisi {ro: librar, bibliotecar, bonnet} {en: cap} ex: ts scot chifluca din cap clipush arhivar} {fr: libraire, bibliothcaire, archiviste} {en: book (c-li-psh) sn clipushi/clipushe (c-li-p-shi) (un cu seller, librarian, archivist} ex: chitapcilu-nj scria n arvoal chiliposhi) ex: ficiorlu s-sh scoat clipushlu i fesea chitib (chi-tb sm chitibeanj (chi-t-beanj) grmtic tsi chiuleafi/chiuleafe (chu-l-fi) sf vedz tu chiulafi tsni crtsli (di la huchiumati) {ro: greffier} {fr: greffier} {en: chiumuri/chiumure (chu-m-ri) sf fr pl lucru, ca un soi registrar} chitaplchi/chitaplche (chi-ta-pl-chi) sf di cheatr, sumulai sh-tsi s-frndzi lishor, cari s-afl tu loc shi chitaplchi (chi-ta-plch) tehnea tsi u fatsi un chitapci; ardi cndu-lj dai foc; ashi cum s-fatsi jarlu cndu lu-astindzi tehnea tsi u fatsi un grmtic, un chitib {ro: meseria de librar, cu ap sh-artseashti; crbuni {ro: crbune} {fr: charbon} de bibliotecar or de arhivar} {fr: mtier de libraire, de {en: coal} ex: nj-adusi n furtii di chiumuri (crbunj) chiubibliothcaire ou darchiviste} {en: book seller, librarian or murgirii/chiumurgirie (chu-mur-gi-r-i) chiumurgirii (chuarchivist occupation} ex: itsido, citaplchea easti cu nami mur-gi-r) loclu iu s-afl i iu s-fac crbunjlji; ducheanea iu chitaplchi/chitaplche (chi-ta-pl-chi) sf vedz tu chitapi s-vindu crbunj; crbunrii, crbunrlichi {ro: crbunrie} chitar (chi-t-r) sf chitari/chitare (chi-t-ri) hlati muzical {fr: place o on fait, on vend des charbons} {en: place where tsi ari di-arad shasi teljuri teasi pri un soi di cutii di lemnu the coal is made or sold} ex: dishcljisi-un chiumurgirii ma mari ca-atsea di-avyiulii, cari asun cndu teljurli suntu chiuncu (chn-cu) sn vedz tu chilunghi1 chipinati i aguditi cu dzeadzitli {ro: ghitar} {fr: guitare} {en: chiunghi/chiunghe (chn-ghi) sf vedz tu chilunghi1 guitar} ex: cntu din chitar, tini dornji ninga, dornji ca chiungu (chn-gu) sn vedz tu chilunghi1 gumar chiuni/chiune (ch-ni) sf pl(?) capital avut di doi i ma chitbii (chi-t-b-i) sf chitbii (chi-t-b) tsstur di mitasi mults sots {ro: capital aparinnd la dou sau mai multe chindisit cu cijdii sh-cu lilici hrisusiti; chetbii, chitabi {ro: persoane} {fr: capital appartenant deux ou plusieurs stof de mtase} {fr: sorte dindienne raye et jaune} {en: associs} {en: capital belonging to two or several partners} yellow silk material} ex: lj-adusi fustani di chitbii; nu s-para chiup (chp) sn chiupuri (ch-pur) oal mari di loc arsu tu poart tora chitbiili chetbii (che-t-b-i) sf chetbii (che-t- cari s-tsni di-arad untulemnu (njari, turshii, etc.); chiup, b) (un cu chitbii) chitabi (chi-ta-b) sm citabadz (chichiupi, pitari {ro: chiup} {fr: jarre} {en: large earthenware ta-bdz) (un cu chitbii) jar} ex: vinji cu chiuplu pi pltri; oali, poaci, chiupuri chitc (cht-c) sf chittsi/chittse (cht-tsi) mnuclju di lilici chiup (ch-p) sf chiupuri (ch-pur) (un cu chiup) ex: ndreapti mushat sh-ligati tuti deadun; buchet, bubuchi {ro: chiupa cu njari eara mplin; tu-un chiup mplin di-ap; avea buchet} {fr: bouquet} {en: bouquet, bunch of flowers} n chiup (oal) di flurii chiupi/chiupe (ch-pi) sf chiuchi chithar (chi-th-r) sf chithari/chithare (chi-th-ri) un cu (chch) (un cu chiup)

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

299

chiup (ch-p) sf vedz tu chiup chiushe (chu-sh) sm vedz tu chioshi chiupi/chiupe (ch-pi) sf vedz tu chiup chiustec (chus-t-c) sf chiustets (chus-tets) arad di (un chiur1 (ch-ur) sn chiuri/chiure (ts-u-ri) soea di boatsi scoas soi di) neali bgati unlu tu-alantu shi ligati tra s-fac ca un soi di-un soi di pulj (di cas i cnttori); tsiur, tsiurat, tsitsir-vitsir, di funi (di metal) cu cari si s-leag lucri (cu cari s-acats oara i tsiripari, piridari, nciurari {ro: piuit, ciripit} {fr: piaulement, cstura di curau, cari s-bag di gushi ca un stulii, cu i fr gazouillement} {en: (chicken) peeping, (bird) chirping} ex: scrutsi actsat di ns, etc.); chiustechi, alis, altsu, alsid, alisiavdza chiurlu (tsiuratlu) a puljlor chiur2 (ch-ur) vb I d, singir, shingir, singiri, shingiri, zingir, silivar, sulivar, catichiurai (chi-u-r), chiuram (chi-u-rm), chiurat (chi-u-rn, caden, crtelj, brang, prang, heari {ro: lan} {fr: chane t), chiurari/chiurare (chi-u-r-ri) (tr pulj, glinj, etc.) scot de montre, entrave de chane} {en: chain; watch chain} ex: bots suptsri, lishoari din gur (chiuri, tsiuri, etc.); chiuredz, chiusteca (alislu) la shati; ts-alas chiusteca (alsida), flurii suti; tsiur, tsiripedz, piridau, jiuredz, nciuredz {ro: piui, ciripi} {fr: cu-un chiustec (alsid) di-asimi pri cheptu; chiustetsli asuna piauler, gazouiller} {en: peep, chirp, twitter, warble} ex: pri cheptu chiustechi/chiusteche (chus-t-chi) sf chiustechi puljlji chiur (tsiur) hriosh; s-avea chirut di m-sa sh-ma (chus-tech) (un cu chiustec) chiura (tsiura) chiuredz (ch-u-redz) vb I chiurai (chi-u-r), chiustechi/chiusteche (chus-t-chi) sf vedz tu chiustec chiuram (chi-u-rm), chiurat (chi-u-r-t), chiurari/chiurare chiutandal (chu-tan-dl) adg chiutandal (chu-tan-d-l), (chi-u-r-ri) (un cu chiur2) ex: druga nyeadz shchiutandalj (chu-tan-dlj), chiutandali/chiutandale (chu-tanchiureadz: oulu! chiurat (chi-u-rt) adg chiurat (chi-u-r- d-li) tsi fatsi mash urutets; aru, andihristu, tihilai, blstit), chiurats (chi-u-rts), chiurati/chiurate (chi-u-r-ti) (pulj, mat, chirt, etepsz, edepsz, idipsz, ctrgar, murlai, etc. glinj, etc.) tsi ari scoas bots (tsiuri, chiuri, etc.); tsiurat, {ro: ticlos, ru} {fr: mchant, mauvais} {en: mean, bad, tsiripat, piridat, jiurat, nciurat {ro: piuit, ciripit} {fr: qui a despicable} ex: muljarea easti hitr, chiutandal (arau) piaul, gazouill} {en: who has peeped, chirped, twittered, chiutec (chu-t-c) sf chiutets (chu-tts) agudituri dati (cu warbled} chiurari/chiurare (chi-u-r-ri) sf chiurri (chi-uputeari sh-un dup-alant) pri cariva i tsiva cu mna (ciciorlu, rr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva chiur; tsiurari, tsiripari, bushlu, lemnul, etc.); bteari greau, prjin, ppar, papar, piridari, jiurari, nciurari {ro: aciunea de a piui, de ciripi; pupar, pipirits, pistili, shcop, tsurtsufi, fushti, chiurcu {ro: piuire, ciripire} {fr: action de piauler, de gazouiller} {en: btaie} {fr: rossade, rosse} {en: beating} ex: ascp di action of peeping, of chirping, of twittering, of warbling} ex: chiutec (bteari) avdzi di dimneats chiurarea (tsiurarea) a puljlor jiuredz (ji- chiuti (chu-t) sm, sf, adg chiutoanji/chiutoanje (chu-to-nji), u-rdz) vb I jiurai (ji-u-r), jiuram (ji-u-rm), jiurat (ji-uchiutadz (chu-tdz), chiutoanji/chiutoanje (chu-to-nji) r-t), jiurari/jiurare (ji-u-r-ri) (un cu chiuredz) ex: cti-un (un) tsi lj-easti fric di nai ma njiclu lucru; tsi s-aspari lishor; pulj ma jiura (tsiura) di pitrundea chinetlu jiurat (ji-u-rt) fricos, dzadila {ro: fricos} {fr: craintif, peureux} {en: timoadg jiurat (ji-u-r-t), jiurats (ji-u-rts), jiurati/jiurate (ji-u-r- rous, easily frightened} chiutilichi/chiutiliche (chu-ti-l-chi) ti) (un cu chiurat) jiurari/jiurare (ji-u-r-ri) sf jiurri (jisf chiutilichi (chu-ti-lch) starea di niisihii shi tulburari tsi u-rr) (un cu chiurari) nciuredz1 (nci-u-rdz) vb I u-aducheashti omlu cndu s-afl nintea-a unui piriclju mari nciurai (nci-u-r), nciuram (nci-u-rm), nciurat (nci-u-r(dealihea i minciunos); fric, asparyiu, asparizm, asparim, t), nciurari/nciurare (nci-u-r-ri) (un cu chiuredz) ex: asparm, lhtar, frixi, pirdeshi, dat, ceash, trom, trumar, puljlji oarfnj nciura (tsiura) di ti loa njila nciurat1 (nci-ucutrom, lhtar {ro: team} {fr: crainte, poltronnerie} {en: rt) adg nciurat (nci-u-r-t), nciurats (nci-u-rts), nciurafear} chiutipsescu (chu-tip-ss-cu) vb IV chiutipsii (chuti/nciurate (nci-u-r-ti) (un cu chiurat) nciurari1/nciurare tip-s), chiutipseam (chu-tip-sem), chiutipsit (chu-tip-s(nci-u-r-ri) sf nciurri (nci-u-rr) (un cu chiurari) t), chiutipsiri/chiutipsire (chu-tip-s-ri) mi-aspar lishor di chiur2 (ch-ur) vb I nai ma njiclu lucru; nj-easti fric; nj-si curm curailu; nu-nj chiurari/chiurare (chi-u-r-ri) sf tsni curdeaua (curaua, curlu, etc.) {ro: (se) speria uor; chiurat (chi-u-rt) adg pierde curajul} {fr: avoir peur; perdre son courage; manquer chiurcci sm (churc-c) sm vedz tu chiurcu de courage} {en: be scared; lose courage; have no courage} chiurciu (chur-c) sm vedz tu chiurcu chiutipsit (chu-tip-st) adg chiutipsit (chu-tip-s-t), chiuchiurcu (chr-cu) sn chiurcuri (chr-cur) perlu i lna tsi tipsits (chu-tip-sts), chiutipsiti/chiutipsite (chu-tip-s-ti) tsi acoapir chealea-a unor prvdz; chealea cu per a prvdzlor sh-ari chirut curailu; tsi s-aspari lishor; tsi lj-easti fric {ro: cndu suntu ninga tu ban, ic lucrati dup moarti; stranji fapti care (se) sperie uor; care i-a pierdut curajul} {fr: qui a dit aest cheali cu per; gun; (expr: lj dau (lji ndreg) un peur; qui a perdu son courage; qui manque de courage} {en: chiurcu = l bat multu greu; li dau un shcop mari) {ro: blan; who is scared; who lost courage; who has no courage} btaie bun} {fr: fourrure, pelisse; rossade, rosse} {en: fur; chiutipsiri/chiutipsire (chu-tip-s-ri) sf chiutipsiri (chu-tipgood beating} ex: poart chiurcuri (guni) cu elmai; chiurcu sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva chiutipseashti {ro: aciunea (gun) di vulpi; nji ndreadzi vr chiurcu (expr: si ndreadzi s- de a (se) speria uor; de a pierde curajul} {fr: action davoir mi bat; s-nj da un shcop, un prjin) chiurcci (churc-c) peur; de perdre son courage; de manquer de courage} {en: sm chiurcceadz (churc-cedz) omlu tsi-l lucreadz action of being scared; of losing courage; of having no chiurcul, cari fatsi stranji di chiurcu ic vindi aesti stranji; courage} chiurciu {ro: blnar} {fr: fourreur, pelletier} {en: furrier} chiutilichi/chiutiliche (chu-ti-l-chi) sf vedz tu chiuti chiurciu (chur-c) sm chiurcii (chur-c) (un cu chiurcci) chiutipsescu (chu-tip-ss-cu) vb IV vedz tu chiuti chiuredz (ch-u-redz) vb I chiutipsiri/chiutipsire (chu-tip-s-ri) sf vedz tu chiuti chiurhan (chr-han) sm, sf chiurhan (chr-ha-n), chiutipsit (chu-tip-st) adg vedz tu chiuti chiurhanj (chr-hanj), chiurhani/chiurhane (chr-ha-ni) chiutuc (chu-tc) sm chiututs (chu-tts) cumat dit truplubrbat (muljari) cari s-bag tu-ashtirnut (s-ambair) cu un a unui arburi tljat (ayit tljat); chiutuchi, cutsur, bucium, muljari (un brbat) tra s-hib pltit (pltit), di-arad, cu cuciub, ciub, cuciub, cciub, cuciubeau, cuciubeu, grij; pradz; brbat (muljari) tsi bneadz cu vindearea-a truplui a (fig: chiutuc = (i) tsi ari caplu gros, easti ca glar di minti, cari lui (a ljei), cu-ambirarea, tr paradz; (tr brbats) curvar; (tr aducheashti greu tsi-lj si dztsi; tsi easti om di la oi, fr prxi, muljeri) curv, ruspii, aruspii, dos, putan {ro: prostituat} {fr: tsi nu shtii multi; (ii) zconi, nom; carti mari, chitapi cu prostitu} {en: prostitute} nomuri) {ro: butean, butuc, buturug} {fr: bche, tronc chiuro (chu-r) sm vedz tu chirchirin darbre, billot} {en: tree trunk, log, block (of wood)} ex: shchiuschii/chiuschie (chus-ch-i) sf chiuschii (chus-ch) bg bratslu pi chiutuc (bucium) shi-l tlje; shidzu pi-un stumbu di her {ro: pilug (de fier)} {fr: pilon (de fer)} {en: iron chiutuc (cutsur); s scrii tu chiutuc (fig: carti) pestle} chiutuchi/ciutuche (chu-t-chi) sf chiutuchi (chu-tch) chiuse (chu-s) sm vedz tu chioshi (un cu chiutuc) ex: chiutuchea (cartea, chitapea cu nomuri)

300

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

aoa n-aspuni chivuri/chivure (chi-v-ri) sf chivuri (chi-vr) cutia tu cari s chiutuchi/ciutuche (chu-t-chi) sf vedz tu chiutuc ngroap mortul; cufciug, xilucrevat, sinduchi, sfinduchi, cutii, chivrnisescu (chi-vr-ni-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu scamnu {ro: cociug, sicriu} {fr: bire, cercueil} {en: coffin} chivernisi ex: lji ngrup fr chivuri (cufciug) cvuri/cvure (c-v-ri) chivrnisiri/chivrnisire (chi-vr-ni-s-ri) sf vedz tu sf cvuri (c-vr) (un cu chivuri) chivernisi chizd (chz-d) sf chizdi/chizde (chz-di) mdularlu (tsi schivrnisit (chi-vr-ni-st) adg vedz tu chivernisi afl tu partea di nafoar, di nghios sh-dininti a truplui di chivrsescu (chi-vr-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu chivernisi muljari) tsi u-aleadzi di brbat (prit cari s-chishi sh-prit cari chivrsiri/chivrsire (chi-vr-s-ri) sf vedz tu chivernisi intr simintsa-a brbatlui tu truplu a muljariljei tra si s-fac chivrsit (chi-vr-st) adg vedz tu chivernisi njitslji); pici, hic, hearhic, herhic, hearhir, herhir, chivernisi/chivernise (chi-vr-ni-si) sf chivernisi (chi-vr-nis) hearhit, poali; (expr: ex: va yin chizda tu cinushi = va-nj pareea di oaminj cari suntu tu frmtea-a unei vsilii (duvleti, yin sh-a njia chirolu (arada) s-ts u pltescu) {ro: vagin} {fr: stat) shi cari deadun lj-ursescu tuti lucrili; oaminjlji cu cari vagin, vulva} {en: vagina} aest parei ursescu vsilia; oaminjlji tsi u pristisescu aest chizm (chz-m) sf vedz tu nchizm parei, di la nai ma mrlji la nai ma njitsli; (fig: chivernisi = cibuc (ci-bu-c) sf vedz tu ciubuchi vsilii, vasiliu, stat, crat, duvleti) {ro: guvern; organ de-a cibucci (ci-buc-c) sm vedz tu ciubuchi guvernului} {fr: gouvernement; ministre} {en: government; cibucciu (ci-buc-c) sm cibuccii(?) (ci-buc-c) shi cibucceadz government office} ex: chivernisea turtseasc; sculiili suntu (ci-buc-cdz) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz pltiti di chivernisi (vsilii) chivirnisescu (chi-vir-ni-ss-cu) cibucci (mi) vb IV chivirnisii (chi-vir-ni-s), chivirniseam (chi-vir-nicibuchi/cibuche (ci-b-chi) sf vedz tu ciubuchi sem), chivirnisit (chi-vir-ni-s-t), chivirnisiri/chivirnisire cicali/cicale (ci-c-li) sf vedz tu ceacal (chi-vir-ni-s-ri) l am frundida sh-li ursescu tuti lucrili-a ciclescu (ci-c-ls-cu) vb IV ciclii (ci-c-l), cicleam (ci-cunei vsilii; nicuchiripsescu lucrili-a casljei (a ducheaniljei, a lem), ciclit (ci-c-l-t), cicliri/ciclire (ci-c-l-ri) fac hoarljei, a ascheriljei, etc.) tra s-njarg tuti-ambar; chivrni- muabeti shi zburscu ca un farfaljar, ti lucri njits tsi nu-au mari sescu, chivrsescu, nicuchiripsescu, cumndrsescu, ursescu simasii; nu-nj tatsi gura shi zburscu ca un moar-aspart tut {ro: guverna, chivernisi, gospodri, administra, economisi} chirolu; frfrescu {ro: flecri, trncni} {fr: bavarder, {fr: gouverner, administrer, entretenir, conomiser} {en: verbiager, jaboter} {en: chatter, babble, gossip} ciclit (cigovern, administer, manage, maintain, save} ex: un pash c-lt) adg ciclit (ci-c-l-t), ciclits (ci-c-lts), ciclichivirniseashti n vilaeti; mi chivirnisescu ghini chivirnisit ti/ciclite (ci-c-l-ti) tsi ari fapt muabeti shi ari zburt ca (chi-vir-ni-st) adg chivirnisit (chi-vir-ni-s-t), chivirnisits un farfaljar tr lucri njits, fr mari simasii; frfrit {ro: (chi-vir-ni-sts), chivirnisiti/chivirnisite (chi-vir-ni-s-ti) flecrit, trncnit} {fr: bavard, verbiag, jabot} {en: (vsilii) tsi easti ursit di chivernisi (pareea dit caplu-a ljei); tsi chattered, babbled, gossiped} cicliri/ciclire (ci-c-l-ri) sf easti nicuchiripsit ca s-lji njarg lucrili ambar; chivrnisit, cicliri (ci-c-lr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva cicleashti; chivrsit, nicuchiripsit, cumndrsit {ro: guvernat, chivernisit, frfriri {ro: aciunea de a flecri, de a trncni; flecrire, gospodrit, administrat, economisit} {fr: gouvern, admitrncnire} {fr: action de bavarder, de verbiager, de jaboter} nistr, entretenu, conomis} {en: governed, administered, {en: action of chattering, of babbling, of gossiping} managed, maintained, saved} chivirnisiri/chivirnisire (chicicliri/ciclire (ci-c-l-ri) sf vedz tu ciclescu vir-ni-s-ri) sf chivirnisiri (chi-vir-ni-sr) atsea tsi s-fatsi ciclit (ci-c-lt) adg vedz tu ciclescu cndu cariva chivirniseashti tsiva; chivrnisiri, chivrsiri, cicnescu1 (ci-c-ns-cu) (mi) vb IV cicnii (ci-c-n), nicuchiripsiri, cumndrsiri {ro: aciunea de a guverna, de a cicneam (ci-c-nem), cicnit (ci-c-n-t), cicniri/cicnire chivernisi, de a gospodri, de a administra, de a economisi; (ci-c-n-ri) (tr inim, tmpl, etc.) bat agonja shi cu guvernare, chivernisire, gospodrire, administrare, econoputeari; bat, ciucutescu {ro: zvcni, palpita} {fr: battre misire} {fr: action de gouverner, dadministrer, dentretenir, fortement, palpiter} {en: throb, beat} ex: arana-nj cicneashti dconomiser} {en: action of governing, of administering, of (ciucuteashti) cicnit1 (ci-c-nt) adg cicnit (ci-c-n-t), managing, of maintaining, of saving} chivirnit (chi-vir-nt) cicnits (ci-c-nts), cicniti/cicnite (ci-c-n-ti) tsi ari sm chivirnits (chi-vir-nts) omlu tsi chivirniseashti un btut agonja shi vrtos; btut, ciucutit {ro: zvcnit} {fr: battu duvleti (vilaeti, hoar, etc.) {ro: guvernator} {fr: gouverneur} fortement, palpit} {en: throbbed, beaten} cicniri1/cicnire {en: governor} ex: chivirnitlu-a vilaetiljei easti un pshe (ci-c-n-ri) sf cicniri (ci-c-nr) atsea tsi s-fatsi cndu chivrnisescu (chi-vr-ni-ss-cu) (mi) vb IV chivrnisii (chi(inima, tmpla) bati agonja shi cu puteari; bteari, ciucutiri vr-ni-s), chivrniseam (chi-vr-ni-sem), chivrnisit (chi- {ro: aciunea de a zvcni; zvcnire} {fr: action de battre vr-ni-s-t), chivrnisiri/chivrnisire (chi-vr-ni-s-ri) (un fortement, de palpiter} {en: action of throbbing, of beating} cu chivirnisescu) chivrnisit (chi-vr-ni-st) adg chivrcicnescu2 (ci-c-ns-cu) (mi) vb IV cicnii (ci-c-n), nisit (chi-vr-ni-s-t), chivrnisits (chi-vr-ni-sts), chicicneam (ci-c-nem), cicnit (ci-c-n-t), cicniri/cicnire vrnisiti/chivrnisite (chi-vr-ni-s-ti) (un cu chivirnisit) (ci-c-n-ri) (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.) chivrnisiri/chivrnisire (chi-vr-ni-s-ri) sf chivrnisiri (chifac ca un tsi glri di minti; cicnescu, cicrdisescu, ciushuescu, vr-ni-sr) (un cu chivirnisiri) chivrsescu (chi-vr-sscictisescu, cihtisescu, cildisescu, cildsescu, cilduescu, cu) (mi) vb IV chivrsii (chi-vr-s), chivrseam (chi-vrcirtuescu, ciurtuescu, cirtisescu, cirtusescu, cirtsescu, sem), chivrsit (chi-vr-s-t), chivrsiri/chivrsire (chicistisescu, tulescu, zlsescu, shishirdisescu, shishtisescu {ro: vr-s-ri) (un cu chivirnisescu) ex: cu ahts pradz ssminti, nnebuni} {fr: perdre la tte, devenir fou (toqu, chivirseashti cum poati; chivrsea ( f icunumii) umtul, ca sbizarre)} {en: lose ones mind, get crazy} ex: va s-cicni di avem pn tu Avgustu chivrsit (chi-vr-st) adg chivrsit cap (va glri di minti) cicnit2 (ci-c-nt) adg cicnit (ci(chi-vr-s-t), chivrsits (chi-vr-sts), chivrsiti/chivrsite c-n-t), cicnits (ci-c-nts), cicniti/cicnite (ci-c-n-ti) (chi-vr-s-ti) (un cu chivirnisit) ex: easti chivrsit cu ziga n tsi s-poart ca un tsi-ari glrit di minti; dat n cap; cicnit, brn chivrsiri/chivrsire (chi-vr-s-ri) sf chivrsiri (chicicrdisit, ciushuit, cictisit, cihtisit, cildisit, cildsit, cilduit, vr-sr) (un cu chivirnisiri) ex: muljarea-aest vroar nu cirtuit, ciurtuit, cirtisit, cirtusit, cirtsit, cistisit, tulit, zlsit, cunuscu chivirsirea shishirdisit, shishtisit {ro: smintit, lovit cu leuca} {fr: drang, chivirnisescu (chi-vir-ni-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu toqu} {en: deranged, mad, insane} ex: tsi nun va cicnitlu chivernisi (glarlu); nji-l mcar cnjlji, cicnitslji cicniri2/cicnire (cichivirnisiri/chivirnisire (chi-vir-ni-s-ri) sf vedz tu chivernisi c-n-ri) sf cicniri (ci-c-nr) atsea tsi s-fatsi cndu un schivirnisit (chi-vir-ni-st) adg vedz tu chivernisi poart ca glrit di minti; glrimi, cicniri, cicrdisiri, ciushuiri, chivirnit (chi-vir-nt) sm vedz tu chivernisi cictisiri, cihtisiri, cildisiri, cildsiri, cilduiri, cirtuiri, ciurtuiri,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

301

cirtisiri, cirtusiri, cirtsiri, cistisiri, tuliri, zlsiri, shishirdisiri, pndz alb cu cari muljarea sh-acoapir caplu deavrliga di shishtisiri {ro: aciunea de a se sminti; smintire} {fr: action de ciupari; tsitsiroanji, baltsu, mndil, cftani, distimeli, lhur, devenir fou, de faire perdre la tte; folie, toquade} {en: action lhuri, vlashc, poshi, tarpoashi, pihits, pischiri {ro: nfram of driving someone crazy; insanity, madness} cicnescu (cic- alb pe cap la femeile btrne} {fr: fichu blanc que les vieilles ns-cu) (mi) vb IV cicnii (cic-n), cicneam (cic-nem), femmes lient sur leur tte autour de la ciupari} {en: kind of cicnit (cic-n-t), cicniri/cicnire (cic-n-ri) (un cu a white head scarf used by old ladies} tsitsiroanji/tsitsiroanje cicnescu2) ex: di minti parc si cicni (glri di minti) cicnit (tsi-tsi-ro-nji) sf tsitsiroanji/tsitsiroanje (tsi-tsi-ro-nji) (un (cic-nt) adg cicnit (cic-n-t), cicnits (cic-nts), cu ciceroan) cicniti/cicnite (cic-n-ti) (un cu cicnit2) cicniri/cicnire cichet (ci-cht) sn vedz tu geachet (cic-n-ri) sf cicniri (cic-nr) (un cu cicniri2)cicior (ci-cr) sn cicioari/cicioare (ci-co-ri) 1: un di dauli 11cicniri /cicnire (ci-c-n-ri) sf vedz tu cicnescumdulari di nghios a omlui (di la gof pn la deadzitili di cicniri2/cicnire (ci-c-n-ri) sf vedz tu cicnescu2cicior) cari lu-agiut s-imn (si sta mprostu, s-da clutsati, cicnit1 (ci-c-nt) adg vedz tu cicnescu1etc.,); ciucior, cior, chicior, ciun, fus, pat; 2: un minari fapt 22cicnit (ci-c-nt) adg vedz tu cicnescucu ciciorlu cndu omlu imn; diastima (diprtarea pri loc) cicrdisescu (ci-cr-di-ss-cu) (mi) vb IV cicrdisii (ci-cr-di- fapt cu-un minari di cicior cndu omlu imn; ceap, cealp, s), cicrdiseam (ci-cr-di-sem), cicrdisit (ci-cr-di-s-t), cealpu, pas, jgljoat, jgljot, shgljoat, shgljat, shgljot, zgljoacicrdisiri/cicrdisire (ci-cr-di-s-ri) (di itia-a unei dureari, t, giglat, drshcljau; (expr: 1: pri cicior = etim; 2: cu vrondu, sinhisi mari, etc.) fac ca un tsi glri di minti; glrescu cicioarli = pripadi; 3: stau cicior pristi cicior = stau isih, fr di minti; nj-cher mintea; cicnescu, ciushuescu, cictisescu, cic- nitsiun cripari, nu-nj lipseashti tsiva; 4: dau cicioarli = mi min nescu, cihtisescu, cildisescu, cildsescu, cilduescu, cirtuescu, sertu (agonja, fr s-voi, cu srbitslchi) di-un parti sh-diciurtuescu, cirtisescu, cirtusescu, cirtsescu, cistisescu, tulescu, alant sh-di pri-un cicior pri-alantu; 5: lj-da cicioari, fatsi zlsescu, shishirdisescu, shishtisescu {ro: sminti, zpci} {fr: cicioari = l-fatsi s-fug, s-fac afan, s-hib furat; 6: lj-dau cu troubler, faire perdre la tte, rendre fou, devenir (toqu, ciciorlu = (i) lu mpingu, lj-dau un clutsat; (ii) nu-aprochi bizarre)} {en: drive mad} cicrdisit (ci-cr-di-st) adg atsea tsi-nj si da, tsi-nj si spuni, tsi-nj si caft, lj dau pristi cicrdisit (ci-cr-di-s-t), cicrdisits (ci-cr-di-sts), cicrdi- nri, etc.; 7: ljau cicior = mi diprtedz; 8: mi lja pri cicioari = siti/cicrdisite (ci-cr-di-s-ti) tsi s-poart ca un tsi-ari glrit nj yini s-es nafoar (s-mi cac); 9: nj-ljau cicioarli dinanudi minti; glrit di minti; tsi-ari chirut mintea; cicnit, ciushuit, mirea = fug, li clescu, u-angan ctsaua; 10: nj-ljau mintea la cictisit, cicnit, cihtisit, cildisit, cildsit, cilduit, cirtuit, ciurtuit, cicioari = fug naljurea, alag fr s shtiu ctr iu mi duc, fug cirtisit, cirtusit, cirtsit, cistisit, tulit, zlsit, shishirdisit, shish- ct iu-nj ved ocljilj; 11: nj-gioac ciciorlu = alag multu-agotisit {ro: smintit, zpcit, lovit cu leuca} {fr: qui a lesprit nja; 12: nu-alas cicior di tini = ti bat multu, ts dau un shcop, troubl, drang, toqu} {en: deranged, mad, insane} ex: ca etc.; 13: acats (vulpea) di patruli cicioari = lu-acats tu lats, tu cicrdisit (glrit) di minti cicrdisiri/cicrdisire (ci-cr-di-s- pyid, poah, etc.; 14: lj-fac (l-fac) cicior di ljepuri (di cni) = ri) sf cicrdisiri (ci-cr-di-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un lu-antrec, l-fac di pez, di-arshini; 15: cicior di scamnu = soi cicrdiseashti (cari s-poart ca glrit di minti); cicniri, di-amir; 16: atsel cu un cicior = draclu; 17: cicioari di gljin ciushuiri, cictisiri, cicniri, cihtisiri, cildisiri, cildsiri, cilduiri, = gramati tsi nu s-aduchescu tsi suntu, di itia c suntu multu cirtuiri, ciurtuiri, cirtisiri, cirtusiri, cirtsiri, cistisiri, tuliri, aru scriati; 18: cioari-pri-cinushi = un tsi easti multu linvos, zlsiri, shishirdisiri, shishtisiri {ro: aciunea de a se zpci, de tsi nu lu-arseashti s-lucreadz (s-fac tsiva), timbel, tvlmb, a se sminti; smintire, zpcire} {fr: action de devenir fou, de etc.) {ro: picior, pas} {fr: pied, jambe, cuisse, pas} {en: foot, faire perdre la tte; drangement desprit, folie, toquade} {en: leg, step} ex: shidea mpadi cu ciciorlu un pristi-alantu (expr: action of driving someone crazy; insanity, madness} shidea isih, fr nitsiun cripari c nu-nj lipsea tsiva); nu scictisescu (cic-ti-ss-cu) (mi) vb IV cictisii (cic-ti-s), cicti- disprts nitsi un cicior (un jgljoat) di ns; hirbem un cicior seam (cic-ti-sem), cictisit (cic-ti-s-t), cictisiri/cictisire di carni (armu); tuts him pri cicior (expr: etinj); tuts s-aflar pri (cic-ti-s-ri) (un cu cicrdisescu) ex: di minti va-nj cicioari (expr: etinj, ndrepts); cu cicioarli deadi (expr: s-min cictisescu (glrescu) cictisit (cic-ti-st) adg cictisit (cic-ti- sertu); musca ti mc di dai cicioarli? (expr: di eshti ahntu s-t), cictisits (cic-ti-sts), cictisiti/cictisite (cic-ti-s-ti) (un sertu sh-ti minj dipriun); frica-ts da cicioari (expr: frica ti fatsi cu cicrdisit) cictisiri/cictisire (cic-ti-s-ri) sf cictisiri (cic-ti- s-fudz); tutunea poati s-fac cicioari (expr: si s-fac afan, ssr) (un cu cicrdisiri) cihtisescu (cih-ti-ss-cu) (mi) vb hib furat); sh-lo cicioarli dinanumirea (expr: fudzi, li cli); IV cihtisii (cih-ti-s), cihtiseam (cih-ti-sem), cihtisit (cih-ti- lj-gioac ciciorlu (expr: alag multu agonja); u lo n cicioari s-t), cihtisiri/cihtisire (cih-ti-s-ri) (un cu cicrdisescu) ex: (expr: s-lo dup ns); l-loar n cicioari (expr: s-loar dup el); lji si cihtisi mintea; avea cihtisit; cihtisish (glri) Culonja tut nu ti-acats cu mini c va ti fac cicior di ljepuri (expr: va ti cihtisit (cih-ti-st) adg cihtisit (cih-ti-s-t), cihtisits (cih-ti- antrec, va ti fac tr pez); lo cicior (expr: s-diprt, dusi sts), cihtisiti/cihtisite (cih-ti-s-ti) (un cu cicrdisit) ex: noi diparti); sh-lo mintea la cicioari (expr: fudzi di nu-l videa armasim cihtisits cihtisiri/cihtisire (cih-ti-s-ri) sf cihtisiri loclu); sh-acts vulpea di patruli cicioari (expr: u-acts tu (cih-ti-sr) (un cu cicrdisiri) ciushuescu (cu-shu-s- lats); el easti cicior di scamnu (expr: soi di-amir); aclo-l pimsi cu) (mi) vb IV ciushuii (cu-shu-), ciushueam (cu-shu- atsel cu un cicior (expr: draclu) cior (cr) sn cioari/cioare m), ciushuit (cu-shu--t), ciushuiri/ciushuire (cu-shu-- (co-ri) (un cu cicior) ex: iu nu-i cap, cavai di cioari ri) (un cu cicrdisescu) ciushuit (cu-shu-t) adg ciu- (cicioari); vinjir cu cioarli (pripadi); cu mnj sh-cu cioari; a shuit (cu-shu--t), ciushuits (cu-shu-ts), ciushui- tutlor l deadi cu cioarli (expr: nu-apruche tsi-lj si deadi, tsi-lj ti/ciushuite (cu-shu--ti) (un cu cicrdisit) ex: brbatslji si cft, etc.); loar cior (expr: s-diprtar) oili; trapsi cior fudzea ciushuits (ca glrits di minti) ciushuiri/ciushuire (expr: easti diparti); l-feci cior di cni (expr: l-feci arizili, di(cu-shu--ri) sf ciushuiri (cu-shu-r) (un cu cicrdisiri)arshini c lu-antricui); cndu lja oili ciorlu, ciorlu (expr: cndu cicrdisiri/cicrdisire (ci-cr-di-s-ri) sf vedz tu cicrdisescufug, s-diprteadz oili un dup-alant); sta cior pristi cior cicrdisit (ci-cr-di-st) adg vedz tu cicrdisescu(expr: sta isih, fr nitsiun cripari, nu-lj lipseashti tsiva); mi cicric (ci-c-r-c) sf vedz tu cicrichiloar pri cioari (extr. id: nj-yini s-es nafoar, s-mi duc s-la hale cictescu (ci-c-ts-cu) (mi) vb IV vedz tu cioc1s-mi cac) ciucior (cu-cr) sn ciucioari/ciucioare (cu-cocictiri/cictire (ci-c-t-ri) sf vedz tu cioc1ri) (un cu cicior) chicior (chi-cr) sn chicioari/chicioare 1cictit (ci-c-tt) adg vedz tu cioc(chi-co-ri) (un cu cicior) ciuciurush (cu-cu-rsh) sn cicechi/ciceche (ci-c-chi) sf cicechi (ci-cch) floar, floari, ciuciurushi/ciuciurushe (cu-cu-r-shi) cicior njic; ciuciul flor, lilici, lulud, llud, anthi {ro: floare} {fr: fleur} {en: {ro: picioru} {fr: petit pied} {en: little foot} ex: ciuciurushili flower}ts ngljats; lj-clc ciuciurushlu n cas ciuciul (c-cul) ciceroan sf ciceroani/ciceroane (ci-ce-ro-ni) cumat di sn ciuciuli/ciuciule (c-cu-li) shi ciuci/ciuce (c-ci) (un

302

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

cu ciuciurush) ex: ficiuriclu sh-freac ciucili (ciuciurushili) cicutit (ncu-cu-tt) adg vedz tu cioc1 cicmac (cic-mc) sm cicmats (cic-mts) shi sn cicmatsi/cic- cidri/cidre (ci-d-ri) sf cidri (ci-dr) 1: apanghiu anltsat matse (cic-m-tsi) un hlati njic cu cari pots s-aprindzi tu pduri i loc dishcljis, di-arad faptu di-un i ma multi foclu (ti un tsigari, bunoar, faptu dit un cumat di cilichi frndz di vilendz i pndz sntoas di per di capr (tra s-nu cari scoati un scntealji, cndu agudeashti un cumat di treac apa di ploai) arcati pristi pari hipts tu loc (iu omlu poati sturnari, un soi di cheatr); amnear, amnari, mnear {ro: si sta dzua ic s-doarm noaptea afirit di ploai, neau, soari, amnar} {fr: briquet} {en: flint steel} etc.); 2: vilendz di ln (amisticat ctivroar cu per di cicmac (cic-m-c) sf cicmts (cic-mts) loc prit cari treatsi capr) cu cari s-anvileashti omlu, cari s-ashtearni pri pat, cariva tra si s-duc dit un cali tu alt (dit un cas tu alt, mpadi i pri stizmi; ceadr, tent, tend, purav; doag, etc.); loc strimtu shi lungu (ca un ud) faptu tra s-treac yeambul, vilendz, cuvert, flucat, etc. {ro: cort; cerg} {fr: dunjaea dit un loc a casljei (ud) tu-un altu (ud); cali fr tente; tapis-couverture de poil de chvre} {en: tent; blanketishiri (ncljis la un capit) adrat maxus tra s-treac dunjaea shi carpet made of goat hair} ex: sh-tindi el cidrli (tentili) tuti; lo s-duc la casili di pi-aest cali {ro: gang, ungher, culoar} {fr: calea s-nearg la cidri (tenti); bnm tu cidri ceadri/cearecoin; couloir; passage} {en: corridor, passage(-way)} ex: dre (ca-d-ri) sf ceadri (ca-dr) (un cu cidri) ex: tut cicmac pond shi arcuroas; s-ascumsi tu cicmac; am cas veara, ct tsnur cireashili, durnjii sum ceadri (tenti); stu cicmac (un cali fr ishiri) priimnar pri la ceadri; culasi, tora treatsi la ceadri ceadr cicmige (cic-mi-g) sm vedz tu cicmigei (c-dr) sf ceadri/ceadre (c-dri) (un cu cidri) nceadru cicmigeau (cic-mi-g-) sf vedz tu cicmigei (ncedru) vb I ncidrai (nci-dr), ncidram (nci-drm), cicmigei (cic-mi-g-i) sf cicmigei (cic-mi-g) parti dit un ncidrat (nci-dr-t), ncidrari/ncidrare (nci-dr-ri) analtsu meas tsi sh-u-adutsi cu un cutii, tsi shadi di-arad teas un cidri; stau tu-un cidri s-mi-aveglju di ploai (s-dormu, nuntru sum meas, ma poati si s-trag cu mna ct nafoar etc.); (fig: nceadur = disfac umbrela tra s-nu mi ud di ploaea tra s-poat omlu si sh-bag shi si-sh scoat lucri; cicmigeau, tsi cadi) {ro: ridica cortul, adposti ntr-un cort} {fr: cicmige, sirtar, sirtari {ro: sertar} {fr: tiroir, comptoir} {en: construire une tente; (se) mettre labri dans une tente} {en: drawer (table, desk), counter (restaurant)} ex: avea alsat put up the tent; take shelter in a tent} ex: dau tburi ncidrar paradzlji tu cicmigei cicmigeau (cic-mi-g-) sf cicmigei (teasir tendili) tu patea-atsea njica; nceadr-nj (disf-nj) (cic-mi-g) (un cu cicmigei) ex: tradzi cicmigeaua umbrela s-nu mi ud ploaea ncidrat (nci-drt) adg ncidrat cicmige (cic-mi-g) sm cicmigeadz (cic-mi-gdz) (un cu (nci-dr-t), ncidrats (nci-drts), ncidrati/ncidrate (nci-dr-ti) cicmigei) tsi ari anltsat (teas) cidrea; tsi ari aflat apanghiu tu-un cicnescu (cic-ns-cu) (mi) vb IV vedz tu cicnescu2 cidri {ro: (cort (ridicat); care a ridicat cortul, adpostit ntrcicniri/cicnire (cic-n-ri) sf vedz tu cicnescu2 un cort} {fr: qui a construit une tente; qui s-est mis labri cicnit (cic-nt) adg vedz tu cicnescu2 dans une tente} {en: tented; who has put up the tent; who took cicric (ci-cr-c) sf vedz tu cicrichi shelter in a tent} ex: imn pit ploai cu umbrela ncidrat cicricci (ci-cric-c) sm vedz tu cicrichi (disfapt) ncidrari/ncidrare (nci-dr-ri) sf ncidrri (ncicicrichenji/cicrichenje (ci-cri-ch-nji) adg vedz tu cicrichi drr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nceadr {ro: aciunea de cicrichi/cicriche (ci-cr-chi) sf cicrichi (ci-crch) hlati cu a ridica un cort, de a (se) adposti ntr-un cort} {fr: action de arocut tr dipinarea-a hirilor di ln; cicric, cicric, rudani, construire une tente; de (se) mettre labri dans une tente} aruideau, anemi, dipintor, vrteanits, vrteants, vrtenits {en: action of putting up the tent; of taking shelter in a tent} {ro: cicric, rodan} {fr: tourniquet; rouet} {en: roller (thread), cidic (ci-dc) sn vedz tu ceacshiri reeling machine} ex: un cicrichi tsi turtsea di singur; cifci (cif-c) sm vedz tu ciuflichi cicrichili nu shuir cicrichenji/cicrichenje (ci-cri-ch-nji) cifleacci (ci-fleac-c) sm vedz tu ciuflichi adg cicrichenji/cicrichenje (ci-cri-ch-nji), cicrichenj (ci-criciflichi/cifliche (ci-fl-chi) sf vedz tu ciuflichi chnj), cicrichenj (ci-cri-chnj) tsi s-anvrteashti ca un cift (cf-t) cifti/cifte (cf-ti) un soi di chilimi (cerg, cicrichi {ro: ca un rodan} {fr: qui tourne comme un vilendz) {ro: un fel de covor, cerg} {fr: sorte de tapis tourniquet} {en: that turns like a roller} ex: un sfurl stri} {en: kind of a striated rug} cicrichenji cicricci (ci-cric-c) sm cicricceadz (ci-cric-cdz) cifte1 (cif-t) sm ciftedz (cif-tdz) parei di dau lucri tsi suntu masturlu tsi-adar cicrichi {ro: cel care face rodane} {fr: di-un soi (ca, bunoar, dau lpudz, dau pputs, etc.) shi homme qui construit le dvidoir} {en: man who makes the s-afl di-arad deadun; parei di dau lucri tsi nu suntu di-un roller} cicricoanji/cicricoanje (ci-cri-co-nji) sf cicriconj soi ma s-afl di-arad deadun (ca, bunoar, un brbat cu (ci-cri-cnj) giucreau di lemnu tr njits (larg shvruta i nicuchira-a lui); tsi s-afl mprtsts tu parei di doi cti arucutoas tu-un capit sh-cu-un mithc tu-alantu) cari si doi; ashi cum easti un lucru fats di-alantu lucru dit un parei anvrteashti multu-agonja pri loc (di nu s-veadi ct agonja si- di doau lucri; ashi cum easti sotslu-a unui lucru fats di-un anvrteashti) cndu easti arcat tra s-cad pri mithc, cu-un altu lucru cu cari s-afl deadun; preaclji, preaclji, zivgari, cioar (anvrtit deavrliga-a giucreauljei); sfurl, furl {ro: giugii, jugii; (expr: cifte (ca adg, adv) = tsi easti cu sots; tsi nu sfrleaz} {fr: toupie} {en: (spinning) top} cicric (ci-c-reasti tec) {ro: pereche} {fr: paire, couple} {en: pair, couple} c) sf cicritsi/cicritse (ci-c-r-tsi) (un cu cicrichi) ex: ex: tsintsi nu easti numir cu cifte (cu preaclji, cu sots); cifte i arzboilu sh-cicric; nji s-asparsi cicrica; easti cicric (fig: tec? (expr: cu sots i fr sots?) ciftei/ciftee (cif-t-i) sf ciftei irbapi, cilstisitor) cicric (ci-cr-c) sf cicritsi/cicritse (ci(cif-t) (un cu cifte1) ex: lj-ahrzi un ciftei (preaclji) di cr-tsi) (un cu cicrichi) pishtolj cifte2 (cif-t) sm ciftedz (cif-tdz) tufechi ti chiniyi cicricoanji/cicricoanje (ci-cri-co-nji) sf vedz tu cicrichi (ti-avinari agruprici) cu dau (un ciftei, un preaclji di) cictisescu (cic-ti-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu cicrdisescu glupuri (sulinari prit cari trec curshunjli); tufechi {ro: puc de cictisiri/cictisire (cic-ti-s-ri) sf vedz tu cicrdisescu vntoare cu dou evi} {fr: fusil de chasse deux canons} cictisit (cic-ti-st) adg vedz tu cicrdisescu {en: hunting rifle with two barrels} cicuteal (ci-cu-te-l) sf cicutelj (ci-cu-tlj) catortosea cifte2 (cif-t) sm vedz tu cifte1 (numirlu) tsi s-afl cndu s-adun ndau numiri (tsi-aspun ciftei/ciftee (cif-t-i) sf vedz tu cifte1 exudli fapti, pradzlji tsi ari cariva ti loari di la alts, etc.); ciftil (cif-ti-l) sm vedz tu ciftiliu atsea (paradzlji) tsi ari s-plteasc omlu tr mcarea, bearea i ciftilchi/ciftilche (cif-ti-l-chi) sf vedz tu ciftiliu durnjirea tsi u fatsi la un hani; isapi, hisapi, luguryeazmo, ciftiliu (cif-ti-l) sm, sf, adg ciftilii (cif-ti-l-i), ciftilii (cif-ti-l), lugaryeazmo, ricami {ro: socoteal} {fr: compte; calcul} {en: ciftilii (cif-ti-l) om tsi easti lugursit aru (sh-cari s-niaccount, counting, bill, check (meal)} reashti lishor, c ari perlji shutsts pi frmti); ciftil {ro: ru, cicutescu (ncu-cu-ts-cu) (mi) vb IV vedz tu cioc1 suprcios} {fr: celui qui, au-dessus du front, a des cheveux cicutiri/cicutire (ncu-cu-t-ri) sf vedz tu cioc1 retors et qui est considr comme irascible, mchant{en: bad,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

303

evil, irritable} ex: nu s-afl om cama ciftiliu di ns ciftil tourdir} {en: stun, daze, confuse} ex: Miha s-cildisi (parc (cif-ti-l) sm ciftiladz (cif-ti-ldz) (un cu ciftiliu) ciftilglri) di minti cildisit (cil-di-st) adg cildisit (cil-di-s-t), chi/ciftilche (cif-ti-l-chi) sf ciftilchi (cif-ti-lch) harea cildisits (cil-di-sts), cildisiti/cildisite (cil-di-s-ti) tsi s-poart tsi-l fatsi un om s-hib aru; slbints, urteats {ro: rutate} ca un tsi-ari glrit di minti; cicnit, ciushuit, cictisit, cicrdisit, {fr: mchancet} {en: wickedness} cicnit, cihtisit, cildsit, cilduit, cirtuit, ciurtuit, cirtisit, cirtusit, cifut (ci-ft) sm, sf cifut (ci-f-t), cifuts (ci-fts), cifucirtsit, cistisit, tulit, zlsit, shishirdisit, shishtisit {ro: buimcit, ti/cifute (ci-f-ti) (zbor spus tr arizilipsiri a unui) om dit uluit, zpcit} {fr: ahuri, abassourdi, perdu la tte, tourdi} miletea veaclji dit cari s-trdzea Hristolu sh-cari s-afl shi az {en: stunned, dazed, confused} ex: cupii di luchi cildisit arspndit tu lumea ntreag (cu tuti c di ma nsus di 60 di anj cildisiri/cildisire (cil-di-s-ri) sf cildisiri (cil-di-sr) atsea tsi sh-ari statlu-a ljei Israel); ciufut, uvreu, mtur {ro: evreu} {fr: s-fatsi cndu un s-poart ca glrit di minti; cicniri, ciushuiri, juif} {en: jew} ciufut (cu-ft) sm, sf ciufut (cu-f-t), cictisiri, cicrdisiri, cicniri, cihtisiri, cildsiri, cilduiri, cirtuiri, ciufuts (cu-fts), ciufuti/ciufute (cu-f-ti) (un cu cifut) ciurtuiri, cirtisiri, cirtusiri, cirtsiri, cistisiri, tuliri, zlsiri, cih-cih! inter zbor cu cari s-cljam un cal {ro: strigt cu care shishirdisiri, shishtisiri {ro: aciunea de a se buimci, de a se cheam caii} {fr: cri par lequel on appelle chevaux} {en: ului, de a zpci; buimcire, uluire} {fr: action dahurir, de shout by which one calls a horse} perdre la tte} {en: action of stunning, of dazing, of confusing, cihshiri/cihshire cih-sh-ri) sf vedz tu ceacshiri of being confused} cildsescu (cil-d-ss-cu) (mi) vb IV cihtisescu (cih-ti-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu cicrdisescu cildsii (cil-d-s), cildseam (cil-d-sem), cildsit (cil-dcihtisiri/cihtisire (cih-ti-s-ri) sf vedz tu cicrdisescu s-t), cildsiri/cildsire (cil-d-s-ri) (un cu cildisescu) cihtisit (cih-ti-st) adg vedz tu cicrdisescu cildsit (cil-d-st) adg cildsit (cil-d-s-t), cildsits (cilciiri/ciire (ci--ri) sf ciiri (ci-r) loc pri cari creashti earba tr d-sts), cildsiti/cildsite (cil-d-s-ti) (un cu cildisit) ex: pshteari i tljari; livadi {ro: ceair} {fr: pr} {en: meadow} ex: cildsit, boatsea deadi cildsiri/cildsire (cil-d-s-ri) sf pashti oili n ciiri (livadi) cildsiri (cil-d-sr) (un cu cildisiri) cilduescu (cil-du-scijdii1/cijdie (cij-d-i) sf cijdii (cij-d) arada (hrachea) cu) (mi) vb IV cilduii (cil-du-), cildueam (cil-du-m), ndreapt tsi easti trapt (semnul tsi easti alsat) cu cundiljlu pi- cilduit (cil-du--t), cilduiri/cilduire (cil-du--ri) (un cu acoal cu-un harac; hrachi, harac, arad {ro: linie, rigl} {fr: cildisescu) ex: tsi ti cilduish ashitsi? cilduit (cil-du-t) adg rgle ( rgler le papier)} {en: rule, ruler (to rule paper)} ex: cilduit (cil-du--t), cilduits (cil-du-ts), cilduiti/cilduite (ciltradzi cijdii cu mulidea sh-deapoea s scrii cijdisescu (cij-di- du--ti) (un cu cildisit) cildsit, boatsea deadi ss-cu) vb IV cijdisii (cij-di-s), cijdiseam (cij-di-sem), cilduiri/cilduire (cil-du--ri) sf cilduiri (cil-du-r) (un cu cijdisit (cij-di-s-t), cijdisiri/cijdisire (cij-di-s-ri) fac cu cildisiri) cundiljlu cijdii (hrchi) pi-un acoal {ro: linia, trage linii} cildisiri/cildisire (cil-di-s-ri) sf vedz tu cildisescu {fr: rgler, tracer des lignes} {en: rule, trace lines} ex: njcildisit (cil-di-st) adg vedz tu cildisescu cijdisii tut caligrafia (trapshu cijdii tu tifterea di scriari cilduescu (cil-du-s-cu) (mi) vb IV vedz tu cildisescu mushat) cijdisit (cij-di-st) adg cijdisit (cij-di-s-t), cilduiri/cilduire (cil-du--ri) sf vedz tu cildisescu cijdisits (cij-di-sts), cijdisiti/cijdisite (cij-di-s-ti) tsi-lj s-ari cilduit (cil-du-t) adg vedz tu cildisescu traps cijdii; tsi ari cijdii; mplin di cijdii; cu cijdii {ro: liniat, cileahi/cileahe (ci-le-hi) sf vedz tu sileafi cu linii} {fr: rgl, trac avec des lignes} {en: ruled, traced cileahtini (ci-leah-t-ni) sf cileahtinj (ci-leah-tnj) cheatra tsi with lines} ex: easti cijdisit (cu cijdii, hrchi) fila-aest shi s-afl la vatra-a casljei {ro: vatra focului} {fr: pierre quon pndza aest cijdisiri/cijdisire (cij-di-s-ri) sf cijdisiri (cij-dimet dans ltre} {en: fireplace stone} sr) atsea tsi s-fatsi cndu un cijdiseashti {ro: aciunea de a cileap (ci-lep) sn vedz tu cireap linia, de a trage linii; liniere} {fr: action de rgler, de tracer cilec (ci-l-c) sf vedz tu ciulic des lignes} {en: action of ruling, of tracing lines} cilechi/cileche (ci-l-chi) sf cilechi (ci-lch) pacfoni cijdii2/cijdie (cij-d-i) sf cijdii (cij-d) un gioc di njits cu usitsi (ameastic) di her sh-alti lugurii (di-arad crbunili), tra s-lu (arshitsi, vshcljadz, etc.); loclu iu s-agioac cu vshcljelu {ro: fac herlu s-dnseasc ma multu, s-hib ma jilav, ma bun, ma joc de arice} {fr: jeu denfants avec des osselets} {en: dur, etc.; cilichi, ciulichi, ciulechi {ro: oel} {fr: acier} {en: childrens game with knuckle bones} ex: njitslji s-agiuca cijdii steel} ex: omlu easti ma vrtos sh-di cilichi cilichi/ciliche (cu vshcljelu, cu arshitsli) (ci-l-chi) sf cilichi (ci-lch) (un cu cilechi) ex: cutsutili di cijdisescu (cij-di-ss-cu) vb IV vedz tu cijdii1 cilichi suntu nai cama bunili; easti vrtoas ca cilichea ciulicijdisiri/cijdisire (cij-di-s-ri) sf vedz tu cijdii1 chi/ciuliche (cu-l-chi) sf ciulichi (cu-lch) (un cu cilechi) cijdisit (cij-di-st) adg vedz tu cijdii1 ex: sh-bg ciulichi la injoar ciulechi/ciuleche (cu-l-chi) cijm (cj-m) sf vedz tu cizm sf ciulechi (cu-lch) (un cu cilechi) cilicusescu (ci-li-cucil (cl) adg cil (c-l), cilj (clj) cili/cile (c-li) un hrom tsi ss-cu) (mi) vb IV cilicusii (ci-li-cu-s), cilicuseam (ci-li-cush-u-adutsi cu-atsea a laptilui murdar; albu; (calu) tsi ari perlji sem), cilicusit (ci-li-cu-s-t), cilicusiri/cilicusire (ci-li-cualghi-galbinj pi trup shi ca sumulai pri hiot; murgu {ro: alb, s-ri) fac tu fabric cilichi (dit her sh-crbuni); nvrtushedz arg} {fr: blanc, gris, aubre clair} {en: white, grey} ex: un un lucru (hlati) cu cilechea tsi lj-u-adavgu (la chipit, di bisearic mplin cu calj cilj (angucitoari: gura cu dintslj) mardzini, prisupr, etc.) (fig: cilicusescu = fac un lucru s-hib cilstisescu (ci-ls-ti-ss-cu) vb IV vedz tu cilistisescu sntos, jilav, dur, etc, ca cilichea) {ro: oeli} {fr: acirer} {en: cilstisiri/cilstisire (ci-ls-ti-s-ri) sf vedz tu cilistisescu steel} ex: nervilj s-cilicusir (fig: si nvrtushar ca cilichea); cilstisit (ci-ls-ti-st) adg vedz tu cilistisescu atseali tsi trapsi l-cilicusir (fig: lu nvrtushar) multu cilicildsescu (cil-d-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu cildisescu cusit (ci-li-cu-st) adg cilicusit (ci-li-cu-s-t), cilicusits (cicildsiri/cildsire (cil-d-s-ri) sf vedz tu cildisescu li-cu-sts), cilicusiti/cilicusite (ci-li-cu-s-ti) tsi easti faptu cildsit (cil-d-st) adg vedz tu cildisescu cilichi {ro: oelit} {fr: acir} {en: steeled} cilicusiri/cicildisescu (cil-di-ss-cu) (mi) vb IV cildisii (cil-di-s), cildilicusire (ci-li-cu-s-ri) sf cilicusiri (ci-li-cu-sr) atsea tsi sseam (cil-di-sem), cildisit (cil-di-s-t), cildisiri/cildisire fatsi cndu s-adar cilichea (i si nvrtushadz un hlati cu (cil-di-s-ri) (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.) cilichi) {ro: aciunea de a oeli; oelire} {fr: action dacirer} fac ca un tsi ari chirut mintea; armn cu mintea chirut cndu {en: action of steeling} ved tsi s-fatsi (ic s-fatsi dinapandiha n fatsa-a mea) shi nu cileng (ci-ln-g) sf cilendzi/cilendze (ci-ln-dzi) un shtiu tsi s-fac; cicnescu, ciushuescu, cictisescu, cicrdisescu, mplititur i mnuclju di hiri ndreapti mushat cu cari si cicnescu, cihtisescu, cildsescu, cilduescu, cirtuescu, ciurtues- stulsescu mardzinjli-a unui stranj (pirde, chilimi, etc.); cu, cirtisescu, cirtusescu, cirsescu, cistisescu, tulescu, zlses- pischiuli, fund, fljongu, fhiongu, fiongu {ro: canaf, ciucure, cu, shishirdisescu, shishtisescu {ro: buimci, ului, sminti, fund} {fr: boufette} {en: bow (of ribbon), rosette} ex: n zpci} {fr: ahurir, causer du desarroi, perdre la tte, cciul cu cileng di peri

304

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

cilibi (ci-li-b) sm, adgm cilibadz (ci-li-bdz) 1: (om, dit cealhtisiri, cealtisiri, cilistisiri, frundixiri, frundisiri {ro: chirolu veclju) tsi fatsi parti dit peturlu di nai ma nsus a aciunea de a (se) sili, de a avea grije ca} {fr: action de oaminjlor dit un crat, tsi ari ciuflichi sh-averi mri, sh-multi ori (s)fforcer, de (se) contraindre, de sinquiter, de se easti shi soi cu vsiljelu a cratlui; 2: (om) tsi s-veadi dit prmunir} {en: action of forcing oneself, of compeling oneself, purtarea-a lui c easti multu aleptu (tinjisit, tighiusit, cu of becoming anxious to, of providing oneself with} cealhihtibari, di mari vereau, nmuzi, etc.); chibar, chibarcu {ro: tisescu (ca-lh-ti-ss-cu) vb IV cealhtisii (ca-lh-ti-s), nobil, distins} {fr: noble, seigneur, gentil-homme} {en: noble, cealhtiseam (ca-lh-ti-sem), cealhtisit (ca-lh-ti-s-t), nobleman, distinguished man} ex: corbul cilibi! celepiu (ce- cealhtisiri/cealhtisire (ca-lh-ti-s-ri) (un cu cilihtisescu) le-p) sm celepii (ce-le-p) (un cu cilibi) ex: cealhtisi (sh-bg zori, sh-avu cshtiga, cilistisi) di featsi cilichi/ciliche (ci-l-chi) sf vedz tu cilechi cas; va s-cealhtisescu (va caftu, va nj-am cshtiga, va-nj bag cilicusescu (ci-li-cu-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu cilechi zori) s-ts-aduc tuts pradzlji cealhtisit (ca-lh-ti-st) adg cilicusiri/cilicusire (ci-li-cu-s-ri) sf vedz tu cilechi cealhtisit (ca-lh-ti-s-t), cealhtisits (ca-lh-ti-sts), ceacilicusit (ci-li-cu-st) adg vedz tu cilechi lhtisiti/cealhtisite (ca-lh-ti-s-ti) (un cu cilihtisit) ceacilihtisescu (ci-lih-ti-ss-cu) vb IV vedz tu cilistisescu lhtisiri/cealhtisire (ca-lh-ti-s-ri) sf cealhtisiri (ca-lh-ticilihtisiri/cilihtisire (ci-lih-ti-s-ri) sf vedz tu cilistisescu sr) (un cu cilihtisiri) cealtisescu (cal-ti-ss-cu) vb IV cilihtisit (ci-lih-ti-st) adg vedz tu cilistisescu cealtisii (cal-ti-s), cealtiseam (cal-ti-sem), cealtisit (calcilii/cilie (ci-l-i) sf vedz tu ciulii ti-s-t), cealtisiri/cealtisire (cal-ti-s-ri) (un cu cilihtisescu) cilimean (ci-li-men) sm, sf cilimean (ci-li-me-n), cili cealtisit (cal-ti-st) adg cealtisit (cal-ti-s-t), cealtisits meanj (ci-li-menj), cilimeani/cilimeane (ci-li-me-ni) njic (cal-ti-sts), cealtisiti/cealtisite (cal-ti-s-ti) (un cu (ficior, feat) faptu di-un preaclji di brbat shi muljari; ficior i cilihtisit) cealtisiri/cealtisire (cal-ti-s-ri) sf cealtisiri (cal-tifeat tinir (di-arad di 7, pn la 10, anj); ciuliman, hilj/hilji, sr) (un cu cilihtisiri) ciltisescu (cil-ti-ss-cu) vb IV ficior/feat, njic/njic, fumealji, etc. {ro: copil de la 7 la 10 ciltisii (cil-ti-s), ciltiseam (cil-ti-sem), ciltisit (cil-ti-s-t), ani; copil} {fr: enfant de 7 10 ans; enfant} {en: 7 to 10 years ciltisiri/ciltisire (cil-ti-s-ri) nj-bag zori (caftu) s-lu fac un old child; child} ex: am doi cilimeanj (njits, ficiori/feati); slucru; lucredz multu greu; cilistisescu, cilihtisescu {ro: (se) agiuca tu-avlii doi cilimeanj ciuliman (cu-li-mn) sm, sf sili, munci greu} {fr: (s)fforcer, (se) contraindre, travailler ciuliman (cu-li-m-n), ciulimanj (cu-li-mnj), ciulimafort} {en: force oneself, compel oneself; work hard} ex: ni/ciulimane (cu-li-m-ni) (un cu cilimean) ex: vidzui doi ciltisim (lucrm greu, cilistisim) tut veara ciltisit (cil-ti-st) cilimanj adg ciltisit (cil-ti-s-t), ciltisits (cil-ti-sts), ciltisiti/ciltisite cilipar (ci-li-pr) sm vedz tu cireap (cil-ti-s-ti) tsi-lj s-ari bgat zori s-fac tsiva; tsi ari lucrat ciliprlchi/ciliprlche (ci-li-pr-l-chi) sf vedz tu cireap greu; cilistisit, cilihtisit {ro: silit, muncit greu} {fr: fforc, cilistisescu (ci-lis-ti-ss-cu) vb IV cilistisii (ci-lis-ti-s), cilisticontraint} {en: forced oneself, compelled oneself; who has seam (ci-lis-ti-sem), cilistisit (ci-lis-ti-s-t), cilistisiri/cilisworked hard} ciltisiri/ciltisire (cil-ti-s-ri) sf ciltisiri (cil-titisire (ci-lis-ti-s-ri) lj-trag cshtiga a unui (tra s-fac tsiva); sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva ciltiseashti; cilistisiri, lucredz multu greu (agunsescu, inda mi duc, mi ngrec, cad cilihtisiri {ro: aciunea de a (se) sili, de a munci greu} {fr: furtii) tra s-amintu i s-fac tsiva; cilstisescu {ro: avea grije ca, action de (s)fforcer, de (se) contraindre, de travailler fort} strui, se trudi} {fr: soigner, persvrer, travailler pnible{en: action of forcing oneself, of compelling oneself; of ment} {en: persevere, carry on, work hard} ex: cilistisea (lucra working hard} greu, agunsea) dzu sh-noapti cilistisit (ci-lis-ti-st) adg cilistisiri/cilistisire (ci-lis-ti-s-ri) sf vedz tu cilistisescu cilistisit (ci-lis-ti-s-t), cilistisits (ci-lis-ti-sts), cilistisiti/cicilistisiri/cilistisire (ci-lis-ti-s-ri) sf vedz tu cilistisescu listisite (ci-lis-ti-s-ti) tsi lj-ari trapt cshtiga; tsi-ari lucrat cilistisit (ci-lis-ti-st) adg vedz tu cilistisescu greu tra s-amint i s-fac tsiva; cilstisit {ro: trudit, struit} cilistisit (ci-lis-ti-st) adg vedz tu cilistisescu {fr: persvr, soign, travaill ou gagn pniblement} {en: cilistr (ci-ls-tr) sf cilistri/cilistre (ci-ls-tri) calea (aradza) persevered, worked hard} cilistisiri/cilistisire (ci-lis-ti-s-ri) prit cari treatsi lunjina cndu easti aminat di un izvur di lunjisf cilistisiri (ci-lis-ti-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva cilisti- n; tsilistr, aradz, radz, mund, mndz, arpyi, diligitur, seashti; cilstisiri {ro: aciunea de a avea grije ca, de a strui, gilit, gilitur, shits, fleac {ro: raz} {fr: rayon du soleil} {en: de a se trudi; struire, trudire} {fr: action de soigner, de ray, beam} persvrer, de travailler pniblement} {en: action of cilnicami/cilnicame (cil-ni-c-mi) sf vedz tu celnic persevering, of carrying on, of working hard} ex: tuti aesti s- cilnicat (cil-ni-c-t) sf vedz tu celnic tsn cu lucurlu sh-cu cilistisirea c shidearea nu da pni cilnic (cil-ni-c) sm vedz tu celnic cilstisescu (ci-ls-ti-ss-cu) vb IV cilstisii (ci-ls-ti-s), cilnichescu (cil-ni-chs-cu) adg vedz tu celnic cilstiseam (ci-ls-ti-sem), cilstisit (ci-ls-ti-s-t), cilsti- cilnicoanji/cilnicoanje (cil-ni-co-nji) sf vedz tu celnic siri/cilstisire (ci-ls-ti-s-ri) (un cu cilistisescu) cilstisit ciltisescu (cil-ti-ss-cu) vb IV vedz tu cilistisescu (ci-ls-ti-st) adg cilstisit (ci-ls-ti-s-t), cilstisits (ci-ls-ti- ciltisiri/ciltisire (cil-ti-s-ri) sf vedz tu cilistisescu sts), cilstisiti/cilstisite (ci-ls-ti-s-ti) (un cu cilistisit) ciltisit (cil-ti-st) adg vedz tu cilistisescu cilstisiri/cilstisire (ci-ls-ti-s-ri) sf cilstisiri (ci-ls-ti-sr) cimber (cim-br) sn cimberi/cimbere (cim-b-ri) cumat di (un cu cilistisiri) cilihtisescu (ci-lih-ti-ss-cu) vb IV pndz lai tsi muljarea sh-u bag pri cap shi deapoea u leag cilihtisii (ci-lih-ti-s), cilihtiseam (ci-lih-ti-sem), cilihtisit sum grunj; baltsu, cftani, mndil, distimeli, lhur, lhuri, (ci-lih-ti-s-t), cilihtisiri/cilihtisire (ci-lih-ti-s-ri) nj-bag zori vlashc, poshi, tarpoashi, pihits, brbulj {ro: maram} {fr: (nj-am cshtiga, caftu) s-lu fac un lucru; cealhtisescu, mouchoir; fichu noir quune femme met sur sa tte et quelle cealtisescu, cilistisescu, frundixescu, frundisescu {ro: (se) sili, noue sous son menton} {en: black scarf used by women to avea grije ca} {fr: (s)fforcer, (se) contraindre, sinquiter, se cover their head} prmunir} {en: force oneself, compel oneself, become anxious cimbros (cim-brs) adg cimbroas (cim-bro-s), cimbrosh to, provide oneself with} ex: cilihtisits (avets-v cshtiga, (cim-brsh), cimbroasi/cimbroase (cim-bro-si) (om) tsi shcilistisits) s-agiungets acas cilihtisit (ci-lih-ti-st) adg adun (aproapea tuts) paradzlji tsi lj-amint, s-hrseashti cu elj cilihtisit (ci-lih-ti-s-t), cilihtisits (ci-lih-ti-sts), cilihtisiti/cish-aspardzi multu putsnj (ct cama putsnj!) tr casa, hrana lihtisite (ci-lih-ti-s-ti) tsi sh-ari bgat zori (ari cftat) s-lu shi stranjili di cari ari ananghi; sclinciu, scljinciu, shcljinciu, fac un lucru; cealhtisit, cealtisit, cilistisit, frundixit, frundisit filaryir, nichez, sraf, zraf, stres, tsnut, titiz {ro: zgrcit} {fr: {ro: silit, ngrijit ca} {fr: fforc, contraint, inquit, prmuni} avare} {en: miser} ex: om cimbros (scljinciu) {en: forced oneself, compeled oneself, anxious to, provided cimbru (cm-bru) sf fr pl soi di earb tsi anjurzeashti oneself with} cilihtisiri/cilihtisire (ci-lih-ti-s-ri) sf cilihtisiri mushat; frndzli di-aest earb tsi s-bag (tr nustimad sh(ci-lih-ti-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva cilihtiseashti; anjurizm) tu mcri; ciumuric, ciumburic, cimburic,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

305

tsemuric {ro: cimbru} {fr: thym} {en: thyme} ex: cimbrul pisc, cretet} {fr: pic, sommet} {en: peak, summit} ex: anjurzeashti mushat ciumuric (cu-mu-r-c) sf pl(?) (un cingrliulu (crciliulu) a muntslor cu cimbru) ex: urdin tu ciumuric, pn featsi crric cingrshescu (cin-gr-shs-cu) (mi) vb IV cingrshii (cin-grciumburic (cum-bu-r-c) sf pl(?) (un cu cimbru) sh), cingrsheam (cin-gr-shm), cingrshit (cin-gr-shcimburic (cim-bu-r-c) sf pl(?) (un cu cimbru) t), cingrshiri/cingrshire (cin-gr-sh-ri) ciucutescu un tsemuric (tse-mu-r-c) sf pl(?) (un cu cimbru) ex: afitar lucru di-un altu cu un vrondu tsi s-avdi ghini; cingrshescu, n tsemuric cingrishescu, ciucutescu, agudescu, asun, cictescu {ro: cioccimburic (cim-bu-r-c) sf vedz tu cimbru ni} {fr: (se) choquer, toquer} {en: strike, knock, clink (glascimbuzi/cimbuze (cim-b-zi) sf cimbush(?) (cim-bsh) ses)} ex: cingrshescu (ciucutescu) yiliili di yin; tr Pashti cintritsearea-a chirolui cu oaspits (meas, mcari sh-beari, cntic grshim (ciucutim) oau aroshi; sfurlili s-cingrshir (s-agudish-gioc, etc.); gimbusi, giumbusi, ziafeti, zefchi, harei, ahain- r un di-alant); binetili s-cingrsha; furlji s-cingrshir cu c, uspets {ro: petrecere, osp, divertisment} {fr: festin, ascherea cingrshit (cin-gr-sht) adg cingrshit (cin-grbanquet, divertissement} {en: banquet, amusement} sh-t), cingrshits (cin-gr-shts), cingrshiti/cingrshite (cincimcescu (cim-cs-cu) vb IV vedz tu cimshescu gr-sh-ti) (lucru) tsi s-ari agudit (ciucutit) di-un altu lucru; cimciri/cimcire (cim-c-ri) sf vedz tu cimshescu cingrshit, cingrishit, ciucutit, agudit, asunat, cictit {ro: cioccimcit (cim-ct) adg vedz tu cimshescu nit} {fr: choqu, toqu; heurt} {en: striken, knocked, clinked cimentu (ci-mn-tu) sm pl(?) pulbiri (di-arad adrat di om) (glasses)} ex: oau cingrshiti (ciucutiti, cu cojili asparti) tsi s-fatsi ca un lugurii dur, niheam chiro dup tsi easti cingrshiri/cingrshire (cin-gr-sh-ri) sf cingrshiri (cin-gramisticat cu apa, shi cari easti ufilisit la anltsarea di bini shr) atsea tsi s-fatsi cndu s- ciucutescu doau lucri {ro: (adrminti, casi, cljuri, etc.) {ro: ciment} {fr: ciment} {en: aciunea de a ciocni; ciocnire} {fr: action de (se) choquer, de cement} ex: bag cimentu la intrarea-a casljei toquer; choc, heurt, rencontre} {en: action of striking, of cimshescu (cim-shs-cu) vb IV cimshii (cim-sh), cimsheam knocking, of clinking (glasses)} ex: capitili-a voastri vor (cim-shm), cimshit (cim-sh-t), cimshiri/cimshire (cimcingrshiri (ciucutiri, cictiri); arau cingrshire (ciucutiri) shsh-ri) dau di tsiva (agudescu, luvescu, etc.) lishor, di-arad au fapt cingrshescu (cin-gr-shs-cu) (mi) vb IV tu-agiocurli di njits, cndu easti zborlu di-un sfurl i di-un cingrshii (cin-gr-sh), cingrsheam (cin-gr-shm), cinusic tsi-agudeashti lishor un alt sfurl i un altu usic; cimces- grshit (cin-gr-sh-t), cingrshiri/cingrshire (cin-gr-sh-ri) cu, aricescu, arcescu, ciupurtescu {ro: atinge uor} {fr: tou (un cu cingrshescu) cingrshit (cin-gr-sht) adg cher lgrement, en parlant dune toupie ou dun osselet qui cingrshit (cin-gr-sh-t), cingrshits (cin-gr-shts), cingrtouche une autre toupie ou un autre osselet dans les jeux shiti/cingrshite (cin-gr-sh-ti) (un cu cingrshit) cindenfants} {en: touch lightly, when talking about a spinning grshiri/cingrshire (cin-gr-sh-ri) sf cingrshiri (cin-grtop or a bone (hitting another spinning top or bone) in chilshr) (un cu cingrshiri) cingrishescu (cin-gri-shs-cu) drens games} ex: ctu-l cimshii (ct ded di el, ct lu-aricii) (mi) vb IV cingrishii (cin-gri-sh), cingrisheam (cin-gricimshit (cim-sht) adg cimshit (cim-sh-t), cimshits (cimshm), cingrishit (cin-gri-sh-t), cingrishiri/cingrishire shts), cimshiti/cimshite (cim-sh-ti) tsi easti ahulit (pusputit, (cin-gri-sh-ri) (un cu cingrshescu) cingrishit (cin-griagudit, etc.) lishor; aricit, arcit, ciupurtit, cimcit {ro: atins sht) adg cingrishit (cin-gri-sh-t), cingrishits (cin-griuor} {fr: touch lgrement} {en: touched lightly} cimshishts), cingrishiti/cingrishite (cin-gri-sh-ti) (un cu cinri/cimshire (cim-sh-ri) sf cimshiri (cim-shr) atsea tsi s-fatsi grshit) cingrishiri/cingrishire (cin-gri-sh-ri) sf cingrishiri cndu cariva easti aricit; cimciri, arciri, ciupurtiri, mtulj {ro: (cin-gri-shr) (un cu cingrshiri) aciunea de a atinge uor} {fr: action de toucher lgrement} cingrshiri/cingrshire (cin-gr-sh-ri) sf vedz tu {en: action of touching lightly} cimcescu (cim-cs-cu) vb cingrshescu IV cimcii (cim-c), cimceam (cim-cm), cimcit (cim-c-t), cingrshit (cin-gr-sht) adg vedz tu cingrshescu cimciri/cimcire (cim-c-ri) (un cu cimshescu) cimcit cinghelj (cin-ghlj) sn cingheali/cingheale (cin-ghe-li) 1: (cim-ct) adg cimcit (cim-c-t), cimcits (cim-cts), cimcicrlig tr spindzurari carni; un soi di ac lungu shi suptsri ti/cimcite (cim-c-ti) (un cu cimshit) cimciri/cimcire (fr guv sh-cu caplu nduplicat ca un crlig) cu cari s (cim-c-ri) sf cimciri (cim-cr) (un cu cimshiri) mpliteashti lna i bumbaclu tra si s-fac faneli, prpodz, etc.; cimshiri/cimshire (cim-sh-ri) sf vedz tu cimshescu crlig, crligar, cinghilac, cenghiu; 2: singiri, alsid, altsu, alis, cimshit (cim-sht) adg vedz tu cimshescu nel di-alsid {ro: cinghel, igli, crlig de croetat; lnior} cin (cn) sn cini/cine (c-ni) lemnu suptsri (ciun) ufilisit la {fr: pendoir, croc, crochet, anneau, chane} {en: hook, hook arzboilu di tsseari; ciun {ro: futei} {fr: baguette en bois for hanging meat, crochet-hook; chain, link of a chain} ex: quon emploie aux mtiers a tisser} {en: wooden rod used in eara spindzurati pri cingheali crnuri di om; lj-tricur weaving} cingheljlu (singirea) di nri cenghiu (cn-ghu) sm cenghi cinac (ci-nc) sn vedz tu ctsn (cn-ghi) (un cu cinghelj) ex: acats-l (spindzur-l) di cinac (ci-n-c) sn vedz tu ctsn cenghiu (cinghelj) cinghilac (cin-ghi-lc) sn cinghilacinachi/cinache (ci-n-chi) sn vedz tu ctsn tsi/cinghilatse (cin-ghi-l-tsi) hlati di mplitiri lna i bumcingnjos (cin-g-njs) adg vedz tu ggnjos baclu tra si s-fac faneli, prpodz, etc. (tsi sh-u-adutsi cu un cingr! (cn-gr) inter zbor cari caft s-aspun cum s-avdi cinghelj njic ic un ac mari, lungu shi suptsri, fr guv shvrondul faptu di tsiva tsi plscneashti, di-un pheat tsi scu-un soi di crlig la un cap); tsinghilac, crligar, cinghelj, frndzi, di-un cmbani cndu-asun, etc.; ciungr! {ro: crlig {ro: igli, crlig de croetat} {fr: crochet tricoter des interjecie care imit sunetul unui pocnet, lucru care se bas} {en: crochet-hook} cnghelj (cn-ghlj) sn cngheasparge, etc.} {fr: interjection qui imite un son, un fracas, une li/cngheale (cn-ghe-li) 1: crlig, cinghelj; 2: (cali) tsi nu assiette qui se casse, etc.} {en: interjection imitating the sound easti ndreapt sh-ari multi shutsturi di-un parti sh-di alt {ro: made by something crashing, etc.} ex: cmbnjli s-duc cinghel; (drum) ntortocheat} {fr: pendoir, croc; (chemin) dipriun, cingr!, ciungr!; s-freadzir pheatili... cingr! tortueux} {en: hook; tortuous, winding (road)} cngic (cnciungr! (cn-gr) inter (un cu cingr!) gc) sf cngitsi/cngitse (cn-g-tsi) 1: cinghelj njic; 2: cioc cingrliu (cin-gr-l) sn cingrliuri (cin-gr-l-ur) partea di njic {ro: cinghel mic, ciocnel} {fr: petit croc, petir marteau} nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, cas, pirgu, etc.), {en: small hook, small hammer} cngichi (cn-g-chi) sf multi ori (ma nu totna) chipitoas (surlutoas, ntsplicoas); cngichi (cn-gch) lemnu lungu sh-suptsri cu un crlig di angheau, cacealiu, crciliu, creashtic, creashtid, creashtit, her tu-un capit adrat maxus tra s-acats lucri (ca oi, bunoar di cuculj, culm, chiscu, cipit, ciuc, ciulubet, ciuciul, cium, cicior) di diparti shi s-li tradz ctr tini; crlig, cljoag, cangi ciungani, huhut, pic, pifilic, tmp, tsplic, tsipilic, tsulubet, {ro: crlig, ca} {fr: houlette de ptre} {en: shepherds mitc, myeau, chirchinedz, chipit, gucilii, gugiulii {ro: crook} ex: tsneam cti un cngichi

306

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

cinghii/cinghie (cin-gh-i) sf vedz tu cinghine remplir de cendre} {en: action of burning tu ashes; of getting cinghilac (cin-ghi-lc) sn vedz tu cinghelj dirty or of filling up with ashes} cinushedz (ci-nu-shdz) cinghine (cin-ghi-n) sm, sf cinghistr (cin-ghis-tr), cinghivb I cinushai (ci-nu-sh), cinusham (ci-nu-shm), cinunedz (cin-ghi-ndz), cinghistri/cinghistre (cin-ghis-tri) un tsi shat (ci-nu-sh-t), cinushari/cinushare (ci-nu-sh-ri) (un fatsi parti dit un mileti vinjit di ct locurli di India sh-cari s- cu ncinushedz) cinushat (ci-nu-sht) adg cinushat (ciafl arspndit tu tuti craturli dit Ivropi (cari nu sta tu-un loc nu-sh-t), cinushats (ci-nu-shts), cinushati/cinushate (cima s-min cu tendili dit un loc tu-alantu); yiptu, ghiftu, curbet nu-sh-ti) (un cu ncinushat) cinushari/cinushare (ci{ro: igan} {fr: tsigane} {en: gypsy} cinghii/cinghie (cinnu-sh-ri) sf cinusheri (ci-nu-shr) (un cu ncinushari) gh-i) sf cinghii (cin-gh) ghift giuctoari; ceanghii {ro: cioah (co-h) adgf invar (muljari) tsi ari mult ihtizai dansatoare iganc; baiader} {fr: tsigane danseuse; baya(nivolji, ananghi, lips) di-un lucru (n cas, tu mcari, etc.); tsi dre} {en: Gypsy dancing girl} ex: s-adar ca cinghii (s easti multu ftoah shi nu-ari cu tsi s-bneadz; nevoljin, ndreadzi ca un ghift giuctoari); s-frndzi ca un cinghii (sh- neavut, zgloab, fucroanji, ftoah, oarfn {ro: nevoia} frndzi truplu ca un ghift giuctoari) ceanghii/ceanghie {fr: (femme) besoigneuse} {en: needy (lady)} (can-gh-i) sf ceanghii (can-gh) (un cu cinghii) cioar1 (co-r) sf ciori (cr) hir lungu sh-ma gros, faptu di cinghistr (cin-ghis-tr) sf vedz tu cinghine hiri ma suptsri di cnip (ljin, bumbac, etc.) shutsti un cingrshescu (cin-gr-shs-cu) (mi) vb IV vedz tu deavrliga di-alantu, cu cari s-leag lucri; hir, sfoar, spangu, cingrshescu coard, hoard, utrai, lutrai, lutreau, mgor, curmu; (fig: cioacingrshiri/cingrshire (cin-gr-sh-ri) sf vedz tu r = carti, scrisoari; expr: 2: cioar-boar; ciora-bora = cingrshescu catandisea tu cari s-afl lucri amisticati, mprusculiti, bgati cingrshit (cin-gr-sht) adg vedz tu cingrshescu alandala, alocuta, un pisti-alantu fr nitsiun arad, di nu shtii cingrimi/cingrime (cin-gr-mi) sf vedz tu tsingrimi omlu iu poati s-afl tsi caft; ghilishti, alandala, alocuta, cingrishescu (cin-gri-shs-cu) (mi) vb IV vedz tu darmadan; 3: (omlu, casa, etc.) easti cioar = (omlu, casa, etc.) cingrshescu easti cu mintea ca naljurea, easti dizmlat, lucrili (din cas) cingrishiri/cingrishire (cin-gri-sh-ri) sf vedz tu cingrshescu suntu alandala, mintiti, fr-arad, cioar-boar; ciora-bora, cingrishit (cin-gri-sht) adg vedz tu cingrshescu etc.); 4: n s-adun cioara = n si shcurteadz bana, ncingu1 (cn-gu) sm pl(?) vedz tu ctsn apruchem di moarti, bana treatsi, aushim; 5: nji s-arupi cioara cingu2 (cn-gu) sm vedz tu cavan = yini oara s-mor, s-lji ncljid ocljilj; 6: u-arup (u talj) cioara cu cini/cine (c-ni) sf cinj (cnj) vas njic di lemnu (cheali, metal, cariva = u-aspargu uspitslja cu cariva; curmu ligtura etc.) stronghil shi plciutat tu cari s-tsni biutur shi s-poart (schesea) tsi u-aveam cu cariva) {ro: sfoar} {fr: ficelle} {en: multi ori di mesi spindzurat di curau (i pri cal spindzurat di string} ex: leag-l cu-un cioar; ts si dizlig cioara (hirlu) di shau); cof, cov, plosc, ploasc, chelchi {ro: plosc} {fr: la lpud; lpudzli sh-au cioara-a lor; u-arupsim cioara (expr: gourde, seille ( vin)} {en: canteen} ex: plosca i cinea cu yin; curmm ligtura, uspitslja) cu vitsinjlji dup tsi fudzir dit cti un cini i plosc cu yin hoar; u tlje cioara cu el (expr: u-asparsi uspitslja); cu anjlji, cinteni/cintene sf pl vedz tu ceacshiri cioara omlui s-adun (expr: bana-a omlui si shcurteadz); lji scinushar (ci-nu-shr) sm vedz tu cinushi arupsi cioara (expr: muri); cnutlu, cioar (expr: cu mintea cinushari/cinushare (ci-nu-sh-ri) sf vedz tu cinushi naljurea, mintit): aljurea cap, aljurea cicioari; cioar (expr: cinushat (ci-nu-sht) adg vedz tu cinushi alandala) u featsir casa; cioar (expr: fr-arshini, dizmlats) cinushedz (ci-nu-shdz) vb I vedz tu cinushi s-adrar ficiorlji; trapshu n cioar (fig: n carti) Srun cinushi/cinushe (ci-n-shi) sf cinushuri (ci-n-shur) pulbicioar2 (co-r) sf ciori (cr) ma multi turlii di agru-pulj, cu rea tsi-armni dup tsi ardi un lucru (lemnu, carti, etc.); (expr: peanili li (murni, ca cinusha), cu dintana vrtoas, ma njic di 1: nu-am cinushi n vatr = hiu multu ftohi sh-nu-am tsiva dip; corbu (cu cari sh-u-adutsi multu) sh-ma mari di cion (hara2: alas cinusha aratsi n vatr = fug di-acas, aprtsescu casa)belj, etc.); gai, hashc {ro: cioar} {fr: corneille} {en: crow} {ro: cenu} {fr: cendre} {en: ash(es)} ex: nu avea cinushi tu cioar-boar vedz tu cioar1 vatr (expr: eara multu oarfn, nu-avea tsiva) di multi ori; cioaric (co-ric) sm cioarits (co-rits) un soi di prpodz shcrum shi cinushi bash; feata lj-als cinusha aratsi tu vatr dit chirolu veclju tsi s-poart pn ma nsus di dzinuclji (expr: fudzi di-acas, lu-aprtsi) cinushar (ci-nu-shr) sm (prpodz tsi s-acats cu stefli nghios, tu pata-a ciciorlui, cu cinushari (ci-nu-shr) atsel tsi spstreashti (u-arneashti) cltsveti sum dzinuclji sh-cu stringlji ma nsus di dzinuclji) cinusha; atsel tsi-adun cinusha tr ftsearea-a spuniljei; un {ro: cioarec} {fr: sorte de chausse en drap de mnage blanc soi di pheat njic tu cari s-aruc cinusha di la tsigri {ro: ou noir, qui montent au dessus de genoux} {en: sort of cenuar} {fr: lhomme qui ramasse la cendre; cendrier} {en: breeches} ex: s ncljiga pri cioariclu albu; sh-adun cioaritslji the man that cleans the ashes; ash-tray} ncinushedz (ncipn di dzinuclji nu-shdz) vb I ncinushai (nci-nu-sh), ncinusham (nci-nu- ciob! (cb) inter zbor tsi lj-ascap a omlui din gur, cndu shm), ncinushat (nci-nu-sh-t), ncinushari/ncinushare veadi pri cariva c fatsi tsiva dishteptu, tr ciudii, tr shicai, (nci-nu-sh-ri) ardu un lucru sh-lu fac cinushi; murdrescu i etc. {ro: interjecie scpat n fatsa unui pozna, zvpiat, etc. umplu tsiva di cinushi; cinushedz {ro: ncenua, (se) face cnd face ceva la care nu te atepi} {fr: tourdi!; espigle!} cenu, murdri de cenu, umple de cenu} {fr: (se) {en: scatterbrain! mischievous!} transformer en cendre; (se) tacher de cendre, (se) remplir de cioc1 (cc) sn ciocuri (c-cur) hlati adrat di-un coad cendre} {en: burn tu ashes; get dirty or fill up with ashes} ex: (di-arad di lemnu), cari ari la capitlu-a ljei un cumat di her pnea tsi mcm s-avea ncinushat (s-avea umplut di (lemnu, lastic, etc.) cu cari s-agudescu (s-ciucutescu) lucri; cinushi); si ncinushai (umplui di cinushi) codrul di pit ciucan, daimac {ro: ciocan} {fr: marteau} {en: hammer} ex: ncinushat (nci-nu-sht) adg ncinushat (nci-nu-sh-t), ahiurhi s-bat cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc; d-nj cioclu shncinushats (nci-nu-shts), ncinushati/ncinushate (nci-nu-sh- cleashtea si ncaltsu caljlji; cndu hii cioc, agudea! ciucan ti) tsi s-ari fapt cinushi; tsi s-ari umplut i murdrit di (cu-cn) sn ciucani/ciucane (cu-c-ni) (un cu cioc1) cinushi; cinushat {ro: ncenuat, fcut cenu, murdrit de cioc3 (cc) invar vrondul tsi s-avdi cndu cioclu agudeashti cenu, umplut de cenu} {fr: transform en cendre; tach de tsiva sntos; ceac, ciuc {ro: sunetul de ciocan} {fr: le son de cendre, rempli de cendre} {en: burned tu ashes; filled up with marteau} {en: sound of hammer} ex: cioc! btea cu cioclu ashes} ncinushari/ncinushare (nci-nu-sh-ri) sf ncinusheri ceac (cec) invar (un cu cioc3) ciuc (cc) invar (un (nci-nu-shr) atsea tsi s-fatsi cndu s-cinushadz tsiva; cu cioc3) ex: ahiurhi s-bat cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc cinushari {ro: aciunea de a ncenua, de a (se) face cenu, ciocut (c-cut) sn ciocuti/ciocute (c-cu-ti) ciucutirea tsi de a murdri de cenu, de a umple de cenu} {fr: action de u-aducheashti omlu dit un aran tsi coatsi (tsi-adun, tsi fatsi (se) transformer en cendre; de (se) tacher de cendre, de (se) pronj); ciucutiri; lngoari di inim cu cicniri vrtoasi {ro:

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

307

zvcnitur dureroas, boal de inim, cord} {fr: battement cu-ts-cu) (mi) vb IV cicutii (ncu-cu-t), cicuteam (ncu-cucaus par un pus ou par une plaie douloureuse, corde} {en: tem), cicutit (ncu-cu-t-t), cicutiri/cicutire (ncu-cu-t-ri) throb caused by an infection; heart illness} ex: nj-u da ciocuti (un cu ciucutescu) cicutit (ncu-cu-tt) adg cicutit (ncu(nj-ciucuteashti, nj-cicneashti) la mn; yiradzlji-nj da ciocuti cu-t-t), cicutits (ncu-cu-tts), cicutiti/cicutite (ncu-cu-t-ti) (cicniri); amint lngoari di inim, ciocut ciucutescu1 (cu(un cu ciucutit) ex: di urs cicutit (expr: mcat) cicuticu-ts-cu) (mi) vb IV ciucutii (cu-cu-t), ciucuteam (cu-curi/cicutire (ncu-cu-t-ri) sf cicutiri (ncu-cu-tr) (un cu tem), ciucutit (cu-cu-t-t), ciucutiri/ciucutire (cu-cu-t-ri) ciucutiri) cictescu (ci-c-ts-cu) (mi) vb IV cictii (ci-c 1: agudescu (bat) cu cioclu; cictescu, agudescu, asun; 2: lu-t), cicteam (ci-c-tem), cictit (ci-c-t-t), cictiagudescu un lucru di altu cu un vrondu tsi s-avdi ghini; ri/cictire (ci-c-t-ri) (un cu ciucutescu1) cictit (ci-ccingrshescu, cingrshescu, cingrishescu; 3: mi-alumtu (mi tt) adg cictit (ci-c-t-t), cictits (ci-c-tts), cictiti/cincaci, mi bat, etc.) cu cariva; 4: (inim, tmpl, etc.) nj-bati ctite (ci-c-t-ti) (un cu ciucutit1) cictiri/cictire (ci-cagonja shi cu puteari; bat, cicnescu; 5: nj-da ciocuti un arant-ri) sf cictiri (ci-c-tr) (un cu ciucutiri1) ciucutonj tsi coatsi (tsi-adun, tsi fatsi pronj); 6: mi-aflu cu cariva n cali; (cu-cu-tnj) adg ciucutoanji/ciucutoanje (cu-cu-to-nj), mi-astalj, mi-andmusescu, etc.; (expr: 1: nj ciucutescu ciucutonj (cu-cu-tnj), ciucutoanji/ciucutoanje (cu-cu-tomintea = nj bat caplu, minduescu greu, nj-frimintu mintea); nj) un tsi lu-arseashti multu s-bea (shi bea multi ori, fr 2: ciucutescu (scafa, pradzlji, etc.) = beau sh-mc multu; lj- arad, s mbeat, s-fatsi dzad); biutor {ro: butor} {fr: aspargu pradzlji pri mcari sh-beari mash) {ro: ciocni, buveur} {en: drunkard} ex: Miha easti ciucutonj (biutor) ciocni, (se) lovi, ciorovi, frmnta mintea, bea, cheltui, etc.} ciuctoari/ciuctoare (cu-c-to-ri) sf ciuctori (cu-c-tr) {fr: choquer, (se) heurter, frapper; singnier, se mettre pulj di pduri cu un dintan sntoas tsi ciucuteashti pri martel en tte; battre fortement, palpiter; boire (des boissons coaja-a arburlor tra s-afl bubulitslji (insecti) cu cari s-hrspiritueuses), boire et manger} {en: strike, hit, run into, fight, neashti; ciucutoari, ciplitoari, carabeu, chetru {ro: ciocnitoatorment oneself, beat, palpitate, drink (alcoholic beverages), re} {fr: picvert, (grand) pic (noir)} {en: woodpecker} ciucueat and drink} ex: ciucutea (agudea) pri un tengiri; lj-ciucutea; toari/ciucutoare (cu-cu-to-ri) sf ciucutori (cu-cu-tr) (un s-ciucutea (s nccea, s-alumta) cu Tihea; ciucutea (bati) cu ciuctoari) ciplitoari/ciplitoare (ci-pli-to-ri) sf ciplitori penurli!; itaganili s-ciucutescu (s-agudescu un cu-alantu); va (ci-pli-tr) shi ciplitoari/ciplitoare (ci-pli-to-ri) (un cu ciuv ciucutits (alumtats) cu nsh; sta ficiorlu shi-sh ciucuteashti ctoari) ex: peagalea voi s-nji murmurats, mushati ciplitoari mintea (expr: sh-bati caplu, s-mindueashti multu, sh-frimint cioc2 (cc) sn ciocuri (c-cur) partea lung sh-chipitoas mintea); ciucutits-v (expr: fimintats-v) ghini mintea; inima tsi s-tindi nintea-a gurljei di pulj (cari lja loclu-a dintslor, l ciucuteashti (l bati vrtos, l cicneashti); ciucutir sh-cu cari puljlji u-acats mcarea i apa tra s-u bag n gur); (cingrshir sh-biur) scafili; ciucuteashti (expr: mc sh-bea) dintan, dintani, dinten, ghintan, ghintani, crntan, la hani; lirili li ciucuti (expr: li asparsi, li mc sh-li biu) crntani, chipit, ciuplitani {ro: plisc, cioc} {fr: bec} {en: ciucutit1 (cu-cu-tt) adg ciucutit (cu-cu-t-t), ciucutits (cu- beak} ex: corbul cu crutsea tu cioc (dintan); ornjul lj-deadi n cu-tts), ciucutiti/ciucutite (cu-cu-t-ti) 1: tsi s-ari agudit cu cap a njelui cu cioclu (dintana) ciuplitani/ciuplitane (cu-plicioclu; cictit, agudit, asunat; 2: tsi s-ari agudit (un lucru cu- t-ni) sf ciuplitnj (cu-pli-tnj) (un cu cioc2) un altu cu un vrondu tsi s-avdi ghini); cingrshit, cingrshit, crntani/crntane (c-rn-t-ni) sf crntani/crntane (ccingrishit; 3: tsi s-ari alumtat (ncceat, btut, etc.) cu rn-t-ni) (un cu cioc2) ex: puljlu lj-u ddea cu crntanea cariva; 4: (inim, tmpl, etc.) tsi ari btut agonja shi cu (dintana) crntan1 (c-rn-t-n) sf crntnj (c-rnputeari; btut, cicnit; 5: tsi ari dat ciocuti un aran tsi coatsi tnj) (un cu crntani) (tsi-adun, tsi fatsi pronj); 6: tsi s-ari aflat (adunat, astljat) cioc3 (cc) invar vedz tu cioc1 n cali cu cariva; (expr: 1: ciucutit = tsi sh-ari frimintat cioca! (c-ca) inter vedz tu toca! mintea); 2: ciucutit (scafa, pradzlji, mcarea, etc.) = biut sh- ciocan (c-can) sn vedz tu cloput mcat ghini, mbitat) {ro: ciocnit, ciocnit, lovit, ciorovit, ciocut (c-cut) sn vedz tu cioc1 frmntat (mintea), but, cheltuit, etc.} {fr: choqu, heurt, ciolj1 (cilj) sn cioalji/cioalje (cio-lji) oslu dit gura-a omlui frapp; battu fortement, palpit; bu (des boissons (a pravdljei) di cari suntu actsats dintslj cu cari s-matsin spiritueuses), ivre, bu et mang} {en: striken, hit, runned into, (shi s-meastic) mcarea n gur; falc; (fig: ciolj = oslu di la fighted, tormented oneself, beaten, palpitated, drunk ciolj, dit mcari (pravd) i tsi-armni dup moarti) {ro: falc} (alcoholic beverages), drunkard, eaten and drunk} ex: vinjir {fr: mchoire} {en: jaw} ex: cioaljili (fltsili) actsar sciucutits (mbitats) di la hani; scafili asun ciucutiti gioac; s-aleapsi cu un ciolj (oslu di falc di pravd dit mcari) (cingrshiti) ciucutiri1/ciucutire (cu-cu-t-ri) sf ciucutiri ciolj2 (clj) sn cioalji/cioalje (co-lji) shi ciolji/ciolje (c-lji) (cu-cu-tr) atsea tsi s-fatsi cndu s-ciucuteashti tsiva; cumat arupt sh-disicat dit un pndz; lucru adrat di agudiri (cu cioclu); cictiri, asunari, cingrshiri, cingrshiri, pndz (stranj, cmeashi, fustani, etc.) veclju shi aruptu; cingrishiri, bteari, cicniri, andmusiri, mbitari, beari shprtal, prtalji, crcshin, crp, shogan, shugan, pciur, mcari mult; frimintari (mintea) {ro: aciunea de a ciocni, de pcivur, recichiu, letsc, peatic, peatic, petic, petic {ro: a ciocni, de a (se) lovi, de a se ciorovi, de a-i frmnta crp, zdrean} {fr: chiffon, loque, haillon, guenille} {en: mintea, de a bea, de a cheltui, etc.; ciocnire, ciocnire, lovire, rag, tattered garment} ex: cu cioaljili (prtljli) di pi mini; nuciorovire, etc.} {fr: action de choquer, de (se) heurter, de au stranji, au ciolji (prtlj) frapper; de singnier, de se mettre martel en tte; de battre ciom (cm) adg ciom (c-m), cionj (cnj), ciomi/ciome fortement, de palpiter; de boire (des boissons spiritueuses), de (c-mi) tsi easti zveltu sh-livendu; tsi s-tsni mari; tsi sboire et manger} {en: action of striking, of hitting, of running mreashti; tsi s-cmruseashti; bugdan, livendu, pirifan, fudul, into, of fighting, of tormenting oneself, of beating, of daitcu, alvdos {ro: mndru, arogant} {fr: grand, hautain, palpitating, of drinking (alcoholic beverages), of eating and fier} {en: arogant, haughty, proud} ex: tuts mri, tuts cionj (tsi drinking} ex: s-avdz n ciucutiri (ciocut) nciucutescu s-tsn mri, pirifanj), cari si s-duc tr ap? (ncu-cu-ts-cu) (mi) vb IV nciucutii (ncu-cu-t), nciucuteam ciombur (cm-bu-r) sf ciomburi/ciombure (cm-bu-ri) (ncu-cu-tem),nciucutit(ncu-cu-t-t),nciucuticumat alb tsi cadi din tser ca un pean, cndu da neau ri/nciucutire (ncu-cu-t-ri) (un cu ciucutescu) ex: cdzu shi (adrat di crustali di ap ngljitsat alichiti deadun); fulgu, spit si nciucuti (agudi) di cheatr; n ciucutim (n-astljem, n{ro: fulg de zpad} {fr: flocon de neige} {en: snow flake} ex: andmusim) tu pzari, ns yinea mini njirdzeam ctr pzarea actsar s-pispileasc ciomburi (spiti) di neau di yiptu nciucutit (ncu-cu-tt) adg nciucutit (ncu-cu-tciomir (c-mir) sn vedz tu cemir t), nciucutits (ncu-cu-tts), nciucutiti/nciucutite (ncu-cu-t- ciond (cn-d) sf ciondi/cionde (cn-di) atsea cu cari shti) (un cu ciucutit) nciucutiri/nciucutire (ncu-cu-t-ri) sf leag caplu nveasta-atsea noau {ro: legtur de cap la nciucutiri (ncu-cu-tr) (un cu ciucutiri) cicutescu (ncumirese} {fr: pointe dtoffe dont la nouvelle marie se couvre

308

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

la tte} {en: head dress worn by the young bride} stranj; 3: cioar (mplitit i shutst) ic hir di metal (di-arad cionj1 (cnj) sm, sf cion (c-n), cionj (cnj), cioni/cione bgat i cusut pri-un stranj tra s-lu stulseasc); cipcheni, ceap(c-ni) agru-pulj njic tsi si-anvrteashti prining casili-a chen, ceapraz, gitan, gitani {ro: cepchen; rever; gitan} {fr: oaminjlor, cu truplu murnu chindisit cu dmtsi li, cu pntica sorte de veste courte manches ouvertes; revers dun habit; ca di cinushi, cioclu shcurtu si coada ca tljat; anghid, ganse} {en: short coat with split sleeves; reverse; braid} ex: nghid, tsrnpulj, tsiripulj, vrapciu, harabeu, harabelj, shulivri chindisiti cu-atsel cipchen (gitan) di hrisafi cipharhabel {ro: vrabie} {fr: moineau} {en: sparrow} ex: nvits cheni/cipchene (cip-ch-ni) sf cipchenj (cip-chnj) (un cu cum zburscu cionjlji; mash cu cionili tsi caft neaua-anghiu cipchen) ex: mnic cu cipcheni ceapchen (cap-chn) sn cionj2 (ci-nj) shi (cnj) vb I vedz tu ceaun ceapcheni/ceapchene (cap-ch-ni) un soi di cundushi cu ciop (cp) sn ciopuri(c-pur) cali (mitoad, trop, etc.) prit mnitsli disicati; cipchen, cipcheni {ro: cepchen} {fr: sorte de cari s-aleadzi, cum s-tihiseashti, un om dit un ceat mari di veste courte manches ouvertes} {en: short coat with split oaminj; lot, lot, lahno, lhm, scurtits, shcurtits, clir, lutrii, sleeves} ex: ceapchen cu ibrisimi ceapraz (ca-prz) sn cealotrii {ro: lot, soart} {fr: lot, (tirer au) sort} {en: (draw, prazi/ceapraze (ca-pr-zi) 1: cioar (mplitit i shutst) ic cast) lots, chance, fate} ex: trapshu ciop (shcurtitsa) hir di metal (di-arad bgat i cusut pri-un stranj tra s-lu stulcior (cr) sn vedz tu cicior seasc); 2: ploaci di-asimi; gitan, gitani, cipchen, cipcheni, ciora-bora vedz tu cioar1 ceapchen {ro: gitan; plac de argint} {fr: ganse; plaque ciorbagi (cor-ba-g) sm vedz tu ciurbagi dargent} {en: braid; silver plate} ex: cu ceaprazili ca soari ciorbagilchi/ciorbagilche (cor-ba-gi-l-chi) sf vedz tu cipcheni/cipchene (cip-ch-ni) sf vedz tu cipchen ciurbagi cipet (c-pet) sm pl(?) un soi di earb cu frndzili lundzi shi ciorb (cr-b) sf ciorbi/ciorbe (cr-bi) mcari fapt cu suptsri tsi sh-u-aduc cu atsili di chin; tuf {ro: un fel de mult dzam tu cari s-herbu zrzvts (ctivroar sh-carni); iarb} {fr: sorte dherbe} {en: kind of grass} ex: tufa cu cipet ciurb, sup, ghel {ro: ciorb} {fr: soupe, potage} {en: soup} cipit1 (c-pit) sn cipiti/cipite (c-pi-ti) partea di nai ma nsus a ciurb (cur-b) sm ciurbadz (cur-bdz) (un cu ciorb) unui lucru (munti, arburi, cas, pirgu, etc.), multi ori (ma nu ex: tuti misurli nu fac tr ciurbadz (supi) totna) chipitoas (surlutoas, ntsplicoas); angheau, caceaciorg (cr-g) sf vedz tu cerg liu, crciliu, creashtic, creashtid, creashtit, cuculj, culm, chisciorligan (cor-li-gn) adg vedz tu ciurligan cu, cingrliu, ciuc, ciulubet, ciuciul, cium, ciungani, huhuciornic (cr-nic) adg vedz tu andornic t, pic, pifilic, tmp, tsplic, tsipilic, tsulubet, mitc, myeaciot (c-t) sf vedz tu mn u, chirchinedz, chipit, gucilii, gugiulii {ro: cretet} {fr: cime, ciotr (ci-tr) sf vedz tu ciutur2 sommet} {en: summit, peak, top} ex: nsus, pri-un cipit cip1 (cp) sm, sf vedz tu cip (creashtit, cingrliu), easi sh-luna cip2 (cp) adg cip (c-p), cipi (cp), cipi/cipe (c-pi) cu cipit2 (c-pit) invar catastasea (starea) tu cari s-afl un loc iu ureclji njits (cap) {ro: cu urechile mici} {fr: qui a une tte nu-ari vrnu si s-vead ic si s-avd; tspit, vrnu, tsiva {ro: irrprochable avec de petites oreilles} {en: (regular head) nimic} {fr: rien, personne, silence} {en: nothing, nobody, with small ears} ex: cal cu caplu cip; capr cip silence} ex: ttseari, mari cipit (isihii, nu s-veadi sh-nu s-avdi cipan (c-pan) sm, sf vedz tu cip tsiva); nu-i cipit (nu s-veadi urm) di om; aclo nu s-dutsea cipari/cipare (ci-p-ri) sf cipri (ci-pr) fashi (tsstur, cipit di (vrnu) om; cipit (nu-avea urm, aumbr) di om, nitsi coard di hiri mplititi, etc.) strimt sh-lung di bumbac (ln, altrat di cni; ne cipit (tsiva dip) nu s-avdza; calea tut nu catife, metal, etc.) purtat ca stulii pi stranji (capeli, di gushi, scoasir cipit (nitsiun zbor) etc.); fash di metal tsi u poart ufitserlji pi bratslu, cheptul ic cipli/ciple sm, sf, adg invar (om) tsi ari narea njic shi shcurt umirli-a stranjilor di stratiot, tra s-aspun scara tsi u au tucu chipita turnat ctr nsus; crnu, cuciumit, nreci, shprtu, ascheri; tsipari, ciupari, tsupari, pantlic, ptlic, curdel, nciuvnat, nciuvnjjat {ro: crn} {fr: camard, camus} {en: curdeau, curdilachi, coard; galon, galoni {ro: panglic, iret, snub, turned-up nose} galon} {fr: ruban; tresse, soutache} {en: ribbon, hatband, ciplitoari/ciplitoare (ci-pli-to-ri) sf vedz tu cioc1 lace; braid, stripes} ex: purta chiurcu cu cipri (panglits) di cipoc (ci-pc) sn cipoatsi/cipoatse (ci-po-tsi) 1: partea di hrisozm; tu zmani s-purta multu ciprli (panglitsli, curdelili) nsus a ciciorlui namisa di dzinuclju shi gof; 2: partea-a truplui ciupari1/ciupare (cu-p-ri) sf ciupri (cu-pr) (un cu di om iu s-leag ciciorlu cu mesea; bosh, clcu, coaps, cipari) tsipari/tsipare (tsi-p-ri) sf tsipri (tsi-pr) (un cu ciupoc, gof, scheli, slaghin, slghin, slbints, crtsioar, ilji, cipari) tsupari1/tsupare (tsu-p-ri) sf tsupri (tsu-pr) (un buti, crdzelj, armu {ro: coaps, old} {fr: cuisse, fmur, cu cipari) ciupari2/ciupare (cu-p-ri) sf ciupri (cu-pr) hanche} {en: thigh, hip} ex: o lai ghium di ning foc, ma ti soi di capel purtat di muljerli frshiroati {ro: un fel de shuts pi-alant cipoc (gof); lu-agudish trsh tu cipoc (gof) plrie purtat de friroate} {fr: couvre-chef des femmes des ciupoc (cu-pc) sn ciupoatsi/ciupoatse (cu-po-tsi) (un frshirots} {en: head-gear worn by the frshirots cu cipoc) women} tsupari2/tsupare (tsu-p-ri) sf tsupri (tsu-pr) ciprachi (ci-pr-chi) sf vedz tu ciuprachi (un cu ciupari2) cirac (ci-rc) sm vedz tu ciuraci cip (c-p) sf cipi/cipe (c-pi) un soi di cealm adrat di-un cirap (ci-rp) sn vedz tu cireap distimeli (alb ic-aroshi, cu mrdzinjli chindisiti) tsi s-anvr- circeafi/circeafe (cir-c-fi) sf circehi (cir-ch) pndz teashti di-aushanj deavrliga-a caplui i a cciuliljei, purtat, di- suptsri cari s-ashtearni, di-arad, sum vilendza, shi pristi arad, di grmusteanjljii dit Vurgrii; cealm, srichi, shirvet, crivatea iu doarmi omlu; sindon, sindoni {ro: cearceaf} {fr: shirveti, crm, crm {ro: un fel de cealm} {fr: mouchoir drap de lit} {en: bed sheet} ex: paplum cu circeafi cearceaf blanc ou rouge, a bords brod ou mme aux rassades, dont (car-cf) sn cearceafuri(?) (car-c-fur?) (un cu circeafi) les vieillards entourent leurs bonnets} {en: white or red kerex: ashtearn-nj shi un cearceaf chief worn by old men around their hats} cipan (c-pan) cirche (cir-ch) sm vedz tu ciriche sm, sf cipan (c-pa-n), cipanj (c-panj), cipani/cipane (c-pa- circhelj (cir-chlj) sm vedz ciriche ni) prnoanji tsi s-da a armnjlor grmusteanj dit Vurgrii c circhen (cir-chn) sn vedz ciriche poart cip; cip {ro: porecl dat aromnilor grmusteanj circhez (cir-chz) sm, sf circhez (cir-ch-z), circheji (cirdin Bulgaria} {fr: sobriquet donn aux aroumains grmuschj), circhezi/circheze (cir-ch-zi) 1: om dit un mileti tsi teanj de Bulgarie} {en: nickname given to the Aromanians bneadz ct tu muntslj Caucaz; 2: fur nclar dit miletea grmusteanj from Bulgaria} cip1 (cp) sm, sf cip (cturtseasc i arbinishasc turchipsit {ro: cerchez; brigand turc p), cipeanj (c-peanj), cipi/cipe (c-pi) (un cu cipan) sau albanez musulman clare pe cal} {fr: circassien; brigand cipchen (cip-chn) sn cipcheni/cipchene (cip-ch-ni) 1: un turc ou albanais musulmanis cheval} {en: Circassian; soi di cundushi cu mnitsli disicati; 2: fatsa di dinuntru a unui Turkish or Albanian brigand on horseback} circhizimi/cir-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

309

chizime (cir-chi-z-mi) sf fr pl multimi di circheji; mileteacndu s-bag tsiva tu cireap tra si s-coac {ro: aciunea de a a circhejilor {ro: cerchezime} {fr: nombre de cirkeji} {en: pune la cuptor} {fr: action de mettre dans le four} {en: action multitude of circheji} ex: Curd-pshe dit circhizimi of putting in the oven} circhizimi/circhizime (cir-chi-z-mi) sf vedz tu circhez cireashi/cireashe (ci-re-shi) sf vedz tu ciresh cir-cir! (cir-cir) 1: zbor cu cari s-aspuni boatsea fapt di-un cirec (ci-rc) sm cirets (ci-rts) shi sn cirecuri (ci-r-cur) pulj cndu tsiur (tsiripeadz, jiureadz, chiur, chiureadz, cati parti dit un lucru mprtst tu patru prts isea; anpatra etc.), tsitsir-vitsir!, fichi!; 2: zbor cu cari vrem s-aspunem un parti dit un lucru ntreg; anpatra parti dit un par; cirechi, vrondu tsi s-avdi cndu cur ap; ciur! ciur! {ro: interjecie ciurec, cartu, ortu, bishlic {ro: sfert} {fr: quart} {en: quarter} care imit un ciripit oarecare, ori curgerea unui lichid} {fr: ex: un cirec (cartu) di oar; patru cirets fac un migit; adush un interjection qui imite un gazouillement quelconque, or le bruit cirec (cartu) di njel; shatea easti optu sh-un cirec (cartu) dun liquide qui coule} {en: interjection imitating a twitter, or cirechi/cireche (ci-r-chi) sf cirechi (ci-rch) (un cu cirec) sound of a running liquid} tsitsir-vitsir! (ts-tsir-v-tsir) ciurec (cu-rc) sn ciurecuri (cu-r-cur) (un cu cirec) inter zbor cu cari vrem s-aspunem un vrondu tsi shex: un ciurec di bana-a aushlui s-tlje undzeasc cu tsiurarea (pirudarea) a lndurlor; cir-cir!, fichi! cirec (ci-r-c) sf ciretsi/ciretse (ci-r-tsi) un pni ntreag; {ro: cuvnt care imit ciripitul rndunelelor} {fr: mot qui crvealji di pni; crvealji, crvelji, smuni, smun, somun, imite le gazouillement des hirondelles} {en: word imitating the sumun {ro: pine ntreag} {fr: pain entier} {en: loaf of warble of swallow} bread} ex: mprumut-nj n cirec (crvealji di pni) circive (cir-ci-v) sm circivedz (cir-ci-vdz) shi circivadz (cir- cirechi/cireche (ci-r-chi) sf vedz tu cirec ci-vdz) mardzinea di lemnu i metal tsi s-bag namisa di ciresh (ci-rsh) sm ciresh (ci-rsh) pom tsi fatsi lilici albi firid i ushi shi stizm; leamnili tsi s-bag ca un soi di crutsi primuveara, criscut di om tr yimishili (cireashili) njits shtu mesea di firid di cari s-acats shi s-tsni geamea; aroshi (cu-un os nuntru) tsi li fatsi, dultsi sh-buni tu mcari ciurciuve, margur, pirvazi, pirvaz, cadru, curnid, curniz, {ro: cire} {fr: cerisier} {en: cherry tree} ex: bati sh-cuclu pri curnits {ro: cercevea} {fr: chassis} {en: window-frame} ciresh cireashi/cireashe (ci-re-shi) sf cireashi/cireashe (ciciurciuve (cur-cu-v) sm ciurciuvadz (cur-cu-vdz) (un re-shi) yimisha fapt di pomlu ciresh; (expr: cireashi n gur cu circive) ex: vimtul muta ciurciuvadzlji ciurciu= lucru tsi lu-ari omlu etim, lucru tr cari nu-ari-ananghi s-fac vei/ciurciuvee (cur-cu-v-i) sf ciurciuvei (cur-cu-v) (un vr copus); (expr: tuts cu cireashili sh-noi cu mceashili = cu circive) ex: scoati ciurciuveili di la pingeri tuts s-aleapsir cu lucrili buni sh-noi armasim cu-atseali cirdachi/cirdache (cir-d-chi) sf cirdchi (cir-dch) un soi nibunili) {ro: cirea} {fr: cerise} {en: cherry} ex: cireashili sdi balconi mari sh-dishcljis tsi s-tindi nafoar di cas (multi coapsir; s-lj-u da a vsiljelui cireashi n gur? (expr: s-lj-u da ori cu ndau stiluri di cari s-andoapir un citii), iu dunjaea etim) cirishar2 (ci-ri-shr) sm cirishari (ci-ri-shr) poati s-sh bag meas shi scamni, tra s-aproachi oaspits tr omlu tsi vindi cireashi (n cali i tu ducheani) {ro: vnztor de muabeti i mcari; un soi di apanghiu adrat dit virdeats tsi sta cirei} {fr: vendeur de cerises} {en: cherry seller} ex: pi patru pari, tu ishita-a unui cutar i tu-un loc di iu pndarlu cirisharlu li vindu cireashili poati s-aveaglji un ayinji, un grdin di zrzvts, etc.; ciriche (ci-ri-ch) sm cirichedz (ci-ri-chdz) cireap di pndrunits, pindrunits {ro: cerdac} {fr: terrasse} {en: chirimidz i chetri faptu nafoar tu ubor tr cutseari pni; terrace} ex: cas analt shi cu cirdachi; yinits s-lucrm la noi cuptor (nafoar, tu ubor) ca un soi di cpachi; cirche, circhen, pi cirdachi circhelj, ghastru, gastr, points, ponts, ponjts, pondz, cirdhachi/cirdhache (cir-dh-chi) sf cirdhchi (cir-dhch) bondz {ro: st, cuptor din curte} {fr: four de campagne en un cu cirdachi forme de couvercle} {en: backyard oven; oven in the form of a cire (ci-r) sm vedz tu cearei lid} circhen (cir-chn) sn circheni/circhene (cir-ch-ni) cireac (ci-rec) sm vedz tu ciuraci (un cu ciriche) cirche (cir-ch) sm circhedz (cir-chdz) cireap (ci-rep) sn cireapuri (ci-re-pur) hlati cu-un loc (un cu ciriche) circhelj (cir-chlj) sm circhealji/circhealje ncljis iu s-fatsi foc tr cutseari pni, carni, ptts, etc. (cir-che-lji) (un cu ciriche) ex: acupirimintul lu-ari ca (ctivroar di chirimid i chetri nafoar tu ubor, ma multili circhelj, ca gastrul atsel aruptul cirichel (ci-ri-chl) sn ori n cas deadun cu soba di ftseari mcri); tut mcarea tsicirichealji(?) (ci-ri-che-lji) cireap njic, ciripic, cirichii, s-coatsi unoar tu-un singur cireap; cirap, cileap, cirichel, pishnic {ro: cuptora} {fr: petit four} {en: small oven} cuptor, cuftor, cftor, fur, furnu, furn, shporet, cminji {ro: cirichii/cirichie (ci-ri-ch-i) sf cirichii (ci-ri-ch) (un cu cuptor} {fr: four} {en: oven} ex: ardu cireaplu; un cireap arsu cirichel) cirichin (ci-ri-ch-n) sf cirichini/cirichine (ci-ridi noau ori; vrem doau cireapuri di pni cirap (ci-rp) sm ch-ni) vatra-a circhelui {ro: vatra cuptorului} {fr: ltre du cirapuri (ci-r-pur) (un cu cireap) cileap (ci-lep) sn four} {en: hearth of oven} (un cu cireap) ciripic (ci-ri-pc) sn ciripitsi/ciripitse (ci-ricirichel (ci-ri-chl) sm vedz tu cireap p-tsi) cireap njic, pishnic {ro: cuptora} {fr: petit four} {en: cirichii/cirichie (ci-ri-ch-i) sf vedz tu ciriche small oven} ciripar (ci-ri-pr) sm ciripari (ci-ri-pr) atsel cirichin (ci-ri-ch-n) sf vedz tu ciriche tsi coatsi pni shi alti lucri tu furnu; atsel tsi vindi pni; cilipar, cirici1 (ci-rc) sm vedz tu cirnici1 furngi, furnigi, furnuci, pnar, psum {ro: brutar} {fr: cirici2/cirice (ci-r-ci) sf vedz tu cirnici1 boulanger} {en: baker} ex: n cali astlje un ciripar cilipar cirigar (ci-ri-gr) sm cirigari (ci-ri-gr) om tsi nu-ari un loc (ci-li-pr) sm (un cu ciripar) ciliprlchi/ciliprlche sh-un cas iu s-bneadz tut chirolu, ma s-min dit un loc tu (ci-li-pr-l-chi) sf ciliprlchi (ci-li-pr-lch) loclu altu shi doarmi tu cidrli (tentili, cerdzili) tsi sh-li-analts (ducheanea) iu s-fatsi shi s-vindi pnea; tehnea di cilipar; catioar aclo iu astmtseashti {ro: nomad, igan} {fr: cireap, cirap, cileap {ro: brutrie; meseria de brutar} {fr: nomade, qui vit sous des tentes; tsigane} {en: nomad; gipsy} boulangerie; mtier de boulanger} {en: bakery; bakers ciriji/cirije (ci-r-ji) sf vedz tu cirish profession} ncilipedz (nci-li-pdz) vb I ncilipai (nci-li-p), cirinjid (ci-ri-nj-d) sf vedz tu chirmid ncilipam (nci-li-pm), ncilipat (nci-li-p-t), ncilipacirinjidh (ci-ri-nj-dh) sf cirinjidz (ci-ri-njdz) un cu ri/ncilipare (nci-li-p-ri) aruc pnea (pita, mcarea, etc.) tu cirinjid cireap tra si s-coac {ro: pune la cuptor} {fr: mettre dans le ciripar (ci-ri-pr) sm vedz tu cireap four} {en: put in the oven} ex: nu mi njishcai di la cireap pn ciripic (ci-ri-pc) sn vedz tu cireap nu nji ncilipai pnea ncilipat (nci-li-pt) adg ncilipat (nci- cirish (ci-rsh) sn cirishuri (ci-rshr) aloat multu moali, li-p-t), ncilipats (nci-li-pts), ncilipati/ncilipate (nci-li-p-ti) faptu di frin amisticat cu ap, cu cari s-alichea crtsli tu tsi easti bgat tu cireap tra si s-coac {ro: pus la cuptor} {fr: chirolu-atsel veclju; lugurii cu cari s-alichescu lucri; ciriji, mis dans le four} {en: put in the oven} ex: ncilipari/ncitutcali, tutcal, tupcal, col {ro: clei} {fr: colle de pte} {en: lipare (nci-li-p-ri) sf ncilipri (nci-li-pr) atsea tsi s-fatsi glue} ex: cirishlu (cola, tupcala) cu cari s-alichescu crtsli

310

Dictsiunar a Limbljei Armneasc fac ca un tsi glri di minti; cicnescu, ciushuescu, cictisescu, cicrdisescu, cicnescu, cihtisescu, cildisescu, cildsescu, cilduescu, cirtuescu, ciurtuescu, cirtisescu, cirsescu, cistisescu, tulescu, zlsescu, shishirdisescu, shishtisescu {ro: buimci, ului, sminti, zpci} {fr: ahurir, causer du desarroi, perdre la tte, tourdir} {en: stun, daze, confuse} ex: s-cirtusir lilji oaminj, di nu shtea di cari parti s-apuc cirtusit (cir-tu-st) adg cirtusit (cir-tu-s-t), cirtusits (cir-tu-sts), cirtusiti/cirtusite (cir-tu-s-ti) tsi s-poart ca un tsi-ari glrit di minti; cicnit, ciushuit, cictisit, cicrdisit, cicnit, cihtisit, cildisit, cildsit, cilduit, cirtuit, ciurtuit, cirtisit, cirtsit, cistisit, tulit, zlsit, shishirdisit, shishtisit {ro: buimcit, zpcit} {fr: ahuri, abassourdi, perdu la tte, tourdi} {en: stunned, dazed, confused} cirtusiri/cirtusire (cir-tu-s-ri) sf cirtusiri (cir-tusr) atsea tsi s-fatsi cndu un s-poart ca glrit di minti; cicniri, ciushuiri, cictisiri, cicrdisiri, cicniri, cihtisiri, cildisiri, cildsiri, cilduiri, cirtuiri, ciurtuiri, cirtisiri, cirtsiri, cistisiri, tuliri, zlsiri, shishirdisiri, shishtisiri {ro: aciunea de a se buimci, de a zpci; buimcire, zpcire} {fr: action dahurir, de perdre la tte, dtourdir} {en: action of stunning, of dazing, confusing} cirtuescu (cir-tu-s-cu) (mi) vb IV cirtuii (cir-tu-), cirtueam (cir-tu-m), cirtuit (cir-tu--t), cirtuiri/cirtuire (cir-tu--ri) (un cu cirtusescu) ex: tut lumea s-cirtui dincali cirtuit (cir-tu-t) adg cirtuit (cir-tu--t), cirtuits (cir-tu-ts), cirtuiti/cirtuite (cir-tu--ti) (un cu cirtusit) cirtuiri/cirtuire (cir-tu--ri) sf cirtuiri (cir-tu-r) (un cu cirtusiri) cirtsescu (cir-t-ss-cu) (mi) vb IV cirtsii (cir-t-s), cirtseam (cir-t-sem), cirtsit (cir-t-st), cirtsiri/cirtsire (cir-t-s-ri) (un cu cirtusescu) ex: doilji s-cirtsir cirtsit (cir-t-st) adg cirtsit (cir-t-s-t), cirtsits (cir-t-sts), cirtsiti/cirtsite (cir-t-s-ti) (un cu cirtusit) ex: tuti oili suntu ca cirtsiti (ca chiruti di minti) cirtsiri/cirtsire (cir-t-s-ri) sf cirtsiri (cir-t-sr) (un cu cirtusiri) cirtisescu (cir-ti-ss-cu) (mi) vb IV cirtisii (cir-tis), cirtiseam (cir-ti-sem), cirtisit (cir-ti-s-t), cirtisiri/cirtisire (cir-ti-s-ri) (un cu cirtusescu) cirtisit (cir-ti-st) adg cirtisit (cir-ti-s-t), cirtisits (cir-ti-sts), cirtisiti/cirtisite (cir-ti-s-ti) (un cu cirtusit) cirtisiri/cirtisire (cir-ti-s-ri) sf cirtisiri (cir-ti-sr) (un cu cirtusiri) cistisescu (cis-ti-sscu) (mi) vb IV cistisii (cis-ti-s), cistiseam (cis-ti-sem), cistisit (cis-ti-s-t), cistisiri/cistisire (cis-ti-s-ri) (un cu cirtusescu) cistisit (cis-ti-st) adg cistisit (cis-ti-s-t), cistisits (cis-ti-sts), cistisiti/cistisite (cis-ti-s-ti) (un cu cirtusit) cistisiri/cistisire (cis-ti-s-ri) sf cistisiri (cis-ti-sr) (un cu cirtusiri) ciurtuescu (cur-tu-s-cu) (mi) vb IV ciurtuii (cur-tu-), ciurtueam (cur-tu-m), ciurtuit (cur-tu--t), ciurtuiri/ciurtuire (cur-tu--ri) (un cu cirtusescu) ex: actsar s s-ciurtueasc (s-nu-aib isihii); duvletea u ciurtuir ciurtuit (cur-tu-t) adg ciurtuit (cur-tu--t), ciurtuits (curtu-ts), ciurtuiti/ciurtuite (cur-tu--ti) (un cu cirtusit) ciurtuiri/ciurtuire (cur-tu--ri) sf ciurtuiri (cur-tu-r) (un cu cirtusiri) cirtusiri/cirtusire (cir-tu-s-ri) sf vedz tu cirtusescu cirtusit (cir-tu-st) adg vedz tu cirtusescu cisci (cs-ci) invar itsi s-hib; nu shtiu tsi; cishci, ciushciu, itsi, itsish, itsido, itsindo, ichishdo {ro: orice} {fr: nimporte quoi; je ne sais pas quoi} {en: anything; God knows what} cishci (csh-ci) invar (un cu cisci) ciushciu (csh-cu) invar (un cu cisci) ex: ciushciu (cari shtii tsi) ari s-lji spun ciushtu (csh-tu) invar (un cu cisci) cishci (csh-ci) invar vedz tu cisci cishescu (ci-shs-cu) (mi) vb IV vedz tu cishiescu cishiescu (ci-shi-s-cu) (mi) vb IV cishiii (ci-shi-), cishieam (ci-shi-m), cishiit (ci-shi--t), cishiiri/cishiire (ci-shi--ri) l-fac s-aducheasc un mari asparizm; lu-aspar multu; cishescu, cishuescu, trumuxescu, trumxescu, nfricushedz, nfricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, bubuescu, cutrumuredz, lhtrsescu; {ro: speria, ngrozi} {fr: spouvanter, terrifier} {en: frighten, scare, terrify} ex: nitsi printslj nu s-chisiir (nu lhtrsir) cishiit (ci-shi-t) adg cishiit (ci-shi--t), cishiits (ci-shi-ts), cishiiti/cishiite (ci-shi--ti) tsi-lj s-ari fapt fric;

ciriji/cirije (ci-r-ji) sf ciriji (ci-rj) shi cirijuri (ci-r-jur) (un cu cirish) Cirishar1 (Ci-ri-shr) sm atsel di-anshasilea mes a anlui (namisa di Mai shi Alunar); Chershar, Tsirishar, Heristi, Tiristi {ro: Iunie} {fr: Juin} {en: June} ex: tu meslu-al Cirishar s-fac cireashili; di pri meslu Cirishar; Cirisharlu li coapsi poamili Chershar (Cher-shr) sm (un cu Cirishar1) Tsirishar (Tsi-ri-shr) sm (un cu Cirishar1) Heristi (He-ris-t) sm (un cu Cirishar1) Tiristi (Thi-ris-t) sm (un cu Cirishar1) cirishar2 (ci-ri-shr) sm vedz tu ciresh cirlac (cir-lc) sm cirlats (cir-lts) crbuni tsi ardi fr pir (sh-da poati niheam fum); cumat di lemnu tsi ardi ninga; tciuni, tucini, jar, stcn {ro: tciune arznd} {fr: fumeron, tison} {en: burning coal, burning wood; embers} cirnici1 (cir-nc) sm cirnici (cir-nc) pom cari fatsi yimishi njits (albi, aroshi ic li) tsi sh-u-aduc multu cu amura sh-cu frndz tsi suntu hran bun tr yernjilj di mitasi; dud, mureau, cirici {ro: dud} {fr: mrier} {en: mulberry tree} cernici1 (cer-nc) sm cernici (cer-nc) (un cu cirnici1) cirnici2/cirnice (cir-n-ci) sf cirnici/cirnice (cir-n-ci) yimisha dat di pomlu dud (cirici, mureau); cernici, cirici, tserits, amur, mur, dud {ro: dud; mur} {fr: mre} {en: mulberry; blackberry} ex: gura lilici shi inima cirnici (va dzc, lai ca cirnicea, amura) cernici2/cernice (cer-n-ci) sf cernici/cernice (cir-n-ci) (un cu cirnici2) cirici1 (ci-rc) sm cirici (ci-rc) (un cu cirnici1) cirici2/cirice (ci-r-ci) sf cirici/cirice (ci-r-ci) (un cu cirnici2) cirnici2/cirnice (cir-n-ci) sf vedz tu cirnici1 cirnjid (cir-nj-d) sf vedz tu chirmid cirnjidh (cir-nj-dh) sf cirnjidz (cir-njdz) un cu cirnjid cirshescu (cir-shs-cu) vb IV cirshii (cir-sh), cirsheam (cirshm), cirshit (cir-sh-t), cirshiri/cirshire (cir-sh-ri) caftu cu mult ngricari tra s-nj si da tsiva; tser (dimndu, caftu) un lucru di la cariva; guzgunipsescu tu-un loc cu multi lucri; caftu, ca un tsiritor, s-nj si da tsiva geaba; caftu, tser {ro: ceri, cere} {fr: chercher assidment; mendier, fouiller} {en: seek diligently, beg} ex: cirshashti tr (caft cu mult ngricari, moari dup) un scaf di yin; las si zghilea shi sh-cirsha tr (shi s-cfta, s-tsirea ca un tsiritor) n mshctur di pni; tsi cirsheshti (guzgunipseshti) aclo? cirshit (cir-sht) adg cirshit (cir-sh-t), cirshits (cir-shts), cirshiti/cirshite (cir-shti) tsi caft cu mult ngricari s-lj si da tsiva; cari tseari un lucru di la cariva; cari guzgunipseashti tu-un loc cu multi lucri; cari caft, ca un tsiritor, s-lj si da tsiva geaba; cftat, tsirut {ro: cerut, cerit} {fr: cherch assidment, fouill, mendi} {en: sought diligently, begged} cirshiri/cirshire (cir-sh-ri) sf cirshiri (cir-shr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva cirshashti; cftari, tsireari, tseariri {ro: aciunea de a cere, de a ceri} {fr: action de chercher assidment, de fouiller, de mendier} {en: action of seeking diligently, of begging} cirshii/cirshie (cir-sh-i) sf cirshii (cir-sh) loc mari sh-tes, maxus ndreptu tr vindearea sh-acumprarea di lucri di tuti turliili; loclu dit mesea i mardzinea di hoar i csb, iu s-afl duchenjli tu cari s-vindu tuti soili di lucri, iu s-dutsi dunjaea s psuniseasc; pzari, piats {ro: trg, pia} {fr: march (public)} {en: (public) market} ex: cirshii di yipturi cirshiri/cirshire (cir-sh-ri) sf vedz tu cirshescu cirshit (cir-sht) adg vedz tu cirshescu cirtsescu (cir-t-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu cirtusescu cirtsiri/cirtsire (cir-t-s-ri) sf vedz tu cirtusescu cirtsit (cir-t-st) adg vedz tu cirtusescu cirtisescu (cir-ti-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu cirtusescu cirtisiri/cirtisire (cir-ti-s-ri) sf vedz tu cirtusescu cirtisit (cir-ti-st) adg vedz tu cirtusescu cirtuescu (cir-tu-s-cu) (mi) vb IV vedz tu cirtusescu cirtuiri/cirtuire (cir-tu--ri) sf vedz tu cirtusescu cirtuit (cir-tu-t) adg vedz tu cirtusescu cirtusescu (cir-tu-ss-cu) (mi) vb IV cirtusii (cir-tu-s), cirtuseam (cir-tu-sem), cirtusit (cir-tu-s-t), cirtusiri/cirtusire (cir-tu-s-ri) (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.)

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

311

tsi easti multu aspreat; trumuxit, trumxit, aspreat, asprat, s-ri) sf citsiri (ci-t-sr) atsea tsi-u fatsi un cndu sasprit, spreat, fricuit, nfricushat, nfricushat, fricushat, fricat, hiumuseashti; himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, anpdiri, nfricat, lhtrsit, cutrumurat, bubuit {ro: speriat, nfricat} {fr: npdiri, alipidari, lipidari, arvuiri, slghiri, slghiri, srghiri, pouvant, ffray} {en: frightened, scared} cishiiri/cishiire srgljiri, nburuiri {ro: aciunea de a nvli, de a sosi; (ci-shi--ri) sf cishiiri (ci-shi-r) atsea tsi s-fatsi cndu nvlire brusc; sosire} {fr: action de se prcipiter, de se jeter trumuxeashti cariva; trumuxiri, trumxiri, aspreari, asprari, sur; attaque brusque; action d-arriver} {en: action of jumping spreari, fricuiri, nfricushari, nfricushari, fricushari, fricari, over, of invading; sudden attack; action of arriving} nfricari, lhtrsiri, cutrumurari, bubuiri; cutrom {ro: aciunea citsiri/citsire (ci-t-s-ri) sf vedz tu citsescu de a speria, de a ngrozi; ngrozire, nspimntare} {fr: action citsit (ci-t-st) adg vedz tu citsescu de sffrayer; de spouvanter; effroi} {en: action of citii/citie (ci-t-i) sf citii (ci-t) lucrul tsi acoapir un cas; frightening, of scaring; fright} cishescu (ci-shs-cu) (mi) vb cupirish, acupirmintu {ro: acoperi} {fr: toit} {en: roof} ex: IV cishii (ci-sh), cisheam (ci-shm), cishit (ci-sh-t), canda cdzu citia pi caplu-lj; n hoar suntu sh-citii di scnduri cishiri/cishire (ci-sh-ri) (un cu cishiescu) cishit1 (ci-sht) sh-citii cu ploaci adg cishit (ci-sh-t), cishits (ci-shts), cishiti/cishite (ci-sh- citm (cit-m) sm citmadz (cit-mdz) mesi suptsri di ti) (un cu cishiit) cishiri/cishire (ci-sh-ri) sf cishiri (cistizm; fapt di scnduri i brni ncrfusiti tr niheam chiro; shr) (un cu cishiiri) cishuescu (ci-shu-s-cu) (mi) vb bgdtii {ro: primez; perete subire de mijloc; aduntur de IV cishuii (ci-shu-), cishueam (ci-shu-m), cishuit (ciscnduri sau brne, provizoriu btute n cuie} {fr: mince mur shu--t), cishuiri/cishuire (ci-shu--ri) (un cu cishiescu) mitoyen; assemblages de planches ou de poutres clous cishuit (ci-shu-t) adg cishuit (ci-shu--t), cishuits (ciprovisoirement} {en: wall made of boards or planks temposhu-ts), cishuiti/cishuite (ci-shu--ti) (un cu cishiit) ex: rarily nailed} cishuit (lhtrsit, cicrdsit) di-amari, di furtun, fricuit di cituni/citune (ci-t-ni) sf vedz tu tciuni1 singur (aspreat di singur tsi eara) cishuiri/cishuire (ci-shu- citur (c-tu-r ic(?) ci-t-r?) agru-curcubet; curcubet; -ri) sf cishuiri (ci-shu-r) (un cu cishiiri) (fig: (cap di) citur = cap gros, tsi nu-aducheashti lishor tsi-lj si cishiiri/cishiire (ci-shi--ri) sf vedz tu cishiescu dztsi) {ro: dovleac slbatic} {fr: citrouille sauvage} {en: wild cishiit (ci-shi-t) adg vedz tu cishiescu pumpkin} cishiri/cishire (ci-sh-ri) sf vedz tu cishiescu citus! (c-tus) inter zbor tsi dimnd a unui s-tac, s-nu mata cishit1 (ci-sht) adg vedz tu cishiescu scoat un zbor dit gur; sst!, tats!, ttsets!, molci!, mutus! {ro: cishit2 (ci-sht) adg cishit (ci-sh-t), cishits (ci-shts), cishitcere!, tcei!} {fr: tais-toi!, taisez-vous!, ta gueule!, silence!} ti/cishite (ci-sh-ti) atsel tsi ari sartsina s nveats lucri {en: silence!, keep quiet!, silence!} ex: ttsea citus! (nu scutea tsnuti ascumti di dushmanj, tra s-li spun a oaspitslor a lui i a zbor dit gur); si nhipsi n furnu shi citus! (zbor nu scutea dit oaminjlor tr cari lucreadz; spion, spiun, shpiun, seid, siz gur), sh-adiljaticlu shi-l tsnea; pnea, npoi, citus! cit! {ro: spion} {fr: espion} {en: spy} (ct) inter zbor cu cari s-dztsi a unei ctushi s-tac, scishiti/cishite (ci-sh-ti) sf cishits (ci-shts) 1: lucru (dit un astmtseasc, s-fug, etc. {ro: cuvnt adresat unei pisici s arad di lucri di idyea soi) tsi easti aspus la lumi tra s-lj si stea linishtit, s nu fac zgomot, s se opreasc din mers, vead hrli (ca un paradigm di hrli tsi li au tuti lucrili dit etc.} {fr: interjection quon adresse un chat pour le faire arad); mostr, paradigm, iurnec, urnechi; 2: soi, turlii, luyii, taire, pour le faire sarrter, etc.} {en: word by which one tells sorti, sort {ro: mostr; fel, soi} {fr: chantillon; sorte, the cat to stop, not to make a noise, etc.} espce} {en: sample; sort, kind} ciuban (cu-b-n) sf ciubnj (cu-bnj) lingur picurreascishuescu (ci-shu-s-cu) (mi) vb IV vedz tu cishiescu c di lemnu; hljar, lingur {ro: lingur ciobneasc de lemn} cishuiri/cishuire (ci-shu--ri) sf vedz tu cishiescu {fr: cuiller en buis dont se servent les ptres} {en: wooden cishuit (ci-shu-t) adg vedz tu cishiescu spoon used mostly by shepherds} ex: nu shtia cum s-minteasc cistisescu (cis-ti-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu cirtusescu cu ciubana (lingura-atsea di lemnu) cistisiri/cistisire (cis-ti-s-ri) sf vedz tu cirtusescu ciub (c-b) sf vedz tu cuciub cistisit (cis-ti-st) adg vedz tu cirtusescu ciubucci (cu-buc-c) sm vedz tu ciubuchi cit! (ct) inter vedz tu citus! ciubuchi/ciubuche (cu-b-chi) sf ciubuchi (cu-bch) hlati citalji/citalje (ci-t-lji) sf citlj (ci-tlj) alumachi (lemnu, (ca lulelu) cu cari s-bea (s-tradzi, s-fumeadz) tutumea, tsi ari shcop, prjin) tsi easti ca un furc cu doi dints (cari sh-u- dau prts: un parti easti ca un soi di lingur (iu s-bag adutsi cu grama Y); ciutalj, furc {ro: b bifurcat, furc} {fr: tutumea s-ard) sh-alant parti un coad (ma lung di-atsea di bton bifurqu, fourche, croc dun bois ou dun arbre} {en: lule), goal nuntru, pri iu s-soarbi fumlu dit tutumea tsi ardi; fork, forked stick, hook of a tree} ciutalj (cu-tlj) sn cibuchi, cibuc, lulei, lule {ro: ciubuc} {fr: pipe turque long ciutalji/ciutalje (cu-t-lji) (un cu citalji) tuyau} {en: type of long Turkish pipe} ex: putslu di pndz, citman (ci-t-mn) sm citmanj (ci-t-mnj) om lugursit ti apa di frndz, cofa di loc, funea di lemnu (angucitoari: ciuel singur, ca un insu ahoryea di-alants oaminj; insu, ipuchi- buchea); sh-bea ciubuchea cu arihati cibuchi/cibuche (cimen, suflit {ro: individ, persoan} {fr: individu, personne} b-chi) sf cibuchi (ci-bch) (un cu ciubuchi) cibuc (ci{en: individual, person} ex: la-Ala-bei yini-un citman bu-c) sf cibuts (ci-bts) (un cu ciubuchi) ex: paplu bea citsescu (ci-t-ss-cu) (mi) vb IV citsii (ci-t-s), citseam cibuc; nj-u-astrapsi cu cibuca; nu suntu ndreapti cibutsili di la (ci-t-sem), citsit (ci-t-s-t), citsiri/citsiri (ci-t-s-ri) casi ciubucci (cu-buc-c) sm ciubucceadz (cu-buc-cdz) 1: mi slghescu pristi tsiva i cariva, multi ori cu dushmnilji; omlu tsi fatsi i vindi ciubuchi {ro: cel care face sau vinde himusescu, hiumusescu, nhiumusescu, anpdescu, npdes- ciubuc} {fr: lhomme qui fait ou vend des pipee turques} {en: cu, aleapid, leapid, arvuescu, slghescu, slghescu, srghesTurkish pipe maker or merchant} cibucci (ci-buc-c) sm cu, srgljescu, nburuescu; 2: agiungu iuva {ro: nvli, da cibucceadz (ci-buc-cdz) (un cu ciubucci) nval; sosi} {fr: se prcipiter, se ruer sur, attaquer ciuc (cc) invar vedz tu cioc1 brusquement; arriver} {en: jump over, suddenly attack, ciucan (cu-cn) sn vedz tu cioc1 invade; arrive} ex: niorlji citsescu (anpdescu, s-hiumuciucan (cu-c-n) sf vedz tu cloput sescu, agiungu dinapandiha) ca marea ncunjat citsit (ci-tciuc1 (c-c) sf ciutsi/ciutse (c-tsi) partea di nai ma nsus a st) adg citsit (ci-t-s-t), citsits (ci-t-sts), citsiti/citsite unui lucru (munti, arburi, cas, pirgu, etc.), multi ori (ma nu (ci-t-s-ti) tsi s-ari hiumusit; arcat ctr (pristi) tsiva i cari- totna) chipitoas (surlutoas, ntsplicoas); angheau, va; himusit, hiumusit, nhiumusit, anpdit, npdit, alipidat, cacealiu, crciliu, creashtic, creashtid, creashtit, cuculj, culm, lipidat, arvuit, slghit, slghit, srghit, srgljit, nburuit {ro: chiscu, cingrliu, cipit, ciulubet, ciuciul, cium, ciungani, nvlit; nval; sosit} {fr: prcipit, jet sur, assailli; arriv} huhut, pic, pifilic, tmp, tsplic, tsipilic, tsulubet, mitc, {en: jumped over, invaded; arrived} citsiri/citsire (ci-tmyeau, chirchinedz, chipit, gucilii, gugiulii {ro: cretet}

312

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

{fr: cime, sommet, fate} {en: summit, peak, top} ex: pri cama (cu-cu-r-ri) (un cu ciuciur) ciuciurat (cu-ciu-rt) adg analt ciuc (ciuciul); s-alipid ctr ciuca (ciuciula) ciuciurat (cu-ciu-r-t), ciuciurats (cu-ciu-rts), ciuciurascrpoas ti/ciuciurate (cu-ciu-r-ti) zburt (asunat) peanarga, nciuciuciuc2 (c-c) sf ciutsi/ciutse (c-tsi) njic cumat (mnat) di rat, aburat, shushurat, etc. {ro: optit} {fr: parl bas l-oreille, loc (tsar); zvolar, zvular, zvol, zvolj, zvulj {ro: bulgre de chuchot} {en: whispered} ciuciurari/ciuciurare (cu-ciupmnt} {fr: motte de terre} {en: lump of earth} r-ri) sf ciuciurri (cu-ciu-rr) zburri (asunari) multu ciucnic (cu-c-nc) sn vedz tu cloput peanarga; nciuciurari, aburari, shushurari, etc. {ro: aciunea de ciucnici (cu-c-nc) sn vedz tu cloput a opti; optire} {fr: action de chuchoter, chuchotement, ciuctoari/ciuctoare (cu-c-to-ri) sf vedz tu cioc1 chuchoterie} {en: action of whispering} nciuciur (ncciuci (cc) sm ciuci (cc) ficior i feat tu protslji mesh i ciur) vb I nciuciurai (ncu-cu-r), nciuciuram (ncu-cuanj di ban; nat, njat, njac, srmnits, beb, pupul, pup, niphiu, rm), nciuciurat (ncu-cu-r-t), nciuciurari/nciuciurare gad, gat, njitsico, poci, tsup, ficiuric, fitic {ro: prunc} {fr: (ncu-cu-r-ri) (un cu ciuciur) ex: s-trapsir tu-un cohi shi nourisson, tout petit enfant} {en: baby, infant} ex: nani, nciuciurar (expr: s-urnipsir) ca la un cirec di shati nciuciucilu-nj (njiclu-nj), nani; amint un ciuci (njic, ficiuric, nat) ciurat (ncu-ciu-rt) adg nciuciurat (ncu-ciu-r-t), nciunveasta noau ciurats (ncu-ciu-rts), nciuciurati/nciuciurate (ncu-ciu-r-ti) ciucior (cu-cr) sn vedz tu cicior (un cu ciuciurat) nciuciurari/nciuciurare (ncu-ciu-r-ri) ciuciul (c-cul) sn vedz tu cicior sf nciuciurri (ncu-ciu-rr) (un cu ciuciurari) ciuciulan (cu-cu-ln) sm vedz tu ciuciuljan ciuciurari/ciuciurare (cu-ciu-r-ri) sf vedz tu ciuciur ciuciul1 (cu-c-l) sf ciuciuli/ciuciule (cu-c-li) partea di ciuciurat (cu-ciu-rt) adg vedz tu ciuciur nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, cas, pirgu, etc.), ciuciuredz (cu-cu-rdz) vb I vedz tu ciuciur multi ori (ma nu totna) chipitoas (surlutoas, ntsplicoas); ciuciurlii/ciuciurlie (cu-cur-l-i) sf vedz tu ciuciuljan angheau, cacealiu, crciliu, creashtic, creashtid, creashtit, ciuciurush (cu-cu-rsh) sn vedz tu cicior cuculj, culm, chiscu, cingrliu, cipit, ciuc, ciulubet, cium, ciuculat (cu-cu-l-t) sf ciucults (cu-cu-lts) dultseami ciungani, huhut, pic, pifilic, tmp, tsplic, tsipilic, tsulubet, fapt di pulbiri di cacao amisticat cu zahari, tu cari schirchinedz, chipit, mitc, myeau, gucilii, gugiulii {ro: adavg multi ori shi nuts, aluni, fruti, lugurii tra s-lj da arom cretet} {fr: pic, sommet, fate} {en: (mountain) peak, summit, mushat, etc. {ro: ciocolat} {fr: chocolat} {en: chocolate} ex: top (of building)} ex: ciuciula-a unui munti; ciuciula a lj-ded a njiclui un ciuculat acumprat di la ducheani dzeanljei; ciuciula a Pindului; pisti-a muntslor ciuciuli; ciucurdec (cu-cur-d-c) sf ciucurdetsi/ciucurdetse (cu-curplaiurli li, ciciulili alghea; cliv, cu ciuciula-analt d-tsi) partea dit mesi (oslu, cocala, smburlu) dit un ciuciul2 (cu-c-l) sf ciuciuli/ciuciule (cu-c-li) ciulii di hearhic cari easti dur sh-cari siminat tu loc fatsi s-creasc per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frmtea i creashtitlu-a caplui; un hearhic {ro: smbure de piersic} {fr: noyau de pche} mnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita di la {en: pit from a peach) zrcul (cucul); cuculj, fund, tuf, ciuciulc, bufc {ro: mo, ciucutescu1 (cu-cu-ts-cu) (mi) vb IV vedz tu cioc1 creast} {fr: aigrette, huppe} {en: crest (of bird), tuft} ex: d- ciucutescu2 (cu-cu-ts-cu) (mi) vb IV ciucutii (cu-cu-t), ciunj n ciuciul (bufc, cuculj) tr zrcul ciuciulc (cu-clcuteam (cu-cu-tem), ciucutit (cu-cu-t-t), ciucutiri/ciucuc) sf ciuciultsi/ciuciultse (cu-cl-tsi) (un cu ciuciul2) tire (cu-cu-t-ri) scot (talj) hltsli (mdularili) sixuali (brciuciulc (cu-cl-c) sf vedz tu ciuciul2 bteshti) ashi c omlu (pravda) nu mata poati s-fac njits; ciuciuleai (cu-cu-le) sm vedz tu ciuciuljan ascuchescu, scuchescu, dzigrescu, shuts {ro: castra} {fr: ciuciuljan (cu-cu-ljn) sm ciuciulanj (cu-cu-ljnj) agrucastrer, chtrer, hongrer} {en: castrate} ex: prindi s-ciucutim pulj cunuscut tr ciuciula cu cari s-cmruseashti sh-cari u(s scuchim) birbetslji sh-tsachilji ciucutit2 (cu-cu-tt) adg aspuni pirifan pri creashtitlu-a caplui; ciuciurlii, ciuciulan, ciucutit (cu-cu-t-t), ciucutits (cu-cu-tts), ciucutiti/ciuciuciuleai, ciurleai, ciuleai, tsitsivelj, tsitsivei, tsurtsuljan, pulj- cutite (cu-cu-t-ti) (omlu i pravda) a curi lj s-ari scoas lu picurar {ro: ciocrlie} {fr: alouette} {en: lark} ciuciulan hltsli sexuali sh-nu poati s-mata fac njits; ascuchit, scuchit, (cu-cu-ln) sm ciuciulanj (cu-cu-lnj) (un cu ciuciudzigrit, shutst, gagur, ggur, munuh, monoh, scupac, scupat, ljan) ex: ciuciulanjlji s-muta azbuirndalui ciuciurlii/ciustrif, hudum, hadum {ro: castrat} {fr: castr, chtr, hongr} ciurlie (cu-cur-l-i) sf ciuciurlii (cu-cur-l) (un cu ciuciu{en: castrated} ex: tsap ciucutit (dzigrit, scuchit) ciucutiljan) ciuciuleai (cu-cu-le) sm ciuciuleai (cu-cu-le) ri2/ciucutire (cu-cu-t-ri) sf ciucutiri (cu-cu-tr) atsea tsi s(un cu ciuciuljan) ex: lipsea un ciuciuleai ciurleai (curfatsi cndu-lj si scoasir a omlui (a pravdljei) hltsli sexuali le) sm ciurleai (cur-le) (un cu ciuciuljan) ciuleai di nu mata poati s-fac njits; ascuchiri, scuchiri, dzigriri, (cu-le) sm ciuleai (cu-le) (un cu ciuciuljan) shutsri {ro: aciunea de a castra} {fr: action de castrer, de ciuciumag (cu-cu-mg) sm ciuciumadz (cu-cu-mdz) shi chtrer, de hongrer} {en: action of castrating} sn ciuciumadzi (cu-cu-m-dzi) njits topi di pljumbu (ca ciucutiri1/ciucutire (cu-cu-t-ri) sf vedz tu cioc1 grnuts njits) tsi s-afl bgati tu-un soi di curshumi cari, ciucutiri2/ciucutire (cu-cu-t-ri) sf vedz tu ciucutescu2 dup tsi easti-aminat dit tufechi, s-disfatsi shi topili sciucutit1 (cu-cu-tt) adg vedz tu cioc1 arspndescu sh-agudescu nu un ma multi lucri di deavrliga; ciucutit2 (cu-cu-tt) adg vedz tu ciucutescu2 njic cumat di stup aminat dit un pshpac; shushumadzi, ciucutoari/ciucutoare (cu-cu-to-ri) sf vedz tu cioc1 ashishi, bltnj {ro: alice; alice de cli} {fr: grenaille; ciucutonj (cu-cu-tnj) adg vedz tu cioc1 espce de balle en bourre} {en: pellet; ball made of cotton or ciud (c-d) sf vedz tu ciudii wool flock used in a pop gun} ciudescu (cu-ds-cu) (mi) vb IV vedz tu ciudii ciuciur (c-ciur) vb I ciuciurai (cu-cu-r), ciuciuram (cuciudii/ciudie (cu-d-i) sf ciudii (cu-d) 1: lucru tsi nu pari si cu-rm), ciuciurat (cu-cu-r-t), ciuciurari/ciuciurare (cu- s-aib fapt dup nomurli a fisiljei shi lumea nu poati s-lucu-r-ri) zburscu (asun) multu peanarga (cu-un boatsi aducheasc (c nu pari faptu di-un puteari lumeasc, ma pari apus, la ureaclji); ciuciuredz, nciuciur, aburedz, shushur, shu- faptu mash di-un puteari dumnidzeasc i dyeavuleasc); 2: shuredz, shurshur, shurshuredz, shupir, shupiredz, shuptir, lucru tsi ti fatsi s-ti ciuduseshti (s-ti njiri, s-ti uinjiseshti, etc.) shuptiredz, shuptur, shupturedz, pushpur, pushpuredz, pshpu-c nu ti-ashtiptai s-lu vedz (s-lu avdz, s-lu nvets, etc.); 3: redz, pishpuredz; (expr: n ciuciurm = n urnipsim) {ro: lucru tsi easti alocut (ahoryea, tronciu) shi nu sh-u-adutsi cu opti} {fr: parler bas l-oreille, chuchoter, murmurer} {en: lucrili di-arad cu cari him nvitsats; ciud, tham, thavm, whisper} ex: lj ciuciur hiljlu la ureaclji; lj ciuciur thmturyii, sam, nishani, njirari, apurii, toafi, etc. {ro: ascumtishalui; un vimt di sear ciuciur prit frndz ciuminune, mirare, ciudenie} {fr: merveille, miracle; ciuredz (cu-cu-rdz) vb I ciuciurai (cu-cu-r), ciuciuram tonnement, stupfaction; bizarrerie} {en: miracle; (cu-cu-rm), ciuciurat (cu-cu-r-t), ciuciurari/ciuciurare astonishment, amazement; oddity} ex: njel ca tr ciudii (ti

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

313

nishani, tr tham); sh-lu ntreab cu ciudii (apurii, njirari); io s-pasc {ro: mna (oile la pscut)} {fr: mener les moutons vidzuii ciudiili (nishenjli, thmturyiili) a tali ciud (c-d) patre} {en: lead, take sheep to pasture} ciuit (ciu-t) adg sf ciudi/ciude (c-di) (un cu ciudii) ex: ciud (ciudii, ciuit (ciu--t), ciuits (ciu-ts), ciuiti/ciuite (ciu--ti) (oai) tsi tham) neavdzt ciudios (cu-di-s) adg ciudioas (cu-di- easti srmat, arit tra s-pasc; srmat, arit {ro: mnat (oile o-s), ciudiosh (cu-di-sh), ciudioasi/ciudioase (cu-di-ola pscut)} {fr: (mouton) men patre} {en: taken to pasture} si) (lucru) tsi nu easti di-arad shi s-aspuni ahoryea di-alanti ciuiri/ciuire (ciu--ri) sf ciuiri (ciu-r) atsea tsi s-fatsi cndu lucri; ts-aspuni ca tr ciudii; alocut {ro: ciudat, bizar} {fr: s-ciuescu oili; srmari, ariri, areari {ro: aciunea de a mna trange, bizarre} {en: strange, odd, weird} ciudisescu (cu- (oile la pscut)} {fr: action de mener les moutons patre} {en: di-ss-cu) (mi) vb IV ciudisii (cu-di-s), ciudiseam (cu-diaction of leading, of taking sheep to pasture} sem), ciudisit (cu-di-s-t), ciudisiri/ciudisire (cu-di-s-ri) ciuf (cf) adg vedz tu ciufulescu mi-apurisescu di-atseali tsi-nj s-aspun n fats (tsi ved i tsi ciufleac (cu-fle-c) invar vedz tu ciuflec avdu); nj fac tham; ciuduescu, ciuidisescu, ciudescu, ciuflec (cu-flc) adg vedz tu ciuflic ciuduescu, apurisescu, ncrutsescu, thvmusescu, thmsescu, ciuflec (cu-fl-c) invar zbor tsi s-afl tu zburrea: minjir, anjir, uinjisescu {ro: mira, uimi, (se) extazia} {fr: adrai ciuflec, zburri tsi ari noima: mcai i biui multu, mi stonner, sextasier} {en: astonish, amaze, go into ecstasy} sturai, mi fntii, nj-umplui pntica, mi-adrai tsai, mi pristex: noi n ciudisim; lumea tut s-njira shi s-ciudisea (sh-ftsea nisii, etc.; pntic para-mplin; ciufleac {ro: burt burduf de tham) ciudisit (cu-di-st) adg ciudisit (cu-di-s-t), mncare} {fr: rassassi, trop mang} {en: stuffed up, fully ciudisits (cu-di-sts), ciudisiti/ciudisite (cu-di-s-ti) tsi ssatisfied with food} ex: mi-adrai ciuflec (nj-umplui pntica) apuriseashti di tsi s-featsi (tsi vidzu i tsi avdz); ciudusit, asear la tsin ciufleac (cu-fle-c) invar (un cu ciufleciuidisit, ciudit, ciuduit, apurisit, ncrutsit, thmsit, thvmusit, c) ciufulic (cu-fu-l-c) invar (un cu ciuflec) ex: snjirat, anjirat, uinjisit {ro: mirat, uimit, extaziat} {fr: tonn, adr ciufulic (tsai, ciufleac) ciuflic (cu-fl-c) invar bahi, extasi} {en: astonished, amazed, gone into ecstasy} (un cu ciuflec) ex: u-adr ciuflic (tsai) pntica ex: alants shidea ciudisits (uinjisits); stau ciudisit (thvmusit) ciuflic (cu-flc) adg ciuflic (cu-fl-c), ciuflits (cu-flts), cum plng mushat fntnjli agalea-agalea ciudisiri/ciudisire ciuflitsi/ciuflitse (cu-fl-tsi) tsi easti njic; tsi easti ma njic di(cu-di-s-ri) sf ciudisiri (cu-di-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un njic di-arad; dip njic; njicuts, njicshor, njicz, njiczan, cariva s-ciudiseashti; ciudusiri, ciuidisiri, ciudiri, ciuduiri, njiczic, njicuz, njicuzan, njicuzancu, njicuzot, njiczot, njiczu apurisiri, ncrutsiri, thmsiri, thvmusiri, njirari, anjirari, {ro: micu, mititel} {fr: mignon, tout petit} {en: tiny, very little} uinjisiri {ro: aciunea de a se mira, de a se uimi, de a (se) ex: njic escu, ciuflic escu, tut oastea nvescu (angucitoari: extazia; mirare, uimire, extaz} {fr: action de stonner, de aclu) ciuflec (cu-flc) adg ciufleac (cu-fle-c), ciuflets sextasier; tranget} {en: action of astonishing, of going into (cu-flts), ciufleatsi/ciufleatse (cu-fle-tsi) (un cu ciuflic) ecstasy} ciudusescu (cu-du-ss-cu) (mi) vb IV ciudusii ciuflicar (cu-fli-cr) sf vedz tu ciuflichi (cu-du-s), ciuduseam (cu-du-sem), ciudusit (cu-du-s- ciuflic (cu-fl-c) invar vedz tu ciuflec t), ciudusiri/ciudusire (cu-du-s-ri) (un cu ciudisescu) ciuflichi/ciufliche (cu-fl-chi) sf ciuflichi (cu-flch) avearea, ciudusit (cu-du-st) adg ciudusit (cu-du-s-t), ciudusits cu loc mari, cu multi agri tsi li lucreadz, cu cas shi prvdz, (cu-du-sts), ciudusiti/ciudusite (cu-du-s-ti) (un cu etc. tsi u ari un om; ciflichi {ro: moie} {fr: ferme} {en: farm} ciudisit) ciudusiri/ciudusire (cu-du-s-ri) sf ciudusiri (cuex: sh-chiru ciuflichea; easti om cu ciuflichi mari ciflichi/cidu-sr) (un cu ciudisiri) ciuidisescu (cu-di-ss-cu) (mi) fliche (ci-fl-chi) sf ciflichi (ci-flch) (un cu ciuflichi) vb IV ciuidisii (cu-di-s), ciuidiseam (cu-di-sem), ciuflicar (cu-fli-cr) sf ciuflicari (cu-fli-cr) om avut tsi ciuidisit (cu-di-s-t), ciuidisiri/ciuidisire (cu-di-s-ri) ari un ciuflichi; cifleacci {ro: moier} {fr: fermier} {en: far(un cu ciudisescu) ciuidisit (cu-di-st) adg ciuidisit mer} cifleacci (ci-fleac-c) sm cifleacceadz (ci-fleac-cdz) (cu-di-s-t), ciuidisits (cu-di-sts), ciuidisiti/ciuidisite (cu- (un cu ciuflicar) cifci (cif-c) sm cifceadz (cif-cdz) di-s-ti) (un cu ciudisit) ciuidisiri/ciuidisire (cu-di-s-ri) huryeat tsi lucreadz (ca un sclav) agrili dit loclu-a unui ciuflisf ciuidisiri (cu-di-sr) (un cu ciudisiri) ciudescu (cucar {ro: clca de moie cmpeneasc} {fr: paysan laboureur ds-cu) (mi) vb IV ciudii (cu-d), ciudeam (cu-dem), corvable} {en: farm worker} ex: aclo sh-eara un lai cifci ciudit (cu-d-t), ciudiri/ciudire (cu-d-ri) (un cu (lucrtor) ciudisescu) ex: si ciudi (s-njir, s-apurisi) shi njic shi mari; s- ciufulescu (cu-fu-ls-cu) (mi) vb IV ciufulii (cu-fu-l), ciudir (s-apurisir) fratslji ciudit (cu-dt) adg ciudit (cu- ciufuleam (cu-fu-lem), ciufulit (cu-fu-l-t), ciufulid-t), ciudits (cu-dts), ciuditi/ciudite (cu-d-ti) (un cu ri/ciufulire (cu-fu-l-ri) (hirili di mplteari, hirili di per din ciudisit) ciudiri/ciudire (cu-d-ri) sf ciudiri (cu-dr) (un cap, etc.) li-ameastic ahntu multu un tru-alantu, c s-fac greu cu ciudisiri) ciuduescu (cu-du-s-cu) (mi) vb IV ciuduii tr discceari; ncrshiljedz, ncrshilj, crshiljedz, ncrciljedz, (cu-du-), ciudueam (cu-du-m), ciuduit (cu-du--t), crciljedz {ro: (se) nclci, ncurca} {fr: (s)emmler} {en: ciuduiri/ciuduire (cu-du--ri) (un cu ciudisescu) ex: s(en)tangle, get into a (en)tangle} ex: ts si ciufuli perlu; nu-nj ciudui (s-njir) multu ciuduit (cu-du-t) adg ciuduit (cuciufulea cusitsa ciufulit (cu-fu-lt) adg ciufulit (cu-fu-ldu--t), ciuduits (cu-du-ts), ciuduiti/ciuduite (cu-du--ti) t), ciufulits (cu-fu-lts), ciufuliti/ciufulite (cu-fu-l-ti) (hiri) (un cu ciudisit) ex: njirat sh-ciuduit (uinjisit) ciuduitsi suntu amisticati ahntu multu c suntu greu tri discceari; ri/ciuduire (cu-du--ri) sf ciuduiri (cu-du-r) (un cu (ciulii di per) tsi easti shutst dipli-dipli; ciuf, ncrshiljat, ciudisiri) crshiljat, ncrciljat, crciljat, zgur, ctsros {ro: nclcit} {fr: ciudios (cu-di-s) adg vedz tu ciudii emml} {en: (en)tangled} ciufuliri/ciufulire (cu-fu-l-ri) sf ciudiri/ciudire (cu-d-ri) sf vedz tu ciudii ciufuliri (cu-fu-lr) atsea tsi s-fatsi cndu si ncrshiljadz ciudisescu (cu-di-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu ciudii hirili (perlji, lucrili); ncrshiljari, crshiljari, ncrciljari, crciciudisiri/ciudisire (cu-di-s-ri) sf vedz tu ciudii ljari {ro: aciunea de a (se) nclci, de a (se) ncurca; ciudisit (cu-di-st) adg vedz tu ciudii nclcire, ncurcare} {fr: action de (s)emmler} {en: action of ciudit (cu-dt) adg vedz tu ciudii (en)tangling, of getting into a (en)tangle} ciuf (cf) adg ciuduescu (cu-du-s-cu) (mi) vb IV vedz tu ciudii ciuf (c-f), ciuhi (ch), ciufi/ciufe (c-fi) (lucru) tsi easti ciuduiri/ciuduire (cu-du--ri) sf vedz tu ciudii ciufulit; ciufulit, mintit, ncrshiljat, crshiljat, ncrciljat, ciuduit (cu-du-t) adg vedz tu ciudii crciljat, zgur, ctsros {ro: nclcit} {fr: emml} {en: ciudusescu (cu-du-ss-cu) (mi) vb vedz tu ciudii (en)tangled} ex: perlu nj-si featsi ciuf (ciufulit, ncrshiljat) ciudusiri/ciudusire (cu-du-s-ri) sf vedz tu ciudii ciufulic (cu-fu-l-c) invar vedz tu ciuflec ciudusit (cu-du-st) adg vedz tu ciudii ciufuliri/ciufulire (cu-fu-l-ri) sf vedz tu ciufulescu ciuescu (ciu-s-cu) vb IV ciuii (ciu-), ciueam (ciu-m), ciufulit (cu-fu-lt) adg vedz tu ciufulescu ciuit (ciu--t), ciuiri/ciuire (ciu--ri) srmu, arescu oili tra ciufut (cu-ft) sm, sf vedz tu cifut

314

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ciufutin (cu-fu-t-n) sf vedz tu crfet ciulescu2 (cu-ls-cu) (mi) vb IV ciulii (cu-l), ciuleam (cuciuhljan (cu-hljn) adg ciuhljan (cu-hlj-n), ciuhljanj lem), ciulit (cu-l-t), ciuliri/ciulire (cu-l-ri) lj-talj lum(cu-hljnj), ciuhljani/ciuhljane (cu-hlj-ni) om tsi nu easti chili-a unui arburi; nciulescu, clrsescu, scrishtescu, scrshbun tri tsiva; un tsi alag cljurli, dit un loc tu altu, fr nitsiun tescu; (fig: ciulescu = (i) bat, frngu, astingu di bteari; lj-dau scupo tu ban sh-fr s-aib tu minti s-fac tsiva; un tsi nu lu- un shcop bun; lj-umplu smarlu (chealea) di bteari; lj-frngu arseashti s-lucreadz; om tsi ahzeashti ca lumea s-lu aib tu oasili di bteari; plescu; zplescu; etc.; (ii) fur, spstrescu, catafronisi (c easti atim, tihilai, firaun, pushclju, etc.); vagaciun, agudescu, ciuplescu) etc.; (iii) fug, cpslsescu, li deapin, bondu, drmal, chimpaze, birdush, ciumagar, hulandar, li spstrescu, li clescu, u-angan ctsaua, etc.) {ro: tia capisz, pezevenghiu {ro: vagabond, trie-bru, haimana} ramuri, elaga (un arbore)} {fr: monder, laguer, couper les {fr: vagabond, vaurien} {en: vagabond, tramp} branches dun arbre} {en: prune, trim, branch (a tree)} ex: ciuidisescu (cu-di-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu ciudii ciulim faglu (lj-tljem alumchili, l-clrsim); n-avea ciulit di ciuidisiri/ciuidisire (cu-di-s-ri) sf vedz tu ciudii bteari (fig: n-avea dat un shcop bun); vimtul aratsi n ciulea ciuidisit (cu-di-st) adg vedz tu ciudii (fig: plea, zplea) urecljili; n dusim s-ciulim (fig: s-furm, ciuiri/ciuire (ciu--ri) sf vedz tu ciuescu si spstrim) vrn stearp; mi ciulii (fig: mi furai, fudzii) fr ciuit (ciu-t) adg vedz tu ciuescu s-mi-aducheasc nitsi cnjlji; Yeani di-aclo li-avea ciulit (fig: ciul1 (cl) adg vedz tu ciulescu1 avea vdzit, li-avea clit) ciulit2 (cu-lt) adg ciulit (cu-lciul2 (cl) adg vedz tu ciulescu2 t), ciulits (cu-lts), ciuliti/ciulite (cu-l-ti) (arburi) tsi-lj sciul3 (cl) sm ciulj (clj) soi di musc njic tsi s-hidzi diari tljat alumchili; nciulit, clrsit, scrishtit, scrshtit {ro: cu arad tu grglanlu-a omlui tra s-lu-ascuchi (sh-iu va si scoat ramurile tiate, elagat} {fr: mond, lagu, avec les branyernji tsi-aduc tusi) {ro: musculi} {fr: insecte, mouche qui se ches coupes} {en: pruned, trimmed, branched (a tree)} ciufourre surtout dans le gosier en y laissant des vers} {en: a liri2/ciulire (cu-l-ri) sf ciuliri (cu-lr) atsea tsi s-fatsi cndu small fly that enters the gullet to leave its eggs} ex: mis-ciuleashti un arburi; nciuliri, clrsiri, scrishtiri, scrshtiri ascuche ciulu {ro: aciunea de a tia ramuri, de a elaga (un arbore)} {fr: ciulac (cu-lc) adg ciulac (cu-l-c), ciulats (cu-lts), action dmonder, dlaguer, de couper les branches dun ciulatsi/ciulatse (cu-l-tsi) tsi nu-ari un mn (ntreag i un arbre} {en: action of pruning, of trimming, of branching (a parti); ciungu, cuciub, shbut, scat, sicat (di-un mn) etc. tree)} ciul2 (cl) adg ciuli/ciule (c-li), ciulj (clj), ciu{ro: ciung} {fr: manchot, estropi} {en: one-armed, crippled} li/ciule (c-li) (pom, arburi) tsi nu-ari alumchi; (pom, arbuex: vrei ciulac (ciungu) s-mi fac?; easti ciulac di un dzeadzit ri) cu alumchili tljati) {ro: (arbore) fr ramuri} {fr: (arbre) ciule (cu-l) sm ciuleadz (cu-ledz) suldat (stratiot) nvitsat sans branches} {en: (tree) without branches} ex: arburi ciul si s-alumt tu munts; ciulje {ro: soldat vntor de munte} {fr: (fr alumchi), oi ciuli (cu ureclji njits) nciulescu2 (ncuvoltigeur (soldat spcialis la guerre dans les montagnes)} ls-cu) (mi) vb IV nciulii (ncu-l), nciuleam (ncu-lem), {en: infantryman (specialized in mountain fighting)} ex: trag nciulit (ncu-l-t), nciuliri/nciulire (ncu-l-ri) (un cu sh-ciuleadzlji tuts tu urm ciulje (cu-lj) sm ciuljadz (cuciulescu2) nciulit2 (ncu-lt) adg nciulit (ncu-l-t), nciulits ljdz) (un cu ciule) ex: poart-u, gionili-a meu ciulje! (ncu-lts), nciuliti/nciulite (ncu-l-ti) (un cu ciulit2) ciuleai (cu-le) sm vedz tu ciuciuljan nciuliri2/nciulire (ncu-l-ri) sf nciuliri (ncu-lr) (un cu ciulechi/ciuleche (cu-l-chi) sf vedz tu cilechi ciuliri2) ciuleng (cu-ln-g) sf vedz tu ciulic ciulic (cu-l-c) sf ciulitsi/ciulitse (cu-l-tsi) shcop suptsri ciulescu1 (cu-ls-cu) (mi) vb IV ciulii (cu-l), ciuleam (cush-lungu ca di-un palm, pilichisit la dauli capiti, cu cari slem), ciulit (cu-l-t), ciuliri/ciulire (cu-l-ri) nji mprusagioac ficiuritslji tu-un gioc di-a lor (iu, cu-un shcop lungu utedz (analtsu, tindu) urecljili tra s-avdu ma ghini; nj-bag urea- agudescu prota shcljendza tu-un capit tra s-u fac s-ansar di clja s-avdu tsiva; ascultu, avdu tsi s zburashti; aduchescu, bagpi loc tu vimtu shi, deapoea, s-u agudeasc dit vimtu, tra s-u oar tsi s-fatsi deavrliga; nciulescu {ro: ciuli (urechile), amin alargu); ciuleng, cilec, bachi, shcljendz, shcljandz, asculta, simi} {fr: chauvir (des oreilles), couter, sentir} {en: shcljengi, shcljenz, sclenciu, stingli; (fig: 1: ciulica! = fuga!; prick up (ones ear); listen, feel} ex: ciulii unoar urecljili, 2: ciulic = mdularlu (tsi s-afl tu partea di nafoar, di nghios ma nu s-avdza tsiva; hiljlu di-amir ciuli cu ureaclja shi avd; sh-ninti a truplui di brbat) tsi lu-aleadzi di muljari (sh-prit sh-bg ureaclja, ciuleashti (ascult); calu ciuli (anlts, teasi) cari brbatlu aruc simintsa tu truplu-a muljariljei tra si s-fac urecljili; ciuleashti (avdi, aducheashti) di diparti; cndu ciuli njitslji); fisi, puts, pul, coad, mandal, nanciu, hlati, noaci, (aduchi) c s-aproachi oara s-creap tufechea; s-ciulim (snoad, sochi) {ro: urc} {fr: btonnet employ dans un jeu bgm oar, s-aduchim) cum s-ascln inima tu pltari; ciulea denfants} {en: small stick of wood in a children game (tip(ascult) ncoa; tserbul ciuleashti (tindi ureaclja, ascult) cat)} ex: ficiorlji s-agioac cu ciulica (shcljendza); deadi foc a ciulit1 (cu-lt) adg ciulit (cu-l-t), ciulits (cu-lts), ciulicasljei shi: ciulica! (expr: fuga, s-nu lu-acats!); tsi va njti/ciulite (cu-l-ti) (tsi easti cu ureaclja anltsat, teas; adari, va-nj ljai ciulica (fig: putsa)?; lja-lj ciulica (fig: putsa) (zborlu) tsi lu-ari avdzt (ascultat) cariva; tsi ari aduchit, ma s-pots! ciuleng (cu-ln-g) sf ciulendzi/ciulendze (cubgat oar un lucru; nciulit {ro: ciulit (urechile), ascultat, ln-dzi) (un cu ciulic) cilec (ci-l-c) sf ciletsi/ciletse(?) simit} {fr: chauvi (des oreilles), cout, senti} {en: who has (ci-l-tsi) (un cu ciulic) pricked up (his ear); listened, felt} ex: asculta cu urecljili ciulichi/ciuliche (cu-l-chi) sf vedz tu cilechi ciuliti ciuliri1/ciulire (cu-l-ri) sf ciuliri (cu-lr) atsea tsi sciuligan (cu-li-gn) sm ciuliganj (cu-li-gnj) pulj tsi fatsi cndu cariva ciuleashti ureaclja ic s-ciuleashti tsiva; bneadz cu carni di prici njits tsi li-avin dit aer; vultur, nciuliri {ro: aciunea de a ciuli (urechile), de a asculta, de a ornju, etc. {ro: pasre rpitoare} {fr: oaiseau de proie} {en: simi} {fr: action de chauvir (des oreilles), dcouter, de bird of prey} sentir} {en: action of pricking up (ones ear); of listening, of ciulii/ciulie (cu-l-i) sf ciulii (cu-l) hiri di per din cap, ma feeling} ciul1 (cl) adg ciuli/ciule (c-li), ciulj (clj), lundzi, tsi cad mardzinea di fats, pri fats i pri oclji; cilii, ciuli/ciule (c-li) (oai, cal, etc.) tsi ari urecljili njits {ro: (cal, tslufr, tsulufr, tsrufl, pirushan, arau, zulufi {ro: uvi oaie) cu urechi mici} {fr: (cheval, mouton) qui a des petites de pr} {fr: mche de cheveux} {en: curl, lock, ringlet} oreilles} {en: (horse, sheep) with small ears} ex: avem oi ciuli cilii/cilie (ci-l-i) sf cilii (ci-l) (un cu ciulii) (cu ureclji njits) nciulescu1 (ncu-ls-cu) (mi) vb IV nciulii ciuliman (cu-li-mn) sm, sf vedz tu cilimean (ncu-l), nciuleam (ncu-lem), nciulit (ncu-l-t), nciuliciuliri1/ciulire (cu-l-ri) sf vedz tu ciulescu1 ri/nciulire (ncu-l-ri) (un cu ciulescu1) nciulit1 (ncu-lt) ciuliri2/ciulire (cu-l-ri) sf vedz tu ciulescu2 adg nciulit (ncu-l-t), nciulits (ncu-lts), nciuliti/nciulite ciulit1 (cu-lt) adg vedz tu ciulescu1 (ncu-l-ti) (un cu ciulit1) nciuliri1/nciulire (ncu-l-ri) sf ciulit2 (cu-lt) adg vedz tu ciulescu2 nciuliri (ncu-lr) (un cu ciuliri1) ciulja (ci-ljea) invar. (om) lipsit di minti shi fr giudicat

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

315

(tu zbor i fapti); tsi nu para aducheashti ghini tsi-lj si dztsi; {fr: voile de la nouvelle marie que celle-ci porte sur son dos} ageamit, ahmac, anoit, cshura, dabolja, chirut, divan, glar, {en: veil, bride veil} hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hah, hai-hui, haihum, ciumburic (cum-bu-r-c) sf vedz tu cimbru leang, lefc, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, shapshal, ciumeal (cu-me-l) sf vedz tu ciumulescu1 shabsha, shamandur, tivichel, tembl, turlu, uzun {ro: ciumlechi/ciumleche (cum-l-chi) sf vedz tu ciumulescu1 prostnac} {fr: naf, sot, nigaud} {en: nave, fool} ex: sh-easti ciumulescu1 (cu-mu-ls-cu) vb IV ciumulii (cu-mu-l), dip ciulja (hazo, tivichel) ciumuleam (cu-mu-lem), ciumulit (cu-mu-l-t), ciumuliciulje (cu-lj) sm vedz tu ciule ri/ciumulire (cu-mu-l-ri) meastic mcarea n gur cu dintslj ciulubet (cu-lu-bt) sm ciulubets (cu-lu-bts) partea di nai tra s-u fac etim tri ngljitari; mastic, meastic, mcilsescu {ro: ma nsus a unui lucru (munti, arburi, cas, pirgu, etc.), multi ori molfi, mesteca ceva n gur} {fr: mchonner} {en: chew, (ma nu totna) chipitoas (surlutoas, ntsplicoas); angheau, masticate} ex: ciumuleashti el n gur; ciumulea nica un os n cacealiu, crciliu, creashtic, creashtid, creashtit, cuculj, culm, gur ciumulit1 (cu-mu-lt) adg ciumulit (cu-mu-l-t), chiscu, cingrliu, cipit, ciuc, ciuciul, cium, ciungani, ciumulits (cu-mu-lts), ciumuliti/ciumulite (cu-mu-l-ti) tsi huhut, pic, pifilic, tmp, tsplic, tsipilic, tsulubet, mitc, easti mcilsit n gur; misticat, msticat, mcilsit {ro: molfit, myeau, chirchinedz, chipit, gucilii, gugiulii {ro: vrf} {fr: mestecat n gur} {fr: mchonn} {en: chewed, masticated} sommet, fate} {en: summit, top} ciumuliri1/ciumulire (cu-mu-l-ri) sf ciumuliri (cu-mu-lr) ciumag (cu-mg) sn vedz tu ciumag atsea tsi s-fatsi cndu s-ciumuleashti tsiva n gur; misticari, ciumagar (cu-ma-g-r) adg ciumagareanj (cu-ma-g-reanj) msticari, mcilsiri {ro: aciunea de a molfi; molfire, un tsi alag cljurli, dit un loc tu altu, fr nitsiun scupo tu mestecare n gur} {fr: action de mchonner} {en: action of ban sh-fr s-aib tu minti s-fac tsiva; un tsi nu lu-arseashti chewing, of masticating} cium4 (c-m) sf ciumi/ciume s-lucreadz shi nu pari s-aib un loc iu s-bneadz, cu casa sh(c-mi) ptts zmurticati (zdruminati, tra si s-mc la cu lucrul; tsi ahzeashti ca lumea s-lu aib tu catafronisi (c meas) tu cari s-bag multi ori umtu, lapti, etc. {ro: piure de easti atim, tihilai, firaun, pushclju, etc.); birdush, ciuhljan, cartofi} {fr: pure de pommes de terre} {en: mashed potatoes} ciumagar, hulandar, capisz, pezevenghiu {ro: vagabond, ex: mcm cium di crcngi ciumeal (cu-me-l) sf haimana} {fr: vagabond, fainant} {en: vagabond, tramp} ciumelj(?) (cu-mlj) lucri tr mcari; mcari, hran {ro: ciumag (cu-m-g) sf ciumdz (cu-mdz) 1: lemnu lungu mncari, hran} {fr: nourriture} {en: food} ex: s scutem shi suptsri; ciumag, giumac, bishtoc, afingi, pulean, teg, ciun, ciumeala (mcarea, hrana)-a ficiorlor; nu-au ciumeal (nu-au shcop, tingli, tsoapit, mciuc; 2: lemnu ca un furc di-un tsi s-mc) ciumlechi/ciumleche (cum-l-chi) sf ciumlechi parti shi nturghisit di-alant (tra s-poat s-hib hiptu tu loc); (cum-lchi) un soi di mcari (ghel) di ptts sh-tseapi cu furtutiri; (expr: cu casa pri ciumag = nu-ari cas iu s-shad, carni {ro: ciumlec, un fel de tocan} {fr: ragout (de boeuf) aux alag pri-aoa sh-pri-aclo) {ro: ciomag; stlp-furc} {fr: gros oignons} {en: sort of prepared meal with beef, potatoes and bton, gourdin, matraque; pieu fourchu} {en: stick, rod; onions} ex: iu-i ciumlechea-ali ljirtat?! forked stake} ex: lja n ciumag di cornu; lu-agudea cu ciumulescu2 (cu-mu-ls-cu) (mi) vb IV ciumulii (cu-mu-l), ciumaga; pri ciumaga al dispoti; casa pri ciumag (expr: adz ciumuleam (cu-mu-lem), ciumulit (cu-mu-l-t), ciumuliaoa, mni aclo) ciumag (cu-mg) sn ciumdz (cu-mdz) ri/ciumulire (cu-mu-l-ri) frec (stranji) cu mna (ic un cu (un cu ciumag) giumac (gu-mc) sn giumatsi/giualantu) sh-li fac s-aib sufri; mi-arucutescu tu un balt cu ap matse(?) (gu-m-tsi) (un cu ciumag) ex: s-easti c-l vrei alcit; nciumulescu, muciulescu (tu balt), sufrusescu; (expr: hiljlu, spuni-lj giumaclu 1: u ciumulescu = (ca brbat) u bag (un muljari) tu ashtirnut, ciumarac (cu-ma-rc) sn ciumaratsi/ciumaratse (cu-ma-ru-ambair; 2: ti ciumulescu = ti-ard, ts trag clupea, ti-ancaltsi) hlatea di mital cu cari s-agudeashti shi s-chiseadz lucri tsu) {ro: ifona, boi, mototoli; blci} {fr: chiffonner, froiscu mna (tu hvani, dubechi, etc.); stumbu, mutc, chiuschii ser; patauger} {en: rumple, wrinkle; splash} ex: u ciumulish {ro: pilug} {fr: pilon} {en: pestle} (sufrusish) fustanea; njiclu s-ciumuleashti (muciuleashti) n cium1 (c-m) sf ciumi/ciume (c-mi) partea di nai ma balt; u ciumulir (expr: s-bgar deadun (brbat shi muljari) nsus a unui lucru (munti, arburi, cas, pirgu, etc.), multi ori tu idyiul ashtirnut); v ciumuli (expr: v arsi; v trapsi clu(ma nu totna) chipitoas (surlutoas, ntsplicoas); angheau, pea) ciumulit2 (cu-mu-lt) adg ciumulit (cu-mu-l-t), cacealiu, crciliu, creashtic, creashtid, creashtit, cuculj, culm, ciumulits (cu-mu-lts), ciumuliti/ciumulite (cu-mu-l-ti) tsi chiscu, cingrliu, cipit, ciuc, ciulubet, ciuciul, ciungani, easti cu sufri; tsi s-ari arucutit tu balt (cu ap murdar); nciuhuhut, pic, pifilic, tmp, tsplic, tsipilic, tsulubet, mitc, mulit, muciulit, sufrusit {ro: ifonat, boit, mototolit; blcit} myeau, chirchinedz, chipit, gucilii, gugiulii {ro: cretet, {fr: chiffonn, froiss; pataug} {en: rumpled, wrinkled; vrf} {fr: cime, sommet (de la tte, de la montagne)} {en: splashed} ciumuliri2/ciumulire (cu-mu-l-ri) sf ciumuliri summit, peak, top} ex: Ciuma-a Corbului (loc di Beasa); (cu-mu-lr) atsea tsi s-fatsi cndu si sufruseashti tsiva; nciuciumulic (cu-mu-l-c) sf ciumulitsi/ciumulitse (cu-mu-lmuliri, muciuliri, sufrusiri {ro: aciunea de a ifona, de a boi, tsi) cium ma njic {ro: vrfule} {fr: petite cime} {en: small de a mototoli; ifonare, boire, mototolire; blcire} {fr: actipeak} on de chiffonner, de froisser; de patauger} {en: action of rumcium2 (c-m) sf ciumi/ciume (c-mi) mnat di ln; partea pling, of wrinkling; of splashing} nciumulescu (ncu-mutsi-armni chirut la lucrarea-a lnljei {ro: mo de ln, deeu ls-cu) (mi) vb IV nciumulii (ncu-mu-l), nciumuleam (ncude ln} {fr: flocon de laine; dchets de laine} {en: tuft, flock mu-lem), nciumulit (ncu-mu-l-t), nciumuliri/nciumulire of wool, waste of wool} ex: cu un cium (mnat) di ln (ncu-mu-l-ri) (un cu ciumulescu2) ex: s-ciumulea tu yii, acumprm un uc di au; ln lucredz? ciumi va s-ai; ti (tu-aru); li nciumuli (li murdri, li sufrusi) stranjili nali umplush la stranji di ciumi (armsturi di ln) nciumulit (ncu-mu-lt) adg nciumulit (ncu-mu-l-t), nciucium3 (c-m) sf ciumi/ciume (c-mi) umfltur, ciumb, mulits (ncu-mu-lts), nciumuliti/nciumulite (ncu-mu-l-ti) giumb, jumb, shumb, giumc, shut, cocoshur, shushc, (un cu ciumulit2) nciumuliri/nciumulire (ncu-mu-l-ri) sf uim {ro: co (pe fa), umfltur} {fr: bouton, enflure} {en: nciumuliri (ncu-mu-lr) (un cu ciumuliri2) pimple, swelling (of cheek, limbs, etc.)} ex: cu un cium pisti ciumulic (cu-mu-l-c) sf vedz tu cium1 cap ciumuliri1/ciumulire (cu-mu-l-ri) sf vedz tu ciumulescu1 cium4 (c-m) sf vedz tu ciumulescu1 ciumuliri2/ciumulire (cu-mu-l-ri) sf vedz tu ciumulescu2 ciumb (cm-b) sf vedz tu giumc ciumulit1 (cu-mu-lt) adg vedz tu ciumulescu1 ciumberi/ciumbere (cum-b-ri) sf ciumberi (cum-br) ciumulit2 (cu-mu-lt) adg vedz tu ciumulescu2 cumat di pndz (suptsri, prit cari treatsi lunjina shi s-veadi, ciumuric (cu-mu-r-c) sf vedz tu cimbru multi ori adrat di mitasi) cu cari nveasta noau sh-acoapir ciun1 (cn) sn ciuni/ciune (c-ni) 1: lemnu lungu shi fatsa; zvon, zvon, svon, vel, vel {ro: voal, vl de mireas} suptsri; ciumag, ciumag, giumac, afingi, pulean, teg, shcop,

316

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

tingli, mciuc; 2: lemnu suptsri (cin, ciun) ufilisit la (ntreag i un parti); (pravda) tsi ari mash un cornu; ciulac, arzboilu di tsseari; (fig: 1: ciun = cicior; expr: 2: tindu ciunili cuciub, shbut, scat/sicat (di-un mn), etc. {ro: ciung (om), = fug, nj-ljau cicioarili dinanumirea, alag multu agonja) {ro: animal cu un singur corn} {fr: manchot, estropi, (homme) ciomag; futei, picior} {fr: perche, bton; rglette ou baguette qui na quune main, (animal) qui na quune corne} {en: en bois quon emploie aux mtiers a tisser; ronce; deux one-armed (man), one-horn (animal)} ex: am n capr ciung faisceaux de roseaux lis ensemble quon emploie la nage; (cu-un cornu); frati-nju easti ciungu (cu-un mn) jambe} {en: stick, rod; wooden rod used in weaving; leg} ex: ciunjari/ciunjare (ci-u-nj-ri) sf vedz tu ceaun lig n mntil di un ciun (lemnu, ciumag) lungu; d-lj cu ciunjat1 (cu-njt) sn vedz tu ceaun parlu, d-lj cu ciunlu; ciunili (leamnili di la tsseari) tut el s-li ciunjat2 (ci-u-njt) adg vedz tu ceaun trag; multu lundzi li-ari ciunili (fig: cicioarili); nitsi nu videa ciunjedz (ci-u-njdz) vb I vedz tu ceaun iu clca, acshitsi li tindea ciunili (ahntu agonja alga) nciun ciup1 (cp) sm ciuchi (cch) hirili shcurti di cnip tsi(ncn) vb I nciunai (ncu-n), nciunam (ncu-nm), nciuarmn dup lucrarea-a ljei; stup; (expr: om di ciuchi = om tsi nat (ncu-n-t), nciunari/nciunare (ncu-n-ri) adun ustura nu-ahrzeashti multu, tsi nu lu-arseashti lucrul, tsi nu-adun (urdztura) pi ciunlu di-arzboi {ro: strnge urztura pr sulul ghideri) {ro: cli; om lene, nonalant} {fr: toupe; de la rzboi} {fr: monter la chane sur lensouple} {en: wrap nonchalant, bltre} {en: loose hemp; good-for-nothing man} the warp around the loom roller} ex: nica nu shtii s nciun ex: atsea cama marea turtsea ciuchi (stuchi) pndza (s-adun ustura pri ciun) nciunat2 (ncu-nt) adg ciup2 (cp) sm, sf vedz tu tsup nciunat (ncu-n-t), nciunats (ncu-nts), nciunati/nciunate ciupari1/ciupare (cu-p-ri) sf vedz tu cipari (ncu-n-ti) (ustura) tsi easti adunat pi ciun; (ciunlu) cu ciupari2/ciupare (cu-p-ri) sf vedz tu cipari ustura adunat {ro: (urzitoarea) care este rulat pe sul} {fr: ciuplic (cu-p-lc) sm vedz tu ciupilar qui est mont sur lensouple} {en: (the warp) that is wrapped ciupr (c-pr) sn ciupri/ciupre (c-p-ri) soea di stranj around the loom roller} nciunari2/nciunare (ncu-n-ri) sf cu cari easti nviscut ciciorlu; prpodi, prpod, pripodi, purponciunri (ncu-nr) atsea tsi s-fatsi cndu s nciuneadz {ro: di, purpod, lpud {ro: ciorap} {fr: bas, chaussette} {en: aciunea de a strnge urztura} {fr: action de monter la socks} ex: doisprdzatsi di preclji di ciupri adusi pai chane} {en: action of wrapping the warp} ciupt! (c-p-t) inter vedz tu tsupt! ciun2 (cn) (mi) vb I ciunai (cu-n), ciunam (cu-nm), ciupernic (cu-pr-nic) adg ciupernic (cu-pr-ni-c), ciuperciunat (cu-n-t), ciunari/ciunare (cu-n-ri) ljau tsiva tsi nu nits (cu-pr-nits), ciupernitsi/ciupernitse (cu-pr-ni-tsi) easti a meu, fr shtirea ic vrearea-a domnu-sui; fur, spstres-(om) vrtos, curagios sh-cutidztor, tsi nu s-aspari di-alumt; cu, ahulescu, ciulescu, etc. {ro: fura} {fr: voler} {en: steal, tsi easti cu dinami, cu puteari sh-poati s-fac lucri greali; gioni, rob} ex: yinea un zmeu shi-lj ciuna (fura) mearili; lj-ciunar babagean, babashcu, putut, vrtos, sntos, cadr, inimarcu, (furar) hilja di amir; u ciun (u fur); cari s-nu poat s-lj palicar, zot, cuduman, etc. {ro: voinic, puternic} {fr: vaillant, ciun; mi ciunai (furai) di ning nsh ciunat2 (cu-nt) adg fort} {en: valiant, strong} ciunat (cu-n-t), ciunats (cu-nts), ciunati/ciunate (cu-n- ciupernic (cu-pr-ni-c) sf ciupernitsi/ciupernitse (cu-pr-niti) furat, spstrit, ahulit, ciulit, etc. {ro: furat} {fr: vol} {en: tsi) plant (cari nu easti veardi ca tuti alanti planti sh-cari stolen, robbed} ex: carni di mljor ciunat (furat) ciunacreashti ma multu tu pduri tu locuri grasi shi nutioasi) tsi shri2/ciunare (cu-n-ri) sf ciunri (cu-nr) furari, spstriri, u-adutsi cu un stur cu capel pi el sh-cari poati s-hib bun tu ahuliri, ciuliri, etc. {ro: aciunea de a fura; furare} {fr: action mcari ma poati s-hib sh-frmcos; soi di burec ma njic; de voler} {en: action of stealing, of robbing} ex: bunj tr buburec, bureati, peciurc, guguljan {ro: un fel de ciuperc ciunari (furari); easti gioni tu ciunari mic} {fr: une sorte de petit champignon} {en: a kind of small ciun3 (cn) sm ciunj (cnj) un soi di earb cu schinj; mushroom} schin, mrtsini, chingher, gumarangath, pljur {ro: mrciupernic* (cu-pr-ni-c) sf fimininlu singular di la cine} {fr: pine, ronce} {en: thorns, bramble bush} adgectivlu ciupernic; vedz ciupernic ciun4 (cn) sm ciunj (cnj) musc njic tsi ascuchi ciupilar (cu-pi-lr) sm ciupilari (cu-pi-lr) num dat la mcri (alas oau dit cari es yernji), ciul {ro: musculi} {fr: ma multi turlii di prici (gushturi) njits (niheam ma mari di insecte; mouche qui se fourre surtout dans le gosier en y deadzitlu di mn a omlui), cu truplu ca un chelindru shlaissant de larves} {en: insect; small fly who deposes eggs that chealea veardi-psar-pestr, cu caplu shi pntica acupiriti di produce worms} ploci ca di cornu, cu patru cicioari shcurti sh-cu-un coad ciunari1/ciunare (ci-u-n-ri) sf vedz tu ceaun lung tsi u-alas s-cad cndu easti actsat di cariva (coad ciunari2/ciunare (cu-n-ri) sf vedz tu ciun2 tsi creashti diznou); ciupular, gushtir, gushtur, gushtirits, ciunat1 (ci-u-nt) adg vedz tu ceaun gushturits; (expr: 1: s-ti mshc (s-ti chipur) ciupilarlu = s-ti ciunat2 (cu-nt) adg vedz tu ciun2 lja draclu, s-ti lja neclu, s-pats niptstili; 2: avin ciupilari = ciunchi/ciunche (cn-chi) di itia c; tr-atsea c; dicari, dztsi mash zboar, nu fatsi tsiva, c nu easti salami) {ro: dicara; dirmi, delmi, deca, madami, incan, ditr, epidis, ctse, oprl} {fr: lzard} {en: lizard} ex: noi nu him ciupilari sc, etc. {ro: de vreme ce, din moment ce, pentruc} {fr: bnm tu chetri, noi vulturi him ciupular (cu-pu-lr) sm puisque, vu que} {en: in vue of, because} ex: ma ciunchi c (di ciupulari (cu-pu-lr) (un cu ciupilar) ex: eu mi fac itia c, dicara, ctse, c) nu vinji tora, lipseashti s-lu-ashtiptm ciupular veardi (gushtir); ciupularlu triir; ciupularlji nu sh-astar mshc; ti mshc ciupilarlu, ti chipir ciupularlu (expr: ti lo ciuncsh (cncsh!) inter vedz tu ush draclu) ciupulic (cu-pu-lc) sm ciupulits (cu-pu-lts) ciunedz (ci-u-ndz) vb I vedz tu ceaun un soi di pulj ghigantu dit prmiti (cu trup di ciupilar) tsi sciungani/ciungane (cun-g-ni) sf ciungnj (cun-gnj) alipida din tser tra s-archeasc njitslji dit srmnits; (fig: 1: partea di nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, cas, pirgu, ciupilic = atsea tsi s-fatsi cndu cariva easti afnisit; afnizmo, etc.), multi ori (ma nu totna) chipitoas (surlutoas, ntspli- halazmo, afnisiri, ctstrpsiri, prpdiri, pustixiri, sutrupsiri, coas); angheau, cacealiu, crciliu, creashtic, creashtid, cipusiri, chirdciuni, chiriri; expr: 2: va mi mc (va micreashtit, cuculj, culm, chiscu, cingrliu, cipit, cium, ciuc, adun, va mi lja) ciupuliclu = va mi fur ciupuliclu (dit ciulubet, ciuciul, cium, huhut, pic, pifilic, tmp, tsplic, prmiti); va pat niptstili; va hib cavai di mini; va mor, va tsipilic, tsulubet, mitc, myeau, chirchinedz, chipit, gucilii, mi-afnsescu, va hiu ctstrpsit, etc.) {ro: pasre uria din gugiulii {ro: pisc, cretet, vrf} {fr: cime, sommet} {en: peak, basme care fur copiii} {fr: oiseau gant des histoires summit} ex: crulseashti pri ciungnj denfants} {en: huge bird fron childrens stories} ex: ciupulic ciungr! (cn-gr) inter vedz tu cingr! veardi va ti mc (expr: va pats niptstili, va mori); ciupulic ciungu (cn-gu) adg ciung (cn-g), ciundzi (cn-dzi), lai va ti mc (expr: va ti-afniseshti, va hii ctstrpsit); ciundzi/ciundze (cn-dzi) (omlu) tsi nu-ari un mn ciupuliclu (fig: afnizmolu) va ti mc; ciupuliclu vrea n-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

317

adun (expr: va hib cavai di noi) ciuplic (cu-p-lc) sm cupceau, cupits, cljishuts, crfits, zav {ro: agraf} {fr: ciuplits (cu-p-lts) (un cu ciupulic) ex: va sh-lu mc agrafe} {en: clasp, hook} ex: cu ciuprchili di asimi sciupliclu (expr: va sh-pat niptstili) cmrusea feata; cu ciuprchi shi haimanlii; tsi ciuprchi shciuplescu (cu-pls-cu) (mi) vb IV ciuplii (cu-pl), ciupleam flurii di gushi! ciuprec (cu-pr-c) sf pl(?) (un cu (cu-plem), ciuplit (cu-pl-t), ciupliri/ciuplire (cu-pl-ri) ciuprachi) ceaprachi (ca-pr-chi) sf ceaprchi (ca-prch) zmoatic un hiints cu apitrusirea (plciutarea, strindzearea, (un cu ciuprachi) ciprachi (ci-pr-chi) sf ciprchi (cichisarea, etc.) tsi lj-u fac; alas urmi pi trup cu agudirea tsi nj-u prch) (un cu ciuprachi) fac; zmoatic, zmurtic, zdrumin, stulcinedz, stultsin, plciutedz, ciupr (c-pr) sf vedz tu tsup chisedz, etc.; (expr: u ciuplescu = (i) u fur, u spstrescu, uciuprec (cu-pr-c) sf vedz tu ciuprachi agudescu, u sec, u bag tu tastru, etc.; (ii) u ngljit, u-ascapit, u ciupular (cu-pu-lr) sm vedz tu ciupilar bucusescu, u ciucutescu, u-arucutescu (tu grglan), u-adun ciupulic (cu-pu-lc) sm vedz tu ciupilar (tu fuljin), etc.) {ro: stlci, zdrobi} {fr: contussionner, aplatir, ciupungu (cu-pn-gu) adg ciupung (cu-pn-g), ciupundzi craser} {en: crush, flatten, bruise} ex: cdzu n ploaci shi-nj (cu-pn-dzi), ciupundzi/ciupundze (cu-pn-dzi) (pravd, ciupli mna; mi ciuplii la unglji; va s-duc s-ciupleasc (expr: om) tsi easti shcurtu, greu shi ndisat {ro: (animal, om, lucru) s-fur, s-agudeasc, si spstreasc) fluriili; el n-avea ciuplit scurt, greu i ndesat} {fr: (animal, homme, chose) qui est (expr: furat, agudit, spstrit) cpeastrili; nj-ciupli (expr: nj- court, lourd et tass, bourr} {en: (animal, man, thing) that is fur) un capr; edlu-aestu fridzets-lu shi ciuplits-lu (expr: short, heavy, squat and full} mcats-l, arucutits-lutu grglan) ciuplit (cu-plt) adg ciupurtescu (cu-pur-ts-cu) vb IV ciupurtii (cu-pur-t), ciuplit (cu-pl-t), ciuplits (cu-plts), ciupliti/ciuplite (cuciupurteam (cu-pur-tm), ciupurtit (cu-pur-t-t), ciupurtipl-ti) tsi easti zmuticat cu apitrusirea (plciutarea, ri/ciupurtire (cu-pur-t-ri) dau di tsiva (ahulescu, puspustrindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; tsi easti cu urmi pi trup tescu, agudescu, etc.) lishor di mizi s-aducheashti; aricescu, di agudirea tsi sh-u featsi; zmuticat, zmurticat, zdruminat, arcescu, cimshescu (cimcescu, cndu easti zborlu di sfurli i stulcinat, stultsinat, plciutat, chisat, etc. {ro: stlcit, zdrobit} usitsi tu-agiocurli di njits) {ro: atinge uor} {fr: toucher l{fr: contussionn, aplati, cras} {en: crushed, flattened, grement} {en: touch lightly} ex: gugoshlu shuir shi mash u bruised} ciupliri/ciuplire (cu-pl-ri) sf ciupliri (cu-plr) ciupurteashti (u-agudeashti lishor) ciupurtit (cu-pur-tt) atsea tsi s-fatsi cndu cariva ciupleashti tsiva; zmuticari, adg ciupurtit (cu-pur-t-t), ciupurtits (cu-pur-tts), ciupurtizmurticari, zdruminari, stulcinari, stultsinari, plciutari, ti/ciupurtite (cu-pur-t-ti) tsi easti agudit (ahulit, pusputit, chisari, etc. {ro: aciunea de a stlci, de a zdrobi; stlcire, etc.) lishor; aricit, arcit, cimshit, cimcit {ro: atins uor} {fr: zdrobire} {fr: action de contussionner, daplatir, dcraser} touch lgrement} {en: touched lightly} ciupurtiri/ciu{en: action of crushing, of flattening, of bruising} niciuplit purtire (cu-pur-t-ri) sf ciupurtiri (cu-pur-tr) atsea tsi s(ni-cu-plt) adg niciuplit (ni-cu-pl-t), niciuplits (ni-cufatsi cndu cariva easti ciupurtit; ariciri, arciri, cimshiri, plts), niciupliti/niciuplite (ni-cu-pl-ti) tsi nu easti zmuticat cimciri, mtulj {ro: aciunea de a atinge uor} {fr: action de cu apitrusirea (plciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u toucher lgrement} {en: action of touching lightly} fac; tsi nu easti ciuplit (expr: om niciuplit = om di la oi, aplo, ciupurtiri/ciupurtire (cu-pur-t-ri) sf vedz tu ciupurtescu nipilichisit, badzara, tsi nu shtii cum si s-poart tu lumi) {ro: ciupurtit (cu-pur-tt) adg vedz tu ciupurtescu nestlcit, nezdrobit} {fr: qui nest pas contussionn (aplati, ciur! ciur! (cr-cr) inter vedz tu tsurtsurescu cras)} {en: who is not crushed (flattened, bruised)} ciuraci (cu-rc) sm ciuraci (cu-rc) un (tinir) tsi va si niciupliri/niciuplire (ni-cu-pl-ri) sf niciupliri (ni-cu-plr) nveats un tehni sh-lucreadz (pn sh-u nveats) cu un atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu s-ciupleashti {ro: aciunea de mastur tsi sh-cunoashti tehnea ghini; calf, clf, cirac, cireac, a stlci, de a zdrobi; stlcire, zdrobire} {fr: action de matiti, mucio {ro: cirac, ucenic} {fr: apprenti, ouvrier} {en: contussionner, daplatir, dcraser} {en: action of crushing, of apprentice} ex: shi nchisi ciuracilu (clflu) atsel cireac (ciflattening, of bruising} ciuplitur (cu-pli-t-r) sf ciuplituri rec) sm cireats (ci-rets) (un cu ciuraci) cirac (ci-rc) (cu-pli-tur) atsea tsi fatsi omlu cndu ciupleashti; atsea tsi- sm cirats (ci-rts) (un cu ciuraci) armni (shi urmili tsi-armn pi truplu-a omlui) dup ciupliri ciurari/ciurare (cu-r-ri) sf vedz tu tsurtsurescu {ro: stlcitur, zdrobitur} {fr: aplatissement} {en: crushing} ciurat (cu-rt) adg vedz tu tsurtsurescu ciuplicheau (cu-pli-ch-) sf ciuplichei (cu-pli-ch) ciurbagi (cur-ba-g) sm ciurbageadz (cur-ba-gedz) om cu multimi di oaminj adunats tu-un loc; aduntur di oaminj mult aveari; om mari (di frmti) dit un hoar i csb; oarfnj (di scar ma dipus) cu idyili hri; lao, lumi, alumi, ciorbagi, nicuchir, arhundu, arhondu, arhund, bugat, mbugat, dunjau, dunjai, plasi, popul, cozmu {ro: norod, lume, avut, zinghin, tsinghin {ro: om nstrit, gospodar, burghez} mulime de oameni de clas mai joas} {fr: populace, plbe, {fr: personne riche, matre de la maison, hospodar, notable de bas peuple, foule} {en: crowd, people of low social status} village, bourgeois} {en: rich person, head of a household, ciupliri/ciuplire (cu-pl-ri) sf vedz tu ciuplescu middle-class person, village notable} ciurbgioanji/ciurciuplit (cu-plt) adg vedz tu ciuplescu bgioanje (cor-b-gio-nji) sf ciurbgioanji/ciurbgioanje ciuplitani/ciuplitane (cu-pli-t-ni) sf vedz tu cioc2 (cor-b-gio-nji) muljari di ciurbagi {ro: nevast de ciuplitur (cu-pli-t-r) sf vedz tu ciuplescu ciurbagi} {fr: femme dun ciurbagi} {en: wife of a ciupoc (cu-pc) sn vedz tu cipoc ciurbagi} ex: ciurbgioanja (muljarea-a ciurbagilui) ari ciupor (cu-pr) sn ciupoari/ciupoare (cu-po-ri) 1: nod njic tsintsi feati ciorbagi (cor-ba-g) sm ciorbageadz (cor-bash-arucutos dit un lemnu (scndur, grend, etc.) tsi-aspuni gedz) (un cu ciurbagi) ciorbagilchi (cor-ba-giloclu di-iu avea nchisit s-creasc un-alumachi dit truplu-a lch) scara analt (peturlu) di oaminj avuts dit un crat (di arburilui; nod di arburi, aroz, cluj, jongu; 2: schin tsi s-afl pi chibari, cu averi mri, casi, locuri, etc. clirunumsiti di la tat la ponj; 3: par sumigos (chipitos, ntsplicos); 4: trup di arburi hilj) dit cari s-aleg multi ori oaminjlji mri (cpiili) dit hoar i uscat dit cari cdzur chipita shi tuti-alumchili (di uscati tsi s- csb; arhundilji, arhundilichi {ro: burghezie, boierime} {fr: avea fapt) {ro: nod de arbore; spin; eap; trunchi de arbore bourgeoisie, seigneurie} {en: middle-class} uscat i fr crengi} {fr: noeud darbre; piquant; pal; chicot} ciurbgioanji/ciurbgioanje (cur-b-gio-nji) sf vedz tu {en: tree knot; prickle; stake; part of a dry tree trunk still ciurbagi standing up} ex: mi ntspai di un ciupor (schin); gortsul aestu ciurciuve (cur-cu-v) sm vedz tu circive ari ciupoari (schinj) ciurciuvei/ciurciuvee (cur-cu-v-i) sf vedz tu circive ciuprachi (cu-pr-chi) sf ciuprchi (cu-prch) ma multi ciurec (cu-rc) sn vedz tu cirec turlii di hlts njits cu cari s-acats perlu di caplu-a muljerlor ciuredz (cu-rdz) vb I vedz tu tsurtsurescu (multi ori di-asimi), la gushi ta s-l tsn stranjlu actsat, ic tuciurigat (cu-ri-gt) adg ciurigat (cu-ri-g-t), ciurigats (custranji tra si s ncljid, etc.; ciuprec, ceaprachi, ciprachi, ri-gts), ciurigati/ciurigate (cu-ri-g-ti) cu truplu shi

318

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

cicioarli shutsti shi strmbi; shutst, arushutst, strmbu, a (se) strica; degenerare, putrezire, stricare} {fr: action de sctin, slut {ro: sucit} {fr: tordu, tors, tortueux} {en: dgnrer, de pourrir, de gter} {en: action of degenerating, crooked, tortuous} ex: imn ciurigat (strmb, cu cicioarli of rotting, of spoiling} strmbi); ciurigatlu (strmbul, slutlu) atsel ciuruclichi/ciurucliche (cu-ru-cl-chi) sf vedz tu ciuruchi ciurla (cur-la) invar partea-a vshcljelui tsi easti niheam ca ciurunjid (cu-ru-nj-d) sf vedz tu chirmid cufchi shi s-aspuni ca un guv; ciurl, lachi, alachi; (expr: mi- ciurunjidh (cu-ru-nj-dh) sf ciurunjidz (cu-ru-njdz) un adrai ciurla = mi mbitai multu, mi ciucutii, mi-afumai, etc.; cu ciurunjid mi-adrai dzad (cndil, cucut, crup, hrup, curpit, stingli, ciurutipsescu (cu-ru-tip-ss-cu) vb IV vedz tu ciuruchi trac, etc.)) {ro: bei, partea gunoas a osului} {fr: carne, ciurutipsiri/ciurutipsire (cu-ru-tip-s-ri) sf vedz tu ciuruchi cot de losselet qui est creux} {en: the hollow part of the ciurutipsit (cu-ru-tip-st) adg vedz tu ciuruchi knuckle bone} ex: tsi aledz: ciurla i cazaca?; s-adr ciurla shi ciush1 (csh!) inter vedz tu ush cazaca (expr: easti mbitat multu); biur di s-adrar tuts ciurla ciush2 (csh!) inter zbor cu cari dztsem a njitslor tra si sh(expr: s mbitar ghini, s-featsir dzad) ciurl (cur-l) sf fac apa (si s-chishi) {ro: vorba cu care se spune copiilor mici ciurli/ciurle (cur-li) (un cu ciurla) s fac pipi} {fr: parole qui signifie faire pipi dans le ciurl (cur-l) sf vedz tu ciurla language de petits enfants; uruner} {en: word by which one ciurleai (cur-le) sm vedz tu ciuciuljan tells little children to piss; urinate, piss, pee} ex: f ciush! ciurligan (cur-li-gn) adg ciurligan (cur-li-g-n), ciurliganj (chishi-ti!) ciushi/ciushe (c-shi) sm ciushanj (c-shanj) (cur-li-gnj), ciurligani/ciurligane (cur-li-g-ni) tsi ari ciic sf ciushi/ciushe (c-shi) oal iu s-chishi njitsli noaptea; cioari lundz; ciorligan {ro: lungan, cu picioarele lungi} {fr: (expr: ciushi ning vatr = cacavatr, om tsi easti multu grand efflanqu, qui a des longues jambes} {en: lanky, with linvos, tsi nu s-min di ning vatr) {ro: piolcea} {fr: long legs} ex: eara analt, ciurligan (cu cicioarli lundz) pisseur des enfants pour la nuit} {en: pot for the children to ciorligan (cor-li-gn) adg ciorligan (cor-li-g-n), ciorlipiss in at night} ganj (cor-li-gnj), ciorligani/ciorligane (cor-li-g-ni) (un ciushc (csh-c) sf ciushti/ciushte (csh-ti) soi di piperchi cu ciurligan) ex: eara ficior ciorligan (cu cicioarli lundz) lung shi suptsri cari, multi ori, ardi tu mcari ca piperlu; ciurlu-pp (cr-lu-p-p) sm vedz tu preftu1 pipiryeau, paparic, pipirits, shushc {ro: ardei lung i de ciurnjidar (ciur-nji-dr) sm vedz tu chirmid multe ori iute} {fr: une sorte de poivron long} {en: variety of ciurnjid (cur-nj-d) sf vedz tu chirmid pepper, long, many times hot} shushc1 (shsh-c) sf ciurnjidrii (ciur-nji-d-r-i) sf vedz tu chirmid shushchi (shsh-chi) (un cu ciushc) ciurnjidhar (ciur-nji-dhr) sm ciurnjidhari (ciur-nji-dr) un ciushciu (csh-cu) invar vedz tu cisci cu ciurnjidar ciushi/ciushe (c-shi) sm vedz tu ciush2 ciurnjidh (cur-nj-dh) sf ciurnjidz (cur-njdz) un cu ciushtu (csh-tu) invar vedz tu cisci ciurnjid ciushuescu (cu-shu-s-cu) (mi) vb IV vedz tu cicrdisescu ciurnjidhrii (ciur-nji-dh-r-i) sf ciurnjidhrii (ciur-nji-dh-r) ciushuiri/ciushuire (cu-shu--ri) sf vedz tu cicrdisescu un cu ciurnjidrii ciushuit (cu-shu-t) adg vedz tu cicrdisescu ciurtuescu (cur-tu-s-cu) (mi) vb IV vedz tu cirtusescu ciut (ct) adg vedz tu shut1 ciurtuiri/ciurtuire (cur-tu--ri) sf vedz tu cirtusescu ciutalj (cu-tlj) sn vedz tu citalji ciurtuit (cur-tu-t) adg vedz tu cirtusescu ciutr1 (c-tr) ciutri/ciutre (c-tri) un soi di lingur mari ciuruc (cu-rc) adg vedz tu ciuruchi (ca-atsea cu cari s-bag supa i ciurblu tu pheati la meas) cu ciuruchi/ciuruche (cu-r-chi) sf ciuruchi (cu-rch) catastacari picurarlji lja apa dit gleat tra s-u bea; ciutur {ro: cu, sea tu cari s-afl un lucru tsi ari putridzt (ari aludzt, s-ari un fel de polonic cu care ciobanii ia ap din gleat s bea} aspart, etc.); lugurii tsi easti putrid (aspart, aludzt, etc.); {fr: espce de louche dont se servent les ptres pour puiser et ciuruclichi, putridznji, putridzmi, putriganj, gnji, trhl, boire de leau} {en: kind of ladle, that shepherds use to draw smac {ro: putreziciune, descompunere} {fr: pourriture, water from a pail to drink} ex: beau ap cu ciutra ciutur1 corruption} {en: rot, decay} ciuruclichi/ciurucliche (cu-ru(c-tu-r) sf ciuturi/ciuture (c-tu-ri) (un cu ciutr1) cl-chi) sf ciuruclichi (cu-ru-clch) lugurii (carni, lemnu, ciutr2 (c-tr) sf vedz tu ciutur2 cheali, etc.) tsi s-ari aspart (ari putridzt, ari ciurutipsit, ciutur1 (c-tu-r) sf vedz tu ciutr1 etc.); ciuruchi, putridznji, putriganj, gnji, smac {ro: putreciutur2 (c-tu-r) sf ciuturi/ciuture (c-tu-ri) vas di lemnu i gai, materie descompus} {fr: pourriture, matire dcompomital cu cari s-poart (tu cari s-tsni) ap, lapti, etc.; ciutr, se} {en: rot, decay} ex: ma s-la perlji, ciuruclichea (chealea ciotr, gleat, urn, cuv, cufin, curoi; (fig: 1: ciutur = cap, moart, perlji tsi cad) s-cur ciuruc (cu-rc) adg ciuruc crfet, carafet, curcubet, etc.; expr: 2: cu ciutura goal = (cu-r-c), ciuruts (cu-rts), adg ciurutsi/ciurutse (cu-r-tsi) tsi nu-ari minti n cap; 3: nu-ari melj tu ciutur = nu giudic tsi easti putrid (aspartu, aludzt, etc.); shupliv, putrid, putri- ghini, nu mindueashti cum lipseashti) {ro: ciutur, gleat} dzt {ro: putred, stricat, descompus} {fr: pourri, dcompos} {fr: seau} {en: pail, bucket} ex: atselj cu ciuturli goali (expr: {en: rotten, decayed, decomposed} ciurutipsescu (cu-ruatselj tsi-s fr minti n cap); nu-au melj tru ciutur (expr: nu tip-ss-cu) vb IV ciurutipsii (cu-ru-tip-s), ciurutipseam (cugiudic ghini, suntu glari) ciutr2 (c-tr) sf ciutri/ciutre ru-tip-sem), ciurutipsit (cu-ru-tip-s-t), ciurutipsiri/ciu(c-tri) (un cu ciutur2) ciotr (ci-tr) sf ciotri/ciotre rutipsire (cu-ru-tip-s-ri) cher un parti (i tuti) hrli tsi am (ci-tri) (un cu ciutur2) (putearea, mintea, etc.), di itia-a aushaticlui, (di itia-a atsilor tsi ciuvanj (cu-vnj) sn ciuvanji/ciuvanje (cu-v-nji) (cumat ptsi tu ban, etc.); mi nvicljedz sh-mi-aspargu cu anlji tsi di) oal aspart; glastr (gvnos, ljastr, ghiveci) tu cari strec; mi-aspargu, putridzscu, etc. {ro: degenera, putrezi, (se) crescu lilici n cas; oala di noapti (tu cari omlu poati si sh-fac strica} {fr: dgnrer, pourrir, gter} {en: degenerate, rot, apa noaptea); hrup; (fig: ciuvanji = cciul tsi sh-u-adutsi cuspoil} ex: ciurutipsi (s-asparsi) lumea, ciurutipsir (s-asparsir) un oal (multi ori purtati di prefts; cmilafi, cmlafchi, sh-prvdzli ciurutipsit (cu-ru-tip-st) adg ciurutipsit (cu- cmblafi) {ro: oal (spart); ghiveci (de flori); ucal} {fr: pot ru-tip-s-t), ciurutipsits (cu-ru-tip-sts), ciurutipsiti/ciurutip fleurs, pot de chambre; tesson} {en: vase of flowers; site (cu-ru-tip-s-ti) tsi ari chirut hrli tsi ari di itia-a atsilor chamber pot; potsherd} ex: sh-ciuvanjlu (oala-aspart) sh-fatsi ptsti (a chirolui tri treatsi, etc.); tsi s-ari nvicljat i aspart cu pez di sut (oala fr mnush); avem ahtri ciuvanji (oalianjlji tsi tricur; ciuruc {ro: degenerat, putrezit, stricat} {fr: asparti) biricheti; am multi ciuvanji (glastri) la firid; niscnts dgnr, pourri, gt} {en: degenerated, rotten, spoiled} cu ciuvanji li (fig: capeli li ca oali; cmilhi) n cap; tsciurutipsiri/ciurutipsire (cu-ru-tip-s-ri) sf ciurutipsiri (cu-rucdzu tu ciuvanj (?) tip-sr) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva ciurutipseashti; aspr- ciuvre (cu-vr) sm vedz tu civrei dzeari, putridzri {ro: aciunea de a degenera, de a putrezi, de civii/civie (ci-v-i) sf civii (ci-v) penur, ma multu di lemnu

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

319

cu cari si ncrfusescu lucri; tsivii, penur, perun, peron, scrminat (trapt); (expr: u fac clndu lna = u trag lna, u pendur, cunj {ro: cui} {fr: clou} {en: nail} tsivii/tsivie (tsiscarmin ghini cu mna) {ro: grmad de ln bine v-i) sf tsivii (tsi-v) (un cu civii) scrmnat} {fr: tas de laine bien carde avec les mains} {en: civitlii/civitlie sf (ci-vit-l-i) sf civitlii (ci-vit-l) hrom pile of hand carded wool} ex: na lna-aest, s-u fats clndu (salbastr-vinit (niheam ma ncljis) tsi sh-u-adutsi cu-atsea u scarminj ghini cu mna) clndzu (cln-dzu) sn clndzuri dat di lulachi; lulachi, nalbastru, albastru, vinit, njirlu, (cln-dzur) (un cu clndu) ex: clndzul albu, laiu-s-fatsi, nirugalaz, galan {ro: albastru indigo} {fr: couleur bleu fonc} lailu, albu {en: a blue dark color as that from the indigo plant} ex: nsus, clndzu (cln-dzu) sn vedz tu clndu ugeaclu eara dat cu civitlii (buisit njirlu, cu lulachi) clpitoari/clpitoare (cl-pi-to-ri) sf vedz tu cripitor civrei/civree (ci-vr-i) sf civrei (ci-vr) cumat di pndz tsi clrnet (clr-n-t) sf clrneti/clrnete (clr-n-ti) shi clrnets s-tsni nduplicat tu gepi (di brbats) i tu ceant (di muljeri) (clr-nts) hlati muzical (di-arad adrat di lemnu), tsi shsh-cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa ic sh-sufl narea, etc.; u-adutsi cu-un sulin lrdzit multu la un capit, cu guvi ciuvre, distimeli, destemeli, destemeali, tistimeli, testemeli, dealungului, tsi s-astup i s-alas distupati cndu omlu sufl tu mndil, shimii, shamii, peatic{ro: batist brodat} {fr: sulin tra si scoat bots muzicali; grnet {ro: clarinet} {fr: mouchoir fin brod} {en: embroidered hankerchief} ciuvre clarinette} {en: clarinet} grnet (gr-n-t) sf (cu-vr) sm ciuvredz (cu-vrdz) (un cu civrei) grneti/grnete (gr-n-ti) shi grnets (gr-nts) (un cu civrimi/civrime (ci-vr-mi) sf civrinj (ci-vrnj) carni fript pri clrnet) ex: shtii s-cnt cu (s-bat) grneta grnetgi (grjar (pri pir, pri foc, pri sul); friptur, friptalj, psito {ro: ne-t-g) sm grnetgeadz (gr-ne-t-gdz) omlu tsi cnt friptur} {fr: rti} {en: roast, grill} (bati) grneta {ro: clarinetist} {fr: qui joue de la clarinette} cizm (cz-m) sf cizmi/cizme (cz-mi) pputs cu gusha {en: clarinet player} multu lung (tsi poati s-agiung pn la dzinuclji sh-ctivr- clrsescu (clr-ss-cu) vb IV clrsii (clr-s), clrseam (clroar sh-ma nsus) purtat di-arad cndu nafoar ari mult ap, sem), clrsit (clr-s-t), clrsiri/clrsire (clr-s-ri) talj lschi i neau; cijm, podim, pudimat, pudumat, gmashi, alumchi di la un pom, i di la un arburi (tra s-lu fac lemnul scorn, shtifl, etc.; (expr: fur cu cizmi = fur veclju tsi ari bfr noduri, s-lu fac s-creasc ma mushat, ma sntos, s-lu fac nat ca fur mults anj, cari sh-cunoashti ghini lucrul c lu-ari tra s-da yimishi ma mri, ma multi, etc.); cur un ayit di alufapt multu chiro) {ro: cizm} {fr: botte} {en: boot} ex: yini mchili di cari nu-ari ananghi; cldipsescu {ro: tia ramurile cval sh-cu cizmi (pudimati, gmashi) tu cicior; purta cizmi- unui arbore; elaga} {fr: laguer, monder} {en: prune (tree), aroshi cijm (cj-m) sf cijmi/cijme (cj-mi) (un cu cizlop (branches)} clrsit (clr-st) adg clrsit (clr-s-t), m) ex: ari-acas n preaclji di cijmi (pudimati); bgats-v clrsits (clr-sts), clrsiti/clrsite (clr-s-ti) (pom, arburi, cijmili ayit) a curi lji s-ari tljat alumchi; (alumachi) tsi fu tljat clap1 (cl-p) sf clapi/clape (cl-pi) hlati tsi ncljidi tsiva; dit un pom (arburi, ayit); cldipsit {ro: ramur tiat dintrvearg di lemnu (metal) tsi easti bgat npoea-a ushiljei tra s- un arbore; elagat} {fr: (branche, arbre) lagu, mond} {en: u tsn ncljis shi s-nu poat s-hib dishcljis di nafoar; sin- pruned (tree or branch), lopped (branches)} ex: ayinea easti gir gros shi vrtos cu cari s-leag cicioarli i mnjli a sclayilor clrsit clrsiri/clrsire (clr-s-ri) sf clrsiri (clr-sr) tra s-nu-ascap shi s-fug; ctlahtu, lostru, mandal, dzangr, atsea tsi s-fatsi cndu un pom easti clrsit; cldipsiri {ro: sirtu, brang, singiri, etc.; cljap; (fig: clap = tirtipi cu cari aciunea de a tia ramurile unui arbore; de a elaga; elagare} cftm s-lu-ardem pri cariva) {ro: ncuietoare, tij metalic, {fr: action dlaguer, dmonder} {en: action of pruning zvor, ctue, curs} {fr: tringle; loquet; sabot; menottes; (tree), of lopping (branches)} clsturi (cls-tur) sf pl pige} {en: latch, bolt, handcuffs} ex: un dzeadit da tu clap lumchi clrsiti (tljati) dit arburi {ro: ramuri elagate} {fr: (lostru), usha crtsneashti, s-dishcljidi; doi lai gionj, spindzu- branches lagues} {en: pruned branches} cldipsescu (clradz di clapi (brndz); s-cad tu clapa (fig: latslu, bata, princa, dhip-ss-cu) vb IV cldipsii (cl-dhip-s), cldipseam (clcpanea) a noastr cljap (cl-p) sf cljapi/cljape (cl-pi) dhip-sem), cldipsit (cl-dhip-s-t), cldipsiri/cldipsire (un cu clap1) ex: macarim si-ts badz cljap (ncljitoari, sin(cl-dhip-s-ri) (un cu clrsescu) cldipsit (cl-dhip-st) giri) di gushi adg cldipsit (cl-dhip-s-t), cldipsits (cl-dhip-sts), clap2 (cl-p) sf clapi/clape (cl-pi) tserclju di lemnu cu cldipsiti/cldipsite (cl-dhip-s-ti) (un cu clrsit) cldipmplititur tu mesi cu cari (bgati tu cicioari) omlu poat ssiri/cldipsire (cl-dhip-s-ri) sf cldipsiri (cl-dhip-sr) (un imn pri neau fr si s-afund {ro: cercuri de lemn de mers cu clrsiri) cldiftir (cl-dhif-tr) sn cldiftiri/cldiftire (clpe zpad} {fr: lacets attachs aux pieds et laide desquels dhif-t-ri) hlati tr tljari alumchi di ponj; ctsut cu chipita on vite lenfoncement dans la neige} {en: a sort of ncusurat cu cari s-talji alumchi di-ayit sh-di ponj; clcadz snowshoes} {ro: cosor} {fr: serpe, serpette} {en: pruning knife} clar (cl-r) sf clari/clare (cl-ri) lemnu lungu shi suptsri; clrsiri/clrsire (clr-s-ri) sf vedz tu clrsescu prjin, vearg, calr, vig, vig, ciun, clemb, pulean, purtec, clrsit (clr-st) adg vedz tu clrsescu lur, shcop, tembl, etc.; (expr: ts dau n clar = ts dau n clsturi (cls-tur) sf pl vedz tu clrsescu bteari bun, ts dau un shcop) {ro: prjin} {fr: gaule, cltescu (cl-ts-cu) (mi) vb IV cltii (cl-t), clteam (clperche} {en: thin pole, stick} ex: tsi clar (bteari, shcop) tstem), cltit (cl-t-t), cltiri/cltire (cl-t-ri) trec prit ap lipseashti! curat (limpidi), stranji (vasi), di-arad, dup tsi fur ninti lati clatin (cl-tin) (mi) vb I vedz tu cltin cu spuni; aspel lishor cu ap stranji i vasi; nj-aspel gura (cu cldhiftir (cl-dhif-tr) sn cldhiftiri/cldhiftire (cl-dhif-t-ri) ap); clucutescu, culcutescu {ro: clti (vase, haine, gura, etc.} cldhipsescu (cl-dhip-ss-cu) vb IV cldhipsii (cl-dhip-s), {fr: rincer (linge, bouche, etc.)} {en: rince (clothes), gargle cldhipseam (cl-dhip-sem), cldhipsit (cl-dhip-s-t), (mouth)} ex: cltea-li tu (treatsi-li prit) ap aratsi cltit (clcldhipsiri/cldhipsire (cl-dhip-s-ri) un cu cldipsescu tt) adg cltit (cl-t-t), cltits (cl-tts), cltiti/cltite (cl-tcldhipsiri/cldhipsire (cl-dhip-s-ri) sf cldhipsiri (cl-dhipti) tsi easti tricut prit ap curat (stranji i vasi cari, di-arad, sr) un cu cldipsiri fur ninti lati cu spuni); clucutit, culcutit {ro: cltit (vase, cldhipsit (cl-dhip-st) adg cldhipsit (cl-dhip-s-t), haine, gura, etc.} {fr: rinc (linge, bouche, etc.)} {en: rinced cldhipsits (cl-dhip-sts), cldhipsiti/cldhipsite (cl-dhip-s- (clothes), gargled (mouth)} cltiri/cltire (cl-t-ri) sf cltiri ti) un cu cldipsit (cl-tr) atsea tsi s-fatsi cndu s-cltescu vasi i stranji {ro: cldiftir (cl-dhif-tr) sn vedz tu clrsescu aciunea de a clti (vase, haine, gura, etc.); cltire} {fr: action cldipsescu (cl-dhip-ss-cu) vb IV vedz tu clrsescu de rincer (linge, bouche, etc.)} {en: action of rincing (clothes), cldipsiri/cldipsire (cl-dhip-s-ri) sf vedz tu clrsescu of gargling (mouth)} cldipsit (cl-dhip-st) adg vedz tu clrsescu cltin (cl-tn) (mi) vb I cltinai (cl-ti-n), cltinam (cl-ticlndu (cln-du) sn clnduri (cln-dur) stog di ln ghini nm), cltinat (cl-ti-n-t), cltinari/cltinare (cl-ti-n-ri)

320

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

mi min dipriun di-un parti sh-di-alant; fac tsiva si s-min clemb (clm-b) sf clembi/clembe (clm-bi) lemnu lungu ninti-npoi tut chirolu, cu pindzeari shi trdzeari; lu-ascutur un shi suptsri; prjin, vearg, calr, clar, vig, vig, ciun, pupom tra s-lji cad poamili; min, njishcu, ascutur {ro: (se) cllean, purtec, lur, shcop, tembl, etc. {ro: prjin} {fr: gaule, tina} {fr: remuer, secouer} {en: stir, move, shake} ex: nitsi perche} {en: thin pole, stick} ex: unlu di nsh avea truplu ct frndza nu s-cltin (nu s-min); cltin (min, ascutur) ca- clemba (prjina, shcoplu) climbuci (clim-bc) sn climbuplu, cndu vidzu tsi s-fatsi clatin (cl-tin) (mi) vb I cltinai ci/climbuce (clim-b-ci) njic alumachi di arburi; alumachi (cl-ti-n), cltinam (cl-ti-nm), cltinat (cl-ti-n-t), cl- cari creashti dit ardtsin sh-poati s-fac ma npoi un arburi tinari/cltinare (cl-ti-n-ri) (un cu cltin) ex: s-clatin shi-lj ahoryea; cljeci, lumchits, aluneau, drmtseau, surtseau, yini s-cad di mprostu cltinat (cl-ti-nt) adg cltinat fidani, vlstar, lstari, etc. {ro: rmurea} {fr: petit rameau; (cl-ti-n-t), cltinats (cl-ti-nts), cltinati/cltinate (cl-tirejeton} {en: little branch} ex: bg nishti climbuci (drmn-ti) tsi s-ari minat ninti-npoi; minat, njishcat ascuturat tseali) tu foc cljeci (cljc) sn cljeciuri (clj-cur) (un {ro: cltinat} {fr: remu, secou} {en: stirred, moved, shaken} cu climbuci) cltinari/cltinare (cl-ti-n-ri) sf cltinri (cl-ti-nr) clen (cln) sm clenj (clnj) pescu di ap dultsi (balt) cu atsea tsi s-fatsi cndu tsiva s-cltin (s-clatin) {ro: aciunea trup gros acupirit cu soldz mri {ro: clean} {fr: meunier, de a (se) cltina} {fr action de: de remuer, de secouer} {en: chevenne} {en: chub (fish)} action of stirring, of moving, of shaking} cleatin (cle-tin) clendz (cln-dz) sf clendzi/clendze (cln-dzi) un soi di (mi) vb I clitinai (cli-ti-n), clitinam (cli-ti-nm), clitinat pputs fapti di ptunji di lemnu cu-un curau pisupr (cli-ti-n-t), clitinari/clitinare (cli-ti-n-ri) (un cu cltin) (actsat di dauli prtsi cu pinurici) sum cari treatsi ciciorlu clitinat (cli-ti-nt) adg clitinat (cli-ti-n-t), clitinats (cli-ti(cu cari s-imn tu ubor tra s-nu s ncarc ciciorlu di lschi); nts), clitinati/clitinate (cli-ti-n-ti) (un cu cltinat) naloni, nalni, naluni, nalin, ptichi {ro: ctlige, tlpige, clitinari/clitinare (cli-ti-n-ri) sf clitinri (cli-ti-nr) (un cu sandal de lemn} {fr: socques en bois, sabots decouverts} {en: cltinari) wooden sandals; open clogs} cltinari/cltinare (cl-ti-n-ri) sf vedz tu cltin clici (clc) sn clici/clice (cl-ci) cumat di lemnu i di her cari cltinat (cl-ti-nt) adg vedz tu cltin s-adavg la caplu di nsus a crliglui cu cari picurarlu acats cltiri/cltire (cl-t-ri) sf vedz tu cltescu ciciorlu-a oailjei s-u trag ctr el; crliban, cngichi, cljoag cltit (cl-tt) adg vedz tu cltescu {ro: un fel de ca aromneasc} {fr: sorte de houlette clts! (clts) inter zbor tsi va s-aspun cum s-avdi un shuirat aroumaine} {en: kind of Aromanian shepherds crook} shcurtu i un aguditur lishoar {ro: interjecie care imit un clidhusi/clidhuse (cli-dh-si) sf clidhusi (cli-dh-si) un cu uerat scurt ori o lovitur uoar} {fr: interjection imitant un clidusi court sifflement ou le bruit dune lgre atteinte} {en: word clidupinac (cli-dhu-p-nac) sn vedz tu pidupinac imitating the sound of a short whistle or a light stroke} ex: lu clidusi/cliduse (cli-dh-si) sf clidusi (cli-dh-si) loclu iu sntspa shi gumarlu: clts! clts! adun doau oasi dit truplu-a omlui; ligtura tsi s-fatsi namisa cleaci (clec) sm vedz tu cleashti di doau oasi a truplui; prinod, ncljitur, lats, alats {ro: cleashti/cleashte (clesh-ti) sf (shi sn) cleshti (clsh-ti) hlati ncheietur, articulaie} {fr: articulation, jointure} {en: cu dau bratsi fapti ca s-acats (s-lu toarn, s-lu trag, s-lu articulation, joint} scoat nafoar, etc.) un lucru (ca bunoar un penur, jarlu climat (cl-ma-t) sf vedz tu clim2 dit foc, dintili dit gur, etc.); cljashti, cleaci, tsimbistr, clim1 (cl-m) sf pl(?) hv, hvai, avai, air, aer, er, hv, tsimbid, tnali, dnalji, mashi, mshe; (expr: 1: cleashtili a vimtu {ro: climat} {fr: climat, air} {en: climate, air} cavrului, a crvidljei = protili dau bratsi mri a cavrului tsi clim2 (cl-m) sf climati/climate (cl-ma-ti) planta tsi fatsi s-tindu ctr ninti shi sh-u-aduc cu-un cleashti; 2: canda-i au; climat, ayit, yit, yiti, ghit, luzinc {ro: vi de vie} {fr: scot zboarli din gur cu cleashtili = mi ngrec multu tra s (cep de vigne, sarment} {en: vine} climat (cl-ma-t) sf zburasc, lj bag mult zori tra s scoat un zbor din gur) {ro: climati/climate (cl-ma-ti) (un cu clim2) (bgats oar c clete} {fr: tenailles, davier, tire-clous} {en: tongs singularlu climat yini di la pluralu climati, a singularlui (blacksmith), pincers (for drawing nails), forceps} ex: acats-u bun clim) climtsid (cli-m-ts-d) sf climtsidi/clicu cleashtili; cu cleashtea nu-lj scuteai zbor din gur ( expr: cu mtside (cli-m-ts-di) ayit uscat {ro: vi de vie uscat} tut ngricarea tsi-lj ftseai, nu puteai s-lu fats ca s zburasc) {fr: sarment de vigne sch} {en: dead vine} cljashti/cljashte (cljsh-ti) (sf shi sn) cljeshti (cljsh-ti) shi clim3 (cl-m) sf vedz tu climtryeau cljeshts (cljsh-ts) (un cu cleashti) ex: cljashtili a climtryeau (cli-m-tr-y-) sf climtryei (cli-m-trcrvidljei (expr: bratsli mri di ninti a crvidljei) ye) un soi di brats suptsri, moali sh-multu lungu, tsi easi cleaci (clec) sm pl(?) (un cu cleashti) nclishtedz dit un plant (ca, bunoar, ayita di-ayinji), cu cari planta s(nclish-tdz) (mi) vb I nclishtai (nclish-t), nclishtam acats i s ngrlim di alti planti i lucri (ca pari, sturi, drmi, (nclish-tm), nclishtat (nclish-t-t), nclishtari/nclishtare bunoar) tra si sta mproast; plant tsi sta mproast actsat (nclish-t-ri) acats cu cleashtili; acats un lucru sh-lu tsn cu curpani di alti planti i lucri; lucrul pri cari s-ari asclnat stres sh-cu mult puteari; (expr: nclishtedz gura = tsn gura (actsat, anvrligat) un plant cu curpani; clivtreau, ncljis sh-nu-alas vrnu s-nj-u dishcljid) {ro: ncleta} {fr: clim, curpan, curpin, scrupen {ro: curpen, bolt de vi} {fr: serrer fortement} {en: clench} ex: nclisht gura shi nu vru ssarment, treille} {en: tendril, climbing vine, vine arbour} bea yitria nclishtat (nclish-tt) adg nclishtat (nclish-t-t), clivtreau (cli-v-t-re-) sf clivtrei (cli-v-t-r) nclishtats (nclish-tts), nclishtati/nclishtate (nclish-t-ti) tsi (un cu climtryeau) ex: csili anvrligati di clvtrei easti stres (ca) di-un cleashti {ro: ncletat} {fr: serr asclntoari clim3 (cl-m) sf climati/climate (cl-ma-ti) fortement} {en: clenched} ex: cu gura nclishtat (expr: ncljis (un cu climtryeau) vrtos) nclishtari/nclishtare (nclish-t-ri) sf nclishtri climtsid (cli-m-ts-d) sf vedz tu clim2 (nclish-tr) atsea tsi s-fatsi cndu s nclishteadz tsiva {ro: climtsidh (cli-m-ts-dh) sf climtsidhi/climtsidhe (cli-maciunea de a ncleta; ncletare} {fr: action de serrer ts-dhi) un cu climtsid fortement} {en: action of clenching} climbuci (clim-bc) sn vedz tu clemb cleatin (cle-tin) (mi) vb I vedz tu cltin clinc (cln-c) sf clintsi/clintse (cln-tsi) loc ahndos namisa cleci (clc) sn cleciuri (cl-cur) njic umfltur pi truplu-a di dau dzenj i munts tu cari s-afl multi ori ap (un aru) tsi ponjlor (erburlor, lilicilor, etc.) di iu va s-creasc ma npoi cur; avlachi multu mari tsi dipuni tu-un parti ctr nghios; frndzi ic lludz; bubuchi, tsipur {ro: mugur} {fr: bourgeon} vali, trap {ro: vale} {fr: valle} {en: valley} {en: bud} clir1 (clr) sm fr pl cali (mitoad, trop, etc.) prit cari sclecic (clc-c) sf pl(?) crbuni njic {ro: crbune mic} {fr: aleadzi, cum s-tihiseashti, un om dit un ceat mari di oaminj; petit charbon} {en: small coal piece} lot, lot, lahno, lhm, scurtits, shcurtits, ciop, lutrii, lotrii

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

321

{ro: lot, soart} {fr: lot, (tirer au) sort} {en: (draw, cast) lots, clironom (cli-ro-nm) adg vedz tu clir4 chance, fate} ex: aruc clir (tradzi ciop, shcurtit) clironomii/clironomie (cli-ro-no-mi) sf vedz tu clir4 clir2 (clr) sm fr pl pareea-a preftslor dit un bisearic, dit clironomilji/clironomilje (cli-ro-no-m-lji) sf vedz tu clir4 un csb, dit un crat, etc.; parei di prefts; priftslji, priftami clironumsescu (cli-ro-num-ss-cu) vb IV vedz tu clir4 {ro: cler, preoime} {fr: clerg} {en: clergy} ex: clirlu (pareea clironumsiri/clironumsire (cli-ro-num-s-ri) sf vedz tu clir4 di prefts) s-adun la bisearc clironumsit (cli-ro-num-st) adg vedz tu clir4 clir3 (clr) sm vedz tu clir clirunom (cli-ru-nm) adg vedz tu clir4 clir4 (clr) sm pl(?) un di tuts-atselj oaminj tsi dipun (tsi sclirunomisescu (cli-ru-no-mi-ss-cu) vb IV vedz tu clir4 trag) dit un brbat (muljari) ca, bunoar, hilj, hilji, nipots, clirunomisiri/clirunomisire (cli-ru-no-mi-s-ri) sf vedz tu clir4 strnipots, etc. {ro: descendent} {fr: descendant} {en: descen- clirunomisit (cli-ru-no-mi-st) adg vedz tu clir4 dent} clirunumii/clirunumie (cli-ru-nu-m-i) sf clirunumii clirunumii/clirunumie (cli-ru-nu-m-i) sf vedz tu clir4 (cli-ru-nu-m) 1: hrli (cusurili, videarea, haractirlu, etc.) tsi clirunumsescu (cli-ru-num-ss-cu) vb IV vedz tu clir4 li lja cariva di la printslj shi ppnjlji a lui; adetsli armasi di clirunumsiri/clirunumsire (cli-ru-num-s-ri) sf vedz tu clir4 ppnj-strppnj; 2: lucrili (avearea) alsati cu dyeat di un clirunumsit (cli-ru-num-st) adg vedz tu clir4 om, ca dup moarti s-armn la un clir di-a lui (hilj, nipot, soi, clisar (cli-sr) sm clisari (cli-sr) omlu tsi aveaglji sh-ari etc.) ic la un oaspi, la un bisearic, etc.; avearea armas di la vrundida-a bisearicljei; eclesiaris {ro: paraclisier} {fr: un tsi moari fr dyeat ma, dup leadzi, s-dutsi la un soi di- sacristain} {en: sacristan} aproapea; clironomilji, clironomii, mirazi {ro: motenire} {fr: clis (cl-s) sf clisi/clise (cl-si) un soi di loc (tsar), galbin, succession, hritage} {en: inheritance} ex: di iuva nu-avui tsi alicheashti cndu easti ud, shi easti bun la ftsearea di oali, vrn clirunumii (mirazi); lj-armasi di la m-sa clirunumii stamni, etc.; nigljan {ro: argil} {fr: argile, glaise} {en: clay} clirunumsescu (cli-ru-num-ss-cu) vb IV clirunumsii (cli-ruclisi/clise (cl-si) sf clisi/clise (cl-si) carti di la chivernisi tsi-lj num-s), clirunumseam (cli-ru-num-sem), clirunumsit (cli- caft a unui om si s-duc, si s-prstiseasc iuva ca, bunoar, ru-num-s-t), clirunumsiri/clirunumsire (cli-ru-num-s-ri) n fatsa catilui la huchiumati, biani, etc. {ro: citaie} {fr: ljau un hari di la un printi (di la ppnj-strppnj); ljau un citation} {en: citation} ex: l vinjir clisili lucru (aveari) di la un tsi moari, cu dyeat i fr dyeat; cliro- clistir (clis-tr) sn clistiri/clistire (clis-t-ri) hlati ufilisit di numsescu, clirunomisescu {ro: moteni} {fr: hriter, yeatsr cu cari s-bag ap tu matslu gros tra s-lu fac omlu ssuccder} {en: inherit} clirunumsit (cli-ru-num-st) adg eas nafoar (s-sh fac apa-atsea groasa) cndu easti cu capsi, clirunumsit (cli-ru-num-s-t), clirunumsits (cli-ru-num-sts), cndu easti astupat; bgarea di ap tu matslu gros; clizm {ro: clirunumsiti/clirunumsite (cli-ru-num-s-ti) tsi ari aprucheat clistir, irrigator} {fr: clystre, irrigateur} {en: clyster, enema, (loat) un clirunumii di la cariva i di iuva; clironumsit, cliruirrigator} nomisit {ro: motenit} {fr: hrit, succd} {en: inherited} clitinari/clitinare (cli-ti-n-ri) sf vedz tu cltin clirunumsiri/clirunumsire (cli-ru-num-s-ri) sf clirunumsiri clitinat (cli-ti-nt) adg vedz tu cltin (cli-ru-num-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva clivtreau (cli-v-t-re-) sf vedz tu climtryeau clirunumseashti tsiva; clironumsiri, clirunomisiri {ro: aciunea clizm (clz-m) sn clizmi/clizme (clz-mi) hlati ufilisit di de a moteni; motenire} {fr: action dhriter, de succder} yeatsr cu cari s-bag ap tu matslu gros tra s-lu fac omlu s{en: action of inheriting} clirunom (cli-ru-nm) adg clirueas nafoar (s-sh fac apa-atsea groasa) cndu easti cu capsi, noam (cli-ru-no-m), clirunomi (cli-ru-nm), clirunoacndu easti astupat; bgarea di ap tu matslu gros; clistir {ro: mi/clirunoame (cli-ru-no-mi) atsel tsi clirunimseashti tsiva clism, clistir, irrigator} {fr: clystre, irrigateur} {en: clyster, (hri di la ppnj, aveari di la un tsi moari, etc.); clironom, enema, irrigator} mirashigi {ro: motenitor} {fr: hritier} {en: heir} ex: eara cljag (cljg) sn cljaguri (clj-gur) 1: luguria (tsi s-afl tu patru clirunomi clironomii/clironomie (cli-ro-no-mi) sf stumahea-a prvdzlor tiniri tsi mc sh-aroamig earba) cu clironomii (cli-ro-no-m) (un cu clirunumii) clironomicari s ncljag laptili tra si s-fac cash; piteau, zaci, arndz, lji/clironomilje (cli-ro-no-m-lji) sf clironomilj (cli-ro-nomaeau, meau; 2: cumat di sndzi actsat (ncljigat, mlj) (un cu clirunumii) clironumsescu (cli-ro-num-sspihtusit, di-arad tu vina-a omlui); (fig: 1: cljag = aveari; expr: cu) vb IV clironumsii (cli-ro-num-s), clironumseam (cli-ro2: ari (bag) cljag = ari (bag, acats) aveari, ari (bag, acats) num-sem), clironumsit (cli-ro-num-s-t), clironumsiarndz, ari (bag, acats) seu, maeau) {ro: ferment, cheag} ri/clironumsire (cli-ro-num-s-ri) (un cu clirunumsescu) {fr: prsure; caillette; caillot} {en: rennet; clot (of blood)} ex: ex: clironumsii un cas clironumsit (cli-ro-num-st) adg cashlu nu s-adar fr cljag; cumts di cljag di sndzi; cljaglu clironumsit (cli-ro-num-s-t), clironumsits (cli-ro-num-sts), (arndza) di njel i di ed va tsneari ncljeg (ncljg) (mi) vb clironumsiti/clironumsite (cli-ro-num-s-ti) (un cu cliruI ncljigai (nclji-g), ncljigam (nclji-gm), ncljigat (nclji-gnumsit) clironumsiri/clironumsire (cli-ro-num-s-ri) sf t), ncljigari/ncljigare (nclji-g-ri) fac (laptili, sndzili, etc.) clironumsiri (cli-ro-num-sr) (un cu clirunumsiri) cliros-acats cljag; bag cljag (piteau, zaci) tu lapti ta s ngroashi nom (cli-ro-nm) adg clironoam (cli-ro-no-m), clironomi shi s-lu fac cash; bag maeau tu lapti sh-lu fac mrcat; bag (cli-ro-nm), clironoami/clironoame (cli-ro-no-mi) (un cu tsiva tu ap (dzam, etc.) si s ngroashi tra si s-fac muzgoas clirunom) clirunomisescu (cli-ru-no-mi-ss-cu) vb IV (mixoas, etc.); cljeg, ancljeg, ncljeg, pihtusescu; (expr: 1: clirunomisii (cli-ru-no-mi-s), clirunomiseam (cli-ru-no-mincljeg (bag, ndoi paradz) = amintu, adun, tsn, fac (bag, acats) sem), clirunomisit (cli-ru-no-mi-s-t), clirunomisiri/clicljag, fac aveari; 2: (mi) ncljeg = (mi) nvescu (stulsescu, runomisire (cli-ru-no-mi-s-ri) (un cu clirunumsescu) ex: mushutsscu, etc.) cu stranji shi lucri mushati) {ro: nchega, clirunomisi un ayini di dzatsi sapi clirunomisit (cli-ru-nocoagula} {fr: (se) cailler, coaguler, rendre plus dense} {en: mi-st) adg clirunomisit (cli-ru-no-mi-s-t), clirunomisits curdle, coagulate, clot; to make it denser} ex: laptili ncljig (s(cli-ru-no-mi-sts), clirunomisiti/clirunomisite (cli-ru-no-miacts ic s-featsi mrcat i cash); somnul ncljag oslu (l-fatsi s-ti) (un cu clirunumsit) clirunomisiri/clirunomisire ma ndisat oslu); s ncljig (ngrushe) zaharea; mrcaturli s (cli-ru-no-mi-s-ri) sf clirunomisiri (cli-ru-no-mi-sr) (un ncljigar (s-actsar); tut eta nu va s-pot si ncljeg ndoi paradz cu clirunumsiri) ex: cndu avea ficiori, s-agiung s-hib cliru- (expr: s-fac aveari); featsi mult fumealji ma nu putu s-lji nomisit di strinj! ncljag (expr: s-lji tsn, s-lji fac s-bneadz); u ncljigar clir (cl-r) sf cliri/clire (cl-ri) soi di om aru; clir {ro: (fig: stulsir, umplur) di mushutets ncljigat (nclji-gt) adg specimen de om ru} {fr: homme mchant, mauvais sujet} ncljigat (nclji-g-t), ncljigats (nclji-gts), ncljigati/ncljigate {en: wicked man, bad type of a man} ex: lai clir (soi di om (nclji-g-ti) tsi ari actsat cljag; (fig: ncljigat = ghini nviscut aru) di om hii clir3 (clr) sn cliri/clire (cl-ri) (un cu (stulsit), cu lucri shi stranji mushati); cljigat, ancljigat, clir) ex: blstimat clir (blstimat soi di om) ti-ari fapt ncljigat, pihtusit {ro: nchegat, coagulat} {fr: caill, coagul, Dumnidz rendu plus dense, consistent} {en: curdled, coagulated, clot;

322

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

made denser} ex: mrcatlu nu-i ghini ncljigat (actsat); palati ncljid (usha, udlu, dulapea, etc.) cu cljaea; lj-bag cljaea; mash tu marmur ncljigati (fig: adrati, stulsiti); adutseam di la ncljiedz; (fig: ncljiedz = (i) stringu vrtos, ca cu cleashtili, dzni cti n preaclji di stranji ncljigati (fig: stulsiti, chindisinclishtedz mnjli, gura, etc.; (ii) l-duc un lucru pn tu bitisit; ti) tu hrisafi; grdin ncljigat (fig: stulsit mushat, mplin) di bitisescu, burescu, mburescu, axescu, asescu) {ro: ncuia, nlilici; udadzlj-atselj cu ciorgi ncljigats (fig: stulsits) ncljigacleta (minile)} {fr: fermer clef, enlacer} {en: lock, clench ri/ncljigare (nclji-g-ri) sf ncljigri (nclji-gr) atsea tsi s(hands)} ex: ncljiadz (ncljidi cu cljaea) udlu; shi ncljie (fig: fatsi cndu s ncljag tsiva; cljigari, ancljigari, ncljigari, shi ncljisht) mnjli ca di oar slab ncljei (nclje) (mi) vb clihtusiri {ro: aciunea de a nchega; nchegare} {fr: action de I ncljiai (nclji-), ncljiam (nclji-m), ncljiat (nclji--t), se cailler, de se rendre plus dense; caillement, coagulation, ncljiari/ncljiare (nclji--ri) (un cu ncljiedz) ex: shtii dugraconcrtion} {en: action of curdling (milk), of coagulating, of magilu s-li ncljai (fig: s-li bitiseasc lucrili); ncljiar trei anj clotting (blood); of making denser} ancljeg (an-cljg) (mi) (fig: featsir, ncljisir trei anj) ncljiat (nclji-t) adg ncljiat vb I ancljigai (an-clji-g), ancljigam (an-clji-gm), ancljigat (nclji--t), ncljiats (nclji-ts), ncljiati/ncljiate (nclji--ti) (an-clji-g-t), ancljigari/ancljigare (an-clji-g-ri) (un cu tsi easti ncljis cu cljaea; ncljiat {ro: ncuiat cu cheia, nclencljeg) ancljigat (an-clji-gt) adg ancljigat (an-clji-g-t), tate (minile)} {fr: ferm clef, enlac} {en: locked, clenched ancljigats (an-clji-gts), ancljigati/ancljigate (an-clji-g-ti) (hands)} ncljiari/ncljiare (nclji--ri) sf ncljieri (nclji-r) (un cu ncljigat) ex: ancljigat (stulsit, lucrat) mash tu hrishi atsea tsi s-fatsi cndu s ncljidi tsiva cu cljaea; ncljiari {ro: ancljigari/ancljigare (an-clji-g-ri) sf ancljigri (an-clji-gr) ncuia, ncleta (minile)} {fr: fermer clef, enlacer} {en: (un cu ncljigari) ncljeg (n-cljg) (mi) vb I ncljigai (nlock, clench (hands)} ncljiitoari/ncljiitoare (nclji-i-to-ri) sf clji-g), ncljigam (n-clji-gm), ncljigat (n-clji-g-t), ncljiitori (nclji-i-tr) (un cu cljai) ncljiedz (n-cljincljigari/ncljigare (n-clji-g-ri) (un cu ncljeg) ex: dz) (mi) vb I ncljiai (n-clji-), ncljiam (n-clji-m), sndzili s-ncljiga (tu scriarea-a noastr: s ncljiga) pri ncljiat (n-clji--t), ncljiari/ncljiare (n-clji--ri) (un cioariclu albu ncljigat (n-clji-gt) adg ncljigat (n-cljicu ncljiedz) ncljiat (n-clji-t) adg ncljiat (n-clji--t), g-t), ncljigats (n-clji-gts), ncljigati/ncljigate (n-cljincljiats (n-clji-ts), ncljiati/ncljiate (n-clji--ti) (un g-ti) (un cu ncljigat) ncljigari/ncljigare (n-clji-g-ri) cu ncljiat) ex: durearea canda lj-avea ncljiat gura (lj-avea sf ncljigri (n-clji-gr) (un cu ncljigari) ncljigtur bgat cljai la gur; tu scriarea-a noastr: lj-avea ncljiat) (nclji-g-t-r) sf ncljigturi (nclji-g-tr) atsea tsi-aflm ncljiari/ncljiare (n-clji--ri) sf ncljieri (n-clji-r) (un dup tsi s cljag tsiva (laptili, sndzili, siropea, etc.); cljag cu ncljiari) dishcljiedz (dish-clji-dz) (mi) vb I dishcljiai {ro: nchegtur, lichid nchegat} {fr: liquide coagul} {en: (dish-clji-), dishcljiam (dish-clji-m), dishcljiat (dish-cljicoagulated liquid, clot} ex: s-videa nica ncljigturli (cljagurli) -t), dishcljiari/dishcljiare (dish-clji--ri) dishcljid cu di sndzi cljeg (cljg) (mi) vb I cljigai (clji-g), cljigam cljaea (un ushi, cas, dulapi, un ctnar, etc.) {ro: descuia} (clji-gm), cljigat (clji-g-t), cljigari/cljigare (clji-g-ri) {fr: ouvrir avec une clef} {en: unlock} ex: casa nj-u dishcljiash (un cu ncljeg) cljigat (clji-gt) adg cljigat (clji-g-t), (n-j-u dishcljisish cu cljaea), gura nu pots s-nj-u dishcljiedz cljigats (clji-gts), cljigati/cljigate (clji-g-ti) (un cu dishcljiat (dish-clji-t) adg dishcljiat (dish-clji--t), ncljigat) cljigari/cljigare (clji-g-ri) sf cljigri (clji-gr) dishcljiats (dish-clji-ts), dishcljiati/dishcljiate (dish-clji--ti) (un cu ncljigari) cljigur (clj-gur) sn cljiguri (clj-gur) tsi easti dishcljis cu cljaea {ro: descuiat} {fr: ouvert avec une ampatrulea ud dit stumahea-a prvdzlor tsi mc shclef} {en: unlocked} dishcljiari/dishcljiare (dish-clji--ri) sf aroamig earb (ca oaea, vaca, capra, etc.) tu cari s-afl cljaglu dishcljieri (dish-clji-r) atsea tsi s-fatsi cndu s-dishcljidi {ro: a patra cavitate din stomahul rumigtoarelor n care se tsiva cu cljaea {ro: aciunea de a descuia; descuiere} {fr: gsete cheagul} {fr: la quatrime cavit de lestomac des action douvrir avec une clef} {en: action of unlocking} ruminants dans laquelle se trouve le coagullum} {en: dishcljidztoari/dishcljidztoare (dish-clji-dz-to-ri) sf fourth stomach of ruminants (where we find the coagulum} dishcljidztori (dish-clji-dz-tor (un cu cljai) ex: chirdui cljag (cljg) sn cljaguri (clj-gur) 1: lugurii (tsi si scoati dit dishcljidztoarea (cljaea) dishcljitoari/dishcljitoare (dishstumahea-a prvdzlor tsi aroamig andaua oar mcarea) cari clji-to-ri) sf dishcljitori (dish-clji-tr) (un cu cljai) fatsi laptili si s-acats shi si s-fac cash; cumat di sndzi cljap (cl-p) sf vedz tu clap1 actsat shi faptu ma gros (cari poati s-astup vinili-a omlui shi cljashti/cljashte (cljsh-ti) sf vedz tu cleashti s-lj-aduc moartea); piteau, zaci; (espr. id: acats cljag = fac cljeci (cljc) sn vedz tu clemb aveari) {ro: cheag} {fr: prsure; caillot; caillette} {en: rennet; cljeg (cljg) (mi) vb I vedz tu cljag clot} ex: cashlu nu s-adar fr cljag; cumts di cljag di cljem (cljm) (mi) vb I vedz tu acljem sndzi; cljaglu di njel i ed va tsneari; ari cljag (fig: aveari) cljici (cljc) adg (shi sm) vedz tu gljici cljai/cljae (clj-i) sf cljei (clj) hlati njic di mn (di-arad cljid (cljd) (mi) vb III shi II vedz tu ncljid di metal) cu cari s ncljiadz i s-dishcljiadz un ctinar i un cljideari/cljideare (clji-de-ri) sf vedz tu ncljid brav (di la un ushi, dulapi, etc.); cljiitoari, ncljiitoari, cljidiri/cljidire (clj-di-ri) sf vedz tu ncljid dishcljitoari, dishcljidztoari, cheai; (fig: 1: cljai = (i) brav); cljigari/cljigare (clji-g-ri) sf vedz tu cljag (ii) ctinar, catin; expr: 2: bag tu cljai = ncljid cu claea; 3: hiu cljigat (clji-gt) adg vedz tu cljag cljaea-a draclui, a chisljei = hiu multu scljinciu; 4: li dau cljigur (clj-gur) sn vedz tu cljag cljeili = mor, lji ncljid ocljilj tr totna; 5: fur cljeili di la cljiitoari/cljiitoare (clji-i-to-ri) sf vedz tu cljai bisearic = (?) fac mash lets) {ro: cheie} {fr: cl} {en: key} cljiits (clji--ts) sf vedz tu cljai ex: adu cljaea (cljiitoarea) tra s ncljiem usha; li bg tu cljai cljimari/cljimare (clji-m-ri) sf vedz tu acljem (li ncljisi cu cljaea); omlu-aestu easti cljaea-a chisljei (expr: cljimat (clji-mt) adg vedz tu acljem multu scljinciu); stres, stres, cljaea-a draclui (expr: multu di cljimbuci (cljim-bc) un soi di frapsin (trapsu), arburi mari multu scljinciu); duri fu cljaea-a draclui (expr: scljinciul a di pduri, cu frndz-aroshi {ro: specie de frasin} {fr: sorte de scljincilor); dusi, li deadi cljeili (expr: muri); furash cljeili di la frne feuilles rouges} {en: type of ash tree} bisearic (expr: eshti om aru, tsi fats mash lets) cljiits cljin1 (cljn) (mi) vb I vedz tu ncljin (clji--ts) sf cljiits (clji-ts) clai njic; cljits {ro: chei} {fr: cljin2 (cljn) sn cljini/cljine (clj-ni) mardzinea ndiplusit di la petite cl} {en: small key} cljits (clj-ts) sf cljits (cljts) un stranj (fustani, poal, vilendz, etc.); dipl, furt; (expr: 1: (un cu cljiits) ex: bg cljitsa (cljaea-atsea njica) tu cljai (fig: mi-acats cljinlu = mi-acats hulia, zalea, inatea, dzandza, turbrav, ctinar) cljiitoari/cljiitoare (clji-i-to-ri) sf cljiitori barea; mi-ariciuescu, herbu di inati, mi-acats dratslji di urea(clji-i-tr) (un cu cljai) ex: adu cljiitoarea tra s-dishcljidem clji, mi ncalic dratslji, etc.; 2: cljinlu (cljinurli) tu cari mi aflu usha cheai/cheae (ch-i) sf chei (ch) (un cu cljai) = catastasea sufliteasc tu cari mi aflu, c nj-escu cu bunili, cu ncljiedz (nclji-dz) (mi) vb I ncljiai (nclji-), ncljiam (ncljiorili, etc. cndu am s-fac un lucru) {ro: clin} {fr: pli, biais} m), ncljiat (nclji--t), ncljiari/ncljiare (nclji--ri) {en: pleat, fold} ex: cmeasha, fustanea sh-tsipunea au cljini;

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

323

purta n poal cu cljini; aoa videam arupt un per, sh-aclo culcit, cucit, cluvyisit {ro: clocit} {fr: qui est (devenu) couv} arupti cljini; nu-ts lipseashti cljin, ma ti hrzeashti mum; u- {en: (egg) sat by a hen} ex: acumprai oau cluciti (oau acts cljinlu (expr: s-ariciui, u-acts hulia, inatea); nu shtiu mputsti, asparti); s-cluci moarea (expr: s-acri, s-featsi) tu tsi cljin, tu tsi ori s-afl (expr: nu shtiu ma s-afl, i nu va s- cluciri/clucire (clu-c-ri) sf cluciri (clu-cr) atsea tsi s-fatsi afl cu bunili)cndu gljina cluceashti; culciri, cuciri, cluvyisiri ro: aciunea cljinari/cljinare (clji-n-ri) sf vedz tu ncljinde a cloci; clocire} {fr: action de couver} {en: (for hen) action cljinat (clji-nt) adg vedz tu ncljinof sitting on eggs} culcescu (cul-cs-cu) vb IV culcii (culcljinti/cljinte (cljn-ti) sm vedz tu crintic), culceam (cul-cm), culcit (cul-c-t), culciri/culcire cljis (cljs) adg vedz tu ncljid(cul-c-ri) (un cu clucescu) ex: nu-nj para eara boilj-acas cljishuts (clji-sh-ts) sf cljishuts (clji-sh-ts) ma multi shi tut dzua culcii tu ashtirnut (expr: shidzui, dzcui tu turlii di hlts njits cu cari s-acats perlu di caplu-a muljerlor; crivati) culcit (cul-ct) adg culcit (cul-c-t), culcits (culcupceau, cupits, ciuprachi, ciuprec, ceaprachi, ciprachi, cts), culciti/culcite (cul-c-ti) (un cu clucit) ex: ou culcit crfits, zav {ro: agraf} {fr: agrafe} {en: clasp, hook} ex: (aspartu, mputst) culciri/culcire (cul-c-ri) sf culciri (culncljidi-ti la cljishuts (ciuprachi)cr) (un cu cluciri) cucescu2 (cu-cs-cu) vb IV cucii (cucljisurean (clji-su-ren) sm sf cljisurean (clji-su-re-n), c), cuceam (cu-cm), cucit (cu-c-t), cuciri/cucire (cu-ccljisureanj (clji-su-renj), cljisureani/cljisureane (clji-su-re- ri) (un cu clucescu) cucit2 (cu-ct) adg cucit (cu-c-t), ni) armn tsi bneadz Cljisura; armn a curi fumealji s- cucits (cu-cts), cuciti/cucite (cu-c-ti) (un cu clucit) cucitradzi di Cljisura {ro: locuitor din Cljisura} {fr: habitant de ri2/cucire (cu-c-ri) sf cuciri (cu-cr) (un cu cluciri) Cljisura} {en: inhabitant of Cljisura} ex: cljisureanj, ascpats cluvyiu (clv-yu) adg cluvyi/cluvye (clv-yi), cluvyi (clvdi la cireapuri, si-alncir, un cti un di la ushiyi), cluvyi/cluvye (clv-yi) (ou) tsi easti clucit; tsi easti cljitor (clji-tr) sn cljitoari/cljitoare (clji-to-ri) pheat di aspartu sh-amputt; tsi nu-ari tsiva nuntru, tsi easti gol; clucit, lemnu cu cpachi (fapt di lemnu i di coaji di arburi) tsi s aspartu, cufchiu; (expr: cap cluvyiu = cap fr minti, gol, sec, ncljidi multu ghini (tra s-nu alas si s-vears mcarea tsi u cufchiu, etc.) {ro: clocit, stricat} {fr: couv, gt, vide} {en: poart omlu tu pheat); crneciu, crnici, ncljitor, cupac, sat by a hen, spoiled, empty} cluvyisescu (cluv-yi-ss-cu) vb chipinac, pidupinac, racic {ro: covic cu capac} {fr: IV cluvyisii (cluv-yi-s), cluvyiseam (cluv-yi-sem), cuelle de bois ou dcorce darbre couvercle} {en: cluvyisit (cluv-yi-s-t), cluvyisiri/cluvyisire (cluv-yi-s-ri) container with cover made of wood or tree bark} ex: lo la- (gljina) shadi pi oau sh-li cluceashti; (soarili) li ncldzashti ayinji carni cu verdzu tu cljitor ncljitor (nclji-tr) sn multu oauli shi li-aspardzi, li-amputi; clucescu, culcescu, ncljitoari/ncljitoare (nclji-to-ri) (un cu cljitor) ex: sh-lo cucescu; (expr: arana cluvyiseashti = arana adun, fatsi pronj, niheamt di fau tu ncljitor shi s-dusi la-ayinjicoatsi) {ro: cloci} {fr: couver} {en: (of hen) sit on eggs} 11cljitor (clji-tr) sn vedz tu crniciucluvyisit (cluv-yi-st) adg cluvyisit (cluv-yi-s-t), cluvyisits cljitor2 (clji-tr) sn vedz tu crniciu2(cluv-yi-sts), cluvyisiti/cluvyisite (cluv-yi-s-ti) (ou) pri cari cljits (clj-ts) sf vedz tu cljaiari shidzut un cloci, cari ari scoas pulj; cari s-ari amputst cljoag (cljo-g) sf cljoadzi/cljoadze (cljo-dzi) lemnu (di cldur, di soari); clucit, culcit, cucit {ro: clocit} {fr: (oeuf) lungu sh-suptsri cu un crlig di her tu-un capit adrat maxus qui a t couv} {en: (egg) sat by a hen} cluvyisiri/cluvyisire tra s-acats lucri (ca oi, bunoar di cicior) di diparti shi s-li (cluv-yi-s-ri) sf cluvyisiri (cluv-yi-sr) atsea tsi s-fatsi cndu tradz ctr tini; crlig, gljoag, cangi {ro: crlig, ca} {fr: gljina cluceashti; cluciri, culciri, cuciri ro: aciunea de a houlette de ptre} {en: shepherds crook} gljoag (gljo- cloci; clocire} {fr: action de couver} {en: (for hen) action of g) sf gljoadzi/gljoadze (gljo-dzi) (un cu cljoag)sitting on eggs} disclots (dis-clts) vb I disclutsai (dis-cluclo (cl) adv vedz tu aclots), disclutsam (dis-clu-tsm), disclutsat (dis-clu-ts-t), cloaci/cloace (clo-ci) sf vedz tu clocidisclutsari/disclutsare (dis-clu-ts-ri) (tr glinj, pulj) cloats (clo-ts) sf vedz tu clutsatastmtseashti cu starea pri oau tra s-li fac si scoat pulj; cloci/cloce (cl-ci) sf cloci (clc) gljin tsi shadi pi oau tra (soarili) astmtseashti cu ncldzrea-a unui ou, cu ampus scoat pulj; gljin tsi ari scoas pulj di putsn chiro (pulj tsrea-a lui {ro: nceta de a cloci} {fr: cesser de couver} {en: tsi-alag dup ns tut chirolu); cloaci, closhc, clots; (expr: stop sitting on eggs} disclutsat (dis-clu-tst) adg disclutsat fur oau di sum cloci = easti-ahntu bun fur, c nitsi clocea (dis-clu-ts-t), disclutsats (dis-clu-tsts), disclutsati/disclunu lu-aducheashti cndu-lj fur oauli di sum ea) {ro: cloc} tsate (dis-clu-ts-ti) (ou) tsi easti scos di sum cloci {ro: ou {fr: couveuse} {en: sitting hen, hatcher} ex: bgai cloci; vidzui care nu mai este clocit} {fr: (oeuf) qui nest plus couv} {en: n cloci cu puljlji dup ns; lj-adun tuts, ca clocea puljlji (egg) that is no longer sat by a hen} disclutsari/disclutsare cloaci/cloace (clo-ci) sf cloci (clc) (un cu cloci) ex: afl- (dis-clu-ts-ri) sf disclutsri (dis-clu-tsr) atsea tsi s-fatsi ts, cloace, puljlji clots2 (cl-ts) sf clots (cl-ts) (un cu cndu gljina si scoal di pi oau ninti ca s-eas puljlji {ro: cloci) closhc1 (clsh-c) sf closhti (clsh-t) (un cu cloci) aciunea de a nceta cu clocitul} {fr: action de cesser Closhca2 cu Pulj (Clsh-ca cu Plj) sf fr pl un parei couver} {en: action of stopping to sit on eggs} (aduntur) di steali di pri tser tsi sh-u-adutsi cu-un glinushi clocut (cl-cut) sn clocuti/clocute (cl-cu-ti) bishic cu cu pulj deavrliga; Gljinushi, Closhca cu Pulj {ro: Cloca cu vimtu nuntru, tsi s-fatsi cndu hearbi apa; minarea cu lav tsi Pui (stele)} {fr: Pliade} {en: Pleiad} clucescu (clu-cs-cu) u fatsi apa cndu hearbi; minarea cu lav shi bishits tsi u fatsi vb IV clucii (clu-c), cluceam (clu-cm), clucit (clu-c-t), apa di la un aru tsi cur agonja; colcut, grohtu {ro: clocot, cluciri/clucire (clu-c-ri) (tr gljinj, pulj) stau pri oau tra s- fierbere n clocote} {fr: bouillon} {en: bubble (from boiling li fac si scoat pulj; (soarili) lu-ardi un ou, lu ncldzashti, lu- water)} ex: clocuti di ap colcut (cl-cut) sn colcuti/colcute amputi, lu-aspardzi; culcescu, cucescu, cluvyisescu; (expr: 1: (cl-cu-ti) (un cu clocut) ex: hearbi n colcut apa u clucescu = stau tu crivati sh-nu fac tsiva, ca un cloci tsi clucutescu1 (clu-cu-ts-cu) vb IV clucutii (clu-cu-t), cluceashti; stau, minduescu multu, nu dzc tsiva, mi frimitu, di clucuteam (clu-cu-tem), clucutit (clu-cu-t-t), clucuticum s-lu fac un lucru; 2: un lucru s-cluceashti = un lucru si ri/clucutire (clu-cu-t-ri) herbu apa cu clocuti; (apa di landreadzi, s-aprindi, s-acreadz, s-aspardzi) {ro: cloci} {fr: aru) s-min sh-fatsi bishits, cndu cur agonja; clucutedz, couver} {en: (of hen) sit on eggs} ex: tu phnii cluceashti culcutescu, hurhurescu, gruhtescu, gruhutescu {ro: clocoti gljina; tsi cluceshti tu ashtirnut (expr: tsi stai ca un cloci sh- (apa)} {fr: bouillir} {en: bubble (boiling water)} ex: apa mindueshti ahndos) pn ti prndzu?; s ncljisi n cas s- clucuteashti; sndzili lj-alga shi-lj clucutea tru vini; clucutea cluceasc plngul (expr: si sta shi s-plng dipriun) clucit (hearbi cu clocuti) voza ca si s-la ma ghini clucutit1 (clu-cu(clu-ct) adg clucit (clu-c-t), clucits (clu-cts), cluci- tt) adg clucutit (clu-cu-t-t), clucutits (clu-cu-tts), clucutiti/clucite (clu-c-ti) (ou) pri cari ari shidzut un cloci, cari ti/clucutite (clu-cu-t-ti) (apa) tsi ari fapt clocuti cndu ari scoas pulj; cari s-ari amputst (di cldur, di soari); hearsi; (apa di la-aru) tsi s-ari minat sh-ari fapt bishits;

324

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

clucutat, culcutit, hurhurit, gruhtit, gruhutit {ro: clocotit (apa)} ciocan ma njic, ciucnici, cluputic, cluputici ciucnici (cu{fr: bouilli} {en: bubbled (boiling water)} clucutiri1/cluc-nc) sn ciucnici/ciucnice (cu-c-n-ci) (un cu cutire (clu-cu-t-ri) sf clucutiri (clu-cu-tr) atsea tsi s-fatsi ciucnic) ciucan (cu-c-n) sf ciucani/ciucane (cu-c-ni) cndu apa tsi hearbi clucuteashti; clucutari, culcutiri, hurhuriri, oai i capr cu ciocan di gushi gruhtiri, gruhutiri {ro: aciunea de a clocoti; clocotire} {fr: Closhca2 cu Pulj (Clsh-ca cu Plj) sf vedz tu cloci action de bouillir; bouillonement} {en: action of bubbling closhc1 (clsh-c) sf vedz tu cloci (boiling water); bubbling} clucutur (clu-cu-t-r) sf clots1 (cl-ts) sf vedz tu clutsat clucuturi (clu-cu-tr) clucutiri, shuneari {ro: clocotire} {fr: clots2 (cl-ts) sf vedz tu cloci bouillonement} {en: bubbling} culcutescu1 (cul-cu-ts-cu) clucescu (clu-cs-cu) vb IV vedz tu cloci vb IV culcutii (cul-cu-t), culcuteam (cul-cu-tem), culcutit cluciri/clucire (clu-c-ri) sf vedz tu cloci (cul-cu-t-t), culcutiri/culcutire (cul-cu-t-ri) (un cu clucu- clucit (clu-ct) adg vedz tu cloci tescu1) ex: s-culcuteshti czanea culcutit1 (cul-cu-tt) adg clucutari/clucutare (clu-cu-t-ri) sf vedz tu clocut culcutit (cul-cu-t-t), culcutits (cul-cu-tts), culcuticlucutat (clu-cu-tt) adg vedz tu clocut ti/culcutite (cul-cu-t-ti) (un cu clucutit1) culcutiri1/culclucutedz (clu-cu-tdz) vb I vedz tu clocut cutire (cul-cu-t-ri) sf culcutiri (cul-cu-tr) (un cu clucutescu1 (clu-cu-ts-cu) vb IV vedz tu clocut clucutiri1) clucutedz (clu-cu-tdz) vb I clucutai (clu-cu-t), clucutescu2 (clu-cu-ts-cu) (mi) vb IV vedz tu clocut clucutam (clu-cu-tm), clucutat (clu-cu-t-t), clucutaclucutiri1/clucutire (clu-cu-t-ri) sf vedz tu clocut ri/clucutare (clu-cu-t-ri) (un cu clucutescu1) clucutat clucutiri2/clucutire (clu-cu-t-ri) sf vedz tu clocut (clu-cu-tt) adg clucutat (clu-cu-t-t), clucutats (clu-cuclucutit1 (clu-cu-tt) adg vedz tu clocut tts), clucutati/clucutate (clu-cu-t-ti) (un cu clucutit1) clucutit2 (clu-cu-tt) adg vedz tu clocut clucutari/clucutare (clu-cu-t-ri) sf clucutri (clu-cu-tr) clucutur (clu-cu-t-r) sf vedz tu clocut (un cu clucutiri1) clucutescu2 (clu-cu-ts-cu) (mi) vb IV cluj (clj) sm pl(?) nod njic sh-arucutos dit un lemnu clucutii (clu-cu-t), clucuteam (clu-cu-tem), clucutit (clu(scndur, grend, etc.) tsi-aspuni loclu di-iu avea nchisit scu-t-t), clucutiri/clucutire (clu-cu-t-ri) trec prit ap curat creasc un-alumachi dit truplu-a arburilui; nod di arburi, (limpidi), stranji (vasi), di-arad, dup tsi fur ninti lati cu aroz, ciupor, jongu {ro: nod de arbore} {fr: noeud darbre} spuni; aspel lishor cu ap stranji i vasi; ascutur (cltin, min) {en: tree knot} un muljitur, un lucru; culcutescu, cltescu {ro: clti (vase, cluputic (clu-pu-tc) sn vedz tu cloput haine, gura, etc.} {fr: rincer (linge, bouche, etc.)} {en: rinse cluputici (clu-pu-tc) sn vedz tu cloput (clothes), gargle (mouth)} ex: clucutits-lu (cltits-lu) tu ap; clur (cl-r) sf cluri/clure (cl-ri) un soi di culac tsi clucutea-l (ascutur-l) ca si si scoal; clucutea (bati, scutur) undzeashti cu-un nel, faptu ashi ca s-hib moali sh-dultsi tra si yitria clucutit2 (clu-cu-tt) adg clucutit (clu-cu-t-t), s-mc singur, fr tsiva altu; ghiuvrec, ghivrec, colindu {ro: clucutits (clu-cu-tts), clucutiti/clucutite (clu-cu-t-ti) tsi easti covrig} {fr: craquelin rond, gimblette} {en: cracknel, bagel, tricut prit ap curat (stranji i vasi cari, di-arad, fur ninti lati pretsel, ring shaped biscuit} cu spuni); ascuturat (cltinat, minat); culcutit, cltit {ro: cltit clusri/clusre (clu-s-ri) sf vedz tu clutsat (vase, haine, gura, etc.} {fr: rinc (linge, bouche, etc.)} {en: clusscu (clu-ss-cu) vb IV vedz tu clutsat rinsed (clothes), gargled (mouth)} clucutiri2/clucutire (cluclust (clu-st) adg vedz tu clutsat cu-t-ri) sf clucutiri (clu-cu-tr) atsea tsi s-fatsi cndu sclutsat (clu-ts-t) sf clutsts (clu-tsts) aguditur cu ciciorcltescu vasi i stranji; ascuturari (cltinari, minari); culcutiri, lu (ma multu dat di cal sh-di mul, ma ctivroar shcltiri {ro: aciunea de a clti (vase, haine, gura, etc.; cltire} atumtsea cndu easti dat di om); cultsat, cloats, clots, sclo{fr: action de rincer (linge, bouche, etc.)} {en: action of ts, asclots, sclutsat {ro: zvrlitur de copit, de picior} {fr: rinsing (clothes), of gargling (mouth)} culcutescu2 (cul-cucoup de pied, ruade} {en: kick, blow with the foot} ex: cari sts-cu) (mi) vb IV culcutii (cul-cu-t), culcuteam (cul-cuameastic prit gumari, clutsts va mc; ns lj-ari n clutsat; tem), culcutit (cul-cu-t-t), culcutiri/culcutire (cul-cu-t-ri) lj trdzea clutsts shi blidz cultsat (cul-ts-t) sf cultsa (un cu clucutescu2) ex: s-culcuteshti (s-clteshti) czanea; ti/cultsate (cul-ts-ti) (un cu clutsat) sclutsat (sclu-tsculcutea-u (cltea-u) scafa di lapti; culcutea-ts gura cu t) sf sclutsts (sclu-tsts) (un cu clutsat) clots1 (clniheam ap; nu-l culcutea (cltina) putirlu c va si s-vears ts) sf clots (cl-ts) (un cu clutsat) cloats (clo-ts) sf culcutit2 (cul-cu-tt) adg culcutit (cul-cu-t-t), culcutits (cul- cloats (clo-ts) (un cu clutsat) ex: s-lu vatm cu cu-tts), culcutiti/culcutite (cul-cu-t-ti) (un cu clucutit2) cloatsli sclots (scl-ts) sf sclots (scl-ts) (un cu culcutiri2/culcutire (cul-cu-t-ri) sf culcutiri (cul-cu-tr) (un clutsat) asclots (as-cl-ts) sf asclots (as-cl-ts) (un cu clucutiri2) cu clutsat) ex: cu asclotsa (clutsata) mi-agudeashti clutsuclondir (clon-dr) sn clondiri/clondire (clon-d-ri) vas (diescu (clu-tsu-s-cu) vb IV clutsuii (clu-tsu-), clutsueam (cluarad di yilii) lungu shi strimtu cu gushi shi gur, tu cari stsu-m), clutsuit (clu-tsu--t), clutsuiri/clutsuire (clu-tsu-tsni (shi s-poart) yinlu (untulemnul, apa, etc.); bots, shishi, ri) lj-dau un clutsat dinpoi; l-calcu cu cicioarili; clutsescu, shish, butilji, dulii, fial, voz {ro: butelie, sticl} {fr: sclutsuescu {ro: da lovituri cu piciorul or cu copita} {fr: bouteille} {en: bottle} donner des coups de pieds; lancer une ruade, ruer; reculer} cloput (cl-put) sn cloputi/clopute (cl-pu-ti) un soi di {en: kick, strike with the foot} clutsuit (clu-tsu-t) adg chipru (di tuci) tsi sh-u-adutsi cu-un cup turnat ctr clutsuit (clu-tsu--t), clutsuits (clu-tsu-ts), clutsuiti/clutsuite nghios, cu-un limb spindzurat nuntru, cari s-acats ma (clu-tsu--ti) tsi easti agudit cu ciciorlu dinpoi; tsi easti multu di gusha-a birbetslor (vtslor, caljlor) tra s-asun cndu clcat cu ciciorlu; clutsit, sclutsuit {ro: lovit cu piciorul, cu s-min; chipru, chipur, ciocan, trac {ro: talang} {fr: copita} {fr: qui a reu des coups de pieds; ru} {en: kicked, sonnaille, grelot} {en: bell} ex: va mi-adar bubair cu tuti struck with the foot} clutsuiri/clutsuire (clu-tsu--ri) sf cloputli di oi cluputic (clu-pu-tc) sn cluputitsi/cluputitse clutsuiri (clu-tsu-r) atsea tsi s-fatsi cbdu cariva easti (clu-pu-t-tsi) cloput ma njic, ciucnic, ciucnici, cluputici clutsuit, clutsiri, sclutsuiri {ro: aciunea de a da lovituri cu {ro: clopoel, talanc mic} {fr: petite sonnaille, petit grelot} piciorul; zvrlitur de copit} {fr: action de donner des coups {en: small bell} cluputici (clu-pu-tc) sn cluputide pieds, de ruer} {en: action of kicking, of striking with the ci/cluputice (clu-pu-t-ci) (un cu cluputic) ciocan (cfoot} clutsescu (clu-tss-cu) vb IV clutsii (clu-ts), clutseam can) sn ciocani/ciocane (c-ca-ni) un cloput niheam ma (clu-tsm), clutsit (clu-ts-t), clutsiri/clutsire (clu-ts-ri) njic {ro: clopot (de ovine), talang} {fr: sonnaille en fonte (un cu clutsuescu) ex: cari s-ameastic cu cupriili, l-clutsescu plus petite que le cloput), grelot de fonte} {en: bell (smaller (l-calc cu ciciorlu) gljinjli clutsit (clu-tst) adg clutsit than the cloput} ex: s-avdu ciocani (cloputi) di oi (clu-ts-t), clutsits (clu-tsts), clutsiti/clutsite (clu-ts-ti) (un ciucnic (cu-c-nc) sn ciucnitsi/ciucnitse (cu-c-n-tsi) cu clutsuit) clutsiri/clutsire (clu-ts-ri) sf clutsiri (clu-tsr)

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

325

(un cu clutsuiri) clusscu (clu-ss-cu) vb IV clusi (cluts, bugazi, dirveni {ro: curmtur care taie creasta unui s), clusam (clu-sm), clust (clu-s-t), clusri/clusre munte} {fr: gorge qui coupe lchine ou la crte dune mon(clu-s-ri) (un cu clutsuescu) clust (clu-st) adg clust tagne} {en: narrow pass between mountains} ex: n trapsim n (clu-s-t), clusts (clu-sts), clusti/cluste (clu-s-ti) (un dzean, tu coac (curmtur); stearpili ishir tu coac cu clutsuit) clusri/clusre (clu-s-ri) sf clusri (clu-sr) coac3 (co-c) sf cots (cts) shi coatsi/coatse (co-tsi) guva (un cu clutsuiri) sclutsuescu (sclu-tsu-s-cu) vb IV (ureaclja) di ac {ro: gaura acului} {fr: ouverture, trou dune sclutsuii (sclu-tsu-), sclutsueam (sclu-tsu-m), sclutsuit aiguille} {en: opening, eye of a needle} ex: bgai hirlu tu (sclu-tsu--t), sclutsuiri/sclutsuire (sclu-tsu--ri) (un cu coaca (guva, ureaclja) a aclui clutsuescu) sclutsuit (sclu-tsu-t) adg sclutsuit (sclu-tsu-- coacz (co-cz) sm coacji (co-cj) un soi di pljur cu t), sclutsuits (sclu-tsu-ts), sclutsuiti/sclutsuite (sclu-tsu--ti) yimishili tsi crescu pri arapuni ca grnutsi njits, aroshi, li i (un cu clutsuit) sclutsuiri/sclutsuire (sclu-tsu--ri) sf verdz, niheam ca acri ma buni tu mcari; braganjeu (ro: sclutsuiri (sclu-tsu-r) (un cu clutsuiri) coacz} {fr: groseillier} {en: currant} coacz (co-c-z) clutsescu (clu-tss-cu) vb IV vedz tu clutsat sf coacz (co-c-z) yimishili fapti di coacz; bragan, au clutsiri/clutsire (clu-ts-ri) sf vedz tu clutsat frntseasc (ro: coacz} {fr: groseille} {en: currant} clutsit (clu-tst) adg vedz tu clutsat coacz (co-c-z) sf vedz tu coacz clutsuescu (clu-tsu-s-cu) vb IV vedz tu clutsat coaci/coace (co-ci) sf coci (cc) stranj mplitit tsi s-poart clutsuiri/clutsuire (clu-tsu--ri) sf vedz tu clutsat pisti cmeashi, tu partea di nsus a truplui, cu mnits i fr clutsuit (clu-tsu-t) adg vedz tu clutsat mnits, tra s-tsn cldur; cmgean, cmgel, fanel, flacluvii/cluvie (clu-v-i) sf cluvii (clu-v) un soi di cutii (csic nel, slnic, selnic, silinic, catasarcu, catasarc, gdzoaf di lemnu, her i plastic) adrat maxus tr tsnearea-a puljlor {ro: flanel, bluz} {fr: flanelle, sorte de bolro} {en: sweater, (cnttori) n cas; culuvii, cfasi, cfashi {ro: colivie} {fr: blouse} cage} {en: bird-cage} culuvii/culuvie (cu-lu-v-i) sf culuvii coada-a calui sf vedz tu coad (cu-lu-v) (un cu cluvii) coada-a foarticljei vedz tu foartic cluvyisescu (cluv-yi-ss-cu) vb IV vedz tu cloci coada-a njelui sf vedz tu coad cluvyisiri/cluvyisire (cluv-yi-s-ri) sf vedz tu cloci coada-a puljlui sf vedz tu coad cluvyisit (cluv-yi-st) adg vedz tu cloci coad (co-d) sf codz (cdz) shi coadi/coade (co-di) 1: cluvyiu (clv-yu) adg vedz tu cloci mdularlu di dinpoi a prvdzlor tsi-ansari dit truplu-a lor ma cluz (clz) sm, sf vedz tu cluz nsus di cur, di-arad, ca un lugurii lung shi suptsri; partea cluzunescu (clu-zu-ns-cu) (mi) vb IV cluzunii (clu-zu-n), cu peani tsi s-afl tu dinpoea-a truplui di pulj; partea di dincluzuneam (clu-zu-nem), cluzunit (clu-zu-n-t), cluzunipoi, di-arad ma suptsri, a truplui di ndau prici ca, bunoar, ri/cluzunire (clu-zu-n-ri) nji s shuts ncljiitura (prinodlu, pescul, niprtica, etc.; 2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a brclidusea) di la cicior (dzinuclju, cot, brats, mn, etc.) lucru tsi batslor, ctivroar) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusidoari multu; nj-u scosh mna (ciciorlu, anumirlu, etc.); nj-easi ts, pltnits, pultnits, plitenc, cuseau, chic; 3: partea cu un os dit loclu iu s-afl tu ncljiitur; strngulsescu {ro: cari frndzli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (aluscrnti} {fr: (se) donner une entorse, luxer, fouler} {en: mchili) a pomlui (a earbljei, etc.); 4: partea suptsri shi sprain, strain, wrench} ex: sh-cluzuni (scoasi, strngulsi) lung di la un pitachi (litacic) tsi s-pindzur ct nghios; 5: mna cluzunit (clu-zu-nt) adg cluzunit (clu-zu-n-t), partea dit-un hlati (lupat, metur, tigani, tengiri, etc.) di cari cluzunits (clu-zu-nts), cluzuniti/cluzunite (clu-zu-n-ti) s-acats cu mna; 6: arad lung di oaminj tsi-ashteapt tsiva; (mna ciciorlu, umirlu, cotlu, etc.) tsi s-ari shutst la un (fig: 1: coad (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-un arad clidur, ic-ari ishit dit loc; strngulsit {ro: scrntit} {fr: qui di oaminj (prvdz, lucri), s-afl tu soni, easti coduslu, eastis-est donn une entorse, lux, foul} {en: sprained, strained, atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsn bunlu, nai ma wrenched} cluzuniri/cluzunire (clu-zu-n-ri) sf cluzuniri slablu, nai ma glarlu, etc., dit un parei di oaminj; (iii) lna di (clu-zu-nr) atsea tsi s-fatsi cndu omlu sh-cluzuneashti la coada-a oailjei; (iv) oai, pravd; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu ciciorlu (mna, bratslu, etc.); strngulsiri {ro: aciunea de a-i dup (cu) un altu, sh-nu lu-alas s-hib dip singur (c-l va scrnti ceva; scrntire} {fr: action de (se) donner une entorse, multu, c va s-vead iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, de luxer, de fouler; foulure, entorse} {en: action of spraining, mhn, catmeri, smrd; (vii) mdularlu tsi s-afl tu partea di of straining, of wrenching; sprain, wrench} nafoar, di nghios sh-di ninti a truplui di brbat, mdularlu tsi cluzuniri/cluzunire (clu-zu-n-ri) sf vedz tu cluzunescu lu-aleadzi di muljari; puts, pul, mandal, nanciu, hlati, noaci, cluzunit (clu-zu-nt) adg vedz tu cluzunescu noad, ciulic, sochi; 2: coad (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) biticneaz (cnez) sm cneji (cnj) vsilje dit un crat ma njic; sit, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artc, neisi, etc.; expr: ficior di amir (vsilje); brbat dit fumealji di amiradz shi 3: coad-batur (co-d-b-tur) sf (plural: coad-baturi/coavsiljadz; cnjaz, vasiloplu, diadoh, printsu {ro: cneaz, prin} d-bature) pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bneadz di{fr: prince} {en: prince} cnjaz (cnjz) sm cnjeji (cnjj) arad pining api, cu coada lung tsi sh-u min tut chirolu, sh(un cu cneaz) cari s-dutsi s-sh treac earna tu locuri ma caldi; bajanc, cucnjaz (cnjz) sm vedz tu cneaz trubat; 4: coad-albushi/coad-albushe sf (pluralu: coadcoa (co) adv vedz tu ncoa albushi/coad-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cucoac1 (co-c) sf cots (cts) shi coatsi/coatse (co-tsi) 1: dalb 5: coad-aroshi/coad-aroshe sf (pluralu: codz-aroshi tljitur (tsi sh-u-dutsi cu-un cup) fapt la ureaclja di shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada-aroshi; 6: prvdz (ca oaea, capra, bunoar); 2: tljitur fapt pri-un coada-a calui sf (pluralu ?) = soi di earb tsi creashti tu locurli arboj (limnic); pilj, semnu, cuceafc, cuceaft, furc, tsingli, vltoasi, di mlashtin; 7: coad-shurichin sf (pluralu: codztljitur {ro: cresttur la urechea de animale; cresttur shurichinj) = earb tsi creashti prit tuti locurli, pi cmpu i pit fcut pe un rboj} {fr: entaille, encoche aux oreilles des uboarili-a oaminjlor, cu frndz ca peani sh-lilicili di-arad animaux; encoche faite sur un petit bton (arboj)} {en: albi adunati stog ca tu-un soi di arapun i umbrel; shuricin, notch made to the ear of animals; notch to keep count, made shurichin 8: coada-a puljlui sf (pluralu ?) = un soi di lilici; on a stick} ex: semnul a nostru di la oi easti un coac 9: coada-a njelui sf (pluralu: codzli-a njelui) = un soi di lilici (tsingli, cuceafc) dup ureaclja astng; f ninga un coac tsi creashti pri cmpu; brdenji, burdenji; 10: coad di tpoar (tljitur) pi arbush; nu shtea dict coatsili di pri arbush = un dit mesea-a noastr tsi easti shpiun i fatsi gioclu-a coac2 (co-c) sf cots (cts) shi coatsi/coatse (co-tsi) loclu dushmanlui fr shtirea-a noastr; 11: coad di oclju (a iu coasta-a unui munti s-curm (s-alas) ct nghios; curmtu- ocljului) = mardzinea di nastnga i di nandreapta a ocljului; r (shiltur) tsi talji schinratlu-a unui munti; curmtur, shi- 12: ari coada groas = easti avut, ari cljag; 13: am coadi pri ltur, shultureau, strimtur, strmtur, arstoac, angustea-dinpoi = am oaminj (nicuchir, ficiori, etc.) tsi-lj hrnescu,

326

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

tsi-lj mutrescu, di cari lipseashti s-am angtan, etc.; 14: nj-da coad-aroshi/coad-aroshe sf vedz tu coad coada; min coada; da (di) coad = semnu c va tsiva, c coad-batur (co-d-b-tur) sf vedz tu coad shi cutrubat ashteapt s-lj si da tsiva, c easti etim s-fac tsiva; 15: mut coad-shurichin sf vedz tu coad shi shurichin coada nsus = ljau curai, mi-aspun gioni; aspun c tora am coaji/coaje (co-ji) sf coji (cj) chealea (peaja) cu cari easti curailu s-fac tsiva; 16: nj-bag coada (iuva) = mi-ameastic tu acupirit un lucru ca, bunoar: lemnul a ponjlor, gortsul, lucri iu nu lipseashti; 17: sh-bg draclu coada = s-mintir merlu, nuca, migdala, burlida, pnea, oulu, etc.; coaji di mer, lucrili; 18: l-mut di coad = lu-alavdu, l-culchipsescu; 19: lja- cjoalji (di nuc, etc.), cu (di pni, etc.), goaci (di ou), coar, nj coada! = nu mi meal; nu nj-easti fric; nu pots s-nj fats goalji, flud, cefl, etc. {ro: pielits, coaje, scoar} {fr: pelutsiva; pots s-fats tsi s-vrei; mc-nj coaljili; 20: lj-ljau tora re (des fruits), coquille, crote (de pain), cale, corce (des coada! = du-si, nu pot s-lji fac tora tsiva!; 21: nu-nj cadi coada arbres)} {en: skin (of fruits), shell (of nuts), bark (of trees), (s-lu fac un lucru) = nu-avursescu, nu pat tsiva (s-lu fac un crust (of bread)} ex: adun coaji di frapsin; coaji di ou, coaji lucru); 22: u-adun coada = fug, u-angan ctsaua, u shpirtu(flud) di nuc; coaja di curcubet; coji (peji) di pruni; coaji escu, u clescu; fug arushinat, tpinusit; mi-arushinedz; 23: (cu) di pni coar1 (co-r) sf cori (cr) (un cu coaji) nu-ari ni coad, ni cap = easti mintit, alocuta, di nu pots scoal (co-l) sf vedz tu acoal1 aducheshti tsiva di tsi s-fatsi; 24: l-calcu pi coad = lucoam (co-m) coami/coame (co-mi) per lungu shi stufos agudescu aclo iu-l doari ma multu) {ro: coad; cosi} {fr: tsi creashti pi grumadzlu ic schinratlu a unor prvd (ca, queue; tresse, coin de loeil, tige, pdoncule, manche (du bunoar, calu, ljundarlu, etc.); griv, hioti {ro: coam} {fr: balai), trane (dune robe), etc.} {en: tail; braid, peduncle, crinire} {en: mane} ex: coama a calui pigtail, ponytail, stalk, handle, end, etc.} ex: boulu sh-calu s- coaps (cop-s) sf coapsi/coapse (cop-si) 1: partea di nsus a apr di mushti sh-cu coada; arnjoslu scoasi coada-a puljlui; ciciorlui namisa di dzinuclju shi gof; armu, cipoc, buti, scheli, coada-a cnilui shadi ncrshiljat; a nunlui, di nimaljili fripti crdzelj, armu; 2: partea-a truplui di om iu s-leag ciciorlu cu lji s-adutsi coada ca ti tinjii; u-acts feata di coadi (di cusits); mesea; bosh, clcu, scheli, slaghin, cipoc, ciupoc, gof {ro: coad (cusits) lung sh-minti shcurt; di codzli di cireashi, coaps, old} {fr: cuisse, hanche} {en: thigh, hip} ex: tljai di uscati sh-hearti, s-fatsi ceai bun; coada (fig: atsel dit soni, la coaps copsu (cp-su) sn coapsi/coapse (cop-si) atsel ma slablu, ma glarlu, etc.), cap easti la noi sh-luplu, coaps di pulj; copan {ro: coaps de pui} {fr: cuisse de picurar la oi; easti coada a tutulor (fig: easti-atsel dit soni, atsel volaille} {en: drumstick} copan3 (c-pan) sm copanj (ctsi yini dup tuts alants); anjlji dit coad (fig: dit soni) n panj) shi sn copani/copane (c-pa-ni) (un cu copsu) ex: scdzur; nai n coad (fig: dip tu soni) dzsi; shi-lj fatsi n mc un copan (coaps) di pulj friptu coad (fig: shi-lj fatsi dip tu soni); sh-srmili, sh-atseali, li-arni coar1 (co-r) sf vedz tu coaji tuti n coad (fig: li arni tu soni, tu bitisit); din cap pn tu coar2 (co-r) sf coar (co-r) scriari neaprucheat tu-aestu coad (fig: pn tu soni, tu bitisit); earam multu avursit shdictsiunar; vedz coarn armash tu coad (fig: tu soni); adrai nscnti coadi (fig: njcoar3 (co-r) sf pl scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; aflai, nj-acumprai, psunisii nscnti oi) sh-mi-alchii dup nsi vedz cornu2, cornu3, cornu4 shi cornu5 (sh-mi loai dup eali); yini coad dup mini (fig: lu-am coard1 (cor-d) sf cordz (cr-dz) arm tsi ari-un lipid dipriun dup mini); di coadi buni (fig: di lna di la coada-a lung sh-tljitoas (tsi sh-u-adutsi cu-un cutsut mari sh-lungu oilor) s-adar shi ustur; am coadi pri dinpoi (expr: am multu) shi cari di-arad s-poart di mesi shi spindzur pn oaminj tsi tsn di mini, nicuchir, cilimeanj, etc. tsi lipseashti sum dzinuclji; apal, pal, hoard, spat, spath, cealmi, lipis-lji hrnescu, s-lji mutrescu, etc.); u-ari coada groas (expr: d; (expr: 1: bag coarda = mchilipsescu; 2: si-lj spindzuri (sari aveari, ari cljag); capra u mut coada nsus (expr: sh-aspusi, lji tsindzi) coarda (di gushi) = easti multu gioni sh-mushat) sh-lo curailu); ahtri suntu-arbineshlji, di coad cndu-lj muts {ro: sabie} {fr: sabre} {en: sword} ex: cari scoati coarda (apa(expr: cndu lj-alavdz); lja-nj coada, lupe! (expr: nu pots s-nj- la), di coard (di-apal) va s-chear; un gioni tsi s-lji tsindzi adari tsiva!; pots s-fats tsi vrei; nu mi meal, lupe!); ai, loats-lji coarda (expr: un gioni zveltu shi mushat); tsimsi coarda; tutora coada (expr: nu putets tora s-lji ftsets tsiva!); lj-bag fechi sh-cordz scot ninti; bgar coard (expr: mchilipsir) coadi, tut coadi lj-afl (fig: mash cusuri lj-afl); alchescu hoard1 (hor-d) sf hordz (hr-dz) (un cu coard1) ex: coadi a altui (fig: dzc c suntu-a lui, cusurli tsi li ari un altu); scoati hoarda (apala); ayilu trapsi hoarda (spata) lja-l dinanumirea, c nu va-ts cad coada (expr: expr: nu va s- coard2 (cor-d) sf cordz (cr-dz) sirma (hoarda) di la un pats tsiva); va-ts cad coada (expr: va s-pats tsiva) s-lu fatsi avyiulii (chitar, mandulin, buzuchi, etc.) cari, cndu sta lucurlu?; u-adun coada ctr-acas (expr: fudzi ctr-acas teas (ncurdat) shi easti chipinat (fricat, agudit, etc.) scoati arushinat, tpinusit, ctfronisit, cu nrli frmti, tljati); uun boatsi dultsi sh-mushat ca di cntic; sirma (cioara adunar coada (expr: fudzir, u-angnar ctsaua), cnili cu sntoas) di la un duxar cari, teas cu dinami, ari putearea sctusha; ljundarlji u-adunar coada (expr: fudzir-arushinats); amin sdzeata (sita) diparti tra s-agudeasc dushmanlu i u-adun coada (expr: fudzi arushinat, tpinusit, ctrfonisit) avinaticlu {ro: coard (de vioar, de arc, etc.)} {fr: corde de sh-nu s-mata vidzu cudits (cu-d-ts) sf cuditsi/cuditse (cu- violon, darc, etc.} {en: string (of violin, bow, etc.)} hoard2 d-tsi) 1: coad njic; 2: partea di schinrat a omlui tsi biti- (hor-d) sf hordz (hr-dz) (un cu coard2) ncurdedz seashti pisupra-a curlui) {ro: codi} {fr: petite queue; racine (ncur-ddz) (mi) vb I ncurdai (ncur-d), ncurdam (ncurde la queue, tronon} {en: little tail; root of the tail} ex: va-nj dm), ncurdat (ncur-d-t), ncurdari/ncurdare (ncur-d-ri) ljai cuditsa! (expr: nu pots s-nj fats tsiva; mc-nj coaljili; nu lundzescu (tindu) sh-u-alas si sta ma lung un coard (sirm, mi meal) cudar (cu-dr) adg cudar (cu-d-r), cudari (cu- cioar, etc.); tindu coarda di la un avyiulii (chitar, etc.) dr), cudari/cudare (cu-d-ri) omlu (pravda, lucrul) cari, tu- cndu u curdusescu, tra s-poat si scoat (cndu easti teas shun arad di oaminj (prvdz, lucri), s-afl tu soni, easti coada; chipinat, fricat, agudit, etc.) unboatsi dultsi sh-mushat la (fig: cudar = om tsi nu easti bun tr tsiva; vagabondu, dilbider, scara tsi u voi; tindu coarda-a duxarlui tra s-hib etim tr ciuhljan, drmal, pezevenghiu, etc.) {ro: codan, coda} {fr: le aminarea-a sitljei (fig: mi ncurdedz = (i) nj-tindu mushcljilj dernier} {en: the last} ex: cap sh-cudarlji (sh-atselj di la dit truplu ntreg tra s-pot s-fac un copus greu; nj-bag mintea coad) cnt sh-gioac hriosh; nishti cudari (fig: vagabondz, multu tra s-mutrescu, s-avdu i s-fac tsiva shi s-aduchescu ghini dilbideri), Dumnidz s-ti-ascap! codus (c-dus) sm, sf tsi s-fatsi; (ii) mi fac (armn) corcan sh-fr tra s-pot s-mi min codus (c-du-s), codush (c-dush), codusi/coduse (c-du- multu (limnusescu, mrmurisescu, etc.) di-arcoari, fric, etc.) si) (un cu cudar) ex: hiu codus (atsel di la coad, dit soni) {ro: ncorda (coard, corpul); nepeni} {fr: tendre; ptrifier} coad di oclju sf vedz tu coad {en: stretch (string of violin, bow, etc.); petrify} ex: ncurd coad di tpoar sf vedz tu coad ghini sirmili di la avyiulii (curdusi ghini avyiulia) ninti ca si scoad-albushi/coad-albushe (co-dal-b-shi) sf vedz tu duc la numt; lji si ncurdar (teasir, streasir) vinili di la cudalb shi coad gushi di copuslu tsi featsi ncurdat (ncur-dt) adg ncurdat

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

327

(ncur-d-t), ncurdats (ncur-dts), ncurdati/ncurdate (ncur-d- animal), slope (of hill)} ex: un coast di njel friptu; mi-agudi ti) tsi easti sh-armni tes {ro: ncordat (coard, corpul), tu coast; sherchilj au multi coasti; s-dipunea di pi coast nepenit} {fr: tendu, ptrifi} {en: stretched, strained, (dzean); csharea u bgar tu coasta (schinratlu) di munti; lji petrified} ncurdari/ncurdare (ncur-d-ri) sf ncurderi (ncurbg sula n coasti (expr: lj-bg mult zori), l-featsi s-fug dit dr) atsea tsi s-fatsi cndu si ncurdeadz un coard {ro: hoar; nu-nj mc coasta tsar (expr: nu pot s-hiu dat di padi); aciunea de a ncorda (coard, corpul), de a nepeni} {fr: frndzi coasti (expr: sta pi ndau), c nu shtii tsi cali s-aleag; action de tendre, de ptrifier} {en: action of stretching, of fr s-da n coasti (expr: fr s-shuveasc) vrnoar custic straining, of petrifying} (cus-t-c) sf custitsi/custitse (cus-t-tsi) coast njic {ro: coard3 (cor-d) sf cordz (cr-dz) spangul (curaua) di la costi} {fr: petite cte, ctelette} {en: small rib} un dipintor; hoard, aruteau {ro: sfoar (curea) de rodan} coatsin (co-tsin) adg coatsin (co-tsi-n), coatsinj (co{fr: ficelle ou cordeau dun devidoir} {en: string or cord of a tsinj), coatsini/coatsine (co-tsi-ni) (oai, birbec) tsi easti cu reeling machine} hoard3 (hor-d) sf hordz (hr-dz) dmts-aroshi pri cap (ghes, arus) {ro: rocat la cap} {fr: (un cu coard3) (mouton) qui a des taches rougetres sur sa tte} {en: (sheep) coard4 (cor-d) sf cordz (cr-dz) loc ngrdit (multi ori cu with red spots on his head} ex: nu-avea nitsiun oai coatsin alumchi i verdzi) tu cari s-tsn prvdzli (oili); cutar, tsarcu, coatsiri/coatsire (co-tsi-ri) sf vedz tu coc mandr {ro: arc} {fr: enclos, parc moutons} {en: pen, fold, cob1 (cb) adg vedz tu cob sheep fold} ex: s-bgm oili tu coard (cutar); cati foc pruda cob2 (cb) adv vedz tu cob n coard (tsarcu) cob (c-b) sf pl(?) semnu (tihisiri, fapt, hiints, cucuvai, coardh1 (cor-dh) sf cordz (cr-dz) un cu coard1 etc.) tsi-lj da a omlui un noim slab c va pat un mari coardh2 (cor-dh) sf cordz (cr-dz) un cu coard2 taxirati (c va-lj intr harlu n cas, bunoar); semnu-aru, coardh3 (cor-dh) sf cordz (cr-dz) un cu coard3 cubilichi, cubilji, cubiri, gramarau, tersn; taxirati {ro: coardh4 (cor-dh) sf cordz (cr-dz) un cu coard4 cobe, nenorocire} {fr: prsage funeste, malheur} {en: bad coarn (cor-n) sf vedz tu cornu1 omen, foreboding bad happenings, misfortune} coarne-bif (b-fi) sf vedz tu bif1 cubilji/cubilje (cu-b-lji) sf cubilj (cu-blj) (un cu cob) ex: coarnesh (cor-nesh) adg vedz tu cornu1 vimtul arsun lungu, lungu ca ti cubilji cubilichi/cubiliche coarnish (cor-nish) adg vedz tu cornu1 (cu-bi-l-chi) sf cubilichi (cu-bi-lch) (un cu cubilji) ex: coas (co-s) sf coasi/coase (co-si) hlati di uraci (zigyits) striga, ti cubilichi arau cob1 (cb) adg cob (c-b), cobi cu un lipid tsi ari chipita shutst niheam sh-un coad (cb), cobi/cobe (c-bi) tsi s-afl tu-un hal urut; tsi ari lung di lemnu, tra s-poat s-u talji earba (grnlu, sicara, etc.) mash cripri shi taxirts; tsi easti dip singur shi nvirinat; mrat, di mprostu; cosa, csari {ro: coas} {fr: faux, faucillon} {en: corbu, morvu, singur, shungru, manoleac, munolcu, axolit scythe} ex: nu cu coasa s-talji earba, dzsi muljarea, ma cu {ro: singur shi nenorocit} {fr: tout fait seul et attrist, foartica, crshtine!; grnlu sh-earba, cu coasa s-talji, dzsi malheureux, orphelin} {en: utterly alone and sad} ex: coblu di brbatlu cos (c-s) sf cosi/cose (c-si) (un cu coas) (mratlu) giugiunar!; s-armn ns, coblu (dip singur) shi lailu ex: talj earb cu cosa csari/csare (c-s-ri) sf csri (c- cob2 (cb) adv invar (un cu cob1) cubescu (cu-b-ssr) (un cu coas) cusuescu (cu-su-s-cu) vb IV cusuii cu) vb IV cubii (cu-b-), cubeam (cu-b-m), cubit (cu-su-), cusueam (cu-su-m), cusuit (cu-su--t), cusui- (cu-b--t), cubiri/cubire (cu-b--ri) dzc zboar tsiri/cusuire (cu-su--ri) talj earba (grnlu, sicara, etc.) di aspun c-nj yini ergu c cariva va s-moar; am (fac pri cariva mprostu cu coasa, ashi cum s-ftsea tu vecljul chiro {ro: cosi} s-aducheasc) un noim slab c va pat un mari taxirati (c {fr: faucher, couper les foins} {en: mow} ex: s-videarim, cum va-lj intr harlu n cas, bunoar); aruc blsteami pri cariva; va s-pots s-u cusueshti (s-u talj earba cu coasa)? cusuit (cu- culedz {ro: cobi; blestema} {fr: prsager la mort; maudire} su-t) adg cusuit (cu-su--t), cusuits (cu-su-ts), cusui{en: predict bad happenings; presage death, forebode; curse} ti/cusuite (cu-su--ti) (earb, agru) tsi east tljat cu coasa; ex: di tru ugeac un cucuvai cubeashti (sh-mi fatsi s-nj yin cusit {ro: cosit} {fr: fauch} {en: mowed} cusuiri/cusuire ergu c va moar cariva di soi); un cucuveau cubea pri (cu-su--ri) sf cusuiri (cu-su-r) atsea tsi s-fatsi cndu scas cubit (cu-b-t) adg cubit (cu-b--t), cubits (cucusueashti earba, un agru, etc.; cusiri {ro: aciunea de a cosi; b-ts), cubiti/cubite (cu-b--ti) tsi ari fapt tsiva cari-l cosire} {fr: action de faucher, de couper les foins} {en: action fatsi omlu s-lj hib fric c va pat un mari taxirati {ro: of mowing} cosagi (co-sa-g) sm cosageadz (co-sa-gdz) cobit; a blestemat} {fr: prsag la mort; maudit} {en: omlu tsi cusueashti {ro: cosa} {fr: faucheur} {en: mower} predicted bad happenings; presaged death, cursed} cusescu (cu-ss-cu) vb IV cusii (cu-s), cuseam (cu-sem), cubiri/cubire (cu-b--ri) sf cubiri (cu-b-r) atsea tsi scusit (cu-s-t), cusiri/cusire (cu-s-ri) (un cu cusuescu) fatsi cndu cariva cubeashti; cob, cubilji, cubilichi, cusit (cu-st) adg cusit (cu-s-t), cusits (cu-sts), cusigramarau, tersn {ro: aciunea de a cobi, de a blestema} {fr: ti/cusite (cu-s-ti) (un cu cusuit) cusiri/cusire (cu-s-ri) sf action de prsager la mort, de maudire} {en: action of cusiri (cu-sr) (un cu cusuiri) predicting bad happenings; of presaging death, of foreboding; coasiri/coasire (co-si-ri) sf vedz tu cos of cursing} ex: hiri, hiri di cubiri; cdzu pri minduiri tri pusta coast (cos-t) sf coasti/coaste (cos-ti) 1: os lungu, suptsri cubiri; la cubirea a lor shi ncusurat, dit un preaclji di oasi (di ma multili preclji di cob* (c-b) fim sing di la adg cob; vedz cob1 oasi) tsi s-afl tu cheptul a omlui (a pravdljei), di daul prts coc (cc) vb III shi II copshu (cp-shu), cutseam (cu-tsem), (nastnga shi nandreapta) ligati di un altu os tu mesi n fats, coapt (cop-t), coatsiri/coatsire (co-tsi-ri) shi cutseari/cushi altu os di npoea-a cheptului; partea di nastnga, ic di tseare (cu-tse-ri) 1: bag tu cireaplu arsu (i pri foc) un lucru nandreapta a truplui di om, di la umir pn la coaps (cipoc); tsi s-mc (carni, ghel, aloatlu di pni, etc.) shi cldura dit 2: partea di munti tsi dipuni (s-alin); schinrat (di munti); cireap (i foclu) l-fatsi bun tri mcari; 2: (yimishili, poamili, dzean; (expr: 1: nj-si ved coastili = hiu multu slab, mash simintsli, etc.) crescu shi cldura-a soarilui li fatsi buni tri cheali sh-oasi; 2: lj-bag sula tu coasti = lj-bag mult zori; lmcari; (mi) fac, (mi-)adar, asescu, agiungu; (expr: 1: nj stringu vrtos (l-pingu, tra s-fac un lucru); 3: nj-mc coasta coatsi (arana) = acats pronj (arana); 2: lj coc un somnu = mi tsar = mi da (mi-aruc, mi zdupuneashti, mi-arucuteashti) bag s-dormu ghini, s-lu fur niheam somnul; 3: lj-u coc = ljcariva di padi; 4: frngu coasti; dau n coasti = stau sh-mi am mult inati shi voi s-nj ljau ahtea, s-lj-u pltescu) {ro: minduescu tsi s-fac (c nu para ved cari easti calea-atsea coace} {fr: (faire) cuire; (faire) mrir} {en: cook, bake; ripen} buna); stau pi ndau c nu shtiu tsi s-fac; lj-bag cheadits, lu- ex: cutsem culaclu (bgm culaclu tu cireap tra si s-fac bun ambudyisescu pri cariva tra s-nu shtib tsi s-fac; strmbu tri mcari); pnea s-coapsi (s-featsi); cndu s-cutsea auli narea; shuvescu, mi cltin) {ro: coast (de animal; de (cndu soarili li-adra dultsi sh-buni tri mcari); soarli li coapsi munte)} {fr: cte (de lanimal; de la montagne)} {en: rib (of poamili (poamili asir, agiumsir, s-featsir, soarili li-adr

328

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

buni tri mcari); s-culc s-lj coac un somnu (expr: s-bg s- sm cunjats (cu-njts) (un cu cocan) doarm niheam, s-l fur somnul niheam); lj coapsi un coc1 (c-c) sf fr pl partea di ma nsus a truplui di om iu ssomnu (expr: durnji ghini, l-fur ghini somnul); lj-u coatsi di afl ncljis midua (acupirit prisupr di per shi n fats cu oclji, multu chiro (expr: lj-ari inati di multu chiro shi va si-sh lja nari, ureclji, gur, etc.); oasili-a caplui di om sh-di prvdz tsi ahtea n dzu) coptu (cp-tu) adg coapt (cop-t), copts ncljid nuntru midua; cap, crfet, crfet, cpitsn, cp(cp-ts), coapti/coapte (cop-ti) (mcarea, pnea, carnea, tsn, craniu, cafcal, cafc, crap, cof, ciufutin, ftin, puscurcubeta, etc.) easti fapt bun ti mcari di cldura dit cireap car, crtsun, ciutur, curcubet; (expr: 1: nj talji coca = nu-nj (i cldura di pri foc); (poamili) suntu buni tr mcari (suntu yini greu s-aduchescu; 2: u bag tu coc = u-aduchescu sh-u asiti di cldura-a soarilui); faptu, adrat, asit, agiumtu, mtur bag ghini tu minti tra s-nu u-agrshescu) {ro: craniu, cap} {fr: {ro: copt} {fr: cuit; mr} {en: cooked, baked; ripened} ex: crne, tte} {en: skull, head} ex: nu ari midu tu coc; u bg pni coapt, minti coapt (mtur); ca merlu coptu (faptu, sh-aest tu coc (expr: u-aduchi ghini tra s-u tsn minti shi sagiumtu); pronjlu di la grnuts i coptu coatsiri/coatsire (co- nu u-agrshasc) tsi-ri) sf coatsiri (co-tsir) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva s-coa- coc2 (c-c) sf coc (c-c) dultseami (ma multu ti njits) tsi; cutseari, ftseari, adrari, asiri, agiundzeari {ro: aciunea de fapt dit siropea di zahari actsat, anjurizmat mushat, multi a se coace; coacere} {fr: action de (faire) cuire; de mrir} ori amisticat sh-cu alti lucri (ca, bunoar, ciuculat, nuts, {en: action of cooking, of baking; of ripening} cutseari/cuetc.) sh-turnat deapoea tu njits cumts, a curi l si da multi tseare (cu-tse-ri) sf cutseri (cu-tsr) (un cu coatsiri) hromi sh-formi (ca mrdzeali, gurgulji, bstunj njits, etc.); nicoptu (ni-cp-tu) adg nicoapt (ni-cop-t), nicopts (nibumboan, bambon, cufet, toaf, zhrat, zhrtari; (expr: cp-ts), nicoapti/nicoapte (ni-cop-ti) (mcarea, pnea, nica-lj dztsi-a oului coc = easti nica ageamit di minti, nu-lj carnea, curcubeta, etc.) tsi nu easti coapt; (poamili) nu suntu criscu mintea) {ro: bomboan} {fr: bonbon} {en: candy} ex: ninga buni tr mcari c nu-asir; nifaptu, neadrat, neasit, un coc tu ctsn; umplui poala di coc neagiumtu; (expr. minti nicoapt = ageamit) {ro: necopt} {fr: cochi (cch) sm vedz tu cochil qui nest pas cuit; qui nest pas mr} {en: uncooked, cochil (c-chil) sm, sf cochil (c-chi-l), cochilj (c-chilj), unripened} ex: eshti cu mintea nicoapt (fig: eshti ageamit); cochili/cochile (c-chi-li) 1: njic (cilimean) faptu di doi pscamnul nu-i tr caplu a meu nicoptu (fig: ageamit) rints ncurunats un cu-alantu; ficior, feat, cilimean, njic, etc.; nicoatsiri/nicoatsire (ni-co-tsi-ri) sf nicoatsiri (ni-co-tsir) 2: njic faptu di-un brbat sh-un muljari tsi nu suntu loats un atsea tsi s-fatsi cndu tsiva nu s-coatsi; nicutseari, niftseari, cu-alantu; cochi, cochiul, copel, copil, lud, cupilciu, bashtu, neadrari, neasiri, neagiundzeari {ro: aciunea de a nu se doci {ro: copil; copil din flori} {fr: enfant (naturel); btard} coace; necoacere} {fr: action de ne pas (faire) cuire; de ne {en: child; bastard} ex: ti-adrash cochil (feat mari); s-u pas mrir} {en: action of not cooking, of not baking; of not mrit a mea cochil (feat) cupel (cu-pl) sm, sf cupel ripening} nicutseari/nicutseare (cu-tse-ri) sf nicutseri (ni(cu-p-l) cupelj (cu-plj), cupeli/cupele (cu-p-li) 1: ficior cu-tsr) (un cu nicoatsiri) paracoc (p-ra-cc) vb III shi (feat) faptu di doi prints ncurunats un cu-alantu; ficior II paracopshu (p-ra-cp-shu), paracutseam (p-ra-cu(feat) njic, ficiuric, fitic, etc.; 2: ficior (feat) faptu di doi tsem), paracoapt (p-ra-cop-t), paracoatsiri/paracoatsire prints tsi nu suntu ncurunats un cu-alantu; cochil, copil, lud, (p-ra-co-tsi-ri) shi paracutseari/paracutseare (p-ra-cu-tse- basht {ro: copil; copil din flori} {fr: enfant; btard} {en: ri) coc multu (multu di multu, ma multu dict lipseashti); child; bastard} ex: arusa-a mea cupel (fitic) copel (copricoc {ro: coace prea mult} {fr: (faire) cuire trop; (faire) p-l) sf copeli/copele (co-p-li) (un cu cupel) cochimrir trop} {en: cook too much, bake too much; ripen too lush (co-chi-l-sh) sm, sf cochilushi/cochilushe (co-chi-lmuch} paracoptu (p-ra-cp-tu) adg paracoapt (p-ra-cop- shi), cochilush (co-chi-lsh), sf cochilushi/cochilushe (co-chit), paracopts (p-ra-cp-ts), paracoapti/paracoapte (p-ra- l-shi) ficior ma njic i feat ma njic; ficiuric, fitic, etc. {ro: cop-ti) tsi easti coptu multu, pricoptu {ro: copt prea mult} copila} {fr: petit enfant} {en: little child} cuchilami (cu{fr: cuit trop; mri trop} {en: cooked too much, baked too chi-l-mi) sf fr pl multimi di cochilj (cochili); ficiurami much; ripened too much} paracoatsiri/paracoatsire (p-ra{ro: tineret} {fr: jeunesse} {en: youth, boyhood, girlhood} ex: co-tsi-ri) sf paracoatsiri (p-ra-co-tsir) atsea tsi s-fatsi adun tut cuchilamea n codru; cuchilamea di tora easti cndu tsiva s-paracoatsi {ro: aciunea de a se coace prea fronim cochilami (co-chi-l-mi) sf fr pl (un cu cuchimult} {fr: action de (faire) cuire trop; de (faire) mrir trop} lami) copil (c-pil) sm, sf copil (c-pi-l), copilj (c-pilj) {en: action of cooking too much, of baking too much; of shi cochilj (c-chilj), copili/copile (c-pi-li) njic faptu di-un ripening too much} paracutseari/paracutseare (p-ra-cubrbat sh-un muljari tsi nu suntu ncurunats un cu-alantu; tse-ri) sf paracutseri (p-ra-cu-tsr) (un cu paracoatsiri) cochi, cochiul, cochil, copel, lud, cupilciu, bashtu, doci {ro: pricoc (pri-cc) vb III shi II pricopshu (pri-cp-shu), pricucopil din flori} {fr: btard} {en: bastard} cupilciu (cu-pltseam (pri-cu-tsem), pricoapt (pri-cop-t), pricoatsiri/pri- cu) sm cupilci (cu-pl-ci) (un cu copil) ex: featsi un njic, un coatsire (pri-co-tsi-ri) shi pricutseari/pricutseare (pri-cu-tse- cupilciu; sh-nu crledz cupilciu! cupilaci (cu-pi-lc) sm ri) (un cu paracoc) pricoptu (pri-cp-tu) adg pricoapt cupilaci (cu-pi-lc) (un cu copil) cochiul (c-chul) sm (pri-cop-t), pricopts (pri-cp-ts), pricoapti/pricoapte (pri- cochilj (c-chlj) (un cu copil) ex: amirlu easti cochiul cop-ti) (un cu paracoptu) pricoatsiri/pricoatsire (pricochi (cch) sm cochi (cch) (un cu copil) co-tsi-ri) sf pricoatsiri (pri-co-tsir) (un cu paracoatsiri) cochilami (co-chi-l-mi) sf vedz tu cochil pricutseari/pricutseare (pri-cu-tse-ri) sf pricutseri (pri-cucochilush (co-chi-l-sh) sm, sf vedz tu cochil tsr) (un cu paracoatsiri) cochinits (co-chi-n-ts) sf cochinits (co-chi-n-ts) lngoari cocal (c-ca-l) sf cocali/cocale (c-ca-li) partea dit un mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om, ma multu di la njic la yimishi (di-arad tu mesi) cari easti dur (scliro, corcan) sh- njic), tsi s-aspuni cu dureari di gushi, clduri (pirito) multu cari siminat tu loc fatsi s-creasc un altu pom tsi fatsi idyea mri, grnutsi aroshi tsi acoapir tut truplu sh-bitiseashti cu soi di yimishi; os, oas, smbur, smburi, smbur, sumbur, alxirea di cheali (ma s-nu moar njiclu ninti!) {ro: sumbru, sumburi, simints {ro: smbure} {fr: noyau, ppin} scarlatin} {fr: scarlatine} {en: scarlet fever} {en: pit (of fruit), stone (of cherry, grape) ex: mcar prunili cochiroshil (co-chi-r-shil) sm, sf, adg cochiroshil (co-chicu tuti coji shi cocali (oasi) r-shi-l), cochiroshilj (co-chi-r-shilj), cochiroshili/cochirococan (c-can) sm cocanj (c-canj) usic di la cicioarli a shile (co-chi-r-shi-li) hrom tsi da pri-arosh; (om, pravd) njeljlor (oilor, cprilor, etc.) cu cari s-agioac njitslji; vsilje, cu perlu tsi da niheam pi-arosh; arosh, cuchi, vashi {ro: vshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, alum, roiatic, rocat} {fr: rousstre} {en: reddish} ex: sh-becili shanum, vang, amad, nip, nip, ip, ip, coci, cunjac {ro: aric caleshili shi laili cochiroshili; aveam n capr cochiroshil plombat} {fr: osselet plomb} {en: knuckle bone} coci cuchi/cuche (c-chi) adg cuchi/cuche (c-chi), cuchi (cch), (cc) sm coci (cc) (un cu cocan) cunjac2 (cu-njc) cuchi/cuche (c-chi) (un cu cochiroshil) ex: moi muz

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

329

cuchi (aroshi) codus (c-dus) sm, sf vedz tu coad cochiul (c-chul) sm vedz tu cochil codushlchi/codushlche (co-dush-l-chi) sf vedz tu cudosh coci (cc) sm vedz tu cocan cof (c-f) sf cofi/cofe (c-fi) vas njic di lemnu (cheali, cocin (c-ci-n) sf cocini/cocine (c-ci-ni) apanghiu (faptu metal, etc.) stronghil shi plciutat tu cari s-tsni biutur shi sdi scnduri, purtets, ligrei, etc.) tu cari s-tsn di-arad pricili poart multi ori di mesi spindzurat di curau (i pri cal di ning casa-a omlui ca gljinj (cnj, ports, etc.); csistr, spindzurat di shau); cov, plosc, ploasc, chelchi, cini; (fig: cutumas, cumas, cumash, cuteats, cusher, bufar {ro: cote, 1: cof = cap di om (pravd); crfet, crfet, cpitsn, coc, cocin} {fr: poulailler; table porcs} {en: hen house; pigsty} ciufutin, ftin, puscar, crtsun, ciutur, curcubet, etc.; expr: ex: fudzi gljina dit cocin 2: nu-nj talji cofa = nj-yini greu s-aduchescu; 3: u bag tu cof cociuv (c-cuv) sm, sf cociuv (c-cu-v), cociuyi (c-cuy), = u-aduchescu sh-u bag ghini tu minti tra s-nu u-agrshescu) cociuvi/cociuve (c-cu-vi) pulj njic di pduri (cu dintana {ro: plosc} {fr: gourde, seille ( vin)} {en: canteen} ex: l galbin sh-peani li) tsi bati mushat; ma multi soi di pulj di umplu cofa (plosca) cu yin; cu cofili di yin; nu li bag tu cof pduri tsi sh-u-aduc cu njerla; coshav, cojvu, njerl, njirl, (expr: nu li-aducheashti, nu li-ascult tra si sh-aduc ma npoi nerl, anjirl, grvelj, grvelj, grivelj; malin, mlinj, mlnji aminti); nu-lj talji cofa (expr: nu para aducheashti lishor tsi-lj {ro: mierloi, mierl} {fr: merle mle, merle} {en: blackbird si spuni) cov (c-v) sf covi/cove (c-vi) (un cu cof) (male and female)} coshav (c-shv) sm, sf coshav (c- cufits (cu-f-ts) sf cufits (cu-f-ts) cof njic {ro: plosc sh-v), coshavi (c-shv), coshavi/coshave (c-sh-vi) mic} {fr: petite gourde} {en: small canteen} ex: bgash tsiva (un cu cociuv) cojvu (cj-vu) sm cojvi (cj-vi) (un cu tu cufits? (aduchish tsiva? bgash tsiva tu curcubet?) cociuv) cofet (co-f-t) sf vedz tu cufet cocoshur (co-co-sh-r) sf cocoshuri/cocoshure (co-co-sh- cohi1/cohe (c-hi) sf cohi (ch) loclu iu s-adun trei mrdzinj ri) umfltur (tsi-ansari ctr nafoar) di pi fatsa-a unui lucru; a unui lucru; loclu dit cas iu s-andmusescu doau stizmi; umfltur, cium, ciumb, giumb, jumb, shumb, giumc, capitlu-a unei sucachi iu s-andmuseashti cu-un alt sucachi; shut, shushc, uim {ro: umfltur} {fr: enflure} {en: chioshi, chiuse, chiushe, angun, angun, cornu; (expr: 1: acats swelling} cohea = vinj sh-nu mata fug); 2: tsn cohea, shed n cohi = cocut (c-cut) sm vedz tu cucot ncohi, tsn (shed tu) loclu di tinjii din cas) {ro: ungher, col} cod1 (cd) sn vedz tu cot1 {fr: angle, coin, encoignure} {en: angle, corner} ex: omlucod2 (cd) sn vedz tu cot2 atsel dit cohi; l acts cohea (expr: vinji sh-nu mata fudzi); codosh (co-dsh) adg vedz tu cudosh Miha cohea tut sh-u tsni (expr: sh-tsni loclu a lui, un loc di codru1 (c-dru) sn codzr (c-dzr) shi codri (c-dri) loc tinjii); u loar di shidzu n cohi (fig: tu loclu di tinjii) cohi2 multu tes tu cari crescu arburi (di-arad agri, nisiminats di om) (ch) sn cohiuri (c-hr) (un cu cohi) ex: caft prit tsi s-talji tr lemnu (cndu omlu ari ananghi tr foc, sculari cohiuri ncohi (nch) (mi) vb I ncuheai (ncu-h), ncucasi, ftearea di crts, etc.) sh-tu cari poati creasc sh-earb, heam (ncu-hm), ncuheat (ncu-h-t), ncuheari/ncuheare lilici, mushclji, etc. ic si s-afl agru prici, agru pulj, etc.; (ncu-h-ri) l-bag si sta n cas tu cohi, ning vatr (ma bunlu codur, pduri, curii, dubrac, urmanj, das; (fig: 1: codru = (i) loc, c aushanjlji di-arad l easti cama-arcoari); (fig: ncohi = munti i crciliu di munti; (ii) loc (padi, misuhori, for, etc.) iu s- (i) (un aush) l-bag si sta tu loclu di tinjii (ca aush tsi easti!); (ii) adun dunjaea dzlili di srbtoari, s-fac muabeti, s(lucru) lu-ascundu) {ro: sta la colul vatrei; pune la locul de yiurtiseasc, s-trag corlu, s-gioac, etc.; (iii) loclu iu s-adun onoare} {fr: mettre quelquun dans un coin (meilleure place lumea s-vind i s-acumpr lucri; pzari, piats; (iv) loclu iu si de la chambre, prs dun foyer); mettre la place dhonneur} ngroap mortslj a hoarljei; la grochi, grupishti, murmints, {en: put someone to seat in the corner (best place) of the chimitir) {ro: codru, pdure} {fr: fort, bois} {en: woods, room; place someone to the place of honor} ncuheat (ncuforest} ex: s-mi scots ndzean tu codru (munti cu pduri); ht) adg ncuheat (ncu-h-t), ncuheats (ncu-hts), ncuYeana fatsi nsus tu munti, cu shamia-lj lai pri frmti, aclo n heati/ncuheate (ncu-h-ti) cari easti bgat si sta tu cohi, codru (pduri) tru-un deag, sh-u tritsea dzua-lj ntreag; ning vatr {ro: pus s stea la colul casei} {fr: mis dans un codri li cu prici; mi turnam dit codru; nvirdz codrul coin (meilleure place de la chambre)} {en: put to seat in the (pdurea); nj-yin din codru (dit pduri); codrul (fig: forlu) din corner (best place) of the room} ncuheari/ncuheare (ncuhoar; s-acts n codru (fig: tu padea-a hoarljei iu s-adun h-ri) sf ncuhieri (ncu-hr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva lumea); isha la codru (fig: padea-a hoarljei) iu nvrtea corlu; easti bgat tu cohi {ro: aciunea de a sta la colul vatrei; de a gol din codru (fig: pzari) s-nu s-toarn; s-adun aushaticlu n pune la locul de onoare} {fr: action de mettre quelquun dans codru (fig: tu misuhori s-fac muabeti s-sh caft mintea, etc.); un coin (de la chambre)} {en: action of putting someone to to ishir n codru (misuhori, padea iu vor s-gioac) feati sh-gionj; seat i the corner (best place) of the room} gioac n codru (fig: padea iu s-adun tr gioc tinirlji); mi-adusi cohi2 (ch) sn vedz tu cohi1 pn n codru (la murmints) codur1 (c-dur) sn coduri (c- coinar (c-nar) sm vedz tu conjar du-ri) (un cu codru1) ex: nu-l scoasi n codur (fig: m pzari, cojoc (co-jc) sn vedz tu cujuc misuhori) s-lu vind; vinji n codur (fig: m pzari) tra s-asun cojocar (co-jo-cr) sm vedz tu cujuc toac; tut codurlu (fig: tut pzarea) di oaminj i gol; mi dush cojvu (cj-vu) sm vedz tu cociuv n codur (fig: tu misuhori, m pzari, la murmints); colac (clac) adg vedz tu culchii codru2 (c-dru) sn codzr (c-dzr) shi codri (c-dri) cumat colai (c-la) adv vedz tu culai1 di pit i pni; codur {ro: bucat de pine sau plcint colas (c-la-s) sm vedz tu culasi aromneasc} {fr: morceau de pain ou pit aroumaine} colasi/colase (c-la-si) sf fr pl loclu din tser iu s-duc dup {en: piece of bread or Aromanian pit} ex: nj-talji un codru moarti oaminjlji tsi nu-au fapt bunets tu ban (mash lucri (n cumat) di pit; imn cu codrul (cumata di pni) tu mn arali); nfricushat, fricushat, ginemi, chis, pis {ro: infern, iad} codur2 (c-dur) sn coduri (c-du-ri) (un cu codru1) ex: nj{fr: enfer} {en: hell} deadi un codur (n cumat) di pit ncudurat (ncu-du-rt) col1 (c-l) sf fr pl aloat multu moali, faptu di frin adg ncudurat (ncu-du-r-t), ncudurats (ncu-du-rts), amisticat cu ap, cu cari s-alichea crtsli tu chirolu-atsel ncudurati/ncudurate (ncu-du-r-ti) arushtst, shutst; (expr: veclju; lugurii cu cari s-alichescu lucri; cirish, ciriji, tutcali, (clcnjlu di pit) tsi easti arshtuts) {ro: sucit; (pit cu tutcal, tupcal {ro: clei} {fr: colle} {en: glue} aculsescu (amarginea rsucit} {fr: tordu; (galette, pita) qui a le bord cul-ss-cu) (mi) vb IV aculsii (a-cul-s), aculseam (a-cultors} {en: twisted; pita with twisted border} ex: pit sem), aculsit (a-cul-s-t), aculsiri/aculsire (a-cul-s-ri) fac ncudurat (pit cu clcnjlu shutst) dau lucri si sta deadun alichiti cu un col; alchescu, codur1 (c-dur) sn vedz tu codru1 alichescu, lchescu {ro: lipi} {fr: coller} {en: glue} aculsit codur2 (c-dur) sn vedz tu codru2 (a-cul-st) adg aculsit (a-cul-s-t), aculsits (a-cul-sts),

330

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

aculsiti/aculsite (a-cul-s-ti) tsi easti alichit cu un col di un powder sugar) given in memory of the dead} ex: shi grn shi altu lucru; alchit, lchit, alichit {ro: lipit} {fr: coll} {en: coliv lj-adrai; da coliv xean tr suflit (expr: da tsiva tsi nu glued} aculsiri/aculsire (a-cul-s-ri) sf aculsiri (a-cul-sr) easti-a lui) atsea tsi s-fatsi cndu s-aculsescu dau lucri; alchiri, lchiri, colj (clj) sn coalji/coalje (co-lji) un mdular (organ) di-a alichiri {ro: aciunea de a lipi; lipire} {fr: action de coller} omlui tsi s-afl ca un pung sum putsa-a brbatlui i a unei {en: action of gluing} pravd brbteasc; boash, top, arombu, hrhndelj, pung; col2 (c-l) sf fr pl lugurii tsi s-afl tu multu lucri tsi s(expr: 1: ari coalji mri = easti multu gioni, vrtos; 2: va-nj mc (ca, bunoar, simintsi, grnutsi di grn, misur, yimishi, mc coaljili! = nu mi meal, nu-am fric di el) {ro: coi, testiptts, etc.); col, pap, niziste {ro: scrobeal} {fr: amidon} cul} {fr: testicule} {en: testis, testicle} ex: coalji di birbec b{en: starch} ex: cmeashi cu col (niziste); poart cmesh dati tut; nu ti-acats cu el c ari coalji mri (expr: easti multu cu col; cola easti alb shi albastr acoal2 (a-co-l) sf fr vrtos) pl (un cu col2) ex: acoal (niziste) di cmesh colja-mbolja (c-ljam-b-lja) invar lucri di njic simasii; colburec (col-bu-r-c) sf vedz tu culburec lucri di njic tinjii tsi nu ahrzescu multu; zboar goali; colcut (cl-cut) sn vedz tu clocut brcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, chirturi, cpchi, colib (c-li-b shi co-l-b) sf vedz tu cliv lprdii, lishinturi, mandzali, palavri, plavri, papardeli, colic (c-li-c) sf colitsi/colitse (c-li-tsi) dureari mari di bufchi, pufchi, shahlamari, zacati, zcturi, curcubeti hearti, stumahi shi pntic, tsi poati s-yin di la un lngoari di hicat i burlidz mbirati, mnits di tmbari, bishinj di cuc, etc. {ro: riniclju {ro: colic} {fr: colique} {en: colic} nimicuri, fleacuri} {fr: vtiles, sornettes} {en: trifles, Colinda1 (C-lin-da) sf vedz tu colindu bagatelles} ex: tsi ari tr vindeari?, e, colja-mbolja; tsi dztsi, colinda2 (c-lin-da) invar vedz tu colindu lai?, e, colja-mbolja (tsiva, mash chirturi) colindu (c-lin-du) sn colindi/colinde (c-lin-di) 1: un soi di colonja (co-l-nja) invar. atsea tsi s-fatsi cndu tsiva easti culac tsi undzeashti cu-un nel, sh-faptu ca s-hib moali shctstrpsit; afnizmo, halazmo, ciupulic, afnsiri, ctstrpdultsi; culind, culac, ghivrec, ghiuvrec, clur; zhrtari (bum- siri, prpdiri, pustixiri, sutrupsiri, cipusiri, chirdciuni, chiriri boan, ciuculat, poami, etc.) tsi s-da a njitslor cari-alag cu {ro: dezastru} {fr: ruine totale} {en: annihilation, disaster} colinda seara, ninti di Crciun; 2: un soi di bstuni (shcop) cu colpidi/colpide (cl-pi-di) sf pl(?) un soi di pit {ro: un fel de cari njitslji alag cu colinda seara di Crciun; culindar {ro: plcint} {fr: espce de galette} {en: type of Aromanian pie} covrig, colcel} {fr: craquelin rond; fruits, bombons, chococoluv (c-luv) adg coluv (c-lu-v), coluyi (c-luy), colulat, etc. quon donne aux chanteurs de Nol} {en: bagel; vi/coluve (c-lu-vi) (cni) tsi nu-ari coad, ari un coad fruits, candies, chocolates, etc. given to the children caroling multu shcurt ic, un coad tsi-lj s-ari shcurtat {ro: berc} Christmas eve} ex: culindarlji au tu mn cti un colind {fr: sans queue (en parlant des chiens)} {en: without tail (culac) culind (cu-ln-d) sf culindi/culinde (cu-ln-di) (talking about dogs)} ex: angn cnili coluv (fr coad) (un cu colindu) Colinda1 (C-lin-da) sf fr pl noaptea com (c-m) sf comati/comate (c-ma-ti) multimi di oaminj (dzua) di nintea-a Crciunlui {ro: Mo Ajun} {fr: la veille de tsi suntu ligats di idyiul lucru, di idyea minti tra s-fac tsiva (sNol} {en: Christmas eve} colinda2 (c-lin-da) invar atsea chivirniseasc un crat, etc.); prtid, trafi, parei, band, ceat, tsi fac njitslji seara di Crciun, cndu alag di cas-cas tra s-lgrup, sutsat, etc. {ro: partid} {fr: parti} {en: party} ex: di cari oar a oaminjlor {ro: colinde} {fr: chants de Nol, chants par com (trafi) hii? les enfants, la veille de Nol} {en: childrens caroling, the comboli (com-b-li) sm(?) pl(?) cashlu ca un ploaci evening before Christmas} ex: ninti di Crciun, ficiorlji s-duc arucutoas, ashi cum easi dit strictoari {ro: ca rotunjit n colinda (alag cu colinda) culindu (cu-ln-du) sm invar strecurtoare} {fr: fromage arrondi dans une passoire} {en: (un cu colinda2) culindar (cu-lin-dr) sm, sf culindar cheese as rounded by the process of taking out its whey} (cu-lin-d-r), culindari (cu-lin-dr), culindari/culindare (cucomin (c-mi-n) sf fr pl atsea tsi-armni dup tsi lin-d-ri) 1: ficior (feat) tsi alag cu colinda (tsi s-dutsi yimishili suntu clcati tra s-l si scoat dzama i si s-fac yinlu; colina); 2: un soi di bstuni (shcop) cu cari njitslji alag cu tsipur, tsipur, brsii, cumenji, pishtin, prishtin, prshtin, colinda seara di Crciun; colindu {ro: colindtor} {fr: prushtin, purushtin, langhir {ro: drojdie} {fr: lie, marc (de chanteur de Nol} {en: Cheistmas caroler} ex: nj-trec prit raisin), residue, sdiment} {en: marc (of grapes), residue, minti, ca prit yis, culindarlji (ficiorlji tsi-alag colinda); sediment} cumenji/cumenje (cu-m-nji) sf fr pl (un cu culindarlji au tu mn cti un colind (culac) culindedz (cu- comin) lin-ddz) vb I culindai (cu-lin-d), culindam (cu-lin-dm), condar (con-dr) sn vedz tu cundar culindat (cu-lin-d-t), culindari/culindare (cu-lin-d-ri) condic (cn-di-c) sf vedz tu catastih alag cu colinda di cas-cas {ro: colinda} {fr: aller de maison condr (cn-dr) prip, adv vedz tu contra en maison pour chanter de nols et recevoir des cadeaux} congul (cngul) sf vedz tu gongal {en: carol from house to house, Christmas eve} culindat conjar (c-njar) sm, sf conjar (c-nja-r), conjari (c-njar), (cu-lin-dt) adg culindat (cu-lin-d-t), culindats (cu-linconjari/conjare (c-nja-ri) turcu tsi bneadz tu un dit dts), culindati/culindate (cu-lin-d-ti) omlu (casa) la cari horili tsi s-afl namisa di Kozani shi Sorovici {ro: turc care vinjir njitslji s-l oar cu colinda {ro: colindat} {fr: les gens vine din regiunea dintre Kozani i Sorovici} {fr: turc habitant (la maison) qui ont t visits par les enfants avec des chants les villages situs entre Kozani et Sorovic} {en: Turk inhade nols} {en: who has been caroled by the children bitant of villages situated between Kozani and Sorovic} Christmas eve} culindari/culindare (cu-lin-d-ri) sf cunjirami/cunjirame (cu-nji-r-mi) sf fr pl multimi di culindri (cu-lin-dr) atsea tsi s-fatsi cndu njitslji alag cu conjari; locurli iu bneadz conjarlji {ro: mulime de colinda {ro: aciunea de a colinda; colindare} {fr: action conjari; regiunea locuit de conjari} {fr: nombre de daller de maison en maison pour chanter de nols et recevoir conjari; pays de conjari} {en: number of conjari; des cadeaux} {en: action of caroling from house to house, conjar land} cunjirescu (cu-nji-rs-cu) adg cunjireasc Christmas eve} (cu-nji-res-c), cunjireshts (cu-nji-rsh-ts), cunjireshti/cucoliv (c-li-v) sf colivi/colive (c-li-vi) grn hertu (cu nuts, njireshte (cu-nji-rsh-ti) tsi ari s-fac cu conjarlji; di conjari aroidi, stfidz, etc. shi asprucuchit cu zahri) tsi s-da tr {ro: de conjar} {fr: de conjari; qui appartient aux suflitlu-a mortslor; pomean, pumean, spumean, pmntu, conjari} {en: of conjari} coinar (c-nar) sm coinari trisalj, trisayi, cumat; (expr: dau coliv xean = dau un lucru (c-nar) (un cu conjar) tsi nu easti a meu) {ro: coliv} {fr: grains de bl bouilli (avec consul (cn-sul) sm consulj (cn-sulj) om pitricut di chiverde noix, grenades, raisins secs, etc. et saupoudr de sucre) nisea-a unui stat tu-un stat xen (i) tra s zburasc tr ipotisli di que lon distribue en souvenir dun mort} {en: wheat boiled emburlichi, etc. tsi pot s-izvurasc dit ligturli icunomitsi (with nuts, pomegranate, raisins, etc. and covered with namisa di dauli stati, shi (ii) s-l prstiseasc intiresili (s-l

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

331

aib angtanlu) a oaminjlor dit statlu-a lui, cndu aeshti s-afl acas cupsit (cu-p-st) adg cupsit (cu-p-s-t), cupsits tu statlu xen {ro: consul} {fr: consul} {en: consul} cun(cu-p-sts), cupsiti/cupsite (cu-p-s-ti) cupsit, clisit, sulat (cun-su-l-t) sf cunsulati/cunsulate (cun-su-l-ti) ursit {ro: a face un effort, a se invita} {fr: se donner la peine; loclu dit statlu xen iu shadi di sh-fatsi lucrul consulu; tesea di inviter} {en: make an effort, invite himself} cupsiri/cuconsul {ro: consulat} {fr: consulat} {en: consulate} psire (cu-p-s-ri) sf cupsiri (cu-p-sr) cupsiri, clisiri, consultu (con-sl-tu) sn vedz tu cunsoltu ursiri {ro: invitare, aciunea de a face un effort, de a se invita} contra (cn-tra) prip, adv zbor tsi-aspuni c easti un mari {fr: invitation, action de se donner la peine (de sinviter)} {en: dyeafurau namisa di dau lucri (un lucru easti tamam anainvitation, action to make an effort and invite himself} puda di-alantu); zbor tsi-aspuni c cariva easti tr tsiva, alt soi cupusescu (cu-pu-ss-cu) vb IV cupusii (cu-pu-s), cupuseam (altu tsiva, dip anapuda) di tsi easti un altu; tsi easti (s-aspuni) (cu-pu-sem), cupusit (cu-pu-s-t), cupusiri/cupusire (cuca dushman a altui; tsi easti di-alant parti di cariva, n fatsa-a pu-s-ri) (un cu cupsescu) ex: ia-ts-l, singur cupuseashti altui; anapuda {ro: contra, n opoziie} {fr: contre; en oppo(s-cliseashti); cupusea (f copuslu s-yinj, clisea-ti) pn la sition} {en: in opposition of; contrary to; opposed to; against} noi cupusit (cu-pu-st) adg cupusit (cu-pu-s-t), cupusits ex: el s-dutsi contra (nu easti sinfuni, dztsi alt soi, anapuda) (cu-pu-sts), cupusiti/cupusite (cu-pu-s-ti) (un cu cupsit) cndu zburashti cu mini; vinji contra al (ca dushman, si s cupusiri/cupusire (cu-pu-s-ri) sf cupusiri (cu-pu-sr) (un alumt cu) Costarela; vimtul sufl contra (anapuda di cum voi, cu cupsiri) di-alant parti di cum mi min mini); shadi contra (n fatsa) a cor1 (cr) sn coruri (c-rur) agioc tsi-l fatsi laolu prit hori mea la meas contr (cn-tr) prip, adv (un cu contra) dumnitsli (dzlili pisimi, dzlili di numt, etc.) cndu ex: mini stteam contr (anapuda, mi-alumtam) cu vimtul brbatslji shi muljerli s-tsn di mn sh-fac un bair (lungu shcondr (cn-dr) prip, adv (un cu contra) cundrescu dishcljis, cu-un cap sh-un coad) tu cari oaminjlji gioac (cun-drs-cu) (mi) vb IV cundrii (cun-dr), cundream (cunpeanarga un dup-alantu; huro; (expr: 1: trag corlu = escu tu drem), cundrit (cun-dr-t), cundriri/cundrire (cun-dr-ri) caplu-a corlui shi-l trag dup mini, multi ori cu-un mndil hiu contra; mi ncustedz, acats ncheari {ro: fi contra, (se) tsi u flitur tu vimtu; 2: intru n cor = mi-acats di mn cuopune} {fr: tre contre; contrarier} {en: be against; oppose} alants agiuctori, iuva tu bairlu di oaminj) {ro: hor cundrit (cun-drt) adg cundrit (cun-dr-t), cundrits (cunaromneasc} {fr: grande ronde paysanne aroumaine} {en: drts), cundriti/cundrite (cun-dr-ti) tsi easti contra {ro: care Aromanian popular round dance} ex: corlu diple seste contra, care se opune} {fr: qui est contre; contrari} {en: anvrteashti; trdzea tu-arad corlu sh-anvrtea mndila n who is against, in opposition} ex: hits tuts cundrits la atseali vimtu; scoasir nveasta n cor s-trag corlu; nunj cu flambura (di-atselj tsi hits contra, tsi nu hits sinfuni cu atseali) tsi dzc tu cor; alb s-nj ti ved, lea sor, tsi nji ti-alchish n cor; deadi mini cundriri/cundrire (cun-dr-ri) sf cundriri (cun-drr) earba shtirigoanja, corlu creashti la Buboanja; cndu s-acats atsea tsi s-fatsi cndu cariva easti contra, cndu fatsi contra; ns n cor, s-adun tuts ca s-u vead c giuca multu mushat agudiri di preri (di idei, di intiresi, etc.) {ro: aciunea de a fi huro (hu-r) sm huradz (hu-rdz) (un cu cor1) ex: hurolu contra, de a (se) opune; opunere; contrarietate} {fr: action (corlu) di Pashti; sh-lu trag hurolu (corlu) ninti dtre contre; de contrarier; contrarit} {en: action of being cor2 (cr) sn coar (co-r) scriari neaprucheat tu-aestu against; of opposing; opposition, contrariety, contrariness} dictsiunar; vedz cornu12 shi cornu2 contracci (con-trac-c) sm vedz tu cundrat corac (c-rac) sm corats (c-rats) (cr-ghi) pulj di contr (cn-tr) prip, adv vedz tu contra mprad, tsi mc di tuti, ma mari di gaea, cu peanili li sh-cu cooti! (co-t) inter vedz tu cut dintana shi cicioarili multu vrtoasi; corac, curac, gavran, copan1 (c-pan) sm (c-panj) ficiuric njic, nat, gad, ficiuric; gvran, grvan, buducushar, buducshar {ro: corb} {fr: fig: copan = njic, mixos) {ro: copila; mucos, insolent} {fr: corbeau} {en: raven} corbu1 (cr-bu) sm corghi (cr-ghi) petit enfant, gamin; morveux, insolent} {en: small child} ex: (un cu corac) ex: cumu-ts njergu puljlji, coarbe? curac (cuun copan (nat) nfshat; un copan (expr: mixos) di ficior rc) sm curats (cu-rts) (un cu corac) ex: tsi-au curatslji copan2 (c-pan) sm vedz tu cupanji (corghilj) di aurl?; lai curats, tsi v hrneashti atsel Daileani copan3 (c-pan) sm vedz tu coaps coran (c-ran) sm coranj (c-ranj) pescu di ap dultsi (dicop1 (c-p) sf vedz tu cpits arad di munti) multu nostim tu mcari, acupirit cu soldz cop2 (c-p) sf copi/cope (c-pi) hlati (tsi sh-u-adutsi cunjits sh-cu dmtsi njits, li i aroshi pi trup; letn, pestruv, un tpoar cu coada shcurt) cu cari marangadzlji lucreadz pestruv, pestrav, pestrav, pstrav {ro: pstrv} {fr: truite} lemnul; nocup, nicop, mncop, schipari, tesl {ro: tesl} {en: trout} {fr: herminette, essette} {en: adze} ex: l-ftsea ma suptsri corbu1 (cr-bu) sm vedz tu corac lemnul cu copa; copa eara nturusit nocup (n-cu-p) sf corbu2 (cr-bu) adg corb (cr-b) shi coarb (cor-b), corghi nocupi/nocupe (n-cu-pi) (un cu cop2) ex: tu ducheani (cr-ghi), corbi/corbe (cr-bi) shi coarbi/coarbe (cor-bi) 1: avea mash n penur mari sh-un nocup nicop (ni-c-p) tsi-aspuni (lai) di hroma-a corbului; lai ca corbul; lai, negru, sf nicopi/nicope (ni-c-pi) (un cu cop2) mncop (mnegur, njagr; 2: tsi s-afl tu-un hal urut; cari nu-ari tihi tu n-c-p) sf mncopi/mncope (m-n-c-pi) (un cu ban; tsi ari mash cripri shi taxirts; mrat, corbusit, curbisit, cop2) ex: cu mncopa marendzilj adar lemnul stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vpsit, etc. {ro: negru ca copel (co-p-l) sf vedz tu cochil corbul; nefericit, nenorocit} {fr: noir comme le corbeau; copil (c-pil) sm, sf vedz tu cochil infortun, malheureux} {en: black like the raven; unfortunate, copos (c-pos) sn coposuri (c-po-sur) un cu copus unhappy, wretched} ex: perlu, corbu (lai ca corbul); trei cpri copri/copre (co-pr-i) sf vedz tu cuprii corbi (li ca corbul); cdzut tu hal coarb (lai, urut); corbu copsu (cp-su) sf vedz tu coaps (ndzernu) sh-lai s-ti ved; sh-u dzsi singur, corbul (mratlu); u coptu (cp-tu) adg vedz tu coc pitreatsi la m-sa ca laea sh-ca corba; corbe (marate) nu u d copus (c-pus) sn copusuri (c-pu-sur) pidimo (adrat tr vereaua; lai, corbe (mrate), curbishane; c him corghi ftseari un lucru); copos, spreamits, gireti {ro: efort} {fr: (mrats) sh-dispuljats; ca lailji sh-ca corghilj (ndzernjilj); nsh effort} {en: effort} cupsescu (cu-p-ss-cu) vb IV cupsii corghilj (mratslji); fudzish ca coarbili (pustili) corbusit (cu-p-s), cupseam (cu-p-sem), cupsit (cu-p-s-t), (cor-bu-st) adg corbusit (cor-bu-s-t), corbusits (cor-bucupsiri/cupsire (cu-p-s-ri) fac copus tr un lucru; mi sts), corbusiti/corbusite (cor-bu-s-ti) tsi s-afl tu-un hal clisescu (fac copus s-mi duc iuva); cupsescu, clisescu, urut; cari nu-ari tihi tu ban; tsi ari mash cripri shi taxirts; ursescu {ro: a face un effort, a se invita} {fr: se donner la corbu, curbisit, mrat, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, peine; inviter} {en: make an effort, invite himself} ex: turts-lj vpsit, etc. {ro: nefericit, nenorocit} {fr: infortun, cupsir n cas; s-cupseasc pn la plati; di-iu n cupmalheureux} {en: unfortunate, unhappy, wretched} ex: n sish?; cupsea (ursea) nuntru, n cas; aushlu-l cupsi la ns dad corbusit curbishan (cur-bi-shn) adg curbishan

332

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(cur-bi-sh-n), curbishanj (cur-bi-shnj), curbishani/curbi- cornu (expr: lj-treatsi prit minti); nu ascult, ici nu mi bag tu shane (cur-bi-sh-ni) (un cu corbusit) ex: tsal Costa, cornu (expr: nu-nj da di mnear); ea tu cornu (fig: cap) l bg curbishana (corba); mrata sh-curbishana di feat; o, lai corbe, grailu; li bg tu cornu (fig: cap) tuti; li bg ghini tu cornu curbishane! curbisescu (cur-bi-ss-cu) (mi) vb IV curbisii (fig: tu minti); iu lj-intr a lui tu cornu (fig: cap, minti) atseali (cur-bi-s), curbiseam (cur-bi-sem), curbisit (cur-bi-s-t), zboar?; cari li bg tu cornu (cari l deadi vr simasii, cari licurbisiri/curbisire (cur-bi-s-ri) (cu criprli tsi lj-aduc) lj-adar avdz) plvrili a lui curnut (cur-nt) adg curnut (cur-nun ahntu mari aru (dureari, cripari, etc.) c-lj fac bana t), curnuts (cur-nts), curnuti/curnute (cur-n-ti) tsi ari greau; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; stuhinedz, distihip- coarni; tsi-lj crescu coarni; (fig: curnut (sm) = drac, dyeavul, sescu, distihisescu, lupusescu, buisescu, chisusescu, hndcu-demun, stn, shaitan, zarzavuli, etc.) {ro: cornut, cu coarni; sescu, lescu, pisusescu, etc. {ro: nenoroci} {fr: rendre quel- drac} {fr: qui a des cornes; diable} {en: horned; devil} ex: quun malheureux} {en: make someone unhappy} curbisit curnutslji tserghi; ns eara curnut (cu coarni); hits curnuti (cu (cur-bi-st) adg curbisit (cur-bi-s-t), curbisits (cur-bi-sts), coarni) shi hits crshuti (fr coarni) ncoarnish (ncorcurbisiti/curbisite (cur-bi-s-ti) tsi s-afl tu-un hal greau nish) adg ncoarnishii/ncoarnishe (ncor-ni-shi), ncoarnish (di jali, di dureari, di mri cripri, etc.); tsi sh-ari aspart bana; (ncor-nish), ncoarnishi/ncoarnishe (ncor-nish) (lucru) tsi corbu, corbusit, stuhinat, distihipsit, distihisit, lupusit, buisit, easti aspus (alvdat) cu zboar umflati (nfluriti) ma multu chisusit, hndcusit, lit, pisusit, etc. {ro: nenorocit} {fr: dict ahrzeashti (tsi easti aspus cu coarni) {ro: gogonat, infortun, malheureux} {en: unhappy, wretched} ex: curbisite, exagerat} {fr: enfl outre mesure, exagr} {en: exagerated} buisite! curbisiri/curbisire (cur-bi-s-ri) sf curbisiri (cur-biex: cuvend ncoarnishi (umflat, cu coarni) sr) atsea tsi s-fatsi cndu-l curbiseshti pri cariva; stuhinari, cornu3 (cr-nu) sn coarni/coarne(?) (cor-ni) loclu iu s-adun distihipsiri, distihisiri, lupusiri, buisiri, chisusiri, hndcusiri, trei mrdzinj a unui lucru; loclu dit cas iu s-andmusescu liri, pisusiri, etc. {ro: aciunea de a (se) nenoroci; nenorodoau stizmi; capitlu-a unei sucachi iu s-andmuseashti cucire} {fr: action de rendre quelquun malheureux; malheur} un alt sucachi; chioshi, chiuse, chiushe, angun, angun, cohi {en: action of making someone unhappy; unhappiness} {ro: ungher, col, unghi} {fr: coin, encoignure, angle} {en: corbusit (cor-bu-st) adg vedz tu corbu2 corner, angle} ex: s-lu-alas tu un cornu (cohi) s-doarm; tu corcan (cr-can) invar tsi easti vrtos ca cheatra shi lipsit di cornul (cohea) di firid; dup cornul (chiosha) a casljei putearea ca si sh-alxeasc forma; tsi easti ca gljatsa (di cornu4 (cr-nu) sn coarni/coarne(?) (cor-ni) capit (di cioar, arcoari, fric, lhtar, ciudii, etc.) shi nu poati si s-min di pri cali, etc.) {ro: capt} {fr: bout} {en: end} ex: un cornu (capit) loclu iu s-afl; tsi easti ca limnusit (mrmurusit, ngucinat, di hir ncrfusit, ngurdit, etc.); cots, ngordu {ro: eapn, nepenit} cornu5 (cr-nu) sn coarni/coarne (cor-ni) hlati di muzic a {fr: raide, raidi} {en: stiff, stiffened} ex: seavirli lu ngljits tut oaminjlor di la munti (tsi sh-u-adutsi cu un sulin multu loclu shi-l featsi corcan (ca cheatra); vidzu niprtic arau cum lung, fapt di lemnu, coaji i metal) tsi scoati un boatsi cndu corcan (niminat) gljets aclo sttea; trupurli a lor ngljitsar s-sufl tu ns; hlati di muzic (ti vintoari i orchestr) tsi shcorcan u-adutsi niheam cu-un cornu di pravd sh-cari scoati un corciut (cor-c-t) sf vedz tu crshut boatsi cu suflarea tsi-lj si fatsi tu ns {ro: bucium, corn} {fr: cordeao (cor-de-o) sf cordei (cor-d) scriari neaprucheat cor} {en: horn (music, hunting)} ex: boatsi di cornu fricoas; tu-aestu dictsiunar; vedz curdeau di tru cornu di trei ori bati; duduir coarnili corem (co-r-m) sf vedz tu cheremi corpu (cr-pu) sn corpuri (cr-pur) ntreglu om (pravd, cornu1 (cr-nu) sm cornji (cr-nji) arburi njic di pduri tsi lucru, idei, etc.) cu tuti prtsli shi mdularli a lui; partea tsifatsi lludz galbini sh-yimishi njits aroshi tsi s-mc {ro: corn armni dit om (pravd, prici) cndu-lj scots caplu, gusha, (arbust)} {fr: cornouiller} {en: cornel-tree, dogwood} ex: cicioarli sh-bratsli; partea ma mari dit un lucru (di-arad dit lemnul di cornu ari multi noduri coarn (cor-n) sf mesi) cndu-lj scots dinparti prtsili tsi-lj es ct nafoar; trup coarni/coarne (cor-ni) yimisha-a cornului (tsi sh-u-adutsi cu {ro: trup, corp} {fr: corps} {en: body} un cireash aroshi njic, ma lung dict larg, cu un gustu corts (cr-ts) sf corts (cr-ts) prici (bubulic, insect) njic, acru cndu s-mc freshc i uscat earna) {ro: coarn} {fr: aroshi tsi bneadz prit cripturli di lemnu (din cas, di la cornouille} {en: fruit of the cornel-tree} ex: adunash coarni? crivati, di momili, etc.), s-hrneashti di-arad cu sndzili-a coarnish (cor-nish) adg coarnishi/coarnishe (cor-ni-shi), omlui (di lj-alas dmtsi-aroshi pri trup) shi anjurzeashti urut coarnish (cor-nish), coarnishi/coarnishe (cor-ni-shi) tsi (ma multu cndu easti chisat sh-vtmat); tartabic, trtbic, sh-u-adutsi cu-un coarn tu videari {ro: lungue ca o coarn} tahtabic, tartabichi {ro: ploni} {fr: punaise} {en: bed bug} {fr: qui a la forme dune cornouille} {en: that has the form of ex: tut noaptea nu ncljish ocljilj c mi mcar cortsli a coarn} ex: cap coarnish (niheam ca lungu, cum easti (tartabitslji) coarna) coarnesh (cor-nesh) adg coarnishi/coarnishe cos (cs) vb III shi II cusui (cu-s), cuseam (cu-sem), (cor-ni-shi), coarnesh (cor-nesh), coarnishi/coarnishe (cor- cuseari/cuseare (cu-se-ri) shi coasiri/coasire (co-siri) fac ni-shi) (un cu coarnish) dau (i ma multi) cumts di pndz (stranj, peatitsi, cheali, cornu2 (cr-nu) sn coarni/coarne (cor-ni) luguria (multi ori etc.) ic dau prts dit idyea cumat (guv dit pndz) s-hib lung shi shutst) tsi creashti pri caplu-a unor prvdz ca fapti ca un cumat cu agiutorlu-a unui ac (tsi fatsi guvi) shbirbec, tsap, capr, bou, tserbu, etc. cu cari pot si s-apr tu- hir (tsi easti tricut prit aesti guvi) (expr: 1: l-cos sh-pri dininti alumti; (fig: 1: cornu = cap, minti, minduiri; expr: 2: u bag (nj- sh-pri dinpoi = lu-ard ghini); 2: mi coasi ghini (expr: mi bati intr) tu cornu = u-aduchescu, u bag tu minti sh-nu va ughini, nj da un shcop bun; 3: mi cos di mcari = mc multu, agrshescu; 3: nu-l bag tu cornu = nu dau vr simasii lami fntescu di mcari) {ro: coase} {fr: coudre} {en: sew, atseali tsi dztsi; nu-l dau di mnear; 4: nj-cadi n cornu = nj stich} ex: s-dutsea s-coas; araftul va n coas sarica; l-cusum treatsi prit minti; 5: am cornu/coarni = mi-aleg di-alants 6: va sh-pri dininti sh-pri dinpoi (expr: lu-arsim ghini); n cusur s-acats cornu? = va pats tsiva? va scots cornu tra s-ti-aledz di ca ghini (expr: n btur ca ghini); s-cusur di mcari (expr: salts?; 7: atsel cu un cornu = drac, dyeavul, demun, stn, fntir di mcari) cusut (cu-st) adg cusut (cu-s-t), shaitan, zarzavuli, etc.) {ro: corn (la cap de animal)} {fr: cusuts (cu-sts), cusuti/cusute (cu-s-ti) (cumts di stranj, corne} {en: horn} ex: boulu s-leag di coarni sh-omlu di pndz, lucri) tsi suntu fapti s-hib ca un cumat cu limb; di coarni di tserbu s-adar mneari; s-afl un cornu di agiutorlu-a unui ac shi hir {ro: cusut} {fr: cousu} {en: sewn, prici nividzut; va scots cornu? (expr: va ti fats s-hii alt soi ca stiched} coasiri/coasire (co-si-ri) sf coasiri (co-sir) atsea di-alant dunjai?); cara s-mcai, eara s scots cornu? (expr: va tsi s-fatsi cndu s-coasi tsiva; cuseari {ro: aciunea de a coase; ptsai tsiva?); ctse s-li mc tuti singur, tsi, va s scot cornu? coasere} {fr: action de coudre} {en: action of sewing, of (expr: nu va hiu ca-alants?; va pat tsiva?); canda ari cornu stiching} cuseari/cuseare (cu-se-ri) sf cuseri (cu-sr) (expr: canda ari tsiva cu cari s-aleadzi di-alants); lj-cadi n (un cu coasiri) nicusut (ni-cu-st) adg nicusut (ni-cu-s-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

333

t), nicusuts (ni-cu-sts), nicusuti/nicusute (ni-cu-s-ti) cothr (c-thr) sf cothri/cothre (cthri) un cu cotr (cumts di stranj, pndz, lucri) tsi nu suntu cusuti deadun (cu coti-co! (ct-c) inter vedz tu cut agiutorlu-a unui ac sh-un hir) {ro: necusut} {fr: qui nest pas coti-coti! (ct-ct) inter vedz tu cut cousu} {en: which is not sewn (stiched)} nicoasiri/nicoasire cotr (c-thr) sf cotri/cotre (cthri) atsea tsi-l fatsi un lucru (ni-co-si-ri) sf nicoasiri (ni-co-sir) atsea tsi s-fatsi cndu tra s-nu hib curat; lvushitur, lvshitur, murdrii, nu s-coasi tsiva; nicuseari {ro: aciunea de a nu coase; murdrilji, murdrlchi, ler, liche, lvilji, lvushii, smag, necoasere} {fr: action de ne pas coudre} {en: action of not damc, minghinad {ro: murdrie} {fr: salet, ordure, sewing, of not stiching} nicuseari/nicuseare (ni-cu-se-ri) sf souillure} {en: dirt} ex: mna acats multi lvushituri nicuseri (ni-cu-sr) (un cu coasiri) cusutur (cu-su-tcotsal (c-tsa-l) sf cotsali/cotsale (c-tsa-li) atsea tsi-armni r) sf cusuturi (cu-su-tr) lucrul ic loclu iu s-ari cusut di la schicurli di grni dup tsi l si scot grnutsli cu triirarea; tsiva {ro: custur} {fr: couture} {en: seam} cusor3 (cucotsuli, grishti, schival {ro: pleav} {fr: rebut (balle) de bl} sr) sm cusori (cu-sr) brbatlu a curi tehni easti s{en: chaff} cotsuli/cotsule (c-tsu-li) sf pl (un cu cotsali) crueasc shi s-coas stranji (ti brbats); araftu {ro: croitor} {fr: cots (c-ts) invar tsi easti ca un mortu ngljitsat; corcan {ro: tailleur} {en: tailor} mort ngheat} {fr: mort glac} {en: dead stiff, frozen} cosagi (co-sa-g) sm vedz tu coas cotsuli/cotsule (c-tsu-li) sf pl vedz tu cotsal cos (c-s) sf vedz tu coas cov (c-v) sf vedz tu cof cosh1 (csh) sn coshuri (c-shur) hlati adrat di mplitituri cozmu (cz-mu) sm fr pl tuts oaminjlji shi tuti lucrili dit di verdzi suptsri (palji, etc.) tr purtari lucri di mn ntreglu loc; multimi di oaminj adunats tu-un loc; multimi di (zrzvts, poami, etc.); cnistr, clath, cushori, crin, oaminj tsi au idyili hri (tsi pot s-hib di idyea mileti, tsi pot cnisteal, cushelj, cufin, shport, zmbil {ro: co} {fr: fac idyiul lucru, tsi pot s-aib idyiul scupo, etc.); lumi, alumi, corbeille} {en: basket} ex: un cosh di cireashi dunjau, dunjai, plasi, lao, popul, ciuplicheau {ro: lume, cosh2 (csh) sn coshuri (c-shur) guva prit cari easi fumlu univers} {fr: monde, univers} {en: world. people, universe} din cas; parti dit sulina di pri citii prit cari easi fumlu din cas; cra! (cr) inter cedz tu crau! ugeachi, buhare, bge, fungar {ro: ogeac, co, horn} {fr: crac! (crc) inter zbor cari caft s-aspun cum s-avdi un lucru chemine, foyer, famille, tre} {en: chimney} ex: fumlu easi cndu creap, s-aspardzi, da di padi, plscneashti {ro: prit cosh interjecie care imit sunetul unui lucru care crap, care coshav (c-shv) sm, sf vedz tu cociuv pleznete uor} {fr: interjection qui imite un craquement} {en: cosoitar (co-so-tr) sm vedz tu suitar interjection imitating the sound made by a crack} costenliv (cos-ten-lv) adg costenliv (cos-ten-l-v), costenlivi cracmi/cracme (crc-mi) sf pl perlu di pi mardzinea di fats a (cos-ten-lv), costenlivi/costenlive (cos-ten-l-vi) tsi easti omlui sh-di pining ureclji, arushutst niheam sh-alsat sanaltu (lungu) sh-multu slab di-lj si ved oasili; tsi easti mash creasc ma lungu; hiri di per ma lundzi din cap (ciulii), aruoasi, di-lj misuri coastili; custnic, gundu; (expr: nuc shutsti sh-anvrtiti ca neali; tsulufr, tslufr, tsrufl, arau, costenliv = nuc tr cari njedzlu easti multu greu tr scuteari zulufi, pirushan, avoal, crcmi, ciulii, cilii {ro: perciuni, dit coaji; nuc cuncav) {ro: costeliv} {fr: efflanqu} {en: zuluf, bucl de pr} {fr: cheveux qui pendent sur les joues; lanky, gaunt} custnic (cus-t-nc) adg custnic (cus-t- boucle de cheveux} {en: side curl, lock, ringlet} crcn-c), custnits (cus-t-nts), custnitsi/custnitse (cus-tmi/crcme (crc-mi) sf pl ciulii di per arushtsti sh-anvrtiti nts) (un cu costenliv) ca neali; neali di per; avoali, cracmi, tsulufri, tslufri, tsrufli, cot1 (ct) sn coati/coate (co-ti) shi coturi (c-tur) partea arau, zulufi, ciulii, cilii {ro: boucle (pr)} {fr: boucles dinafoar a prinodlui (ncljiituriljei) dit mesea-a bratslui (tsi (cheveux)} {en: curls, ringlets, locks (hair)} leag partea di nsus tsi s-dutsi pn tu-anumir shi partea di crahtu (crh-tu) sm vedz tu crtor nghios tsi s-dutsi pn la mn); cod; (expr: 1: fatsi coati = cranc (crn-c) sf crntsi (crn-tsi) brats (limnos) tsi creashti fatsi camomati, nji; sta cu mutri; 2: coati goali = om multu di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats ftoh, oarfn) {ro: cot} {fr: coude} {en: elbow} ex: mnjli tljati limnos ma gros; alumachi, almachi, alneau, angheau, di la cot; scumbusit pn la coati cod1 (cd) sn coadi/coade crcoci, crang, creang, grang, drm, drm, deag, deg, (co-di) shi coduri (c-dur) (un cu cot1) ex: ndrupt pri dushcu, lumachi {ro: creang} {fr: rameau, branche darbre} unlu cod; tsal Dina, fr s-fac coadi (expr: fr s-fac nji) {en: tree branch} crang (crn-g) sf crndzi (crn-dzi) cot2 (ct) sm cots (cts) shi sn coati/coate (co-ti) misur (un cu cranc) creang (cren-g) sf crendzi (crn-dzi) veaclji (di vr 60cm, ca diprtarea di la cotlu-a bratslui pn (un cu cranc) grang (grn-g) sf grndzi (grn-dzi) la mn); hlati (vearg) cu cari s-misur cts cots ari un (un cu cranc) lucru; cod, pihi {ro: cot, linie de msurat} {fr: aune, jauge} crang (crn-g) sf vedz tu cranc {en: old measure, measuring rod} ex: lja cotlu (pihea, hlatea craniu (cr-ni sn cranii (cr-ni) oasili-a caplui di om sh-di ti misurari) a aishtui; doi cots (vr metru sh-cartu) neaua lu- prvdz tsi ncljid nuntru midua; cpitsn, cptsn, cafcal, anvli cod2 (cd) sn sm cods (cdz) (un cu cot2) ex: cafc, crap, crfet, crfet, coc, cof {ro: craniu} {fr: lung di un cod (di vr 60cm) crne} {en: skull} cot3 (ct) adv (tu scriarea-a noastr, zborlu s-afl scriat mashcrap (crp) sm crachi (crch) un pescu mari di ap dultsi, cu tu forma ncot = geaba: vedz ncot) soldzlj mri, tsi da niheam pi albu ca asimea, cu dau cotc1 (ct-c) sf invar njic chelindru (di-arad di lemnu, musttsi lundz tsi crescu pisupra-a budzlor groasi, multu metal, plastic) deavrliga di cari si-anvrteashti un hir lungu di bun sh-cftat ti mcari; (expr: crap = om cu gura mari) {ro: ln, mitasi, metal, etc.; msur, crulj {ro: mosor, bobin} {fr: crap} {fr: carpe (poisson)} {en: carp (fish)} ex: adush di la bobine} {en: spool, reel, bobbin} piscrilji doi crachi mri cotc2 (ct-c) sf pl(?) un bal di peatitsi (un cumat di crasat (cra-st) adg crasat (cra-s-t), crasats (cra-sts), lemnu i di os, un cucean di misur, etc.), dit agioclu di ficiurits crasati/crasate (a-cr-s-ti) tsi ari hroma-a yinlui arosh; tsi da cotc, i cu poarca, tsi easti agudit cu shcoplu di-un ficior pi-arosh; tsi ari dmts aroshi; acrsat {ro: roiatic, de tsi va s-u bag tu-un guv, sh-alants ficiori tsi nu vor s-luculoarea vinului rou} {fr: rougetre, qui a la couleur du vin alas shi caft s-lu ncheadic; gotc, poarc, bishc, gugi {ro: rouge} {en: reddish, of the color of red wine} acrsat (a-crpoarca (de la un joc de copii)} {fr: une balle (un morceau de st) adg acrsat (a-cr-s-t), acrsats (a-cr-sts), acrbois, morceau dos, etc.) qui fait partie dun jeu denfants} sati/acrsate (a-cr-s-ti) (un cu crasat) ex: meari acrsati {en: a ball (a piece of wood or bone, etc.) that is a part of a (tsi da pi-arosh) childrens game} ex: s-agiuca cotc (cu poarca) tu padi crasht! (crsht!) inter vedz tu crsht! gotc (gt-c) sf pl(?) (un cu cotc) ex: canda mprnjeshti crat (crt) sn craturi (cr-tur) loclu iu bneadz di-arad un gotca (poarca) singur mileti (ma pot s-bneadz sh-ma multi milets deadun),

334

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

pristi cari urseashti, di-arad ma nu totna, un vsilje, un amir crshtinari/crshtinare (crsh-ti-n-ri) sf vedz tu crishtin ic un prezidentu, sh-cu sinuri tsi pot s-hib tricuti mash cu- crshtinat (crsh-ti-nt) adg vedz tu crishtin un pasaporti; duvleti, stat, vasiliu, vsilii, vasiliu, amirrilji, crshtintati/crshtintate (crsh-ti-n-t-ti) sf vedz tu amirlji, amirlichi {ro: stat, regat, imperiu} {fr: tat, royaucrishtin me, empire} {en: state, kingdom, empire} crshtineashti/crshtineashte (crsh-ti-nesh-ti) adv vedz tu crau! (cr) inter zbor cari caft s-aspun cum s-avdi cndu crishtin ccreadz corbul (cum lji s-avdi boatsea); cra!; (fig: crau! = crshtinedz (crsh-ti-ndz) (mi) vb I vedz tu crishtin om prostu, hazo, tivichel; om tsi nu shtii tsiva altu dict s-fac crshtinescu (crsh-ti-ns-cu) adg vedz tu crishtin crau!) {ro: interjecie care imit vocea (critul) corbului} crshtinipsescu (crsh-ti-nip-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu {fr: interjection imitant le cri du corbeil} {en: interjection crishtin imitating ravens croak} ex: di la corbu tsi va avdz?, crau!; crshtinipsiri/crshtinipsire (crsh-ti-nip-s-ri) sf vedz tu sh-easti crau! = (fig: hazo, tivichel, shtii s-fac mash crau!) crishtin cra! (cr) inter (un cu crau!) crshtinipsit (crsh-ti-nip-st) adg vedz tu crishtin cravat (cra-va-t) sf cravati/cravate (cra-v-ti) cumat lung crshtinitatic (crsh-ti-ni-t-ti-c) sf vedz tu crishtin di pndz, mitasi i shtof, ligat cu-un nod di gushi sum gulir- crtsnescu (cr-ts-ns-cu) vb IV vedz tu crtsnescu lu di la cmeashi, di-arad di brbats, sh-alsat s spindzur crtsniri/crtsnire (cr-ts-n-ri) sf vedz tu crtsnescu nghios pristi cheptul di cmeashi, di-arad, pn di mesi; ptli-crtsnit (cr-ts-nt) adg vedz tu crtsnescu c {ro: cravat} {fr: cravate} {en: tie} crtsros (cr-ts-rs) adg vedz tu crtsnescu crbl (cr-bl) sf vedz tu crb creac (crec) sn creacuri (cre-cur) catifur multu ncljinat shi crc! (crc) inter vedz tu crc! piricljos tr omlu cari va s-lu dipun, c easti lishor tra s-cad crcim (crc-m) sm vedz tu crshm shi s-sh fac aru; locuri aprtsiti, pustilii, cu surpuri shCrciun (Cr-cn) sm fr pl dzlili dit an (25-li tu 28-li di pishtirei, iu nu poati s-bneadz lumi; arp, meal, grem, greAndreu) tsi crishtinjlji yiurtisescu dzua tsi s-amint Hristolu mur, greb, him, hau, etc. {ro: pripor, crac, prpastie} {fr: {ro: Crciun} {fr: Nol} {en: Christmas} ex: cucoate s-armnj pente escarpe, prcipice, abme} {en: steep slope, chasm, agiun sh-fr-di peani la Crciun; tr Crciun, foclu ardi c precipice} ex: cprli s-bgar tu creacuri; fumlu tsi tu feat ursa; divrliga di Crciun, budzli nu pot s-nj-adun creacuri cheari; shi creacuri li shi vljuri pduroasi Crciun (Cr-cn) sm fr pl (un cu Crciun1) creadiri/creadire (cre-di-ri) sf vedz tu cred crciun2 (cr-cn) sm crciunj (cr-cnj) cutsur (cuciucreang (cren-g) sf vedz tu cranc b) tsi s-ardi tu vatr seara di nintea-a Crciunlui; babnic {ro: creashtic (cresh-tic) sn vedz tu creashtit butean} {fr: bche de Nol} {en: log of wood thrown in the creashtid (cresh-tid) sn vedz tu creashtit fire the night before Christmas} ex: pn si njireadz creashtiri/creashtire (cresh-ti-ri) sf vedz tu crescu crciunjlji (s-fac jar babnitsili; bgats oar c tu zborlu creashtit (cresh-tit) sn creashtiti/creashtite (cresh-ti-ti) 1: njireadz avem un exceptsii: botsli n shi j s-avdu partea di nsus (cu per) a caplui; 2: partea di nai ma nsus a unui ahoryea); actsar s-arucuteasc crciunj; tr Crciun, tu foclu lucru (munti, arburi, cas, pirgu, etc.), multi ori (ma nu totna) yiu s-aruc nshti trupuri mri di arburi tsi s-cljam crciunj chipitoas (surlutoas, ntsplicoas); angheau, cacealiu, crciun2 (cr-cn) sm vedz tu Crciun1 crciliu, creashtic, creashtid, cuculj, culm, chiscu, cingrliu, crm (crm) sn vedz tu crm cipit, ciuc, ciulubet, ciuciul, cium, ciungani, huhut, pic, crnti (crn-ti) sm vedz tu crnti pifilic, tmp, tsplic, tsipilic, tsulubet, chirchinedz, chipit, crpitoari/crpitoare (cr-pi-to-ri) sf vedz tu cripitor mitc, myeau, gucilii, gugiulii {ro: cretet} {fr: cime, crshm (crsh-m) sm crshmadz (crsh-mdz) mishtearea sommet, fate; haut de la tte} {en: summit, top (of head, tree)} cu un biutur (yin, archii) tsi u fatsi la dunjai cariva tsi ncljisi ex: un per din creashtit, din cap; di pi creashtit (crciliulu di un pzari, un alishvirishi bun; crshm, mishteari, chirnisiri munti) hoara tut s-nj mutrescu; dit creashtitlu-a-atsilor {ro: aldma} {fr: vin du march} {en: drink offered on conopdzts di anj creashtic (cresh-tic) sn creashtitsi/creashcluding a bargain} ex: s-dai crshmlu! (s-n meshti!, s-n titse (cresh-ti-tsi) (un cu creashtit) creashtid (creshchirniseshti cu-un archii) crcim (crc-m) sm crcitid) sn creashtidi/creashtide (cresh-ti-di) (un cu creashtit) madz (crc-mdz) (un cu crshm) creast1 (cres-t) sf creasti/creaste (cres-ti) un tuf di crsht! (crsht!) inter zbor cari caft s-aspun cum s-avdi un peani, ic un parti crnoas tsi u-au ndau turlii di pulj (ca coard (apal) cndu talji tsiva (ca un cap di om, bunoar); cucotlu bunoar) tu partea di nsus a caplui (di-arad aroshi crasht, hrsht, hrshti, hrsht {ro: interjecie care imit sunetul sh-cu dints ca un cheaptini); cheaptinili-a cucotlui; cres, unei sbii cnd taie repede ceva} {fr: interjection qui imite le giufc {ro: creast (de coco)} {fr: crte (de coq)} {en: crest son dune pe qui coupe rapidement quelque chose} {en: (of bird)} ex: cucotlu ari creasta-aroshi; cucoate, s-ts cad interjection imitating the sound of a sword rapidly cutting creasta (cresa, giufca) something} ex: tradzi buzduganea shi crsht! crsht! li tlje creast2 (cres-t) sf creasti/creaste (cres-ti) partea di nsus a pn di un; crsht! (dinapandiha s-talji) caplu! crasht! unei cas, a unui munti, a pdurlor, etc.; creashtid, creashtic, (crsht!) inter (un cu crsht!) ex: crasht! cu hngeralu sh- cium, crciliu, angheau, myeau, ciuc, reh, areah, jigo, caplu cdzu hrsht! (hrsht!) inter (un cu crsht!) etc. {ro: creast (de munte)} {fr: crte (de montagne)} {en: hrsht! (hrsht!) inter (un cu crsht!) hrshti! (hrsht!) crest (of mountain), ridge} ex: s-videa pi creasta a muntilui; inter (un cu crsht!) ex: ma ficiorlu, hrshti! un cu coarda pri creasta a pdurlor lutseafirlu moari hrshtuescu (hrsh-tu-s-cu) vb IV hrshtuii (hrsh-tu-), cred (crd) (mi) vb III shi II cridzui (cri-dz), crideam (crihrshtueam (hrsh-tu-m), hrshtuit (hrsh-tu--t), hrsh- dem), cridzut (cri-dz-t), creadiri/creadire (cre-di-ri) shi tuiri/hrshtuire (hrsh-tu--ri) talj caplu (a unui om) {ro: crideari/crideare (cri-de-ri) pistipsescu c tu lumi easti un decapita} {fr: dcapiter} {en: decapitate} ex: lj-hrshtuir Dumnidz tsi n featsi sh-cari als nomuri pri loc tsi caplu hrshtuit (hrsh-tu-t) adg hrshtuit (hrsh-tu--t), lipseashti s-li ascultm; nj-u am c un lucru easti dealihea; hrshtuits (hrsh-tu-ts), hrshtuiti/hrshtuite (hrsh-tu--ti) lugursescu (am pistea, nj-si pari, hiu di prearea) c lucrili tsi-lj s-ari tljat caplu {ro: decapitat} {fr: dcapit} {en: suntu-alithea ashi cum s-aspun; am tut pistea tu tsiva i pri decapitated} hrshtuiri/hrshtuire (hrsh-tu--ri) sf hrshcariva; ncred, ncred, pistipsescu, pistupsescu, pistusescu {ro: tuiri (hrsh-tu-r) atsea tsi s-fatsi cndu s-talji un cap {ro: crede} {fr: croire} {en: believe} ex: el nu s-min, nu crleaaciunea de a decapita; decapitare} {fr: action de dcapiter} dz, c i mort s-u fac s-cread (s-pistipseasc); mama, cri{en: action of decapitating} dzndalui (pistipsindalui) c dormu, si scul; creadi (pistipcrshtin (crsh-tn) sm, sf, adg vedz tu crishtin seashti) ns c nu-a s-lu-alas arihati? cridzut (cri-dzt) adg crshtinami/crshtiname (crsh-ti-n-mi) sf vedz tu crishtin cridzut (cri-dz-t), cridzuts (cri-dzts), cridzuti/cridzute

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

335

(cri-dz-ti) (lucru) tsi easti lugursit di cariva c dealihea easti drir} {en: action of softening, of making tender} (s-featsi, s-dzsi, etc.); pistipsit, pistupsit, pistusit, ncridzut, cremasi/cremase (cr-ma-si) sf fr pl atsea tsi leag un lucru ncridzut {ro: crezut} {fr: cru} {en: believed} di altu; atsea tsi tsni (tsi spindzur) un lucru di tsiva; ligtur creadiri/creadire (cre-di-ri) sf creadiri (cre-dir) atsea tsi s- {ro: legtur} {fr: pendaison, pendant, liaison} {en: fatsi cndu cariva creadi tu tsiva {ro: aciunea de a crede} {fr: connection, pendant} ex: tsi dzts tini nu-ari cremasi cu (nuaction de croire} {en: action of believing} crideari/crideare ari ligtur cu, nu tsni di) tsi dzsi el (cri-de-ri) sf crideri (cri-dr) (un cu creadiri) ex: aveam cremini/cremine (cr-mi-ni) sf creminj (cr-minj) soi di mari crideari (pisti) pi omlu aestu; s-nu-ai crideari pi cati om cheatr tsi scoati scntealji cndu easti agudit cu cilechea; ncred (ncrd) (mi) vb III shi II ncridzui (ncri-dz), ncrideam cumtici di cheatr cari, deadun cu amnarea (di cilechi) tsi u(ncri-dem), ncridzut (ncri-dz-t), ncreadiri/ncreadire agudeashti, easti ufilisit la-aprindearea-a foclui; sturnari {ro: (ncre-di-ri) shi ncrideari/ncrideare (ncri-de-ri) pistipsescu cremene} {fr: silex, pierre feu ( fusil)} {en: quartz} atseali tsi-nj si dzc; lj-dau bes-a atsilui tsi-nj dztsi tsiva; am crep1 (crp) vb I cripai (cri-p), cripam (cri-pm), cripat pisti pri zboarli tsi-nj si dzc; nj-u am c un lucru easti (cri-p-t), cripari/cripare (cri-p-ri) 1: disfac (aspargu) dealihea; lugursescu (am pistea, nj-si pari, hiu di prearea) c dinapandiha un lucru tu ma multi cumts (tsi pot si sta ninga lucrili suntu-alithea ashi cum dztsem; lj-dzc a unui atseali ligati un di-alant) cu agudirea-a lui (yilia), cu shidearea la tsi-am tu minti; ncred, cred, pistipsescu, pistupsescu, soari i vimtu (chealea-a omlui), cu ngljitsarea-a apljei tsi u-ari pistusescu {ro: ncrede} {fr: (se) fier, (se) confier} {en: trust, nuntru(cheatra), etc.; crtsnescu, plscnescu, aspargu, arup, confide in} ex: nu-lj yinea si s ncread (s-aib pisti); sta, l- disic, etc.; 2: aduchescu (ic fac pri altu s-aducheasc) un mutreashti sh-nu s ncreadi (sh-nu pistipseashti); s-mi ncred dureari sufliteasc (un dor greu tu inim, un mrazi, cnjin, (s-dau bes) ali Pirushan?; eu multu mi ncred (nj-pistipsescu, amreats, etc.); nj chic, yini greu; nj lescu inima; lescu am pisti); tsi veadi nu s ncreadi (nu-lj si pistipseashti) tu hicati; nviredz, nvirinedz, mrinedz, mrnedz, amrscu, ncridzut (ncri-dzt) adg ncridzut (ncri-dz-t), ncridzuts cnjisescu, nfushtedz, ncioamir, prpunjisescu, etc.; (expr: 1: (ncri-dzts), ncridzuti/ncridzute (ncri-dz-ti) tsi-lj si creap dzua = s-fatsi dzu, da hryia; 2: crep di seati, di foami, pistipseashti atseali tsi-lj si dzc; tsi l si da bes a zboarlor di inati = nj-easti mult seati i foami (mor di seati i foami), spusi; tsi easti lugursit di cariva c dealihea easti (s-featsi, s- am mult inati; 3: hiu cu budza cripat = aduchescu un dzsi, etc.); cridzut, ncridzut, pistipsit, pistupsit, pistusit {ro: dureari sufliteasc; mi nvirinedz, etc.; 4: nu ts-u criparea = sncrezut} {fr: fi, confi} {en: trusted, what is confided in} nu ts hib fric, s-nu-adunj gaile; 5: crep = mor) {ro: crpa, ncreadiri/ncreadire (ncre-di-ri) sf ncreadiri (ncre-dir) amr, nenoroci; lumina de zi, muri} {fr: crever, gercer, (se) atsea tsi s-fatsi cndu cariva si ncreadi ncrideari/ncrideare fendre; tre afflig, (se) rendre malheureux; se faire jour, (ncri-de-ri) sf ncrideri (ncri-dr) (un cu ncreadiri) mourir} {en: crack; break; make someone unhappy; daybreak ncred (n-crd) (mi) vb III shi II ncridzui (n-cri-dz), in the morning, die} ex: di uscciuni loclu avea cripat; njncrideam (n-cri-dem), ncridzut (n-cri-dz-t), cripar mnjli di-arcoari; cripa di seati (expr: lj-easti multu ncreadiri/ncredire (ncre-di-ri) shi ncrideri/ncrdeare (n- seati); crechi di foami (expr: ts easti mult foami); mcar di cri-de-ri) (un cu ncred) ncridzut (n-cri-dzt) adg cripar (expr: mcar multu, pn plscnir); crip (plscni) ncridzut (n-cri-dz-t), ncridzuts (n-cri-dzts), ncridz- armnlu, gri greaca, plscni un vurcolac; di algari mult, ti/ncrdzute (n-cri-dz-ti) (un cu ncridzut) ncreadi- calu crip (fig: muri); crechi deapoea tu cheali? (expr: nu ri/ncreadire (n-cre-di-ri) sf ncreadiri (n-cre-dir) (un plscneshti deapoea di inati?); nu cu coasa, crechi cu ncreadiri) ncrideari/ncrideare (n-cri-de-ri) sf (plscnea), brbate; s-ts creap ocljilj; s-ts creap budzli; ncrideri (n-cri-dr) (un cu ncrideari)tsi s-ts creap, el lj-u toarn; plndzea di cripa ca nuca; pn credit (cr-dit) sn crediti/credite (cr-di-ti) acumprarea (vin- s-creap dzua (expr: s-apir, s-da hryia); di cndu creap dearea) a unui lucru pi borgi, cu ligtura ca lucrul loat s-nu dzua shi pn tu-ascpitat; shidea sh-cripa (s nvirina) hib pltit dinoar ma altoar, ma amnat; virise, virisii {ro: mratlu di-aush; sor-mea shidea plmt sh-lit, di cripa, cripa credit} {fr: crdit} {en: credit} ex: dau cu credit, ljau cu credit(si nvirina); tats, lai gione, tats, nu creap (nu ti nvirina) crefcu (crf-cu) adg vedz tu crehtucripat1 (cri-pt) adg cripat (cri-p-t), cripats (cri-pts), creftu (crf-tu) adg vedz tu crehtucripati/cripate (cri-p-ti) 1: tsi easti disfaptu (aspartu) crehtu (crh-tu) adg creht (crh-t), crehts (crh-ts), creh- dinapandiha; crtsnit, plscnit, aspartu, aruptu, disicat, etc.; ti/crehte (crh-ti) tsi easti afrat, lishor, proaspit shi moali; 2: tsi aducheashti un dureari sufliteasc (un dor greu tu inim, (zrzvati, fructu, etc.) tsi easti proaspit (adunat di putsn un mrazi, cnjin, amreats, cripari, etc.); tsi-lj chic greu; chiro); tsi easti mcat ashi cum easti adunat (fr tra s-hib tsi ari cripri; nvirat, nvirinat, mrinat, mrnat, amrt, alxit cu hirbearea, fridzearea, cutsearea, etc.); crefcu, creftu, cnjisit, nfushtat, nciumirat, prpunjisit, etc. {ro: crpat, tinir, afrat, trifir, trifirushcu, proaspit, freshcu, taze, tazetcu amrt, nenorocit; luminat de zi, mort} {fr: crev, gerc, {ro: fraged, proaspt, pufos} {fr: tendre, frle, frais, mou} fendu, triste, afflig; anxieux, comme une me en peine, mort} {en: tender, frail, fresh} ex: fatsa-lj creht (freshc), ca un {en: cracked, broken; unhappy; daybreak, died, dead} ex: trandafil; biui ap creht (proaspit, aratsi) di la fntn; feat murlu eara cripat; ai mnjli cripati; adu bucinjlji cripats; ah, cu budz crehti (proaspiti, molj); mcm carni creht (moali) eara-nj bati ocljul sh-nu lu-am tr bun, cripatlu (curbisitlu)!; creftu (crf-tu) adg creft (crf-t), crefts (crf-ts), cref- umpli soro, vears frate, s-lj dm ap-ali cripati (ali mrati, a ti/crefte (crf-ti) (un cu crehtu) ex: muljari-sa tinir shi nveastljei nau) sh-eara cu budza cripat (expr: eara amrt, creft; c-i creftu (proaspit) crefcu (crf-cu) adg crefc (crf- nvirinat) cripari/cripare (cri-p-ri) sf cripri (cri-pr) 1: c), creftsi (crf-tsi), creftsi/creftse (crf-tsi) (un cu crehtu) atsea tsi s-fatsi cndu creap tsiva; crtsniri, plscniri, ex: crefcul (moalili) cheptu crihtescu (crih-ts-cu) (mi) vb asprdzeari, arupeari, disicari, etc.; 2: atsea tsi aducheashti IV crihtii (crih-t), crihteam (crih-tem), crihtit (crih-t-t), cariva cndu ari un dureari sufliteasc (un dor greu tu inim, crihtiri/crihtire (crih-t-ri) fac un lucru s-hib (cama) crehtu; un mrazi, cnjin, amreats, cripari, etc.); mrinari, l-fac s-hib ma moali, ma trifir; molj {ro: frgezi} {fr: amollir, mrnari, amrri, cnjisiri, nfushtari, nvirari, nvirinari, attendrir} {en: soften, make tender} ex: anmili shtiu si-sh nciumirari, cnjisiri, prpunjisiri, etc. {ro: aciunea de a crihteasc budzli miglemi (si-sh li fac ma molj, ma freshchi) crpa, de a amr, de a nenoroci; de a lumina de zi; de a cu crihtit (crih-tt) adg crihtit (crih-t-t), crihtits (crih- muri; crpare, amrre, luminare de zi} {fr: action de crever, tts), crihtiti/crihtite (crih-t-ti) tsi easti faptu s-hib cama de gercer, de (se) fendre; dtre afflig, de (se) rendre crehtu; muljat {ro: frgezit} {fr: amolli, attendri} {en: softe- malheureux; de se faire jour; de mourir; affliction, ennui, ned, made tender} crihtiri/crihtire (crih-t-ri) sf crihtiri (crih- souci} {en: acton of cracking; of breaking; of making tr) atsea tsi s-fatsi cndu s-crihteashti tsiva; muljari {ro: someone unhappy; of dying; daybreak in the morning} ex: aciunea de a frgezi; frgezire} {fr: action damollir, datten- acshi cripari tsi-ari fapt casa; nu-lj d cripri (s-nu lj-aduts

336

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ghideri); sh-mushc budza-lj di cripari; tradzi criparea-a ti-ri) shi discrishteari/discrishteare (dis-crish-te-ri) fac tsiva (adun gailelu a) polimlui; sh-a njia cripari-nj yini (sh-mini nu s-njicshureadz; adar ma njic (ma lishor, ma putsn, etc.); scad mi-arseashti); n cldur ti cripari cripat (cri-p-t) sf fr tu boi, s-dizumfl (arulu, aloatlu, etc.) {ro: descrete} {fr: pl lunjina tsi da pri tser ninti ca s-eas soarili tahina; oara, dcrotre} {en: decrease} ex: ct s-dutsi, discreashti (scadi); cati tahina, cndu nchiseashti prota si s-vead lunjin, cndu discriscu (scdzu) apa di pi foc discriscut (dis-cris-ct) adg creap dzua; adoar, adoara, andzari, ndzari, ndzrimi, dzari, discriscut (dis-cris-c-t), discriscuts (dis-cris-cts), discriszari, apirit, apirish, deadoar, deadoara, hrghii, hryii, cuti/discriscute (dis-cris-c-ti) tsi s-ari njicshurat (nputshryii, hrxit, haragm, harazm, haraimera {ro: zori de zi} nat, scdzut, dizumflat, etc.) {ro: descrescut} {fr: dcr} {fr: pointe du jour, aube} {en: daybreak, dawn} ex: n sculm {en: decreased} ex: discreashtiri/discreashtire (dis-creshtu cripata a dzuljei; trsh tu cripata a dzuljei; cripata a ti-ri) sf discreashtiri (dis-cresh-tir) atsea tsi s-fatsi cndu hryiiljei criptur (cri-p-t-r) sf cripturi (cri-p-tr) cariva i tsiva discreashti (scadi, s-fatsi ma putsn, s-adar ma dishcljidztura (avlachea) tsi s-aspuni tu loclu iu un lucru easti lishor, etc.); mngat {ro: aciunea de a descrete; cripat; cripitur, crpitur, clpitur, firad {ro: crptur} {fr: descretere} {fr: action de dcrotre; dcroissance, dcrue} fente, crevasse} {en: crack, fissure, crevice} ex: casa ari mal {en: action of dicreasing; decrease} discrishteari/discrishdi cripturi cripitur (cri-pi-t-r) sf cripituri (cri-pi-tr) teare (dis-crish-te-ri) sf discrishteri (dis-crish-tr) (un cu crpitur (cr-pi-t-r) sf crpituri (cr-pi-tr) (un cu discreashtiri) acrescu2 (a-crs-cu) vb III shi II acriscui (acriptur) clpitur (cl-pi-t-r) sf clpituri (cl-pi-tr) cris-c), acrishteam (a-crish-tem), acriscut (a-cris-c-t), (un cu criptur) acreashtiri/acreashtire (a-cresh-ti-ri) shi acrishteari/acrishteare crep2 (crp) sn crepuri (crpur) lngoari tsi poati s-aduc (a-crish-te-ri) (un cu crescu) ex: ficiorlji acriscur; n moartea dinapandiha; dzpit, dzpit; (fig: crep = drac, moarti, moashi armn lj-acriscu; tindilinj pri grochi s-l acreasc etc.) {ro: crpat, moarte} {fr: maladie qui cause une mort acriscut (a-cris-ct) adg acriscut (a-cris-c-t), acriscuts (asubite; mort, crve-coeur dangereux et mme mortel, toux, cris-cts), acriscuti/acriscute (a-cris-c-ti) (un cu criscut) coquelouche} {en: illness that may provoke death, death} ex: acreashtiri/acreashtire (a-cresh-ti-ri) sf acreashtiri (a-creshva s-cad ca agudits di crepuri; creplu (expr: s-ti-agudeasc tir) (un cu creashtiri) acrishteari/acrishteare (a-crishcreplu, moartea pri tini!) cripat2 (cri-pt) sn cripaturi (crite-ri) sf acrishteri (a-crish-tr) (un cu creashtiri) p-tur) (un cu crep2) ex: tats, cripatlu! (s-ti-agudeasc crideari/crideare (cri-de-ri) sf vedz tu cred moartea, draclu); c-nj ts-u deadi, dzu, cripatlu (s-ticridzut (cri-dzt) adg vedz tu cred agudeasc, s-intr draclu n tini); cripatlu! tu inima! crier (cr-er) sm crieri (cr-er) luguria moali tsi umpli crep (cr-p) sf crepi/crepe (cr-pi) bueau aroshi; lugurii cafcala-a caplui sh-iu s-afl mintea-a omlui; mdu, midu, cari da aest bueau aroshi {ro: culoare roie} {fr: couleur mindu, midulj {ro: creier} {fr: cervelle, cerveau} {en: brain} rouge} {en: red color} ex: crepa nu easti bun crihtescu (crih-ts-cu) (mi) vb IV vedz tu crehtu cres (cr-s) sf cresi/crese (cr-si) un tuf di peani, ic uncrihtiri/crihtire (crih-t-ri) sf vedz tu crehtu parti crnoas tsi u-au ndau turlii di pulj (ca cucotlu crihtit (crih-tt) adg vedz tu crehtu bunoar) tu partea di nsus a caplui (di-arad aroshi sh-cu crimezi/crimeze (cri-m-zi) adg vedz tu chirmid dints ca un cheaptini); creast, giufc {ro: creast (de coco)}crin (crn) sm crinj (crinj) plant (llud) criscut di om tu {fr: crte (de coq)} {en: crest (of bird)} grdin, cu truplu analtu shi ndreptu dit cari easi un arapun di crescu (crs-cu) vb III shi II criscui (cris-c), crishteam (crish- lilici mri (tsi undzescu cu hunia i trumbeta), mushati, di-arad tem), criscut (cris-c-t), creashtiri/creashtire (cresh-ti-ri) albi sh-multu anjurzitoari; zmbac, zmbac, zambac {ro: shi crishteari/crishteare (crish-te-ri) acrescu, nmultsscu, crin} {fr: lis} {en: lily} fac ma mari, fac fumealji sh-lj-am vrundida, adavgu (tu boi), crin1 (cr-n) sf crini/crine (cr-ni) 1: vas cu cari s-misur s-umfl (arulu, aloatlu, etc.); (expr: crescu n palm (di grnili; acrin, alcechi, tghari, cutl, shinic, usmac, cuveali, harau) = mi hrsescu multu) {ro: crete, dospi (pinea)} {fr: stamboli/stambole; 2: tsi sh-alxeashti greu mintea, cpos, crotre; grossir; lever (des enfants)} {en: grow, increase} ex: napran, cap gros, pruclet, cap di shinic (tgari, grij, mulari, multu-analts crescu tuts; ti hrnii sh-ti criscui; s-creshti mari!; etc.) {ro: bani; ncpnat} {fr: boisseau; ttu} {en: bushel; s-creasc pri leamni sh-pri chetri; arulu criscu (s-umfl); nu-lj stubborn} ex: un crin di frin; un crin cu shishi mplini di criscut ghini ficiorlji; creashtits measa (sculats misalea) yin; tsi cap di crin (gros) ari! acrin (a-cr-n) sf acricriscut (cris-ct) adg criscut (cris-c-t), criscuts (cris-cts), ni/acrine (a-cr-ni) (un cu crin1) criscuti/criscute (cris-c-ti) tsi s-ari mrit (nmultst, adv- crin2 (cr-n) sf crini/crine (cr-ni) casa iu bneadz gat, umflat, etc.) {ro: crescut, dospit} {fr: cr; grossi; lev alghinjli; stup, cosh, cushori, cufin {ro: stup} {fr: ruche, (des enfants)} {en: grown, increased} ex: cnj criscuts la oi; essaim} {en: bee-hive} ex: avum optu crini di alghinj aloatlu easti criscut; ficior ghini criscut creashtiri/creashtire crinti/crinte (crn-ti) sm vedz tu crinti (cresh-ti-ri) sf creashtiri (cresh-tir) atsea tsi s-fatsi cndu cripari/cripare (cri-p-ri) sf vedz tu crep1 cariva i tsiva creashti (mreashti, s-adavg, etc.); prxili shi cripat1 (cri-pt) adg vedz tu crep1 nvitsturli (buni) cu cari easti criscut di prints un njic {ro: cripat2 (cri-pt) sn vedz tu crep2 aciunea de a crete, de a dospi (pinea); cretere; educaie} cripat (cri-p-t) sf vedz tu crep1 {fr: action de crotre (grossir); ducation} {en: action of criptur (cri-p-t-r) sf vedz tu crep1 growing (increasing); education} crishteari/crishteare cripitor (cri-pi-tr) sn cripitoari/cripitoare (cri-pi-to-ri) (crish-te-ri) sf crishteri (crish-tr) (un cu creashtiri) scndur stronghil (meas stronghil fr cicioari, mash cunicriscut (ni-cris-ct) adg nicriscut (ni-cris-c-t), nicriscuts un mneari di cari s-acats cu mna) pri cari, cu un shtsal, (ni-cris-cts), nicriscuti/nicriscute (ni-cris-c-ti) tsi nu easti s-tindu peturli; crpitoari, crpitoari, clpitoari, clpitor; (expr: criscut (omlu, aloatlu, etc.) {ro: necrescut, nedospit} {fr: qui pi coada di cripitor) = vrnoar) {ro: crptor} {fr: planche na pas grandi} {en: who has not grown, has not increased} ronde sur laquelle, laide dun rouleau, dune shutsal, ex: c easti njic shi nicriscut (tsi nu-ari criscut ninga) nion amincit la pte pour en faire des ptes feuilletes, des creashtiri/nicreashtire (ni-cresh-ti-ri) sf nicreashtiri (nipeturi} {en: round wooden board on which, with a rolling cresh-tir) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu creashti (nu s- pin, the shutsalw, the dough is made thinner as flaky pastry, mreashti, nu s-adavg, etc.) {ro: necretere} {fr: action de the peturi} ex: pri cripitor tindem peturi crpitor (cr-picrotre (grossir)} {en: action of growing (increasing)} nitr) sn crpitoari/crpitoare (cr-pi-to-ri) (un cu cripitor) crishteari/nicrishteare (ni-crish-te-ri) sf nicrishteri (ni-crishex: va lj-u da npoi, pri coada di crpitor (expr: nu va lj-u da tr) (un cu nicreashtiri) discrescu (dis-crs-cu) vb III shi vrnoar) clpitor (cl-pi-tr) sn clpitoari/clpitoare (clII discriscui (dis-cris-c), discrishteam (dis-crish-tem), dis- pi-to-ri) (un cu cripitor) ex: lja tipsia sh-clpitorlu; mprucriscut (dis-cris-c-t), discreashtiri/discreashtire (dis-cresh- mutai un clpitor di la vitsin crpitoari/crpitoare (cr-pi-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

337

to-ri) sf crpitoari/crpitoare (cr-pi-to-ri) (un cu cripitor) (fig: dultsi, ca un crishtin, ca un om bun) crshtineash crpitoari/crpitoare (cr-pi-to-ri) sf crpitoari/crpitoare ti/crshtineashte (crsh-ti-nesh-ti) adv (un cu crishti(cr-pi-to-ri) (un cu cripitor) clpitoari/clpitoare (clneashti) crishtinedz (crish-ti-ndz) (mi) vb I crishtinai pi-to-ri) sf clpitoari/clpitoare (cl-pi-to-ri) (un cu cri(crish-ti-n), crishtinam (crish-ti-nm), crishtinat (crish-tipitor) n-t), crishtinari/crishtinare (crish-ti-n-ri) mi fac crishtin; cripitur (cri-pi-t-r) sf vedz tu crep1 mi ptedz (s-mi fac crishtin) {ro: cretina} {fr: rendre cripsan (crip-s-n) sf cripsani/cripsane (crip-s-ni) loclu iu chrtien; christianiser, baptiser} {en: make one (become a) omlu poati s-ascund un lucru; loclu iu omlu poati si sChristian; baptize} ex: Dumnic va-l crishtinm (va-l ptiascund (tra s-poat s-doarm i s-dizvurseasc, tra s-nu poat dzm, va-l ftsem crishtin) crishtinat (crish-ti-nt) adg lumea s-lu afl, etc.); ascumtish, ascumtatic, ascumtalj, ascrishtinat (crish-ti-n-t), crishtinats (crish-ti-nts), crishtinacumtici, ptljau, limeri, etc. {ro: ascunztoare} {fr: cachette} ti/crishtinate (crish-ti-n-ti) tsi easti faptu crishtin {ro: {en: hiding place} cretinat} {fr: christianis, baptis} {en: made a Christian; criscut (cris-ct) adg vedz tu crescu baptized} crishtinari/crishtinare (crish-ti-n-ri) sf crishtinri crisescu (cri-ss-cu) vb IV crisii (cri-s), criseam (cri-sem), (crish-ti-nr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-pteadz tra si scrisit (cri-s-t), crisiri/crisire (cri-s-ri) 1: minduescu fac crishtin {ro: aciunea de a (se) cretina; cretinare} {fr: ndreptu (ghini, nu strmbu, ashi cum lipseashti, loyic); giudic, action de (se) christianiser, de (se) baptiser} {en: action of siluyisescu, slushescu; 2: mi aflu la giudicat nintea-a unui making one (to become a) Christian; of baptizing} crshcati; mi giudic {ro: raiona; se judeca} {fr: raisonner, juger; tinedz (crsh-ti-ndz) (mi) vb I crshtinai (crsh-ti-n), statuer} {en: reason, judge; go to trial} ex: om tsi nu crshtinam (crsh-ti-nm), crshtinat (crsh-ti-n-t), criseashti (nu mindueashti ghini, mindueashti strmbu); n crshtinari/crshtinare (crsh-ti-n-ri) (un cu crishtinedz) crisim (giudicm) la huchiumati crisi/crise (cr-si) sf crisuri crshtinat (crsh-ti-nt) adg crshtinat (crsh-ti-n-t), (cr-sur) giudicari n fatsa-a unui cati (giudictor) tr un crshtinats (crsh-ti-nts), crshtinati/crshtinate (crsh-ti-nlucru tr cari nu s-aduchescu dau prts (doi oaminj, ti) (un cu crishtinat) crshtinari/crshtinare (crsh-ti-nchivernisea shi un catili); giudicat, giudets, aguyii, dvai, ri) sf crshtinri (crsh-ti-nr) (un cu crishtinari) crishtidvii, dv {ro: proces, judecat} {fr: procs, jugement, nipsescu (crish-ti-nip-ss-cu) (mi) vb IV crishtinipsii (crish-tiaction en justice} {en: lawsuit, judgement, trial} nip-s), crishtinipseam (crish-ti-nip-sem), crishtinipsit crishteari/crishteare (crish-te-ri) sf vedz tu crescu (crish-ti-nip-s-t), crishtinipsiri/crishtinipsire (crish-ti-nip-scrishtin (crish-tn) sm, sf, adg crishtin (crish-t-n), crishtinj ri) (un cu crishtinedz) ex: s-crishtinipsi (s-featsi crishtin, s(crish-tnj), crishtini/crishtine (crish-t-ni) atsel tsi pistipptidz) un uvreu crishtinipsit (crish-ti-nip-st) adg crishtiseashti c Hristolu easti hiljlu-al Dumnidz, cari vinji pri loc nipsit (crish-ti-nip-s-t), crishtinipsits (crish-ti-nip-sts), sh-fu ncrfusit pri crutsi, tra s-lu-ascap omlu di prota amrtii crishtinipsiti/crishtinipsite (crish-ti-nip-s-ti) (un cu crishfapt di protslji oaminj, Adam shi Eva (shi easti ptidzat tutinat) crishtinipsiri/crishtinipsire (crish-ti-nip-s-ri) sf aest pisti); tsi ari s-fac cu-aest pisti (pistea crishtin); crsh- crishtinipsiri (crish-ti-nip-sr) (un cu crishtinari) crshtitin; (fig: crishtin (crishtin) = om (muljare) bun, dobru) {ro: nipsescu (crsh-ti-nip-ss-cu) (mi) vb IV crshtinipsii (crshcretin} {fr: chrtien} {en: Christian} ex: lu-astlje un crishtin ti-nip-s), crshtinipseam (crsh-ti-nip-sem), crshtinipsit n cali; ctse nu badz, crishtin (fig: muljare bun), ap?; mu- (crsh-ti-nip-s-t), crshtinipsiri/crshtinipsire (crsh-ti-nip-szavir tsi poati s mpart n crishtin (fig: muljari) di brbat; ri) (un cu crishtinedz) crshtinipsit (crsh-ti-nip-st) adg easti om crishtin (fig: om bun, dobru) crshtin (crsh-tn) crshtinipsit (crsh-ti-nip-s-t), crshtinipsits (crsh-ti-nipsm, sf, adg crshtin (crsh-t-n), crshtinj (crsh-tnj), sts), crshtinipsiti/crshtinipsite (crsh-ti-nip-s-ti) (un cu crshtini/crshtine (crsh-t-ni) (un cu crishtin) crishtina- crishtinat) crshtinipsiri/crshtinipsire (crsh-ti-nip-s-ri) sf mi/crishtiname (crish-ti-n-mi) sf fr pl multimi di crishcrshtinipsiri (crsh-ti-nip-sr) (un cu crishtinari) tinj; laolu dit ntreaga lumi, tsi easti crishtin; crshtinami, crish- crishtinami/crishtiname (crish-ti-n-mi) sf vedz tu crishtin tintati, crshtintati {ro: mulime de cretini} {fr: nombre de crishtinari/crishtinare (crish-ti-n-ri) sf vedz tu crishtin chrtiens; lensemble des chrtiens} {en: number of Chriscrishtinat (crish-ti-nt) adg vedz tu crishtin tians} crshtinami/crshtiname (crsh-ti-n-mi) sf fr pl crishtintati/crishtintate (crish-ti-n-t-ti) sf vedz tu crishtin (un cu crishtinami) crishtintati/crishtintate (crish-ti-ncrishtineashti/crishtineashte (crish-ti-nesh-ti) adv vedz tu t-ti) sf crishtintts (crish-ti-n-tts) tuts crishtinjlji din crishtin lumi lugursits deadun ca un mileti; crshtintati, crishtinita- crishtinedz (crish-ti-ndz) (mi) vb I vedz tu crishtin tic, crshtinitatic; crishtinami, crshtinami {ro: cretintate} crishtinescu (crish-ti-ns-cu) adg vedz tu crishtin {fr: chrtient} {en: Christendom} crshtintati/crshtincrishtinipsescu (crish-ti-nip-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu tate (crsh-ti-n-t-ti) sf crshtintts (crsh-ti-n-tts) (un crishtin cu crishtintati) ex: avea sculat cap crishtintatea tut (tuts crishtinipsiri/crishtinipsire (crish-ti-nip-s-ri) sf vedz tu crishtinjlji dit lumi) crishtinitatic (crish-ti-ni-t-ti-c) sf crishtin crishtinitatitsi/crishtinitatitse (crish-ti-ni-t-ti-tsi) (un cu crishtinipsit (crish-ti-nip-st) adg vedz tu crishtin crishtintati) ex: cu tagmili a crishtinitaticljei crshtinitacrishtinitatic (crish-ti-ni-t-ti-c) sf vedz tu crishtin tic (crsh-ti-ni-t-ti-c) sf crshtinitatitsi/crshtinitatitse crisi/crise (cr-si) sf vedz tu crisescu (crsh-ti-ni-t-ti-tsi) (un cu crishtintati) crishtinescu crivati/crivate (cri-v-ti) sf crivts (cri-vts) momila din cas (crish-ti-ns-cu) adg crishtineasc (crish-ti-nes-c), crishti(patlu di lemnu i metal) pri cari omlu sh-ashtearni tra sneshts (crish-ti-nsh-ts), crishtineshti/crishtineshte (crish-ti- doarm noaptea (di-arad pri un strozm); pat, yitachi, nsh-ti) tsi ari s-fac cu crishtinjlji sh-cu pistea-a lor; di ashtirnut, culcush, strozm {ro: pat, culcu} {fr: lit} {en: bed} crishtin; crshtinescu {ro: cretinesc} {fr: chrtien} {en: ex: yin la mini tu crivati (ashtirnut); di-alunei crivati (pat, Christian} ex: pistea crishtineasc easti pistea-a noastr diculcush, ashtirnut) lj fatsi; durnja pi-un crivati (pat) di lemnu aush, straush; aestu easti un loc crishtinescu (di crishtinj; iu di nuc bneadz crishtinj) crshtinescu (crsh-ti-ns-cu) adg croc1 (crc) sn crocuri (cr-cur) partea tsi s-afl ca un bal crshtineasc (crsh-ti-nes-c), crshtineshts (crsh-ti-nsh-galbin tu mesea-a unui ou; glbinush (di ou), glbineats; ts), crshtineshti/crshtineshte (crsh-ti-nsh-ti) (un cu glbush {ro: glbenu de ou} {fr: jaune doeuf} {en: yolk of crishtinescu) crishtineashti/crishtineashte (crish-ti-nesheggs} ex: oulu ari albush shi croc; croclu di ou mi-ariseashti ti) adv ashi cum s-poart un crishtin; ca un crishtin; crsh- croc2 (crc) sm pl(?) un soi di earb cu frndz lundzi shi tineashti {ro: cretinete} {fr: chrtiennement} {en: Christisuptsri sh-lilici viniti, dit cari si scoati un lugurii galbin shanly; in a Christian manner} ex: s-poart crishtineashti (fig: ca anjurzitoari, ufilisit la mcruri sh-ca yitrii; safran, shafran, un om bun, ca un crishtin) cu oaminjlji; zbura crishtineashti shfrani {ro: ofran} {fr: safran, crocus} {en: saffron, crocus}

338

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

crop (crp) sn cropuri (cr-pur) ap uprit, tsi hearbi, tsi taill, confectionn, tram, projett; (projet) fait} {en: cut clucuteashti {ro: ap fierbinte, n clocote} {fr: eau bouillante} (clothes); planned} ex: di un lemnu suntu cruits (fapts; expr: {en: boiling water} ex: bag crop (ap tsi s-clucuteasc) tr s-uidisescu multu) cruiri/cruire (cru--ri) sf cruiri (cru-r) vasi; plaiurli abureadz caldi crop (ca apa tsi hearbi); mi upurii atsea tsi s-fatsi cndu s-crueashti tsiva; cuiriri, curiri; di crop; apa s-featsi crop (clucuteashti) ndridzeari, andridzeari, ndridzeari, curdisiri, curdusiri, cror (crr) pr vedz tu cari1 ncurdusiri, uidisiri, apufsiri; (fig: cruiri = bteari, dari shcop) crot1 (crt) sm pl(?) lav, vreav, vrondu, yiurultii, larm, {ro: aciunea de a croi; de a plnui; croire} {fr: action de longi, loscut, pltur, slvati, crot, zbuc {ro: zgomot} {fr: couper, de tailler; coupe, confection; action de faire des bruit} {en: noise} projets} {en: cut (clothes); plan} ex: ficiorlu aestu va cruiri crot2 (crt) sm pl(?) fric, lhtar {ro: fric} {fr: effroi} {en: (fig: va bteari, va s-lj dm un shcop) cruitur (cru-i-t-r) fright} sf cruituri (cru-i-tr) 1: ftsearea di stranji i planuri; stranjlu crub (cr-b) sf crubi/crube (cr-bi) dishcljidztur njic dit faptu dup cum eara cruit si s-fac; planlu faptu (cruit) {ro: un lucru (stizm, stranj aruptu, acoal, etc.) tsi-alas s-treac croitur; proiect, plan, trame} {fr: confection; projet, plan} lucri ma njits, dit un parti tu-alant; guv, gavr, horhor, fiju {en: manufacture (dresses); project, plan} cuirescu (cu-i{ro: gaur, cavitate, scobitur} {fr: trou; creux} {en: hole; rs-cu) vb IV cuirii (cu-i-r), cuiream (cu-i-rem), cuirit hollow, cavity} (cu-i-r-t), cuiriri/cuirire (cu-i-r-ri) (un cu cruescu) crucudhil (cru-cu-dhl) sm crucudhilj (cru-cu-dhlj) un cu cuirit (cu-i-rt) adg cuirit (cu-i-r-t), cuirits (cu-i-rts), cuiricrucudil ti/cuirite (cu-i-r-ti) (un cu cruit) cuiriri/cuirire (cu-i-r-ri) crucudil (cru-cu-dl) sm crucudilj (cru-cu-dlj) prici tsi bsf cuiriri (cu-i-rr) (un cu cruiri) curescu (cu-rs-cu) vb neadz prit apili dit locurli caldi, multu mari, ca un gushtirits IV curii (cu-r), crueam (cu-rem), curit (cu-r-t), curighigant (easti di soea-a ljei) tsi poati s-aib suti di chiladz, cu ri/curire (cu-r-ri) (un cu cruescu) ex: alti cti eu cuream; truplu lungu di vr 4-5 metri (sh-ma multu poati) acupirit di cireaplu mash curinda tru cari loc s-lu bag curit (cu-rt) ploci usoasi, cu-un coad lung, cu-un cap mari sumigos sh- adg curit (cu-r-t), curits (cu-rts), curiti/curite (cu-r-ti) cu dints mri vrtosh cari pot s-disic pn sh-oaminj {ro: (un cu cruit) ex: nu earam curits (cruits) ashi curiri/curire crocodil} {fr: crocodile} {en: crocodile, alligator} (cu-r-ri) sf curiri (cu-rr) (un cu cruiri) crud (crd) adg crud (cr-d), crudz (crdz), crudi/crude cruiri/cruire (cru--ri) sf vedz tu cruescu (cr-di) 1: mcari (carni, zrzvts, etc.) tsi nu easti coapt cruit (cru-t) adg vedz tu cruescu (heart, prjilit, etc.); mcari tsi nu easti ghini coapt (heart, cruitur (cru-i-t-r) sf vedz tu cruescu prjilit, etc.); nicoptu, nihertu, niprjilit, etc.; 2: (poam, crun1 (cr-n) sf vedz tu curun1 zrzvati, etc.) tsi nu s-ari asit (coapt, fapt) ninga, tsi easti crun2 (cr-n) sf cruni/crune (cr-ni) shi crunj (crnj) hiri di nica veardi; nifaptu, nicoptu, etc.; 3: tsi easti moali, tinir ln (bumbac, mitasi, etc.) adunati ca un crun (tr tsneari (ficior), nicriscut ninga; 4: (om) aru, tsi nu-ari njil, tsi lush-lucrari); crun, curun, jireaglji, jurebi, grchin, hintic ariseashti s-mundueasc, s-vsnipseasc lumea; (expr: 1: {ro: jurubi} {fr: cheveau, cerceau du peloton} {en: hank, (muljarea) lu-aruc crud (njiclu) = lu scoati (lu-aruc) njiclu skein of yarn} ex: d-nj un crun (jireaglji) di gljemlu albu dit pntic mortu, c nu va i c nu poati s-lu poart ninga tra s- crun2 (c-r-n) sf cruni/crune (c-r-ni) shi crunj (clu-amint yiu); 2: talj sh-crudi sh-coapti = zburscu glrini, rnj) (un cu crun2) curun2 (cu-r-n) sf curuni/curune chirturi, zboar fr nitsiun simasii) {ro: crud, necopt (fruct, (cu-r-ni) shi curunj (cu-rnj) (un cu crun2) legum, mncare), nefiert; moale, tnr, necrescut nc; crud crundu (crn-du) adv vedz tu curundedz (la inim)} {fr: cru, non cuit; vert pas (assez) mr, cru; crup (crp) sn crupuri (cr-pur) vas di cas (adrat di lut arsu tendre, jeune; cruel} {en: raw, uncooked; green, not ripened i metal), cu gura larg, tu cari s-fatsi shi s-tsni mcarea; apa yet (fruits, vegetables); tender, immature; cruel} ex: pnea u (mcarea) tsi intr tu-un oal ntreag; oal, ftin, vutin, sut, scoasim crud (nicoapt) dit cireap; nu voi s-lu-aruc crud (s- ghift, tengiri, tingeri, tingire; (expr: mi-adrai crup = mi mbitai lu chear, s-lu-aruc, s-lu-astrcheasc njiclu); gortsli tsimultu c biui mult archii, yin i bir; mi ciucutii, mi-afumai, adunash eara crudi (nicoapti, nifapti); ficiorlu nu fatsi tr n etc.; mi-adrai dzad (cndil, cucut, hrup, curpit, ciurla, crvani, easti ninca crud (tinir, nu poati s-lu fac lucrul); tu stingli, trac, etc.)) {ro: oal} {fr: pot, cruche} {en: earthen cruda (blstimata, ninjiloasa) oar tsi suflitu-nj isha pot} ex: cruplu cdzu shi s-freadzi; s-lj-afl dzua crup (mbitats cruescu (cru-s-cu) vb IV cruii (cru-), crueam (cru-m), dzad) la hnj hrup (hrp) sn hrupuri (hr-pur) crup cruit (cru--t), cruiri/cruire (cru--ri) 1: talj un tsstur frmtu, faptu tsivali; cumat di oal frmt; shut, ciuvanj, (pndz, curazei, adimtu, pustavi, etc.) tra s-fac un stranj tsivali; (expr: 1: (faptu, easti, etc.) hrup = (easti) multu mbitat, (cmeashi, fustani, pantaloni, custumi, etc.) cari s-lj yin crup, dzad, cndil, etc.; 2: s-lu beai tu hrup = multu urut) ghini pi trup a omlui (cu forma sh-mrimea tsi lipseashti); 2: {ro: ciob de oal} {fr: tesson, cruche casse} {en: shiver, ljau un apofasi di cum lipseashti s-fac tra s-agiungu la crock, broken pot} ex: pocilu armasi hrub; hrub s-featsi (expr: scupolu tsi lu-am; bag di cali planurli tr ftsearea-a unui si mbit multu, easti dzad); easti s-lu beai tu hrup (expr: easti lucru; cuirescu, curescu, ndreg, andreg, ndreg, curdisescu, multu urt) curdusescu, ncurdusescu, uidisescu, apufsescu, bag tu-arad, crush1 (crsh) sn vedz tu cirush1 bag di cali; (expr: lj-cruescu un = l bat ghini, lj dau un crush2 (crsh) sn crushi/crushe (cr-shi) cuibar (di unjidz) bteari bun, lj dau un shcop bun) {ro: croi; plnui} {fr: {ro: cuib de omizi} {fr: nid de chenilles} {en: nest of couper, tailler; planifier, faire des projets} {en: cut (clothes); caterpillars} ex: pomlu eara mplin di crushi di unjidz plan} ex: araftul n crueashti (n li coasi, fatsi, ndreadzi pi crush3 (crsh) sm crush (crsh) 1: ndau turlii di arburi misur) stranjili; featsir cum u cruir (cum li ndreapsir analts di pduri cari fac lilici albi shi yimishi njits sh-crnoasi lucrili ta si s-fac); Dumnidzlu acshi crui (li bg di cali); tsi- (tsi pot shi si s-mc, ctivroar); sorbu, survu; 2: pom di lj s-avea cruit; s-lji cruescu (ndreg, curdisescu) un minciun; grdin cu truplu-analtu cari fatsi lilici mri, albi shi yimishi cruea-lj, vearg, un a atsilui cari ti vindu (expr: bati-l, d-lj un tsi s-mc (dultsi-acri ca purnili); sorbu, mushmuljeu, shcop, a atsilui cari ti vindu) cruit (cru-t) adg cruit (cru-- muzmuljeu, bracean {ro: sorb; momon, momol} {fr: alisier; t), cruits (cru-ts), cruiti/cruite (cru--ti) (stranj) tsi s-ari nflier} {en: service-tree; medlar (tree)} crushi/crushe (crtljat, cusut shi ndreapt s-lj yin ghini pi trup a omlui; tsi shi) sf crushi/crushe (cr-shi) yimisha-a pomlui crush easti ndreptu tra si s-fac dup cum s-ari loat apofasea ninti; (mushmuljeu); soarb, mushmoal, mushmul, mshmul, cuirit, curit, ndreptu, andreptu, ndreptu, curdisit, curdusit, muzmul {ro: soarb; momoan, momoal} {fr: alise; ncurdusit, uidisit, apufsit, bgat tu-arad, bgat di cali (expr: nfle} {en: sorb-apple; medlar (fruit)} di un lemnu him cruits = n uidisim multu, dip canda him crushi/crushe (cr-shi) sf vedz tu crush3 fapts un soi di Dumnidz) {ro: croit; plnuit} {fr: coup, crustal (crs-tal) sn crustali/crustale (crs-ta-li) un soi di

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

339

yilii adrat tra s-hib multu lutsitoari, scntiljoas, di cari sncrutseam (ncru-tsem), ncrutsit (ncru-ts-t), ncrutsiadar mash lucri fini, scumpi; biljuri; (expr: 1: di crustal = ri/ncrutsire (ncru-ts-ri) bag (fac) dau lucri (mnj, cicioari, lutsitoari, scntiljoasi, mushati, ca di crustal; 2: crustal di leamni, cljuri, etc.) si sta ca un crutsi un cu-alant; nj fac gljats = cumat di gljats, lung ca un lumbard sumigoas, crutsea (cndu mi ncljin la bisearic, cndu mi-aspar, cndu tsi spindzur di tsiva) {ro: cristal} {fr: cristal} {en: crystal} ex: mi ciudisescu, etc.); nj fac tham cndu ved (avdu) atseali tsi la izvurli di crustal (expr: cu apa ca di crustal); ex: iu sunt di s-fac dininti; truplu-nj treambur fr vrearea-a mea (dicrustal (expr: cu apa ca di crustal) shoputli; soarbi crustalu arcoari, di fric, etc.); crutsescu, ncrutsiljedz, ncurtsiljedz, (expr: apa ca crustal) a fntnjlor; ncurtsiljedz, stvrusescu, apurisescu, tmsescu, ciudescu, crutsescu1 (cru-tss-cu) (mi) vb IV vedz tu crutsi ciuduescu, ciudisescu, ciudusescu; treamur, cutreambur, crutsescu2 (cru-tss-cu) vb IV vedz tu curdisescu cutreamur, nhiuredz, nhiuredz {ro: ncrucia, (se) cruci; (se) crutsi/crutse (cr-tsi) sf cruts (crts) dau cumts di lemnu minuna, frisona} {fr: croiser, faire le signe de la croix; (cheatr, asimi, etc.) bgati ncrutsishalui un pisti-alant tra s- (s)merveiller; (s)tonner, frmir; croiser} {en: cross, make fac un semnu tsi sh-u-adutsi cu luguria pri cari fu ncrfusit the cross sign; marvel, be amazed, tremble, shake} ex: s-ti Hristolu; semnul ali crishtintati; crutsi; (fig: 1: crutsi = ilji, ncrutseshti (s-ts fats crutsea, tr ciudii), sh-alt nu! ncrutsit mesea-a truplui, mesea-a tserlui; expr: 2: hiu cu crutsea n cap (ncru-tst) adg ncrutsit (ncru-ts-t), ncrutsits (ncru-tsts), (n suflit) = hiu om ndreptu tsi nu mindueashti (nu fatsi) lets; ncrutsiti/ncrutsite (ncru-ts-ti) (dau mnj, cicioari, leamni, 3: nj-fac crutsea = (i) mi ncrutsescu, mi ncljin la Dumnidz; etc.) tsi suntu bgati si sta ca un crutsi un cu-alant; cari sh(ii) mi ciudisescu, mi-apurisescu, nj-fac tham, thmsescu, featsi crutsea (la bisearic, di ciudii, di fric, etc.); cari snj-acats urecljili, etc.; 4: lj bag crutsea a unui lucru = l-lugur- ciudiseashti (s-cutreambur) di tsi veadi (di tsi avdi); crutsit, sescu lucrul mortu, bitisit, lu-agrshescu) {ro: cruce} {fr: ncrutsiljat, ncurtsiljat, ncrutsiljat, stvrusit, apurisit, tmsit, croix} {en: cross} ex: bashi crutsea; sh-eara cu crutsea n cap ciudit, ciuduit, ciudisit, ciudusit; trimurat, cutrimburat, (expr: eara om ndreptu); preftul, cndu-l vidzu, sh-featsi cru- cutrimurat, nhiurat, nhiurat {ro: ncruciat, crucit; minunat, tsea (expr: s-ciudisi multu, sh-featsi tham); mi duc s-nj fac frisonat} {fr: crois; merveill; tonn, frmi} {en: crossed; un crutsi (expr: mi duc s-mi ncljin); cndu luna di crutsi tricu marveled; amazed, shaken} ex: cu mnjli ncrutsiti (ncru(fig: di giumitatea-a tserlui, a noaptiljei); mi doari tu crutsi tsiljati) ncrutsiri/ncrutsire (ncru-ts-ri) sf ncrutsiri (ncru(fig: la ilji, crtsioar); bag-lj crutsea (expr: agrsha-u, alas-u tsr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva bag dau lucri (cicioari, moart luguria) crutsi/crutse (c-r-tsi) sf cruts (c-rts) mnj, leamni, cali, etc.) si sta ca un crutsi un cu-alant; atsea (un cu crutsi) ex: avea n crutsi (crutsi) tu frmti crutsi s-fatsi cndu cariva sh-fatsi crutsea (la bisearic, di ciudii); tsic (cru-t-c) sf crutsits (cru-tsts) crutsi njic {ro: cruciu- atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-ciudiseashti multu; crutsiri, li} {fr: petite croix} {en: small cross} crutsicljuri (cru-tsincrutsiljari, ncurtsiljari, ncurtsiljari, stvrusiri, apurisiri, c-ljur) sf pl loclu iu dau cljuri s-andmusescu (s-astalji, ciudiri, ciuduiri, ciudisiri, ciudusiri; trimurari, cutrimburari, s ncrutsiljadz) shi fac ca un crutsi {ro: rspntie de drucutrimurari, nhiurari, nhiurari {ro: aciunea de a ncrucia, de muri} {fr: carrefours} {en: crossroads} ncrutsiljedz (ncrua (se) cruci; de a (se) minuna, de a frisona; ncruciare, tsi-ljdz) (mi) vb I ncrutsiljai (ncru-tsi-lj), ncrutsiljam minunare, frisonare} {fr: action de croiser, de faire le signe de (ncru-tsi-ljm), ncrutsiljat (ncru-tsi-lj-t), ncrutsiljala croix; de (s)merveiller; de (s)tonner, de frmir} {en: ri/ncrutsiljare (ncru-tsi-lj-ri) bag (fac) dau lucri (cicioari, action of crossing, of making the cross sign; of marveling, of mnj, leamni, cali, etc.) si sta ca un crutsi un cu-alant; bag being amazed, of shaking} crutsescu1 (cru-tss-cu) (mi) vb pi crutsi pi cariva sh-lji ncrfusescu mnjli (ca Hristolu); IV crutsii (cru-ts), crutseam (cru-tsem), crutsit (cru-ts-t), ncurtsiljedz, ncurtsiljedz, ncrutsescu, stvrusescu {ro: ncru- crutsiri/crutsire (cru-ts-ri) (un cu ncrutsescu) ex: vinjir di cia, crucifica} {fr: croiser, crucifier} {en: cross, crucify} ex: s-crutsir (s-cutrimburar) mulili; cndu ti ved, mi crutsescu Toli shi ncrutsilje mnjli; shi ncrutsiljadz cicioarli; iu si ncru(lhtrsescu, mi cutreambur) crutsit1 (cru-tst) adg crutsit tsiljadz cljurli ncrutsiljat (ncru-tsi-ljt) adg ncrutsiljat (cru-ts-t), crutsits (cru-tsts), crutsiti/crutsite (cru-ts-ti) (ncru-tsi-lj-t), ncrutsiljats (ncru-tsi-ljts), ncrutsiljati/ncru(un cu ncrutsit) crutsiri1/crutsire (cru-ts-ri) sf crutsiri (crutsiljate (ncru-tsi-lj-ti) (dau mnj, cicioari, leamni, etc.) tsi tsr) (un cu ncrutsiri) ncrutsish (ncru-tssh) adv tsi suntu bgati si sta ca un crutsi un cu-alant; tsi easti talji pristi un lucru ca un crutsi; (shed pri cur) cu cicioarli ncrfusit pi crutsi ca Hristolu; ncrutsiljat, ncurtsiljat, ncrutsit, ncrutsiljati; (ndreapti fapti s-aspun) ca crutsea; crutsishalui, stvrusit {ro: ncruciat, crucifica} {fr: crois, crucifi} {en: ncrutsishalui {ro: cruci} {fr: en croix, travers, la croix; crossed, crucified} ncrutsiljari/ncrutsiljare (ncru-tsi-lj-ri) la turque} {en: crosswise, with crossed feet, etc.)} ex: li sf ncrutsiljeri (ncru-tsi-ljr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva sta ncrfusi penurli ncrutsish (tra s-fac ca n crutsi) crutsincrutsiljat; atsea tsi s-fatsi cndu cariva easti ncrfusit pi crutsi shalui (cru-ts-sha-lu) adv (un cu ncrutsish) ex: u strbat (ca Hristolu); ncurtsiljari, ncurtsiljari, ncrutsiri, stvrusiri {ro: crutsishalui ncrutsishalui (ncru-ts-sha-lu) adv (un cu aciunea de a ncrucia, de a crucifica; ncruciare, ncrutsish) ex: a ncrucishalui s-pot s-shed ncrutsishedz crucificare} {fr: action de croiser, de crucifier} {en: action of (ncru-tsi-shdz) (mi) vb I ncrutsishai (ncru-tsi-sh), ncrucrossing, of crucifying} ncurtsiljedz (ncur-tsi-ljdz) (mi) tsisham (ncru-tsi-shm), ncrutsishat (ncru-tsi-sh-t), ncruvb I ncurtsiljai (ncur-tsi-lj), ncurtsiljam (ncur-tsi-ljm), tsishari/ncrutsishare (ncru-tsi-sh-ri) (un cu ncrutsescu) ncurtsiljat (ncur-tsi-lj-t), ncurtsiljari/ncurtsiljare (ncur-tsiex: shi ncrutsishe mnjli pi cheptu shi shidea fr s-dzc un lj-ri) (un cu ncrutsiljedz) ncurtsiljat (ncur-tsi-ljt) adg zbor; ncrutsishe dau duretsi ncrutsishat (ncru-tsi-sht) ncurtsiljat (ncur-tsi-lj-t), ncurtsiljats (ncur-tsi-ljts), ncur- adg ncrutsishat (ncru-tsi-sh-t), ncrutsishats (ncru-tsitsiljati/ncurtsiljate (ncur-tsi-lj-ti) (un cu ncrutsiljat) ex: cu shts), ncrutsishati/ncrutsishate (ncru-tsi-sh-ti) (un cu bratsili shi mnjli ncurtsiljati pi nsi ncurtsiljari/ncurtsiljare ncrutsit) ncrutsishari/ncrutsishare (ncru-tsi-sh-ri) sf (ncur-tsi-lj-ri) sf ncurtsiljeri (ncur-tsi-ljr) (un cu ncrutsisheri (ncru-tsi-shr) (un cu ncrutsiri) ncrutsiljari) ncrutsiljedz (n-cru-tsi-ljdz) (mi) vb I crutsic (cru-t-c) sf vedz tu crutsi ncrutsiljai (n-cru-tsi-lj), ncrutsiljam (n-cru-tsi-ljm), crutsicljuri (cru-tsi-c-ljur) sf vedz tu crutsi ncrutsiljat (n-cru-tsi-lj-t), ncrutsiljari/ncrutsiljare (n- crutsiri1/crutsire (cru-ts-ri) sf vedz tu crutsi cru-tsi-lj-ri) (un cu ncrutsiljedz) ncrutsiljat (n-cru-tsi- crutsiri2/crutsire (cru-ts-ri) sf vedz tu curdisescu ljt) adg ncrutsiljat (n-cru-tsi-lj-t), ncrutsiljats (ncrutsishalui (cru-ts-sha-lu) adv vedz tu crutsi cru-tsi-ljts), ncrutsiljati/ncrutsiljate (n-cru-tsi-lj-ti) crutsit1 (cru-tst) adg vedz tu crutsi (un cu ncrutsiljat) ex: ved ncrutsiljat (ncrfusit pri crutsi) crutsit2 (cru-tst) adg vedz tu curdisescu soea-nj ca Hristolu ncrutsiljari/ncrutsiljare (n-cru-tsicsari/csare (cs-ri) sf csri (csr) scriari neaprucheat tulj-ri) sf ncrutsiljeri (n-cru-tsi-ljr) (un cu ncrutsiljari) aestu dictsiunar; vedz chisari ncrutsescu (ncru-tss-cu) (mi) vb IV ncrutsii (ncru-ts), csat (cst) adg csat (cs-t), csats (csts), csati/csate (cs-ti)

340

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz chisat (anltsat tu mesi) ca un arcu; cubei, tol {ro: cupol} {fr: cseari/cseare (cse-ri) sf cseri (csr) scriari neaprucheat tu- vote, coupole} {en: vault, arch, cupola} ex: ca un cube di aestu dictsiunar; vedz cuseari bisearic; cubelu albastru a tserlui; cubedz di cheatr; di csedz (csdz) vb I csai (cs), csam (csm), csat (cs-t), cubelu a clivljei aspindzur un crlig cubei/cubee (cu-bcsari/csare (cs-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; i) sf cubei (cu-b) (un cu cube) ex: adz bitisir cubeeavedz chisedz atsea mari a bisearicljei gube2 (gu-b) sm gubedz (gucshari/cshare (csh-ri) sf csheri (cshr) scriari neaprucheat bdz) (un cu cube) gubilos (gu-bi-ls) adg gubiloas tu-aestu dictsiunar; vedz chishari (gu-bi-lo-s), gubilosh (gu-bi-lsh), gubiloasi/gubiloase (gucshat (csht) adg cshat (csh-t), cshats (cshts), csha- bi-lo-si) tsi sh-u-adutsi cu un gube; tsi-lj si featsi un cube ti/cshate (csh-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; {ro: boltit} {fr: vot} {en: vaulted, arched} ex: frmtea gubivedz chishat1 shi chishat2 loas (ca cubelu) cshiu! (csh) inter zbor cu cari s-agunescu gljinjli {ro: cubei/cubee (cu-b-i) sf vedz tu cube interjecie cu care se alung ginile} {fr: interjection par cubilichi/cubiliche (cu-bi-l-chi) sf vedz tu cob laquelle on carte les poules} {en: interjection by which one cubilits (cu-bi-l-ts) sf cubilits (cu-bi-l-ts) cumat lung chases the chicken} di lemnu (ca un shcop) di cari si spindzur di-un parti sh-dicshura (csh-ra) sm, sf, adg cshur (csh-r), cshuranj (csh- alant, la cati capit, cti un gleat (cnistr) mplin cu lucri ranj), cshuri/cshure (csh-ri) (om) lipsit di minti shi fr (ap, zrzvts, fruti, etc.) pri cari omlu li poart di nanumirea giudicat (tu zbor i fapti); tsi nu para aducheashti ghini tsi-lj si dit un loc tu altu {ro: cobili} {fr: palanche, perche de dztsi; ahmac, anoit, ciulja, chirut, dabolja, divan, glar, hazo, porteur (deau)} {en: shoulder yoke} hazuscu, hut, hljara, hasca, hah, hai-hui, haihum, leang, cubilji/cubilje (cu-b-lji) sf vedz tu cob lefc, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, shapshal, shabsha, cubur (cu-b-r) sf vedz tu cumbur shamandur, tivichel, tembl, turlu, uzun {ro: prostu} {fr: sot, cuburi/cubure (cu-b-ri) sf vedz tu cumbur nigaud} {en: stupid, fool} ex: nu vedz tsi cshura (glar) shcuc1 (cc) sm cuts (cts) pulj di pduri, cu peani bagavi, easti?; d-u a cshuranjlor s-u mc; aclo suntu doau cshuri sivi, ca cinusha, cu coada lung cu dmts albi pi ea, cari shcsut (cst) adg csut (cs-t), csuts (csts), csuti/csute (cs-ti)alas oauli tu cuibari xeani tra s-hib cluciti di-alts pulj, scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz cusut cunuscut ghini dup boatsea cu-cu tsi u scoati; (expr: 1: ctedz (ctedz) vb I ctidzai (cti-dz), ctidzam (cti-dzm), oar, uruloyi cu cuc = uruloyi tsi asun cati oar (giumitati di ctidzat (cti-dz-t), ctidzari/ctidzare (cti-dz-ri) scriari oar) cu-un boatsi cucu di cuc; 2: ari cuc = easti ghini, tu neaprucheat di noi; vedz cutedz bunili; 3: lj-bati (lj-neadzi) cuc = lj-neadzi ghini; 4: armn cuc ctidzari/ctidzare (cti-dz-ri) sf ctidzri (cti-dzr) scriari = armn singur) {ro: cuc} {fr: coucou} {en: cuckoo} ex: va sneaprucheat di noi; vedz cutidzari ishim cu furlji tuts, s-n ftsem cu cuclu sots; tuts s shtib, ctidzat (cti-dzt) adg ctidzat (cti-dz-t), ctidzats (cti-dzts), vrute cus, c di vreari va-nj mi duc; cnt cuclu pi-un drm; ctidzati/ctidzate (cti-dz-ti) scriari neaprucheat di noi; vedz asndz ari cuc (expr: easti ghini), ari bunili; sh-mrt featili, cutidzat lj-muri nicuchira sh-armasi cuc (expr: armasi singur) n casactitur (ct-tur) sm ctitur (ct-tu-r), ctituri (ct-tur), lj mari; lja tsiva n gur, s-nu ti frng cuclu (?); di-aht ctituri/ctiture (ct-tu-ri) atsel (atsea) cari fatsi (da paradzlji si fumealji armasi cuc (expr: armasi singur) cucu! (c-cu) inter s-fac) i cari agiut si s-tsn un bisearic i mnstir {ro: grailu-a cuclui; zborlu tsi-l greashti (strig) un njic cndu ctitor} {fr: fondateur, propritaire} {en: founder, benefactor} easi protlu, tu-un agioc di cilimeanj {ro: graiul cucului} {fr: ex: tut hoara eara ctitura a bisearicljei chant du coucou} {en: cuckoos song} ex: un pulj cari cu (cu) prip zbor tsi-aspuni un ligtur ntr dau lucri (i) c primuveara, cnt jilos: cucu!, cucu!; cari di voi va dzc ma un lucru s-afl deadun cu un altu; (ii) c un lucru s-afl nuntru ninti di tuts: cucu!, atsel va hib ma gioni! tu-un altu; (iii) c un lucru fatsi sutsat a altui; (iv) c tsiva lu- cuc2 (cc) sm vedz tu checi agiut pri cariva s-fac un lucru; (vi) c s nchiseashti tsiva di cucalachi (cu-ca-lch) sm fr pl umfltur duriroas a oara tsi s nchiseashti; (v) leag omlu di-atsea tsi adutsi, tsi unui usic tsi s-afl sum dzinucljul a unui cal {ro: umfltur poart; etc., etc., etc.; dup; deadun; tu angtanlu a...; easti di dureroas sub genunchiul unui cal bolnav provocat de un prearea a...; etc., etc., etc. {ro: cu} {fr: avec} {en: with} ex: lj- oscior} {fr: enflure douloureuse au-dessous des genoux des adush un putir cu ap (cu leag putirlu di apa tsi s-afl chevaux cause par losselet; exostose} {en: painful swelling nuntru); l-tlja cu cutsutlu (cu leag omlu di cutsutlu tsi luunder the knee of a sick horse} agiut s-talji); dz cu gura, nu cu mna (cu leag gura sh- cuc (c-c) sf vedz tu checi mna sh-aspuni c un ma nu alant agiut dztseara); va cuceafc (cu-cef-c) sf cuceaftsi/cuceaftse (cu-cef-tsi) treac cu doi noatinj (cu leag omlu tsi treatsi di noatinjlji tsi tljitur fapt la ureaclja di prvdz (ca oaea, bunoar); lj-ari); dipunea cu birbets, dipunea cu birbetslji; vinji cu ln, cuceaft, tsingli, coac, pilj, semnu, furc, tljitur {ro: cresvinji cu lna (cu leag omlu di lna tsi u-adutsi cndu yini); ttur la urechea de oaie, capr, etc.} {fr: entaille faite aux noi cu suflit mplin di suschir (cu n leag noi, di suschirlu oreilles des animaux} {en: notch made to the ear of animals} dit suflit); eara di cu sear (cu leag atseali tsi ftsem, di cuceaft (cu-cef-t) sf cuceafti/cuceafte (cu-cef-ti) (un oara tsi nchisim s-li ftsem); cu peanarga, cu peanarga; di cu cu cuceafc) noaptea actsar s-lucreadz (cu leag oara tsi s-acats s- cuceaft (cu-cef-t) sf vedz tu cuceafc fac tsiva, shi lucrul tsi-l fac); s-tuchescu di cu yii (culeag, cucean1 (cu-cn) sm cuceanj (cu-cnj) zrzvati criscut di atsea tsi s-fatsi, di faptul c s-fats nyii); trei anj, an cu (dup) om tu bhce, cu frndz mri shi groasi tsi si-anvilescu un an; lu-alas njiclu cu el (cu aspuni c lu-alas njiclu tupristi-alant tra s-fac un soi di top mari ct caplu di om, angtanlu-a lui); tu-aestu lucru, el easti cu noi (cu aspuni c bun tr mcari proaspit, tr mcari cu carni, tr ftseari el mindueashti ca noi, easti di prearea-a noastr); bag srmadz, etc. shi tr ftseari turshii tra s-hib mcat earna; fisuljlu cu lintea (cu aspuni c s-bag deadun fisuljlu shverdzu di moari; verdzu, geahtu {ro: varz} {fr: chou} {en: lintea) cabbage} ex: dada featsi mcari di carni cu cucean cu (c-) sf cu (c-) coaji di pni {ro: pieli, coaje de cucean2 (cu-cn) sn cuceani/cuceane (cu-c-ni) truplu di la pine} {fr: crote (de pain)} {en: crust of bread} yimisha (cuculicilu) di misur di cari suntu actsati grnutsli; cubescu (cu-b-s-cu) vb IV vedz tu cob cuculici di misur; guguci di misur; top di misur, crbush {ro: cubiri/cubire (cu-b--ri) sf vedz tu cob tiulete de porumb} {fr: pi de mas} {en: corn cob} ex: cubit (cu-b-t) adg vedz tu cob adunm cuceani di misur cube (cu-b) sm cubedz (cu-bdz) un soi di binai cu partea cucear (cu-cr) sm vedz tu cucii di nsus (tvanea) tsi nu easti ischi (dreapt) ma ncusurat cucescu1 (cu-cs-cu) vb IV cucii (cu-c), cuceam (cu-cem),

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

341

cucit (cu-c-t), cuciri/cucire (cu-c-ri) aflu cu mintea shcumat dit truplu-a unui arburi tljat; cuciub, cuciubeau, giudicata mash (aduchescu, nj-yini ergu, noima, fr ca s cuciubeu, chiutuc, chiutuchi, cutsur, bucium, grij; 2: guva dit shtiu sigura) cum easti un lucru; dizleg un angucitoari; nj-yini truplu-a unui arburi (a unui cuciub) tu loclu iu lemul ari ergu (noim) shi dzc tsi va s-fac trninti; angucescu, putridzt sum coaji; cufal, cufal, cufum {ro: butean, ngucescu, ngucescu, gucescu, angljicescu, angljici, ngljici, butuc, buturug; scorbur} {fr: bche, souche; tronc creux} ngljicescu, aduchescu {ro: ghici, desclci} {fr: deviner, {en: tree log, tree stump; tree trunk hollow} ex: s-hipsi tu-un dmler} {en: guess, unravel} cucit (cu-ct) adg cucit (cu- cuciub (cufal) shi, arucutea-ti cuciuba, arucutea-ti feata, c-t), cucits (cu-cts), cuciti/cucite (cu-c-ti) tsi easti aflat agiumsi la n feat mari cciub (c-cu-b) sf cciu-bi/ccum easti dealihea cu mintea sh-cu giudicata mash (fr ca si ciube (c-cu-bi) (un cu cuciub) cuciubeau (cu-cus shtii sigura di ma ninti); tsi s-fatsi dup cum lj yini ergu be-) sf cuciubei (cu-cu-b) (un cu cuciub) (noima); tsi s-featsi dup cum dzsh di ma ninti; angucit, cuciubeu (cu-cu-b) sm cuciubei (cu-cu-b) (un cu ngucit, ngucit, gucit, angljicit, ngljicit, aduchit {ro: ghicit, cuciub) ciub (c-b) sf ciubi/ciube (c-bi) (un cu desclcit} {fr: devin, dml} {en: guessed, unraveled} cuciub) cuciub1 (c-cub) sn cuciu-bi/cu-ciube (c-cu-bi) cuciri/cucire (cu-c-ri) sf cuciri (cu-cr) atsea tsi s-fatsi cumat dit truplu-a unui arburi tljat; cuciub, chiutuc, cndu cariva cuceashti; atsea tsi ari angucit cariva; anguciri, chiutuchi, cutsur, bucium, grij {ro: butean, buturug} {fr: nguciri, nguciri, guciri, angljiciri, ngljiciri, aduchiri {ro: bche, tronc darbre} {en: tree trunk, tree log} ex: ashtipt di aciunea de a ghici, de a desclci; ghicire, desclcire} {fr: tricu cuciublu (chiutuclu) action de deviner, de dmler} {en: action of guessing, of cuciubeau (cu-cu-be-) sf vedz tu cuciub unraveling} cucitoari/cucitoare (cu-ci-to-ri) sf cucitori (cu- cuciubeu (cu-cu-b) sm vedz tu cuciub ci-tr) zboar (multi ori ca un njic puizii di dau-trei cuciumit (cu-cu-mt) sm, sf, adg cuciumit (cu-cu-m-t), stihuri) tsi aspun hrli-a unui lucru tsi easti alsat nicunuscut cuciumits (cu-cu-mts), cuciumiti/cuciumite (cu-cu-m-ti) shi lipseashti anguciri di-atsel tsi-ascult; angucitoari, (om) tsi ari narea njic shi shcurt cu chipita turnat ctr ngucitoari, angljicitoari, ngljicitoari, nglcitoari, tsinjitur, nsus; crnu, cipli, nreci, shprtu, nciuvnjat, nciuvnjat {ro: tsinitur {ro: ghicitoari, cimilitur} {fr: devinette} {en: riddle, crn} {fr: camard, camus} {en: snub, turned-up nose} ex: ari conundrum} narea cuciumit (crn) cucescu2 (cu-cs-cu) vb IV vedz tu cloci cuciumor (cu-cu-mr) sm cuciumori (cu-cu-mr) lschi cucheau (cu-che-) sf cucheali/cucheale (cu-che-li) groasi alsati di apa-a unui aru cndu yini mari sh-hiumusit plant tsi sh-u-adutsi multu cu fisuljlu, tsi creashti ngrlimat (cu ap mult dup un furtun) shi s-vears nafoar di di drmi (i alti planti), tsi fatsi lilici albi i trandafilii, cu pstlj budzli-a lui; alunizm {ro: nmol} {fr: fange dalluvion} {en: mri sh-grnutsi ca-atseali di fisulj, mash c suntu ma plciu- mud from alluvium} toasi sh-ma mri; fav, fau {ro: bob} {fr: fve} {en: broad cuciuro (cu-cu-r) sm vedz tu cushari1 (horse) bean} ex: hirbem cucheau (fav) cucl (c-cl) sf cucli/cucle (c-cli) giucreau tsi-aspuni (dicuchi/cuche (c-chi) adg vedz tu cochiroshil arad) un ficiuric i fitic, njits, buisits sh-mushat nviscuts, cu cuchilami (cu-chi-l-mi) sf vedz tu cochil cari s-agioac (di-arad) featili njits; ppushi, pupushi {ro: cuci (cc) sm fr pl (tu zborlu-a njitslor) partea-a truplui cu ppu} {fr: poupe} {en: doll} cari omlu shadi di-arad pi scamnu; guva-a truplui pri iu easi cucoashi/cucoashe (cu-co-shi) sf vedz tu cucosh nafoar omlu (shi sh-fatsi apa-atsea groasa) cndu s-dutsi la cucon (cu-cn) sm, sf cucon (cu-c-n), cuconj (cu-cnj), hale; cur, bis, crtelj, fndc, fndec, ghes, primichir, shidzut cuconi/cucone (cu-c-ni) brbat (muljari) nviscut tu stranji {ro: cur} {fr: cul, derrire} {en: arse} di-Ivropi (frntseshti, a la franga, ivrupeani); (fig: cucon = cuci! (cc) inter vedz tu cut prifteasa (la gioclu di crts) un carti multu mari, mash aslu cucian (cu-cn) sm cucianj (cu-cnj) scriari neaprucheat (chetslu, mona) shi preftul (riga) suntu crts ma mri) {ro: tu-aestu dictsiunar; vedz cucean brbat (femeie) mbrcat cu haine ca din Vest} {fr: homme cuci-cuci! (cc-cc) inter vedz tu cut (femme) habill leuropenne} {en: man (woman) dressed in cucigi (cu-ci-g) sm vedz tu cucii European clothes} cucii/cucie (cu-c-i) sf cucii (cu-c) amaxi, di-arad ma njic cucosh (cu-csh) sm cucosh (cu-csh) fanumin, cushi ncljis (tra s-lu-apr omlu di ploai), cari sta pri arcuri (tra alumchi multi sh-groasi tsi-alas un aumbr ndisat, cu s sta omlu ma ghini), cu patru arocuti mri (ctivroar frndzli mri adrati di ma multi frndz njits, cu un lemnu dau), trapt di calj sh-fapt maxus tr purtarea-a oaminjlor multu cftat tr momila din cas shi-cu simintsa mari cu-un (arari ori tr purtari lucri); paitoni; caret, caleashc, cleashc, coaji vrtoas tsi acoapir un njedz crnos, multu bun tu landon, landoni, daling, taling; amaxi, carots, cruts {ro: mcari; nuc {ro: nuc} {fr: noyer} {en: walnut tree} ex: micaleac, trsur} {fr: calche, petite voiture} {en: carriage} astrag ning un cucosh (nuc); mni vai ascuturm cucoshlji ex: huzmichearlu tsnu cucia (astmtsi paitonea); vinj cu (nutslji); s-nu dornji sum cucosh c aumbra-a lui easti urt cucia (paitoni njic) cucigi (cu-ci-g) sm cucigeadz (cu-cicucoashi/cucoashe (cu-co-shi) sf cucoashi/cucoashe (cugdz) omlu tsi crteashti (urseashti) cucia shi-lj fatsi caljlji co-shi) yimisha-a cucoshlui (a nuclui), stronghil, cu coaji s-u trag ctr loclu iu va el si s-duc; cucear, crutsar, sntoas cari, dup tsi easti aspart, aspuni simintsa crnoas crutser, amx, sindush {ro: crua, birjar} {fr: charretier, di nuntru, multu bun tu mcari; nuc {ro: nuc} {fr: noix} cocher} {en: carter, coachman} cucear (cu-cr) sm {en: walnut} ex: estan cucoshlu-a (nuclu-a) nostru nu-ari cuceari (cu-cr) (un cu cucigi) cucoashi (nuts) cucushic (cu-cu-sh-c) sf cucushitsi/cucuciri/cucire (cu-c-ri) sf vedz tu cucescu1 cushitse (cu-cu-sh-tsi) nuc njic {ro: nuc mic} {fr: petite cuciri2/cucire (cu-c-ri) sf vedz tu cloci noix} {en: small walnut} cucit (cu-ct) adg vedz tu cucescu1 cucot (cu-ct) sm cucots (cu-cts) pulj di cas (mascurlu a cucit2 (cu-ct) adg vedz tu cloci gljinljei, cu-un creast aroshi sh-mari, cu-un dintan ntscucitoari/cucitoare (cu-ci-to-ri) sf vedz tu cucescu1 plicoas sh-peani di ma multi hromi); cocut, cpon, cponj, cuciub1 (c-cub) sn vedz tu cuciub bindercu, bindiric, cnttorash, ctndorash; (fig: 1: cucot cuciub2 (c-cub) adg cuciub (c-cu-b), cuciughi (c(adg) = gioni, curagios, pirifan, fudul, cutidztor; expr: 2: cugh), cuciubi/cuciube (c-cu-bi) tsi nu-ari un mn cucotlu cnt n cas = brbatlu easti domnu n cas) {ro: (ntreag i un parti); ciungu, ciulac, shbut, scat, sicat (di-un coco} {fr: coq} {en: rooster} ex: lai cucoate, lai buboate, tsimn), etc. {ro: ciung} {fr: manchot, estropi} {en: oneari pulja di nu-ts poati?; shedz ghini cucoate, c-lj dzc al tati armed, crippled} ex: armasi cuciub (ciungu) s-ti nsoar; cucoate, s-armnj agiun; s-turn gumarlu s-dzc a cuciub (c-cu-b) sf cuciu-bi/cu-ciube (c-cu-bi) 1: cumata cucotlui, cap gros!; atumtsea cnta cucotlu n cas (expr: dit trup tsi-armni ninga tu loc, dup tsi un arburi easti tljat; atumtsea brbatlu eara domnu n cas), nu gljina; ns, cucot

342

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(fig: cutidztor) la tuti; lj-sttu cucot (fig: curagios); mi nguzmuljedz, nstog (fig: cuculescu = hidipsescu, diznjerdu mshc inima, cucot!; doi cucots pri un cuprii nu cnt multu) {ro: cocoloi, mototoli, ghemui} {fr: (se) pelotonner, cocut (c-cut) sm cocuts (c-cuts) (un cu cucot) cpon mettre en tapon, froisser en boule; friper} {en: make some(c-pn) sm cponj (c-pnj) cucot ciucutit (dzgrit, thing into a ball; curl up (into a ball)} ex: nu-l cuculea (nu-l f scuchit); cponj {ro: clapon, coco castrat} {fr: clapon, coq guzmolj; ic fig: nu-l hidipsea); l-cuculeam (fig: l-hidipcastr} {en: castrated rooster} cponj (c-pn) sm cponj seam multu) cndu eara njic, tr-atsea tora l-chishi moashili (c-pnj) (un cu cpon) cucutici (cu-cu-tc) sm truoar; tsi-l cuculeshti (lu nveshti guzmolj) tu-ahti stranji? cucutici (cu-cu-tc) cucot njic; cucutsl; (fig: cucutici = (i) cuculit (cu-cu-lt) adg cuculit (cu-cu-l-t), cuculits (cu-cubumboan (cufet) tr njits tsi easti fapt s sh-u-aduc cu-un lts), cuculiti/cuculite (cu-cu-l-ti) tsi easti adunat stog ca un cucot; (ii) tsear di Pashti fapt si sh-u-aduc cu-un cucot; (iii) guzmolj; nguzmuljat, nstugat {ro: cocoloit, mototolit, ghecumat njic di pni, cumtici) {ro: cocoel, coco mic} {fr: muit} {fr: pelotonn, mis en tapon, froiss en boule; frip} petit coq} {en: little rooster} ex: cucutici, lai cucutici, cucutici {en: made into a ball; curled up (into a ball)} ex: treili moashi di pi cuprii; sudzi un cucutici (fig: un cufet-cucot); acumprai shidea cuculiti (fapti stog, guzmolj) pi shidzut; pri tsi shidets un cucutici (fig: un tsear-cucot ti Pashti); un cucutici (fig: ashi cuculiti? (adunati stog?); st cuculit (adunat gljem) cumtici) di pni cucutsl1 (cu-cu-tsl) sm cucutslj (cupining vatr cuculiri/cuculire (cu-cu-l-ri) sf cuculiri (cucu-tslj) cucot njic; cucutici {ro: cocoel, coco mic} {fr: cu-lr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-cuculeashti; nguzpetit coq} {en: little rooster} ex: pulj cucutsl agrucucot (amuljari, nstugari {ro: aciunea de a cocoloi, de a mototoli, de gru-cu-ct) sm agrucucots (a-gru-cu-cts) cucot tsi nu a ghemui; cocoloire, mototolire, ghemuire} {fr: action de (se) easti criscut di om ma bneadz agru prit munts sh-pduri pelotonner, de mettre en tapon, de froisser en boule; de friper} {ro: coco slbatic de munte} {fr: coq sauvage de bruyre} {en: action of making something into a ball; of curling up {en: wild rooster} ncucutedz (ncu-cu-tdz) (mi) vb I (into a ball)} ncucutai (ncu-cu-t), ncucutam (ncu-cu-tm), ncucutat cuculici1 (cu-cu-lc) sn cuculici/cuculice (cu-cu-l-ci) (ncu-cu-t-t), ncucutari/ncucutare (ncu-cu-t-ri) mi portu ca yimishi di chin (brad, mniclju, etc.); cucuci, bushulii, mrul un cucot (cu pirifanja, cmrusirea, zburrea, aurlarea, {ro: con (de brad, pin, etc.)} {fr: cne (de pin, sapin, etc.)} fuvirsirea, etc. tsi u fac); zburscu cu-un boatsi analt, ascur,{en: (pine, spruce, fir, etc.) cone} ex: cuculici veardi di fuviroas, etc.; mi tsn pirifan; cmrusescu, mrescu, mniclju; adun un poal di cuculici; veara, tu munti, pitili sfudulescu, flescu, etc. {ro: roi, (se) ngmfa, (se) mndri} coc cu cuculici uscati cucuci1 (cu-cc) sn cucuci/cucuce {fr: se rengorger, monter sur ses ergots, tre raide comme un (cu-c-ci) (un cu cuculici1) guguci1 (gu-gc) sn coq, (se) vanter} {en: strut, give himself airs} ex: Shbuta si guguci/guguce (gu-g-ci) (un cu cuculici1) ex: gugucili di ncucuteadz (nchiseashti s zburasc cu boatsi analt, s-ljchin aurl); si ncucut dicunjarlu (lo gireti ca un cucot); lndzitlu cuculici2 (cu-cu-lc) sn cuculici/cuculice (cu-cu-l-ci) acts di si ncucut (mprust); vimtul li ncucut (li featsi s-l gugucilu di misur di cari suntu actsati grnutsli; cucean, yin ipatli) ncucutat (ncu-cu-tt) adg ncucutat (ncu-cu-t- top, guguci, crbush {ro: tiulete de porumb} {fr: pi de t), ncucutats (ncu-cu-tts), ncucutati/ncucutate (ncu-cu-t-ti) mas} {en: ear of corn} ex: cuculici di misur cucuci2 (cu cari s-poart (zburashti, aurl, fuvirseashti, s-aspuni fudul, s- cc) sn cucuci/cucuce (cu-c-ci) (un cu cuculici1) cmruseashti, etc.) ca un cucot; cmrusit, mrit, fudulit, guguci2 (gu-gc) sn guguci/guguce (gu-g-ci) (un cu flit, etc. {ro: roit, ngmfat, mndrit} {fr: rengorg, mont cuculici2) ex: poarca (di la gioclu di cilimeanj) easti un guguci sur ses ergots, raide comme un coq} {en: who struts like a (crbush, cuculici di misur) rooster (peacock)} ex: easti ncucutat (fudul ca un cucot); ia-ts- cuculici3/cuculice (cu-cu-l-ci) adg invar. gol, gulishan, lu mprostu, ncucutat (mprustat); ndreapt, ncucutat (fudul); goalish {ro: gol} {fr: nu, dnud} {en: naked, bare} ex: armasi eara bun tri bunj shi aru tri ncucutats ncucutari/ncucutare cuculici (gulishan) (ncu-cu-t-ri) sf ncucutri (ncu-cu-tr) atsea tsi s-fatsi cnducuculiri/cuculire (cu-cu-l-ri) sf vedz tu cuculescu cariva s ncucuteadz {ro: aciunea de a se roi, de a se cuculit (cu-cu-lt) adg vedz tu cuculescu ngmfa, de a se mndri; roire, ngmfare} {fr: action de se cuculj1 (cu-clj) sn cuculji/cuculje (cu-c-lji) partea di nai rengorger, de monter sur ses ergots, dtre raide comme un ma nsus a unui lucru (munti, arburi, cas, pirgu, etc.), multi ori coq, de (se) vanter} {en: action of strutting, of swaggering, of (ma nu totna) chipitoas (surlutoas, ntsplicoas); angheau, giving himself airs} ncucutedz (n-cu-cu-tdz) (mi) vb I cacealiu, crciliu, creashtic, creashtid, creashtit, culm, chiscu, ncucutai (n-cu-cu-t), ncucutam (n-cu-cu-tm), ncucingrliu, cipit, ciuc, ciulubet, ciuciul, cium, ciungani, cutat (n-cu-cu-t-t), ncucutari/ncucutare (n-cu-cu-t-ri) huhut, pic, pifilic, tmp, tsplic, tsipilic, tsulubet, chirchi (un cu ncucutedz) ncucutat (n-cu-cu-tt) adg nedz, chipit, mitc, myeau, gucilii, gugiulii {ro: cretet} ncucutat (n-cu-cu-t-t), ncucutats (n-cu-cu-tts), ncu- {fr: cime, sommet} {en: summit, top} ex: cuculjili (crciliili) di cutati/ncucutate (n-cu-cu-t-ti) (un cu ncucutat) ncu- munts chitrosh cutari/ncucutare (n-cu-cu-t-ri) sf ncucutri (n-cu-cucuculj2 (cu-clj) sn cuculji/cuculje (cu-c-lji) ciulii di per tr) (un cu ncucutari) (ma lungu sh-ma tufos) di pi frmtea i creashtitlu-a caplui; cucu! (c-cu) inter vedz tu cuc1 mnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita di la cucuci1 (cu-cc) sn vedz tu cuculici1 zrcul (cucul); ciuciul, ciuciulc, fund, tuf, bufc {ro: cucuci2 (cu-cc) sn vedz tu cuculici2 mo, creast, vrf de glug} {fr: huppe, bout du capuchon} cucud (cu-c-d) sf cucudz (cu-cdz) grnuts njic mplin di {en: tuft, crest (of bird)} ex: gljinili aesti suntu cu cuculj pri pronj, tsi easi pi cheali (i aropunlu tsi easi pri fatsa-a tinirlor cap; cuculj (umfltura di la capitlu di nsus) di sfurl; s-avea ficiori sh-feati); aropun, ropun, ropan, grnuts {ro: zgrbun, ascumt tu cuculjlu-a zrculljei cuculjat (cu-cu-ljt) adg pustul} {fr: pustule} {en: pustule} cuculjat (cu-cu-lj-t), cuculjats (cu-cu-ljts), cuculjati/cucucudh (cu-c-d) sf cucudz (cu-cdz) un cu cucud culjate (cu-cu-lj-ti) tsi easti cu cuculj {ro: moat, cu cucul (cu-c-l) sf cuculi/cucule (cu-c-li) un soi di cciul creast} {fr: avec huppe, (capuchon) avec bout} {en: with tuft, (di adimtu, pustavi, pndz, etc.) tsi s-adavg la gulirlu-a with crest} ex: gljina-atsea cuculjata; doi pulj cuculjats; paltolui tra si s-bag pristi cap cndu da ploai (shi s-nu s-ud peanili cuculjati; sfurl cuculjat perlu i caplu-a omlui); capishon, cpush, zrcul, culari {ro: cuculj3 (cu-clj) sn cuculji/cuculje (cu-c-lji) casa di capion} {fr: capuchon} {en: hood} cuculj4 (cu-clj) sn mitasi tu cari shadi ncljis yermul di mitasi ninti ca s-azboair cuculji/cuculje (cu-c-lji) (un cu cucul) nafoar dit ns ca un mulits; gugosh, gugoashi {ro: cocon} cuculescu (cu-cu-ls-cu) (mi) vb IV cuculii (cu-cu-l), cucu{fr: cocon} {en: cocoon} ex: noi tsnem cuculji (ggoashi di leam (cu-cu-lem), cuculit (cu-cu-l-t), cuculiri/cuculire mitasi) (cu-cu-l-ri) (mi) adun (fac) stog ca un guzmolj (gljem); cuculj4 (cu-clj) sn vedz tu cucul

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

343

cuculjat (cu-cu-ljt) adg vedz tu cuculj2 njitslji dit paljili suptsri, lundzi shi mpliltiti, loati di la-aest cucumbici (cu-cum-bc) sm cucumbici (cu-cum-bc) hiuearb; can, trsc, tresc, clami, rugoz, argoz, argosh, stuf, munic tsi easti ninga njic, veardi sh-nicoptu {ro: pepene verde shuvar {ro: pipirig, stuf} {fr: canne, jonc} {en: cane, reed} crud} {fr: pastque non mre} {en: green watermelon, not cudalb (cu-dl-b) sf cudalbi/cudalbe (cu-dl-bi) pulj njic cu ripen yet} ex: bgai turshii shi cucumbici; trei shirchinj tljem coada alb tsi sh-u-adutsi multu cu cutrubata (coada-batur); shi tuts ishir cucumbici (verdz, nicopts) coad-albushi {ro: codalb} {fr: petit oiseau queue blanche cucumbishi/cucumbishe (cu-cum-b-shi) sf vedz tu semblable la hochequeue} {en: small bird with white tail, cucumishi ressembling the wagtail} coad-albushi/coad-albushe cucumishi/cucumishe (cu-cu-m-shi) sf cucumishi/cucumishe (co-dal-b-shi) sf coad-albushi/coad-albushe (co-dal-b(cu-cu-m-shi) pit fapt dit aloat frimintat cu umtu shi cash; shi) (un cu cudalb) pit fapt cu frin di misur (clmbuchi); cucumbishi {ro: cudar (cu-dr) adg vedz tu coad plcint de mlai} {fr: galette de farine de mas} {en: pita cudisescu (cu-di-ss-cu) (mi) vb IV cudisii (cu-di-s), made of corn meal} ex: pltsinta easti cucumishi di frin di cudiseam (cu-di-sem), cudisit (cu-di-s-t), cudisiri/cudisimisur cucumbishi/cucumbishe (cu-cum-b-shi) sf cucumbi- re (cu-di-s-ri) astmtsescu, fac cunachi, acumtin, dnsesshi/cucumbishe (cu-cum-b-shi) (un cu cucumishi) cu iuva, etc. {ro: opri, poposi} {fr: arrter, abriter, faire halte} cucureci (cu-cu-rc) sm cucureci (cu-cu-rc) mize faptu di {en: stop, make a halt} ex: iu cudisir (astmtsir, featsir mats mpiltiti, bgati pri-un sul njic shi fripti pri foc (multi cunachi) hiljlji cu nipotslji a lui cudisit (cu-di-st) adg ori cu cumts di hicat, inim, plimunj, etc. nuntru); cucuruz, cudisit (cu-di-s-t), cudisits (cu-di-sts), cudisiti/cudisite (cuarumani {ro: aperitiv de mae fripte} {fr: brochette de di-s-ti) tsi ari fapt cunachi; astmtsit {ro: oprit, poposit} lintestin} {en: intestines broiled on a skewer} cucuruz (cu{fr: arrt, abrit} {en: stopped, halted} cudisiri/cudisire cu-rz) sm cucuruji (cu-cu-rj) (un cu cucureci) (cu-di-s-ri) sf cudisiri (cu-di-sr) atsea tsi fatsi un cndu cucuricu! (cu-cu-r-cu) inter vedz tu ccredz1 cudiseashti (astmtseashti, fatsi cunachi) {ro: aciunea de a cucurigu! (cu-cu-r-gu) inter vedz tu ccredz1 opri, de a poposi; oprire, poposire} {fr: action darrter, de cucuruz (cu-cu-rz) sm vedz tu cucureci faire une halte} {en: action of stopping, of making a halt)} cucushari/ncucushare (ncu-cu-sh-ri) sf vedz tu cudisiri/cudisire (cu-di-s-ri) sf vedz tu cudisescu ncucushedz cudisit (cu-di-st) adg vedz tu cudisescu cucushat (ncu-cu-sht) adg vedz tu ncucushedz cudits (cu-d-ts) sf vedz tu coad cucushedz (cu-cu-shdz) (mi) vb I vedz tu ncucushedz cudosh (cu-dsh) adg cudoashi/cudoashe (cu-do-shi), cucucushic (cu-cu-sh-c) sf vedz tu cucosh dosh (cu-dsh), cudoashi/cudoashe (cu-do-shi) omlu tsi cucushur (cu-cu-sh-r) sf cucushuri/cucushure (cu-cu-sh- nicuchirseashti un putanaryio (cas cu putani); omlu tsi-agiut ri) soi di pulj njic sh-cu peani murni; aroat, amirrush, putanili si sh-afl mushtiradz cu cari si s-bag tu ashtirnut tr tripusachi {ro: bourel, sfredelu} {fr: roitelet} {en: wren} paradz {ro: codo} {fr: entremetteur, proxnte} {en: procucucut (cu-c-t) sf cucuti/cucute (cu-c-ti) earb analt, rer, white slaver} cudushlchi/cudushlche (cu-dush-ltoapsic (ma cari easti bun tra si s-fac yitrii dit ea), tsi da un chi) sf cudushlchi (cu-dush-lch) atsea tsi fatsi cudoshlu; anjurizm ahoryea, cu frndz mri, lilici albi, fructi murni tsi tehnea di cudosh; codushlchi {ro: codoie} {fr: action da niheam ca pi veardi; (expr: mi-adrai (feci) cucut = mi dentremetteur, de proxnte} {en: procurement, white slambitai multu, mi ciucutii, mi-afumai, etc.; mi-adrai dzad very} codosh (co-dsh) adg codoashi/codoashe (co-do(cndil, crup, hrup, curpit, ciurla, stingli, trac, etc.)) {ro: shi), codosh (co-dsh), codoashi/codoashe (co-do-shi) cucut} {fr: cigu commune} {en: (poison) hemlock} ex: cucu- (un cu cudosh) codushlchi/codushlche (co-dush-l-chi) ta easti toapsic; cucuta easti amar; s mbit, s-featsi cucut sf codushlchi (co-dush-lch) (un cu cudushlchi) (expr: s mbit multu) cudubatur (cu-du-b-tu-r) sf vedz tu cutrubat cucutici (cu-cu-tc) sm vedz tu cucot cuduman (cu-du-mn) adg cuduman (cu-du-m-n), cuducucutsl1 (cu-cu-tsl) sm vedz tu cucot manj (cu-du-mnj), cudumani/cudumane (cu-du-m-ni) cucutsl2 (cu-cu-tsl) sm cucutslj (cu-cu-tslj) agru-lilici (om) vrtos, curagios sh-cutidztor, tsi nu s-aspari di-alumt; aroshi tsi creashti tu agri shi sh-u-adutsi multu (c easti dit gioni, giunar, giunac, ciupernic, curagios, inimarcu, palicar, idyea fumealji) cu maclu (pirpiruna) {ro: cocoel, floare roie zot, dldsit, babagean, babashcu, babashcan {ro: curajos, de cmp din familia macului} {fr: adonide printanire; voinic, brav} {fr: brave, gaillard} {en: brave, strong} ex: coquelicot} {en: red poppy} ex: cucutsl dit livadea vinit; gionili-a tu (ficiorlu-a tu) easti cuduman (gioni, inimarcu) zon shi cucutsl eu v v aduc cudushlchi/cudushlche (cu-dush-l-chi) sf vedz tu cudosh cucutsel (cu-cu-tsl) sm cucutselj (cu-cu-tslj) misur tsi s- cuf (cf) adg cuf (c-f), cuhi (ch), cufi/cufe (c-fi) cari mc dup tsi easti friptu pri foc {ro: porumb copt pe vatr} nu-avdi; cari nu-avdi ghini; surdu; (fig: 1: cuf (ca sf) = {fr: mas cuit dans ltre} {en: grilled corn} bishin tsi nu s-avdi, nu fatsi nitsiun vrondu; 2: (easti) cuf = cucuvai/cucuvae (cu-cu-v-i) sf vedz tu cucuveau cari nu va s-avd; cari nu-aducheashti (nu va s-aducheasc) cucuveau (cu-cu-ve-) sf cucuveali/cucuveale (cu-cu-ve- tsi-lj si spuni; cari nu va s-fac atseali tsi-lj si spun; etc.; expr: li) shi cucuvei (cu-cu-v) pulj di noapti, tsi s-hrneashti cu 3: easti cuf di-atsea ureaclji; u fatsi cuf ureaclja = s-fatsi c carnea di prici njits tsi li-avin, cu peanili tsi au un hrom nu-avdi, nu va s-aducheasc (s-fac) tsi-lj si dztsi) {ro: surd} murn-bagav, cu oclji galbinj tsi au peani deavrliga, tsi {fr: sourd} {en: deaf} ex: cndu loclu easti cuf (surdu); cuf nj bneadz prit locur aprtsiti sh-cari easti cunuscut di lao ca dzc; el li-aruc cufi (surdi; expr: el aruc bishinj tsi nu sun pulj tsi cubeashti sh-adutsi arali sh-moarti prit casili tsi li avdu) cufusescu (cu-fu-ss-cu) vb IV cufusii (cu-fu-s), urdin; cucuvai {ro: cucuvaie} {fr: hulotte, chouette (noire)} cufuseam (cu-fu-sem), cufusit (cu-fu-s-t), cufusi{en: owlet} ex: cucuveaua cndu cnt, easti semnu c va ri/cufusire (cu-fu-s-ri) nj-cher putearea (harea) tsi u-aveam moar vrnu din casa pri cari cnt; tru-atsea oar arau avdzta s-pot s-avdu (ti putsn chiro ic tri totna); cufescu, sh-n cucuveau; armasi ca cucuveau; dormu pri scamni ca asurdzscu, surdzscu, shurduescu {ro: asurzi} {fr: assourdir} cucuveali; cucuveau!, cucuveau!, acshi cnt cucuveaua {en: deafen, make deaf} ex: canda cufuseshti (asurdzshti di cucuvai/cucuvae (cu-cu-v-i) sf cucuvi (cu-cu-v) (un cu vrondul tsi s-fatsi) tu loclu aestu; n cufusit di ureclji (n cucuveau) ex: cum s-featsi cucuvaea asurdzt) cufusit (cu-fu-st) adg cufusit (cu-fu-s-t), cucuvits (cu-cu-v-ts) sf cucuvits (cu-cu-v-ts) ma multi cufusits (cu-fu-sts), cufusiti/cufusite (cu-fu-s-ti) tsi sh-ari turlii di erburi tsi pot s-creasc multu analti, pit locuri vltoasi chirut avdzrea; cufit, asurdzt, surdzt, shurduit {ro: asurzit} (tu mardzinea di lacuri i aruri), cu truplu veardi, suptsri, {fr: assourdi} {en: deafened, made deaf} cufusiri/cufusire corcan, cu noduri tu locuri-locuri, sh-cu lilicili adunati stog tu- (cu-fu-s-ri) sf cufusiri (cu-fu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un soi di schic tsi easi tu chipita-a truplui; cciul tsi sh-u fac cariva sh-cheari (harea) putearea tsi-l fatsi s-avd; cufiri,

344

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

asurdzri, surdzri, shurduiri {ro: aciunea de a asurzi} {fr: cufescu (cu-fs-cu) vb IV vedz tu cuf action dassourdir} {en: action of deafening, of becoming cufet (cu-f-t) sf cufeti/cufete (cu-f-ti) dultseami (ma deaf} cufescu (cu-fs-cu) vb IV cufii (cu-f), cufeam (cumultu ti njits) fapt dit siropea di zahari actsat, anjurizmat fem), cufit (cu-f-t), cufiri/cufire (cu-f-ri) (un cu mushat, multi ori amisticat sh-cu alti lucri (ca, bunoar, cufusescu) cufit (cu-ft) adg cufit (cu-f-t), cufits (cuciuculat, nuts, etc.) sh-turnat deapoea tu njits cumts, a curi fts), cufiti/cufite (cu-f-ti) (un cu cufusit) cufiri/cufire l si da multi hromi sh-formi (ca mrdzeali, gurgulji, bstunj (cu-f-ri) sf cufiri (cu-fr) (un cu cufusiri) njits, etc.); bumboan, bambon, coc, toaf, zhrat, cufal (c-fal) sm cufalj (cu-flj) guva dit truplu-a unui zhrtari {ro: bomboan} {fr: bonbon} {en: candy} ex: s-ts arburi tu loclu (sum coaji) iu lemnul ari putridzt; arburli tsi ljai cufeti tra s-mts; lj-avea gepurli mplini di cufeti cofet ari un ahtari guv; cufal, cufal, cufum, cuciub {ro: (co-f-t) sf cofeti/cofete (co-f-ti) poami hearti tu siropi scorbur} {fr: tronc creux} {en: tree trunk hollow} ex: un groas di zahari (tsi s-tsni multu chiro tu burcani shi s-chirninjilji di clugri tu un cufal adunats (angucitoari: alghinjli shi seashti deadun cu cafelu la oaspits); glico, dultseats, stuplu); intrats tu cufalu aestu; cupacilu easti cufal cufal dultseami {ro: dulcea} {fr: confiture} {en: jam, preserves (c-fa-l) sm cuflj (cu-flj) (un cu cufal) ex: deadi di un (fruits)} ex: dultseatsa-a paradislui cufal cufum1 (c-fu-m) sf cufumi/cufume (c-fu-mi) cufii/cufie (cu-f-i) sf cufii (cu-f) vas njic faptu maxus tr (un cu cufal) ex: l-pimsir tu cufuma (cufala) a saltsiljei beari ap (yin, archii, etc.) prit cari s-veadi tsi s-afl nuntru cufal (c-fa-l) sm vedz tu cufal (di-arad, ma nu totna); putir, putiri, yilii, chelc, chelcu, cufchisescu (cuf-chi-ss-cu) vb IV vedz tu cufchiu chelchi, chelci, cup, scaf, arucucotir, arcucotir, rucucotir cufchisiri/cufchisire (cuf-chi-s-ri) sf vedz tu cufchiu {ro: pahar} {fr: verre boire} {en: glass for drinking} ex: cufchisit (cuf-chi-st) adg vedz tu cufchiu gura-a mea ca di cufii (putir) cufchiu (cf-chu) adg cufchi/cufche (cf-chi), cufchi (cf-chi), cufin1 (cu-f-n) sf cufini/cufine (cu-f-ni) shi cufinj (cu-fnj) cufchi/cufche (cf-chi) tsi easti gol, aspartu sh-mcat pri hlati adrat di mplitituri di verdzi suptsri (palji, etc.) tr dinuntru (ca, bunoar, un dinti aspartu, un nuc fr niedz, purtari lucri di mn (zrzvts, poami, etc.); cosh, cnestr, un arburi cu-un cufal, etc.); tsi ari un guv ca un cuv (un clath, crin, cnisteal, cushelj, cushori, shport, zmbil cuvtic, un groap, un lingur, etc.); cuvutos, cuvos {ro: {ro: co} {fr: corbeille} {en: basket} ex: loar funi, cufinj cu gunos, scobit; stricat} {fr: creux; gat} {en: hollow (as a pni; tljar funea sh-cufina (cnistra i gleata) cdzu bowl); with a cavity (tooth); spoiled} cufchisescu (cuf-chicufin2 (cu-f-n) sf cufini/cufine (cu-f-ni) shi cufinj (cu-fnj) ss-cu) vb IV cufchisii (cuf-chi-s), cufchiseam (cuf-chicasa iu bneadz alghinjli; stup, cushori, crin {ro: stup} {fr: sem), cufchisit (cuf-chi-s-t), cufchisiri/cufchisire (cufruche, essaim} {en: bee-hive} ex: sta ca alghinjli tu cufin chi-s-ri) mi-aspargu sh-mi fac cufchiu {ro: deveni gunos; cufin3 (cu-f-n) sf cufini/cufine (cu-f-ni) shi cufinj (cu-fnj) (se) strica} {fr: devenir creux, vide; (se) gter} {en: become vas di lemnu i mital cu cari s-poart ap, lapti, etc.; cuv, hollow; spoil} ex: cucoashili cufchisir (s-featsir goali nuntru, gleat, urn, ciotr, curoi {ro: cldare, gleat} {fr: seau} fr njedz) sh-li-arcm; am un dinti tsi mi doari c-nj cufchisi {en: pail, bucket} ex: tljar funea sh-cufina (gleata i (nji s-asparsi, nj-si featsi n guv); cufchisi (s-asparsi) merlu; cnistra) cdzu faglu-atsel bitrnu cufchisi (featsi n cufal) cufchisit (cuf- cufiri/cufire (cu-f-ri) sf vedz tu cuf chi-st) adg cufchisit (cuf-chi-s-t), cufchisits (cuf-chi-sts), cufit (cu-ft) adg vedz tu cuf cufchisiti/cufchisite (cuf-chi-s-ti) tsi s-asparsi shi s-ari fapt cufits (cu-f-ts) sf vedz tu cof cufchiu {ro: devenit gunos; stricat} {fr: devenu creux, vide, cufoari/cufoare (cu-fo-ri) sf cufori (cu-fr) lngoari tsi-l gt} {en: hollowed; spoiled} cufchisiri/cufchisire (cuf-chifatsi omlu si s-duc shi s-eas nafoar (si s-cac) dipriun, s-ri) sf cufchisiri (cuf-chi-sr) atsea tsi s-fatsi cndu multu moali i ca apa; diarii, strbatiri, strbteari, stribatiri, cufchiseashti un lucru {ro: aciunea de a deveni gunos; de a stribteari, surdisiri, tartacut, spriimnari, ishiri, urdinari, (se) strica} {fr: action de devenir creux ou vide; de (se) gter} urdinat {ro: diaree} {fr: diarrhe} {en: diarrhea} ex: am {en: action of becoming hollow; of spoiling} cufoari; u tlje cufoarea (diaria) greau cufurescu (cu-fucufciug (cuf-cg) sn cufciuguri (cuf-c-gur) shi cufciurs-cu) (mi) vb IV cufurii (cu-fu-r), cufuream (cu-fu-rem), dzi/cufciudze (cuf-c-dzi) cutia tu cari s ngroap mortul; cufurit (cu-fu-r-t), cufuriri/cufurire (cu-fu-r-ri) hiu lndzit chivuri, xilucrevat, sinduchi, sfinduchi, cutii, scamnu {ro: co- di diarii (cufoari); es nafoar multu moali, apos sh-multi ori ciug, sicriu} {fr: bire, cercueil} {en: coffin} cufciugar (cufcu-arada; nj-yini tra s-es nafoar (s-mi cac) tut chirolu; urdin, cu-gr) sm cufciugari (cuf-cu-gr) omlu tsi fatsi i vindi surdisescu, spriimnu; (expr: li cufurescu (zmeanili) = nj-easti cufciuguri {ro: cociugar} {fr: lhommes qui fait ou vend des un mari fric) {ro: cufuri} {fr: foirer} {en: have diarrhea} ex: bires, coffretier} {en: man who makes or sells coffins} njeljlji s-cufurescu; li cufurish zmeanili (ti-aspreash multu) ncufciug (ncuf-cg) (mi) vb I ncufciugai (ncuf-cu-g), cufurit (cu-fu-rt) adg cufurit (cu-fu-r-t), cufurits (cu-funcufciugam (ncuf-cu-gm), ncufciugat (ncuf-cu-g-t), rts), cufuriti/cufurite (cu-fu-r-ti) tsi easti lndzit di diarii; ncufciugari/ncufciugare (ncuf-cu-g-ri) bag mortul tu cuftsi-l talji cufoarea; tsi easi nafoar tut chirolu (multu moali shi ciug; (fig: ncufciug = bag tsiva tu-un sinduchi) {ro: pune n apos); urdinat, surdisit, spriimnat; (fig: aspreat, lhtrsit) {ro: cosciug} {fr: mettre dans le cercueil} {en: lay someone in the cufurit} {fr: foir, maladif} {en: sick with diarrhea} ex: ticoffin} ex: lu ncufciugar mortul aseara; li ncufciugai (fig: li adrash ca noatin cufurit cufuriri/cufurire (cu-fu-r-ri) sf bgai tu sinduchi lucrili) sh-buni sh-arali ncufciugat (ncufcufuriri (cu-fu-rr) atsea tsi fatsi tut chirolu atsel tsi ari cu-gt) adg ncufciugat (ncuf-cu-g-t), ncufciugats (ncuf- cufoari; urdinari, surdisiri, spriimnari, strbatiri, strbteari, cu-gts), ncufciugati/ncufciugate (ncuf-cu-g-ti) tsi easti stribatiri, stribteari, ishiri, diarii, urdinat, tartacut {ro: bgat tu cufciug {ro: pus n cosciug} {fr: mis dans le cercueil} aciunea de a cufuri; cufurire, cufureal} {fr: action de foirer} {en: layed in the coffin} ncufciugari/ncufciugare (ncuf-cu{en: action of having diarrhea} cufuros (cu-fu-rs) adg g-ri) sf ncufciugri (ncuf-cu-gr) atsea tsi s-fatsi cndu si cufuroas (cu-fu-ro-s), cufurosh (cu-fu-rsh), cufuroancufciug cariva {ro: aciunea de a pune n cosciug} {fr: si/cufuroase (cu-fu-ro-si) tsi ari cufoari (diarii); cufuryios, action de mettre dans le cercueil} {en: action of laying cufuryear, cctos (fig: cufuros = tsi s-aspari lishor di itsi someone in the coffin} lucru; tsi nu para lj-u tsni; fricos, bishinos, etc.) {ro: cufuros, cufciugar (cuf-cu-gr) sm vedz tu cufciug fricos} {fr: foireux, peureux} {en: who has diarrhea} ex: ved cufcul (cuf-c-l) sf cufculi/cufcule (cuf-c-li) luguria cu c nu ts-u tsni, cufuroase! cufuryear (cu-fur-yr) adg cari s-acoapir un lucru ca, bunoar, oulu, zmelciul, burlida, cufuryeari/cufuryeare (cu-fur-y-ri), cufuryeari (cu-fur-yr), etc.; goaci (di ou), goalji, guoalji, goalji, etc. {ro: goace} cufuryeari/cufuryeare (cu-fur-y-ri) (un cu cufuros) {fr: coque; coquille; conque} {en: shell (of egg, snail, oyster, cufuryios (cu-fur-ys) adg cufuryioas (cu-fur-yo-s), etc.)} ex: gljinda sh-ari cufcula-a ljei cufuryiosh (cu-fur-ysh), cufuryioasi/cufuryioase (cu-fur-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

345

yo-si) (un cu cufuros) cuitiri/cuitire (cu-t-ri) sf vedz tu cuituescu cuftor (cuf-tr) sn cuftoari/cuftoare (cuf-to-ri) vedz tu cuitit (cu-tt) adg vedz tu cuituescu cuptor cuitsi (cu-tsi) pr indef vedz tu cari1 cufum1 (c-fu-m) sf vedz tu cufal cuitsido (cu-tsi-d) pr indef vedz tu cari1 cufum2 (c-fu-m) sf vedz tu cuhm cuituescu (cu-tu-s-cu) vb IV cuituii (cu-tu-), cuitueam (cucufurescu (cu-fu-rs-cu) (mi) vb IV vedz tu cufoari tu-m), cuituit (cu-tu--t), cuituiri/cuituire (cu-tu--ri) cufuriri/cufurire (cu-fu-r-ri) sf vedz tu cufoari minduescu, nj ticneashti, nj treatsi prit minti, nj-aduc aminti cufurit (cu-fu-rt) adg vedz tu cufoari {ro: gndi, aminti} {fr: penser, songer, se rappeler} {en: cufuros (cu-fu-rs) adg vedz tu cufoari think, remember} ex: sh-cuitui (s-mindui, sh-adusi aminti) cufuryear (cu-fur-yr) adg vedz tu cufoari Dumnidzlu sh-nu mi-als cuituit (cu-tu-t) adg cuituit cufuryios (cu-fur-ys) adg vedz tu cufoari (cu-tu--t), cuituits (cu-tu--ts), cuituiti/cuituite (cu-tu--ti) cufusescu (cu-fu-ss-cu) vb IV vedz tu cuf minduit, ticnit, tricut prit minti, adus aminti {ro: gndit, cufusiri/cufusire (cu-fu-s-ri) sf vedz tu cuf amintit} {fr: pens, song, rappel} {en: thought, cufusit (cu-fu-st) adg vedz tu cuf remembered} cuituiri/cuituire (cu-tu--ri) sf cuituiri (cu-tucugea (cu-g) invar advgat dinintea-a unui zbor, lj da un r) minduiri, ticniri, tritseari prit minti, adutseari aminti {ro: noim di mari, di multu mari, di ghigantu; (multu) mari tu boi aciunea de a gndi, de a aminti; gndire, amintire} {fr: ic ilichii; gugea, cugeamiti, gugeamiti {ro: cogeamite} {fr: action de penser (songer, se rappeler)} {en: action of thinking mot prpos signifiant quelque chose de grand, de haut, (remembering)} ex: preasinjli suntu hrana a aschitiilor shi dnorme} {en: word meant to imply that something is big, elefteria-a amrtiilor shi cuituirea (minduirea, adutsearea tall, gigantic} ex: s-n-ard, cugea oaminj (noi oaminj mri); aminti) a oaminjlor la Dumnidz cuitescu (cu-ts-cu) vb IV cugea ficiori (ficiori mri) s-v-agiucats ninga ca njitslji? cuitii (cu-t), cuiteam (cu-tem), cuitit (cu-t-t), gugea (gu-g) invar (un cu cugea) ex: hits gugea (mri) cuitiri/cuitire (cu-t-ri) (un cu cuituescu) cuitit (cu-tt) ficiori sh-minti nu-avets; au un gugea (multu mari) cas adg cuitit (cu-t-t), cuitits (cu-t-ts), cuititi/cuitite (cu-t-ti) cugeamiti/cugeamite (cu-g-mi-ti) invar (un cu cugea) ex: (un cu cuituit) cuitiri/cuitire (cu-t-ri) sf cuitiri (cu-tr) criscu shi s-featsi cugeamiti ficior (ficior mari); eshti (un cu cuituiri) acuitescu (a-cu-ts-cu) vb IV acuitii (acugeamiti feat (feat mari) gugeamiti/gugeamite (gu-gcu-t), acuiteam (a-cu-tem), acuitit (a-cu-t-t), acuitimi-ti) invar (un cu cugea) ex: easti gugeamiti (mari) feat ri/acuitire (a-cu-t-ri) (un cu cuituescu) acuitit (a-cu-tt) cugeamiti/cugeamite (cu-g-mi-ti) invar vedz tu cugea adg acuitit (a-cu-t-t), acuitits (a-cu-t-ts), acuititi/acuitite cugire (cu-gi-r) sm cugiradz (cu-gi-rdz) sfinduchi (cutii, (a-cu-t-ti) (un cu cuituit) acuitiri/acuitire (a-cu-t-ri) sf dulapi, etc.) tsi nu poati s-hib dishcljis lishor di xenj, tu cari acuitiri (a-cu-tr) (un cu cuituiri) omlu sh-tsni pradzlji (givaricadzlji, crtsli di simasii, etc.) cuituiri/cuituire (cu-tu--ri) sf vedz tu cuituescu {ro: cas de bani} {fr: sorte de caisse} {en: money box, safety cuituit (cu-tu-t) adg vedz tu cuituescu box} ex: cugirelu, iu tsnea pradzlji, udaea, li vulusir cuiva (cu-v) vedz tu cari1 cuhm (ch-m) sf cuhmi/cuhme (ch-mi) truplu a omlui (i a cujoalji/cujoalje (cu-jo-lji) sf vedz tu cjoalji pravdljei) dup tsi moari; cufum, mrshi, lesh, leshi, cujuc (cu-jc) sn cujutsi/cujutse (cu-j-tsi) palto huryitescu psutimi, murtsin, murtutsin {ro: cadavru, hoit} {fr: cadavre; di earn faptu di cheali (gun) di oai; cojoc {ro: cojoc} {fr: charogne} {en: cadaver; decaying carcass} ex: s-moar cu manteau de paysan fait de peau de mouton} {en: peasant coat tut cuhm; njarsi shi tsiru di la Pilatlu tra s-dipun cuhma-a made of sheep pelt} cojoc (co-jc) sn cojoatsi/cojoatse (coHristolui; cuhma caft si mundueasc duhlu cufum2 (c-fu- jo-tsi) (un cu cujuc) cujuhar (cu-ju-hr) sm cujuhari m) sf cufumi/cufume (c-fu-mi) (un cu cuhm) ex: easti(cu-ju-hr) omlu tsi fatsi i vindi cujutsi, cciuli di gun, un cufum (mrshi) di cni etc.; cojocar {ro: cojocar} {fr: fourreur, pelletier} {en: furrier, cui (c) pr vedz tu cari1 skinner} cojocar (co-jo-cr) sm cojocari (co-jo-cr) cuibair (cu-b-ir) sn vedz tu cuibar (un cu cujuhar) cuibar (cu-br) sn cuibari/cuibare (cu-b-ri) apanghiul cujuhar (cu-ju-hr) sm vedz tu cujuc adrat di pulj, di-arad pri ponj (sum streah, etc.) tra s-sh aflcul (cl) adg cul (c-l), culj (clj), culi/cule (c-li) hrom un loc s-doarm, si s-aveaglji di dushmanj, s-sh fac oauli, (ma multu tr perlu di capr) tsi da ca pi-arosh amisticat cu s-li cluceasc shi s-sh creasc puljlji; loclu, di-arad dit bagav, siv; culcu {ro: rocat-sein} {fr: rousstre-beige} {en: pduri, tsi sh-lu-aleg agru-pricili tra s-doarm, s-sh afl reddish-beige} ex: capra-nj cul muri culcu2 (cl-cu) sm, sf, apanghiu, s-sh creasc njitslji, etc.; cuibair, curbai, cuibu, adg culc (cl-c), cults (cl-ts), cultsi/cultse (cl-tsi) cal fuljau; culcush, yitachi, lujar, loji, loj, pitulj; (fig: 1: cuibar = tsi easti cu perlu cul i cstniu (di hroma-a cstnjiljei); hrom (i) casa (loclu) iu bneadz omlu, di-arad iu sta, doarmi sh- tsi da ca pi-arosh amisticat cu bagav, siv; cul, duri, durin, mc, cu fumealja-a lui; (ii) loclu iu s-ascundi cariva cndu aroibu, ghioc, alge {ro: roib} {fr: cheval selle rougetre; easti avinat, loclu iu s-adun cu alts ca el, etc.; expr: 2: lj-afl rousstre-beige} {en: bay horse} ex: ncalic culcul (durilu, cuibarlu = s-bg tu-ashtirnut cu-un feat tr prota oara di nu ghioclu) mata armni viryir) {ro: cuib, culcu} {fr: nid, gte} {en: nest, culac (cu-lc) sn culatsi/culatse (cu-l-tsi) un soi di pni lair} ex: lji s-asparsi cuibarlu; alag dup cuibari; ct vidzu om fapt ca un nel tsi s-mc, ic s-fatsi doar la oaspits shi soi, tu la cuibar-lji; cuibar di purunghi; algar dup cuibari di gi; va dzli pisimi (numts, srbtori, etc.); clur, cniscu, cuniscu, s-lj-afl cuibarlu (fig: loclu) iu s-ari ascumt cuibair (cu-b- culcush; (fig: 1: culac = (i) ca un culac, nel, dipl; (ii) loc tsi ir) sn cuibairi/cuibaire (cu-b-i-ri) (un cu cuibar) ex: pulj, ari forma di nel; expr: 2: mi fac (mi-adar, mi-adun) culac = mi tu cuibairi s-dishteapt cuibu (c-bu) sn cuiburi (c-bur) nguzmuledz ca un nel, ca un culac; mi-adar guzmolj; mi-adun (un cu cuibar) ex: tat, ea un cuibu; cuibu di furi; tu cuibu-nj stog; mi fac gljem; etc.) {ro: colac, covrig} {fr: pain spcial ti-adun curbai (cur-b) sn curbairi/curbaire (cur-b-i-ri) ayant la forme dun anneau et quon mange ou quon offre shi curbai/curbae (cur-b) (un cu cuibar) ex: sh-fac curbai; loccasion de grands jours (ftes, noces, etc.)} {en: loaf of s-toarn la puljlji dit curbai bread made in the form of a ring, that people eat or bring it as cuibu (c-bu) sn)) sn vedz tu cuibar a present to friends or relatives, during holidays or special cuichishdo (c-chish-d) pr vedz tu cari1 occasions (weddings, baptisms, etc.)} ex: adar un culac tr cuiniva (c-niv) pr invar vedz tu cari1 ficiori shi un culac (cuniscu) tr numt, cama bun; coatsi-nj cuirescu (cu-i-rs-cu) vb IV vedz tu cruescu dau culatsi tu tpsii i tu vatr; lu-adun n gepi culac (expr: lucuiriri/cuirire (cu-i-r-ri) sf vedz tu cruescu adun stog n gepi); f-ti culac! (expr: adun-ti stog!); featsim cuirit (cu-i-rt) adg vedz tu cruescu culats (culcush) tr culindi; acumprai un culac (clur, cuitescu (cu-ts-cu) vb IV vedz tu cuituescu colindu); tricur cu culaclu (cuniscul) la numt; s-featsi tu cohi

346

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

culac (expr: s-adun stog ca un culac); cndu ea culac s-adar clcai cmeasha); multu s-culurseashti (fig: s-cmruseashti) expr: s-adun stog), ngljats inima-nj truoar culcush (cu- cu feata-a lui culursit (cu-lur-st) adg culursit (cu-lur-sl-csh) sn culcushi/culcushe (cu-l-c-shi) culac njic; t), culursits (cu-lur-sts), culursiti/culursite (cu-lur-s-ti) culucush {ro: colac mic, covrig} {fr: petit culac} {en: small (un cu culrsit) culursiri/culursire (cu-lur-s-ri) sf culursiri culac} ex: niprtic, niprticush, f-ti culcush culucush (cu-lur-sr) (un cu culrsiri) (cu-lu-csh) sn culucushi/culucushe (cu-lu-c-shi) (un cu culari1/culare (cu-l-ri) sf culri (cu-lr) luguria (fapt di culcush) cuniscu (cu-ns-cu) sn cuniscuri (cu-ns-cur) dau cumts teasi tsi s-acats un di-alant) cu cari s ncljidi culac adrat maxus tra si s-duc la un numt, prota i andaua curaua tsi s-poart di mesi i pi cap; paft, papt, pahtau, sear dup ncurunari; culac adus la oaspits i soi la numt, plang, palang, gube, ploaci {ro: pafta} {fr: ceinture a ptedz, fudzirea tu xeani, etc. (multi ori deadun cu-un tv di boucles} {en: buckle, clasp} ex: Lits cu cularea n cap (cu pescu, di bclv, i cu-un bots di yin); cniscu {ro: colac de pafta pi cap) nunt} {fr: don (anneau, galette, pain dpices) de noce} {en: culari2/culare sf culri (cu-lr) un soi di cciul (di adimtu, culac brought as a wedding (baptism, etc.) present} ex: va pustavi, pndz, etc.) tsi s-adavg la gulirlu-a paltolui tra si ss-yinim cu cuniscu (culac) cniscu (c-ns-cu) sn cniscuri bag pristi cap cndu da ploai (shi s-nu s-ud perlu i caplu-a (c-ns-cur) (un cu cuniscu) ex: ghini vinji cniscul al omlui); capishon, cpush, zrcul, cucul, cuculj {ro: capiTulja!, s-bneadz, s-prucupseasc!; eara cu cdeari s-aduc on} {fr: capuchon} {en: hood} ex: bag-ts cularea (cucula, cniscu; yini cu cniscu zrcula) pri cap culaghuz (cu-la-ghz) sm, sf culaghuz (cu-la-gh-z), culasi (cu-ls) sm culash (cu-lsh) tesi analt (ufitser) tu culaghuji (cu-la-ghj), culaghuzi/culaghuze (cu-la-gh-zi) ascherea turtseasc, tsi easti ma mari di bulibash (capidan), ma un cu culaguz cama njic di general (stratigo); colas {ro: colonel} {fr: coloculaghuzlchi/culaghuzlche (cu-la-ghuz-l-chi) sf culaghuznel} {en: colonel} ex: un culasi urseashti n tabori; culasi tora lchi (cu-la-ghuz-lch) un cu culaguzlchi treatsi la cidri colas (c-la-s) sm pl(?) (un cu culasi) culaguz (cu-la-ghz) sm, sf vedz tu cluz culastr (cu-ls-tr) sf culastri/culastre (cu-ls-tri) shi culstri culaguzlchi/culaguzlche (cu-la-ghuz-l-chi) sf vedz tu (cu-ls-tri) un lapti suptsri (tsi nu easti sh-aht bun tr cluz mcari), protlu lapti dat di muljari, unshun dup tsi ari culai1 (cu-l) adv tsi nu easti greu tr ftseari; lishor, ljishor, amintat un nat; protlu lapti dat di-un oai (capr, vac, etc.) nishor, njishor, efcula {ro: uor} {fr: facile, lgrement, unshun dup afitari; curastr; (expr: 1: canda nu mc aisment} {en: lightly, slightly, easily} ex: nu pots dot culai culastr = s-dztsi ti un om tsi-armasi njic, azmet, pruzumi; 2: (lishor); nu n yini culai (lishor) culai2 (cu-l) sm fr pl bun-i culastra, ma nu feat totna oili = zbor tsi s-dztsi harea tsi u ari un lucru tsi easti lishor tr ftseari; atsea (calea, atumtsea cndu cariva nu poati s-aib tsiva, c un lucru bun nu troplu) cu cari putem s-agiungem la scupolu-a nostru; pots s-lu ai cati dzu) {ro: colastr, corasl} {fr: premier lait lishurami, ljishurami, lishureats, njishurami; ifculii; colai, aprs la dlivrance} {en: foremilk, beestings} ex: culastra cearei, ceare, cire, cali, soi, trop {ro: uurin; facilitate; heart, ncljag ca cash; ficiorlu-a tu nu criscu, canda nu mc mijloc} {fr: lgret; facilit, moyen} {en: lightness; ease, culastr (expr: armasi njic, azmet); aestu nu easti lapti, easti easiness; facility, means} ex: vai aflm vr culai (cearei, trop) culastr; supsi culastr natlu, sh-lu-asparsi; biui culastr di s-ascpm culai3/culae (cu-l-i) sf culi (cu-l) (un cu capr curastr (cu-rs-tr) sf curastri/curastre (cu-rs-tri) shi culai2) colai (c-la) adv (un cu culai1) curstri (cu-rs-tri) (un cu culastr) culai2 (cu-l) sm vedz tu culai1 cul (c-l) sf culi/cule (c-li) un binai suptsri sh-analt culai3/culae (cu-l-i) sf vedz tu culai1 (fats di lrdzimi), tsi s-afl sculat di-arad pi-un alt binai culani/culane (cu-l-ni) sf culnj (cu-lnj) 1: bair di (multu ma larg); acul, agul, pirgu, turon, pirgu, plati, mrdzeali (flurii, etc.) purtat di muljeri deavrliga di gushi; filichii {ro: turn, cul, castel, nchisoare} {fr: tour, chateau, bair, ghiurdani, ghirdani; 2: fashi lung shi strimt di pndz i prison} {en: tower, castle, prison} ex: ns ari un cul (plati) cheali, tsi u poart muljerli la fustani, deavrliga di mesi (ca analt; eta tut dul, ncljis ca tu cul (pirgu-filichii) acul un curau); curdoni, prczon, curau {ro: colier; cordon (a-c-l) sf aculi/acule (a-c-li) (un cu cul) ex: Orsa insha (rochie)} {fr: collier; cordon (dune robe)} {en: necklace; dit acul (plati, pirgu) agul (a-g-l) sf aguli/agule (a-ggirdle, belt (of a dress)} ex: nu-ts dau poala-a mea sh-un li) (un cu cul) ex: ashtearn-l analtu, pri agul culani; lj-adusi di Beshli n culani di hrisozm cul* (c-l) fiminlu di la adgectivlu cul; vedz cul cular (cu-lr) sn culari/culare (cu-l-ri) partea di stranj tsi s- culchii/culchie (cu-l-ch-i) sf culchii (cu-l-ch) atseali afl tu mardzinea di nsus, deavrliga di gushi (di-arad (zboar tsi nu suntu tamam dealihea, arderi, minciunj, alvnduplicat); yic, yeac, eac, limreau {ro: guler} {fr: collet, dri, etc.) tsi-lj li dztsi cariva a unui, mash tra s-lu fac oaspi i faux-col} {en: collar} culrsescu (cu-lr-ss-cu) vb IV s sh-agiung scupolu tsi lu-ari tu minti; culchipsiri {ro: linculrsii (cu-lr-s), culrseam (cu-lr-sem), culrsit (cuguire} {fr: flatterie; basse adulation} {en: flattery} cullr-s-t), culrsiri/culrsire (cu-lr-s-ri) u fac pndza (hiri, chipsescu (cu-l-chip-ss-cu) vb IV culchipsii (cu-l-chipcmesh, etc. ma di-arad, cama multu, cularlu di cmeashi) s), culchipseam (cu-l-chip-sem), culchipsit (cu-lma dur, ma ascur, ma corcan, ma lutsit, dup tsi u trec tu- chip-s-t), culchipsiri/culchipsire (cu-l-chip-s-ri) cu un ap tu cari s-ari bgat col (niziste); calcu cu herlu lucrili alvdrli (arderli, tirtipurli, diznjirdrli, zboarli minciunoasi) fapti di pndz sh-tricuti prit apa tu cari s-ari bgat col dau tsi li-aduc a unui, caftu s-lu fac oaspi tra s-nj fac sinferlu i s-lu cu col un cmeashi shi (ic) u calcu cu herlu; (fig: mi fac s-mi-agiut; sprelingu, alavdu (mut di coad) {ro: lingui} culrsescu = mi-alavdu multu, mi cmrusescu, hiu pirifan {fr: flatter, aduler} {en: flatter} culchipsit (cu-l-chip-st) di..., etc.) {ro: scrobi} {fr: empeser} {en: starch (linen)} ex: adg culchipsit (cu-l-chip-s-t), culchipsits (cu-l-chipculrsii un cmeashi culrsit (cu-lr-st) adg culrsit (cu- sts), culchipsiti/culchipsite (cu-l-chip-s-ti) (atsel) tsi lr-s-t), culrsits (cu-lr-sts), culrsiti/culrsite (cu-lr-s-ti) ascult (s-alas ars shi pistipseashti c suntu tuti dealihea) lucru (hiri, pndz, stranji) tricuti prit ap cu col (sh-dialvdrli mriti (zboarli minciunoasi) tsi-lj s spun di cariva; arad clcati cu herlu) {ro: scrobit} {fr: empes} {en: sprelimtu, alvdat (mutat di coad) {ro: linguit} {fr: flatt, starched} ex: culari culrsiti culrsiri/culrsire (cu-lr-s-ri) adul} {en: flattered} culchipsiri/culchipsire (cu-l-chipsf culrsiri (cu-lr-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un stranj ss-ri) sf culchipsiri (cu-l-chip-sr) atsea tsi s-fatsi cndu culrseashti {ro: aciunea de a scrobi; scrobire} {fr: action cariva culchipseashti; alvdari minciunoas; sprelindziri, dempeser} {en: action of starching} culursescu (cu-lur-ss- culchii {ro: aciunea de a lingui; linguire} {fr: action de cu) vb IV culursii (cu-lur-s), culurseam (cu-lur-sem), flatter, daduler} {en: action of flattering} colac (clac) adg culursit (cu-lur-s-t), culursiri/culursire (cu-lur-s-ri) (un colac (c-la-c), colats (c-lats), colatsi/colatse (c-la-tsi) cu culrsescu) ex: culursii cmeasha (u ded cu col ic u cari (cu zboar tsi nu suntu tamam dealihea, arderi, minciunj,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

347

alvdri, etc.) caft s-lu fac (culchipseasc) pri un altu tra s tra s-doarm; nearucutit (tr durnjiri); nidurnjit {ro: ne culcat} sh-agiung el scupolu-a lui; marghiol, maryiol, culchipsitor, {fr: qui nest pas couch} {en: who is not laying down, who is trtor, arditor, alvdtor {ro: linguitor} {fr: flatteur, adulanot put to bed} niculcari/niculcare (ni-cul-c-ri) sf niculcri teur} {en: flatterer, deceitful} culchipsitor (cu-l-chip-si(ni-cul-cr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu s-culc mpadi; tr) adg culchipsitoari/culchipsitoare (cu-l-chip-si-to-ri), nibgari s-doarm; nearucutiri, nidurnjiri {ro: aciunea de a nu culchipsitori (cu-l-chip-si-tr), culchipsitoari/culchipsi(se) culca} {fr: action de ne pa (se) coucher} {en: action of not toare (cu-l-chip-si-to-ri) (un cu colac) laying down to bed} culcush (cul-csh) sn culcushuri (culculchipsescu (cu-l-chip-ss-cu) vb IV vedz tu culchii c-shur) shi culcushi (cul-c-shi) loclu iu sh-trec, di-arad culchipsiri/culchipsire (cu-l-chip-s-ri) sf vedz tu culchii noaptea, (iu dormu, dizvursescu i sh-afl apanghiu) prvdzli, culchipsit (cu-l-chip-st) adg vedz tu culchii puljlji, etc.; loclu tr durnjiri (pat, crivati) i dizvursiri (yitachi) culchipsitor (cu-l-chip-si-tr) adg vedz tu culchii a omlui; yitachi, ashtirnut, pat, crivati, loj, loji, lujar, pitulj, culcush (cu-l-csh) sn vedz tu culac ptulj, buloc, scrob; (expr: 1: adunat culcush = adunat stog, ca culghuzlichi/culghuzliche (cu-l-ghuz-l-chi) sf culghuzun culac; 2: alas culcushlu aratsi = nj-aprtsescu lu-alas cullichi (cu-l-ghuz-lch) un cu culguzlichi cushlu sh-fug) {ro: culcu, pat} {fr: couche, gte, tanire} {en: culguzlichi/culguzliche (cu-l-ghuz-l-chi) sf vedz tu bed, resting place, lair, den} ex: ursa s-toarn acas la cluz culcush-lji (lujarlu-a lui); s-intr n culcushlu-lj (yitachea-a lui); culrsescu (cu-lr-ss-cu) vb IV vedz tu cular ns sh-afl un culcush (loc s-doarm); shidea culcush adunat culrsiri/culrsire (cu-lr-s-ri) sf vedz tu cular (expr: shidea stog ca un culac); lj-aflai culcushili (locurli iu sculrsit (cu-lr-st) adg vedz tu cular ascundea, lujarli); lj-feci culcushlu (yitachea) a cnilui tu culsescu (cu-l-ss-cu) vb IV culsii (cu-l-s), culseam (cu- streah l-sem), culsit (cu-l-s-t), culsiri/culsire (cu-l-s-ri) culcu2 (cl-cu) sm, sf, adg vedz tu cul tr itia c (nj-)ari adrat un lucru aru (tsi nu-ari ljirtari), l fac culcush (cul-csh) sn vedz tu culcu1 s-aducheasc un dureari trupeasc i sufliteasc; munduescu,culcusuri (cul-c-sur) sm, sf culcusur (cul-cu-s-r) pl(?) pidipsescu, vsnipsescu {ro: pedepsi} {fr: punir, chtier} embur tsi njardzi di cas-cas tra s-vind lucri; bashac, manafi {en: punish} culsit (cu-l-st) adg culsit (cu-l-s-t), {ro: colportor, vnztor ambulant} {fr: colporteur, vendeur culsits (cu-l-sts), culsiti/culusite (cu-l-s-ti) tsi easti ambulant} {en: door-to-door salesman, peddler} faptu s-aducheasc un dureari trupeasc i sufliteasc (di itia culcutescu1 (cul-cu-ts-cu) vb IV vedz tu clocut c ari fapt lucri ti niljirtari); munduit, pidipsit, vsnipsit {ro: culcutescu2 (cul-cu-ts-cu) (mi) vb IV vedz tu clocut pedepsit} {fr: puni, chti} {en: punished} culsiri/culsire culcutiri1/culcutire (cul-cu-t-ri) sf vedz tu clocut (cu-l-s-ri) sf culsiri (cu-l-sr) atsea tsi s-fatsi cndu culcutiri2/culcutire (cul-cu-t-ri) sf vedz tu clocut cariva easti culsit; munduiri, pidipsiri, vsnipsiri {ro: culcutit1 (cul-cu-tt) adg vedz tu clocut aciunea de a pedepsi; pedepsire} {fr: action de punir, de culcutit2 (cul-cu-tt) adg vedz tu clocut chtier} {en: action of punishing} culeaci (cu-lec) sn vedz tu culeash culsiri/culsire (cu-l-s-ri) sf vedz tu culsescu culeadziri/culeadzire (cu-le-dzi-ri) sf vedz tu culeg culsit (cu-l-st) adg vedz tu culsescu culeandz (cu-len-dz) sf fr pl lngoari di prvdz tsi sculburec (cul-bu-r-c) sf culburetsi/culburetse (cul-bu-r-tsi) aspuni cu pronj shi umflarea-a dzinucljilor; culeats {ro: boal un soi di pit dispiturat (cu multi peturi suptsri) di carni, de genunchi la animale} {fr: maladie aux genoux des di spnts, di cash, etc. {ro: plcint de carne, de spanac, de animaux; gonflement aux genoux} {en: animal knee illness; brnz, etc.} {fr: galette feuillete avec de la viande, du knee swelling} culeats1 (cu-le-ts) sf pl(?) (un cu fromage, des lgumes, etc.} {en: Aromanian type of meat pie, culeandz) culindzos (cu-lin-dzs) adg culindzoas (cucheese pie, spinach pie, etc.} colburec (col-bu-r-c) sf lin-dzo-s), culindzosh (cu-lin-dzsh), culindzoasi/cucolburetsi/colburetse (col-bu-r-tsi) (un cu culburec) lindzoase (cu-lin-dzo-si) tsi easti lndzit di culeandz {ro: culcari/culcare (cul-c-ri) sf vedz tu culcu1 bolnav de culeandz} {fr: malade de culeandz; maigriculcat (cul-ct) adg vedz tu culcu1 chon; malingre} {en: sick of culeandzw} culingios (cuculcescu (cul-cs-cu) vb IV vedz tu cloci lin-gs) adg culingioas (cu-lin-go-s), culingiosh (cu-linculciri/culcire (cul-c-ri) sf vedz tu cloci gsh), culingioasi/culingioase (cu-lin-go-si) (un cu culcit (cul-ct) adg vedz tu cloci culindzos) culindzu (cu-ln-dzu) vb I culindzai (cu-lin-dz), culcu1 (cl-cu) (mi) vb I culcai (cul-c), culcam (cul-cm), culindzam (cu-lin-dzm), culindzat (cu-lin-dz-t), cuculcat (cul-c-t), culcari/culcare (cul-c-ri) (mi) tindu lindzari/culindzare (cu-lin-dz-ri) lndzidzscu di culeandz (mpadi, tr somnu, tr dizvursiri, etc.); (mi) bag s-dormu; (mi) {ro: (se) mbolnvi de culeandz} {fr: devenir malade de arucutescu (s-dormu); dormu; (expr: 1: l-culcu mpadi = l-tindu culeandz} {en: become sick of culeandzw} ex: cprlimpadi ic lu-aruc mpadi, l-vatm; 2: mi culcu cu puljlji (cu nj culindzar (lndzidzr di culeandz) culindzat (cu-lingljinjli) = mi bag s-dormu seara agonja, cum s-alas seara) dzt) adg culindzat (cu-lin-dz-t), culindzats (cu-lin{ro: culca} {fr: coucher} {en: lay down, put to bed} ex: culcdzts), culindzati/culindzate (cu-lin-dz-ti) tsi ari lndzinj-ti, alb, culc-nj-ti (tindi-nj-ti); culcats-v (tindets-v) pri dzt di culeandz {ro: mbolnvit de culeandz} {fr: mn; nu ti duts s-ti cults (s-ti tindzi mpadi, s-ti badz s-dornji) devenu malade de culeandz} {en: who became sick of putsn; culc-nj-ti (tindi-ti mpadi) s-ti pispilescu; nu mi culcu culeandzw} culindzari/culindzare (cu-lin-dz-ri) sf culin(nu mi bag s-dormu) dzua pute; trapsi shi-l culc mpadi (expr: dzri (cu-lin-dzr) atsea tsi s-fatsi cndu un pravdz l-teasi mpadi, lu-arucuti, lu-arc, l-vtm); s-culc cu puljlji lndzidzashti di culeandz {ro: aciunea de a (se) mbolnvi (expr: s-bg s-doarm cum s-als seara) culcat (cul-ct) de culeandz} {fr: action de devenir malade de culeanadg culcat (cul-c-t), culcats (cul-cts), culcati/culcate (cul- dz} {en: action of becoming sick of culeandzw} culinc-ti) tsi easti tes mpadi (tr somnu, tr dizvursiri, etc.); dzscu (cu-lin-dzs-cu) vb IV culindzi (cu-lin-dz), culinbgat s-doarm; arucutit (tr durnjiri); durnjit {ro: culcat} {fr: dzam (cu-lin-dzm), culindzt (cu-lin-dz-t), culindzri/cucouch} {en: layed down, put to bed} ex: ctse shadi tut culcat lindzre (cu-lin-dz-ri) (un cu culindzu) culindzt (cu(tes mpadi)? culcari/culcare (cul-c-ri) sf culcri (cul-cr) lin-dzt) adg culindzt (cu-lin-dz-t), culindzts (cu-lin atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-culc; bgari s-doarm; dzts), culindzti/culindzte (cu-lin-dz-ti) (un cu culinarucutiri, durnjiri {ro: aciunea de a culca; culcare} {fr: action dzat) culindzri/culindzre (cu-lin-dz-ri) sf culindzri (cude coucher} {en: action of laying down} ex: easti oara tr lin-dzr) (un cu culindzari) culcari (tindeari) niculcat (ni-cul-ct) adg niculcat (ni-cul- culeash (cu-lesh) sn culeashuri (cu-le-shr) frin di c-t), niculcats (ni-cul-cts), niculcati/niculcate (ni-cul-c-ti) misur heart ndisat, sh-cari, tljat filii, s-mc tu loc di pni; tsi nu easti tes mpadi (tr somnu, tr dizvursiri, etc.); nibgat brgdan adrat cu umtu i untur; frin di misur i di grn

348

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

heart tu ap sh-alsat ca un dzam groas i mcari suptsri; culidzari/culidzare (cu-li-dz-ri) sf vedz tu culedz culesh, culeaci, mumulic, mumulig, mmulig, ccimac, culidzat (cu-li-dzt) adg vedz tu culedz cciumac, brcdan, brgdan, bcrdan, mcldar, mcl- culimbisescu (cu-lim-bi-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu dar, tarapash; (expr: 1: u-adrash culeash = adrash un lucru culimbitr glrescu, lucru tsi nu s-uidiseashti dip, u-adrash dhal (boz, culimbisiri/culimbisire (cu-lim-bi-s-ri) sf vedz tu culimbitr ghes); 2: limb di culeash = limb tsi bbleashti zboarli; unculimbisit (cu-lim-bi-st) adg vedz tu culimbitr tsi zburashti peltec; 3: easti culeash = (i) easti om moali, culimbithr (cu-lim-b-thr) sf culimbithri/culimbithre (cu-limmulashcu; (ii) num dat di-armnjlji dit Rumnii a rumnjlor b-thri) un cu culimbitr c mc multu ccimac) {ro: terci; sos} {fr: bouillie; de la culimbitr (cu-lim-b-thr) sf culimbitri/culimbitre (cu-lim-bfarine de mas (ou bl) bouillie dans leau formant une sorte thri) vaslu tu cari s-bag natlu tu ap cndu-l pteadz de sauce bonne assaisonner certains mets} {en: corn (or preftul {ro: colimvitr} {fr: fonts baptismaux} {en: vessel with wheat) flour boiled in water; sauce} ex: adrm culeash di water in which babies are baptized} culimbisescu (cu-limfrin; earna easti adetea s-fac culeash (brgdan cu umtu i bi-ss-cu) (mi) vb IV culimbisii (cu-lim-bi-s), culimbiseam untur) dimneatsa culeaci (cu-lec) sn culeaciuri (cu-le- (cu-lim-bi-sem), culimbisit (cu-lim-bi-s-t), culimbisicr) (un cu culeash) culesh (cu-lsh) sn culeshuri (cu- ri/culimbisire (cu-lim-bi-s-ri) mi bag tu ap (s-fac un banji, l-shr) (un cu culeash) ex: hearsi culeshlu s-mi lau, s-dizvursescu, s-mi ptedz, etc.); ascaldu, scaldu; culeastrandu sm (cu-leas-trn-du shi cu-les-tran-du) pl (?) (expr: culimbisescu = aurlu, ctigursescu multu, bag dinpoi) agru-lilici di cmpu sh-pduri {ro: clopoei, sau ciuboica {ro: sclda} {fr: (se) baigner} {en: (take or give a) bath} ex: cucului, sau ghiocel(?)} {fr: campanule ou perce-neige(?)} n culimbisim tu-aru; va ti culimbisescu (expr: va ti {en: campanula or snowdrop(?)} ex: tra s-nj-adun ctigursim multu, va ti bgm dinpoi, va ti aurlm tr-atseali culeastrandu tsi-ai fapt) culimbisit (cu-lim-bi-st) adg culimbisit (cuculeats1 (cu-le-ts) sf vedz tu culeandz lim-bi-s-t), culimbisits (cu-lim-bi-sts), culimbisiti/culimbiculeats2 (cu-le-ts) sf culets (cu-lts) (i) soi di earb njic, site (cu-lim-bi-s-ti) tsi ari fapt banji; tsi s-ari lat (cu cu frndz uvali (ca oulu), piroasi tu partea di nghios sh-cu intrarea tu ap); ascldat, scldat {ro: scldat} {fr: baign} lludz mushati galbini ic (ii) soi di earb njic, cu frndz {en: (taken or given a) bath} culimbisiri/culimbisire (cupiroasi sh-cu lludz galbini i aroshi-mortsi {ro: a oii; lim-bi-s-ri) sf culimbisiri (cu-lim-bi-sr) atsea tsi s-fatsi ciuboica cucului sau degetar} {fr: primevre ou digitale} {en: cndu cariva s-ascald; ascldari, scldari {ro: aciunea de a primula or digitalis} sclda; scldare} {fr: action de (se) baigner} {en: action of culedz (cu-ldz) (mi) vb I culidzai (cu-li-dz), culidzam (cubathing} li-dzm), culidzat (cu-li-dz-t), culidzari/culidzare (cu-liculindar (cu-lin-dr) sm, sf vedz tu colindu dz-ri) caftu-al Dumnidz tra s-lj-aduc a unui, tuti soili di culindari/culindare (cu-lin-d-ri) sf vedz tu colindu lets; lj-aruc zboar uruti shi arushnoasi; huledz, blastim, culindat (cu-lin-dt) adg vedz tu colindu blastin, uryisescu, afurisescu, anathim, anthimedz, nthiculind (cu-ln-d) sf vedz tu colindu medz, ctryisescu, ctrsescu, anhimedz, nhimedz {ro: culindedz (cu-lin-ddz) vb I vedz tu colindu blestema} {fr: maudire, jeter lopprobre} {en: curse, shame, culindu (cu-ln-du) sm vedz tu colindu disgrace} ex: un mum! tsi nu sh-fu! lu culeadz di culindzari/culindzare (cu-lin-dz-ri) sf vedz tu culeandz blsteami; va s-ti blastim, va s-ti culedz culidzat (cu-liculindzat (cu-lin-dzt) adg vedz tu culeandz dzt) adg culidzat (cu-li-dz-t), culidzats (cu-li-dzts), culindzri/culindzre (cu-lin-dz-ri) sf vedz tu culeandz culidzati/culidzate (cu-li-dz-ti) hulidzat, blstimat, blstinat, culindzscu (cu-lin-dzs-cu) vb IV vedz tu culeandz uryisit, afurisit, anathimat, nthimat, ctryisit, ctrsit, anhi-culindzt (cu-lin-dzt) adg vedz tu culeandz mat, nhimat, nalet {ro: blestemat} {fr: maudit, blasphm} culindzos (cu-lin-dzs) adg vedz tu culeandz {en: cursed} culidzari/culidzare (cu-li-dz-ri) sf culidzri culindzu (cu-ln-dzu) vb I vedz tu culeandz (cu-li-dzr) hulidzari, blstimari, blstinari, uryisiri, afuriculingios (cu-lin-gs) adg vedz tu culeandz siri, anathimari, nthimari, ctryisiri, ctrsiri, anhimari, culistr (cu-ls-tr) sf culistri/culistre (cu-ls-tri) hlati tri nhimari {ro: aciunea de a blestema; blestemare} {fr: action turtsearea-a lnljei (adrat ca un prjin cu un fuljor la un de maudire} {en: action of cursing} capit dit cari muljarea tradzi ln cu mna putsn cti culeg (cu-lg) vb III culepshu (cu-lp-shu), culeapt (cu-lep- putsn, tra s-u shuts shi s-u fac hiri cu agiutorlu-a unu fus); t), culeadziri/culeadzire (cu-le-dzi-ri) adun lucri (poami di furc di turtseari, furc, crbush, dihal, drug {ro: furc (de pi ponj, lilici dit grdin, etc.) tra s-li am tu-un loc; adun, tors inul sau bumbacul)} {fr: quenouille tordre du lin ou du silixescu, lixescu {ro: culege} {fr: recueillir, rcolter, ramascoton} {en: distaff (for cotton or flax}} ex: cu fusili shi cu ser} {en: pick up, collect} ex: aleapsi, aleapsi pn culeapsi culistrili (furtsili) (pn silixi, adun); morva sh-pushclja si-l culeag (s-lu-adu- culm (cl-m) sf culmi/culme (cl-mi) shi culnji (cl-nji) n) culeptu (cu-lp-tu) adg culeapt (cu-lep-t), culepts partea di nai ma nsus a unui lucru (cas, munti, arburi, pirgu, (cu-lp-ts), culeapti/culeapte (cu-lep-t) (lucru) tsi easti etc.) multi ori (ma nu totna) chipitoas (surlutoas, ntspadunat; silixit, lixit, adunat {ro: cules} {fr: recueilli, rcolt, licoas); angheau, cacealiu, crciliu, creashtic, creashtid, ramass} {en: picked up, collected} culeadziri/culeadzire creashtit, cuculj, chiscu, cingrliu, cipit, ciuc, ciulubet, ciuciu(cu-le-dzi-ri) sf culeadziri (cu-le-dzir) atsea tsi s-fatsi l, cium, ciungani, huhut, pic, pifilic, tmp, tsplic, tsipicndu s-adun lucri; silixiri, lixiri, adunari {ro: aciunea de a lic, tsulubet, chirchinedz, chipit, mitc, myeau, gucilii, culege} {fr: action de recueillir, de rcolter, de ramasser} {en: gugiulii {ro: cretet} {fr: cime, sommet, fate} {en: summit (of action of picking up, of collecting} mountain, of house, etc.), top} culeptu (cu-lp-tu) adg vedz tu culeg culoaltdz (cu-lol-tdz) adv vedz tu aoaltari culesh (cu-lsh) sn vedz tu culeash culoan (cu-lo-n) sf culoani/culoane (cu-lo-ni) stur analtu culeu1 (cu-l) sm vedz tu lucanic di marmar, cheatr, lemnu, etc. faptu (i) tr mushuteats, ic culeu2 (cu-l) sm vedz tu cup (ii) tra s-hib un andoapir tr un cas (adrmintu, binai, culghios (cul-ghis) sn culghiosuri/culghiosure (cul-ghi-suetc.); (fig: culoan = un bair lungu di oaminj, prvdz, ascheri, ri) udlu njic di la intrarea dit un cas (iu omlu poati si-sh aftuchinati, numiri, etc.) {ro: coloan} {fr: colonne} {en: scoat pputsli, paltolu, etc. ninti ca s-intr n cas); ghizintii column} {ro: antreu} {fr: entre dune maison} {en: entrance hall, culpan (cul-pn) sn vedz tu culupan vestibule} ex: nora chindisea culghiolu (ghizintia) culughios culteambur (cul-tem-bur) (mi) vb I vedz tu cutreambur1 (cu-lu-ghis) sn culughiosuri/culughiosure (cu-lu-ghi-su-ri) cultimburari/cultimburare (cul-tim-bu-r-ri) sf vedz tu (un cu culghios) cutreambur1

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

349

cultimburat (cul-tim-bu-rt) adg vedz tu cutreambur1 cari eara nviscut), ashi s-dusi; cum (atumtsea cndu) imna, si cultsat (cul-ts-t) sf vedz tu clutsat nchidic di-un cheatr; cum (atumtsea cndu) s-dutsea la el, cultuc (cul-tc) sn cultutsi/cultutse (cul-t-tsi) clcnj di lu-astlje n cali; cum di (ctse) nu-nj dzsish?; cum di (ctse) pni; mardzini di pni {ro: coltuc} {fr: une extrmit du pain; nu earai sh-tini aclo?; ma cum nu (sigura, i-dealihea c), croton de pain} {en: a side piece of a loaf of bread} earam sh-mini!; cum (unshun tsi) si scul, aclo trapsi; cum culubac (cu-lu-bc) sn culubatsi/culubatse (cu-lu-b-tsi) lj cnt (dup soea tsi-lj cnt), ashitsi gioac; cum lucru stronghil (ca un grnuts njic i mari) buisit cu multi (dealihea), ti dusish la el? hromati (cari s-bag tu bairi di digushi, tr mushuteats i cu cum (cm) adv, cong, inter zbor cari aspuni troplu (oara) n cari s-agioac njitslji); mrdzeau, mirmer {ro: mrgea cari s-fatsi un lucru; tsi turlii (tsi soi); ctse, s-poati ca?; ct; ct colorat} {fr: verre arrondi couches ou filons de diverses fatsi?; ca, cndu, tu oara tsi; fr di alt; nu s-poati!; etc. {ro: couleurs} {en: bead} cum} {fr: coment?, pourquoi?, se peut-il que?; combien?, culucancu (cu-lu-cn-cu) sm vedz tu lucanic quel prix?; comme, pendant que; ds que; tout prix; pas culuchi/culuche (cu-l-chi) sf vedz tu cruli moyen!, pas mche!; etc.} {en: how?, why?, is it possible that; culuct (cu-luc-th) sm culuctadz (cu-luc-thdz) un soi di how much?, what is the price?; as, since; etc.} ex: tsi-adari, au {ro: specie de struguri, razachie} {fr: varit de raisin} prefte? cum lj-u trets (tsi soi u trets bana)?; cum (troplu cu {en: variety of grapes} cari) s-featsir aesti tuti, nu pot s-nj-u dau cu mintea; cum (tsi culucth (cu-luc-th) sm culucthadz (cu-luc-thdz) un cu turlii) trets cu doilji cnj?; cum di (ctse) mira nu n-alas sculuct njardzim tu loc-n acas?; cum (tsi featsit, cu tsi sibepi) diculucush (cu-lu-csh) sn vedz tu culac ascpat?; cumu-l (ctu-l) dats grnlu?; cum (dip tu oara tsi; cu culufi/culufe (cu-l-fi) sf vedz tu clafi troplu cu cari) vinjir, acshi s-dusir; cum (cndu, tu oara tsi) culughios (cu-lu-ghis) sn vedz tu culghios s-dutsea, cum sh-imna; cum s-agiuca (tu oara tsi); cum (tu cului-ninti/cului-ninte (cu-ln-n-ti) adv aclo ninti {ro: oara tsi) u vidzur, cum (tu-atsea oar) u-archir; cum di cum colo nainte} {fr: l, en avant} {en: there, in front, before you} (cu itsi trop); mutrea cum di cum (fr di alt, cu itsi trop) s-lu culumbr (cu-lum-b-r) sm culumbradz (cu-lum-b-rdz) vatm; nu ts-u fric? am, cum! (am, ashi ts treatsi prit minti? vrearea trupeasc tsi u ari un brbat tr un altu brbat (nu tr ashi pistipseshti?) nicum (ni-cm) adv, cong ni cum; nitsi un muljari), i un muljari tr un alt muljari (nu tr un brcum; nu-ashi cum; nu s-poati; cu-aht ma putsn; cu-aht ma bat) {ro: pederast, homosexual} {fr: pdraste} {en: pederast; multu, etc. {ro: necum, nicidecum} {fr: ni comme} {en: not homosexual} as} culumbri (cu-lum-br) sm culumbradz (cu-lum-brdz) agru- cumalindru (cu-ma-ln-dru) adg cumalindr (cu-ma-ln-dr), arburi njic dit pduri, tsi sh-u-adutsi cu-un trandafil, cu schinj, cumalindri (cu-ma-ln-dri), cumalindri/cumalindre (cu-ma-lncu lilici mushati aroshi, trandafilii, albi i galbini shi poami dri) cari shtii cum s-lu-ard (cu zboar minciunoasi, alvaroshi ca un cireashi njic; soi di-arug tsi s-tradzi azvarna pri dri shi culchipsiri) pri cariva (tsi easti niheam ca ageamit, loc shi creashti ct nsus; curubits, mcesh, mucesh, arug, rug,aplo, tivichel, etc.) tra si sh-agiung scupolu ascumtu tsi lu-ari bubzel {ro: mce, trandafir slbatec} {fr: glantier; sorte de tu minti; cari easti dishteptu shi pir la minti tra s-poat s-sh ronce} {en: wild rose; sort of a bramble bush} fac lucrul ct cama ghini; shiret, shret, hitru, mlgar, pispu, culumbu (cu-lm-bu) sm, sf vedz tu purumbu ponir, puniro, tirtipci, vulpi, vulponj {ro: iret} {fr: fin, ingculumbush (cu-lum-bsh) sm, sf vedz tu purumbu nieux, malin} {en: clever, cunning} ex: viviritsa cama cumaculunjar (cu-lu-njr) sm, sf vedz tu culunjat lindr (cama ponir) fu culunjat (cu-lu-njt) sm, sf culunjat (cu-lu-nj-t), culucumandar (cu-man-dr) sm vedz tu cumand njatsi (cu-lu-njts), culunjati/culunjate (cu-lu-nj-ti) om tsi cumand (cu-mn-d) sf cumndz (cu-mn-dz) 1: bneadz Colonja, un loc dit Arbinishii; om a curi fumealji sangtanlu (frundida, gailelu) tsi-l poart cariva tr un lucru; tradzi di locurli di ctr Colonja; culunjat {ro: locuitor din chivirnisirea tsi u fatsi cariva tr lucrili-a casljei (a ducheaColonja} {fr: habitant de Colonja} {en: inhabitant of Colonja} niljei, a hoarljei, a ascheriljei, etc.) tra s-njarg tuti-ambar; ex: tr n Len culunjat; atselj cnj di culunjats culunjar bgarea di-un parti di lucrili (paradzlji, etc.) tsi li ari omlu (cu-lu-njr) sm, sf culunjar (cu-lu-nj-r), culunjari (cu-lu- tora, tra s-li aib ma npoi, cndu va s-aib ananghi; angtanlu njr), culunjari/culunjare (cu-lu-nj-ri) (un cu culunjat) cu cari aspardzi un om paradzlji tra s-lj-agiung; angtan, ex: muntslj suntu mplinj di culunjari; multi culunjari va sfrundid, gaile; chivirnisiri, chivrsiri, nicuchiripsiri, cumnarmasir vedui drsiri, icunumii, etc.; 2: dimndarea tsi-lj si fatsi a unui tra sculupan (cu-lu-pn) sn culupani/culupane (cu-lu-p-ni) adar tsiva (c va i c nu va); ordin, urdin, dimndu, dimncumat lung shi strimt di pndz cu cari si nfashi natslji dari, dimndat, dimndciuni, prnghilii, timbihi, timbii, endup tsi s-amint; culpan, scutic, scut, spargan, spargn, dolii, emri, diityii, buiurdii {ro: grije, economie; comand, milits, miljits, speasi, fashi, nfshimindu {ro: scutec, fa} ordin} {fr: soin, conomie; commande, ordre} {en: care, {fr: maillot, couche (pour emmailloter les enfants)} {en: economy; order ex: nj-feci cumand (icunumii, bgari di-un diaper} ex: culupanili (scutili) vor lari culpan (cul-pn) sn parti) di tuti cumndrsescu (cu-mn-dr-ss-cu) vb IV culpani/culpane (cul-p-ni) (un cu culupan) cumndrsii (cu-mn-dr-s), cumndrseam (cu-mn-drculursescu (cu-lur-ss-cu) vb IV vedz tu cular sem), cumndrsit (cu-mn-dr-s-t), cumndrsiri/cuculursiri/culursire (cu-lur-s-ri) sf vedz tu cular mndrsire (cu-mn-dr-s-ri) fac (dau) cumndz; l am culursit (cu-lur-st) adg vedz tu cular frundida sh-li ursescu lucrili tsi li am ti-adrari; nicuchiripsescu culusus (cu-lu-s-s) sf vedz tu cutrubat lucrili-a casljei (a ducheaniljei, a hoarljei, a ascheriljei, etc.) culutumb (cu-lu-tm-b) sf, adv vedz tu tumb2 tra s-njarg tuti-ambar; chivirnisescu, chivrsescu, nicuchiculuvii/culuvie (cu-lu-v-i) sf vedz tu cluvii ripsescu, icunumisescu {ro: ngriji, economisi, administra; cum (cm) adv zbor tsi-aspuni: (i) tsi, tsi soi; (ii) catastasea, comanda} {fr: surveiller, soigner, conomiser, administrer; soea tu cari s-afl (s-fatsi) un lucru; (iii) atumtsea cndu s-fatsi commander} {en: watch over, take care of, economize, admiun lucru; (iv) ctse s-fatsi un lucru; (v) unshun (dup) tsi s- nister; command} ex: n cumndrsi ghini (n mutri ghini, nfatsi un lucru; (vi) dealihea, sigura c s-featsi un lucru; (vii) avu angtanlu, n purt gailelu, etc.) cumndrsit (cu-mnprearea di-aru, ciudia c dealihea s-featsi un lucru; etc., etc., dr-st) adg cumndrsit (cu-mn-dr-s-t), cumndrsits etc.; tsi soi; ctse; tsi; dup; cndu; etc. {ro: cum; n ce fel} {fr: (cu-mn-dr-sts), cumndrsiti/cumndrsite (cu-mn-dr-scomment; de quelle manire} {en: how; in what way} ex: va ti) tsi-lj si fatsi cumand; tsi easti mutrit di annghiurli tsi ari; fac, cum (tsi) featsi sh-alt oar; nu shtiu cum (tsi soi) s-ts tsi easti chivirnisit, chivrsit, nicuchiripsit, icunumisit {ro: spun; cum (tsi soi) ti-arsescu lilicili tsi-adush?; cum eara ngrijit, economisit, administrat; comandat} {fr: surveill, nviscut (catastasea tu cari s-afla, soea tu cari eara, stranjili cu soign, conomis, administr; command} {en: watched

350

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

over, taken care of, economized, administered; commanded} cu zahri, tsi s-da tr suflitlu-a mortslor; coliv, pomean, cumndrsiri/cumndrsire (cu-mn-dr-s-ri) sf cumnpumean, spumean, pmntu, trisalj, trisayi; (expr: 1: va-l fac drsiri (cu-mn-dr-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva cumn- cumts = va-l vatm; 2: va-lj mc cumata = va-l ved mortu tra drseashti; chivirnisiri, chivrsiri, nicuchiripsiri, icunumisiri s-lj si fac ardzli la bisearic, cu grnu, coliv; va-l vatm) {ro: aciunea de a ngriji, de a economisi, de a administra; de {ro: bucat, felie (de pine); coliv, poman} {fr: morceau, a comanda; ngrijire, economisire, administrare; comandare} morceau de pain; colybes, aumne} {en: piece, slice (of {fr: action de surveiller, de soigner, dconomiser, dadmibread); alms} ex: n cumat di pni; si-nj li disic cumat nistrer; de commander} {en: action of watching over, of (bucat) di cumat (bucat); cumat (buc, tsiva) s-nu-armn taking care of, of economizing, of administering; of comdi nsh; agiunlu cumts (bucts di pni) anyiseadz; va ts-u manding} cumandar (cu-man-dr) sm cumandari (cumc cumata (expr: va ti ved mortu); va n mc cumata (expr: man-dr) atsel tsi cumndrseashti lucrili; atsel tsi l poart va n vatm); dusir cu nveasta, ca s-u afl shi s-u fac ngtan a lucrilor; cumndrgi {ro: comandant} {fr: commancumts (s-u vatm) cumtici/cumtice (cu-m-t-ci) sf dant} {en: commander} cumndrgi (cu-mn-dr-g) sm cumtici (cu-m-tc) cumat njic {ro: bucat mic, felie cumndrgeadz (cu-mn-dr gdz) (un cu cumandar) mic (de pine)} {fr: petit morceau, petit morceau de pain} cumandrgi (cu-man-dr-g) sm cumandrgeadz (cu-man-dr {en: small piece, small slice (of bread)} cumtush (cu-mgdz) (un cu cumandar) tsh) sn cumtushi/cumtushe (cu-m-t-shi) (un cu cumandrgi (cu-man-dr-g) sm vedz tu cumand cumtici) cumtisescu (cu-m-thi-ss-cu) (mi) vb IV cumanji/cumanje (cu-m-nji) sf pl lugurii di cari ari ananghi cumtisii (cu-m-thi-s), cumtiseam (cu-m-thi-sem), omlu cati dzu (mcari, lucri njits di cas, etc.) tsi li-acumpr cumtisit (cu-m-thi-s-t), cumtisiri/cumtisire (cu-m-thidin pzari unoar tra s-li aib tri ma multu chiro; zaire, zire, s-ri) lu-adar (l-fac, l-talj, l-frngu, lu-aspargu, etc.) cumts zairei, zaerei, apsun, arizachi, rizachi {ro: merinde, provizie} un lucru; mbuctsedz, mpartu(expr: cumtisea-ti! = fudz di{fr: provision; vivres} {en: provisions, supplies} aoa s-nu mata ti ved!; du-ti la drats; frndzi-ti, arupits-u, etc.) cumar (c-mar) sm cumari (c-mar) dau i trei turlii di {ro: mbucti} {fr: mettre (casser) en morceaux, trononarburits njits tsi fac un soi di fruti njits galbini, aroshi i albi ner} {en: cut (break, etc.) something into pieces} cumtisit {ro: pomior, ctin} {fr: arbousier} {en: arbutus, german (cu-m-thi-st) adg cumtisit (cu-m-thi-s-t), cumtisits tamarisk, cane-apple} cumar3 (c-ma-r) sf cumari/cumare (cu-m-thi-sts), cumtisiti/cumtisite (cu-m-thi-s-ti) faptu (c-ma-ri) frutlu faptu di cumar {ro: ctin} {fr: arbouse, (tljat) cumts; mbuctsari, mprtst {ro: mbuctit} {fr: mis cuscute dEurope} {en: arbutus berry} cumureau (cu-mu(cass) en morceaux, trononn} {en: cut (broken, etc.) into re-) sf cumurei (cu-mu-r) (un cu cumar, cumar3) pieces} cumtisiri/cumtisire (cu-m-thi-s-ri) sf cumtisiri cumreau (cu-m-re-) sf cumrei (cu-m-r) (un cu (cu-m-thi-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un lucru s-fatsi cumts cumar, cumar3) curmreau1 (cur-m-re-) sf curmrei (s-cumtiseashti); mbuctsari, mprtsri {ro: aciunea de a (cur-m-r) (un cu cumar, cumar3) mbucti; mbuctire} {fr: action de mettre (casser) en cumar1 (cu-m-r) sf cumri (cu-mr) momil (mobil) di morceaux, de trononner} {en: action of cutting (breaking, lemnu i metal, cu ushi sh-cu arhi (arafturi) pri cari omlu shetc.) into pieces} tsni stranjili; dulapi, cushug, crghii, cryii, hivad, misandr cumndari/cumndare (cu-mn-d-ri) sf vedz tu cumndu {ro: dulap} {fr: armoire} {en: cupboard, wardrobe} cumndat (cu-mn-dt) adg vedz tu cumndu cumar2 (cu-m-r) sf cumri (cu-mr) agioc iu tihea aspuni cumndrgi (cu-mn-dr-g) sm vedz tu cumand cari va s-amint {ro: joc de noroc} {fr: jeu de hasard} {en: cumndrsescu (cu-mn-dr-ss-cu) vb IV vedz tu cumand game of luck} ex: om tsi gioac cumar cumndrsiri/cumndrsire (cu-mn-dr-s-ri) sf vedz tu cumar3 (c-ma-r) sf vedz tu cumar cumand cumargi (cu-mar-g) sm cumargeadz (cu-mr-gdz) (un) tsi cumndrsit (cu-mn-dr-st) adg vedz tu cumand lu-arseashti multu s-gioac crts; hartupexi, agiuctor, cumndu (cu-mn-du) vb I cumndai (cu-mn-d), cumngiuctor, pantagi {ro: juctor de cri; cartofor} {fr: joueur dam (cu-mn-dm), cumndat (cu-mn-d-t), cumndapassion de cartes; celui qui joue aux jeux de hasard avec de ri/cumndare (cu-mn-d-ri) dau n misali tra s-lu-adutsem largent} {en: card player; gambler} aminti un mortu (dup ngrupari i cndu-lj si fatsi un dari, tu cumas (cu-ms) sn cumasuri (cu-m-sur) apanghiu (dinauli, tu patrudztsli, etc.); cumntu {ro: comnda} {fr: arad faptu di scnduri, purtets, ligrei, etc.) tu cari s-tsn donner un repas en lhonneur dun mort; rendre les derniers pricili di ning casa-a omlui ca gljinj (cnj, cpri, ports, devoirs} {en: give a meal after a funeral or a memorial etc.); cumash, cusher, cuteats, csistr, cocin, bufar {ro: service} ex: Dumnic va n cumndm (va ftsem n dari, cote, cocin} {fr: poulailler; table; abri de verge o peut un misali tr) mortslj a noshtri cumndat (cu-mn-dt) reposer un animal} {en: hen house; cattle-shed; cattle shelter adg cumndat (cu-mn-d-t), cumndats (cu-mn-dts), made of switches} ex: gljinjli intrar tu cumas (bufar); la cumndati/cumndate (cu-mn-d-ti) tsi-lj s-ari fapt n cumas di cni cafts srmi di pni? cumashi3 (cu-msh) sn dari, n misali; cumntat {ro: comndat} {fr: (le mort) quon a cumashuri (cu-m-shur) (un cu cumas) cusher (cudonn un repas; rendu les derniers devoirs} {en: (dead man) shr) sn cusheri/cushere (cu-sh-ri) (un cu cumas) given a meal after his funeral or memorial service} cuteats (cu-tea-ts) sf cutets (cu-tts) (un cu cumas) cumndari/cumndare (cu-mn-d-ri) sf cumndri (cucsistr (c-ss-tr) sf csistri/csistre (c-ss-tri) ex: la mn-dr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva da un misali ti-un csistra-a gljinjlor mortu {ro: aciunea de a comnda} {fr: action de donner un cumashi2/cumashe (cu-m-shi) sf cumsh (cu-msh) stof repas en lhonneur dun mort; de rendre les derniers devoirs} (di mitasi); soi di hachir, di zofi; (fig: cumashi = (i) fustani, {en: action of giving a meal after a funeral or a memorial shimii, distimeli (di cumashi); (ii) soi (di om)) {ro: stof (de service} cumntu (cu-mn-tu) vb I cumntai (cu-mn-t), mtase)} {fr: toffe (de soie)} {en: (silk) material} ex: nj-adusi cumntam (cu-mn-tm), cumntat (cu-mn-t-t), patru cumsh tra s-nj-aleg; nu ti shtiam ahtari cumashi (fig: soi cumntari/cumntare (cu-mn-t-ri) (un cu cumndu) di om); ahtari cumashi (fig: soi) fu cumashi3 (cu-msh) sn cumntat (cu-mn-tt) adg cumntat (cu-mn-t-t), cumashuri (cu-m-shur) (un cu cumashi1) cumntats (cu-mn-tts), cumntati/cumntate (cu-mn-t-ti) cumashi3 (cu-msh) sn vedz tu cumas (un cu cumndat) cumntari/cumntare (cu-mn-t-ri) cumashi3 (cu-msh) sn vedz tu cumashi2 sf cumntri (cu-mn-tr) (un cu cumndari) cumat (cu-m-t) sf cumts (cu-mts) 1: parti (tljat, cumnic (cu-m-nic) (mi) vb I vedz tu cumnictur arupt, disfapt, etc.) dit un lucru (corpu, trup); bucat, buc, cumnicari/cumnicare (cu-m-ni-c-ri) sf vedz tu peatic; bucat di pni; filii (di pni), grund (di cash), xifari (di cumnictur pni); 2: grn hertu, cu nuts, aroidi, stfidz, etc. shi asprucuchit cumnicat (cu-m-ni-ct) adg vedz tu cumnictur

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

351

cumnictur (cu-m-ni-c-t-r) sf vedz tu cumnictur pistol} {fr: pistolet} {en: pistol, gun} ex: am un cumbur cumntari/cumntare (cu-mn-t-ri) sf vedz tu cumndu (pishtol); arc pri cni cu cumbura; u-ari cumbur (expr: easti cumntat (cu-mn-tt) adg vedz tu cumndu cicrdisit di minti, aljureadz) cumburi/cumbure (cum-bcumntu (cu-mn-tu) vb I vedz tu cumndu ri) sf cumburi (cum-br) (un cu cumbur) (un cu cumreau (cu-m-re-) sf vedz tu cumar cumbur) cubur (cu-b-r) sf cuburi/cubure (cu-b-ri) shi cumthisescu (cu-m-thi-ss-cu) vb IV cumthisii (cu-m-thicuburi (cu-br) (un cu cumbur) ex: foclu di tru cuburi s), cumthiseam (cu-m-thi-sem), cumthisit (cu-m-thi- insha cuburi/cubure (cu-b-ri) sf cuburi/cubure (cu-b-ri) s-t), cumthisiri/cumthisire (cu-m-thi-s-ri) un cu shi cuburi (cu-br) (un cu cumbur) ex: aruc n cuburi; cumtisescu ndreadzi cuburli di la shau cburi/cbure (c-b-ri) sf cumthisiri/cumthisire (cu-m-thi-s-ri) sf cumthisiri (cucburi (c-br) (un cu cumbur) cmbor (cm-br) sn m-thi-sr) un cu cumtisiri pl(?) (un cu cumbur) cumthisit (cu-m-thi-st) adg cumthisit (cu-m-thi-s-t), cumburi/cumbure (cum-b-ri) sf vedz tu cumbur cumthisits (cu-m-thi-sts), cumthisiti/cumthisite (cu-m- cumbushonji/cumbushonje (cum-bu-sh-nji) sf vedz tu thi-s-ti) un cu cumtisit cumshonji cumtici/cumtice (cu-m-t-ci) sf vedz tu cumat cumedhii/cumedhie (cu-m-dhi-i) sf cumedhii (cu-m-dhi) cumtisiri/cumtisire (cu-m-thi-s-ri) sf vedz tu cumat un cu cumedii cumtisit (cu-m-thi-st) adg vedz tu cumat cumedii/cumedie (cu-m-di-i) sf vedz tu cumidii cumtush (cu-m-tsh) sn vedz tu cumat cumenji/cumenje (cu-m-nji) sf vedz tu comin cumban (cm-ban) adg cumban (cm-ba-n), cumbanj cumerchi/cumerche (cu-mr-chi) sf pl(?) 1: darea (tarifa) tsi (cm-banj), cumbani/cumbane (cm-ba-ni) tsi nu para lus-lja la sinurlu-a unui crat, di la oaminjlji tsi intr sh-aduc lucri arseashti (i lj-angreac multu) tra s-fac un lucru; agrucum- dit xeani tr cari nomlu caft tra si s-plteasc paradz; 2: loclu ban; aduliftu, acmat, blanes, edec, hain, hin, haileas, linvos,astsit (casa) la sinurlu-a unui crat, iu s-lja aesti dri sh-iu linos, tvlmb, timbel, armstor, tindu-gomar, cioari tu cinu- oaminjlji suntu mutrits tra s-nu-aduc peascumta lucri tr cari shi {ro: trntor} {fr: fainant, paresseux} {en: lazy} ex: eara lipseashti s-plteasc drli; yimbruchi, yiumbruchi, imbruchi, un linvoas sh-un agru-cumban (agru-timbel) agrughiumbruchi, ghiumbruc, vam, tarif, dirveni {ro: vam} cumban (a-gru-cm-ban) adg agrucumban (a-gru-cm-ba- {fr: douane} {en: customs; duties} n), agrucumbanj (a-gru-cm-banj), agrucumbani/agrucum- cumidhii/cumidhie (cu-mi-dh-i) sf cumidhii (cu-mi-dh) un bane (a-gru-cm-ba-ni) (un cu cumban) ex: ca agrucumcu cumidii banlu: ashtepts pnea n gur; eara un agrucumban... cumidii/cumidie (cu-mi-d-i) sf cumidii (cu-mi-d) un isturii cumbanii/cumbanie (cum-ba-n-i) sf cumbanii (cum-ba-n) (tihisiri, ugoad) ciudioas, multi ori tr-ardeari, sh-multi ori scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz cumpanii tsi s-fatsi aniorihta, dinapandiha {ro: comedie} {fr: comdie} cumbar (cum-br) sm, sf cumbar (cum-b-r), cumbari {en: comedy} ex: aest easti n mari cumidii cumedii/cu(cum-br), cumbari/cumbare (cum-b-ri) atsea tsi lu-ari medie (cu-m-di-i) sf cumedii (cu-m-di) (un cu cumidii) nunlu pi ficiorlu shi feata tsi-lj pteadz i lji ncurun; atsea tsi cuminic (cu-m-nic) (mi) vb I vedz tu cumnictur easti nunlu cu printslj shi soea aprucheat a atsilui tsi-l cuminicari/cuminicare (cu-mi-ni-c-ri) sf vedz tu ptidz i ncurun; hljin, hiljin; (fig: cumbar = oaspi multu cumnictur aprucheat tsi easti dip ca un soi a hljinlui i a nunlui) {ro: fin, cuminicat (cu-mi-ni-ct) adg vedz tu cumnictur cumtru} {fr: filleul; compre, commre} {en: god-child; cuminictur (cu-mi-ni-c-t-r) sf vedz tu cumnictur comrade, chum, pal} ex: cumbara (fig: oaspita) vulpi; cumbari cumisar (cu-mi-sr) sm cumisari (cu-mi-sr) caplu-a (hljinj), cuscri shi cumnati; cumbare (hljine), ti-acljam nunlu; pulitslor (a zptiedzlor dit un zabitlc) {ro: comisar, ef de yini cumbara-ts (hljina-ts) cumbrilji/cumbrilje (cum-bpoliie} {fr: commissaire} {en: police supeintendent} r-lji) sf cumbrilj (cum-b-rlj) atsea tsi suntu cumbarlji un cumit (cu-mt) sm cumits (cu-mts) fur vurgar tsi alumta cu-alantu; harea tsi u-ari atsel tsi easti cumbar; cumbrlichi aoa sh-un chiro tr iliftiria-a Vurgriiljei di sum turts (cu {ro: cumetrie} {fr: comprage, commrage} {en: relationship vtmarea-a turtslor ma sh-cu vtmarea-a crishtinjlor, among cumbari} ex: muri hiljinlu? dusi cumbrilja armnj i grets, tsi s-alumta tr tritsearea-a Machiduniiljei di (cumbrlichea) cumbrlichi/cumbrliche (cum-br-l-chi) sum turtsi la grets, nu la vurgari); cumitagi, andartu, antartu, sf cumbrlichi (cum-br-lch) (un cu cumbrilji) andarcu, andar {ro: comitagiu bulgar} {fr: rebelle bulgare, cumbr (cum-b-r) sm cumbradz (cum-b-rdz) vas njic, rvolt} {en: Bulgarian rebel} ex: tu un njilji nau suti trei, ncljis, tsi ari mash un njic dishcljidztur prit cari s-bag ishir mults cumits; grangheadz, scriats ca cumits cumitagi paradzlji tsi va omlu s-lj-adun (di-arad, tr dzli ma slabi) (cu-mi-ts-g) sm cumitageadz (cu-mi-ta-gdz) (un cu {ro: puculi} {fr: esquipot, tire-lire} {en: money box} cumit) cumitii (cu-mi-t-i) sf cumitii (cu-mi-t) atsea tsi cumbrilji/cumbrilje (cum-b-r-lji) sf vedz tu cumbar featsir cumitslji cndu scular cap contra-a turtslor; minticumbrlichi/cumbrliche (cum-br-l-chi) sf vedz tu cumbar tura tsi s-fatsi cndu dunjaea s ximut contra-a chivernsiljei; cumbuloi/cumbuloe (cum-bu-l-i) sf vedz tu cumbuloyi andrsii, ribilipsiri, panastasi {ro: rebeliune} {fr: rbellion} cumbuloyi/cumbuloye (cum-bu-l-yi) sf cumbuloyi (cum-bu{en: rebellion} ly) bair di mrdzeali (di os, lemnu, chihlibari, etc.) cu cari cumitagi (cu-mi-ts-g) sm vedz tu cumit clugrilj sh-crishtinjlji mbistimenj numir rigeili (ncljinciunjcumitii (cu-mi-t-i) sf vedz tu cumit li) tsi li fac cu-arada; bair di mrdzeali tsi oaminjlji (aushanjlji) cumnat (cum-nt) sm, sf cumnat (cum-n-t), cumnats (cumli trec prit deadziti, un cti un, tra s-l treac oara; ori {ro: nts), cumnati/cumnate (cum-n-ti) atsea tsi easti tr un mtanie} {fr: chapelet, rosaire} {en: string of beads, rosary} brbat, fratili i sora a muljari-sai; atsea tsi easti tr un muljari, ex: anvrti cumbuloyea pi deadziti; aproapea tuts aushlji la noi fratili i sora a brbat-sui {ro: cumnat} {fr: beau-frre, bellepoart cumbuloyi cumbuloi/cumbuloe (cum-bu-l-i) sf soeur} {en: brother in law, sister in law} ex: cumnatlu-nj muri cumbuloi (cum-bu-l) (un cu cumbuloyi) ex: paplu aoaltari; cumnat-tu fudzi tu Amirichii doarmi ning vatr, cumbuloea-a (orli-a) lui tu mnj; cu cum- cumnicari/cumnicare (cum-ni-c-ri) sf vedz tu cumnictur buloea tu mn s-priimn cumnictur (cum-ni-c-t-r) sf cumnicturi (cum-ni-c-tr) cumbur (cum-b-r) sf cumburi/cumbure (cum-b-ri) shi atsea (tsirimonja) tsi fatsi preftul (di-arad tu bisearic) cumburi (cum-br) arm di foc njic tsi s-tsni di-arada tu cndu da a crishtinjlor n chicut di yin s-bea sh-n cumtic gepi i di brnu; gepea di la shau tu cari s-tsni un cmburi; di pni ayisit s-mc (tsi pristisescu sndzili sh-truplu-a cumburi, cubur, cuburi, cburi, cmbor, aruvoli, arvoli, Hristolui) tra s-l si ljart amrtiili; pnea sh-yinlu ayisit tsi-l ruveli, pishtol, pishtoal, altipatlar, bishintoari; (expr: u-ari da preftul a crishtinjlor la-aest tsirimonji; cumnictur, cumbur = aljureadz, easti cicrdisit, glrit di minti, etc.) {ro: cuminictur, prtciuni; (expr: easti (ti) cumnictur = (easti)

352

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

multu putsn, (easti n cumat) multu njic, canda easti deadun; sutsat, sinastrufii {ro: asociaie, companie} {fr: cumnictura tsi u da preftul la bisearic) {ro: cuminectur} association, compagnie} {en: association, company} {fr: communion; eucharistie, sacrements} {en: communion; cumpr (cum-pr) vb I vedz tu acumpr eucharist, sacrements} ex: preftul lj deadi cumnictura-al cumprari/cumprare (cum-p-r-ri) sf vedz tu acumpr Chita; aidi! s-mi duc s-ljau cumnictura; tsi suntu scafili aisti cumprat (cum-p-rt) adg vedz tu acumpr ahntu njits, canda n dai cumnictur (expr: n dai multu cumpiri/cumpire (cum-pri) sf pl un soi di earb-analt cu putsn) cumnictur (cu-m-ni-c-t-r) sf cumnicturi lilici albi-vinjiti sh-cu-un parti dit trup ngrupat tu loc tsi fatsi (cu-m-ni-c-tr) (un cu cumnictur) cuminictur umflturi tu locuri-locuri (mri ca mearili), mplini di niziste (cu-mi-ni-c-t-r) sf cuminicturi (cu-mi-ni-c-tr) (un cu (col) shi multu gustoasi sh-hrnitoari cndu s-mc coapti, cumnictur) ex: ishi preftul cu cuminictura; cndu ljai prjiliti i hearti tu mcruri; njedzlu-a loclui; cartofi, ptts, cuminictura, lipseashti s-hii ljirtat cu tuts cumnic (cmpatati, ppts, curcci, crcngi, brbolj, bots {ro: cartof} {fr: nic) (mi) vb I cumnicai (cum-ni-c), cumnicam (cum-nipomme de terre} {en: potato} cm), cumnicat (cum-ni-c-t), cumnicari/cumnicare (cum- cumpiti/cumpite (cm-pi-ti) sf (plural mash) giudicat ni-c-ri) (ca preftu) dau cumnictur a crishtinjlor tra s-l si ndreapt; adets, areuri, ardz, zconj {ro: cumpt, obiceiuri} ljart amrtiili; (ca crishtin) ljau cumnictur di la preftu tr {fr: coutumes, habitudes} {en: customs, traditions} ljirtarea-a amrtiilor tsi-am fapt; cumnic, cuminic; (expr: 1: cumprari/cumprare (cum-pr-ri) sf vedz tu acumpr nj-da, canda mi cumnic = nj-da multu putsn, ashi cum da cumprat (cum-prt) adg vedz tu acumpr preftul la cumnictur; 2: cumnicats-lu! = cljimats preftul s-lu cumprat (cum-pr-t) sf fr pl vedz tu acumpr cumnic ct cama-agonja, c easti etim s-sh da suflitlu) {ro: cumpru (cm-pru) vb I vedz tu acumpr (se) cumineca} {fr: donner (recevoir) la communion} {en: cumshonji/cumshonje (cum-sh-nji) sf fr pl adunari di oagive (receive) communion} ex: cndu ti cumnicai la bisearic; minj cari bneadz deadun tu idyiul loc (tu-un hoar, pulitii, aoaltari lu cumnicar; acljimats preftul sh-cumnicats-lu (expr: crat, etc.) multi ori di idyea far (idyea pisti, etc.) sh-cari dicumnicats-lu unshun, c tradzi s-moar) cumnicat (cum- arad au idyili intiresi; buluchi di oaminj adunats tu idyiul loc; ni-ct) adg cumnicat (cum-ni-c-t), cumnicats (cum-nigiumaeti, giumati, chinotit, andamusi, adunari, sobor {ro: cts), cumnicati/cumnicate (cum-ni-c-ti) tsi ari loat yin adunare, comunitate, societate} {fr: assemble, socit, comsh-pni ayisit (cumnictur) di la preftu ca s-lj si ljart munaut, considration} {en: community, assembly} cumamrtiili; (pnea i yinlu) ayisit dit cumnictur tsi u lja omlu bushonji/cumbushonje (cum-bu-sh-nji) sf fr pl loclu di tsi s-cumnic; cumnicat, cuminicat {ro: cuminecat; (vinul) deavrliga di cariva shi tuts oaminjlji tsi bneadz tu-aesti de la cuminectur} {fr: qui a reu la communion, les locuri; multimi di vitsinj; parei di vitsinj; vitsintati, vitsinami, sacrements; de la communion} {en: who has received vitsinat {ro: mulime de vecini; vecintate} {fr: nombre des communion, sacraments} cumnicari/cumnicare (cum-nivoisins; voisinage} {en: group of neighbors; neighborhood} c-ri) sf cumnicri (cum-ni-cr) atsea tsi s-fatsi cndu carivacumtinescu (cum-ti-ns-cu) vb IV vedz tu acumtin1 s-cumnic; cumnicari, cuminicari {ro: aciunea de a cumtiniri/cumtinire (cum-ti-n-ri) sf vedz tu acumtin1 cumineca; cuminecare} {fr: action de donner (recevoir) la cumtinit (cum-ti-nt) adg vedz tu acumtin1 communion} {en: action of giving (receiving) communion} ex: cumureau (cu-mu-re-) sf vedz tu cumar eara mults la cumnicari nicumnicat (ni-cum-ni-ct) adg cunachi1/cunache (cu-n-chi) sf cunchi (cu-nch) nicumnicat (ni-cum-ni-c-t), nicumnicats (ni-cum-ni-cts), chindruirea tsi u fatsi cariva dup-un cali lung (tra snicumnicati/nicumnicate (ni-cum-ni-c-ti) cari nu-ari loat dizvurseasc, s-mc shi s-doarm); loclu iu chindrueashti cumnictura; cari nu s-ari cumnicat; nicuminicat {ro: cariva, di-arad, dup-un dzu di cali; shidearea tsi u fatsi tunecuminecat} {fr: qui na pas reu la communion} {en: who un loc (cas, hani, etc.), tr un dzu i ma multi, omlu tsi fatsi has not received communion} nicumnicari/nicumnicare un cali lung; calea tsi u fatsi un om tu-un dzu {ro: popas; (ni-cum-ni-c-ri) sf nicumnicri (ni-cum-ni-cr) atsea tsi sdrumul parcurs ntr-o zi} {fr: lieu o lon descend pendant le fatsi cndu cariva nu s-cumnic {ro: aciunea de a nu (se) voyage, halte, tape; station; distance quon parcours un cumineca; necuminecare} {fr: action de ne pas donner jour} {en: place one stops during a journey to rest, eat and (recevoir) la communion} {en: action of giving (receiving) sleep; stop, halt; distance travelled during a day} ex: mulili communion} cumnic (cu-m-nic) (mi) vb I cumnicai arujir tr cunachi (tra s-chindrueasc); tut lumea-i tu (cu-m-ni-c), cumnicam (cu-m-ni-cm), cumnicat (cu- cunachi; lu-am cu mini n cunachi (shadi cu mini aoa iu m-ni-c-t), cumnicari/cumnicare (cu-m-ni-c-ri) (un chindruim); iu s s-duc cunachi? (iu si sta dup tsicu cumnic) ex: vinji Chita s-l cumnits; canda va n astmtseashti di cali?); la n moashi tr cunachi (tra s-shad cumnits (expr: n dai dip putsn) cumnicat (cu-m-nis-doarm), arbineslu yini seara; aruc sntoas cunachi tu ct) adg cumnicat (cu-m-ni-c-t), cumnicats (cu-m-ni- pltri; mni-avem cunachi lung (cali lung pn scts), cumnicati/cumnicate (cu-m-ni-c-ti) (un cu chindruim seara); cunachea va s-u-agiung (va s-agiung tu cumnicat) cumnicari/cumnicare (cu-m-ni-c-ri) sf loclu iu u-avea tu minti s-chindrueasc); toamna, cunchili cumnicri (cu-m-ni-cr) (un cu cumnicari) cuminic (cljurli) a armnjlor suntu ma greali, dzu njic, neguri, (cu-m-nic) (mi) vb I cuminicai (cu-mi-ni-c) cuminicam ploiuri, lschi; featsim cunachea (chindruim tu-un loc) ning (cu-mi-ni-cm), cuminicat (cu-mi-ni-c-t), cu-minicari/cupduri; featsim cunachi (astmtsim tra s-durnjim) n sear minicare (cu-m-ni-c-ri) (un cu cumnic) ex: di trei ori pi Plevna; iu ai cunachea tini? (iu stai tini cu casa?); tora tr tora an easti dat ca s-n cuminicm c cuminictura nu easti dal am cunachea la hani (stau la hani) cuminicat (cu-mi-ni-ct) adg cuminicat (cu-mi-ni-c-t), cunachi2/cunache (cu-n-chi) sf cunchi (cu-nch) cuminicats (cu-mi-ni-cts), cuminicati/cuminicate (cu-mi-niadrmintul (casa, platea) tu cari s-fatsi un giudicat (crisi, c-ti) (un cu cumnicat) ex: d-lj s-bea n chic di yin c dv); huchiumati, huchimati, iuchiumeti, mekheme, srai, easti cuminicat (di cumnictur) cuminicari/cuminicare giudets {ro: tribunal, palatul justiiei} {fr: tribunal, palais de (cu-mi-ni-c-ri) sf cuminicri (cu-mi-ni-cr) (un cu cumjustice} {en: tribunal, court of justice} ex: va n giudicm la nicari) nicuminicat (ni-cu-mi-ni-ct) adg nicuminicat (nicunachea (huchiumatea) di Grebini; pitricuts di la cunachi cu-mi-ni-c-t), nicuminicats (ni-cu-mi-ni-cts), nicuminica(huchiumati); mi caft di la cunachi (giudets) ti/nicuminicate (ni-cu-mi-ni-c-ti) (un cu nicumnicat) cun (c-n) sf vedz tu cunji nicuminicari/nicuminicare (ni-cu-mi-ni-c-ri) sf nicuminicri cunsctor (cu-ns-c-tr) adg vedz tu cunoscu (ni-cu-mi-ni-cr) (un cu nicumnicari) cuncav (cn-cav) adg cuncav (cn-ca-v), cuncayi (cncumpanii/cumpanie (cum-pa-n-i) sf cumpanii (cum-pa-n) cayi), cuncavi/cuncave (cn-ca-vi) (cheatr, lucru, etc.) tsi ceat di oaminj tsi minduescu idyea soi shi s-leag deadun tra ari multi cohiuri (chioshi, coarni, chiushadz); (expr: nuc s-fac tsiva; doi i ma mults oaminj tsi s-leag s-fac daraveri cuncav = nuc tr cari njedzlu easti multu greu tr scuteari

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

353

dit coaji; nuc costenliv) {ro: coluros} {fr: avec beaucoup d- trait, de consigner} {en: action of drawing (of sketching or angles} {en: with many corners} painting) with a pen (brush)} ex: cundiljarea (zugrpsirea cu cundac1 (cun-dc) sm pl(?) cntari di-a preftului di-alvdari cundiljlu)-a oaulor ti Pashti ncundilj (ncun-dlj) vb I di ayi sh-di dox-al Dumnidz cndu dyivseashti tu bisearic; ncundiljai (ncun-di-lj), ncundiljam (ncun-di-ljm), ncuncarti cu-ahtri cntri {ro: cntare bisericeasc, imn biseridiljat (ncun-di-lj-t), ncundiljari/ncundiljare (ncun-di-lj-ri) cesc} {fr: cantique; louange dun saint} {en: hymn, canticle} (un cu cundiljedz) ex: shtii si ncundilji (s-da cu cundiljlu) cundac2 (cun-dc) sn vedz tu cundachi mushat; nji ncundilje (nji stulsi, pilichisi) culindarlu ncuncundachi/cundache (cun-d-chi) sf cundchi (cun-dch) diljat (ncun-di-ljt) adg ncundiljat (ncun-di-lj-t), ncunpartea di lemnu cu cari s ndrupashti tufechea (di umirlu-a diljats (ncun-di-ljts), ncundiljati/ncundiljate (ncun-di-lj-ti) omlui) cndu easti aminat; partea di dinpoi a cumburljei pi (un cu cundiljat) ncundiljari/ncundiljare (ncun-di-lj-ri) cari easti astsit gluplu shi cearcul; cundac, strat {ro: pat de sf ncundiljeri (ncun-di-ljr) (un cu cundiljari) puc} {fr: monture de fusil; crosse dun fusil} {en: butt of cundiljisescu (cun-di-lji-ss-cu) vb IV cundiljisii (cun-di-ljirifle or hand gun} cundac2 (cun-dc) sn cundatsi/cundatse s), cundiljiseam (cun-di-lji-sem), cundiljisit (cun-di-lji-s(cun-d-tsi) (un cu cundachi) ex: avea pishtol cu cundaclu t), cundiljisiri/cundiljisire (cun-di-lji-s-ri) (un cu cundi-asimi cundcheau (cun-d-cha-) sf cundchei (cun- diljedz) cundiljisit (cun-di-lji-st) adg cundiljisit (cun-did-ch) goad fapt cu cundaclu di tufechi i cumbur {ro: lji-s-t), cundiljisits (cun-di-lji-sts), cundiljisiti/cundiljisite lovitur cu patul de puc} {fr: coup de crosse de fusil} {en: (cun-di-lji-s-ti) (un cu cundiljat) cundiljisiri/cundiljisire blow with a rifle butt} (cun-di-lji-s-ri) sf cundiljisiri (cun-di-lji-sr) (un cu cuncundandir (cun-dn-dir) sn cundandiri/cundandire (cun-dndiljari) cundiljusescu (cun-di-lju-ss-cu) vb IV cundiljusii di-ri) dulum (ilechi, ceachet, scurtac, peshli, etc.) cu (cun-di-lju-s), cundiljuseam (cun-di-lju-sem), cundiljusit mnits {ro: vest cu mneci} {fr: gilet manches} {en: vest (cun-di-lju-s-t), cundiljusiri/cundiljusire (cun-di-lju-s-ri) with sleeves} cundoandir (cun-don-dir) sn cundoandi(un cu cundiljedz) cundiljusit (cun-di-lju-st) adg cundiri/cundoandire (cun-don-di-ri) soi di pndz di cari s-fatsi ljusit (cun-di-lju-s-t), cundiljusits (cun-di-lju-sts), cuncundandirlu {ro: materialu din care se face cundandirul} diljusiti/cundiljusite (cun-di-lju-s-ti) (un cu cundiljat) {fr: sorte de toile dont on fait le gilet} {en: material from cundiljusiri/cundiljusire (cun-di-lju-s-ri) sf cundiljusiri (cunwhich on makes this vest} di-lju-sr) (un cu cundiljari) cundar (cun-dr) sn cundari/cundare (cun-d-ri) arm dicundiljari/cundiljare (cun-di-lj-ri) sf vedz tu cundilj alumt adrat dit un prjin lung cu un chipit di her multu cundiljat (cun-di-ljt) adg vedz tu cundilj sumigos (ntsplicos); condar, gilit, cmac, cmachi, harb, cundiljau (cun-di-lj-) sf vedz tu cundilj mastrac, mzdrac {ro: suli} {fr: lance, javelot} {en: spear, cundiljedz (cun-di-ljdz) vb I vedz tu cundilj lance, javelin} condar (con-dr) sn condari/condare (con- cundiljisescu (cun-di-lji-ss-cu) vb IV vedz tu cundilj d-ri) (un cu cundar) cundiljisiri/cundiljisire (cun-di-lji-s-ri) sf vedz tu cundilj cundcheau (cun-d-cha-) sf vedz tu cundachi cundiljisit (cun-di-lji-st) adg vedz tu cundilj cundilj (cun-dlj) sn cundilji/cundilje (cun-d-lji) 1: hlati cundiljusescu (cun-di-lju-ss-cu) vb IV vedz tu cundilj suptsri shi lung cu cari si ngrpseashti (pi-acoal di-arad, cundiljusiri/cundiljusire (cun-di-lju-s-ri) sf vedz tu cundilj pri pinatsi tu sculiili dit chirolu-atsel veclju); 2: hlati suptsri cundiljusit (cun-di-lju-st) adg vedz tu cundilj shi lung tsi ari un suro di peri tu-un capit, cu cari s-zugrp- cundisescu (cun-di-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu acumtin1 seashti cu bueau un lucru (acoal, pndz, lemnu, fatsa, cundisiri/cundisire (cun-di-s-ri) sf vedz tu acumtin1 ocljilj, etc.); pean, apean; (fig: cundilj = (i) scriari; (ii) cundi- cundisit (cun-di-st) adg vedz tu acumtin1 ljau, ipugrfii) {ro: condei, creion, pensul} {fr: plume cundoandir (cun-don-dir) sn cundandir crire, pinceau} {en: pen, paint brush} ex: njic escu, drac cundot (cun-d-t) sf vedz tu cundrat escu, tut lumea u zburscu (angucitoari: cundiljlu); cum nu cundrachi/cundrache (cun-dr-chi) sf vedz tu cundrat s-aspuni cu cundiljlu; nveasta-lj scump shi mushat, cu cun- cundrat (cun-dr-t) sf cundrts (cun-drts) aduchirea tsi diljlu canda-adrat; nu-i cundiljlu-a lui (fig: ipugrfia-a lui); sh-u fac doi i ma mults oaminj, di-arad ngrpsit pi-un ari bun cundilj (fig: scriari); ari cundilj (fig: scriari) mushat; nj- carti sh-ipugrfsit di tuts, (i) tra si s-fac un lucru shi (ii) tricui cundiljlu (fig: ipugrfia) cundiljau (cun-di-lj-) sf partea tsi va s-u aib catiun tu ftsearea-a-aishtui lucru shcundiljei (cun-di-l) numa-a omlui scriat cu mna-a lui tu- amintaticlu tsi va s-eas dit ea {ro: contract} {fr: contrat} {en: un carti ca semnu c-atseali aspusi tu carti suntu scriati (as- contract} cundrachi/cundrache (cun-dr-chi) sf cundrchi pusi, pricunuscuti, shtiuti c suntu) dealihea di el; cundilj, ipu- (cun-drch) (un cu cundrat) ex: featsim cundrachi hungrfii {ro: isclitur} {fr: signature} {en: signature} ex: njdrat (hun-dr-t) sf hundrts (hun-drts) (un cu cunbgai cundiljaua (ipugrfia) cundiljedz (cun-di-ljdz) vb I drat) contracci (con-trac-c) sm contracceadz (con-traccundiljai (cun-di-lj), cundiljam (cun-di-ljm), cundiljat cdz) un di-atselj tsi fatsi un cundrat {ro: contractant} (cun-di-lj-t), cundiljari/cundiljare (cun-di-lj-ri) ngrp{fr: contractant} {en: contracting party} cundot (cun-dsescu i zugrpsescu cu cundiljlu; dau cu cundiljlu; stulsescu, t) sf cundoti/cundote (cun-d-ti) hundrat tsi s-ftsea, aoa cundiljisescu, cundiljusescu {ro: ncondeia, desena} {fr: des- sh-un chiro, cati an, namisa di-un hoar sh-un yeatru, ca atsel siner un trait, consigner} {en: draw (sketch or paint) with a an, yeatrul s-l aib ngtanlu, s-lji mutreasc tr sntati, tuts pen (brush)} ex: cundiljai (zugrfsii) tut frndza aest cun- huryeatslji din hoar {ro: contract anual ntre un doctor shi diljat (cun-di-ljt) adg cundiljat (cun-di-lj-t), cundiljats primria unui sat, ca doctorul s se ngrijeasc acel an de (cun-di-ljts), cundiljati/cundiljate (cun-di-lj-ti) tsi easti sntatea locuitorilor din sat} {fr: contrat annuel entre ngrpsit i zugrpsit cu cundiljlu; tsi easti dat cu cundiljlu; lphorie dun village et un mdecin pour que celui-ci ait soin stulsit, cundiljisit, cundiljusit; (expr: 1: (ficior, feat) cundiljat de la sant de tous les villageois pendant lanne respective} = (ficior, feat) gioni, livendu, mushat, etc. canda easti zugrf- {en: annual contract between a village and a doctor, by which sit; 2: dzeana cundiljat = buisit, scriat; 3: nari cundiljat = the doctor will take care of the health of all villagers during nari ndreapt ca cundiljlu) {ro: ncondeiat, desenat} {fr: dessi- that year} ner un trait, consigner} {en: draw (sketch or paint) with a pen cundrescu (cun-drs-cu) (mi) vb IV vedz tu contra (brush)} ex: canda eara cundiljat (zugrfsit), aht mushu- cundriri/cundrire (cun-dr-ri) sf vedz tu contra teats eara; frntseali cundiljati (scriati, dati cu cundiljlu) cundrit (cun-drt) adg vedz tu contra cundiljari/cundiljare (cun-di-lj-ri) sf cundiljeri (cun-dicundu (cn-du) adv vedz tu cndu ljr) atsea tsi s-fatsi cndu s-cundiljadz tsiva; stulsiri, cundupsescu (cun-dup-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu acumtin1 cundiljisiri, cundiljusiri {ro: aciunea de a ncondeia, de a cundupsiri/cundupsire (cun-dup-s-ri) sf vedz tu acumtin1 desena; ncondeiere, desenare} {fr: action de dessiner un cundupsit (cun-dup-st) adg edz tu acumtin1

354

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

cunduragi (cun-du-ra-g) sm vedz tu cundur noscu) buneatsa tsi nj-u featsish cunuscut (cu-nus-ct) adg cunduragilchi/cunduragilche (cun-du-ra-gi-l-chi) sf vedz cunuscut (cu-nus-c-t), cunuscuts (cu-nus-cts), cunuscutu cundur ti/cunuscute (cu-nus-c-ti) tsi easti shtiut c-i dealihea; tsi cundur (cun-d-r) sf cunduri/cundure (cun-d-ri) curdelji easti pricunuscut; om tsi-l cunoscu ghini sh-nj-easti oaspi; (cu tcunjli niheam ma-analti), tsi sh-bag muljerli tu partea shtiut, pricunuscut, cunushmai {ro: cunoscut, tiut; recunosdi nghios a cicioarlor, tra si sh-li-anvileasc shi s-poat s-imn cut} {fr: connu; reconnu} {en: known; grateful} ex: nj-easti nafoar pri cali (pri uscat, prit ploai, lschi sh-neau); pputs, multu cunuscut (u shtiu ghini) boatsea aest cunoashtipuputs, curdelji, podim, scorn, gmashi, calupodi, clipo- ri/cunoashtire (cu-nosh-ti-ri) sf cunoashtiri (cu-nosh-tir) d, etc. {ro: pantof, gheat} {fr: soulier, bottine} {en: shoe, atsea tsi s-fatsi cndu cariva cunoashti; cunushteari, shtiri, boot} ex: feata poart cunduri (curdelji) mushati cunduragi shteari, pricunoashtiri, pricunushteari {ro: aciunea de a cu(cun-du-ra-g) sm cundurageadz (cun-du-ra-gedz) omlu tsi noate; de a recunoate} {fr: action de connatre; de reconfatsi, mirimitiseashti i vindi pputs; curdilar, curdil, ppugi, natre} {en: action of knowing; of being grateful} ex: greau pupugi, pputsar, etc. {ro: cizmar} {fr: cordonnier} {en: easti cunoashtirea-a omlui cunushteari/cunushteare (cushoemaker} cunduragilchi/cunduragilche (cun-du-ra-ginush-te-ri) sf cunushteri (cu-nush-tr) (un cu cunoashtiri) l-chi) sf cunduragilchi (cun-du-ra-gi-lch) tehnea-a omlui ex: bunlu-aestu va-lj lu aib tr cunushteari (pricunushteari, tsi-adar i mirimitiseashti pputs; ducheani iu s-fac, iu sifhrstisiri) pn s-bneadz nicunuscut (ni-cu-nus-ct) vindu, iu s-mirimitisescu pputs; pputsrii {ro: meseria de adg nicunuscut (ni-cu-nus-c-t), nicunuscuts (ni-cu-nuscizmar; cizmrie} {fr: mtier du cordonnier; cordonnerie} cts), nicunuscuti/nicunuscute (ni-cu-nus-c-ti) (om i lucru) {en: shoe store; shoemakers trade; shoemaker shop} tsi nu easti cunuscut {ro: necunoscut} {fr: inconnu} {en: cundusescu (cun-du-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu acumtin1 unknown} ex: cuscrimi nicunuscut (tsi nu u cunushtem, tsi nu cundush (cun-dsh) sn vedz tu cndushi easti cunuscut) nicunoashtiri/nicunoashtire (ni-cu-noshcundushi/cundushe (cun-d-shi) sf vedz tu cndushi ti-ri) sf nicunoashtiri (ni-cu-nosh-tir) atsea tsi s-fatsi cndu cundusiri/cundusire (cun-du-s-ri) sf vedz tu acumtin1 nu cunoshti pri cariva {ro: aciunea de a nu cunoate; necucundusit (cun-du-st) adg vedz tu acumtin1 noatere} {fr: action de ne pas connatre} {en: action of not cunet (cu-n-t) sf cuneti/cunete (cu-n-ti) shi cunets (cuknowning} nicunushteari/nicunushteare (nicu-nush-te-ri) nts) soi di shishi njic (di yilii i metal) multi ori ncljis cu sf nicunushteri (nicu-nush-tr) (un cu nicunoashtiri) un dop (tu cari s-tsni livandu, untulemnu, yitrii, etc.); shushic cunuscutor (cu-nus-cu-tr) adg cunuscutoari/cunuscutoare {ro: flacon} {fr: petit flacon ou carefon; fiole (souvent (cu-nus-cu-to-ri), cunuscutori (cu-nus-cu-tr), cunuscutoamtalique} {en: small bottle, flask} ex: cuneta cu untulemnu; ri/cunuscutoare (cu-nus-cu-to-ri) (atsel) tsi cunoashti ghini imn cu cunets di yitrii n sin un lucru; (atsel) tsi ari un cunushteari ma bun di mults cuniscu (cu-ns-cu) sn vedz tu culac alts; cunsctor, shtiutor, pricunuscutor {ro: cunosctor} {fr: cuniva1 (c-ni-v) pr invar vedz tu cari1 connaisseur} {en: knowledgeable} ex: va s-hib atsel, vrtos cuniva2 (c-ni- v) vedz tu cari1 cunuscutor, la atsel tsi-aveaglji poarta cunusctor (cu-nuscunj (cnj) sn cunji/cunje (c-nji) hlati njic di metal i c-tr) adg cunusctoari/cunusctoare (cu-nus-c-to-ri), lemnu, suptsri, lung sh-chipitoas tu-un capit (sh-cu un ca cunusctori (cu-nus-c-tr), cunusctoari/cunusctoare (cuploaci njic tu-alantu capit), cari intr lishor tu lucrili (ca nus-c-to-ri) (un cu cunuscutor) cunsctor (cu-ns-cmeas, ush, firid, etc.) tsi vor ncrfsiri; penur, perun, tr) adg cunsctoari/cunsctoare (cu-ns-c-to-ri), cunsperon, pendur, civii, tsivii {ro: cui} {fr: clou} {en: nail} ctori (cu-ns-c-tr), cunsctoari/cunsctoare (cu-ns-ccunjac1 (cu-njc) sn cunjatsi/cunjatse (cu-nj-tsi) shi cunjato-ri) (un cu cunuscutor) cunushmai/cunushmae (cucuri (cu-nj-cur) soi di-archii fapt tu Galii, cunuscut shi nush-m-i) sf cunushmi (cu-nush-m) un tsi easti cunuscut multu vrut di biutori {ro: coniac} {fr: cognac} {en: cognac} cu cariva (c s-ari adunat i astljat cu el); cunushtearea bun cunjac2 (cu-njc) sm vedz tu cocan tsi u ari cariva tr un lucru; cunuscut {ro: cunotin} {fr: cunji/cunje (cu-nji) sf cunji/cunje (c-nji) un soi di pat njic connaissance} {en: knowledge, acquaintance} ex: feci tu cari s-tsni natlu (tra s-doarm, tra s-hib lignat, etc.); un cunushmai (mi cunuscui) cu ns nic di-antsrtsu; avem bun soi di scamnu pri cari, omlu tsi shadi, poati si s-min ninticunushmai (bun cunoashtiri; him ghini cunuscuts un cunpoi, dit un parti tu-alant; cun, srmnits, leagn, alantu); mini-lj ded cunushmai (lj-dzsh c-l cunoscu), el nu mnushi, trocn, nits, nani, nan {ro: leagn} {fr: berceau mi cunuscu; feci cunushmai (mi cunuscui) cu mults misirladz (denfant); escarpolette, balanoir} {en: cradle; swing} ex: s paracunoscu (paracu-ns-cu) (mi) vb III shi II paracunuscui da cunja (tu leagn) cun (c-n) sf cuni/cune (c-ni) (un (p-ra-cu-nus-c), paracunushteam (p-ra-cu-nush-tem), cu ) ex: lo-ts daraclu cuna! (leagnlu, srmnitsa) paracunuscut (p-ra-cu-nus-c-t), paracunoashtiri/paracunjirami/cunjirame (cu-nji-r-mi) sf vedz tu conjar cunoashtire (p-ra-cu-nosh-ti-ri) shi paracunushteari/paracunjirescu (cu-nji-rs-cu) adg vedz tu conjar cunushteare (p-ra-cu-nush-te-ri) cunoscu ma multu dict cunoashtiri/cunoashtire (cu-nosh-ti-r vedz tu cunoscu i) sf lipseashti; l-cunoscu un lucru farsi (safi, ghini) {ro: cunoate cunoscu (cu-ns-cu) (mi) vb III shi II cunuscui (cu-nus-c), prea mult (bine); cunoate perfect} {fr: connatre trop, cunushteam (cu-nush-tem), cunuscut (cu-nus-c-t), cuconnatre parfaitement} {en: know too much; know perfectly} noashtiri/cunoashtire (cu-nosh-ti-ri) shi cunushteari/cunush- ex: nu mi paracunuscu (nu mi cunuscu ghini) paracunuscut teare (cu-nush-te-ri) 1: lu shtiu cari easti; hiu sigur c atseali (p-ra-cu-nus-ct) adg paracunuscut (p-ra-cu-nus-c-t), tsi am tu minti (tsi dzc, tsi ved, tsi avdu, tsi nvets, tsi-nj s-ari paracunuscuts (p-ra-cu-nus-cts), paracunuscuti/paracunusspus, etc.) suntu dealihea; pistipsescu multu (dip ca atumtsea cute (p-ra-cu-nus-c-ti) tsi easti cunuscut ma multu dict cndu hiu sigur) c tsiva easti dealihea, ashi cum s-ari fapt; lipseashti; tsi easti cunuscut multu ghini (farsi. safi) {ro: shtiu; 2: lj-aspun ihristisirea tsi u am tr bunlu tsi nj-ari fapt; cunoscut prea mult (bine); cunoscut perfect} {fr: connu trop, u spun dishcljis (cu ifhristisiri, sh-ta s-u shtib tuts) faptul c connu parfaitement} {en: known too much; known perfectly} cariva ari adrat un lucru tr-alvdari; pricunoscu c un lucru s- paracunoashtiri/paracunoashtire (p-ra-cu-nosh-ti-ri) sf ari fapt dealihea; pricunoscu {ro: cunoate; recunoate} {fr: paracunoashtiri (p-ra-cu-nosh-tir) atsea tsi s-fatsi cndu connatre; reconnatre} {en: know; be grateful} ex: cunoscu cariva (tsiva) easti paracunuscut {ro: aciunea de a cunoate (shtiu, zburscu) nturtseashti; cunuscui (lji shtiui, lj-adunai) prea mult (bine); de a cunoate perfect} {fr: action de mults di-a noshtri tu Vlhii; lipseashti s-n videm tra s-n connatre trop, de connatre parfaitement} {en: action of cunushtem (s-n shtim un cu-alantu, cari him); cunoscu (li knowing too much; of knowing perfectly} paracunushteashtiu) gramatili grtseshti; di cndu s-cunuscur (s-adunar shi ri/paracunushteare (p-ra-cu-nush-te-ri) sf paracunushteri shtiur un di-alantu), alb dzu nu vidzur; nu-nj cunoscu (nu- (p-ra-cu-nush-tr) (un cu paracunoashtiri) pricunoscu nj shtiu tsiva) di lucrul aestu; va ts-u cunoscu (va ts-u pricu(pri-cu-ns-cu) (mi) vb III shi II pricunuscui (pri-cu-nus-c),

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

355

pricunushteam (pri-cu-nush-tem), pricunuscut (pri-cu-nus- (un cu cunupid) c-t), pricunoashtiri/pricunoashtire (pri-cu-nosh-ti-ri) shi cunupidh (cu-nu-p-dh) sf cunupidz (cu-nu-pdz) un cu pricunushteari/pricunushteare (pri-cu-nush-te-ri) 1: lj-aspun cunupid ihristisirea tsi u am tr bunlu tsi nj-ari fapt; u spun dishcljis cunusctor (cu-nus-c-tr) adg vedz tu cunoscu (cu ifhristisiri, sh-ta s-u shtib tuts) faptul c cariva ari adrat cunuscut (cu-nus-ct) adg vedz tu cunoscu un lucru tr-alvdari; u cunoscu c s-ari fapt dealihea; cunoscu cunuscutor (cu-nus-cu-tr) adg vedz tu cunoscu 2: u spun (u pistipsescu) c un lucru easti dealihea; nj-aduc cunushmai/cunushmae (cu-nush-m-i) sf vedz tu cunoscu aminti c un lucru s-ari fapt ma ninti, c un om lu-am cunushteari/cunushteare (cu-nush-te-ri) sf vedz tu cunoscu adunat ma ninti, etc.l-cunoscu di ninti (un lucru i pri cariva) cunushtusescu (cu-nush-tu-ss-cu) (mi) vb IV cunushtusii (cu{ro: recunoate, cunoate dinainte} {fr: reconnatre; nush-tu-s), cunushtuseam (cu-nush-tu-sem), cunushtusit connatre davant} {en: show gratitude; be grateful; know (cu-nush-tu-s-t), cunushtusiri/cunushtusire (cu-nush-tu-s-ri) from before} ex: pricunuscur (u cunoscu, u pistipsescu c mi-adun (mi aflu) cu cariva (acas, n cali, etc.); mi-adun sheasti dealihea) putearea dumnidzeasc; atumtsea sfac muabeti cu cariva; andmusescu, astalj, alhescu, pricunushtea (s-cunushtea, si shtia) c un muljari bna ghini asthisescu, tihisescu, stvrusescu, mi-adun cu, mi aflu cu, cu sotslu-a ljei; cumu-l vidzui, l-pricunuscui (aduchii c lumpichi, zburscu, fac muabeti {ro: ntlni, a sta de vorb} {fr: aveam cunuscut ma ninti) pricunuscut (pri-cu-nus-ct) rencontrer, s-entretenir, faire la conversation avec} {en: meet, adg pricunuscut (pri-cu-nus-c-t), pricunuscuts (pri-cu-nus- converse with, talk to} ex: sh-di cara s-cunushtusi (s-adun, scts), pricunuscuti/pricunuscute (pri-cu-nus-c-ti) 1: (ifhandmusi) cu nsh cunushtusit (cu-nush-tu-st) adg rstisirea, cunushtearea) tsi easti spus tr buneatsa tsi s-ari cunushtusit (cu-nush-tu-s-t), cunushtusits (cu-nush-tu-sts), fapt; 2: tsi easti shtiut (cunuscut) di ninti {ro: recunoscut, cunushtusiti/cunushtusite (cu-nush-tu-s-ti) tsi s-ari adunat cunoscut dinainte} {fr: reconnu; connu davant} {en: shown cu cariva; alhit, asthisit, andmusit, astljat, stvrusit, gratitude; been grateful; known from before} pricunoashtitihisit, mpicheat, etc. {ro: ntlnit, discutat} {fr: rencontr, ri/pricunoashtire (pri-cu-nosh-ti-ri) sf pricunoashtiri (pri-cuconvers avec} {en: met, discussed with} cunushtusiri/cunosh-tir) atsea tsi s-fatsi cndu s-pricunoashti un lucru; nushtusire (cu-nush-tu-s-ri) sf cunushtusiri (cu-nush-tu-sr) pricunushteari, cunoashtiri, cunushteari {ro: aciunea de a atsea tsi s-fatsi cndu lumea s-andmuseashti; andmusiri, recunoate} {fr: action de reconnatre; de connatre davant} astljari, stvrusiri, tihisiri, mpicheari, etc. {ro: aciunea de a {en: action of showing gratitude; of being grateful; of ntlni, ntlnire} {fr: action de (se) rencontrer, de knowing from before} pricunushteari/pricunushteare (prisentretenir} {en: action of meeting, of discussing with} cu-nush-te-ri) sf pricunushteri (pri-cu-nush-tr) (un cu cunushtusiri/cunushtusire (cu-nush-tu-s-ri) sf vedz tu pricunoashtiri) cunushtusescu cunsoltu (cun-sl-tu) sn cunsolturi (cun-sl-tur) atsea tsi fatsi cunushtusit (cu-nush-tu-st) adg vedz tu cunushtusescu omlu cari s-dutsi la cariva (oaspi, yeatru, etc.) tra s-lji caft cup (cp) sm cuchi (cch) multimi di lucri bgati un pistiprearea (urnimia, etc.) {ro: consult} {fr: consultation} {en: alant fr nitsiun arad (ctivroar cu-arad); stog di consultation} ex: s-adunar furlji tuts, cunsoltu ca s-u fac (s chetri (dit un urval) armasi dup cdearea-a unei cas; zburasc, s-sh caft mintea un cu-alantu, tr tsi easti ghini s- grmad, gumarad, stog, stoc, stiv, culeu, grumb, grumbur, fac) consultu (con-sl-tu) sn consulturi (con-sl-tur) grumur, suro, surii, sumreau {ro: grmad} {fr: amas, (un cu cunsoltu) monceau} {en: heap, pile} culeu2 (cu-l) sm culei (cu-l) cunstantin (cun-stan-t-n) sf cunstantini/cunstantine (cun(un cu cup) stan-t-ni) par veclju di-amalam tsi-ari pi-un fats amirlu cupac (cu-pc) sn cupatsi/cupatse (cu-p-tsi) vas cu cpachi Custandini shi dad-sa Eleni; ghiurdani fapt cu-aeshti paradz faptu di lemnu tu cari (multi ori) s-tsni cashlu; crniciu, (purtat digushi di armnili dit csbadz); flurii, lir, galbin, crneciu, cljitor, ncljitor, chipinac, pidupinac, racic, pungar glbinushi, etc. {ro: moned veche de aur; salb fcut cu {ro: covic cu capac pentru brnz} {fr: cuelle de bois aceste monezi} {fr: ancienne monnaie dor, ayant lefigie de couvercle servant garder le fromage} {en: container with Constantin et Hlne; collier fait avec ces monnaies} {en: old cover made of wood for keeping the cheese} gold coin showing the emperor Constantin and his mother cupaci (cu-pc) sm cupaci (cu-pc) shi sn cupaci/cupace (cuHlne; necklace made with these coins} custandat (cusp-ci) 1: un di multili soi di ponj (arburi) tsi creashti di-arad tan-dt) sm custandats (cus-tan-dts) par veclju ditu pduri (ma poati s-creasc sh-singur tu cmpu ic csb) amalam tsi s-afl bgat tu-un ghiurdani; flurii, lir, galbin, sh-cari nu easti criscut ti poamili (yimishili) a lui ma ti glbinushi, etc. {ro: moned de aur folosit de obicei ntr-o mushuteats, aumbr, lemnu, etc.; 2: fanumin arburi di pduri, salb} {fr: ducat, sequin dans un collier} {en: gold coin found analtu, cu lemnu vrtos, cari ari frndz mri cu mrdzinj usually in a necklace} hrxiti, shi a curi fructu easti gljinda; arbur, arburi, oarbri, cunsulat (cun-su-l-t) sf vedz tu consul cealc, tser, chiminit, blduh, dushcu {ro: arbore; stejar} {fr: cuntsin (cun-ts-n) sf cuntsini/cuntsine (cun-ts-ni) un soi arbre; chne} {en: tree; oak} ex: s-ascumsi tu cupaci (arburi di-agioc cu crts {ro: un fel de joc de cri} {fr: espce de jeu ic cealc); talji doi cupaci (arburi) mri; crbunjlji s-fac di de cartes} {en: a specific game of cards} ex: a s-n-agiucm lemnu di cupaci (dushcu, cealc, tser); s-cntu sum cupaci un cuntsin (arburi ic chiminits); prit cupaci (arburi ic chiminits) s-avdi cunupher (cu-nup-h-r) sf vedz tu cunupi troput cupcin (cu-p-cn) sf cupcinj (cu-p-cnj) cunupi/cunupe (cu-n-pi) sf cunuchi (cu-nch) ma multi pduri (pdurici) iu arburlji suntu cupaci (cealts, dushtsi) turlii di insecti njits (yeatsi, soi di rim) cu truplu shi cicioarili tinjiri {ro: stejeri} {fr: jeune fort de petits chnes} {en: lundzi shi suptsri, cu dau areapiti strimti sh-bneadz cu young oak forest} ex: s-toarn caplu tu cupcinj; iu suntu sndzi suptu di la oaminj i prvdz; mushconj, tsntsar {ro: cupcinj, va hib sh-cpri cupcinji/cupcinje (cu-p-c-nji) nar} {fr: moustique} {en: mosquito} cunupher (cu-nupsf cupcinji/cupcinje (cu-p-c-nji) (une cu cupcin) h-r) sf cunupheri/cunuphere (cu-nup-h-ri) soi di vurzom cupcinj (cu-p-cnj) sn cupcinj (cu-p-cnj) (une cu (plas) tsi s-bag ca un pndz pristi crivati cndu doarmi cupcin) cupcear1 (cu-p-cer) sm cupceari (cu-pomlu, tra s-lu apr di mushconj {ro: aprtoare de nari} cer) om tsi talji arburi tu pduri; om tsi vindi leamni tljati {fr: cousinire, moustiquaire} {en: mosquito net} dit pduri; limnar, drvar {ro: lemnar, tietor de lemne} {fr: cunupid (cu-nu-p-d) sf cunupidz (cu-nu-pdz) zrzvati bcheron, vendeur de bois} {en: woodcutter, wood merchant} cu frndzli groasi shi lundzi shi cu lludzli crnoasi tsi s-m- cupcear2 (cu-p-cer) sm cupceari (cu-p-cer) c, adunati stog c un bal mari ct verdzul di moari; huryeatslji armnj dit ma multi hori dit Pindu (aproapea dicrnbit {ro: conopid} {fr: chou-fleur} {en: cauliflower} Avdela), tsi s-featsir grets aoa sh-un chiro (sh-nu ma crnbit (cr-n-b-t) sf crnbiti/crnbite (cr-n-bi-ti) zburscu armneashti ma stranjili shi adetsli l suntu atseali

356

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

armneshti), a curi lucru easti ma multu atsel di tljari a agraf mic} {fr: petite agrafe} {en: small clasp, small hook} pdurlor (di cupaci dit locurli a lor) sh-di vindeari a lemnului ex: cioaritslji s-acats cu cupits tljat {ro: locuitori din anumite sate din Pind de pe lng cupel (cu-pl) sm, sf vedz tu cochil Avdela} {fr: habitants des plusieurs villages lest dAvdela} cupii/cupie (cu-p-i) sf multimi di prvdz, imiri i agri (oi, {en: inhabitants of several villages who were Aromanians vts, tserghi, pulj, etc.) tsi s-afl shi bneadz deadun; turm, some time ago, but today they speak only the Greek language} surii, suro {ro: turm} {fr: troupeau} {en: herd} ex: cupii di cupan (cu-p-n) sf vedz tu cupanji oi, tritsea ca-aruri albi; yin, agiung sh-cupiili; cupii fr cnj; cupanji/cupanje (cu-p-nji) sf cupnj (cu-pnj) un soi di tu cati cupii s-afl sh-niscnts tsachi; dusir cupiili (turmili di cuv putsn analtu ma cama lungu shi largu (ctivroar di oi) nhima; tu muntslj a noshtri pascu multi cupii di oi sh-di cheatr, ma multili ori di lemnu) tu cari s-bag ap tra s-adap cpri prvdzli (cpisteari tu cari si s-frimint pnea, etc.); cupan, cupilaci (cu-pi-lc) sm vedz tu cochil copan, cupnjits, cpisteari {ro: albie} {fr: auge de bois} {en: cupilciu (cu-pl-cu) sm vedz tu cochil wood trough} ex: cupanji tr lari stranji; cupanja u bg pri cupirish (cu-pi-rsh) sf cupirishuri (cu-pi-r-shur) atsea tsi dints; shoputlu cu cupnjli; biu trei cupnj di ap cupan acoapir casa; citii, acupirmintu {ro: acoperi} {fr: toit} {en: (cu-p-n) sf cupnj (cu-pnj) (un cu cupanji) roof} cupnjits (cu-p-nj-ts) sf cupnjits (cu-p-nj-ts) cupit (cu-p-t) sf cupiti/cupite (cu-p-ti) luguria cari cupanji njic, copan {ro: albie mic} {fr: petite auge} {en: acoapir dzeadzitli di la cicioarli a calui (gumarlui, boului, small trough} copan2 (c-pan) sm (c-panj) shi sn etc.); unglji {ro: copit} {fr: sabot (corne) du pied de cheval} copani/copane (c-pa-ni) cupanji njic, cupnjits, cpisteari {en: hoof} ex: calu shcljoapic c-lj crip cupita (unglja) {ro: albie mic} {fr: petite auge} {en: small trough} ex: cupits (cu-p-ts) sf vedz tu cupceau frimint tu copan (cpisteari) cupits1 (cu-p-ts) sf vedz tu cpits cup1 (c-p) sf cupi/cupe (c-pi) vas faptu maxus tr beari cuprat (cu-pr-t) sf fr pl vedz tu acumpr ap (yin, archii, etc.) prit cari s-veadi di-arad tsi s-afl nuntrucuprshti/cuprshte (cu-prsh-ti) sf vedz tu cuprii (cndu-i faptu di yilii); putir, putiri, yilii, chelc, chelcu, chelcuprii/cuprie (cu-pr-i) sf cuprii (cu-pr) atseali tsi-armn chi, chelci, cufii, scaf, arucucotir, arcucotir, rucucotir; (expr: (armsturi tsi nu mata suntu buni tr altu tsiva) di la un lucru l-sorbu dit (tu) cup = easti multu mushat) {ro: pahar} {fr: ufilisit (ca mcri, zrzvts, crts, tinicheadz, etc.); balig gobelet, verre boire} {en: glass for drinking} ex: mushat amisticat cu palji sh-cu loc (ufilisit multi ori la ngrsharea-a s-lu sorghi dit cup (expr: easti multu mushat) loclui); curpai, copri {ro: gunoi} {fr: fumier, voirie} {en: cup2 (c-p) sf cupi/cupe (c-pi) 1: carti di gioc tsi-aspuni garbage, litter} ex: cucutici di pri cuprii; cupria atsea veaclja, un inim; 2: trei nuts bgati deadun un ning-alant sh-un acndu s-aprindi, cama multu ardi; di-aoa pn n cuprii (loclu patra bgat pisupr {ro: cup (carte de joc)} {fr: coeur (carte iu s-tsn cupriili), nu-aflji un ca el curpai/curpae (cur-p-i) jouer); amas de trois noix et une quatrime superpose} sf curpi (cur-p) (un cu cuprii) ex: arma curpaea (cu{en: heart (playing card)} pria); curpili dup ushi copri/copre (co-pr-i) sf copri cupcear1 (cu-p-cer) sm vedz tu cupaci (co-pr) (un cu cuprii) cuprshti/cuprshte (cu-pcupcear2 (cu-p-cer) sm vedz tu cupaci rsh-ti) sf cuprshti/cuprshte (cu-p-rsh-ti) un loc di cupcearc (cu-p-cr-c) sf cupceartsi/cupceartse (cu-p- stani veaclji iu baliga-a oilor deadi un loc gras iu crescu cr-tsi) hlati (di-arad di mn cu-un coad lung di urdztsli; cuprshti, cprishti {ro: stuin} {fr: endroit o lemnu sh-un lam sturyisit la un capit) cu cari si scoati (si- autrefois a t une bergerie et o pousse maintenant des arm) tsar dit loc (tra s-seamin tsiva, i s-adun loc laplantes comme la laitue vireuse, la ortie, etc.} {en: old sheepardtsin) ic s-cur jumeri dit grdin (erburi tsi nu-alas loc fold where the old dung has produced rich land for certain a zrzvtslor ta s-creasc); sap, saplat {ro: sap, houe} plants like the nettles, for example} cuprshti/cuprshte {fr: pioche} {en: pick, hoe} (cu-prsh-ti) sf cuprshti/cuprshte (cu-prsh-ti) (un cu cupcin (cu-p-cn) sf vedz tu cupaci cuprshti) cprishti/cprishte (c-prsh-ti) sf cprishcupcinj (cu-p-cnj) sn vedz tu cupaci ti/cprishte (c-prsh-ti) (un cu cuprshti) ex: nvirdzscu cupcinji/cupcinje (cu-p-c-nji) sf vedz tu cupaci sh-cprishti, ah, munts di Muluvishti cuprisescu (cu-pri-sscupnjat (cu-p-njt) adg cupnjat (cu-p-nj-t), cupnjats cu) (mi) vb IV cuprisii (cu-pri-s), cupriseam (cu-pri-sem), (cu-p-njts), cupnjati/cupnjate (cu-p-nj-ti) tsi easti cuprisit (cu-pri-s-t), cuprisiri/cuprisire (cu-pri-s-ri) bag spat ahndos; ahndos {ro: spat adnc} {fr: pioch profon- cuprii tu loc (balig amisticat cu palji) tra s-lu ngrash {ro: dment} {en: deeply digged} pune gunoi, gunoi, fertiliza} {fr: fumer, fertiliser (la terre)} cupnjits (cu-p-nj-ts) sf vedz tu cupanji {en: fertilizing the land with dung or manure} cuprisit (cucupr (cu-pr) vb I vedz tu acumpr pri-st) adg cuprisit (cu-pri-s-t), cuprisits (cu-pri-sts), cupran (cu-p-rn) sn cuprani/cuprane (cu-p-r-ni) cuprisiti/cuprisite (cu-pri-s-ti) (loc) tsi fu ngrshat cu balig stranj brbtescu shcurtu, cu mnits i fr; paltu cu mnits {ro: gunoit, fertilizat} {fr: fum, fertilis} {en: dunged, dishcljisi; cupuran, cndushi, cundush, mindan, peshli, pishli, manured (land)} ex: agri cuprisiti cuprisiri/cuprisire (cu-pripesh, geamadan, geamantani, giumndani, gimndani; dulu- s-ri) sf cuprisiri (cu-pri-sr) atsea tsi s-fatsi cndu loclu sm, dulmeci {ro: mintean} {fr: soubreveste; manteau aux cupriseashti {ro: aciunea de a gunoi, de a fertiliza} {fr: action manches ouvertes} {en: jacket} ex: acumpr un cupran di de fumer, de fertiliser} {en: action of fertilizing the land with ab; atselj cu cuprani (nviscuts cu mindani) cupuran (cudung or manure} pu-rn) sn cupurani/cupurane (cu-pu-r-ni) (un cu cuprisescu (cu-pri-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu cuprii cupran) cuprisiri/cuprisire (cu-pri-s-ri) sf vedz tu cuprii cuprari/cuprare (cu-p-r-ri) sf vedz tu acumpr cuprisit (cu-pri-st) adg vedz tu cuprii cuprat (cu-p-rt) adg vedz tu acumpr cuptor (cup-tr) sn cuptoari/cuptoare (cup-to-ri) loc ncljis cuprshti/cuprshte (cu-p-rsh-ti) sf vedz tu cuprii iu s-fatsi foc tr cutseari pni, carni, ptts, etc. (ctivroar cupsescu (cu-p-ss-cu) vb IV vedz tu copus di chirimid i chetri nafoar tu ubor, ma multili ori n cas cupsiri/cupsire (cu-p-s-ri) sf vedz tu copus deadun cu soba di ftseari mcri); cuftor, cftor, fur, furnu, cupsit (cu-p-st) adg vedz tu copus furn, cireap, cirap, cileap, shporet, cminji {ro: cuptor} {fr: cupceau (cup-c-) sf cupcei (cup-c) ma multi turlii di four} {en: oven} cuftor (cuf-tr) sn cuftoari/cuftoare (cufhlts njits cu cari s-acats perlu di caplu-a muljerlor; crfits, to-ri) (un cu cuptor) cftor (cf-tr) sn cftoari/cftoare cupits, ciuprachi, ciuprec, ceaprachi, ciprachi, cljishuts, (cf-to-ri) (un cu cuptor) crfits, zav {ro: agraf} {fr: agrafe} {en: clasp, hook} cuptur (cup-t-r) sf cupturi (cup-tr) dzam mzgoas, ca cupits (cu-p-ts) sf cupits (cu-p-ts) cupceau njic {ro: galbin, tsi easi dit un aran tsi nu s-vindic shi coatsi; pronj,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

357

proanji {ro: coptur, puroi} {fr: abcs, pus} {en: pus} ex: cum chirsescu, anischirsescu, ctrsescu, ctrisescu {ro: cura, bg cutsutlu, cuptura (pronjlu) ansri cuptusescu (cup-tu- coji, dezghioca, desfca (porumbul)} {fr: nettoyer, peler, ss-cu) vb IV cuptusii (cup-tu-s), cuptuseam (cup-tu-sem), plucher, cosser, grener} {en: clean, peel, skin, shell, hull} cuptusit (cup-tu-s-t), cuptusiri/cuptusire (cup-tu-s-ri) scot ex: cur unglja a calui; li curash pttsli? (l scoasish coaja-a pronj dit-un aran tsi-adun, tsi nu-i vindicat sh-coatsi; nj- pttslor?); curm grdina di erghi; du-ti s-curi pstljli; lcoatsi, nj-adun; prunjedz, mpronj, mprunjedz {ro: puroia} curar clmbuchilu curat2 (cu-rt) adg curat (cu-r-t), {fr: produire du pus, suppurer} {en: suppurate, fester} ex: curats (cu-rts), curati/curate (cu-r-ti) tsi-lj s-ari scoas curbani tsi-ts cuptuseashti (tsi-ts coatsi, prunjadz) arana murdrilja (lvilja, lera, ltura, etc.); tsi-lj s-ari scoas earba cuptusit (cup-tu-st) adg cuptusit (cup-tu-s-t), cuptusits (dit grdin), neaua (di pri cali), coaja (di pri yimishi, ptts, (cup-tu-sts), cuptusiti/cuptusite (cup-tu-s-ti) (aran, ou, nuc, etc.); spstrit, nscrsit, nschirsit, anschirsit, anisgrnuts, etc.) tsi scoati pronj, tsi-adun sh-fatsi pronj; coptu, chirsit, ctrsit, ctrisit {ro: curat, cojit, dezghiocat, desfadunat (pronj); prunjat, mprunjat {ro: puroiat} {fr: suppur} cat (porumbul)} {fr: nettoy, pel, pluch, coss, gren} {en: suppurated, festered} cuptusiri/cuptusire (cup-tu-s-ri) {en: cleaned, peeled, skined, shelled, hulled} ex: cucoashi sf cuptusiri (cup-tu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cuptuseashti, curati (cu coaja scoas); pstlj curati di hiri (dit cari si scoaadun un-aran; cutseari, adunari (pronj); prunjari, mprunjari, sir hirili) curari2/curare (cu-r-ri) sf curri (cu-rr) atsea cuptusiri {ro: aciunea de a puroia} {fr: action de produire du tsi s-fatsi cndu s-cur tsiva; spstriri, nscrsiri, nschirsiri, pus, de suppurer} {en: action of suppurating, of festering}anschirsiri, anischirsiri, ctrsiri, ctrisiri {ro: aciunea de a cuptusescu (cup-tu-ss-cu) vb IV vedz tu cupturcura, de a coji, de a dezghioca, de a desfca (porumbul); cuptusiri/cuptusire (cup-tu-s-ri) sf vedz tu cupturcurare, cojire, dezghiocare; desfcare} {fr: action de cuptusit (cup-tu-st) adg vedz tu cupturnettoyer, de peler, dplucher, dcosser, dgrener} {en: cupuran (cu-pu-rn) sn vedz tu cupranaction of cleaning, of peeling, of skinning, of shelling, of cupusescu (cu-pu-ss-cu) vb IV vedz tu copushulling} ex: arizlu sh-lintea vor curari (va s-l si scoat checupusiri/cupusire (cu-pu-s-ri) sf vedz tu copustsrli sh-alti lucri tsi s-afl amisticati tu eali) curat3 (cu-rt) cupusit (cu-pu-st) adg vedz tu copusadg curat (cu-r-t), curats (cu-rts), curati/curate (cu-r-ti) cur di gljin vedz tu gljintsi nu easti murdar; tsi nu-ari vr cusuri; tsi nu easti-amisticat 1cur (cr) vb I curai (cu-r), curam (cu-rm), curat (cu-r- cu tsiva; tsi easti dealihea, ntreag; limpidi, spastru, etc.; (expr: t), curari/curare (cu-r-ri) (tr ap, dzam, sndzi, sudoari, 1: nu li-am curati zmeanili = am tsiva pri suflit tsi mi mc; lcrinj, etc.) s-min dipriun ctr nghios (pi un cali am tsiva tr-ascundeari tsi nu voi si s shtib; mini stipsescu; 2: aripidinoas); ruredz; urdin, mi-arspndescu, mi duc, trec, nj ljau curatili = nu-am vr ilpid, agrshescu, mi-alas di mi versu, etc.; (fig: 1: cur = tihiseashti c s-fatsi tsiva (un ideea c un lucru poati si s-fac) {ro: curat, clar, pur} {fr: lucru, fapt, ugoad, tihisiri, etc.); trxescu, fac, tihisescu, propre, clair, pur} {en: clean, clear, pure} ex: hiu curat asthisescu, alhescu, ugudescu; expr: 2: nj-cur balili (dup (neamrtioas) ca St-Mria; cu cloputli curati (cu boatsea un lucru) = voi multu s-lu am (lucrul), l zilipsescu multu) limpidi); atsel sh-fu moarti curat (dealihea, ntreag); tserlu {ro: curge, circula} {fr: couler, circuler} {en: run, flow, easti curat (lgar, limpidi, sirin); tserlu curat (sirin) di-asccirculate} ex: tsi cur shi nu s-min dit loc? (angucitoari: pirari nu s-aspari; nu eara lucru curat (bun, limpidi, nitulburi); shoputlu); cari shtii iu cur apa yii?; arulu cur agalea; iu nu li-ari curati zmeanili (expr: ari tsiva tsi-l mc tu suflit); ljacur, va-i chic; lj-cur narea (expr: lj-es mixi i sndzi dit ts curatili (expr: agrsha-li, lja-ts ndia) sh-tini, gione!; di mulnari); cur (treatsi, s-arspndeashti) n cuvend; cur zborlu tu sh-loar curatili (expr: l vdzi elpida) tra s-vead lumi (urdin zborlu, s-avdi) c lu-actsar; s-vead c tsi va s-cur curat4 (cu-rt) adv limpidi (tra si s-aducheasc ghini) {ro: (fig: tsi va trxeasc, tsi va si s-fac); nu va s-cur (fig: nu pari, curat, clar, limpede, cu claritate} {fr: nettement, clairement} nu-anjurdzeashti si s-fac) lucru bun; nshti cur (fig: tr- {en: clearly} ex: s-nj-aspunj ndreptu sh-curat (limpidi, tra sxeashti, s-fatsi tsiva) anamisa; lj dzsi a featljei, tsi cur tu pot s-aduchescu ghini) nicurat2 (ni-cu-rt) adg nicurat (nimesi (fig: tsi s-fatsi, cum sta lucrili); actsar s-lj cur balili cu-r-t), nicurats (ni-cu-rts), nicurati/nicurate (ni-cu-r-ti) (expr: nchisi s-zilipseasc multu) curat1 (cu-rt) adg curat tsi easti murdar; tsi easti-amisticat cu tsiva; tsi nu easti deali(cu-r-t), curats (cu-rts), curati/curate (cu-r-ti) tsi s-ari hea (ntreag; limpidi, spastru, etc.); (zboar) arushinoasi shminat ctr nghios (pi un cali aripidinoas); rurat; urdinat, pngniti scoasi din gur; (fig: nicuratlu (sm) = draclu) {ro: arspndit, dus, tricut, turnat, virsat, etc. {ro: curs, circulat} necurat, neclar, inpur} {fr: malpropre, immonde, qui nest pas {fr: coul, circul} {en: run, flowed, circulated} clair, impur} {en: unclean, unclear, impure} ex: imn cu curari1/curare (cu-r-ri) sf curri (cu-rr) atsea tsi s-fatsi stranjili nicurati (murdari); nu tsnu tsiva tu cldrusha-aest cndu cur tsiva; rurari, urdinari, arspndiri, dutseari, etc. c eara nicurat (murdar); bgash tu ghel urizlu nicurat (tsi {ro: aciunea de a curge, de a circula; curgere, circulare} {fr: nu fu curat di murdrii); fatsi tsi fatsi sh-cu nicuratlu (draclu) n action de couler, de circuler} {en: action of running, of gur easti; loclu aestu va hib myipsit, va hib loc nicurat shflowing, of circulating} ex: di multa curari prit citii, tvanea s- cntat nicurari2/nicurare (ni-cu-r-ri) sf nicurri (ni-cu-rr) asparsi nicurat1 (ni-cu-rt) adg nicurat (ni-cu-r-t), atsea tsi s-fatsi cndu nu s-cur tsiva di murdrilji (cndu nicurats (ni-cu-rts), nicurati/nicurate (ni-cu-r-ti) tsi nu easti alsat murdar); nispstriri, ninscrsiri, ninschirsiri, easti curat ctr nghios; tsi nu s-ari minat ctr nghios {ro: neanschirsiri, neanischirsiri {ro: aciunea de a nu cura, de necurs, necirculat} {fr: qui na pas coul (circul, arriv} {en: a nu coji, de a nu dezghioca, de a nu desfca (porumbul), etc.} that has not run (flowed, circulated} nicurari1/nicurare (ni- {fr: action de ne pas nettoyer, de ne pas peler, de ne pas cu-r-ri) sf nicurri (ni-cu-rr) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva nu plucher, dcosser, de ne pas grener} {en: action of not cur ctr nghios; niftseari {ro: aciunea de a nu curge, de a cleaning, of not peeling, of not skinning, of not shelling, of not nu circula} {fr: action de ne pas couler, de ne pas circuler, de hulling} nicurteats (ni-cu-r-te-ts) sf nicurtets (ni-cune pas arriver} {en: action of not running, of not flowing, of r-tts) atsea tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hib curat; not circulating}lvushitur, lvshitur, murdrilji, murdrii, murdrlchi, 2cur (cr) vb I curai (cu-r), curam (cu-rm), curat (cu-r- ler, liche, lvilji, lvushii, smag, damc, minghinad {ro: t), curari/curare (cu-r-ri) fac si s-chear murdrilja (lvilja, murdrie} {fr: salet} {en: dirt} ex: cum pot s-bneadz tulera, ltura, etc.) tsi s-afl pri lucri (cu larea-a lor, cu apa, cu aht nicurteats (murdrii); lj-ishi pri cap sh-pi fats mna, etc.); scot lucri dit un loc (earb dit grdin, neaua di pri nicurteats (lucri nicurati) cali, etc.) c nu voi s-armn aclotsi iu suntu (c-nj fac znjii); cur3 (cr) sm curi (cr) shi sn cururi (c-rur) partea-a scot coaja di pri yimishi (ptts, ou, nuc, etc.); scot hirili di la truplui cu cari omlu shadi di-arad pi scamnu; guva-a truplui pstalji (pstalja di pi fisulj, grnutsli di pri topa di pri iu easi nafoar omlu cndu s-dutsi si sh-fac apa-atsea clmbuchi, etc.); spstrescu, nscrsescu, nschirsescu, ans- groasa tu hale; bis, crtelj, cuci, fndc, fndec, ghes,

358

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

primichir, shidzut; (fig: 1: cur = partea di nghios sh-di nafoar nj ljau curailu (gaireea, tarlu) sh-va fug tu xeani singur; curailu a unui lucru pri cari poati s-shad cndu easti bgat si sta; (tarlu) l si curm; au ma multu curai (tar); nu-am curai fundu; 2: curlu-a oului = partea di nghios sh-ma umflat a curaj (cu-rj) sn curajuri (cu-r-jur) shi curaji/curaje (cuoului; 3: curlu-a trumbetljei = partea di nghios, ma larg pri r-ji) (un cu curai) curagi (cu-rg) sn fr pl (un cu iu easi vimtul a trumbetljei; expr: 4: nj-bag curlu tu pljur = curai) curagios (cu-ra-gs) adg curagioas (cu-ra-gointru shi stau tu-un apanghiu; mi-apnghisescu; 5: nj-ashternu s), curagiosh (cu-ra-gsh), curagioasi/curagioase (cu-racurlu = stau sh-nu mi min (din cas, di pri lucru, etc.), go-si) ashi cum easti omlu cndu nu lj-easti fric s-fac un cilistisescu (tra s-lu fac un lucru); 6: lj-bag n piperc n cur = lucru {ro: curajor} {fr: courageux} {en: courageous} (i) l fac s-hib ma sertu; (ii) lj-bag n ntsptur (intrig, curaj (cu-rj) sn vedz tu curai nghid, schintur, etc.); 7: nj-asud curlu = u-am zori; u-aflu curaman (cu-ra-m-n) sf curamani/curamane (cu-ra-m-ni) multu greu s-lu fac un lucru; 8: nu-nj min curlu ma nclo = nu partea di mcari i di beari tsi s-da cati dzu (tr ntreaga dzu) a mi min di iu hiu, c nu voi s-ved tsi s-fatsi naljurea; 9: nu stratiotslor; partea tsi-lj si cadi a unui cndu s mparti tsiva; shidzui cu curlu tu neau = u-avui bana lishoar pn tora, nu parti, timi, tini {ro: tain, raie, porie} {fr: pitance, portion, tricui prit lucri greali; 10: sh-la draclu curlu cu ns = moari, li pain de munition, ration (pour un soldat)} {en: ration, ncljidi ocljilj; 11: va-nj ljai (mts) curlu; nu mi doari curlu = portion, allowance} ex: dusi caramana (timea) di an nu mi meal, nu pots s-nj fats tsiva, va-nj ljai coada, etc.; 12: curan (cu-rn) sm fr pl vivlia smt a pistiljei nturtseshti shedz pi cur-ts = mutrea-ts lucrul, huzmetea; nu ti-amistica; (muslimi, musulmani) tu cari s-aspun atseali tsi-lj dzsi Allah sti-ts isih; 13: curlu-nj tr lapti nihertu easti? = va s-pot s(Dumnidzlu) al Muhamed, dogmili sh-nomurli a pistiljei {ro: aravdu tsi-nj si fatsi?; 14: curlu-ts easti ca di peapini = ticoran} {fr: coran} {en: Koran} ex: greashti sh-tu curan alavdz ma nu fats tsiva; 15: curlu-nj seamin arov = mi-aspar curao (cu-r-o) sf curi (cu-r) scriari neaprucheat tu-aestu multu, nj-easti multu fric, treambur (li ghnusescu) di fric; dictsiunar; vedz curau 16: nu-nj tsni curlu = nu nj-u tsni, nj-easti fric, nu cutedz; curari1/curare (cu-r-ri) sf vedz tu cur1 17: mi duc ca curlu tsi beasi = zburscu tut chirolu sh-dzc curari2/curare (cu-r-ri) sf vedz tu cur2 mash glrinj, papardeli; 18: escu cu curlu nsus = nu escu cu curasani/curasane (cu-ra-s-ni) sf curasnj (cu-ra-snj) chibunili, nu hiu tu ori, mi-acats orili; 19: cur di gljin = un rimid chisat sh-amisticat cu azvesti tra si s-fac un soi di lngoari di cheali tsi s-aspuni cu scuteari di bishits cari, dup cimentu cu cari s-azvistusescu stizmili di cas; mltari {ro: tsi creap, alas peatitsi groasi shi uscati pri cheali di-l fatsi tencuial} {fr: brique pile et melange la chaux et au sable omlu s si scarchin multu) {ro: cur} {fr: cul, derrire} {en: pour en faire une sorte de ciment} {en: crushed brick mixed arse} ex: shidea n cur-shu (ncurshi, pi curlu-a lui) ning sob; with lime to make a kind of ciment to plaster the room walls} pri lucru nu-lj si-ashtirnea curlu (expr: nu shi sta pri lucru, nu curastr (cu-rs-tr) sf vedz tu culastr s-tsnea di lucru sh-lu-alsa); nu-lj si-ashtirnea curlu (expr: nu curat1 (cu-rt) adg vedz tu cur1 cilistisea) pi tehni; albu ca curlu di cldari (lai ca fundul ali curat2 (cu-rt) adg vedz tu cur2 cldari); curlu eara di tiniche; tljai faglu di la cur (fig: di la curat3 (cu-rt) adg vedz tu cur2 partea dip di nghios); suflu prit curlu-a trumbetljei; curat4 (cu-rt) adv vedz tu cur2 cingrshim oau aroshi cur cu cur (fig: partea di nghios, ma curau (cu-r-) sf curi (cu-r) fashi lung shi strimt di umflat); scoasish curi di gljin (pitsindzin, un lngoari di cheali (pndz, etc.) tsi sh-u bag omlu di mesi, tra s-lj-u tsn cheali) tu fats; s-deadi cap cu cur (featsi un culutumb) sh- shi s-nu-lj cad pantalonea; fashi di cheali (pndz, spangu) tsi amint; nu-sh min curlu ma nclo (expr: sta tu-un loc, nu sfatsi un hlati (aroat) si s-anvrteasc; cumat di cheali min); tini nu shtii tsi-i zorea c nu shidzush cu curlu tu neau argsit cu cari si struxescu xurhili; (expr: 1: dau xurafea di (expr: u-avush bana lishoar pn tora); sh-l draclu curlu cu curau = struxescu xurafea cu darea (fricarea) a ljei di curau; ns (expr: ari moart); astndz ti sculash cu curlu nsus (expr: 2: nu-l dau di curau = nu-l sidisescu (sldisescu); nu dau nu ti sculash cu bunili); curlu-ts tr lapti nihertu easti! (expr: simasii la-atseali tsi fatsi i tsi dztsi; nu-l dau di mnear; nu-l nu va pots s-tsnj! s-aravdz!); gioni di giuneapini, curlu-ts ca fac mali; nu-l fac mnic di tmbari; 3: nu nj-u tsni curaua = di peapini (expr: ti-alavdz mash c eshti gioni ma fats tsiva); nu cutedz; nj-easti fric; nu nj-u tsni; nu-nj tsni curdeaua; njcurlu-ts seamin arov (expr: treamburi di fric); nu-ts tsni artseashti curlu (bishina); etc.; 4: nj-adun curili = nj-bag curlu (expr: nu cutedz, ts easti fric) s-ti duts tu pduri; sfrnlu, mi nfrneadz, mi cpistruseashti) {ro: curea} {fr: dutsi ca curlu tsi beasi (expr: zburashti multi glrini, dztsi curroie} {en: belt} ex: curcusura avea di mesi un curau larg mash papardeli) cureci (cu-rc) sn cureci/curece (cu-r-ci) ct palma; nu armnlu, ma curaua; adu-nj dausprdzatsi di cur njic (tu zborlu a njitslor) {ro: curior} {fr: petit cul} {en: curi; paplu nu-lj tsnea curili (expr: nu lj-u tsnea, s-avea small arse} ex: si-lj mts curecilu ncurshi (ncr-shi) adv muljat); s-l-adun curili (expr: s-l bag frnlu, s-lji (shadi, sta) n cur-shu, pi curlu-a lui {ro: (a sta) aezat, pe cpistruseasc) cureau (cu-re-) sf curi (cu-r) (un curul lui} {fr: assis, pos} {en: sitting} ex: shedz pi cur-ts cu curau) curoau (cu-ro-) sf curi (cu-r) (un cu (stai pi curlu-a tu, stai isih sh-nu f tsiva) curau) ex: nu-ts tsni curoaua expr: ts easti fric) curabe (cu-ra-b) sm curabeadz (cu-ra-bedz) shi curabadz curaze (cu-ra-z) sm curazadz (cu-ra-zdz) pndz di mitasi; (cu-ra-bdz) un soi di culac njic sh-dultsi faptu acas curazei {ro: pnz de mtase} {fr: fine toffe de soie} {en: fine (ctivroar cu nuts nuntru sh-cu zahari arcat pisupr); silk material} ex: fustnj di curazadz curazei (cu-ra-z-i) sf curabii, gurabii, gurbii, gurbie {ro: prjitur uscat} {fr: petit curazeli/curazele (cu-ra-z-li) (un cu curaze) ex: avea la gteau au lait} {en: (Greek, Aromanian) home cookie} curun, fustani di curazei; tsi atlazuri sh-curazeli curabii/curabie (cu-ra-b-i) sf curabii (cu-ra-b) (un cu curazei (cu-ra-z-i) sf vedz tu curaze curabe) gurabii/gurabie (gu-ra-b-i) sf gurabii (gu-ra-b) curbai (cur-b) sn vedz tu cuibar (un cu curabe) gurbii/gurbie (gu-r-b-i) sf gurbii (gu- curbani/curbane (cur-b-ni) sf curbnj (cur-bnj) 1: njel (ed, r-b) (un cu curabe) ex: n featsi adz gurbii oai, capr, etc.) friptu pri crbunj i foc apres, ma multili ori pi gurbii/gurbie (gur-b-i) sf gurbii (gur-b) (un cu curabe) sul; 2: atsea (afieruma) tsi u fatsi cariva cndu da (adar) un curabii/curabie (cu-ra-b-i) sf vedz tu curabe lucru tsi lj-ahrzeashti multu (ic lucrul isush tsi-l da) tra scurac (cu-rc) sm vedz tu corac aib un altu lucru (idei, uspitslji, etc.) tsi lj-ahrzeashti shcuragi (cu-rg) sn vedz tu curai cama multu; atsea tsi fatsi un (sh-tsi-l custuseashti) tr ghinili curagios (cu-ra-gs) adg vedz tu curai shi intireslu-a altui; afierum, tilefi, proscomidii; 3: oaspi curai (cu-r) sn curaiuri (cu-r-ur) atsea tsi-aspuni omlu multu vrut {ro: miel fript pe sul; sacrificiu, jertf; prieten cari nu lj-easti fric s-fac un lucru, c pistipseashti (ari ndia devotat} {fr: agneau (mouton, etc.) rti la broche; sacrifice; shi ncreadirea) c va u scoat n cap; curaj, curagi, tar, gairei, ador, ami dvou} {en: lamb (kid, sheep, goat, etc.) gaireti, gireti {ro: curaj} {fr: courage} {en: courage} ex: vabarbecued (roasted over open fire or on a spit); sacrifice;

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

359

adored, devoted friend} ex: birbets n sut tljats mni tr gourde, calebasse} {en: pumpkin, gourd,} ex: easti mplin di curbnj (tr fridzeari pi sul); digeaba s-frig curbnjli; cdzur lumi tsi s-min dipriun ca alghinjli tu cushor) (angucitoari: tuts curbani (afierum); chiragi, f-nj-ti curbani; curbane curcubeta); n bisearic fr-intrari, hearbi di lumea tsi ari (vrute), lj dzsir nsh; tsi s-ts pitrec, curbanea (vruta) a (angucitoari: curcubeta); la armnj nu-aflji curcubeti cu gushi; mea?; s-nu va dada-nj, curbane (vrute); vream la stani s-nj-am lj-bea curcubeta ap (expr: easti mortu); tsi cap di curcubet limerea, lai curbane (vrute oaspi, sots); o, lai Done, cpitane, ari! (expr: tsi glar easti!, tsi greu aducheashti!); tuti suntu tsi-adrash tini, curbane (frate vrut) curcubeti (expr: (i) eali suntu proasti, glari, tsi nu-aduchescu curbet (cur-bt) sm, sf curbet (cur-b-t), curbets (cur-bts), lishor tsi l si dztsi; ic (ii) tuti tsi dzc suntu glrinj, chirturi, curbeti/curbete (cur-b-ti) un tsi fatsi parti dit un mileti papardeli, etc.); mama n featsi pit di curcubet; unoar shvinjit di ct locurli di India (ghiftami cari nu sta tu-un loc tru-un et, n pit di curcubet; c-lj si mca-a aushlui multu ma s-min cu tendili dit un loc tu-alantu) sh-cari s-afl arspita di curcubet; sh-u-alipid coaja di curcubet; nu vindu pndit tu tuti craturli dit Ivropi; ghiftu, yiftu {ro: igan} {fr: nitsi linti (expr: nitsi nu mi-alavdu), nitsi curcubeti di Kirasuva bohmien, tsigan, grigou} {en: gipsy, miser} ex: curbets (expr: nitsi minciunj nu dzc); curcubeta, arucutindalui, (ghifts) di Leascuvichi; ns u acts curbeta (ghifta) arucutindalui, agiumsi la plati; aclo n pduri s-ftsea di tuti curbeti/curbete (cur-b-ti) sf curbets (cur-bts) locuri diparti poamili, meari, gorts, au, curcubeti sh-alti; m-sa lj-umplu di iu s-amint sh-criscu cariva sh-largu di soi sh-fumealji; crat curcubeta (expr: l-cndrsi), c ficiorlji minciuneadz (stat) tsi s-afl naparti di sinurli-a cratlui iu s-amint sh-bn curcubitar (cur-cu-bi-tr) sm, sf, adg curcubitar (cur-cu-bicariva; bana tu locuri diprtati namisa di xenj; xean, axean, t-r), curcubitari (cur-cu-bi-tr), curcubitari/curcubitare (curxintati, xinitii {ro: strintate} {fr: pays tranger; sejour cu-bi-t-ri) omlu tsi creashti i vindi curcubeti {ro: crescltranger} {en: foreign country} ex: fudzi tu curbeti (xeani, torul sau vnztorul de dovleci} {fr: celui qui cultive ou qui xinitii) curbitslji/curbitslje (cur-bi-ts-lji) sf curbitsvend des citrouilles} {en: pumpkin grower or seller} ex: curlji/curbitslje (cur-bi-ts-lji) ban tihilai shi greau; bana cubitare (expr: om tsi ti-alavdz, tsi zburshti glrinj, chirturi, curbisit ditu xeani {ro: via grea (din strintate)} {fr: vie etc.), a njia va-nj vindz curcubeti? (expr: a njia va-nj dzts?; dure (mene ltranger)} {en: unhappy life (far from home)} pri mini vrei s-mi-ardz?) curcubitushi/curcubitushe (curcurbisescu (cur-bi-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu corbu2 cu-bi-t-shi) sf curcubitushi/curcubitushe (cur-cu-bi-t-shi) curbishan (cur-bi-shn) adg vedz tu corbu2 un soi di curcubet njic, lung shi suptsri, tsi sh-u-adutsi cu curbisiri/curbisire (cur-bi-s-ri) sf vedz tu corbu2 cstrvetslu shi s-bag tu mcri i tu piti {ro: dovlecel} {fr: curbisit (cur-bi-st) adg vedz tu corbu2 courgette} {en: zucchini} ex: dada featsi curcubitushi umpluti; curbitslji/curbitslje (cur-bi-ts-lji) sf vedz tu curbeti pita di curcubitushi easti multu bun curcaci/curcace (cur-c-ci) sf vedz tu crcangi curcubeu (cur-cu-b) sm curcubei (cur-cu-b) arcul curcalec (cur-ca-lc) sm vedz tu carcalec (duxarlu) mari sh-mushat, cu tuti hromili, tsi s-veadi (multi ori curcari/curcare (cur-c-ri) sf curcri (cur-cr) tseapa njic tsi dup ploai) pri tser; (fig: curcubeu = cumat di pndz di ln creashti dit un simints di tseap sh-cari, dup tsi s-bag tu (bumbac, mitasi, etc., multi ori chindisit i buisit cu multi loc alantu an, da tseapa mari, di-arad {ro: arpagic} {fr: hromi (ca curcubeulu!), tsi s-poart di gushi, pi umiri ic pi graine doignon; oignon planter} {en: small onion (grown cap, ma multu di muljeri, tu loc di capel) {ro: curcubeu} {fr: from a seed of onion)} arc-en-ciel} {en: rainbow} ex: dup ploai easi curcubeulu; curconj (cur-cnj) sm, sf curcoanji/curcoanje (cur-co-nji), curcubeu, beu, tini mts, tini beai, perlj-a mei ct coada-a curconj (cur-cnj), curcoanji/curcoanje (cur-co-nji) brbat- calui; ficiorlu tsi ansari curcubeulu, s-fatsi feat, ear feata, slu loat cu crun (a unei muljari); muljarea loat cu crun (a fatsi ficior unui brbat); so , brbat, muljari, nicuchir/nicuchir; hurcurcubitar (cur-cu-bi-tr) sm, sf, adg vedz tu curcubet honj/hurhoanji {ro: so, soie} {fr: compagnon, mari, pouse} curcubitushi/curcubitushe (cur-cu-bi-t-shi) sf vedz tu {en: husband, wife} hurhonj (hur-hnj) sm, sf hurhoacurcubet nji/hurhoanje (hur-ho-nji), hurhonj (hur-hnj), hurhoacurcufeli (cur-cu-f-li) sf pl lucruri di njic simasii; lucruri di nji/hurhoanje (hur-ho-nji) (un cu curconj) njic tinjii tsi nu ahrzescu multu; curcufexali, curnufexali, curcu (cr-cu), sm, sf curcoanji/curcoanje (cur-co-nji), curtsi brcudii, cpchi, chirturi, hbri, lprdii, lishinturi, man(cr-tsi), curcoanji/curcoanje (cur-co-nji) pulj mari di cas dzali, palavri, plavri, papardeli, pufchi, bufchi, shahlamari, (cari vinji tu Ivropi dit Amirichii iu s-afl ninga ca agru-pulj) zacati, zcturi {ro: mofturi, fleacuri} {fr: vtilles, niaiseries, cu coada lath cari s-disfatsi (tr mascur) ca un avrits; sornettes} {en: trifles, silliness, idle-talk} curcufexali (curmiscu, misircu, misiroc, pilican {ro: curcan, curc} {fr: cu-fc-sa-li) sf pl (un cu curcufeli) dindon, dinde} {en: turkey (cock), turkey} curcufexali (cur-cu-fc-sa-li) sf pl vedz tu curcufeli curcubet (cur-cu-b-t) sf curcubeti/curcubete (cur-cu-b-ti) curcush (cur-csh) sm vedz tu caicushcu plant tsi ari truplu tsi s-tradzi azvarna pri loc, cu lilici mri curcushi/curcushe sf vedz tu caicushcu galbini shi frndzi mri, tsi da yimishi mri (ma mri di caplu- curcushor (cur-cu-shr) sm curcushori (cur-cu-shr) omlu a omlui), cu coaja alb, galbin, purtucalishi, etc., cu carnea di tsi poart cu el un carti (un zbor, etc.) di la un om tr un altu nuntru moali, dzmoas tsi s-mc heart, coapt, tu mcri i om (tsi s-afl iuva diparti) tra s-lj-agiung ct cama-agonja; tu piti, sh-cu simintsi albi, mri tsi pot sh-eali si s-mc; 2: cartea (zborlu, etc.) purtat di-aestu om {ro: tafet} {fr: yeamisha fapt di-aest plant; citur; (fig: 1: curcubet = cap, estafette} {en: courier, dispatch rider} crfet, carafet, ciutur; expr: 2: easti curcubet; ari cap di curcusur (cur-cu-sr) sm, sf, adg curcusur (cur-cu-s-r), curcubet; easti cu curcubeta goal = om prostu, cu caplu curcusuri (cur-cu-sr), curcusuri/curcusure (cur-cu-s-ri) gros, tsi nu-ari minti n cap, tsi nu-aducheashti lishor; 3: nu-nj (omlu) tsi bag zizanji (bag ntspturi, bag schinj, bag talji curcubeta = nu-nj talji caplu, nu hiu dishteptu, nufitilji, bag angrnji) namisa di oaminj tra si sh-agiung aduchescu lishor tsi-nj si dztsi; 4: curcubeti di Kirasova = scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti; muzavir, munfic, minciunj, glrinj, etc.; 5: (dztsi, vindi) curcubeti hearti = zizanigi {ro: intrigant} {fr: intrigant} {en: intriguer, schemer} (zburashti, dztsi) glrinj, minciunj, chirturi, papardeli, ex: curcusura (muzavira) sai harau eara curcufexali, burlidz mbirati; mnits di tmbari, bishinj di cuc, curdeau (cur-de-) sf curdei (cur-d) fashi (tsstur, colja-mbolja, grandzali-mandzali, etc.; 6: curcubet cpit = coard di hiri mplititi, etc.) strimt sh-lung di bumbac (ln, curcubet shidzut, moali; 7: curcubet tr beari = vas faptu catife, metal, etc.) purtat ca stulii pi stranji (capeli, di gushi, di dit coaja-a unei curcubet uscat; 8: lj-umplu curcubeta = lmesi, etc.); curdel, curdilachi, coard, panglic, pantlic, cndrsescu; 9: va-nj bea curcubeta ap = va mi vatm, va ptlic, cipari, ciupari, tsupari, tsipari; (expr: nu-nj tsni curmor; 10: (muljarea) fur curcubeta = (muljarea) armasi deaua = nj-easti fric, nj-easti arshini, nu-nj tsni curaua, nu-nj greau, cu sartsin) {ro: dovleac} {fr: citrouille, courge, tsni curlu, etc.) {ro: panglic} {fr: ruban, cordon, brides (de

360

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

chapeau)} {en: ribbon, hatband} ex: s-frndzea ca n acorda (vioara, pianul)} {fr: (s)asseoir, (s)installer, curdeau (un panglic); nu-lj tsni ici curdeaua (expr: lj-easti arranger, lever, faire btir, poser; se divertir; monter mult fric) curdel (cur-d-l) sf curdeli/curdele (cur-d-li) (montre, pendule), accorder (violon); se pavaner} {en: seat, (un cu curdeau) curdilachi/curdilache (cur-di-l-chi) sf install, arrange, erect, construct, put; amuse oneself; wind curdilchi (cur-di-lch) curdeau ma njic {ro: panglicu} (watch, clock), tune (violin, piano); strut} ex: ca ghini v {fr: petit ruban} {en: small ribbon} ex: curdeli sh-curdilachi curdisits (v ashtirnut, stats) la beari; n curdisim (ftsem (curdeau a njic) chefi, n ashtirnem) ca la numt; curdisea-nj oara; scndilii ma curdel (cur-d-l) sf vedz tu curdeau s-curdiseshti (s-badz, astseshti) curdisit (cur-di-st) adg curdelji/curdelje (cur-d-lji) sf curdelji/curdelje (cur-d-lji) curdisit (cur-di-s-t), curdisits (cur-di-sts), curdisiti/curdisiatsea tsi sh-bag omlu tu partea di nghios a ciciorlui, tra si sh- te (cur-di-s-ti) tsi s-ari ashtirnut (astsit, stlit crutsit, lu-anvileasc shi s-poat s-imn nafoar pri cali (pri uscat, prit etc.); curdusit, ncurdusit, crutsit, astsit, stsit, stisit, stlit, ploai, lschi sh-neau); pputs, puputs, cundur, podim, uidisit, cmrusit, fudulit {ro: aezat, instalat, aranjat; distrat; scorn, gmashi, calupodi, clipod, etc. {ro: pantof, gheat} ntors (ceasul), acordat (vioara, pianul)} {fr: assis, install, {fr: soulier, bottine} {en: shoe, boot} ex: un preaclji di curde- arrang, lev, bti, pos; diverti; mont (montre, pendule), lji curdilar (cur-di-lr) sm curdilari (cur-di-lr) omlu tsi accord (violon)} {en: seated, installed, arranged; amused fatsi, mirimitiseashti i vindi pputs; curdil, cunduragi, ppu- oneself; wound (watch, clock), tuned (violin, piano)} gi, pupugi, pputsar, etc. {ro: cizmar} {fr: cordonnier} {en: curdisiri/curdisire (cur-di-s-ri) sf curdisiri (cur-di-sr) atsea shoemaker} curdil (cur-di-l) sm curdiladz (cur-di-ldz) tsi s-fatsi cndu cariva (tsiva) s-curdiseashti; curdusiri, ncurdu(un cu curdilar) siri, crutsiri, astsiri, stsiri, stisiri, stliri, uidisiri, cmrusiri, curdheau (cur-dhe-) sf curdhei (cur-dh) un cu fuduliri {ro: aciunea de a aeza, de a instala, de a aranja; de curdeau a distra; de a ntoarce (ceasul), de a acorda (vioara, pianul)} curdhel (cur-dh-l) sf curdheli/curdhele (cur-dh-li) un cu {fr: action de (s)asseoir, de (s)installer, darranger, dlever, curdel de faire btir, de poser; de se divertir; de monter (montre, curdhelji/curdhelje (cur-dh-lji) sf curdhelji/curdhelje (curpendule), daccorder (violon)} {en: action of seating, of dh-lji) un cu curdelji installing, of arranging; of amusing oneself; of winding curdhilachi/curdhilache (cur-dhi-l-chi) sf curdhilchi (cur(watch, clock), of tuning (violin, piano)} curdusescu (curdhi-lch) un cu curdilachi du-ss-cu) (mi) vb IV curdusii (cur-du-s), curduseam (curcurdhilar (cur-dhi-lr) sm curdhilari (cur-dhi-lr) un cu du-sem), curdusit (cur-du-s-t), curdusiri/curdusire (curcurdilar du-s-ri) (un cu curdisescu) ex: aspardzi ns cireaplu shi curdhil (cur-dhi-l) sm curdhiladz (cur-dhi-ldz) un cu altu-l curduseashti (analts); oarfnlu s-curdusi (s-ashtirnu curdil ghini); oara ts-u curdusii (ts-u turnai, ts-u ndrepshu ta s-aspun curdhisescu (cur-dhi-ss-cu) (mi) vb IV curdhisii (cur-dhi-s), oara bun); tsi ti curduseshti (cmruseshti, fuduleshti) aht?; curdhiseam (cur-dhi-sem), curdhisit (cur-dhi-s-t), li-avea curdusit (ndreapt, uidisit) ghini minciunjli; curducurdhisiri/curdhisire (cur-dhi-s-ri) un cu curdisescu sescu avyiuliili (ndreg tra s-bat ghini coardili-a avyiuliilor); curdhisiri/curdhisire (cur-dhi-s-ri) sf curdhisiri (cur-dhi-sr) curdusits-v (turnats-v) orili; n curdusim (n ashtirnum, un cu curdisiri njarsim di shidzum) la ns acas curdusit (cur-du-st) adg curdhisit (cur-dhi-st) adg curdhisit (cur-dhi-s-t), curdhisits curdusit (cur-du-s-t), curdusits (cur-du-sts), curdusiti/cur(cur-dhi-sts), curdhisiti/curdhisite (cur-dhi-s-ti) un cu dusite (cur-du-s-ti) (un cu curdisit) curdusiri/curdusire curdisit (cur-du-s-ri) sf curdusiri (cur-du-sr) (un cu curdisiri) curdhoni/curdone (cur-dh-ni) sf curdhonj (cur-dhnj) un ncurdusescu (ncur-du-ss-cu) (mi) vb IV ncurdusii (ncur-ducu culani s), ncurduseam (ncur-du-sem), ncurdusit (ncur-du-s-t), curdhusescu (cur-dhu-ss-cu) (mi) vb IV curdhusii (cur-dhuncurdusiri/ncurdusire (ncur-du-s-ri) (un cu curdisescu) ex: s), curdhuseam (cur-dhu-sem), curdhusit (cur-dhu-s-t), armasi shatea c nu u ncurdusii (crutsii) aseara; nu ncurdusir curdhusiri/curdhusire (cur-dhu-s-ri) un cu curdusescu (nu crutsir) ghini chimaneili; cara u ncurdusim (n curdhusiri/curdhusire (cur-dhu-s-ri) sf curdhusiri (cur-dhuashtirnum), shidzum pn dimneatsa; sh-lu ncurdusi (sh-lu sr) un cu curdusiri ndreapsi) ghini lucurlu ncurdusit (ncur-du-st) adg curdhusit (cur-dhu-st) adg curdhusit (cur-dhu-s-t), ncurdusit (ncur-du-s-t), ncurdusits (ncur-du-sts), ncurdusicurdhusits (cur-dhu-sts), curdhusiti/curdhusite (cur-dhu-s-ti) ti/ncurdusite (ncur-du-s-ti) (un cu curdisit) ncurdusi un cu curdusit ri/ncurdusire (ncur-du-s-ri) sf ncurdusiri (ncur-du-sr) (un curdhuvani/curdhuvane (cur-dhu-v-ni) sf curdhuvnj (curcu curdisiri) crutsescu2 (cru-tss-cu) vb IV crutsii (cru-ts), dhu-vnj) un cu curduvani crutseam (cru-tsem), crutsit (cru-ts-t), crutsiri/crutsire curdilachi/curdilache (cur-di-l-chi) sf vedz tu curdeau (cru-ts-ri) tornu (ndreg, curdusescu) orniclu (uruloyea, curdilar (cur-di-lr) sm vedz tu curdelji shatea) tra s-aspun ghini tsi oar easti; li ndreg (curdisescu) curdil (cur-di-l) sm vedz tu curdelji coardili di la avyiulii tra s-bat ghini; curdusescu, curdisescu, curdincu (cur-dn-cu) sm curdintsi (cur-dn-tsi) zbor tsincurdusescu, curtsescu {ro: ntoarce ceasul, acorda vioara} aspuni semtea-a unui vshclje tsi armni mprostu (tu un gioc {fr: remonter une montre, accorder le violon} {en: rewind the di ficiurits); dungalus, sungalus, scunda {ro: poziia aricului watch, tune the violin} ex: crutsea-nj (curdusea-nj) oara cnd rmne n picioare} {fr: position dun osselet qui reste crutsit2 (cru-tst) adg crutsit (cru-ts-t), crutsits (cru-tsts), debout avec ses bouts retors en bas} {en: term used in the crutsiti/crutsite (cru-ts-ti) (oara, shatea, avyiulia, etc.) tsi child game with knucklr bones} easti curdusit; curdusit, curdisit, ncurdusit, curtsit {ro: curdisescu (cur-di-ss-cu) (mi) vb IV curdisii (cur-di-s), cur(ceasul) care este ntors, (vioara) care este acordat} {fr: diseam (cur-di-sem), curdisit (cur-di-s-t), curdisiri/cur(montre) qui est remont, (violon) qui est accord} {en: disire (cur-di-s-ri) mi bag si stau (mi ashternu) iuva (la un (watch) that is rewound, (violin) that is tuned} meas, tu-un hoar, tu-un crat, etc.); astsescu (scol, analtsu) crutsiri2/crutsire (cru-ts-ri) sf crutsiri (cru-tsr) atsea tsi sun lucru (un machin, cas, etc.) tu-un loc; glindisescu (fac fatsi cndu s-crutseashti un oar; curdusiri, curdisiri, chefi) la vr gimbusi; tornu (ndreg) orniclu (uruloyea, ncurdusiri, curtsiri {ro: aciunea de a ntoarce ceasul, de a shatea) tra s-aspun ghini tsi oar easti; lu ndreg un lucru tra acorda vioara} {fr: action de remonter une montre, si s-uidiseasc ghini; imnu sh-mi cmrusescu; curdusescu, daccorder le violon} {en: action of rewinding the watch, of ncurdusescu, crutsescu, astsescu, stsescu, stisescu, stlescu, tuning the violin} curtsescu (cur-tss-cu) vb IV curtsii (curanaltsu, scol, uidisescu, cmrusescu, fudulescu {ro: aeza, ts),curtseam(cur-tsem),curtsit(cur-ts-t), instala, aranja, pune, construi; distra; ntoarce (ceasul), 2curtsiri/curtsire (cur-ts-ri) (un cu crutsescu ) curtsit (cur-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

361

tst) adg curtsit (cur-ts-t), curtsits (cur-tsts), mults vindztori s-aduchescu tra s-vind tuts prmtia cu curtsiti/curtsite (cur-ts-ti) (un cu crutsit2) curtsiri/curtsire idyea tinii) {ro: curmtur} {fr: tournant, coude} {en: bend (cur-ts-ri) sf curtsiri (cur-tsr) (un cu crutsiri2) ex: oara va (of mountain), pass between mountains} ex: noi aveam curtsiri (curdusiri) discrcat tu curmtur (arstoac, bugazi); curmtura (fig: curdisiri/curdisire (cur-di-s-ri) sf vedz tu curdisescu narchea) u featsim curdisit (cur-di-st) adg vedz tu curdisescu curmicami/curmicame (cur-mi-c-mi) sf curmicnj (cur-micurdoni/curdone (cur-d-ni) sf curdonj (cur-dnj) fashi cnj) limba di foc tsi easi dit un lucru tsi ardi vrtos sh-da lung shi strimt di pndz i cheali, tsi u poart muljerli la mult lunjin shi cldur; pir mari, apir, brbrut, bbrut, fustani, deavrliga di mesi (ca un curau); culani, prczon, grmdz, grgalj, fleam, fleac, bubun, bubut, buburan, curau {ro: cordon (rochie)} {fr: cordon (dune robe)} {en: plamin {ro: flacre mari} {fr: des grande flamme} {en: large girdle, belt (of a dress)} flame} ex: foclu ardea curmicnj (cu pir mari) curdu (cr-du) sm, sf curd (cr-d), curdz (cr-dz), curmid (cur-m-dh) sf curmidz (cur-mdz) zrzvati (tsi shcurdi/curde (cr-di) om (muljari) dit un mileti di oaminj tsi u-adutsi cu earba), tsi ari frndz lundz ca sulini (chelindri bneadz arspndit tu 4-5 craturi (Turchia, Iran, Irak, Siria) golj nuntru), tsi scoati lilici njits adunati stog ca un top (la {ro: curd} {fr: kourde, kurde} {en: Kurd} capitlu-a unei frndz ma mari sh-ma groas di-alanti) sh-cucurdusescu (cur-du-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu curdisescu ardtsina tsi s ngroashi multu sum loc (ca un bal adrat di curdusiri/curdusire (cur-du-s-ri) sf vedz tu curdisescu peturi tsi sta un pisti-alantu), cari ari un-anjurizm greau tsi-l curdusit (cur-du-st) adg vedz tu curdisescu fatsi omlu s-lcrimeadz lishor, shi easti bun tr mcari, tinir curduvani/curduvane (cur-du-v-ni) sf curduvnj (cur-dui uscat, tut anlu (s-bag tu gheli s-l da nustimad); tseap vnj) cheali suptsri shi fin, di-arad di capr (oai, yitsl, {ro: ceap} {fr: oignon} {en: onion} etc.) dit cari s-fac lucri fini di purtari ca, bunoar, purtufolj curmidh (cur-m-dh) sf curmidz (cur-mdz) un cu (cents, giuldani, curdeli, etc.); sfheani, shtiani, saftian {ro: curmid saftian} {fr: cuir de Cordoue, maroquin} {en: Moroccocurmu1 (cr-mu) (mi) vb I curmai (cur-m), curmam (curleather} mm), curmat (cur-m-t), curmari/curmare (cur-m-ri) 1: cureai (cu-re) pr invar vedz tu cari1 mi duc pi-un alt cali (idei, purtari, etc.) dict atsea pri cari cureao (cu-re-o) sf curi (cu-r) scriari neaprucheat tunidzeam ninti (di-arad); mi dau di-un parti; mi diprtedz diaestu dictsiunar; vedz cureau un cali (idei, purtari, etc.); fac loc (cali); abat, prmirsescu, cureau (cu-re-) sf vedz tu curau prmrsescu, prmsescu; 2: mi diprtedz di tsiva i cariva; cureci (cu-rc) sn vedz tu cur3 astmtsescu un lucru tsi-l fac; (muljari, oai) astmtsescu tra curescu (cu-rs-cu) vb IV vedz tu cruescu s-mata dau (a njitslor, a njeljlor) lapti di la sin (udzir); dispartu, curi/cure (cr shi c-ri) pr vedz tu cari1 mpartu, disfac, astmtsescu, dnsescu, ppsescu, ntsarcu, Curic (Cu-rc) sm fr pl anshaptilea mes a anlui, un di nai acumtin, chindruescu; 3: dispartu un lucru tu cumts cu un ma clduroshlji mesh; Alunar, Iuliu {ro: Iulie} {fr: juillet} {en: hlati tljitoas (ctsut, coard, cusurafi, etc.); talj, astalj, disic July} ex: tu Curic shi Avgustu fatsi croari mari {ro: abate, despri; opri de a alpta de la sn, separa} {fr: curii/curie (cu-r-i) sf curii (cu-r) loc tu cari crescu arburi driver (un cours deau); (se) sparer; sevrer (agneau, en(di-arad agri, ic siminats di om) tsi s-talji tr lemnu (cndu fant); couper, trancher (court)} {en: divert (water, stream); omlu ari ananghi tr foc, sculari casi, ftearea di crts, etc.); stop, wean (child, lamb)} ex: curm (abati-u, prmsea-u) apa pduri, codru, codur, dubrac, urmanj, das; (fig: curii (di per, dit prash shi bag-u tu tseapi; s-curmar (s-disprtsr) di ns; jumeari, etc.) = multimi di per, jumeari, etc. tsi s-aspuni ca un ficiorlu-l curmm di la oi (nu-l mata pitritsem la oi, l-trapsim pduri) {ro: codru, pdure} {fr: fort, bois} {en: woods, di la oi); curm-ti (alas-ti, astmtsea) di beari; birbeclu sforest} ex: mi dush tu curii; curie (pdure), shedz cu sntati!; curm (s-disprts) di turm; o, frtate, curmat (ntsrcat) voi?; vzesc muntslj shi curiili; a lui cheptu, n curii (multimi di curm-l (talji-l) tu doau; lj-curmai (lj-tljai) zborlu; curmats per, mplin di per) pzarea (astmtsits pzarea, astsits phlu); cndu vinjit voi, curiri/curire (cu-r-ri) sf vedz tu cruescu ploaea avea curmat (avea astmtsit) curmat1 (cur-mt) curit (cu-rt) adg vedz tu cruescu adg curmat (cur-m-t), curmats (cur-mts), curmati/curcuritsido (cur-tsi-d) pr indef vedz tu cari1 mate (cur-m-ti) 1: cari s-ari dus pi-un alt cali (dict atsea curmal (cur-ml) sm curmalj (cur-mlj) pom tsi creashti tu di-arad); tsi s-ari dat di-un parti; tsi ari fapt loc (cali); locurli caldi, cu truplu-analtu di vr 25m shi frndz mri di diprtat; abtut, prmirsit, prmrsit, prmsit; 2: tsi s-ari vr 2-3m, tsi fatsi yimishi multu buni tu mcari {ro: curmal} diprtat di tsiva i cariva; tsi ari astmtsit lucrul tsi-l ftsea; {fr: dattier} {en: date tree} curm (cur-m) sm curmadz disprtst, mprtst, disfcut, astmtsit, dnsit, ppsit, ntsr(cur-mdz) yimisha fapt di curmal, njic ca un masin sh- cat, acumtinat, chindruit; 3: tsi easti disprtst tu cumts cumultu dultsi (proaspit i uscat); hurm, hurmai {ro: curmal} un hlati tljitoas; tljat, astljat, disicat {ro: abtut, despr{fr: datte} {en: date} hurm (hur-m) sm hurmadz (hurit; oprit, separat} {fr: driv (un cours deau); spar; sevr mdz) (un cu curm) hurmai/hurmae (hur-m-i) sf (enfant, agneau); coup, tranch (court)} {en: diverted (water, hurmi (hur-m) (un cu curm) stream); stopped, weaned (child, lamb)} ex: him curmats curmari1/curmare (cur-m-ri) sf vedz tu curmu1 (mprtsts) ca njelj di oi; curmat! (bitisit!) curmari1/curcurmari2/curmare (cur-m-ri) sf vedz tu curmu2 mare (cur-m-ri) sf curmri (cur-mr) 1: atsea tsi ari fapt curmat1 (cur-mt) adg vedz tu curmu1 atsel cari s-ari abtut di la un cali; abatiri, abteari, curmat2 (cur-mt) adg vedz tu curmu2 prmirsiri, prmrsiri, prmsiri; 2: atsea tsi fatsi atsel tsi scurm (cur-m) sm vedz tu curmal diprteadz di tsiva i cariva; atsea tsi fatsi atsel tsi s-astmcurmreau1 (cur-m-re-) sf vedz tu cumar seashti di la lucrul tsi lu-adar; disprtsri, mprtsri, disfcurmreau2 (cur-m-re-) sf curmrei (cur-m-r) partea tseari, astmtsiri, dnsiri, ppsiri, ntsrcari, acumtinari, chindi trup tsi s-afl ning gof (cipoc, coaps) {ro: partea corpului druiri; 3: atsea tsi s-fatsi cndu un lucru easti disprtst tu ntre sap i old} {fr: la partie de la croupe qui est prs les cumts cu-un hlati tljitoas; tljari, astljari, disicari {ro: hanches} {en: part of the croup close to the hip} aciunea de a abate, de a despri; de a opri, de a separa; curmtur (cur-m-t-r) sf curmturi (cur-m-tr) loclu iu abatere, desprire, oprire, separare} {fr: action de driver coasta-a unui munti s-curm (s-alas) ct nghios; shiltur tsi (un cours deau); de (se) sparer; de sevrer (enfant, agneau); talji schinratlu-a unui munti; loc strimtu shi ngustu tsi s-afl de couper, de trancher (court)} {en: action of diverting (wanamisa di munts-analts sh-arposh; shiltur, shultureau, ter, stream); of stopping, of weaning (child, lamb)} ex: curmastrimtur, strmtur, angusteats, coac, dirveni, arstoac, rea (ntsrcarea) a njitslor, a njeljlor nicurmat1 (ni-cur-mt) bugazi; (fig: curmtur = narchi; atsea tsi s-fatsi cndu ma adg nicurmat (ni-cur-m-t), nicurmats (ni-cur-mts), nicur-

362

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

mati/nicurmate (ni-cur-m-ti) 1: tsi nu s-ari dus pi-un alt aplucusit, plucusit, pulcusit, anpdit, npdit, nicusit {ro: cali (dict atsea di-arad); tsi nu s-ari dat di-un parti; neab- obosit, copleit} {fr: apais, lass, fatigu; extnu, accabl} tut, niprmirsit, niprmrsit, niprmsit; 2: tsi nu s-ari dipr- {en: pacified, quelled (storm, fire); tired, exhausted; tat di tsiva i cariva; tsi nu-ari astmtsit lucrul tsi-l ftsea; overwhelmed} ex: curmat (avursit, cpit) shidea pri cheatr nidiprtat; nidisprtst, nimprtst, nidisfcut, neastmtsit, ni- chitrarlu; c-i dirnat, c-i curmat (avursit); di-ahnt cali greu dnsit, nippsit, nintsrcat, neacumtinat, nichindruit; 3: tsi nu curmat (cpit, multu-avursit); carti, curmat (avursit) di easti disprtst tu cumts cu-un hlati tljitoas; nitljat, neas-imnari; feata, curmat moart (avursit, ca un moart!); hii tljat, nidisicat {ro: neabtut, nedesprit; neoprit, neseparat} curmat di mesi (hii avursit, ti doari mesea) curma{fr: non driv (un cours deau); non spar; non sevr (enri2/curmare (cur-m-ri) sf curmri (cur-mr) atsea tsi s-fatsi fant, agneau); coup, non tranch (court)} {en: not diverted cndu cariva s-curm; 1: avursiri, avrusiri, apustusiri, lvrusiri, (water, stream); not stopped, not weaned (child, lamb)} ex: ts- armneari, cpiri; 2: apitrusiri, aputrusiri, pitrusiri, aplucusiri, u veadi cumbara, iu s-uhta nicurmat (fr s-astmtseasc) plucusiri, pulcusiri, anpdiri, npdiri, nicusiri {ro: aciunea nicurmari1/nicurmare (ni-cur-m-ri) sf nicurmri (ni-curde a obosi, de a coplei, obosire, copleire} {fr: action mr) 1: atsea tsi fatsi atsel cari nu s-abati di la un cali; dapaiser, de (se) lasser, de (se) fatiguer; de (s)extnuer, neabatiri, neabteari, niprmirsiri, niprmrsiri, niprmsiri; daccabler} {en: action of pacifying, of quelling (storm, fire); 2: atsea tsi fatsi atsel cari nu s-diprteadz di tsiva i cariva; of tiring, of exhausting; of overwhelming} ex: cu limba scoas atsea tsi fatsi atsel tsi nu-astmseashti lucrul tsi lu-adar; di curmari shi di aushatic nicurmat2 (ni-cur-mt) adg nidiprtari, nidisprtsri, nimprtsri, nidisftseari, neastm- nicurmat (ni-cur-m-t), nicurmats (ni-cur-mts), nicurmatsiri, nidnsiri, nippsiri, nintsrcari, neacumtinari, nichinti/nicurmate (ni-cur-m-ti) 1: (foclu, mirachea, vrearea, druiri; 3: atsea tsi s-fatsi cndu un lucru nu easti disprtst tu alumta, etc.) tsi nu-lj s-ari scdzut (isihsit) dinamea; tsi nu cumts cu-un hlati tljitoas; nitljari, neastljari, nidisicari sh-ari chirut un parti dit putearea-a truplui (ic a mintiljei) {ro: aciunea de a nu (se) abate, de a nu (se) despri; de a nu dup tsi ari fapt multu chiro un copus mari; neavursit, (se) opri, de a nu (se) separa} {fr: action de ne pas driver (un neavrusit, neapustusit, nilvrusit, nearmas, nicpit; 2: tsi nu cours deau); de ne pas (se) sparer; de ne pas sevrer (enfant, easti apitrusit di tsiva i cariva cu putearea (vrearea, mirachea, agneau); de ne pas couper, de ne pas trancher (court)} {en: etc.) tsi u ari; neapitrusit, neaputrusit, nipitrusit, neaplucusit, action of not diverting (water, stream); of not stopping, of not niplucusit, nipulcusit, neanpdit, ninpdit, ninicusit {ro: weaning (child, lamb)} nicurmat3 (ni-cur-mt) adv tsi nu- neobosit, necopleit} {fr: qui nest pas fatigu; qui nest pas astmtseashti; tsi nu s-acumtin dip; neacumtinat, neacum- extnu, qui nest pas accabl; infatigable} {en: unquelled tinit, dipriun, etc. {ro: nencetat, mereu, ncontoinuu} {fr: (storm, fire); who is not tired, unexhausted; who is not oversans cess} {en: without stop} pricurmu (pri-cr-mu) (mi) whelmed} nicurmari2/nicurmare (ni-cur-m-ri) sf nicurmri vb I pricurmai (pri-cur-m), pricurmam (pri-cur-mm), (ni-cur-mr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu s-curm; 1: pricurmat (pri-cur-m-t), pricurmari/pricurmare (pri-curneavursiri, neavrusiri, neapustusiri, nilvrusiri, nearmneari, m-ri) dnsescu tr putsn chiro atsea tsi fac (tra s-mi nicpiri; 2: neapitrusiri, neaputrusiri, nipitrusiri, neaplucusiri, discurmu, bunoar, s-ashteptu s-ved ma s-lu fac lucrul cum niplucusiri, nipulcusiri, neanpdiri, ninpdiri, ninicusiri {ro: lipseashti, etc.); astmtsescu di cndu-cndu un lucru tsi s- aciunea de a nu obosi, de a nu coplei, neobosire, fatsi; lj-astalj zborlu-a unui tsi zburashti; curmu, dnsescu, necopleire} {fr: action de ne pas (se) lasser, de ne pas (se) astmtsescu, etc. {ro: ntrerupe} {fr: interrompre} {en: inter- fatiguer; de ne pas (s)extnuer, de ne pas saccabler} {en: rupt} ex: pricurm (l-featsi s-dnseasc, si s-curm) a tu action of not quelling (storm, fire); of not tiring, of not niho di jali pricurmat (pri-cur-mt) adg pricurmat (priexhausting; of not overwhelming} cur-m-t), pricurmats (pri-cur-mts), pricurmati/pricurmate curmu3 (cr-mu) sn curmuri (cr-mur) parti dit un funi {ro: (pri-cur-m-ti) (lucru) tsi easti astmtsit (di-arada ti curm, curmei de funie} {fr: portion dune corde} {en: piece of niheam chiro ic di cndu-cndu); (om) a curi zbor easti rope} ex: cu curmul aestu leag capra di coarni; mi streasi cu tljat; curmat, dnsit, astmtsit, etc. {ro: ntrerupt} {fr: inter- curmul (funea) di-nj curm (sic) mna; caplu di curmu; sh-lo rompu} {en: interrupted} pricurmari/pricurmare (pri-curcurmul shi nchisi tr leamni m-ri) sf pricurmri (pri-cur-mr) atsea tsi s-fatsi cndu un curnid (cur-n-d) sf curnidz (cur-ndz) mardzinea di lemnu lucru easti astmtsit tr putsn chiro (di cndu-cndu) {ro: tsi s-afl deavrliga di un cadru tra si sta mprostu pri meas i aciunea de a ntrerupe} {fr: action dinterrompre} {en: spindzurat pri stizm; mardzinea di lemnu i metal tsi s-bag action of interrupting} namisa di firidz i ush shi stizm; curniz, curnits, cadru, chicurmu2 (cr-mu) (mi) vb I curmai (cur-m), curmam (curnari, pirvaz, pirvazi, margur, circive, ciurciuve {ro: ram, mm), curmat (cur-m-t), curmari/curmare (cur-m-ri) 1: cadru, pervaz} {fr: bordure, cadre, chassis, chambranle} {en: nj cher un parti dit putearea-a truplui (ic a mintiljei) dup border, frame, window-frame} curniz (cur-n-z) sf curtsi am fapt multu chiro un copus mari; (foclu, mirachea, nidz (cur-ndz) (un cu curnid) curnits (cur-n-ts) sf vrearea, alumta, etc.) isihseashti ic-lj scadi dinamea; avur- curnits (cur-n-ts) (un cu curnid) ex: lj-avea cadrul tu sescu, avrusescu, apustusescu, lvrusescu, armn, cpescu; curnits 2: apitrusescu tsiva i cariva cu putearea (vrearea, mirachea, etc.)curnidh (cur-n-dh) sf curnidz (cur-ndz) un cu curnid tsi u am; apitrusescu, aputrusescu, pitrusescu, aplucusescu, curnits (cur-n-ts) sf vedz tu curnid plucusescu, pulcusescu, anpdescu, npdescu, nicusescu curniz (cur-n-z) sf vedz tu curnid {ro: obosi, coplei} {fr: apaiser, (se) lasser, (se) fatiguer; curnjahto (cur-njah-t) sm curnjahtadz (cur-njah-tdz) (s)extnuer, accabler} {en: pacify, quell (storm, fire); tire, aduntur di cumts multu minuti sh-lishoari ca frina (ishiti exhaust; overwhelm} ex: itsi s-curm foclu; ahurhi s-l curm dit srmarea i zminutarea a unei lugurii dur, vrtoas, ca tsara (s-lj yin, s-l pitrund) un mari seati; l-curm (lu-apitrusi) i loclu, bunoar); pulbiri, pulviri, spulbir, puh, puho {ro: jalea; un njil mi curm (mi-aplucusi); l-curmar (lj-deadir, pulbere, praf} {fr: poussire} {en: dust} ex: ashtergu lu-aplucusir, l-pudidir) lcrinjli; v curmat (avursit) di-aht curnjahtolu (pulbirea); niori di curnjahto (di pulbiri) anifur; cari mi curmai (avursii, apustusii) curmat2 (cur-mt) curnucoci (cur-nu-cc) sn vedz tu crnicoci adg curmat (cur-m-t), curmats (cur-mts), curmati/curcurnufexal (cur-nu-fc-sa-l) sf vedz tu curnutseau mate (cur-m-ti) 1: (foclu, mirachea, vrearea, alumta, etc.) curnufexali (cur-nu-fc-sa-li) sf pl vedz tu curcufeli tsi-lj s-ari scdzut (isihsit) dinamea; tsi sh-ari chirut un curnut (cur-nt) adg vedz tu cornu2 parti dit putearea-a truplui (ic a mintiljei) dup tsi ari fapt curnutseau (cur-nu-tse-) sf curnutseali/curnutseale (curmultu chiro un copus mari; avursit, avrusit, apustusit, lvrusit, nu-tse-li) atsea tsi creashti pi-un pom (easi dit lilici, creashti armas, cpit; 2: tsi easti apitrusit di tsiva i cariva cu putearea shi s-coatsi la soari), di-arad bun tr mcari; yimishi, pom, (vrearea, mirachea, etc.) tsi u ari; apitrusit, aputrusit, pitrusit, poam, fructu, frut, frut, bob (tu zborlu-a njitslor cilimeanj)

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

363

{ro: fruct} {fr: fruit} {en: fruit} ex: nu da curntseali (fructi) tu) par des balles de fusil} {en: shot (wounded or killed) with curnutsel (cur-nu-tsl) sn curnutseali/curnutseale (cur-nua rifle} ex: astimta sh-curshumata (blstimata)! curshumatse-li) un poam (yimishi) tsi sh-u-adutsi cu-un pstalji di ri/curshumare (cur-shu-m-ri) sf curshumri (cur-shu-mr) hrom murn-aroshi, tsi-i dultsi shi s-mc cndu-i uscat atsea tsi s-fatsi cndu cariva easti agudit di-un curshumi (fr simintsili di nuntru tsi sh-undzescu cu grnutsli di {ro: aciunea de a mpuca (rni sau omor) pe cineva cu linti), sh-cari creashti pi-un pom njic dit locurli caldi (ca, gloane de puc} {fr: action de fusiller (tuer ou blesser) par bunoar, Grtsia, Turchia, Arabia); xilucherat, roshcuv, des balles de fusil} {en: action of shooting someone curnufexali; (expr: matsin curnutseali = matsin curnufexali; (wounding or killing) with a rifle} fatsi nji, zburashti chirturi, dztsi gavumri, talji papardeli, curshumari/curshumare (cur-shu-m-ri) sf vedz tu etc.) {ro: rocov} {fr: caroube} {en: carob, St Johns bread} curshum ex: adu ndau curnutseali (xilucherati) curnufexal (cur-nu- curshumat (cur-shu-mt) adg vedz tu curshum fc-sa-l) sf curnufexali/curnufexale (cur-nu-fc-sa-li) (un curshumedz (cur-shu-mdz) (mi) vb I vedz tu curshum cu curnutsel) curshumi/curshume (cur-sh-mi) sf vedz tu curshum curnutsel (cur-nu-tsl) sn vedz tu curnutseau cursu1 (cr-su) sn cursuri (cr-sur) vzur, horhut, lav, curoari/curoare (cu-ro-ri) sf vedz tu cloari vrondu (di api tsi cur), etc. {ro: zgomot, vuiet (de ru)} {fr: curoau (cu-ro-) sf vedz tu curau bruit, vacarme} {en: noise, uproar} curoi (cu-r) sn curoai/curoae (cu-ro-i) vas cu cari s-poartcursu2 (cr-su) sn cursuri (cr-sur) mari asprdzeari di lucri; ap, lapti, etc.; gleat, urn, cuv, cufin, ciotr {ro: gleat} dirin, afnsiri, afanizmo, etc. {ro: prpd} {fr: perte, dsastre} {fr: seau, demi-boisseau, un dcalitre} {en: bucket} {en: loss, disaster} ex: s-dusi pita n giumitati, featsi cursul curpai/curpae (cur-p-i) sf vedz tu cuprii (afanizmolu) tu mcari, vinj-a-a omlui sntati curpan (cr-pan) sn curpani/curpane (cr-pa-ni) un soi di curtel (cur-t-l) sf vedz tu cutsut brats suptsri (ca un cioar), moali sh-multu lungu, tsi easi ditcurti/curte (cr-ti) curts (cr-ts) loc di pining (deavrliga un plant (ca, bunoar, ayita di-ayinji), cu cari planta sdi) cas cari, ma multili ori easti ngrdit (ma poati shi s-nu acats i s ngrlim di alti planti i lucri (ca pari, sturi, drmi, hib) sh-cari tsni di cas c fatsi parti dit idyea nicuchirat; bunoar) tra si sta mproast; truplu moali shi suptsri di-un avlii, ubor, obor, trus, ugrad {ro: curte} {fr: court} {en: plant (ca curcubeta, bunoar) tsi stradzi azvarna pri loc; (fig: (back or front) yard} curpen = alumachi tinir, suptsri shi moali); curpin, scrupen, curtsescu (cur-tss-cu) vb IV vedz tu curdisescu clim, climtryeau, clivtreau {ro: curpen} {fr: sarment, curtsiri/curtsire (cur-ts-ri) sf vedz tu curdisescu bras (de courges)} {en: tendril, climbing stem} ex: li ligai cu- curtsit (cur-tst) adg vedz tu curdisescu un curpan curpin (cr-pin) sn curpini/curpine (cr-pi-ni) curtsori (cur-tsr) sf pl mesea di dinpoi a omlui; mesea-a (un cu curpan) scrupen (scr-pen) sn scrupeni/scrupene calui (gumarlui) iu s-bag shaua; crtsioar, scrtsioar, (scr-pe-ni) (un cu curpan) slaghin, slghin, slbints, clcu, ilji {ro: crucea alelor} curpin (cr-pin) sn {fr: croupe} {en: croup, rump (horse)} curpit (cr-pit) sm pl(?) luguria tsi creashti dit loc (ca, bun- curtumb (cur-tm-b) sf, adv vedz tu tumb2 oar, earba, pomlu, lilicea, ayita, etc.) sh-cari ari di-arad (ma curturisescu (cur-tu-ri-ss-cu) (mi) vb IV curturisii (cur-tu-rinu totna) un-ardtsin, un trup, alumchi, frndz, lilici, s), curturiseam (cur-tu-ri-sem), curturisit (cur-tu-ri-s-t), etc.); plant; (expr: mi-adrai (feci) curpit = mi mbitai multu, curturisiri/curturisire (cur-tu-ri-s-ri) ascap di-iuva shi-nj ljau mi ciucutii, mi-afumai, etc.; mi-adrai cucut (dzad, cndil, calea; ascap di cariva (dit tsiva, di-iuva) sh-fug; trec prit (es crup, hrup, ciurla, stingli, trac, etc.)) {ro: plant} {fr: plante} dit) un catastasi greau; lu-alas (bitisescu) un lucru; {en: plant} cutursescu, ascap, scap, discap, asusescu, nchiuluescu, bitisescursar (cur-sr) sm cursari (cur-sr) fur di-amari cari, cu cu {ro: scpa, (se) debarasa, termina} {fr: (s)chapper, se alts furi, sots di-a lui, au un pampori a lor cu cari alag dbarrasser, se sauver; (s)achever} {en: escape; get rid off, amrli, sh-dit cari s-aruc pristi alti pampori s-li fur, s-l fur finish, end} ex: s-curturisi (bitisi) eta curturisit (cur-tu-riavearea tsi s-afl tu-atseali pampori i oaminjlji tsi s-afl tu eali; st) adg curturisit (cur-tu-ri-s-t), curturisits (cur-tu-ri-sts), (expr: canda n avin cursarlji = fudzim aspreats, ct putem curturisiti/curturisite (cur-tu-ri-s-ti) tsi ari ascpat di-iuva ma-agonja) {ro: corsar, pirat} {fr: corsaire, pirate} {en: shi s-ari dus; tsi ari tricut prit un catastasi greau; tsi ari corsair, pirate} ascpat di cariva (dit tsiva, di iuva); tsi lu-ari alsat un lucru curshum (cur-shm) sn curshumuri (cur-sh-mur) un (lu-ari bitisit); cutursit, ascpat, scpat, discpat, asusit, cumat (top) njic di metal (cilechi, bcri, mulidi, etc.) cari nchiuluit, bitisit {ro: scpat, debarasat, terminat} {fr: easti aminat di-un tufechi tra s-agudeasc shi s-lu vatm chapp, dbarrass sauv; termin, achev} {en: escaped; dushmanlu; curshumi, pliumbu, pljumbu, pljumb, plumbu, ridden off, finished, ended} curturisiri/curturisire (cur-tu-riplumb, mulivi, mulidi, fndc, fndec, patron; (expr: fug ca s-ri) sf curturisiri (cur-tu-ri-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva curshumlu = mi duc multu agonja, ashi cum s-dutsi curshumlu s-curturiseashti; cutursiri, ascpari, scpari, discpari, asusiri, tsi easti-aminat dit un tufechi) {ro: glon de puc} {fr: balle nchiuluiri, bitisiri {ro: aciunea de a scpa, de a se debarasa, de fusil} {en: rifle bullet} ex: ca curshumlu agiumsi (expr: de a termina; scpare, debarasare, terminare} {fr: action agiumsi dip agonja); truoar, ca curshumlu (expr: dip agonja, dchapper, de se dbarrasser, de se sauver; dachever; salut, unshun), agiumsi tu sinurlu dinischiutescu; un sut di dlivrance} {en: action of escaping; of getting rid off, of curshumuri curshumi/curshume (cur-sh-mi) sf curshunj finishing; salvation, ending} cutursescu (cu-tur-ss-cu) (mi) (cur-shnj) (un cu curshum) ex: cu curshumea s-trdzeai vb IV cutursii (cu-tur-s), cuturseam (cu-tur-sem), cutursit curshumedz (cur-shu-mdz) (mi) vb I curshumai (cur(cu-tur-s-t), cutursiri/cutursire (cu-tur-s-ri) (un cu shu-m), curshumam (cur-shu-mm), curshumat (curcurturisescu) cutursit (cu-tur-st) adg cutursit (cu-tur-sshu-m-t), curshumari/curshumare (cur-shu-m-ri) agut), cutursits (cu-tur-sts), cutursiti/cutursite (cu-tur-s-ti) descu (pliguescu, vatm) cu tufechea (cu-un i ma multi cur- (un cu curturisit) cutursiri/cutursire (cu-tur-s-ri) sf shunj); tufichisescu, tuficsescu {ro: mpuca (rni sau omor) cutursiri (cu-tur-sr) (un cu curturisiri) pe cineva sau ceva cu gloane de puc} {fr: fusiller (blesser curturisiri/curturisire (cur-tu-ri-s-ri) sf vedz tu curturisescu ou tuer) par des balles de fusil} {en: shoot someone (wound orcurturisit (cur-tu-ri-st) adg vedz tu curturisescu kill) with a rifle} curshumat (cur-shu-mt) adg curshuma- curtus (cr-tus) invar arshiclu dit soni tsi lu-ari un ficior t (cur-shu-m-t), curshumats (cur-shu-mts), curshuma- agiuctor {ro: ultimul aric posedat de un copil juctor} {fr: le ti/curshumate (cur-shu-m-ti) agudit (pliguit i vtmat) didernier osselet que possde un enfant joueur} {en: last un curshumi; (fig: curshumat = blstimat) {ro: mpucat knuckle bone owned by a child-player} (rnit sau omort) cu gloane de puc} {fr: fusill (bless ou curubits (cu-ru-bts) sm curubits (cu-ru-bts) agru-arburi

364

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

njic dit pduri, tsi sh-u-adutsi cu-un trandafil, cu schinj, cu bichear, nimrtat {ro: necstorit} {fr: qui nest pas lilici mushati aroshi, trandafilii, albi i galbini shi poami aroshi mari(e)} {en: unmarried} ex: nincurunat (nimrtat) nu, ma ca un cireashi njic; soi di-arug tsi s-tradzi azvarna pri loc shi ncurunat iu tsi s-vrei nincurunari/nincurunare (nin-cu-rucreashti ct nsus; culumbri, mcesh, mucesh, arug, rug, n-ri) sf nincurunri (nin-cu-ru-nr) atsea tsi s-fatsi cndu bubzel {ro: mce, trandafir slbatec} {fr: glantier; sorte de doi tiniri (ficior sh-feat) nu s ncurun {ro: aciunea de a nu ronce} {en: wild rose; sort of a bramble bush} ex: di trandafil se cstori} {fr: action de ne pas se marier} {en: action of not s-fatsi curubits (mcesh) sh-di curubits (mcesh), trandafil getting marryied} ncrun (ncrn) (mi) vb I ncrunai (ncrucurun (cu-rn) (mi) vb I vedz tu curun1 n), ncrunam (ncru-nm), ncrunat (ncru-n-t), ncrunacurunari/curunare (cu-ru-n-ri) sf vedz tu curun1 ri/ncrunare (ncru-n-ri) (un cu ncurun) ex: nu n-alas s-n curunat (cu-ru-nt) adg vedz tu curun1curun1 (cu-r-n) ncrunm; nu mi ncrunai cu ns ninga ncrunat (ncru-nt) sf curuni/curune (cu-r-ni) shi curunj (cu-rnj) stulii (ca un adg ncrunat (ncru-n-t), ncrunats (ncru-nts), ncrunasoi di tserclju) tsi u bag preftul pri caplu-a gambrolui (a ti/ncrunate (ncru-n-ti) (un cu ncurunat) ex: nincurunat nveastljei noau) cndu lu nsoar (u mrit); crun, crun, nu, ma ncurunat (mrtat) iu tsi s-vrei ncrunari/ncrunare surtseali, stifani; (fig: 1: curun = ligtura tsi u fatsi un brbat (ncru-n-ri) sf ncrunri (ncru-nr) (un cu ncurunari) ex: cu-un muljari (dinintea-a unui preftu, dinintea-al Dumnidz n fustani tr ncrunari nincrunat (nin-cru-nt) adg ic dinintea-a unui om di la chivernisi tr stat) tra s-bneadz nincrunat (nin-cru-n-t), nincrunats (nin-cru-nts), shi si sh-fac un fumealji deadun; fumealji; 2: curun = nincrunati/nincrunate (nin-cru-n-ti) (un cu nincurunat) brbatlu cu cari easti mrtat un muljari; muljarea cu cari ex: li-avem nincrunati (nimrtati) featili nincrunari/nineasti nsurat un brbat; expr: 3: bag (mi ljau cu) curun = crunare (nin-cru-n-ri) sf nincrunri (nin-cru-nr) (un cu (brbatlu) mi nsor shi-nj ljau un muljari; (muljarea) mi mrit nincurunari) ncurun (n-cu-rn) (mi) vb I ncurunai shi-nj ljau un brbat; mi ncurun la bisearic) {ro: cunun; (n-cu-ru-n), ncurunam (n-cu-ru-nm), ncurunat (ncstorie, so/soie; familie} {fr: couronne de mari(e); cu-ru-n-t), ncurunari/ncurunare (n-cu-ru-n-ri) (un cu mariage, poux/pouse; famille} {en: crown laid by the priest ncurun) ncurunat (n-cu-ru-nt) adg ncurunat (n-cuover the head of the people he marries; marriage, ru-n-t), ncurunats (n-cu-ru-nts), ncurunati/ncurunate wife/husband, family} ex: crutsea di pi curun-lj; nveasta nau (n-cu-ru-n-ti) (un cu ncurunat) ncurunari/ncurusum curun; m-sa nu vru s-bag a doaua oar curuna (expr: nare (n-cu-ru-n-ri) sf ncurunri (n-cu-ru-nr) (un cu s-mrit andoaua oar); eara noapti sh-fr lun, nj-eara fric ncurunari) ncrun (n-crn) (mi) vb I ncrunai (n-crustimtul s-nu spun c earam fr curun (nincurunat, niloat, n), ncrunam (n-cru-nm), ncrunat (n-cru-n-t), nimrtat) crun1 (c-r-n) sf cruni/crune (c-r-ni) shi ncrunari/ncrunare (n-cru-n-ri) (un cu ncurun) ncrucrunj (c-rnj) (un cu curun1) crun1 (cr-n) sf nat (n-cru-nt) adg ncrunat (n-cru-n-t), ncrunats (ncruni/crune (cr-ni) shi crunj (crnj) (un cu curun1) ex: cru-nts), ncrunati/ncrunate (n-cru-n-ti) (un cu ncumni va l bgm crunili pri cap (expr: va lji ncurunm); i runat) ncrunari/ncrunare (n-cru-n-ri) sf ncrunri (nFilip s-lja cu crun? (expr: si ncurun?); vinji sh-sora-al Noti, cru-nr) (un cu ncurunari) cruna (expr: nveasta noau), deaspir di-sh plmsi sh-luna curun2 (cu-r-n) sf vedz tu crun2 ncurun (ncu-rn) (mi) vb I ncurunai (ncu-ru-n), ncurunam curund (cu-rnd) adv vedz tu curundedz (ncu-ru-nm), ncurunat (ncu-ru-n-t), ncurunari/ncurunare curundari/curundare (cu-run-d-ri) sf vedz tu curundedz (ncu-ru-n-ri) bag curun pri caplu-a meu i a unui altu om; curundat (cu-run-dt) adg vedz tu curundedz (preftul sh-nunlu) bag cruna (la bisearic) pri caplu-a unui curundeats (cu-run-de-ts) sf vedz tu curundedz ficior sh-a unei feat (tsi vor s-sh fac un cas sh-un curundedz (cu-run-ddz) vb I curundai (cu-run-d), curunfumealji) shi-lj leag s-hib brbat shi muljari nintea-al dam (cu-run-dm), curundat (cu-run-d-t), curundari/cuDumnidz; (ficiorlu) s-leag (si s nsoar) nintea-al Dumrundare (cu-run-d-ri) caftu (voi) si s-fac cama agonja; nidz cu-un feat tra s-u lja tr muljarea cu cari s-sh fac agunjisescu, (mi) archescu, anpdescu, ayiusescu, viisescu, un cas sh-un fumealji; (feata) s-leag (si s-mrit) nintea- pristinisescu {ro: grbi} {fr: hter} {en: hasten, hurry on} al Dumnidz cu-un ficior tra s-lu lja tr brbatlu cu cari s-sh curundat (cu-run-dt) adg curundat (cu-run-d-t), curunfac un cas sh-un fumealji; ncrun, ncurun, ncrun, nsor dats (cu-run-dts), curundati/curundate (cu-run-d-ti) tsi s(ti ficior), nsor, mrit (ti feat) {ro: cstori, nsura, mrita} agunjiseashti; agunjisit, archit, ayiusit, viisit, pristinisit {ro: {fr: marier} {en: marry} ex: nu n-alas s-n ncurunm; s-ti grbit} {fr: ht} {en: hastened} curundari/curundare (cuncurunj cu-a tu Budash; veara-aest si ncurun sh-ns; ns run-d-ri) sf curundri (cu-run-dr) atsea tsi fatsi un cari smi ncurun ncurunat (ncu-ru-nt) adg ncurunat (ncu-ruagunjiseashti {ro: aciunea de a grbi; grbire} {fr: action de n-t), ncurunats (ncu-ru-nts), ncurunati/ncurunate (ncu-ru- (se) hter} {en: action of hastening} curundeats (cu-runn-ti) tsi ari bgat curun; (ficior) tsi easti nsurat; (feat) tsi de-ts) sf curundets (cu-run-dts) mirachea avut tri easti mrtat; ncrunat, ncurunat, ncrunat, nsurat (ficiorlu), ftseari tsiva i agiundzeari iuva ct cama agonja; agunjii, nsurat, mritat (feata), mrtat {ro: cstorit, nsurat, mrita- avrap, yii, ayiuseal {ro: grab, iueal} {fr: hte, vitesse, t} {fr: mari} {en: married} ncurunari/ncurunare (ncu-rurapidit} {en: haste, speed, swiftness} curundu (cu-rn-du) n-ri) sf ncurunri (ncu-ru-nr) atsea tsi s-fatsi cndu doi adv dup putsn chiro; tsi s-fatsi unshun; crundu, agonja, tiniri (ficior sh-feat) s ncurun; ncrunari, ncurunari, gonja, aghonja, agunja, prapa, nprap, anghiu {ro: curnd, ncrunari, nsurari (ficiorlu), nsurari, mritari (feata), mrtari repede} {fr: bientt, vite} {en: soon, fast} ex: ocljilj tsi nu s{ro: aciunea de a se cstori, de a se nsura, de a se mrita; ved, curundu (agonja) s-agrshescu; curundu va si-l vedz cstorire, nsurare, mritare; cstorie} {fr: action de se crundu (crn-du) adv (un cu curundu) ex: fudzi crundu marier; mariage} {en: action of marrying; marriage} ex: (agonja) pisti scar; cama crundu (agonja), c ti-ashteapt vinjim az tr ncurunari curun (cu-rn) (mi) vb I curunai curundu (cu-rn-du) adv vedz tu curundedz (cu-ru-n), curunam (cu-ru-nm), curunat (cu-ru-n-t), curutm (cu-rut-m) sm curutmadz (cu-rut-mdz) arafi iu scurunari/curunare (cu-ru-n-ri) (un cu ncurun) ex: pri bag cashlu si s-usuc la stani; cliv tu cari s-tsni cashlu la Costa si-l curun (s-lu nsor) curunat (cu-ru-nt) adg stani; grtu {ro: comarnic} {fr: planchette dans une bergerie curunat (cu-ru-n-t), curunats (cu-ru-nts), curunaservant scher le fromage} {en: place or rack for drying and ti/curunate (cu-ru-n-ti) (un cu ncurunat) curunari/cukeeping the cheese} runare (cu-ru-n-ri) sf curunri (cu-ru-nr) (un cu ncucurvar (cur-vr) sm, adgm vedz tu curv runari) nincurunat (nin-cu-ru-nt) adg nincurunat (nincurv (cr-v) sf curvi/curve (cr-vi) muljari cari s-bag tucu-ru-n-t), nincurunats (nin-cu-ru-nts), nincurunati/ninashtirnut (s-ambair) cu un brbat tra s-hib pltit (di-arad) curunate (nin-cu-ru-n-ti) tsi nu-ari bgat curun; (brbat) cu pradz; muljari tsi bneadz cu vindearea-a truplui a ljei tsi nu easti nsurat; (muljari) tsi nu easti mrtat; ninsurat, (cu-ambirarea) tr paradz; (expr. muljari di pit succhi;

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

365

muljari tsi da pni a furlor); ruspii, aruspii, dos, putan, mulime de rude cuscri} {fr: nombre des parents par chiurhan {ro: curv} {fr: putain, prostitue} {en: prostitute} affinit} {en: multitude of in-laws} ex: eara aht cuscrami, curvar (cur-vr) sm, adgm curvari (cur-v-r) omlu tsi cum nu-am vidzut la alt numt cuscrimi/cuscrime (cusplteashti curvi tra s-li ncalic; omlu tsi lu-arsescu muljerli cr-mi) sf fr pl (un cu cuscrami) ex: yini cuscrimea sh-caft si s-bag tu-ashtirnut cu eali; omlu tsi easti pltit tra s- niveast s-u lja cuscrilji1/cuscrilje (cus-cr-lji) sf cuscribag tu-ashtirnut cu muljerli; tsi easti pnghios; chiurhan {ro: lji/cuscrilje turlia di soi tsi s-fatsi namisa di soea ma curvar, desfrnat} {fr: coureur de folles, dbauch} {en: mad aprucheat a grambolui cu soea ma aprucheat a nveastljei after women, debauched} curvrilji/curvrilje (cur-v-r-lji) nau {ro: cuscrie} {fr: sorte de parente qui se cre entre les sf curvrilji (cur-v-r-lji) atsea tsi fatsi un curv tra si shbeaux-parents et les plus proches du mari et de la marie} amint bana; bana tsi sh-u dutsi un curv; curvrii, {en: in-law relationship; the kind of relationship created earanlchi, pnghii, purnilji, putnlichi {ro: curvrie} {fr: between the parents and the other close relatives of the groom prostitution, dbauche, fornication} {en: prostitution, and the bride} ex: cuscrilja s-asparsi; nu avem vrn vin ic debauchery, fornication} curvrii/curvrie (cur-v-r-i) sf cuscrilji cu gretslji ncuscredz (ncus-crdz) (mi) vb I ncuscurvrii (cur-v-r) (un cu curvrilji) curvrisescu (curcrai (ncus-cr), ncuscram (ncus-crm), ncuscrat (ncus-crv-ri-ss-cu) (mi) vb IV curvrisii (cur-v-ri-s), curvriseam t), ncuscrari/ncuscrare (ncus-cr-ri) (mi) fac cuscru cu cari(cur-v-ri-sem), curvrisit (cur-v-ri-s-t), curvrisiva dnda-lj feata ti nveast (i ficiorlu tr gambro); (fig: n ri/curvrisire (cur-v-ri-s-ri) duc un ban di curv; fac pri ncuscrm = n ftsem oaspits bunj) {ro: ncuscri} {fr: sappacariva s-duc un ban di curv; duc un ban di purnilji, di renter, sallier} {en: become related (in-laws)} ex: si ncuspnghii {ro: curvsri} {fr: paillarder, prostituer} {en: live in crm (s-n ftsem cuscri) easti-a noastr vreari; n ncuscrm debauch, prostitute} curvrisit (cur-v-ri-st) adg (n featsim cuscri) cu ns ncuscrat (ncus-crt) adg ncuscurvrisit (cur-v-ri-s-t), curvrisits (cur-v-ri-sts), crat (ncus-cr-t), ncuscrats (ncus-crts), ncuscrati/ncuscrate curvrisiti/curvrisite (cur-v-ri-s-ti) tsi dutsi un ban di (ncus-cr-ti) tsi s-ari fapt cuscru cu cariva {ro: ncuscrit} curv; tsi easti faptu s-fac un ban di curv; tsi dutsi un {fr: apparent, alli} {en: who became related (in-laws)} ban di purnilji {ro: curvsrit} {fr: dbauch, prostitu} {en: ncuscrari/ncuscrare (ncus-cr-ri) sf ncuscrri (ncus-crr) debauched, prostituted} curvrisiri/curvrisire (cur-v-ri-s- atsea tsi s-fatsi cndu si ncuscreadz lumea {ro: aciunea de a ri) sf curvrisiri (cur-v-ri-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva se ncuscri; ncuscrire} {fr: action de sapparenter, de curvriseashti {ro: aciunea de a curvsri} {fr: action de sallier} {en: become related (in-laws)} ncuscrescu (ncuspaillarder, de prostituer} {en: action of living in debauchery, crs-cu) (mi) vb IV ncuscrii (ncus-cr), ncuscream (ncusof prostituting} crem), ncuscrit (ncus-cr-t), ncuscriri/ncuscrire (ncus-crcurvrii/curvrie (cur-v-r-i) sf vedz tu curv ri) (un cu ncuscredz) ex: dup aht cachi tsi sh-avur, si curvrilji/curvrilje (cur-v-r-lji) sf vedz tu curv ncuscrir (s-featsir cuscri) ncuscrit (ncus-crt) adg ncuscurvrisescu (cur-v-ri-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu curv crit (ncus-cr-t), ncuscrits (ncus-crts), ncuscriti/ncuscrite curvrisiri/curvrisire (cur-v-ri-s-ri) sf vedz tu curv (ncus-cr-ti) (un cu ncuscrat) ncuscriri/ncuscrire (ncuscurvrisit (cur-v-ri-st) adg vedz tu curv cr-ri) sf ncuscriri (ncus-crr) (un cu ncuscrari) curyios (cur-ys) adg curyioas (cur-yo-s), curyiosh (cur- paracuscru (p-ra-cs-cru) sm, sf paracuscr (p-ra-cs-cr), ysh), curyioasi/curyioase (cur-yo-si) 1: tsi ari mirachea paracuscri (p-ra-cs-cri), paracuscri/paracuscre (p-ra-css nveats un lucru (cu tuti c nu-ari sh-ahnt ananghi s-lu cri) frati i sor di-un soi prit ncurunari {ro: frate sau sor a cunoasc); tsi ari mirachea s-cunoasc tsiva ahoryea; 2: tsi ari unei rude prin cstorie} {fr: frre ou soeur dun parent ou un hari ahoryea di alts; periergu {ro: curios} {fr: curieux} dune parente par affinit} {en: brother or sister of a relative {en: curious} by marriage} ex: paracuscri vr sut cuscrami/cuscrame (cus-cr-mi) sf vedz tu cuscru cuscuni/cuscune (cus-c-ni)sf cuscunj (cus-cnj) curau di cuscrilji1/cuscrilje (cus-cr-lji) sf vedz tu cuscru la smar tsi treatsi sum coada-a calui (tra s-lu tsn smarlu cu Cuscrilji2/Cuscrilje (cus-cr-lji) sf fr pl pareea di shapti ncrctura s-nu cad pi gurmadzlu-a calui cndu calu dipuni steali tsi s-veadi noaptea n tser, ashtirnuti ca un soi di amaxi aripidina); sumcoad, pldm, pishteau {ro: pofil} {fr: {ro: constelaia carului mare sau ursa mare} {fr: contsellation culeron} {en: crupper dock} du grand chariot ou de la grande ourse} {en: Ursa Major, the cuscur (cs-cur) sm, sf vedz tu cuscru Great Bear, the Big Dipper} cuscus (cus-c-s) sf cuscusi/cuscuse (cus-c-si) un soi di cuscrimi/cuscrime (cus-cr-mi) sf vedz tu cuscru bal njic fapt di-aloat uscat (ca un soi di trhn) tsi s-bag cuscroanji/cuscroanje (cus-cro-nji) sf vedz tu cuscru tu supi, tu mcri cu carni, etc. {ro: cucu} {fr: couscouse} cuscru (cs-cru) sm, sf cuscr (cs-cr), cuscri (cs-cri), {en: couscous} ex: mcar n pung di cuscusi cuscri/cuscre (cs-cri) ashi cum easti soea aprucheat (dad, cuseari/cuseare (cu-se-ri) sf vedz tu cos tat, frats, surori, cusurinj, etc.) a brbatlui (a muljariljei) cu cuseau (cu-se-) sf vedz tu cusits1 soea aprucheat a muljariljei a lui (a brbatlui a ljei); cuscur; cusescu (cu-ss-cu) vb IV vedz tu coas (expr: di ctr la cuscra = tsi nu easti sh-ahntu bun; tsi easti cushafi/cushafe (cu-sh-fi) sf vedz tu ushafi prostih, apcu) {ro: cuscru} {fr: parents proche du mari (de la cushal (c-shal) adg cushal (c-sha-l), cushalj (c-shalj), marie) avec ceux de la marie (du mari)} {en: im-law; close cushali/cushale (c-sha-li) cari ari pltrli adusi (aplicati, relatives of the man (wife) with those of his wife (her ncusurati); adus (tu pltri), ncusurat, ncusurat, cusurat, buhusband)} ex: vinjir cuscrilj shi cuscrili; mi dush la cuscrul bot, cmbur, zgrob, zgolub, grbuv, gribos, guvor, gdzmolj Yeani; feata-a cuscrului Culush; s-bnedz cuscre! sh-tini {ro: grbov} {fr: bossu, gibbeux, courb} {en: bent} cuscr!; intr cuscrilj tu udai cuscur (cs-cur) sm, sf cuscr cushari1/cushare (cu-sh-ri) sf cusheri (cu-shr) un soi di (cs-cr), cuscuri (cs-cur) shi cuscri (cs-cr), cuscri/cus- hmbari mari, di-arad ahoryea di cas, adrat di scnduri i cre (cs-c-ri) shi cuscri/cuscre (cs-cri) (un cu cuscru) veardz, iu s-bag yiptul, di-arad misurlu (clmbuchilu); ex: shi nchisir cuscrlji; lj-acljim tuts cuscrlji; trapsi cu cuciuro {ro: ssiac} {fr: table (en clayonnage); magasin en cuscrlji cuscroanji/cuscroanje (cus-cro-nji) sf cuscroatreillis pour scher et conserver le mas} {en: barn, corn loft} nji/cuscroanje (cus-cro-nji) muljarea cari, dzua di numt s- cuciuro (cu-cu-r) sm cuciuradz (cu-cu-rdz) (un cu dutsi cu nveasta nau tu casa-a grambolui {ro: femeia care n cushari) ex: am clmbuchea tu cuciuro (cushari) ziua de nunt se duce cu mireasa la casa mirelui} {fr: femme cushari2 (cu-sha-r) sm, sf vedz tu cushuri qui, le jour des noces, va avec la marie la maison du cushelj (cu-shlj) sn vedz tu cushor1 mari} {en: woman who, the day of the wedding, accompanies cusher (cu-shr) sn vedz tu cumas the bride to the house of the groom} cuscrami/cuscrame cushiri (cu-shi-r) sm, sf vedz tu cushuri (cus-cr-mi) sf fr pl multimi di cuscri; cuscrimi {ro: cushor1 (cu-shr) sn cushoari/cushoare (cu-sho-ri) hlati

366

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

adrat di mplitituri di verdzi suptsri (palji, etc.) tr purtari cushal, cmbur, bubot, zgrob, zgolub, grbuv, gribos, gubes, lucri di mn (zrzvts, poami, etc.); cosh, cnestr, clath, guvor, gdzmolj {ro: gheboit} {fr: bossu, cambr, courb} crin, cnisteal, cushelj, cufin, shport, zmbil {ro: co} {en: hunchbacked, humped, bent} ex: trei moashi ncusurati; n {fr: corbeille} {en: basket} ex: l-bgar tu un cushori; el purta feat ncusurat, mrata!; nica di cu njic imna ncusurat ncun cap cushorea; arc peshtilj dit cushori cushori1/cushore surari/ncusurare (ncu-su-r-ri) sf ncusurri (ncu-su-rr) (cu-sh-ri) sf cushoari/cushoare (cu-sho-ri) (un cu cushor1) ftseari cu cusor (cmbur); cmburyisiri, ancusurari, ncu cushelj (cu-shlj) sn cushelji/cushelje (cu-sh-lji) (un surari, cusurari, cucushari, ncucushari, ancucushari, ncucucu cushor1) shari, cmburyisiri {ro: aciunea de a gheboi; gheboire} {fr: cushor2 (cu-shr) sn cushoari/cushoare (cu-sho-ri) casa action de devenir bossu, de se courber} {en: action of getting iu bneadz alghinjli; stup, cufin, crin {ro: stup} {fr: ruche, a hump} cusuredz (cu-su-rdz) (mi) vb I cusurai (cu-suessaim} {en: bee-hive} ex: cum hearbi alghina tu cushor; cum r), cusuram (cu-su-rm), cusurat (cu-su-r-t), cusurari/cuascult di vasils tuti-alghinjli dit cushori cushori2/cushore surare (cu-su-r-ri) (un cu ncusuredz) cusurat (cu-su(cu-sh-ri) sf cushoari/cushoare (cu-sho-ri) (un cu cushor2) rt) adg cusurat (cu-su-r-t), cusurats (cu-su-rts), cusucushori1/cushore (cu-sh-ri) sf vedz tu cushor1 rati/cusurate (cu-su-r-ti) (un cu ncusurat) cusuracushori2/cushore (cu-sh-ri) sf vedz tu cushor2 ri/cusurare (cu-su-r-ri) sf cusurri (cu-su-rr) (un cu cushtavar (cush-ta-vr) sm pl(?) soi di earb tsi scoate ncusurari) ancusuredz (an-cu-su-rdz) (mi) vb I ancusurai (cndu easti arupt) un soi di dzam di hroma-a laptilui; (an-cu-su-r), ancusuram (an-cu-su-rm), ancusurat (an-cucusits, custuvar, gushtevar, srguci, sndzean {ro: specie de su-r-t), ancusurari/ancusurare (an-cu-su-r-ri) (un cu lptuc} {fr: espce de laitue de couleur rouge-blanche} {en: ncusuredz) ancusurat (an-cu-su-rt) adg ancusurat (anspecies of lettuce} custuvar (cus-tu-vr) sm pl(?) (un cu cu-su-r-t), ancusurats (an-cu-su-rts), ancusurati/ancusurate cushtavar) (an-cu-su-r-ti) (un cu ncusuredz) ancusurari/ancusucushug (cu-shg) cushudzi/cushudze (cu-sh-dzi) momil rare (an-cu-su-r-ri) sf ancusurri (an-cu-su-rr) (un cu (mobil) di lemnu i metal, cu ush sh-cu arhi (arafturi) pri cari ncusuredz) ncusuredz (n-cu-su-rdz) (mi) vb I ncusuomlu sh-tsni stranjili; cshug, dulapi, cumar, crghii, cryii, rai (n-cu-su-r), ncusuram (n-cu-su-rm), ncusurat (nhivad, misandr {ro: dulap} {fr: armoire} {en: cupboard, cu-su-r-t), ncusurari/ncusurare (n-cu-su-r-ri) (un cu wardrobe} ex: tradzi tu cushug (dulapi), arapi un misur; bag ncusuredz) ex: shi lji ncusurar (tu scriarea-a noastr: lji ncupnea tu cushug (dulapi) cshug2 (c-shg) sn surar) truplu ncusurat (n-cu-su-rt) adg ncusurat (ncshudzi/cshudze (c-sh-dzi) (un cu cushug) cu-su-r-t), ncusurats (n-cu-su-rts), ncusurati/ncusurate cushuri (cu-shu-r) sm, sf cushuroanji/cushuroanje (cu-shu(n-cu-su-r-ti) (un cu ncusuredz) ex: vulturlji u-au narea ro-nji), cushuradz (su-shu-rdz), cushuroanji/cushuroanje ncusurat (ca cusorlu; tu scriarea-a noastr: narea ncusurat); (cu-shu-ro-nji) cusurin, oaspi, sots, etc. {ro: vr, prieten} doau feati ncusurati (cu cusor; tu scriarea-a noastr: ncusu{fr: cousin, camarade, compagnon} {en: cousin, companion, rati) ncusurari/ncusurare (n-cu-su-r-ri) sf ncusurri friend} cushari2 (cu-sha-r) sm, sf cusharoanji/cusharoanje (n-cu-su-rr) (un cu ncusuredz) (cu-sha-ro-nji), cusharadz (su-sha-rdz), cusharoanji/cushacusor2 (cu-sr) sn vedz tu cusor1 roanje (cu-sha-ro-nji) (un cu cushuri) ex: lja yin cushari cusor3 (cu-sr) sm vedz tu cos sh-bea cushiri (cu-shi-r) sm, sf cushiroanji/cushiroanje (cu- custandat (cus-tan-dt) sm vedz tu cunstantin shi-ro-nji), cushiradz (su-shi-rdz), cushiroanji/cushiroanje custari/custare (cus-t-ri) sf vedz tu cust (cu-shi-ro-nji) (un cu cushuri) custat (cus-tt) adg vedz tu cust cusiri/cusire (cu-s-ri) sf vedz tu coas cust (cs-t) vb I unipers. cust (cus-t), custa (cus-t), custat cusit (cu-st) adg vedz tu coas (cus-t-t), custari/custare (cus-t-ri) creashti (ic fatsi scusits1 (cu-s-ts) sf cusitsi/cusitse (cu-s-tsi) perlu lungu a creasc) un lucru shi s-fatsi ma mari (ma greu, ma avut, ma muljerlor, mplitit ca un i dau coadi tsi spindzur; cuseau, mults, etc.) {ro: spori, prospera, avansa, progresa, crete (n chic, coad, pltnits, pultnits, plitenc {ro: coad, cosi} volum, greutate, numr, etc.)} {fr: avancer, progresser, {fr: tresse, cadenette} {en: braid} ex: dau cusitsi (coadi) prosprer, crotre (en volume, en nombre, etc.), travailler groasi cuseau (cu-se-) sf cuseri (cu-sr) (un cu fructueusement} {en: advance, progress, thrive, increase (in cusits1) ex: nu tsi-u njil di cuseau (cusits)? number, volume, etc.)} ex: s-videm a curi nu-lj cust (nu-lj cusits2 (cu-s-ts) sf cusitsi/cusitse (cu-s-tsi) un soi di earb njarsi ghini) lucrul; nu-lj custa (nu-lj njirdzea ninti, nu-avea tsi scoate (cndu easti arupt) un soi di dzam di hroma-a prucuchii) lucrul; nu-nj cust (prucupseashti) lucurlu; nu-nj laptilui; cushtavar, custuvar, gushtevar, srguci, sndzean cust dot (nu fac hiri) la lucru; iu suntu multi mnj, lucurlu {ro: specie (?) de lptuc} {fr: herbe de la Saint-Jean} {en: cust (creashti, njardzi ctr ninti); multi mnj cust (creashti species (?) of lettuce} ma-agonja, fatsi ma mult hiri) lucrul custat (cus-tt) adg cusor1 (cu-sr) sn cusoari/cusoare (cu-so-ri) atsea tsi-l fatsi custat (cus-ta-t), custats (cus-tats), custati/custati (cus-ta-ti) omlu grbuv; cmbur {ro: cocoa} {fr: bosse, gibbosit} tsi ari criscut (i fapt ma avut, ma greau, ma mari ca {en: hump} ex: feata-aest cu un cusor (cmbur) cusor2 numir, etc.) {ro: sporit, prosperat, avansat, progresat, crescut (cu-sr) sn cusoari/cusoare (cu-so-ri) hlati ncusurat cu (n volum, greutate, numr, etc.)} {fr: avanc, progress, cari s-talji (cu mna) earba analt i grnili; dhirpani, seatsir prospr, cru (en volume, en nombre, etc.), travaill {ro: secere} {fr: faucillon} {en: sickle} ex: sh-agrshi cusorlu fructueusement} {en: advanced, progressed, thrived, (seatsira); narea ncusurat ca cusor (seatsir, cmbur) increased (in number, volume, etc.)} custari/custare (cus-tncusuredz (ncu-su-rdz) (mi) vb I ncusurai (ncu-su-r), ri) sf custri (cus-tr) crishteari ic ftseari ma mari (ma ncusuram (ncu-su-rm), ncusurat (ncu-su-r-t), ncusura- greau, ma avut, etc.) {ro: aciunea de a spori, de a prospera, ri/ncusurare (ncu-su-r-ri) mi fac cu cusor; ancusuredz, n- etc.; sporire, prosperare, avansare, progresare, cretere (n cusuredz, ncusor, cusuredz, cmburyisescu, cucushedz, ncu- volum, greutate, numr, etc.)} {fr: action davancer, de cushedz, ancucushedz, ncucushedz, mihrisescu {ro: gheboi} progresser, de prosprer, de crotre (en volume, en nombre, {fr: devenir bossu, cambrer, se courber} {en: get a hump} ex: etc.), de travailler fructueusement} {en: action of advancing, si ncusur multu di-aushatic ncusor (ncu-sr) (mi) vb I of progressing, of thriving, of increasing (in number, volume, ncusurai (ncu-su-r), ncusuram (ncu-su-rm), ncusurat etc.)} (ncu-su-r-t), ncusurari/ncusurare (ncu-su-r-ri) (un cu custnic (cus-t-nc) adg vedz tu costenliv ncusuredz) ncusurat (ncu-su-rt) adg ncusurat (ncu-su- custic (cus-t-c) sf vedz tu coast r-t), ncusurats (ncu-su-rts), ncusurati/ncusurate (ncu-su-rcustisescu (cus-ti-ss-cu) vb IV custisii (cus-ti-s), custiseam ti) tsi-ari adrat cusor; cu cusor; ancusurat, ncusurat, cusu- (cus-ti-sem), custisit (cus-ti-s-t), custisiri/custisire (cus-tirat, cucushat, ncucushat, ancucushat, ncucushat, cmburyisit;s-ri) fac (am phlu, tinjia); custusescu, custu, axizescu,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

367

ahrdzescu, ahrzescu {ro: costa} {fr: coter} {en: cost} cut! (ct) inter vedz tu cut custisit (cus-ti-st) adg custisit (cus-ti-s-t), custisits (cus-ti- cutar (cu-tr) sn cutari/cutare (cu-t-ri) loc ngrdit (multi ori sts), custisiti/custisite (cus-ti-s-ti) tsi custuseashti, tsi ari cu-alumchi shi verdzi) tu cari s-tsn di-arad oili; coard, phlu, axizit, ahrdzit, ahrzit {ro: costat} {fr: cot} {en: tsarcu, strung, mandr, arstoac; (fig: un soi di cliv cu costed} custisiri/custisire (cus-ti-s-ri) sf custisiri (cus-ti-sr) stizmili adrati di tsar shi verdzi i alumchi) {ro: arc, atsea tsi fatsi un tsi bag (i plteashti) un tinjii tr un lucru, strung} {fr: enclos, bercail; parc moutons; chaumire} axiziri, ahrdziri, ahrziri {ro: costare, cost} {fr: action de {en: pen, fold, sheep fold} ex: putridz sh-a tu cutar; trsh la coter, cot} {en: costing} custu (cs-tu) sm pl(?) atsea ct patruli cutari; aoa, tu cutar (fig: cliv) va s-bem numta custuseashti (ct axizeashti) un lucru; ph, tinjii, axii {ro: cotar (c-t) sn cotari/cotare (c-ta-ri) (un cu cutar) valoare, pre} {fr: valeur, prix} {en: value, price} custusescutrets (cu-t-rts) sn cutreats (cu-t-re-ts) shi cutrets cu (cus-tu-ss-cu) vb IV custusii (cus-tu-s), custuseam (cus- (cu-t-rts) un cutar njic {ro: arc mic} {fr: petit parc tu-sem), custusit (cus-tu-s-t), custusiri/custusire (cus-tu- moutons} {en: small sheep fold} ex: njeljlji cari tut zghear n s-ri) (un cu custisescu) custusit (cus-tu-st) adg custu- cutrets sit (cus-tu-s-t), custusits (cus-tu-sts), custusiti/custusite cut (c-t) sf cuti/cute (c-ti) cni (tu limba ficiuritslor) {ro: (cus-tu-s-ti) (un cu custisit) custusiri/custusire (cus-tu-scine, n limbajul copiilor mici} {fr: chien, dans le langage ri) sf custusiri (cus-tu-sr) (un cu custisiri) des petits enfants} {en: dog, in the language of small children} custisiri/custisire (cus-ti-s-ri) sf vedz tu custisescu cuti! (ct) inter cni (tu limba ficiuritslor); zbor cu cari scustisit (cus-ti-st) adg vedz tu custisescu greashti cnili tra s-yin; curi-cuti!, cut, cut-cut, cooti, coti-co, custu (cs-tu) sm pl(?) vedz tu custisescu cuci, cuci-cuci {ro: interjecie cu care se cheame s vin un custumi/custume (cus-t-mi) sf custunj (cus-tnj) stranjili cu cine} {fr: interjection dont on se sert pour appeler les chiens cari si nveashti (s-alxeashti) cariva; soea di stranji tsi li poart qui sont prs de nous} {en: interjection with which someone cariva; soea di stranji tsi li poart oaminjlji (brbatslji shi calls a dog} cuti-cuti! (ct-ct) inter (un cu cuti!) cut! muljerli) dit un mileti, cari suntu-ahoryea di soea di stranji (ct) inter (un cu cuti!) ex: na, cut!, Caraman! cut-cut! purtati di-un alt mileti; portu, alxmintu, tcmi, forim, (ct-ct) inter (un cu cuti!) coti-coti! (ct-ct) inter furishau {ro: port, costum} {fr: costume} {en: costume, (un cu cuti!) coti-co! (ct-c) inter (un cu cuti!) dress} cooti! (co-t) inter (un cu cuti!) cuci-cuci! (cc-cc) custur (cus-t-r) sf vedz tu cstur inter (un cu cuti!) cuci! (cc) inter (un cu cuti!) custusescu (cus-tu-ss-cu) vb IV vedz tu custisescu cutrets (cu-t-rts) sn vedz tu cutar custusiri/custusire (cus-tu-s-ri) sf vedz tu custisescu cutvlescu (cu-t-v-ls-cu) (mi) vb IV vedz tu cutuvlescu custusit (cus-tu-st) adg un cu vedz tu custisescu cutvliri/cutvlire (cu-t-v-l-ri) sf vedz tu cutuvlescu custuvar (cus-tu-vr) sm pl(?) vedz tu cushtavar cutvlit (cu-t-v-lt) adg vedz tu cutuvlescu cusuescu (cu-su-s-cu) vb IV vedz tu coas cut-cut! (ct-ct) inter vedz tu cut cusuiri/cusuire (cu-su--ri) sf vedz tu coas cuteats (cu-tea-ts) sf vedz tu cumas cusuit (cu-su-t) adg vedz tu coas cutedz (cu-tdz) vb I cutidzai (cu-ti-dz), cutidzam (cu-ticusurafi/cusurafe (cu-su-r-fi) sf vedz tu surafi dzm), cutidzat (cu-ti-dz-t), cutidzari/cutidzare (cu-ti-dzcusurari/cusurare (cu-su-r-ri) sf vedz tu cusor1 ri) nu nj-easti fric s-lu fac un lucru; mi bag s-fac un lucru tsi cusurat (cu-su-rt) adg vedz tu cusor1 poati s-mi fac di-arshini i s-mi duc n fatsa-a unui mari cusur (cu-s-r) sf vedz tu cstur piriclju; dldsescu, dldisescu, cidisescu, cindisescu, dcusuredz (cu-su-rdz) (mi) vb I vedz tu cusor1 vrnsescu {ro: cuteza, ndrzni, risca} {fr: oser, (se) hasarder, cusuri/cusure (cu-s-ri) sf cusuri (cu-sr) atsea tsi nu easti risquer} {en: dare, risk} ex: ni di-aru nu pot si-ts spun, nitsi ghini adrat (i cum lipseashti adrari) tu-un lucru; mhn, cutedz (dldsescu, cidisescu) di-arshini; cari cutidz (avu catmeri, smrd, her, mrdai; (expr: f-ti cusuri = du-ti la curailu) s-calc la mini?; vr nu cutidz (nu-avu curailu) sdrats; f-ti defi, f-ti xichi) {ro: defect, lips} {fr: manque, greasc un zbor; avea cutidzat (avu curailu) s zburasc ntr dfaut} {en: fault} ex: armasi s-nj dai un cusuri; s-nu-aib ns (n fatsa-a lui); nu cutidza vr picurar cutidzat (cu-tivr cusuri (mhn); nu-lj s-afl un cusuri catmeri); cusurli dzt) adg cutidzat (cu-ti-dz-t), cutidzats (cu-ti-dzts), (catmerli)-a altor li videm, a noastri nu li mutrim; di itsi pots, cutidzati/cutidzate (cu-ti-dz-ti) (lucru) tsi easti faptu fr cusuri nu alas; mash tini earai cusuri (lipsit) fric; cari aspusi c ari curailu (nu-avu fric) s-lu fac un cusurin (cu-su-rn) sm, sf cusurin (cu-su-r-n), cusurinj (cu- lucru; dldsit, dldisit, cidisit, cindisit, dvrnsit, alipidat su-rnj), cusurini/cusurine (cu-su-r-ni) soea-a atsilor tsi {ro: decis, curajos} {fr: rsolu, ferme, audacieux, tmraire} dipun dit un om i muljari (njits, nipots shi strnipots) cu-atselj {en: determined (person), firm, bold, daring} cutidzatsi dipun dit un frati i sor di-a lui (di-a ljei); ver (vear); (expr: ri/cutidzare (cu-ti-dz-ri) sf cutidzri (cu-ti-dzr) atsea tsi s1: cusurin-ver, cusurin-vear, prot() cusurin(), cusurin() fatsi cndu cariva cuteadz s-adar un lucru; dldsiri, bun() = ashi cum suntu un cu-alantu, ficiorli sh-featili di doi dldisiri, cidisiri, cindisiri, dvrnsiri {ro: aciunea de a frats, dau surri i un frati sh-un sor; 2: cusurin() dicuteza, de a ndrzni, de a risca; ndrzneal, risk} {fr: action andoilea, defturu-cusurin() = ver di-andoilea; ashi cum doser, de (se) hasarder, de risquer; audace, risque} {en: suntu un cu-alantu, ficiorli sh-featili di doi prots cusurinj i action of daring, of risking; audacity, risk} cusurini) {ro: vr, verioar} {fr: cousin, cousine} {en: cuti! (ct) inter vedz tu cut cousin} ex: plngu sh-laili cusurini; nj-suntu cusurinj-veri cutic (cu-t-c) sf vedz tu cutii (prots cusurinj); easti cusurin-ver a ljirtatlui cutici/cutice (cu-t-ci) sf vedz tu cutii cusurin() di-andoilea vedz tu cusurin cuti-cuti! (ct-ct) inter vedz tu cut cusurin-ver (cusurin-vear) vedz tu cusurin, ver3 cutidzari/cutidzare (cu-ti-dz-ri) sf vedz tu cutedz cusursescu (cu-sur-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu surafi cutidzat (cu-ti-dzt) adg vedz tu cutedz cusursiri/cusursire (cu-sur-s-ri) sf vedz tu surafi cutii/cutie (cu-t-i) sf cutii (cu-t) hlati, tsi sh-u-adutsi cu-un cusursit (cu-sur-st) adg vedz tu surafi soi di sfinduchi (di-arad multu ma njic), tu cari s-tsn (scusut (cu-st) adg vedz tu cos poart, s-vindu, etc.) lucri ca curdeli (cmesh, etc.); (fig: 1: cusutur (cu-su-t-r) sf vedz tu cos cutii (di mortu) = sfinduchea tu cari s ngroap mortul; cut (ct) sn cut (c-t) ciumag njic cu cari s-agudeashti chivuri, xilucrevat, sinduchi, sfinduchi, cufciug, scamnu; 2: di ciulica tu un gioc (shcljendz) di cilimeanj; ciuleng, tsoapit cutii = has, mushat, ndilicat, etc.) {ro: cutie; cosciug} {fr: {ro: b de la jocul urc de copii} {fr: btonnet dont on bote; cercueil} {en: box; coffin} ex: cutia di asimi; gur di frappe la ciulica dans un jeu d-enfants} {en: stick for cutii (fig: has, ndilicat), pirushana-a mea; cutia di mortu hitting: ciulica in a childrens game} (chivurea) fu adrat cutic (cu-t-c) sf cutitsi/cutitse (cu-t-

368

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

tsi) cutii njic; cutici {ro: cutiu} {fr: petite bote} {en: mu-rm), cutrimurat (cu-tri-mu-r-t), cutrimurari/cutrismall box} cutici/cutice (cu-t-ci) sf cutitsi/cutitse (cu-t-tsi) murare (cu-tri-mu-r-ri) (un cu cutreambur1) cutremur1 (un cu cutic) (cu-tr-mur) (mi) vb I cutrimurai (cu-tri-mu-r), cutrimuram cutl (c-tl) sf cutli/cutle (c-tli) vas cu cari s-misur (cu-tri-mu-rm), cutrimurat (cu-tri-mu-r-t), cutrimura(grnili); vas di lemnu ca un cup i un lingur mari cu cari s- ri/cutrimurare (cu-tri-mu-r-ri) (un cu cutreambur1) misur grnili (frina, apa, etc.); crin, acrin, alcechi, tghari, cutrimurat (cu-tri-mu-rt) adg cutrimurat (cu-tri-mu-r-t), shinic, cuveali, stamboli/stambole {ro: cu, bani} {fr: cutrimurats (cu-tri-mu-rts), cutrimurati/cutrimurate (cu-triboisseau, seille de bois, trs grande cuiller} {en: bushel, large mu-r-ti) (un cu cutrimburat) cutrimurari/cutrimurare wooden spoon for measuring grains, flour, water, etc.} (cu-tri-mu-r-ri) sf cutrimurri (cu-tri-mu-rr) (un cu cutluyiomsi/cutluyiomse (cu-tlu-yim-si) sf vedz tu cutrucutrimburari) cutramur (cu-tr-mur) (mi) vb I cutrmurai yiomsi (cu-tr-mu-r), cutrmuram (cu-tr-mu-rm), cutrmurat cutmaci (cut-mc) sm fr pl lapti di oai hertu cu putsn (cu-tr-mu-r-t), cutrmurari/cutrmurare (cu-tr-mu-r-ri) sari shi ncljigat, tsnut tu un talar; arm {ro: lapte de putin} (un cu cutreambur1) ex: s-cutramur (s-cutreambur) shi {fr: lait de brebis, bouilli avec un peu de sel et caill} {en: demunlu cutrmurat (cu-tr-mu-rt) adg cutrmurat (cukind of curdled milk} tr-mu-r-t), cutrmurats (cu-tr-mu-rts), cutrmuracutnii (cut-n-i) sf cutnii (cut-n) tsstur di mitasi shi ti/cutrmurate (cu-tr-mu-r-ti) (un cu cutrimburat) bumbac {ro: cutnie} {fr: sorte de satin mle de coton} {en: cutrmurari/cutrmurare (cu-tr-mu-r-ri) sf cutrmurri material made of silk and cotton} ex: cutnii di Brusa (cu-tr-mu-rr) (un cu cutrimburari) culteambur (culcutramur (cu-tr-mur) (mi) vb I vedz tu cutreambur1 tem-bur) (mi) vb I cultimburai (cul-tim-bu-r), cultimcutrmurari/cutrmurare (cu-tr-mu-r-ri) sf vedz tu buram (cul-tim-bu-rm), cultimburat (cul-tim-bu-r-t), cutreambur1 cultimburari/cultimburare (cul-tim-bu-r-ri) (un cu cutrmurat (cu-tr-mu-rt) adg vedz tu cutreambur1 cutreambur1) ex: l-culteambur merlu tra s-cad mearili cutreambur1 (cu-trem-bur) (mi) vb I cutrimburai (cu-trimcultimburat (cul-tim-bu-rt) adg cultimburat (cul-tim-bu-rbu-r), cutrimburam (cu-trim-bu-rm), cutrimburat (cut), cultimburats (cul-tim-bu-rts), cultimburati/cultimburate trim-bu-r-t), cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-r-ri) (cul-tim-bu-r-ti) (un cu cutrimburat) cultimburari/cul(loclu) s-min dinapandiha cndu s-fatsi un cutrem; s-mut timburare (cul-tim-bu-r-ri) sf cultimburri (cul-tim-bu-rr) loclu; truplu-nj si min fr vrearea-a mea (di-arcoari, di fric, (un cu cutrimburari) cutrem (cu-trm) sm fr pl etc.); (nj) trec hiori di-arcoari prit trup; mi trec hiorlji c mi minari multu vrtoas sh-di dinapandiha a loclui (cari yini aspar multu; aduchescu un mari asparizm; cutrembur, cndu loclu dit ahndami s-frndzi s-mut shi s-shuts di-un cutreamur, cutremur, cutramur, treambur, trimbur, treamur, parti tu-alant, di nsus-nghios); atsea tsi fatsi (tsi aducheashti) tremur, tramur; clatin, cltin, cleatin, scutur; nhiuredz, omlu cndu s-aspari multu; cutrimburari multu mari di fric nhiuredz; nfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fricuescu, (di aspreari, etc.); hior (hir, di-aspreari i di arcoari); fric, nfric, nfrichedz, lhtrsescu, trumuxescu, trumxescu, cutrimburari, cutrimurari, trunduiri; cutrembur, cutreambur, crutsescu; bubuescu, cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cutremur, cutreamur, cutrom, asparyiu, asparizm, asparim, cishescu, trunduescu {ro: cutremura, tremura, scutura, (se) asparm, lhtar, dat, frixi, ceash, trom, trumar, trimur, nfiora, ngrozi} {fr: secouer; trembler; frmir; (s)poupirdeshi {ro: cutremur, groaz} {fr: tremblement; vanter} {en: shake; tremble; quiver; flicker; rustle; frighten, frmissement; pouvante} {en: tremor, trembling; terror, terrify} ex: sh-munts s-cutrimburar (trimurar); si-lj vedz, s- fright, fear} ex: cutremlu a loclui; lj pidipsea oaminjlji di-lj ti cutreamburi (lhtrseshti); ts si cutrimbura sh-cmeasha di loa cutremlu (lhtarlu); Gardani arspndi cutremlu pri tini (expr: lhtrseai multu di multu!) cutrembur1 (cu(asparizma) anj di dzli cutreambur2 (cu-trem-bur) sm trm-bur) (mi) vb I cutrimburai (cu-trim-bu-r), cutrimfr pl (un cu cutrem) ex: cutreamburlu (lhtarlu) lj-acts buram (cu-trim-bu-rm), cutrimburat (cu-trim-bu-r-t), cutrembur2 (cu-trm-bur) sm fr pl (un cu cutrem) ex: cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-r-ri) (un cu cutrembur (hior di asparizm) n acts cutreamur2 (cucutreambur1) cutrimburat (cu-trim-bu-rt) adg cutrimtre-mur) sm fr pl (un cu cutrem) ex: cutreamurlu burat (cu-trim-bu-r-t), cutrimburats (cu-trim-bu-rts), (asparizma) a oaminjlor ari cutremur2 (cu-tr-mur) sm cutrimburati/cutrimburate (cu-trim-bu-r-ti) (loclu) tsi s-ari fr pl (un cu cutrem) ex: tr tse ts yini cutremur? (ctse minat dinapandiha cndu s-featsi un cutrem; tsi-lj trec hiori lhtrseshti?); mi umplu di cutremur (lhtar) di-arcoari i fric prit trup; tsi-lj s-ari fapt mult fric; tsi easti cutreambur2 (cu-trem-bur) sm vedz tu cutreambur1 multu aspreat; cutrimurat, cutrmurat; trimburat, trimurat, cutreamur1 (cu-tre-mur) (mi) vb I vedz tu cutreambur1 trmurat, cltinat, clitinat, scuturat; nhiurat, nhiurat; cutreamur2 (cu-tre-mur) sm vedz tu cutreambur1 nfricushat, nfricushat, fricushat, fricuit, fricat, nfricat, cutrem (cu-trm) sm vedz tu cutreambur1 lhtrsit, trumuxit, trumxit, crutsit; bubuit, cutrumurat, cishiit, cutrembur1 (cu-trm-bur) (mi) vb I vedz tu cutreambur1 cishuit, cishit, trunduit {ro: cutremurat, tremurat, scuturat, cutrembur2 (cu-trm-bur) sm vedz tu cutreambur1 nfiorat, ngrozit} {fr: secou; trembl; frmi; pouvant} {en: cutremur1 (cu-tr-mur) sm vedz tu cutreambur1 shaken; trembled; quivered; flickered; rustled; frightened, cutremur2 (cu-tr-mur) sm vedz tu cutreambur1 terrified} ex: lumi cutrimburat (lhtrsit) di pngnj ari cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-r-ri) sf vedz tu cutrimburari/cutrimburare (cu-trim-bu-r-ri) sf cutrimburri cutreambur1 (cu-trim-bu-rr) atsea tsi s-fatsi cndu s-cutreambur tsiva i cutrimburat (cu-trim-bu-rt) adg vedz tu cutreambur1 cariva; cutrimburari, cutrimurari, cutrmurari; trimurari, cutrimurari/cutrimurare (cu-tri-mu-r-ri) sf vedz tu trmurari, cltinari, clitinari, scuturari; nhiurari, nhiurari; cutreambur1 nfricushari, nfricushari, fricushari, fricuiri, fricari, nfricari, cutrimurat (cu-tri-mu-rt) adg vedz tu cutreambur1 lhtrsiri, trumuxiri, trumxiri, crutsiri; bubuiri, cutrumurari, cutriyir (cu-tr-yir) vb I cutriyirai (cu-tri-yi-r), cutriyiram cishiiri, cishuiri, cishiri, trunduiri {ro: aciunea de a (se) (cu-tri-yi-rm), cutriyirat (cu-tri-yi-r-t), cutriyiracutremura, de a tremura, de a scutura, de a (se) nfiora, de a ri/cutriyirare (cu-tri-yi-r-ri) mi duc (mi priimnu) prit locuri (se) ngrozi; cutremurare, tremurare, scuturare, nfiorare, multi; alag {ro: cutreiera} {fr: parcourir; explorer} {en: ngrozire} {fr: action de secouer; de trembler; de frmir; de wander, explore} ex: acts s-cutriyir loclu ntreg cutriyirat (s)pouvanter} {en: action of shaking; of trembling; of (cu-tri-yi-rt) adg cutriyirat (cu-tri-yi-r-t), cutriyirats (cuquivering; of flickering; of rustling; of frightening, of tri-yi-rts), cutriyirati/cutriyirate (cu-tri-yi-r-ti) dus prit terrifying} ex: cutrimburarea (cutremlu) a loclui s-ftsea cndu multi locuri, algat {ro: cutreierat} {fr: qui a parcouru des draclu lu-actsa turbarea atsea marea cutreamur1 (cu-tre- pays} {en: wandered, explored} cutriyirari/cutriyirare (cumur) (mi) vb I cutrimurai (cu-tri-mu-r), cutrimuram (cu-tritri-yi-r-ri) sf cutriyirri (cu-tri-yi-rr) dutseari prit multi

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

369

locuri, algari {ro: aciunea de acutreiera; cutreierare} {fr: tundeari, birbirisiri, birbirsiri {ro: aciunea de a tunde; tunaction de parcourir} {en: action of wandering, of exploring} dere} {fr: action de tondre} {en: action of cutting hair} cutriyirari/cutriyirare (cu-tri-yi-r-ri) sf vedz tu cutriyir cutrusiri/cutrusire (cu-tru-s-ri) sf vedz tu cutrusescu cutriyirat (cu-tri-yi-rt) adg vedz tu cutriyir cutrusit (cu-tru-st) adg vedz tu cutrusescu cutrom (cu-trm) sm fr pl atsea tsi aducheashti omlu cutruyiomsi/cutruyiomse (cu-tru-yim-si) sf cutruyiomsi (cucndu s-aspari multu; aspreari multu mari; trom, asparyiu, tru-yim-si) loclu tsi s-afl namisa di stizm shi citii; un soi asparizm, asparim, asparm, lhtar, dat, frixi, ceash, di njic apanghiu ca un guv (groap, dulapi) tu stizm iu trumar, pirdeshi, cutrem, cutrembur, cutremur {ro: groaz, omlu poati si sh-bag lucri; cutruyiomsi, halli, hatuli {ro: spaim} {fr: pouvante, terreur, effroi} {en: terror, fright, spaiul ntre zid i acoperi} {fr: lespace qui se trouve entre le fear} ex: di fric sh-di cutrom; n s-astlje adiljaticlu di mur et lavant-toit} {en: space between the wall and the roof} cutrom (lhtar) cutrumuredz (cu-tru-mu-rdz) (mi) vb I ex: u-ascumsit tu cutruyiomsi cutluyiomsi/cutluyiomse (cucutrumurai (cu-tru-mu-r), cutrumuram (cu-tru-mu-rm), tlu-yim-si) sf cutluyiomsi (cu-tlu-yim-si) (un cu cutrumurat (cu-tru-mu-r-t), cutrumurari/cutrumurare (cucutruyiomsi) tru-mu-r-ri) mi trec hiorlji (treambur) c aduchescu un mari cutsachi/cutsache (cu-ts-chi) sf cutschi (cu-tsch) un soi cutrom; mi aspar (lu-aspar) multu; lhtrsescu, trumuxescu, di crlidzi di la smari di cari s-acats furtii; partea di dininti di trumxescu, nfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fricuescu, la shaua-a calui; dau cumts di lemnu tsi s-afl tu partea di fric, nfric, nfrichedz, bubuescu; cutreambur, nhiuredz, npoi a shauljei; ublncu, oblncu, blncu, mbrustar, pistar, nhiuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu {ro: (se) nfiora, (se) pestr, opistar {ro: ciochin; oblnc} {fr: aron du bt; deux ngrozi} {fr: (s)pouvanter} {en: frighten, terrify} ex: di cu pices de bois cintres qui sont disposes larrire et en haut njits lji cutrumur (lhtrsi); s-nu n cutrumurm du bt} {en: saddle bow; pommel; cantle} ex: lj-chic di cutrumurat (cu-tru-mu-rt) adg cutrumurat (cu-tru-mu-rcutsachea di smar tastrul cu flurii; acats funjli di cutschili a t), cutrumurats (cu-tru-mu-rts), cutrumurati/cutrumurate smarlui ctsachi/ctsache (c-ts-chi) sf ctschi (c(cu-tru-mu-r-ti) tsi-lj s-ari fapt fric; tsi easti multu tsch) (un cu ) cutsachi aspreat; lhtrsit, trumuxit, trumxit, aspreat, asprat, cutstar (cu-ts-tr) sm, sf adg vedz tu cutsut asprit, spreat, fricuit, nfricushat, nfricushat, fricushat, cutseari/cutseare (cu-tse-ri) sf vedz tu coc fricuit, fricat, nfricat, bubuit, cutrimburat, nhiurat, nhiurat, cutsitar (cu-tsi-tr) sm, sf adg vedz tu cutsut cishiit, cishuit, cishit {ro: nfiorat, ngrozit} {fr: pouvant} cutsu- (c-tsu) prifixu s-bag nintea-a unor zboar (ma mul{en: frightened, terrified} cutrumurari/cutrumurare (cutu verbi) tra s-l alxeasc niheam noima, multi cu noima c tru-mu-r-ri) sf cutrumurri (cu-tru-mu-rr) atsea tsi s-fatsi atsea tsi s-fatsi s-fatsi ma mputsn, pri giumitati, etc.); va cndu s-cutrumureadz cariva; lhtrsiri, trumuxiri, trumxiri, bgari oar c: (i) prifixul armni idyiul (cacu) ti tuti zboarli, aspreari, asprari, spreari, fricuiri, nfricushari, nfricushari, c suntu verbi, adgectivi, masculini i fiminini; (ii) cum ftsem fricushari, fricuiri, fricari, nfricari, bubuiri, cutrimburari, sh-cu-alanti prifixi, zborlu cu prifixu va-l bgm tu fumealja-a nhiurari, nhiurari, cishiiri, cishuiri, cishiri {ro: aciunea de a zborlui; (iii) di-arad, prifixul dup cum dztsi sh-numa se nfiora, de a se ngrozi; nfiorare, ngrozire} {fr: action de va-l bgm nintea-a zborlui sh-va lu-alichim di el cu semnul, (s)pouvanter} {en: action of frightening, of terrifying} (i fr) semnul -; ma, ctivroar, prifixul va-l videm scriat cutrov (cu-trv) sn vedz tu ctruv ahoryea di zbor; sh-tu soni (iv) va dm aoatsi mash ndau cutrubat (cu-tru-b-t) sf cutrubati/cutrubati (cu-tru-b-ti) shi zboar cu-aestu prifixu {ro: prefix, care schimb oarecum cutrubts (cu-tru-bts) pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi sensul cuvntului} {fr: prefixe, qui change le sens du mot} bneadz di-arad pining api, cu coada lung tsi sh-u min {en: prefix, that changes somewhat the meaning of the words} tut chirolu, sh-cari s-dutsi s-sh treac earna tu locuri ma caldi; cutsubeari/cutsubeare (cu-tsu-be-ri) sf vedz tu beau1 coad-batur, cudubatur, culusus, batur, bajanc {ro: cutsubeau (cu-tsu-be) vb II vedz tu beau1 codobatur} {fr: hochequeue} {en: wagtail} ex: s-ligna ca cutsubiut (cu-tsu-bi-t) adg vedz tu beau1 cutrubati; hii ca cutrubata tsi nu sta fr s-min coada-lj cutsur (c-tsr) sm cutsuri (c-tsur) cumata dit truplu-a coad-batur (co-d-b-tur) sf coad-baturi/coad-bature unui arburi tsi-armni ninga tu loc, dup tsi easti tljat; cumat (co-d-b-tu-ri) (un cu cutrubat) cudubatur (cu-dudit truplu-a unui arburi tljat (ayit tljat); bucium, chiutuc, b-tu-r) sf cudubaturi/cudubaturi (cu-du-b-tu-ri) (un cu chiutuchi, cuciub, ciub, cuciub, cciub, cuciubeau, cutrubat) culusus (cu-lu-s-s) sf culususi/culususe (cu- cuciubeu, grij; (expr: 1: easti cutsur = easti cutiuc (lemnu (fig), lu-s-si) (un cu cutrubat) batur (b-tur) sf baturi/babucium); ari caplu gros, easti ca glar di minti, cari aducheashti ture (b-tu-ri) (un cu cutrubat) greu tsi-lj si dztsi; easti om di la oi, fr prxi, tsi nu shtii cutrubur1 (cu-tr-bur) adg vedz tu cuturbur1 multi; 2: lemnu ti dusish, cutsur ti turnash = armasish glar, cutrubur2 (cu-tr-bur) (mi) vb I vedz tu cuturbur1 ashi cum earai, nu nvitsash tsiva di-aclo iu ti dusish, di lacutruburari/cutruburare (cu-tru-bu-r-ri) sf vedz tu atselj cu cari earai) {ro: butuc, buturug, butean} {fr: souche, cuturbur1 tronc darbre, bche} {en: tree stump, trunk, log} ex: cutruburat (cu-tru-bu-rt) adg vedz tu cuturbur1 divarligalui di cutsur, ambitatslji cuscri gioac (angucitoari: cutruljau (cu-tru-lj-) sf cutruljei (cu-tru-lj) grn cu alghinjli cu stuplu); si s-discurm pi un cutsur (cuciub) di grnutslu arucutos shi albu {ro: gru alb} {fr: bl au grain alun; s-arucutir ca tsiva cutsuri (cuciubi, buciunj); cutsurlu rond et blanc} {en: wheat with round and white grains} easti ma njic di un bucium; cutsur easti (lemnu easti; easti cutrumurari/cutrumurare (cu-tru-mu-r-ri) sf vedz tu lishor, cap gros, om di la oi); plntai un cutsur di-ayinji; greu cutrom ca un cutsur cutrumurat (cu-tru-mu-rt) adg vedz tu cutrom cutsut (cu-tst) sn cutsuti/cutsute (cu-ts-ti) hlati cu cari scutrumuredz (cu-tru-mu-rdz) (mi) vb I vedz tu cutrom talji lucri (pni, carni, crts, etc.) fapt di-arad di-un lipid cutrusescu (cu-tru-ss-cu) (mi) vb IV cutrusii (cu-tru-s), nturyisit (tr tljari) sh-un mneari (tr tsneari cu mna); cutruseam (cu-tru-sem), cutrusit (cu-tru-s-t), cutrusiri/cu- ctsut, lipid, custur, curtel; (expr: 1: suntu pri cutsut = nu strusire (cu-tru-s-ri) talj i fac ma shcurtu perlu din cap (di pi vor dip, s-aurscu multu, suntu dushmanj tsi nu pot si fats); tundu, birbirisescu, birbirsescu {ro: tunde} {fr: tondre} mbuneadz shi caft si-sh fac ct ma multu-aru; bag cutsut {en: clip (hair)} cutrusit (cu-tru-st) adg cutrusit (cu-tru= fac mchelj, mchilipsesu, gilitipsescu, vatm; 3: am pnea s-t), cutrusits (cu-tru-sts), cutrusiti/cutrusite (cu-tru-s-ti) sh-cutsutlu tu mn = aum tut putearea s-fac tsi voi, nu poati tsi sh-ari tljat i shcurtat perlu; tumsu, tumtu, birbirisit, s-mi ncheadic vrnu; 4: lj-bag cutsutlu la gushi = lj-bag mult birbirsit {ro: tuns} {fr: tondu} {en: with the hair cut} zori sh-nu-ari tsi s-fac, va s-adar tsi voi mini; 5: nj-agiundzi cutrusiri/cutrusire (cu-tru-s-ri) sf cutrusiri (cu-tru-sr) atsea cutsutlu la os; mi-aflu pri lipida (muclja) di cutsut = cdzur tsi s-fatsi cndu cariva cutruseashti ic easti cutrusit; tundiri, bileadzlji pri mini, u-am multu zori sh-va fac atsea tsi nu

370

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

vream dip ta s-fac; 6: nj-da (nj-intr, aduchescu) un cutsut tu cutulburat, mintit, turburat, tulburat, trubat {ro: tulburat, inim = am un mari dureari) {ro: cuit} {fr: couteau} {en: agitat} {fr: troubl; agit} {en: troubled; agitated, perturbed} knife} ex: lj-intr cutsutlu tu hicat; a cutsutlui nu-lj si da cu ex: apa cuturburat (alcit) cuturburari/cuturburare (cubushlu; dzua tut pri cutsuti eara (expr: si nccea, s-alumta cu tur-bu-r-ri) sf cuturburri (cu-tur-bu-rr) atsea tsi s-fatsi mult ur); turtslj va bag cutsut ctsut (c-tst) sn ctsu- cndu un s-turbur; alciri, cutruburari, cutulburari, mintiri, ti/ctsute (c-ts-ti) (un cu cutsut) ex: nu-lj sunt zboar ma turburari, tulburari, trubari {ro: aciunea de a tulbura; cutsti cutsutic (cu-tsu-tc) sn cutsutitsi/cutsutitse (cu-tsu- tulburare, agitare} {fr: action de troubler, dagiter} {en: t-tsi) cutsut njic {ro: cuita} {fr: petir couteau} {en: small action of troubling someone (himself), of perturbing} cutulknife} cutsutash (cu-tsu-tsh) sn cutsutashi/cutsutashe (cu- bur1 (cu-tl-bur) adg cutulbur (cu-tl-bu-r), cutulburi (cutsu-t-shi) (un cu cutsutic) cutsutici (cu-tsu-tc) sn tl-bur), cutulburi/cutulbure (cu-tl-bu-ri) (un cu cutsutici/cutsutice (cu-tsu-t-ci) (un cu cutsutic) ex: trapsi cuturbur1) cutulbur2 (cu-tl-bur) (mi) vb I cutulburai (cuapoea cutsitishlu curtel (cur-t-l) sf curteli/curtele (cur-t- tul-bu-r), cutulburam (cu-tul-bu-rm), cutulburat (cu-tulli) cutsut mari {ro: cuit mare} {fr: grand couteau} {en: big bu-r-t), cutulburari/cutulburare (cu-tul-bu-r-ri) (un cu knife} ctsutar (c-tsu-tr) sm, sf adg ctsutar (c-tsu-t- cuturbur2) ex: yisi lhtroasi-lj cutulbur (turbur) somnul; ljr), ctsutari (c-tsu-tr), ctsutari/ctsutare (c-tsu-t-ri) cutulbur (turbur) mintea cutulburat (cu-tul-bu-rt) adg atsel tsi fatsi i vindi cutsuti; cutstar, cutsitar {ro: cuitar} {fr: cutulburat (cu-tul-bu-r-t), cutulburats (cu-tul-bu-rts), coutellier} {en: cutler} cutstar (cu-ts-tr) sm, sf adg cutulburati/cutulburate (cu-tul-bu-r-ti) (un cu cuturburat) cutstar (cu-ts-t-r), cutstari (cu-ts-tr), cutstari/cu cutulburari/cutulburare (cu-tul-bu-r-ri) sf cutulburri (cutstare (cu-ts-t-ri) (un cu cutstar) cutsitar (cu-tsi-tr) tul-bu-rr) (un cu cuturburari) cutrubur1 (cu-tr-bur) sm, sf adg cutsitar (cu-tsi-t-r), cutsitari (cu-tsi-tr), cutsita- adg cutrubur (cu-tr-bu-r), cutruburi (cu-tr-bur), cutruburi/cutsitare (cu-tsi-t-ri) (un cu cutstar) ex: s-tradz la ri/cutrubure (cu-tr-bu-ri) (un cu cuturbur1) cutrubur2 cutsitari (la-atselj tsi vindu cutsuti) sh-la tuficceadz ncutsut (cu-tr-bur) (mi) vb I cutruburai (cu-tru-bu-r), cutruburam (ncu-tst) (mi) vb I ncutsutai (ncu-tsu-t), ncutsutam (ncu(cu-tru-bu-rm), cutruburat (cu-tru-bu-r-t), cutruburatsu-tm), ncutsutat (ncu-tsu-t-t), ncutsutari/ncu-tsutare ri/cutruburare (cu-tru-bu-r-ri) (un cu cuturbur2) cutru(ncu-tsu-t-ri) hig (bag) cutsutlu tu cariva (tsiva); ntsap cu burat (cu-tru-bu-rt) adg cutruburat (cu-tru-bu-r-t), cutrucutsutlu {ro: njunghia} {fr: poignarder} {en: stab} ex: mi burats (cu-tru-bu-rts), cutruburati/cutruburate (cu-tru-bu-rncutsut (nj-hipsi cutsutlu) tu pltri di mizia-nj trag adiljatlu ti) (un cu cuturburat) ex: di-aru cutruburat (alcit) s-nu tincutsutat (ncu-tsu-tt) adg ncutsutat (ncu-tsu-t-t), aspari; caplu cutruburat (turburat) cutruburari/cutruburare ncutsutats (ncu-tsu-tts), ncutsutati/ncutsutate (ncu-tsu-t-ti) (cu-tru-bu-r-ri) sf cutruburri (cu-tru-bu-rr) (un cu tsi-lj s-ari hipt un cutsut {ro: njunghiat} {fr: poignard} {en: cuturburari) stabbed} ncutsutari/ncutsutare (ncu-tsu-t-ri) sf ncutsutri cuturbur2 (cu-tr-bur) (mi) vb I vedz tu cuturbur1 (ncu-tsu-tr) atsea tsi s-fatsi cndu si ncutsut {ro: aciunea cuturburari/cuturburare (cu-tur-bu-r-ri) sf vedz tu de a njunghia} {fr: action de poignarder} {en: action of cuturbur1 stabbing} cuturburat (cu-tur-bu-rt) adg vedz tu cuturbur1 cutsutash (cu-tsu-tsh) sn vedz tu cutsut cuturgi (cu-tur-g) sm, sf cuturgioanji/cuturgioanje (cu-turcutsutic (cu-tsu-tc) sn vedz tu cutsut go-nji), cuturgeadz (cu-tur-gdz), cuturgioanji/cuturgioanje cutsutici (cu-tsu-tc) sn vedz tu cutsut (cu-tur-go-nji) om tsi nu easti ashtirnut la minti; om cutulbur1 (cu-tl-bur) adg vedz tu cuturbur1 azvimturat, ndornic {ro: om fr socoteal} {fr: hasardeux} cutulbur2 (cu-tl-bur) (mi) vb I vedz tu cuturbur1 {en: foolhardy man, adventurer} cutulburari/cutulburare (cu-tul-bu-r-ri) sf vedz tu cuturbur1 cutursescu (cu-tur-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu curturisescu cutulburat (cu-tul-bu-rt) adg vedz tu cuturbur1 cutursiri/cutursire (cu-tur-s-ri) sf vedz tu curturisescu cutumag (cu-tu-mg) sn cutumadzi/cutumadze (cu-tu-m-dzi) cutursit (cu-tur-st) adg vedz tu curturisescu cheatr njic, alb shi stronghil dit un gioc di (feati) njits; cuturu (cu-tu-r) adv (tsi s-acumpr, s-vindi, s-lja, s-da, etc.) bel, abel, gurgulj, chitritseau, shombur, shombur {ro: multi cumts diunoar, ic tuti cumtsli tsi li ari cariva, dipietricic albicioas, rotund sau oval, folosit ntr-un joc arad cu-un ph ma njic (cndu easti zborlu di-acumprari); de fetie} {fr: caillou rond servant aux jeux de petites filles} cu tuptanea {ro: cu toptanul} {fr: en gros} {en: in bulk, {en: small round stone from a game played by little girls} ex: wholesale} ex: li feci pzari cuturu (cu tuptanea) drcea virsa chicuti mari ca cutumadzi cutuvlescu (cu-tu-vls-cu) (mi) vb IV cutuvlii (cu-tu-vl), cutumas (cu-tu-ms) sn cutumasuri (cu-tu-m-sur) apancutuvleam(cu-tu-vlem),cutuvlit(cu-tu-vl-t), ghiu (di-arad faptu di scnduri, purtets, ligrei, etc.) tu cari s- cutuvliri/cutuvlire (cu-tu-vl-ri) tornu di-un parti sh-ditsn prici di ning casa-a omlui, di-arad, portslj; cocin, bu- alant; min un lucru arucutindalui ca aroata; (mi) tindu far {ro: cocin} {fr: soue; table porcs} {en: pigsty} (arucutescu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arucutescu, cuturbur1 (cu-tr-bur) adg cuturbur (cu-tr-bu-r), cuturburi arcutescu, antvlescu, andvlescu, cutvlescu, cutuvulescu, (cu-tr-bur), cuturburi/cuturbure (cu-tr-bu-ri) (ap, yin, ntvlescu, tvlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu etc.) tsi nu easti limpidi shi s-veadi amisticat cu murdrilji; {ro: rostogoli} {fr: (faire) rouler} {en: roll, turn over and cari nu ari isihii sufliteasc; tsi ari suflitlu shi inima mintit; over} ex: tru sndzi s-cutuvlescu (s-arucutescu) cutuvlit (cualcit, cutulbur, cutrubur, cuturburat, cutulburat, cutruburat, tu-vlt) adg cutuvlit (cu-tu-vl-t), cutuvlits (cu-tu-vlts), tulbur, tulburat, turbur, turburat {ro: turbure} {fr: troubl} {en: cutuvliti/cutuvlite (cu-tu-vl-ti) tsi s-ari turnat di-un parti troubled, disturbed, cloudy} ex: apa-i cuturbur (alcit, sh-di-alant; tsi s-ari arucutit ca aroata; tsi easti tes mpadi i pi nilimpidi) cuturbur2 (cu-tr-bur) (mi) vb I cuturburai (cucrivati (sh-etim tra s-lu-acats somnul); arucutit, arcutit, tur-bu-r), cuturburam (cu-tur-bu-rm), cuturburat (cu-tur- antvlit, andvlit, ntvlit, tvlit, cutvlit, cutuvulit, bu-r-t), cuturburari/cuturburare (cu-tur-bu-r-ri) mintescu antvlit, anduchilit, ghilindit, chilindit {ro: rostogolit, tvlit} (apili) tra s-li fac murdari shi s-nu si s-vead limpidi; (mi) aflu {fr: roul, vautr} {en: rolled, sprawled} cutuvliri/cutuvlire tu-un stari di niisihii sufliteasc, mplin di simtsminti tsi-nj (cu-tu-vl-ri) sf cutuvliri (cu-tu-vlr) atsea tsi s-fatsi cndu salcescu mintea; cutrubur, cutulbur, mintescu, tulbur, turbur, antvleashti cariva; arucutiri, arcutiri, antvliri, andvliri, trub {ro: tulbura, agita} {fr: troubler, agiter} {en: trouble, cutuvuliri, cutvliri, ntvliri, tvliri, antvliri, anduchiliri, perturb} ex: apa s-cuturbur (s-alci) cuturburat (cu-tur-bu- ghilindiri, chilindiri {ro: aciunea de a (se) rostogoli, de a se rt) adg cuturburat (cu-tur-bu-r-t), cuturburats (cu-tur-bu- tvli; rostogolire} {fr: action de (se) rouler, de (se) vautrer} rts), cuturburati/cuturburate (cu-tur-bu-r-ti) (apa) tsi easti {en: action of rolling, of sprawling} cutuvulescu (cu-tu-vualcit; cari ari minduiri greali shi niisihii tsi-l fac pri cariva sls-cu) (mi) vb IV cutuvulii (cu-tu-vu-l), cutuvuleam (cu-tunu u-aib mintea limpidi shi isih; alcit, cutruburat, vu-lem), cutuvulit (cu-tu-vu-l-t), cutuvuliri/cutuvulire

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

371

(cu-tu-vu-l-ri) (un cu cutuvlescu) cutuvulit (cu-tu-vuun sh-di alt; zbor, grai, umilii, muabeti {ro: vorb, cuvnt, lt) adg cutuvulit (cu-tu-vu-l-t), cutuvulits (cu-tu-vu-lts), convorbire} {fr: mot, parole, conversation, causerie, discours, cutuvuliti/cutuvulite (cu-tu-vu-l-ti) (un cu cutuvlit) rumeur} {en: word, speech, conversation} ex: nu scoasi cutuvuliri/cutuvulire (cu-tu-vu-l-ri) sf cutuvuliri (cu-tu-vucuvend din gur; n sut di liri n cap cuvenda; di cuvend, lr) (un cu cutuvliri) cutvlescu (cu-t-v-ls-cu) (mi) cuvend, adusim aminti shi tr isusiri; cuvenda-atsea a puljlor; vb IV cutvlii (cu-t-v-l), cutvleam (cu-t-v-lem), tsi u-anvrteshti cuvenda ashi?; mutrea s-agiung lhili shi cutvlit (cu-t-v-l-t), cutvliri/cutvlire (cu-t-v-l-ri) cuvendzli cuvintedz (cu-vin-tdz) vb I cuvintai (cu-vin(un cu cutuvlescu) cutvlit (cu-t-v-lt) adg cutvlit t), cuvintam (cu-vin-tm), cuvintat (cu-vin-t-t), cuvinta(cu-t-v-l-t), cutvlits (cu-t-v-lts), cutvliti/cutvlite ri/cuvintare (cu-vin-t-ri) acuvntedz, zburscu {ro: vorbi, (cu-t-v-l-ti) (un cu cutuvlit) cutvliri/cutvlire (cucuvnta} {fr: parler, causer} {en: talk} cuvintat (cu-vint-v-l-ri) sf cutvliri (cu-t-v-lr) (un cu cutuvliri) tt) adg cuvintat (cu-vin-t-t), cuvintats (cu-vin-tts), cutuvliri/cutuvlire (cu-tu-vl-ri) sf vedz tu cutuvlescu cuvintati/cuvintate (cu-vin-t-ti) zburt, acuvntat {ro: cutuvlit (cu-tu-vlt) adg vedz tu cutuvlescu vorbit, cuvntat} {fr: parl, caus} {en: talked} cuvintacutuvulescu (cu-tu-vu-ls-cu) (mi) vb IV vedz tu cutuvlescu ri/cuvintare (cu-vin-t-ri) sf cuvintri (cu-vin-tr) atsea tsi cutuvuliri/cutuvulire (cu-tu-vu-l-ri) sf vedz tu cutuvlescu fatsi un cndu ari un cuvend cu lumea; acuvntari, zburri cutuvulit (cu-tu-vu-lt) adg vedz tu cutuvlescu {ro: aciunea de a vorbi, cuvnta; vorbire, cuvntare} {fr: cuu (c-) sf cuu (c-) (scriari neaprucheat la action de parler, de causer} {en: action of talking} simpozionlu di Bituli; vedz cu) acuvntedz (a-cu-vn-tdz) vb I acuvntai (a-cu-vn-t), cuvalistr (cu-va-ls-tr) sf vedz tu cuvari acuvntam (a-cu-vn-tm), acuvntat (a-cu-vn-t-t), cuvari/cuvare (cu-v-ri) sf cuvri (cu-vr) hir (di cioar) acuvntari/acuvntare (a-cu-vn-t-ri) (un cu cuvintedz) anvrtit deavrliga di-un lucru (limnic) i di el insush tra s-hib acuvntat (a-cu-vn-tt) adg acuvntat (a-cu-vn-t-t), adunat disfaptu (dizmisticat) tu-un loc; cuvalistr, gljem, acuvntats (a-cu-vn-tts), acuvntati/acuvntate (a-cu-vngljom {ro: ghem} {fr: peloton} {en: ball (of thread)} t-ti) (un cu cuvintat) acuvntari/acuvntare (a-cu-vncuvalistr (cu-va-ls-tr) sf cuvalistri/cuvalistre (cu-va-ls-tri) t-ri) sf acuvntri (a-cu-vn-tr) (un cu cuvintari) (un cu cuvari) cuvert1 cu-vr-t) sf cuverts (cu-vr-ts) vilendz cu cari scuvat (cu-v-t) sf cuvts (cu-vts) pheat ahndos (tr ap, ashtearni di-arad crivatea shi s-anvileashti omlu cndu lapti, ciurb, etc.); vas ma lungu, di-arad di lemnu sh-fr doarmi; mndzali, vilendz tsi s-bag pri cal; cuverti, doag, cpachi, tu cari s-bag aloatlu s-creasc (s-aspeal stranji, yeambul, sazm, vilendz, virdic, flucat, cerg, ciorg, etc.); cuvtic, cuvtici, scuteali, sc; (expr: 1: lj-bag cuvata-a mutafi, btnii, hreami, cperd {ro: cuvertur, ibnc} {fr: calui = lj-bag cuvata pi pntica-a calui ca un vintuz; 2: ljcouverture de lit, couverture; chabraque} {en: bedspread; bag cuvata = (i) lu ngrmisescu, l-pitrec si s-duc la draclu; s- blanket covering the back of a horse} ex: ashtirnui crivatea culu lja neclu, aclo s-lji hib; (ii) lu-ard, lu-aplnsescu, luun cuvert (vilendz) veaclji; arcai cuverta pri schinratlu-a ancaltsu, lj-trag clupea, l-bag tu tastru, etc.) {ro: covat, calui cuverti1 /cuverte (cu-vr-ti) sf cuverts (cu-vr-ts) albie} {fr: cuelle, auge} {en: bowl, trough} ex: picurarlji (un cu cuvert1) dinjic pnea tu cuvata cu lapti; lj dinjic n cuvat di lapti; a cuvert2 cu-vr-t) sf cuverts (cu-vr-ts) puntea di pampori calui lj-bg cuvata (expr: lj-arc vintuzi pri pntic cu {ro: punte (corabie)} {fr: pont (dun navire)} {en: deck (ship, cuvata); va-lj bag cuvata (expr: (i) va lu-ard; ic (ii) va-l boat)} cuverti2/cuverte (cu-vr-ti) sf cuverts (cu-vr-ts) pitrec si s-duc la drats, s-lu lja neclu) cuvtic (cu-v-t-c) (un cu cuvert2) sf cuvtitsi/cuvtitse (cu-v-t-tsi) cuvat njic; cuvtici {ro: cuverti1 /cuverte (cu-vr-ti) sf vedz tu cuvert1 covic} {fr: petite cuelle} {en: small bowl} cuvtici/cucuverti2/cuverte (cu-vr-ti) sf vedz tu cuvert2 vtice (cu-v-t-ci) sf cuvtici/cuvtice (cu-v-t-ci) (un cu cuvet (cu-vt) sn vedz tu cuveti cuvtic) cuveti/cuvete (cu-v-ti) sf cuvets (cu-vts) shi cuveturi (cu-vcuv (cu-v) sm cuvadz (cu-vdz) vas di lemnu i mital cu tur) harea (dinamea, sntatea) tsi u ari omlu tra s-poat s-lu cari s-poart ap, lapti, etc.; gleat, urn, ciotr, cufin, curoi fac un lucru; dinami, puteari, vrtuti, virtuti, vurtuti, {ro: cldare, gleat} {fr: seau} {en: pail, bucket} ex: cuv nu vrtushami, vlag, fuchii, forts, tcati, cuvet {ro: for, avea la puts cuvos (cu-vs) adg cuvoas (cu-vo-s), cu- sntate} {fr: force, sant} {en: force, health} ex: om fr vosh (cu-vsh), cuvoasi/cuvoase (cu-vo-si) tsi ari un guv cuveti (fr puteari) cuvet (cu-vt) sn cuvets (cu-vts) shi ca un cuv (un cuvtic, un groap, un lingur, etc.); cuvu- cuveturi (cu-v-tur) (un cu cuveti) ex: poati s-hib tr tini tos, cufchiu {ro: scobit, gunos} {fr: creux comme une cuun cuvet (un forts) elle; caverneux} {en: hollow (as a spoon, bowl, etc.)} cuvu- cuvintari/cuvintare (cu-vin-t-ri) sf vedz tu cuvend tos (cu-vu-ts) adg cuvutoas (cu-vu-to-s), cuvutosh (cu- cuvintat (cu-vin-tt) adg vedz tu cuvend vu-tsh), cuvutoasi/cuvutoase (cu-vu-to-si) (un cu cuvos) cuvintedz (cu-vin-tdz) vb I vedz tu cuvend cuvrd (cu-vr-d) adg vedz tu cuvurd cuvos (cu-vs) adg vedz tu cuv cuvrdh (cu-vr-dh) adg cuvrdhoanji/cuvrdhoanje (cu-vr- cuvos (cu-vs) adg vedz tu cuv dho-nji), cuvrdhadz (cu-vr-dhdz), cuvrdhoanji/cucuvuclju (cu-v-clju) sn cuvucljuri (cu-v-cljur) vrdhoanje (cu-vr-dho-nji) un cu cuvurd acupirmintu stulsit cu pirdadz, cari s-bag (tr mushuteats) cuvtic (cu-v-t-c) sf vedz tu cuvat pristi un crivati (un tron, scamnu, cufciug, etc.) {ro: cuvtici/cuvtice (cu-v-t-ci) sf vedz tu cuvat baldachin} {fr: baldaquin} {en: baldachin} cuveali/cuveale (cu-ve-li) sf cuveli/cuvele (cu-v-li) vas cu cuvurd (cu-vur-d) adg cuvurdoanji/cuvurdoanje (cu-vur-docari s-misur (grnili); vas cu cari s-misur grnili (frina, apa, nji), cuvurdadz (cu-vur-ddz), cuvurdoanji/cuvurdoanje (cuetc.); cuveli, cuvelji, crin, acrin, alcechi, cutl, munzur, vur-do-nji) tsi easti cu mirachi shi vreari tra s-da shi s shinic, tghari, usmac, stamboli/stambole {ro: bani} {fr: mpart cu alts atseali tsi ari; tsi easti cu mna larg; giumertu, boisseau} {en: bushel} cuveli/cuvele (cu-v-li) sf cuvelivendu, filotim, galantom, slghit {ro: darnic, generos} {fr: li/cuvele (cu-v-li) (un cu cuveali) cuvelji/cuvelje (cu-v- galant, gnreux, main ouverte} {en: gallant, generous, openlji) sf cuvelji/cuvelje (cu-v-lji) (un cu cuveali) handed} cuvrd (cu-vr-d) adg cuvrdoanji/cuvrdoanje cuveli/cuvele (cu-v-li) sf vedz tu cuveali (cu-vr-do-nji), cuvrdadz (cu-vr-ddz), cuvrdoanji/cuvrcuvelji/cuvelje (cu-v-lji) sf vedz tu cuveali doanje (cu-vr-do-nji) (un cu cuvurd) cuvurdlcuvend (cu-vn-d) sf cuvendz (cu-vn-dz) sonlu tsi chi/cuvurdlche (cu-vur-d-l-chi) sf cuvurdlchi (cu-vurscoati omlu din gur cndu zburashti (ic aspunearea-a lui tu d-lch) mirachea sh-vrearea tsi u-ari cariva tra s-da shi s scriari) sh-cari ari un noim tr lumea tsi lu-avdi (veadi); mpart cu alts (tsi au ananghi) atseali tsi ari; filutimii, livinatsea tsi fac doi i ma mults oaminj cndu sta shi zburscu di deats {ro: drnicie, generozitate} {fr: galanterie, gnrosit}

372

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

{en: gallantry, generosity, openhandedness} ma mari, tet, mai {ro: mam; sor mai n vrst, mtush, cuvurdlchi/cuvurdlche (cu-vur-d-l-chi) sf vedz tu bunic} {fr: mre, soeur ane, tante, grande-mre} {en: cuvurd mother; older sister, aunt, grand-mother} ex: doda (teta) al cuvurdh (cu-vur-dh) adg cuvurdhoanji/cuvurdhoanje (cuSili; a, mori, dod (alea, tet!); ali dodi (ali dadi) durut hilj; c vur-dho-nji), cuvurdhadz (cu-vur-dhdz), cuvurdhoanji/cudoda-ts va-nj mi disic vurdhoanje (cu-vur-dho-nji) un cu cuvurd dadoara1 (da-do-ra) adv vedz tu adoar1 cuvutos (cu-vu-ts) adg vedz tu cuv dadoara2 (da-do-ra) adv vedz tu adoar2 cuvutos (cu-vu-ts) adg vedz tu cuv dadun (d-dun) adv vedz tu deadun cuzmican (cuz-mi-cn) sm, sf, adg cuzmican (cuz-mi-c-n), dafin (d-fin) sm dafinj (d-finj) ma multi soiuri di arburi cuzmican (cuz-mi-cn) cuzmicani/cuzmicane (cuz-mi-c-ni) njits tsi crescu tu Sudlu a Ivropiljei, cu frndz uvali (ca oulu) tsi nu-ari s-fac cu pistea sh-bisearica; om tsi nu fatsi parti di tsi nu cad, lutsescu sh-anjurzescu mushat, cu lludz, aroshi i clirlu (priftamea) a bisearicljei; tsi easti ligat di vrerli-a albi, mushat anjurzitoari, cu fructi njits, sh-di-a curi frndz banljei di-arad {ro: laic} {fr: laque, mondain} {en: laic, lay sh-njits alumchi s-fac crunj tra si s-bag pi caplu-a (dress), secular (education), mondain} ex: am mini earam un oaminjlor cndu suntu tinjisits; dafnu, dafni, dafnjau, lavru afendu, ma l u ntricui sh-a cuzmicanjlor {ro: dafin, laur} {fr: laurier, daphn} {en: laurel} ex: aushlji ncurun giunamea cu curun di dafin dafnu (df-nu) sm D dafnji (df-nji) (un cu dafin) dafni/dafne (df-ni) sm dafnji (df-nji) (un cu dafin) dafnjau (df-nj-) sf dabin (d-bi-n) sf dabini/dabine (d-bi-ni) soi di-au cu dafnjei (df-nj) (un cu dafin) dafn (df-n) sf grnutsi multu mri; au {ro: strugure bicat} {fr: varit de dafni/dafne (df-ni) frndz uscat di dafin tsi s-bag tu raisin trs gros grains} {en: variety of very large grapes} mcruri tra s-l si da un bun nustimad sh-arom; dafin, dabloan (da-blo-n) sf dabloani/dabloane (da-blo-ni) un vai {ro: dafin} {fr: feuille de laurier} {en: bay leaf} dafin soi di par veclju di-amalam tsi yinea dit Spanii sh-cari s-pur- (d-fi-n) sf dafini/dafine (d-fi-ni) (un cu dafn) ta digushi di feati shi nveasti tiniri; flurii, lir, galbin, glbidafin (d-fi-n) sf vedz tu dafin nushi, etc. {ro: moned veche spaniol de aur} {fr: monnaie dafn (df-n) sf vedz tu dafin dor espagnole} {en: old Spanish gold coin} ex: s-nj ts dau dafni/dafne (df-ni) sm vedz tu dafin doau dabloani dablon (da-bl-n) sf dablonj (da-blnj) dafnjau (df-nj-) sf vedz tu dafin (un cu dabloan) dbloan (d-blo-n) sf dbloani/ddafnu (df-nu) sm vedz tu dafin bloane (d-blo-ni) (un cu dabloan) ex: nu-am dict doa- dai (da-) adgm (ctivroar adv) invar (om) tsi s-aducheashu dbloani dubloan (du-blo-n) sf dubloani/dubloane ti c ari hri (i ari fapt lucri) tr cari ahrzeashti s-hib tinjisit (du-blo-ni) par veclju di-amalam dit Austrii tsi avea un shi alvdat di dunjai; daitcu, pirifan, alvdtor, fudul, tartabes tinjii di doau ori ma mari dict lira nturtseasc; flurii, lir, gal- {ro: mndru, orgolios} {fr: fier, orgueilleux, hautain} {en: bin, glbinushi, etc. {ro: dublon} {fr: ancienne monnaie dor proud, haughty} ex: imn dai (pirifan) daitcu (da-t-cu) adg autrichienne, double louis dor} {en: old austrian gold coin} daitc (da-t-c), daittsi (da-t-tsi), daittsi/daittse (da-t-tsi) ex: s-nu ma ports n cor dubloani dubl (d-bl) sf dubli/du- (un cu dai) dailjan (da-ljn) adg dailjan (da-lj-n), ble (d-bli) par veclju di-amalam; flurii, lir, galbin, dailjanj (da-ljnj), dailjani/dailjane (da-lj-ni) pirifan shi glbinushi, etc. {ro: moned veche de aur} {fr: ancienne mon- mushat; bugdan, scriat, livendu; (fig; dailjan = tufechi) {ro: naie dor} {en: old gold coin} ex: dubla (fluria) di frmti mndru, chipe} {fr: fier et beau, de belle prestance} {en: dablon (da-bl-n) sf vedz tu dabloan proud and beautiful} ex: dailjanili (mushatili, pirifanili) didaboga (da-b-ga) invar soea di-agunos (di greats, etc.) tsi u-armni daljan (da-ljn) adg daljan (da-lj-n), daljanj aducheshti tri cariva, tsi ti fatsi s-nu-l vrei (tsi ti fatsi s-vrei tra (da-ljnj), daljani/daljane (da-lj-ni) (un cu dailjan) ex: si s-duc la drats, tra s-lu lja neclu, tra s-ascachi di el shi s-ti- vtmash Noti daljanlu (livendul); tsal Costa-atsea daljana alas isih); atsea tsi s-adar cndu cafts s-ascachi di cariva tsi(mushata); hits daljani (bugdani, livendi) dilichi/diliche ts da agunos; daboha, agunos, limreau; (expr: dau daboga (d-l-chi) sf dilichi (d-lch) harea tsi-l fatsi pi om si sdi cariva = lu-alas sh-fug di cariva tra s-nu-l mata ved; dau aspun pirifan; dilchi, pirifanji, mreats, fuduleats, fudulii, limreaua di cariva) {ro: aciunea de a se debarasa de cineva; fudulichi, fudulchi {ro: mndrie, orgoliu} {fr: fiert, orgueil, debarasare, cortorosire} {fr: action de se dptrer, dbarras; suffisance} {en: pride, haughtiness} dilchi/dilche (ddgot, rpugnance; on dit de quelquun qui en a, ou qui en a l-chi) sf dilchi (d-lch) (un cu dilichi) eu, par dessus la tte} {en: action of getting rid of somebody; dailjan (da-ljn) adg vedz tu dai riddance, disgust; repugnance} ex: un hoar ntreag deadi daima (d-ma) adv tut chirolu (atsel tsi tricu, di tora sh-ninti); daboga (expr: deadi limreaua) di ns daboha (da-b-ha) (tsi s-fatsi) cati oar; (tsi s-fatsi) di-arad tut chirolu; frinvar (un cu daboga) astmtsiri; eta tut; eta-ali eti; eta-a etilor; totna, totna, daboha (da-b-ha) invar vedz tu daboga totuna, totun, tutuna, tutauna, tutun, tutdiun; dipriun, dabolja (da-b-lja) invar. vedz tu tabolja deun, diun, di-un-un; panda, inda {ro: totdeauna; fiecare dac (d-c) sf datsi/datse (d-tsi) scndur pri cari s-talji dat} {fr: toujours; chaque fois} {en: always; every time} ex: carnea shi s-fatsi cumts njits; mbrustar {ro: toctor} {fr: ca cndu lu-am di daima(totna); daima ardi planche pour hacher la viande; tranchoir} {en: board for daimac (da-mc) sn daimatsi/daimatse (da-m-tsi) hlati di hashing meat} favru, fapt di-un coad (di-arad) di lemnu cari ari la dactinurlu (dhac-ti-nr-lu) adg dactinurl (dhac-ti-nr-l), capitlu-a ljei un cumat di her (cilechi) cu cari s-agudescu (sdactinurlji (dhac-ti-nr-lji), dactinurli/dactinurle (dhac-ti-nrciucutescu) lucrili tsi li lucreadz; cioc, ciucan {ro: ciocan de li) (oai) cari ari deavrliga di coad un tserclju di-un alt fierar} {fr: marteau de forgeron} {en: blacksmith hammer} hrom (ca di-atsea a truplui) {ro: (oaie) cu cerc colorat la daire (da-r) sm dairadz (da-rdz) shi dairedz (da-rdz) coad} {fr: (mouton) qui, a sa queue, a un cercle de couleur un soi di hlati muzical fapt dit un tserclju njic di lemnu pi diffrente que celle de son corps} {en: (sheep) having a circle cari easti teas un cheali di dulji (tmpn), cu discuri njits of different color around its tail} tsi-asun (chipurici) cndu s-min cu mna tu-agioc tra s-bat dad (d-d) sf dadi/dade (d-di) num tsi u da un om a mu- ritmul; dairei, dire, tmbr, tambur, tmpr; (expr: bati ljariljei tsi lu-ari fapt; dod, mum, mam, man, maic, im, dairelu = arspndeashti zboar tu lumi; dztsi la tut dunjaea) m, eat, at {ro: mam} {fr: mre, maman} {en: mother} ex: {ro: dairea} {fr: tambour des basque} {en: tambourina} ex: dada-ts plndzi cpitnj; cpitnj, oh! dad!; ah! dado!; a da- bati dairelu dairei/dairee (da-i-r-i) sf dairei (da-i-r) (un dljei s-nu lj-aspunem dod (d-d) sf dodi/dode (d-di) 1: cu daire) ex: cnt cu daireea (bati dairelu) dire (d-i-r) dad, mum, mam, man, maic, im, m, eat, at; 2: sor sm diradz (d-i-rdz) shi diredz (d-i-rdz) (un cu

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

373

daire) dairegi (da-i-re-g) sm dairegeadz (da-i-re-gdz) lvushish) dmcusit1 (dm-cu-st) adg dmcusit (dm-cuomlu tsi bati dairelu {ro: cel care bate daireaua} {fr: celui qui s-t), dmcusits (dm-cu-sts), dmcusiti/dmcusite (dm-cujoue le tambour des basque} {en: the man who plays the s-ti) ncrcat, chicusit, lichisit, lvshit, lvushit, lirusit, tambourina} putusit, mryit, smryit, murdripsit {ro: ptat} {fr: tach, dairegi (da-i-re-g) sm vedz tu daire souill, sali} {en: stained} dmcusiri1/dmcusire (dm-cudairegiu (da-i-re-g) sm dairegeadz (da-i-re-gdz) scriari s-ri) sf dmcusiri (dm-cu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cad neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dairegi chicuti sh-un lucru s-dmcuseashti; ncrcari, chicusiri, dairei/dairee (da-i-r-i) sf vedz tu daire lichisiri, lvshiri, lvushiri, lirusiri, putusiri, mryiri, smryiri, daitcu (da-t-cu) adg vedz tu dai murdripsiri {ro: aciunea de a pta; ptare} {fr: action de dalac (da-l-c) sf dalatsi/dalatse (da-l-tsi) vedz tu dlac tacher, de souiller, de salir} {en: action of staining} dal (d-l) sf fr pl laptili acru tsi-armni dup tsi easti btutdamc2 (dm-c) sf dmtsi/dmtse (dm-tsi) hlati cari, shi-lj s-ari scoas umtul; atsea tsi-armni tu talar dup tsi min- clcat pi un acoal, alas un semnu tsi aspuni c cartea nu dzitra easti btut shi-lj s-ari scoas umtul; lapti btut; (expr: easti calp (nu easti minciunoas); simntor, vul, miuri, u-adar dal = fac un lucru glrescu, un mari glrimi, dip fr muhuri, surhid, sfrhid, tur {ro: sigiliu} {fr: sceau, cachet} minti; calcu tu pit; u fac ghes (boz, culeash); ashi cum li{en: signet, seal} ex: s-v bag vula, damca dinpoi; lj-bg adar, lucrili nu va s-eas ghini) {ro: lapte btut} {fr: babeurre} damca (l-giudic) dmcusescu2 (dm-cu-ss-cu) vb IV {en: butter milk} ex: ari biut dal; bati dala; di prota va s-bat dmcusii (dm-cu-s), dmcuseam (dm-cu-sem), dala; ma s-mts dal cu ficiorlji, va s-ti pruscucheasc; lidmcusit (dm-cu-s-t), dmcusiri/dmcusire (dm-cu-s-ri) adrash lucrili dip dal (expr: glreashti); lj-u featsi dala! bag un vul (damc) pri un carti; vulusescu, sfrhidedz, dalg (dl-g) sf dldzi (dl-dzi) ap tsi s-min, arad dup miuhiurlidisescu {ro: sigila} {fr: sceller, cacheter} {en: seal} arad, ninti-npoi, pi fatsa-a amariljei (a laclui, a arului, etc.) ex: dmcusea-l (vulusea-l) dmcusit2 (dm-cu-st) adg cndu bati vimtul, cndu lji s-aruc un cheatr, etc.; chim, dmcusit (dm-cu-s-t), dmcusits (dm-cu-sts), dmcusitlazi, talaz, und {ro: val, und} {fr: vague, flot} {en: wave} ti/dmcusite (dm-cu-s-ti) tsi ari un vul pri el; vulusit, ex: va treac aoatsi dldzi (chimati), shi ntredz furtunj va ssfrhidat, miuhiurlidisit {ro: sigilat} {fr: scell, cachet} {en: treac; dldzi ntredz btea asear; a dldzilor di-amari; cravi sealed} dmcusiri2/dmcusire (dm-cu-s-ri) sf dmcusiri marat, di dalg btut (di chim-agudit); btu dalga, sh-tu (dm-cu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un dmcuseashti tsiva; dus sh-tu turnat dlguros (dl-gu-rs) adg dlguroas vulusiri, sfrhidari, miuhiurlidisiri {ro: aciunea de a sigila; (dl-gu-ro-s), dlgurosh (dl-gu-rsh), dlguroasi/dlsigilare} {fr: action de sceller, de cacheter} {en: action of guroase (dl-gu-ro-si) ashi cum easti apa cndu si scoal sealing} chimati (cndu bat dldzi); tsi sh-u-adutsi cu dldzi; undos dan (d-n) sf dnj (dnj) cap (cumat mari) di cash i {ro: cu valuri, vluros} {fr: avec vagues, onduleux} {en: with cshcvac, tsi s-afl tu giumitatea-a furtiiljei purtat di-un cal waves, wavy} ex: marea eara multu dlguroas (cu dldzi mri {ro: bucat mare de brnz, jumtatea de ncrctur purtat sh-fuviroasi) de un cal} {fr: fromage en pain formant une des deux parties daling (d-lin-g) sf dalindzi/dalindze (d-lin-dzi) paitoni, de la charge dun cheval} {en: big piece of cheese, making up di-arad ma njic shi ncljis, cu patru arocuti mri half of the horse load} (ctivroar dau), trapt di calj sh-fapt maxus tr purtarea-a danca (dan-c) adv danga, dnca, adanca, adncu, andca, oaminjlor (arari ori tr purtari lucri); taling, paitoni; caret, adnca, danga, ahanda, ahnda, afunda {ro: adnc} {fr: caleashc, cleashc, cucii, landon, landoni; amaxi, carots, profondment} {en: deeply} ex: cravea cdzu danca (ahnda) cruts {ro: birje, trsur} {fr: fiacre, calche, voiture de tu fundu danga (dan-g) adv (un cu danca) ex: pri un place} {en: carriage, coach} taling (t-lin-g shi ta-ln-g) murmintu danga (ahnda) dishcljis dnca (dn-c) adv sf talindzi/talindze (t-lin-dzi shi ta-ln-dzi) (un cu daling) (un cu danca) daljan (da-ljn) adg vedz tu dai danda (dn-da) adv, cong vedz tu deanda damagean (da-ma-g-n) sf damageani/damageane (da-ma- daneavra (da-ne-vra) adv vedz tu deaneavra g-ni) shi damagenj (da-ma-gnj) vas mari di yilii cu danel (da-n-l) sf daneli/danele (da-n-li) ma bunjlji dit un gusha shcurt, cu cari s-poart muljituri (ap, yin, untulemnu, multimi di oaminj; ma buna parti dit un lugurii; ater, etc.) dit un loc tu altu, nviscut multi ori cu-un mpltitur di cimac, caimac, cimachi {ro: elit, crem} {fr: elite, crme} vits (shufri, saltsi, palji, ligrei, etc.) {ro: damigean} {fr: {en: elite, cream} ex: danela (atera, cimaclu) a oastiljei a lui dame-jeanne} {en: demi-john} danga (dan-g) adv vedz tu danca damaschin (da-ms-chin) sm damaschinj (da-ms-chinj) soi dao (d-o) num scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz di purnu; purnu di Bosna; grchin, purnu, prun {ro: specie de doau ic dau prun} {fr: espce de prunier} {en: species of plum tree} da-oara (d-o-ra) num scriari neaprucheat tu-aestu damaschin (da-ms-chi-n) sf damaschini/damaschine (da- dictsiunar; vedz andoaua ic andaua (oar) ms-chi-ni) yimisha di damaschin, un soi di purn cu dao-oara (d-o-o-ra) num scriari neaprucheat tu-aestu hroma vinjit; prun, purn ro: prun} {fr: prune} {en: plum} dictsiunar; vedz andoaua ic andaua (oar) damaschin (da-ms-chi-n) sf vedz tu damaschin daosprdzatsi/daosprdzatse (d-os-pr-dz-tsi) num scriari dam (d-m) sf dmuri (d-mur) binai i ud tu cari sh-afl neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dausprdzatsi apanghiul, suntu hrniti shi bneadz prvdzli; ahuri, patos, dapoea (dea-p-ea) adv vedz tu apoea pleants, plents, staul {ro: grajd} {fr: curie} {en: stable} dapoia (dea-p-a) adv scriari neaprucheat tu-aestu damc1 (dm-c) sf dmtsi/dmtse (dm-tsi) urm ic semnu dictsiunar; vedz dapoea (multi ori di murdrii, alsat di-un lucru murdar, un chicut, daporpoea (da-por-p-ea) adv vedz tu apoea tsi cadi pri un lucru curat); semnu njic di-un hrom tsi sdaporpoia (da-por-p-a) adv scriari neaprucheat tu-aestu aspuni tu mesea-a unui lucru di-un alt hrom; bat, liche, dictsiunar; vedz daporpoea minghinad {ro: pat} {fr: marque, empreinte, tache} {en: dar (dr) sn vedz tu doar1 stain, spot, speck} ex: damc (minghinad) di sndzi; laptili darac (da-rc) sm vedz tu drac alas pi scaf dmtsi, dmtsi dmcusescu1 (dm-cu-ss- daraver (da-ra-v-r) sf vedz tu dau cu) vb IV dmcusii (dm-cu-s), dmcuseam (dm-cudar (d-r) sf dari/dare (?) (d-ri) varlu (greatsa) a lucrului tu sem), dmcusit (dm-cu-s-t), dmcusiri/dmcusire (dm- cari easti bgat (nvilit, ncljis, tsnut, etc.) un lugurii tsi scu-s-ri) ncarcu un lucru cu chicutli tsi cad; chicusescu, chic, yixeashti; tar, mciuc {ro: daraua dela cntrit} {fr: tare} lichisescu, lvshescu, lvushescu, lirusescu, putusescu, {en: allowance for weight} mryescu, smryescu, murdripsescu {ro: pta} {fr: tacher, dardar (dar-dr) adg dardar (dar-d-r), dardari/dardare (darsouiller, salir} {en: stain, spot} ex: li dmcusish (li chicash, li d-ri), dardari/dardare (dar-d-ri) tsi fatsi un vrondu ca-atsel

374

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

faptu di-un sfurl (fus, etc.) tsi s-anvrteashti; zvngnos {ro: dsclichi) ex: dsclchea shtii multi ma nu-ari multi zbrnitor} {fr: vrombissant} {en: buzzing} ex: sfurla tsi njdsclii/dsclie (ds-c-l-i) sf dsclii (ds-c-l) (un cu adusish easti dardar dardar (dar-d-r) sf drdri (drdsclichi) dsclipsescu (ds-c-lip-ss-cu) (mi) vb IV dr) hlati (sfurl, giucreau, etc.) tsi scoati un boatsi dsclipsii (ds-c-lip-s), dsclipseam (ds-c-lip-sem), dardar {ro: sfrleaz zbrnitoare} {fr: toupie vrombissante} dsclipsit (ds-c-lip-s-t), dsclipsiri/dsclipsire (ds-c{en: buzzing spinning top} drdar (dr-d-r) sf drdri lip-s-ri) (caftu s-lu) nvets pri cariva carti, s scrii shi s (dr-dr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva scoati bots i zboar dghivseasc; dsclisescu, dsclescu, nvets, anvets; (fig: dit gur tsi par multi ori fr noim c nu suntu ghini avdzti dsclipsescu = dau urnimii, urnipsescu) {ro: dscli, nva} shii aduchiti di-atselj tsi li avdu; bbliri, bndurari, drdriri {fr: enseigner, apprendre} {en: teach, learn} dsclipsit {ro: bolborosire} {fr: bredouillement; jacasserie} {en: (ds-c-lip-st) adg dsclipsit (ds-c-lip-s-t), dsclipsits mumbling, jabbering} ex: s-avdzr ndau drdri (bbliri) (ds-c-lip-sts), dsclipsiti/dsclipsite (ds-c-lip-s-ti) tai sh-aurlri drdrescu2 (dr-d-rs-cu) vb IV drdrii (dreasti nvitsat di cariva s-fac un lucru (s scrii shi s dghivd-r), drdream (dr-d-rem), drdrit (dr-d-r-t), seasc); dsclisit, dsclit, nvitsat, anvitsat {ro: dsclit, drdriri/drdrire (dr-d-r-ri) scot bots i zboar dit gur tsi nvat} {fr: enseign, appris} {en: taught, learned} dspar multi ori fr noim c nu suntu ghini avdzti shi aduchiti clipsiri/dsclipsire (ds-c-lip-s-ri) sf dsclipsiri (ds-cdi-atselj tsi li avdu; scot bots i cumts di zboar din gur tsi lip-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva dsclipseashti; par fr noim shi suntu greu aduchiti (c multi ori mi dsclisiri, dscliri, nvitsari, anvitsari {ro: aciunea de a ncheadic tu zburri, c idyea cumat di zbor easti dzs di ma dscli, de a nva; dsclire, nvare} {fr: action multi ori cu-arad, di itia c am un cusuri tu zburri, c hiu denseigner, dapprendre} {en: action of teaching, of learactsat di-un mari lhtar i arcoari, etc.); blbescu, ning} dsclisescu (ds-c-li-ss-cu) (mi) vb IV dsclisii bnduredz, frflescu, bblescu {ro: bolborosi, blbi} {fr: (ds-c-li-s), dscliseam (ds-c-li-sem), dsclisit (dsbredouiller, bgayer} {en: mumble, stutter, stammer} c-li-s-t), dsclisiri/dsclisire (ds-c-li-s-ri) (un cu drdrit2 (dr-d-rt) adg drdrit (dr-d-r-t), drdrits dsclipsescu) dsclisit (ds-c-li-st) adg dsclisit (dr-d-rts), drdriti/drdrite (dr-d-r-ti) tsi scoati bots (ds-c-li-s-t), dsclisits (ds-c-li-sts), dsclisiti/dscli(zboar i cumts di zboar) din gur tsi par fr noim c nu site (ds-c-li-s-ti) (un cu dsclipsit) dsclisiri/dssuntu ghini aduchiti di-atsel tsi li avdi; (zboar) scoasi din gur clisire (ds-c-li-s-ri) sf dsclisiri (ds-c-li-sr) (un cu tsi par fr noim (c omlu tsi li scoati s ncheadic tu zburri, dsclipsiri) dsclescu1 (ds-c-ls-cu) (mi) vb IV dsclii li dztsi zboarli mprtsti tu cumts, idyea cumat easti dzs (ds-c-l), dscleam (ds-c-lem), dsclit (ds-c-l-t), ma multi ori cu-arada, etc.); blbit, bndurat, frflit, bblit dscliri/dsclire (ds-c-l-ri) (un cu dsclipsescu) ex: lu {ro: bolborosit, blbit} {fr: bgay, bredouill} {en: dscli dau shts; ghini lu-ari dsclit, ma nu lj-intr tu mumbled, stuttered, stammered} drdriri2/drdrire (drcornu dsclit (ds-c-lt) adg dsclit (ds-c-l-t), d-r-ri) sf drdriri (dr-d-rr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva dsclits (ds-c-lts), dscliti/dsclite (ds-c-l-ti) (un drdreashti; blbiri, bndurari, frfliri, bbliri, drdar {ro: cu dsclipsit) dscliri/dsclire (ds-c-l-ri) sf dscliri aciunea de a bolborosi, de a blbi; bolborosire, blbire} (ds-c-lr) (un cu dsclipsiri) dsclescu2 (ds-c-ls{fr: action de bredouiller, de bgayer; bredouillement} {en: cu) adg dscleasc (ds-c-les-c), dscleshts (ds-caction of mumbling, of, stuttering, of stammering} lsh-ts), dscleshti/dscleshte (ds-c-lsh-ti) tsi ari s-fac dardar (dar-d-r) sf vedz tu dardar cu dascaljlji; di dascal {ro: de dascal} {fr: dinstituteur} {en: dari1/dare (d-ri) sf vedz tu dau of teacher} purdascal (pur-ds-cal) sm purdascalj (pur-dsdari2/dare (d-ri) sf vedz tu dau calj) paranum tr-ardeari dat-a unui dascal {ro: dascl dari3/dare (d-ri) sf vedz tu dau belfer} {fr: terme de drision laddresse dun instituteur} dari-loari/dari-loare (d-ri-lo-ri) sf vedz tu dau {en: name given in mockery to a teacher} darmadan (dar-ma-dn) invar catastasea tu cari s-afl lucrili dash (dsh) adg dash (d-sh), dash (dsh), dashi/dashe (damisticati, mprusculiti, bgati alandala, alocuta, un pisti-alantu shi) tsi easti aproapi sufliteashti; dashur, ahar, ahr, vrut, fr nitsiun arad, di nu shtii omlu iu poati s-afl tsi caft; durut, scumpu, srmai, yem, curbani, gean, lele {ro: drag} ghilishti, alandala, alocuta, cioar-boar, ciora-bora {ro: {fr: cher, chri, bien-aim} {en: dear, beloved, honey!} ex: talme-balme} {fr: ple-mle, dans dessus dessous} {en: pell- nani, nani, dash (vrute); aide, dasha-nj (geana-nj) aspuni-nj; mell, helter skelter} ncljinciunj a dashiljei (a scumpljei); da s-lji nveats s-fac darm (dr-m) sf vedz tu drm2 dash dashur (d-shur) adg dashur (d-shu-r), dashuri dartm (drt-m) sf vedz tu drm2 (d-shur), dashuri/dashure (d-shu-ri) (un cu dash) das (dhs) sf fr pl loc tes tu cari crescu arburi tsi s-talji tr dashar (d-shear) adg dashar (d-shea-r), dashari (dlemnu (cndu omlu ari ananghi tr foc, sculari casi, ftearea di shear), dashari/dashare (d-shea-ri) nicuchir, nicuchirlu a crts, etc.); pduri, curii, codru, codur, dubrac, urmani {ro: casljei {ro: stpnul casei} {fr: matre de la maison, codru, pdure} {fr: fort, bois} {en: woods, forest} propritaire} {en: master of the house} ex: meashti, Doamne, dascal (ds-cal) sm, sf dascal (das-c-l), dascalj (ds-calj), Lazarlu, s-ts bneadz dasharlu dascali/dascale (das-c-li) omlu tsi lji nveats njitsli carti, s dashur (d-shur) adg vedz tu dash scrii shi s dghivseasc; (fig: dascal = omlu tsi-l urnipseashti,dasii/dasie (dh-si-i) sf dasii (dh-si) suflit, haractir ascur, di simvulipseashti pri cariva) {ro: dascl, profesor} {fr: institula munti (oi), nipilichisit {ro: spirit aspru, necioplit} {fr: teur, professeur, matre dcole} {en: teacher, professor} ex: lesprit rude} {en: rough, hard spirit} ns lj-eara dascal; vinjir trei dascali dsclic (ds-c-lc) dat1 (dt) adg vedz tu dau sm, sf dsclits (ds-c-l-ts), dsclits (ds-c-lts), dscli- 2 (dt) sn vedz tu dau dat tsi/dsclitse (ds-c-l-tsi) dascal tinir; dascal njic di boi dat3 (dt) sn vedz tu dau {ro: dascal tnr sau mic} {fr: instituteur jeune ou petit} {en: dat1 (d-t) sf fimininlu di la dat1 vedz dat1 young or short teacher} dsclami/dsclame (ds-c-l- dat1 (d-t) sf fr pl aspunearea (darea) a soarilui (a lunljei, mi) sf fr pl multimi di dascalj sh-dascali; ntreaga isnafi a a lutseafirlui, etc.) {ro: rsrit (de soare, lun, stele)} {fr: dascaljlor {ro: mulime de dascali} {fr: grand nombre lever (du soleil, de la lune, des astres)} {en: rising (sun, stars, sinstituteurs} {en: large number of teachers} ex: s-adun etc.)} ex: tu data-a soarilui dsclamea (tuts dascaljlji) di tuti horli dsclichi/dsdat2 (d-t) sf vedz tu dau cliche (ds-c-l-chi) sf dsclichi (ds-c-lch) tehnea dat3 (d-t) sf fr pl oar {ro: dat} {fr: fois} {en: time (lucrul) di dascal {ro: dsclie, nvtur} {fr: enseignement, (once, twice, etc.)} ex: n dat (un oar) professorat} {en: teaching, professorship} dsclchi/ds- dat4 (d-t) sf fr pl atsea tsi ari (tsi aducheashti) omlu clche (ds-c-l-chi) sf dsclchi (ds-c-lch) (un cu cndu s-aspari; aspreari multu mari; lhtar, ceash, trom,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

375

trumar, cutrom, pirdeshi, asparyiu, asparizm, asparim, ia didets-nji shi fanfur; l deadit ordzu a caljlor?; ama c ma asparm, lhtar, frixi {ro: spaim} {fr: pouvante} {en: nj-ul desh; ma desh (didesh, deadish) tra s-ai alvdari; ma terror, fright} ex: ti loa data (lhtara) desh (didesh, deadish) cu inima curat; ctse nu-lj ddea tinjii dau (d) (mi) vb I ded (dd), dam (dm) shi ddeam (d(expr: nu-l tinjisea); d-l hbari (expr: dz-l tra s shtib) c dem), dat (d-t), dari/dare (d-ri) shi ddeari/ddeare (d- vinjir; n deadir zbor (expr: n txir); deadi (expr: ishi, de-ri) lj tindu cu mna un lucru tra s-lu lja; lj bag tu mn fitrusi) earba; ayinea da (expr: fatsi) mult au; vai da (expr: un lucru; nchisescu (acats, caftu, etc.) s-fac un lucru; (expr: id: vai cad) ploai; Smrina deadi (expr: cdzu) neau; l-bgar 1: cu advgarea-a unui altu zbor, verbul dau agiut la s-da dup (expr: duc, s-ping) oi; fr s-da n coasti vroar ftsearea di alti verbi ca, bunoar: (i) dau cu nichi = (expr: fatsi lucrul fr s-mindueasc dip tra s-nu-l fac); sh-u nichisescu, anichisescu; (ii) dau urnimii = urnipsescu; (iii) dau da n coast (expr: s-mindueashti ma s-lu fac lucrul); cndu da npoi = npuescu ; (iv) dau agiutor = agiut; (v) dau apandisi = (expr: easi) luna; sh-deadi (expr: apiri) albul soari; ca luna tsi apndisescu; (vi) dau tinjii = tinjisescu; (vii) da frundza = da (expr: s-alnceashti pri tser); da dzua (expr: apir, creap nfrundzashti; (viii) dau cu mprumut = mprumut, mprumutedz; dzua); dorlu s-nu s-aprind, ca troar da (expr: easi, creashti) etc.; 2: zborlu tsi yini dup verbul dau aspuni noima-a fidanlu; aclo va s-dai di-un (expr: va s-aflji, va szburriljei, ca bunoar: (i) nj-dau suflitlu (bana) = mor; (ii) andmuseshti, va ti-astalj cu-un) cni; sor, d (expr: nedz, dau di mcari = hrnescu; (iii) dau cali = alas s-fug, imn) ninti; du-ti, d pn di (expr: nedz, du-ti, s-agiundzi slghescu; (iv) dau n cali (n minti) = aspun cum (tsi) s-fac, pn la) mushat; s-deadi pn di (agiumsi pn la) Dumnidz; dau urnimii, urnipsescu; (v) dau cap = mi-alncescu; (vi) dau ctr murmints lj-u deadi (expr: fudzi, s-dusi); lj-u deadir ocljilj cu el = l ved; (vii) dau plngu = mi plngu; (viii) mi (expr: s-dusir, tricur) prit hoari; s-deadi (expr: s-dusi, intr, dau dup = mi duc (alag) dup cariva; (ix) dau dup (oi) = s-lo) tu pduri dup pulj; s-nu da loclu di el (expr: s-nuavin oili, li pingu di dinpoi, etc.; (x) lj-u dau (ninti, ctr) = agudeasc loclu, s-azboair); loc nu ddea di Custandini; si-sh nchisescu, njergu, mi duc, fug ninti (ctr); (xi) dm tu earn da dintslj pi cheatr (expr: si shi nturyiseasc dintslj); (primuvear, Yinar, etc.) = intrm tu earn (primuvear, shatea deadi tsintsi di noapti (expr: shatea asun, aspuni Yinar, etc.) (xii) dau zbor = txescu; mi leg c va s-fac tsiva, oara tsintsi di noapti); s-alin nsus s-da (expr: s-asun) c va s-dau un lucru; (xiii) dau hbari = dzc (fac) un hbari cmbana; deadim (expr: intrm) tu primuvear; ninca tra si s shtib (c nu si shtea ma ninti); pitrec un hbari; nicntat cuclu, elinlu sh-u da (expr: s-alumt) cu turcul; s(xiv) dau di padi (loc) = aruc cu puteari mpadi; zdupunescu deadir (expr: s-agudir, s-alumtar) cu-ahnt forts; l(xv) dau un shcop (prjin, ppar, pipirits, etc.) = l-bat, ludeadish (expr: lu-arcash, lu zdupunish) dipadi di-lj crip agudescu (cu shcoplu, prjina, etc.); (xvi) lj-dau cu ciciorlu (lj- hearea; aoa va dm di multi-arali (expr: n-agudim di multidau un shclots, clutsat, etc.) = lu-agudescu cu ciciorlu, lu- arali, va trdzem multi); deadim limreaua di elj (expr: fudzim agunescu, lu mpingu; (xvii) da (ploai, neau, grindin, etc.) = diparti di elj); da sh-lja dit lumea-aest (expr: moari); mrata cadi di nsus (ploai, neau, grindin, etc.); (xviii) da au di gljin sh-deadi suflitlu (expr: muri); nu u d, cari ts da (ayinea), da poami (pomlu), da lilici (lilicea) etc. = fatsi au mna (expr: ma s-cutedz); sh-u deadi n cheptu (expr: giur s(ayinea), fatsi poami (pomlu), fatsi lilici (lilicea), etc.; (xix) da lj-u plteasc) chirutlu; vr nu putea si-lj da cali (expr: scmbana (shatea, uruloyea) = asun cmbana (shatea, aducheasc); nu vrur s-lji talji caplu, shi-lj deadir cali (expr: uruloyea sh-aspuni oara); (xx) dau cu dauli mnj = dau multu l-slghir, lu-alsar s-fug); sh-u da (expr: sh-fudzi) aushlu sh-di tuti; (xxi) nj-da di mn = hiu bun sh-pot s-lu fac un ctr di partea-atsea; bunili tuti deadi Dumnidz cu dauli lucru, lishor sh-ghini; nj-acats mna; (xxii) cara-ts da mna = mnj (expr: l deadi multi sh-di tuti); cari u ddea di mnear? ma s-cutedz; ma s-pots; etc. 3: da (soarili, luna, stealili) = (expr: cari u hbrsea?; cari ddea vr simasii la-atseali tsi (stealili, soarili, luna) s-alnceashti pri tser, si scoal, s-analts, dztsea i ftsea?); deadi hbari (expr: l spusi, hbrsi) la easi, arsari, apir; 4: da (earba, lilicea, etc.) = (earba, lilicea, ascherea dit un hoar; vulpea-lj deadi n cali (expr: vulpea-lj etc.) easi dit loc, fitruseashti; 5: dau di tsiva i di cariva = (i) dzsi, lu urnupsi cum s-fac); dor nji-i s-dau oclji ning noar bag mna pri cariva tra s-lu-aduchescu cum easti; ahulescu, cu ns (expr: s-lu ved ninga noar); s-dusir shi deadir pusputescu, agudescu; (ii) mi-andmusescu cu cariva, luplngu (expr: s-plmsir) la amirlu; hiljlu di-amir-lj deadi astalj, lu-aflu, etc.; (iii) lu-agudescu; 6: dau cheptu = zbor (expr: lj-txi); deadi zborlu (expr: lj txi), si-lj da andmsescu, mi-aflu n cali; 7: dau n cheptu = giur s-nj ljau ficiorlu; cum sh-avea dat zborlu (expr: u-avea txit); lj-u ahtea, s-lj-u pltescu; 8: nj-u dau cu cariva = mi bat, mideadir (expr: fudzir) ctr tu lumi; alsar calea sh-lj-u alumtu, n-agudim; 9: nj-u dau n coast = stau sh-mi deadir crarea (expr: sh-fudzir, s-dusire pri crari); s-deadi minduescu ma s-hib ghini s-lu fac un lucru (c nu para voi s- (expr: fudzir, algar) dup nsi; cari si zburr shi-sh lu fac); strmbu narea, frngu coasti, frngu oasi; 10: nj-dau deadir mintsli (expr: s-urnipsir un pi-alantu); puljlu nu-lj dintslj pi cheatr = nji nturyisescu (struxescu) dintslj; 11: nu ddea ban a featljei (expr: nu u-alsa isih feata) iu s-dutsea; dau ban = nu-alas isih, lj-mc bana; 12: lj-dau di mnear = un pondu di pulj, nu-nj da ban (expr: nu-nj mi-alsa isih) iu hbrsescu, dau simasii (la-atseali tsi dztsi, mindueashti i mi duc shi-nj prxeashti cama laea; ursa, tsi nu-lj da ban aducheashti cariva); 13: dau limreaua di cariva = fug diparti (expr: tsi nu u-alsa isih, tsi-lj mca bana) a featljei dat1 di cariva; 14: dau = dau tr morts; 15: nj-easti dat = nj-easti (dt) adg dat (d-t), dat (dts), dati/date (d-ti) (lucrul) scriat di miri, nj-easti ursit di la Dumnidz {ro: da; expr: tsi-lj s-ari teas a unui tra s-lu lja (s-lu tsn, s-lu aib, etc.); nchiria, sftui, napoia, ajuta, rspunde, mprumuta, muri, (expr id: vedz tu verbul dau ma nsus; shi 1: dat di frmac = hrni, elibera, apare, vedea, (se) plnge, urmri, (se) duce, nvirinat, aplucusit di-amrciuni, etc.; 2: dat n cap = zurlu, pleca, promite, informa, anuna, trnti, (se) bate, lupta, da cu anapud, andihristu, etc.) {ro: dat; expr: nchiriat, sftuit, piciorul, goni, ploua, ninge, produce, suna, arta, rsri, napoiat, etc. etc.} {fr: donn; expr: lou, conseill, retourn, atinge, ntlni, etc.} {fr: donner; expr: louer, conseiller, etc, etc.} {en: given; expr: rented, councelled, returned, etc. retourner, reculer, aider, rpondre, prter, mourir, nourir, etc.} ex: sicrli fur dati; s-nu-sh calc zborlu dat (expr: s-fac librer, apparatre, voir, (se) plaindre, suivre, aller, partir, atsea tsi-avea txit); giunarlu cu mustatsa dat (expr: tsi-avea promettre, informer, annoncer, jetter terre, lutter, donner un nchisit si s-aspun, s-creasc); aushlu chiragi dat di frmac coup de pied, chasser, pleuvoir, neiger, produire, sonner, (expr: aplucusit di nvirinari, nvirinat); tcuts, dats di frmac montrer, (se) lever (astres), toucher, rencontrer, etc.} {en: (expr: aplucusits di-amrciuni); easti un dat n cap! (expr: give; expr: rent, councel, return, move back, help, answer, zurlu) dari1/dare (d-ri) sf dri (dr) atsea tsi s-fatsi cndu lend, die, feed, set free, appear, see, complain, follow, go, cariva da tsiva; (expr id: vedz tu verbul dau ma nsus) {ro: leave, promise, inform, announce, throw to the ground, fight, aciunea de a da; expr: aciunea de a nchiria, de a sftui, de kick, chase, rain. snow, produce, ring, show, rise (sun, moon), a napoia, etc. etc.} {fr: action de donner; expr: action de touch, meet, etc.} ex: ca s-n dats, va v dm tsi nu n deadim; louer, de conseiller, de retourner, etc. etc.} {en: action of

376

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

giving; expr: action of renting, of councelling, of returning, sf daraveri (da-ra-vr) (un cu dari-loari) apudau (a-puetc. etc.} ex: tr dari (tra s-da tsiva) nu vrea s-avd; aricilu nu-i d) (mi) vb I apuded (a-pu-dd), apudam (a-pu-dm) shi tr diznjirdari ma tri dari cu shclots (expr: tra-aguniri); cu apuddeam (a-pu-d-dem), apudat (a-pu-d-t), apudadarea trets sh-amarea ddeari/ddeare (d-de-ri) sf dderi ri/apudare (a-pu-d-ri) shi apuddeari/apuddeare (a-pu-d(d-dr) (un cu dari1/dare) ex: mi sturai di ddeari shcop de-ri) dau aproapea tut {ro: da aproape tot} {fr: donner (expr: di bteari); cu ddearea (expr: alncirea pri tser) laea (presque) intgralement} {en: give (almost) totally} apudat lun dat2 (dt) sn daturi (d-tur) 1: paradzlji (i lucrili) tsi (a-pu-dt) adg apudat (a-pu-d-t), apudat (a-pu-dts), lipseashti s-lji da omlu la chivernisi tr lucrili tsi fatsi apudati/apudate (a-pu-d-ti) cari ari dat aproapea tut {ro: chivernisea tr el (tr lucrili tsi lu-alas pri om s-fac, tr dat aproape tot} {fr: donn (presque) intgralement} {en: avearea tsi ari, tri paradzlji tsi lj-amint cndu u lucreadz given (almost) totally} apudari/apudare (a-pu-d-ri) sf aest aveari, alishvirishurli tsi li fatsi, etc.); dari, for, hraci, apudri (a-pu-dr) atsea tsi s-fatsi cndu un da aproapea tut haraci, hargi, gilep, bidelj, decat, viryii, haratsum, ghizm; 2: {ro: aciunea de a da aproape tot} {fr: action de donner lucrili tsi lj-adutsi shi paradzlji tsi-lj fatsi cariva dit avearea tsi (presque) intgralement} {en: action of giving (almost) u ari (cum easti, bunoar, toclu tsi-l lja di la paradzlji dats totally} prudau (pru-d) (mi) vb I pruded (pru-dd), borgi la cariva, nichea di la un cas i loc tsi lu-ari, etc.) {ro: prudam (pru-dm) shi pruddeam(?) (pru-d-dem), tax, impozit; venit, rent} {fr: taxe, dme, impt; revenu, prudat (pru-d-t), prudari/prudare (pru-d-ri) lj-fac aru a rente} {en: tax, duty; revenue, income, rent} ex: amaneti tri unui oaspi tsi ari ncreadiri n mini cu-aspunearea la pltirea-a datlui; ca s-lja dat di cati cas; va nj-alinj datlu?; dushmanlji-a lui lucri tsi pot s-lj-aduc znjii (shtiuti di mini shdatlu ctr amirrilji; n cas dat (nichi) n da dat2 (d-t) sf nishtiuti di dushmanj); mi dau di partea-a dushmanlui sh-mifr pl un arad armas di ppnj-strppnj; un arad alumtu cu oaspili tsi lu-aveam ma ninti; aspun fr s-voi (scot nvitsat dup ftsearea di multi ori a idyiului lucru; dat, adeti, tu padi) lucri nishtiuti di alts tsi pot s-nj fac aru (a njia ic arad, areu, sinithii, sistim, zconi {ro: obicei} {fr: coutume, a oaspitslor a mei); prudusescu, pridau; anglisescu, habitude} {en: custom, tradition} ex: cum easti data (adetea) a anglsescu {ro: trda} {fr: trahir} {en: betray, reveal} ex: cati loclui dat3 (dt) sn daturi (d-tur) 1: un arad armas di foc pruda (aspuni, scoati tu padi) n coard; tini n prudeadish ppnj-strppnj; un arad nvitsat dup ftsearea di multi (prudusish) prudat (pru-dt) adg prudat (pru-d-t), ori a idyiului lucru; dat, adeti, arad, areu, sinithii, sistim, prudats (pru-dts), prudati/prudate (pru-d-ti) tsi fu ars dizconi; 2: lucru tsi lipseashti s-lu fac cariva (c va i c nu va, un oaspi cari-lj dzsi a dushmanlui lucri tsi pot s-lj-aduc znjii; c easti pimtu cu zorea s-lu fac, c lu-ari txit, c s-ari ligat, (lucrili) tsi suntu-aspusi a unui dushman (cu vreari i nivreari) etc.); borgi, sartsin, hreu, hreus, hreusi, ipuhreusi, apuhreusi sh-cari pot s-fac aru; prudusit, pridat; anglisit, anglsit {ro: {ro: obicei, tradiie, datorie, obligaie} {fr: coutume, habitude, trdat} {fr: trahi} {en: betrayed, revealed} prudari/prudare devoir, obligation} {en: custom, tradition, duty, obligation} (pru-d-ri) sf prudri (pru-dr) atsea tsi s-fatsi cndu s-pruda ex: ashi-i datlu armnescu (adetea armneasc); datlu-a meu tsiva i cndu cariva easti prudat; prudusiri, prudusii, pridari; (borgea-a mea) di nvitstor; datlu, borgea-a dascalui; dat avets anglisiri, anglsiri {ro: aciunea de a trda; trdare} {fr: (avets ipuhreusea, adetea easti) ca s-n meashtits dari2/dare action de trahir; trahison} {en: action of betraying, of (d-ri) sf dri (dr) paradzlji (i lucrili) tsi lipseashti s-lji da revealing; betrayal} prudot (pru-dt) sm, sf prudot (pruomlu la chivernisi tr lucrili tsi fatsi chivernisea tr el (tr d-t), prudots (pru-dts), prudoti/prudote (pru-d-ti) omlu lucrili tsi lu-alas pri om s-fac, tr avearea tsi ari, tri paradzlji tsi ari prudat tsiva i prudat pri cariva tsi-lj fatsi ncreadiri (un tsi lj-amint cndu u lucreadz aest aveari, alishvirishurli tsi li oaspi, cratlu iu bneadz, etc.) {ro: trdtor} {fr: tratre, fatsi, etc.); dat, for, hraci, haraci, hargi, gilep, bidelj, decat, dlateur} {en: traitor} pridau1 (pri-d) (mi) vb I prided viryii, haratsum, ghizm {ro: tax, impozit} {fr: taxe, dme, (pri-dd), pridam (pri-dm) shi priddeam(?) (pri-dimpt} {en: tax, duty} ex: avem dri (foruri, viryii) greali; lj-ari dem), pridat (pri-d-t), pridari/pridare (pri-d-ri) (un cu tr dari al Mihali (lj-hurseashti tsiva al Mihali; ic expr: easti prudau) ex: hilj-tu n prideadi (prudeadi) pridat1 (pri-dt) niheam ca glar, ca lishor di minti) dari3/dare (d-ri) sf dri adg pridat (pri-d-t), pridats (pri-dts), pridati/pridate (pri(dr) misali (cu mcari, pescu, yin, coliv, yimishi, etc.) tsi d-ti) (un cu prudat) pridari1/pridare (pri-d-ri) sf pridri s-da la oaspits sh-la lumea ftoah (la bisearic i chimitiryiu, (pri-dr) (un cu prudari) prudusescu (pru-du-ss-cu) dup tsi preftul dyiuvseashti tr suflitlu-a mortslor sh-tr (mi) vb IV prudusii (pru-du-s), pruduseam (pru-du-sem), adutsearea-a lor aminti); misali, trisalj, trisayi, puminii, prudusit (pru-du-s-t), prudusiri/prudusire (pru-du-s-ri) pmntu, pomean, pumean, spumean, etc. {ro: parastas} {fr: (un cu prudau) prudusit (pru-du-st) adg prudusit (pruaumne en mmoire dun mort} {en: memorial service} ex: du-s-t), prudusits (pru-du-sts), prudusiti/prudusite (pru-duddea darea (misalea) a aushlui nidat1 (ni-dt) adg nidat s-ti) (un cu prudat) prudusiri/prudusire (pru-du-s-ri) sf (ni-d-t), nidat (ni-dts), nidati/nidate (ni-d-ti) tsi nu easti prudusiri (pru-du-sr) (un cu prudari) prudusii/prudisie dat {ro: nedat} {fr: qui ne pas donn} {en: not given} (pru-du-s-i) sf prudusii (pru-du-s) faptul adrat di-atsel tsi nidari1/nidare (ni-d-ri) sf nidri (ni-dr) atsea tsi s-fatsi pruda pri cariva i tsiva; prudusiri, prudari, pridari {ro: trdare} cndu cariva nu da tsiva {ro: aciunea de a nu da} {fr: action {fr: trahison} {en: betrayal} pridau2 (pri-d) (mi) vb I de ne pas donner} {en: action of not giving} nidat sf (niprided (pri-dd), pridam (pri-dm) shi priddeam(?) (pri-dda-t) sf fr pl ninti ca (si s-fac tsiva); ninti di {ro: dem), pridat (pri-d-t), pridari/pridare (pri-d-ri) 1: lj nainte de} {fr: avant de} {en: before} ex: nchisim nidat dau a cuiva un lucru s-lu aib di la mini (i c-lj lu am tr dari (ninti ca s-da) soarili; un dimneats ts si scoal, nidat di la altu); fac tislimi; 2: pricunoscu c chirui tu-alumt sh-trsoarili (ninti di Data-a soarili) shi, aoa fac sotslji!; ca s-agiungu atsea dipun armili sh-alas dushmanjlji s-mi lja sclav; 3: tsn un nidat soari; nidat (ninti ca s-bat) cmbana s-avdu cntitsi n zbor la sculii sh-l spun a ficiorlor lucri tsi au tr nvitsari; (mi) pdz dtor (d-tr) adg dtoari/dtoare (d-to-ri), dtori paradau; prdusescu {ro: (se) preda, livra} {fr: transmettre, (d-tr), dtoari/dtoare (d-to-ri) cari da tsiva a unui {ro: confier, livrer, (se) rendre, capituler; enseigner} {en: deliver, dttor} {fr: qui donne} {en: who gives} ex: Dumnidzale, surrender, lecture} ex: vrui s-mi pridau (s-mi-alas actsat) dtor a banljei (cari deadi bana) dari-loari/dari-loare (dpridat2 (pri-dt) adg pridat (pri-d-t), pridats (pri-dts), ri-lo-ri) sf fr pl atsea tsi s-fatsi cndu s-vindi (shi spridati/pridate (pri-d-ti) 1: (lucru) tsi easti dat a unui; tsi acumpr) tsiva; vindeari, acumprari, alishvirishi, daraver {ro: easti faptu tislimi; 2: tsi pricunuscu c ari chirut alumta shi safacere, tranzacie, schimb, aliveri, vnzare} {fr: affaire, alas s-hib loat sclav di dushmanj; 3: zbor tsnut tr ficiorlji transaction, change, vente} {en: affair, transaction, di la sculii cu lucrili tsi lipseashti s-li nveats; paradat, prduexchange, sale} ex: s-fatsi mari dari-loari (acumprari shsit {ro: predat, livrat} {fr: livr, delivr, capitul, enseign} vindeari di lucri); s-am cu voi eu dari-loari (alishvirishi); vrn {en: delivered, surrendered, lectured} pridari2/pridare (pridari-loari (alishvirishi) nu-am cu tini daraver (da-ra-v-r) d-ri) sf pridri (pri-dr) atsea tsi s-fatsi cndu un lucru easti

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

377

pridat, un zbor easti prdusit i cariva s-ari paradat sclav a dhnit (d-h-nt) adg vedz tu ndhnescu dushmanlui; ftseari tislimi, paradari, prdusiri {ro: aciunea dhtilithr (dhh-ti-li-thr) sf dhtilithri/dhtilithre (dhh-ti-lide a (se) preda, de a livra} {fr: action de livrer, de (se) rendre, thri) un cu dhtilitr de capituler} {en: action of delivering, of surrendering} dhtilitr (dhh-ti-li-thr) sf vedz tu dihtlitr paradau (p-ra-d) vb I paraded (p-ra-dd), paradam (p- dilchi/dilche (d-l-chi) sf vedz tu dai ra-dm) shi paraddeam(?) (p-ra-d-dem), paradat (p- dilichi/diliche (d-l-chi) sf vedz tu dai ra-d-t), paradari/paradare (p-ra-d-ri) shi paraddeari/para-dinsescu (d-in-ss-cu) vb IV vedz tu dnsescu ddeare (p-ra-d-de-ri) (un cu pridau2) paradat (p-ra- dinsiri/dinsire (d-in-s-ri) sf vedz tu dnsescu dt) adg paradat (p-ra-d-t), paradats (p-ra-dts), dinsit (d-in-st) adg vedz tu dnsescu paradati/paradate (p-ra-d-ti) (un cu pridat2) paradadire (d-i-r) sm vedz tu daire ri/paradare (p-ra-d-ri) sf paradri (p-ra-dr) (un cu dlac (d-l-c) sf dlatsi/dlatse (d-l-tsi) lngoari pridari2) paraddeari/paraddeare (p-ra-d-de-ri) sf para- mulipsitoari, ca un soi di grnuts lai cu pronj, tsi s-lja di la dderi (p-ra-d-dr) (un cu pridari2) prdusescu (p- pravd la pravd, sh-cari di multi ori l-adutsi moartea; dalac, r-dhu-ss-cu) vb IV prdusii (p-r-dhu-s), prduseam duloagi {ro: dalac; antrax} {fr: anthrax; imflammation de la (p-r-dhu-sem), prdusit (p-r-dhu-s-t), prdusirate} {en: anthrax; spleen inflammation} dalac (da-l-c) ri/prdusire (p-r-dhu-s-ri) (un cu pridau2) prdusit sf dalatsi/dalatse (da-l-tsi) (un cu dlac) (p-r-dhu-st) adg prdusit (p-r-dhu-s-t), prdusits duloagi/duloage (du-lo-gi) sf pl(?) (un cu dlac) ex: di (p-r-dhu-sts), prdusiti/prdusite (p-r-dhu-s-ti) (un duloagi-lj supsir (psusir) caljlji dlcos (d-l-cs) adg cu pridat2) prdusiri/prdusire (p-r-dhu-s-ri) sf prdlcoas (d-l-co-s), dlcosh (d-l-csh), dlcoadusiri (p-r-dhu-sr) (un cu pridari2) si/dlcoase (d-l-co-si) lndzit di dalac {ro: dlcit} {fr: daua (d-a) vedz tu doi qui souffre de limflammation de la rate} {en: having anthrax; dau (d-) vedz tu doi having spleen inflammation} dauli/daule (d--li) vedz tu doi dlag (d-lg) vb I vedz tu alag dausprdzatsi/dausprdzatse (d-s-pr-dz-tsi) num dlaga (d-l-ga) adv vedz tu alag vedz tu doi dlcos (d-l-cs) adg vedz tu dlac dauspryinghits (d-s-pr-yn-ghits) num vedz tu doi dlgari/dlgare (d-l-g-ri) sf vedz tu alag dausprdzatsi/dausprdzatse (ds-pr-dz-tsi) num scriari dlgat (d-l-gt) adg vedz tu alag neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dausprdzatsi dldsescu (dl-d-ss-cu) vb IV vedz tu dvrnsescu davan1 (d-van) sm davanj (d-vanj) arburi cu alumchi tsi dldsiri/dldsire (dl-d-s-ri) sf vedz tu dvrnsescu au schinj, frndzi compusi shi arapuni di lilici albi tsi dldsit (dl-d-st) adg vedz tu dvrnsescu anjurdzescu mushat; acchii, bagrem {ro: salcm} {fr: acacia} dldisescu (dl-di-ss-cu) vb IV vedz tu dvrnsescu {locust tree} dldisiri/dldisire (dl-di-s-ri) sf vedz tu dvrnsescu davan2 (d-van) sm davanj (d-vanj) insect (yeats) murndldisit (dl-di-st) adg vedz tu dvrnsescu sh-cu dmts galbini pi pntic, cu doau arpiti, tsi sh-u-adutsidlgani/dlgane (dl-g-ni) sf dlgnj (dl-gnj) neaduchirea cu musca, sh-cari ntsap omlu i prvdzli tra s-l sug sni nccearea tsi s-amint namisa di oaminjlji tsi nu s-achidzili; davun, tun, bumbar, streclji {ro: tun, streche} {fr: csescu tr un lucru (shi s-mc un cu-alantu c catiun u tsni taon, oestre du cheval} {en: ox-fly, gad-fly} davun (dpi-a lui); angrnji, ngrnji, grnji, grinji, ncceari, ngceari, vun) sm davunj (d-vunj) (un cu davan2) cvg, mctur, mnctur, ndrii, ndirii, nitreac, neachicDaveli (Da-vl) sm num tsi s-da a unui cni cu chealea alb siri, neaduchiri {ro: ceart, discordie} {fr: querelle, ambition, shi lai; Veljo {ro: nume dat unui cine cu blana alb i dispute} {en: quarrel, ambition, dispute} ex: v-actsat cu noi neagr} {fr: nom donn un chien de couleur blanche et dlgani (ncceari, cvg, ngrnji) noire} {en: name given to a white and black dog} dlguros (dl-gu-rs) adg vedz tu dalg davun (d-vun) sm vedz tu davan2 dm (dm) sn dmuri (d-mur) loc ndiprtat, ermu, apdbl (db-l) vedz tu tav rtsit, mplin di grochi shi gremuri, niurdinat (i urdinat putsn) dbloan (d-blo-n) sf vedz tu dabloan di oaminj i prvdz; meal {ro: coclauri, hrtoap} {fr: paraddeari/ddeare (d-de-ri) sf vedz tu dau ges; terrain lointain, desert, rempli des ravines, peu accessible deachi/deache (d--chi) sf dechi (d-ch) lucrul pri (di) et peu circul par les hommes} {en: remote, uninhabited and cari si ndoapir tsiva; ndoapir, andoapir, ndoapir, ndoapr, wild region} ex: s-nu alag dmurli pi tu xeani; apuc dmurli andoapr, ndoapr, aradzim, ndruptur, andruptur, ndru- shi hiurli ptur, apndoah, durec {ro: reazem} {fr: appui} {en: supdmal (dh-mal) sm dmalj (dh-malj) un mascur mari port} ex: cas fr deachi (ndoapir) (zveltu sh-fuviros) di prvdz dit fumealja-a boului (a tserdgoani/dgoane (d-go-ni) sf pl(?) chirolu tsi da ponjlji di bului, etc.) cari, atumtsea cndu easti tsnut tr dmara-a nvirdzscu, cndu scot protili frndz {ro: timpul n care prvdzlor imiri, armni niscuchit (niciucutit, nidzgrit); bic, ncolesc pomii i apar primele frunze} {fr: le temps durant bic, bug, tavru {ro: taur} {fr: taureau} {en: bull} lequel les arbres reverdissent} {en: time when the first leaves dmar (d-ma-r) sf dmri (d-mr) soi, rats, arzg, appear on the trees} ex: tu dgoani muri mratlu arzgn, rzg, sirt, vin, bim, lgam; ardtsin, arididgoar (d-go-r) sf vedz tu dugurescu tsin, rdtsin, riditsin, rdztin, zrtsin {ro: ras, specie, dguescu (d-gu-s-cu) vb IV dguii (d-gu-), dgueam (d- origine} {fr: race, espce, parage} {en: race, species, descent} gu-m), dguit (d-gu--t), dguiri/dguire (d-gu--ri) ex: oili di dmar (rats bun); easti di dmar (soi, arzg, aduchescu cu ureaclja sonurli (botsli) di deavrliga-a mea; rats) ghifteasc dmzlchi (d-mz-l-chi) sf dmzlchi avdu, ascultu {ro: auzi} {fr: our, entendre, obeir} {en: hear, (d-mz-lch) (pravd) di dmar bun (multi ori tsnut listen} dguit (d-gu-t) adg dguit (d-gu--t), dguits maxus tra s-feat prvdz buni); njitslji tsi-lj fatsi un printi; (d-gu-ts), dguiti/dguite (d-gu--ti) cari-ari aduchit (cu dmar, dumuzlchi {ro: prsil, progenitur} {fr: reproducureaclja) sonurli di avrliga; avdzt {ro: auzit} {fr: ou, tion, progniture} {en: offspring, progeny} ex: vts shi eapi ti entendu} {en: heard} dguiri/dguire (d-gu--ri) sf dguiri dmzlchi (tsnuti tra s-feat prvdz di dmar bun) (d-gu-r) atsea tsi s-fatsi cndu s-avdi tsiva; harea tsi u-ari dumuzlchi (du-muz-l-chi) sf dumuzlchi (du-muz-lch) omlu tra s-avd botsli; avdzri {ro: aciunea de a auzi; auzire, (un cu dmzlchi) ex: cnili easti di bun dumuzlchi (dauzit} {fr: action dour, dentendre, dobeir; oue} {en: action mar) dmrltcu (d-mr-lt-cu) adg dmrltc (d-mrof hearing} ex: avdzrea lj-easti bun lt-c), dmrlttsi (d-mr-lt-tsi), dmrltsi/dmrltse (ddhnescu (d-h-ns-cu) (mi) vb IV vedz tu ndhnescu mr-lt-tsi) tsi easti di dmar bun (arzg, rats, simints, dhniri/dhnire (d-h-n-ri) sf vedz tu ndhnescu soi, etc.); suiltcu {ro: de ras (bun)} {fr: de bonne race}

378

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

{en: of good stock, breed} ex: cpri dmrlttsi (di bun soi) dindisit, dndsit, vstxit, tsnut, shidzut, arvdat {ro: dm (d-m) sf dmi/dme (d-mi) cheardirea tsi u-ari rezistat} {fr: rsist, maintenu, support} {en: resisted, held} cariva di la un lucru tsi-l fatsi (tsi lu-ari), di la un alish-virishi dnsiri/dnsire (d-n-s-ri) sf dnsiri (d-n-sr) atsea tsi fatsi, di la un mufluzlchi (falimentu), etc.; asprgciunea tsi s-fatsi cndu dnseashti tsiva; dinsiri, dinisiri, dnisiri, tsi s-fatsi la un cas, la tutiputa tsi lndzidzashti, etc.; znjii, dnsiri, dinsiri, dindisiri, dndsiri, vstxiri, tsneari, zrari, cheardiri, asprgciuni, htai, vlapsim, vlpsitur, etc. shideari, arvdari {ro: aciunea de a rezista, de a ine} {fr: {ro: pagub} {fr: dommage, dgt} {en: damage} action de rsister, de maintenir, de tenir} {en: action of dmljug (d-m-ljg) sn dmljudzi (d-m-lj-dzi) resisting, of holding} dinsescu (di-n-ss-cu) vb IV dinsii hlatea cu cari s-ar agrul; arat, aratru, aletr, plug, paramand, (di-n-s), dinseam (di-n-sem), dinsit (di-n-s-t), paramend, vlmentu {ro: plug} {fr: charrue} {en: plough} dinsiri/dinsire (di-n-s-ri) (un cu dnsescu) dinsit dmrltcu (d-mr-lt-cu) adg vedz tu dmar (di-n-st) adg dinsit (di-n-s-t), dinsits (di-n-sts), dmzlchi (d-mz-l-chi) sf vedz tu dmar dinsiti/dinsite (di-n-s-ti) (un cu dnsit) dinsidmbl (dm-bl) sm dmbladz (dm-bldz) atsea tsi ari un ri/dinsire (di-n-s-ri) sf dinsiri (di-n-sr) (un cu tsi-sh chiru putearea di minari a unei parti dit trup (di itia c dnsiri) dnisescu (d-ni-ss-cu) vb IV dnisii (d-ni-s), un vin dit midu s-ari astupat, un parti i ntreag, cu un dniseam (d-ni-sem), dnisit (d-ni-s-t), dnisicljag di sndzi); apuplixii, chicut, chicutari, nchicutari, pic, ri/dnisire (d-ni-s-ri) (un cu dnsescu) ex: nu putu shali, hal, dmlai, dumlai {ro: apoplexie} {fr: apoplexie} {en: dniseasc (tsn) ma multu dnisit (d-ni-st) adg dnisit apoplexy, stroke} dmlai/dmlae (dm-l-i) sf dmli (dm- (d-ni-s-t), dnisits (d-ni-sts), dnisiti/dnisite (d-ni-s-ti) l) (un cu dmbl) dumlai/dumlae (dum-l-i) sf dumli (un cu dnsit) dnisiri/dnisire (d-ni-s-ri) sf dnisiri (dum-l) (un cu dmbl) dmlusescu (dm-lu-ss-cu) (d-ni-sr) (un cu dnsiri) dnsescu (dn-ss-cu) vb IV vb IV dmlusii (dm-lu-s), dmluseam (dm-lu-sem), dnsii (dn-s), dnseam (dn-sem), dnsit (dn-s-t), dmlusit (dm-lu-s-t), dmlusiri/dmlusire (dm-lu-s-ri) dnsiri/dnsire (dn-s-ri) (un cu dnsescu) dnsit (dnchirui putearea di minari a unei parti dit trup (di itia c mist) adg dnsit (dn-s-t), dnsits (dn-sts), dnsiti/dnsite agudi dmbllu); escu agudit di apuplixii; nchicutedz, (dn-s-ti) (un cu dnsit) dnsiri/dnsire (dn-s-ri) sf chicutedz {ro: paraliza} {fr: paralyser, frapper dapoplexie} dnsiri (dn-sr) (un cu dnsiri) dinsescu (d-in-ss{en: paralyse, have a stroke} dmlusit (dm-lu-st) adg cu) vb IV dinsii (d-in-s), dinseam (d-in-sem), dinsit dmlusit (dm-lu-s-t), dmlusits (dm-lu-sts), dmlu(d-in-s-t), dinsiri/dinsire (d-in-s-ri) (un cu siti/dmlusite (dm-lu-s-ti) agudit di dmbl (apuplixii, dnsescu) dinsit (d-in-st) adg dinsit (d-in-s-t), dmlai); chicutat, nchicutat {ro: damblagit, paralizat} {fr: dinsits (d-in-sts), dinsiti/dinsite (d-in-s-ti) (un cu paralys, frapp dapoplexie} {en: paralysed, stricken by a dnsit) dinsiri/dinsire (d-in-s-ri) sf dinsiri (d-in-sr) stroke} ex: eara dmlusit di mn sh-di cicior dmlusi (un cu dnsiri) dinisescu (di-ni-ss-cu) vb IV dinisii (diri/dmlusire (dm-lu-s-ri) sf dmlusiri (dm-lu-sr) atsea ni-s), diniseam (di-ni-sem), dinisit (di-ni-s-t), dinisitsi pati un tsi easti agudit di dmbl; nchicutari, chicutari {ro: ri/dinisire (di-ni-s-ri) (uni cu dnsescu) dinisit (di-niaciunea de a damblagi, de a paraliza; damblagire, st) adg dinisit (di-ni-s-t), dinisits (di-ni-sts), dinisiparalizare} {fr: action de frapper ou tre frapp dapoplexie} ti/dinisite (di-ni-s-ti) (uni cu dnsit) dinisiri/dinisire (di{en: action of being striken by apoplexy} ni-s-ri) sf dinisiri (di-ni-sr) (uni cu dnsiri) dindisescu dmcusescu1 (dm-cu-ss-cu) vb IV vedz tu damc1 (din-di-ss-cu) vb IV dindisii (din-di-s), dindiseam (din-didmcusescu2 (dm-cu-ss-cu) vb IV vedz tu damc2 sem), dindisit (din-di-s-t), dindisiri/dindisire (din-di-s-ri) dmcusiri1/dmcusire (dm-cu-s-ri) sf vedz tu damc1 (un cu dnsescu) ex: chealea nu dindiseashti (tsni) tu dmcusiri2/dmcusire (dm-cu-s-ri) sf vedz tu damc2 arcoari dindisit (din-di-st) adg dindisit (din-di-s-t), dmcusit1 (dm-cu-st) adg vedz tu damc1 dindisits (din-di-sts), dindisiti/dindisite (din-di-s-ti) (un cu dmcusit2 (dm-cu-st) adg vedz tu damc2 dnsit) dindisiri/dindisire (din-di-s-ri) sf dindisiri (din-didmlai/dmlae (dm-l-i) sf vedz tu dmbl sr) (un cu dnsiri) dndsescu (dn-d-ss-cu) vb IV dmlusescu (dm-lu-ss-cu) vb IV vedz tu dmbl dndsii (dn-d-s), dndseam (dn-d-sem), dndsit dmlusiri/dmlusire (dm-lu-s-ri) sf vedz tu dmbl (dn-d-s-t), dndsiri/dndsire (dn-d-s-ri) (un cu dmlusit (dm-lu-st) adg vedz tu dmbl dnsescu) dndsit (dn-d-st) adg dndsit (dn-d-sdnali/dnale (d-n-li) sf vedz tu dnalji t), dndsits (dn-d-sts), dndsiti/dndsite (dn-d-s-ti) dnalji/dnalje (d-n-lji) sf dnalji/dnalje (d-n-lji) shi (un cu dnsit) dndsiri/dndsire (dn-d-s-ri) sf dnlj (d-nlj) cleashti cu cari tsngarlu (ppugilu) scoati dndsiri (dn-d-sr) (un cu dnsiri) pinuricili dit pputs; cleashti cu cari s-minteashti foclu shi s- dnsiri/dnsire (d-n-s-ri) sf vedz tu dnsescu acats jarlu; tnalji, dnali, tnali, cleashti, mshe, mashi {ro: dnsit (d-n-st) adg vedz tu dnsescu clete de cizmar} {fr: tenailles, pince} {en: tongs} dnca (dn-c) adv vedz tu danca dnali/dnale (d-n-li) sf dnlj (d-nlj) (un cu dnalji) dndnai/dndnae (dn-d-n-i) sm vedz tu dndn tnalji/tnalje (t-n-lji) sf tnalji/tnalje (t-n-lji) shi tnlj dndn (dn-d-n) sm dndnadz (dn-d-ndz) vrondul (t-nlj) (un cu dnalji) tnali/tnale (t-n-li) sf tnlj mari tsi s-fatsi cndu easti un ziafeti (numt, cvg, etc.); (t-nlj) (un cu dnalji) cvg cu vrondu mari; dndnai, larm, lav, shimt, ncdnoar (d-n-o-r) adv un chiro tsi-ari tricut sh-ti cari ceari, cvg, cvgtur, giurgiun, etc. {ro: dandana, ceart} nu s-dztsi tamam cndu; vrnoar {ro: odinioar, cndva} {fr: querelle, noise} {en: quarrelling} ex: dndn s-featsi n {fr: jadis} {en: once, sometime ago} hoar cu nunta; s-featsi mari dndn dndnai/dndnae dnpoi (d-n-pi) adv vedz tu npoi (dn-d-n-i) sm dndni (dn-d-n) (un cu dndn) dnsescu (d-n-ss-cu) vb IV dnsii (d-n-s), dnseam ex: di-un dad lai, mari dndnai; fac hoara dndnai (d-n-sem), dnsit (d-n-s-t), dnsiri/dnsire (d-ndndsescu (dn-d-ss-cu) vb IV vedz tu dnsescu s-ri) aravdu sh-nu mi-alas azvimtu; tsn sh-armn ashi cum dndsiri/dndsire (dn-d-s-ri) sf vedz tu dnsescu hiu (aclo iu hiu) tr multu chiro (fr s-mi-alxescu, fr s-mi- dndsit (dn-d-st) adg vedz tu dnsescu aspargu); dinsescu, dinisescu, dnisescu, dnsescu, dng! (dng) inter vedz tu dnga dinsescu, dindisescu, dndsescu, vstxescu, tsn, shed, dnga (dn-ga) adv mplin (umplut, ndisat) pristi misur; tsi saravdu, tsn cheptu {ro: rezista, ine} {fr: rsister, maintenir, vears pristi mdzinj di mplin tsi easti; denga, dinga; (expr: va (sou)tenir, supporter} {en: resist, hold} ex: s-dnsi (tsnu, fac dnga! = va plscnescu (dngnescu) di mcari) {ro: arvd) laea, ea dnsit (d-n-st) adg dnsit (d-n-s- doldora, cu vrf i ndesat} {fr: plein outre mesure, t), dnsits (d-n-sts), dnsiti/dnsite (d-n-s-ti) cari regorger} {en: completely full (to the borders, overflowing)} tsnu shi nu fu azvimtu; dinsit, dinisit, dnisit, dnsit, dinsit, ex: casa-i dnga di fum; casa-a lui eara dnga di nviscmindu;

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

379

mcar tuts aht multu, tsi vrea fac dnga! (expr: di va dngljinat (dn-glji-nt) adg dngljinat (dn-glji-n-t), plscnea!) dng! (dng) inter zbor tsi caft si sh-u-aduc dngljinats (dn-glji-nts), dngljinati/dngljinate (dn-gljicu vrondul faptu di-un lucru tsi plscneashti di mplin (dnga) n-ti) (un cu dngljat) znglr (zn-gl-r) sm, sf, adg tsi easti dinga (dn-ga) adv (un cu dnga) ex: dnga znglroanji/znglroanji (zn-gl-ro-nji), znglradz (zn(mplin pn la budz) easti cupa; li-avea chimerli dinga di gl-rdz), znglroanji/znglroanji (zn-gl-ro-nji) (un flurii (ahntu mplini di nu mata ncpea alti flurii) denga cu dnglr) (dn-ga) adv (un cu dnga) ex: sh-umplu cheljli denga dngnescu (dn-g-ns-cu) vb IV vedz tu dnga (pn la budz) deng (dn-g) sf denghi (dn-ghi) shi dngniri/dngnire (dn-g-n-ri) sf vedz tu dnga dendz (dn-dz) sac mari shi mplin di lucri tsi s ncarc dngnit (dn-g-nt) adg vedz tu dnga pri-un mul (un di-un parti, un di-alant); denghi, hrar, dnglr (dn-gl-r) sm vedz tu dng hrai, burd, bal, bal {ro: balot mare} {fr: grand ballot; la dnglroanji/dnglroanji (dn-gl-ro-nji) sf, adgf vedz tu moiti dune charge de bte de somme} {en: bale; large sack dng full of raw or finished product} denghi (dn-ghi) sf dngljat (dn-gljt) adg vedz tu dng denghiuri (dn-ghur) (un cu deng) dngusescu (dn- dngljinat (dn-glji-nt) adg vedz tu dng gu-ss-cu) vb IV dngusii (dn-gu-s), dnguseam (dn-gu- dngusescu (dn-gu-ss-cu) vb IV vedz tu dnga sem), dngusit (dn-gu-s-t), dngusiri/dngusire (dn-gudngusiri/dngusire (dn-gu-s-ri) sf vedz tu dnga s-ri) l-fac un lucru dnga (di umplearea tsi-lj fac); umplu un dngusit (dn-gu-st) adg vedz tu dnga lucru di primansus (pristi misur, pn la budz, di nu mata dnisescu (d-ni-ss-cu) vb IV vedz tu dnsescu pot s-bag altu tsiva); durdursescu, surusescu {ro: umplea dnisiri/dnisire (d-ni-s-ri) sf vedz tu dnsescu doldora} {fr: remplir regorger} {en: fill until overflowing} dnisit (d-ni-st) adg vedz tu dnsescu dngusit (dn-gu-st) adg dngusit (dn-gu-s-t), dngusits dnsescu (dn-ss-cu) vb IV vedz tu dnsescu (dn-gu-sts), dngusiti/dngusite (dn-gu-s-ti) tsi easti dnsiri/dnsire (dn-s-ri) sf vedz tu dnsescu faptu dnga, di umplearea tsi-lj si fatsi; durdurdit, surusit {ro: dnsit (dn-st) adg vedz tu dnsescu umplut doldora} {fr: rempli regorger} {en: filled until dr (d-r) sf dri/dre (d-ri) semnu alsat di cariva i di overflowing} dngusiri/dngusire (dn-gu-s-ri) sf dngusiri tsiva, cari-aspuni c s-avea aflat i c avea tricut prit atsel loc; (dn-gu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un lucru easti faptu semnu, urm, ulm, arzgn, tor, trag {ro: urm} {fr: trace, dnga; durdurdiri, surusiri {ro: aciunea de a umplea doldora} piste, trane} {en: trace, mark} ex: s-lo dup dra (urma) a {fr: action de remplir regorger} {en: action of filling until unui tserbu; domnjilj n loar dra (urma); a mea dr (urm) overflowing} dngnescu (dn-g-ns-cu) vb IV dngnii di lcrinj; plailu tut s-adar dri (dn-g-n), dngneam (dn-g-nem), dngnit (dn-g- drm (d-rm) (mi) vb I drmai (d-r-m), drmam (dn-t), dngniri/dngnire (dn-g-n-ri) crep (plscnescu) r-mm), drmat (d-r-m-t), drmari/drmare (d-rdi dnga (mplin) tsi hiu; l-fac s-creap un lucru cu un vrondu m-ri) 1: u surpu (u-aruc mpadi, u-aspargu, u dau di padi, u sec sh-cu cumts tsi-ansar dit el cu puteari; zdngnescu, crep, ruzuescu) un binai (cas, punti, etc.) sh-u-alas (multi ori) si splscnescu, crtsnescu, crtsnescu; (fig: dngnescu = (i): aspun ca un urval; lu-arstornu (lu-arucutescu) sh-lu dau di fac un vrondu (ca atsel faptu di-un lucru tsi plscneashti) padi; surpu, srup, surup, survuljisescu, rzuescu, aspargu, cndu dau un bishin, cndu-l zdupunescu pri cariva di padi, arzvuescu, arvulsescu, arvuescu, etc.; sutrupsescu, cndu bat plnjili, etc.; (ii) crep (plscnescu) di taxirtsli tsi-nj afnsescu, ctstrpsescu, prpdescu, etc.; 2: dinjic un lucru cad pri cap) {ro: plezni, crpa} {fr: craquer; claquer; crever} (pni, cash, carni, etc.) di-l fac cumts njits; aspargu un lucru {en: crack, clap, burst} ex: plscnea sh-dngnea; l vinji s- shi-l fac cumts; dinjic, arup, disic, cioamin, dizvoc, chisedz, dngneasc (fig: s-creap, s-plscneasc) tu cheali; va etc. (fig: mi drm tr cariva = hiu tu mari vreari cu cariva; dngnescu (fig: va crep) di inati dngnit (dn-g-nt) adg mor sh-cher tr cariva) {ro: drma, distruge; dumica} {fr: dngnit (dn-g-n-t), dngnits (dn-g-nts), dngniruiner, dmolir, detruire; mietter} {en: ruin, demolish, ti/dngnite (dn-g-n-ti) tsi ari cripat (plscnit) cu destroy; crumble} ex: va s-li drm (surp) casili; s-drm vrondu; zdngnit, cripat, plscnit, crtsnit, crtsnit {ro: dup ns (fig: easti tu mari vreari, moari sh-cheari); drm pleznit, crpat} {fr: craqu; claqu; crev} {en: cracked, (dinjic) niheam pni tu lapti drmat (d-r-mt) adg claped, burst} dngniri/dngnire (dn-g-n-ri) sf dng- drmat (d-r-m-t), drmats (d-r-mts), drmaniri (dn-g-nr) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva i cariva dng- ti/drmate (d-r-m-ti) 1: (un binai, cas, punti, etc.) tsi neashti; zdngniri, cripari, plscniri, crtsniri, crtsniri easti surpat (aspart, dat di padi, ruzuit); arsturnat {ro: aciunea de a plezni, de a crpa; pleznire, crpare} {fr: (arucutit) sh-dat di padi; surpat, srupat, surupat, survuljisit, action de craquer; de claquer; de crever} {en: action of rzuit, aspartu, arzvuit, arvulsit, arvuit, etc.; sutrupsit, cracking, of clapping, of bursting} zdngnescu (zdn-gafnsit, ctstrpsit, prpdit, etc.; 2: tsi easti faptu njits cumts ns-cu) vb IV zdngnii (zdn-g-n), zdngneam (zdn-g- (cu tljarea, arupearea, disicarea, ciuminarea, etc.); dinjicat, nem), zdngnit (zdn-g-n-t), zdngniri/zdngnire aruptu, disicat, ciuminat, dizvucat, chisat, etc. {ro: drmat, (zdn-g-n-ri) (un cu dngnescu) ex: ct nu zdngni distrus; dumicat} {fr: ruin, dmoli, detruit; miett} {en: (expr: crip, plscni) di cripari; zdngneashti un (expr: ruined, demolished, destroyed; crumbled} ex: cndu eshti crtsneashti, aruc cu vrondu un bishin) zdngnit drmat (fig: sutrupsit) di yin drmari/drmare (d-r(zdn-g-nt) adg zdngnit (zdn-g-n-t), zdngnits m-ri) sf drmri (d-r-mr) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva i (zdn-g-nts), zdngniti/zdngnite (zdn-g-n-ti) (un cariva s-drm; surpari, srupari, surupari, survuljisiri, cu dngnit) zdngniri/zdngnire (zdn-g-n-ri) sf rzuiri, asprdzeari, arzvuiri, arvulsiri, arvuiri, etc.; zdngniri (zdn-g-nr) (un cu dngniri) sutrupsiri, afnsiri, ctstrpsiri, prpdiri, etc.; dinjicari, dng (dn-g) sm dngadz (dn-gdz) pravd tsi sh-uarupeari, disicari, ciuminari, dizvucari, chisari, etc. {ro: adutsi cu un cal ma njic sh-cu ureclji mri; dnglr, gumar, aciunea de a drma, de a distruge; de a dumica; drmare, tar, cci, shonj, uci, tronj, uricljat; (expr: easti un dng = distrugere; dumicare} {fr: action de ruiner, de dmolir, de easti un om niprxit, abrashcu, arsiz, fr-arshini) {ro: mgar} detruire; dmietter} {en: action of ruining, of demolishing, of {fr: ne} {en: donkey} dnglr (dn-gl-r) sm, sf, adg destroying; of crumbling} drmtur (d-r-m-t-r) sf dnglroanji/dnglroanji (dn-gl-ro-nji), dnglradz drmturi (d-r-m-tr) 1: atsea tsi-armni dup tsi s-ari (dn-gl-rdz), dnglroanji/dnglroanji (dn-gl-ro-nji) surpat tsiva (cas, punti, etc.); surptur, urval, halazmo, (un cu dng) dngljat (dn-gljt) adg dngljat (dngrmad; 2: cumat njic tsi-armni dup dinjicari; frmitur, glj-t), dngljats (dn-gljts), dngljati/dngljate (dn-glj- srm {ro: surptur, ruin; dumictur} {fr: boulis, ruine; ti) cu urecljilj mri ca di dng; dngljinat, uricljat {ro: miette} {en: mass of fallen material; ruins; crumb} urecheat} {fr: qui a des longues oreilles} {en: with long ears} drmari/drmare (d-r-m-ri) sf vedz tu drm

380

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

drmat (d-r-mt) adg vedz tu drm easti bun tr tsiva; tsi nu-ahrzeashti mari lucru; chimpaze, drmtur (d-r-m-t-r) sf vedz tu drm ciuhljan, vagabondu, gulubizdr, dispuljat {ro: nemernic} drci/drce (dr-ci) sf drci/drce (dr-ci) ploai tsi cadi mult {fr: homme (femme) sans valeur; vaurien, bltre} {en: sh-cu mult-agunjii (ca cu gleata); zdrci, zof, ploai, furtun, scoundrel, good for nothing; beggar} bor, tufani, sindilii, chiameti {ro: ploaie torenial; furtun} drmani/dirmane (dr-m-ni) sf vedz tu dirmani {fr: pluie torrentielle; orage, tempte} {en: torrential rain; drm1 (dr-m) sf drmi/drme (dr-mi) brats (limnos) tsi storm} ex: drcea-lj (furtuna-lj) bati, noaptea-lj neac creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un zdrci/zdrce (zdr-ci) sf zdrci/zdrce (zdr-ci) (un cu altu brats limnos ma gros; alumachi arupt dit pom, cari sdrci) hidzi tu loc shi easti ufilisit di lludz i zrzvts actstoari ti drdar (dr-d-r) sf vedz tu dardar andoapir; drm, alumachi, almachi, alneau, angheau, drdr (dr-d-r) sm vedz tu drdrescu1 deag, deg, crcoci, cranc, crang, creang, grang, dushcu, drdrescu1 (dr-d-rs-cu) vb IV drdrii (dr-d-r), lumachi {ro: creang} {fr: branche darbre} {en: tree drdream (dr-d-rem), drdrit (dr-d-r-t), drdribranch} ex: freadzi drmi (lumchi) di masin; featili s-turna di ri/drdrire (dr-d-r-ri) fac muabeti cu cariva tr lucri njits la drmi (dedz); pi drmili (alumchili) di-alun; drmili fr mari simasii (chirturi, brcudii, etc.); drdrsescu, (alneili) di nuc; di pi drma (deaga) a nuclui drm (dr-m) zburscu, lfusescu, bnduredz, frflescu, bblescu {ro: sf drmi/drme (dr-mi) (un cu drm1) ex: trei drmi trncni, flecri} {fr: bavarder, babiller, baliverner} {en: (dedz), patrudzts di frndz; lja n drm (lumachi arupt) chatter, blab, rattle} drdrit1 (dr-d-rt) adg drdrit sh-agudea drmtseau (dr-m-tse-) sf drm(dr-d-r-t), drdrits (dr-d-rts), drdriti/drdrite (dr- tseali/drmtseale (dr-m-tse-li) njic drm, aluneau, d-r-ti) tsi ari fapt muabeti tr lucri njits (chirturi, surtseau, lumchits {ro: rmurea} {fr: petite branche} {en: brcudii, etc.); drdrsit, zburt, lfusit, bndurat, frflit, small branch} ex: ficiori cu drmtseali (njits drmi) tu mn bblit {ro: trncnit, flecrit} {fr: bavard, babill, drm2 (dr-m) sf drmi/drme (dr-mi) cumat mari di balivern}{en:chattered,blabbed,rattled} bsm (pndz di bumbac, mitasi, etc.) cu cari muljerlji sh1drdriri /drdrire (dr-d-r-ri) sf drdriri (dr-d-rr) acoapir caplu, sh-fac fustnj, sh-poart lucri, etc.; bruboad, atsea tsi s-fatsi cndu cariva drdreashti; drdrsiri, zburri, bsm, bsmai, pndz {ro: basma mare} {fr: grand fichu} lfusiri, bndurari, frfliri, bblirit {ro: aciunea de a {en: large piece of fabric} ex: yineam din pzari cu drma trncni, de a flecri; trncnire} {fr: action de bavarder, de mplin darm (dr-m) sf darmi/darme (dr-mi) cumat di babiller, de baliverner} {en: action of chattering, of blabbing, pndz (bsm) cu cari muljarea sh-acoapir caplu, perlu i of rattling} drdros (dr-d-rs) adg drdroas (dr-d- gusha; dartm, drapn, dramn, lhur, lhuri, mndil, ro-s), drdrosh (dr-d-rsh), drdroasi/drdroase (dr- distimeli, baltsu, zvon, cftani, vlashc, poshi, tarpoashi, d-ro-si) tsi lu-ariseashti s zburasc ti lucri njits tsi nu-au pihits, pischiri, brbulj, etc. {ro: broboad} {fr: sorte de mari simasii; tsi nu-lj tatsi gura dip; tsi lfuseashti fichu, de voile de tte chez les paysannes} {en: head scarf} (bndureadz, bbleashti, frfreadz, drdrseashti) tut dartm (drt-m) sf dartmi/dartme (drt-mi) (un cu darm) chirolu; limbar, limbutsescu, zburyearcu, zburyearic, lafzan, drapn (drp-n) sf drapni/drapne (drp-ni) (un cu polilog, bbljar, fafaljar, farfaljar, farfara, farafur, frfar, darm) dramn (drm-n) sf dramni/dramne (drm-ni) frfr, drdr {ro: flecar} {fr: bavard, blagueur} {en: darm lai purtat di-arad di muljerli tricuti tu ilichii {ro: talkative, chatterer} drdr (dr-d-r) sm drdradz (dr- broboad neagr purtat de-obicei de btrne} {fr: sorte de d-rdz) (un cu drdros) drdrsescu1 (dr-d-rs-cu) fichu noir, de voile de tte chez les femmes et les vieilles} {en: vb IV drdrsii (dr-dr-s), drdrseam (dr-dr-sem), black scarf, ordinarily worn by old women} ex: ligat n cap cu drdrsit (dr-dr-s-t), drdrsiri/drdrsire (dr-dr-s-ri) dramna, ashi cum s-leag nivishteanili; moashi s-ardpsir (un cu drdrescu1) drdrsit1 (dr-dr-st) adg drdrsit deavrliga, cu damnili li, sh-actsar s-lu plng (dr-dr-s-t), drdrsits (dr-dr-sts), drdrsiti/drdrsite drmtseau (dr-m-tse-) sf vedz tu drm1 (dr-dr-s-ti) (un cu drdrit1) drdrsiri1/drdrsire druescu (d-ru-s-cu) vb IV vedz tu doar1 (dr-dr-s-ri) sf drdrsiri (dr-dr-sr) (un cu drdriri1) druiri/druire (d-ru--ri) sf vedz tu doar1 drdrescu2 (dr-d-rs-cu) vb IV vedz tu dardar druit (d-ru-t) adg vedz tu dar drdriri1/drdrire (dr-d-r-ri) sf vedz tu dardar drvar (dr-vr) sm drvari (dr-vr) om tsi talji arburi tu drdriri2/drdrire (dr-d-r-ri) sf vedz tu dardar pduri; om tsi vindi leamni tljati dit pduri; om tsi lucreadz drdrit1 (dr-d-rt) adg vedz tu drdrescu1 lemnul; om di pduri tsi nu para shtii multi; limnar, cupcear drdrit2 (dr-d-rt) adg vedz tu dardar {ro: lemnar, tietor de lemne; ignorant} {fr: bcheron, drdros (dr-d-rs) adg vedz tu drdrescu1 vendeur de bois; ignorant} {en: woodcutter, wood merchant; drdrsescu1 (dr-d-rs-cu) vb IV vedz tu drdrescu1 ignorant} drdrsiri1/drdrsire (dr-dr-s-ri) sf vedz tu drdrescu1 drveni/drvene (dr-v-ni) sf vedz tu dirveni drdrsit1 (dr-dr-st) adg vedz tu drdrescu1 ds (ds) pr pers III vedz tu ns drgat (dr-gt) sm drgats (dr-gts) (atsel) tsi-aveaglji dsclami/dsclame (ds-c-l-mi) sf vedz tu dascal tsiva; tsi easti bgat cu-arug s-aveaglji un lucru (cas, ayinji, dsclchi/dsclche (ds-c-l-chi) sf vedz tu dascal etc.); drgat, puljac, puleac, avigljitor, avlighitor, vigljitor, dsclescu1 (ds-c-ls-cu) (mi) vb IV vedz tu dascal pndar {ro: pzitor, pndar} {fr: garde champtre, garde dsclescu2 (ds-c-ls-cu) adg vedz tu dascal vigne, veilleur, gardien} {en: watchman, guardian} ex: dsclic (ds-c-lc) sm, sf vedz tu dascal drgatlu (pndarlu) a ayinjlor drgat (dr-gt) sm drgats dsclichi/dscliche (ds-c-l-chi) sf vedz tu dascal (dr-gts) (un cu drgat) drgsii/drgsie (dr-g-s-i) dsclii/dsclie (ds-c-l-i) sf vedz tu dascal sf drgsii (dr-g-s) cliva iu bneadz un drgat; drgsiidsclipsescu (ds-c-lip-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu dascal {ro: coliba unui drgat} {fr: cabane, chaumire dun dsclipsiri/dsclipsire (ds-c-lip-s-ri) sf vedz tu dascal drgat} {en: shack, thatched cottage of a dwrgat} dsclipsit (ds-c-lip-st) adg vedz tu dascal drgsii/drgsie (dr-g-s-i) sf drgsii (dr-g-s) (un dscliri/dsclire (ds-c-l-ri) sf vedz tu dascal cu drgsii) dsclisescu (ds-c-li-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu dascal drgsii/drgsie (dr-g-s-i) sf vedz tu drgat dsclisiri/dsclisire (ds-c-li-s-ri) sf vedz tu dascal drghat (dr-ght) sm drghats (dr-ghts) un cu drgat dsclisit (ds-c-li-st) adg vedz tu dascal drghsii/drghsie (dr-gh-s-i) sf drghsii (dr-gh-s) dsclit (ds-c-lt) adg vedz tu dascal un cu drgsii dtor (d-tr) adg vedz tu dau drlic (dr-lc) sn vedz tu derlic dugi (d-u-g) sm fr pl lngoari di pntic {ro: boal de drmal (dr-m-l) sm, sf drmali/drmale (dr-m-li) tsi nu burt} {fr: maladie de ventre} {en: belly disease}

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

381

dulari/dulare (d-u-l-ri) sf vedz tu duledz siri/dvrnsire (d-vrn-s-ri) nu nj-easti fric s-lu fac un dulat (d-u-lt) adg vedz tu duledz lucru; am curailu s-fac un lucru tsi poati s-mi fac di-arshini i duledz (d-u-ldz) vb I dulai (d-u-l), dulam (d-u-lm), s-mi duc n fatsa-a unui mari piriclju; cutedz, dldsescu, dulat (d-u-l-t), dulari/dulare (d-u-l-ri) portu dldisescu, cidisescu, cindisescu {ro: cuteza, ndrzni, deanumirea lucri greali tsi mi ncusureadz; mi curmu di mesi risca} {fr: oser, (se) hasarder, risquer} {en: dare, risk} ex: di lucrul greu tsi-l fac; misucupsescu, dishiledz {ro: deela, dvrnsim (cutidzm) shi arupsim tu munts dvrnsit (dspeti} {fr: chiner, sreinter} {en: break someones back} ex: vrn-st) adg dvrnsit (d-vrn-s-t), dvrnsits (d-vrnl btur di-l dular dulat (d-u-lt) adg dulat (d-u-l- sts), dvrnsiti/dvrnsite (d-vrn-s-ti) (lucru) tsi easti t), dulats (d-u-lts), dulati/dulate (d-u-l-ti) tsi s-ari faptu fr fric; cari aspusi c ari curailu (nu-avu fric) s-lu ncusurat di lucrili greali tsi li poart; tsi s-ari curmat di mesi fac un lucru; cutidzat, dldsit, dldisit, cidisit, cindisit, di lucrul tsi-l fatsi; dishilat, misucupsit {ro: deelat, spetit} {fr: alipidat {ro: decis, curajos} {fr: rsolu, ferme, audacieux, chin, reint} {en: having his back broken by hard work} tmraire} {en: determined (person), firm, bold, daring} dulari/dulare (d-u-l-ri) sf dulri (d-u-lr) atsea tsi s- dvrnsiri/dvrnsire (d-vrn-s-ri) sf dvrnsiri (d-vrnfatsi cndu cariva duleadz; misucupsiri, dishilari {ro: sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva cuteadz s-adar un lucru; aciunea de a deela, de a speti; deelare, spetire} {fr: action cutidzari, dldsiri, dldisiri, cidisiri, cindisiri {ro: aciunea dchiner, de sreinter} {en: action of breaking someones de a cuteza, de a ndrzni, de a risca; ndrzneal, risk} {fr: back} action doser, de (se) hasarder, de risquer; audace, risque} dulgi (d-ul-g) sm vedz tu dulji {en: action of daring, of risking; audacity, risk} dldsescu dulgiu (d-ul-g) sm dulgeadz (d-ul-gdz) scriari (dl-d-ss-cu) vb IV dldsii (dl-d-s), dldseam (dl-dneaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dulgi sem), dldsit (dl-d-s-t), dldsiri/dldsire (dl-d-sduljari/duljare (d-u-lj-ri) sf vedz tu dulji ri) (un cu dvrnsescu) ex: dldsir (cutidzar) shduljat (d-u-ljt) adg vedz tu dulji chirdur dldsit (dl-d-st) adg dldsit (dl-d-s-t), duljedz (d-u-ljdz) vb I vedz tu dulji dldsits (dl-d-sts), dldsiti/dldsite (dl-d-s-ti) (un dulji/dulje (d--lji) sf dulji/dulje (d--lji) hlati cu dvrnsit) dldsiri/dldsire (dl-d-s-ri) sf dldsiri muzical fapt dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di (dl-d-sr) (un cu dvrnsiri) dldisescu (dl-di-ss-cu) lemnu i di metal, tsi ari teas pi-un fundu di-un parti un vb IV dldisii (dl-di-s), dldiseam (dl-di-sem), dldisit cheali cari, cndu s-agudeashti cu mna i cu un limnici, asun (dl-di-s-t), dldisiri/dldisire (dl-di-s-ri) (un cu (scoati sonuri); tmpr, tmpn, dumbr, dum-dum, dvrnsescu) dldisit (dl-di-st) adg dldisit (dl-di-sbrbanc, ghium, tmpnici {ro: tob} {fr: tambour} {en: t), dldisits (dl-di-sts), dldisiti/dldisite (dl-di-s-ti) (un drum} ex: avdzndalui cum btea dulja; yifts cu dulji cu dvrnsit) dldisiri/dldisire (dl-di-s-ri) sf dldisiri dulgi (d-ul-g) sm dulgeadz (d-ul-gdz) atsel tsi bati (dl-di-sr) (un cu dvrnsiri) dulja; tmpnar {ro: toboar} {fr: celui qui bat le tambour} dvrnsiri/dvrnsire (d-vrn-s-ri) sf vedz tu dvrnsescu {en: drummer} duljedz (d-u-ljdz) vb I duljai (d-udvrnsit (d-vrn-st) adg vedz tu dvrnsescu lj), duljam (d-u-ljm), duljat (d-u-lj-t), duljade1 (de) cong dicara, dicari, zri, dimec, demec, ileachim, ri/duljare (d-u-lj-ri) bat dulja {ro: bate toba} {fr: battre lipon, osti, va dzc, s-cljam c {ro: deci, aadar} {fr: donc} du tambour} {en: drum} duljat (d-u-ljt) adg duljat {en: therefore} ex: tsi-nj dzsesh, de (va dzc) (d-u-lj-t), duljats (d-u-ljts), duljati/duljate (d-u-lj- de2 (de) inter zbor tdi va s-aspun: tr ciudii!, haida-de! {ro: ti) (dulja) tsi easti btut {ro: batut (toba)} {fr: battu de!} {fr: deh!} {en: so!} ex: de! yinea omlu dit xeani (tambour)} {en: drummed} duljari/duljare (d-u-lj-ri) sf diprtoasi; de! lai vear di uscciuni, de; de, bre, de! tsi farduljeri (d-u-ljr) atsea tsi s-fatsi cndu s-bati dulja {ro: aleapt; de, bre, de! tsi gioni-aleptu aciunea de a bate toba} {fr: action de battre du tambour} dea (de) cong vedz tu dem {en: action of drumming} deabushila (dea-b-shi-la) adv vedz tu abushala dvai/dvae (d-v-i) sf vedz tu dvii deacutotalui (dea-cu-t-ta-lu) adv ntreg (tut), fr s-armn dvani/dvane (d-v-ni) sf vedz tu tvani tsiva, fr s-alas tsiva di-un parti; tut ntreg; cu sindu cu dv (d-v) sm vedz tu dvii pandu; dicutotalui, dicutot; xintopando, pandilos, fari, dibin, dvgi (d-v-g) sm, sf vedz tu dvii bitiviu, bidivitcu, dip; (expr: hii deacutotalui = eshti dip glar, dvgilchi (d-v-gi-l-chi) sf vedz tu dvii ts chirush dip mintea) {ro: total, integral} {fr: compltement, dvnjusescu (d-v-nju-ss-cu) vb IV vedz tu tvani entirement} {en: totally, completely, entirely} dicutotalui dvnjusiri/dvnjusire (d-v-nju-s-ri) sf vedz tu tvani (di-cu-t-ta-lu) adv (un cu deacutotalui) dicutot (di-cudvnjusit (d-v-nju-st) adg vedz tu tvani tt) adv (un cu deacutotalui) ex: si ntunic dicutot (sdvtur (d-v-t-r) sf vedz tu tvtur featsi dip chis) dvii/dvie (d-v-i) sf dvii (d-v) giudicari n fatsa-a unui deadoara1 (dea-do-ra) adv (scriat shi di-adoara) vedz tu cati (giudictor) tr un lucru tr cari nu s-aduchescu dau adoar1 prts (doi oaminj, chivernisea shi un catili, criminal); dvai, deadoara2 (dea-do-ra) adv (scriat shi di-adoara) vedz tu dv, giudicat, giudets, aguyii, crisi {ro: proces} {fr: procs, adoar2 action en justice} {en: lawsuit, trial} ex: celniclu s-dutsi la deadoar1 (dea-do-r) adv (scriat shi di-adoar) vedz tu giudets i dvii (giudicat); cdzush tu dvii (tu giudicat)? nu adoar1 ascachi nyii dvai/dvae (d-v-i) sf dvi (d-v) (un deadoar2 (dea-do-r) adv (scriat shi di-adoar) vedz tu cu dvii) dv (d-v) sm dvadz (d-vdz) (un cu dvii) adoar2 dvgi (d-v-g) sm, sf dvgioanji/dvgioanje (d-vdeadun (de-dun) adv zbor tsi-aspuni c ma mults oaminj i go-nji), dvgeadz (d-v-gedz), dvgioanji/dvgioanje lucri s-afl tu-un loc; tsi fac tsiva i s-afl un ning-alantu; tsi s(d-v-go-nji) atsel tsi s-plndzi n fatsa-a catilui c-lj si au adunat tra s-hib tu idyiul loc; dadun, mpriun, mpriun, featsi nindriptati; atsel tsi lucreadz tr stat shi-lj spuni a catilui dipriun, barra-bara {ro: mpreun} {fr: ensemble} {en: tsi urutets ari fapt omlu tsi easti giudicat {ro: acuzator, together} ex: deadun bnm anj di dzli; yini deadun cu mult procuror} {fr: accusateur} {en: accuser, public prosecutor} oasti; alga deadun; deadun noi vinjim dadun (d-dun) adv dvgilchi (d-v-gi-l-chi) sf dvgilchi (d-v-gi-lch) (un cu deadun) ex: vinj dadun cu el; pn tora fum dadun; atsea tsi fatsi un cndu lu-adutsi la giudicat (n fatsa-a catilui) csli, oili, tuti li-avem dadun; pri-atsel tsi-lj featsi nindriptati {ro: acuzaie} {fr: accusation} deadzit (de-dzit) sn vedz tu dzeadit {en: accusation} deag (de-g) sf deadzi/deadze (de-dzi) 1: brats (limnos) tsi dvrnsescu (d-vrn-ss-cu) vb IV dvrnsii (d-vrn-s), d- creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un vrnseam (d-vrn-sem), dvrnsit (d-vrn-s-t), dvrn- altu brats limnos ma gros; alumachi, almachi, alneau,

382

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

angheau, crcoci, cranc, crang, creang, grang, drm, vrteanits, vrteants, vrtenits {ro: vrtelni, haspel} {fr: drm, deg, dushcu, lumachi; 2: arburi njic cu multi alumchi dvidoir} {en: reeling machine} tsi crescu multi ori ndreptu dit loc; tuf, tufish, tufani, ljanur, deapir1 (de-pir) (mi) vb I dipirai (di-pi-r), dipiram (di-pimrun, ptljau, etc. {ro: creang; tufi} {fr: rameau, rm), dipirat (di-pi-r-t), dipirari/dipirare (di-pi-r-ri) njbranche; buisson, bosquet} {en: tree branch; thicket, bush} zmulgu perlji din cap (di jali, deaspir, dureari, etc.); zmulgu ex: aclo n codru, tu-un deag (alumachi, tuf); pulj tsi stai pri peanili di pri un pulj; zmulgu, scot, trag; (fig: 1: dispolj pri deag (creang); cu optusprats di deadzi (lumchi) deg (d- cariva di tut tsi ari; 2: fac (aurlu i plngu) ca atumtsea cndu-nj g) sf dedz (ddz) (un cu deag) ex: sum dega (lumachea) zmulgu perlji din cap; nj-aspun durearea cu plndzeri sh-cu atsea di fag; ca birbilj dit deg (tuf) digos (di-gs) adg dzeamiti; mi-anciup cu cariva (n scutem perlji); plngu vrdigoas (di-go-s), digosh (di-gsh), digoasi/digoase (ditos sh-cu boatsi, dispolj, dzem, ncnescu, shcljimur, nilsescu, go-si) (arburi, pom) tsi ari multi shi ndisati dedz; etc.) {ro: dpra, zmulge (pr, pene); despuia (de tot ce are); alumchios {ro: rmuros; tufos} {fr: branchu, rameux; touffu} (se) plnge, (se) lamenta, geme} {fr: arracher, piler, plumer; {en: with many branches; bushy} dpouiller; se lamenter, gmir} {en: pull up (hairs), pluck deaghinealui (dea-ghi-ne-lui) adv vedz tu ghini (poultry); strip; wail, moan} ex: mi dipir (nj-scoasi perlji, mi deaghinealui (dea-gh-nea-lu) adv (scriat shi di-a-ghinealui) dispulje di tut tsi am); perlji din cap sh-dipira (shi zmuldzea); dip ashi, ghini, tut, dip cum lipseashti {ro: de-a binelui} {fr: cu un mn ti-apr sh-cu-alant ti deapir (dispoalji); tu tout fait, tout de bon} {en: quite, entirely, altogether} ex: sinurlu dit turtseasca prindea si s-deapir (si s-acats di per, si duchi ns deaghinealui (ghini, dip cum lipseashti) s nciup); strig shi s-dipir (shcljimur, dzimu); niveasta sdealaga (dea-l-ga) adv vedz tu alag dipira (plndzea shi shcljimura) s-nu u-alas; plngu shi sdealag (dea-l-g) adv vedz tu alag deapir (trag perlji din cap di jali) mumnj; s-ti deapiri (sdealihea (dea-l-hea) adv vedz tu alihea1 aurlji, s-ti dirinj) di dureari; ca turtur, dado, nj-mi dipiram; dealihealui (dea-l-hea-lu) adv vedz tu alihea1 puljlji dit cuibar tsiura shi s-dipira (aurla, canda l zmuldzea dealithea (dea-lth-hea) adv vedz tu alihea1 cariva peanili); alghina, dipirnda (cu plndzeri sh-cu dealithios (dea-lith-hs) adg vedz tu alihea1 shcljimurri), sh-u deadi alaga; dor ascumt mi deapir (mi dealungului (dea-ln-gu-lu) adv vedz tu lungu frimint multu, mi dinjic); cnjlji, di-altrari, s-dipirar deamushatului (da-mu-sh-tu-lui) adv vedz tu mushat1 (avursir); si s-deapir (s-plng, s-dirin) chinjlji actsar deamutra (dea-m-tra) adv vedz tu mutr dipirat (di-pi-rt) adg dipirat (di-pi-r-t), dipirats (di-pideanda (den-da) adv, cong di-anda, di cndu, dit oara tsi, rts), dipirati/dipirate (di-pi-r-ti) tsi sh-ari zmuls perlji din mac, etc. {ro: de cnd} {fr: depuis quand, depuis que} {en: cap; (puljlu) tsi easti cu peanili scoasi; (fig: 1: dispuljat di tut since} ex: deanda (dit oara tsi; mac, cara) nu greshti danda tsi ari; 2: tsi s-aducheashti ca atumtsea cndu-lj s-ari zmuls (dn-da) adv, cong (un cu deanda) perlu din cap; dzimut, ncnit, shcljimurat, etc.) {ro: dprat, deaneavra (dea-ne-vra) adv putsn ma ninti; aoa sh-niheamcu prul sau penele zmulse; despuiat; plns, lamentat, gemut, chiro, adeaneavra, adineavra, {ro: adineaori} {fr: depuis peu, disperat} {fr: arrach, pil, plum, dpouill; dsespr} il y a quelques instants, rcemment} {en: just before, recently} {en: with hairs pulled up; desperate, despairing; who wails, daneavra (da-ne-vra) adv (un cu deaneavra) who moans} ex: trei gljinj tljati: una dipirat (cu peanili adeaneavra (a-dea-ne-vra) adv (un cu deaneavra) scoasi) dicutot; bots dipirati; sltsi aruc a lor brats dipirati adineavra (a-di-ne-vra) adv (un cu deaneavra) ex: (tsi plngu); armnamea i dipirat (dispuljat di tut tsi ari) adineavra agiumsi dipirari/dipirare (di-pi-r-ri) sf dipirri (di-pi-rr) atsea tsi sdeanumirea (dea-n-mi-rea) adv vedz tu anumir3 fatsi cndu s-deapir tsiva i cariva; zmuldzeari (di peri, peani, deanvarliga (dean-var-l-ga) adv vedz tu anvrliga frndz, etc.), dispuljari, plndzeari, shcljimurari, dzimeari, deapin (de-pin) (mi) vb I dipinai (di-pi-n), dipinam (di-pincneari, shcljimurari, etc. {ro: aciunea de a se dpra, de a nm), dipinat (di-pi-n-t), dipinari/dipinare (di-pi-n-ri) zmulge (pr, pene); de a despuia; de a se plnge, de a se scot hiri (ciori, etc.) di ln (bumbac, etc.) di pi-un fus sh-lilamenta, de a geme, de a dispera} {fr: action darracher, anvrtescu pi-un camat, di pi-un camat tu-un crulj, etc.; dpiler, de plumer; de dpouiller, de dsesperer; de se (fig: 1: deapin = (i) zburscu sh-nj-aduc amniti di lucri tricuti; lamenter, de gmir; plume} {en: action of pulling up (hairs, mbair adutseri aminti, prvulsescu un arad di isturii; (ii) feathers, etc.); of despairing, of wailing, of moaning} ex: lj(cripri, dzli, etc.) si mbair (trec) un dup-alant; expr: 2: u trapsi n dipirari (zmuldzeari-a peanilor) a puljlui; dipirarea (li) deapin = u (li) mc cu limryii, u (li) ngljit, li-ascapit, etc.; (dzeamitli, shcljimurrli) a brbatlui eara mari; pdurli 3: li deapin = fug di-aoa, u-angan ctsaua, li ciulescu, li dispuljati plndzea cu dipirari deapir2 (de-pir) sm fr pl cpslsescu, li scarmin, lj-u crtsnescu, etc.) {ro: depna} zghic prilungu di plndzeari (jali, dureari, etc.), dzeamit, {fr: dvider} {en: reel off (thread)} ex: deapin hirlu; ma shcljim, shcljimur, suschir, etc. {ro: vaier, vaiet, tnguire, dipina ustura; tra s-deapin fusili tuti; criprli multi s-dipina geamt} {fr: lamentation, gmissement} {en: lament, wailing, (fig: tritsea, si mbira un dup-alant), ca niorlji, tu inima-a moaning} ex: cnili, di deapir, aurl; adz-i deapirlu ljei; dzlili s-dipinar (fig: tricur, curar, si mbirar); deapin (dzeamitlu) cu-anami mult pni (expr: mc multu di multu); va s-u deapinj (expr: deapir2 (de-pir) sm vedz tu deapir1 va s-u mts) pita ntreag?; u dipin (expr: u ngljit) sh-pnea, deapoaea (dea-po-ea) adv vedz tu apoea sh-carnea sh-apa; li dipin di-aoa (expr: fudzi, s-fur, li deapoea (dea-p-ea) adv vedz tu apoea crtsni) dipinat (di-pi-nt) adg dipinat (di-pi-n-t), deapoia (dea-p-a) adv scriari neaprucheat tu-aestu dipinats (di-pi-nts), dipinati/dipinate (di-pi-n-ti) (hirlu) tsi dictsiunar; vedz deapoea easti tricut dit un fus tu camata (crulj, etc.) {ro: depnat} {fr: deastului (da-s-t-lu) adv vedz tu satur dvid} {en: reeled off (thread)} dipinari/dipinare (di-pi-n- deaspir1 (des-pir) sm fr pl atsea tsi ari omlu tsi easti ri) sf dipinri (di-pi-nr) atsea tsi s-fatsi cndu s-deapin un apilpisit; dispirari, apilpisii, apilpisiri {ro: disperare} {fr: hir, dipintur {ro: aciunea de a depna; depnare} {fr: dsespoir} {en: despair} ex: muljerli cu inima mash deaspir action de dvider; dvidage} {en: action of reeling off (apilpisii) deaspir2 (des-pir) adg deaspir (des-pi-r), (thread)} ex: fusili vor dipinari; ahtari dipinari (expr: mcari) deaspiri (des-pir), deaspiri/deaspire (des-pi-ri) tsi sh-ari lj-au fapt a friptaljlui! dipintur (di-pi-n-t-r) sf chirut umutea c hala tu cari s-afl va s ndreag; tsi ludipinturi (di-pi-n-tr) atsea tsi easi dup un dipinari; acts apilpisia; despir, apilpisit, dispirat {ro: disperat, dipinari; crun, jireaglji, jurebi, grchin {ro: depntur} {fr: descurajat} {fr: dsesper, dcourag} {en: despaired, dvidage, cheveau} {en: reeling off, skein (yarn)} dipintor discouraged} ex: sora deaspir (apilpisit) di-sh plmsi sh(di-pi-n-tr) sn dipintoari/dipintoare (di-pi-n-to-ri) luna; deaspir (apilpisit) cntic greu tut bati despir (ds-pir) hlati cu cari s-deapin hirili di ln; anemi, rudani, aruideau, adg despir (ds-pi-r), despiri (ds-pir), despiri/despire (ds-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

383

pi-ri) (un cu deaspir2) ex: laea-nj despir (apilpisit) muljari stulii di cap (chiptinari) tsi s-bag pristi un fesi (tabl) purtat dispir (dis-pr) vb I dispirai (dis-pi-r), dispiram (dis-pimash di muljeri {ro: ornament de coafur femeiasc purtat rm), dispirat (dis-pi-r-t), dispirari/dispirare (dis-pi-r-ri) peste fes} {fr: attifet; parure porte par les femmes sur leurs mi-aflu tu-un hal greau shi-nj cher tut umutea c lucrili va fez} {en: ornament worn by women over their fez} s ndreag; mi-acats apilpisia; apilpisescu {ro: dispera, delfin (del-fn) sm vedz tu dilfin descuraja} {fr: dsesperer, dcourager} {en: despair, dem (dem) cong ghini ma, ashi c, s-cljam c, ma, ama, am, discourage} dispirat (dis-pi-rt) adg dispirat (dis-pi-r-t), ala, mea, amea, ami, mi, mu, dea, vechi, veci, eleachim, dispirats (dis-pi-rts), dispirati/dispirate (dis-pi-r-ti) tsi saltsoi, c, etc. {ro: dar} {fr: mais, autrement} {en: but, afl tu-un hal greau shi-sh cheari umutea c lucrili va s otherwise} ex: s-ved, dem (ma), mi-aravd?; el ca s-n scoat ndreag; tsi lu-acts apilpisia; apilpisit {ro: disperat, naparti, dem (altsoi, c) altu dea (de) cong (un cu descurajat} {fr: dsesper, dcourag} {en: despaired, dem) ex: dea (mea, ma), gura sh-mnjli-a tali nu vrur s-nj discouraged} dispirari/dispirare (dis-pi-r-ri) sf dispirri mi-alas; dea (mea, ma), ctse nu tritsea oara? (dis-pi-rr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva dispir; deaspir, dem (dh-m) sf demati/demate (dh-ma-ti) grend di lemnu apilpisii {ro: aciunea de a dispera, de a descuraja; disperare, bgat tu stizmi tra s-u nvrtushadz {ro: travers de lemn} descurajare} {fr: action de dsesperer, de dcourager} {en: {fr: poutre rabote place dans les murs} {en: wooden beam action of despairing, of discouraging} placed in the walls to strengthen them} deaspir2 (des-pir) adg vedz tu deaspir1 demec (de-mc) adv vedz tu dimec deaul (dhe-ul) sm vedz tu dyeavul demun (dh-mun) sm demunj (dh-munj) hiints dit pistea deavarliga (dea-var-l-ga) adv vedz tu anvrliga crishtin cari easti ntrupusharea-a duhlui aru (easti dushdeavarligalui (dea-var-l-ga-lui) adv vedz tu anvrliga manlu-al Dumnidz, bneadz tu colasi shi easti multi ori deavrliga (dea-vr-l-ga) adv vedz tu anvrliga aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coad, cu cupiti di pravdeayii/deayie (da-y-i) adv vedz tu ayiu1 d, etc.); dyeavul, deaul, gheavol, drac, darac, gatsal, stn, deazit (d-zit) sn vedz tu dzeadit shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzadeca1 (d-ca) invar (zbor spus ma multu a njitslor) tsi shadi vuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caranclicat pri-un cal; tsi ari nclicat pri tsiva (cal, om, vr-alt candzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj pravd, vr lucru, etc.); dec, anclar, nclar, nclicat, clar, hib, atsel din vali, shutlu din vali, aclo s-lj hib, si-lj creap cval (ro: clare} {fr: cheval} {en: on horseback} ex: bag- numa, s-lu ncljid loclu, atsel cu coad, atsel cu un cornu, atsel mi deca (nclar) dec (d-c) invar (un cu deca1) di sum punti, etc. {ro: diavol} {fr: diable} {en: devil} ex: eshti decat (dh-cat) sn decati/decate (dh-ca-ti) paradzlji (i un demun (drac, dyeavul) njic dimunilji/dimunilje (dhi-mulucrili) tsi lipseashti s-lji da omlu la chivernisi tr lucrili tsi n-lji) sf dimunilji/dimunilje (dhi-mu-n-lji) lucrul adrat difatsi chivernisea tr el (tr lucrili tsi lu-alas pri om s-fac, tr un dyeavul; dimuneats, drcurii, drcurilji, dyeavulii {ro: avearea tsi ari, tri paradzlji tsi lj-amint cndu u lucreadz drcie} {fr: diablerie, malice} {en: devilry, wickedness} aest aveari, alishvirishurli tsi li fatsi, etc.); dat, dari, for, bidelj, dimuneats (dhi-mu-ne-ts) sf dimunets (dhi-mu-nts) hraci, haraci, hargi, gilep, viryii, haratsum, ghizm {ro: (un cu dimunilji) dimunsescu (dhi-mun-ss-cu) (mi) vb IV tax, impozit} {fr: taxe, dme, impt} {en: tax, duty} dimunsii (dhi-mun-s), dimunseam (dhi-mun-sem), dec (d-c) invar vedz tu deca1 dimunsit (dhi-mun-s-t), dimunsiri/dimunsire (dhi-mun-sDechemvriu (De-chem-vr) sm fr pl atsel dit soni mes a ri) mi-acats un mari nireats (amnii, hulii, turbari, zal, anlui; Andreu, Andrelush, Ndriu, Ndreu {ro: Decembrie} {fr: etc.); drcusescu, nirescu, arcedz, ariciuescu, intusescu, etc. Dcembre} {en: December} {ro: (se) ndrci; (se) nfuria} {fr: (s)endiabler; (se) mettre en dede! (d-de!) inter zbor tsi va s-aspun: ai-ts cshtiga, ai-tscolre} {en: infuriate, make (get) angry} dimunsit (dhiangtan, bag ghini oar, etc. {ro: ai grije!} {fr: prends mun-st) adg dimunsit (dhi-mun-s-t), dimunsits (dhi-mungarde!} {en: watch out!} sts), dimunsiti/dimunsite (dhi-mun-s-ti) tsi lu-ari actsat defi (dfi) invar zbor tsi s-afl tu expr: defi si s-fac! tsi ari un mari nireats (amnii, hulii, turbari, zal, etc.); drcusit, noima di: s-fug di-aoa c nu mata voi s-lu ved!; s-lu lja nirit, arceat, ariciuit, intusit, etc. {ro: ndrcit; nfuriat} {fr: neclu!; si s-fac cipi! (afan!, stif!, risiti!, cusuri!, xichi!) etc. endiabl; mis en colre} {en: infuriated, made (get) angry} {ro: duc-se!} {fr: quil sen aille} {en: go away!} ex: defi si dimunsiri/dimunsire (dhi-mun-s-ri) sf dimunsiri (dhi-muns-fac! (si s-fac afan!; s-lj lja neclu!) sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-dimunseashti cariva {ro: deftir (df-tir) num, adg deftir (df-ti-r), deftiri (df-tir), aciunea de a (se) ndrci; de a (se) nfuria} {fr: action de deftiri/deftire (df-tir) atsel (atsea) tsi nu easti protlu (prota) (s)endiabler; de (se) mettre en colre} {en: action of ma yini unshun dup el (ea); cari, tu-un arad, s-afl tu infuriating, of making (getting) angry} loclu doi; tsi ari mash un (un) nintea-a lui (ljei); doilu, demush (de-msh) sm demush (de-msh) yitsl di vr an; andoilu (andoaua, andaua) {ro: al doilea, a doua} {fr: le (la) yitsl, muscar, giuncu, juncu, mnzat {ro: viel} {fr: veau dun deuxime} {en: the second} ex: deftira oar (andaua) oar an} {en: one year old calf} deftira (df-ti-ra) adv andaua (deftira) oar; ninga unoar; denga (dn-ga) adv vedz tu dnga diznou, diznu, eara, ear, ear, pali, xana, mata, npoi {ro: a deng (dn-g) sf vedz tu dnga doua oar, din nou} {fr: la deuxime fois} {en: a second time, denghi (dn-ghi) sf vedz tu dnga again} diftursescu (dif-tur-ss-cu) vb IV diftursii (dif-turDeniscu (D-nis-cu) sm fr pl hoar armneasc dit muns), difturseam (dif-tur-sem), diftursit (dif-tur-s-t), tslj Pindu (Grtsii) {ro: sat aromnesc din Pind} {fr: village diftursiri/diftursire (dif-tur-s-ri) fac un lucru diznou (andaua aroumaine du Pinde} {en: Aromanian village in the Pindus oar); xanafac {ro: repeta} {fr: rpter} {en: repeat} ex: mountains} dinischeat (di-nis-cht) sm, sf dinischeat (didiftursi (trapsi andaua oar) shi-l vtm diftursit (dif-turnis-ch-t), dinischeats (di-nis-chts), dinischeati/dinischeate st) adg diftursit (dif-tur-s-t), diftursits (dif-tur-sts), (di-nis-ch-ti) armn tsi yini (sh-tradzi ardtsina) di ctr diftursiti/diftursite (dif-tur-s-ti) tsi easti faptu andaua oar prtsli di Deniscu; dinischiot {ro: aromn (originar) din De{ro: repetat} {fr: rpt} {en: repeated} diftursiri/diftursire niscu} {fr: habitant de Deniscu} {en: Aromanian from Denis(dif-tur-s-ri) sf diftursiri (dif-tur-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cu} ex: dinischeats (armnj di Deniscu), armnj cu-anami un lucru easti adrat andaua oar {ro: aciunea de a repeta; dinischiot (di-nis-cht) sm, sf dinischioat (di-nis-cho-t), repetare} {fr: action de rpter} {en: action of repeating} dinischiots (di-nis-chts), dinischioati/dinischioate (di-nisdeftira (df-ti-ra) adv vedz tu deftir cho-ti) (un cu dinischeat) dinischiutescu (di-nis-chudefturu-cusurin() vedz tu cusurin ts-cu) adg dinischiuteasc (di-nis-chu-tes-c), dinischiudeg (d-g) sf vedz tu deag teshts (di-nis-chu-tsh-ts), dinischiuteshti (di-nis-chu-tshdeldadea (del-da-de) sf deldadeali/deldadeale (del-da-de-li) ti) tsi s-tradzi (yini, easti di) Deniscu {ro: din Deniscu} {fr:

384

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

de Deniscu} {en: from Deniscu} sf ndisri (n-di-sr) (un cu ndisari) des2 (ds) adv deri (d-ri) sm invar pravd criscut di om pining cas, tr multi ori, ndasi, dipriun, inda, picna, un-un, nicurmat, carnea shi untura tsi u da tr mcari shi chealea tr tsruhi, cu neacumtinat, nippsit {ro: des, de multe ori, adesea} {fr: caplu mari shi mutslu (zurnlu) lungu, cu truplu acupirit di souvent, maintes fois, frquemment} {en: often, frequently} ex: peri ascuri shi shcurts; porcu, armtor {ro: porc} {fr: porc, cum des (multi ori), des (dipriun) njergu aclotsi cochon} {en: pig} ex: fudzits, gheganj, fudzits, deri! (portsi!) ndasi/ndase (nd-si) adv (un cu des2) ex: ndasi (multi ori, derlic (dr-lic) sn derlitsi/derlitse (dr-li-tsi) mult mcari; dipriun), ndasi-lj cur sndzi pit nri drlic {ro: tain greu, maldr} {fr: grande quantit de nourrides2 (ds) adv vedz tu des1 ture} {en: large quantity of food} ex: d-lj un derlic ntreg di desi (dh-si) sf pl(?) un soi di stizm (di-arad di loc, cheatr, pni (un crveali mari di pni, mult pni) drlic (dr-lc) etc.) tsi s-fatsi hima di-un aru tra s-nu u-alas apa s-cur tut, sn drlitsi/drlitse (dr-l-tsi) (un cu derlic) ex: un drlic ma s-u-adun shi s-fac di ea ca un njic lac tu partea di nsus a (mult mcari) mc arului; stizma tsi s-fatsi dealungului di-un aru (tra s-u tsn dert (dr-t) sn derturi (dr-tur) dureari sufliteasc tsi sapa s-nu s-vears pristi mardzini, cndu yini mari) ic aravd cu mult greats; cripari, taxirati, frundid, gaile, pidi- deavrliga di-un loc (tra s-lu-afireasc di chiameti, di apa tsi mo, vasan, etc. {ro: ps, durere, grije, nenorocire, suferin} poati s-yin mari cndu da mult ploai); prohum {ro: dig} {fr: souci, chagrin, peine, souffrance} {en: care, sorrow, grief, {fr: digue} {en: dam} pain, suffering} ex: nu vor tra s-aib dert (gaileadz) tr fudespir (ds-pir) adg vedz tu deaspir1 mealji; si scriu derturli (criprli) a meali; cu derturli (cu tuti va- destemeali/destemeale sf (des-te-me-li) sf vedz tu distimeli sanili tsi trapshu) sh-cu xeana; lj spusi tuti derturli (durerli, destemeli/destemele sf vedz tu distimeli criprli) shi ptsrli derti/derte (dr-ti) sf derturi (dr-tur) destul (des-tl) adv vedz tu distur1 (un cu dert) ex: m-sa muri di dertea (dorlu, mirachea) a lui; detun (de-tn) vb I vedz tu detun eu cntu dertea-a voastr (criprli, taxirtsli tsi v cdzur detunari/detunare (de-tu-n-ri) sf vedz tu detun pristi cap) detunat (de-tu-nt) adg vedz tu detun derti/derte (dr-ti) sf vedz tu dert detun (de-t-n) vb I unipirs detun (de-tu-n), detunam (dedes1 (ds) adg deas (de-s), desh (dsh), deasi/dease (de-si) tu-nm), detunat (de-tu-n-t), detunari/detunare (de-tu-n tsi s-afl bgats (apitrusits) tu-un loc, multu aproapea un di- ri) s-avdi un vrondu mari cndu ascapir shi sfuldzir (dit alantu; tsi nu suntu diparti un di-alantu; ndisat, spes, picnos, tserlu ncrcat cu niori); tun, bumbuneadz, bubuneadz {ro: apitrusit {ro: des} {fr: pais} {en: thick} ex: c-i pdurea deas tuna} {fr: tonner} {en: thunder} detun (de-tn) vb I detunai (speas, ndisat) ndes (nds) (mi) vb I ndisai (ndi-s), (de-tu-n), detunam (de-tu-nm), detunat (de-tu-n-t), ndisam (ndi-sm), ndisat (ndi-s-t), ndisari/ndisare (ndi-s- detunari/detunare (de-tu-n-ri) fac un vrondu mari (di-arad ri) calcu lucri un pristi-alant ta s-acats ma putsn loc (tra cu-un boatsi-analt, sntoas shi apreas) ca-atsel faptu di s ncap ma multi aclo iu suntu bgati); calcu, apitrusescu, niorlji ncrcats cndu ascapir; lu-aurlu sh-lu ctigursescu pri aputrusescu, aputursescu, hig, ndop; (expr: 1: u ndes (cu cariva cu boatsi multu-analt; tun, bumbunedz, bubunedz {ro: mcari) = mi ndop cu mcari, mc multu; 2: lj-u ndes = l-bat, tuna} {fr: tonner} {en: thunder} detunat (de-tu-nt) adg lj-dau un shcop) {ro: ndesa; ndopa} {fr: (en)tasser; detunat (de-tu-n-t), detunats (de-tu-nts), detunati/detunate enfoncer; bourrer; (se) gaver} {en: squeeze, cram, pack tight; (de-tu-n-ti) 1: (vrondu) tsi s-avdi cndu ascapir shi feed forcefully} ex: ndeas-li (hidzi-li, apitrusea-li) tuti tu sfuldzir; 2: (om) tsi easti aurlat sh-ctigursit cu boatsi multudisag; li ndisai (hipshu) pit tuti cohiurli; si ndis (s-hipsi, sanalt; tunat, bumbunidzat, bubunidzat {ro: tunat} {fr: tonn} fundusi, intr) tu aru; neaua acts s-lj-u ndeas (s-cad {en: thundered} detunari/detunare (de-tu-n-ri) sf detunri mult shi speas); avea ndisat pishtolu aht (cu earb) c (de-tu-nr) atsea tsi s-fatsi cndu (cariva) detuneadz; crip nmlia cndu u dishirt; mult mcari lji ndeas (expr: tunari, bumbunidzari, bubunidzari {ro: aciunea de a tuna} hidzi tu stumahi, lu ndoap); ndeas tini (ndoap-ti, mc {fr: action de tonner} {en: action of thundering} tun (tghini) shi caft-ts lucrul; lji ndism prjin greau (expr: l n) vb I unipirs tun (tu-n), tunam (tu-nm), tunat (tu-nbtem multu, lj dm un bteari greau ta s-nu u-agrshasc); t), tunari/tunare (tu-n-ri) (un cu detun) tun1 (tn) vb I lji ndisai multi (expr: l-btui multu); tu ubor cu calj s ndeas tunai (tu-n), tunam (tu-nm), tunat (tu-n-t), tunari/tunare ndisat1 (ndi-st) adg ndisat (ndi-s-t), ndisats (ndi-sts), (tu-n-ri) (un cu detun) tunat (tu-nt) adg tunat (tu-nndisati/ndisate (ndi-s-ti) (lucru) tsi easti clcat tra s ncap t), tunats (tu-nts), tunati/tunate (tu-n-ti) (un cu detunat) ma ghini aclo iu easti bgat; clcat, apitrusit, aputrusit, aputur- tunari/tunare (tu-n-ri) sf tunri (tu-nr) (un cu sit, hiptu; des, spes, picnos {ro: ndesat; ndopat} {fr: tass; detunari) tun2 (tn) sn (tunuri (t-nur) vrondul tsi s-avdi enfonc; bourr; gav; pais} {en: squeezed, crammed, cndu detun {ro: tunet} {fr: tonnerre} {en: thunder} packed tight; fed forcefully} ex: sats ndisats (mplinj di lucri); deun (de--n) adv vedz tu dipriun1 negur groas, ndisat (speas); ndisats (spesh) ca dintslj di de-v! (d-v!) inter scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; cheaptini ndisari/ndisare (ndi-s-ri) sf ndisri (ndi-sr) vedz dev! atsea tsi s-fatsi cndu si ndeas tsiva; clcari, apitrusiri, aputrudev! (d-v!) inter zbor tsi caft s-da curai, tsi va s-dzc: siri, aputursiri, hidzeari {ro: aciunea de a ndesa; de a ndoninti!, s-fudzim!, s nchisim!, etc.; av! {ro: haide!, nainte!, s pa; ndesare; ndopare} {fr: action d(en)tasser; denfoncer; mergem!} {fr: allons!, avant!, allez!, venez!} {en: come!, come de bourrer; de (se) gaver} {en: action of squeezing, of cram- on!, go!, go ahead!, lets go!} ex: av, dev (ninti), tu foc!; ming, of packing tight; of feeding forcefully} ndisat2 (ndidev di-aoa av! (-v!) inter (un cu dev!) st) adv cu puteari; clcndalui (pri zboar), apitrusinda devr (d-vr) sf devri (d-vri) atsea tsi fatsi cariva cndu si{ro: apsnda} {fr: en pressant} {en: pressing} ex: zbura anvrteashti avrliga di-un loc (tra s-vead tsiva, tra s-lji treac ndisat (clcndalui pi zboar) andes (an-ds) (mi) vb I oara, etc.); devri, dulai, trcol, volt {ro: trcol, tur} {fr: tour} andisai (an-di-s), andisam (an-di-sm), andisat (an-di-s- {en: tour, walk} ex: fac/dau un devr (fac un volt, mi t), andisari/andisare (an-di-s-ri) (un cu ndes) andisat primnu) devri (d-vri) sf devri (d-vri) (un cu devr) (an-di-st) adg andisat (an-di-s-t), andisats (an-di-sts), devri (d-vri) sf vedz tu devr andisati/andisate (an-di-s-ti) (un cu ndisat) andisadezet (d-zet) sn vedz tu dzeadit ri/andisare (an-di-s-ri) sf andisri (an-di-sr) (un cu dhactinurlu (dhac-ti-nr-lu) adg dhactinurl (dhac-ti-nr-l), ndisari) ndes (n-ds) (mi) vb I ndisai (n-di-s), dhactinurlji (dhac-ti-nr-lji), dhactinurli/dhactinurle (dhac-tindisam (n-di-sm), ndisat (n-di-s-t), ndisari/ndisare nr-li) un cu dactinurlu (n-di-s-ri) (un cu ndes) ndisat (n-di-st) adg dhafni/dhafne (dhf-ni) sm dhafnji (dhf-nji) un cu dafni ndisat (n-di-s-t), ndisats (n-di-sts), ndisati/ndisate dhafnjau (dhf-nj-) sf dhafnjei (dhf-nj) un cu (n-di-s-ti) (un cu ndisat) ndisari/ndisare (n-di-s-ri) dafnjau

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

385

dhal (dh-l) sf fr pl un cu dal dhiadhoh (dhi--dhoh) sm dhiadhohi (dhi--dhoh) un cu dhamaschin (dha-ms-chin) sm dhamaschinj (dha-ms-chinj) diadoh un cu damaschin dhialectu (dhi-a-lc-tu) sn dhialecti/dhialecti (dhi-a-lc-ti) dhamaschin (dha-ms-chi-n) sf dhamaschini/dhamaschine un cu dialectu (dha-ms-chi-ni) un cu damaschin dhialog (dhi-a-lg) sn dhialoguri (dhi-a-l-gur) un cu dhas (dhs) sf fr pl un cu das dialog dhascal (dhs-cal) sm, sf dhascal (dhs-ca-l), dhascalj dhialogh (dhi-a-lgh) sn dhialoghuri (dhi-a-l-ghur) un (dhs-calj), dhascali/dhascale (dhs-ca-li) un cu dascal cu dialog dhasii/dhasie (dh-si-i) sf dhasii (dh-si) un cu dasii dhiamand (dhi-a-mn-d) sf dhiamandz (dhi-a-mn-dz) dhhtilithr (dhh-ti-li-thr) sf dhhtilithri/dhhtilithre (dhh-tiun cu diamand li-thri) un cu dhtilitr dhiamandu (dhi-a-mn-du) sn dhiamandz (dhi-a-mn-dz) dhhtilitr (dhh-ti-li-thr) sf dhhtilitri/dhhtilitre (dhh-ti-liun cu diamandu thri) un cu dhtilitr dhiamantu (dhi-a-mn-tu) sn dhiamanti/dhiamante (dhi-adhmal (dh-mal) sm dhmalj (dh-malj) un cu dmal mn-ti) un cu diamantu dhsclami/dhsclame (dhs-c-l-mi) sf fr pl un cu dhiarii/dhiarie (dhi-a-r-i) sf dhiarii (dhi-a-r) un cu diarii dsclami dhiaschedasi/dhiaschedase (dhi-as-ch-dha-si) sf dhiaschedasi dhsclchi/dhsclche (dhs-c-l-chi) sf dhsclchi (dhs- (dhi-as-ch-dhas) un cu diaschedasi c-lch) un cu dsclchi dhiastim (dhi-s-ti-m) sf dhiastimi/dhiastime (dhi-s-timi) dhsclescu1 (dhs-c-ls-cu) (mi) vb IV dhsclii (dhs-c-l), shi dhiastimati/dhiastimate (dhi-as-t-ma-ti) un cu diastim dhscleam (dhs-c-lem), dhsclit (dhs-c-l-t), dhiatagm (dhi--tagh-m) sf dhiatagmi/dhiatagme (dhi-dhscliri/dhsclire (dhs-c-l-ri) un cu dsclescu1 tagh-mi) un cu diatagm dhsclescu2 (dhs-c-ls-cu) adg dhscleasc (dhs-c-les-dhiat (dhi--t) sf dhiati/dhiate (dhi--ti) shi dhiets (dhi-ts) c), dhscleshts (dhs-c-lsh-ts), dhscleshti/dhs un cu diat cleshte (dhs-c-lsh-ti) un cu dsclescu2 dhiathichi/dhiathiche (dhi-a-th-chi) sf dhiathichi (dhi-adhsclic (dhs-c-lc) sm, sf dhsclits (dhs-c-l-ts), thch) un cu diatichi dhsclits (dhs-c-lts), dhsclitsi/dhsclitse (dhs-c-l-tsi) dhiatichi/dhiatiche (dhi-a-th-chi) sf dhiatichi (dhi-a-thch) un cu dsclic un cu diatichi dhsclichi/dhscliche (dhs-c-l-chi) sf dhsclichi (dhs- dhicanichi/dhicaniche (dhi-ca-n-chi) sf dhicanichi (dhi-cac-lch) un cu dsclichi nch) un cu dicanichi dhsclii/dhsclie (dhs-c-l-i) sf dhsclii (dhs-c-l) un dhicar (dhi-cr) sm dhicari (dhi-car) un cu dicar cu dsclii dhicar (dhi-c-r) sf dhicri (dhi-cr) un cu dicar dhsclipsescu (dhs-c-lip-ss-cu) (mi) vb IV dhsclipsii dhicheli/dhichele (dhi-ch-li) sf dhichelj (dhi-chlj) un cu (dhs-c-lip-s), dhsclipseam (dhs-c-lip-sem), dhsc- dicheli lipsit (dhs-c-lip-s-t), dhsclipsiri/dhsclipsire (dhs-c- dhichi/dhiche (dh-chi) sf dhichi (dhch) un cu dichi lip-s-ri) un cu dsclipsescu dhichighor (dhi-chi-ghr) sm dhichighori (dhi-chi-ghr) dhsclipsiri/dhsclipsire (dhs-c-lip-s-ri) sf dhsclipsiri un cu dichigor (dhs-c-lip-sr) un cu dsclipsiri dhichigor (dhi-chi-ghr) sm dhichigori (dhi-chi-ghr) un dhsclipsit (dhs-c-lip-st) adg dhsclipsit (dhs-c-lip-s- cu dichigor t), dhsclipsits (dhs-c-lip-sts), dhsclipsiti/dhsclipsite dhicuhtur (dhi-cuh-t-r) sf dhicuhturi (dhi-cuh-tr) un cu (dhs-c-lip-s-ti) un cu dsclipsit dicuhtur dhscliri/dhsclire (dhs-c-l-ri) sf dhscliri (dhs-c-lr) dhicunjar (dhi-cu-njr) sm, sf, adg dhicunjar (dhi-cu-njun cu dscliri r), dhicunjari (dhi-cu-njr), dhicunjari/dhicunjare (dhi-cudhsclisescu (dhs-c-li-ss-cu) (mi) vb IV dhsclisii (dhs- nj-ri) un cu dicunjar c-li-s), dhscliseam (dhs-c-li-sem), dhsclisit (dhs-dhicunji/dhicunje (dhi-c-nji) sf dhicunj (dhi-cnj) un cu c-li-s-t), dhsclisiri/dhsclisire (dhs-c-li-s-ri) un cu dicunji dsclisescu dhidhahii (dhi-dha-h-i) sf dhidhahii (dhi-dha-h) un cu dhsclisiri/dhsclisire (dhs-c-li-s-ri) sf dhsclisiri (dhs- didahii c-li-sr) un cu dsclisiri dhidhxescu (dhi-dhc-ss-cu) vb IV dhidhxii (dhi-dhc-s), dhsclisit (dhs-c-li-st) adg dhsclisit (dhs-c-li-s-t), dhidhxeam (dhi-dhc-sem), dhidhxit (dhi-dhc-s-t), dhsclisits (dhs-c-li-sts), dhsclisiti/dhsclisite (dhs- dhidhxiri/dhidhxire (dhi-dhc-s-ri) un cu didxescu c-li-s-ti) un cu dsclisit dhidhxiri/dhidhxire (dhi-dhc-s-ri) sf dhidhxiri (dhi-dhcdhsclit (dhs-c-lt) adg dhsclit (dhs-c-l-t), dhsclits sr) un cu didxiri (dhs-c-lts), dhscliti/dhsclite (dhs-c-l-ti) un cu dhidhxit (dhi-dhc-st) adg dhidhxit (dhi-dhc-s-t), dhidsclit dhxits (dhi-dhc-sts), dhidhxiti/dhidhxite (dhi-dhc-s-ti) dheaul (dhe-ul) sm dheaulj (dhe-ulj) un cu deaul un cu didxit dhecat (dh-cat) sn dhecati/dhecate (dh-ca-ti) un cu decatdhiet (dhi--t) sf dhieti/dhiete (dhi--ti) un cu diet Dhechemvriu (Dhe-chem-vr) sm fr pl un cu dhifteri (dhif-t-ri) sf dhifteri (dhif-tr) scriari neaprucheat Dechemvriu tu-aestu dictsiunar; vedz tifteri dheftir (dhf-tir) num, adg dheftir (dhf-ti-r), dheftiri (dhf- dhiftursescu (dhif-tur-ss-cu) vb IV dhiftursii (dhif-tur-s), tir), dheftiri/dheftire (dhf-tir) un cu deftir dhifturseam (dhif-tur-sem), dhiftursit (dhif-tur-s-t), dhifdheftira (dhf-ti-ra) adv un cu deftira tursiri/dhiftursire (dhif-tur-s-ri) un cu diftursescu dhelfin (dhel-fn) sm dhelfinj (dhel-fnj) un cu delfin dhiftursiri/dhiftursire (dhif-tur-s-ri) sf dhiftursiri (dhif-tur-sr) dhem (dh-m) sf dhemati/dhemate (dh-ma-ti) un cu un cu diftursiri dem dhiftursit (dhif-tur-st) adg dhiftursit (dhif-tur-s-t), dhifdhemun (dh-mun) sm dhemunj (dh-munj) un cu demun tursits (dhif-tur-sts), dhiftursiti/dhiftursite (dhif-tur-s-ti) dhesi (dh-si) sf pl(?) un cu desi un cu diftursit dhiacrisi/dhiacrise (dhi--cri-si) sf fr pl un cu diacrisi dhihtlithr (dhih-t-li-thr) sf dhihtlithri/dhihtlithre (dhih-tdhiacun (dhi--cun) sm dhiacunj (dhi--cunj) un cu li-thri) un cu dihtlitr diacun dhihtlitr (dhih-t-li-thr) sf dhihtlitri/dhihtlitre (dhih-t-lidhiacunii/dhiacunie (dhi-a-cu-n-i) sf dhiacunii (dhi-a-cu-n) thri) un cu dihtlitr un cu diacunii dhiityii/dhiityie (dhi-i-t-y-i) sf dhiityii (dhi-i-t-y) un

386

Dictsiunar a Limbljei Armneasc dhisputaragh (dhis-pu-ta-ra-gh) sm dhisputaraghadz (dhispu-ta-ra-ghdz) un cu disputarag dhisputeashti/dhisputeashte (dhis-pu-tesh-ti) adv un cu disputeashti dhisputescu (dhis-pu-ts-cu) adg dhisputeasc (dhis-pu-tesc), dhisputeshts (dhis-pu-tsh-ts), dhisputeshti/dhisputeshte (dhis-pu-tsh-ti) un cu disputescu dhisputslji/dhisputslje (dhis-pu-ts-lji) sf dhisputslj (dhispu-tslj) un cu disputslji dhistih (dhs-tih) adg dhistih (dhs-ti-h), dhistihi (dhs-tih), dhistihi/dhistihe (dhs-ti-hi) un cu distih dhistihii/dhistihie (dhis-ti-h-i) adg un cu distihii dhistihipsescu (dhis-ti-hip-ss-cu) (mi) vb IV dhistihipsii (dhisti-hip-s), dhistihipseam (dhis-ti-hip-sem), dhistihipsit (dhis-ti-hip-s-t), dhistihipsiri/dhistihipsire (dhis-ti-hip-s-ri) un cu distihipsescu dhistihipsiri/dhistihipsire (dhis-ti-hip-s-ri) sf dhistihipsiri (dhis-ti-hip-sr) un cu distihipsiri dhistihipsit (dhis-ti-hip-st) adg dhistihipsit (dhis-ti-hip-s-t), dhistihipsits (dhis-ti-hip-sts), dhistihipsiti/dhistihipsite (dhisti-hip-s-ti) un cu distihipsit dhistihisescu (dhis-ti-hi-ss-cu) (mi) vb IV dhistihisii (dhis-tihi-s), dhistihiseam (dhis-ti-hi-sem), dhistihisit (dhis-ti-his-t), dhistihisiri/dhistihisire (dhis-ti-hi-s-ri) un cu distihisescu dhistihisiri/dhistihisire (dhis-ti-hi-s-ri) sf dhistihisiri (dhis-ti-hisr) un cu distihisiri dhistihisit (dhis-ti-hi-st) adg dhistihisit (dhis-ti-hi-s-t), dhistihisits (dhis-ti-hi-sts), dhistihisiti/dhistihisite (dhis-ti-his-ti) un cu distihisit dhiurii/dhiurie (dhi-u-r-i) sf dhiurii (dhi-u-r) un cu diurii dhixescu (dhic-ss-cu) vb IV dhixii (dhic-s), dhixeam (dhicsem), dhixit (dhic-s-t), dhixiri/dhixire (dhic-s-ri) un cu dixescu dhixiri/dhixire (dhic-s-ri) sf dhixiri (dhic-sr) un cu dixiri dhixit (dhic-st) adg dhixit (dhic-s-t), dhixits (dhic-sts), dhixiti/dhixite (dhic-s-ti) un cu dixit dhoar (dho-r) sf dhoari/dhoare (dho-ri) shi dhori (dhr) un cu doar1 dhogm (dhg-m) sf dhogmati/dhogmate (dhg-ma-ti) un cu dogm dhohi/dhohe (dh-hi) sf dhohi (dhh) un cu dohi dhol (dhl) sn doluri (dh-lur) un cu dol2 dholj (dhlj) adg dholji/dholje (dh-lji), dholj (dhlj), dholji/dholje (dh-lji) un cu dolj2 dhox (dhc-s) sf dhoxi/dhoxe (dhc-si) un cu dox dhoxsit (dhoc-s-s-t) sf dhoxsiti/dhoxsite (dhoc-s-s-ti) un cu doxsit dhoxoloyii/dhoxoloyie (dhoc-so-lo-y-i) sf dhoxoloyii (dhocso-lo-y) un cu doxoloyii dhoxoloyisescu (dhoc-so-lo-yi-ss-cu) vb IV dhoxoloyisii (dhoc-so-lo-yi-s), dhoxoloyiseam (dhoc-so-lo-yi-sem), dhoxoloyisit (dhoc-so-lo-yi-s-t), dhoxoloyisiri/dhoxoloyisire (dhoc-so-lo-yi-s-ri) un cu doxoloyisescu dhoxoloyisiri/dhoxoloyisire (dhoc-so-lo-yi-s-ri) sf dhoxoloyisiri (dhoc-so-lo-yi-sr) un cu doxoloyisiri dhoxoloyisit (dhoc-so-lo-yi-st) adg dhoxoloyisit (dhoc-so-loyi-s-t), dhoxoloyisits (dhoc-so-lo-yi-sts), dhoxoloyisiti/dhoxoloyisite (dhoc-so-lo-yi-s-ti) un cu doxoloyisit dhrami/dhrame sf dhrnj (dhrnj) un cu drami dhuchimsescu (dhu-chi-m-ss-cu) (mi) vb IV dhuchimsii (dhu-chi-m-s), dhuchimseam (dhu-chi-m-sem), dhuchimsit (dhu-chi-m-s-t), dhuchimsiri/dhuchimsire (dhu-chi-m-s-ri) un cu duchimsescu dhuchimsiri/dhuchimsire (dhu-chi-m-s-ri) sf dhuchimsiri (dhu-chi-m-sr) un cu duchimsiri dhuchimsit (dhu-chi-m-st) adg dhuchimsit (dhu-chi-ms-t), dhuchimsits (dhu-chi-m-sts), dhuchimsiti/dhuchimsite (dhu-chi-m-s-ti) un cu duchimsit dhuchimii/dhuchimie (dhu-chi-m-i) sf dhuchimii (dhu-chim) un cu duchimii

cu diityii dhiladhi (dhi-la-dhi) adv un cu diladi dhilfin (dhil-fn) sm dhilfinj (dhil-f-nj) un cu dilfin dhimarhu (dh-mar-hu) sm dhimarhi (dh-mar-hi) un cu dimarhu dhimati/dhimate (dhi-m-ti) sf dhimts (dhi-mts) un cu dimati dhimit sn dhimiti/dhimite (dh-mi-ti) un cu dimit dhimuneats (dhi-mu-ne-ts) sf dhimunets (dhi-mu-nts) un cu dimuneats dhimunilji/dhimunilje (dhi-mu-n-lji) sf dhimunilji/dhimunilje (dhi-mu-n-lji) un cu dimunilji dhimunsescu (dhi-mun-ss-cu) (mi) vb IV dhimunsii (dhimun-s), dhimunseam (dhi-mun-sem), dhimunsit (dhimun-s-t), dhimunsiri/dhimunsire (dhi-mun-s-ri) un cu dimunsescu dhimunsiri/dhimunsire (dhi-mun-s-ri) sf dhimunsiri (dhimun-sr) un cu dimunsiri dhimunsit (dhi-mun-st) adg dhimunsit (dhi-mun-s-t), dhimunsits (dhi-mun-sts), dhimunsiti/dhimunsite (dhi-muns-ti) un cu dimunsit dhimuyerundii/dhimuyerundie(dhi-mi-ye-run-d-i)sm dhimuyerundii (dhi-mi-ye-run-d) un cu dimuyerundii dhimuyerundu (dhi-mu-y-run-du) sm dhimuyerundz (dhimu-y-run-dz) un cu dimuyerundu dhina (dh-na) invar. un cu dina dhinami/dhiname (dh-na-mi) sf fr pl un cu dinami dhinten (dhin-t-n) sf dhinteni/dhintene (dhin-t-ni) un cu dinten dhiot (dhi-t) sm, sf, adg dhioat (dhi-o-t), dhiots (dhi-ts) dhioati/dhioate (dhi-o-ti) un cu diot dhipla (dh-pla) invar un cu dipla dhiplarcu (dhi-plr-cu) adg dhiplarc (dhi-plr-c), dhiplartsi (dhi-plr-tsi), dhiplartsi/dhiplartse (dhi-plr-tsi) un cu diplarcu dhiplari/dhiplare (dhi-pl-ri) sf dhiplri (dhi-plr) un cu diplari dhiplat (dhi-plt) adg dhiplat (dhi-pl-t), dhiplats (dhiplts), dhiplati/dhiplate (dhi-pl-ti) un cu diplat dhipl (dh-pl) sf dhipli/dhiple (dh-pli) un cu dipl dhipledz (dhi-pldz) vb I dhiplai (dhi-pl), dhiplam (dhiplm), dhiplat (dhi-pl-t), dhiplari/dhiplare (dhi-pl-ri) un cu dipledz dhiplo (dhi-pl) adv un cu diplo dhiplou (dhi-plu) adv scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dhiplo dhiplumat (dhi-plu-mt) sm, sf, adg dhiplumat (dhi-plu-mt), dhiplumats (dhi-plu-mts), dhiplumati/dhiplumate (dhiplu-m-ti) un cu diplumat dhiplum (dh-plu-m) sf dhiplumi/dhiplume (dh-plu-mi) un cu diplum dhiplumtii (dhi-plu-m-t-i) sf dhiplumtii (dhi-plu-m-t) un cu diplumtii dhiplusescu (dhi-plu-ss-cu) vb IV dhiplusii (dhi-plu-s), dhipluseam (dhi-plu-sem), dhiplusit (dhi-plu-s-t), dhiplusiri/dhiplusire (dhi-plu-s-ri) un cu diplusescu dhiplusiri/dhiplusire (dhi-plu-s-ri) sf dhiplusiri (dhi-plu-sr) un cu diplusiri dhiplusit (dhi-plu-st) adg dhiplusit (dhi-plu-s-t), dhiplusits (dhi-plu-sts), dhiplusiti/dhiplusite (dhi-plu-s-ti) un cu diplusit dhirpani (dhir-p-ni) sf dhirpnj (dhir-pnj) un cu dirpani dhiscu (dhs-cu) sn dhiscuri (dhs-cur) un cu discu dhiscul (dhs-cul) adg dhiscul (dhs-cu-l), dhisculj (dhsculj), dhisculi/dhiscule (dhs-cu-li) un cu discul dhiscula (dhs-cu-la) adv un cu discula dhisculii/dhisculie (dhis-cu-l-i) sf dhisculii (dhis-cu-l) un cu disculii dhispoti (dhis-pt) sm dhispots (dhis-pts) un cu dispoti dhisputami/dhisputame (dhis-pu-t-mi) sf fr pl un cu disputami

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

387

dhul (dhl) sm, sf dhul (dh-l), dhulj (dhlj), dhuli/dhule s), dhyiuvseam (dhyu-v-sem), dhyiuvsit (dhyu-v-s(dh-li) un cu dul t), dhyiuvsiri/dhyiuvsire (dhyu-v-s-ri) un cu dhuljat (dhu-ljt) adg dhuljat (dhu-lj-t), dhuljats (dhudyiuvsescu ljts), dhuljati/dhuljate (dhu-lj-ti) un cu duljat dhyiuvsiri/dyiuvsire (dhyu-v-s-ri) sf dhyiuvsiri (dhyudhursescu (dhur-ss-cu) vb IV dhursii (dhur-s), dhurseam v-sr) un cu dyiuvsiri (dhur-sem), dhursit (dhur-s-t), dhursiri/dhursire (dhur-s- dhyiuvsit (dhyu-v-st) adg dhyiuvsit (dhyu-v-s-t), ri) un cu dursescu dhyiuvsits (dhyu-v-sts), dhyiuvsiti/dhyiuvsite (dhyudhursiri/dhursire (dhur-s-ri) sf dhursiri (dhur-sr) un cu v-s-ti) un cu dyiuvsit dursiri dhyiuvsitor (dhyu-v-si-tr) adg dhyiuvsitoari/dhyiuvsidhursit (dhur-st) adg dhursit (dhur-s-t), dhursits (dhurtoare (dhyu-v-si-to-ri), dhyiuvsitori (dhyu-v-si-tr), sts), dhursiti/dhursite (dhur-s-ti) un cu dursit dhyiuvsitoari/dhyiuvsitoare (dhyu-v-si-to-ri) un cu dhuxar (dhuc-sr) sn dhuxari/dhuxare (dhuc-s-ri) un cu dyiuvsitor duxar dhyivsescu (dhyi-v-ss-cu) vb IV dhyivsii (dhyi-v-s), dhuxsescu (dhuc-s-ss-cu) vb IV dhuxsii (dhuc-s-s), dhu- dhyivseam (dhyi-v-sem), dhyivsit (dhyi-v-s-t), xseam (dhuc-s-sem), dhuxsit (dhuc-s-s-t), dhuxsi- dhyivsiri/dhyivsire (dhyi-v-s-ri) un cu dyivsescu ri/dhuxsire (dhuc-s-s-ri) un cu duxsescu dhyivsiri/dyivsire (dhyi-v-s-ri) sf dhyivsiri (dhyi-v-sr) dhuxsiri/dhuxsire (dhuc-s-s-ri) sf dhuxsiri (dhuc-s-sr) un cu dyivsiri un cu duxsiri dhyivsit (dhyi-v-st) adg dhyivsit (dhyi-v-s-t), dhyivdhuxsit (dhuc-s-st) adg dhuxsit (dhuc-s-s-t), dhuxsits sits (dhyi-v-sts), dhyivsiti/dhyivsite (dhyi-v-s-ti) un (dhuc-s-sts), dhuxsiti/dhuxsite (dhuc-s-s-ti) un cu cu dyivsit duxsit dhyivsitor (dhyi-v-si-tr) adg dhyivsitoari/dhyivsitoare dhuxescu (dhuc-ss-cu) vb IV dhuxii (dhuc-s), dhuxeam (dhyi-v-si-to-ri), dhyivsitori (dhyi-v-si-tr), dhyivsitoa(dhuc-sem), dhuxit (dhuc-s-t), dhuxiri/dhuxire (dhuc-s- ri/dhyivsitoare (dhyi-v-si-to-ri) un cu dyivsitor ri) un cu duxescu di (d) prip zbor tsi va s-aspun: (i) lucrul di cari easti ligat dhuxiri/dhuxire (dhuc-s-ri) sf dhuxiri (dhuc-sr) un cu tsiva, (ii) lucrul dit cari easti adrat tsiva, (iii) lucrul tsi s-afl duxiri nuntru di tsiva, (iv) lucrul tsi yini dup tsiva, (v) lucru tsidhuxisescu (dhuc-si-ss-cu) vb IV dhuxisii (dhuc-si-s), aspuni itia tr cari s-fatsi tsiva, etc., etc., ashi cum va s-vead dhuxiseam (dhuc-si-sem), dhuxisit (dhuc-si-s-t), dhuxisi- dit multili exempli dati ma nghios; dit, din; tu; la; ca; tra; tr; ri/dhuxisire (dhuc-si-s-ri) un cu duxisescu ct tr, di la; dup; un dup-alantu; cti; dict; cum; mac; etc.; dhuxisiri/dhuxisire (dhuc-si-s-ri) sf dhuxisiri (dhuc-si-sr) (expr: 1: lja di hima = (i) dutsi ctr nghios; (ii) urfnipseashti; un cu duxisiri 2: lja di ureaclji = aducheashti, achicseashti; 3: s-ts dai dhuxisit (dhuc-si-st) adg dhuxisit (dhuc-si-s-t), dhuxisits cmeasha di nsh = s-ts dai cmeasha shi s-fudz di elj; s-fudz (dhuc-si-sts), dhuxisiti/dhuxisite (dhuc-si-s-ti) un cu ct ma diparti di nsh; 4: mi scol di noaptea = mi scol tahina, duxisit dit hryii, cu noaptea n cap; 5: nj-mutrescu di cali = nudhuxit (dhuc-st) adg dhuxit (dhuc-s-t), dhuxits (dhuc-sts), astmtsescu, njergu ninti; 6: li bag (lucrili) di cali = li ndreg dhuxiti/dhuxite (dhuc-s-ti) un cu duxit (lucrili); 7: pn di un = tuts, un dup-alantu, pn la-atsel dit dhuxusescu (dhuc-su-ss-cu) vb IV dhuxusii (dhuc-su-s), soni; 8: asun (cad, alas, etc.) di singur = asun (cad, alas, etc.) dhuxuseam (dhuc-su-sem), dhuxusit (dhuc-su-s-t), dhu- singur fr s-am agiutor di-iuva (di la cariva, di la vrnu, etc.); xusiri/dhuxusire (dhuc-su-s-ri) un cu duxusescu 9: nj-da di mn (s-lu fac un lucru) = (i) nj-yini-ambar, escu dhuxusiri/dhuxusire (dhuc-su-s-ri) sf dhuxusiri (dhuc-su-sr) prohir (s-lu fac un lucru); (ii) hiu bun, chischin, nj-acats un cu duxusiri mna, shi-nj yini lishor s-lu fac un lucru ghini sh-agonja; 10: dhuxusit (dhuc-su-st) adg dhuxusit (dhuc-su-s-t), dhudi vear (earn, toamn, etc.) = veara (earna, toamna) tsi yini; xusits (dhuc-su-sts), dhuxusiti/dhuxusite (dhuc-su-s-ti) un 11: di tini, di mini = di la un, di la-alantu; 12: di cara (tu cu duxusit scriarea-a noastr, dicara) va s-fac... = dup tsi va s-fac...; 13: dhyeac (dhyc) sm dhyeats (dhyts) un cu dyeac di tr tini = di itia-a ta; 14: nj-fac di inim = nj-si fatsi njil, njdhyeafur (dhy-fur) sn dhyeafuri/dhyeafure (dhy-fu-ri) easti njil, mi nduplic; 15: trag mn di tsiva = lu-alas (nu lu un cu dyeafur nchisescu, nu voi s-lu fac) un lucru; 16: ninti di s-fac tsiva = dhyeafurau (dhya-fu-r-) sf dhyeafuri (dhya-fu-r) un ninti ca s nchiseasc s-fac tsiva) {ro: de, de la, din, ca, cu dyeafurau dup, cte, dac, etc.} {fr: ; de; depuis; ds; concernat; par; dhyeamandi/dhyeamande (dhya-mn-di) sf dhyeamndz puisque; vu que; que, etc.} {en: of, than, after, since, by, as to, (dhya-mn-dz) un cu dyeamandi etc.} ex: cavai di noi; gura a mea ca di birbilj; va si s-acats di dhyear (dhy-r) sf dhyeri (dhyr) un cu dyear lucru; di flori shi ponjlji tuts si nvescu; tser ncljigat di steali; dhyearghu (dhyr-ghu) sn dhyearghuri (dhyr-ghur) un cu irnjiili mash di doilji noi... s-ddea npoi; l s-aleapsi carnea di dyeargu oasi; pit di peturi tsi chica di untulemnu; nj-deadi Dumnidz dhyeargu (dhyr-ghu) sn dhyearguri (dhyr-ghur) un cu aveari di nimal; easti tinir di anj; ashteapt an di (dup) an; an dyeargu di (dup) an, oar di (dup) oar; dzu di dzu, an di an; sdhyeat (dhy-t) sf dhyets (dhyts) un cu dyeat urdinar gioni di (dup) gioni, pn di un; va-nj mi fac bucts dhyeavasi/dhyeavase (dh-y-va-si) sf dhyeavasi (dh-y-va-si) di bucts; alag loc di loc (loc dup loc; dit un loc tu-alantu); un cu dyeavasi ushi di ushi (dit un ushi tu-alant) agiumsi; un di (cti) un; dhyeavat (dhya-vt) adg dhyeavat (dhya-v-t), dhyeavats un di (cti) un; calea, calea, di om om (di la un om la altu); (dhy-vats), dhyeavati/dhyeavate (dhy-va-ti) un cu cari di cari ma bun (un ma bun di-alant); di cas, cas, di dyeavat om, om (ntreb cas dup cas, om dup om); di ulmu, ulmu, dhyeaver (dhya-vr) sm dhyeaveri (dhya-vr) un cu di pom, pom; di doi doi (doi cti doi) nsrea tu gioc; lj-tljar dyeaver un di (cti) un; srbtoarea a curatiljei di St-Mria (a dhyeaveran (dhya-v-ran) sm dhyeaveranj (dhya-v-ranj) curatiljei St-Mrii); cmbnjli nchisir s-asun di singuri un cu dyeaveran (expr: s-asun singuri, fr s-li bat vrnu); cishuit di-amari, di dhyeavul (dhye-vul) sm dhyeavulj (dhye-vulj) un cu furtun, fricuit di (expr: di itia c eara) singur; coarnili cad di dyeavul singuri (expr: cad singuri, fr s-li-agudeasc vrnu); ns di dhyeavulii/dhyeavulie (dhye-vu-l-i) sf dhyeavulii (dhye-vusingur s-aducheashti; u-alsm di singuri (expr: noi singuri, l) un cu dyeavulii fr s-n dzc vrnu) masha di her; un cicric tsi tssea di dhyiuvsescu (dhyu-v-ss-cu) vb IV dhyiuvsii (dhyu-vsingur (expr: tssea singur, fr s-u fac cariva s-tsas); fudz

388

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

di (di ning, diparti di) mini; tradzi di-un parti; lj-vtmar tu lipsit, etc.); amintaticlu tsi lu-adutsi un lucru; gheafru, dyeafur, treilji di noapti (noaptea tu orli trei); pn di (tu, la) ureclji; du- dyeafurau, toc, amintatic, ncherdu, ufelii, prucuchii, hiri {ro: ti, d pn di (pn la) mushat; vrea-lj moar pn di un (expr: dobnd, ctig, folos} {fr: intrt, gain, profit} {en: interest, tuts, un dup-alantu, pn tu-atsel dit soni); pn di (tu) gain, profit} ex: anlu-aestu nu-avum mari diafur (amintatic); Crd s-agiung sh-pn di (n) Srun; nu s-vidzu di (ca) ari paradz dats cu diafur (toc); lucreadz ducheanea cu diafur port sh-di (ca) njati; s-ti torni di vear (expr: veara tsi yini); di (paradz loats cu toc) gheafru (gh-fru) sn gheafruri (ghvear, ahtari oar (veara tsi yini, ahtari oar); nu s-vidzu ne di frur) (un cu diafur) ex: dau paradz cu gheafru dyeafur cal (nitsi calu), ne di om (nitsi omlu); s-eas di (dit, din) hoar (dhy-fur) sn dyeafuri/dyeafure (dhy-fu-ri) (un cu nafoar; di (dit) schin trandafir arsari; aduchea di (aduchea diafur) dyeafurau (dhya-fu-r-) sf dyeafuri (dhya-fuzboar dit) limba-a lor; un di elj vinji cu noi; di (dit) tuti r) 1: ufelia tsi-l fatsi un lucru tra s-hib ahrzit (s-hib prtsli; di tini, di mini (di la un di la-alantu, di la tuts) afl tsi lipsit, etc.); amintaticlu tsi lu-adutsi un lucru; gheafru, dyeafur, s-featsi; si shtits di (tsi s-fatsi cu) mini; aest s-u shtii di (di la) dyeafurau, amintatic, ncherdu, ufelii, prucuchii, hiri; 2: mini; ma dishteptu di (ca, dict) ns nu-ari vr; ma mults harea tsi li fatsi dau lucri s-nu hib un soi; atsea tsi-l fatsi un njelj di (dict) birbets; ma gionj di (dict) armnjlji ipirots shlucru si s-aleag di-un altu lucru; farc, farchi, niundziri, ma alumttori di (dict) frshirots; di cara (tu scriarea-a aleadziri {ro: ctig, folos; diferen} {fr: gain, profit; noastr, dicara) s-mor mini? (expr: dup tsi va s-mor mini?); diffrence} {en: gain, profit; difference} di cari (cum, mac) unlu eara surdu; un Luni, di ctr sear di-alag (dea-l-g) adv scriari neaprucheat tu-aestu (ctr sear); si scoal di cu noapti (expr: tu hryii, cu noaptea dictsiunar; vedz dealag n cap); vtmats cum suntu di pri noapti (dit chirolu-a dialectu (di-a-lc-tu) sn dialecti/dialecti (di-a-lc-ti) grai tsi noaptiljei); peturlu di (tsi s-afl) pisupr; di tr tini (expr: di fatsi parti dit-un limb, tsi nu easti un soi cu alanti graiuri dit itia-a ta) vai trdzem sh-noi; mi dush di-l vidzui (tra s-lu ved); idyea limb, sh-cari easti zburt di-arad di laolu tsi bneadz pn s-sh fac di inim (expr: pn s-lj si fac njil) Atsel mash tu ndau locuri dit vsilii {ro: dialect} {fr: dialecte} {en: di-Analtu; di (ct tr) lungu, nu-i sh-aht lungu; urnipsit shi dialect} nvitsat di calea tsi featsi; lele corba-nj di eu; nu tradz tini mn di-alihea (dea-l-hea) adv scriari neaprucheat tu-aestu di (expr: nu lu-alash tini) aestu lucru; el nu tradzi mn di (nu dictsiunar; vedz dealihea u-alas) Pirushana; s-featsir mearili di (di cum eara) buni, madi-alihealui (dea-l-hea-lu) adv scriari neaprucheat tu-aestu buni; anamisa di noi; el imn dininti di noi; un darac di feat; dictsiunar; vedz dealihealui cmeshli a mratilor di dzni; plng ca oili fr di njelj; ninti di-alithea (dea-lth-hea) adv scriari neaprucheat tu-aestu di s-imn (expr: ninti ca s nchiseasc s-imn); fluriili di dictsiunar; vedz dealithea digushi di-alithios (dea-lith-hs) adg di-alithioas (dea-lith-ho-s), di anumirea (di a-n-mi-rea) adv scriari neaprucheat tudi-alithiosh (dea-lith-hsh), di-alithioasi/di-alithioase (deaaestu dictsiunar; vedz deanumirea lith-ho-si) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz di geaba adv scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dealithios digeaba dialog (di-a-lg) sn dialoguri (di-a-l-gur) muabeti (zbor, di nanumirea (di na-n-mi-rea) adv scriari neaprucheat tu- zburri, lafi, etc.) namisa di doi inshi; muabeti, zbor, zburri, aestu dictsiunar; vedz dinanumirea lafi {ro: dialog, convorbire} {fr: dialogue} {en: dialog} di napandiha (di na-pn-di-ha) adv scriari neaprucheat tu- dialogh (di-a-lgh) sn dialoghuri (di-a-l-ghur) un cu un aestu dictsiunar; vedz dinapandiha cu dialog di si shi di-si cong (scriari neaprucheat di noi; vedz disi diamand (di-a-mn-d) sf vedz tu yeamand di tr (d-tr) cong scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; diamandu (di-a-mn-du) sn vedz tu yeamand vedz ditr diamantu (di-a-mn-tu) sn vedz tu yeamand di tru (d-tru) prip scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; diamantu (di-a-mn-tu) sn vedz tu yeamand vedz ditru dianda (dn-da) adv, cong scriari neaprucheat tu-aestu di-a ghinealui (dea-ghi-ne-lui) adv scriari neaprucheat tu- dictsiunar; vedz deanda aestu dictsiunar; vedz deaghinealui di-anda (dn-da) adv, cong un cu deanda diacrisi/diacrise (dhi--cri-si) sf fr pl harea tsi u-ari omlu di-anvarliga adv (scriari neaprucheat di noi; vedz (i) tsi poati tra s-giudic ndreptu shi s-vead cari easti deanvarliga) dyeafuraua tsi tsi li disparti (tsi li fatsi s-hib ahoryea) dau i di-apoaea (dea-po-ea) adv scriari neaprucheat tu-aestu ma multi lucri, ic (ii) cari poati s-aducheasc ct fatsi, ct dictsiunar; vedz deapoaea ahrzeashti dealihea un lucru {ro: discernmnt} {fr: discer- di-apoea (dea-p-ea) adv scriari neaprucheat tu-aestu nement} {en: discernment} dictsiunar; vedz deapoea diacun (di--cun) sm diacunj (di--cunj) om tsi easti dus la diapoea (da-p-a) adv scriari neaprucheat tu-aestu un sculii maxus adrat tri diacunj (un tesi ma njic di pref- dictsiunar; vedz deapoea ts), iu easti nvitsat (sh-deapoea hirotonusit) tra s-poat s-lu- diapoia (da-p-a) adv scriari neaprucheat tu-aestu agiut preftul la bisearic cndu aestu fatsi ardzli crishtineshti dictsiunar; vedz deapoea {ro: diacon} {fr: diacre} {en: deacon} diacunii/diacunie diarii/diarie (dhi-a-r-i) sf diarii (dhi-a-r) lngoari tsi-l fatsi (di-a-cu-n-i) sf diacunii (di-a-cu-n) harea tsi-l fatsi omlu omlu si s-duc shi s-eas nafoar (si s-cac) multu moali (ca s-hib diacun; lucrul (tehnea, tesea) di diacun {ro: diaconie} apa) sh-tut chirolu; cufoari, surdisiri, tartacut, spriimnari, {fr: fonction de diacre} {en: deaconry} dyeac (dhyc) sm ishiri, strbatiri, strbteari, stribatiri, stribteari, urdinari, dyeats (dhyts) (un cu diacun) ex: dyeaclu-aestu ari urdinat {ro: diaree} {fr: diarrhe} {en: diarrhea} boatsi mushat di-a-stului (da-s-t-lu) adv scriari neaprucheat tu-aestu diacunii/diacunie (di-a-cu-n-i) sf vedz tu diacun dictsiunar; vedz deastului di-a-cutotalui (dea-cu-t-ta-lu) adv scriari neaprucheat tu- diaschedasi/diaschedase (dhi-as-ch-dha-si) sf diaschedasi aestu dictsiunar; vedz deacutotalui (dhi-as-ch-dhas) ziafeti, zefchi, ahainc, fest, giumbusi diadoh (dhi--dhoh) sm diadohi (dhi--dhoh) ficior di {ro: petrecere, divertisment} {fr: divertissement, plaisir} {en: amir (vsilje) tsi va-lj lja scamnul dup moarti; vasiloplu, amusement, pleasure} printsu {ro: prin motenitor} {fr: prince hritier} {en: crown diastim (dhi-s-ti-m) sf diastimi/diastime (dhi-s-timi) shi prince} diastimati/diastimate (dhi-as-t-ma-ti) misura cari-aspuni ct diafur (di--fur) sn diafuri (di--fur) 1: paradzlji tsi-lj di diparti s-afl cariva di tsiva; diprtari {ro: distan, plteashti cariva (di-arad ti-un an), tr paradzlji tsi-lj lja cu deprtare} {fr: distance} {en: distance} borgi; 2: ufelia tsi-l fatsi un lucru tra s-hib ahrzit (s-hib diatagm (dhi--tagh-m) sf diatagmi/diatagme (dhi--tagh-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

389

mi) ordin (nom) dat di chivernisi (sh-multi ori scriat shi tsi lj-u-am fapt altoar; lj-fac driptati) {ro: dreptate, justiie} alichit prit stiznjili di pit cljuri; dimndarea tsi-lj si fatsi a unui {fr: raison, justice} {en: right, justice} dichigor (dhi-chitra s-adar tsiva (c va i c nu va); dimndu, dimndari, ghr) sm dichigori (dhi-chi-ghr) omlu nvitsat (cu sculii dimndciuni, dimndat, urdin, ordin, ordinii, prnghilii, fapt maxus tr-aestu lucru) tsi easti arugat tra s-lja aprarea-a timbihi, timbii, emri, endolii, diityii, buiurdii {ro: ordin, omlui tsi easti adus la giudicat c ari fapt un stepsu, c ari ordonan} {fr: ordre, ordonnance} {en: order, regulation} clcat leadzea; avucat {ro: avocat} {fr: avocat} {en: lawyer} diat (dhi--t) sf vedz tu dyeat dichighor (dhi-chi-ghr) sm dichighori (dhi-chi-ghr) un diathichi/diathiche (dhi-a-th-chi) sf diathichi (dhi-a-thch) cu dichigor un cu diatichi dichigor (dhi-chi-ghr) sm vedz tu dichi diatichi/diatiche (dhi-a-th-chi) sf vedz tu dyeat dichitor (di-chi-tr) adg dichitoar (di-chi-to-r), dichitori di-avarliga adv scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz (di-chi-tr), dichitoari/dichitoare (di-chi-to-ri) cari adudeavarliga cheashti lishor noima-a atsilor tsi avdi (veadi, dghivseashti, di-avarligalui scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz etc.); dishteptu, dishtiptat, pir, dishcljis (la minti), disfaptu (la deavarligalui cap), mintimen {ro: detept, inteligent} {fr: intelligent, veill di-aver (dea-vr) adv vedz tu aver desprit} {en: intelligent, smart} ex: a, lea, Len, dichitoar diayii/diayie (da-y-i) adv scriari neaprucheat tu-aestu (dishteapt, mintimen) dictsiunar; vedz deayii dictsiunar (dic-tsi-u-nr) sn dictsiunari/dictsiunare (dic-tsi-udib (d-b) sf pl(?) un soi di tsstur (pndz) di-arad di n-ri) tuti zboarli tsi fac un limb; zboarli dit un limb ln {ro: tibet} {fr: tibet} {en: wool fabric} ex: fustanea di dib aspusi cu-arada (dup gramatili cu cari nchisescu); glusar, veardi lexico {ro: dicionar} {fr: dictionnaire} {en: dictionary} dibin (di-bi-n) adv cu tuti, fr s-armn tsiva di-un parti; dicuhtur (dhi-cuh-t-r) sf dicuhturi (dhi-cuh-tr) pulj tsi cu sindu cu pandu; xintopando, pandilos, fari, deacutotalui, sh-u-adutsi cu-un turtur (agru-pilister, prumbu), cu peanili dicutotalui, dicutot, bitiviu, bidivitcu, dip {ro: cu totul, total, n murni-grivi pi pltri sh-pntic, sh-cu-un ghir lai pi gushi; ntregime, cu cel i cu purcel} {fr: entirement, guguci, gugufc, gugufci, dudii, fas {ro: gugutiuc} {fr: totalment} {en: with everything, completely, entirely} ex: va li ramier} {en: ring dove, wild pigeon} vindu dibin (tuti, cu sindu cu pantu) dicunjar (di-cu-njr) sm, sf, adg dicunjar (di-cu-nj-r), dicani/dicane (di-c-ni) sf vedz tu ducani dicunjari (di-cu-njr), dicunjari/dicunjare (di-cu-nj-ri) dicanichi/dicaniche (dhi-ca-n-chi) sf dicanichi (dhi-ca-nch) atsel tsi tseari (caft) s-lj si da tsiva geaba (c nu poati s pllemnu (i mital) lungu (ca di vr metru) shi suptsri (di multi teasc, c easti ftoh, agiun shi nu-ari tsi s-mc, etc.); tsiritor, ori turnat tu-un capit) tr tsneari cu mna di omlu cari va s-lu- tsiritonj, tsiripni, tsrpn, proseac, pitaci, zicljar {ro: cereaib ca un andoapir cndu imn; bstuni, bstun, tueag, tuea- tor} {fr: mendiant} {en: beggar} ex: vidzush dicunjar (tsiritor), g, dicanichi, etc. {ro: crje} {fr: bton, matraque} {en: dz-lj grec!; dicunjar s-ti ved dicunji/dicunje (di-c-nji) sf cruch} ex: tastrili shi dicanichili dicunj (di-cnj) atsea tsi fatsi dicunjarlu cndu caft s-lj si dicar (di-cr) sm dicari (di-car) 1: par di dzatsi lepta; 2: da tsiva geaba {ro: cerire} {fr: mendicit, gueuserie} {en: cartea dit giocurli di crts tsi aspuni numirlu dzatsi (10) {ro: beggary, begging} ex: aflats tu aljurari ca dicunjarli tu dicunji moned de 10 lepta; decar (la jocul de cri)} {fr: pice de dicunji/dicunje (di-c-nji) sf vedz tu dicunjar dix lepta; dix (dans les jeux de cartes)} {en: coin of ten dicutot (di-cu-tt) adv vedz tu deacutotalui lepta; ten (in a game of cards)} ex: silinjlji-ts un dicar (un dicutotalui (di-cu-t-ta-lu) adv vedz tu deacutotalui par) nu-ts fac; am dicarlu spati dicar (di-c-r) sf dicri didahii (dhi-dha-h-i) sf didahii (dhi-dha-h) zbor tsnut di-un (di-cr) par di dzatsi lepta {ro: moned de 10 lepta} preftu, di-arad tu bisearic dup tsi bitiseashti lituryia, tu cari {fr: pice de dix lepta} {en: coin of ten lepta} exiyiseashti sh-limpidzashti texti dit vnghelj {ro: predic} dicara (di-c-ra) cong, adv di itia c; tr-atsea c; dicari, dirmi, {fr: sermon} {en: sermon} didxescu (dhi-dhc-ss-cu) vb madami, cara, mac, ashi c, va dzc, s-cljam c, de, dimec,IV didxii (dhi-dhc-s), didxeam (dhi-dhc-sem), diddemec, zri, ileachim, lipon, osti, dup, dup tsi, etc. {ro: de xit (dhi-dhc-s-t), didxiri/didxire (dhi-dhc-s-ri) tsn vreme ce, deci, aadar; dup ce} {fr: donc, vu que, puisque; un zbor tra s spun atseali tsi shtiu (tsi am nvitsat) tr un aprs que} {en: therefore, in vue of, because; after} ex: dicara lucru di intires tr-atselj tsi-ascult shi vor s nveats {ro: (mac, di itia c, dirmi) loash apofasea s-armnj ast sear n instrui} {fr: instruire} {en: instruct} didxit (dhi-dhc-st) hoar, nu vrei ta s-dornji la noi?; dicara (duptsi, cara, dirmi) adg didxit (dhi-dhc-s-t), didxits (dhi-dhc-sts), didxividzu c tricu dzua fr ca lna s-algheasc; lj-adr dicara ti/didxite (dhi-dhc-s-ti) (lucru) tsi easti aspus shi nvitsat (ashi c lj-adr) a orbului un crutsi s-amalam, fr ca s cndu cariva ascult tsi dztsi atsel tsi tsni un zbor (didshtib c easti hilj-su dicari (di-cr) cong (un cu dicara) xeashti) {ro: instruit} {fr: instruit} {en: instructed} didxiex: dicari (dup tsi, cara) freadzi cloarea, ncrcai gumarlji ri/didxire (dhi-dhc-s-ri) sf didxiri (dhi-dhc-sr) atsea tsi dicar (di-c-r) sf vedz tu dicar s-fatsi cndu cariva didxeashti {ro: aciunea de a instrui; dicari (di-cr) adv vedz tu dicara instruire} {fr: action dinstruire} {en: action of instructing} dict (di-ct) prip, cong zbor tsi caft s-aspun c un lucru didxescu (dhi-dhc-ss-cu) vb vedz tu didahii nu easti ca (ct) altu; di, ca, etc. {ro: dect} {fr: que, pourtant} didxiri/didxire (dhi-dhc-s-ri) sf vedz tu didahii {en: than, but} ex: ma ghini veardi dict (ca, di, tu loc di) lai didxit (dhi-dhc-st) adg vedz tu didahii dicheli/dichele (dhi-ch-li) sf dichelj (dhi-chlj) hlati tr didimarcu (di-di-mr-cu) adg vedz tu dzeamin spari loclu, cu-un cumat di cilichi vrtoas, sumigoas tu- didindi/didinde (di-dn-di) adv di-alant parti di loclu iu s-afl un parti shi tljitoas di-alant, bgat tu-un coad lung di un lucru i atsel tsi zburashti; di-alant parti; dindi, dinclo, ma lemnu tsi s-acats cu dauli mnj tra s-agudeasc loclu shnclo; naparti, anaparti {ro: dincolo de} {fr: au del, de ce cotchetsrli dit loc; czm {ro: trncop, cazma} {fr: pic, pioche, l, de lautre cot (de la montagne, de la terre, du monde, houe deux pointes} {en: pick, pickax, mattock} etc.)} {en: over there, on the other side (of the house, of the dichi/diche (dh-chi) sf dichi (dhch) atsea tsi fatsi omlu cari mountain, etc.)} ex: muljeri lja di cpestru crvanea sh-trag pricunoashti ndrepturli a unui; atsea tsi-aducheashti omlu c didindi (di-alant parti, ma nclo); nu va mi-ashteapt didindi fatsi cndu-lj da a unui tsi-lj si cadi; atsea tsi fatsi cariva cndu (di-alant parti); didindi (dinclo), pisti cmpuri; soarili s-als nu fatsi un strmbtati; driptati, ndriptati, hachi; (expr: 1: ljdidindi (di-alant parti di munts); tricu di oda di didindi (di dau dichi a unui = dzc c-atseali tsi fatsi i dztsi suntu buni, ma nclo) dindi/dinde (dn-di) adv (un cu didindi) dealihea; 2: am dichi = atseali tsi dzc i tsi fac suntu dealihea, diet (di--t) sf dieti/diete (di--ti) atsea tsi fatsi atsel tsi nu ndreapti, nu suntu strmbi; am ndriptati 3: lj-fac dichi a unui = mc di tuti lucrili, cndu mc (i) mash di lucrili tsi-lj dzsi lj-pricunoscu ndrepturli tsi li ari; lj-mirimitisescu nindriptatea yeatrul tra s-mc (di itia c ari un lngoari); (ii) va s-tsn

390

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

preasini shi nu va s-purint; (iii) easti gras shi va s slgheas- glji-nts), dizgljinati/dizgljinate (diz-glji-n-ti) (un cu c, etc.; pirizi, perizlchi {ro: diet} {fr: dite} {en: diet} dijgljinat) dizgljinari/dizgljinare (diz-glji-n-ri) sf dizgljinri difteri/diftere (dhif-t-ri) sf difteri (dhif-tr) scriari neapru(diz-glji-nr) (un cu dijgljinari) dizghin (diz-ghn) (mi) cheat tu-aestu dictsiunar; vedz tifteri vb I dizghinai (diz-ghi-n), dizghinam (diz-ghi-nm), dizdiftilidhi/diftilidhe (dif-ti-l-dhi) sf diftilidz (dif-ti-ldz) un ghinat (diz-ghi-n-t), dizghinari/dizghinare (diz-ghi-n-ri) cu diftilidi (un cu dijgljin) ex: munfitslji n dizghinar (fig: bgar diftilidi/diftilide (dif-ti-l-dhi) sf vedz tu dihtlitr ngrnji, zizanji, n featsir s-n nccem), di nu s-aleapsi tsiva diftursescu (dif-tur-ss-cu) vb IV vedz tu deftir di tutiputa-a noastr dizghinat (diz-ghi-nt) adg dizghinat diftursiri/diftursire (dif-tur-s-ri) sf vedz tu deftir (diz-ghi-n-t), dizghinats (diz-ghi-nts), dizghinati/dizghidiftursit (dif-tur-st) adg vedz tu deftir nate (diz-ghi-n-ti) (un cu dijgljinat) dizghinari/dizghidighios (di-ghis) adv vedz tu nghios nare (diz-ghi-n-ri) sf dizghinri (diz-ghi-nr) (un cu digos (di-gs) adg vedz tu deag dijgljinari) dihal (di-h-l) sf dihlj (di-hlj) hlati tri turtsearea-a dijgljinari/dijgljinare (dij-glji-n-ri) sf vedz tu dijgljin lnljei (adrat ca un prjin cu un fuljor la un capit dit cari dijgljinat (dij-glji-nt) adg vedz tu dijgljin muljarea tradzi ln cu mna putsn cti putsn, tra s-u dijirari/dijirare (di-ji-r-ri) sf vedz tu jar shuts shi s-u fac hiri cu agiutorlu-a unu fus); furc, crbush, dijirat (di-ji-rt) adg vedz tu jar culistr, drug {ro: furc (de tors)} {fr: quenouille} {en: dijiredz (di-ji-rdz) vb I vedz tu jar distaff} diladi (dhi-la-dhi) adv dimec, demec, ashi c, va dzc, sdihanj (di-hnj) adg dihanji/dihanje (di-h-nji), dihanj(?) (dicljam c, de, dicara, dicari, ileachim, lipon, osti {ro: adic} hnj), dihanji/dihanje(?) (di-h-nji) tsi easti putsn (nu para) {fr: cest dire} {en: therefore} caldu; cldishor, habin, hamin, hljo, hljushcu {ro: cldu} {fr: dilal (di-ll) sm dilalj (di-llj) scriari neaprucheat tu-aestu tide} {en: lukewarm, tepid} dictsiunar; vedz tilal dihtlithr (dhih-t-li-thr) sf dihtlithri/dihtlithre (dhih-t-lidilbider (dil-bi-dr) adg vedz tu dilii thri) un cu dihtlitr dileal (di-lel) sm dilealj (di-lelj) scriari neaprucheat tudihtlitr (dhih-t-li-thr) sf dihtlitri/dihtlitre (dhih-t-li-thri) aestu dictsiunar; vedz tileal un soi di cup njic tsi s-bag pi dzeaditlu cu cari s-pindzi dilfin (dil-fn) sm dilfinj (dil-f-nj) pescu mari di-amari, cu aclu tu custur (tra s-nu s ntsap la dzeadit cu aclu); truplu lungu tsi sh-u-adutsi cu-un fus, tsi poati s-agiung pn dhtilitr, diftilidi, dzidzitar {ro: degetar} {fr: d coudre} la 3m, cu-un mutsc mplin di dints vrtosh, cari fatsi njits {en: thimble} dhtilitr (dhh-ti-li-thr) sf dhtilitri/dhtilitre yii tsi-lj hrneashti cu lapti {ro: delfin} {fr: dauphin} {en: (dhh-ti-li-thri) (un cu dihtlitr) diftilidi/diftilide (dif-tidolphin} delfin (del-fn) sm delfinj (del-fnj) pescu mari l-dhi) sf diftilidz (dif-ti-ldz) (un cu dihtlitr) ex: nu pot (lungu di vr 1-1,5m tsi yixeashti vr 25-30 kg), cari s-cos fr diftilidi bneadz tu-amari, ma cari intr tu apili dultsi (aruri) tra si dihtur (dh-tur) sn dihturi/dihture (dh-tu-ri) atsea (luuria) cu sh-alas oauli {ro: somon} {fr: saumon} {en: salmon} cari un fatsi un semnu ctr un lucru; partea dit un hlati cari dilicat (di-li-ct) adg vedz tu ndilicat aspuni un misur (di puteari, greats, mrimi, chiro, etc.) {ro: diligitur (di-li-gi-t-r) sf diligituri (di-li-gi-tr) calea arttor} {fr: indicateur} {en: indicator} ex: cu un dihtur (aradza) prit cari treatsi lunjina cndu easti aminat di un izvur (lucru, lemnu, vearg, etc.) tu mn, nj-aspunea casa iu bna di lunjin; aradz, radz, mund, mndz, arpyi, tsilistr, diityii/diityie (dhi-i-t-y-i) sf diityii (dhi-i-t-y) dimncilistr, gilit, gilitur, shits, fleac {ro: raz} {fr: rayon} {en: darea tsi-lj si fatsi a unui tra s-adar tsiva (c va i c nu va); ray, beam} ordin (nom) dat di chivernisi (sh-multi ori scriat shi alichit prit dilii/dilie (di-l-i) adv cu tut iliftiria (hurietea, slobodia, etc.) stiznjili di pit cljuri); dimndu, dimndari, dimndciuni, tra s-fac tsi va (si s-duc iu va, s-dzc tsi va, etc.) {ro: liber} dimndat, urdin, ordin, ordinii, prnghilii, timbihi, timbii, {fr: librement} {en: freely} dilingiu (di-lin-g) adg dilinemri, endolii, diatagm, buiurdii {ro: ordin, ordonan} {fr: gii/dilingie (di-lin-g-i), dilingii (di-lin-g), dilingii (di-lin-g) ordre, ordonnance} {en: order, regulation} (om) tsi alag dilii cljurli, dit un loc tu altu, fr nitsiun scudijgljin (dij-gljn) (mi) vb I dijgljinai (dij-glji-n), dijgljinam po tu ban sh-fr s-aib tu minti s-fac tsiva; (om) tsi nu lu(dij-glji-nm), dijgljinat (dij-glji-n-t), dijgljinari/dijgljinare arseashti s-lucreadz shi nu pari s-aib un loc iu s-bneadz, (dij-glji-n-ri) arup (scot, dispartu, etc.) prts dit un lucru; cu casa sh-cu lucrul; tsi ahrzeashti ca lumea s-lu aib tu cataarup, scot, es, dispartu, scot dit ardtsin, etc.; (fig: dijgljin = fronisi (c easti atim, tihilai, firaun, pushclju, etc.); dilbider, bag ngrnji, lji fac s ncaci, zizanji, ntspturi, schinturi, mu- vagabondu, hulandar, birdush, ciuhljan, ciumagar, pezevenzavirlchi) {ro: dejghina, detaa, separa} {fr: dtacher, spa- ghiu {ro: derbedeu, vagabond, haimana} {fr: vagabond, fairer, dsunir, diviser} {en: detach, separate, divide} ex: alantu nant, rdeur} {en: tramp, vagabond} ex: cai s-adun cu dilintrup di chiparish s-dijgljin (ishi) dit ardtsin; alumachea di gia (vagabonda, hulandara) atsea dilbider (dil-bi-dr) adg mer va si s-dijgljin (va s-arup, va s-cad) dijgljinat (dijdilbider (dil-bi-d-r), dilbideri (dil-bi-dr), dilbideri/dilbideglji-nt) adg dijgljinat (dij-glji-n-t), dijgljinats (dij-gljire (dil-bi-d-ri) (un cu dilingiu) ex: dilbider (hulandar, tsi nts), dijgljinati/dijgljinate (dij-glji-n-ti) (lugurii) tsi-lj s-ari urdin dit un loc tu altu), ca n pirdic arupt (scoas, etc.) prts; (parti) tsi easti arupt dit un dilingiu (di-lin-g) adg vedz tu dilii lugurii; (arburi) tsi-ari alumchili-arupti di-un furtun; aruptu, diljal (di-ljl) sm diljalj (di-ljlj) scriari neaprucheat tuscos (dit ardtsin) {ro: dejghinat, detaat, separat} {fr: dta- aestu dictsiunar; vedz tiljal ch, spar, dsuni, divis} {en: detached, separated, divided}diljalchi/diljalche (di-lja-l-chi) sf diljalchi (di-lja-lch) ex: la faglu dijgljinat (sicat, cu-alumchili uscati, arupti shscriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz tiljalchi cdzuti) dijgljinari/dijgljinare (dij-glji-n-ri) sf dijgljinri dimarhu (dh-mar-hu) sm dimarhi (dh-mar-hi) ma marli dit (dij-glji-nr) atsea tsi s-fatsi candu tsiva s-dijgljin {ro: un hoar i csb (bgat di chivernisi i aleptu di lumea din aciunea de a dejghina, de a detaa, de a separa; dejghinare, hoar i csb) cari chivirniseashti tuti lucrili tsi au s-fac cu detaare, separare} {fr: action de dtacher, de sparer, de hoara i csblu; gugeabash {ro: primar} {fr: maire} {en: dsunir, de diviser} {en: action of detaching, of separating, of mayor} dividing} ex: prunjlji s-uscar di dizgljinri dizgljin (dizdimari/dimare (di-m-ri) sf vedz tu timari gljn) (mi) vb I dizgljinai (diz-glji-n), dizgljinam (diz-gljidimati/dimate (dhi-m-ti) sf dimts (dhi-mts) mnat (ligat i nm), dizgljinat (diz-glji-n-t), dizgljinari/dizgljinare (dizniligat) di hiri di earb (di grn, di lludz, etc.); ligtur di glji-n-ri) (un cu dijgljin) ex: di vimtu mari n si dizgljinar ndau lucri di idyea soi adunati stres deadun; mnuclju, (n s-arupsir sh-li chirur alumchili) doi platanj dizgljinat mnunclju, snop {ro: mnunchi} {fr: botte, faisceau, gerbe} (diz-glji-nt) adg dizgljinat (diz-glji-n-t), dizgljinats (diz{en: bunch, bundle, sheaf}

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

391

dimndari1/dimndare (di-mn-d-ri) sf vedz tu dimndu1 dimneatsa, tahina, sbai {ro: dimineaa} {fr: matin} {en: dimndari2/dimndare (di-mn-d-ri) sf vedz tu dimndu1 morning} ex: mni dimineats (tahina)va s-fug; puljlji cnt dimndat1 (di-mn-dt) adg vedz tu dimndu1 dimineatsa (tahina, tu hryii); mi sculai di dimineats (dit dimndat2 (di-mn-dt) adv vedz tu dimndu1 hryii); di dimineats easti ishit dimneats (dim-ne-ts) sf dimndat (di-mn-d-t) sf vedz tu dimndu1 dimnets (dim-nts) (un cu dimineats) ex: apiri ghini shi sdimndat* (di-mn-d-t) adgf fimininlu fi la adgectivlu featsi dimneatsa dimndat; vedz dimndat1 shi dimndat2 dimit (dh-mit) sn dimiti/dimite (dh-mi-ti) pustavi di ln, dimndciuni/dimndciune (di-mn-d-c-ni) sf vedz tu adimtu {ro: postav de ln} {fr: escot, bure} {en: frieze, rough dimndu1 homespun} dimndu1 (di-mn-du) vb I dimndai (di-mn-d), dimndam dimultu (di-ml-tu) adv di multu chiro; aoa sh-multu chiro (di-mn-dm), dimndat (di-mn-d-t), dimndari/dimn- {ro: demult} {fr: depuis longtemps} {en: long (longtime) ago} dare (di-mn-d-ri) lj-caftu a unui (lj-dzc, lj-pitrec zbor, lex: prmitili di dimultu (di-aoa sh-multu chiro) plcrsescu, lj-cad rigeai) s-fac tsiva tr mini (ma s-va sh- dimuneats (dhi-mu-ne-ts) sf vedz tu demun ma s-nu lji ngreac); caftu a unui s-fac tsiva (c lipseashti s-udimunilji/dimunilje (dhi-mu-n-lji) sf vedz tu demun fac cu vrearea i fr vrearea-a lui); caftu, prnghilsescu, ur- dimunsescu (dhi-mun-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu demun sescu, plcrsescu, prclsescu, rog, etc. {ro: cere, reco- dimunsiri/dimunsire (dhi-mun-s-ri) sf vedz tu demun manda, ordona} {fr: demander, aviser, recommander, com- dimunsit (dhi-mun-st) adg vedz tu demun mander, ordonner} {en: recommend, advise, ask, demand, dimuyerundii/dimuyerundie (dhi-mi-ye-run-d-i) sm vedz tu order} ex: dimndats-l (pitritsets-l hbari, cftats-l) s si dimuyerundu ncljin; lj-dimndai (lj-cftai, l-plcrsii s-nj fac) n dimuyerundu (dhi-mu-y-run-du) sm dimuyerundz (dhi-mudimndari (mirachi); uvreilji dimndar (cftar, deadir y-run-dz) om ma tricut tu ilichii cari fatsi di-arad parti dit ordin) s-aduc niscnti penuri; dimnd (deadi ordin) s-lumigilizea-a hoarljei {ro: consilier comunal} {fr: ancien dun asparg dimndat1 (di-mn-dt) adg dimndat (di-mnvillage; membre de la municipalit} {en: alderman, member d-t), dimndats (di-mn-dts), dimndati/dimndate (diof the communal council} dimuyerundii/dimuyerundie mn-d-ti) (atsel) tsi-lj s-ari dzs i cftat s-fac tsiva; (dhi-mi-ye-run-d-i) sm dimuyerundii (dhi-mi-ye-run-d) (lucrul) tsi easti cftat (prnghilsit, ursit, etc.) {ro: cerut, adunari di oaminj ma mri (ma tu ilichii, dimuyerundz) tsi recomandat, ordonat} {fr: demand, avis, recommand, nicuchiripseashti (cumndrseashti) n hoar; migilizi, mincommand, ordonn} {en: recommended, advised, asked, gilizi, mingilishi, mizlisi, mizilishti, miglisi {ro: municipademanded, ordered} ex: gionj alepts, dimndats (cftats); ai litate} {fr: les anciens du village; municipalit} {en: alderun at ca di mini dimndat (cftat, prnghilsit) dimndamen assembly; municipality} ri1/dimndare (di-mn-d-ri) sf dimndri (di-mn-dr) din (dn) prip vedz tu dit atsea tsi s-fatsi cndu s-dimnd tsiva; cftari, prnghilsiri, din dzari vedz tu dzari ursiri, plcrsiri, etc. {ro: aciunea de a cere, de a dina (dh-na) invar. un soi cu; ahtari, aftari, atari, tari, recomanda, de a ordona; cerere, recomandare, ordonare} filean {ro: cutare} {fr: tel, pareil} {en: such} {fr: action de demander, daviser, de recommander, de dinafoar (di-na-fo-r) adv vedz tu afoar1 commander, dordonner} {en: action of recommending, of dinaindea (di-na-n-dea) adv scriari neaprucheat tu-aestu advising, of asking, of demanding, of ordering} ex: dictsiunar (nomurli di Bituli, 1997); vedz dinaintea printeasca dimndari (cftari, ordin); ahtari dimndari l dinaindi/dinainde (di-na-n-di) adv scriari neaprucheat tufeatsi dimndu2 (di-mn-du) sm fr pl atsea tsi-lj si dztsi aestu dictsiunar (nomurli di Bituli, 1997); vedz dinainti a unui s-fac, c va i c nu va; dimndari, dimndciuni, dinaintea (di-na-n-tea) adv vedz tu dininti dimndat, urdin, ordin, ordinii, prnghilii, timbihi, emri, dinainti/dinainte (di-na-n-ti) adv vedz tu dininti endolii, diatagm, diityii, buiurdii {ro: ordin, cerere} {fr: dinami/diname (dh-na-mi) sf fr pl harea tsi u ari omlu tra avis, ordre, demande} {en: order, ordinance, request} ex: eara s-poat s-lu fac un lucru; puteari, vrtuti, virtuti, vurtuti, dimndu (dimndari, ordin) di pradz di la patriarhii vrtushami, fuchii, forts, tcati, vlag, cuveti, cuvet {ro: dimndat (di-mn-d-t) sf dimndati/dimndate (un cu putere} {fr: pouvoir, puissance, force} {en: force, power} dimndu2) ex: cndu avdz dimndata (ordinlu) a dratslor dinanumirea (di-na-n-mi-rea) adv vedz tu anumir3 dimndat2 (di-mn-dt) adv cu dimndari, cu ordin di la dinapandiha (di-na-pn-di-ha) adv (lucru tsi s-fatsi) cndu nu cariva, etc. {ro: la comand, cu ordin} {fr: par ordre} {en: on ti-ashtepts dip; diunoar sh-fr s-ts da vrn hbari; pi request} ex: sh-eu pi dimndat (cu cftari, cu dimndari, cu neashtiptati; apandiha, anipandiha, aniorihta, axafna, exafna, ordin) mi featsi dimndari2/dimndare (di-mn-d-ri) sf apansz {ro: pe neateptate, brusc} {fr: brusquement, dune dimndri (di-mn-dr) atsea tsi s-ari dimndat (cftat, manire inattendue, au dpourvu} {en: suddenly} ex: nac prnghilsit, ursit, plcrsit, etc.); dimndu, dimndciuni, intr tsiva dinapandiha (aniorihta, axafna) anipandiha (a-nidimndat, cftari, prnghilsiri, ursiri, plcrsiri, rigeai, pn-di-ha) adv (un cu dinapandiha) ex: lj-vinji anipandiha ordin, etc. {ro: recomandare, ordin} {fr: recommandation, (aniorihta, cndu nu s-ashtipta dip s-lj yin) apandiha (adsir exprs; demande, prire; avis, ordre confi} {en: pn-di-ha) adv (un cu dinapandiha) apondiha (a-pn-direcommandation, specific desire, demand, request, order} ex: ha) adv (un cu dinapandiha) ex: mi-apuc apondiha (pi dimndrli a Hristolui; nj-deadi mult dimndari (mari rigeai); neashtiptati) apansz (a-pan-sz) adv (un cu cu dimndarea (ordinlu, ligtura) si s-toarn; cu mndz scrisi dinapandiha) ex: n vinji apansz (dinapandiha) n cheptu-ts n greau dimndari (ordin); deadi-atumtsea dinaparti/dinaparte (di-n-par-ti) adv vedz tu parti dimndari (ordin) ca s-asparg dauli hori dimndciuni/di- dinauntru (di-na-n-tru) adv vedz tu nuntru mndciune (di-mn-d-c-ni) sf dimndciunj (di-mn-d- din (d-n) sf fr pl pistipsirea tsi u ari cariva c easti un cnj) (un cu dimndari2) ex: am un dimndciuni Dumnidz tu lumi cari featsi nomurli tsi el prindi s-li-ascult; (rigeai, mirachi, vreari) pisti, trischii, nom, fedi, imani, bes {ro: credin} {fr: foi, dimndu2 (di-mn-du) sm vedz tu dimndu1 croyance} {en: faith} ex: oaminj fr din (pisti) dimec (di-mc) adv cu alti zboar; aest va dzc c; s-cljam dincali/dincale (di-n-c-li) adv (tsi lipseashti si s-fac) c; diladi, demec, de, dicara, dicari, ileachim, lipon, osti, multu-agonja, tu niheam di-oar; fr nitsiun amnari; sanchi {ro: adic, deci} {fr: cest dire; a veut dire; donc} diuncali, unshun, diunoar, dinoar, troar, truoar, {en: therefore, with other words} demec (de-mc) adv parafta, tu loc, ta-un; ct s-dai peanili di oclji; pn s-ascuchi; (un cu dimec) ct s-dzts un (dau, trei); nigrit ninga zborlu, etc. {ro: dimineats (di-mi-ne-ts) sf diminets (di-mi-nts) partea di deodat, imediat} {fr: immdiatement, tout coup, aussitt} dzu, di cndu apir sh-pn tu mesea di dzu (ti prndzu); {en: immediately, at once} ex: strig ficiorlu dincali

392

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(unshun); arzboilu dincali (truoar) sttu; portsli s dinghios (din-ghis) adv vedz tu nghios ncljisir dincali (diunoar); si scoal dincali (diunoar) dinglo (din-gl) adv scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar diuncali/diuncale (d-n-c-li) adv (un cu dincali) ex: (nomurli di Bituli, 1997); vedz dinclo cdzu diuncali (diunoar); [bgats oar c noima-a dingoa (din-go) adv scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar adverbului diuncali nu easti idyea cu-atsea dit: nu (nomurli di Bituli, 1997); vedz dincoa zburscu di un cali tsi nu easti bun] dinindea (di-nn-dea) adv scriari neaprucheat tu-aestu di-n-cali/di-n-cale (di-n-c-li) adv scriari neaprucheat di dictsiunar (nomurli di Bituli, 1997); vedz dinindta noi; vedz dincali dinindi/dininde (di-nn-di) adv scriari neaprucheat tu-aestu dinindea (di-n-n-dea) adv scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar (nomurli di Bituli, 1997); vedz dininti dictsiunar (nomurli di Bituli, 1997); vedz dinintea dinintea (di-nn-tea) adv vedz tu dininti dinindi/dininde (di-n-n-di) adv scriari neaprucheat tudininti/dininte (di-nn-ti) adv vedz tu dininti aestu dictsiunar (nomurli di Bituli, 1997); vedz dininti dinischeat (di-nis-cht) sm, sf vedz tu Deniscu dinintea (di-n-n-tea) adv vedz tu dininti dinischiot (di-nis-cht) sm, sf vedz tu Deniscu dininti/dininte (di-n-n-ti) adv (loclu tsi s-afl) n fatsa-a dinischiutescu (di-nis-chu-ts-cu) adg vedz tu Deniscu unui lucru i hiints; (partea din) fatsa-a unui lucru i hiints; dinisescu (di-ni-ss-cu) vb IV vedz tu dnsescu (loclu iu s-afl omlu) dit frmtea-a laolui; (lucru tsi s-fatsi) ma dinisiri/dinisire (di-ni-s-ri) sf vedz tu dnsescu prota (ma-agonja di-un altu lucru); dinintea, dinainti, dinisit (di-ni-st) adg vedz tu dnsescu dinaintea, dininti, dinintea, dinnti, dinntea, ninti, nintea, dinjic (di-njic) (mi) vb I dinjicai (di-nji-c), dinjicam (di-njinainti; naintea, nnti, nntea, ninti, nintea, n fats, ma nfats, cm), dinjicat (di-nji-c-t), dinjicari/dinjicare (di-nji-c-ri) nclo, ma nclo, prota, di prota, ditu-arhii, ntnj, etc. {ro: talj un lucru (pni, cash, carni, etc.) di-l fac cumts njits; nainte, n viitor} {fr: (en) avant, devant, auparavant; lanne aspargu un lucru shi-l fac cumts; aspargu, arup, disic, cioaprochaine, dans lavenir} {en: before, in front of, previously, min, dizvoc, chisedz, drm, etc. (fig: mi dinjic = mi pidipsesin the future, next year} ex: el imna dininti di noi (ninti di cu sh-mi vsnipsescu ca un lucru tsi s-dinjic; mi dirin, munnoi, naintea-a noastr, n fatsa, frmtea-a noastr, etc.) duescu, vsnipsescu, nj-scot suflitlu, etc.) {ro: dumica} {fr: dinainti/dinainte (di-na-n-ti) adv (un cu dininti) mettre en morceaux; mietter; briser} {en: crumble, crumb dininti/dininte (di-nn-ti) adv (un cu dininti) ex: shtiam (bread), shatter} ex: dinjic pni (featsi cumts njits di pni noi cama dininti (prota di elj); ma mrlji dininti (n frmti, sh-li bg) tu lapti; lj-dinicar (tljar cumts njits di pni sh-li prota) sh-ma njitslji dinpoi; apa-l lo dininti (lu astricu; l-lo bgar tu) n cuvat di lapti; nveasta-lj va s-dinjic (fig: va sdinapandiha cu ea); n sta dininti-n (n fatsa-a noastr) dirin); s-mi dinjicats (ftsets cumts), lai curbishanj!; di sori dinnti/dinnte (di-nn-ti) adv (un cu dininti) dinintea nu lj-u fric, di vimtu s-dinjic (angucitoari: niorlu) dinjicat (di-n-n-tea) adv (un cu dininti) ex: dinintea-a (partea (di-nji-ct) adg dinjicat (di-nji-c-t), dinjicats (di-nji-cts), din fats a) dulumanlui eara chicat dinaintea (di-na-n-tea) dinjicati/dinjicate (di-nji-c-ti) tsi easti faptu njits cumts (cu adv (un cu dininti) dinintea (di-nn-tea) adv (un cu tljarea, arupearea, disicarea, ciuminarea, etc.); aspartu, dininti) ex: dinintea-a (n fatsa-a) lui s-videa casa; ficiorlu s- aruptu, disicat, ciuminat, dizvucat, chisat, drmat, etc.; (fig: afla dinintea-a (n fatsa-a) tatlui dinntea (di-nn-tea) adv dinjicat = dirinat, munduit, pidipsit, vsnipsit, etc.) {ro: (un cu dininti) dumicat} {fr: mis en morceaux; miett; bris} {en: crumbled, dinndea (di-nn-dea) adv scriari neaprucheat tu-aestu crumbed (bread), shattered} dinjicari/dinjicare (di-nji-c-ri) dictsiunar (nomurli di Bituli, 1997); vedz dinntea sf dinjicri (di-nji-cr) atsea tsi s-fatsi cndu s-dinjic tsiva i dinndi/dinnde (di-nn-di) adv scriari neaprucheat tu-aestu cariva; asprdzeari, arupeari, disicari, ciuminari, dizvucari, dictsiunar (nomurli di Bituli, 1997); vedz dinnti chisari, drmari, etc.; {ro: aciunea de a dumica; dumicare} dinntea (di-nn-tea) adv vedz tu dininti {fr: action de mettre en morceaux; dmietter; de briser} {en: dinnti/dinnte (di-nn-ti) adv vedz tu dininti action of crumbling, of crumbing (bread), of shattering} dinoar (di-n-o-r) adv vedz tu diunoar dinjictur (di-nji-c-t-r) sf dinjicturi (di-nji-c-tr) dinpoi (di-n-pi) adv vedz tu npoi cumat dit mcari (pni, carni, etc.) dinjicat; pni dinjicat tu dinsescu (di-n-ss-cu) vb IV vedz tu dnsescu lapti; frmitur, srm {ro: dumictur} {fr: pain miett dinsiri/dinsire (di-n-s-ri) sf vedz tu dnsescu dans le lait} {en: milk with small pieces of bread made for dinsit (di-n-st) adg vedz tu dnsescu eating} ndinjic (ndi-njic) (mi) vb I ndinjicai (ndi-nji-c), dinuntru (di-n-n-tru) adv vedz tu nuntru ndinjicam (ndi-nji-cm), ndinjicat (ndi-nji-c-t), ndinjicadinclo (din-cl) adv di-alant parti di loclu iu s-afl atsel tsi ri/ndinjicare (ndi-nji-c-ri) (un cu dinjic) ex: ndinjicar zburashti; di-alant parti; ma nclo; naparti, anaparti, dindi, (bgar cumts di) pni tu lapti; eara s-mi ndinjic (s-mi fac didindi {ro: dincolo} {fr: au del, loin, de lautre cot} {en: cumts) cnili ndinjicat (ndi-nji-ct) adg ndinjicat (ndiover there, on the other side} ex: arupsir dinclo (ma nclo); nji-c-t), ndinjicats (ndi-nji-cts), ndinjicati/ndinjicate (ndidinclo (de-alant parti) di cshari nji-c-ti) (un cu dinjicat) ndinjicari/ndinjicare (ndi-njidincoa (din-co) adv di-aest parti di loclu iu s-afl un lucru i c-ri) sf ndinjicri (ndi-nji-cr) (un cu dinjicari) atsel tsi zburashti; di-aest parti; dincoatsi {ro: dincoace de} dinjicari/dinjicare (di-nji-c-ri) sf vedz tu dinjic {fr: de ce cot-ci} {en: over here, on this side} ex: dincoa (di- dinjicat (di-nji-ct) adg vedz tu dinjic aest parti) di-aru dincoatsi (din-co-tsi) adv (un cu dinjictur (di-nji-c-t-r) sf vedz tu dinjic dincoa) dinoar (di-no-r) adv vedz tu diunoar dincoatsi (din-co-tsi) adv vedz tu dincoa dinsz (din-sz) sm, sf, adg dinsz (din-s-z), dinsji (dindindi/dinde (dn-di) adv vedz tu didindi sj), dinszi/dinsze (din-s-zi) numa tsi u da turtsilj adindisescu (din-di-ss-cu) vb IV vedz tu dnsescu atsilor tsi nu suntu di pistea-a lor (a crishtinjlor); om fr pisti; dindisiri/dindisire (din-di-s-ri) sf vedz tu dnsescu om aru, ninjilos; apistu, gheaur, cur, pabes, pngn, dindisit (din-di-st) adg vedz tu dnsescu imansz {ro: pgn, infidel, necredincios} {fr: infidle, dinga (dn-ga) adv vedz tu dnga mcrant} {en: infidel, unbeliever} dingari/dingare (din-g-ri) sf dingri (din-gr) scriari dintac (din-tc) sm vedz tu diot neaprucheat di noi; vedz dinjicari dintan (din-t-n) sf dintnj (din-tnj) partea lung shdingat (din-gt) adg dingat (din-g-t), dingats (din-gts), chipitoas tsi s-tindi nintea-a gurljei di pulj (cari lja loclu-a dingati/dingate (din-g-ti) scriari neaprucheat di noi; vedz dintslor, sh-cu cari puljlji u-acats mcarea i apa tra s-u bag dinjicat n gur); dintani, dinten, ghintan, ghintani, cioc, crntan, dingtur (din-g-t-r) sf dingturi (din-g-tr) scriari crntani, chipit, ciuplitani {ro: plisc, cioc} {fr: bec} {en: neaprucheat di noi; vedz dinjictur beak} ex: un vultur cu dintana (cioclul) a lui; u lja cu dintana

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

393

(cioclu); dintana-ali gai; tsi minti di dintnj galbini avets! (di-pr-t), diprtam (di-pr-tm), diprtat (di-pr-t-t), dintani/dintane (din-t-ni) sf dintnj (din-tnj) (un cu diprtari/diprtare (di-pr-t-ri) min tsiva (mi min) dit un loc dintan) ex: dintani di chirchinec dinten (din-t-n) sf tu-un altu tra s-nu hib (tra s-nu hiu) sh-ahntu aproapea; mi dinteni/dintene (din-t-ni) (un cu dintan) ghintan duc s-hiu (duc s-hib) ma largu; fug largu; dipartu {ro: (ghin-t-n) sf ghintnj (ghin-tnj) (un cu dintan) (n)deprta} {fr: (s)loigner} {en: move off, go away} ex: n ghintani/ghintane (ghin-t-ni) sf ghintnj (ghin-tnj) (un aveam diprtat (n minm sh-earam largu) di hoar dipartu cu dintan) (di-pr-tu) (mi) vb I diprtai (di-pr-t), diprtam (di-prdintani/dintane (din-t-ni) sf vedz tu dintan tm), diprtat (di-pr-t-t), diprtari/diprtare (di-pr-t-ri) dinten (din-t-n) sf vedz tu dintan (un cu diprtedz) diprtat (di-pr-tt) adg diprtat (didinti di lapti vedz tu dinti pr-t-t), diprtats (di-pr-tts), diprtati/diprtate (di-pr-tdinti/dinte (dn-ti) sm dints (dn-ts) un di oasili njits tsi ti) tsi s-ari minat sh-easti diparti; tsi ari fudzit largu {ro: crescu tu gura-a omlui dit cioali (flts), cu cari omlu talji, (n)deprtat} {fr: loign} {en: moved off, gone away} ex: arupi, srm shi ciumuleashti mcarea, ninti ca s-u-ascapit gionili diprtat (vgat diparti); munti-analtu sh-diprtat (tsi sprit grglan; jong (fig: dinti = 1: lucri cari sh-u-aduc cu afl largu di noi); tu xeana diprtat (tsi s-afl largu) dintslj a omlui (i) dinti di cheaptini; (ii) dintslj tsi es ct diprtari1/diprtare (di-pr-t-ri) sf diprtri (di-pr-tr) nafoar dit mardzinea-a unui lucru (ca frndza, bunoar); (iii) atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-diprteadz {ro: aciunea de a urma tsi s-alas, ca un mshctur di dints, cndu un lucru (n)deprta, (n)deprtare} {fr: action de (s)loigner} {en: (sfurla, bunoar) agudeashti vrtos pri un altu lucru (alt action of moving off, of going away} ex: diprtarea (fudzirea sfurl); expr: 2: dinti di lapti = un di protslji dints tsi-lj scoati diparti) easti-amar ndiprtedz (ndi-pr-tdz) (mi) vb I ndinjiclu, ndoi mesh dup tsi s-amint (tsi-lj cad, ma npoi, dup prtai (ndi-pr-t), ndiprtam (ndi-pr-tm), ndiprtat (ndindoi anj, ca tu loclu-a lor s-lji creasc alts dints tsi va ljpr-t-t), ndiprtari/ndiprtare (ndi-pr-t-ri) (un vu diprarmn tr tut bana); 3: stau tes pi dints = stau tes mpadi, cutedz) ex: lu ndiprtar di cas (l-pitricur diparti, lu-agunir) fatsa nghios, pi pntic; 4: mi-aruc pi dints = plngu tes ndiprtat (ndi-pr-tt) adg ndiprtat (ndi-pr-t-t), ndiprmpadi cu fatsa nghios; 5: dau dintslj = nj-treambur dintslj tats (ndi-pr-tts), ndiprtati/ndiprtate (ndi-pr-t-ti) (un di-arcoari, di fric; adar (talj) guvojdz; 6: lj-dau dinti albu = vu diprtat) ndiprtari1/ndiprtare (ndi-pr-t-ri) sf ndiprlu-alas s-fac dup caplu-a lui, ashi cum va; 7: l-trec prit dinti tri (ndi-pr-tr) (un vu diprtari1) diprtari2/diprtare = l-vatm, l-gilitipsescu, l-mchilipsescu, l-trec prit lipid; 8: (di-pr-t-ri) sf diprtri (di-pr-tr) faptul c un s-afl un mc pruni agri sh-a altui lj-amurt dintslj = s-dztsi diparti (loc sh-chiro) di tsiva; zborlu cari-aspuni ct di diparti cndu un stipseashti shi stepsul easti-arcat pri-un altu) {ro: s-afl cariva; diastim {ro: distan, (n)deprtare} {fr: distandinte} {fr: dent} {en: tooth} ex: tri carni di lup, prindi dints di ce, lointain; loignement} {en: distance, distant, remote} ex: cni; dintslj a cheaptsnjlor arir; a sfurlljei a lui lj-bgai diprtari (diastim) di optu ori cali; la n diprtari di loc doi dints; nu putui s-aravdu shi mi-arcai pi dints (expr: mi ndiprtari2/ndiprtare (ndi-pr-t-ri) sf ndiprtri (ndi-prtesh plngndalui mpadi pri pntic); si-nj mi-aruc pri dints tr) (un vu diprtari2) ex: ndiprtarea easti lung dipr(expr: s nchisescu s-plngu, s-aurlu shi s-jilescu, tes mpadi cutatic (di-pr-t-tic) sn diprtatitsi/diprtatitse (di-pr-t-ti-tsi) fatsa nghios); actsar s-da dintslj (expr: s-l treambur starea tu cari s-afl un tsi easti diparti {ro: (n)deprtare} {fr: dintslj di fric i arcoari); nu-lj dau dinti albu (expr: nu lu-alas loignement} {en: distance, remoteness} diprtos (di-prs-fac cum va el, dup caplu-a lui); tuts prit dinti va-lj treac ts) adg diprtoas (di-pr-to-s), diprtosh (di-pr-tsh), (expr: va-lj mchilipseasc tuts, v-lj vatm) diprtoasi/diprtoase (di-pr-to-si) tsi s-afl diparti; (di) dintr- (dn-tr) cong vedz tu dit diparti, diprtat {ro: deprtat} {fr: loign, loin} {en: away, dintr (dn-tr) cong vedz tu dit far away} ex: c lj-u diprtoas calea, diprtoas sh-multu dinuntru (di-nn-tru) adv vedz tu nuntru greau; easti luna diprtoas (di diparti); mutrescu muntslj dinvrliga (din-vr-l-ga) adv vedz tu anvrliga diprtosh; ni dit xeani sh-easti, ni dit diprtos (loc diprtat) di-oar (do-r) adv vedz tu dioar dipartu (di-pr-tu) (mi) vb I vedz tu diparti dioar (d-o-r) shi di-oar (do-r) adv di multu, agonja, diprtari1/diprtare (di-pr-t-ri) sf vedz tu diparti tr tora di oar {ro: de mult, momentan} {fr: de bonne heurre; diprtari2/diprtare (di-pr-t-ri) sf vedz tu diparti provisoirement} {en: soon, for the moment} ex: dioar diprtat (di-pr-tt) adg vedz tu diparti (agonja) vinj diprtatic (di-pr-t-tic) sn vedz tu diparti diospratsi (di-s-pra-tsi shi ds-pra-tsi) num vedz tu doi diprtedz (di-pr-tdz) (mi) vb I vedz tu diparti diosprs (ds-prs) num (un cu doisprdzatsi) vedz tu doi diprtos (di-pr-ts) adg vedz tu diparti diot (dhi-t) sm, sf, adg dioat (dhi-o-t), diots (dhi-ts) diper (di-pr) cong dipi, perc, peryea, tu loc di, ca di, ct, dioati/dioate (dhi-o-ti) cal tinir (mndzu) i eap tinir di dict, etc. {ro: dect} {fr: que} {en: that, whom, of that, which, vr doi anj; dintac, mndzu, mndzat, mnzac {ro: mnz de etc.} ex: diper tu xeani ban (dict tu xeani ban; tu loc di ban doi ani} {fr: poulain de deux ans} {en: two years old colt} di tu xeani), tu loclu-a meu ma ghini, n singur minut; ma dintac (din-tc) sm dintats (din-tts) cal tinir (mndzu) i multu n fats di lndzit, diper c (di perc, dict) sntoas; eap tinir di vr un an; mndzu, mndzat, mnzac, diot {ro: diper (dict) mash iu azboair; diper (dict) mortu di sclvii, mnz de un ani} {fr: poulain dun an} {en: one year old colt} mor cu arma cama nyii dipi (d-pi) cong (un cu diper) ex: dip (dp) adv 1: ici, hici; 2: nai, multu, deacutotalui; 3: cama ghini s-murim tuts, dipi (dict) s-n ncljinm la grets tamam, tsh, trsh, anilea {ro: deloc; cel mai, foarte; tocmai, dipi (d-pi) cong vedz tu diper exact} {fr: point du tout; le plus; trs; tout fait} {en: (not) dipinari/dipinare (di-pi-n-ri) sf vedz tu deapin at all; the most; very; exactly, precisely} ex: dip (ici) nu mi- dipinat (di-pi-nt) adg vedz tu deapin aspar; dip (ici) nu mi va; nu tac sh-dip (ici)! tsiva di dip (ici dipintor (di-pi-n-tr) sn vedz tu deapin tsiva) nu-aleadzi; dip (nai) ma njiclu; un om dip (multu) avut; dipintur (di-pi-n-t-r) sf vedz tu deapin armasim dip (deacutotalui) singuri; s-min corlu dip (tsh, dipirari/dipirare (di-pi-r-ri) sf vedz tu deapir1 tamam) ca chima; dip (trsh) ca njeljlj-atselj sugari; dip dipirat (di-pi-rt) adg vedz tu deapir1 (anilea, tamam) ca ursa cndu gioac; dip (analtu, tamam) pi dipishescu (di-pi-shs-cu) vb IV dipishii (di-pi-sh), dipiaesti zboar; sheam (di-pi-shm), dipishit (di-pi-sh-t), dipishiri/dipishidipadi/dipade (di-p-di) adv vedz tu padi1 re (di-pi-sh-ri) fac mcarea sh-biutura (cu, i fr ciumuliri) diparti/diparte (di-pr-ti) adv tsi s-afl la un mari diastim s-treac din gur ndreptu tu grglan sh-deapoea tu stumahi; (diprtari); tsi nu easti aproapea; largu, alargu {ro: departe} mc, ascapit, ngljit, bucusescu, etc. {ro: mnca, nghii} {fr: {fr: loin} {en: far} ex: diparti (largu), tu-ardzmuri; l-vidzu di manger, avaler} {en: eat, swallow} ex: s-nu u dipishasc (mdiparti (di largu) diprtedz (di-pr-tdz) (mi) vb I diprtai c, ascapit) luplu dipishit (di-pi-sht) adg dipishit (di-pi-

394

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

sh-t), dipishits (di-pi-shts), dipishiti/dipishite (di-pi-sh-ti) pristi un alt parti di-a lui; l-fac un lucru s-hib di dau ori ma (mcarea shi biutura) tsi ari tricut din gur tu grglan shmari (ma multu, ma greu, etc.); ndiplusescu, anduplic, deapoea tu stumahi; (omlu) tsi ari mcat; mcat, ascpitat, nduplic; 2: fac un lucru ta s-nu mata hib ndreptu (l-fac si sngljitat, bucusit, etc. {ro: mncat, nghiit} {fr: mang, aval} shuts, si s-strmb, etc.); (tr om) mi-aplec cu truplu sh-fac {en: eaten, swallowed} dipishiri/dipishire (di-pi-sh-ri) sf dicusor (cmbur); shuts, strmbu; ncucushedz, ncusuredz, pishiri (di-pi-shr) atsea tsi s-fatsi cndu s-mc i s-ascapit cmburghipsescu, gribuescu, ncusor, mihrisescu {ro: dubla, tsiva; mcari, ascpitari, ngljitari, ngljitsri, bucusiri, etc. {ro: ndoi, curba} {fr: plier, mettre en double, courber} {en: fold, aciunea de a mnca, de a nghii; mncare, nghiire} {fr: bend, curve} ex: diplusits stranjili; cupiili li-avea diplusit action de manger, davaler} {en: action of eating, of (fapt di dau ori ma mri); s-adavg, s-dipluseasc diplusit swallowing} (di-plu-st) adg diplusit (di-plu-s-t), diplusits (di-plu-sts), dipishiri/dipishire (di-pi-sh-ri) sf vedz tu dipishescu diplusiti/diplusite (di-plu-s-ti) tsi ari un parti turnat shdipishit (di-pi-sht) adg vedz tu dipishescu ashtirnut pristi un alt parti; tsi easti faptu s-hib di dau ori di-pistaneu (di-pis-ta-n) adv scriari neaprucheat tu-aestu ma mari (ma multu, ma greu, etc.); ndiplusit, anduplicat, dictsiunar; vedz pistaneu nduplicat {ro: dublat, ndoit, curbat} {fr: pli, courb} {en: dipla (dh-pla) invar vedz tu diplo folded, bent, curved} diplusiri/diplusire (di-plu-s-ri) sf diplarcu (dhi-plr-cu) adg diplarc (dhi-plr-c), diplartsi (dhidiplusiri (di-plu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un lucru splr-tsi), diplartsi/diplartse (dhi-plr-tsi) tsi easti largu tu dupliseashti; ndiplusiri, anduplicari, nduplicari {ro: aciunea pltri; batalcu, pltros, pultros {ro: sptos} {fr: qui a de de a dubla, de a ndoi, de a curba; dublare, ndoire, curbare} large paules} {en: with wide shoulders} {fr: action de plier, de mettre en double, de courber} {en: diplari/diplare (dhi-pl-ri) sf vedz tu diplo action of folding, of bending, of curving} ndiplusescu (ndidiplat (dhi-plt) adg vedz tu diplo plu-ss-cu) vb IV ndiplusii (ndi-plu-s), ndipluseam (ndi-pludipl (dh-pl) sf vedz tu diplo sem), ndiplusit (ndi-plu-s-t), ndiplusiri/ndiplusire (ndidipledz (dhi-pldz) vb I vedz tu diplo plu-s-ri) (un cu diplusescu) ndiplusit (ndi-plu-st) adg diplo (dhi-pl) adg, adv invar tsi easti di doau ori ma mari ndiplusit (ndi-plu-s-t), ndiplusits (ndi-plu-sts), ndiplusi(di-un altu lucru); tu cari poati s ncap di doau ori ma multu ti/ndiplusite (ndi-plu-s-ti) (un cu diplusit) ndiplusi(ca tu altu lucru); tsi s-aspuni ca doau lucri di idyea soi; (eas- ri/ndiplusire (ndi-plu-s-ri) sf ndiplusiri (ndi-plu-sr) (un ti, ved, mi duc, etc.) di dau ori; dublu, duplu {ro: doublu, ncu diplusiri) anduplic1 (an-d-plic) (mi) vb I anduplicai doit} {fr: double; doublement} {en: double; twofold} ex: pltii (an-du-pli-c), anduplicam (an-du-pli-cm), anduplicat (andiplo (di dau ori ma multu) dublu (d-blu) adv shi dublu du-pli-c-t), anduplicari/anduplicare (an-du-pli-c-ri) (un (d-blu) adg dubl (d-bl), dubli (d-bli), dubli/duble (d-bli) cu diplusescu) ex: lj-adr una di ciulichi groas ct truplu, tsi (un cu diplo) ex: s-lu vind cu dubl (di dau ori ma mari) s-anduplica ma nu s-frndzea; u mut grenda cu-una mn shtinjii duplu (d-plu) adv shi duplu (d-plu) adg dupl (du-anduplic anduplicat1 (an-du-pli-ct) adg anduplicat pl), dupli (d-pli), dupli/duple (d-pli) (un cu diplo) (an-du-pli-c-t), anduplicats (an-du-pli-cts), anduplicati/andipledz (dhi-pldz) vb I diplai (dhi-pl), diplam (dhi-plm), duplicate (an-du-pli-c-ti) (un cu diplusit) anduplicadiplat (dhi-pl-t), diplari/diplare (dhi-pl-ri) fac un parti ri1/anduplicare (an-du-pli-c-ri) sf anduplicri/ (an-du-plidit un lucru (carti, pndz, stranj, etc.) si s-ashtearn pristi un cr) (un cu diplusiri) nduplic1 (nd-plic) (mi) vb I alt parti di-a lui; l-fac un lucru s-hib di dau ori ma mari (ma nduplicai (ndu-pli-c), nduplicam (ndu-pli-cm), nduplicat multu, ma greu, etc.); diplusescu, ndiplusescu, anduplic, ndu- (ndu-pli-c-t), nduplicari/nduplicare (ndu-pli-c-ri) (un cu plic {ro: ndoi, dubla} {fr: plier, doubler} {en: fold, double} diplusescu) ex: nduplic cioara (f-u tu doau); nduplicai (li ex: li dipl (diplusi) stranjili; lji dipl dichea (lj-u featsi di dau ndiplusii) stranjili atseali nalili; nduplic-ts (diplusea-ts) ori ma mari leafa) diplat (dhi-plt) adg diplat (dhi-pl-t), mnica nduplicat1 (ndu-pli-ct) adg nduplicat (ndu-pli-cdiplats (dhi-plts), diplati/diplate (dhi-pl-ti) tsi ari un parti t), nduplicats (ndu-pli-cts), nduplicati/nduplicate (ndu-pliturnat (nduplicat) sh-ashtirnut pristi un alt parti; tsi easti c-ti) (un cu diplusit) nduplicari1/nduplicare (ndu-pli-cfaptu s-hib di dau ori ma mari (ma multu, ma greu, etc.); ri) sf nduplicri/ (ndu-pli-cr) (un cu diplusiri) anduplidiplusit, ndiplusit, anduplicat, nduplicat {ro: ndoit, dublat} ctur (an-du-pli-c-t-r) sf anduplicturi (an-du-pli-c-tr) {fr: pli, doubl} {en: folded, doubled} diplari/diplare (dhi loclu i partea iu un lucru easti nduplicat {ro: ndoitur} {fr: pl-ri) sf diplri (dhi-plr) atsea tsi s-fatsi cndu un lucru s- courbure} {en: bend} nduplictur (ndu-pli-c-t-r) sf dipleadz; diplusiri, ndiplusiri, anduplicari, nduplicari {ro: nduplicturi (ndu-pli-c-tr) (un cu anduplictur) aciunea de a ndoi, de a dubla; ndoire, dublare} {fr: action diplou (dhi-plu) adv scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; de plier, de doubler} {en: action of folding, of doubling} vedz diplo dipl (dh-pl) sf dipli/diple (dh-pli) mardzinea ndiplusit diplumat (di-plu-mt) sm, sf, adg vedz tu diplum (cljin) di la un stranj, fustani, un vilendz, etc.; partea diplum (d-plu-m) sf diplumi/diplume (d-plu-mi) carti tsi (mardzinea) ndiplusit di la un vilendz, bgat sum trup shi aspuni c un s-ari dus shi ari bitisit un sculii; carti tsi aspuni cicioari di-un om tes, tra s-lji tsn cldur cndu doarmi; c ari nvitsat un tehni, sh-c easti mastur s-u fac; (expr: cljin, furt; (fig: dipl = arad dishcljis tsi si-anvrteashti shi diplum di tinjii = carti dat di-un sutsat a unui om tu cari sfatsi arocuti, di njits ma njits, deavrliga di-un loc dit mesi) aspuni c easti tinjisit tr lucrili buni tsi ari fapt tu ban) {ro: {ro: pliu; spiral} {fr: pli, spirale} {en: fold, pleat, spiral} ex: diplom} {fr: diplme} {en: diploma} diplumat (di-plufustani cu multi dipli (cljinuri); toarsi n dipl (arad) di ln; mt) sm, sf, adg diplumat (di-plu-m-t), diplumats (di-plucorlu dipli (expr: arad tsi fatsi arocuti dishcljisi di njits ma mts), diplumati/diplumate (di-plu-m-ti) 1: un tsi ari un njits) si-anvrteashti dipla (dh-pla) invar tsi nu s-afl diplum; 2: cariva (shi oaminjlji tsi lu-agiut) tsi ari putearea bgat ndreptu ma easti ca strmbu sh-aplicat (ncljinat) di-un s zburasc tu numa-a unei vsilii (stat), fats di alt vsilii; un parti; amplatea; (expr: nj-ljau (vilendza) dipla = mi bag s-dor- tsi shtii s zburasc cu oaminjlji shi s-li ndreag lucrili tra s-lji mu; ic fig: lji ncljid ocljilj, tr totna) {ro: curmezi, de-a eas tuti-ambar; afondut {ro: diplomat} {fr: diplomate} {en: curmeziul, piezi, oblic} {fr: obliquement, en biais, en diplomat} diplumtii (di-plu-m-t-i) sf diplumtii (di-plutravers} {en: askew, slantwise, diagonally} ex: lom dipla m-t) harea tsi u ari un om tsi shtii s zburasc cu oaminjlji (amplatea) muntslj; ljau vilendza dipla (expr: va mi bag sshi s-li ndreag lucrili tra s-lji eas-ambar; lucrul tsi-l fatsi un dormu) c nj-easti somnu; pn s-n lom dipla (expr: pn s- diplumat cndu zburashti tu numa-a unei vsilii {ro: lji ncljidem ocljilj tr totna) vrn dzu diplusescu (di-pludiplomaie} {fr: diplomatie} {en: diplomacy} ss-cu) vb IV diplusii (di-plu-s), dipluseam (di-plu-sem), diplum di tinjii vedz tu diplum diplusit (di-plu-s-t), diplusiri/diplusire (di-plu-s-ri) 1: fac diplumtii (di-plu-m-t-i) sf vedz tu diplum un parti dit un lucru (carti, pndz, stranj, etc.) si s-ashtearn diplusescu (di-plu-ss-cu) vb IV vedz tu diplo

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

395

diplusiri/diplusire (di-plu-s-ri) sf vedz tu diplo (yinea nghios pri scar); dipusi (nvli) di pi arburi; un capr diplusit (di-plu-st) adg vedz tu diplo dipunea (nvlea) dighios tu hu; nu dipunets di tru tsitati; iu dipneari/dipneare (dip-ne-ri) sf dipneri (dip-nri) scriari duts turma picurare sh-iu dipunj (ljai valea)?; fumeljli dipusir neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dipuneari (dusir nghios, la cmpu) tu arniu; cnt di dipuni puljlji di pi dipozit (di-p-zit) sn dipoziti/dipozite (di-p-zi-ti) 1: lucru tsi arburi; furlji dipusir armili (discrcar armili) di pri cal; furlji s-da tri tsneari amaneti; 2: loc i binai (adrmintu) faptu ma- dipusir armili (expr: s-prudeadir); dipusir (s-alsr ctr xus tra si s-tsn lucri (biricheti, prmtii, etc.) nuntru; 3: pe- nghios, uselir) muntslj shi s-alinar cupriili; ea, dipuni-l tur tsi s-fatsi cu ashtirnearea (tu fundu) di lucri (ca tsar, arin, tmbrlu (expr: f-l s-asun ma peagalea, asun-l ma putsn); sruri, etc.) tsi s-afl amisticati tu-un muljiciuni {ro: depozit} el dipusi minti (expr: s-featsi fronim, frunimi); nac dipuni {fr: dpt} {en: deposit} ex: bgai casa dipozit (amaneti) minti (expr: nac-lj yini mintea, nac bag minti); pn nu u dipreapoea (di-prea-p-ea) adv vedz tu apoea pati, omlu nu dipuni minti (expr: nu nveats, nu bag minti); dipri (d-pri) prip scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; di minti mult tsi-lj dipusi (expr: tsi-sh bg, tsi-l featsi s-hib (scriarea bun: di pri); vedz di shi pri ma dishteptu); ficiorlu acts s-dipun minti (expr: si s-fac cu di-pri-apoea (di-prea-p-ea) adv scriari neaprucheat tu-aestu minti, s-lj yin mintea); dipusi budzli (expr: s-crti) dup tsidictsiunar; vedz dipreapoea lj dzsh aesti zboar; el ca dipusi dzeanili (expr: nu-lj pru ca dipristaneu (di-pris-ta-n) adv di primansus, di prisupr, ghini, s-crti); tuts niurar, dipusir dzeanili (expr: s-crtir, s bash, parapanish {ro: prea mult, inutil, de prisos} {fr: nvirinar); tinjia-a grnlui dipusi (expr: scdzu) n pzari; dipusuperflu, inutile, surplus} {en: superfluous, needless, surplus} nar (dipusir) apili-a arului (apili-a arului scdzur; ic diprisupr (di-pri-s-pr) adv dipistaneu, primansus, expr: s-virsar apili-a arului, pristi mardzini) dipus (diparapanish, bash, {ro: prea mult, de prisos} {fr: par dessus ps) adg dipus (di-p-s), dipush (di-psh), dipusi/dipuse (le march), en plus, superflu, surplus} {en: superfluous, (di-p-si) tsi s-ari minat ctr nghios dit un loc ma-analtu; surplus} ex: aleadzi diprisupr (di primansus); lucru diprisupr dipunat, hmblusit, hlmbusit, nvlit, uselit, cdzut, scdzut; (di primansus) (fig: dipus = (i) lisearcu, gindos, ngindat, turbat, himos, dipriun1 (di-pri--n) adv (tsi s-fatsi) di-arad tut chirolu intusit, nirit, arciuit, etc.; (ii) crtit, nvirinat, mrnghisit, (atsel tsi tricu, di tora sh-ninti); (tsi s-fatsi) cati oar; fr-ast- cripat, pondu, etc.) {ro: cobort} {fr: descendu, baiss} {en: mtsiri; daima, des, inda; totna, totna, totuna, totun, tutuna, descended, gone down} ex: murmur cu boatsea dipus (expr: tutauna, tutun, tutdiun; deun, diun, di-un-un, panda, peanarga); tsi hii acshi dipus (fig: pondu, nvirinat)?; dipus (fig: zr-zr {ro: mereu, totdeauna, continuu} {fr: continuellment, crtit) sh-cripat; eara dipriun dipus (fig: pondu, nvirinat); sans cesse, toujours} {en: continually, non-stop, always} ex: niveasta-a mea shidea cu sufrntsealili dipusi (fig: shidea flueara s-nj-avdu dipriun (daima, totna); doi frtats dipriun crtit, nu-lj prea ghini); suntu dipush (fig: arciuits, ngindats, talji (fr-astmtsiri, nicurmat, tut chirolu); dipriun turbats), crtits la fats; Sumedrul intr dipus (fig: ca turbat), (neacumtinat) ploili cad; lucredz dipriun (tut chirolu) c am cu turin shi ploai; aru dipus (expr: aru cu apili virstai) sananghi di paradz diun (di--n) adv (un cu dipriun1) treac; aurl arurli dipusi (expr: umflati, virsati); hiu dipus deun (de--n) adv (un cu dipriun1) di-un-un (di-(dus dighios) tu bimts; hiu dipus (fig: arciuit, ngindat; ic n--n) adv (un cu dipriun1) nvirinat), c-avdzi tsi s-featsi dipunat (di-pu-nt) adg dipudipriun2 (di-pri--n) adv zbor tsi-aspuni c ma mults nat (di-pu-n-t), dipunats (di-pu-nts), dipunati/dipunate oaminj i lucri s-afl (s-au adunat s-hib) tu idyiul loc; tsi fac (di-pu-n-ti) (un cu dipus) dipuniri/dipunire (di-p-ni-ri) tsiva i s-afl un ning-alantu; tsi suntu un (di un soi); sf dipuniri (di-p-nir) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva (cariva) deadun, dadun, mpriun, mpriun, bara-bara: (expr: li am dipuni; dipuneari, dipunari, hmblusiri, hlmbusiri, nvliri, dipriun cu...= hiu tu vreari cu... sh-durnjim deadun tu-un useliri, cdeari, scdeari {ro: aciunea de a cobor; coborre} ashtirnut) {ro: mpreun} {fr: ensemble} {en: together} ex: {fr: action de descendre, de baisser} {en: action of descennchisir dipriun (deadun); s-njardzim dipriun (deadun); ding, of going down} dipuneari/dipuneare (di-pu-ne-ri) sf sicara u-avem dipriun (deadun); muljarea li-avea dipriun cu dipuneri (di-pu-nri) (un cu dipuniri) dipunari/dipunare ficiorlu (expr: durnja deadun, tu idyiul ashtirnut); dipriun (dip (di-pu-n-ri) sf dipunri (di-pu-nri) (un cu dipuniri) un, un; un soi) suntu aesti shimii dipunari/dipunare (di-pu-n-ri) sf vedz tu dipun dipu (d-pu) prip vedz tu dup dipunat (di-pu-nt) adg vedz tu dipun dipun (di-pn) (mi) vb III, II shi I dipush (di-psh) shi dipuneari/dipuneare (di-pu-ne-ri) sf vedz tu dipun dipunai (di-pu-n), dipuneam (di-pu-nem) shi dipunam (di- dipuniri/dipunire (di-p-ni-ri) sf vedz tu dipun pu-nm), dipus (di-p-s) shi dipunat (di-pu-n-t), dipus (di-ps) adg vedz tu dipun dipuniri/dipunire (di-p-ni-ri) shi dipuneari/dipuneare (di-pu- dira (d-ra) invar (tu expresia: dau dira) (dau) cali; (dau) izini; ne-ri) shi dipunari/dipunare (di-pu-n-ri) mi min (njergu, (lu-alas) s-hib ileftir; slghescu, iliftirisescu, etc. {ro: n voie} yin, arunic, etc.) ctr nghios dit un loc ma-analtu; mi duc {fr: (laisser) en libert} {en: (let) free, in liberty} ex: l deadi hima (hambla); lu-adar un lucru si scad; scad phlu (tinjia) a dira (li als eleftiri), li slghi prvdzli unui lucru tsi-l vindu; ljau valea; hmblusescu, hlmbusescu, direc (di-rc) sn diretsi/diretse (di-r-tsi) shi direcuri (di-rnvlescu, (mi) uselescu, cad; scad (expr: 1: dipun boatsea = cur) stur, stil, shtiul, durec, andoapir {ro: stlp} {fr: pilier, zburscu ma peagalea, cu boatsea ma peanarga, slab, tra nu poteau} {en: post, pole, stake, pillar} ex: cu trei diretsi mi avd multu lumea ca s-u crteasc; 2: dipun budzli; dipun (stururi) di her; sh-freadzi caplu di tuti diretsli (stururli); nitsi dzeanili; dipun mutrili = nu-nj pari ghini, nu mi-ariseashti, mi saltsea direc di cas, nits sindushlu om di meas durec (ducrteashti, mi nvirinedz; 3: dipun nrli = (i) mi-aspun cama rc) sn duretsi/duretse (du-r-tsi) shi durecuri (du-r-cur) tapin, mi tpinusescu, nj scadi tinjia, lu-aspindzur caplu, uandoapir, aradzim, stur, stil, shtiul, durec, agiutor {ro: stlp; adun coada, etc.; (ii) nu-nj pari ghini, mi crtescu; dipun reazem, ajutor} {fr: appui, aide; soutien, pilier} {en: pole, budzli (dzeanili, mutrili); 4: dipun armili = mi prudau; 5: post, pillar; support, help} ex: cfasea-i spindzurat di dureclu dipun minti = mi fac fronim (cu minti, fruminescu); mi(sturlu) dit chioshi drec (drc) sn dretsi/dretse (dr-tsi) shi ashternu; bag minti; nj-yini mintea; giudic ma ghini, nvitsai; drecuri (dr-cur) (un cu direc) nj-adun minti n cap; 6: dipuni arulu = yini ap multu (di ploai direptu (di-rp-tu) adg vedz tu ndriptati mult, di tuchirea-a neauljei, etc.) shi s-vears arulu pristi dirin1 (d-rin) (mi) vb I dirinai (di-ri-n) shi dirnai (dir-n), mardzinea-a lui, pristi cmpul di deavrliga; 7: dipun tinjia dirinam (di-ri-nm) shi dirnam (dir-nm), dirinat (di-ri-n(phlu-a unui lucru tsi vindu) = scad tinjia, phlu-a lucrului) t) shi dirnat (dir-n-t), dirinari/dirinare (di-ri-n-ri) shi dir{ro: cobor} {fr: descendre, baisser} {en: descend, go down} nari/dirnare (dir-n-ri) mi curmu multu (shi-nj cher multu ex: dipuni (d-ti nghios, discali-c) di pri cal; dipuni-ti (yini putearea) di copuslu mari tsi-l fac; nj-aspun durearea cu plnnghios) di pri mer; ea, dipuni-ti, tsi-ashtepts?; dipunea scara dzeri ca atumtsea cndu-nj zmulgu perlji din cap; lu-aspargu

396

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

dip un lucru tra s-nu mata armn tsiva di el; l-fac un lucru s- arposh; cali strimt tsi treatsi namisa di munts-analts; chear (si s-fac afan) di pi fatsa-a loclui; (mi) cpescu, (mi) arstoac, bugazi, sud, angusteats, strimtur, strmtur; 2: deapir, afnisescu, afnsescu, chtescu, ctstrpsescu, sutrup- tsi li da la aest dirveni (bugazi, arstoac) oaminjlji tsi drli sescu, prpdescu {ro: (se) zbuciuma, (se) prpdi, (se) epui- vor s-treac cu tutiputa; casa iu s-lja aesti dri; yimbruchi, za} {fr: se dchirer, se consommer, spuiser} {en: consume yiumbruchi, imbruchi, cumerchi, vam, tarif {ro: defileu, oneself, tear oneself to pieces, become exhausted} ex: si sstrmtoare; intrare dintr-un fort; vam} {fr: dtroit; entr dirin (pidipseasc multu, si s-ctstrpseasc) yiu pri loc, s- dune place forte ou fortifie; douane} {en: mountain pass, lj si frig limba n foc; plndzi shi s-dirin (s-cpeashti di fort entrance; toll or customs house} ex: dirvenjli (bughzli) splngu); s-dirnar (s-cpir) di plngu; s-dirin (sh-deapir turchipsescu drveni/drvene (dr-v-ni) sf drvenj (drperlu din cap), lailji-armnj; corba sor va si s-dirin (va si s- vnj) (un cu dirveni) ex: sh-ari n drveni (sh-ari sh-casa deapir); csharea goal s-dirin (s-afnseashti) pisti plai; mi iu s-lja drli di treatsiri bugazea) dirvingi (dir-vin-g) sm dirinai (mi cpii) multu; s-dirin shi ugeaclu-a lui (s-afndirvingeadz (dir-vin-gdz) omlu tsi-aveaglji dirvenea; seashti shi fumealja-a lui) dirinat (di-ri-nt) adg dirinat omlu tsi-adun drli di la oaminjlji tsi vor s-treac bugazea (di-ri-n-t), dirinats (di-ri-nts), dirinati/dirinate (di-ri-n-ti) {ro: gardian de la dirveni; vame} {fr: gardien dune tsi easti curmat multu di copuslu mari tsi-l fatsi; tsi sh-aspusi dirveni; douanier} {en: guard (dirveni); customs officer} durearea cu plndzeri greali; tsi s-asparsi aht multu di nu ex: dirvingeadzlji-l loar dirven-aga (dir-vn-a-g) sm mata armasi tsiva di el; cpit, dipirat, afnisit, afnsit, chtit, dirven-agadz (dir-vn-a-gdz) caplu-a dirvingeadzlor tsictstrpsit, sutrupsit, prpdit {ro: zbuciumat, prpdit, epui- aveaglji dirvenea sh-adun drli {ro: cpitanul dervenei} zat} {fr: dchir, consomm, puis} {en: consumed oneself, {fr: capitaine des dfils} {en: guards commander} ex: torn oneself to pieces, exhausted} dirnat (dir-nt) adg dir- dirven-agadzlji ftsea tsi vrea nat (dir-n-t), dirnats (dir-nts), dirnati/dirnate (dir-n-ti) dirvingi (dir-vin-g) sm vedz tu dirveni (un cu dirinat) ex: vinji cu stranjili dirnati (ctstrpsiti, arup- dirvish (dir-vsh) sm dirvish (dir-vsh) un soi di clugruti cumts); dirnats (cpits, avursits multu, vtmats) di cali tsiritor musulman tsi poati s-fac ciudii di lucri dinintea-a greau dirinari/dirinare (di-ri-n-ri) sf dirinri (di-ri-nr) lumiljei tra s-u ciudiseasc {ro: dervi} {fr: dervish} {en: atsea tsi s-fatsi cndu tsiva (cariva) s-dirin; cpiri, dipirari, dervish} ex: un dirvish lj-deadi mgiun afnisiri, afnsiri, chtiri, ctstrpsiri, sutrupsiri, prpdiri dis... (tu nchisita-a zboarlor) vedz shi zboarli tsi nchisescu {ro: aciunea de a (se) zbuciuma, de a (se) prpdi, de a (se) cu diz Adutsem aminti c (i) dis easti di-arad un prifixu epuiza} {fr: action de se dchirer, de se consommer, de tsi s-bag nintea-a unor verbi tra s-aspun c un lucru tsi s-ari spuiser} {en: action of consuming oneself, of tearing oneself fapt ninti, easti-adus tu catastasea tu cari s-afla ninti ca s-hib to pieces, of becoming exhausted} dirnari/dirnare (dir-n-ri) faptu shi (ii) c, la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei sf dirnri (dir-nr) (un cu dirinari) dirin2 (d-rin) sn diriArmneasc di Bituli (1997) s-astsi nomlu: (i) zboarli cari nuri (di-r-nur) atsea tsi-armni dup tsi s-dirin (s-afnau s/z nintea-a consoanilor surdi (c, f, l, p, r shi t) va si s seashti, s-prpdeashti) un lucru; afanizmo, halazmo, ciupulic, scrii shi va si s-pronunts cu s; (ii) zboarli cari au s/z chiameti {ro: prpd, dezastru} {fr: ravage; tourment; ruine} nintea-a consoanilor sonori (b, d, g, m, n, shi v) va si s scrii {en: destruction; ravage} ex: dirinlu (halazmolu, chiametea) i shi va si s-pronunts cu z. Ma avem shi ndau exceptsii latora n lumi; dirin (mari taxirati) tsi lu-agudi aestu nom, exceptsii tsi va li-aspunem ma nghios tu zboarli dirin2 (d-rin) sn vedz tu dirin1 scriati cu dis, nu cu diz. dirinari/dirinare (di-ri-n-ri) sf vedz tu dirin1 dis1 (ds) pr pirs III vedz tu ns dirinat (di-ri-nt) adg vedz tu dirin1 dis2 (ds) adg dis (d-s) dish (dsh), disi/dise (d-si) dirmani/dirmane (dir-m-ni) sf dirmnj (dir-mnj) atsea tsi giumitati {ro: jumtate} {fr: moiti, demi} {en: half} ex: tru s-da a unui lndzit tra si s-vindic di niputearea tsi u-ari; disa (giumitatea, mesea, njedzlu) di noapti; mcm dislu atseali tsi fatsi cariva tra s-ascap di un lngoari; drmani, (giumitatea) di ed; un uc sh-dis (giumitati); dis di metru; oara yitrii, vindicari, ileaci, ileagi, pnad; (fig: dirmani = curbani, easti un sh-dis (giumitati); oaminj dish (expr: multu afierum) {ro: remediu, leac} {fr: remde, gurison} {en: shcurts, giumitati di oaminj); vasili suntu disi (giumitati medicine, cure} ex: nu avets dirmani (vindicari) maltu voi; mplini); dishlji (giumittsli) lj-culc mpadi; disili (giumittsli) aclotsi aflar dirmani (vindicari, yitrii) drmani/dirmane li vindum; a dishlor (a giumittslor) l deadim cali, a disilor nu (dr-m-ni) sf drmnj (dr-mnj) (un cu dirmani) ex: s- dis3 (ds) cong vedz tu disi fatsi drmani (fig: curbani, yitrii) tr voi; Dumnidz s-fac disag (di-s-g) sf disdz (di-sdz) tastru tsi ari dau prts drmani (s-aduc vindicari) (oclji, ureclji di disag), tr bgari lucri, sh-tra si s-poart ma dirmi/dirme (dr-mi) cong cu tuti c; di itia c; tr-atsea c; lishor dinanumirea (pri shaua di pri cal); tisag, bisag; lucri delmi, deca, dicari, dicara; madami, incan, ditr, epidis, tsi intr tu-un disag mplin; (expr: 1: oclju (ureaclji) di ciunchi, ctse, c, etc. {ro: de vreme ce, din moment ce, disag = un di dauli prts iu s-bag lucri a disagljei; 2: om pentruc} {fr: puisque, vu que} {en: in vue of, because} ex: cu disaga di gushi = tsiritor, tsiritonj, tsrpn, tsrpni, dirmi (di itia c, cari, c, dicara) vinjish, va stai delmi/delme dicunjar, proseac, pitaci, zicljar; 3: yini cu disaga mplin = (dl-mi) cong (un cu dirmi) deca2 (d-ca) cong (un cu adutsi multi sh-di tuti) {ro: desag} {fr: besace} {en: double dirmi) bag} ex: tu un oclju di disag am ordzu; disdz greali di flurii; dirmonj (dir-mnj) sn dirmoanji/dirmoanje (dir-mo-nji) shi yinea cu disdzli nanumirea tisag (ti-s-g) sf tisdz (tidirmonjuri (dir-m-nju) tsir cu guvi mri cu cari s ntsernu sdz) (un cu disag) ex: nj-deadi n tisag; vinji cu tisaga grnutsli di grn, sicar, ariz, etc. tra si s-aleag lucrili ma di gushi (expr: ca un tsiritor) bisag (bi-s-g) sf bisdz (bimri tsi s-afl amisticati tu eali; tsir, sit {ro: drmon, ciur} sdz) (un cu disag) ex: aruc bisdzli pi blncul a calui {fr: crible} {en: sieve, screen} disbair (dis-b-ir) (mi) vb I disbirai (dis-b-i-r), disbirdis dirnari/dirnare (dir-n-ri) sf vedz tu dirin1 (dis-b-i-rm), disbirat (dis-b-i-r-t), disbirari/disbirare dirnat (dir-nt) adg vedz tu dirin1 (dis-b-i-r-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dirpani (dhir-p-ni) sf dirpnj (dhir-pnj) un hlati dizbair ncusurat cu cari s-talji (cu mna) earba analt i grnili; cusor,disbirari/disbirare (dis-b-i-r-ri) sf disbirri (dis-b-i-rr) seatsir {ro: secere} {fr: faucillon} {en: sickle} ex: cu dirpanea scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizbirari sitsirm disbirat (dis-b-i-rt) adg disbirat (dis-b-i-r-t), disbirats dirt (dr-t) cong vedz tu dit (dis-b-i-rts), disbirati/disbirate (dis-b-i-r-ti) scriari dirven-aga (dir-vn-a-g) sm vedz tu dirveni neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizbirat dirveni/dirvene (dir-v-ni) sf dirvenj (dir-vnj) drveni; 1: disbirtur (dis-b-i-r-t-r) sf disbirturi (disb-i-r-tr) loc strimtu shi ngustu tsi s-afl namisa di munts-analts sh- scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizbirtur

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

397

disbrnari/disbrnare (dis-br-n-ri) sf disbrnri (dis-br-nr) ncrshiljat tra s-lu dizmeastic, s-lu-adun shi s-lu ndreg; scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizbrnari displtescu, dizmeastic; (fig: mi discaci = es dit mintitura lai tu disbrnat (dis-br-nt) adg disbrnat (dis-br-n-t), disbr- cari mi aflu) {ro: desclci} {fr: dbrouiller, dmler} {en: nats (dis-br-nts), disbrnati/disbrnate (dis-br-n-ti) disentangle} ex: discaci-ts perlji; nu pot s-mi discaci (s-nji scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizbrnat dizmeastic perlu); discaci-ti (fig: esh dit mintitura tu cari tidisbrnedz (dis-br-ndz) (mi) vb I disbrnai (dis-br-n), aflji) cum pots discceat (dis-c-ct) adg discceat (disdisbrnam (dis-br-nm), disbrnat (dis-br-n-t), disbr- c-c-t), discceats (dis-c-cts), discceati/discceate (disnari/disbrnare (dis-br-n-ri) scriari neaprucheat tu-aestu c-c-ti) (lucru ncrshiljat, perlu) tsi s-ari displtit; dictsiunar; vedz dizbrnedz displtit, dizmisticat, nichiptinat {ro: desclcit} {fr: dbrouill, disbrnu (dis-br-nu) sn pl(?) scriari neaprucheat tu-aestu qui a les cheveux dmls} {en: disentangled} ex: un feat dictsiunar; vedz dizbrnu discceat (cu perlu displtit), un ascpat dit heari; discceat disbet (dis-bt) (mi) vb I disbitai (dis-bi-t), disbitam (dis-bilj-armasi perlu discceari/discceare (dis-c-c-ri) sf tm), disbitat (dis-bi-t-t), disbitari/disbitare (dis-bi-t-ri) disccri (dis-c-cr) atsea tsi s-fatsi cndu s-discaci tsiva; scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizbet displtiri, dizmisticari {ro: aciunea de a desclci; desclcire} disbiducljari/disbiducljare (dis-bi-du-clj-ri) sf vedz tu {fr: action de dbrouiller, de dmler} {en: action of piduclju disentangling} discciros (dis-c-ci-rs) adg discciroas disbiducljat (dis-bi-du-cljt) adg vedz tu piduclju (dis-c-ci-ro-s), disccirosh (dis-c-ci-rsh), discciroadisbiducljedz (dis-bi-du-cljdz) (mi) vb I vedz tu piduclju si/discciroase (dis-c-ci-ro-si) tsi nu easti cu lucri (hiri, disbilescu (dis-bi-ls-cu) (mi) vb IV disbilii (dis-bi-l), disalumchi) ncrshiljati {ro: nenclcit} {fr: qui nest pas bileam (dis-bi-lem), disbilit (dis-bi-l-t), disbiliri/disbilire emml} {en: who is not entangled} ex: faglu discciros (cu (dis-bi-l-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz alumchi tsi nu-s ncrshiljati) disccitor (dis-c-ci-tr) sm dizbilescu disccitori (dis-c-ci-tr) cheaptini (cu dints ndiprtats un disbiliri/disbilire (dis-bi-l-ri) sf disbiliri (dis-bi-lr) scriari di-alantu) cu cari s-discaci perlu multu ncrshiljat; disccior, neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizbiliri grib, glib, dzugran, zugran, zorn, cheaptini {ro: pieptene disbilit (dis-bi-lt) adg disbilit (dis-bi-l-t), disbilits (dis-bicu dini rari} {fr: gros peigne} {en: comb with big and scarce lts), disbiliti/disbilite (dis-bi-l-ti) scriari neaprucheat tuteeth} disccior (dis-c-cr) sm discciori (dis-c-cr) aestu dictsiunar; vedz dizbilit (un cu disccitor) disbilitur (dis-bi-li-t-r) sf disbilituri (dis-bi-li-tr) scriari discair (dis-c-ir) vb I vedz tu cair neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizbilitur discalic (dis-ca-lic) vb I vedz tu cal1 disbitari/disbitare (dis-bi-t-ri) sf disbitri (dis-bi-tr) scriari discalnu (dis-cl-nu) (mi) vb I vedz tu ascalnu neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizbitari discaltsu (dis-cl-tsu) (mi) vb I discltsai (dis-cl-ts), disbitat (dis-bi-tt) adg disbitat (dis-bi-t-t), disbitats (dis-bi- discltsam (dis-cl-tsm), discltsat (dis-cl-ts-t), discltts), disbitati/disbitate (dis-bit-ti) scriari neaprucheat tu- tsari/discltsare (dis-cl-ts-ri) 1: (nj) scot pputsli (mesaestu dictsiunar; vedz dizbitat trili) dit cicior; discultsu; 2: scot petala di la ciciorlu-a unui cal; disbittur (dis-bi-t-t-r) sf disbitturi (dis-bi-t-tr) scriari (expr: 1: l-discaltsu = lj ljau tut tsi ari, l-dispolj; 2: lu ncaltsu neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizbittur sh-lu discaltsu = lu-ard multu di multu, fr ca el s-poat s-mi disbrnari/disbrnare (dis-br-n-ri) sf disbrnri (dis-br-nr) aducheasc) {ro: descla; despotcovi} {fr: dchausser, d scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizbrnari bosser; dferrer (un cheval)} {en: take off shoes (slippers); disbrnat (dis-br-nt) adg disbrnat (dis-br-n-t), unshoe (a horse)} ex: mi discltsai tra s-nj lau cicioarli; disbrnats (dis-br-nts), disbrnati/disbrnate (dis-br-n-ti) discalts calu di cicioarli di dinpoi discltsat (dis-cl-tst) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizbrnat adg discltsat (dis-cl-ts-t), discltsats (dis-cl-tsts), disbrnedz (dis-br-ndz) (mi) vb I disbrnai (dis-br-n), discltsati/discltsate (dis-cl-ts-ti) (omlu) tsi-lj s-ari scoas disbrnam (dis-br-nm), disbrnat (dis-br-n-t), disbr- pputsli dit cicior; (om) tsi nu-ari pputs n cicior; (om, cal) nari/disbrnare (dis-br-n-ri) scriari neaprucheat tu-aestu tsi easti nincltsat; (om, cicior) discultsat; (calu) tsi-lj s-ari dictsiunar; vedz dizbrnedz scoas petala dit cicior; (cal) tsi nu-ari petal n cicior {ro: discacr (dis-c-cr) (mi) vb I disccrai (dis-c-c-r), disc- desclat; despotcovit} {fr: dchauss, dboss; dferr (un cram (dis-c-c-rm), disccrat (dis-c-c-r-t), discc- cheval)} {en: with the shoes (slippers) taken off; unshod (a rari/disccrare (dis-c-c-r-ri) ndiprtedz dauli cicioari un horse)} ex: flcari discltsat (expr: fr pputs, nincltsat, di-alantu; stau cu cicioarili ndiprtati un di-alantu; (expr: 1: mi oarfn, dispuljat) discltsari/discltsare (dis-cl-ts-ri) sf discacr di-ardeari = cpescu di multa ardeari tsi u fac; 2: discltsri (dis-cl-tsr) atsea tsi s-fatsi cndu un om ic un stau cu gura disccrat = stau cu gura mari dishcljis, cal s-discalts {ro: aciunea de a descla; de a despotcovi; hscat) {ro: (se) rsccra} {fr: carter les jambes} {en: desclare; despotcovire} {fr: action de dchausser, de spread ones legs} ex: mi disccrai multu; ti disccrash (ts dbosser; de dferrer (un cheval)} {en: action of taking off disfeatsish, stai cu cicioarili diparti un di-alantu) ca multu, shoes (slippers); of unshoeing (a horse)} discultsu1 (dis-cloaspe! disccrat (dis-c-c-rt) adg disccrat (dis-c-c-tsu) (mi) vb I discultsai (dis-cul-ts), discultsam (dis-culr-t), disccrats (dis-c-c-rts), disccrati/disccrate (distsm), discultsat (dis-cul-ts-t), discultsari/discultsare (disc-c-r-ti) tsi sta cu cicioarili diparti un di-alantu {ro: cul-ts-ri) (nj) scot pputsli (mestrili) dit cicior; discaltsu; rsccrat} {fr: qui reste avec ses jambes bien cartes} {en: (fig: discultsu = bag ntribri sh-caftu s-aflu tsi minduiri i with his legs well spread out} ex: un aush disccrat, pisti foc hbri ascumti ari cariva tu minti; discultu, discos, shadi bgat (angucitoari: ugeaclu) disccrari/disccrare discrfusescu, xitsescu) {ro: descla; interoga} {fr: (dis-c-c-r-ri) sf disccrri (dis-c-c-rr) atsea tsi s-fatsi dchausser, dbosser; interroger} {en: take off shoes (slipcndu omlu sh-discacr (shi ndiprteadz) cicioarili un dipers); interrogate} ex: discults-ts (scoati-ts dit cicior) cama alantu; disccrtur ro: aciunea de a (se) rsccra} {fr: truoar tsruhili; noaptea-aest nu prindi s-n discultsm; action dcarter les jambes; cartement des jambes} {en: loats-lu di-un parti shi discultsats-lu, discusets-lu; l-discultsai action of spreading ones legs; spread of ones legs} (lj-bgai ntribri, l-discusui, l-discurfusii), lu-aflai di iu easti disccrtur (dis-c-c-r-t-r) sf disccrturi (dis-c-c- discultsat (dis-cul-tst) adg discultsat (dis-cul-ts-t), r-tr) (un cu disccrari) discultsats (dis-cul-tsts), discultsati/discultsate (dis-cul-ts-ti) discaci (dis-cc) (mi) vb I discceai (dis-c-c), discceam (omlu) tsi-lj s-ari scoas pputsli dit cicior; (om) tsi nu-ari (dis-c-cm), discceat (dis-c-c-t), discceari/disccea- pputs n cicior; (om, cal) tsi easti nincltsat; (om, cicior) re (dis-c-c-ri) disfac (displtescu) un lucru tsi easti ncr- discultsu, nincltsat, discltsat {ro: desclat; interogat} {fr: shiljat (crshelj, hiri ncrshiljati); trec cheaptinili prit perlu dchauss, dboss; interrog} {en: with the shoes (slippers)

398

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

taken off; interrogated} discultsari/discultsare (dis-cul-ts- dischidicari/dischidicare (dis-chi-di-c-ri) sf vedz tu ri) sf discultsri (dis-cul-tsr) atsea tsi s-fatsi cndu un om s- cheadic discults {ro: aciunea de a descla, de a interoga; descl- dischidicat (dis-chi-di-ct) adg vedz tu cheadic are; interogare} {fr: action de dchausser, de dbosser; discljid (dis-cljd) (mi) vb III shi II vedz tu dishcljid dinterroger} {en: action of taking off shoes (slippers); of discljideari/discljideare (dis-clji-de-ri) sf vedz tu dishcljid interrogating} discultsu2 (dis-cl-tsu) adg discults (dis-cl- discljidiri/discljidire (dis-clj-di-ri) sf vedz tu dishcljid ts), discults (dis-cl-ts), discults (dis-cl-ts) tsi nu-ari discljis (dis-cljs) adg vedz tu dishcljid pputs n cicior; tsi easti nincltsat; tsi s-ari discltsat shi easti disclots (dis-clts) vb I vedz tu cloci fr pputs; discultsat, nincltsat, discltsat, xipoltu; (fig: disclutsari/disclutsare (dis-clu-ts-ri) sf vedz tu cloci discultsu = oarfn, ftoh, tsi nu-ari pradz nitsi tr pputs) {ro: disclutsat (dis-clu-tst) adg vedz tu cloci descul} {fr: nu-pieds} {en: bare-foot} ex: featili imn discoapir (dis-co-pir) (mi) vb IV vedz tu acoapir discults (fr pputs n cicior); easti om discultsu (fig: discoasiri/discoasire (dis-co-si-ri) sf vedz tu discos1 oarfn) discultu (dis-cl-tu) (mi) vb I discultai (dis-cul-t), discos1 (dis-cs) vb III shi II discusui (dis-cu-s), discuseam discultam (dis-cul-tm), discultat (dis-cul-t-t), disculta(dis-cu-sem), discoasiri/discoasire (dis-co-siri) shi discuri/discultare (dis-cul-t-ri) bag ntribri sh-caftu s-aflu tsi seari/discuseare (dis-cu-se-ri) disfac un lucru tsi easti cusut; minduiri i hbri ascumti ari cariva tu minti; discultsu, discos, scot hirili di la un custur; disfac (un custur); (fig: discos scrfisescu, discrfusescu, xitsescu {ro: tatona, interoga} {fr: = bag ntribri sh-caftu s-aflu tsi minduiri i hbri ascumti ari sonder, interroger} {en: interrogate} discultat (dis-cul-tt) cariva tu minti; discurfsescu, discultu, discultsu, xitsescu) adg discultat (dis-cul-t-t), discultats (dis-cul-tts), disculta- {ro: descoase; interoga} {fr: dcoudre; interroger quelquun ti/discultate (dis-cul-t-ti) tsi-lj s-ari bgat ntribri tra savec minutie} {en: unstich, unsew; interrogate} ex: discoasi-nj aspun tsi minduiri i hbri ascumti ari tu minti; discultsat, (disf-nj) sarica; lu discusu (fig: l-discrfusi, lu ntrib sh-afl discusut, scrfisit, discrfusit, xitsit {ro: tatonat, interogat} tsi shtii, tsi mindueashti, tsi scupo ari, etc.); tr tse mi discusets {fr: sond, interrog} {en: nterrogated} discultaaht multu (tsi-nj bgats sh-ahnti ntribri)?; u discusu (u ri/discultare (dis-cul-t-ri) sf discultri (dis-cul-tr) atsea tsi ntrib, u discrfusi) feata sh-afl cum sttea lucrul discusut s-fatsi cndu un om discult pi cariva; discultsari, discuseari, (dis-cu-st) adg discusut (dis-cu-s-t), discusuts (dis-cudiscoasiri, scrfisiri, discrfusiri, xitsiri {ro: aciunea de a sts), discusuti/discusute (dis-cu-s-ti) tsi-lj s-ari scoas (tsi tatona, de a interoga; tatonare, interogare} {fr: action de au ishit, s-arupsir) hirili cu cari eara cusut un lucru; sonder, dinterroger} {en: action of interrogating} (custur) tsi s-ari disfapt; (fig: tsi fu ntribat di cariva tsi vrea discap (dis-cp) vb I vedz tu ascap s-afl tsi shtii, tsi ari tu minti s-fac, etc.; di la cari s-ari aflat discarcu (dis-cr-cu) (mi) vb I vedz tu ncarcu1 (cu ntribri) atseali tsi shtii, tsi mindueashti, etc.; discrfusit, discari/discare (dis-c-ri) sf vedz tu disic discultat, discultsat, etc.) {ro: descusut; interogat} {fr: discat (dis-ct) adg vedz tu disic dcousu; qui a t interrog} {en: unstiched, unsewn; disccrari/disccrare (dis-c-c-r-ri) sf vedz tu discacr interrogated} discoasiri/discoasire (dis-co-si-ri) sf disccrat (dis-c-c-rt) adg vedz tu discacr discoasiri (dis-co-sir) atsea tsi s-fatsi cndu s-discoasi un disccrtur (dis-c-c-r-t-r) sf vedz tu discacr lucru ic tsiva easti discusut; (fig: atsea tsi s-fatsi cndu cariva discceari/discceare (dis-c-c-ri) sf vedz tu discaci easti ntribat di-atsel tsi vor s shtii tsi mindueashti, tsi ari tu discceat (dis-c-ct) adg vedz tu discaci minti s-fac, etc.; discrfusiri, discultari, discultsari) {ro: disccior (dis-c-cr) sm vedz tu discaci aciunea de a descoase; de a interoga; interogaie} {fr: action discciros (dis-c-ci-rs) adg vedz tu discaci de dcoudre; dinterroger quelquun; interrogation} {en: disccitor (dis-c-ci-tr) sm vedz tu discaci action of unstiching, of unsewing; of interrogating; discirari/discirare (dis-c-i-r-ri) sf vedz tu cair interrogation} discuseari/discuseare (dis-cu-se-ri) sf discirat (dis-c-i-rt) adg vedz tu cair discuseri (dis-cu-sr) (un cu discoasiri) discustur (disdisclicari/disclicare (dis-c-li-c-ri) sf vedz tu cal1 cu-s-t-r) sf discusturi (dis-cu-s-tr) lucrul i loclu iu sdisclicari/disclicare (dis-c-li-c-ri) sf vedz tu cal1 ari discusut tsiva {ro: descustur} {fr: dcousure} {en: disclicat (dis-c-li-ct) adg vedz tu cal1 gash, rip} disclicat (dis-c-li-ct) adg vedz tu cal1 discos2 (dis-cs) adg discoas (dis-co-s), discosh (dis-csh), disclicat (dis-c-li-c-t) sf vedz tu cal1 discoasi/discoase (dis-co-si) tsi easti scos diznou {ro: scos disclictoari (dis-c-li-c-to-ri) sf vedz tu cal1 din nou} {fr: t de nouveau, tir de nouveau} {en: taken out disclictur (dis-c-li-c-t-r) sf vedz tu cal1 again} disclnari/disclnare (dis-cl-n-ri) sf vedz tu ascalnu discreashtiri/discreashtire (dis-cresh-ti-ri) sf vedz tu crescu disclnat (dis-cl-nt) adg vedz tu ascalnu discrescu (dis-crs-cu) vb III shi II vedz tu crescu discltsari/discltsare (dis-cl-ts-ri) sf vedz tu discaltsu discriscut (dis-cris-ct) adg vedz tu crescu discltsat (dis-cl-tst) adg vedz tu discaltsu discrishteari/discrishteare (dis-crish-te-ri) sf vedz tu crescu discntari/discntare (dis-cn-t-ri) sf vedz tu cntu2 discu (ds-cu) sn discuri (ds-cur) hlati ca un pheat mari shdiscntat (dis-cn-tt) adg vedz tu cntu2 tes (di bcri, di-asimi, di lemnu, etc.) cu mrdzinjli niheam discnttur (dis-cn-t-t-r) sf vedz tu cntu2 sculati ctr nsus, tu cari s-mescu di-arad oaspitsli cu mcdiscntic (dis-cn-tic) sf vedz tu cntu2 ruri (lcumi, cafei, etc.); lucru arucutos, suptsri, ndreptu shi discntu (dis-cn-tu) vb I vedz tu cntu2 tes; pheat tu cari s-adun paradz (la bisearic di la crishtinj); discpari/discpare (dis-c-p-ri) sf vedz tu ascap tav, tv, tavl, tvlii, plad, aplad; (expr: lu ngrupm cu discpat (dis-c-pt) adg vedz tu ascap discul = muri dip oarfn shi nu-als paradz cu cari s-hib discrcari/discrcare (dis-cr-c-ri) sf vedz tu ncarcu1 ngrupat; tr-atsea lu ngrupm cu agiutor di la lumi) {ro: disc, discrcat (dis-cr-ct) adg vedz tu ncarcu1 taler} {fr: disque, plateau} {en: disc, tray} ex: discu (tv) didiscrctur (dis-cr-c-t-r) sf vedz tu ncarcu1 asimi; shi tini didesh la discu discrfusescu (dis-cr-fu-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu discufusescu (dis-cu-fu-ss-cu) (mi) vb IV discufusii (dis-cuncrfusescu fu-s), discufuseam (dis-cu-fu-sem), discufusit (dis-cu-fudiscrfusiri/discrfusire (dis-cr-fu-s-ri) sf vedz tu s-t), discufusiri/discufusire (dis-cu-fu-s-ri) nj-scot (nj-ljau) ncrfusescu cciula din cap; nj-discoapir caplu {ro: descoperi capul} {fr: discrfusit (dis-cr-fu-st) adg vedz tu ncrfusescu (se) dcouvrir la tte} {en: bare ones head; take of ones hat} disctor (dis-c-tr) sn vedz tu disic discufusit (dis-cu-fu-st) adg discufusit (dis-cu-fu-s-t), disctur (dis-c-t-r) sf vedz tu disic discufusits (dis-cu-fu-sts), discufusiti/discufusite (dis-cu-fudischeadic (dis-che-dic) (mi) vb I vedz tu cheadic s-ti) tsi sh-ari loat cciula din cap; tsi easti fr cciul n

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

399

cap; tsi ari caplu gol; discufut {ro: cu capul descoperit} {fr: nj ljau anasa shi s-nj yin suflitlu la loc; stau di isihsescu (c avec la tte dcouverte} {en: with bare head; who has taken of mi aduchescu multu apustusit); dizvursescu, dispustusescu, his hat} discufusiri/discufusire (dis-cu-fu-s-ri) sf discufusiri arihtipsescu, apnghisescu, arpas, arpsedz, arpsescu, (dis-cu-fu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-discufuseashti aripas, aripsedz, arupas, rpas, rpsedz, rupas, rupusedz, {ro: aciunea de a-i descoperi capul} {fr: action de dcouvrir ripas {(se) odihni, (se) reface} {fr: (se) reposer, (se) refaire} sa tte} {en: action of baring ones head} discufut (dis-cu{en: rest, recover, recuperate} ex: somnul lji discurm (lji ft) adg discufut (dis-cu-fu- t), discufuts (dis-cu-fus), dis- dizvursi, arihtipsi, isihsi); si s-discurm (s-dizvurseasc) di cufuti/discufute (dis-cu-fu-ti) tsi nu-ari cciul n cap; tsi ari pi cali discurmat (dis-cur-mt) adg discurmat (dis-curcaplu gol; discufusit; (expr: lucredz discufut = lucredz, cilistim-t), discurmats (dis-cur-mts), discurmati/discurmate (dissescu multu greu; mi fac muceali di lucru) {ro: cu capul gol cur-m-ti) tsi ari astmtsit copuslu faptu (lucru tsi-l (descoperit)} {fr: avec la tte nue; nu-tte} {en: with bare avurseashti multu) tra s-poat s-sh lja anasa; tsi ari shidzut head} ex: cu caplu discufut (gol, fr cciul); lucreadz dis- tes tra s-isihseasc; dizvursit, dispustusit, arihtipsit, cufut (cu caplu gol; ic expr: lucreadz, cilistiseashti greu) apnghisit, arpsat, arpsit, aripsat, arupsat, rpsat, discufusiri/discufusire (dis-cu-fu-s-ri) sf vedz tu rupusat, ripsat {odihnit, refcut} {fr: repos, refait} {en: discufusescu rested, recovered, recuperated} discurmari/discurmare discufusit (dis-cu-fu-st) adg vedz tu discufusescu (dis-cur-m-ri) sf discurmri (dis-cur-mr) atsea tsi s-fatsi discufut (dis-cu-ft) adg vedz tu discufusescu cndu cariva s-discurm; dizvursiri, dispustusiri, arihtipsiri, discul (ds-cul) adg discul (ds-cu-l), disculj (ds-culj), apnghisiri, arpsari, arpsiri, aripsari, arupsari, rpsari, disculi/discule (ds-cu-li) tsi easti greu tr ftseari; tsi nu easti rupusari, ripsari; arpas, aripas, arupas, rpas, ripas, rupas lishor; greu, (ca) zori {ro: greu, dificil} {fr: difficile} {en: {aciunea de a (se) odihni, de a (se) reface; odihn} {fr: action difficult} discula (ds-cu-la) adv (tsi s-fatsi) cu zori; cu de (se) reposer, de (se) refaire; repos} {en: action of resting, greats; greu {ro: greu, dificil} {fr: difficilement} {en: with of recovering, of recuperating; rest} difficulty} disculii/disculie (dis-cu-l-i) sf disculii (dis-cu-l) discustur (dis-cu-s-t-r) sf vedz tu discos1 lucru tsi easti greu tr ftseari; zori, griutati, ghiuc, discuseari/discuseare (dis-cu-se-ri) sf vedz tu discos1 grmin {ro: greutate, dificultate} {fr: difficult} {en: discusut (dis-cu-st) adg vedz tu discos1 difficulty} disdar (dis-dr) (mi) vb I disdrai (dis-d-r), disdram (disdiscula (ds-cu-la) adv vedz tu discul d-rm), disdrat (dis-d-r-t), disdrari/disdrare (dis-ddisculii/disculie (dis-cu-l-i) sf vedz tu discul r-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizdar discultari/discultare (dis-cul-t-ri) sf vedz tu discaltsu disdrari/disdrare (dis-d-r-ri) sf disdrri (dis-d-rr) discultat (dis-cul-tt) adg vedz tu discaltsu scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizdrari discultsari/discultsare (dis-cul-ts-ri) sf vedz tu discaltsu disdrat (dis-d-rt) adg disdrat (dis-d-r-t), disdrats (disdiscultsat (dis-cul-tst) adg vedz tu discaltsu d-rts), disdrati/disdrate (dis-d-r-ti) scriari neaprudiscultsu1 (dis-cl-tsu) (mi) vb I vedz tu discaltsu cheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizdrat discultsu2 (dis-cl-tsu) adg vedz tu discaltsu disfac (dis-fc) (mi) vb III shi II vedz tu fac discultu (dis-cl-tu) (mi) vb I vedz tu discaltsu disfaptu (dis-fp-tu) adg vedz tu fac discumbr (dis-cm-br) (mi) vb I discumbrai (dis-cum-b- disfash (dis-fsh) (mi) vb I vedz tu fashi r), discumbram (dis-cum-b-rm), discumbrat (disdisfatsiri/disfatsire (dis-f-tsi-ri) sf vedz tu fac cum-b-r-t), discumbrari/discumbrare (dis-cum-b-r-ri) disfshari/disfshare (dis-f-sh-ri) sf vedz tu fashi scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz discumpr disfshat (dis-f-sht) adg vedz tu fashi discumbrari/discumbrare (dis-cum-b-r-ri) sf discumbrri disftseari/disftseare (dis-f-tse-ri) sf vedz tu fac (dis-cum-b-rr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; disfimtu (dis-fm-tu) adg vedz tu disfingu vedz discumprari disfindziri/disfindzire (dis-fn-dzi-ri) sf vedz tu disfingu discumbrat (dis-cum-b-rt) adg discumbrat (dis-cum-b- disfingu (dis-fn-gu) vb III disfimshu (dis-fm-shu), disfinr-t), discumbrats (dis-cum-b-rts), discumbrati/discum- dzeam (dis-fin-dzem), disfimt (dis-fm-t), disfindziri/disbrate (dis-cum-b-r-ti) scriari neaprucheat tu-aestu findzire (dis-fn-dzi-ri) talj (arup) aloatlu criscut tu cumts, dictsiunar; vedz discumprat ashi cum voi s-aspun crveljli di pni; cumtisescu (aloatlu) discumpr (dis-cm-pr) (mi) vb I vedz tu acumpr {ro: mbucti aluatul} {fr: couper en morceaux la pte discumprari/discumprare (dis-cum-p-r-ri) sf vedz tu ptrie et leve pour leur donner la forme des pains} {en: cut acumpr the leavened dough in small pieces with the desired form for discumprat (dis-cum-p-rt) adg vedz tu acumpr the loaves of bread} ex: disfingu aloaturli di pni disfimtu discumprari/discumprare (dis-cum-pr-ri) sf vedz tu (dis-fm-tu) adg disfimt (dis-fm-t), disfimts (dis-fm-ts), acumpr disfimti/disfimte (dis-fm-ti) (aloat) tsi easti faptu njits discumprat (dis-cum-prt) adg vedz tu acumpr cumts; cumtisit {ro: (aluat) mbuctit} {fr: (pte) mise en discumpru (dis-cm-pru) (mi) vb I vedz tu acumpr morceaux, morcele} {en: (leavened dough) cut in small discumpur (dis-cm-pur) (mi) vb I vedz tu acumpr pieces} ex: aloat disfimtu (tljat cumts) disfindziri/disdiscumpurari/discumpurare (dis-cum-pu-r-ri) sf vedz tu findzire (dis-fn-dzi-ri) sf disfindziri (dis-fn-dzir) atsea tsi sacumpr fatsi cndu aloatlu s-disfindzi {ro: aciunea de a mbucti discumpurat (dis-cum-pu-rt) adg vedz tu acumpr aluatul} {fr: action de couper en morceaux la pte ptrie et discupiriri/discupirire (dis-cu-pi-r-ri) sf vedz tu acoapir leve} {en: cut the leavened dough in small pieces} discupirit (dis-cu-pi-rt) adg vedz tu acoapir disfolj1 (dis-flj) vb I vedz tu foali discurfusescu (dis-cur-fu-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu disfolj2 (dis-flj) vb I vedz tu frndz1 ncrfusescu disfuljari1/disfuljare (dis-fu-lj-ri) sf vedz tu foali discurfusiri/discurfusire (dis-cur-fu-s-ri) sf vedz tu disfuljari2/disfuljare (dis-fu-lj-ri) sf vedz tu frndz1 ncrfusescu disfuljat1 (dis-fu-ljt) adg vedz tu foali discurfusit (dis-cur-fu-st) adg vedz tu ncrfusescu disfuljat2 (dis-fu-ljt) adg vedz tu frndz1 discurmari/discurmare (dis-cur-m-ri) sf vedz tu discurmu disfuljat (dis-fu-lj-t) sf vedz tu frndz1 discurmat (dis-cur-mt) adg vedz tu discurmu disfundari/disfundare (dis-fun-d-ri) sf vedz tu afundu1 discurmu (dis-cr-mu) (mi) vb I discurmai (dis-cur-m), disfundat (dis-fun-dt) adg vedz tu afundu1 discurmam (dis-cur-mm), discurmat (dis-cur-m-t), dis- disfundu (dis-fn-du) (mi) vb I vedz tu afundu1 curmari/discurmare (dis-cur-m-ri) astmtsescu (mi curmu disgardu (dis-gr-du) vb IV disgrdii (dis-gr-d), disgrdeam di la) un copus tsi-l fac (lucru tsi mi avurseashti multu) tra s- (dis-gr-dem),disgrdit(dis-gr-d-t),disgrdi-

400

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ri/disgrdire (dis-gr-d-ri) scriari neaprucheat tu-aestu disgrbunari/disgrbunare (dis-gr-bu-n-ri) sf disgrbunri dictsiunar; vedz dizgrdescu (dis-gr-bu-nr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; disg (ds-g) sf disghi/disghe (ds-ghi) scriari neaprucheat vedz dizgrbunari tu-aestu dictsiunar; vedz dizg disgrbunat (dis-gr-bu-nt) adg disgrbunat (dis-gr-bu-ndisgrdescu (dis-gr-ds-cu) vb IV disgrdii (dis-gr-d), dist), disgrbunats (dis-gr-bu-nts), disgrbunati/disgrbunate grdeam (dis-gr-dem), disgrdit (dis-gr-d-t), disgrdi- (dis-gr-bu-n-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; ri/disgrdire (dis-gr-d-ri) scriari neaprucheat tu-aestu vedz dizgrbunat dictsiunar; vedz dizgrdescu disgrdescu (dis-gr-ds-cu) vb IV disgrdii (dis-gr-d), disdisgrdiri/disgrdire (dis-gr-d-ri) sf disgrdiri (dis-gr-dr) grdeam (dis-gr-dem), disgrdit (dis-gr-d-t), disgrdiscriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizgrdiri ri/disgrdire (dis-gr-d-ri) scriari neaprucheat tu-aestu disgrdit (dis-gr-dt) adg disgrdit (dis-gr-d-t), disgrdits dictsiunar; vedz dizgrdescu (dis-gr-dts), disgrditi/disgrdite (dis-gr-d-ti) scriari disgrdiri/disgrdire (dis-gr-d-ri) sf disgrdiri (dis-gr-dr) neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizgrdit scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizgrdiri disghin (dis-ghn) (mi) vb I disghinai (dis-ghi-n), disghinam disgrdit (dis-gr-dt) adg disgrdit (dis-gr-d-t), disgrdits (dis-ghi-nm), disghinat (dis-ghi-n-t), disghinari/disghi(dis-gr-dts), disgrditi/disgrdite (dis-gr-d-ti) scriari nare (dis-ghi-n-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizgrdit vedz dizghin disgrop (dis-grp) vb I disgrupai (dis-gru-p), disgrupam disghinari/disghinare (dis-ghi-n-ri) sf disghinri (dis-ghi-nr) (dis-gru-pm), disgrupat (dis-gru-p-t), disgrupari/disgru scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizghinari pare (dis-gru-p-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; disghinat (dis-ghi-nt) adg disghinat (dis-ghi-n-t), disghi- vedz dizgrop nats (dis-ghi-nts), disghinati/disghinate (dis-ghi-n-ti) scri- disgrupari/disgrupare (dis-gru-p-ri) sf disgrupri (dis-gruari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizghinat pr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz disgiudic (dis-g-dic) vb I disgiudicai (dis-gu-di-c), disgiu- dizgrupari dicam (dis-gu-di-cm), disgiudicat (dis-gu-di-c-t), dis- disgrupat (dis-gru-pt) adg disgrupat (dis-gru-p-t), disgrugiudicari/disgiudicare (dis-gu-di-c-ri) scriari neaprucheat pats (dis-gru-pts), disgrupati/disgrupate (dis-gru-p-ti) scritu-aestu dictsiunar; vedz dizgiudic ari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizgrupat disgiudicari/disgiudicare (dis-gu-di-c-ri) sf disgiudicri (dis- disgrupciuni/disangrupciune (dis-gru-p-c-ni) sf disgrugu-di-cr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz pciunj (dis-gru-p-cnj) scriari neaprucheat tu-aestu dizgiudicari dictsiunar; vedz disgiudicat (dis-gu-di-ct) adg disgiudicat (dis-gu-di-c-t), disgulescu (dis-gu-ls-cu) vb IV disgulii (dis-gu-l), disguleam disgiudicats (dis-gu-di-cts), disgiudicati/disgiudicate (dis(dis-gu-lem), disgulit (dis-gu-l-t), disguliri/disgulire (disgu-di-c-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz gu-l-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizgiudicat dizgulescu disgiug (dis-gig) (mi) vb I disgiugai (dis-giu-g), disgiugam disguliri/disgulire (dis-gu-l-ri) sf disguliri (dis-gu-lr) scriari (dis-giu-gm), disgiugat (dis-giu-g-t), disgiugari/disgiuneaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizguliri gare (dis-giu-g-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; disgulit (dis-gu-lt) adg disgulit (dis-gu-l-t), disgulits (disvedz dizgiug gu-lts), disguliti/disgulite (dis-gu-l-ti) scriari neaprucheat disgiugari/disgiugare (dis-giu-g-ri) sf disgiugri (dis-giu-gr) tu-aestu dictsiunar; vedz dizgulit scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizgiugari disguljari/disguljare (dis-gu-lj-ri) sf disguljeri (dis-gu-ljr) disgiugat (dis-giu-gt) adg disgiugat (dis-giu-g-t), disgiu- scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizguljari gats (dis-giu-gts), disgiugati/disgiugate (dis-giu-g-ti) scri- disguljat (dis-gu-ljt) adg disguljat (dis-gu-lj-t), disguljats ari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizgiugat (dis-gu-ljts), disguljati/disguljate (dis-gu-lj-ti) scriari disgljets1 (dis-gljts) (mi) vb I disgljitsai (dis-glji-ts), disneaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizguljat gljitsam (dis-glji-tsm), disgljitsat (dis-glji-ts-t), disgljitsa- dishcnt (dis-cn-t) sm vedz tu cntu1 ri/disgljitsare (dis-glji-ts-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dishchitor (dish-chi-tr) sn vedz tu arshcljitor dictsiunar; vedz dizgljets1 dishcljiari/dishcljiare (dish-clji--ri) sf vedz tu cljai disgljets2 (dis-gljts) sn disgljetsuri (dis-glj-tsur) scriari dishcljiat (dish-clji-t) adg vedz tu cljai neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizgljets2 dishcljid (dish-cljd) (mi) vb III shi II dishcljish (dish-cljsh), disgljin (dis-gljn) (mi) vb I disgljinai (dis-glji-n), disgljinam dishcljideam (dish-clji-dem), dishcljis (dish-clj-s), dish(dis-glji-nm), disgljinat (dis-glji-n-t), disgljinari/disgljicljidiri/dishcljidire (dish-clj-di-ri) shi dishcljideari/dishcljideanare (dis-glji-n-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; re (dish-clji-de-ri) dau (pingu, scot, min, etc.) di-un parti vedz dizgljin lucrul (ca bunoar, doplu di-un bots, usha i firida di la cas, disgljinari/disgljinare (dis-glji-n-ri) sf disgljinri (dis-glji-nr) cpachea di la tengiri, budzli di la gur, cpchili di oclji, scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizgljinari etc.) tsi ncljidi (astup, acoapir, etc.) un guv; disfac, distup, disgljinat (dis-glji-nt) adg disgljinat (dis-glji-n-t), disgljietc.; (expr: 1: nj-dishcljid ocljilj = (i) mi dishteptu dit somnu; nats (dis-glji-nts), disgljinati/disgljinate (dis-glji-n-ti) scri- (ii) bag oar mult la-atseali tsi s-fac deavrliga; (iii) nj-am, njari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizgljinat fac ocljilj patru, nj-am mult cshtig; 2: dishcljid ocljilj mri disgljitsari/disgljitsare (dis-glji-ts-ri) sf disgljitsri (dis-glji= mi ciudusescu multu di-atseali tsi ved; lj-fac ocljilj mri; 3: tsr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz lj-dishcljid ocljilj a unui = l-fac pri cariva s-vead i s-adudizgljitsari cheasc lucri tsi nu li videa i aduchea ninti; 4: nj-dishcljid gura disgljitsat (dis-glji-tst) adg disgljitsat (dis-glji-ts-t), dis= dzc ndau zboar; nchisescu s zburscu; 5: nj-dishcljid gljitsats (dis-glji-tsts), disgljitsati/disgljitsate (dis-glji-ts-ti) urecljili = ascultu cu mult cshtig, caftu s-avdu tsi s zbuscriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizgljitsat rashti; 6: lj-dishcljid bratsli = lu mbrtsitedz, lu-aprochi cu disgolj (dis-glj) (mi) vb I disguljai (dis-gu-lj), disguljam mult vreari; 7: ponjlji, lludzli dishcljid = ponjlji, lludzli scot (dis-gu-ljm), disguljat (dis-gu-lj-t), disguljari/disguljare lilici, nflurescu, nvirdzscu; 8: chirolu, tserlu dishcljidi = tserlu (dis-gu-lj-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz nsirineadz, easi soarili; 9: nj-dishcljid (a unui) inima, suflitlu dizgolj = dzc a unui atseali (cripri, vreri, hari, etc.) tsi-nj sta tu disgrbun (dis-gr-bn) (mi) vb I disgrbunai (dis-gr-bu-n), inim; 10: nj-si dishcljidi suflitlu, inima = (i) mi-ariseashti, mi disgrbunam (dis-gr-bu-nm), disgrbunat (dis-gr-bu-n- hrsescu, fac chefi; (ii) nj-si fatsi orixi (tr un lucru); 11: nj-si t), disgrbunari/disgrbunare (dis-gr-bu-n-ri) scriari dishcljidi orixea = nchiseashti s-nj si fac orixi; 12: dishcljid neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizgrbun zborlu tr un lucru = aduc zborlu, nchisescu s zburscu tr un

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

401

lucru; 13: (tinirlu) s-dishcljidi = (tinirlu) s-luninjadz la minti, (un cu dishcljis) discljidiri/discljidire (dis-clj-di-ri) sf s-fatsi cama dishteptu, cama nvitsat; 14: (loclu) s-dishcljidi n discljidiri (dis-clj-dir) (un cu dishcljidiri) discljideafats = loclu s-aspuni n fats, cu videarea-a omlui ninchidicat ri/discljideare (dis-clji-de-ri) sf discljideri (dis-clji-dr) di tsiva) {ro: deschide} {fr: ouvrir} {en: open} ex: dishcljidets- (un cu dishcljidiri) nji poarta; dishcljisim cartea; n padi nj-si dishcljisi (expr: s- dishcljideari/dishcljideare (dish-clji-de-ri) sf vedz tu aspuni) n fats; dup ploai, tserlu dishcljidi (expr: nsirineadishcljid dz); chirolu dishcljidi (expr: dizvireadz), mushitsashti; pri- dishcljidiri/dishcljidire (dish-clj-di-ri) sf vedz tu dishcljid muveara s-dishcljid ponjlji (expr: nflurescu, scot lilici); n dishcljidztoari/dishcljidztoare (dish-clji-dz-to-ri) sf vedz feat tra s-lji dishcljid (expr: s-lj hrseasc) injoar; stu cljai dishcljid fadzlji (expr: si nvirdzasc) nsus tu munts; estan dishcljidztur (dish-clji-dz-t-r) sf vedz tu dishcljid voi s-nu dishcljidets; eu crishteam shi dishcljideam (expr: nvi- dishcljiedz (dish-clji-dz) (mi) vb I vedz tu cljai tsam, mi dishtiptam la minti), cum dishcljidi (expr: scoati dishcljis (dish-cljs) adg vedz tu dishcljid lilici) trandafila di pri Mai; lji si dishcljisi inima tr yin (expr: dishcljitoari/dishcljitoare (dish-clji-to-ri) sf vedz tu cljai lj-vinji orixi); si s-min ma nclo, s-dishcljid (expr: si s-lunidishcljitor (dish-clji-tr) sn vedz tu arshcljitor njadz, si s-dishteapt); s-minar sh-dishcljisir (expr: criscu- dishertu1 (di-shr-tu) vb I dishirtai (di-shir-t), dishirtam (dir, s-dishtiptar cu mintea), cum nu mi-ashtiptam dishcljis shir-tm), dishirtat (di-shir-t-t), dishirtari/dishirtare (di(dish-cljs) adg dishcljis (dish-clj-s), dishcljish (dishshir-t-ri) gulescu un vas di lucrili tsi ari nuntru; versu un cljsh), dishcljisi/dishcljise (dish-clj-si) tsi-lj s-ari dat (pim- muljitur (ap, lapti yin, etc.) dit un vas tu altu; beau tut tsi st, scoas, minat, etc.) di-un parti lucrul (ca bunoar, doplu afl tu-un scaf (putir, shishi, etc.); gulescu, versu, tornu, di-un bots, usha i firida di la cas, cpachea di la tengiri, aruc, scot {ro: deerta, goli, vrsa} {fr: vider, dsemplir, verbudzli di la gur, cpchili di oclji, etc.) tsi tsnea ncljis ser} {en: empty out, pour} ex: dishirtats (gulits, virsats) gletsli (astupat, acupirit, etc.) un guv, un dishcljidztur; disfap- di lapti; dishart (vears) yinlu dit poci; tuti li dishirtai (virsai, tu, distupat, etc.; (expr: 1: om dishcljis, inim dishcljis = (i) gulii) tu czani; ti Ayiu-Yioryi easti adetea si s-dishart (guom tsi spuni atseali tsi mindueashti, nu easti cu dau fts, nu leasc, s-amin) tufechili; pi noi sh-dishirt (sh-arc) inatea easti ascumtu (ipucrit, acupirit, tciuni anvlit, etc.); (ii) om dishirtat (di-shir-tt) adg dishirtat (di-shir-t-t), dishirtats hrcop, hrios, yios, chifli; (iii) om dishteptu, prxit, cu carti; (di-shir-tts), dishirtati/dishirtate (di-shir-t-ti) (vaslu) tsi 2: dishcljis la minti (cap); cu mintea dishcljis = tsi easti dish- easti gulit di lucrili tsi ari nuntru; (luguria) tsi easti gulit dit un teptu, mindueashti ndreptu, ascult tsi-lj si dztsi fr ca s-u vas tu altu; gulit, virsat, turnat, arcat, scos {ro: deertat, golit, tsn pi-a lui, etc.; 3: am ocljilj dishcljish = mi-aveglju, mivrsat} {fr: vid, dsempli, vers} {en: emptied out, poured} afirescu, mutrescu lucrili cu mult cshtig; 4: cas dishcljis ex: sats dishirtats (gulits) di grn; tufechea shi pishtoljli nu = cas cu mults oaspits, iu oaspitslji suntu ghini vinjits, suntu eara dishirtati (aminati) di anj di dzli dishirtari/dishirtare vruts shi ghini aprucheats; 5: loc dishcljis = loc ningrdit, (di-shir-t-ri) sf dishirtri (di-shir-tr) atsea tsi s-fatsi cndu neanvrligat di-un gardu; 6: aran dishcljis = aran tsi scoati s-dishart tsiva; guliri, virsari, turnari, arcari, scuteari {ro: acininga sndzi, tsi sndzineadz, tsi nu-ari ncljis; 7: boi dish- unea de a deerta, de a goli, de a vrsa; deertare, golire, vrcljis = boi tsi-aspuni ma slab tu videari, tsi da ctr albu, tsi sare} {fr: action de vider, de dsemplir, de verser} {en: action sh-u-adutsi ma multu cu albul dict cu lailu; 8: (tutumi) of emptying out, of pouring} dishertu2 (di-shr-tu) adg dishcljis = (tutumi) adus dit altu loc (crat) sh-vindut fr s- dishart (di-shr-t), disherts (di-shr-ts, disharti/disharte plteasc drli a statlui) {ro: deschis} {fr: ouvert} {en: (di-shr-ti) (vas) tsi nu-ari tsiva nuntru; gol {ro: deert, opened} ex: ai inim dishcljis (expr: eshti om tsi dzts atseali gol} {fr: vide} {en: empty} ex: cldrli suntu disharti (goali); tsi mindueshti, nu eshti ipucrit), nu hii om ncljis; greac svas dishertu (gol); hmbarea n shadi dishart (goal) earai, sh-aht dishcljis nu vrea hii; acumprai tutumi dishclji- dishirtciuni/dishirtciune (di-shir-t-c-ni) sf dishirtciunj s (expr: tr cari nu s-pltir drli-a statlui); ficiorlu-atsel easti (di-shir-t-cnj) lucru tsi nu-ari vr tinjii; lucru fr nitsiuma dishcljis (expr: ma dishteptu, ma prxit); vrea s-lu vead n simasii {ro: deertciune} {fr: chose sans valeur ou imporhilji-su dishcljis (expr: nvitsat), cu patru oclji dishcljiditance} {en: things without value or importance} ex: tuti-s ri/dishcljidire (dish-clj-di-ri) sf dishcljidiri (dish-clj-dir) dishirtciunj (lucri tsi nu-au vrn tinjii, simasii) tu eta-aest atsea tsi s-fatsi cndu s-dishcljidi tsiva (un bots, ushi, firid, ealani gur, oclji, etc.); disftseari, distupari, etc. {ro: aciunea de a dishertu2 (di-shr-tu) adg vedz tu dishertu1 deschide} {fr: action douvrir} {en: action of opening} dish- dishilari/dishilare (di-shi-l-ri) sf vedz tu dishiledz cljideari/dishcljideare (dish-clji-de-ri) sf dishcljideri (dishdishilat (di-shi-lt) adg vedz tu dishiledz clji-dr) (un cu dishcljidiri) ex: dishcljidearea-a bisearic- dishiledz (di-shi-ldz) (mi) vb I dishilai (di-shi-l), dishilam ljei nidishcljis (ni-dish-cljs) adg nidishcljis (ni-dish-clj(di-shi-lm), dishilat (di-shi-l-t), dishilari/dishilare (di-shis), nidishcljish (ni-dish-cljsh), nidishcljisi/nidishcljise (nil-ri) portu deanumirea lucri greali tsi mi ncusureadz; mi dish-clj-si) tsi nu easti dishcljis {ro: nedeschis} {fr: qui nest curmu di mesi di lucrul greu tsi-l fac; misucupsescu, duledz; pas ouvert} {en: unopened} ex: nidishcljis usha ghini (ninti (fig: mi dishiledz = (i) cpescu di copuslu mari tsi-l fac; (ii) ca s-dishcljid ghini usha), s-astrapsi nafoar di ushi nidish- mi molj, mi fac mulashcu) {ro: deela, speti} {fr: chiner, cljidiri/nidishcljidire (ni-dish-clj-di-ri) sf nidishcljidiri (nisreinter, (se) courbaturer} {en: break someones back} ex: dish-clj-dir) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva nu s-dishcljidi {ro: va n dishilm (misucupsim) di-aht lucru; furtiili greali va n aciunea de a nu deschide} {fr: action de ne pas ouvrir} {en: dishileadz caljlji dishilat (di-shi-lt) adg dishilat (di-shiaction of not opening} nidishcljideari/nidishcljideare (nil-t), dishilats (di-shi-lts), dishilati/dishilate (di-shi-l-ti) dish-clji-de-ri) sf nidishcljideri (ni-dish-clji-dr) (un cu tsi s-ari ncusurat di lucrili greali tsi li poart; tsi s-ari curmat nidishcljidiri) dishcljidztur (dish-clji-dz-t-r) sf dishdi mesi di lucrul tsi-l fatsi; dishilat, dulat {ro: deelat, spetit} cljidzturi (dish-clji-dz-tur) loc dishcljis prit cari cariva i {fr: chin, reint, courbatu; amolli} {en: having his back tsiva poati s-intr tu-un lucru, tu-un loc {ro: deschiztur} {fr: broken by hard work} dishilari/dishilare (di-shi-l-ri) sf ouverture, fente} {en: opening} ex: avlia ari un dishcljidzdishilri (di-shi-lr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva stur tu gardu prit cari cnili poati s-eas nafoar discljid (dis- dishileadz; misucupsiri, dulari {ro: aciunea de a deela, de cljd) (mi) vb III shi II discljish (dis-cljsh), discljideam a speti; deelare, spetire} {fr: action dchiner, de sreinter, (dis-clji-dem), discljis (dis-clj-s), discljidiri/discljidire de (se) courbaturer; chinement, reintement, amollissement} (dis-clj-di-ri) shi discljideari/discljideare (dis-clji-de-ri) {en: action of breaking someones back} (un cu dishcljid) ex: discljid ocljilj (expr: bag oar, lj-am dishirtari/dishirtare (di-shir-t-ri) sf vedz tu dishertu1 ocljilj patru, nj-am cshtig) discljis (dis-cljs) adg discljis dishirtat (di-shir-tt) adg vedz tu dishertu1 (dis-clj-s), discljish (dis-cljsh), discljisi/discljise (dis-clj-si) dishirtciuni/dishirtciune (di-shir-t-c-ni) sf vedz tu

402

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

dishertu1 aurlrli tsi nj-avdu; 2: disic mcarea n gur = cioamin sh-u dishtearniri/dishtearnire (dish-ter-ni-ri) sf vedz tu ashternu meastic mcarea n gur; 3: u disic ninti = cutedz s-mi duc dishteptu1 (dish-tp-tu) adg dishteapt (dish-tep-t), dishtepts ninti, mi ncucutedz s-fac un lucru gioni) {ro: despica, (dish-tp-ts), dishteapti/dishteapte (dish-tep-ti) 1: cari s-ari sparge; frmnta mintea; face capul tob (de glgie); sfia; sculat dit somnu shi easti dishtiptat; tsi s-afl tu-un stari tu nfrunta} {fr: fendre; se creuser la tte; ahurir; dchirer; cari shtii tsi fatsi shi iu easti; 2: cari aducheashti lishor noima-a semplir de bruit; oser, braver} {en: cleave, split; rack ones atsilor tsi avdi (veadi, dghivseashti, etc.); dishtiptat, dichitor, brains; lose mind; dare} ex: du-ti s-disits doau leamni; cndu pir, dishcljis (la minti), disfaptu (la cap), mintimen {ro: treaz; disic (tlje, dishcljisi) caplu a lamnjiljei; tsi v disicats caplu detept, inteligent} {fr: veill, rveill; intelligent, veill (expr: tsi cripats, tsi v minduits sh-ahntu multu) dipriun?; desprit} {en: awake; intelligent, smart} ex: dishteptu (dishficiorlji aeshti-nj disicar caplu (expr: glrir di minti); cljis la minti, dichitor) fui chirau; doarmi i easti dishteptu ljundarlji s-ti disic (dinjic); tsi sh-cu dintslj ti disic (dishtiptat dit somnu)? dishteptu2 (dish-tp-tu) (mi) vb I (dinjic, cioamin); shi cum di-a cnjlor altrat s-disic (sdishtiptai (dish-tip-t), dishtiptam (dish-tip-tm), dishtiptat huhuteashti) tut valea; eara gioni, om tsi disic ninti; fratslji (dish-tip-t-t), dishtiptari/dishtiptare (dish-tip-t-ri) 1: scol disic muntslj (expr: cuteadz s-alag muntslj), muma disic dit somnu; 2: fac si s-aducheasc ma lishor lucri tsi nu samrli (expr: cuteadz s-alag pristi-amri)) disicat (di-siaduchea sh-ahntu lishor (i dip) ma ninti {ro: trezi (din somn), ct) adg disicat (di-si-c-t), disicats (di-si-cts), disicadetepta (mintea)} {fr: (se) reveiller, sveiller, ouvrir lesprit} ti/disicate (di-si-c-ti) tsi fu tljat (aspartu) dealungului tu ma {en: awake, wake up, arouse interest} ex: puilu dishteapt multi cumts; cripat, aspartu, frmtu {ro: despicat, spart; (scoal dit somnu) crvnarlji; nu dishteapt sharpili tsi frmntat (mintea); sfiat; nfruntat} {fr: fendu; qui sest doarmi; lumea s-dishteapt (sh-dishclji mintea) an di an; creus la tte; ahuri; dchir; qui a os, qui a brav} {en: dishteapt-ti armne! dishtiptat (dish-tip-tt) adg dishtiptat cleaved, split; who has racked his brains; who has lost his (dish-tip-t-t), dishtiptats (dish-tip-tts), dishtiptati/dishtiptate mind; daring} discat (dis-ct) adg discat (dis-c-t), (dish-tip-t-ti) 1: tsi s-ari sculat dit somnu shi nu mata discats (dis-cts), discati/discate (dis-c-ti) (un cu disicat) doarmi; 2: tsi aducheashti tora lucri tsi nu li-aduchea ninti; tsi disicari/disicare (di-si-c-ri) sf disicri (di-si-cr) atsea tsi seasti dishteptu (dichitor, pir, dishcljis la minti, disfaptu la cap, fatsi cndu s-disic tsiva; cripari, asprdzeari, frndzeari {ro: etc.) {ro: trezit (din somn), deteptat (mintea), inteligent, aciunea de a despica, de a sparge; de a-i frmnta mintea, detept} {fr: reveill, veill, avec lesprit ouvert, intelligent} etc.} {fr: action de fendre; de se creuser la tte; etc.} {en: {en: awaken, with aroused interest, intelligent} ex: lailji action of cleaving, of splitting; etc.} discari/discare (dis-cmuntsi dishtiptats (tsi s-avea canda sculat dit somnu) di-a lor ri) sf discri (dis-cr) (un cu disicari) ex: discarea-a cntari; dishtiptatlu (dishcljislu la minti, dichitorlu) grec cuciubljei va tpor greu; ma ari cap tr discari (expr: tra sdishtiptari/dishtiptare (dish-tip-t-ri) sf dishtiptri (dish-tipglreshti di minti di vrondul tsi va lu-avdz), du-ti la moar tr) atsea tsi s-fatsi cndu s-dishteapt dit somnu (tu minti) disictur (di-si-c-t-r) sf disicturi (di-si-c-tr) tljitura cariva {ro: aciunea de a trezi, de a detepta (mintea); trezire} fapt cndu s-disic un lucru; loclu iu s-featsi tljitura di {fr: action de (se) reveiller, de sveiller, douvrir lesprit} disicari a unui lucru; crptur {ro: despictur} {fr: coupure, {en: action of awakening, of waking up, of arousing interest} fente, clisse} {en: cut, fissure, splint} disctur (dis-c-t dishtiptat (dish-tip-t-t) sf pl(?) starea tu cari s-afl atsel r) sf discturi (dis-c-tr) (un cu disictur) disctor tsi easti dishteptu ic dishtiptat dit somnu {ro: starea de a fi (dis-c-tr) sn disctoari/disctoare (dis-c-to-ri) cutsurlu treaz, de a fi inteligent} {fr: reveil, veil, intelligence} {en: pri cari s-disic leamnili {ro: butucul pe care se despic awakening, intelligence} dishtiptciuni/dishtiptciune lemnele} {fr: billot sur lequel on fend du bois} {en: tree trunk (dish-tip-t-cu-ni) sf dishtiptciunj (dish-tip-t-cunj) harea on which the wood is splint} tsi u ari atsel tsi easti dishteptu la minti i dishtiptat dit somnu disicari/disicare (di-si-c-ri) sf vedz tu disic {ro: inteligen} {fr: intelligence, perspicacit} {en: disicat (di-si-ct) adg vedz tu disic intelligence, shrewdness} disictur (di-si-c-t-r) sf vedz tu disic dishteptu2 (dish-tp-tu) (mi) vb I vedz tu dishteptu1 dislcescu (dis-l-cs-cu) (mi) vb IV dislcii (dis-l-c), disldishternu (dish-tr-nu) vb III, II shi I vedz tu ashternu ceam (dis-l-cem), dislcit (dis-l-c-t), dislciri/dislcire dishtiptari/dishtiptare (dish-tip-t-ri) sf vedz tu dishteptu1 (dis-l-c-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dishtiptat (dish-tip-tt) adg vedz tu dishteptu1 dizlcescu dishtiptat (dish-tip-t-t) sf vedz tu dishteptu1 dislchescu (dis-l-chs-cu) (mi) vb IV dislchii (dis-l-ch), dishtiptciuni/dishtiptciune (dish-tip-t-cu-ni) sf vedz tu dislcheam (dis-l-cham), dislchit (dis-l-ch-t), dishteptu1 dislchiri/dislchire (dis-l-ch-ri) scriari neaprucheat tudishtirnari/dishtirnare (dish-tir-n-ri) sf vedz tu ashternu aestu dictsiunar; vedz dizlchescu dishtirnat (dish-tir-nt) adg vedz tu ashternu dislchiri/dislchire (dis-l-ch-ri) sf dislchiri (dis-l-chr) dishtirneari/dishtirneare (dish-tir-ne-ri) sf vedz tu ashternu scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizlchiri dishtirnut (dish-tir-nt) adg vedz tu ashternu dislchit (dis-l-cht) adg dislchit (dis-l-ch-t), dislchits dishuts (di-shts) (mi) vb IV vedz tu shuts1 (dis-l-chts), dislchiti/dislchite (dis-l-ch-ti) scriari dishutsri/dishutsre (di-shu-ts-ri) sf vedz tu shuts1 neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizlchit dishutst (di-shu-tst) adg vedz tu shuts1 dislchitur (dis-l-chi-t-r) sf dislchituri (dis-l-chi-tr) disi* (d-si) adg (fiminin plural di la dis; vedz dis2) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizlchitur disi* (d-si) pr (fiminin plural di la dis; vedz dis1) dislciri/dislcire (dis-l-c-ri) sf dislciri (dis-l-cr) scriari disi/dise (d-si shi ds) cong furi-c, fur-c, mac, s-easti c, neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizlciri ma s-hib di, cara s, carea s, cari s, ma s, ama s, amea dislcit (dis-l-ct) adg dislcit (dis-l-c-t), dislcits (dis-ls, dis, stic, si {ro: dac} {fr: si} {en: if} ex: disi (mac) au tsiva cts), dislciti/dislcite (dis-l-c-ti) scriari neaprucheat tuti vindeari; disi (mac) ns mi va; disi (s-easti c, mac), aestu dictsiunar; vedz dizlcit ascpirnda, va s-vedz niori dis3 (ds) cong (un cu disi) dislcitur (dis-l-ci-t-r) sf dislcituri (dis-l-ci-tr) scriari disic (di-sc) (mi) vb I disicai (di-si-c) shi discai (dis-c), neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizlcitur disicam (di-si-cm) shi discam (dis-cm), disicat (di-si-c- dislxescu (dis-lc-ss-cu) (mi) vb IV dislxii (dis-lc-s), t) shi discat (dis-c-t), disicari/disicare (di-si-c-ri) shi dislxeam (dis-lc-sem), dislxit (dis-lc-s-t), dislxidiscari/discare (dis-c-ri) talj (aspargu) un lucru dealungului ri/dislxire (dis-lc-s-ri) scriari neaprucheat tu-aestu tu ma multi cumts; talj, crep, aspargu, frngu (expr: 1: njdictsiunar; vedz dizlxescu disic mintea (caplu) = mi frimintu cu ghiderli tsi-nj fac i cu dislxiri/dislxire (dis-lc-s-ri) sf dislxiri (dis-lc-sr) scriari minduirli shi criprli tsi am; glrescu di minti cu zboarli shi neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizlxiri

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

403

dislxit (dis-lc-st) adg dislxit (dis-lc-s-t), dislxits (dis- ti/dismrtate (dis-mr-t-ti) scriari neaprucheat tu-aestu lc-sts), dislxiti/dislxite (dis-lc-s-ti) scriari neaprucheat dictsiunar; vedz dizmrtat tu-aestu dictsiunar; vedz dizlxit dismrtu (dis-mr-tu) (mi) vb I dismrtai (dis-mr-t), disdisleg (dis-lg) (mi) vb I dizligai (diz-li-g), dizligam (diz-limrtam (dis-mr-tm), dismrtat (dis-mr-t-t), dismrtagm), dizligat (diz-li-g-t), dizligari/dizligare (diz-li-g-ri) ri/dismrtare (dis-mr-t-ri) scriari neaprucheat tu-aestu scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizleg dictsiunar; vedz dizmrtu dislichescu (dis-li-chs-cu) (mi) vb IV dislichii (dis-li-ch), dismeastic (dis-mes-tic) (mi) vb I dismisticai (dis-mis-ti-c), dislicheam (dis-li-cham), dislichit (dis-li-ch-t), dislichidismisticam (dis-mis-ti-cm), dismisticat (dis-mis-ti-c-t), ri/dislichire (dis-li-ch-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dismisticari/dismisticare(dis-mis-ti-c-ri)scriari dictsiunar; vedz dizlichescu neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizmeastic dislichiri/dislichire (dis-li-ch-ri) sf dislichiri (dis-li-chr) dismisticari/dismisticare (dis-mis-ti-c-ri) sf dismisticri (disscriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizlichiri mis-ti-cr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dislichit (dis-li-cht) adg dislichit (dis-li-ch-t), dislichits dizmisticari (dis-li-chts), dislichiti/dislichite (dis-li-ch-ti) scriari dismisticat (dis-mis-ti-ct) adg dismisticat (dis-mis-ti-c-t), neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizlichit dismisticats (dis-mis-ti-cts), dismisticati/dismisticate (disdislichitur (dis-li-chi-t-r) sf dislichituri (dis-li-chi-tr) mis-ti-c-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizlichitur dizmisticat disligari/disligare (dis-li-g-ri) sf dizligri (diz-li-gr) scriari dismurtari/dismurtare (dis-mur-t-ri) sf dismurtri (dis-murneaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizligari tr) scriari neaprucheat di noi: vedz dizmurtari disligat (dis-li-gt) adg dizligat (diz-li-g-t), dizligats (diz-li- dismurtat (dis-mur-tt) adg dismurtat (dis-mur-t-t), gts), dizligati/dizligate (diz-li-g-ti) scriari neaprucheat tu- dismurtats (dis-mur-tts), dismurtati/dismurtate (dis-mur-taestu dictsiunar; vedz dizligat ti) scriari neaprucheat di noi: vedz tu dizmurtat dismair (dis-m-ir) (mi) vb I dismirai (dis-m-i-r), dismurtsri/dismurtsre (dis-mur-ts-ri) sf dismurtsri (disdismirdis (dis-m-i-rm), dismirat (dis-m-i-r-t), mur-tsr) scriari neaprucheat di noi: vedz dizmurtsri dismirari/dismirare (dis-m-i-r-ri) scriari neaprucheat dismurtsscu (dis-mur-tss-cu) vb IV dismurtsi (dis-mur-ts), tu-aestu dictsiunar; vedz dizmair dismurtsam (dis-mur-tsm), dismurtst (dis-mur-ts-t), dismal (dis-ml) (mi) vb I dismlai (dis-m-l), dismlam dismurtsri/dismurtsre (dis-mur-ts-ri) scriari neaprucheat (dis-m-lm), dismlat (dis-m-l-t), dismlari/dismlare di noi: vedz dizmurtsscu (dis-m-l-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dismurtst (dis-mur-tst) adg dismurtst (dis-mur-ts-t), dizmal dismurtsts (dis-mur-tsts), dismurtsti/dismurtste (dis-murdismalj (dis-mlj) (mi) vb I dismljai (dis-m-lj), dists-ti) scriari neaprucheat di noi: vedz dizmurtst mljam (dis-m-ljm), dismljat (dis-m-lj-t), dismlja- dismurtu (dis-mr-tu) vb I dismurtai (dis-mur-t), dismurtam ri/dismljare (dis-m-lj-ri) scriari neaprucheat tu-aestu (dis-mur-tm), dismurtat (dis-mur-t-t), dismurtari/disdictsiunar; vedz dizmalj murtare (dis-mur-t-ri) scriari neaprucheat di noi: vedz dismirari/dismirare (dis-m-i-r-ri) sf dismirri (dis-m-idizmurtu rr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizmira- disnirescu (dis-n-i-rs-cu) (mi) vb IV disnirii (dis-n-i-r), ri disniream (dis-n-i-rem), disnirit (dis-n-i-r-t), disniridismirat (dis-m-i-rt) adg dismirat (dis-m-i-r-t), ri/disnirire (dis-n-i-r-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dismirats (dis-m-i-rts), dismirati/dismirate (dis-m-i-r- dictsiunar; vedz diznirescu ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizmirat disniriri/disnirire (dis-n-i-r-ri) sf disniriri (dis-n-i-rr) dismlari/dismlare (dis-m-l-ri) sf dismlri (dis-m-lr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizniriri scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizmlari disnirit (dis-n-i-rt) adg disnirit (dis-n-i-r-t), disnirits dismlat (dis-m-lt) adg dismlat (dis-m-l-t), dismlats (dis-n-i-rts), disniriti/disniriti (dis-n-i-r-ti) scriari nea(dis-m-lts), dismlati/dismlate (dis-m-l-ti) scriari prucheat tu-aestu dictsiunar; vedz diznirit neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizmlat disnu (dis-n) adv scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; dismlrat (diz-m-l-rt) adg dizmlrat (diz-m-lr--t), vedz diznu dizmlrats (diz-m-l-rts), dizmlrati/dizmlrate (diz-m- disnjerdu1 (dis-njr-du) sn disnjerduri (dis-njr-dur) scriari l-r-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz diznjerdu1 dizmlrat disnjerdu2 (dis-njr-du) (mi) vb I disnjirdai (dis-njir-d), disdismljari/dismljare (dis-m-lj-ri) sf dismljeri (dis-mnjirdam (dis-njir-dm), disnjirdat (dis-njir-d-t), disnjirdaljr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ri/disnjirdare (dis-njir-d-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dizmljari dictsiunar; vedz diznjerdu2 dismljat (dis-m-ljt) adg dismljat (dis-m-lj-t), disdisnjirdari/disnjirdare (dis-njir-d-ri) sf disnjirdri (dis-njirmljats (dis-m-ljts), dismljati/dismljate (dis-m-lj-ti) dr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizmljat diznjirdari dismn (dis-m-n) adv scriari neaprucheat tu-aestu disnjirdat (dis-njir-dt) adg disnjirdat (dis-njir-d-t), dictsiunar; vedz dizmn disnjirdats (dis-njir-dts), disnjirdati/disnjirdate (dis-njir-d-ti) dismrit (dis-m-rt) (mi) vb I dismritai (dis-m-ri-t), scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz diznjirdat dismritam (dis-m-ri-tm), dismritat (dis-m-ri-t-t), dis- disnjirdciuni (dis-njir-d-c-ni) sf disnjirdciunj (dis-njir-dmritari/dismritare (dis-m-ri-t-ri) scriari neaprucheat tu- cnj) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz aestu dictsiunar; vedz dizmrit diznjirdciuni dismritari/dismritare (dis-m-ri-t-ri) sf dismritri (dis-m- disnjirdtor (dis-njir-d-tr) adg disnjirdtoari/disnjirdtoare ri-tr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz (dis-njir-d-to-ri), disnjirdtori (dis-njir-d-tr), disnjirdtoadizmritari ri/disnjirdtoare (dis-njir-d-to-ri) scriari neaprucheat tudismritat (dis-m-ri-t-t) adg (mash fiminin) dismritati/m- aestu dictsiunar; vedz diznjirdtor titate (dis-m-ri-t-ti) scriari neaprucheat tu-aestu disnjirdos (dis-njir-ds) adg disnjirdoas (dis-njir-do-s), disdictsiunar; vedz dizmritat njirdosh (dis-njir-dsh), disnjirdoasi/disnjirdoase (dis-njirdismrtari/dismrtare (dis-mr-t-ri) sf dismrtri (dis-mrdo-si) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz tr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz diznjirdos dizmrtari disnod (dis-nd) (mi) vb I disnudai (dis-nu-d), disnudam dismrtat (dis-mr-t-t) adg (mash fiminin) dismrta(dis-nu-dm), disnudat (dis-nu-d-t), disnudari/disnudare

404

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(dis-nu-d-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ex: avutslji dispoalji pri oarfnj (fig: l lja a oarfnjlor tut tsi diznod au); dispuljar tuts avutslji (fig: l loar a avutslor tut tsi-avea) disnou (dis-n) adv scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; dispuljat (dis-pu-ljt) adg dispuljat (dis-pu-lj-t), vedz diznou dispuljats (dis-pu-ljts), dispuljati/dispuljate (dis-pu-lj-ti) disnudari/disnudare (dis-nu-d-ri) sf disnudri (dis-nu-dr) tsi-lj s-au scoas tuti stranjili di-armasi gulishan; gulishinat; scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz diznudari (fig: 1: dispuljat = tsi-lj s-ari loat cu zorea tut avearea shi disnudat (dis-nu-dt) adg disnudat (dis-nu-d-t), disnudats bunetsli tsi-avea, yizmat, ghizmat; 2: dispuljat = om tsi nu fatsi (dis-nu-dts), disnudati/disnudate (dis-nu-d-ti) scriari nea- doi paradz, om multu aru, fur, tihilai, andihristu, etc.) {ro: prucheat tu-aestu dictsiunar; vedz diznudat despuiat; jefuit} {fr: dpouill; pill, spoli} {en: stripped, disnudtur (dis-nu-d-t-r) sf disnudturi (dis-nu-d-tr) skinned; plundered, despoiled} ex: cmpul tut dispuljat scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz diznudtur (gulishan) armasi; dispuljatslji (fig: oaminjlji tsi nu-avea tsiva dispartu (dis-pr-tu) (mi) vb IV vedz tu parti shi s-featsir furi) sutsat ligar prit pduri dispuljadispltescu (dis-pl-ts-cu) vb IV vedz tu mpiltescu ri/dispuljare (dis-pu-lj-ri) sf dispuljeri (dis-pu-ljr) atsea displtiri/displtire (dis-pl-t-ri) sf vedz tu mpiltescu tsi s-fatsi cndu s-dispoalji cariva i tsiva; gulishinari; yizmari, displtit (dis-pl-tt) adg vedz tu mpiltescu ghizmari {ro: aciunea de a despuia; de a jefui; despuiere, jaf} dispndic (dis-pn-dic) (mi) vb I dispndicai (dis-pn-di-c), {fr: action de dpouiller; de piller, de spolier; dpouillement} dispndicam (dis-pn-di-cm), dispndicat (dis-pn-di-c- {en: action of stripping, of skinning; of despoiling, of t), dispndicari/dispndicare (dis-pn-di-c-ri) scriari nea- plundering; despoliation} dispuljitur (dis-pu-lj-tu-r) sf prucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dispntic dispuljituri/dispuljiture (dis-pu-lj-tur) om tsi easti nviscut dispndicari/dispndicare (dis-pn-di-c-ri) sf dispndicri cu prtslj; prtlos, prtalcu, partal, prtal; recicaman, aruptu, (dis-pn-di-cr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; dispuljat, martir; (fig: om tsi nu-i bun tri tsiva; om tr cari nu vedz dispnticari dai doi paradz) {ro: zdrenros} {fr: loqueteux, misrable} dispndicat (dis-pn-di-ct) adg dispndicat (dis-pn-di-c- {en: ragged, tattered} t), dispndicats (dis-pn-di-cts), dispndicati/dispndicate dispoti (dis-pt) sm dispots (dis-pts) un di scrli analti di (dis-pn-di-c-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; priftslji (di arhiereeanj); arhiereu, ipiscup; (expr: 1: lu (u) scol vedz dispnticat la dispoti = (mi duc la dispoti, la dvii tra s-) caftu s-mi dispntic (dis-pn-tic) (mi) vb I vedz tu pntic dispartu di muljari, di brbat; 2: (cari ts-u lo?, cari tsi-u fur?) dispnticari/dispnticare (dis-pn-ti-c-ri) sf vedz tu pntic dispoti! = nu shtiu cari!; cari s-ts creap; cureai) {ro: dispnticat (dis-pn-ti-ct) adg vedz tu pntic arhiereu, episcop} {fr: vque, archevque} {en: bishop, disprtsri/disprtsre (dis-pr-ts-ri) sf vedz tu parti archbishop} ex: dispoti afl mash prifteasa; vinji dispoti n disprtst (dis-pr-tst) adg vedz tu parti hoar, sh-preftslj s-fac (ca) nveasti; chir dispoti ma lj-u disprtsitur dis-pr-tsi-t-r) sf vedz tu parti dztsea; disp[oti, mi losh pri gushi; cari u fur capra? dispoti! dispeatic (dis-pe-tic) (mi) vb I vedz tu peatic (expr: nu shtiu cari!; cari s-ts creap!); lituryisi dispoti disdispeatur (dis-pe-tur) (mi) vb I vedz tu petur putami/disputame (dis-pu-t-mi) sf fr pl isnafea-a dispetur (dis-p-tur) (mi) vb I vedz tu petur dispotslor; multimi di dispots {ro: numr mare de arhierei} dispiducljari/dispiducljare (dis-pi-du-clj-ri) sf vedz tu {fr: nombre dvques} {en: number of bishops} ex: s-adun piduclju disputamea (s-adunar dispotslji tuts) disputslji/disputslje dispiducljat (dis-pi-du-cljt) adg vedz tu piduclju (dis-pu-ts-lji) sf disputslj (dis-pu-tslj) tehnea di dispoti; dispiducljedz (dis-pi-du-cljdz) (mi) vb I vedz tu piduclju scamnul di dispoti; ipiscupii, episcopii, ipiscupat {ro: dispiltescu (dis-pil-ts-cu) vb IV vedz tu mpiltescu arhierie} {fr: carrire dvque} {en: diocese} disputescu dispiltiri/dispiltire (dis-pil-t-ri) sf vedz tu mpiltescu (dis-pu-ts-cu) adg disputeasc (dis-pu-tes-c), disputeshts dispiltit (dis-pil-tt) adg vedz tu mpiltescu (dis-pu-tsh-ts), disputeshti/disputeshte (dis-pu-tsh-ti) tsi dispindzur dis-pn-dzur) (mi) vb I vedz tu spindzur tsni di un dispoti; di dispoti; di ipiscup; ipiscupescu {ro: dispindzurari/dispindzurare dis-pin-dzu-r-ri) sf vedz tu arhieresc} {fr: dvque} {en: of bishop} ex: calu easti spindzur disputescu (di dispoti) disputeashti/disputeashte (dis-pudispindzurat dis-pin-dzu-rt) adg vedz tu spindzur tesh-ti) adv ca faptu di dispoti {ro: ca arhiereu} {fr: la dispir (dis-pr) vb I vedz tu deaspir1 manire des vque} {en: as done by a bishop} disputarag dispirari/dispirare (dis-pi-r-ri) sf vedz tu deaspir1 (dis-pu-ta-ra-g) sm disputaragadz (dis-pu-ta-ra-gdz) un dispirat (dis-pi-rt) adg vedz tu deaspir1 dispoti tsi easti multu-aru (ca un ag!) {ro: arhiereu ru} {fr: dispiticari/dispiticare (dis-pi-ti-c-ri) sf vedz tu peatic vque mchant comme un agha turc} {en: bad bishop, dispiticat (dis-pi-ti-ct) adg vedz tu peatic wicked as a Turkish agha} ex: aru easti turcul, ma ninga dispiturari/dispiturare (dis-pi-tu-r-ri) sf vedz tu petur cama aru easti disputaraglu dispiturat (dis-pi-tu-rt) adg vedz tu petur dispuljari/dispuljare (dis-pu-lj-ri) sf vedz tu dispolj dispituredz (dis-pi-tu-rdz) (mi) vb I vedz tu petur dispuljat (dis-pu-ljt) adg vedz tu dispolj displtescu (dis-pl-ts-cu) vb IV vedz tu mpiltescu dispuljitur (dis-pu-lj-tu-r) sf vedz tu dispolj displtiri/displtire (dis-pl-t-ri) sf vedz tu mpiltescu dispurindari/dispurindare (dis-pu-rin-d-ri) sf dispurindri displtit (dis-pl-tt) adg vedz tu mpiltescu (dis-pu-rin-dr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; displec (dis-plc) vb I vedz tu mpiltescu vedz dispurintari displicari/displicare (dis-pli-c-ri) sf vedz tu mpiltescu dispurindat (dis-pu-rin-dt) adg dispurindat (dis-pu-rin-ddisplicat (dis-pli-ct) adg vedz tu mpiltescu t), dispurindats (dis-pu-rin-dts), dispurindati/dispurindate displitescu (dis-pli-ts-cu) vb IV vedz tu mpiltescu (dis-pu-rin-d-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; displitiri/displitire (dis-pli-t-ri) sf vedz tu mpiltescu vedz dispurintat displitit (dis-pli-tt) adg vedz tu mpiltescu dispurindu (dis-pu-rn-du) (mi) vb I dispurindai (dis-pu-rindispolj (dis-plj) (mi) vb I dispuljai (dis-pu-lj), dispuljam d), dispurindam (dis-pu-rin-dm), dispurindat (dis-pu-rin(dis-pu-ljm), dispuljat (dis-pu-lj-t), dispuljari/dispuljare d-t), dispurindari/dispurindare (dis-pu-rin-d-ri) scriari (dis-pu-lj-ri) lj scot (ljau di pi el tuti) stranjili sh-lu-alas neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dispurintu gulishan; scot di pri un lucru (trup) tuti atseali tsi lu-acoapir dispurintari/dispurintare (dis-pu-rin-t-ri) sf vedz tu purintu1 (stranji, cheali, coaji, lucri, etc.); gulishinedz; (fig: ljau cu dispurintat (dis-pu-rin-tt) adg vedz tu purintu1 zorea tuti averli shi bunetsli tsi li ari cariva sh-nu lu-alas cu dispurintu (dis-pu-rn-tu) (mi) vb I vedz tu purintu1 tsiva dip; yizmu, ghizmedz) {ro: despuia; jefui} {fr: dispustusescu (dis-pus-tu-ss-cu) vb IV dispustusii (dis-pus-tudpouiller; piller, spolier} {en: strip, skin; plunder, despoil} s), dispustuseam (dis-pus-tu-sem), dispustusit (dis-pus-tu-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

405

s-t), dispustusiri/dispustusire (dis-pus-tu-s-ri) mi curmu di distihisits (dhis-ti-hi-sts), distihisiti/distihisite (dhis-ti-hi-s-ti) la un copus tsi-l fac (lucru tsi mi avurseashti multu) tra s-nj (un cu distihipsit) distihisiri/distihisire (dhis-ti-hi-s-ri) sf ljau anasa shi s-nj yin suflitlu la loc; stau di isihsescu c mi distihisiri (dhis-ti-hi-sr) (un cu distihipsiri) aduchescu multu avursit; discurmu, dizvursescu, arihtipses- distihipsescu (dhis-ti-hip-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu distihii cu, apnghisescu, arpas, arpsedz, arpsescu, aripas, aripdistihipsiri/distihipsire (dhis-ti-hip-s-ri) sf vedz tu distihii sedz, arupas, rpas, rpsedz, rupas, rupusedz, ripas {(se) distihipsit (dhis-ti-hip-st) adg vedz tu distihii odihni} {fr: (se) reposer, (se) dlasser} {en: rest} ex: shidzu s distihisescu (dhis-ti-hi-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu distihii dispustuseasc (si s-discurm) dispustusit (dis-pus-tu-st) distihisiri/distihisire (dhis-ti-hi-s-ri) sf vedz tu distihii adg dispustusit (dis-pus-tu-s-t), dispustusits (dis-pus-tudistihisit (dhis-ti-hi-st) adg vedz tu distihii sts), dispustusiti/dispustusite (dis-pus-tu-s-ti) tsi ari distimeli/distimele sf (dis-ti-m-li) sf distimelj (dis-ti-mlj) astmtsit copuslu faptu (lucru tsi-l avurseashti multu), tra s- cumat di pndz tsi s-tsni nduplicat tu gepi (di brbats) i tu poat s-sh lja anasa; tsi ari shidzut tes tra s-isihseasc; ceant (di muljeri) sh-cu cari omlu sh-ashteardzi fatsa (shdiscurmat, dizvursit, arihtipsit, apnghisit, arpsat, arpsit, sufl narea, etc.); destemeli, destemeali, tistimeli, testemeli, aripsat, arupsat, rpsat, rupusat, ripsat {odihnit} {fr: mndil, shimii, shamii, civrei, ciuvre, cimber, peatic {ro: repos, dlass} {en: rested} ex: him dispustusits (dizvursits) batist} {fr: mouchoir} {en: handkerchief} ex: distimelea di noaptea aest dispustusiri/dispustusire (dis-pus-tu-s-ri) sf (mndila)-arcat, s-lj tsn-aumbrat destemeli/destemele dispustusiri (dis-pus-tu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva sf (des-te-m-li) sf destemelj (des-te-mlj) (un cu dispustuseashti; discurmari, dizvursiri, arihtipsiri, apnghisiri, distimeli) destemeali/destemeale sf (des-te-me-li) sf arpsari, arpsiri, aripsari, arupsari, rpsari, rupusari, destemelj (des-te-mlj) (un cu distimeli) ripsat; arpas, aripas, arupas, rpas, ripas, rupas {aciunea detistimeli/tistimele sf (tis-ti-m-li) sf tistimelj (tis-ti-mlj) a (se) odihni; repauzare; odihn} {fr: action de (se) reposer; (un cu distimeli) testemeli/testemele sf (tes-te-m-li) sf dlassement, repos} {en: action of resting, of recovering; rest} testemelj (tes-te-mlj) (un cu distimeli) ex: pri cali greau dispustusirea easti bun distoartsiri/distoartsire (dis-tor-tsi-ri) sf vedz tu torcu dispustusiri/dispustusire (dis-pus-tu-s-ri) sf vedz tu distorcu (dis-tr-cu) (mi) vb III shi II vedz tu torcu dispustusescu distorsu (dis-tr-su) adg vedz tu torcu dispustusit (dis-pus-tu-st) adg vedz tu dispustusescu distram (dis-trm) (mi) vb I vedz tu tram disput (dis-pt) (mi) vb IV shi II vedz tu putoari distrmari/distrmare (dis-tr-m-ri) sf vedz tu tram disputami/disputame (dis-pu-t-mi) sf vedz tu dispoti distrmat (dis-tr-mt) adg vedz tu tram disputarag (dis-pu-ta-ra-g) sm vedz tu dispoti distrmedz (dis-tr-mdz) (mi) vb I vedz tu tram disputeashti/disputeashte (dis-pu-tesh-ti) adv vedz tu dispoti distres (di-strs) adg vedz tu stringu disputescu (dis-pu-ts-cu) adg vedz tu dispoti distrimtu (dis-trm-tu) adg vedz tu stringu disputslji/disputslje (dis-pu-ts-lji) sf vedz tu dispoti distrindzeari/distrindzeare (dis-trin-dze-ri) sf vedz tu disputsri/disputsre (dis-pu-ts-ri) sf vedz tu putoari stringu disputst (dis-pu-tst) adg vedz tu putoari distrindziri/distrindzire (dis-trn-dzi-ri) sf vedz tu stringu distih (dhs-tih) adg vedz tu distihii distringu (dis-trn-gu) (mi) vb III shi II vedz tu stringu distihii/distihie (dhis-ti-h-i) distihii (dhis-ti-h) un ugoad distsimtu (dis-tsm-tu) adg vedz tu tsingu1 (tihisiri) tsi-l fatsi omlu s-lj s-asparg bana shi s-lj fug distsindzeari/distsindzeare (dis-tsin-dze-ri) sf vedz tu tsingu1 iftihia; atihiri, atihii, areats, taxirati, leats, ctrats, pacus, distsindziri/distsindzire (dis-tsn-dzi-ri) sf vedz tu tsingu1 ghideri, cripari, bilje, biljau, biljai, bileau, scangi, scanci, distsingu (dis-tsn-gu) (mi) vb III shi II vedz tu tsingu1 cangi, etc. {ro: nenorocire} {fr: malheur} {en: misfortune} distul (dis-tl) adv vedz tu distur1 distih (dhs-tih) adg distih (dhs-ti-h), distihi (dhs-tih), distup (dis-tup) (mi) vb I vedz tu astup distihi/distihe (dhs-ti-hi) tsi lj-ari cdzut un mari distihii distupari/distupare (dis-tu-p-ri) sf vedz tu astup (taxirati) pri cap; duljat, dolj, corbu, mrat, scurpisit, curbisit, distupat (dis-tu-pt) adg vedz tu astup lupusit, stuhinat, chisusit, hndcusit, lit, pisusit, etc. {ro: ne- distur1 (dis-tr) adv ahntu ct lipseashti (tr un lucru tsinorocit} {fr: malheureux} {en: unfortunate, wretched} distiavem ananghi, tr scupolu tsi lu-avem tu minti, etc.); disturi, hipsescu (dhis-ti-hip-ss-cu) (mi) vb IV distihipsii (dhis-tidistul, duri, nimal, nimalo, nemalo, namalo, nmalo; agiundzi! hip-s), distihipseam (dhis-ti-hip-sem), distihipsit (dhis-ti- {ro: destul, suficient} {fr: assez, suffisamment, a suffit!} {en: hip-s-t), distihipsiri/distihipsire (dhis-ti-hip-s-ri) (cu cripr- enough} ex: ti minduish distur? distur2 (dis-tr) adg distur li tsi lj-aduc) lj-adar un ahntu mari aru (dureari, cripari, etc.) (dis-t-r), distur (dis-t-r), disturi (dis-tr), disturi/disture c-lj fac bana amar; nj-aspargu bana cu-atseali tsi pat; distihi- (dis-t-ri) ahntu ct lipseashti (tr un lucru tsi-avem sescu, curbisescu, stuhinedz, lupusescu, buisescu, chisusescu,ananghi, tr scupolu tsi lu-avem tu minti, etc.) {ro: destul, hndcusescu, lescu, pisusescu, etc. {ro: nenoroci} {fr: tre suficient} {fr: suffisant} {en: sufficient} ex: n cas eara cldur ou devenir malheureux; rendre malheureux} {en: be unhappy, distur disturi/disture (dis-t-ri) adg, adv (un cu distur1, make someone unhappy} distihipsit (dhis-ti-hip-st) adg distur2) ex: disturi azimnar; lapti acru avem disturi distul distihipsit (dhis-ti-hip-s-t), distihipsits (dhis-ti-hip-sts), (dis-tl) adv (un cu distur1) destul (des-tl) adv (un distihipsiti/distihipsite (dhis-ti-hip-s-ti) tsi s-afl tu-un hal cu distur1) ndistuledz (ndis-tu-ldz) (mi) vb I ndistulai greau (di jali, di dureari, di mri cripri, etc.); tsi sh-ari (ndis-tu-l), ndistulam (ndis-tu-lm), ndistulat (ndis-tu-laspart bana; distihisit, corbu, corbusit, curbisit, stuhinat, t), ndistulari/ndistulare (ndis-tu-l-ri) fac un lucru s-aib lupusit, buisit, chisusit, hndcusit, lit, pisusit, etc. {ro: neno- aht ct lj lipseashti (di-atseali tsi ari ananghi); fac un lucru srocit} {fr: infortun, malheureux} {en: unhappy, wretched} aib di tuti tsi-ari ananghi (poati sh-di primansus); satur, distihipsiri/distihipsire (dhis-ti-hip-s-ri) sf distihipsiri (dhis-titipurescu, fntescu, nftescu, fnitescu, apudidescu, etc. {ro: hip-sr) atsea tsi s-fatsi cndu-l distihipseshti pri cariva; ndestula, stura} {fr: satisfaire, rassassier} {en: provide with, distihisiri, curbisiri, stuhinari, lupusiri, buisiri, chisusiri, satisfy, satiate} ex: cara lu ndistulai (fntii, sturai) cu lapti, hndcusiri, liri, pisusiri, etc. {ro: aciunea de a (se) pot s-lu-alas; u ndistul (u-apudidi, u stur) cu tuti bunetsli nenoroci; nenorocire} {fr: action dtre ou de devenir ndistulat (ndis-tu-lt) adg ndistulat (ndis-tu-l-t), ndistulats malheureux; de rendre malheureux; malheur} {en: action of (ndis-tu-lts), ndistulati/ndistulate (ndis-tu-l-ti) tsi ari di tuti being unhappy, of making someone unhappy; unhappiness} tsi-lj lipsescu; sturat; sturat, tipurit, fntit, nftit, fnitit, distihisescu (dhis-ti-hi-ss-cu) (mi) vb IV distihisii (dhis-ti-hiapudidit, etc. {ro: ndestula, stura} {fr: satisfaire, rassassier} s), distihiseam (dhis-ti-hi-sem), distihisit (dhis-ti-hi-s-t), {en: provide with, satisfy, satiate} ex: casa-lj fu ndistulat, ca distihisiri/distihisire (dhis-ti-hi-s-ri) (un cu distihipsescu) stuplu (mplin di tuti ca un stup cu njari) ndistuladistihisit (dhis-ti-hi-st) adg distihisit (dhis-ti-hi-s-t), ri/ndistulare (ndis-tu-l-ri) sf ndistulri (ndis-tu-lr) atsea

406

Dictsiunar a Limbljei Armneasc veashtiri/disveashtire (dis-vesh-ti-ri) shi disvishteari/disvishteare (dis-vish-te-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvescu disvets1 (dis-vts) (mi) vb I disvitsai (dis-vi-ts), disvitsam (dis-vi-tsm), disvitsat (dis-vi-ts-t), disvitsari/disvitsare (dis-vi-ts-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvets1 disvets2 (dis-vts) sm fr pl scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvets2 disvilescu (dis-vi-ls-cu) (mi) vb IV disvilii (dis-vi-l), disvileam (dis-vi-lem), disvilit (dis-vi-l-t), disviliri/disvilire (dis-vi-l-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvilescu disviliri/disvilire (dis-vi-l-ri) sf disviliri (dis-vi-lr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizviliri disvilit (dis-vi-lt) adg disvilit (dis-vi-l-t), disvilits (dis-vilts), disviliti/disvilite (dis-vi-l-ti) scriari neaprucheat tuaestu dictsiunar; vedz dizvilit disvimturat (dis-vim-tu-rt) adg disvimturat (dis-vim-tu-rt), disvimturats (dis-vim-tu-rts), disvimturati/disvimturate (dis-vim-tu-r-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvimturat disvirari1/disvirare (dis-vi-r-ri) sf disvirri (dis-vi-rr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvirari1 disvirari2/disvirare (dis-vi-r-ri) sf disvirri (dis-vi-rr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvirari2 disvirat1 (dis-vi-rt) adg disvirat (dis-vi-r-t), disvirats (disvi-rts), disvirati/disvirate (dis-vi-r-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvirat1 disvirat2 (dis-vi-rt) adg disvirat (dis-vi-r-t), disvirats (disvi-rts), disvirati/disvirate (dis-vi-r-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvirat2 disvireadz (dis-vi-re-dz) vb I unipers. disvir (dis-vi-r), disvira (dis-vi-r), disvirat (dis-vi-r-t), disvirari/disvirare (dis-vi-r-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvireadz disviscut (dis-vis-ct) adg disviscut (dis-vis-c-t), disviscuts (dis-vis-cts), disviscuti/disviscute (dis-vis-c-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizviscut disvishteari/disvishteare (dis-vish-te-ri) sf disvishteri (disvish-t-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvishteari disvitsari/disvitsare (dis-vi-ts-ri) sf disvitsri (dis-vi-tsr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvitsari disvitsat (dis-vi-tst) adg disvitsat (dis-vi-ts-t), disvitsats (dis-vi-tsts), disvitsati/disvitsate (dis-vi-ts-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvitsat disvoc (dis-vc) (mi) vb I disvucai (dis-vu-c), disvucam (disvu-cm), disvucat (dis-vu-c-t), disvucari/disvucare (disvu-c-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvoc disvucari/disvucare (dis-vu-c-ri) sf disvucri (dis-vu-cr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvucari disvucat (dis-vu-ct) adg disvucat (dis-vu-c-t), disvucats (dis-vu-cts), disvucati/disvucate (dis-vu-c-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvucat disvulisescu (dis-vu-li-ss-cu) vb IV disvulisii (dis-vu-li-s), disvuliseam (dis-vu-li-sem), disvulisit (dis-vu-li-s-t), disvulisiri/disvulisire (dis-vu-li-s-ri) scriari neaprucheat tuaestu dictsiunar; vedz dizvulisescu disvulisiri/disvulisire (dis-vu-li-s-ri) sf disvulisiri (dis-vu-li-sr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvulisiri disvulisit (dis-vu-li-st) adg disvulisit (dis-vu-li-s-t), disvulisits (dis-vu-li-sts), disvulisiti/disvulisite (dis-vu-li-s-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvulisit disvulusescu (dis-vu-lu-ss-cu) vb IV disvulusii (dis-vu-lu-s), disvuluseam (dis-vu-lu-sem), disvulusit (dis-vu-lu-s-t), disvulusiri/disvulusire (dis-vu-lu-s-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvulusescu disvulusiri/disvulusire (dis-vu-lu-s-ri) sf disvulusiri (dis-vu-lusr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz diz-

tsi s-fatsi cndu tsiva si ndistuleadz; sturari, tipuriri, fntiri, nftiri, fnitiri, apudidiri, etc. {ro: aciunea de a ndestula, de a stura; ndestulare, sturare} {fr: action de satisfaire, de rassassier} {en: action of providing with, of satisfying, of satiating} distur2 (dis-tr) adg vedz tu distur1 disturi/disture (dis-t-ri) adg, adv vedz tu distur1 disturtseari/disturtseare (dis-tur-ts-ri) vedz tu torcu disucljari/disucljare (di-su-clj-ri) sf vedz tu disucljedz disucljat (di-su-cljt) adg vedz tu disucljedz disucljedz (di-su-cljdz) (mi) vb I disucljai (di-su-clj), disucljam (di-su-cljm), disucljat (di-su-clj-t), disucljari/disucljare (di-su-clj-ri) vindic di (discntic, dizleg, dishteptu dit) diucljari; lj discntu shi-l vindic pri-atsel tsi easti loat di oclju {ro: dezdeochea} {fr: carter ou annihiler le mauvais oeil, le malfice, la fascination} {en: heal someone who is under a spell or who is fascinated} ex: ns s-disuclje (s-vindic di diucljari) disucljat (di-su-cljt) adg disucljat (di-su-clj-t), disucljats (di-su-cljts), disucljati/disucljate (di-su-clj-ti) cari fu vindicat (dizligat, discntat) di diucljari {ro: desdeocheat} {fr: guri de mauvais oeil} {en: who is cured from a spell} ex: ficiuriclu a ljei easti disucljat (lndzit c-l lo cariva di oclju) disucljari/disucljare (di-su-clj-ri) sf disucljeri (di-su-cljr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva easti disucljat {ro: aciunea de a desdeochea; desdeochere} {fr: action de carter ou annihiler le mauvais oeil, le malfice, la fascination} {en: action of healing someone from his spell or his fascination} disuflari/disuflare (di-su-fl-ri) sf vedz tu suflu disuflat (di-su-flt) adg vedz tu suflu disuflu (di-s-flu) (mi) vb I vedz tu suflu disufrusescu (di-su-fru-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu sufr1 disufrusiri/disufrusire (di-su-fru-s-ri) sf vedz tu sufr1 disufrusit (di-su-fru-st) adg vedz tu sufr1 disumflari/disumflare (di-sum-fl-ri) sf vedz tu umflu disumflat (di-sum-flt) adg vedz tu umflu disumflu (di-sm-flu) vb I vedz tu umflu disupr (di-s-pr) prip vedz tu pri1 disusescu (di-su-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu isozm disusiri/disusire (di-su-s-ri) sf vedz tu isozm disusit (di-su-st) adg vedz tu isozm disvlescu (dis-v-ls-cu) (mi) vb IV disvlii (dis-v-l), disvleam (dis-v-lem), disvlit (dis-v-l-t), disvliri/disvlire (dis-v-l-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvlescu disvliri/disvlire (dis-v-l-ri) sf disvliri (dis-v-lr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvliri disvlit (dis-v-lt) adg disvlit (dis-v-l-t), disvlits (dis-vlts), disvliti/disvlite (dis-v-l-ti) scriari neaprucheat tuaestu dictsiunar; vedz dizvlit disvrtescu (dis-vr-ts-cu) (mi) vb IV disvrtii (dis-vr-t), disvrteam (dis-vr-tem), disvrtit (dis-vr-t-t), disvrtiri/disvrtire (dis-vr-t-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvrtescu disvrtiri/disvrtire (dis-vr-t-ri) sf disvrtiri (dis-vr-tr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvrtiri disvrtit (dis-vr-tt) adg disvrtit (dis-vr-t-t), disvrtits (dis-vr-tts), disvrtiti/disvrtite (dis-vr-t-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvrtit disvrtitur (dis-vr-ti-t-r) sf disvrtituri (dis-vr-ti-tr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvrtitur disveashtiri/disveashtire (dis-vesh-ti-ri) sf disveashtiri (disvesh-tir) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizveashtiri disver1 (dis-vr) (mi) vb I disvirai (dis-vi-r), disviram (dis-virm), disvirat (dis-vi-r-t), disvirari/disvirare (dis-vi-r-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizver1 disver2 (dis-vr) sn disveruri(?) (dis-v-rur) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizver2 disvescu (dis-vs-cu) (mi) vb III shi II disviscui (dis-vis-c), disvishteam (dis-vish-tem), disviscut (dis-vis-c-t), dis-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

407

vulusiri bitisirea-a unui lucru (tr pltirea-a unei borgi, tr scularea-a disvulusit (dis-vu-lu-st) adg disvulusit (dis-vu-lu-s-t), unei cas, etc.); vade, vadei, vadimii, murmin, muvleti, disvulusits (dis-vu-lu-sts), disvulusiti/disvulusite (dis-vu-luprotesmii, trat {ro: termen} {fr: terme assign, chance, s-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dizvulusit dlai} {en: terme, maturity of bill} ex: cndu lj-easti diurii? (tsi disvursescu (dis-vur-ss-cu) (mi) vb IV disvursii (dis-vur-s), dzu lj-easti s-plteasc?) disvurseam (dis-vur-sem), disvursit (dis-vur-s-t), disvur- div (dv) adg div (d-v), divi (dv), divi/dive (d-vi) lucru i siri/disvursire (dis-vur-s-ri) scriari neaprucheat di noi; vedz prici tsi easti multu di multu mari; (om, arburi) tsi esti multu dizvursescu mari, analtu sh-vrtos; evil, ghigantu, galjaman, tiriu, disvursiri/disvursire (dis-vur-s-ri) sf disvursiri (dis-vur-sr) balavancu {ro: gigant} {fr: gant} {en: giant} ex: ca div (ca un scriari neaprucheat di noi; vedz dizvursiri ghigantu) alghit sh-di anj curmat disvursit (dis-vur-st) adg disvursit (dis-vur-s-t), disvursits divan (di-va-n) sm divanadz (di-va-ndz) om lipsit di (dis-vur-sts), disvursiti/disvursite (dis-vur-s-ti) scriari minti shi fr giudicat (tu zbor i tu fapti); tsi nu para neaprucheat di noi; vedz dizvursit aducheashti ghini tsi-lj si dztsi; ahmac, anoit, cshura, ciulja, dit (dt) prip zbor tsi-aspuni ligtura tsi u-ari un lucru cu chirut, dabolja, glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hah, loclu iu s-afl tsiva (loclu di iu si scoati tsiva, di iu yini cariva, hai-hui, haihum, leang, lefc, lishor, shahulcu, tabolja, ta-odi iu nchiseashti tsiva, etc.); din, ditru, di; (expr: 1: nu lj-es dit to, ljoco, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, tembl, turlu, zbor = lu-acultu, fac tut tsi-nj dztsi; 2: nj-si mut perlji dit cap uzun {ro: nrod} {fr: sot, niais, nigaud} {en: stupid, fool} ex: = lhtrsescu; 3: nj ljau perlji dit cap sh-fug = fug di-iuva, mri divanadz (hazadz, glari) suntu shi aeshts nvitsatslji, bre agonja sh-lhtrsit; 4: nj-deapir (nj-trag, nji zmulgu) perlji din frate! (dit) cap = nj-yini si-nj trag perlji dit cap di plndzearea shi divani/divane (di-v-ni) sf divnj (di-vnj) adunarea-a aurlarea tsi fac sh-di durearea tsi-aduchescu) {ro: din} {fr: de} oaminjlor mri dit veaclja Turchii cari lu-agiuta sultanlu la {en: from} ex: loclu tut lu-alag shi dit loc nu s-min (anguchivirnisirea-a statlui {ro: divan (din Turcia)} {fr: divan, citoari: mintea); dit oau hearti, pot s-eas pulj?; ascp dit assemble, gouvernement de lancien Turquie} {en: divan, cfasi; nu lj-es dit zbor ditru (d-tru) prip (un cu dit) ex: congres of the old Turkey} mizi ascpai ditru-aesti mintireji; lu-ascp ditru hpsani; easi divarliga (di-var-l-ga) adv vedz tu anvrliga ditru od din (dn) prip (un cu dit) ex: geamurli din hoar; divarligala (di-var-l-ga-la) adv vedz tu anvrliga lu scoasim din cas; perlji din cap sh-dipira; yin din pduri divarligalui (di-var-l-ga-lui) adv vedz tu anvrliga ditr (d-tr) cong di itia c; dirt, tr, c, ctse {ro: pentru, divrliga (di-vr-l-ga) adv vedz tu anvrliga pentru c} {fr: pour, cause de} {en: for, because of} ex: ditr divitc (di-vt-c) sf divittsi/divittse (di-vt-tsi) cas tsi ari (tr) tini stau; ditr tini (di itia-a ta) mi ncceai dirt (dr-t) patru mrdzinj, easti tetragun {ro: cas dreptunghiular} {fr: cong (un cu ditr) dintr (dn-tr) cong (shi forma shcur- maison rectangulaire} {en: rectangular house} t dintr-) dit, din, di ning, din fats, etc. {ro: din, dintre} dixescu (dhic-ss-cu) vb IV dixii (dhic-s), dixeam (dhic{fr: de, dentre, prs de} {en: of, from, between} ex: calea din- sem), dixit (dhic-s-t), dixiri/dixire (dhic-s-ri) ljau (tsiva tr (namisa di) sesti dau hori; l-va dintr-inim (dit inim); stsi-nj si da); escu sinfuni cu-atsealj tsi-nj si dzc; adixescu, fug dintr ea (di ning ea, din fatsa-a ljei); li chiru dintr-oclji aprochi, prochi, strxescu, ahsteptu (ca oaspi, n cas) {ro: (dit fatsa-a ocljilor); fug dintr tini (din fatsa-a la, di ning tini) primi, accepta, admite} {fr: recevoir, accepter, agrer, di-tr (d-tr) cong scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; admettre; accueillir} {en: receive, accept, agree, admit} ex: vedz ditr avdzi c dixish (loash) hbari; dixeshti (aprochi, strxeshti, ditr (d-tr) cong vedz tu dit eshti sinfuni cu) tsi ts spuni el?; dixits-lu (aprucheats-lu, di-tru (d-tru) prip scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; ursits-lu, ashtiptats-lu) n cas dixit (dhic-st) adg dixit vedz ditru (dhic-s-t), dixits (dhic-sts), dixiti/dixite (dhic-s-ti) tsi ditru (d-tru) prip vedz tu dit easti aprucheat; u ari atsel tsi lja tsiva tsi-lj si da; adixit, diucljari/diucljare (di-u-clj-ri) sf vedz tu oclju aprucheat, prucheat, strxit, ashtiptat (ca oaspi, n cas) {ro: diucljat (di-u-cljt) adg vedz tu oclju primit, acceptat, admis} {fr: reu, accept, admis, agr, diucljedz (di-u-cljdz) (mi) vb I vedz tu oclju accueilli} {en: received, accepted, agreed, admitted} diun (di--n) adv vedz tu dipriun1 dixiri/dixire (dhic-s-ri) sf dixiri (dhic-sr) atsea tsi fatsi un di-un-cali/di-un-cale (d-n-c-li) adv scriari cndu lja atsea tsi-lj si da (cndu easti sinfuni cu cariva); neaprucheat di noi; vedz diuncali adixiri, aprucheari, prucheari, strxiri, ashtiptari (ca oaspi, n diuncali/diuncale (d-n-c-li) adv vedz tu dincali cas) {ro: aciunea de a primi, de a admite, de a accepta; diunoar (d-n-o-r) adv (tsi lipseashti si s-fac) multu- primire, acceptare, admitere} {fr: action de recevoir, agonja, tu niheam di-oar; fr nitsiun amnari; dinoar, daccepter, dagrer, dadmettre, daccueillir; reception, troar, truoar, unshun, dincali, diuncali, tu loc, ta-un; acception, accueil} {en: action of receiving, of accepting, of ct s-dai peanili di oclji; pn s-ascuchi; ct s-dzts un (dau, agreing, of admitting; reception, acceptance, admission} trei); nigrit ninga zborlu, etc. {ro: deodat, imediat} {fr: adixescu (a-dhic-ss-cu) vb IV adixii (a-dhic-s), adixeam (aimmdiatement, tout coup, aussitt} {en: immediately, at dhic-sem), adixit (a-dhic-s-t), adixiri/adixire (a-dhic-s-ri) once} ex: zmeulu crip diunoar (truoar); diunoar (un cu dixescu) adixit (a-dhic-st) adg adixit (a-dhic-s(unshun) ansrir di dup fadz; diunoar (dincali) ahiurhi t), adixits (a-dhic-sts), adixiti/adixite (a-dhic-s-ti) (un cu si strig; diunoar (unshun) n ishir ninti di dup dzean; dixit) adixiri/adixire (a-dhic-s-ri) sf adixiri (a-dhic-sr) diunoar (unshun) va mi duc dinoar (di-n-o-r) adv (un cu dixiri) apodixescu (a-po-dhic-ss-cu) vb IV apodixii (un cu diunoar) ex: dinoar (unshun) shi-l lo di gushi (a-po-dhic-s), apodixeam (a-po-dhic-sem), apodixit (a diunoar (d-no-r) adv (un cu diunoar) dinoar po-dhic-s-t), apodixiri/apodixire (a-po-dhic-s-ri) (un cu (di-no-r) adv (un cu diunoar) [bgats oar c noima-a dixescu) apodixit (a-po-dhic-st) adg apodixit (a-po-dhicadverbului diunoar nu easti idyea cu-atsea dit: lus-t), apodixits (a-po-dhic-sts), apodixiti/apodixite (a-poashtiptai di un oar (di-un oar) di chiro, iu zborlu oar dhic-s-ti) (un cu dixit) apodixiri/apodixire (a-po-dhic-seasti substantiv (num)] ri) sf apodixiri (a-po-dhic-sr) (un cu dixiri) di-un-oar (d-n-o-r) adv scriari neaprucheat di noi; dixiri/dixire (dhic-s-ri) sf vedz tu dixescu vedz diunoar dixit (dhic-st) adg vedz tu dixescu di-un-un (di--n--n) adv vedz tu dipriun1 diz... (tu nchisita-a zboarlor) vedz shi zboarli tsi nchisescu diunjai/diunjae (du-nj-i) sf vedz tu dunjau cu dis Adutsem aminti c (i) diz easti di-arad un prifixu diunoar (d-no-r) adv vedz tu diunoar tsi s-bag nintea-a unor verbi tra s-aspun c un lucru tsi s-ari diurii/diurie (dhi-u-r-i) sf diurii (dhi-u-r) chirolu astsit tr fapt ninti, easti-adus la catastasea tu cari s-afla ninti ca s-hib

408

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

faptu shi (ii) c, la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei dizgrbun (diz-gr-bn) (mi) vb I dizgrbunai (diz-gr-bu-n), Armneasc di Bituli (1997) s-astsi nomlu: (i) zboarli cari dizgrbunam (diz-gr-bu-nm), dizgrbunat (diz-gr-bu-nau s/z nintea-a consoanilor surdi (c, f, l, p, r shi t) va si s t), dizgrbunari/dizgrbunare (diz-gr-bu-n-ri) trag cu scrii shi va si s-pronunts cu s; (ii) zboarli cari au s/z puteari tra s-pot si scot (s-min) tsiva dit loclu iu s-afl; lu-arap nintea-a consoanilor sonori (b, d, g, m, n, shi v) va si s scrii un lucru dit mnjli-a unui; mi scol sh-mi hiumusescu dit loclu shi va si s-pronunts cu z. Ma avem shi ndau exceptsii laiu hiu tra s-mi duc iuva; mi dispartu (mi dizlichescu) aestu nom, exceptsii tsi va li-aspunem ma nghios tu zboarli dinapandiha di tsiva i cariva; zmulgu, azmulgu, arap, arachi, scriati cu diz, nu cu dis. archescu, arichescu, archescu, scot, trag, deapir (perlu, dizbair (diz-b-ir) (mi) vb I vedz tu bair1 peanili), etc. {ro: smulge} {fr: arracher} {en: snatch, tear out, dizbirari/dizbirare (diz-b-i-r-ri) sf vedz tu bair1 pull away} ex: s-n dizgrbun (zmulg, arap) moartea dizbirat (diz-b-i-rt) adg vedz tu bair1 dizgrbunat (diz-gr-bu-nt) adg dizgrbunat (diz-gr-budizbirtur (diz-b-i-r-t-r) sf vedz tu bair1 n-t), dizgrbunats (diz-gr-bu-nts), dizgrbunati/dizgrdizbrnari/dizbrnare (diz-br-n-ri) sf vedz tu brn1 bunate (diz-gr-bu-n-ti) tsi easti traptu cu puteari tra s-hib dizbrnat (diz-br-nt) adg vedz tu brn1 scos i minat di tr-un loc; tsi easti archit dit mnjli-a unui; tsi dizbrnedz (diz-br-ndz) (mi) vb I vedz tu brn1 easti diprtat i dizlichit dinapandiha di tsiva i cariva; zmulsu, dizbrnu (diz-br-nu) sn vedz tu brn1 zmultu, azmulsu, azmultu, archit, arichit, archit, scos, traptu, dizbet (diz-bt) (mi) vb I vedz tu mbet dipirat, etc. {ro: smuls} {fr: arrach} {en: snatched, torn out, dizbilescu (diz-bi-ls-cu) (mi) vb vedz tu bilescu pulled away} dizgrbunari/dizgrbunare (diz-gr-bu-n-ri) dizbiliri/dizbilire (diz-bi-l-ri) sf vedz tu bilescu sf dizgrbunri (diz-gr-bu-nr) atsea tsi s-fatsi cndu si dizbilit (diz-bi-lt) adg vedz tu bilescu dizgrbun tsiva; zmuldziri, zmuldzeari, azmuldziri, dizbilitur (diz-bi-li-t-r) sf vedz tu bilescu azmuldzeari, archiri, arichiri, archiri, scuteari, trdzeari, dizbitari/dizbitare (diz-bi-t-ri) sf vedz tu mbet dipirari, etc. {ro: aciunea de a smulge; smulgere} {fr: action dizbitat (diz-bi-tt) adg vedz tu mbet darracher} {en: action of snatching, of tearing out, of pulling dizbittur (diz-bi-t-t-r) sf vedz tu mbet away} dizbrnari/dizbrnare (diz-br-n-ri) sf vedz tu brn1 dizgrbunari/dizgrbunare (diz-gr-bu-n-ri) sf vedz tu dizbrnat (diz-br-nt) adg vedz tu brn1 dizgrbun dizbrnedz (diz-br-ndz) (mi) vb I vedz tu brn1 dizgrbunat (diz-gr-bu-nt) adg vedz tu dizgrbun dizbuljitsari/dizbuljitsare (diz-bu-lji-ts-ri) sf vedz tu dizgrdescu (diz-gr-ds-cu) vb IV vedz tu gardu mbuljitsedz dizgrdiri/dizgrdire (diz-gr-d-ri) sf vedz tu gardu dizbuljitsat (diz-bu-lji-tst) adg vedz tu mbuljitsedz dizgrdit (diz-gr-dt) adg vedz tu gardu dizbuljitsedz (diz-bu-lji-tsdz) (mi) vb I vedz tu mbuljitsedz dizgrop (diz-grp) vb I vedz tu groap dizdar (diz-dr) (mi) vb I dizdrai (diz-d-r), dizdram (diz- dizgrupari/dizgrupare (diz-gru-p-ri) sf vedz tu groap d-rm), dizdrat (diz-d-r-t), dizdrari/dizdrare (diz-d- dizgrupat (diz-gru-pt) adg vedz tu groap r-ri) scot luguriili (giuvairli, stranjili mushati, stuliili, etc.) dizgrupciuni/dizgrupciune (diz-gru-p-c-ni) sf vedz tu tsi li portu sh-cu cari mi ndreg tra s-aspun ma mushat {ro: (se) groap dezgti} {fr: (se) dparer} {en: strip the ornaments; spoil the dizgulescu (diz-gu-ls-cu) vb IV vedz tu gol beauty} ex: tut dzua alt casaveti nu-ari ma s-adar (s dizguliri/dizgulire (diz-gu-l-ri) sf vedz tu gol ndreadzi) shi s-dizdar (shi-sh scoat lucrili cu cari s ndrea- dizgulit (diz-gu-lt) adg vedz tu gol dzi) dizdrat (diz-d-rt) adg dizdrat (diz-d-r-t), diz- dizguljari/dizguljare (diz-gu-lj-ri) sf vedz tu gol drats (diz-d-rts), dizdrati/dizdrate (diz-d-r-ti) tsi sh- dizguljat (diz-gu-ljt) adg vedz tu gol ari scoas luguriili cu cari s ndreapsi omlu s-aspun ma dizlcescu (diz-l-cs-cu) (mi) vb IV vedz tu alcescu mushat {ro: dezgtit} {fr: dpar} {en: who has stripped its dizlchescu (diz-l-chs-cu) (mi) vb IV dizlchii (diz-l-ch), ornaments; has spoiled its beauty} dizdrari/dizdrare (diz- dizlcheam (diz-l-cham), dizlchit (diz-l-ch-t), dizld-r-ri) sf dizdrri (diz-d-rr) atsea tsi s-fatsi cndu chiri/dizlchire (diz-l-ch-ri) disfac un lucru di-aclo iu easti cariva s-dizdar {ro: aciunea de a (se) dezgti} {fr: action de alichit; ndiprtedz (disfac) un di-alant dau i ma multi lucri (se) dparer} {en: action of stripping the ornaments; of tsi s-ta alichiti cu un col; dispartu (ndiprtedz, l-fac s-hib spoiling the beauty} ahoryea) cariva di-un lucru i hiints; dizlichescu, disfac, ndidizdrari/dizdrare (diz-d-r-ri) sf vedz tu dizdar prtedz, dispartu, etc. {ro: dezlipi, separa} {fr: dcoller, disdizdrat (diz-d-rt) adg vedz tu dizdar joindre} {en: unglue} ex: cndu va dzc s-ti dizlcheshti; cnjdizgardu (diz-gr-du) vb IV vedz tu gardu lji s-dizlchir; s-dizlchi tinichelu dizlchit (diz-l-cht) dizg (dz-g) sf vedz tu tizg adg dizlchit (diz-l-ch-t), dizlchits (diz-l-chts), dizldizgrdescu (diz-gr-ds-cu) vb IV vedz tu gardu chiti/dizlchite (diz-l-ch-ti) tsi fu disfaptu (ndiprtat, disdizgrdiri/dizgrdire (diz-gr-d-ri) sf vedz tu gardu prtst) di-un lucru di cari eara alchit; dizlichit, disfcut, ndidizgrdit (diz-gr-dt) adg vedz tu gardu prtat, disprtst, etc. {ro: dezlipit, separat} {fr: coll, dizghin (diz-ghn) (mi) vb I vedz tu dijgljin djoint} {en: unglued} dizlchiri/dizlchire (diz-l-ch-ri) sf dizghinari/dizghinare (diz-ghi-n-ri) sf vedz tu dijgljin dizlchiri (diz-l-chr) atsea tsi s-fatsi cndu un lucru sdizghinat (diz-ghi-nt) adg vedz tu dijgljin dizlcheashti; dizlichiri, disftseari, ndiprtari, disprtsri, etc. dizgiudic (diz-g-dic) vb vedz tu giudic2 {ro: aciunea de a dezlipi, de a separa; dezlipire, separare} dizgiudicari/dizgiudicare (diz-gu-di-c-ri) sf vedz tu giudic2 {fr: action de dcoller, de disjoindre; dcollement, dtachedizgiudicat (diz-gu-di-ct) adg vedz tu giudic2 ment} {en: action of ungluing; detachement} dizlchitur dizgiug (diz-gig) (mi) vb I vedz tu giug1 (diz-l-chi-t-r) sf dizlchituri (diz-l-chi-tr) atsea tsi fatsi dizgiugari/dizgiugare (diz-giu-g-ri) sf vedz tu giug1 la dizlchirea-a unui lucru; cumata tsi s-ari dizlchit; dizlidizgiugat (diz-giu-gt) adg vedz tu giug1 chitur ro: dezlipitur, separaie} {fr: dcollement, dtachedizgljets1 (diz-gljts) (mi) vb I vedz tu gljets ment} {en: detachement} dizlichescu (diz-li-chs-cu) (mi) dizgljets2 (diz-gljts) sn vedz tu gljets vb IV dizlichii (diz-li-ch), dizlicheam (diz-li-cham), dizgljin (diz-gljn) (mi) vb I vedz tu dijgljin dizlichit (diz-li-ch-t), dizlichiri/dizlichire (diz-li-ch-ri) dizgljinari/dizgljinare (diz-glji-n-ri) sf vedz tu dijgljin (un cu dizlchescu) ex: dizlichea primuveara pingerli; nu sdizgljinat (diz-glji-nt) adg vedz tu dijgljin dizlicheashti (nu s-disparti) di m-sa nitsiun oar dizlichit dizgljitsat (diz-glji-tst) adg vedz tu gljets (diz-li-cht) adg dizlichit (diz-li-ch-t), dizlichits (diz-lidizgljitsat (diz-glji-tst) adg vedz tu gljets chts), dizlichiti/dizlichite (diz-li-ch-ti) (un cu dizlchit) dizgolj (diz-glj) (mi) vb I vedz tu gol dizlichiri/dizlichire (diz-li-ch-ri) sf dizlichiri (diz-li-chr)

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

409

(un cu dizlchiri) dizlichitur (diz-li-chi-t-r) sf dizlimljam (diz-m-ljm), dizmljat (diz-m-lj-t), dizmljachituri (diz-li-chi-tr) (un cu dizlchitur) nidizlchit ri/dizmljare (diz-m-lj-ri) (un cu dizmal) dizmljat (ni-diz-l-cht) adg nidizlchit (ni-diz-l-ch-t), nidizlchits (diz-m-ljt) adg dizmljat (diz-m-lj-t), dizmljats (diz(ni-diz-l-chts), nidizlchiti/nidizlchite (ni-diz-l-ch-ti) tsi m-ljts), dizmljati/dizmljate (diz-m-lj-ti) (un cu diznu fu disfaptu (ndiprtat, disprtst) di-un lucru di cari eara mlat) dizmljari/dizmljare (diz-m-lj-ri) sf dizmljeri alchit; nidizlichit, nidisfcut, nindiprtat, nidisprtst, etc. (diz-m-ljr) (un cu dizmlari) {ro: nedezlipit, neseparat} {fr: qui nest pas dcoll, qui nest dizmalj (diz-mlj) (mi) vb I vedz tu dizmal pas djoint} {en: that is not unglued} nidizlchiri/nidizdizmats (diz-mts) vb I vedz tu mats lchire (ni-diz-l-ch-ri) sf nidizlchiri (ni-diz-l-chr) atsea dizmirari/dizmirare (diz-m-i-r-ri) sf vedz tu bair1 tsi s-fatsi cndu un lucru nu s-dizlcheashti; nidizlichiri, nidis- dizmirat (diz-m-i-rt) adg vedz tu bair1 ftseari, nindiprtari, nidisprtsri, etc. {ro: aciunea de a nu dizmlari/dizmlare (diz-m-l-ri) sf vedz tu dizmal dezlipi, de a nu separa; nedezlipire, neseparare} {fr: action de dizmlat (diz-m-lt) adg vedz tu dizmal ne pas dcoller, de ne pas disjoindre} {en: action of not dizmlrat (diz-m-lrt) adg vedz tu dizmal ungluing} nidizlichit (ni-diz-li-cht) adg nidizlichit (ni-diz- dizmljari/dizmljare (diz-m-lj-ri) sf vedz tu dizmal li-ch-t), nidizlichits (ni-diz-li-chts), nidizlichiti/nidizlichite dizmljat (diz-m-ljt) adg vedz tu dizmal (ni-diz-li-ch-ti) (un cu nidizlchit) nidizlichiri/nidizdizmn (diz-m-n) adv dit mn; mini insunj (tini insuts, el lichire (ni-diz-li-ch-ri) sf nidizlichiri (ni-diz-li-chr) (un cu insush) {ro: din mn} {fr: personnellement} {en: nidizlchiri) personnally} dizlchiri/dizlchire (diz-l-ch-ri) sf vedz tu dizlchescu dizmn (diz-m-n) adv zbor tsi yini dup un verbu ca: dau, dizlchit (diz-l-cht) adg vedz tu dizlchescu pltescu, acumpr, etc. sh-aspuni c tuts paradzlji suntu dats dizlchitur (diz-l-chi-t-r) sf vedz tu dizlchescu atumtsea pri loc (nu va hib dats altoar, ma amnat, nu va sdizlciri/dizlcire (diz-l-c-ri) sf vedz tu alcescu acumpr lucri pi virise, etc.); pishin {ro: pein} {fr: argent dizlcit (diz-l-ct) adg vedz tu alcescu comptant} {en: cash} ex: lj-am dat dizmn dau suti dizlcitur (diz-l-ci-t-r) sf vedz tu alcescu dizmrit (diz-m-rt) (mi) vb I vedz tu mrit2 dizlxescu (diz-lc-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu alxescu dizmritari/dizmritare (diz-m-ri-t-ri) sf vedz tu mrit2 dizlxiri/dizlxire (diz-lc-s-ri) sf vedz tu alxescu dizmritat (diz-m-ri-t-t) adg vedz tu mrit2 dizlxit (diz-lc-st) adg vedz tu alxescu dizmrtari/dizmrtare (diz-mr-t-ri) sf vedz tu mrit2 dizleg (diz-lg) (mi) vb I vedz tu leg dizmrtat (diz-mr-t-t) adg vedz tu mrit2 dizlichescu (diz-li-chs-cu) (mi) vb IV vedz tu dizlchescu dizmrtu (diz-mr-tu) (mi) vb I vedz tu mrit2 dizlichiri/dizlichire (diz-li-ch-ri) sf vedz tu dizlchescu dizmtsari/dizmtsare (diz-m-ts-ri) sf vedz tu mats dizlichit (diz-li-cht) adg vedz tu dizlchescu dizmtsat (diz-m-tst) adg vedz tu mats dizlichitur (diz-li-chi-t-r) sf vedz tu dizlchescu dizmeastic (diz-mes-tic) (mi) vb I vedz tu ameastic1 dizligari/dizligare (diz-li-g-ri) sf vedz tu leg dizmisticari/dizmisticare (diz-mis-ti-c-ri) sf vedz tu dizligat (diz-li-gt) adg vedz tu leg ameastic1 dizmair (diz-m-ir) (mi) vm I vedz tu bair1 dizmisticat (diz-mis-ti-ct) adg vedz tu ameastic1 dizmal (diz-ml) (mi) vb I dizmlai (diz-m-l), dizmlam dizmurtari/dizmurtare (diz-mur-t-ri) sf vedz tu amurtsscu (diz-m-lm), dizmlat (diz-m-l-t), dizmlari/dizmlare dizmurtat (diz-mur-tt) adg vedz tu amurtsscu (diz-m-l-ri) lj scot hirili di cari easti fapt un tsstur; dizmurtsri/dizmurtsre (diz-mur-ts-ri) sf vedz tu hirili es dit tsstur cndu s-arupi (cndu s-mc di nvicljari, amurtsscu etc.); disfac (dishuts) hirili dit cari easti fapt un cioar (i dizmurtsscu (diz-mur-tss-cu) vb IV vedz tu amurtsscu ciorli dit cari easti fapt un funi); dizmalj, distram, distrdizmurtst (diz-mur-tst) adg vedz tu amurtsscu medz, strmedz, dizbairu (fig: mi dizmal = duc un ban dizmurtu (diz-mr-tu) vb I vedz tu amurtsscu arushinoas, iu mutrescu s-nj fac mash chefea sh-atseali tsi diznirescu (diz-n-i-rs-cu) (mi) vb IV vedz tu nirescu mi-arsescu (fr s-mi minduescu c pot s-fac aru la alts), dizniriri/diznirire (diz-n-i-r-ri) sf vedz tu nirescu multi ori ban di purnilji shi pnghii; distorcu, dishuts, disdiznirit (diz-n-i-rt) adg vedz tu nirescu brnedz, distsingu) {ro: destrma; destrbla} {fr: (s)effilodiznu (diz-n) adv vedz tu diznou cher, (s)effiloquer; drgler, dbaucher} {en: unweave, tease, diznjerdu1 (diz-njr-du) sn diznjerduri (diz-njr-dur) pushunravel; become depraved, go astray} ex: ficiorlji s-dizmputirea cu mna shi zboarli dzsi i faptili cu cari s-hidipljar (fig: duc un ban di purnilji, s-distoarsir) multu; sseashti i easti hrsit cariva; cnachi, diznjirdciuni, hadyi; cdizmljar (fig: duc un ban di purnilji, s-dishutsr) dicutot nchipsiri, diznjirdari, glinisiri, hidipsiri, pushputiri, zdruoaminjlji dizmlat (diz-m-lt) adg dizmlat (diz-m-ldiri, hrsiri, hrisiri, hrsiri {ro: dezmierdare} {fr: caresse, t), dizmlats (diz-m-lts), dizmlati/dizmlate (diz-m-l-ti) cajolerie} {en: caress} ex: eu earam diznjerdul (diznjir (tsstur) tsi-lj ishir hirili di cari easti fapt (di-arupeari, di dciunea, cnichea) a tutulor; num tr diznjerdu (diznjirdari, mcari, di nvicljari, etc.); (cioar) tsi-lj es hirili; dizmljat, dis- hidipsiri) diznjerdu2 (diz-njr-du) (mi) vb I diznjirdai (diztrmat, strmat, dizbirat {ro: destrmat; destrblat, desfr- njir-d), diznjirdam (diz-njir-dm), diznjirdat (diz-njir-dnat} {fr: (s)effilocher, (s)effiloquer; drgler, dbaucher} t), diznjirdari/diznjirdare (diz-njir-d-ri) u min mna lishor {en: unweave, tease, unravel; become depraved, go astray} pristi truplu-a unei hiints (njic i mari, brbat i muljari, om i dizmlari/dizmlare (diz-m-l-ri) sf dizmlri (diz-m-lr) pravd, etc.) multi ori cu zboar di vreari i bsheri; lj-aspun atsea tsi s-fatsi cndu tsiva i cariva s-dizmal; dizmljari, dis- (ma multu a unui njic, brbat i nveast vrut) mult vreari shitrmari, strmari, dizbirari {ro: aciunea de a destrma, de a lj fac multi di mirchili tsi li ari (c suntu i nu suntu fapti cu se destrbla; destrmare, destrblare} {fr: action de minti); cnchipsescu, glinisescu, gugilescu, hidipsescu, (s)effilocher, de (s)effiloquer; de drgler, de dbaucher} pushputescu, zdrudescu, hrsescu, hrisescu, hrsescu {ro: {en: action of unweaving, of teasing, of unraveling; of becodezmierda} {fr: cajoler, caresser, dorloter} {en: caress, ming depraved, of going astray} dizmlrat (diz-m-l-rt) fondle, pamper} ex: lj diznjird (hidipsi, zdrudi) percea; adg dizmlrat (diz-m-l-r-t), dizmlrats (diz-m-lpuljlji diznjard mushiteatsa diznjirdat (diz-njir-dt) adg rts), dizmlrati/dizmlrate (diz-m-l-r-ti) tsi dutsi un diznjirdat (diz-njir-d-t), diznjirdats (diz-njir-dts), ban arushinoas, c-sh mutreashti mash chefea (fr ca si s- diznjirdati/diznjirdate (diz-njir-d-ti) tsi easti hidipsit cu mindueasc c poati s-fac aru la alts), multi ori ban di mna i zboarli dzsi; cnchipsit, cnchearcu, glinisit, purnilji, curvrilji shi pnghii; distrmat, dishutst, curvar, etc. gugilit, hidipsit, hadyearcu, pushputit, zdrudit, hrsit, hrisit, {ro: destrblat, desfrnat} {fr: dbauch} {en: depraved} hrsit {ro: dezmierdat} {fr: cajol, caress, dorlot} {en: dizmalj (diz-mlj) (mi) vb I dizmljai (diz-m-lj), dizcaressed, fondled, pampered} ex: cu diznjirdat imnatic

410

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

diznjirdari/diznjirdare (diz-njir-d-ri) sf diznjirdri (diz-njirpca} {fr: (se) rconcilier, ntre plus fach} {en: make up, dr) atsea tsi s-fatsi cndu s-diznjard tsiva i cariva; reconcile} dizvirat1 (diz-vi-rt) adg dizvirat (diz-vi-r-t), pushputirea cu mna; zboarli dzsi i faptili cu cari s-diznjard dizvirats (diz-vi-rts), dizvirati/dizvirate (diz-vi-r-ti) tsi si easti hrsit cariva; cnchipsiri, glinisiri, gugiliri, hidipsiri, ari fapt oaspi diznou cu un cu cari s-avea ncceat ninti; pushputiri, zdrudiri, hrsiri, hrisiri, hrsiri; cnachi, diznjirmbunat, ambunat {ro: mpcat} {fr: rconcili} {en: recondciuni, hadyi {ro: aciunea de a dezmierda; dezmierdare} ciled} dizvirari1/dizvirare (diz-vi-r-ri) sf dizvirri (diz-vi{fr: action de cajoler, de caresser, de dorloter} {en: action of rr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-fatsi oaspi diznou cu un caressing, of fondling, of pampering} ex: tu diznjirdri cu cari s-avea ncceat ninti; dizver, mbunari, ambunari {ro: (hidipsiri) s-ti-afundu nidiznjirdat (ni-diz-njir-dt) adg aciunea de a se mpca; mpcare} {fr: action de se rconnidiznjirdat (ni-diz-njir-d-t), nidiznjirdats (ni-diz-njir-dts), cilier; reconciliation} {en: action of making up, of reconcinidiznjirdati/nidiznjirdate (ni-diz-njir-d-ti) tsi nu easti ling; reconciliation} dizver2 (diz-vr) sn dizveruri(?) (dizhidipsit cu mna i zboarli dzsi; nicnchipsit, nihidipsit, v-rur) atsea tsi s-fatsi cndu cariva si mbun (s-dizvir) cu nizdrudit, nihrsit, etc. {ro: nedezmierdat} {fr: qui nest pas cariva; dizvirari, mbunari, ambunari {ro: mpcare} {fr: cajol (caress, dorlot)} {en: who is not caressed (fondled, reconciliation} {en: reconciliation} ex: nverlu (nccearea) ari pampered)} nidiznjirdari/nidiznjirdare (ni-diz-njir-d-ri) sf shi dizver (mbunari) nidiznjirdri (ni-diz-njir-dr) atsea tsi s-fatsi cndu nu sdizver2 (diz-vr) sn vedz tu dizver1 diznjard tsiva i cariva; nipushputirea cu mna; nicnchipsiri, dizvescu (diz-vs-cu) (mi) vb III shi II vedz tu nvescu1 nihidipsiri, nipushputiri, nizdrudiri, nihrsiri {ro: aciunea de dizvets1 (diz-vts) (mi) vb I vedz tu nvets1 a nu dezmierda} {fr: action de ne pas cajoler, de ne pas dizvets2 (diz-vts) sm vedz tu nvets1 caresser, de ne pas dorloter} {en: action of not caressing, of dizvilescu (diz-vi-ls-cu) (mi) vb IV vedz tu anvlescu not fondling, of not pampering} diznjirdciuni (diz-njir-ddizviliri/dizvilire (diz-vi-l-ri) sf vedz tu anvlescu c-ni) sf diznjirdciunj (diz-njir-d-cnj) (un cu dizvilit (diz-vi-lt) adg vedz tu anvlescu diznjerdu1) diznjirdos (diz-njir-ds) adg diznjirdoas (diz- dizvimturat (diz-vim-tu-rt) adg vedz tu azvimtur njir-do-s), diznjirdosh (diz-njir-dsh), diznjirdoasi/dizdizvirari/dizvirare (diz-vi-r-ri) sf vedz tu dizver1 njirdoase (diz-njir-do-si) (om, zbor, etc.) tsi diznjard; dizvirari2/dizvirare (diz-vi-r-ri) sf vedz tu dizvireadz diznjirdtor {ro: dezmierdtor} {fr: qui caresse, caressant} dizvirat1 (diz-vi-rt) adg vedz tu dizver1 {en: caressing} ex: tsi-sh tsn curat limba ca diznjirdos cui- dizvirat2 (diz-vi-rt) adg vedz tu dizvireadz bair; shi-nj dzsi-anarga: tsi lai zbor!, ca soarili caldu, diznjir- dizvireadz (diz-vi-re-dz) vb I unipers. dizvir (diz-vi-r), dos diznjirdtor (diz-njir-d-tr) adg diznjirdtoari/diznjirdizvira (diz-vi-r), dizvirat (diz-vi-r-t), dizvirari/dizvirare dtoare (diz-njir-d-to-ri), diznjirdtori (diz-njir-d-tr), diz(diz-vi-r-ri) (tserlu) s-lgrseashti, s-fatsi sirin (niorlji s-duc, njirdtoari/diznjirdtoare (diz-njir-d-to-ri) (un cu chirolu s-lunjineadz, easi soarili); (chirolu) s-dishcljidi, sdiznjirdos) lunjineadz; gleashti, nsirineadz, nsirineadz, lunjineadz diznjerdu2 (diz-njr-du) (mi) vb I vedz tu diznjerdu1 {ro: (se) nsenina} {fr: devenir serein; se rassrner} {en: diznjirdari/diznjirdare (diz-njir-d-ri) sf vedz tu diznjerdu1 clear (sky, weather)} ex: ndridzets-v, c va dizvireadz (va si diznjirdat (diz-njir-dt) adg vedz tu diznjerdu1 nsirineadz); avea dizvirat (s-avea nsirinat, lunjinat) tu diznjirdciuni (diz-njir-d-c-ni) sf vedz tu diznjerdu1 mesea di vear dizvirat2 (diz-vi-rt) adg dizvirat (diz-vi-rdiznjirdtor (diz-njir-d-tr) adg vedz tu diznjerdu1 t), dizvirats (diz-vi-rts), dizvirati/dizvirate (diz-vi-r-ti) diznjirdos (diz-njir-ds) adg vedz tu diznjerdu1 (tserlu) tsi s-ari nsirinat (lunjinat, glit); (chirolu) tsi s-ari diznod (diz-nd) (mi) vb I vedz tu nod1 dishcljis (lunjinat, nsirinat); glit, nsirinat, nsirinat, diznou (diz-n) adv ninga unoar; diznu, eara, ear, ear, lunjinat {ro: nseninat} {fr: rassrn} {en: cleared (sky, weapali, xana, mata, npoi {ro: iar, iar, din nou} {fr: mais, de ther)} dizvirari2/dizvirare (diz-vi-r-ri) sf dizvirri (diz-vinouveau, encore} {en: again, anew} ex: mi vidzui diznou rr) atsea tsi s-fatsi cndu dizviread; gliri, nsirinari, nsiri(eara, pali, npoi) tu munts; diznou caft (xana-caft) si snari, lunjinari {ro: aciunea de a se nsenina; nseninare} {fr: duc n hoar; lj-spusi diznou (eara) a sor-sai; ma diznou (pali) action de (se) rassrner; rassrnement} {en: action of nclicash; sfulgul cdzu diznou diznu (diz-n) adv (un clearing (sky, weather)} cu diznou) dizviscut (diz-vis-ct) adg vedz tu nvescu1 diznudari/diznudare (diz-nu-d-ri) sf vedz tu nod1 dizvishteari/dizvishteare (diz-vish-te-ri) sf vedz tu nvescu1 diznudat (diz-nu-dt) adg vedz tu nod1 dizvitsari1/dizvitsare (diz-vi-ts-ri) sf vedz tu nvets1 diznudtur (diz-nu-d-t-r) sf vedz tu nod1 dizvitsat (diz-vi-tst) adg vedz tu nvets1 dizumflari/dizumflare (di-zum-fl-ri) sf dizumflri (di-zumdizvoc (diz-vc) (mi) vb I dizvucai (diz-vu-c), dizvucam flr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz (diz-vu-cm), dizvucat (diz-vu-c-t), dizvucari/dizvucare disumflari (diz-vu-c-ri) arup cu dintslj (dinjic, disic); arup (talj, aspardizumflat (di-zum-flt) adg dizumflat (di-zum-fl-t), gu) un lucru tu multi cumts; portu un stranj pn s-fatsi dizumflats (di-zum-flts), dizumflati/dizumflate (di-zum-flcumts; dinjic, disic, dirin, arup, talj, aspargu, ctstrpsescu, ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz disumflat afnsescu, etc.; (expr: 1: mi dizvoc di mcari = mc multu di dizumflu (di-zm-flu) vb I dizumflai (di-zum-fl), dizumflam multu, ma multu dict lipseashti; 2: (muljarea) dizvoac (njic) (di-zum-flm), dizumflat (di-zum-fl-t), dizumfla= (muljarea) amint un njic) {ro: sfia, distruge, drpna} ri/dizumflare (di-zum-fl-ri) scriari neaprucheat tu-aestu {fr: mettre en loques, en lambeaux; dchirer, dgrader, dictsiunar; vedz disumflu dlabrer, ruiner} {en: tear something to shreds (to rags); dizvlescu (diz-v-ls-cu) (mi) vb IV vedz tu anvlescu damage, dilapidate, wreck} ex: un dzu, cnjlji va mi dizvudizvliri/dizvlire (diz-v-l-ri) sf vedz tu anvlescu ca (arupea cu dintslj, disica); ornji sh-cnj au si-ts dizvoac dizvlit (diz-v-lt) adg vedz tu anvlescu (asparg, dinjic, dirin) aestu cap tsi-i gol di minti; dizvoac dizvrtescu (diz-vr-ts-cu) (mi) vb IV vedz tu anvrtescu (aspardzi, ctstrpseashti) tutiputa adunat cu zahmeti; mi dizvrtiri/dizvrtire (diz-vr-t-ri) sf vedz tu anvrtescu dizvucai (expr: mi cpii, mi umflai) di mcari; cndu-lj vinji dizvrtit (diz-vr-tt) adg vedz tu anvrtescu oara s-dizvoac (expr: s-amint), featsi n feat dizvucat dizvrtitur (diz-vr-ti-t-r) sf vedz tu anvrtescu (diz-vu-ct) adg dizvucat (diz-vu-c-t), dizvucats (diz-vudizveashtiri/dizveashtire (diz-vesh-ti-ri) sf vedz tu nvescu1 cts), dizvucati/dizvucate (diz-vu-c-ti) tsi easti faptu dizver1 (diz-vr) (mi) vb I dizvirai (diz-vi-r), dizviram (diz(aruptu, disicat, dinjicat, etc.) tu cumts; dinjicat, disicat, dirivi-rm), dizvirat (diz-vi-r-t), dizvirari/dizvirare (diz-vi-rnat, aruptu, tljat, aspartu, ctstrpsit, afnsit, etc. {ro: sfiat; ri) l-ljertu sh-mi fac oaspi diznou cu cariva cu cari mi-aveam distrus, drpnat} {fr: mis en loques, en lambeaux; dchir, ncceat ninti; mbun, mbunedz, ambun, ambunedz {ro: mdgrad, dlabr, ruin} {en: torn to shreds (to rags); dama-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

411

ged, dilapidated, wrecked} ex: bucts dizvucati (arupti) dit doapir1 (do-pir) (mi) vb I vedz cu ndrupscu stranjili-a ljei dizvucari/dizvucare (diz-vu-c-ri) sf dizvucri doapir2 (do-pir) sn vedz tu ndrupscu (diz-vu-cr) atsea tsi s-fatsi cndu s-dizvoac tsiva (cariva); doar1 (do-r) sf doari/doare (do-ri) shi dori (dr) 1: lucru dinjicari, disicari, dirinari, arupeari, tljari, asprdzeari, ctdat di (ic loat di la) cariva, cu vreari shi fr plat, ca agiutor, strpsiri, afnsiri, etc. {ro: aciunea de a sfia; de a drp- ca semnu di uspitslji, etc.; dar, pischesi; 2: hari (di la na} {fr: action de mettre en loques, en lambeaux; dchirer, Dumnidz) {ro: dar, cadou, har} {fr: cadeau, don} {en: gift, dgrader, dlabrer, ruiner} {en: action of tearing something bestowal} ex: amirlu mprts doari (pischesi); va-lj da doar to shreds, to rags; of damaging, of dilapidating, of wrecking} mari; mushuteats, doar (hari, pischesi) sh-ghini, Mai durut, nidizvucat (ni-diz-vu-ct) adg nidizvucat (ni-diz-vu-cn-adusesh tini; fug-lj doara (harea) a Domnului; sh-draclut), nidizvucats (ni-diz-vu-cts), nidizvucati/nidizvucate (niadutsi-a avutlui doari (daruri); acumprai sh-niscnti dhori diz-vu-c-ti) tsi nu easti dizvucat {ro: nesfiat; nedistrus} (pischesi) ti voi; calu di doar (dar) nu s-caft la dints; doara {fr: qui nest pas mis en loques, en lambeaux; non dchir} (pischeasea) ti leag dar (dr) sn daruri (d-rur) (un cu {en: which is not torn to shreds (to rags); undamaged, doar1) ex: ahtari dar (doar) durusescu (du-ru-ss-cu) vb undilapidated} nidizvucari/nidizvucare (ni-diz-vu-c-ri) sf IV durusii (du-ru-s), duruseam (du-ru-sem), durusit (duni-dizvucri (nidiz-vu-cr) atsea tsi s-fatsi cndu un lucru ru-s-t), durusiri/durusire (du-ru-s-ri) fac doar; ahrzescu, nu s-dizvoac {ro: aciunea de a nu sfia; de a nu drpna} hrzescu, druescu, dursescu, pischisescu {ro: drui, face un {fr: action de ne pas mettre en loques, en lambeaux; de ne pas dar} {fr: faire cadeau, accorder, gratifier; douer, ddier} {en: dchirer} {en: action of not tearing something to shreds; of make a giftdedicate, endow} ex: ia shi Nanciul cu arcul a lui, not damaging, of not dilapidating} l duruseashti cu (lj fatsi doar, lj-amin) un suzeat shi-lj dizvucari/dizvucare (diz-vu-c-ri) sf vedz tu dizvoc spitrumsi grglanlu durusit (du-ru-st) adg durusit (dudizvucat (diz-vu-ct) adg vedz tu dizvoc ru-s-t), durusits (du-ru-sts), durusiti/durusite (du-ru-s-ti) dizvulisescu (diz-vu-li-ss-cu) vb IV vedz tu vul tsi easti faptu doar; tsi-lj s-ari fapt un doar; ahrzit, hrzit, dizvulisiri/dizvulisire (diz-vu-li-s-ri) sf vedz tu vul druit, dursit, pischisit {ro: druit} {fr: qui est fait (ou a reu) dizvulisit (diz-vu-li-st) adg vedz tu vul un cadeau, accord, gratifi, ddi, dou} {en: given a gift, dizvulusescu (diz-vu-lu-ss-cu) vb IV vedz tu vul being presented with a gift, endowed, dedicated} ex: eara dizvulusiri/dizvulusire (diz-vu-lu-s-ri) sf vedz tu vul ghini durusit sh-di partea a mintiljei durusiri/durusire (dudizvulusit (diz-vu-lu-st) adg vedz tu vul ru-s-ri) sf durusiri (du-ru-sr) atsea tsi s-adar cndu un dizvursescu (diz-vur-ss-cu) (mi) vb IV dizvursii (diz-vur-s), fatsi un doar; ahrziri, hrziri, druiri, dursiri, pischisiri {ro: dizvurseam (diz-vur-sem), dizvursit (diz-vur-s-t), dizvur- aciunea de a drui, de a face un dar; druire, facere dar} {fr: siri/dizvursire (diz-vur-s-ri) astmtsescu (mi curmu di la) action de faire un cadeau, daccorder, de gratifier de ddier, un copus tsi-l fac (lucru tsi mi avurseashti multu) tra s-nj ljau de douer} {en: action of making a gift, of being given a gift, of anasa shi s-nj yin suflitlu la loc; stau di isihsescu (c mi dedicating, of endowing} ex: dascalu va tinjisiri, va durusiri aduchescu multu apustusit); discurmu, dispustusescu, arihtip- (va s-lj si fac doar) dursescu (dur-ss-cu) vb IV dursii sescu, apnghisescu, arpas, arpsedz, arpsescu, aripas, ari(dur-s), durseam (dur-sem), dursit (dur-s-t), dursipsedz, arupas, rpas, rpsedz, rupas, rupusedz, ripas {(se) ri/dursire (dur-s-ri) (un cu durusescu) ex: lj-dursii (lj-ded odihni} {fr: (se) reposer, (se) dlasser} {en: rest} ex: sdoar) un oar dursit (dur-st) adg dursit (dur-s-t), dizvurseasc (s-isihseasc) di munduiri; shidzndalui, s-diz- dursits (dur-sts), dursiti/dursite (dur-s-ti) (un cu durusit) vurseasc (si s-discurm) dizvursit (diz-vur-st) adg dizvur- dursiri/dursire (dur-s-ri) sf dursiri (dur-sr) (un cu sit (diz-vur-s-t), dizvursits (diz-vur-sts), dizvursiti/dizvurdurusiri) druescu (d-ru-s-cu) vb IV druii (d-ru-), site (diz-vur-s-ti) tsi ari astmtsit copuslu faptu (lucru tsi-l drueam (d-ru-m), druit (d-ru--t), druiri/druire (davurseashti multu), tra s-poat s-sh lja anasa; tsi ari shidzut ru--ri) (un cu durusescu) druit (d-ru-t) adg druit tes tra s-isihseasc; discurmat, dispustusit, arihtipsit, apn- (d-ru--t), druits (d-ru-ts), druiti/druite (d-ru--ti) ghisit, arpsat, arpsit, aripsat, arupsat, rpsat, rupusat, (un cu durusit) ex: multu easti druit (easti mplin di doari, ripsat {odihnit} {fr: repos, dlass} {en: rested} dizvursihri); druit tr (durusit, ncljinat al) Dumnidz druiri/dizvursire (diz-vur-s-ri) sf dizvursiri (diz-vur-sr) atsea ri/druire (d-ru--ri) sf druiri (d-ru-r) (un cu durusiri) tsi s-fatsi cndu cariva dizvurseashti; discurmari, dispustusiri, ex: mi fitsesh fr druiri (fr tra s-nj si da doar) arihtipsiri, apnghisiri, arpsari, arpsiri, aripsari, arup- doar2 (do-r) num adoar, a doar, adoara, andaua oar {ro: sari, rpsari, rupusari, ripsari; arpas, aripas, arupas, rpas, a doua oar} {fr: la deuxime fois} {en: the second time} ex: ripas, rupas {aciunea de a (se) odihni; odihn} {fr: action de featsir numt mari di-adoar (andaua oar) vedz shi adoara (se) reposer, de (se) dlasser; dlassement, repos} {en: actiondoaua (do-a) vedz tu doi of resting; rest} doau (do-) vedz tu doi dizvursiri/dizvursire (diz-vur-s-ri) sf vedz tu dizvursescu doauli/doaule (do--li) vedz tu doi dizvursit (diz-vur-st) adg vedz tu dizvursescu doausprdzatsi/doausprdzatse (do-s-pr-dz-tsi) num doag1 (do-g) sf dodz (ddz) shi doadzi/doadze (do-dzi) vedz tu doi vilendz di ln di oai i per di capr, cu cari s-anvileashti doauspryinghits (do-s-pr-yn-ghits) num vedz tu doi omlu, cari s-ashtearni pri pat, mpadi i pri stizmi; cerg, ciorg, doa-z (doz) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz cuvert, cuverti, yeambul, sazm, vilendz, flucat, virdic, andaua dzu mutafi, btnii, hreami {ro: ptur mare de ln} {fr: grande dobru (d-bru) adg dobr (d-br), dobri (d-bri) dobri/dobre couverture de lit en laine} {en: large woollen blanket} ex: s(d-bri) (om) bun, imir, isih, moali, mulashcu, tsi easti ditindu doadzi, s-tindi meas; trag dodzli nclo; n-acupirim arad vrut di dunjai c s-poart totna mushat; oaea (omlu) al noaptea cu doaga adus di-acas Dumnidz; mulashcu, mulatic, molav, imir {ro: blajin} {fr: doag2 (do-g) sf dodz (ddz) shi doadzi/doadze (do-dzi) bon, affable} {en: mild, gentle, meek} ex: feati dobri (imiri); scndur strimt sh-niheam ncusurat cu cari s-fac talarli dobruljac (do-bru-ljc) sm vedz tu dubruljac (vozli, varelili) {ro: doag} {fr: douve} {en: stave} ex: doaga docr (d-c-r) sf docri/docre (d-c-ri) shi docri (d-cr) di buti s-arupsi; buti cu dodz di cstnj; deadi talarlu di-lj fructul dat di cupaci (tser, cealc, dushcu); ghind, gljind, streasi doadzili dugar (du-gr) sm dugari (du-gr) omlu gljindur, jir, vlani {ro: ghind} {fr: gland du chne} {en: tsi fatsi dodz shi talari (vozi, vareli) {ro: dogar} {fr: tonnelier} acorn} ex: s-hrnea cu docri (gljindi) {en: cooper} doci (dc) sm doci (dc) shi doceanj (d-canj) ficior faptu doah (do-h) sf vedz tu dohi di-un brbat sh-un muljari tsi nu suntu ncurunats un cudoapr1 (do-pr) (mi) vb I vedz tu ndrupscu alantu; cochil, cochi, cochiul, copil, bashtu, lud, cupilciu {ro: doapr2 (do-pr) sn vedz tu ndrupscu copil din flori} {fr: btard} {en: bastard}

412

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

dod (d-d) sf vedz tu dad dauli/shamishdaule (sha-mish-d--li) (un cu andoilji) dogm (dg-m) sf dogmati/dogmate (dg-ma-ti) nom tsi shandoilji (shan-d-lji) num shandoauli/shandoaule spuni a unui cum lipseashti si s-poart; nom di timelj a unei (shan-do--li) shi shandauli/shandaule (shan-d--li) pisti tsi lipseashti aprucheari di mpistimenj fr ctigursiri; (un cu andoilji) ex: shandauli (amindauli) un soi disemnu (tihisiri, fapt, hiints, cucuvai, etc.) tsi-lj da a omlui avuti; ari s-hib nveast a shandaulor (a shamindoilor) un noim c va si s-fac tsiva {ro: dogm, semn} {fr: prandaulea2 (an-d-lea) num, adg invar 1: faptu (aruptu) tu cepte, indice} {en: precept, sign} ex: nj-deadi slabi dogmati doau (cumts); 2: (tsi easti) nduplicat; gribuit; adunat (di (slabi seamni) pltri); etc. {ro: n doi; ncovoiat, curbat} {fr: en deux; dohi/dohe (d-hi) sf dohi (dh) catandisea-a unui om dup courb} {en: in two; bent, curved} ex: el, frmtu, faptu cum s-veadi dit crtsli-a lui di-amintari, ncurunari, etc.; lucru andaulea (tu dau); un moashi, fapt andaulea (adunat, (loc) tsi easti tsnut ascumtu, tra s-nu s-vead i s-nu hib shtiutncusurat) andaulea2 (an-d--lea) num, adg invar (un di lumi; mistico, acrifo, mistiryiu {ro: stare civil; aranjament cu andaulea2) doisprdzatsi/doisprdzatse (ds-pr-dz-tsi) secret; ascunzi} {fr: tat civil; arrangement secret; recoin} num doausprdzatsi/doausprdzatse (do-s-pr-dz-tsi) {en: civil status, secret arrangement; secret (hiding) place} shi dausprdzatsi/dausprdzatse (d-s-pr-dz-tsi) ex: vrea s-lj-afl tuti dohili (atseali tsi scria tu crtsli a lui di- numirlu 12 (mascuri shi feamini) ma mari di 11 sh-ma njic di amintari, ncurunari, etc.); ma s-nu shtib dohili (mistiryili) 13; dosprdzatsi, dospratsi, dospr {ro: doisprezece} {fr: tuti; s-lji nveats tuti dohili (tuts misticadzlji); dohi, dohi, douze} {en: twelve} dosprdzatsi/dosprdzatse (ds-prdohili (misticadzlji) muljireshti doah (do-h) sf doadz-tsi) num (un cu doisprdzatsi) ex: di dosprdzatsi di hi/doahe (do-hi) shi dohi (dh) (un cu dohi) ex: li pitrun- locuri dospratsi/dospratse (ds-pra-tsi) num (un cu doideam tu tuti doahili (locurli-a lor nishtiuti, ascumti) sprdzatsi) ex: dospratsi di cljei cfta; dospratslji di elj sdoi (d) num doau (do-) shi dau (d-) numirlu 2 trapsir; a dospratslor (la tuts dosprdzatsi) l ded cali (mascuri shi feamini), ma mari di 1 sh-ma njic di 3; (expr: 1: diospratsi (di-s-pra-tsi shi ds-pra-tsi) num (un cu doila/tu doilji anj = (i) anlu (dzua) tsi ncljidi cariva doi anj; (ii) la sprdzatsi) diosprs (ds-prs) num (un cu doisprdzacati doi anj; 2: la/tu doilji (dauli) = la/tu atselj doi i atseali tsi) dospr (ds-pr) num (un cu doisprdzatsi) ex: cts dau; 3: pn tu doauli (dauli) = pn tu-a daua oar; pn snjelj vindush? dospr; ved c hii di dosprlji (di-atselj dospr) numir doi; 4: stau (hiu) pi dau = stau sh-nu shtiu tsi s-fac, nu- doispryinghits (ds-pr-yn-ghits) num doaunj yini s-fac ni un ni-alant, shuvescu, strmbu narea, frngu spryinghits (do-s-pr-yn-ghits) shi dauspryinghits oasi, frngu coasti, etc.; 5: nitsi un nitsi dau = unshun, fr(d-s-pr-yn-ghits) numirlu 22 (mascuri shi feamini) {ro: s-dzc un zbor, fr s-mi minduescu dip; 6: dau cu dauli douzeci i doi/dou} {fr: vingtdeux} {en: twenty-two} mnj = dau multu sh-di tuti; 7: dau doilji a preftului = mor: dit dospryinghits (ds-pr-yn-ghits) num (un cu doisprpirmithlu veclju ngrtsescu, hiu etim s-lji dau doilji ngrmari yinghits) al Har tra s-mi treac arulu Styx shi s-mi duc tu amirrilja-a doilji (d-lji) num vedz tu doi mortslor) {ro: doi/dou} {fr: deux} {en: two} ex: ishir doilji doilu (d-lu) num ord vedz tu doi shi armasir doauli; a doilor l prindi, a daulor nu; s-n doisprdzatsi/doisprdzatse (ds-pr-dz-tsi) num vedz tu fatsim doilji sutsat; doilji s-caft cu mutrita, doilji agri ma sdoi misur; va-lj da doilji a preftului (expr: va moar); doi cti doi, doispryinghits (ds-pr-yn-ghits) num vedz tu doi doau cti doau; armasir doauli shi ishir doilji; a doaulor dol1 (dl) sm pl(?) 1: zilj, zil, zuli, zlii, zilii, nchizm, l prindi, a doilor nu; s-turnar tu dauli (oara doau); tu nchizm, chizm, pizm, fton, ergu; 2: areats, slbints, doauli di mes (andoaua dzu a meslui); stau pri doau (expr: urutears, urteats, ursuzlchi, etc. {ro: invidie; rutate} {fr: stau namisa di doau minduiri, nu shtiu tsi s-fac); doau cti envie; malice} {en: envy; malice} doau, doi cti doi; bunili tuti deadi Dumnidz cu doauli dol2 (dhl) sn doluri (dh-lur) hrli tsi-l fac omlu tra s-hib mnj (deadi multi sh-di tuti); dauli plngu; nitsi un nitsi shiret; aplan, pispeats, punirlichi, tirtipi, vulpilji {ro: viclenie} dau (unshun, fr s-dzc un zbor), sh-arsri s-acats n {fr: ruse, fraude} {en: trickery, deceit} capr andoilu (an-d-lu) num ord andoaua (an-do-a) shi dolj1 (dlj) adg dolji/dolje (d-lji), dolj (dlj), dolji/dolje (dandaua (an-d-a) atsel (atsea) tsi nu easti protlu (prota) ma lji) (zbor, purtari, etc.) tsi s-fatsi ndilicat sh-cu mult vreari yini unshun dup el (ea); cari, tu-un arad, s-afl tu loclu (dultseami, dor, mrazi, hidipsiri, caimo, etc.); dultsi, adiljos, doi; tsi ari mash un (un) nintea-a lui (ljei); doilu, andoilea, diznjirdtor, zdruditor, etc. {ro: duios} {fr: doux, tendre} {en: deftirlu {ro: al doilea/doua} {fr: le (la) deuxime} {en: the soft, tender, loving} ex: dolja-a (ndilicata, dultsea-a) mea di second} ex: nveasta tsi sh-lo andaua oar (tsi u lo dup atsea di sor; doljlu-nj Liunida; dolja-nj (dultsea-nj) nveast s-nu-nj prota) doilu (d-lu) num ord doaua (do-a) shi daua (dmi-alas; dolja-ts di mai; alavd dolja Shan duljat (dua) (un cu andoilu) andoilea (an-d-lea) num ord (un ljt) adg duljat (du-lj-t), duljats (du-ljts), duljati/duljate cu andoilu) andoilji (an-d-lji) num andoauli/andoaule (du-lj-ti) cari nu-ari tihi tu ban; tsi s-afl tu-un hal urut; (an-do--li) shi andauli/andaule (an-d--li) sh-un tsi ari mash cripri shi taxirts; dholj, dhistih, mrat, marat, (un) sh-alantu (alant); tuts doilji (dauli); doilji, amindoilji, corbu, curbishan, mbogru, bogru, cacomir, cob, gramen, gal, amndoilji, amishdoilji, shamindoilji, shamishdoilji, shandoilji lai, tihilai, lipisit, morvu, nvapsu, ohru, piscatran, pustu, shcret, {ro: amndoi/amndou} {fr: tous/toutes les deux} {en: both} etc. {ro: srman, biet, srac, nenorocit} {fr: pauvre, infortun, ex: shi andoilji (sh-un sh-alantu) bna ghini; sh-alxea shi malheureux} {en: poor, unfortunate, unhappy} ex: ns nu andoauli neali (sh-un sh-alantu nel) doilji (d-lji) num shtea duljatlu (maratlu) tsi-avea; duljatlu (corbul di) tat doauli/doaule (do--li) shi dauli/daule (d--li) zurlusi; duljata-lj (corba-lj) di mam, plndzea tut chirolu; (un cu andoilji) amindoilji (a-min-d-lji) num aminduljatslji di (lailji) prints trapsir multi; mami duljati doauli/amindoaule (a-min-do--li) shi amindau(lipisiti); nu-nj d di mrazi, duljatlu-ji (maratlu-nj) di mini li/amindaule (a-min-d--li) (un cu andoilji) ex: dolj2 (dhlj) adg dolji/dolje (dh-lji), dolj (dhlj), dolji/dolje amindoilji (doilji, sh-un sh-alantu) aushim; si scoal (dh-lji) (un cu duljat) ex: dolja (mrata, corba) di tini! amndoilji (doilji deadun) ploacea amndoilji (a-mn-ddolj2 (dhlj) adg vedz tu dolj1 lji) num amndoauli/amndoaule (a-mn-do--li) shi Doljani (D-ljn) sf hoar armneasc dit Grtsii ct tuamndauli/amndaule (a-mn-do--li) (un cu ascpitat di Veryea {ro: sat aromnesc din Grecia} {fr: andoilji) shamindoilji (sha-min-d-lji) num shaminvillage aroumaine de Grce} {en: Aromanian village from doauli/shamindoaule (sha-min-do--li) shi shaGreece} duljanit (du-lja-nt) sm, sf duljanit (du-lja-n-t), mindauli/shamindaule (sha-min-d--li) (un cu duljanits (du-lja-nts), duljaniti/duljanite (du-lja-n-ti) armn andoilji) shamishdoilji (sha-mish-d-lji) num shamishtsi yini (sh-tradzi ardtsina) di ctr prtsli di Doljani {ro: doauli/shamishdoaule (sha-mish-do--li) shi shamisharomn (originar) din Doljani} {fr: habitant de Doljani} {en:

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

413

Aromanian from Doljani} {ro: domni, domina} {fr: rgner, dominer} {en: reign, rule, dolji (d-lji) num scriari neaprucheat tu-aestu disctsiunar; dominate} ex: intr tu scamnu shi dumnea (vsilipsea); ficiorvedz doilji lu dumni (ursi) tu loclu a tat-sui; bg s-dumneasc (s-amidom (d-m) sf pl(?) binai (adrmintu, cas, plati) multu rripseasc) dzinir-su; ns dumnea singur; tuti aesti plts li mari adrat maxus tra s-poat s-intr mult dunjai cndu sdumnea (li chivirnisea, li stpuea) un muljari; aoatsi dumadun s-yiurtiseashti tsiva {ro: cldire mare, palat} {fr: grand neashti (easti vsilje, stpueashti) draclu; aclo dumnea (ursea, difice, palais} {en: large building, palace} ex: tsi lai cas! n stpuea) mash lamnja dumnit (dum-nt) adg dumnit dom (plati) veaclji (dum-n-t), dumnits (dum-nts), dumniti/dumnite (dum-n-ti) dom (d-m) sf pl(?) binai (adrmintu, cas, plati) multu tsi easti sum putearea-a unui tsi-l urseashti; ursit, amirripsit, mari adrat maxus tra s-poat s-intr mult dunjai cndu svsilipsit, stpuit, cumndrsit, nicuchiripsit, zptisit {ro: domadun, s-yiurtiseashti tsiva; plati, srai {ro: cldire mare, nit, dominat} {fr: rgn, domin} {en: reigned, ruled, domipalat} {fr: grand difice, palais} {en: large building, palace} nated} dumniri/dumnire (dum-n-ri) sf dumniri (dum-nr) ex: tsi lai cas! n dom (plati) veaclji dumushar (du-muatsea tsi s-fatsi cndu cariva dumneashti pristi tsiva, atsea tsi sshr) adg dumushar (du-mu-sh-r), dumushari (du-mu- fatsi cndu un amir urseashti un crat; urniri, amirripsiri, shr), dumushari/dumushare (du-mu-sh-ri) tsi ari s-fac vsilipsiri, stpuiri, cumndrsiri, nicuchiripsiri, zptisiri {ro: cu casa sh-cu nicuchiripsirea-a casljei; tsi lu-arseashti bana aciunea de a domni, de a domina; domnire, dominare} {fr: di-acas, isih, dultsi, fr mintituri, etc.; dumusharcu {ro: action de rgner, de dominer} {en: action of reigning, of casnic} {fr: casanier; tranquille; doux, bnin; innocent} {en: ruling, of dominating} dumnescu2 (dum-ns-cu) adg dumhome-loving} dumusharcu (du-mu-shr-cu) adg dumushar- neasc (dum-nes-c), dumneshts (dum-nsh-ts), dumneshti c (du-mu-shr-c), dumushartsi (du-mu-shr-tsi), dumu(dum-nsh-ti) tsi ari s-fac cu-un domnu; tsi easti adrat ca shartsi/dumushartse (du-mu-shr-tsi) (un cu dumushar) di-un domnu; tsi ari vidzuta-a unui domnu; amirrescu, amidomin (d-mi-n) sf fr pl gioc di oaminj mri, cu 28 di rescu, vsilchescu (fig: dumnescu = tsi ari s-fac cu-un turcu; cumts, di-arad di lemnu i plastic, pri cari suntu scriati tsi easti adrat ca di-un turcu; tsi ari vidzuta-a unui turcu; turdoau numiri di la 0 la 6 {ro: domino (joc)} {fr: domino (jeu)} tsescu, nturtsescu) {ro: domnesc} {fr: seigneurial} {en: seigni{en: domino (game)} orial} ex: s-videts imnat dumnescu (ca di domnu) di un cal domnu (dm-nu) sm, sf doamn (dom-n), domnji (dm-nji), arosh, furescu; tsi cas dumneasc (ca di domnu, ca di-om doamni/doamne (dom-ni) 1: Dumnidzlu, lugursit tu pisavut, ca di vsilje) eara; mhllu-aestu easti dumnescu (di tea-a multor milets c ari fapt omlu, prvdzli, lumea ntreag, oaminj avuts; ic fig: nturtsescu); purta stranji dumneshti (ca sh-tuti nomurli-a fisiljei tsi li-aflm tu lumi; 2: om avut tsi ari di-un domnu, di-un amir; ic fig: nturtseshts) dumneashmri ciuflichi iu lucreadz mult dunjai; om mari (cu mari ti/dumneashte (dum-nesh-ti) adv ghini ca un domnu puteari) tsi lucreadz ti chivernisea-a statlui; nicuchirlu (nicu- (chihe, pshe, etc.); ashi cum li fatsi lucrili un domnu; faptu chira) a casljei; brbat i muljari multu tinjisits di dunjai; chica di-un domnu; pshileashti (fig: dumneashti = ca turtslj, he, pshe, vali, etc. 3: atsel tr cari lucreadz cariva (di-arad turtseashti) {ro: domnete} {fr: seigneurialement} {en: lordly, ta si sh-amint pnea); afindico, afendu, nicuchir, chihe; (fig: masterly} ex: u tradzi chiosha dumneashti (bneadz pshidomnu = turcu) {ro: Dumnezeu; domn; stpn} {fr: Dieu; leashti, ca un pshe) seigneur, souverain, monsieur; patron, maitre} {en: God; donci/donce (dn-ci) sf donci (dn-ci) stranj di pndz tsi slordship, my lord, sir; master, boss} ex: Doamne, tsi nu-l ari poart ma nghios di mesi shi sum pantaloni; donuri, zmean, (Dumnidzale, tsi nu si aspuni)?; pondi suntu xeanili, bati sindrofi {ro: izman} {fr: braie, caleon (pour les petits)} {en: Doamne (Dumnidzale), bati-li; Doamne, Dumnidzale, a Tsia underwear, pants (for children)} donuri (d-nur) sf pl n ncljinm tuts adz; Dumljart-lj (prishcurtari a zborlui (un cu donci) Doamne, Dumnidzale, ljart-lj) tuti amrtiili; Doamna, Stdonuri (d-nur) sf pl vedz tu donci Mria; doamne (dumnilja-a ta), semnul tsi videm; tsi s-fac, o, dor1 (dr) vb II durui (du-r), duream (du-rem), durut (dudoamn, c-aushii; ghini vinjish a bre doamne (chihe)!; s-ljr-t), dureari/dureare (du-re-ri) fac un s-l doar tsiva; aflu vrnu domnu (afindico); cum lu nvits doamn-sa aduchescu un pon (dureari); vsnipsescu, trag, munduescu, (muljarea afindico); mi bgai la domnu (afindico); domnu-su etc. {ro: durea, simi o durere, suferi} {fr: causer de la (afindicolu-a lui) lj-acumpr ti Crciun stranji nali; nj-ti douleur, prouver de la douleur, souffrir} {en: feel pain, primnji ca doamnili (muljerli avuti sh-tinjisiti); nu ti-aspare, suffer} ex: n hbari tsi ti doari (tsi ts da dureari); tuti oasili ore doamne (fig: ore, turcu); doamne (fig: doamne turcu), ts- mi dor (nj da pon) durut1 (du-rt) adg durut (du-r-t), yini ardeari; hoara-aest u-asparsir domnjilj (fig: turtslj); a duruts (du-rts), duruti/durute (du-r-ti) tsi-aducheashti un chirauljei noi-lj dztsem shi doamn dumnami/dumname dureari {ro: care sufer} {fr: souffrant} {en: suffering; feeling (dum-n-mi) sf fr pl multimi di oaminj avuts, di oaminj pain} dureari1/dureare (du-re-ri) sf dureri (du-rri) atsea mri di la chivernisea-a statlui; (fig: dumnami = multimi di tsi fatsi un s-l doar tsiva (pri el ic pri altu); aduchirea-a unui turts) {ro: boierime, turcime} {fr: ensembles de nobles, pon (dureari); vsnipsiri, trdzeari, munduiri, etc. {ro: noblesse} {en: multitude of nobles; lordships} ex: tut dumna- aciunea de a cauza durere; durere, suferin} {fr: action de mea (oaminjli avuts sh-atselj di la chivernisi) chiru; tut dum- causer de la douleur, dprouver de la douleur, de souffrir} namea (oaminjli mri) s-avea adunat; dumnamea nturtseasc {en: action of feeling pain, of causing pain} (oaminjlji mri dit chivernisea nturtseasc); tu hori cdzu dor2 (dr) vb II durui (du-r), duream (du-rem), durut (dudumnami mult (fig: nvlir, intrar mults turts); nu-au r-t), dureari/dureare (du-re-ri) aduchescu mult vreari tr fric di dumnami (fig: multimi di turts) dumnilji/dumnilje cariva; agchipsescu, agpisescu, agpsescu, alghescu, (dum-n-lji) sf dumnilj (dum-n-lj) putearea (exusia) tsi u ari alughescu, vilisescu, etc.; (expr: mi doari buriclu tr cariva = un om (domnu, vsilje, chivernisi) tra s-caft ascultari di la lu am (u am) tu mari vreari) {ro: dori, voi} {fr: desirer, aimer, lumi; chirolu tsi un domnu (vsilje, amir) urseashti un crat tre afflig} {en: love, desire} ex: m-sa ca mum, durea (vrea {ro: domnie, dominaie} {fr: rgne, domination} {en: reign, multu) s-l bashi; durea (vrea multu, avea mari mirachi) s-aib domination} ex: umbrata-lj fr mardzinj, aruc-a lor dumnilji un ficior; el ashi s-agiung durea (vrea); muma doari (puteari, ursiri, exusii) dumnescu1 (dum-ns-cu) vb IV (viliseashti); nj-am n mum tsi-nj mi doari (mi va multu); dumnii (dum-n), dumneam (dum-nem), dumnit (dum-n- mash tini shtii ct doari (va multu) mama; ma doari (ari t), dumniri/dumnire (dum-n-ri) am sum putearea-a mea un mirachea) s-mi vead; inima-lj doari (aducheashti un pon) tr crat (pulitii, hoar, etc.) sh-pot s-l caftu s-mi-ascult tu tuti tsi mini; fumealja s-doari (s-va multu); picurarlu s-vrea shi sl dzc; ursescu (chivirnisescu, cumndrsescu) un-amirrilji durea mash cu csharlu; di nu-l dori (vrei) di vrei s-lu-alash?; (vsilii, pulitii, hoar, etc.); ursescu, amirripsescu, vsilipses- s-doari (s-va multu) loclu-ts, s-doari vatra printeasc, s-dor cu, stpuescu, cumndrsescu, nicuchiripsescu, zptisescu oaminjlji a ti; di oara tsi u vidzu, acts s-l doar buriclu

414

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(nchisi s-u aib tu vreari, lj cdzu tu vreari) durut2 (du-rt) dormi; dormire} {fr: action de dormir, de s-endormir} {en: adg durut (du-r-t), duruts (du-rts), duruti/durute (du-r-ti) action of sleeping, of falling asleep} nidurnjit (ni-dur-njt) tsi-aducheashti un vreari; tsi easti multu vrut; alghit, adg nidurnjit (ni-dur-nj-t), nidurnjits (ni-dur-njts), niduralughit, vilisit, agpisit, etc.; dash, dashur, ahar, ahr, vrut, njiti/nidurnjite (ni-dur-nj-ti) tsi nu-ari durnjit; nisumnat scumpu, srmai {ro: iubit, drag, duios} {fr: dsir, aim, {ro: nedormit} {fr: qui na pas dormi} {en: who has not slept} aimant, cher; chri} {en: dear, beloved, loved} ex: si-nj alash ex: nicat parc di nidurnjit tsi eara; cu ocljilj umflats di durutlu (vrutlu) tat; duruts (vruts) armnj; sh-nji ciuciur un nisumnat, di nidurnjit; aveaglji ficiorlu noaptea nidurnjit, grai durut (multu vrut, dultsi); muma easti durut (easti cu ninsumnat, cu apala scoas; ti tuchish di ninsumnat shmult vreari); tsi durut (dultsi, tsi-aspunea mult vreari) snidurnjit nidurnjiri/nidurnjire (ni-dur-nj-ri) sf nidurnjiri videa atumtsea fatsa-a ljei; durut ea tut strig (ni-dur-njr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu doarmi; dureari2/dureare (du-re-ri) sf dureri (du-rri) atsea tsi fatsi nisumnari {ro: aciunea de a nu dormi} {fr: action de ne pas un cndu aducheashti mult vreari tr cariva; agchipsiri, dormir} {en: action of not sleeping} ex: cu tut nimcarea shagpisiri, agpsiri, alghiri, alughiri, vilisiri, etc. {ro: aciunea nidurnjirea-lj, eara ahnt mushat adormu (a-dr-mu) vb de a iubi; iubire} {fr: action de desirer, de sentir amour, IV adurnjii (a-dur-nj), adurnjam (a-dur-njm), adurnjit (adtre afflig} {en: action of loving} nidurut (ni-du-rt) dur-nj-t), adurnjiri/adurnjire (a-dur-nj-ri) lji ncljid ocljilj adg nidurut (ni-du-r-t), niduruts (ni-du-rts), niduruti/nish-mi-acats (mi lja) somnul; agrshescu, dormu; mi fur durute (ni-du-r-ti) tsi nu doari (nu-aducheashti vr vreari) somnul; l ljau di ureaclji (expr. id) {ro: adormi} {fr: ti cariva; tsi nu easti vrut; nivrut {ro: cari nu simte niciun sendormir} {en: fall asleep} ex: si-nj mi bag shi si-nj misentiment de iubire sau prietenie pentru cineva} {fr: qui adormu (s-mi-acats somnul) adurnjit (a-dur-njt) adg nprouve pas aucun sentiment deamiti, de parent} {en: adurnjit (a-dur-nj-t), adurnjits (a-dur-njts), adurnjiti/adurwho has not got any feeling of love or friendship for njite (a-dur-nj-ti) tsi lu-ari actsat somnul; tsi ari ncljis somebody} ex: nidurutlu (nivrutlu) a meu oaspi ocljilj sh-lu-ari actsat somnul; (fig: adurnjit = tsi nu para dor3 (dr) sn doruri (d-rur) dureari, durimi, ondus, pon, easti dishteptu, tivichel, timbel, linvos) {ro: adormit} {fr: enpidimo, etc. {ro: durere} {fr: mal, douleur, souffrance} {en: dormi} {en: fallen asleep} adurnjiri/adurnjire (a-dur-nj-ri) pain, suffering} ex: ari dor (dureari, pon) mari tu oasi; sf adurnjiri (a-dur-njr) atsea tsi s-fatsi cndu lu-acats somlngoare! cum i dorlu di cicioari; dor di lun ic loari di lun nul pri cariva {ro: aciunea de a adormi; adormire} {fr: action easti un lngoari dureari3/dureare (du-re-ri) sf dureri (du- de sendormir} {en: action of sleeping, falling asleep} apurri) atsea tsi-aducheashti un cndu-l doari iuva; durimi, pon, dormu (a-pu-dr-mu) vb IV apudurnjii (a-pu-dur-nj), apuondus {ro: durere} {fr: douleur, souffrance} {en: pain, durnjam (a-pu-dur-njem), apudurnjit (a-pu-dur-nj-t), apusuffering} durimi/durime (du-r-mi) sf durinj (du-rnj) durnjiri/apudurnjire (a-pu-dur-nj-ri) dormu dip ca tu somnul (un cu dureari3) ex: usturimi cu durimi (pon) duriros (dudi prota; dormu ahndos {ro: dormi dus} {fr: sassoupir, ri-rs) adg duriroas (du-ri-ro-s), durirosh (du-ri-rsh), sendormir (presque) totalement} {en: sleep (almost) deeply} duriroasi/duriroase (du-ri-ro-si) tsi-lj fatsi un s-aducheasc ex: canda-ashteapt s-apudoarm (s-doarm tr totna) apudureari; tsi doari {ro: dureros} {fr: douloureux} {en: painful} durnjit (a-pu-dur-njt) adg apudurnjit (a-pu-dur-nj-t), apuex: suschir duriros (tsi da dureari) durnjits (a-pu-dur-njts), apudurnjiti/apudurnjite (a-pu-dur-njdor4 (dr) sn doruri (d-rur) mirachi, sivd, sivdai, vreari, ti) tsi lu-acts somnu ahndos ca somnul di prota {ro: mrazi, caimo, etc. {ro: dorin, dor} {fr: dsir, nostalgie, dormit dus} {fr: assoupi, endormi (presque) totalement} {en: passion, amour} {en: desire, nostalgia, passion, love} ex: slept (almost) deeply} apudurnjiri/apudurnjire (a-pu-durpicurarlji plng di dor (mirachi, vreari, mrazi), oi-bobo pri nj-ri) sf apudurnjiri (a-pu-dur-njr) atsea tsi fatsi atsel tsi dorlu-a lor; tsi nj-u dor, lea dad, dor! (vreari, mirachi); apudoarmi {ro: aciunea de a dormi dus} {fr: action de dailjanili feati cnt cu dor (vreari, mirachi); au un dor (sivd, sassoupir, de sendormir (presque) totalement} {en: action of mirachi) tsi treact nu-ari; va nj-u-am dor c mor; s-fure ficior, sleeping (almost) deeply} hilj s-nj hii, dor (vrute); si-nj ti-agiung dorlu (vrearea) greu, dos (d-s) sf dosi/dose (d-si) muljari cari s-bag tudorlu greu di ghcilj-a ti shi di dolji-nj oclj-a mei; si-lj trag ashtirnut (s-ambair) cu un brbat tra s-hib pltit (di-arad) dorlu; las-ts ninga s-doarm pala shi giunescul a tu dor; sti cu pradz; muljari tsi bneadz cu vindearea-a truplui a ljei lea feat, sti lea dor (vrut) (cu-ambirarea) tr paradz; (expr. muljari di pit succhi; dormenji (dor-m-nji) sm pl lucancu (adrat cu carni di porcu); muljari tsi da pni a furlor); ruspii, aruspii, curv, putan {ro: lucanic, lucancu, culucancu, culeu; roman; lumbar, bumbar; curv} {fr: putain, prostitue} {en: prostitute} ex: shtiu tu tsi sugiuc {ro: crnat de porc} {fr: saucisse (de porc)} {en: porc api ti-adachi, lea dos! (lea putan!) sausage} dospratsi/dospratse (ds-pra-tsi) num vedz tu doi dormu (dr-mu) vb IV durnjii (dur-nj), durnjam (dur-njem), dospr (ds-pr) num vedz tu doi durnjit (dur-nj-t), durnjiri/durnjire (dur-nj-ri) ncljid dosprdzatsi/dosprdzatse (ds-pr-dz-tsi) num vedz tu doi ocljilj, stau cu ocljilj ncljish shi nu mata shtiu tsi s-fatsi dospryinghits (ds-pr-yn-ghits) num vedz tu doi deavrliga di mini; stau tes, ncljid ocljilj shi trag un somnu; l dot (dt) adv zbor tsi s-adavg tu zburri tra si nvrtushadz ljau di ureaclji; agrshescu (expr: 1: doarmi di mprostu = easti spunearea c un lucru nu easti dealihea (nu easti vrut, nu va si moali, easti niheam tivichel; 2: dormu ca pri schinj = nu pot s-fac, etc.); dip, di-arad, dip tsiva, etc. {ro: particul care s-dormu ghini, isih; mi tornu sh-mi-anvrtescu tu somnu tut ntrete o negaie; de fel, de tot, etc.} {fr: particule utilise chirolu) {ro: dormi, adormi} {fr: dormir, s-endormir} {en: pour renforcer une ngation; tout fait, entirement; point du sleep, fall asleep} ex: mi lo somnul shi-nj durnjii; canda durnja tout, etc.} {en: word used to enhance a negation; (not) at all, pri schinj (expr: s-mina tut chirolu tu somnu); culc-nji-l, entirely, etc.} ex: nu s-videa dot (dip); cmpul tut dispuljat doarmi-nji-l; ma multu durnja arulu; afirea-ti di apa tsi armasi dot (dip); nu pots dot (dip) culai; nu-lj bgm dot (dip) doarmi; vulpea tsi doarmi nu mc gljinj; ct, ct aveam tu mn; nu-nj cust dot (dip tsiva) la lucru; njel tu-arniu nudurnjit sh-el vinji durnjit (dur-njt) adg durnjit (dur-njazghear dot (dip, di-arad); dzli nu-avem dot (dip) sirini; tini t), durnjits (dur-njts), durnjiti/durnjite (dur-nj-ti) tsi lu-ari hii masturlu tsi li-adari aesti dot (nu-i ashi)?; apa s-cuturbur actsat somnul; tsi ari ncljis ocljilj shi doarmi; tsi ari trapt ma nu dot (nu tut) un somnu shi s-ari sculat; adurnjit, agrshit, sumnat; (fig: dox (dc-s) sf doxi/doxe (dc-si) tinjia (alvdarea) tsi-lj smoali, molav, linivos, etc.) {ro: dormit, adormit} {fr: dormi, adutsi a atsilui tsi easti mrit c featsi un lucru di-anami; harea endormi} {en: slept, fallen asleep} ex: nu hiu durnjit (nu-am tsi u-ari atsel tsi easti mrit (alvdat); doxsita, mrilji {ro: durnjit) di dau dzli; nu vedz tsi durnjit (moali, chirut) glorie, slav} {fr: gloire} {en: glory} ex: dox (mrilji, easti? durnjiri/durnjire (dur-nj-ri) sf durnjiri (dur-njr) alvdri) al Dumnidz; om cu dox (mrilji); mari ts-easti atsea tsi fatsi un cndu doarmi; agrshari {ro: aciunea de a doxa, Doamne; dox-ts (mrilji a tsia) Doamne c ascpai

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

415

doxsit (doc-s-s-t) sf doxsiti/doxsite (doc-s-s-ti) (un fiel} {en: devil, bad man} ex: ishi draclu (dyeavulu) pristi loc; cu dox) doxoloyii/doxoloyie (doc-so-lo-y-i) sf doxoloyii aprindi sh-a draclui n tsear, s-nu ts-asparg lucru; parc-l (doc-so-lo-y) rigeai shi cntic cu cari s-adutsi dox pimsi draclu (expr: nu shtiu cum s-featsi di lu-adr lucrul); (alvdari) al Dumnidz tr ghinetsli tsi n-ari dat tu ban {ro: cndu draclu lucru nu-ari, sh-tradzi coada tu cndari; mash a doxologie} {fr: hymne de grces} {en: chant glorifying God} draclui-lj yini greu, c sh-avea dratslji tu pntic; u-actsar duxsescu (duc-s-ss-cu) vb IV duxsii (duc-s-s), duxdratslji di ureclji (expr: u-acts turbarea); lu-actsar dratslji seam (duc-s-sem), duxsit (duc-s-s-t), duxsidi ureclji (expr: s-niri multu, lu-acts zala) drcush (drri/duxsire (duc-s-s-ri) cu rigei sh-cntri analtsu dox al csh) sm drcush (dr-csh) drac njic {ro: drcuor} {fr: Dumnidz tr bunteatsa tsi ari shi ghinetsli tsi-nj deadi s-am diablotin} {en: little devil} darac (da-rc) sm darats (datu ban; alavdu sh-mrescu numa-a unui; mrescu {ro: rts) (un cu drac) ex: ti nclicar daratslji (expr: ti-acts preamri} {fr: clbrer, glorifier Dieu} {en: celebrate, glorify zala); un darac di (multu yii, burdal) feat; cu amyi, cu God} ex: tra s-mi duxsits (mrits, alvdats) duxsit (duc-s- darats (drcurii) drcoanji/drcoanje (dr-co-nji) sf st) adg duxsit (duc-s-s-t), duxsits (duc-s-sts), drcoanji/drcoanje (dr-co-nji) muljarea-a draclui dit duxsiti/duxsite (duc-s-s-ti) tsi easti alvdat sh-mrit; prmiti; (fig: muljari multu arau) {ro: drcoaic} {fr: mrit {ro: preamrit} {fr: clbr, glorifi} {en: celebrated, diablesse, femme du diable} {en: devils wife} ex: drcoanja glorified} duxsiri/duxsire (duc-s-s-ri) sf duxsiri (duc(muljarea-a draclui), ma fudzi di brbat-su, bag s scutur s-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva duxseashti pri cariva prit cas dracs (drc-s) sf dracsi/dracse (drc-si) (un cu {ro: aciunea de a preamri; preamrire} {fr: action de drcoanji) drcuros (dr-cu-rs) adg drcuroas (dr-cuclbrer, de glorifier Dieu} {en: action of celebrating, of ro-s), drcurosh (dr-cu-rsh), drcuroasi/drcuroase (drglorifying God} duxisescu (duc-si-ss-cu) vb IV duxisii cu-ro-si) cari fatsi lets; cari easti ponir; cari gioac huneri; (duc-si-s), duxiseam (duc-si-sem), duxisit (duc-si-s-t), (njic) multu yiu, burdal, zburdlipsit, etc. tsi nu lu-acats loclu duxisiri/duxisire (duc-si-s-ri) (un cu duxsescu) duxisit iuva; drcos, cumalindru, shiret, tirtipci, etc. {ro: drcos, (duc-si-st) adg duxisit (duc-si-s-t), duxisits (duc-si-sts), ndrcit, viclean} {fr: endiabl, malin, rus} {en: reckless, duxisiti/duxisite (duc-si-s-ti) (un cu duxsit) duxisiri/duwicked, sly} ex: drcuroslu (ponirlu, cumalindrul) hogi; xisire (duc-si-s-ri) sf duxisiri (duc-si-sr) (un cu duxsiri) moasha drcuroas (shireat) ftsea tut anapuda; gionj duxusescu (duc-su-ss-cu) vb IV duxusii (duc-su-s), drcurosh (burdalj); eara cama drcuroas (shireat) sh-ma duxuseam (duc-su-sem), duxusit (duc-su-s-t), duxusipir drcos (dr-cs) adg drcoas (dr-co-s), drcosh ri/duxusire (duc-su-s-ri) (un cu duxsescu) duxusit (duc- (dr-csh), drcoasi/drcoase (dr-co-si) (un cu drcuros) su-st) adg duxusit (duc-su-s-t), duxusits (duc-su-sts), ex: anghilu ma drcos (ponir) di Dumnidz drcurescu duxusiti/duxusite (duc-su-s-ti) (un cu duxsit) duxusi(dr-cu-rs-cu) adg drcureasc (dr-cu-res-c), drcureshts ri/duxusire (duc-su-s-ri) sf duxusiri (duc-su-sr) (un cu (dr-cu-rsh-ts), drcureshti (dr-cu-rsh-ti) (lucri) canda-s duxsiri) duxescu (duc-ss-cu) vb IV duxii (duc-s), fapti di-un drac; (lucri, soi) di drac; (lucri) tsi suntu multu duxeam (duc-sem), duxit (duc-s-t), duxiri/duxire (duc-s- crudi, arali sh-pngni; drtsescu {ro: diabolic, drcesc} {fr: ri) (un cu duxsescu) duxit (duc-st) adg duxit (duc-s- diabolique, endiabl, de diable} {en: diabolic} drtsescu t), duxits (duc-sts), duxiti/duxite (duc-s-ti) (un cu (dr-tss-cu) adg drtseasc (dr-tses-c), drtseshts (drduxsit) ex: duxit-lj (mrit s-lj hib) numa duxiri/duxire tssh-ts), drtseshti (dr-tssh-ti) (un cu drcurescu) ex: (duc-s-ri) sf duxiri (duc-sr) (un cu duxsiri) doxoloyinu eara di soi drtseasc (di drac); u-actsa dratslji di ureclji pi sescu (doc-so-lo-yi-ss-cu) vb IV doxoloyisii (doc-so-lo-yidrtseasca di soacr drcurii/drcurie (dr-cu-r-i) sf s), doxoloyiseam (doc-so-lo-yi-sem), doxoloyisit (doc-so- drcurii (dr-cu-r) lucru aru adrat di-un drac; drcurilji, lo-yi-s-t), doxoloyisiri/doxoloyisire (doc-so-lo-yi-s-ri) dimunilji, dimuneats, dyeavulii {ro: drcie} {fr: diablerie, (un cu duxsescu) doxoloyisit (doc-so-lo-yi-st) adg malice} {en: devilry, wickedness} drcurilji/drcurilje (drdoxoloyisit (doc-so-lo-yi-s-t), doxoloyisits (doc-so-lo-yicu-r-lji) sf drcurilji/drcurilje (dr-cu-r-lji) (un cu sts), doxoloyisiti/doxoloyisite (doc-so-lo-yi-s-ti) (un cu drcurii) drcsescu (drc-ss-cu) (mi) vb IV drcsii (drcduxsit) doxoloyisiri/doxoloyisire (doc-so-lo-yi-s-ri) sf s), drcseam (drc-sem), drcsit (drc-s-t), drcsidoxoloyisiri (doc-so-lo-yi-sr) (un cu duxsiri) ri/drcsire (drc-s-ri) mi-acats un mari nireats (amnii, doxsit (doc-s-s-t) sf vedz tu dox hulii, turbari, zal, etc.); drcusescu, drculsescu, drcuescu, doxoloyii/doxoloyie (doc-so-lo-y-i) sf vedz tu dox dimunsescu, nirescu, arcedz, ariciuescu, intusescu, etc. {ro: doxoloyisescu (doc-so-lo-yi-ss-cu) vb IV vedz tu dox ndrci; nfuria} {fr: (s)endiabler; (se) mettre en colre} {en: doxoloyisiri/doxoloyisire (doc-so-lo-yi-s-ri) sf vedz tu dox infuriate, make angry} drcsit (drc-st) adg drcsit (drcdoxoloyisit (doc-so-lo-yi-st) adg vedz tu dox s-t), drcsits (drc-sts), drcsiti/drcsite (drc-s-ti) tsi ludrac (drc) sm drats (drts) hiints dit pistea crishtin cari ari actsat un mari nireats (amnii, hulii, turbari, zal, etc.) easti ntrupusharea-a duhlui aru (easti dushmanlu-al Dumni- pri cariva; drcusit, drculsit, drcuit, dimunsit, nirit, arceat, dz, bneadz tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui ca un ariciuit, intusit, etc. {ro: ndrcit; nfuriat} {fr: endiabl; mis om cu coarni, cu coad, cu unglji di pravd, etc.); darac, en colre} {en: infuriated, made angry} drcsiri/drcsire dyeavul, deaul, gheavol, demun, gatsal, stn, shaitan, stim- (drc-s-ri) sf drcsiri (drc-sr) atsea tsi s-fatsi cndu spinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardzadimunseashti cariva; drcusiri, drculsiri, drcuiri, dimunsiri, vuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calacan- niriri, arceari, ariciuiri, intusiri, etc. {ro: aciunea de a dzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hib, atsel din ndrci; de a nfuria} {fr: action de (s)endiabler; de (se) vali, shutlu din vali, aclo s-lj hib, si-lj creap numa, s-lu mettre en colre} {en: action of infuriating, of making angry} ncljid loclu, atsel cu coad, atsel cu un cornu, atsel di sum drcusescu (dr-cu-ss-cu) (mi) vb IV drcusii (dr-cu-s), punti, etc.; (fig: 1: drac = ficiuric multu yiu, burdal, zburdrcuseam (dr-cu-sem), drcusit (dr-cu-s-t), drcusidlipsit, etc. tsi nu lu-acats loclu iuva; 2: drac = om multu ri/drcusire (dr-cu-s-ri) (un cu drcsescu) drcusit (draru, mplin di frmac; expr: 3: mi-acats dratslji di ureclji; mi cu-st) adg drcusit (dr-cu-s-t), drcusits (dr-cu-sts), ncalic dratslji; etc. = mi-acats un mari zal, nireats, drcusiti/drcusite (dr-cu-s-ti) (un cu drcsit) drcusiamnii, hulii, turbari, etc.; drcusescu, nirescu, arcedz, ariciu- ri/drcusire (dr-cu-s-ri) sf drcusiri (dr-cu-sr) (un cu escu, intusescu, etc.; 4: nj-acats draclu = u ved multu zori, am drcsiri) drculsescu (dr-cul-ss-cu) (mi) vb IV drculsii mari zori, nj-acats biljelu; 5: mi pindzi draclu (s-fac un (dr-cul-s), drculseam (dr-cul-sem), drculsit (dr-culleats) = mini nu para vream ma mi bg draclu; 6: am drac s-t), drculsiri/drculsire (dr-cul-s-ri) (un cu drcsescu) tu pntic = voi s-lji fac un leats c lj-am mari inati; 7: s-ti drculsit (dr-cul-st) adg drculsit (dr-cul-s-t), lja draclu, du-ti la drats, etc. = fudz di-aoa s-nu ti ved) {ro: drculsits (dr-cul-sts), drculsiti/drculsite (dr-cul-s-ti) drac, om foarte ru} {fr: diable; tre trs mchant, plein de (un cu drcsit) drculsiri/drculsire (dr-cul-s-ri) sf

416

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

drculsiri (dr-cul-sr) (un cu drcsiri) drcuescu (dr- drgsii/drgsie (dr-g-s-i) sf vedz tu drgat cu-s-cu) (mi) vb IV drcuii (dr-cu-), drcueam (dr-cudrghat (dr-ght) sm drghats (dr-ghts) un cu drgat m), drcuit (dr-cu--t), drcuiri/drcuire (dr-cu--ri) drghsii/drghsie (dr-gh-s-i) sf drghsii (dr-gh-s) (un cu drcsescu) drcuit (dr-cu-t) adg drcuit (dr-cu- un cu drgsii -t), drcuits (dr-cu-ts), drcuiti/drcuite (dr-cu--ti) (un drhea (dr-hea) adv alihea, dealihea, dealihealui, dealithea, cu drcsit) drcuiri/drcuire (dr-cu--ri) sf drcuiri (dralavar {ro: n adevr} {fr: vraiment} {en: truly} ex: ca drhea cu-r) (un cu drcsiri) (dealihea) mi scldar dracs (drc-s) sf vedz tu drac drm (dr-m) sf vedz tu drm1 draguman (dra-gu-mn) sm, sf, adg draguman (dra-gu-m- drmbal (drm-b-l) sf drmblj (drm-blj) un soi di n), dragumanj (dra-gu-mnj), dragumani/dragumane (draleagn faptu di-un grend cu-un guv tu mesi cari s-bag tugu-m-ni) un tsi toarn zboarli dit un limb tu alt {ro: un stur hiptu sntos tu loc (ficiuritslji, curdusits di-un parti dragoman, interpret} {fr: drogman, interprte} {en: sh-di-alant di grend, u pingu shi si-anvrtescu deavrliga di interpreter} stur); lishor, vrticonits {ro: un fel de scrnciob} {fr: une draic (dr-c) sf pl(?) atsea tsi-armni (umtul shi sarea) sorte de balanoire rotative} {en: kind of swing, see-saw} dup tsi umtul easti tuchit {ro: restul de unt i sare rmas de drmblsescu (drm-bl-ss-cu) (mi) vb IV drmblsii (drmla topirea untului} {fr: matire (beurre et sel) qui reste du bl-s), drmblseam (drm-bl-sem), drmblsit (drmbeurre fondu} {en: material (butter and salt) remaining after bl-s-t), drmblsiri/drmblsire (drm-bl-s-ri) mi leagn the of the melting of the butter} cu drmbala {ro: legna n scrnciob} {fr: (se) balancer drami/drame sf drnj (drnj) misur veaclji di greats laide dune balanoire rotative} {en: swing with a see-saw} (yinghits drnj fac un uc) (fig: (i) drami = un multu njic drmblsit (drm-bl-st) adg drmblsit (drm-bl-s-t), parti dit un lucru; putsn dip, himzic, dip niheam, etc.; 2: drmblsits (drm-bl-sts), drmblsiti/drmblsite (drmexpr: nu-ari drnj = nu-ari un drami di minti) {ro: a 20-cea bl-s-ti) cari s-agioac shi si-anvrteashti cu drmbala {ro: parte dintr-o oca} {fr: quatre centime partie dune ocque care se leagn n scrnciob} {fr: qui se balance laide (une ancienne mesure turque de poids, mesurant autour de dune balanoire rotative} {en: swinging with a see-saw} 1.25 Kg)} {en: four-hundredths of an old Turkish weight drmblsiri/drmblsire (drm-bl-s-ri) sf drmblsiri (measuring about 3 pounds)} ex: easti un uc shi un sut di (drm-bl-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un ficiuric s-da cu drnj; ma ni drami-arosh (ni chicut di yin arosh) nu veadi; drmbala {ro: aciunea de a se legna n scrnciob} {fr: nec drami (nitsi-un drami di untulemnu) nu sh-u veadi St- action de (se) balancer laide dune balanoire rotative} Mria; nu-ts lipseashti cljin s-ts cos, c-ts lipsescu drnj {en: action of swinging with a see-saw} (expr: ndau drnj di minti); nu-ari drnj (expr: nu-ari dip drmblsescu (drm-bl-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu minti); nu-ari n drami minti (expr: nu-ari dip minti) drmbal dramn (drm-n) sf vedz tu drm2 drmblsiri/drmblsire (drm-bl-s-ri) sf vedz tu drmbal drapn (drp-n) sf vedz tu drm2 drmblsit (drm-bl-st) adg vedz tu drmbal drashtolin (drash-t-li-n) sf drashtolinuri (drash-t-li-nur) drshcljau (drsh-clja-) sf drshcljei (drsh-clje) un atsea (armstura) tsi-armni dup tsi s-lucreadz (s-cur, s- minari fapt cu ciciorlu cndu omlu imn; diastima (diprtarea cheaptin) lna sh-cu cari, multi ori, s-umplu cpitnjili, pri loc) fapt cu-un minari di cicior cndu omlu imn; ceap, dushecurli, etc.; perlu tsi easi dit lucrili adrati di ln i cprin cealp, cealpu, pas, jgljoat, jgljot, shgljoat, shgljat, shgljot, (ca, bunoar, sazma, vilendza, etc.); tsstura tsi easti dat lazgljoat, giglat {ro: pas} {fr: pas, enjambe} {en: step} ex: drshteal; drashtomal, shilji, shtim, tlaci, tlmaci, scam, tini aruts drshcljei (ceapi, jgljoati) mri can, frum {ro: deeu de ln, scam} {fr: les poils qui se drshteal (drsh-te-l) sf drshtelj (drsh-tlj) un soi di dtache des diffrents tissus (de laine ou de poils de chvres) btanji (btalji) fapt s-lucreadz cu apa di la-aru, iu set qui servent a bourrer des coussins ou des matelas; tissus agudescu (cu ciocuti di lemnu) tssturi di ln (malina, quon plonge dans le moulins foulon} {en: wool waste; hair shiaclu, adimtul, vilendzli, etc.); grshteal, btanji, btalji, detached from wool tissues} drashtomal (drash-t-mal) sn mndanji; (fig: drshteal (ca adg) = ud, muceali) {ro: drst} drashtomali/drashtomale (drash-t-ma-li) (un cu {fr: sorte de moulin foulon} {en: a kind of fuller} ex: la drashtolin) drshteal shi la moar; Avdela avea trei drshtelj; duc drashtomal (drash-t-mal) sn vedz tu drashtolin vilendzli la drshteal; nj-yini din pzari ud, drshteal drcl (dr-cl) sm drcladz (dr-cldz) atsea tsi fatsi un tsi (muceali) grshteal (grsh-te-l) sf grshtelj (grsh-tlj) s-da pristi cap arucutinda-si; tumb, culutumb, curtumb {ro: (un cu drshteal) ndrshtescu (ndrsh-ts-cu) vb IV tumb, de-a berbeleacul} {fr: culbute} {en: somersault} ex: ndrshtii (ndrsh-t), ndrshteam (ndrsh-tem), ndrshtit arc drcladz (featsi thmbi-culutumbi) tu padi (ndrsh-t-t), ndrshtiri/ndrshtire (ndrsh-t-ri) bat la (bat drcoanji/drcoanje (dr-co-nji) sf vedz tu drac tu) drshteal tssturi di ln (ca malin, shiac, vilendz, drcos (dr-cs) adg vedz tu drac etc.); ndrshtedz, btnjusescu, btljusescu; (fig: (tr njits) drcsescu (drc-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu drac ndrshtescu = mi ud, ud culupanlu; nj-fac apa tu scut) {ro: da drcsiri/drcsire (drc-s-ri) sf vedz tu drac la drst} {fr: faire passer dans le moulin foulon} {en: full, drcsit (drc-st) adg vedz tu drac pass through fuller} ex: nu li avea ninga ndrshtit; nu-nj li drcuescu (dr-cu-s-cu) (mi) vb IV vedz tu drac ndrshti ghini; si ndrshti (fig: s-featsi ud, muceali) drcuiri/drcuire (dr-cu--ri) sf vedz tu drac ndrshtit (ndrsh-tt) adg ndrshtit (ndrsh-t-t), ndrshtits drcuit (dr-cu-t) adg vedz tu drac (ndrsh-tts), ndrshtiti/ndrshtite (ndrsh-t-ti) tsi fu dat drculsescu (dr-cul-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu drac (btut shi clcat) la drshteal; ndrshtat, btnjusit btljusit drculsiri/drculsire (dr-cul-s-ri) sf vedz tu drac {ro: dat la piu} {fr: pass par le moulin foulon} {en: fulled} drculsit (dr-cul-st) adg vedz tu drac ex: adusi shiac ndrshtit (tsi fu tricut la drshteal); eara drcurescu (dr-cu-rs-cu) adg vedz tu drac ndrshtit njiclu (fig; eara ud njiclu, avea fapt pri el), tr-atsea drcurii/drcurie (dr-cu-r-i) sf vedz tu drac nu acumtinea ndrshtiri/ndrshtire (ndrsh-t-ri) sf ndrshdrcurilji/drcurilje (dr-cu-r-lji) sf vedz tu drac tiri (ndrsh-tr) atsea tsi s-fatsi cndu un tsstur di ln drcuros (dr-cu-rs) adg vedz tu drac easti btut sh-clcat la drshteal; ndrshtari, btnjusiri, drcusescu (dr-cu-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu drac btljusiri {ro: aciunea de a da la piu} {fr: action de faire drcush (dr-csh) sm vedz tu drac passer par le moulin foulon} {en: action of fulling} ex: drcusiri/drcusire (dr-cu-s-ri) sf vedz tu drac ndrshtirea-a livendzlor va patru, tsintsi dzli ndrshtedz drcusit (dr-cu-st) adg vedz tu drac (ndrsh-tdz) vb I ndrshtai (ndrsh-t), ndrshtam (ndrshdrgat (dr-gt) sm vedz tu drgat tm), ndrshtat (ndrsh-t-t), ndrshtari/ndrshtare (ndrsh-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

417

t-ri) (un cu ndrshtescu) ex: ndrshtm (li tritsem pri la easti agunit cariva (tr urutetsli tsi fatsi); dua!, du-du!, hu-dudrshteal) vilendzli ndrshtat (ndrsh-tt) adg ndrshtat du! {ro: hu!; cuvnt de huiduire} {fr: (crier) haro! (sur (ndrsh-t-t), ndrshtats (ndrsh-tts), ndrshtati/ndrshtate quelquun)} {en: hue and cry (against someone)} ex: du!, du!, (ndrsh-t-ti) (un cu ndrshtat) ndrshtari/ndrshtare arshuini s-v hib! dua! (d-a) inter (un cu du!) ex: dua, (ndrsh-t-ri) sf ndrshtri (ndrsh-tr) (un cu ndrshtari) lupe!, dua, lupe! du-du! (du-d!) inter (un cu du!) hudrtsescu (dr-tss-cu) adg du-du! (h-du-d!) inter (un cu du!) ex: ficiorlji lu-avea drzg (drz-g) sf drzghi/drzghe (drz-ghi) arburi njits shi loat cu hu-du-du! fundutosh tsi crescu deadun sh-nu-alas multu loc namisa di dua! (d-a) inter vedz tu du! elj; loc cu tufi di vlstari shi arburits tiniri, fundutosh shi tudu-bara (du-b-ra) invar numirlu doi tsi easi di dau ori (un fosh; pduri tinir sh-multu tufoas; arburi njits shi fundutosh doi la cati zari), cndu s-da cu dauli zri la un gioc di tabli (vlstari) tsi crescu deadun sh-nu-alas multu loc namisa di {ro: arucarea unui dublu-doi cu zarele la un joc de table} {fr: elj; tuf, tufish, tufani; ljanur, janur, yeanur, eanur {ro: double deux au jeu de tric-trac} {en: obtaining a double-two sihl; crng} {fr: breuil; fourr; paisseur dune fort; fort at a game of backgammon} ex: ded di dau ori du-bara la jeune et trs touffue} {en: coppice, shrubs; young and bushy gioclu di-aeri di tabli forest} ex: suti di mrshi di arbinesh umplur drzghili; nu dubarac (du-ba-rc) sm vedz tu dubruljac putui si strbat prit drzg (ljanur, tufani) dubrai/dubrae (du-b-r-i) sf dubri (du-b-r) atsea tsi drec (drc) sn vedz tu direc fatsi un (tr shic) ca si sh-ard di cariva; fest, huneri, rendreptu (drp-tu) adg vedz tu ndriptati ghi, fheac {ro: fars} {fr: farce} {en: prank, practical joke} drinji/drinje (dr-nji) sf pl atseali shasi (noau ic doauspr- dubec (du-bc) sn vedz tu dubechi dzatsi) dzli di Avgustu cndu muljerli u-au c nu easti ghini dubechi/dubeche (du-b-chi) sf dubechi (du-bch) hlati ca s-la stranjili (sh-c va s-pat niptstili ma s-li la) {ro: cele un cup di cheatr i lemnu, tu cari s-bag lucri (nuts, cafe, alj, ase (nou sau chiar dousprezece) zile din August pe care etc.) tr chisari i zmuticari; dubec, ghiubec, hvani, avani, femeile aromne le consider nefaste pentru splarea rufelor} ghudii {ro: piu} {fr: mortier en pierre ou en bois} {en: wood {fr: les six (neuf et mme douze) jours du mois daot or stone mortar for grinding or crushing} ex: hvanea easti di considrs par les femmes comme nefastes pour le tungi, dubechea easti di cheatr i di lemnu di cucosh; cafelu-l blanchissage} {en: the six (nine or even twelve) days of chism tu dubechi dubec (du-bc) sn dubetsi (du-b-tsi) August considered ill-omened for washing clothes} (un cu dubechi) ghiubec (ghu-bc) sn ghiubetsi (ghu-bdriptaci (drip-tc) adg vedz tu nandreapta tsi) shi ghiubecuri (ghu-b-cur) (un cu dubechi) ex: cafei driptati/driptate (drip-ta-ti) sf vedz tu ndriptati chisat tu ghiubec; cu ghiubecuri shi cu ghiurdnj driptatic1 (drip-t-tic) adg vedz tu ndriptati dubl (d-bl) sf vedz tu dabloan driptatic1 (drip-t-ti-c) sf vedz tu ndriptati dubloan (du-blo-n) sf vedz tu dabloan drug (drg) sn vedz tu drug1 dublu (d-blu) adv, adg vedz tu diplo drug1 (dr-g) sf drudzi/drudze (dr-dzi) hlati tri turtsearea- dubrac (du-brc) sn dubratsi/dubratse (du-br-tsi) loc multu a lnljei (adrat ca un prjin cu un fuljor la un capit dit cari tes tu cari crescu arburi (di-arad agri, ic siminats di om) tsi muljarea tradzi ln cu mna putsn cti putsn, tra s-u s-talji tr lemnu (cndu omlu ari ananghi tr foc, sculari casi, shuts shi s-u fac hiri cu agiutorlu-a unu fus); furc di ftearea di crts, etc.); pduri, curii, codru, codur, urmanj, das turtseari; furc, crbush, culistr, dihal; (expr: nu lj-u bun {ro: codru, pdure} {fr: fort, bois} {en: woods, forest} ex: lja druga = lj-easti leani; nu lu-ariseashti lucrul, cartea, nvitstura) ninti prit dubrac (pduri); nu-als dubrac sh-vuloag {ro: furc (de tors)} {fr: quenouille} {en: distaff} ex: yin {ro: dubruljac (du-bru-ljc) sm dubruljats (du-bru-ljts) prici furc (de tors)} {fr: quenouille} {en: distaff} ex: nu lj-u bun tsi sh-u-adutsi cu un shoaric cu arpiti, tsi bneadz cu druga (expr: lj-easti leani, nu para lu-ariseashti cartea) a bumbrats, bubulits, mushti, etc., tsi sta dzua prit locuri ficiorlui a tu drug2 (dr-g) sf drudzi/drudze (dr-dzi) ascumti, scutidoasi sh-azboair di-arad noaptea; pulj di ln i bumbac moali anapuda tr mpltirea-a prpodzlor {ro: noaptea; dobruljac, dubrac, nihtire, nihtirid, bubureac, ln (bumbac) de ciorapi} {fr: laine molle file lenvers, budruljac {ro: liliac (animal)} {fr: chauve-souris} {en: bat} dont on tricote des bas} {en: wool (cotton) made for socks} dobruljac (do-bru-ljc) sm dobruljats (do-bru-ljts) (un drug (drg) sn drudzi/drudze (dr-dzi) hlati tr turtseara-a cu dubruljac) dubarac (du-ba-rc) sm dubarats (du-balnljei, cu un limnic (fus) pri cari si-anvrtescu hirili shutsti rts) (un cu dubruljac) di ln; fus {ro: fus} {fr: fuseau} {en: spindle} ex: torshu dau duc (dc) (mi) vb III shi II dush (dsh), dutseam (dudrudzi (fusi) mplini ndrug (ndrg) vb I ndrugai (ndru-g), tsem), dus (d-s), dutsiri/dutsire (d-tsi-ri) shi dutseandrugam (ndru-gm), ndrugat (ndru-g-t), ndrugari/dutseare (du-tse-ri) ljau tsiva dit un parti sh-u bag tu ri/ndrugare (ndru-g-ri) bag hirlu tsi-l torcu pi fus (drug); alt; portu un lucru iuva; mi min (njergu, fug) dit un loc tu torcu {ro: toarce} {fr: filer} {en: spin} ex: u doari dzeadzitlu altu; mi min, mi njishcu, nergu, njergu, njeg, fug, alag, litescu, sh-nu poati si ndrug (s-toarc); ndrug (toartsi) cti dau cairi nchisescu (s-fug), plec, etc.; (fig: 1: s-dutsi = bitiseashti, pi dzu; ndrug hirlu (bag hirlu pi drug) ndrugat (ndrumoari, s-fatsi afan, cheari, s-arspndeashti, treatsi, etc.; expr: gt) adg ndrugat (ndru-g-t), ndrugats (ndru-gts), ndruga- 1: mi dutsi mintea, nj-si dutsi mintea, mi duc cu mintea = ti/ndrugate (ndru-g-ti) tsi easti torsu {ro: tors} {fr: fil} {en: minduescu; 2: u duc ghini = bnedz ghini, trec ghini; 3: nu-am spun} ndrugari/ndrugare (ndru-g-ri) sf ndrugri (ndrus-u duc ninga multu = nu va bnedz ninga multu, vinji oara sgr) atsea tsi s-fatsi cndu si ndrug lna {ro: aciunea de a mor; 4: duc cu zborlu = lj-spun chirturi, glrinj, lu-ard; ljtoarce} {fr: action de filer} {en: action of spinning} txescu tsiva (sh-nu-am tu minti s-fac tsi-lj txescu); 5: lj-duc drug2 (dr-g) sf vedz tu drug1 dorlu (mirachea) = nj-easti dor (am mirachi); 6: lj-duc gailelu drum (drm) sn drumuri (dr-mur) un fashi di loc (loc = lj-am vrundida, nj-easti fric (mintea) s-nu pat tsiva; 7: lmultu strimtu shi lungu) ndreptu maxus tra s-urdin pri el duc (lucrul) la capit = l-bitisescu (lucrul); 8: duc pri cariva la omlu, prvdzli shi amxili; dutsearea i vinjirea dit un loc tu groap = lu ngrop; 9: nu-nj si dutsi pnea la gur (la inim, tu altu; purtarea di lucri tsi s-fatsi cu-un cali dit un loc tu altu; suflit) = nu mc cu orixi, nu-nj yini s-mc, mc cu inima calea dit un csb tsi poart un num shi ari casi di-un partigreau, nu ved hiri di mcari; 10: s-dutsi tufechea = ssh-di-alant; cali, sucachi, crari {ro: drum, cale, strad} {fr: discarc, s-amin; 11: dup soari, du-ti! = fudz shi s-nu ti ved chemin, voie, route, avenue} {en: road, way, street} ex: vinji n fats!); 12: du-ti cu Dumnidz! = du-ti iu s-vrei; du-ti shi sun om pi drumul (calea) mari; ct tsi s-hib drumlu lungu; la aib Dumnidzlu cshtiga-a ta) {ro: duce, conduce} {fr: aller, un hani tru drum (pi cali); la hanea dit drum (din cali) conduire} {en: go, lead} ex: shi s-dutsi ctr iu s-dutsi du! (d!) inter zbor cu cari s-aurl cariva (cu cari-lj s-aspuni a (alag) armnlu picurar?; s-dusi (fig: bitisi, tricu) veara; featili unui) tra s-lj hib arshini (di-atseali tsi fatsi); zbor cu cari s-duc (njergu) s-lja ap; s-duc brbats shi s-duc (njergu)

418

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ficiori; mi dutseam (nidzeam) cu bucla n mn; s-duc tufechili duchimsit (du-chi-m-s-t), duchimsits (du-chi-m-sts), un sh-un; avea dus (avea neas) hilja-al amir la lamnji; iu duchimsiti/duchimsite (du-chi-m-s-ti) tsi-lj si featsi un duts turma, picurare, sh-iu dipunj?; a vrnui nu-lj si dutsea duchimii (prov); tsi easti cftat tra s-lj s-aducheasc hrli; mintea (expr: nu s-minduea) la lishuraclu; nu-nj si dusi mintea ctptsit {ro: ncercat, probat} {fr: essay, prouv} {en: (expr: nu-nj mi minduii), c nj-eara shcreta la pradz; nu l si tried, tested} duchimsiri/duchimsire (du-chi-m-s-ri) sf dutsea pnea la inim (expr: nu mca cu orixi), mac mca duchimsiri (du-chi-m-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva ahoryea dus (ds) adg dus (d-s), dush (dsh), dusi/duse duchimseashti; ctptsiri {ro: aciunea de a ncerca, de a (d-si) lucrul tsi easti loat dit un parti shi bgat tu alt; tsi proba} {fr: action dessayer, dprouver} {en: action of ari purtat un lucru iuva; tsi s-ari minat dit un loc tu altul; trying, of testing} niduchimsit (ni-du-chi-m-st) adg njersu, njes, nersu, minat, njishcat, vgat, algat, litit, nchisit (s- niduchimsit (ni-du-chi-m-s-t), niduchimsits (ni-du-chifug), plicat, etc. {ro: dus, condus} {fr: all, conduit} {en: m-sts), niduchimsiti/niduchimsite (ni-du-chi-m-s-ti) gone, led} ex: easti dus (vgat) la cshari; featili eara-l dusi tsi nu easti (tsi nu fu) duchimsit; nictptsit {ro: nencercat, (vgati) tri leamni uscati; din tser cndu soarili easti dus (fig: neprobat} {fr: qui nest pas essay; non prouv} {en: that faptu afan, ascpitat); cndu va s-hii dus (fig: mortu); cndu has not been tried (tested)} niduchimsiri/niduchimsire vai him dush (fig: morts); vrearea-i dus (fig: moart, vgat, (ni-du-chi-m-s-ri) sf niduchimsiri (ni-du-chi-m-sr) chirut) dutsiri/dutsire (d-tsi-ri) sf dutsiri (d-tsir) atsea atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu duchimseashti; nictptsiri tsi s-fatsi cndu cariva dutsi tsiva i s-dutsi iuva; njardziri, {ro: aciunea de a nu ncerca, de a nu proba} {fr: action de ne njirdzeari, njadziri, njidzeari, neardziri, nirdzeari, minari, pas essayer, de ne pas prouver} {en: action of not trying, of njishcari, vgari, algari, litiri, nchisiri (s-fug), plicari, etc. {ro: not testing} aciunea de a (se) duce, de a conduce; ducere, conducere} {fr:duchiri/duchire (du-ch-ri) sf vedz tu aduchescu action daller, de conduire} {en: action of going, of leading} duchit (du-cht) adg vedz tu aduchescu dutseari/dutseare (du-tse-ri) sf dutseri (du-tsr) (un cu duchitor (du-chi-tr) adg vedz tu aduchescu dutsiri) nidus (ni-ds) adg nidus (ni-d-s), nidush (niduchitur (du-chi-t-r) sf vedz tu aduchescu dsh), nidusi/niduse (ni-d-si) tsi nu s-ari dus; tsi nu easti ducmen (duc-mn) sm ducmenj (duc-mnj) par veclju didus {ro: nedus} {fr: qui nest pas parti ou all} {en: who is not amalam; flurii, lir, galbin, glbinushi, etc. {ro: moned gone} ex: s-armn nidush (nivgats) tu Turchii nidutsiveche de aur} {fr: ancienne monnaie dor} {en: old gold coin} ri/nidutsire (ni-d-tsi-ri) sf nidutsiri (ni-d-tsir) atsea tsi sex: li mishtets cti un ducmen (galbin) fatsi cndu omlu nu s-dutsi {ro: aciunea de a nu (se) duce} dud1 (dd) sm pl(?) vas di loc (lut) arsu, cu un pntic larg {fr: action de ne pas partir, de ne pas aller} {en: action of not sh-cu gura strimt; poci, ulcior, bot, budic, cavan, cnat, going} nidutseari/nidutseare (ni-du-tse-ri) sf nidutseri (nicingu, putets, pot {ro: urcior} {fr: cruche large panse} {en: du-tsr) (un cu nidutsiri) duc (d-c) sf fr pl atsea jug, pitcher with a large belly} tsi fatsi omlu cndu s-dutsi iuva; tuc, fug, dutseari, dutsiri, dud2 (dd) sm dudz (ddz) pom cari fatsi yimishi albi, ductur, fudziri, vdziri, vgari, njardziri, njirdzeari, njadziri, aroshi i li (tsi sh-u-aduc multu cu amura) sh-cu frndz tsi njidzeari, neardziri, nirdzeari, algari, nchisiri (si s-duc iuva), suntu hran bun tr yernjilj di mitasi; mureau, cirici, cirnici etc. {ro: plecare} {fr: aller, dpart} {en: start, going, depar{ro: dud} {fr: mrier} {en: mulberry tree} dud (d-d) sf ture} ex: n duc (un dutseari, nidzeari) la fratslji dit Grtsii; dudi/dude (d-di) yimisha fapt di pomlu dud (ponjlji: cu duca (dutsearea) a lor aclotsi; c duca (vdzirea) l-i ambar;mureau, cirnici); cirici, cirnici {ro: dud} {fr: mre} {en: di duc (di nidzeari) nu trapsi mn; cu duca si-lj ljau suflitlu mulberry} tuc1 (t-c) sf fr pl (un cu duc) ex: tr tuc (duc) ded dud (d-d) sf vedz tu dud2 ahntu ductur (du-c-t-r) sf ducturi (du-c-tr) (un dudii/dudie (du-d-i) sf dudii (du-d) agru-pilister (prumbu, cu duc) culumbu), pulj tsi sh-u-adutsi cu turtura, cu peanili murni-grivi ducani/ducane (du-c-ni) sf ducnj (du-cnj) hlati cu cari s- pi pltri sh-pntic; guguci, gugufc, gugufci, fas, dicuhtur; talji, s-matsin paljili {ro: instrument cu care se toac paiele} (fig: dudii = (i) fitic mushat sh-dultsi, nveast nau, vrut, {fr: outil servant hacher la paille} {en: instrument to chop dashi, etc.; (ii) culats (di Crciun) fapts maxus tra sthe straw} ex: ducani cu lipidz shi sturnri dicani/dicane (di- undzeasc cu dudiili) {ro: porumbel slbatec} {fr: pigeon c-ni) sf dicnj (di-cnj) (un cu ducani) sauvage, pigeon ramier, tourtourelle} {en: wild pigeon, ring duc (d-c) sf vedz tu duc dove, turtle-dove} ex: eara mushat ca un dudii (guguci, ductur (du-c-t-r) sf vedz tu duc culumbushi); avea n gur di dudii (ca di guguci); mushat duchean (du-che-n) sf vedz tu dugani dudii (fig: fitic mushat), di sum pirvulii; nu-nj plndzi ducheani/ducheane (du-che-ni) sf vedz tu dugani prumb, nu-nj ti nvirin, dudii (fig: dashi); di sivdaea tsi-am ducheari/ducheare (du-che-ri) sf vedz tu aduchescu tri tini, o dudi, dudia-a (fig: vruta-a) mea!; luna alb, curat ca duchescu (du-chs-cu) vb IV shi II vedz tu aduchescu n dudii (fitic) arushinoas; s-frndzi ca dudii (fig: nveast duchimsescu (du-chi-m-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu nau); dat lj-am un flurii,-a atsiljei njic dudii (nvistic duchimii nau) duchimsiri/duchimsire (du-chi-m-s-ri) sf vedz tu du-du! (du-d!) inter vedz tu du! duchimii dudum (du-dm) sm dudunj (du-dnj) shi dudumeanj (duduchimsit (du-chi-m-st) adg vedz tu duchimii d-meanj) stratiot turcu cu pantaloni lrdz {ro: soldat turc duchimii/duchimie (du-chi-m-i) sf duchimii (du-chi-m) cu pantaloni largi} {fr: soldat turc en large pantalon} {en: atsea tsi fatsi omlu tra s-vead ma s-hib dealihea un lucru; Turkish soldier with wide pants} semnul c tsiva easti dealihea; prov {ro: ncercare, prob} dudushan (du-du-shn) sm, sf dudushan (du-du-sh-n) {fr: essai, preuve} {en: trial, test} ex: lj-feci duchimia (prova) dudushanj (du-du-shnj) dudushani/dudushane (du-du-sh duchimsescu (du-chi-m-ss-cu) (mi) vb IV duchimsii ni) gambro, nveast nau {ro: mire, mireas} {fr: accord, (du-chi-m-s), duchimseam (du-chi-m-sem), duchim- fianc; nouvelle marie} {en: newly married (man or sit (du-chi-m-s-t), duchimsiri/duchimsire (du-chi-m-s- woman)} ex: io, laea-nj di dudushan (nveast nau)! ri) fac un duchimii (prov); mutrescu (caftu) s-ved ma sduear (du-r) sm dueari (du-r) vedz tu dyear hib dealihea atseali tsi minduescu; caftu s-ved cum nj si dugan (du-ghn) sm vedz tu duyean uidiseashti (yini) un lucru (stranj); ctptsescu {ro: ncerca, dugan (du-g-n) sf vedz tu dugani proba} {fr: essayer, prouver} {en: try, test} ex: duchimsea-l dugani/dugane (du-g-ni) sf dugnj (du-gnj) cas (binai, (f-lj prov) ct ma multu; l-duchimsii (cftai s-ved; l-vidzui) argstir, etc.) iu s-vindu multi soi di prmtii ic lucri njits, ti tsi om easti; lj-duchimsii vrtutea (cftai s-ved ct vrtos mcari sh-ti beari; dugan, argstir, duchean, ducheani, easti; lj-vidzui vrtutea) duchimsit (du-chi-m-st) adg bclichi, mgz, mgzii {ro: prvlie, bcnie} {fr: pice-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

419

rie, boutique, magasin} {en: store, grocery store} ex: el avea oaspitslji la meas; huzmichear, uzmichear, iuzmichear, duganea a lui Gopesh; srbtoarea nu-s dugnjli dishcljisi izmichear {ro: servitor} {fr: serviteur, domestique} {en: dugan (du-g-n) sf dugnj (du-gnj) (un cu dugani) servant} ducheani/ducheane (du-che-ni) sf duchenj (du-chnj) dulai/dulae (du-l-i) sf duli (du-l) atsea tsi fatsi cariva (un cu dugani) duchean (du-che-n) sf duchenj (ducndu si-anvrteashti avrliga di-un loc (tra s-vead tsiva, tra chnj) (un cu dugani) ex: la ducheana din pzari s-lji treac oara, etc.); devri, devr, trcol, volt {ro: trcol, dugar (du-gr) sm vedz tu doag2 tur} {fr: tour} {en: tour, walk} ex: da duli (fatsi volti, da dughan (du-ghn) sm fr pl un cu dugan) trcoali) deavrligalui; nu ti sturash ninga di duli (ftseari dughan (du-gh-n) sf dughnj (du-gnj) un cu dugan volti, devri)? dughani/dughane (du-gh-ni) sf dughnj (du-gnj) un cu dulapi1/dulape (du-l-pi) sf dulchi (du-lch) momil dugani (mobil) di lemnu i metal, tsi poati si s-mut dit un loc tu altu dughramagi (du-ghra-ma-g) sm dughramageadz (du-ghra-ma- ic easti ncljis tu stizm, cu ushi sh-cu arhi (arafturi) pri cari gdz) un cu dugramagi omlu sh-tsni stranjili; cumar, cushug, crghii, cryii, hivad, dugoar (du-go-r) sf vedz tu dugurescu misandr {ro: dulap} {fr: armoire; placard} {en: cupboard, dugramagi (du-gra-ma-g) sm dugramageadz (du-gra-mawardrobe} ex: stranjili suntu tu dulapi; bag-u tu dulapea dit gdz) un tsi ari tehnea tra s-lucreadz lemnul n casa-a stizm (hivad, misandr); sh-crutsea din cali ari dulapi omlui, s-fac momil (dulchi, stizmi di lemnu, crivts, measi, dulapi2/dulape (du-l-pi) sf dulchi (du-lch) hlati tu cari sscamni, etc.); marango, marengu, dulgher {ro: tmplar} {fr: ardi cafelu, ninti ca s-hib mtsinat tu moara di cafe {ro: charpentier} {en: carpenter} aparat de prjit cafeaua} {fr: brloir ( caf)} {en: coffee dugr (du-gr) sm dugradz (du-grdz) tufechi ma shcurt sh- roaster} ex: cafelu s-ardi tu dulapi ma lishoar, di cvlrii, cu-un singur curshumi; gr, dulm (du-l-m) sm vedz tu dulum carabin, shishani, tufechi, sinauer, martin {ro: carabin dulben (dul-bn) sn dulbeni/dulbene (dul-b-ni) pndz cu (cavalerie)} {fr: carabine de cavalerie} {en: cavalry carbine} cari muljarea sh-acoapir caplu; turpani, zvon, zvon, vel, balex: tu-andreapta tsi purta dugr gr (gr) sm gradz (grdz) tsu, darm, dartm, lhur, tarpoashi, pihits, poshi, shchepi, (un cu dugr) ex: Melta grlu lu-apurta sum tmbari; furlji etc. {ro: bari, broboad} {fr: voile de tte; fichu de moussegradz tu munti-amin line pour la tte} {en: head veil} ex: poart dulben (turpani) dugurescu (du-gu-rs-cu) (mi) vb IV dugurii (du-gu-r), dup soacr-sa; cu dulbeni n cap; lu stricur prit dulben; duguream (du-gu-rem), dugurit (du-gu-r-t), duguriri/du- dulber (dul-br) adg dulberi (dul-br), dulber (dul-b-r), gurire (du-gu-r-ri) scot (alas, dau, etc.) mult cldur; dulberi/dulbere (dul-b-ri) tsi easti myipsitor di mushat; plescu, ardu {ro: dogori} {fr: chauffer vivement, dgager une multu mushat, pripsit, undzit, harish, etc. {ro: foarte frumos} grande chaleur, brler} {en: burn} dugurit (du-gu-rt) adg {fr: trs beau, charmant} {en: beautiful, charming} ex: un dugurit (du-gu-r-t), dugurits (du-gu-rts), duguriti/dugurite feat dulber (multu mushat); cu dulbera (mushata) a mea (du-gu-r-ti) tsi easti multu ngldzt di un lucru tsi aleapt; gioac sh-socrul ca dulber (mushat, harish); muljerlidugureashti, plit, arsu {ro: dogorit} {fr: chauff vivement, analti, zvelti, ca dulberli (myipsitoari); nurrli ca dulberi; brl} {en: burned} duguriri/dugurire (du-gu-r-ri) sf dulbii/dulbie (dul-b-i) sf dulbii (dul-b) hlati cu cari pots s-li duguriri (du-gu-rr) atsea tsi pati un cndu easti dugurit; vedz di-aproapea, lucri tsi suntu multu diparti; cheli, yilii {ro: pliri, ardeari {ro: aciunea de a dogor; dogorre} {fr: action ochean, binoclu} {fr: longue vue, lunette dapproche, binocle} de chauffer vivement (de dgager une grande chaleur)} {en: {en: field-glass, binoculars} ex: lumea cu dulbiili (yiliili) action of burning} dugoar (du-go-r) sf dugori (du-gr) mutrea tu cmpu; nu bgai dulbia (chelea) ghini cldur mult, acuroari, dugoar, dgoar, flog, prjal, dulgher (dul-ghr) un tsi ari tehnea tra s-lucreadz lemnul n curoari {ro: cldur, ari} {fr: chaleur vive, ardeur} {en: casa-a omlui, s-fac momil (dulchi, stizmi di lemnu, crivts, intense heat} dgoar (d-go-r) sf dgori (d-gr) (un measi, scamni, etc.); marango, marengu, dugramagi {ro: cu dugoar) duguros (du-gu-rs) adg duguroas (du-gutmplar} {fr: charpentier} {en: carpenter} ro-s), dugurosh (du-gu-rsh), duguroasi/duguroase (du-gu- dulii/dulie (du-l-i) sf dulii (du-l) vas (di-arad di yilii) lungu ro-si) tsi scoati (alas, da, etc.) mult cldur {ro: shi strimtu cu gushi shi gur, tu cari s-tsni (shi s-poart) dogoritor} {fr: ardent, brlant} {en: hot, burning, scorching} archia (yinlu, apa, etc.); bots, shishi, shish, butilji, clondir, ex: soarili duguros di vear; dzu duguroas fial, voz {ro: caraf, sticl} {fr: bouteille eau-de-vie} {en: duguriri/dugurire (du-gu-r-ri) sf vedz tu dugurescu bottle} dugurit (du-gu-rt) adg vedz tu dugurescu duljanit (du-lja-nt) sm, sf vedz tu Doljani duguros (du-gu-rs) adg vedz tu dugurescu duljat (du-ljt) adg vedz tu dolj1 duh1 (dh) sn duhuri (d-hur) hrli tsi-l fac omlu sdulm (dul-m) sm vedz tu dulum aducheasc c easti un hiints ahoryea di-alanti hiintsi; suflit,dulmeci (dul-mc) sn vedz tu dulum pnevm, gean, stuhico {ro: duh, spirit} {fr: me, esprit} {en: dulmici (dul-mc) sn vedz tu dulum spirit} ex: Ayiul Duh (Smta Pnevm, un di treili fts al duloagi/duloage (du-lo-gi) sf pl(?) vedz tu dlac Dumnidz, alanti dau hiindalui Tatl sh-Hiljlu); duhlu dultseami/dultseame (dul-tse-mi) sf vedz tu dultsi1 (suflitlu) a Hristolui mpltea n cas dultseats (dul-tse-ts) sf vedz tu dultsi1 duh2 (dh) sn duhuri (d-hur) anas, adiljat, adiljatic, dultsi1 (dl-tsi) adg, adv dultsi/dultse (dl-tsi), dultsi (dl-tsi), suflari, ahnoat, hnoat, suluchi; (expr: 1: sh-li au duhurli = s- dultsi/dultse (dl-tsi) tsi ari un gustu ca-atsel dat di njari i aduchescu ghini, au ligturi buni un cu-alantu; 2: sh-loar zahari; (fig: tsi sh-u-adutsi la videari (avdzri, vreari, etc.) cu duhlu = s-anjurdzir un pri-alantu, s-cunuscur, actsar nustimada di njari) {ro: dulce} {fr: doux} {en: sweet} ex: baniheam gaireti) {ro: respiraie, suflare} {fr: respiration} {en: na-i dultsi (fig: ca njarea), moartea-arau; doi oclji dultsi (fig: breathing} ex: multu greu lj-anjurdzea duhlu (anasa, adiljatlu, ca gustul di njari) dultsi2 (dl-tsi) sm fr pl harea tsi-l fatsi suflarea); dup duhlu (adiljatlu, anasa) a ljei un lucru s-hib dultsi; lucru (mcari, dultseats, bclv, etc.) dui/due (d-i) sf dui (d) carti (di la gioclu di crts) tsitsi easti dultsi; dultseami, dultseats {ro: dulciu, dulcea} {fr: aspuni doi (di spati, ghineri, inim, inim cu coad) {ro: doi douceur, confiture, gateau} {en: sweetness, jam (fruits), pas(la crile de joc)} {fr: deux (dans le jeu de cartes)} {en: two try} ex: va bag frmac tu dultsi (lucrul dultsi); s-l dm cti (in a card game)} ex: duea-atsea buna (doilu di spati) un dultsi (tsiva dultsi) dultsi3 (dl-tsi) adv ca njarea, cu dul (dhl) sm, sf dul (dh-l), dulj (dhlj), duli/dule (dh-li) dultseami, cu dultseats, ljishor {ro: dulce} {fr: doucement} brbat (muljari) tsi fatsi ic easti arugat s-fac un huzmeti tr {en: sweet, with sweetness, easely} ex: zbur dultsi (ca njarea) altu (acas, deavrliga di cas i tu-alt parti); omlu tsi easti dultseami/dultseame (dul-tse-mi) sf dultsenj (dul-tsnj) arugat la hani s-nschirseasc prit cas i s-chirniseasc gustul a mcrlor shi a biuturlor dultsi ic ndultsiti; harea-a

420

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

unui lucru tsi-l fatsi s-hib dultsi; un lucru (mcari) tsi easti nuage; (comme un) brouillard; en flamme} {en: (like a) dultsi; dultseats {ro: dulcea, prjituri} {fr: douceur, affacloud; (like) fog; in flame} ex: dumani (ca un nior, ca negura) bilit; gateau} {en: sweetness, sweets} ex: fug-lj doara-a s-dutsi fumlu; ardea dumani (brbrut, cu pir mari); Domnului shi dultseamea-a somnului; piti, pulj fripts, duldumat (du-m-t) sf dumati/dumate (du-m-ti) un zrzvati tsenj (lucri dultsi tri mcari) dultseats (dul-tse-ts) sf tsi yini dit Amirichii, criscut di om tu ntreaga lumi, tr dultsets (dul-tsts) harea-a unui lucru tsi-l fatsi s-hib dultsi; yimishea-a ljei mari ct un mer, aroshi, dzmoas, cu gustu un lucru (ti mcari) tsi easti dultsi; poami hearti tu siropi groa- acru-dultsi tsi s-mc multu, proaspit tu slts ic bgat tu s di zahari (tsi s-tsni multu chiro tu burcani shi s-chirnimcruri; frangomin {ro: tomat, roie} {fr: tomate} {en: seashti deadun cu cafelu la oaspits); dultseami, glico, cofet tomato} ex: mcm la meas slat di dumts shi ghel di {ro: dulcea} {fr: douceur; confiture} {en: sweetness; jam carni cu dumts (fruits)} ex: dultseatsa-a paradislui ndultsescu (ndul-tss-cu) Dumnic (Du-m-ni-c) sf Dumnits (Du-m-nits) a (mi) vb IV ndultsii (ndul-ts), ndultseam (ndul-tsem), ndul- shaptea dzu dit stmn (ca la noi, cndu stmna nchiseashti tsit (ndul-ts-t), ndultsiri/ndultsire (ndul-ts-ri) fac un lucru cu Lunea), namisa di Smbt shi Luni; Duminic {ro: s-hib dultsi i cama dultsi di cum easti (multi ori cu advgarea duminica} {fr: dimanche} {en: Sunday} ex: Dumnits, di zahari); andultsescu, ndultsescu; (fig: 1: ndultsescu = fac Duminits; tuti Dumnitsli s-yini la noi Duminic (Du-m-niun lucru s-hib dultsi ca zahrea, njarea, etc.; expr: 2: nji s c) sf Duminits (Du-mi-nits) (un cu Dumnic) ndultseashti = nchiseashti s-mi-ariseasc iu mi-aflu, tsi fac, dumba (dm-ba) invar niheam ca hazo (tivichel, glar, lishor etc.) {ro: ndulci} {fr: adoucir, rendre doux; radoucir} {en: la minti, etc.) {ro: otova, prostnac} {fr: gras et nigaud} {en: sweeten} ex: u ndultsii (u feci dultsi) ceaea niheamt cu a little stupid} ex: suntu tuts dumba (niheam ca glari) zahri; poamili, cara s-coc si ndultsescu (s-fac dultsi); tra s-lji dumbr (dum-b-r) sm vedz tu tmbr ndultseasc (fig: s-lj-u fac ma dultsi) bana; di lindzearea-a dum-dum (dum-dm) invar 1: hlati muzical fapt dit-un dzeadzitlor, lji s-avea ndultsit a picurarlui (expr: avea nchisit chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teas-lu-arseasc picurarlu); mi ndultsii (expr: mi-ariseashti s pi-un fundu di-un parti un cheali cari, cndu s-agudeashti multu) aoatsi sh-nu voi tra s-fug; nu putui s-lu ndultsescu cu mna i cu un limnici, asun (scoati bots); tmpr, tmpndultsit1 (ndul-tst) adg ndultsit (ndul-ts-t), ndultsits (ndul- n, tmpnici, dumbr, dulji, brbanc; 2: omlu tsi bati tsts), ndultsiti/ndultsite (ndul-ts-ti) tsi easti faptu s-hib dum-dumlu ic avyiulia la ziafets (numts, etc.); ghiftu, avdultsi i cama dultsi, andultsit, ndultsit {ro: ndulcit} {fr: yiulgi, chimanigi, cealgagi, sasegi, zngnar 3: zbor tsi caft sadouci, rendu doux; radouci} {en: sweetened} ndultsiaspun cum s-avdi dumbrlu {ro: tob; lutar; interjecie cari/ndultsire (ndul-ts-ri) sf ndultsiri (ndul-tsr) atsea tsi sre imit sunetul tobei} {fr: tambour, tambourin; mnstriers; fatsi cndu s ndultseashti tsiva; andultsiri, ndultsiri {ro: interjection exprimant le son du tambour} {en: drum; aciunea de a ndulci} {fr: action dadoucir, de rendre doux; drummer, fiddler; word imitating the sound of the drum} de radoucir} {en: action of sweetening} ndultsescu (ndumei/dumee (du-m-i) sf dumei (du-m) hlatea (aroata) di dul-tss-cu) (mi) vb IV ndultsii (n-dul-ts), ndultseam (n- mn cu cari pamporea easti fapt si s-duc ct iu va omlu; dul-tsem), ndultsit (n-dul-ts-t), ndultsiri/ndultsire dumei, dumeni; (fig: dumei = omlu cari fatsi ca un cas (n-dul-ts-ri) (un cu ndultsescu) ndultsit1 (n-dul-tst) (fumealji, ban, etc.) si s-duc pri calea tsi u va el) {ro: crm; adg ndultsit (n-dul-ts-t), ndultsits (n-dul-tsts), ndul- cas bine aranjat} {fr: barre; gouvernail; maison bien tsiti/ndultsite (n-dul-ts-ti) (un cu ndultsit1) ndultsigarnie} {en: helm; house well furnished, provided} ex: ns ri/ndultsire (n-dul-ts-ri) sf ndultsiri (n-dul-tsr) (un cu shidea la dumei (timoni); cara s-nu tsneam mini dumeea ndultsiri) andultsescu (an-dul-tss-cu) (mi) vb IV andultsii (timonea) ghini, nu u scuteam la limani, ea easti dumeea-a (an-dul-ts), andultseam (an-dul-tsem), andultsit (an-dul- casljei dumeni/dumene (du-m-ni) sf dumenj (du-mnj) ts-t), andultsiri/andultsire (an-dul-ts-ri) (un cu ndul(un cu dumei) dumigi (du-mi-g) sm dumigeadz (du-mitsescu) ex: lumea si s-andultseasc (si s-fac ma dultsi); ljgdz) atsel tsi tsni dumeea tu mn tra s-u fac pamporea andultsi avearea a armnlui andultsit1 (an-dul-tst) adg an- (casa, bana, etc.) si s-duc aclo ctr iu va dultsit (an-dul-ts-t), andultsits (an-dul-tsts), andultsiti/an- dumeni/dumene (du-m-ni) sf vedz tu dumei dultsite (an-dul-ts-ti) (un cu ndultsit1) andultsiri/anduldumigi (du-mi-g) sm vedz tu dumei tsire (an-dul-ts-ri) sf andultsiri (an-dul-tsr) (un cu dumigiu (du-mi-g) sm dumigeadz (du-mi-gdz) scriari ndultsiri) neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dumigi dultsi2 (dl-tsi) sm vedz tu dultsi1 Duminic (Du-m-ni-c) sf vedz tu Dumnic dultsi3 (dl-tsi) sm vedz tu dultsi1 dumlai/dumlae (dum-l-i) sf vedz tu dmbl dulum (du-lu-m) sm dulumadz (du-lu-mdz) stranj brb- dumljart (dum-ljr-t) vb I vedz tu ljertu tescu (ilechi, cundush, pishli, geachet, etc.) cu mnits ma dumljertu (dum-ljr-tu) (mi) vb I vedz tu ljertu lundzi i ma shcurti dup cum u va omlu; dulm, dulm, dumljirtari/dumljirtare (dum-ljir-t-ri) sf vedz tu ljertu dulmeci, dulmici, dulumici, cundush, cundandir, cupran, dumljirtat (dum-ljir-tt) adg vedz tu ljertu mindan {ro: vest cu mneci de diferite lungimi, mintean} {fr: dumnami/dumname (dum-n-mi) sf vedz tu domnu veste manches dont la longueur est variable} {en: vest with dumneashti/dumneashte (dum-nesh-ti) adv vedz tu domnu sleeves of various lengths} ex: portul a armnjlor easti cu dumnescu1 (dum-ns-cu) vb IV vedz tu domnu dulum dulm (du-l-m) sm dulmadz (du-l-mdz) dumnescu2 (dum-ns-cu) adg vedz tu domnu (un cu dulum) dulm (dul-m) sm dulmadz (dul-mdz) Dumnidz (Dum-ni-dz) sm Dumnidzadz (Dum-ni-dzdz) (un cu dulum) dulmeci (dul-mc) sn dulmeci/dulmece hiintsa, nafoar di fisi, lugursit tu pistea (trischia) a multor (dul-m-ci) un dulum ma njic; dulmici, dulumici {ro: milets c ari fapt omlu, prvdzli, lumea ntreag, sh-tuti nodulum mic} {fr: petit dulum} {en: small dulum} murli-a fisiljei tsi li-aflm tu lumi; dumnidzlji, Domnu; Allah ex: f-lj sh-dulmeci tr-ahtari vrut dulmici (dul-mc) sn (Dumnidzlu-a turtslor); Hristolu (Hiljlu-al Dumnidz), etc.; dulmici/dulmice (dul-m-ci) (un cu dulmeci) ex: cu (expr: 1: Dumnidz-Fctoar = mam di Dumnidz, dulmicilu (cundushlu) pri ns; mnitsli di dulmici arucati pri muljarea tsi-l featsi Hristolu, St-Mria; 2: omlu al Dumnidz pltri dulumici (du-lu-mc) sn dulumici/dulumice (du-lu= om ndreptu shi multu bun la suflit, ca pnea cald; 3: al m-ci) (un cu dulmeci) Dumnidz si s-fac = si s-fac cum va s-u va tihea, cum tsi sdulumu (du-lu-m) sm dulumadz (du-lu-mdz) scriari hib, cum va s-u va Dumnidzlu; 4: pri Dumnidz! = mi giur neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz dulum c easti dealihea; 5: di la Dumnidz s-ts yin!; Dumnidzlu sdulumici (du-lu-mc) sn vedz tu dulum ts u-aduc! = s-ti pidipsesc, s-ts u plteasc Dumnidz (trdumani/dumane (du-m-ni) invar (ca) negur, cthnii, atseali tsi-nj featsish); 6: s-lu ai tu mn Dumnidzale! = s-luandar; (ca un) nior; cu pir {ro: fum, cea} {fr: (comme un) afireshti, Dumnidzale, di tuti letsli, s-lji ai frundida) {ro:

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

421

Dumnezeu, divinitate} {fr: Dieu, divinit} {en: God, Lord, (un cu dunjau) divinity} ex: cndu Dumnidz imna pripadi di lu-alindzea dup (d-p) prip npoea-a unui lucru (hiints); dinpoi di boilji; atsel aush cu barba alb, cu crliglu ca di picurar, atsel cariva; ma nclo di tsiva (un lucru); etc.; dipu, dupu (expr: 1: aush eara Dumnidz; nvits iu shadi Dumnidz; ca s-va bunlu dup tsi = mac, di itia c; 2: dup cum = ashi cum; 3: un dup Dumnidz; cti milets, ahts Dumnidzadz dumnidzaltu = ardpsits tu-un bair; 4: mor dup (un lucru) = am mari lji/dumnidzlje (dum-n-dz-lji) sf fr pl (un cu vreari ti (un lucru); 5: alag dup (lucru) = caftu (lucru), voi sDumnidz) dumnidzescu (dum-ni-dz-s-cu) adg dumni- aflu (lucru); 6: imnu dup cariva = (i) imnu npoea-a lui; (ii) dzeasc (dum-ni-dz-s-c), dumnidzeshts (dum-ni-dz- lj fac vrearea, fac cum dztsi el; 7: dup mini = ashi cum sh-ts), dumnidzeshti (dum-ni-dz-sh-ti) tsi ari s-fac cu dzc mini, ashi cum pistipsescu mini, ashi cum voi mini, etc.) Dumnidz, cu putearea sh-cu nomurli a lui; (tsi yini) di la {ro: dup} {fr: aprs, selon, pour} {en: after} ex: oili pascu Dumnidz; dumnidzscu, dumnidzescu dumnidzscu dup dzean (di-alant parti di dzean, npoea-a dzeanljei); (dum-ni-dzs-cu) adg dumnidzasc (dum-ni-dzs-c), dumni- s-nj ti-aduc dup un an (ma nclo di-un an, un an ma nclo, un dzshts (dum-ni-dzsh-ts), dumnidzshti (dum-ni-dzsh-ti) an di tora ninti); dup altrari (ashi cum eara altrarea) ducheai (un cu dumnidzescu) dumnidzescu (dum-ni-dzs-cu) c suntu tsiva oaminj xenj; dup tini (ashi cum dzts tini, dup adg dumnidzeasc (dum-ni-dzes-c) dumnidzeshts (dum-ni- prearea-a ta), lumea tut va chear; dup tsi (expr: mac, di dzsh-ts), dumnidzeshti (dum-ni-dzsh-ti) (un cu dumni- itia c) nu mi-ascults; imn dup ns (npoea-a lui; ic, expr: dzescu) ex: aest easti urghii dumnidzeasc dzu1 (dz) lj fatsi vrearea); ari zaptianj dup ns (npoea-a lui); eara sm, sf dzoanji/dzoanje (dz-o-nji), dzadz (dzdz), dzoa- nduljat dup hilji-sa; imn dup lucru (sh-mutreashti lucrul; nji/dzoanje (dz-o-nji) zbor (tsi yini di la zborlu ic alag s-afl lucru); dup tsi (expr: mac, di itia c) s-featsi Dumnidz) cu cari s-cunoscu dumnidzadzlji dit pistili htaea, tsi u vrei?; feci dup cum (ashi cum) nj dimndash (veclji i di adz) a miletslor pngni (alti dict pistea-a uvreilor dupu (d-pu) prip (un cu dup) ex: eara dupu ushi ic a turtslor, bunoar, iu Dumnidzlu easti idyiul cu-atsel a (npoea-a ushiljei) dipu (d-pu) prip (un cu dup) ex: crishtinjlor) {ro: zeu, zei} {fr: Dieu, desse} {en: god/God, Dafna tsi murea dipu lludz (dup lludz, di vrearea-a goddess} dzu! 2 (dz) inter zbor tsi tsni loclu-a zburlludzlor) dup-nstor (d-p-n-s-tr) adg dup-nsriljei pri Dumnidz, giur c easti dealihea, etc.; zu! {ro: toari/dup-nstoare (d-p-n-s-to-ri), dup-nstori (dzu!} {fr: pardieu!, parbleu!} {en: good Lord, yes!} ex: c-nj p-n-s-tr), dup-nstoari/dup-nstoare (d-p-n-sts-u deadi, dzu! cripatlu zu! (z) inter (un cu dzu! 2) to-ri) atsel tsi yini dup (altu) {ro: urmtor, care urmeaz} ex: harame, zu! (pri Dumnidz!) s-l hib {fr: suivant, qui suit} {en: follower, which follows} dumnidzescu (dum-ni-dz-s-cu) adg vedz tu Dumnidz dup-nstor (d-p-n-s-tr) adg vedz tu dup Dumnidz-Fctoar vedz tu Dumnidz duprari/duprare (du-p-r-ri) sf vedz tu ndrupscu dumnidzlji/dumnidzlje (dum-n-dz-lji) sf vedz tu duprat (du-p-rt) adg vedz tu ndrupscu Dumnidz dupc (dp-c) sf duptsi/duptse (dp-tsi) galbin (flurii) dumnidzscu (dum-ni-dzs-cu) adg vedz tu Dumnidz veaclji di mari tinjii, tsi ftsea ct tsintsi liri nturtseshti {ro: Dumnidzu (Dum-ni-dz) sm Dumnidzadz (Dum-ni-dzdz) moned mare de aur care valora cinci lire turceti} {fr: scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz Dumnidz grande monnaie dor de cinq lires turques} {en: large golden dumnidzescu (dum-ni-dzs-cu) adg vedz tu Dumnidz coin, worth five Turkish lires} ex: ghiurdanea di duptsi dumnilji/dumnilje (dum-n-nji) sf vedz tu domnu (flurii mri) dumniri/dumnire (dum-n-ri) sf vedz tu domnu dupirari/dupirare (du-pi-r-ri) sf vedz tu ndrupscu dumnit (dum-nt) adg vedz tu domnu dupirat (du-pi-rt) adg vedz tu ndrupscu dumushar (du-mu-shr) adg vedz tu dom duplu (d-plu) adv, adg vedz tu diplo dumusharcu (du-mu-shr-cu) adg vedz tu dom dupu (d-pu) prip vedz tu dup Dunav (D-nav) sm vedz tu Dun dur (dr) adg dur (d-r), duri (dr), duri/dure (d-ri) lucru Dun (D-n) sf fr pl aru multu mari dit Ivropi, tsi (fats) tsi easti greu tr zgrmari (tljari, ftseari guvi, etc.); izvurashti tu Yirmanii, treatsi prit ma multi craturi ninti ca sscliro, vrtos {ro: dur} {fr: dur} {en: hard} agiung tu Rumnii, tra si s-vears tu-Amarea Lai; Dunav {ro: dur (d-r) sf vedz tu turau Dunrea} {fr: Danube} {en: Danube} Dunav (D-nav) sm durdu (dr-du) adg vedz tu durdursescu fr pl (un cu Dun) ex: nu alipidai Dunavlu durdur (dr-dur) adg vedz tu durdursescu dundurmai/dundurmae (dun-dur-m-i) sf vedz tu dundurm durdursescu (dur-dur-ss-cu) vb IV durdursii (dur-dur-s), dundurm (dun-dur-m) sm dundurmadz (dun-dur-mdz) durdurseam (dur-dur-sem), durdursit (dur-dur-s-t), dultseami adrat di przgul di lapti ngljitsat (tu cari s-adavg durdursiri/durdursire (dur-dur-s-ri) l-fac un lucru dnga (di multi ori, fruti, nuts, etc.) multu cftat sh-vrut di cilimeanj; umplearea tsi-lj fac); umplu un lucru di primansus (pristi dundurmai {ro: ngheat} {fr: glace} {en: ice-cream} misur, pn la budz, di nu mata pot s-bag altu tsiva); dundurmai/dundurmae (dun-dur-m-i) sf dundurmi (dundngusescu, surusescu {ro: umplea doldora} {fr: remplir dur-m) (un cu dundurm) regorger} {en: fill until overflowing} ex: durdursii czanea (u dungalus (dn-ga-lus) invar zbor tsi-aspuni semtea-a unui umplui, pn eara si s-vears) durdursit (dur-dur-st) adg vshclje tsi armni mprostu (tu un gioc di ficiurits); sungalus, durdursit (dur-dur-s-t), durdursits (dur-dur-sts), durdursiscunda, curdincu {ro: poziia aricului cnd rmne n ti/durdursite (dur-dur-s-ti) tsi easti faptu dnga, di picioare} {fr: position dun osselet qui reste debout avec ses umplearea tsi-lj si fatsi; dngusit, surusit {ro: umplut doldora} bouts retors en bas} {en: term used in the child game with {fr: rempli regorger} {en: filled until overflowing} knucklr bones} durdursiri/durdursire (dur-dur-s-ri) sf durdursiri (dur-durdunjau (du-nj-) sf dunjei (du-nj) multimi di oaminj sr) atsea tsi s-fatsi cndu un lucru easti faptu dnga; adunats tu-un loc; multimi di oaminj tsi au idyili hri (tsi pot s- dngusiri, surusiri {ro: aciunea de a umplea doldora} {fr: hib di idyea mileti, tsi pot fac idyiul lucru, tsi pot s-aib action de remplir regorger} {en: action of filling until idyiul scupo, etc.); tuts oaminjlji shi tuti lucrili dit ntreglu loc; overflowing} durdu (dr-du) adg durd (dr-d), durdz lumi, alumi, dunjai, cozmu, plasi, oaminj, lao, popul, (dr-dz) durdi/durde (dr-di) tsi easti ca mplin sh-arucutos ciuplicheau {ro: lume, mulime} {fr: monde, gens} {en: la trup; tsi easti niheam ca gras; durdur, durdursit, grsic, world. people, crowd} ex: dunjaua (lumea, laolu) a loclui tsi u strumbul, grozdaven {ro: durduliu, grsu} {fr: dodu, gras} vedz; mor cu elj tut dunjaua (lume); ascult shi zboarli-a {en: plump} ex: ari un ficior durdu (ca gras) durdur (drdunjauljei (a lumiljei) dunjai/dunjae (du-nj-i) sf dunjei dur) adg durdur (dr-du-r), durduri (dr-dur) durdu(du-nj) (un cu dunjau) ex: plmsi n dunjai (lumi) ri/durdure (dr-du-ri) tsi nu para sta tu-un loc sh-ansari ntreag diunjai/diunjae (du-nj-i) sf diunjei (du-nj) deavrliga tut chirolu; tsi fatsi lucrili ljishuratic, fr s-min-

422

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

dueasc multu la-atseali tsi fatsi; tsi easti niheam ca durdu; pduri, analtu, cu lemnu vrtos, cari ari frndz mri cu zdurdit, burdal, durdu, grsic {ro: nebunatic, zvpiat} {fr: mrdzinj hrxiti, shi a curi fructu easti gljinda; chiminit, foltre, dlirant} {en: playful, empty-headed} zdurdit (zdurcealc, tser, arbur, arburi, blduh, cupaci {ro: stejar} {fr: dt) adg zdurdit (zdur-d-t), zdurdits (zdur-dts), zdurdichne} {en: oak} ex: eara un birbec ligat di un dushcu (cupaci) ti/zdurdite (zdur-d-ti) (un cu durdur) ex: alag zdurdit (bur- dushec (du-shc) sn dushecuri (du-sh-cur) shi dushetsi/dudal) ca un ficior; api zdurditi (durduri, ansritoari, agiuctoari) shetse (du-sh-tsi) un soi di sac mari mplin cu ln (bumtsi dipun dit pishtirei ndurduredz (ndur-du-rdz) (mi) vb I bac, palji, etc.) tsi-l fac moali tr durnjiri sh-cari s-bag pri pat ndurdurai (ndur-du-r), ndurduram (ndur-du-rm), ndurtra s-hib acupirit cu sindoni sh-vilendz ca parti dit ashtirdurat (ndur-du-r-t), ndurdurari/ndurdurare (ndur-du-r-ri) nutlu-a omlui cndu s-bag s-doarm; ashtirnut, shiltei, strozmi ngrosh sh-mi fac niheam ca arucutos tu trup; nu para stau m {ro: saltea} {fr: matelas} {en: mattress} ex: s-ljau dushectu-un loc sh-ansar deavrliga tut chirolu ca burdal; ngrosh; lu cu yurganea; s-bga s-doarm pri dushec (strozm, zburdlipsescu {ro: (se) ngroa, rotunji} {fr: grossir, ashtirnut) di palji arrondir} {en: enlarge, grow bigger, become plump} ex: di du-shesh (du-shsh) invar numirlu shasi tsi easi di dau ori cndu-l vidzui aoa sh-un mes, si ndurdur(ngrushe) niheam (un shasi la cati zari), cndu s-da cu dauli zri la un gioc di ndurdurat (ndur-du-rt) adg ndurdurat (ndur-du-r-t), tabli {ro: aruncarea unui dublu-ase cu zarele la un joc de ndurdurats (ndur-du-rts), ndurdurati/ndurdurate (ndur-du-r- table} {fr: double six au jeu de tric-trac} {en: obtaining a ti) tsi s-ari ngrushat niheam; tsi featsi truplu camadouble-six at a game of backgammon} arucutos; ngrushat, zburdlipsit {ro: ngroat, rotunjit} {fr: dushman (dush-mn) sm, sf, adg dushman (dush-m-n), grossi, arrondi} {en: enlarged, grown bigger} ndurduradushmanj (dush-mnj), dushmani/dushmane (dush-m-ni) ri/ndurdurare (ndur-du-r-ri) sf ndurdurri (ndur-du-rr) atsel tsi aurashti pri cariva shi nu-lj va bunlu (va s-lj fac atsea tsi s-fatsi cndu cariva si ndurdureadz {ro: aciunea de aru); atsel tsi ari sh-aspuni nivreari fats di tsiva; atsel cu cari a (se) ngroa, de a (se) rotunji} {fr: action de grossir, de s-alumt cariva; ehtru, ehtur, azmu, hazmu, nioaspi {ro: sarrondir} {en: action of enlarging, of growing bigger, of duman, adversar} {fr: ennemi, adversaire} {en: enemy, becoming plump} adversary} ex: Dona, gionli-atsel dushmanlu (ehtrul, hazmul) durdursiri/durdursire (dur-dur-s-ri) sf vedz tu durdursescu dushmnilji/dushmnilje (dush-m-n-lji) sf dushmnilj durdursit (dur-dur-st) adg vedz tu durdursescu (dush-m-nlj) ura (nivrearea) tsi u poart un fats di tsiva i dureari1/dureare (du-re-ri) sf vedz tu dor1 di cariva; ura tsi u-aduchescu doi dushmanj (un fats di alantu) dureari2/dureare (du-re-ri) sf vedz tu dor2 shi mirachea tsi u au tra s-sh fac aru; amahi, crezi, dureari3/dureare (du-re-ri) sf vedz tu dor3 niuspitslji, hseanlichi, ehtr, ihtrilji, ehtrilji, zti, shr, sheri durec (du-rc) sn vedz tu direc {ro: dumnie} {fr: inimiti, hostilit} {en: enmity, hostility} duri1/dure (d-ri) adv ahntu ct lipseashti (tr un lucru tsiex: cdzur tu dushmnilji (ihtrilji) greau dushmnos avem ananghi, tr scupolu tsi lu-avem tu minti, etc.); distur, (dush-m-ns) adg dushmnoas (dush-m-no-s), dushdisturi, distul, nimal, nimalo, nemalo, namalo, nmalo; mnosh (dush-m-nsh), dushmnoasi/dushmnoase (dushagiundzi! {ro: destul, suficient} {fr: assez, suffisamment, a m-no-si) purtarea mplin di ur sh-di mirachea tra s-fac suffit!} {en: enough} ex: o, lai, Aslanbeg, duri!; duri, duri, aru a unui dushman {ro: dumnos} {fr: haineux, hostile} (agiundzi,-agiundzi) feci picati; duri s-timsi sh-duri ban; nu {en: hostile} ex: dushmnoasi fapti vrea s-hib nic duri; duri-nj suntu (nj-agiungu) frmatsili; dushman (dush-m-n) sf fr pl lngoari di oi {ro: boal duri-ts-u, sh-tini, cu crtsli-a tali; pn-aclotsi, sh-ti ma, duri de oi} {fr: maladie des brebis} {en: sheep sickness} (sh-ti ma multu, agiundzi) dushman* (dush-m-n) sf fimininlu di la zborlu dushman; duri2 (du-r) sm (shi adg) duridz (du-rdz) shi duradz (du-rdz) vedz dushman cal cu perlu arosh (ic di hroma-a cstnjilor), durin, aroibu, dushmnilji/dushmnilje (dush-m-n-lji) sf vedz tu ghioc, culcu, alge {ro: roib, rocat} {fr: cheval bai, chtain} dushman {en: bay horse, of chestnut color} ex: ncalic-ts durilu (aroi- dushmnos (dush-m-ns) adg vedz tu dushman bul); cal cu perlu duri (di hroma-a cstnjiljei) durin (duduti (dt) invar. partea umflat (convex) di la vshclje (la un rn) adg durin (du-r-n), durinj (du-rnj), durini/durine (du- gioc di ficiurits); adapi, ohtu {ro: om, partea convex de la un r-ni) (un cu duri2) ex: calj durinj (di hroma-a cstnjiljei) os la arie (un joc de copii)} {fr: partie convexe dun osselet, durimi/durime (du-r-mi) sf vedz tu dor3 dosse, dans un jeu denfants} {en: the convex part of a bone, durin (du-rn) adg vedz tu duri in a childrens game} duriros (du-ri-rs) adg vedz tu dor3 dutseari/dutseare (du-tse-ri) sf vedz tu duc durnjiri/durnjire (dur-nj-ri) sf vedz tu dormu dutsiri/dutsire (d-tsi-ri) sf vedz tu duc durnjit (dur-njt) adg vedz tu dormu duvai/duvae (du-v-i) sf duvi (du-v) atsea tsi fatsi omlu dursescu (dur-ss-cu) vb IV vedz tu doar1 cndu s ncljin la Dumnidz s-lj caft urciunea (s-lj caft dursiri/dursire (dur-s-ri) sf vedz tu doar1 ljirtari, s-lj caft agiutor, etc.); rugciuni, plcrii, prclii, dursit (dur-st) adg vedz tu doar1 rigeai, rige, arige, prusufhii, prosefhii, ifcheau, ifchii, ifhii durusescu (du-ru-ss-cu) vb IV vedz tu doar1 {ro: rugciune} {fr: prire} {en: prayer} ex: lj bga duvai durusiri/durusire (du-ru-s-ri) sf vedz tu doar1 (prusufhii, plcrii) s-fac durusit (du-ru-st) adg vedz tu doar1 duvale (du-va-l) sm vedz tu duvaleti durut1 (du-rt) adg vedz tu dor1 duvaleti/duvalete (du-va-l-ti) sf duvalets (du-va-lts) stradurut2 (du-rt) adg vedz tu dor2 njili (capelili, stuliili, givaricadzlji, etc.) tsi li poart muljarea sdus (ds) adg vedz tu duc aspun ma mushat, ma pripsit, etc.; duvale, tuvlet {ro: dushcu1 (dsh-cu) sm dushtsi (dsh-tsi) pom tsi fatsi yimishili toalet} {fr: toilette, parure, attifet} {en: (womens) dress, cunuscuti ca gorts; (soi di) gortsu (pomlu); gurnits, per head-dress, ornament, adorning} ex: duvaletea-lj (stuliili-lj) di (pom), caicushcu, curcush {ro: varietate de pr (pom)} {fr: hrisafi scntiljadz pristi-amari; s-poart nveastili duvaleti espce de poirier} {en: variety of the pear tree} duvale (du-va-l) sm duvaledz (du-va-ldz) (un cu duvadushcu2 (dsh-cu) sm dushtsi (dsh-tsi) brats (limnos) tsi leti) ex: duvale lai (stulii lai di jali) pri cap s-ports tuvlet creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un (tu-vl-t) sf tuvlets (tu-vlts) (un cu duvaleti) ex: u poart altu brats limnos ma gros; alumachi, almachi, alneau, nveastili la tuvlet angheau, crcoci, cranc, crang, creang, grang, drm, duvleti/duvlete (du-vl-ti) sf duvlets (du-vlts) loclu iu drm, deag, deg, lumachi {ro: creang} {fr: branche bneadz di-arad un singur mileti (ma pot s-bneadz shdarbre} {en: tree branch} ma multi milets deadun), pristi cari urseashti, di-arad ma nu dushcu3 (dsh-cu) sm dushtsi (dsh-tsi) fanumin arburi di totna, un vsilje, un amir ic un prezidentu, sh-cu sinuri tsi

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

423

pot s-hib tricuti mash cu-un pasaporti; stat, crat, vasiliu, dyeargu (dhyr-ghu) sn dyearguri (dhyr-ghur) sinur tsi vsilii, amirrilji, amirlji, amirlichi {ro: stat, regat, imperiu} disparti doau agri; cmpu nilucrat, cu putsn earb, tsi s-afl {fr: tat, royaume, empire} {en: state, kingdom, empire} ex: s- namisa di dau agri; misreau {ro: miezuin, rzor} {fr: lja muntslj armneshti tr duvleti (ca stat, crat); duvletea limite entre deux champs} {en: border between two fields} (cratlu) u ciurtuir dyeat (dy-t) sf dyets (dyts) vrearea (zborlu) dit soni a duxar (duc-sr) sn duxari/duxare (duc-s-ri) arm dit chirolu unui om, aspus ninti di moarti; carti alsat sh-ipugrpsit diveclju (adrat dit un vearg ncusurat sh-ligat cu-un cioar un om dinintea-a marturlor, tu cari sh-aspuni vrerli a lui dit di dauli capiti) cu cari s-amina sdzetslji (cundarlji) cu cari s- soni tr tsi si s-fac dup tsi lji ncljidi ocljilj, di-arad, vrearea agudeasc i s-vtm dushmanjlji; arm dit chirolu di tora (tsi di cum si s mpart avearea-a lui dup moarti; diat; diatichi sh-u-adutsi multu cu-atsea dit chirolu veclju) cu cari s-avin {ro: diat, testament} {fr: dernire volont, testament} {en: agru-pricili n pduri; arcu {ro: arc} {fr: arc, archet} {en: last will, testament} ex: nj-als cu dyeat un cas; ts-alas arche, bow} ex: tini aveai duxarlu sntos dyeat diat (dhi--t) sf diati/diate (dhi--ti) shi diets (dhiduxsescu (duc-s-ss-cu) vb IV vedz tu dox ts) (un cu dyeat) diatichi/diatiche (dhi-a-th-chi) sf duxsiri/duxsire (duc-s-s-ri) sf vedz tu dox diatichi (dhi-a-thch) (un cu dyeat) duxsit (duc-s-st) adg vedz tu dox dyeavasi/dyeavase (dh-y-va-si) sf vedz tu dyiuvsescu duxescu (duc-ss-cu) vb IV vedz tu dox dyeavat (dhya-vt) adg dyeavat (dhya-v-t), dyeavats duxiri/duxire (duc-s-ri) sf vedz tu dox (dhy-vats), dyeavati/dyeavate (dhy-va-ti) 1: (om) tsi duxisescu (duc-si-ss-cu) vb IV vedz tu dox treatsi prit un loc (tsi nu yini si sta ma multu chiro); tsi easti duxisiri/duxisire (duc-si-s-ri) sf vedz tu dox mash ntreatsit prit un loc; trictor, clitor; 2: tsi treatsi duxisit (duc-si-st) adg vedz tu dox agonja sh-nu tsni multu chiro; ntreatsit, ntreatsit, pirastica duxit (duc-st) adg vedz tu dox {ro: trector, temporar} {fr: passager, temporaire} {en: duxusescu (duc-su-ss-cu) vb IV vedz tu dox shortlived, temporary} ex: ghini vinjish, lai dyeavate! (lai duxusiri/duxusire (duc-su-s-ri) sf vedz tu dox trictor, lai clitor tsi trets mash pri-aoa sh-nu stai); lai duxusit (duc-su-st) adg vedz tu dox dyeavate, lai marate duyean (du-yn) sm fr pl plant (earb) analt, cu tumbi dyeaver (dhya-vr) sm dyeaveri (dhya-vr) atsel tsi-lj si di lilici albi, aroshi i trandafilii, cari easti criscut di om tr cadi s-lja loclu a domnu-sui (shi s-fac un lucru tu loclu-a lui) frndzli verdz ncljisi, mri shi molj; frndzli di-aest earb cndu domnu-su nu poati s-lu fac el insush (singur c easti tsi s-usuc shi s-matsin, dit cari s-fac tsigrli tsi s-bea, s-bag vgat, c easti lndzit, etc.); agiutor {ro: secund, asistent, tu ciubuchi, s-ciumuleashti n gur i s-tradzi tu nari; dugan, ajutor} {fr: aide, adjoint, assistant} {en: assistent, helper} ex: tutuni, ttumi, tutumi; (expr: ardi ca duyeanlu = ardi ntreg, nu- tut prints cu tiniri muljeri, di-alaturea cu mri dyeaveri armni tsiva niarsu) {ro: tutun} {fr: tabac} {en: tobacco} dyeaveran (dhya-v-ran) sm dyeaveranj (dhya-v-ranj) dugan (du-ghn) sm fr pl (un cu duyean) ex: beau (un cu dyeaver) ex: dyeaveranjlji alga tu tuti prtsli dugan; arsi ca duganlu (expr: ardi ntreg) dyeaveran (dhya-v-ran) sm vedz tu dyeaver duzeni/duzene (du-zni) sf duzenj (du-znj) harea tsi u au dyeavul (dhye-vul) sm dyeavulj (dhye-vulj) hiints dit botsli (cntrli, miludiili, nihadzlji, ihurli) cari nu suntu idyili pistea crishtin cari easti ntrupusharea-a duhlui aru (easti ma s-uidisescu ghini cndu s-avdu deadun (tra s-da un armu- dushmanlu-al Dumnidz, bneadz tu colasi shi easti multi ori nii, un singur boatsi, mushat, dultsi, arsit multu di urea- aspus a laolui ca un om cu coarni, cu coad, cu cupiti di pravclja tsi u-avdi); catastisea tu cari s-afl oaminjlji tsi suntu d, etc.); deaul, gheavol, drac, darac, demun, gatsal, stn, sinfuni shi s-uidisescu tu prerli a lor; uidisirea bun a prts- shaitan, stimpinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzalor tsi fac un singur lucru; armunii, sinfunii {ro: acord, armovuchi, dzardzavuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caranie} {fr: acord (instrumental); consonance, harmonie} {en: candzu, calacandzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj acord (instrumental); consonance, harmony} ex: bgai avyiu- hib, atsel din vali, shutlu din vali, aclo s-lj hib, si-lj creap lia pri duzeni; him pri un duzeni (him sinfuni) duzinjarcu numa, s-lu ncljid loclu, atsel cu coad, atsel cu un cornu, atsel (du-zi-njr-cu) adg duzinjarc (du-zi-njr-c), duzinjartsi di sum punti, etc.; (fig: dyeavul = num dat-a unui njic multu (du-zi-njr-tsi), duzinjartsi/duzinjartse (du-zi-njr-tsi) tsi ari yiu, burdal, zburdlipsit, etc. tsi nu lu-acats loclu iuva) {ro: tuti prtsli uidisiti ghini un cu-alant; (om) tsi easti cu gustu, diavol} {fr: diable} {en: devil} dyeavulii/dyeavulie (dhyeharish sh-cari, cu purtarea-a lui, l-fatsi arsit di lumi; luyearic, vu-l-i) sf dyeavulii (dhye-vu-l) lucrul aru adrat di-un harish, simbatic {ro: adaptat, armonios; graios} {fr: adapt, dyeavul; drcurii, dimuneats, dimunilji {ro: drcie} {fr: harmonieux, gracieux} {en: adapted, harmonious; gracious} diablerie, malice} {en: devilry, wickedness} deaul (dheex: am un ficiuric duzinjarcu (luyearic, harish) ul) sm deaulj (dhe-ulj) (un cu dyeavul) ex: afl-l, afl-l duzi/duze (d-zi) invar tsi easti ndreptu shi tes ca un cmpu deaule (dyeavule)! gheavul (gh-vul) sm gheavulj (gh(fats) fr oahti i vljuri; tsi easti uidisit, ashi cum lipseashti; vulj) (un cu dyeavul) buimatcu, uidisit {ro: neted, plat; potrivit} {fr: plat; adapt} dyeavulii/dyeavulie (dhye-vu-l-i) sf vedz tu dyeavul {en: flat, adapted} ex: oslu easti duzi (uidisit, cum lipseashti) dyiuvsescu (dhyu-v-ss-cu) vb IV dyiuvsii (dhyu-v-s), duzin (du-z-n) sf duzinj (du-znj) buluchi di dausprdyiuvseam (dhyu-v-sem), dyiuvsit (dhyu-v-s-t), dzatsi (12) lucri, di-arad di idyea soi, tsi s-afl deadun {ro: dyiuvsiri/dyiuvsire (dhyu-v-s-ri) mutrescu gramatili di duzin} {fr: douzaine} {en: dozen} ex: duzin di (12) cutsuti pi-un carti shi grescu cu boatsea i aduchescu cu mintea duzinjarcu (du-zi-njr-cu) adg vedz tu duzeni atseali tsi suntu scriati; aleg, cntu, dyivsescu, ghivisescu, dyeac (dhyc) sm vedz tu diacun ghivsescu, ghiuvsescu, yivsescu, yiuvsescu {ro: citi} {fr: dyeafur (dh-y-fur) sn vedz tu diafur lire} {en: read} ex: cartea aest nu si dyiuvseashti (s-aleadzi, dyeafurau (dhya-fu-r-) sf vedz tu diafur citeashti) dyiuvsit (dhyu-v-st) adg dyiuvsit (dhyu-vdyeamandi/dyeamande (dya-mn-di) sf vedz tu yeamand s-t), dyiuvsits (dhyu-v-sts), dyiuvsiti/dyiuvsite (dhyudyear (dhy-r) sf dyeri (dhyr) par dit chirolu veclju (di v-s-ti) (gramati scriati) tsi suntu griti cu boatsea i aduchiti doi mitilits); duear; (expr: lj-u scrchescu dyeara = lcu mintea; aleptu, alepsu, cntat, dyivsit, ghivsit, ghivisit, scrchescu, l-dau nafoar di la lucru, lj-dau tsruhili (trastul, ghiuvsit, yivsit, yiuvsit {ro: citit} {fr: lu} {en: read} dyiupoarca), lj-usuc lingura) {ro: doi gologani} {fr: pice de deux vsiri/dyiuvsire (dhyu-v-s-ri) sf dyiuvsiri (dhyu-v-sr) centimes} {en: two cents old coin} duear (du-r) sm atsea tsi s-fatsi cndu s-dyiuvseashti tsiva; aleadziri, alidueari (du-r) (un cu dyear) ex: va-nj ljau un duear (di dzeari; cntari, dyivsiri, ghivsiri, ghivisiri, ghiuvsiri, yivsidoi mitilits) afrat ri, yiuvsiri {ro: aciunea de a citi; citire} {fr: action de lire} dyearghu (dhyr-ghu) sn dyearghuri (dhyr-ghur) un cu {en: action of reading} dyiuvsitor (dhyu-v-si-tr) adg dyeargu dyiuvsitoari/dyiuvsitoare (dhyu-v-si-to-ri), dyiuvsitori

424

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(dhyu-v-si-tr), dyiuvsitoari/dyiuvsitoare (dhyu-v-sidyivsiri/dyivsire (dhyi-v-s-ri) sf vedz tu dyiuvsescu to-ri) atsel tsi dghiuvseashti tsiva; dyivsitor, ghiuvsitor, dyivsit (dhyi-v-st) adg vedz tu dyiuvsescu ghivsitor, ghivisitor, yiuvsitor, yivsitor {ro: cititor} {fr: dyivsitor (dhyi-v-si-tr) adg vedz tu dyiuvsescu lecteur} {en: reader} dyeavasi/dyeavase (dh-y-va-si) sf dza! (dz)! inter zbor cu cari s-aspuni c cariva easti mut, nu dyeavasi (dh-y-va-si) zboarli tsi li dztsi shi cumnictura poti s scoat un grai dit gur; {ro: cuvnt cu care se exprim tsi u da preftul a crishtinjlor, di-arad tu bisearic; rigeili tsi li mutismul cuiva} {fr: parole par laquelle on veut exprimer le fatsi preftul la caplu-a unui om tsi moari (ca Dumnidz s-lji mutisme de quelquun} {en: word expressing the dumbness of ljart amrtiili fapti) shi cumnictura dit soni tsi lj-u da; somebody} ex: mushata-a loclui nitsi dza! nu ftsea (nitsiun cumnictur, cuminictur, prtciuni {ro: grijanie, cumine- zbor nu scutea dit gur) dzau! (dz)! inter (un cu dza!) ctur} {fr: extrme onction, communion} {en: last sacraex: nu crlidz nitsi dzau! (armasi ca mutlu, nu scoasi ment, holy communion} ex: dusi s-fac un dyeavasi nitsiun zbor) dyivsescu (dhyi-v-ss-cu) vb IV dyivsii (dhyi-v-s), dzac (dzc) vb III shi II dzcui (dz-c), dztseam (dzdyivseam (dhyi-v-sem), dyivsit (dhyi-v-s-t), tsem), dzcut (dz-c-t), dzatsiri/dzatsire (dz-tsi-ri) shi dyivsiri/dyivsire (dhyi-v-s-ri) (un cu dyiuvsescu) dztseari/dztseare (dz-tse-ri) stau tes tu crivati (mpadi pri dyivsit (dhyi-v-st) adg dyivsit (dhyi-v-s-t), dyivsits loc, pri scamnu, etc.) c nu-am tsiva s-fac (c hiu lndzit, (dhyi-v-sts), dyivsiti/dyivsite (dhyi-v-s-ti) (un cu nidurnjit, avursit, mortu, etc.); stau tes (mortu) tu murminti; dyiuvsit) dyivsiri/dyivsire (dhyi-v-s-ri) sf dyivsiri stau iuva di multu chiro aprtsit di tuts; zac, lndzidzscu, (dhyi-v-sr) (un cu dyiuvsiri) dyivsitor (dhyi-v-sidormu, etc. {ro: zcea} {fr: tre malade; garder le lit; gsir} tr) adg dyivsitoari/dyivsitoare (dhyi-v-si-to-ri), {en: be sick; lie in bed; lie (helpless or dead)} ex: s-dzac shi dyivsitori (dhyi-v-si-tr), dyivsitoari/dyivsitoare (dhyis suschir; va s-dzac sum neau loclu; un tinir dzatsi greu v-si-to-ri) (un cu dyiuvsitor) ghiuvsescu (ghu-vlndzit; ne lngoari nu-am dzcut; tuts, asteshlji, dzac tu laea ss-cu) vb IV ghiuvsii (ghu-v-s), ghiuvseam (ghu-vtsar; ari un an tsi dzatsi; dzcui doi mesh; dzatsi di anj di sem), ghiuvsit (ghu-v-s-t), ghiuvsiri/ghiuvsire (ghu- dzli agrshit tu hpsani dzcut (dz-ct) adg dzcut (dzv-s-ri) (un cu dyiuvsescu) ghiuvsit (ghu-v-st) adg c-t), dzcuts (dz-cts), dzcuti/dzcute (dz-c-ti) tsi ghiuvsit (ghu-v-s-t), ghiuvsits (ghu-v-sts), ghiuvsi- easti tes mpadi (tu crivati); tsi easti lndzit; cari nu para easti ti/ghiuvsite (ghu-v-s-ti) (un cu dyiuvsit) ghiuvsighini cu sntatea sh-lndzidzashti lishor; zcut; (expr: ri/ghiuvsire (ghu-v-s-ri) sf ghiuvsiri (ghu-v-sr) (un dzcutlu shi ptstlu! = s-lu lja neclu, si s-duc la drats!) {ro: cu dyiuvsiri) ghiuvsitor (ghu-v-si-tr) adg ghiuvsitoa- zcut, bolnav; bolnvicios} {fr: malade; maladif; qui a gard ri/ghiuvsitoare (ghu-v-si-to-ri), ghiuvsitori (ghu-v-sile lit} {en: sick; sickly; who lies (in bed, helpless or dead)} ex: tr), ghiuvsitoari/ghiuvsitoare (ghu-v-si-to-ri) (un cu s-arsar ea di-iu sta dzcut (lndzit); fu dzcut (lndzit, tu dyiuvsitor) ghivsescu (ghi-v-ss-cu) vb IV ghivsii (ghi- crivati) trei stmnj; easti om multu dzcut (tsi easti totna ca v-s), ghivseam (ghi-v-sem), ghivsit (ghi-v-s-t), lndzit) dzatsiri/dzatsire (dz-tsi-ri) sf dzatsiri (dz-tsir) ghivsiri/ghivsire (ghi-v-s-ri) (un cu dyiuvsescu) atsea tsi s-fatsi cndu cariva dzatsi tu crivati (easti lndzit, ghivsit (ghi-v-st) adg ghivsit (ghi-v-s-t), ghivsits mortu, etc.) {ro: zcere} {fr: action dtre malade; de garder (ghi-v-sts), ghivsiti/ghivsite (ghi-v-s-ti) (un cu le lit; de gsir} {en: action of being sick; of lying (in bed, dyiuvsit) ghivsiri/ghivsire (ghi-v-s-ri) sf ghivsiri (ghihelpless or dead)} dztseari2/dztseare (dz-tse-ri) sf v-sr) (un cu dyiuvsiri) ghivsitor (ghi-v-si-tr) adg dztseri (dz-tsr) (un cu dzatsiri) ex: dztsearea aest nu ghivsitoari/ghivsitoare (ghi-v-si-to-ri), ghivsitori (ghi-v- mi-arseashti zac (zc) vb III shi II zcui (z-c), ztseam si-tr), ghivsitoari/ghivsitoare (ghi-v-si-to-ri) (un cu (z-tsem), zcut (z-c-t), zatsiri/zatsire (z-tsi-ri) shi dyiuvsitor) ghivisescu (ghi-vi-ss-cu) vb IV ghivisii (ghiztseari (z-tse-ri) (un cu dzac) ex: isusitili zac di vreari, vi-s), ghiviseam (ghi-vi-sem), ghivisit (ghi-vi-s-t), laili feati; gionili-a tu tu groap zatsi zcut (z-ct) adg ghivisiri/ghivisire (ghi-vi-s-ri) (un cu dyiuvsescu) ex: zcut (z-c-t), zcuts (z-cts), zcuti/zcute (z-c-ti) shidea ning foc shi ghivisea ghivisit (ghi-vi-st) adg (un cu dzcut) zatsiri/zatsire (z-tsi-ri) sf zatsiri (z-tsir) ghivisit (ghi-vi-s-t), ghivisits (ghi-vi-sts), ghivisiti/ghi(un cu dzatsiri) ztseari2/ztseare (z-tse-ri) sf ztseri (zvisite (ghi-vi-s-ti) (un cu dyiuvsit) ghivisiri/ghivisire tsr) (un cu dztseari) (ghi-vi-s-ri) sf ghivisiri (ghi-vi-sr) (un cu dyiuvsiri) dzad (dz-d) sf dzadi/dzade (dz-di) shi dzduri (dz-dur) ghivisitor (ghi-vi-si-tr) adg ghivisitoari/ghivisitoare (ghi-vi1: ashclji (cumat njic shi suptsri) di lemnu di chin tsi ssi-to-ri), ghivisitori (ghi-vi-si-tr), ghivisitoari/ghivisitoare aprindi shi ardi multu lishor; mnat njic di ashclji di chin cu (ghi-vi-si-to-ri) (un cu dyiuvsitor) yiuvsescu (yu-vcari s-aprindi foclu; luschid di chin; 2: prjin tsnut tu ss-cu) vb IV yiuvsii (yu-v-s), yiuvseam (yu-v-sem), mn, cari ari di-arad la un capit lucri (luschidz di chin) tsi syiuvsit (yu-v-s-t), yiuvsiri/yiuvsire (yu-v-s-ri) aprindu noaptea tra s-aspun calea-a oaminjlor tsi imn cu eali (un cu dyiuvsescu) yiuvsit (yu-v-st) adg yiuvsit tu mn; (expr: mi-adrai dzad = mi mbitai, biui multu yin (yu-v-s-t), yiuvsits (yu-v-sts), yiuvsiti/yiuvsite (yuarchii, bir; mi ciucutii, mi-afumai, etc.; mi-adrai cucut v-s-ti) (un cu dyiuvsit) yiuvsiri/yiuvsire (yu-v-s(cndil, crup, hrup, curpit, ciurla, stingli, trac, etc.)) {ro: ri) sf yiuvsiri (yu-v-sr) (un cu dyiuvsiri) yiuvsitor zad, tor} {fr: clat de pin, torche} {en: pine splinter, torch} (yu-v-si-tr) adg yiuvsitoari/yiuvsitoare (yu-v-si-to-ri), ex: shi dzada cti ori nj-apresh; misuhorea easti lunjinat cu yiuvsitori (yu-v-si-tr), yiuvsitoari/yiuvsitoare (yu-vdzduri; dzad s-adr (expr: si mbit) zad (z-d) sf si-to-ri) (un cu dyiuvsitor) yivsescu (yi-v-ss-cu) vb zadi/zade (z-di) shi zduri (z-dur) (un cu dzad) ex: n IV yivsii (yi-v-s), yivseam (yi-v-sem), yivsit (yi-vbucat di zad dzdos (dz-ds) adg dzdoas (dz-dos-t), yivsiri/yivsire (yi-v-s-ri) (un cu dyiuvsescu) ex: s), dzdosh (dz-dsh), dzdoasi/dzdoase (dz-do-si) tsi preftslj tuts sh-yivsescu yivsit (yi-v-st) adg yivsit easti cu dzad; tsi ari mult dzad {ro: bogat n zad} {fr: (yi-v-s-t), yivsits (yi-v-sts), yivsiti/yivsite (yi-v-s-ti) riche en dzad} {en: full of dzad} ex: chinj dzdosh; (un cu dyiuvsit) yivsiri/yivsire (yi-v-s-ri) sf yivsiri alumachi dzdoas (yi-v-sr) (un cu dyiuvsiri) yivsitor (yi-v-si-tr) adg dzadila (dza-d-la) sm, sf, adg dzadil (dza-d-l), dzadilanj yivsitoari/yivsitoare (yi-v-si-to-ri), yivsitori (yi-v-si(dza-d-lanj), dzadili/dzadile (dza-d-li) (atsel) tsi lj-easti tr), yivsitoari/yivsitoare (yi-v-si-to-ri) (un cu fric di nai ma njiclu lucru; tsi s-aspari lishor; fricos, chiuti dyiuvsitor) {ro: fricos} {fr: craintif, peureux} {en: timorous, easily dyiuvsiri/dyiuvsire (dhyu-v-s-ri) sf vedz tu dyiuvsescu frightened} dyiuvsit (dhyu-v-st) adg vedz tu dyiuvsescu dzamar (dza-m-r) sf vedz tu dzmar dyiuvsitor (dhyu-v-si-tr) adg vedz tu dyiuvsescu dzam (dz-m) sf dzmuri (dz-muri) shi dznj (dznj) dyivsescu (dhyi-v-ss-cu) vb IV vedz tu dyiuvsescu muljitura tsi easi dit poamili coapti (hiumunits, piponj, tumts,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

425

etc.) cndu suntu apitrusiti; muljitura tsi easi dit carni cndu fatsi multu shimt; dzfn; (expr: 1: mi-acats, nj-ansari easti fript i heart; muljitura dit mcari (amisticat multi ori dzandza = mi-acats hulia, zalea, inatea, turbarea (ti tsiva dip, cu carni, zrzvts, frin ars, etc.); muljitur adrat di poami tr un lucru fr simasii); mi-ariciuescu, mi-acats dratslji di acri hearti (tra s-tsn tr earn) cu cari s-acreadz mcrli; ureaclji, mi ncalic dratslji; 2: hiu pri dzandz-analtu = hiu pronjlu tsi easi dit un aran tsi coatsi; hirtur, sup, ciorb, multu apres, ariciuit, ngindat, hiu faptu foc; 3: dzandza s-ticiurb, acrimi, pronj, etc. (expr: dzam aran = cinushi heart adun! = s-ti lja neclu!) {ro: arag} {fr: catactre, temptu ap bun tr aspilarea-a stranjilor) {ro: zeam, sup, sos} rament grincheux, nervosit, fcherie, emportement} {en: {fr: jus, bouillon, soupe, sauce} {en: jus, soup, sauce} ex: grumpy temperament, cantankerous character, irritability, ghela ari mult dzam; dzam di carni; mcarea ari dzam quarrelsomeness} ex: ahtari n-i dzandza (haractirlu, harea di mult; carni fript cu dzam; featsim dzam (sup); dzam di cvggeadz) armneasc; ti-acts npoi dzandza (expr: tipni (pni uscat heart tu ap tu cari s-bag sh-niheam acts diznou inatea, hulia); pri dzandz-nj analtu (expr: cndu cash); gortsli apidyi au dzam; di dzama di agru-pruni searam multu-ariciuit, cu mult inati) ts-dzsh zboar greali adar acrimea; aspilm stranjili cu dzam aran (di cinushi); dzfn2 (dzf-n) sf dzfni/dzfne (dzf-ni) (un cu dzanmcm dzam di gljin (expr: sup di gljin; ic gljin cu dz) ex: lj-ansri dzfna (lu-acts dzandza) ti tsiva dip ap heart cu frin ars) dzmtur (dz-m-t-r) sf dzndzos (dzn-dzs) adg dzndzoas (dzn-dzo-s), dzndzmturi (dz-m-tr) mcari (sup, ciorb) fapt cu mult dzosh (dzn-dzsh), dzndzoasi/dzndzoase (dzn-dzo-si) dzam; pni dinjicat tu ap heart cu putsn umtu {ro: zeam tsi lu-acas lishor dzandza; tsi s-aprindi sh-lu-acats lishor lung; pine dumicat n ap fiart cu putsin unt} {fr: sauce inatea; tsi caft cvg shi s ncaci cu lumea tr dip tsiva;; longue; potage maigre} {en: light sauce; soup made with a lot dzndzvos, dzfnos, cvggi, sirsem, sirsen, zplit, geal of water} dzmos (dz-ms) adg dzmoas (dz-mo-s), (muljari), fesfese {ro: argos} {fr: acaritre, grincheux, dzmosh (dz-msh), dzmoasi/dzmoase (dz-mo-si) tsi chicaneur, querelleur, nerveux} {en: cantankerous, bad-temeasti cu mult dzam; (yimishi) tsi scoati mult dzam {ro: pered, grumpy, quarreller} ex: easti multu dzndzoas (u-ari zemos} {fr: juteux} {en: juicy} ex: limonji sh-purtuclj actsat hulia) dzndzvos (dzn-dz-vs) adg dzndzdzmoasi (cu mult dzam); pruna tsi mcai eara dzmoas; voas (dzn-dz-vo-s), dzndzvosh (dzn-dz-vsh), nu para fur dzmoasi limonjili aesti; u-als pri foc shi si dzndzvoasi/dzndzvoase (dzn-dz-vo-si) (un cu ngrushe c eara dzmoas ndzmedz (ndz-mdz) vb I dzndzos) dzfnos (dzf-ns) adg dzfnoas (dzf-no-s), ndzmai (ndz-m), ndzmam (ndz-mm), ndzmat dzfnosh (dzf-nsh), dzfnoasi/dzfnoase (dzf-no-si) (ndz-m-t), ndzmari/ndzmare (ndz-m-ri) (cndu-i (un cu dzndzos) ex: easti om dzfnos zborlu ti dzam, ap, sndzi, etc.) es (ansar) cu puteari di iuvadzangr (dzn-gr) sf dzngri/dzngre (dzn-gri) hlati (prit un crpitur, guv, etc.); scot pronj dit un aran tsi (crlig i cumat di lemnu, her, cilechi, etc.) tsi easti bgat coatsi; andzmedz, azvom, zvom, vom, azvurscu, scot pronj; npoea-a ushiljei tra s-u tsn ncljis shi s-nu poat s-hib (fig: mi-andzmedz = mi-aspun (es, mi duc) dininti; mi-alndishcljis di nafoar; zangr, lostru, lostur, lotru, mandal, cescu, alincescu, fnirusescu, furnisescu, prstisescu, prstcplahtu, ctlahtu, sirtu {ro: zvor} {fr: verrou, barre de sescu, dau, dau cap, scot cap, fitrusescu dit loc, etc.) {ro: ni, fermeture} {en: door latch, bolt, hook} ex: usha nu-ari dzangr supura; aprea} {fr: jaillir (du jus), dgoutter, suppurer; (lostru, sirtu) apparatre, surgir} {en: gush forth (juice, water, etc.); dzar (dzr) sm vedz tu zarzara suppurate (wounds); appear, come into view} ex: nscnti dzardzal (dzr-dza-l) sf vedz tu zarzal chicuti di sndzi ndzmar (inshir, s-alncir); ndzmeadz dzardzar (dzar-dzr) adg vedz tu zarzara (azvurashti) ap dit aest cheatr ndzmat (ndz-mt) adg dzardzavuchi (dzar-dza-vch) sm vedz tu zarzavul ndzmat (ndz-m-t), ndzmats (ndz-mts) ndzmadzardzavuli (dzar-dza-vl) sm vedz tu zarzavul ti/ndzmate (ndz-m-ti) (tr dzam, ap, sndzi, etc.) tsi aridzari1/dzare (dz-ri) sf dzri (dzr) vedz tu ndzari1 ansrit cu puteari di iuva; tsi ari scoas pronj; andzmat, dzari2/dzare (dz-ri) sf vedz tu ndzari1 azvumut, zvumut, vumut, azvurt {ro: nit, supurat; aprut} dzats (dzts) sm dzatsuri (dz-tsur) un soi di stranj lai di {fr: jailli (du jus), dgoutt, suppur; apparu, surgi} {en: ln tsi-l poart brbatslji; maljot, cap, capot, tlgan, gushed forth (juice, water, etc.); suppurated (wounds); tlgani, tlgan {ro: hain de ln} {fr: habit noir en laine des appeared, who came into view} ex: bratslu easti ndzmat (ari Aroumains} {en: black wool coat worn by men} scoas pronj) ndzmari/ndzmare (ndz-m-ri) sf ndzmri dzatsi*/dzatse (dz-tsi) dirivat (prizentu, pirsoana 3-a) di la (ndz-mr) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva andzmeadz; an- verbul dzac; vedz dzac dzmari, azvumeari, zvumeari, vumeari, azvurri; alnciri, dzatsi/dzatse (dz-tsi) num dzts (dzts) numirlu 10, alinciri, fnirusiri, furnisiri, prstisiri, prstsiri, etc. {ro: namisa di noau (9) shi unsprdzatsi (11), ma mari di noau aciunea de a ni, de a supura; de a aprea, nire, sh-ma njic di unsprdzatsi; zatsi; (expr: 1: dzatsea = cartea disupurare} {fr: action de jaillir (du jus), de dgoutter, de agioc tsi aspuni pri ea numirlu dzatsi; 2: dzatsili di mes (10-li) suppurer; dapparatre, de surgir} {en: action of gushing = atsea dzu dit mes tsi ari noau dzli ninti) {ro: zece} {fr: (forth); of suppurating; of appearing, of coming into view} dix} {en: ten} ex: dzatsi toarn, dzatsi-ashteapt; dzatslji andzmedz (an-dz-mdz) vb I andzmai (an-dz-m), vinjir, dzatsili armasir; di dzatslji (di-atselj dzatsi) tsachi vaandzmam (an-dz-mm), andzmat (an-dz-m-t), andz-nj dai un; s-amint tu dzatsili di mes; di dzatsi ori dzati fatsi n mari/andzmare (an-dz-m-ri) (un cu ndzmedz) ex: sut; dzatsea-atsea buna (expr: cartea di gioc atsea tsi-aspuni pronjlu andzmeadz (easi, ansari; tu scriarea-a noastr: pronj-dzatsi) zatsi/zatse (z-tsi) num zts (zts) (un cu dzatsi) lu ndzmeadz); cti un trictor tsi andzma (fig: s-alncea; tudzatsiri/dzatsire (dz-tsi-ri) sf vedz tu dzac scriarea-a noastr: tsi ndzma) tu locurli atseali; cti vrn dzau! (dz)! inter vedz tu dza! crvani andzma (fig: ddea cap; tu scriarea-a noastr: vrn dz (dz) sf fr pl vedz tu dzu crvani ndzma) la Crutsi; di cum andzm (fig: s-amint) dzc (dzc) vb III shi II dzsh (dzsh), dztseam (dzsivdlu andzmat (an-dz-mt) adg andzmat (an-dztsem), dzs (dz-s), dztsiri/dztsire (dz-tsi-ri) shi dzm-t), andzmats (an-dz-mts) andzmati/andzmate (an- tseari/dztseare (dz-tse-ri) scot zboar dit gur cu scupolu dz-m-ti) (un cu ndzmat) andzmari/andzmare (anca atsel tsi mi-avdi s-aducheasc atseali tsi minduescu mini dz-m-ri) sf andzmri (an-dz-mr) (un cu ndzmari) (tsi mi doari, tsi ved, tsi hbri voi s-lji dau, etc.); zc, spun, dzam di gljin vedz tu gljin aspun, grescu, zburscu, fac, etc.; (expr: 1: nj dzc tu minti, dzandz (dzn-dz) sf dzndz (dzn-dz) harea tsi u-ari atselnj dzc cu mintea = minduescu; 2: lj-u dzc = cntu (cu tsi s-aprindi (lu-acats inatea) lishor; haractirlu-a atsilui tsi lu- gura), bat cu flueara (avyiulia, etc.); 3: (easti) ctu s-dzts = arseashti si s ncaci cu cariva, tsi caft totna cvglu tr nai (easti) mari, multu; 4: lj-u dztsi preftul dup ureaclji = (el) ma njiclu lucru; starea tu cari s-afl atsel tsi easti anapud sh- easti s-moar agonja; 5: pn s-dzts un = unshun, din-

426

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

cali; 5: pri num s-nu-nj dzc! = mi giur c easti dealihea!; lemnu i di clami, suptsri shi goal tu mesi, cu un arad di bgats oar c avem sh-formili: tsea = dztsea shi tsem = tsintsi guvi dealungalui tsi s-astup cu deadzitli cndu dztsem) {ro: zice, spune} {fr: dire, exprimer, affirmer, picurarlu sufl tu ea tra s-bat un cntic); caval, fluear, raconter} {en: say} ex: dz-nj (grea-nj) tsi vrei s-ts dzc filjoar, fljor, fluer, fluir {ro: caval, fluier de cioban} {fr: long (spun); dzsi (zbur), dzsi (zbur), pn-l duru gura di dzc; chalumeau des bergers} {en: shepherds flute} dzamar dzsit (spusit) voi aestu lucru?; nu vrei s-n dzts (spunj) un (dza-m-r) sf dzamari/dzamare (dza-m-ri) shi dzamri (dzaprmit?; s-lj-u dzc preftul dup ureaclji (expr: s-moar tra mr) (un cu dzmar) s-lj cnt preftul); bem sh-lj-u dztsem (expr: cntm) dzmtur (dz-m-t-r) sf vedz tu dzam dipriun; puljlu aprnja s-bat shi s-lj-u dzc dipriun; dzmos (dz-ms) adg vedz tu dzam picurarlu lj-u dztsea (expr: btea) cu flueara la gur; bun, dzn (dzn) sm vedz tu dzn ctu s-dzts (expr: multu bun); arcoari, eara ctu-s-dzts dzn (dz-n) sf dzni/dzne (dz-ni) hiints scoas di (expr: eara mult arcoari); sh-dzsi tu minti (expr: mindui); mintea-a omlui tsi s-aspuni tu fandazmili shi prmitili dit lao pn s-dzts un (expr: unshun); s-nu tsi-u scot io, pri num (ma multili ori) ca un muljari bun, tinir sh-mushat, cu s-nu-nj dzts! dzs (dzs) adg dzs (dz-s), dzsh puteri myipsitoari tsi es dit nomurli di-arad a fisiljei; zn, (dzsh), dzsi/dzse (dz-si) (zbor) tsi easti scos dit gur; argheand, albi, mushati {ro: zn} {fr: fe} {en: fairy} ex: zs, spus, aspus, grit, zburt, etc. {ro: zis, spus} {fr: dit, sor-sa, dzn dit pdurea oarb; mushat ca n dzn; exprim, affirm, racont} {en: said} ex: lucri dzsi (zburti), moartea-i dultsi, moartea-i dzn; armnili, ca dzni dzn lucri fapti dztsiri/dztsire (dz-tsi-ri) sf dztsiri (dz-tsir) (dzn) sm dznj (dznj) (tu prmitili arabi) hiints ishit atsea tsi s-fatsi cndu s-dztsi tsiva; ztsiri, dztseari, ztseari, dit mintea-a omlui tsi poati s-lja truplu di om (ma multu aru) spuneari, aspuneari, griri, zburri, ftseari, etc. {ro: aciunea sh-cari poati s-fac myi shi fapti tsi es dit nomurli di-arad a de a zice, de a spune} {fr: action de dire, de sexprimer, fisiljei; zn, dzin {ro: geniu ru} {fr: mauvais gnie, mauvais daffirmer, de raconter} {en: action of saying} esprit} {en: genie, evil spirit} ex: aestu aush eara un dzn; dztseari1/dztseare (dz-tse-ri) sf dztseri (dz-tsr) (un srglji un dzn dit amari; vr dzn vai hib dzin (dzn) sm cu dztsiri) ex: nu eara lucru tr dztseari (spuneari) nidzs dzinj (dznj) (un cu dzn) zn (zn) sm, sf zn (z-n), (ni-dzs) adg nidzs (ni-dz-s), nidzsh (ni-dzsh), znj (znj) zni/zne (z-ni) (un cu dzn, dzn) ex: un nidzsi/nidzse (ni-dz-si) (zbor) tsi nu easti scos dit gur; prmit cu zni; zna cama mushata nizs, nispus, neaspus, nigrit, nizburt, etc.; (fig: nidzsi = dzndzvos (dzn-dz-vs) adg vedz tu dzandz lucri greali shi slabi tsi s-dzc, ma nu lipsescu dzri, cndu dzndzos (dzn-dzs) adg vedz tu dzandz omlu easti nirit) {ro: nezis, nespus} {fr: qui na pas t dit} dzngr (dzn-g-r) sf pl(?) hlati di muzic dit chirolu {en: unsaid} ex: cari mi nirii, ts-dzsh nidzsili veclju (cu dau bratsi ca doau coarni shi multi coardi); lir nidztsiri/nidztsire (ni-dz-tsi-ri) sf nidztsiri (ni-dz-tsir) {ro: lir (instrument muzical)} {fr: lyre} {en: lyre} atsea tsi s-fatsi cndu nu s-dztsi tsiva; niztsiri, nidztseari, dznuclju (dz-n-clju) sm vedz tu dzinuclju niztseari, nispuneari, neaspuneari, nigriri, nizburri, niftsea- dzpi/dzpe (dz-pi) sf dzpiti/dzpite(?) (dz-pi-ti) lngoari ri, etc. {ro: aciunea de a nu zice} {fr: action de ne pas dire, de (di oi) {ro: difterie} {fr: croup (chez les brebis)} {en: croupe} ne pas sexprimer} {en: action of not saying} nidztseari/ni- dzpit (dz-pit) sn dzpiti/dzpite (dz-pi-ti) lngoari tsi dztseare (ni-dz-tse-ri) sf nidztseri (ni-dz-tsr) (un cu poati s-aduc moartea dinapandiha; moarti, dzpit, crep, nidztsiri) zc (zc) vb III shi II zsh (zsh), ztseam (z- cripat; (fig: draclu, moartea, etc.) {ro: crpat, moarte} {fr: tsem), zs (z-s), ztsiri/ztsire (z-tsi-ri) shi ztseari/z- maladie qui cause une mort subite; mort, crve-coeur tseare (z-tse-ri) (un cu dzc) zs (zs) adg zs (z-s), dangereux et mme mortel, toux, coquelouche} {en: illness zsh (zsh), zsi/zse (z-si) (un cu dzs) ztsiri/ztsire that may provoke death, death} ex: dzpitlu s-v mc! (z-tsi-ri) sf ztsiri (z-tsir) (un cu dztsiri) ztseari1/z- dzpit (dz-pi-t) sf dzpiti/dzpite (dz-pi-ti) (un cu tseare (z-tse-ri) sf ztseri (z-tsr) (un cu dztsiri) dzpit) ex: dzpita s-ts dzc (expr: s-ti-agudeasc lngoarea, dzc (dz-c) sf fr pl zboarli tsi s-au dzs; dztseari, moartea) dztsiri, dzctur, zbor, zburri, cuvend; (fig: zburri dzpit (dz-pi-t) sf vedz tu dzpit shcurt, ishit di-arad dit un lucru tsi s-ari fapt sh-cari caft dzr (dzr) sn dzruri (dz-rur) muliciuni (i) tsi-armni dit s-hib ca un nvitstur tr om; prmii, zbor) {ro: vorb, spu- lapti cndu s-fatsi cashlu, (ii) tsi s-aleadzi dit mrcat cndu ss} {fr: mot, parole; discours, dire; assertion, ordre} {en: fatsi un guv, (iii) dit dal cndu s-fatsi ghiza, etc. {ro: zer} word; talk; assertion, order} ex: la grets, di la dzc (zburri) {fr: petit lait} {en: whey} ex: dzrlu di cshcval, dup tsi-l pn la fapt (ftseari) easti diparti; am sh-alti zboar tr dzchirbem, scoati mindzitr; dzrlu di dal l dm la cnj; sh(dztseari); tr dzc (dztseari), nu-armn grai; tuts u-aflar mrcatlu scoati dzr; dzrlu cur dit dala bgat tu strictori ghini dzca (zborlu) a marilui; s s-fac dzca (zboarli dzsi) sh-armni ghiza; biui dzr c mi-arsea; cati dimneats bea n a mirljei; picurarlu nu-ashtipt dzc (dztseari, s-avd zbor, scaf cu dzr s-lj si dzc) di doau ori; nu va dzc (nu-i ananghi si sdzs (dzs) adg vedz tu dzc dzc, s-aducheashti ghini) dzctur (dz-c-t-r) sf dztseari1/dztseare (dz-tse-ri) sf vedz tu dzc dzcturi (dz-c-tr) zbor dzs; zbor tsi s-dztsi; dzc {ro:dztseari2/dztseare (dz-tse-ri) sf vedz tu dzac zictur} {fr: terme, mot, expression, allgation} {en: term, dztsiri/dztsire (dz-tsi-ri) sf vedz tu dzc word, expression, allegation} dzu! 2 (dz) inter vedz tu Dumnidz dzc (dz-c) sf vedz tu dzc dzu1 (dz) sm, sf vedz tu Dumnidz dzctur (dz-c-t-r) sf vedz tu dzc dzu (dz-) sf vedz tu dzu dzcut (dz-ct) adg vedz tu dzac dzeadit (dz-dit) sn dzeaditi/dzeadite (dz-di-ti) un di tsindzdos (dz-ds) adg vedz tu dzad tsili prts tsi es ct nafoar dit un mn (un ning-alant, dzdzescu (dz-dz-s-cu) vb IV vedz tu zngnar2 suptsri sh-cu unglji la un capit) sh-cu cari omlu poati s-acats dzdziri/dzdzire (dz-dz--ri) sf vedz tu zngnar2 lucri; dzeadzit, deazit, dezit; (expr: 1: tuti dzeaditli nu-s un = dzdzit (dz-dz-t) adg vedz tu zngnar2 nu-s tuti lucrili (nu-s tuts) un soi; 2: lu-aspun cu dzeaditlu = dzfn2 (dzf-n) sf vedz tu dzandz spun c cariva nu easti ca tuts alants, c easti ahoryea, altsoi; dzfnos (dzf-ns) adg vedz tu dzandz 3: nj-bag dzeaditlu (pi-un carti) = nj-bag ipugrfia (pi-un dzgdescu (dz-g-ds-cu) (mi) vb IV vedz tu zgdescu carti), ipugrpsescu un carti; 4: am dzeaditlu tu-aestu lucru; dzgdiri/dzgdire (dz-g-d-ri) sf vedz tu zgdescu nj-am dzeaditlu anamisa di arburi sh-di coaja-a lui = hiu amisdzgdit (dz-g-dt) adg vedz tu zgdescu ticat tu-aestu lucru; mi-amisticai, mi-anctusii tu lucri tsi nu dzmar (dz-m-r) sf dzmari/dzmare (dz-m-ri) shi lipsea s-mi-ameastic; 5: li shtiu pri dzeaditi = li shtiu multu dzmri (dz-mr) hlatea muzical (ca un vearg lung di ghini) {ro: deget} {fr: doigt} {en: finger, toe} ex: lu-aspun tuts

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

427

cu dzeaditlu (expr: tuts lu-aspun cu dzeaditlu c easti ahoryea, tying very closely} c nu easti ca-alants); nu-ts bag dzeaditlu anamisa di arburidzeamiri/dzeamire (dze-mi-ri) sf vedz tu dzeamit shi di coaja-a lui (expr: nu ti-ameastic tu lucri xeani); sh-bg dzeamit (dze-mt) sn dzeamiti/dzeamite (dze-mi-ti) boadzeaditlu pri (expr: ipugrpsi) cartea iu dztsea c-nj va paradz tsea fr noim tsi u scoati omlu dit gur cndu aducheashti dzeadzit (dz-dzit) sn dzeadziti/dzeadzite (dz-dzi-ti) un dureari (trupeasc i sufliteasc) tsi nu poati s-u-aravd (un cu dzeadit) deadzit (de-dzit) sn deadziti/deadzite tcut; dzeamiri, dzimeari, dzimut, scljim, shcljim, shcljimur, (de-dzi-ti) (un cu dzeadit) deazit (de-zit) sn deazincniri, ngniri, etc. {ro: geamt} {fr: gmissement} {en: ti/deazite (de-zi-ti) (un cu dzeadit) dezet (d-zet) sn groan(ing), moan(ing), wail} ex: acts s-treamur, si scoat deziti/dezite (d-zi-ti) (un cu dzeadit) ex: lumea va s-lu dzeamiti (ncniri); vrtoasi eara dzeamitli (shcljimurli) a ljei; spun cu dezetlu dziditic (dzi-di-tc) sn dzidititsi/dziditititse plngu, dzeamiti, blsteami dzem (dzm) vb III shi II (dzi-di-t-tsi) dzeadit njic; (expr: nu lu-am nitsi la dziditic = dzimui (dzi-m), dzimeam (dzi-mam), dzimut (dzi-mlj-u pot fr s-fac mari copus; nu lu-am tr dip tsiva; nu-ari t), dzeamiri/dzeamire (dze-mi-ri) shi dzimeari/dzimeare simasii tr mini) {ro: degeel, degetul cel mic} {fr: (le) petit (dzi-me-ri) scot bots surdi sh-fr noim dit gur, di itia c doigt} {en: (the) little finger} dzidzitic (dzi-dzi-tc) sn aduchescu un dureari (trupeasc i sufliteasc) tsi nu pot s-udzidzititsi/dzidzititse (dzi-dzi-t-tsi) (un cu dziditic) ex: cu aravdu tcut; ncnescu, ancnescu, ncnescu, angnescu, dzidziticlu ti-aruc (expr: ti dau di padi multu lishor, fr s-fac ngnescu, schimur, scljimbur, shcljimur, shcljimuredz, shcljumari copus); nitsi la dzidzitic nu lu-avea (expr: lj-u putea fr muredz, nilsescu, nlsescu {ro: geme} {fr: gmir} {en: groan, mari copus), aht gioni eara; ne pri dzidzitic nu ti-am tine moan, wail} ex: oar bun! dzimu (ncni, shcljimur) ea; (expr: nu ti-am tr dip tsiva) dzidzitar (dzi-dzi-tr) sn dzimea (ncnea) shi angnea (shi-sh loa greu anasa); pondu dzidzitari/dzidzitare (dzi-dzi-t-ri) un soi di cup njic tsi s- Crciun! dzimu Stamuli; inima-nj tsi dzeami; gura-aest caribag pi dzeaditlu cu cari s-pindzi aclu tu custur (tra s-nu s sh dzeami; dzimea adncos muntili ntreg; dzimnda ninc ntsap la dzeadit cu aclu); dihtlitr, dhtilitr, diftilidi {ro: noar dzimut (dzi-mt) adg dzimut (dzi-m-t), dzimuts degetar} {fr: d coudre} {en: thimble} (dzi-mts), dzimuti/dzimute (dzi-m-ti) tsi scoati dzeamiti dzeadzir1 (dze-dzir) vb I vedz tu dzer (bots surdi shi fr noim) dit gur; boatsea fr noim scoas dzeadzir2 (dze-dzir) sm vedz tu dzer dit gur cndu omlu dzeami; ncnit, ancnit, ncnit, angnit, dzeadzit (dz-dzit) sn vedz tu dzeadit ngnit, schimurat, scljimburat, shcljimurat, nilsit, nlsit {ro: dzeamin (dze-min) sm, sf, adg dzeamin (dze-mi-n), dzea- gemut} {fr: gmi} {en: groaned, moaned, wailed} dzeamiminj (dze-minj), dzeamini/dzeamine (dze-mi-ni) un di ri/dzeamire (dze-mi-ri) sf dzeamiri (dze-mir) atsea tsi sdauli hiintsi tsi s-amint idyea oar, sh-dit idyea dad; plant fatsi cndu cariva dzeami; dzimeari, ncniri, ancniri, ncniri, tsi easti ishit dit idyea ardtsin cu-un alt plant; yimishi angniri, ngniri, schimurari, scljimburari, shcljimurari, nilsiri, tsi ari criscut alichit di-un alt yimishi, etc.; ndzeamin, nlsiri; dzeamit, scljim, shcljim, shcljimur {ro: aciunea de a didimarcu, biznat, binat {ro: geamn} {fr: jumeau} {en: twin} geme; gemere, geamt} {fr: action de gmir; gmissement} ex: dzeamin njel; doi frats dzeaminj; ca dzeaminj di un sin {en: action of groaning, of moaning, of wailing; moan, suntu-alptats; ficiorlj-atselj tsi sh-u-aduc un cu-alantu suntu moaning, groan, groaning} dzimeari/dzimeare (dzi-me-ri) dzeaminj; cstnji dzeamin; tseapi dzeamini ndzeamin1 sf dzimeri (dzi-mr) (un cu dzeamiri) (ndze-min) sm, sf, adg ndzeamin (ndze-mi-n), ndzea- dzean di oclju (dze-n di -clju) sf vedz tu dzean1 minj (ndze-minj), ndzeamini/ndzeamine (ndze-mi-ni) dzean1 (dze-n) sf dzeani/dzeane (dze-ni) 1: perlu di sum (un cu dzeamin) didimarcu (di-di-mr-cu) adg didimarc frmti criscut niheam ma nsus di oclju (tra s-nu-alas sudoa(di-di-mr-c), didimartsi (di-di-mr-tsi), didimartsi/didimarrea di pi frmti s-cad tu oclju); sufrmtseau, sufrntseau, tse (di-di-mr-tsi) (un cu dzeamin) ndziminedz (ndzi-mi- sufrndzeau, sufrndzean, frntseau, frmtseau, sfrmndz) (mi) vb I ndziminai (ndzi-mi-n), ndziminam (ndzitseau, sfrntseau, sprindzean (expr: dipun dzeanili = nu mimi-nm), ndziminat (ndzi-mi-n-t), ndziminari/ndziminare arseashti, mi crteashti, dipun nrli) {ro: sprncean} {fr: (ndzi-mi-n-ri) (tr feamini) amintu dzeaminj; mi-amintu sourcils} {en: eyebrow} ex: ti loa frica, anda scula (fitrusescu) sh-crescu ca dzeaminj (cti doi tu loc di unlu sufrntsealili (sprindzeanili) shi dzeanili di oclji; tuts niurar, singur); fac preaclji cu cariva; bag deadun dau cti dau; (fig: dipusir dzeanili (expr: s-crtir, l pru aru) dzean di si ndzeamin = (i) si ncurun, s-lja cu crun; (ii) s-uidisescu oclju (dze-n di -clju) sf dzeani/dzeane di oclju (dze-ni di ghini; (iii) si mbuneadz; (iv) doi (i ma mults) s-adun tu-un -clju) cpachea di cheali (cu peri tu mardzinea di nghios) loc) {ro: ngemna; nperechea} {fr: jumeler; appareiller; cu cari s-acoapir ocljul cndu omlu va s-lu ncljid (tra sunir troitement} {en: pair; tie very closely} ex: cum si doarm, s-nu vead tsiva, etc.); dzean {ro: pleoap} {fr: cils, ndzimineadz un njel (tu loclu a unui altu njel fitat mortu); di paupire} {en: eyelid} ex: di nsus mutrescu steali cu dzeanili cndu si ndziminar (s-featsir preaclji; ic fig: si ncurunar, (dzeanili di oclju) dishcljisi dzinos1 (dzi-ns) adg dzinoas s-loar) ndzeamin2 (ndze-min) (mi) vb I ndziminai (ndzi(dzi-no-s), dzinosh (dzi-nsh), dzinoasi/dzinoase (dzi-nomi-n), ndziminam (ndzi-mi-nm), ndziminat (ndzi-mi-nsi) tsi ari dzeanili mri sh-groasi {ro: sprncenat} {fr: qui a t), ndziminari/ndziminare (ndzi-mi-n-ri) (un cu ndzimides grands sourcils} {en: with large eyebrows} ex: om brbos nedz) ex: tu valea-atsea si ndzeamin (fig: s-adun) muntslj; shi dznos mizi li ndziminm (lj-bgm deadun; ic fig: lji nbunm); nu dzean2 (dze-n) sf dzenj (dznj) shi dzenuri (dz-nur) s ndzeamin (fig: nu s-uidisescu) ghini cpachea cu shanea; loclu tsi s-analts ma nsus (ca un ohtu) fats di loclu di deanji ndzimin (nj li bg deadun, nj li lig) dauli alisi ndzi- vrliga; partea di ma nsus a aishtui ohtu; zean, ohtu, mgul, minat (ndzi-mi-nt) adg ndziminat (ndzi-mi-n-t), ndzimimgur, mrul, arahi, giug, schinrat, creashtit, crciliu, nats (ndzi-mi-nts), ndziminati/ndziminate (ndzi-mi-n-ti) chipit, etc. {ro: colin, deal, cretet (de deal)} {fr: colline, tsi s-ari amintat dzeamin; tsi s-ari fapt preaclji cu-un altu; tsi sommet, crte (de montagne)} {en: hill, ridge, hilltop} ex: o, s-ari ligat stres cu-un altu; tsi ari fitrusit sh-criscut deadun voi dzenuri (ohturi), o, voi munts!; un lai vintu pisti dzenuri cu-un altu {ro: ngemnat; nperecheat} {fr: jumel; appaplndzi; ca norlji pisti dzenuri; pisti dzenj s-avdi flueara; reill; uni troitement} {en: paired; tied very closely} ex: doi oastea-a lui da cap n dzean (pi ohtu, nsus) zean (ze-n) frats ndziminats (fapts dzeaminj, preaclji); trup tsi easti sf zenj (znj) (un cu dzean2) ex: latr cnjlji di pi zean ndziminat sh-adunat; nj-armasir dau prpodz nindziminati dzinic (dzi-n-c) sf dzinitsi/dzinitse (dzi-n-tsi) shi dzinits (fr preaclji) ndziminari/ndziminare (ndzi-mi-n-ri) sf (dzi-nts) dzean ma njic {ro: colin mic} {fr: petite ndziminri (ndzi-mi-nr) atsea tsi s-fatsi cndu dau hiintsi i colline} {en: small hill} dzinos2 (dzi-ns) adg dzinoas lucri si ndzimineadz {ro: aciunea de a ngemna; de a (dzi-no-s), dzinosh (dzi-nsh), dzinoasi/dzinoase (dzi-nonperechea; ngemnare; nperechere} {fr: action de jumeler; si) loc cu dzenuri multi {ro: deluros} {fr: terrain accident, dappareiller; dunir troitement} {en: action of pairing; of montueux} {en: hilly} ex: loclu easti dzinos dzean3 (dze-

428

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

n) adv (ca tu zborlu ndzean ic n dzean) nsus, nsus ocljilj, si ncaci, s-ctigursescu un cu-alantu) {ro: n sus} {fr: en haut} {en: above} ex: nu cu sltnati, nu cu dzifc (dzf-c) sf vedz tu tsifn1 caplu ndzean (nsus); ti-alinash multu ndzean (nsus) dzifl1 (dz-fl) sf vedz tu tsifn1 dzean3 (dze-n) adv vedz tu dzean2 dzifl2 (dzf-l) sf vedz tu tsifn2 dzem (dzm) vb III shi II vedz tu dzeamit dzifn (dzf-n) sf vedz tu tsifn1 dzendzer (dzn-dzer) sm vedz tu giungiunar dzifnusit (dzif-nu-st) adg vedz tu tsifn1 dzer (dzr) sn dzeruri (dz-rur) arcoari multu mari (greau, dzigrescu (dzi-g-rs-cu) vb IV dzigrii (dzi-g-r), dzigarcoari psof); dzider, dzeadzir, virver, tseafi, crcealiu, artsi- ream (dzi-g-rem), dzigrit (dzi-g-r-t), dzigriri/dzigrimi, tsicn, cingrimi, tsingrimi {ro: ger} {fr: froid glacial, froid re (dzi-g-r-ri) scot (talj) hltsli (mdularili) sixuali (brbnoir} {en: bitter cold} dzidzer (dzi-dzr) sn dzidzeruri (dzi- teshti) ashi c omlu (pravda) nu mata poati s-fac njits; ascudz-rur) (un cu dzer) ex: cndu ddea neau shi eara chescu, scuchescu, ciucutescu, shuts {ro: castra} {fr: castrer, dzidzer (tsingrimi) dzeadzir1 (dze-dzir) sm fr pl (un chtrer} {en: castrate} dzigrit (dzi-g-rt) adg dzigrit cu dzer) ex: eara arcoari, dzeadzir (tsingrimi, virver) mari; c-i (dzi-g-r-t), dzigrits (dzi-g-rts), dzigriti/dzigrite (dzidzeadzir, earn greau; az fatsi mari dzeadzir dzeadzir2 g-r-ti) (omlu i pravda) a curi lj s-ari scoas hltsli sexuali (dze-dzir) vb I dzidzirai (dzi-dzi-r), dzidziram (dzi-dzish-nu poati s-mata fac njits; ascuchit, scuchit, ciucutit, shurm), dzidzirat (dzi-dzi-r-t), dzidzirari/dzidzirare (dzi-dzi- tst; gagur, ggur, munuh, monoh, scupac, scupat, strif, hur-ri) nj-easti mult arcoari; treambur (ngljets, amurtsscu) dum, hadum {ro: castrat} {fr: castr, chtr} {en: castrated} di-aht arcoari tsi am; fac (talj, adar) guvojdz di-arcoari; dzigriri/dzigrire (dzi-g-r-ri) sf dzigriri (dzi-g-rr) ngljets, ccrusescu, ngucinedz {ro: degera} {fr: geler} {en: atsea tsi s-fatsi cndu-lj si scoasir a omlui (a pravdljei) freeze} ex: earna dzidzirai di-arcoari; ca s-dzidzirm dihltsli sexuali di nu mata poati s-fac njits; ascuchiri, scuarcoari; las s-dzidzira di-arcoari; dzidzirm pi cali c nu earam chiri, ciucutiri, shutsri {ro: aciunea de a castra} {fr: action ghini nviscuts dzidzirat (dzi-dzi-rt) adg dzidzirat (dzide castrer, de chtrer} {en: action of castrating} dzi-r-t), dzidzirats (dzi-dzi-rts), dzidzirati/dzidzirate (dzi- dzigriri/dzigrire (dzi-g-r-ri) sf vedz tu dzigrescu dzi-r-ti) tsi tradzi mult arcoari; tsi ari ngljitsat di-arcoari; dzigrit (dzi-g-rt) adg vedz tu dzigrescu ngljitsat, ccrusit, ngucinat {ro: degerat} {fr: gel} {en: dzimeari/dzimeare (dzi-me-ri) sf vedz tu dzeamit frozen} ex: earam dzidzirats (ngljitsats di-arcoari) cndu dzimut (dzi-mt) adg vedz tu dzeamit agiumsim n cas; nj-dzidzirar (ngljitsar) mnjli dzidzira- dzin (dzn) sm vedz tu dzn ri/dzidzirare (dzi-dzi-r-ri) sf dzidzirri (dzi-dzi-rr) atsea dzindzif (dzn-dzi-f) sf vedz tu tsindzifeu tsi s-fatsi cndu cariva dzeadzir; ngljitsari, ccrusiri, dzindzii/dzindzie (dzin-dz-i) sf dzindzii (dzin-dz) carnea tsingucinari {ro: aciunea de a degera; degerare} {fr: action de anvileashti ardtsina-a dintslor din gur {ro: gingie} {fr: geler} {en: action of freezing} dzidziros (dzi-dzi-rs) adg gencive} {en: gum} ex: mi dor dzindziili dzidziroas (dzi-dzi-ro-s), dzidzirosh (dzi-dzi-rsh), dzindzinar (dzn-dzi-nar) sm vedz tu giungiunar dzidziroasi/dzidziroase (dzi-dzi-ro-si) (chiro) tsi easti multu dzindzir (dzn-dzir) sm vedz tu giungiunar arcuros; tsi-l fatsi pri cariva s-aib mult arcoari; tsi ludzinic (dzi-n-c) sf vedz tu dzean2 arcureadz multu pri om shi-l fatsi s-dzeadzir; virviros {ro: dzinirac (dzi-ni-rc) sm vedz tu dziniri geros} {fr: glac, glacial} {en: freezing, glacial} ex: plitlu shi dziniri/dzinire (dz-ni-ri) sm dziniri (dz-nir) ashi cum easti dzidziroslu (tsi dzeadzir, tsi ngljats) seavir dzidzirtur un brbat, tr printslj (sh-alant soi aprucheat ca fratslji shi (dzi-dzi-r-t-r) sf dzidzirturi (dzi-dzi-r-tr) urma surrli) a muljariljei a lui; dzinirac; (bag dziniri n cas = nj(durearea) alsat pi truplu-a omlui dup dzidzirari; loclu tsi mrtai feata sh-lu-adush dzinirli n cas) {ro: ginere} {fr: aspuni urmili (znjia, arana, etc.) armasi dup dzidzirari {ro: gendre, beau-fils, jeune mari} {en: son in law} ex: tr dziniri degertur} {fr: gelure, glivure, ongle} {en: frost-bite} ex: oau sh-cucotlu; dzinirli a meu easti ghini; asear agiumsi shi am dzidzirturi tu unglji; avea dzidzirturi la nodurli-a dzinir-su; intr dziniri n cas (si nsur cu feata-a nicuchirlui); deadzitilor Dzidzirush (Dzi-dzi-rsh) sm fr pl brbat bg dziniri n cas (sh-mrt feata sh-lu lo dzinirli s-shad cu dit prmitsili armneshti a curi lj-easti dipriun arcoari (ct el n cas) dzinirac (dzi-ni-rc) sm dzinirats (dzi-ni-rts) caldu s-hib) sh-tut chirolu sufl sh-fatsi arcoari deavrliga di dziniri, dziniri ma njic {ro: gineric} {fr: (mon) petit el {ro: Geril, un personagiu din basme} {fr: personnage des gendre} {en: (my) little son in law} contes populaires qui toujours a froid} {en: character from dzinos1 (dzi-ns) adg vedz tu dzean1 Aromanian children stories who is always cold} ex: aishtui lj dzinos2 (dzi-ns) adg vedz tu dzean2 dztsea Dzidzirush c dzidzira tu cldura-atsea ma marea dzinuclju (dzi-n-clju) sn dzinuclji/dzinuclje (dzi-n-clji) dziditic (dzi-di-tc) sn vedz tu dzeadit partea (carni shi cheali) di deavrliga di prinodlu (clidusea) dit dzidzer (dzi-dzr) sn vedz tu dzer mesea-a ciciorlui (tsi agiut la nduplicarea-a lui); dznuclju; dzidzinic (dzi-dzi-n-c) sf dzidzinitsi/dzidzinitse (dzi-dzi-n(expr: 1: cad pri dzinuclji dinintea-a unui = cad pri dzinuclji (i) tsi) zbor di diznjirdari tr un fitic (isusit, vrut, etc.) {ro: ca semnu di tinjii, tpinusiri, etc.; (ii) ta s-lu plcrsescu cuvnt de dezmierdare pentru o feti, o iubit, etc.} {fr: mot multu s-nj-agiut cu tsiva; 2: nji s talji dzinucljilj = ljde caresse pour une jeune fille, une jeune fiance, etc.} {en: aduchescu cicioarli slabi shi-nj si pari c va s-cad (di fric, caressing word used to address a little girl, a young lover, lhtar, ciudii, etc.); 3: bes pri dzinuclju = nu fatsi atsea tr tsi etc.} ex: dzidzinica dusi ntr-ap, lailu Cola-lj yini s-creap giur; 4: easti di dzinucljul a meu = easti di sndzili-a meu) dzidzirari/dzidzirare (dzi-dzi-r-ri) sf vedz tu dzer {ro: genunchi} {fr: genou} {en: knee} ex: cdzu pi dzinuclji; dzidzirat (dzi-dzi-rt) adg vedz tu dzer shidea (sta) pri dzinuclji (s ncljina pri dzinuclji) n fatsa-a dzidzirtur (dzi-dzi-r-t-r) sf vedz tu dzer icoanljei; pri dzinuclji ndia sprigiurm; arbineslu-i bes pri dzidziros (dzi-dzi-rs) adg vedz tu dzer dzinuclju (expr: nu fatsi atseali tr cari giur c va li fac); Dzidzirush (Dzi-dzi-rsh) sm vedz tu dzer amirlu sh-amirroanja nu-alas vrnu di dzinucljul a lor dzidzitar (dzi-dzi-tr) sn vedz tu dzeadit (expr: di sndzili-a lor) dznuclju (dz-n-clju) sn dznudzidzitic (dzi-dzi-tc) sn vedz tu dzeadit clji/dznuclje (dz-n-clji) (un cu dzinuclju) ndzidzif (dzf) sm dzihi (dzh) oclju (cndu cariva va s-lji da a nucljedz (ndzi-nu-cljdz) vb I ndzinucljai (ndzi-nu-clj), ocljului un noim slab, urut!); dziv, oclju, burlid; (expr: ndzinucljam (ndzi-nu-cljm), ndzinucljat (ndzi-nu-clj-t), arm-ts dzihilji = scoati-ts ocljilj) {ro: ochi} {fr: oeil} {en: ndzinucljari/ndzinucljare (ndzi-nu-clj-ri) cad (shed, stau) eye} ex: azgrlescu dzihilji (ocljilj) n cas; lj-ansrir dzihilji pri dzinuclji n fatsa-a unui (ca semnu di tinjii, tpinusiri, etc.); di cftari dziv (dzf) sm dziyi (dzy) shi dzivi (dzv) (un ndzinucljedz {ro: ngenunchea} {fr: (s)agenouiller} {en: cu dzif) ex: s-lji scot dzivlji (expr: (i) s-lu-ard, s-lukneel (down)} ex: vru si ndzinucljadz nintea-a lui shi s-lji aplnisescu, s-lji trag clupea); shi scot dzivlji (expr: shi scot caft ljirtari; di diparti ndzinuclja; ndzinuclje nintea-a

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

429

icoanljei shi sh-featsi crutsea di ma multi ori ndzinuclju ic z) (un cu dzu) ex: a daua-z (andaua dzu) (ndzi-n-clju) vb I ndzinucljai (ndzi-nu-clj), ndzinucljam dzugran (dzu-gr-n) sf dzugrani/dzugrane (dzu-gr-ni) shi (ndzi-nu-cljm), ndzinucljat (ndzi-nu-clj-t), ndzinucljadzugrnj (dzu-grnj) cheaptini (cu dints ndiprtats un diri/ndzinucljare (ndzi-nu-clj-ri) (un cu ndzinucljedz) alantu) cu cari s-discaci perlu multu ncrshiljat; zugran, ndzinucljat (ndzi-nu-cljt) adg ndzinucljat (ndzi-nu-cljdisccitor, disccior, grib, gribl, glib, zorn, cheaptini {ro: t), ndzinucljats (ndzi-nu-cljts), ndzinucljati/ndzinucljate pieptene cu dini rari} {fr: gros peigne} {en: comb with big (ndzi-nu-clj-ti) tsi ari cdzut (tsi shadi, sta) pri dzinuclji n and scarce teeth} zugran (zu-gr-n) sf zugrani/zugrane fatsa-a unui om i lucru; ndzinucljat {ro: ngenuncheat} {fr: (zu-gr-ni) shi zugrnj (zu-grnj) (un cu dzugran) agenouill} {en: kneeled (down)} ex: citmanlu ndzinucljat dzuu (dz-) sf dzli/dzle (dz-li) scriari neaprucheat tundzinucljari/ndzinucljare (ndzi-nu-clj-ri) sf ndzinucljeri aestu dictsiunar; vedz dzu (ndzi-nu-cljr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva cadi pri E dzinuclji; ndzinucljari {ro: aciunea de a ngenunchea; ngenunchere} {fr: action de (s)agenouiller; agenouillement} e1! cong vedz tu i5 {en: action of kneeling (down); kneeling} ndzinuclji (ndzin-clji) adv tsi sta (easti) ndzinucljat {ro: n genunchi} {fr: e2! (!) inter vedz tu o genoux} {en: down on knees} ex: l-bg ndzinuclji ndzi- e-a! (-!) inter vedz tu o-a ea (un diftongu tsi s-afl tu nchisita-a zboarlor) vedz shi nucljedz (n-dzi-nu-cljdz) vb I ndzinucljai (n-dzi-nuzboarli tsi nchisescu cu diftongul ia shi yia/yea...; adutsem clj), ndzinucljam (n-dzi-nu-cljm), ndzinucljat (ndzi-nu-clj-t), ndzinucljari/ndzinucljare (n-dzi-nu-clj-ri) aminti c la Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei (un cu ndzinucljedz) ndzinucljat (n-dzi-nu-cljt) adg Armneasc di Bituli (1997) s-astsi nomlu ca diftongul ia/ea si s ngrpseasc ea; mash ndau zboar va fac exceptsii. ndzinucljat (n-dzi-nu-clj-t), ndzinucljats (n-dzi-nucljts), ndzinucljati/ndzinucljate (n-dzi-nu-clj-ti) (un ea1 () pr pirs III vedz tu el ea2 () adv zbor tsi lj-ascap a omlui din gur cndu veadi cu ndzinucljat) ndzinucljari/ndzinucljare (n-dzi-nucariva tsi yini, tsi s-veadi, zbor tsi ari noima: vedz ghini c; clj-ri) sf ndzinucljeri (n-dzi-nu-cljr) (un cu vedz, mutrea, etc. {ro: iat} {fr: voici, voil; tiens} {en: here ndzinucljari) (there) is, here (there) are} ex: sh-dit pitulj di cornji, ea-l, ea; dzirdzelj (dzir-dzlj) sn vedz tu tsirtsel easti lndzit, ea (mutrea sh-tini, vedz ghini, dup cum vedz, dziv (dzf) sm vedz tu dzif etc,); ea-lj (mutrea-lj, agiumsir) numtarlji; ea-mi (mutrea-mi) dzoyiur (dz-yur) sm vedz tu dzoyiur cum yin s-ti ved; ea-l (mutrea-l), s-veadi naparti; ea vedz shdzoyiur (dz-yu-r) sf dzoyiuri/dzoyiure (dz-yu-ri) agruprici carnivor (tsi mc carni), cu truplu greu acupirit cu peri tini cum tsi s pari, easti duri dultsi? eavea1 (-vea) adv lundz shi ascuri, cu cicioarli shcurti sh-cu caplu lungu tsi-ari (un cu ea2) ex: eavea, yin, agiungu sh-cupiili ea3 () cong vedz tu ic un zurn ca-atsel di porcu; dzoyiur, azvu, vizur, yedzur, eabangi (a-ban-g) sm eabangeadz (a-ban-gdz) un cari yedzri, baljados {ro: viezure, bursuc} {fr: blaireau} {en: fudzi dit hoara-a lui sh-featsi cas tu-un alt hoar; eabangiu badger} dzoyiur (dz-yur) sm dzoyiuri (dz-yur) (un {ro: strmutat} {fr: un qui a quitt son village et qui a bti sa cu dzoyiur) dzuar (dzu-r) sn dzuari/dzuare (dzu--ri) acoali mri di car- maison dans un autre} {en: somebody that has left his village ti, bgati deadun sh-vinduti di-arad cati dzu, tu cari s-afl ti- and has built a house in another} ex: tuts cari adrar casi nafoar di tsitati suntu eabangeadz eabangiu (a-ban-g) pusiti hbrli shi nalili tsi s-fac tu lumi; timirid, fimirid, gasm, sf, adg eabangii/eabangie (a-ban-g-i), eabangii (a-banzet, frndz {ro: ziar, gazet} {fr: gazette} {en: newspaper} dzu (dz- shi dz-) sf dzli/dzle (dz-li) 1: chirolu tsi s- g), eabangii (a-ban-g) (un cu eabangi) tindi ditu-apirita pn tu-ascpitata-a soarilui; 2: shtsli (24) eabangiu (a-ban-g) sm, sf, adg vedz tu eabangi tsi trec di la un njadznoapti pn la-alant njadznoapti di eac (-c) sf vedz tu yeac eachii/eachie (a-ch-i) sf vedz tu yeachii dup ea; dzu, zu, zu, z, z; (fig: 1: dzu = ban; expr: 2: da eacmageai1/eacmageae (ac-ma-g-i) sf vedz tu ahmageai dzua = apir; 3: cu dzua n cap = dit hryii, di cum creap eacmageai2/eacmageae (ac-ma-g-i) sf eacmagei (ac-madzua; 4: hiu om di-a dzuljei = hiu om tsi sh-fatsi tuti lucrili g) un agru-pulj, mari ct un purumbu, cu coada lung, cu dzua, nu noaptea; 5: noapti sh-dzu = tut chirolu, nicurmat, fr astmtsiri; 6: dzu alb; dzli albi = ban bun, hrioas; peani albi la pntic shi li sh-lutsiti pi pltri; caracax, haracast, haracastr, hrhast, hrhast, hrhax, hrhulji, 7: am ninga dzli = am s-bnedz ninga multu chiro; 8: lj hrculji, hshc, hrfilj {ro: coofan} {fr: pie} {en: magpie} curmu dzlili = l vatm; 9: ct dzua di vear mari = multu lungu, multu chiro; 10; dzlili nu intr n sac = easti chiro, nu ead (-d) sf vedz tu ed eadesh (-desh) sn vedz tu eadish bitisescu dzlili) {ro: zi, ziu; via} {fr: jour, journe; vie} {en: day; life} ex: bun dzu, frats duruts; shedz aoatsi pn s- eadets (-dets) sn vedz tu eadish eadir (-di-r) sf vedz tu eadiri da dzua; apiri ghini shi s-featsi dzua prndzu; dzua fudzi di njelj sh-noaptea arstoarn boulu; easti om di-a dzuljei (expr:eadiri/eadire (-di-ri) sf eadiri (-dir) un turlii di arburic, cu frndz lutsiti sh-lilici njits galbini-verdz, tsi nu-ari trup tsi sh-fatsi tuti lucrili dzua); tsi-s dau surri tsi nu pot si svead? (angucitoari: dzua sh-noaptea); s-aib dzu alb (expr: ca-alants arburi ma creashti trgnda-si azvarna pri loc i, di ma multili ori, cu actsarea shi ngrlimarea di alts arburi, di ban bun, hrioas); bneadz ca dzua-atsea alb (expr: treatsi un ban hrioas); tu un suflit lj loai dzua (fig: bana); garduri, di stizmili di cas, etc. {ro: ieder} {fr: lierre} {en: ivy} ex: d ali capri eadiri eadir (-di-r) sf eadiri (-dir) si alumtar ct i dzua di vear mari (expr: s-alumtar multu chiro); minduea-ti sh-dau, dzsi amirlu, c dzlili nu intr tu (un cu eadiri) ex: mururi nviscuts mash cu eadir eadirish sac (avem chiro, nu bitisescu dzlili) njadz-dzu (nj-dz- (a-di-rsh) adg eadirishi/eadirishe (a-di-r-shi), eadirish (adi-rsh), eadirishi/eadirishe (a-di-r-shi) di eadir {ro: de dz-) sf, adv mesea di dzu; prndzu oar; njadzieder} {fr: de lierre} {en: of ivy} ex: sfurl eadirishi (di prndzu; prndzu mari {ro: amiaz} {fr: midi} {en: noon} ex: si scula tu njadz-dzu (oara-a prndzului) dzu (dz-) sf eadiri) dzli/dzle (dz-li) (un cu dzu) zu (z-) sf zli/zle eadirish (a-di-rish) adg vedz tu eadiri (z-li) (un cu dzu) dz (dz) sf fr pl (scriat ahoryea iceadish (-dish) sn eadishuri (-di-shur) 1: un soi di-agioc di oaminj mri (un soi di stihim) iu aduchirea easti ca un tsitu bitisita-a unui zbor) (un cu dzu) zu (zu) sf fr pl (un cu dzu) ex: tru zu di srbtoari; tru zu di earn z (z) lj si da un lucru tu mn, lipseashti s-lji dzc a atsilui tsi-lj da sf fr pl (scriat ahoryea ca z, ic tu bitisita-a unui zbor ca z lucrul, zborlu shtiu, c altsoi, atsel tsi-lj da lucrul lj-dztsi eadish shi amint stihima; 2: os, ca un soi di furc di la ic z) (un cu dzu) ex: a doaua-z (andoaua dzu); a treaz (antreia dzu) z sf fr pl (scriat tu bitisita-a unui zbor ca z cheptul a puljlui di gljin; stihima, namisa di doi oaminj, tsi

430

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

s-bag cu-arupearea-a oslui; trag {ro: iade; os n form de ashtirnut deadun (muljeri sh-brbats), etc.; bana nitinjisit tsi u furc de la pieptul psrilor; pariul care ncepe cu ruperea duc putanili; pnghii, purnilji, curvrilji, curvrii, putnlichi osului} {fr: espce de pari dans lequel celui des deux joueurs {ro: curvie, desfru} {fr: prostitution, dbauche, dvergonqui reoit un objet sans dire shtiu = je le sais paie un gage; dage} {en: prostitution, debauchery} fourchette de volaille; pari qui se fait avec cette fourchette} earanlchi/earanlche (a-ran-l-chi) sf vedz tu earan {en: some kind of a bet among two people, in which one, whenear (-r) cong shi adv vedz tu eara receiving an object from the other, must say shtiu = I know, earn (-r-n) sf vedz tu earn otherwise he loses the bet; wish-bone of fowl; some kind of a earb (r-b) sf erghi (r-ghi) multi soiuri di planti tsi crescu bet made with the wish-bone} ex: n-actsm eadish eadesh cati an, njits sh-cu frndzli ca apali suptsri, verdz tsi fatsi (-desh) sn eadishuri (-di-shur) (un cu eadish) ex: nhrana-a prvdzlor ca, bunoar, oaea (capra, calu, etc.); actsm eadish eadets (-dets) sn pl(?) (un cu eadish) (expr: (om tsi) mc (pashti) earb = (om tsi) easti glar, hazo, ex: ea, s-n-actsm eadets; amintai eadetslu tivichel) {ro: iarb} {fr: herbe} {en: grass} ex: ari mult earb eahne (ah-n) sf vedz tu eahnii tu grdin; creashti ca earba sum cheatr; criscu earba tu eahnii/eahnie (ah-n-i) sf eahnii (ah-n) multi turlii di grdin, ts-easti harau s-u mutreshti; n-adusi n njilji di ucadz mcari (ghel) adrati cu fisulji ma adrat sh-cu carni shi di earb; tsi, noi pshtem earb? (expr: tsi, noi him glari? nuzrzvts; ahnii, yeahne {ro: iahnie, tocan} {fr: plusieurs aduchim?); nitsi di atselj tsi mc earb (expr: atselj hazadz, sortes de plats (ragout) fait avec des haricots, viande, etc.} tivichelj, glari) nu sh-eara; earba a birbeclui; earba di{en: various kinds of meals (goulash) prepared with meat and agrshiri; earba di blnd; earba di niprtic; earba di sharpi; vegetables} ahnii/ahnie (ah-n-i) sf ahnii (ah-n) (un cu earb di somnu; earb di tsneari irbos (ir-bs) adg irboas eahnii) eahne (ah-n) sf eahnedz (ah-ndz) (un cu (ir-bo-s), irbosh (ir-bsh), irboasi/irboase (ir-bo-si) (loc) eahnii) yeahne (yah-n) sf yeahnedz (yah-ndz) (un cu acupirit cu earb; (loc) tsi ari mult earb {ro: ierbos} {fr: eahnii) herbeux} {en: grassy} ex: loclu easti irbos (cu earb mult); ealangi (a-lan-g) sm, sf, adg vedz tu yealani eara valea irboas, putea s-pasc njilj di oi irbar (ir-br) sn ealangiu (a-lan-g) sm, sf, adg vedz tu yealani irbari/irbare (ir-b-ri) aduntur di ierburi clcati shi uscati ealan-giuratic (a-ln-giu-r-tic) sn vedz tu yealani namisa di-acoali tsi l trag dzama dit eali shi s-tsn ashi uscati ealani/ealane (a-l-ni) sf pl(?) vedz tu yealani tu cutii i tifteri {ro: ierbar} {fr: herbier} {en: herbarium} eamac (a-m-c) sf vedz tu ghium earci (ar-c) invar mash tu zburrea: vshclje earci, eam1 (-m) sf vedz tu yeam vshcljadz earci (njits sh-mushats) {ro: (aric) mic i frumos} eam2 (-m) sf eami/eame (-mi) negur (fapt di aburi {fr: (osselet) petit et beau} {en: (knucle-bone) small and ishits dit apa tsi s-afl tu loc) tsi s-alas pristi aer (multi ori tu beautiful} hryii) di nu poati omlu s-vead ghini sh-diparti; ctcnii, eargi (ar-g) sm vedz tu yeaurti cthnii, negur, andar {ro: pcl, cea} {fr: brouillard} earn (ir-n) sf erni (r-ni) shi ernuri (r-nur) treilji mesh {en: fog, haze} ex: s-adun pristi vali un soi di eam, tsi suntu nai ma arcuroshlji dit an, cu neau shi ngljetsuri, tsi scthnii, ca fum aritcu afl namisa di toamn shi primuvear (dit 22-li di-Andreu eambul (m-bu-l) sf vedz tu yeambul pn tu 21-li di Martsu); (expr: 1: earna (ca adv) = chirolu di eandz (n-dz) sf pl(?) ftljo, drac, dyeavul, etc. {ro: earn; 2: di earn = (i) cndu va s-yin earna; earna-aest tsi naiba} {fr: diable} {en: devil} ex: eandza (draclu) va ti mc yini; (ii) cari tsni di earn, tsi s-poart earna, cari s-fatsi (i (s-ti lja draclu) tihiseashti si s-fac) earna; etc.; 3: di cu earn = hiindalui eanglshi/eanglshe (an-gl-shi) sf eanglsh (an-glsh) ninga earn, ninga niishit (nibitisit) earna; 4: pn (tu zbor (fapt, scriari, etc.) tsi easti un abatiri (diprtari) di la intrata) di earn = pn tu nchisita (intrata) a earnljei; pn tu atsea tsi easti lugursit ca ndreptu i di cum lipseashti s-hib ishita di toamn; 5: aest earn = earna tsi yini di treatsi, tsi zborlu (fapta, scriarea, etc.); alathus, alath, lathus, ftexim, tricu; 6: an-earna = earna-a anlui tsi tricu, earna di-aoa sh-un htai, stepsu, sfalm {ro: greeal, eroare} {fr: faute, erreur} an; 7: earn-vear = c-i earn, c-i vear, tut chirolu, tut anlu, {en: fault, error} fr-acumtinari) {ro: iarn} {fr: hiver} {en: winter} ex: earna-i eanitsar (a-ni-tsr) sm vedz tu yeanitsar bun, ma tr domnji; n-acts earna n hoar; earn-vear eanur (a-n-r) sf vedz tu ljanur (expr: c eara earn, c eara vear) yinea s-n vead cum him; eap (-p) sf eapi/eape (-pi) feamina-a calui; muma-a n-acts n earn mari (earn greau); tricu earna, tora intrm mulljei {ro: iap} {fr: jument, cavale} {en: mare} ex: cari tstu primuvear earn (-r-n) sf erni (-rn) (un cu u tata, mul? eapa nj-easti mum!; irghilii di calj shi eapi earn) ex: shi earn (earn) shi vear njadz-earn adv ipar (i-pr) sm ipari (i-pr) picurar (atsel tsi pashti) un (nj-dz-r-n) mesea di earn {ro: miez de iarn} {fr: irghilii (cupii) di eapi milieu de lhiver} {en: mid-winter} irnedz (ir-ndz) vb I eapii (a-p-i) sf eapii (-p) vidzut, masti, fats, prosup, irnai (ir-n), irnam (ir-nm), irnat (ir-n-t), irnari/irnare (irsureti, opsi, figur, mutr {ro: figur, chip} {fr: figure, visage} n-ri) nj trec earna (tu-un loc); dipun cupiilor di oi (sh-di {en: face} alti prvdz) di la munti toamna tra s-sh treac earna la ear (r) cong shi adv vedz tu eara cmpu; arnedz, ernedz, airnedz {ro: ierna, hiberna} {fr: eara (-ra) cong shi adv ninga unoar; ear, ear, diznou, hiverner; passer lhiver, hiberner} {en: winter, hibernate} diznu, pali, xana, mata, npoi; shi {ro: iar, iar, din nou} irnat (ir-nt) adg irnat (ir-n-t), irnats (ir-nts), irnati/irnate {fr: mais, de nouveau, encore} {en: again, anew} ex: eara (ir-n-ti) tsi ari tricut earna iuva; arnat, ernat, airnat {ro: (npoi, diznou) plndzi; eara (shi) cndu vidzu hilj-su c luiernat, hibernat} {fr: hivern; pass lhiver, hibern} {en: aduc pi bratsi, zghili noar sh-cdzu di pri cicioari ear (- wintered, hibernated} irnari/irnare (ir-n-ri) sf irnri (ir-nr) cong shi adv (vedz tu eara) ear (r) cong shi adv ri) atsea tsi s-fatsi cndu cariva irneadz iuva; arnari, ernari, (vedz tu eara) ex: nu pot tra s-li-angan ear (diznou) airnari {ro: aciunea de a ierna, iernare, hibernare} {fr: action earan (a-rn) sm, sf earan (a-r-n), earanj (a-rnj), de hiverner; de passer lhiver, de hiberner} {en: action of earani/earane (a-r-ni) un muljari (ic brbat) tsi s-bag tu- wintering, hibernating} airnedz (a-ir-ndz) vb I airnai (a-irashtirnut cu vrutlu-lj (ic cu vruta-lj) fr s-hib ncurunats; n), airnam (a-ir-nm), airnat (a-ir-n-t), airnari/airnare (aagpitcoanji (sf mash), mushaver, aran, yearan, moroz (sf ir-n-ri) (un cu irnedz) ex: dusi di-sh li airn (dusi di li mash), muroz (sf mash) {ro: ibovnic} {fr: amant} {en: lover, featsi si-sh treac earna) airnat (a-ir-nt) adg airnat (a-irmistress} ex: avea un yearan (vrut, mushaver) n-t), airnats (a-ir-nts), airnati/airnate (a-ir-n-ti) (un cu earanlchi/earanlche (a-ran-l-chi) sf earanlchi (a-ranirnat) airnari/airnare (a-ir-n-ri) sf airnri (a-ir-n-ri) (un lch) bana tsi u duc atselj tsi vor s-sh fac mash chehili-a cu irnari) arnedz (ar-ndz) vb I arnai (ar-n), arnam (artruplui ca, bunoar, s-bea, s-mc, s-glindiseasc, s-bag tu- nm), arnat (ar-n-t), arnari/arnare (ar-n-ri) (un cu

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

431

irnedz) ex: earna-aest va arnm (va u tritsem earna) tu a eazchi/eazche (a-z-chi) sf vedz tu yeazchi Srunljei; arnai ghini estan arnat (ar-nt) adg arnat (ar- eazi (-zi) sf fr pl zboari scriati; partea-a prlui cari easti n-t), arnats (ar-nts), arnati/arnate (ar-n-ti) (un cu irnat) scriat (partea tsi nu-aspuni un cadru); gheaz; scritur {ro: ex: noatinj arnats (tsi tricur earna) arnari/arnare (ar-n-ri) scriere; partea scris de la un ban} {fr: criture; criture sf arnri (ar-n-ri) (un cu irnari) ernedz (er-ndz) vb I dune monnaie} {en: writing; written part of a coin} ex: ari ernai (er-n), ernam (er-nm), ernat (er-n-t), cdzut eazi (partea scriat), nu tura (partea cu cadur) eazagi ernari/ernare (er-n-ri) (un cu irnedz) ernat (er-nt) (a-za-g) sm eazageadz (a-za-gdz) un tsi lucreadz tr adg ernat (er-n-t), ernats (er-nts), ernati/ernate (er-n-ti)chivernisi (cumpanii, sutsat, etc.) cu tsnearea-a crtslor; (un cu irnat) ernari/ernare (er-n-ri) sf ernri (er-n-ri) gramatico, grmtic {ro: secretar} {fr: secrtaire} {en: (un cu irnari) arniu (ar-n) sn arniuri (ar-n-ur) secretary} gheaz (gh-z) sf fr pl (un cu eaz) ex: tsi dipunearea-a cupiilor di oi (sh-di alti prvdz) di la munti ljai, tur (partea cu cadur) i gheaz (partea scriat)? toamna tra s-sh treac earna la cmpu; loclu iu sh-trec earnaeclesiaris (e-cle-si--ris) sm pl(?) omlu tsi aveaglji sh-ari cupiili di oi dipusi di la munti; arnii, ariu, arii {ro: iernatic, vrundida-a bisearicljei; clisar {ro: paraclisier} {fr: sacristain} locul de iernat} {fr: hivernage, quartier dhiver} {en: winter {en: sacristan} (of cattle), wintering quarters} ex: armnjlji ma njergu toamna ed (d) sm, sf ead (-d), edz (dz), eadi/eade (-di) tu-arniu; n-aflm bun arniu; arniuri clduroasi; toamna aest njiclu (mascur i feamin) fitat di-un capr {ro: ied} {fr: va dipunem tu arniulu a Lsunlui; ma nu li-afl bunlu cupiili chevreau, chevrette} {en: kid} ex: arndza di ed easti ma bun tu arniu; njel tu-arniu nu-azghear dot, jilos plndzi-arniulu tot di atsea di njel; csh, csh, edzlj-a mei; a edzlor l deadir arnii2/arnie (ar-n-i) sf arnii (ar-n) (un cu arniu) ex: coarnili cucutici di pi cuprii, lja-ts gljina, du-ti-arnii; alts pit munts, edec1 (e-dc) sm edets (e-dts) tsi nu para lu-arseashti (i ljalts pit arnii arnaret (ar-na-rt) adg arnareat (ar-na-re- angreac multu) tra s-fac un lucru; aduliftu, acmat, blanes, t), arnarets (ar-na-rts), arnareati/arnareate (ar-na-re-ti) tsicumban, hain, hin, haileas, linvos, linos, tvlmb, timbel, easti di earn {ro: de iarn} {fr: hivernal} {en: wintry} ex: armstor, tindu-gomar, cioari tu cinushi {ro: trntor, lene} gorts arnareati (di earn) arnatic (ar-n-tic) sn {fr: fainant, paresseux} {en: lazy} arnatitsi/arnatitse (ar-n-ti-tsi) lucrili di mcari tsi sh-li bag edec2 (e-dc) sn edecuri (e-d-cur) aveari tsi nu poati s-hib omlu di-un parti tra s-li aib earna; arnatcu {ro: provizii de purtat (loc, cas, acabeti, etc.) dit un loc tu altu; mulchi, iarn} {fr: provision (aliments) dhiver} {en: winter supplies mullichi {ro: imobil} {fr: proprit immobilire} {en: real for the winter} ex: vinji earna, va bgari arnatic arnatcu (ar- estate} nt-cu) sn arnattsi/arnattse (ar-nt-tsi) (un cu arnatic) edepsz (e-dep-sz) adj edepsz (e-dep-s-z), edepsji (eeasamin (a-sa-mn) sm easaminj (a-sa-mnj) un arburic tsi dep-sj), edepszi/edepsze (e-dep-s-zi) tsi easti aru shi yini dit India, cu alumchi verdz, lundzi sh-suptsri, sh-cu ponir; tsi fatsi mash urutets; etepsz, idipsz, chiutandal, aru, lilici albi tsi da un anjurizm multu-arisit di oaminj {ro: andihristu, tihilai, blstimat, chirt, cumalindru, ponir, shiret, iasomie} {fr: jasmin} {en: jasmine} easamiu (a-sa-m) sm hitru, ctrgar, murlai {ro: ticlos} {fr: abject, coquin} {en: pl(?) (un cu easamin) mean, rascal} etepsz (e-tep-sz) adj etepsz (e-tep-seasamiu (a-sa-m) sm vedz tu easamin z), etepsji (e-tep-sj), etepszi/etepsze (e-tep-s-zi) (un easc (s-c) sf eschi (s-chi) num dat la ndau planti dit cu edepsz) edepszlchi/edepszlche (e-dep-sz-l-chi) sf fumealja-a buretslor, tsi crescu pri truplu-a arburlor, tsi sh-u- edepszlchi (e-dep-sz-lch) harea tsi u-ari atsel tsi easti aduc niheam cu petala di cal shi, cndu suntu uscati ghini, (shi-l fatsi s-hib) edepsz {ro: ticloie} {fr: abjection, acats foc lishor sh-tr-atsea, tu chirolu veclju s-ufilisea la malhonntet} {en: vileness, dishonesty} aprindearea-a foclui (cu mnearlu sh-cu sturnarea); (expr: 1: edepszlchi/edepszlche (e-dep-sz-l-chi) sf vedz tu easti easc = easti multu uscat, easti suptsri; 2: ardi ca easca edepsz = ardi multu ghini, ca easca uscat) {ro: iasc} {fr: amadou} efchelj (ef-chlj) sn efcheali/efcheale (ef-ch-li) psltisirea {en: tinder, touchwood} ex: easca creashti pri trup di fag; tsi u fatsi preftul tr un om tsi easti multu lndzit shi undzirea easca va mnear shi sturnari; easc s-adr (expr: s-adr multu tsi lj-u fatsi cu untulemnu ayisit {ro: maslu} {fr: sainte oncslab; slghi multu); pnea s-featsi easc (expr: multu uscat); tion} {en: unction} efheli/efhele (ef-h-li) sf efheali/efheale aprinsi cu amnarea easc tra s-fac foc; leamnili tsi-adusish (ef-h-li) (un cu efchelj) ex: lj featsir efheli cu shapti ardu ca easca (expr: ardu ghini) prefts easpir (s-pir) adg easpir (s-pi-r), easpiri (s-pir), efcolii/efcolie (ef-co-l-i) sf vedz tu ifculii easpiri/easpire (s-pi-ri) tsi ari un minti pir (yii, pitrunefcolilji/efcolilje (ef-co-l-lji) sf vedz tu ifculii dzitoari, pirgac, hitr, tljitoas); tsi aducheashti lishor lucri efcul (f-cul) adg vedz tu ifculii tsi oaminjlji di-arad li aduchescu ma greu; hitru, pirgac, pir, efcula (f-cu-la) adv vedz tu ifculii tljos, tljitos, etc. {ro: perspicace} {fr: perspicace} {en: efculii/efculie (ef-cu-l-i) sf vedz tu ifculii perspicacious, shrewd} ex: easpira-n (pirgaca-n) mintea efculipsescu (ef-cu-lip-ss-cu) vb I vedz tu ifculii eatagan (a-ta-gn) sn vedz tu yitgani efculipsiri/efculipsire (ef-cu-lip-s-ri) sf vedz tu ifculii eataghan (a-ta-ghn) sn eataghani/eataghane (a-ta-gh-ni) efculipsit (ef-cu-lip-st) adg vedz tu ifculii un cu eatagan efculisescu (ef-cu-li-ss-cu) vb I vedz tu ifculii eat (e-t) sf vedz tu at efculisiri/efculisire (ef-cu-li-s-ri) sf vedz tu ifculii eatgan (a-t-gn) sn vedz tu yitgani efculisit (ef-cu-li-st) adg vedz tu ifculii eatghan (a-t-ghn) sn eatghani/eatghane (a-t-gh-ni) efendim (e-fn-dim) invar vedz tu afendi un cu eatgan efharistii/efharistie (ef-ha-ris-t-i) sf vedz tu efharisto eavashcu (ea-vsh-cu) adg vedz tu evashcu efharistisescu (ef-ha-ris-ti-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu eavea1 (-vea) adv vedz tu ea2 efharisto eavea2 (e-vea) adv dealihea, naevea, aevea {ro: aevea} {fr: efharistisi/efharistise (ef-ha-rs-ti-si) sf vedz tu efharisto en ralit, rellement} {en: really} efharistisiri/efharistisire (ef-ha-ris-ti-s-ri) sf vedz tu eavriu (a-vr) sm eavrii (ea-vr) pulj njic, puljits, avriu {ro: efharisto psruic, psric} {fr: petit oiseau, petiot} {en: little bird} efharistisit (ef-ha-ris-ti-st) adg vedz tu efharisto ex: eavriu c vidzu n cas, nu-lj yinea s-eas din cas avriu efharisto (ef-ha-ris-t) adv zborlu tsi-l dztsi un tri pricu(a-vr) sm avrii (a-vr) (un cu eavriu) nushtearea-a bunlui tsi-lj s-ari fapt; shuchir {ro: mulumesc} eazagi (a-za-g) sm vedz tu eazi {fr: merci, grace, remercment} {en: thanks, acknowledgeeazc (a-zc) invar vedz tu yeazchi ment} ex: noi l dzsim efharisto efharistisescu (ef-ha-ris-tieazc (a-z-c) sf vedz tu yeazchi ss-cu) (mi) vb IV efharistisii (ef-ha-ris-ti-s), efharistiseam

432

Dictsiunar a Limbljei Armneasc iftinii, eftinii {ro: eftintate} {fr: bon march, bas prix, baisse de prix} {en: cheapness} ex: iftintatea-l mc prlu; mult iftinitati easti aclo iftineats (if-ti-ne-ts) sf iftinets (if-tints) (un cu iftntati) iftinii/iftinie (if-ti-n-i) sf iftinii (ifti-n) (un cu iftintati) eftintti/eftintate (ef-ti-n-t-ti) sf eftintts (ef-ti-n-tts) (un cu iftintati) eftineats (ef-ti-ne-ts) sf eftinets (ef-ti-nts) (un cu iftintati) eftinii/eftinie (ef-ti-n-i) sf eftinii (ef-ti-n) (un cu iftintati) iftinipsescu (if-ti-nip-ss-cu) vb IV iftinipsii (if-tinip-s), iftinipseam (if-ti-nip-sem), iftinipsit (if-ti-nip-st), iftinipsiri/iftinipsire (if-ti-nip-s-ri) fac un lucru tra scustuseasc ma putsn di cum eara ma ninti; l-fac un lucru shib (ma) eftin; eftinipsescu {ro: iefteni} {fr: baisser le prix; laisser bon march} {en: lower the price} ex: s-iftinipsi (sfeatsi ma eftin) grnlu iftinipsit (if-ti-nip-st) adg iftinipsit (if-ti-nip-s-t), iftinipsits (if-ti-nip-sts), iftinipsiti/iftinipsite (if-ti-nip-s-ti) (lucrul) s-featsi ma eftin; eftinipsit {ro: ieftenit} {fr: (prix) qui a t baiss; devenu bon march} {en: with lowered price} iftinipsiri/iftinipsire (if-ti-nip-s-ri) sf iftinipsiri (if-ti-nip-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un lucru iftineashti; eftinipsiri {ro: aciunea de a iefteni; ieftenire} {fr: action de baisser le prix; de laisser bon march} {en: action of lowering the price} eftinipsescu (ef-ti-nip-ss-cu) vb IV eftinipsii (ef-ti-nip-s), eftinipseam (ef-ti-nip-sem), eftinipsit (ef-ti-nip-s-t), eftinipsiri/eftinipsire (ef-ti-nip-s-ri) (un cu iftinipsescu) eftinipsit (ef-ti-nip-st) adg eftinipsit (ef-tinip-s-t), eftinipsits (ef-ti-nip-sts), eftinipsiti/eftinipsite (efti-nip-s-ti) (un cu iftinipsit) eftinipsiri/eftinipsire (ef-tinip-s-ri) sf eftinipsiri (ef-ti-nip-sr) (un cu iftinipsiri) eftintti/eftintate (ef-ti-n-t-ti) sf vedz tu eftin eftineats (ef-ti-ne-ts) sf vedz tu eftin eftinii/eftinie (ef-ti-n-i) sf vedz tu eftin eftinipsescu (ef-ti-nip-ss-cu) vb IV vedz tu eftin eftinipsiri/eftinipsire (ef-ti-nip-s-ri) sf vedz tu eftin eftinipsit (ef-ti-nip-st) adg vedz tu eftin efur (-fur) sm efuri (-fur) omlu tsi nicuchirseashti avearea-a unei bisearic (sculii, etc.); epitrup, epitrop {ro: efor, tutore} {fr: administrateur} {en: administrator} efurii/efurie (e-fu-r-i) sf efurii (e-fu-r) avearea (bisearica, sculia) nicuchirsit di un efur; mushavireea di efuri tsi nicuchirsescu deadun un bisearic (sculii, etc.); efurlichi, epitrupii {ro: eforie} {fr: conseil des administrateurs} {en: administration council} ex: tuti miletsli au efurii, mash noi nu efurlichi/efurliche (e-fur-li-chi) sf efurlichi (e-fur-lch) (un cu efurii) efurii/efurie (e-fu-r-i) sf vedz tu efur efurlichi/efurliche (e-fur-li-chi) sf vedz tu efur eg (g) sm edz (dz) prici njic cu mutsca chipitoas sh-cu truplu gros acupirit cu schinj; arici, jun {ro: arici} {fr: hrisson} {en: porcupine} eh! (h!) inter vedz tu o! ehl (h-l) sf ehli/ehle (h-li) arburi di pduri (tsi sh-uadutsi multu cu muliftul, aroblu), tsi creashti multu-analtu (pn la 40m), cu truplu ndreptu, cu lemnul moali, cu frndzili njits shi suptsri ca atsili, verdz tut anlu sh-cari nu cad earna; brad {ro: brad} {fr: sapin} {en: fir} ehle (eh-l) sm, sf, adg invar om cari, cu minciunj sh-cu culchipsiri, s-aspuni bun ma, di-arad, caft totna s-ard lumea; arditor, yealangi, minciunos, pseftu, calpuzan, apation, maryiol, marghiol; (expr: ehle = tsi ti-ardi tu zig) {ro: neltor} {fr: trompeur; tromperie, tricherie, fraude} {en: deceiver, cheater} ex: easti un om ehle! (expr: tsi ti-ardi tu zig) ehthrevsescu (eh-threv-ss-cu) vb IV ehthrevsii (eh-threv-s), ehthrevseam (eh-threv-sem), ehthrevsit (eh-threv-s-t), ehthrevsiri/ehthrevsire (eh-threv-s-ri) un cu ehtrevsescu ehthrevsiri/ehthrevsire (eh-threv-s-ri) sf ehthrevsiri (eh-threvsr) un cu ehtrevsiri ehthrevsit (eh-threv-st) adg ehthrevsit (eh-threv-s-t), ehthrevsits (eh-threv-sts), ehthrevsiti/ehthrevsite (eh-threv-sti) un cu ehtrevsit ehtr (h-tr) sf vedz tu ehtru

(ef-ha-ris-ti-sem), efharistisit (ef-ha-ris-ti-s-t), efharistisiri/efharistisire (ef-ha-ris-ti-s-ri) apudidescu cariva cu bunlu tsi-lj fac {ro: mulumi} {fr: (se) contenter, satisfaire} {en: content, satisfy} efharistisit (ef-ha-ris-ti-st) adg efharistisit (ef-ha-ris-ti-s-t), efharistisits (ef-ha-ris-ti-sts), efharistisiti/efharistisite (ef-ha-ris-ti-s-ti) tsi easti apudidit di bunlu tsilj s-ari fapt {ro: mulumit} {fr: content, satisfait} {en: content, satisfied} efharistisiri/efharistisire (ef-ha-ris-ti-s-ri) sf efharistisiri (ef-ha-ris-ti-sr) atsea tsi fatsi un tsi ifhristiseasti pri cariva {ro: aciunea de a mulumi; mulumire} {fr: action de contenter, de satisfaire; satisfaction} {en: action of contenting, of satisfying; satisfaction} efhristisescu (ef-h-ris-ti-ss-cu) (mi) vb IV efhristisii (ef-h-ris-tis), efhristiseam (ef-h-ris-ti-sem), efhristisit (ef-h-risti-s-t), efhristisiri/efhristisire (ef-h-ris-ti-s-ri) (un cu efharistisescu) efhristisit (ef-h-ris-ti-st) adg efhristisit (ef-h-ris-ti-s-t), efhristisits (ef-h-ris-ti-sts), efhristisiti/efhristisite (ef-h-ris-ti-s-ti) (un cu efharistisit) efhristisiri/efhristisire (ef-h-ris-ti-s-ri) sf efhristisiri (ef-h-risti-sr) (un cu efharistisiri) ifhristisescu (if-h-ris-ti-sscu) (mi) vb IV ifhristisii (if-h-ris-ti-s), ifhristiseam (if-hris-ti-sem), ifhristisit (if-h-ris-ti-s-t), ifhristisiri/ifhristisire (if-h-ris-ti-s-ri) (un cu efharistisescu) ifhristisit (if-h-ris-ti-st) adg ifhristisit (if-h-ris-ti-s-t), ifhristisits (if-h-ris-ti-sts), ifhristisiti/ifhristisite (if-h-risti-s-ti) (un cu efharistisit) ifhristisiri/ifhristisire (if-hris-ti-s-ri) sf ifhristisiri (if-h-ris-ti-sr) (un cu efharistisiri) efharistii/efharistie (ef-ha-ris-t-i) sf efharistii (ef-ha-rist) harea tsi u-ari cariva tsi easti ifhristisit, efhristisiri, shuchir, shuchiur, birhuzuri, biricheavis, spulaiti, hart {ro: mulumire} {fr: contentement, remerciement; satisfaction} {en: thanks; satisfaction} efharistisi/efharistise (ef-ha-rs-tisi) sf efharistisi (ef-ha-rs-tis) ifhrstisiri, ushnurlc {ro: mulumire} {fr: remerciement; satisfaction} {en: thanks; satisfaction} ahristisiri/ahristisire (a-h-ris-ti-s-ri) sf ahristisiri (a-h-ris-ti-sr) hart, efharistii, efhrstisiri, birhuzuri, shuchir, shuchiur, spulaiti, biricheavis {ro: mulumit, datorit} {fr: grace } {en: thanks to} aharistisiri/aharistisire (a-ha-ris-ti-s-ri) sf aharistisiri (a-haris-ti-sr) (un cu ahristisiri) efhristisescu (ef-h-ris-ti-ses-cu) vb IV vedz tu efharisto efhristisiri/efhristisire (ef-h-ris-ti-si-ri) sf vedz tu efharisto efhristisit (ef-h-ris-ti-sit) adg vedz tu efharisto efheli/efhele (ef-h-li) sf vedz tu efchelj efterii/efterie (ef-te-r-i) sf efterii (ef-te-r) minciun dzs maxus ca s-lj s-asparg numa-lj bun a unui om tinjisit; minciunjli tsi s-dzc cndu cariva easti cacu-zburt (shunit); muhtani, cacu-zburri {ro: calomnie} {fr: calomnie} {en: calumny, slander} ex: greau muhtani, urt efterii arucar pri mini eftihii/eftihie (ef-ti-h-i) sf vedz tu iftihii eftihipsescu (ef-ti-hip-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu iftihii eftihipsiri/eftihipsire (ef-ti-hip-s-ri) sf vedz tu iftihii eftihipsit (ef-ti-hip-st) adg vedz tu iftihii eftihisescu (ef-ti-hi-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu iftihii eftihisiri/eftihisire (ef-ti-hi-s-ri) sf vedz tu iftihii eftihisit (ef-ti-hi-st) adg vedz tu iftihii eftin (f-tin) adg eftin (f-ti-n), eftinj (f-tinj), eftini/eftine (f-ti-ni) tsi easti bun shi custuseashti putsn; tsi nu easti scumpu sh-ari un tinjii tsi nji lu ndreadzi lucrul; (fig: 1: eftin = lucru tsi nu easti bun; c s-ari pltit putsn ti ns shi lucrili buni suntu ma scumpi; expr: 2: scumpu la trts sh-eftin la frin = zbor tsi s-dztsi atumtsea cndu cariva da multu tr lucri tsi nu-ahrzescu, ma nu va s-da ct lipseashti tr lucri buni tsi dealihea ahrzescu) {ro: ieftin} {fr: de bon march, de bas prix} {en: inexpensive, cheap} ex: carnea tsi-adush easti eftin (nu custuseashti multu); eftini suntu tuti tsi-acumprash iftintati/iftintate (if-ti-n-t-ti) sf iftintts (if-ti-n-tts) faptul c un lucru easti eftin; catastasea tu cari lucrili nu svindu scumpi, tuti suntu eftini; eftintate, eftineats, iftineats,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

433

ehtr* (h-tr) sf femininlu di la ehtru; vedz ehtru pirs III u2, lj2 (lj) shi lji2 (lj) shi lj2 (-lj, lj-), li2 (l) (singular ehtrevsescu (eh-threv-ss-cu) vb IV vedz tu ehtru shi plural, masculin shi fiminin, acuzativ; formili shcurti tsi sehtrevsiri/ehtrevsire (eh-threv-s-ri) sf vedz tu ehtru adavg la pronuma pirsunal tini, multi ori tra s-lji ehtrevsit (eh-threv-st) adg vedz tu ehtru nvrtushadz noima) pri el {ro: pe el, pe ea, pe ei, pe ele, l, ehtrilji/ehtrilje (eh-tr-lji) sf vedz tu ehtru o, i, le} {fr: il, elle, ils, elles; le, la, les, etc.} {en: he, she, they} ehtripsescu (eh-trip-ss-cu) vb IV vedz tu ehtru ex: ea l (l = pri el) dusi acas; ea-l (l = l, ul, li, pri el) dusi n ehtripsiri/ehtripsire (eh-trip-s-ri) sf vedz tu ehtru hoar; va s-dimndu ca s-ul (ul = pri el) dau; ul (ul = pri el) ehtripsit (eh-trip-st) adg vedz tu ehtru culc tu ashtirnut; shi na-ts-ul (ul = pri el) Mitri dziniri; ning ehtru (h-tru) sm, sf, adg ehtr (h-tr), ehtsr (h-tsr), ehtfoc nji lu-adutsea (lu = pri el), ning pir nj-ul liga (ul = pri el); ri/ehtre (h-tri) atsel tsi aurashti pri cariva shi nu-lj va bunlu dats-lu nafoar (lu = pri el) di-aoa; vidzush-lu (lu = pri el) tsi (va s-lj fac aru); atsel tsi ari sh-aspuni nivreari fats di tsiva; featsi?; ia lu (lu = pri el) ntreab tra s-lj (-lj, dativ = a lui) atsel cu cari s-alumt cariva; ehtur, dushman, azmu, hazmu, dzc; el lu (lu = pri el) actsar; ea nu u vidzur (u =pri ea); u nioaspi {ro: duman, adversar} {fr: ennemi, adversaire} {en: featsir (u = pri ea) si s-duc acas; u vrei i nu u vrei?; ca enemy, adversary} ex: ma bun easti un ehtru (dushman) foartic u min; lja-u sh-talj-u, loats-u sh-tljats-u; vidzush-u?; mintimen ehtur (h-tur) sm, sf, adg ehtur (h-tu-r), ehturi u vidzndalui; ca vimtu ndreptu u loa pri mealuri; ma, tsi u (h-tur) shi ehtsri (h-tsr), ehturi/ehture (h-tu-ri) (un cu vrei?; elj lj-avinai (lj = pri elj); eali nu li afl (li = pri eali); ehtru) ex: ehtsrlj (dushmanjlji) ts s-apruchear; apa doarmi, pdurli li (li = pri eali, pdurli) arsir; ia-l dipuni tmbrlu (-l ehturlu (dushmanlu) nu doarmi ehtrilji/ehtrilje (eh-tr-lji) sf = pri el, tmbrlu); ma dipuni-l (-l = pri el); lji-lj lu deadir ehtrilji/ehtrilje (eh-tr-lji) atsea (ura, nivrearea) tsi u poart un (lu = pri el; lji-lj = a lui, dativ); lji-lj lu pitricur tserbul (lu = fats di tsiva i di cariva (un dushman); ura tsi u-aduchescu doi pri el, tserbul; lji-lj = a lui, dativ); vtmndalui-lu (lu = pri el, dushmanj (un fats di alantu) shi mirachea tsi u au tra s-sh dushmanlu), ascp cu bana; iu lu ari (lu = pri el)?; mtsinatsfac aru; ehtr, ihtrilji, dushmnilji, amahi, crezi, u (u = pri ea) la noi; vidzndalui-u (u = pri ea) ahnt gioan; niuspitslji, hseanlichi, zti, shr, sheri {ro: dumnie} {fr: maea lji ncljisi ocljilj (pr pirs, acuzativlu lji = pri elj, ocljilj; ic inimiti, hostilit} {en: enmity, hostility} ehtr (h-tr) sf pr pirs, dativlu, a lui); adap-lj la aru (-lj = pri elj); paplu li ehtri/ehtre (h-tri) (un cu ehtrilji) ehtripsescu (eh-tripteasi (li = pri eali) pri meas; talji-li cumts (li =pri eali) a ss-cu) vb IV ehtripsii (eh-trip-s), ehtripseam (eh-triplui1 (a l) pr pirs III a ljei1 (a lj), a lor1 (a lr), a lor1 (a sem), ehtripsit (eh-trip-s-t), ehtripsiri/ehtripsire (eh-trip- lr) (genitiv shi dativ, di la pronuma pirsunal el cari ss-ri) lu-aurscu pri cariva sh-nu-lj voi bunlu; u-aspun ura tsi avdi totna cu zborlu a ninti) lj, lji, lj (-lj, lj-) {ro: (a) u am tr cariva i tsiva; ehtrevsescu, ihtripsescu, hzmusescu, ului, (a) ei, (a) lor} {fr: lui, elle, eux} {en: his, her, their} duc zti, u duc sheri {ro: dumni} {fr: avoir de linimiti; ex: a ljei nu-lj (lj = lj, a ljei) deadi; d-lj (lj = a lui) a lui fuslu envier} {en: show enmity} ehtripsit (eh-trip-st) adg (a omlui ti cari easti zborlu); a ljei lj-deadi (lj = lji, a ljei) furca ehtripsit (eh-trip-s-t), ehtripsits (eh-trip-sts), ehtripsi lj1 (lj) shi lji1 (lj) shi lj3 (-lj, lj-) pr pirs III (singular, ti/ehtripsite (eh-trip-s-ti) atsel tsi easti aurt di cariva tsi nu-lj masculin shi fiminin), l1 (l) shi l3 (-l, l-) (plural, masculin va bunlu; ihtripsit, ehtrevsit, hzmusit {ro: dumnit} {fr: ha shi fiminin) (genitiv shi dativ, formili shcurti di la pronuma par un ennemi; envi} {en: hated by an enemy} ehtripsipirsunal a lui) a lui (a ljei, a lor) {ro: (a) lui, (a) ei, (a) ri/ehtripsire (eh-trip-s-ri) sf ehtripsiri (eh-trip-sr) atsea tsi lor} {fr: lui, elle, eux} {en: his, her, their} ex: lji (ljei = a s-fatsi cndu un ehtripseashti; ihtripsiri, ehtrevsiri, hzmusiri lui, a ljei) s-asparsi casa; lj-njardzi (lj = a lui, a ljei) ghini; lj {ro: aciunea de a dumni; dumnire} {fr: action davoir de scoasir (lji = a lui, a ljei) ocljilj; a lor l-ascapir (l = l, a lor) linimiti; denvier} {en: action of showing enmity} ocljilj; a lui lj-ded (lj = lji, a lui, a ljei); a lor nu va l dau; iu-lj ehtrevsescu (eh-threv-ss-cu) vb IV ehtrevsii (eh-threv-s), (lj = lj, a lui, a ljei) suntu printslj; dinpoi-lji (lji = a lui, a ehtrevseam (eh-threv-sem), ehtrevsit (eh-threv-s-t), ljei) alghea cmpul; cu-a lui-lji (lji = atselj a lui); sh-displti ehtrevsiri/ehtrevsire (eh-threv-s-ri) (un cu ehtripsescu) cusitsli a ljei-lji (ljei = atseali a ljei); d-lj-lu (lj = a lui; lu = ehtrevsit (eh-threv-st) adg ehtrevsit (eh-threv-s-t), lucrul di cari easti zborlu) c lu (lu = pri el) arseashti multu; ehtrevsits (eh-threv-sts), ehtrevsiti/ehtrevsite (eh-threv-s-ti) spunits al (al = a lui; scriat ashi tu loc di a-l) Daljani s-ansar; (un cu ehtripsit) ehtrevsiri/ehtrevsire (eh-threv-s-ri) sf amint mult ncreadiri tu el-lji; dz-l (l = a lor) s-yin, shehtrevsiri (eh-threv-sr) (un cu ehtripsiri) eali sh-elj; lu-avea ca pri unlu di-a lor-l (l = atselj a lor); l ehtur (h-tur) sm, sf, adg vedz tu ehtru ded (l pr pirs = a lor) lucrili a lor-l (l pr pos = a lor); ei! (!) inter vedz tu o pitreatsi-l (l = a lor) n carti s-yin; l vinjir anj grei; nu l el (l) pr pirs III ea1 (), elj (lj), eali/eale (-li) (numinativ (l = a lor) pitrec n carti shi acuzativ; acuzativlu poati s-aib shi zborlu pri ninti ela (-la) impirativlu singular a unui verbu: yinu! {ro: vino} {fr: ma, di-arad, s-avdi fr el) grai tsi lja loclu a numljei a viens} {en: come on} ilats (i-lts) impirativlu plural a unui atsilui (a atsiljei, a atsilor) tr cari easti zborlu; ns, is, dis, ds; verbu: yinits {ro: venii} {fr: venez} {en: come on} (formili shcurti) l, ul, lu, u, lj, lji, lj, li, l; (fig: el = nicuchirlu) elbet (l-bet) adv zbor tsi va s-aspun c omlu nu easti sigura {ro: el, ea, ei, ele} {fr: il, elle, ils, elles} {en: he, she, they} ex: c un lucru va si s-fac (va si s-afl, va s-hib, etc.); s-hib (si el (ns) dztsea ashi; el (ns) s-toarn acas; ea (ns) umpli s-aib fapt) dealihea?; elbeti, poati, vahi, belchi {ro: poate} gleata cu ap; elj (nsh) tundu oilji; eali (nsi) frimint {fr: peut-tre} {en: maybe, perhaps} elbeti/elbete (l-be-ti) aloatlu; tradzi el (ns) s-moar; mpiltescu prpodz tr el (fig: adv (un cu elbet) tr brbatlu-a meu) l1 (-l shi l-) pr pirs III u1, lj1 (-lj, lj-), li1 elbeti/elbete (l-be-ti) adv vedz tu elbet (-li) (singular shi plural, masculin shi fiminin, numinativ; eleachim (e-lea-chm) cong ghini ma, ashi c, s-cljam c, formili shcurti di la pronuma pirsunal el) (un cu el) ex: ma, ama, am, ala, mea, amea, ami, mi, mu, dea, dem, vechi, cum easti-l (cum easti el) tora; araftul easti-l (araftul easti el) veci {ro: dar, ci} {fr: mais} {en: but} acas?; aclo iu easti-l (iu easti el); sttu cum sh-eara-l (cum shelefandu (e-l-fan-du) sm elefandz (e-l-fan-dz) nai ma eara el); brbatlu eara-l (eara el) avinari; s-hib-l (s-hib el) marea pravd di pri loc (cu cheali groas, cu-un nari multu yiu; s-nu-l hib (hib el) aclo; ma mari el va hib-l (ma mari el lung sh-cu doi dints multu mri (fildish) dit cari s-fac lucri va hib el); dit groap di-iu va hib-l (di-iu va hib el); foclu iu mushati tsi s-tsn n cas tr mushuteats); fil, filj, fildishin, l-easti (iu easti el)?; iu easti-l (iu easti el)?; iu easti-u (iu easti sfildici {ro: elefant} {fr: lphant} {en: elephant} ea)?; hilji-ta easti-u (easti ea) aoa; puljlji atselj iu suntu-lj (iu elefterii/elefterie (e-lef-te-r-i) sf vedz tu iliftirii suntu elj)?; di cndu eara-lj (eara elj) cu Enoch; ca domnji eleftherii/eleftherie (e-lef-the-r-i) sf eleftherii (e-lef-the-r) eara-lj (eara elj) prit cas-l (l = pr pos a lor; prit casa-a lor); un cu elefterii tuts eara-lj (elj tuts eara) un; hshcili iu-li suntu (-li suntu = iu elefthirusescu (e-lef-thi-ru-ss-cu) (mi) vb IV elefthirusii (e-lefsuntu eali)? l (l) shi ul (l) shi lu (l) shi l2 (-l, l-) pr thi-ru-s), elefthiruseam (e-lef-thi-ru-sem), elefthirusit (e-

434

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

lef-thi-ru-s-t), elefthirusiri/elefthirusire (e-lef-thi-ru-s-ri) embistimen (em-bis-ti-mn) sm, sf, adg vedz tu pisti1 un cu eleftirusescu embistosini (em-bis-to-s-ni) sf vedz tu pisti1 elefthirusiri/elefthirusire (e-lef-thi-ru-s-ri) sf elefthirusiri (eemboriu (em-b-ri) sm vedz tu embur lef-thi-ru-sr) un cu eleftirusiri embur (m-bur) sm emburi (m-bur) omlu tsi acumpr elefthirusit (e-lef-thi-ru-st) adg elefthirusit (e-lef-thi-ru-s-t), lucri ma eftini (sh-li poart di-arad tu altu loc) tra s-li vind elefthirusits (e-lef-thi-ru-sts), elefthirusiti/elefthirusite (e-lefma scumpu la alts oaminj; omlu tsi s-lja cu tigearetea tra si thi-ru-s-ti) un cu eleftirusit sh-amint bana (pnea); omlu cari vindi lucri sh-prmtii dit eleftir (e-lf-tir) adg vedz tu iliftirii un mgzii; tugear, prmteftu, prmteftu, prmtar, preleftirusescu (e-lef-ti-ru-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu iliftirii mtar, mgzar, mgztor, mgjar, argstiryear {ro: neguseleftirusiri/eleftirusire (e-lef-ti-ru-s-ri) sf vedz tu iliftirii tor} {fr: marchand, ngociant} {en: merchant} ex: easti mari eleftirusit (e-lef-ti-ru-st) adg vedz tu iliftirii embur n Srun emboriu (em-b-ri) sm emborii (em-beleimosini/eleimosine (e-le-mo-s-ni) sf pl measa (cu mcari, ri) tehnea tsi u-ari un embur cu acumprarea, purtarea shi grn hertu, culac, yin, yimishi, etc.) tsi s-da la oaminj (oaspits vindearea di lucri; emburlichi, emburii, prmtlichi, tugearldi-a omlui mortu i oaminj ftohi, multi ori la bisearic, hani i chi, tigeareti {ro: negustorie, comer} {fr: commerce, ngoce} chimitiryiu) dup tsi preftul fatsi un dyeavasi la bisearic; {en: commerce} ex: nvrteashti emboriu emburlichi/emmcarea tsi u da cariva la oarfnj tra si s-afl tr suflitlu-a burliche (em-bur-l-chi) sf emburlichi (em-bur-lch) (un cu mortslor; lucri (mcari, stranji, etc.) tsi li da cariva di njil, a emboriu) emburii/emburie (em-bu-r-i) sf emburii (em-buoaminjlor ftohi tsi-lj veadi agiunj sh-arupts; dari, misali, r) (un cu emboriu) emburipsescu (em-bu-rip-ss-cu) vb pomean, spumean, pmntu, coliv, etc. {ro: poman} {fr: IV emburipsii (em-bu-rip-s), emburipseam (em-bu-ripcharit, aumne} {en: charity, alms} sem), emburipsit (em-bu-rip-s-t), emburipsiri/emburipelen (e-ln) sm elenj (e-lnj) agru-pravd dit pduri, analt sire (em-bu-rip-s-ri) fac emboriu; nj-fac tehnea di embur; shi zvelt, ma mari di-un agru-tsap (capr), cu coarni mri sh- mi ljau cu emburlichea {ro: face nego} {fr: faire le commermushati, tsi sh-hrneashti njitslji cu lapti, sh-cari sh-arumig ce, ngocier} {en: trade} emburipsit (em-bu-rip-st) adg mcarea; tserbu, tsirbonj, ndrel, pltun {ro: cerb, cerboaic} emburipsit (em-bu-rip-s-t), emburipsits (em-bu-rip-sts), {fr: cerf, biche} {en: hart, stag, red deer, female hart} emburipsiti/emburipsite (em-bu-rip-s-ti) (lucru) tsi easti elin1 (-lin) adg elin (-li-n), elinj (-linj), elini/eline (-li-ni) acumprat ma eftin tra s-hib vindut ma scumpu {ro: negus om dit un mileti tsi bneadz sh-deadun cu-armnjlji tu torit} {fr: ngoci} {en: traded} emburipsiri/emburipsire Machidunii, ma bneadz ma multu tu locurli di ctr Not; (em-bu-rip-s-ri) sf emburipsiri (em-bu-rip-sr) atsea tsi fatsi grec {ro: grec} {fr: grec} {en: Greek} atsel ti emburipseashti {ro: aciunea de a face nego} {fr: actielin2 (-lin) adg elin (-li-n), elinj (-linj), elini/eline (-li-ni) on de faire le commerce, de ngocier} {en: action of trading} om tsi nu easti crishtin; om tsi nu-ari vrn pisti {ro: pgn} emburii/emburie (em-bu-r-i) sf vedz tu embur {fr: paen} {en: pagan} emburipsescu (em-bu-rip-ss-cu) vb IV vedz tu embur elmai/elmae (el-m-i) sf elmi (el-m) gulir di gun (di-arad emburipsiri/emburipsire (em-bu-rip-s-ri) sf vedz tu embur di vulpi) {ro: guler (de vulpe)} {fr: collet de fourrure (de emburipsit (em-bu-rip-st) adg vedz tu embur renard)} {en: colar made of (fox) fur} ex: n giub cu elmai emburlichi/emburliche (em-bur-l-chi) sf vedz tu embur ilmai/ilmae (il-m-i) sf ilmi (il-m) (un cu elmai) ilm emri sf (m-ri)fr pl ordin (nom) dat di chivernisi (sh-multi (il-m) sm ilmadz (il-mdz) (un cu elmai) ori scriat shi alichit prit stiznjili di pit cljuri); dimndarea tsi-lj elpid (el-p-dh) sf elpidz (el-pdz) ncreadirea tsi u-ari omlu si fatsi a unui tra s-adar tsiva (c va i c nu va); dimndari, c, atsea tr tsi ari mirachi si s-fac, dealihea va si s-fac; dimndu, dimndciuni, dimndat, urdin, ordin, ordinii, pistipsescu c atsea tsi voi, va si mbureasc dealihea; ilpid, prnghilii, timbihi, timbii, endolii, diatagm, diityii, buiurdii ndii, nad, umuti, shpres, apndoah {ro: speran, ndej- {ro: ordin, ordonan} {fr: ordre, ordonnance} {en: order, de} {fr: espoir} {en: hope} ex: nu-am elpid mari (nu para am regulation} umutea, nu para pistipsescu) c va si s-fac aestu lucru ilpi- emsheri (em-she-r) sm emsheradz (em-she-rdz) stratiot d (il-p-dh) sf ilpidz (il-pdz) (un cu elpid) elpisescu turcu {ro: soldat turc} {fr: soldat turc} {en: Turkish soldier} (el-pi-ss-cu) vb IV elpisii (el-pi-s), elpiseam (el-pi-sem), emuluyii/emuluyie (e-mu-lu-y-i) sf vedz tu muluyii elpisit (el-pi-s-t), elpisiri/elpisire (el-pi-s-ri) am umutea endec (en-dc) sn endetsi/endetse (en-d-tsi) shi endecuri (en(ndia, ncreadirea) c un lucru tr cari am mari mirachi va si s- d-cur) guv fapt tu loc; sptur lung shi strimt (multi fac; ndescu {ro: spera, ndjdui} {fr: esprer} {en: hope} ori tu mardzinea di cali tra s-cur apa); groap, guv, trap, elpisit (el-pi-st) adg elpisit (el-pi-s-t), elpisits (el-pihndachi, hndac, hindechi, vlachi, avlachi {ro: groap, an} sts), elpisiti/elpisite (el-pi-s-ti) (lucru) tsi pistipsescu c va {fr: fosse, trou, foss} {en: pit, hole, ditch} ex: deavrliga-a si s-fac (va si mbureasc); ndit {ro: sperat, ndjduit} {fr: livedzlor a lui easti spat endeclu (groapa, hndachea) espr} {en: hoped} elpisiri/elpisire (el-pi-s-ri) sf elpisiri endipusi (en-d-pu-si) sf endipusi (en-d-pus) scriari (el-pi-sr) atsea tsi fatsi un tsi ndeashti; ndiri {ro: neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz entipusi aciunea de a spera, de a ndjdui; sperare, ndjduire} {fr: endolii/endolie (en-do-l-i) sf endolii (en-do-l) ordin (nom) action desprer} {en: action of hoping} dat di chivernisi; dimndarea tsi-lj si fatsi a unui tra s-adar elpidh (el-p-dh) sf elpidz (el-pdz) un cu elpid tsiva (c va i c nu va); urdin, ordin, ordinii, dimndu, elpisescu (el-pi-ss-cu) vb IV vedz tu elpid dimndari, dimndciuni, dimndat, prnghilii, timbihi, elpisiri/elpisire (el-pi-s-ri) sf vedz tu elpid timbii, emri, diatagm, diityii, buiurdii {ro: ordin, porunc} elpisit (el-pi-st) adg vedz tu elpid {fr: ordre, commandement} {en: order} em (m) cong shi {ro: i} {fr: et; aussi} {en: and} ex: em energhii (e-nr-ghi-i) sf vedz tu inerghii (shi) s-coc troar, em (shi) suntu nostimi; ftsea ca s-par em energhisescu (e-ner-ghi-ss-cu) vb IV vedz tu inerghii (shi) fuviros, em (shi) arsit; uvreulu, em (shi) da, em (shi) energhisiri/energhisire (e-ner-ghi-s-ri) sf vedz tu inerghii strig energhisit (e-ner-ghi-st) adg vedz tu inerghii embatic (em-ba-t-c) sf vedz tu embatichi eneryii (e-nr-yi-i) sf vedz tu inerghii embatichi/embatiche (em-ba-t-chi) sf embatichi (em-ba-tch) eneryisescu (e-ner-yi-ss-cu) vb IV vedz tu inerghii paradzlji tsi s-da cati an al dispoti (ca un soi di nichi) tr eneryisiri/eneryisire (e-ner-yi-s-ri) sf vedz tu inerghii un mulchi loat ti multu chiro; embatic {ro: embatic} {fr: eneryisit (e-ner-yi-st) adg vedz tu inerghii annate paye un evque pour une proprit} {en: money entipusi (en-t-pu-si) sf vedz tu tipusescu given every year to the bishop, for a property} embatic enurii/enurie (e-nu-r-i) sf vedz tu inurii (em-ba-t-c) sf embatichi (em-ba-tch) (un cu embatichi) epanastat (e-pa-ns-tat) sm vedz tu panastasi ex: tuti locurli aesti eara embatic ma li-acumprai eparhii/eparhie (e-par-h-i) sf vedz tu iparhii

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

435

epidhi (e-pi-dh) cong un cu epidi epitrupisit (e-pi-tru-pi-st) adg vedz tu epitrup epidhimii/epidhimie (e-pi-dhi-m-i) sf epidhimii (e-pi-dhi-m) er (-r) sf fr pl vedz tu aer un cu epidimii ergataric (er-gha-t-ric) adg vedz tu ergu epidhis (e-pi-dhs) cong un cu epidis erghataric (er-gha-t-ric) adg erghataric (er-gha-t-ri-c), epidi (e-pi-dh) cong di itia c; tr-atsea c; epidis, ctse, dicari, erghatarits (er-gha-t-rits), erghataritsi/erghataritse (er-gha-tdicara; dirmi, delmi, deca, madami, incan, ditr, c, etc. {ro: ri-tsi) un cu ergataric de vreme ce, pentruc} {fr: puisque, vu que} {en: in vue of, erghu (r-ghu) sn erghuri (r-ghur) un cu ergu because} epidis (e-pi-dhs) cong (un cu epidi) ergi (r-gi) sf fr pl tinjii, ihtibari {ro: probitate, cinste} {fr: epidimii/epidimie (e-pi-di-m-i) sf epidimii (e-pi-di-m) lnhonntet, probit} {en: honesty} ex: om cu ergi (om cu tinjii) goari tsi s-tradzi tu-un loc di itia c easti mulipsitoari shi s-lja ergu (r-ghu) sn erguri (r-ghur) 1: atsea tsi s-fatsi cndu lishor di la om la om {ro: epidemie} {fr: pidmie} {en: cariva dztsi i aducheashti c, trninti, va si s-fac tsiva (fr epidemic} ca s-u shtib c dealihea va si s-fac, nu lj-u dzsi vrnu, mash epidis (e-pi-dhs) cong vedz tu epidi c ashi-lj yini noima); noim; 2: smtsrea tsi u-avem tu suflit epin (-pin) sm fr pl pirifan, di cmrusiri, di-alvdari, shi ideea tsi n treatsi prit minti c atsea tsi videm (ftsem i n alavd, etc. {ro: de laud} {fr: loge, louange} {en: praise, si spuni) nu easti dealihea (shi noi pistipsim c lucrili suntu boast} ex: mula-a lui atsea di epin (cu cari s-cmruseashti) alt soi di cum li videm, li ftsem i n si spuni); mirachea tsi uEpir (-pir) sm vedz tu Ipir am tr un lucru tsi mi-ariseashti i un lucru tsi-l ved c lu-ari epirot (e-pi-rt) sm, sf vedz tu Ipir altu; shube, shubei, shubie, ipupsii, pripus; 3: atsea tsiepiscop (e-ps-cop) sm vedz tu ipiscup aducheashti omlu tu suflit (prearea di-aru, inatea, etc.) shi episcopat (e-pis-co-pt) sn vedz tu ipiscup mirachea tsi-lj s-amint tra s-aib sh-el atseali tsi veadi un altu episcopescu (e-pis-co-ps-cu) adg vedz tu ipiscup c ari (avearea, mushiteatsa, sntatea, starea bun, etc.); episcopii/episcopie (e-pis-co-p-i) sf vedz tu ipiscup nchizm, nchizm, chizm, pizm, zilj, zil, zuli, zlii, zilii, epistat (e-pis-tt) sm epistats (e-pis-tts) pulits (nai ma fton, dol {ro: presimire, bnuial, dorin, invidie} {fr: njiclu)dit chirolu veclju {ro: epistat} {fr: surveillant} {en: (old pressentiment, soupon, envie} {en: foreboding, suspicion, time) policeman} desire, envy} ex: lj-vinji ergu (lj-vinji un noim); c ns epitafiu (e-pi-t-fi) sm vedz tu pitafil aushi shi c-lj yini ergu (noim); amirlu intr tu ergu epitidhiu (e-pi-t-dhu) adg epitidhii/epitidhie (e-pi-t-dhi-i), (shubei); di ergu (shubei) sh-di zilj, ni oaspitslji nu lj-actsa epitidhii (e-pi-t-dhi), epitidhii (e-pi-t-dhi) un cu epitidiu somnul; ergul (shubeea, ziljlu) nu u-alas s-shad arihati; sepitidiu (e-pi-t-dhu) adg epitidii/epitidie (e-pi-t-dhi-i), epitidii creap tinirlu di ergu (nchizm, zilj) ergataric (er-gha-t(e-pi-t-dhi), epitidii (e-pi-t-dhi) tsi lj-acats mna; tsi-lj da ric) adg ergataric (er-gha-t-ri-c), ergatarits (er-gha-tdi mn; tsi lj-agioac mna; chischin, mastur, izoti, acshu rits), ergataritsi/ergataritse (er-gha-t-ri-tsi) tsi ari nchizm {ro: abil} {fr: habile, adroit} {en: skilful, clever} di cariva i tsiva; ftuniros, ftunjarcu, ziljar, zuljar, zilipsearic, epitrop (e-p-trop) sm vedz tu epitrup zilipisearic, zuljaric, nchizmataric, nchizmataric {ro: invidios, epitrup (e-p-trup) sm epitrupi (e-p-trup) shi epitruchi (egelos} {fr: envieux, jaloux} {en: envious, jealous} p-truch) omlu tsi ari frundid, shi nicuchirseashti avearea-a eri (r) adv vedz tu aeri unei bisearic (sculii, etc.); omlu bgat di chivernisi tra serim (-rim) adg vedz tu ermu nicuchirseasc avearea-a unui om tsi nu poati si sh-u nicuchir-erimii/erimie (e-ri-m-i) sf vedz tu ermu seasc singur; epitrop, efur {ro: epitrop, tutore} {fr: curateur, ermu (r-mu) adg erm (r-m), ernji (r-nji), ermi/erme (rtuteur} {en: trustee, guardian} pitrup (p-trup) sm pitrupi mi) tsi ari tuti hrili a unei pundii (pustilii, irnjii, etc.); cu (p-trup) shi pitruchi (p-truch) (un cu epitrup) epitrop locuri goali iu nu creashti mari lucru; erim, pondu, pustu, (e-p-trop) sm epitropi (e-p-trop) (un cu epitrup) epi- irnjit, axolit, singur, shuncru, cob, manoleac, munolcu; (fig: 1: trupii/epitrupie (e-pi-tru-p-i) sf epitrupii (e-pi-tru-p) tsi bneadz singur sh-diparti di lumi; aschitiu, schitiu; 2: tsi avearea nicuchirsit di un epitrup; efurii, efurlichi {ro: nu-avu tihi shi ari trapt multi tu ban; mrat, corbu, lai, epitropii} {fr: curatelle, tutelle} {en: trusteeship, guardianshcret, scurpisit, uryisit, etc.) {ro: pustiu; pustnic, sihastru; ship} ex: epitrupia a bisearicljei cdzu pri mnj buni epitru- dezolat, nenorocit} {fr: dsert, inhabit; anachorte, ermite, pilji/epitrupilje (e-pi-tru-p-lji) sf epitrupilj (e-pi-tru-plj) solitaire; dsol, infortun} {en: solitary, desert} ex: muntslj (un cu epitrupii) pitrupilji/pitrupilje (pi-tru-p-lji) sf va s-armn ernji (singuri, pondz); bneadz singuri ca ernjilj pitrupilj (pi-tru-plj) (un cu epitrupii) epitrupisescu (e(aschitiilji); armasi muma singur, ca erm (ca un aschitiu) pi-tru-pi-ss-cu) vb IV epitrupisii (e-pi-tru-pi-s), epitruncljis n cas; cavai di ernjilj (mratslji, tsi bneadz singuri) piseam (e-pi-tru-pi-sem), epitrupisit (e-pi-tru-pi-s-t), picurari; plndzi, erm (corb, scurpisit), plndzi; lu-agudi epitrupisiri/epitrupisire (e-pi-tru-pi-s-ri) am angtan shi erma (blstimata) di eap; nu-avea ermu biutura; mor singuri nicuchirsescu avearea-a unei bisearic (sculii, om tsi nu poati sh-ernji (axolits), tu ermi (pondi) locuri, di un ascumt di ermu si sh-u nicuchirseasc avearea singur, etc.) {ro: epitropisi, (pustu) dor erim (-rim) adg erim (-ri-m), erinj (-rinj), ngriji de averea cuiva} {fr: administrer une curatelle erimi/erime (-ri-mi) (un cu ermu) ex: tu-aestu erim (tutelle)} {en: administer a guardianship (trusteeship)} ex: el (pondu) di loc erimii/erimie (e-ri-m-i) sf erimii (e-ri-m) epitrupseashti bisearica (nicuchirseashti avearea-a bisearilocuri goali iu nu creashti tsiva (ic aproapea tsiva) di itia c cljei) epitrupisit (e-pi-tru-pi-st) adg epitrupisit (e-pinu da mult ploai (multi ori acupiriti mash cu-arin); locuri tru-pi-s-t), epitrupisits (e-pi-tru-pi-sts), epitrupisiti/epigoali sh-fr dunjai; pustilii, pustiliu, irnjii, urnjii, irnjiu, trupisite (e-pi-tru-pi-s-ti) (aveari, bisearic, sculii, etc.) tsi pundii, chirit; singureats, singurami, singuritati {ro: pustiu, easti nicuchirsit di un epitrup {ro: epitropisit, ngrijit de un singurtate} {fr: dsert, solitude} {en: desert, solitude} epitrop} {fr: administr par un tuteur} {en: administered by a irmuxescu (ir-muc-ss-cu) vb IV irmuxii (ir-muc-s), irmuguardian} epitrupisiri/epitrupisire (e-pi-tru-pi-s-ri) sf xeam (ir-muc-sem), irmuxit (ir-muc-s-t), irmuxiri/irepitrupisiri (e-pi-tru-pi-sr) atsea tsi s-fatsi cndu criva muxire (ir-muc-s-ri) li-aspargu (locuri avuti cu biricheti niuchirseashti un bisearic (sculii, etc.) {ro: aciunea de a mult shi mplini di lumi) sh-li fac s-agiung pundii; ermuepitropisi, de a ngriji de averea cuiva} {fr: action xescu, rimuxescu, pundescu, punduxescu, pundixescu, pustidadministrer une curatelle (tutelle)} {en: action of xescu, pustuxescu, pustuescu, shcrituescu, bstisescu, afnadministering a guardianship (trusteeship)} sescu {ro: pustii, devasta} {fr: rendre dsert, dvaster, epitrupii/epitrupie (e-pi-tru-p-i) sf vedz tu epitrup dsoler, dpeupler} {en: lay waste, make it like a desert, epitrupilji/epitrupilje (e-pi-tru-p-lji) sf vedz tu epitrup devastate} ex: tsi csi nu-am irmuxit (afnsit) irmuxit (irepitrupisescu (e-pi-tru-pi-ss-cu) vb IV vedz tu epitrup muc-st) adg irmuxit (ir-muc-s-t), irmuxits (ir-muc-sts), epitrupisiri/epitrupisire (e-pi-tru-pi-s-ri) sf vedz tu epitrup irmuxiti/irmuxite (ir-muc-s-ti) tsi s-ari aspart (ic fu

436

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

aspart) shi s-featsi irnjii; ermuxit, rimuxit, pundit, punduxit, amintai): am trei ash; aestu lucru nu-nj easi dit minti (expr: nu pundixit, pustixit, pustuxit, pustuit, shcrituit, bstisit, afnsit pot s-lu-agrshescu); patrulji ficiori inshir furi (expr: s{ro: pustiit, devastat} {fr: rendu dsert, dvast, dsol, featsir furi); va s-ishim cu furlji tuts; tini eshti om tsi esh dit dpeupl} {en: made it like a desert, devastated} zbor (expr: tsi nu ts tsnj zborlu); di ploi multi arurli ishir irmuxiri/irmuxire (ir-muc-s-ri) sf irmuxiri (ir-muc-sr) (expr: s-virsar); cti ori inshit nafoar (expr: v featsit apaatsea tsi s-fatsi cndu un loc irmuxeashti; ermuxiri, rimuxiri, atsea groas, v ccat) aeri?; l mca lailu-sh, c s-nu eas tu pundiri, punduxiri, pundixiri, pustixiri, pustuxiri, pustuiri, padi alihea n dzu (expr: s-nu si nveats tsi s-avea fapt, s-nu shcrituiri, bstisiri, afnsiri {ro: aciunea de a pustii, de a s-afl alihea); aidi s-ishim furi (expr: s-n ftsem furi) ishit devasta; pustiire} {fr: action de rendre dsert, de dvaster, de (i-sht) adg ishit (i-sh-t), ishits (i-shts), ishiti/ishite (i-shdsoler, de dpeupler} {en: action of laying waste, of ti) tsi ari vgat dit un loc ca ncljis shi s-ari dus tu-un altu devastating} ermuxescu (er-muc-ss-cu) vb IV ermuxii (er- loc; (steau, soari, lun) tsi s-ari sculat shi s-alnceashti pri muc-s), ermuxeam (er-muc-sem), ermuxit (er-muc-s-t), tser; (earb, lilici, etc.) tsi ari fitrusit; dus, vgat, etc. {ro: ieit, ermuxiri/ermuxire (er-muc-s-ri) (un cu irmuxescu) ex: rsrit; etc.} {fr: sorti; lev (en parlant des astres); etc.} {en: ermuxir (afnsir, pundixir) horili; fumelj ntredz avea who came out, risen (sun, moon, plant); etc.} ex: ishit ca dit ermuxit (avea armas ermi) ermuxit (er-muc-st) adg loc; cu ocljilj ishits nafoar; aruri ishiti (cu apa virsat pristi ermuxit (er-muc-s-t), ermuxits (er-muc-sts), ermuxiti/erbudz) inshit (in-sht) adg inshit (in-sh-t), inshits (inmuxite (er-muc-s-ti) (un cu irmuxit) ermuxiri/ermuxire shts), inshiti/inshite (in-sh-ti) (un cu ishit) ishat (i(er-muc-s-ri) sf ermuxiri (er-muc-sr) (un cu irmuxiri) ex: sht) adg ishat (i-sh-t), ishats (i-shts), ishati/ishate (itu chirolu-al Ali-Pshe cdzur greali ermuxiri (pustiiri, sh-ti) (un cu ishit) inshat (in-sht) adg inshat (inafnsiri) pri caplu a armnjlor rimuxescu (ri-muc-ss-cu) vb sh-t), inshats (in-shts), inshati/inshate (in-sh-ti) (un IV rimuxii (ri-muc-s), rimuxeam (ri-muc-sem), rimuxit cu ishit) ishiri/ishire (i-sh-ri) sf ishiri (i-shr) atsea tsi s(ri-muc-s-t), rimuxiri/rimuxire (ri-muc-s-ri) (un cu fatsi cndu easi tsiva i cariva; vgari, dutseari, etc.; (fig: ishiri = irmuxescu) rimuxit (ri-muc-st) adg rimuxit (ri-muc-slngoari tsi-l fatsi omlu si s-duc shi s-eas nafoar (si s-cac) t), rimuxits (ri-muc-sts), rimuxiti/rimuxite (ri-muc-s-ti) multu moali (ca apa) sh-tut chirolu; cufoari, tartacut, diarii, (un cu irmuxit) rimuxiri/rimuxire (ri-muc-s-ri) sf rimuxiri surdisiri, urdinari, urdinat, strbteari, strbatiri, stribteari, (ri-muc-sr) (un cu irmuxiri) stribatiri, spriimnari) {ro: aciunea de a iei, de a rsri; etc.; ermuxescu (er-muc-ss-cu) vb IV vedz tu ermu ieire, rsrire, rsrit} {fr: action de sortir; de se lever (en ermuxiri/ermuxire (er-muc-s-ri) sf vedz tu ermu parlant des astres ou plantes); etc.} {en: action of going out, ermuxit (er-muc-st) adg vedz tu ermu of leaving; of coming out, of rising (sun, moon, plants); etc.} ernari/ernare (er-n-ri) sf vedz tu earn inshiri/inshire (in-sh-ri) sf inshiri (in-shr) (un cu ishiri) ernat (er-nt) adg vedz tu earn ishari/ishare (i-sh-ri) sf isheri (i-shr) (un cu ishiri) ernedz (er-ndz) vb I vedz tu earn inshari/inshare (in-sh-ri) sf insheri (in-shr) (un cu erosin (e-ro-s-n) sf pl(?) harea tsi-l fatsi un om s-hib ishiri) niishit (ni-i-sht) adg niishit (ni-i-sh-t), niishits preftu; lucrul (tehnea, tesea) di preftu; priftslji {ro: preoie, (ni-i-shts), niishiti/niishite (ni-i-sh-ti) tsi nu easti ishit; sacerdoie} {fr: prtrise} {en: priesthood} nivgat, nidus, etc. {ro: neieit, nersrit; etc.} {fr: qui nest eryi/erye (r-yi) sf eryi (r-yi) tinjii, ihtibari {ro: demnitate, pas sorti; non lev (en parlant des astres); etc.} {en: who dit probitate, cinste} {fr: dignit, vertu} {en: dignity} ex: eryea-l not come out, not risen (sun, moon, plant); etc.} niishimushutsashti omlu; eryea la om i ca lluda la pom ri/niishire (ni-i-sh-ri) sf niishiri (ni-i-shr) atsea tsi s-fatsi es (s) vb IV shi I ishii (i-sh) shi inshii (in-sh) shi ishai (icndu nu easi tsiva i cariva; nivgari, nidutseari, etc. {ro: sh) shi inshai (in-sh), isham (i-shm) shi insham (inaciunea de a nu iei, de a nu rsri; etc.} {fr: action de ne shm), ishit (i-sh-t) shi inshit (in-sh-t) shi ishat (ipas sortir; de ne pas se lever (en parlant des astres ou sh-t) shi inshat (in-sh-t), ishiri/ishire (i-sh-ri) shi inshi- plantes); etc.} {en: action of not going out, of not leaving; of ri/inshire (in-sh-ri) shi ishari/ishare (i-sh-ri) shi inshanot coming out, of not rising (sun, moon, plants); etc.} ishit ri/inshare (in-sh-ri) fug dit un loc tsi easti ca ncljis tra s-mi (i-sh-t) sf fr pl loclu prit cari easi di iuva lumea; ishiri, duc nafoar dit el; (stealili, soarili, luna) s-alnceashti pri tser inshiri, ishari, inshari {ro: eire} {fr: sortie} {en: exit} ex: tu (si scoal, s-analts, da, arsari); (earba, lilicea, etc.) fitruseashtiishita (ishirea) din cas; tu ishita (ishirea) a meslui ishitor (i(da) dit loc; (calea) dutsi (agiundzi, bitiseashti, da) tu-un loc; shi-tr) sn ishitoari/ishitoare (i-shi-to-ri) casa i udlu iu sfug, mi duc, etc.; (fig: 1: es = amintu la gioclu cu crts; expr: dutsi omlu tra s-sh fac apa (s-chishi) i s-eas nafoar (s2: nj-easi dit minti = agrshescu, nj-fudzi dit minti; 3: es tu cac); ccstoari, cctor, ccriu, mushtirechi, chinefi, hale, padi (migdani) = mi prudau, mi prudusescu, mi-aspun cai escu hrii {ro: ccstoare, latrin, closet} {fr: latrines, lieux sh-cu-atseali tsi shtiu, mi dau di padi; 4: es fur = (mi duc tu daisances} {en: latrines, lavatory} munts shi) mi fac fur; 5: es dit zbor = nu-nj tsn zborlu dat, es2 (s) pr pirs III vedz tu is1 nu fac atsea tsi-am txit; 6: (arulu) easi = (arulu) ari ap escu (s-cu) vb IV (agiuttor) fui (f), earam (a-rm) shi iram mult shi s-vears (s-dipuni) nafoar dit cupanja-a lui; 7: es (i-rm), fut (f-t), hiri/hire (h-ri) mi aflu tu-aest lumi; nafoar = mi duc la hale di-nj fac apa-atsea groasa, mi cac) hiu {ro: fi} {fr: tre} {en: be} ex: mini escu, tini eshti, el easti, {ro: iei, rsri (astru, plant); ajunge la capt; ctiga (la noi him, voi hits, elj suntu; mini cari escu (hiu) njic; tsintsi anj, jocuri de noroc); uita; deveni; clca cuvntul dat; (se) un zmani, di cnd escu (hiu) fur tricur; njic escu (hiu), revrsa, defeca} {fr: sortir; se lever (en parlant des astres); minut escu (hiu), tut lumea u nvescu (angucitoari: aclu) pousser (plantes); aboutir; tre rvolu; gagner (au jeu de esh (-sh) sf fr pl harea tsi u au doi (i ma mults) oaminj cartes), tre le premier; oublier; devenir; ne pas tenir parole; (lucri) tra s-undzeasc un cu-alantu; uidii, uidisiri, uidizm, dborder, dgorger; aller la selle, avoir la courante} {en: udisets, undziri, adutseari, aduc {ro: asemnare} {fr: go out, leave; come out, rise (sun, moon, plant); lead into, end ressemblance, egalit} {en: resemblance, equality} ex: caft-ts at; win (games of luck); forget; break (promise, given word); esha (uidia) totna overflow; defecate} ex: la fntn ea inshi; vrem s-ishim estan (s-tan) adv vedz tu aestu nafoar; nu es armnjlji n munts; ishi frtatlu atsel marli; estu (s-tu) pr vedz tu aestu soarili avea inshit (dat pri tser); mustatsa ts-ishi (ts deadi, et (-t) sf eti/ete (-ti) shi ets (ts) chiro; multu chiro; chiro nchisi s-creasc), mintea ninga nu; iu va s-eas (iu va lungu; chiro di-un sut di anj; (fig: 1: et = (i) un sut di anj; bitiseasc, iu va s-agiung cu) mintitura aest?; calea aest chiro multu lungu dit tricutlu-a loclui; (ii) lumi; expr: 2: di eta easi (dutsi, bitiseashti) la aru; tsi s-eas, s-eas (tsi va s-fac, tut; di eta-ali et; di eta-a etilor = di totna; di multu chiro; di si s-fac); s-esh (fig: s-amints) totna la crts; cu cts giuca, cndu s-afl lumea; 3: ti eta-a etilor; pn tu eta-a etilor = ti totna isha (fig: aminta); inshii io (fig: am cartea ma mari, totna, pn va s-chear lumea; 4: eta-alant; alanti ets; eta di

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

437

nsus = chirolu, bana di dup moarti; lumea-alant di dup lucru i prici tsi easti multu di multu mari; (om, arburi) tsi moarti; 5: eta di adz; et amrtioas; = lumea di-aoa di pri easti multu mari, analtu sh-vrtos; ghigantu, galjaman, tiriu, loc, lumea tsi fatsi amrtii, tsi bneadz tora pri loc; 6: unoar div, balavancu {ro: uria} {fr: gant} {en: giant} ex: evil sh-un et; tu-un et = aoa sh-un chiro; aoa sh-multu chiro; (ghigantu) cum nu easti vrnu; vedz platanj grei shi evilj chiro multu lungu {ro: perioad (lung) de timp} {fr: (longue) (multu-analts, ghigants) priode de temps} {en: (long) period of time} ex: nu deadi evlavii/evlavie (e-vl-vi-i) sf evlavii (e-vl-vi) scriari ploai tru eta tut (chirolu tut); tsi s-lji fats a etljei (a oarljei, a neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ivlavii chirolui); tut eta (tut chirolu) easti lndzit; di tru et (fig: sut evlavios (e-vla-vi-s) adg evlavioas (e-vla-vi-o-s), evladi-anj) pn tru et (fig: sut di-anj); ca trei eti (fig: trei suti di viosh (e-vla-vi-sh), evlavioasi/evlavioase (e-vla-vi-o-si) anj) greali; unoar sh-tru-un et (fig: sut di-anj), n pit di scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ivlavios curcubet; easti un et (fig: n sut di anj, multu chiro) di evlughii/evlughie (e-vlu-gh-i) sf vedz tu evluyii cndu nu ti vidzui; s-ti duts tu et (fig: lumi) amrtioas; un evlughimen (e-vlu-ghi-mn) adg vedz tu evluyii amir njardzi dit amirriljia-a lui tru vr alt et (fig: lumi); evlughisescu (e-vlu-ghi-ss-cu) vb IV vedz tu evluyii cdzu un et (fig: lumi) cama nghios; ma eara cu gur barim evlughisiri/evlughisire (e-vlu-ghi-s-ri) sf vedz tu evluyii ca tut eta (fig: lumea); noi, armnj di eta tut (expr: di totna); evlughisit (e-vlu-ghi-st) adg vedz tu evluyii escu calu-a lui di eta-ali et (expr: di totna); arburi di tut eta evluyii/evluyie (e-vlu-y-i) sf evluyii (e-vlu-y) urciunea tsi(expr: di totna); l da munduirea pn tu eta-a etilor (ti totna); a lj da Dumnidzlu a omlui tra s-lj si duc lucrili ambar; atsea s-njirdzem tu eta-alant (expr: s-njirdzem tu lumea-alant, di tsi fatsi preftul (printili, oaspili, etc.) cndu-lj da urciunj a dup moarti; s-murim); s-mi-alinats tu eta di nsus (s-mi omlui; evlughii, evluii, vluyii, vluii; urciuni, urucini, urcin, pitritsets tu lumea di nsus, lumea-alant, di dup moarti); s-ti- urcini, urciuni, rucini, rciuni, ifchii, ifcheau, ifhii {ro: binealinj tu eta di nsus (expr: s-ti duts tu lumea-alant, dup cuvntare} {fr: bndiction} {en: blessing} evlughii/evlumoarti); i dus tu-alanti ets (expr: tu-alant lumi di dup ghie (e-vlu-gh-i) sf evlughii (e-vlu-gh) (un cu evluyii) moarti); vluyii/vluyie (vlu-y-i) sf vluyii (vlu-y) (un cu evluyii) etepsz (e-tep-sz) adj vedz tu edepsz vluii/vluie (vlu--i) sf vluii (vlu-) (un cu evluyii) ex: va setim (-tim) adg etim (-ti-m), etinj (-tinj) etimi/etime (ts dau sh-un vluyii (urciuni) vluito (vlu-i-t) sm vluitadz ti-mi) (lucru) tsi s-ari ndreapt (adrat ashi cum lipseashti) (vlu-i-tdz) (un cu evluyii) ex: ct lo preftul s-bag vuitolu tr tsi u-ari tu minti omlu s-fac; tsi easti bitisit, ndreptu; etmu, (s-da urciunea cu bgarea pi cap a pitrhiljiljei) evluyisescu lesta, hzrcu, hzri, hrlu, protim, protmu, bitisit, ndreptu (e-vlu-yi-ss-cu) vb IV evluyisii (e-vlu-yi-s), evluyiseam (e{ro: gata, pregtit} {fr: prt, prpar} {en: ready, prepared} vlu-yi-sem), evluyisit (e-vlu-yi-s-t), evluyisiri/evluyisire ex: hiu etim s-yin; easti etim s-fug etmu (t-mu) adg etm (e-vlu-yi-s-ri) (Dumnidz, preftu) lj-da urciuni a unui om (t-m), etnji (t-nji) etmi/etme (t-ni) (un cu etim) tra s-lj si duc lucrili ambar; evlughisescu, vluyisescu, etimsescu (e-ti-m-ss-cu) (mi) vb IV etimsii (e-ti-m-s), vluisescu {ro: binecuvnta} {fr: bnir} {en: bless} evluyisit etimseam (e-ti-m-sem), etimsit (e-ti-m-s-t), etimsi- (e-vlu-yi-st) adg evluyisit (e-vlu-yi-s-t), evluyisits (e-vluri/etimsire (e-ti-m-s-ri) fac (lu ndreg, l-bitisescu) un lucru yi-sts), evluyisiti/evluyisite (e-vlu-yi-s-ti) tsi-lj s-ari dat s-hib etim (ashi cum lipseashti) tr tsi u-am tu minti s-fac cu urciunj (di preftu, di Dumnidz, di printi, etc.) tra s-lj si el; l-fac un lucru hzri; ndreg, bitisescu {ro: (se) pregti} {fr: duc lucrili ambar; evlughisit, vluyisit, vluisit {ro: binecuvn(se) prparer, apprter} {en: get/make ready, prepare} tat} {fr: bni} {en: blessed} evluyisiri/evluyisire (e-vlu-yi-setimsit (e-ti-m-st) adg etimsit (e-ti-m-s-t), etimsits ri) sf evluyisiri (e-vlu-yi-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva (e-ti-m-sts), etimsiti/etimsite (e-ti-m-s-ti) tsi easti faptu easti evluyisit; evlughisiri, vluyisiri, vluisiri {ro: aciunea de a etim (hzri, lesta, etc.); tsi easti bitisit, ndreptu {ro: pregtit} binecuvnta; binecuvntare} {fr: action de bnir} {en: action {fr: prpar, apprt} {en: made ready, prepared} etimsiof blessing} evlughisescu (e-vlu-ghi-ss-cu) vb IV ri/etimsire (e-ti-m-s-ri) sf etimsiri (e-ti-m-sr) atsea tsi evlughisii (e-vlu-ghi-s), evlughiseam (e-vlu-ghi-sem), s-fatsi cndu s-etimseashti un lucru; etimsii, bitisiri, evlughisit (e-vlu-ghi-s-t), evlughisiri/evlughisire (e-vlu-ghindridzeari, ndreadziri {ro: aciunea de a (se) pregti; pregs-ri) (un cu evluyisescu) ex: adz la bisearic mi evlughisi tire} {fr: action de (se) prparer, de sapprter} {en: action of (nj-deadi urciunea) preftul evlughisit (e-vlu-ghi-st) adg getting/making ready, of preparing} etimsii/etimsie (e-tievlughisit (e-vlu-ghi-s-t), evlughisits (e-vlu-ghi-sts), m-s-i) sf etimsii (e-ti-m-si) etimsirea (bitisita, evlughisiti/evlughisite (e-vlu-ghi-s-ti) (un cu evluyisit) ndridzearea) a unui lucru; etimsiri, bitisit, ndridzeari, evlughisiri/evlughisire (e-vlu-ghi-s-ri) sf evlughisiri (e-vluprotimii {ro: pregtire} {fr: prparation, preparatif, apprt} ghi-sr) (un cu evluyisiri) vluyisescu (vlu-yi-ss-cu) vb {en: preparation} IV vluyisii (vlu-yi-s), vluyiseam (vlu-yi-sem), vluyisit etimsescu (e-ti-m-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu etim (vlu-yi-s-t), vluyisiri/vluyisire (vlu-yi-s-ri) (un cu etimsii/etimsie (e-ti-m-s-i) sf vedz tu etim evluyisescu) vluyisit (vlu-yi-st) adg vluyisit (vlu-yi-s-t), etimsiri/etimsire (e-ti-m-s-ri) sf vedz tu etim vluyisits (vlu-yi-sts), vluyisiti/vluyisite (vlu-yi-s-ti) (un cu etimsit (e-ti-m-st) adg vedz tu etim evluyisit) vluyisiri/vluyisire (vlu-yi-s-ri) sf vluyisiri (vlu-yietmu (t-mu) adg vedz tu etim sr) (un cu evluyisiri) vluisescu (vlu-i-ss-cu) vb IV eu (u) pr pirs I vedz tu io vluisii (vlu-i-s), vluiseam (vlu-i-sem), vluisit (vlu-i-s-t), eusfor (e-us-fr) sm eusfori (e-us-fr) cap di drats {ro: vluisiri/vluisire (vlu-i-s-ri) (un cu evluyisescu) ex: Stcpetenie de draci, lucifer, satan} {fr: chef des diables} {en: Mria u vluisi (lj-deadi urciunj) vluisit (vlu-i-st) adg head (chief) of devils} ex: nchiseashti eusforlu (caplu-a vluisit (vlu-i-s-t), vluisits (vlu-i-sts), vluisiti/vluisite (vlu-idratslor) cu-un-ascheri dup ns s-ti) (un cu evluyisit) vluisiri/vluisire (vlu-i-s-ri) sf evashcu (e-vsh-cu) adg evashc (e-vsh-c) pl(?) un tsi li vluisiri (vlu-i-sr) (un cu evluyisiri) evluyimen (e-vlufatsi lucrili peanarga, fr-agunjii; eavashcu {ro: ncet, domol, yi-mn) adg evluyimen (e-vlu-yi-m-n), evluyimenj (elent} {fr: lent, calm, modr} {en: slow, gentle, calm} vlu-yi-mnj), evluyimeni/evluyimene (e-vlu-yi-m-ni) om eavashcu (a-vsh-cu) adg eavashc (a-vsh-c) pl(?) (un (muljari i brbat) tsi easti evluyisit di preftu i Dumnidz; cu evashcu) evlughimen, vluyimen, vluimen; evluyisit, evlughisit, vluyisit, ev (-v) sf evi/eve (-vi) muljari ursuz, arau; muljari hitr, vluisit {ro: binecuvntat} {fr: bni} {en: blessed} cumalindr, shireat {ro: femeie rea, ireat} {fr: femme evlughimen (e-vlu-ghi-mn) adg evlughimen (e-vlu-ghimaline, fourbe, madre} {en: malicious, wicked woman} ex: m-n), evlughimenj (e-vlu-ghi-mnj), evlughimeni/evlumuljarea-i ev (hitr, arau); lj-avea intrat ali ev draclu-atsel ghimene (e-vlu-ghi-m-ni) (un cu evluyimen) vluyimen cu un cicior; hilji di Ev! (vlu-yi-mn) adg vluyimen (vlu-yi-m-n), vluyimenj (vluevil (-vil) adg evil (-vi-l), evilj (-vilj), evili/evile (-vi-li) yi-mnj), vluyimeni/vluyimene (vlu-yi-m-ni) (un cu

438

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

evluyimen) ex: ah, crishtin, vluyimen! vluimen (vlu-ihrgilchi {ro: cheltuial} {fr: dpense, dpens, frais} {en: mn) adg vluimen (vlu-i-m-n), vluimenj (vlu-i-mnj), expense} ex: exudi (hrgi) vsilcheshti exud (c-sud) sn vluimeni/vluimene (vlu-i-m-ni) (un cu evluyimen) exudi/exude (c-su-di) (un cu exud) xudyipsescu (csudevluyimen (e-vlu-yi-mn) adg vedz tu evluyii yip-ss-cu) vb IV xudyipsii (csud-yip-s), xudyipseam (csudevluyisescu (e-vlu-yi-ss-cu) vb IV vedz tu evluyii yip-sem), xudyipsit (csud-yip-s-t), xudyipsiri/xudyipsire evluyisiri/evluyisire (e-vlu-yi-s-ri) sf vedz tu evluyii (csud-yip-s-ri) fac exudi cndu acumpr lucri; aspargu evluyisit (e-vlu-yi-st) adg vedz tu evluyii paradz tra s-acumpr tsiva (s-agiut pi cariva, s-pltescu dri, exafna (c-saf-na) adv vedz tu exafnu etc.); xudipsescu, hrgescu, hrgiuescu, hrjescu, sptexafnu (c-saf-nu) adg exafn (c-saf-n), exafnji (c-saf-nji), ljusescu {ro: cheltui} {fr: dpenser} {en: spend} xudyipsit exafni/exafne (c-saf-ni) tsi s-fatsi tu-un chiro dip shcurtu (csud-yip-st) adg xudyipsit (csud-yip-s-t), xudyipsits sh-cndu nu s-ashteapt omlu; tsi s-fatsi dinapandiha fr s-ts(csud-yip-sts), xudyipsiti/xudyipsite (csud-yip-s-ti) da dip hbari {ro: subit} {fr: inattendu, inopin, subit} {en: (paradzlji) tsi s-asparsir tr acumprarea di lucri (tr agiutorlu unexpected, sudden} exafna (c-saf-na) adv (lucru tsi sdat, tr gileplu pltit, etc.); xudipsit, hrgit, hrgiuit, hrjit, fatsi) tu oara tsi nu ti-ashtepts dip; diunoar sh-fr s-ts da sptljusit {ro: cheltuit} {fr: dpens} {en: spent} xudyipsivrn hbari; pi neashtiptati; axafna, aniorihta, apandiha, ri/xudyipsire (csud-yip-s-ri) sf xudyipsiri (csud-yip-sr) anipandiha, dinapandiha, apansz {ro: pe neateptate, brusc} atsea tsi s-fatsi cndu cariva xudyipseashti; xudipsiri, hrgiri, {fr: brusquement, dune manire inattendue, au dpourvu} hrgiuiri, hrjiri, sptljusiri {ro: aciunea de a cheltui; {en: suddenly} axafna (c-saf-na) adv (un cu exafna) ex: cheltuire} {fr: action de dpenser} {en: action of spending} vinji axafna (dinapandiha) xudipsescu (csu-dip-ss-cu) vb IV xudipsii (csu-dip-s), exarhat (eg-zar-ht) sn vedz tu exarhu xudipseam (csu-dip-sem), xudipsit (csu-dip-s-t), xudipsiexarhii/exarhie (eg-zar-h-i) sf vedz tu exarhu ri/xudipsire (csu-dip-s-ri) (un cu xudyipsescu) xudipsit exarhu (g-zar-hu) sm exarhi (g-zar-hi) dispoti di scar ma- (csu-dip-st) adg xudipsit (csu-dip-s-t), xudipsits (csu-dipanalt; cap di bisearic {ro: exarh} {fr: exarque, haut dignists), xudipsiti/xudipsite (csu-dip-s-ti) (un cu xudyipsit) taire de lglise} {en: high church dignitary} exarhat (egxudipsiri/xudipsire (csu-dip-s-ri) sf xudipsiri (csu-dip-sr) zar-ht) sn exarhati/exarhate (eg-zar-h-ti) scamnul di (un cu xudyipsiri) exarhu; tesea di exarhu; locurli (horli sh-csbadzlji) tsi tsn exudh (c-sudh) sn exudhi/exudhe (c-su-dhi) un cu exud di-un exarhu; exarhii {ro: exarhat} {fr: exarchat, fonction exudh (c-su-dh) sf exudhi/exudhe (c-su-dhi) un cu dun exarque} {en: function of the exarhu} exarhii/exarexud hie (eg-zar-h-i) sf exarhii (eg-zar-h) (un cu exarhat) exumulughisescu (ec-su-mu-lu-ghi-ss-cu) (mi) vb IV vedz exetasi/exetase (ec-s-ta-si) sf vedz tu xetasi tu exumuluyii exiyisescu (ec-si-yi-ss-cu) vb IV exiyisii (ec-si-yi-s), exumulughisiri/exumulughisire (ec-su-mu-lu-ghi-s-ri) sf exiyiseam (ec-si-yi-sem), exiyisit (ec-si-yi-s-t), exiyisivedz tu exumuluyii ri/exiyisire (ec-si-yi-s-ri) fac (lu-aspun) un lucru tra s-hib exumulughisit (ec-su-mu-lu-ghi-st) adg vedz tu exuma lishor tr aduchiri; aspun sibepea tr cari feci tsiva; lj-aflu muluyii sh-u-aspun noima-a unui lucru ic-a unui zbor, ashi cum lu- exumuluyii/exumuluyie (ec-su-mu-lu-y-i) sf exumuluyii (ecaduchescu mini; tornu tu-un limb zboarli dit un alt su-mu-lu-y) pricunushtearea dinintea-a unui preftu a amrlimb; xiyisescu {ro: explica, interpreta, traduce} {fr: tiilor fapti di-un crishtin (ca s-lj li ljart Dumnidz) sh-cu expliquer, interprter, traduire} {en: explain, interpret, amrtiili ljirtati s-poat si s-duc tra si s-cumnic; pricunushtranslate} exiyisit (ec-si-yi-st) adg exiyisit (ec-si-yi-s-t), tearea-a cu zborlu i cu scriarea a lucrilor fapti di caritsido om exiyisits (ec-si-yi-sts), exiyisiti/exiyisite (ec-si-yi-s-ti) tsi {ro: spovedanie, mrturisire} {fr: confession} {en: coneasti aspus cu zboar tsi-l fac un lucru ca si s-aducheasc ma fession} exumuluyisescu (ec-su-mu-lu-yi-ss-cu) (mi) vb IV lishor; tsi s-aspusi noima-a unei zburri ashi cum uexumuluyisii (ec-su-mu-lu-yi-s), exumuluyiseam (ec-su-muaducheashti cariva; tsi easti turnat dit un limb tu alt; xiyisit lu-yi-sem), exumuluyisit (ec-su-mu-lu-yi-s-t), exumu{ro: explicat, interpretat, tradus} {fr: expliqu, interprt, luyisiri/exumuluyisire (ec-su-mu-lu-yi-s-ri) nj-spun (pricutraduit} {en: explained, interpreted, translated} exiyisinoscu) amrtiili tsi-am fapt dinintea-a unui preftu (shi-caftu ri/exiyisire (ec-si-yi-s-ri) sf exiyisiri (ec-si-yi-sr) atsea tsi s- ljirtari-al Dumnidz); pricunoscu cu zborlu i cu scriarea un fatsi cndu cariva exiyiseashti tsiva; xiyisiri; exiyisi, xiyisi {ro: lucru tsi-am fapt; exumulughisescu, xumuluyisescu, ximuluaciunea de a explica, de a interpreta, de a traduce; explicare, yisescu, ximistiripsescu, sulmuxescu {ro: (se) spovedi, mrtuinterpretare, traducere} {fr: action dexpliquer, dinterprter, risi} {fr: (se) confesser} {en: confess} exumuluyisit (ec-sude traduire} {en: action of explaining, of interpreting, of mu-lu-yi-st) adg exumuluyisit (ec-su-mu-lu-yi-s-t), exutranslating} exiyisi/exiyise (ec-s-yi-si) sf exiyisi (ec-s-yis) muluyisits (ec-su-mu-lu-yi-sts), exumuluyisiti/exumuluyisite limpidzrea tsi s-fatsi tu mintea-a omlui cndu un lucru easti (ec-su-mu-lu-yi-s-ti) tsi ari pricunuscut dinintea-a unui exiyisit ashi ca si s-aducheasc ma ghini; turnarea-a unei preftu amrtiili tsi-ari fapt; tsi ari pricunuscut n fatsa-a unui zburri dit un limb tu alt; dztsearea-a noimljei dat a atseali tsi-ari fapt; exumulughisit, xumuluyisit, ximuluyisit, unui lucru i zbor; xiyisi, exiyisiri, xiyisiri {ro: explicaie; ximistiripsit, sulmuxit {ro: spovedit, mrturisit} {fr: confess} interpretare, traducere} {fr: explication; interprtation, {en: confessed} exumuluyisiri/exumuluyisire (ec-su-mu-lutraduction} {en: explanation; interpretation, translation} yi-s-ri) sf exumuluyisiri (ec-su-mu-lu-yi-sr) atsea tsi s-fatsi xiyisescu (csi-yi-ss-cu) vb IV xiyisii (csi-yi-s), xiyiseam cndu cariva s-exumuluyiseashti tsi-ari fapt; exumuluyisiri, (csi-yi-sem), xiyisit (csi-yi-s-t), xiyisiri/xiyisire (csi-yi-sxumulughisiri, ximuluyisiri, ximistiripsiri, sulmuxiri {ro: ri) (un cu exiyisescu) xiyisit (csi-yi-st) adg xiyisit (csi- aciunea de a se spovedi, de a mrturisi; spovedire, mrtuyi-s-t), xiyisits (csi-yi-sts), xiyisiti/xiyisite (csi-yi-s-ti) risire} {fr: action de confesser} {en: action of confessing} (un cu exiyisit) xiyisiri/xiyisire (csi-yi-s-ri) sf xiyisiri (csiexumulughisescu (ec-su-mu-lu-ghi-ss-cu) (mi) vb IV exuyi-sr) (un cu exiyisiri) xiyisi/xiyise (cs-yi-si) sf xiyisi mulughisii (ec-su-mu-lu-ghi-s), exumulughiseam (ec-su-mu(cs-yis) (un cu exiyisi) lu-ghi-sem), exumulughisit (ec-su-mu-lu-ghi-s-t), exuexiyisi/exiyise (ec-s-yi-si) sf vedz tu exiyisescu mulughisiri/exumulughisire (ec-su-mu-lu-ghi-s-ri) (un cu exiyisiri/exiyisire (ec-si-yi-s-ri) sf vedz tu exiyisescu exumuluyisescu) ex: adz mi am exumulughisit shi Dumexiyisit (ec-si-yi-st) adg vedz tu exiyisescu nic mi cuminic exumulughisit (ec-su-mu-lu-ghi-st) adg exud (c-sud) sn vedz tu exud exumulughisit (ec-su-mu-lu-ghi-s-t), exumulughisits (ecexud (c-su-d) sf exudi/exude (c-su-di) paradzlji tsi ssu-mu-lu-ghi-sts), exumulughisiti/exumulughisite (ec-su-muaspargu cndu cariva acumpr lucri (agiut pri cariva, lu-ghi-s-ti) (un cu exumuluyisit) exumulughisiri/exuplteashti dri, sptljuseashti fr arad, etc.); exud, hargi, mulughisire (ec-su-mu-lu-ghi-s-ri) sf exumulughisiri (ec-su-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

439

mu-lu-ghi-sr) (un cu exumuluyisiri) xumuluyisescu rilji) fabric (f-bric) vb I fabricai (fa-bri-c), fabricam (fa(csu-mu-lu-yi-ss-cu) (mi) vb IV xumuluyisii (csu-mu-lu-yi- bri-cm), fabricat (fa-bri-c-t), fabricari/fabricare (fa-bris), xumuluyiseam (csu-mu-lu-yi-sem), xumuluyisit (csu- c-ri) (un cu favric) fabricat (fa-bri-ct) adg fabricat mu-lu-yi-s-t), xumuluyisiri/xumuluyisire (csu-mu-lu-yi-s-ri) (fa-bri-c-t), fabricats (fa-bri-cts), fabricati/fabricate (fa-bri (un cu exumuluyisescu) ex: va yin s-ti xumuluyisescu c-ti) (un cu favricat) fabricari/fabricare (fa-bri-c-ri) sf xumuluyisit (csu-mu-lu-yi-st) adg xumuluyisit (csu-mu-lu- fabricri (fa-bri-cr) (un cu favricari) yi-s-t), xumuluyisits (csu-mu-lu-yi-sts), xumuluyisiti/xu- fac (fc) (mi) vb III shi II feci (fc), ftseam (f-tsem), muluyisite (csu-mu-lu-yi-s-ti) (un cu exumuluyisit) xu- fapt (fp-t), fatsiri/fatsire (f-tsi-ri) shi ftseari/ftseare (fmuluyisiri/xumuluyisire (csu-mu-lu-yi-s-ri) sf xumuluyisiri tse-ri) 1: adar (tsiva, un lucru); plsedz un lugurii tsi nu s(csu-mu-lu-yi-sr) (un cu exumuluyisiri) ximuluyisescu ari adrat vroar ninti; (fig: 1: (i) fac = alxescu (paradz xenj (csi-mu-lu-yi-ss-cu) (mi) vb IV ximuluyisii (csi-mu-lu-yi-s), tu paradz di-aloclui, di-un tinjii tu alt tinjii, etc.); (ii) fac = ximuluyiseam (csi-mu-lu-yi-sem), ximuluyisit (csi-mu-lu- fug, mi duc, alag, cutriir; (iii) fac = dzc; (iv) mi fac = miyi-s-t), ximuluyisiri/ximuluyisire (csi-mu-lu-yi-s-ri) (un amintu, mi fet; (v) mi fac = mi fac taha, mi prifac; (vi) l-fac = cu exumuluyisescu) ximuluyisit (csi-mu-lu-yi-st) adg l-cndrsescu, lu-apuaduc; (vii) fatsi = lipseashti, prindi, easti ximuluyisit (csi-mu-lu-yi-s-t), ximuluyisits (csi-mu-lu-yi- ghini; expr: 2: cu advgarea-a unui altu zbor dup el, verbul sts), ximuluyisiti/ximuluyisite (csi-mu-lu-yi-s-ti) (un cu fac agiut la ftsearea di alti verbi ca, bunoar: (i) fac exumuluyisit) ximuluyisiri/ximuluyisire (csi-mu-lu-yi-s-ri) pzari = pzripsescu; (ii) fac myi = myipsescu; (iii) fac sf ximuluyisiri (csi-mu-lu-yi-sr) (un cu exumuluyisiri) aveari = avutsscu; (iv) fac arad = ardpsescu; (v) nj-si fatsi sulmuxescu (sul-muc-ss-cu) (mi) vb IV sulmuxii (sul-muc- njil = njiluescu; (vi) fac lucri = lucredz; (vii) fac hrgi (exudi) s), sulmuxeam (sul-muc-sem), sulmuxit (sul-muc-s-t), = hrgiuescu (xudipsescu); etc.; 3: pomlu fatsi poami, ayita sulmuxiri/sulmuxire (sul-muc-s-ri) (un cu exumu- fatsi au, agrili fac grni, etc. = pomlu da poami, ayita da au, luyisescu) sulmuxit (sul-muc-st) adg sulmuxit (sul-muc- agrili da grni, etc.; 4: poamili (auli, grnili, etc.) s-fac = s-t), sulmuxits (sul-muc-sts), sulmuxiti/sulmuxite (sul-muc- poamili (auli, grnili, etc.) asescu, s-coc; 5: ct fatsi aestu s-ti) (un cu exumuluyisit) sulmuxiri/sulmuxire (sul- lucru = tsi tinjii ari aestu lucru; ct custuseashti (custiseashti) muc-s-ri) sf sulmuxiri (sul-muc-sr) (un cu exumuluyisiri) aestu lucru; ct cafts tr-aestu lucru; 6: feci un tehni; feci exumuluyisescu (ec-su-mu-lu-yi-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu araftu (dascal, preftu, etc.) = nvitsai un tehni; earam araftu exumuluyii(dascal, preftu, etc.); 7: fac multu chiro (tu-un loc) = stau, exumuluyisiri/exumuluyisire (ec-su-mu-lu-yi-s-ri) sf vedz tu armn multu chiro (tu-un loc); 8: nj-fac chefea = fac tsi voi, tsi exumuluyiimi-arseashti, cum nji s ndreadzi huzmetea; 9: mi fac pri exumuluyisit (ec-su-mu-lu-yi-st) adg vedz tu exumuluyiimini (tu zmeani, tu culpani) = nj-fac apa-atsea groasa (mi cac) exurii/exurie (ec-su-r-i) sf vedz tu ixuriipri mini (tu zmeani, tu culpani); nj-umplu zmeanili; 10: fac exusii/exusie (ec-su-s-i) sf exusii (ec-su-s) putearea tsi u ari cumts = vatm; 11: nj-si featsi yislu = nj-inshi (axi, asi) yislu; un om (chivernisi) tra s-caft ascultari di la lumi {ro: 13: hiu di mum faptu = escu multu gioni; 14: lj-fac tuts autoritate, dominaie} {fr: autorit, dominance, puissance} paradzlji ghini = lj-aspargu tuts paradzlji, lj-hrgiuescu; 15: {en: autority, dominance, power}aljumtrea nu s-fatsi = c vrei i c nu vrei, lipseashti s-u fats; 16: cts pradz nj fatsi chealea = cti pot s-fac, ct escu acshu Fs-fac; 17: u fac naparti = fug, u crtsnescu, li-aspel, u-angan ctsaua, etc.; 18: lj-fac muntslj padi = alag pristi tut loclu, fabric (f-bric) vb I vedz tu fabricmunti sh-padi; 19: fac zbor (cu cariva) = zburscu, mi fabricantu (fa-bri-cn-tu) sm vedz tu fabricaduchescu (cu cariva); 21: nj-fac crutsea = (i) mi ncljin la fabricari/fabricare (fa-bri-c-ri) sf vedz tu fabricDumnidz; (ii) mi ciudusescu; 22: nj-si pari c mi fac ninga fabricat (fa-bri-ct) adg vedz tu fabricnoar = nj-easti multu ghini; 23: un videari tsi-lj fac = cum fabric (f-bri-c) sf fbrits (f-brits) loclu iu s-fac lucri (pr- l vidzui, dit oara tsi-l vidzui; 24: un-nj fatsi (un nj-easti, un mtii) multi, tuti di-un soi, un dup-alant sh-agonja, di- soi easti); 25: lj fac un = lj-dau un, lu-agudescu; 26: ftsem arad cu un i ma multi machini; fambric, favric {ro: fabri- zbor (n-aduchim, him sinfuni) {ro: face; comite; produce; c} {fr: fabrique} {en: factory, mill, plant} ex: va u dimndm evalua; valora, trgui; schimba (bani); preface; transforma, la fabric tr tini favric (f-vri-c) sf fvrits (f-vrits) ctiga; cheltui; (se) distra; decide; realiza; (se) maturiza (un cu fabric) ex: ahiurhir sh-la noi si s-dishcljid fvrits; (coace); dirija; parcurge; cobor; sta, locui, zice; (se) nate; avem n favric di veshtu fambric (fm-bri-c) sf fmbrits fi; (se) ocupa; trebui; etc.} {fr: faire; commettre; produire; (fm-brits) (un cu fabric) fabricantu (fa-bri-cn-tu) sm valuer, valoir; marchander; changer; transformer; fabricants (fa-bri-cn-ts) om tsi lucreadz tu fabric; acqurir, gagner; dpenser; (s)amuser; dcider; raliser; nicuchir di fabric; fambricantu, favricantu {ro: fabricant} {fr: colorer; mrir; se diriger, sacheminer, parcourir; descendre, fabricant} {en: maker, manufacturer} fambricantu (fam- aller en pente; rester, demeurer; cest gal; feindre; dire; bri-cn-tu) sm fambricants (fam-bri-cn-ts) (un cu natre; tre, soccuper; falloir, etc.} {en: do; make; cost, fabricantu) favricantu (fa-vri-cn-tu) sm favricants (fa-vri- value, bargain, change (money), transform; win, spend; cn-ts) (un cu fabricantu) ex: tuti turliili di favricants decide; realize; mature; go to; descend; stay, live; say; be cutriir Machidunia; un favricantu di bir ari nietea s- born; be; must; etc.} ex: di agurid s-fatsi (s-adar) njari, ma dishcljid n favric Bituli favric (f-vric) vb I favricai (fa- cu arvdari; omlu tsi vrea s-fac (tsi eara s-adar)?; picatlu tsi vri-c), favricam (fa-vri-cm), favricat (fa-vri-c-t), favri- avea fapt (adr) ca muljari; di un lemnu fats (adari) sh-crutsi cari/favricare (fa-vri-c-ri) fac prmtii tu-un favric, tuti sh-lupat; estan agrili featsir (expr: deadir) grni buni; cts di-un soi, un dup-alant sh-agonja, di-arad cu un i ma paradz fac (expr: tsi tinjii au, ct custisescu) aesti crts?; multi machini {ro: fabrica} {fr: fabriquer} {en: manufacture} dusir s-fac pzari (expr: s-pzripseasc); groshlji-lj fatsi n ex: s-favric shi veshtu, shi bir, shi zahri favricat (fa-vri- lir (fig: lj-alxeashti tu n lir); lucreadz mac vrei s-fats ct) adg favricat (fa-vri-c-t), favricats (fa-vri-cts), favri- aveari (expr: s-avutsshti); noar mi featsi (fig: mi amint) cati/favricate (fa-vri-c-ti) (prmtii) tsi easti fapt tu-un fa- mu-mea; cts s-au fapt (fig: s-au amintat); fatsi (dzsi) el cuvric {ro: fabricat} {fr: fabriqu} {en: manufactured} ex: fa- arslu n gur; s-toarn ctr ctushi shi-lj fatsi (shi-lj dztsi); vricatili a favricljei a voastr nu para suntu buni favrica- tr putsn chiro-lj lj-featsi tuts paradzlji ghini (expr: ljri/favricare (fa-vri-c-ri) sf favricri (fa-vri-cr) atsea tsi s- asparsituts paradzlji, lj-hrgiui); du-ti sh-fts chefea (expr: dufatsi cndu s-favric prmtii {ro: aciunea de a fabrica; fabri- ti sh-f tsi vrei, cum tsi s ndreadzi huzmetea); va-l fac (fig: care} {fr: action de fabriquer} {en: action of manufacturing} va-l cndrsescu, va lu-apuaduc) s-u acumpr; sh-aoa featsir ex: favricarea a veshtului ari mari huneri (caft mari mstu- (expr: fudzir, u crtsnir) sotslji ctr tu pduri; aoa fac (fig:

440

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

pri-aoa fudzir, dusir) sotslji, acats-lj ma s-hii gioni; shi-lj da disftseam (dis-f-tsem), disfapt (dis-fp-t), disfatsiri/disn arpeari, sh-aoa fac alants (expr: sh-unshun fug)!; ctr fatsire (dis-f-tsi-ri) shi disftseari/disftseare (dis-f-tse-ri) aoa featsir (expr: fudzir)!; tut u fac (fig: mi duc) calea, c u l-dispartu un lucru sh-lu fac s-aspun ahoryea prtsli di cari fac; cari s-asprear cprili noar, di fac naparti (expr: fug, li easti faptu; dizleg un lucru actsat (ligat) di tsiva; dishcljid un crtsnescu), acats-li ma s-pots (expr: di fug ahntu-agonja shishi (cutii, fachir, etc. tra s-ved i si scot tsi easti nuntru); c nu pots s-li-acats); f aripidina nghios (fig: fudz nghios, dishcljid un cali ncljis (tra s-u fac bun tr urdinarea di lumi, dipuni); fuga featsi traplu, ca tserbul avinat; f muntslj padi lucri, vimtu, etc.); l-dispindzur un lucru tsi easti actsat di (expr: alag pristi tut); auli s-featsir (s-coapsir, asir); nu tsiva; diznod un funi ligat di tsiva; etc., etc.; dishcljid, fatsi (nu-i ghini, nu prindi) s-fug; tsi nyisash, s-featsi (ishi, s- dispartu, ndiprtedz, dizleg, diznod, discalnu, etc.; (expr: 1: axi); yisili s-fac (s-axescu, es); s-nu fats (s-nu stai, s-nudisf-ts ocljilj patru = mutrea ghini, ai-ts cshtig, bag ghini armnj) mults anj tu xeani; f-ti (prif-ti, dz taha) c hii oar tsi s-fatsi, etc.; s-disfatsi tserlu = s-dishcljidi chirolu, s niputut; njiclu featsi (s-cc) tu culpani; armasi di cndu feci nsirineadz, easi soarili; 3: easti un om disfaptu = easti un om (fui) araftu; lj fatsi aushlu un (expr: lu-agudeashti aushlu) cu dishteptu, mintimen, tsi-lj taljicaplu) {ro: desface, deschide, crliglu pristi zverc; s-lj-aduc troar hilja-a amirlui, c detaa, separa, etc.} {fr: dfaire, ouvrir, entrouvrir, dtacher, aljumtrea nu s-fatsi (expr: c vrea i c nu vrea, lipseashti s-u- sparer, etc.} {en: undo, open, detach, separate, etc.} ex: aduc feata); dusir cu nveasta, ca s-u afl shi s-u fac cumtsdisfac noadili (diznod); tsi sh-fatsi omlu, nitsi draclu nu-lj (expr: s-u vatm); s-disprtsr shi-sh featsir zbor (expr: shi disfatsi (dizleag); si-nj disfac (discoapir, dishcljid) mushatlus-aduchir); dup tsi featsir aestu zbor (expr: s-aduchir ashi);nj cheptu; disf (dishcljidi) firidzli s-yin vimtu; cmeasha slji si pru c s-fatsi ning noar (expr: eara multu ghini); un acts di penur, disf-nj-u (discaln-nj-u, dispindzur-nj-u); videari tsi l featsi (expr: cum li vidzu); sharpili a ficiorlui eara n disfeatsim di sots (n disprtsm di sots; nu mata him di mum faptu (expr: eara multu gioni) faptu1 (fp-tu) adg urtats); di cal nu mi disfac (dispartu); lj-disfeci (lj-aspush, ljfapt (fp-t), fapts (fp-ts), fapti/fapte (fp-ti) tsi ari (s-ari) dishcljish) multi lucri; s-disfeatsi (s-disprts) di urtaclu-lj; adrat; adrat; (tr fig: shi expr: vedz la zborlu fac di ma disf (dishcljidi) botsa di yin s-bem niheam; disf (ndinsus) {ro: fcut, comis; produs; evaluat, etc., etc.; nscut} {fr: prteadz, disccreadz) cicioarili disfaptu (dis-fp-tu) adg fait; commis; produit; valu; etc., etc.; accompli; n} {en: disfapt (dis-fp-t), disfapts (dis-fp-ts), disfapti/disfapte done; made; valued; etc., etc.; born} ex: cerga-a ta di ln (dis-fp-ti) tsi easti disprtst tu cumts; tsi easti dishcljis, groas fapt (adrat); lucru faptu (fig: adrat, bitisit); eara di dizligat, diznudat, etc.); dishcljis, disprtst, ndiprtat, dizligat, mum faptu (expr: amintat di mum; om gioni, tsi ahrzeashti diznudat, disclnat, etc., etc. {ro: desfcut, deschis, detaat, multu); easti fapt (fig: amintat) toamna; njiclu easti-l faptu separat, etc.} {fr: dfait, ouvert, entrouvert, dtach, spar, (ishi nafoar, s-cc) tu culpani fatsiri/fatsire (f-tsi-ri) sf etc.} {en: undone, opened, detached, separated, etc.} ex: fatsiri (f-tsir) atsea tsi s-fatsi cndu cariva adar tsiva; sutsata l fu disfapt (aspart); cheptul a lui disfaptu ftseari, adrari; (tr fig: shi expr: vedz la zborlu fac di ma (discupirit, dishcljis); ducheani disfapt (dishcljis); ficior disnsus) {ro: aciunea de a face; de a comite; de a produce; de a faptu (expr: dishteptu, pir) disfatsiri/disfatsire (dis-f-tsi-ri) evalua; etc., etc.; facere; comitere; producere; evaluare; etc., sf disfatsiri (dis-f-tsir) atsea tsi s-fatsi cndu cariva disfatsi etc.; creaie, natere} {fr: action de faire; de commettre; de tsiva dishcljideari, disprtsri, ndiprtari, dizligari, diznudari, produire; dvaluer; etc., etc.; cration, accouchement, disclnari, etc., etc. {ro: aciunea de a desface, de a deschide, couche, sali dexcrments; etc.} {en: action of doing; of de a detaa, de a separa; desfacere, deschidere, detaare, making; of costing, of valuing; etc., etc.; creation, birth, etc.} separare, etc.} {fr: action de dfaire, douvrir, dentrouvrir, ex: tsi au tr fatsiri (adrari) ftseari/ftseare (f-tse-ri) sf de dtacher, de sparer, etc.} {en: action of undoing, of ftseri (f-tsr) (un cu fatsiri) nifaptu (ni-fp-tu) adg opening, of detaching, of separating, etc.} disftseari/disnifapt (ni-fp-t), nifapts (ni-fp-ts), nifapti/nifapte (ni-fp- ftseare (dis-f-tse-ri) sf disftseri (dis-f-tsr) (un cu ti) tsi nu-ari (nu s-ari) adrat; tsi nu s-ari amintat (fapt) ; disfatsiri) disfari/disfare (dis-f-ri) sf disfri (dis-fr) (un neadrat, nibitisit; etc.; (expr: 1: (lucri) nifapti (pl) = lucri tsi nu cu disfatsiri) apufac (a-pu-fc) (mi) vb III shi II apufeci (as-au avdzt pn tora, tsi nu s-au fapt ninga tu-aest lumi; 2:pu-fc), apuftseam (a-pu-f-tsem), apufapt (a-pu-fpdi dada nifaptu s-hiu ma= s-nu-nj si dzc c nu hiu faptu di t), apufatsiri/apufatsire (a-pu-f-tsi-ri) shi apuftseari/apudad ma; zbor tsi easti ca un soi di giurat, c atseali spusi ftseare (a-pu-f-tse-ri) bitisescu aproapea tut; mi curmu (i) suntu dealihea ic (ii) va si s-fac fr di alt) {ro: nefcut, multu tra s-fac tsiva; fac tut tsi pot tr cariva {ro: termina nenscut, etc.} {fr: qui nest pas fait; qui nest pas n; etc.} (aproape) n tregime; face orice pentru cineva} {fr: finir {en: not done; not made; not born; etc.} ex: tatl ninga nifaptu (presque) intgralement; (se) fatiguer; (se) mettre en quattre} (neamintat); lj-avdz tuti nifaptili (expr: lucri, nafoar di{en: finish (almost) completely; get tired; do anything for} ex: arad, tsi nu s-au fapt pn tora); di dada nifaptu s-hiu, s-nu apuf-ti (f tut tsi pots) tr ns; apufeatsi di plngu (plmsi lj-asprdzeam lucrul nifatsiri/nifatsire (ni-f-tsi-ri) sf nifamultu di multu; avursi di-ahnt plndzeari) apufaptu (a-putsiri (ni-f-tsir) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu-adar tsiva; fp-tu) adg apufapt (a-pu-fp-t), apufapts (a-pu-fp-ts), niftseari, neadrari, nibitisiri; etc. {ro: aciunea de a nu face; apufapti/apufapte (a-pu-fp-ti) tsi ari fapt tut {ro: terminat de a nu (se) nate; etc.} {fr: action de ne pas faire; de ne pas (aproape) n tregime; fcut orice pentru cineva} {fr: fini tre n, de ne pas accoucher; etc.} {en: action of not doing; of (presque) intgralement; fatigu; mis en quattre} {en: finished not making; of not being born; etc.} ex: niftseari/niftseare (almost) completely; got tired; done anything for} apufatsi(ni-f-tse-ri) sf niftseri (ni-f-tsr) (un cu nifatsiri) fac ri/apufatsire (a-pu-f-tsi-ri) sf apufatsiri (a-pu-f-tsir) atsea (f-c) sf fr pl lucru tsi s-fatsi; fatsiri, ftseari, adrari {ro: tsi fatsi cndu cariva apufatsi tsiva {ro: aciunea de a termina aciunea de a face; fapt, aciune, fapt} {fr: action de faire; (aproape) n tregime; de a face orice pentru cineva} {fr: action, fait} {en: action of doing, of making; action, fact} ex: action de finir (presque) intgralement; de (se) fatiguer; de tsi-i ti-a fac (ftseari)?; cu dzc (dztseari, zbor) sh-cu fac (se) mettre en quattre} {en: action of finishing (almost) (ftseari), s-featsi bubulica vac fctor (f-c-tr) adg f- completely; of getting tired; of doing anything for} apuctoar (f-c-to-r), fctori (f-c-tr), fctoari/fctoare ftseari/apuftseare (a-pu-f-tse-ri) sf apuftseri (a-pu-f(f-c-to-ri) atsel tsi fatsi tsiva {ro: fctor, creator} {fr: qui tsr) (un cu apufatsiri) parafac (p-ra-fc) (mi) vb III fait, crateur} {en: who does or makes things, creator} ex: di shi II parafeci (p-ra-fc), paraftseam (p-ra-f-tsem), Dumnidz fctoar (tsi lu-ari fapt pri Dumnidz, Stmria) parafapt (p-ra-fp-t), parafatsiri/parafatsire (p-ra-f-tsi-ri) fptur (fp-t-r) sf fpturi (fp-tr) lucru faptu di fisi; shi paraftseari/paraftseare (p-ra-f-tse-ri) fac ma multu hiints fapt di Dumnidz; yeats, yiitati, plasi, prici {ro: dict lipseashti ic easti arada s-fac; fac multu di multu; prifac fptur, fiin, creatur} {fr: tre, crature} {en: being, crea{ro: face peste msur; depi} {fr: trop faire; passer la ture} disfac (dis-fc) (mi) vb III shi II disfeci (dis-fc), mesure} {en: do too much; do more than necessary} ex:

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

441

parafeci (feci ma multu ca altiori) lucru asndz parafaptu frundz di fdzimi (p-ra-fp-tu) adg parafapt (p-ra-fp-t), parafapts (p-ra- fag (f-g) sf vedz tu fag fp-ts), parafapti/parafapte (p-ra-fp-ti) tsi easti faptu ma fai/fae (f-i) sf fi (f) zbor (fapt, scriari, etc.) tsi easti un multu dict lipseashti; prifapt {ro: fcut peste msur; abatiri (diprtari) di la lucrul tsi easti lugursit ca ndreptu; alath, depit} {fr: trop fait; qui a pass la mesure} {en: done too cbati, ftexim, stepsu {ro: vin} {fr: faute; dlit; pch} {en: much; done more than necessary} parafatsiri/parafatsire fault, sin} ex: arucar faea (stepsul) pi patrits (p-ra-f-tsi-ri) sf parafatsiri (p-ra-f-tsir) atsea tsi fatsi falangu (f-lan-gu) sn falandzi/falandze (f-lan-dzi) 1: usic di cndu cariva parafatsi un lucru; paraftseari, prifatsiri, la dzeadzitili di la mn i cicior; 2: shcop cu cari suntu-agudits priftseari {ro: aciunea de a face peste msur; de a depi} njitslji cari nu-ascult; 3: un soi di nel tsi s-bag la capitlu-a {fr: action de trop faire; de passer la mesure} {en: action of unei vearg (tra s-nu s-disic) i s-l-acats cicioarili (a atsilor tsi doing too much; of doing more than necessary} paraftsea- suntu pidipsits cu agudirea la ptuni) {ro: falang; btaie la ri/paraftseare (p-ra-f-tse-ri) sf paraftseri (p-ra-f-tsr) talpa piciorului} {fr: falaque, espce de frule; vole de coups (un cu parafatsiri) prifac (pri-fc) (mi) vb III shi II de bton appliques sur la plante des pieds} {en: phalanx; prifeci (pri-fc), priftseam (pri-f-tsem), prifapt (pri-fp- ferrule} sfalangu (sf-lan-gu) sn sfalandzi/sfalandze (sft), prifatsiri/prifatsire (pri-f-tsi-ri) shi priftseari/priftseare lan-dzi) (un cu falangu) ex: sfalangul (nelu) aspindzurat la (pri-f-tse-ri) 1: fac ma multu dict lipseashti ic easti arada penur flng (f-ln-g) sm flngadz (f-ln-gdz) s-fac; fac multu di multu; parafac; 2: l-fac un lucru s-aspun (un cu falangu) flc (f-l-c) sm flcadz (f-l-cdz) alt soi di cum eara ninti (s-nu-aspun cum easti dealihea, s- (un cu falangu) ex: mc chiutec tu flc (la dzeadzitili hib alt soi, s-hib ma bun, s-pot s-fac alti lucri cu el, etc.); di mn i cicior) fac {ro: face peste msur; preface, transforma} {fr: trop fal (f-l) sf pl(?) harea tsi u-ari atsel cari s-alavd; pirifanji, faire; feindre, contrefait, transformer} {en: do too much; fuduleats, mreats, dilichi/dilchi ro: fal, glorie, orgoliu} pretend, feign; transform} ex: preasinjli li featsish mri, mri, {fr: gloire, orgueil} {en: glory, pride, arrogance} flescu pn li prifeatsish (li featsish multu lundzi, li parafeatsish); s- (f-ls-cu) (mi) vb IV flii (f-l), fleam (f-lem), flit prifeatsi (s-featsi s-aspun ca) un pulj mushat; ncljidi ocljilj shi (f-l-t), fliri/flire (f-l-ri) spun cu zboar cum tinjisescu s-prifatsi c (s-fatsi c taha) doarmi; s-prifatsi (s-fatsi) c nu pri cariva (tr hrli tsi ari ic tr lucrili tsi-ari fapt); dzc tr poati; s-nu-lj badz oar c s-prifatsi (c nu s-aspuni cum easti mini mash zboar buni; alavdu, lavdu, mrescu, pinjisescu, dealihea); tuti li prifeci, nu li alsai cum nji li deadi prifaptu fudulescu, fndxescu {ro: fli, luda} {fr: (se) vanter, (pri-fp-tu) adg prifapt (pri-fp-t), prifapts (pri-fp-ts), senorgueillir} {en: boast, brag, pride oneself} ex: va tra si sprifapti/prifapte (pri-fp-ti) tsi easti faptu ma multu dict fleasc (si s-alvd) sh-arnja nu lu-alas flit (f-lt) adg lipseashti; tsi s-ari fapt s-aspun alt soi di cum eara ninti; flit (f-l-t), flits (f-lts), fliti/flite (f-l-ti) tsi easti parafaptu, faptu {ro: fcut peste msur; prefcut, transtinjisit (alvdat) cu zboar (tr hrli tsi ari ic atseali tsi-ari format} {fr: trop fait; feigned, contrefait, transform} {en: fapt); alvdat, lvdat, mrit, pinjisit, fudulit, fndxit {ro: done too much; pretended, feigned; transformed} ex: c ai s- flit} {fr: vantard, enorgueilli} {en: praised, boaster, proud} mi vedz tu pulj prifaptu (faptu) prifatsiri/prifatsire (pri-ffliri/flire (f-l-ri) sf fliri (f-lr) atsea tsi s-fatsi cndu tsi-ri) sf prifatsiri (pri-f-tsir) atsea tsi fatsi cndu cariva cariva easti alvdat, ic s-alavd el singur; alvdari, lvdari, prifatsi un lucru; priftseari, parafatsiri, paraftseari, fatsiri, mriri, pinjisiri, fuduliri, fndxiri {ro: aciunea de a se fli; ftseari {ro: aciunea de a face peste msur; de a preface, de flire} {fr: action de senorgueillir; vantardise} {en: action of a transforma} {fr: action de trop faire; de feindre, de boasting, of bragging} flos (f-ls) adg floas (f-lo-s), contrefaire, de transformer} {en: action of doing too much; of flosh (f-lsh), floasi/floase (f-lo-si) un tsi lupretending, of feigning; of transforming} priftseari/priarseashti si s-alavd multu (cu tuti c poati nu-ahrzeashti si ftseare (pri-f-tse-ri) sf priftseri (pri-f-tsr) (un cu s-alavd sh-aht!); pirifan, alvdtor, daitcu, fudul, ndrlu, prifatsiri) tartares, tartabes {ro: flos} {fr: fier, orgueilleux} {en: proud, fac (f-c) sf vedz tu fac vain-glorious, arrogant} fachil (f-chil) sn fachili/fachile (f-chi-li) acoal di carti cu falc (fl-c) sf fltsi (fl-tsi) 1: oslu dit gura-a omlui (a patruli cohiuri nduplicati ctr tu tsentru shi alichiti (fapti ashi pravdljei) di cari suntu actsats dintslj cu cari s-matsin (shi tra s-poat s ncljid nuntru un alt carti); plic {ro: plic} {fr: s-meastic) mcarea n gur; ciolj; 2: partea di nastnga i enveloppe ( lettre)} {en: envelope (letter)} nandreapta a fatsljei; merlu di fats {ro: falc; obraz} {fr: fachioli/fachiole (fa-chi--li) sf fachiolj (fa-chi-lj) n soi di mchoire; joue} {en: jaw; cheek} ex: mi dor fltsili (cioaljili); distimeli suptsri cu cari featili sh-acoapir cusitsili lundzi tsi lji s-ari umflat falca di la un mseau yirminoas l cad pisti pltri {ro: fiiu} {fr: fichu mince dont les jeunes falimentu (fa-li-mntu) sn falimenti/falimente (fa-li-mn-ti) shi filles couvrent leurs cheveux tombant en tresses sur le dos} falimenturi (fa-li-mn-tur) catastasea tu cari s-afl omlu (cu{en: thin veil covering the long tresses of young girls that fall un ducheani, fambric, daraver, etc.) cari nu poati s-sh plover their shoulders} teasc borgili tsi featsi, sh-tr-atsea cheari avearea (ducheani, fafaljar (fa-fa-ljr) sm, sf, adg vedz tu farfaljar fambric, daraver, etc.) tsi ari; mufluzlchi, mufluzii {ro: fafuta (fa-f-ta) sm fafutanj (fa-f-tanj) om cari zburashti ca faliment} {fr: banqueroute} {en: bankruptcy} el deadi faliprit nari, nu-ari dints n gur, sh-nu poati s zburasc ghini tra mentu sh-armasi pit cljuri s-lu aducheasc lumea {ro: om fr dini n gur; fonf} {fr: falji/falje (f-lji) sf fr pl loclu (ca un tigani njic cu homme qui na pas des dents et a de la difficult parler; sturnari) tu cari s-bga brutea tu tufechili di-aoa sh-un chiro bredouilleur} {en: man without teeth who has difficulty {ro: tigi de puc} {fr: bassinet dune arme feu} {en: talking; mumbler} basinet} fag (fg) sm fadz (fdz) arburi analtu shi ndreptu di pduri fambricantu (fam-bri-cn-tu) sm vedz tu fabric (cu lemnul vrtos, cu coaja alb-murdar ca cinusha, cu fambric (fm-bri-c) sf vedz tu fabric frndzili uvali (la videari sh-mrimi ca oulu) cari lutsescu shi famfaron (fam-fa-rn) sm, sf, adg famfaroan (fam-fa-roau peri njits pi mardzini); fau, bau {ro: fag} {fr: htre} {en: n), famfaronj (fam-fa-rnj), famfaroani/famfaroane (fam-fabeech} fau (f) sm fazi (fz) shi fadz (fdz) (un cu fag) ro-ni) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz fag (f-g) sf fr pl fructul dat di fag; jir {ro: jir} {fr: fanfaron fane} {en: beech-nut} fdzet (f-dzt) sn fdzeturi (f-dz- fanatic (fa-n-tic) sn, sf, adg vedz tu fanatizmo tur) pduri di fadz {ro: fget} {fr: fort de htres} {en: fanatizmo (fa-na-tiz-m) sm fanatizmadz (fa-na-tis-mdz) beech forest} ex: tu ljanura di fdzet fdzimi/fdzime (fvrearea mari tsi u-aspuni omlu tsi moari sh-cheari tr un idei dz-mi) sf fdzinj (f-dznj) multimi di fadz {ro: fget} {fr: (un pisti, un om, un alumt, etc.) fr ca si s-mindueasc (snombre de htres} {en: group of beech trees} ex: veardea u giudic, s si ntreab, s-u ctigurseasc cu mintea, etc.)

442

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

mac-aest idei easti bun i-arau, ndreapt i minciunoas {ro:scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz fantazm fanatism} {fr: fanatisme} {en: fanatism, zealotry} fanatic fantazi/fantaze (fn-ta-zi) sf vedz tu fantazm (fa-n-tic) sn, sf, adg fanatic (fa-n-ti-c), fanatits (fa-nfantazm (fn-taz-m) sf fantazmi/fantazme (fn-taz-mi) tits), fanatitsi/fanatitse (fa-n-ti-tsi) omlu cari aspuni hiints dit mintea-a omlui tsi s-aspuni la oaminjlji cu mintea fanatizmo (ti un idei, pisti, etc.) tu-atseali tsi zburashti i fatsi slab (ma multu noaptea sh-tu locurli ermi, aprtsiti, fr {ro: fanatic} {fr: fanatique} {en: fanatic, zealot} ex: easti oaminj), cari pistipsescu c easti suflitlu-a unui om mortu tsi armn fanatic ari dipus diznou pri loc; videarea minciunoas tsi-lj s-aspuni fan1 (f-n) sf vedz tu fnirusescu a unui om (ma multu noaptea sh-tu locurli ermi, aprtsiti, fr fan2 (f-n) sf pl(?) hrili (buni i arali) cu cari easti cunuscut oaminj), ma cari-lj si pari a omlui c easti dealihea (cu tuti c un om di cari ari avdzt mult dunjai; tinjia (vrearea, nu easti) shi poati s-lu-aspar; fandazm, fantazi, fandagm, alvdarea, etc.) tu cari lu-ari dunjaea pri omlu cari ari fapt boshi, stihio, stihii, scheahtru, scheastr, etc. {ro: fantom, lucri buni tu ban (aveari, giunatic, etc.); ideea (bun i arau) stafie, spectru} {fr: fantme. revenant, spectre} {en: phantom, tsi sh-u-ari fapt lumea di cariva cunuscut di mults; anam, spectre} ex: prea ca n fantazm (stihii) fricoas fandazm nam, anami, nami, mrilji, num {ro: faim, renume, (fn-daz-m) sf fandazmi/fandazme (fn-daz-mi) (un cu reputaie} {fr: renomme, prestige, reputation} {en: fame, fantazm) ex: un om di lut, n fandazm (stihii); nj-si pari c reputation} ex: s-ti ved, Soarbe-Amare, aoa ts easti fana (aoa ved n fandazm (stihii) fantazi/fantaze (fn-ta-zi) sf fantazi s-ti videm, s-ts-aspunj putearea cu cari eshti cunuscut); aoa-i (fn-taz) (un cu fantazm) ex: c fantazi (stihii) dininti-lj harea-a Hristolui, nu fana (axizirea, putearea) a draclui; locuri sta atsel cu-aras fandagm (fn-dag-m) sf fandagmi/fanpondi, locuri moarti, s-nu l s-avd fan (anami, mrilji) shdagme (fn-dag-mi) (un cu fantazm) num; s-lj-asting num sh-fan (anam); stindzi-lj numa, fanti (fn-ti) sm fants (fn-ts) cartea cari, tu-agioclu di stindzi-lj fana (mrilja, anamea); aslanlu stimsi fana (tinjia, crts, easti ma mari di cartea cu numirlu dzatsi, ma cama anamea) njic di prifteas (shi preftu); gindar {ro: valet (jocul de cri)} fan3 (f-n) sf pl(?) harea (lipsa di scutidi) tsi fatsi tra si s{fr: valet (au jeux de cartes)} {en: jack (game of cards)} vead lucrili cu ocljul; hlatea tsi da lunjin; lunjin, fexi, fanumin (fa-n-min) adg vedz tu fnirusescu videari {ro: lumin} {fr: lumire} {en: light} ex: s-n-asting fao (f-o) sf fr pl scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; fana (lunjina) fnari/fnare (f-n-ri) sf fnri (f-nr) soi vedz fau di cutii (ncljis i dishcljis tu prts, tsi s-poart tu mn ma faptu1 (fp-tu) adg vedz tu fac poati s-hib sh-astsit tu-un loc) tu cari s-afl un izvur tsi da faptu2 (fp-tu) sm fapts (fp-ts) (aflat cu zborlu di ninti) lunjin (tra s-vead omlu cndu easti scutidi); fineri, feneri, atsea tsi-l fatsi omlu s-aib puteari (ca tr ciudii) tsi easi filinar; lamb, lamp {ro: felinar} {fr: lanterne, fanal} {en: nafoar di nomurli a fisiljei ashi cum li shtii shi li aducheashti lantern} fineri/finere (fi-n-ri) sf fineri (fi-nr) (un cu lumea; atsea tsi fac mandisili di s-ciudiseashti dunjaea; amayi, fnari) ex: pit csbadzlji atselj njitslji dit Turchii ti lja amai, mayi, myii, mghii, mndii, vscnii {ro: farmec, culuchea s-ti videari cu finerea (fnarea); ns nj-ari fut vraj} {fr: charme, sort, sortilge} {en: charm, spell} ex: hiu finerea (cluzlu, lunjina)-a mea feneri/fenere (fe-n-ri) sf di faptu (hiu myipsit, hiu di myii); niscnts dzc c-i di feneri (fe-nr) (un cu fnari) filinar (fi-li-nr) sn filinri faptu (easti myipsit, c-i di myii); om s-ai vtmat, ca di (fi-li-nr) (un cu fnari) fanira (fa-ni-r) adv pri fats faptu (ca di mndii), soartea l-urgheashti catilu sh-ti ljart (fr muzavirlchi, dishcljis, nu peascumta); dishcljis, fora, far (fr) sn faruri (f-rur) 1: binai multu-analt shi suptsri, ashichearei {ro: pe fa, fi, deschis} {fr: ouvertement, sculat la mardzinea di-amari, tsi-ari nsus tu cipitlu-a ljei un visiblement, sans dtour} {en: openly, visibly} izvur sntos di lunjin tsi easti arspndit deavrliga tra si sfandaghm (fn-dagh-m) sf fandaghmi/fandaghme (fn-dagh- vead di diparti (shi s-l hib ca un soi di cluz) di pamporli mi) un cu fandagm tsi trec pi-amari; 2: izvur sntos di lunjin tsi s-afl dinintea-a fandagm (fn-dag-m) sf vedz tu fantazm unei aftuchin tra si s-vead noaptea shi s-aspun calea {ro: fandasm (fn-das-m) sf fandasmi/fandasme (fn-das-mi) far} {fr: phare} {en: light house, beacon; headlight} scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz fandazm farafur (fa-ra-f-r) sm vedz tu farfaljar fandazm (fn-daz-m) sf vedz tu fantazm far (f-r) sf fari/fare (f-ri) shi fri (fr) multimi di oaminj fandi (fn-di) sm fandz (fn-dz) scriari neaprucheat tucari, multi ori, suntu di idyea soi, zburscu idyea limb, au aestu dictsiunar; vedz fanti idyea pisti sh-cari s-aduchescu c fac parti dit idyiul popul, c fanel (fa-n-l) sf faneli/fanele (fa-n-li) 1: tsstur (pnau i c nu au un stat di-a lor; popul, poplu, mileti, ghimt, dz) moali sh-lishoar di ln, bumbac i mitasi; 2: stranj mpli- gint, ginti, gins, yenos, rats, zintunji, lao {ro: neam, trib} tit tsi s-poart pisti cmeashi, tu partea di nsus a truplui, cu {fr: race, tribu, engeance} {en: race, tribe} ex: tr fara a lui, mnits i fr mnits, tra s-tsn cldur; flanel, slnic, selni- aoaltari muri; tut fara-atsea di celnits; de, bre, de! tsi farc, silinic, catasarcu, catasarc, cmgean, cmgel, coaci, aleapt!; fara a Hristolui; fur a frlor cmar gdzoaf {ro: flanel; pnz de mtase (ln, bumbac)} {fr: farc (fr-c) sf vedz tu farchi flanelle; toile en soie (coton, laine)} {en: sweater; silk (cotton, farchi/farche (fr-chi) sf fr pl harea tsi li fatsi dau lucri swool) linen or cloth} ex: lj-feci un chiptash di fanel ca s-ljnu hib un soi; atsea tsi-l fatsi un lucru si s-aleag di-un altu acats oslu earna flanel (fla-n-l) sf flaneli/flanele (fla-n- lucru; farc, dyeafurau, niundziri, aleadziri {ro: diferen} li) (un cu fanel) ex: fustani di flanel {fr: diffrence} {en: difference} farc (fr-c) sf fr pl fanfaron (fan-fa-rn) sm, sf, adg fanfaroan (fan-fa-ro-n), (un cu farchi) fanfaronj (fan-fa-rnj), fanfaroani/fanfaroane (fan-fa-ro-ni) farfaljar (far-fa-ljr) sm, sf, adg farfaljar (far-fa-lj-r), om tsi zburashti multi shi easti mash alvdri (di hri tsi nu li farfaljari (far-fa-ljr), farfaljari/farfaljare (far-fa-lj-ri) tsi ari, di lucri tsi nu-ari fapt), cmrusiri sh-pirifnj {ro: lu-ariseashti s zburasc ti lucri njits tsi nu-au mari simasii; tsi fanfaron} {fr: fanfaron} {en: braggart, boaster, boasting} ex: nu-lj tatsi gura dip; tsi lfuseashti (bndureadz, bbleashti, tut dunjaea lu shtii tsi fanfaron easti frfreadz, drdreashti) tut chirolu; fafaljar, farfara, farafur, fanfur (fan-f-r) sf fanfuri/fanfure(?) (fan-f-ri) cumat di frfar, frfr, limbar, limbutsescu, zburyearcu, zburyearic, lituryii (pni) ayisit di preftu tsi s-da a pistimenjlor tu ishita-a lafzan, polilog, bbljar, drdr, drdros {ro: flecar, bisearicljei; anafur, nafur {ro: anafur} {fr: pain bni} {en: palavragiu} {fr: bavard, blagueur} {en: talkative, chatterer} blessed bread} ex: ia didets-nji shi fanfur (anafur) fafaljar (fa-fa-ljr) sm, sf, adg fafaljar (fa-fa-lj-r), fanira (fa-ni-r) adv vedz tu fan3 fafaljari (fa-fa-ljr), fafaljari/fafaljare (fa-fa-lj-ri) (un cu fantasi/fantase (fn-ta-si) sf fantasi (fn-tas) scriari farfaljar) ex: om fafaljar (bbljar, zburyearic, limbar) neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz fantazi farfara (far-fa-r) sm, sf, adg farfaroanji/farfaroanje (far-fafantasm (fn-tas-m) sf fantasmi/fantasme (fn-tas-mi) ro-nji), farfaradz (far-fa-rdz), farfaroanji/farfaroanje (far-fa-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

443

ro-nji) (un cu farfaljar) farafur (fa-ra-f-r) sm leag, si nvrtushadz tsiva); cumat lung shi strimt di farafureanj (fa-ra-f-reanj) shi farafuranj (fa-ra-f-ranj) pndz cu cari si nfashi njitslji; pndz lung shi strimt cu (un cu farfaljar) frfar (fr-fr) sm, sf, adg frfar (fr-f- cari s-leag arnjlji di pi truplu-a omlui); cumat, bucat, filii, r), frfari (fr-fr), frfari/frfare (fr-f-ri) (un cu scutic, scut, culpan, culupan, spargan, spargn, speasi, farfaljar) ex: frfar (fafaljar, bbljar) eara teta Lena milits, miljits, nfshimindu {ro: fa, fie, scutec, band, frfr (fr-f-r) sm, sf, adg frfroanji/frfroanje (fr-f- felie; bucat} {fr: maillot, bande, bandelette, tranche, ro-nji), frfradz (fr-f-rdz), frfroanji/frfroanje (fr-f- morceau} {en: swaddling band (clothes), narrow band, strip, ro-nji) (un cu farfaljar) frfrescu (fr-f-rs-cu) vb IV slice, piece} ex: adu fasha (scuta, culupanea) si nfash frfrii (fr-f-r), frfream (fr-f-rem), frfrit (fr-f-r- ficiuriclu; li tljai lungu ca fasha; fashi (cumat lung shi t), frfriri/frfrire (fr-f-r-ri) fac muabeti cu cariva shi strimt) arupt dit paltul a meu; nu-lj ligai ghini fasha; trets zburscu ca un farfaljar tr lucri njits fr mari simasii (chir- fasha sum tini; un carots cu nishti fsh di pndz; arupea di turi, brcudii, etc.); zburscu, lfusescu, ciclescu, bnduredz, nsh fsh (filii, cumts) di carni; cum strig, fsh-fsh (suriidrdrescu, bblescu {ro: trncni, flecri} {fr: bavarder, surii); u scoasi soacr-sa fsh-fsh (cumts, cumts); fsh, fsh babiller, baliverner} {en: chatter, blab, rattle} frfrit (fr- (filii, filii) u disic; s-ti-adar fsh (filii, cumts); fsh-filii f-rt) adg frfrit (fr-f-r-t), frfrits (fr-f-rts), frfri- (cumts, cumtici) li scoasir; fsh ntredz di nvai si scula ti/frfrite (fr-f-r-ti) tsi ari fapt muabeti tr lucri njits nsus; fsh-fsh u scoasir (u featsir cumts) nfash (nfsh) (chirturi, brcudii, etc.); zburt, lfusit, ciclit, bndurat, (mi) vb I nfshai (nf-sh), nfsham (nf-shm), nfshat drdrit, bblit {ro: trncnit, flecrit} {fr: bavard, babill, (nf-sh-t), nfshari/nfshare (nf-sh-ri) anvrtescu un balivern} {en: chattered, blabbed, rattled} frfriri/fr- njic tu fashi; lj-bag a njiclui un culupan; lj-alxescu scuta-a frire (fr-f-r-ri) sf frfriri (fr-f-rr) atsea tsi s-fatsi njiclui; anvrtescu un fashi pristi tsiva (un mn, cicior, cndu cariva frfreashti; zburri, lfusiri, cicliri, bndurari, aran, etc.); (fig: nfash = (tr muljari) amintu, fac njic) {ro: drdriri, bbliri {ro: aciunea de a trncni, de a flecri; nfa; nate} {fr: emmailloter; natre} {en: swaddle (infant), trncnire} {fr: action de bavarder, de babiller, de put on diaper; give birth} ex: nat n leagn s nu nfashi; mubaliverner} {en: action of chattering, of blabbing, of rattling}ljarea, cndu s-apruchea s nfashi (fig: s-amint njic), s-dutsea farfara (far-fa-r) sm, sf, adg vedz tu farfaljartu pduri di nfsha (fig: aminta natlu); nveasta nfshe (bg fari/fare (f-ri) adv ntreg (tut), fr s-armn tsiva, fr s- culpani la; ic fig: amint) doi ficiori; tora lu nfshai (lj-bgai alas tsiva di-un parti; tut ntreg; cu sindu cu pandu; fasha) nfshedz (nf-shdz) (mi) vb I nfshai (nf-sh), xintopando, pandilos, dibin, deacutotalui, dicutotalui, dicutot; nfsham (nf-shm), nfshat (nf-sh-t), nfshari/nfbitiviu, bidivitcu, dip {ro: total, integral} {fr: beaucoup; share (nf-sh-ri) (un cu nfash) nfshat (nf-sht) adg compltement, entirement} {en: totally, completely, entirely} nfshat (nf-sh-t), nfshats (nf-shts), nfshati/nfshate ex: aplic urecljili fari (ntredz); s-dizlig fari (tut ntreag); (nf-sh-ti) (natlu) a curi lj s-ari bgat un culupan; (mn, aushi fari (didip); u mbrbtai niheam c avea chirut fari aran, cicior, etc.) ligat cu-un fashi {ro: nfat} {fr: em(didip); s-distsimsi farimaillot} {en: swaddled (infant), put on diaper} ex: njiclu sta farmac (fr-mac) sn vedz tu frmac1nfshat tu srmnits; imn nfshat nfshari/nfshare farmazon (far-ma-zn) sm, sf farmazoan (far-ma-zo-n), (nf-sh-ri) sf nfshri (nf-shr) atsea tsi s-fatsi cndu si farmazonj (far-ma-znj), farmazoani/farmazoane (far-ma- nfashi un njic (un aran, etc.) {ro: aciunea de a nfa; de a zo-ni) un tsi fatsi parti dit un sutsat ascumtoas sh- nate; nfare, natere} {fr: action demmailloter; de natre; mistiryioas, veaclji di suti di anj, thrisc shi pulitic accouchement} {en: action of swaddling (infant), of putting on (cunuscut sum numa di francmasonirii), tsi dztsi c va s- diaper; of giving birth; birth} ex: moart tu nfshari (cndu fac mash bunets tu lumi; mason; (fig: farmazon (ca adg) = aminta njiclu) nfshimindu (nf-shi-mn-du) sn nfshiminom aru, tsi caft s-ti-ard, arditor, minciunos, aplan, di/nfshiminde (nf-shi-mn-di) cumat lung shi strimt di calpuzan, etc.) {ro: francmason} {fr: francmason} {en: pndz cu cari si nfashi natslji dup tsi s-amint; fashi, culpan, freemason} ex: easti-un farmazon (un mason, maltean; ic fig: culupan, scutic, scut, spargan, spargn, milits, miljits, om aru, minciunos, calpizan) mason (ma-sn) sm, sf speasi {ro: scutec, fa} {fr: maillot, couche (pour emmailmason (ma-s-n), masonj (ma-snj) shi masoneanj (ma-s- loter les enfants)} {en: swaddling clothes, diaper} ex: tricui tu neanj), masoani/masoane (ma-so-ni) (un cu farmazon)ap nfshimindili (scutili, culupanili) a ficiorlui disfash (disfarm (fr-m) sf farmi/farme (fr-mi) nicuchirata mari tsi u- fsh) (mi) vb I disfshai (dis-f-sh), disfsham (dis-fari un om, cu csi sh-ahuri, cu agri (tra s-creasc yiptu, shm), disfshat (dis-f-sh-t), disfshari/disfshare (diszrzvts i earb) ic cu multi prvdz (criscuti ti lapti i carni), f-sh-ri) disfac un fashi anvrtit pristi un lucru (un ic mults pulj i gljinj (ti oau sh-carni), etc.; ciuflichi{ro: mn, cicior, aran, etc.); scot culupanlu tu cari easti nfshat ferm, moie} {fr: ferme, domaine} {en: farm}un njic {ro: desfa} {fr: dmailloter} {en: unswaddle (in1farmc (fr-mc) (mi) vb I vedz tu frmacfant)} ex: n bab disfash un ficiuric; tora disfash natlu farmu (fr-mu) (mi) vb I vedz tu frmiturdisfshat (dis-f-sht) adg disfshat (dis-f-sh-t), disf1farmuc (fr-muc) sn vedz tu frmacshats (dis-f-shts), disfshati/disfshate (dis-f-sh-ti) farsi (far-s) adv tsi easti cu un hari la scara-atsea cama- (njiclu) tsi-lj s-ari scoas fasha (culupanlu, scuta); tsi-lj s-ari analta; cum nu s-poati, nu-ari ma ghini (ma multu, ma mushat, disfapt fasha tu cari easti ligat un lucru; (natlu) a curi lj s-ari etc.); safi {ro: perfect} {fr: parfaitement} {en: perfectly} ex: bgat un culupan; (mn, aran, cicior, etc.) ligat cu-un fashi turtseasca u zburashti farsi (safi, dip ca un turcu); shtii s-li fac {ro: desfat} {fr: dmaillot} {en: unswaddled (infant), put farsi tuti; easti farsi, nu-ari vrn cusurion diaper} disfshari/disfshare (dis-f-sh-ri) sf disfshri fas (f-s) sf fsi (fs) agru-pilister (prumbu, culumbu), (dis-f-shr) atsea tsi s-fatsi cndu si disfashi un njic (un pulj tsi sh-u-adutsi cu turtura, cu peanili murni-grivi pi pltri aran, etc.) {ro: aciunea de a desfa; desfare} {fr: action sh-pntic; guguci, gugufc, gugufci, dudii, dicuhtur {ro: de dmailloter} {en: action of unswaddling (infant)} porumbel slbatec} {fr: pigeon sauvage, pigeon ramier} {en: fatz (f-t-z) sf fatzi/fatze(?) (f-t-zi) (dup cum wild pigeon, ring dove}pistipseashti laolu), fatza easti un di treili dzni (miri) tsi yin fashano (fa-sha-n) sm fashanadz (fa-sha-ndz) agru-pulj, la amintarea-a natlui tra s-astseasc (si scrii) shi s-dzc mari ct un gljin, cu coada lung sh-sumigoas, cu peani atseali tsi va pat natlu tu bana-a lui; mir, njir, dzn {ro: mushati sh-hromati yii, tsi easti avinat tr carnea-lj nostim ursitoare} {fr: une des Parques} {en: one of the Fates} {ro: fazan} {fr: faisan} {en: pheasant} ex: agudii un fashanofatigei (fa-ti-g-i) sm, sf, adg pl(?) (om) tsi dutsi un ban fashi/fashe (f-shi) sf fsh (fsh) cumat (filii) lung shi nitinjisit di pnghii (di purnilji, putnlichi); aspartu, palju-om, ngust (di carti, pndz, cheali, carni, etc.) tljat (arupt, pnghios, pushtu, pushtean, pushtan {ro: depravat, desfrnat} scoas) dit un cumat ma mari (cu cari si-anvrteashti, s- {fr: homme de basse tage, dprav} {en: vicious, debauched,

444

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

depraved (person)} aspus, alncit, alincit, fnirusit, furnisit {ro: nfiat, Fatsa-a Loclui vedz tu mushat1 prezentat, aprut} {fr: prsent, reprsent, apparu} {en: fatsa-a loclui1 (fa-tsa a loc-lui) sf cheatr tsi lutseashti ca yilia presented (oneself), represented, appeared} nftsishai sidefea, tsi s-disfatsi tu peturi suptsri prit cari poati s-treac ri/nftsishare (nf-tsi-sh-ri) sf nftsisheri (nf-tsi-shr) lunjina (dit un parti tu-alant) {ro: mic} {fr: mica} {en: atsea tsi s-fatsi cndu si nftsishadz tsiva i cariva; prstisiri, mica} prstsiri, aspuneari, alnciri, alinciri, fnirusiri, furnisiri {ro: Fatsa-a Loclui2 (fa-tsa a loc-lui) feat multu mushat dit aciunea de a (se) nfia, de a (se) prezenta, de a apare; pirmithili armneshti, multi ori hilji di-amir tsi s-va cu nfiare, prezentare, apariie} {fr: action de (se) prsenter, gionili-aleptu; Mushata-a Loclui; Mushata-a Mushatilor {ro: de reprsenter, dapparatre} {en: action of presenting Ileana Cosnzeana} {fr: nom donn La Belle Princesse (oneself), of representing, of appearing} dans les histoires aroumaines denfants, comme for example, fatsiri/fatsire (f-tsi-ri) sf vedz tu fac La Belle et la Bte, La Belle du Bois Dormant, etc.} {en: name fau (f) sm vedz tu fag given to the Beautiful Princess in the Aromanian children fau (f-) sf vedz tu fav stories as, for example, in the Beauty and the Beast, Snow fav (f-v) sf fr pl plant tsi sh-u-adutsi multu cu fisuljlu, White, etc.} tsi creashti ngrlimat di drmi (i alti planti), tsi fatsi lilici albi fats (f-ts) sf fts (fts) shi fatsi/fatse (f-tsi) partea di ninti i trandafilii, cu pstlj mri sh-grnutsi ca-atseali di fisulj, dit caplu-a omlui (cu oclji, nari, gur, etc.); prosup, asuret, mash c suntu ma plciutoasi sh-ma mri; fau, cucheau {ro: sureti, surati, opsi, masti, mutr, figur, fighiur, fiutiur; bob} {fr: fve} {en: broad/horse bean} ex: nu featsim fav vidzut; (fig: 1: fats = (i) vidzuta cu cari s-aspuni un lucru; estan fau (f-) sf fr pl fav, linti, fisulj {ro: linte, bob, vidzuta-a fatsljei; hroma-a fatsljei; ashi cum aspuni shi sfasole} {fr: lentille ( manger), fve, haricot} {en: lentil (food), veadi fatsa (opsea, galbin, slab, nidurnjit, isih, aspreat, bean, broad (horse) bean} ex: hirbem fau (linti, fisulj i fav); etc.); expr: 2: fatsa-a unui lucru (a muntilui, a cmpului, a mcm fau (linti, fisulj i fav); bgai fau pi foc s-hearb; loclui, a laclui, etc.) = partea di nafoar tsi s-veadi a muntilui i faua nu easti ghini heart; dints di fau (cucheau) sh-bg di pisupr tsi lu-acoapir (a cmpului, a loclui, a laclui, etc.); favric (f-vric) vb I vedz tu fabric 3: fatsa-a unui lucru; partea din fats = partea di dininti, tsi s- favricantu (fa-vri-cn-tu) sm vedz tu fabric veadi a unui lucru (nu atsea di dinpoi); 4: lj-dau fats = lufavricari/favricare (fa-vri-c-ri) sf vedz tu fabric alas s-fac tsi va, ari izini s-fac un lucru; (hiu) cu fatsa alb = favricat (fa-vri-ct) adg vedz tu fabric (hiu) curat, fr stepsu, nistipsit; 5: ari n fats mushat, bun favric (f-vri-c) sf vedz tu fabric = hroma-a fatsljei easti bun, aspuni ghini, sntos; 6: nu-ari favru (f-vru) sm favri (f-vri) 1: omlu a curi tehni easti sfats bun = hroma-a fatsljei, opsea nu lj-easti bun; nu slucreadz herlu (i altu metal) cu foclu, cioclu shi cu amonea; veadi ghini, aspuni lndzit; 7: urt ca fatsa-a loclui = multu atsel tsi ncalts calu cu petali; favur, hirar, hlche, alban, urt, lai, ashi cum easti loclu, tsara; 8: (hiu, am) un fats lai = nalban, pitlar; 2: omlu a curi tehni easti s-lucreadz malama (hiu) un om fr haractir, fr pisti, aru, slab, tihilai; 9: am sh-asimea tra s-fac stulii mushati tsi li poart oaminjlji; hrisic, fatsa-aroshi = nj-easti-arshini; 10: hiu (am) fats groas, hiu hriscu {ro: fierar, argintar} {fr: ferronnier, forgeron, orfvre} fats-aroshi = nu-am dip arshini; (hiu) nearushinat, fr{en: blacksmith, silversmith} ex: favrul sh-ardi di ns; mash arshini; 11: sh-aruc ftsli mpadi = nu-ari dip arshini; cheari ghiftslj suntu favri (hirari, hlcheadz) la noi; li ded la favru stut-arshinea tsi u-avea; 12: fats di misali = pndza cu cari s- nji li-alicheasc buctsli favur (f-vur) sm favuri (f-vuri) acoapir fatsa di meas cndu si ndreadzi misalea; 13: hiu (un cu favru) ex: chealea u ded a favurlui fvrii/fvrie (ffts, fts (fts-fts) = hiu cu multi fts, hiu ipucrit; 14: dz-u vr-i) sf fvrii (f-vr) tehnea-a hirarlui; ducheanea iu spi/tu fats; dz-u tu fatsa-a lui = dz-u dishcljis, dz-lj-u lucreadz herlu; ducheanea iu s-vindu lucri di her, lucrili di dishcljis tra s-u shtib di la tini; 15: va-lj fats fatsa di carni = cari ari ananghi hirarlu, etc.; hirrilji, ceacr {ro: fierrie, va-lj fats s-aib fatsa curat, geaba cafts s-lu-arushinedz, s-lu argintrie} {fr: ferronnerie, orfvrerie} {en: blacksmith shop; fats rizili) {ro: fa} {fr: face, visage} {en: face} ex: mi-aspilai silversmith shop; hardware (store)} ex: sucachea ntreag easti tu mnj sh-tu fats; lji s-arsi fatsa (prosuplu) di soari; ari n sadea di fvrii fvrescu (f-vrs-cu) vb IV fvrii (f-vr), fats mushat; al pap Mitre un fats lj-fudzea, alt-lj yinea fvream (f-vrem), fvrit (f-vr-t), fvriri/fvrire (f-vr(fig: alxea vidzuta, hroma-a fatsljei); geamurli din hoar ri) lucredz herlu (cu foclu, cioclu shi amonea) tra s-fac un aruca fts, fts (fig: hromi, hromi, ardz) di lunjin; Bacola lucru, un hlati; fvrusescu {ro: furi, lucra fierul} {fr: fts, fts scutea (fig: sh-alxea opsea, hroma-a fatsljei); ishii forger, travailler le fer} {en: forge; work the iron} ex: deadi scu fatsa alb (expr: acpai sh-mi-aspush fr stepsu); lu scoasinji fvreasc n cljai nau, c atsea veaclja s-avea chirut cu fatsa alb (expr: lu-ascp sh-lu-aspusi n fatsa-a lumiljei c fvrit (f-vrt) adg fvrit (f-vr-t), fvrits (f-vrts), fvrieasti fr stepsu); fatsa-a muntilui (expr: partea-lj di nafoar cu ti/fvrite (f-vr-ti) (her) tsi easti lucrat tra si s-fac n hlati loclu pri cari creashti virdeatsa) eara tut acupirit di neau; di el; fvrusit {ro: furit, (fier) lucrat} {fr: forg, (fer) fatsa-a laclui s-mina di vimtu; mac l dai fats (expr: ma s-lj- travaill} {en: forge; (iron) worked} fvriri/fvrire (f-vralash s-fac tsi vor) a ficiorlor ti ncalic pri gushi; oaspili-ts ri) sf fvriri (f-vrr) atsea tsi s-fatsi cndu s-fvreashti tsiva; easti un fats lai (expr: easti om lai, aru); iu ti-adunash cu- fvrusiri {ro: aciunea de a furi, de a lucra fierul} {fr: action atsel fats lai? (expr: om slab, andihristu, tihilai?); nu tsi-easti- de forger, de travailler le fer} {en: action of forging; of arshini, fats-aroshi? (expr: nearushinate?); aruc n fats di working the iron} ex: nu-nj lo multu la fvrirea-a unei brav misali; mutrea cmeasha pi fats (expr: partea di dininti); sh- fvrusescu (f-vru-ss-cu) vb IV fvrusii (f-vru-s), fvruarc ftsli mpadi (expr: chiru tut-arshinea tsi-avea) seam (f-vru-sem), fvrusit (f-vru-s-t), fvrusiri/fnftsishedz (nf-tsi-shdz) (mi) vb I nftsishai (nf-tsivrusire (f-vru-s-ri) (un cu fvrescu) fvrusit (f-vrush), nftsisham (nf-tsi-shm), nftsishat (nf-tsi-sh-t), st) adg fvrusit (f-vru-s-t), fvrusits (f-vru-sts), fvrunftsishari/nftsishare (nf-tsi-sh-ri) aduc sh-aspun tsiva n siti/fvrusite (f-vru-s-ti) (un cu fvrit) fvrusiri/ffatsa-a unui; prstisescu, prstsescu, aspun, alncescu, alinvrusire (f-vru-s-ri) sf fvrusiri (f-vru-sr) (un cu fvriri) cescu, fnirusescu, furnisescu {ro: (se) nfia, (se) prezenta, favur (f-vur) sm vedz tu favru apare} {fr: (se) prsenter, reprsenter, apparatre} {en: fctor (f-c-tr) adg vedz tu fac present (oneself), represent, appear} ex: cum vinji, lji fdzet (f-dzt) sn vedz tu fag nftsishe (lj-aspusi) umuluyiili a frati-sui; ni si nftsishe (nji s- fdzimi/fdzime (f-dz-mi) sf vedz tu fag aspusi, nji s-alnci) dad-mea nftsishat (nf-tsi-sht) adg fg (f-gh) sm fgadz (f-ghdz) un tsi alxeashti crtsli nftsishat (nf-tsi-sh-t), nftsishats (nf-tsi-shts), dit un cumpanii tra s-nu s-vead c s-fur paradz; mctor (di nftsishati/nftsishate (nf-tsi-sh-ti) tsi s-dutsi shi s-aspuni paradz); om cari, tr ghineatsa-a lui, ardi lumea cu minciunj n fatsa-a unui; tsi s-alnceashti n fats; prstisit, prstsit, sh-culchipsiri; fur, bthci, calpuzan, ehle, etc. {ro: mnctor

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

445

(de bani), escroc} {fr: grand mangeur; qui opre des fnari/fnare (f-n-ri) sf vedz tu fan3 malversations} {en: swindler, embezzler} fntescu (f-n-ts-cu) (mi) vb IV fntii (f-n-t), fnteam fghur (f-gh-r) sf fghuri (f-ghr) un cu fgur (f-n-tem), fntit (f-n-t-t), fntiri/fntire (f-n-tfgur (f-gh-r) sf fguri (f-ghr) atsea tsi ari omlu ri) mc aht ct nj lipseashti tra s-nu-nj mata hib foami; cndu-l mc chealea; lngoarea tsi da mari mctur di cheali mc ma multu dict lipseashti pn nu mata pot s-mc alt; a omlui; mctur, mcrimi {ro: mncrime (de piele)} {fr: afntescu, fnitescu, satur, andop, ndop, nftescu, pristnidmangeaison, prurigo} {en: prurigo} ex: ari fgur la cicior sescu, prstnescu, pristnescu, tipurescu, apudidescu; (extr: lfii/fie (f--i) sf fii (f-) mcari ndreapt (prit cutseari, fntii di bteai, di prjin, di shcop = l-sturai di bteari, lhirbeari, fridzeari, etc.); mcari, mncari, myirii, miyirii, btui multu) {ro: ndopa, stura} {fr: (se) rassassier, (se) ghel {ro: mncare} {fr: manger, mets, plat} {en: prepared gorger, (se) gaver} {en: satiate, satisfy} ex: nu s-fntea (nu sfood, course, cooked meal} stura) pri meas; mi fntii (mi sturai) di-ahti plvri; nuflc (f-l-c) sm vedz tu falangu nj mi fnteam (sturam) di zbor fntit (f-n-tt) adg flcu (f-l-c) sm flcadz (f-l-cdz) scriari neaprufntit (f-n-t-t), fntits (f-n-tts), fntiti/fntite (fcheat tu-aestu dictsiunar; vedz flc n-t-ti) afntit, fnitit, sturat, andupat, ndupat, nftit, flng (f-ln-g) sm vedz tu falangu prstnisit, pristnisit, pristnit, tipurit, apudidit {ro: ndopat, flngu (f-ln-g) sm flngadz (f-ln-gdz) scriari nea- sturat} {fr: rassassi, gorg, gav} {en: satiated, satisfied} prucheat tu-aestu dictsiunar; vedz flng ex: easti fntit (sturat) di tuti bunetsli, poati s-moar flcari1/flcare (fl-c-ri) sf flcri (fl-cr) tuti fumeljli, cu fntiri/fntire (f-n-t-ri) sf fntiri (f-n-tr) atsea tsi snjits sh-cu prvdz, tsi tsn di un celnic, tsi bneadz cu el shi fatsi cndu cariva s-fnteashti; afntiri, fnitiri, sturari, ans-mut deadun tu locurli di earn sh-di vear; multimi di dupari, ndupari, nftiri, prstnisiri, pristnisiri, pristniri, fumelj tsi suntu ligati di sndzi, tsi suntu di idyea soi; plcari tipuriri, apudidiri {ro: aciunea de a ndopa, de a stura; {ro: toate familiile care in de un celnic; mai multe familii ndopare, sturare} {fr: action de rassassier (de (se) gorger, nrudite, legate prin snge} {fr: les familles qui se trouvent de (se) gaver)} {en: action of satiating (satisfying)} sous la dpendance dun celnic; lensembles des familles afntescu (a-f-n-ts-cu) (mi) vb IV afntii (a-f-n-t), quunit le lien de la parent} {en: the families that spend their afnteam (a-f-n-tem), afntit (a-f-n-t-t), afntilife under a celnic} ex: s-am sh-un flcari; armnjlji l ri/afntire (a-f-n-t-ri) (un cu fntescu) afntit (a-ffudzir, flcari cu flcari; iu sh-arna flcrli-a lor plcan-tt) adg afntit (a-f-n-t-t), afntits (a-f-n-tts), ri/plcare (pl-c-ri) sf plcri (pl-cr) (un cu flcari1) afntiti/afntite (a-f-n-t-ti) (un cu fntit) afntiflcryiot (fl-cr-yt) sm, sf flcryioat (fl-cr-yo-t), ri/afntire (a-f-n-t-ri) sf afntiri (a-f-n-tr) (un cu flcryiots (fl-cr-yts), flcryioati/flcryioate (fl-crfntiri) fnitescu (f-ni-ts-cu) (mi) vb IV fnitii (f-ni-t), yo-ti) fumealji (caplu di fumealji) tsi fatsi parti dit un fniteam (f-ni-tem), fnitit (f-ni-t-t), fnitiri/fnitire (fflcari {ro: membru dintr-o flcare} {fr: membre dune ni-t-ri) (un cu fntescu) ex: s-mi fnitescu di pni flcari} {en: member of a flcari} fnitit (f-ni-tt) adg fnitit (f-ni-t-t), fnitits (f-ni-tts), flcari2/flcare (fl-c-ri) sf flcri (fl-cr) lna (tut) tsi si fnititi/fnitite (f-ni-t-ti) (un cu fntit) fnitiri/fnitire scoati di la un oai tumt; basc {ro: lna tuns de la o oaie} (f-ni-t-ri) sf fnitiri (f-ni-tr) (un cu fntiri) nftescu {fr: la toison entire dun mouton} {en: entire fleece shorn (n-f-ts-cu) (mi) vb IV nftii (n-f-t), nfteam (n-ffrom a sheep} ex: flcari s-dztsi sh-la un basc di ln tem), nftit (n-f-t-t), nftiri/nftire (n-f-t-ri) flcryiot (fl-cr-yt) sm, sf vedz tu flcari1 (un cu fntescu) ex: s-sh nfteasc (satur) foamea; sta flcet (fl-c-t) sf flceti/flcete (fl-c-ti) custur di ppugi tra s-pasc tarlu pn si s-nfteasc (satur); hrana nfteashti i (tsingar) {ro: briceag de cizmar} {fr: tranchet de cordonnier} satur; l-nftir (l-umplur cu mcari) cndu nu-avea pni s{en: shoemaker knife} ex: tlja chealea cu flceta (custura) mc; nu ti nftish di-aht prjin? (extr: nu ti sturash diflescu (f-ls-cu) (mi) vb IV vedz tu fal ahnt bteari? di ahntu shcop?) nftit (n-f-tt) adg fliri/flire (f-l-ri) sf vedz tu fal nftit (n-f-t-t), nftits (n-f-tts), nftiti/nftite (nflit (f-lt) adg vedz tu fal f-t-ti) (un cu fntit) ex: nftits (sturats) di avr fljor (f-ljr) sn fljoari/fljoare (f-ljori) umfltur dup nftiri/nftire (n-f-t-ri) sf nftiri (n-f-tr) (un cu ureaclji (la zverc); babc {ro: scroful} {fr: scrofule, fntiri) crouelles} {en: scrofula} fntiri/fntire (f-n-t-ri) sf vedz tu fntescu fljursescu (f-ljur-ss-cu) vb IV fljursii (f-ljur-s), fntit (f-n-tt) adg vedz tu fntescu fljurseam (f-ljur-sem), fljursit (f-ljur-s-t), fljursifndachi (fn-d-chi) sf vedz tu vndachi ri/fljursire (f-ljur-s-ri) agiungu tu catastasea c nu pot s- fndc (fn-dc) sn fndtsi/fndtse (fn-d-tsi) un top nj pltescu borgili tsi am, sh-tr-atsea nj cher avearea (di itia njic di metal (cilechi, bcri, mulidi, etc.) cari easti aminat c nu sh-ari pltit tut borgea); hiu tu catastasea iu-nj chirui di-un tufechi tra s-agudeasc shi s-lu vatm dushmanlu; fntut avearea; dau falimentu; mufluzescu, mufluzipsescu {ro: dec, pliumbu, pljumbu, pljumb, plumbu, plumb, curshum, dau faliment} {fr: faire banqueroute} {en: bankrupt} curshumi, gugosh, mulivi, mulidi, patron, curshum, mulivi; fljursit (f-ljur-st) adg fljursit (f-ljur-s-t), fljursits (fig: partea-a truplui cu cari omlu shadi di-arad pi scamnu; (f-ljur-sts), fljursiti/fljursite (f-ljur-s-ti) tsi ari agiumt guva-a truplui pri iu easi nafoar omlu (shi sh-fatsi apa-atsea mufluz c nu poati si sh-plteasc tuti borgili; tsi sh-ari chirut groasa) cndu s-dutsi la hale; cur, bis, crtelj, cuci, fndec, tut avearea (di itia c nu sh-ari pltit tut borgea); tsi deadi ghes, primichir, shidzut) {ro: glon de puc; cur} {fr: balle de falimentu; mufluzit, mufluzipsit {ro: care a dat faliment} {fr: fusil; cul} {en: rifle bullet; arse} fndec (fn-dc) sn fndequi a fait banqueroute} {en: bankrupted} fljursitsi/fndetse (fn-d-tsi) (un cu fndc) ri/fljursire (f-ljur-s-ri) sf fljursiri (f-ljur-sr) atsea tsi fndn (fn-d-n) sf vedz tu fntn s-fatsi cndu cariva fljurseashti; mufluziri, mufluzipsiri {ro: fndxescu1 (fn-dc-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu fndzii aciunea de a da faliment} {fr: action de faire banqueroute} fndxescu2 (fn-dc-ss-cu) (mi) vb IV fndxii (fn-dc-s), {en: action of bankrupting} fndxeam (fn-dc-sem), fndxit (fn-dc-s-t), fndfljursiri/fljursire (f-ljur-s-ri) sf vedz tu fljursescu xiri/fndxire (fn-dc-s-ri) spun cu zboar cum tinjisescu fljursit (f-ljur-st) adg vedz tu fljursescu pri cariva (tr hrli tsi ari ic lucrili tsi-ari fapt); dzc tr mini fljushi/fljushe (f-lj-shi) sf vedz tu firfrush mash zboar buni; alavdu, lavdu, mrescu, pinjisescu, flescu, flos (f-ls) sm, sf, adg vedz tu fal fudulescu {ro: fli, (n)mndri} {fr: (se) vanter, senorgueillir} fltac (fl-tc) sn vedz tu fshcat {en: boast, brag, pride oneself} fndxit2 (fn-dc-st) adg fltac (fl-t-c) sf vedz tu fultac fndxit (fn-dc-s-t), fndxits (fn-dc-sts), fndxifmealji/fmealje (f-me-lji) sf vedz tu fumealji ti/fndxite (fn-dc-s-ti) tsi easti tinjisit (alvdat) cu zboar

446

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(tr hrli tsi ari ic atseali tsi-ari fapt); alvdat, lvdat, mrit, atsea tsi s-fatsi cndu s-fniruseashti tsiva i cariva; alnciri, pinjisit, fudulit, flit {ro: flit} {fr: vantard, orgueilleux} {en: alinciri, andzmari, ndzmari, furnisiri, prstisiri, prstsiri, boaster, proud} fndxiri2/fndxire (fn-dc-s-ri) sf fnetc. {ro: aciunea de a aprea; apariie, clarificare} {fr: dxiri (fn-dc-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva easti alv- action de (se) montrer, dapparatre; de rendre clair; dat, ic s-alavd el singur; alvdari, lvdari, mriri, pinjisiri, apparition} {en: action of showing; of clarifying; appearance} fuduliri {ro: aciunea de a (se) fli, flire} {fr: action de nifnirusit (ni-f-ni-ru-st) adg nifnirusit (ni-f-ni-ru-ssenorgueillir; vantardise} {en: action of boasting, of t), nifnirusits (ni-f-ni-ru-sts), nifnirusiti/nifnirusite (nibragging} f-ni-ru-s-ti) tsi nu easti fnirusit; tsi nu s-ari aspus dinintifndxiri1/fndxire (fn-dc-s-ri) sf vedz tu fndzii a cuiniva; tsi nu-ari dat (scoas) cap; nealncit, nealincit, fndxiri2/fndxire (fn-dc-s-ri) sf vedz tu fndxescu2 neandzmat, nindzmat, nifurnisit, niprstisit, niprstsit, fndxit1 (fn-dc-st) adg vedz tu fndzii etc. {ro: neartat} {fr: non montr, non apparu} {en: not fndxit2 (fn-dc-st) adg vedz tu fndxescu2 shown, unshown} nifnirusiri/nifnirusire (ni-f-ni-ru-s-ri) fndzii/fndzie (fn-d-z-i) sf fndzii (fn-d-z) lugurii sf nifnirusiri (ni-f-ni-ru-sr) atsea tsi s-fatsi cndu nu stsi s-veadi ic s-aducheashti mash cu mintea (ca tu-un yis, ca fniruseashti tsiva i cariva; nealnciri, nealinciri, neandzmari, un minduiri, cari agiut scriitorlji, puetslji, artishtilj, etc. tu nindzmari, nifurnisiri, niprstisiri, niprstsiri, etc. {ro: lucrul a lor); fntzii, fndxiri, yis {ro: fantezie, reverie, imaaciunea de a nu se arta} {fr: action de ne pas (se) montrer, ginaie; nchipuire} {fr: imagination; prsomption} {en: imade ne pas apparatre} {en: action of not appearing} furnigination; presumption} fndxescu1 (fn-dc-ss-cu) (mi) vb sescu (fur-ni-ss-cu) vb IV furnisii (fur-ni-s), furniseam (furIV fndxii (fn-dc-s), fndxeam (fn-dc-sem), fnd- ni-sem), furnisit (fur-ni-s-t), furnisiri/furnisire (fur-ni-sxit (fn-dc-s-t), fndxiri/fndxire (fn-dc-s-ri) ved ri) (un cu fnirusescu) ex: lji si furnisir (lji s-aspusir, lji si lugurii cu mintea (nyisedz, minduescu, etc.); nj trec fndzii fnirusir) a ficiorlui trei muljeri furnisit (fur-ni-st) adg prit minti {ro: nchipui, imagina} {fr: simaginer} {en: imafurnisit (fur-ni-s-t), furnisits (fur-ni-sts), furnisiti/furnisite gine, presume} fndxit1 (fn-dc-st) adg fndxit (fn(fur-ni-s-ti) (un cu fnirusit) furnisiri/furnisire (fur-nidc-s-t), fndxits (fn-dc-sts), fndxiti/fndxite (fns-ri) sf furnisiri (fur-ni-sr) (un cu fnirusiri) fan1 (fdc-s-ti) tsi ari vidzut (s-ari nyisat) lucri cu mintea {ro: n) sf pl(?) 1: aspuneari, fnirusiri, furnisiri, alnciri, alinciri, imaginat, prezumios} {fr: imagin, prsomptueux} {en: imaprstisiri, prstsiri; 2: fatsa sh-tuti hrli cu cari s-aspuni gined; presumptious} fndxiri1/fndxire (fn-dc-s-ri) sf cariva (sh-cu cari easti vidzut di alts); vidzut, videari, fats, fndxiri (fn-dc-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva fnd- opsi, masti, indami, ceahre, prep {ro: nfiare, aspect, xeashti {ro: aciunea de a-i nchipui; nchipuire} {fr: action existen; artare, apariie} {fr: aspect, apparence, existence; de simaginer} {en: action of imagining} apparition, comparution, prsence} {en: appearance, aspect, fndec (fn-dc) sn vedz tu fndc existence} ex: fana (indamea, aspunearea, alncirea) a furlor fnghit (fn-ght) sn fnghiti/fnghite (fn-gh-ti) un soi di nu s-videa; tuti li-ari Mara, tsi-ts lipseashti? fana (vidzuta, lamb njic tsi ari (i) un vas njic iu s-bag untulemnu, grsimi opsea) fanumin (fa-n-min) adg fanumin (fa-n-mi-n), i gazi dit cari easi (ii) un fitilj cari, cndu easti apres, da lunjin fanuminj (fa-n-minj), fanumini/fanumine (fa-n-mi-ni) tsi shi-l fatsi omlu s-vead iu s-dutsi noaptea; hlati tu cari s-bag ari un vidzut multu mushat; tsi-aspuni mreats sh-pirifanji un dzad tra s-da lunjin noaptea n cas; finghit, finghid, tu vidzut; lrgonj, undzit {ro: impozant, artos, mre} {fr: lihnar, czinar, gaz, dzad {ro: opai} {fr: lumignon} {en: imposant, de belle apparence} {en: looking beautiful, rush-light} ex: fnghitili eara buni tu chirolu cndu nu eara dignified, imposing, commanding} ex: platanj mri shi fanuninga tseri finghit (fin-ght) sm finghits (fin-ghts) shi sn minj (pirifanj, tsi-aspun mreats) finghiti/finghite (fin-gh-ti) (un cu fnghit) ex: tuts lj fnirusiri/fnirusire (f-ni-ru-s-ri) sf vedz tu fnirusescu fixeashti shi el leashti (angucitoari: finghitlu) fnirusit (f-ni-ru-st) adg vedz tu fnirusescu fnico (f-ni-c) sm fnicadz (f-ni-cdz) vtmarea-a unei fnitescu (f-ni-ts-cu) (mi) vb IV vedz tu fntescu multimi di hiintsi (oaminj, prvdz, etc.), cu virsari di sndzi fnitiri/fnitire (f-ni-t-ri) sf vedz tu fntescu (cu apala, ctsutlu, tufechea, etc.), multi ori hiintsi tsi nu-au fnitit (f-ni-tt) adg vedz tu fntescu aprari ic nu para pot si s-apr eali singuri; tritseari prit fntnar (fn-t-nr) sm vedz tu fntn lipid; virsari di sndzi; vtmari di om tu-alumt i cruit fntn (fn-t-n) sf fntnj (fn-tnj) ap di izvur tsi az(ndreapt) di ma ninti; funico, crdiliu, crleshi, crligii, voami dit loc, ma multu la munti; ap di izvur tsi s-adun ca crmoal, leshi, mchelj; (fig: fnico = mari taxirati, leats, tu-un soi di groap ning loclu di iu azvoami; ap di izvur tsi ghideri, etc.) {ro: mcel, masacru; omor, asasinat} {fr: easti adus (tu chirolu veclju cu-un crut) tu mesea di hoar; carnage, massacre; assassinat, bataille} {en: carnage, fndn, funtn, izvur, izvor, cap-di-aru {ro: izvor, fntn} slaughter, massacre; killing, murder} ex: el chiru di fnico {fr: fontaine, source} {en: source, spring, fountain} ex: bium (muri vtmat di cariva); s-toarn ear la fnico (mchelj) ap la fntna di la munti; tu csbadzlji turtseshts suntu funico (fu-ni-c) sm funicadz (fu-ni-cdz) (un cu fnico) multi fntnj; cuclu sh-cnt str fntnj; adrar fntnj multi ex: sh-di furnic funico? (sh-di furnic ts easti fric c va ti shi scriar numa-a lor fndn (fn-d-n) sf fndnj (fnvatm?); yinits c s-fats funico (s-vatm cariva); tu funicolu dnj) (un cu fntn) funtn (fun-t-n) sf funtnj (marea taxirati) tsi u-ari agudit, s-lu alsm arihati (fun-tnj) (un cu fntn) ex: alga ti funtna tsi da oclji fnirusescu (f-ni-ru-ss-cu) (mi) vb IV fnirusii (f-ni-ru-s), fntnjoar (fn-t-njo-r) sf fntnjoari/fntnjoare (fn-tfniruseam (f-ni-ru-sem), fnirusit (f-ni-ru-s-t), fninjo-ri) fntn njic; fntneau, fntnici, fntnic {ro: rusiri/fnirusire (f-ni-ru-s-ri) mi-aspun (es, mi duc) dininti- izvor mic, fntnioar} {fr: petite source} {en: small source, a cuiniva; li-aspun lucrili ma limpidi (tra s-hib ma lishor tr small spring} ex: fntnj, fntnjoari, ia dats-n tr beari; la aduchiri); alncescu, alincescu, andzmedz, ndzmedz, furni- fntnjoari; vzescu treili fntnjoari fntneau (fn-tsescu, prstisescu, prstsescu, (mi-)aspun, dau, dau cap, ne-) sf fntneali/fntneale (fn-t-ne-li) (un cu scot cap, azvom, fitrusescu (dit loc) {ro: aprea, clarifica} {fr: fntnjoar) ex: suntu doau fntneali fntnic (fn-t(se) montrer, apparatre; rendre clair} {en: show; clarify} ex: n-c) sf fntnitsi/fntnitse (fn-t-n-tsi) (un cu lj-si fnirusi (lj-si alnci) tu yis fnirusit (f-ni-ru-st) adg fntnjoar) fntnici/fntnice (fn-t-n-ci) sf fnirusit (f-ni-ru-s-t), fnirusits (f-ni-ru-sts), fnirusifntnici/fntnice (fn-t-n-ci) (un cu fntnjoar) ti/fnirusite (f-ni-ru-s-ti) tsi s-aspuni dininti-a cuiniva; tsi fntnar (fn-t-nr) sm fntnari (fn-t-nr) omlu tsi ari dat (scoas) cap; alncit, alincit, andzmat, ndzmat, fatsi fntnj tra s-aduc n hoar apa di izvur {ro: fntnar} {fr: furnisit, prstisit, prstsit, etc. {ro: aprut, clarificat} {fr: fontainier} {en: fountain maker} ex: fntnarlu adusi apa di montr, apparu; rendu clair} {en: shown; clarified} fnidiparti pit chiundzi rusiri/fnirusire (f-ni-ru-s-ri) sf fnirusiri (f-ni-ru-sr) fntneau (fn-t-ne-) sf vedz tu fntn

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

447

fntnel (fn-t-n-l) sf fntneli/fntnele (fn-t-n-li) naz} {fr: minauderie, caprice, inconstance, garement} {en: un soi di cup cu cari (tu chirolu veclju, cu ngldzrea-a whim, caprice} ex: tsi-s aesti li frfudz? (nzi, cprici?) cupilor shi bgarea-a lor pri truplu-a omlui) trdzea sndzili (a frful (fr-f-l) sf vedz tu firfrush oaminjlor hivrits) ct nafoar sum cheali; vintuz, vinduz frfuriu (fr-fu-r) sm pl(?) luguria alb di cari suntu fapti {ro: ventuz} {fr: cautre, ventouse} {en: cupping glass} di-arad pheatili (scafili, filigeanjli, etc.) adrat dit un aloat di fntnic (fn-t-n-c) sf vedz tu fntn chetsr arsu tu un cireap multu apres (sh-cari s-frndzi lishor fntnici/fntnice (fn-t-n-ci) sf vedz tu fntn cndu s-agudeashti di tsiva) {ro: porelan} {fr: porcelain} {en: fntnjoar (fn-t-njo-r) sf vedz tu fntn porcelain} ex: gusha-a mea di frfuriu fptur (fp-t-r) sf vedz tu fac fricari/fricare (f-ri-c-ri) sf fricri (f-ri-cr) atsea tsi sfrashi/frashe (f-r-shi) sf vedz tu frasi fatsi cndu si ncalts caljlji; ncltsari, ancltsari, ncltsari {ro: frasi/frase (f-r-si) sf frsi (f-rs) lupat njic di mn aciunea de a potcovi; potcovire} {fr: action de ferrer (un cu cari s-adun (cu-un metur njic) cupriili, di-arad din cheval)} {en: action of shoeing (a horse)} cas {ro: fra} {fr: pelle main} {en: small shovel, dust pan} frinar (f-ri-nr) adg vedz tu frin ex: u-adun tu frasi frashi/frashe (f-r-shi) sf frsh (f- frin (f-r-n) sf frinj (f-rnj) shi frinuri (f-r-nur) rsh) (un cu frasi) ex: scosh n frashi mplin di cuprii pulbirea tsi s-fatsi cndu suntu mtsinati (di-arad tri mcari), frashi/frashe (fr-shi) sf frsh (frsh) (un cu frasi) grnutsli di yiptu (grn, sicra, misur, etc.) i alt soi di grnufr (f-r) prip zbor tsi va s-aspun c tsiva s-ari scoas ts i simintsi; (fig: 1: frin = itsi pulbiri ishit dit mtsinarea i (lipseashti) dit un lucru, c tsiva s-afl nafoar di-un lucru, c chisarea-a unui lucru; expr: 2: frin ars = mcari di oaminj tsiva nu s-afl tu-un lucru, etc.; tsi nu-ari; (expr: 1: fr di-alt ftohi fapt (ca un dzam groas) cu frin tsigrsit tu tiganea = easti lucru sigur; nu s-poati s-hib alt soi; bezbile, bezbele; cu untulemnu; 3: u-adrar di frin = u isusir: soea sh-oaspit2: fr-cali; fr-di-leadzi; fr-di-zcoani = tsi easti ca un li-a unei feat lj-da cu pudr pri fats sh-pri gushi cndu-lj oasoi di pngniri (nitinjisiri, rizili, etc.) a lucrilor ayisiti, a r la isusirea-a ljei) {ro: fin} {fr: farine} {en: flour} ex: lucrilor tinjisiti, etc.) {ro: fr} {fr: sans, excpt, sauf} {en: nipoate, dz frin, ursa ti-avin!; featsim pnea cu frin di without, except, save, but} ex: ficior fr (tsi nu-ari) tat; pln- grn; nu n-adusi nica frin di la moar; featsim bubot cu gu ca oili fr (tsi nu-au) njelj; vali fr di-ap; easti om fr frin di misur frinos (f-ri-ns) adg frinoas (f-ri-nominti; s-nu fats tsiva fr (ma s-nu lu-ai cu tini) Dumnidz; s), frinosh (f-ri-nsh), frinoasi/frinoase (f-ri-no-si) fr ns (cndu nu easti ns, cndu ns nu s-ameastic) tsiva tsi easti ca frina; tsi easti adrat cu (di) frin {ro: finos} {fr: nu s-fatsi farineux} {en: floury} frinar (f-ri-nr) adg frinar (f-rifr-cali vedz tu fr n-r), frinari (f-ri-nr), frinari/frinare (f-ri-n-ri) fr-di-leadzi vedz tu fr (atsel) tsi fatsi, vindi i lucreadz cu frina {ro: finar} {fr: fr-di-zcoani vedz tu fr farinier} {en: (man) who sells flour} nfrinedz (nf-rifrmitur (f-r-mi-t-r) sf frmituri (f-r-mi-tr) ndz) (mi) vb I nfrinai (nf-ri-n), nfrinam (nf-ri-nm), cumat multu njic armas di la un lucru tsi s-arupi (s-aspardzi nfrinat (nf-ri-n-t), nfrinari/nfrinare (nf-ri-n-ri) dau i s-frndzi, ca pnea, bunoar); frmitur, srm, crshelj, cu (ameastic cu, bag) frin; umplu di frin {ro: nfina} {fr: tsivali {ro: frm} {fr: miette (de pain)} {en: crumb (of enfariner, (se) couvrir de farine} {en: add flour; mix with bread)} frmitur (fr-mi-t-r) sf frmituri (fr-mi-tr) flour} ex: frtatslji s nfrinar, dup cum easti adetea, seara (un cu frmitur) farmu (fr-mu) (mi) vb I frmai (frninti di ncurunari nfrinat (nf-ri-nt) adg nfrinat (nfm), frmam (fr-mm), frmat (fr-m-t), frmari-n-t), nfrinats (nf-ri-nts), nfrinati/nfrinate (nf-ri-nri/frmare (fr-m-ri) cu-arupearea (asprdzearea, dinjicarea, ti) tsi-lj s-ari bgat frin; tsi easti umplut di frin; nfrietc.) fac frmituri dit un lucru (ca pnea, bunoar) {ro: neadz pescul ca s-lu tignseshti {ro: nfinat} {fr: enfarin, frmia} {fr: mietter} {en: crumb (bread), crumble} couvert de farine} {en: with added flour; mixed with flour} ex: frmat (fr-mt) adg frmat (fr-m-t), frmats (fr-mts), nu mi-arseashti pnea nfrinat (dat cu frin) nfrinafrmati/frmate (fr-m-ti) tsi s-ari fapt frmituri {ro: ri/nfrinare (nf-ri-n-ri) sf nfrinri (nf-ri-nr) atsea tsi sfrmiat} {fr: miett} {en: crumbed (bread), crumbled} fatsi cndu cariva (s) nfrineadz {ro: aciunea de a nfina; frmari/frmare (fr-m-ri) sf frmri (fr-mr) atsea tsi snfinare} {fr: action denfariner, de (se) couvrir de farine} fatsi cndu un lucru s-fatsi frmituri {ro: aciunea de a {en: action of adding flour; of mixing with flour} frmia; frmiare} {fr: action dmietter} {en: action pf frin ars vedz tu frin crumbing (bread), of crumbling} frinos (f-ri-ns) adg vedz tu frin frbl (fr-b-l) sm frbladz (fr-b-ldz) fshi di stof frlici (fr-lc) sn vedz tu sfrlici nduplicat cu cari si stulseashti partea di nghios di la un frmac1 (fr-mc) sn frmatsi/frmatse (fr-m-tsi) un fustani (fust, etc.) {ro: band de tof cu care se mpodobete lugurii cari, cndu intr tu truplu a omlui (prit gur, cheali, partea de jos a unei rochii} {fr: bande dtoffe plisse, sorte ntspari, etc.), lj-fatsi multu aru (pn sh-moarti); gf, cemir, de volant pour garnir les bas des jupes} {en: band of material ncemir, ciomir, axif; (fig: 1: frmac: (i) (ca adg) amar, lucru added to the lower part of a womans dress} ex: fustani cu amar, ca frmaclu; (ii) starea di mrinari tsi u-ari un cndu pati frbl tsiva, cndu easti tu jali, etc.; dor greu, mrinari, mrnari, frci/frce (fr-ci) sf frci/frce (fr-ci) hlati fapt di-un amrciuni, amrami, amreats, cripari, caimo, jali, nvirinari, ploaci njic (di lemnu, os, metal, etc.) di cari suntu-actsats nvirari, stinuhurii, sicleti, mrazi, cnjin; expr: 2: scoati peri (di prvdz, metal, etc.) sh-cu cari s-freac fatsa-a lucrilor frmac din gur = scoati mash zboar arali din gur, amari ca (stranjilor, etc.) tsi vor curari; furci, vurts, cetc {ro: perie} di frmac; 3: frmac s-ts si fac = aesti tsi featsish va ts-aduc {fr: brosse} {en: brush} furci/furce (fr-ci) sf furci/furce mash cripri; 4: frmac va-ts eas tuti = va li plteshti tuti cu (fr-ci) (un cu frci) letsli tsi va ts yin) {ro: otrav, amrciune} {fr: poison, frfar (fr-fr) sm, sf, adg vedz tu farfaljar amertume, peine, chagrin} {en: poison, bitterness, sadness} frfljushi/frfljushe (fr-f-lj-shi) sf vedz tu firfrush ex: frmac shi ncemir s-ts si fac; biui frmac; lj-aruc frfr (fr-f-r) sm, sf, adg vedz tu farfaljar frmac tu yin; sharpili ari frmac; pnea tsi u mca, frmac shi frfrescu (fr-f-rs-cu) vb IV vedz tu farfaljar noduri lj si dutsea; cndu gust myirlu, frmac (fig: amar, ca frfriri/frfrire (fr-f-r-ri) sf vedz tu farfaljar frmaclu)!; lj-ded frmac (expr: lj-adush mri cripri); scoati frfrit (fr-f-rt) adg vedz tu farfaljar el frmac (expr: zboar amari) din gur; cti frmatsi (fig: frfud (fr-f-d) sf frfudz (fr-fdz) un mirachi lishoar, cripri) nu-am trapt!; npoi suntu frmatsili (fig: naljurea, sh-niminduit ghini tsi u-ari cariva; mirachi tsi yini amrciunjli, criprli); frmaclu (virinlu, criprli), tu coad aniorihta, tsi treatsi agonja shi s-alxeashti lishor, fr mult farmac (fr-mac) sn farmatsi/farmatse (fr-ma-tsi) (un cu minduiri; nazi, naji, cprici, camomati, mutri {ro: capriciu, frmac1) ex: di nj-als cnjina shi farmatsili (fig: criprli,

448

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

nvirinrli) sutsat farmuc (fr-muc) sn farmutsi/farmutse nfrmcusescu (nfr-m-cu-ss-cu) (mi) vb IV nfrmcusii (fr-mu-tsi) (un cu frmac1) frmac2 (fr-mc) sn (nfr-m-cu-s), nfrmcuseam (nfr-m-cu-sem), nfrmfrmatsi/frmatse (fr-m-tsi) earb nfrmcoas tsi sh-u- cusit (nfr-m-cu-s-t), nfrmcusiri/nfrmcusire (nfr-madutsi cu trifoljlu, tsi ari lilici galbini sh-cari poati s-li vatm cu-s-ri) (un cu nfarmc) ex: mi nfrmcusii (mi oili tsi u mc {ro: un fel de plant otrvitoare} {fr: plante nfrmcai) di cti yitrii biui nfrmcusit (nfr-m-cu-st) fleure jaune ressemblent au trfle qui peut empoisonner les adg nfrmcusit (nfr-m-cu-s-t), nfrmcusits (nfr-mmoutons qui en mangent} {en: poisonous plante with yellow cu-sts), nfrmcusiti/nfrmcusite (nfr-m-cu-s-ti) (un flowers, ressembling the clover, that may kill the sheep eating cu nfrmcat) nfrmcusiri/nfrmcusire (nfr-m-cu-sit} nfarmc (nfr-mc) (mi) vb I nfrmcai (nfr-m-c), ri) sf nfrmcusiri (nfr-m-cu-sr) (un cu nfrmcari) nfrmcam (nfr-m-cm), nfrmcat (nfr-m-c-t), nfr- frmcusescu (fr-m-cu-ss-cu) (mi) vb IV frmcusii (frmcari/nfrmcare (nfr-m-c-ri) ljau frmac; dau frmac a m-cu-s), frmcuseam (fr-m-cu-sem), frmcusit (frunui; vatm cariva dnda-lj frmac; farmc, nfrmcusescu, m-cu-s-t), frmcusiri/frmcusire (fr-m-cu-s-ri) (un frmcusescu, ncioamir, ncimiredz, nciumiredz, nciomir; (fig: cu nfarmc) frmcusit (fr-m-cu-st) adg frmcusit 1: nfarmc = aduchescu (ic fac pri altu s-aducheasc) un (fr-m-cu-s-t), frmcusits (fr-m-cu-sts), frmcusidureari sufliteasc (un dor greu tu inim, un mrazi, cnjin, ti/frmcusite (fr-m-cu-s-ti) (un cu nfrmcat) amreats, cripari, etc.); nj chic greu; nj lescu inima; frmcusiri/frmcusire (fr-m-cu-s-ri) sf frmcusiri (frlescu tu hicati; mrinedz, mrnedz, amrscu, nfushtedz, m-cu-sr) (un cu nfrmcari) nfrmcusescu (n-frcnjisescu, nvirinedz, nviredz, crep, prpunjisescu; expr: 2: m-cu-ss-cu) (mi) vb IV nfrmcusii (n-fr-m-cu-s), mc di mi nfarmc = (i) mc tsiva tsi nj-aspardzi stumahea; nfrmcuseam (n-fr-m-cu-sem), nfrmcusit (n-fr(ii) mc multu di multu, mi ndop cu mcari) {ro: otrvi, m-cu-s-t), nfrmcusiri/nfrmcusire (n-fr-m-cu-s-ri) mhni, ntrista} {fr: (s)envenimer, (s)empoisonner, affliger, (un cu nfarmc) nfrmcusit (n-fr-m-cu-st) adg attrister} {en: poison, sadden, grieve, distress} ex: si nfrmc nfrmcusit (n-fr-m-cu-s-t), nfrmcusits (n-fr-m(lo frmac) sh-muri; lji nfrmc tuts (lj-vtm tuts) cu afrat; cu-sts), nfrmcusiti/nfrmcusite (n-fr-m-cu-s-ti) mash io shtiu cum mi nfrmcai cu schinjlji di-alumachi; (un cu nfrmcat) nfrmcusiri/nfrmcusire (n-frmcai sh-mi nfrmcai (expr: nj-asparsi stumahea; ic mi m-cu-s-ri) sf nfrmcusiri (n-fr-m-cu-sr) (un cu ndupai di mcari); mc di si nfrmc pn nu cama putu nfrmcari) nfrmcos (nfr-m-cs) adg nfrmcoas (expr: mc multu di multu); lji si nfrmca inima (fig: si (nfr-m-co-s), nfrmcosh (nfr-m-csh), nfrmcoamrina, si nvirina); si nfrmc (fig: s nvirin) di cndu vidzu si/nfrmcoase (nfr-m-co-si) 1: cari poati s-farmc (s-da c cheptul a glinjiljei avea guv; cari vidzur nora ahntu lai, shi s-vatm cu frmac); frmcos, toapsec; 2: mplin di s nfrmcar si nciumirar (fig: s nvirinar multu di multu) frmac (di mrinari, mrnari, amrri, cnjisiri, nvirinari, nvi nfrmaci (nfr-mc) (mi) vb I nfrmcai (nfr-m-c), rari, cripari, nfushtari, cnjisiri, prpunjisiri) {ro: otrvitor, nfrmcam (nfr-m-cm), nfrmcat (nfr-m-c-t), plin de mhnire, ntristare} {fr: vnneux, venimeux, viprin, nfrmcari/nfrmcare (nfr-m-c-ri) (un cu nfarmc) plein damertume} {en: venomous, poisonous, full of grief, nfrmcat (nfr-m-ct) adg nfrmcat (nfr-m-c-t), sorrow} ex: xeana nfrmcoas (nvirinat, amar)!; avdz nfrmcats (nfr-m-cts), nfrmcati/nfrmcate (nfr-m- scriata nfrmcoas (soartea amar, nvirnat) tsi-lj bgar c-ti) cari lo frmac; tsi-lj si deadi s-lja frmac; tsi easti mirili; ahnt lai sh-ahnt nfrmcoas muljari sh-fu vtmat cu frmac; nciumirat, ncimirat, frmcat, nfrmcusit, frmcos (fr-m-cs) adg frmcoas (fr-m-co-s), frmcusit {ro: otrvit, mhnit, ntristat} {fr: envenim, frmcosh (fr-m-csh), frmcoasi/frmcoase (fr-mempoisonn, rempli damertume, afflig, attrist} {en: co-si) (un cu nfrmcos) ex: moarti lai sh-frmcoas poisoned, saddened, grieved, distressed} ex: nfrmcat (fig: (nvirinat, mplin di cripri) nfrmcos (n-fr-m-cs) nvirinat) easti mrata, di-anda-lj spusir c hilj-su easti adg nfrmcoas (n-fr-m-co-s), nfrmcosh (n-frlndzit; nfrmcat, nciumirat!; ascult cu mult jali shi-lj dzsi m-csh), nfrmcoasi/nfrmcoase (n-fr-m-co-si) cu inim nfrmcat; sndzi nu cura di ns, ahntu nvirinat shi (un cu nfrmcos) frmchiros (fr-m-chi-rs) adg nfrmcatu-nciumirat eara nfrmcari/nfrmcare (nfrfrmchiroas (fr-m-chi-ro-s), frmchirosh (fr-m-chim-c-ri) sf nfrmcri (nfr-m-cr) atsea tsi fatsi un rsh), frmchiroasi/frmchiroase (fr-m-chi-ro-si) (un cndu lja frmac ic da frmac a unui s-lu lndidzasc i s-lu cu nfrmcos) ex: uheau frmchiroas (nfrmcoas); un vatm; nciumirari, ncimirari, frmcari, nfrmcusiri, nod frmchiros (mplin di frmac); zboar frmchiroasi (fig: frmcusiri {ro: aciunea de a otrvi, de a mhni, de a mplini di nvirinari) ntrista; otrvire, mhnire, ntristare} {fr: action denvenimer, frmac2 (fr-mc) sn vedz tu frmac1 dempoisonner, daffliger, dattrister, de devenir triste, dtre frmari/frmare (fr-m-ri) sf vedz tu frmitur dsol} {en: action of poisoning, of becoming sad, of grieving, frmat (fr-mt) adg vedz tu frmitur of being distressed} farmc (fr-mc) (mi) vb I frmcai frmcari/frmcare (fr-m-c-ri) sf vedz tu frmac1 (fr-m-c), frmcam (fr-m-cm), frmcat (fr-m-c- frmcat (fr-m-ct) adg vedz tu frmac1 t), frmcari/frmcare (fr-m-c-ri) (un cu nfarmc) ex: frmchiros (fr-m-chi-rs) adg vedz tu frmac1 vrets s-lu frmcats (s-lji dats frmac)?; nu-lj farmc frmcos (fr-m-cs) adg vedz tu frmac1 (nvirina) shtsli; frmcai cnili cu afrat tra s-nu turb frmcusescu (fr-m-cu-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu frmac1 frmcat (fr-m-ct) adg frmcat (fr-m-c-t), frmcusiri/frmcusire (fr-m-cu-s-ri) sf vedz tu frmac1 frmcats (fr-m-cts), frmcati/frmcate (fr-m-c-ti) frmcusit (fr-m-cu-st) adg vedz tu frmac1 (un cu nfrmcat) ex: nu u crtea c easti frmcat (fig: frmintari/frmintare (fr-min-t-ri) sf vedz tu frimintu nvirinat) frmcari/frmcare (fr-m-c-ri) sf frmcri frmintat (fr-min-tt) adg vedz tu frimintu (fr-m-cr) (un cu nfrmcari) ex: muri unshun dup frmintu (fr-mn-tu) (mi) vb I vedz tu frimintu frmcari (dup tsi lo frmaclu); mult frmcari ari fapt frmit (fr-mt) (mi) vb I vedz tu frimintu (expr: ari fapt mult mcari! s-lj s-acats n grumadz, si s- frmitari/frmitare (fr-mi-t-ri) sf vedz tu frimintu farmc!) nfarmc (n-fr-mc) (mi) vb I nfrmcai (n- frmitat (fr-mi-tt) adg vedz tu frimintu fr-m-c), nfrmcam (n-fr-m-cm), nfrmcat (n- frmitur (fr-mi-t-r) sf vedz tu frmitur fr-m-c-t), nfrmcari/nfrmcare (n-fr-m-c-ri) frnu (fr-nu) sn frni/frne (fr-ni) curili cu cari s-aspuni a (un cu nfarmc) nfrmcat (n-fr-m-ct) adg calui tsi s-fac (iu si s-duc, cndu s-astmtseasc, etc.); frn, nfrmcat (n-fr-m-c-t), nfrmcats (n-fr-m-cts), ghemi, aghemi, afr, ctrm {ro: fru} {fr: frein, bride} {en: nfrmcati/nfrmcate (n-fr-m-c-ti) (un cu rein, bridle} ex: s-disfeatsi a limbljei frnu; sun frnul shi nfrmcat) nfrmcari/nfrmcare (n-fr-m-c-ri) sf znghiili frn (frn) sn frni/frne (fr-ni) (un cu frnu) nfrmcri (n-fr-m-cr) (un cu nfrmcari) ex: pri-un cal albu ns cval, frnlu-alas, frnlu scoal

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

449

afr (a-fr) sn afri/afre (a-f-ri) (un cu frnu) ex: un cal frtat (fr-tt) sm frtats (fr-tts) oaspi multu bun, dicu afr nfrnu (nfr-nu) (mi) vb I nfrnai (nfr-n), aproapea (multi ori clisitorlu tsi shadi ning gambro, la nfrnam (nfr-nm), nfrnat (nfr-n-t), nfrnari/nfrnare numt); un tsi s-leag cu-un sots bun cu giurmintu (shi (nfr-n-ri) trag curili-a frnului sh-lj-aspun a calui amisticarea-a sndzilui) c va s-hib avlami, ca doi frats; (gumarlui) s-astmtseasc ic iu si s-duc; fac un lucru si sta num cu cari sh-grescu un cu-alantu doi sots bunj shtu-un loc i s-agleasc di-aclo iu s-min; l-tsn pri cariva tra s- nidisprtsts; frtat, furtat, frttic, frttici; avlami, vlami, nu fac un lucru; nfrnedz {ro: nfrna, nstruni, reine} {fr: clisitor {ro: frtat, tovar, frate de cruce, cavaler de brider, retenir} {en: bridle, restrain} ex: nfrn-nj (tsni-l s-nu onoare} {fr: compagnon, camarade, garon dhonneur} {en: s-min) calu pn s-mi dipun; nu pot s-lu nfrnu (s-lu tsn, s- companion, comrade, best man (wedding)} ex: mash friptalji lu stpuescu); shtiu mini s-lu nfrnu (s-lu stpuescu) doi frtats dipriun talji frtat (fr-tt) sm frtats (fr-tts) nfrnedz (nfr-ndz) (mi) vb I nfrnai (nfr-n), nfrnam (un cu frtat) furtat (fur-tt) sm furtats (fur-tts) (un (nfr-nm), nfrnat (nfr-n-t), nfrnari/nfrnare (nfr-n- cu frtat) ex: suflit di oaspi sh-di furtat (oaspi bun ic avlami); ri) (un cu nfrnu) nfrnat (nfr-nt) adg nfrnat (nfr- minii mash voi s-mi fac furtat (clisitor); la numta armneasc n-t), nfrnats (nfr-nts), nfrnati/nfrnate (nfr-n-ti) suntu doi furtats shi dau surati frttic (fr-t-tc) sm (calu) tsi ari frnu; (calu) tsi-lj s-ari dzs cu frnul sfrttits (fr-t-tts) num cu cari easti acljimat un frtat ma astmtseasc ic si sh-alxeasc calea; (omlu) tsi easti tsnutnjic; frttici, frttush {ro: frtel, diminutiv dat unui npoi (astmtsit, stpuit, aglit) di la un lucru {ro: nfrnat, frtat} {fr: diminutive de la frtat; petit compagnon} {en: nstrunit, reinut} {fr: brid, retenu} {en: bridled, restrained} diminutive of frtat; little companion} ex: vrea s-nj-u-adar nfrnari/nfrnare (nfr-n-ri) sf nfrnri (nfr-nr) atsea tsi frtticlu frttici (fr-t-tc) sm frttici (fr-t-tc) (un s-fatsi cndu si nfrneadz tsiva {ro: aciunea de a nfrna, de cu frttic) frttush (fr-t-tsh) sm frttush (fr-ta nstruni, de a reine; nfrnare, nstrunire, reinere} {fr: tsh) (un cu frttic) frttlichi/frttliche (fr-tt-l-chi) action de brider, de retenir} {en: action of bridling, of sf frttlichi (fr-tt-lch) simtsmintu tsi-aduchescu un restraining} ninfrnat (nin-fr-nt) adg ninfrnat (nin-fr- fats di-alantu doi frtats; frttslji {ro: frtie} {fr: n-t), ninfrnats (nin-fr-nts), ninfrnati/ninfrnate (nin-fr- camaraderie} {en: companionship} frttslji/frttslje n-ti) (calu) tsi nu ari frnu; (calu) tsi nu easti nfrnat s(fr-t-ts-lji) sf frttslj (fr-t-tslj) (un cu frftlichi) astmtseasc ic si sh-alxeasc calea; tsi fatsi atseali tsi va nfrtedz (nfr-tdz) (mi) vb I nfrtai (nfr-t), nfrtam (nfrc nu easti tsnut npoi (astmtsit, stpuit, aglit) di la un tm), nfrtat (nfr-t-t), nfrtari/nfrtare (nfr-t-ri) mi lucru; (om dizmlat, dishutst, distorsu) tsi dutsi un ban fac frtat cu cariva; mi fac frtat la numta-a unui oaspi {ro: se mash cu beari, mcari, muljeri, etc. {ro: nenfrnat, face frate de cruce, se face cavaler de onoare} {fr: devenir destrblat} {fr: dbrid effrn, dbauch} {en: unbridled, compagnon, garon dhonneur} {en: become companion, best restrained, debauched} ex: cara nclic calu ninfrnat (fr man} ex: si nfrtar (s-featsir frtats) doilji; la numta-a lui n frnu); muljarea tsi u vedz easti ninfrnat (dizmlat, nfrtm (n featsim frtats) nfrtat (nfr-tt) adg nfrtat dishutst) ninfrnari/ninfrnare (nin-fr-n-ri) sf (nfr-t-t), nfrtats (nfr-tts), nfrtati/nfrtate (nfr-t-ti) ninfrnri (nin-fr-nr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva (tsiva) tsi s-ari fapt frtat cu cariva (la numta-a unui oaspi) {ro: care nu si nfrneadz; atsea tsi s-fatsi cndu un om s-dismal (s- s-a fcut frate de cruce, cavaler de onoare} {fr: qui est devenu dishuts, etc.) {ro: aciunea de a nu nfrna, de a destbla; devenir compagnon, garon dhonneur} {en: who became a nenfrnare, destblare} {fr: action de dbrider, darrter, companion, a best man} nfrtari/nfrtare (nfr-t-ri) sf de (se) dbaucher} {en: action of unbridling, of halting, of not nfrtri (nfr-tr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-fatsi frtat retaining, of corrupting} ex: ninfrnarea-a vetiljei ari vtmat {ro: aciunea de a se face frate de cruce, de a se face cavaler mults de onoare} {fr: action de devenir compagnon, de devenir frshirot (fr-shi-rt) sm, sf frshiroat (fr-shi-ro-t), frshi- garon dhonneur} {en: action of becoming a companion, a rots (fr-shi-rts), frshiroati/frshiroate (fr-shi-ro-ti) best man} armn tsi yini dit Notlu-ali Arbinishii, cari, tu chirolu veclju, frttic (fr-t-tc) sm vedz tu frtat bna cu oili veara tu munts sh-earna tu cmpu, sh-cari frttici (fr-t-tc) sm vedz tu frtat zburashti un grai armnescu niheam alt soi di-alants frttlichi/frttliche (fr-tt-l-chi) sf vedz tu frtat armnj {ro: frerot, aromn din sudul Albaniei} {fr: aroufrttslji/frttslje (fr-t-ts-lji) sf vedz tu frtat main du sud de lAlbanie} {en: Aromanian from Southern frttush (fr-t-tsh) sm vedz tu frtat Albania} ex: frshirotlu-i fr cripari, tut dzua-i pri cntari; ma frtic (fr-tc) sm vedz tu frati gionj di armnjlji ipirots sh-ma alumttori di frshirots pri fsrii/fsrie (f-s-r-i) sf fsrii (f-s-r) vrondu mari tsi lumi... sntati!; o, lai Marco, frshiroate!; frshirotslji pstrar s-avdi cu bots analti sh-amisticati, cu agudituri di cicioari, di cama curat limba armneasc frshirutami/frshirutame ciocuti, etc.; alxiri di zboar greali namisa di doi i ma mults (fr-shi-ru-t-mi) sf fr pl multimi di frshirots; ntreaga far oaminj (ti lucri tr cari nu s-aduchescu); ghiurultii, yiurultii, a frshirotslor{ro: mulime de freroi} {fr: nombre de frlarm, lav, tvtur, bttur, cvg, nccitur, ncceari, shirots} {en: number of frshirots} ex: tu frshirutami sfilunichii, etc. {ro: tapaj; ceart} {fr: bruit, tapage; fcherie} tsn multi adets di la straush frshirutescu (fr-shi-ru-ts- {en: loud noise, uproar; quarrel} cu) adg frshiruteasc (fr-shi-ru-tes-c), frshiruteshts (fr-fshcat (fsh-c-t) sf fshcati/fshcate (fsh-c-ti) shi-ru-tsh-ts), frshiruteshti/frshiruteshte (fr-shi-ru-tsh-ti) diprtarea di la chipita-a deadzitlui atsel marli (pilicarlu) la tsi ari s-fac cu frshirotslji; tsi tsni di frshirots; di frshirot chipita-a deadzitlui dit mesi (ma lungul), cndu palma easti {ro: frerotesc} {fr: tenant de frshirots} {en: having to do dishcljis ct ma multu {ro: chioap} {fr: empan} {en: span} with the frshirots} ex: cntic frshirutescu (di frshirots); ex: un om ca di vrn trei palmi sh-un fshcat fushcat clivili frshiruteshti (di frshirots); portul frshirutescu (di (fush-c-t) sf fushcati/fushcate (fush-c-ti) (un cu frshirot); inatea frshiruteasc frshiruteashti/frshirufshcat) fltac (fl-tc) sn fltatsi/fltatse (fl-t-tsi) teashte (fr-shi-tu-tesh-ti) adv ca frshirotslji {ro: (un cu fshcat) ex: analt ct un fltac; lj-si mut perlu frerotete} {fr: la manie des frshirots} {en: as done fltac (ct un fltac, ct un fshcat) fultac (ful-tc) sn by the frshirots} ex: adutsi zborlu ca frshruteashti (ca fultatsi/fultatse (ful-t-tsi) (un cu fshcat) ex: un fultac di frshirotslji) mari fshtac (fsh-t-c) sf fshtatsi/fshtatse(?) (fsh-tfrshirutami/frshirutame (fr-shi-ru-t-mi) sf vedz tu tsi) (un cu fshcat) frshirot fshtac (fsh-t-c) sf vedz tu fshcat frshiruteashti/frshiruteashte (fr-shi-tu-tesh-ti) adv vedz fstac (fs-t-c) sf vedz tu fistichi tu frshirot fstani/fstane (fs-t-ni) sf vedz tu fustani frshirutescu (fr-shi-ru-ts-cu) adg vedz tu frshirot fsulj (f-slj) sn fsulji/fsulje (f-s-lji) zrzvati tsi poati

450

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

s-creasc ndreptu nindrupt (ma poati shi s-aib ananghi di viryinad; {ro: fat, fiic} {fr: jeune fille, vierge, fille} {en: tsiva ca si s ngrlim), criscut di oaminj tr pstljli tsi fatsi young girl, virgin, daughter} ex: ficior i feat?; s-nj bnedz, (verdz i galbini, buni tr mcari) i simintsa uscat dit pstlj feata-nj; nu lo feat, lo paradz; ishi feat (viryin); lai feat, (alb, ca cafelu, chindisit i lai); mcarea fapt di pstlj i di ved c nu-ts feat (not: aoa feat yini di la verbul fet shi grnutsli di fisulj hearti; fisulj, fsulji, fisulji, yiftulji; fau; ari noima di: nu-ts talji caplu); pirtsia a featljei; voi, feate, (expr: 1: fsulji di mpadi = fsulji tsi nu ari crlidzi tra s-poat ascultats-mi!; lu nclic fumealja, ari shasi feati; ari feat ti si s-angrlim di alti planti; 2: fsulji di-analtu = fsulji tsi ari mrtari fitic (fi-t-c) sf fititsi/fititse (fi-t-tsi) feat njic, crlidzi tra s-poat si s-angrlim di alti planti; 3: fsulji fitits {ro: feti} {fr: petite fille} {en: little girl} fitits (fi-tyeahne = mcari di grnuts di fsulji uscati, hearti cu putsn ts) sf fitits (fi-t-ts) (un cu fitic) fitami/fitame (fi-tap shi alti zrzvts; 4: herbu fsulji = ljau anas greu tu mi) sf fr pl multimi di feati; tuti featili dit lumi lugursiti somnu sh-fac un vrondu mari prit nri; hrchescu, hrchescu, deadun; parei di feati; fitaryio, fituriu {ro: mulime de fete} {fr: hrbulescu, hrbuledz, butur; 5: nu-lj voi fsuljili = nu-am nombre de filles; lensemble des filles} {en: number of young ananghi di measa i uspetslu-a lui) {ro: fasole} {fr: haricot} girls; entirety of all girls} ex: tut fitamea (tuti featili) ishi la {en: bean} ex: lja fsuljlu ns dit oal; sh-umplu gepea cu cor fitaryio (fi-tar-yi) sm fitarydz) (un cu fitami) ex: fsulji; mcai fsulj sh-mi doari pntica fisulj (fi-slj) sn tricu un fitaryio (buluchi, parei di feati) fituriu (fi-tu-r) sm fisulji/fisulje (fi-s-lji) (un cu fsulj) fsulji/fsulje (ffr pl (un cu fitami) fitilji1/fitilje (fi-t-lji) sf fr pl s-lji) sf fsulji/fsulje (f-s-lji) (un cu fsulj) fisulji/fiharea tsi u-ari feata tra s-hib feat; faptul c cariva easti feat; sulje (fi-s-lji) sf fisulji/fisulje (fi-s-lji) (un cu fsulj) chirolu tsi-l treatsi (tsi-l bneadz) un muljari ca un feat psculj (ps-clj) sn psculji/psculje (ps-c-lji) (un cu {ro: fetie} {fr: tat de fille; le temps pass comme une fille} fsulj) yiftulji/yiftulje (yif-t-lji) sf yiftulji/yiftulje (yif-t-lji) {en: state of being a girl; time spent in life as a girl} ex: fitilja fisulji cu coaja pestr, chindisit cu seamni tsi da niheam ca (atsea tsi ari bnat ca feat) nu shtii tsi-i sucrilja fitescu (fipi-arosh {ro: fasole pestri} {fr: haricot panach} {en: partits-cu) adg fiteasc (fi-tes-c), fiteshts (fi-tsh-ts), fiteshcoloured beans} ex: yiftuljili suntu hirburii ti/fiteshte (fi-tsh-ti) tsi ari s-fac cu feata; di feat; (expr: fsulji di mpadi vedz tu fsulj fiteshti = stranji di feat) {ro: fetesc} {fr: de jeune fille} {en: fsulji di-analtu vedz tu fsulj girlish} ex: purta un stranj fitescu (di feat); ports fiteshtili fsulji yeahne vedz tu fsulj (expr: stranjili di feat) fiteai1 (fi-te) sm fitaeanj (fi-tfsulji/fsulje (f-s-lji) sf vedz tu fsulj anj) brbat (ficior) tsi ari purtri sh-prxi ca di feat; brbat ftljo (f-t-lj) sm pl(?) eandz, drac, dyeavul, etc. {ro: tsi lu-arseashti s-sh treac chirolu cu featili; omlu tsi-l featsi naiba} {fr: diable} {en: devil} ex: lj-bgai ftljolu (l-pitricui Dumnidz tra s-hib sh-ficior shi feat {ro: ftlu} {fr: s-lu lja draclu) ffemin; homme qui se plat dans la socit des filles; ftseari/ftseare (f-tse-ri) sf vedz tu fac hermaphrodite} {en: effeminate; man who likes to spend his fvrescu (f-vrs-cu) vb IV vedz tu favru time with girls; hermaphrodite} fvrii/fvrie (f-vr-i) sf vedz tu favru fedi/fede (f-di) sf fr pl pistipsirea tsi u ari cariva c easti un fvriri/fvrire (f-vr-ri) sf vedz tu favru Dumnidz tu lumi cari featsi nomurli tsi el prindi s-li-ascult; fvrit (f-vrt) adg vedz tu favru pisti, trischii, nom, din, imani, bes {ro: credin} {fr: foi, fvrusescu (f-vru-ss-cu) vb IV vedz tu favru croyance} {en: faith} ex: pistea, fedea crishtineasc fvrusiri/fvrusire (f-vru-s-ri) sf vedz tu favru felisescu (fe-li-ss-cu) vb IV felisii (fe-li-s), feliseam (fe-lifvrusit (f-vru-st) adg vedz tu favru sem), felisit (fe-li-s-t), felisiri/felisire (fe-li-s-ri) scriari fcear-fciur (fcr-fcr) inter zbor cari caft s-aspun neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz filisescu vrondul faptu di-un zvici, di-un pliscut, etc.; frsht!, frasht! felisiri/felisire (fe-li-s-ri) sf felisiri (fe-li-sr) scriari {ro: interjecie care imit sunetul fcut de un bici, de o palm, neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz filisiri etc.} {fr: interjection qui imite le son produit par une felisit (fe-li-st) adg felisit (fe-li-s-t), felisits (fe-li-sts), souffletade, par un claquement, etc.} {en: interjection felisiti/felisite (fe-li-s-ti) scriari neaprucheat tu-aestu imitating the sound made by a whip, slap on a face, snap of dictsiunar; vedz filisit the finger, etc.} ex: intr-lj-u cu cpestrul, fcear-fciur! feneri/fenere (fe-n-ri) sf vedz tu fan3 fcheasidhi/fcheasidhe (fchea-s-dhi) sf fcheasidz (fchea-sdz) ferari/ferare (fe-r-ri) invar (tsi lipseashti) si s-avd pristi tut; un cu fcheasidi s-hib avdzt pristi tut {ro: difuzat} {fr: soit ou partout} {en: fcheasidi/fcheaside (fchea-s-di) sf fcheasidz (fchea-sdz) should be heard everywhere} ex: zborlu-a tu si s-fac ferari pulbiri i bueau aroshi tr fats shi budz; arushats {ro: fard (avdzt pristi tut) rou} {fr: fard rouge} {en: make-up, lipstick} fereast (fe-res-t) sf vedz tu fireast feamin (fe-min) sm, sf, adg vedz tu theamin fesfes (fes-fe-s) adg invar tsi lu-acas lishor dzandza; tsi sfearic (fe-ri-c) sf ferits (f-rits) un soi di earb cu-un aprindi sh-lu-acats lishor inatea; tsi caft cvg shi s ncaci ardtsin groas dit cari crescu frndzli multu mri, lrdzi cu lumea tr dip tsiva; dzndzos, dzndzvos, dzfnos, sirsem, sh-analti (ma multu di-un metru), cari nu fatsi lilici sh-creashti sirsen, cvggi, zplit, geal (muljari) {ro: argos} {fr: acama multu prit pduri; (expr: 1: om dit fearic = fur, ponir, curitre, grincheux, irascible, querelleur} {en: cantankerous, malindru, etc.; 2: mintea lj-easti la fearic = mindueashti sgrumpy, quarreller} ex: easti multu fesfese fur, s-ard lumea) {ro: ferig} {fr: fougre} {en: fern} ex: un fesi/fese (f-si) sf fesi (fs) shi fesuri (f-sur) cciul loat di pat di fearic veardi; carnea aburea pi fearica uscat; truplu tu la turts(cu cari sh-acoapir caplu brbatslji, multi ori adrat di bisearic sh-mintea tu fearic (expr: mintea-i la furtu); loc pustavi aroshi); un soi di chiptintur di peri la muljeri (dit mplin di fearic; tu muntslj a noshtri easti mult fearic chirolu veclju); capel, cciul, cciu, brbrus, barbarus; firitsimi/firitsime (fi-ri-ts-mi) sf firitsinj (fi-ri-tsnj) multimi (expr: u bag fesea strmb = nu-am ananghi) {ro: fes, coafur di ferits; loc mplin di ferits {ro: mulime de ferigi} {fr: quantit de doamne} {fr: fez, bonnet, coiffure des dames} {en: fez, de fougres; endroit couvert de fougres} {en: quantity of hairdressing for ladies} ex: fesea-lj di Tunuz; pleac-ts fesea ferns; place covered by ferns} ex: arupea firitsinjli (cura loclu cu flurii; bag fesea migidii di fearic) fest1 (fs-t) sf festi/feste (fs-ti) tritsearea-a chirolui cu feat (fe-t) sf feati/feate (fe-ti) muljarea tu anjlji cndu oaspits, meas, mcari sh-beari, cntic sh-gioc, etc.; ziafeti, easti ninga njic, tinir sh-nimrtat; cilimean (njic) feamin dit zefc, zefchi, ahainc, harei, diaschedasi, cimbuzi, gimbusi, un fumealji; hilji tsi u ari un brbat cu-un muljari; muljari giumbusi, giumbiushi, uspets {ro: petrecere, divertisment} {fr: nimrtat, cu tuti c easti tu ilichii; muljari tsi nu s-ari mrtat divertissement} {en: amusement} ex: s-featsi mari fest vroar; muljari tsi easti ninga virghir c nu s-ari bgat tu (ziafeti) la hnjuri ashtirnut cu-un brbat; virghin, viryir, vergur, viryin, fest2 (fs-t) sf festi/feste (fs-ti) atsea tsi fatsi un (tr shic)

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

451

ca si sh-ard di cariva; huneri, dubrai, renghi, fheac {ro: etc.); tsitsir-vitsir!, cir-cir! {ro: interjecie care imit un ciripit fars} {fr: farce, niche, tour} {en: prank, practical joke} ex: l oarecare} {fr: interjection qui imite un gazouillement si gioac vr fest (huneri)? quelconque} {en: interjection imitating a twitter} festi (fs-ti) sf festi (fs-ti) soi di capel cu cari omlu shfichiri/fichire (fi-ch-ri) sf vedz tu fichiuri acoapir caplu; fesi, checi, sucai, cciul, etc. {ro: beret} {fr: fichiuri/fichiure (fi-ch-ri) sf fichiuri (fi-chr) harea tsi ubret, couvre-chef} {en: beret, hat} ari omlu bun la minti, cari mindueashti (giudic, siluyiseashti, fet1 (ft) (mi) vb I fitai (fi-t), fitam (fi-tm), fitat (fi-t-t), etc.) ndreptu shi ahndos, cari cunoashti noima-a lucrilor shfitari/fitare (fi-t-ri) 1: amint (fatsi) njic (un pravd); afet; ligturli namisa di eali, etc.; minti (giudicat) ndreapt sh2: amintu (njic); 3: uedz, fac oau; (expr: nj-feat mintea bun; fichiri, siluyisiri, mintiminilji; (expr: gioc dit fichiri = nj(caplu) = (i) hiu dishteptu, pot s-aduchescu, s-achicsescu; nj- es dit mints, nj-cher mintea, glrescu) {ro: raiune} {fr: talji mintea; (ii) scot dit mintea-a mea lucri tsi nu s-au fapt) raison, rflexion} {en: reason} ex: cu fichiuri (minti) sh-cu {ro: fta; nate; oua} {fr: mettre bas, agneler, vler; natre; misur fichiri/fichire (fi-ch-ri) sf fichiri (fi-chr) (un cu pondre} {en: give birth, to lamb; lay eggs} ex: multi cpri fichiuri) ex: cti nu-lj dzsh, nu-lj si umplu fichirea (mintea); fitar cti doi edz; vaca fit un yitsl mascur; ursa avea fitat; eara s-gioc dit fichiri (expr: eara s-glrescu di minti) di mult gione, di-iu aushlj-a noshtri s-fitar (s-amintar); dit loclu iu gailei; giuc dit fichiri (expr: glri di minti, sh-chiru mintea) feat (amint) puljlji; gljinjli cndu feat (fac) oau; fici (fc) sn fici/fice (fi-ci) cheatr njic shi arucutoas dit un purunghilj feat multi ori tru an; nu-lj feat caplu gioc di cilimeanj; fif (fig: ficiuric dip njic; om shcurtu dit un (aducheashti); nu-ts feat mintea fitat (fi-tt) adg fitat (fi- dmar di oaminj tsi nu crescu vroar mri; shcurtabac, t-t), fitats (fi-tts), fitati/fitate (fi-t-ti) tsi-ari amintat judav, giugia) {ro: pietricic de la un joc de copii, pitic} {fr: (fapt) njic, afitat, uuat {ro: ftat, nscut; ouat} {fr: mis bas, petite pierre ronde employ dans des jeux enfantins, nain} agnel, vl; n; pondu} {en: gave birth (animals), lambed; {en: small stone used in a game of children, dwarf} fif (ff) born; layed eggs} ex: njel fitat (tsi fit); cpri fitati (cari fitar) invar (un cu fici) fitari/fitare (fi-t-ri) sf fitri (fi-tr) ftseari njic, afitari, ficior (fi-cr) sm ficiori (fi-cr) 1: njic (mascur i feamin) uuari, aduchiri {ro: aciunea de a fta, de a nate, de a oua, de tsi lu-ari un brbat, di-arad, cu nicuchira-lj tsi lu-ari amintat; a nelege; ftare, natere; ouare} {fr: action de mettre bas, cilimean mascur; hilj; njic, mincu, cilimean, ciuliman, copan, dagneler, de vler; de natre, de pondre} {en: action of giving tecnon, hurhutulash, etc.; 2: brbat tinir; gioni {ro: copil; fiu; birth (laying eggs)} ex: mi duc la fitari afet (a-ft) vb I biat, fecior, tnr} {fr: enfant; fils; garon, jeune homme} afitai (a-fi-t), afitam (a-fi-tm), afitat (a-fi-t-t), afitari/a{en: child; son; boy, young man} ex: am doi ficiori (njits, fitare (a-fi-t-ri) (un cu fet1) ex: vaca nj-afit (nj-featsi) un cilimeanj; ic hilj); aclo s-aduna mults ficiori (njits mascuri) yitsl; e, oilji nj-afitar (featsir njelj)?; loar tuti ca s-afeat; tra s-agioac; featsi un ficior (mascur); s-ts bneadz ficiorlji lipsea s-ts-afeat mintea (expr: lipsea s-aducheshti, s-ts talji (cilimeanjlji; ic hiljlji); cndu lu ljirt Dumnidz pi tat-nju, mintea) afitat (a-fi-tt) adg afitat (a-fi-t-t), afitats (a-fiearam ficior (cilimean mascur) njic di tsts; brbatlu easti tts), afitati/afitate (a-fi-t-ti) (un cu fitat) afitari/afitare arburli, sh-ficiorlu (hiljlu) ugeaclu-a casljei; mac mts dal (a-fi-t-ri) sf afitri (a-fi-tr) (un cu fitari) fittor (fi-tcu ficiorlji (njitslji, cilimeanjlji), va s-ti pruscucheasc; actsatr) adg fittoari/fittoare (fi-t-to-ri), fittori (fi-t-tr), adg r ficiorlji (cilimeanjlji, tinirlji) s-n lja prit cicioari; ficior fittori (fi-t-tr) cari feat, afittor {ro: fttor} {fr: qui (tinir) tr nsurari ficiuric (fi-cu-rc) sm ficiurits (fi-cu-rts) donne naissance} {en: who gives birth} fitalj (fi-tlj) sn ficior njic di ilichii ic boi; ficiurush, ciuci, ciup, tsup, nat, fitalji/fitalje (fi-t-lji) chirolu ic loclu di fitari; fitari {ro: niphiu, etc. {ro: copila, fiu mic, baiea, tinerel} {fr: petit timpul sau locul de ftat (ftare)} {fr: poque, endroit o les enfant; petit fils; petit garon} {en: small child; little son; femelles mettent bas} {en: time or place of birth} ex: n acts small boy} ex: canda hiu ficiuric (cilimean njic) io; easti un neaua la fitalj (tu chirolu ic loclu iu fita oili) yeaspi ficiuriclu-atsel ficiurush (fi-cu-rsh) sm ficiurush fet2 (ft) sm fets (fts) ficior njic, hilj {ro: ft} {fr: petit (fi-cu-rsh) (un cu ficiuric) ficiurac (fi-cu-rc) sm enfant, garon, fils} {en: little boy, son} ex: fet (ficior) mari; ficiurats (fi-cu-rts) ficior di vr 15-16 di anj; ficior cama cts fets (ficiori), ahti feati mari di ficiuric; ficior tinir; ficiurangu, hilandru, giunopal, fexi/fexe (fc-si) sf fexuri (fc-sur) harea (lipsa di scutidi) tsi alabaci, talabaci, cndturash {ro: adolescent} {fr: adolescent, fatsi tra si s-vead lucrili cu ocljul; hlatea tsi da lunjin; jeune homme} {en: adolescent, young man} ex: ficiurats, s-lj lunjin, fan, videal, videari {ro: lumin, vedere} {fr: trets prit nel!; cndu tricu oastea tri caradac, earam ficiurac lumire, vue} {en: light, sight} fixescu (fic-ss-cu) vb IV (ficior tinir) ficiurangu (fi-cu-rn-gu) sm ficiurandzi (fi-cufixii (fic-s), fixeam (fic-sem), fixit (fic-s-t), fixiri/fixire rn-dzi) (un cu ficiurac) ficiurami/ficiurame (fi-cu-r(fic-s-ri) fac tra si s-vead; fac (dau) lunjin; dau videal; mi) sf fr pl multimi di njits (cilimeanj, ficiori, etc.); chirolu lunjinedz {ro: lumina} {fr: clairer} {en: light} ex: tuts lj tsi omlu sh-treatsi dzlili di cilimean; ficiurilji, ficiureats, fixeashti (lunjineadz) shi el s-leashti (angucitoari: finghit) tinirami, cuchilami {ro: mulime de copii, de feciori; copifixit (fic-st) adj fixit (fic-s-t), fixits (fic-sts), fixiti/fixite lrie} {fr: nombre denfants; lensemble des enfants; enfance, (fic-s-ti) lunjinat {ro: luminat} {fr: clair, illumin} {en: jeunesse} {en: number of children; totality of children; childlighted} fixiri/fixire (fic-s-ri) sf fixiri (fic-sr) atsea tsi shood} ex: vinji mult ficiurami (mults ficiori); ficiuramea fatsi cndu s-fatsi tra si s-vead; lunjinari {ro: aciunea de a (ficiorlji) nu puteai s-u-adunj n cas; tricut-i ficiuramea lumina; luminare} {fr: action dclairer, de faire de la (ilichia di ficior); tu ficiurami-lj (ficiureats-lj, tinireats-lj) lulumire} {en: action of lighting} arsea biutura ficiurilji/ficiurilje (fi-cu-r-lji) sf fr pl fheac (fhe-c) sf fhets (fhts) atsea tsi fatsi un (tr shic) ca (un cu ficiurami) ex: tru ficiurilja-a noastr (chirolu tsi earam si sh-ard di cariva; fest, huneri, dubrai, renghi {ro: fars} ficiori) nu eara sculii ficiureats (fi-cu-re-ts) sf ficiurets {fr: farce, niche, tour} {en: prank, practical joke} ex: fheaca (fi-cu-rts) chirolu tsi omlu sh-lu treatsi ca cilimean; (festa, hunerea) aest tsi-u giucar ficiurilji, ficiurami, tinireats {ro: copilrie} {fr: nombre denfhiongu (fhn-gu) sn vedz tu fljongu fants; lensemble des enfants; enfance, jeunesse} {en: number fial (fi--l) sf fielj (fi-lj) vas (di-arad di yilii) lungu shi of children; totality of children; childhood} ficiurescu (fistrimtu cu gushi shi gur, tu cari s-tsni (shi s-poart) yinlu cu-rs-cu) adg ficiureasc (fi-cu-res-c), ficiureshts (fi-cu(untulemnul, apa, etc.); bots, shishi, shish, butilji, dulii, rsh-ts), ficiureshti/ficiureshte (fi-cu-rsh-ti) tsi ari s-fac clondir, voz; bucal, bucali, bujan, bujan, garaf, caraf {ro: cu ficiorlji; di ficior {ro: copilresc, de copil} {fr: enfantin, butelie, sticl, caraf} {fr: bouteille, carafe} {en: bottle, denfant, juvnil} {en: of child, childish, infantile} ex: minteadecanter} aest ficiureasc (di ficior); aestu-i grai ficiurescu (di ficior) fichi! (fch) inter zbor cu cari s-aspuni boatsea fapt di-un ficiureashti/ficiureashte (fi-cu-resh-ti) adv tsi easti faptu pulj cndu tsiur (tsiripeadz, jiureadz, chiur, chiureadz, ca di ficiori; ca ficiorlji {ro: copilrete} {fr: la manire dun

452

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

enfant} {en: like (as) a child} ex: zburashti ficiureashti (ca {fr: impressionant, qui impressionne, dmonstratif, fastueux} ficiorlji) {en: impressive, showy, sumptuous} ficiurac (fi-cu-rc) sm vedz tu ficior fiju (f-ju) sm pl(?) dishcljidztur njic dit un lucru (stizm, ficiurami/ficiurame (fi-cu-r-mi) sf vedz tu ficior stranj aruptu, acoal, etc.) tsi-alas s-treac dit un parti tuficiurangu (fi-cu-ran-gu) sm vedz tu ficior alant lucri ma njits; guv, horhor {ro: gaur} {fr: trou} {en: ficiureashti/ficiureashte (fi-cu-resh-ti) adv vedz tu ficior hole} ficiureats (fi-cu-re-ts) sf vedz tu ficior fil (fl) sm filj (flj) nai ma marea pravd tsi bneadz pri loc ficiurescu (fi-cu-rs-cu) adg vedz tu ficior (cu cheali groas, cu-un nari multu lung sh-cu doi dints ficiuric (fi-cu-rc) sm vedz tu ficior multu mri (fildish) dit cari s-fac lucri tsi s-tsn n cas tr ficiurilji/ficiurilje (fi-cu-r-lji) sf vedz tu ficior mushuteats); elefandu, filj, fildishin, sfildici {ro: elefant} {fr: ficiurush (fi-cu-rsh) sm vedz tu ficior lphant} {en: elephant} filj1 (flj) sm filj (flj) (un cu ficurin (fi-cu-r-n) sf vedz tu foc fil) fildishin (fil-di-shn) sm fildishinj (fil-di-shnj) (un fidan (fi-dn) sm fidnj (fi-dnj) alumachi cari (la ma multi cu fil) fildish (fl-dish) sn fildishuri (fl-di-shur) dintslj soiuri di arburi) creashti dit ardtsin sh-poati s-fac ma multu mri a elefandului dit cari s-fac lucri tsi s-tsn n cas npoi un arburi ahoryea; fidan, fidani, vlstar, vlstari, lstari, tr mushuteats {ro: filde} {fr: ivoire} {en: ivory} cljeci, climbuci; (fig: fidan (sm, sf, adg fidan (fi-d-n), filad (fi-l-dh) sf fildz (fi-ldz) ma multi acoali, ligati la fidnj (fi-dnj), fidani/fidane (fi-d-ni) = ficior (feat) gioni, un loc tra s-aspun ca un carti goal (fr scrituri) pri cari zveltu sh-mushat, ca un fidan) {ro: vlstar} {fr: jeune arbre, omlu poati s ngrpsesc cu mna; tetradiu, tifteri, catastih, drageon, rejeton} {en: sucker, shoot} ex: un pljumbu mea lu- catalog, condic, bzmt, carti {ro: caiet} {fr: cahier} {en: arsi fidanlu (fig: gionili); sh-noi plndzem, plndzem fidnjlji notebook, writing (exercise) book} (fig: zveltslj gionj); nu cheari n pduri, fidnjli (vlstrli) filadh (fi-l-dh) sf fildz (fi-ldz) un cu filad cndu crescu fidani/fidane (fi-d-ni) sf fidnj (fi-dnj) filanthrop (fi-lan-thrp) sm, sf, adg filanthroap (fi-lan-thro(un cu fidan) ex: s-ligna cravea ca frndza pri fidani p), filanthrochi (fi-lan-thrch), filanthroapi/filanthroape (fi(vlstari); eara mushat, eara fidani (fig: gioni, zveltu shlan-thro-pi) un cu filantrop mushat) fidnlchi/fidnlche (fi-dn-l-chi) sf fidnlchi filanthrupii filanthrupie (fi-lan-thru-p-i) sf filanthrupii (fi-lan(fi-dn-lchi) harea tsi-l fatsi un lucru s-hib ca un fidani; thru-p) sf un cu filantrupii (fig: fidnlchi = harea tsi u au ficiorlji (featili) gionj, zvelts filanthrupilji/filanthrupilje (fi-lan-thru-p-lji) sf filanthrupilj shi mushats) nfidnescu (nfi-d-ns-cu) vb IV nfidnii (nfi(fi-lan-thru-plj) un cu filantrupilji d-n), nfidneam (nfi-d-nem), nfidnit (nfi-d-n-t), filantrop (fi-lan-trp) sm, sf, adg filantroap (fi-lan-tro-p), nfidniri/nfidnire (nfi-d-n-ri) crescu fidnj di lafilantrochi (fi-lan-trch), filantroapi/filantroape (fi-lan-tro-pi) ardtsin; scot fidnj; fac vlstari {ro: scoate vlstari} {fr: om, di-arad avut, tsi caft s-agiut oaminjlji oarfnj; om cu donner des rejetons} {en: shoot, give suckers} ex: nfidnir mna larg tsi fats ghinets ti lumea di deavrliga; giumertu, (scoasir fidnj) ayinjli nfidnit (nfi-d-nt) adg nfidnit cuvurd {ro: filantrop} {fr: philanthrope} {en: philanthropist} (nfi-d-n-t), nfidnits (nfi-d-nts), nfidniti/nfidnite (nfiex: suntu avuts ma filantrochi, vrnu nu dishcljidi gura fr sd-n-ti) tsi ari scoas fidnj {ro: care a scos vlstari} {fr: lu-agiut filantrupilji/filantrupilje (fi-lan-tru-p-lji) sf filanqui a donn des rejetons} {en: who has given suckers} nfi- trupilj (fi-lan-tru-plj) ghinetslji fapti di omlu filantrop, tr dniri/nfidnire (nfi-d-n-ri) sf nfidniri (nfi-d-nr) atsea oarfnj (ti lumea di-arad, tr stat, etc.) {ro: filantropie} {fr: tsi s-fatsi cndu es fidnj di la-ardtsina-a arburlor {ro: philanthropie} {en: philanthropy} filantrupii filantrupie (fiaciunea de a scoate vlstari} {fr: action de donner des lan-tru-p-i) sf filantrupii (fi-lan-tru-p) sf (un cu filanrejetons} {en: action of shooting, of giving suckers} trupilji) ex: bisearica n nveats filantrupia fidani/fidane (fi-d-ni) sf vedz tu fidan filantrupii filantrupie (fi-lan-tru-p-i) sf vedz tu filantrop fidnlchi/fidnlche (fi-dn-l-chi) sf vedz tu fidan filantrupilji/filantrupilje (fi-lan-tru-p-lji) sf vedz tu filantrop fide (fi-d) sf vedz tu fidei filaryir (fi-lr-yir) adg filaryir (fi-lr-yi-r), filaryiri (fi-lrfidei/fidee (fi-d-i) sf fr pl gljami di hiri multu suptsri fapti yir), filaryiri/filaryire (fi-lr-yi-ri) (om) tsi sh-adun (aproadit aloat uscat, tsi s-bag s-hearb tu ciorb {ro: fidea} {fr: pea tuts) paradzlji tsi lj-amint (s-hrseashti cu elj sh-aspardzi vermicelle} {en: vermicelli} ex: ciorb cu fidei da yeatrul la multu putsnj, ct cama putsnj!, tr casa, hrana shi stranjili di oaminjlji lndzits fide (fi-d) sf fr pl (un cu fidei) cari ari ananghi); sclinciu, scljinciu, shcljinciu, cimbros, sraf, fif (ff) invar vedz tu fici zraf, nichez, stres, tsnut, titiz {ro: zgrcit} {fr: avare} {en: fighiur (fi-gh-r) sf vedz tu figur1 miser} filaryirii/filaryirie (fi-lar-yi-r-i) sf filaryirii (fi-lar-yifighurat (fi-ghu-rt) adg fighurat (fi-ghu-r-t), fighurats (fir) harea tsi u-ari omlu tra s-lji va multu paradzlji tsi ljghu-rts), fighurati/fighurate (fi-ghu-r-ti) un cu figurat amint, s-lji tsn shi s-nu lj-asparg tr lucri di cari ari mult fighur (fi-gh-r) sf fighuri (fi-ghr) un cu figur2 ananghi (sh-cari-l fatsi tra s-hib scljinciu); shcljinceami, figurat (fi-ghu-rt) adg vedz tu figur2 sclinceami, sclingiureats, schingiureats, nichizlchi, titizfigur1 (fi-g-r) sf figuri (fi-gr) shi figuri/figure (fi-g-ri) lchi {ro: zgrcenie} {fr: avarice} {en: avarice} vidzuta cu cari s-aspuni un lucru; partea din ninti dit caplu-a filaryirii/filaryirie (fi-lar-yi-r-i) sf vedz tu filaryir omlui (cu oclji, nari, gur, etc.); fighiur, fiutiur, vidzut; fil (f-l) sf fili/file (f-li) acoala cu cari suntu fapti crtsli prosup, prosup, asuret, sureti, surati, fats, opsi, masti, mutr (librili, vivlia); padzin; {ro: foaie, pagin de carte} {fr: {ro: figur, fa, imagine} {fr: figure, face, visage, image} feuille, page dun livre} {en: page of a book} {en: figure, face, image} ex: figuri (vidzuti, fts), surts di filchii/filchie (fi-l-ch-i) sf vedz tu filichii muljeri fighiur (fi-gh-r) sf fighiuri (fi-ghr) shi fighiufilcu (fl-cu) adg filc (fl-c), filtsi (fl-tsi), filtsi/filtse (fl-tsi) ri/fighiure (fi-gh-ri) (un cu figur1) ex: omlu cu fighiuri tsi ari iliftiria tra s-fac tsi va (iu va, cndu va, etc.) fr s-caft (fts) sh-cu suflit fiutiur (fu-t-r) sf fiuturi (fu-tr) shi izini maxus di la altu, ic s-lji hib fric ca va s-pat tsiva; fiutiuri/fiuture (fu-t-ri) (un cu figur1) (stat) tsi nu tsni di altu shi s-nicuchirseashti shi cum va, fr figur2 (fi-gh-r) sf figuri (fi-ghr) urma (minduirea, scaft izini di la altu (stat); ileftir, eleftir, leftir, lefter {ro: liber} aduchirea, videarea) tsi-armni tu mintea shi suflitlu-a omlui {fr: libre} {en: free} cndu (dup tsi) veadi i avdi tsiva; entipusi {ro: impresie} {fr: fildish (fl-dish) sn vedz tu fil figure, impression} {en: impression} figurat (fi-ghu-rt) fildishin (fil-di-shn) sm vedz tu fil adg figurat (fi-ghu-r-t), figurats (fi-ghu-rts), figurafilean (fi-len) invar. un soi cu; ahtari, aftari, atari, tari, ti/figurate (fi-ghu-r-ti) tsi-alas un figur (entipusi, urmi, dhina {ro: cutare, astfel de} {fr: tel, pareil} {en: such} minduiri, aduchiri, videri) tu mintea shi suflitlu-a omlui cndu filgean (fil-g-n) sf vedz tu filigean veadi i avdi tsiva {ro: impresionant, demonstrativ, fastuos} filgeani/filgeane (fil-g-ni) sf vedz tu filigean

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

453

filichii/filichie (fi-li-ch-i) sf filichii (fi-li-chi) binai (cas, loc, da shi s mpart cu alts atseali tsi ari; (om) cu mna larg; tsi etc.) iu suntu tsnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu ari mirachea s-hib tinjisit; tsi va ca faptili-a lui, s-lj-amint (dup tsi suntu giudicats shi culsits tra s sta ncljish un castili vrearea sh-tinjia-a oaminjlor; giumertu, cuvurd, livendu, chiro, ic ninti, cndu ashteapt ninga tra si s-duc la giudislghit {ro: filotim, darnic, generos, mrinimos, ambiios} {fr: cat); filchii, hapsi, hpsani, hpseani, hpsn, ncljisoari, qui a de lamour propre, qui se pique dhonneur; libral, zundani, sndani, zndani, pudrumi, budrumi, bdrumi {ro: gnreux; ambitieux} {en: liberal (towards), generous, nchisoare} {fr: prison} {en: prison} filchii/filchie (fi-lmagnanimous; ambitious} ex: suntu oaminj multu filotinj; ch-i) sf filchii (fi-l-chi) (un cu filichii) filotimlu nu va s-lu filipseshti tutdiun filutimii/filutimie (fifiligean (fi-li-g-n) sf filigenj (fi-li-genj) scaf njic tr lu-ti-m-i) sf filutimii (fi-lu-ti-m) mirachea shi vrearea tsi u beari cafei nturtseasc i expresso; filgean, filgeani, fligeani, ari un om giumertu tra s-da shi s mpart cu alts atseali tsi ceashc, scaf {ro: ceac de cafea (turceasc sau expresso)} ari; mirachea tsi u ari un om filotim ca, cu faptili-a lui, s{fr: demi-tasse} {en: small cup (for Turkish or espresso) amint vrearea sh-tinjia-a oaminjlor; cuvurdlchi, livindeats coffee, demi-tasse} filgean (fil-g-n) sf filgenj (fil-genj) {ro: filotimie, drnicie, generozitate, mrinimie} {fr: amour (un cu filigean) filgeani/filgeane (fil-g-ni) sf filgenj propre, sentiment dhonneur, gnreux} {en: generosity, (fil-genj) (un cu filigean) fligeani/fligeane (fli-g-ni) magnanimity} filutimisescu (fi-lu-ti-mi-ss-cu) (mi) vb IV sf fligenj (fli-genj) (un cu filigean) filutimisii (fi-lu-ti-mi-s), filutimiseam (fi-lu-ti-mi-sem), filii1/filie (fi-l-i) sf filii (fi-l) cumat (cu fatsa ischi) tljat dit filutimisit (fi-lu-ti-mi-s-t), filutimisiri/filutimisire (fi-lu-tiun lucru (di-arad tsi s-mc) ca pnea (carnea, pstrmlu, mi-s-ri) l-fac pri cariva s-hib filotim; mi-aspun filotim {ro: merlu, etc.) tra si mpart (di-arad si s-mc) ma lishor; filotimisi} {fr: mettre son propre amour ...; tre jaloux de shinits, shunjits, xifari, boji, bucat, cumat, fashi {ro: felie} faire quelque chose; se piquer dhonneur} {en: by doing {fr: tranche; tartine} {en: slice} ex: filii, filii (fsh, fsh) lu something, be or make someone filotim} filutimisit (fi-luscoasir; fsh, filii li scoasir; lja un filii (cumat) di carni; ti-mi-st) adg filutimisit (fi-lu-ti-mi-s-t), filutimisits (fi-lutalji-nj n filii (xifari) di pni; lj-ded sh-un filii di piponj; easti ti-mi-sts), filutimisiti/filutimisite (fi-lu-ti-mi-s-ti) tsi easti bun filia (easti mari cumata) tsi-nj deadish faptu s-hib filotim; tsi fu agiutat di-un om filotim {ro: filii2/filie (fi-l-i) sf filii (fi-l) vrearea tsi u-aduchescu sh-tsi-lj filotimisi} {fr: qui a mis son propre amour ...; qui est jaloux leag oaspitslji un di-alantu; uspitlchi, uspitslji {ro: de faire quelque chose; qui se pique dhonneur} {en: who prietenie} {fr: amiti} {en: friendship} made someone filotim} filutimisiri/filutimisire (fi-lu-tifilinar (fi-li-nr) sn vedz tu fan3 mi-s-ri) sf filutimisiri (fi-lu-ti-mi-sr) atsea tsi s-fatsi cndu filipsescu (fi-lip-ss-cu) (mi) vb IV filipsii (fi-lip-s), filipseam cariva s-filutimiseashti, s-aspuni filotim {ro: aciunea de a (fi-lip-sem), filipsit (fi-lip-s-t), filipsiri/filipsire (fi-lip-sfilotimisi} {fr: action de mettre son propre amour ...; dtre ri) acljem cariva tra s-shad la meas shi s-mc; lj dau a jaloux de faire quelque chose; de se piquer dhonneur} {en: unui s-mc (s-prndz, s-tsin); uspitedz, mescu {ro: ospta} action of making someone filotim} filutimsescu (fi-lu{fr: traiter, rgaler, donner manger ( dner, etc.)} {en: tim-ss-cu) (mi) vb IV filutimsii (fi-lu-tim-s), filutimseam treat, have someone for dinner} ex: l-filipsii asear; cara s-nj- (fi-lu-tim-sem), filutimsit (fi-lu-tim-s-t), filutimsiri/fieas ghini aestu lucru, va s-v filipsescu (mescu) cu-un beari lutimsire (fi-lu-tim-s-ri) (un cu filutimisescu) filutimsit cu cealgageadz; n filipsim doilji tu-un shichirgirii filipsit (fi-lu-tim-st) adg filutimsit (fi-lu-tim-s-t), filutimsits (fi(fi-lip-st) adg filipsit (fi-lip-s-t), filipsits (fi-lip-sts), lu-tim-sts), filutimsiti/filutimsite (fi-lu-tim-s-ti) (un cu filipsiti/filipsite (fi-lip-s-ti) tsi (easti acljimat shi) ari shidzufilutimisit) filutimsiri/filutimsire (fi-lu-tim-s-ri) sf filut la meas tra s-mc; usptat, miscut {ro: osptat} {fr: trait, timsiri (fi-lu-tim-sr) (un cu filutimisiri) filutinjii/firgal, qui on a donn manger ( dner, etc.)} {en: trealutinjie (fi-lu-ti-nj-i) sf filutinjii (fi-lu-ti-nj) (un cu filutited, dined} filipsiri/filipsire (fi-lip-s-ri) sf filipsiri (fi-lip-sr) mii) filutinjisescu (fi-lu-ti-nji-ss-cu) (mi) vb IV filutinjisii atsea tsi s-fatsi cndu cariva easti filipsit; usptari, mishteari (fi-lu-ti-nji-s), filutinjiseam (fi-lu-ti-nji-sem), filutinjisit {ro: aciunea de a ospta} {fr: action de traiter, de rgaler, de (fi-lu-ti-nji-s-t), filutinjisiri/filutinjisire (fi-lu-ti-nji-s-ri) donner manger ( dner, etc.)} {en: action of treating, of (un cu filutimisescu) filutinjisit (fi-lu-ti-nji-st) adg filutihaving someone for dinner} ex: sh-filipsirea sh-ari arada-a ljei njisit (fi-lu-ti-nji-s-t), filutinjisits (fi-lu-ti-nji-sts), filutifilipsiri/filipsire (fi-lip-s-ri) sf vedz tu filipsescu njisiti/filutinjisite (fi-lu-ti-nji-s-ti) (un cu filutimisit) filufilipsit (fi-lip-st) adg vedz tu filipsescu tinjisiri/filutinjisire (fi-lu-ti-nji-s-ri) sf filutinjisiri (fi-lu-ti-njifilisescu (fi-li-ss-cu) vb IV vedz tu ufelii sr) (un cu filutimisiri) filisiri/filisire (fi-li-s-ri) sf vedz tu ufelii filozuf (fi-l-zuf) sm vedz tu filuzufii filisit (fi-li-st) adg vedz tu ufelii filulog (fi-lu-lgh) sm vedz tu filuluyii filj1 (flj) sm vedz tu fil filulogh (fi-lu-lgh) sm filuloyi (fi-lu-ly) un cu filulog filj2 (flj) sm filj (flj) arburi njic tsi fatsi un soi di arapuni filuluyii (fi-lu-lu-y-i) sf filuluyii (fi-lu-lu-y) shtiintsa cari di lludz njits sh-albi, sh-yimishi ca nshti grnutsi njits sh-li caft s-aducheasc nomurli tsi sta la timeljlu a limbljei shi a i aroshi; usuc, usc, soc, boz, iboz, iboj, saug, suug, sug, suc, scriariljei a ljei; nomurli di gramatichii tsi u fac bun un smbuc, zmbuc, profcu, vuj, vuji, vuz, shtog {ro: soc} {fr: zburri shi scriari; multimea di cntitsi shi isturii zburti i sureau} {en: elder tree} scriati tu limba-a unui popul {ro: filologie, literatur} {fr: filjoar (fi-ljo-r) sf vedz tu fluear1 philologie; littrature} {en: philologie, linguistics, literature} filolog (fi-l-logh) sm vedz tu filuluyii ex: mults armnj au nvitsat filulughi Athina, alts Bucufilolug (fi-l-lugh) sm vedz tu filuluyii reshti filulog (fi-lu-lgh) sm filuloyi (fi-lu-ly) atsel tsi filolugh (fi-l-lugh) sm filoluyi (fi-l-luy) un cu filolug cunoashti filuluyia shi poati s-ufiliseasc nomurli a ljei; omlu filomel (fi-lo-m-l) pulj njic di pduri tsi cnt multu tsi ari dghivsit sh-cunoashti multi crts; filolug, filolog {ro: mushat noaptea (lungu di vr 15 cm., cu peanili murnifilolog} {fr: philologue; littrateur} {en: philologist, linguist, aroshi, sh-multi ori, criscut shi tsnut n cas); aidon, aidoni, man of letters} ex: easti un mari filulog filolug (fi-l-lugh) bilbilj, nibilbilj, birbilj, birbir, birbiljoc, sirvilj, vigljitoari {ro: sm filoluyi (fi-l-luy) (un cu filulog) filolog (fi-l-logh) privighetoare} {fr: rossignol} {en: nightingale} sm filoloyi (fi-l-loy) (un cu filulog) filoni/filone (fi-l-ni) sf filonj (fi-lnj) stranjlu di bisearic filundi (fi-lun-d) sm filundadz (fi-lun-ddz) omlu tsi fatsi un tsi-l bag preftul cndu lituryiseashti {ro: odajdie} {fr: lucru, c va s-lu fac, nu c-lj si bag zori (sh-multi ori fr schasuble de prtre} {en: chasuble} ex: preftul sh-arunc dup hib pltit ti lucrul tsi-l fatsi); tilundi {ro: voluntar} {fr: volongushi filonea tra s-fac trisayi taire} {en: voluntary} tilundi (thi-lun-d) sm tilundadz (thifilotim (fi-l-tim) adg filotim (fi-l-ti-m), filotinj (fi-ltinj), lun-ddz) (un cu filundi) filotini/filotine (fi-l-ti-ni) tsi easti cu mirachi shi vreari tra s- filunichii/filunichie (fi-lu-ni-ch-i) sf vedz tu filunichisescu

454

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

filunichisescu (fi-lu-ni-chi-ss-cu) vb IV filunichisii (fi-lu-nifimisiri/fimisire (fi-mi-s-ri) sf vedz tu timisescu chi-s), filunichiseam (fi-lu-ni-chi-sem), filunichisit (fi-lu- fimisit (fi-mi-st) vedz tu timisescu ni-chi-s-t), filunichisiri/filunichisire (fi-lu-ni-chi-s-ri) c nu fin (fn) adg fin (f-n), finj (fnj), fini/fine (f-ni) tsi easti n-aduchim tr un lucru, alxescu zboar greali shi cu un minut shi multu bun; tsi easti di nai ma bunlu; has, hascu {ro: boatsi apreas; lu ncaci pri cariva di itia c nu-ari fapt ashi fin, superior} {fr: de bonne (de premire) qualit} {en: of cum mindueam mini c easti ghini; ncaci, ancaci, ncaci, good (best) quality} ex: veshtu fin (has) shi sntos ngaci, aurlu, vryescu, ancrescu, ntsertu, tcnsescu, hulescu, fineri/finere (fi-n-ri) sf vedz tu fan3 huledz {ro: certa, admonesta, dojeni, disputa} {fr: gronder, finghid (fin-ght) sm finghidz (fin-ghdz) scriari rprimander, disputer} {en: scold, quarrel with, reprove} neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz fnghit filunichisit (fi-lu-ni-chi-st) adg filunichisit (fi-lu-ni-chi-sfinghidh (fin-ghdh) sm finghidz (fin-ghdz) scriari t), filunichisits (fi-lu-ni-chi-sts), filunichisiti/filunichisite (fineaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz fnghit lu-ni-chi-s-ti) tsi-lj si zburashti cu zboar greali di itia c nu- finghit (fin-ght) sm, sn vedz tu fnghit ari fapt ashi cum mindueashti un c easti ghini s-fac; fingi/finge (fn-gi) sf vedz tu afingi ncceat, ncceat, ngceat, aurlat, vryit, ancrit, ntsirtat, finji/finje (fn-ji) sf finji/finje (fn-ji) scriari neaprucheat di tcnsit, hulit, hulidzat {ro: certat, admonestat, dojenit, noi, vedz fingi disputat} {fr: grond, rprimand, disput} {en: scolded, fiongu (fn-gu) sn vedz tu fljongu quarrelled with, reproved} filunichisiri/filunichisire (fi-lufirad (fir-dh) sf firdz (fi-rdz) criptura tsi s-aspuni tu ni-chi-s-ri) sf filunichisiri/filunichisire (fi-lu-ni-chi-s-ri) loclu iu un lucru easti cripat; criptur, cripitur, crpitur, atsea tsi s-fatsi cndu s-alxescu zboar greali ic atumtsea clpitur {ro: crptur} {fr: fente, crevasse} {en: crack, cndu cariva easti ncceat; ncceari, ncceari, ngceari, fissure, crevice} aurlari, vryiri, ancriri, ntsirtari, tcnsiri, huliri, hulidzari firadh (fir-dh) sf firdz (fi-rdz) un cu firad {ro: aciunea de a certa, de a admonesta, de a dojeni; certare, firaon (fi-ra-n) adg vedz tu firaun admonestare, dojenire} {fr: action de gronder, de disputer, de firaun (fi-ra-n) adg firaun (fi-ra--n), firaunj (fi-ra-nj), rprimander} {en: action of scolding, of quarrelling with, of firauni/firaune (fi-ra--ni) tsi s-aspuni bun pri fats ma, pri reproving} filunichii/filunichie (fi-lu-ni-ch-i) sf filunichii dinpoi, easti shiret (cumalindru, ponir, mlgar, andihristu, (fi-lu-ni-ch) alxiri di zboar greali namisa di doi i ma etc.); om tsi nu-lj fats bes; firaon, blstimat, afurisit, andimults oaminj, tr lucri tr cari nu s-aduchescu; nccitur, hristu, nihit, pushclju, pezevenghiu, pushtean, pushtan, pushtu, ncceari, cafctur, ntsirtari, cvg, cvgtur, dvtur, etc. {ro: perfid, nemernic} {fr: perfide, vaurien, abominable} dlgani, ngcitur {ro: ceart, disput} {fr: querelle, dispute} {en: treacherous, rascal, loathsome} ex: cu firauna (andi{en: quarrel} hrista, blstimata) atsea s-ti uidiseshti firaon (fi-ra-n) adg filunichisiri/filunichisire (fi-lu-ni-chi-s-ri) sf vedz tu firaoan (fi-ra-o-n), firaonj (fi-ra-nj), firaoani/firaoane (fifilunichisescu ra-o-ni) (un cu firaun) firaunlchi/firaunlche (fi-rafilunichisit (fi-lu-ni-chi-st) adg vedz tu filunichisescu un-l-chi) sf firaunlchi (fi-ra-un-lch) hrli uruti tsi-l fac un filureau (fi-lu-re-) sf filurei (fi-lu-r) 1: arburi mari (tilj), om s-hib firaun; atimii {ro: perfidie, infamie} {fr: perfidie, cu frundz mri (tsi sh-u-aduc cu inima di om) sh-cu lilici albi infmie} {en: treachery, infamy} tsi-anjurzescu multu mushat; 2: pduri di tilj; loc mplin di tilj; firaunlchi/firaunlche (fi-ra-un-l-chi) sf vedz tu firaun 3: lilicea fapt di tilj; 4: ceaea fapt dit lilicea fapt di tilj; tilj, fir (f-r) sf firi/fire (f-ri) atsea tsi s-cheari dit-un muljitur lip {ro: tei; pdure de tei; floare de tei; ceai din floare de tei} cu aburarea (ca apa bunoar tsi hearbi, tsi sta la soari, etc.); {fr: tilleul; fort de tilleuls; fleur de tilleul; infusion de fleur de atsea tsi scadi dit un lucru cu njicshurarea-a lui; atsea tsi liptilleul} {en: basswood (lime tree, linden tree); forest of seashti dit-un lucru; atsea tsi-aspuni c un lucru nu easti ghini basswood; flower of basswood; infusion of flowers of adrat; lipsit, cusuri, xichi, ihtizai, her {ro: pierdere, lips} basswood} ex: biui filureau (ceai dit lilici di tilj, lip) {fr: dchet; coulage; discale, manque} {en: loss; leak; lack, filutimii/filutimie (fi-lu-ti-m-i) sf vedz tu filotim shortage} her (h-r) sf fr pl atsea tsi-aspuni c un filutimisescu (fi-lu-ti-mi-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu filotim lucru nu easti ghini adrat sh-c ari tsiva tsi-lj lipseashti; atsea filutimisiri/filutimisire (fi-lu-ti-mi-s-ri) sf vedz tu filotim tsi lipseashti dit-un lucru; lipsit, mhn, cusuri, smrd, filutimisit (fi-lu-ti-mi-st) adg vedz tu filotim catmeri, xichi {ro: lips, defect} {fr: tare, manque, dfaut} filutimsescu (fi-lu-tim-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu filotim {en: fault, shortage, deficiency} ex: pute vrnoar her (xifilutimsiri/filutimsire (fi-lu-tim-s-ri) sf vedz tu filotim chi) di tsiva nu armsesh; nu s-ftsea ixichi shi her (catmeri); filutimsit (fi-lu-tim-st) adg vedz tu filotim tsi ts-u hera (tsi ts lipseashti; cari ts easti lipsita), csidoase? filutinjii/filutinjie (fi-lu-ti-nj-i) sf vedz tu filotim kiliposh di mrgritari firisescu (fi-ri-ss-cu) vb IV firisii (fifilutinjisescu (fi-lu-ti-nji-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu filotim ri-s), firiseam (fi-ri-sem), firisit (fi-ri-s-t), firisiri/firisire filutinjisiri/filutinjisire (fi-lu-ti-nji-s-ri) sf vedz tu filotim (fi-ri-s-ri) fac un muljitur s scad cu aburarea (cu chicafilutinjisit (fi-lu-ti-nji-st) adg vedz tu filotim rea i curarea prit un guv, etc.); fac tsiva si scad (si s-chear, filuzof (fi-lu-zf) sm vedz tu filuzufii si s-njicshureadz, etc.); afirisescu, hirisescu, aburedz, cur, filuzufii/filuzufie (fi-lu-zu-f-i) sf filuzufii (fi-lu-zu-f) chic, cher, scot, njicshuredz, scad, dipun, apun, discrescu, shtiintsa cari caft s-aducheasc shi s-n-aspun cunushtearea, mputsnedz, psnedz; (fig: 1: firisescu = mi cher cu mintea tuscupolu shi mistiryiul a lumiljei shi a banljei; nomurli shi alt parti; expr: 2: firisescu guvojdi = treambur di (nj-easti) scupolu tsi s-afl la timeljlu a unei shtiints; mintiminilja-a fric, treambur di (nj-easti) arcoari) {ro: pierde, lipsi, scdea, atsilui tsi aravd cu frmtsea dishcljis shi fr si s-plng di reduce, mpuina} {fr: prouver du dchet; subir du coulage; tuti tsi lj-adutsi bana {ro: filozofie} {fr: philosophie} {en: diminuer, discaler, rduire, dduire, rabattre} {en: lose, rephilosophy} filozuf (fi-l-zuf) sm filozuhi (fi-l-zuh) atsel duce, diminish} ex: patru njelj n firisir (n s-chirur, murir) tsi cunoashti filuzufia shi bneadz dup nomurli a ljei; filuzf firisit (fi-ri-st) adg firisit (fi-ri-s-t), firisits (fi-ri-sts), {ro: filozof} {fr: philosophe} {en: philosopher} filuzof (fi-lufirisiti/firisite (fi-ri-s-ti) tsi ari scdzut; tsi s-ari njicshurat; zf) sm filuzohi (fi-lu-zh) (un cu filozuf) afirisit, hirisit, aburat, chicat, curat, chirut, scos, njicshurat, fimirid (fi-mi-r-d) sf fimiridz (fi-mi-rdz) acoali mri di scdzut, dipus, apus, discriscut, mputsnat, psnat {ro: redus, carti, bgati deadun sh-vinduti di-arad cati dzu, tu cari s-afl mpuinat} {fr: qui a prouv du dchet; discal, rduit, tipusiti hbrli shi nalili tsi s-fac tu lumi; timirid, gazet, dduit, rabattu} {en: lost, reduced, diminished} ex: avem un dzuar, frndz {ro: ziar, gazet} {fr: gazette} {en: newspaper} sac di ln firisit (cu vria scdzut) firisiri/firisire (fi-ri-s timirid (ti-mi-r-d) sf timiridz (ti-mi-rdz) (un cu ri) sf firisiri (fi-ri-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-firiseashti fimirid) tsiva; afirisiri, hirisiri, aburari, chicari, curari, chireari, scuteari, fimisescu (fi-mi-ss-cu) vedz tu timisescu njicshurari, scdeari, dipuneari, apuneari, discrishteari, mpu-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

455

tsnari, psnari, psniri {ro: aciunea de a pierde, de a lipsi, de fireastr (fi-res-t) sf vedz tu fireastr a reduce; pierdere, reducere, mpuinare} {fr: action firescu (fi-rs-cu) (mi) vb IV vedz tu afirescu dprouver du dchet; de subir du coulage; de discaler, de firfrush (fir-f-rsh) sm firfrush (fir-f-rsh) ficior tinir rduire, de dduire, de rabattre, de dfalquer} {en: action of {ro: bieandru} {fr: jeune garon} {en: boy, young man} losing, of reducing, of diminishing} afirisescu (a-fi-ri-ssfrfljushi/frfljushe (fr-f-lj-shi) sf frfljushi/frfljucu) vb IV afirisii (a-fi-ri-s), afiriseam (a-fi-ri-sem), afirisit she (fr-f-lj-shi) feat tiniric; fljushi, firfirits {ro: (a-fi-ri-s-t), afirisiri/afirisire (a-fi-ri-s-ri) (un cu firisescu) fetican} {fr: jeune fille} {en: young girl} fljushi/fljushe ex: ns guvojdi afiriseashti (expr: treambur di fric) afirisit (f-lj-shi) sf fljushi/fljushe (f-lj-shi) (un cu frf(a-fi-ri-st) adg afirisit (a-fi-ri-s-t), afirisits (a-fi-ri-sts), ljushi) firfirits (fir-fi-r-ts) sf firfirits (fir-fi-r-ts) (un afirisiti/afirisite (a-fi-ri-s-ti) (un cu afirisit) afirisiri/acu frfljushi) frful (fr-f-l) sf frfuli/frfule (fr-f-li) firisire (a-fi-ri-s-ri) sf afirisiri (a-fi-ri-sr) (un cu afirisiri) tinir feat tsi ari cdzut tu mult vreari cu-un ficior {ro: hirisescu (hi-ri-ss-cu) (mi) vb IV hirisii (hi-ri-s), hiriseam fat tnr, amorezat} {fr: jeune fille, amoureuse} {en: (hi-ri-sem), hirisit (hi-ri-s-t), hirisiri/hirisire (hi-ri-s-ri) young girl, fallen in love} fac tsiva si scad (s-njicshureadz, s-hib ma njic, ma putsn, firfirari/firfirare (fir-fi-r-ri) sf vedz tu firfiredz etc.); firisescu, afirisescu, scot, njicshuredz, scad, dipun, apun, firfirat (fir-fi-rt) adg vedz tu firfiredz discrescu, mputsnedz, psnedz {ro: pierde, scdea, reduce, firfiredz (fir-fi-rdz) vb I firfirai (fir-fi-r), firfiram (fir-fimpuina} {fr: subir du coulage; diminuer, rduire} {en: rm), firfirat (fir-fi-r-t), firfirari/firfirare (fir-fi-r-ri) reduce, diminish} ex: pita fudzi, s-hiriseashti (scadi); apa hiri- (frndzli) s-min sh-fac un njic vrondu tu btearea-a vimtului seashti (scadi), cu aburlu tsi easi; eapili aprnjir s-hiriseasc {ro: foni (frunza)} {fr: frmir, bruire} {en: rustle (leaves)} (si scad ca numir); s-nu hiriseasc (scad) tsiva, cu vr gros firfirat (fir-fi-rt) adg firfirat (fir-fi-r-t), firfirats (fir-ficama nghios, piculjlu hirisit (hi-ri-st) adg hirisit (hi-ri-srts), firfirati/firfirate (fir-fi-r-ti) (frndzli) tsi s-min sht), hirisits (hi-ri-sts), hirisiti/hirisite (hi-ri-s-ti) tsi ari fac un njic vrondu tu btearea-a vimtului {ro: fonit (frunza); scdzut; tsi s-ari njicshurat; firisit, afirisit, scos, njicshurat, fonet} {fr: frmi, bruit} {en: rustled (leaves)} firfirascdzut, dipus, apus, discriscut, mputsnat, psnat {ro: redus, ri/firfirare (fir-fi-r-ri) sf firfirri (fir-fi-rr) atsea tsi s-fatsi mpuinat} {fr: diminu, rduit, amoindri, discal} {en: shi s-avdi cndu frndzli s-min tu btearea-a vimtului {ro: reduced, diminished} hirisiri/hirisire (hi-ri-s-ri) sf hirisiri aciunea de a foni (frunza); fonet} {fr: action de frmir, de (hi-ri-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-hiriseashti tsiva; firisiri, bruire; bruissement} {en: action of rustling (leaves); rustle} afirisiri, scuteari, njicshurari, scdeari, dipuneari, apuneari, firfirits (fir-fi-r-ts) sf vedz tu firfrush discrishteari, mputsnari, psnari, psniri {ro: aciunea de a firid (fi-r-d) sf firidz (fi-rdz) 1: loc alsat dishcljis (tra sreduce; reducere, mpuinare, micorare} {fr: action de poat s-treac vimtul shi lunjina) tu un stizm di cas i un diminuer, de rduire; amoindrissement} {en: action of machin; hlatea adrat dit un cadru di lemnu (i metal) tsi sreducing, of diminishing; reduction} hirsescu (hi-r-ssbag tu-aestu loc dishcljis shi yilia tsi s-bag tu aest hlati; cu) (mi) vb IV hirsii (hi-r-s), hirseam (hi-r-sem), firiz, frid, geami, geam, fireast, fireastr, fereast, pltiri, hirsit (hi-r-s-t), hirsiri/hirsire (hi-r-s-ri) (un cu hiri- pltiri, prtiri, prtiri, pingeri; 2: dulapi njic adrat tu-un sescu) ex: nj-hirsir (nj-bgar ma putsn) doi cots; cara s-nji stizm di cas; dulapi, hivad {ro: sticl; geam, fereastr; dai her, va s-nji hirseasc hirsit (hi-r-st) adg hirsit dulpior din perete} {fr: verre; vitre, fentre; petit armoire (hi-r-s-t), hirsits (hi-r-sts), hirsiti/hirsite (hi-r-s-ti) amenage dans le mur dune chambre} {en: glass; window(un cu hirisit) hirsiri/hirsire (hi-r-s-ri) sf hirsiri (hi-rpane, window; small cupboard made in the wall of a room} sr) (un cu hirisiri) hersescu (he-r-ss-cu) (mi) vb IV ex: inshi tu un firid (geami, pltiri) firiz (fi-r-z) sf firizi hersii (he-r-s), herseam (he-r-sem), hersit (he-r-s- (fi-rz) (un cu firid) frid (fr-d) sf fridz (frdz) (un t), hersiri/hersire (he-r-s-ri) nu am atsea tsi nj-u caft cu firid) ex: lu-ascumsi tu-un frid (pltiri) arada (tsi-nj lipseashti); l-fac pri cariva s-lj lipseasc un lucrufiridh (fi-r-dh) sf firidz (fi-rdz) un cu firid di cari am ananghi; lu dispartu (l-disfac) un lucru tu ma multi firige (fi-ri-g) sm vedz tu firigei cumts; arspndescu lucri tsi s-afl adunati tu-un loc; mi firigei (fi-ri-g-i) sf firigei (fi-ri-g) stranj di pisupr purtat di diprtedz (fug) di ning cariva; fac si sta ahoryea doi oaminj i turcali cndu isha nafoar; firige {ro: feregea, mantil purtat dau lucri; lipsescu, dispartu, disfac, etc. {ro: lipsi; despri, deasupra de turcoaice} {fr: vtement de dessus que portaient separa} {fr: priver; sparer} {en: deprive, separate} ex: autrefois les dames turques en ville} {en: overcoat worn outmoartea n fatsi s-n hersim (s-n lipsim, n disprtsm) di side the house by Turkish women} ex: pri-aoa sh-pri-aclo shtuti mbugtsrli di tru aest et; cu moartea n hersim (n crishtinili poart firigei firige (fi-ri-g) sm firigeadz (fi-ridisprtsm, n lipsim) sh-di sots sh-di oaspits hersit (he-r- gdz) (un cu firigei) st) adg hersit (he-r-s-t), hersits (he-r-sts), hersiti/hefiriri/firire (fi-r-ri) sf vedz tu afirescu rsite (he-r-s-ti) (lucru) tsi lipseashti cndu easti ananghi; firisescu (fi-ri-ss-cu) vb IV vedz tu fir tsi easti disprtst di tsiva i cariva; lipsit, disprtst, disfaptu, firisiri/firisire (fi-ri-s-ri) sf vedz tu fir etc. {ro: lipsit; desprit, separat} {fr: priv; spar} {en: firisit (fi-ri-st) adg vedz tu fir deprived, separated} hersiri/hersire (he-r-s-ri) sf firit (fi-rt) adg vedz tu afirescu hersiri (he-r-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-herseashti tsiva firit (fi-r-t) sf fr pl vedz tu afirescu {ro: aciunea de a lipsi; de a despri, de a separa; lipsire; firitsimi/firitsime (fi-ri-ts-mi) sf vedz tu fearic desprire, separare} {fr: action de priver; de sparer} {en: firiz (fi-r-z) sf vedz tu firid action of depriving, of separating} firmani/firmane (fir-m-ni) sf firmnj (fir-mnj) ordin fireast (fi-res-t) sf fireasti/fireaste (fi-res-ti) loc alsat ngrpsit, di-a sultanlui turcu, di-aoa sh-un chiro; tirmani, dishcljis (tra s-poat s-treac vimtul shi lunjina) tu un stizm leadzi, nom, birati; (fig: firmani = carti lung) {ro: firman} {fr: di cas i un machin; hlatea adrat dit un cadru di lemnu (i ordre crit donn par le sultan} {en: written order given by metal) tsi s-bag tu-aestu loc dishcljis shi yilia tsi s-bag tu the sultan} ex: scoasim firmani tr bisearic; adar un aest hlati; fireastr, fereast, firid, firiz, frid, geami, firmani; tsi cnt firmanea?; grailu-a lor eara firmani; nu ari geam, pltiri, pltiri, prtiri, prtiri, pingeri {ro: geam, ishit firmanea tr bisearica a noastr; un firmani (un carti) fereastr} {fr: vitre, fentre} {en: window-pane, window} ex: ntreag nj-scria tirmani/tirmane (thir-m-ni) sf tirmnj (thirbats fireasta (firida) s-aducheasc usha fireastr (fi-res-tr) mnj) (un cu firmani) ex: carti mari, ca tirmani; s-v sf fireastri/fireastre (fi-res-tri) (un cu fireast) ex: mushata scriats un tirmani shidea la fireastr (firid) fereast (fe-res-t) sf fereasfirm (fr-m) sf firmi/firme (fr-mi) numa cu cari easti ti/fereaste (fe-res-ti) (un cu fireast) ex: n fereast (firid) cunuscut un sutsat (di-arad tugireasc, di emburlichi, un s-nj-alsats cumpanii, etc.); ploacea tsi poart ngrpsit aest num la

456

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

intrarea loclui iu s-afl aest sutsat {ro: firm} {fr: firme} fistule} {en: fistula fishtur (fsh-tu-r) sf fishturi/fishture {en: firm} (fsh-tu-ri) (un cu fistul) firmeni/firmene (fir-m-ni) sf firmenj (fir-mnj) stranj fr fisulj (fi-slj) sn vedz tu fsulj mnits tsi muljerli-l poart tu partea di nsus a truplui, di-arad fisulji/fisulje (fi-s-lji) sf vedz tu fsulj mpltit shi ncljis n fats {ro: jachet fr mneci} {fr: fit (ft) adv catastisea tu cari s-afl doi oaminj cndu un shjaquette de femme sans manches et orne de fourrure} {en: plteashti borgea sh-nu mata-lj va tsiva a alntui; isea, isa, jacket without sleeves worn by women} ex: firmenjli s-purta isha, ins {ro: fit, chit} {fr: quitte} {en: quit, free} ex: him fit multu tu zmani (nu-ts voi shi nu-nj vrei tsiva) firmintari/firmintare (fir-min-t-ri) sf vedz tu frimintu fit2 (ft) invar zbor dit un agioc ficiurescu; fiteai, fiturici{ro: firmintat (fir-min-tt) adg vedz tu frimintu cuvnt dintr-un joc de copii} {fr: mot appartenant la firmintu (fir-mn-tu) (mi) vb I vedz tu frimintu terminologie dun jeu enfantin} {en: word from a childrens firmit (fir-mt) (mi) vb I vedz tu frimintu play} fiteai2 (fi-te) invar (un cu fit2) fitici (fi-tc) firmitari/firmitare (fir-mi-t-ri) sf vedz tu frimintu invar (un cu fit2) firmitat (fir-mi-tt) adg vedz tu frimintu fitalj (fi-tlj) sn vedz tu fet1 fishechi/fsheche (fi-sh-chi) sf vedz tu fushechi fitami/fitame (fi-t-mi) sf vedz tu feat fishic (fi-shc) sn vedz tu fushechi fitari/fitare (fi-t-ri) sf vedz tu fet1 fishtur (fsh-tu-r) sf vedz tu fistul fitaryio (fi-tar-yi) sm vedz tu feat fisi1/fise (f-si) sf fr pl lumea di deavrliga-a noastr ashi fitat (fi-tt) adg vedz tu fet1 cum u-ari fapt Dumnidz (cu tuti lucrili, yiittsli shi ledzli fittor (fi-t-tr) adg vedz tu fet1 astsiti di el); hrli, cusurli shi mintea-a unui om ashi cum fiteai1 (fi-te) sm vedz tu feat easti aspus dit purtarea, zboarli shi faptili-a lui; natur, fiteai2 (fi-te) invar vedz tu fit2 haractir, hiri, veti, heari, vovl, hui; (fig: (i) fisi = oaminj dit fitescu (fi-ts-cu) adg vedz tu feat idyea fumealji (prints, ficiori, feati, llnj, teti, cusurinj, fitfai/fitfae (fit-f-i) sf fitfi (fit-f) atsea tsi dztsi giudicetc.); fumealji, crdu, soi; (ii) mdularlu (tsi s-afl tu partea di torlu c omlu giudicat (shi aflat stipsit) lipseashti s-fac ca planafoar, di nghios sh-ninti a truplui di brbat) tsi lu-aleadzi di t (munduiri) tr arulu tsi ari adrat; munduirea tsi u-aproachi muljari (sh-prit cari brbatlu aruc simintsa tu truplu-a cariva tr arulu tsi ari fapt; singilii, ileami, ileani, iljami, muljariljei tra si s-fac njitslji); puts, pul, coad, mandal, iljani, usnd, giudicat, ctdictsiri {ro: fetva, sentin judenanciu, hlati, noaci, noad, ciulic, sochi) {ro: natur, ctoreasc} {fr: sentence juridique} {en: sentence} ex: mi caracter} {fr: nature, caractre} {en: nature, character} ex: dush la muftiu s-nj ljau n fitfai linvos cum nu-ari fapt fisea (natura); bun cum nu-ari faptu fitheau (fit-he-u) sf fithei (fit-h) ayit (plant tsi fatsi altu fisea (natura); ahtari lj-easti fisea (hirea, hatactirlu); tuts au) tinir {ro: vi de vie tnr} {fr: jeune (pied de) vigne} cts earam adunats earam fisi (fig: soi); ts si veadi fisea (fig: {en: young vine} bgats oar c litirli t shi h suntu putsa) fisica (fi-si-c) adv cu hrili dati di fisi; ashi cum sconsoani simpli shi s-avdu ahoryea: eali nu s-avdu ca afl adrat di fisi; (ashi cum easti) di-arad {ro: natural} {fr: consoana compus th (theta grtsescu) naturellement} {en: naturally} ex: fisica (di-arad) ashi lipsea fitic (fi-t-c) sf vedz tu feat s-hib fisico1 (fi-si-c) sm fisicadz (fi-si-cdz) (un cu fisi) fitici (fi-tc) invar vedz tu fit2 ex: ashi nj-easti fisicolu (fisea, haractirlu) fisico2 (fi-si-c) fitilj (fi-tlj) sn fitilji/fitilje (fi-t-lji) hirlu di bumbac (shutst adg (fr fiminin), fisicadz (fi-si-cdz) tsi ari s-fac cu fisea sh-adrat ca un spangu suptsri) tsi s-bag tu mesea-a tsearljei {ro: natural} {fr: naturel} {en: natural} ex: lucru fisico fisi(la un candil) tra si s-aprind tseara (s-ard shi s-da lunjin); chii/fisichie (fi-si-ch-i) sf fisichii (fi-si-ch) multimea di ftilj, fitilji; (expr: 1: nji s-astindzi fitiljlu = mor, va lji ncljid lucri tsi au s-fac cu fisea (hrli, haractirlu, vidzuta, etc. a ocljilj; 2: lj-astingu fitiljlu = l-fac s-moar; l-vatm; 3: bag lucrilor); vidzuta di nafoar a unui om; carti tu cari suntu fitilji = bag zizanji; bag schinj; acats s-lu ntsap; bag angrnji) ngrpsiti ledzli a fisljei (hri, haractir, vidzut, etc. tsi au s{ro: fitil, intrig} {fr: mche (de lampe, de bougie), intrigue} fac cu fisea) {ro: fizic} {fr: physique} {en: physics} ex: {en: wick (candle, lamp, intrigue} ex: lampa nu ari fitilj; lj-sputsn fisichii (nomuri di-a fisljei) si nveats tu sculia asteasi fitiljlu (expr: muri); lj-bag fitilji (expr: bag zizanji, lu grtseasc; mi bg tu fisichii (mi bg si nvets fisichia) ntsap, lj-bag schinj, etc.) fitilji/fitilje (fi-t-lji) sf fitilji/fitilje fisiunumii/fisiunumie (fi-si-u-nu-m-i) sf fisiunumii (fi-si-u(fi-t-lji) (un cu fitilj) nfitilj (nfi-tlj) vb I nfitiljai (nfi-tinu-m) vidzuta tsi u-ari un fats di om (yiitati, lucru) cari lj), nfitiljam (nfi-ti-ljm), nfitiljat (nfi-ti-lj-t), nfitiljalu-aspuni shi-l fatsi tra s-par ahoryea di-alts oaminj (yiitts, ri/nfitiljare (nfi-ti-lj-ri) bag un fitilj la un candil (tsear); lucri); (fig: haractirlu ahoryea tsi u ari un multimi di oaminj, aprindu fitiljlu di la tsear (candil); (expr: nfitilj = bag fitilj, un mileti, un et, etc.) {ro: fizionomie} {fr: physionomie} bag zizanji; bag schinj; bag angrnji) {ro: pune fitil, da foc la {en: physiognomy} fitil} {fr: allumer la mche} {en: light the wick} ex: voi s-aflu fisi2/fise (f-si) sf fr pl oaminj dit idyea fumealji (prints, masturlu tsi lu nfitilje (lj-bg schinj) ashi nfitiljat (nfi-tificiori, feati, llnj, teti, cusurinj, etc.); soi, fumealji, crdu {ro: ljt) adg nfitiljat (nfi-ti-lj-t), nfitiljats (nfi-ti-ljts), rudenie} {fr: parents, parent} {en: relatives} ex: tuts earam nfitiljati/nfitiljate (nfi-ti-lj-ti) tsi-lj s-ari bgat (apreas) fisi (soi) fitiljlu {ro: (fitil) pus, dat foc} {fr: (mche)allum} {en: lighted fisica (fi-si-c) adv vedz tu fisi1 (wick)} nfitiljari/nfitiljare (nfi-ti-lj-ri) sf nfitiljeri (nfi-tifisichii/fisichie (fi-si-ch-i) sf vedz tu fisi1 ljr) atsea tsi s-fatsi cndu si nfitiljadz n candil {ro: fisico1 (fi-si-c) sm vedz tu fisi1 aciunea de a pune fitil, de a da foc la fitil} {fr: action fisico2 (fi-si-c) adg vedz tu fisi1 dallumer la mche} {en: action of lighting the wick} fisiunumii/fisiunumie (fi-si-u-nu-m-i) sf vedz tu fisi1 fitilji/fitilje (fi-t-lji) sf vedz tu fitilj fistichi/fistiche (fis-t-chi) sf fistichi (fis-tch) arburi dit fitilji1/fitilje (fi-t-lji) sf vedz tu feat locurli caldi tsi fatsi lilici njits verdz shi yimishi cu oasi tsi-s fitipsescu (fi-tip-ss-cu) vb IV fitipsii (fi-tip-s), fitipseam (fibuni tu mcari ca nutsli; oslu dit yimisha-a aishtui arburi; tip-sem), fitipsit (fi-tip-s-t), fitipsiri/fitipsire (fi-tip-s-ri) fstac {ro: fistic} {fr: pistache} {en: pistachio} fstac (fs- bag simints tu loc tra s-fitruseasc shi s-creasc planti (lilici, t-c) sf fstts (fs-tts) (un cu fistichi) ex: gljin fript grni, ponj, etc.); seamin {ro: semna} {fr: planter, semer} sh-umplut cu fstts {en: seed, sow, plant} fitipsit (fi-tip-st) adg fitipsit (fi-tipfistul (fs-tu-l) sf fistuli/fistule (fs-tu-li) un soi di cnali s-t), fitipsits (fi-tip-sts), fitipsiti/fitipsite (fi-tip-s-ti) tsi (crut) tsi easi dit-un mdular cufchiu shi dutsi tu-un altu easti bgat tu loc tra s-fitruseasc shi s-creasc un plant; mdular cufchiu (ic nafoar prit chealea) a omlui tra s-alas siminat {ro: semnat} {fr: plant, sem} {en: seeded, planted} pri iu s-treac vr muljitur, dzam i pronj {ro: fistul} {fr: fitipsiri/fitipsire (fi-tip-s-ri) sf fitipsiri (fi-tip-sr) atsea tsi

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

457

s-fatsi cndu cariva seamin tsiva; siminari {ro: aciunea de a adetea si s-hig pri cas n flambur flamur (fl-mu-r) sf semna; semnare} {fr: action de planter, de semer} {en: flamuri/flamure (fl-mu-ri) shi flmuri (fl-mur) (un cu actsion of seeding, of planting} flambur) ex: aushaticlu trdzea n cap, cu perlji alghi, cari sfitipsiri/fitipsire (fi-tip-s-ri) sf vedz tu fitipsescu ligna pri pltri ca neshti flamuri; flmuri albi s-analts; el fitipsit (fi-tip-st) adg vedz tu fitipsescu putu s-vead shi flmuri aroshi flmburar (flm-bu-rr) sm fitits (fi-t-ts) sf vedz tu feat flmburari (flm-bu-rr) omlu tsi poart flambura; fitru (f-tru) sn fitruri (f-trur) truplu njic sh-nou tsi bairahtar, bairactar {ro: stegar} {fr: porte-drapeau} {en: flag nchiseashti s-eas shi s-creasc dit un simints; simintsa tsi bearer} flamburar (flam-bu-rr) sm flamburari (flam-bunchiseashti s-da dit loc {ro: germen, col} {fr: germe} {en: rr) (un cu flmburar) germinated seed, sprout, shoot} fisuljlu deadi fitru (fitrusi) flamur (fl-mu-r) sf vedz tu flambur fitrusescu (fi-tru-ss-cu) vb IV fitrusii (fi-tru-s), fitruseam flanel (fla-n-l) sf vedz tu fanel (fi-tru-sem), fitrusit (fi-tru-s-t), fitrusiri/fitrusire (fi-tru-s- flascut (fls-cu-t) sf vedz tu flscut ri) (simintsa) scoati fitru shi easi (da, ansari) dit loc; es, dau flaut (fl-u-t) sf flauti/flaute (fl-u-ti) hlati muzical tsi sh(dit loc), mi-amintu, mi fac, mi nascu; (fig: fitruseashti (idei, u-adutsi cu flueara c easti ca un sulin (chelindru multu supvreari, mirachi, etc.) = nchiseashti si s-amint, s-eas shi stsri) cu guvi, tsi s-astup i s-alas dishcljisi cndu s-sufl vincreasc dit minti i suflit, si s-aspun tu videari, s-eas tu tu prit sulin dit gur (plimunj) {ro: flaut} {fr: flte} {en: flute} migdani, etc.; expr: 2: iu nu ti seamin, aclo fitruseshti = ti- flmburar (flm-bu-rr) sm vedz tu flambur aspunj aniorihta aclo iu nu lipseashti, tu oara tsi nu lipseashti)flscut (fls-cu-t) sf flscuti/flscute (fls-cu-ti) aguditur {ro: ncoli, germina, rsri} {fr: germer, lever, pointer, fapt cu palma (di-arada, pri fatsa-a omlui); flascut, fliscut, apparatre, sortir} {en: germinate, sprout, shoot, come out} fluscut, pliscut, bats, shupleac, ghiusht, shub {ro: ex: grnlu fitrusi (deadi, ishi) amnat estan; lj-avea fitrusit (lji palm} {fr: gifle, soufflet} {en: slap in the face} ex: lj-ari un s-avea amintat) daraclu tu pntic; yit fitrusi (nscu, ishi) flscut flascut (fls-cu-t) sf flascuti/flascute (fls-cu-ti) ditru loc fitrusit (fi-tru-st) adg fitrusit (fi-tru-s-t), (un cu flscut) fliscut (fls-cu-t) sf fliscuti/fliscute (flsfitrusits (fi-tru-sts), fitrusiti/fitrusite (fi-tru-s-ti) (simints, cu-ti) (un cu flscut) fluscut (fls-cu-t) sf fluscugrn) tsi ari ishit, dat dit loc; ishit, dat (dit loc), amintat, ti/fluscute (fls-cu-ti) (un cu flscut) faptu, nscut {ro: ncolit, germinat, rsrit} {fr: germ, lev, fleac1 (fle-c) sf vedz tu fleam point, sorti} {en: germinated, sprouted, shot} ex: mash trfleac2 (fle-c) sf flets (flts) calea (aradza) prit cari treatsi arali fitrusits (amintats, fapts) fitrusiri/fitrusire (fi-tru-s-ri) lunjina cndu easti aminat di un izvur di lunjin; fljac, sf fitrusiri (fi-tru-sr) atsea tsi s-fatsi cndu fitruseashti tsiva; aradz, radz, mund, mndz, arpyi, tsilistr, cilistr, ishiri, dari (dit loc); amintari, nashtiri, ftseari, nshteari {ro: diligitur, gilit, gilitur, shits {ro: raz} {fr: rayon} {en: ray, aciunea de a ncoli, de a germina, de a rsri; ncolire, beam} ex: lj-bashi luna cu-a ljei fleac (mund) hrisusit germinare, rsrire} {fr: action de germer, de lever, de fljac2 (flj-c) sf fljets (fljts) (un cu fleac2) pointer, dapparatre, de sortir} {en: action of germinating, of fleam (fle-m) sf fr pl limba di foc tsi easi dit un lucru tsi sprouting, of shooting, of coming out} ardi vrtos sh-da mult lunjin shi cldur; pir mari, fitrusescu (fi-tru-ss-cu) vb IV vedz tu fitru brbrut, bbrut, flam, fleac, fljac,bubun, bubut, fitrusiri/fitrusire (fi-tru-s-ri) sf vedz tu fitru buburan, grmdz, grgalj, curmicami, plamin; (expr: fitrusit (fi-tru-st) adg vedz tu fitru fleama s-lu lja = si s-duc la draclu, si s-fac xichi) {ro: fits (f-ts) adgf fits (f-ts) (feamin) tsi nu-ari arshini; flacre mare} {fr: des grandes flammes} {en: large flames} (feamin) tsi nu tinjiseashti ma mrlji; (feamin) tsi-aspuni ex: fleama a vreariljei ti ardi; s-bgm fleam tu cheptu; cu di nadanlchi tu purtari; abrashc, abrash, nearushinat, arsiz fleam scntiljari); iu, tu fleam (fig: tu colasi) ti dusish? {ro: obraznic} {fr: effronte, impertinente} {en: impertinent} flam (fl-m) sf fr pl (un cu fleam) fleac1 (fle-c) ex: sh-ns fitsa (nearushinata) s-nji scoat ahtari zboar; ns, flets (flts) (un cu fleam) ex: lji ardi cu fleac; foc shi sf tsi fits nj-easti! fleac s-arspndi pristi tut loclu; di un njic scntealji, mari fitur (f-tur) sm vedz tu flitur1 fleac s-fatsi; Shipisca n foc shi fleac; fleaca s-anlts; fiturishchi/fiturishche (fi-tu-rsh-chi) sf fiturishchi/fiturishche asteasi fletsli a foclui; lj-bashi luna cu-a ljei fleac hrisusit (fi-tu-rsh-chi) pulj (ma njic di ornji) tsi bneadz cu carni di fljac1 (flj-c) sf fljets (fljts) (un cu fleam) prvdz (pulj) njits; ahmageai, yirchin, hirchin, ghirchi- fler (flr) sm vedz tu fluir2 n, hut, hutc, sifter, xifter, scol, shain, sfrindzel, ubish, pitrit flev (fl-v) sf flevi/fleve vas (sulin) prit cari cur sndzili {ro: oim} {fr: pervier} {en: falcon} ex: apoi vulturlu la dit truplu-a omlui; vin, stringlji {ro: vn} {fr: veine, artre} fiturishchi s-dusi {en: vein, artery} fituriu (fi-tu-r) sm vedz tu feat fligeani/fligeane (fli-g-ni) sf vedz tu filigean fiu! (f) inter zbor cu cari s-aspuni boatsea fapt di cariva flint (fln-t) sf flinti/flinte (fln-ti) tufechi dit chirolu veclju, (tsiva) tsi shuir {ro: interjecie care imit un fluierat} {fr: cu lmnia lung, cu fitilj sh-cu sturnari {ro: flint} {fr: interjection qui imite un sifflement} {en: interjection imitating mousquet, fusil} {en: musket, rifle} ex: Haid, Haid iu nj-u a whistle, a hiss} ex: fiu!, fiu!, amirlu ari ureclji di capr! flinta (tufechea)? fiutiur (fu-t-r) sf vedz tu figur1 fliscut (fls-cu-t) sf vedz tu flscut Fivruar (Fi-vru-r) sm vedz tu Flivar flitur1 (fl-tur) sm flituri (fl-tur) turlii di insect (rim) cu fixescu (fic-ss-cu) vb IV vedz tu fexi chealea di pi trup ca di catifei, cu gura fapt tr sudzeari, shfixiri/fixire (fic-s-ri) sf vedz tu fexi cunuscut tr patruli peani mri cu cari azboair, multu fixit (fic-st) adg vedz tu fexi mushati sh-cundiljati cu tuti soili di seamni di tuti bueili; flam (fl-m) sf fr pl vedz tu fleam fljutur, flitur, flitur, fitur, pirpirun, perpun, pitlud {ro: flamburar (flam-bu-rr) sm vedz tu flambur fluture} {fr: papillon} {en: butterfly} ex: suti di flituri azbuira flambur (flm-bu-r) sf flamburi/flambure (flm-bu-ri) tu grdin di floari-floari fljutur (flj-tur) sm fljuturi (fljcumat di pndz (mitasi, carti, etc.), actsat di un shcop, cari tur) (un cu flitur1) ex: actsai un fljutur flutur (fl-tur) ari di-arad ma multi buei sh-cari prstiseashti (ca semnu sm fluturi (fl-tur) (un cu flitur1) flitur (fl-tu-r) sf ahoryea) un stat (un sutsat, un hoar, un cumpanii, etc.); flituri/fliture (fl-tu-ri) (un cu flitur1) fitur (f-tur) sm cumat di pndz actsat di un shcop, purtat di armnj la fituri (f-tur) (un cu flitur1) flitur2 (fl-tur) sm pl(?) numts; flamur, bander, pander, birachi, bairac, bryea- trimburari (lignari, bteari, etc.) tu vimtu a unei flambur, chi {ro: drapel} {fr: banderole, (petit) tendard, drapeau} areapit, shimii, etc. {ro: flfit} {fr: flottement} {en: flutter} {en: flag, banner} ex: cu-un flambur tu mn; yin cuscrilj ex: s-avdi di-aoa fliturlu-a bandierljei flitur3 (fl-tur) vb I cu flambura; tricur nizanjlji cu flambura; la numt easti fliturai (fli-tu-r), flituram (fli-tu-rm), fliturat (fli-tu-r-t),

458

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

fliturari/fliturare (fli-tu-r-ri) (tr pulj) bati (min, ljflor (fl-r) sf flori (flr) (un cu floar) ex: arupsi un treambur) areapitli; (tr flambur, shimii, pndz, etc.) sflor (lilici) shi lj-u deadi; era mushat ca n flor (lilici) cndu min shi s-leagn tu vimtu; nj-si bati (ocljul); ascutur s-mrt floarea-a Pashtilui sf num dat la ndau turlii di (vilendz) tu vimtu {ro: flutura, flfi} {fr: flotter, ondoyer, agru-lilici mushati albi-galbini tsi sh-u-aduc cu lilicili di voltiger} {en: wave, flutter, flap} ex: fliturndalui tu vimtu camomil i armen, mash c suntu ma mri {ro: ochiul pndzi albi; nj flitur (bati) ocljul atsel astngul; bandera boului} {fr: oeil du Christ(?)} {en: (?)} ex: adun un mnuclju flitur pri platea-a amirlui; fustanea shi lardzili mnits di la di floarea-a Pashtilui; floarea-a Pashtilui sh-u-adutsi cu cmeashi lj-flitura di vimtu flituredz (fli-tu-rdz) vb I mushitslu nflurescu (nflu-rs-cu) vb IV nflurii (nflu-r), fliturai (fli-tu-r), flituram (fli-tu-rm), fliturat (fli-tu-r-t), nfluream (nflu-rem), nflurit (nflu-r-t), nfluriri/nflurire fliturari/fliturare (fli-tu-r-ri) (un cu flitur3) fliturat (fli-tu(nflu-r-ri) (plant, pom) fatsi (scoati, da, s-acoapir cu, etc.) rt) adg fliturat (fli-tu-r-t), fliturats (fli-tu-rts), flituraflori; nflurescu, anflurescu, luludyisescu, fliturisescu {ro: ti/fliturate (fli-tu-r-ti) (arpiti) tsi bat shi treambur; nflori} {fr: fleurir} {en: flower} ex: curia, dado, shi nfluri (flambur. shamii) tsi easti minat shi lignat tu vimtu; tsi (scoasi lilici); ahiursir si nflureas ponjlji nflurit (nflu-rt) treambur tu vimtu; minat, lignat, ascuturat {ro: fluturat, adg nflurit (nflu-r-t), nflurits (nflu-rts), nfluriti/nflurite flfit} {fr: flott, ondoy, voltig} {en: waved, fluttered, (nflu-r-ti) cari ari fapt (scoas, dat, s-ari acupirit cu) flori; flapped} fliturari/fliturare (fli-tu-r-ri) sf fliturri (fli-tu-rr) nflurit, anflurit, luludyisit, fliturisit {ro: nflorit} {fr: fleuri} atsea tsi s-fatsi cndu s-flitur un lucru; minari, lignari, {en: flowered} ex: pri sum ghishanjlji nflurits nfluriascuturari {ro: aciunea de a flutura, de a flfi; fluturare. ri/nflurire (nflu-r-ri) sf nfluriri (nflu-rr) atsea tsi s-fatsi flfire} {fr: action de flotter, de ondoyer, de voltiger; cndu tsiva nflureashti; nfluriri, anfluriri, luludyisiri, fliturisiri flottement, ondoiement, battement des ailes, voltigement} {en: {ro: aciunea de a nflori; nflorire} {fr: action de fleurir; action of waving, of fluttering, of flapping} ex: fliturarea a fleuraison} {en: action of flowering} ninflurat (nin-flu-rt) flamburljei fliturac (fli-tu-rc) sm fliturats (fli-tu-rts) adg ninflurat (nin-flu-r-t), ninflurats (nin-flu-rts), tsi s-agunjiseashti s-adar un lucru fr si s-mindueasc multu ninflurati/ninflurate (nin-flu-r-ti) cari nu easti nflurit; sh-ghini; tsi mindueashti lishor shi neahndos un lucru; ninflurit {ro: nenflorit} {fr: qui nest pas fleuri} {en: that is lishuratic, lishurashcu, lishurac {ro: fluturatic, nebunatic, not flowered} ex: caishlji ninflurats (ninflurits) nflurescu descreerat} {fr: foltre, tourdi, cervel} {en: thoughtless, (n-flu-rs-cu) vb IV nflurii (n-flu-r), nfluream (n-fluscatter-brain} ex: ca s-l si umpl caplu-a tutulor flituratslor rem), nflurit (n-flu-r-t), nfluriri/nflurire (n-flu-r-ri) flitur2 (fl-tur) sm vedz tu flitur1 (un cu nflurescu) ex: vulodzli nflurescu (s-umplu cu flori) flitur3 (fl-tur) vb I vedz tu flitur1 nflurit (n-flu-rt) adg nflurit (n-flu-r-t), nflurits (nfliturac (fli-tu-rc) sm vedz tu flitur1 flu-rts), nfluriti/nflurite (n-flu-r-ti) (un cu nflurit) fliturari/fliturare (fli-tu-r-ri) sf ved tu flitur1 nfluriri/nflurire (n-flu-r-ri) sf nfluriri (n-flu-rr) (un fliturat (fli-tu-rt) adg vedz tu flitur1 cu nfluriri) anflurescu (an-flu-rs-cu) vb IV anflurii (an-fluflitur (fl-tu-r) sf vedz tu flitur1 r), anfluream (an-flu-rem), anflurit (an-flu-r-t), anfluriflituredz (fli-tu-rdz) vb I vedz tu flitur1 ri/anflurire (an-flu-r-ri) (un cu nflurescu) anflurit (anfliturisescu (fli-tu-ri-ss-cu) vb IV vedz tu floar flu-rt) adg anflurit (an-flu-r-t), anflurits (an-flu-rts), fliturisiri/fliturisire (fli-tu-ri-s-ri) sf vedz tu floar anfluriti/anflurite (an-flu-r-ti) (un cu nflurit) anflurifliturisit (fli-tu-ri-st) adg vedz tu floar ri/anflurire (an-flu-r-ri) sf anfluriri (an-flu-rr) (un cu Flivar (Fli-vr) sm fr pl andoilu mes dit an (nai ma scurtul nfluriri) fliturisescu (fli-tu-ri-ss-cu) vb IV fliturisii (fli-tumes cu 28 di dzli trei anj cu-arada, shi 29 ampatrulea); ri-s), flituriseam (fli-tu-ri-sem), fliturisit (fli-tu-ri-s-t), Scurtu, Shcurtu, Fivruar {ro: Februarie} {fr: Fvrier} {en: fliturisiri/fliturisire (fli-tu-ri-s-ri) (un cu nflurescu) February} Fivruar (Fi-vru-r) sm fr pl (un cu Flivar) fliturisit (fli-tu-ri-st) adg fliturisit (fli-tu-ri-s-t), fliturisits ex: tu Fivruar easti vdimia (fli-tu-ri-sts), fliturisiti/fliturisite (fli-tu-ri-s-ti) (un cu fliviros (fli-vi-rs) adg fliviroas (fli-vi-ro-s), flivirosh (flinflurit) fliturisiri/fliturisire (fli-tu-ri-s-ri) sf fliturisiri (fli-tuvi-rsh), fliviroasi/fliviroase (fli-vi-ro-si) tsi aducheashti ri-sr) (un cu nfluriri) (fatsi altu s-aducheasc) dureari sh-jali tu suflit; di jali; cu jali; floarea-a Pashtilui sf vedz tu floar jilos, plnguros {ro: jalnic} {fr: plaintif, de deuil} {en: floari/floare (flo-ri) sf vedz tu floar mournful, mourning} ex: cnticlu-lj fliviros (di jali) floc (flc) sn floatsi/floatse (flo-tsi) mnuclju njic di hiri di fljer1 (fljr) sn vedz tu fluear1 ln; (fig: floc = fulgu di neau) {ro: floc} {fr: flocon de laine} fljer2 (fljr) sm vedz tu fluir2 {en: flock, tuft of wool} ex: vilendz cu floc; tend fr floc; fljongu (fljn-gu) sn fljonguri (fljn-gur) nod adrat dit un srits cu floc; tu pirmiti, dit-un floc di ln actsat di arug spanglic di pndz i mitasi (mari sh-mushat) tra s stulseasc featsi vilendz; floatsi di neau (fig: fulguri di neau) ahiurhir cutia tu cari s-afl bgat un doar (capel, fustani, etc.); fion-s-cad flucat (flu-ct) adg flucat (flu-c-t), flucats (flugu, fhiongu, fund {ro: fiong, fund} {fr: boufette, pompon, cts), flucati/flucate (flu-c-ti) tsi easti cu (tsi ari) floatsi; rosette} {en: bow (of ribbon), rosette, pompon, tuft} fhiongu nflucat, flucos {ro: cu floc, mios} {fr: long poils} {en: tufty, (fhn-gu) sn fhionguri (fhn-gur) (un cu fljongu) fionwith flocks} ex: s-acumpr vilendz flucat (cu floatsi); gu (fn-gu) sn fionguri (fn-gur) (un cu fljongu) vilendz albi shi flucati (sh-cu floatsi); dinuntru, sarica easti fljor2 (fljr) sm vedz tu fluir2 flucat flucat (flu-c-t) sf fulcati/flucate (flu-c-ti) doag fljutur (flj-tur) sm vedz tu flitur1 cu floatsi {ro: ptur mioas} {fr: couverture long poils} floar (flo-r) sf flori (flr) partea mushat, cu multi {en: blanket with flocks} nflucat (nflu-ct) adg nflucat hromati shi anjurzitoari dit un plant (iu trag alghinjli di sh(nflu-c-t), nflucats (nflu-cts), nflucati/nflucate (nflu-c-ti) lja luguria cu cari sh-fac njarea sh-tseara) sh-dit cari es (un cu flucat) ex: cpitnj nflucat (cu floatsi) flucos (flusimintsli dup tsi s-usuc; un plant (ca un earb) tsi da cs) adg flucoas (flu-co-s), flucosh (flu-csh), flucoaahtri flori; floari, flor, lilici, llud, cicechi, anthi {ro: floare} si/flucoase (flu-co-si) (un cu flucat) ex: gravano flucos; {fr: fleur} {en: flower} ex: floar (lilici) sh-glbinjoar; ponjlji vilendz flucoas; sazm flucoas nvirdzscu shi floar (llud) dau; un aush chiragi cu perlu flog (fl-gh) sf fr pl cldur multu mari; cloari, croari, floar (fig: albu ca un floar); cu fatsa ca floar; bana a curoari, acuroari, dugoar, prjal, zduh, zuduh, zbuh, nduf noastr-i ca floar; flori dishcljisi; videam vulodz cu flori {ro: cldur, ari} {fr: ardeur, chaleur vive} {en: intense (lilici); puljlji tsi cnt ascumts prit flori (lludz) heat} floari/floare (flo-ri) sf flori (flr) (un cu floar) ex: loclu flogh (fl-gh) sf fr pl un cu flog mplin di flori (lludz); mor ca floarea (lilicea) ditu Mai; ponjlji flor (flr) adg flor (fl-r), flori (flr), flori/flore (fl-ri) suntu tu floari; d-nj n floari; crishtea ca floarea (lilicea) un hrom alb-galbin-arus (cndu easti zborlu di tsachi sh-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

459

cpri) fr nitsiun per lai {ro: alb-glbui} {fr: tout fait blanc filjoar (fluear); filjoar (fluear) di filj fluer (flu-r) sn et blond} {en: white-yellowish} ex: tsaplu-atsel florlu tradzi flueri (flu-r) (un cu fluear1) fluir1 (fl-ir) sn ninti; cpri flori florucanat (flo-ru-c-nat) adg florucanat fluiri/fluire (fl-i-ri) (un cu fluear1) fljer1 (fljr) sn (flo-ru-c-na-t), florucanats (flo-ru-c-nats), florucanati/flofljeri (fljr) (un cu fluear1) rucanate (flo-ru-c-na-ti) hroma-a tsachilor shi a cprilor tsi fluear2 (flu--r) sf flueri (flu-r) un hlati njic cari da un au caplu albu shi truplu sumolcu {ro: sur cu capul alb (la ap shuirat cndu cariva sufl prit ns tra s-treac vimtul; sau capr)} {fr: (bouc ou chvre) qui a le corps gris et la tte pilipisc, pisc {ro: fluier} {fr: sifflet} {en: whistle} blanche} {en: (goat or billy-goat) with grey body and white fluer (flu-r) sn vedz tu fluear1 head} fluir1 (fl-ir) sn vedz tu fluear1 flor (fl-r) sf vedz tu floar fluir2 (fl-ir) sn fluiri/fluire (fl-i-ri) oslu ma lungu sh-ma florucanat (flo-ru-c-nat) adg vedz tu flor ct nuntru (di dauli oasi) di sum dzinuclju (pining pulp) flucat (flu-ct) adg vedz tu floc pn la partea di nghios a ciciorlui; arid, clami, fler, fljer, flucat (flu-c-t) sf vedz tu floc chilunghi {ro: tibia, fluerul piciorului} {fr: tibia} {en: tibia, flucos (flu-cs) adg vedz tu floc shin-bone} ex: mi doari tu fluir fler (flr) sm pl(?) (un cu flucusescu (flu-cu-ss-cu) vb IV flucusii (flu-cu-s), flucuseam fluir2) fljer2 (fljr) sn fljeri (fljr) (un cu fluir2) fljor (flu-cu-sem), flucusit (flu-cu-s-t), flucusiri/flucusire (flu(fljr) sn fljori (fljr) (un cu fluir2) cu-s-ri) lu-aruc pri cariva tu hpsani; ncljid, hpsnescu {ro: fluiri/fluire (flu--ri) sf vedz tu flurii ntemnia} {fr: emprisonner} {en: imprison} ex: flucusits-lu flumin (fl-min) sm fr pl mults oaminj adunats deadun (arcats-lu tu hpsani) doi mesh flucusit (flu-cu-st) adg tu-un loc; multi lucri (i yiets) di idyea soi i lugursiti c au un flucusit (flu-cu-s-t), flucusits (flu-cu-sts), flucusiti/fluidyi hari; multimi, multeami, multeats, multsmi, nfam, cusite (flu-cu-s-ti) tsi easti ncljis tu hpsani; ncljis, hpsnit lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul {ro: mulime, lume} {fr: {ro: ntemniat} {fr: emprisonn} {en: imprisoned} flucusifoule, multitude} {en: crowd, multitude} ex: s-virs, cum sri/flucusire (flu-cu-s-ri) sf flucusiri (flu-cu-sr) atsea tsi svears Duna, flumin (multimi), flumin (multimi) di ficiori; fatsi cndu cariva easti ncljis tu hpsani; ncljidiri, ncljideari, flumin (multeats) di fumelj vinjir; dit fluminlu (laolu) dit hpsniri {ro: aciunea de a ntemnia; ntemniare} {fr: vlahuhori; di fluminlu (dit laolu, multimea) di stratiots; cnd action demprisonner} {en: action of throwing in prison} fluminlu (multeatsa, populu) di vurgari flucusiri/flucusire (flu-cu-s-ri) sf vedz tu flucusescu flurici/flurice (flu-r-ci) sf vedz tu flurii flucusit (flu-cu-st) adg vedz tu flucusescu flurii/flurie (flu-r-i) sf flurii (flu-r) par veclju di-amalam flud (fl-d) sf fludz (fldz) coaja (chealea, peaja, etc.) cu (cu un tinjii i alt, dup statlu tsi-l featsi sh-dup mrimea-a cari s-acoapir un lucru ca, bunoar: coaji (di mer, etc.), lui); fluir, lir, galbin, glbinushi, rubii, rubie, arubi, arubei, cjoalji (di nuc, etc.), goaci (di ou), aspru (di pescu), ljushp cunstantin, custandat, mahmudii, mahmude, minduhii, vene(di niprtic), goalji, burlid, etc. {ro: pieli, coaje, scoar} tic, venetc, ostrachel, mints, arup, rup, aruspu, ruspu, haz{fr: pelure, coquille, cale, corce, caille de poisson} {en: mu, dbloan, dabloan, dablon, dubloan, dubl, ducmen; skin (of fruits), shell, bark (of trees), scale (of fish)} (fig: 1: flurii = amalam; 2: flurii (pl) = ghiurdani di paradz dixifludyipsescu (csi-flud-yip-ss-cu) (mi) vb IV xifludyipsii amalam) {ro: moned de aur; colier de monezi de aur} {fr: (csi-flud-yip-s), xifludyipseam (csi-flud-yip-sem), xifludmonnaie dor, ducat; collier de pices dor} {en: gold coin; yipsit (csi-flud-yip-s-t), xifludyipsiri/xifludyipsire (csi-fludnecklace made of gold coins} ex: afl n flurii (galbin); yip-s-ri) scot coaja (cjoalja, goacea, asprul, ljushpa, etc.) disdz greali di flurii (liri); cu pala-lj di flurii (fig: amalam); tsi-acoapir un lucru; xispirsescu {ro: dezghioca} {fr: caler, luna, per ca di flurii (fig: malam); feata cu perlu flurii (fig: ca cosser, pler, plucher} {en: husk, hull, pod, shell, bark, skin, di malam, arus); eali s-frngu cu fluriili (fig: ghiurdnjli di peel} xifludyipsit (csi-flud-yip-st) adg xifludyipsit (csiflurii) pi cheptu fluiri/fluire (flu--ri) sf flurii (flu-r) (un flud-yip-s-t), xifludyipsits (csi-flud-yip-sts), xifludyipsicu flurii) furii/furie (fu-r-i) sf furii (fu-r) (un cu flurii) ti/xifludyipsite (csi-flud-yip-s-ti) tsi-lj s-ari scoas coaja ex: pung cu furii (flurii) flurici/flurice (flu-r-ci) sf (cjoalja, goacea, asprul, ljushpa, etc.) tsi lu-acoapir un flurici/flurice (flu-r-ci) flurii njic {ro: glbenior, moned lucru; xispirsit {ro: dezghiocat} {fr: cal, coss, pl, mic de aur} {fr: petite monnaie dor} {en: small gold coin} pluch} {en: husked, hulled, podded, shelled, barked, ex: veri sh-flurici; fluricea-ts fatsi cu ocljul skinned, peeled} xifludyipsiri/xifludyipsire (csi-flud-yip-s- flurits (flu-r-ts) sf fr pl frin di-atsea ma buna; grn diri) sf xifludyipsiri (csi-flud-yip-sr) atsea tsi s-fatsi cndu-s atsel ma bunlu; aruseau {ro: fin de patiserie} {fr: le bl le xifludyipseashti un lucru; xispirsiri {ro: aciunea de a meilleur; farine de qualit suprieure} {en: wheat or flour of dezghioca; dezghiocare} {fr: action dcaler, dcosser, de best quality} ex: pni di flurits; turti di flurits pler, dplucher} {en: action of husking, of hulling, of fluscut (fls-cu-t) sf vedz tu flscut podding, of shelling, of barking, of skinning, of peeling} flutur (fl-tur) sm vedz tu flitur1 xifludyisescu (csi-flud-yi-ss-cu) (mi) vb IV xifludyisii (csifoali/foale (fo-li) sf folj (flj) 1: un soi di sac faptu di cheali flud-yi-s), xifludyiseam (csi-flud-yi-sem), xifludyisit (csidi oai (tumt di ln sh-turnat anapuda) tu cari s-tsni (ma flud-yi-s-t), xifludyisiri/xifludyisire (csi-flud-yi-s-ri) (un multu) cash; fuljin, cheali, chilits, chilits, tvrceac, trvash, cu xifludyipsescu) xifludyisit (csi-flud-yi-st) adg xifludtrvaci, vurg, zbrnic, vtlah, utri, utur, vtlah; 2: hlati cu yisit (csi-flud-yi-s-t), xifludyisits (csi-flud-yi-sts), xifludun sac di cheali mplin di aer cu cari s-fatsi vimtu (tr muzic, yisiti/xifludyisite (csi-flud-yi-s-ti) (un cu xifludyipsit) tr aprindearea-a foclui, etc.); (fig: 1: foali = (i) partea dit xifludyisiri/xifludyisire (csi-flud-yi-s-ri) sf xifludyisiri (csitruplu a omlui (ma nghios di mesi) iu s-afl matsli; pntic, flud-yi-sr) (un cu xifludyipsiri) bic, buric, plstur, prstur, schimbe, strbishin; (ii) om tsi fludh (fl-dh) sf fludz (fldz) un cu flud easti multu gras; (iii) palju-om; om tsi nu easti bun tr tsiva tu fluear1 (flu--r) sf flueri (flu-r) hlatea muzical (ca un lumi, tsi easti-aru, etc.; expr: 2: escu (mi-adar) foali (di vearg di lemnu i di clami, suptsri shi goal tu mesi) cu un mcari, carti, nvitstur, etc.) = escu (mi-adar) mplin ca un arad di guvi dealungalui tsi s-astup cu deadzitli cndu foali, mi umplu ca un foali (di mcari, carti, nvitstur, etc.); picurarlu sufl tu ea tra s-bat un cntic; caval, filjoar, fluer, 3: mi mshc tu foali = mi doari pntica; 4: li-aruc (lj-u dau) tu fljer, fluir, dzamar, dzmar {ro: fluier de cioban} {fr: flte foali = mc multu; 5: nj-umflu foljli = dormu ahndos) {ro: des bergers} {en: shepherds flute} ex: na aest fluear di la burduf din piele de oaie n care se conserv brnza; foale} maea Vinjirea; tut noaptea plmsi n fluear tu uborlu aestu; {fr: sac fait de peau crue de mouton tondue et retourne, qui si-l plndzem noi cu flueara; flueara-lj pru aspart; pri dzenj sert la conservation du frommage; soufflet} {en: bag made nu s-avd flueri filjoar (fi-ljo-r) sf filjoari/filjoare (fi-ljoof sheep pelt turned over (used to keep cheese); bellows} ex: ri) shi filjori (fi-ljr) (un cu fluear1) ex: cnt doilji din cashlu di foali easti multu gustos; bgai patru folj di cash tr

460

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

earn; mi mshc tu foali (expr: mi doari pntica); foali sfoamit (fo-mi-t) sf fr pl vedz tu foami adrar di mcari (expr: mcar multu, s-nftir); s-featsi foali foamiti/foamite (fo-miti) sf vedz tu foami (expr: s-umfl ca un foali di mcari); easti-l foali di nvitsari foarfic (for-fi-c) sf vedz tu foartic (expr: ari nvitsat multi, easti mplin di nvitstur, easti multu foartic (for-tic) vb I vedz tu foartic shtiut; s-dztsi ma multu cndu vrei s-ts-ardz di cariva); ti foartic (for-ti-c) sf foartits (for-tits) hlati tr tljari lucri ved c ts-umflash foljli (expr: durnjish ahndos); sufl tu foc (pndz, peri, hiri, lnetc.), adrat di dau ctsuti (actsati tu cu foljli fuljin (fu-lj-n) sf fuljini/fuljine (fu-lj-ni) shi mesi cu-un vid tsi li-alas si s-shuts un pisti-alantu), sh-cari fuljinj (fu-ljnj) (un cu foali) ex: un fuljin di cash ari au di-un parti lipida sh-di-alant parti mnarlu (ca un nel) di multu-multu yinghits ucadz; ca multu aruts tu fuljin (expr: cari suntu actsati sh-minati cu mna; foarfic; (expr: 1: mts ca multu); u! fuljina (fig: palju-omlu) a daraclui! fuljic coada-a foarticljei = un soi di bubulic, insect; 2: suntu (fu-ljc) sm fuljits (fu-ljts) foali ma njic {ro: foale mic} (stranji) dit foartic = stranji nali, ct tricur prit foartic) {ro: {fr: petit foali} {en: small foali} fuljinos (fu-lji-ns) foarfeci} {fr: ciseaux} {en: scissors} ex: foartits tr tundeari adg fuljinoas (fu-lji-no-s), fuljinosh (fu-lji-nsh), fuljinoaoili; foartica-aest nu talji foarfic (for-fi-c) sf foarfits si/fuljinoase (fu-lji-no-si) tsi easti mplin ca un foali; tsi sh- (for-fits) (un cu foartic) furtichedz (fur-ti-chdz) vb u-adutsi cu un foali; (fig: fuljinos = cu pntica mari, pnticos, I furticai (fur-ti-c), furticam (fur-ti-cm), furticat (fur-ti-cburicos, bic) {ro: ca foale, de foale} {fr: enfl comme une t), furticari/furticare (fur-ti-c-ri) talj cu foartica; tundu outre} {en: full like a foali} ex: fuljinoslu (pnticoslu) sh(perlji) cu foartica; foartic, nfoartic; (expr: mi nfurtichedz = ardi di jibcoslu nfolj (nflj) vb I nfuljai (nfu-lj), mc multu; mi ndop cu mult mcari) {ro: forfeca, tunde} {fr: nfuljam (nfu-ljm), nfuljat (nfu-lj-t), nfuljari/nfuljare couper avec les ciseaux} {en: cut with scissors} ex: (nfu-lj-ri) 1: bag cash, umtu, masini, etc. tu foali; umplu furticheadz-nj (talji-nj cu foartica) cmeasha; nj-furtic (njfoljli cu cash, umtu, etc.; 2: fac vimtu cu foalea {ro: pune tlje cu foartica) bsmlu, nj-lu featsi peatitsi, peatitsi; mibrnz n burduf; sufla cu foalele} {fr: remplir une outre de aspreai ct furtic foartic (for-tic) vb I furticai (fur-ti-c), fromage, de beurre, etc.; souffler laide dun soufflet} {en: furticam (fur-ti-cm), furticat (fur-ti-c-t), furticari/furticare filling up the sheep skin with cheese, butter, etc.; pump air (fur-ti-c-ri) (un cu furtichedz) ex: nu pot s-foartic c mi with bellows} ex: nfuljem cashlu (bgm cashlu n foali); cara doari pilicarlu furticat (fur-ti-ct) adg furticat (fur-ti-cshadi cashlu tu urdzts dau stmnj, deapoea lu nfoalji; nfulja t), furticats (fur-ti-cts), furticati/furticate (fur-ti-c-ti) tsi cu zori ca s-aprind foclu nfuljedz (nfu-ljdz) vb I nfuljai easti tljat cu foartica; nfurticat, tumsu, tumtu {ro: forfecat, (nfu-lj), nfuljam (nfu-ljm), nfuljat (nfu-lj-t), nfuljatuns} {fr: coup avec les ciseaux} {en: cut with scissors} ex: ri/nfuljare (nfu-lj-ri) (un cu nfolj) nfuljat (nfu-ljt) nj-u deadi cmeasha furticat (tljat cu foartica) furticaadg nfuljat (nfu-lj-t), nfuljats (nfu-ljts), nfuljati/nfuljate ri/furticare (fur-ti-c-ri) sf furticri (fur-ti-cr) atsea tsi s(nfu-lj-ti) 1: (cash, umtu, etc.) tsi easti bgat tu foali; (foali) fatsi cndu s-furticheadz tsiva; nfurticari, tundeari {ro: tsi easti mplin di cash (masini, umtu, etc.); 2: (foc, hlati aciunea de a forfeca, de a tunde; forfecare, tundere} {fr: muzical, etc.) tsi-lj s-ari fapt vimtu cu-un foali {ro: pus n action de couper avec les ciseaux} {en: action of cutting with foale; suflat cu foalele} {fr: (fromage, beurre) mis dans une scissors} furtictur (fur-ti-c-t-r) sf furticturi (fur-ti-coutre; outre remplie; souffl laide dun soufflet} {en: (sheep tr) tljitur fapt cu foartica {ro: forfectur} {fr: coupure skin) filled up (with cheese, butter, etc.); (air) pumped with avec les ciseaux} {en: cut with scissors} nfoarfic (nforbellows} nfuljari/nfuljare (nfu-lj-ri) sf nfuljeri (nfu-ljr) fic) vb I nfurficai (nfur-fi-c), nfurficam (nfur-fi-cm), atsea tsi s-fatsi cndu cariva bag cash (umtu, masini, etc.) tu nfurficat (nfur-fi-c-t), nfurficari/nfurficare (nfur-fi-c-ri) foali; atsea tsi s-fatsi cndu cariva sufl un foali {ro: aciunea (un cu foartic) ex: aesti foarfits nu nfoarfic (talji) ghini; de a pune brnz n burduf; punere n foale; aciunea de a furfic trmba ntreag; nfoarfic (expr: mc multu) ca om sufla cu foalele} {fr: action de remplir une outre de fromage, mari aestu ficiuric nfurficat (nfur-fi-ct) adg nfurficat de beurre, etc.; action de souffler laide dun soufflet} {en: (nfur-fi-c-t), nfurficats (nfur-fi-cts), nfurficati/nfurficate action of filling up the sheep skin with cheese, butter, etc.; (nfur-fi-c-ti) (un cu furticat) nfurficari/nfurficare (nfuraction of pumping air with bellows} disfolj1 (dis-flj) vb I fi-c-ri) sf nfurficri (nfur-fi-cr) (un cu furticari) disfuljai (dis-fu-lj), disfuljam (dis-fu-ljm), disfuljat (dis- foc (fc) sn focuri (f-cur) ardeari vrtoas cu pir shi fu-lj-t), disfuljari/disfuljare (dis-fu-lj-ri) dishcljid un cldur; un lucru tsi ardi cu pir; pir; (fig: foc (adg) = (i) tsi ti foali cu cash {ro: deschide burduful de brnz} {fr: entamer fatsi s-ti ustur (s-ts ard) budzli sh-gura cndu mts tsiva une outre de fromage} {en: open a sheep skin with cheese} (pipiryeau tsi ardi); (ii) tsi easti multu dishtiptat (pir, shpirtu) disfuljat1 (dis-fu-ljt) adg disfuljat (dis-fu-lj-t), disfuljats la minti; (iii) tsi easti yiu, ayiu, srpit; (iv) tsi easti multu bun, (dis-fu-ljts), disfuljati/disfuljate (dis-fu-lj-ti) (foali di tsi fatsi un lucru multu ghini; expr: 2: ljau (acats) foc = micash) tsi easti dishcljis {ro: (burduf) deschis} {fr: (outre de aprindu; 3: dau foc = aprindu; 4: foc lj-am = amin tufechea; 5: fromage) entam} {en: (sheep skin with cheese) opened} mi-aprindu (mi fac) foc = mi arcedz, mi ariciuescu; mi-acats disfuljari1/disfuljare (dis-fu-lj-ri) sf disfuljeri (dis-fu-ljr) multu inatea; mi-acats dratslji, etc.; 6: apres foc = mplin di atsea tsi s-fatsi cndu un foali s-dishcljidi {ro: aciunea de a inati, nirit multu, ariciuit, furtsuit, furchisit; 7: nj-scot foclu = deschide un burduf de brnz} {fr: entamer une outre de nj-scot inatea, nj-scot ahtea, lj-u pltescu, isihsescu; 8: am fromage} {en: open a sheep skin with cheese} focuri = (c hiu lndzit) truplu nj-ardi, am clduri, am heavr; foalji/foalje (fo-lji) sf vedz tu frndz1 9: nj-bag mna n foc (tr un lucru) = hiu sigur di-un lucru; mi foami/foame (fo-mi) sf fr pl atsea tsi-aducheashti cariva a bag chifaleti (intru chifili) c un lucru easti dealihea; 10: stau curi stumahi-lj caft s-mc; agiunatic, lihudeats {ro: foame} namisa di doau focuri = escu fuvirsit di dauli prts {ro: foc; {fr: faim} {en: hunger} ex: pn astar va v lja foamea; n iute; foarte inteligent, viu, vivace; furios, etc.} {fr: feu, alghir ocljilj di foami foamiti/foamite (fo-miti) sf fr pl incendie; piquant, ardent; trs intelligent, vif, vivace; fach, atsea tsi s-fatsi cndu lumea nu ari tsi s-mc, ari lips mari tri courrouc, fivreux, etc.} {en: fire; hot, peppery; very bright, mcari; zii {ro: foamete} {fr: disette, famine} {en: hunger, intelligent; lively, brisk; furious, having a fever, etc.} ex: tsstarvation} foamit (fo-mi-t) sf fr pl (un cu foamiti) prea c muntslj loar foc (expr: s-apreasir, ardu); deadir fumitos (fu-mi-ts) adg fumitoas (fu-mi-to-s), fumitosh foc a hoarljei (expr: u-apreasir hoara); pipiryeili suntu foc (fu-mi-tsh), fumitoasi/fumitoase (fu-mi-to-si) afumitos, (fig: ardu multu limba sh-gura); ficiorlu, dishtiptat foc (fig: agiun, nimcat, lihud, lishinat di foami, etc. {ro: nfometat} multu dishtiptat, cu minti mult); njiclu, foc easti (fig: njiclu {fr: affam} {en: hungry} afumitos (a-fu-mi-ts) adg afumieasti yiu, dishtiptat, srpit); foc nveats (fig: nveats multu toas (a-fu-mi-to-s), afumitosh (a-fu-mi-tsh), afumitoaghini); foc lj-ari (expr: amin tufechea) shi-l vtm; focu-ssi/afumitoase (a-fu-mi-to-si) (un cu fumitos) ex: iu ti featsi (expr: s-ariciui, lu-acts multu inatea); nipututlu ari vidzum noi afumitos (nimcat) shi agiun focuri (expr: truplu lj-ardi, ari clduri, ari heavr); amirlu,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

461

apres foc (fig: mplin di inati, nirit multu, ariciuit), arapi apala; furishau (fu-ri-sh-) sf furishei (fu-ri-sh) (un cu agiun eara, apres (mplin di inati) eara, ai si-sh scoat foclu (si- forim) sh scoat inatea) pri hitsi fucurin (fu-cu-r-n) sf fucurinj fornig (for-n-g) sf fornidz (for-ndz) scriari neaprucheat (fu-cu-rnj) loc tsi easti faptu maxus (n cas i nafoar) tra s- tu-aestu dictsiunar; vedz furnic ard foclu; ficurin, vatr, veatr, ugeachi, ugeac (fig: fucurin forts (fr-ts) sf forts (fr-ts) harea (putearea) tsi u ari = foc, pir dit suflit) {ro: vatr} {fr: foyer, tre} {en: hearth, omlu tra s-poat s-lu fac un lucru; furtsat, dinami, puteari, fireplace} ex: sti fucurin (vatr), aspindzur un crlig; tu vrtuti, virtuti, vurtuti, vrtushami, fuchii, tcati, vlag, cuveti, vuloaga-atsea dit cheari, vedz n fucurin (foc, vatr cu foc) cuvet, sil {ro: for} {fr: force, puissance} {en: force, power} tsi-ardi?; fucurina neasteas (vatra cu foc tsi ardi dipriun); ex: mari forts ari; s-deadir cu ahnt forts, c shi munts screashti fucurina (fig: foclu, pira) tu-a meu chept di picurar cutrimburar; intr cu fortsa (sil) n cas; cu fortsa (sila) vrea ficurin (fi-cu-r-n) sf ficurinj (fi-cu-rnj) (un cu fucurin) s-nj-u-arap furtsat (fur-ts-t) sf furtsati/furtsate (fur-ts fucos (fu-cs) adg fucoas (fu-co-s), fucosh (fu-csh), ti) (un cu forts) ex: ploaea tsi yini cu furtsati (forts) nu fucoasi/fucoase (fu-co-si) cari ardi shi ncldzashti ca foclu tsni multu (fig: fucos = (suflit, purtari, oclji, zboar, etc.) tsi ascapir shi fortum1 (fr-tu-m) sf fortunj (fr-tunj) funi di cnip; ardu ca foclu, tsi aruc foc; tsi easti apres la purtari, sarpit, funea tsi s-acats di-un parti sh-di-alant a smarlui {ro: arceatcu, preshcav) {ro: focos; pasionat, violent} {fr: ardent; frnghie} {fr: corde de chanvre attache de chaque cot du passionn} {en: burning, hot; passionate} ex: s-asteasir bt et dont on charge les fardeaux, les charges dun cheval} ocljilj fucosh (tsi ardea ca foclu) {en: hemp rope attached on each side of the pack-saddle for foc (f-c) sf fochi/foche (f-chi) lngoari mulipsitoari di charging the load} ex: fortunjli (funjli-a smarlui) vicljar cheali (ma multu di fats), cu-arushats, umflturi, sh-dureri, fortum2 (fr-tu-m) sf fortunj (fr-tunj) sartsin purtat dat di-un yeats (streptococcus) multu urut {ro: brnc} deanumirea i ncrcat pi-un pravd (cal i gumar); sac mari di {fr: rysiple} {en: erysipelas, St. Antonys fire} ex: lj-ishi ln (hrar mplin di lucri) tsi s ncarc pi mulri; dauli prts foc; s-lndzidzashti omlu di foc; dzcu di foc sh-eara sdi la ncrctura tsi s-bag pri-un pravd; ncrctur, furtii, chear greats, griats, sartsin, var, vrii {ro: ncrctur, sarcin} fochi*/foche (f-chi) pluralu di la substantivlu fiminin foc; {fr: charge, fardeau} {en: load} ex: am dau fortumi (furtii, di vedz foc la doi calj) ti-alsari; adush un fortum (sartsin) di leamni; fochi/foche (f-chi) sf fochi (fch) fash di cheali tsi sh-u un fortum (furtii) di frin; fortuma (ncrctura) easti greau bag-un muljari di mesi; zon (zun, brnu, curau) di cheali ti calu-aestu; discrcar fortunjli (furtiili) di pi calj; nj-agiumsi {ro: cingtoare de piele} {fr: ceinture de peau dont les fortuma di prmtii; tricu n crvani cu fortumi (furtii) di sari femmes attachent des boucles, les planches de metal} {en: fosfur (fs-fur) sn fosfuri/fosfure (fs-fu-ri) lugurii womans leather belt} nfrmcoas tsi nu s-afl curat tu fisi, mash amisticat cu alti focurus (fo-cu-r-s) sf focurusi/focuruse (fo-cu-r-si) mulugurii {ro: fosfor} {fr: phosphore} {en: phosphor} ljari tsi u-arseashti ghiurultia sh-cvglu; fesfese, dzndz- Fota (F-ta) sf Fotili/Fotile (F-ti-li) dzua-a anlui (6-li di voas, cvggioanji {ro: certrea} {fr: qui cherche noise, Yinar) cndu crishtinjlji yiurtisescu ptidzarea-a Hristolui (di querrelleuse} {en: quarreller} Ayiu-Yeani Ptidztorlu); Bubuteaz, Boboteadz, Buboatim, fol1 (f-l) sf foli/fole (f-li) cumat njic (di-arad stronghil Buboati, Ptigiuni {ro: Boboteaza} {fr: Epiphanie} {en: ca un par) fapt di metal (sidefi, os, lemnu, etc.) cu cari sEpiphany} acats stranjili tra s-nu s-disfac (cu cusearea-a lor pri stranji fot (f-t) sf foti/fote (f-ti) shtof di ln i bumbac {ro: shi cu tritsearea-a lor prit un guv, fapt tut tu stranj); nastur, stof de ln sau bumbac} {fr: toffe de laine ou coton} {en: anastur {ro: nasture} {fr: bouton} {en: bouton} ex: cmeasha material (fabric) made of wool or cotton} nu-ari foli (nasturi) fotisescu (fo-ti-ss-cu) vb IV vedz tu fotisi fol2 (f-l) sf foli/fole (f-li) lucru njic (ca un nastur) cari ari fotisi/fotise (f-ti-si) sf fotisi (f-tis) minduiri (idei) tsi ts-antu el bgat un yitrii (cari di-arad s ngljiti i s-tucheashti n sar dinapandiha prit minti, sh-tsi fac s-limpidzasc (s-ts-aduc gur); hap, hap, haphi {ro: pilul} {fr: pilule} {en: pill} ex: llunjin tu) lucri tsi nu puteai s-li aducheshti i s-li dizledz ma frmcar cu-un fol (haphi) ninti {ro: inspiraie} {fr: inspiration, clairage, illumination} folj (flj) sn vedz tu fuljau {en: inspiration, illumination} ex: fotisi bun fotisescu (fofor1 (fr) sm pl(?)loclu gol dit mesea-a hoarljei iu s-adun ti-ss-cu) vb IV fotisii (fo-ti-s), fotiseam (fo-ti-sem), fotisilaolu (s-gioac Dumnitsli i dzlili pisimi, s-fac muabeti la t (fo-ti-s-t), fotisiri/fotisire (fo-ti-s-ri) nj-treatsi un fotisi cafineadz, s-acumpr lucri di la duchenj, etc.); mesea di prit minti; nj-aflu un izvur di fotisi {ro: inspira} {fr: inspirer, hoar; misuhori, piats, codru {ro: pia} {fr: place publique clairer, illuminer} {en: inspire, illuminate} fotisit (fo-ti(au milieu du village); place du march} {en: village square, st) adg fotisit (fo-ti-s-t), fotisits (fo-ti-sts), fotisiti/fotisite public place, market place} (fo-ti-s-ti) tsi nj-ari tricut un fotisi prit minti {ro: inspirat} for2 (fr) sn foruri (f-rur) paradzlji (i lucrili) tsi lipseashti s{fr: inspir, clair, illumin} {en: inspired, illuminated} lji da omlu la chivernisi tr lucrili tsi fatsi chivernisea tr el (tr fotisiri/fotisire (fo-ti-s-ri) sf fotisiri (fo-ti-sr) atsea tsi s-fatsi lucrili tsi lu-alas pri om s-fac, tr avearea tsi ari, tri paradzlji cndu treatsi un fotisi prit mintea-a unui {ro: aciunea de a tsi lj-amint cndu u lucreadz aest aveari, alishvirishurli tsi li (se) inspira} {fr: action de (s)inspirer, dclairer, dillumifatsi, etc.); dat, dari, decat, bidelj, hraci, haraci, hargi, gilep, ner} {en: action of inspiring, of illuminating} viryii, haratsum, ghizm {ro: tax, impozit, contribuie} {fr: fotisiri/fotisire (fo-ti-s-ri) sf vedz tu fotisi taxe, dme, impt, contribution} {en: tax, duty, contribution} fotisit (fo-ti-st) adg vedz tu fotisi fora (f-ra) adv pri fats (fr muzavirlchi, dishcljis, nu fotoghrafiari/fotoghrafiare (fo-to-ghra-fi--ri) sf fotoghrafieri peascumta); dishcljis, fanira, ashichearei; (expr: fac fora = fac (fo-to-ghra-fi-r) un cu fotografiari irushi, iurusi, nvlescu, citsescu) {ro: pe fa, fi, deschis} fotoghrafiat (fo-to-ghra-fi-t) adg fotoghrafiat (fo-to-ghra-fi{fr: ouvertement, visiblement, sans dtour} {en: openly, -t), fotoghrafiats (fo-to-ghra-fi-ts), fotoghrafiati/fotovisibly} ex: s-priimn eali fora (fanira); dats-lj-u fora (dats-lj-u ghrafiate (fo-to-ghra-fi--ti) un cu fotografiat pri fats, fr fric); zmulsi apala sh-featsi fora (citsi ninti); fotoghrafiedz (fo-to-ghra-fi-dz) (mi) vb I fotoghrafiai (fo-tolj-u featsim fora (citsim, featsim irushi) ghra-fi-), fotoghrafiam (fo-to-ghra-fi-m), fotoghrafiat forim (f-ri-m) sf furemati/furemate (fu-r-ma-ti) stranjili (fo-to-ghra-fi--t), fotoghrafiari/fotoghrafiare (fo-to-ghra-ficu cari si nveashti (s-alxeashti) cariva; soea di stranji tsi li -ri) un cu fotografiedz poart cariva; furishau, custumi, portu, alxmintu, tcmi fotoghrafii/fotoghrafie (fo-to-ghra-f-i) sf fotoghrafii (fo-to{ro: port, costum, fel de a se mbrca} {fr: costume, vtement, ghra-f) un cu fotografii faon de shabiller} {en: costume, dress, way of dressing} fotografiari/fotografiare (fo-to-gra-fi--ri) sf vedz tu

462

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

futugrfii nfrtseam (nfr-tsem), nfrtsit (nfr-ts-t), nfrtsiri/nfrfotografiat (fo-to-gra-fi-t) adg vedz tu futugrfii tsire (nfr-ts-ri) (mi) fac bun oaspi, ca un frati, cu cariva; fotografiedz (fo-to-gra-fi-dz) (mi) vb I vedz tu futugrfii (mi) leg cu-un vreari di frati; nj-fa un frati {ro: (se) nfri} fotografii/fotografie (fo-to-gra-f-i) sf vedz tu futugrfii {fr: devenir des bons amis} {en: fraternize, become good francu (frn-cu) sm vedz tu Frntsii friends} ex: si nfrtsir (s-featsir ca fratslji) doilji; suntu erghi frandzu (frn-dzu) sn vedz tu frang cari nfrtsescu (sh-fac frats), dit un ardtsin s-fatsi padi franga (frn-ga) vedz tu Frntsii nfrtsit (nfr-tst) adg nfrtsit (nfr-ts-t), nfrtsits (nfrfrang (frn-g) sf frandzi (frn-dzi) plant minut, cu trup tsts), nfrtsiti/nfrtsite (nfr-ts-ti) tsi s-featsi oaspi bun, ca shcurtu tsi fatsi lludz albi shi yimishi njits, aroshi, tsi-anjurun frati, cu cariva {ro: nfrit} {fr: devenu un bon ami} {en: dzescu multu mushat; poama fapt di aest plant; afrang, fraternized, who became a good friend} nfrtsiri/nfrtsire frandzu, cpshun, cpshan, crpshin, cpushi, lilishtruf, (nfr-ts-ri) sf nfrtsiri (nfr-tsr) atsea tsi s-fatsi cndu doi i lulustruf, gljur {ro: frag, cpun} {fr: fraise} {en: strawma mults si nfrtsescu, s-fac bunj oaspits, ca doi frats {ro: berry} ex: n dutsim tr frandzi frandzu (frn-dzu) sn aciunea de a (se) nfri; nfrire} {fr: action de devenir des frandzi/frandze (frn-dzi) (un cu frang) afrang (a-frn- bons amis} {en: action of fraternizing, of becoming good g) sf afrandzi (a-frn-dzi) (un cu frang) ex: njirdzeam tr friends} afrandzi (s-adunm afrandzi); eara ca un afrang (aroshi la frmphi/frmphe (frmp-hi) sf vedz tu frmti fats ca un afrang) frmti/frmte (frm-ti) sf frmts (frm-ts) (la om) partea di frangiol fran-g-l) sf vedz tu Frntsii nsus a fatsljei di om, tsi s-afl namisa di oclji (nghios), perlu frangomin (fran-g-mi-n) sf frangomini/frangomine (frandin cap (nsus) shi dauli tmpli (nandreapta sh-nastnga); (la g-mi-ni) un zrzvati tsi yini dit Amirichii, criscut di om pravd) partea di nsus sh-dininti a caplui; frmphi, frunti, tu ntreaga lumi, tr yimishea-a ljei mari ct un mer, aroshi, frunghi; (expr: 1: easti frmtea = easti atsel tsi s-aleadzi di tuts dzmoas, cu gustu acru-dultsi tsi s-mc multu, proaspit tu alantslj, easti protlu, easti caplu, easti ma marli; 2: easti di slts ic bgat tu mcruri; dumat {ro: tomat, roie} {fr: frmti = easti un di protslji, di ma bunjlji, di ma aleptslj, di tomate} {en: tomato} ma mushatslji, di ma cu minti, etc.; 3: imnu n frmti = imnu frangu (frn-gu) sm vedz tu Frntsii diniti, n cap, protlu) {ro: frunte} {fr: front} {en: forehead} ex: frangu-araftu (frn-gua-rf-tu) sm vedz tu Frntsii, araftu1 cciula pri frmti frmphi/frmphe (frmp-hi) sf pl(?) frapsin (frp-sin) sm frapsinj (frp-sinj) arburi mari di (un cu frmti) frunti/frunte (frn-ti) sf frunts (frn-ts) pduri, cu truplu-analtu shi ndreptu shi lemnu mushat shi dur (un cu frmti) ex: s-bat cu coarnili pri frunti di cari s-fac momili di cas; trapsu {ro: frasin} {fr: frne} {en: frunghi/frunghe (frn-ghi) sf frundzi (frn-dzi) (un cu ash tree} ex: vpsim cu coaji di frapsin (trapsu) frpsinafrmti) nfruntu (nfrn-tu) (mi) vb I nfruntai (nfrun-t), mi/frpsiname (frp-si-n-mi) sf frpsinnj (frp-si-nnj) nfruntam (nfrun-tm), nfruntat (nfrun-t-t), nfruntamultimi di frapsinj {ro: frsinet, numr de frasini} {fr: ri/nfruntare (nfrun-t-ri) mi-alumtu (dau cheptul) cu cariva; nombre de frnes} {en: number of ash trees} frpsinet (frp- dnsescu n fatsa-a unui piriclju sh-mi-alumtu s-lu-azvingu si-nt) sn frpsineturi (frp-si-n-tur) pduri di frapsinj; loc {ro: nfrunta} {fr: affronter} {en: face, defy something} ex: lu mplin di frapsinj {ro: frsinet, pdure de frasini} {fr: bois de nfrunt (s-alumt, deadi cheptu cu el) tu migilizea mplin frnes, frnaie} {en: forest of ash trees} trapsu (thrp-su) sm nfruntat (nfrun-tt) adg nfruntat (nfrun-t-t), nfruntats trapshi (thrp-shi) (un cu frapsin) (nfrun-tts), nfruntati/nfruntate (nfrun-t-ti) tsi ari da cheptu frashi/frashe (fr-shi) sf vedz tu frasi cu cariva; tsi ari nfats un piriclju sh-caft s-lu-azving {ro: frasht! (frsht!) inter vedz tu frshtuescu nfruntat} {fr: affront} {en: faced, defied something} nfrunfrati/frate (fr-ti) sm frats (frts) mascur (om i pravd) tsi ari tari/nfruntare (nfrun-t-ri) sf nfruntri (nfrun-tr) atsea tsi idyilj prints (ic mash un di elj, tat i dad) cu-atsel (cus-fatsi cndu cariva si nfrunt {ro: aciunea de a nfrunta; atsea) di cari easti zborlu, un altu mascur i un feamin; frtic, nfruntare} {fr: action daffronter} {en: action of facing, of frtic; (fig: 1: (easti ca) frati = oaspi multu bun, tsi easti ca un defying something} frati; expr: 2: frati bun = frati cu idyilj prints, tat sh-mam; frmtseau (frm-tse-) sf frmtseali/frmtseale (frm-tse3: easti pi giumitati frati = tsi easti frati mash di un printi, shi li) perlu di sum frmti criscut niheam ma nsus di oclju (tra ari mash idyea dad ic ari mash idyiul tat) {ro: frate} {fr: s-nu-alas sudoarea di pi frmti s-cad tu oclju); dzean, frnfrre} {en: brother} ex: eara trei frats shi un sor; doilji him tseau, sufrmtseau, sufrntseau, sufrndzeau, sufrndzeafrats bunj (expr: avem idyilj prints); frati, frati nu hrneashti n, sfrmtseau, sfrntseau, sprindzean {ro: sprncean} ma cavai di cari nu lu-ari; iu si ncaci doi frats, anamisa s-nu ti {fr: cil, sourcils} {en: eyebrow} ex: mut frmtsealili nsus; pri badz; frati, frati, ma cashlu-i cu paradz; sh-ashi, fratili-a meu! frmtseaua-lj di gitani; cu frmtseaua ca cundiljlju; oclji (cu nai putsn un idyiu prints; ic fig: oaspi multu bun) niurosh sum frmtsealili mri frntseau (frn-tse-) sf frtic (fr-tc) sm frtits (fr-tts) frati ma njic {ro: frior} frntseali/frntseale (frn-tse-li) (un cu frmtseau) ex: {fr: petit frre, cher frre} {en: little brother, dear brother} vedz frntseaua-nj misticat; mori, frntseali cundiljati frtic (fr-tc) sm frtits (fr-tts) (un cu frtic) frtsifrmtu (frm-tu) adg vedz tu frngu1 lji/frtsilje (fr-ts-lji) sf frtsilji/frtsilje (fr-ts-lji) soea tsi-lj frmtur (frm-t-r) sf vedz tu frngu1 fatsi (sndzili tsi-lj leag) doi oaminj tra s-hib frats; vreari di frn (frn) sn vedz tu frnu frati; frtslji, frtsii; (ex: fig: frtsilji = (i) vrearea tsi u au un frncu (frn-cu) sm, sf vedz tu Frntsii araftu1 ti-alantu doi oaspits bunj; (ii) frttlichi, frttslji, ligtura tsi frndz1 (frn-dz) sf frndz (frn-dz) lucrili verdz (ca u-au fapt cu giurmintu (shi amisticarea-a sndzilui) doi i ma nshti acoali njits, multi ori lundzi ic arucutoasi) tsi crescu pri mults sots buni c va s-hib avlami, ca doi frats) {ro: frie, lumchili di arburi (ic es dit truplu di earb, lilici, etc., tsi fraternitate} {fr: fraternit} {en: brotherhood, fraternity} treambur cndu li bati vimtu, tsi s-usuc sh-cad earna) sh-cu frtslji/frtslje (fr-ts-lji) sf frtslji/frtslje (fr-ts-lji) cari arburlji (erghili, lilicili) adilji shi pot s-ufiliseasc ineryia-a (un cu frtsilji) frtsii/frtsie (fr-ts-i) sf frtsii (fr-ts) soarilui; frundz, foalji; (expr: 1: talji frndz a cnjlor = nu (un cu frtsilji) ex: s-actsar doilji frtsii (fig: s-featsir fatsi tsiva di hiri; 2: ct tradzi frndza sh-arina = multu di avlameanj) frtsescu (fr-tss-cu) adg frtseasc (fr-tses- multu, cti frndz sh-arin ari tu lumi; 3: dit frndzli di c), frtseshts (fr-tssh-ts), frtseshti/frtseshte (fr-tssh-ti) inim; dit frndzli dit hicat = dit ahndamea-a inimljei, a tsi ari s-fac cu fratslji; di frati {ro: fresc} {fr: fraternel} hicatilor, a suflitlui; 4: cad frndzli = aducheashti limba tu {en: brotherly, fraternal} frtseashti (fr-tsesh-ti) adv ca cari zburashti) {ro: frunz} {fr: feuille (dune plante)} {en: leaf un frati, cu vreari di frati {ro: frete} {fr: fraternellement} (of plant)} ex: acumprai frndz di cirici di mitasi; frndzli {en: brotherly, as a brother} ex: grea-nj frtseashti (ca un di pi pom nglbinir di seatsit; tljem frndz di fag tr calj; frati) nfrtsescu (nfr-tss-cu) (mi) vb IV nfrtsii (nfr-ts), s-aib aveari, ct tradzi frndza sh-arina (expr: multu di multu,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

463

cti frndz ari tu lumi); pn tu frndzli di inim (expr: pn (page) dun livre); journal, gazette} {en: sheet of paper; sheet tu ahndamea-a suflitlui) frundz (frn-dz) sf frundz or page of book; newspaper} ex: carti cu multi frndz; arupsi (frn-dz) (un cu frndz1) ex: ahiurhir s-cad frundzli; dau frndz dit carti; vilendz cu tsintsi frndz (cumts di trimura ca frundza; frundz veardi di sicar; sun chetri, frun- cari easti fapt); fustani lung di shasi frndz; chilimi di trei dza s-min; plndzea dit frundza di hicati (expr: dit ahndafrndz; Srun isha un frndz (fil, fimirid) armneasc; mea-a suflitlui); pi Chendra l strpundzi tru-a inimljei frunturn multi frndz (expr: sh-alxi multu mintea, prearea, dzi (expr: pn tu-ahndamea-a inimljei) frnz (frn-z) purtarea) sf frnz (frn-z) (un cu frndz1) ex: uht dit frnzli di frndzrii/frndzrie (frn-dz-r-i) sf inim (expr: dit ahndamea-a inimljei) frunz (frn-z) sf frndzeari/frndzeare (frn-dze-ri) sf vedz tu frngu1 frunz (frn-z) (un cu frndz1) frndzos (frn-dzs) frndzescu (frn-dzs-cu) adg vedz tu Frntsii adg frndzoas (frn-dzo-s), frndzosh (frn-dzsh) adg frndziri/frndzire (frn-dzi-ri) sf vedz tu frngu1 frndzoasi/frndzoase (frn-dzo-si) tsi easti cu multi frn- frndzos (frn-dzs) adg vedz tu frndz1 dzi, frundzos, tufos, fundutos {ro: frunzos} {fr: feuillu} {en: frngu1 (frn-gu) (mi) vb III shi II fregi (frg) shi frmshu leafy} frundzos (frun-dzs) adg frundzoas (frun-dzo-s), (frm-shu), frndzeam (frn-dzem), frmt (frm-t), frundzosh (frun-dzsh) adg frundzoasi/frundzoase (frunfrndziri/frndzire (frn-dzi-ri) shi frndzeari/frndzeare (frndzo-si) (un cu frndzos) frundzar (frun-dzr) sn frundze-ri) fac dau (i ma multi) cumts dit un lucru (cu dzari/frundzare (frun-dz-ri) loc acupirit (apanghiu adrat) cu arupearea, agudirea, nduplicarea, arcarea, plscnirea, alumchi shi frndzi {ro: frunzar} {fr: dais de feuillage, abri apitrusirea, etc. a lucrului); arup, aspargu, disic, etc.; (fig: 1: mi de feuillage} {en: shelter (canopy, cover) of leaves} ex: shifrngu = (i) hiu ahntu ncrcat di nj-easti fric c va mi dzum sum frundzar pn s-treac ploaea frundzami/frunfrngu; (ii) mi leagn lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli didzame (frun-dz-mi) sf frundznj (frun-dznj) suro di frn- un parti sh-di-alant, (tu imnari, giucari, cntari) dz; lucru cu multi frndz; frundzish, frndzrii {ro: frunzet} cmrusinda-mi; mi furduescu; nj-fac ctsmchi; (iii) u {fr: feuillage, feuill} {en: foliage, leafy} ex: mi-ascumshu tu frngu = fug ampaturlea, mi duc, u clescu, u crtsnescu, frundzami (tu-un suro di frndz) frundzish (frun-dsh) sn etc.; expr: 2: zborlu tsi yini dup verbul frngu aspuni frundishuri(?) frun-d-shur) (un cu frundzami) ex: lu chiru noima-a zburriljei, ca bunoar: (i) nj-frngu caplu = miprit frundzish; nu s-agudi c eara frundzish frndzrii/frnagudescu multu greu la cap; (ii) nj-frngu dintslj = lj-fac dzrie (frn-dz-r-i) sf frndzrii (frn-dz-r) (un cu dintslj s-creap ic-lj fac s-nj cad cumts dit elj; (iii) lfrundzami) ex: toamna s-fatsi n frndzrii di canda pute nu-i frngu di shcop = l-bat multu, lu-astingu di bteari, lj-dau un miturat nfrundzscu (nfrun-dzs-cu) vb IV nfrundzi bteari bun, etc.; (iv) nj-si frndzi mintea = nj-alxescu (nfrun-dz), nfrundzam (nfrun-dzm), nfrundzt (nfrunmintea, prearea; (v) frngu calea = alxescu, strmbu, tornu dz-t), nfrundzri/nfrundzre (nfrun-dz-ri) fac (scot, micalea; (vi) frndzi croarea (dzua, noaptea, omlu) = scadi, acoapir di) frndz, nvirdzscu, fundusescu {ro: nfrunzi} {fr: njicshureadz croarea (dzua, noaptea); (vii) omlu frndzi la se couvrir de feuilles, reverdir} {en: leaf, produce leaves} ex: fats = omlu s-tradzi la fats, scadi, slgheashti ic alxeashti tuts arburlji nfrundzr (scoasir frndz) nfrundzt (nfrun- multu, di-aushatic, di lngoari, etc.; (viii) frngu npoi = dau, dzt) adg nfrundzt (nfrun-dz-t), nfrundzts (nfrunmi duc, imnu npoi; (ix) nj-frngu inima (mnjli) = mi dzts), nfrundzti/nfrundzte (nfrun-dz-ti) tsi ari scoas nvirinedz, mi scldisescu, mrnedz; mi zbat di dureari; (x) frndz, tsi ari nvirdzt, fundusit {ro: nfrunzit} {fr: couvert nj-frngu foamea (seatea) = nj-u curmu, nj-u-astmtsescu, de feuilles, reverdi} {en: with leaves, who has produced fac s-nj scad foamea (seatea); (xi) mi frndzi somnul = mi leaves} nfrundzri/nfrundzre (nfrun-dz-ri) sf nfrundzri curm, mi-aplucuseashti somnul; (xii) l-frngu; lj-frngu (nfrun-dzr) atsea tsi s-fatsi cndu un arburi nfrundzashti putearea = lu-azvingu; lj-azvingu; (xiii) mi frngu di cntari {ro: aciunea de a nfrunzi, nfrunzire} {fr: action de se (bteari, asunari, giucari, etc.) = nu-astmtsescu di mult couvrir de feuilles, de reverdir} {en: action of leafing, of cntari (bteari, asunari, etc.) tsi fac; (xiv) nj-freadzi chefea producing leaves} foalji/foalje (fo-lji) sf folj (flj) (un (orixea) = nj-asparsi chefea (orixea), mi-alas fr chefi cu frndz1) ex: folj (frndz) di nuc disfolj2 (dis-flj) vb (orixea), nj-lo orixea, etc: (xv) frngu laptili = lu-ameastic I disfuljai (dis-fu-lj), disfuljam (dis-fu-ljm), disfuljat laptili; (xvi) frngu lna = trag lna; etc. etc. 3: frngu coasti = (dis-fu-lj-t), disfuljari/disfuljare (dis-fu-lj-ri) arup frnstau shi nu para shtiu tsi easti ghini s-fac; stau pi dau; dzli dit un arburi (lilici, lumachi, etc.); li usuc, sh-li fac s-cad strmbu narea c nu mi-ariseashti tsi prindi s-fac; shuvescu; frndzli di ponj (lilici, lumchi, etc.) {ro: (se) defolia} {fr: 3: frndzi-ti di-aoa!; frndzi-ts gusha = fudz, c nu voi s-ti ved (se) dfeuiller} {en: defoliate} ex: s-disfulje trandafila (lj-cn fats; cumtisea-ti!; arupi-ts gusha!; surp-ti di-atsia; 4: njdzur frndzli a trandafilljei) disfuljat2 (dis-fu-ljt) adg frngu zverca = fug agonja, ampatrulea, u clescu, u disfuljat (dis-fu-lj-t), disfuljats (dis-fu-ljts), disfuljati/dis- crtsnescu; 5: lj-frngu nrli = l-ctdixescu, l-tpinusescu, fuljate (dis-fu-lj-ti) (pom, lilici, etc.) tsi lj-ari cdzut frnlu-arushinedz, lj-dipun urecljili, lj-aplec nrli, l-fac s-lji scad dzli; tsi-lj s-ari arupt frndzli {ro: defoliat} {fr: dfeuill} tinjia) {ro: frnge, nfrnge; suprancrca; ezita, (se) codi; {en: defoliated} disfuljari2/disfuljare (dis-fu-lj-ri) sf disfupleca, (o) ntinde; (se) duce la naiba; mldia (mersul); coti ljeri (dis-fu-ljr) atsea tsi s-fatsi cndu un arburi (lilici, etc.) (drumul); scdea, diminua; da napoi; ntrista; umili; s-disfuljadz {ro: aciunea de a (se) defolia; defoliere} {fr: astmpra (foamea); coplei; nvinge; nimici; drci (lna); action de (se) dfeuiller} {en: action of defoliating} disfulja- cobi; etc.} {fr: briser, casser, rompre; surcharger; hsiter, t (dis-fu-lj-t) sf pl(?) oara (chirolu) tu cari s-disfoalji un bouder; dguerpir, sen aller au diable; se dandiner, arburi (lilici, etc.); cdearea-a frndzlor {ro: timpul defolierii} trmousser; serpenter, biaiser; baisser, decrotre, diminuer, {fr: temps du dfeuillement} {en: time of defoliation} ex: muri dcliner; reculer; affliger, chagriner; humilier; leurrer, tu dispuljata-a ponjlor (tu chirolu tsi cdea frndzli-a ponjlor) tromper (la faim); accabler; vaincre; anantir; remuer; frndz2 (frn-dz) sf frndz (frn-dz) 1: cumat di carti ti srancer, carder; jeter un sort, porter malheur; etc.} {en: scriari; cumat dit-un lucru (ca vilendza, bunoat) tsi sh-ubreak, smash, shatter; overcharge; hesitate, sulk; clear out, adutsi ca un acoal; carti, coal, acoal; 2: acoala cu cari decamp; have a rolling gait; turn, bend; lower, diminish; step suntu fapti crtsli (librili, vivlia); fil, padzin; 3: acoali mri back; grieve; humiliate; stop (hunger); overwhelm; vanquish; di carti, ligati deadun sh-vinduti di-arad cati dzu, tu cari sdestroy; etc.} ex: stamnili li frmsim (freadzim, featsim afl tipusiti hbrli shi nalili tsi s-fac tu lumi; timirid, tsivali); lj-frmsim di shcop (expr: lj btum multu; ljfimirid, gazet, dzuar; (expr: 1: s-alxeashti frndza = sastimsim di bteari); ts-freadzish (fig: ts-agudish multu) caplu; alxescu lucrili, s-alxeashti catastisea, chirolu; 2: tornu sh-frmsi (fig: lj-cripar) dintslj; s-frndzea (fig: eara ahntu frndza = nj-alxescu mintea, prearea) {ro: foaie de hrtie; ncrcats di prea c va s-frng) merlji di meari aroshi; njfoaie (pagin) de carte; ziar} {fr: feuille de papier, feuille easti s-nu frndzi coasti (expr: s-nu shuveshti, s-nu stai s-ti

464

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

mindueshti c nu para shtii tsi s-fats); lji si freadzi (expr: sh(gioc, cntic, etc.); frndzeari, arupeari, asprdzeari, cumat, alxi) mintea; apir sh-u frngu (fig: mi duc, fug, u clescu, u ashclji, luschid, etc.; (fig: frmtur = (i) lignari lishoar shcrtsnescu, etc.) la oi; frmsir (fig: fudzir, u clir) npoi dultsi cu truplu sh-cu gofurli, di-un parti sh-di-alant; minari ct la hani; frndzi-ti di-aoa! (expr: fudz, c nu voi s-ti ved n sh-trimburturi a boatsiljei) {ro: frntur; cotitur; legnare fats; arupi-ts gusha!); gionjlji trec, eali s-frngu (fig: sh(de olduri); modulare} {fr: brisure, cassure; tournant, leagn truplu, s-cmrusescu); u vidzu aht mushat shi cum crochet; dandinement, trmoussement; modulation, trille; lji si frndzea (fig: shi cum sh-mina truplu); el frndzea (fig: etc.} {en: fracture; broken fragment, (road) bend; dandling, strmba, alxea, turna) calea; tr mirindi freadzi (fig: scdzu, waddling; trill, shake, etc.} ex: s-featsi mari frmtur njicshur) croarea; un tsi frndzi (fig: scadi) noaptea; vedz, (frndzeari, asprdzeari); crarea ari multi frmturi frmshu (fig: scdzui la fats sh-la trup) tora, hoge, yiramatli (shutsturi); multi frmturi (fig: lignri) lj ddea a truplui; mi loar; apoea, fregi chiola (fig: slghii, nu-am puteari s-fac frmturli (fig: trimurturli, lignrli, shutsturli) a cnticlui; tsiva); dzua lo ca s-frng (fig: s scad); di aest cali freadzi tuti eara frmturi (zboar dzsi tra s-ascund, si nvileasc npoi (fig: aest oar deadi npoi); nu prindea s-lji frng alithea); spunea cu nshti frmturi (fig: minri sh-trimurturi a inima (fig: s-u nvirineadz); eali sh-frndzea mnjli (fig: si boatsiljei) mushati cnticlu-aestu zbtea di dureari); l avea frmt nrli (lji tpinusir, lji frngu2 (frn-gu) sm, sf vedz tu Frntsii ctdixir, lj-arushinar); dats si-nj frngu (si-nj curmu, s-nj- frntseashti/frntseashte (frn-tsesh-ti) adv vedz tu Frntsii astmtsescu) foamea; cndu somnul lja s-mi frng (s-mi frntseau (frn-tse-) sf vedz tu frmtseau curm, s-mi-aplucuseasc); frmsir vurtutea a apishtilor (lj- frntsel (frn-tsl) sm vedz tu furuntsel azvimsir apishtilj); trei ori l freadzi (lu-azvimsi) Bur; vrtos frntsescu (frn-tss-cu) adg vedz tu Frntsii ari shi nimbinats, nu-lj frndzi noaptea somnul (nu ljFrntsii/Frntsie (Frn-ts-i) sf fr pl crat mari dit Ivropea di azvindzi, nu lj-aplucuseashti noaptea somnul); cmbnjli sVestu (ditu-Ascpitat), namisa di Ghirmanii shi Spanii {ro: frngu (nu-astmtsescu) di bteari; laptili shi-l frngu Frana} {fr: France} {en: France} frncu (frn-cu) sm, sf cntndalui csharlji; aplj cari va frng (aplj di ln, cari va frnc (frn-c), frntsi (frn-tsi), frntsi/frntse (frn-tsi) om li trag)?; cnt cuclu si-nj mi frng (si-nj numtseasc, si-nj tsi s-amint, bneadz ic yini dit Frntsii shi easti di sndzilicubeasc); s-frng (s-u-arushineadz) vruta-nj tu-ashtirnut; a miletilei di-aclo; frngu, frengu; (fig: 1: frncu = (i) ivrushi-sh frmsir zverca (fudzir ampatrulea) dratslji; s-vtm pean; om tsi bneadz i yini dit Ivropi shi easti om dit miletsli shi s-frmsi (fudzi ampatrulea) pn s-ascap; giucai pn mi ivrupeani; (ii) om aru; expr: 2: ti featsish frncu = ti-acats frmshu di gioc (giucai multu); actsar s-gioac shi s smultu inatea, ti featsish om aru) {ro: francez} {fr: franais} frng (si-sh leagn truplu sh-gofurli); lumea s-ciudusea ma {en: French} ex: mum-nj, frntslj vinjir; eu va-nj ljau n multu shi s-frndzea (ligna truplu sh-gofurli) frmtu (frmdoamn frnc (fig: ivrupean); s-featsi frncu (expr: lu-acts tu) adg frmt (frm-t), frmts (frm-ts), frmti/frmte multu inatea) frngu2 (frn-gu) sm, sf frng (frn-g), (frm-ti) tsi s-ari fapt dau (i ma multi) cumts dit un lucru frndzi (frn-dzi), frndzi/frndze (frn-dzi) (un cu frncu) (cu arupearea, agudirea, nduplicarea, arcarea, plscnirea, ex: ved c frngu ti featsish (expr: ti featsish aru, ti-acts apitrusirea, etc. a lucrului); aruptu, aspartu, disicat, etc. {ro: multu inatea) frengu2 (frn-gu) sm, sf freng (frn-g), frenfrnt, nfrnt; suprancrcat; ezitat; etc.} {fr: bris, cass, dzi (frn-dzi), frendzi/frendze (frn-dzi) (un cu frncu) ex: rompu; surcharg; hsit; etc.} {en: broken, smashed, frengul shtia mult znati frntsescu (frn-tss-cu) adg frnshattered; overcharged; hesitated; etc.} ex: doauli poaci tseasc (frn-tses-c), frntseshts (frn-tssh-ts), frntseshsuntu frmti (suntu cumts); cupili frmti (asparti); loclu easti ti/frntseshte (frn-tssh-ti) tsi ari s-fac cu Frantsa, Ivropea, frmtu (nu easti ndreptu ma cu njits alinri shi dipuneri di frntsilj i ivrupeanjlji; di frncu; di ivrupean; frndzescu, ivrulocuri); inim frmt (expr: afnsit, tuchit di tsi-ari ptst); pinescu; (expr: frntseshti = stranji ivrupineshti) {ro: francez, vinji frmtu di cali (expr: multu avursit); frmts di cnjin franuzesc, european} {fr: franais, europen} {en: French, (expr: nvirinats, multu cripats, scldsits); feati ca frmti European} ex: l-ved tu frntseshti (expr: stranji ivrupineshti) (expr: zmuticati) di nvai; frmt-frmt (expr: tsi sfrndzescu (frn-dzs-cu) adg frndzeasc (frn-dzes-c), cmruseashti, pirifan di cari easti ns); paradz frmts frndzeshts (frn-dzsh-ts), frndzeshti/frndzeshte (frn(expr: fapts minuts, ljanum) frndziri/frndzire (frn-dzidzsh-ti) (un cu frntsescu) frntseashti/frntseashte ri) sf frndziri (frn-dzir) atsea tsi s-fatsi cndu s-frndzi (frn-tsesh-ti) adv ca frntsilj {ro: franuzete, ca n Eurotsiva; arupeari, asprdzeari, disicari, etc. {ro: aciunea de a pa, ca europeenii} {fr: franais, europen} {en: French, Eurofrnge, de a nfrnge; de a suprancrca; de a ezita, etc.; pean} francu (frn-cu) sm frantsi (frn-tsi) shi franchi (frnfrngere, nfrngere; suprancrcare; ezitare, etc.} {fr: action chi) vecljul par frntsescu (adz chirut) {ro: franc} {fr: de briser; de surcharger; dhsiter; etc.} {en: action of franc (monnaie)} {en: franc (money)} frangu (frn-gu) sm breaking; of overcharging; of hesitating; etc.} frndzeafrandzi (frn-dzi) shi franghi (frn-ghi) (un cu francu) ex: ri/frndzeare (frn-dze-ri) sf frndzeri (frn-dzr) (un cu un francu ari patru aslanj shi giumitati pradz turtseshts frndziri) ex: cu calu frndzeari (lignari, cmrusiri pri cal) franga (frn-ga) adv mash tu zburrea: a la franga tsi ari nifrmtu (ni-frm-tu) adg nifrmt (ni-frm-t), nifrmts (ninoima: (ca frntsilj, ca ivrupeanjlji {ro: ca francezii, ca eufrm-ts), nifrmti/nifrmte (ni-frm-ti) tsi nu easti frmtu; ropenii} {fr: la manire franaise, europenne} {en: similar nearuptu, neaspartu, nidisicat, etc.; (fig: nifrmtu = cari nu to the French, the European way} ex: tuts s-poart a la franga easti (nu s-alas) azvimtu) {ro: nefrnt, nenfrnt; etc.} {fr: (ca frntsilj, ivrupeanjlji) frangu-araftu (frn-gua-rf-tu) sm non bris; qui nest pas dfait; etc.} {en: not broken; not frangu-arafts (frn-gua-rf-ts) araftu tsi coasi stranji ivruvanquished; etc.} ex: cum i-alghina-atsea nifrmt (expr: tsi pineshti {ro: croitor occidental} {fr: tailleur la manire ocnu s-alas-azvimt); nifrmt (fig: ninga tu lunjina-a ljei) dzua cidentale} {en: occidental type tailor} frangiol fran-g-l) ghini nifrndziri/nifrndzire (ni-frn-dzi-ri) sf nifrndziri sf frangioli/frangiole (fran-g-li) un soi di pni alb (ni-frn-dzir) atsea tsi s-fatsi cndu nu s-frndzi tsiva; nea- (crvealji lung shi suptsri) tsi s-fatsi tu Frntsii; pni frnrupeari, neasprdzeari, nidisicari, etc. {ro: aciunea de a nu tseasc {ro: franzel} {fr: pain franais} {en: french bread} (se) frnge, de a nu nfrnge; etc.} {fr: action de ne pas (se) frnz (frn-z) sf vedz tu frndz1 briser; de ne pas tre vaincu; etc.} {en: action of not frp! (frp!) inter zbor cari caft s-aspun vrondul faptu dibreaking; of not being vanquished; etc.} nifrndzeari/niun om tsi imn multu lishor {ro: interjecie care imit sunetul frndzeare (ni-frn-dze-ri) sf nifrndzeri (ni-frn-dzr) fcut de un mers ncet} {fr: interjection qui imite le son dune (un cu nifrndziri) frmtur (frm-t-r) sf frmturi (frmmarche lgre} {en: interjection imitating the sound made by tr) atsea tsi s-fatsi cndu s-frndzi tsiva; cumat tsi-armni light walk} dup frndzearea-a unui lucru; cumat tsi cadi (easi) dit un frpsinami/frpsiname (frp-si-n-mi) sf vedz tu frapsin lucru; shutstur di cali; lignari di trup shi gofuri tu imnari frpsinet (frp-si-nt) sn vedz tu frapsin

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

465

frsht! (frsht!) inter vedz tu frshtuescu mcat ashi cum easti adunat, fr tra s-hib alxit cu hirbearea frshtuescu (frsh-tu-s-cu) (mi) vb IV frshtuii (frsh-tu-), (fridzearea, cutsearea, etc.); tsi nu easti veclju; tsi easti faptu di frshtueam (frsh-tu-m), frshtuit (frsh-tu--t), frshtui- putsn (multu chiro) chiro; proaspit, crefcu, creftu, crehtu, ri/frshtuire (frsh-tu--ri) agudescu cu cmcichea (zvicilu); afrat, taze, tazetcu, tinir {ro: proaspt, recent} {fr: frais, agudescu sh-fac un vrondu ca-atsel faptu di-agudirea cu-un recent; frachement, rcemment} {en: fresh, recent; freshly, zvici {ro: biciui} {fr: frapper avec du bruit, surtout avec un recently} ex: carnea tsi nj-adusi nu era freshc (proaspit) fouet} {en: hit with noise, like the one made by a whip} fric (frc) (mi) vb I vedz tu fric frshtuit (frsh-tu-t) adg frshtuit (frsh-tu--t), frshtuits fricari1/fricare (fri-c-ri) sf vedz tu frec (frsh-tu-ts), frshtuiti/frshtuite (frsh-tu--ti) tsi easti fricari2/fricare (fri-c-ri) sf vedz tu fric agudit cu zvicilu {ro: biciuit} {fr: frapp avec du bruit, surtout fricat1 (fri-ct) adg vedz tu frec avec un fouet} {en: hit with noise, like the one made by a fricat2 (fri-ct) adg vedz tu fric whip} frshtuiri/frshtuire (frsh-tu--ri) sf frshtuiri (frsh- fric (fr-c) sf frits (frts) starea di niisihii shi tulburari tsi utu-r) atsea tsi s-fatsi cndu cariva frshtueashti {ro: aducheashti omlu cndu s-afl nintea-a unui piriclju mari aciunea de a biciui; biciuire} {fr: action de frapper avec du (dealihea i minciunos); asparyiu, asparizm, asparim, bruit, surtout avec un fouet} {en: action of hitting with noise, asparm, lhtar, dat, frixi, trom, trumar, cutrom, pirdeshi like the one made by a whip} frsht! (frsht!) inter zbor chiutilichi; (expr: frica da cicioari = frica-l fatsi omlu s-fug cari caft s-aspun vrondul faptu di-un zvici, cndu luunshun; 2: mi lja Ceashlu di fric; mi-acats heavra (di agudeshti pri cariva; frasht!, fcear-fciur! {ro: interjecie care fric); nj-beau sndzili di fric; ngljets (di fric); nj-easti fric imit sunetul fcut de un bici} {fr: interjection qui imite le son sh-di-aumbr; umplu zmeanili di fric; nj-intr frica tu oasi = produit par un fouet} {en: interjection imitating the sound nj-easti multu fric; lhtrsescu multu, nu pot s-mi min di made by a whip} frasht! (frsht!) inter (un cu frsht) fric) {ro: fric} {fr: crainte, peur} {en: fear} ex: escu singur frshtuiri/frshtuire (frsh-tu--ri) sf vedz tu frshtuescu shi nj-easti fric; cilnicamea sh-u lo fric (lhtrsi); ti-actsa frshtuit (frsh-tu-t) adg vedz tu frshtuescu hevrili di fric (expr: lhtrseai); frica-ts da cicioari; multi frits frtat (fr-tt) sm vedz tu frtat am trapt; u lo Ceashlu di fric (expr: lhtrsi); ngljitsai (expr: frtic (fr-tc) sm vedz tu frati nu pot s-mi min) di fric; sh-biur sndzili di fric (expr: frtslji/frtslje (fr-ts-lji) sf vedz tu frati lhtrsir); atselj tsi l-i fric shi di-aumbr-l (expr: tsi l-i frtseashti (fr-tsesh-ti) adv vedz tu frati mult fric); amirlu li umplu zmeanili di fric (expr: s-aspre frtsescu (fr-tss-cu) adg vedz tu frati multu); di-atumtsea lj-intr frica tu oasi (expr: s-aspari multu) frtsii/frtsie (fr-ts-i) sf vedz tu frati fricos1 (fri-cs) adg fricoas (fri-co-s), fricosh (fri-csh), frtsilji/frtsilje (fr-ts-lji) sf vedz tu frati fricoasi/fricoase (fri-co-si) 1: tsi lj-easti fric di nai ma freamit (fre-mit) sn freamiti/freamite (fre-mi-ti) vrondu tsi njitslji lucri; tsi s-aspari lishor; chiuti, dzadila; 2: (lucru) tsi sh-u-adutsi cu-atsel faptu di vimtu cndu treatsi prit frndzli- fatsi fric; tsi lhtrseashti; lhtros {ro: fricos; care a arburlor; horhut, vzur, boatsi, cursu, vrondu, vreav, lav, nfricoeaz} {fr: craintif, peureux, celui qui prouve etc. {ro: freamt} {fr: frmissement, bruissement} {en: facilement de lffroi; effrayant, pouvantable, chose qui quivering, rustling, whisper (trees)} inspire de lffroi} {en: timorous, easily frightened; frightful} frec (frc) (mi) vb I fricai (fri-c), fricam (fri-cm), fricat ex: fricoslu moari acas, ear gionili tu munti; armn, gione: (fri-c-t), fricari/fricare (fri-c-ri) min cu zorea fatsa-a unui nu-aveam vrn minduiri fricoas (cari s-n fac fric); fricosh lucru pristi fatsa-a unui altu lucru cari da di el; arod; (expr: 1: ca ljepuri; va s-hib tu fricoas earn (earn tsi-a-dutsi fric); nj-frec ocljilj = nu-nj yini s-pistipsescu, mi ciudusescu diun urs ct un buval, mari sh-fricoas (s-ti lja lhtara); un atseali tsi ved dinintea-a ocljilor; 2: mi frec di multi = trec prit urs murg, un fricoas, ti lja frica s-u mutreshti; easti multi; am multi di cari mi-agudescu tra s-nj bitisescu lucrul; fricoas sh-nu shadi singur s-u vatsnj fricos2 (fri-cs) adv 3: pn s-nj frec ocljilj = unshun, pn s-ascuchi, tsi ts-adutsi fric; tsi ti fatsi s-ti-acats lhtara; lhtros {ro: ascucheatlu va nj-armn ninga niuscat) {ro: freca} {fr: fricos; care nfricoeaz} {ffroyablement, pouvantablement} frotter} {en: rub} ex: sh-freac mnjli (sh-da mnjli un di{en: frightening, appalling} ex: sufl fricos (di ti-acats alant) di arcoari; picurarlji sh-fricar ocljilj (expr: s-ciudusir) lhtara) prit nri fricuescu (fri-cus-cu) (mi) vb IV fricuii cndu-l vidzur; pn s-ts frets ocljilj (unshun) fricat1 (fri-cu-), fricueam (fri-cu-m), fricuit (fri-cu--t), fricui(fri-ct) adg fricat (fri-c-t), fricats (fri-cts), fricati/fricate ri/fricuire (fri-cu--ri) l-fac s-lj hib fric; nj-easti fric; (fri-c-ti) (fatsa-a unui lucru) tsi s-ari minat cu zorea pristi nfricushedz, nfricushedz, fricushedz, fric, nfric, nfrichedz, fatsa-a unui altu lucru cari da di el; (expr: fricat di multi = aspar, lhtrsescu, trumuxescu, trumxescu, bubuescu, cutrutricut prit multi) {ro: frecat} {fr: frott, frictionn} {en: muredz, cishiescu, cishuescu, cishescu {ro: nfricoa} {fr: rubbed} ex: omlu fricat (expr: tricut prit multi) shtii multi (s)pouvanter, semer leffroi, terrifier} {en: frighten, terrify} fricari1/fricare (fri-c-ri) sf fricri (fri-cr) atsea tsi s-fatsi ex: mi fricuii (mi-aspreai) multu aseara; irnjiili s-fricueshti (scndu s-freac tsiva {ro: aciunea de a freca; frecare} {fr: ai fric di irnjii) fricuit (fri-cu-t) adg fricuit (fri-cu--t), action de frotter; frottement, friction} {en: action of rubbing, fricuits (fri-cu-ts), fricuiti/fricuite (fri-cu--ti) tsi easti friction} ex: cmeshli nu vor fricari; la heavr, truplu va fricari aspreat; tsi-lj s-ari fapt fric; aspreat, asprat, asprit, nifricat (nifri-ct) adg nifricat (nifri-c-t), nifricats (nifrispreat, nfricushat, nfricushat, fricushat, fricat, nfricat, lhtrcts), nifricati/nifricate (nifri-c-ti) tsi nu easti fricat; (fig: sit, trumuxit, trumxit, bubuit, cutrumurat, cishiit, cishuit, nifricat = tsi nu-ari tricut prit multi) {ro: nefrecat, fr cishit {ro: nfricoat, nfricoetor} {fr: pouvant, ffray, experien} {fr: qui nest pas frott, inexpriment} {en: who terrifi; ffrayant} {en: frightened, terrified, frightening} ex: has not been rubbed} nifricari/nifricare (nifri-c-ri) sf un boatsi fricuit (lhtrsit) ishi dit gura-a aushlui; di njil, nifricri (nifri-cr) atsea tsi s-fatsi cndu nu s-freac tsiva sh-ma multu fricuits (aspreats) fricuiri/fricuire (fri-cu--ri) {ro: aciunea de a nu freca; nefrecare} {fr: action de ne pas sf fricuiri (fri-cu-r) atsea tsi s-fatsi cndu s-fricueashti; frotter} {en: action of not rubbing} frictur (fri-c-t-r) sf aspreari, asprari, spreari, nfricushari, nfricushari, fricufricturi (fri-c-tr) atsea tsi s-fatsi cndu s-freac tsiva; shari, fricari, nfricari, lhtrsiri, trumuxiri, trumxiri, bubuiri, loclu iu s-ari fapt fricarea {ro: frectur} {fr: frottement, cutrumurari, cishiiri, cishuiri, cishiri {ro: aciunea de a (se) friction} {en: rubbing, friction} nfricoa; nfricoare} {fr: action de (s)ffrayer; de frengu2 (frn-gu) sm, sf vedz tu Frntsii (s)pouvanter; effroi, pouvante} {en: action of frightening, freshcu (frsh-cu) adg (adv invar) freshc (frsh-c), freshts of terrifying (of being freightened, terrified); terror} fricu(frsh-ts) shi freshchi (frsh-chi), freshti/freshte (frsh-ti) shi shedz (fri-cu-shdz) (mi) vb I fricushai (fri-cu-sh), freshchi/freshche (frsh-chi) tsi easti faptu (adunat, ndreptu, fricusham (fri-cu-shm), fricushat (fri-cu-sh-t), fricushacoptu, etc.) di putsn chiro; (zrzvati, fructu, etc.) tsi easti ri/fricushare (fri-cu-sh-ri) (un cu fricuescu) fricushat1

466

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(fri-cu-sht) adg fricushat (fri-cu-sh-t), fricushats (fri-cu- arcoari; (om) tsi nu poati s-aravd multu arcoarea; tsi lj-easti shts), fricushati/fricushate (fri-cu-sh-ti) (un cu fricuit) arcoari mult; arcuros {ro: friguros} {fr: froid, frileux} {en: ex: tu fricushata di giudicari fricushari/fricushare (fri-cusensitive to the cold, who is (feels) cold} ex: casa-l easti sh-ri) sf fricushri (fri-cu-shr) (un cu fricuiri) nfricumultu friguroas (arcuroas) friguredz (fri-gu-rdz) vb IV shedz (nfri-cu-shdz) (mi) vb I nfricushai (nfri-cu-sh), frigurai (fri-gu-r), friguram (fri-gu-rm), frigurat (fri-gunfricusham (nfri-cu-shm), nfricushat (nfri-cu-sh-t), r-t), frigurari/frigurare (fri-gu-r-ri) aduchescu c nj-easti nfricushari/nfricushare (nfri-cu-sh-ri) (un cu fricuescu) arcoari; nfriguredz, arcuredz {ro: simi frig} {fr: avoir froid, ex: nu v nfricushats (nu v-aspreats)?; lji nfricushe (l featsi tre transi par le froid} {en: be cold, feel chilly} frigurat fric, lj-lhtrsi) tuts tsi eara aclo; aushlji si nfricushar (lh(fri-gu-rt) adg frigurat (fri-gu-r-t), frigurats (fri-gu-rts), trsir) di el; ficiorlu si nfricushe (s-aspre, lhtrsi) multu, frigurati/frigurate (fri-gu-r-ti) cari-aducheashti c ari cndu-l vidzu frati-su pi-ahtari hal; si nfricushe (lhtrsi) diarcoari; nfrigurat, arcurat {ro: care simte frig} {fr: qui a froid, atseali tsi vidzu; si nfricushe di cti avea fapt shi s-avea transi par le froid} {en: who is cold, feel chilly} friguratunusit nfricushat1 (nfri-cu-sht) adg nfricushat (nfri-cu- ri/frigurare (fri-gu-r-ri) sf frigurari (fri-gu-rr) atsea tsi ssh-t), nfricushats (nfri-cu-shts), nfricushati/nfricushate fatsi cndu-a unui lj-easti arcoari, nfrigurari, arcurari {ro: (nfri-cu-sh-ti) (un cu fricuit) ex: dzua-atsea nfricushata aciunea de a simi frig} {fr: action davoir froid, dtre transi (di lhtar); ti aflji minciunos tru ahtari nfricushat (lhtroapar le froid} {en: action of feeling chilly} nfriguredz (nfris) shati; turtslj eara multu nfricushats (aspreats) nfrigu-rdz) vb IV nfrigurai (nfri-gu-r), nfriguram (nfri-gucushari/nfricushare (nfri-cu-sh-ri) sf nfricushri (nfri-curm), nfrigurat (nfri-gu-r-t), nfrigurari/nfrigurare (nfri-gushr) (un cu fricuiri) nfricushedz (n-fri-cu-shdz) r-ri) (un cu friguredz) ex: nfrigurai (aduchii arcoari) pi cali (mi) vb I nfricushai (n-fri-cu-sh), nfricusham (n-fri-cu nfrigurat (nfri-gu-rt) adg nfrigurat (nfri-gu-r-t), shm), nfricushat (n-fri-cu-sh-t), nfricushari/nfricu- nfrigurats (nfri-gu-rts), nfrigurati/nfrigurate (nfri-gu-r-ti) share (n-fri-cu-sh-ri) (un cu fricuescu) nfricushat (un cu frigurat) nfrigurari/nfrigurare (nfri-gu-r-ri) sf (n-fri-cu-sht) adg nfricushat (n-fri-cu-sh-t), nfrinfrigurri (nfri-gu-rr) (un cu frigurari) cushats (n-fri-cu-shts), nfricushati/nfricushate (n-fri-cu- 2 (frg) (mi) vb III shi II fripshu (frp-shu), fridzeam (frifrig sh-ti) (un cu fricuit) nfricushari/nfricushare (n-fridzem), fript (frp-t), fridziri/fridzire (fr-dzi-ri) shi cu-sh-ri) sf nfricushri (n-fri-cu-shr) (un cu fricuiri) fridzeari (fri-dze-ri) bag un lucru tsi s-mc (carni, pescu, fric (frc) (mi) vb I fricai (fri-c), fricam (fri-cm), fricat pipiryei, etc.) ndreptu pri foc (pri jar, sob, pir, etc.) tra si (fri-c-t), fricari/fricare (fri-c-ri) (un cu fricuescu) moalji shi si s-fac bun tr mcari (fr tra s-lu bag tu fricat2 (fri-ct) adg fricat (fri-c-t), fricats (fri-cts), fricauntulemnu ca si s-prjileasc ic tu ap tra s-hearb); bag tu ti/fricate (fri-c-ti) (un cu fricuit) fricari2/fricare (fri-c-ri) sul; ardu (la soari); (expr id: mi fripsish! = nj-featsish un mari sf fricri (fri-cr) (un cu fricuiri) nfric (nfrc) (mi) vb I aru, mi-arsish!) {ro: frige} {fr: rtir, griller; brler} {en: nfricai (nfri-c), nfricam (nfri-cm), nfricat (nfri-c-t), roast, grill; burn} ex: s-bgm grash sugari si s-frig; fridzi-n nfricari/nfricare (nfri-c-ri) (un cu fricuescu) ex: cuscrilj un stearp tu sul; soarili fridzi (ardi multu); gione, mi tuts n nfricheadz (n-aspar) nfrichedz (nfr-chedz) (mi) vb fripsish, mi-arsesh! (expr: nj-featsish un mari aru, ti purtash I nfricai (nfri-c), nfricam (nfri-cm), nfricat (nfri-c-t), multu urut cu mini) friptu (frp-tu) adg fript (frp-t), fripts nfricari/nfricare (nfri-c-ri) (un cu fricuescu) nfricat (frp-ts), fripti/fripte (frp-ti) (carni, pescu, etc.) tsi s-ari (nfri-ct) adg nfricat (nfri-c-t), nfricats (nfri-cts), nfrica- fapt (ars) pri foc (fr untulemnu i ap) tra s-hib bun tr ti/nfricate (nfri-c-ti) (un cu fricuit) nfricari/nfricare mcari; (expr id: ti mc friptu! = ti azvimshu, ti btui; ts feci (nfri-c-ri) sf nfricri (nfri-cr) (un cu fricuiri) nfricuun mari aru!) {ro: fript} {fr: rti, grill; brler} {en: roasted, shescu (nfri-cu-shs-cu) (mi) vb IV nfricushii (nfri-cu-sh), grilled; burned} ex: mi mcash friptu (expr: ti purtash multu nfricusheam (nfri-cu-shm), nfricushit (nfri-cu-sh-t), nfri- slab cu mini, nj-u featsish!), frtate!; mi mcash friptu, frtate cushiri/nfricushire (nfri-cu-sh-ri) (un cu fricuescu) nfri(mi btush, mi-azvimsish) fridzeari/fridzeare (fri-dze-ri) sf cushit (nfri-cu-sht) adg nfricushit (nfri-cu-sh-t), nfricufridzeri (fri-dzr) atsea tsi s-fatsi cndu s-fridzi tsiva {ro: shits (nfri-cu-shts), nfricushiti/nfricushite (nfri-cu-sh-ti) aciunea de a frige; frigere} {fr: action de rtir, de griller; de (un cu fricuit) nfricushiri/nfricushire (nfri-cu-sh-ri) sf brler} {en: action of roasting, of grilling; of burning} ex: un nfricushiri (nfri-cu-shr) (un cu fricuiri) mljoar tr fridzeari fridziri/fridzire (fr-dzi-ri) sf fridziri (frfrictur (fri-c-t-r) sf vedz tu frec dzir) (un cu fridzeari) friptur (frip-t-r) sf fripturi fricos1 (fri-cs) adg vedz tu fric (frip-tr) carnea tsi s-ari fript pri jar (pri pir, pri foc, pri fricos2 (fri-cs) adv vedz tu fric sul); friptalj, civrimi, psito {ro: friptur} {fr: rti} {en: roast, fricuescu (fri-cus-cu) (mi) vb IV vedz tu fric grill} friptalj (frip-tlj) sn friptalji/friptalje (frip-t-lji) fricuiri/fricuire (fri-cu-ri) sf vedz tu fric carni (njel, oai, capr, porcu, etc.) fript pri sul; friptur, fricuit (fri-cut) adg vedz tu fric civrimi, psito {ro: friptur} {fr: mouton, chvre, purceau, etc. fricushari/fricushare (fri-cu-sh-ri) sf vedz tu fric rti la broche} {en: lamb, goar, pig, etc. roasted on a spit} fricushat1 (fri-cu-sht) adg vedz tu fric ex: friptaljlu arusha pisti jar; di-un parti mash friptalji fricushat2 (fri-cu-sht) sm fr pl loclu din tser iu s-duc frignari/frignare (fri-g-n-ri) sf vedz tu frignedz dup moarti oaminjlji tsi nu-au fapt bunets tu ban (mash frignat (fri-g-nt) adg vedz tu frignedz lucri arali); nfricushat, colasi, ginemi, chis, pis, ctrnji {ro: frignedz (fri-g-ndz) (mi) vb I frignai (fri-g-n), frignam infern, iad} {fr: enfer} {en: hell} nfricushat2 (nfri-cu-sht) (fri-g-nm), frignat (fri-g-n-t), frignari/frignare (frism fr pl (un cu fricushat2) g-n-ri) sec (usuc) la soari, vimtu i foc; usuc, sec, sufinedz, fricushedz (fri-cu-shdz) (mi) vb I vedz tu fric azvimtur, azvintur, azvntur, vintur, vinturedz, zvintur, zvintufrid (fr-d) sf vedz tu firid redz {ro: usca, zvnta} {fr: scher (au soleil, au vent, au feu), fridzeari/fridzeare (fri-dze-ri) sf vedz tu frig2 essorer} {en: dry (clothes in the sun, in the wind)} ex: stranjili fridziri/fridzire (fr-dzi-ri) sf vedz tu frig2 s-frignar (s-uscar tu vimtu, si zvinturar) frignat (fri-gfrig1 (frg) sn friguri (fr-gur) atsea tsi u fatsi aera tra s-hib nt) adg frignat (fri-g-n-t), frignats (fri-g-nts), aratsi; atsea tsi aducheashti omlu cndu nu-ari cldur (ic frignati/frignate (fri-g-n-ti) tsi s-ari uscat tu vimtu; easti artsit); arcoari, arcoari, rcoari, acroari, rcoari, arcura- uscat, sicat, sufinat, azvimturat, azvinturat, vinturat, zvinturat mi, artsimi {ro: frig} {fr: froid} {en: cold} ex: acts earna cu {ro: uscat, zvntat} {fr: sch (au soleil, au vent, au feu), frigurli sh-cu neurli; nafoar easti multu frig (arcoari); nji essor} {en: dried (in the sun, in the wind)} ex: cmesh, ngljitsar shi mnjli shi cicioarili di frig friguros (fri-gustranji, leamni frignati (uscati nafoar la soari shi vimtu) rs) adg friguroas (fri-gu-ro-s), frigurosh (fri-gu-rsh), frignari/frignare (fri-g-n-ri) sf frignri (fri-g-nr) friguroasi/friguroase (fri-gu-ro-si) tsi easti aratsi, tsi adutsi atsea tsi s-fatsi cndu lucruri s-frigneadz; sufinari, uscari,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

467

sicari, azvimturari, azvinturari, vinturari, zvinturari {ro: tr) (un cu frimintari) frmit (fr-mt) (mi) vb I aciunea de a usca, de a zvnta, uscare, zvntare} {fr: action frmitai (fr-mi-t), frmitam (fr-mi-tm), frmitat (frde scher (au soleil, au vent, au feu), dessorer} {en: action of mi-t-t), frmitari/frmitare (fr-mi-t-ri) (un cu frimintu) drying (clothes in the sun, in the wind)} ex: s-nj frmits n turt frmitat (fr-mi-tt) adg frmitat frigurari/frigurare (fri-gu-r-ri) sf vedz tu frig1 (fr-mi-t-t), frmitats (fr-mi-tts), frmitati/frmitate (frfrigurat (fri-gu-rt) adg vedz tu frig1 mi-t-ti) (un cu frimintat) frmitari/frmitare (fr-mi-tfriguredz (fri-gu-rdz) (mi) vb IV vedz tu frig1 ri) sf frmitri (fr-mi-tr) (un cu frimintari) friguros (fri-gu-rs) adg vedz tu frig1 frimit (fri-mt) (mi) vb I vedz tu frimintu frimintari/frimintare (fri-min-t-ri) sf vedz tu frimintu frimitari/frimitare (fri-mi-t-ri) sf vedz tu frimintu frimintat (fri-min-tt) adg vedz tu frimintu frimitat (fri-mi-tt) adg vedz tu frimintu frimintu (fri-mn-tu) (mi) vb I frimintai (fri-min-t), frimintam frimtari/frimtare (frim-t-ri) sf vedz tu frimintu (fri-min-tm), frimintat (fri-min-t-t), frimintari/frimintare frimtat (frim-tt) adg vedz tu frimintu (fri-min-t-ri) lu lucredz aloatlu di frin (l-tornu di-un parti frintsel (frin-tsl) sm shi sn vedz tu furuntsel sh-di-alant, lu-agudescu cu bushlu, lu-apitrusescu, l-tindu, l- friptalj (frip-tlj) sn vedz tu frig2 bat, l-frngu, lu-ameastic, etc.) tra s-lu fac s-hib tut un soi friptu (frp-tu) adg vedz tu frig2 (cu frina, apa sh-maeaua ghini amisticati); frimit, firmintu, friptur (frip-t-r) sf vedz tu frig2 firmit, frmintu, frmit; (fig: mi frimintu = (i) u minduescu frixi/frixe (frc-si) sf frixi (frc-si) atsea tsi ari (tsi aducheashti) multu un ipotisi tra s-u aduchescu ghini; (ii) u mutrescu sh-u omlu cndu s-aspari; aspreari multu mari; fric, asparyiu, giudic multu sh-ahndos un idei, tra s shtiu tsi s-fac, tsi cali asparizm, asparim, asparm, lhtar, dat, ceash, trom, s-ljau, etc. tra s-hib ct ma ghini; (iii) nj-bag mintea strumar, cutrom, pirdeshi {ro: spaim} {fr: horreur, effroi} lucreadz tra s-aduchescu ghini tsi s-fatsi, cum sta lucrili; (iv) {en: fright} nu-am isihii tu suflit c am frundidz, c portu gaileadz, c mi fromineats (fro-mi-ne-ts) sf vedz tu fronim mc inima, etc.; (v) nu mi-acats loclu, nj-frec mnjli, mi min fronim (fr-nim) adg fronim (fr-ni-m), froninj (fr-ninj), di-un parti sh-di-alant, ashteptu shi nu shtiu tsi s-fatsi, etc. adg fronimi/fronime (fr-ni-mi) (ficior) tsi ari minti bun, {ro: frmnta} {fr: boulanger la pte, ptrir} {en: knead ascult tsi dzc sh-alts, shi nu fatsi glrinj; tsi easti imir tu (bread)} ex: s-dutsi nyii di frimint; tu horli armneshti purtri shi ari prxi buni; isih, imir, dobru, prxit, mintimen, frimint muljerli shi mash noar tu siptmn; nveasta asculttor, etc. {ro: cuminte, linitit, bun} {fr: docile, paisible, frimint pnea frimintat (fri-min-tt) adg frimintat (fribon} {en: obedient, quiet, good} frunimeats (fru-ni-memin-t-t), frimintats (fri-min-tts), frimintati/frimintate (frits) sf frunimets (fru-ni-mts) harea tsi-l fatsi omlu tra smin-t-ti) (aloatlu di pni) tsi easti lucrat tra si s-fac un shi hib fronim (s-aib purtri buni, s-hib cu minti, isih, asculs-hib ghini amisticati frina, apa sh-maeaua; frimitat, ttor, imir, mintimen, etc.); frunimad, frumineats, frumifirmintat, firmitat, frmintat, frmitat {ro: frmntat} {fr: nats, fromineats, mintiminilji, imirami, etc. {ro: cuminenie} boulang (la pte), ptri} {en: kneaded (bread)} friminta{fr: docilit, bonne conduite, retenue} {en: reasonableness, ri/frimintare (fri-min-t-ri) sf frimintri (fri-min-tr) atsea common sense, good conduct} ex: s-v nvitsats ficiorlji tr tsi s-fatsi cndu aloatlu s-frimint; frimitari, firmintari, frumineats (tra si s-poart ghini, s-hib prxits) frunimad firmitari, frmintari, frmitari {ro: aciunea de a frmnta; (fru-ni-m-d) sf frunimdz (fru-ni-mdz) (un cu frunifrmntare} {fr: action de boulanger la pte, de ptrir} {en: meats) frumineats (fru-mi-ne-ts) sf fruminets (fru-miaction of kneading (bread)} frimit (fri-mt) (mi) vb I nts) (un cu frunimeats) fruminats (fru-mi-n-ts) sf frimitai (fri-mi-t) shi frimtai (frim-t), frimitam (fri-mifrumints (fru-mi-nts) (un cu frunimeats) fromineats tm) shi frimtam (frim-tm), frimitat (fri-mi-t-t) shi (fro-mi-ne-ts) sf frominets (fro-mi-nts) (un cu frunifrimtat (frim-t-t), frimitari/frimitare (fri-mi-t-ri) shi frimtameats) fruminescu (fru-mi-ns-cu) (mi) vb IV fruminii ri/frimtare (frim-t-ri) (un cu frimintu) ex: frimtats-v (fru-mi-n), frumineam (fru-mi-nem), fruminit (fru-mi-nmintea ct ma multu frimitat (fri-mi-tt) adg frimitat (frit), fruminiri/fruminire (fru-mi-n-ri) l-fac s-hib fronim, mi-t-t), frimitats (fri-mi-tts), frimitati/frimitate (fri-mi-t-ti) imir; lu nvets prxi buni, tra si s-poart ghini; imiredz, (un cu frimintat) frimtat (frim-tt) adg frimtat (frim-timiripsescu, imirisescu, imirusescu, piculescu {ro: cumini, t), frimtats (frim-tts), frimtati/frimtate (frim-t-ti) (un cu mblnzi} {fr: adoucir, civiliser, apprivoiser} {en: come to frimintat) frimitari/frimitare (fri-mi-t-ri) sf frimitri (frireason, settle down, civilize} ex: s-lji frumineasc (s-lji fac mi-tr) (un cu frimintari) frimtari/frimtare (frim-t-ri) sf froninj, s-lji imireadz) fruminit (fru-mi-nt) adg fruminit frimtri (frim-tr) (un cu frimintari) ex: tu cpistearea di (fru-mi-n-t), fruminits (fru-mi-nts), fruminiti/fruminite (frufrimtari easti frimtat sh-un culac firmintu (fir-mn-tu) (mi) mi-n-ti) tsi easti faptu tra s-hib fronim; imirat, imiripsit, vb I firmintai (fir-min-t), firmintam (fir-min-tm), imirisit, imirusit, piculit {ro: cuminit, mblnzit} {fr: adouci, firmintat (fir-min-t-t), firmintari/firmintare (fir-min-t-ri) civilis, apprivois} {en: that came to reason, settled down, (un cu frimintu) firmintat (fir-min-tt) adg firmintat (fircivilized} fruminiri/fruminire (fru-mi-n-ri) sf fruminiri min-t-t), firmintats (fir-min-tts), firmintati/firmintate (fir(fru-mi-nr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-frumineashti {ro: min-t-ti) (un cu frimintat) firmintari/firmintare (firaciunea de a cumini, de a mblnzi; cuminire, mblnzire} min-t-ri) sf firmintri (fir-min-tr) (un cu frimintari) {fr: action dadoucir, de civiliser, dapprivoiser} {en: action firmit (fir-mt) (mi) vb I firmitai (fir-mi-t), firmitam (fir-miof coming to reason, of settling down, of civilizing} tm), firmitat (fir-mi-t-t), firmitari/firmitare (fir-mi-t-ri) fructu (frc-tu) sn fructi/fructe (frc-ti) atsea tsi creashti pi-un (un cu frimintu) ex: lja frina ca s-firmit; ti scoal di firmit; pom (easi dit lilici, creashti shi s-coatsi la soari), di-arad bun ni pni nu-ai firmitat firmitat (fir-mi-tt) adg firmitat (firtr mcari; frut, frut, yimishi, curnutseau, pom, poam, bob mi-t-t), firmitats (fir-mi-tts), firmitati/firmitate (fir-mi-t-ti) (tu zborlu-a njitslor cilimeanj) {ro: fruct} {fr: fruit} {en: fruit} (un cu frimintat) ex: aloatlu nu-i ghini firmitat firmita frut (fr-t) sf fruti/frute (fr-ti) (un cu fructu) frut ri/firmitare (fir-mi-t-ri) sf firmitri (fir-mi-tr) (un cu (frt) sn fruti/frute (fr-ti) (un cu fructu) frimintari) frmintu (fr-mn-tu) (mi) vb I frmintai (frfrum1 (fr-m) sf frumi/frume (fr-mi) shilji (per) tsi easi dit min-t), frmintam (fr-min-tm), frmintat (fr-min-t-t), un vilendz i chilimi (di-arad di ln i cprin); shilji (per) frmintari/frmintare (fr-min-t-ri) (un cu frimintu) ex: tsi easi dit tssturi di ln i cprin dup tsi suntu tricuti prit intr tu cpisteari di cu noapti tra s-frmint pni frmintat drshteal; drashtolin, drashtomal, shtim, tlaci, tlmaci, (fr-min-tt) adg frmintat (fr-min-t-t), frmintats (frscam, can {ro: puf, scam ce iese din pturi sau covoare; min-tts), frmintati/frmintate (fr-min-t-ti) (un cu scam ce iese din esturi de ln trecuti pri piu} {fr: duvet frimintat) ex: nu fu frmintat ghini pnea, tr-atsea nu criscu dun tapis; duvet qui se dtache des diffrents tissus de laine frmintari/frmintare (fr-min-t-ri) sf frmintri (fr-minaprs les avoir plongs dans les moulins a foulon} {en: hair

468

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

detached from wool tissues after passing through pressing fruti/frute (fr-ti) sf pl fsh di pndz nduplicati sh-cusuti tu and beating; nap, fluff (of cloth)} ex: aest vilendz scoati partea di nsus a unei fust i a unui pirde {ro: volane (de fust, mult frum (scam) de draperii)} {fr: volants (de jupe, de rideau)} {en: flounce} frum2 (fr-m) sf frumi/frume (fr-mi) lustrul (gileaea, nyili- frutu (frt) sn vedz tu fructu cirea) aspus di-un fats lutsit; lustru, masl, masn, gileai, fsat (fst) sn vedz tu fusati virnichi; (expr: dau (trag, stau) pri un frum = dau (stau) pri fshechi/fsheche (fsh-chi) sf fshechi (fshch) scriari neapruun hrom lutsit, arsit, proapsit) {ro: lustru} {fr: vernis, cheat tu-aestu dictsiunar; vedz fushechi vernir} {en: lustre, gloss} ex: l trapsi un frum Alunarlu; ftazmitcu (ftaz-mt-cu) sm, sf (shi adg) ftazmitc (ftaz-mt-c) lilicea dit mn st pri frum-lj pn easti proaspit ftazmittsi (ftaz-mt-tsi), ftazmittsi/ftazmittse (ftaz-mt-tsi) fruminats (fru-mi-n-ts) sf vedz tu fronim pni criscut, nu cu maeaua di-arad, ma cu-un maeau frumineats (fru-mi-ne-ts) sf vedz tu fronim maxutarc adrat dit grnutsli di bilbici chisati, lucru tsi-lj da fruminescu (fru-mi-ns-cu) (mi) vb IV vedz tu fronim a pniljei un nustimad ahoryea; stazmitc {ro: pine fcut fruminiri/fruminire (fru-mi-n-ri) sf vedz tu fronim cu maia din boabe de nut} {fr: pain de fte, boulang avec fruminit (fru-mi-nt) adg vedz tu fronim du levain de pois chiche qui lui donne un arome et un got frundi/frunde (frn-di) sf frundz (frn-dz) scriari particulier} {en: special type of bread made with chic peas neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz frunti ferment} stazmitc (staz-mt-c) sf (shi adg) stazmittsi/stazfrundid (frun-d-d) sf frundidz (frun-ddz) angtanlu tsi sh- mittse (staz-mt-tsi) (un cu ftazmitc) ex: pni stazmitc lu ari cariva tra s-nu pat tsiva; mutrita tsi lj-u fac a unui tsi ft (ft) sm vedz tu cft easti niputut; niisihia shi frica tsi u-aducheashti cariva cndu fteh (ft-h) sf vedz tu ufteh mindueashti c va pat tsiva (c lu-ashteapt un piriclju, un ftexim (ftc-sim) sf fteximi/ftexime (ftc-si-mi) zbor (fapt, cripari, etc., el i cariva di-aproapea); gailei, gilei, gaile, gire- scriari, etc.) tsi easti un abatiri (diprtari) di la atsea tsi easti zi, angtan, ngtan, ngtan, cshtig, nacr, srachi {ro: gri- lugursit ca ndreptu; alathus, alath, lathus, eanglshi, fai, htai, j} {fr: soin, souci} {en: care} ex: s-nu ai frundidz (gaileadz, sfalm, stepsu {ro: vin, greeal} {fr: faute, tort} {en: fault, minduiri) pri caplu-a tu frundisescu (frun-di-ss-cu) (mi) error} ftixescu (ftic-ss-cu) vb IV ftixii (ftic-s), ftixeam vb IV frundisii (frun-di-s), frundiseam (frun-di-sem), frun(ftic-sem), ftixit (ftic-s-t), ftixiri/ftixire (ftic-s-ri) fac disit (frun-di-s-t), frundisiri/frundisire (frun-di-s-ri) lj-trag alathus; escu (am) cbati; altipsescu, ltipsescu, ltsescu, cshtiga (frundida) a unui; am angtan di cariva; lj portu gai- ftisescu, stipsescu {ro: grei} {fr: commettre une faute (une lelu; l-mutrescu (cndu ari un lngoari, cndu ari-ananghi); erreur); faillir} {en: make an error, fail} ex: cndu tsiniva frundixescu {ro: avea grije ca, ngriji, (se) ocupa} {fr: avoir cheari chealea, sh-chetrili-lj ftixescu (au cbati) ftixit (fticsoin, prendre soin; soccuper} {en: take care of; look after} st) adg ftixit (ftic-s-t), ftixits (ftic-sts), ftixiti/ftixite (fticex: s-nu n frundisim (s-nu purtm gailelu); nveasta nu-l s-ti) tsi fatsi alathus; tsi easti di vin; tsi ari cbati; altipsit, frundiseashti (nu lj-ari frundida, nu-l ctndiseashti, nu-l ltipsit, ltsit, ftisit, stipsit {ro: greit, vinovat} {fr: qui a mutreashti) frundisit (frun-di-st) adg frundisit (frun-di-s- commis une faute (une erreur), fautif, coupable} {en: who t), frundisits (frun-di-sts), frundisiti/frundisite (frun-di-s-ti) made an error, who failed, guilty} ftixiri/ftixire (ftic-s-ri) sf cari easti mutrit di cariva; tsi lj-ari frundida (tsi-lj poart ftixiri (ftic-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva ftixeashti (easti gailelu) cariva; frundixit {ro: ngrijit, de care se ocup cineva} di vin, ari cbati); altipsiri, ltipsiri, ltsiri, ftisiri, stipsiri {fr: de qui on a soin, de qui on prends soin, on soccupe} {en: {ro: aciunea de a grei; greire, nvinovire} {fr: action de taken care of; looked after} frundisiri/frundisire (frun-di-scommettre une faute (une erreur); action de faillir} {en: ri) sf frundisiri (frun-di-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva action of making an error, of failing} ftisescu (fti-ss-cu) vb frundixeashti; frundixiri {ro: aciunea de a avea grije ca, de a IV ftisii (fti-s), ftiseam (fti-sem), ftisit (fti-s-t), ngriji, de a (se) ocupa; ngrijire, ocupare} {fr: action davoir ftisiri/ftisire (fti-s-ri) (un cu ftixescu) ftisit (fti-st) adg soin, de prendre soin; de soccuper} {en: action of taking care ftisit (fti-s-t), ftisits (fti-sts), ftisiti/ftisite (fti-s-ti) (un cu of; of looking after} frundixescu (frun-dic-ss-cu) (mi) vb ftixit) ftisiri/ftisire (fti-s-ri) sf ftisiri (fti-sr) (un cu IV frundixii (frun-dic-s), frundixeam (frun-dic-sem), frunftixiri) dixit (frun-dic-s-t), frundixiri/frundixire (frun-dic-s-ri) ftilj (ftlj) sn ftilji/ftilje (ft-lji) scriari neaprucheat tu-aestu (un cu frundisescu) frundixit (frun-dic-st) adg frundixit dictsiunar; vedz fitilj (frun-dic-s-t), frundixits (frun-dic-sts), frundixiti/frundixite ftin (ft-n) sf ftini/ftine (ft-ni) vas di cas (adrat di lut arsu i (frun-dic-s-ti) (un cu frundisit) frundixiri/frundixire metal), cu gura larg, tu cari s-fatsi shi s-tsni mcarea; apa (frun-dic-s-ri) sf frundixiri (frun-dic-sr) (un cu frundisiri) (mcarea) tsi intr tu-un ftin; oal, crup, vutin, ghift; (fig: frundidh (frun-d-dh) sf un cu zborlu frundid; vedz 1: ftin = cap (crfet, cof, curcubet, etc.); expr: 2: nu-nj si frundid umpli ftina = nu para aduchescu ghini, nu hiu cndrsit difrundisescu (frun-di-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu frundid atseali tsi-nj si dzsir; 3: ftina di noapti = oala tu cari omlu frundisiri/frundisire (frun-di-s-ri) sf vedz tu frundid poati si sh-fac apa noaptea, cndu nu poati si s-duc la hale) frundisit (frun-di-st) adg vedz tu frundid {ro: oal} {fr: pot de terre} {en: earthen pot} ex: un ftin di frundixescu (frun-dic-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu frundid fsulji; nu-lj si umplu ftina (fig: caplu, crfeta; expr: nu-aduchi frundixiri/frundixire (frun-dic-s-ri) sf vedz tu frundid ghini) vutin (vu-t-n) sf vutini/vutine (vu-t-ni) shi vutinj frundixit (frun-dic-st) adg vedz tu frundid (vu-tnj) (un cu ftin)ftisescu (fti-ss-cu) vb IV vedz tu frundzami/frundzame (frun-dz-mi) sf vedz tu frndz1 ftexim frundzar (frun-dzr) sn vedz tu frndz1 ftisi/ftise (ft-si) sf ftisi (fts) lngoari di plimunj mulipsitoari frundz (frn-dz) sf vedz tu frndz1 (tsi s-lja di la om la om), tsi dutsi di-arad la moarti, dat difrundzish (frun-dsh) sn vedz tu frndz1 un yeats njic (cunuscut cu numa di bacilu Koch) tsi sfrundzos (frun-dzs) adg vedz tu frndz1 curduseashti di-arad tu plimunj (ma sh-tu oasi, matsi, etc.) frunghi/frunghe (frn-ghi) sf vedz tu frmti sh-lj-aspardzi, lji ctstrpseashti; oftic, ohtic, tiht {ro: frunimad (fru-ni-m-d) sf vedz tu fronim oftic, tuberculoz} {fr: phtisie, tuberculose} {en: (pulmofrunimadh (fru-ni-m-dh) sf frunimdz (fru-ni-mdz) un nary) consumption, tuberculosis} ftisico (fti-si-c) adgm cu frunimad ftisicadz (fti-si-cdz) tsi easti lndzit di ftisi; tsi ari s-fac cu frunimeats (fru-ni-me-ts) sf vedz tu fronim ftisea; di ftisi; ufticos, uhticos, tihtos, crcush {ro: ofticos} frunti/frunte (frn-ti) sf vedz tu frmti {fr: tuberculeux} {en: tuberculous} frunz (frn-z) sf vedz tu frndz1 ftisico (fti-si-c) adgm vedz tu ftisi frut (fr-t) sf vedz tu fructu ftisiri/ftisire (fti-s-ri) sf vedz tu ftexim fruti*/frute (fr-ti) pluralu di la numa frut; vedz frut ftisit (fti-st) adg vedz tu ftexim

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

469

ftiu (ft-) sf ftiu (ft-) furc njic di lemnu (tsi sh-u(ftun-s-ri) sf ftunsiri (ftun-sr) (un cu ftunisiri) adutsi cu grama Y) cari s-bag la cicrichi; furcaci {ro: furc ftuhipsescu (ftu-hip-ss-cu) vb IV vedz tu ftoh mic de la rodan} {fr: petite fourche quon attache au ftuhipsiri/ftuhipsire (ftu-hip-s-ri) sf vedz tu ftoh tourniquet, au rouet} {en: little fork attached to a roller ftuhipsit (ftu-hip-st) adg vedz tu ftoh (thread)} ftuihi/ftuihe (ftu--hi) vedz tu ufteh ftixescu (ftic-ss-cu) vb IV vedz tu ftexim ftuniros (ftu-ni-rs) adg vedz tu fton ftixiri/ftixire (ftic-s-ri) sf vedz tu ftexim ftunisescu (ftu-ni-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu fton ftixit (ftic-st) adg vedz tu ftexim ftunisiri/ftunisire (ftu-ni-s-ri) sf vedz tu fton ftoh (fth) adg ftoah (fto-h), ftohi (fth), ftoahi/ftoahe ftunisit (ftu-ni-st) adg vedz tu fton (fto-hi) tsi nu-ari aveari shi mizi ari tsi s-mc sh-cu tsi s- ftunjarcu (ftu-njr-cu) adg vedz tu fton bneadz; fucr, neavut, oarfn, zglob {ro: srac} {fr: pau- ftunsescu (ftun-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu fton vre} {en: poor} ftohi/ftohe (ft-hi) sf ftohi (fth) starea tu ftunsiri/ftunsire (ftun-s-ri) sf vedz tu fton cari s-afl atselj tsi suntu ftohi; fucrlchi, neaveari, urfnilji, ftunsit (ftun-st) adg vedz tu fton urfneats {ro: srcie} {fr: pauvret} {en: poverty} ex: ftursescu (ftur-ss-cu) vb IV ftursii (ftur-s), fturseam (fturzboar multi, ftohi mari ftuhipsescu (ftu-hip-ss-cu) vb IV sem), ftursit (ftur-s-t), ftursiri/ftursire (ftur-s-ri) lja ftuhipsii (ftu-hip-s), ftuhipseam (ftu-hip-sem), ftuhipsit (tsni, dnseashti, etc.) multu chiro {ro: dura mult timp} {fr: (ftu-hip-s-t), ftuhipsiri/ftuhipsire (ftu-hip-s-ri) agiungu durer longtemps} {en: last long time} ex: fturseashti (lja multu ftoh; fac pri altu s-agiung ftoh; urfnescu, urfnedz, urfnip- chiro) tu adrari ftursit (ftur-st) adg ftursit (ftur-s-t), sescu, atihescu, zgulughescu {ro: srci} {fr: (s)appauvrir} ftursits (ftur-sts), ftursiti/ftursite (ftur-s-ti) tsi ari loat {en: impoverish} ex: nu vrea ftuhipseasc (nu vrea agiung (tsnut) multu chiro {ro: care a durat mult timp} {fr: qui a ftoh) ftuhipsit (ftu-hip-st) adg ftuhipsit (ftu-hip-s-t), dur longtemps} {en: that lasted long time} ftursiri/ftursire ftuhipsits (ftu-hip-sts), ftuhipsiti/ftuhipsite (ftu-hip-s-ti) tsi (ftur-s-ri) sf ftursiri (ftur-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un lucru ari agiumt oarfn; urfnit, urfnat, urfnipsit, atihit, zgulughit lja multu chiro {ro: aciunea de a dura mult timp} {fr: action {ro: srcit} {fr: appauvri} {en: impoverished} ftuhipside durer longtemps} {en: action of lasting long time} ri/ftuhipsire (ftu-hip-s-ri) sf ftuhipsiri (ftu-hip-sr) atsea tsi ftursiri/ftursire (ftur-s-ri) sf vedz tu ftursescu s-fatsi cndu cariva ftuhipseashti; urfniri, urfnari, urfnipsiri,ftursit (ftur-st) adg vedz tu ftursescu atihiri, zgulughiri {ro: aciunea de a srci; srcire} {fr: fucrami/fucrame (fu-c-r-mi) sf vedz tu fucr action de (s)appauvrir; appauvrissement} {en: action of fucr (fu-c-r) adg fucroanji/fucroanje (fu-c-ro-nji), impoverishing} ex: ftuhipsiri (urfnipsiri) greau n ncljisi fucradz (fu-c-rdz), fucroanji/fucroanje (fu-c-ro-nji) casa tsi nu-ari aveari sh-mizi ari tsi s-mc sh-cu tsi s-bneadz; ftohi/ftohe (ft-hi) sf vedz tu ftoh ftoh, neavut, oarfn, zglob; (fig: fucr = tsi s-afl tu-un hal fton (ftn) sn ftonuri (ft-nur) atsea tsi-aducheashti omlu tu urut; cari nu-ari tihi tu ban; tsi ari mash cripri shi taxirts; suflit (prearea di-aru, inatea, etc.) shi mirachea tsi-lj s-amin- mrat, corbu, corbusit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, t tra s-aib sh-el atseali tsi veadi un altu c ari (avearea, mu- vpsit, chisusit, hndcusit, lit, pisusit, etc.) {ro: srac} {fr: shiteatsa, sntatea, starea bun, etc.); zil, zilj, zlii, zilii, zuli, pauvre} {en: poor} ex: la poarta-a fucrlui (a omlui ftoh) nchizm, nchizm, chizm, pizm, dol, ergu {ro: invidie, psusi gumarlu; tsi s-adar fucrlu (fig: mratlu)?; moashi shgelozie} {fr: envieux, jaloux} {en: envy, jealousy} ex: va fucroanji (oarfn) fucrami/fucrame (fu-c-r-mi) sf creap di fton (zilj, nchizm) ftunjarcu (ftu-njr-cu) adg fr pl multimi di fucradz; dunjaua ntreag tsi easti ftunjarc (ftu-njr-c), ftunjartsi (ftu-njr-tsi), ftunjartsi/frufucroanji; urfanji, urfnami, urfntati {ro: srcime} {fr: njartse (ftu-njr-tsi) tsi ari fton ti tsiva; ftuniros, ziljar, zuljar, nombre (lensemble) des pauvres} {en: multitude of poor zilipsearic, zilipisearic, zuljaric, nchizmataric, nchizmataric, people} ex: noi, fucramea (atselj tsi him fucradz) ergataric {ro: invidios, gelos} {fr: envie, jalousie} {en: fucrlchi/fucrlche (fu-cr-l-chi) sf fucrlchi (fu-crenvious, jealous} ftuniros (ftu-ni-rs) adg ftuniroas (ftulch) catastasea tu cari s-afl atselj tsi suntu fucradz; ftohi, ni-ro-s), ftunirosh (ftu-ni-rsh), ftuniroasi/ftuniroase (ftu-ni- neaveari, urfanji, urfnilji, urfneats, chesati {ro: srcie} {fr: ro-si) (un cu ftunjarcu) ftunisescu (ftu-ni-ss-cu) (mi) pauvret} {en: poverty} fucrrescu (fu-c-r-rs-cu) adg vb IV ftunisii (ftu-ni-s), ftuniseam (ftu-ni-sem), ftunisit fucrreasc (fu-c-r-res-c), fucrreshts (fu-c-r-rsh(ftu-ni-s-t), ftunisiri/ftunisire (ftu-ni-s-ri) am mari mirachi ts), fucrreshti (fu-c-r-rsh-ti) di om fucr; fucrescu, tra s-am tsiva; ved c altu ari tsiva tr cari am zilj shi voi multu urfnescu {ro: de om srac} {fr: gueux, misreux} {en: tra s-am sh-mini idyiul lucru; tsn/am zilj; ftunsescu, zilipses- destitute, poverty-stricken} fucrescu (fu-c-rs-cu) adg cu, zulipsescu, pizmusescu, nchizmsescu, nchizmsescu, fucreasc (fu-c-res-c), fucreshts (fu-c-rsh-ts), nchizmusescu, nchizmusescu, nchizmuescu, nj cur njirlu fucreshti (fu-c-rsh-ti) (un cu fucrrescu) {ro: invidia, rvni, pizmui} {fr: dsirer ardemment, convoiter, fucrrescu (fu-c-r-rs-cu) adg vedz tu fucr jalouser, envier, porter envie} {en: desire, envy, be jealous} fucrescu (fu-c-rs-cu) adg vedz tu fucr ftunisit (ftu-ni-st) adg ftunisit (ftu-ni-s-t), ftunisits (ftu-ni- fucrlchi/fucrlche (fu-cr-l-chi) sf vedz tu fucr sts), ftunisiti/ftunisite (ftu-ni-s-ti) (atsel, atsea) tr cari fuchii/fuchie (fu-ch-i) sf fuchii (fu-ch) harea tsi u ari omlu cariva aducheashti fton; (lucru) tsi easti zilipsit di cariva; ftun- tra s-poat s-lu fac un lucru; dinami, puteari, vrtuti, virtuti, sit, zilipsit, zulipsit, pizmusit, nchizmsit, nchizmsit, nchiz- vurtuti, vrtushami, vlag, forts, tcati, cuveti, cuvet {ro: musit, nchizmusit, nchizmuit {ro: invidiat, rvnit, pizmuit} {fr: putere} {fr: force} {en: force} qui est dsir ardemment, convoit, jalous, envi, qui porte fucos (fu-cs) adg vedz tu foc envie} {en: desired, envied, who is jealous} ftunisiri/ftufucurin (fu-cu-r-n) sf vedz tu foc nisire (ftu-ni-s-ri) sf ftunisiri (ftu-ni-sr) atsea tsi s-fatsi fudul (fu-dl) adg fudul (fu-d-l), fudulj (fu-dlj), cndu cariva ftuniseashti tsiva; ftunsiri, zilipsiri, zulipsiri, pizfuduli/fudule (fu-d-li) tsi lu-arseashti multu tra si s-alavd; musiri, nchizmsiri, nchizmsiri, nchizmusiri, nchizmusiri, tsi easti tr alvdari; flos, alvdos, alvdtor, pirifan, dai, nchizmuiri {ro: aciunea de a invidia, de a rvni, de a pizmui; daitcu, ndrlu, tartares, tartabes, sirbes {ro: fudul} {fr: fier; invidiere, rvnire, pizmuire} {fr: action de dsirer ardemment, arrogant} {en: proud; arrogant} ex: mult fudul (pirifan) tu de convoiter, jalouser, de porter envie} {en: action of desiring, trup ns easti fudulescu (fu-du-ls-cu) (mi) vb IV fudulii of envying, of being jealous} ftunsescu (ftun-ss-cu) (mi) vb (fu-du-l), fuduleam (fu-du-lem), fudulit (fu-du-l-t), IV ftunsii (ftun-s), ftunseam (ftun-sem), ftunsit (ftun-sfuduliri/fudulire (fu-du-l-ri) spun cu zboar cum tinjisescu t), ftunsiri/ftunsire (ftun-s-ri) (un cu ftunisescu) ftunsit pri cariva (tr hrli tsi li ari ic lucrili tsi-ari fapt); dzc tr (ftun-st) adg ftunsit (ftun-s-t), ftunsits (ftun-sts), ftunsimini mash zboar buni (di-alavd); (mi) cmrusescu; alavdu, ti/ftunsite (ftun-s-ti) (un cu ftunisit) ftunsiri/ftunsire lavdu, mrescu, pinjisescu, flescu, fndxescu {ro: fuduli}

470

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

{fr: tre fier; (se) vanter, (se) pavaner} {en: be proud; boast, (un cu fudzit) ex: suntu fugats di Luni; easti fugat tu munts strut (about)} ex: fudulea-ti (flea-ti, cmrusea-ti) tini, mum vgat (vgt) adg vgat (vg-t), vgats (vgts), vgati/vgate fudulit (fu-du-lt) adg fudulit (fu-du-l-t), fudulits (fu-du(vg-ti) (un cu fudzit) fudziri/fudzire (fu-dz-ri) sf fudziri lts), fuduliti/fudulite (fu-du-l-ti) tsi easti tinjisit (alvdat) cu (fu-dzr) atsea tsi fatsi un tsi fudzi; nchisiri, algari, alsari, zboar (tr hrli tsi ari ic atseali tsi-ari fapt); alvdat, lvdat, avinari, aguniri, etc. {ro: aciunea de a pleca, de a fugi, etc.; mrit, flit, cmrusit, pinjisit, fndxit {ro: fudulit} {fr: qui est plecare, fugire, alergare, ducere, vnare, eliminare, devenu fier, vantard, arrogant} {en: who became proud; difereniere, etc.} {fr: action de partir (courir, fuir, senfuir, arrogant} fuduliri/fudulire (fu-du-l-ri) sf fuduliri (fu-duchasser, liminer, diffrencier, etc.)} {en: action of leaving lr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva easti alvdat ic s-alavd el (running, fleing, hunting, eliminating, differenciating, etc.)} singur, s-cmruseashti; alvdari, lvdari, mriri, fliri, vdziri/vdzire (vdz-ri) sf vdziri (vdzr) (un cu fudziri) cmrusiri, pinjisiri, fndxiri {ro: aciunea de a (se) luda; fudzeari/fudzeare (fu-dze-ri) sf fudzeri (fu-dzr) (un cu ludare} {fr: action de se pavaner, de louer, de (se) vanter} fudziri) vdzeari/vdzeare (vdze-ri) sf vdzeri (vdzr) (un {en: action of praising, of boasting, of bragging} fuduleats cu fudziri) fugari/fugare (fu-g-ri) sf fugri (fu-gr) (un (fu-du-le-ts) sf fudulets (fu-du-lts) atsea hari tsi u-ari un cu fudziri) vgari/vgare (vg-ri) sf vgri (vgr) (un cu cari s-fuduleashti, s-cmruseashti; fudulii, fudulichi, fudulfudziri) fug (f-g) sf fudz (?) (fdz) fudziri, nchisiri, chi, pirifanji, mreats, dilchi, dilichi, cmar {ro: fudulie} nchisit, vgari, etc. {ro: fug, plecare} {fr: fuite, dpart} {en: {fr: fiert; orgueil, arrogance} {en: pride; arrogance} ex: flight, departure} ex: fuga (vgarea) tu-arniu; tu oara-a fugljei imnatlu di fuduleats (pirifanji); fudulets (pirifnj) nu vor la(a vgariljei); s-frmsir di fug; dats fuga (algats!) fudzit armnj; fuduleatsa (pirifanja, mreatsa) a noastr fudulii (fu- (fu-dz-t) sf fr pl fudziri, fug {ro: fug} {fr: fuite} {en: du-l-i) sf fudulii (fu-du-l) (un cu fuduleats) fuduliflight} fugar (fu-gr) sm, sf, adg fugar (fu-g-r), fugari chi/fuduliche (fu-du-l-chi) sf fudulichi (fu-du-lch) (un cu (fu-gr), fugari/fugare (fu-g-ri) tsi ari vgat iuva diparti; un fuduleats) fudulchi/fudulche (fu-du-l-chi) sf fudulchi tsi easti avinat; un tsi fudzi shi s-ascundi tra s-nu hib actsat (fu-du-lch) (un cu fuduleats) {ro: fugar} {fr: fugitif, fuyard} {en: fugitive, runaway} ex: cufudulchi/fudulche (fu-du-l-chi) sf vedz tu fudul alndurli fugari afug (a-fug) vb IV, II shi I afudzii (a-fufuduleats (fu-du-le-ts) sf vedz tu fudul dz) shi avdzii (av-dz) shi afugai (a-fu-g) shi avgai (avfudulescu (fu-du-ls-cu) (mi) vb IV vedz tu fudul g); afudzeam (a-fu-dzem) shi avdzeam (av-dzem); fudulichi/fuduliche (fu-du-l-chi) sf vedz tu fudul afudzit (a-fu-dz-t) shi avdzit (av-dz-t) shi afugat (a-fufudulii (fu-du-l-i) sf vedz tu fudul g-t) shi avgat (av-g-t); afudziri/afudzire (a-fu-dz-ri) shi fuduliri/fudulire (fu-du-l-ri) sf vedz tu fudul avdziri/avdzire (av-dz-ri) shi afudzeari/afudzeare (a-fu-dzefudulit (fu-du-lt) adg vedz tu fudul ri) shi avdzeari/avdzeare (av-dze-ri) shi afugari/afugare (a-fufudzeari/fudzeare (fu-dze-ri) sf vedz tu fug g-ri) shi avgari/avgare (av-g-ri) (un cu fug) afudzit (afudziri/fudzire (fu-dz-ri) sf vedz tu fug fu-dzt) adg afudzit (a-fu-dz-t), afudzits (a-fu-dzts), afufudzit (fu-dzt) adg vedz tu fug dziti/afudzite (a-fu-dz-ti) (un cu fudzit) avdzit (av-dzt) fudzit (fu-dz-t) sf vedz tu fug adg avdzit (av-dz-t), avdzits (av-dzts), avdziti/avdzite (avfufulescu (fu-fu-ls-cu) vb IV vedz tu afulescu dz-ti) (un cu fudzit) afugat (a-fu-gt) adg afugat (a-fufufuliri/fufulire (fu-fu-l-ri) vedz tu afulescu g-t), afugats (a-fu-gts), afugati/afugate (a-fu-g-ti) (un fufulit (fu-fu-lt) adg vedz tu afulescu cu fudzit) avgat (av-gt) adg avgat (av-g-t), avgats (avfug (fug) vb IV, II shi I fudzii (fu-dz) shi vdzii (vdz) shi gts), avgati/avgate (av-g-ti) (un cu fudzit) afudziri/afufugai (fu-g) shi vgai (vg); fudzeam (fu-dzem) shi dzire (a-fu-dz-ri) sf afudziri (a-fu-dzr) (un cu fudziri) vdzeam (vdzem); fudzit (fu-dz-t) shi vdzit (vdz-t) shi avdziri/avdzire (av-dz-ri) sf avdziri (av-dzr) (un cu fugat (fu-g-t) shi vgat (vg-t); fudziri/fudzire (fu-dz-ri) fudziri) afudzeari/afudzeare (a-fu-dze-ri) sf afudzeri (a-fushi vdziri/vdzire (vdz-ri) shi fudzeari/fudzeare (fu-dze-ri) shi dzr) (un cu fudziri) avdzeari/avdzeare (av-dze-ri) sf vdzeari/vdzeare (vdze-ri) shi fugari/fugare (fu-g-ri) shi avdzeri (av-dzr) (un cu fudziri) afugari/afugare (a-fuvgari/vgare (vg-ri) mi duc di-aoa tu-un altu loc; afug, nchi- g-ri) sf afugri (a-fu-gr) (un cu fudziri) avgari/avgare sescu, alag, aprtsescu, alas, avin, agunescu, am dyeafurau,(av-g-ri) sf avgri (av-gr) (un cu fudziri) apufug (aetc.; (expr: 1: fug di nu mi ved (di mi frngu) = fug multu pu-fug) vb IV, II shi I apufudzii (a-pu-fu-dz) shi apuvdzii agonja; 2: fug sh-ninga fug = fug sh-nu-astmtsescu; 3: s-l (a-puv-dz) shi apufugai (a-pu-fu-g) shi apuvgai (a-puvljai caplu shi s-fudz! = suntu mushati, mushati, di nu pots sg); apufudzeam (a-pu-fu-dzem) shi apuvdzeam (a-puvaflji alti cama mushati {ro: se duce, pleca; fugi, alerga; vna; dzem); apufudzit (a-pu-fu-dz-t) shi apuvdzit (a-puv-dzelimina; diferenia; etc.} {fr: partir; courir; fuir, senfuir; t) shi apufugat (a-pu-fu-g-t) shi apuvgat (a-puv-g-t); chasser; liminer; diffrencier, etc.} {en: leave; run; flee; apufudziri/apufudzire (a-pu-fu-dz-ri) shi apuvdziri/apuvdzire hunt; eliminate; differenciate, etc.} ex: tuts armnjlji fug (a-puv-dz-ri) shi apufudzeari/apufudzeare (a-pu-fu-dze-ri) (nchisescu) cu oili, fug (s-duc) diparti ca s-irneadz; elj tut fug shi apuvdzeari/apuvdzeare (a-puv-dze-ri) shi apufugari/apu(s-duc) n sptmn; fudz, s-n fudzim; li lo shi fudzi, sfugare (a-pu-fu-g-ri) shi apuvgari/apuvgare (a-puv-g-ri) fudzim pn nu n loar di hbari; fudzea (expr: alga multu fug, pn tu soni {ro: pleca, n fine} {fr: partir enfin} {en: agonja) di nu s-videa; fudzea (expr: alga multu agonja) di s- leave finally} apufudzit (a-pu-fu-dzt) adg apufudzit (afrndzea; giurash ascumta si-ts fudz (s-ti diprtedz peascumta) pu-fu-dz-t), apufudzits (a-pu-fu-dzts), apufudziti/apufudzite di-acas; fudz eu, fudz ns; lu-au fugat (avinat) dau (a-pu-fu-dz-ti) fudzit, pn tu soni {ro: plecat, n fine} {fr: sptmnj; fudzits-lji (avinats-lji, agunits-lji) dit hoar; fudzi parti enfin} {en: left finally} apuvdzit (a-puv-dzt) adg multu un di-alant (s-diprteadz, au dyeafurau); sh-fudzir, apuvdzit (a-puv-dz-t), apuvdzits (a-puv-dzts), apuvdzifudzir, di ninga fug (fudzir sh-nu-astmtsir iuva); s-l ljai ti/apuvdzite (a-puv-dz-ti) (un cu apufudzit) apufugat (acaplu shi s-fudz! = suntu mushati, cum nu-ari alti fudzit (fu- pu-fu-gt) adg apufugat (a-pu-fu-g-t), apufugats (a-pu-fudzt) adg fudzit (fu-dz-t), fudzits (fu-dzts), fudziti/fudzite gts), apufugati/apufugate (a-pu-fu-g-ti) (un cu apu(fu-dz-ti) tsi ari fudzit, nchisit, algat, alsat, avinat, agunit, fudzit) apuvgat (a-puv-gt) adg apuvgat (a-puv-g-t), etc. {ro: plecat, fugit, alergat, dus, vnat, eliminat, difereniat, apuvgats (a-puv-gts), apuvgati/apuvgate (a-puv-g-ti) (un etc.} {fr: parti, couru, fui, enfui, chass, limin, diffrenci, cu apufudzit) apufudziri/apufudzire (a-pu-fu-dz-ri) sf apuetc.} {en: left, run, fled, hunted, eliminated, differenciated, fudziri (a-pu-fu-dzr) atsea tsi s-fatsi cndu apufudzi cariva etc.} ex: s-nj plngu fudzitlu (atsel tsi ari fudzit) di-acas {ro: aciunea de a pleca, n fine} {fr: action de partir enfin} vdzit (vdzt) adg vdzit (vdz-t), vdzits (vdzts), {en: action of finally leaving} apuvdziri/apuvdzire (a-puvvdziti/vdzite (vdz-ti) (un cu fudzit) fugat (fu-gt) adg dz-ri) sf apuvdziri (a-puv-dzr) (un cu apufudziri) fugat (fu-g-t), fugats (fu-gts), fugati/fugate (fu-g-ti) apufudzeari/apufudzeare (a-pu-fu-dze-ri) sf apufudzeri (a-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

471

pu-fu-dzr) (un cu apufudziri) apuvdzeari/apuvdzeare atsea tsi s-fatsi cndu si nfuljureadz ln (cnip, ljin, etc.); (a-puv-dze-ri) sf apuvdzeri (a-puv-dzr) (un cu apufumpiciurari {ro: aciunea de a face fuioari} {fr: action de faire dziri) apufugari/apufugare (a-pu-fu-g-ri) sf apufugri (ade la filasse} {en: action of making tows, bundles} pu-fu-gr) (un cu apufudziri) apuvgari/apuvgare (afultac (ful-tc) sn vedz tu fshcat puv-g-ri) sf apuvgri (a-puv-gr) (un cu apufudziri) fultac (ful-t-c) sf fultts (ful-tts) (fl-tts) umfltur fugar (fu-gr) sm, sf, adg vedz tu fug mplin di vimtu tsi s-fatsi pri fatsa-a apiljei cndu hearbi shfugari/fugare (fu-g-ri) sf vedz tu fug clucuteashti, ic atumtsea cndu apa fatsi spum; umfltur fugat (fu-gt) adg vedz tu fug mplin di dzam pi chealea-a omlui cndu s-ardi; mdular dit fug (f-g) sf vedz tu fug truplu-a omlui tsi sh-u-adutsi cu un pung mplin di dzam i fuior (fu-r) sn vedz tu fuljor chishat; fltac, fusc, bishic, pluscut, cndil, tsipur, fuldzirari/fuldzirare (ful-dzi-r-ri) sf vedz tu sfulgu hboat {ro: bic} {fr: ampoule, bulle} {en: blister, bubble} fuldzirat (ful-dzi-rt) adg vedz tu sfulgu fltac (fl-t-c) sf fltts (un cu fultac) ex: scoasi fuldzir (fl-dzi-r) vb I unipers. vedz tu sfulgu fltts (bishits) pri trup fultchedz (ful-t-chdz) (mi) vb I fulgu (fl-gu) sn fulguri (fi-gur) cumat alb (adrat di fultcai (ful-t-c), fultcam (ful-t-cm), fultcat (ful-tcrustali di ap ngljitsat alichiti deadun) tsi cadi din tser ca un c-t), fultcari/fultcare (ful-t-c-ri) fac bishits; bishichedz, pean cndu da neau; spit, ciombur {ro: fulg de zpad} bishchedz {ro: bica, face (se umple de) bici} {fr: produire {fr: flocon de neige} {en: snow flake} ex: fulguri (spiti) di des ampoules, se couvrir de cloques} {en: cause blisters, neau cdea di oar-oar break with blisters} fultcat (ful-t-ct) adg fultcat (fulfulidzini/fulidzine (fu-l-dzi-ni) sf vedz tu furidzin t-c-t), fultcats (ful-t-cts), fultcati/fultcate (ful-t-c-ti) fuljau (fu-lj-) sf fuljei (fu-lj) apanghiul adrat di pulj, tsi ari fapt fltts; bishicat, bishcat {ro: bicat, umplut de di-arad pri ponj (sum streah, etc.) tra s-sh afl un loc sbici} {fr: couvert dampoules, de cloques} {en: broken with doarm, si s-aveaglji di dushmanj, s-sh fac oauli, s-li blisters} fultcari/fultcare (ful-t-c-ri) sf fultcri (ful-tcluceasc shi s-sh creasc puljlji; 2: loclu, di-arad dit pduri, cr) atsea tsi pati un cndu fatsi fltts; bishicari, bishcari tsi sh-lu-aleg agru-pricili tra s-doarm, s-sh afl apanghiu, s- {ro: aciunea de a bica; bicare} {fr: action de produire sh creasc njitslji, etc.; cuibar, cuibair, curbai, cuibu; culcush, des ampoules, de se couvrir de cloques} {en: action of causing yitachi, lujar, loji, loj, pitulj; (fig: 1: fuljau = (i) casa (loclu) iu blisters, of breaking with blisters} bneadz omlu, di-arad iu sta, doarmi sh-mc, cu fumealja-a fultcari/fultcare (ful-t-c-ri) sf vedz tu fultac lui; (ii) loclu iu s-ascundi cariva cndu easti avinat, loclu iu s- fultcat (ful-t-ct) adg vedz tu fultac adun cu alts ca el, etc.; expr: 2: lj-afl fuljaua = s-bg tu- fultchedz (ful-tchdz) (mi) vb I vedz tu fultac ashtirnut cu-un feat tr prota oara di nu mata armni viryir) fultutiri (ful-tu-t-ri) sf vedz tu furtutiri {ro: cuib, culcu} {fr: nid, gte, repaire, terrier} {en: nest, lair, fum (fm) sn fumuri (f-mur) 1: cumts (li di crbuni) shelter} ex: sta ca cuclu fr fuljau (cuibar); aoa suntu fuljei di multu njits, tsi es multi deadun (ca un negur) dit un lucru furi (fig: locuri iu s-ascundu furi) folj (flj) sn folji/folje cndu nchiseashti s-ard, ic atumtsea cndu nu ardi ghini; 2: (f-lji) oulu tsi s-alas tu fuljau ca gljinjli si sh-afl loclu iu lucru lai shi gros (di crbuni) alsat (ashtirnut) di fum pri oau {ro: cuibar} {fr: loeuf quon laisse dans le nichoir} {en: mardzinea di nuntru a sulinilor i a ugeaclui prit cari treatsi; egg left in the breeding-coop} ex: gljina nu cluceshti fr folj; bushtin, cpnjau, furitsin, furidzin, fulidzini; (fig: 1: fum = nu-alsai folj tu cubair (fuljau) tsigari; 2: fum = bishin 3: fum = minduiri analti sh-fndzii fuljic (fu-ljc) sm vedz tu foali (minciunoasi) tsi li-ari cariva c easti carishti cari; expr: 4: nj fuljin (fu-lj-n) sf vedz tu foali lja fumlu = fudzi dup mini shi nu poati s-mi-acats) {ro: fum; fuljinos (fu-lji-ns) adg vedz tu foali funingine; igar; bin; ncrezut} {fr: fume; suie; fuljor (fu-ljr) sn fuljoari/fuljoare (fu-ljo-ri) mnuclju di cigarette; pet; fantaisie, esprit chimrique} {en: smoke; soot; ln (cnip, ljin, etc.) curat sh-fapt etim tra s-hib bgat cigarette; fart; imagination, fancy} ex: s-analts fumlu nsus; pri furc tr turtseari; fuior, cair, piciur, pitrichi, pitric; (fig: 1: nu-i dict ca-a foclui fum dunjaua; s-njarg fumlu ndreptu shfuljor = (i) albu ca fuljorlu; (ii) peri lundzi (perci, pleati) shlas s-hib ugeaclu strmbu; tatl ninca nifaptu, hiljlu la mushats tsi spindzur ca fuljorlu; expr: 2: nu-ari fuljor n cap Dumnidz traptu (angucitoari: fumlu); lj-easi-apoea fum prit = nu-ari minti, easti lishurac, glarecicu, lishor; 3: agiungu la nri (veadi apoea steali verdz); ugeaclu s-umplu di fumuri fuljor = s-acats di peri, si ncrligheadz, si nciup) {ro: fuior, (bushtinj); d-nj un fum (tsigari); lamnja-lj lo fumlu (expr: caier} {fr: filasse, quenouille blanche, touppe blanche} {en: lamnja nu putu s-lu-acats); si-lj ljai fumlu (fig: bishina; fudzi) tow, bundle (hemp)} ex: fuljorlu (lna) dit furc; cti trei ali Mari; caft oaspits, l afl fumlu (fig: bishina); umplu saclu fuljoari (cairi) toartsi pri dzu; cndusha alb ca fuljorlu shi lja-lj fumlu (fig: bishina; acats-l ma s-pots!) prit poart (cairlu); f-nj-ts coada-a ta fuljor; cu-a lui coad n sus, fuljor afoar; om cu fumuri (fig: fndzii minciunoasi c easti (fig: ca fuljorlu); perlji l giuca pri pltri ca fuljoari; aush cu carishti tsi) fumari/fumare (fu-m-ri) sf fumri (fu-mr) fuljoari (fig: peri, pleati) albi ca cairlu; di zbor, zbor, agiumsir atsea tsi fatsi un cndu bea un tsigari {ro: aciunea de a la fuljor (expr: s-actsar di peri); s-featsi perlu ca fuljor (fig: fuma; fumare} {fr: action de fumer du tabac} {en: smoking lj-alghi perlu, s-featsi perlu albu ca fuljorlu, ca cairlu) fuior tabaco} fumrii/fumrie (fu-m-r-i) sf fumrii (fu-m-r) (fu-r) sn fuioari/fuioare (fu-o-ri) (un cu fuljor) ex: negur di fum {ro: fumraie} {fr: paisse fume, tnbres} patru fuioari torshu nfuljor (nfu-ljr) vb I nfuljurai (nfu{en: clouds of smoke} ex: fumria-a noaptiljei afum (alju-r), nfuljuram (nfu-lju-rm), nfuljurat (nfu-lju-r-t), fm) (mi) vb I afumai (a-fu-m), afumam (a-fu-mm), nfuljurari/nfuljurare (nfu-lju-r-ri) u cur sh-u ndreg lna afumat (a-fu-m-t), afumari/afumare (a-fu-m-ri) 1: fac s (cnipa, ljinlu, mitasea, etc.) tu mnuclji tra s-hib etim tr scoat fum; lescu, c shidzui tu fum; mi-acoapir cu fum; 2: bgari pri furc sh-turtseari; fac fuljoari dit ln (cnavi, ljin, acoapir un lucru (oar, nel, minghiush, etc.) cu-un petur multu etc.); mpiciur {ro: face fuioari} {fr: faire de la filasse} {en: suptsri di amalm (asimi, etc.) tra s-lu fac lucrul ma mushat make tows, bundles} ex: ma nfuljura (u ftsea fuljoari) cnipa (s-dnseasc ma ghini, etc.); fum, hrisusescu, mlmusescu, nfuljuredz (nfu-lju-rdz) vb I nfuljurai (nfu-lju-r), nglbidedz, nglubudedz; (expr: u-afum = 1: fug, li clescu; li nfuljuram (nfu-lju-rm), nfuljurat (nfu-lju-r-t), nfuljuraciulescu, u shpirtuescu; 2: afum = fur; 3: mi-afum = beau ri/nfuljurare (nfu-lju-r-ri) (un cu nfuljor) nfuljurat (nfumultu yin i archii sh-mi mbet; mi mrinedz, mi siclitsescu; 4: lju-rt) adg nfuljurat (nfu-lju-r-t), nfuljurats (nfu-ljulj-afum nrli = lu ncaci, lu-aurlu, l-bag dinpoi; 5: lj-afum rts), nfuljurati/nfuljurate (nfu-lju-r-ti) (lna, cnipa, etc.) ugeaclu = l-clirunumsescu; etc.) {ro: fuma; expune la fum; tsi easti fapt fuljor; mpiciurat {ro: (ln) facut fuior} {fr: polei, auri; scoate fum} {fr: fumer; exposer laction de la (laine) faite filasse} {en: (wool) made into tows, bundles} fume; dorer; degager de la fume} {en: expose to the effect nfuljurari/nfuljurare (nfu-lju-r-ri) sf nfuljurri (nfu-lju-rr) of smoke; smoke; gild} ex: tut oda nj-afumm cu fumlu di

472

Dictsiunar a Limbljei Armneasc enfants; enfanter, procrer} {en: have children; procreate} nfumiljat (nfu-mi-ljt) adg nfumiljat (nfu-mi-lj-t), nfumiljats (nfu-mi-ljts), nfumiljati/nfumiljate (nfu-mi-lj-ti) cari ari fumealji; cari fatsi fumealji; cu fumealji {ro: care are copii, procreat} {fr: qui a des enfants; enfant, procr} {en: who has children; procreated} nfumiljari/nfumiljare (nfumi-lj-ri) sf nfumiljeri (nfu-mi-ljr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva sh-fatsi fumealji {ro: aciunea de a avea copii, de a procrea; procreare} {fr: action davoir des enfants; denfanter, de procrer} {en: action of having children; of procreating} ninfumiljat (nin-fu-mi-ljt) adg ninfumiljat (nin-fu-mi-lj-t), ninfumiljats (nin-fu-mi-ljts), ninfumiljati/ninfumiljate (nin-fu-mi-lj-ti) cari nu ari fumealji; cari nu fatsi fumealji; fr fumealji {ro: care nu are copii; fr familie} {fr: qui na pas denfants; sans famille} {en: who has no children; without family} ninfumiljari/ninfumiljare (ninfu-mi-lj-ri) sf ninfumiljeri (nin-fu-mi-ljr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu sh-fatsi fumealji {ro: aciunea de a nu avea copii, de a nu-i face familie} {fr: action de ne pas avoir denfants, de ne pas se faire une famille} {en: action of not having children, of not having a family} fumelj (fu-mlj) sn vedz tu fumealji fumiljit (fu-mi-ljt) adg vedz tu fumealji fumitos (fu-mi-ts) adg vedz tu foami funda (fn-da) form di-a verbului escu/hiu; fundalui, hinda, hindalui {ro: gerundivul verbului a fi} {fr: le grondif du verbe tre} {en: gerundive of the verb to be} fundalui (fn-da-lu) (un cu funda) ex: fundalui (hindalui) ninga tu fashi; fundalui alaturea di ns fundalui (fn-da-lu) vedz tu funda fund (fn-d) sf fundi/funde (fn-di) shi fundz (fn-dz) 1: nod adrat dit un panglic di pndz i mitasi (mari sh-mushat ca areapitili-a unui flitur) tra s stulseasc un capel (un fustani, cutia tu cari s-afl un doar, etc.); fljongu, fhiongu, fiongu; 2: ciulii di per (ma lungu sh-ma tufos) di pi frmtea i creashtitlu-a caplui; mnuclju di peani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita di la zrcul (cucul); cuculj, tuf, ciuciul, ciuciulc, bufc; (expr: lucri cu fundi = mintituri) {ro: fund; mo, creast} {fr: gland; aigrette, houppe} {en: bow (of ribbon), tassel; crest (of bird), tuft} ex: ari un fund aspindzurat; lai Daileani, lai fund (fljongu) mari; ts-alsash fund (tuf, ciuciul) pri frmti fundosescu (fun-do-ss-cu) (mi) vb IV fundosii (fun-do-s), fundoseam (fun-do-sem), fundosit (fun-do-s-t), fundosiri/fundosire (fun-do-s-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz fundusescu1 fundosiri/fundusire (fun-do-s-ri) sf fundosiri (fun-do-sr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz fundusiri1 fundosit (fun-do-st) adg fundosit (fun-do-s-t), fundosits (fun-do-sts), fundositi/fundosite (fun-do-s-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz fundusit1 fundu (fn-du) sn vedz tu afundu1 fundusescu1 (fun-du-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu afundu1 fundusescu2 (fun-du-ss-cu) (mi) vb IV fundusii (fun-du-s), funduseam (fun-du-sem), fundusit (fun-du-s-t), fundusiri/fundusire (fun-du-s-ri) (arburi) tsi s-fatsi tufos c sacoapir cu multi frndz shi alumchi (multi ori apitrusiti un pristi-alant); (pduri) tsi s ndeas cu mults arburi (un ning-alantu) mplinj di frndz sh-alumchi; (peri) tsi crescu, s ndeas shi s-fac spesh shi stufosh; (arburi) s-acoapir primuveara cu multi frndz verdz; tufusescu, nvirdzscu, nfrundzscu {ro: deveni tufos; nfrunzi} {fr: devenir touffu; reverdir, se couvrir de feuilles} {en: become thick and bushy; cover with leaves} fundusit2 (fun-du-st) adg fundusit (fun-du-s-t), fundusits (fun-du-sts), fundusiti/fundusite (fun-du-s-ti) (arburi, pduri, per) tsi s-fatsi tufos; (arburi) tsi s-ari acupirit cu multi frndz verdz; tufusit, nvirdzt, nfrundzt {ro: devenit tufos; nfrunzit} {fr: devenu touffu; recouvert de feuilles} {en: that became bushy; covered with leaves} fundusiri2/fundusire (fun-du-s-ri) sf fundusiri (fun-du-sr) atsea tsi s-fatsi cndu (arburli, pdurea, perlu) s-funduseashti;

thimnjam; muljarea arau easti ca casa tsi afum (scoati fum); cldarea s-afum (li di fum); afumm (nglubudm, hrisusim) verli la hrisic; mi-afumai (lii di fum) tu fats; afumai un nel di-asimi; cum ugeaclu a nostru afum (scoati fum); u-afum (expr: fudzi) di-aclo; arapi aloatlu dit cpisteari sh-u-afum (expr: sh-fudzi) di-aclo; afumash (expr: furash) n oai; nu alas hilj s-lj-afum ugeaclu (expr: s-lu clirunumseasc); v-afumat (expr: v mbitat) la numt; mi afumai (mi mbitai) la cafine; s-afumar (biur, s mbitar) deaghinealui; va ts-afum nrli (expr: va ti ncaci) afumat (a-fu-mt) adg afumat (a-fu-m-t), afumats (a-fu-mts), afumati/afumate (a-fu-m-ti) scos fum; lit di shideari la fum; fumat, hrisusit, mlmusit, nglbidat, nglubudat; (expr: fudzit, clit; ciulit, shpirtuit; furat; mbitat; mrinat; ncceat; clirunumsit; etc.) {ro: fumat; afumat, expus la fum; poleit, aurit; scos fum} {fr: fum; expos laction de la fume; dor; degag de la fume} {en: smoked; exposed to the effect of smoke; gilded} ex: afumati (hrisusiti) cu amalam; feat, tsi nj-eshti afumat (expr: mrinat)? afumari/afumare (a-fu-m-ri) sf afumri (a-fumr) atsea tsi fatsi un cndu s-afum; scuteari fum; liri di shideari tu fum; fumari, hrisusiri, mlmusiri, nglbidari, nglubudari; (expr: fudziri, cliri; ciuliri, shpirtuiri; furari; mbitari; ncceari; clirunumsiri; etc.) {ro: aciunea de a fuma, de a polei, de a scoate fum; fumare; expunere la fum; poleire; scoatere fum} {fr: action de fumer dexposer laction de la fume; de dorer; de degager de la fume} {en: action of smoking, of exposing to the effect of smoke; of gilding} ex: afumarea cu thimnjam easti sntoas afumtur (a-fum-t-r) sf afumturi (a-fu-m-tr) urma alsat di-un afumari; nglubudari, hrisusiri {ro: poleire} {fr: dorure} {en: gilding} fumari/fumare (fu-m-ri) sf vedz tu fum fumrii/fumrie (fu-m-r-i) sf vedz tu fum fumealji/fumealje (fu-me-lji) sf fumelj (fu-mlj) 1: pareea fapt di-un brbat, nicuchira-a lui, sh-cndu lj-amint, cilimeanjli-a lor (sh-multi ori printslj a lor aushanj, cndu bneadz cu elj); fmealji, fumelj; 2: njitslji tsi-lj fatsi (ic-lj lja ti suflit) un preaclji ncurunat, un brbat cu nicuchira-a lui; ficior/feat, njic, cilimean, etc.; (expr: 1: fumelj (la plural) = multimi di fumelj tsi bneadz shi s-mut deadun earna shveara, dit un loc tu altu, c tsn di idyiul celnic, yin dit idyea hoar, etc.; 2: fumealji = buluchi mari di hiintsi i lucri tsi au tuti idyili hri, ca bunoar, tuts oaminjlji tsi dipun dit idyilj ppnj, oaminjlji dit idyea far, tuts arburlji tsi nu sh-cher frndzli earna, etc.; 3: hiu om di fumealji = hiu om tsi miariseashti s-am nicuchir, cilimeanj shi s-duc un ban bun cu nsh) {ro: familie; copii} {fr: famille; enfants} {en: family; childrem} ex: mutrea-ts di cas sh-di fumealji (nicuchir shcilimeanj); avdzts, vlahuhori, fumelj; fumeljli loar hima, valea; ea-lea, yin, da cap fumeljli; n yini cu fumealja ntreag (cu tuts din cas); nu n aveam shi noi fumealji (njits); fumealji lj-am (lj-am njits, cilimeanj); vrets, feati, s-amintats fumealji alb? bets dit misuri albi; l criscur ca fumealji (ficior) a lor; fumealja (njitslji, cilimeanjlji) di mum armni oarfn; easti om cu mult fumealji (mults cilimeanj); mi duc la fumelj (expr: fumeljli tsi tsn di idyiul celnic, tsi yin dit idyiul loc shi bneadz tu-un loc deadun, etc.) fmealji/fmealje (f-me-lji) sf fmelj (f-mlj) (un cu fumealji) fumelj (fu-mlj) sn fumelj (fu-mlj) (un cu fumealji) ex: fumealji, fumealji, shi ts-lu ndreadzi fumeljlu (njiclu) ning dit tinireats; di fumelj (ficior, feat) curunj s-nu bashi fumiljit (fu-mi-ljt) adg fumiljit (fu-mi-lj-t), fumiljits (fu-mi-ljts), fumiljiti/fumiljite (fu-mi-lj-ti) tsi easti cu fumealji (nicuchir i nicuchir); tsi easti cu fumealji (cilimeanj) mults; tsi easti cu nicuchir sh-cilimeanj {ro: care are familie, familist} {fr: qui a une (nombreuse) famille} {en: who has a (large) family} ex: tora tsi easti fumiljit (cu fumealji), va si s-ashtearn nfumiljedz (nfu-mi-ljdz) vb I nfumiljai (nfu-mi-lj), nfumiljam (nfu-mi-ljm), nfumiljat (nfu-mi-lj-t), nfumiljari/nfumiljare (nfu-mi-lj-ri) am fumealji (njits, cilimeanj); fac sh-crescu fumealji {ro: avea copii, procrea} {fr: avoir des

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

473

acupiriri cu multi frndz; ftseari tufos; tufusiri, nvirdzri, pri zverc) {ro: furc (de fn)} {fr: fourche} {en: fork} ex: loa nfrundzri {ro: aciunea de a deveni tufos, de a nfrunzi; paljili cu furca; plnt un furc tu loc (par, prjin ca un citalj, nfrunzire} {fr: action de devenir touffu; de se couvrir de tsi ari dau-trei brats njits tu partea di nsus); oili-a meali, ca feuilles} {en: action of becoming thick and bushy; of covering semnu, au cti-un furc (coac ca un furc) la doauli ureclji with leaves} fundutos (fun-du-ts) adg fundutoas (fun-du- furcaci/furcace (fur-c-ci) sf furcci (fur-cc) furc njic tos), fundutosh (fun-du-tsh), fundutoasi/fundutoase (fun- di lemnu (tsi sh-u-adutsi cu grama Y) cari s-bag la cicrichi; du-to-si) (ponj, arburi) tsi au multi frndzi shi alumchi ftiu {ro: furc mic de la rodan} {fr: petite fourche quon (multi ori apitrusiti un pristi-alant); (pduri) tsi ari mults attache au tourniquet, au rouet} {en: little fork attached to a arburi (un ning-alantu) mplinj di frndz sh-alumchi; (peri) roller (thread)} ex: furcci di cicrichi nfurcu (nfr-cu) vb I tsi suntu spesh shi ndisats; stufutos, stuputos, fundutos, tufos, nfurcai (nfur-c), nfurcam (nfur-cm), nfurcat (nfur-c-t), des, spes, ndisat, picnos {ro: tufos} {fr: touffu, pais} {en: nfurcari/nfurcare (nfur-c-ri) dau (lucredz) cu furca; ncarcu bushy, thick} ex: s-aln pri un arburi fundutos (stufutos); cu earb cu furca {ro: lua n furc; lucra cu furca} {fr: travailler mustatsa fundutoas (stufoas); giuneapinj fundutosh (cu (charger) avec la fourche} {en: work (load) with the fork} ex: multi frndz) nfurca snochilji (lj-loa snochilji cu furca) sh-lji ardipsea pi fundusiri1/fundusire (fun-du-s-ri) sf vedz tu afundu1 cher; nfurcash (deadish cu furca) n bucat bun nfurcat fundusiri2/fundusire (fun-du-s-ri) sf vedz tu fundusescu2 (nfur-ct) adg nfurcat (nfur-c-t), nfurcats (nfur-cts), fundusit1 (fun-du-st) adg vedz tu afundu1 nfurcati/nfurcate (nfur-c-ti) tsi easti-actsat (ncrcat) cu fundusit2 (fun-du-st) adg vedz tu fundusescu2 furca {ro: luat n furc} {fr: charg avec la fourche} {en: fundutos (fun-du-ts) adg vedz tu fundusescu2 loaded with the fork} nfurcari/nfurcare (nfur-c-ri) sf fungar (fun-gr) sn fungari/fungare (fun-g-ri) loclu (sulina) nfurcri (nfur-cr) atsea tsi s-fatsi cndu si nfurc {ro: di pri citii prit cari easi fumlu din cas; ugeachi, buhare, cosh, aciunea de a lua n furc; de a lucra cu furca} {fr: action de bge {ro: coul (de la cas), horn} {fr: (tuyau de) chemine} travailler (charger) avec la fourche} {en: action of working {en: chimney} (of loading) with the fork} furculits (fur-cu-l-ts) sf funi/fune (f-ni) sf funj (fnj) un soi di cioar multu groas, furculitsi/furculitse (fur-cu-l-tsi) hlati njic di cas (cu adrat di ma multi ciori cama suptsri shutsti un tu alt; mneari di-un parti shi trei-patru dints lundzi sh-niheam fortum, plmar; (expr: 1: Atsel di pi Funi = drac, dyeavul, nduplicats di-alant) cu cari omlu acats (ntsap) mcarea dit atsel cu-un cicior, etc.; 2: u tsn ca funea; mi duc funi = u tsn pheat tra s-u duc la gur shi s-u mc; bunel, piringhi, (mi duc) dipriun; dzc idyiul lucru fr s-astmtsescu dip; 3: pironji, pirun, pingheau, pnjau, puneau, piruyi, pirulji ndreptu ca funea tu tastru = strmbu, anapud) {ro: funie} {fr: {ro: furculi} {fr: fourchette} {en: fork (table)} ex: mcai cucorde} {en: rope} ex: lu ligar cu funea; lja funea sh-du-ti tr un furculits di-asimi leamni; funea shi spunea; baba funi u tsnea (expr: u tsnea furc2 (fr-c) sf furtsi/furtse (fr-tsi) hlati tri turtsearea-a dipriun) lnljei (adrat ca un prjin cu un fuljor la un capit dit cari funicad (fu-ni-cd) adg funicad (fu-ni-c-d), funicadz (fumuljarea tradzi ln cu mna putsn cti putsn, tra s-u ni-cdz), funicadi/funicade (fu-ni-c-di) tsi lu-ariseashti sshuts shi s-u fac hiri cu agiutorlu-a unui fus); crbush, fac lucri arali; tsi ari hri multu slabi (li, nibuni); aru, nibun, culistr, dihal, drug; (expr: nu lj-u bun furca = lj-easti leani; slab, lai, tihilai, afishcu, ursuz, urut, cni, pngn, vombir, c- nu lu-ariseashti lucrul, cartea, sculia, nvitstura) {ro: furc (de trcearcu, etc. {ro: ru} {fr: mchant} {en: evil} ex: feat-aest tors)} {fr: quenouille} {en: distaff} ex: yinea cu furtsili n brn; easti funicad (arau, lai); cari lj-intr tu volji la funicadacu furca s-lu hrneam aest? furchisescu (fur-chi-ss-cu) (mi) vb IV furchisii (fur-chi-s), funico (fu-ni-c) sm vedz tu fnico furchiseam (fur-chi-sem), furchisit (fur-chi-s-t), furchisifunicou (fu-ni-c) sn funicouri (fu-ni-c-ur) scriari ri/furchisire (fur-chi-s-ri) mi-acats inatea; mi fac foc di neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz funico inati; intusescu, yintusescu, gntusescu, ariciuescu, arcedz, funipsit (fu-nip-st) adg funipsit (fu-nip-s-t), funipsits (fuagredz, aghredz, timusescu, furtsuescu, nirescu, aprindu, nip-sts), funipsiti/funipsite (fu-nip-s-ti) tsi ari hri multu ngindu, lisixescu, turbu, turbedz {ro: ndrci, nfuria} {fr: slabi (li, nibuni); aru, lai, tihilai, afishcu, pngn, vombir, courroucer, faire rager, mettre en colre} {en: anger, incense, blstimat, afurisit, ntimat, etc. {ro: blestemat, afurisit} {fr: infuriate} furchisit (fur-chi-st) adg furchisit (fur-chi-smchant, vaurien} {en: wicked, evil, cursed} ex: amuti! lai t), furchisits (fur-chi-sts), furchisiti/furchisite (fur-chi-s-ti) funipsite! (blstimate) tsi lu-ari actsat inatea; yintusit, gntusit, arceat, ariciuit, funtn (fun-t-n) sf vedz tu fntn agrat, aghrat, timusit, furtsuit, nirit, apres (di inati), lixit, fupuzgan (fu-puz-g-n) sf vedz tu topuzgan turbat {ro: ndrcit, nfuriat} {fr: courrouc, mis en colre} fur2 (fr) sm, sf, adg vedz tu furtu {en: angered, infuriated} furchisiri/furchisire (fur-chi-s-ri) fur3 (fr) sn fururi (f-rur) vedz tu furnu sf furchisiri/ (fur-chi-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un easti furac (fu-rc) sm vedz tu furtu actsat di inati; yintusiri, gntusiri, arceari, ariciuiri, agrari, furami/furame (fu-r-mi) sf vedz tu furtu aghrari, timusiri, furtsuiri, niriri, aprindiri (di inati), ngindari, furari/furare (fu-r-ri) sf vedz tu furtu lixiri, turbari {ro: aciunea de a nfuria; nfuriare} {fr: action furat (fu-rt) adg vedz tu furtu de courroucer, de se mettre en colre; agacement} {en: action furcaci/furcace (fur-c-ci) sf vedz tu furc1 of angering, of becoming (making someone) infuriated} fur-c (fr-c) shi fur c cong vedz tu fure-c furchisiri/furchisire (fur-chi-s-ri) sf vedz tu furchisescu furc1 (fr-c) sf furtsi/furtse (fr-tsi) 1: hlati cu cari s-adun furchisit (fur-chi-st) adg vedz tu furchisescu (si mparti) earba tsi s-da la prvdz (adrat di-un prjin furci/furce (fr-ci) sf vedz tu frci lung di lemnu i di metal cari ari la un capit trei-patru dints, furcudar (fur-cu-dr) sm vedz tu furtu mri shi nduplicats niheam, cu cari s-acats earba); 2: mnata furculits (fur-cu-l-ts) sf vedz tu furc1 di earb tsi poati omlu s-u lja cu-un singur minari di furc; furcutash (fur-cu-tsh) sm furcutash(?) (fur-cu-tsh) 1: 3: itsi alt hlati i lucru tsi sh-u-adutsi cu furca (c ari dau i lucru arucutos (tserclju) di metal (lemnu, plastic, etc.) tsi trei alumchi di cari s-acats lucri) ca, bunoar, citaljlu, un poati s-hib mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvrtinda-si fatsi si lemnu (alumachi) tsi s-disparti tu dau brats la un capit (ca s-min un lucru (amaxi, moar, funea di la puts, etc.); aroat, grama Y); 4: semnu (coac, cuceafc) tsi s-fatsi (s-talji) la roat, arcoat, arocut, rocut, arucot, ghirgal; 2: lucru (hlati) tsi ureaclja-a oilor shi sh-u-adutsi cu-un furc; carpulog, sh-u-adutsi cu un ploaci (tserclju mplin) suptsri shi crpilog, grbu, jil, ghil, yil, vil; (expr: 1: muljari cu furca arucutoas; discu, chirseni {ro: roat, disc} {fr: roue, disque} n brn = muljari lucrtoari tsi nu shadi, nicuchir bun; 2: f-lj {en: wheel, disk} ex: luna mari ca un furcutash (aroat, discu) ti furc = parangreac-ti, ngreac-ti multu; bag-lj zori, cadi-lj furduescu (fur-du-s-cu) (mi) vb IV furduii (fur-du-), furdu-

474

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

eam (fur-du-m), furduit (fur-du--t), furduiri/furduire arad fr arpiti, ma pot s-li fac ma amnat tu ban, tr (fur-du--ri) imnu sh-mi leagn lishor cu truplu sh-cu gofurli putsn chiro) cari imn pri loc tut chirolu tra s-caft mcari shi di-un parti sh-di-alant; nj-fac ctsmchi cndu imnu; mi suntu cunuscuti tu lao ca multu lucrtoari; furnig, furig, frngu; (fig: mi furduescu = mi trag mari, mi fudulescu, fles- sfrnic, sfrnig; (fig: furnits (pl) = hiri (hiori, etc.) tsi trec cu, cmrusescu, fndxescu, etc.) {ro: (se) legna (merprit truplu-a omlui ca furnitsli, cndu amurtsashti i lj-easti fric gnd)} {fr: marcher en se dandinant, en trmoussant} {en: a omlui; expr: 2: am furnits la cicioari = nu pot si stau tu-un walk (move) dandling} furduit (fur-du-t) adg furduit (furloc, nu mi tsni loclu; 3: sh-di furnic funico = lucrul njic poati du--t), furduits (fur-du-ts), furduiti/furduite (fur-du--ti) tsi s-lu-asparg lucrul mari) {ro: furnic} {fr: fourmi} {en: ant} ari imnat lignnda-si; tsi-ari fapt ctsmchi {ro: care s-a ex: sh-di furnits hicat nu si scoati furnig (fur-n-g) sf legnat (n umblet)} {fr: qui a march en se dandinant, en furnidz (fur-ndz) (un cu furnic) ex: furniga cheari cndu trmoussant} {en: who has walked (has moved) dandling} scoati peani; cu furnidz nu s-satur ursa; furnidz, furnidz lj furduiri/furduire (fur-du--ri) sf furduiri (fur-du-r) atsea tsi trec (fig: hiori, hiori lj trec prit trup); ari furnidz la cicioari s-fatsi cndu un s-furdueashti, sh-fatsi ctsmchi; frndzeari (expr: nu poati s sta pri loc; nu-l tsni loclu) furic (fu-r{ro: aciunea de a (se) legna (mergnd); legnare n umblet} c) sf furits (fu-rts) (un cu furnic) ex: easti ca n furic {fr: action de marcher en se dandinant, en trmoussant} {en: furig (fu-r-g) sf furidz (fu-rdz) (un cu furnic) action of walking (of moving) dandling} sfrnig (sfr-n-g) sf sfrnidz (sfr-ndz) (un cu furnic) furduiri/furduire (fur-du--ri) sf vedz tu furduescu sfrnic (sfr-n-c) sf sfrnits (sfr-nts) (un cu furnic) furduit (fur-du-t) adg vedz tu furduescu furnicami/furnicame (fur-ni-c-mi) sf furnicnj (fur-nifureashti/fureashte (fu-resh-ti) adv vedz tu furtu cnj) multimi di furnits; laolu-a furnitslor; furnigami {ro: fure-c (f-re-c) shi fure c cong furi-c, fur-c, mac, sfurnicrie, mulime de furnici} {fr: nombre de fourmis; easti c, ma s-hib di, cara s, carea s, cari s, ma s, ama s, fourmilire; lensemble des fourmis} {en: multitude of ants; amea s, stic, dis, disi, si {ro: dac} {fr: si} {en: if} ex: ntrib ant-hill} furnigami/furnigame (fur-ni-g-mi) sf furnignj feata, fure-c (ma s-hib di, mac, cara s-) vinji di bun; s-fure (fur-ni-gnj) (un cu furnicami) furnic (fur-nic) (mi) vb c (ma s-, cara s-) nu eara Dina; s-fure c (ma s) ntribai vr I furnicai (fur-ni-c), furnicam (fur-ni-cm), furnicat (furcama tricut furi-c (f-ri-c) shi furi c cong (un cu fure- ni-c-t), furnicari/furnicare (fur-ni-c-ri) umplu di furnits; c) ex: si furi-c (mac) v easti vrearea; furi-c (mac) nu-ari (fig: s-furnic = s-umpli tsiva (loclu, truplu, etc.) di lucri i tat fur-c (fr-c) shi fur c cong (un cu fure-c) hiintsi ca di furnits; expr: 2: nj-furnic truplu (mna, cicicorlu, furentsel (fu-ren-tsl) sn vedz tu furuntsel etc.) = canda aduchescu c am furnits tsi nj-alag pri trup, mi furescu (fu-rs-cu) adg vedz tu furtu mc, etc.) {ro: (se) umplea de furnici} {fr: (se) remplir de furfurari/furfurare (fur-fu-r-ri) sf vedz tu furfuredz fourmis} {en: be invaded by ants} ex: dultsenjli s-furnicar (sfurfurat (fur-fu-rt) adg vedz tu furfuredz umplur di furnits); muntili furnica di oaminj (fig: s-avea furfuredz (fur-fu-rdz) vb I furfurai (fur-fu-r), furfuram (furumplut di oaminj ca di furnits) furnicat (fur-ni-ct) adg fu-rm), furfurat (fur-fu-r-t), furfurari/furfurare (fur-fu-rfurnicat (fur-ni-c-t), furnicats (fur-ni-cts), furnicari) bati (inima) {ro: bate inima} {fr: battre le coeur} {en: ti/furnicate (fur-ni-c-ti) tsi easti mplin di furnits {ro: umplut beat heart} furfurat (fur-fu-rt) adg furfurat (fur-fu-r-t), de furnici} {fr: rempli de fourmis} {en: invaded by ants} furfurats (fur-fu-rts), furfurati/furfurate (fur-fu-r-ti) tsi-ari furnicari/furnicare (fur-ni-c-ri) sf furnicri (fur-ni-cr) btut (inima) {ro: btut inima} {fr: battu le coeur} {en: atsea tsi s-fatsi cndu s-furnic {ro: aciunea de a (se) umplea beaten heart} furfurari/furfurare (fur-fu-r-ri) sf furfurri de furnici} {fr: action de (se) remplir de fourmis} {en: action (fur-fu-rr) atsea tsi s-fatsi cndu bati inima {ro: aciunea of being invaded by ants} nfurnic (nfur-nic) (mi) vb I de a bate inima; btaie de inim} {fr: action de battre le nfurnicai (nfur-ni-c), nfurnicam (nfur-ni-cm), nfurnicat coeur; battement de coeur} {en: action of beating heart; heart (nfur-ni-c-t), nfurnicari/nfurnicare (nfur-ni-c-ri) (un cu beat} furnic) ex: mi nfurnic (expr: canda nj-alag furnits) pristi furic (fu-r-c) sf vedz tu furnic pltri nfurnicat (nfur-ni-ct) adg nfurnicat (nfur-ni-cfuri-c (f-ri-c) shi furi c cong vedz tu fure-c t), nfurnicats (nfur-ni-cts), nfurnicati/nfurnicate (nfur-ni-cfuridzin (fu-r-dzi-n) sf furidzinj (fu-r-dzinj) lucru lai shi ti) (un cu furnicat) nfurnicari/nfurnicare (nfur-ni-c-ri) gros (di crbuni) alsat (ashtirnut) di fum pri mardzinea di sf nfurnicri (nfur-ni-cr) (un cu furnicari) nuntru a sulinilor i a ugeaclui prit cari treatsi; bushtin, fum, furnigami/furnigame (fur-ni-g-mi) sf vedz tu furnic furitsin, cpnjau, fulidzini {ro: funingine} {fr: suie} {en: furnig (fur-n-g) sf vedz tu furnic soot} fulidzini/fulidzine (fu-l-dzi-ni) sf fulidzinj (fu-l-dzinj) furnigi (fur-ni-g) sm vedz tu furnu (un cu furidzin) furitsin (fu-r-tsi-n) sf furitsinj (fu-rfurnisescu (fur-ni-ss-cu) vb IV vedz tu fnirusescu tsinj) (un cu furidzin) furnisiri/furnisire (fur-ni-s-ri) sf vedz tu fnirusescu furig (fu-r-g) sf vedz tu furnic furnisit (fur-ni-st) adg vedz tu fnirusescu furii/furie (fu-r-i) sf vedz tu flurii furnitsel (fur-ni-tsl) sn vedz tu furuntsel furilji/furilje (fu-r-lji) sf vedz tu furtu furnjii/furnjie (fur-nj-i) sf furnjii (fur-nj) atsea (itia) tsi furish (fu-r-sh) adv vedz tu afurishalui featsi ca un lucru si s-aib fapt; atsea tsi si spuni c easti furishalui (fu-r-sha-lui) adv vedz tu afurishalui sibepea (dealihea i minciunoas) c un lucru s-ari fapt; furishau (fu-ri-sh-) sf vedz tu forim afurnjii, actstur, asclntur, itii, made, mdei, mhn, furitsin (fu-r-tsi-n) sf vedz tu furidzin sibepi, sibeti, simbeti {ro: cauz, pretext} {fr: cause, prtexte, furl (fr-l) sf vedz tu sfurl faute} {en: reason, pretext} ex: s-featsi furnjii (sibepi) ca sfurlichi (fur-l-chi) sf vedz tu furtu moar; lipseashti s-hib vrn furnjii; cft vr furnjii (itii) tra furlici (fur-lc) sn vedz tu sfrlici si-l vatm; di furnjia (itia) a mtreatsljei; furnjii (itii) vream; furnar (fur-nr) sm, sf, adg vedz tu furngi arucndalui furnjia (vina) pri armnj afurnjii/afurnjie (afurn1 (fr-n) sf vedz tu furnu fur-nj-i) sf afurnjii (a-fur-nj) (un cu furnjii) furn2 (fur-n) sm vedz tu furnu furnu (fr-nu) sn furnuri (fr-nur) loc ncljis iu s-fatsi foc tr furngi (fur-n-g) sm sf vedz tu furnu cutseari pni, carni, ptts, etc. (ctivroar di chirimid i furnic (fur-nic) (mi) vb I vedz tu furnic chetri nafoar tu ubor, ma multili ori n cas deadun cu soba furnicami/furnicame (fur-ni-c-mi) sf vedz tu furnic di ftseari mcri); fur, furn, cireap, cirap, cileap, cuptor, furnicari/furnicare (fur-ni-c-ri) sf vedz tu furnic cuftor, cftor, shporet, cminji {ro: cuptor} {fr: four} {en: furnicat (fur-ni-ct) adg vedz tu furnic oven} ex: surghits voaha di la furnuri furngi (fur-n-g) sm furnic (fur-n-c) sf furnits (fur-nts) insect (bubulic, furngeadz (fur-n-gedz) atsel tsi coatsi pni shi alti lucri rim) lai i aroshi tsi bneadz tu loc cu multi alti deadun (ditu furnu; furnigi, furnuciu, ciripar, cilipar, pnar, psum {ro:

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

475

brutar} {fr: boulanger} {en: baker} furnigi (fur-ni-g) sm nfurtit (nfur-t-t), nfurtits (nfur-tts), nfurtiti/nfurtite (nfur-tfurnigeadz (fur-ni-gedz) (un cu furngi) furnuciu (furti) (un cu nfurtusit) ex: eara calu nfurtit pn di oclji (expr: nu-c) sm furnucii (fur-nu-c) (un cu furngi) furnar para-ncrcat, pisti misur) nfurtiri/nfurtire (nfur-t-ri) sf (fur-nr) sm, sf, adg furnar (fur-n-r), furnari (fur-nr), nfurtiri (nfur-tr) (un cu nfurtusiri) furnari/furnare (fur-n-ri) (un cu furngi) fur3 (fr) sn furtsat (fur-ts-t) sf vedz tu forts fururi (f-rur) (un cu furnu) furn1 (fr-n) sf furtsuescu1 (fur-tsu-s-cu) (mi) vb IV furtsuii (fur-tsu-), furni/furne (fr-ni) (un cu furnu) furn2 (fur-n) sm furtsueam (fur-tsu-m), furtsuit (fur-tsu--t), furtsuifurnadz (fur-ndz) (un cu furnu) ri/furtsuire (fur-tsu--ri) mi-acats inatea; mi fac foc di inati; furnuciu (fur-nu-c) sm furnucii (fur-nu-c) vedz tu furngi intusescu, yintusescu, gntusescu, ariciuescu, arcedz, furnutsel (fur-nu-tsl) sn vedz tu furuntsel agredz, aghredz, timusescu, furchisescu, nirescu, aprindu, fursatli (fur-sat-l) sm fursatladz (fur-sat-ldz) un tsi n ngindu, lisixescu, turbu, turbedz {ro: nfuria} {fr: courroucer, prutimiseashti; un tsi n va bunlu; un tsi easti di partea-a se mettre en colre} {en: anger, incense, infuriate} furtsuit1 noastr, fats di-un altu {ro: careva favorabil} {fr: quelquun (fur-tsu-t) adg furtsuit (fur-tsu--t), furtsuits (fur-tsu-ts), favorable} {en: someone favorable} ex: Dumnidz, tsi eshti furtsuiti/furtsuite (fur-tsu--ti) tsi lu-ari actsat inatea; fursatli (tsi eshti di partea-a noastr) yintusit, gntusit, arceat, ariciuit, agrat, aghrat, timusit, furtat (fur-tt) sm vedz tu frtat furchisit, nirit, apres (di inati), lixit, turbat {ro: nfuriat} {fr: furt (fr-t) sf furti/furte (fr-ti) parti ndiplusit (cljin) di la courrouc, mis en colre} {en: angered, infuriated} furtsuiun fustani; cljin, dipl {ro: pliu de la o rochie} {fr: pli dune ri1/furtsuire (fur-tsu--ri) sf furtsuiri/ (fur-tsu-r) atsea tsi srobe} {en: dress pleat, fold} ex: fustnj cu furti (cljinuri, dipli) fatsi cndu un easti actsat di inati; yintusiri, gntusiri, furticari/furticare (fur-ti-c-ri) sf vedz tu foartic arceari, ariciuiri, agrari, aghrari, timusiri, furchisiri, niriri, furticat (fur-ti-ct) adg vedz tu foartic aprindiri (di inati), ngindari, lixiri, turbari {ro: aciunea de a furtictur (fur-ti-c-t-r) sf vedz tu foartic nfuria; nfuriare} {fr: action de courroucer, de se mettre en furtichedz (fur-ti-chdz) vb I vedz tu foartic colre} {en: action of angering, of becoming (making furtii/furtie (fur-t-i) sf furtii (fur-t) lucru greu purtat someone) infuriated} deanumirea i ncrcat pi-un pravd (cal i gumar); sac mari di furtsuescu2 (fur-tsu-s-cu) (mi) vb IV furtsuii (fur-tsu-), ln (hrar mplin di lucri) tsi s ncarc pi mulri; dauli prts furtsueam (fur-tsu-m), furtsuit (fur-tsu--t), furtsuiri/furdi la ncrctura tsi s-bag pri-un pravd; ncrctur, fortum, tsuire (fur-tsu--ri) mi-aspun fudul {ro: se spune arogant} greats, griats, sartsin, var, vrii (fig: 1: furtii pri suflit = {fr: poser, se montrer arrogant} {en: show arrogance} minduiri greali sh-cripri purtati tu suflit; expr: 2: lj-cad furtii furtsuit2 (fur-tsu-t) adg furtsuit (fur-tsu--t), furtsuits (fur= mi angrec, l-plcrsescu multu; 3: u-aruc furtia = u-aruc tsu-ts), furtsuiti/furtsuite (fur-tsu--ti) tsi s-aspuni fudul {ro: cbatea, stepsul) {ro: ncrctur, sarcin} {fr: poids, arogant} {fr: arrogant} {en: arrogant} furtsuiri2/furtsuire fardeau; obligation; insistance} {en: load, burden; duty; (fur-tsu--ri) sf furtsuiri/ (fur-tsu-r) aspuneari fudul {ro: insistence} ex: hiri pri cheptu mut shi ndoapr furtii; cu aciunea de a se arta arogant} {fr: action de se montrer crvnj tsi trag furtii; mula vitsearc tradzi furtii greau; furtii arrogant} {en: action of showing arrogance} di peshts scosh; lu-am furtii pisti cap; s-lja furtia shi si furtsuiri1/furtsuire (fur-tsu--ri) sf vedz tu furtsuescu1 ntreab sh-tr el; cdzu furtii (expr: si-angric multu); lj-cdzu furtsuiri2/furtsuire (fur-tsu--ri) sf vedz tu furtsuescu2 furtii multu (expr: lj si-angric multu); cum s-fatsi, c-amirlu furtsuit1 (fur-tsu-t) adg vedz tu furtsuescu1 s-u-aruc tut furtia (stepsul, cbatea) pri mini? nfurtusescu furtsuit2 (fur-tsu-t) adg vedz tu furtsuescu2 (nfur-tu-ss-cu) (mi) vb IV nfurtusii (nfur-tu-s), nfurtuseam furtu (fr-tu) sn vedz tu furtu (nfur-tu-sem), nfurtusit (nfur-tu-s-t), nfurtusiri/nfurtusire furtu (fr-tu) sn furturi (fr-tur) atsea tsi s-fatsi cndu cariva (nfur-tu-s-ri) ncarcu un furtii tu tsiva i pri cariva (amaxi, lja peascumta i cu zorea un lucru tsi nu easti a lui; afurtu pravd, cal, gumar, etc.) tra s-u poart iuva; ncarcu, ncarcu, furari, afurari, furilji {ro: furt} {fr: vol, brigandage, larcin} ancarcu, carcu, nsrtsinedz; (expr: 1: mi nfurtusescu a unui = {en: thievery, robbery, larceny} ex: di furtu (di la furari) mn lj-caftu, l-plcrsescu; mi ngrec, lj-bag zori, etc,; 2: lu ncarcu s-nu tradz; nu featsi alti furturi (furri) fur1 (fr) sm, sf, adg pristi oclji = lu ncarcu multu di multu, pristi misur; 3: lu fur (f-r), furi (fr), furi/fure (f-ri) atsel tsi lja peascumta nfurtusescu cu bunets = lu ipruhriusesu, l-fac s-nji hurseasc i cu zorea un lucru tsi nu easti a lui; atsel tsi fatsi un furtu; afur, tsiva) {ro: ncrca} {fr: charger} {en: load} ex: ns si furcudar, haramiu, hrmit, chisgi, caceac; (expr: 1: dau pni nfurtusi (si ncrc) cu cmeshli tra s-li duc la izvur; mi a furlor = lj-aprochi furlji n cas, lj-agiut, lj-ascundu; 2: es fur nfurtusi cu multi bunets (expr: mi ipuhriusi, mi featsi s-lji voi = mi (duc tu munts s-mi) fac fur) {ro: ho} {fr: voleur} {en: tsiva trninti, s-am n borgi); nfurtusir calu pristi oclji (expr: thief, robber} ex: furlu acats furlu; fure, fure, nu ts-u-arshini?; lu ncrcar calu multu di multu) nfurtusit (nfur-tu-st) adg sotslj-a mei s-cunushtea cu furlji; shi s-prea ca doau furi; da nfurtusit (nfur-tu-s-t), nfurtusits (nfur-tu-sts), nfurtusipni (da agiutor) a furlor; aidi s-ishim (s-n ftsem) furi ti/nfurtusite (nfur-tu-s-ti) (amaxi, cal, gumar, etc.) tsi-lj s-ari afur1 (a-fr) sm, sf, adg afur (a-f-r), afuri (a-fr), bgat un furtii tr purtari; ncrcat, ncrcat, ancrcat, crcat, afuri/afure (a-f-ri) (un cu fur1) ex: s-featsi prot afur tru nsrtsinat {ro: ncrcat} {fr: charg} {en: loaded} ex: yinea munti furac (fu-rc) sm furats (fu-rts) fur njic {ro: ho din pzari nfurtusit (ncrcat cu lucri) nfurtusiri/nfurtusire mic} {fr: jeune voleur} {en: young thief, young robber} ex: un (nfur-tu-s-ri) sf nfurtusiri (nfur-tu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu furac apala scoati furcudar (fur-cu-dr) sm furcudari (furs-nfurtuseashti tsiva; ncrcari, ncrcari, ancrcari, crcari, cu-dr) (un cu fur1) ex: picurari, lai furcudari! furtusiri, nsrtsinari {ro: aciunea de a ncrca; ncrcare} {fr: furami/furame (fu-r-mi) sf furnj (fu-rnj) numir mari di action de charger} {en: action of loading} furtusescu (furfuri {ro: numr mare de hoi} {fr: nombre de voleurs} {en: tu-ss-cu) (mi) vb IV furtusii (fur-tu-s), furtuseam (fur-tunumber of thieves} ex: armatili a furamiljei (a furlor); iu tut sem), furtusit (fur-tu-s-t), furtusiri/furtusire (fur-tu-s-ri) urdin furnj (ceti di furi); au tricut ahti furnj (ceti di furi) (un cu nfurtusescu) ex: nu furtusir (nu ncrcar) nic; mi furilji/furilje (fu-r-lji) sf furilj (fu-rlj) atsea tsi s-fatsi cndu furtusi (expr: mi ncrc) cu-un rigeai; mi si furtusi (expr: njs-fur tsiva; furari, furtu {ro: hoie} {fr: vol, brigandage} {en: si ngric) s-lu ljau furtusit (fur-tu-st) adg furtusit (fur-tuthievery, robbery} ex: furilja (furarea) nu v prindi; di furilji s-t), furtusits (fur-tu-sts), furtusiti/furtusite (fur-tu-s-ti) (furtu) cas nu s-adar; bnai di furilji (furtu) furlichi (fur-l(un cu nfurtusit) furtusiri/furtusire (fur-tu-s-ri) sf furtusiri chi) sf furlichi (fur-lch) (un cu furilji) furescu (fu-rs(fur-tu-sr) (un cu nfurtusiri) nfurtescu (nfur-ts-cu) cu) adg fureasc (fu-res-c), fureshts (fu-rsh-ts), fureshti (mi) vb IV nfurtii (nfur-t), nfurteam (nfur-tem), nfurtit (fu-rsh-ti) tsi ari s-fac cu furlji (cu furilja, cu furtul, etc.); (nfur-t-t), nfurtiri/nfurtire (nfur-t-ri) (un cu nfurtusescu) (lucru) di furi {ro: hoesc} {fr: de voleur} {en: that has to do ex: nfurtir (ncrcar) cherea, calu nfurtit (nfur-tt) adg with stealing} ex: nsus tu muntili furescu (di furi) fureash-

476

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ti/fureashte (fu-resh-ti) adv ca di furi {ro: hoete} {fr: la ncrcarea-a unui gumar i cal; fultutiri, ciumag, etc. {ro: manire des voleurs} {en: as in a robbery} ex: si-l cruescu prjin-furc} {fr: pieu fourchu servant charger une bte} fureashti (ca di la furi) fur2 (fr) (mi) vb I furai (fu-r), {en: forked post or stake used in loading an animal} ex: furam (fu-rm), furat (fu-r-t), furari/furare (fu-r-ri) 1: arujirea adutsi furtutirea fultutiri (ful-tu-t-ri) sf fultutiri (furljau peascumta i cu zorea un lucru tsi nu easti a meu; afur, tu-tr) (un cu furtutiri) afum, acats, ahulescu, agudescu, nciulescu, spstrescu, ciun, furuntsel (fu-run-tsl) sm furuntselj (fu-run-tslj) grnuts ciuplescu, sufrusescu, mut, sec, etc.; (expr: 1: mi fur = fug mari cu multu pronj tsi easi pi chealea-a omlui sh-cari poati si peascumta fr s-mi lja vr di hbari; 2: mi fur somnul = mi- s-acats di la om la om; grnutslu atsel bunlu (oclju buin); acats somnul, dormu, agrshescu) {ro: fura; furia; adormi} furentsel, furnutsel, furnitsel, frntsel, frintsel, sfrnutsel, {fr: voler; glisser subrepticement; (s)endormir} {en: steal, sufrntsel, sufrndzelj {ro: furuncul, buboi} {fr: furoncle} {en: rob; leave surreptitiously; fall asleep} ex: cari fur (lja cu furuncle, boil} ex: lj-avea ishit pi zverc un furuntsel furenzorea i peascumta) shtii s-ascund; s-fur (fudzi peascumta) tsel (fu-ren-tsl) sn furentseali/furentseale (fu-ren-tse-li) di-acas; nj-ti fur (ti-acts) dorlu shi jalea; s-lu fur somnul (un cu furuntsel) furnutsel (fur-nu-tsl) sn furnutseali/fur(s-doarm) furat (fu-rt) adg furat (fu-r-t), furats (funutseale (fur-nu-tse-li) (un cu furuntsel) furnitsel (furrts), furati/furate (fu-r-ti) harea tsi u-ari cariva cari-lj si lo ni-tsl) sn furnitseali/furnitseale (fur-ni-tse-li) (un cu tsiva (peascumta i cu zorea); cari s-fur; afurat, afumat, furuntsel) frntsel (frn-tsl) sm frntselj (frn-tslj) actsat, etc.; (fig: durnjit, agrshit, etc.) {ro: furat; furiat; (un cu furuntsel) frintsel (frin-tsl) sm frintselj (frin-tslj) adormit} {fr: vol; drob; gliss subrepticement; endormi} shi sn frntseali/frntseale (frn-tse-li) (un cu furuntsel) {en: stolen, robbed; left surreptitiously; fallen asleep} ex: ex: scoati frintselj; nu-adun nica frntselu sfrnutsel (sfrmc di furatili (atseali cari s-furar) furari/furare (fu-r-ri) nu-tsl) sn sfrnutseali/sfrnutseale (sfr-nu-tse-li) (un cu sf furri (fu-rr) atsea tsi fatsi un cari fur; afurari, afumari, furuntsel) ex: scot un sfrnutsel sfuruntsel (sfu-run-tsl) actsari, etc.; (fig: durnjiri, agrshiri, etc.) {ro: aciunea de a sm sfuruntselj (sfu-run-tslj) (un cu furuntsel) sufrntsel fura, de a se furia, de a adormi; furare; furiare; adormire} (su-frn-tsl) sm sufrntselj (su-frn-tslj) (un cu furun{fr: action de voler (glisser subrepticement; (s)endormir)} tsel) ex: lj es pi zverc sufrntselj sufrndzelj (su-frn{en: action of (stealing; leaving surreptitiously; falling dzlj) sm sufrndzelj (su-frn-dzlj) (un cu furuntsel) asleep)} afur2 (a-fr) (mi) vb I afurai (a-fu-r), afuram (a- fus (fs) sn fusi/fuse (f-si) shi fusuri (f-sur) hlati tr fu-rm), afurat (a-fu-r-t), afurari/afurare (a-fu-r-ri) (un turtseara-a lnljei, cu un limnic (fus) pri cari si-anvrtescu cu fur2) ex: si ngiur shi s-afur (s-fur); lji s-afurar shapti hirili shutsti di ln; drug (fig: 1: fus = (i) cicior; (ii) lucru njilj di-aslanj afurat (a-fu-rt) adg afurat (a-fu-r-t), muljirescu; expr: 2: ca fusili = suptsri ca fusili; 3: fuslu-ali afurats (a-fu-rts), afurati/afurate (a-fu-r-ti) (un cu furat) mai = un plant, cari tsi s-hib) {ro: fus} {fr: fuseau} {en: ex: lucri afurati (loati cu zorea ic peascumta) spindle} ex: dipinai di pi fus cnura; cari fusi va umpl ma afurari/afurare (a-fu-r-ri) sf afurri (a-fu-rr) (un cu multi; cicioari ca fusi (expr: suptsri ca fusili); lj-ari lundzi furari) ex: pri la curvrilji, pri la afurari; afurarea nu easti fusili (fig: cicioarili); cu fuslu (fig: lucrul muljirescu) hrni lucru bun shasi sufliti fusar (fu-sr) sm, sf, adg fusar (fu-s-r), furtunat (fur-tu-nt) adg vedz tu furtun fusari (fu-sr), fusari/fusare (fu-s-ri) (di-arad ghiftul) tsi furtun (fur-t-n) sf fur-tunj (fur-tnj) ploai cu vimtu mari fatsi fusi {ro: (iganul) care face fuse} {fr: (tzigane) fuselier, tsi cadi mult sh-cu agunjii (sh-ctivroar cu neau); ploai, qui fait des fuseaux} {en: (gypsy) who makes spindles} ex: drci, zdrci, bor, tufani, sindilii, chiameti, etc.; (fig: furtun tricu aeri un ghiftu fusar; ca fusarili cu trastul cndu s-duc di = (i) ca furtuna; (ii) agonja; (iii) dipriun, idyiul lucru, sh-frhoar-hoar astmtsiri) {ro: ploaie torenial, furtun, vijelie} {fr: pluie fusar (fu-sr) sm, sf, adg vedz tu fus torrentielle, orage, tempte} {en: torrential rain, storm} ex: fusati/fusate (fu-s-ti) sf fusts (fu-sts) hndachi strimt shi furtuna (ploaea, drcea) di-asear eara greau; si ngrnja lung (ctivroar shutst sh-cu loc anltsat tu mardzini); furtun (fig: ca furtuna, sarpit sh-cu foc) cu greaca; sh-trdzea lucri anltsati sh-bgati un pisti-alant tra s nvrtushad furtun (fig: ca furtuna, dipriun), foc tu foc; azghear furtun loclu iu omlu poati si s-apr tu-un alumt i di iu s-poat s(fig: ca furtuna, dipriun sh-cu vrondu mari); nj-ti duts furtun amin cu tufechea; fsat, hndac, hndachi, endec, avlachi {ro: (dipriun, idyiul lucru, fr-astmtsiri; nj-ti duts funi, aridh); tranee, an} {fr: foss, tranche, rempart} {en: ditch, trench, tsi-ashtepts, du-ti furtun (fig: du-ti-agonja, ca un furtun, rampart} ex: s-ascumsi tu fusati; iu putea si s-aproachi di fr s-astmtseshti n cali) furtunat (fur-tu-nt) adg fusati; amina cu tufechili di dup fusati fsat (fst) sn furtunat (fur-tu-n-t), furtunats (fur-tu-nts), furtunafsati/fsate (fs-ti) (un cu fusati) ti/furtunate (fur-tu-n-ti) tsi lu-ari actsat furtuna; tsi easti fusc (fs-c) sf fushti/fushte (fsh-ti) umfltur mplin di btut di furtun; (fig: furtunat = mrat, corbu, chisusit, curbisit, vimtu tsi s-fatsi pri fatsa-a apiljei cndu hearbi sh-clucuteashti, buisit, tihilai, etc.) {ro: prins shi btut de furtun} {fr: pris et ic atumtsea cndu apa fatsi spum; umfltur mplin di battu par lorage} {en: caught and beaten by the storm} ex: dzam pi chealea-a omlui cndu s-ardi; mdular dit truplu-a crvnj furtunati (tricuti prit, shi btuti di furtunj); furtunatlu omlui tsi sh-u-adutsi cu un pung mplin di dzam i chishat; (fig: mratlu, curbisitlu) a meu di brbat nu s-veadi furtunos fultac, fltac, bishic, pluscut, cndil, tsipur, hboat {ro: (fur-tu-ns) adg furtunoas (fur-tu-no-s), furtunosh (fur-tu- bic, bica udului} {fr: ampoule, bulle, vessie} {en: blister, nsh), furtunoasi/furtunoase (fur-tu-no-si) (chirolu) tsi bubble, bladder} fusclitr (fus-c-l-thr) sf fusclieasti btut di furtun; tsi easti ca furtuna; (fig: furtunos = tsi tri/fusclitre (fus-c-l-thri) fusc fapt cndu s-freac easti ca furtuna, agru, sarpit, nfucat, tulburat, frimintat, spunea tu ap {ro: clbuc} {fr: bulle} {en: bubble} shirpitat, archit, nistpuit, etc.) {ro: furtunos} {fr: orageux, fusclithr (fus-c-l-thr) sf fusclithri/fusclithre (fus-c-ltemptueux, imptueux} {en: stormy, impetuous} ex: vimturi thri) un cu fusclitr furtunoasi (ca dit un furtun greau, vrtoasi sh-cu ploai i fusclitr (fus-c-l-thr) sf vedz tu fusc neau); minduirli-atseali cama furtunoasi (fig: tulburi, agri, fushcat (fush-c-t) sf vedz tu fshcat nistpuiti, nfucati); hiu bun, ma hiu sh-furtunos (fig: archit, fushechi/fusheche (fu-sh-chi) sf fushechi (fu-shch) un sarpit, agru) soi di chelindru njic tu cari s-bag bruti tsi plscneashti furtunos (fur-tu-ns) adg vedz tu furtun cndu plumbul easti aminat di tufechi; fishechi, fshechi, fishic; furtusescu (fur-tu-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu furtii (expr: mi-adar fushechi = nj-umplu stumahea cu mcari shfurtusiri/furtusire (fur-tu-s-ri) sf vedz tu furtii beari) {ro: cartu} {fr: cartouche} {en: cartridge} ex: s-adr furtusit (fur-tu-st) adg vedz tu furtii fushechi (expr: mc multu di multu) fishechi/fsheche (fifurtutiri (fur-tu-t-ri) sf furtutiri (fur-tu-tr) un soi di sh-chi) sf fishechi (fi-shch) (un cu fushechi) fishic ciumag-furc tsi poati si s-hig tu loc shi s-agiut la (fi-shc) sn fishitsi/fishitse (fi-sh-tsi) (un cu fushechi)

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

477

nfishic (nfi-shic) vb I nfishicai (nfi-shi-c), nfishicam (nficiumuliri, nclicari {ro: aciunea de a fute} {fr: action de shi-cm), nfishicat (nfi-shi-c-t), nfishicari/nfishicare (nfibaiser, daccomplir lacte sexuel} {en: action of fucking} shi-c-ri) ncarcu n tufechi cu fishechi; (expr: mi nfishec = futeari/futeare (fu-te-ri) sf futeri (fu-tr) sf (un cu futiri) mi-adar fushechi; nj-umplu stumahea cu mcari sh-beari) {ro: futeai (fu-te) sm futeaeanj (fu-tea-nj) brbat tsi alag ncrca puca (cu cartue)} {fr: charger le fusil (avec des multu dup muljeri tra s-li-ambair; curvar {ro: futcios} {fr: cartouches)} {en: load rifle (with cartridges)} ex: tora oastea passionn pour les plaisirs charnels} {en: fucker} nu cheari chirolu ca si nfishea tufechili; nfishac-ti (ex: fut* (f-t) dirivat (partitsplu tricut) di-a verbului hiu/escu; ndoap-ti) ghini nfishicat (nfi-shi-ct) adg nfishicat (nfivedz escu shi hiu shi-c-t), nfishicats (nfi-shi-cts), nfishicati/nfishicate (nfifut1 (f-t) sf futi/fute (f-ti) poal; fust dit portul a shi-c-ti) (tufechi) tsi easti ncrcat {ro: ncrcat (cu huryeatslor {ro: poal, fust din portul ranilor} {fr: tablier; cartue)} {fr: charg (fusil)} {en: loaded (rifle)} ex: purta jupe du costume des paysans} {en: apron, skirt} fut2 (fu-t) armili nfishicati (ncrcati) nfishicari/nfishicare (nfi-shi-csm futadz (fu-tdz) (un cu fut1) ri) sf nfishicri (nfi-shi-cr) atsea tsi s-fatsi cndu si ncarc fut2 (fu-t) sm vedz tu fut1 un tufechi {ro: aciunea de a ncrca puca (cu cartue)} {fr: futeai (fu-te) sm vedz tu fut action de charger le fusil (avec des cartouches)} {en: action of futeari/futeare (fu-te-ri) sf vedz tu fut loading rifle (with cartridges)} fushicljichi/fushicljiche (fufutiri/futire (f-ti-ri) sf vedz tu fut shi-cl-chi) sf fushicljichi (fu-shi-clch) un soi di poal i futsescu (fu-tss-cu) (mi) vb IV futsii (fu-ts), futseam (fucurau tu cari s-tsn fushechi; plasc, palasc, plasc, pl- tsem), futsit (fu-ts-t), futsiri/futsire (fu-ts-ri) pasc, pudyeau, puzgheau, pureau, puryeau {ro: cartu- asprucuchescu cu ap, ayisit (vluisit) tu bisearic di preftu ier} {fr: giberne, ceinture-cartouchire} {en: cartridge-belt} (cu ayeazmo); ayizmusescu, yizmusescu {ro: aghezmui} {fr: fushicljichi/fushicljiche (fu-shi-cl-chi) sf vedz tu fushechi asperger deau bnite} {en: sprinkle with holy water} futsit fushti/fushte (fsh-ti) sf pl agudiri fapti un dup-alant cu (fu-tst) adg futsit (fu-ts-t), futsits (fu-tsts), futsiti/futsite palma, bushlu ic ciumaglu (puleanlu, mciuca, etc.); bteari, (fu-ts-ti) asprucuchit cu ap ayisit; ayizmusit, yizmusit {ro: prjin, ppar, pipirits, pistili, shcop, tsurtsufi, chiurcu, aghezmuit} {fr: asperg deau bnite} {en: sprinkled with holy chiutec {ro: lovituri de prjin, btaie} {fr: coups de bton, water} ex: oili futsiti (ayizmusiti) futsiri/futsire (fu-ts-ri) sf rossade, rosse} {en: beating} ex: cara lj-astrapsi ndau fushti futsiri (fu-tsr) atsea tsi fatsi preftul cndu futseashti; lj-apreasi fatsa; l-tuli di fushti (l-vtm di bteari); a csharlor ayizmusiri, yizmusiri {ro: aciunea de a aghezmui; aghezl da fushti (btaie); fushtili suntu dati (btearea easti dat) di muire} {fr: action dasperger deau bnite} {en: action of Dumnidz; lj-trapshu dau fushti; fushtili (shcoplu) shsprinkling with holy water} arushnarea nu es futsiri/futsire (fu-ts-ri) sf vedz tu futsescu fustanel (fus-ta-n-l) sf vedz tu fustani futsit (fu-tst) adg vedz tu futsescu fustani/fustane (fus-t-ni) sf fustnj (fus-tnj) stranj muljifutughraf (fu-tu-ghrf) sm futughrahi (fu-tu-ghrh) un cu rescu lungu, di la gushi pn (ma nghios) di dzinuclji, tsi sfutugraf poart di-arad pristi alti strani a truplui, shi earna s-poart futughrafiari/futughrafiare (fu-tu-ghra-fi--ri) sf futughrafieri sum palto; fstani {ro: rochie} {fr: robe} {en: dress} ex: tsi (fu-tu-ghra-fi-r) un cu futugrafiari fustnj shi fustaneli; cu fustnjli pn di padi; lj-adusi gionili di futughrafiat (fu-tu-ghra-fi-t) adg futughrafiat (fu-tu-ghraBucureshti n fustani di geamfesi; veara imn cu fustnj; purta fi--t), futughrafiats (fu-tu-ghra-fi-ts), futughrafiati/futun fustani di sirm fstani/fstane (fs-t-ni) sf fstnj (fs- ghrafiate (fu-tu-ghra-fi--ti) un cu futugrafiat tnj) (un cu fustani) fustnat (fus-t-nt) adg fustnat futughrafiedz (fu-tu-ghra-fi-dz) (mi) vb I futughrafiai (fu-tu(fus-t-n-t), fustnats (fus-t-nts), fustnati/fustnate (fus- ghra-fi-), futughrafiam (fu-tu-ghra-fi-m), futughrafiat t-n-ti) (stranj, fustani, tsipuni, etc.) tsi ari cljini (furti, dipli) (fu-tu-ghra-fi--t), futughrafiari/futughrafiare (fu-tu-ghra-fi{ro: cu pliuri} {fr: (vtement) qui a des plis} {en: pleated (gar-ri) un cu futugrafiedz ment), with folds} ex: tsipunjli fustnati; pirifan fustnati futughrafilji/futughrafilje (fu-tu-ghra-f-lji) sf futughrafilj (fufust (fs-t) sf fusti/fuste (fs-ti) stranj di muljari tsi stu-ghra-flj) un cu futugrafilji poart di la mesi shi nghios sh-cari, deadun cu bluza (cmea- futughrfii/futughrfie (fu-tu-ghr-f-i) sf futughrfii (fu-tusha) di pisupr s-poart tu loc di fustani; un soi di stranj lun- ghr-f) un cu futugrfii gu muljirescu (di-arad di ln) tsi s-poart sum fustani; jup, futughrfsescu (fu-tu-ghrf-ss-cu) (mi) vb IV futughrfsii (fugiup, bc {ro: fust} {fr: jupe de laine que les femmes porte tu-ghrf-s), futughrfseam (fu-tu-ghrf-sem), futughrfsit sous la robe et que les enfants les portaient comme une robe} (fu-tu-ghrf-s-t), futughrfsiri/futughrfsire (fu-tu-ghrf-s{en: womans skirt, underskirt} ex: ded cu her fustili fustari) un cu futugrfsescu nel (fus-ta-n-l) sf fustaneli/fustanele (fus-ta-n-li) un soi futughrfsiri/futughrfsire (fu-tu-ghrf-s-ri) sf futughrfsiri di fust brbteasc di-arad alb, shcurt sh-fustnat, purtat (fu-tu-ghrf-sr) un cu futugrfsiri di brbatslji grets; fustneau {ro: fustanel} {fr: fustanelle} futughrfsit (fu-tu-ghrf-st) adg futughrfsit (fu-tu-ghrf-s{en: fustanella} ex: lai lj-easti fustanela; tuts huryeatslji armnj t), futughrfsits (fu-tu-ghrf-sts), futughrfsiti/futughrfsite s-poart cu dulum sh-cu fustanel fustneau (fus-t-ne- (fu-tu-ghrf-s-ti) un cu futugrfsit ) sf fustnei (fus-t-n) (un cu fustanel) futugraf (fu-tu-grf) sm vedz tu futugrfii fust (fs-t) sf vedz tu fustani futugrafiari/futugrafiare (fu-tu-gra-fi--ri) sf vedz tu fustnat (fus-t-nt) adg vedz tu fustani futugrfii fustneau (fus-t-ne-) sf vedz tu fustani futugrafiat (fu-tu-gra-fi-t) adg vedz tu futugrfii fut (ft) vb III shi II futui (fu-t), futeam (fu-tem), futut futugrafiedz (fu-tu-gra-fi-dz) (mi) vb I vedz tu futugrfii (fu-t-t), futiri/futire (f-ti-ri) shi futeari/futeare (fu-te-ri) futugrafilji/futugrafilje (fu-tu-gra-f-lji) sf vedz tu futugrfii (brbat) mi bag tu-ashtirnut cu-un muljari tra s-u mbairu; futugrfii/futugrfie (fu-tu-gr-f-i) sf futugrfii (fu-tu-gr-f) ambairu, ampihiur, ciumulescu, ncalic; (expr: futu-nji-ts, futu- vidzuta-a unui lucru (om, fats di om, etc.) loat cu-un nji-lj, futu-nji-v, futu-nji-l cndila = ngiurturi) {ro: fute} hlati shi ngrpsit (tipusit) pi-un acoal; cadur, futugrafilji, {fr: baiser, accomplir lacte sexuel} {en: copulate, fuck} fotografii {ro: fotografie} {fr: photographie} {en: photofutut (fu-tt) adg futut (fu-t-t), fututs (fu-tts), fututi/fugraph} ex: nu am futugrfia-a voastr (cadurlu-a vostru); njtute (fu-t-ti) tsi s-ari bgat tu-ashtirnut cu cariva shi s-ari deadi n futugrfii futugrafilji/futugrafilje (fu-tu-gra-f-lji) mbirat; ambirat, ampihiurat, ciumulit, nclicat {ro: futut} sf futugrafilj (fu-tu-gra-flj) (una cu futugrfii) fotogra{fr: bais, qui a accompli lacte sexuel} {en: fucked} futifii/fotografie (fo-to-gra-f-i) sf fotografii (fo-to-gra-f) (una ri/futire (f-ti-ri) sf futiri (f-tir) atsea tsi s-fatsi cndu un cu futugrfii) futugrfsescu (fu-tu-grf-ss-cu) (mi) vb IV brbat si mbair cu-un muljari; ambirari, ampihiurari, futugrfsii (fu-tu-grf-s), futugrfseam (fu-tu-grf-sem),

478

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

futugrfsit (fu-tu-grf-s-t), futugrfsiri/futugrfsire (fu-tufuvirsescu (fu-vir-ss-cu) vb IV vedz tu fuver grf-s-ri) scot tu cadur (futugrfii) cu-un hlati maxus fuvirsiri/fuvirsire (fu-vir-s-ri) sf vedz tu fuver adrat tr-aestu lucru; futugrafiedz, fotografiedz {ro: fotofuvirsit (fu-vir-st) adg vedz tu fuver grafia} {fr: photographier} {en: photograph} futugrfsit fuzm (fz-m) sf fuzmi/fuzme (fz-mi) mirachea (ineryia, (fu-tu-grf-st) adg futugrfsit (fu-tu-grf-s-t), futugrfsits minarea apreas, srpitslchea, chischineatsa, putearea, etc.) (fu-tu-grf-sts), futugrfsiti/futugrfsite (fu-tu-grf-s-ti) tsi cu cari un om poati s nchiseasc un lucru multu durut; easti scos tu cadur; futugrafiat, fotografiat {ro: fotografiat} {fr: nintarea tsi u fatsi cariva (i tsiva) cndu sh-aspuni aest photographi} {en: photographed} futugrfsiri/futugrfsire mirachi; paramazm, zvorizm, vantsu, vrap, vimtu, puteari (fu-tu-grf-s-ri) sf futugrfsiri (fu-tu-grf-sr) atsea tsi s{ro: avnt} {fr: essor; mouvement par lequel on slance} fatsi cndu cariva futugrfseashti {ro: aciunea de a foto{en: soaring, dash; running start, running jump, etc.} ex: lja grafia} {fr: action de photographier} {en: action of photofuzm (sh-lja vimtu) sh-ansari groapa graphing} futugrafiedz (fu-tu-gra-fi-dz) (mi) vb I futuG grafiai (fu-tu-gra-fi-), futugrafiam (fu-tu-gra-fi-m), futugrafiat (fu-tu-gra-fi--t), futugrafiari/futugrafiare (fu-tu-gragaber (g-ber) sm vedz tu gavru fi--ri) (un cu futugrfsescu) ex: futugrafiai (scosh tu cadur) casa; nu mi am futugrafiat pn tora futugrafiat (fu- gad (gd) sm gadz (gdz) shi sn gaduri (g-dur) ficior i feat tu protslji mesh i anj di ban; gat, nat, njat, njac, tu-gra-fi-t) adg futugrafiat (fu-tu-gra-fi--t), futugrafiats srmnits, beb, pupul, pup, ciuci, niphiu, njitsico, poci, tsup, (fu-tu-gra-fi-ts), futugrafiati/futugrafiate (fu-tu-gra-fi--ti) ficiuric, fitic; (fig: gaduri = drcurii shi zburdlipsiri tr(un cu futugrfsit) futugrafiari/futugrafiare (fu-tu-gra-fiardeari fapti di ficiurits) {ro: prunc, sugaci; trengrii} {fr: -ri) sf futugrafieri (fu-tu-gra-fi-r) (un cu futugrfsiri) nourisson, petit enfant qui marche quatre pattes; fotografiedz (fo-to-gra-fi-dz) (mi) vb I fotografiai (fo-toespigleries enfantines} {en: baby, infant; childish pranks} gra-fi-), fotografiam (fo-to-gra-fi-m), fotografiat (fo-togat (gt) sn gaturi (g-tur) (un cu gad) gra-fi--t), fotografiari/fotografiare (fo-to-gra-fi--ri) (un gagan (g-gan) sm, sf gagan (g-ga-n), gaganj (g-ganj), cu futugrfsescu) fotografiat (fo-to-gra-fi-t) adg fotogagani/gagane (g-ga-ni) un paranum dat di armnj a grafiat (fo-to-gra-fi--t), fotografiats (fo-to-gra-fi-ts), gretslor (tsi ari noima di un tsi s-aspari, tsi li umpli lishor fotografiati/fotografiate (fo-to-gra-fi--ti) (un cu futuzmeanili) {ro: porecl, cu sensul de fricos, dat de aromni grfsit) fotografiari/fotografiare (fo-to-gra-fi--ri) sf fotogrecilor} {fr: sobriquet (signifiant poltron), donn par les grafieri (fo-to-gra-fi-r) (un cu futugrfsiri) futugraf (fu-tu-grf) sm futugrahi (fu-tu-grh) atsel tsi scoati caduri aroumains aux grecs} {en: nickname (with the meaning easily frightened given to Greeks by Aromanians} ex: (futugrfii) cu-un hlati ti futugrafiari {ro: fotograf} {fr: cunushtea ghini strictoarea-a gaganjlor (gretslor) photographe} {en: photographer} gagur (g-gur) sm gaguri (g-gur) tsap a curi lj si scoasir futugrfsescu (fu-tu-grf-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu hltsli (mdularli) sexuali tra s-nu mata poat s-li-alas cprifutugrfii li greali; ggur, dzigrit, ciucutit, shutst, ascuchit, scuchit; futugrfsiri/futugrfsire (fu-tu-grf-s-ri) sf vedz tu munuh, monoh, hudum, hadum, scupac, scupat, strif {ro: ap futugrfii castrat} {fr: bouc chtr} {en: billy-goat castrated} ggur futugrfsit (fu-tu-grf-st) adg vedz tu futugrfii (g-gr) sm gguri (g-gr) (un cu gagur) futut (fu-tt) adg vedz tu fut fuver (fu-v-r) sf fuveri/fuvere (fu-v-ri) zbor (purtari, etc.) gai/gae (g-i) sf gi (g) ma multi turlii di agru-pulj, cu cu cari omlu sh-aspuni vrearea (sh-putearea) tsi u ari tra s-lji peanili li (murni, ca cinusha), cu dintana vrtoas, ma njic di fac aru a unui altu om; lhtara tsi u-aducheashti cariva cn- corbu (cu cari sh-u-adutsi multu) sh-ma mari di cion du veadi c cariva va s-lji fac aru; fuvert, fuvirsiri, cnusiri (harabelj, etc.); cioar, hashc; (fig: 1: gai = (i) brbat (muljari) sumulai la fats, lai ca gaea; ghiftu (ghift); (ii) (muljari) tsi {ro: ameninare, intimidare} {fr: mnace, intimidation} {en: zghileasti, tsi-lj fudzi gura ca un gai; expr: 2: va mi lja gaea = threat, menace, intimidation} fuvert (fu-vr-t) sf fuverti/fuverte (fu-vr-ti) shi fuverts (fu-vr-ts) (un cu fuver) va s-mor; 3: cap di gai = tsi nu para-lj talji caplu; tsi easti ca glar sh-nu-aducheashti lishor; 4: lj-lo gaea mintea; lj-azbuir ex: cu fuverta l-featsi s-fug fuviros (fu-vi-rs) adg (shi gaea = nu easti cu tut mintea; glri di minti; nu shtii tsi fatsi) adv) fuviroas (fu-vi-ro-s), fuvirosh (fu-vi-rsh), fuviroasi/fuviroase (fu-vi-ro-si) tsi lhtrseashti multu cu purtarea {ro: cioar} {fr: corneille} {en: crow} ex: gai cu gai nu-sh scoati ocljilj; ficiuramea cfta cuibari di gai, tra s-lji nveats (zburrea, fuverta, etc.) tsi u fatsi cariva {ro: amenintor, puljlji s-yin dup nsh; sh-tini, bre gae ( expr: cap di gai, nfiortor} {fr: mnaant, redoutable, terrifiant} {en: threalishor di minti), hii fur?; ved c va s-ti lja gaea (expr: c va stening, dangerous, terrifying} ex: giunar fuviros (lhtros); arbinesh analts sh-fuvirosh (lhtrsitori) fuvirsescu (fu-vir- mori); tsi, nj-lo gaea mintea? (expr: tsi, glrii di minti?) gaid (g-d) sf gaidi/gaide (g-di) shi gidz (g-dz) hlass-cu) vb IV fuvirsii (fu-vir-s), fuvirseam (fu-vir-sem), ti muzical fapt dit un foali di cheali sh-di ma multi sulini tsi fuvirsit (fu-vir-s-t), fuvirsiri/fuvirsire (fu-vir-s-ri) cu es dit ea shi scot bots, cndu vimtul tsi easi dit foali treatsi prit zborlu (minarea di mn, etc.) nj-aspun imutea (nietea, scupolu) c voi s-lji fac aru a unui (tra s-lu-aspar, tra s-lu fac s- eali; (expr: 1: nu-nj yini pi gaid = nu-nj si ndreadzi huzmetea; nu-nj yini ghini; nu-nj da di mn; 2: ahiurseashti gaida = nj da tsiva i s-fac tsi-lj caftu, etc.); lj-fac fric; cnusescu, njiclu ahiurseashti s-plng) {ro: cimpoi} {fr: cornemuse} {en: lhtrsescu {ro: amenina, intimida} {fr: mnacer, intimider} bagpipes} ex: umfl gaida sh-acts s-cnt; giucai cu gaida; {en: threaten, intimidate} ex: l-fuvirsii (cnusii, lhtrsii) cu cnt cu gaida tu grdin gidgi (ga-d-g) sm gidgeadz zboar greali fuvirsit (fu-vir-st) adg fuvirsit (fu-vir-s-t), (g-d-gdz) omlu tsi bati (cnt cu) gaida fuvirsits (fu-vir-sts), fuvirsiti/fuvirsite (fu-vir-s-ti) tsi-lj saspuni (cari veadi, cari aducheashti) c cariva ari scupolu (sh- gaile (ga-l) sm vedz tu gailei c poati) s-lji fac aru; tsi ari fric di tsiva (di cariva) c va-lj gailei/gailee (ga-l-i) sf gailei (ga-l) niisihia shi frica tsi uaducheashti cariva cndu mindueashti c va pat tsiva (c lufac aru; cnusit, lhtrsit {ro: ameninat, intimidat} {fr: ashteapt un piriclju, un cripari, etc., el i cariva di-aproapea); mnac, intimid} {en: threatened, intimidated} fuvirsigilei, gaile, girezi, angtan, ngtan, ngtan, frundid, ri/fuvirsire (fu-vir-s-ri) sf fuvirsiri (fu-vir-sr) atsea tsi scshtig, nacr, srachi {ro: grij} {fr: soin, souci} {en: care} fatsi cndu cariva easti fuvirsit; cnusiri, lhtrsiri {ro: aciunea de a amenina, de a intimida; ameninare, intimidare} {fr: ex: dusi bana fr gailei (fr s-mindueasc, s-lj hib fric di tsiva); nu poart gailei (frundid) xean c-ausheshti agonja action de mnacer, dintimider} {en: action of threatening, of gilei/gilee (g-l-i) sf gilei (g-l) (un cu gailei) ex: intimidating} aplicats-v gileea shi voi tinirlji; ti barb trag gilei (nj-am fuvert (fu-vr-t) sf vedz tu fuver angtan) gaile (ga-l) sm gailedz (ga-ldz) shi gaileadz fuviros (fu-vi-rs) adg vedz tu fuver

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

479

(ga-ledz) (un cu gailei)galantom (ga-lan-tm) adg vedz tu galantu gairei/gairee (ga-r-i) sf vedz tu gairetigalantu (ga-ln-tu) adg galant (ga-ln-t), galants (ga-lngaireti/gairete (ga-r-ti) sf gairets (ga-rts) atsea tsi-aspuni ts), galanti/galante (ga-ln-ti) (brbat) tsi easti livendu, omlu cari nu lj-easti fric (cari fatsi copuslu, cari sh-bag zori) ghini nviscut shi ndreptu (cuvurd, cuvrd, giumertu, prxit, s-adar un lucru, c pistipseashti (ari ndia shi ncreadirea) c etc.), sh-tsi s-poart mushat cu muljerli {ro: galant} {fr: va u scoat naparti; gireti, gairei, curai, curaj, curagi, tar {ro: galant, bien habill} {en: galant, well dressed} galantom curaj, silin} {fr: courage, effort} {en: courage} ex: feci (ga-lan-tm) adg galantom (ga-lan-tm), galantumanj (gagaireti (curai, copus) sh-mi dush, peanarga-anarga pn-aclo; lan-tu-mnj), galantumani/galantumane (ga-lan-tu-m-ni) fac gaireti ma escu niputut; gairetea nu u-alas (nu-ari curailu) tsi easti cu mirachi shi vreari tra s-da shi s mpart cu alts gireti/girete (g-r-ti) sf girets (g-rts) (un cu oaminj atseali tsi ari; tsi lu-arseashti s-da, s-fac doari; tsi gaireti) ex: ca printi, lj-ftsea gireti (curai) gairei/gairee easti cu mna larg; filotim, cuvurd, giumertu, livendu, (ga-r-i) sf gairei (gai-r) (un cu gaireti) ex: gairei, tsi ti slghit {ro: galanton, darnic} {fr: gnreux} {en: generous} chirush ashi? va s-ts treac gairetliu (ga-ret-l) adg ex: tuts fraslj-a ljei suntu galantumanj (cuvurdadz) gairetlii/gairetlie (ga-ret-l-i), gairetlii (ga-ret-l), gairetlii galbin (gl-bin) adg galbin (gl-bi-n), galghinj (gl-ghinj) (ga-ret-l) tsi da gaireti (curai) {ro: care ga curaj} {fr: qui shi galbinj (gl-binj), galbini/galbine (gl-bi-ni) hrom tsi encourage} {en: who gives courage} ex: gairetliu (un tsi-nj da sh-u-adutsi cu-amalama ic limonea; (fig: galbin (tu fats, ca curai) easti omlu aestu cndu-nj greashti, canda am elpidtseara, ca turta di tsear) = multu galbin la fats, salbit, shgairetliu (ga-ret-l) adg vedz tu gairetinjisit, etc.) {ro: galben; palid} {fr: jaune; ple} {en: yellow; gal (gl) adg gal (g-l), galj (glj), gali/gale (g-li) cari ari pale} ex: ardtsina aest fatsi n floari galbin ca shiboea; tsi un hrom tsi s-aproachi tu lai (tsi da ctr tu lai); sumulai; ts-easti budza galbin?; ocljilj lj-ai galghinj; ishi hiljlu di aminum tsi s-da ctivroar la un pravd (mul, gumar) sumu- r, s-featsi ca turta di tsear (multu galbin la fats); ngljitsats di lai; (fig: gal = mrat, corbu) {ro: negricios, nume dat unui fric, galbinj (salbits) mratslji ca tseara; hii galbin (eshti salbit catr negricios} {fr: noirtre; nom quon donne aux mulets la fats) galbin (gl-bi-n) sf galbini/galbine (gl-bi-ni) noirtres} {en: blackish, darkish; name given to blackish par veclju di-amalam (cu un tinjii i alt, dup statlu tsi-l mules} ex: mul gal; Gala nchiseashti, nu s-agioac; iu featsi sh-dup mrimea tsi u-au); glbinushi, lir, flurii, rubii, njerdzi, lai gale (fig: mrate)? galan2 (ga-ln) sm galanj rubie, arubi, arubei, cunstantin, custandat, mahmudii, mah(ga-lnj) cni sumulai {ro: cine negricios la culoare} {fr: mude, minduhii, ostrachel, mints, arup, rup, aruspu, ruspu, chien noirtre} {en: blackish dog} glits (g-l-ts) adg hazmu, dbloan, dabloan, dablon, dubloan, dubl, ducglits (g-l--ts), glits (g-l-ts), glits (g-l--ts) men, pinesh {ro: galben, lir, moned de aur} {fr: lire, ducat, cari ari un hrom ncljis tsi s-aproachi tu lai-lutsit {ro: monnaie dor} {en: gold coin} ex: nu-avea tu pung dict neguriu} {fr: noir fonc et luisant} {en: black and shining} ex: mash trei galbini (liri) glbinjor (gl-bi-njr) adg glbicireashi coapti, li glits; iu creashti masina glits; ocljilj njoar (gl-bi-njo-r), glbinjori (gl-bi-njr), glbinjoaglits ca masina; cu dzeana lai glits gili/gile (g--li) ri/glbinjoare (gl-bi-njo-ri) hrom tsi da niheam pi galbin; invar 1: tsi ari un hrom lai-crbuni shi nyilicioas; 2: tsi ari tsi easti chindisit cu galbin; (fig: glbinjor = salbit la fats {ro: un hrom ashtears, salbit {ro: splcit; negru shi lucitor} glbinicios, glbiniu} {fr: jauntre, jaunet} {en: yellowish} ex: {fr: ple; tout fait noir et luisant} {en: pale; very black and n floari glbinjoar (tsi da ca pi galbin) glbunj (glshiny} ex: ocljilj nj-si featsir gili (di-un hrom salbit); bnj) adg glbunji/glbunje (gl-b-nji), glbunj (gl-bnj), niveasti cu oclji li-gili (li-crbuni shi nyiliciosh) ngledz glbunji/glbunje (gl-b-nji) (un cu glbinjor) ex: yini ca (ng-ldz) vb I nglai (ng-l), nglam (ng-lm), nglat glbunj glbinos (gl-bi-ns) adg glbinoas (gl-bi-no(ng-l-t), nglari/nglare (ng-l-ri) (cu lvushirea0 l-fac s), glbinosh (gl-bi-nsh), glbinoasi/glbinoase (gl-biun lucru s-lja un hrom ca sumulai (gal); murdripsescu, no-si) (un cu glbinjor) ex: cu perlji glbinosh (arush, tsi ncarcu, lirusescu, lichisescu, lvshescu, lvushescu, putuses- da ca pi galbin); ari ficiorlji glbinosh (fig: galbinj, salbits la cu, dmcusescu, chic, chicusescu, mryescu, smryescu {ro: fats); easti glbinoas (salbit), nu sh-veadi sntatea glmurdri} {fr: salir, souiller} {en: dirty, soil} ex: nu li spil binushi/glbinushe (gl-bi-n-shi) sf glbinushi/glbinushe ghini cmeshli ma li ngl; nji si ngl (nji si li shi ciufuli di (gl-bi-n-shi) (un cu galbin) nglbinescu (ngl-bi-nsnilari) perlu nglat (ng-lt) adg nglat (ng-l-t), nglats cu) vb IV nglbinii (ngl-bi-n), nglbineam (ngl-bi-nem), (ng-lts), nglati/nglate (ng-l-ti) murdripsit, ncrcat, nglbinit (ngl-bi-n-t), nglbiniri/nglbinire (ngl-bi-n-ri) dmcusit, chicat, lirusit, lichisit, lvshit, lvushit, putusit, dau cu bueau galbin; s-dutsi bueau di pi un lucru (shi smryit, smryit, murdripsit {ro: murdrit} {fr: sali, souill} fatsi niheam ca galbin) di itia c sta multu tu soari (u lja {en: soiled} ex: nu va s-u vead ntr-oclji c easti nglat soarili, u-acats soarili, s-fatsi galbin i algheashti); (fig: ngl(mryit) nglari/nglare (ng-l-ri) sf nglri (ng-lr) binescu = mi fac galbin (salbit) tu fats); glbinescu {ro: atsea tsi s-fatsi cndu s ncarc tsiva, murdripsiri, ncrcari, nglbeni, deveni palid la fa} {fr: jaunir, rendre jaune; dmcusiri, chicari, lirusiri, lichisiri, lvshiri, lvushiri, changer de couleur, plir} {en: become yellow, grow pale, putusiri, mryiri, smryiri, murdripsiri {ro: aciunea de a change color, fade color} ex: muma tut nglbini (s-featsi murdri; murdrire} {fr: action de salir, de souiller} {en: galbin la fats); frndzli nglbinir (s-featsir galbini, saction of soiling} ex: nglarea (murdria, lvushirea) dit casa-a uscar); si nglbini, s-featsi turt di tsear; li umplu zmeanili ljei nu puteai s-u aflji iuva ngledz (n-g-ldz) vb I di fric shi nglbini ca tseara; mrata di muljari, cu ct spunea nglai (n-g-l), nglam (n-g-lm), nglat (n-g-l- shi grea, cu-ahntu nglbinea nglbinit (ngl-bi-nt) adg t), nglari/nglare (n-g-l-ri) (un cu ngledz) nglbinit (ngl-bi-n-t), nglbinits (ngl-bi-nts), nglbininglat (n-g-lt) adg nglat (n-g-l-t), nglats (n- ti/nglbinite (ngl-bi-n-ti) tsi sh-alxi hroma tu galbin; (fig: g-lts), nglati/nglate (n-g-l-ti) (un cu nglat) tsi s-ari faptu galbin, salbit tu fats); glbinit {ro: nglbenit, nglari/nglare (n-g-l-ri) sf nglri (n-g-lr) (un palid} {fr: jauni, rendu jaune; pli} {en: who became yellow cu nglari)or pale, faded (color)} nglbiniri/nglbinire (ngl-bi-n-ri) 1galan (gha-ln) adg galan (gha-l-n), galanj (gha-lnj), sf nglbiniri (ngl-bi-nr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva i tsiva galani/galane (gha-l-ni) cari ari hroma-a tselui sirin; s-fatsi galbin i salbit; glbiniri {ro: aciunea de a nglbeni, de albastru, njirlu, niur, nur, nalbastru, civitlii, lulachi, nirugalaz a deveni palid la fa; nglbenire} {fr: action de jaunir; de {ro: albastru} {fr: bleu} {en: blue} glnos (g-l-ns) adg plir} {en: action of becoming yellow, of growing pale, of glnoas (g-l-no-s), glnosh (g-l-nsh), glnoa- fading (color)} glbinescu (gl-bi-ns-cu) vb IV glbinii si/glnoase (g-l-no-si) (un cu galan1) ex: oclji glnosh (gl-bi-n), glbineam (gl-bi-nem), glbinit (gl-bi-n-t), (galanj)glbiniri/glbinire (gl-bi-n-ri) (un cu nglbinescu) ex: 2galan (ga-ln) sm vedz tu galglbinir frndzli glbinit (gl-bi-nt) adg glbinit (gl-

480

Dictsiunar a Limbljei Armneasc gangi/gange (ghn-gi) sf gngi (ghn-gi) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz cangi1 shi cangi2 gangren (gn-gre-n shi gan-gr-n) sf gangreni/gangrene (gn-gre-ni shi gan-grnj) putridzrea sh-moartea-a unei parti dit truplu a omlui (multi ori dit cicior i mn), cndu nu mata aproachi sndzi di itia c ari un lngoari {ro: cangren} {fr: gangrne} {en: gangrene} ex: pleaga acts gangren; el u cur gangrena-aest cangren (cn-gre-n shi can-gr-n) sf cangreni/cangrene (cn-gre-ni shi can-grnj) (un cu gangren) gngrinisescu (gn-gri-ni-ss-cu) vb IV gngrinisii (gn-gri-ni-s), gngriniseam (gn-gri-ni-sem), gngrinisit (gn-gri-ni-s-t), gngrinisiri/gngrinisire (gn-gri-ni-sri) fac gangren (tu-un parti a truplui) {ro: face cangren} {fr: gangrener} {en: gangrene} ex: cara-lj gngrinisi bratslu, lipsi s-lj-ul talji gngrinisit (gn-gri-ni-st) adg gngrinisit (gn-gri-ni-s-t), gngrinisits (gn-gri-ni-sts), gngrinisiti/gngrinisite (gn-gri-ni-s-ti) tsi-ari fapt gangren {ro: care a fcut cangren} {fr: gangren} {en: gangrened} gngrinisiri/gngrinisire (gn-gri-ni-s-ri) sf gngrinisiri (gn-gri-ni-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un parti di trup acats gangren {ro: aciunea de a face cangren} {fr: action de gangrener} {en: action of gangrening} gangur (gn-gur) adg gangur (gn-gu-r), ganguri (gn-gur), ganguri/gangure (gn-gu-ri) hrom tsi da pi veardi ncljis, pi hroma cachi, ma cari da niheam sh-pi galbin i lai {ro: verdenchis} {fr: vert fonc, vert-noir, vert-jaune} {en: dark green; green-black, green-yellow} ex: ln gangur (veardi ncljis), oai galgur galgur (gl-gur) adg galgur (gl-gu-r), galguri (gl-gur), galguri/galgure (gl-gu-ri) (un cu gangur) gnguripsescu (gn-gu-rip-ss-cu) vb IV gnguripsii (gn-gu-rip-s), gnguripseam (gn-gu-rip-sem), gnguripsit (gn-gu-rip-s-t), gnguripsiri/gnguripsire (gngu-rip-s-ri) dau un lucru (l-buisescu) cu-un bueau gangur, veardi ncljis; mi fac gangur (veardi ncljis) {ro: colora, or deveni, verde nchis} {fr: rendre ou devenir vert-fonc ou vert-noir} {en: color or become greenish dark} gnguripsit (gn-gu-rip-st) adg gnguripsit (gn-gu-rip-s-t), gnguripsits (gn-gu-rip-sts), gnguripsiti/gnguripsite (gn-gu-rips-ti) cari s-featsi (cari-i dat cu bueau) veardi ncljis {ro: colorat or devenit verde nchis} {fr: rendu ou devenu vertfonc ou vert-noir} {en: colored greenish dark} gnguripsiri/gnguripsire (gn-gu-rip-s-ri) sf gnguripsiri (gn-gu-ripsr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva gnguripseashti {ro: aciunea de a colora, or deveni, verde nchis} {fr: action de rendre ou devenir vert-fonc ou vert-noir} {en: action of coloring or of becoming greenish dark} ganosh (ga-nsh) sm vedz tu ganum gant (gn-t) sf ganti/gante (gn-ti) un soi di stranj njic tsiacoapir mna (di pndz, ln, cheali, lastic, etc.) faptu maxus tra s-u-afireasc mna di arcoari (murdrilji, etc.) i shib purtat mash tr mushuteats shi cmrusiri; brumanc, brumang, mnushi, hirot, pumnic, mitani {ro: mnush; mnush cu un deget} {fr: gant; mitaine, moufle} {en: glove; mitten} ex: cum s-aspeal gantili (mnushli, hirotili) ganum (g-nu-m) sf ganumi/ganume (g-nu-mi) metal cuun hrom alb, ca-asimea, ufilisit la gunusirea di vasi di metal shi (cndu easti amisticat cu alti metali) la ftsearea di multi lucri ufilisitoari; clai {ro: cositor} {fr: tain} {en: tin} ex: tri n vearg ganum (di clai); un pgur di ganum gnusescu (g-nu-ss-cu) vb IV gnusii (g-nu-s), gnuseam (g-nusem), gnusit (g-nu-s-t), gnusiri/gnusire (g-nu-s-ri) ashternu un petur di ganum pristi fatsa di nuntru a unui vas di metal (bcri) tra s-nu-acats-arudzin, s-nu s-sparg; dau cu smaltu un oal coapt tu cireap, tra s-u fac ma mushat shma vrtoas; gunusescu, clisescu; (expr: 1: li gnusii vasili = li ptsi, u-aspreai huzmetea; 2: li gnusescu di fric = nj-easti mult fric; lji umplu zmeanili; curlu-nj seamin arov) {ro: cositori, spoi; smlui} {fr: tamer, mailler} {en: tin; enamel} ex: gnusea-lj (d-lj-u cu clai) ghiumea; cu putsn plat njgunusi tuti vasili nbcriti; sh-ns li gnusi vasili (expr: li pts; lji s-aspre huzmetea) gnusit (g-nu-st) adg

bi-n-t), glbinits (gl-bi-nts), glbiniti/glbinite (gl-bi-n-ti) (un cu nglbinit) glbiniri/glbinire (gl-bi-n-ri) sf glbiniri (gl-bi-nr) (un cu nglbiniri) glbinitur (glbi-ni-t-r) sf glbinituri (gl-bi-ni-tr) luguria galbin tsi s scoati dit stumahi cndu voami omlu {ro: vomitur galben} {fr: vomissement} {en: vomiting} glbinush1 (gl-bi-nsh) adg glbinushi/glbinushe (gl-bi-n-shi), glbinush (gl-binsh), glbinushi/glbinushe (gl-bi-n-shi) (un cu glbinjor) ex: eara asclnati glbinushi (cumts galbini) di ghun moali; gljin glbinushi (tsi da ca pi galbin) glbinush2 (gl-bi-nsh) sn glbinushi/glbinushe (gl-bin-shi) partea galbin tsi s-afl tu mesea-a unui ou; glbineats; glbush, croc (di ou) {ro: glbenu de ou} {fr: jaune doeuf} {en: yolk of eggs} ex: lipsea s-bats shi ndau glbinushi di oau glbush (gl-bsh) sn glbushi/glbushe (gl-b-shi) (un cu glbinush2) ex: di la ou, glbushlu-nj platsi glbineats1 (gl-bi-ne-ts) sf glbinets (gl-bi-nts) hroma galbin (tsi u-ari un lucru, fatsa, etc.); (fig: glbineats = hroma tsi u-ari tu fats un tsi easti salbit) {ro: glbeneal; paliditate} {fr: couleur jaune; pleur} {en: yellow; paleness, pallor} glbineats2 (gl-bine-ts) sf glbinets (gl-bi-nts) (un cu glbinush2) glbonj (gl-bnj) sm glbonj (gl-bnj) un soi di earb tsi s-tradzi azvarna pristi loc (dit fumealja-a curcubetiljei shi a hiumuniclui) cari fatsi lilici njits galbini sh-yimishi mri tsi smc (cu chealea galbin-veardi sh-tu mesi cu multi simintsi njits tsi pot sh-eali si s-mc); peapini, piponj, puponj, chirchira {ro: pepene galben} {fr: melon jaune} {en: melon} ex: mcai glbonj glbinari1/glbinare (gl-bi-n-ri) sf glbinri (gl-bi-nr) lngoari di hicat tsi s-aspuni cu nglbinirea-a chealiljei shi a ocljilor {ro: glbinare} {fr: ictre} {en: icterus, jaundice} ex: glbinarea ti slgheashti; dzcu multu chiro di glbinari glbinari2/glbinare (gl-bi-n-ri) sf glbinri (gl-bi-nr) un soi di earb (cu lilici tsi da pi-un hrom ca morc) dit cari si scoati un bueau galbin {ro: glbinare} {fr: sarrette} {en: a plant with purple flowers from which we obtain an yellow paint} ex: floari sh-glbinari galbin (gl-bi-n) sf vedz tu galbin galbin* fim sing di la adg galbin; vedz galbin gale (g-le) inter mrate vrut! {ro: srmane drag!} {fr: dsir et infortun!} {en: desired and unfortunate!} ex: lai, gale! (lai, marate vrut!) galea (g-lea) adv vedz tu agalea galgur (gl-gur) adg (un cu gangur) galjaman (ga-lja-mn) adg galjaman (ga-lja-m-n), galjamanj (ga-lja-mnj), galjamani/galjamane (ga-lja-m-ni) lucru i prici tsi easti multu di multu mari; (om) tsi esti multu mari, analtu sh-vrtos; evil, ghigantu, tiriu, div, balavancu {ro: colos} {fr: grand, colosse} {en: giant} ex: mari, mari, galjaman (ghigantu); deadir di un galjaman (tiriu, evil) di om galon (ga-ln) sn galoani/galoane (ga-lo-ni) fash di metal tsi u poart ufitserlji pi bratslu, cheptul ic umirli-a stranjilor di stratiot, tra s-aspun scara tsi u au tu-ascheri; galoni, cipari; (expr: va-nj cad galoanili? = va-nj cad galoanili tsi nu li am?; va mi-arushinedz?; va cher tsiva tsi nu-am?) {ro: galon} {fr: grade, galon} {en: stripes} ex: galonj la brats ca s-nu purta galoni1/galone (ga-l-ni) sf galonj (ga-lnj) (un cu galon) ex: pri chept sh-la brats galonj avea galoni1/galone (ga-l-ni) sf vedz tu galon galoni2/galone (ga-l-ni) sn galonj (ga-lnj) vas di yilii (shishi) mari di vr patru litri (misur inglizeasc) tu cari stsn muljituri (ap, gaz, untulemnu, yin, etc.) {ro: butelie, galon (sticl de vreo patru litri)} {fr: bouteille de quattre litres} {en: gallon (english measure)} gam (g-m) sf pl(?) lumi di-aproapea; taif, flcari, fumealji, cam {ro: familie, flcare} {fr: famille} {en: group of close people} ex: tuts ttnjlji, cathishun, sh-chivirnisea oaminjlji dit gama (lumea, fumealja) a lui; gama (flcarea) a chihelui easti mari cam2 (c-m) sf pl(?) (un cu gam) gambro (gam-br) sm vedz tu grambo gamil (g-mi-l) sf vedz tu cmil

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

481

gnusit (g-nu-s-t), gnusits (g-nu-sts), gnusiti/gnusite detail} ex: va s-hib mari garameti (cshtig, vrundid) tu (g-nu-s-ti) (vas) tsi-lj s-ari ashtirnut tu fatsa di nuntru un aestu lucru; ari garameti (caft arvdari, cshtig) aestu lucru; petur di clai; gunusit, clisit {ro: cositorit, spoit; smluit} tradzi garameti garamitliu (ga-ra-mit-l) adg garamitlii/ga{fr: tam, maill} {en: tinned; enameled} gnusiri/gnu- ramitlie (ga-ra-mit-l-i), garamitlii (ga-ra-mit-l), garamitlii sire (g-nu-s-ri) sf gnusiri (g-nu-sr) atsea tsi s-fatsi (ga-ra-mit-l) tsi caft mult vrundid, cshtig, etc. tra si scndu cariva gunuseashti un vas; gunusiri, clisiri {ro: fac; tsi nu easti lishor si s-fac; greu, discul {ro: anevoios} aciunea de a cositori, de a spoi; de a smlui; cositorire, {fr: difficile, malais} {en: difficult} ex: nu mi-acats di-aest spoire, smluire} {fr: action dtamer, dmailler; tamage} znati c easti garamitljii (easti greau tr ftseari, caft mult {en: action of tinning; of enameling} gunusescu (gu-nu-ss- cshtig sh-bgari oar cndu s-fatsi) grmin (g-r-mcu) vb IV gunusii (gu-nu-s), gunuseam (gu-nu-sem), n) sf grmini/grmine (g-r-m-ni) lucru tsi easti greu tr gunusit (gu-nu-s-t), gunusiri/gunusire (gu-nu-s-ri) (un ftseari; disculii, zori, ghiuc; (expr: s-duc tu grmin = s-lu cu gnusescu) ex: nu lj-ari gunusit vasili ghini gunusit (gu- lja neclu) {ro: difficultate, migal} {fr: difficult, peine, nu-st) adg gunusit (gu-nu-s-t), gunusits (gu-nu-sts), dsagrment} {en: difficulty} ex: mi-actsai di grmina-aest gunusiti/gunusite (gu-nu-s-ti) (un cu gnusit) ex: oala di (di lucrul aestu greu) loc eara gunusit; chiup gunusit gunusiri/gunusire (gu- garamitliu (ga-ra-mit-l) adg vedz tu garameti nu-s-ri) sf gunusiri (gu-nu-sr) (un cu gnusiri) gnusar gardu (gr-du) sn garduri (gr-dur) adrmintu (di scnduri, (g-nu-sr) sm gnusari (g-nu-sr) omlu tsi da vasili cu di stizm, di metal, etc.) sculat di-un nicuchir deavrliga di-un ganum, tsi li gunuseashti ic li vindi; gunusar {ro: spoitor} loc (avlii, grdin, etc.) tra s-nu-alas prvdzli i oaminjlji s{fr: tameur} {en: tinner} gnustar (g-nus-tr) sm gnus- intr i s-eas di-aclo fr izini; ngrditur, ploc, trac (fig: tari (g-nus-tr) (un cu gnusar) ex: ai s-ts dau un gardu = cheadic, ambodyiu) {ro: gard} {fr: clture. haie} gnustar gunusar (gu-nu-sr) sm gunusari (gu-nu-sr) {en: fence} ex: feci la-ayinji un gardu di schinj, acas di trts; (un cu gnusar) ex: un s-lu bgm gunusar; gunusari ushi di gardul ari oclji, murlu ari ureclji; s-trapsi pn ning gardu; luushi, ti-un lai cldrushi; gunusarlu caft vasi tra s-lji gunu- arsri gardul (tricu pristi gardu; ic fig: tricu pristi cheadic, seasc; la gunusari mi dush tra s-acumpr un cldari gu- ambodyiu) ngrdescu (ngr-ds-cu) vb IV ngrdii (ngrnustar (gu-nus-tr) sm gunustari (gu-nus-tr) (un cu g- d), ngrdeam (ngr-dem), ngrdit (ngr-d-t), ngrdinusar) ganosh (ga-nsh) sm ganosh (ga-nsh) (un cu ri/ngrdire (ngr-d-ri) analtsu un gardu (di scnduri, di gnusar) glngi (g-ln-g) sm glngeadz (g-ln-gdz) stizm, di metal, etc.) deavrliga di-un loc (avlii, grdin, etc.) (un cu gnusar) gnusrimi/gnusrime (g-nu-s-r- tra s-nu-alas prvdz i oaminj s-intr i s-eas fr izini; ncljid mi) sf gnusrinj (g-nu-s-rnj) multimi di gunsari {ro: cu-un gardu un loc; ntrac {ro: ngrdi} {fr: clturer, enclore} mulime de spoitori} {fr: nombre de tameurs} {en: number {en: fence in; enclose} ex: ngrdeam grdina; ngrdii un loc (multitude) of tinners} ex: tut gunsrimea easi (tuts tr grdin ngrdit (ngr-dt) adg ngrdit (ngr-d-t), gunusarlji es) dit atsea hoar gunusrimi/gunusrime (gu- ngrdits (ngr-dts), ngrditi/ngrdite (ngr-d-ti) (loc, grdinu-s-r-mi) sf gunusrinj (gu-nu-s-rnj) (un cu gnu- n, ubor, etc.) tsi easti ncljis cu-un gardu; ntrcat {ro: ngrsrimi) ex: tut gunsrimea easi (tuts gunusarlji es) dit atsea dit} {fr: cltur, enclos} {en: fenced in; enclosed} ngrdihoar gnusrescu (g-nu-s-rs-cu) adg gnusreasc (g- ri/ngrdire (ngr-d-ri) sf ngrdiri (ngr-dr) atsea tsi s-fatsi nu-s-res-c), gnusreshts (g-nu-s-rsh-ts), gnusresh- cndu si ngrdeashti un loc; ntrcari {ro: aciunea de a ngrti/gnusreshte (g-nu-s-rsh-ti) tsi ari s-fac cu gnusirea-a di; ngrdire} {fr: action de clturer, denclore; enclos} {en: vasilor; di gnusar {ro: de spoitor} {fr: dtameur} {en: of tin- action of fencing in; of enclosing; enclosure} ngrditur ner} gunusrescu (gu-nu-s-rs-cu) adg gunusreasc (gu- (ngr-di-t-r) sf ngrdituri (ngr-di-tr) gardul cu cari si nu-s-res-c), gunusreshts (gu-nu-s-rsh-ts), gunusresh- ncljidi un loc (ubor, grdin, etc.); ngrdiri; gardu, trac {ro: ti/gunusreshte (gu-nu-s-rsh-ti) (un cu gnusrescu) ex: ngrditur} {fr: clture, palissade} {en: fence, stockade} zanati gunusreasc (di gunusar) easti urt shi lvoasngrdedz (ngr-ddz) vb I ngrdai (ngr-d), ngrdam gap! (gp!) inter zbor tsi-aspuni vrondul tsi-l s-fatsi cnili (ngr-dm), ngrdat (ngr-d-t), ngrdari/ngrdare (ngrcndu alatr; ham! {ro: cuvnt care imit ltratul de cine} d-ri) (un cu ngrdescu) ngrdat (ngr-dt) adg ngrda{fr: mot qui imite laboi des chiens} {en: word imitating the t (ngr-d-t), ngrdats (ngr-dts), ngrdati/ngrdate (ngrbarking of a dog} ex: cnjlji nu featsir nitsi gap!; srgljir d-ti) (un cu ngrdit) ngrdari/ngrdare (ngr-d-ri) sf cnjlji shi gap! gap!ngrdri (ngr-dr) (un cu ngrdiri) dizgrdescu (dizgar (ghr) sn gri (ghr) apa nsrat multu tu cari s-tsni gr-ds-cu) vb IV dizgrdii (diz-gr-d), dizgrdeam (diz-grcashlu (turshiili) tra s-nu s-asparg; arm, armir, slmur, dem), dizgrdit (diz-gr-d-t), dizgrdiri/dizgrdire (dizsalamur, shalir, shilir, shulir {ro: saramur} {fr: saumure} gr-d-ri) dau di padi (aspargu) un gardu (di scnduri, di {en: brine}stizm, di metal, etc.) tsi easti anltsat deavrliga-a unui loc garaf (gha-r-f) sf vedz tu craf(avlii, grdin, etc.); (expr: 1: mi dizgrdescu = hiu un om (mi garafil (ga-r-fi-l) sf garafili/garafile (ga-r-fi-li) lilici di boi fac) abrashcu, arsiz, nearushinat, cndu zburscu cu cariva; 2: njic, aroshi, alb i trandafilii, tsi creashti sh-agr tu cmpu ma am gura dizgrdit = (i) nu pot s-nj tsn gura ncljis, zbueasti di-arad criscut tu grdin ti mushuteatsa shi anjurizma rscu multu, nu-nj tatsi dip gura; nu pot s-tsn misticadz, etc.; tsi u da; garoafl, garufljau; giungiul, giungiun, junjul {ro: (ii) hiu abrashcu (arsiz, fr arshini) cndu zburscu cu cariva) garoaf} {fr: oeillet} {en: carnation} ex: scumpa-a mea {ro: dezgrdi} {fr: dclore, enlever la clture} {en: unfence; garafil garoafl (ga-ro-fl) sf garoafli/garoafle (ga-ro-fli) remove a fence} ex: aestu om s-dizgrdi (s-featsi nearushinat (un cu garafil) ex: trandafli shi garoafli garufljau (ga- tu zbor); omlu linivos, lji s-ari dizgrdit shi casa shi ayinja, ru-flj-) sf garufljei (ga-ru-fl) (un cu garafil) sh-nu caft s-lji ngrdeasc dizgardu (diz-gr-du) vb IV carafil (ca-ra-f-l) sf carafili/carafile (ca-ra-f-li) (un cu dizgrdii (diz-gr-d), dizgrdeam (diz-gr-dem), dizgrdit garafil) ex: ari trei paturi di carafili (garoafli) tru grdin (diz-gr-d-t), dizgrdiri/dizgrdire (diz-gr-d-ri) (un cu caranfil (ca-ran-f-l) sf caranfili/caranfile (ca-ran-f-li) dizgrdescu) dizgrdit (diz-gr-dt) adg dizgrdit (diz-gr(un cu garafil) caranfil (ca-ran-fl) sm caranfilj (ca-ran- d-t), dizgrdits (diz-gr-dts), dizgrditi/dizgrdite (diz-grflj) (un cu garafil) caranfir (ca-ran-fr) sm caranfiri d-ti) (loc, grdin, ubor, etc.) tsi-lj s-ari dat di padi gardul (ca-ran-fr) (un cu garafil){ro: dezgrdit} {fr: dclos, sans cltur} {en: unfenced; with garameti/garamete (ga-ra-m-ti) sf garamets (ga-ra-mts) the fence removed} ex: grdinjli armasir dizgrditi; nu-lj dz mutrirea, vrundida sh-cshtiga tsi u bag cariva la nai ma tsiva c gura u-ari dizgrdit (nu poati s-tsn gura ncljis, njiclu lucru cndu fatsi tsiva; lucru adrat cu mult arvdari shi zburashti multi) dizgrdiri/dizgrdire (diz-gr-d-ri) sf dizbgari oar la nai ma njitsli minutslj {ro: migal} {fr: peine, grdiri (diz-gr-dr) atsea tsi s-fatsi cndu si dizgrdeashti difficult, minutie} {en: scrupulousness, difficulty, minute un loc {ro: aciunea de a dezgrdi; dezgrdire} {fr: action de

482

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

dclore, denlever la clture} {en: action of unfencing; of sntos tsi easti bun tr ftsearea di adrminti, casi, punts, removing a fence} ex: agiumsi la oara-a dizgrdiriljei etc.; gaber, carpin, shcod, scod, crnti, crnti {ro: carpen} dizgrdescu (diz-gr-ds-cu) vb IV dizgrdii (diz-gr-d), diz- {fr: charme} {en: hornbeam, ironwood} ex: acumprm grdeam (diz-gr-dem), dizgrdit (diz-gr-d-t), dizgrdi- leamni di gavru gvruriu (g-vru-r) sn gvruriuri (g-vruri/dizgrdire (diz-gr-d-ri) (un cu dizgrdescu) ex: grdina r-ur) loc cu mults gavri; pduri di gavri; crpinish {ro: n u dizgrdir dizgrdit (diz-gr-dt) adg dizgrdit (dizcrpini} {fr: charmoie} {en: hornbeam forest} gaber (ggr-d-t), dizgrdits (diz-gr-dts), dizgrditi/dizgrdite (diz- ber) sm gaberi (g-ber) (un cu gavru) gr-d-ti) (un cu dizgrdit) dizgrdiri/dizgrdire (diz-gr- gavruyeani (ga-vru-yn) sm fr pl cash uscat, faptu cu lapd-ri) sf dizgrdiri (diz-gr-dr) (un cu dizgrdiri) tili dit cari s-ari scoas umtul, sh-tsnut di-arad tu foali ti garivaldu (ga-ri-vl-du) sn garivalduri (ga-ri-vl-dur) bueau earn; bagi {ro: brnz smntnit} {fr: fromage crm tsi da niheam pi-aroshi ncljis, tsi sh-u bga, aoa sh-un chiro quon conserve pour lhiver} {en: cheese made of skimmed muljerli si sh-buiseasc perlji {ro: purpur, materie coloranmilk} t} {fr: pourpre, matire colorante} {en: purple, coloring sub- gavumar (ga-vu-m-r) sf vedz tu gav stance} garivali (ga-ri-v-li) sf garivlj (ga-ri-vlj) (un cu gaz (gz) sn vedz tu gazi garivaldu) gazd (gz-d) sf gazdi/gazde (gz-di) lilici galbin di garivali (ga-ri-v-li sf vedz tu garivaldu primuveara {ro: floare galben de primvara} {fr: fleur jaune garoafl (ga-ro-fl) sf vedz tu garafil de printemps} {en: yellow spring flower} garofil (ga-ro-fl) sm vedz tu garufilj gazepi/gazepe (ga-z-pi) sf fr pl gzepi, cripari, crteari, garufilj (ga-ru-flj) sm garufilj (ga-ru-flj) lilici, ca un turlii znjii, chiameti, girezi, crezi, hulii, etc. {ro: suprare, di earb tsi creashti an dup an, tsi anjurzeashti mushat, tsi ari pagub, calamitate; mnie} {fr: perte, dommage; calamit; un trup ca di catifei sh-lilici galbini {ro: caromfil} {fr: menthecourroux} {en: loss, damage, calamity; anger} ex: gazepe coq} {en: ?} garofil (ga-ro-fl) sm garofilj (ga-ro-flj) (cripare), laie, gazepe (cripare)!; mari gazepi (znjii, cripari) lj(un cu garufilj) garufiljat (ga-ru-fi-ljt) adg garufiljat ari tihisit; gazepea (chiametea) tsi lu-afl gzepi/gzepe (ga-ru-fi-lj-t), garufiljats (ga-ru-fi-ljts), garufiljati/garufi(g-z-pi) sf fr pl (un cu gazepi) ex: lumea lj-ari pri mari ljate (ga-ru-fi-lj-ti) tsi easti ca garufiljlu {ro: caromfiliu} gzepi (inati) {fr: semblabe la menthe-coq} {en: ?} ex: albili, garufiljatili gazet (ga-z-t) sf gazeti/gazete (ga-z-ti) acoali mri di garufiljat (ga-ru-fi-ljt) adg vedz tu garufilj carti, bgati deadun sh-vinduti di-arad cati dzu, tu cari s-afl garufljau (ga-ru-flj-) sf vedz tu garafil tipusiti hbrli shi nalili tsi s-fac tu lumi; timirid, fimirid, garvano (gar-va-n) sm vedz tu gravano dzuar, frndz {ro: ziar, gazet} {fr: gazette} {en: newspaper} gastr (ghs-tr) sf vedz tu gastru ex: tsi shtiri n-aduc gazetili? gazitar (ga-zi-tr) sm, sf gastru (ghs-tru) sn gastri/gastre (ghs-tri) cuptor (nafoar, tu gazitar (ga-zi-t-r), gazitari (ga-zi-tr), gazitari/gazitare (gaubor) ca un soi di cpachi tr cutseari pni i pit; gastr, zi-t-ri) omlu (brbat i muljari) tsi ngrpseashti nalili tipusiti points, ponts, ponjts, pondz, bondz, ciriche, circhelj, tu-un gazet circhen {ro: st} {fr: ustensile (four de campagne) en forme gazi/gaze (g-zi) sf fr pl muljitur tsi si scoati dit loc, tsi sde couvercle} {en: oven in the form of a lid} gastr (ghsaprindi shi ardi multu lishor, sh-dit cari s-fac multi lucri (ca, tr) sf gastri/gastre (ghs-tri) (un cu gastru) bunoar, (i) muljitura tsi s-bag tu-un lamb tra s-fac gat (gt) sn vedz tu gad lunjin sh-tu aftuchinati tra s-li fac s-min, ic (ii) ctranea gatsal (g-tsal) sm gatsalj (g-tsalj) hiints dit pistea crish- shi pisa tra s ncalts cljurli, etc.); muljitura tsi s-bag tu-un tin cari easti ntrupusharea-a duhlui aru (easti dushmanlu-al lamb i tu-un finghit (gaz, lihnar) tra s-da lunjin cu ardeareaDumnidz, bneadz tu colasi shi easti multi ori aspus a laolui a ljei {ro: gaz, petrol} {fr: gaz, ptrole} {en: gas, petroleum} ca un om cu coarni, cu coad, cu cupiti di pravd, etc.); dyea- ex: lu-aumshu cu gazi gaz (gz) sn gazuri (g-zur) 1: vul, deaul, gheavol, drac, darac, demun, stn, shaitan, stim- gazi; 2: un soi di lamb njic tsi ari (i) un vas njic iu s-bag pinat, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, dzardzavuchi, dzardza- untulemnu, grsimi i gazi dit cari easi (ii) un fitilj cari, cndu vuli, zarzavul, carcandzal, carcalandzu, caracandzu, calaeasti apres, da lunjin shi-l fatsi omlu s-vead iu s-dutsi candzu, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hib, atsel din noaptea; czinar, lihnar, finghit, fnghit {ro: gaz; opai} {fr: vali, shutlu din vali, aclo s-lj hib, si-lj creap numa, s-lu gaz; lumignon} {en: gas; rush-light} ex: un arap, cu lilicea n ncljid loclu, atsel cu coad, atsel cu un cornu, atsel di sum cap (angucitoari: gazlu) punti, etc. {ro: diavol} {fr: diable} {en: devil} gazitar (ga-zi-tr) sm, sf vedz tu gazet gav (gv) adg gav (g-v), gayi (gy), gavi/gave (g-vi) gazon (ga-z-n) sf gazoni/gazone (ga-z-ni) crustali di cari ari mash un oclju bun cu cari veadi; orbu di-un oclju; gljats tsi s-alas ca un petur earna pi-alumchili di arburi (pri chior, nciurat {ro: chior} {fr: borgne} {en: blind in one eye} casi, pri loc, etc.); negur aratsi shi ndisat di earn tsi s-fatsi ex: easti gav di ocljul astngu gvusescu (g-vu-ss-cu) vb gljats cndu da mpadi di loc (casi, ponj, etc.); sinjac, uchid, IV gvusii (g-vu-s), gvuseam (g-vu-sem), gvusit (g- tseafi, tsingrimi {ro: chiciur, promoroac, polei} {fr: frimas, vu-s-t), gvusiri/gvusire (g-vu-s-ri) cher videarea di la givre} {en: (hoar-)frost, rime} un oclju; urghescu di-un oclju {ro: chior} {fr: borgner; gbgeu (gb-gu) sm vedz tu gbjeu rendre borgne} {en: lose sight from one eye} gvusit (g-vu- gbjeu (gb-ju) sm gbjei (gb-j) arburi njic cari creashti st) adg gvusit (g-vu-s-t), gvusits (g-vu-sts), gvusi- di-arad tu munts, cu frndzli ca atsi tsi nu cad earna sh-au ti/gvusite (g-vu-s-ti) tsi ari chirut videarea di la un oclju; un anjurizm ahoryea, sh-cari fatsi yimishi njits sh-viniti-li; tsi ari urghit di-un oclju; gav {ro: chiort} {fr: borgn} {en: tuf di-ahtri arburi; gbgeu, giuneapini, giunepini {ro: jep, lost sight from one eye} gvusiri/gvusire (g-vu-s-ri) sf jneapen} {fr: espce de genvrier alpin} {en: juniper species} gvusiri (g-vu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva cheari ex: s-hipsi tu-un gbjeu; dit pdina cu gbjei; Roma easti videarea di la (urgheashti di) un oclju {ro: aciunea de a cama mari, cum i bradlu prit gbjei gbgeu (gb-gu) sm chior; chiorre} {fr: action dborgner; de rendre borgne; gbgei (gb-g) (un cu gbjeu) borgnement} {en: action of losing sight from one eye} gbun (g-bn) sn gbuni/gbune (g-b-ni) stranj gros tsi gavumar (ga-vu-m-r) sf gavumri (ga-vu-mr) atsea tsi s-poart earna la munti {ro: hain groas} {fr: vtement ari atsel tsi nu veadi di oclji, tsi ari urghit; urbari, urbeats, dhiver} {en: winter coat} ex: s nviscu cu gbunlu c fatsi urghiri {ro: orbire} {fr: aveuglement, ccit} {en: blindness} arcoari gavran (ga-vrn) sm vedz tu gvran gbur (g-br) adg gbur (g-b-r), gburi (g-br), gavr (g-vr) sf vedz tu guv gburi/gbure (g-b-ri) hrom tsi nu easti ni lai ni alb ma gavru (g-vru) sm gavri (g-vri) arburi analtu di pduri, cu s-afl iuva namisa di eali (tsi sh-u-adutsi cu-atsea a cinushiljei, frundza uval (tsi ari forma-a oului) shi lemnul ca albu, scliro, niheam ghes ca atsea a cafelui, etc.); griv, psar, siv,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

483

sumolcu, murgu, amurgu, bagav {ro: sur, bej} {fr: blanc-noir, gdilj (g-dlj) (mi) vb I vedz tu gdlic de couleur grise, beige} {en: gray, grey, beige} ex: au tmbri gdiljari/gdiljare (g-di-lj-ri) sf vedz tu gdlic gburi; easti gbur la pntic gdiljat (g-di-ljt) adg vedz tu gdlic gci (gc) sm gci (gc) tsap tsi njardzi ninti, tu frmtea-a gdiljitur (g-di-lji-t-r) sf vedz tu gdlic cupiiljei sh-ari di-arad un chipru; (expr: escu ca gci = escu gdzmoi1 (g-dz-m) sn vedz tu guzmolj om vrtos, cu multu curai, sh-nu nj-u fric s-neg n frmti) {ro: gdzmoi2 (g-dz-m) adg vedz tu guzmolj ap frunta} {fr: sonailler; bouc qui va devant, qui marche gdzmolj1 (g-dz-mlj) sn vedz tu guzmolj la tte des autres} {en: he-goat who walks in front of he herd} gdzmolj2 (g-dz-mlj) adg vedz tu guzmolj ex: chirui gcilu; si-nj ti-agiung dorlu greu, dorlu greu di gdzoaf (g-dzo-f) sf gdzoafi/gdzoafe (g-dzo-fi) shi gcili-a ti; ca gci hii (expr: hii vrtos shi curagios) gdzohi (g-dzh) stranj mplitit tsi s-poart di-arad pisti gdifi/gdife (g-d--fi) sf vedz tu ctifi cmeashi, tu partea di nsus a truplui, cu mnits i fr mnits, gdlic (g-d-lc) (mi) vb I gdlicai (g-d-li-c), gdtra s-tsn cldur; cmgean, cmgel, fanel, flanel, sllicam (g-d-li-cm), gdlicat (g-d-li-c-t), gdlicanic, selnic, silinic, catasarcu, catasarc, coaci {ro: flanel} ri/gdlicare (g-d-li-c-ri) dau cu deadzitli, lishor, pristi {fr: flanelle} {en: sweater} ndau locuri di pi truplu-a omlui (ca sumsoar, bunoar) tra gearnush (g-ear-nsh) sf vedz tu clrush1 s-lu fac s-aducheasc tsiva cari-l fatsi s-lj cad milii, s-nu gf (g-f) sn pl(?) starea di mrinari tsi u-ari un cndu pati poat si s-curm di-ardeari, etc.; gdilic, gdic, gdil {ro: tsiva, cndu easti tu jali, etc.; dor greu, mrinari, mrnari, gdila} {fr: (se) chatouiller} {en: tickle} ex: mi gdlic; amrciuni, amrami, amreats, cripari, caimo, jali, nvirinari, Ursu-Gheani l-gdlic cndu-avdz c-i zborlu di feati nvirari, stinuhurii, sicleti, mrazi, cnjin {ro: necaz, gdlicat (g-d-li-ct) adg gdlicat (g-d-li-c-t), gd- amrciune} {fr: amertume, peine, chagrin} {en: grief, licats (g-d-li-cts), gdlicati/gdlicate (g-d-li-c-ti) tsi sorrow, pain, sadness} easti faptu s-ard cu pusputirea lishoar tsi lj-u fatsi cariva ggan (g-gn) adg ggan (g-g-n), gganj (g-gnj), sumsoar; gdilicat, gdicat, gdilat {ro: gdilat} {fr: ggani/ggane (g-g-ni) tsi easti di ma mrlji sh-di ma chatouill} {en: tickled} gdlicari/gdlicare (g-d-li-ctinjisitlji oaminj a hoarljei, di frmti, etc. {ro: frunta} {fr: ri) sf gdlicri (g-d-li-cr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva notable, riche} {en: notable, distinguished} ex: gganjlji gdlic; gdilicari, gdicari, gdilari {ro: aciunea de a (oaminjlji di frmti) au mari hatr tu migilizi gdila} {fr: action de (se) chatouiller} {en: action of tickling} ggnjos (g-g-njs) adg ggnjoas (g-g-njo-s), gg gdlits (g-d-lts) adg gdlits (g-d-l-ts), gdlits njosh (g-g-njsh), ggnjoasi/ggnjoase (g-g-njo-si) (g-d-lts), gdlitsi/gdlitse (g-d-l-tsi) un tsi s-gdlic 1: tsi easti aros shi mplin di guvi (prit cari treatsi apa, vimtul, multu lishor {ro: gdilicios} {fr: chatouilleux} {en: ticklish} etc.); 2: tsi easti cu fatsa sufrusit (jubrjit); tsi ari dmtsi ex: atselj tsi suntu gdlits? gdilic (g-di-lc) (mi) vb I (urmi, seamni, sufri) pri fats; ggnjar, guvunos, gvunos, gdilicai (g-di-li-c), gdilicam (g-di-li-cm), gdilicat cingnjos {ro: poros; zbrcit (la fa)} {fr: poreux; rid} {en: (g-di-li-c-t), gdilicari/gdilicare (g-di-li-c-ri) (un cu porous; wrinkled} ex: vshcljadz ggnjosh (arosh, mplinj di gdlic) gdilicat (g-di-li-ct) adg gdilicat (g-di-li-cguvi); cheatr ggnjoas (cu multi guvi); fats ggnjoas (cu t), gdilicats (g-di-li-cts), gdilicati/gdilicate (g-di-li-c- sufri, jubrjit) ggnjar (g-g-njr) adg ggnjati) (un cu gdlicat) gdilicari/gdilicare (g-di-li-c-ri) ri/ggnjare (g-g-nj-ri), ggnjari (g-g-njr), ggnjasf gdilicri (g-di-li-cr) (un cu gdlicari) gdilitur ri/ggnjare (g-g-nj-ri) (un cu ggnjos) cingnjos (g-di-li-t-r) sf gdilituri (g-di-li-tr) atsea tsi(cin-g-njs) adg cingnjoas (cin-g-njo-s), cingnjosh aducheashti un cndu easti gdilat; gdiljitur {ro: gdilitur} (cin-g-njsh), cingnjoasi/cingnjoase (cin-g-njo-si) {fr: chatouillement} {en: tickle} ex: aduchea tu somnu (un cu ggnjos) gdilitur la cicior gdic (g-dic) (mi) vb I gdicai (g-diggrats (g-g-r-ts) sf vedz tu ccredz2 c), gdicam (g-di-cm), gdicat (g-di-c-t), gdicaggreats (g-g-re-ts) sf vedz tu ccredz2 ri/gdicare (g-di-c-ri) (un cu gdlic) ex: pi sumsoar-l ggredz (g-g-rdz) vb I vedz tu gsc gdicats; s-gdits puritslji sumsoar gdicat (g-di-ct) adg ggridzari/ggridzare (g-g-ri-dz-ri) sf vedz tu gsc gdicat (g-di-c-t), gdicats (g-di-cts), gdicati/gdicate ggridzat (g-g-ri-dzt) adg vedz tu gsc (g-di-c-ti) (un cu gdlicat) gdicari/gdicare (g-di- ggi (gg) sf pl cumts njits shi suptsri di lemnu tsi cad c-ri) sf gdicri (g-di-cr) (un cu gdlicari) ex: va ljcndu s-talji lemnul; cumts njits di lemnu armasi dit aluaspun eu gdicari gdilj (g-dlj) (mi) vb I gdiljai (g-dimchili uscati cdzuti di pri arburi; ashclji, anghidz, surtseali, lj), gdiljam (g-di-ljm), gdiljat (g-di-lj-t), gdiljaschizri, luschidz, lutseatri, licturi, pilicudz, minutslj, ri/gdiljare (g-di-lj-ri) (un cu gdlic) ex: lu gdiljam, tr- mintslj, scrpi, scrpoci, shcrpi, mindzlj, spits; lumchi, atsea ardea sh-aht; nu bag mna pi ns, c s-gdilji drmi, etc. (fig: ggi = crshelj, amistictur di per) {ro: gdiljat (g-di-ljt) adg gdiljat (g-di-lj-t), gdiljats (g- vreascuri, achii} {fr: branches sches, bois mort} {en: dead di-ljts), gdiljati/gdiljate (g-di-lj-ti) (un cu gdlicat) branches, brush wood} ex: foc di ggi (drmi uscati, ashclji); gdiljari/gdiljare (g-di-lj-ri) sf gdiljeri (g-di-ljr) nji s featsi perlu ggi (fig: crshelj) (un cu gdlicari) ex: di gdiljari-lj cdzu milii gdiljitur ggoashi/ggoashe (g-go-shi) sf vedz tu gugosh2 (g-di-lji-t-r) sf gdiljituri (g-di-lji-tr) (un cu ggur (g-gr) sm vedz tu gagur gdilitur) gh! (gh) inter vedz tu crc! gdlicari/gdlicare (g-d-li-c-ri) sf vedz tu gdlic gidgi (ga-d-g) sm vedz tu gaid gdlicat (g-d-li-ct) adg vedz tu gdlic gilei/gilee (g-l-i) sf vedz tu gailei gdlits (g-d-lts) adg vedz tu gdlic gili/gile (g--li) invar vedz tu gal gdvushi/gdvushe (g-d-v-shi) sf gdvushi/gdvushe gireti/girete (g-r-ti) sf vedz tu gaireti (g-d-v-shi) un spangu di la-arzboi {ro: sfoara vtalelor} girezi/gireze (g-i-r-zi) sf girezuri (g-i-r-zur) vedz tu {fr: corde qui lie les battants du mtier a tisser aux montants crezi mobiles des battants} {en: ?} girush (g-i-rsh) sm girush (g-i-rsh) un soi di gdic (g-dic) (mi) vb I vedz tu gdlic prnari, di cupaci multu njic, cu frndz tsi s-mc, di oi sh-di gdicari/gdicare (g-di-c-ri) sf vedz tu gdlic capri, ma multu earna cndu cadi neaua; prnari, greush {ro: gdicat (g-di-ct) adg vedz tu gdlic specie de ilice, ceroaic} {fr: espce de houx, dyeuse, dont gdilic (g-di-lc) (mi) vb I vedz tu gdlic les feuilles servent de nourriture aux moutons, surtout aux gdilicari/gdilicare (g-di-li-c-ri) sf vedz tu gdlic chvres, pendant quil neige} {en: species of holly or hollygdilicat (g-di-li-ct) adg vedz tu gdlic oak} greush (gr-ush) sm greush (gr-ush) arburi njic, gdilitur (g-di-li-t-r) sf vedz tu gdlic tsi sh-u-adutsi i easti un cu prnarea shi girushlu, cu lemnul

484

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

multu ndisat shi greu; prnari, girush {ro: un fel de arbust cu cndu easti arupt; 2: ma multi turlii di earb (ndau di eali lemnul greu} {fr: arbrisseau semblable au houx et dont le suntu buni ti mcari ca salad) a curi frndz suntu lrdzi shi poids pse beaucoup} {en: small tree, similar to holly, with adunati stog (ca la verdzu); lptuc {ro: susai; lptuc} {fr: heavy wood} ex: ascumtu sum greush (prnari) laiteron; laitue} {en: sow-thistle, milk-weed; lettuce} gitan (g-tn) sn vedz tu gitani gltsidh (gh-l-ts-dh) sf gltsidz (gh-l-tsdz) shi gitani/gitane (g-t-ni) sf gitnjuri (g-t-njur) shi gitnj gltsidhi/gltsidhe (gh-l-ts-dhi) un cu gltsid (g-tnj) cioar (mplitit i shutst) ic hir di metal (diglbadz (gl-b-dz) sf vedz tu glbeadz arad bgat i cusut pri-un stranj tra s-lu stulseasc); cioar di glbgios (gl-b-gs) adg vedz tu glbeadz pputs; cipchen, cipcheni, ceapraz; lutrai, lustreau, utrai, glbeadz (gl-be-dz) sf glbedz (gl-bdz) lngoari di mgor {ro: gitan, nur} {fr: brandebourg, ganse, lacet, hicat a oilor sh-a vtslor adus di-un yermu; yermul tsi da soutache en couleur sur les habits des paysans} {en: plaited lngoarea glbeadz; glbeats, glbadz, mitil {ro: glbeaz} cord, braid, shoe lace} ex: tsipuni cu gitani; dzeani ca di {fr: clavele, douve du foie} {en: sheep-pox} ex: di glbeadz gitani gitan (g-tn) sn gitani/gitane (g-t-ni) shi oili cher; la oili lndziti di glbeadz, hicatlu albu sh-lai au gitnj (g-tnj) (un cu gitani) ex: dishcljisi n fabric di arin glbeats (gl-be-ts) sf glbets (gl-bts) (un cu gitani gitnedz (g-t-ndz) (mi) vb I gitnai (g-tglbeadz) glbadz (gl-b-dz) sf glbdz (gl-bdz) n), gitnam (g-t-nm), gitnat (g-t-n-t), gitna- (un cu glbeadz) glbgios (gl-b-gs) adg glbri/gitnare (g-t-n-ri) stulsescu un lucru (stranj) cu gioas (gl-b-go-s), glbgiosh (gl-b-gsh), glbgioagitani {ro: mpodobi cu gitane} {fr: garnir de brandebourg, si/glbgioase (gl-b-go-si) (pravda) tsi easti lndzit di des ganses} {en: adorn, embellish with braids} ex: deadi s-lji glbeadz {ro: glbejos} {fr: clavel} {en: with the sheep-pox} gitneadz dulumlu sh-cioaritslji gitnat1 (g-t-nt) ex: stteam ascumts, ca oili glbgioasi; gribiceanj glbadg gitnat (g-t-n-t), gitnats (g-t-nts), gitna- giosh glbidzscu (gl-bi-dzs-cu) vb IV glbidzi (gl-biti/gitnate (g-t-n-ti) tsi easti stulsit cu gitani {ro: dz), glbidzam (gl-bi-dzm), glbidzt (gl-bi-dz-t), mpodobit cu gitane} {fr: garni de brandebourg, des ganses} glbidzri/glbidzre (gl-bi-dz-ri) (tr prvdz) acats gl{en: adorned, embellished with braids} gitnari/gitnare beadz; cad lndzit di glbeadz {ro: glbeji} {fr: devenir (g-t-n-ri) sf gitnri (g-t-nr) atsea tsi s-fatsi cndu claveleux, prendre la clavele} {en: catch the sheep-pox} ex: cariva gitneadz un lucru {ro: aciunea de a mpodobi cu oili tuti glbidzr (lndzidzr di glbeadz); lj-glbidzr gitane} {fr: action de garnir de brandebourg, des ganses} oili sh-lji psusir glbidzt (gl-bi-dzt) adg glbidzt {en: action of adorning, of embellishing with braids} (gl-bi-dz-t), glbidzts (gl-bi-dzts), glbidzti/glbidzte gitnat2 (g-t-nt) adg gitnat (g-t-n-t), gitnats (gl-bi-dz-ti) (pravda) tsi ari lndzidzt di glbeadz {ro: (g-t-nts), gitnati/gitnate (g-t-n-ti) tsi sh-u-adutsi glbejit} {fr: claveleux} {en: who has caught the sheep-pox} cu-un gitani; ca gitanea {ro: ca un gitan} {fr: comme une glbidzri/glbidzre (gl-bi-dz-ri) sf glbidzri (gl-bigarniture de brandebourg; comme une ganse} {en: similar to dzr) atsea tsi s-fatsi cndu pravda acats glbeadz {ro: aca braid} ex: sufruntseali gitnati (ca gitanea) gitnescu iunea de a glbeji; glbejire} {fr: action de devenir claveleux, (g-t-ns-cu) (mi) vb IV gitnii (g-t-n), gitneam (g- de prendre la clavele} {en: action of catching the sheep-pox} t-nem), gitnit (g-t-n-t), gitniri/gitnire (g-t-n- nglbgedz (ngl-b-gdz) vb I nglbgeai (ngl-b-g), ri) (un cu gitnedz) gitnit (g-t-nt) adg gitnit nglbgeam (ngl-b-gm), nglbgeat (ngl-b-g-t), (g-t-n-t), gitnits (g-t-nts), gitniti/gitnite (g-t- nglbgeari/nglbgeare (ngl-b-g-ri) (un cu glbin-ti) (un cu gitnat1) ex: avea mnitsli gitniti (stulsiti cu dzscu); oili nglbgear (lndzidzr di glbeadz) nglgitani) gitniri/gitnire (g-t-n-ri) sf gitniri (g-tbgeat (ngl-b-gt) adg nglbgeat (ngl-b-g-t), nglnr) (un cu gitnari) ex: gitnirea va hrgi shi lucru bgeats (ngl-b-gts), nglbgeati/nglbgeate (ngl-b-ggitngi (g-tn-gi) sm gitngeadz (g-tn-gdz) omlu ti) (un cu glbidzt) nglbgeari/nglbgeare (ngl-btsi fatsi i vindi gitani {ro: gitnar} {fr: passementier} {en: g-ri) sf nglbgeri (ngl-b-gr) (un cu glbidzri) maker or dealer of braids, of plaited cords} glbeats (gl-be-ts) sf vedz tu glbeadz gitnari/gitnare (g-t-n-ri) sf vedz tu gitani glbidzri/glbidzre (gl-bi-dz-ri) sf vedz tu glbeadz gitnat1 (g-t-nt) adg vedz tu gitani glbidzscu (gl-bi-dzs-cu) vb IV vedz tu glbeadz gitnat2 (g-t-nt) adg vedz tu gitani glbidzt (gl-bi-dzt) adg vedz tu glbeadz gitnedz (g-t-ndz) (mi) vb I vedz tu gitani glbinari1/glbinare (gl-bi-n-ri) sf vedz tu galbin gitnescu (g-t-ns-cu) (mi) vb IV vedz tu gitani glbinari2/glbinare (gl-bi-n-ri) sf vedz tu galbin gitngi (g-tn-gi) sm vedz tu gitani glbineats1 (gl-bi-ne-ts) sf vedz tu galbin gitniri/gitnire (g-t-n-ri) sf vedz tu gitani glbineats2 (gl-bi-ne-ts) sf vedz tu galbin gitnit (g-t-nt) adg vedz tu gitani glbinescu (gl-bi-ns-cu) vb IV vedz tu galbin glgan (g-l-gn) sm glganj (g-l-gnj) par tsi nu- glbiniri/glbinire (gl-bi-n-ri) sf vedz tu galbin ahrzeashti mari lucru; par di bcri cu njic tinjii; mitilic, glbinit (gl-bi-nt) adg vedz tu galbin glgan, crntan, mangr, mngr, mngri, mngr, glbinitur (gl-bi-ni-t-r) sf vedz tu galbin ngrmar, angrmari, grmari, gzet, ctsit {ro: gologan} {fr: glbinjor (gl-bi-njr) adg vedz tu galbin sou, monnaie de petite valeur} {en: coin of small value} glbinos (gl-bi-ns) adg vedz tu galbin glgust (g-l-gs-t) sf glgusti/glguste (g-l-gs-ti) glbinush1 (gl-bi-nsh) adg vedz tu galbin insect tsi fatsi mari znjii tu agri (cu cicioarli di npoi multu glbinush2 (gl-bi-nsh) sn vedz tu galbin lundzi tsi u-agiut s-ansar multu diparti); lcust, acrid, glbinushi* (i) fim sing di la adg glbinush; vedz glbigulugust, gulucust, scarcalec, scarcalets, carcalec, carcalets,nush1 shi (ii) pluralu di la sn glbinush; vedz glbinush2 carcaledz, scrculets, scaculets, scucalets {ro: lcust} {fr: glbinushi/glbinushe (gl-bi-n-shi) sf vedz tu galbin sauterelle} {en: locust} gulucust (gu-lu-cs-t) sf glbonj (gl-bnj) sm vedz tu galbin gulucusti/gulucuste (gu-lu-cs-ti) (un cu glgust) glbunj (gl-bnj) adg vedz tu galbin gulugust (gu-lu-gs-t) sf gulugusti/guluguste (gu-lu-gs-ti) glbush (gl-bsh) sn vedz tu galbin (un cu glgust) gleat (g-le-t) sf glets (g-lts) vas cu cari s-poart ap, glits (g-l-ts) adg vedz tu gal lapti, etc.; urn, cuv, cufin, ciotr, curoi {ro: gleat} {fr: glmi/glme (g-l-mi) sf vedz tu glumi seau} {en: pail, bucket} ex: bea cu cofi sh-cu glets; virsa glngi (g-ln-g) sm vedz tu ganum (cdea ploaea) cu glets gltsid (gh-l-ts-dh) sf gltsidz (gh-l-tsdz) shi glescu (g-ls-cu) (mi) vb IV glii (g-l), gleam (g-lem), gltsidi/gltside (gh-l-ts-dhi) 1: un soi di earb cu lilici glit (g-l-t), gliri/glire (g-l-ri) (tserlu) s-lgrseashti galbini, cari scoati un soi di dzam tsi sh-u-adutsi cu laptili, (s-fatsi sirin, niorlji s-duc, easi soarili); (chirolu) s-dishcljidi, s-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

485

lunjineadz; nsirin, nsirinedz, nsirinedz, nsirin, nvireadz, arushinos, cari s-aspari lishor, tsi-lj seamin curlu arov; 4: lunjinedz; (fig: mi glescu (la fats) = fatsa-nj s-lunjineadz, si gljin shchet = mcari di gljin heart, cu ndau zrzvts, nsirineadz sh-aspuni arihatea tsi u am tu suflit) {ro: nsenina} tu ap; 5: dzam di gljin = mcari di gljin adrat cu-un {fr: devenir serein; se rassrner; se remettre au beau} {en: dzam di frin ars; 6: u-ari gljina-atsea laea sntoas = uclear (sky, weather)} ex: cndu ardea, tserlu s-glea (s ari punga mplin di paradz, easti multu-avut; 7: ca gljina la nsirina); ca s-nu niureadz, nec nu gleashti; gli (n nsirin) moar = s-dztsi tr-atsel tsi (i) ari mult tihi, (ii) tsi alag shi sinafoar; mi sculai cndu glea, nu s-videa nica ghini; nu nj-u anvrteashti fr-astmtsiri tu idyiul loc) {ro: gin} {fr: fric di ploai, c gli; dup niheam, ea s-gli (expr: s-lunjin, poule} {en: hen} ex: un mulici ncrcat cu scndurici (angus-dishcljisi) la fats; lji si gli fatsa (expr: si nsirin la fats) citoari: gljina); gljina featsi oau; mash trei gljinj n-armadinoar glit (g-lt) adg glit (g-l-t), glits (g-lts), sir; gljina ccreadz; cu-atsel shapti gljinj (expr: chirutlu, gliti/glite (g-l-ti) (tserlu, chirolu) tsi s-ari lunjinat shi hazolu) ti-adunj?; armasish ca gljin ud (expr: armasish caeasti sirin dup tsi niorlji sh-negura dusir shi s-chirur; aspreat, ca lhtrsit) gljinushi1/gljinushe (g-lji-n-shi) nsirinat, nsirinat; nvirat, lunjinat {ro: nseninat} {fr: rasssf gljinush (g-lji-nsh) gljn njic {ro: ginu} {fr: rn} {en: cleared (sky, weather)} ex: tserlu easti glit (nsiripetite poule} {en: small hen} ex: gljinusha azbuir gljinat); di-nj fatsi noaptea-a mea glit gliri/glire (g-l-ri) sf nush1 (g-lji-nsh) adg gljinushi/gljinushe (g-lji-n-shi), gliri (g-lr) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva (tserlu, chirolu) s- gljinush (g-lji-nsh), gljinushi/glinushe (g-lji-n-shi) gleashti; nsirinari, nsirinari, nvirari, lunjinari {ro: aciunea tsi ari s-fac cu gljinjli; di gljin {ro: de gin} {fr: de de a se nsenina; nseninare} {fr: action de (se) rassrner; poule; qui concerne les poules} {en: of hen; that has to do rassrnement} {en: action of clearing (sky, weather)} with the hen} gljinush2 (g-lji-nsh) sm, sf gljinugl-gl! (gl-gl!) zbor cari caft s-aspun vrondul faptu shi2/gljinushe (g-lji-n-shi), gljinush (g-lji-nsh), gljinudi-atsel tsi-arucuteashti tu grglan yin dit un shishi {ro: shi/glinushe (g-lji-n-shi) pulj di gljin {ro: pui de gin} interjecie care imit sunetul ce-l face omul cnd bea vin} {fr: {fr: poulet} {en: chicken, chick} ex: oslu di gljinush (di pulj interjection qui imite le son du vin quand on le boit} {en: di gljin) Gljinushi3/Gljinushe (g-lji-n-shi) sf fr pl interjection imitating the sound of drinking wine} un parei (aduntur) di steali di pri tser tsi sh-u-adutsi cu-un glgrits (gl-g-r-ts) sf glgrits (gl-g-r-ts) muljari glinushi cu pulj deavrliga; Pulji, Closhca cu Pulj {ro: tsi featsi ligmintu s-treac un ban curat shi ncljinat al Cloca cu Pui (stele)} {fr: Pliade} {en: Pleiad} ex: Dumnidz, fr vreri trupeshti shi lumeshti sh-cari di-arad Gljinusha (Pulja) cndu easi; shapti steali (Pulja) Gljinusha bneadz tu-un mnstir (cu-un giumati di muljeri ca ea); ari gljinar (g-lji-nr) sm gljinari (g-lji-nr) omlu tsi clugrits, clugurits, clugrits, clugreau, calugreau, tsni gljinj; omlu tsi vindi gljinj; fur di gljinj {ro: ginar} clgrits {ro: clugri} {fr: religieuse, solitaire} {en: nun} {fr: leveur ou vendeur de volaille; voleur de poules} {en: glic (gh-l-c) sf glitsi/glitse (gh-l-tsi) cnistr (cufin, hen} gljinat1 (g-lji-nt) sm gljinats (g-lji-nts) pncushori, clat) njic; cltici, cltic, cufits {ro: coule} gneats (ccat, spreamit) faptu di gljinj i pulj; ccat di pulj {fr: petite corbeille} {en: small basket} {ro: ginat} {fr: fiente (en parlant des oiseaux)} {en: glinisescu (g-li-ni-ss-cu) (mi) vb IV glinisii (g-li-ni-s), droppings (of birds)} ex: cur ahurea di gljinats (ccats di gliniseam (g-li-ni-sem), glinisit (g-li-ni-s-t), glinisi- gljin); nj-cdzu un gljinat (ccat di pulj) pri perlu din cap; ri/glinisire (g-li-ni-s-ri) lj-aspun (ma multu a unui njic, clcai un gljinat; tu tut uborlu avea mash gljinats (pnbrbat i nveast vrut) mult vreari shi-lj fac multi di mirchili gnitts) di gljin gljinedz (g-lji-ndz) (mi) vb I gljinai tsi li ari (c suntu i nu suntu fapti cu minti); u min mna lishor (g-lji-n), gljinam (g-lji-nm), gljinat (g-lji-n-t), pristi truplu-a unei hiints (njic i mari, brbat i muljari, om i gljinari/gljinare (g-lji-n-ri) (tr pulj, gljinj) alas un gpravd, etc.) multi ori cu zboar di vreari i bsheri; gugilescu, ljinat (ccat, pngneats, spreamit) s-cad pri loc; cac (pulj) cnchipsescu, diznjerdu, hidipsescu, pushputescu, zdrudes- {ro: gina} {fr: fienter (en parlant des oiseaux)} {en: drop cu, hrsescu, hrisescu, hrsescu {ro: rsfa} {fr: cliner, se droppings (birds)} ex: puljlji s-gljinar sh-astupar tsirlu; dorloter} {en: caress, fondle, pamper, spoil} glinisit (g-ligljinjli, cara nu li tsnj ncljisi, s-gljineadz shi fac troc uborni-st) adg glinisit (g-li-ni-s-t), glinisits (g-li-ni-sts), lu gljinat2 (g-lji-nt) adg gljinat (g-lji-n-t), gljinats glinisiti/glinisite (g-li-ni-s-ti) tsi easti diznjirdat cu mna (g-lji-nts), gljinati/gljinate (g-lji-n-ti) (pulj, gljin) tsi i zboarli dzsi; gugilit, diznjirdat, cnchipsit, cnchearcu, s-ari ccat (ari fapt un gljinat) {ro: ginat} {fr: fient (en hidipsit, hadyearcu, pushputit, zdrudit, hrsit, hrisit, hrsit parlant des oiseaux)} {en: (birds) who dropped droppings} {ro: rsfat} {fr: clin, dorlot} {en: caressed, fondled, gljinari/gljinare (g-lji-n-ri) sf gljinri (g-lji-nr) atsea pampered, spoiled} glinisiri/glinisire (g-li-ni-s-ri) sf tsi s-fatsi cndu un gljin (pulj) gljineadz {ro: aciunea de glinisiri (g-li-ni-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-gliniseashti a (se) gina} {fr: action de fienter (en parlant des oiseaux)} tsiva i cariva; pushputirea cu mna; zboarli dzsi i faptili cu {en: action of dropping droppings (for birds)} gljinat1 (gljicari s-gliniseashti i easti hrsit cariva; gugiliri, cnchipsiri, nt) sm gljinats (glji-nts) (un cu gljinat1) ex: gljinats hidipsiri, diznjirdari, pushputiri, zdrudiri, hrsiri, hrisiri, (ccats) di pulj gljinedz (glji-ndz) (mi) vb I gljinai (gljihrsiri; cnachi, diznjirdciuni, hadyi {ro: aciunea de a n), gljinam (glji-nm), gljinat (glji-n-t), gljinari/gljinare rsfa} {fr: action de cliner, de se dorloter} {en: action of (glji-n-ri) (un cu gljinedz) gljinat2 (glji-nt) adg caressing, of fondling, of pampering, of spoiling} gljinat (glji-n-t), gljinats (glji-nts), gljinati/gljinate (gljiglinisiri/glinisire (g-li-ni-s-ri) sf vedz tu glinisescu n-ti) (un cu gljinat2) gljinari/gljinare (glji-n-ri) sf glinisit (g-li-ni-st) adg vedz tu glinisescu gljinri (glji-nr) (un cu gljinari) gliri/glire (g-l-ri) sf vedz tu glescu gljin shchet vedz tu gljin glit (g-lt) adg vedz tu glescu gljin ud vedz tu gljin gljinar (g-lji-nr) sm vedz tu gljin gljinedz (g-lji-ndz) (mi) vb I vedz tu gljin gljinari/gljinare (g-lji-n-ri) sf vedz tu gljin gljinush1 (g-lji-nsh) adg vedz tu gljin gljinat1 (g-lji-nt) sm vedz tu gljin gljinush2 (g-lji-nsh) sm vedz tu gljin gljinat2 (g-lji-nt) adg vedz tu gljin gljinushi* (g-lji-n-shi) sf fimininlu di la zborlu gljinush gljin (g-lj-n) sf gljinj (g-ljnj) pulj di cas, criscut di vedz gljinush1 oaminj tr oauli sh-carnea tsi u da; feamina-a cucotlui; (expr: gljinushi1/gljinushe (g-lji-n-shi) sf vedz tu gljin 1: cur di gljin = un lngoari di cheali tsi s-aspuni cu gljinushi2/gljinushe (g-lji-n-shi) sf vedz tu gljin scuteari di bishits cari, dup tsi creap, alas peatitsi groasi shi Gljinushi3/Gljinushe (g-lji-n-shi) sf vedz tu gljin uscati pri cheali di-l fatsi omlu s si scarchin multu; 2: shapti glmdz (gl-mdz) sf pl fleami mri; foc cu pir mari; glinj = om lishor la minti, chirut, hazo, haha, cap di gai, tsi-lj brbrut, bbrut, fleam, fleac, bubun, bubut, grgalj, lipseashti un scndur, etc.; 3: ca gljin ud = tsi eastibuburan, curmicami, plamin {ro: flcri mari} {fr: des

486

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

grandes flammes} {en: large flames} stuttering, of stammering; of whispering} gonghisescu (gonglumi/glume (g-l-mi) sf glunj (g-lnj) cali di sum loc ghi-ss-cu) vb IV gonghisii (gon-ghi-s), gonghiseam (gon(acupirit nsus shi nghios, nastnga sh-nndreapta), fapt (di ghi-sem), gonghisit (gon-ghi-s-t), gonghisiri/gonghisire oaminj i di fisi) tra s-poat s-treac dunjaea pri sum munts i (gon-ghi-s-ri) (un cu gunghisescu) gonghisit (gon-ghisum ap (pri padi i nclar, cu trenlu i cu machina, etc.); lg- st) adg gonghisit (gon-ghi-s-t), gonghisits (gon-ghi-sts), mi, lgumi, lugumi, glmi, glmi, vii {ro: canal subteran, gonghisiti/gonghisite (gon-ghi-s-ti) (un cu gunghisit) tunel} {fr: canal souterrain} {en: tunnel} ex: tu pishtireau gonghisiri/gonghisire (gon-ghi-s-ri) sf gonghisiri (gon-ghieara n glumi ahndoas glmi/glme (g-l-mi) sf sr) (un cu gunghisiri) gonghizmo (gon-ghiz-m) sm glnj (g-lnj) (un cu glumi) glmi/glme (gl-mi) sf gonghizmadz (gon-ghiz-mdz) boatsea slab tsi s-avdi glnj (glnj) (un cu glumi) cndu cariva gunghiseashti; murmur, shurshur, ciuciurari, etc. glvnii/glvnie (gl-v-n-i) sf vedz tu glvnii {ro: murmur} {fr: murmure, plainte} {en: whisper, mumble} gmashi/gmashe (g-m-shi) sf gmashi/gmashe (g-m- gnguripsescu (gn-gu-rip-ss-cu) vb IV (un cu gangur) shi) atsea tsi sh-u bag omlu tu cicior tra s-poat s-imn pri gnguripsiri/gnguripsire (gn-gu-rip-s-ri) sf (un cu cali (pri uscat, prit ploai, lschi sh-neau); pputs cu gusha gangur) multu lung (tsi poati s-agiung pn la dzinuclji shgnguripsit (gn-gu-rip-st) adg (un cu gangur) ctivroar sh-ma nsus) purtat di-arad cndu nafoar ari gnji/gnje (g-nji) sf pl alumchi uscati sh-cdzuti di pi pom mult ap, lschi i neau; cizm, cijm, podim, pudimat, (cu cari s-aprindi lishor foclu); lemnu putrid; traht, trhl, pudumat, scorn, shtifl; pputs, puputs, curdelji, etc. {ro: smac, putriganj, putrigiuni, putridzmi, putridznji, putridznj, nclminte, cizm} {fr: soulier, botte} {en: shoe, boot} ciuruchi {ro: vreascuri, putregaiuri} {fr: ramilles, branches gmilar (g-mi-lr) sm vedz tu cmil sches et tombes, bois pourri} {en: twigs, small rotten gmil (g-m-l) sf vedz tu cmil branches, rotten wood} gngvets (gn-g-vts) adg vedz tu gngu gnoj (g-nj) sm gnoj (g-nj) palju-om tsi nu easti bun gngrinisescu (gn-gri-ni-ss-cu) vb IV vedz tu gangren tr tsiva; picean, tsili-pai, tsapatsuc, tsrlos, xipoltu, palju-om gngrinisiri/gngrinisire (gn-gri-ni-s-ri) sf vedz tu {ro: nemernic, om de nimica} {fr: homme sans valeur, bon gangren rien, maroufle} {en: scoundrel, good for nothing} ex: pri her gngrinisit (gn-gri-ni-st) adg vedz tu gangren shi un gnoj poati s-treac gngu (gn-gu) sm, sf, adg gng (gn-g), gndzi (gn-dzi), gnusar (g-nu-sr) sm vedz tu ganum gndzi/gndze (gn-dzi) (om) tsi scoati bots (zboar i gnusrescu (g-nu-s-rs-cu) adg vedz tu ganum cumts di zboar) din gur tsi par fr noim c nu suntu ghinignusrimi/gnusrime (g-nu-s-r-mi) sf vedz tu ganum aduchiti di-atsel tsi li avdi; (zboar) scoasi din gur tsi par fr gnusescu (g-nu-ss-cu) vb IV vedz tu ganum noim (c omlu tsi li scoati s ncheadic tu zburri, li dztsi gnusiri/gnusire (g-nu-s-ri) sf vedz tu ganum zboarli mprtsti tu cumts, idyea cumat easti dzs ma gnusit (g-nu-st) adg vedz tu ganum multi ori cu-arada, etc.); gngvets, chec, blbit, bblit, etc. gnustar (g-nus-tr) sm vedz tu ganum {ro: gngav} {fr: bgayant} {en: stuttering, stammering; goaci/goace (g-o-ci) sf vedz tu goalji stammerer, man with a stammer} gngvets (gn-g-vts) goalji/goalje (g-o-lji) sf golj (g-lj) coaja cu cari sadg gngveats (gn-g-ve-ts), gngvets (gn-g-vts), acoapir un lucru ca, bunoar: merlu, nuca, migdala, pnea, gngveats (gn-g-ve-ts) (un cu gngu) gunghisescu oulu, etc.; cjoalji (di nuc, migdal, etc.), cu (di pni, pit, (gun-ghi-ss-cu) vb IV gunghisii (gun-ghi-s), gunghiseam etc.), goaci (di ou), coar, guoalji, gualji, flud, cufcul, etc. (gun-ghi-sem), gunghisit (gun-ghi-s-t), gunghisiri/gun{ro: pielits, coaje, scoar} {fr: pelure (des fruits), coquille, ghisire (gun-ghi-s-ri) zburscu multu peanarga, cu-un crote (de pain), cale, corce (des arbres)} {en: skin (of boatsi apus tsi mizi s-avdi; scot bots i zboar dit gur tsi par fruits), shell (of nuts), bark (of trees), crust (of bread)} multi ori fr noim c nu suntu ghini avdzti i aduchiti diguoalji/guoalje (gu-o-lji) sf guolj (gu-lj) (un cu goalji) atselj tsi li avdu; scot bots i cumts di zboar din gur tsi par gualji/gualje (gu--lji) sf pl(?) (un cu goalji) ex: sh-bg fr noim (c multi ori mi ncheadic tu zburri, c idyea dints di gualji (coji) di tseap goaci/goace (g-o-ci) sf cumat di zbor easti dzs di ma multi ori cu-arada, di itia c goci (g-c) coaji (di ou), burlid {ro: coaje de ou, scoic} am un cusuri tu zburri, c hiu actsat di-un mari lhtar i {fr: coquille, cale} {en: shell (of eggs, musels, etc.)} arcoari, etc.); gonghisescu; shuptiredz, shushur, shushuredz, gr (gr) sn gri/gre (gr-ni) shi gruri (g-rur) scriari shurshur, shurshuredz, ciuciur, ciuciuredz, pushpur, pushneaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz grnu puredz, pshpuredz, pishpuredz; blbescu, drdrescu, bn- gr (g-r) sf gri (gr) vas mari (oal, bujan, caraf, buduredz, guguredz, frflescu, bblescu, ngulishedz {ro: bol- cali) di vr doi ucadz tu cari s-bag yin tra s-hib miscut un borosi, blbi; murmura} {fr: bredouiller, bgayer; murmuoaspi {ro: caraf (de vreo doi litri)} {fr: carafe (pour deux rer} {en: mumble, stutter, stammer; whisper} gunghisit litres)} {en: (two quarts) decanter, carafe} ex: biu n gr di (gun-ghi-st) adg gunghisit (gun-ghi-s-t), gunghisits (gun- yin ghi-sts), gunghisiti/gunghisite (gun-ghi-s-ti) (zbor) scos dit grchin (g-r-ch-n) sf grchinj (g-r-chnj) shi grchigur cu-un boatsi apus cari mizi s-avdi; (om) tsi scoati bots ni/grchine (g-r-ch-ni) pulj (ma njic di ornji) tsi (zboar i cumts di zboar) din gur tsi par fr noim c nu bneadz cu carni di prvdz shi pulj ma njits; ahmageai, suntu ghini aduchiti di-atsel tsi li avdi; (zboar) scoasi din gur ghirchin, yirchin, hirchin, fiturishchi, hut, hutc, sifter, tsi par fr noim (c omlu tsi li scoati s ncheadic tu zburri, xifter, scol, shain, sfrindzel, ubish, pitrit {ro: oim} {fr: li dztsi zboarli mprtsti tu cumts, idyea cumat easti dzs faucon} {en: falcon} ex: mori, oclju di grchin! ma multi ori cu-arada, etc.); gonghisit; shuptirat, shushurat, grescu (g-r-s-cu) vb IV grii (g-r-), gream (g-rshurshurat, ciuciurat, pushpurat, pshpurat, pishpurat; blbit, m), grit (g-r--t), griri/grire (g-r--ri) (puljlji) drdrit, bndurat, gugurat, frflit, bblit, ngulishat, gngu, tsiur dipriun cu un vrondu tsi ti asurdzashti; (gshtili) gngvets {ro: bolborosit, blbit} {fr: bgay, bredouill} ggreadz multu di-l cufusescu atsel tsi li avdi; (oaminjlji) {en: mumbled, stuttered, stammered; whispered} gunghisi- zburscu fr astmtsiri; etc. {ro: gri; ciripi asurzitor} {fr: ri/gunghisire (gun-ghi-s-ri) sf gunghisiri (gun-ghi-sr) gazouiller dune manire assourdissante} {en: twitter in a atsea tsi s-fatsi cndu cariva gunghiseashti; gonghisiri; shup- deafening manner} ex: patili grescu (ggreadz) tut dzua; tirari, shushurari, shurshurari, ciuciurari, pushpurari, pshnj-gri (nj-zbur di mi asurdz) tut dzua la ureaclji grit purari, pishpurari; blbiri, drdriri, bndurari, gugurari, (g-r-t) adg grit (g-r--t), grits (g-r-ts), grifrfliri, bbliri, ngulishari {ro: aciunea de a bolborosi, de a ti/grite (g-r--ti) tsi ari tsiurat cu un vrondu tsi ti (se) blbi; bolborosire, blbire} {fr: action de bredouiller, cufuseashti {ro: grit; care a ciripit asurzitor} {fr: qui a de bgayer; bredouillement} {en: action of mumbling, of gazouill dune manire assourdissante} {en: twittered in a

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

487

deafening manner} griri/grire (g-r--ri) sf griri (g- grbuv (gr-buv) adg vedz tu gribos r-r) atsea tsi s-fatsi cndu cariva greashti {ro: aciunea grchin (gr-chn) sm grchinj (gr-chnj) soi di purnu; de a gri; de a ciripi asurzitor; grire} {fr: action de damaschin, purnu {ro: specie de prun} {fr: espce de prunier} gazouiller dune manire assourdissante} {en: action of {en: species of plum tree} twittering in a deafening manner} ex: s-avdi di diparti grchin (gr-ch-n) sf grchini/grchine (gr-ch-ni) hiri di grirea-a (ggridzarea-a) patilor cndu s-toarn di la pshuniln (bumbac, mitasi, etc.) adunati ca un crun (tr tsneari grscu (g-rs-cu) vb IV gri (g-r), gram (g-rm), sh-lucrari); crun, curun, crun, jireaglji, jurebi, hintic {ro: grt (g-r-t), grri/grre (g-r-ri) (un cu grescu) jurubi} {fr: cheveau} {en: hank, skein of yarn} grt (g-r-t) adg grt (g-r-t), grts (g-rts), gr- grcinar (gr-ci-nr) sn vedz tu grglan ti/grte (g-r-ti) (un cu grit) grri/grre (g-r-ri) grcu (gr-cu) adg vedz tu Grtsii sf grri (g-rr) (un cu griri) grdelj (gr-dlj) sn grdealji/grdealje (gr-de-lji) multimi grgun (g-r-gn) sm, sf grgun (g-r-g-n), grgunj di prici, imiri i agri (ficiori, oi, vts, tserghi, pulj, etc.) adunati (g-r-gnj), grguni/grgune (g-r-g-ni) armn tsi sh- deadun tu-un loc dishcljis i ncljis; band, ceat, suro, surii, als pistea shi s-featsi grec {ro: aromn grecizat} {fr: aroucupii, buluchi, grumur, stog, tbbii, trmb, etc. {ro: crd, main grcis} {en: hellenized Aromanian} grgunami/gturm} {fr: bande, troupeau, vole, harde} {en: herd, bevy, rguname (g-r-gu-n-mi) sf fr pl multimi di grgunj flock, flight (of birds)} ex: un grdelj (suro) di ficiori; actsar {ro: mulime de aromni grecizai} {fr: nombre daroumains s mbair grdealji (ceti), grdealji (ceti) xinitslji; aclo elj grciss} {en: number of hellenized Aromanians} pascu grdealji (turmi), grdealji, ca turmili di oi; grdelj di grgunami/grguname (g-r-gu-n-mi) sf vedz tu portsi grgun grdinar (gr-di-nr) sm vedz tu grdin griri/grire (g-r--ri) sf vedz tu grescu grdin (gr-d-n) sf vedz tu grdin grit (g-r-t) adg vedz tu grescu grdinici1/grdinice (gr-di-n-ci) sf vedz tu grdin grmin (g-r-m-n) sf vedz tu garameti grdinici2 (gr-di-nc) sn vedz tu grdin grri/grre (g-r-ri) sf vedz tu grescu grdinushi/grdinushe (gr-di-n-shi) sf vedz tu grdin grscu (g-rs-cu) vb IV vedz tu grescu greats (g-re-ts) sf pl(?) scriari neaprucheat tu-aestu grt (g-r-t) adg vedz tu grescu dictsiunar; vedz grneats grvan (g-r-v-n) sf grvnj (g-r-vnj) partea tsi-lj greau sf (g-re-) sf grei (g-r) un soi di arburi njic si cadi a unui cndu s mparti tsiva; partea di mcari i di beari di pduri dit cari s-fac, multi ori, crlidzi di picurari; agreau, tsi-lj si da a unui; timi, tini, parti, curaman, narti, analug pixari, pixu, bngiu, shimshir, piscu, pliscu {ro: merior} {fr: {ro: raie alimentar} {fr: gamelle, ration, portion de vivre} sorte de buis dont on fait des houlettes} {en: kind of box-tree, {en: food allowance, ration} ex: di mni nu-avem grvan good for making shepperds crook} ex: crlig di greau (timi di mcari) agreau sf (a-g-re-) sf agrei (a-g-r) (un cu grvelj (g-r-vlj) sm grvelj (g-r-vlj) njerl greau) (mascur); ma multi turlii di pulj di pduri cu dintana galbin grgal (gr-gal) sm vedz tu grglan shi peanili li tsi sh-u-aduc cu njerla; grvelj, grivelj, crvelj, grgalj (gr-ga-lj) sn grgalji/grgalje (gr-ga-lji) fleam malin, mlinj, mlnji; njerl, njirl, nerl, anjirl, cociuv, mari; foc cu pir mari; brbrut, bbrut, fleam, fleac, coshav, cojvu; fig: om tsi easti sumulai la fats {ro: mierloi} bubun, bubut, glmdz, buburan, curmicami, plamin {ro: {fr: merle (mle), tourneau, sansonnet, personne noirtre} flacre mare} {fr: grande flamme} {en: large flame} {en: blackbird (male), starling} ex: s-culc njitslji grvelj; sh- grgar1 (gr-g-r) sf grgri (gr-gr) atsea tsi fatsi atsel vtma, ca grvelj grvelj (gr-vlj) sm grvelj (gr-vlj) cari bag un muljitur n gur sh-u min nuntru tra s sh-u (un cu grvelj) grivelj (gri-vlj) sm grivelj (gri-vlj) clteasc gura {ro: gargar} {fr: gargarisme} {en: gargle} (un cu grvelj) grgar2 (gr-g-r) sf grgari/grgare (gr-g-ri) giucreau grbaci1 (gr-b-c) sn grbaci/grbace (gr-b-ci) hlati di ficiori njits tsi si-anvrteashti sh-fatsi un vrondu; vrvur, fapt di-un curau ma groas (ic ma multi curi i ciori di vurvur, {ro: bzitoare} {fr: jouet enfantin qui, tournant sur cnip shutsti un tu-alt) ligat di-un mnar (un shcop soi-mme, produit un bruit} {en: children toy which, turning shcurtu tr tsneari cu mna), cu cari (i) s-agudescu (s-pingu, around, makes a noise} grgrici (ghr-gh-rc) sn grgs-anngsescu) prvdzli (caljlji, boilji, oili, etc.) tra si srici/grgrice (ghr-gh-r-ci) chipri njits (giucreali) tsimin, ic (ii) s-agudescu ficiorlji tsi nu-ascult, ic dusmanjlji asun cndu ficiuritslji s-agioac sh-li min; giucreau ti tu-un alumt; un vearg di lemnu lung shi suptsri (shcop, njits, cu-un parti tsi easti ca un mneari (tsi u tsni njiclu cu ciumag, etc.) cu cari s-agudescu prvdzli i ficiorlji; crbats, mna) sh-alant parti tsi easti ncljis cu chitritseali nuntru, zvici, vurdal, cmcichi, tombul, tombu {ro: bici} {fr: fouet, cari-asun cndu giucreaua easti minat {ro: zdrngnei, gourdin, cravache} {en: whip, lash} ex: anlts grbacilu jucrie in form de clopoei foarte mici} {fr: grelot-jouets (zvicilu, shcoplu) shi-l btu; tu loc di cal, grbaci s-lji dats; lpour les petits enfants} {en: children toys in the form of little btu ghini cu grbacilu, c lj-avea mult inati grbaci2/grbells} ex: grgrici fundi-aroshi grglici (ghr-gh-lc) sn bace (gr-b-ci) sf grbaci/grbace (gr-b-ci) (un cu grglici/grglice (ghr-gh-l-ci) (un cu grgrici) ex: grbaci1) ex: trtse lu-agudeshti cu grbacea? (cmcichea?) vimtu lishor cu grglici; grglicili atsia di atsia asun crbats (cr-b-ts) sf crbts (cr-bts) (un cu grbaci1) grglac (gr-g-lc) sn vedz tu grglan grbaci2/grbace (gr-b-ci) sf vedz tu grbaci1 grglan (gr-g-ln) sn grglani/grglane (gr-g-l-ni) grb (gr-b) sf vedz tu crb partea di nuntru a gushiljei tsi leag gura di stumahi shi narea grbu (gr-bu) sm pl(?) hlati cu cari s-adun (si mparti) di plimunj; grgljan, grglac, grginar, grcinar, grgal, earba tsi s-da la prvdz (adrat di-un prjin lung di lemnu grumadz, gurmadz, gushi, crcheau {ro: gtlej} {fr: gosier} i di metal cari ari la un capit trei-patru dints mri shi {en: throat} ex: nu-agiundzea pn tu grglan (grumadz); cu nduplicats niheam, cu cari s-acats earba); furc, carpulog, nodlu tu grglan (grumadz) grgljan (gr-g-ljn) sn crpilog, jil, ghil, yil, vil {ro: furc (de fn)} {fr: fourche} grgljani/grgljane (gr-g-lj-ni) (un cu grglan) {en: fork} grglac (gr-g-lc) sn grglatsi/grglatse (gr-g-l-tsi) grbu (gr-bu) sm pl(?) hlati mari di mn cu cari s-adun (un cu grglan) grginar (gr-gi-nr) sn grgina(si mparti) earba tsi s-da la prvdz (adrat di-un prjin ri/grginare (gr-gi-n-ri) (un cu grglan) grcinar lung di lemnu i di metal cari ari la un capit trei-patru dints (gr-ci-nr) sn grcinari/grcinare (gr-ci-n-ri) (un cu mri shi nduplicats niheam, cu cari s-acats earba); furc, grglan) grgal (gr-gal) sm grgalj (gr-galj) (un cu ghil, jil, vil {ro: furc mare (de fn)} {fr: grande fourche} grglan) ex: lu stresh di grgal (grglan); lu nciup di {en: large fork} grgal (grumadz)

488

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

grglari/grglare (gr-g-l-ri) sf vedz tu lau bunoar, grnutslu di au; cumat njic (srm), cdzut i grglat (gr-g-lt) adg vedz tu lau arupt dit-un lucru ma mari, tsi sh-u-adutsi cu simintsa di la grglau (gr-g-l) (mi) vb I vedz tu lau aesti planti; crustal njic dit un lucru ca, bunoar, sarea i grglici (ghr-gh-lc) sn vedz tu grgar2 zahrea; grnuts, grntsu, grts, grits, bob {ro: grunte, grgljan (gr-g-ljn) sn vedz tu grglan boab} {fr: grain, graine} {en: grain} ex: grnuts di sicar; grgredz (gr-g-rdz) vb I vedz tu gurgur eara virsati grnuts di misur; mcai un grnuts di-au; grgredz (gr-g-rdz) vb I grgridzai (gr-g-ri-dz), grnuts (cumat njic) di timnjam grnuts1 (gr-nts) sn grgridzam (gr-g-ri-dzm), grgridzat (gr-g-ri-dzgrnuts (gr-n-ts) (un cu grnuts1) ex: un grnuts di t), grgridzari/grgridzare (gr-g-ri-dz-ri) l-fac un lucru grn; dau grnuts di-au grntsu1 (grn-tsu) sn grnts c mi-arseashti s-lu fac, c-nj da un ifhrstisiri sufliteasc; (grn-ts) (un cu grnuts1) ex: aruc la gljinj un pulmu cu lj-dzc a unui (l-pingu, lu ntsap) pri cariva (om, pravd) tra s- grnts di misur grts1 (grts) sn grts (gr-ts) (un cu fac un lucru; mi pingu, mi-arseashti, am mirachi, ngsescu, grnuts1) ex: avea tsintsi grtsi (cumts) di oau grits1 (gprchinisescu, etc. {ro: se complace, boldi, ndemna; gdila} rts) sn grits (g-r-ts) (un cu grnuts1) grnutsic1 {fr: plaire, piquer, chatouiller} {en: take pleasure in; urge, (gr-nu-tsc) sn grnutsitsi/grnutsitse (gr-nu-ts-tsi) grspur; be tickled (to death in)} ex: mi grgreadz (minuts njic {ro: grunte mic} {fr: petit grain, petite graine} {en: arseashti, am mirachi) s-mi priimnu grgridzat (gr-g-ri- small grain} ex: lacrim ca un grnutsic (ca un grnuts njic) dzt) adg grgridzat (gr-g-ri-dz-t), grgridzats (gr- grnuts2 (gr-nts) sn grnuts (gr-n-ts) umfltur njic g-ri-dzts), grgridzati/grgridzate (gr-g-ri-dz-ti) tsi (ca un simints arucutoas), tsi easi tu gur, pi budz, pi lu-ariseashti (easti pimtu) s-fac un lucru; tsi s-pindzi tra schealea di pi trup i di pi fats, etc., multi ori cu pronj adunat fac tsiva; ngsit, prchinisit, etc. {ro: care se complace, nuntru; atsea tsi easi pi truplu-a omlui cndu ari blnd, boldit, ndemnat; gdilat} {fr: qui a un plaisir, qui est piqu, cndu da di urdzts, cndu lu ntsap mushconjlu, trtbiclu i chatouill} {en: who takes pleasure in; urged, spured; tickled alghina, etc.; (expr: grnutslu-atsel bunlu = grnuts mari cu (to death)} grgridzari/grgridzare (gr-g-ri-dz-ri) sf multu pronj tsi easi pi chealea-a omlui (cari poati si s-acats di grgridzri (gr-g-ri-dzr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva la om la om); furuntsel, furentsel, furnutsel, furnitsel, frntsel, easti grgridzat tra s-fac tsiva; pindzeari, arsiri, ngsiri, frintsel, sfrnutsel, sufrntsel, sufrndzelj; buin) {ro: bub, prchinisiri, etc. {ro: aciunea de a se complace, de a boldi, furuncul, co (de fa)} {fr: bube, tumeur} {en: abscess, boil, de a ndemna; de a gdila} {fr: action de plaire, de piquer, de pimple, tumour} ex: scosh grnuts; lj-avea ishit un grnuts la chatouiller} {en: action of taking pleasure in; of urging, of mn grnuts2 (gr-nts) sn grnuts (gr-n-ts) (un cu spurring; of being tickled (to death)} grnuts2) ex: lj-ishi grnutslu-atsel bunlu (expr: furuntselu); ti gr-gr-gr! (gr-gr-gr) inter vedz tu gurgur umplush di grnuts grntsu2 (grn-tsu) sn grnts (grn-ts) grgrici (gr-g-rc) sn vedz tu grgar (un cu grnuts2) ex: nj-si featsi un grntsu pi zverc grgridzari/grgridzare (gr-g-ri-dz-ri) sf vedz tu (furnutsel) grts2 (grts) sn grts (gr-ts) (un cu grgredz grnuts2) grits2 (g-rts) sn grits (g-r-ts) (un cu grgridzari/grgridzare (gr-g-ri-dz-ri) sf vedz tu grnuts2) grnutsic2 (gr-nu-tsc) sn grnutsitsi/grnutsitse gurgur (gr-nu-ts-tsi) grnuts njic {ro: bub mic, furuncul mic, grgridzat (gr-g-ri-dzt) adg vedz tu grgredz co mic (de fa)} {fr: petite bube, petite tumeur} {en: small grgridzat (gr-g-ri-dzt) adg vedz tu gurgur abscess, little boil, small pimple, small tumour} grnutsos grginar (gr-gi-nr) sn vedz tu grglan (gr-nu-tss) adg grnutsoas (gr-nu-tso-s), grnutsosh grgulj1 (gr-glj) sm vedz tu gurgulj1 (gr-nu-tssh), grnutsoasi/grnutsoase (gr-nu-tso-si) grgulj2 (gr-glj) sm vedz tu gurgulj2 mplin di grnuts {ro: bubos, plin de bube} {fr: couvert de grgulj3 (gr-glj) sm vedz tu gurgulj3 bubes} {en: covered by pimples, by boils, etc.} grnutsos grits1 (g-rts) sn vedz tu grnuts1 (gr-nu-tss) adg grnutsoas (gr-nu-tso-s), grnutsosh grits2 (g-rts) sn vedz tu grnuts2 (gr-nu-tssh), grnutsoasi/grnutsoase (gr-nu-tso-si) grits3 (g-rts) sn vedz tu ghirits (un cu grnutsos) grnutsedz (gr-nu-tsdz) vb I grmari (gr-mr) sf pl vedz tu ngrmar grnutsai (gr-nu-ts), grnutsam (gr-nu-tsm), grnutsat grmisescu (gr-mi-ss-cu) vb IV vedz tu ngrmisescu (gr-nu-ts-t), grnutsari/grnutsare (gr-nu-ts-ri) scot (mi grmisiri/grmisire (gr-mi-s-ri) sf vedz tu ngrmisescu umplu di) grnuts pi fats (pi trup, pi budz, etc.); (pomlu) grmisit (gr-mi-st) adg vedz tu ngrmisescu scoati pi-alumchi bbuchi (cleci, tsipuri) njits dit cari va sgrn (grn) sn grni/grne (gr-ni) shi grnuri (gr-nur) eas ma npoi frndzli {ro: face bube; nmuguri} {fr: se scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz grnu couvrir de bubes sur la peau; bourgeonner} {en: get pimples grneats (gr-ne-ts) sf vedz tu grn (boils) on the skin; bourgeon} grnutsat (gr-nu-tst) adg grnet (gr-n-t) sf vedz tu clrnet grnutsat (gr-nu-ts-t), grnutsats (gr-nu-tsts), grnutsagrnetgi (gr-ne-t-g) sm vedz tu clrnet ti/grnutsate (gr-nu-ts-ti) tsi ari scoas grnuts pi fats grnish (gr-nsh) sn vedz tu ghirits (trup, budz, etc.); (pomlu) tsi ari scoas bbuchi (cleci, grnishor (gr-ni-shr) sn grnishoari/grnishoare (gr-nitsipuri) {ro: care a fcut bube; nmugurit} {fr: couvert de sho-ri) plant analt (2m sh-cama), cu frndzili lundz shi bubes sur la peau; bourgeonn} {en: who got pimples (boils) chipitoasi, cu yimishi-grnutsi (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri on the skin; bourgeoned} grnutsari/grnutsare (gr-nucuceanj (clnj) lundzi di vr palm, cari s-matsin sh-da un ts-ri) sf grnutsri (gr-nu-tsr) atsea tsi s-fatsi cndu frin galbin di cari s-fatsi culeashlu (ccimaclu); misur, cariva (tsiva) grnutseadz {ro: aciunea de a face bube; de a arapositi, arpusit, arpusit, clmbuchi {ro: porumb} {fr: nmuguri} {fr: action de se couvrir de bubes sur la peau; de mas} {en: corn} ex: frin di misur i grnishor grnishor1 bourgeonner} {en: action of getting pimples (boils) on the (gr-ni-shr) sn grnishoari/grnishoare (gr-ni-sho-ri) skin; of bourgeoning} grnutsscu (gr-nu-tss-cu) vb IV (un cu grnishor) grnutsi (gr-nu-ts), grnutsam (gr-nu-tsm), grnutst grnits (gr-n-ts) sf vedz tu granits (gr-nu-ts-t), grnutsri/grnutsre (gr-nu-ts-ri) (un cu grnjescu (gr-njs-cu) (mi) vb IV vedz tu ngrnji grnutsedz) grnutst (gr-nu-tst) adg grnutst (gr-nugrnjiri/grnjire (gr-nj-ri) sf vedz tu ngrnji ts-t), grnutsts (gr-nu-tsts), grnutsti/grnutste (grgrnjit (gr-njt) adg vedz tu ngrnji nu-ts-ti) (un cu grnutsat) grnutsri/grnutsre (grgrnu (gr-nu) sn vedz tu grn nu-ts-ri) sf grnutsri (gr-nu-tsr) (un cu grnutsari) grnuts1 (gr-nts) sn grnuts (gr-n-ts) simints di la grnutsari/grnutsare (gr-nu-ts-ri) sf vedz tu grnuts2 ndau planti ca, bunoar, grnlu, sicara, fisuljlu, urizlu, etc.; grnutsat (gr-nu-tst) adg vedz tu grnuts2 yimishi njic, arucutoas tsi sh-u-adutsi cu aesti simintsi ca, grnutsri/grnutsre (gr-nu-ts-ri) sf vedz tu grnuts2

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

489

grnutsscu (gr-nu-tss-cu) vb IV vedz tu grnuts2 gvran) grnutst (gr-nu-tst) adg vedz tu grnuts2 gvruriu (g-vru-r) sn vedz tu gavru grnutsedz (gr-nu-tsdz) vb vedz tu grnuts2 gvun (g-vn) sm vedz tu gulumeu grnutsic1 (gr-nu-tsc) sn vedz tu grnuts1 gvunos (g-vu-ns) adg vedz tu guv grnutsic2 (gr-nu-tsc) sn vedz tu grnuts2 gvusescu (g-vu-ss-cu) vb IV vedz tu gav grnutslu-atsel bunlu vedz tu grnuts2 gvusiri/gvusire (g-vu-s-ri) sf vedz tu gav grnutsos (gr-nu-tss) adg vedz tu grnuts2 gvusit (g-vu-st) adg vedz tu gav grtseashti/grtseashte (gr-tsesh-ti) adv vedz tu Grtsii gzepi/gzepe (g-z-pi) sf vedz tu gazepi grtsescu (gr-tss-cu) adg vedz tu Grtsii gzet (g-z-t) sf pl(?) par tsi-ahrzeashti dip putsn; par Grtsii (Gr-ts-i) sf vedz tu Grtsii di bcri cu njic tinjii; mitilic, glgan, crntan, mangr, grtu (gr-tu) sn grturi (gr-tur) cliv tu cari s-tsni cashlu mngr, mngri, mngr, ngrmar, grmar, ctsit {ro: la stani; arafi iu s-bag cashlu si s-usuc la stani; curutm {ro: gologan} {fr: sou, monnaie de petite valeur} {en: coin of small comarnic} {fr: endroit dune bergerie; claie (pour fromage)} value} ex: el nu-avea nitsi gzet (nitsiun mitilic, nitsiun par) {en: cheese rack} ex: l-bg s-doarm tu grtu geaba (g-ba) adv (lucru i fapt) di cari nu easti ananghi; tsi grvan (gr-vn) sm vedz tu gvran nu-adutsi vr hiri; (lucru tsi easti dat, faptu, etc.) tr dip grvelj (gr-vlj) sm vedz tu grvelj tsiva; digeaba, bathava, batiava, anafal, bosh, ncot, matea, gsc (gs-c) sf gshti/gshte (gsh-ti) pulj di cas (ma mari nafile, vnat, vnt, tu cac {ro: zadarnic, pentru nimic, gratis} di gljina i paphea, cu gusha lung, cu peanili sivi pi pltri shi {fr: en vain, pour rien, gratuit} {en: needless, for nothing, for albi pi pntic, tsi easti criscut tr carni, oau shi peanili cu free} ex: di geaba (ncot; tu scriarea-a noastr: digeaba) s-frig cari s-fac cpitnji); hin, pat, patc {ro: gsc} {fr: oie} {en: curbnjli; li dm geaba (tr dip tsiva) digeaba (di-g-ba) goose} ex: fridzits gsca (hina) cama nyii; turmi ntredz di adv (un cu geaba) ex: digeaba s-frig curbnjli gshti (hini); agrugshti (hini) trec n dzri gscu (gs-cu) geachet (ga-cht) sn geacheturi (ga-ch-tur) stranj scurtu sm gshts(?) (gsh-ts) mascurlu-ali gsc; gusac {ro: fr mnits i gulir tsi s-poart di muljeri pristi cmeashi shi gscan} {fr: jars} {en: gander} ex: un gscu btu areapitli shi sum jachet; cichet, ceachet, tsichet, scurtac, scurtac, strig gusac (gu-sc) sm gusats (gu-sts) (un cu gscu) shcurtac, shcurtac, ilec, ilechi, srcuci, pesh, pishli, peshli ggredz (g-g-rdz) vb I ggridzai (g-g-ri-dz), {ro: ilic, vest (fr mneci)} {fr: veston trs court, gilet (sans ggridzam (g-g-ri-dzm), ggridzat (g-g-ri-dz-t), manche)} {en: vest (without sleeves)} ex: un geachet tru cari ggridzari/ggridzare (g-g-ri-dz-ri) scot un boatsi ca- pitrundea tuti vimturli; geacheturli mi stringu ceachet (ceaatsea scoas di gshti {ro: ggi} {fr: cacarder, pousser des cht) sn ceacheturi (cea-ch-tur) (un cu geachet) ex: cris (en parlant de loie)} {en: gaggle} ex: turmi ntredz di ceachetlu lj-u mushat; cu ceachetlu strimtu pri truplu ca vlstar gshti ggridza tu ubor ggridzat (g-g-ri-dzt) adg cichet (ci-cht) sn cicheturi (ci-ch-tur) (un cu geachet) ggridzat (g-g-ri-dz-t), ggridzats (g-g-ri-dzts), tsichet (tsi-cht) sf tsicheturi (ci-ch-tur) (un cu ggridzati/ggridzate (g-g-ri-dz-ti) tsi ari scoas un geachet) boatsi (ca-atsea fapt) di gsc {ro: ggit} {fr: cacard, qui a geade (ga-d) sm geadedz (ga-ddz) cali mari (tsi leag dipouss des cris (en parlant de loie)} {en: gaggled} arad dau hori i doi csbadz), ncltsat cu chetri i dat cu ggridzari/ggridzare (g-g-ri-dz-ri) sf ggridzri (gpis tra s-hib ma lishor tr aftuchinatli tsi li urdin; geadei g-ri-dzr) atsea tsi fatsi gsca cndu ggreadz {ro: {ro: osea} {fr: chausse, grande route} {en: highway, aciunea de a ggi; ggire} {fr: action de cacarder; de macadam road} ex: vinj geadeea (pi calea ncltsat) la voi pousser des cris (en parlant de loie)} {en: action of gaggling} geadei/geadee (ga-d-i) sf geadei (ga-d) (un cu geade) gscu (gs-cu) sm vedz tu gsc geadei/geadee (ga-d-i) sf vedz tu geade gshnits (gsh-ni-ts) sf gshnits (gsh-ni-ts) un soi di geadiu (ga-d) adg geadii/geadie (ga-d-i), geadii (ga-d), yermu (cu truplu faptu di neali alichiti un dup altu, multi ori geadii (ga-d) tsi easi durdur (crtilivos, tul, sharafura, cu peri) tsi easi dit oauli di flituri, mushti, etc., (cari, dup tsi avdalcu, etc.); cari dutsi un ban di om tsi alag mash dup s-hrneashti cu frndz, shi ninti ca si s-fac flituri, musc, muljeri (brbats), paradz, beari, glindisiri, etc.; pushclju, etc., s ncljidi tu-un ggoashi, cuculj); unjid, lunjid, yermu pushtean, pushtan, pushtu {ro: zvpiat, zpcit, desfrnat} {ro: omid} {fr: chenille} {en: caterpillar} {fr: drgl, foltre, sans tenue, dprav} {en: scattergstnj (gs-tnj) sm gstnj (gs-tnj) scriari brained, playful, depraved (morally)} ex: geadia-lj (avdalca-lj, neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz cstnj chiruta-lj) di niveast eara ndreapt; ti n feat, n geadii (n gstnji/gstnje (gs-t-nji) sf gstnji/gstnje (gs-t-nji) sharafura, pushclji) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz cstnji geagi (gg) sm geagi (gg) om tricut tu anj (tsi nu lj-u gtunj (g-tnj) sm vedz tu gutunj mata poati ca ma ninti); bitrnu, veclju, mosh, behlu, burhonj, gtunji/gtunje (g-t-nji) sf vedz tu gutunj pleac, pljac, prezvit, pap, ghiush, tot {ro: mo} {fr: vieux, gvan (g-v-n) sf gvnj (g-vnj) un soi di pheat vieillard} {en: old man} (cinac, cuvat) di lemnu (tu cari mc picurarlji); cuvat, geahti/geahte (gh-ti) sf fr pl vrearea mult tsi u-ari un om ctson, cinac, cinac, cinachi, etc. {ro: gvan, strachin de tr tsiva i cariva; mirachi apreas {ro: dorin vie} {fr: dsir lemn} {fr: cuelle en bois} {en: wooden bowl} ardent} {en: burning desire} ex: arsi cu geahti (cu foc, cu gvat (g-v-th) sf gvti (gh-vth) scriari neaprucheat mirachi apreas) tu-aestu dictsiunar; vedz cuvat geahtu (gh-tu) sn geahti/geahte (gh-ti) zrzvati criscut gvnos (g-v-ns) sn gvnoasi/gvnoase (g-v-nosi) di om tu bhce, cu frndz mri shi groasi tsi si-anvilescu un glastr (ghlastr) di lilici, glastr, ghiuveci, ghiveci, ponjits, pristi-alant tra s-fac un soi di top mari ct caplu di om, points, ljastr {ro: gavanos, ghiveci de flori} {fr: pot fleurs} bun tr mcari proaspit, tr mcari cu carni, tr ftseari {en: flower-pot} srmadz, etc. shi tr ftseari turshii tra s-hib mcat earna; gvojdu (g-vj-du) sm vedz tu guvojdu verdzu di moari; verdzu, cucean {ro: varz} {fr: chou} {en: gvozdu (g-vz-du) sm vedz tu guvojdu cabbage} ex: frndzli di geahtu suntu buni sh-tr mcari shgvran (g-vrn) sm gvranj (g-vrnj) pulj di mprad tsi tr yitrii sh-u-adutsi cu gaea sh-cu corbul (mash c easti ma mari, mc geaizi/geaize (ga--zi) sf fr pl zbor tsi lj-aspuni a omlui c di tuti, cu peanili li sh-cu dintana shi cicioarili multu ari izini, c poati s-intr iuva, c nu easti yeasachi s-fac tsiva, vrtoasi); gavran, grvan, corbu, corac, curac, buducushar, etc.; volji, izini {ro: permis, admisibil} {fr: permis, admisbuducshar {ro: corb mare} {fr: grand corbeau} {en: large sible} {en: allowed, admissible} ex: nu easti geaizi (nu s-poati, raven} grvan (gr-vn) sm grvanj (gr-vnj) (un cu nu easti alsat) dup nomlu crishtinescu si s-lja cusurinj veri; gvran) gavran (ga-vrn) sm gavranj (ga-vrnj) (un cu nu easti geaizi (volji, izni) si s-vind zrzvts tu misuhori

490

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

geal (g-l) sf geali/geale (g-li) muljari tsi easti dzndz- (ga-na-bts), geanabeti/geanabete (ga-na-b-ti) tinir ficior voas (dzndzoas, dzfnoas) tsi s-aprindi sh-u-acats inatea(feat) tsi easti ca burdal, tsi nu para ascult, tsi ari caplu lishor {ro: femeie argoas} {fr: femme acaritre, querreniheam ca gros, tsi lu-arseashti s zburdlipseasc; burdal leuse} {en: cantankerous woman} {ro: trengar, rutcios} {fr: gamin, polisson} {en: urchin, geam (gm) sn vedz tu geami street boy (girl)} ex: Hrista s spunea niheam ca geanabet; nu geamadan (ga-madn) sn vedz tu gimndani u scoati la cali cu geanabetslji atselj geamal (ga-m-l) sf, adg geamali/geamale (ga-m-li) gean (g-n) sf, adg vedz tu gean muljari tsi easti cu perlji nichiptinats (mintits, ncrshiljats, geanm (ga-nm) invar. vedz tu gean ciufulits) {ro: ciufulit} {fr: dsordone, bouruffe} {en: geandar (gean-dr) sm vedz tu gindar disheveled} ex: ca vr geamal geand (gn-d) sf gendz (gn-dz) scriari neaprucheat geamantani/geamantane (ga-man-t-ni) sf vedz tu tu-aestu dictsiunar; vedz ceant gimndani geant (gn-t) sf gents (gn-ts) scriari neaprucheat tugeambash (gam-bsh) sm vedz tu geambaz aestu dictsiunar; vedz ceant geambaz (gam-bz) sm geambaji (gam-bj) embur (misit) geapi/geape (g-pi) sf vedz tu gepi di calj (sh-di alti prvdz); geambash {ro: negustor de cai} {fr: gejvi/gejve (gj-vi) sf vedz tu gijve marchand de chevaux} {en: horse dealer} ex: zburi cu un geng (gn-g) sf gendzi (gn-dzi) alumta tsi s-fatsi namisa di geambaz tra s-nj vindu calu geambash (gam-bsh) sm doau prts iu un parti caft s-u-azving pi-alant; loari di geambash (gam-bsh) (un cu geambaz) geambzllucri cu zorea (furtu); dispuljarea di lucri tsi u fac atselj tsi chi/geambzlche (gam-bz-l-chi) sf geambzlchi (gam- amintar un polim di la-atselj tsi-l chirur polimlu (i lumea-a bz-lch) lucrul tsi-l fatsi un geambaz; emburlchi di calj lor); gheng, prad, spolji, pljashc, pleashc, pleacic, alimu(sh-di alti prvdz) {ro: geambaslc} {fr: profession du marr, eam, yeam, yeaghm, zulumi {ro: lupt; prad} {fr: chand de chevaux} {en: horse dealers profession} ex: lj-pltii combat, lutte; butin} {en: fight, spoils, plunder} gheng geambzlchea (atsea tsi-lj si cadi ti lucrul di misit tsi-l featsi) (ghn-g) sf ghendzi (ghn-dzi) (un cu geng) ex: ahiurhir gimbshlchi/gimbshlche (gim-bsh-l-chi) sf gimghenga (prad, alimur, pljashc) s-fac bshlchi (gim-bsh-lch) (un cu geambzlchi) geopi/geope (ge-pi) sf vedz tu gepi geambzlchi/geambzlche (gam-bz-l-chi) sf vedz tu gepi/gepe (g-pi) sf gechi (gch) shi gepuri (g-pur) un soi geambaz di pung cusut tu un stranj iu s-poat omlu s-bag njits lucri; geamfesi/geamfese (gam-f-si) sf geamfesuri (gam-f-sur) geapi, geopi, buzunar, supani; (expr: mi priimnu cu mnjli n un turlii di stof di sirm {ro: geanfes} {fr: toffe de soie} gechi = nu fac tsiva, nj-amintu bana fr s-lucredz) {ro: {en: silk material} ex: purta n fustani di geamfesi buzunar} {fr: poche} {en: pocket} ex: pi tu gepuri ea geamgi (gam-g) sm vedz tu geami mutreashti geapi/geape (g-pi) sf gechi (gch) shi gepuri geamgiu (gam-g) sm vedz tu geami (g-pur) (un cu gepi) geopi/geope (ge-pi) sf geochi(?) geami/geame (g-mi) sf genj (gnj) 1: lucru prit cari s-veadi (gech) shi geopuri(?) (ge-pur) (un cu gepi) sh-cu cari s-adar putiri (matuyeali, shishi, etc.); ageami, ghalan (gha-ln) adg ghalan (gha-l-n), ghalanj (gha-lnj), geam, yilii, chelchi, chelcu, chelchi, chelci; 2: loc alsat ghalani/ghalane (gha-l-ni) un cu galan1 dishcljis (tra s-poat s-treac vimtul shi lunjina) tu un stizm ghalea (gh-lea) adv un cu galea di cas i un machin; hlatea adrat dit un cadru di lemnu (i ghalon (gha-ln) sn ghaloani/ghaloane (gha-lo-ni) un cu metal) tsi s-bag tu-aestu loc dishcljis shi yilia tsi s-bag tu galon aest hlati; geam, firid, firiz, frid, fireast, fireastr, ghaloni1/ghalone (gha-l-ni) sn ghalonj (gha-lnj) un cu fereast, pltiri, pltiri, prtiri, prtiri, pingeri {ro: sticl; galoni1 geam, fereastr} {fr: verre; vitre, fentre} {en: glass; window- ghaloni2/ghalone (gha-l-ni) sn ghalonj (gha-lnj) un cu pane, window} ex: adr n plati di geami (yilii, chelchi); galoni2 dishcljidi geamea (firida) ageami2/ageame (a-g-mi) sf gham (gh-m) sf pl(?) un cu gam agenj (a-gnj) (un cu geami) geam (gm) sn geamuri ghambro (gham-br) sm ghambradz (gham-brdz) un cu (g-mur) shi geami/geame (g-mi) (un cu geami) ex: lai gambro geamili di la od; mutreashti prit geam (yilii, firid); avea un ghangi/ghange (ghn-gi) sf ghngi (ghn-gi) scriari oclju di geam (di yilii) geamgi (gam-g) sm geamgii (gam- neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz cangi1 shi cangi2 g) atsel tsi-adar i vindi geamuri; geamgiu {ro: geamgiu} ghangren (ghn-gre-n shi ghan-gr-n) sf ghangreni/ghan{fr: vitrier} {en: glass maker (merchant)} geamgiu (gamgrene (ghn-gre-ni shi ghan-grnj) un cu gangren g) sm geamgii (gam-g) (un cu geamgi) geamlghanosh (gha-nsh) sm ghanosh (gha-nsh) un cu ganosh chi/geamlche (gam-l-chi) sf geamlchi (gam-lch) ghanum (gh-nu-m) sf ghanumi/ghanume (gh-nu-mi) un stizm (disprtsitur, ushi) fapt di geami {ro: geamlc} {fr: cu ganum vitrage} {en: glass partition or door} ghar (ghr) sn ghri (ghr) un cu gar geamii/geamie (ga-m-i) sf vedz tu gimii gharaf (gha-r-f) sf gharfi (gha-rf) shi gharhi (gha-rh) geamlchi/geamlche (gam-l-chi) sf vedz tu geami un cu garaf gean (gen) sm fr pl hrli tsi-l fac omlu s-aducheasc c ghastru (ghs-tru) sn ghastri/ghastre (ghs-tri) un cu gastru bneadz sh-c easti un hiints ahoryea di-alti hiintsi; suflit, ghavru (gh-vru) sm ghavri (gh-vri) un cu gavru duh, stuhico; (expr: nj-scoati geanlu = nj-bag zori, mi creap ghci (ghc) sm ghci (ghc) un cu gci multu, nj-si ngreac multu) {ro: suflet} {fr: me, esprit} {en: ghitan (gh-tn) sn ghitani/ghitane (gh-t-ni) shi ghisoul, spirit} ex: nji-l voi ca gean (suflit); tsi s-ts fac, bre gean! tnj (gh-tnj) un cu gitan (suflite!); nji scoasi geanlu (expr: nj-bg zori, mi crip ghitani/ghitane (gh-t-ni) sf ghitnjuri (gh-t-njur) shi multu); geanlu-nj scoasi (expr: mi crip) tr dau liri; gean ghitnj (gh-tnj) un cu gitani (g-n) sf, adg (not: zbor tsi yini di la ftsearea la fiminin a ghitnari/ghitnare (gh-t-n-ri) sf ghitnri (gh-tzborlui gean); tsi easti aproapi sufliteashti di cariva; ahar, nr) un cu gitnari ahr, vrut, durut, dash, scump, srmai, yem, curbani, lele ghitnat1 (gh-t-nt) adg ghitnat (gh-t-n-t), ghi{ro: drag} {fr: cher, chri, bien-aim} {en: dear, beloved, tnats (gh-t-nts), ghitnati/ghitnate (gh-t-n-ti) honey!} ex: Tanca-a mea, geana (dasha) a mea geanm un cu gitnat1 (ga-nm) invar. suflitlu-a meu, inima-a mea {ro: sufletul ghitnat2 (gh-t-nt) adg ghitnat (gh-t-n-t), ghimeu!} {fr: mon me, mon coeur!} {en: my heart!} ex: ah! tnats (gh-t-nts), ghitnati/ghitnate (gh-t-n-ti) geanm! pngnlu uht un cu gitnat2 geanabet (ga-na-bt) adg geanabet (ga-na-b-t), geanabets ghitnedz (gh-t-ndz) (mi) vb I ghitnai (gh-t-n),

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

491

ghitnam (gh-t-nm), ghitnat (gh-t-n-t), ghi- gheakiu (gha-ch-) sf vedz tu yeakii tnari/ghitnare (gh-t-n-ri) un cu gitnedz ghearghir (ghr-ghir) sm vedz tu yearyir ghitnescu (gh-t-ns-cu) (mi) vb IV ghitnii (gh-t-n), gheaspi/gheaspe (ghes-pi) sf vedz tu yeaspi ghitneam (gh-t-nem), ghitnit (gh-t-n-t), ghi- gheasuli (gha-sl) sm vedz tu ghes1 tniri/ghitnire (gh-t-n-ri) un cu gitnescu gheatru (gh-tru) sm vedz tu yeatru ghitngi (gh-tn-gi) sm ghitngeadz (gh-tn-gdz) ungheats1 (gh-ts) sf vedz tu yiu cu gitngi gheats2 (gh-ts) sf vedz tu yiu ghitniri/ghitnire (gh-t-n-ri) sf ghitniri (gh-t-nr) gheaur (gha-r) sm, sf, adg gheaur (gha--r), gheauri un cu gitniri (gha-r), gheauri/gheaure (gha--ri) numa tsi u da turtsilj ghitnit (gh-t-nt) adg ghitnit (gh-t-n-t), ghitnits a-atsilor tsi nu suntu di pistea-a lor (a crishtinjlor); apistu, cur, (gh-t-nts), ghitniti/ghitnite (gh-t-n-ti) un cu pabes, pngn, dinsz, imansz {ro: gheaur, pgn, gitnit necredincios} {fr: infidle, mcrant} {en: infidel, unbeliever} ghlngi (gh-ln-g) sm ghlngeadz (gh-ln-gdz) un ex: fudz, gheaur (cur, pngn), fudz di-aoatsi; ah! gheaur cu glngi gheavul (gh-vul) sm vedz tu dyeavul ghlnos (gh-l-ns) adg ghlnoas (gh-l-no-s), ghl-gheaz (-zi) sf vedz tu eazi nosh (gh-l-nsh), ghlnoasi/ghlnoase (gh-l-no-si) ghegan (gh-gan) sm, sf ghegan (gh-ga-n), gheganj (ghun cu glnos ganj), ghegani/ghegane (gh-ga-ni) arbines tsi yini dit prghltsid (gh-l-ts-dh) sf ghltsidz (gh-l-tsdz) shi tsli di ct Nordu (Njadznoapti) ali Arbinshii; gheg; (expr: ghltsidi/ghltside (gh-l-ts-dhi) un cu gltsid cap di ghegan = om tsi nu para easti dishteptu, tsi-aducheashti ghltsidh (gh-l-ts-dh) sf gltsidz (gh-l-tsdz) shi greu, tsi easti cpos, tsi u tsni pi-a lui sh-atumtsea cndu tuts ghltsidhi/ghltsidhe (gh-l-ts-dhi) un cu gltsid alants dzc alt soi, etc.; cap gros, di crin, di shinic, di tgari, ghlic (gh-l-c) sf ghlitsi/ghlitse (gh-l-tsi) un cu etc.) {ro: albanez care vine din regiunile de Nord ale glic Albaniei} {fr: gugue, habitant du nord de lAlbanie} {en: ghnusar (gh-nu-sr) sm ghnusari (gh-nu-sr) un cu Albanian originating from, or living in, the North of Albania} gnusar ex: ari un cap di ghegan! (expr: cap gros, di tgari) gheg ghnusrescu (gh-nu-s-rs-cu) adg ghnusreasc (gh-nu- (gh-g) sm gheghi (ggh) (un cu ghegan) ex: ca furtunas-res-c), ghnusreshts (gh-nu-s-rsh-ts), ghnusreshagiundzi gheg ghigrii/ ghigrie (ghi-g-r-i) sf ghigrii ti/ghnusreshte (gh-nu-s-rsh-ti) un cu gnusrescu (ghi-g-r) (scriat shi Ghigrii) multimi di gheganj ghnusrimi/ghnusrime (gh-nu-s-r-mi) sf ghnusrinj (ghigria); locurli iu bneadz gheganjlji (Ghigria) {ro: ara (gh-nu-s-rnj) un cu gnusrimi gheganjlor; mulime de gheganj} {fr: terre des Gugues; ghnusescu (gh-nu-ss-cu) vb IV ghnusii (gh-nu-s), nombre des Gugues} {en: land of Gheganj; number of ghnuseam (gh-nu-sem), ghnusit (gh-nu-s-t), Gheganj} ex: gheganjlji dit Ghigrii; nu acshi, azvarna, ca ghnusiri/ghnusire (gh-nu-s-ri) un cu gnusescu tu Ghigrii ghignescu (ghi-g-ns-cu) adg ghigneasc ghnusiri/ghnusire (gh-nu-s-ri) sf ghnusiri (gh-nu-sr) (ghi-g-nes-c), ghigneshts (ghi-g-nsh-ts), ghigneshti un cu gnusiri (ghi-g-nsh-ti) tsi ari s-fac cu gheganjlji; tsi yini dit locurli ghnusit (gh-nu-st) adg ghnusit (gh-nu-s-t), ghnusits iu bneadz gheganjlji; di gheg {ro: care aparine de ghe(gh-nu-sts), ghnusiti/ghnusite (gh-nu-s-ti) un cu ganj; de gheg} {fr: tenant dun gheg; appartenant gnusit un Ghgue} {en: that has to do with gheganj; of ghnustar (gh-nus-tr) sm ghnusari (gh-nu-sr) un cu gheganj} ex: loa pishtoli ghigneshti (di gheganj) gnustar gheg (gh-g) sm vedz tu ghegan ghreau sf (gh-re-) sf ghrei (gh-r) un cu greau gheghiftu (gh-ghif-tu) sm, sf vedz tu yiftu ghrghar (ghr-gh-r) sf ghrghri (ghr-ghr) un cu ghel (gh-l) sf gheli/ghele (gh-li) lugurii ndreapti tr grgar1 shi grgar2 mcari (prit cutseari, hirbeari, fridzeari, etc.); mcari, myirii, ghrghlari/ghrghlare (ghr-gh-l-ri) sf ghrghlri (ghrmiyirii; (expr: ghel din cur = ou di gljin, di pulj) {ro: gh-lr) un cu grglari mncare gtit} {fr: mets, plat} {en: prepared food, course, ghrghlat (ghr-gh-lt) adg ghrghlat (ghr-gh-l-t), meal} ex: nj-yinji njurizma a ghelljei (di mcari) ghelgiu ghrghlats (ghr-gh-lts), ghrghlati/ghrghlate (ghr(ghe-l-g) sm ghelgii (ghe-l-g) brbatlu tsi ndreadzi gh-l-ti) un cu grglat mcarea (ghela); mayir, mayirgi, myirgi {ro: buctar} {fr: ghrghlau (ghr-gh-l) (mi) vb I ghrghlai (ghr-gh-l), cuisinier} {en: cook} ghrghlam (ghr-gh-lm), ghrghlat (ghr-gh-l-t), ghelgiu (ghe-l-g) sm vedz tu ghel ghrghlari/ghrghlare (ghr-gh-l-ri) un cu grglau ghelindu (gh-lin-du) sn ghelindi/ghelinde (gh-lin-di) ghrghlici (ghr-gh-lc) sn ghrghlici/ghrghlice (ghrforma (bicimea) tsi u-ari un lucru mari i njic tsi sh-u-adutsi cu gh-l-ci) un cu grglici (1) un talar ndreptu tsi li-ari dauli fts isea ic (2) un top; ghrghredz (ghr-gh-rdz) vb I ghrghridzai (ghr-gh-ri- chelindru, chelindu {ro: cilindru, sfer} {fr: cylindre, sphre} dz), ghrghridzam (ghr-gh-ri-dzm), ghrghridzat {en: cylinder, sphere} ghilindescu (ghi-lin-ds-cu) (mi) vb (ghr-gh-ri-dz-t), ghrghridzari/ghrghridzare (ghr-gh- IV ghilindii (ghi-lin-d), ghilindeam (ghi-lin-dem), ghilinri-dz-ri) un cu grgredz dit (ghi-lin-d-t), ghilindiri/ghilindire (ghi-lin-d-ri) tornu ghrghrici (ghr-gh-rc) sn ghrghrici/ghrghrice (ghr- di-un parti sh-di-alant; min un lucru arucutindalui shi gh-r-ci) un cu grgrici turnndalui ca aroata; chilindescu, arucutescu, arcutescu, antghrghridzari/ghrghridzare (ghr-gh-ri-dz-ri) sf ghrvlescu, andvlescu, cutuvulescu, cutvlescu, cutuvlescu, ghridzri (ghr-gh-ri-dzr) un cu rgridzari ntvlescu, tvlescu, anduchilescu {ro: rostogoli} {fr: (faire) ghrghridzat (ghr-gh-ri-dzt) adg ghrghridzat (ghrrouler} {en: roll, turn over and over} ghilindit (ghi-lin-dt) gh-ri-dz-t), ghrghridzats (ghr-gh-ri-dzts), ghrgh- adg ghilindit (ghi-lin-d-t), ghilindits (ghi-lin-dts), ghilindiridzati/ghrghridzate (ghr-gh-ri-dz-ti) un cu ti/ghilindite (ghi-lin-d-ti) tsi s-ari turnat di-un parti sh-digrgridzat alant; tsi s-ari minat arucutinda-si shi turnnda-si ca aroata; ghvath (gh-v-th) sf ghvthi (gh-vth) un cu gvat chilindit, arucutit, arcutit, antvlit, andvlit, cutuvulit, cutghvruriu (gh-vru-r) sn ghvruriuri (gh-vru-r-ur) un cu vlit, cutuvlit, ntvlit, tvlit, anduchilit {ro: rostogolit} {fr: gvruriu roul} {en: rolled, turned over and over} ghilindighzepi/ghzepe (gh-z-pi) sf fr pl un cu gzepi ri/ghilindire (ghi-lin-d-ri) sf ghilindiri (ghi-lin-dr) atsea tsi ghzet (gh-z-t) sf pl(?) un cu gzet s-fatsi cndu s-ghilindiseashti cariva; chilindiri, arucutiri, gheafru (gh-fru) sn vedz tu diafur arcutiri, antvliri, andvliri, cutuvuliri, cutvliri, cutuvliri,

492

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ntvliri, tvliri, anduchiliri {ro: aciunea de a (se) rostogoli; ghiari/ghiare (ghi--ri) sf vedz tu anyedz rostogolire} {fr: action de (faire) rouler} {en: action of ghiat (ghi-t) adg vedz tu anyedz rolling, of turning over and over} ghilandru (ghi-ln-dru) ghiatru (gh-tru) sm ghiatri (gh-tri) shi ghiatsr (gh-tsr) sm ghilandzr (ghi-ln-dzr) cumts njits (di bumbac, ln, scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz gheatru shi carti, mcari, etc.) adunati stog, fr arad, sh-fapti ca un topyeatru njic; arombu, gumolj, gumulj, guzmolj, gdzmoi, gdzghiats (gh-ts) sf ghiets (ghts) shi ghietsuri (gh-tsur) molj, top, toc, surats {ro: cocolo, ghemotoc, mototol} {fr: scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz gheats1 shi pelote, tapon, boulette} {en: ball (of wool, material), wad (of gheats2 cotton), pellet (of paper)} ex: bubulic tsi-adar ghilandzr di ghiaz (gh-z) sf fr pl scriari neaprucheat tu-aestu blidz dictsiunar; vedz gheaz ghemi/gheme (gh-mi) sf ghenj (ghnj) curili cu cari sghideri/ghidere (ghi-d-ri) sf ghideri (ghi-dr) ugoad aspuni a calui tsi s-fac (iu si s-duc, cndu s-astmtseasc, (tihisiri) tsi adutsi-a omlui tsi u pati, cripri (dureri shi znjii etc.); aghemi, frnu, frn, afr, ctrm {ro: fru} {fr: frein, trupeshti shi sufliteshti); taxirati, distihii, cripari, ctrats, leabride} {en: rein, bridle} ex: cal fr ghemi aghemi/agheme ts, pacus, pacuz, scangi, scanci, cangi, hal {ro: nenorocire, (a-gh-mi) sf aghenj (a-ghnj) (un cu ghemi) btaie de cap} {fr: malheur} {en: misfortune} ex: gionjljghemii/ghemie (ghe-m-i) sf vedz tu ghimii armnj fr ghideri (fr cripri); ghiderli (taxirtsli) a meali gheng (ghn-g) sf vedz tu geng crescu; vidzui mri ghideri chideri/chidere (chi-d-ri) sf gheni (gh-ni) adv, sf vedz tu ghini chideri (chi-dr) (un cu ghideri) ex: mi-avin tut chideri gherdu (ghr-du) adg gherd (ghr-d), gherdi (ghr-di), (cripri); avu mari chideri; tsi chideri (taxirati) lu-agudi gherdi/gherde (ghr-di) tsi da ca pi un hrom veardi-albas- ghidi (gh-di) invar zbor cu cari s-aspuni c nu ti-arseashti tsi tr {ro: verde-albastru} {fr: de couleur vert-bleu} {en: of s-fatsi, c-l ctigurseshti pri cariva (tr-atseali tsi ari fapt), di green-blue color} preari di-aru, etc. {ro: ghidi, termen de repro, de ghes1 (ghs) sm, sf, adg ghes (gh-s), ghesh (ghsh), dezaprobare, de regret, etc.} {fr: terme de reproche, de blme, ghesi/ghese (gh-si) hrom tsi sh-u-adutsi (tu prts) ca pri- de regret, etc.} {en: word showing reproach, blame, arosh; (oai, capr, mul, etc.) cu chealea (guna) lai sh-cu disapproval, regret, etc.} ex: ghidi, cap ca di mulari! peatitsi aroshi pri cap shi deavrliga-a ocljilor; ghivez; (expr: ghiedz (ghi-dz) vb I vedz tu anyedz u-adar (u fac) ghes = lu fac lucrul glreashti, anapuda; u-adarghiftami/ghiftame (ghif-t-mi) sf vedz tu yiftu dal; u-adar boz; u-adar culeash; ashi cum li-adar, lucrili nu ghift (ghf-t) sf ghifti/ghifte (gf-ti) vas di cas (adrat di lut va s-eas ghini) {ro: rocat; (oaie, capr, etc. cu blana neagr arsu i metal), cu gura larg, tu cari s-fatsi shi s-tsni mcarea; i pete rocate pe cap} {fr: roux, avec la peau rousse; (brebis, apa (mcarea) tsi intr tu-un oal ntreag; oal, ftin, vutin, chvre, etc.) noire qui a des raies rougetres sur la tte et crup, sut, tengiri, tingeri, tingire {ro: oal} {fr: pot (en terre), autour des yeux} {en: with reddish skin or fur; black (sheep, marmite} {en: earthen pot, cooking pot, kettle} ex: intr cu goat, etc.) with red spots on the head and around the eyes} ex: ghift (oal) di dal tru mn mulgu ghesa (fig: capra, oaea atsea ghes); ghesa (mula ghift* (ghf-t) fim sing di la numa ghiftu; vedz ghiftu ghes) easti culaghuza a crvaniljei; s-nu lj-u fac npoi ghes ghiftici (ghif-tc) sm, sf vedz tu yiftu (expr: s-nu li fac npoi lucrili anapuda); u-adrash ghes ghiftu (ghf-tu) sm, sf, adg vedz tu yiftu (expr: u featsish dip glreashti) ghivez (ghi-vz) adg ghivez ghigandu (gh-gan-du) adg ghigand (gh-gan-d), ghigandz (ghi-v-z), ghiveji (ghi-vj), ghivezi/ghiveze (ghi-v-ze) (gh-gan-dz), ghigandi/ghigande (gh-gan-dzi) scriari hrom ncljis tsi da ca pi-arosh; ghes {ro: negru nchis, neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ghigantu rocat} {fr: rouge fonc, rougetre} {en: darkish red, reddish} ghigantu (gh-gan-tu) adg ghigant (gh-gan-t), ghigants ex: sh-avea cruit un dulum di veshtu givez (gh-gan-ts), ghiganti/ghigante (gh-gan-ti) lucru i prici tsi ghiuvezi/ghiuveze (ghu-v-zi) adg ghiuvezi/ghiuveze (ghueasti multu di multu mari; (om, arburi) tsi esti multu mari, v-ze) (un cu ghivez) ghesucanat (ghe-su-c-nat) adg analtu sh-vrtos; evil, galjaman, tiriu, div, balavancu {ro: ghesucanati/ghesucanate (ghe-su-c-na-ti), ghesucanats (ghegigant} {fr: gant} {en: giant} su-c-nats), ghesucanati/ghesucanate (ghe-su-c-na-ti) tsi ghignescu (ghi-g-ns-cu) adg vedz tu ghegan ari chealea (guna) alb-siv (cu peatitsi) tsi da pri-arosh; ghigrii/ ghigrie (ghi-g-r-i) sf vedz tu ghegan ghesucanut {ro: alb cu pete rocate} {fr: gris ml de roux} ghighiftescu (ghi-ghif-ts-cu) adg vedz tu yiftu {en: grey with red spots} ex: vitulj ghesucanatas ghesucanut ghigor (ghi-gr) sn ghigoari/ghigoare (ghi-go-ri) un soi di (ghe-su-c-nut) adg ghesucanuti/ghesucanute (ghe-su-c- cheatr alb-griv, ljishoar shi mplin di guvi njits, bun tr nu-ti), ghesucanuts (ghe-su-c-nuts), ghesucanuti/ghesuca- fricarea-a lucrilor ascuri (a chealiljei tsi s-ari ngrushat), tr nute (ghe-su-c-nu-ti) (un cu ghesucanat) ghesulai mustu tra s-lu tsn dultsi, etc. {ro: piatr ponce, pumice} {fr: (ghe-su-l) adg ghesulai/ghesulae (ghe-su-l-i), ghesuli (pierre) ponce} {en: pumice stone} ex: cu ghigorlu astalj (ghe-su-l), ghesuli (ghe-su-l) tsi ari chealea (guna) lai mustul tra s-armn dultsi (cu peatitsi) tsi da pri-arosh {ro: negru cu pete rocate} {fr: ghilandru (ghi-ln-dru) sm vedz tu ghelindu noir ml de roux} {en: black with red spots} ex: doi tsachi ghil (gh-l) sf vedz tu yil ghesuli shi un oai ghesulai gheasuli (gha-sl) sm fr pl ghilindescu (ghi-lin-ds-cu) (mi) vb IV vedz tu ghelindu num tsi s-da a unui cni tsi ari guna lai cu peatitsi aroshi prighilindiri/ghilindire (ghi-lin-d-ri) sf vedz tu ghelindu cap shi deavrliga-a ocljilor ghilindit (ghi-lin-dt) adg vedz tu ghelindu ghes2 (ghs) sn ghesuri(?) (gh-sur) partea-a truplui cu cari ghilir (ghi-lr) sn ghiliri/ghilire (ghi-l-ri) amintatic faptu fr omlu shadi di-arad pi scamnu; guva-a truplui pri iu easi lucru, di-arad cu arderi, cu minciuni, nafoar di nomurli-a nafoar omlu (shi sh-fatsi apa-atsea groasa) cndu s-dutsi la statlui {ro: ghelir} {fr: revenu illicite} {en: earnings without hale; cur, bis, crtelj, cuci, fndc, fndec, primichir, shidzut work} ex: ns nu mutreashti la gundulchi (amintatic cu lucru) {ro: cur} {fr: cul, derrire} {en: arse} ex: gioni di giuneapini, ma la ghiliri (amintatic fr lucru, nitinjisit, cu-arderi) gheslu (fig: cur) ca di peapini (s-dztsi-a atsilui tsi s-alavd c ghilishti (ghi-lsht) sf pl mintitur tsi s-afl tu-un ud cndu easti gioni ma curlu-lj treambur di fric) lucrili suntu hurhuliti (bgati fr nitsiun arad, un pistighesucanat (ghe-su-c-nat) adg vedz tu ghes1 alant) darmadan, alandala, alocuta, cioar-boar, ciora-bora ghesucanut (ghe-su-c-nut) adg vedz tu ghes1 {ro: deranj, dezordine (ntr-o camer)} {fr: desordre dans une ghesulai (ghe-su-l) adg vedz tu ghes1 chambre; ple-mle} {en: room disorder; pell-mell} ex: ghevghiri/ghevghire (ghev-gh-ri) sf ghevghiri (ghev-ghr) ghilishti nj-aflai casa tut binai (adrmintu) di cheatr {ro: cldire de piatr} {fr: ghimii/ghimie (ghi-m-i) sf ghimii (ghi-m) vas mari (cravi) difice en pierre} {en: stone building} tsi s-min pi-amari cu pndzili actsati di catardzi sh-pimti di

Dictsiunar a Limbljei Armneasc vimtu; cravi, cradi, catrig, catreg, catric, lndur, luntri, ghemii, nai; (expr: canda-lj si nicar ghimiili = easti multu nvirinat) {ro: corabie; barc} {fr: btiment, navire, vaisseau; barque} {en: ship, vessel, galley, small boat} ex: s-veadi tsi ghimii, tsi cravi au vinjit la schel ghemii/ghemie (ghem-i) sf ghemii (ghe-m) (un cu ghimii) ghimnasiu (ghim-n-si) sn vedz tu yimnasiu ghimnastic (ghim-ns-tic) sm, sf vedz tu yimnasiu ghimnastic (ghim-ns-ti-c) sf vedz tu yimnasiu ghimt (ghm-t) sf vedz tu gins ghimtuescu (ghim-tu-s-cu) (mi) vb IV ghimtuii (ghim-tu-), ghimtueam (ghim-tu-m), ghimtuit (ghim-tu--t), ghimtuiri/ghimtuire (ghim-tu--ri) ardu lishor, di-arad cu pira-a foclui, fatsa-a unui lucru (chealea, perlji, peanili di oclji, etc.); cpslsescu, plescu, prjescu {ro: prli} {fr: flamber, passer la flamme} {en: singe, burn (superficially)} ex: nu sghimtuir (s-arsir) nitsi peanili di oclji ghimtuit (ghim-tut) adg ghimtuit (ghim-tu--t), ghimtuits (ghim-tu-ts), ghimtuiti/ghimtuite (ghim-tu--ti) (lucru) tsi-lj s-ari ars ljishor fatsa cu tritsearea-a pirljei pristi ea; cpslsit, plit, prjit {ro: prlit} {fr: flamb, pass la flamme} {en: singed, burned (superficially)} ghimtuiri/ghimtuire (ghim-tu--ri) sf ghimtuiri (ghim-tu-r) atsea tsi s-fatsi cndu s-ghimtueashti un lucru {ro: aciunea de a prli; prlire} {fr: action de flamber, de passer la flamme} {en: action of singeing, of burning (superficially)} ghimtuiri/ghimtuire (ghim-tu--ri) sf vedz tu ghimtuescu ghimtuit (ghim-tu-t) adg vedz tu ghimtuescu ghinteats (ghi-n-te-ts) sf vedz tu ghini ghincal1 (ghn-ca-l) sf vedz tu yingl ghincal2 (ghin-c-l) sf ghincali/ghincale (ghin-c-li) insect (yeats tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursit un cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mri sh-cu cicioarli di dinpoi multu lundzi tsi u-agiut s-ansar multu diparti (shcari fatsi un soi di shuirat cndu sh-freac un di-alantu, cicioarili di dinpoi); tsintsir, tsindzir, dzindzir, dzendzer, dzindzinar, ceatrafil, carcalec, carcalets, carcaledz, crclets, curcalec, chirchinec, cherchinez, giungiunar, jujunar, juji {ro: greier} {fr: grillon, cigale} {en: cricket} ghinc (ghn-c) sf vedz tu hunii ghind1 (ghn-d) sf vedz tu gljind ghind1 (ghn-d) sf ghindi/ghinde (gljn-di) shi ghinduri (ghndur) vedz tu gljind ghind2 (ghn-d) sf vedz tu gins ghineats (ghi-ne-ts) sf vedz tu ghini ghineri/ghinere (ghi-n-ri) sf ghineri (ghi-nr) un di patruli seamni di la crtsli di-agioc, tsi easti tetragun (ari patru mrdzinj, shi sh-u-adutsi cu-un sndraci) {ro: caro (la cri de joc)} {fr: carreau (jeu de cartes)} {en: diamonds (card games)} ghini (gh-ni) adv, sf fr pl tsi-aspuni un stari bun tsi luariseashti omlu; gheni; (expr: 1: ghini vinjish; ghini ti-aflai = zboar cu cari s-aproachi (ts intr) un oaspi n cas; 2: eshti ghini? = eshti sntos? eshti fr cripri?; 3: nj-acats ghini (un lucru) = va ved (va s-am) hiri di-aestu lucru; nj-acats loc; 4: l-zburscu di ghini = dzc mash zboar buni di el; lualavdu; 5: (doi anj) sh-ma ghini = (doi anj) sh-cama; 6: mc, biu ghini = mc, biu multu; 7: di ghini ma ghini = cu ct treatsi chirolu cu-aht easti ma ghini; 8: ghini ts featsi = ashi lipseashti, ti purtarea-a ta urut, ti letsli tsi-ai fapt) {ro: bine} {fr: bien; fortune} {en: good} ex: him ghini, di ghini ma ghini (expr: cu ct treatsi-i ma ghini); di ghini (di tsi easti bun) vr nu fudzi; als tu padi ghinea (bunlu); s-v-avdu totna ghinea; s-v avets ghinea (mash buni) n cas; nj-ti pitrec la ghinea-a ta; ti ghinea-a lui s-ti-alumts; ghinea-a mea di tora-i dus gheni (gh-ni) adv, sf fr pl (un cu ghini) ex: dzsir c nu lj-i gheni deaghinealui (dea-ghi-ne-lui) adv dealihea, dip ghini (scriarea di-a ghinealui nu easti aprucheat tuaestu dictsiunar) {ro: de-a binelui} {fr: tout fait} {en: quite, entirely, altogether} ex: duchi ns deaghinealui (dip ghini, dealihea) ghineats (ghi-ne-ts) sf ghinets (ghi-nts)

493

stari di harau shi ifhrstisiri sufliteasc tsi poati s-u aib omlu cndu tuti lucrili-lj si duc ghini, ambar; bunteats, iftihii, eftihii; (expr: ghinetsli-a loclui = nai ma bunili ghinets dit lumi) {ro: bine, binee, fericire} {fr: bien, bonheur} {en: happiness} ex: ca si-l calcu giuratlu, nu-i ghineats (nu-i lucru bun, nu-i ghini); achicsi a domnului ghineats (iftihii); ghineatsa sh-ari sh-greatsa; s-l da Dumnidz ghinetsli-a loclui; tsi lai doar shi ghinets (buntts) ghinteats (ghin-te-ts) sf ghintets (ghi-nts) harea tsi u ari omlu tsi easti bun, tsi easti njilos; lucrul bun tsi-l fatsi cariva; agiutorlu dat a unui om tsi ari ananghi; un lucru tsi easti arisit, bun; buntati, buneats, bunteats, ghineats, bunats, sivapi (expr: ts-aduc ghintets = ts-aduc ncljinciunj, mash bunets, hbri buni) {ro: bunee, buntate, binefacere} {fr: bont, bienfait, saluts} {en: goodness, kindness, benefit} ex: tsi hbri? mash ghintets (bunets); ts-adush ghintets di la soeats ghinuescu (ghi-nu-s-cu) (mi) vb IV ghinuii (ghi-nu-), ghinueam (ghi-nu-m), ghinuit (ghi-nu--t), ghinuiri/ghinuire (ghi-nu--ri) fac un semnu i dzc un zbor di vreari (sntati, urari, tinjii, ambreats, etc.) cndu mi dispartu ic mi aflu cu cariva; alxescu zboar di sntati sh-di ghineats cndu mi-adun cu cariva; bunuescu, climirsescu, hiritisescu, hiritsescu, prishindescu {ro: saluta} {fr: saluer; sentretenir rciproquement sur la sant} {en: greet, salute} ex: altu oaspi agiumsi shi s-ghinui; s-ghinui cu hngilu; trapsi la aushlu, lghinui ghinuit (ghi-nu-t) adg ghinuit (ghi-nu--t), ghinuits (ghi-nu-ts), ghinuiti/ghinuite (ghi-nu--ti) tsi-lj sari dzs un zbor (i-lj s-ari fapt un semnu) cndu s-disprts i s-adun cu cariva, tra s-lj s-aspun vreari (tinjii, etc.); cu cari s-ari alxit zboar di sntati; bunuit, climirsit, hiritisit, hiritsit, prishindit {ro: salutat} {fr: salu} {en: greeted, saluted} ghinuiri/ghinuire (ghi-nu--ri) sf ghinuiri (ghi-nur) atsea tsi s-fatsi cndu s-ghinueashti lumea; bunuiri, climirsiri, hiritisiri, hiritsiri, prishindiri {ro: aciunea de a saluta; salutare} {fr: action de saluer, de se souhaiter rciproquement une bonne sant; salutation} {en: action of greeting, of saluting} ghintan (ghin-t-n) sf vedz tu dintan ghintani/ghintane (ghin-t-ni) sf vedz tu dintan ghinuescu (ghi-nu-s-cu) (mi) vb IV vedz tu ghini ghinuiri/ghinuire (ghi-nu--ri) sf vedz tu ghini ghinuit (ghi-nu-t) adg vedz tu ghini ghioa (gho) cong ghioai, ghioam, ghioea, ghioeam, am, mena, parc, canda, taha {ro: doar} {fr: on dirait que, peut tre que, (tout) au moins} {en: maybe, perhaps, only, but, at least, etc.} ex: si stridz c ghioa yeaturlu, yini ghioam (ghom) cong (un cu ghioa) ex: altu drac, ghioam (canai) cama mastur; ghioam suntu vampiri; ghioam (c ia) dormu greu ghioai/ghioae (gho-i) cong (un cu ghioa) ghioea (gho-) cong (un cu ghioa) ex: ghioea (canda, taha), mi didesh pi ghini ghioeam (gho-m) cong (un cu ghioa) ghioai/ghioae (gho-i) cong vedz tu ghioa ghioam (ghom) cong vedz tu ghioa ghioar (ghi-o-r) sf vedz tu yioar ghioc (ghc) sm ghiots (ghts) cal tsi easti cu perlu arosh sh-di hroma-a cstnjiljei; duri, durin, aroibu, culcu, alge {ro: roib} {fr: cheval selle rougetre} {en: bay horse} ex: pri cal ghioc sh-alg; sta nclar pri ghioc (aroibu); haidi, ghioc (alge), lja-u-arvani; clari pri ghiots ghioea (gho-) cong vedz tu ghioa ghioeam (gho-m) cong vedz tu ghioa ghioli/ghiole (gh-li) sf ghiolj (ghlj) loc largu cu ap mult, di-arad dultsi, iu bneadz peshts sh-iu apa sta tu-un loc, nu s-min ca apa-a arului; balt ma mari; lac {ro: lac} {fr: lac, grand tang} {en: lake} ex: ghioli cu peshts; tu ghiolea (laclu) di Ohrida suntu mults peshts multu cftats; punti pristi ghioli (lac) nu s-fatsi ghion1 (ghn) sm ghionj (ghnj) pulj di pduri; ghioni {ro: graur?} {fr: ltourneau?} {en: starling?} ex: tsi plndzets ca puljlu ghion prit muntslj irnji? ghioni (ghn) sm ghionj (ghnj) (un cu ghion1) ex: cnt puljlu ghioni; bati-un

494

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

singur pond di ghioni tonnerre} {en: lightning, thunder-clap} grnish (gr-nsh) ghion2 (ghn) sn ghionuri (gh-nur) partea di dininti shi di sn grnishi/grnishe (gr-n-shi) (un cu ghirits) grits3 nghios a pputslor (pri cari s-calc cndu omlu imn); (g-rts) sn grits (g-r-ts) (un cu ghirits) cumat di cheali (i altu lucru) tsi s-bag (s-alicheashti, s-coasi ighiriz (ghi-rz) sn ghirizuri (ghi-r-zur) cnali sum loc prit s ncrfuseashti) pristi partea din fats shi di nghios a cari treatsi apa (curat i murdar, etc.) {ro: canal subteran} pputslor cndu aest s-mc shi pputsli fac guvi; ghion, {fr: canal souterrain} {en: underground canal} ghioni, bal, petsum, mingiushol, mishusholji, sholi {ro: ghirnuescu (ghir-nu-s-cu) vb IV ghirnuii (ghir-nu-), talp la nclminte, pingea} {fr: semelle} {en: sole (of ghirnueam (ghir-nu-m), ghirnuit (ghir-nu--t), ghirnuishoe)} ghion (gh-n) sf ghionj (ghnj) (un cu ri/ghirnuire (ghir-nu--ri) mescu un oaspi cu un cafei (putir ghion2) ghioni/ghione (gh-ni) sf ghionj (ghnj) (un cu cu ap-aratsi, un yin, un archii, etc.); dau (fac doar) un ghion2) flurii a nveastljei nau; dau bhcishi-a ghiftslor c-nj cntar ghion (gh-n) sn vedz tu ghion2 mushat; fac un doar; mescu; chirsescu {ro: cinsti (trata) pe ghioni (ghn) sm vedz tu ghion1 cineva (cu o butur)} {fr: boire la sant, rgaler, traiter} ghioni/ghione (gh-ni) sf vedz tu ghion2 {en: treat somebody (with a drink, coffee, wine, etc.); tip} ex: ghios (ghis) adv vedz tu nghios s-ghirnuir doilji cuscri ghirnuit (ghir-nu-t) adg ghirnuit ghioshanj (gho-shnj sm pl vedz tu nghios (ghir-nu--t), ghirnuits (ghir-nu-ts), ghirnuiti/ghirnuite (ghirghioz-boeagi (ghz-bo-a-g) sm ghioz-boeageadz (ghz-bo- nu--ti) tsi fu miscut cu-un cafei (yin, archii, etc.) ca a-gdz) atsel tsi poati s-fac lucri tr tham tsi omlu disemnu di uspitslji; tsi-lj s-ari dat un doar tr lucrul tsi luarad nu poati s-li fac i s-aducheasc cum s-fac (c eali suntu ari fapt; miscut, chirsit {ro: cinstit (tratat cu o butur)} {fr: minciunoasi shi nu s-fac dealihea ca, bunoar, (i) s scoat qui on a donn boire sa sant, rgal, trait, qui a t ljepuri dit un capel goal, (ii) s-li fac afani lucrili tsi s-ved servi un breuvage} {en: treated with a drink, coffee, wine, etc.; bgati tu-un cutii ncljis, (iii) s scoat purunghi tsi-azboair tipped} ghirnuiri/ghirnuire (ghir-nu--ri) sf ghirnuiri (ghirdit gepea tsi s-avea vidzut goal ninti, etc., etc.); myistru nu-r) atsea tsi s-fatsi cndu s-ghirnueashti cariva; mishteari, {ro: scamator} {fr: prestidigitateur} {en: conjurer} meashtiri, chirsiri {ro: aciunea de a cinsti (trata) pe cineva ghiptu (ghp-tu) sn vedz tu yiptu (cu o butur); cinstire, tratare} {fr: action de boire la ghirchin (ghi-r-ch-n) sf ghirchinj (ghi-r-chnj) pulj sant, de rgaler, de traiter} {en: action of treating somebody (ma njic di ornji) tsi bneadz cu carni di prvdz (pulj) njits; (with a drink, coffee, wine, etc.), tip} chirnuescu (chir-nuahmageai, grchin, yirchin, hirchin, fiturishchi, hut, s-cu) vb IV chirnuii (chir-nu-), chirnueam (chir-nu-m), hutc, sifter, xifter, scol, shain, sfrindzel, ubish, pitrit {ro: chirnuit (chir-nu--t), chirnuiri/chirnuire (chir-nu--ri) (un oim} {fr: faucon} {en: falcon} ghirchin (ghi-r-chn) sm, cu ghirnuescu) chirnuit (chir-nu-t) adg chirnuit (chir-nusf, adg ghirchin (ghi-r-ch-n), ghirchinj (ghi-r-chnj), -t), chirnuits (chir-nu-ts), chirnuiti/chirnuite (chir-nu--ti) ghirchini (ghi-r-ch-ni) 1: un tsi ari vrundid di ghirchinj; (un cu ghirnuit) chirnuiri/chirnuire (chir-nu--ri) sf 2: un tsi easti gioni ca un ghirchin {ro: oiman, viteaz} {fr: chirnuiri (chir-nu-r) (un cu ghirnuiri) celui qui prends soin des faucons, vaillant} {en: man who ghirnuiri/ghirnuire (ghir-nu--ri) sf vedz tu ghirnuescu takes care of falcons; brave, valiant} ex: si-lj cnt n ghirnuit (ghir-nu-t) adg vedz tu ghirnuescu ghirchin ghismari/ghismare (ghis-m-ri) sf ghismri (ghis-mr) ghirdani/ghirdane (ghir-d-ni) sf vedz tu ghiurdani scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ghizmari ghirdapi/ghirdape (ghir-d-pi) sf ghirdchi (ghir-dch) vali ghismat (ghis-mt) adg ghismat (ghis-m-t), ghismats (ghisstrimt, aripidinoas sh-cu multi chetsr prit cari treatsi apa-a mts), ghismati/ghismate (ghis-m-ti) scriari neaprucheat unui aru mari, cu tsfunj, viradz, cderi di ap, etc. {ro: tu-aestu dictsiunar; vedz ghizmat gherdap} {fr: tournant, cataracte (dun fleuve)} {en: river ghism (ghs-m) sf ghismi/ghisme (ghs-mi) scriari bend with dangerous rocks, cataracts, whirlpools, etc.} neaprucheat tu dictsiunarlu a noastru; vedz ghizm ghirgal (ghr-gal) sn ghirgali/ghirgale (ghr-ga-li) ghismedz (ghis-mdz) vb I ghismai (ghis-m), ghismam mardzinea-a unui lucru stronghil (arucutos, gurguljitos) iu cati (ghis-mm), ghismat (ghis-m-t), ghismari/ghismare (ghispunctu (loc) a ljei s-afl tu idyea diprtari di-un altu punctu m-ri) scriari neaprucheat tu dictsiunarlu a noastru; vedz (loc) dit mesi tsi s-acljam chentru; lucru arucutos (stronghil) ghizmedz tsi sh-u-adutsi tu videari cu un tserclju; lucru arucutos (ca un ghit (gh-t) sf ghiti/ghite (gh-ti) vedz tu ayit tserclju) di metal (lemnu, plastic, etc.) tsi poati s-hib mplin ghiteas (ghi-te-s) sf vedz tu yitsl tu mesi i gol, sh-cari, anvrtinda-si fatsi si s-min un lucru ghitrii/ghitrie (ghi-tr-i) sf vedz tu yeatru (amaxi, moar, funea di la puts, etc.); tserclju, tserchiu, ghitripsescu (ghi-trip-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu yeatru vrguts, aroat, roat, arcoat, arocut, rocut, arucot, furcutash, ghitripsiri/ghitripsire (ghi-trip-s-ri) sf vedz tu yeatru chirseni {ro: cerc, roat} {fr: cercle, roue} {en: circle, wheel} ghitripsit (ghi-trip-st) adg vedz tu yeatru ghirghefi/ghirghefe (ghir-gh-fi) sf ghirghefuri (ghir-gh-fur) ghitrishc (ghi-trsh-c) sf vedz tu yeatru chinari di lemnu i metal pri cari s-tindi un tsstur tra s- ghitsel (ghi-tsl) sm vedz tu yitsl hib chindisit; tsstura teas pri-aest chinari {ro: gherghef} ghiu (gh) adg vedz tu yiu {fr: mtier broder} {en: embroidering material} ex: ghiubec (ghu-bc) sn vedz tu dubechi lucreadz pri ghirghefi; shadi tut dzua pi ghirghefi ghiuc (gh-c) sf pl(?) lucru tsi easti greu tr ftseari; ghirghen (ghir-ghn) sm, sf, adg vedz tu virghir disculii, zori, grmin {ro: dificultate} {fr: difficult} {en: ghirghin (ghir-gh-n) sf vedz tu virghir difficulty} ex: nu pots dot culai shi mari ghiuc pn s-lu-aduts ghirghir (ghir-ghr) sn ghirghiri/ghirghire (ghir-gh-ri) hlati ghiuci/ghiuce (gh-ci) sf ghiuci (ghc) preari di-aru; (vas di tiniche cu guvi), ca un soi di sit, cu cari nicuchira n niisihii {ro: prere de ru, nelinite} {fr: regret, inquitude} cas poati s stricoar muljituri (ca apa, laptili, dzama di {en: regret, uneasiness, restlessness} ex: nj-u ghiuci (nj-paripoami, etc.); strictoari, stictoari {ro: strecurtoare} {fr: aru, nj-cadi greu); lj-yini ghiuci (lj-yini greu, nu-ari isihii) passoire mtallique} {en: metal filter} fr ns cu cari ari bnat aht chiro ghirit (ghi-r-t) sf vedz tu chirit2 ghiuci/ghiuce (gh-ci) sf vedz tu ghiuc ghirits (ghi-rts) sn ghiritsuri (ghi-r-tsur) disccarea ghiule (ghiu-l) sn ghiuledz (ghiu-ldz) topa arcat di un ilectric (cu vrondu asurdzitor shi lunjin scntiljitoari) tsi scanoni tu chirolu di polim, cari plscneashti cndu cadi pri fatsi cndu s-agudescu doi niori (tsi cadi dit tser pri loc shloc sh-aspardzi lucri i vatm lumi; ghiulei, vol, top, canoni poati s-lu-agudeasc shi s-lu vatm omlu); sfulgu, astrpii, {ro: obuz} {fr: obus} {en: shell} ex: va ports ghiuledz (topi strpii, chicut, grits, grnish, rufeau, arufei, rufei, rufe, tr canoni), o, calu-a meu ghiulei (ghiu-l-i) sn ghiuleli arofchi, rofchi, vol {ro: fulger} {fr: clair, foudre, coup de (ghiu-l-li) (un cu ghiule)

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

495

ghiuleabiu (ghiu-lea-b) adg vedz tu ghiulsu etc.) easti un lucru {ro: un fel de msur} {fr: sorte de ghiuleapi/ghiuleape (ghu-le-pi) sf vedz tu ghiulsu mesure} {en: type of measure} ex: bg tu-arzboi trei ghiulei (ghiu-l-i) sn vedz tu ghiule ghiumsi di urdztur ghiulgiu (ghl-gu) sn vedz tu giulgiu ghiuralant (ghu-ra-ln-t) sf ghiuralanti/ghiuralante (ghu-raghiulsu (ghl-su) sn ghiulsuri (ghl-sur) luguria tsi da ln-ti) pndz di bumbac; pndz chindisit cu lilici (seamni, anjurizma mushat, scoas (cu hirbearea) dit lilicili di prici, etc.) di tuti hromili, dit cari, di-arad, muljerli sh-fac fustrandafil sh-amisticat cu ap; ap di tradafil; ghiuleapi {ro: tnj di veara {ro: stamb} {fr: cotonnade, indienne enjolive} apa de trandafir} {fr: eau de rose} {en: rose water} ex: {en: cotton fabric, printed fabric} ex: polj di ghiuralant; caft ghiulsu di trandafli (ap di trandafil); cu moscu shi cu ghiulsu poal ghiuralant ghiuleapi/ghiuleape (ghu-le-pi) sf pl(?) (un cu ghiulsu) ghiurdani/ghiurdane (ghur-d-ni) sf ghiurdnj (ghur-dnj) ex: chica tu oclji ca yitrii ghiuleapea; bga pit stranji ghiuleapi bair cu un i ma multi lucri (mrdzeali, flurii, chitritseali, ca s-li afireasc di muljits ghiuleabiu (ghiu-lea-b) adg nishenj, cruts, etc.) bgati tu-arad sh-tricuti prit un hir (silivar, ghiuleabii/ghiuleabie (ghiu-lea-b-i), ghiuleabii (ghiu-lea-b), etc.) tra si s-poart digushi tr mushuteats (tr adutseari ghiuleabii (ghiu-lea-b) tsi easti ca un trandafil (la fats, la aminti, tra s-nu s-lja di oclju, tra s-treac ghini, etc.); lucri hrom, la mushuteas, etc.), trandafiliu, trandaflish, trandabgati s sta tu-arad un dup-alantu ca un ghiurdani; filjat, pembe {ro: trandafiriu} {fr: rose} {en: rosy} ex: dau ghirdani, bair, baiur, ardrichi, rdrichi {ro: salb} {fr: meari ghiuleabii (aroshi ca trandafila) collier} {en: necklace} ex: a muntslor ghiurdani (bair, arad); ghiulvarac (ghul-va-r-c) sf ghiulvarts (ghul-va-rts) tu loc di galbini ghiurdnj (bairi) ghiurdnits (ghur-d-nun soi di pit dultsi, adrat cu meari, zahari sh-cu migdali ts) sf ghiurdnits (ghur-d-n-ts) ghiurdani njic {ro: {ro: plcint dulce} {fr: galette douce aux pommes et salb micu} {fr: petit collier} {en: small necklace} amandes} {en: Aromanian type of apple pie} ex: s-coapsi ghirdani/ghirdane (ghir-d-ni) sf ghirdnj (ghir-dnj) (un ghini ghiulvaraca; cu zahri fatsim noi ghiulvaraca cu ghiurdani) ghium (ghm) sn ghiumi/ghiume (gh-mi) shi ghiumuri ghiurdnits (ghur-d-n-ts) sf vedz tu ghiurdani (gh-mur) vas cu mnushi (coad) ti tsneari, ncldzri shi ghiurdii/ghiurdie (ghur-d-i) sf ghiurdii (ghur-d) stranj purtari ap di la shoput, di-arad di bcri, analtu, cu partea di muljirescu, shcurtu pn di mesi, di ln lai {ro: ghiurdie, nghios ma larg sh-gushi strimt, cu-un gur tsi ari di-un bolero (vest)} {fr: une sorte de veste courte, en laine noire, parti ca un soi di dintan dishcljis prit cari s-toarn apa; pour les femme} {en: short woman jacket} ghiumi; (fig: ghiumuri = (i) tmpradz, dulji, dum-dumuri, ghiurghiuliu (ghur-ghu-l) adg ghiurghiulii/ghiurghiulie etc.; (ii) oaminjlji tsi yin la ziafets tra s-cnt shi s-bat avyiu- (ghur-ghu-l-i), ghiurghiulii (ghur-ghu-l), ghiurghiulii liili, clarinjli, etc.; ghifts, avyiulgeadz, chimanageadz sase(ghur-ghu-l) tsi ti myipseashti di mushat tsi easti; myipgeadz, etc.) {ro: vas de purtat ap} {fr: vase en cuivre tam} sitor {ro: ncnttor} {fr: ravissant} {en: ravishing} ex: ctr n {en: tinned copper vessel (for keeping and bringing water)} dzarea ghiurghiulii (myipsitoari); tu pdzli ghiurghiulii ex: ghiumlu i mplin di ap; la poart-ashteapt ghiumlu; nu- ghiurghiuvan1 (ghur-ghu-vn) sm vedz tu argvan ashtipt s-dishertu ghiumlu; o, lai, ghium di ning foc!; cu ghiurghiuvan2 (ghur-ghu-vn) adg vedz tu argvan dau ghiumi di ap cald nj-lai caplu ghini; bat ghiumurli (fig: ghiurultagi (ghu-rul-ta-g) sm vedz tu ghiurultii tmpradzlji, duljili, dum-dumurli); n deadi n ziafeti cu ghiurultii/ghiurultie (ghu-rul-t-i) sf ghiurultii (ghu-rul-t) ghiumuri (fig: ghifts, sasegeadz); ghiumurli (fig: tmpnadz- yiurultii, larm, lav, longi, loscut, pltur, slvati, vreav, lji, ic ghiftslj) suntu thimnjitadzlji ghiumi/ghiume (ghcrot, vrondu, zbuc {ro: zgomot, tapaj} {fr: bruit, tapage, mi) sf ghiunj (ghnj) shi ghiumuri (gh-mur) (un cu vacarme} {en: loud noise, uproar} ex: noi fatsim aht ghium) ex: gulea ghiunjli; acats ghiumea di coad ghiuma- ghiurultii (vreav) ghiurultagi (ghu-rul-ta-g) sm ghiurultac (ghu-m-c) sf ghiumatsi/ghiumatse (ghu-m-tsi) ghium geadz (ghu-rul-ta-gedz) un tsi fatsi multu vrondu, un tsi njic; poci ti ftseari cafelu; ghiumaci, ghiumici, ghiumits, lu-arseashti si s ncaci; cvggioanji, cvgngioanji, focurus yiumac, yeamac, eamac; ibric, iubric, cafebric; poci, gijve, {ro: zgomotos, certre} {fr: tapageur, querelleur} {en: gijvei, gisve, gisvei, gigive, giugive; (expr: (ljau, dau, etc.) cu rowdy, uproarious} yiurultii/yiurultie (yu-rul-t-i) sf ghiumaca = (ljau, dau, etc.) cti putsn, multu putsn) {ro: yiurultii (yu-rul-t) (un cu ghiurultii) ibric} {fr: petit ghium (vase en cuivre)} {en: small ghium ghiush (ghsh) sm ghiush (ghsh) 1: tatl a unui di doilji (copper vessel)} ex: acumpr umtul cu ghiumaca (expr: cti prints a omlui (dada i tatl); pap, tot; 2: tatl i un printi, ti putsn, multu putsn) ghiumaci (ghu-mc) sn ghiumulti brni cu-arada, nintea-a unui pap; straush, strush, maci/ghiumace (ghu-m-ci) (un cu ghiumac) ex: bag straush, pap, pap-aush, parapap, strpap, striprinti, strprinti; ghiumacilu la foc ghiumici (ghu-mc) sn ghiumici/ghiupropator; (fig: ghiush = om tricut tu anj; bitrnu, veclju, mosh, mice (ghu-m-ci) (un cu ghiumac) ex: un ghiumici cu behlu, burhonj, pleac, pljac, prezvit) {ro: bunic; strmo} ap ghiumits (ghu-m-ts) sf ghiumits (ghu-m-ts) {fr: grand-pre; aeul, anctre} {en: grand-father; ancestor, (un cu ghiumac) yiumac (yu-mc) sf yiumatsi/yiumatse forefather} (yu-m-tsi) (un cu ghiumac) ex: un yiumac di ap yea- ghiusht (ghsh-t) sf ghiushti/ghiushte (ghsh-ti) aguditur mac (ya-m-c) sf yeamatsi/yeamatse (ya-m-tsi) (un cu fapt cu palma pi zverca-a omlui; zvircreau, pliscut, ghiumac) eamac (a-m-c) sf eamatsi/eamatse (a-m- flscut, fluscut, fliscut, bats, shupleac, shub {ro: palm tsi) (un cu ghiumac) la ceaf} {fr: gifle sur la nuque} {en: slap on the nape} ghiumac (ghu-m-c) sf vedz tu ghium ghiushtreau (ghush-t-re-) sf ghiushtrei (gush-t-r) ghiumaci (ghu-mc) sn vedz tu ghium (un cu ghiusht) ghiumbruc (ghum-br-c) sf vedz tu yimbruchi ghiushtreau (ghush-t-re-) sf vedz tu ghiusht ghiumbrucci (ghum-bruc-c) sm vedz tu yimbruchi ghiusmping (ghus-m-pn-g) sm ghiusmpinganj (ghusghiumbrucciu (ghum-bruc-c) sm ghiumbrucceadz (ghumm-pn-ganj) shi ghiusmpindzeanj (ghus-m-pn-dzanj) bruc-cdz) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz paranum (tsi ari noima di giumitati di tsruhi) dat di arghiumbrucci mnj a arbineshlor {ro: porecl dat de aromnj albanezilor} ghiumbruchi/ghiumbruche (ghum-br-chi) sf vedz tu {fr: sobriquet que les aroumains donnent aux albanais} {en: yimbruchi nickname given to Albanians by the Aromanians} ex: arbighiumi/ghiume (gh-mi) sn vedz tu ghium neslu-i ghiusmping (giumitati di tsruhi) ghiumici (ghu-mc) sn vedz tu ghium ghiuvsescu (ghu-v-ss-cu) vb IV ghiuvsii (ghu-v-s), ghiumits (ghu-m-ts) sf vedz tu ghium ghiuvseam (ghu-v-sem), ghiuvsit (ghu-v-s-t), ghiughiums (ghum-s) sf ghiumsi/ghiumse (ghum-si) un soi vsiri/ghiuvsire (ghu-v-s-ri) vedz tu dyiuvsescu di misur tsi-aspuni, ct di mari (lungu, largu, greu, veclju, ghiuvsiri/ghiuvsire (ghu-v-s-ri) sf vedz tu dyiuvsescu

496

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ghiuvsit (ghu-v-st) adg vedz tu dyiuvsescu cndu s-priimn cariva; priimnari, primnari, ghizirsiri, sulats, ghiuvsitor (ghu-v-si-tr) adg vedz tu dyiuvsescu sulats, volt, tifirici {ro: plimbare} {fr: promenade} {en: walk, ghiuvezi/ghiuveze (ghu-v-zi) adg vedz tu ghes1 stroll} ghizirsescu (ghi-zir-ss-cu) (mi) vb IV ghizirsii (ghighiuvrec (ghu-vrc) sm vedz tu ghivrec zir-s), ghizirseam (ghi-zir-sem), ghizirsit (ghi-zir-s-t), ghiuzdani/ghiuzdane (ghuz-d-ni) sf ghiuzdnj (ghuz-dnj) ghizirsiri/ghizirsire (ghi-zir-s-ri) imnu dit un loc tu altu priun soi di tastru di cheali (plastic, pndz) tsi njitslji-l poart padi tra s-ljau vimtu (s-nj treac oara, s-nj ved oaspitslji, scu elj la sculii ic oaminjlji mri la lucrul a lor (tra si sh-tsn fac muabeti imnndalui, etc.); fac un volt sh-imnu pripadi; crtsli di cari au ananghi); hlati di cheali (pndz, plastic) priimnu, primnu, imnu {ro: (se) plimba} {fr: (se) promener} njic, ca un soi di pung, tsi omlu u poart cu el tra si sh{en: walk, go for a walk} ghizirsit (ghi-zir-st) adg ghizirtsn paradzlji (crts, tutumi, etc.); tashc, purtufoli, pirtufoli, sit (ghi-zir-s-t), ghizirsits (ghi-zir-sts), ghizirsiti/ghizirsite portafel {ro: ghiozdan, portofel} {fr: serviette (pour porter des (ghi-zir-s-ti) tsi ari imnat pripadi tra s-lja vimtu (s-sh trealivres), sacoche, portefeuille} {en: briefcase, satchel, wallet} c oara, etc.); cari ari fapt un volt pripadi; priimnat, primghivar (ghi-vr) sn ghivri (ghi-vr) mcari (ghel) scump, nat, imnat {ro: plimbat} {fr: promen} {en: walked, gone for a tsi custuseashti multu {ro: mncare scump} {fr: plat coteux, walk} ghizirsiri/ghizirsire (ghi-zir-s-ri) sf ghizirsiri (ghi-zirplat dun prix lev} {en: expensive meal} ex: cu givar (mcari sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-ghizirseashti cariva; ghizeri, scump) nu pot s-lu hrnescu priimnari, primnari, piripat, sulats, volt, tifirici {ro: aciunea ghivsescu (ghi-v-ss-cu) vb IV vedz tu dyiuvsescu de a (se) plimba; plimbare} {fr: action de (se) promener; ghivsiri/ghivsire (ghi-v-s-ri) sf vedz tu dyiuvsescu promenade} {en: action of walking, of going for a walk; walk} ghivsit (ghi-v-st) adg vedz tu dyiuvsescu ghizii/ghizie (ghi-z-i) sf ghizii (ghi-z) tsstur di sirm i ghivsitor (ghi-v-si-tr) adg vedz tu dyiuvsescu bumbac tsi easti dat cu-un lugurii tra si s-fac ma sntoas ghiveci (ghi-vc) sn ghiveci (ghi-v-ci) oal di loc coptu tu shi s-aspun ma mushat {ro: moar} {fr: moire} {en: moire, cari s-crescu lilici (multi ori tr tsneari n cas); glastr, watered material} ex: fustani di ghizii ghiuveci, ponts, pondz, points, ponjits, ljastr {ro: ghiveci ghizintii/ghizintie (ghi-zin-t-i) ghizintii (ghi-zin-t) udlu de flori} {fr: pot fleurs} {en: flower pot} ghiuveci (ghunjic di la intrarea dit un cas (iu omlu poati si-sh scoat vc) sn ghiuveci (ghu-v-ci) (un cu ghiveci) pputsli, paltolu, etc. ninti ca s-intr n cas); culghios {ro: ghivez (ghi-vz) adg vedz tu ghes1 antreu} {fr: entre dune maison} {en: entrance hall} ghivisescu (ghi-vi-ss-cu) vb IV vedz tu dyiuvsescu ghizirsescu (ghi-zir-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu ghizeri ghivisiri/ghivisire (ghi-vi-s-ri) sf vedz tu dyiuvsescu ghizirsiri/ghizirsire (ghi-zir-s-ri) sf vedz tu ghizeri ghivisit (ghi-vi-st) adg vedz tu dyiuvsescu ghizirsit (ghi-zir-st) adg vedz tu ghizeri ghivisitor (ghi-vi-si-tr) adg vedz tu dyiuvsescu ghizmari1/ghizmare (ghiz-m-ri) sf vedz tu ayizmu ghivrec (ghi-vrc) sm ghivrets (ghi-vrts) shi sn ghivrecuri ghizmari2/ghizmare (ghiz-m-ri) sf vedz tu ghizm (ghi-vr-cur) un soi di culac tsi undzeashti cu-un nel, faptu ghizmat1 (ghiz-mt) adg vedz tu ayizmu ashi ca s-hib moali sh-dultsi tra si s-mc singur, fr tsiva ghizmat2 (ghiz-mt) adg vedz tu ghizm altu; ghiuvrec, clur, colindu; (fig: ghivrec = lucru tsi easti ca ghizm (ghz-m) sf ghizmi/ghizme (ghz-mi) paradzlji (i ghivreclu, moali sh-dultsi) {ro: covrig} {fr: craquelin rond, lucrili) tsi lipseashti s-lji da omlu la chivernisi tr lucrili tsi lugimblette} {en: cracknel, pretsel, bagel, ring shaped biscuit} alas s-li fac (tr avearea tsi ari, tri paradzlji tsi lj-amint ex: tu ducheanea-aest s-vindu ghivrecuri; s-lu prxeshti cndu u lucreadz aest aveari, tr alishvirishurli tsi li fatsi, ficiorlu-a tu, pn ning easti ghivrec (fig: tinir, moali, tsietc., etc.); dat, dari, for, hraci, haraci, hargi, gilep, bidelj, ascult ninga) ghiuvrec (ghu-vrc) sm ghiuvrets (ghudecat, viryii, haratsum {ro: tax, impozit} {fr: taxe, dme, vrts) shi sn ghiuvrecuri (ghu-vr-cur) (un cu ghivrec) impt} {en: tax, income tax, duty} ex: darea (hracilu, gileplu, ghizai/ghizae (ghi-z-i) sf ghizi (ghi-z) paradzlji tsi easti bideljlu, multi ori parti dit aveari) tsi lja chivernisea cati an di bgat cariva s-lji da, di-arad la chivernisi, tr un lucru nibun la oaminj {ro: tax} {fr: taxe, dme} {en: tax} ghizmedz2 tsi ari fapt (tr un znjii tsi-ari adrat, tr un zconi tsi ari (ghiz-mdz) vb I ghizmai (ghiz-m), ghizmam (ghizclcat, etc.); ghiz, giz, gloat, girime, girimei {ro: amend} mm), ghizmat (ghiz-m-t), ghizmari/ghizmare (ghiz-m{fr: amende} {en: fine} ex: s-lu-ascap fr ghizai (girimei) ri) ljau (tr chivernisi) ghizma (dri, gilep, hraci, bidelj, ghiz2 (ghi-z) sm ghizadz (ghi-zdz) (un cu ghizai) ex: dhecat (a dzatsea parti dit aveari), etc.) di la oaminj, dispolj am ghiz giz (gi-z) sm gizadz (gi-zdz) (un cu ghizai) cu drli {ro: taxez, despoi} {fr: dmer, prlever la dme, ghizap (ghi-zp) sn vedz tu ghizapi dpouiller} {en: tax, despoil} ex: aghizmats-lji (dispuljats-lji, ghizapi/ghizape (ghi-z-pi) sf ghizchi (ghi-zch) un loats-l drli) ct ma multu ghizmat2 (ghiz-mt) adg muljitur fr hrom, tsi fatsi lucrili s-arudzineasc lishor shi ghizmat (ghiz-m-t), ghizmats (ghiz-mts), ghizmaardi chealea-a omlui tsi da di ea; culghios {ro: ap tare, acid ti/ghizmate (ghiz-m-ti) tsi-lj s-ari loat darea, tsi fu dispuljat azotic} {fr: acide azotique} {en: nitric acid} ghizap (ghidi dri {ro: taxat, despuiat} {fr: dm, qui on a prlev la zp) sn fr pl (un cu ghizapi) ex: nj-arshu deadzitlu cu dme, dpouill} {en: taxed, despoiled} ghizmari2/ghizmare ghizap (ghiz-m-ri) sf ghizmri (ghiz-mr) loari di dri {ro: ghizar (ghi-zr) sm vedz tu ghiz aciunea de a taxa, despuia; taxare, despuiare} {fr: action de ghiz (gh-z) sf fr pl soi di cash tsi s-fatsi cu btearea tu dmer, de prlever la dme, de dpouiller} {en: action of talar (vr dau oari di chiro) a dhalljei; urd, misitr, taxing, despoiling} mindzitr {ro: urd, jinti} {fr: fromage tir du deuxime ghizmciuni1/ghizmciune (ghiz-m-c-ni) sf vedz tu babeurre} {en: cheese drawn from the second buttermilk} ex: ayizmu dada avea fat un pit di ghiz ghizar (ghi-zr) sm ghizari Ghizmciuni2/Ghizmciune (Ghiz-m-c-ni) sf vedz tu (ghi-zr) atsel tsi fatsi ghiza; shgr {ro: jintiar, cel care ayizmu face urda} {fr: celui qui fait de la ghiz} {en: the one ghizmedz1 (yz-mdz) vb I vedz tu ayizmu making ghiza} ghizreau (ghi-z-re-) sf ghizrei ghizmedz2 (ghiz-mdz) vb vedz tu ghizm (ghi-z-r) loclu di la stani iu s-hearbi dzrlu tra si s-fac ghlastr (ghs-tr) sf ghlastri/ghlastre (ghls-tri) un cu ghiza {ro: jinti} {fr: endroit dune bergerie o lon bout le glastr petit-lait pour en extraire la ghiza; ghiza de seconde ghlpuescu (ghl-pu-s-cu) vb IV ghlpuii (ghl-pu-), qualit} {en: place where the whey is boiled to make ghiza} ghlpueam (ghl-pu-m), ghlpuit (ghl-pu--t), ghlpuiex: canda suntu cnj la ghizreau ri/ghlpuire (ghl-pu--ri) un cu glpuescu ghiz2 (ghi-z) sm vedz tu ghizai ghlpuiri/ghlpuire (ghl-pu--ri) sf ghlpuiri (ghl-pu-r) ghizreau (ghi-z-re-) sf vedz tu ghiz un cu glpuiri ghizeri/ghizere (ghi-z-ri) sf ghizeri (ghi-zr) atsea tsi s-fatsi ghlpuit (ghl-pu-t) adg ghlpuit (ghl-pu--t), ghlpuits

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

497

(ghl-pu-ts), ghlpuiti/ghlpuite (ghl-pu--ti) un cu cu gravano glpuit ghrmtic (ghr-m-tc) sm ghrmtits (ghr-m-tts) un ghlib (ghl-b) sf ghlibi/ghlibe (ghl-bi) un cu glib cu grmtic ghlicandzu (ghli-cn-dzu) sn ghlicandzuri (ghli-cn-dzur) ghrmtichii/ghrmtichie (ghr-m-ti-ch-i) sf ghrmtichii scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz glicantsu (ghr-m-ti-ch) un cu grmtichii ghlicantsu (ghli-cn-tsu) sn ghlicantsuri (ghli-cn-tsur) un ghrmtipsescu (ghr-m-tip-ss-cu) (mi) vb IV ghrmtipsii cu glicantsu (ghr-m-tip-s), ghrmtipseam (ghr-m-tip-sem), ghrghlindipsescu (ghlin-dip-ss-cu) vb IV ghlindipsii (ghlin-dipmtipsit (ghr-m-tip-s-t), ghrmtipsiri/ghrmtipsire s), ghlindipseam (ghlin-dip-sem), ghlindipsit (ghlin-dip(ghr-m-tip-s-ri) un cu grmtipsescu s-t), ghlindipsiri/ghlindipsire (ghlin-dip-s-ri) un cu ghrmtipsiri/ghrmtipsire (ghr-m-tip-s-ri) sf ghrmglindipsescu tipsiri (ghr-m-tip-sr) un cu grmtipsiri ghlindipsiri/ghlindipsire (ghlin-dip-s-ri) sf ghlindipsiri (ghlinghrmtipsit (ghr-m-tip-st) adg ghrmtipsit (ghr-mdip-sr) un cu glindipsiri tip-s-t), ghrmtipsits (ghr-m-tip-sts), ghrmtipsiti/ghrghlindipsit (ghlin-dip-st) adg ghlindipsit (ghlin-dip-s-t), mtipsite (ghr-m-tip-s-ti) un cu grmtipsit ghlindipsits (ghlin-dip-sts), ghlindipsiti/ghlindipsite (ghlinghrmustean (ghr-mus-ten) sm sf ghrmustean (ghrdip-s-ti) un cu glindipsit mus-te-n), ghrmusteanj (ghr-mus-tenj), ghrmusteaghlindisescu (ghlin-di-ss-cu) vb IV ghlindisii (ghlin-di-s), ni/ghrmusteane (ghr-mus-te-ni) un cu grmustean ghlindiseam (ghlin-di-sem), ghlindisit (ghlin-di-s-t), ghrmustinescu (ghr-mus-ti-ns-cu) adg ghrmustineasc ghlindisiri/ghlindisire (ghlin-di-s-ri) un cu glindisescu (ghr-mus-ti-nes-c), ghrmustineshts (ghr-mus-ti-nshghlindisiri/ghlindisire (ghlin-di-s-ri) sf ghlindisiri (ghlin-dits), ghrmustineshti/ghrmustineshte (ghr-mus-ti-nsh-ti) sr) un cu glindisiri un cu grmustinescu ghlindisit (ghlin-di-st) adg ghlindisit (ghlin-di-s-t), ghlinghrpsescu (ghrp-ss-cu) vb IV ghrpsii (ghrp-s), ghrpdisits (ghlin-di-sts), ghlindisiti/ghlindisite (ghlin-di-s-ti) seam(ghrp-sem),ghrpsit(ghrp-s-t), un cu glindisit ghrpsiri/ghrpsire (ghrp-s-ri) un cu grpsescu ghlinge (ghlin-g) sf ghlingedz (ghlin-gdz) un cu glinge ghrpsiri/ghrpsire (ghrp-s-ri) sf ghrpsiri (ghrp-sr) un ghlistir (ghlis-tr) sn ghlistiri/ghlistire (ghlis-t-ri) scriari cu grpsiri neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz clistir ghrpsit (ghrp-st) adg ghrpsit (ghrp-s-t), ghrpsits ghljici (ghljc) adg (shi sm) ghljici/ghljice (glj-ci), ghljici (ghrp-sts), ghrpsiti/ghrpsite (ghrp-s-ti) un cu grpsit (ghljc), ghljici/ghljice (ghlj-ci) un cu gljici ghrts! (ghrts!) inter un cu grts! ghlup (ghlp) sn ghlupuri (ghl-pur) un cu glup ghrtsnsescu (ghr-tsn-ss-cu) vb IV ghrtsnsii (ghr-tsnghlupuescu (ghlu-pu-s-cu) vb IV ghlupuii (ghlu-pu-), s), ghrtsnseam (ghr-tsn-sem), ghrtsnsit (ghr-tsnghlupueam (ghlu-pu-m), ghlupuit (ghlu-pu--t), ghlupui- s-t), ghrtsnsiri/ghrtsnsire (ghr-tsn-s-ri) un cu ri/ghlupuire (ghlu-pu--ri) un cu glupuescu grtsnsescu ghlupuiri/ghlupuire (ghlu-pu--ri) sf ghlupuiri (ghlu-pu-r) ghrtsnsiri/ghrtsnsire (ghr-tsn-s-ri) sf ghrtsnsiri (ghrun cu glupuiri tsn-sr) un cu grtsnsiri ghlupuit (ghlu-pu-t) adg ghlupuit (ghlu-pu--t), ghlupuits ghrtsnsit (ghr-tsn-st) adg ghrtsnsit (ghr-tsn-s-t), (ghlu-pu-ts), ghlupuiti/ghlupuite (ghlu-pu--ti) un cu ghrtsnsits (ghr-tsn-sts), ghrtsnsiti/ghrtsnsite (ghrglupuit tsn-s-ti) un cu grtsnsit ghnati/ghnate (ghn-ti) sf ghnts (gh-nts) un cu gnati ghrip2 (ghrp) sn ghripuri (ghr-pur) un cu grip2 ghntos (ghn-ts) ghntoas (ghn-to-s), ghntosh (ghn-ghrip3 (ghrp) sn ghripuri (ghr-pur) un cu grip3 tsh), ghntoasi/ghntoase (ghn-to-si) un cu gntos ghriv (ghrv) adg ghriv (ghr-v), ghriyi (ghry) shi ghrivi ghntusescu (ghn-tu-ss-cu) vb IV ghntusii (ghn-tu-s), (ghrv), ghrivi/ghrive (ghr-vi) un cu griv ghntuseam (ghn-tu-sem), ghntusit (ghn-tu-s-t), ghnghrivnush (ghri-v-nsh) adg ghrivnushi/ghrivnushe tusiri/ghntusire (ghn-tu-s-ri) un cu ghntusescu (ghri-v-n-shi), ghrivnush (ghri-v-nsh), ghrivnushi/ghrighntusiri/ghntusire (ghn-tu-s-ri) sf ghntusiri (ghn-tu-sr) vnushe (ghri-v-n-shi) un cu grivnush un cu gntusiri ghrivuescu (ghri-vu-s-cu) vb IV ghrivuii (ghri-vu-), ghntusit (ghn-tu-st) adg ghntusit (ghn-tu-s-t), ghnghrivueam (ghri-vu-m), ghrivuit (ghri-vu--t), ghrivuitusits (ghn-tu-sts), ghntusiti/ghntusite (ghn-tu-s-ti) un ri/ghrivuire (ghri-vu--ri) un cu grivuescu cu gntusit ghrivuiri/ghrivuire (ghri-vu--ri) sf ghrivuiri (ghri-vu-r) un ghnisiu (ghni-s) adg ghnisii/gnisie (ghni-s-i), ghnisii (ghnicu grivuiri s), ghnisii (ghni-s) un cu gnisiu ghrivuit (ghri-vu-t) adg ghrivuit (ghri-vu--t), ghrivuits (grighnos (ghns) sm fr pl un cu gnos vu-ts), ghrivuiti/ghrivuite (ghri-vu--ti) un cu grivuit ghogh (gh-gh) sm pl(?) un cu gog ghromin1 (ghr-min) sm ghrominj (ghr-min) un cu ghonja (gh-njea) adv un cu gonja gromin1 ghorea (gh-rea) adv un cu gorea ghromin2 (ghr-min) sn ghromini/ghromine (ghr-mi-ni) ghramatichii/ghramatichie (ghra-ma-ti-ch-i) sf ghramatichii un cu gromin2 (ghra-ma-ti-ch) un cu gramatichii ghros (ghros) sm ghrosh (ghrsh) un cu gros1 ghramatico (ghra-ma-ti-c) sm ghramaticadz (ghra-ma-tighudhii/ghudhie (ghu-dh-i) sf ghudhii (ghu-dh) un cu cdz) un cu gramatico gudii ghram (ghr-m) sf ghramati/ghramate (ghr-ma-ti) un cu ghumar (ghu-mr) sm, sf shi adg ghumar (ghu-m-r), gram ghumari (ghu-mr), ghumari/ghumare (ghu-m-ri) un cu ghrambel (ghram-bl) sm ghrambelj (ghram-blj) un cu gumar grambel ghumarangath (ghu-ma-rn-gath) sn ghumarangathi/ghumaghrambeu (ghram-b) sm ghrambei (ghram-b) un cu rangathe (ghu-ma-rn-ga-thi) un cu gumarangath grambeu ghumrar (ghu-m-rr) sm ghumrari (ghu-m-rr) un cu ghrambo (ghram-b) sm ghrambadz (ghram-bdz) shi gumrar ghrangheadz (ghran-ghdz) un cu grambo ghumrts (ghu-m-rts) sm, sf shi adg ghumrts (ghu-mghramen (ghra-mn) adg ghramen (ghra-m-n), ghramenj r-ts), ghumrts (ghu-m-rts), ghumrtsi/ghumrtse (ghra-mnj), ghrameni/ghramene (ghra-m-ni) un cu (ghu-m-r-tsi) un cu gumrts gramen ghumreashti/gumreashte (ghu-m-resh-ti) adv un cu ghravano (ghra-va-n) sm ghravanadz (ghra-va-ndz) un gumreashti

498

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ghumrescu (ghu-m-rs-cu) adg ghumreasc (ghu-m-res- giadei/giadee (ga-d-i) sf giadei (ga-d) scriari neaprucheac), ghumreshts (ghu-m-rsh-ts), ghumreshti (ghu-m- t tu-aestu dictsiunar; vedz geadei rsh-ti) un cu gumrescu giahti/giahte (gh-ti) sf fr pl scriari neaprucheat tu-aestu ghumric (ghu-m-rc) sm, sf shi adg ghumric (ghu-m-r- dictsiunar; vedz geahti c), ghumrits (ghu-m-rts), ghumritsi/ghumritse (ghu-m- giahtu (gh-tu) sn giahti/giahte (gh-ti) scriari neaprucheat r-tsi) un cu gumric tu-aestu dictsiunar; vedz geahtu ghumrishcu (ghu-m-rsh-cu) adg ghumrishc (ghu-m-rsh- giaizi/giaize (ga--zi) sf fr pl scriari neaprucheat tu-aestu c), ghumrishts (ghu-m-rsh-ts), ghumrishti (ghu-mdictsiunar; vedz geaizi rsh-ti) un cu gumrishcu giambash (gam-bsh) sm giambash (gam-bsh) scriari ghumrlchi/gumrlche (ghu-mr-l-chi) sf ghumrlchi neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz geambash (ghu-mr-lch) un cu gumrlchi giambaz (gam-bz) sm giambaji (gam-bj) scriari ghumrsescu (ghu-mr-ss-cu) (mi) vb IV ghumrsii (ghuneaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz geambaz mr-s), ghumrseam (ghu-mr-sem), ghumrsit (ghugiambzlchi/giambzlche (gam-bz-l-chi) sf giambzlchi mr-s-t), ghumrsiri/ghumrsire (ghu-mr-s-ri) un cu (gam-bz-lch) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; gumrsescu vedz geambzlchi ghumrsiri/gumrsire (ghu-mr-s-ri) sf ghumrsiri (ghu-mr- giamfesi/giamfese (gam-f-si) sf giamfesuri (gam-f-sur) sr) un cu gumrsiri scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz geamfesi ghumrsit (ghu-mr-st) (mi) adg ghumrsit (ghu-mr-s-t), gidits (gi-dts) sf pl un soi di pantaloni huryiteasc fapt dit ghumrsits (ghu-mr-sts), ghumrsiti/ghumrsite (ghu-mr- ln alb; becifi, becic, befci, puturi {ro: ndragi} {fr: culotte s-ti) un cu gumrsit des paysans en laine blanche} {en: peasant breeches made of ghun (gh-n) sn ghuni/ghune (gh-ni) un cu gun white wool} ghuneau (ghu-ne-) sf ghunei (ghu-n) shi ghuneali/ghu- gif (gi-f) sm gifadz (gi-fdz) zboar i isturii shcurti tsi li neale (ghu-ne-li) un cu guneau dztsi omlu tra s-fac hazi ic si sh-ard di tsiva i cariva (tra ghunghisescu (ghun-ghi-ss-cu) vb IV ghunghisii (ghun-ghis-fac lumea s-ard); ngljim, ngljim, gljim, shic, shicai, s), ghunghiseam (ghun-ghi-sem), ghunghisit (ghun-ghi- scherts {ro: glum} {fr: plaisanterie, agrment} {en: joke, s-t), ghunghisiri/ghunghisire (ghun-ghi-s-ri) un cu jest, agreement} gunghisescu gigive (gig-v) sm vedz tu gijve ghunghisiri/ghunghisire (ghun-ghi-s-ri) sf ghunghisiri (ghungiglat (gi-gl-t) sf giglati/giglate (gi-gl-ti) un minari fapt ghi-sr) un cu gunghisiri cu ciciorlu cndu omlu imn; diastima (diprtarea pri loc) ghunghisit (ghun-ghi-st) adg ghunghisit (ghun-ghi-s-t), fapt cu-un minari di cicior cndu omlu imn; ceap, cealp, ghunghisits (ghun-ghi-sts), ghunghisiti/ghunghisite (ghuncealpu, drshcljau, pas, jgljoat, jgljot, shgljoat, shgljat, ghi-s-ti) un cu gunghisit shgljot, zgljoat {ro: pas} {fr: pas} {en: step} ghunjo (ghu-nj) sm fr pl un cu gunjo gijve (gij-v) sm gijveadz (gij-vedz) vas njic, di-arad di ghunos (ghu-ns) sm fr pl un cu gunos bcri, cu coad lung sh-cu-un gur tsi ari di-un parti un ghunusar (ghu-nu-sr) sm ghunusari (ghu-nu-sr) un cu soi di dintan dishcljis (tsi sh-u-adutsi cu-un ghium multu gunusar njic) tu cari s-hearbi ap shi s-fatsi cafelu i ceaea; gijvei, gisve, ghunusrescu (ghu-nu-s-rs-cu) adg ghunusreasc (ghu-nu- gisvei, gigive, giugive, gejvi, ibric, iubric, cafebric, poci, s-res-c), ghunusreshts (ghu-nu-s-rsh-ts), ghunus- eamac, ghiumac, ghiumaci, ghiumici, ghiumits, yiumac; reshti/ghunusreshte (ghu-nu-s-rsh-ti) un cu (fig: gijve = cafelu tsi s-featsi tu-un gijve; cafe, scaf di cafe) gunusrescu {ro: ibric} {fr: aiguire, caftire, bouilloire} {en: coffee pot, ghunusrimighunusrime (ghu-nu-s-r-mi) sf ghunusrinj tea kettle} gijvei/gijvee (gij-v-i) sf gijvei (gij-v) (un cu (ghu-nu-s-rnj) un cu gunusrimi gijve) gigive (gig-v) sm gigivedz (gig-vdz) (un cu ghunusescu (ghu-nu-ss-cu) vb IV ghunusii (ghu-nu-s), ghu- gijve) giugive (gug-v) sm giugivedz (gug-vdz) (un nuseam (ghu-nu-sem), ghunusit (ghu-nu-s-t), ghunusi- cu gijve) gisve (gis-v) sm gisveadz (gis-vedz) (un cu ri/ghunusire (ghu-nu-s-ri) un cu gunusescu gijve) gisvei/gisvee (gis-v-i) sf gisvei (gis-v) (un cu ghunusiri/ghunusire (ghu-nu-s-ri) sf ghunusiri (ghu-nu-sr) gijve) ex: bag gisveea s-n fatsi cti n cafei gejvi/gejve un cu gunusiri (gj-vi) sf pl(?) (un cu gijve) ex: dimnd dau gejvi (fig: ghunusit (ghu-nu-st) adg ghunusit (ghu-nu-s-t), ghunusits dau scafi di cafe, doi cafeadz) (ghu-nu-sts), ghunusiti/ghunusite (ghu-nu-s-ti) un cu gijvei/gijvee (gij-v-i) sf vedz tu gijve gunusit gilat (gi-lt) sm, sf gilat (gi-l-t), gilats (gi-lts), gilati/gilate ghunusos (ghu-nu-ss) adg ghunusoas (ghu-nu-so-s), (gi-l-ti) atsel tsi-l vatm (cu nfrmcarea, spindzurarea, ghunusosh (ghu-nu-ssh), ghunusoasi/ghunusoase (ghu-nu- tljarea-a caplui, etc.) pri omlu tsi easti giudicat (ctdictsit) so-si) un cu gunusos la moarti (di un giudictor la un dvii); gileat, giljat, crjili, ghunustar (ghu-nus-tr) sm ghunustari (ghu-nus-tr) un crjiliu, crgealiu; (fig: gilat = om multu aru, tiran) {ro: ccu gunustar lu} {fr: bourreau} {en: executioner, hangman} ex: ca gilat, ghurnits (ghur-n-ts) sf ghurnits (ghur-n-ts) un cu mi-adap cu heari; s-vead cari easti gilatlu gileat (gi-let) groap sm, sf gileat (gi-le-t), gileats (gi-lets), gileati/gileate (gighustari/ghustare (ghus-t-ri) sf ghustri (ghus-tr) un cu le-ti) (un cu gilat) giljat (gi-ljt) sm, sf giljat (gi-ljgustari t), giljats (gi-ljts), giljati/giljate (gi-lj-ti) (un cu gilat) ghustat (ghus-tt) adg ghustat (ghus-t-t), ghustats (ghus- gileai/gileae (gi-le-i) sf gilei (gi-l) nyilcirea tsi u-aspuni un tts), ghustati/ghustate (ghus-t-ti) un cu gustat lucru dat (aumtu) cu tsiva; luguria (boea, tseara, etc.) cu cari ghustos (gus-ts) adg ghustoas (ghus-to-s), ghustosh fats un lucru s nyilceasc; lustru, virnichi, masn {ro: lustru} (ghus-tsh), ghustoasi/ghustoase (ghus-to-si) un cu {fr: lustre} {en: gloss} ex: fatsa-a ljei ma sh-da gileai (da gustos lustru, nyilceashti) ghustu1 (ghs-tu) sn ghusturi (ghs-tur) un cu gustu1 gileat (gi-let) sm, sf vedz tu gilat ghustu2 (ghs-tu) vb I ghustai (ghus-t), ghustam (ghus-tm), gilep (gi-lp) sn gilepuri (gi-l-pur) paradzlji (i lucrili) tsi ghustat (ghus-t-t), ghustari/ghustare (ghus-t-ri) un cu lipseashti s-lji da omlu la chivernisi tr oili tsi creashti; dat, gustu2 dari, decat, for, bidelj, hraci, haraci, hargi, viryii, haratsum, ghustu3 (ghs-tu) sn ghusturi (ghs-tur) un cu gustu3 ghizm {ro: tax pe oi, oierit} {fr: impt sur les moutons} {en: giade (ga-d) sm giadedz (ga-ddz) scriari neaprucheat tu- tax on sheep} gilepci (gi-lep-c) sm gilepceadz (gi-lepaestu dictsiunar; vedz geade cedz) omlu-a statlui tsi s-dutsi s-adun gileplu di la oaminj

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

499

{ro: ncasator de oierit} {fr: celui qui encaisse limpt sur les techi, tiche, teche {ro: geamie, moschee} {fr: mosque} {en: moutons} {en: tax collector on sheep} mosque} geamii/geamie (ga-m-i) sf geamii (ga-m) gilepci (gi-lep-c) sm vedz tu gilep (un cu gimii) ex: suntu multi sh-mushati geamii n Srun gilfe (gil-f) sm vedz tu gilvei gindar (gin-dr) sm gindari (gin-dr) un soi di stratiot tsi gilit1 (gi-lt) sn giliti/gilite (gi-l-ti) shi gilidz (gi-ldz) 1: fatsi lucrul di pulits tu-un hoar (csb, etc.); geandar, arm (di-alumt tu chirolu veclju) adrat dit un prjin lung jandar, gindrm, strjar, zptie, zaptie, zaptiu; (fig: gindar = cu un chipit di her multu sumigos (ntsplicos); cmac, fanti, la giocurli di crts) {ro: jandarm} {fr: gendarme} {en: cmachi, harb, mastrac, mzdrac, condar, cundar; 2: par policeman, militiaman} ex: ti spun la gindar; lja cu gindarlu lungu shi chipitos la un capit, sh-hiptu tu loc cu-alantu capit, (fig: fantili, la-agioclu di crts) geandar (gean-dr) sm sh-cu cari, tu chirolu-atsel veclju, lji ntspa oaminjlji (sh-ljgeandari (gean-dr) (un cu gindar) jandar (jan-dr) sm alsa ntspats tu par pn la moarti) tra s-lji vatm cu mri jandari (jan-dr) (un cu gindar) ex: un jandar s-turn shi-lj munduiri {ro: suli, eap} {fr: lance, pique} {en: lance, gri gindrm (gin-dr-m) sm gindrmadz (gin-dr-mdz) spear, javelin, pike} ex: gilitili (cundarli) nu pitrumsir; ca un (un cu gindar) ex: pitricu gindrmlu s-lu scoal gilit (mastrac, hior) aratsi lj tricu pit trup gilitur1 (gi-li-tgindrmrii/gindrmrie (gin-dr-m-r-i) sf gindrmrii r) sf gilituri (gi-li-tr) arm (di-alumt tu chirolu veclju) (gin-dr-m-r) 1: adrmintul (casa, binaea) iu sta shi shadrat di-un vearg shcurt sh-lishoar (di-arad di lemnu) tsi fac lucrul gindarlji; zabitlc; 2: multimi di gindari {ro: ari chipitlu spumigos (multi ori sh-cu-un pean la coad) cari jandarmerie; mulime de jandarmi} {fr: gendarmerie; easti arcat cu puteari di un arcu (duxar) stres; sdzeat, multitude de gendarmes} {en: militia, multitude of militiamen} sudzeat, suzeat, sit, syit {ro: sgeat} {fr: flche} {en: ex: mult gindrmrii tricu pri-aoa arrow} ex: gilitura (sita) a ta fudzea ma agonja di vimtul; gindrm (gin-dr-m) sm vedz tu gindar gilituri (sdzets) arushiti n foc gilitipsescu (gi-li-tip-ss-cu) gindrmrii/gindrmrie (gin-dr-m-r-i) sf vedz tu gindar (mi) vb IV gilitipsii (gi-li-tip-s), gilitipseam (gi-li-tip-sem), gindrmu (gin-dr-m) sm gindrmadz (gin-dr-mdz) gilitipsit (gi-li-tip-s-t), gilitipsiri/gilitipsire (gi-li-tip-s-ri) scriari neaprucheat tu-aestu ductsiunar; vedz gindrm vatm (cu apala, tufechea, etc.) un multimi di hiintsi (oaminj, gindi/ginde (gn-di) sf gindz (gn-dz) amnii, mnii, hulii, prvdz, etc.), multi ori hiintsi tsi nu-au aprari ic nu para pot turbari {ro: furie, mnie} {fr: colre, fureur} {en: fury, anger} si s-apr eali singuri; fac mchelj; trec prit lipid (cutsut, ex: cndu-lj yin gindzli, frndzi tut tsi-l cadi tu mn; nu u apal, etc.); mchilipsescu {ro: masacra} {fr: massacrer} {en: crtea c-lj yini gindea gindos (gin-ds) adg gindoas (ginslaughter, massacre} ex: s-gilitipsea (eara mchilipsits) di do-s), gindosh (gin-dsh), gindoasi/gindoase (gin-do-si) mnj pngni gilitipsit (gi-li-tip-st) adg gilitipsit (gi-li-tiphuliros, turbat, yintos {ro: furios} {fr: cholrique, furieux} s-t), gilitipsits (gi-li-tip-sts), gilitipsiti/gilitipsite (gi-li-tip-s{en: infuriated, angered} ex: nu putu s-treac cu gindoasati) tsi easti vtmat (tricut prit lipid); mchilipsit {ro: atsea ngindu (ngn-du) (mi) vb I ngindai (ngin-d), nginmasacrat} {fr: massacr} {en: slaughtered, massacred} dam (ngin-dm), ngindat (ngin-d-t), ngindari/ngindare gilitipsiri/gilitipsire (gi-li-tip-s-ri) sf gilitipsiri (gi-li-tip-sr) (ngin-d-ri) mi-acats gindea (mnia, hulia, turbarea); mi fac atsea tsi s-fatsi cndu s-gilitipseashti cariva; mchilipsiri {ro: foc di inati; intusescu, yintusescu, gntusescu, ariciuescu, aciunea de a masacra; masacrare} {fr: action de massacrer} arcedz, agredz, aghredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, {en: action of slaughtering} nirescu, aprindu, lisixescu, turbu, turbedz {ro: nfuria} {fr: gilit2 (gi-lt) sn giliti/gilite (gi-l-ti) shi gilidz (gi-ldz) calea mettre en colre, rendre furieux, semporter} {en: infuriate} (aradza) prit cari treatsi lunjina cndu easti aminat di un izvur ex: va s-lu ngindzi (s-lu-arcedz) s-lji griri-ahtri zboar; cara si di lunjin; gilitur, aradz, radz, mund, mndz, arpyi, ngind nu shtii tsi fatsi ngindat (ngin-dt) adg ngindat tsilistr, cilistr, diligitur, shits, fleac {ro: raz} {fr: rayon} (ngin-d-t), ngindats (ngin-dts), ngindati/ngindate (ngin-d{en: ray, beam} ex: gilidz (aradzi) di lunjin gilitur2 (gi-liti) tsi lu-ari actsat gindea; yintusit, gntusit, arceat, t-r) sf gilituri (gi-l-tur) (un cu gilit2) ex: antnjli gilituri ariciuit, agrat, aghrat, timusit, furtsuit, furchisit, nirit, apres (di (aradzi) a soarilui; soarili pitreatsi giliturli di jar inati), lixit, turbat {ro: nfuriat} {fr: mis en colre, rendu gilitipsescu (gi-li-tip-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu gilit1 furieux, emport} {en: infuriated} ex: nu-l crtea tora c easti gilitipsiri/gilitipsire (gi-li-tip-s-ri) sf vedz tu gilit1 ngindat (apres, nirit multu) ngindari/ngindare (ngin-d-ri) gilitipsit (gi-li-tip-st) adg vedz tu gilit1 sf ngindri (ngin-dr) atsea tsi s-fatsi cndu un easti actsat gilitur1 (gi-li-t-r) sf vedz tu gilit1 di inati; yintusiri, gntusiri, arceari, ariciuiri, agrari, aghrari, gilitur2 (gi-li-t-r) sf vedz tu gilit2 timusiri, furchisiri, furtsuiri, niriri, aprindiri (di inati), lixiri, giljat (gi-ljt) sm, sf vedz tu gilat turbari {ro: aciunea de a nfuria; nfuriare} {fr: action de gilvei/gilvee (gil-v-i) sf gilvei (gil-v) aspuneari (fr nitsiun mettre en colre, de rendre furieux, de semporter} {en: action copus) di mushiteats (di dultseami, di bun vreari, etc.) tu of becoming (making someone) infuriated} ex: ngindarea-lj lo purtarea (tu minarea, tu gioclu, zburrea, etc.) a omlui; gilfe, mintsli, putea s-lu vatm ngindu (n-gn-du) (mi) vb I hari, harizm {ro: graie, farmec} {fr: grce, charme} {en: ngindai (n-gin-d), ngindam (n-gin-dm), ngindat grace, charm} ex: vedua sh-ari gilvei (harizmi) multi gilfe (n-gin-d-t), ngindari/ngindare (n-gin-d-ri) (un cu (gil-f) sm gilfedz gil-fdz) (un cu gilvei) ex: ftsea gilfedz ngindu) ngindat (n-gin-dt) adg ngindat (n-gin-d(harizmi) t), ngindats (n-gin-dts), ngindati/ngindate (n-gin-d-ti) gimndani/gimndane (gi-mn-d-ni) sf gimndnj (gi-mn (un cu ngindat) ngindari/ngindare (n-gin-d-ri) sf dnj) stranj shcurtu di ln fr mnits; giumndani, geama- ngindri (n-gin-dr) (un cu ngindari) (un cu ngindari) dan, geamantani, chiptar, cndushi, cundush, cupran, cupu- gindos (gin-ds) adg vedz tu gindi ran, pesh, peshli, pishli {ro: mintean} {fr: soubreveste} {en: ginemi/gineme (gi-n-mi) sf fr pl loclu din tser iu s-duc jacket} giumndani/giumndane (gu-mn-d-ni) sf dup moarti oaminjlji tsi nu-a fapt bunets tu ban (mash lucri giumndnj (gu-mn-dnj) (un cu gimndani) geaarali); nfricushat, fricushat, colasi, chis, pis {ro: infern, iad} mantani/geamantane (ga-man-t-ni) sf geamantnj (ga{fr: enfer} {en: hell} man-tnj) (un cu gimndani) geamadan (ga-madn) gins (gn-s) sf ginsi/ginse (gn-si) multimi di oaminj cari sn geamadnj (ga-ma-dnj) (un cu gimndani) suntu di idyea arzg (cari, multi ori, zburscu idyea limb, au gimbshlchi/gimbshlche (gim-bsh-l-chi) sf vedz tu idyea pisti sh-cari s-aduchescu c fac parti dit idyiul popul, c geambaz au i c nu au un stat di-a lor); ghimt, gint, ginti, far, mileti, gimbusi/gimbuse (gm-b-si) sf vedz tu giumbusi yenos, popul, poplu, rats, zintunji, lumi, dunjai, lao {ro: gimii/gimie (gi-m-i) sf gimii (gi-m) binaea (casa) analt neam} {fr: peuple; nation} {en: people, nation} ex: di cari (multi ori cu un pirgu, un minarei), tu cari turtslj cu gins (mileti) ti tradz?; ginsa (fara) a noastr ghimt (ghmmuezinlu-a lor s ncljin al Dumnidz (Allah); geamii, miceti, t) sf ghimti/ghimte (ghm-ti) (un cu gins) ex: ghimta

500

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(populu, laolu) al Dumnidz; ghimta (multimea, laolu) agiuctor (a-gu-c-tr) sm, sf, adg agiuctoari/agiuctoare pistipsea gint (gn-t) sf pl(?) (un cu gins) ex: nu s(a-gu-c-to-ri), agiuctori (a-gu-c-tr), agiuctoari/agiuaspari ginta-a noastr ginti/ginte (gn-ti) sf pl(?) (un cu ctoare (a-gu-c-to-ri) (un cu giuctor) ex: eara noar un gins) ex: gintea (fara) armneasc ghind2 (ghn-d) sf hartupexi, un agiuctor di crts pl(?) (un cu gins) gioc2 (gc) sn vedz tu gioc1 gint (gn-t) sf vedz tu gins gioc3 (gc) sn giots (gts) paltu di ln lungu ti earn {ro: ginti/ginte (gn-ti) sf vedz tu gins manta de ln} {fr: manteau de laine} {en: wollen winter gioc1 (gc) (mi) vb I giucai (gu-c), giucam (gu-cm), coat} gioc (g-c) sf giots (gts) (un cu gioc3) giucat (gu-c-t), giucari/giucare (gu-c-ri) fac tsiva tr gioc (g-c) sf vedz tu gioc3 gustu, tra s-mi hrsescu, s-nj treac oara, s-amintu tu giocurliGioea Mari vedz tu Gioi di crts, s-trag corlu; agioc; (fig: 1: lj-gioc = lj-fac; expr: 2: Gioi (G) sf Gioi (G) anpatra dzu dit stmn (cndu mi gioc cu cariva = fac shicadz; 3: nj gioac mnjli = va sstmna nchiseashti cu Lunea), namisa di Njercuri shi Vinjiri; mi-agunjisescu 4: nj gioac calu = shtiu tsi fac, s-nu-ts hib (expr: Gioea Mari = Gioea dit stmna di ninti di Pashti) fric; 5: li giucai mearili cu ns = u-arsii, mi-agiucai cu {ro: Joi} {fr: Jeudi} {en: Thursday} ex: tuti Gioili vor tsneari, sinili-a ljei sh-u bgai tu-ashtirnut; 6: gioac preftul di bilje = c Gioea i multu-arau; tuti Gioili tsina la noi l-fac lucrul c voi i c nu voi; 7: nj gioac ocljul = nj bati gioni/gione (g-ni) sm, sf, adg gioan (go-n), gionj (gnj), ocljul, am un noim, aduchescu tsiva; 8: (dzc, fac, lucredz) gioani/gioane (go-ni) 1: tinir ficior (feat); ficior prxit, nu mi-agioc! = (dzc, fac, lucredz) salami! nu fac shicadz, nu livendu, zveltu sh-mushat; 2: (om) vrtos, curagios sh-cutimash tra s-nj treac oara) {ro: juca; dansa} {fr: jouer; dztor, tsi nu s-aspari di-alumt, sh-cari di-arad l u poati shdanser} {en: play; dance} ex: giucm crts; tra s-gioac tr lji azvindzi dushmanjlji; joni, giunar, junar, giunac, cuduman, St-Vinjiri; ia tsi-nj giuc calea (ia tsi-nj featsi n cali); lo s-lj zot, curagios, inimarcu, dldsit, babagean, babashcu, babashgioac (fig: bat) ocljul stngu; aide, gioac-ts mnjli (expr: can, srpit (expr: 1: gioni aleptu = ficior livendu, zveltu, muagunjisea-ti, min-ti, tsi stai); eara vr tsi-lj giuc ocljul (expr: shat sh-multu babagean; 2: Gioni-Aleptu = gioni dit pirmiti vr tsi shtii, tsi aducheashti); nic astdz va-nj ti gioc (expr: aspus di-arad ca hilj di-amir, tsi s-bati cu lamnja, sh-u azvinsh-adz va-nj ti-agioc angrshca); lj gioac calu (expr: shtii dzi tra s-u-ascap shi si s nsoar cu Mushata-a Mushatilor, tsi fatsi, s-nu-ts hib fric); va ti gioc pri tpsii (expr: va s-fac Mushata-a Loclui, etc.) {ro: flcu, brav; viteaz} {fr: jeune tsi voi cu tini); va u dai sh-va giots (expr: vrei nu vrei, va fats (homme; fille); preux, brave, vaillant, gentil chevalier} {en: tsi ts dzc); li giuc mearili cu ns (expr: s-agiuc cu sinili-a young (man, girl); brave, valiant} ex: cari v-i gionili (tinirlu, ljei = u-arsi shi s-bg tu-ashtirnut cu ea) giucat (gu-ct) ficiorlu) tr nsurari?; easti un muljari gioan (tinir, livend); adg giucat (gu-c-t), giucats (gu-cts), giucati/giucate gionili (livendul, babageanlu) tu padi s-veadi; feat gioan (gu-c-ti) cari ari fapt tsiva tr gustu, tra si s-hrseasc, (babagean); eara n gioan (feat livend, babagean); gionietc.; tsi s-ari agiucat; tsi ari trapt corlu; agiucat {ro: jucat; aleptu, gionj-alepts, gionj mushats joni/jone (j-ni) sm, sf, dansat} {fr: jou; dans} {en: played; danced} giuadg joan (jo-n), jonj (jnj), joani/joane (jo-ni) (un cu cari/giucare (gu-c-ri) sf giucri (gu-cr) atsea tsi s-fatsi gioni) ex: ca zmei jonjlji (gionjlji) s-alumtar; ma nj-am multu omlu cndu gioac; agiucari {ro: aciunea de a juca, de a joni (gioni, inimarcu) ghioclu giunar (gu-nr) sm giunari dansa; jucare; dansare} {fr: action de jouer ou de danser} (gu-nr) (un cu gioni) ex: a ta s-hib, gione giunar; giunari {en: action of playing, of dancing} agioc1 (a-gc) (mi) vb I dit vlahuhori; frshirots! giunarlji (gionjlji) a mei junar (juagiucai (a-gu-c), agiucam (a-gu-cm), agiucat (a-gu-c- nr) sm junari (ju-nr) (un cu gioni) giunac (gu-nc) t), agiucari/agiucare (a-gu-c-ri) (un cu gioc1) ex: sm giunats (gu-nts) (un cu gioni) ex: un gioni mushat shi muljarea aest agioac nai cama ghini; s-agiuca deadun featili giunac (livendu, dldsit) giunel (gu-nl) sm, sf giuneau cu ficiorlji; tut dzua s-agioac, tsi s-l fats? c suntu tiniri!; (gu-ne-), giunelj (gu-nlj), giuneali/giuneale (gu-ne-li) lucra omlu, nu s-agiuca! (expr: lucra salami, nu s-agiuca, (zbor cu cari s-diznjard un) gioni ma tinir; junel, giunop, mash ta s-lj treac oara!); mi-agioc (expr: fac shicadz) cu tini; junop, giunoplu {ro: voinicel} {fr: tout jeune et vaillant} {en: featili s-agioac cu ficiorlji (expr: sh-ard, fac shicadz) valiant youngster} ex: un giunel (gioni ficiurac) shuts sula; agiucat (a-gu-ct) adg agiucat (a-gu-c-t), agiucats (amum, giuneau (gioan, babagean) cu num; ca giuneau gu-cts), agiucati/agiucate (a-gu-c-ti) (un cu giucat) ex: (inimarc, babagean) cum eshti; arsari sarpit giuneaua; s-nu mcats nuts agiucati (cu cari v-agiucat) c va v creasc suntu sh-featili giuneali (gioani, babageani) junel (ju-nl) mama agiucari/agiucare (a-gu-c-ri) sf agiucri (a-gusm, sf juneau (ju-ne-), junelj (ju-nlj), juneali/juneale cr) (un cu ) gioc2 (gc) sn giocuri (g-cur) lucrul (ju-ne-li) (un cu giunel) ex: suntu sh-featili juneali; shi di faptu di cariva tsi s-agioac; agioc, cor {ro: joc; dans} {fr: jeu; nveastili juneali giunop (gu-np) sm giunochi (gu-nch) danse} {en: play; game, dance} ex: gioclu cu-abeali easti (un cu giunel) ex: un giunop di munti; giunochi mushats cu fitescu, giocurli cu vshcljadz shi cu sfurli suntu a ficiorlor; soari junop (ju-np) sm junochi (ju-nch) (un cu gioclu (corlu) cu ghifts caft biutur; gioclu nu-i un cu corlu giunel) ex: junochi mushats ca soari giunoplu (gu-n-plu) agioc2 (a-gc) sn agiocuri (a-g-cur) (un cu gioc2) ex: sm giunoplji (gu-np-lji) (un cu giunel) ex: muri un nu mi-arisescu agiocurli cu ashitsi; shtiu un agioc mushat giunoplu; patru giunopli nchisir giunami/giuname (gu-ngiucreau (gu-c-re-u) sf giucreali/giucreale (gu-cmi) sf fr pl 1: harea tsi-l fatsi omlu di easti tinir shi gioni; re-li) lucrul cu cari s-agioac ma multu njitslji; agiucreau, ilichia-a gionjlor, a oaminjlor tiniri; 2: harea tsi-l fatsi gionili agiucrii, giucrii {ro: jucrie} {fr: jouet} {en: toy} ex: tsi him tra s-hib babagean (vrtos, cuduman, zot, curagios shnoi? giucreali al Dumnidz?; apa nu-i giucreali; chirur cutidztor, tsi nu s-aspari di-alumt); 3: multimi di gionj, di gionj, nu giucreali! giucrii/giucrie (gu-c-r-i) sf giucrii oaminj babageanj (cudumanj, zots, gionj, etc., tsi nu s-aspar (gu-c-r) (un cu giucreau) agiucreau (a-gu-cdi-alumt); junami, giunatic, giuneats, tinirami, tinireats, re-u) sf agiucreali/agiucreale (a-gu-c-re-li) (un cu brbteats, dldsiri, livindeats, etc. {ro: tineret; bravur; giucreau) agiucrii/agiucrie (a-gu-c-r-i) sf agiucrii mulime de tineri, de oamenj viteji} {fr: jeunesse; bravoure; (a-gu-c-r) (un cu agiucreau) giuctor (gu-c-tr) nombre de vaillants} {en: youth, boyhood, girlhood; bravery; sm, sf, adg giuctoari/giuctoare (gu-c-to-ri), giuctori (gu- number of youngsters, number of brave people} ex: giunamea c-tr), giuctoari/giuctoare (gu-c-to-ri) atsel tsi fatsi (tiniramea) nviscu frntseshts; iu gioac giunamea tsiva tr gustu, tra s-hrseasc, s-lj treac oara, etc.; un tsi (tiniramea) n cor; mari giunami (vrtushami, curagi, dldsiri) gioac, tsi tradzi corlu; s-trag corlu; 2: un tsi lu-arseashti aspusi; tora, tu-aushami, scoati, cal, giunami (curagi, multu s-gioac crts (hartupexi, pantagi); agiuctor {ro: dldsiri); prots armnj tu oi sh-giunami (brbteats, juctor, dansator; cartofor} {fr: joueur; danseur; joueur giunatic); tradzits funea, lea giunami (tinirami); iu-i veaclja passion de cartes} {en: player; dancer; gambler (cards)} giunami! (giunatic!); yini mult giunami (multimi di tiniri, di

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

501

gionj); giunamea tut (tuts gionjlji, tuts tinirlji), di pit horli di mitsit (gi-ri-mi-ts-t), girimitsits (gi-ri-mi-tsts), girimitsiavrliga avea vinjit junami/juname (ju-n-mi) sf fr pl ti/girimitsite (gi-ri-mi-ts-ti) (un cu girimitisit) girimitsi(un cu giunami) ex: tr marea-a lui junami giunatic (guri/girimitsire (gi-ri-mi-ts-ri) sf girimitsiri (gi-ri-mi-tsr) n-tic) sn giunatitsi (gu-n-ti-tsi) shi giunaticuri (gu-n-ti(un cu girimitisiri) cur) 1: harea tsi-l fatsi omlu di easti tinir shi gioni; ilichia-a girimei (gi-ri-m-i) sf vedz tu girime gionjlor, anjlj-a oaminjlor tiniri; 2: harea tsi-l fatsi gionili tra s- girimitisescu (gi-ri-mi-ti-ss-cu) vb IV vedz tu girime hib babagean (vrtos, cuduman, zot, curagios sh-cutidztor, girimitisiri/girimitisire (gi-ri-mi-ti-s-ri) sf vedz tu girime tsi nu s-aspari di-alumt); junatic, giuneats, tinireats, girimitisit (gi-ri-mi-ti-st) adg vedz tu girime giunami, tinirami, brbteats, dldsiri, livindeats, etc. {ro: girimitsescu (gi-ri-mi-tss-cu) vb IV vedz tu girime tineret; bravur} {fr: jeunesse; bravoure} {en: youth, girimitsiri/girimitsire (gi-ri-mi-ts-ri) sf vedz tu girime boyhood, girlhood; bravery} ex: nveats tu giunatic (anjlji tsi girimitsit (gi-ri-mi-tst) adg vedz tu girime eshti tinir), s-ti tindz tu-aushatic; ta s-n batim cu giunatic (cu gisve (gis-v) sm vedz tu gijve curagi, cu brbteats); atumtsea s-vidzu giunaticlu (giuneatsa, gisvei/gisvee (gis-v-i) sf vedz tu gijve brbteatsa) a tutulor; aspusir mari giunatic (brbteats) a giub (g-b) sf giubi/giube (g-bi) un soi di stranj largu tsi noshtri tu-aestu polim junatic (ju-n-tic) sn junatitsi (jus-poart pristi alanti stranji; giube {ro: giubea} {fr: vtement n-ti-tsi) shi junaticuri (ju-n-ti-cur) (un cu giunatic) ex: ample quon porte par-dessus} {en: long and wide coat} tru junatic (brbteats) nintricut giuneats (gu-ne-ts) sf giube (gu-b) sm giubedz (gu-bdz) (un cu giub) giunets (gu-nts) (un cu giunatic) ex: io nu-am vidzut giube (gu-b) sm vedz tu giub aht giuneats (giunatic, brbteats); nu vor giuneats giucari/giucare (gu-c-ri) sf vedz tu gioc1 (brbteats) ascumt; e, ficiorlj-a mei, sh-giuneats s-ugiucat (gu-ct) adg vedz tu gioc1 aspun omlu sh-va loclu-a ljei giunescu (gu-ns-cu) adg giucreau (gu-c-re-u) sf vedz tu gioc1 giuneasc (gu-nes-c), giuneshts (gu-nsh-ts), giunesh- giucrii/giucrie (gu-c-r-i) sf vedz tu gioc1 ti/giuneshte (gu-nsh-ti) tsi ari s-fac cu-un gioni, cu giuctor (gu-c-tr) sm, sf, adg vedz tu gioc1 giunamea, cu giunaticlu-a unui om; tsi easti faptu ca di-un giudets (gu-dts) sn vedz tu giudic2 gioni, ca di un om dldsit, livendu; di (om) gioni; junescu giudic1 (g-dic) vb I giudicai (gu-di-c), giudicam (gu-di{ro: tineresc; vitejesc} {fr: dhomme jeune, dhomme vaillant} cm), giudicat (gu-di-c-t), giudicari/giudicare (gu-di-c{en: of young man; heroic, brave} ex: n preaclji di stranji ri) cu mintea, caftu s-aflu cndu un lucru easti bun ic-aru, giuneshti (di gionj, di oaminj tiniri); giunescul (di om gioni, c easti ndreptu i strmbu, caftu s-aflu tsi easti ghini s-fac tudldsit) a tu dor junescu (ju-ns-cu) adg juneasc (juun catastasi tsi mi frimint, tsi cali s-ljau trninti, etc.; nes-c), juneshts (ju-nsh-ts), juneshti/juneshte (ju-nsh- minduescu, lugursescu, crisescu, siluyisescu, slushescu, ti) (vedz tu giunescu) ex: cntitsli juneshti (di gionj, di ctigursescu {ro: gndi, judeca, raiona, socoti, critica} {fr: giunatic, di brbteats) giuneashti/giuneashte (gu-neash- raisonner, juger, rflchir, sermonner, critiquer} {en: reason, ti) adv ca faptu di-un gioni; faptu cu giuneats {ro: vitejete} judge, reflect, reprimand, criticize} ex: giudic (minduea-ti) {fr: vaillament, bravement} {en: bravely} ex: giuneashti (cu sh-deapoea zbura; mi giudic (mi ctigursi, ncce) tut dzua giuneats, ca un gioni), n noapti s-btu juneashti/juneashte giudicat1 (gu-di-ct) adg giudicat (gu-di-c-t), giudicats (ju-neash-ti) adv (un cu giuneashti) ex: tut imnndalui (gu-di-cts), giudicati/giudicate (gu-di-c-ti) minduit, juneshti (giuneashti, ca gionjlji, cu brbteats) lugursit, crisit, siluyisit, slushit, ctigursit {ro: gndit, judecat, Gioni-Aleptu vedz tu gioni raionat, socotit, criticat} {fr: raisonn, jug, rflchi, sermongirah (gi-rh) sm girahi (gi-rh) yeaturlu tsi-ari nvitsat sn, critiqu} {en: reasoned, judged, reflected, reprimanded, talji tu truplu-a omlui tra s-mirimitseasc mdulari lndziti, i criticized} ex: va-lj dzc giudicatlu atumtsea a tatlui s scoat (prts dit) mdulari cndu nu poati s-fac altu tsiva; giudicari1/giudicare (gu-di-c-ri) sf giudicri (gu-di-cr) hirurgu {ro: chirurg} {fr: chirurgien} {en: surgeon} atsea tsi fatsi omlu cndu giudic; minduiri, lugursiri, crisiri, girime (gi-ri-m) sm girimedz (gi-ri-mdz) paradzlji tsi siluyisiri, slushiri, ctigursiri {ro: aciunea de a gndi, de a lipseashti cariva s-lji da, di-arad la chivernisi, tr un lucru judeca, de a raiona, de a socoti, de a critica; gndire, judenibun tsi ari fapt (tr un znjii tsi-ari adrat, tr un zconi tsi care, raionare, socotire, criticare} {fr: action de raisonner, ari clcat, etc.); girimei, gloat, ghizai, ghiz, giz {ro: de juger, de rflchir, de sermonner, de critiquer} {en: action amend} {fr: amende} {en: fine} ex: plti mari girime (ghiz) of reasoning, of judging, of reflecting, of reprimanding, of girimei (gi-ri-m-i) sf girimei (gi-ri-m) (un cu girime) criticizing} ex: lj talji fr njil sh-giudicari (crisiri, minduiri); ex: multu pr plti girimei (ghizai, gloat) girimitisescu (gi- agiundzi aht giudicari (ctigursiri) giudicat1 (gu-di-cri-mi-ti-ss-cu) vb IV girimitisii (gi-ri-mi-ti-s), girimitiseam t) sf giudicts (gu-di-cts) apofasea la cari agiundzi cariva (gi-ri-mi-ti-sem), girimitisit (gi-ri-mi-ti-s-t), girimitisidup tsi giudic ghini un catastasi; minduiri, minti {ro: ri/girimitisire (gi-ri-mi-ti-s-ri) nj-si-aruc un girimei tr judecat} {fr: jugement} {en: judgement} prigiudic1 (prilucrul nibun tsi-am fapt (tr un znjii tsi-am adrat, tr un g-dic) vb I prigiudicai (pri-gu-di-c), prigiudicam (prizconi tsi am clcat, etc.); aruc un girime tr un zconi gu-di-cm), prigiudicat (pri-gu-di-c-t), prigiudicari/priclcat; pltescu un gloab tsi-nj s-ari arcat; girimitsescu; giudicare (pri-gu-di-c-ri) giudic, cu-un minti apufsit di glubescu, glubuescu {ro: globi, amenda} {fr: infliger une ninti c un lucru easti bun ic-aru, c easti ndreptu i strmamende} {en: impose a fine} ex: mi girimitisir (glubir, njbu, etc. {ro: prejudeca} {fr: prjuger} {en: prejudge} prigiuarcar un girime) di 2000 di liri girimitisit (gi-ri-mi-ti-st) dicat1 (pri-gu-di-ct) adg prigiudicat (pri-gu-di-c-t), adg girimitisit (gi-ri-mi-ti-s-t), girimitisits (gi-ri-mi-ti-sts), prigiudicats (pri-gu-di-cts), prigiudicati/prigiudicate (prigirimitisiti/girimitisite (gi-ri-mi-ti-s-ti) (om) tsi ari pltit un gu-di-c-ti) tsi easti giudicat cu-un minti apufsit di ninti girime; (un girimei) tsi easti pltit; girimitsit, glubit, glubuit c tsiva easti ndreptu i strmbu, bun ic aru, etc. {ro: {ro: globit, amendat} {fr: qui a t inflig une amende} {en: prejudecat} {fr: prjug} {en: prejudged} prigiudicari1/priwho has been imposed a fine} girimitisiri/girimitisire (gi-rigiudicare (pri-gu-di-c-ri) sf prigiudicri (pri-gu-di-cr) mi-ti-s-ri) sf girimitisiri (gi-ri-mi-ti-sr) atsea tsi s-fatsi atsea tsi fatsi omlu cndu prigiudic un catastasi {ro: cndu cariva girimitiseashti; girimitsiri, glubiri, glubuiri {ro: aciunea de a prejudeca; prejudecare} {fr: action de prjuaciunea de a globi, de a amenda} {fr: action dinfliger une ger} {en: action of prejudging} prigiudicat2 (pri-gu-di-camende} {en: action of imposing a fine} girimitsescu (gi-rit) sf prigiudicts (pri-gu-di-cts) 1: minti tsi easti apufsit mi-tss-cu) vb IV girimitsii (gi-ri-mi-ts), girimitseam (gi-ridi ninti di giudicari, c un lucru easti ndreptu i strmbu; 2: mi-tsem), girimitsit (gi-ri-mi-ts-t), girimitsiri/girimitsire giudicat tsi s-fatsi diznou {ro: prejudecat} {fr: prjugement} (gi-ri-mi-ts-ri) (un cu girimitisescu) ex: mi girimitsi (nj{en: prejudgement} judic1 (j-dic) vb I judicai (ju-di-c), arc un girimei) pndarlu girimitsit (gi-ri-mi-tst) adg giri- judicam (ju-di-cm), judicat (ju-di-c-t), judicari/judicare

502

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(ju-di-c-ri) (un cu giudic1) judicat1 (ju-di-ct) adg dicata, dvlu); judets, srai, mekheme, huchimati, huchiumati judicat (ju-di-c-t), judicats (ju-di-cts), judicati/judicate {ro: judecat, proces; tribunal} {fr: jugement, procs; tribu(ju-di-c-ti) (un cu giudicat1) ex: tr noau anj fui judicat nal} {en: judgement, trial; tribunal} ex: nfricushatlu di giudets judicari1/judicare (ju-di-c-ri) sf judicri (ju-di-cr) (un (giudicata di ma npoi); tut avearea va s-u lja giudetslu cu giudicari1) judicat1 (ju-di-c-t) sf judicts (ju-di-cts) (huchiumatea); catilu ftsea giudetslu (giudicata); lumea nu (un cu giudicat1) alag pri la giudetsuri (huchiumts) judets (ju-dts) sn giudic2 (g-dic) vb I giudicai (gu-di-c), giudicam (gu-dijudetsuri (ju-d-tsur) (un cu giudets) ex: o lai Doamne, cm), giudicat (gu-di-c-t), giudicari/giudicare (gu-di-c- Dumnidzale, cum fu-atsel judets a tu (atsea giudicat a ta); va ri) 1: (ca giudictor la huchiumati, giudets) caftu s-aflu shi s- ti dau tru judets (va caftu s-mi giudic la huchiumati, la srai); ved ma s-hib dealihea c omlu adus dinintea-a mea di Doamne, tru judets lu-am dat (lu-am dat tu giudicat, am chivernisi (pulitsii, zabitlc), stipseashti shi ari dealihea cftat s-mi giudic); s-plmsi la judets (huchiumati); nsh avea clcat vr leadzi di-a statlui; (ca giudictor la huchiumati) tr judets (avea tra s-lji giudic), aushaticlu giudictor (gucaftu s-aflu shi s-dzc cari ari ndriptati (shi cari stipseashti) di di-c-tr) sm giudictori (gu-di-c-tr) omlu-a statlui tsi doilji oaminj (dauli prts) tsi s ncaci tr tsiva; 2: (ca urseashti crisea (giudicata, dvlu) di la iuchiumati, ascult giudictor sh-cndu s-tsni un crisi la huchiumati) ljau un martirli sh-da singilia (iljamea) tu soni; giudic, cati, mustndic apofasi shi-l ctdictsescu pi-atsel tsi lu-aflu stipsit, tra s-fac {ro: judector} {fr: juge} {en: judge} judictor (ju-di-cchiro ncljis tu hapsi, s-plteasc ghizai, i s-lj da tsiva a atsilui tr) sm judictori (ju-di-c-tr) (un cu giudictor) a curi lj-ari fapt stepsu; crisescu, ctdictsescu {ro: judeca, giudic3 (g-dic) sm giudits (g-dits) (un cu giudictor) condamna (la un proces)} {fr: juger, administrer la justice; ex: njiluit escu shi ndreptu, tsi giudic (giudictor) escu a condamner} {en: judge, try a case, pass a sentence} ex: Dum- cuichishdo nidzlu va n giudic; va n giudicm (n crisim) la huchiu- giudic3 (g-dic) sm vedz tu giudic2 mati giudicat2 (gu-di-ct) adg giudicat (gu-di-c-t), giudicari1 /giudicare (gu-di-c-ri) sf vedz tu giudic1 giudicats (gu-di-cts), giudicati/giudicate (gu-di-c-ti) giudicari2/giudicare (gu-di-c-ri) sf vedz tu giudic2 (omlu) tsi easti dus la huchiumati tr un dvii, dinintea-a unui giudicat1 (gu-di-ct) adg vedz tu giudic1 giudictor; (omlu) cari la giudicat easti ctdictsit s-fac giudicat2 (gu-di-ct) adg vedz tu giudic2 ahapsi i s-plteasc un ghizai; crisit, ctdictsit {ro: judecat, giudicat1 (gu-di-c-t) sf vedz tu giudic1 condamnat (la un proces)} {fr: jug, administr la justice} giudicat2 (gu-di-c-t) sf vedz tu giudic2 {en: judged; tried, sentenced} ex: va-lj dzc giudicatlu giudictor (gu-di-c-tr) sm vedz tu giudic2 atumtsea a tatlui giudicari2/giudicare (gu-di-c-ri) sf giudi- giueapi/giueape (gu--pi) sf fr pl zborlu tsi-lj si toarn cri (gu-di-cr) atsea tsi fatsi giudictorlu cndu giudic la npoi a unui tsi bag un ntribari; giuvapi, apandisi, apocrisi, huchiumati; crisiri, ctdictsit {ro: aciunea de a judeca, crshilchi {ro: rspuns} {fr: rponse} {en: answer} ex: nu condamna (la un proces)} {fr: action de juger, administrer la dats giueapi (apandisi) giuvapi/giuvape (gu-v-pi) sf giujustice; condamner} {en: action of judging, of trying a case, of vchi (gu-vch) (un cu giueapi) ex: giuvapi (apandisi) nupassing a sentence} giudicat2 (gu-di-c-t) sf giudicts lj vinji; fratili s-nji-l ascpats, c giuvapi (apandisi) nu va-nj (gu-di-cts) tsirimonja tsi s-fatsi la huchiumati, cndu sdats! (fig: c alt soi, va v vatm sh-nu va putets s-nji dats tsni un dvii shi s-giudic un catastasi; adrmintul iu sapandisi!) tsni un dvii (crisi); giudets, crisi, aguyii, dvai, dvii, dv, giuf! (gf) inter zbor cari caft s-aspun cum s-avdi un giudets, huchiumati {ro: judecat, proces, tribunal} {fr: aguditur {ro: interjecie care caut s imite sunetul unei jugement, procs, tribunal} {en: judgement, trial, tribunal} ex: lovituri} {fr: mot qui imite le son dun coup} {en: word la un giudicat (crisi, giudets) tsi avui dizgiudic (diz-gimitating the sound of a blow} dic) vb I dizgiudicai (diz-gu-di-c), dizgiudicam (diz-gugiuf (gu-f) sm giufadz (gu-fdz) ghiurultii, yiurultii, di-cm), dizgiudicat (diz-gu-di-c-t), dizgiudicari/dizlarm, lav, longi, loscut, pltur, slvati, vreav, crot, giudicare (diz-gu-di-c-ri) (un cu giudic2) dizgiudicat vrondu, zbuc {ro: trboi, tapaj} {fr: tapage, vacarme} {en: (diz-gu-di-ct) adg dizgiudicat (diz-gu-di-c-t), dizgiuloud noise, uproar} dicats (diz-gu-di-cts), dizgiudicati/dizgiudicate (diz-gu-di- giufc (gf-c) sf giuftsi/giuftse (gf-tsi) un tuf di peani, c-ti) (un cu giudicat2) ex: ficiori dizgiudicats (giudicats) ic un parti crnoas tsi s-afl la ndau turlii di pulj (ca dizgiudicari/dizgiudicare (diz-gu-di-c-ri) sf dizgiudicri cucotlu bunoar) tu partea di nsus a caplui (di-arad aroshi (diz-gu-di-cr) (un cu giudicari2) prigiudic2 (pri-gsh-cu dints ca un cheaptini); creast, cres {ro: creast (de dic) vb I prigiudicai (pri-gu-di-c), prigiudicam (pri-gu-dicoco)} {fr: crte (de coq)} {en: crest (of bird)} giugiufc cm), prigiudicat (pri-gu-di-c-t), prigiudicari/prigiudicare (g-gf-c) sf giugiufchi/giugiufche (g-gf-chi) shi (pri-gu-di-c-ri) giudic diznou {ro: rejudeca} {fr: juger de giugiuftsi/giugiuftse (g-gf-tsi) ciulii di per (ma lungu shnouveau} {en: judge again} prigiudicat2 (pri-gu-di-ct) ma tufos) di pi frmtea i creashtitlu-a caplui; mnuclju di adg prigiudicat (pri-gu-di-c-t), prigiudicats (pri-gu-dipeani tsi stulsescu caplu-a unor pulj; chipita di la zrcul cts), prigiudicati/prigiudicate (pri-gu-di-c-ti) tsi s-ari (cucul); tuf, cuculj, fund, ciuciul, ciuciulc, bufc {ro: giudicat diznou {ro: rejudecat} {fr: jug de nouveau} {en: mo, creast (pasre)} {fr: aigrette, houppe} {en: crest (of judged again} prigiudicari2/prigiudicare (pri-gu-di-c-ri) sf bird), tuft} ex: giugiufchi di mrdzeali prigiudicri (pri-gu-di-cr) atsea tsi fatsi omlu cndu sgiufoartic (gu-for-ti-c) sf gugiufoartic prigiudic {ro: aciunea de a rejudeca; rejudecare} {fr: action giug1 (gg) sn giuguri (g-gur) hlati tsi s-bag deavrliga de juger de nouveau} {en: action of judging again} di zverca-a boilor tra s-lj fac s-imn shi s-lucreadz deadun; prigiudicat2 (pri-gu-di-c-t) sf prigiudicts (pri-gu-di-cts) (expr: lj-bag giuglu = lu ncurun) {ro: jug} {fr: joug} {en: giudicat tsi s-fatsi diznou {ro: rejudecat} {fr: jugement yoke} ex: bag a boilor giuglu; bgar tu giug doi mnzats ca renouvell} {en: new judgement} judic2 (j-dic) vb I judis-trag pluglu; lj-bgar giuglu (expr: lu nsurar) giugtor cai (ju-di-c), judicam (ju-di-cm), judicat (ju-di-c-t), (gu-g-tr) sm giugtori (gu-g-tr) un tsi poart giuglu; judicari/judicare (ju-di-c-ri) (un cu giudic2) judicat2 (jubou di giug {ro: bou de jug} {fr: bte de trait, boeuf de joug} di-ct) adg judicat (ju-di-c-t), judicats (ju-di-cts), {en: animal harnessed to a yoke} sumgiugtor (sum-gu-gjudicati/judicate (ju-di-c-ti) (un cu giudicat2) ex: tr noau tr) sm sumgiugtori (sum-gu-g-tr) (bou) tsi easti sum anj fui judicat judicari2/judicare (ju-di-c-ri) sf judicri (jugiug {ro: (bou) njugat} {fr: (boeuf) sous le joug} {en: (ox) di-cr) (un cu giudicari2) judicat2 (ju-di-c-t) sf under the yoke} ngiug (ngig) (mi) vb I ngiugai (ngiu-g), judicts (ju-di-cts) (un cu giudicat2) giudets (gungiugam (ngiu-gm), ngiugat (ngiu-g-t), ngiugari/ngiudts) sn giudetsuri (gu-d-tsur) 1: giudicat, crisi, aguyii, gare (ngiu-g-ri) bag giuglu deavrliga di zverca-a boului; davai, dvii, dv; 2: adrmintul (casa) iu s-fatsi crisea (giu- (fig: mi ngiug = mi ncurun; mi nsor (mrit) {ro: njuga} {fr:

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

503

mettre sous le joug; atteler} {en: to fit or join with a yoke} sm gugeanj (g-ganj) (un cu giugia) ngiugat (ngiu-gt) adg ngiugat (ngiu-g-t), ngiugats (ngiu- giugii/giugie (gu-g-i) sf vedz tu giug1 gts), ngiugati/ngiugate (ngiu-g-ti) (bou) tsi-lj s-ari bgat giugiufc (g-gf-c) sf vedz tu giufc un giug deavrliga di zverc {ro: njugat} {fr: mis au joug; giugive (gug-v) sm vedz tu gijve attel} {en: to fit or join with a yoke} ex: ngiug boilji sh-dusi giuguescu (gu-gu-s-cu) vb IV vedz tu giug1 la agru; lu ngiugm (fig: lu nsurm) sh-pri ns ngiugagiuguiri/giuguire (giu-gu--ri) sf vedz tu giug1 ri/ngiugare (ngiu-g-ri) sf ngiugri (ngiu-gr) atsea tsi sgiuguit (giu-gu-t) adg vedz tu giug1 fatsi cndu un bou easti ngiugat {ro: aciunea de a njuga; giuiapi/giuiape (gu--pi) sf fr pl scriari neaprucheat di njugare} {fr: action de mettre sous le joug; datteler} {en: noi: vedz giueapi action of fitting or joining with a yoke} dizgiug (diz-gig) giulgiu (gl-gu) sn giulgiuri (gl-gur) pndz suptsri cari (mi) vb I dizgiugai (diz-giu-g), dizgiugam (diz-giu-gm), s-ashtearni pristi tsiva i cariva; pndz cu cari s-acoapir dizgiugat (diz-giu-g-t), dizgiugari/dizgiugare (diz-giu-gmortul; ghiulgiu, savan, savun, sindon, sindoni {ro: linoliu, ri) scot giuglu tsi s-afl deavrliga di zverca-a boului {ro: giulgiu} {fr: linceul, suaire} {en: shroud} ghiulgiu (ghldejuga} {fr: dteler (les boeufs)} {en: unyoke} ex: dizgiugar gu) sn ghiulgiuri (ghl-gur) (un cu giulgiu) boilji dizgiugat (diz-giu-gt) adg dizgiugat (diz-giu-g-t), giumac (gu-mc) sn vedz tu ciumag dizgiugats (diz-giu-gts), dizgiugati/dizgiugate (diz-giu-g-ti) giumaeti/giumaete (gu-ma--ti) sf vedz tu giumati (bou) tsi-lj s-ari scoas giuglu tsi s-afla deavrliga di zverc giumati/giumate (gu-m--ti) sf giumets (gu-m-ts) {ro: dejugat} {fr: (boeuf) dtel} {en: unyoked} dizgiugaadunari di oaminj cari bneadz tu-un loc deadun (tu-un ri/dizgiugare (diz-giu-g-ri) sf dizgiugri (diz-giu-gr) atsea hoar, pulitii, etc.) cari au idyili intiresi sh-multi ori suntu di tsi s-fatsi cndu un bou easti dizgiugat {ro: aciunea de a idyea pisti, idyea far, etc.; giumaeti, chinotit, adunari, sobor, dejuga; dejugare} {fr: action de dteler (les boeufs)} {en: acti- cumshonji {ro: adunare, comunitate} {fr: communaut, on of unyoking (oxes)} giugii/giugie (gu-g-i) sf giugii (guassemble} {en: community, assembly} ex: dinintea-a ocljilor g) preaclji di boi (di-arad, cndu suntu ligats cu idyiul a nushtror sh-dinintea-a giumatiljei va si s-vead ashichearei giug); jugii; (fig: giugia = preaclji (di brbat shi muljari); mu giumaeti/giumaete (gu-ma--ti) sf giumaets (gu-ma-ts) ljarea-a unui brbat; brbatlu-a unei muljari) {ro: pereche de (un cu giumati) boi; pereche de boi njugai mpreun} {fr: paire de boeufs; giumndani/giumndane (gu-mn-d-ni) sf vedz tu attelage de deux boeufs} {en: pair of oxes (usually joined to gimndani the same yoke)} ex: un giugii (preaclji ngiugat) di boi; trei giumb (gm-b) sf vedz tu giumc giugii (preclji) di boi avea ti lucrul a cmpului; aest easti giumbiusi/giumbiuse (gum-b-si) sf (un cu giumbusi) giugia (preaclja, nicuchira) a alntui jugii/jugie (ju-g-i) sf giumbusi/giumbuse (gum-b-si) sf giumbush (gum-bsh) jugii (ju-g) (un cu giugii) giuguescu (gu-gu-s-cu) vb tritsearea-a chirolui cu oaspits (meas, mcari sh-beari, cntic IV giuguii (gu-gu-), giugueam (gu-gu-m), giuguit (gush-gioc, etc.); cimbuzi, giumbiusi, gimbusi, ziafeti, zefc, gu--t), giuguiri/giuguire (gu-gu--ri) (un cu ngiug) ex: zefchi, ahainc, harei, fest, uspets {ro: osp, divertisment} moartea-a unei cprits n giuguea (n ftsea s-aduchim c{fr: festin, banquet, divertissement} {en: banquet, amusement} avem un giug di zverc) giuguit (giu-gu-t) adg giuguit gimbusi/gimbuse (gim-b-si) sf gimbush (gum-bsh) (giu-gu--t), giuguits (giu-gu-ts), giuguiti/giuguite (giu-gu-(un cu giumbusi) giumbiusi/giumbiuse (gum-b-si) sf ti) (un cu ngiugat) giuguiri/giuguire (giu-gu--ri) sf giumbush (gum-bsh) (un cu giumbusi) giuguiri (giu-gu-r) (un cu ngiugari) giumc (gm-c) sf giumtsi/giumtse (gm-tsi) 1: umfltur giug2 (gg) sn giuguri (g-gur) 1: cali (loc) ncljinat (vidzut (tsi-ansari ctr nafoar) di pi fatsa-a unui lucru; umfltur di nghios cndu omlu va si s-alin ctr nsus); anifur, nifur, fapt pi truplu-a omlui dup un goad; 2: umfltur tsi s-afl arap, anifurami; 2: partea di nsus (lung shi strimt) a unui nuntru (tu truplu-a omlui) shi creashti multi ori fr misur munti (dzean); schinrat, dzean di munti; 3: faptul c omlu di-adutsi moartea-a omlui; umfltur, cium, ciumb, giumb, (calu, etc.) alin anifurlu (dzeana, muntili) ctr nsus {ro: sui, jumb, shumb, shut, shushc, cocoshur, uim {ro: urcu, creast de munte} {fr: monte, crte de montagne} {en: umfltur; tumoari} {fr: enflure; excroissance; tumeur} {en: uphill, mountain ridge, going uphill} ex: giuglu (anifurlu) ari swelling; excrescence, growth; tumour} ex: caplu lji si featsi aripidin sh-aripidina giug (anifur); calu gioni, tu giug (tutut giumtsi (umflturi) giumb (gm-b) sf giumbi/giumbe alinarea-a anifurlui) s-cunoashti; si-l lja cval tu giuglu-aestu; (gm-bi) (un cu giumc) ciumb (cm-b) sf alin cu greu giuglu (araplu)-a muntilui; armnlu tu giug i va ciumbi/ciumbe (cm-bi) (un cu giumc) jumb (jmcnt i vai mc; shi s-vedz cum ardu horli, cu giuguri (dzenj, b) sf jumbi/jumbe (jm-bi) (un cu giumc) schinrati) mri di dzad giumertu (gu-mr-tu) adg giumert (gu-mr-t), giumerts giugar (gu-gr) sm giugari (gu-gr) un soi di crlig (di (gu-mr-ts), giumerti/giumerte (gu-mr-ti) tsi easti cu metal i lemnu) cu cari s-minteashti foclu shi s-tradzi jarlu; un mirachi shi vreari tra s-da shi s mpart cu alts atseali tsi ari; soi di cleashti cu cari s-acats jarlu i s-minteashti foclu; cleash- (om) cu mna larg; cuvurd, livendu, filotim, slghit {ro: ti di foc di-un parti; jaglu, mashi, mshe, dnali, dnalji, tna- darnic, generos} {fr: galant, gnreux, main ouverte} {en: li, tnalji {ro: vtrai, clete de foc} {fr: tisonnier, tenailles} gallant, generous, open-handed} ex: Dumnidz fu giumertu {en: poker, fire tongs} ex: dijir foclu cu giugarlu (slghit, filotim) giugastru (gu-gs-tru) sm giugashtri (gu-gsh-tri) un soi di giumet (gu-m-t) sf vedz tu giumitati arburi dit fumealja-a sfindanlui (tsi poati s-agiung pn la 15 giumitati/giumitate (gu-mi-t-ti) sf giumitts (gu-mi-tts) di metri-anltsimi, cu frndz tsi sh-u-aduc cu palma di om sh- catiun di-atseali dau prts isea (i aproapea isea) tu cari si cu lludz verdz, cu lemnul albu sh-dur, cu coaja tsi da nihea- mparti un lucru; loclu (di-arad ct tu mesi) tsi lu mparti (i m pi-aroshi), sh-cari creashti ma multu pi cmpu sh-pit locur- poati s-lu mpart) un lucru tu dau prts (aproapea) isea; li cu dzenuri apusi {ro: jugastru} {fr: rable champtre} {en: ngiumitati, jumitati, giumet, giumitic, dis, mits; (expr: 1: european species of maple} ex: ning umbra di un giugastru (lucru) faptu pi giumitati = (lucru) tsi easti faptu mash un jugastru (ju-gs-tru) sm jugashtri (ju-gsh-tri) (un cu parti; (lucru) nchisit sh-alsat nibitisit; 2: (dzs) cu giumitati di giugastru) gur = (dzs, di-atsel tsi zburashti) cu boatsea peanarga, giugtor (gu-g-tr) sm vedz tu giug1 dipus, dip canda nu easti nic el cndisit di-atseali tsi dztsi; giugia (gu-g-ea) sm giugianj (gu-g-eanj) dmar di oaminj 3: adrat cu inima pi giumitati = adrat fr vreari, fr gireti, shcurts tsi nu crescu vroar mri; cariva tsi nu creashti mari fr umuti) {ro: jumtate} {fr: moiti} {en: half} ex: sh-armni shcurtu; dmar di oaminj njits tsi bneadz tu giumitatea (disa) tsni-u tini; ca giumitati (dis) di om s-featsi; Africhii; gugi, pivul, shcurtabac, fici, judav {ro: pitic, pigmeu} lj-ded shi giumitati (dis) di crvealji; acumpr shi giumitati {fr: nain, pygme} {en: pygmy, midget, dwarf} gugi1 (gg) di uc di-archii ngiumitati/ngiumitate (ngu-mi-t-ti) sf

504

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ngiumitts (ngu-mi-tts) (un cu giumitati) ex: mutreashti aclo, aljurea, fr un scupo tu minti sh-fr s shtib pri iu shznlu, ngiumitati s-avea dus ca frati bun, u mprts dutsi; zburri aljurea, di-aoa sh-di-aclo; pri-aoa sh-pri-aclo amirrilja pi ngiumitati cu frati-su jumitati/jumitate (ju-mi{ro: razna} {fr: de-ci de l} {en: run over stock and block; t-ti) sf jumitts (ju-mi-tts) (un cu giumitati) ex: c di trei rush over hedge and ditch} ex: u lo giungiula (aljurea, pri-aoa anj shi jumitati giumet (gu-m-t) sf giumets (gu-mts) sh-pri-aclo, fr s shtib pri iu s-dutsi) giumitatea dit un lucru cunuscut a curi nu-lj si dztsi numa giungiul (gun-g-l) sf giungiuli/giungiule (gun-g-li) (un misur, uc, crvealji, etc.) {ro: jumtate (dintr-un lucru lilici analt sh-aroshi, tsi creashti sh-agr tu cmpu ma easti disau msur fr s fie menionat} {fr: moiti de quelque arad criscut tu grdin ti mushuteatsa shi anjurizma tsi u da; chose qui nest pas mentionne} {en: half of something (a giungiun, junjul, garafil(?), garoafl(?), garufljau(?); {ro: measure) not mentioned} ex: n giumet (giumitati chilo) di garoaf?} {fr: oeillet?} {en: carnation?} ex: cu cicioarli tu yin; n giumet (giumitati uc) di carni ngiumet (ngu-m- giungiul giungiun (gun-g-n) sf giungiuni/giungiune t) adv (mprtst) pi giumitati {ro: pe jumtate} {fr: (gun-g-ni) (un cu giungiul) junjul (jun-j-l) sf moiti} {en: in half} ex: ngiumet (pi giumitati) u ded (s-u junjuli/junjule (jun-j-li) (un cu giungiul) ex: Mitra eara lucreadz) ayinja giumitic (gu-mi-tc) sm, sf giumitic arosh ca junjula (bgats oar c aoa avem un exceptsii; (gu-mi-t-c), giumitits (gu-mi-tts), giumititsi/giumititse gramatili nj s-avdu ca dau bots ahoryea, n shi j (gu-mi-t-tsi) (un cu giumitati) ngiumitichedz (ngu-migiungiunar (gun-gu-nr) sm giungiunari (gun-gu-nr) 1: ti-chdz) (mi) vb I ngiumiticai (ngu-mi-ti-c), ngiumiticam insect (yeats tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursit un (ngu-mi-ti-cm), ngiumiticat (ngu-mi-ti-c-t), ngiumitica- cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mri sh-cu ri/ngiumiticare (ngu-mi-ti-c-ri) fac (talj) un lucru pri cicioarli di dinpoi multu lundzi tsi u-agiut s-ansar multu giumitati; fac un lucru si scad cu giumitati; u fac afan diparti (sh-cari fatsi un soi di shuirat cndu sh-freac un digiumitatea-a unui lucru; ngiumeatic {ro: njumti} {fr: alantu, cicioarili di dinpoi); jujunar, juji, tsintsir, tsindzir, couper deux; partager par moiti, rduire de moiti} {en: dzindzir, dzendzer, dzindzinar, ceatrafil, carcalec, carcalets, cut in half; reduce by half} ex: u ngiumitic (u featsi afan, u carcaledz, crclets, curcalec, cherchinez, chirchinec; 2: soi di mc, giumitatea di) oala di njari; un lngoari, ngiumitic oili musc (insect, rim), cari sh-u-adutsi cu alghina shi yeaspea, (li featsi s-moar giumitatea di oi); u ngiumiticar pnea (m- cu truplu ca di catifei faptu di ma multi neali shi cari alag di cac giumitati di pni) ngiumeatic (ngu-me-tic) (mi) vb I lilici-lilici tra si s-hrneasc; zngnar, zngrn, heavr {ro: ngiumiticai (ngu-mi-ti-c), ngiumiticam (ngu-mi-ti-cm), greier; bondar} {fr: grillon, cigale; bourdon} {en: cricket; ngiumiticat (ngu-mi-ti-c-t), ngiumiticari/ngiumiticare bumble-bee} ex: lj-cadi un giungiunar n gur; a giungiunarlor (ngu-mi-ti-c-ri) (un cu ngiumitichedz) ngiumiticat (a carcaletslor, a ceatrafiljlor) cntic dzindzinar (dzin-dzi(ngu-mi-ti-ct) adg ngiumiticat (ngu-mi-ti-c-t), ngiunr) sm dzindzinari (dzin-dzi-nr) (un cu giungiunar) miticats (ngu-mi-ti-cts), ngiumiticati/ngiumiticate (ngu-midzindzir (dzn-dzir) sm dzindziri (dzn-dzir) (un cu ti-c-ti) tsi easti faptu (tljat) pi giumitati; tsi ari scdzut cu giungiunar) ex: dzindzirlji n cnt sh-elj dzendzer (dzngiumitati {ro: njumtit} {fr: qui est coup deux; partag dzer) sm dzendzeri (dzn-dzer) (un cu giungiunar) par moiti, rduit de moiti} {en: cut in half; reduced by half} tsindzir (tsn-dzir) sm tsindziri (tsn-dzir) (un cu ngiumiticari/ngiumiticare (ngu-mi-ti-c-ri) sf ngiumiticri giungiunar) tsintsir (tsn-tsir) sm tsintsiri (tsn-tsir) (un (ngu-mi-ti-cr) atsea tsi s-fatsi cndu s ngiumiticheadz cu giungiunar) jujunar (ju-ju-nr) sm jujunari (ju-juun lucru {ro: aciunea de a njumti; njumtire} {fr: nr) (un cu giungiunar) juji (juj) sm pl(?) (un cu action de couper deux; de partager par moiti, de rduire de giungiunar) jujuescu (ju-ju-s-cu) vb IV jujuii (ju-ju-), moiti} {en: action of cutting in half; of reducing by half} ex: jujueam (ju-ju-em), jujuit (ju-ju--t), jujuiri/jujuire (jungiumiticarea tsi-lj featsir caljlji a agrului ju--ri) scot bots ca-atsel scos di-un jujunar (alghin, yeaspi, giumitic (gu-mi-tc) sm, sf vedz tu giumitati zngnar, tsintsir, ceatrafil, etc.); zngnescu, zzescu {ro: giunac (gu-nc) sm vedz tu gioni bzi, iui} {fr: bourdonner} {en: buzz, hum} ex: jujunarlu giunami/giuname (gu-n-mi) sf vedz tu gioni jujuea mash pi chetrili arsi di soari jujuit (ju-ju-t) adg giunar (gu-nr) sm vedz tu gioni jujuit (ju-ju--t), jujuits (ju-ju-ts), jujuiti/jujuite (ju-ju-giunatic (gu-n-tic) sn vedz tu gioni ti) cari ari fapt un vrondu ca-atsel a jujunarlui; tsi s-avdi ca giuncu (gn-cu) sm, sf giunc (gn-c), giuntsi (gn-tsi), vrondul faptu di-un zngnar; zngnit, zzit {ro: bzit, giuntsi/giuntse (gn-tsi) boulu (vaca) cndu easti ninga tinir iuit} {fr: bourdonn} {en: buzzed, hummed} jujuiri/jujuire yitsl di 2-3 anj, di-arad niscuchit shi nibgat ninga la giug; (ju-ju--ri) sf jujuiri (ju-ju-r) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva juncu, mnzat, yitsl (yitsau), muscar, demush {ro: junc} {fr: jujueashti; zngniri, zziri {ro: aciunea de a bzi, de a bouvillon, jeune taureau; gnisse} {en: young bullock} ex: va iui; bzire, iuire} {fr: action de bourdonner} {en: action of talj tr ns giuncul atsel graslu; vaca tsi ari undzit cu boulu buzzing, of humming} ic cu giuncul juncu (jn-cu) sm, sf junic (ju-n-c), juntsi giungiun (gun-g-n) sf vedz tu giungiul (jn-tsi), junitsi/junitse (ju-n-tsi) (un cu giuncu) giungljari/giungljare (gun-glj-ri) sf vedz tu giunglju giuneapini/giuneapine (gu-ne-pi-ni) sm giuneapinj (gu-ne- giungljat (gun-gljt) adg vedz tu giunglju pinj) arburi njic cari creashti di-arad tu munts, cu giungljedz (gun-gljdz) vb I vedz tu giunglju frndzli ca atsi tsi nu cad earna sh-au un anjurizm ahoryea, giunglju (gn-glju) sn giungljuri (gn-gljur) dureari yii shi sh-cari fatsi yimishi njits sh-viniti-li; giunepini, gbjeu; (expr: tljitoas tsi ti-agudeashti iuva tu trup, dinapandiha, ca un gioni di giuneapini, curlu-ts ca di peapini = s-dztsi tr-atsel tsi sul; sul, pundziri, amurtst, stihiptu, mshcari, mushcari, s-alavd c easti gioni ma curlu-lj treambur di fric) {ro: ntsptur {ro: junghi} {fr: douleur soudaine et violente en un jneapen} {fr: genvrier} {en: juniper tree} ex: gioni di point du corps; point pleurtique} {en: short and sharp pain giuneapini, curlu-ts ca di peapini (s-dztsi-a atsilui tsi s-alavd (stitch) in some part of the body} ex: am un giunglu (nj-da ca c easti gioni ma curlu-lj treambur di fric); giuneapinjlji nu sul) tu pltri; giunglju tu inim; mi-acts un giunglju crescu mri; arshu un giuneapini giunepini/giunepine (gugiungljedz (gun-gljdz) vb I giungljai (gun-glj), n-pi-ni) sm giunepinj (gu-n-pinj) (un cu giuneapini) ex: giungljam (gun-gljm), giungljat (gun-glj-t), giungljagiunepinjli easti multu cftat la noi ri/giungljare (gun-glj-ri) aduchescu un giunglju, un giuneashti/giuneashte (gu-neash-ti) adv vedz tu gioni dureari yii shi tljitoas tsi-nj treatsi dinapandiha, iuva prit trup giuneats (gu-ne-ts) sf vedz tu gioni (cheptu, dints, etc.) {ro: avea junghiuri} {fr: avoir des points giunel (gu-nl) sm, sf vedz tu gioni de ct, sentir de douleurs violentes en un point du corps} giunepini/giunepine (gu-n-pi-ni) sm vedz tu giuneapini {en: feel sharp or stabbing pains} ex: mi giungljadz (nj-da giunescu (gu-ns-cu) adg vedz tu gioni giungljuri) tu dints giungljat (gun-gljt) adg giungljat giungiula (gn-gu-la) adv minari di-a omlui pri-aoa sh-pri(gun-glj-t), giungljats (gun-gljts), giungljati/giungljate

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

505

(gun-glj-ti) cari aducheashti un giunglju tsi-lj treatsi pricad) {ro: conjura, jura cu imsisten} {fr: jurer fortement, dinapandiha prit trup {ro: care simte un junghi} {fr: qui a des conjurer} {en: swear (on the Bible), take an oath} ex: u giur points de ct, qui sent de douleurs violentes en un point du sh-u sprigiur (sh-deadi giurat greu); nsh li sprigiurar (fig: l corps} {en: who feels sharp, stabbing pains} giungljasi ngricar multu); lu sprigiurai (fig: lj-pricdzui) s-trag mn ri/giungljare (gun-glj-ri) sf giungljeri (gun-gljr) atsea sprigiurat1 (spri-gu-rt) adg sprigiurat (spri-gu-r-t), tsi s-fatsi cndu cariva easti giungljat {ro: aciunea de a avea sprigiurats (spri-gu-rts), sprigiurati/sprigiurate (spri-gu-rjunghiuri} {fr: action davoir des points de ct, de sentir de ti) tsi ari giurat greu; spigiurat, prigiurat {ro: conjurat} {fr: douleurs violentes en un point du corps} {en: action of feeling jur fortement, conjur} {en: who has taken an oath} sharp or stabbing pains} sprigiurari/sprigiurare (spri-gu-r-ri) sf sprigiurri (spri-gugiungu (gn-gu) sm, sf giunc (gn-c), giuntsi (gn-tsi), rr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva s sprigiur; spigiurari, giuntsi/giuntse (gn-tsi) scriari neaprucheat tu-aestu prigiurari {ro: aciunea de a conjura} {fr: action de jurer dictsiunar; vedz giuncu fortement, de conjurer} {en: action of taking an oath} giunop (gu-np) sm vedz tu gioni sprigiurat2 (spri-gu-rt) sn sprigiuraturi (spri-gu-r-tur) giunoplu (gu-n-plu) sm vedz tu gioni zborlu dat cu mari ngricari cndu cariva sprigiur c va s-fac giup (gp) sn giupi/giupe (g-pi) un soi di stranj lungu tsi tsiva i c nu dztsi minciunj; spigiurat, prigiurat {ro: jurmnt cadi lishor (nistres) pri trup, di-arad purtat di prefts; antiri, solemn} {fr: serment solennel} {en: solemn oath} spigiur andiri, se; aras, ras, razi {ro: anteriu} {fr: sorte de robe, (spi-gr) (mi) vb I spigiurai (spi-gu-r), spigiuram (spi-gusurplis} {en: surplice} ex: ts-bgash giuplu (antirilu) shi rm), spigiurat (spi-gu-r-t), spigiurari/spigiurare (spi-gumruna r-ri) (un cu sprigiur) ex: lu spigiurai pi aushaticlu-a lui; si giup (g-p) sf giupi/giupe (g-pi) stranj di muljari tsi sspigiura c nu ari loat tsiva spigiurat1 (spi-gu-rt) adg spipoart di la mesi shi nghios sh-cari, deadun cu bluza (cmea- giurat (spi-gu-r-t), spigiurats (spi-gu-rts), spigiurati/spisha) di pisupr s-poart tu loc di fustani; un soi di stranj giurate (spi-gu-r-ti) (un cu sprigiurat1) spigiurari/spilungu di muljari (di-arad di pndz) tsi s-poart sum fustani; giurare (spi-gu-r-ri) sf spigiurri (spi-gu-rr) (un cu jup, fust, bc, fustani {ro: jupon; rochie} {fr: jupe, jupon; sprigiurari) spigiurat2 (spi-gu-rt) sn spigiuraturi (spi-gurobe} {en: womans skirt, underskirt; gown} ex: tsal Yiurr-tur) (un cu sprigiurat1) spigiuru (spi-gr) sn spigiugachi tu giup goal jup (j-p) sf jupi/jupe (j-pi) (un ri/spigiure (spi-g-ri) (un cu sprigiurat1) ex: cai li bg tu cu giup) ex: nviscut tu jup (fustani) veaclji; jupa-lj cum cor spigiurili (giuraturli) a lui? prigiur (pri-gr) (mi) vb I azboair prigiurai (pri-gu-r), prigiuram (pri-gu-rm), prigiurat giuphane (gup-ha-n) sm giuphanedz (gup-ha-ndz) num (pri-gu-r-t), prigiurari/prigiurare (pri-gu-r-ri) (un cu tsi s-da tr bruti shi armili tsi au bruti (ca, bunoar, sprigiur) ex: si s-giur shi si s-prigiur; ti prigiur pi fumealjacurshunjli, ghiuledzlji, etc.); loclu (binaea) iu s-tsni brutea i ts prigiurat1 (pri-gu-rt) adg prigiurat (pri-gu-r-t), s-tsn armili cu bruti {ro: muniie} {fr: munitions, arsnal} prigiurats (pri-gu-rts), prigiurati/prigiurate (pri-gu-r-ti) {en: ammunition, arsenal} ex: s-arsi giuphanelu (loclu iu s(un cu sprigiurat1) prigiurari/prigiurare (pri-gu-r-ri) sf afla brutea, ggoashili, etc.) prigiurri (pri-gu-rr) (un cu sprigiurari) prigiurat2 (prigiur (gr) (mi) vb I giurai (gu-r), giuram (gu-rm), gu-rt) sn prigiuraturi (pri-gu-r-tur) (un cu sprigiurat1) giurat (gu-r-t), giurari/giurare (gu-r-ri) dzc cu giurat giurari/giurare (gu-r-ri) sf vedz tu giur (dinintea-al Dumnidz) c atsea tsi spun easti dealihea; dau giurat1 (gu-rt) adg vedz tu giur giurat, ljau giurat, agiur, sprigiur, spigiur, prigiur, urchisescu giurat2 (gu-rt) sn vedz tu giur {ro: jura} {fr: jurer, prter serment} {en: swear (on the Bible), giuratic (gu-r-tic) sn vedz tu giur take an oath} ex: si zburashti c giurash (c ai dat giurat) giuratlu-a porcului vedz tu porcu giurat1 (gu-rt) adg giurat (gu-r-t), giurats (gu-rts), giurgiun (gur-g-n) sf giurgiuni/giurgiune (gur-g-ni) giurati/giurate (gu-r-ti) dat giurat, loat giurat, agiurat, cvg cu vrondu mari; dndnai, larm, lav, shimt, sprigiurat, spigiurat, prigiurat, urchisit {ro: jurat} {fr: jur, qui ncceari, cvg, cvgtur, giurgiun, etc. {ro: dandana, a prt serment} {en: who has taken an oath} giurari/giuceart} {fr: querelle, noise} {en: quarrelling} rare (gu-r-ri) sf giurri (gu-rr) atsea tsi fatsi un cndu da giusta (gs-ta) adv tsi lu-aspuni un lucru dip ashi cum easti; i lja giurat; agiurari, sprigiurari, spigiurari, prigiurari, urchisiri giustu, susta, anilea, tam, tamam, tamama, tamamana, naltu, {ro: aciunea de a jura; jurare} {fr: action de jurer, de prter analtu, sai, tsh, trsh, dip, isea {ro: exact, tocmai} {fr: juste, serment} {en: action of taking an oath} giurat2 (gu-rt) sn exactement, prcisment} {en: exactly, precisely} ex: la shasea giuraturi (gu-r-tur) zborlu dat cndu cariva giur c va s- oar giusta (isea, tamam, susta, analtu); oara spunea orli giusta fac tsiva ic giur c nu dztsi minciunj; giuratic, sprigiurat, (tamam) giustu (gs-tu) adv (un cu giusta) ex: giustu spigiurat, prigiurat, orcu; (expr: 1: mi leg cu giurat = am dat (tamam) tu-est oar deadi soarili; giusta (ct; ic: tamam ct zbor cu giurat c va s-fac tsiva, c nu va spun tsiva, etc.; 2: nj- lipseashti) ti pltii leg limba cu giurat = giur c un lucru tsi-l shtiu va-l tsn ncljis giusta (gs-ta) adv tsi lu-aspuni un lucru dip ashi cum easti; tu cheptu sh-c nu va-l spun a vrnui) {ro: jurmnt} {fr: giustu, anilea, tam, tamam, tamama, tamamana, susta, naltu, serment} {en: oath} ex: limba nj-eara ligat cu giurat; nu hiu analtu, sai, tsh, trsh, dip, isea {ro: exact, tocmai} {fr: ligat cu giurat (pot si zburscu); giuratlu i giurat; nu scoasir exactement, prcisment} {en: exactly, precisely} ex: la shasi cipit tr giurat din gur; giuratlu eara pn dzua atsea; giuratlu oara giusta (tamam); oara spunea orli giusta (dealihea dip) a ljepurlui; el giuratlu nu-agrshi; lji si dizlig limba di giurat giustu (gs-tu) adv (un cu giusta) ex: giustu (tamam) tu(putea tora si zburasc, si spun tsi s-avea fapt) giuratic aest oar deadi soarili (gu-r-tic) sn giuraticuri (gu-r-ti-cur) (un cu giurat2) giustu (gs-tu) adv vedz tu giusta agiur (a-gr) vb I agiurai (a-gu-r), agiuram (a-gu-rm), giustu (gs-tu) adv vedz tu giusta agiurat (a-gu-r-t), agiurari/agiurare (a-gu-r-ri) (un cu giuvair (gu-va-r) sn giuvairi (gu-va-r) stulii fapt di-arad giur) agiurat (a-gu-rt) adg agiurat (a-gu-r-t), agiurats di metal scumpu (malam, asimi, etc.) cu chetsr scumpi, (a-gu-rts), agiurati/agiurate (a-gu-r-ti) (un cu giurat1) purtat ca neali, biligits, bairi ti digushi, veari ti ureclji, etc.; agiurari/agiurare (a-gu-r-ri) sf agiurri (a-gu-rr) (un giuvairi, giuvarico, givarico; (fig: giuvair = lucru mushat, cu giurari) sprigiur (spri-gr) (mi) vb I sprigiurai (spriscumpu; lucru vrut, yishteari, etc.) {ro: giuvaer, bijuterie} {fr: gu-r), sprigiuram (spri-gu-rm), sprigiurat (spri-gu-rbijou} {en: jewel} ex: si-sh da giuvair (fig: yishteari, mushat) t), sprigiurari/sprigiurare (spri-gu-r-ri) dau giurat greu c di feat la un arap; giuvair (fig: multu bun, livendu) om; a lui atseali tsi dzc suntu dealihea; mi-angrec multu cndu dau niveast, giuvair! (fig: n yishteari!) giuvairi/giuvaire (gugiurat; giur pi numa-a unui tsi-l voi multu (dad, ficior, va--ri) sf giuvairi (gu-va-r) (un cu giuvair) giuvarico muljari, etc.); spigiur, prigiur; (fig: mi sprigiur = mi-angrec, lj(gu-va-ri-c) sm giuvaricadz (gu-va-ri-cdz) (un cu

506

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

giuvair) givarico (gi-va-ri-c) sm givaricadz (gi-va-ri-cdz) de flori} {fr: pot fleurs} {en: flower pot} shi sn givaricali/givaricale (gi-va-ri-c-li) (un cu giuvair) glburi (gl-br) sf pl mucirl adrat dit neau tuchit, giuvairgi (gu-va-ir-g) sm giuvairgeadz (gu-va-ir-gdz) amisticat cu lschi {ro: mocirl de zpad} {fr: neige fondue omlu tsi fatsi i vindi giuvaricadz; hrisic, hriscu {ro: giuva- mle avec de la boue} {en: melted snow mixed with mud; ergiu, bijutier} {fr: bijoutier} {en: jeweler}slush} glburos (gl-bu-rs) adg glburoas (gl-bu-rogiuvairgi (gu-va-ir-g) sm vedz tu giuvairs), glburosh (gl-bu-rsh), glburoasi/glburoase (gl-bugiuvairi/giuvaire (gu-va--ri) sf vedz tu giuvairro-si) (loc) tsi easti mplin di glburi, di lschi; vltos, giuvapi/giuvape (gu-v-pi) sf vedz tu giueapimzgos {ro: noroios} {fr: fangeux, boueux} {en: muddy} giuvarico (gu-va-ri-c) sm vedz tu giuvairglburos (gl-bu-rs) adg vedz tu glburi givarico (gi-va-ri-c) sm shi sn vedz tu giuvairglc (gl-c) sf fr pl partea di nuntru (ca un sulin) a giz (gi-z) sm vedz tu ghizaigrumadzlui shi a cheptului di om prit cari treatsi mcarea glap-glup! (glp-glp) inter vedz tu glcngljitat, di la gur tu stumahi; (expr: ct lj-aruc tu glc! = glar (glr) sm, sf, adg glar (gl-r), glari (glr), glari/glare ct mcari u-arucuteashti prit grglan, tsi ljuft easti!) {ro: (gl-ri) (om) lipsit di minti shi fr giudicat tu zbor i fapti; esofag} {fr: oesophage} {en: esophagus} glcescu (gl-ctsi ari glrit di minti, tsi easti zurlu di minti, tsi lj-ari fudzit s-cu) vb IV glcii (gl-c-), glceam (gl-c-m), mintea; ahmac, anoit, cshura, ciulja, dabolja, divan, hazo, glcit (gl-c--t), glciri/glcire (gl-c--ri) mc cu hazuscu, hut, hljara, hasca, hah, hai-hui, haihum, ntreshcu, mult lim, limryii, fr s-ljau anas, ca un lup; angljit leang, lefc, lishor, shahulcu, manglar, tabolja, shapshal, (arucutescu prit grglan) cu-agunjii sh-fr s-ameastic multu shabsha, shamandur, ta-o-to, tivichel, tembl, turlu, uzun {ro: mcarea; glpuescu, glupuescu, hlpuescu, hpuescu, prost; nebun} {fr: niais, bte, sot; fou} {en: fool; mad, insane} bucusescu, angljit, ascapit {ro: nghii pe nersuflate, nfulica, ex: glarlu aushashti tr minduirea-a altui glaru-lishor (gl- hpi, devora} {fr: avaler htivement (avidement) comme un ru-li-shr) sm, sf, adg glaru-lishoar (gl-ru-li-sho-r), loup} {en: swallow, devour, gulp down like a wolf} ex: lu glaru-lishori (gl-ru-li-shr), glaru-lishoari/glaru-lishoare glcui merlu (lu-ascpit, lu-arucuti prit grglan) unshun (gl-ru-li-sho-ri) (un cu glar) glrushcu (gl-rsh-cu) glcit (gl-c-t) adg glcit (gl-c--t), glcits (gl-csm, sf, adg glrushc (gl-rsh-c), glrushts (gl-rsh-ts), ts), glciti/glcite (gl-c--ti) (lucru) tsi easti ngljitat cu glrushti/glrushte (gl-rsh-ti) (un cu glar) glrush (gl- agunjii sh-fr anas; glpuit, glupuit, hlpuit, hpuit, bucusit, rsh) sm, sf, adg glrushi/glrushe (gl-r-shi), glrush (gl- angljitat, ascpitat {ro: nghiit pe nersuflate, nfulicat, rsh), glrushi/glrushe (gl-r-shi) (un cu glar) ex: tra s- hpit, devorat} {fr: aval htivement (avidement)} {en: urgheasc ficiuritslji, ca glrushili mmii glrimi/glrime swallowed, devoured, gulped down} glciri/glcire (gl(gl-r-mi) sf glrinj (gl-rnj) harea tsi u-ari un glar di easti c--ri) sf glciri (gl-c-r) atsea tsi fatsi atsel tsi fr minti shi fr giudicat; glreats, glrilji, glarumar, glceashti tsiva; glpuiri, glupuiri, hlpuiri, hpuiri, bucusiri, hazumar, hutsami, ahmclichi, anoisii, chirtur {ro: prostie; angljitari, ascpitari {ro: aciunea de a nghii pe nersuflate, nebunie} {fr: niaiserie, btisse, sotise; folie} {en: foolishness; de a nfulica, de a hpi, de a devora; nghiire, nfulicare, madness, insanity} glrilji/glrilje (gl-rlj) sf glrilj (gl- hpire, devorare} {fr: action davaler htivement (aviderlj) (un cu glrimi) glreats (gl-re-ts) sf glrets (gl- ment)} {en: action of swallowing, of devouring, of gulping rts) (un cu glrimi) ex: spuni-nj nica un glreats down} glpuescu (gl-pu-s-cu) vb IV glpuii (gl-pu-), glarumar (gla-ru-m-r) sf glarumri (gla-ru-mr) (un cu glpueam (gl-pu-m), glpuit (gl-pu--t), glpuiri/glglrimi) glrescu1 (gl-rs-cu) vb IV glrii (gl-r), glream puire (gl-pu--ri) (un cu glcescu) ex: s-lji hirbem astar (gl-rem), glrit (gl-r-t), glriri/glrire (gl-r-ri) nj shi s-lji glpuim glpuit (gl-pu-t) adg glpuit (gl-pu-cher putearea di bun minduiri sh-giudicat; nj cher mintea; t), glpuits (gl-pu-ts), glpuiti/glpuite (gl-pu--ti) (un hzusescu, hutsscu, lishuredz {ro: se prosti} {fr: devenir cu glcit) glpuiri/glpuire (gl-pu--ri) sf glpuiri (gl-pustupide} {en: becoming stupid} ex: n-lj glrir ficiorlji; va r) (un cu glciri) glupuescu (glu-pu-s-cu) vb IV glreasc di-ahnti dureri glrit (gl-rt) adg glrit (gl-r- glupuii (glu-pu-), glupueam (glu-pu-m), glupuit (glu-put), glrits (gl-rts), glriti/glrite (gl-r-ti) cari sh-chiru -t), glupuiri/glupuire (glu-pu--ri) (un cu glcescu) ex: putearea di bun minduiri; cari glri; cari s-featsi hazo; sh-glupui (sh-u-angljit, sh-u mc, sh-u-asparsi) tut avearea hzusit, hutst {ro: prostit} {fr: devenu stupide} {en: who glupuit (glu-pu-t) adg glupuit (glu-pu--t), glupuits (glubecame stupid} glriri/glrire (gl-r-ri) sf glriri (gl-rr) pu-ts), glupuiti/glupuite (glu-pu--ti) (un cu glcit) atsea tsi s-fatsi cndu un om glreashti; hzusiri, lishurari, glupuiri/glupuire (glu-pu--ri) sf glupuiri (glu-pu-r) (un hutsri {ro: prostire} {fr: actsion de devenir stupide} {en: cu glciri) hlpuescu (hl-pu-s-cu) vb IV hlpuii (hlaction of becoming stupid} glrescu2 (gl-rs-cu) adg pu-), hlpueam (hl-pu-m), hlpuit (hl-pu--t), hlpuiglreasc (gl-res-c), glreshts (gl-rsh-ts), glreshti/gl- ri/hlpuire (hl-pu--ri) (un cu glcescu) hlpuit (hlreshte (gl-rsh-ti) tsi s-aspuni ca un glar (c easti adrat fr pu-t) adg hlpuit (hl-pu--t), hlpuits (hl-pu-ts), hlpuiminti sh-bun giudicat) {ro: prostesc} {fr: bte, stupide} {en: ti/hlpuite (hl-pu--ti) (un cu glcit) hlpuiri/hlpuire stupid} nglrescu (ngl-rs-cu) vb IV nglrii (ngl-r), (hl-pu--ri) sf hlpuiri (hl-pu-r) (un cu glciri) hpunglream (ngl-rem), nglrit (ngl-r-t), nglriri/nglrire escu (h-pu-s-cu) vb IV hpuii (h-pu-), hpueam (h-pu(ngl-r-ri) (un cu glrescu1) ex: mi nglri cu grairli m), hpuit (h-pu--t), hpuiri/hpuire (h-pu--ri) (un nglrit (ngl-rt) adg nglrit (ngl-r-t), nglrits (ngl-rts), cu glcescu) ex: nj-hpui (nj-u mc) tut avearea hpuit nglriti/nglrite (ngl-r-ti) (un cu glrit) nglriri/nglrire (h-pu-t) adg hpuit (h-pu--t), hpuits (h-pu-ts), (ngl-r-ri) sf nglriri (ngl-rr) (un cu glriri)hpuiti/hpuite (h-pu--ti) (un cu glcit) hpuiri/hglaru-lishor (gl-ru-li-shr) sm, sf, adg vedz tu glarpuire (h-pu--ri) sf hpuiri (h-pu-r) (un cu glciri) glarumar (gla-ru-m-r) sf vedz tu glarglap-glup! (glp-glp) inter zbor cari caft s-aspun glas (gls) sn glasuri (gl-sur) 1: hbari (shtiri) tsi-lj si da a vrondul tsi-l fatsi un om cndu glupueashti tsiva cu agunjii, ca unui om (a lumiljei) tra s-u cunoasc; 2: zbor tsi treatsi di la un cni; hlap-hlup! {ro: interjecie care imit aciunea de a om la om fr s si shtib di iu yini (cari lu scoasi sh-ma s- nghii ceva cu vitez ca un cine} {fr: interjection qui imite hib dealihea); hbari, haberi, shtiri, noau, nau, mndat, laction davaler la hte comme un chien} {en: interjection halat, idisi, zbor {ro: tire, anun; zvon} {fr: avis; rumeur, imitating the action of gulping down something like a dog} ex: bruit} {en: announcement; rumour} ex: pn nu s-da glas glap-glup! li glpui tuti hlap-hlup! (hlp-hlp) inter (un (zbor, hbari) n hoar c s-vtm Muaremicu glap-glup!) hrap-hrup! (hrp-hrp) inter (un cu glastr (ghls-tr) sf glastri/glastre (ghls-tri) oal di loc coptu glap-glup!) hap-hup! (hp-hp) inter zbor tsi caft stu cari s-crescu lilici (multi ori tr tsneari n cas); ghiuveci, aspun atsea tsi fatsi un tsi hpueashti tsiva, ic un cni cndu ghiveci, ponts, pondz, points, ponjits, ljastr {ro: ghiveci da s-lu mshc pri cariva; hap! (expr: hap-hup! (ca sm) = om

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

507

tsi mc, arucuteashti mult mcari prit grglan) {ro: sr) (un cu glindisiri) glinge (glin-g) sf glingedz (glininterjecie care imit aciunea unui cine cnd vrea s-l mute gdz) chefea tsi sh-u fatsi cariva cu mutrita (glindisirea, sirpe cineva} {fr: interjection qui imite laction de saisir yeanea); tsi u fatsi un tra si sh-treac oar (si s-njir) shi s-li violemment (en parlant de chiens)} {en: interjection imitating mutreasc locurli pri iu treatsi; siri, siryeani {ro: desftare} the action of a dog trying to grab someone} ex: hap-hup! lu{fr: distraction, divertissement, passe-temps} {en: amusearucuti prit grglan; easti un hal-hup! (un tsi mc multu, un ment} luft) hap! (hp) inter (un cu hap-hup!) glindisiri/glindisire (glin-di-s-ri) sf vedz tu glindisescu glcescu (gl-c-s-cu) vb IV vedz tu glc glindisit (glin-di-st) adg vedz tu glindisescu glciri/glcire (gl-c--ri) sf vedz tu glc glinge (glin-g) sf vedz tu glindisescu glcit (gl-c-t) adg vedz tu glc glistir (ghlis-tr) sn glistiri/glistire (ghlis-t-ri) scriari neapruglmi/glme (gl-mi) sf vedz tu glumi cheat tu-aestu dictsiunar; vedz clistir glpuescu (gl-pu-s-cu) vb IV vedz tu glc gljaci (gljc) sn gljaci/gljace (glj-ci) hlati cu cari s-fatsi glpuiri/glpuire (gl-pu--ri) sf vedz tu glc ciprachea (cupceaua, zava, cljishutsa) {ro: unealt cu care se glpuit (gl-pu-t) adg vedz tu glc fac copce} {fr: instrument dont on se sert pour faire des glreats (gl-re-ts) sf vedz tu glar agrafes} {en: instrument to make hooks, clasps} glrescu1 (gl-rs-cu) vb IV vedz tu glar gljats (glj-ts) sf vedz tu gljets glrescu2 (gl-rs-cu) adg vedz tu glar gljem (glm) sn gljami/gljame (glj-mi) hir (di cioar) glrilji/glrilje (gl-r-mi) sf vedz tu glar anvrtit deavrliga di-un lucru (limnic) i di el insush tra s-hib glrimi/glrime (gl-r-mi) sf vedz tu glar adunat disfaptu (dizmisticat) tu-un loc; gljom, cuvari, cuvalisglriri/glrire (gl-r-ri) sf vedz tu glar tr; (expr: 1: mi fac gljem (di fric, di-arcoari) = mi-adun stog glrit (gl-rt) adg vedz tu glar di fric, di-arcoari; 2: lucri fapti (suntu) gljami = lucri multi glrush (gl-rsh) sm, sf, adg vedz tu glar adunati tu-un loc; lucri adunati stog) {ro: ghem} {fr: peloton} glrushcu (gl-rsh-cu) sm, sf, adg vedz tu glar {en: ball (of thread)} ex: tut tortul lu-adunai tu dau gljami; sglvnii/glvnie (gl-v-n-i) sf glvnii (gl-v-n) ushi i featsi gljem (expr: s-adun stog) di frig; prunili suntu gljami cpachi tsi astup intrarea tu-un ud di sum loc (un tsilar, (expr: adunati stog tu-un loc) gljom (glm) sn gljoaspiljau, lgumi, glumi, etc.); intrarea tu-un spiljau i glumi mi/gljoame (gljo-mi) shi gljomuri (glj-mur) (un cu sum loc; udlu (spiljaua, glumea, etc.) tsi s-afl sum loc; gljem) ex: di per, per s-fatsi gljom; featsi doau gljomuri mri glvnii, chipeni, chipenghi, chipinec, glumi, lgumi, ghiriz; gljets (gljts) sn gljats (glj-ts) ap tsi s-fatsi vrtoas ca tsilar (sum loc); spiljau {ro: chepeng, loc subteran} {fr: porte cheatra cndu da di mult arcoari; ntindiri mari di loc anvilit dcluse, trappe; entr dune cave; souterrain} {en: trap di ap ngljitsat; gljats; (fig: 1: gljets = artsimi multu mari, door; entrance to a cavern; cavern, underground} ex: ocljilj si ngljets, dzer, dzeadzir, cingrimi, etc.; 2: gljets (di fric) = hior featsir glvnii (mri ca intrarea tu-un spiljau) aratsi (tsi treatsi prit truplu-a omlui cndu s-aspari multu) {ro: glvnii/glvnie (gl-v-n-i) sf glvnii (gl-v-n) (un ghia, nghe} {fr: glace, gele} {en: ice, frost} ex: easti aratsi cu glvnii) ex: intrm ca tu-un glvnii (lgumi, spiljau); ca gljetslu; easti gljets (mult arcoari) nafoar; veadi gljets pdurea s-niur ca ca n glvnii (spiljau) pust marmar pri la mori; mi treatsi gljets (expr: hiori arts) di fric; glib (gl-b) sf vedz tu grib archiushur pi gljets sh-cdzu; cu gljatsli crustal aspindzurati glicandzu (ghli-cn-dzu) sn glicandzuri (ghli-cn-dzur) tu chicuti gljats (glj-ts) sf gljetsuri (glj-tsur) (un cu scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz glicantsu gljets) ex: divarligalui di cas sta tseri aspindzurati glicantsu (ghli-cn-tsu) sn glicantsuri (ghli-cn-tsur) earb cu (angucitoari: gljatsa) ngljets1 (ngljts) sn ngljetsuri (ngljlludz njits sh-albi tsi anjurzeashti mushat, cari easti criscut ti tsur) (un cu gljets) ex: nu s-ari vidzut di multu chiro ahtari untulemnul scos dit ea tsi s-bag tu mcruri sh-tu archii tra ngljets (dzer); nu putea s-imn calu di ngljets c archiushura s-l da un anjurizm sh-un aroam multu cftat sh-arsit ngljets2 (ngljts) vb I ngljitsai (nglji-ts), ngljitsam (ngljidi lumi {ro: anason} {fr: anis} {en: anise} tsm), ngljitsat (nglji-ts-t), ngljitsari/ngljitsare (nglji-ts-ri) glici (glc) adg (shi sm) vedz tu gljici (apa) tsi s-fatsi gljats di mult arcoari; (fig: ngljets diglico (ghli-c) sm glicadz (ghli-cdz) poami hearti tu siropi arcoari, lhtar, fric = aduchescu mult arcoari (fric, lhtari) groas di zahari (tsi s-tsni multu chiro tu burcani shi s-chirni- di canda-nj si fatsi gljats carnea sh-sndzili dit mini sh-nu pot seashti deadun cu cafelu la oaspits); dultsi, dultseats, s-mi min dit loc; ngucinedz, ngurdescu, etc.); ngljets, dultseami {ro: dulcea} {fr: confiture} {en: jam (fruits)} dzidziredz, ngucinedz, ccrusescu {ro: nghea, congela} {fr: glindipsescu (glin-dip-ss-cu) vb IV vedz tu glindisescu glacer, geler} {en: freeze} ex: cicioarili tu-un tisag di glindipsiri/glindipsire (glin-dip-s-ri) sf vedz tu glindisescu cinushi li tsnea, s-nu lji ngljats; un arcoari di cari lji ngljats glindipsit (glin-dip-st) adg vedz tu glindisescu a omlui laea-lj nari; ngljitsm di-arcoari pi cali; avea ngljitsat glindisescu (glin-di-ss-cu) vb IV glindisii (glin-di-s), glindimortul cndu-agiumsi; ngljats inima-nj troar (fig: aduchescu seam (glin-di-sem), glindisit (glin-di-s-t), glindisiri/glinmult-arcoari di parc nji ngljats inima n cheptu); ngljitsar disire (glin-di-s-ri) fac siryeani (siri, siiri); nj-aruc ocljul pri tuti apili; dzerlu shi virverlu ngljats njelj tu pntic-a tsiva tra s-nj treac oara; fac chefi (mutrindalui); glindipmumnjlor; mi aspreai, di ngljitsai (fig: ngucinai) di fric sescu; siryinsescu {ro: se distra (cu privirea)} {fr: se divertir, ngljitsat (nglji-tst) adg ngljitsat (nglji-ts-t), ngljitsats se distraire (en regardant)} {en: be entertained (by watching)} (nglji-tsts), ngljitsati/ngljitsate (nglji-ts-ti) tsi s-ari fapt glindisit (glin-di-st) adg glindisit (glin-di-s-t), glindisits gljets di-arcoari mult; ngljitsat, dzidzirat, ngucinat, ccrusit (glin-di-sts), glindisiti/glindisite (glin-di-s-ti) tsi fatsi (ari {ro: ngheat} {fr: gel} {en: frozen} ex: arulu easti ngljitsat; fapt) siryeani; tsi lj-ari tricut oara, ari fapt chefi cu mutrita; easti, mrata, cu inima ngljitsat; u-aflar ngljitsat di fric glindipsit; siryinsit {ro: distrat} {fr: distrait} {en: entertained} ngljitsari/ngljitsare (nglji-ts-ri) sf ngljitsri (nglji-tsr) glindisiri/glindisire (glin-di-s-ri) sf glindisiri (glin-di-sr) atsea tsi s-fatsi cndu ngljats tsiva i cariva; ngljitsari, dzidziatsea tsi s-fatsi cndu cariva glindiseashti; glindipsiri, siryinsiri rari, ngucinari, ccrusiri {ro: aciunea de a nghea; nghe{ro: aciunea de a se distra} {fr: action de se diverti, de se dis- are} {fr: action de geler; conglation} {en: action of freezing; traire} {en: action of being entertained} glindipsescu (glincongelation, freezing (of water, meat, etc.)} ngljets (ndip-ss-cu) vb IV glindipsii (glin-dip-s), glindipseam (glingljts) vb I ngljitsai (n-glji-ts), ngljitsam (n-gljidip-sem), glindipsit (glin-dip-s-t), glindipsiri/glindipsire tsm), ngljitsat (n-glji-ts-t), ngljitsari/ngljitsare (n(glin-dip-s-ri) (un cu glindisescu) glindipsit (glin-dipglji-ts-ri) (un cu ngljets2) ngljitsat (n-glji-tst) adg st) adg glindipsit (glin-dip-s-t), glindipsits (glin-dip-sts), ngljitsat (n-glji-ts-t), ngljitsats (n-glji-tsts), ngljitsaglindipsiti/glindipsite (glin-dip-s-ti) (un cu glindisit) ti/ngljitsate (n-glji-ts-ti) (un cu ngljitsat) ngljitsaglindipsiri/glindipsire (glin-dip-s-ri) sf glindipsiri (glin-dipri/ngljitsare (n-glji-ts-ri) sf ngljitsri (n-glji-tsr) (un

508

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

cu ngljitsari) dizgljets1 (diz-gljts) (mi) vb I dizgljitsai malade damygdalite} {en: have tonsillitis} ex: cum artseash(diz-glji-ts), dizgljitsam (diz-glji-tsm), dizgljitsat (dizti lji si ngljindur (umfl gljindura) sum falc ngljindurat glji-ts-t), dizgljitsari/dizgljitsare (diz-glji-ts-ri) fac s(ngljin-du-rt) adg ngljindurat (ngljin-du-r-t), ngljindurats tucheasc (s-moalji) un lucru tsi easti ngljitsat (gljetlu); (fig: (ngljin-du-rts), ngljindurati/ngljindurate (ngljin-du-r-ti) cu dizgljets (di-arcoarea, lhtara, frica mari tsi mi-avea fapt s gljindura di la gushi umflat {ro: care are amigdalit} {fr: ngljet, s ngucinedz, s ngurdescu, etc.) = es dit starea di nglji- malade damygdalite} {en: sick of tonsillitis} ex: lj-eara ngljintsari, ngucinari, ngurdiri tu cari mi aflu; mi ncldzscu, dizdurat (umflat) gusha ngljindurari/ngljindurare (ngljinmurtsscu, etc.) {ro: desghea} {fr: dgeler} {en: thaw} ex: du-r-ri) sf ngljindurri (ngljin-du-rr) atsea tsi s-fatsi cndu pn s-tucheasc gljetslu marmar di la mori; mi frec cu neaua, cariva lndzidzashti di gljindur {ro: aciunea de a avea tra s-mi dizgljets; n dizgljitsam (fig: n ncldzam) niheam la amigdalit} {fr: action dtre malade damygdalite} {en: foc; s-dizgljits tu Vlhii dizgljitsat (diz-glji-tst) adg action of getting sick of tonsillitis} dizgljitsat (diz-glji-ts-t), dizgljitsats (diz-glji-tsts), dizgljindurii/ gljindurie (gljin-du-r-i) sf vedz tu gljind gljitsati/dizgljitsate (diz-glji-ts-ti) (lucru ngljitsat) tsi s-ari gljinedz (glji-ndz) (mi) vb I vedz tu gljin muljat (tuchit) di cldur shi s-featsi, multi ori, un muljigljitsimac sf vedz tu gljici ciuni {ro: desgheat} {fr: dgel} {en: thawed} dizgljitsagljoag (gljo-g) sf vedz tu cljoag ri/dizgljitsare (diz-glji-ts-ri) sf dizgljitsri (diz-glji-tsr) gljom (glm) sn vedz tu gljem atsea tsi s-fatsi cndu gljatsa (un lucru ngljitsat) s-dizgljats gljur (glj-r) sf gljuri/gljure (glj-ri) 1: znjur, aznjur, {ro: aciunea de a desghea} {fr: action de dgeler} {en: acticpinc; 2: frandz, afrang, frandzu, cpshun, cpshan, on of thawing} dizgljets2 (diz-gljts) sn dizgljetsuri (dizcrpshin, cpushi, lilishtruf, lulustruf {ro: zmeur; frag, glj-tsur) atsea tsi s-fatsi cndu si ncldzashti chirolu shi cpun} {fr: framboise; fraise} {en: raspberry; strawberry} gljetslu nchiseashti si s-tucheasc {ro: dezghe} {fr: dgeleex: crishtea frandzi shi gljuri (znjuri) ment} {en: process of thawing} ex: cndu ahiurhi dizgljetslu, gloab (glo-b) sf pl(?) paradzlji tsi lipseashti cariva s-lji da, vinjir apili mri di nicar shi agri, shi ayinj, shi casi di-arad la chivernisi, tr un lucru nibun tsi ari fapt (tr un gljici (gljc) adg (shi sm) gljici/gljice (glj-ci), gljici (gljc), znjii tsi-ari adrat, tr un zconi tsi ari clcat, tr xaguraua gljici/gljice (glj-ci) 1: (aloat dit pni, tignj) tsi nu easti ghini cftat di furi tra s-slgheasc un sclav, etc.); ghizai, ghiz, coptu; plivuc 2: (fructu) tsi easti ninga veardi (tsi nu s-ari fapt giz, girime, girimei {ro: amend} {fr: amende} {en: fine} ex: ninga, tsi-i nicoptu); glici, cljici, crud, veardi, nicoptu, mc zndani, plti shi gloab (ghizai) nu njic glubescu neagiumtu, nifaptu {ro: crud, necopt} {fr: cru, vert, pas assez (glu-bs-cu) vb IV glubii (glu-b), glubeam (glu-bem), mr} {en: not well baked (bread); raw (meat); unripe (fruit)} glubit (glu-b-t), glubiri/glubire (glu-b-ri) nj-si-aruc un ex: tignj scrumati pisupr sh-nuntru gljici (aloat nicoptu); gloab tr lucrul nibun tsi-am fapt (tr un znjii tsi-am adrat, merlu nu easti nic coptu, easti glici (veardi) cljici (cljc) tr un zconi tsi am clcat, tr xaguraua cftat di furi tra sadg (shi sm) cljici/cljice (clj-ci), cljici (cljc), cljici/cljice (cljslgheasc un sclav, etc.); aruc un gloab tr un zconi ci) (un cu gljici) glici (glc) adg glici/glice (gl-ci), glici clcat; pltescu un gloab tsi-nj s-ari arcat; glubuescu, (glc), glici/glice (gl-ci) (un cu gljici) gljitsimac sf girimitisescu, girimitsescu {ro: globi, amenda} {fr: infliger gljitsimts pni nicoapt ghini; plivuc {ro: pine necoapt} une amende} {en: fine, impose a fine} ex: mi glubir furlji cu {fr: pain qui nest pas bien cuit} {en: bread not baked well} (nj-cftar furlji, mi bgar furlji s-l dau un xagurau di) gljim (glj-m) sf vedz tu ngljim yinghits njilj di liri tra s-nj-ascap ficiorlu glubit (glu-bt) gljinar (glji-nr) sm gljinari (glji-nr) pescu cu soldz adg glubit (glu-b-t), glubits (glu-bts), glubiti/glubite (glu(ljushpi) njits sh-cu truplu gros, tsi bneadz tu blts shi b-ti) (om) tsi ari pltit un gloat; (un gloat) tsi easti lacuri cu ap limpidi tsi nu easti ahndoas {ro: lin (pete)} pltit; glubuit, girimitisit, girimitsit {ro: globit, amendat} {fr: {fr: tanche (poisson)} {en: tench} qui a t inflig une amende} {en: fined} glubiri/glubire gljinari/gljinare (glji-n-ri) sf vedz tu gljin (glu-b-ri) sf glubiri (glu-br) atsea tsi s-fatsi cndu cariva gljinat1 (glji-nt) sm vedz tu gljin glubeashti; glubuiri, girimitisiri, girimitsiri {ro: aciunea de a gljinat2 (glji-nt) adg vedz tu gljin globi, de a amenda} {fr: action dinfliger une amende} {en: gljind (gljn-d) sf gljindi/gljinde (gljn-di) fructul dat di action of imposing a fine} glubuescu (glu-bu-s-cu) vb IV cupaci (tser, cealc, dushcu); ghind, gljindur, docr, jir, glubuii (glu-bu-), glubueam (glu-bu-m), glubuit (glu-buvlani {ro: ghind} {fr: gland du chne} {en: acorn} ex: di -t), glubuiri/glubuire (glu-bu--ri) (un cu glubescu) ex: nsus un gljind pi cap u-agudi gljindurii/ gljindurie (gljintini, prmtefte, tsi mi-ai glubuit glubuit (glu-bu-t) adg du-r-i) sf gljindurii (gljin-du-r) loc cu multi gljindi; glubuit (glu-bu--t), glubuits (glu-bu-ts), glubuiti/glubuite multimi di gljindi {ro: loc cu ghind mult} {fr: endroit riche (glu-bu--ti) (un cu glubit) glubuiri/glubuire (glu-bu--ri) en glands du chne; quantit de glands du chnes} {en: place sf glubuiri (glu-bu-r) (un cu glubiri) with many acorns; quantity of acorns} ghind1 (ghn-d) sf gloat (glo-t) sf gloati/gloate (glo-ti) aduntur di oaminj ghindi/ghinde (gljn-di) shi ghinduri (ghn-dur) (un cu (ficiori, prvdz, etc.) tsi s-afl tu idyiul loc; buluchi, bluchi, gljind) ex: arburli fatsi ghinduri gljindur1 (gljn-du-r) sf ceat, band, taif, clblchi, surii, suro, multimi, multeami, gljinduri (gljn-dur) (un cu gljind) multeats, multsmi, flumin, nfam, lumi, lao, plitizmo, plod, gljindur1 (gljn-du-r) sf vedz tu gljind popul, pupul, gam, tavabii, tavambii, tbbii, tubbii, chindr, gljindur2 (gljn-du-r) sf gljinduri (gljn-dur) 1: mdular dit jurdun, etc. {ro: mulime} {fr: foule} {en: crowd} ex: cndu truplu-a omlui a curi lucru easti s-trag lugurii dit sndzi, s-li ved ahnt gloat (lao) lucreadz shi s-li prifac tu-un soi di dzam tsi easti pitricut glubescu (glu-bs-cu) vb IV vedz tu gloab deapoea tu truplu-a omlui (sndzi, hicat, etc.); un di dauli glubiri/glubire (glu-b-ri) sf vedz tu gloab gljinduri tsi s-afl tu gushi, namisa di gur shi grglan, di-un glubit (glu-bt) adg vedz tu gloab parti sh-di-alant; 2: lngoari tsi s-aspuni cu umflarea-a gljin- glubudan (glu-bu-dn) adg glubudan (glu-bu-d-n), glubudurlor; scrofur, srge, srgeai, srgeai, broasc, plscari, danj (glu-bu-dnj), glubudani/glubudane (glu-bu-d-ni) tsi prscari, priscari {ro: gland; amigdal; tumoare, scroful, easti adrat di-amalam; tsi easti acupirit cu-un petur suptsri amigdalit} {fr: glande, amygdale; tumeur, scrofule, croudi-amalam; malamaternju; mlmusit, hrisusit, nglubudat, elles, amygdalite} {en: gland; tonsil, scrofula, kings evil, ton- nglbidat, afumat {ro: de aur; aurit} {fr: fait dor; dor} {en: sillitis} ex: tu truplu a yermului s-afl dau gljinduri ngljinmade of gld; gilded} dur (ngljn-dur) vb I ngljindurai (ngljin-du-r), ngljinduram glubuescu (glu-bu-s-cu) vb IV vedz tu gloab (ngljin-du-rm), ngljindurat (ngljin-du-r-t), ngljinduraglubuiri/glubuire (glu-bu--ri) sf vedz tu gloab ri/ngljindurare (ngljin-du-r-ri) nji si umfl gljindura di la glubuit (glu-bu-t) adg vedz tu gloab gushi; hiu lndzit di gljindur {ro: avea amigdalit} {fr: tre gluci (glc) sm pl(?) agioc di ficiurits {ro: joc de copii} {fr:

Dictsiunar a Limbljei Armneasc jeu enfantin} {en: childs play} glunguru! (gln-gu-ru!) inter zbor cari caft s-aspun cum savdi un chipur {ro: interjecie care imit sunetul clopoelelor} {fr: interjection qui imite le son des clochettes} {en: interjection imitating the sound of a small bell} ex: glunguru! glunguru! cu cloputi mri di gushi glup (ghlp) sn glupuri (ghl-pur) gura-a sulinljei prit cari treatsi curshumea cndu easti aminat tufechea i pishtolea; lmnii, lmnjii, nmlii {ro: gura evii la puc} {fr: tuyau, bout du canon de fusil} {en: end of the gun barrel} glup (glp) sn glupuri (gl-pur) 1: sulina prit cari treatsi curshumea cndu easti aminat tufechea i pishtolea; lmnii, lmnjii, nmlii; 2: vearga cu cari si ncarc tufechea i arvolea; hrbii, arbii, csii {ro: eava de puc; arbiu} {fr: canon de fusil; baguette pour charger les fusils} {en: gun barrel; rod to clean or charge rifles} ex: actsndalui arma di glup (lmnii) glupuescu (glu-pu-s-cu) vb IV vedz tu glc glupuiri/glupuire (glu-pu--ri) sf vedz tu glc glupuit (glu-pu-t) adg vedz tu glc glusar (glu-sr) sn glusari/glusare (glu-s-ri) tuti zboarli tsi fac un limb; zboarli dit un limb aspusi cu-arada tu-un carti (dup gramatili cu cari nchisescu); dictsiunar, lexico {ro: lexic, glosar, dicionar} {fr: lexique, dictionnaire} {en: lexicon, glossary, dictionary} gnati/gnate (gn-ti) sf vedz tu inati gntos (gn-ts) adg vedz tu inati gntusescu (gn-tu-ss-cu) vb IV vedz tu inati gntusiri/gntusire (gn-tu-s-ri) sf vedz tu inati gntusit (gn-tu-st) adg vedz tu inati gnisiu (ghni-s) adg gnisii/gnisie (ghni-s-i), gnisii (ghni-s), gnisii (ghni-s) dealihea, saghlami, asl, sigur, niminciunos, nicalpu {ro: veritabil, adevrat, pur} {fr: vritable, authentique, pur} {en: genuine, true, real, pure} gnos (gns) sm fr pl vedz tu agnos goad (go-d) sf goadi/goade (go-di) aguditur, agudiri {ro: lovitur} {fr: coup, attaque} {en: hit, stroke, attack} ex: ma goada (aguditura, agudirea) nu eara tr sculari vedz shi agudescu goalish (go-lish) adg vedz tu gol gof1 (gf) sn goafi/goafe (go-fi) shi gofuri (g-fur) partea-a truplui di om iu s-leag ciciorlu cu mesea; bosh, clcu, coaps, cipoc, ciupoc, scheli, slaghin {ro: old} {fr: hanche} {en: hip} ex: di-nj fregi lailu di gof (cipoc); cdzu di-sh freadzi goflu (cipoclu) gof2 (gf) adg goaf (go-f), gohi (gh), goafi/goafe (go-fi) (guv tu-un lucru, arburi, dinti, etc.) tsi easti gol shi nu-ari tsiva nuntru; gol {ro: scorburos} {fr: creux; cari} {en: hollow, empty} gofi/gofe (g-fi) sf gohi (gh) un soi di pputs {ro: un fel de ghete} {fr: une sorte de bottine} {en: a certain kind of halfboot} gog (gg) sm vedz tu gog gog (g-g) sm pl(?) paranum tsi arbineshlji turts u da a armnjlor sh-a alntor crishtinj; gog {ro: porecl dat de albanezii musulmani aromnilor i a ortocilor} {fr: sobriquet que les albanais musulmans donnent aux aroumains et aux orthodoxes} {en: name given by the Albanians muslims to the Aromanians and to the orthodox christians) gog (gg) sm pl(?) (un cu gog) gol (gl) adg goal (go-l), golj (glj), goali/goale (go-li) 1: (lucru) tsi nu-ari tsiva nuntru; fr tsiva altu; mash el; el singur; etc.; 2: tsi nu-ari tsiva pri el (stranji pri om, frndz pri pom, arburi pri golin, caduri pri stizm, etc.); dispuljat, gulishan, goalish; fig: ftohi, oarfn; (expr id: (zboar) goali = zboar fr simasii, plavri, tsi nu vor s-dzc tsiva; papardeli, curcufeli, shahlamari) {ro: gol, despuiat; srac; numai} {fr: vide, creux; nu, poil, dpouill} {en: empty; naked, bare} ex: cap gol di (fr di, tsi nu-ari) minti; butsli suntu goali (nu-au tsiva nuntru); suntu golj di (fr) turmi muntslj; dimneatsa goal (dispuljat, gulishan) tut mi-aflam; mi-als gol (fig: fr tsiva, ftohi, oarfn), gulishan; goal (fig: goalishi, fr

509

tsiva, ftohi) s-ti ved!; un gol (mash un, el singur) tu shapti feati; ti pni goal (mash tr pni) l-dai ficiorlu?; mc pni, sh-goal (fr tsiva altu) sh-fr di cash; elj golj (mash elj, elj singuri) vinjir; zburashti goali (expr: zboar goali, papardeli) gulescu (gu-ls-cu) vb IV gulii (gu-l), guleam (gu-lem), gulit (gu-l-t), guliri/gulire (gu-l-ri) 1: scot dit un lucru (vas, buti, cas, etc.) tut tsi s-afl nuntru (sh-lu bag tu altu tsiva, ic lu-aruc); scot, dishertu, discarcu, versu; 2: lj ljau (l dispolj di) tut tsi ari sh-lu-alas fr dip tsiva; mprad {ro: goli, despuia} {fr: vider, dnuder, dvtir, dpouiller} {en: empty; bare, strip, drain} ex: gulit (scoasit tut tsi-avea tu) un buti di yin; furlji n gulir (mprdar, loar tut tsi-avea) casa; s-ti guleshti (si scots di pri tini tut tsi ai shi s-hii) cum ti featsi mta; gulea (aminta tut la crts, loa tuts pradzlji tsi lj-avea alants) dipriun gulit (gu-lt) adg gulit (gu-l-t), gulits (gu-lts), guliti/gulite (gu-l-ti) 1: tsi-lj s-ari scoas (un vas, un buti, un cas, etc.) tut tsi-avea nuntru; dishirtat, discrcat, virsat, mprdat, etc. 2: cari easti dispuljat di tut tsiari pri el (omlu di stranji, pomlu di frndz, stizma di caduri, etc.); dispuljat, dizviscut, etc. {ro: golit, despuiat} {fr: vid, dsempli, dnud, dvti, dpouill} {en: emptied; bared, drained, stripped} ex: cofi guliti (dit cari s-ari scoas tut) guliri/gulire (gu-l-ri) sf guliri (gu-lr) astea tsi s-fatsi cndu lu-adari un lucru s-hib gol ic gulishan; dispuljari, dizvishteari, scuteari, discrcari, virsari, mprdari, etc. {ro: aciunea de a goli; golire, despuiere} {fr: action de vider, de dnuder, de dvtir, de dpouiller; vidange} {en: action of emptying; of baring, of draining, of stripping; drain} dizgulescu (diz-gu-ls-cu) vb IV dizgulii (diz-gu-l), dizguleam (diz-gu-lem), dizgulit (diz-gu-l-t), dizguliri/dizgulire (diz-gu-l-ri) lj ljau (l dispolj di) lucrili tsi ari pi el (frndz tr ponj, stranji tr om, carni pri os, etc.) sh-lu-alas gol shfr dip tsiva; scot stranjili di pri truplu (parti di truplu) a unui om, di-armni gol; dizvescu, dispolj, dizgolj {ro: (se) dezgoli} {fr: (se) dnuder} {en: denude, lay bare} ex: sh-mutrea lucrul ninti dizgulindalui (arupndalui, mcndalui carnea di pri) un coast; mi dizgulir di paradz (mi dispuljar di paradz, nj loar tuts paradzlji) dizgulit (diz-gu-lt) adg dizgulit (dizgu-l-t), dizgulits (diz-gu-lts), dizguliti/dizgulite (diz-gu-l-ti) (om) tsi-lj s-ari scoas stranjili di pi el; (arburi) tsi-lj s-ari uscat sh-cdzut frndzli; dizviscut, dispuljat, dizguljat {ro: dezgolit} {fr: dnud} {en: denuded, bare} ex: armasi dizgulit (fr tsiva) cavai di el dizguliri/dizgulire (diz-gu-l-ri) sf dizguliri (diz-gu-lr) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva i cariva s-dizguleashti; dizvishteari, dispuljari, dizguljari {ro: aciunea de a (se) dezgoli} {fr: action de (se) dnuder} {en: action of denuding, of laying bare} dizgolj (diz-glj) (mi) vb I dizguljai (diz-gu-lj), dizguljam (diz-gu-ljm), dizguljat (diz-gulj-t), dizguljari/dizguljare (diz-gu-lj-ri) cur di coaji un nuc (un mer, un purtucal, un arburi, etc.); dizbilescu, dispituredz {ro: descoji} {fr: peler, corcer} {en: peel, remove the skin (bark)} ex: elj dizgoalji (cur di coaj) cireshlu; dizguljar (curar di coaji) n njilji di nuts; dizgoalji (cur di coaji) cstnja dizguljat (diz-gu-ljt) adg dizguljat (diz-gu-ljt), dizguljats (diz-gu-ljts), dizguljati/dizguljate (diz-gu-ljti) tsi-lj s-ari scoas coaja; dizbilit, dispiturat {ro: descojit} {fr: pel, corc} {en: peeled, with the skin (bark) removed} ex: crvealja easti dizguljat (mash njedz, cu coaja scoas) dizguljari/dizguljare (diz-gu-lj-ri) sf dizguljeri (diz-gu-ljr) atsea tsi s-fatsi cndu un lucru s-dizguljadz; dizbiliri, dispiturari {ro: aciunea de a descoji; descojire} {fr: action de peler, dcorcer} {en: action of peeling, of removing the skin (bark)} gulciuni/gulciune (gu-l-c-ni) sf gulciunj (gul-cnj) atsea tsi ari un lucru cndu easti gol; starea tsi u-ari omlu tsi easti gol {ro: goliciune} {fr: vacuit, nudit} {en: emptiness; nudity} gulishan (gu-li-shen) adg gulishan (gu-li-she-n), gulishanj (gu-li-shenj), gulishani/gulishane (gu-li-she-ni) tsi nu-ari tsiva pri el (stranji pri om, frndz pri pom, arburi pri golin, caduri pri stizm, peani pri pulj, etc.); gol, dispuljat, goalish, cuculici; dizviscut, gulishinat, dizlxit, dispuljat {ro: gol, gola, despuiat, fr pene} {fr:

510

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

dnud, dnu de tout, nu, poil, dpouill, dplum} {en: type of overcoat} ex: gretslji nji scoasir gorna naked, bare, stripped, featherless} ex: amur gulishan (fr gortsu1 (gr-tsu) sm gorts (gr-ts) un pom tsi fatsi yimishi amuri); mi-als gol, gulishan (fr tsiva); pulj gulishanj cari sh-u-aduc cu mearili mash c au un gushi lung (goalish, fr peani) gulishinedz (gu-li-shi-ndz) vb I deavrliga di coad; gurnits, per (pomlu), dushcu, curcush, gulishinai (gu-li-shi-ni), gulishinam (gu-li-shi-nm), gulishi- caicushcu {ro: pr (pomul)} {fr: poirier} {en: pear tree} nat (gu-li-shi-n-t), gulishinari/gulishinare (gu-li-shi-n-ri) gortsu2 (gr-tsu) sn gorts (gr-ts) yimisha fapt di pomlu l-guleshti di tut tsi-ari pri el (omlu di stranji, pomlu di frndz, gortsu; gurnits, per (yimisha), pear, plisad, caicushc, stizma di caduri, etc.); dispolj, dizvescu, etc. {ro: despuia} {fr: curcushi {ro: par} {fr: poire} {en: pear} ex: gortsul (yimisha dnuder, dvtir, dpouiller} {en: bare, strip, shed (trees)} ex: gortsu) sum gortsu (pomlu gortsu) vai cad; un gortsu (pomlu nu furar, nu gulishinar (nu dispuljar) gulishinat (gu-ligortsu) uscat tsi nu ftsea gorts (yeamisili gorts, peari, shi-nt) adg gulishinat (gu-li-shi-n-t), gulishinats (gu-licurcushi) gurnits1 (gur-nts) sm gurnits (gur-nts) (un cu shi-nts), gulishinati/gulishinate (gu-li-shi-n-ti) tsi easti gortsu1) gurnits2 (gur-nts) sn gurnits (gur-n-ts) (un gulit di tut tsi-ari pri el (omlu di stranji, pomlu di frndz, cu gortsu2) ex: gurnitslu (yimisha) sum gurnits (pomlu) cadi stizma di caduri, etc.); dispuljat, dizviscut, etc. {ro: despuiat} gurits (gu-rts) sm gurits (gu-rts) (pomlu) gortsu tsi {fr: dnud, dvti, dpouill} {en: bared, stripped} gulishi- creashti agru tu pduri sh-cari fatsi gorts ma njits sh-ma nari/gulishinare (gu-li-shi-n-ri) sf gulishinri (gu-li-shi-nri) putsn dultsi; agrugortsu {ro: pr pdure} {fr: poirier atsea tsi s-fatsi cndu cariva gulishineadz; dispuljari, sauvage} {en: wild pear tree} gurits (gu-r-ts) sf gurits dizvishteari, etc. {ro: aciunea de a despuia; despuiere} {fr: (gu-r-ts) yimisha fapt di gurits; agru-gortsu (yimishi), action de dnuder, de dvtir, de dpouiller} {en: action of agru-pear, etc.; (expr: vindu gurits = dzc chirturi, baring, stripping, shedding (trees)} gulishnedz (gu-lishpapardeli, curcubeti hearti)) {ro: par pdurea} {fr: poire ndz) vb I gulishnai (gu-lish-ni), gulishnam (gu-lish-nm), sauvage} {en: wild pear} ex: mcm gurits (agru-gorts) gulishnat (gu-lish-n-t), gulishnari/gulishnare (gu-lish-n-ri) coapti tu sprun; n vindi gurits (expr: n dztsi papardeli, (un cu gulishinedz) gulishnat (gu-lish-nt) adg gulishcurcubeti hearti) agrugortsu1 (a-gru-gr-tsu) sm agrugorts nat (gu-lish-n-t), gulishnats (gu-lish-nts), gulishnati/gu(a-gru-gr-ts) (un cu gurits) agrugortsu2 (a-gru-gr-tsu) lishnate (gu-lish-n-ti) (un cu gulishinat) gulishnasn agrugorts (a-gru-gr-ts) (un cu gurits) ri/gulishnare (gu-lish-n-ri) sf gulishnri (gu-lish-nri) (un gortsu2 (gr-tsu) sn vedz tu gortsu1 cu gulishinari) goalish (go-lish) adg goalishi/goalishe goshi/goshe (g-shi) sf gosh (gsh) par hiptu tu loc shi (go-li-shi), goalish (go-lish), goalishi/goalishe (go-li-shi) nviscut cu palji shi stranji veclji tra si sh-u-aduc cu-un om (di tsi nu-ari tsiva pri el (stranji pri om, frndz pri pom, arburi pri cari va s-aspar puljlji tra s-nu yin la agri); hiints scoas di golin, caduri pri stizm, peani pri pulj, etc.); gol, dispuljat, mintea-a omlui cu cari s-aspar njitlji (c va yin s-lj lja cu gulishan, cuculici {ro: gol, chel} {fr: nu, poil, dpouill, nsh, ma s-nu hib bunj, ma s-nu s-duc s-doarm cndu esti dplum, chauve} {en: naked, bare, bald, featherless} ex: sh- oara, etc.); trbosh, boshi, fandagm, fandazm, scheahtr, anltsa lumchili goalishi (goali, dispuljati di frndz) ctr scheastr; bubushar, bubair, babughear, etc. {ro: sperietoare, tser; pri un goalishi mgul golin (g-li-n) sf golinj (gmomie} {fr: pouvantail, spectre} {en: scarecrow, bogy linj) loc ma-analtu tsi easti neacupirit di pduri; dzean man} (munti, ohtu, mgul) goalish (fr arburi); acri, goln, guli- gotc (gt-c) sf vedz tu cotc n {ro: cretet pleuv} {fr: sommet dune montagne qui nest grad (grd) sn gradi/grade (gr-di) unitatea di misur tsipas couvert, sommet ou colline chauve, lieu dpourvu de toute aspuni ct di-analtu, ct di multu, ct di bun, etc. easti un lucru plantation} {en: bald mountain top} ex: di pri golinj eu mu{ro: grad} {fr: degr} {en: grade, degree} trescu? goln (gl-n) sf golni/golne (gl-ni) (un cu goli- gradh (grdh) sn gradhi/gradhe (gr-dhi) un cu grad n) gulin (gu-l-n) sf gulinj (gu-lnj) (un cu golin) grai (gr) sn grai/grae (gr-i) shi grairi/graire (gr-i-ri) 1: gulivrag (gu-li-vr-g) sf gulivrdz (gu-li-vrdz) cmpul sonlu tsi-l scoati omlu din gur cndu zburashti (ic goalish di mardzinea di-aru (cu earb shi fr ponj) pristi cari aspunearea-a lui tu scriari) sh-cari ari un noim tr lumea tsi s-vears arulu cndu yini cu ap mult; lunc {ro: lunc} {fr: lu-avdi (veadi scriarea); grair, greai, grei, grii, cuvend, zbor; valle longue, large et herbeuse; prairie} {en: long valley 2: zboarli (botsli, seamnili) cu cari omlu sh-aspuni tsi along rivers, wide and grassy, prairie} mindueashti (tsi aducheashti, tsi va, tsi caft, etc.) shi easti golin (g-li-n) sf vedz tu gol aduchit di-alants oaminj; limba (cu tuti zboarli a ljei) goln (gl-n) sf vedz tu gol zburt di tuts oaminjlji a unui popul; limb, zburri; (expr: 1: golnits (gl-ni-ts) sf golnitsi/golnitse (gl-ni-tsi) loc trgrai cu mdu = zbor mintimen, zbor cuminti; 2: suntu pi un aspilari (multi ori dit udlu iu s-fac mcrli) iu apa easti fapt grai = s-aduchescu, suntu sinfuni; 3: grailu imn, urdin = s-cur prit stizm; niruhiti, niruhid {ro: lavoar cu scurgerea zborlu treatsi di la om la om, s-arspndeashti; 4: grai di apei prin gaura fcut n perete} {fr: lavoir} {en: washstand} moarti = dimndarea tsi u fatsi (i vrearea tsi u-aspuni) omlu tu gongal (gngal) sf gongali/gongale soi di earb tsi creashti oara tsi easti s-moar; 5: nigrit grailu; niscos grailu = cum easi multi ori deadun cu grnlu (tsi fatsi simintsi njits shi li cari, zborlu din gur; cum bitiseashti zburrea; unshun; 6: Grailu cndu suntu mtsinati deadun cu grnlu, lj da un gustu anus- Mari = (prota) dzu di Pashti) {ro: cuvnt, limb} {fr: mot, tu); cheants, cheanits, cheandz, gongul, congul, tciuni; parole, langage} {en: word, language} ex: frshirotslji sh-au (expr: nu-ari gongal n cap = nu-ari grnuts di minti n cap; nu grailu (limba, zburrea) a lor; grailu imna prit hoar (expr: giudic ghini) {ro: neghin} {fr: ivraie, nielle du bl} {en: zborlu s-avdza tu ntreaga hoar di la un la-alantu, dit un gur cockle} ex: grnlu easti mplin di gongal (cheants) gongul tu-alant); dimndarea fapt cu grai di moarti (expr: fapt, tu (gngul) sf gonguli/gongule (un cu gongal) congul oara tsi murea omlu); l-als cu grailu di moarti (expr: cu (cngul) sf conguli/congule (un cu gongal) dimndarea fapt tu oara tsi murea); vinj-ascherea n Grailugonghisescu (gon-ghi-ss-cu) vb IV vedz tu gngu Mari (expr: vinj-ascherea prota dzu di Pashti); niscos grailu gonghisiri/gonghisire (gon-ghi-s-ri) sf vedz tu gngu ghini (expr: unshun) grair (gr-ir) sn grairi/graire (gr-igonghisit (gon-ghi-st) adg vedz tu gngu ri) (un cu grai) ex: grairi di sivdai (zboar di vreari); urti gonghizmo (gon-ghiz-m) sm vedz tu gngu grairi; shcurti grairi greai (gre) sn greairi/greaire (gre-igongul (gngul) sf vedz tu gongal ri) (un cu grai) grei (gr) sn greiri/greire (gr-i-ri) gonja (g-njea) adv vedz tu agonja (un cu grai) ex: omlu tsi s-featsi cu grei (grai, zbor) grii gorea (gh-rea) adv vedz tu ahoryea (gr) sn griiri/griire (gr-i-ri) (un cu grai) grescu (grsgorn (gr-n) sf gorni/gorne (gr-ni) stranj lungu ca un paltu cu) vb IV grii (gr), gream (grem), grit (gr-t), griri/grire tsi s-bag pristi alanti stranji; shigun {ro: hain ca un palton} (gr-ri) 1: scot zboar dit gur sh-aspun minduirli tsi-am tu {fr: habit, vtement quon habile par dessus} {en: a certain minti cu scupolu ca atsel tsi mi-avdi s-aducheasc tsi

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

511

minduescu (tsi mi doari, tsi ved, tsi hbri voi s-lji dau, etc.); gramarau (gra-ma-r-) sf gramarali/gramarale (gra-ma-rlu-acljem pri cariva s-yin ctr mini; am/dau un num (a li) semnu (tihisiri, fapt, hiints, cucuvai, etc.) tsi-l fatsi omlu unui), lj dzc numa; ursescu cariva s-nj intr n cas; tra s-lj yin ergu c va pat un mari taxirati; semnu-aru, zburscu, cuvintedz, acuvntedz, dzc, zc, spun, aspun; tersn, cubilichi, cubilji, cubiri {ro: piaz rea} {fr: mauvais acljem, cljem, strig, zghilescu, ursescu, aclisescu, clisescu, prsage} {en: bad omen} ex: tats, lea nveast, gramarau acljisescu, cljisescu; (expr: 1: nu grescu (scot) zbor = tac nu (atsea tsi n-aduts taxirts greali) dzc tsiva; 2: nu-am gur s-grescu = nu-am furnjii, ndreptu s- gramatichii/gramatichie (gra-ma-ti-ch-i) sf vedz tu gram dzc vr zbor; 3: nu n grim cu gura = nu n zburm, him gramatico (gra-ma-ti-c) sm vedz tu gram ncceats) {ro: gri, vorbi, spune, zice, striga, chema, invita} gram (gr-m) sf gramati/gramate (gr-ma-ti) semnu dit {fr: parler, dire, prononcer, appeler, convier, inviter} {en: alfabet tsi-aspuni un boatsi; (fig: 1: gramati = carti, nvitsspeak, say, tell, call, invite} ex: sh-ashi-nj greashti (dztsi, tur, sculii; expr: 2: li ncarc pri cucot gramatli = nu nveats zburashti) om di om; nu-sh grescu (nu-sh zburscu; expr: tsiva, nu s-acats sculia di el);) {ro: liter; pl: litere, carte, suntu ncceats); nu-lj greashti zbor (nu-lj zburashti); grea nvtur, educaie} {fr: lettre; pl: lettres, enseignement, (zbura) tini cara nu-ai lucru; grea (dz, zbura), de, tora, moi instruction, cole} {en: letter; pl: letters, education, school} muljare; iu shedz tini? iuva, lj-greashti (lj-dztsi) aestu; ayilu-lj ex: carti alb sh-gram lai; mash tr gram, alsats-lu; gragri (dzsi, zbur) a amirlui; grits-lj-al (climats-lu) Nica si-lj matili (cartea, nvitstura) nu au mardzini; li ncrc pri cucot da sari; a noau nu n grit (acljimat, clisit) la numt; cum ts- gramatli (expr: nu nvits tsiva la sculii); luplu lu-adutsea la grescu a tsia (cum ts dzc a tsia, cum ti-acljam)?; nu-ari gramati sh-el dztsea loar cior oili; cari toarn frndzli, gur s-greasc (expr: ma ghini s-tac; nu-ari ndreptu s gramati (carti) nu nveats gramatichii/gramatichie (gra-mazburasc, s scoat un zbor); nu-sh grescu cu gura (expr: suntu ti-ch-i) sf gramatichii (gra-ma-ti-ch) nomurli tsi-aspun ncceats) grit (grt) adg grit (gr-t), grits (grts), griti/grite cum easti un limb adrat, cum s-leag zboarli dit idyea (gr-ti) tsi ari scoas zboar dit gur tra sh-aspun minduirli fumealji (ca zbor shi zburscu bunoar), cum s-alxescu tsi-ari tu minti; (zbor, minduiri, etc.) tsi easti dzs; (om) tsi zboarli (cndu trec di la singular la plural i di la masculin la easti acljimat (clisit, strigat, etc.); zburt, cuvintat; dzs, zs, fiminin, bunoar), cum s-leag zboarli un cu-alantu tra sspus, aspus, acljimat, cljimat, strigat, zghilit, ursit, aclisit, aspun un idei, minduiri, etc.; cartea tsi aspuni aesti reguli clisit, acljisit, cljisit {ro: grit, vorbit, spus, zis, strigat, {ro: gramatic} {fr: grammaire} {en: grammar} grmtichemat, invitat} {fr: parl, dit, appel, prononc, convi, chii/grmtichie (gr-m-ti-ch-i) sf grmtichii (gr-m-tiinvit} {en: spoken, said, told, called, invited} ex: avdi Mita ch) (un cu gramatichii) gramatico (gra-ma-ti-c) sm zboarli griti (zburti, dzsi) griri/grire (gr-ri) sf griri (grr) gramaticadz (gra-ma-ti-cdz) un tsi lucreadz tr chivernisi atsea tsi s-fatsi cndu cariva greashti tsiva i pri cariva; grit, (cumpanii, sutsat, etc.) cu tsnearea-a crtslor; grmtic, zburri, cuvintari; dztseari, ztseari, spuneari, aspuneari, eazagi {ro: secretar} {fr: secrtaire} {en: secretary} acljimari, cljimari, strigari, zghiliri, ursiri, aclisiri, clisiri, grmtic (gr-m-tc) sm grmtits (gr-m-tts) 1: acljisiri, cljisiri {ro: aciunea de a gri, de a vorbi, de a gramatico, eazagi; 2: un tsi scrii crts di isturii (spuneri, spune, de a zice, de a chema, de a striga, de a invita; grire, puizii, prmiti, etc.); scriitor {ro: secretar; scriitor} {fr: secrvorbire, spunere, zicere, strigare, chemare, invitare} {fr: taire; crivain} {en: secretary; writer} grmtipsescu (graction de parler, de dire, dappeler, de prononcer, de convier, m-tip-ss-cu) (mi) vb IV grmtipsii (gr-m-tip-s), grdinviter} {en: action of speaking, of saying, of telling, of mtipseam (gr-m-tip-sem), grmtipsit (gr-m-tip-scalling, of inviting} ex: mi doari caplu di griri (zburri, t), grmtipsiri/grmtipsire (gr-m-tip-s-ri) nvets s scriu acljimari) nigrit (ni-grt) adg nigrit (ni-gr-t), nigrits (nishi s dyivsescu; nvets carti; lu nvets carti {ro: (se) instrui} grts), nigriti/nigrite (ni-gr-ti) (zbor, minduiri, etc.) tsi nu {fr: enseigner, sinstruire} {en: teach, learn, educate} easti grit; tsi nu ari scoas zbor dit gur; tsi nu easti dzs; (om) grmtipsit (gr-m-tip-st) adg grmtipsit (gr-m-tip-stsi nu easti acljimat (clisit, strigat, etc.); nizburt, nidzs, t), grmtipsits (gr-m-tip-sts), grmtipsiti/grmtipsite nispus, neacljimat, nicljimat, nistrigat, nizghilit, niursit, (gr-m-tip-s-ti) tsi ari nvitsat carti (el singur i pri cariva niclisit; (expr: 1: (zboar) nigriti = (zboar) slabi, uruti, altu); tsi s-ari dus la sculii shi easti om nvitsat {ro: instruit} arushinoasi; 2: ap nigrit = ap loat di la izvur (shoput), ninti {fr: enseign, instruit} {en: learned, who is educated} ca s-yin cariva sh-ninti ca s-da soarili; 3: nigrit ninga zborlu = grmtipsiri/grmtipsire (gr-m-tip-s-ri) sf grmtipsiri ninti ca s-dzc vr zbor) {ro: negrit, nespus, nechemat, (gr-m-tip-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-grmtipseashti neinvitat} {fr: qui nest pas dit, nest pas appel, nest pas cariva {ro: aciunea de a (se) instrui} {fr: action denseigner, invit} {en: who has not spoken, who is not called, not invited} de sinstruire} {en: action of teaching, of learning, of ex: nigrit ninga fu (expr: ninti ca s-hib grit) zborlu; tsi nigriti educating} agramat (a-gr-mat) adg agramat (a-gr-ma(expr: zboar arushinoasi) lj-ishir dit gur nigriri/nigrire t), agramats (a-gr-mats), agramati/agramate (a-gr-ma-ti) (ni-gr-ri) sf nigriri (ni-grr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu tsi nu shtii si scrii ic s dghivseasc; tsi nu-ari fapt sculii greashti tsiva i nu-lj greashti a unui; nizburri, nidztseari, (carti) {ro: analfabet} {fr: illettr} {en: analphabet} ex: easti nispuneari, neacljimari, nicljimari, nistrigari, nizghiliri, niurun om agramat (fr carti, tsi nu s-ari dus la sculii) siri, niclisiri {ro: aciunea de a nu gri, de a nu spune, de a grambel (gram-bl) sm vedz tu grambo nu chema, de a nu invita} {fr: action de ne pas dire, de ne pas grambeu (gram-b) sm vedz tu grambo appeler, de ne pas inviter} {en: action of not saying, of not grambo (gram-b) sm grambadz (gram-bdz) shi grangheadz calling, of not inviting} grit (gr-t) sf griti/grite (gr-ti) 1: (gran-ghdz) brbat tu oara tsi sh-bag cruna (sh-lja un (un cu griri); 2: zborlu tsi easti arcat (zghic, aurlarea, muljari ti nicuchir); (fig: grambo = (i) dziniri (tr soea-a strigarea, acljimarea, etc.) cndu cariva greashti {ro: aciunea nveastljei); (ii) isusit; (iii) tinir tu ilichia di nsurari) {ro: mire; de a gri, de a vorbi, de a zice, de a chema, de a striga, de a ginere} {fr: (nouveau) mari; gendre} {en: groom; son in invita, etc.; strigt, chemare} {fr: action de parler, de dire, law} ex: disparti sh-doi grangheadz; ghini n vinji grambolu; dappeler, de prononcer, de convier, dinviter; cri, cri grambolu ma si nvishtea tra s-njarg la curun, ear muljerli-lj dappel} {en: action of speaking, of saying, of telling, of cnta gambro (gam-br) sm gambradz (gam-brdz) (un calling, of inviting} ex: nu va grit (dztseari tsiva, acljimari); cu grambo) ex: ca gambro ti-adrash grambel (gram-bl) mi durea caplu di grit (cljimari, strigari, zghiliri) sm grambelj (gram-blj) (un cu grambo) ex: purpodzli tsi Grailu-Mari/Grailu-Mare (Gr-lu-M-ri) sm fr pl dzua tu li-avea di grmbel grambeu (gram-b) sm grambei (gramcari crishtinjlji yiurtisescu Nyearea-a Hristolui; Pashti, Ngreib) (un cu grambo) Mari {ro: Pati} {fr: Pques} {en: Easter} ex: vinj-ascherea n grambou (gram-b) sm grambadz (gram-bdz) shi Grailu-Mari (ti Pashti) grangheadz (gran-ghdz) scriari neaprucheat tu-aestu grair (gr-ir) sn vedz tu grai dictsiunar; vedz grambo

512

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

gramen (gra-mn) adg gravano) grvnici (gr-v-nc) sm grvnici/grvnice grandzal (grn-dza-l) sf vedz tu agrandzaljau (gr-v-n-ci) (un cu gravano) grandz (grn-dza-l) sf vedz tu agrandzaljau gr (gr) sm vedz tu dugr grang (grn-g) sf vedz tu cranc grbuvean (gr-bu-ven) sm, sf grbuvean (gr-bu-ve-n), granits (gr-ni-ts) sf granits (gr-ni-ts) cijdia tsi-aspuni iu grbuveanj (gr-bu-venj), grbuveani/grbuveani (gr-bubitiseashti un loc shi nchiseasti un altu; mardzinea-a unui crat ve-ni) un tsi bneadz tu hoara armneasc Grabuva dit tsi-l disparti di-un altu (un agru di-un altu, loclu tsi tsni di-un Arbinshii; un tsi yini dit Grabuva; un a curi ppnj s-trag di hoar di-atsel tsi tsni di-un alt hoar, etc.); grnits, sinur, Grabuva; grvean {ro: locuitor din Grabuva; aromn origimardzini {ro: frontier, grani} {fr: frontire} {en: border} nar din Grabuva} {fr: habitant de Grabuva, aroumain origigrnits (gr-n-ts) sf grnits (gr-n-ts) (vedz tu granaire de Grabuva} {en: Aromanian from Grabuva; Aromanits) ex: alargu, tu laea di grnits (sinur) nian descendent from Grabuva} grvean (gr-ven) sm, sf gras (grs) adg gras (gr-s), grash (grsh), grasi/grase (gr-grvean (gr-ve-n), grveanj (gr-venj), grveani/grsi) (om, pravd) tsi ari sum cheali un petur gros di grsimi; veani (gr-ve-ni) (un cu grbuvean) ex: grveanj cu srits greas; (fig: gras = (i) tsi easti gros; tsi-aspuni umflat, mplin; grcica (grc-ca) adv vedz tu ngrshca (ii) tsi easti avut; tsi ari arndz) {ro: gras} {fr: gras} {en: fat} grdinar (gr-di-nr) sm vedz tu grdin ex: s-bgm grash sugari si s-frig; carnea easti gras; lu shtiu grdin (gr-d-n) sf grdinj (gr-dnj) loc iu s-seamin mini, easti gras (fig: avut) greas (gres) adg greas (gre- zrzvts i lilici (tu cari pot si s-afl sh-ponj tsi da fruti), dis), greash (gresh), greasi/grease (gre-si) (un cu gras) arad pining cas, ma poati si s-afl sh-tu agri, cndu easti grsic (gr-sc) adg grsic (gr-s-c), grsits (gr-sts), mari sh-teas multu; grdin, bhce, buhce, perivoli {ro: grsitsi/grsitse (gr-s-tsi) tsi-aspuni niheam ca gras; tsi grdin} {fr: jardin (potager)} {en: (vegetable) garden} ex: easti njic shi mplin; strumbul, durdu, grozdaven {ro: grsuliu, adpats grdinjli (bhceadzlji); bnam tu-un cas cu grdin grsu} {fr: grassouillet, dodu} {en: plump, chubby} ex: feata- grdin (gr-d-n) sf grdinj (gr-dnj) (un cu grdin) ts easti grsic (niheam ca mplin, ca gras) grozdaven ex: tu grdina-a voastr suntu mults ponj grdinushi/gr(groz-da-vn) adg grozdaven (groz-da-v-n), grozdavenj dinushe (gr-di-n-shi) sf grdinushi/grdinushe (gr-di-n(groz-da-vnj), grozdaveni/grozdavene (groz-da-v-ni) (un shi) grdin njic; grdinushi, grdinici, grdinici, bhcic, cu grsic) grsimi/grsime (gr-s-mi) sf grsinj (gr-snj) buhcic {ro: grdini} {fr: petit jardin (potager)} {en: small lugurii tsi ari hrili-a umtului (a umturljei, a untulemnului, (vegetable) garden} grdinushi/grdinushe (gr-di-n-shi) etc.), s-aspuni umtoas cndu dai di ea, alas urmi umtoasi sf grdinushi/grdinushe (gr-di-n-shi) (un cu grdinushi) cndu cadi pri tsiva shi s-afl multi ori sum chealea-a omlui grdinici1/grdinice (gr-di-n-ci) sf grdinici (gr-di-nc) sh-a prvdzlor, acupirindalui mushcljilj cu un petur suptsri; (un cu grdinushi) grdinici1 (gr-di-nc) (un cu grdigrisimi, umtu, umtur, ligd, lrdii, untulemnu, usndz, etc. nushi) grdinici2 (gr-di-nc) sn grdinici/grdinice (gr{ro: grsime} {fr: graisse} {en: fat} ex: mult grsimi scosh di di-n-ci) (un cu grdinushi) ex: vruta sh-doarmi n grdinici la porcu grisimi/grisime (gri-s-mi) sf grisinj (gri-snj) grdinici2 (gr-di-nc) sn grdinici/grdinice (gr-di-n-ci) (un cu grsimi) ngrash (ngrsh) (mi) vb I ngrshai (ngr- (un cu grdinushi) ex: avem sh-noi str cas un grdinici sh), ngrsham (ngr-shm), ngrshat (ngr-sh-t), grdinar (gr-di-nr) sm grdinari (gr-di-nr) omlu tsi-ari ngrshari/ngrshare (ngr-sh-ri) l-fac s-hib cama gras di vrundida-a unei grdin (s-u seamin, s-u-adap, s-u cur di cum easti tora; ngrshedz; (fig: 1: mi ngrash = fac aveari, bag erguri ic s-u-aveaglji); grdinar, bhcivngi, buhcivngi {ro: arndz; expr: 2: lu ngrash loclu (dit agru, dit grdin, etc.) = grdinar} {fr: jardinier} {en: gardener} ex: vindz prash a lj-bag cuprii a loclui tra s-creasc ma ghini yiptul, zrzvtsli, grdinarlui grdinar (gr-di-nr) sm grdinari (gr-di-nr) lilicili, etc.) {ro: ngra} {fr: engraisser} {en: fatten} ex: cum (un cu grdinar) ex: grdinar, lai, grdinar; di n cucots si s ngrashi oili?; ngrshe tr noi trei mischi; si ngrshe di nu lu scoal grdinarlji ncapi usha; mcarea bun lu ngrshe (l-featsi ma gras di cum grdinici1/grdinice (gr-di-n-ci) sf vedz tu grdin eara); lucrili-lj njergu-ambar, si ngrshe (fig: s-featsi avut, grdinici2 (gr-di-nc) sn vedz tu grdin bg aveari); si ngrashi tutiputa-lj dzu di dzu ngrshedz grdinushi/grdinushe (gr-di-n-shi) sf vedz tu grdin (ngr-shdz) (mi) vb I ngrshai (ngr-sh), ngrsham grdit (gr-d-t) sf grditi/grdite (gr-d-ti) csb nvr(ngr-shm), ngrshat (ngr-sh-t), ngrshari/ngrshare tushat (cu stiznji analti shi vrtoasi) tr aprarea di dushmanj; (ngr-sh-ri) (un cu ngrash) ngrshat (ngr-sht) adg csb, tsitati, pulitii, castru, cstrii, cale {ro: cetate, ora, fort} ngrshat (ngr-sh-t), ngrshats (ngr-shts), ngrsha{fr: cit, forteresse} {en: city, fortress, fort} ex: mi dush n ti/ngrshate (ngr-sh-ti) tsi ari bgat grsimi pri el (cu grdit (tsitati) mcari bun sh-mult) {ro: ngrat} {fr: engraiss} {en: grmad (gr-m-d) sf grmdz (gr-mdz) multimi di fattened} ngrshari/ngrshare (ngr-sh-ri) sf ngrsheri lucri bgati un pisti-alant fr nitsiun arad (ctivroar (ngr-shr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva si ngrashi {ro: cu-arad); stog di chetri (dit un urval) armasi dup cdeareaaciunea de a ngra; ngrare} {fr: action dengraisser} a unei cas; gumarad, stog, stoc, stiv, cup, culeu, grumb, {en: action of fattening} ngrshminti/ngrshminte sf grumbur, grumur, suro, surii, sumreau {ro: grmad} {fr: (ngr-sh-min-ti) cupriili (baliga) tsi s-bag tu agru (grdin) amas, amoncellement; ruine} {en: heap, pile, cluster} ex: tra s-li fac lucrili s-creasc ma multu sh-ma ghini {ro: grmdzli (stogurli) mash di chetri grescu; dit aryi njirdzeam ngrmnt} {fr: engrais, fertilisant} {en: fertiliser} ex: bg tu grmad gumarad (gu-ma-r-d) sf gumardz (gu-mtu-ayinji ngrshminti, ma nsus di dau suti di furtii di cuprii rdz) (un cu grmad) grumb (grm-b) sf grumbugrats (gr-ts) sf grats (gr-ts) num dat la ma multi turlii ri/grumbure (grm-bu-ri) (un cu grmad) grumbur di hlts (cu coad, tsi au la un capit un soi di cheaptini cu (grm-bur) sf grumbi/grumbe (grm-bi) (un cu grmad) dints di her) cu cari omlu tradzi azvarna loclu tu agri i grumur (gr-mur) sn grumuri (gr-mur) 1: multimi di bhceadz tra s-lu frimint shi s-lu fac ischiu, ic tradzi pulj tsi-azboair deadun; band, grdelj, surii, trmb, tbbii, azvarna frndzi, erghi, etc. tra s-cur uborlu i grdina; glib, tubbii; 2: multimi di lucri bgati un pisti-alant fr nitsiun grib, gribl, zvarn {ro: grab, grebl} {fr: herse, rteau} arad (ctivroar cu-arad); grmad, gumarad, stog, stoc, {en: harrow, rake} stiv, cup, culeu, grumb, grumbur, suro, sumreau {ro: gravano (gra-va-n) sm gravanadz (gra-va-ndz) un soi di crd; grmad} {fr: vole; tas, amas} {en: flock (of birds, tsstur groas di ln dit cari s-fac stranji huryiteshti animals); heap, pile, cluster} ex: sfinduchili adunati grumur (tlgani, paltadz, etc.); garvano, grvnici, saric, shiac, (stog); u vtmai mutrii grumurlu moali; di frica a lor, gili pustavi, aba {ro: postav gros, aba} {fr: tissu en laine, tiss imn n grumuri (surii, trmbi), multi deadun deux lices et laide dun gros ros} {en: thick cloth} grmtic (gr-m-tc) sm vedz tu gram garvano (gar-va-n) sm garvanadz (gar-va-ndz) (un cu grmtichii/grmtichie (gr-m-ti-ch-i) sf vedz tu gram

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

513

grmtipsescu (gr-m-tip-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu gram tsi u scoati natlu din gur, cndu nu lu-ariseashti tsiva (lj-easti grmtipsiri/grmtipsire (gr-m-tip-s-ri) sf vedz tu gram foami, va s-hib loat n brats, va s-plng, etc.); angrnji, grmtipsit (gr-m-tip-st) adg vedz tu gram ngrnji, ngrnji, grinji, scljim, shcljim, shcljimur, ncniri, grmustean (gr-mus-ten) sm, sf grmustean (gr-mus-te- ngniri, etc.; 2: neaduchirea i nccearea tsi s-amint namisa di n), grmusteanj (gr-mus-tenj), grmusteani/grmusteane oaminjlji tsi nu s-achicsescu tr un lucru (shi s-mc un cu(gr-mus-te-ni) un tsi bneadz tu hoara armneasc Gra- alantu c catiun u tsni pi-a lui); angrnji, ngrnji, ngrnji, musti; un tsi yini di Gramusti; un a curi ppnj s-trag di Gragrinji, ncceari, ngceari, cvg, mctur, mnctur, ndrii, musti {ro: locuitor din Gramusti; aromn originar din ndirii, nitreac, neachicsiri, neaduchiri {ro: mrial; discorGramusti} {fr: habitant de Gramusti, aroumain originaire de die} {fr: piaulement (de petit enfant); grognerie; querelle, Gramusti} {en: Aromanian from Gramusti; Aromanian desnoise} {en: (baby) whining, whimpering; grumbling; quarrel, cendent from Gramusti} ex: grmusteanjlji arir ctr Bituli quarrelling} grinji/grinje (gr-nji) sf grinj (grnj) (un cu sh-ctr tu muntslj dit Vurgrii; armnjlji dit hoara Livdz grnji) grinjarcu (gri-njr-cu) adg grinjarc (gri-njr-c), suntu grmusteanj grmustinescu (gr-mus-ti-ns-cu) adg grinjarts (gri-njr-ts), grinjartsi (gri-njr-tsi) (cariva) tsi grmustineasc (gr-mus-ti-nes-c), grmustineshts (gr- ngrnjashti ti nai ma njiclu lucru; ngrnjaric, angrnjaric, ngrmus-ti-nsh-ts), grmustineshti/grmustineshte (gr-mus-ti- njaric, shcljimuros, plngtor {ro: care scncete} {fr: qui nsh-ti) tsi ari s-fac cu Gramusti i grmusteanj; tsi yini di piaule, qui pleurniche, grogneur} {en: who whines (like a Gramusti; di grmustean {ro: grmostenesc} {fr: originaire de baby)} Gramusti; appartenant un grmustean} {en: that comes grntsu1 (grn-tsu) sn vedz tu grnuts1 from Gramusti; that has to do with a grmustean} grntsu2 (grn-tsu) sn vedz tu grnuts2 grmustinescu (gr-mus-ti-ns-cu) adg vedz tu grmustean grnuts1 (gr-nts) sn vedz tu grnuts1 grn (grn) sn grni/grne (gr-ni) shi grnuri (gr-nur) soi grnuts2 (gr-nts) sn vedz tu grnuts2 di earb-analt, imir, criscut di om tu agri, cu palj lungu shi grnutsos (gr-nu-tss) adg vedz tu grnuts2 schic ncrcat cu-ardz di grnutsi, tsi sh-u-adutsi multu cu grpc (grp-c) sf grptsi/grptse (grp-tsi) zbor dit un agioc sicara, ordzul, i uvedzlu; grnutslu faptu di-aest earb, bun tr di cilimeanj {ro: termen dintr-un joc de copii} {fr: terme dun ftsearea-a frinljei cu cari s-fatsi pnea tsi u mc omlu; jeu enfantin} {en: terme from a childrens game} grnu; (expr: 1: grni (la plural) = zbor cu cari s-cunoscu, tuti grpsescu (grp-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu ngrpsescu deadun, sicara, grnlu, ordzul, uvedzlu, etc.; grnar, yinimati, grpsiri/grpsire (grp-s-ri) sf vedz tu ngrpsescu yipturi; 2: grn (la singular); grn hertu; grn ti morts; grn di grpsit (grp-st) adg vedz tu ngrpsescu mprtsri = grnutsli di grnu, hearti, cu zahari, nuts, etc., grshteal (grsh-te-l) sf vedz tu drshteal cari s-dutsi la bisearic shi s mparti la oaminj dup tsi-lj grsic (gr-sc) adg vedz tu gras dghivseashti preftul, tr suflitlu shi adutsearea aminti a grsimi/grsime (gr-s-mi) sf vedz tu gras mortslor; coliv, trisayi, trisalj; 3: lj-mcm grnlu = muri, grts! (grts!) inter vedz grtsnsescu c-lj featsir shi-lj mcm coliva; 4: s-aleadzi grnlu di melj = grts! (grts) inter zbor tsi caft s-aspun cum s-avdi cndu zbor tsi va s-dzc c atsel tsi easti alt soi di alts, s-aleadzi ca cariva zgrm i aroadi tsiva {ro: interjecie care imit sunetul meljlu tu grn; 5: creashti grnlu hertu? = pot s-fats un lucru de roadere} {fr: interjection qui imite le rongement} {en: tsi nu poati si s-fac?; 6: creap grnlu di cheants = grnlu s- interjection imitating the sound of gnawing, of nibbling} aspardzi di cheants; zbor tsi va s-dzc c un lucru-aru lu- grts1 (grts) sn vedz tu grnuts1 aspardzi sh-lucurlu bun) {ro: gru; cereale (la plural numai), grts2 (grts) sn vedz tu grnuts2 grne} {fr: bl; crales (au plurale seulement)} {en: wheat; grtsnsescu (gr-tsn-ss-cu) vb IV grtsnsii (gr-tsn-s), cereal (for plural only)} ex: poati ca s-creasc grnlu hertu? grtsnseam (gr-tsn-sem), grtsnsit (gr-tsn-s-t), (expr: aestu lucru nu poati si s-fac); vrei s-nji mts grnlu? grtsnsiri/grtsnsire (gr-tsn-s-ri) adar un vrondu (expr: vrei ca s-mor?); estan grnili (expr: tuti suntu buni, sh- (spumigos, tsi crteashti ureaclja) ca-atsel faptu di dau lucri grnlu, sh-sicara, sh-ordzul, etc.) grnu (gr-nu) sn grtsi s-freac un di-alantu, di-un lucru tsi easti zgrmat, di-un ni/grne (gr-ni) shi grnuri (gr-nur) (un cu grn) ex: ushi cndu s-min (s-dishcljidi i s ncljidi), di pputsli nali pi grnul criscu cu ploili-aesti; lj-feci grnu (expr: lj-feci coliv scndura ptuniljei, etc. {ro: scri, zgria} {fr: grincer, ti-arad) grnar (gr-nr) sn grnari/grnare (gr-n-ri) gratigner} {en: creak, squeak, scratch, grate} ex: nitsi zbor cu cari s-cunoscu, un i ma multi deadun, sicara, grnlu, scamnili nu grtsnsescu grtsnsit (gr-tsn-st) adg ordzul, uvedzlu, etc.; grni, yinimati, yipturi {ro: cereal} {fr: grtsnsit (gr-tsn-s-t), grtsnsits (gr-tsn-sts), crale} {en: cereal} grneats (gr-ne-ts) sf pl(?) grtsnsiti/grtsnsite (gr-tsn-s-ti) vrondul tsi s-avdi frin di grn {ro: fin de gru} {fr: farine de bl} {en: cndu dau lucri s-freac un di-alantu, un lucru easti zgrmat, wheat flour} ex: s-pari turt di grneats (di frin di grn) etc. {ro: scrit, zgriat} {fr: grinc, gratign} {en: creaked, grneats (gr-ne-ts) sf pl(?) (un cu grneats) ex: njsqueaked, scratched, grated} grtsnsiri/grtsnsire (gradram turt di grneats (di frin di grn) grnats (gr-n- tsn-s-ri) sf grtsnsiri (gr-tsn-sr) atsea tsi s-fatsi cndu ts) sf grnts (gr-nts) turt di frin di grn {ro: turt din tsiva grtsnseashti {ro: aciunea de a scri, de a zgria; fin de gru} {fr: tourteau de farine de bl} {en: flat bread scrire, zgriere} {fr: action de grincer, dgratigner} {en: made of wheat flour} ex: copshu un grnats action of creaking, of squeaking, of scratching, of grating} grnar (gr-nr) sn vedz tu grn grts! (grts!) inter zbor tsi caft s-aspun cum s-avdi grnats (gr-n-ts) sf grnts vedz tu grn vrondul faptu, cndu tsiva grtsnseashti {ro: interjecie care grndinari/grndinare (grn-di-n-ri) sf vedz tu grindin imit sunetul unei scrituri} {fr: interjection qui imite le son grndinat (grn-di-nt) adg vedz tu grindin dun grincement} {en: interjection imitating the sound of a grndin (grn-di-n) sf vedz tu grindin scratch, of a squeak} grndineadz (grn-di-ne-dz) vb I unipirs vedz tu grindin grtsnsiri/grtsnsire (gr-tsn-s-ri) sf vedz grtsnsescu grndini/grndine (grn-di-ni) sf vedz tu grindin grtsnsit (gr-tsn-st) adg vedz grtsnsescu grndz (grn-dz) sf vedz tu grund grtseashti/grtseashte (gr-tsesh-ti) adv vedz tu Grtsii grneats (gr-ne-ts) sf vedz tu grn grtsescu (gr-tss-cu) adg vedz tu Grtsii grnishor1 (gr-ni-shr) sn vedz tu grnishor Grtsii (Gr-ts-i) sf fr pl crat tsi s ntindi tu partea dit Not grnishor2 (gr-ni-shr) sn grnishoari/grnishoare (gr-ni(Sud) shi Dat a Ivropiljei, tu cari s-afl sh-giumitatea dit sho-ri) un soi di grnuts njic tsi easi la rdtsina-a Notlu-a Machiduniiljei; Grtsii {ro: Grecia} {fr: Grce} {en: dzeanljei di oclju; ulcior, arcior, arcicior, uhcior {ro: urcior} Greece} Grtsii (Gr-ts-i) sf fr pl (un cu Grtsii) {fr: orgelet} {en: stye (on the eye)} grec (grc) sm, sf greac (gre-c) grets (grts), greatsi/greagrnji/grnje (gr-nji) sf grnj (grnj) 1: boatsea fr noim tse (gre-tsi) om tsi s-amint, bneadz ic yini dit Grtsii

514

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

shi easti di sndzili-a miletilei di-aclo; om tsi bneadz deadun greit (gre--t), greiri/greire (gre--ri) scriari neaprucheat cu-armnjlji dit Machidunii shi easti di sndzili shi miletea-a tu-aestu dictsiunar; vedz grescu atsilor tsi bneadz tu Grtsii; elin {ro: grec} {fr: grec} {en: grei (gr) sn vedz tu grai Greek} ex: veadi greclu sh-tut greaca; crip armnlu, strig greiri/greire (gre--ri) sf greiri (gre-r) scriari neaprucheat greaca; tu-armni shi tu greatsi gricami/gricame (gri-c-mi) tu-aestu dictsiunar; vedz griri sf fr pl multimi di grets; tuts gretslji di pri loc {ro: numr greit (gre-t) adg greit (gre--t), greits (gre-ts), greiti/greite de greci} {fr: nombre de grecs; lensemble des grecs} {en: (gre--ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz grit number of Greeks; all Greks together} ex: mandr di turts shi grem (grm) sn gremuri (gr-mur) catifur multu ncljinat shi gricami gricuman (gri-cu-mn) sm, sf, adg gricuman (gri- multi ori piricljos tr omlu cari va s-lu dipun (c easti lishor cu-m-n), gricumanj (gri-cu-mnj), gricumani/gricumane ca s-cad shi s-sh fac aru); gremur, greb, greblu, grimur, (gri-cu-m-ni) armn tsi pistipseashti shi dztsi c easti grec, grimelj, arp, rp, areapit, areapid, arepit, aripidin, him, nu armn {ro: aromn care spune c este grec} {fr: aroumain hu, hau, hau {ro: ponor, rp, prpastie} {fr: escarpement, qui est partisan phanatique des grecs} {en: Aromanian who bord escarp, pente, dclivit, abme, gouffre} {en: steep believes that he is Greek} ex: easti hilja-a unui gricuman slope, abyss, chasm, precipice} ex: canda fric lj-u di gremuri grtsescu (gr-tss-cu) adg grtseasc (gr-tses-c), gr(arpi) gremur (gr-mur) sn gremuri (gr-mur) (un cu tseshts (gr-tssh-ts), grtseshti/grtseshte (gr-tssh-ti) tsi grem) ex: noi agiumsim la un gremur (arp) grimelj (griari s-fac cu gretslji; di grets; grtsescu; grcu; (expr: grtseas- mlj) sn grimealji/grimealje (gri-me-lji) (un cu grem) ca = limba grtseasc, limba zburt di grets) {ro: grecesc} ex: di pi grimelj (areapit) lhtros tu hau s-arucuteashti {fr: grec} {en: Greek} ex: hoarili grtseshti (di grets); tricu tu grimur (gri-m-r) sf grimuri/grimure (gri-m-ri) (un cu grtseasca (tsiva, un lucru di grets, ca bunoar, locurli, grem) greb2 (grb) sn greburi (gr-bur) (un cu grem) limba, casa, etc. grtseasc) grtsescu (gr-tss-cu) adg greblu (gr-blu) sn grebluri (gr-blur) (un cu grem) grtseasc (gr-tses-c), grtseshts (gr-tssh-ts), grtseshgremur (gr-mur) sn vedz tu grem ti/grtseshte (gr-tssh-ti) (un cu grtsescu) grcu (gr- grend (grn-d) sf grendz (grn-dz) trup di arburi lucrat ca cu) adg grc (gr-c), grts (gr-ts), grtsi/grtse (gr-tsi) un stur mari shi vrtos tra s-hib bun ca ndoapir di casi cndu zbor tsi ari noima-a zborlui grtsescu ma lu-aflm ma multu s-analts; potan, potan, potani, tbani; scndur; (expr: ca di tu zburrea: cucot grcu (grtsescu) shi gljin grc (gr- pi grend = ca di pri moarti) {ro: grind} {fr: poutre, solive} tseasc) {ro: grecesc} {fr: grec} {en: Greek} grtseash{en: beam} ex: ardi coaja a grendljei; armnjlji sh-fac casili ti/grtseashte (gr-tsesh-ti) adv ca gretslji; grtseashti {ro: cu grendz (potani) di chinj; s-avea spindzurat di-un grend; grecete} {fr: grec} {en: Greek} grtseashti/grtseashte cdzu niputut, ca di pri grend (lndzit ca di pri moarti) (gr-tsesh-ti) adv (un cu grtseashti) grep (grp) sn vedz tu grip1 grvnici (gr-v-nc) sm vedz tu gravano grescu (grs-cu) vb IV vedz tu grai grvean (gr-ven) sm, sf vedz tu grbuvean greu1 (gr) adg greau (gre-), grei (gr), greali/greale greai (gre) sn vedz tu grai (gre-li) tsi zixeashti (ngreac) multu; tsi nu easti lishor tr greas (gres) adg vedz tu gras ftseari, tsi calc (apulcuseashti) cu puteari pri loclu (fatsa) pri greas (gre-s) sf greasi/grease (gre-si) un soi di cheatr cari shadi; ngreu, discul, zori, zorti, etc. (fig: 1: greu = mari, fapt, aoa sh-multi miliunj di anj, dit ashtirnearea sh-alichirea aru, slab, urut, ahndos, avut, etc.; expr: 2: (muljari, pravd di peturi pristi peturi di-arin; ploaci dit aest cheatr di-arin feamin) escu greau = hiu cu njic tu pntic; ashteptu njic; tsi easti bun tr turyisirea-a hltslor tsi talji (cutsuti, foartits, escu sartsin (cu njic), escu ncrcat (cu njic); 3: u leg tu etc.) shi tr acupirirea-a casilor {ro: gresie} {fr: grs, pierre a greau = u tsn un sh-nu nj-alxescu mintea, c am i nu am aiguiser} {en: sandstone} ex: lja cheaptinili, greasa ndriptati, cu tuti c alts pot s-aib alt minti; 4: lj coc un greasi/grease (gre-si) sf gresi (grs) (un cu greas) ex: somnu greu = dormu multu ahndos; 5: greu, ca muntili tsi casi acupiriti cu albi ploci di greasi ngreac = multu di multu greu) {ro: greu, dificil, gravid greasca (gres-ca) sf tu zburrea: dea-greasca, un gioc di (femeie)} {fr: lourd, pesant, grave, difficile, gravide} {en: cilimeanj {ro: n expresia dea-greasca un joc de copii} {fr: heavy, grave, difficult, pregnant} ex: npoi suntu grealili dans lexpression: dea-greasca un jeu denfants} {en: only (lucrili tsi zixescu multu ic lucrili tsi nu suntu lishor tr in the expression: dea-greasca, a childrens game} ftseari); muntslj multu grei; pduri greau (mari tufoas); greasi/grease (gre-si) sf vedz tu greas durnja somnu greu (fig: ahndos); eara greau (fig: mari) greats1 (gre-ts) sf vedz tu greu1 srbtoari; trapsit lngori greali (fig: multu slabi); Smrina greats2 (gre-ts) sf grets (grts) shi gretsuri (gr-tsur) atseadeadi neau, nveasta-al Dzim nchisi greau (fig: sartsin, cu tsi-aducheashti omlu tu stumahi shi-l fatsi (multi ori) s-voam; njic tu pntic); eapa armasi greau (fig: cu njic tu pntic); agnos, gunos, agunos, gnos; (fig: nj-yini greats di tsiva i cdzu un di greilji (fig: di-atselj ma mri, avuts, cu puteari); el cariva = canda-nj yini s-vom cndu-l ved, avdu di cariva, easti di greilji; grei (fig: avuts) nicuchiri; neavutlu u lig tu cndu mi minduescu la tsiva) {ro: grea, dezgust} {fr: affagreau (expr: u tsnu pi-a lui shi nu sh-alxi mintea); u lig tu dissement, envie de vomir, dgot} {en: nausea, disgust} ex: greau, ca gumarlu pri punti; cndu ficiorlu-lj cutsea somnu nj-yini greats (nj-yini s-vom); n-i greats di el (fig: canda n greu (durnja ahndos); amirroanja eara greau (cu njic tu agnuseashti, nu vrem s-lu videm dininti) griats2 (gri--ts) pntic); giuratlu aestu greu ca muntili tsi ngreac (greu, sf griets (gri-ts) (un cu greats2) gritsos (gri-tss) adg multu di multu greu) ngreu1 (ngr) adg ngreau (ngre-), gritsoas (gri-tso-s), gritsosh (gri-tssh), gritsoasi/gritsoase ngrei (ngr), ngreali/ngreale (ngre-li) (un cu greu1) ex: (gri-tso-si) tsi tsi fatsi s-ts yin greats; tsi ts da agunos; easti ngreu saclu, nu va pots s-lu ports; tsal Stasi armasi tsi ti fatsi s-vonj {ro: greos, dezgusttor} {fr: affadisant, ngreau (ashteapt njic) greu2 (gr) adv cu greats; cu couerant, dgotant} {en: nauseating, disgusting} ex: nu voi zori; cu disculii; ngreu {ro: greu} {fr: lourdement, pnibles-lu ved gritsoslu aestu ment} {en: with difficulty} ex: arsun greu (fig: cu dureari greb1 (grb) sm greghi (grgh) shi sn greburi (gr-bur) mult) curiili ngreu2 (ngr) adv (un cu greu2) greats1 partea-a casljei (stizma tsi sta mproast) cari disparti un ud (gre-ts) sf grets (grts) shi gretsuri (gr-tsur) lucru greu di-alantu (ic nafoara di nuntrul a casljei) sh-tu cari s-afl purtat deanumirea i ncrcat pri-un pravd (cal i gumar); astsiti multi ori firidzli shi ushli; stizm, stizmu, mur, tih {ro: griats, sartsin, furtii, var, vrii; (fig: greats = minduiri greali perete} {fr: mur} {en: wall} sh-cripri purtati tu suflit) {ro: ncrctur, sarcin} {fr: greb2 (grb) sn vedz tu grem poids, fardeau} {en: load, burden} ex: greatsa (furtia, varlu) a greblu (gr-blu) sn vedz tu grem loclui; s-lishurar di greatsa (varlu, furtia) tsi purta griats1 grec (grc) sm, sf vedz tu Grtsii (gri--ts) sf griets (gri-ts) (un cu greats1) greescu (gre-s-cu) vb IV greii (gre-), greeam (gre-em), griutati/griutate (gri-u-t-ti) sf griutts (gri-u-tts) (un cu

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

515

greats1) ex: cu mult griutati scpm dit mnjli a lor; tora pine stump or knotty stub} ex: aush vrtos ca grijlu; sntosh ahiurhi s-aducheasc griutatea (greatsa) ngriunedz (ngri-u- ca grij di dzad; cap di grij (expr: cap gros) tsi ari! ndz) (mi) vb I ngriunai (ngri-u-n), ngriunam (ngri-ugrimelj (gri-mlj) sn vedz tu grem nm), ngriunat (ngri-u-n-t), ngriunari/ngriunare (ngri-u- grimur (gri-m-r) sf vedz tu grem n-ri) l-fac un lucru s-hib greu (ma greu); lu ncarcu; am grindinari/grindinare (grin-di-n-ri) sf vedz tu grindin greats {ro: ngreuna} {fr: alourdir} {en: make something grindinat (grin-di-nt) adg vedz tu grindin heavy} ex: si ngriunar (s-featsir ma greali, criscur, li grindin (grn-di-n) sf grindinj (grn-dinj) cumat njic di mrir) hrgili; si ngriun (s-featsi ma greu) c aushi gljats (ca un chitritseu) tsi cadi deadun cu chicutli di ploai, ngriunat (ngri-u-nt) adg ngriunat (ngri-u-n-t), ngriunats di-arad veara cndu fatsi un furtun mari {ro: grindin} {fr: (ngri-u-nts), ngriunati/ngriunate (ngri-u-n-ti) tsi easti grle} {en: hail} ex: ploai sh-grindin ddea grindini/grinfaptu ma greu; tsi easti ncrcat; tsi ari greats {ro: ngreunat} dine (grn-di-ni) sf grindinj (grn-dinj) (un cu grindin) ex: {fr: alourdi} {en: made heavy} ex: easti multu ngriunat (ari tricu furtuna sh-grindinea grndin (grn-di-n) sf grndinj mult greats) di fumealji ngriunari/ngriunare (ngri-u-n(grn-dinj) (un cu grindin) ex: deadi grndin ca nuca; ca ri) sf ngriunri (ngri-u-nr) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva si btut di grndin; da ploai sh-da grndin grndini/grnngriuneadz {ro: aciunea de a ngreuna; ngreunare} {fr: dine (grn-di-ni) sf grndinj (grn-dinj) (un cu grindin) action dalourdir} {en: action of making something heavy} grindineadz (grin-di-ne-dz) vb I unipirs grindin (grin-digreu2 (gr) adv vedz tu greu1 n), grindina (grin-di-n), grindinat (grin-di-n-t), grindinagreush (gr-ush) sm vedz tu girush ri/grindinare (grin-di-n-ri) da (cadi) grindin; (expr: l-gringriats1 (gri--ts) sf vedz tu greu1 dinedz un lucru = lu-aspel, l-fac un lucru tra s-lutseasc, s griats2 (gri--ts) sf vedz tu greats2 nyiliceasc ca grindina) {ro: cdea grindin, grindina} {fr: grib (gr-b) sf gribi/gribe (gr-bi) 1: cheaptini (cu dints grler} {en: hail} grindinat (grin-di-nt) adg grindinat ndiprtats un di-alantu) cu cari s-discaci perlu multu (grin-di-n-t), grindinats (grin-di-nts), grindinati/grindinate ncrshiljat; 2: hlati cu coad tsi ari la un capit un soi di (grin-di-n-ti) pristi cari cdzu grindinea; tsi fu agudit di cheaptini cu dints di her, cu cari omlu tradzi azvarna loclu tu grindin {ro: grindinat} {fr: grl} {en: hailed} ex: yin mubhceadz tra s-lu fac ischiu, ic tra s-trag azvarna frndzi, shatili, multu grindinatili (expr: lutsitili, scntiljoasili); cu alba erghi, etc.; gribl, glib, disccitor, disccior, dzugran, saric grindinat (lutsit ca grindina) grindinari/grindinare zugran, zorn, cheaptini; grats, zvarn {ro: pieptene cu dini (grin-di-n-ri) sf grindinri (grin-di-nr) atsea tsi s-fatsi rari, grebl} {fr: gros peigne, rateau, sarcloir} {en: comb with cndu grindineadz {ro: aciunea de a cdea grindin, de a big and scarce teeth; rake} ex: cu griba (disccitorlu) shgrindina} {fr: action de grler} {en: action of hailing} ex: discaci perlu gribl (gr-bl) sf gribli/grible (gr-bli) (un acts n ploai sh-n grindinari (sh-n cdeari di grindin) cu grib) glib (gl-b) sf glibi/glibe (gl-bi) (un cu grib) grndineadz (grn-di-ne-dz) vb I unipirs grndin (grngribl (gr-bl) sf vedz tu grib di-n), grndina (grn-di-n), grndinat (grn-di-n-t), grngribos (gri-bs) adg griboas (gri-bo-s), gribosh (gri-bsh), dinari/grndinare (grn-di-n-ri) (un cu grindineadz) ex: griboasi/griboase (gri-bo-si) cu pltrli adusi (aplicati, s-grndinar (expr: alghir, lutsir) stranjili grndinat (grnncusurati); adus (tu pltri), ncusurat, ncusurat, cusurat, di-nt) adg grndinat (grn-di-n-t), grndinats (grn-dibubot, cushal, cmbur, zgrob, zgolub, gubes, grbuv, guvor, nts), grndinati/grndinate (grn-di-n-ti) (un cu gringdzmolj {ro: grbov} {fr: bossu, courb} {en: hunchback} dinat) ex: ayinjli fur grindinati (aguditi di grindin); fustaneli gubes (gu-bs) adg gubes (gu-b-s), gubesh (gu-bsh), grndinati (expr: alghiti); feati albi sh-grindinati (expr: lutsiti gubesi/gubese (gu-b-si) (un cu gribos) grbuv (gr-buv) ca grindina) grndinari/grndinare (grn-di-n-ri) sf grnadg grbuv (gr-bu-v), grbuyi (gr-buy), grbuvi/grbuve dinri (grn-di-nr) (un cu grindinari) (gr-bu-vi) (un cu gribos) guvor (gu-vr) adg guvoar grindineadz (grin-di-ne-dz) vb I unipirs vedz tu grindin (gu-vo-r), guvori (gu-vr), guvoari/guvoare (gu-vo-ri) grindini/grindine (grn-di-ni) sf vedz tu grindin (un cu gribos) gribuescu (gri-bu-s-cu) vb IV gribuii (gri- grinjarcu (gri-njr-cu) adg vedz tu grnji/grnje bu-), gribueam (gri-bu-m), gribuit (gri-bu--t), gribuigrinji/grinje (gr-nji) sf vedz tu grnji/grnje ri/gribuire (gri-bu--ri) mi fac cu cusor; mi ncusuredz, grip1 (grp) sn gripuri (gr-pur) cioar ligat di-un puljan, cmburyisescu, cucushedz, cusuredz, mihrisescu {ro: ghecari ari un crlig njic ligat la un capit, sh-cu cari s-acats boi} {fr: devenir bossu, se courber} {en: get a hunchback} peshtilj dit ap; crliglu cu cari s-acats peshtilj tu ap; grep, gribuit (gri-bu-t), adg gribuit (gri-bu--t), gribuits (gri-buanghistru, unjits, vlac; (expr: l lo griplu = dusi, s-bitisi cu ts), gribuiti/gribuite (gri-bu--ti) tsi-ari adrat cusor, el!) {ro: undi} {fr: ligne pcher} {en: angling rod} ex: ncusurat, cu csor, ncucushat, cmburyisit {ro: gheboit} {fr: poaha, griplu (anghistrul) grep (grp) sn grechi (grch) bossu, courb, cass par l-ge} {en: hunchbacked (person), (un cu grip1) humped (animal)} ex: munts gribuits di speasi pduri grip2 (ghrp) sn gripuri (ghr-pur) hlati tsi tradzi (li-ardi sgribuiri/gribuire (gri-bu--ri) sf gribuiri (gri-bu-r) ftseari yin) ctr ea agru-prici (shoarits, pulj, njits prvdz, etc.) tra cusor (cmbur); cmburyisiri, cucushari, ncusurari {ro: s-lj-acats i s-li vatm; avrohi, bat, batc, cpani, pyid, aciunea de a gheboi; gheboire} {fr: action de devenir bossu princ, pring, scndilii, scundilii, stpits, alats, lats, cearcu; (de se courber)} {en: action of getting a hump} (fig: grip = tirtipi cu cari cftm s-lu-ardem pri cariva (s-lji gribuescu (gri-bu-s-cu) vb IV vedz tu gribos bgm cuvata, s-lu ncltsm, s-lj trdzem clupea, etc.) shi sgribuiri/gribuire (gri-bu--ri) sf vedz tu gribos lu ftsem tra si scoat tu padi atseali tsi shtii, tsi featsi gribuit (gri-bu-t), adg vedz tu gribos peascumta, etc.) {ro: curs} {fr: filet, pige, embche} {en: gricami/gricame (gri-c-mi) sf vedz tu Grtsii snare, trap} ex: s-nu cadz tu grip (pyid) gricuman (gri-cu-mn) sm, sf, adg vedz tu Grtsii grip3 (ghrp) sn gripuri (ghr-pur) minari di ap sum fortsli grii (gr) sn vedz tu grai a fisiljei {ro: curent} {fr: courant} {en: courrent, running grij (grj) sm griji (grj) shi sn grijuri (gr-jur) cumat water} ex: s-nu ti lja griplu (arulu, minarea-a apljei) mplin di noadi sh-arucin dit truplu a unui arburi (ca chinlu i griri/grire (gr-ri) sf vedz tu grai bradlu, bunoar); cumata dit trup tsi-armni ninga tu loc, grishti/grishte (grsh-ti) sf pl atsea tsi-armni di la schicurli di dup tsi un arburi easti tljat; cutsur, ciub, cuciub, cuciub, grni dup tsi l si scot grnutsli cu triirarea; cotsal, cotsuli, cciub, cuciubeau, cuciubeu; (expr: cap di grij = un tsi ari schival {ro: pleav} {fr: criblure, rebut de bl} {en: chaff} caplu gros shi nu poati s-aducheasc lishor tsi-lj si dztsi; om grisimi/grisime (gri-s-mi) sf vedz tu gras di la oi, fr prxi; crfet groas, cap di crin, cap di tgari, grit (grt) adg vedz tu grai cap di shinic, cap di mulari, etc., schizari (fig), cpos, napran) grit (gr-t) sf vedz tu grai {ro: buturug} {fr: souche rsineuse et noueuse de pin} {en: grit* (gr-t) fim. sing. di la adg grit; vedz grit

516

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

gritsos (gri-tss) adg vedz tu greats2 etc.); expr: 2: mi ngroap loclu (di-arshini) = intru tu loc digriutati/griutate (gri-u-t-ti) sf vedz tu greu1 arshini (tra s-nu mi vead vrnu); nu pot s-nj-aspun fatsa tu griv (grv) adg griv (gr-v), griyi (gry) shi grivi (grv), lumi di-arshini; mi-arushinedz multu; nj-easti mult-arshini; 3: grivi/grive (gr-vi) hrom tsi nu easti ni lai ni alb ma s-afl lu ngrop cu dzli = lj-fac bana multu-amar, l-fac s-moar cu iuva namisa di eali; hrom tsi sh-u-adutsi cu-atsea a cinushi- criprli tsi lj-aduc, lu nvirinedz multu di multu) {ro: ngropa, ljei; psar, siv, sumolcu, murgu, amurgu, bagav, gbur {ro: nmormnta} {fr: enterrer} {en: bury} ex: la turushti s-mi sur} {fr: gris} {en: gray, grey} grivuescu (gri-vu-s-cu) vb ngrupats (s-mi bgats tu loc); mortul lu ngrupar; avea IV grivuii (gri-vu-), grivueam (gri-vu-m), grivuit (gri-vungrupat un cldrushi cu flurii; tatl lu ngrup loclu (expr: -t), grivuiri/grivuire (gri-vu--ri) nchiseashti s-nj-algheasc lj-fu mult-arshini) di niprucupsita di feat; s-ti ngroap loclu perlu; fac peri alghi; cnutsscu, ncnutsscu, alghescu, mush-(expr: s-ts hib mult arshini)!; grairi, s-ti ngroap loclu cruescu (fig: grivuescu = aushescu) {ro: ncruni} {fr: (expr: grairi multu-arushnoasi); avea ngrupat paradzlji ladevenir gris, grisonner} {en: go (grow) gray} ex: eara io, di ardtsina-a unui arburi; nic nu lu-avea ngrupat (bgat tu jali sh-dor, s-grivuescu (s-nj-algheasc perlji) ca nior grivuit loc mortul); toamna si ngroap (si nvilescu cu loc) ayinjli; (gri-vu-t) adg grivuit (gri-vu--t), grivuits (gri-vu-ts), ngrup (fig: u featsi agrshit) ipotisea-atsea; si ngrup tu grivuiti/grivuite (gri-vu--ti) tsi lj-ari alghit perlji; cnutst, borgi (fig: featsi mult borgi); mi ngrupai (mi-acupirii) di ncnutst, alghit, mushcruit {ro: ncrunit} {fr: devenu gris, frndz; ts-u bgash s-mi ngrochi cu dzli (expr: s-nj fats grisonn} {en: gone (grown) gray} ex: barb njic, grivuit bana ahntu amar di va-nj yin s-mor) ngrupat (ngru-pt) (alghit) grivuiri/grivuire (gri-vu--ri) sf grivuiri (gri-vu-r) adg ngrupat (ngru-p-t), ngrupats (ngru-pts), ngrupa atsea tsi s-fatsi cndu lj-algheashti perlu-a omlui; cnutsri, ti/ngrupate (ngru-p-ti) tsi easti bgat tu groap sh-acupirit ncnutsri, alghiri, mushcruiri {ro: aciunea de a ncruni; cu loc; angrupat, ngrupat, grupat; murmintat, ngrupuljat, ncrunire} {fr: action de devenir gris, de grisonner; grisonngrupiljat, acupirit, anvlit {ro: ngropat, nmormntat} {fr: nement} {en: action of going (growing) gray} grivnush enterr} {en: buried} ex: mortul shi ngrupatlu (bgatlu tu loc); (gri-v-nsh) adg grivnushi/grivnushe (gri-v-n-shi), gri- easti di shasi mesh mortu shi ngrupat ngrupari/ngrupare vnush (gri-v-nsh), grivnushi/grivnushe (gri-v-n-shi) (ngru-p-ri) sf ngrupri (ngru-pr) atsea tsi s-fatsi cndu hrom tsi da ca pri griv; psric {ro: brumriu} {fr: de couleur tsiva i cariva easti bgat tu-un groap sh-acupirit cu loc; tirant sur le gris} {en: grayish} angrupari, ngrupari, grupari; murmintari, ngrupuljari, ngrupigriv (gr-v) sf grivi/grive (gr-vi) per lungu shi stufos tsi ljari, acupiriri, anvliri {ro: aciunea de a ngropa, de a nmorcreashti pi grumadzlu ic schinratlu a unor prvd (ca, bun- mnta; ngropare, nmormntare} {fr: action denterrer; oar, calu, ljundarlu, etc.); coam, hioti {ro: coam} {fr: crinienterrement} {en: action of burying; burial} ex: la ngrupareare} {en: mane} ex: c pn la os, tu griv, ti ved tljat aru a lui ningrupat (nin-gru-pt) adg ningrupat (nin-gru-pgrivnush (gri-v-nsh) adg vedz tu griv t), ningrupats (nin-gru-pts), ningrupati/ningrupate (nin-grugrivelj (gri-vlj) sm vedz tu grvelj p-ti) tsi nu easti ngrupat; tsi nu easti bgat tu groap shgrivuescu (gri-vu-s-cu) vb IV vedz tu griv acupirit cu loc; neangrupat {ro: nengropat, nenmormntat} grivuiri/grivuire (gri-vu--ri) sf vedz tu griv {fr: qui nest pas enterr} {en: unburied} ex: mortu shgrivuit (gri-vu-t) adg vedz tu griv ningrupat; gionj ningrupats (tsi nu fur ngrupats) ningrupagroap (gro-p) sf grochi (grch) shi groapi/groape (gro-pi) ri/ningrupare (nin-gru-p-ri) sf ningrupri (nin-gru-pr) guv ahndoas fapt tu loc; guv dit loc tu cari si ngroap atsea tsi s-fatsi cndu tsiva i cariva nu easti ngrupat; un mortu; gurnits, guv; hndachi, hndac, hindechi, endec; neangrupari {ro: aciunea de a nu ngropa, de a nu nmormurmintu, mrmintu, mirmintu, mirmit; (expr: 1: la grochi = mnta; nengropare, nenmormntare} {fr: action de ne pas la murmints, la chimitir; 2: escu pi mardzinea-a groapljei = enterrer} {en: action of not burying} ngrupciuni/ngruphiu multu lndzit, hiu aproapea di moarti; 3: umplu groapa = ciune (ngru-p-c-ni) sf ngrupciunj (ngru-p-cnj) bgamor) {ro: groap, mormnt} {fr: fosse, trou; tombeau} {en: rea-a unui tu-un groap sh-acupirirea-a lui cu loc; ngrupari, pit, hole; tomb} ex: adar grochi ca s-li umpl cu ap; la treili angrupari, ngrupari, grupari; ngrupuljari, ngrupiljari, acupigroapi; ca cmbnj pi groapi; lj-sap (lj-adar) groapa; cndu riri, anvliri {ro: ngropciune, nmormntare} {fr: enterreljai, creashti, cndu dai scadi (angucitoari: groapa); si shteari ment, inhumation, spulture} {en: burial, internment} ex: tsn omlu cndu va s-moar, singur groapa (murmintul) va sh-uis di ngrupciuni (di ngrupari); nu njershu la ngrupciuni adar; umplu groapa (expr: muri, fu ngrupat); sp n groap (ngrupari); avu n ngrupciuni mushat; featsi ahti bunets, ta s-asting azvesti; fu dus la groap (mirminti) plmtu di tuts c-lj si cdea un-ahtari ngrupciuni angrop (an-grp) vb I cari lj-avea cunuscut; fu pi mardzinea a groapljei (expr: fu angrupai (an-gru-p), angrupam (an-gru-pm), angrupat multu lndzit); lj-adrm groapa gurnits (gur-n-ts) sf (an-gru-p-t), angrupari/angrupare (an-gru-p-ri) (un cu gurnits (gur-n-ts) (un cu groap) grupic (gru-p-c) ngrop) ex: adz un an, lu-angrupar angrupat (an-gru-pt) sf grupitsi/grupitse (gru-p-tsi) groap njic {ro: gropi} {fr: adg angrupat (an-gru-p-t), angrupats (an-gru-pts), angrufossette} {en: dimple} ex: cndu-ardi, fatsi grupitsi tu dauli pati/angrupate (an-gru-p-ti) (un cu ngrupat) angrupafts grupar (gru-pr) sm grupari (gru-pr) omlu tsi ri/angrupare (an-gru-p-ri) sf angrupri (an-gru-pr) (un ngroap oaminj (i alti lucri); (expr: mi-adun gruparlu = mor, cu ngrupari) ex: tu-angruparea-a ayinjlor; s-nu-angrupari mi ngroap) {ro: gropar} {fr: fossoyeur} {en: grave-digger} ayinja, dzeadzir ngrop (n-grp) vb I ngrupai (n-gruex: lu-avea adunat gruparlu (expr: avea moart); gruparlji p), ngrupam (n-gru-pm), ngrupat (n-gru-p-t), ndipusir mortul; gruparlji spar groapa grupishti/grupishte grupari/ngrupare (n-gru-p-ri) (un cu ngrop) ngrupat (gru-psh-ti) sf grupishti/grupishte (gru-psh-ti) loclu iu s (n-gru-pt) adg ngrupat (n-gru-p-t), ngrupats (n-grungroap mortslj; loc cu grochi; grochi, mirmints, pts), ngrupati/ngrupate (n-gru-p-ti) (un cu ngrupat) murmints, chimitir, chimitiryiu, chimitiriu {ro: cimitir} {fr: ngrupari/ngrupare (n-gru-p-ri) sf ngrupri (n-gru-pr) cimetire} {en: cemetery, graveyard} ngrop (ngrp) (mi) (un cu ngrupari) angrupciuni/angrupciune (an-gruvb I ngrupai (ngru-p), ngrupam (ngru-pm), ngrupat p-c-ni) sf angrupciunj (an-gru-p-cnj) (un cu ngru(ngru-p-t), ngrupari/ngrupare (ngru-p-ri) ahundusescu un pciuni) ex: earam la ngrupciunea (ngruparea) a aushlui lucru tu tsiva (ap, loc, alti lucri, etc.) sh-lu-acoapir di tuti grop (grp) vb I grupai (gru-p), grupam (gru-pm), prtsli; bag mortul tu-un groap sh-lu-anvlescu cu loc; grupat (gru-p-t), grupari/grupare (gru-p-ri) (un cu angrop, ngrop, grop; murmintedz, ngrupuljedz, ngrupiljedz, ngrop) ex: s-grupm a noastr-anami grupat (gru-pt) adg acoapir, anvlescu (fig: 1: ngrop = (i) ascundu tra s-nu sgrupat (gru-p-t), grupats (gru-pts), grupati/grupate (gruvead; (ii) (mi) duc iuva tra s stau singur diparti di lumi; (iii) p-ti) (un cu ngrupat) grupari/grupare (gru-p-ri) sf l-fac agrshit un lucru (c nu voi s-lu-aduc aminti, c nj-easti grupri (gru-pr) (un cu ngrupari) dizgrop (diz-grp) arshini, etc.); (iv) intru tu (am ti ftseari) multu lucru (borgi, vb I dizgrupai (diz-gru-p), dizgrupam (diz-gru-pm), diz-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

517

grupat (diz-gru-p-t), dizgrupari/dizgrupare (diz-gru-p-ri) gromin1 (gr-min) sm vedz tu agrombal1 scot un lucru dit loclu iu eara ngrupat; arm (zgrm) loclu tra gromin2 (gr-min) sn vedz tu agrombal1 s scot tsiva; scot, sap, dizvlescu, discoapir, arm; (fig: 1: dizgron (grn) sm pl(?) hirili scoasi dit un cuculj tu cari s-afl grop = scot tu migdani lucri agrshiti, ascumti, nishtiuti, etc.; ncljis yermul di mtasi (dup tsi easti lunjid sh-ninti ca si sexpr: 2: dizgrop mortslj, tifteri veclji = scot tu migdani lucri fac flitur) sh-dit cari s-fatsi un pndz mushat sh-vrtoas agrshiti di multu) {ro: dezgropa} {fr: dterrer, exhumer; tr zvoani, cmesh, fustnj, etc.; mtasi, mitasi, mitaxi, sirm, fouiller} {en: unearth, exhume; dig, excavate} ex: dizgrupm santacrut, burungic, burungichi, brsimi, brisimi, brishimi, (l-scoasim dit groap) mortul; dizgrupar oasili-a m-sai; vrei ibrsimi, ibrishimi {ro: mtase} {fr: soie} {en: silk} ex: hir di s-dizgrochi mortslj? (expr: s scots tu migdani, lucri agrshiti gron (mitasi) grondu (grn-du) sm fr pl soi di mitasi di multu?); dizgrup (fig: scoasi, di-aclo iu u-avea bgat) un (gron) cu hiri multu vrtoasi tsi s-fatsi Lyon, tu Galii muluyii; tsi dizgrochi tora tifteri veclji? (expr: tsi scots tu (Frntsii); soi di mtasi tsi easti chindisit cu seamni tsi ansar migdani, lucri agrshiti di multu?) dizgrupat (diz-gru-pt) niheam ct nafoar {ro: mtase de Lyon; mtase cu adg dizgrupat (diz-gru-p-t), dizgrupats (diz-gru-pts), diz- desenuri n relief} {fr: sorte de soie trs forte quon fabrique grupati/dizgrupate (diz-gru-p-ti) tsi easti scos dit groap Lyon; soie forte dessein en relief} {en: silk made in France (loc); scos, spat, dizvlit, discupirit, armat, etc. {ro: dezgro- with drawings in relief} ex: fustnj di grondu pat} {fr: dterr, exhum, fouill} {en: unearthed, exhumed; grondu (grn-du) sm vedz tu gron dug, excavated} dizgrupari/dizgrupare (diz-gru-p-ri) sf grop (grp) vb I vedz tu groap dizgrupri (diz-gru-pr) atsea tsi s-fatsi cndu s-dizgroap gros1 (grs) sm grosh (grsh) par dit chirolu-a turtslor; tsiva; scuteari, spari, dizvliri, discupiriri, armari, etc. {ro: aslan {ro: moned de pe vremea turcilor; piastru} {fr: aciunea de a dezgropa; dezgropare} {fr: action de dterrer, ancienne monnaie; piastre} {en: old coin; piastre} ex: ludexhumer; de fouiller} {en: action of unearthing, of exhumadrai, ved, groslu zloat ing; of digging, of excavating} dizgrupciuni/dizgrupciugros2 (grs) adg groas (gro-s), grosh (grsh), groasi/groase ne (diz-gru-p-c-ni) sf dizgrupciunj (diz-gru-p-cnj) (gro-si) (fats di lundzimea tsi u ari un lucru) lrdzimea scutearea-a unui lucru dit loclu (iu eara ngrupat) {ro: easti ma mari dict atsea di-arad a altor lucri di idyea soi; dezgropciune, dezgropare} {fr: dterrement} {en: excavamari tu lrdzimi; mplin, mari, gras, shishman; (expr: 1: groasi tion} ex: sh-mini earam la dizgrupciunea (dizgruparea) a = zboar, pirifnj tsi nu ts-undzescu, chirturi, papardeli; 2: cap lipsanlui gros = om tsi-aducheashti greu, tsi nu sh-alxeashti lishor grohtu (grh-tu) sn grohti (grh-ti) bishic cu vimtu nuntru, mintea, tsi u tsni pi-a lui sh-atumtsea cndu nu ari ndriptati; tsi s-fatsi cndu hearbi apa; minarea cu lav tsi u fatsi apa 3: om gros = om nipilichisit, nipulit, om di la munti, huryeat) cndu hearbi; minarea cu lav shi bishits tsi u fatsi apa di la un {ro: gros} {fr: gros} {en: stout, bulky} ex: ari coaja groas; aru tsi cur agonja; clocut, colcut {ro: clocot mare, fierbere arburli atsel groslu (mari); la pndz minut nu va ac gros; n clocote mari} {fr: bouillon, bouillonement gros bouillons} boatsea ma minuta, nu tu groasa (apus, ca atsea di brbat); s{en: large bubble (from boiling water)} ex: s-avdi di-aoa turn gumarlu s-dzc a cucotlui: cap gros (expr: tsigrohtul gruhtescu (gruh-ts-cu) vb IV gruhtii (gruh-t), aducheashti greu, tsi u tsni pi-a lui); shedz-ts pi oau, nu ti gruhteam (gruh-tem), gruhtit (gruh-t-t), gruhtiri/gruhtire lipsescu groasi (expr: pirifnj, mrets, chirturi); moara va ap, (gruh-t-ri) herbu apa cu clocuti; (apa di la-aru) s-min sh- nu va groasi (expr: zboar, papardeli) ngrosh (ngrsh) (mi) fatsi bishits, cndu cur agonja; gruhutescu, clucutescu, vb I ngrushai (ngru-sh), ngrusham (ngru-shm), ngrushat clucutedz, culcutescu, hurhurescu {ro: clocoti (apa)} {fr: (ngru-sh-t), ngrushari/ngrushare (ngru-sh-ri) mi fac ma bouillir gros bouillons} {en: bubble (boiling water)} ex: gros; crescu tu lrdzimi; ngrushedz, crescu (expr: 1: li ngrosh gruhteashti ghiumlu gruhtit (gruh-tt) adg gruhtit (gruh-t- lucrili, hbrli = li fac lucrili (hbrli) ma mri di cum suntu; t), gruhtits (gruh-tts), gruhtiti/gruhtite (gruh-t-ti) (apa) tsi 2: si ngroashi shiclu = lucrili s-fac ma piricljoasi, ma mri, ari fapt clocuti cndu hearsi; (apa di la-aru) tsi s-ari minat ma greali) {ro: ngroa} {fr: grossir, paissir} {en: enlarge, sh-ari fapt bishits; gruhutit, clucutat, clucutit, culcutit, swell} ex: cara s-u-alsam pri foc nic niheam eara si si hurhurit {ro: clocotit (apa)} {fr: bouilli gros bouillons} {en: ngroashi (s-fac ma groas); puriclu crishtea, si ngrusha (sbubbled (boiling water)} ex: nj-deadi s-beau ap gruhtit, ftsea ma gros); si ngrushe (criscu, s-lrdzi) pisti misur; li deapoea-artsit gruhtiri/gruhtire (gruh-t-ri) sf gruhtiri ngrushe lucrili (expr: li fatsi lucrili ma mri di cum suntu tra si (gruh-tr) atsea tsi s-fatsi cndu apa (tsi hearbi) gruhteashti; s-alavd cu eali); li ngrushe hbrli (expr: s-alvda, li featsi gruhutiri, clucutari, clucutiri, culcutiri, hurhuriri {ro: aciunea lucrili ma mri di cum suntu); si ngrushe luguria (s-alxi de a clocoti; clocotire} {fr: action de bouillir gros bouillons; luguria ctr-aru, nu mata sta ghini lucrili); si ngroashi bouillonement} {en: action of bubbling (boiling water); shiclu (expr: lucrili s-alxescu, s-fac ma mri, ma piricljoasi); bubbling} gruhutescu (gru-hu-ts-cu) vb IV gruhutii (gruvidzu tora hiljlu di-amir c si ngroashi shiclu (expr: c nu-i hu-t), gruhuteam (gru-hu-tem), gruhutit (gru-hu-t-t), shicai, sh-lucrili nu suntu lishor tr ftseari) ngrushedz gruhutiri/gruhutire (gru-hu-t-ri) (un cu gruhtescu) ex: (ngru-shdz) (mi) vb I ngrushai (ngru-sh), ngrusham gruhutir tut noaptea gruhutit (gru-hu-tt) adg gruhutit (ngru-shm), ngrushat (ngru-sh-t), ngrushari/ngrushare (gru-hu-t-t), gruhutits (gru-hu-tts), gruhutiti/gruhutite (gru(ngru-sh-ri) (un cu ngrosh) ngrushat (ngru-sht) adg hu-t-ti) (un cu gruhtit) gruhutiri/gruhutire (gru-hu-t-ri) ngrushat (ngru-sh-t), ngrushats (ngru-shts), ngrushasf gruhutiri (gru-hu-tr) (un cu gruhtiri) hurhurescu ti/ngrushate (ngru-sh-ti) tsi ari criscut tu lrdzimi; tsi s(hur-hu-rs-cu) vb IV hurhurii (hur-hu-r), hurhuream (hurfeatsi ma gros {ro: ngroat} {fr: grossi, paissi} {en: hu-rem), hurhurit (hur-hu-r-t), hurhuriri/hurhurire (hurenlarged, swollen} ngrushari/ngrushare (ngru-sh-ri) sf hu-r-ri) (un cu gruhtescu) ex: ccimaclu hurhurea (hirbea ngrusheri (ngru-shr) atsea tsi s-fatsi cndu un lucru s cu clocuti) pri foc; apa hurhureashti (clucuteashti) hurhurit ngroashi {ro: ngroa; ngroare} {fr: action de grossir, (hur-hu-rt) adg hurhurit (hur-hu-r-t), hurhurits (hur-hudpaissir; grossissement, paississement} {en: action of rts), hurhuriti/hurhurite (hur-hu-r-ti) (un cu gruhtit) enlarging, of swelling; enlargement, swellness} ngrosh hurhuriri/hurhurire (hur-hu-r-ri) sf hurhuriri (hur-hu-rr) (n-grsh) (mi) vb I ngrushai (n-gru-sh), ngrusham (n(un cu gruhtiri) gru-shm), ngrushat (n-gru-sh-t), ngrushari/ngrugrohut sn (gr-hut) sf grohuti/grohute sn (gr-hu-ti) boatsea share (n-gru-sh-ri) (un cu ngrosh) ex: mesea las ssntoas tsi u scoati omlu cndu s-cpeashti (s-arupi) dingroashi (tu scriarea-a noastr: s ngroashi) ngrushat (nardeari; ardearea cu boatsi sntoas tsi u fatsi cariva; chtiri gru-sht) adg ngrushat (n-gru-sh-t), ngrushats (n(di-ardeari); cpiri (di-ardeari); cachin; cchin {ro: hohot gru-shts), ngrushati/ngrushate (n-gru-sh-ti) (un cu de rs} {fr: clat de rire} {en: roar, burst of laughter} ex: ngrushat) ngrushari/ngrushare (n-gru-sh-ri) sf arsuna casa di grohutlu (arderli cu boatsi) a lor ngrusheri (n-gru-shr) (un cu ngrushari)

518

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

grozdaven (groz-da-vn) adg vedz tu gras ciungani, huhut, pic, pifilic, tmp, tsplic, tsipilic, tsulubet, gruhtescu (gruh-ts-cu) vb IV vedz tu grohtu mitc, myeau, chirchinedz, chipit, gugiulii {ro: cretet, gruhtiri/gruhtire (gruh-t-ri) sf vedz tu grohtu vrf} {fr: cime, sommet} {en: peak, summit} ex: analtslj fadz, gruhtit (gruh-tt) adg vedz tu grohtu cu gucilii (ciungnj), ddea aproapea pn di soari; s-alin pi gruhutescu (gru-hu-ts-cu) vb IV vedz tu grohtu pom n gucilii (crciliu); mi-alinai diunoar nsus pi gucilii gruhutiri/gruhutire (gru-hu-t-ri) sf vedz tu grohtu (ciuc) gugiulii/gugiulie (gu-gu-l-i) sf gugiulii (gu-gu-l) gruhutit (gru-hu-tt) adg vedz tu grohtu (un cu gucilii) grumadz (gru-mdz) sn grumadz (gru-m-dz) partea di guciri/gucire (gu-c-ri) sf vedz tu angucescu nuntru a gushiljei tsi leag gura di stumahi shi narea di gucit (gu-ct) adg vedz tu angucescu plimunj; gurmadz, grglan, grgljan, grglac, grginar, gudescu (gu-ds-cu) (mi) vb IV gudii (gu-d), gudeam (gugrcinar, grgal, gushi, crcheau {ro: gtlej} {fr: gosier} {en: dem), gudit (gu-d-t), gudiri/gudire (gu-d-ri) aduchescu throat} ex: niptearea di grumadz (grglan) easti greau; tu (fac pri altu s-aducheasc) un mari harau (bucurilji); mbugrumadz lj-si tsnea gurmadz (gur-mdz) sn gurmadz cur, bucur, hrsescu, hrisescu, hrsescu {ro: bucura} {fr: (se (gur-m-dz) (un cu grumadz) r)jouir} {en: rejoice} gudit (gu-dt) adg gudit (gu-d-t), grumb (grm-b) sf vedz tu grmad gudits (gu-dts), guditi/gudite (gu-d-ti) tsi aducheashti un grumbur (grm-bur) sf vedz tu grmad mari harau; mbucurat, bucurat, hrsit, hrisit, hrsit {ro: grumur (gr-mur) sn vedz tu grmad bucuros} {fr: (r)joui, enchant} {en: joyous} gudiri/gudire grund (grn-d) sf grundi/grunde (grn-di) shi grundz (grn- (gu-d-ri) sf gudiri (gu-dr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva dz) parti (tljat, arupt, disfapt, etc.) dit un lucru (corpu, aducheashti un mari harau; mbucurari, bucurari, hrsiri, trup); grunghi, cumat, bucat, buc, filii {ro: bucat} {fr: hrisiri, hrsiri {ro: aciunea de a (se) bucura} {fr: action de morceau} {en: piece} ex: grund (cumat) di zahari; loai un (se r)jouir} {en: action of rejoicing} grund (cumat ntreag, ashi cum si scoati dit talar) di cash shi gudii/gudie (ghu-dh-i) sf gudii (ghu-dh) hlati ca un cup un di zahari grunghi/grunghe (grn-ghi) sf grunghi/gruntu cari s-bag lucri (nuts, cafe, alj, etc.) tr chisari i zmuticari; ghe (grn-ghi) (un cu grund) grndz (grn-dz) sf dubechi, dubec, ghiubec, hvani, avani {ro: piu} {fr: mortier grndz (grn-dz) cumat dur arupt (scoas) dit un lucru; en pierre ou en bois} {en: wood or stone mortar for grinding grund, cumat, bucat {ro: grunz} {fr: bloc, morceau} {en: or crushing} block, hard piece} gudiljar (gu-di-ljr) adg vedz tu gudur grundets (grun-dts) sm grundets (grun-dts) un soi di gudiljarcu (gu-di-ljr-cu) adg vedz tu gudur pescu {ro: specie de pete} {fr: nom dun poisson} {en: a gudiri/gudire (gu-d-ri) sf vedz tu gudescu species of fish} gudit (gu-dt) adg vedz tu gudescu grundz (grn-dz) sf pl coaja di la grni (grn, sicar, uvedz)gudur (g-dur) (mi) vb I gudurai (gu-du-r), guduram (guscoas ahoryea dup tsi easti mtsinat prota deadun cu frina; du-rm), gudurat (gu-du-r-t), gudurari/gudurare (gu-dutrts {ro: tr} {fr: son} {en: bran} ex: hrnescu gljinjli cu r-ri) (tr cni) sh-aspuni vrearea tr cariva cu dutsearea la grundz (trts); es multi grundz (trts) dit frina aest el, cu anvrtirea pining el, cu darea di coad, etc.; (tr om) grundz* (grn-dz) pl di la zborlu grund; vedz grund mi-anvrtescu prining cariva, sh-cu diznjirdrli, alvdrli, grunflari/grunflare (grun-fl-ri) sf grunflri (grun-flr) culchipsirli, etc. caftu s-lu-ard ca s-nj fac tsiva, s-nj da vrondul tsi-l fatsi omlu cndu hrcheashti; hrchit {ro: sforit, tsiva, s-am tsiva di la el, etc. {ro: gudura} {fr: choyer, horcit, horcial} {fr: ronflement} {en: snoring; snore} flagorner, se surchauffer} {en: coddle, flatter, fawn upon} ex: grunghi/grunghe (grn-ghi) sf vedz tu grund mi gudur s-nj dai tsiva; n gudurim la foc; s-gudur pining grunghiu (grn-ghu) sn vedz tu grunj noi; s-gudura tra s-lji dau un pr gudurat (gu-du-rt) adg grunj (grnj) sn grunji/grunje (gr-nji) partea di nghios a gudurat (gu-du-r-t), gudurats (gu-du-rts), gudurati/gufatsljei di om di-iu nchiseashti s-creasc barba; grunghiu {ro: durate (gu-du-r-ti) tsi-lj s-aspuni vreari (cu diznjirdri, brbie} {fr: menton} {en: chin} ex: avea un grunj gurguljitos; alvdri, culchipsiri, etc.) tra s-hib ars {ro: gudura} {fr: ari grunjlu mari; mi ligai sum grunj grunghiu (grn-ghu) sn choy, flagorn, fretill, cajol} {en: coddled, flattered, pl(?) (un cu grunj) fawned upon} gudurari/gudurare (gu-du-r-ri) sf gudurri grunjari/grunjare (gru-nj-ri) sf vedz tu gurnjescu (gu-du-rr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-gudur prining grunjat (gru-njt) adg vedz tu gurnjescu un tra s-aib tsiva {ro: aciunea de a gudura} {fr: action de grunjedz (gru-njdz) vb I vedz tu gurnjescu choyer, de flagorner, de cajoler; frtillement, flagornerie, grup (grp) sn grupuri (gr-pur) pung (sac) tu cari s-tsn cajolerie} {en: action of coddling, of flattering, of fawning paradz, di-arad vulusit {ro: grop} {fr: group, rouleau darupon} gudurescu (gu-du-rs-cu) (mi) vb IV gudurii (gu-dugent, sac dargent} {en: money bag, money pouch} r), guduream (gu-du-rem), gudurit (gu-du-r-t), gudurigrupar (gru-pr) sm vedz tu groap ri/gudurire (gu-du-r-ri) (un cu gudur) gudurit (gu-dugrupari/grupare (gru-p-ri) sf vedz tu groap rt) adg gudurit (gu-du-r-t), gudurits (gu-du-rts), gudurigrupat (gru-pt) adg vedz tu groap ti/gudurite (gu-du-r-ti) (un cu gudurat) gudurigrupishti/grupishte (gru-psh-ti) sf vedz tu groap ri/gudurire (gu-du-r-ri) sf guduriri (gu-du-rr) (un cu gualji/gualje (gu--lji) sf vedz tu goalji gudurari) gudiljar (gu-di-ljr) adg gudiljar (gu-di-ljgube1 (gu-b) sm gubedz (gu-bdz) luguria (fapt di dau r), gudiljari (gu-di-ljr), gudiljari/gudiljare (gu-di-lj-ri) cumts teasi tsi s-acats un di-alant), cu cari s ncljidi un tsi s-gudur prining cariva (lu-alavd, l-culchipseashti, curaua tsi s-poart di mesi; lucru di-asimi tsi-l poart muljerli etc.) tra s-lj si da tsiva; un tsi lu-ariseashti s-hib gudurat cu culanea di mesi; paft, papt, pahtau, plang, palang, (diznjirdat, culchipsit, s-hib alvdat, etc.); gudiljarcu {ro: culari, ploaci {ro: pafta} {fr: ceinture a boucles} {en: buckle, gudurat} {fr: caressant, flateur, dorlot} {en: flattered, clasp} ex: armnili poart gubedz (paftali) di mesi flatterer} gudiljarcu (gu-di-ljr-cu) adg gudiljarc (gu-digube2 (gu-b) sm vedz tu cube ljr-c), gudiljartsi (gu-di-ljr-tsi), gudiljartsi/gudiljartse (gugubes (gu-bs) adg vedz tu gribos di-ljr-tsi) (un cu gudiljar) gubilos (gu-bi-ls) adg vedz tu cube gudurari/gudurare (gu-du-r-ri) sf vedz tu gudur gucescu (gu-ct) adg vedz tu angucescu gudurat (gu-du-rt) adg vedz tu gudur gucilii/gucilie (gu-ci-l-i) sf gucilii (gu-ci-l) partea di nai ma gudurescu (gu-du-rs-cu) (mi) vb IV vedz tu gudur nsus a unui lucru (munti, arburi, cas, pirgu, etc.), multi ori guduriri/gudurire (gu-du-r-ri) sf vedz tu gudur (ma nu totna) chipitoas (surlutoas, ntsplicoas); angheau, gudurit (gu-du-rt) adg vedz tu gudur cacealiu, crciliu, creashtic, creashtid, creashtit, cuculj, culm, gugea (gu-g) invar vedz tu cugea chiscu, cingrliu, cipit, cium, ciuc, ciulubet, ciuciul, cium, gugeabash (gu-ga-bsh) sm gugeabash (gu-ga-bsh) ma

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

519

marli dit un hoar i csb (bgat di chivernisi i aleptu di ramier} {en: ring dove, wild pigeon} ex: gugucili bneadz lumea din hoar i csb) cari chivirniseashti tuti lucrili tsi au preclji, preclji; n gur di guguci gugufci/gugufce (gus-fac cu hoara i csblu; dimarhu {ro: primar} {fr: maire} gf-ci) sf gugufci/gugufce (gu-gf-ci) (un cu guguci3) {en: mayor} ex: gugeabash (dimarhu) tu hoar gugufc (gu-gf-c) sf guguftsi/guguftse (gu-gf-tsi) (un gugeamiti/gugeamite (gu-g-mi-ti) invar vedz tu cugea cu guguci3) gugi1 (gg) sm vedz tu giugia gugufc (gu-gf-c) sf vedz tu guguci3 gugi2 (gg) sm gugeanj (gu-gnj) un bal di peatitsi (un gugufci/gugufce (gu-gf-ci) sf vedz tu guguci3 cumat di lemnu i di os, un cucean di misur, etc.), dit un agioc guguljan (gu-gu-lj-n) sf guguljani/guguljane (gu-gu-lj-ni) di ficiurits, tsi easti agudit cu shcoplu di-un ficior tsi va s-u plant, tsi nu easti veardi ca tuti alanti planti, tsi creashti ma bag tu-un guv, sh-alants ficiori tsi nu vor s-lu-alas shi multu tu pduri, tu locuri grasi shi nutioasitsi, sh-u-adutsi cu caft s-lu ncheadic; poarc, bishc, gotc, cotc {ro: poarca un stur cu capel pi el sh-cari poati s-hib bun tu mcari ma (de la un joc de copii)} {fr: une balle (un morceau de bois, poati s-hib sh-frmcoas; soi di burec analtu, mushat, cumorceau dos, etc.) qui fait partie dun jeu denfants} {en: a un cciul gurguljitoas; peciurc, burec, bureati, buburec, ball (a piece of wood or bone, etc.) that is a part of a ciupernic; fig: dailean, feat analt, livend sh-mushat, childrens game} vrut, dash {ro: ciuperc} {fr: champignon; ponge} {en: gugilescu (gu-gi-ls-cu) vb IV gugilii (gu-gi-l), gugileam (gumushroom} ex: n bisearic gurguljat pri un stur adrat gi-lem), gugilit (gu-gi-l-t), gugiliri/gugilire (gu-gi-l-ri) (angucitoari: guguljana); ti-alxish, ti-armtusish, guguljana lj-aspun (ma multu a unui njic, brbat i nveast vrut) mult (fig: daileana, vruta) a mea vreari shi-lj fac multi di mirchili tsi li ari (c suntu i nu suntu gugurari/gugurare (gu-gu-r-ri) sf vedz tu guguredz fapti cu minti); u min mna lishor pristi truplu-a unei hiints gugurat (gu-gu-rt) adg vedz tu guguredz (njic i mari, brbat i muljari, om i pravd, etc.) multi ori cu guguredz (gu-gu-rdz) vb I gugurai (gu-gu-r), guguram (guzboar di vreari i bsheri; glinisescu, cnchipsescu, gu-rm), gugurat (gu-gu-r-t), gugurari/gugurare (gu-gudiznjerdu, hidipsescu, pushputescu, zdrudescu, hrsescu, r-ri) scot bots i zboar dit gur tsi par multi ori fr noim hrisescu, hrsescu {ro: mngia} {fr: cliner, se dorloter} c nu suntu ghini avdzti i aduchiti di-atselj tsi li ascult (ca{en: caress, fondle} gugilit (gu-gi-lt) adg gugilit (gu-gi-l- atseali scoasi di-un nat ninti ca s nveats s zburasc); scot t), gugilits (gu-gi-lts), gugiliti/gugilite (gu-gi-l-ti) tsi easti zboar dit gur tsi nu s-avdu, c suntu griti cu boatsi dipus; diznjirdat cu mna i zboarli dzsi; glinisit, diznjirdat, fac un vrondu tsi s-avdi surdu, peanarga ca-atsel faptu di-un cnchipsit, cnchearcu, hidipsit, hadyearcu, pushputit, aru tsi cur; gugurescu, bblescu, bnduredz, gurguredz, zdrudit, hrsit, hrisit, hrsit {ro: mngiat} {fr: clin, gurlescu, etc. {ro: gnguri, susura} {fr: babiller (comme les dorlot} {en: caressed, fondled} gugiliri/gugilire (gu-gi-lpetits enfants), roucouler, murmurer} {en: prattle, mumble, ri) sf gugiliri (gu-gi-lr) atsea tsi s-fatsi cndu s-gugileashti babble} ex: njiclu gugureadz; ca purunghilj guguram; ficiorlji tsiva i cariva; pushputirea cu mna; zboarli dzsi i faptili cu gugureadz neacumtinat; gugureadz (gurgureadz, gurgucari s-gliniseashti i easti hrsit cariva; glinisiri, cnchipsiri, leadz) arulu n vali gugurat (gu-gu-rt) adg gugurat (guhidipsiri, diznjirdari, pushputiri, zdrudiri, hrsiri, hrisiri, gu-r-t), gugurats (gu-gu-rts), gugurati/gugurate (gu-gu-rhrsiri; cnachi, diznjirdciuni, hadyi {ro: aciunea de a ti) tsi ari fapt un vrondu ca-atsel scos cu boatsi dipus, di mngia; mngiere} {fr: action de cliner, de se dorloter} njits (ninti ca s nveats s zburasc), di un aru tsi cur, etc.; {en: action of caressing, of fondling} gugurit, bblit, bndurat, gurgurat, gurlit, etc. {ro: gngurit, gugiliri/gugilire (gu-gi-l-ri) sf vedz tu gugilescu susurat} {fr: babill (comme les petits enfants), roucoul, gugilit (gu-gi-lt) adg vedz tu gugilescu murmur} {en: prattled, mumbled, babbled} guguragugiufoartic (gu-gu-for-ti-c) sf gugiufoartitsi/gugiufoartitse ri/gugurare (gu-gu-r-ri) sf gugurri (gu-gu-rr) atsea tsi s(gu-gu-for-ti-tsi) un soi di bubulic multu suptsri shfatsi cndu cariva (tsiva) gugureadz; guguriri, bbliri, lungu a curi pntic bitiseashti cu dau mdulari tsi sh-u-aduc bndurari, gurgurari, gurliri, etc. {ro: aciunea de a gnguri, ca un soi di cleashti (tsi laolu pistipsea c intr tu ureaclja-a de a susura; gngurire, susurare} {fr: action de babiller omlui); giufoartic {ro: urechelni} {fr: perce-oreille} {en: (comme les petits enfants), de roucouler, de murmurer} {en: ear-wig} giufoartic (gu-for-ti-c) sf giufoartitsi/giufoaraction of prattling, of mumbling, of babbling} gugurescu titse (gu-for-ti-tsi) (un cu gugiufoartic) burdufoartic (gu-gu-rs-cu) vb IV gugurii (gu-gu-r), guguream (gu-gu(bur-du-for-ti-c) sf burdufoartitsi/burdufoartitse (bur-durem), gugurit (gu-gu-r-t), guguriri/gugurire (gu-gu-r-ri) for-ti-tsi) un soi di bubulic tsi-azboair {ro: insect (un cu guguredz) gugurit (gu-gu-rt) adg gugurit (gu-guzburtoare} {fr: insecte ail} {en: insect with wings} r-t), gugurits (gu-gu-rts), guguriti/gugurite (gu-gu-r-ti) gugiulii/gugiulie (gu-gu-l-i) sf vedz tu gucilii (un cu gugurat) guguriri/gugurire (gu-gu-r-ri) sf guguriri gugosh1 (gu-gsh) sn gugoashi/gugoashe (gu-go-shi) un (gu-gu-rr) (un cu gugurari) bal (top) njic di metal (cilechi, bcri, mulidi, etc.) cari gugurescu (gu-gu-rs-cu) vb IV vedz tu guguredz easti aminat di-un tufechi tra s-agudeasc shi s-lu vatm guguriri/gugurire (gu-gu-r-ri) sf vedz tu guguredz dushmanlu; curshum, curshumi, pliumbu, pljumbu, pljumb, gugurit (gu-gu-rt) adg vedz tu guguredz plumbu, plumb, mulivi, mulidi, fndc, fndec, patron; gugushi/gugushe (gu-g-shi) invar zbor tsi s-afl mash tu (expr: lu-arsi gugoshlu = l-vtm) {ro: glon de puc} {fr: zburrea: purn gugushi cu noima di prun cu gushi, balle de fusil} {en: rifle bullet} ex: lu-arsi amarlu gugosh purn cu coada lung {ro: (prun) cu coada mai lung} {fr: (expr: l-vtm amarlu gugosh); multi gugoashi cdzur seara (prune) queue allong} {en: (plum) with long tail} (multi pljumbi s-aminar seara) gugustari/gugustare (gu-gus-t-ri) sf vedz tu gugustedz gugosh2 (gu-gsh) sn gugoashi/gugoashe (gu-go-shi) shi gugustat (gu-gus-tt) adg vedz tu gugustedz gugosh (gu-gsh) casa di mitasi tu cari shadi ncljis gugustedz (gu-gus-tdz) (mi) vb I gugustai (gu-gus-t), yermul di mitasi ninti ca s-azboair nafoar dit ns ca un gugustam (gu-gus-tm), gugustat (gu-gus-t-t), gugustamulits; ggoashi, cuculj {ro: cocon} {fr: cocon} {en: cocoon} ri/gugustare (gu-gus-t-ri) lu-acats mbrats sh-lu stringu la ex: gugosh di sirm ggoashi/ggoashe (g-go-shi) sf cheptu (di-arad di vreari, di dor, c nu-l vidzui di multu chiro, ggoashi/ggoashe (g-go-shi) (un cu gugosh2) etc.); ahulescu cu budzli-a meali budzli-a altui (frmtea, guguci1 (gu-gc) sn vedz tu cuculici1 mna, etc.) tra s-lj-aspun vrearea (tinjia, ascultarea, etc.) tsi ljguguci2 (gu-gc) sn vedz tu cuculici2 portu; gugustescu, mbrtsitedz, mbrtsishedz, mbrtsushedz, guguci3/guguce (gu-g-ci) sf guguci/guguce (gu-g-ci) pulj ambratsit, ambrats, angljisescu, ncurpiljedz, pushtuescu, tsi sh-u-adutsi cu-un turtur (agru-pilister, prumbu), cu pea- bash, hiritisescu, hiritsescu {ro: mbria, sruta} {fr: nili murni-grivi pi pltri sh-pntic, sh-cu-un ghir lai pi gushi; embrasser, baiser} {en: embrace, kiss} ex: ca purunghilj n gugufc, gugufci, dudii, fas, dicuhtur {ro: gugutiuc} {fr: gugushteam (bsham) gugustat (gu-gus-tt) adg gugustat

520

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(gu-gus-t-t), gugustats (gu-gus-tts), gugustati/gugustate (gu-li-m-neanj), gulimani/gulimane (gu-li-m-ni) cari caft (gu-gus-t-ti) tsi easti actsat n brats shi stres la cheptu; tsis-lja lucri (paradz) di la lumi ct ma multu sh-cu itsi trop; cari ari mna (fatsa, frmtea, budzli, etc.) ahuliti di budzli-a easti lemargu ti paradz sh-caft s-fac ct ma mult aveari; unui; gugustit, mbrtsitat, mbrtsishat, mbrtsushat, ambrtsat, haldup {ro: hrpre} {fr: vaurien, vagabond} {en: predatory, ambrtsitat, angljisit, ncurpiljat, pushtuit, bshat, hiritisit, hiri- grasping, seizing} ex: s-alipidar vrn patru-tsintsi gulimatsit {ro: mbriat, srutat} {fr: embrass bais} {en: kissed, neanj (haldupeanj) dup mini embraced} gugustari/gugustare (gu-gus-t-ri) sf gugustri gulin (gu-l-n) sf vedz tu gol (gu-gus-tr) atsea tsi s-fatsi cndu lumea s-gugusteadz (s guliri/gulire (gu-l-ri) sf vedz tu gol mbrtsiteadz, s-bashi); gugustiri, mbrtsitari, mbrtsishari, gulishan (gu-li-shen) adg vedz tu gol mbrtsushari, ambrtsari, ambrtsitari, angljisiri, ncurpiljari, gulishinari/gulishinare (gu-li-shi-n-ri) sf vedz tu gol pushtuiri, bshari, hiritisiri, hiritsiri {ro: aciunea de a gulishinat (gu-li-shi-nt) adg vedz tu gol mbria, de a sruta; mbriare; srutare} {fr: action gulishinedz (gu-li-shi-ndz) vb I vedz tu gol dembrasser, de baiser; embrassade, baiser} {en: action of gulishnari/gulishnare (gu-lish-n-ri) sf vedz tu gol embracing, of kissing; embrace, kiss} gugustescu (gu-gus- gulishnat (gu-lish-nt) adg vedz tu gol ts-cu) (mi) vb IV gugustii (gu-gus-t), gugusteam (gu-gusgulishnedz (gu-lish-ndz) vb I vedz tu gol tem), gugustit (gu-gus-t-t), gugustiri/gugustire (gu-gus-t- gulit (gu-lt) adg vedz tu gol ri) (un cu gugustedz) gugustit (gu-gus-tt) adg gugustit gulivrag (gu-li-vr-g) sf vedz tu gol (gu-gus-t-t), gugustits (gu-gus-tts), gugustiti/gugustite (gu- guljano (gu-lja-n) sm guljanadz (gu-lja-ndz) pescu mari di gus-t-ti) (un cu gugustat) gugustiri/gugustire (gu-gus-t- ap dultsi, bun tu mcari, cu truplu lungu sh-fr prdzits ri) sf gugustiri (gu-gus-tr) (un cu gugustari) (aspri, ljushpi, soldzi), ma largu tu partea di ninti, cu caplu gugustescu (gu-gus-ts-cu) (mi) vb IV vedz tu gugustedz plciutat, cu mustts lundz sh-cu dints mri sh-vrtosh; soagugustiri/gugustire (gu-gus-t-ri) sf vedz tu gugustedz m {ro: somn (pete)} {fr: silure (poisson)} {en: sheat fish} gugustit (gu-gus-tt) adg vedz tu gugustedz gulubizdr (gu-lu-bz-dr) sf gulubizdri/gulubizdre (gu-lu-bzguguts (gu-g-ts) sf vedz tu gulaci dri) muljari tsi nu easti bun tr tsiva; tsi nu-ahrzeashti mari guh! (gh!) inter zbor cari caft s-aspun cum s-avdi tusea-a lucru; drmal, dispuljat {ro: nemernic} {fr: propre rien unui om {ro: interjecie care imit tusea} {fr: interjection qui (en parlant dune femme); femme sans valeur; bltre} {en: imite la toux} {en: interjection imitating the cough} scoundrel, good for nothing (woman); beggar} guhtic (gh-tic) sn guhtitsi/guhtitse (gh-ti-tsi) lngoari tsi s- gulucust (gu-lu-cs-t) sf vedz tu glgust lja di la om la om (ma multu earna), cari tsni un i dau Gulugeu (Gu-lu-g) sm fr pl protlu mes dit an; Yinar, siptmnj shi s-aspuni cu clduri, cu dureari di cap shi di Culugeu, Culujeg {ro: Ianuarie} {fr: Janvier} {en: January} gurmadz, cu tusi, cu curarea-a nariljei tut chirolu, etc.; guturai, gulugescu (gu-lu-gs-cu) vb IV gulugii (gu-lu-g), gulugeam arem, aremi, rem, sinahi, sirmii, butur, cear, ruf {ro: (gu-lu-gem), gulugit (gu-lu-g-t), gulugiri/gulugire (gu-luguturai, grip} {fr: grippe, rhume de cerveau} {en: flu, cold g-ri) stau earna ning vatr {ro: stau iarna lng foc} {fr: (in the head), running nose} guhtisdz (guh-ti-sdz) vb I rester pendant lhiver prs du foyer} {en: sit during winter guhtisai (guh-ti-s), guhtisam (guh-ti-sm), guhtisat (guh- beside the fireplace} gulugit (gu-lu-gt) adg gulugit (guti-s-t), guhtisari/guhtisare (guh-ti-s-ri) ljau un shcurt lu-g-t), gulugits (gu-lu-gts), gulugiti/gulugite (gu-lu-g-ti) anas shi scot vimtu dit plimunj cu puteari shi vrondu (ca tsi sta earna ning vatr {ro: care st iarna lng foc} {fr: qui semnu c am un heavr, c am guhtic); tushedz, tushescu reste pendant lhiver prs du foyer} {en: who sits during {ro: tui} {fr: tousser} {en: cough} guhtisat (guh-ti-st) adg winter beside the fireplace} gulugiri/gulugire (gu-lu-g-ri) sf guhtisat (guh-ti-s-t), guhtisats (guh-ti-sts), guhtisagulugiri (gu-lu-gr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva sta earna ti/guhtisate (guh-ti-s-ti) cari scoati vimtu dit plimunj cu ning vatr {ro: aciunea de a sta iarna lng foc} {fr: action puteari shi vrondu (ca semnu c ari un heavr); tushat, tushit de rester pendant lhiver prs du foyer} {en: action of sitting {ro: tuit} {fr: touss} {en: coughed} guhtisari/guhtisare during winter beside the fireplace} Culugeu (Cu-lu-g) sm (guh-ti-s-ri) sf guhtisri (guh-ti-sr) atsea tsi fatsi cariva fr pl (un cu Gulugeu) Culujeg (Cu-lu-jg) sm fr pl cari guhtisadz {ro: aciunea de a tui} {fr: action de tousser} (un cu Gulugeu) {en: action of coughing} gulugust (gu-lu-gs-t) sf vedz tu glgust guhtisari/guhtisare (guh-ti-s-ri) sf vedz tu guhtic gulumeu (gu-lu-m) sm gulumei (gu-lu-m) ccat gros; guhtisat (guh-ti-st) adg vedz tu guhtic guluvan, gvun, guvun {ro: excrement mare} {fr: gros guhtisdz (guh-ti-sdz) vb I vedz tu guhtic excrment} {en: large excrement} guluvan (gu-lu-vn) sm gulaci/gulace (gu-l-ci) sf gulci (gu-lc) un soi di lilici guluvanj (gu-lu-vnj) (un cu gulumeu) guvun (gu-vn) galbin (cu frndz lundzi, suptsri sh-cu-anjurizm mushat) sm guvunj (gu-vnj) (un cu gulumeu) gvun (g-vn) tsi s-creashti tu grdina di ning casa-a omlui; guleaci(?), sm gvunj (g-vnj) (un cu gulumeu) guguts {ro: narcis} {fr: narcisse} {en: daffodil} guguts guluvan (gu-lu-vn) sm vedz tu gulumeu (gu-g-ts) sf guguts (gu-g-ts) (un cu gulaci) gulea- gumar (ghu-mr) sm, sf shi adg gumar (ghu-m-r), gumari ci/guleace (gu-le-ci) sf guleaci(?) (gu-lec) lilicea-a (ghu-mr), gumari/gumare (ghu-m-ri) pravd tsi sh-uHristolui; lilici tsi s-creashti tu grdinj, gulaci(?) {ro: floarea adutsi cu un cal ma njic sh-cari easti sh-cu ureclji mri; tar, lui Hristos, narcis?} {fr: narcisse?} {en: daffodil?} cci, shonj, uci, tronj, uricljat, dng, dnglr; (expr: 1: migulciuni/gulciune (gu-l-c-ni) sf vedz tu gol aleg ca gumarlu tu oi = nu hiu ca-alants di deavrliga; 2: ca guldanec (gul-d-nec) sm, sf vedz tu guldanic gumarlu pri punti = anapud, u tsn pi-a mea sh-nu-ascultu di guldanic (gul-d-nic) sm, sf guldanic (gul-d-ni-c), guldavrnu; 3: easti un gumar = easti un om niprxit, abrashcu, nits (gul-d-nits), guldanitsi/guldanitse (gul-d-ni-tsi) oaspi arsiz, fr-arshini; 4: nj fit gumara = hiu hrios multu, avui neacljimat {ro: musafir nepoftit} {fr: hte qui na pas t invimult tihi sh-canda amintai tsiva) {ro: mgar, mgri} {fr: t} {en: uninvited guest} ex: n vinji guldanica (oaspita neane, anesse} {en: donkey} ex: ca gumarlu tu oi (expr: tsi scljimat); nj-actsar casa guldanitslji (oaspitslji neacljimats) aleadzi di-alants di deavrliga); u lig ca gumarlu pri punti guldanec (gul-d-nec) sm, sf guldanec (gul-d-ne-c), gul- (expr: u tsni pi-a lui, strmb); gumarlu aspelj? spunea danets (gul-d-nets), guldanetsi/guldanetse (gul-d-ne-tsi) cheri; lj fit gumara (expr: easti hrsit multu); s-adr ca tatl a (un cu guldanic) gumarilor (expr: si ngrshe multu); ti-adrash ca atsel guleaci/guleace (gu-le-ci) sf vedz tu gulaci (gumarlu) a orghilor gumrsescu (ghu-mr-ss-cu) (mi) vb gulescu (gu-ls-cu) vb IV vedz tu gol IV gumrsii (ghu-mr-s), gumrseam (ghu-mr-sem), gulici/gulice (gu-l-ci) sf vedz tu angulici gumrsit (ghu-mr-s-t), gumrsiri/gumrsire (ghu-mr-sguliman (gu-li-mn) adg guliman (gu-li-m-n), gulimaneanj ri) prusvulsecu cariva prit purtarea tsi lj-u fac tsh canda

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

521

easti un gumar {ro: mgri} {fr: (s)insulter, offenser ln fr mnits sh-lungu pn di dzinuclji (lai tr muljeri, quelquun en le traitant comme un ne} {en: insulting albu tr brbats); stranj lungu di ln (di earn) cu peri lundz; somebody by treating him like a donkey} gumrsit (ghugunel, cndushi, cundushi, cundush, shiguni, shguni, mr-st) (mi) adg gumrsit (ghu-mr-s-t), gumrsits (ghushigun, tsipuni; saric, sarc, srcot {ro: manta de ln cu mr-sts), gumrsiti/gumrsite (ghu-mr-s-ti) prusvulsit di prul lung} {fr: manteau longs poils} {en: long woolen cariva tsi s-purt cu el dip canda eara un gumar {ro: mgrit} cloak} gunel (gu-n-l) sf guneli/gunele (gu-n-li) (un {fr: offens par un traitement reu comme celui donn un cu guneal) ne} {en: insulted by a treatment received similar to that guneau (ghu-ne-) sf gunei (ghu-n) shi guneali/guneale reserved for a donkey} gumrsiri/gumrsire (ghu-mr-s-ri) (ghu-ne-li) ud di durnjiri fr ptunji nghios, mash cu loc sf gumrsiri (ghu-mr-sr) atsea tsi fatsi un cndu s-poart {ro: odaie de dormit cu pmnt pe jos} {fr: chambre cu cariva tsh canda easti un gumar {ro: aciunea de a coucher au plancher en terre} {en: sleeping room with mgri; mgrire} {fr: action doffenser quelquun en le earthen floor} traitant comme un ne} {en: action of insulting somebody by gunel (gu-n-l) sf vedz tu guneal treating him like a donkey} gumric (ghu-m-rc) sm, sf gunghisescu (gun-ghi-ss-cu) vb IV vedz tu gngu shi adg gumric (ghu-m-r-c), gumrits (ghu-m-rts), gunghisiri/gunghisire (gun-ghi-s-ri) sf vedz tu gngu gumritsi/gumritse (ghu-m-r-tsi) gumar ma njic {ro: gunghisit (gun-ghi-st) adg vedz tu gngu mgrush} {fr: non} {en: small donkey} gumrts (ghugunjo (ghu-nj) sm fr pl zbor tsi s-avdi mash tu ngiurturi m-rts) sm, sf shi adg gumrts (ghu-m-r-ts), gumrts shi ari noima di tat {ro: tat} {fr: pre} {en: father} ex: lo(ghu-m-rts), gumrtsi/gumrtse (ghu-m-r-tsi) (un cu ts daraclu gunjolu! (s-lu lja draclu, tat-tu!) gumric) gumrar (ghu-m-rr) sm gumrari (ghu-mgunos (gu-ns) sm fr pl vedz tu agnos rr) atsel tsi ari vrundida-a gumarlor; atsel tsi dutsi gumarlji gunusar (gu-nu-sr) sm vedz tu ganum {ro: cel ce ari grije or conduce mgarii} {fr: celui qui prends gunusrescu (gu-nu-s-rs-cu) adg vedz tu ganum soin ou conduit les nes} {en: the one who takes care or leadz gunusrimi/gunusrime (gu-nu-s-r-mi) sf vedz tu ganum the donkeys} gumrlchi/gumrlche (ghu-mr-l-chi) sf gunusescu (gu-nu-ss-cu) vb IV vedz tu ganum gumrlchi (gu-mr-lch) purtari tsi sh-u-adutsi cu-atsea gunusiri/gunusire (gu-nu-s-ri) sf vedz tu ganum fapt di gumari {ro: mgrie} {fr: nerie} {en: foolish act or gunusit (gu-nu-st) adg vedz tu ganum remark} gumrescu (ghu-m-rs-cu) adg gumreasc (ghu- gunusos (gu-nu-ss) adg vedz tu agnos m-res-c), gumreshts (ghu-m-rsh-ts), gumreshti (ghugunustar (gu-nus-tr) sm vedz tu ganum m-rsh-ti) ca di gumar {ro: mgresc} {fr: dne} {en: guoalji/guoalje (gu-o-lji) sf vedz tu goalji foolish, like a donkey} gumrishcu (ghu-m-rsh-cu) adg gurabii/gurabie (gu-ra-b-i) sf vedz tu curabe gumrishc (ghu-m-rsh-c), gumrishts (ghu-m-rsh-ts), gurahan (gu-ra-hn) sm, sf, adg vedz tu gur gumrishti (ghu-m-rsh-ti) (un cu gumrescu) ex: purni gur (g-r) sf guri/gure (g-ri) shi guri (gr) guva tsi s-afl gumrishti (gumreshti, ca di gumar), purni di Bosna tu partea di nghios a caplui di om (mrdzinit si dau budz, gumreashti/gumreashte (ghu-m-resh-ti) adv ca di cu cari zburashti sh-prit cari intr mcarea tu trup); guva dit gumar {ro: mgrete} {fr: en ne, comme un ne} {en: like a caplu-a prvdzlor (cu cari mc shi prit cari scot bots); muts, donkey} gumarangath (ghu-ma-rn-gath) sn gumaranmuts, mutsc, zurn, arostu, arostru; (fig: 1: gur = (i) gathi/gumarangathe (ghu-ma-rn-ga-thi) un soi di earb cu dishcljidztur dit lucri ca saclu, punga, etc. tsi sh-u-aduc cu schinj; schin, chingher, schinlu-a tarlui, ciun, mrtsini, pljur gura; guv; (ii) boatsi, zbor, grai; (iii) yiu, tu ban; (iv) bshari; {ro: mrcine mgresc} {fr: ronce que les baudet mangent} (v) un ascpitari prit grglan di ap (di-un cumat di {en: a kind of bramble bush} ex: gumarlu tu gumarangathi sh- mcari, etc.); expr: 2: cad tu gura di lup = mi fac afan, mi fac greclu tu grdin xean cipi, mi cher, cipusescu; 3: am guri multi (ti hrniri) = am gumarad (gu-ma-r-d) sf vedz tu grmad mults cilimeanj, oaminj, sufliti tsi lipseashti s-l dau di gumaradh (gu-ma-r-dh) sf gumardz (gu-m-rdz) un mcari; 4: nu-am gur s-grescu = nu-am nitsiun furnjii, cu gumarad ndreptu ca s-dzc un zbor; 5: nu n grim cu gura = him crtits, gumarangath (ghu-ma-rn-gath) sn vedz tu gumar ncceats; 6: ap-nj njardzi gura = zburscu multi, agonja shgumrar (ghu-m-rr) sm vedz tu gumar fr s-astmtsescu; 7: nu-l trec n gur = nu-l zburscu digumrts (ghu-m-rts) sm, sf shi adg vedz tu gumar aru, nu-l cacuzburscu; 8: am gura mari = zburscu multu; 9: gumreashti/gumreashte (ghu-m-resh-ti) adv vedz tu nji s-avea dus gura la ureaclji = nji s featsi un foami mari, gumar hiu multu-agiunj; 10 ljau n gur; bag tsiva n gur = expr: mc gumrescu (ghu-m-rs-cu) adg vedz tu gumar niheam, un mshctur; 11: hiu cu suflitlu la gur = (i) mizi gumric (ghu-m-rc) sm, sf shi adg vedz tu gumar pot s-ljau anasi; (ii) hiu multu lndzit shi etim s-nj dau gumrishcu (ghu-m-rsh-cu) adg vedz tu gumar suflitlu, s-mor; 12: agrshescu di la mn pn la gur = gumrlchi/gumrlche (ghu-mr-l-chi) sf vedz tu gumar agrshescu mulu agonja; 13: lj-u-astup (lj-u ncljid) gura = nu gumrsescu (ghu-mr-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu gumar lu-alas s zburasc, l-fac tra s-nu mata poat s-dzc vr zbor; gumrsiri/gumrsire (ghu-mr-s-ri) sf vedz tu gumar 14: lj ljau zborlu din gur = (i) dzc un zbor tamam atumtsea gumrsit (ghu-mr-st) adg vedz tu gumar cndu un altu easti etim s-lu dzc idyiul zbor; (ii) lj-talj gumolj (gu-mlj) sn vedz tu guzmolj zborlu, lj-curmu zborlu tra s zburscu mini; 15: mi lja gura gumulj (gu-mlj) sn vedz tu guzmolj pri dininti = zburscu ninti ca s-mi minduescu tsi easti ghini sgun (g-n) sn guni/gune (g-ni) 1: perlu i lna tsi acoapir dzc, dzc tsi nu lipsea s-dzc, mi dau di padi cu atseali tsi chealea-a unor prvdz; chealea cu per a prvdzlor cndu dzc; 16: nj-neadzi gura ca un moar aspart = zburscu suntu ninga tu ban, ic lucrati dup moarti; chiurcu; 2: stranji multi sh-fr-astmtsiri; 17: am gura-aspart = (i) zburscu fapti dit aest cheali cu per; chiurcu, bund, bideni, sac {ro: lucri uruti sh-arushinoasi; zburscu vruti sh-nivruti; (ii) blan} {fr: fourrure, pelisse} {en: fur} zburscu sh-aspun misticadz tsi lipsea s-lji tsn ascumts; nu gundu (gn-du) adg gund (gn-d), gundz (gn-dz), pot s-tsn misticadz; 18: nj-asparshu gura = l-zburi di-aru, lgundi/gunde (gn-di) tsi easti analtu (lungu) sh-multu slab cacuzburi; 19: nj-afirescu gura = am cshtig cndu zburscu di-lj si ved oasili; tsi easti mash oasi, di-lj misuri coastili; tra s-nu dzc tsi nu lipseashti; 20: u dzc cu giumitati di gur = costenliv, custnic {ro: costeliv} {fr: efflanqu} {en: lanky, zburscu, cu tuti c nu para voi s zburscu (c nu para gaunt} ex: omlu-aestu easti gundu (analtu sh-multu slab) pistipsescu c-atseali tsi dzc suntu dealihea, etc.); 21: easti gunduluchi/gunduluche (gun-du-l-chi) sf vedz tu mash gura di ns = ns zburashti mash, s-alavd sh-nu fatsi undulchi tsiva; 22: mi ljau dup gura-a lui = fac ashi cum dztsi el, ashi guneal (gu-ne-l) sf guneali/guneale (gu-ne-li) stranj di cum mi urnipseashti; 23: ashteptu (s-nj si da) n gur = voi s-li

522

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

aflu tuti lucrili etimi, adrati, vr lucru; ashteptu s-nj si da tuti (arucutos); minciun gurguljitoas (fig: diplumatic) lucrili fr tra s-fac tsiva tr eali; 24: ashteptu cu gura hscat ngurguljitos (ngur-gu-lji-ts) adg ngurguljitoas (ngur-gu= ashteptu cu mult nearvdari, mizi pot s-ashteptu; 25: stau lji-to-s), ngurguljitosh (ngur-gu-lji-tsh), ngurguljitoacu gura hscat = mi ciudusescu di-atseali tsi ved; 26: nj-alas si/ngurguljitoase (ngur-gu-lji-to-si) (un cu gurguljitos) gura bali (ap) = zlipsescu, nj-si fatsi mari orixi; 27: nji sgurguljutos (gur-gu-lju-ts) adg gurguljutoas (gur-gu-ljuusuc gura = mi-acats un seati mari sh-mizi pot s-ashteptu s-to-s), gurguljutosh (gur-gu-lju-tsh), gurguljutoasi/gurbeau tsiva; 28: nu bag ghini n gur = ct bag n gur, guljutoase (gur-gu-lju-to-si) (un cu gurguljitos) gurunshun; 29: nj-alxescu (nj-fac) gura = alxescu atseali tsi guljitedz (gur-gu-lji-tdz) (mi) vb I gurguljitai (gur-gu-ljimc; alxescu arada cu cari mc mcrurli; nj-alxescu t), gurguljitam (gur-gu-lji-tm), gurguljitat (gur-gu-lji-tnustimada tsi u-am n gur; 30: nu-nj si dutsi pnea la gur; t), gurguljitari/gurguljitare (gur-gu-lji-t-ri) l-fac un lucru snu-nj si bag n gur = mc fr orixi, nu ved hiri di mcarea hib gurguljitos; gurguljedz, ngurguljedz {ro: rotunji} {fr: tsi-u fac, escu nvirinat (shi nu-am orixi tra s-mc tsiva) {ro: arrondir} {en: round, make round} ex: cpitnjlu s-gurguljit gur; bot; voce; via; etc.} {fr: bouche; gueule; voix; vie; (s-featsi gurguljitos) ghini gurguljitat (gur-gu-lji-tt) adg etc.} {en: mouth; voice; life; etc.} ex: un mnstiri cu gurguljitat (gur-gu-lji-t-t), gurguljitats (gur-gu-lji-tts), niprtica tu mesi sh-cu calj alghi deavrliga (angucitoari: gurguljitati/gurguljitate (gur-gu-lji-t-ti) tsi easti faptu s-hib gura); di gur s-bati caplu; cdzut tu gur di lup (expr: faptu gurguljitos; gurguljat, ngurguljat {ro: rotunjit} {fr: arrondi, afan); yin stiihiili s-n lja gura (fig: boatsea); lu-agiumsir cu rond} {en: rounded, round} gurguljitari/gurguljitare (gurgur (yiu, tu ban); si-sh agiung m-sa cu gur (yii, tu ban); gu-lji-t-ri) sf gurguljitri (gur-gu-lji-tr) atsea tsi s-fatsi atumtsea-lj vinji gura (zborlu, boatsea; expr: nchisi s cndu un lucru s-gurguljiteadz; gurguljari, ngurguljari {ro: zburasc, nye); lji si lo gura (expr: chiru boatsea; nu mata putu aciunea de a rotunji; rotunjire} {fr: action darrondir} {en: s zburasc; dmlusi); ari guri multi (expr: oaminj tsi vor action of rounding} gurguljedz (gur-gu-ljdz) (mi) vb I hrniri, cilimeanj mults); nu-ari gur s-greasc (nu-ari gurguljai (gur-gu-lj), gurguljam (gur-gu-ljm), gurguljat ndreptu s zburasc, s scoat un zbor); lj-acts gura-a (gur-gu-lj-t), gurguljari/gurguljare (gur-gu-lj-ri) (un cu Hristolui (expr: ? Hristolu nu-avu tsi s-dzc); nu-sh grescu cu gurguljitedz) gurguljat1 (gur-gu-ljt) adg gurguljat (gurgura (suntu ncceats); ap-lj njardzi gura (expr: zburashti gu-lj-t), gurguljats (gur-gu-ljts), gurguljati/gurguljate multi, vruti sh-nivruti, agonja sh-fr s-astmtseasc); nu mi (gur-gu-lj-ti) (un cu gurguljitat) gurguljari/gurguljare treatsi n gur (expr: nu mi zburashti di-aru, nu mi (gur-gu-lj-ri) sf gurguljeri (gur-gu-ljr) (un cu gurgucacuzburashti); ti ncceash? tsi-asparsish gura? (expr: lljitari) gurguljat2 (gur-gu-ljt) adg gurguljat (gur-gu-ljzbursh di-aru l-cacuzbursh?); n s-avea dus gura la t), gurguljats (gur-gu-ljts), gurguljati/gurguljate (gur-guureaclji di foami (expr: nji s-avea fapt un foami mari, earam lj-ti) (un cu gurguljitos) ex: n bisearic gurguljat pri un multu-agiunj); pn calu s-lja n gur (expr: s-mc, s-pasc stur adrat (angucitoari: burec, guguljan) ngurguljedz niheam); ficiori tsi-ashteapt n gur (expr: s-l si da tuti (ngur-gu-ljdz) (mi) vb I ngurguljai (ngur-gu-lj), nguretimi), ca tsiva pulj orghi; ashtipta cu gura hscat (expr: cu guljam (ngur-gu-ljm), ngurguljat (ngur-gu-lj-t), ngurnearvdari) tuts, ca cireasha-atsea coapta; tu avlii eara n guljari/ngurguljare (ngur-gu-lj-ri) (un cu gurguljitedz) ex: fntn, cu ap aratsi, c bali ts-alsa gura (expr: zilipseai s- si ngurgulje la fats ngurguljat1 (ngur-gu-ljt) adg ngurbeai ap); lji s-avea uscat gura (expr: l eara mult seati); nu guljat (ngur-gu-lj-t), ngurguljats (ngur-gu-ljts), ngurli bag ghini n gur (expr: unshun, ct ahiursi s-mc); nu-lj guljati/ngurguljate (ngur-gu-lj-ti) (un cu gurguljitat) ex: si bga tsiva n gur (expr: eara ahntu nvirinat c nu-avea capitli a chetrilor di pri murmints li fac ngurguljati; chetrili di orixi dip); nu l si dutsea pnea la gur (expr: nu-avea orixi, prit aruri suntu ngurguljati (arucutoasi) ngurguljari/ngurnu para vrea s-mc), mac mca ahoryea gurits (gu-r-ts) guljare (ngur-gu-lj-ri) sf ngurguljeri (ngur-gu-ljr) (un sf gurits (gu-r-ts) gur njic; gurshoar {ro: guri} {fr: cu gurguljitari) ngurguljat2 (ngur-gu-ljt) adg ngurguljat petite bouche} {en: small mouth} ex: nu-lj s-avdi guritsa (ngur-gu-lj-t), ngurguljats (ngur-gu-ljts), ngurgulja(gura-a lui njic); ts-yinea s-l sorghi guritsa gurshoar ti/ngurguljate (ngur-gu-lj-ti) (un cu gurguljitos) (gur-sho-r) sf gurshori (gur-shr) (un cu gurits) ex: gurgulj2 (gur-glj) sm gurgulj (gur-glj) shi sn gurshoara (guritsa) l si strmb gurahan (gu-ra-hn) sm, gurgulji/gurgulje (gur-g-lji) chipita-a sinilor (dit cari sudzi sf, adg gurahan (gu-ra-h-n), gurahanj (gu-ra-hnj), guraha- njiclu, laptili di mum); cap di tsts; grgulj, {ro: sfrc} {fr: ni/gurahane (gu-ra-h-ni) tsi ari gura mari sh-aurl vrtos (tsi ttin} {en: nipple} ex: doilji gurgulj di cheatr (dauli capiti di ari gura hani); ficior tsi plndzi, njiureadz sh-aurl multu {ro: cheatr a tstslor) grgulj2 (gr-glj) sm grgulj (grcu gura mare; copil miorlitor} {fr: qui a une grande bouche; glj) shi sn grgulji/grgulje (gr-g-lji) (un cu gurgulj2) enfant pleurnicheur} {en: with big mouth; whining child} gurgulj3 (gur-glj) sm gurgulj (gur-glj) shi sn gurbii/gurbie (gu-r-b-i) sf vedz tu curabe gurgulji/gurgulje (gur-g-lji) gusha di pociu, partea cu guv gurbii/gurbie (gur-b-i) sf vedz tu curabe a unui poci pri iu easi apa; coada di poci; grgulj, mnushi, gurguleadz (gur-gu-le-dz) vb I unipirs. vedz tu gurledz turtoari {ro: gurgui, toart} {fr: goulot de cruche, oreillette gurgulidzari/gurgulidzare (gur-gu-li-dz-ri) sf vedz tu dune vase} {en: spout, neck of jug} ex: gurguljlu (coada, gurledz mnusha) a pocilui s-freadzi grgulj3 (gr-glj) sm grgulj gurgulidzat (gur-gu-li-dzt) adg vedz tu gurledz (gr-glj) shi sn grgulji/grgulje (gr-g-lji) (un cu gurgulj1 (gur-glj) sm gurgulj (gur-glj) shi sn gurgugurgulj3) lji/gurgulje (gur-g-lji) lucru tsi easti arucutos; cheatr stron- gurguljari/gurguljare (gur-gu-lj-ri) sf vedz tu gurgulj1 ghil (arucutoas); grgulj, abel, bel, chitritseau, shombur, gurguljat1 (gur-gu-ljt) adg vedz tu gurgulj1 shombur {ro: piatr rotunjit} {fr: rond, pierre arrondie} gurguljat2 (gur-gu-ljt) adg vedz tu gurgulj1 {en: round, ring, round stone} ex: featili s-agiuca cu gurgulji gurguljedz (gur-gu-ljdz) (mi) vb I vedz tu gurgulj1 (chetri arucutoasi, abeli) grgulj1 (gr-glj) sm grgulj gurguljitari/gurguljitare (gur-gu-lji-t-ri) sf vedz tu gurgulj1 (gr-glj) shi sn grgulji/grgulje (gr-g-lji) (un cu gurguljitat (gur-gu-lji-tt) adg vedz tu gurgulj1 gurgulj1) ex: eara ca vrnu grgulj (cheatr arucutoas) tsi nu gurguljitedz (gur-gu-lji-tdz) (mi) vb I vedz tu gurgulj1 s-apuni iuva gurguljitos (gur-gu-lji-ts) adg gurguljitoas gurguljitos (gur-gu-lji-ts) adg vedz tu gurgulj1 (gur-gu-lji-to-s), gurguljitosh (gur-gu-lji-tsh), gurguljitoa- gurguljutos (gur-gu-lju-ts) adg vedz tu gurgulj1 si/gurguljitoase (gur-gu-lji-to-si) tsi sh-u-adutsi cu un gurgur (gr-gur) sn gurguri/gurgure (gr-gu-ri) vrondul tsi-l tserclju (aroat ic discu); arucutos, stronghil, gurguljat, gur- fac matsli cndu gurleadz; vrondul faptu di apili tsi cur; guljutos, ngurguljitos, vrligos, nvrligos, anvrligos, nvrgurlidzari, shuputiri, ciuciurari {ro: chiorit, susur} {fr: ligos, nvrgos, nvrgos, nvrgos {ro: rotund, rotunjit} {fr: gargouillement (dans les intestins); murmure (deau)} {en: rond, arrondi} {en: round, rounded} ex: parlu-i gurguljitos rumbling (bowels); purl (brook, river)} ex: spuni-nj vale, cu-a

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

523

tu gurgur (shuputiri) suschiros gurguredz (gur-gu-rdz) lts), gurliti/gurlite (gur-l-ti) (un cu gurlidzat) gurlivb I gurguridzai (gur-gu-ri-dz), gurguridzam (gur-gu-riri/gurlire (gur-l-ri) sf gurliri (gur-lr) (un cu gurlidzari) dzm), gurguridzat (gur-gu-ri-dz-t), gurguridzari/gurguri- gurguleadz (gur-gu-le-dz) vb I unipirs. gurgulidz (gurdzare (gur-gu-ri-dz-ri) fac un vrondu ca gurgurlu dit mats gu-li-dz), gurgulidza (gur-gu-li-dz), gurgulidzat (gur-gu-licndu s-min vimtul prit eali; fac un vrondu ca-atsel faptu di dz-t), gurgulidzari/gurgulidzare (gur-gu-li-dz-ri) (un cu api tsi cur; gurledz, gurlescu, guguredz, gurguleadz, gurledz) ex: arulu gurguleadz (gurleadz); matsli vzescu, etc. {ro: chiori, susura, murmura} {fr: grouiller (en gurguleadz (gurleadz) gurgulidzat (gur-gu-li-dzt) adg parlant des boyaux); murmurer} {en: rumble (bowels); purl gurgulidzat (gur-gu-li-dz-t), gurgulidzats (gur-gu-li-dzts), (brooks)} gurguridzat (gur-gu-ri-dzt) adg gurguridzat gurgulidzati/gurgulidzate (gur-gu-li-dz-ti) (un cu (gur-gu-ri-dz-t), gurguridzats (gur-gu-ri-dzts), gurguridza- gurlidzat) gurgulidzari/gurgulidzare (gur-gu-li-dz-ri) sf ti/gurguridzate (gur-gu-ri-dz-ti) tsi ari fapt un vrondu ca gurgulidzri (gur-gu-li-dzr) (un cu gurlidzari) gurgurlu dit mats cndu s-min vimtul prit eali; tsi ari fapt gurlescu (gur-ls-cu) vb IV vedz tu gurledz un vrondu ca-atsel adrat di un ap tsi cur sh-gurgureadz; gurlidzari/gurlidzare (gur-li-dz-ri) sf vedz tu gurledz gurlidzat, gurlit, guguredz, gugurat, gurgulidzat, vzit, etc. gurlidzat (gur-li-dzt) adg vedz tu gurledz {ro: chiorit, susurat, murmurat} {fr: grouill (en parlant des gurliri/gurlire (gur-l-ri) sf vedz tu gurledz boyaux); murmur} {en: rumbled (bowels); purled (brooks)} gurlit (gur-lt) adg vedz tu gurledz gurguridzari/gurguridzare (gur-gu-ri-dz-ri) sf gurguridzri gurlits (gur-l-ts) sf fr pl lngoari di porcu tsi s-aspuni cu (gur-gu-ri-dzr) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva i cariva gurgu- umflarea-a gushiljei; lngoari a grglanlui la njits {ro: readz; gurlidzari, gurliri, guguredz, gugurari, gurgulidzari, grumzare} {fr: enflure du cou (chez les porcs); croup} {en: vziri, etc. {ro: aciunea de a chiori, de a susura, de a swelling of the pig neck; croup} murmura; chiorire, susurare, murmurare, chiorit} {fr: gurmadz (gur-mdz) sn vedz tu grumadz grouiller (en parlant des boyaux); murmurer; gargougurn (gr-n) sf gurni/gurne (gr-ni) un soi di groap mari illement} {en: action of rumbling (bowels); of purling adrat tu loc (ca un balt, lac njic i ca un czani mari di (brooks)} grgredz (gr-g-rdz) vb I grgridzai (gr-g- metal, cimentu, cheatr, etc. dishcljis prisupr), tu cari sri-dz), grgridzam (gr-g-ri-dzm), grgridzat (gr-g- adun shi s-tsni ap; buduvai, stern, hvuzi {ro: bazin} {fr: ri-dz-t), grgridzari/grgridzare (gr-g-ri-dz-ri) (un bassin} {en: tank} cu gurguredz) ex: aru tsi grgreadz grgridzat (gr-g- gurnits1 (gur-nts) sm vedz tu gortsu1 ri-dzt) adg grgridzat (gr-g-ri-dz-t), grgridzats (gr-gurnits2 (gur-nts) sm vedz tu gortsu1 g-ri-dzts), grgridzati/grgridzate (gr-g-ri-dz-ti) (ungurnits (gur-n-ts) sf vedz tu groap cu gurguridzat) grgridzari/grgridzare (gr-g-ri-dz-ri) gurnjari/gurnjare (gur-nj-ri) sf vedz tu gurnjescu sf grgridzri (gr-g-ri-dzr) (un cu gurguridzari) gr- gurnjat (gur-njt) adg vedz tu gurnjescu gr-gr! (gr-gr-gr) inter zbor tsi va s-aspun cum s-avdi gurnjedz (gur-njdz) vb I vedz tu gurnjescu un vrondu (faptu di-un lucru tsi s-min, di zburrea-a unui tsi gurnjescu (gur-njs-cu) vb IV gurnjii (gur-nj), gurnjam (gurnu-astmtseashti dip, etc.) {ro: cuvnt care imit un sunet} njm), gurnjit (gur-nj-t), gurnjiri/gurnjire (gur-nj-ri) 1: {fr: interjection qui imite un bruit} {en: word imitating a caftu s-aflu tsiva cu mutrirea (pusputirea) tu-un loc cu multi sound} ex: gr-gr-gr! agiumsi oulu trsh n vali lucri (sum eali sh-pristi eali, cu turnarea-a lor di-un parti shgurguredz (gur-gu-rdz) vb I vedz tu gurgur di-alant, cu mintirea-a lor, etc.); 2: scot bots din gur ashi gurguridzari/gurguridzare (gur-gu-ri-dz-ri) sf vedz tu cum li scoati porcul; gurnjedz, azgurnjescu, zgurnjescu, guzgurgur gunipsescu, gurledz, sclsescu, arm; gurnjedz, grunjedz {ro: gurguridzat (gur-gu-ri-dzt) adg vedz tu gurgur scotoci, scormoni; grohi} {fr: fouiller; grogner} {en: gurits (gu-rts) sm vedz tu gortsu1 rummage, search; grunt, growl} ex: gurnja tu cutruyiomsi gurits (gu-r-ts) sf vedz tu gortsu1 gurnjit (gur-njt) adg gurnjit (gur-nj-t), gurnjits (gurgurits (gu-r-ts) sf vedz tu gur njts), gurnjiti/gurnjite (gur-nj-ti) 1: (loc) tsi easti mutrit gurledz (gur-ldz) vb I gurlidzai (gur-li-dz), gurlidzam (gur- ghini tra si s-afl tsiva (sum lucrili tsi s-afl tu-atsel loc, pristi li-dzm), gurlidzat (gur-li-dz-t), gurlidzari/gurlidzare eali, di-un parti sh-di-alant, etc.); 2: tsi ari scoas bots ca (gur-li-dz-ri) fac un vrondu ca-atsel dit mats cndu s-min porcul; azgurnjit, zgurnjit, guzgunipsit, gurlidzat, sclsit, vimtul prit eali; fac un vrondu ca-atsel faptu di un porcu tsi armat; gurnjat, grunjat {ro: scotocit, scormonit; grohit} {fr: gurnjadz (un ap tsi cur sh-gurgureadz, etc.); gurguredz, fouill; grogn} {en: rummaged, searched; grunted, growled} gurguledz, gurnjedz, gurnjescu, azgurnjescu, zgurnjescu {ro: gurnjiri/gurnjire (gur-nj-ri) sf gurnjiri (gur-njr) atsea tsi chiori, grohi} {fr: grouiller (en parlant des boyaux); s-fatsi cndu cariva gurnjashti; azgurnjiri, zgurnjiri, grogner} {en: rumble (bowels); grunt} ex: n gurleadz guzgunipsiri, gurlidzari, sclsiri, armari; gurnjari, grunjari (gurguleadz) matsli di foami; bgar atumtsea s-gurleadz {ro: aciunea de a scotoci, de a scormoni; scotocire, (vzeasc) apili gurlidzat (gur-li-dzt) adg gurlidzat (gur- scormonire} {fr: action de fouiller; fouille} {en: action of li-dz-t), gurlidzats (gur-li-dzts), gurlidzati/gurlidzate (gurrummaging, of searching; of grunting, of growling; search} li-dz-ti) tsi ari fapt un vrondu ca-atsel dit mats cndu s- gurnjedz (gur-njdz) vb I gurnjai (gur-nj), gurnjam (gurmin vimtul prit eali; tsi ari fapt un vrondu ca-atsel adrat di njm), gurnjat (gur-nj-t), gurnjari/gurnjare (gur-nj-ri) un porcu tsi gurnjadz (un ap tsi cur sh-gurgureadz, etc.); (un cu gurnjescu) ex: gurnjadz ca porcu gurnjat (gurgurguridzat, gurgulidzat, gurnjat, gurnjit, azgurnjit, zgurnjit njt) adg gurnjat (gur-nj-t), gurnjats (gur-njts), gurnja{ro: chiorit, grohit} {fr: grouill (en parlant des boyaux); ti/gurnjate (gur-nj-ti) (un cu gurnjit) gurnjari/gurnjare grogn} {en: rumbled (bowels); grunted} gurlidza(gur-nj-ri) sf gurnjeri (gur-njr) (un cu gurnjiri) ri/gurlidzare (gur-li-dz-ri) sf gurlidzri (gur-li-dzr) atsea grunjedz (gru-njdz) vb I grunjai (gru-nj), grunjam (grutsi s-fatsi (s-avdi) cndu matsli gurleadz; atsea tsi s-fatsi njm), grunjat (gru-nj-t), grunjari/grunjare (gru-nj-ri) cndu porcul gurnjadz; gurguridzari, gurgulidzari, gurnjari, (un cu gurnjescu) grunjat (gru-njt) adg grunjat (grugurnjiri, azgurnjiri, zgurnjiri {ro: aciunea de a chiori, de a nj-t), grunjats (gru-njts), grunjati/grunjate (gru-nj-ti) grohi; chiorire, grohire; chiorit} {fr: action de grouiller (un cu gurnjit) grunjari/grunjare (gru-nj-ri) sf grunjeri (en parlant des boyaux); de grogner; gargouillement, (gru-njr) (un cu gurnjiri) grognement} {en: action of rumbling (bowels); of grunting; gurnjiri/gurnjire (gur-nj-ri) sf vedz tu gurnjescu grunting} gurlescu (gur-ls-cu) vb IV gurlii (gur-l), gurnjit (gur-njt) adg vedz tu gurnjescu gurleam (gur-lem), gurlit (gur-l-t), gurliri/gurlire (gur-lgurshoar (gur-sho-r) sf vedz tu gur ri) (un cu gurledz) ex: gurlinda (gurlidznda) s-dutsi n guryits (gur-y-ts) sf guryits (gur-y-ts) partea niheam munti gurlit (gur-lt) adg gurlit (gur-l-t), gurlits (gurahndoas dit mesea-a zvercljei; zverc, nuc, cheaf,

524

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

cshingic {ro: grbi} {fr: garrot; la partie enfonce de la courroucer, (se) fcher, (s)irriter (comme un lzard)} {en: nuque} {en: sunken part in the middle of the nape (of the grow angry, become irritated (like a lizard)} ex: ca multu ti neck)} gushturash (ti-acts inatea, ti crtish) gushturat (gush-tugusac (gu-sc) sm vedz tu gsc rt) adg gushturat (gush-tu-r-t), gushturats (gush-tu-rts), gushi/gushe (g-shi) sf gush (gsh) 1: partea di nuntru sh-di gushturati/gushturate (gush-tu-r-ti) tsi lu-acts inatea; tsi snafoar dit truplu a omlui tsi leag caplu di cheptu (gura di ari purtat aru cu cariva; crtit, afurnjisit, asplinsit, etc. {ro: stumahi shi narea di plimunj); grumadz, gurmadz, grglan, suprat, care s-a purtat ru, iritat} {fr: courrouc, fch, grgljan, grglac, grginar, grcinar, grgal; 2: partea di irrit, irascible} {en: grown angry, irritated} gushturaninti a grglanlui tsi s-lrdzeashti shi s-fatsi ca un pung ri/gushturare (gush-tu-r-ri) sf gushturri (gush-tu-rr) (sh-tu cari sta ctivroar mcarea ninti ca s-treac tu atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-gushtureadz; crtiri, afurnjisiri, stumahi); mam, mamc, brghel, brghelj; (expr: 1: pn di asplinsiri, etc. {ro: aciunea de a (se) supra, de a (se) purta gushi = escu mplin, nj-agiundzi, mi sturai, am multu; 2: l ru, de a (se) irita; suprare, iritare} {fr: action de (se) ljau (lu-am) pri gushi = (i) lj-aduc mari ghideri, l-stuhinedz, lcourroucer, de (se) fcher, de (s)irriter; fcherie, contrarit} curbisescu, l-chisusescu, lj-fac bana amar, lu am pi suflit, etc. {en: action of growing angry, of becoming irritated} (ii) fac s-hib vtmat, l-vatm; 3: nj-frngu (nj-arup) gusha = gushtirits (gush-ti-r-ts) sf vedz tu gushtir fug di-aoa, nj-arup (nj-ljau) zverca, nj-ljau prtljli, li clescu, gushtur (gsh-tur) sm vedz tu gushtir u crtsnescu, etc.; 4: s-lj-aspindzuri apala di gushi = easti gushturari/gushturare (gush-tu-r-ri) sf vedz tu gushtir multu gioni sh-livendu) {ro: gt, gu} {fr: cou; gotre, jabot} gushturat (gush-tu-rt) adg vedz tu gushtir {en: neck; goitre, crop} ex: tsaplu ari cloput di gushi; gusha di gushturedz (gush-tu-rdz) (mi) vb I vedz tu gushtir bots; sun grunj adr gushi mari; am borgi pn di gushi (expr: gushturits (gush-tu-r-ts) sf vedz tu gushtir escu mplin di borgi, am mult borgi); stipsir, pri gusha-a mea gushuescu (gu-shu-s-cu) vb vedz tu gushi s-hib (expr: mini s-hiu atsel tsi-l stuhineadz, cbatea s-hib a gushuiri/gushuire (gu-shu--ri) sf vedz tu gushi mea); l-loai pri gushi; mi loash pri gushi (expr: nj-adusish gushuit (gu-shu-t) adg vedz tu gushi mari ghideri, mi stuhinash, mi vtmash); vrea s-loam sh-altu gustari/gustare (gus-t-ri) sf vedz tu gustu1 suflit pri gushi (expr: eara s-vtmm ninga un); va mi tradz gustat (gus-tt) adg vedz tu gustu1 pri gushi; nu-l lja pri gushi; ai, scoal, frndzi-ts gusha (expr: gustos (gus-ts) adg vedz tu gustu1 fudz di-aoa); sh-arupsi az gusha; arupi-ts gusha (expr: fudz); gustu1 (gs-tu) sn gusturi (gs-tur) atsea tsi-aducheashti omlu sh-arupsi az gusha; arupi-ts gusha (expr: fudz di-aoa, c nu (cu limba) cndu bag tsiva n gur (c easti dultsi, nsrat, acru, voi s-ti ved); shi scoasi gusha (expr: dusi si-sh fac huzmetea) etc.); nustimad, lizeti {ro: gust} {fr: got} {en: taste} ex: sdup cas; gioni, si-lj spindzuri apala di gushi (expr: multu vead tsi gustu (nustimad) ari inima di stihiu; nitsi gustul nugioni) gushuescu (gu-shu-s-cu) vb IV gushuii (gu-shulj cunushteam; mcari fr sari gustu (nustimad) nu-ari ), gushueam (gu-shu-m), gushuit (gu-shu--t), gushui- gustu2 (gs-tu) vb I gustai (gus-t), gustam (gus-tm), ri/gushuire (gu-shu--ri) talj caplu a unui om (pravd, pescu, gustat (gus-t-t), gustari/gustare (gus-t-ri) bag n gur etc.) {ro: decapita, gtui} {fr: dcapiter, guillotiner} {en: niheam mcari (i ndau chicuti di biutur) tra s-aduchescu tsi behead, decapitate} gushuit (gu-shu-t) adg gushuit (gu- nustimad ari {ro: gusta} {fr: goter} {en: taste} ex: cndu shu--t), gushuits (gu-shu-ts), gushuiti/gushuite (gu-shu-- gust mayirlu frmac!; tsi si-lj dm? tsi s-gustm? gustat ti) a curi lj s-ari tljat caplu, cu caplu tljat {ro: decapitat, (gus-tt) adg gustat (gus-t-t), gustats (gus-tts), gustagtuit} {fr: dcapit, guillotin} {en: beheaded, decapitated} ti/gustate (gus-t-ti) (mcarea i biutura) tsi fu bgat n gur gushuiri/gushuire (gu-shu--ri) sf gushuiri (gu-shu-r) di-lj s-ari aflat gustul {ro: gustat} {fr: got} {en: tasted} atsea tsi s-fatsi cndu s-talji caplu a unui om i pravd {ro: gustari/gustare (gus-t-ri) sf gustri (gus-tr) atsea tsi saciunea de a decapita, de a gtui} {fr: action de dcapiter, de fatsi cndu cariva gust tsiva (mcari i biutur); (fig: gustari = guillotiner} {en: action of beheading, of decapitating} mcarea (ma multu tahina) tsi u fatsi cariva tra s-lji treac gushtevar (gush-te-vr) sm pl(?) soi di earb tsi scoate foamea; prndzu, tsin, mirindi) {ro: aciunea de a gusta; gus(cndu easti arupt) un soi di dzam di hroma-a laptilui; tare} {fr: action de goter; dejeuner} {en: action of tasting; cushtavar, custuvar, cusits, srguci, sndzean {ro: specie de breakfast} gustos (gus-ts) adg gustoas (gus-to-s), guslptuc} {fr: espce de laitue de couleur rouge-blanche} {en: tosh (gus-tsh), gustoasi/gustoase (gus-to-si) cari ari un species of lettuce} gustu tsi lu-ariseashti omlu; tsi ari un bun nustimad; gushtir (gsh-tir) sm gushtiri (gsh-tir) un soi di prici njic nostim; (fig: (om) gustos = (om) cu gustu, nustimac, cu cari ti(ciupilar) veardi tsi s-hrneashti cu bubulits sh-mushti, cu ariseashti s-ts trets oara c zburashti ghini, fatsi shicadz, ti truplu ca un chelindru, cu caplu shi pntica acupiriti di ploci ca fatsi s-ardz, etc.) {ro: gustos} {fr: qui a un got agrable} di cornu, cu patru cicioari shcurti sh-cu-un coad lung tsi u- {en: tasty} gustu3 (gs-tu) sn gusturi (gs-tur) starea alas s-cad cndu easti actsat di cariva (coad tsi-lj creashti sufliteasc (bun ma multu) tu cari s-afl omlu; cum sdiznou); gushtirits, gushtur, gushturits, ciupilar, ciupular; aducheashti omlu cndu easti tu bunili; atsea tsi-aducheashti (expr: gushtir veardi va ti mc = va pats niptstili, va hib omlu tu suflit cndu-lj si fatsi chefea; buni, cheif, chefi; cavai di tini) {ro: guter} {fr: lzard vert} {en: green lizard} (expr: 1: nj-mutrescu gustul = fac cum voi mini, cum nj va gushtur (gsh-tur) sm gushturi (gsh-tur) (un cu gushtir) chefea; 2: om cu gustu = om gustos, nustimac, tsi fatsi gushtirits (gush-ti-r-ts) sf gushtirits (gush-ti-r-ts) muabeti bun, tsi fatsi shicadz, etc.) {ro: bun dispoziie, chef, gushtir njic (di boi i ilichii); (expr: 1 gioni di giuneapini, ccat plcere} {fr: bonne disposition, bonne humeur, plaisir} {en: di gushtirits = zbor tsi s-dztsi tr-atsel tsi s-alavd mash c disposition, good humour, high spirits, pleasure} ex: el sheasti gioni, c atumtsea cndu easti zborlu si sh-aspun mutrea gustul (chefea) a lui; nu vrea s-asparg gustul (chefea) giuneatsa, lj-easti mult fric; 2: easti gushtirits = s-min a dicunjarlor; catiun sh-mutreashti gustul (chefea) ngustu1 agonja sh-lishor, easti sarpit, sertu, yiu; 3: avin gushtiritsili = (ngs-tu) vb I ngustai (ngus-t), ngustam (ngus-tm), easti mash zboar, dztsi sh-nu fatsi tsiva, nu easti salami) {ro: ngustat (ngus-t-t), ngustari/ngustare (ngus-t-ri) mc (ljau guter mic} {fr: petit lzard} {en: little green lizard} measa) tr tahina; mc, angustu, ngustedz {ro: dejuna, lua gushturits (gush-tu-r-ts) sf gushturits (gush-tu-r-ts) masa de diminea} {fr: djeuner, prendre le repas du matin} (un cu gushtirits) ex: gushturitsa nu mushc gushturedz {en: have breakfast} ex: yinu s ngustm (s-mcm tr (gush-tu-rdz) (mi) vb I gushturai (gush-tu-r), gushturam tahina); nu ngustai ninga ngustedz1 (ngus-tdz) vb I ngustai (gush-tu-rm), gushturat (gush-tu-r-t), gushturari/gush(ngus-t), ngustam (ngus-tm), ngustat (ngus-t-t), ngustaturare (gush-tu-r-ri) (mi)-acats inatea; mi portu aru cu ri/ngustare (ngus-t-ri) (un cu ngustu1) ngustat1 (nguscariva; crtescu, afurnjisescu, asplinsescu, etc. {ro: (se) tt) adg ngustat (ngus-t-t), ngustats (ngus-tts), ngustasupra, (se) purta ru, (se) irita (ca guterul)} {fr: (se) ti/ngustate (ngus-t-ti) tsi ari mcat tr tahina; angustat,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

525

mcat (tri tahina) {ro: dejunat, care a luat masa de diminea} guv njic; guvici, guvlici {ro: gurice} {fr: petit trou} {en: {fr: djeun, qui a pris le repas du matin} {en: who had little hole} guvici/guvice (gu-v-ci) sf guvici/guvice (gu-vbreakfast} ngustari1/ngustare (ngus-t-ri) sf ngustri (ngus- ci) (un cu guvic) guvlici/guvlice (gu-v-l-ci) sf tr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva mc tr tahina (ngusguvlici/guvlice (gu-v-l-ci) guv njic; guvicea di la teadz); angustari, mcari (tri tahina) {ro: aciunea de a deju- curlu-a omlui; guvleaci {ro: gurice, anus} {fr: orifice na, de a lua masa de diminea; dejunare, dejun} {fr: action extrieur du rectum, anus} {en: anus} guvleaci/guvleace de djeuner, de prendre le repas du matin; djeuner} {en: (gu-v-le-ci) sf guvleci (gu-v-lc) (un cu guvlici) action of having breakfast; breakfast} ex: ngustarea di tahina guvunos (gu-vu-ns) adg guvunoas (gu-vu-no-s), shi nsurarea di cu tinir acats loc; ashteapt s si scoal shi guvunosh (gu-vu-nsh), guvunoasi/guvunoase (gu-vu-no-si) Stamula s-lja ngustarea angustu1 (an-gs-tu) vb I angustai 1: (lucru, cheatr, tiniche arudzinit, etc.) tsi easti mplin di (an-gus-t), angustam (an-gus-tm), angustat (an-gus-t-t), guvi (prit cari treatsi apa, vimtul, etc.); 2: tsi easti cu fatsa angustari/angustare (an-gus-t-ri) mc (ljau measa) tr sufrusit (jubrjit); tsi ari dmtsi (urmi, seamni, sufri) pri tahina; ngustedz, ngustu (un cu ngustu1) angustedz1 (an- fats; gvunos; ggnjos, ggnjar {ro: poros; zbrcit (la gus-tdz) vb I angustai (an-gus-t), angustam (an-gus-tm), fa)} {fr: poreux; rid} {en: porous; wrinkled} gvunos angustat (an-gus-t-t), angustari/angustare (an-gus-t-ri) (g-vu-ns) adg gvunoas (g-vu-no-s), gvunosh (g-vu(un cu ngustu1) angustat1 (an-gus-tt) adg angustat (an- nsh), gvunoasi/gvunoase (g-vu-no-si) (un cu gus-t-t), angustats (an-gus-tts), angustati/angustate (an- guvunos) nguvedz (ngu-vdz) (mi) vb I nguvai (ngu-v), gus-t-ti) (un cu ngustat1) angustari1/angustare (an-gus- nguvam (ngu-vm), nguvat (ngu-v-t), nguvari/nguvare t-ri) sf angustri (an-gus-tr) (un cu ngustari1) (ngu-v-ri) intru (bnedz, stau, bag pri cariva) tu-un guv; gustu2 (gs-tu) vb I vedz tu gustu1 stau ncljis tu ud; bnedz ahoryea di lumi ca tu-un guv {ro: gustu3 (ghs-tu) sn vedz tu gustu1 tri (ca) ntr-o gaur; izola, tri izolat} {fr: rester (mettre) gusurat (gu-su-rt) adg gusurat (gu-su-r-t), gusurats (gu- dans un trou; sisoler, vivre retir, vivre isol} {en: hole up, su-rts), gusurati/gusurate (gu-su-r-ti) scriari neaprucheat stay (put someone) into a hole; isolate, live in isolation} ex: si tu-aestu dictsiunar; vedz cusurat nguv (intr tu guv, sta singur) nguvat (ngu-vt) adg gutunj (gu-tnj) sm gutunj (gu-tnj) pom tsi nu creashti sh- nguvat (ngu-v-t), nguvats (ngu-vts), nguvati/nguvate multu analtu, cu frndzli mri sh-groasi, cari fatsi primuveara (ngu-v-ti) cari intr (bneadz, sta, bag pri cariva) tu-un lilici albi-trandafiljii shi veara yimishi ca mearili, mash c guv; tsi sta ncljis tu ud; cari bneadz ahoryea di lumi {ro: suntu ma mri; gtunj {ro: gutui} {fr: cognassier} {en: quince care st n gaur; retras ca n gaur; izolat} {fr: qui est dans tree} ex: aveam mults gutunj ma-lj tljem c avea sicat un trou; qui vit isol, retir} {en: holed up, isolated, who lives gtunj (g-tnj) sm gtunj (g-tnj) (un cu gutunj) in isolation} ex: tut ncljisi shi nguvati bneadz (diparti, gutunji/gutunje (gu-t-nji) sf gutunji/gutunje (gu-t-nji) ahoryea di lumi); vts nguvati (tsi suntu tsnuti s-bneadz yimisha di gutunj, di-arad ma mari ca merlu, cu peri pri coaji, singuri) nguvari/nguvare (ngu-v-ri) sf nguvri (ngu-vr) cu-un gustu tsi ts strndzi gura cndu u mts crud, sh-tratsea tsi s-fatsi cndu cariva si nguveadz {ro: aciunea de a atsea, s-mc coapt ma multu ic s-fatsi dultseami (glico); tri (ca) ntr-o gaur; de a (se) izola, de a tri izolat; izolare} (expr: feat ca un gutunji = durd, mplin la fats, grsulic) {fr: action de rester (mettre) dans un trou; de sisoler, de vivre {ro: gutuie} {fr: coing} {en: quince} ex: gutunjili suntu multu retir, de vivre isol} {en: action of holing up, of staying (of gustoasi; easti ca un gutunji (expr: durd, niheam ca gras); putting someone) into a hole; isolate, of living in isolation} mi-arsescu multu gutunjili fripti gtunji/gtunje (g-t-nji) guvleaci/guvleace (gu-v-le-ci) sf vedz tu guv sf gtunji/gtunje (g-t-nji) (un cu gutunji) gutunjits guvlici/guvlice (gu-v-l-ci) sf vedz tu guv (gu-tu-nj-ts) sf gutunjits (gu-tu-nj-ts) gutunji njic; (fig: guvic (gu-v-c) sf vedz tu guv gutunjits = zbor cu cari u hidipseashti un gioni vruta-lj, feata guvici/guvice (gu-v-ci) sf vedz tu guv tsi u-ari tu mirachi, tr cari moari sh-cheari, etc.) {ro: gutuie} guvojdu (gu-vj-du) sm guvojdz (gu-vj-dz) shi guvojdi/gu{fr: coing} {en: quince} vojde (gu-vj-di) penur cu cari s-acats petala pri unglja-a gutunji/gutunje (gu-t-nji) sf vedz tu gutunj calui; guvozdu, gvojdu, gvozdu; (expr: 1: adar (fac, talj) gugutunjits (gu-tu-nj-ts) sf vedz tu gutunj vojdz (di fric, di-arcoari) = nj-treambur (dau) dintslj di guturai (gu-tu-r) sn guturaiuri (gu-tu-r-ur) lngoari tsi s- fric, di-arcoari; 2: cts guvojdz poart = cts anj ari) {ro: lja di la om la om (ma multu earna), cari tsni un i dau gvozd, caia, cui de potcoav} {fr: clou de fer cheval} {en: siptmnj shi s-aspuni cu clduri, cu dureari di cap shi di horseshoe nail} ex: petala sh-guvojdul (penura di petal); gurmadz, cu tusi, cu curarea-a nariljei tut chirolu, etc.; sirmii, acts s-treambur shi s-adar guvojdi cu (expr: s-lj arem, aremi, rem, sinahi, butur, cear, guhtic, ruf {ro: crtsneasc) dintslj di fric; adar guvojdi (expr: treambur) guturai, grip} {fr: grippe, rhume de cerveau} {en: flu, cold di fric; vai talji guvojdz (expr: vai treambur di fric); tut (in the head), running nose} dzua adr guvojdi (expr: trimbur di-arcoari); cts guvojdi guvat (gu-v-t) sf guvts (gu-vts) scriari neaprucheat tu- (expr: ct-arcoari, trimburari di-arcoari) featsi-atumtsea; tu aestu dictsiunar; vedz cuvat pltri tljam guvojdz (expr: nj-trimbura pltrli di-arcoari); guv (g-v) sf guvi/guve (g-vi) dishcljidztur njic dit un cts guvojdz poart ((expr: di cts anj easti) calu-aestu? lucru (stizm, stranj aruptu, acoal, etc.) tsi-alas s-treac lucri guvozdu (gu-vz-du) sm guvozdz (gu-vz-dz) (un cu ma njits, dit un parti tu-alant; gavr, crub, horhor, fiju (fig: guvojdu) ex: di un guvozdu nu poati s-yin vrnu aru 1: guv = groap, mirmintu; expr: 2: acats guva, intru tu guv gvojdu (g-vj-du) sm gvojdz (g-vj-dz) shi gvoj(di sharpi) = mi-ascundu, fug ct iu pot; 3: adar guv tu-ap = di/gvojde (g-vj-di) (un cu guvojdu) ex: mut ciciorlu nu-adar tsiva ta s-ahrzeasc; geaba caftu s-fac tsiva; 4: adar sh-cft gvojdu gvozdu (g-vz-du) sm gvozdz (gguv tu pit = adar n mari glrimi, aspargu un lucru bun, fac vz-dz) (un cu guvojdu) ex: lj-btu un gvozdu tra s-nu-lj znjii) {ro: gaur} {fr: trou} {en: hole} ex: astup guva; cad petala nguvujdedz (ngu-vuj-ddz) (mi) vb I nguvujdai sharpili intr tu guv; tu pishtireau easti un guv mari; aclu (ngu-vuj-d), nguvujdam (ngu-vuj-dm), nguvujdat (nguari guv njic; dipuni-ti tru guva-a aishtui arburi; cum inshir, vuj-d-t), nguvujdari/nguvujdare (ngu-vuj-d-ri) bag shoaritslji actsar guvili (expr: fudzir s-ascund, catiun ct guvojdz a calui (mulljei); (fig: mi nguvujdedz = mi ntsap iu-lj videa ocljilj); Dima lu-avea tu guv (fig: tu groap, tu cu-un penur, schin, etc.; 2: chicusescu, mi crtescu, nj-parimirmintu); adr guva tu-ap (expr: nu putu s-fac tsiva); saru) {ro: gvozdi, bate cuie de potcoav; (se) nepa; (se) featsi guva tu pit (s-featsi mari chiameti) gavr (g-vr) sf supra} {fr: mettre un clou de fer cheval; clouer; tre atteint gavri/gavre (g-vri) shi gvri/gvre (g-vri) (un cu guv) douloureusement par un clou; (se) fcher} {en: shoe a horse; ex: tu gavr di sharpi (expr: intru tu guv di sharpi, miget angry, be offended} ex: nguvujdeadz petala di la ciciorluascundu, fug) guvic (gu-v-c) sf guvitsi/guvitse (gu-v-tsi) a mulljei; ea si nguvujda (chicusea, lj-prea aru)

526

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

nguvujdat (ngu-vuj-dt) adg nguvujdat (ngu-vuj-d-t), cumts njits (di mcari, pni, ccimac, etc.) adunati stog, fr nguvujdats (ngu-vuj-dts), nguvujdati/nguvujdate (ngu-vujarad, sh-fapti ca un top njic; gumolj, gumulj, gdzmolj, d-ti) tsi-lj s-ari bgat un guvojdu {ro: gvozdit, cu cuie de gdzmoi, arombu, ghilandru, top, toc, surats; (expr: adunat potcoav; nepat; suprat} {fr: qui on a mis un clou de fer guzmolj = adunat stog, cari ari pltrli adusi (aplicati, ncusucheval; piqu par un clou ou par une pointe; clou; fch} rati); adus tu pltri, ncusurat, cusurat, cmbur, zgrob, zgolub, {en: having received a horseshoe; angry, offended} grbuv, gribos, gubes, guvor, etc.) {ro: cocolo, mototol, bulz} nguvujdari/nguvujdare (ngu-vuj-d-ri) sf nguvujdri (ngu{fr: pelote, pelotonn, grumeau, boulette de son pour les vuj-dr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nguvujdeadz un cal chiens} {en: ball (of food, wool, material)} ex: s-adun guz{ro: aciunea de a gvozdi, de a bate cuie de potcoav; de a molj (stog, ca un guzmolj); adunats guzmolj (stog, ca un (se) nepa; de a (se) supra; nepare, nghimpare, suprare} guzmolj) di fric gumolj (gu-mlj) sn gumoalji/gumoalje {fr: action de mettre un clou de fer cheval; de clouer; dtre (gu-mo-lji) (un cu guzmolj) ex: gumolj (zbuldzu, top) di piqu par un clou ou par une pointe; de (se) fcher; fcherie} neau; cnili s-adun ct un gumolj gumulj (gu-mlj) sn {en: action of shoeing a horse; of getting angry, of being gumulji/gumulje (gu-m-lji) (un cu guzmolj) ex: cnjlji di offended} nguvuzdedz (ngu-vuz-ddz) (mi) vb I nguvuzdai la oi s-hrnescu cu gumulji (topi di trts, ccimac, etc.); d-l (ngu-vuz-d), nguvuzdam (ngu-vuz-dm), nguvuzdat (ngu- a cnjlor gumulji (topi di ccimac, trts, etc.) gdzmolj1 vuz-d-t), nguvuzdari/nguvuzdare (ngu-vuz-d-ri) (un cu (g-dz-mlj) sn invar (un cu guzmolj) gdzmoi1 (gnguvujdedz) nguvuzdat (ngu-vuz-dt) adg nguvuzdat dz-m) sn invar (un cu guzmolj) gdzmolj2 (g-dz(ngu-vuz-d-t), nguvuzdats (ngu-vuz-dts), nguvuzdamlj) adg gdzmoalji/gdzmoalje (g-dz-mo-lji), ti/nguvuzdate (ngu-vuz-d-ti) (un cu nguvujdat) ex: tsi, va- gdzmolj (g-dz-mlj), gdzmoalji/gdzmoalje (g-dznj stai nguvuzdat (fig: chicusit)? nguvuzdari/nguvuzdare mo-lji) cari easti adunat stog ca un guzmolj; cari easti cu (ngu-vuz-d-ri) sf nguvuzdri (ngu-vuz-dr) (un cu pltrli adunati (aplicati, ncusurati); cari easti adus tu pltri; nguvujdari) ncusurat, ncusurat, cusurat, bubot, cmbur, zgrob, zgolub, guvor (gu-vr) adg vedz tu gribos grbuv, gribos, gubes {ro: care este ca un mototol, grbov} guvozdu (gu-vz-du) sm vedz tu guvojdu {fr: qui est pelotonn, bossu, courb} {en: who is like a ball of guvru (g-vru) adg vedz tu agru1 food (wool, etc.); hunchback} ex: maea shidea adunat guvujdel (gu-vuj-dl) sm guvujdelj (gu-vuj-dlj) atsea tsi gdzmolj (stog, ca un gumolj) gdzmoi2 (g-dz-m) sh-u-adutsi cu un ac tsi ntsap shi easi dit truplu i frndza-a adg gdzmoai/gdzmoae (g-dz-mo-i), gdzmoi (gunei earb, pljur, arburi, etc.; schin, guvuzdel, guvuzdelj {ro: dz-m), gdzmoai/gdzmoae (g-dz-mo-i) (un cu spin, ghimpe} {fr: pine, piquant} {en: thorn, prickle} gdzmolj2) ex: aushlu eara adunat gdzmoi (adunat stog, guvuzdel (gu-vuz-dl) sm guvuzdelj (gu-vuz-dlj) (un cu ncusurat) nguzmuljedz (nguz-mu-ljdz) (mi) vb I nguzguvujdel) guvuzdelj (gu-vuz-dlj) sm guvuzdelj (gu-vuzmuljai (nguz-mu-lj), nguzmuljam (nguz-mu-ljm), nguzdlj) (un cu guvujdel) muljat (nguz-mu-lj-t), nguzmuljari/nguzmuljare (nguzguvun (gu-vn) sm vedz tu gulumeugabili/gabile (ga-b-li) mu-lj-ri) (mi) adun stog ca un guzmolj (gljem); nstog, sf invar di cili; (lucru tsi) poati si s-fac; (lucru) tsi-l cuculescu {ro: (se) ghemui} {fr: (se) pelotonner, se ratatiner} dixescu; cbili {ro: n stare, posibil, acceptabil} {fr: en tat, {en: make something into a ball; curl up (into a ball)} ex: si possible, acceptable} {en: in a state of, possible, acceptable} nguzmulja (s-aduna stog ca un guzmolj) cndu u videa ex: poati shi easti gabili tunusirea tsi (poati c shi easti nguzmuljat (nguz-mu-ljt) adg nguzmuljat (nguz-mu-ljtunusirea atsea cari s-poat) s-ti axeasc t), nguzmuljats (nguz-mu-ljts), nguzmuljati/nguzmuljate guvunos (gu-vu-ns) adg vedz tu guv (nguz-mu-lj-ti) tsi easti adunat stog ca un guzmolj; nstugat, guvuzdel (gu-vuz-dl) sm vedz tu guvujdel cuculit {ro: ghemuit} {fr: pelotonn, ratatin} {en: made into guvuzdelj (gu-vuz-dlj) sm vedz tu guvujdel a ball; curled up (into a ball)} nguzmuljari/nguzmuljare guzgun (guz-gn) adg guzgun (guz-g-n), guzgunj (guz(nguz-mu-lj-ri) sf nguzmuljeri (nguz-mu-ljr) atsea tsi sgnj), guzguni/guzgune (guz-g-ni) un tsi alag tu tuti fatsi cndu cariva si nguzmuljadz; nstugari, cuculiri {ro: locurli tra s-afl un lucru (tsi nu para si shtii ghini ct iu easti aciunea de a (se) ghemui; ghemuire} {fr: action de (se) shi nu s-veadi lishor); zgrunjaric, azgunjaric {ro: scormonitor} pelotonner, de se ratatiner} {en: action of making something {fr: fouilleur} {en: rummager} guzgunipsescu (guz-gu-nipinto a ball; of curling up (into a ball)} ss-cu) vb IV guzgunipsii (guz-gu-nip-s), guzgunipseam H (guz-gu-nip-sem), guzgunipsit (guz-gu-nip-s-t), guzgunipsiri/guzgunipsire (guz-gu-nip-s-ri) caftu s-aflu tsiva cu ha! (h!) zbor tsi va s-aspun multi turlii di smtsminti {ro: mutrirea (pusputirea) tu-un loc cu multi lucri (sum eali shpristi eali, cu turnarea-a lor di-un parti sh-di-alant, cu minti- interjecie care exprim diferite sentimente} {fr: interjection rea-a lor, etc.); azgurnjescu, zgurnjescu, gurnjescu, gurnjedz, qui exprime diffrents sentiments} {en: interjection showing various sentiments} ex: ha! ti aflai; ha! lu anchilii sclsescu, arm {ro: scotoci, scormoni} {fr: fouiller} {en: rummage, search} ex: guzgunipsea aoa guzgunipsit (guz- haberi/habere (ha-b-ri) sf vedz tu hbari gu-nip-st) adg guzgunipsit (guz-gu-nip-s-t), guzgunipsits habin1 (h-bin) adg vedz tu hminedz (guz-gu-nip-sts), guzgunipsiti/guzgunipsite (guz-gu-nip-s-ti) habin2 (h-bin) adg habin (h-bi-n), habinj (h-binj), (loc) tsi easti mutrit ghini tra si s-afl tsiva (sum lucrili tsi s- habini/habine (h-bi-ni) tsi nu easti ghini stres {ro: nu prea strns} {fr: qui n-est pas bien serr} {en: not tight well} ex: afl tu-atsel loc, pristi eali, di-un parti sh-di-alant, etc.); easti habin (nu para stres); habin tu lucru s-hii (s-nu hii para azgurnjit, zgurnjit, gurnjit, gurnjat, sclsit, armat {ro: scotostres tu lucru) cit, scormonit} {fr: fouill} {en: rummaged, searched} guzhabin1 (ha-b-n) sf habini/habine (ha-b-ni) balt, blat {ro: gunipsiri/guzgunipsire (guz-gu-nip-s-ri) sf guzgunipsiri balt} {fr: tang, eau stagnante} {en: puddle, pond} (guz-gu-nip-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva guzgunipseashti; azgurnjiri, zgurnjiri, gurnjiri, gurnjari, sclsiri, armari habin2 (ha-b-n) sf habini/habine (ha-b-ni) (vedz fimininlu di la habin1 shi habin2) {ro: aciunea de a scotoci, de a scormoni; scotocire, scormonire} {fr: action de fouiller} {en: action of rummaging, haca (h-ca) adv vedz tu aca hachi/hache (h-chi) sf hchi (hch) atsea tsi fatsi omlu cari of searching} pricunoashti ndrepturli a unui; atsea tsi-aducheashti omlu c guzgunipsescu (guz-gu-nip-ss-cu) vb IV vedz tu guzgun fatsi cndu-lj da a unui tsi-lj si cadi; atsea tsi fatsi cariva cndu guzgunipsiri/guzgunipsire (guz-gu-nip-s-ri) sf vedz tu nu fatsi un strmbtati; driptati, ndriptati, dichi; (expr: 1: luguzgun aduc (lj-yin) di hachi = lj-yin di indihachi (nduhachi); aflai guzgunipsit (guz-gu-nip-st) adg vedz tu guzgun murafetea cu cari lj-u pot, lu-azvingu, l-fac s-tac, tra s-miguzmolj (guz-mlj) sn guzmoalji/guzmoalje (guz-mo-lji)

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

527

alas isih (pri omlu cari mi crteashti, cari-nj fatsi-aru, etc.); pilgrimage to Jerusalem} ex: lj vinji si s-fac hagi; s-featsi 2: nu-nj si mc hachea = escu ascultat) {ro: dreptate, justiie} hagi, cara s-dusi la ayiul munti; hagii easti sh-ns hgil{fr: raison, justice} {en: right, justice} ex: s-u lja cu gura chi/hgilche (h-gi-l-chi) sf hgilchi (h-gi-lch) calea hachea (dichea, ndriptatea); un mirachi mi-adutsi di hachi tsi easti fapt di-un crishtin (turcu) la locurli smti di Ierusalim (expr: nj-u poati, mi nvirineadz); muljarea sh-a draclui lj (Meca); (fig: hgilchi = ghinili tsi-l fatsi un om tr alts; yini di hachi (expr: lj-u poati sh-a draclui) indihachi/inbunteats, sivapi) {ro: hagilc} {fr: plerinage} {en: dihache (in-di-hchi) adv di hachi; nduhachi {ro: de hac} pilgrimage} ex: vrea s-njarg n hgilchi; vr crvnar nu {fr: (venir) bout de quelquun} {en: (get) the better of dusi hgilchi, ma picurari, mults; adr n mari hgilchi someone} ex: lj-vinji di indihachi (lj-vinji di hachi, lj-u putu, (fig: bunteats, sivapi) lu-azvimsi) nduhachi/nduhache adv (n-du-h-chi) hagiba (h-gi-ba) adv (zbor tsi nvrtushadz putearea-a unei (un cu indihachi) ex: pi aljurea l yin nduhachi (l yin di ntribari), ageaba, nac, naca, videm, napa, au {ro: oare, nu hachi, l u pot) a atsilor tsi ctigursescu cumva} {fr: est-ce que)} {en: really} hachir (ha-chr) sm pl(?) stof di mitasi {ro: stof de haham (ha-hm) sm hahanj (ha-hnj) preftu di pisti mtase} {fr: toffe de soie} {en: silk fabric} ex: s nj-aleag un uvreasc; cpii trisc (di pisti) uvreasc; uvreulu tsi ari sartsina hachir s-talji prvdzli sh-puljlji (dup cum l u caft pistea) tra shadhyearcu (hadh-yr-cu) adg hadhyearc (hadh-yr-c), poat s-l mc carnea uvreilji; (fig: haham = (i) om tsi easti hadhyeartsi (hadh-yr-tsi), hadhyeartsi/hadhyeartse (hadhniheam ca hazo, ca tivichel, tsi-lj lipseashti un scndur; om yr-tsi) un cu hadyearcu tsi nu easti bun ti tsiva; (ii) om tsi zburashti tut chirolu sh-cu hadhyi/hadhye (hdh-yi) sf hdhyi (hdh-yi) un cu hadyi un boatsi analt, sntoas, etc.) {ro: rabin} {fr: rabbin} {en: hadum (ha-dm) sm hadumeanj (ha-d-meanj) shi hadunj rabbi} ex: easti un haham (fig: hazo, tivichel) (ha-dnj) brbat tsi-lj si scoasir hltsli (mdularli) sexuali hah (h-h) sm hahanj (h-hanj) om glar shi lipsit di sh-nu poati s-li-alas muljarli greali; hudum, dzigrit, ciucutit, giudicat; ahmac, anoit, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divan, ascuchit, scuchit, shutst; gagur, ggur, munuh, monoh, glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, mighet, hasca, hai-hui, scupac, scupat, strif {ro: eunuc} {fr: chtr; eunuque} {en: haihum, leang, lefc, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, ljoco, castrated; eunuch} hudum (hu-dm) sm hudumeanj (hushapshal, shabsha, shamandur, tivichel, tembl, turlu, uzun d-meanj) shi hudunj (hu-dnj) (un cu hadum) {ro: prostnac, ggu} {fr: badaud, nigaud} {en: stupid, hadyearcu (hadh-yr-cu) adg vedz tu hadyi fool} ex: sh-easti hah (glar); s-alin ca un hah; ca vr chirut hadyi/hadye (hdh-yi) sf hdyi (hdh-yi) pushputirea cu shi haha tsi easti hai-hui (ha-h) invar. (un cu hah) mna shi zboarli dzsi i faptili cu cari s-diznjard i easti hrsit haihum (h-hm) sm haihumeanj (ha-h-meanj) (un cu cariva; cnachi, diznjerdu, diznjirdari, diznjirdciuni, cnhah) chipsiri, glinisiri, hidipsiri, pushputiri, zdrudiri, hrsiri, hai! (ha) interj. vedz tu haidi hrisiri, hrsiri {ro: alintare, mngiere, dezmierdare} {fr: haides (ha-ds) invar partea (semtea) ncljinat a vshcljelui caresse, dorloterie} {en: caress} hidipsescu (h-dhip-ss- tsi nu easti ni cazaca sh-nitsi ciurla {ro: poziia nclinat a cu) (mi) vb IV lj-aspun (ma multu a unui njic, brbat i osului (aricului) care nu este nici cazacai nici ciurla} nveast vrut) mult vreari shi-lj fac multi di mirchili tsi li ari {fr: position incline de losselet (dans un jeu denfants) qui n(c suntu i nu suntu fapti cu minti); u min mna lishor pristi est ni cazaca, ni ciurla} {en: inclined position of the truplu-a unei hiints (njic i mari, brbat i muljari, om i pravd, knuckle bone which is not cazaca nor ciurla} etc.) multi ori cu zboar dultsi di vreari i bsheri; cnchiphaidi/haide! (h-di) interj. aidi!, aide!, hai!, s nchisim, ssescu, diznjerdu, glinisescu, gugilescu, pushputescu, fudzim, etc. {ro: haide!} {fr: allons!} {en: lets go!} ex: haide, zdrudescu, hrsescu, hrisescu, hrsescu {ro: rsfa, hai, mushurec, s-nu ts-aputs! (s-nu-acats dzua di mni!) dezmierda; rsfare, dezmierdare} {fr: caresser, choyer, hai! (ha) interj. (un cu haidi) haidi-de! (h-di-d) interj. cliner, dorloter} {en: caress, fondle, pamper, spoil} ex: zbor tsi-aspuni ciudia tsi u-aducheashti cariva tr atseali tsi vimtu di sear-l hidipsea (l-diznjirda) hidipsit (h-dhipveadi nintea-a ocljilor {ro: haida-de!} {fr: exclamation st) adg hidipsit (h-dhip-s-t), hidipsits (h-dhip-sts), devant quelque chose de merveilleux qui se passe devant ses hidipsiti/hidipsite (h-dhip-s-ti) tsi easti diznjirdat cu yeux} {en: exclamation made when one finds himself in front mna i zboarli dzsi; diznjirdat, cnchipsit, cnchearcu, of something wonderful} ex: haidi-de, tsi lai giunar!; haidi-de, glinisit, gugilit, hadyearcu, pushputit, zdrudit, hrsit, hrisit, tsi mum-l featsi!; haidi-de! tsi nveast noau!, nu ma fatsi hrsit {ro: rsfat, dezmierdat} {fr: caress, choy, clin, muma doau! dorlot} {en: caressed, fondled, pampered, spoiled} haidi-de! (h-di-d) interj. vedz tu haidi hidipsiri/hidipsire (h-dhip-s-ri) sf hidipsiri (h-dhiphai-hui (ha-h) invar. vedz tu hah sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-hidipseashti tsiva i cariva; haihum (h-hm) sm vedz tu hah pushputirea cu mna; zboarli dzsi i faptili cu cari shaileas (ha-les) adg haileas (ha-le-s), haileash (hahidipseashti i easti hrsit cariva; cnchipsiri, cnachi, lesh), haileasi/hailease (ha-le-si) tsi nu para lu-arseashti glinisiri, gugiliri, diznjirdari, diznjirdciuni, diznjerdu, push(i lj-angreac multu tra) s-fac un lucru; tsi lu-arseashti sputiri, zdrudiri, hrsiri, hrisiri, hrsiri; hadyi {ro: aciunea de hlndreasc shi s sh-treac oara fr s-fac tsiva; a rsfa, de a dezmierda} {fr: action de caresser, de choyer, haramufai, aduliftu, acmat, blanes, cumban, hain, hin, edec, de cliner, de dorloter; caresse, cajolerie} {en: action of linvos, linos, tvlmb, timbel, armstor, tindu-gomar, caressing, of fondling, of pampering, of spoiling; caress} cioari tu cinushi {ro: trntor, lene} {fr: fainant, paresseux} hadyearcu (hadh-yr-cu) adg hadyearc (hadh-yr-c), {en: lazy} haileslichi/hailesliche (ha-les-l-chi) sf hadyeartsi (hadh-yr-tsi), hadyeartsi/hadyeartse (hadh-yr- haileslichi (ha-les-lch) catastasea tu cari lu-arseashti si stsi) (un cu hidipsit) hshdipsit (hsh-dhip-st) adg afl un haileas, s-sh treac oara hlndrindalui, fr s-fac hshdipsit (hsh-dhip-s-t), hshdipsits (hsh-dhip-sts), tsiva; leani, hlndriri; timbilchi, hinlchi {ro: lenevie, hshdipsiti/hshdipsite (hsh-dhip-s-ti) (un cu hidipsit) hoinreal} {fr: fainantise} {en: idleness, laziness} ex: lucrihagi (ha-g) sm, sf hgii/hgie (h-g-i) shi hgioanji/hgioaarali shi haileslichi nje (h-go-nji), hageadz (ha-gdz), hgioanji/hgioanje haileslichi/hailesliche (ha-les-l-chi) sf vedz tu haileas (h-go-nji) crishtinlu (brbat i muljari) tsi ari fapt un cali haimal (ha-ma-l) sm haimaladz (ha-ma-ldz) lucru tsi stra s-viziteadz locurli smti di Ierusalim iu ari bnat sh-iu fu poart di gushi tra s-aduc tihi (s-lj si duc lucrul ambar, ncrfusit Hristolu; turcul tsi ari fapt un cali tu locurli smti etc.); lucru tsi-l poart omlu tra s-nu hib loat di oclju; haimali, nturtseshti di Meca; muljari di hagi {ro: brbat (femeie) care a haimani, haimalii, haimanlii, mnochir, munochir, monochir, fcut pelerinaj la Ierusalim} {fr: homme (femme) qui a fait le bair {ro amulet, talisman} {fr: amulette, talisman} {en: plerinage Jrusalem} {en: man (woman) who has made the amulet, charm} ex: haimaladzlj s-bat pri cheptu; tu fustnj, tu

528

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

haimaladz haimali (ha-ma-l) sm haimaladz (ha-ma-ldz) haldup = ascherli turcu, cari fatsi alimur, cari mprad, tsi fatsi (un cu haimal) haimani (ha-ma-n) sm haimanadz zulumi, etc.; zulumgi, pleashcagi, zulumchear) {ro: hrpre} (ha-ma-ndz) (un cu haimal) haimalii/haimalie (ha{fr: rapace} {en: predatory} ex: suntu haldupeanj (fig: ma-l-i) sf haimalii (ha-ma-l) (un cu haimal) ex: aschirladz turts, zulumgeadz); urdii, urdii di haldupeanj (fig: haimalii, plshti di-asimi haimanlii/haimanlie (ha-man-ldi zulumcheari) i) sf haimanlii (ha-man-l) (un cu haimal) ex: furi cu hale (ha-l) sm haledz (ha-ldz) casa i udlu iu s-dutsi omlu ciuprchi shi haimanlii aimlii/aimlie (a-m-l-i) sf aimlii tra s-sh fac apa (s-chishi) i s-eas nafoar (s-cac); ccs(a-m-l) (un cu haimal) ex: poart di gushi aumlii cu toari, cctor, ccriu, mushtirechi, ishitor, chishitor, chinefi, sndzi di nau frats hrii; (expr: 1: ai un gur hale = dzts zboar urti, arushnoasi; haimali (ha-ma-l) sm vedz tu haimal 2: eshti un hale = eshti un om urt, pabes; 3: l-tlescu tu hale haimalii/haimalie (ha-ma-l-i) sf vedz tu haimal = lu-aurlu, lu-arushnedz, lu-angiur, l-bag dinpoi, l-fac tut haimani (ha-ma-n) sm vedz tu haimal arizili) {ro: latrin} {fr: latrines} {en: latrines} ex: l-tli tu haimanlii/haimanlie (ha-man-l-i) sf vedz tu haimal hale (expr: l-featsi rizili); lu ncljisi tu hale c nu-avea nvitsat hain (h-n) adg vedz tu hin matima; gura lj-easti hale (expr: zburashti mash lucri urti) hairltca (ha-ir-lt-ca) adv vedz tu hiri haleu (ha-l) sm haledz (ha-ldz) scriari neaprucheat tuhairltica (ha-ir-l-ti-ca) adv vedz tu hiri aestu dictsiunar; vedz hale hairlitca (ha-ir-lt-ca) adv vedz tu hiri hali1/hale (h-li) vedz tu hal1 hairlitica (ha-ir-l-ti-ca) adv vedz tu hiri halimau (ha-li-m-) sf halimi (ha-li-m) carti fanumin hairula (ha--ru-la) adv vedz tu hiri di prmiti, cunuscut cu numa di un njili di nopts; (fig: halal (ha-ll) invar vedz tu halali halima = un tsi zburashti multi, fr s-astmtseasc dip) {ro: halali/halale (ha-l-li) invar zbor tsi aspuni c a unui lj pari halima; o mie i una de nopi} {fr: mille et une nuits (livre ghini c lucrili njergu ambar a altui; zbor tsi-aspuni c vrem ca dhistoaires denfants)} {en: the Arabian nights (book with lucrili s-njarg-ambar tr altu; (expr: u fac (cu) halali = lj-u children stories)} dau doar, lj-u dau geaba) {ro: halal} {fr: grand bien te (lui, halli/halle (hal-li) sf vedz tu hatuli vous) fasse} {en: well done!, good for you!} ex: tuti halali s-l ham! (hm!) zbor tsi-aspuni vrondul tsi-l s-fatsi cnili cndu hib (tuti s-l hib cu-ambreats); halali vrea-nj li fac; e! alatr; gap! {ro: cuvnt care imit ltratul de cine} {fr: mot halali njilj di ori; halali di m-sa tsi-l featsi (ambar s-lji njarg qui imite laboi des chiens} {en: word imitating the barking of a m-sai, s-bneadz ghini); nj-deadi cu halali (expr: nj-u a dog} ex: cnjlji actsr s-alatr ham! ham! featsi doar) halani/halane (ha-l-ni) invar (un cu halali) hambilum (ham-b-lu-m) sf vedz tu hambla ex: halani (cu-ambar) s-lji hib; halani pri pnea tsi sh-mc; hambla (ham-bl) adv tsi easti aproapea di fatsa-a loclui; nj-featsi halani (expr: nj-u deadi geaba) halal (ha-ll) invar (loc) tsi nu easti ahntu nsus (ca altu loc); ctr la vali, ctr tu (un cu halali) ex: halal di (bravo! ti) muma tsi-l fit; cmpu; nghios, nghios, nghiosura, ahimura, hima, nhima, halani/halane (ha-l-ni) invar vedz tu halali mpadi, pogor, pgor, pugor; (fig: cama nghios = cama putsn, halat (ha-lt) sm pl(?) lucru tsi s spuni a unui om (a lumicama niheam) {ro: jos, njos; spre cmp; puin} {fr: en bas, ljei) tra s-lu shtib; hbari, haberi, shtiri, noau, nau, mnda- aval; vers les plaines; moins} {en: down, downstream; t, glas, idisi, zbor {ro: veste, tire} {fr: nouvelle} {en: news} towards plains; little} ex: dipuni hambla (nghios) halazmo ha-laz-m) sm halazmadz (ha-laz-mdz) atsea tsi s- hambilum (ham-b-lu-m) sf hambilumi/hambilume (hamfatsi cndu tsiva s-ctstrpseashti; afnizmo, colonja, ciupu- b-lu-mi) loc (padi) tsi s-afl ma nghios di locurli di lic, afnsiri, ctstrpsiri, prpdiri, pustixiri, sutrupsiri, cipu- deavrliga; bat, sud {ro: depresiune} {fr: abaissement, siri, chirdciuni, chiriri {ro: dezastru, ruin} {fr: destruction, dpression gographique} {en: lowering, hollow, dip (of ruine totale} {en: annihilation, disaster} ground)} hmblusescu (hm-blu-ss-cu) vb IV hmblusii hal1 (h-l) sf hljuri (h-ljur) stari (catandisi, catastasi) (hm-blu-s), hmbluseam (hm-blu-sem), hmblusit greau sh-urut, hljur, hali, taxirati, derti {ro: hal, stare (hm-blu-s-t), hmblusiri/hmblusire (hm-blu-s-ri) miproast, nenorocire, boal} {fr: triste tat, malheur, dgane, alas (cad, dipun, mi-aplec) ctr nghios; hlmbusescu, dipun, besoin, peine} {en: plight, in bad health, misfortune, calamity} uselescu, afundu, afundedz, afundusescu, fundusescu, ahunduex: ns avea un hal (catastasi) multu greau; hala (starea) a sescu, ahndusescu, hndcusescu, husescu, vutsescu {ro: ta tora tsi-ts fatsi? v shtiu hala (starea proast); agiumsir pri (se) apleca, (se) lsa n jos, (se) cufunda} {fr: saffaisser, hljuri greali; hal nu-aveam sh-cu hal mi feci; alt hal nu-i sabaisser} {en: lower, sink down, give way} ex: casa cu tini hljur (h-lj-r) sf hljuri (h-ljr) (un cu hmbluseashti (s-alas ctr nghios) hmblusit (hm-bluhal1) hali1/hale (h-li) sf hljuri (h-ljur) (un cu hal1) st) adg hmblusit (hm-blu-s-t), hmblusits (hm-bluex: shtiu halea (catastasea) a loclui; spuni, frate, cum ts-i sts), hmblusiti/hmblusite (hm-blu-s-ti) tsi s-alas ctr halea (catandisea)?; eu nu shtiu tsi va-nj si fac halea (dertea n ghios; hlmbusit, dipus, uselit, afundat, afundusit, fundusit, tu cari mi aflu); ia tsi-nj easti halea (catastasea-nj urut); va lu ahundusit, ahndusit, hndcusit, husit, vutsit {ro: aplecat, nveats tora halea (taxirtsli) lsat n jos, cufundat} {fr: affaiss, sabaiss} {en: lowered, hal2 (h-l) sf hljuri (h-ljr) (un cu hali2) hali2/hale sunk down, that gave way} hmblusiri/hmblusire (hm(h-li) sf hljuri (h-ljr) atsea tsi ari un tsi-sh chiru blu-s-ri) sf hmblusiri (hm-blu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu putearea di minari a unei parti dit trup (di itia c un vin dit hmbluseashti tsiva; hlmbusiri, dipuneari, dipuniri, useliri, midu s-ari astupat, un parti i ntreag, cu un cljag di afundari, afundusiri, fundusiri, ahundusiri, ahndusiri, hndsndzi); chicutari, nchicutari, apuplixii, pic, dmbl, dmlai, cusiri, husiri, vutsiri {ro: aciunea de a (se) apleca, de a (se) dumlai {ro: apoplexie} {fr: apoplexie} {en: apoplexy, stroke} lsa n jos, de a (se) cufunda} {fr: saffaisser, sabaisser} {en: ex: loat di hali (apuplixii) lower, sink down, give way} hlmbusescu (hlm-bu-ss-cu) halcum (hl-cum) sf halcomati/halcomate (hal-c-ma-ti) vb IV hlmbusii (hlm-bu-s), hlmbuseam (hlm-bu-sem), metal, cu hroma galbin-aroshi, dit cari s-fac multi lucri hlmbusit (hlm-bu-s-t), hlmbusiri/hlmbusire (hlm-bu(cloputi, pradz, teli, etc.); aram, bacr, halcum {ro: aram, s-ri) (un cu hmblusescu) ex: acts di hlmbuseashti cupru} {fr: cuivre} {en: copper} ex: li-adar di halcuma (dipuni, s-alas ctr nghios, s-ahnduseashti) hlmbusit (bcrea) atsea has; cheptul, canda c eara di halcum (hlm-bu-st) adg hlmbusit (hlm-bu-s-t), hlmbusits (bcri) (hlm-bu-sts), hlmbusiti/hlmbusite (hlm-bu-s-ti) (un haldup (hal-dp) sm haldupeanj (hal-d-peanj) cari caft s- cu hmblusit) hlmbusiri/hlmbusire (hlm-bu-s-ri) sf lja lucri (paradz) di la lumi ct ma multu sh-cu itsi trop; cari hlmbusiri (hlm-bu-sr) (un cu hmblusiri) easti lemargu di paradz sh-caft s-fac ct ma mult aveari; hamin (h-min) adg vedz tu hminedz cari fatsi alimur; tsi easti sharcu ca un ornji; guliman; (fig: hamna (ham-n) adv aru, nibun, slab, lai, urut, etc. {ro: ru}

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

529

{fr: mal} {en: bad} ntemnia} {fr: emprisonner} {en: imprison} hpsnit (hphamomil (ha-mo-m-l) sf hamomili/hamomile (ha-mo-m-li) s-nt) adg hpsnit (hp-s-n-t), hpsnits (hp-s-nts), un soi di earb cu lilici njits, galbini tu mesi shi albi di hpsniti/hpsnite (hp-s-n-ti) tsi easti ncljis tu hpsani; mardzini, tsi anjurzescu mushat sh-cu cari, cndu suntu ncljis, flucusit {ro: ntemniat} {fr: emprisonn} {en: adunati shi uscati, lumea fatsi un ceai bun ti stumahi shi imprisoned} ex: ctse nu chivirniseats hpsnitslji (atselj nostim tu beari; lilici alb; armen {ro: mueel} {fr: ncljishi tu hpsani)? hpsniri/hpsnire (hp-s-n-ri) sf camomille} {en: camomile} hpsniri (hp-s-nr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva easti hamu- (ha-mu-) prifixu (tsi yini dit limba grtseasc) cu cari ncljis tu hpsani; ncljidiri, ncljideari, flucusiri {ro: aciunea de s-fac ndau verbi (ca, bunoar, hamu-ard) tra s-l si a ntemnia; ntemniare} {fr: action demprisonner} {en: alxeasc niheam noima {ro: prefix, folosit la unele verbe action of putting in prison} pentru a li se schimba puin sensul} {fr: prfixe, utilis avec har (hr) sm hari (hr) moartea (lugursit multi ori ca un certains verbes, pour changer un peu leurs sense} {en: prefix hiints cu coas tsi yini la om s-lj lja bana, cndu-lj yini a used with some verbs to change a little their meaning} omlui oara s-moar) {ro: moarte, caron} {fr: charon, mort} hamuard (ha-ma-rd) vb III shi II vedz tu ard1 {en: death} ex: ca har (moartea) nji stai; si-anvrteashti, hamuardeari/hamuardeare (ha-ma-r-de-ri) sf vedz tu canda-i har (moarti); Dum-ljart harlu tsi lo parlu (moartea tsi ard1 lo parlu cu cari puteam s-hiu vtmat); easti di har (moarti, hamuardiri/hamuardire (ha-ma-r-di-ri) sf vedz tu ard1 jali) hamuars1 (ha-ma-rs) adg vedz tu ard1 hara (ha-r) adg vedz tu harau hamuars2 (ha-ma-rs) sn vedz tu ard1 harabelj (ha-ra-blj) sm harabelj (ha-ra-blj) agru-pulj njic hamurd (ha-mu-rd) vb III shi II vedz tu ard1 tsi si-anvrteashti prining casili-a oaminjlor (cu truplu murnu hamurdeari/hamurdeare (ha-mu-r-de-ri) sf vedz tu chindisit cu dmtsi li, cu pntica ca di cinushi, cioclu shcurtu ard1 si coada ca tljat); anghid, nghid, cion, tsrnpulj, tsirihamurdiri/hamurdire (ha-mu-r-di-ri) sf vedz tu ard1 pulj, vrapciu, harabeu, harhabel {ro: vrabie} {fr: moineau} hamurs1 (ha-mu-rs) adg vedz tu ard1 {en: sparrow} harabeu (ha-ra-b) sm harabei (ha-ra-b) hamurs2 (ha-mu-rs) sn vedz tu ard1 (un cu harabelj) harhabel (har-ha-bl) sm harhabelj (harhanda (han-d) adv vedz tu hndcusescu ha-blj) (un cu harabelj) hani/hane (h-ni) sf hnj (hnj) shi hnjuri (h-njur) cas harabeu (ha-ra-b) sm vedz tu harabelj dit chirolu veclju iu oaminjlji di pri cali (sh-chirageadzlji) harac (h-rac) sm harats (h-rats) hlati (di-arad un putea si sh-afl apanghiu noaptea (tra s-doarm, s-mc, s-bea cumat di metal i lemnu ndreptu) cu cari s-trag cijdii (hrchi) shi ahuri iu si-sh tsn caljlji); miheni, mieni, mianei, mihn, pri acoal; cijdia tsi easti trapt (semnul tsi easti alsat) cu locant, lucant {ro: han} {fr: auberge} {en: inn} ex: ca hani cundiljlu pi-acoal; hrachi, cijdii, arad, rigl {ro: linie, rigl} l easti casa hngi (hn-g) sm, sf hngioanji/hngioanje {fr: rgle ( rgler le papier)} {en: rule, ruler (to rule paper)} (hn-go-nji), hngeadz (hn-gdz), hngioanji/hngioanje ex: trapshu cu haraclu (hlatea, rigla), haratsi (semnul pi(hn-go-nji) omlu tsi tsni un hani (nicuchirlu, ic sirviacoal) hrachi/hrache (h-r-chi) sf hrchi (h-rch) torlu tsi chirnseashti); mehengi, miengiu, lucantagi {ro: (un cu harac) ex: l da cu hrachea (hlatea, rigla) pri mn hangiu} {fr: aubergiste} {en: innkeeper} hnjatic (h-njharacast (ha-ra-cs-t) sf vedz tu caracax tic) sn hnjatitsi/hnjatitse (h-nj-ti-tsi) exudli fapti di haracastr (ha-ra-cs-tr) sf vedz tu caracax cariva (tra s-mc, s-bea i s-doarm) la un hani {ro: haraci/harace (ha-r-ci) sf vedz tu hraci cheltuial de han} {fr: frais dauberge} {en: inn expenses} ex: haractir (ha-rac-tr) sn haractiri/haractire (ha-rac-t-ri) hrli, s-dusi s-plteasc hneatitsli cusurli shi mintea-a unui om ashi cum suntu aspusi dit hanums (ha-nm-s) sf hanumsi/hanumse (ha-nm-si) purtarea, zboarli shi faptili-a lui; fisi, natur, hiri, veti, heari, muljari (di fumealji bun) dit miletea nturtseasc; muljari di vovl, hui, huchi; (expr: ari haractir = ari hri buni, ari suflit pistea nturtseasc (musulman, muslim); turcal, cadn, bun, easti ndreptu, tinjisit, nu dztsi minciunj, nu fatsi-aru) anm {ro: turcoaic, musulman} {fr: dame turque, femme {ro: caracter, fire} {fr: caractre, nature} {en: character, musulmane} {en: Turkish lady, moslem woman} ex: vidzui nature} ex: ashi lj-easti haractirlu (hirea); omlu aestu nu ari un hanums (cadn) n hoar anm (a-n-m) sf pl(?) haractir (expr: omlu aestu easti aru, minciunos, nu easti (un cu hanums) ex: tora tricu un anm (cadn) ndreptu) harahtir (ha-rah-tr) sn harahtiri/harahtire (ha-rahhap (hp) sn vedz tu haphi t-ri) (un cu haractir) ex: ari un urut harahtir hap! (hp) inter vedz tu glc haragm (h-rag-m) sf vedz tu hryii hap (h-p) sf vedz tu haphi harahtir (ha-rah-tr) sn vedz tu haractir haphi/haphe (hp-hi) sf hphi (hp-hi) lucru njic (ca un haraimera (ha-ra-m-ra) sf vedz tu hryii nastur) cari ari tu el bgat un yitrii (cari di-arad s ngljiti i harami/harame (ha-r-mi) sf invar lucru amintat cu nindrips-tucheashti n gur); hap, hap, fol, scon {ro: pilul} {fr: tati (cu minciunj, fr ca s-aib ndreptu, fr ca s-lu-axizeasc, pilule} {en: pill} ex: loai un haphi di zulfat hap (hp) sn etc.); s-nu vead hiri; s-nu-lj hib ti bun {ro: haram} {fr: hapuri (h-pur) (un cu haphi) hap (h-p) sf hapuri (h- acquisition illicite; mal ten prenne} {en: thing obtained pur) (un cu haphi) unlawfully, without merit; have no profit} ex: di harami (di hap-hup! (hp-hp) inter vedz tu glc lucru amintat pi nindreptu) vr nu s-prucupsi; harami a lor (shapsi/hapse (hp-si) sf hpsi (hp-si) binai (cas, loc, etc.) iu nu vead hiri), harami s-l hib (s-nu l hib ti bun); harami suntu tsnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu (dup tsi vinji, harami s-dusi; harami u mc pnea (nu-axizea s-u mc, suntu giudicats shi culsits tra s sta ncljish un castili chiro, ic nu lipsea); harami s-lji hib (s-nu vead hiri di) pnea tsi ari ninti, cndu ashteapt ninga tra si s-duc la giudicat); hpsa- mcat la noi hrami/hrame (h-r-mi) sf invar (un cu ni, hpseani, hpsn, ncljisoari, filichii, filchii, zundani, sn- harami) ex: cal hrami haramufai (ha-ra-mu-f) sm dani, zndani, pudrumi, budrumi, bdrumi {ro: nchisoare} haramufaeanj (ha-ra-mu-f-anj) om tsi nu para lu{fr: prison} {en: prison} ex: hapsea (filichia, hpsanea) tr arseashti (lj-angreac multu tra) s-fac un lucru; om tsi luoaminj i adrat hpsani/hpsane (hp-s-ni) sf hpsnj arseashti s-hlndreasc shi s sh-treac oara fr s-fac (hp-snj) (un cu hapsi) hpseani/hpseane (hp-se-ni) tsiva; haides, aduliftu, acmat, blanes, cumban, hain, hin, sf hpsenj (hp-snj) (un cu hapsi) hpsn (hp-s-n) edec, linvos, linos, tvlmb, timbel, armstor, tindu-gomar, sm hpsnadz (hp-s-ndz) (un cu hapsi) hpsnescu cioari tu cinushi {ro: trntor, pierde-var} {fr: fainant, (hp-s-ns-cu) vb IV hpsnii (hp-s-n), hpsneam (hp- paresseux} {en: idler, lazybones} hrmgi (h-rm-g) adg s-nem), hpsnit (hp-s-n-t), hpsniri/hpsnire (hp- hrmgioanji/hrmgioanje (h-rm-gio-nji), hrmgeadz s-n-ri) ncljid cariva tu hpsani; ncljid, flucusescu {ro: (h-rm-gdz), hrmgioanji/hrmgioanje (h-rm-gio-nji)

530

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

tsi nu lucreadz sh-bneadz mash dit lucrul a altor oaminj; dezmierdare, bucurie} {fr: action de (se r)jouir; de cajoler, tsi easti timbel shi lji ngreac s-lucreadz; tsi sh-cheari chirolu de caresser, de dorloter; caresse} {en: action of rejoicing; of algndalui prit cljuri fr s-fac tsiva {ro: parazit} {fr: qui caressing, of fondling, of pampering; caress} nihrsit (nivit aux dpens des autres} {en: parasite} hr-st) adg nihrsit (ni-hr-s-t), nihrsits (ni-hr-sts), haramiu (ha-ra-m) sm haramii (ha-ra-m) fur (dit munts), nihrsiti/nihrsite (ni-hr-s-ti) tsi nu easti hrsit; tsi nu easti furcudar, hrmit {ro: bandit} {fr: brigand, voleur} {en: thief, faptu s-aducheasc (tsi nu-aducheashti) un mari harau; tsi bandit} hrmit (h-r-mt) sm hrmits (h-r-mts) nu easti hidipsit cu mna i cu zboarli dzsi; nihrisit, (un cu haramiu nihrsit, nihrios, nihros, nihrcop, niyios; nidiznjirdat, haramufai (ha-ra-mu-f) sm vedz tu harami nicnchipsit, nipushputit, nizdrudit {ro: care nu e bucuros; harao (ha-r-o) sf hari (ha-r) scriari neaprucheat tu-aestu nedezmierdat} {fr: non (r)joui, qui nest pas caress} {en: dictsiunar; vedz harau not joyous, not caressed} ex: bneadz nihrsit mrata harasm (h-ras-m) sf harasmi/harasme (h-ras-mi) scriari nihrsiri/nihrsire (ni-hr-s-ri) sf nihrsiri (ni-hr-sr) neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz harazm atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu (s-)hrseashti; nihrisiri, haratsum (ha-r-tsu-m) sf vedz tu hraci nihrsiri, nidiznjirdari, nicnchipsiri, niglinisiri, nihiharau (ha-r-) sf hari (ha-r) simtsmintul suflitescu tsi dipsiri, nipushputiri, nizdrudiri {ro: aciunea de a nu (se) lu-aducheashti cariva tsi s-ifhrstiseashti shi s-hrseashti di- bucura; de a nu dezmierda} {fr: action de ne pas (se r)jouir; un lucru vrut; hrau, hroa, vslii, mlinari, bucurilji, hrcude ne pas cajoler} {en: action of not rejoicing; of not pilji; (fig: harau = numt) {ro: bucurie; nunt} {fr: joie, plaicaressing} hrisescu (h-ri-ss-cu) (mi) vb IV hrisii (h-risir, aise; marriage, noce} {en: joy, delight, pleasure, happis), hriseam (h-ri-sem), hrisit (h-ri-s-t), hrisiness; wedding} ex: nu-l tsni loclu di harau (hrcupilji); sh- ri/hrisire (h-ri-s-ri) (un cu hrsescu) ex: hrisea-ti tora, la harau-ts! (fig: sh-la numta-a ta!) hrau (hr-) sf hri doamne hrisit (h-ri-st) adg hrisit (h-ri-s-t), hrisits (hr) (un cu harau) hroa (hro) sf hri (hr) (un cu (h-ri-sts), hrisiti/hrisite (h-ri-s-ti) (un cu hrsit) harau) ex: di hroa (harau) zulapea ardi; di hroa (harau) hrisiri/hrisire (h-ri-s-ri) sf hrisiri (h-ri-sr) (un cu slta harei (ha-r-i) sf harei (ha-r) numt; uspets, gium- hrsiri) hrsescu (h-r-ss-cu) (mi) vb IV hrsii (h-rbusi, zefchi, ziafeti {ro: nunt; osp, petrecere, divertisment} s), hrseam (h-r-sem), hrsit (h-r-s-t), hrsi{fr: noces; festin, banquet, divertissement} {en: wedding; ban- ri/hrsire (h-r-s-ri) (un cu hrsescu) ex: nu shtea cum quet, amusement} ex: hrioas! sh-la harei (numt) s-yinim! s-l hrseasc (s-lu hidipseasc); dada, mash cu mini shrios (h-ri-s) adg hrioas (h-ri-o-s), hriosh (h-rihrsea (s-hrsea, s-bucura) hrsit (h-r-st) adg hrsit sh), hrioasi/hrioase (h-ri-o-si) tsi easti mplin di harau; (h-r-s-t), hrsits (h-r-sts), hrsiti/hrsite (h-r-s-ti) tsi aspuni mult harau; hros, hrcop, hrsit, yios {ro: (un cu hrsit) hrsiri/hrsire (h-r-s-ri) sf hrsiri bucuros, vesel} {fr: gai, joyeux} {en: joyous, gay, merry} (h-r-sr) (un cu hrsiri) hros1 (h-rs) adg hroas (h-ro-s), hrosh (h-rsh), harazm (h-raz-m) sf vedz tu hryii hroasi/hroase (h-ro-si) (un cu hrios) ex: hros (hrsit,harb (hr-b) sf harbi/harbe (hr-bi) 1: arm di-alumt hrios), di tihea tsi lu-afl hros2 (h-rs) adv cu harau, adrat dit un prjin lung cu un chipit di her multu sumigos di harau {ro: vesel} {fr: gaiment, allgrement} {en: cheer(ntsplicos); gilit, cmac, cmachi, mastrac, mzdrac, fully} ex: bat hros (cu harau, ca di harau) cmbnjli hara condar, cundar; 2: vearga cu cari si ncarc tufechea i arvolea; (ha-r) adv invar (di-arad tu zburrea hara di...) tsi hrios hrbii, arbii, csii {ro: suli; arbiu} {fr: lance, javelot; (calotih) poati s-hib cariva di...; tsi harau poati s-aib cariva baguette pour charger les fusils} {en: spear, lance, javelin; tr...; caloi, calotih {ro: ferice de} {fr: joie, aise} {en: how rod to clean or charge rifles} ex: s-gilitipsea cu harbi (gilidz, happy, delighted is someone for...} ex: mea, hara di (tsi cmatsi) hrbii/hrbie (hr-b-i) sf hrbii (hr-b) vearga hrioas, calotih easti) m-sa tsi sh-lu-ari! hrsescu (hr- cu cari si ncarc tufechea i arvolea; harb, arbii, csii, glup ss-cu) (mi) vb IV hrsii (hr-s), hrseam (hr-sem), {ro: arbiu, varga cu care se ncarc puca} {fr: baguette hrsit (hr-s-t), hrsiri/hrsire (hr-s-ri) 1: aduchescu (fac (bois, fer) pour charger les fusils} {en: rod to clean or charge pri altu s-aducheasc) un mari harau; hrisescu, hrsescu, rifles} ex: hrbii di asimi; atumtsea, armili s-umplea cu vearga mbucur, bucur, gudescu; 2: u min mna lishor pristi truplu-a i cu hrbia; l bat furlji cu hrbia arbii/arbie (ar-b-i) sf arbii unei hiints (brbat i muljari, om i pravd, njic i mari, etc.) (ar-b) (un cu hrbii) multi ori cu zboar di vreari i bsheri; lj-aspun (ma multu a harei (ha-r-i) sf vedz tu harau unui njic, brbat i nveast vrut) mult vreari shi-lj fac multi di haremi/hareme (ha-r-mi) sf harenj (ha-rnj) nveastili tsi li mirchili tsi li ari (c suntu i nu suntu fapti cu minti); ari un turcu (c turtsilj pot s-aib, dup pistea-a lor, ma multi hrisescu, hrsescu, diznjerdu, cnchipsescu, glinisescu, nveasti); parti dit cas iu turtsilj sh-tsn tuti muljerli {ro: hidipsescu, pushputescu, zdrudescu {ro: bucura; dezmierda} harem} {fr: harem} {en: harem} {fr: (se r)jouir; (se) fliciter; cajoler, caresser, dorloter} {en: harenghi/harenghe (ha-rn-gi) sf harenghi (ha-rn-ghi) un rejoice; caress, fondle, pamper} ex: ashi s-ts hrseshti bana; soi di pescu di-amari (tsi sh-u-adutsi multu cu scumbria), cari nu ti hrsea (nu-aduchea harau), hrsitlu (hidipsitlu) a meu poati s-hib lungu di vr 20 cm., cari da ca pi veardi-albastru hrsit (hr-st) adg hrsit (hr-s-t), hrsits (hr-sts), hrsi- pi schinrat sh-pi albu ca asimea di-un parti sh-dialant {ro: ti/hrsite (hr-s-ti) 1: tsi easti faptu s-aducheasc (tsi hering} {fr: hareng} {en: herring} aducheashti) un mari harau; hrisit, hrsit, mbucurat, haresh (h-resh) adg vedz tu hari bucurat, gudit; hrios, hros, hrcop, yios; 2: tsi easti harf (hr-f) sf harfi/harfe (hr-fi) hlati fapt di-un chinari hidipsit cu mna i cu zboarli dzsi; diznjirdat, cnchipsit, (cu trei mrdzinj) pri cari suntu teasi ma multi coardi tsi scot cnchearcu, glinisit, hidipsit, hadyearcu, pushputit, zdrudit, un boatsi muzical cndu suntu chipinati (cu dauli mnj) tra hrsit, hrisit {ro: bucuros; dezmierdat} {fr: (r)joui, si s-bat un cntic {ro: harf} {fr: harpe} {en: harp} enchant; cajol, caress, dorlot} {en: joyous, delighted; hargi/harge (hr-gi) sf hrgi (hr-gi) shi hrgiuri (hr-gur) caressed, fondled, pampered} ex: una-i tut jilit, alant i paradzlji tsi s-aspargu cndu cariva acumpr lucri (agiut pri hrsit hrsiri/hrsire (hr-s-ri) sf hrsiri (hr-sr) 1: cariva, plteashti tri dri, sptljuseashti fr arad, etc.); darea atsea tsi s-fatsi cndu cariva aducheashti un mari harau; tsi u plteashti omlu tr stat; hrgilchi, exud, exud {ro: hrisiri, hrsiri, mbucurari, bucurari, gudiri; 2: atsea tsi s-fatsi cheltuial, tax} {fr: dpense, dpens, frais, impt} {en: cndu s-diznjard tsiva i cariva; pushputirea cu mna shi expense, tax} ex: lj-lipsea paradzlji tr hargi (exud) pri cali; zboarli dzsi i faptili cu cari s-diznjard i easti hrsit cariva; hrgili (drli) di chivernisi vor pltiri; hrgiurli (exudli) tsi diznjirdari, cnchipsiri, glinisiri, hidipsiri, pushputiri, ftsea cu nsh; ari mari hargi (exud) cu casa; cu hargea zdrudiri, hrsiri, hrisiri; cnachi, diznjirdciuni, hadyi {ro: (exud) s-fac tuti aesti hrgilchi/hrgilche (hr-gi-l-chi) aciunea de a (se) bucura; de a dezmierda; bucurare, sf hrgilchi (hr-gi-lch) (un cu hargi) hrgiuescu (hr-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

531

gu-s-cu) vb IV hrgiuii (hr-gu-), hrgiueam (hr-guma-ti) aspuneari (fapt fr nitsiun copus) di mushiteats (di m), hrgiuit (hr-gu--t), hrgiuiri/hrgiuire (hr-gu--ri) dultseami, di bun vreari, etc.) tu purtarea (minarea, gioclu, fac hrgiuri cndu acumpr lucri; aspargu paradz tra szburrea, etc.) a omlui; gilfe, gilvei, hari {ro: graie; farmec, acumpr tsiva (s-agiut pi cariva, s-pltescu dri, etc.); dar (din natere); calitate} {fr: grce; don; qualit} {en: hrgescu, hrjescu, xudyipsescu, xudipsescu, sptljusescu grace, gracefulness, charm; gift, bestowal; quality} ex: {ro: cheltui} {fr: dpenser, faire des frais} {en: spend} ex: nuharizm (gilvei, hari) ca di zambil harish (h-rish) adg am tr tsi s-mi hrgiuescu (s-nj-aspargu paradzlji); multu harishi/harishe (h-ri-shi), harish (h-rish), harishi/harishe hrgiueashti omlu-aestu hrgiuit (hr-gu-t) adg hrgiuit (h-ri-shi) tsi easti cu hari shi lu-arseashti multu ocljul a (hr-gu--t), hrgiuits (hr-gu-ts), hrgiuiti/hrgiuite (hromlui; tsi ari un purtari shi zburri cari aspuni mushiteats gu--ti) (paradzlji) tsi s-asparsir tr acumprarea di lucri (dultseami, bun vreari, etc.); tsi ari harizm, cu hari, cu gilvei, (tr agiutorlu dat, tr gileplu pltit, etc.); hrgit, hrjit, cu gilfe; cu gustu, haresh, lughearic, simpatic, nustimac {ro: xudyipsit, xudipsit, sptljusit {ro: cheltuit} {fr: dpens} {en: graios, simpatic} {fr: gracieux, sympathique} {en: gracious, spent} hrgiuiri/hrgiuire (hr-gu--ri) sf hrgiuiri (hr-gulikable} ex: feat harishi (tsi ts-arseashti ocljul); grairli harishi r) atsea tsi s-fatsi cndu cariva hrgiueashti; hrgiri, hrjiri, (dultsi, di vreari) haresh (h-resh) adg hareshi/hareshe xudyipsiri, xudipsiri, sptljusiri {ro: aciunea de a cheltui; (h-re-shi), haresh (h-resh), hareshi/hareshe (h-re-shi) cheltuire} {fr: action de dpenser} {en: action of spending} (un cu harish) hrgiuitor (hr-gu-i-tr) adg hrgiuitoari/hrgiuitoare (hrharish (h-rish) adg vedz tu hari gu-i-to-ri)hrgiuitori(hr-gu-i-tr),hrgiuitoaharizm (h-riz-m) sf vedz tu hari ri/hrgiuitoare (hr-gu-i-to-ri) tsi-aspardzi paradz; tsi fatsi hart1 (hr-t) sf hr-ts (hr-ts) aspunearea pri un acoal a exudi; tsi hrgiueashti multu sh-fr arad; tsi lj-aspardzi unui loc ashi cum easti (cu tuti lucrili ligati di el sh-cu tuti hrli paradzlji fr s-mindueasc dip; hrgiuitor, sac aruptu (fig), a lui ca: aruri, munts, csbadz cu cljurli tsi-lj leag, etc.) mn-aspart (fig); spatal {ro: cheltuitor, risipitor} {fr: {ro: hart} {fr: carte gographique} {en: geographical map} dpensier, dissipateur} {en: spender, spendthrift} hrgescu hart2 (hr-t) sf fr pl pricunushteari a bunlui tsi-lj s-ari (hr-gs-cu) vb IV hrgii (hr-g), hrgeam (hr-gm), fapt; efharistii, efhrstisiri, ushnurlc, birhuzuri, shuchir, hrgit (hr-g-t), hrgiri/hrgire (hr-g-ri) (un cu hrgiu- shuchiur, spulaiti, biricheavis {ro: mulumit, datorit} {fr: escu) hrgit (hr-gt) adg hrgit (hr-g-t), hrgits (hrgrace } {en: thanks to} ex: s-avets hart (spulaite, efharistii) a gts), hrgiti/hrgite (hr-g-ti) (un cu hrgiuit) hrgizulchilor ri/hrgire (hr-g-ri) sf hrgiri (hr-gr) (un cu hrgiuiri) hartupexi (har-tu-pcs) sm hartupexeanj (har-tu-pc-seanj) hrjescu (hr-js-cu) vb IV hrjii (hr-j), hrjeam (hr(un) tsi lu-arseashti multu s-gioac crts; agiuctor, giuctor, jm), hrjit (hr-j-t), hrjiri/hrjire (hr-j-ri) (un cu pantagi, cumargi {ro: juctor de cri; cartofor} {fr: joueur hrgiuescu) hrjit (hr-jt) adj hrjit (hr-j-t), hrjits passion de cartes} {en: card player; gambler (cards)} ex: (hr-jts), hrjiti/hrjite (hr-j-ti) (un cu hrgiuit) hrjieara noar un hartupexi, un agiuctor-crts ri/hrjire (hr-j-ri) sf hrjiri (hr-jr) (un cu hrgiuiri) harval (hr-val) adg vedz tu urval harhabel (har-ha-bl) sm vedz tu harabelj has1 (hs) sm hash (hsh) cartea cari, tu-agioclu di crts, hari/hare (h-ri) sf hri (hr) 1: aspuneari (fr nitsiun ari di-arad tinjia-atsea ma marea (ic ari dauli tinjii: 1 shi di copus) di mushiteats (di dultseami, di bun vreari, etc.) tu 11); as, kets, monts, mon {ro: as} {fr: as} {en: ace} purtarea (minarea, gioclu, zburrea, etc.) a omlui; gilvei, gilfe, has2 (hs) adg has (h-s), hash (hsh), hasi/hase (h-si) tsi harizm; 2: bunlu tsi-l ftsem a unui om tu loc tra s-lu ftsem a easti multu bun; tsi easti di nai ma bunlu; fin, hascu {ro: fin, altui (lu ftsem a unui oaspi, tr chefea i sinferlu-a lui, i a unui superior} {fr: de bonne (de premire) qualit} {en: of good cari va poat s-n fac sh-el un bun ma nclo); htri, hatr; (best) quality} ex: ma hrisiclu li-adar di halcuma atsea has chefi, gustu; 3: lucru dat di (ic loat di la) cariva cu vreari shi (ma buna) hascu2 (hs-cu) adg hasc (hs-c) fr pl (un fr plat (ca agiutor, ca semnu di uspitslji, etc.); doar, cu has2) pischesi, dar, harizm, cheremi, corem; 4: atsea tsi-l fatsi un hasapljo (ha-sa-plj) sm vedz tu hsap lucru s-hib multu bun, has, fin, hascu; atsea tsi-l fatsi un lucruhasca1 invar. vedz tu hascu1 s-hib ahoryea (alt soi) di-alanti lucri; parti di haractirlu-a hasca2 invar. om lipsit di minti, fr giudicat, tu zbor i tu omlui tsi-l fats s-adar atsea tsi easti bun (shi si s-afireasc di fapti (dip ca un tsi sta cu gura hscat sh-nu poati s-aduadrarea-a lucrilor arali); 5: putearea tsi u ari omlu tra s-poat s- cheasc mari lucru); hascanifur, ageamit, ahmac, anoit, hut, fac lucri; dinami, puteari, vrtuti, virtuti, vurtuti, fuchii, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divan, glar, hazo, hazuscu, forts, cuvet; 6: lucru tsi easti bun tr cariva, buntati, hljara, hah, hai-hui, haihum, leang, lefc, tembl, lishor, buneats; 7: tabieti urut, areuri nibuni, apucturi li, hui {ro: shahulcu, tabolja, ta-o-to, ljoco, shapshal, shabsha, graie; favoare, serviciu; recunotin, dar; virtute, caliti shamandur, tivichel, turlu, uzun, etc. {ro: prostnac; gur(bune); putere, trie; bunti; obiceiuri rele} {fr: grace, casc} {fr: bouche bante, vaurien, sot, nigaud} {en: fool, charme; faveur, service; gratitude, cadeau; vertu, (bonnes) rascal, no good} ex: hasca (hazo) sh-easti hascanifur (hasqualits; puissance; bonnes choses; (mauvaises) habitudes} ca-n-fur) sm, sf, adg hascanifur (has-ca-n-fu-r), {en: grace, gracefulness, charm; gratitude, gift; virtue, (good) hascanifuri (has-ca-n-fur), hascanifuri/hascanifure (has-caqualities; power; goods; bad habits} ex: tut truplu-a tu-i n n-fu-ri) (un cu hasca2) hari (mushiteats, gilvei); ari pdurea hari (gilvei, harizm); hascanifur (has-ca-n-fur) sm, sf, adg vedz tu hasca2 munts di hari (mushiteats) mplinj; si ncarc tut loclu di hri; hascu1 (hs-cu) vb I hscai (hs-c), hscam (hs-cm), njata, harea, easi la giucari; aide, f-nj aest hari (htri, chefi); hscat (hs-c-t), hscari/hscare (hs-c-ri) 1: dishcljid s-lu dau tr hari (doar); idyea dzu lj-u feci hari (pischesi); gura shi stau cu ea dishcljis ma multu chiro; 2: dishcljid gura gione, dzsi moasha, sti s-ts fac n hari (htri); a aharistuluimari sh-ljau un adiljatic ahndos tu plumunj (cndu nj-easti lji si lja harea (doara, pricunushtearea); feat cu tuti hrli somnu, escu multu avursit, etc.); cascu; (expr: u hascu n gur (bunili); tuti hrli li-avu; ncrcat di hari; un la m-sa, ma ti = u voi multu, pistipsescu tut tsi-nj dztsi) {ro: csca} {fr: hari! (cu tuti hrili buni); dz c nu-ai brbat ti hari; ts bayer, demeurer (tre) bouche bante; biller} {en: stand creashti ns harea (tinjia); gionj ncrcats di hari; ncrcat cu gaping; yawn} ex: altu hasc (sta cu gura dishcljis) sh-altu snoauli hri; tru mushati hri avut; alti hri, vahi, nu-au cumnic; tuts lj hsca n gur (expr: lj shidea n fats sh-lumuljerli; St-Mrie, mari-ts easti harea (putearea); O, asculta cu gura dishcljis di-atseali tsi-avdza); ngur u hsca Doamne, mari-Ts harea (putearea, vrtutea); mulri ncrcati (expr: u/lu vrea multu, murea sh-chirea tr ns/ns) hscat mash cu hri (lucri scumpi); s-turn npoi acas ncrcat di (hs-ct) adg hscat (hs-c-t), hscats (hs-cts), hri (buntets); hri! (apucturi li, hui); tsi hri (hui) urti hscati/hscate (hs-c-ti) tsi sta cu gura dishcljis n fatsa-al loash! harizm (h-riz-m) sf harizmati/harizmate (ha-rzcuiva (tsi-lj zburashti tsiva, tsi fatsi tsiva, etc.); cscat; (expr: 1:

532

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

ashteptu cu gura hscat = ashteptu cu mult nearvdari, mizi {en: action of losing ones time} pot s-ashteptu; 2: stau cu gura hscat = mi ciudusescu di- hat (ht) sm vedz tu at1 atseali tsi ved) {ro: cscat} {fr: bay, demeur bouche bante; hatr (h-tr) sf vedz tu htri bill; bant, entrebill} {en: who stands gaping; yawned} hatuli/hatule (h-tu-li) sf pl(?) loclu tsi s-afl namisa di ex: armnea cu gura hscat (dishcljis, s-ciudusea tsi tsi stizm shi sum citii; un soi di njic apanghiu ca un guv tu videa); ashtipta cu gura hscat tuts (cu nearvdari, etinj s-l s-stizm; halli, cutruyiomsi, cutluyiomsi {ro: spaiul ntre zid i aruc mcarea n gur), ca cireasha-atsea coapta acoperi} {fr: lespace qui se trouve entre le mur et lavanthscari/hscare (hs-c-ri) sf hscri (hs-cr) atsea tsi s- toit} {en: space between the wall and the roof} halli/halle fatsi cndu cariva hasc; cscari {ro: aciunea de a csca; (hal-li) sf pl(?) (un cu hatuli) cscare, cscat} {fr: action de bayer, de demeurer (tre) hau (h) sn vedz tu husescu bouche bante; de biller; billement} {en: action of standing hau (h-) sf vedz tu husescu and gaping; of yawning; yawn} ex: ca hscarea om di om havale (ha-va-l) sm havaledz (ha-va-ldz) lucrul tsi hasca1 invar. tsi easti (sta) cu gura dishcljis; bashinghel {ro: lipseashti si s-fac di oaminj (cu prvdzli-a lor) tr chivernisi, cu gura cscat} {fr: bouche bante} {en: with wide open fr tra s-hib pltits, c easti faptu tr bunlu-a tutulor oaminjmouth} ex: Dumnica di Preasinj ftsem hasca (njitslji sta cu lor dit hoar (dit csb, dit stat); angrii; (expr: lu-am havale gura dishcljis tra s-acats hlvlu ligat di un hir, spindzurat di = nj-sta pri cap ca un mari greats) {ro: havalea, angara, tvani i di-un shtsal, tsi s-leagn di-un parti sh-di-alant corvoad} {fr: importunit; corve; taille} {en: forced labour} n fatsa-a lor) ex: lu-am havale (expr: nj-sta ca un greats) pisti cap-nji; nu hascu2 (hs-cu) adg vedz tu has2 voi s-nj yin n cas c va-nj sta havale hase (ha-s) sm hasedz (ha-sdz) pndz tsi yini di Olanda; havr (h-vr) sf havri/havre (h-vri) bisearic uvreasc {ro: hasei {ro: pnz de Olanda} {fr: toile de Hollande} {en: havr, sinagog} {fr: synagogue} {en: synagogue} ex: intrai fabric from Holland} hasei/hasee (ha-s-i) sf hasei (ha-s) tu-un havr (bisearic) uvreasc (un cu hase) ex: fustanelili s-fac di hasei; cmesh di hasei hazi/haze (h-zi) sf fr pl ardeari, ngljim, pltseari, chefi hasei/hasee (ha-s-i) sf vedz tu hase {ro: haz, plcere} {fr: plaisir, agrment} {en: fun, wit} ex: io hasel (ha-s-l) sf vedz tu casel nu-l fac hazi (chefi, nu ni-arseashti) ahazea (a-h-zea) adv hasha (h-sha) adv cu dztseari nu; tsi s-fatsi ncheari c un angljimea, tr shic, tr ardeari, tr hazi {ro: n glum} {fr: lucru easti dealihea (c s-ari spus, c s-ari fapt, etc.); tsi nu s- plaisantant} {en: jokingly} ex: u-am dzs cu ahazea (tr en pricunoashti un lucru (c s-ari fapt); incheari, ncheari, arnisi; hazi, tr shicai) (expr: 1: u fac hasha = fac incheari, arnisescu; 2: hasha sh- hazmu1 (hz-mu) sm pl(?) atsel tsi aurashti pri cariva shi nu-lj hasha = nu sh-nu!) {ro: negare; refuz} {fr: ngation; refus} va bunlu (va s-lj fac aru); atsel tsi ari sh-aspuni nivreari {en: denial, refusal} ex: u fatsi hasha capra (u fatsi ncheari; nu fats di tsiva; atsel cu cari s-alumt cariva; azmu, ehtru, ehtur, pricunoashti c u-ari furat); u feci hasha (nu pricunuscui c-i dushman, nioaspi {ro: duman, adversar} {fr: ennemi, dealihea); cu hasha-nj (cu dztserea nu, nj) mc tut avearea adversaire} {en: enemy, adversary} ex: avea hazmu (ehtru) un hashc (hsh-c) sf hshti (hsh-ti) ma multi turlii di agruculunjat; nj-aflai hazmu n calea mari; lu-aveam hazmu pulj, cu peanili li (murni, ca cinusha), cu dintana vrtoas, ma (dushman, ehtru) atumtsea azmu (z-mu) sm pl(?) (un cu njic di corbu (cu cari sh-u-adutsi multu) sh-ma mari di cion hazmu1) ex: sh-cu somnul mi-actsai azmu hzmusescu (harabelj, etc.); gai, cioar {ro: cioar} {fr: corneille} {en: (hz-mu-ss-cu) vb IV hzmusii (hz-mu-s), hzmuseam crow} (hz-mu-sem), hzmusit (hz-mu-s-t), hzmusihashish (ha-shsh) sm fr pl substants (lugurii) scoas dit ri/hzmusire (hz-mu-s-ri) lu-aurscu pri cariva sh-nu-lj voi lludzli ic frndzli uscati di cnip, biut ca tutumea ic bunlu; u-aspun ura tsi u am tr cariva i tsiva; ehtripsescu, ciumulit n gur; ashas, ashish {ro: hai, marihuana} {fr: ehtrevsescu, u duc zti, u duc sheri {ro: ur, dumni} {fr: hachisch, marihuana} {en: hashish, marijuana} ex: trag afion, har, avoir de lhostilit} {en: hate, show enmity} hzmusit hashish ashish (a-shsh) sm fr pl (un cu hashish) ex: (hz-mu-st) adg hzmusit (hz-mu-s-t), hzmusits (hzsi mbeat cu ashish ashas (a-shs) sm fr pl (un cu mu-sts), hzmusiti/hzmusite (hz-mu-s-ti) atsel tsi easti hashish) ex: putsn ashas fatsi multu aru; s-nu datz a njitslor aurt di cariva tsi nu-lj va bunlu; ehtripsit, ehtrevsit {ro: ashas tra s-doarm dumnit} {fr: ha par un ennemi; envi} {en: hated by an hashutu-hoar (ha-shu-tu-ho-r) sf vedz tu Hsh enemy} hzmusiri/hzmusire (hz-mu-s-ri) sf hzmusiri hasidear (ha-si-dher) sm vedz tu csvyear (hz-mu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un hzmuseashti; hasidhear (ha-si-dher) sm hasidheari (ha-si-dher) un cu ehtripsiri, ehtrevsiri {ro: aciunea de a ur, de a dumni; hasidear dumnire} {fr: action de har, davoir de lhostilit{en: hasmu1 (hs-mu) sm pl(?) scriari neaprucheat tu-aestu action of hating, of showing enmity} dictsiunar; vedz hazmu1 hazmu2(?) (hz-mu) sm hzmadz (hz-mdz) par veclju dihasmu2(?) (hs-mu) sm hsmadz (hs-mdz) scriari neapru- amalam (cu un tinjii i alt, dup statlu tsi-l featsi sh-dup cheat tu-aestu dictsiunar; vedz hazmu2 mrimea-a lui); lir, flurii, galbin, glbinushi, etc. {ro: hasumeri (ha-su-m-ri) sf hasumeri (ha-su-mr) chirolu tsi moned de aur} {fr: monnaie dor, ducat} {en: gold coin} ex: omlu sh-lu cheari cu niftsearea tsiva; tritseari a chirolui fr shapti hzmadz (galbini) am pri mini ca s-vedz vr hiri {ro: pierdere de timp} {fr: perte de temps} hazo (ha-z) sm, sf, adg hazeau (ha-ze-), hazadz (ha{en: lost time} hsumirsescu (h-su-mir-ss-cu) vb IV zdz), hazeali/hazeale (ha-ze-li) om lipsit di minti shi fr hsumirsii (h-su-mir-s), hsumirseam (h-su-mir-sem), giudicat (tu zbor i tu fapti); tsi nu para aducheashti ghini tsi-lj hsumirsit (h-su-mir-s-t), hsumirsiri/hsumirsire (h-su- si dztsi; ahmac, anoit, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divan, mir-s-ri) cher chirolu fr s-fac tsiva; nj-cher chirolu cuglar, hazuscu, hut, hljara, hasca, hah, hai-hui, haihum, leang, atseali tsi fac, c nu ved vr hiri {ro: a-i pierde timpul} {fr: mutuleang, muteai, lefc, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, perdre son temps, chmer} {en: lose ones time} ex: Cola nu ljoco, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, tembl, turlu, hsumirseashti (nu-sh cheari chirolu) hsumirsit (h-su-mir- uzun, etc. {ro: prostnac} {fr: niais, sot, badaud, nigaud} {en: st) adg hsumirsit (h-su-mir-s-t), hsumirsits (h-su-mir- stupid, fool} ex: yinu cu mini, haze! (glare!) hazumar (hasts), hsumirsiti/hsumirsite (h-su-mir-s-ti) tsi sh-ari zu-m-r) sf hazumri (ha-zu-mr) lips di minti sh-di chirut chirolu {ro: care i-a pierdut timpul} {fr: qui a perdu giudicat; zbor i faptu cari aspuni starea tu cari s-afl un om son temps} {en: who has lost his time} hsumirsilipsit di minti shi di giudicat; glrimi, glreats, glrilji, ri/hsumirsire (h-su-mir-s-ri) sf hsumirsiri (h-su-mir-sr) glarumar, ahmclichi, anoisii, chirtur, hutsami {ro: prostie} atsea tsi s-fatsi cndu cariva hsumirseashti {ro: aciunea de {fr: btise, sottise, stupidit} {en: stupidity, foolishness} a-i pierde timpul} {fr: action de perdre son temps, chmer} hazuscu (ha-zs-cu) sm, sf, adg hazusc (ha-zs-c),

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

533

hazushts (ha-zsh-ts), hazushti (ha-zsh-ti) (un cu hazo) mplin di vimtu tsi s-fatsi cndu omlu s-aspeal cu spuni, hzusescu (h-zu-ss-cu) vb IV hzusii (h-zu-s), cndu apa fatsi spum; umfltur mplin di dzam pi chealeahzuseam (h-zu-sem), hzusiri/hzusire (h-zu-s-ri) nj a omlui cndu s-ardi; fultac, fltac, faltac, fusc, bishic, cher putearea di bun minduiri sh-giudicat; glrescu, pluscut, cndil, tsipur {ro: bic} {fr: ampoule, bulle de hutsscu, lishuredz {ro: se prosti} {fr: devenir stupide} {en: savon} {en: blister, soap bubble} ex: hboati di spuni becoming stupid} ex: hzusir (glrir) di minti hzusit (h- heati/heate (h--ti) sf hets (h-ts) un ud njic la zu-st) adg hzusit (h-zu-s-t), hzusits (h-zu-sts), intrarea di cas (iu omlu poati s-ashteapt, s-alas paltolu i hzusiti/hzusite (h-zu-s-ti) cari sh-chiru putearea di bun pputsli, etc.); un soi di balconi la intrarea-a casljei {ro: minduiri; cari fu glrit di cariva; cari glri; cari s-featsi hazo; tind} {fr: galrie extrieure (ou antichambre) dune maison} glrit, hutst {ro: prostit} {fr: devenu stupide} {en: who {en: house balcony (or antechamber)} ex: avea fudzit dit became stupid} hzusiri/hzusire (h-zu-s-ri) sf hzusiri heati (udlu di la intrarea-a casljei); ntribai vitsina dit heati (h-zu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un om glreashti; glriri, (di pi balconea di la intrarea di cas) hutsri {ro: prostire} {fr: actsion de devenir stupide} {en: hgilchi/hgilche (h-gi-l-chi) sf vedz tu hagi action of becoming stupid} hgioanji/hgioanje (h-go-nji) sf vedz tu hagi hazumar (ha-zu-m-r) sf vedz tu hazo hiati/hiate (h--ti) sf hets (h-ts) scriari neaprucheat hazuscu (ha-zs-cu) sm, sf, adg vedz tu hazo tu-aestu dictsiunar; vedz heati hbari/hbare (h-b-ri) sf hbri (h-br) shtiri (glas, noa- hidhipsescu (h-dhip-ss-cu) (mi) vb IV hidhipsii (h-dhipu) tsi s-da (s-pitreatsi) la cariva (la lumi); haberi, shtiri, noau, s), hidhipseam (h-dhip-sem), hidhipsit (h-dhip-snau, mndat, halat, glas, idisi, zbor; ( fig; 1: hbari = burdu- t), hidhipsiri/hidhipsire (h-dhip-s-ri) un cu val, hbari di jali, ti moartea-a unui om; 2: hbri = lucri di hidipsescu njic simasii; brcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, c- hidhipsiri/hidhipsire (h-dhip-s-ri) sf hidhipsiri (h-dhippchi, chirturi, lprdii, lishinturi, mandzali, palvri, plvri, sr) un cu hidipsiri papardeli, pufchi, bufchi, shahlamri, zacati, zcturi, curcu- hidhipsit (h-dhip-st) adg hidhipsit (h-dhip-s-t), beti hearti, burlidz mbirati, mnits di tmbari, bishinj di cuc, hidhipsits (h-dhip-sts), hidhipsiti/hidhipsite (h-dhip-setc.; expr: 3: lj-dau (di) hbari = lj-dzc tra si shtib tsi s-featsi, ti) un cu hidipsit lj-pitrec un hbari (cu om, cu-un carti, etc.); 4: ljau di hbari hidipsescu (h-dhip-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu hadyi = (i) aflu-un hbari; (ii) aduchescu, achicsescu, ljau di hidipsiri/hidipsire (h-dhip-s-ri) sf vedz tu hadyi ureaclji, ljau di vish; 5: hbari nu nj-am = (i) nu shtiu tsiva; (ii) hidipsit (h-dhip-st) adg vedz tu hadyi nu mi meal dip; 6: am hbari = shtiu, am aflat; 7: li ngrosh hin (h-n) adg hin (h--n), hinj (h-nj), hini/hine hbrli = li-aspun ma mri di cum suntu hbrli (li trag groasi) (h--ni) tsi nu para lu-arseashti (i lj-angreac multu) tra stra s-mi cmrusescu; 8: fr (s-dau) hbari = aniorihta, fac un lucru; aduliftu, acmat, blanes, cumban, edec, hain, anipandiha) {ro: veste, tire} {fr: nouvelle; nouvelle lugubre haileas, linvos, linos, tvlmb, timbel, armstor, tinduqui annonce une mort} {en: news, bad news, announcement} gomar, cioari tu cinushi {ro: trntor, lene} {fr: fainant, ex: v-aduc hbari (shtiri) bun; s-da di hbari (s-dzc); iu s- paresseux} {en: lazy} hain (ha-n) adg (un cu hin) afl aestu loc hbari nu-am (expr: nu shtiu); eu cntu jilos hinlchi/hinlche (h-in-l-chi) sf hinlchi (h-in-lch) cnd avdu hbrli (fig: shtirli di jali, di moarti) di la noi; ali atsea tsi ari un tsi lji ngreac multu (i nu lu-arseashti dip) sdadi-lj dusi hbarea (fig: burduvalu, stirea di moarti); ljlucreadz; leani, timbilchi {ro: lene} {fr: paresse} {en: adusir hbrli (fig: shtirli di moarti); lja i nu lja di hbari? lazyness} (expr: aducheashti ma nu-aducheashti?); s-nu lja di hbari hinlchi/hinlche (h-in-l-chi) sf vedz tu hin (expr: s-nu-afl; s-nu-aducheasc) dratslji; hbari nu-ari (expr: hiri/hire (h--ri) sf hiri (h-ri) hrii, hirusiri, prucuchii, nu-l meal); li ngrushe hbrli (expr: li featsi ma mri hbrli tihi, ufelii, amintatic, etc. {ro: folos, profit} {fr: profit; bontra si s-alavd ma multu); mcri, nu hbri! (expr: glrinj, heur, fortune} {en: profit, good luck, fortune} ex: hiri s-nu-ai zboar goali); vinji fr hbari (expr: pi napandiha, fr s-da (prucuchii s-nu vedz) pute; clca lucru cu hiri (ftsea lucru cu hbari); grits-lji s-yin sh-ns, poati c-ari hbari (c shtii); ufelii); mndzr cu hiri (cu tihi); nu l vidzu hirea (nu vidzu deadi hbari (spusi) la ascherea dit un hoar; loar di hbari prucuchii di pi urma-a lor); omlu nu veadi hiri (fatsi prucu(aflar) iu lja pni amirlu; pitricur hbari (pitricur om s-l chii) di lucru furat; s-lja hirea (s-lja tihea) hrii/hrie (h-rdzc) s-eas haberi/habere (ha-b-ri) sf haberi(?) (ha-br) i) sf hrii (h-r) (un cu hiri) hirusescu (h-i-ru-ss (un cu hbari) cu) (mi) vb IV hirusii (h-i-ru-s), hiruseam (h-i-ruhbrsescu (h-br-ss-cu) vb IV hbrsii (h-br-s), sem), hirusit (h-i-ru-s-t), hirusiri/hirusire (h-i-ru-shbrseam (h-br-sem), hbrsit (h-br-s-t), hbrsi- ri) am (fac, ved) hiri; prucupsescu, amintu, nchirdsescu, ri/hbrsire (h-br-s-ri) ascultu cu cshtig (tinjisescu, nj- etc. {ro: profita} {fr: avoir du profit, du bonheur, de la bag mintea, dau simasii la) atseali tsi mindueashti i dztsi fortune} {en: profit} ex: hirusim (featsim hiri) sh-noi di cariva; dau simasii la prearea-a unui; l-dau di mnear; hirusirea (hirea) a ta hirusit (h-i-ru-st) adg hirusit saidisescu, sldisescu, ancunj, ncunj (fig:) {ro: considera, lua (h-i-ru-s-t), hirusits (h-i-ru-sts), hirusiti/hirusite (h-in consideraie} {fr: considrer, tenir en considration} {en: ru-s-ti) tsi ari fapt hiri; prucupsit, amintat, nchirdsit, etc. consider, take into account} ex: nu-l hbrsescu ti tsiva (nu-l {ro: profitat} {fr: qui a eu du profit, du bonheur, de la fortune} dau di mnear, nu-l dau di curau) hbrsit (h-br-st) adg {en: profited} hirusiri/hirusire (h-i-ru-s-ri) sf hirusiri hbrsit (h-br-s-t), hbrsits (h-br-sts), hbrsi(h-i-ru-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva veadi hiri di la un ti/hbrsite (h-br-s-ti) tsi easti ascultat cu cshtig, tsi-lj si lucru; prucupsiri, amintari, nchirdsiri, etc. hirltcu (h-irda simasii la-atseali tsi dztsi, tsi mindueashti; tsi easti dat di lt-cu) adg hirltc (h-ir-lt-c), hirlttsi (h-ir-lt-tsi), hirmnear; saidisit, sldisit, ancunjat, ncunjat {ro: considerat, lttsi/hirlttse (h-ir-lt-tsi) tsi adutsi tihi; tsi easti lugursit ca care e luat n consideraie} {fr: avis, considr, tenu en semnu bun; hirltic, agurliu, ugurliu, uguri {ro: norocos} {fr: considration} {en: advised, considered, taken into account} de bon augure} {en: auspicious} hirltic (h-ir-l-tic) adg hbrsiri/hbrsire (h-br-s-ri) sf hbrsiri (h-br-sr) hirltic (h-ir-l-ti-c), hirltits (h-ir-l-tits), hirltitsi/hatsea tsi fatsi atsel tsi hbrseashti {ro: aciunea de a irltitse (h-ir-l-ti-tsi) (un cu hirltcu) hairltica (ha-irconsidera, de a lua n consideraie} {fr: action de considrer, l-ti-ca) adv s-hib cu tihi, sntati; s-njarg lucrili mbar; de tenir en considration} {en: action of considering, of taking hairltca, hairlitica, hairlitca, hairula, ugurlitica, uguri {ro: cu into account} noroc!} {fr: votre sant!} {en: to your health!, cheers!} ex: hbrsiri/hbrsire (h-br-s-ri) sf vedz tu hbrsescu hairltica (s-hib cu tihi) ncuscrarea-n hairlitica (ha-ir-l-tihbrsit (h-br-st) adg vedz tu hbrsescu ca) adv (un cu hairltica) hairltca (ha-ir-lt-ca) adv hboat (h-bo-t) sf hboati/hboate (h-bo-ti) umfltur (un cu hairltica) hairlitca (ha-ir-lt-ca) adv (un cu

534

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

hairltica) hairula (ha--ru-la) adv (un cu hairltica) discarc prmtii {ro: hamal} {fr: portefaix} {en: porter, hirltcu (h-ir-lt-cu) adg vedz tu hiri longshoreman} ex: cljimai un hmal tra s-nji duc sinduchea; hirltic (h-ir-l-tic) adg vedz tu hiri imn nviscut ca un hmal; fu hmal (tut greatsa u purt el) tu hirusescu (h-i-ru-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu hiri casa-aest; s-poart ca un hmal hmlchi/hmlche (hhirusiri/hirusire (h-i-ru-s-ri) sf vedz tu hiri m-l-chi) sf hmlchi (h-m-lch) tehnea-a unui hamal; hirusit (h-i-ru-st) adg vedz tu hiri lucru greu ca-atsel faptu di-un hmal {ro: hamalc} {fr: hlaci (h-lc) sm hlaci (h-lc) atsel tsi tradzi lna i grosse besogne; rude mtier, corve} {en: profession of a bumbaclu; atsel cari frndzi aplj {ro: cel ce drcete} {fr: porter, work done by a porter} ex: s-amint paradz, ma easti cardeur de coton et de laine} {en: cotton or wool carder} hmlchi (lucru greu, ca di hmal); feci hmlchi (lucru hlati/hlate (h-l-ti) sf hlts (h-lts) 1: un irglii carigreu, ca di hmal) multu chiro hmlichi/hmliche (hagiut la ftsearea-a unui lucru; hleati, irglii, ipirgu; 2: parti m-l-chi) sf hmlichi (h-m-lch) (un cu hmlchi) dit truplu a omlui (ca ocljul, stumahea, ciciorlu, etc.); mdular; hmlescu (h-m-ls-cu) adg hmleasc (h-m-les-c), (fig: hlati = mdularlu (tsi s-afl tu partea di nafoar, di hmleshts (h-m-lsh-ts), hmleshti/hmleshte (h-mnghios sh-ninti a truplui di brbat) tsi lu-aleadzi di muljari lsh-ti) tsi ari s-fac cu (lucrul di) hmalj; di hmal {ro: de (sh-prit cari brbatlu aruc simintsa tu truplu-a muljariljei tra hamal} {fr: de portefaix} {en: of porter} ex: sumar hmlescu si s-fac njitslji); fisi, puts, pul, coad, mandal, nanciu, (di hmalj); griutati hmleasc (multu mari, di hmal) noaci, noad, ciulic, sochi) {ro: instrument, unealt; organ hmleashti/hmleashte (h-m-lesh-ti) adv ca un hmal (din corpul omenesc); penis} {fr: instrument, outil; membre, {ro: ca un hamal} {fr: la manire dun portefaix} {en: like organe (du corps humain); penis} {en: instrument, tool; organ (as) a porter} ex: lucreadz hmleashti (ca un hmal) (of human body); penis)} ex: hltsli di arari (irgliili cu cari s- hmami/hmame (h-m-mi) sf hmnj (h-mnj) loclu lucreadz agrili) a lucrtorlor; turlii di turlii di hlts (ipiryi, (casa) iu s-dutsea lumea tu chirolu-atsel vecljul a turtsilor tra si irglii); videarea-a aishtor hlts (irglii) di pidimadz; shi tuti sh-la tut truplu, s-fac bnj; (expr: 1: l-pitrec la hmami = ljhltsli (mdularili) di trup putridzscu hleati/hleate (hdzc a unui s-fug, c nu va-lj fac chefea tr cari vinji i s-lj le-ti) sf hlets (h-lts) (un cu hlati) dau atseali tsi-nj caft; 2: mi feci hmami = mi ncldzi hlndrescu (h-ln-d-rs-cu) vb IV vedz tu hulandar multu) {ro: baie public} {fr: bain publique} {en: public bath} hlndriri/hlndrire (h-ln-d-r-ri) sf vedz tu hulandar ex: cati stmn eara adetea s-njardzim la hmami; cndu-lj hlndrit (h-ln-d-rt) adg vedz tu hulandar cft paradz, l-pitricu la hmmi (expr: lj-dzsi s-fug, c nu hlche (hl-ch) sm hlcheadz (hl-chadz) omlu a curi tehni va-lj da paradz); s-featsi hmami (expr: si ncldz multu) di easti s-lucreadz herlu (i altu metal) cu foclu, cioclu shi cu mult algari hmmgi (h-mm-g) sm hmmgeadz (hamonea; atsel tsi ncalts calu cu petali; hirar, favru {ro: fierar} mm-gdz) nicuchirlu a hmamiljei; atsel tsi lucreadz la {fr: ferronnier} {en: blacksmith} un hmami {ro: propietarul sau lucrtor de la hmami} hlcheri/hlchere (hl-ch-ri) sf vedz tu clcheri {fr: le patron ou un ouvrier de bains publiques} {en: owner or hleati/hleate (h-le-ti) sf vedz tu hlati worker of public baths} ex: yinghits paradz s-plteashti la hlichi/hliche (h-l-chi) sf vedz tu hlits hmngi; hmmgeadzlji au multi hrgi hlits (h-l-ts) sf hlits (h-l-ts) cumat di cheatr; loc hmlchi/hmlche (h-m-l-chi) sf vedz tu hmal mplin di chetsr; hlichi, pishtireau, pishcireau, spiljau, hmleashti/hmleashte (h-m-lesh-ti) adv vedz tu spilj, shcarp, scarp, shcmb {ro: piatr, stnc, stncrie} hmal {fr: caillou, rocher} {en: rock} hlichi/hliche (h-l-chi) sf hmlescu (h-m-ls-cu) adg vedz tu hmal hlichi (h-lch) loc tsi easti mplin di chetsr; cumat njic hmlichi/hmliche (h-m-l-chi) sf vedz tu hmal di cheatr; loc mplin di chetsr; cheatr, shombur, hlits, hmmgi (h-mm-g) sm vedz tu hmami brtsiri, bizbilji {ro: pietricic, pietrrie} {fr: petite pierre, hmmgiu (h-mm-g) sm hmmgeadz (h-mm-gdz) caillou, contre rocheuse} {en: rock, stony land} scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz hmmgi hljur (h-lj-r) sf vedz tu hal1 hmbari/hmbare (hm-b-ri) sf vedz tu ambari hlv (hl-v) sm hlvadz (hl-vdz) dultseami fapt n cas hmblusescu (hm-blu-ss-cu) vb IV vedz tu hambla dit frin cu zahari prjilit tu umtu; dultseami (vinjit di la hmblusiri/hmblusire (hm-blu-s-ri) sf vedz tu hambla turts) tsi s-vindi tu duchenj, adrat cu zahari dit thni i hmblusit (hm-blu-st) adg vedz tu hambla simintsi di oclju-a soarilui {ro: halva} {fr: halva; pte de hminari (h-mi-n-ri) sf vedz tu hminedz farine au sucre et au beurre} {en: halva, halvah; home made hminat (h-mi-nt) adg vedz tu hminedz sweets of fried flour in butter with sugar} ex: aseara n featsi hminedz (h-mi-ndz) vb I hminai (h-mi-n), hminam hlv; adrai un hlv multu bun, arsit di tuts hlvngi (hl- (h-mi-nm), hminat (h-mi-n-t), hminari/hminare vn-g) sm hlvngeadz (hl-vn-gdz) atsel tsi fatsi i vindi (h-mi-n-ri) lu ngldzscu putsn, aht ct s-hib hamin; l hlv {ro: halvagiu} {fr: celui qui fait ou vend du hlv} fac s-hib ma putsn caldu (hamin) {ro: tempera, nclzi {en: maker or seller of hlv} hlvgirii/hlvgirie (hlpuin} {fr: temprer} {en: warm a little} hminat (h-miv-gi-r-i) sf hlvgirii (hl-v-gi-r) ducheanea iu s-fatsi i s- nt) adg hminat (h-mi-n-t), hminats (h-mi-nts), vindi hlvlu {ro: halvagerie} {fr: place ou on vend (fait) du hminati/hminati (h-mi-n-ti) tsi s-featsi s-hib hamin hlv} {en: hlv shop} ex: tu hlvgirii biu boz (niheam caldu) {ro: temperat, nclzit puin} {fr: tempr} hlvgirii/hlvgirie (hl-v-gi-r-i) sf vedz tu hlv {en: warmed a little} hminari (h-mi-n-ri) sf hminri hlvngi (hl-vn-g) sm vedz tu hlv (h-mi-nr) atsea tsi fatsi un tsi ncldzashti niheam un hlvngiu (hl-vn-g) sm hlvngeadz (hl-vn-gdz) lucru {ro: aciunea de a tempera; temperare} {fr: action de scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz hlvngi temprer} {en: action of warming a little} hminiri (h-mihlvu (hl-v) sm hlvadz (hl-vdz) scriari neaprucheat n-ri) sf hminiri (h-mi-nr) (di la congiugarea IV, tu-aestu dictsiunar; vedz hlv hminescu?) (un cu hminari) hamin (h-min) adg (hhm! (hm) inter zbor tsi-aspuni c cariva s-ciudiseashti di mi-n), haminj (h-minj), hamini/hamine (h-mi-ni) tsi easti tsi avdi i veadi; hm! {ro: interjecie care exprim mirare} {fr: putsn (nu para) caldu; cldishor, habin, dihanj, hljo {ro: ha!; interjection qui exprime tonnement} {en: interjection cldu} {fr: tide} {en: lukewarm, tepid} habin1 (h-bin) adg showing astonishment, amazement} hm! (hm) inter (un habin (h-bi-n), habinj (h-binj), habini/habine (h-bi-ni) cu hm!) (un cu hamin) ex: apa easti habin (nu para cald); un hir di hmal (h-ml) sm, sf, adg hmal (h-m-l), hmalj (hap habin (cldishoar) mlj), hmali/hmale (h-m-li) om tsi poart lucri greali hminiri (h-mi-n-ri) sf vedz tu hminedz (bauli, sfinduchi, cutii, etc.) tu trenuri i pampori, tr clitori tsi hndac (hn-dc) sn hndchi (hn-dch) sptur lung shi lja cu nsh multi lucri ic lucri multu greali; om tsi ncarc i s- strimt (multi ori tu mardzinea di cali) tra s-cur apa; avlachi,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

535

vlachi, trap, groap, endec; (expr: lu-alas hndachi = lu-alas s- neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz hpsn discaci singur, fr nitsiun agiutor) {ro: an} {fr: foss} {en: hpsnescu (hp-s-ns-cu) vb IV vedz tu hapsi ditch, trench} ex: lj-afl tu un hndac (avlachi) mrsha; calea hpsngi (hp-sn-g) sm, sf hpsngioanji/hpsngioanje easti mplin di hndchi (avlchi, grochi); agru di agru easti (hp-sn-go-nji), hpsngeadz (hp-sn-gdz), hpsngioadisprtst cu hndchi (avlchi); tora tu aushatic mi-als nji/hpsngioanje (hp-sn-go-nji) om tsi-alag mash dup hndachi (expr: mi-als fr nitsiun agiutor) hndachi chilipuri; chilipirgi, chilipurgi {ro: chilipirgiu} {fr: homme qui (hn-d-chi) sf hndchi (hn-dch) (un cu hndac) cherche des aubaines} {en: man seeking bargains} hindechi (hin-d-chi) sf hindechi (hin-dch) (un cu hpsniri/hpsnire (hp-s-n-ri) sf vedz tu hapsi hndac) hpsnit (hp-s-nt) adg vedz tu hapsi hndachi (hn-d-chi) sf vedz tu hndac hpseani/hpseane (hp-se-ni) sf vedz tu hapsi hndcusescu (hn-d-cu-ss-cu) (mi) vb IV hndcusii (hn- hpuescu (h-pu-s-cu) vb IV vedz tu glc d-cu-s), hndcuseam (hn-d-cu-sem), hndcusit hpuiri/hpuire (h-pu--ri) sf vedz tu glc (hn-d-cu-s-t), hndcusiri/hndcusire (hn-d-cu-s-ri) hpuit (h-pu-t) adg vedz tu glc hig (pingu, fac s-intr) tsiva ct tu fundul a unui lucru; hr! (hr) inter zbor tsi caft s-aspun cum s-avdi un ctuafundusescu, fundusescu, afundedz, ahndusescu, ahunduses- tsi doarmi, i cari fatsi un vrondu cndu omlu u diznjard shi cu, vutsescu; (fig: hndcusescu = lj-adar un ahntu mari aru sh-ns sta ifhrstisit {ro: interjecie care imit sunetul unei (dureari, cripari, etc.) c-lj fac bana greau; nj-aspargu bana pisici care toarce satisfcut} {fr: interjection qui imite le son cu-atseali tsi pat; curbisescu, stuhinedz, distihipsescu, dun chat qui se repose satisfait} {en: interjection imitating distihisescu, lupusescu, etc.) {ro: cufunda; nenoroci} {fr: the sound made by a resting, satisfied cat} ex: hr-hr-hr, enfoncer, abmer, creuser; rendre malheureux} {en: sink, ctusha fatsi plunge into; make unhappy} ex: hndcusea-ti! hndcusit hrachi/hrache (h-r-chi) sf vedz tu harac (hn-d-cu-st)adghndcusit(hn-d-cu-s-t), hraci/hrace (h-r-ci) sf hrci (h-rci) veaclji dari tsi u hndcusits (hn-d-cu-sts), hndcusiti/hndcusite (hn- pltea mash atselj tsi nu eara turts (muslimanj) tu amirrilja d-cu-s-ti) tsi easti hiptu ct tu fundul a unui lucru; nturtseasc; haraci, hargi, haratsum, dat, dari, decat, for, afundusit, fundusit, ahndusit, etc.; (fig: hndcusit = tsi s-afl bidelj, gilep, viryii, ghizm {ro: tax, impozit} {fr: taxe, dme, tu-un hal greau (di jali, di dureari, di mri cripri, etc.); tsi impt} {en: tax, duty} haraci/harace (ha-r-ci) sf harci (hash-ari aspart bana; corbu, corbusit, curbisit, stuhinat, rci) (un cu hraci) haratsum (ha-r-tsu-m) sf distihipsit, distihisit, lupusit, etc.) {ro: cufundat, nenorocit} haratsumi/haratsume (ha-r-tsu-mi) shi hrtsunj (h-r-tsnj) {fr: enfonc, abm, creus} {en: sunk, unfortunate} dari tsi u bag chivernisea pi caplu di om; haraci, hraci, hndcusiri/hndcusire (hn-d-cu-s-ri) sf hndcusiri hargi, dat, dari, decat, for, bidelj, gilep, viryii, ghizm {ro: bir} (hn-d-cu-sr) atsea tsi fatsi cariva tsi afund tsiva; afun- {fr: perception de la capitation, exaction} {en: capitation, dusiri, fundusiri, ahundusiri; (fig: atsea tsi s-fatsi cndu-l exaction} ex: ns n ascp di hrtsunj curbiseshti pri cariva; curbisiri, stuhinari, distihipsiri, hrai/hrae (h-r-i) sf hri (h-r) sac mari di ln tsi s distihisiri, lupusiri, etc.) {ro: aciunea de a cufunda; ncarc pi mulri; hrar, sac, burd, deng, denghi, bal, bal; cufundare, aciunea de a nenoroci; nenorocire} {fr: action fig: multu mari (ca un hrai) {ro: sac mare de ln (balot) ce denfoncer, dabmer, de creuser; de rendre malheureux; se ncarc pe catri} {fr: grand sac de laine (ballot) quon dfaite, malheur} {en: action of sinking; of making one charge sur le mulets} {en: large wool bag (bale) loaded on unhappy; unhapiness} hndos1 (hn-ds) adg hndoas mules} ex: hri (sats mri) pri cheptu mut; inima: hrai (hn-do-s), hndosh (hn-dsh), hndoasi/hndoase (hn- (expr: larg ct un sac mari) hrar (h-rr) sm hrari (hdo-si) a curi fundu s-afl diparti di mardzina di nsus; rr) shi sn hrari/hrare (h-r-ri) (un cu hrai) ex: umplu adncu, aduncos, ahndos, afundos, afunducos {ro: adnc} tuts hrrlji; hrari di ln {fr: profond} {en: deep} hundos (hun-ds) adg hundoas hrami/hrame (h-r-mi) sf vedz tu harami (hun-do-s), hundosh (hun-dsh), hundoasi/hundoase (hun- hrap (h-r-p) sf vedz tu hrapi do-si) (un cu hndos1) hndos2 (hn-ds) adv hrapi/hrape (h-r-pi) sf hrchi (h-rch) atsea tsi-armni ahanda, ahnda, afunda, andca, adnca, adanca {ro: adnc} dit un adrmintu (binai, cas, bisearic, punti, etc.) dup tsi {fr: profondment} {en: deep, deeply} ex: hndos cum s-ari aspart i surpat; hrap, surptur, surpu, urval, drbumbuneadz! handa (han-d) adv (un cu hndos2) mtur, murisci {ro: drpntur, ruin} {fr: dlabrement, hndcusiri/hndcusire (hn-d-cu-s-ri) sf vedz tu ruine} {en: ruins} hrap (h-r-p) sf hrchi (h-rch) hndcusescu (un cu hrapi) hndcusit (hn-d-cu-st) adg vedz tu hndcusescu hrar (h-rr) sm vedz tu hrai hndos1 (hn-ds) adg vedz tu hndcusescu hr (h-r) sf hri (hr) shi hrlj (h-rlj) scriari hndos2 (hn-ds) adv vedz tu hndcusescu neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz hari hngear (hn-ger) sn hngeari/hngeare (hn-ge-ri) armhrchescu (h-r-chs-cu) vb IV vedz tu hrchescu di mn sumigoas shi tljitoas, cari sh-u-adutsi cu-un hrchiri/hrchire (h-r-ch-ri) sf vedz tu hrchescu acam (alaz, ctsut) gribuit (ncusurat); ctsut mari; hngea-hrchit (h-r-cht) adg vedz tu hrchescu r, angear {ro: hanger} {fr: poignard recourb} {en: curved hrcop (h-r-cp) adg hrcoap (h-r-co-p), hrcochi dagger} ex: culac di grn tu loclu di hngear; hngearili di (h-r-cch), hrcoapi/hrcoape (h-r-co-pi) tsi easti hsachi suntu shcurti shi lrdz; cu un hngear l strpundzi mplin di harau; tsi aspuni mult harau; hrsit, hrios, hros hngear (hn-ge-r) sf hngeari/hngeare (hn-ge-ri) {ro: vesel, voios, bucuros} {fr: gai, joyeux} {en: joyous, gay, (un cu hngear) angear (an-ger) sn angeari/angeare (an- merry} ex: tserlu-i limpid sh-hrcop (mplin di harau); tuts ge-ri) (un cu hngear) era hrcochi (yiosh, cu harau) hrcupilji/hrcupilje hngear (hn-ge-r) sf vedz tu hngear (h-r-cu-p-lji) sf hrcupilji/hrcupilje (h-r-cu-p-lji) hngi (hn-g) sm, sf vedz tu hani simtsmintul suflitescu tsi lu-aducheashti cariva tsi shngioanji/hngioanje (hn-go-nji) sf vedz tu hani ifhrstiseashti shi s-hrseashti di-un lucru vrut; hilrii, harau, hnjar (hn-jr) sn hnjari/hnjare (hn-j-ri) (bgats oar hrau, hroa, hrcupilji, vslii, bucurilji {ro: voioie, bucurie} c tu-aestu zbor, gramatili n shi j s-avdu ahoryea; scriari {fr: gaiet, rjouissance, allgresse} {en: joy, rejoicing} neaprucheat la simpozionlu di Bituli (1997); vedz hngear) hilrii/hilrie (hi-l-r-i) sf hilrii (hi-l-r) (un cu hnjatic (h-nj-tic) sn vedz tu hani hrcupilji) ex: la meas mult hilrii (harau); meas mari hpsani/hpsane (hp-s-ni) sf vedz tu hapsi sh-hilrii (hrcupilji) hpsn (hp-s-n) sm vedz tu hapsi hrculji/hrculje (h-r-c-lji) sf vedz tu caracax hpsnu (hp-s-n) sm hpsnadz (hp-s-ndz) scriari hrcupilji/hrcupilje (h-r-cu-p-lji) sf vedz tu hrcop

536

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

hrfilj (h-r-flj) sm vedz tu caracax hrcheam (h-r-chm), hrchit (h-r-ch-t), hrchihrhast (h-r-hs-t) sf vedz tu caracax ri/hrchire (h-r-ch-ri) (un cu hrchescu) hrchit hrhax (h-r-hc-s) sf vedz tu caracax (h-r-cht) adg hrchit (h-r-ch-t), hrchits (h-rhrhulji/hrhulje (h-r-h-lji) sf vedz tu caracax chts), hrchiti/hrchite (h-r-ch-ti) (un cu hrchit1) hrmgi (h-rm-g) adg vedz tu harami hrchiri/hrchire (h-r-ch-ri) sf hrchiri (h-r-chr) hrmit (h-r-mt) sm vedz tu haramiu (un cu hrchiri) hrbulescu (hr-bu-ls-cu) vb IV hrbulii hrsescu (h-r-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu harau (hr-bu-l), hrbuleam (hr-bu-lem), hrbulit (hr-bu-lhrsiri/hrsire (h-r-s-ri) sf vedz tu harau t), hrbuliri/hrbulire (hr-bu-l-ri) (un cu hrchescu) ex: hrsit (h-r-st) adg vedz tu harau acts s-hrbuleasc (s-hrcheasc) shi s-hearb fsulji (expr: hrxeashti/hrxeashte (h-rc-sesh-ti) vb IV (unipirs) s-hrcheasc) hrbulit (hr-bu-lt) adg hrbulit (hr-bu-lvedz tu hryii t), hrbulits (hr-bu-lts), hrbuliti/hrbulite (hr-bu-l-ti) hrxescu1 (h-rc-ss-cu) (mi) vb IV hrxii (h-rc-s), (un cu hrchit1) hrbuliri/hrbulire (hr-bu-l-ri) sf hrxeam (h-rc-sem), hrxit (h-rc-s-t), hrxihrbuliri (hr-bu-lr) (un cu hrchiri) hrbuledz (hr-buri/hrxire (h-rc-s-ri) fac un tljitur njic pri trup ldz) vb I hrbulai (hr-bu-l), hrbulam (hr-bu-lm), (cheali) i pri mardzinea-a unui lucru (cu tsiva tsi talji, cu-un hrbulat (hr-bu-l-t), hrbulari/hrbulare (hr-bu-l-ri) aguditur di-un lucru tljitos, cu-un zgrmari, etc.); fac un (un cu hrchescu) hrbulat (hr-bu-lt) adg hrbulat semnu cu cutsutlu pi-un arbush tra s-tsn un isapi; noatsin, (hr-bu-l-t), hrbulats (hr-bu-lts), hrbulati/hrbulate nsimnedz, simnedz; zgrm, zgir; (fig: hrxescu = dau lishor (hr-bu-l-ti) (un cu hrchit1) hrbulari/hrbulare (hrdi cariva, lu-agudescu lishor, lu-ahulescu) {ro: cresta} {fr: bu-l-ri) sf hrbulri (hr-bu-lr) (un cu hrchiri) faire un cran, rafler} {en: notch, scratch} ex: l-hrxii (lhrchin (hr-chn) sm hrchinj (hr-chnj) lngoari multu zgrmai) la cicior; mi hrxii la mn; ct l hrxii (ct ded di greau tsi s-aspuni cu giumbi (uimi, plscri, priscari) cari pot el) hrxit1 (h-rc-st) adg hrxit (h-rc-s-t), hrxits s-creasc fr astmtsiri tu itsi parti dit truplu-a omlui sh-cari (h-rc-sts), hrxiti/hrxite (h-rc-s-ti) tsi s-ari tljat di nai ma multili ori dutsi la moartea-a omlui; carchin, crchin, niheam; tsi-lj si featsi un tljitur (un semnu, zgrmtur) per {ro: cancer} {fr: cancer} {en: cancer} ex: au hrchin tu njic; nutsinat, nsimnat, simnat; zgrmat, zgirat {ro: crestat} hicat carchin (car-chn) sm carchinj (car-chnj) (un cu {fr: entaill} {en: notched, scratched} hrxiri1/hrxire hrchin) crchin (cr-chn) sm crchinj (cr-chnj) (un (h-rc-s-ri) sf hrxiri (h-rc-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cu hrchin) cariva i tsiva easti hrxit; nutsinat, nsimnat, simnat; zgrmat, hrchiri/hrchire (hr-ch-ri) sf vedz tu hrchescu zgirat {ro: aciunea de a cresta} {fr: action de faire un cran, hrchit1 (hr-cht) adg vedz tu hrchescu drafler} {en: action of notching, of scratching} hrchit2 (hr-cht) sn pl(?) vedz tu hrchescu hrxiri1/hrxire (h-rc-s-ri) sf vedz tu hrxescu1 hrdal (hr-d-l) sf hrdlj (hr-dlj) guv (tu talar); (expr: hrxiri2/hrxire (h-rc-s-ri) sf vedz tu hryii u-adrai dip hrdal = nu feci tsiva dip, nu feci mari lucru, feci hrxit1 (h-rc-st) adg vedz tu hrxescu1 un mari glrimi; u-adrai dhal; feci guva tu-ap, etc.) {ro: hrxit2 (h-rc-st) adg vedz tu hryii gaur n hrdu} {fr: trou (dans un tonneau)} {en: hole (in a hrxit (h-rc-s-t) sf vedz tu hryii bucket, cask)} ex: u-adr dip hrdal hryii/hryie (h-r-y-i) sf vedz tu hryii hrescu (h-rs-cu) (mi) vb IV hrii (h-r), hream (hhrbii/hrbie (hr-b-i) sf vedz tu harb rem), hrit (h-r-t), hriri/hrire (h-r-ri) scriari hrboal1 (hr-bo-l) sf vedz tu hrp neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz hrnescu hrboal2 (hr-bo-l) sf vedz tu hrchescu hrgescu (hr-gs-cu) vb IV vedz tu hargi hrbulari/hrbulare (hr-bu-l-ri) sf vedz tu hrchescu hrghii/hrghie (hr-gh-i) sf vedz tu hryii hrbulat (hr-bu-lt) adg vedz tu hrchescu hrgilchi/hrgilche (hr-gi-l-chi) sf vedz tu hargi hrbuledz (hr-bu-ldz) vb I vedz tu hrchescu hrgiri/hrgire (hr-g-ri) sf vedz tu hargi hrbulescu (hr-bu-ls-cu) vb vedz tu hrchescu hrgit (hr-gt) adg vedz tu hargi hrbuliri/hrbulire (hr-bu-l-ri) sf vedz tu hrchescu hrgiuescu (hr-gu-s-cu) vb IV vedz tu hargi hrbulit (hr-bu-lt) adg vedz tu hrchescu hrgiuiri/hrgiuire (hr-gu--ri) sf vedz tu hargi hrbut (hr-bt) adg hrbut (hr-b-t), hrbuts (hr-bts), hrgiuit (hr-gu-t) adg vedz tu hargi hrbuti/hrbute (hr-b-ti) tsi lu-arseashti s-mc multu; hrgiuitor (hr-gu-i-tr) adg vedz tu hargi cari mc ca un tsi nu s-fnteashti vroar; lemargu, hirtu, hrhal (hr-h-l) sf hrhlj (hr-hlj) loc uscat, cu multi hrtu, hrlput, lixur, tmah, limos, lingarsu {ro: lacom} {fr: chetsr sh-arin, pri cari nu poati (i easti greu) s-creasc hranagourmand, glouton} {en: greedy} hrlput (hr-l-pt) adg a omlui i a prvdzlor (yiptul, zrzvtsli, earba, ponjlji, etc.) hrlput(hr-l-p-t),hrlputs(hr-l-pts), {ro: pmnt steril} {fr: terre sterile, sol aride} {en: barren hrlputi/hrlpute (hr-l-p-ti) (un cu hrbut) land} hrchescu (hr-chs-cu) vb IV hrchii (hr-ch), hrcheam hrhalj (hr-hlj) sn hrhalji/hrhalje (hr-h-lji) atsea (car(hr-chm), hrchit (hr-ch-t), hrchiri/hrchire (hr-ch- nea i chealea) tsi-aspindzur sum cioclu-a cucotlui i a gljiri) ljau anas greu tu somnu sh-fac un vrondu mari prit nri; nljei; hrhalji {ro: brbia cocoului sau a ginei} {fr: caronherbu fsulji (expr); hrchescu, hrbulescu, hrbuledz, butur cule; barbe ou crte de coq ou de poule} {en: rooster gills} {ro: sfori, horci} {fr: ronfler} {en: snore} ex: hrcheashti ex: cucotlu shi ndreapsi njiclu-a lui hrhalj hrhalji/hrgreu hrchit1 (hr-cht) adg hrchit (hr-ch-t), hrchits halje (hr-h-lji) sf hrhlj (hr-hlj) (un cu hrhalj) (hr-chts), hrchiti/hrchite (hr-ch-ti) tsi ari hrchit; hrhalji/hrhalje (hr-h-lji) sf vedz tu hrhalj hrchit, hrbulit, hrbulat, buturat {ro: sforit, horcit} {fr: hrhast (hr-hs-t) sf vedz tu caracax qui a ronfl} {en: who snored} hrchiri/hrchire (hr-chhrhndelj (hr-hn-dlj) sn hrhndealji/hrhndealje (hrri) sf hrchiri (hr-chr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva hn-de-lji) un mdular (organ) di-a omlui tsi s-afl ca un hrcheashti; hrchiri, hrbuliri, hrbulari, buturari (di cal) pung sum putsa-a brbatlui i a unei pravd brbteasc; colj, {ro: aciunea de a sfori, de a horci; sforire, horcire} {fr: boash, top, arombu, pung {ro: coi, testicul} {fr: testicule} action de ronfler; ronflement} {en: action of snoring; snore} {en: testis, testicle} hrchit2 (hr-cht) sn pl(?) vrondul tsi-l fatsi omlu cndu hrhrescu (hr-h-rs-cu) vb IV hrhrii (hr-h-r), hrcheashti; grunflari, hrboal {ro: sforit, horcit, hrhream (hr-h-rem), hrhrit (hr-h-r-t), hrhrisforitur, horcitur} {fr: ronflement} {en: snoring; snore} ri/hrhrire (hr-h-r-ri) ard cu bots (cachinuri, grohuti) hrboal2 (hr-bo-l) sf hrboali/hrboale (hr-bo-li) (un sntoasi shi ahndoasi; lishin di-ardeari; chtescu dicu hrchit2) ex: lu-acts hrboala tr calea mari, tr moarti ardeari; cpescu di-ardeari; cchin, chtescu, phescu {ro: hrchescu (h-r-chs-cu) vb IV hrchii (h-r-ch), rde n hohote} {fr: rire aux clats} {en: roar with laughter}

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

537

ex: u-avdu cum multu hrhreashti hrhrit (hr-h-rt) joc} {fr: carte jouer} {en: playing card} adg hrhrit (hr-h-r-t), hrhrits (hr-h-rts), hrhri- hrtii/hrtie (hr-t-i) sf hrtii (hr-t) luguria (acoala) fapt ti/hrhrite (hr-h-r-ti) cari arsi cu grohuti; cari lishin di- dit mtsinarea-a leamnilor sh-alichirea cumtslor, ufilisit la ardeari; cchinit, chtit, cpit (di-ardeari); phit {ro: care scriari; carti, acoal, coal, fil {ro: hrtie} {fr: papier} {en: a rs n hohote; leina (de rs)} {fr: qui a rit aux clats} {en: paper} who has burst, roared with laughter} hrhriri/hrhrire hrtu1 (hr-tu) adg hrt (hr-t), hrts (hr-ts), hrti/hrte (hr-h-r-ri) sf hrhriri (hr-h-rr) atsea tsi s-fatsi cndu (hr-ti) tsi lu-arseashti s-mc multu; cari mc ca un tsi nu cariva hrhreashti; cchiniri, chtiri, cpiri; phiri {ro: s-fnteashti vroar; hirtu, lemargu, hrbut, hrlput, lixur, aciunea de a rde n hohote} {fr: action de rire aux clats} tmah, limos, lingarsu {ro: lacom} {fr: gourmand} {en: {en: action of roaring with laughter} greedy} ex: tsi suntu hrts (lemaryi) tr mcari gretslji!; nuhrhriri/hrhrire (hr-h-r-ri) sf vedz tu hrhrescu ari ma hrts di picurari hrhrit (hr-h-rt) adg vedz tu hrhrescu hrtu2 (hr-tu) sm, sf hrt (hr-t), hrts (hr-ts), hrti/hrte hrhid (hr-h-d) sf hrhidz (hr-hdz) prici di ap dultsi (hr-ti) soi di cni njic; cni di-avintoari, cu truplu analtu, (tsi nu easti pescu), tsi ari un trup moali anvlit di un cpachi suptsri shi zveltu sh-cu cicioarili lundzi cari alag multu corcan, cari s-fatsi arosh cndu easti hertu, cu-un pntic ca agonja; hrt, osh, ligon {ro: ogar} {fr: roquet; chien un arad di neali, cu ma multi preclji di cicioari (cu cari imn couchant, lvrier, chien darrt} {en: pug-dog; setter, pointer, di-arada ctr npoi) di cari, prota preaclji easti ca un cljashti; greyhound} ex: avem un hrtu di cni (un cni tsi nu poati scrvid, arac, rac, cvur, cavur, cavru {ro: rac} {fr: fac tsiva!) hrt (hr-t) sf hrti/hrte (hr-te) cni dicrevisse} {en: (fresh water) crayfish} ex: mults peshti shi avintoari, cu truplu analtu, suptsri shi zveltu sh-cu cicioarili hrhidz (cavri) lundzi cari alag multu agonja; osh, ligon {ro: ogar} {fr: hrii/hrie (h-r-i) sf vedz tu hiri lvrier, chien darrt} {en: greyhound} ex: cu hrta shcljoap hrios (h-ri-s) adg vedz tu harau nu s-dutsi avinari hriri/hrire (h-r-ri) sf hriri (h-rr) scriari neaprucheat hrvljisescu (hr-v-lji-ss-cu) vb IV vedz tu arvali tu-aestu dictsiunar; vedz hrniri hrvljisiri/hrvljisire (hr-v-lji-s-ri) sf vedz tu arvali hrisescu (h-ri-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu harau hrvljisit (hr-v-lji-st) adg vedz tu arvali hrisiri/hrisire (h-ri-s-ri) sf vedz tu harau hryii/hryie (hr-y-i) sf hryii (hr-y) lunjina tsi da pri tser hrisit (h-ri-st) adg vedz tu harau ninti ca s-eas soarili tahina; oara tsi nchiseashti s-da lunjina hrit (h-rt) adg hrit (h-r-t), hrits (h-rts), hriti/hrite tu-apirit (si s-vead prota, cati tahina, tu oara tsi creap dzua); (h-r-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz hrghii, hryii, hrxit, adoar, adoara, andzari, ndzari, hrnit ndzrimi, dzari, zari, apirit, apirish, cripat, deadoar, deahrjescu (hr-js-cu) vb IV vedz tu hargi doara, haragm, harazm, haraimera {ro: zori de zi} {fr: pointe hrjiri/hrjire (hr-j-ri) sf vedz tu hargi du jour, aube, le petit jour} {en: daybreak, dawn} ex: hryia l hrjit (hr-jt) adj vedz tu hargi da dzu bun; fudzii hryii (cum cripa dzua) hrhrlput (hr-l-pt) adg vedz tu hrbut ghii/hrghie (hr-gh-i) sf hrghii (hr-gh) (un cu hryii) hrlu (hr-lu) invar vedz tu hzrcu ex: s-tindi ninti di hrghii; s-alumtar pn tu cripata-a hrnescu (hr-ns-cu) (mi) vb IV vedz tu hran hryiiljei (pn cndu deadi hryia) hryii/hryie (h-rhrniri/hrnire (hr-n-ri) sf vedz tu hran y-i) sf hryii (h-r-y) (un cu hryii) hrxeashti/hhrnit (hr-nt) adg vedz tu hran rxeashte (h-rc-se-shti) vb IV (unipirs pirs 3-a) hrxi (hhros1 (h-rs) adg vedz tu harau rc-s), hrxea (h-rc-se), hrxit (h-rc-s-t), hrxihros2 (h-rs) adv vedz tu harau ri/hrxire (h-rc-s-ri) da hryia; creap dzua; algheashti di hrp (hr-p) sf hrpi/hrpe (hr-pi) un soi di muljitur dzu; algheashti, apir {ro: crpa de zi, zori de zi} {fr: la mzgoas (tsi sh-u-adutsi cu mixili dit nari), niheam ca galbi- pointe de jour} {en: (of daylight) dawn, break} ex: avea n di pronjlu tsi poati s-lu aib, tsi easi cu tusea i vumearea dit hrxit (avea cripat dzua) hrxit2 (h-rc-st) adg plumunj shi gushi, cndu omlu easti artsit i bea mult tutumi; hrxit (h-rc-s-t), hrxits (h-rc-sts), hrxiti/hrxite hrboal {ro: flegm} {fr: flegme, glaire} {en: phlegm, (h-rc-s-ti) (dzua) tsi crip; (hryia) tsi deadi) {ro: crpa mucus} ex: s-lichescu hrpi; ascuchi n hrp; scoati hrpi de zi, zori de zi} {fr: la pointe de jour} {en: (of daylight) dawn, hrboal1 (hr-bo-l) sf hrboali/hrboale (hr-bo-li) (un break} hrxiri2/hrxire (h-rc-s-ri) sf hrxiri (h-rccu hrp) ex: ascuchi hrboali (hrpi) hrpuescu (hr-pusr) atsea tsi s-fatsi cndu hrxeashti (creap dzua) {ro: s-cu) vb IV hrpuii (hr-pu-), hrpueam (hr-pu-m), crpa de zi, zori de zi} {fr: la pointe de jour} {en: (of daylight) hrpuit (hr-pu--t), hrpuiri/hrpuire (hr-pu--ri) scot dawn, break} hrxit (h-rc-s-t) sf fr pl (un cu (ascuchi) hrpi (hrboali) din gur (dit gushi) {ro: scuipa hryii) ex: tu-apirit sh-tu hrxit haragm (h-rag-m) sf flegme} {fr: cracher des flegmes} {en: spit phlegm} ex: easti haragmi/haragme (h-rag-mi) (un cu hryii) harazm artsit shi tut hrpueashti (scoati hrpi) hrpuit (hr-pu-t) (h-raz-m) sf harazmi/harazme (h-raz-mi) (un cu hryii) adg hrpuit (hr-pu--t), hrpuits (hr-pu-ts), hrpui haraimera (ha-ra-m-ra) sf fr pl (un cu hryii) ti/hrpuite (hr-pu--ti) (om) tsi ari ascucheat hrpi; (hrp) hrzescu (hr-z-s-cu) vb IV hrzii (hr-z-), hrzeam ts easti ascucheat {ro: care a scuipat flegme; (flegm) (hr-z-m), hrzit (hr-z--t), hrziri/hrzire (hr-zscuipat} {fr: qui a crach des flegmes; (flegme) crache} -ri) easti ananghi di tsiva i cariva; am ananghi; nj {en: who spits phlegms} hrpuiri/hrpuire (hr-pu--ri) sf lipseashti; lipsescu, prindi {ro: trebui} {fr: devoir, falloir, tre hrpuiri (hr-pu-r) atsea tsi fatsi un om tsi hrpueashti {ro: ncessaire} {en: should, ought, must} ex: vsiljelu-l hrzea aciunea de a scuipa flegme} {fr: action de cracher des (lj lipsea, prindea s-lu aib), sh-ns, un ahtari san; ti flegmes} {en: action of spitting phlegm} hrzeashti (ts lipseashti) mum hrzit (hr-z-t) adg hrpuescu (hr-pu-s-cu) vb IV vedz tu hrp hrzit (hr-z--t), hrzits (hr-z-ts), hrziti/hrzite hrpuiri/hrpuire (hr-pu--ri) sf vedz tu hrp (hr-z--ti) di cari easti ananghi; lipsit {ro: trebuit} {fr: qui hrpuit (hr-pu-t) adg vedz tu hrp est ncessaire} {en: which (what) is missed, needed, short of} hrsescu (hr-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu harau hrziri/hrzire (hr-z--ri) sf hrziri (hr-z-r) atsea hrsht! (hrsht) inter vedz tu crsht! tsi s-fatsi cndu hrzeashti tsiva; lipsiri {ro: aciunea de a hrshti! (hrsht!) inter vedz tu crsht! trebui} {fr: action de devoir, de falloir, dtre ncessaire} {en: hrsiri/hrsire (hr-s-ri) sf vedz tu harau action of being needed. of being obliged to do something} hrsit (hr-st) adg vedz tu harau hrziri/hrzire (hr-z--ri) sf vedz tu hrzescu hrtachi/hrtache (hr-t-chi) hrtchi (hr-tch) carti dit hrzit (hr-z-t) adg vedz tu hrzescu gioclu di crts (ca preftu, fandi, as, etc.); carti {ro: carte de hrzescu1 (hr-zs-cu) vb IV vedz tu ahrdzescu

538

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

hrzescu2 (hr-zs-cu) vb IV vedz tu ahrzescu2 hshti/hshte (hsh-ti) sf hshti/hshte (hsh-ti) partea di hrziri1 /hrzire (hr-z-ri) sf vedz tu ahrdzescu paradz tsi omlu ari s-plteasc cati oar (cati mes, bunoar) hrziri2/hrzire (hr-z-ri) sf vedz tu ahrzescu2 tr borgea tsi ari (ti nichi, ti un lucru acumprat virise, etc.) hrzit1 (hr-zt) adg vedz tu ahrdzescu {ro: rat} {fr: terme, annuit} {en: rate, annuity} ex: pltescu hrzit2 (hr-zt) adg vedz tu ahrzescu2 tu dau hshti (pltescu tu dau prts, atsea tsi lj-am ti dari) hrzitor (hr-z-tr) adg vedz tu ahrzescu2 hshutescu (h-shu-ts-cu) adg vedz tu Hsh hsap (h-sp) sm hsachi (h-sch) omlu tsi talji prvdz hsilj (h-slj) sn hsilji/hsilje (h-s-lji) soi di earb-analt, ic vindi carni sh-lugurii fapti di carni tljat; csap, crnar, criscut di om, cu palj lungu shi schic ncrcat cu-ardz di grcnr {ro: mcelar} {fr: boucher} {en: butcher} hasapljo nutsi; grnutslu faptu di-aest earb, bun tr hrana-a prvdz(ha-sa-plj) sm hasapljadz (ha-sa-pljdz) ducheani iu slor sh-ctivroar a omlui (cari poati s-fac di grnuts bir, vindi carni sh-lugurii fapti di carni; cspnits, hspnits, archii, etc.); ordzu {ro: orz} {fr: orge} {en: barley} hsmnits, hsplchi; (expr: ca cnili la hasapljo = ca un tsi hsumirsescu (h-su-mir-ss-cu) vb IV vedz tu hasumeri ashteapt cu mult mirachi tra s-lj si da, s-lj si-aruc tsiva) hsumirsiri/hsumirsire (h-su-mir-s-ri) sf vedz tu {ro: mcelrie} {fr: boucherie} {en: butchers shop} ex: s hasumeri nvits ca cnili la hasapljo (expr: ca un tsi ashteapt cu mult hsumirsit (h-su-mir-st) adg vedz tu hasumeri mirachi s-lj si da tsiva) hsmnits (h-sm-n-ts) sf htai/htae (h-t-i) sf hti (h-t) zbor (fapt, scriari, etc.) hsmnits (h-sm-n-ts) (un cu hasapljo) hspnits tsi easti un abatiri (diprtari) di la atsea tsi easti lugursit ca (h-sp-n-ts) sf hspnits (h-sp-n-ts) (un cu hasa- ndreptu i di cum lipseashti s-hib zborlu (fapta, scriarea, etc.); pljo) hsplchi/hsplche (h-s-pl-chi) sf hsplchi alathus, alath, lathus, ftexim, stepsu, sfalm, eanglshi {ro: (h-s-plch) 1: hasapljo, hspnits, cspnits, hsm- greeal, eroare} {fr: faute, erreur; dtriment, malheur} {en: nits; 2: tehnea di hsap {ro: mcelrie, meseria de mcelar} fault, error} ex: tu videari, cu sivdai, tu mcari, cu htai (znjii) {fr: boucherie, mtier de boucher} {en: butchers shop, htrgi (h-tr-g) adg vedz tu htri butchers trade} hspescu (h-s-ps-cu) adg hspeasc htri/htre (h-t-ri) sf htri (h-tr) bunlu tsi-l ftsem a (h-s-pes-c), hspeshts (h-s-psh-ts), hspeshti (hunui om (oaspi, tr chefea i sinferlu-a lui, i cariva di la cari s-psh-ti) tsi ari s-fac cu hsaplu i hsplchea; (lucru) di vrem poati s-avem un htri ma nclo), tu loc tra s-lu ftsem a hsap {ro: de mcelar} {fr: de boucher} {en: of butcher} ex: altui om; hatr, hari; chefi, gustu {ro: favoare, hatr} {fr: cutsut hspescu (di hsap) gard, complaisance; concession, faveur, passe-droit} {en: hsb (h-s-b) sm vedz tu csb consideration, complacency; grant, favor, good turn} hsdhyear (h-sdh-yer) sm hsdhyeari (h-sdh-yer) htrgi (h-tr-g) adg htrgioanji/htrgioanje (h-tr-goun cu hsdyear nji), htrgeadz (h-tr-gedz), htrgioanji/htrgioanje (hhsdyear (h-sdh-yer) sm vedz tu csvyear tr-go-nji) atsel tsi fatsi-un htri a cuiva {ro: psuitor} hsmnits (h-sm-n-ts) sf vedz tu hsap {fr: serviable, qui jouit dgard} {en: obliging} hatr (hhsp (h-s-p) sm vedz tu csb tr) sf pl(?) (un cu htri) ex: ti hatra (htrea, chefea, hspescu (h-s-ps-cu) adg vedz tu hsap gustul)-al Fezo; hatra (htrea)-a voastr-i mari hsplchi/hsplche (h-s-pl-chi) sf vedz tu hsap hu (h) sn vedz tu husescu hspnits (h-sp-n-ts) sf vedz tu hsap husescu (h-u-ss-cu) (mi) vb IV husii (h-u-s), huseam hsvyear (h-sv-yer) sm vedz tu csvyear (h-u-sem), husit (h-u-s-t), husiri/husire (h-u-s-ri) hscari/hscare (hs-c-ri) sf vedz tu hascu1 hig (pingu, fac s-intr) tsiva ct tu fundul a unui lucru; fac shscat (hs-ct) adg vedz tu hascu1 cad cariva tu hau; afundu, afundusescu, fundusescu, hseanlichi/hseanliche (h-sean-l-chi) sf hseanlichi (hafundedz, ahndusescu, hndcusescu, vutsescu {ro: cufunda} sean-lch) atsea (ura, nivrearea) tsi u poart un fats di tsiva {fr: enfoncer, plonger} {en: sink, plunge into} ex: nji si husir i di cariva (un dushman); ura tsi u-aduchescu doi dushmanj (ahndusir) ocljilj husit (h-u-st) adg husit (h-u-s(un fats di alantu) shi mirachea tsi u au tra s-sh fac aru; t), husits (h-u-sts), husiti/husite (h-u-s-ti) tsi easti atsea tsi aducheashti un om tr-atsel tsi nu lj-easti dip harish (tsi pimtu ct tu fundu; cdzut (arcat) tu hau; afundat, afundusit, lj-easti analut, tsi lu-agnuseashti, pri cari nu va s-lu vead n fundusit, ahndusit, hndcusit, vutsit {ro: cufundat} {fr: fats, etc.); dushmnilji, amahi, crezi, niuspitslji, ehtr, ihtri- enfonc, plong} {en: sunk, plunged into} husiri/husire lji, ehtrilji, zti, shr, sheri {ro: dumnie, antipatie} {fr: ini(h-u-s-ri) sf husiri (h-u-sr) atsea tsi fatsi atsel tsi afund miti, hostilit, antipathie} {en: enmity, hostility, antipathy} tsiva; atsea tsi s-fatsi cndu un cadi (easti arcat) tu hau; Hsh (Hsh) sf pl locuri namisa di Grebini shi Calabaca, iu afundari, afundusiri, fundusiri, ahndusiri, hndcusiri, vutsiri bneadz grets, tu hori njits sh-cu casili largu un di-alant {ro: aciunea de a cufunda; cufundare} {fr: action denfoncer {ro: regiune ntre Calabaca i Grebena} {fr: contres (de plonger)} {en: action of sinking (plunging into)} hu habites par des grecs qui se trouvent entre les villes de (h) sn huri (h-ur) loc (dit munts) multu-arpos shi Grebena et Calabaca} {en: region between the towns of ahndos tsi s-dipuni multu greu sh-cu mari piriclju di cdeari Grebena et Calabaca, inhabited by Greeks} ex: dit dirveni shi sh-di moarti; hau, hau, surpu, areapit, areapid, arepit, grem, dit Hsh; nu ti-arsir Hshli hshot (h-sht) sm, sf gremur, greb, greblu, grimur, grimelj, rp, arp, chirit {ro: hshoat (h-sho-t), hshots (h-shts), hshoati/hshoate prpastie} {fr: prcipice, abme, gouffre, chaos} {en: abyss, (h-sho-ti) un tsi bneadz Hsh; un a curi fumealji schasm, precipice} ex: pishtireaua nghios, tu hu, va sun tradzi di Hsh {ro: locuitor din Hi} {fr: habitant de la goal; tu hulu lai shi ahndos cu ns s-arucuteashti hau rgion de Hsh} {en: inhabitant of Hsh} ex: Hshot s-earai (h) sn huri (h-ur) (un cu hu) ex: s-u-alas feata aclo sh-aht aruptu nu vrea hii hshutescu (h-shu-ts-cu) adg tu un hau hau (h-) sf fr pl (un cu hu) ex: ascp hshuteasc (h-shu-tes-c), hshuteshts (h-shu-tsh-ts), aest hau fr fundu; ascumti tu dncoasa hau ali di hshuteshti/hshuteshte (h-shu-tsh-ti) tsi ari s-fac cu agrshiri hshotslji; di hshots {ro: de hot} {fr: de hshot} {en: husiri/husire (h-u-s-ri) sf vedz tu husescu of hshot} ex: agri hshuteshts (di hshots) hashutuhusit (h-u-st) adg vedz tu husescu hoar (ha-shu-tu-ho-r) sf hashutu-hori (ha-shu-tu-hr) hvai1/hvae (h-v-i) sf vedz tu hv1 hoar hshuteasc (di hshots) {ro: sat de hioi} {fr: village hvai2/hvae (h-v-i) sf vedz tu hv2 de hshots} {en: village inhabited by hshots} ex: lom hvani/hvane (h-v-ni) sf hvnj (h-vnj) 1: hlati di npoi nsus, hashutu-horli tungi ca un cup tu cari s-bag lucri (nuts, cafe, alj, etc.) tr hshc (hsh-c) sf vedz tu caracax chisari i zmuticari; 2: machin tr tljari tutumea; avani, hshdipsit (hsh-dhip-st) adg vedz tu hadyi ghiubec, dubec, dubechi, ghudii {ro: havan, piuli} {fr: hshot (h-sht) sm, sf vedz tu Hsh mortier en bronze pour piler} {en: bronze mortar for grinding

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

539

or crushing} ex: mama sta shi tata-lj da (angucitoari: hvanea mari tu mesi) tsi sh-u-adutsi tu videari cu un cais ma mari; shi stumbul); chis nutsli tu hvani; hvanea easti di tungi, herhic, hearhir, herhir, hearhit, chearsic, virucnjeu, virucheu, dubechea easti di cheatr i di lemnu di cucosh; tali tutumi tu viruchi; 2: pom tsi fatsi yimishi dultsi (crnoasi, dzmoasi, cu hvani avani/avane (a-v-ni) sf avnj (a-vnj) (un cu coaja shi carnea galbin sh-cu-un singur os mari tu mesi) tsi hvani) hvngi (h-vn-g) sm hvngeadz (h-vnsh-u-adutsi tu videari cu un chearsic ma njic; cais {ro: gdz) mastur tu tljarea-a tutumiljei cu hvanea; {ro: piersic; cais} {fr: pcher; abricotier} {en: peach-tree; apricotlucrtor cu havan-ul} {fr: travailleur au havan} {en: tree} herhic (hr-hic) sm herhits (hr-hits) (un cu havan operator} ex: un hvngi amint bunj pradz hearhic) hearhir (her-hir) sm hearhiri (her-hir) (un hv1 (h-v) sm hvadz (h-vdz) air, vimtu, avai, hvai, cu hearhic) herhir (hr-hir) sm herhiri (hr-hir) (un cu aer, er, hv, clim {ro: aer, climat} {fr: air, climat} {en: hearhic) hearhit (her-hit) sm hearhits (her-hits) (un air, climate} ex: aoa easti hv (vimtu) greu hvai1/hvae cu hearhic) hearhic (her-hi-c) sf hearhitsi/hearhitse (h-v-i) sf hvi (h-v) (un cu hv1) (her-hi-tsi) 1: yimisha fapt di pomlu hearhic; herhic, hv2 (h-v) sm hvadz (h-vdz) cntic, miludii, nubeti, hearhir, herhir, hearhit, virucnjau, virucheau, viruchi, niho; (fig: hv = preari, lucru, huzmeti, etc.) {ro: melodie} pheshc; 2: yimisha fapt di pomlu cais; cais, prasc; (fig: {fr: melodie, cantilne} {en: mlody, cantilena} ex: cnt-nj mdularlu (tsi s-afl tu partea di nafoar, di nghios sh-dininti a un hv (niho); catiun cu hvlu-lj (expr: cu niholu, prearea a truplui di muljari) tsi u-aleadzi di brbat, prit cari intr lui); sh-mutrea hvlu (fig: lucrul, huzmetea) shi chefea simintsa-a brbatlui tu truplu a muljariljei tra si s-fac njitslji; hvai2/hvae (h-v-i) sf hvi (h-v) (un cu hv2) pici, chizd, herhic, hearhir, herhir, hearhit, chearsic) hvngi (h-vn-g) sm vedz tu hvani {ro: piersic; cais} {fr: pche; abricot} {en: peach; apricot} hvngiu (h-vn-g) sm hvngeadz (h-vn-gdz) scriari herhic (hr-hi-c) sf herhitsi (hr-hi-tsi) (un cu shi zburri neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz hvngi hearhic) hearhir (her-hi-r) sf hearhiri (her-hi-ri) hvuzi/hvuze (h-v-zi) sf hvuzi (h-vz) loc tu cari s(un cu hearhic) herhir (hr-hi-r) sf harhiri (hr-hi-ri) tsni ap (ti-aspilarea-a vasilor, ti beari, tra s-anoat oaminjlji, (un cu hearhic) hearhit (her-hi-t) sf hearhiti (her-hietc.); njic loc adrat di om (tr mushuteats, tu mesea-a unui ti) (un cu hearhic) csb, dinintea-a unei binai mari, etc.), tu cari s-bag ap di shearhic (her-hi-c) sf vedz tu hearhic fatsi ca un soi di lac njic, multi ori cu-un fntn tu mesi di hearhir (her-hir) sm vedz tu hearhic iu azvoami apa; avuz, gurn, buduvai, stern {ro: havuz, bazinhearhir (her-hi-r) sf vedz tu hearhic de ap} {fr: bassin eau} {en: water basin} ex: si astup hearhit (her-hit) sm vedz tu hearhic hvuzea avuz (a-vz) sn avuzi/avuze (a-vz) (un cu hearhit (her-hi-t) sf vedz tu hearhic hvuzi); ex: bag ghiumlu pi avuz heari*/heare (he-ri) pluralu di la substantivlu her; vedz her hvyear (hv-yr) sn hvyeari/hvyeare (hv-y-ri) oau heari1/heare (h-ri) sf heri (hr) muljitur multu-amar, cunsrati di pescu; vutarac, icri {ro: icre, caviar} {fr: oeufs de un hrom tsi da ca pi galbin-veardi, fapt di hicat shi tout poisson, caviar} {en: fish eggs, caviar} ex: mcm la el adunat tu-un fusc, di iu treatsi ma npoi tu stumahi tra shvyear lai agiut la hunipsirea-a mcariljei; fusca tu cari s-adun aest hzrcu (h-zr-cu) adg hzrc (h-zr-c), hzrts (h-zr- muljitur; (expr: 1: l-dau di padi di-lj creap hearea = l-dau di ts), hzrtsi/hzrtse (h-zr-tsi) (lucru) tsi s-ari ndreapt padi multu sntos, vrtos; 2: nj-crip hearea; hiu faptu heari = (adrat ashi cum lipseashti) tr tsi u-ari tu minti omlu s-fac; mi nvirin multu; mi-apresh, hierbu nuntru di inati; mi ngindu, tsi easti bitisit, ndreptu; hzri, hrlu, etim, etmu, lesta, protim, arciuii, mi-acts multu inatea; 3: easti mash heari = easti bitisit, ndreptu {ro: gata, pregtit} {fr: prt, prpar, prompt} amar ca hearea, easti multu aru) {ro: fiere} {fr: bile, fiel} {en: {en: ready, prepared} ex: mcarea u-aflm hzrc bile, gall (of animal)} ex: hearea easti amar; eara faptu heari hzri/hzre (h-z-ri) invar (un cu hzrcu) ex: hits tuts (expr: s-avea arciuit, nirit multu); ti aruc di-ts creap hearea hzri? (etinj?); measa-i hzri (etim); nu escu nica faptu (expr: multu sntos, vrtos); lj-cripa hearea (expr: eara multu hzri ti duc hrlu (hr-lu) invar (un cu hzrcu) ex: arciuit, nvirinat, nirit) sh-nu putea s-aravd dip; hearea nuntru harlu tsi sttea hrlu (etim) cu-apala shi-l fuvirsea c-lj cripa; soclu-i veardi, heari (veardi, ca hearea); omlu-aestu hzri/hzre (h-z-ri) invar vedz tu hzrcu easti mash heari (expr: multu-aru); dispoti, cu hearea-apreas hzmusescu (hz-mu-ss-cu) vb IV vedz tu hazmu1 (nrit, arciuit, apres di-amnii) hzmusiri/hzmusire (hz-mu-s-ri) sf vedz tu hazmu1 heari2/heare (he-ri) sf vedz tu hiri hzmusit (hz-mu-st) adg vedz tu hazmu1 heavr1 (he-vr) sf hevri (h-vri) shi hevruri (h-vrur) hzn (hz-n) sn hznadz (hz-ndz) loclu iu s-tsni lngoarea tsi poati si s-lja di la un om la altu (dat di un adunat avearea-a statlui (pradz, amalm, etc.); aveari yeats) shi s-aspuni cu clduri mri (pirito alinat) shi cu hiori adunat sh-turnat tu lucri njits sh-cu mult tinjii (ca pradz, (ca di-arcoari) tsi trec prit tut truplu; lngoarea tsi-l fatsi chetri scumpi, lucri di art, etc. ascumti multi ori tu-un singur suflitlu i truplu-a omlui (cu mdularli-a lui) tra s-nu lucreadz loc); yisteari, ayisteari, mal, thisavro, chisavro; aveari, ca atumtsea cndu easti sntos; niputeari, nipteari, lngoari, avutslji, avutsami, bugtslji {ro: comoar, tezaur} {fr: clduri, pirito {ro: boal, febr, friguri} {fr: maladie, fivre} trsor} {en: treasure} hzntar (hz-n-tr) sm hzntari {en: illness, fever} ex: heavra dit Avgustu sh-di toamn nu (hz-n-tr) atsel tsi-aveaglji hznlu; atsel tsi ari vrundida- easti bun; lu-actsar hevrili (hiorli ca di-arcoari); lu-actsar a hznlui vedz shi yisteari 17 di hevruri (lngori cu hiori); ari heavr (clduri, pirito) hzntar (hz-n-tr) sm vedz tu hzn mult hivrescu (hi-vrs-cu) vb IV hivrii (hi-vr), hivream hzuri/hzure (h-z-ri) sf vedz tu huzuri (hi-vrem), hivrit (hi-vr-t), hivriri/hivrire (hi-vr-ri) mihzusescu (h-zu-ss-cu) vb IV vedz tu hazo acats un lngoari cu pirito sh-cu hiori (trimburri) tsi-nj trec hzusiri/hzusire (h-zu-s-ri) sf vedz tu hazo prit trup; acats n heavr; hiuvrescu, lndzidzscu, shuplic hzusit (h-zu-st) adg vedz tu hazo {ro: avea friguri, face febr} {fr: atteindre de fivre, avoir la heam (hem) adv vedz tu nheam fivre} {en: get (have) a fever} ex: hivrii di heavr lung; mi heam1 (he-m) adv vedz tu nheam hivrescu hevri greali hivrit (hi-vrt) adg hivrit (hi-vr-t), heam2 (he-m) sf pl(?) glico (dultseami) faptu dit shir hivrits (hi-vrts), hivriti/hivrite (hi-vr-ti) tsi easti lndzit cu (mustu, dzam di-au) {ro: dulcea de must} {fr: confiture de pirito shi-l trec hiori ca di-arcoari; hiuvrit, lndzidzt, shuplicat mot} {en: jam made of must of grapes} {ro: atins de friguri, care face febr, nfrigurat} {fr: atteint de heamin (he-min) sm, sf, adg vedz tu theamin fivre, qui a la fivre} {en: who got (has) a fever} ex: hii hearbiri/hearbire (her-bi-ri) sf vedz tu herbu hivrit (lndzit)? hivriri/hivrire (hi-vr-ri) sf hivriri (hi-vrr) hearhic (her-hic) sm hearhits (her-hits) 1: pom tsi fatsi atsea tsi s-fatsi cndu cariva hivreashti; hiuvriri, lndzidzri, yimishi dultsi (galbini, crnoasi, dzmoasi sh-cu-un singur os shuplicari {ro: aciunea de a avea friguri, de a face febr;

540

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

stare de friguri} {fr: action datteindre de fivre, davoir la herbu (nuntru, di inati) = mi nirii multu, mi-acts amnia, fivre; accs de fivre} {en: action of getting (of having) a turbarea, mi frimintu; 4: lj-u herbu = (i) cntu mushat, cu fever} hivros (hi-vrs) adg hivroas (hi-vro-s), hivrosh multu foc, cu mult mar; (ii) lj-am mult inati, lj-u voi, voi s(hi-vrsh) adg hivroasi/hivroase (hi-vro-si) cari easti mi-arzgan, s-nj ljau ahtea pri el; 5: herbu fisulj = hrchescu; actsat di heavr; lndzit cu heavr; hiuvrit, lndzit, lntsid, 6: loclu hearbi = loclu furnic, easti mplin di hiintsi tsi s-min niputut, niptut, shuplicat {ro: apucat de friguri} {fr: fivreux} dipriun ca furnitsli, alghinjli tu cushor, etc.) {ro: fierbe} {fr: {en: feverish, fever patient} hiuvrescu (hu-vrs-cu) vb IV bouillir, cuire} {en: boil, cook} ex: hearsir (undar) ghini hiuvrii (hu-vr), hiuvream (hu-vrem), hiuvrit (hu-vr-t), cstnjli sh-tora va s-li scot di pri foc; hirbem (undm) pruni hiuvriri/hiuvrire (hu-vr-ri) (un cu hivrescu) ex: nitsi tri acrimi; mi hershu (expr: mi nirii multu), mi upurii; n heavr nj-am hiuvrit, ni lngoari nu-am dzcut; disi-nj ti bisearic fr intrari, hearbi di lumea tsi ari (expr: easti mplin hiuvreashti hiuvrit (hu-vrt) adg hiuvrit (hu-vr-t), di lumi tsi s-min dipriun ca alghinjli tu cushor) (angucitoari: hiuvrits (hu-vrts), hiuvriti/hiuvrite (hu-vr-ti) (un cu curcubeta); lu-afl mayirlu iu hirbea fsulji (expr: hrchea); hivrit) hiuvriri/hiuvrire (hu-vr-ri) sf hiuvriri (hu-vrr) herghi di inati (expr: ti nirish multu), nu ti-ari loclu; hearbi (un cu hivriri) ghela; mi hearbi cldura (expr: mi ncldzi multu, mi-apresh heavr2 (he-vr) sf hevri (h-vri) soi di musc (insect, di cldur); hearbi lumea la bisearic (expr: bisearica easti rim), cari sh-u-adutsi cu alghina shi yeaspea, cu truplu ca di mplin di lumi); mi hearsi tut dzua; lu hearbi (expr: l-cnt cu catifei faptu di ma multi neali shi cari alag di lilici-lilici tra si mar) cnticlu ghini; hearbi-lj-u tini (expr: cnt cu mult s-hrneasc; zngrn, zngnar, giungiunar {ro: bondar} {fr: mar) hertu (hr-tu) adg heart (hr-t), herts (hr-ts), bourdon} {en: bumble-bee} ex: intr un heavr (un zngrn, hearti/hearte (hr-ti) (muljituri ca apa, laptili, etc.) tsi suntu un giungiunar) n cas bgati pi foc sntos shi clucutescu; lucri (stranji, mcruri, heca (h-ca) invar parti dit un gioc a ficiuritslor cndu un etc.) tsi suntu tsnuti tu apa tsi hearbi; undat, clucutit; (expr: u vshclje aspuni cazaca sh-alantu ciurla (atumtsea s-dztsi feci heart = feci un glrimi mari, u feci guva tu pit, nu ved c s-fatsi atsea tsi s-acljam heca); hec {ro: termen la jocul vr hiri di-atseali tsi-am fapt, etc.) {ro: fiert} {fr: bouilli, de arshie} {fr: terme us dans le jeux aux osselets} {en: term cuit} {en: boiled, cooked} ex: hertul cmpu hearbiri/hearused in the child game with knuckle bones} hec (h-c) sf bire (her-bi-ri) sf hearbiri (hr-bir) atsea tsi s-fatsi cndu hets (hts) (un cu heca) hearbi tsiva; undari, clucutiri {ro: aciunea de a fierbe} {fr: hec (h-c) sf vedz tu heca action de bouillir, de cuire} {en: action of boiling, of cooking} helji/helje (h-lji) sf vedz tu uhelji ex: hearbirea (expr: frimintarea, minarea, mintireajea) eara her (hr) sn heari/heare (h-ri) metal greu, di-un hrom ca mari prit csblu shi pit horili di avrliga hirbeari/hirbeare cinusha, multu lipsit la ftsearea di multi lucri singur (hlts, (hir-be-ri) sf hirberi (hir-br) (un cu hearbiri) ex: adusim ca aratrul, bunoar), i amisticat cu alti metali (ca s-fac grn tr hirbeari nihertu (ni-hr-tu) adg niheart (ni-hr-t), cilichea, bunoar; (expr: 1: her (di clcari) = un hlati di her niherts (ni-hr-ts), nihearti/nihearte (ni-hr-ti) (muljitur tu cari s-bga jar aoa sh-un chiro (ma adz easti ilecric) cu cari ca apa, laptili, etc.) tsi nu easti heart; lucru (stranj, mcari, s-calc (s-da) stranjili; 2: heari (la mnj, cicioari) = brndz, etc.) tsi nu easti hertu {ro: nefiert} {fr: qui n pas bouilli singiri di her cu cari s-leag mnjli sh-cicioarli a sclayilor; 3: (cuit)} {en: that is not boiled (cooked)} ex: curlu-ts ti lapti dinti di her = dinti sntos tsi poati s-frng multi lucri duri, nihertu!; nihearti-lj suntu nica oasili nihearbiri/nihearbire vrtoasi; 4: om cu inim di her = (i) om cu inim di cheatr, tsi (ni-her-bi-ri) sf nihearbiri (ni-hr-bir) atsea tsi s-fatsi nu-aducheashti vr njil, vreari, etc. ti cari tsi s-hib; (ii) om cndu un lucru nu s-hearbi; niundari, niclucutiri {ro: aciunea cu multu curagi; curagios; 5: mc heari = mi arcedz multu; de a nu fierbe} {fr: action de ne pas bouillir, de ne pas cuire} mi-acats multu inatea; mi fac foc di inati; mi ngindu, mi {en: action of not boiling, of not cooking} nihirbeari/nihirarcedz multu, mi-acats zalea; nj-si mut perlu di turbari, etc.; beare (ni-hir-be-ri) sf nihirberi (ni-hir-br) (un cu nihear6: acats herlu cu dints = giur greu, pi pistea tsi am; 7: biri) paraherbu (p-ra-hr-bu) vb III shi II parahershu (pduchescu n cheptu-un her (tsi-nj intr, di moarti) = duchescu ra-hr-shu), parahirbeam (p-ra-hir-bem), paraheart (pun mari dureari, nvirinari, etc.) {ro: fier; fier de clcat} {fr: ra-hr-t), parahearbiri/parahearbire (p-ra-her-bi-ri) shi fer; fer repasser} {en: iron; pressing iron} ex: tuti hltsli parahirbeari/parahirbeare (p-ra-hir-be-ri) herbu multu di suntu di her shi di cilichi; di her inim bgats (expr: s-hits multu; herbu n muljiciuni ma multu dict lipseashti (easti curagiosh); stranjili va li da tuti cu herlu (expr: cu herlu di ghini); (expr: paraherbu (nuntru, di inati) = mi nirii multu di clcari); nu li deadi ghini cu herlu (expr: nu li clc ghini) multu; mi-acts multu-amnia, turbarea) {ro: fierbe prea hirar (hi-rr) sm hirari (hi-rr) omlu a curi tehni easti smultu} {fr: faire trop bouillir} {en: boil too much} ex: lucreadz herlu (i altu metal) cu foclu, cioclu shi cu amonea; parahershu ( mi nirii multu di multu), ma nu-lj feci tsiva atsel tsi ncalts calu cu petali; hlche, favru, favur, alban, parahertu (p-ra-hr-tu) adg paraheart (p-ra-hr-t), paranalban, pitlar {ro: fierar} {fr: ferronnier} {en: blacksmith} herts (p-ra-hr-ts), parahearti/parahearte (p-ra-hr-ti) ex: hirarlu shi prmtarlu; ghiftslj suntu hirari la noi hirritsi ari heart ma multu dict lipseashti {ro: fiert prea multu} lji/hirrilje (hi-r-r-lji) sf hirrilji/hirrilje (hi-r-r-lji) {fr: trop bouilli} {en: boiled too much} parahearbiri/patehnea-a hirarlui; ducheanea iu s-lucreadz herlu; ducheanea rahearbire (p-ra-her-bi-ri) sf parahearbiri (p-ra-hr-bir) iu s-vindu lucri di her; lucrili di cari ari ananghi hirarlu; ceacr, atsea tsi s-fatsi cndu tsiva parahearbi {ro: aciunea de a fierbe fvrii {ro: fierrie} {fr: ferronnerie} {en: blacksmith shop; prea multu} {fr: action de faire trop bouillir} {en: action of hardware (store)} boiling too much} parahirbeari/parahirbeare (p-ra-hirher (h-r) sf vedz tu fir be-ri) sf parahirberi (p-ra-hir-br) (un cu parahearbiri) hersescu (he-r-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu fir priherbu (pri-hr-bu) vb III shi II prihershu (pri-hr-shu), hersiri/hersire (he-r-s-ri) sf vedz tu fir prihirbeam (pri-hir-bem), priheart (pri-hr-t), prihearbihersit (he-r-st) adg vedz tu fir ri/prihearbire (pri-her-bi-ri) shi prihirbeari/prihirbeare (priherbu (hr-bu) vb III shi II hershu (hr-shu), hirbeam (hirhir-be-ri) 1: herbu multu di multu; herbu n muljiciuni ma bem), heart (hr-t), hearbiri/hearbire (her-bi-ri) shi multu dict lipseashti 2: herbu ninga noar, diznou {ro: fierbe hirbeari/hirbeare (hir-be-ri) cu ncldzrea mult tsi lj-u fac prea multu; fierbe din nou} {fr: faire trop bouillir; bouillir de la foc, u-adar un muljitur (ap, lapti, etc.) s-clucuteasc (si s- nouveau} {en: boil too much; boil again} prihertu (pri-hrfac bishits tsi s-min) shi aburi; bag lucri (stranji, carni, tu) adg priheart (pri-hr-t), priherts (pri-hr-ts), prihearfisulji, etc.) sh-li tsn un chiro tu apa tsi clucuteashti; undedz, ti/prihearte (pri-hr-ti) 1: tsi ari heart ma multu dict clucutescu; (expr: 1: vaslu (tengirea, gijvelu, etc.) hearbi = apa lipseashti; 2: tsi s-ari heart ninga unoar {ro: fiert prea (muljitura) tsi s-afl tu vas hearbi; 2: herbu di cldur = njmultu; fiert din nou} {fr: trop bouilli; bouilli de nouveau} {en: easti mult cldur, mi-apresh sh-nu mata pot s-aravdu; 3: boiled too much; boiled again} prihearbiri/prihearbire (pri-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

541

her-bi-ri) sf prihearbiri (pri-hr-bir) atsea tsi s-fatsi cndu hig (hg) (mi) vb III shi II hipshu (hp-shu), hidzeam (his-prihearbi tsiva {ro: aciunea de a fierbe prea multu; de a dzem), hipt (hp-t) shi hips (hp-s), hidziri/hidzire (hfierbe din nou} {fr: action de faire trop bouillir; de bouillir de dzi-ri) shi hidzeari/hidzeare (hi-dze-ri) fac (bag) un lucru nouveau} {en: action of boiling too much; of boiling again} (di-arad chipitos, sumigos, cu mitc) s-intr cu zorea shprihirbeari/prihirbeare (pri-hir-be-ri) sf prihirberi (pri-hirahndos tu tsiva; bag tsiva tu-un lucru chipitos (tu ap, loc, br) (un cu prihearbiri) hirburiu (hir-bu-r) adg etc.); plntu, afundu, bag, etc.; (fig: 1: l-hig = l-bag ghini un hirburii/hirburie (hir-bu-r-i), hirburii (hir-bu-r), hirburii (hirlucru iuva, lu-ascundu; 2: expr: mi hig tu guv di sharpi (di bu-r) tsi hearbi lishor, agonja {ro: care fierbe uor} {fr: qui fric, di-arshini) = mi-ascundu tu-un loc iu nu poati s-mi afl bout facilement, quon peut faire cuire facilement} {en: that vrnu) {ro: nfige} {fr: enfoncer, ficher, planter} {en: drive in boils (cooks) easy and fast} ex: lintea tsi-avem easti hirburii (stake, nail); plunge, sink (into mud, water)} ex: s-hipsir (s(tsi hearbi agonja) hirtur (hir-t-r) sf hirturi (hir-tr) afundar) doilji tu valtu; hidzi-lj (bag-lj, plnteadz-lj) lucru tsi easti hertu; mcari (heart, adrat la foc) {ro: fiertur} cutsutlu tu cheptu; hipshu (plntai) ghini parlu tu loc; lj-hipsi {fr: cuisson, met cuit} {en: boiled thing; cooked meal} ex: (lj-plnt) cutsutlu pn tu mner; hidzi ardtsinjli tu loc; ssarea-i bun tu hirtur (mcari adrat, heart); hirtur (mcari) hipsi tu guv di sharpi (expr: s-ascumsi) di arshini hiptu di ariz; n hirtur (mcari) di fisulji; tsi hirtur (mcari) avut (hp-tu) adg hipt (hp-t), hipts (hp-ts), hipti/hipte (hp-ti) astdz? tsi easti faptu s-intr tu tsiva; plntat, bgat {ro: nfipt} {fr: herhic (hr-hic) sm vedz tu hearhic enfonc, fich, plant} {en: driven in (stake, nail); plunged, herhic (hr-hi-c) sf vedz tu hearhic sunk (into mud, water)}ex: eara hiptu (fig: bgat ghini, herhir (hr-hir) sm vedz tu hearhic ascumtu) tu guv; easti hiptu tu guv, nu pot s-lu vatm; iu herhir (hr-hi-r) sf vedz tu hearhic earai hiptu (fig: bgat ghini, ascumtu) di nu ti vidzui? hipsu Heristi (He-ris-t) sm vedz tu Cirishar1 (hp-su) adg hips (hp-s), hipshi (hp-shi), hipsi/hipse (hp-si) hernii/hernie (her-n-i) sf hernii (her-n) un lngoari iu saclu (un cu hiptu) hidziri/hidzire (h-dzi-ri) sf hidziri (h-dzir) tu cari s-afl un mdular a omlui s-ari arupt; slghiri {ro: atsea tsi s-fatsi cndu tsiva s-hidzi i easti hiptu; plntari, hernie} {fr: hernie} {en: hernia} bgari {ro: aciunea de a nfige; nfigere} {fr: action hernii/hernie sf (her-ni) sf fr pl un lngoari iu saclu tu denfoncer, de ficher, de planter} {en: action of driving in cari s-afl un mdular a omlui s-ari arupt; slghiri, surpari (stake, nail); of plunging, of sinking (into mud, water)} {ro: hernie} {fr: hernie} {en: hernia} hidzeari/hidzeare (hi-dze-ri) sf hidzeri (hi-dzr) (un cu hertu (hr-tu) adg vedz tu herbu hidziri) nhig (nhg) (mi) vb III shi II nhipshu (nhp-shu), hic (hc) sm hits (hts) un pom tsi creashti tu locurli ma nhidzeam (nhi-dzem), nhipt (nhp-t) shi nhips (nhp-s), caldi sh-cari fatsi yimishi dultsi (crnoasi, cu dzam shi multi nhidziri/nhidzire (nh-dzi-ri) shi nhidzeari/nhidzeare (nhisimintsi njits) tsi sh-u-aduc niheam tu videari cu gortsli {ro: dze-ri) (un cu hig) ex: si nhipsi (s-bg) npoi tu dafnjau; smochin} {fr: figuier} {en: fig-tree} hic (h-c) sf hitsi/hitse nhipshu (bgai) mnjli pn la coati; feata s nhipsi (s-bg) (h-tsi) yimisha fapt di pomlu hic; fig: mdularlu (tsi s-afl tu-ap; nu pot s shtiu iu li ari nhipt (fig: bgat ghini, tu partea di nafoar, di nghios sh-dininti a truplui di muljari) ascumt); si nhipsi (fig: s-bg, s-ascumsi) tu guv; s-ti nhidz tsi u-aleadzi di brbat (prit cari intr simintsa-a brbatlui tu (fig: s-ti badz, s-ti-ascundz) sh-tu guv di sharpi shi tut va ti truplu a muljariljei tra si s-fac njitslji); pici, chizd, hearhic, aflu mini; cndu shi nhidzea dintslj sharpili, fsh di carni herhic, hearhir, herhir, hearhit, poali {ro: smochin; arupea; s-virsar utrili cu yin, c lji nhipsi cutsutlu nora tu utri; vagin} {fr: figue; vagin} {en: fig; vagina} ex: cadz, hic s-ti vidzndalui un par spirlungos di gardul dit grdin, u nhipsi mc; imn cu cioaritslji ca hitsi; alag dup hic (muljari) agonja nhiptu (nhp-tu) adg nhipt (nhp-t), nhipts (nhphicat (hi-ct) sn hicati/hicate (hi-c-ti) shi sm hicats (hi-cts) ts), nhipti/nhipte (nhp-ti) (un cu hiptu) ex: civia eara mdular dit truplu-a omlui (a prvdzlor) cari s-afl sum inim nhipt (plntat, bgat) ghini; cari shtii iu easti nhiptu (fig: shi plimunj, sh-cari da hearea tsi s-dutsi tu stumahi s-agiut la ascumtu); nhiptu tru guv, nu putea nitsi n sut di lmnji s-luhunipsirea-a mcariljei; ihicat, ipat; (fig: 1: hicat = inim, afl nhipsu (nhp-su) adg nhips (nhp-s), nhipshi (nhpsuflit; vreari mari, mirachi, puteari, dinami, vrut/vrut; expr: 2: shi), nhipsi/nhipse (nhp-si) (un cu hiptu) hicat albu = plimunlu; 3: hicat lai = hicatlu di-arad; 4: nhidziri/nhidzire (nh-dzi-ri) sf nhidziri (nh-dzir) (un cu frndzli di hicat = ahndamea-a suflitlui; frndzli di inim; hidziri) nhidzeari/nhidzeare (nhi-dze-ri) sf nhidzeri (nhi5: plngu dit hicati = plngu ahndos, cu mult amrciuni, dit dzr) (un cu hidziri) ahndamea-a suflitlui; 6: mi-aroadi la hicat = am un mari hi-hi! (hi-h!) inter zbor cu cari s-aspuni boatsea fapt di cal dureari; nj-mc suflitlu; 7: mi fripsi tu hicati = mi nvirin cndu arujashti {ro: interjecie care imit nechezatul cailor} multu; 8: nj-ardi hicatlu tr el = l-voi multu, mor sh-cher ti el; {fr: interjection qui imite le hennissement} {en: interjection 9: nj-virsai hicatili = nj-virsai sh-matsli dit mini; 10: nj-fats tu imitating neighing} ex: sh-hi-hi! ca cal ma nj-arujashti hicati = nu mi-alash isih, mi bizirseshti) {ro: ficat} {fr: foie} hilandru (hi-ln-dru) sm, sf, adg hilandr (hi-ln-dr), hilandzr {en: liver} ex: hicatlu di la pat easti multu gustos; hicatlu lai (hi-ln-dzr), hilandri/hilandre (hi-ln-dri) tinirlu (ficior, (expr: hicatlu di-arad) easti ma bun di albul (expr: plimunlu); feat) tsi easti di vr 15-18 anj, ficiurac, ficiurangu, giunopal, hicatslji-lj vindi; un cumat di inim shi un di hicat; nj-mc alabaci, talabaci, cndturash {ro: adolescent} {fr: adolescent} hicatlu (expr: suflitlu); zbor aruptu dit hicati (fig: dit inim, dit {en: adolescent} ex: hits ninga hilandzr suflit); va s-plndzem ditru hicat (expr: dit ahndamea-a hilrii/hilrie (hi-l-r-i) sf vedz tu hrcop inimljei, a suflitlui); nu nj-arsi hicatlu tri ns (expr: nu-l vrui hilidhon (hi-li-dh-n) sf hilidhoni/hilidhone (hi-li-dh-ni) shi sh-ahntu multu, nu murii di vreari ti el); sh-alsar hicatili hilidhonj (hi-li-dhnj) un cu hilidon (fig: ininjli, vrutslji/vrutili) a lor tu pduri; iu suntu a lor hicati hilidhrunjau (hi-li-dhru-nj-) sf hilidhrunjei (hi-li-dhru(vruts)? ihicat (ih-ct) sm ihicats (ih-cts) (un cu nj) un cu hilidrunjau hicat) ipat (i-pt) sn ipati/ipate (i-p-ti) (un cu hicat) ex: hilidhunjau (hi-li-dhu-nj-) sf hilidhunjei (hi-li-dhu-nj) mi doari ipatlu (hicatlu); nj-armasi ipatlu (fig: vrearea, miraun cu hilidunjau chea; expr: armash mash cu orixea); ashteptu ipatlu (puterli, hilidon (hi-li-dh-n) sf hilidoni/hilidone (hi-li-dh-ni) shi dinamea) s-nj yin hilidonj (hi-li-dhnj) pulj njic clitor (tsi s-dutsi earna tu hicat albu vedz tu hicat locuri ma caldi) cu peani ca albi/galbini pi pntic shi peani ca hicat lai vedz tu hicat li-galani pri pltri sh-cari ari un coad disprtst tu doau, hic (h-c) sf hitsi (h-tsi) vedz tu hic ca un citalji (foartic); lndur, alndur, arndur, rndur, hici (hc shi hc) adv vedz tu ici lndrushi, lndurushi, lndureau {ro: rndunic} {fr: hidzeari/hidzeare (hi-dze-ri) sf vedz tu hig hirondelle} {en: swallow} hidziri/hidzire (h-dzi-ri) sf vedz tu hig hilidrunjau (hi-li-dhru-nj-) sf vedz tu hilidunjau

542

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

hilidunjau (hi-li-dhu-nj-) sf hilidunjei (hi-li-dhu-nj) hini/hine (h-ni) (un cu hiljin) earb tsi creashti pining casa-a omlui, cu frndzi tljati multu,hiljor (hi-ljr) sm vedz tu hilj cu lilici galbini, sh-cari scoati un soi di dzam (lapti) him (hm) form di-a verbului escu/hiu {ro: form a galbin/purtucalishi cndu lj-aruchi truplu; hilidrunjau, verbului a fi} {fr: forme du verbe tre} {en: form of the alndurishi {ro: earba rndunelei} {fr: herbe aux verrue, verb to be} ex: vream s-him (vrea vream s-hiu) tu munti; chlidoine, grande claire} {en: great celandine} noi him di-aljurea hilidrunjau (hi-li-dhru-nj-) sf hilidrunjei (hi-li-dhruhima (h-ma) adv vedz tu him1 nj) (un cu hilidunjau) him1 (h-m) sf fr pl loc (dit munts) multu-arpos shi hilieti/hiliete (hi-li--ti) sf hiliets (hi-li-ts) nidriptati, ahndos tsi s-dipuni multu greu sh-cu mari piriclju di cdeari adichii, apadichii, strmbtati {ro: nedreptate} {fr: injustice} sh-di moarti; nhim, hu, hau, areapit, areapid, arepit, grem, {en: injustice} gremur, greb, greblu, grimur, grimelj, rp, arp {ro: hilj (hlj) sm, sf hilji/hilje (h-lji), hilj (hlj), hilji/hilje (h-lji) prpastie} {fr: prcipice, abme, gouffre, aval} {en: abyss, ashi cum easti un brbat (muljari) fats di tatl tsi-l (tsi u) chasm, precipice, downstream} ex: pri-aoa easti greu ti featsi ic di dada tsi lu-amint (u-amint); ficior/feat, cilidipuneari, c easti multu n him (arpos); la dirveni, nghios, tu mean, njic, etc.; (expr: hilj di hicat = tsi easti un hilj dealihea, him; armnjlji freadzir tu him (nghios, ctr la cmpu, di sndzi, nu un hilj tsi easti loat ti suflit, un hiljastru) {ro: fiu, ctr njadzdzu) nhim (nh-m) sf fr pl (un cu him) fiic} {fr: fils, fille} {en: son, daughter} ex: hiljlu (ficiorlu) s hima (h-ma) adv 1: loc tsi easti ma nghios di un altu loc doari; neaua, hilja-a (feata-a) brumljei sh-al vimt; hilj (ficior), (tsi s-afl ma nsus); nghios ctr la vali; nghios ctr cmpu spuneai aeri c hii nsurat; s-v videm ninga noar, hilj! tr irnari; nghios, nghios, nghiosura, nhima, n vali, ahimura, (ficior!); ari trei hilj (ficiori) cu nveasta di prota; am mash un hambla, mpadi, pogor, pgor, pugor; 2: (dipuni) ctr nghios, hilji (feat); hilj-nju shi hilji-nju (ficiorlu-a meu); hilj-tu shi ctr halazmo {ro: jos} {fr: en bas, en aval; vers la plaine, hilji-tu (ficiorlu-a tu); hilj-su shi hilji-su (ficiorlu-a lui); hiljvers la demeure dhiver} {en: down, downstream} ex: alunica mea shi hilji-mea (feat-a mea); hilj-ta shi hilji-ta (feat-a ta); ctr hima (nghios); hima (nghios) lja crarea; tut noaptea hilj-sa shi hilji-sa (feat-a lui) hiljor (hi-ljr) sm hiljori (hidipun hima (la vali), bairi di crvnj; duchi c hima trag (trag ljr) hilj njic (di njic ilichii) sh-vrut {ro: fiu} {fr: fils de ctr tu cmpu); hoara lo tr hima (ctr nghios, ctr halazbas ge; fils chri} {en: little son, darling (son) ex: am trei mo); lo di hima (lo di cadi, urfneashti) nhima (nh-ma) adv hiljori (hilj njits sh- vruts) hiljastru (hi-ljs-tru) sm, sf (un cu hima) ex: s-mi slighits cama nhima (ma nghios) hiljastr (hi-ljs-tr), hiljashtsr (hi-ljsh-tsr), hiljastri/hiahimura (a-h-mu-ra) adv (un cu hima) ex: calea di ljastre (hi-ljs-tri) njic (di sndzi xen) tsi easti loat sh-criscut ahimura (di nghios) di-un brbat sh-di-un muljari dip canda easti un hilj (hilji) di him2 (h-m) sf fr pl hulii, mnii, amnii, lis, foc, inati, dealihea, di sndzi; hilj (hilji) loat ti fumealji; hilj (hilji) loat ti yinati, gnati, uryii, zal, zali, nireats, nrleats, pic, cangi, suflit; njic di-un alt curun; ficior di suflit; hilj (hilji) tricut gindi, turbari, thimo {ro: furie} {fr: fureur} {en: fury, wrath} prit cmeashi; psihuped {ro: fiu (fiic) adoptiv} {fr: fils (fille) ex: hrios strig, ha, ha, shi ncljisi usha cu him (cu mult adoptif; beau-fils (fils/fille dun autre lit)} {en: adopted son inati, cu hulii); asun singirlu cu-aht him (hulii) shi inati (daughter)} ex: easti hiljastra (hilja loat di suflit) a ljei; njhimos (hi-ms) adg himoas (hi-mo-s), himosh (hieasti hiljastr (hilji loat ti fumealji); hiljastru-su u mutreashti msh), himoasi/himoase (hi-mo-si) tsi s-hiumuseashti ca nhiljedz (nhi-ljdz) vb I nhiljai (nhi-lj), nhiljam (nhicu inati; ca cu hulii, timos, thimos {ro: nvalnic, furios} {fr: ljm), nhiljat (nhi-lj-t), nhiljari/nhiljare (nhi-lj-ri) cu fougueux, avec fureur} {en: impetuous, fiery} ex: himoas (tsi tuti c un njic nu nj-easti di sndzi, l-crescu shi-lj dau tuti dipuni thimoas, ca cu inati) spid ndrepturli ca hilj dealihea; ljau di suflit; ljau di fumealji, l-trec himzic (h-m-zi-c) adv vedz tu nheam prit cmeashi {ro: nfia, adopta} {fr: adopter} {en: adopt} ex: himi/hime (h-mi) sf pl durerli tsi li aducheashti un muljari shi nhilje (sh-lo ti ficior) nipot-su; u-avea nhiljat (u-avea loat cndu amint un njic; hiuri {ro: durerile de natere} {fr: ti hilji) di cndu eara njic nhiljat (nhi-ljt) adg nhiljat douleurs de lenfantement} {en: childbirth pains} ex: lj-vinjir (nhi-lj-t), nhiljats (nhi-ljts), nhiljati/nhiljate (nhi-lj-ti) himili (u-actsar durerli di amintari a njiclui) tsi easti criscut ca un hilj dealihea cu tuti c easti di sndzi xen; himil (h-mil) adg himil (h-mi-l), himilj (h-milj), himili/hiloat di suflit; loat di fumealji; tricut prit cmeashi {ro: nfiat, mile (h-mi-li) un hrom tsi da pi galbin-dishcljis (shi sh-uadoptat} {fr: adopt} {en: adopted} nhiljari/nhiljare (nhiadutsi cu hroma-a coajiljei di limoni); limunish, galbin {ro: lj-ri) sf nhiljeri (nhi-ljr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva galben deschis} {fr: jaune clair} {en: light yellow} ex: li vpsii nhiljadz (lja ti fumealji un njic) {ro: aciunea de a nfia, de a himili adopta; nfiere, adoptare} {fr: action dadopter} {en: action himizic (h-mi-zi-c) adv vedz tu nheam of adopting} himos (hi-ms) adg vedz tu him2 hilj di hicat sm vedz tu hilj himunic (hi-mu-nc) sm himunits (hi-mu-nts) 1: plant dit hiljan (hi-ljn) sn hiljani/hiljane (hi-lj-ni) limnic spumigos fumealja-a curcubetljei shi a piponjlui, cu truplu tsi s-tradzi tu-un parti cu cari omlu shi scoati mcarea tsi-armni namisa azvarna pri loc, cu lilici njits shi frndzi mri, tsi da un di dints {ro: scobitoare} {fr: cure-dent, cure-oreille} {en: yimishi mari ct un curcubet, cu coaja veardi sh-carnea di toothpick} ex: niveasti plmti, slghiti ca hiljan nuntru moali, dultsi sh-dzmoas, aroshi i galbin, cu simintsi hiljarc hi-ljr-c) sf hiljertsi (hi-ljr-tsi) (carti, par, shishi) li; 2: yimisha fapt di-aest plant; hiumunic, hiumnic, di un njilji {ro: de o mie} {fr: de mille; bouteille qui tient carpuz, arbuz, shirchin {ro: pepene verde} {fr: pastque, deux ocques et demies} {en: of a thousand} ex: vilendza melon deau} {en: watermelon} ex: nu mi am purintat di (nucustuseashti un hiljarc (un njilji di paradz); d-nj un am mcat) himunits estan; eara gras ca un himunic; coaji di hiljarc di yin (un shishi di-un njilji di drnj) himunic, nu s-alicheashti di buric; curlu-a frtatlui tu grdina-a hiljastru (hi-ljs-tru) sm, sf vedz tu hilj argatlui (angucitoari: himuniclu); n bisearic veardi cu hiljin (hi-ljn) sm, sf hiljin (hi-lj-n), hiljinj (hi-ljnj), icoani-aroshi (angucitoari: himuniclu) hiumunic (hu-muhiljini/hiljine (hi-lj-ni) atsea tsi lu-ari nunlu pi ficiorlu (feata) nc) sm hiumunits (hu-mu-nts) (un cu himunic) pi cari lj ptidz i tinirlji tsi-lj ncurun; hljin, cumbar {ro: fin} hiumnic (hu-m-nc) sm hiumnits (hu-m-nts) (un {fr: filleul} {en: god-child} ex: hiljine! dzsi nunlu; e, more cu himunic) hiljine!; hiljina-ali tsal Dina; muri hiljinlu? dusi cumbrilja himusescu (hi-mu-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu hiumusescu hljin (hljn) sm, sf hljin (hlj-n), hljinj (hljnj), hljini/hljine himusiri/himusire (hi-mu-s-ri) vedz tu hiumusescu (hlj-ni) (un cu hiljin) ex: mmnj tsi l-aduc hinjlji tsiva di a himusit (hi-mu-st) adg vedz tu hiumusescu furtu; sh-li deadir hljinili; bunaca-a noastr hljin; a hljinjlor hin (hn) sm, sf vedz tu hiljin tra s-l oar hin (hn) sm, sf hin (h-n), hinj (hnj), hin (h-n) sf hini/hine (h-ni) pulj di cas ma mari di gljin

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

543

(cu gusha lung, cu peanili sivi pi pltri shi albi pi pntic, tsi rare, tremurare} {fr: action de frissoner; de frmir de peur; easti criscut tr carni, oau shi peanili cu cari s-fac cpitnji); frissonnement, frmissement de peur} {en: action of shivering gsc, pat, patc {ro: gsc} {fr: oie} {en: goose} (from cold, fever), of shuddering, of shaking, of being thrilled} hin* (h-n) sf fimininlu di la zborlu hin; vedz hin nhiurtor (nhi-u-r-tr) adg nhiurtoari/nhiurtoari (nhi-uhinc (hn-c) sf vedz tu hunii r-to-r), nhiurtori (nhi-u-r-tr), nhiurtoari/nhiurtoare hinda (hn-da) form di-a verbului escu/hiu; hindalui, (nhi-u-r-to-ri) tsi fatsi pri cariva s-l treac hiori; tsi-l fatsi funda, fundalui {ro: gerundivul verbului a fi} {fr: le pri cariva s-treambur (di fric, di-arcoari, etc.); fricos, lhtgrondif du verbe tre} {en: gerundive of the verb to be} ros, etc. {ro: nfiortor} {fr: effrayant} {en: frightful, terrify hindalui (hn-da-lu) (un cu hinda) ing} ex: easti ahntu ntunearic shi ahntu nhiurtor (lhtros) hindalui (hn-da-lu) vedz tu hinda aclo hiuredz (hi-u-rdz) (mi) vb I hiurai (hi-u-r), hiuram hindechi (hin-d-chi) sf vedz tu hndac (hi-u-rm), hiurat (hi-u-r-t), hiurari/hiurare (hi-u-r-ri) hintic (hn-tic) sn hintitsi/hintitse (hn-ti-tsi) hiri di bumbac (un cu nhiuredz) hiurat (hi-u-rt) adg hiurat (hi-u-r-t), adunati ca un crun (tr tsneari sh-lucrari); crun, crun, hiurats (hi-u-rts), hiurati/hiurate (hi-u-r-ti) (un cu nhiucurun, jireaglji, jurebi, grchin {ro: jurubi de fire de rat) hiurari/hiurare (hi-u-r-ri) sf hiurri (hi-u-rr) (un bumbac} {fr: (cheveau) de coton rtordu} {en: hank, skein, cu nhiurari) looped bundle of yarn} hioti/hiote (h-ti) sf hiots (hts) per lungu shi stufos tsi hioli/hiole (hi--li) sf vedz tu uhelji creashti pi grumadzlu ic schinratlu a unor prvd (ca, bunhiopsu (hp-su) adg hioaps (hop-s), hiopshi (hp-shi), oar, calu, ljundarlu, etc.); coam, griv {ro: coam} {fr: crihioapsi/hioapse (hop-si) (pravd) tsi easti moart; tsi ari nire} {en: mane} psusit; mortu (pravd, pulj, pescu, etc.); psohi, psusit, supsit, hiotica (h-tica) adv ca tu (nisia) Hios {ro: ca la Hios} {fr: hiupsit {ro: mort (cnd e vorba de animale)} {fr: mort, crev comme dans lle de Chio} {en: as in Khios island (Greece)} (en parlant des animaux, des oiseaux, des poissons, etc.)} {en: ex: u ptssh hiotica (ca Hios, ca-atselj di Hios) dead (talking of animals, birds, fish, etc.)} hiupsescu (hup- hipsu (hp-su) adg vedz tu hig ss-cu) vb IV hiupsii (hup-s), hiupseam (hup-sem), hiptu (hp-tu) adg vedz tu hig hiupsit (hup-s-t), hiupsiri/hiupsire (hup-s-ri) nj-si curm hir1 (hr) sn hiri/hire (h-ri) lucru lungu shi multu suptsri ca bana sh-mor; fac s-moar (un pravd); psusescu, pususescu, perlu din cap ic atsea tsi easi dit turtsearea shi shutsrea-a supsescu, mor, vatm {ro: muri, omor (animal)} {fr: mourir, lnljei (a mitasiljei, a bumbaclui, etc., cu cari s-tsasi pndza tuer, crever (en parlant des animaux)} {en: die, kill (talking of tu-arzboi, s-cos stranjili cu aclu, si mpltescu prpodzli shi sanimals)} hiupsit (hup-st) adg hiupsit (hup-s-t), chindisescu shamiili cu crliglu, etc.); frndz multu lung shi hiupsits (hup-sts), hiupsiti/hiupsite (hup-s-ti) tsi ari moar- suptsri di earb; sirm multu lung shi suptsri di metal (dit; tsi fu vtmat; mortu, psohi, psusit, pususit, supsit, vtmat amalam, di hrisafi); spangu, sirm, hrisafi; (fig: 1: (i) hir = {ro: care a murit (animal); mort, omort} {fr: qui est mort; tsiva; (ii) un hir di = niheam, putsn; expr: 2: adar di hir, funi tu, crev; mort (en parlant des animaux)} {en: who died; = tu spuneari, un lucru njic lu-adar multu mari (tr-alvdari; di who was killed; dead (talking of animals)} hiupsiri/hiupsire fric, etc.); 3: di hir, hir; di hir-hir = aspus cu tuti minutsaljili a (hup-s-ri) sf hiupsiri (hup-sr) atsea tsi s-fatsi cndu (un lui; 4: pi hir vinji = niheam lipsi tra) {ro: fir; fir de pr; pravd) moari; muriri, psusiri, pususiri, supsiri, vtmari {ro: fior; puin; nimic} {fr: fil; frisson; brin, peu; rien} {en: thread, aciunea de a muri, de a omor (animale); murire, omorre} yarn, hair; shiver (from cold), shudder, thrill; little (quantity); {fr: action de mourir, de tuer, de crever (en parlant des nothing} ex: va cuseari cu hir lai; armasi un hir di per; adr di animaux)} {en: action of dying, of killing (talking of animals)} hir, funi (expr: lu-adr un lucru njic s-aspun multu mari); hior (hi-r) sm hiori (hi-r) sntiri (smtsri, duchiri, hir) tsi dznili actsar s-lj-u toarc dzua a njiclui mash pri hirlu-atsel treatsi prit truplu-a omlui cndu lj-easti mult arcoari (fric, lailu; di hir, hir (expr: aspus cu tuti minutsaljili a lui); un hir vreari, lngoari, etc.) sh-cari-l fac s-treambur (s-amurtsasc i (fig: niheam) lipsi; un hir (fig: niheam) ct s-mindui; pi hir si s mpirushadz); hiurari, nhiurari, hir, furnits (fig) {ro: fior} vinji (fig: niheam lipsi tra) s-cherdu sh-caplu; agiumsi aushlu {fr: frisson, bouffe de fivre} {en: shiver (from cold, fever), pri hirlu di moarti; nu-lj dau hir (fig: tsiva); d-nj un hir shudder, thrill} ex: lumea fu trunduit di un hior; hiori (hiri) di (niheam) frin; s-nji dai un hir di (fig: niheam) sari fric hir2 (hr) sn hiri/hire (h-ri) (un cu hior) ex: hiri, hirush (hi-rsh) sn hirushi/hirushe (hi-r-shi) hir njic; hiric hiri, (hiori, hiori) arts prit pltri; un hir (hior) aratsi n tricu {ro: firicel} {fr: petit fil} {en: little thread} ex: njilj di vinjiti prit cheptu; hiri-hiri-lj si dutsea prit trup (hiori-hiori lj tritsea hirushi (hiri njits) hiric (hi-rc) sn hiritsi/hiritse (hi-r-tsi) prit trup, trimbura tut); nj-trec hiri-hiri prit trup; carnea-nj si (un cu hirush) nhir (nhir) vb I nhirai (nhi-r), nhiram ftsea hiri-hiri nhiuredz (nhi-u-rdz) (mi) vb I nhiurai (nhi(nhi-rm), nhirat (nhi-r-t), nhirari/nhirare (nhi-r-ri) trec u-r), nhiuram (nhi-u-rm), nhiurat (nhi-u-r-t), nhiuraprit un hir (flurii, mrdzeali, piperchi, etc.); ambair, mbair, ri/nhiurare (nhi-u-r-ri) l-fac pri cariva s-aspar multu; l-fac mbair {ro: nira} {fr: enfiler} {en: string, thread} ex: ma pri cariva s-treambur (di-aspreari, di-arcoari, etc.); nj-trec nhira (tritsea prit hir) paparitsili atseali nhirat (nhi-rt) adg hiori prit trup (di-arcoari, heavr, fric, nearvdari, etc.); nhirat (nhi-r-t), nhirats (nhi-rts), nhirati/nhirate (nhi-r-ti) hiuredz, vitsrescu, trihir, trihiredz, aspar, lhtrsescu, tream- tsi easti tricut prit hir; (hirlu) prit cari s-au tricut lucri; bur, cutreambur, etc. {ro: nfiora, tremura (de fric, frig, neambirat; mbirat, mbirat {ro: nirat} {fr: enfil} {en: rbdare)} {fr: frissoner; frmir de peur} {en: shiver (from strung, threaded} nhirari/nhirare (nhi-r-ri) sf nhirri (nhicold, fever), shudder, shake, be thrilled} ex: apili si nhiurar rr) atsea tsi s-fatsi cndu si nhir lucri; ambirari, (treambur); mi nhiurai tu valea-atsea aratsi nhiurat (nhi-u- mbirari, mbirari {ro: aciunea de a nira; nirare} {fr: rt) adg nhiurat (nhi-u-r-t), nhiurats (nhi-u-rts), nhiura- action denfiler} {en: action of stringing, of threading} ti/nhiurate (nhi-u-r-ti) tsi easti faptu si s-aspar multu; tsi hir2 (hr) sn vedz tu hior treambur (di-aspreari, di-arcoari, etc.); tsi-lj trec hiori prit hirar (hi-rr) sm vedz tu her trup (di-arcoari, heavr, fric, nearvdari, etc.); hiurat, trihirat, hirchin (hi-r-ch-n) sf hirchinj (hi-r-chnj) 1: pulj (ma aspreat, lhtrsit, tsi treambur, etc. {ro: nfiorat, care trenjic di ornji) tsi bneadz cu carni di prvdz (pulj) njits; mur (de fric, frig, nerbdari)} {fr: frisson; frmissant de ahmageai, yirchin, ghirchin, grchin, fiturishchi, hut, peur} {en: who is shivering (from cold, fever), shuddering, hutc, sifter, xifter, scol, shain, sfrindzel, pitrit; 2: nveast shaking, being thrilled} ex: strig el nhiurat nhiurari/nhiunoau {ro: oim; mireas} {fr: faucon; jeune marie} {en: rare (nhi-u-r-ri) sf nhiurri (nhi-u-rr) atsea tsi s-fatsi cn- falcon; bride} ex: c-nj ts-adutsi hirchin, hirchin (nveast du cariva si nhiureadz i easti nhiurat; hiurari, trihirari, asp- nau), cas mplin reari, lhtrsiri, cutrimburari, trimburari, etc. {ro: aciunea de hirrilji/hirrilje (hi-r-r-lji) sf vedz tu her a (se) nfiora, de a tremura (de fric, frig, nerbdari); nfiohirsescu (hi-r-ss-cu) vb vedz tu fir

544

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

hirsiri/hirsire (hi-r-s-ri) sf vedz tu fir (murdrilji, etc.) i s-hib purtat mash tr mushuteats shi hirsit (hi-r-st) adg vedz tu fir cmrusiri; brumanc, brumang, mnushi, gant, pumnic, hirbeari/hirbeare (hir-be-ri) sf vedz tu herbu mitani {ro: mnush; mnush cu un deget} {fr: gant; hirburiu (hir-bu-r) adg vedz tu herbu mitaine, moufle} {en: glove; mitten} hiri/hire (h-ri) sf fr pl hrli, cusurli shi mintea-a unui om hirotonisescu (hi-ro-to-ni-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu ashi cum suntu aspusi dit purtarea, zboarli shi faptili-a lui; hirotunisescu heari, haractir, fisi, natur, veti, vovl, hui, huchi {ro: caracter, hirotonisiri/hirotonisire (hi-ro-to-ni-s-ri) sf vedz tu fire} {fr: caractre, nature} {en: character, nature} ex: ashi ljhirotunisescu eara hirea (fisea, haractirlu) atsea ursuza a ljei; n curbet, cum hirotonisit (hi-ro-to-ni-st) adg vedz tu hirotunisescu l-i hirea (haractirlu) a lor; hirea (vovla) a mea evashc hirotunisescu (hi-ro-tu-ni-ss-cu) (mi) vb IV hirotunisii (hi-roheari2/heare (he-ri) sf pl(?) (un cu hiri) tu-ni-s), hirotuniseam (hi-ro-tu-ni-sem), hirotunisit (hi-rohiric (hi-rc) sn vedz tu hir1 tu-ni-s-t), hirotunisiri/hirotunisire (hi-ro-tu-ni-s-ri) (cu hirisescu (hi-ri-ss-cu) vb vedz tu fir putearea tsi u-am ca dispoti) l-fac pri cariva preftu (diac, dishirisiri/hirisire (hi-ri-s-ri) sf vedz tu fir poti) dup ardzli crishtineshti; hirotonisescu {ro: hirotonisi} hirisit (hi-ri-st) adg vedz tu fir {fr: ordonner un prtre (diacre, vque)} {en: ordain a priest hiritimati/hiritimate (hi-ri-t-ma-ti) sf pl vedz tu hiritisescu (deacon, bishop)} ex: aoaltadz hirotunisir un nou dispoti hiritisescu (hi-ri-ti-ss-cu) (mi) vb IV hiritisii (hi-ri-ti-s), hirotunisit (hi-ro-tu-ni-st) adg hirotunisit (hi-ro-tu-ni-s-t), hiritiseam (hi-ri-ti-sem), hiritisit (hi-ri-ti-s-t), hiritisiri/hihirotunisits (hi-ro-tu-ni-sts), hirotunisiti/hirotunisite (hi-ro-turitisire (hi-ri-ti-s-ri) 1: fac un semnu i dzc un zbor di vreari ni-s-ti) tsi easti faptu diac, preftu i dispoti; hirotonisit {ro: (sntati, urari, tinjii, ambreats, etc.) cndu mi dispartu ic hirotonisit} {fr: ordonn (prtre, diacre, vque)} {en: ordaimi aflu cu cariva; pitrec ncljinciunj shi zboar di vreari (di ned (priest, deacon, bishop)} hirotunisiri/hirotunisire (hiurari, di sntati, etc.) a unui di cari escu diparti; hiritsescu, ro-tu-ni-s-ri) sf hirotunisiri (hi-ro-tu-ni-sr) atsea tsi s-fatsi bunuescu, ghinuescu, climirsescu, prishindescu; 2: lu-acats cndu cariva s-hirotuniseashti; hirotonisiri {ro: aciunea de a mbrats sh-lu stringu la cheptu (di-arad di vreari, di dor, c hirotonisi; hirotonisire} {fr: action dordonner un prtre (dianu-l vidzui di multu chiro, etc.); ahulescu cu budzli mna cre, vque)} {en: action of ordaining a priest (deacon, bi(frmtea, budzli, etc.) tra s-aspun a unui c-lj portu vreari shop)} ex: astdz easti hirotunisirea-a afendului atsel noulu (tinjii, ascultari, etc.); hiritsescu, mbrtsitedz, mbrtsishedz, nihirotunisit (ni-hi-ro-tu-ni-st) adg nihirotunisit (ni-hi-rombrtsushedz, ambratsit, ambrats, angljisescu, ncurpiljedz, tu-ni-s-t), nihirotunisits (ni-hi-ro-tu-ni-sts), nihirotunisiti/nipushtuescu, bash, gugustedz, gugustescu {ro: saluta; mbr- hirotunisite (ni-hi-ro-tu-ni-s-ti) tsi nu easti faptu preftu (diac ia, sruta} {fr: saluer; embrasser, baiser} {en: greet, salute; i dispoti) {ro: nehirotonisit} {fr: qui nest pas ordonn (prtre, embrace, kiss} ex: hiritisir (bshar) iconjli hiritisit (hi-ri-ti- diacre, vque)} {en: unordained (priest, deacon, bishop)} ex: st) adg hiritisit (hi-ri-ti-s-t), hiritisits (hi-ri-ti-sts), hiritisinihirotunisit (c nu fu hirotunisit), cum va s-lituryiseasc? ti/hiritisite (hi-ri-ti-s-ti) 1: tsi-lj s-ari dzs un zbor la un nihirotunisiri/nihirotunisire (ni-hi-ro-tu-ni-s-ri) sf nihiroandamusi, i-lj s-ari fapt un semnu, tra s-lj s-aspun vreari tunisiri (ni-hi-ro-tu-ni-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu s(tinjii, etc.); hiritsit, bunuit, ghinuit, climirsit, prishindit; 2: tsi hirotuniseashti {ro: aciunea de a nu hirotonisi; nehirotonisieasti actsat n brats shi stres la cheptu; tsi easti cu mna re} {fr: action de ne pas ordonner un prtre (diacre, vque)} (fatsa, frmtea, budzli, etc.) ahuliti di budzli-a unui; hiritsit, {en: action of not ordaining a priest (deacon, bishop)} mbrtsitat, mbrtsishat, mbrtsushat, ambrtsat, ncurpiljat, an- hirotonisescu (hi-ro-to-ni-ss-cu) (mi) vb IV hirotonisii (higljisit, pushtuit, bshat, gugustat, gugustit {ro: salutat; mbr- ro-to-ni-s), hirotoniseam (hi-ro-to-ni-sem), hirotonisit (hiiat, srutat} {fr: salu; embrass bais} {en: greeted, saluro-to-ni-s-t), hirotonisiri/hirotonisire (hi-ro-to-ni-s-ri) (un ted; embraced, kissed} hiritisiri/hiritisire (hi-ri-ti-s-ri) sf cu hirotunisescu) hirotonisit (hi-ro-to-ni-st) adg hirotohiritisiri (hi-ri-ti-sr) atsea tsi s-fatsi cndu lumea snisit (hi-ro-to-ni-s-t), hirotonisits (hi-ro-to-ni-sts), hiroghinueashti (s-gugusteadz, s mbrtsiteadz, s-bashi, etc.); tonisiti/hirotonisite (hi-ro-to-ni-s-ti) (un cu hirotunisit) hiritsiri, bunuiri, ghinuiri, climirsiri, prishindiri; mbrtsitari, hirotonisiri/hirotonisire (hi-ro-to-ni-s-ri) sf hirotonisiri (himbrtsishari, mbrtsushari, ambrtsari, angljisiri, ncurpiljari, ro-to-ni-sr) (un cu hirotunisiri) pushtuiri, bshari, gugustari, gugustiri {ro: aciunea de a hirotunisiri/hirotunisire (hi-ro-tu-ni-s-ri) sf vedz tu saluta, de a mbria, de a sruta; salutare, mbriare; hirotunisescu srutare} {fr: action de saluer; dembrasser, de baiser; hirotunisit (hi-ro-tu-ni-st) adg vedz tu hirotunisescu salutation, embrassade, baiser} {en: action of greeting, of hirovico (hi-ro-vi-c) sm hirovicadz (hi-ro-vi-cdz) un saluting; of embracing, of kissing; greeting, embrace, kiss} cntari dit lituryia tsi u fatsi preftul Dumnica; un turlii di hiritsescu (hi-ri-tss-cu) (mi) vb IV hiritsii (hi-ri-ts), anghil (ma njic di arhanghil) {ro: heruvic} {fr: hymne; hiritseam (hi-ri-tsem), hiritsit (hi-ri-ts-t), hiritsiri/hiritsire chrubin} {en: hymn; cherub} (hi-ri-ts-ri) (un cu hiritisescu) ex: di cndu ficiorlji-lj hiritsi hirtu (hr-tu) adg hirt (hr-t), hirts (hr-ts), hirti/hirte (hr-ti) (lji mbrtsit) hiritsit (hi-ri-tst) adg hiritsit (hi-ri-ts-t), tsi lu-arseashti s-mc multu; cari mc ca un tsi nu shiritsits (hi-ri-tsts), hiritsiti/hiritsite (hi-ri-ts-ti) (un cu fnteashti vroar; hrtu, lemargu, hrbut, hrlput, lixur, hiritisit) hiritsiri/hiritsire (hi-ri-ts-ri) sf hiritsiri (hi-ri-tsr) tmah, limos, lingarsu {ro: lacom} {fr: gourmand} {en: (un cu hiritisiri) hiritimati/hiritimate (hi-ri-t-ma-ti) sf pl greedy} zbor pitricut a unui di diparti (prit cariva, un oaspi, un carti, hirtur (hir-t-r) sf vedz tu herbu etc.) tu cari lj-aspunj vrearea tsi lj-u ports (tinjia, buna hirurghu (hi-rr-ghu) sm hiruryi (hi-rr-yi) un cu hirurgu adutsearea aminti, etc.); ncljinciunj, ghinuiri, sileami, timin, hirurgu (hi-rr-gu) sm hirurghi (hi-rr-ghi) yeaturlu tsi-ari timinei {ro: salutri, complimente} {fr: salutations, complinvitsat s-talji tu truplu-a omlui tra s-mirimitseasc mdulari ments, amitis, hommages} {en: greetings, best regards, res- lndziti, i s scoat (prts dit) mdulari cndu nu poati s-fac pects} ex: dats-l hiritimati (ncljinciunj) di la mini altu tsiva; girah {ro: chirurg} {fr: chirurgien} {en: surgeon} hiritisiri/hiritisire (hi-ri-ti-s-ri) sf vedz tu hiritisescu hirush (hi-rsh) sn vedz tu hir1 hiritisit (hi-ri-ti-st) adg vedz tu hiritisescu hisapi/hisape (hi-s-pi) sf vedz tu isapi hiritsescu (hi-ri-tss-cu) (mi) vb IV vedz tu hiritisescu histr (hs-tr) sf vedz tu xistr hiritsiri/hiritsire (hi-ri-ts-ri) sf vedz tu hiritisescu histrii/histrie (his-tr-i) sf vedz tu xistrii hiritsit (hi-ri-tst) adg vedz tu hiritisescu histrisescu (his-tri-ss-cu) vb IV vedz tu xistrii hirot (hi-r-t) sf hiroti/hirote (hi-r-ti) shi hirots (hi-rts) histrisiri/histrisire (his-tri-s-ri) sf vedz tu xistrii un soi di stranj njic tsi-acoapir mna (di pndz, ln, cheali, histrisit (his-tri-st) adg vedz tu xistrii lastic, etc.) faptu maxus tra s-u-afireasc mna di arcoari hitru (h-tru) adg hitr (h-tr), hitri (h-tri), hitri/hitre (h-tri)

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

545

cari shtii (cu zboar minciunoasi, alvdri shi culchipsiri) (un cu hiumusescu) ex: gionili-aestu s-himusi (s-arc, scum s-lu-ard pri cariva (tsi easti niheam ca ageamit, aplo, afund) tu puts sh-lu scoasi cu ban; s-himusi sh-nu cama-l tivichel, etc.) tra si sh-agiung scupolu tsi lu-ari tu minti; cari vidzum; arbineslu s-himuseashti (s-aleapid, s-aruc pristi); n easti dishteptu shi pir la minti tra s-poat s-ard lumea himusim tuts ctr ns; himusi cnjlji pri nsh himusit (hicndu ari ananghi; shiret, shret, cumalindru, mlgar, pispu, mu-st) adg himusit (hi-mu-s-t), himusits (hi-mu-sts), ponir, puniro, tirtipci, vulpi, vulponj; {ro: iret} {fr: cauteleux, himusiti/himusite (hi-mu-s-ti) (un cu hiumusit) malin} {en: cunning, wily} ex: bbat hitru (shiret) muljarea himusiri/himusire (hi-mu-s-ri) sf himusiri (hi-mu-sr) (un eara hitr (ponir, vulpi); doi oaminj multu hitsr (shirets) cu hiumusiri) nhiumusescu (nhu-mu-ss-cu) (mi) vb IV hiu (h) vb IV (agiuttor) fui (f), earam (a-rm) shi iram (i- nhiumusii (nhu-mu-s), nhiumuseam (nhu-mu-sem), rm), fut (f-t), hiri/hire (h-ri) mi aflu tu-aest lumi; nhiumusit (nhu-mu-s-t), nhiumusiri/nhiumusire (nhu-muescu, mi aflu {ro: fi} {fr: tre} {en: be} ex: mini hiu, tini hii, el s-ri) (un cu hiumusescu) ex: si nhiumusi (s-slghi) dup easti (, i, u), noi him, voi hits, elj suntu (-s, s-); io hiu (escu) ficior; si nhiumusi vulturlu nhiumusit (nhu-mu-st) adg di-aoa, el di iu easti (yini, s-tradzi)?; hii (eshti) amoni, aravd, nhiumusit (nhu-mu-s-t), nhiumusits (nhu-mu-sts), nhiuhii (eshti) cioc umfl; i-a meu, i-a meu (easti-a meu, easti-a musiti/nhiumusite (nhu-mu-s-ti) (un cu hiumusit) nhiumeu); adunat gljem i (easti) tut; a cui sh-u (sh-easti) musirin/hiumusire (nhu-mu-s-ri) sf nhiumusiri (nhu-muirghilia-atsea; nu sh-u (sh-easti) cariva; cum tu lumi nu sh-u sr) (un cu hiumusiri) (sh-easti) altu; ma-l vidzu c lj-u (lj-easti) fratili, lj dishcljisi; hiumusiri/hiumusire (hu-mu-s-ri) sf vedz tu hiumusescu duri-ts-u (ts easti); hoar him; iu hits (v-aflats), bre gionj?; s- hiumusit (hu-mu-st) adg vedz tu hiumusescu v bneadz shi s-v hits; sunt (suntu) golj di turmi muntslj; hiupsescu (hup-ss-cu) vb IV vedz tu hiopsu nu-s (nu suntu) dau ceapi; ca mini nu-s (nu suntu, nu s-afl hiupsiri/hiupsire (hup-s-ri) sf vedz tu hiopsu alts); nu vor alti si s-minteasc, c fu (c easti) nveast, c fuhiupsit (hup-st) adg vedz tu hiopsu (c easti) feat; ira (eara) s-ti vindic, fu (easti) lishor; nu fu hiurari/hiurare (hi-u-r-ri) sf vedz tu hior zori; s-lj-ashtergu rasa, c-u mutrescu, fu ncrcat (easti hiurat (hi-u-rt) adg vedz tu hior ncrcat); sh-fu yeatru multu bun; seara, cnd s-mi tornu, si-njhiuredz (hi-u-rdz) (mi) vb I vedz tu hior dzts cum fu ma ghini; brbat fu, muljari fu; prints fu, hiuri (h-ur) sf pl durerli tsi li aducheashti un muljari cndu oaspits fu, nveast cu brbat fu; li-afl omlu: c cu bun, c cu amint un njic; himi {ro: durerile de natere} {fr: douleurs de furari; sh-dztsi singur: buni sh-fur, dict buni sun shi n lenfantement} {en: childbirth pains} ex: lj-vinjir hiurli (ugur; mc ndeas fur marsini-i purinti; ts li moari, c actsar durerli di amintari a njiclui) eara mri i c eara njits; ncldzrea: fu earna, fu veara, tru hiuvrescu (hu-vrs-cu) vb IV vedz tu heavr1 udaea di durnjiri lipseashti s-tsn; ari fut sh-tat-su-ahtari; tru hiuvriri/hiuvrire (hu-vr-ri) sf vedz tu heavr1 hpani fusesh; fusesh aht fr di minti; actsat c-sh fusi hiuvrit (hu-vrt) adg vedz tu heavr1 loclu; di cas hib-ts njil; s-furesh om cum lipseashti, nu hivad (hi-v-dh) sf hivdz (hi-vdz) dulapi njic adrat tupitritseai oaminjlji s-mi-archeasc; s-fure ficior, hilj s-nj un stizm di cas; dulapi di stizm, misandr, firid, cushug, hii s-furesh feat, hilji si-nj hii; s-furesh c-i dad, s-u crghii, cryii, cumar {ro: dulpior din perete} {fr: petit ftsem mum s-furesh c-i sor, s-u fatsim sor s-furesh c- armoire amenage dans le mur dune chambre} {en: small i nor, s-u fatsim tut nor; s-furi ndreptu zborlu-a tu; s-fure cupboard made in the wall of a room} mortu, s-fure yiu, voi cu ns dipriun s-hiu; s-fure ns gioni; s- hivadh (hi-v-dh) sf hivdz (hi-vdz) un cu hivad nu fure cu un; si nu fure, ti mcm; s-nu fure morts; s-fure hivrescu (hi-vrs-cu) vb IV vedz tu heavr1 c videm c tut yinlu s-featsi pusc; furesh c va s-pot; ai c hivriri/hivrire (hi-vr-ri) sf vedz tu heavr1 ficior, ai c feat fure; nu aleapsi ghini, fure c-i brbat, fure hivrit (hi-vrt) adg vedz tu heavr1 c-i muljari; fur-c-i ashi; s-furi c-l cunoashti; pri stranji shivros (hi-vrs) adg vedz tu heavr1 videa c turcu s-eara; s-eara sh-un ascheri ntreag; o, lele! shlap-hlup! (hlp-hlp) inter vedz tu glc eara si shteam, pri la clivi nu tritseam hlmbusescu (hlm-bu-ss-cu) vb IV vedz tu hambla hiumnic (hu-m-nc) sm vedz tu himunic hlmbusiri/hlmbusire (hlm-bu-s-ri) sf vedz tu hambla hiumunic (hu-mu-nc) sm vedz tu himunic hlmbusit (hlm-bu-st) adg vedz tu hambla hiumusescu (hu-mu-ss-cu) (mi) vb IV hiumusii (hu-mu-s), hlpuescu (hl-pu-s-cu) vb IV vedz tu glc hiumuseam (hu-mu-sem), hiumusit (hu-mu-s-t), hiuhlpuiri/hlpuire (hl-pu--ri) sf vedz tu glc musiri/hiumusire (hu-mu-s-ri) mi duc (mj-aruc) cu mult hlpuit (hl-pu-t) adg vedz tu glc agunjii ctr (pristi) tsiva i cariva; mi-alas ctr nghios; mi hljara (hlj-ra) sm, sf hljaranj (hlj-ranj) om lipsit di minti afundu; himusescu, nhiumusescu, anpdescu, npdescu, shi fr giudicat (tu zbor i tu fapti); chirut, hasca, ahmac, citsescu, aleapid, leapid, arvuescu, slghescu, slghescu, anoit, cshura, ciulja, dabolja, divan, glar, hazo, hazuscu, hut, srghescu, srgljescu, nburuescu {ro: npusti, repezi, da hah, hai-hui, haihum, leang, lefc, lishor, shahulcu, tabolja, nval} {fr: prcipiter, jeter sur} {en: rush over, jump over, ta-o-to, ljoco, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, tembl, throw himself over} ex: na-lj cnjlji iu s-hiumusir la plati; ni turlu, uzun {ro: prostnac} {fr: sot, nigaud} {en: fool} un, ni alt s-hiumusi ndreptu pri ns, ca s-lu disic; masturlji hljar (hlj-r) sf hljeri (hljr) lingur mari di lemnu; s-hiumusir; mi hiumusescu pri nsh hiumusit (hu-mu-st) ciuban, lingur {ro: lingur mare de lemn} {fr: grande adg hiumusit (hu-mu-s-t), hiumusits (hu-mu-sts), cuillre en bois} {en: large wooden spoon} ex: mc cu hljara, hiumusiti/hiumusite (hu-mu-s-ti) tsi s-ari hiumusit; arcat nu cu lingura ctr (pristi) tsiva i cariva; himusit, nhiumusit, anpdit, hljin (hljn) sm, sf vedz tu hiljin npdit, citsit, alipidat, lipidat, arvuit, slghit, slghit, hljo (hljo) adg invar. tsi easti putsn (nu para easti) caldu, srghit, srgljit, nburuit {ro: npustit, repezit} {fr: prcipit, cldishor, habin, hamin, dihanj, hljushcu {ro: cldu} {fr: jet sur} {en: rushed over, jumped over, thrown himself over} tide} {en: lukewarm, tepid} ex: apili suntu hljo (habini) hiumusiri/hiumusire (hu-mu-s-ri) sf hiumusiri (hu-muhljushcu (hljsh-cu) adg hljushc (hljsh-c) fr pl (un sr) atsea tsi-u fatsi un cndu s-aruc ctr cariva i tsiva; cu hljo) himusiri, nhiumusiri, anpdiri, npdiri, citsiri, alipidari, hljushcu (hljsh-cu) adg vedz tu hljo lipidari, arvuiri, slghiri, slghiri, srghiri, srgljiri, nburuiri hm! (hm) inter vedz tu hm! {ro: aciunea de a se npusti, de a se repezi; npustire, hnoat (hno-t) sf vedz tu ahnoat repezire} {fr: action de se prcipiter, de se jeter sur} {en: hoa! (ho!) inter vedz tu u! action of rushing over, of jumping over} himusescu (hi-mu- hoar (ho-r) sf hori (hr) shi hoari/hoare (ho-ri) un ss-cu) (mi) vb IV himusii (hi-mu-s), himuseam (hi-muadunari di casi (multu ma njic di un csb) iu bneadz ma sem), himusit (hi-mu-s-t), himusiri/himusire (hi-mu-s-ri) multu lumea tsi s-lja cu lucrarea-a agrilor; sat {ro: sat} {fr:

546

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

village} {en: village} ex: s-avdi di hoar-hoar; hoara-sh ved treatsi vimtul prit eali; vzescu, junjescu, asun {ro: fremta} tu yisi; iu ascuchi un hoar, matsin n moar; las hoarili shi {fr: gronder sourdement, bruire, frmir} {en: rustle, whisper s-duc huric (hu-r-c) sf huritsi/huritse (hu-r-tsi) hoar (trees)} ex: pdurea hurhutea (vzea) hurhutit (hur-hu-tt) njic {ro: stule} {fr: petit village} {en: small village} adg hurhutit (hur-hu-t-t), hurhutits (hur-hu-tts), huryeat1 (hur-yet) sm, sf, adg huryeat (hur-ye-t), hurhutiti/hurhutite (hur-hu-t-ti) cari hurhuteashti ic ari huryeats (hur-yets), huryeati/huryeate (hur-ye-ti) om tsi hurhutit; vzit, junjit, asunat {ro: fremtat} {fr: grond bneadz tu hoar shi s-lja ma multu cu lucrarea-a agrilor {ro: sourdement, bruit, frmit} {en: rustled, whispered (trees)} steant} {fr: paysan, villagois} {en: peasant, country-man} ex: hurhutiri/hurhutire (hur-hu-t-ri) sf hurhutiri (hur-hu-tr) huryeatlu nu-i un cu huryeanitlu huryeanit1 (hur-yea-nt) atsea tsi s-fatsi cndu hurhuteashti tsiva; vziri, junjiri, asunari sm, sf, adg huryeanit (hur-yea-n-t), huryeanits (hur-yea{ro: aciunea de a fremta; fremtare} {fr: action de gronder nts), huryeaniti/huryeanite (hur-yea-n-ti) om tsi bneadz sourdement, de bruire, de frmir} {en: action of rustling, of ic yini dit idyea hoar {ro: constean} {fr: qui est du mme whispering (trees)} ex: hurhutirea (vzirea) a pduriljei village} {en: who comes from de same village} huryitescu horyea (hr-yea) adv vedz tu ahoryea (hur-yi-ts-cu) adg huryiteasc (hur-yi-tes-c), huryiteshti hran (hr-n) sf fr pl atseali tsi mc lumea (pni, lapti, (hur-yi-tsh-ti), huryiteshti/huryiteshte (hur-yi-tsh-ti) tsi ari carni, zrzvts, yimishi, etc.) tra s-poat s-bneadz; apa s-fac cu hoara; tsi yini dit hoar {ro: rnesc} {fr: paysan, trapt dit loc (cu tuti luguriili tsi li ari tuchiti tu ns) di cari ari rustique}{en:peasant,rustic,rural} ananghi planta tra s-bneadz, s-creasc; nfc, mcari; (fig: huryiteashti/huryiteashte (hur-yi-tesh-ti) adv cari s-poart hran = itsi lugurii tsi lu-agiut un lucru (suflit, minduiri, etc.) ca (ari un ban di) un huryeat {ro: rneshte} {fr: la faon tra s-creasc, s-bneadz shi s-nu moar) {ro: hran} {fr: dun paysan, rustiquement} {en: rustically, country-fashion} nourriture} {en: food, nourishment} ex: mutrea-lj hrana hoard1 (hor-d) sf vedz tu coard1 (atseali tsi mc, mcarea) s-lj cunoshti bana; nji scot singur hoard2 (hor-d) sf vedz tu coard2 hrana; cu-aesti dau brats aduc hrana acas; adush niheam hoard3 (hor-d) sf vedz tu coard3 hran ti prvdz hrnescu (hr-ns-cu) (mi) vb IV hrnii hogi/hoge (h-gi) sm hogeanj (h-gnj) preftu (shi dascal) (hr-n), hrneam (hr-nem), hrnit (hr-n-t), hrnidi pisti nturtseasc; huge, imam, muezim {ro: hoge, imam} ri/hrnire (hr-n-ri) dau hran a unui tra s-mc; mc tsiva {fr: imam, prtre musulman} {en: imam, prayer leader of tra s-bnedz; dau s-mc; (expr: 1: ti hrnescu ca pulj orbu = Islam} ex: s-ts cnt hogea la cap (expr: s-mori) huge (hu- ts li dau tuti etimi, cum lj-si da mcarea n gur a puljlui orbu, g) sm hugeadz (hu-gdz) (un cu hoge) njic, ct s-ari amintat; 2: hrnescu furlji = l dau apanghiu, ljhonoat (ho-no-t) sf vedz tu ahnoat ascundu, l dau s-mc a furlor tsi suntu avinats) {ro: hrni} hop (hp!) ansriri!; zbor tsi-ascap dit budzli-a omlui cndu {fr: nourrir} {en: feed} ex: vrea mi hrnits digeaba; ti hrnescu va s-aspun c ari fapt un saltu, ari ansrit pristi tsiva; hopa, ca pulj orbu (expr: ts li dau tuti etimi); hrneai furlji; va ti hopa-la, op; (expr: hopa-tsopa, arsari sh-ea!) {ro: hop!} {fr: hrnescu zahari; mi hrnescu ghini; mini u feci amarea tra shop!} {en: hop!} ex: neansrit traplu, nu dz hopa! hopa v hrnits cu ns hrnit (hr-nt) adg hrnit (hr-n-t), (h-pa!) (un cu hop) hopa-la (h-pa-la!) (un cu hop) hrnits (hr-nts), hrniti/hrnite (hr-n-ti) tsi-lj si deadi sop (p!) (un cu hop) mc; tsi easti mcat {ro: hrnit} {fr: nourri} {en: feeded} hopa (h-pa!) vedz tu hop hrniri/hrnire (hr-n-ri) sf hrniri (hr-nr) atsea tsi s-fatsi hopa-la (h-pa-la!) vedz tu hop cndu cariva easti hrnit {ro: aciunea de a hrni; hrnire} hop (h-p) sf hopi/hope (h-pi) 1: oar; 2: saltu, ansriri; {fr: action de nourrir} {en: action of feeding} hrnescu (fig: 1: hop = chiro multu shcurtu (chirolu tsi ts lja s-fats un (hr-ns-cu) (mi) vb IV hrnii (hr-n), hrneam (hr-nem), saltu, s-dai cu peana di oclju, s-ascuchi, etc.); urits, stic, stih, hrnit (hr-n-t), hrniri/hrnire (hr-n-ri) (un cu stigmii, tenghi; expr: 2: tr un hop (adv) = diunoar, hrnescu) ex: cari va-nj ti hrneasc?; lu hrnim n earn unshun, dincali, etc.) {ro: dat; salt; clip} {fr: fois; saut; ntreag; s-hrnescu cu misur hrnit (hr-nt) adg hrnit clin doeil, instant} {en: jump; instant, moment} ex: mi dush (hr-n-t), hrnits (hr-nts), hrniti/hrnite (hr-n-ti) (un n hop (unoar, noar); trei hopi-lj (ori lj) plcrsii; dau cu hrnit) hrniri/hrnire (hr-n-ri) sf hrniri (hr-nr) hopi (dau ori) fui n hoar; pn tru hopa (oara, minuta, (un cu hrniri) sticlu, uritsa) aest nu n ai zburt; armnjlji tr un hop hrao (hr-o) sf scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz (expr: dincali, unshun) va s-hib dishtiptats hrau horhan (hr-han) sm, sf horhan (hr-ha-n), horhanj (hr- hrap-hrup! (hrp-hrp) inter vedz tu glc hanj), horhani/horhane (hr-ha-ni) pulj mari di cas (cari hrau (hr-) sf vedz tu harau vinji tu Ivropi dit Amirichii iu s-afl ninga ca agru-pulj) cu hrbl (hr-bl) sf vedz tu crb coada lat (larg) cari s-disfatsi (tr mascur) ca un avrits; hrnescu (hr-ns-cu) (mi) vb IV vedz tu hran miscu, misircu, misiroc, curcu, pilican {ro: curcan, curc} {fr: hrniri/hrnire (hr-n-ri) sf vedz tu hran dindon, dinde} {en: turkey (cock), turkey} hrnit (hr-nt) adg vedz tu hran horhor (hr-hor) sm pl(?) dishcljidztur njic dit un lucru hrsht! (hrsht!) inter vedz tu crsht! (stizm, stranj aruptu, acoal, etc.) tsi-alas s-treac dit un hrshtuescu (hrsh-tu-s-cu) vb IV vedz tu crsht! parti tu-alant lucri ma njits; guv, jiru {ro: gaur} {fr: trou} hrshtuiri/hrshtuire (hrsh-tu--ri) sf vedz tu crsht! {en: hole} hrshtuit (hrsh-tu-t) adg vedz tu crsht! hor-hor! (hr-hor!) inter zbor tsi caft s-aspun vrondul tsi hreami/hreame (hre-mi) sf hrenj (hrnj) vilendz di ln; s-avdi cndu clucuteashti apa tsi hearbi {ro: interjecie care cerg, ciorg, doag, yeambul, vilendz, virdic, cuvert, imit clocotitul apei} {fr: interjection qui imite le bruit de bilits, etc. {ro: cuvertur de ln} {fr: cuverture de laine} bouillonnement} {en: interjection imitating the sound of {en: woollen blanket} boiling water} ex: hor-hor! ma s-dutsi apa hrean (hren) sm fr pl earb cu frndz mri sh-lludz horhut (hr-hut) sn horhuti/horhute (hr-hu-ti) vrondu tsi albi, tsi ari tu loc un trup lungu ca un chelindru, tsi s-mc sh-u-adutsi cu-atsel faptu di vimtu cndu treatsi prit frndzli- dup tsi easti chisat sh-amisticat cu pusc sh-alti lucri; olmu a arburlor; freamit, vzur, boatsi, cursu, vrondu, vreav, lav, {ro: hrean} {fr: raifort} {en: horse radish} etc. {ro: freamt} {fr: bruissement, frmissement} {en: rustle, hreu (hr) sn hreuri (hr-ur) atsea tsi fatsi un tsi mprumut whisper (trees)} ex: horhutlu (freamitlu, vzura) a fadzlor sic intr borgi; atsea tsi am cndu-lj voi (hursescu) a unui tsiva avdza pn diparti hurhutescu (hur-hu-ts-cu) vb IV (paradz i alti lucri tsi li am mprumutat di la el, pricunushteari, hurhutii (hur-hu-t), hurhuteam (hur-hu-tem), hurhutit c nj-ari fapt un bun, etc.); lucru tsi lipseashti s-lu fac cariva (hur-hu-t-t), hurhutiri/hurhutire (hur-hu-t-ri) fac un vrondu (c va i c nu va, c easti pimtu cu zorea s-lu fac, c lu-ari shcurtu shi surdu ca freamitlu a frndzlor di arburi cndu txit, c s-ari ligat, etc.); hreus, hreusi, ipuhreusi, apuhreusi,

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

547

borgi, mprumut, sartsin, dat {ro: datorie, obligaie} {fr: dette, amalam tra s-lu fac lucrul ma mushat (tra s-dnseasc ma obligation, devoir} {en: debt, obligation, duty} hreus (hrghini, etc.); afum, mlmusescu, nglbidedz, nglubudedz; us) sn hreusuri (hr-u-sur) (un cu hreu) hreusi/hreuse (fig: 1: hrisusescu = fac (un lucru) s nyiliceasc ca malama; (hr-u-si) sf hreusuri (hr-u-sur) (un cu hreu) hriusescu 2: hrisusescu = dau cu njir pi frmti) {ro: auri} {fr: dorer} {en: (hri-u-ss-cu) (mi) vb IV hriusii (hri-u-s), hriuseam (hri-ugild} ex: perlu-lj hrisusea (fig: lji nyilicea ca malama); n sem), hriusit (hri-u-s-t), hriusiri/hriusire (hri-u-s-ri) am hrisusi (fig: n deadi cu njir pri frmti, n mirusi) preftul (fac) un borgi; intru borgi; lj voi tsiva a unui; hursescu, bur- hrisusit (hri-su-st) adg hrisusit (hri-su-s-t), hrisusits (hrigilipsescu, ndturedz {ro: ndatori} {fr: endetter} {en: have or su-sts), hrisusiti/hrisusite (hri-su-s-ti) (lucru) cari easti acquire a debt} hriusit (hri-u-st) adg hriusit (hri-u-s-t), acupirit cu-un petur suptsri di amalam; afumat, mlmusit, hriusits (hri-u-sts), hriusiti/hriusite (hri-u-s-ti) tsi ari fapt nglbidat, nglubudat {ro: aurit} {fr: dor} {en: gilded} ex: un borgi; tsi easti ndturat; (lucrul) tsi easti loat (dat) ca borgi; sh-dishcljisi hrisusita (fig: ca di-amalam) gur hrisusihursit, burgilipsit, ndturat {ro: ndatorit} {fr: endett} {en: ri/hrisusire (hri-su-s-ri) sf hrisusiri (hri-su-sr) atsea tsi swho has acquired a debt} hriusiri/hriusire (hri-u-s-ri) sf fatsi cndu s-hrisuseashti tsiva; afumari, mlmusiri, hriusiri (hri-u-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva hriuseashti; nglbidari, nglubudari {ro: aciunea de a auri; aurire} {fr: hursiri, burgilipsiri, ndturari; hreusi {ro: aciunea de a ndaaction de dorer} {en: action of gilding} hrisic (hr-sic) sm tori; ndatorire} {fr: action de (s)endetter} {en: action of hrisits (hr-sits) omlu tsi lucreadz, fatsi sh-vindi lucri fapti acquiring or making a debt} ipuhreusi/ipuhreuse (i-pu-hrdi-asimi sh-amalam; omlu tsi fatsi i vindi giuvaricadz; hriscu, u-si) sf ipuhreusi (i-pu-hre-us) lucru tsi lipseashti s-lu fac giuvairgi, favru {ro: argintar, bijutier} {fr: argentier, orfvre} cariva (c va i c nu va, c easti pimtu cu zorea s-lu fac, c {en: jeweler} ex: unoar la un hrisic s-dutsi-un arbines lu-ari txit, c s-ari ligat, etc.); apuhreusi, hreusi; borgi, sar- hriscu (hrs-cu) sm hrishtsi (hrsh-tsi) (un cu hrisic) ex: tsin, dat {ro: obligaie, datorie} {fr: obligation, engagement, eara noar tu Turchii hrishtsi cu-anami, lucrul a lor eara devoir} {en: obligation, binding, duty} apuhreusi/apuhrecftat tu Ivropi hrisiclichi/hrisicliche (hri-sic-l-chi) sf use (a-pu-hr-u-si) sf apuhreusi (a-pu-hre-us) (un cu ipu- hrisiclichi (hri-sic-lch) tehnea shi lucrul faptu di un hrisic hreusi) ipuhriusescu (i-pu-hri-u-ss-cu) (mi) vb IV ipuhri{ro: meseria de argintar (bijutier)} {fr: mtier dargentier, usii (i-pu-hri-u-s), ipuhriuseam (i-pu-hri-u-sem), ipuhriudorfvre} {en: jewelers profession} hrisu-mul (hri-susit (i-pu-hri-u-s-t), ipuhriusiri/ipuhriusire (i-pu-hri-u-s-ri) m-l) sf hrisu-muli/hrisu-mule (hri-su-m-li) mul nishani, pingu pri cariva cu zorea (sh-cu mult vrtushami ma s-hib tr ciudii, di-amalam {ro: catr de aur (minunat)} {fr: mulet ananghi) tra s-fac un lucru (tsi el nu va s-lu fac); lj caftu a dor (merveilleux)} {en: golden (wonder) mule} ex: cval pri unui s-nj fac un lucru c-nj lu ari txit (c s-ari ligat, etc.); un hrisu-mul (mul nishani) apuhriusescu, sluescu {ro: obliga, fora} {fr: obliger, hriscu (hrs-cu) sm vedz tu hrisafi engager, forcer} {en: oblige, force} ipuhriusit (i-pu-hri-uHrishto (Hrish-t) sm vedz tu Hristo st) adg ipuhriusit (i-pu-hri-u-s-t), ipuhriusits (i-pu-hri-uhrisic (hr-sic) sm vedz tu hrisafi sts), ipuhriusiti/ipuhriusite (i-pu-hri-u-s-ti) tsi lipseashti s- hrisiclichi/hrisicliche (hri-sic-l-chi) sf vedz tu hrisafi lu fac un lucru (c va i c nu va, c easti pimtu cu zorea, c hrism (hrs-m) sf hrismi/hrisme (hrs-mi) atsea tsi fatsi lu-ari txit, c s-ari ligat, etc.); apuhriusit, sluit {ro: obligat, preftul cndu njiruseashti; undzearea tsi u fatsi un preftu a forat} {fr: oblig, engag, forc} {en: obliged, forced} ipuunui crishtin, cu untulemnu ayiusit; njirusiri, njiruiri, mirusiri hriusiri/ipuhriusire (i-pu-hri-u-s-ri) sf ipuhriusiri (i-pu-hri-u{ro: miruire} {fr: sainte onction} {en: saint unction} sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva easti ipuhriusit s-adar hrisozm (hri-sz-m) sf vedz tu hrisafi tsiva; apuhriusiri, sluiri {ro: aciunea de a obliga, de a fora; hristii/hristie sf (hris-t-i) sf hristii (hris-t) harea tsi-l fatsi un obligare, obligaie} {fr: sction dobliger, dengager, de forcer; lucru s-hib fr nitsiun ufelii tu lumi, s-nu hib bun tr tsiva obligation} {en: action of obliging, of forcing} apuhriu{ro: inutilitate} {fr: inutilit} {en: uselessness} ex: hristiili sescu (a-pu-hri-u-ss-cu) (mi) vb IV apuhriusii (a-pu-hri-u(vrutili sh-nivrutili) i shupurarea ahristu (-hris-tu) adg s), apuhriuseam (a-pu-hri-u-sem), apuhriusit (a-pu-hri-u- ahrist (-hris-t), ahrishts (-hrish-ts), ahristi/ahriste (-hriss-t), apuhriusiri/apuhriusire (a-pu-hri-u-s-ri) (un cu iputi) (lucru) tsi easti fr ufelii, fr intires, tsi nu easti bun tr hriusescu) apuhriusit (a-pu-hri-u-st) adg apuhriusit (atsiva; (lucru) tsi nu easti di-arad, adyeafurisit; (om) fr pu-hri-u-s-t), apuhriusits (a-pu-hri-u-sts), apuhriusiti/apugustu, tcut, anustu, tsi nu-ari hri cari s-ti fac s-ti-ariseasc shriusite (a-pu-hri-u-s-ti) (un cu ipuhriusit) apuhriusits trets oara cu el {ro: inutil, antipatic} {fr: inutile, inusuel, ri/apuhriusire (a-pu-hri-u-s-ri) sf apuhriusiri (a-pu-hri-u-sr) antipathique} {en: useless, unusual, antipathetic} (un cu ipuhriusiri) ipuhriutico (i-pu-hri-u-ti-c) adg fr Hristo (Hris-t) sm fr pl Hiljlu-al Dumnidz; Dumnidzlupl tsi lipseashti si s-fac fr di-alt {ro: obligatoriu} {fr: a crishtinjlor; un di treili prts (Hiljlu) dit Ayiu-Triada; obligatoire, de commande} {en: compulsory} Hrishto; (expr: 1: lj-si fit Hristolu n cas = ari iftihii, hreus (hr-us) sn vedz tu hreu hrcupilji n cas, easti hrios; 2: easti di soea-a Hristolui = hreusi/hreuse (hr-u-si) sf vedz tu hreu easti ghiftu) {ro: Iisus Hristos} {fr: Christ} {en: Christ} ex: tr hrii/hrie (hr-i) sf hrii (hr) casa i udlu iu s-dutsi omlu tra s- Hristolu nsh cdzur; Hriste-mu, dzc aushlji; ts-u cftash, sh fac apa (s-chishi) i s-eas nafoar (s-cac); ccstoari, Hriste-nj! Hrishto (Hrish-t) sm fr pl (un cu Hristo) cctor, ccriu, chinefi, mushtirechi, ishitor, chishitor, hale ex: ishir cu Hrishtolu; mi pidipsii ca Hrishtolu {ro: latrin} {fr: latrines} {en: latrines} Hristou (Hris-t) sm fr pl scriari neaprucheat tu-aestu hrisafi/hrisafe (hri-s-fi) sf hrishi (hri-sh) hir di-amalam dictsiunar; vedz Hristo (cu cari s-chindisescu stranji); chindisitur cu hiri di-amalam; hrisu-mul (hri-su-m-l) sf vedz tu hrisafi hrisozm; (fig: di hrisafi = ca di-amalam) {ro: fir de aur} {fr: hrisusescu (hri-su-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu hrisafi fil dor; cannetille; dorure} {en: gold wire used in broidery; hrisusiri/hrisusire (hri-su-s-ri) sf vedz tu hrisafi gold broidery} ex: tu stranji di hrishi (chindisiti cu hrisafi) hrisusit (hri-su-st) adg vedz tu hrisafi viscuts; perlu di hrisafi (fig: ca di-amalam); armasi cu hriusescu (hri-u-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu hreu hrishili (hirili di-amalam) hrisozm (hri-sz-m) sf hriusiri/hriusire (hri-u-s-ri) sf vedz tu hreu hrisozmati/hrisozmate (hri-sz-ma-ti) (un cu hrisafi) ex: hriusit (hri-u-st) adg vedz tu hreu purtai n ilec cusut cu hrisozm; avea cioarits chindisits cu hroa (hro) sf vedz tu harau hrisozm; curunj ayisiti di hrisozm (dati cu-amalam); perlji hrom (hrm) sm pl(?) metal dur, tsi sh-u-adutsi tu hrom cu di hrisozm (fig: ca di-amalam) hrisusescu (hri-su-ss-cu) cinusha, tsi easti ufilisit la ftsearea di buei, la argsirea di (mi) vb IV hrisusii (hri-su-s), hrisuseam (hri-su-sem), chelj, la ftsearea-a unei soi di cilichi, etc. {ro: crom} {fr: hrisusit (hri-su-s-t), hrisusiri/hrisusire (hri-su-s-ri) acoapir chrome} {en: chrome} ex: aflai un mademi di hrom un lucru (oar, nel, minghiush, etc.) cu-un petur suptsri di hrom (hr-m) sf hromi/hrome (hr-mi) bueaua tsi u-aspuni

548

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

tu videari un lucru lunjinat (dup cum bati lunjina); bueau, dm cu tut hugiudia (?), s-fatsim bunets boi, vfii, reng, renghi {ro: culoare} {fr: couleur} {en: color} hu-du-du! (h-du-d!) inter vedz tu du! hrup (hrp) sn vedz tu crup hudum (hu-dm) sm vedz tu hadum hrup (hr-p) sf hrupi/hrupe (hr-pi) shi hruchi (hrch) un huescu (hu-s-cu) vb IV huii (hu-), hueam (hu-m), huit soi di grnutsi aroshi tsi es pi fatsa-a njitslor (natslor) {ro: (hu--t), huiri/huire (hu--ri) bag un boatsi sntoas (tra sbube roii pe faa copiilor mici, a pruncilor} {fr: chaumi-avd cariva ma ghini, s-lji grescu tsiva, s-lu ncaci, s-luboulure} {en: red face boils of small childen} ex: njiclu scoasi acljem s-yin, etc.); astrig, strig, aurlu, zghilescu, hulutescu hrupa (grnutsi-aroshi pi fats) {ro: striga} {fr: crier, parler fort} {en: shout, yell} huit (huhtapodhi/htapodhe (hta-p-dhi) sf htapodz (hta-pdz) un cu t) adg huit (hu--t), huits (hu-ts), huiti/huite (hu--ti) tsi htapodi easti strigat; astrigat, aurlat, zghilit, hulutit {ro: strigat} {fr: htapodi/htapode (hta-p-di) sf vedz tu uhtapodi cri, parl fort} {en: shouted, yelled} huiri/huire (hu--ri) sf htibari/htibare (hti-b-ri) sf htibri (hti-br) ihtibari, axit, huiri (hu-r) atsea tsi s-fatsi cndu cariva hueashti; astrigari, cheafeti, nmuzi, tinjii {ro: stim, respect, demnitate, strigari, aurlari, zghiliri, hulutiri {ro: aciunea de a striga, consideraie} {fr: estime, dignit, considration} {en: esteem, strigare} {fr: action de crier, de parler fort} {en: action of dignity} ex: beilji tuts lj fac htibari (tinjii); cu un zbor avem shouting, of yelling} htibari huft (hf-t) sf hufti/hufte (hf-ti) atsea tsi putem s-tsnem htiz (hti-z) sm vedz tu ihtizai tu-un mn (palm) cndu u ftsem ca un cup; mnat, hu (h) invar (ashi cum aspuni, cum easti nviscut) pripsit, mnat, pulmu, mn {ro: pumn} {fr: poigne} {en: handful} pirifan, cu multu gustu, etc. {ro: ic} {fr: chic} {en: style, skill} ex: namisa di hufta (mnata) goal ex: ari hu huge (hu-g) sm vedz tu hoge huchi/huche (h-chi) sf huchi (hch) un tabieti nvitsat (c- hugiudii/hugiudie (hu-gu-d-i) sf vedz tu huciudii tivroar slab) dup ftsearea di multi ori a idyiului lucru; huhe! (h-he!) vedz tu u! haractirlu a omlui ashi cum easti faptu di fisi (cu tuti hrli shi huhulescu (hu-hu-ls-cu) vb IV vedz tu ahulescu huili cu cari s-amint); uchi, hui, adeti, nvets, anvets, tabieti, huhuliri/huhulire (hu-hu-l-ri) sf vedz tu ahulescu idiom, idium, pleami, zconi, taxi, areu, sinitisi, sinitii, huhulit (hu-hu-lt) adg vedz tu ahulescu sistim, arad, tabieti {ro: obicei; fire} {fr: habitude, coutume; huhut1 (hu-h-t) sf huhuti/huhute partea di nai ma nsus a naturel} {en: habit, custom; natural} ex: arau huchi (adeti, unui munti, di-arad chipitoas (surlutoas, ntsplicoas); sinitii, hui) a ttnjlor; tru aushatic nu poati si-sh alas huchea chipit, chiscu, culm, ciuc, ciuciul, cingrliu, ciungani, (haractirlu); huchi arau (tabieti, nvets aru) uchi1/uche (- cium, ciulubet, tsulubet, creashtit, creashtic, crciliu, tmp, chi) sf uchi (ch) (un cu huchi) ex: calu-a vostru easti bun, gucilii, tsipilic, etc. {ro: pisc de munte} {fr: sommet dune ma ari n uchi (adeti slab, hui), iu veadi arin s-tvleashti montagne} {en: mountain peak, summit} ex: mi-alinai analtu hui1 (h-i) sf hui (h) shi huiuri (h-ur) un huchi (ma pi huhut (creashtitlu di munti) multili ori nibun, slab, arau) nvitsat dup ftsearea di huhut1 (hu-h-t) sf huhuti/huhute (hu-h-ti) partea di nai multi ori a idyiului lucru; adeti, areu, nvets, arad, idiom, ma nsus a unui lucru (munti, arburi, cas, pirgu, etc.), multi ori idium, etc.; cusuri, mrdai, catmeri, mhn {ro: obicei prost, (ma nu totna) chipitoas (surlutoas, ntsplicoas); angheau, nrav} {fr: habitude (en mauvaise part)} {en: bad habit} ex: cacealiu, crciliu, creashtic, creashtid, creashtit, cuculj, culm, easti om cu huiuri (tabiets slabi) huil (hu-l) adg chiscu, cingrliu, cipit, cium, ciuc, ciulubet, ciuciul, cium, huiloanjii/huiloanje (hu-lo-nji), huiladz (hu-ldz), huiloaciungani, pic, pifilic, tmp, tsplic, tsipilic, tsulubet, mitc, nji/huiloanje (hu-lo-nji) tsi ari hui slabi; min caplu di-un myeau, chirchinedz, chipit, gucilii, gugiulii {ro: pisc de parti sh-di-alant, mshc, da dit cicioari, etc.); uchealiu, munte} {fr: sommet dune montagne} {en: summit (top) of a uchios, tabietl, jindaric, vitsearcu {ro: nrva} {fr: qui a une mountain} mauvaise habitude; (cheval) rebours; qui a un vice huhut2 (hu-h-t) sf vedz tu huhutescu1 redhibitoire} {en: restive; who has a bad habit; vicious; who huhutescu1 (hu-hu-ts-cu) (mi) vb IV huhutii (hu-hu-t), huhas a redhibitory defect} ex: uricljatlu easti huil (vitsearcu, huteam (hu-hu-tem), huhutit (hu-hu-t-t), huhutiri/huhutabietl) uchealiu (u-chea-l) adg uchealii/uchealie (u-chea- tire (hu-hu-t-ri) 1: scot bots sntoasi dit gur; zburscu i l-i), uchealii (u-chea-l), uchealii (u-chea-l) (un cu huil) grescu (pri cariva) cu boatsi analt; zghilescu, zgljescu, strig, ex: nu ncalic mini un cal uchealiu (cu hui, vitsearcu) uchios astrig, aurlu, huescu; 2: fac un vrondu lungu sh-vrtos tsi ts (u-chs) adg uchioas (u-cho-s), uchiosh (u-chsh), lja urecljili sh-a curi iho poati si s-avd di diparti; asun, arsun, uchioasi/uchioase (u-cho-si) (un cu huil) ex: eapa arusun, vzescu, vxescu, vuzuescu {ro: chiui, striga, rsuna, uchioas (cu hui) vrea s-u vatm rezona} {fr: crier, pousser des cris; rsonner, retentir} {en: huchimati/huchimate (hu-chi-m-ti) sf vedz tu huchiumati shout, yell; resound, reverberate} ex: cnt cuscrilj, huhutescu huchiumati/huchiumate (hu-chu-m-ti) sf huchiumts (hu(aurl); cari ai cap tr discari, du-ti n dzean sh-huhutea chu-mts) adrmintul (casa, platea) tu cari s-fatsi un (zghilea); huhuti noar ct putu; cucotlu acats s-huhuteasc; giudicat (crisi, dv); huchimati, iuchiumeti, mekheme, srai, vljuri, plaiuri, huhutescu (arsun); tsi furtun huhuteashti cunachi, giudets {ro: tribunal, palatul justiiei} {fr: tribunal, (vuzueashti, ashuir)? huhutit1 (hu-hu-tt) adg huhutit (hupalais de justice} {en: tribunal, court of justice} ex: hu-t-t), huhutits (hu-hu-tts), huhutiti/huhutite (hu-hu-t-ti) huchiumatea s-arsi huchimati/huchimate (hu-chi-m-ti) sf 1: tsi easti scos dit gur cu boatsi sntoas; zghilit, zgljit, huchmts (hu-chi-mts) (un cu huchiumati) iuchiumestrigat, astrigat, aurlat, huit; 2: tsi easti grit cu un vrondu lungu ti/iuchiumete (u-chu-m-ti) sf iuchiumets (u-chu-mts) a curi iho s-avdi di diparti; asunat, arsunat, arusunat, vzit, (un cu huchiumati) iuchiumati/iuchiumate (u-chu-m-ti) vxit, vuzuit {ro: chiuit, strigat, rsunat, rezonat} {fr: cri, sf iuchiumts (u-chu-mts) (un cu huchiumati) ex: lu pouss des cris; rsonn, retenti} {en: shouted, yelled; scul la iuchiumati (l-deadi n giudicat) resounded, reverberated} huhutiri1/huhutire (hu-hu-t-ri) sf huciudii/huciudie (hu-cu-d-i) sf huciudii (hu-cu-d) huhutiri (hu-hu-tr) atsea tsi s-fatsi cndu s-huhuteashti; (dictiunarlu al Papahagi nu easti sigur di noima tsi lj-u da el a zghiliri, zgljiri, strigari, astrigari, aurlari, huiri; asunari, arsuzborlui!); semnul tsi-aspuni c un lucru (un fapt easti nari, arusunari, vziri, vxiri, vuzuiri {ro: aciunea de a chiui, dealihea); lucrul (fapta, semnul, etc.) tsi easti ca un soi di de a striga, de a rsuna, de a rezona; chiuire, strigare, mrtirii c s-ari fapt (i cum s-ari fapt) tsiva; hugiudii, semnu, rezonare} {fr: action de crier, de pousser des cris; de rsonispati, prov, mrturii, mrtirii, mrtirilji {ro: dovad, ner, de retentir} {en: action of shouting, of yelling; of resounmrturie} {fr: preuve, tmoignage, confirmation} {en: proof} ding, of reverberating} huhut2 (hu-h-t) sf huhuti/huhute ex: cu tut inima shi cu tut huciudia (?) hugiudii/hugiudie (hu-h-ti) boatsea vrtoas tsi s-avdi cndu cariva huhu(hu-gu-d-i) sf hugiudii (hu-gu-d) (un cu huciudii) ex: steashti; boatsi, zghic, zghicut, aurlari; vzur, cursu {ro:

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

549

strigt} {fr: cri} {en: cry, shout, yell} ex: bg huhuta blasphm} {en: cursed} hulidzari1/hulidzare (hu-li-dz-ri) (boatsea) sf hulidzri (hu-li-dzr) culidzari, blstimari, blstinari, huhutescu2 (hu-hu-ts-cu) (mi) vb IV huhutii (hu-hu-t), huuryisiri, afurisiri, anathimari, nthimari, ctryisiri, ctrsiri, huteam (hu-hu-tem), huhutit (hu-hu-t-t), huhutiri/huhuanhimari, nhimari {ro: aciunea de a certa, de a blestema; tire (hu-hu-t-ri) 1: (mi) aruc cu mult agunjii ctr tsiva i certare; blestemare} {fr: action de maudire} {en: action of pristi cariva; aruc, hiumusescu, aleapid, arvuescu, slghescu, cursing} etc.; 2: hig (pingu, fac s-intr) tsiva ct tu fundul a unui lucru; huledz2 (hu-ldz) vb I hulidzai (hu-li-dz), hulidzam (hu-liafundusescu, fundusescu, afundedz, ahundusescu, hndcu- dzm), hulidzat (hu-li-dz-t), hulidzari/hulidzare (hu-lisescu, vutsescu {ro: arunca, lansa; (se) cufunda} {fr: jeter, dz-ri) c nu n-aduchim tr un lucru alxescu zboar greali lancer; (s)enfoncer} {en: throw, hurl; sink} ex: u huhuteashti cu cariva (cu un boatsi apreas, sntoas); lu ncaci pri cariva (si-aruc, s-hiumusi) pi mcari; shi-l huhutir (lu-arcar, di itia c nu-ari fapt ashi cum mindueam mini c easti ghini; fundusir) nuntru; n huhutim (arcm, ahndusim) tu pduri ncaci, ancaci, ncaci, aurlu, vryescu, filunichisescu, ancres huhutit2 (hu-hu-tt) adg huhutit (hu-hu-t-t), huhutits (hu- cu, ntsertu, tcnsescu, hulescu {ro: certa} {fr: gronder, hu-tts), huhutiti/huhutite (hu-hu-t-ti) 1: tsi easti arcat cu rprimander} {en: scold, quarrel with} hulidzat2 (hu-liagunjii; arucat, hiumusit, alipidat, arvuit, slghit, etc.; 2: tsi dzt) adg hulidzat (hu-li-dz-t), hulidzats (hu-li-dzts), easti pimtu (faptu s-intr) ct tu fundul a unui lucru; hulidzati/hulidzate (hu-li-dz-ti) tsi-lj si zburashti cu zboar afundusit, fundusit, afundat, ahundusit, hndcusit, vutsit {ro: greali di itia c nu-ari fapt ashi cum mindueashti un c easti aruncat, lansat; cufundat} {fr: jet, lanc; enfonc} {en: ghini s-fac; ncceat, ancceat, ncceat, aurlat, vryit, filunithrown, hurled; sinked} huhutiri2/huhutire (hu-hu-t-ri) sf chisit, ancrit, ntsirtat, tcnsit, hulit {ro: certat} {fr: grond, huhutiri (hu-hu-tr) atsea tsi s-fatsi cndu s-huhuteashti {ro: rprimand} {en: scolded, quarrelled with} hulidzari2/huaciunea de a arunca, de a lansa, de a (se) cufunda; lansare, lidzare (hu-li-dz-ri) sf hulidzri (hu-li-dzr) atsea tsi s-fatsi cufundare} {fr: action de jeter, de lancer; de (s)enfoncer} cndu s-alxescu zboar greali ic atumtsea cndu cariva easti {en: action of throwing, of hurling; of sinking} ncceat; ncceari, ancceari, ncceari, aurlari, vryiri, filunihuhutiri1/huhutire (hu-hu-t-ri) sf vedz tu huhutescu1 chisiri, ancriri, ntsirtari, tcnsiri, huliri, hulidzari {ro: huhutiri2/huhutire (hu-hu-t-ri) sf vedz tu huhutescu2 aciunea de a certa; certare} {fr: action de gronder, de huhutit1 (hu-hu-tt) adg vedz tu huhutescu1 rprimander} {en: action of scolding, of quarrelling} huhutit2 (hu-hu-tt) adg vedz tu huhutescu2 huler (hu-l-r) sf huleri (hu-lr) lngoari mulipsitoari (tsi shui (h!) inter vedz tu u lja di la om la om, c-i adus di-un yeats multu njic), tsi shui1 (h-i) sf hui (h) vedz tu huchi aspuni cu dureri mri di stumahi sh-cu diarei shi-l seac omlu huil (hu-l) adg vedz tu huchi di ap, lucru tsi poati s-lu duc la moarti; (expr: easti un huiri/huire (hu--ri) sf vedz tu huescu huler = easti un putoari, un muljari timbel, tsi nu pot s-uhuit (hu-t) adg vedz tu huescu aravdu, tsi nu pot s-u ved n fats) {ro: holer} {fr: cholra} hulandar (hu-lan-dr) adg hulandar (hu-lan-d-r), hulandari {en: cholera} ex: mults murir atumtsea di huler; nj-easti (hu-lan-dr), hulandari/hulandare (hu-lan-d-ri) un tsi alag huler (expr: easti n putoari, di nu pot s-u ved) dinintea-a cljurli, dit un loc tu altu, fr nitsiun scupo tu ban sh-fr s- ocljilor aib tu minti s-fac tsiva; un tsi sh-cheari chirolu fr s-fac hulescu (hu-ls-cu) vb IV hulii (hu-l), huleam (hu-lem), tsiva, cari nu lu-arseashti s-lucreadz shi nu pari s-aib un loc hulit (hu-l-t), huliri/hulire (hu-l-ri) c nu n-aduchim tr iu s-bneadz cu casa; birdush, ciuhljan, ciumagar, capisz, un lucru alxescu zboar greali cu cariva (cu un boatsi vagabondu {ro: hoinar, vagabond} {fr: vagabond, flaneur} apreas, sntoas); lu ncaci pri cariva di itia c nu-ari fapt {en: vagabond, vagrant, tramp} ex: s-avea adunat cu ndoi ashi cum mindueam mini c easti ghini; ncaci, ancaci, ncaci, hulandari (vagabondz) sh-tora mintea nu-lj-easti ti lucru ngaci, aurlu, vryescu, filunichisescu, ancrescu, ntsertu, hlndrescu (h-ln-d-rs-cu) vb IV hlndrii (h-ln-d- tcnsescu, huledz {ro: certa} {fr: admonester, gronder, r), hlndream (h-ln-d-rem), hlndrit (h-ln-d-r- rprimander} {en: scold, quarrel with} hulit (hu-lt) adg t), hlndriri/hlndrire (h-ln-d-r-ri) mi min dit un loc hulit (hu-l-t), hulits (hu-lts), huliti/hulite (hu-l-ti) tsi-lj si tu altu fr s-am tsiva tu minti s-fac, fr un scupo tu ban {ro: zburashti cu zboar greali di itia c nu-ari fapt ashi cum hoinri, vagabonda} {fr: courir la prtantaine} {en: wander} mindueashti un c easti ghini s-fac; ncceat, ancceat, ex: hlndri (alg cljurli) tut dzua shi seara-nj vinji mortu ncceat, ngceat, aurlat, vryit, filunichisit, ancrit, ntsirtat, di foami shi di-avursiri hlndrit (h-ln-d-rt) adg htcnsit, hulidzat {ro: certat} {fr: admonest, grond, lndrit (h-ln-d-r-t), hlndrits (h-ln-d-rts), hln- rprimand} {en: scolded, quarrelled with} huliri/hulire driti/hlndrite (h-ln-d-r-ti) tsi ari algat cljurli, dit (hu-l-ri) sf huliri (hu-lr) atsea tsi s-fatsi cndu s-alxescu un loc tu altu, fr nitsiun scupo tu ban; tsi sh-ari chirut zboar greali ic atumtsea cndu cariva easti ncceat; chirolu prit cljuri fr s-aib tu minti s-fac tsiva {ro: hoinncceari, ancceari, ncceari, ngceari, aurlari, vryiri, rit, vagabondat} {fr: qui a couri la prtantaine} {en: wanfilunichisiri, ancriri, ntsirtari, tcnsiri, hulidzari {ro: aciunea dered} hlndriri/hlndrire (h-ln-d-r-ri) sf hlnde a certa; certare} {fr: action dadmonester, de gronder, de driri (h-ln-d-rr) atsea tsi fatsi atsel ti hlndreashti; rprimander} {en: action of scolding, of quarrelling with} hlndrii {ro: aciunea de a hoinri, de a vagabonda; hulidzari1/hulidzare (hu-li-dz-ri) sf vedz tu huledz1 hoinrire, vagabondare} {fr: action de courir la prtantaine} hulidzari2/hulidzare (hu-li-dz-ri) sf vedz tu huledz2 {en: action of wandering} ex: nu poati si s-arup di hlndriri hulidzat1 (hu-li-dzt) adg vedz tu huledz1 hlndrii/hlndrie (h-ln-d-r-i) sf hlndrii (h-ln- hulidzat2 (hu-li-dzt) adg vedz tu huledz2 d-r) chirolu tsi-l treatsi cariva tsi hlndreasti; hlndriri hulii/hulie (hu-l-i) sf hulii (hu-li) 1: muljitura galbin-veardi {ro: hoinrit} {fr: prtantaine} {en: wandering} sh-amar ca di frmac, fapt di hicat, cari s-vears tu stumahi huledz1 (hu-ldz) vb I hulidzai (hu-li-dz), hulidzam (hu-lidup tsi treatsi prit hearea-a omlui; 2: amnii, mnii, lis, inati, dzm), hulidzat (hu-li-dz-t), hulidzari/hulidzare (hu-liyinati, gnati, uryii, zal, zali, nireats, nrleats, thimo, pic, dz-ri) caftu-al Dumnidz tra s-lj-aduc a unui, tuti soili di foc, cangi, gindi, him, turbari {ro: fiere; furie} {fr: bile; lets; culedz, blastim, blastin, uryisescu, afurisescu, anathim, colre} {en: bile; fury, anger} ex: hearea cu hulia; c-nj anthimedz, nthimedz, ctryisescu, ctrsescu, anhimedz,mintits huliili; lj-si mintir huliili sh-cdzu tu-aru; gheg di nhimedz {ro: blestema} {fr: maudire} {en: curse} hulidzat1 hulii (amnii) apres huliros (hu-li-rs) adg huliroas (hu-li(hu-li-dzt) adg hulidzat (hu-li-dz-t), hulidzats (hu-liro-s), hulirosh (hu-li-rsh), huliroasi/huliroase (hu-li-ro-si) dzts), hulidzati/hulidzate (hu-li-dz-ti) culidzat, blstimat, tsi lu-acats inatea lishor; foc (di inati), lisearcu, turbat, blstinat, uryisit, afurisit, anathimat, nthimat, ctryisit, yintos, intos, gntos, gindos, uryisit) {ro: furios} {fr: ctrsit, anhimat, nhimat {ro: blestemat} {fr: maudit, furieux} {en: infuriated, angered} hulusescu (hu-lu-ss-cu)

550

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

vb IV hulusii (hu-lu-s), huluseam (hu-lu-sem), hulusit huni/hune (h-ni) sf vedz tu hunii (hu-lu-s-t), hulusiri/hulusire (hu-lu-s-ri) lj-am inati a unui hunii/hunie (hu-n-i) sf hunii (hu-n) hlati cu cari s-toarn c-nj fatsi un lucru tsi nu mi-arseashti (shi nu para voi s-lu muljituri (ap, yin, untulemnu, etc.) tu vasi tsi au un gur ved i s-lji zburscu); nj-u va un c-lj fac un lucru tsi nu lu(gushi) strimt (ca un shishi, bunoar), tsi undzeashti cu-un arseashti; ahuljisescu, huljisescu, cchiusescu, chicusescu, soi di cup, cu gura larg (prit cari s-toarn muljitura), shcrtescu, nj-chic, nirescu, nrescu, nrescu {ro: supra} fundul multu strimtu (cari bitiseashti cu-un sulin njic prit {fr: (se) fcher, bouder} {en: get sorry, make angry} hulusit cari treatsi muljitura tra s-intr tu gura-a vaslui); ghinc, hinc, (hu-lu-st) adg hulusit (hu-lu-s-t), hulusits (hu-lu-sts), plrii {ro: plnie} {fr: entonnoir} {en: funnel} ex: bgm yin hulusiti/hulusite (hu-lu-s-ti) lj-am inati a unui (tr-atseali tsi cu hunia; hunii di chelchi; toarn-l pit hunii tu shishi tra s-nu snj-ari fapt); nj-ari inati (tr-atseali tsi lj-am fapt); ahuljisit, vears huni/hune (h-ni) sf hunj (hnj) shi hunjuri (hhuljisit, cchiusit, chicusit, crtit, nirit, nrit, nrit {ro: njur) loc tsi easti anvrligat di locuri ma-analti shi sh-usuprat} {fr: fch, boud} {en: made sorry (angry)} adutsi cu-un hunii {ro: depresiune ca o plnie} {fr: dpreshulusiri/hulusire (hu-lu-s-ri) sf hulusiri (hu-lu-sr) atsea tsi sion gographique en forme dentonnoir} {en: area sunk s-fatsi cndu un lj-u va a altui tr-atseali tsi lj-ari fapt; below its surroundings, having a funnel form} ex: oili arescu ahuljisiri, huljisiri, cchiusiri, chicusiri, crtiri, niriri, nriri, dit huni pn n dzean hinc (hn-c) sf hintsi/hintse (hnnriri {ro: aciunea de a supra, suprare} {fr: action de (se) tsi) (un cu hunii) ex: toarn yin cu hinca; un turlii di hinc fcher} {en: action of getting sorry or making someone (hunii) cari u bga n cap shi astindzea lunjina ghinc (ghnangry} huljisescu (hu-lji-ss-cu) vb IV huljisii (hu-lji-s), c) sf ghintsi/ghintse (ghn-tsi) (un cu hunii) ex: s-umpli huljiseam (hu-lji-sem), huljisit (hu-lji-s-t), huljisiri/huljishisha cu ghinca (hunia) sire (hu-lji-s-ri) (un cu hulusescu) huljisit (hu-lji-st) hunipsescu (hu-nip-ss-cu) vb IV hunipsii (hu-nip-s), adg huljisit (hu-lji-s-t), huljisits (hu-lji-sts), huljisiti/huljihunipseam (hu-nip-sem), hunipsit (hu-nip-s-t), hunipsisite (hu-lji-s-ti) (un cu hulusit) huljisiri/huljisire (hu-ljiri/hunipsire (hu-nip-s-ri) (mcarea) s-alxeashti (s-tus-ri) sf huljisiri (hu-lji-sr) (un cu hulusiri) ahuljisescu cheashti) tu stumahi shi s-fatsi etim (s-lja un form) tra s(a-hu-lji-ss-cu) vb IV ahuljisii (a-hu-lji-s), ahuljiseam (a-hu- poat truplu, s-u ufiliseasc; (fig: hunipsescu = (i) lu-aravdu lji-sem), ahuljisit (a-hu-lji-s-t), ahuljisiri/ahuljisire (a-hupri cariva cu purtarea-a lui; lu-aravdu un lucru tsi-nj si fatsi; lji-s-ri) (un cu hulusescu) ex: cilnicadzlj-ahuljisescu (ii) (leamnili la foc, di-ardeari) s-fac scrum) {ro: mistui, (chicusescu, s-crtescu) ahuljisit (a-hu-lji-st) adg ahuljisit digera} {fr: (se) digrer} {en: digest} ex: nu-nj hunipseashti (a-hu-lji-s-t), ahuljisits (a-hu-lji-sts), ahuljisiti/ahuljisite (amcarea; pita aest hunipseashti greu; tatsi, aravd, huniphu-lji-s-ti) (un cu hulusit) ahuljisiri/ahuljisire (a-hu-ljiseashti; nu para-l hunipseashti (fig: nu para poati s-lu-aravd); s-ri) sf ahuljisiri (a-hu-lji-sr) (un cu hulusiri) nu putui s-li hunipsescu (fig: s-li ngljit, s-li-aravdu) glrinjli huliri/hulire (hu-l-ri) sf vedz tu hulescu tsi-nj dztsea; nu puteam s-hunipsescu (fig: s-aravdu) ca; huliros (hu-li-rs) adg vedz tu hulii multi hunipsii (fig: arvdai, ngljitai) tr tini; leamnili shhulit (hu-lt) adg vedz tu hulescu buciunjlji hunipsir (fig: s-featsir scrum) tu foc hunipsit huljisescu (hu-lji-ss-cu) vb IV vedz tu hulii (hu-nip-st) adg hunipsit (hu-nip-s-t), hunipsits (hu-niphuljisiri/huljisire (hu-lji-s-ri) sf vedz tu hulii sts), hunipsiti/hunipsite (hu-nip-s-ti) (mcarea) tsi easti huljisit (hu-lji-st) adg vedz tu hulii alxit tu stumahi tra si s-fac etim ti trup s-u ufiliseasc {ro: hulusescu (hu-lu-ss-cu) vb IV vedz tu hulii mistuit, digerat} {fr: digr} {en: digested} hunipsiri/huniphulusiri/hulusire (hu-lu-s-ri) sf vedz tu hulii sire (hu-nip-s-ri) sf hunipsiri (hu-nip-sr) atsea tsi s-fatsi hulusit (hu-lu-st) adg vedz tu hulii cndu tsiva easti hunipsit {ro: aciunea de a mistui, de a digehumba (hm-ba) invar ascpitari, glupuiri, hlpuiri, etc. {ro: ra} {fr: action de digrer} {en: action to digest} nihunipsit nfulicare} {fr: gorge} {en: mouthful} ex: io, tuti li fac (ni-hu-nip-st) adg nihunipsit (ni-hu-nip-s-t), nihunipsits humbla (li-angljit agonja fr s-ljau anas; li hlpuescu) (ni-hu-nip-sts), nihunipsiti/nihunipsite (ni-hu-nip-s-ti) tsi hunc (hn-c) sf huntsi/huntse (hn-tsi) loc tsi easti aprat di nu easti hunipsit {ro: nemistuit, nedigerat} {fr: non digr} vimtu sh-di furtun; apanghiu {ro: loc adpostit} {fr: endroit {en: undigested} nihunipsiri/nihunipsire (ni-hu-nip-s-ri) sf qui est labri du vent} {en: place sheltered from wind} ex: nihunipsiri (ni-hu-nip-sr) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva nu shidzum tu-un hunc pn s-acumtineasc furtuna easti hunipsit {ro: aciunea de a nu mistui, de a nu digera} {fr: hundos (hun-ds) adg vedz tu hndcusescu action de ne pas digrer} {en: action of not digesting} hundrat (hun-dr-t) sf vedz tu cundrat hunipsiri/hunipsire (hu-nip-s-ri) sf vedz tu hunipsescu hundruvenal (hun-dru-v-nal) sn hundruvenali/hundruvenale hunipsit (hu-nip-st) adg vedz tu hunipsescu (hun-dru-v-na-li) ac mari (cu cari s-cos di-arad paltadz, hupuescu (hu-pu-s-cu) vb IV hupuii (hu-pu-), hupueam (husmari, pputs, etc.); sacuraf {ro: ac mare} {fr: grosse pu-m), hupuit (hu-pu--t), hupuiri/hupuire (hu-pu--ri) aiguille} {en: large needle} ex: cu hundruvenali cusem smari nj-treatsi tsiva prit minti; nj-yini tu minti; nj-u va (lja) mintea; huner (hu-n-r) sf vedz tu huneri fndxescu, minduescu {ro: a-i trece prin gnd; a-i trzni n huneri/hunere (hu-n-ri) sf huneri (hu-nr) 1: ugoad cap; nchipui} {fr: songer, simaginer} {en: think, imagine (tihisiri) nibun tsi nu easti di-arad, tsi nu lu-ariseashti omlu things} ex: cndu-lj si hupueashti a lui cti tsiva, lipseashti si tsi u pati tu-un oar lai; atsea tsi cuteadz s-fac un om s-fac, c alumtrea drmani nu ari; lji si hupui (lj-vinji tu alipidat, fr fric; ptst; 2: atsea tsi fatsi un tri shicai tra si minti; lj-vinj-ashi) di duc hupuit (hu-pu-t) adg hupuit sh-ard di cariva; fest, fheac, dubrai, renghi; 3: murafetea (hu-pu--t), hupuits (hu-pu-ts), hupuiti/hupuite (hu-pu--ti) tsi u ari un om tra s-lu fac ghini un lucru; harea tsi u ari atsel tsi lj-ari tricut prit minti; fndxit, minduit {ro: care i-a trecut tsi sh-lu fatsi lucrul ca un mastur; msturilji, msturlichi, tirtipi prin gnd; care i-a trznit n cap; nchipuit} {fr: song, ima{ro: panie, dexteritate} {fr: mesaventure; embarras, dsagin} {en: thought, imagined things} hupuiri/hupuire (hugrment; art, dextrit} {en: misadventure, mishap; disagree- pu--ri) sf hupuiri (hu-pu-r) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva ment; dexterity, art, skill} ex: dai di bile, u pats hunerea; va-lj treatsi prit mintea-a omlui; fndxiri, minduiri {ro: aciunea gioc un huneri (dubrai); n-ari giucat hunerea (festa); l de a-i trece prin gnd; de a-i trzni n cap; de a-i nchipui} gioac hunerea (renghea) aest; nu shtii hunerea (tehnea, {fr: action de songer, de simaginer} {en: action of thinking, msturilja) a moarljei; ari mari huneri (msturilji) la gioc; sof imagining things} ex: ts curmu mini hupuirli (minduirli) nu u crteshti c nu lj-u shtii hunerea (c nu shtii cum s-u fats aesti tsi n tulbur tut noaptea ca s-lucreadz; nu lj-u shtii tehnea) sh-u-aspardzi; tuti hunerli hupuiri/hupuire (hu-pu--ri) sf vedz tu hupuescu (tirtipurli) la el li vedz; favricarea a veshtului ari mari huneri hupuit (hu-pu-t) adg vedz tu hupuescu (caft mari msturilji) huner (hu-n-r) sf huneri (hu-nr) hurhonj (hur-hnj) sm, sf vedz tu curconj (un cu huneri) hurhulescu (hur-hu-ls-cu) vb IV hurhulii (hur-hu-l),

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

551

hurhuleam (hur-hu-lem), hurhulit (hur-hu-l-t), hurhulidictsiunar; vedz huzmichirlchi ri/hurhulire (hur-hu-l-ri) li mintescu lucrili di nu mata suntu husmitipsescu (hus-mi-tip-ss-cu) vb IV husmitipsii (hus-mitu-arad; li fac lucrili s-hib ghilishti, fr-arad, un pistitip-s), husmitipseam (hus-mi-tip-sem), husmitipsit (husalant; mintescu {ro: deranja} {fr: dranger, brouiller} {en: mi-tip-s-t), husmitipsiri/husmitipsire (hus-mi-tip-s-ri) put out of order; mix up} ex: nj-hurhuli (li minti, li bg un scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz huzmitipsescu pisti-alant) tuti lucrili din cas hurhulit (hur-hu-lt) adg husmitipsiri/husmitipsire (hus-mi-tip-s-ri) sf husmitipsiri (hushurhulit (hur-hu-l-t), hurhulits (hur-hu-lts), hurhulimi-tip-sr) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ti/hurhulite (hur-hu-l-ti) tsi ari lucrili mintiti, un pistihuzmitipsiri alant; mintit {ro: deranjat} {fr: drang, brouill} {en: that is husmitipsit (hus-mi-tip-st) adg husmitipsit (hus-mi-tip-s-t), put out of order; mixed up} ex: hurhulit (mintit) cum easti, husmitipsits (hus-mi-tip-sts), husmitipsiti/husmitipsite (husvirs lghinlu hurhuliri/hurhulire (hur-hu-l-ri) sf hurhuliri mi-tip-s-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz (hur-hu-lr) atsea tsi s-fatsi cndu lucrili s-hurhulescu {ro: huzmitipsit aciunea de a deranja} {fr: action de dranger, de brouiller} husuli/husule (hu-s-li) sf vedz tu usuli {en: action of putting out of order; of mixing up} hut (ht) sm, sf, adg hut (h-t), huts (hts), huti/hute (h-ti) hurhuliri/hurhulire (hur-hu-l-ri) sf vedz tu hurhulescu om lipsit di minti shi fr giudicat (tu zbor i tu fapti); tsi nu hurhulit (hur-hu-lt) adg vedz tu hurhulescu para aducheashti ghini tsi-lj si dztsi; ahmac, anoit, cshura, hurhurescu (hur-hu-rs-cu) vb IV vedz tu grohtu ciulja, chirut, dabolja, divan, glar, hazo, hazuscu, hljara, hurhuriri/hurhurire (hur-hu-r-ri) sf vedz tu grohtu hasca, hah, hai-hui, haihum, leang, lefc, lishor, shahulcu, hurhurit (hur-hu-rt) adg vedz tu grohtu tabolja, ta-o-to, ljoco, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, hurhutescu (hur-hu-ts-cu) (mi) vb IV vedz tu horhut tembl, turlu, uzun {ro: prostnac} {fr: sot, bte, badaud, hurhutiri/hurhutire (hur-hu-t-ri) sf vedz tu horhut nigaud, imbcile} {en: stupid, fool} ex: armasi ca hut (glar, hurhutit (hur-hu-tt) adg vedz tu horhut cistisit); nu suntu huts (glari) puljlji?; sutili mrit hutili (featili hurhutulash (hur-hu-tu-lsh) sm, sf hurhutulashi/hurhutuhljari sh-uruti) hutsami/hutsame (hu-ts-mi) sf hutsnj (hulashe (hur-hu-tu-l-shi), hurhutulash (hur-hu-tu-lsh), hurtsnj) lips di minti sh-di giudicat; zbor i faptu cari aspuni hutulashi/hurhutulashe (hur-hu-tu-l-shi) ficior (feat), dup starea tu cari s-afl un om lipsit di minti sh-di giudicat; tsi s-amint shi easti ninga njic; mincu, njic, ficior (feat), glrimi, glreats, glrilji, glarumar, hazumar, ahmclichi, ficiuric (fitic), cilimean, ciuliman, copan, tecnon, etc. {ro: anoisii, chirtur {ro: prostie} {fr: btise, sottise, stupidit} {en: copil} {fr: enfant} {en: child} stupidity, foolishness} ex: cari hutsami (glrimi) u plteashti huric (hu-r-c) sf vedz tu hoar tora cu bana hutslji/hutslje (hu-ts-lji) sf hutslj (hu-tslj) hurieti/huriete sf fr pl izinea shi putearea tsi u ari cariva tra (un ci hutsami) hutsscu1 (hu-tss-cu) vb IV hutsi (hus-fac atseali tsi va (si s-duc iu va, s-dzc tsi va, etc.) fr trats), hutsam (hu-tsm), hutst (hu-ts-t), hutsri/hutsre s-lji hib fric ca va s-pat tsiva; catastasea tu cari s-afl un om(hu-ts-r) nj cher putearea di bun minduiri sh-giudicat; tsi nu easti ncljis tu-un filichii; iliftirii, elefterii, lefterii, glrescu, hzusescu, lishuredz {ro: se prosti} {fr: devenir slobodii {ro: libertate} {fr: libert} {en: liberty, freedom} stupide} {en: becoming stupid} hutst (hu-tst) adg hutst hurmai/hurmae (hur-m-i) sf vedz tu curmal (hu-ts-t), hutsts (hu-tsts), hutsti/hutste (hu-ts-ti) cari hurm (hur-m) sm vedz tu curmal sh-chiru putearea di bun minduiri; cari fu glrit di cariva; cari huro (hu-r) sm vedz tu cor1 s-adr hut, cari glri; glrit, hzusit, lishurat {ro: prostit} {fr: hursescu (hur-ss-cu) vb IV hursii (hur-s), hurseam (hurdevenu stupide} {en: gone stupid} hutsri/hutsre (hu-tssem), hursit (hur-s-t), hursiri/hursire (hur-s-ri) (am ri) sf hutsri (hu-tsr) atsea tsi s-fatsi cndu un om fapt un borgi ninti shi) tora-lj voi tsiva a unui; hriusescu, glreashti; glriri, hzusiri, lishurari {ro: prostire} {fr: actsion ndturedz, burgilipsescu; (expr: 1: lj-hursescu al Mihali = nu de devenir stupide} {en: action of becoming stupid} u-am tut mintea; nj-am chirut mintea; 2: un suflit lj hutsscu2 (hu-tss-cu) adg hutsasc (hu-tss-c), hutsshts hursescu al Dumnidz = nu mi-alas, pot s-lu fac lucrul sh(hu-tssh-ts), hutsshti/hutsshte (hu-tssh-ti) lipsit di minti, mini) {ro: datori} {fr: devoir} {en: owe} ex: sh-ns turcu, ma fr giudicat; glrescu {ro: prost} {fr: stupide} {en: stupid} sh-eu un suflit hursescu al Dumnidz (fig: lj voi al ex: chefi hutsasc (glreasc) Dumnidz, va dzc, nu mi-alas); va-lj hurseasc al Mihali (va hut (h-t) sf huti/hute (h-ti) pulj mari tsi bneadz cu carni s-aib intrat borgi al Mihali; ic, expr: nu-ari minti, sh-ari di prvdz (pulj) njits; vultur, aito, ornji, ut, hutc, schifter, chirut mintea) hursit (hur-st) adg hursit (hur-s-t), xifter; (expr: va s-ti lja huta = va s-mori) {ro: oim; vultur} {fr: hursits (hur-sts), hursiti/hursite (hur-s-ti) (atsea, lucrul, faucon; aigle} {en: falcon; eagle} ex: o, voi huti shi xifteri; sparlu) tsi easti borgi; (atsel) tsi intr borgi la cariva; (atsel) tsi- alncir dau huti (ornji) mri hutc (ht-c) sf hutchi/hutlj va un lucru a unui; hriusit, burgilipsit, ndturat {ro: (ceeace che (ht-chi) (un cu hut) ut (-t) sf uti/ute (-ti) (un este) datorit} {fr: (ce qui est) d} {en: (that which is) owed} cu hut) ex: uta (vulturlu) ari ocljul pitrundztor; va s-ti lja uta hursiri/hursire (hur-s-ri) sf hursiri (hur-sr) atsea tsi s-fatsi (expr: va s-mori) cndu cariva hurseashti tsiva; hriusiri, burgilipsiri, ndturari hut* fim sing di la adg hut; vedz hut {ro: aciunea de a datori; datorire; datorie} {fr: action de hutc (ht-c) sf vedz tu hut1 devoir; dette} {en: action of owing; debt} hutsami/hutsame (hu-ts-mi) sf vedz tu hut hursiri/hursire (hur-s-ri) sf vedz tu hursescu hutslji/hutslje (hu-ts-lji) sf vedz tu hut hursit (hur-st) adg vedz tu hursescu hutsri/hutsre (hu-ts-r) sf vedz tu hut huryeanit1 (hur-yea-nt) sm, sf, adg vedz tu hoar hutsscu1 (hu-tss-cu) vb IV vedz tu hut huryeat2 (hur-ye-t) sf vedz tu ahoryea hutsscu2 (hu-tss-cu) adg vedz tu hut huryiteashti/huryiteashte (hur-yi-tesh-ti) adv vedz tu hoar hutst (hu-tst) adg vedz tu hut huryitescu (hur-yi-ts-cu) adg vedz tu hoar hutuli/hutule (hu-t-li) sf hutulj (hu-tlj) soi di sulin cu hushafi/hushafe (hu-sh-fi) sf vedz tu ushafi partea di nsus dishcljis, advgat la mardzinea di citii tra shusmeti/husmete (hus-m-ti) sf husmets (hus-mts) scriari adun apa di ploai (shi s-u fac s-cur prit alt sulin nghios neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz huzmeti pri loc, tra s-nu u-alas s-curg pri stizm); astreah, streah, husmichear (hus-mi-chr) sm, sf, adg husmichear (hus-mi- strah, chicut, sceachi, pueat {ro: streain} {fr: avant-toit} ch-r), husmicheari (hus-mi-chr), husmicheari/hus{en: eaves} micheare (hus-mi-ch-ri) scriari neaprucheat tu-aestu huzmeti/huzmete (huz-m-ti) sf huzmets (huz-mts) lucrul dictsiunar; vedz huzmichear tsi easti tri ftseari (n cas sh-deavrliga di cas, tu-avlii, etc.); husmichirlchi/husmichirlche (hus-mi-chir-l-chi) sf husmilucru faptu tr altu (geaba i tr pradz); uzmeti, lucru; (expr: 1: chilchi (hus-mi-chir-lch) scriari neaprucheat tu-aestu u-aspar huzmetea = u pat, mi-aspar multu; 2: nj-mutrescu

552

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

huzmetea = nj mutrescu lucrul a meu; nu mi-ameastic tu qui prendre ses aises; qui se mettre son aise; qui vit lucrili-a alntui; nu mi meal atseali tsi s-fac) {ro: serviciu} tranquillement} {en: who leads an easy (comfortable, content) {fr: service, affaire} {en: service, affair} ex: f-nj un huzmeti life} ex: e, ore, e!, huzuripsite, alas-nj ctslu tu sig (lucru); u-avea aspreat huzmetea (expr: u-avea ptst, s- huzuripsiri/huzuripsire (hu-zu-rip-s-ri) sf huzuripsiri (hu-zuavea aspreat multu) uzmeti/uzmete (uz-m-ti) sf uzmets rip-sr) atsea tsi fatsi atsel tsi huzuripseashti {ro: aciunea de (uz-mts) (un cu huzmeti) ex: fatsi uzmeti n cas tr un a huzuri, de a tri comod} {fr: action de prendre ses aises; de cumat di pni; uzmetea-a lui nu u au mults; easti pi uzmeti se mettre son aise; de vivre tranquillement} {en: action of mari (lucru bun) huzmichear (huz-mi-chr) sm, sf, adg leading an easy (comfortable, content) life} huzmichear (huz-mi-ch-r), huzmicheari (huz-mi-chr), huzuripsescu (hu-zu-rip-ss-cu) vb IV vedz tu huzuri huzmicheari/huzmicheare (huz-mi-ch-ri) brbat (muljari) huzuripsiri/huzuripsire (hu-zu-rip-s-ri) sf vedz tu huzuri tsi fatsi ic easti arugat s-fac un huzmeti tr altu (acas, huzuripsit (hu-zu-rip-st) adg vedz tu huzuri deavrliga di cas i tu-alt parti); omlu tsi easti arugat la hani I s-nschirseasc prit cas i s-chirniseasc oaspitslji la meas; uzmichear, iuzmichear, izmichear, dul, shcljau, argat {ro: i1! (i) inter zbor tsi si scoati din gur, ashi, fr nitsiun noim servitor} {fr: serviteur, domestique} {en: servant} ex: ninvimaxutarc, cndu omlu va s-aspun c veadi tsiva, c avdi, c tsatlu, ct avut s-hib, easti huzmichear a nvitsatlui uzmis-ciudiseashti, etc. {ro: o, a, i, etc.} {fr: oh!} {en: oh!} ex: i!, chear (uz-mi-chr) sm, sf, adg uzmichear (uz-mi-ch-r), cum amn! uzmicheari (uz-mi-chr), uzmicheari/uzmicheare (uz-mii2 (i) cong vedz tu ic ch-ri) (un cu huzmichear) ex: ari ahts uzmicheari shi uzmicheare ni caplu nu u doari iuzmichear (uz-mi-chr) i3 (i), -i, shi i- (i, shi -, -) vb (forma shcurt a zborlui easti, indicativlu prizentu, pirs 3-a sing, di la verbul escu/hiu; vedz sm, sf, adg iuzmichear (uz-mi-ch-r), iuzmicheari (uz-mihiu) easti {ro: este} {fr: il/elle est} {en: he/she is} ex: i (easti) chr), iuzmicheari/iuzmicheare (uz-mi-ch-ri) (un cu om discultsu; i (easti) vrearea dus; vrearea-i (vrearea easti) huzmichear) izmichear (iz-mi-chr) sm, sf, adg izmidus; ghinea-i dus; i-a meu!, i-a meu! (easti-a meu!, easti-a chear (iz-mi-ch-r), izmicheari (iz-mi-chr), izmicheari/izmeu!) micheare (iz-mi-ch-ri) (un cu huzmichear) zmichear 4i (i) vb form armas di la impirativlu prizentu, pirs 2-a (zmi-chr) sm, sf, adg zmichear (zmi-ch-r), zmicheari singular a vecljulhi verbu latinichescu ire, zbor tsi ari (zmi-chr), zmicheari/zmicheare (zmi-ch-ri) (un cu noima: nchisea, fudz ninti, etc. {ro: hai!, du-te!} {fr: va!, huzmichear) huzmichirlchi/huzmichirlche (huz-mi-chirallez!} {en: go!} ex: Murgu, i! (nchisea!) l-chi) sf huzmichilchi (huz-mi-chir-lch) lucrili cu cari slja (lucrul faptu di) un huzmichear; tehnea di huzmichear {ro: i5 (i) cong (zbor chirut adz dit limb?) tsi-aspuni c tsiva sadavg ic easti deadun cu altu tsiva; zbor cari s-afl namisa di ocupaie de servitor} {fr: profession de serviteur} {en: alti dau zboar tsi aspun lucri cari lipsescu loari deadun; servants profession} ex: lji s-aur di huzmichirlchi (lucrul di deadun cu; e, shi {ro: i} {fr: et} {en: and} ex: amirrilja al huzmichear) huzmitipsescu (huz-mi-tip-ss-cu) vb IV Iudea shidzu un sut i (shi) treidzts di anj cama multu di huzmitipsii (huz-mi-tip-s), huzmitipseam (huz-mi-tipizdrailadzlji e1 cong (zbor chirut adz dit limb?) (un cu sem), huzmitipsit (huz-mi-tip-s-t), huzmitipsiri/huzi5) ex: sh-a atsilui brbat lj-eara numa Iochim, e (shi) a muljarimitipsire (huz-mi-tip-s-ri) nschirsescu n cas i deavrliga sai numa u cljima Anan di cas; fac lucru di huzmichear tr cariva {ro: servi, sluji} {fr: ia (un diftongu tsi s-afl tu nchisita-a zboarlor) vedz shi servir} {en: serve} huzmitipsit (huz-mi-tip-st) adg zboarli tsi nchisescu cu diftongul ea shi yia/yea...; adutsem huzmitipsit (huz-mi-tip-s-t), huzmitipsits (huz-mi-tip-sts), aminti c scriarea cu ia a diftongului ia/ea nu fu aprucheat la huzmitipsiti/huzmitipsite (huz-mi-tip-s-ti) (casa) tsi easti Simpozionlu di Standardizari a Scriariljei Armneasc di nschirsit nuntru i nafoar; lucrul faptu (bitisit) di huzmichear Bituli (1997) iu s-astsi nomlu ca diftongul ia/ea si s tr cariva, acas i la hani {ro: servit, slujit, terminat} {fr: servi, ngrpseasc ea (mash ndau zboar, neaspusi atumtsea, va termin} {en: served, done} ex: lucru huzmitipsit (faptu, poat s-fac exceptsii bitisit) huzmitipsiri/huzmitipsire (huz-mi-tip-s-ri) sf huzmiia1 (-a) pr pirs III fimininlu-a pronumljei el, ns, is, etc.; tipsiri (huz-mi-tip-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva ea, ns {ro: el, ea, ei, ele} {fr: il, elle, ils, elles} {en: he, she, huzmitipseashti {ro: aciunea de a servi, de a sluji} {fr: action they} de servir} {en: action of serving} ia2 () adv, cong scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; huzmichear (huz-mi-chr) sm, sf, adg vedz tu huzmeti vedz ea2 shi ea3 huzmichirlchi/huzmichirlche (huz-mi-chir-l-chi) sf vedz iabangi (a-ban-g) sm iabangeadz (a-ban-gdz) scriari neatu huzmeti prucheat tu-aestu dictsiunar; vedz eabangi huzmitipsescu (huz-mi-tip-ss-cu) vb IV vedz tu huzmeti iabangiu (a-ban-g) sm, sf, adg iabangii/iabangie (a-ban-ghuzmitipsiri/huzmitipsire (huz-mi-tip-s-ri) sf vedz tu i), iabangii (a-ban-g), iabangii (a-ban-g) scriari neapruhuzmeti cheat tu-aestu dictsiunar; vedz eabangi huzmitipsit (huz-mi-tip-st) adg vedz tu huzmeti huzuri/huzure (hu-z-ri) sf huzuri (hu-zr) (ban) tu-arihati, iac (-c) sf pl(?) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz eac isih, lishoar, fr chideri, fr s-aib omlu ananghi siachii/iachie (a-ch-i) sf iachii (a-ch) scriari neaprucheat lucreadz greu, tu sig, irini, etc.) {ro: tihn, odihn; comotu-aestu dictsiunar; vedz eachii ditate} {fr: repos; aise, commodit, loisir} {en: rest; comfort} ex: om di huzuri (di isihii, tsi bneadz tu-arihati) hzuri/h- iacmageai/iacmageae (ac-ma-g-i) scriari neaprucheat tuaestu dictsiunar; vedz eacmageai1 shi eacmageai2 zure (h-z-ri) sf hzuri (h-zr) (un cu huzuri) huzuripsescu (hu-zu-rip-ss-cu) vb IV huzuripsii (hu-zu-rip-s), hu- iad (-d), iadi/iade (-di) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ed shi ead zuripseam (hu-zu-rip-sem), huzuripsit (hu-zu-rip-s-t), huiadesh (-desh) sn iadishuri (-di-shur) scriari neapruzuripsiri/huzuripsire (hu-zu-rip-s-ri) mi hrsescu di bana cheat tu-aestu dictsiunar; vedz eadesh (isih, lishoar, fr chideri, tu-arihati, fr s-am ananghi slucredz greu, etc.) tsi-u duc {ro: huzuri, tri comod} {fr: pren- iadets (-dets) sn pl(?) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz eadets dre ses aises; se mettre son aise; vivre tranquillement} {en: lead an easy (comfortable, content) life} huzuripsit (hu-zu- iadir (-di-r) sf iadiri (-dir) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz eadir rip-st) adg huzuripsit (hu-zu-rip-s-t), huzuripsits (hu-zurip-sts), huzuripsiti/huzuripsite (hu-zu-rip-s-ti) tsi ari un iadiri/iadire (-di-ri) sf iadiri (-dir) scriari neaprucheat tuban isih (lishoar, fr chideri, tu-arihati, fr s-aib ananghi aestu dictsiunar; vedz eadiri s-lucreadz greu, etc.) {ro: huzurit, care triete comod} {fr: iadirish (a-di-rsh) adg iadirishi/iadirishe (a-di-r-shi), iadi-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

553

rish (a-di-rsh), iadirishi/iadirishe (a-di-r-shi) scriari iatgan (a-t-gn) sn iatgani/iatgane (a-t-g-ni) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz eadirish neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz eatgan iadish (-dish) sn iadishuri (-di-shur) scriari neaprucheatiatghan (a-t-ghn) sn iatghani/iatghane (a-t-gh-ni) tu-aestu dictsiunar; vedz eadish scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz eatgan iahne (ah-n) iahnedz (ah-ndz) sf scriari shi zburri iavashcu (a-vsh-cu) adg iavashc (a-vsh-c) pl(?) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz eahne neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz eavashcu iahnii/iahnie (ah-n-i) sf iahnii (ah-n) scriari neaprucheat ia-vea (-vea) adv scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; tu-aestu dictsiunar; vedz eahnii vedz eavea1 ialangi (a-lan-g) sm, sf, adg ialangioanji/ialangioanje (a-lan- iavea (-vea) adv scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; gio-nji), ialangionj (a-lan-ginj), ialangioanji/ialangioanje vedz eavea1 shi eavea2 (a-lan-gio-nji) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; iavriu (a-vr) sm iavrii (ea-vr) scriari neaprucheat tu-aestu vedz ealangi dictsiunar; vedz eavriu ialangiu (a-lan-g) sm, sf, adg ialangii (a-lan-g-i), ialangii iazagi (a-za-g) sm scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar: (ya-lan-g), ialangii (ya-lan-g) scriari neaprucheat tuvedz eazagi aestu dictsiunar; vedz ealangiu iazc (a-zc) invar scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; ialan-giuratic (a-ln-giu-r-tic) sn ialan-giuratitsi/ialanvedz eazc giuratitse (a-ln-giu-r-ti-tsi) scriari neaprucheat tu-aestu iazc (a-z-c) sf fr pl scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ealan-giuratic dictsiunar; vedz eazc ialani/ialane (a-l-ni) sf pl(?) scriari neaprucheat tu-aestu iazchi/iazche (a-z-chi) sf iazchi (a-zch) scriari dictsiunar; vedz ealani neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz eazchi iamac (a-m-c) sf iamatsi/iamatse (a-m-tsi) scriari iazi (-zi) sf fr pl scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz eamac vedz eazi iam (e-m) sf iami/iame (-mi) scriari neaprucheat tuiboj (i-bj) sn iboaji/iboaje (i-bo-ji) arburi njic tsi fatsi un aestu dictsiunar: vedz eam1 shi eam2 soi di arapuni di lludz njits sh-albi, sh-yimishi ca nshti iambul (m-bu-l) sf iambuli/iambule (m-bu-li) scriari grnutsi njits sh-li i aroshi; usuc, usc, soc, boz, iboz, filj, neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz eambul saug, suug, sug, suc, smbuc, zmbuc, profcu, vuj, vuji, vuz, iandz (n-dz) sf pl(?) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiu- shtog {ro: boz} {fr: hible} {en: elder tree} ex: frica pizuljili nar; vedz eandz cu frndz di iboj iboz (i-bz) sm iboji (i-bj) (un cu ianglshi/ianglshe (an-gl-shi) sf ianglsh (an-glsh) iboj) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz eanglshi iboz (i-bz) sm vedz tu iboj ianitsar (a-ni-tsr) sm ianitsari (a-ni-tsr) scriari neapru- ibrsimi/ibrsime (i-br-s-mi) sf vedz tu brisimi cheat tu-aestu dictsiunar; vedz eanitsar ibreti/ibrete (i-br-ti) sf ibrets (i-brts) paradigm (exemplu) ianur (a-n-r) sf ianuri (a-nr) scriari neaprucheat tudi pvria tsi poati s-u aducheasc tu suflit cariva, cndu easti aestu dictsiunar; vedz eanur fuvirsit cu moartea (vsnipsiri, munduiri, pidimadz, iap (-p) sf iapi/iape (-pi) scriari neaprucheat tu-aestu schingiuri, etc.) di oaminj multu ari {ro: exemplu de teroare} dictsiunar: vedz eap {fr: exemple (concernant la terreur); terreur} {en: example of iapii (a-p-i) sf iapii (-p) scriari neaprucheat tu-aestu dic- terror} ex: s-da ibreti (exemplu di pvrii) la dunjau tsiunar; vedz eapii ibric (i-brc) sn ibritsi/ibritse (i-br-tsi) shi ibricuri (i-br-cur) iar (r) cong shi adv scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vas di bcri cu gusha lung iu s-tsni ap; vas njic di metal vedz ear (bcri), cu coad lung sh-un soi di gur ca un dintan (tsi iara (-ra) cong shi adv scriari neaprucheat tu-aestu dictsiu- sh-u-adutsi cu-un ghium multu njic) tu cari s-hearbi ap shi snar; vedz ear fatsi cafelu i ceaea; iubric, cafebric, poci, gisve, gisvei, gijve, iar (-r) cong shi adv scriari neaprucheat tu-aestu dictsiu- gijvei, gigive, giugive, eamac, ghiumac, ghiumaci, nar;vedz ear ghiumici, ghiumits, yiumac {ro: ibric} {fr: aiguire, iar* (r-r) sf pl(?) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; caftire, bouilloire} {en: jar, coffee pot, tea kettle} ex: lj-turn vedz earn cu ibriclu tra si sh-la mnjli; featsi cafelu tu ibriclu di bcri iarn (-r-n) sf ierni (-rn) scriari neaprucheat tuiubric (u-brc) sn iubritsi/iubritse (u-br-tsi) shi iubricuri (iaestu dictsiunar; vedz earn br-cur) (un cu ibric) ex: d-nj iubriclu s-nj beau ap iarb (r-b) sf ierghi (r-ghi) scriari neaprucheat tu-aestu cafebric (ca-f-bric) sn cafebritsi/cafebritse (ca-f-bri-tsi) shi dictsiunar; vedz earb cafebricuri (ca-f-bri-cur) ibric tu cari s-fatsi cafelu; poci, iarci (ar-c) invar scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; gisve, gisvei, gijve, gijvei, gigive, giugive {ro: ibric de cafea} vedz earci {fr: caftire, marabout} {en: coffee pot} iargi (ar-g) sm iargeadz (ar-gdz) scriari neaprucheat tu- ibrishimi/ibrishime (i-bri-sh-mi) sf vedz tu brisimi aestu dictsiunar; vedz eargi icano (i-ca-n) adg icano (i-ca-n), icanadz (i-ca-ndz) shi iarn (ir-n) sf ierni (r-ni) shi iernuri (r-nur) scriari icano (i-ca-n), icano (i-ca-n) tsi poati s-fac un lucru; tsi neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz earn easti n stari s-fac tsiva; tsi axizeashti s-fac un lucru; acshu, iasamin (a-sa-mn) sm iasaminj (a-sa-mnj) scriari axiu, irbap, irbapi, izoti {ro: capabil} {fr: capable} {en: neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz easamin capable} iasamiu (a-sa-m) sm pl(?) scriari neaprucheat tu-aestu ic (-c) cong zbor tsi s-afl namisa di alti dau zboar (dau dictsiunar; vedz easamiu lucri, idei, minduiri, etc.), iu zborlu (lucrul, ideea, minduirea, iasc (s-c) sf eschi (s-chi) scriari neaprucheat tu-aestu etc.) di ninti ari un alt noim di-atsel di dinpoi; i, ea, ilea, dictsiunar; vedz easc ili, ori, va {ro: sau, ori} {fr: ou, ou bien, soit} {en: or} ex: s-lu iaspir (s-pir) adg iaspir (s-pi-r), iaspiri (s-pir), vatm ic (ori, i) s-nu-l vatm?; mini ic tini, un fatsi; s-nji iaspiri/iaspire (s-pi-ri) scriari neaprucheat tu-aestu spun, va ic nu va? ili (-li) cong (un cu ic) ex: ili (ic) dictsiunar; vedz yeaspir caplu va ts-l ljau; eshti cusurin ili vr soi? ilea (-lea) cong iatagan (a-ta-gn) sn iatagani/iatagane (a-ta-g-ni) scriari (un cu ic) ex: nj-dzsi c va s-yin la lucru, ilea (ic, ma) neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz eatagan caft multu ea3 () cong (un cu ic) ex: ea (ic) tini, ea iataghan (a-ta-ghn) sn iataghani/iataghane (a-ta-gh-ni) (ic) el i2 (i) cong (forma shcurt di la: ic, ili) (un cu ic) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz eataghan ex: i (ic) voi, i (ic) noi; ori nj-aspunj a calealui, i (ic) nu ai iat (-t) sf iati/iate (-ti) scriari neaprucheat tu ascpari di mini dictsiunarlu a nostru (nomurli di Bituli, 1997); vedz eat ichishdo (i-chish-d) pr indef cari tsi s-hib, caritsi,

554

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

carichishdo, caritsido, carintsido, caitsido, itsi, itsido, itipasa {en: old Turkish silver coin} ex: aflai un icusar {ro: oricare, oricine, nu import cine} {fr: nimporte lequel, iczari/iczare (ic-z-ri) sf iczri (ic-zr) carti cu cari omlu nimporte quoi} {en: it does not matter who (what)} ex: macar easti-acljimat si s-duc (dzua sh-oara iu lipseashti si sichishdo (itsi) munduiri si aib pristiseasc) la chivernisi (srai, huchimati) {ro: citaie} {fr: ici (c) adv hici, dip {ro: deloc} {fr: point du tout} {en: (not) citation} {en: citation} at all} ex: va s-mi chear tr tsiva ici (dip) hici (hc shi idei (i-d-i) sf idei (i-d) mintea (minduirea, cunushtearea, hc) adv (un cu ici) ex: nu sh-undzescu hici (dip) cu mini; prearea, entipusea, etc.) tsi u ari cariva tr un lucru {ro: idee, nu vrem hici (dip) tsiva; nu vinji hici vrnu (dip vrnu, nitsiun) opinie} {fr: ide, opinion} {en: idea, opinion} ex: om cu idei icoan (i-co-n) sf iconj (i-cnj) shi icoani/icoane (i-co-ni) (minduiri, preri) buni; cati om cu ideea-lj (mintea-lj); mari cadru zugrfsit di-arad pi lemnu (ctivroar sclsit), tsiidei (entipusi) nj-featsi; ari idei di (ari preari di; li shtii) tuti tsi aspuni fats di ayi i fapti dit bana crishtineasc, tsi s-afl divrei arad tu bisearic (shi n casili-a oaminjlor), la cari crishtinjlji idhiom (i-dhi--m) sf idhiomati/idhiomate (i-dhi--ma-ti) s ncljin al Dumnidz; (fig: icoan = vidzut tsi sh-u-adutsi un cu idiom multu cu cariva, unjizi, prep) {ro: icoan} {fr: icne, image idhisi/idhise (-dhi-si) sf idhisi/idhise (-dhi-si) un cu idisi (sainte)} {en: icon} ex: avea n cas pi stizm, icoana-ali St- idhiu (-dhu) adg idhea (-dha), idhi (-dhi), idhi/idhe (-dhi) Mrii; n ncljinm la icoana-al Ayiu-Nicola icunar (i-cuun cu idiu nr) sm icunari (i-cu-nr) atsel tsi zugrfseashti, fatsi i idhium (i-dh-u-m) sf idhiomati/idhiomate (i-dhi--ma-ti) vindi icoani {ro: iconar} {fr: fabricant ou marchand des un cu idium icnes} {en: maker or merchants of icons} ex: vidzui la icunar idhol (-dhol) sm idholj (-dholj) un cu idol n icoan multu mushat icunustas (i-cu-nus-ts) sn idhololatru (i-dho-lo-l-tru) sm, sf, adg idhololatr (i-dho-lo-licunustasuri (i-cu-nus-t-sur) loclu i stizma iu s-bag tr), idhololatsr (i-dho-lo-la-tsr), idhololatri/idhololatre (iicoanili la bisearic i acas; partea (stizma, di-arad sclsit shidho-lo-l-tri) un cu idololatru zugrfsit cu ayi) tsi disparti ayiudima (altarlu) di restul a idhropic (i-dhr-pic) adg idhropic (i-dhr-pi-c), idhropits (ibisearicljei; templu {ro: iconostas} {fr: iconostase} {en: dhr-pits), idhropitsi/idhropitse (i-dhr-pi-tsi) un cu iconostasis} idropic icri/icre sf pl oau di pescu; vutarac, hvyear {ro: icre} {fr: idhropic (i-dhr-pi-c) sf idhropits (i-dhr-pits) un cu oeufs de poisson} {en: fish eggs} ex: icrili di coran suntu mri idropic icunar (i-cu-nr) sm vedz tu icoan idhul (-dhul) sm idhulj (-dhulj) un cu idul icunom (i-cu-nm) adg icunoam (i-cu-no-m), icunomi (i- idhulatrii/idhulatrie (i-dhu-la-tr-i) sf idhulatrii (i-dhu-la-tr) cu-nm), icunoami/icunoame (i-cu-no-mi) (om) cari caft un cu idulatrii s-lj-asparg paradzlji cu mintiminilji; tsi-lj yixeashti paradzlji idhulatru (i-dhu-l-tru) sm, sf, adg idhulatr (i-dhu-l-tr), ninti ca s-acumpr tsiva, cari nu easti spatal tra s-lj-aruc idhulatsr (i-dhu-l-tsr), idhulatri/idhulatre (i-dhu-l-tri) un paradzlji pi lucri di cari nu-ari ananghi shi caft s-adun cu idulatru paradz (cndu lj-ari) ti dzli slabi; icunumisearic; (expr: omlu idhyiu (dh-yu) adg idhyea (dh-ya), idhyi (dh-yi), idhyi/idhye icunom imn cu ziga n brn = omlu icunom li fatsi tuti cu (dh-yi) un cu idyiu misur) {ro: econom} {fr: conome} {en: thrifty, frugal idiom (i-di--m) sf idiomati/idiomate (i-di--ma-ti) un (person)} ex: omlu ct avut s-hib, lipseashti s-hib icunom tabieti nvitsat dup ftsearea di multi ori a idyiului lucru; icunumisearic (i-cu-nu-mi-se-ric) adg icunumisearic (i-cu- haractirlu a omlui ashi cum easti faptu di fisi (cu tuti hrli shi nu-mi-se-ri-c), icunumisearits (i-cu-nu-mi-se-rits), icunu- huili cu cari s-amint); idium, uchi, huchi, hui, adeti, nvets, misearitsi/icunumisearitse (i-cu-nu-mi-se-ri-tsi) (un cu anvets, pleami, zconi, taxi, areu, sinitisi, sinitii, sistim, arad, icunom) ex: tsi icunumisearits (icunomi) suntu frntslj tabieti {ro: obicei; fire} {fr: habitude, coutume; naturel} {en: icunumii/icunumie (i-cu-nu-m-i) sf icunumii (i-cu-nu-m) habit, custom; natural} ex: om cu slab idiom (cu hui slabi, paradzlji tsi lj-adun cariva tra s-li aib ma nclo, cndu va scu slab haractir); multi idiomati (tabiets, haractiri) la oaminj aib ma mult ananghi di elj; angtanlu cu cari aspardzi un om idium (i-d-u-m) sf idiomati/idiomate (i-di--ma-ti) (un paradzlji tra s-lj-agiung {ro: economie} {fr: conomie, cu idiom) pargne} {en: economy, savings} ex: bneadz cu mult idipsz (i-dip-sz) adj idipsz (i-dip-s-z), idipsji (i-dipicunumii ashi sade poati s-u scoat la cali; icunumia easti sj), idipszi/idipsze (i-dip-s-zi) tsi easti aru shi ponir; tsi muma-a aveariljei icunumisescu (i-cu-nu-mi-ss-cu) vb IV fatsi mash urutets; edepsz, etepsz, chiutandal, andihristu, icunumisii (i-cu-nu-mi-s), icunumiseam (i-cu-nu-mi-sem), aru, tihilai, blstimat, chirt, cumalindru, ponir, shiret, hitru, icunumisit (i-cu-nu-mi-s-t), icunumisiri/icunumisire (i-cuctrgar, murlai {ro: ticlos} {fr: abject, coquin} {en: mean, nu-mi-s-ri) aspargu paradzlji cu mintiminilji, cu icunumii; rascal} ex: ctsau idispz (tihilai, blstimat) bag paradz di-un parti tra s-lji am tr ma npoi, cndu va s- idisi/idise (-dhi-si) sf idisi/idise (-dhi-si) hbari tsi-lj si da a am ma mult ananghi; fac icunumii {ro: economisi} {fr: unui om (a lumiljei) tra s-u shtib; hbari, haberi, shtiri, noau, conomiser, pargner} {en: save, be thrifty} ex: mi strmshu nau, mndat, halat, glas, zbor {ro: veste, tire} {fr: connaistra s-icunumisescu ndoi paradz icunumisit (i-cu-nu-mi-st) sance, nouvelle, message, souvenir} {en: news, message} adg icunumisit (i-cu-nu-mi-s-t), icunumisits (i-cu-nu-miidiu (-dhu) adg vedz tu idyiu sts), icunumisiti/icunumisite (i-cu-nu-mi-s-ti) (par) tsi nu idium (i-d-u-m) sf vedz tu idiom easti aspartu (ma bgat di-un parti ti dzli ma slabi) {ro: idol (-dol) sm vedz tu idul economisit} {fr: conomis, pargn} {en: saved} icunuidololatru (i-do-lo-l-tru) sm, sf, adg vedz tu idul misiri/icunumisire (i-cu-nu-mi-s-ri) sf icunumisiri (i-cu-nuidropic (i-dhr-pic) adg vedz tu idropic mi-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un om icunumiseashti {ro: idropic (i-dhr-pi-c) sf idropits (i-dhr-pits) lngoari tsi saciunea de a economisi; economisire} {fr: action dconoaspuni cu multa adunari di muljitur (ap) tu truplu-a omlui miser, pargner} {en: action of saving, of being thrifty} {ro: hidropizie} {fr: hydropique} {en: dropsy} idropic (iicunumii/icunumie (i-cu-nu-m-i) sf vedz tu icunom dhr-pic) adg idropic (i-dhr-pi-c), idropits (i-dhr-pits), icunumisearic (i-cu-nu-mi-se-ric) adg vedz tu icunom idropitsi/idropitse (i-dhr-pi-tsi) tsi easti lndzit di idropic icunumisescu (i-cu-nu-mi-ss-cu) vb IV vedz tu icunom {ro: hidropic} {fr: hydropique} {en: dropsical} icunumisiri/icunumisire (i-cu-nu-mi-s-ri) sf vedz tu icunom idul (-dul) sm idulj (-dulj) lucru (di-arad agalm fapt di icunumisit (i-cu-nu-mi-st) adg vedz tu icunom om) tsi prstiseashti un di (Dumni)dzadzlji di-aoa sh-un icunustas (i-cu-nus-ts) sn vedz tu icoan chiro, la cari s ncljina pngnjlji di-altoar {ro: idol} {fr: icusar (i-cu-sr) sm icusari (i-cu-sr) par veclju di-asimi idole} {en: idol} idol (-dol) sm idolj (-dolj) (un cu dit chirolu nturtsescu {ro: icosar} {fr: pice de vingt centimes} idul) idulatru (i-du-l-tru) sm, sf, adg idulatr (i-du-l-tr),

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

555

idulatsr (i-du-l-tsr), idulatri/idulatre (i-du-l-tri) un tsi of facilitating} efculipsescu (ef-cu-lip-ss-cu) vb I efculipsii pistipseashti c un idulu lj-easti Dumnidz (shi-l va multu, shi- (ef-cu-lip-s), efculipseam (ef-cu-lip-sem), efculipsit (eflj si ncljin); idololatru {ro: idolatru} {fr: idolatre} {en: cu-lip-s-t), efculipsiri/efculipsire (ef-cu-lip-s-ri) (un cu idolater, idolatrous} idololatru (i-do-lo-l-tru) sm, sf, adg ifculipsescu) efculipsit (ef-cu-lip-st) adg efculipsit (ef-cuidololatr (i-do-lo-l-tr), idololatsr (i-do-lo-la-tsr), idololalip-s-t), efculipsits (ef-cu-lip-sts), efculipsiti/efculipsite (eftri/idololatre (i-do-lo-l-tri) (un cu idulatru) idulatrii/iducu-lip-s-ti) (un cu ifculipsit) efculipsiri/efculipsire (eflatrie (i-du-la-tr-i) sf idulatrii (i-du-la-tr) pistea shi vrearea cu-lip-s-ri) sf efculipsiri (ef-cu-lip-sr) (un cu ifculipsiri) ahndoas tsi u ari cariva tri un idul; ncljinarea tsi u fatsi un efculisescu (ef-cu-li-ss-cu) vb I efculisii (ef-cu-li-s), idulatru n fatsa-a unui idul {ro: idolatrie} {fr: idolatrie} {en: efculiseam (ef-cu-li-sem), efculisit (ef-cu-li-s-t), idolatty} efculisiri/efculisire (ef-cu-li-s-ri) (un cu ifculipsescu) ex: idulatrii/idulatrie (i-du-la-tr-i) sf vedz tu idul nj-efculisi (mi ljishur) la strimtoari; efculisea-lj (ljishureadzidulatru (i-du-l-tru) sm, sf, adg vedz tu idul lj) calea efculisit (ef-cu-li-st) adg efculisit (ef-cu-li-s-t), idusescu (i-du-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu uidii efculisits (ef-cu-li-sts), efculisiti/efculisite (ef-cu-li-s-ti) idusiri/idusire (i-du-s-ri) sf vedz tu uidii (un cu ifculipsit) efculisiri/efculisire (ef-cu-li-s-ri) sf idusit (i-du-st) adg vedz tu uidii efculisiri (ef-cu-li-sr) (un cu ifculipsiri) idyiu (dh-yu) adg idyea (dh-ya), idyi (dh-yi), idyi/idye (dh- ifculipsescu (if-cu-lip-ss-cu) vb I vedz tu ifculii yi) tsi easti un soi cu-atsel di ninti; tut atsel, nu altul; tamam ifculipsiri/ifculipsire (if-cu-lip-s-ri) sf vedz tu ifculii atsel di cari easti zborlu; idiu {ro: acelai} {fr: le mme, le ifculipsit (if-cu-lip-st) adg vedz tu ifculii pareil} {en: the same} ex: idyea (tut atsea, nu alt) dzu idiuifhristisescu (if-h-ris-ti-ses-cu) vb IV vedz tu efharisto (-dhu) adg idea (-dha), idi (-dhi), idi/ide (-dhi) (un cu ifhristisiri/ifhristisire (if-h-ris-ti-si-ri) sf vedz tu efharisto idyiu) ex: idiu (un soi ca ma ninti) hiu ifhristisit (if-h-ris-ti-sit) adg vedz tu efharisto ied (d) sm, sf iad (-d), edz (dz), iadi/iade (-di) ifhii/ifhie (if-h-i) sf vedz tu ifchii scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ed shi ead iftihii/iftihie (if-ti-h-i) sf iftihii (if-ti-h) stari di harau isih iehl (h-l) sf iehli/iehle (h-li) scriari neaprucheat tushi ifhrstisiri sufliteasc tsi u-ari omlu cndu tuti lucrili-lj si aestu dictsiunar; vedz ehl duc ghini, ambar; eftihii, ghineats {ro: fericire} {fr: bonheur, ierosin (e-ro-s-n) sf pl(?) scriari neaprucheat tu-aestu felicit} {en: happiness} eftihii/eftihie (ef-ti-h-i) sf eftihii dictsiunar; vedz erosin (ef-ti-h) (un cu iftihii) eftihipsescu (ef-ti-hip-ss-cu) ies (s) vb IV shi I scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; (mi) vb IV eftihipsii (ef-ti-hip-s), eftihipseam (ef-ti-hipvedz es sem), eftihipsit (ef-ti-hip-s-t), eftihipsiri/eftihipsire (ef-tiifcheau (if-che-) sf vedz tu ifchii hip-s-ri) l-fac s-aducheasc tu suflit un stari di harau shi ifchii/ifchie (if-ch-i) sf ifchii (if-ch) atsea tsi-lj oar ifhrstisiri, un iftihii; minduescu c s-afl tu-un stari di Dumnidzlu a omlui tra s-lj si duc lucrili ambar; atsea tsi ghineats; eftihisescu {ro: ferici; fi fericit} {fr: rendre heureux, fatsi preftul (printili, oaspili, etc.) cndu-l vluyiseashti omlu; batifier; estimer quelquun heureux} {en: make someone soi di duvai (dyeavasi) tsi u fatsi preftul tu bisearic; ifcheau, happy; be happy} eftihipsit (ef-ti-hip-st) adg eftihipsit ifhii, urciuni, urucini, urcin, urcini, urciuni, rucini, rciuni; (ef-ti-hip-s-t), eftihipsits (ef-ti-hip-sts), eftihipsiti/eftihipsite evluyii, vluyii, vluii {ro: binecuvntare, molitf} {fr: bn(ef-ti-hip-s-ti) tsi s-afl tu-un stari di iftihii; eftihisit {ro: diction, oraison} {en: blessing, prayer} ifcheau (if-chefericit} {fr: rendu heureux, batifi} {en: made happy} ) sf ifcheali/ifcheale (if-che-li) (un cu ifchii) ifhii/ifhie eftihipsiri/eftihipsire (ef-ti-hip-s-ri) sf eftihipsiri (ef-ti-hip(if-h-i) sf ifhii (if-h) (un cu ifchii) sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-afl tu-un stari di iftihii; ifculii/ifculie (if-cu-l-i) sf ifculii (if-cu-l) harea tsi u ari un eftihisiri {ro: aciunea de a ferici, de a fi fericit; fericire} {fr: lucru tsi easti lishor tr ftseari; efculii, efcolii, lishurami, action de rendre heureux, de batifier} {en: action of making ljishurami, njishurami, nishureats, lishureats {ro: uurin, someone happy; of being happy} eftihisescu (ef-ti-hi-ss-cu) uurtate} {fr: lgret, facilit} {en: lightness, facility, ease, (mi) vb IV eftihisii (ef-ti-hi-s), eftihiseam (ef-ti-hi-sem), easiness} efculii/efculie (ef-cu-l-i) sf efculii (ef-cu-l) eftihisit (ef-ti-hi-s-t), eftihisiri/eftihisire (ef-ti-hi-s-ri) (un (un cu ifculii) ex: easti efculii (lishurami) mari cu calea di cu eftihipsescu) eftihisit (ef-ti-hi-st) adg eftihisit (ef-ti-hiher; tora mi nvitsai si ghiuvsescu cu mult efculii (lishurami) s-t), eftihisits (ef-ti-hi-sts), eftihisiti/eftihisite (ef-ti-hi-s-ti) efcul (f-cul) adg efcul (f-cu-l), efculj (f-culj), (un cu eftihipsit) eftihisiri/eftihisire (ef-ti-hi-s-ri) sf efculi/efcule (f-cu-li) tsi nu ngreac multu; tsi nu easti greu eftihisiri (ef-ti-hi-sr) (un cu eftihipsiri) tr ftseari; lishor, ljishor, nishor, njishor {ro: uor} {fr: lger, iftintati/iftintate (if-ti-n-t-ti) sf vedz tu eftin facile, ais} {en: light, slight, easy} ex: efcul (lishor) easti iftineats (if-ti-ne-ts) sf vedz tu eftin lucrul tsi caft di la mini efcolii/efcolie (ef-co-l-i) sf efcolii iftinii/iftinie (if-ti-n-i) sf vedz tu eftin (ef-co-l) (un cu ifculii) efcolilji/efcolilje (ef-co-l-lji) sf iftinipsescu (if-ti-nip-ss-cu) vb IV vedz tu eftin efcolilj (ef-co-llj) (un cu ifculii) efcula (f-cu-la) adv iftinipsiri/iftinipsire (if-ti-nip-s-ri) sf vedz tu eftin tsi nu easti greu tr ftseari; lishor, ljishor, nishor, njishor, culai iftinipsit (if-ti-nip-st) adg vedz tu eftin {ro: uor} {fr: lgrement, aisment} {en: lightly, slightly, ighrasii/ighrasie (i-ghra-s-i) sf ighrasii (i-ghra-s) un cu easily} ex: efcula (lishor) zburashti multi limbi; s-agiungu igrasii mini-aclo, ma deapoea, efcula mi tsn ifculipsescu (if-cu- ighrasios (i-ghra-si-s) adg ighrasioas (i-ghra-si-o-s), lip-ss-cu) vb I ifculipsii (if-cu-lip-s), ifculipseam (if-cu-lipighrasiosh (i-ghra-si-sh), ighrasioasi/ighrasioase (i-ghra-sisem), ifculipsit (if-cu-lip-s-t), ifculipsiri/ifculipsire (if-cuo-si) un cu igrasios lip-s-ri) lu ndreg un lucru si s-fac ma efcula; efculipsescu, ighumin (i-gh-min) sm ighuminj (i-gh-minj) un cu ljishuredz, njishuredz {ro: uura} {fr: allger, soulager, igumin faciliter} {en: lighten the burden, facilitate, ease, make easier} ighuminii/ighuminie (i-ghu-mi-n-i) sf ighuminii (i-ghu-mi-n) ifculipsit (if-cu-lip-st) adg ifculipsit (if-cu-lip-s-t), un cu iguminii ifculipsits (if-cu-lip-sts), ifculipsiti/ifculipsite (if-cu-lip-s-ti) igrasii/igrasie (i-gra-s-i) sf igrasii (i-gra-s) harea tsi-l fatsi tsi s-adr ma lishor ti ftseari; tsi lishur; efculipsit, lishurat, un lucru s-hib umid; ashi cum easti atmusfera (aera) cndu ljishurat, njishurat {ro: uurat} {fr: allg, soulag, facilit} easti mplin di aburi; ashi cum easti un lucru ud shi nu s-ari {en: facilitated, made easier} ifculipsiri/ifculipsire (if-cuninga uscat (tsi fu udat, acupirit, pitrumtu di ap, umid, etc.); lip-s-ri) sf ifculipsiri (if-cu-lip-sr) atsea tsi s-fatsi cndu un noti, nutii, udalj, umiditati, vlag, vlng {ro: umezeal} {fr: lucru eati faptu s-hib ma lishor; efculipsiri, lishurari, humidit} {en: humidity} ex: murlji di la casa-a noastr au ljishurari, njishurari {ro: aciunea de a uura; uurare} {fr: igrasii (nutii) igrasios (i-gra-si-s) adg igrasioas (i-gra-siaction de faciliter, de soulager} {en: action of making easter, o-s), igrasiosh (i-gra-si-sh), igrasioasi/igrasioase (i-gra-si-

556

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

o-si) (lucru) tsi nu easti uscat ma pitrumtu di ap i aburi; tsi man); ura tsi u-aduchescu doi dushmanj (un fats di alantu) ari stat tu ap (nvilit, pruscutit cu ap) shi nu s-ari uscat shi mirachea tsi u au tra s-sh fac aru; ehtr, ehtrilji, dushninga; (aera, atmusfera) tsi easti mplin di aburi; tsi ari igrasii; mnilji, amahi, crezi, niuspitslji, hseanlichi, zti, shr, tsi easti cu igrasii; vlngos, vlngu, ud, umid, nutios, nutiros, sheri {ro: dumnie} {fr: inimiti, hostilit} {en: enmity, nutos {ro: umed} {fr: humide, moite} {en: humid, moist} ex: hostility} ihtripsescu (ih-trip-ss-cu) vb IV ihtripsii (ih-tripcasa-a noastr ari murlji igrasiosh (cu igrasii, nutiosh) s), ihtripseam (ih-trip-sem), ihtripsit (ih-trip-s-t), ihtripigrasios (i-gra-si-s) adg vedz tu igrasii siri/ihtripsire (ih-trip-s-ri) lu-aurscu pri cariva sh-nu-lj voi igumin (i-g-min) sm iguminj (i-g-minj) clugrlu si easti bunlu; u-aspun ura tsi u am tr cariva i tsiva; ehtripsescu, ehcaplu a unui mnstir, ma marli pristi tuts clugrlji {ro: trevsescu, hzmusescu, u duc zti, u duc sheri {ro: dumni} egumen} {fr: hgumne} {en: father superior (monastery)} ex: {fr: avoir de linimiti; envier} {en: show enmity} ihtripsit iguminlu-aestu fatsi multi bunets tu mnstir (ih-trip-st) adg ihtripsit (ih-trip-s-t), ihtripsits (ih-tripiguminii/iguminie (i-gu-mi-n-i) sf iguminii (i-gu-mi-n) sts), ihtripsiti/ihtripsite (ih-trip-s-ti) atsel tsi easti aurt di tesea tsi u ari, sh-lucrul tsi-l fatsi iguminlu tu-un mnstir {ro: cariva tsi nu-lj va bunlu; ehtripsit, ehtrevsit, hzmusit {ro: funcia de egumen} {fr: fonction de hgumne} {en: function dumnit} {fr: ha par un ennemi; envi} {en: hated by an of a father superior} ex: dup mult hargi amint iguminia la enemy} ihtripsiri/ihtripsire (ih-trip-s-ri) sf ihtripsiri (ih-tripun mnstir ndiprtat sr) atsea tsi s-fatsi cndu un ihtripseashti; ehtripsiri, iguminii/iguminie (i-gu-mi-n-i) sf vedz tu igumin ehtrevsiri, hzmusiri {ro: aciunea de a dumni; dumnire} ih1 (ih) sn ihuri (i-hr) boatsi lung tsi fatsi sutsat shi s-avdi {fr: action davoir de linimiti; denvier} {en: action of deadun cu un cntic; boatsea (fr zboar) a unui cntic; is, showing enmity} niho, boatsi, miludii, cntic, nubeti {ro: ison, melodie} {fr: air, ihtripsescu (ih-trip-ss-cu) vb IV vedz tu ihtru mlodie, accompagnement} {en: melody, accompaniment} ex: ihtripsiri/ihtripsire (ih-trip-s-ri) sf vedz tu ihtru s-tsn ihlu a cnticlui; nu cunoscu ihlu (boatsea, miludia) a ihtripsit (ih-trip-st) adg vedz tu ihtru cnticlui ii! () inter vedz tu o! ih2! (h!) inter vedz tu o! iichim (i-i-chm) sm iichinj (i-i-chnj) omlu tsi s-ari dus la ihicat (ih-ct) sm vedz tu hicat sculii analti tra s nveats cum s-lji vindic oaminjlji di ihtibari/ihtibare (ih-ti-b-ri) sf ihtibri (ih-ti-br) htibari, lngori; yeatru, gheatru {ro: medic} {fr: mdecin} {en: axit, cheafeti, nmuzi, tinjii {ro: stim, respect, demnitate, (medical) doctor, physician} ex: sh-easti iichim (yeatru) a consideraie} {fr: estime, dignit, considration} {en: esteem, lndzitslor dignity} ex: earam domnji cu ihtibari (tinjii, nmuzi); mult ilats (i-lts) vedz tu ela ihtibari (nmuzi) avea ti tropurli a ljei; agiutor shi ihtibari ilc (i-l-c) sf iltsi/iltse (i-l-tsi) pitseta mari a ghrambolui ihtisescu (ih-ti-ss-cu) (mi) vb IV ihtisii (ih-ti-s), ihtiseam (ihcu cari sh-ashteardzi mnjli {ro: prosopul mirelui} {fr: essuieti-sem), ihtisit (ih-ti-s-t), ihtisiri/ihtisire (ih-ti-s-ri) fac main quemploi le nouveau mari} {en: towel used by the un lugurii si s-alxeasc dit catastasea vrtoas (scliro, dur) groom} tu cari s-afl, tu-un catastasi di muljitur (ca apa bunoar); ilea (-lea) cong vedz tu ic tuchescu; (fig/expr: (aveari, negur, etc.) s-ihtiseashti = ileac (i-le-c) sf pl(?) (ljau, tsn) partea-a unui; parti {ro: (aveari, negur, grai, ascheri, foc, etc.) cheari, s-aspardzi, s- parte} {fr: (prendre le) parti (de)} {en: (take the) side (of)} dutsi, si stifuseashti, s-fatsi afan, cipuseashti;) {ro: (se) topi} ex: nj tsni ileac (parti) cu tuti c nu-am ndreptu {fr: (se) fondre} {en: melt} ex: nu s-avea ihtisit (tuchit) ileachim (i-lea-chm) cong dimec, demec, dicara, dicari, zri, neaua di pi munts; mi ihtisii (nj-si featsi afan tut avearea, u lipon, de, osti, va dzc, s-cljam c {ro: deci, aadar} {fr: loai tr hima) cu-ahti hrgi, va s-armn pit cljuri ihtisit (ih- ainsi, donc, vue que, puisque} {en: therefore, in vue of, ti-st) adg ihtisit (ih-ti-s-t), ihtisits (ih-ti-sts), ihtisiti/ihbecause} ex: va s-him alvdats di St-Mria ileachim (dimec, tisite (ih-ti-s-ti) (tsi easti faptu s-hib muljitur (dit catasva dzc) tasea dur tsi u-avea un lugurii ninti) {ro: topit} {fr: fondu} ileaci/ileace (i-le-ci) sf ileci (i-lc) atsea tsi s-da a unui {en: melted} ihtisiri/ihtisire (ih-ti-s-ri) sf ihtisiri (ih-ti-sr) lndzit ca si s-vindic di niputearea tsi ari; atseali tsi fatsi atsea tsi s-fatsi cndu s-tucheashti tsiva {ro: aciunea de a (se) cariva tra s-ascap di un lngoari; ileagi, yitrii, ghitrii, topi; topire} {fr: action de (se) fondre} {en: action of melting} dirmani, vindicari {ro: doctorie, medicament, cur} {fr: ihtisiri/ihtisire (ih-ti-s-ri) sf vedz tu ihtisescu mdicament, gurison} {en: medicine, cure} ex: ma ileaci ihtisit (ih-ti-st) adg vedz tu ihtisescu (yitrii, vindicari) nu-ari aest lngoari ileagi/ileage (i-le-gi) ihtizai/ihtizae (ih-ti-z-i) sf ihtizi (ih-ti-z) atsea tsi sf ilegi (i-lg) (un cu ileaci) ex: ileagea (yitria) a suflitului lipseashti ca un lucru si s-fac (s-hib ghini, etc.); atsea tsi-lj lagi/lage (l-gi) sf pl bnjli tsi li fatsi omlu (ca yitrii) tra si lipseashti a unui tra s-sh treac bana cum sh-u va; ihtiz, s-vindic di nshti lngori {ro: bi terapeutice} {fr: bains htiz, lipsit, nivolji, ananghi {ro: lips, necesitate} {fr: thrapeutiques} {en: therapeutic baths} besoin, ncessit} {en: lack, necessity} ex: s-alumt cu ihtizili ileagi/ileage (i-le-gi) sf vedz tu ileaci (annghiurli) a banljei; avur ihtizai (ananghi) ca s-aleag un ileala (i-lea-l) invar vedz tu ishal amir ihtiz (ih-ti-z) sm ihtizadz (ih-ti-zdz) (un cu ileami/ileame (i-le-mi) sf ilenj (i-lnj) atsea tsi dztsi giudiihtizai) htiz (hti-z) sm htizadz (hti-zdz) (un cu ihtizai) ctorlu c omlu giudicat (shi aflat stipsit) lipseashti s-fac ca itizescu (i-ti-z-s-cu) (mi) vb IV itizii (i-ti-z-), plat (munduiri) tr arulu tsi ari adrat; munduirea tsi uitizeam (i-ti-z-m), itizit (i-ti-z--t), itiziri/itizire (i-tiaproachi cariva tr arulu tsi ari fapt; ileani, iljami, iljani, z--ri) nj-lipseashti tsiva, escu ihtizai {ro: mizerifica} {fr: usnd, giudicat, singilii, fitfai, ctdictsiri {ro: pedeaps, occasioner des besoins} {en: make someone to lack condamnare} {fr: condamnation, punition} {en: conviction, something} ex: shi itizeashti (shi ihtizai easti) fumealja di cu sentence, punishment} ex: va si scoat vr ileami (singilii) la njicz itizit (i-ti-z-t) adg itizit (i-ti-z--t), itizits (igiudicat ileani/ileane (i-le-ni) sf ilenj (i-lnj) (un cu ti-z-ts), itiziti/itizite (i-ti-z--ti) tsi easti ihtizai {ro: ileami) iljami/iljame (i-lj-mi) sf iljenj (i-ljnj) (un cu mizerificat} {fr: occasion des besoins} {en: made to lack ileami) iljani/iljane (i-lj-ni) sf iljenj (i-ljnj) (un cu something} itiziri/itizire (i-ti-z--ri) sf itiziri (i-ti-z-r) ileami) atsea tsi s-fatsi cndu easti ihtizai {ro: aciunea de a ileani/ileane (i-le-ni) sf vedz tu ileami mizerifica} {fr: action doccasioner des besoins} {en: action ilec (i-l-c) sf ilechi (i-lchi) stranj scurtu fr mnits i gulir of making someone to lack something} tsi s-poart pristi cmeashi shi sum jachet i paltu; ilechi, ihtiz (ih-ti-z) sm vedz tu ihtizai scurtac, scurtac, shcurtac, shcurtac, srcuci, cichet, ceachet, ihtrilji/ihtrilje (ih-tr-lji) sf ihtrilji/ihtrilje (ih-tr-lji) atsea (ura, geachet, tsichet, pesh, pishli, peshli {ro: ilic, vest fr nivrearea) tsi u poart un fats di tsiva i di cariva (un dushmneci} {fr: gilet sans manche} {en: vest without sleeves}

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

557

ilechi/ileche (i-l-chi) sf ilechi (i-lchi) (un cu ilec) eleftirusit (e-lef-ti-ru-s-t), eleftirusits (e-lef-ti-ru-sts), ilechi/ileche (i-l-chi) sf vedz tu ilec eleftirusiti/eleftirusite (e-lef-ti-ru-s-ti) (un cu iliftirusit) ilefthir (i-lf-thir) adg ilefthir (i-lf-thi-r), ilefthiri (i-lfeleftirusiri/eleftirusire (e-lef-ti-ru-s-ri) sf eleftirusiri (e-lef-tithir), ilefthiri/ilefthire (i-lf-thi-ri) un cu ileftir ru-sr) (un cu iliftirusiri) ileftir (i-lf-tir) adg vedz tu iliftirii iliftirusescu (i-lif-ti-ru-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu iliftirii ilei/ilee (i-l-i) sf ilei (i-l) 1: tirtipea fapt di omlu shiret tra iliftirusiri/iliftirusire (i-lif-ti-ru-s-ri) sf vedz tu iliftirii s-lu-ard pi-atsel tsi easti niheam ageamit (aplo, tivichel, tsiiliftirusit (i-lif-ti-ru-st) adg vedz tu iliftirii s-ardi lishor); dhol, pispeats, punirlichi, tirtipi, vulpilji; 2: iljami/iljame (i-lj-mi) sf vedz tu ileami nidriptati, strmbtati, hilieti, adichii, apadichii {ro: iretlic, iljani/iljane (i-lj-ni) sf vedz tu ileami fraud, nedreptate} {fr: tricherie, fraude, iniquit} {en: iljari/iljare (i-lj-ri) sf vedz tu ilji trickery, deceit, iniquity} iljat (i-ljt) adg vedz tu ilji ileni/ilene (i-l-ni) sf vedz tu liyeni iljedz (i-ljdz) (mi) vb I vedz tu ilji ili (-li) cong vedz tu ic ilji/ilje (-lji) sf pl partea dit trup tsi s-afl namisa di pntic ilichii/ilichie (i-li-ch-i) sf ilichii (i-li-ch) chirolu (anj, mesh, (partea di nghios) shi coaps (partea di nsus); un di dauli dzli, etc.) tsi-ari tricut di la amintarea-a unui om (ftsearea-a prts di sum brats a omlui di la coasti pn tu loclu iu sunui lucru) sh-pn tu oara (dit ban) ti cari zburm; vrst, acats ciciorlu di trup; gof, ciupoc, cipoc, crtsioar, scrtsivrst, anj; (expr: easti tu ilichii = easti tu ilichia cndu feata oar, slaghin, slghin, slbints, clcu, curtsori; (expr: nu pot poati si s-mrit, i ficiorlu si s nsoar) {ro: vrst} {fr: ge} si-nj tsn iljili di-ardeari = ard multu, nu pot s-mi tsn di{en: age} ardeari) {ro: old, iie} {fr: flancs, hanche} {en: groin, flank ilifthirii/ilifthirie (i-lif-thi-r-i) sf ilifthirii (i-lif-thi-r) un cu (body), lower part of the abdomen} ex: nu-sh tsni iljili di-ars iliftirii (expr: ardi multu, nu poati si s-tsn); mi dor iljili multu; mi ilifthirusescu (i-lif-thi-ru-ss-cu) (mi) vb IV ilifthirusii (i-lif-thitsni tu ilji (coasta, sum coast), nu pot s-adilj iljedz (iru-s), ilifthiruseam (i-lif-thi-ru-sem), ilifthirusit (i-lif-thiljdz) (mi) vb I iljai (i-lj), iljam (i-ljm), iljat (i-lj-t), ru-s-t), ilifthirusiri/ilifthirusire (i-lif-thi-ru-s-ri) un cu iljari/iljare (i-lj-ri) (mi) ngrash la ilji {ro: (se) rotunji (niliftirusescu gra) la olduri} {fr: (s)arrondir (engraisser) les hanches} ilifthirusiri/ilifthirusire (i-lif-thi-ru-s-ri) sf ilifthirusiri (i-lif-thi{en: round (fatten) the lower part of the abdomen} ex: s-iljar, ru-sr) un cu iliftirusiri s-prstinir di vrea fac tc; nu bgai oar cu mcarea sh-mi ilifthirusit (i-lif-thi-ru-st) adg ilifthirusit (i-lif-thi-ru-s-t), iljai iljat (i-ljt) adg iljat (i-lj-t), iljats (i-ljts), iljailifthirusits (i-lif-thi-ru-sts), ilifthirusiti/ilifthirusite (i-lif-thiti/iljate (i-lj-ti) tsi s-ari ngrshat la ilji {ro: care s-a rotunru-s-ti) un cu iliftirusit jit (ngrat) la olduri} {fr: arrondi (engraiss) aux hanches} iliftirii/iliftirie (i-lif-ti-r-i) sf iliftirii (i-lif-ti-r) izinea shi pu{en: who has rounded (fattened) the lower part of the abdotearea tsi u ari cariva tra s-fac atseali tsi va (si s-duc iu va, s- men} ex: caljlji vinjir iljats iljari/iljare (i-lj-ri) sf iljeri (idzc tsi va, etc.) fr tra s-lji hib fric ca va s-pat tsiva; ca- ljr) atsea tsi s-fatsi cndu un (om, cal, etc.) si ngrashi la ilji tastasea tu cari s-afl un om tsi nu easti ncljis tu-un filichii; {ro: aciunea de a (se) rotunji (de a (se) ngra) la olduri} elefterii, lefterii, hurieti, slobodii {ro: libertate} {fr: libert} {fr: action de (s)arrondir (engraisser) les hanches} {en: {en: liberty, freedom} elefterii/elefterie (e-lef-te-r-i) sf elefaction of rounding (of fattening) the lower part of the terii (e-lef-te-r) (un cu iliftirii) lefterii/lefterie (lef-te-r-i) abdomen} sf lefterii (lef-te-r) (un cu iliftirii) ileftir (i-lf-tir) adg iljumai/iljumae (i-lju-m-i) sf iljumi (i-lju-m) arad ileftir (i-lf-ti-r), ileftiri (i-lf-tir), ileftiri/ileftire (i-lf-ti-ri) (multimi) di oaminj nvitsats; om cu carti; om nvitsat {ro: tsi ari iliftiria tra s-fac tsi va (iu va, cndu va, etc.) fr s-caft erudit} {fr: classe drudits} {en: class of learned people} ex: izini maxus di la altu, ic s-lji hib fric ca va s-pat tsiva; pitricu si s-adun iljumaea (multimea di oaminj nvitsats) tut (stat) tsi nu tsni di altu shi s-nicuchirseashti ashi cum va, fr ilm (il-m) sm vedz tu elmai s-caft izini di la altu (stat); eleftir, leftir, lefter, filcu {ro: liber, ilpid (il-p-dh) sf vedz tu elpid independent} {fr: libre, indpendant} {en: free, indipendent} ilpidh (il-p-dh) sf ilpidz (il-pdz) un cu elpid eleftir (e-lf-tir) adg eleftir (e-lf-ti-r), eleftiri (e-lf-tir), imam (i-mm) sm vedz tu imani eleftiri/eleftire (e-lf-ti-ri) (un cu ileftir) leftir (lf-tir) imani/imane (i-m-ni) sf fr pl pistipsirea tsi u ari cariva c adg leftir (lf-ti-r), leftiri (lf-tir), leftiri/leftire (lf-ti-ri) easti un Dumnidz tu lumi cari featsi nomurli tsi el prindi s-li(un cu ileftir) lefter (lf-ter) adg lefter (lf-te-r), lefteri ascult; pisti, trischii, nom, fedi, din, bes; (fig: inim, suflit) (lf-ter), lefteri/leftere (lf-te-ri) (un cu ileftir) iliftiru{ro: credin} {fr: foi, croyance} {en: faith} ex: cnj fr sescu (i-lif-ti-ru-ss-cu) (mi) vb IV iliftirusii (i-lif-ti-ru-s), imani (pisti); lj-aduc tru imani (tu pisti); om fr din, fr iliftiruseam (i-lif-ti-ru-sem), iliftirusit (i-lif-ti-ru-s-t), ilifimani (fig: inim); imanea (fig: suflitlu) va s-lj-u scot imam tirusiri/iliftirusire (i-lif-ti-ru-s-ri) lj-dau izini (lj-dau puteatea, (i-mm) sm imami (i-mm) preftul (shi dascal) di pisti lu-alas, etc.) pri cariva s-fac atseali tsi va (si s-duc iu va, s- nturtseasc; hogi, huge, muezim {ro: hoge, imam} {fr: imam, dzc tsi va, etc.); alas cariva s-fug di-aclo iu s-afl ncljis (s- prtre musulman} {en: imam, prayer leader of Islam} hib ileftir, si s-duc iutsido va, etc.); lj-dau cali; dau dira; imansz (i-man-sz) sm, sf, adg imansz (i-man-s-z), slghescu, slghescu, srghescu, srgljescu, apulsescu {ro: imansji (i-man-sj), imanszi/imansze (i-man-s-zi) un tsi libera} {fr: librer, affranchir} {en: liberate, free} iliftirusit nu easti di pistea nturtseasc al Islam; dinsz, apistu, gheaur, (i-lif-ti-ru-st) adg iliftirusit (i-lif-ti-ru-s-t), iliftirusits (i-lifcur, pabes, pngn {ro: infidel} {fr: mcrant, infidle} {en: ti-ru-sts), iliftirusiti/iliftirusite (i-lif-ti-ru-s-ti) tsi easti alsat infidel, unbeliever} ex: easti fr din, imansz (fr pisti, s-fug di-aclo iu eara ncljis; tsi-lj si deadi izinea s-fac tsi va fr inim) (si s-duc iu va, s-dzc tsi mindueashti, etc.); tsi-lj s-ari dat imansz (i-man-sz) sm, sf, adg vedz tu imani cali (dira); slghit, slghit, srghit, srgljit, apulsit {ro: im (-m) sf vedz tu mum liberat} {fr: libr, affranchi} {en: liberated, freed} iliftirusi- imbru (m-bru) adg vedz tu imir ri/iliftirusire (i-lif-ti-ru-s-ri) sf iliftirusiri (i-lif-ti-ru-sr) imbrucci (im-bruc-c) sm vedz tu yimbruchi atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-iliftiriseashti; slghiri, slghiri,imbrucciu (im-bruc-c) sm imbrucceadz (im-bruc-cdz) srghiri, srgljiri, apulsiri {ro: aciunea de a libera; liberare} scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz imbrucci {fr: action de librer, daffranchir} {en: action of liberating, imbruchi/imbruche (im-br-chi) sf vedz tu yimbruchi of freeing} eleftirusescu (e-lef-ti-ru-ss-cu) (mi) vb IV imerominii/imerominie (i-me-ro-mi-n-i) sf vedz tu eleftirusii (e-lef-ti-ru-s), eleftiruseam (e-lef-ti-ru-sem), imirominii eleftirusit (e-lef-ti-ru-s-t), eleftirusiri/eleftirusire (e-lef-ti-ru- imir (-mir) adg imir (-mi-r), imiri (-mir), imiri/imire (s-ri) (un cu iliftirusescu) eleftirusit (e-lef-ti-ru-st) adg mi-ri) (om) tsi easti dobru (moali, prhar, bun, molav,

558

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

mulashcu, fronim, etc.); tsi nu easti agru; (pravd) tsi easti n) (un cu imirominii) nvitsat s-nu mata hib agr ma s-ascult di om; imbru {ro: imirusescu (i-mi-ru-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu imir blnd, mblnzit, domestic} {fr: doux (homme), apprivois, imirusiri/imirusire (i-mi-ru-s-ri) sf vedz tu imir domestique, domestiqu} {en: gentle, kind, tame, tamed, imirusit (i-mi-ru-st) adg vedz tu imir domesticated} ex: eara tuts oaminj imiri (dobri); easti imir imnar (im-nr) sm, sf, adg vedz tu imnu (nu easti agr) pulja-aest imbru (m-bru) adg imbr (mimnari/imnare (im-n-ri) sf vedz tu imnu br), imbri (m-bri), imbri/imbre (m-bri) (un cu imir) imnat1 (im-nt) adg vedz tu imnu imireats (i-mi-re-ts) sf imirets (i-mi-rts) harea tsi-lj fatsi imnat2 (im-nt) sn vedz tu imnu oaminjlji s-hib imiri; purtari di om imir; harea tsi u au agruimnat (im-n-t) sf vedz tu imnu prvdzli dup tsi suntu nvitsati s-ascult di om shi si sta ning imnatic (im-n-tic) sn vedz tu imnu casa-a omlui; imirami {ro: blndee; docilitate, domesticitate} imntur (im-n-t-r) sf vedz tu imnu {fr: douceur, humeur douce; docilit, apprivoisement} {en: imnu (m-nu) vb I imnai (im-n), imnam (im-nm), imnat kindness, mildness; docility, tameness} ex: nu-avusesh (im-n-t), imnari/imnare (im-n-ri) mi min dit un loc tu altu imireats pri tini; u ntrib cu imireats (dultseami); mi zbur pripadi (cu minarea-a cicioarilor un dup-alantu); alag (mi cu imireats imirami/imirame (i-mi-r-mi) sf imirnj (i-miduc) prit multi cljuri shi locuri; calcu, mi min (cu cicioarli), rnj) (un cu imireats) imiredz (i-mi-rdz) (mi) vb I mi duc (pripadi), alag {ro: merge, umbla, se duce} {fr: imirai (i-mi-r), imiram (i-mi-rm), imirat (i-mi-r-t), marcher, (sen) aller} {en: walk, go} ex: calea tut imn imirari/imirare (i-mi-r-ri) l-fac un om s-hib (ma) imir; l(alag pripadi) sh-cnt; lj-lea caplu a atsilui di imnnda; fac un om s-aib un purtari imir (dultsi, moali); u fac un mintea-lj imna (fig: lj-si dutsea) aljurea imnat1 (im-nt) adg pravd imir (di agr tsi eara); imiripsescu, imirisescu, imnat (im-n-t), imnats (im-nts), imnati/imnate (im-n-ti) imirusescu, piculescu, fruminescu {ro: mblnzi, domestici} tsi s-ari dus iuva cu minarea-a cicioarilor un dup-alantu {fr: adoucir; apprivoiser, domestiquer} {en: make someone (algat prit cljuri shi locuri); clcat, minat, dus, algat {ro: kind; tame} ex: sh-ti imireadz (sh-ti fatsi s-ai un purtari ma mers, umblat, dus} {fr: march, all} {en: walked, gone} ex: moali, ma dultsi); nu pots s-ti imiredz, armasish agru imirat nu hii imnat (algat) tu lumi; cljuri imnati (algati, clcati) (i-mi-rt) adg imirat (i-mi-r-t), imirats (i-mi-rts), imiraimnari/imnare (im-n-ri) sf imnri (im-nr) atsea tsi s-fatsi ti/imirate (i-mi-r-ti) tsi s-ari fapt imir; imiripsit, imirisit, cndu cariva imn; clcari, minari, dutseari, algari {ro: imirusit, piculit, fruminit {ro: mblnzit, domesticit} {fr: aciunea de a merge, de a umbla, de a se duce; umblare} {fr: adouci; apprivois, domestiqu} {en: made to be kind; tamed} action de marcher, de sen aller; marche, alle} {en: action of imirari/imirare (i-mi-r-ri) sf imirri (i-mi-rr) atsea tsi swalking, of going; walk} ex: n curmm di imnari niimnat fatsi cndu cariva s-imireadz; imiripsiri, imirisiri, imirusiri, (ni-im-nt) adg niimnat (ni-im-n-t), niimnats (ni-impiculiri, fruminiri {ro: aciunea de a mblnzi, de a domestici; nts), niimnati/niimnate (ni-im-n-ti) tsi nu ari imnat; loc mblnzire, domesticire} {fr: action dadoucir; dapprivoiser, iu nu s-ari clcat cicior di om; niclcat, niminat, nidus, de domestiquer} {en: action of making someone kind; of nealgat {ro: care nu a mers, neumblat, nedus} {fr: qui na taming} imiripsescu (i-mi-rip-ss-cu) (mi) vb IV imiripsii (ipas march, qui na pas voyag; (lieu) jamais visit} {en: who mi-rip-s), imiripseam (i-mi-rip-sem), imiripsit (i-mi-riphas not walked, who has not not gone; (place) no man has s-t), imiripsiri/imiripsire (i-mi-rip-s-ri) (un cu imiredz) been before} ex: niimnat (nealgat) tu lumi; crrli niimnati imiripsit (i-mi-rip-st) adg imiripsit (i-mi-rip-s-t), imi(niclcati); tricur prit locuri niimnati (iu nu-ari clcat cicior ripsits (i-mi-rip-sts), imiripsiti/imiripsite (i-mi-rip-s-ti) di om) niimnari/niimnare (ni-im-n-ri) sf niimnri (ni-im(un cu imirat) imiripsiri/imiripsire (i-mi-rip-s-ri) sf nr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva nu imn; niclcari, nimiimiripsiri (i-mi-rip-sr) (un cu imirari) imirisescu (i-minari, nidutseari, nealgari {ro: aciunea de a merge, de a ri-ss-cu) (mi) vb IV imirisii (i-mi-ri-s), imiriseam (i-mi-riumbla, de a se duce; umblare} {fr: action de marcher, de sen sem), imirisit (i-mi-ri-s-t), imirisiri/imirisire (i-mi-ri-s-ri) aller; marche, alle} {en: action of walking, of going; walk} (un cu imiredz) ex: nu putui s-lu imiripsescu (s-lu fac ex: niimnarea-lj fatsi-aru imnatic (im-n-tic) sn imnati(cama) imir) imirisit (i-mi-ri-st) adg imirisit (i-mi-ri-stsi/imnatitse (im-n-ti-tsi) turlia cu cari sh-min cariva t), imirisits (i-mi-ri-sts), imirisiti/imirisite (i-mi-ri-s-ti) cicioarili cndu imn; imnari, imntur, imnat, imnat, minari, (un cu imirat) imirisiri/imirisire (i-mi-ri-s-ri) sf imirisiri (idutseari, algari {ro: mers, umblet, umbltur} {fr: marcher, mi-ri-sr) (un cu imirari) imirusescu (i-mi-ru-ss-cu) allure, aller, alle} {en: kind of walk, walk, walking} ex: cu (mi) vb IV imirusii (i-mi-ru-s), imiruseam (i-mi-ru-sem), diznjirdat imnatic (imnat, imnari); chiru imnaticlu imnat2 imirusit (i-mi-ru-s-t), imirusiri/imirusire (i-mi-ru-s-ri) (im-nt) sn imnaturi (im-n-tur) (un cu imnatic) ex: ca si(un cu imiredz) ex: armasi pilja agr tu casa-a noastr, nu s- lj vead a lui imnat (imnatic) imnat (im-n-t) sf fr pl imirusi (nu s-featsi imir) imirusit (i-mi-ru-st) adg (un cu imnatic) imntur (im-n-t-r) sf imnturi (im-nimirusit (i-mi-ru-s-t), imirusits (i-mi-ru-sts), imirusitr) (un cu imnatic) ex: doi mesh tsni imntura (duti/imirusite (i-mi-ru-s-ti) (un cu imirat) imirusiri/imitsearea); dup siptmnj di imntur (di imnari, di imnatic) rusire (i-mi-ru-s-ri) sf imirusiri (i-mi-ru-sr) (un cu imiraimnar (im-nr) sm, sf, adg imnar (im-n-r), imnari (imri) nr), imnari/imnari (im-n-ri) tsi imn pripadi; (stratiot) tsi imirami/imirame (i-mi-r-mi) sf vedz tu imir s-min pripadi, cu cicioarili {ro: pedestru, infanterist} {fr: imirari/imirare (i-mi-r-ri) sf vedz tu imir pier, fantassin} {en: on foot, foot-soldier} ex: nizanjlji, cvimirat (i-mi-rt) adg i vedz tu imir lari shi imnari (tsi s-mina pripadi), eara adush tr vimtu; yin imireats (i-mi-re-ts) sf vedz tu imir imnari (stratiots pripadi), cvlrii imiredz (i-mi-rdz) (mi) vb I vedz tu imir impetig (im-p-ti-g) sf impetidzi/impetidze (im-p-ti-dzi) imiripsescu (i-mi-rip-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu imir scutearea pi cheali di grnutsi (bishits, arushats, etc.) cari diimiripsiri/imiripsire (i-mi-rip-s-ri) sf vedz tu imir arad aspuni c omlu ari un lngoari {ro: erupie a pielei} imiripsit (i-mi-rip-st) adg vedz tu imir {fr: ruption cutane, dartre} {en: skin rash} imirisescu (i-mi-ri-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu imir imuti/imute (i-m-ti) sf pl(?) vedz tu umuti imirisiri/imirisire (i-mi-ri-s-ri) sf vedz tu imir imzai/imzae (im-z-i) sf imzi (im-z) carti (di-arad di la imirisit (i-mi-ri-st) adg vedz tu imir chivernisi, cu vul sh-ipugrfii) tu cari s-aspuni (tsi easti un imirominii/imirominie (i-mi-ro-mi-n-i) sf imirominii (i-mi-roispati, prov, semnu) c un lucru s-ari fapt dealihea {ro: mi-n) anlu sh-dzua tsi s-fatsi tsiva {ro: dat (an, zi...)} {fr: atestat} {fr: attestation} {en: attestation} date (anne, jour...)} {en: date (year, day...)} ex: tsi imirominii inaci (i-na-c) adg(?) vedz tu inati (tsi an sh-dzu) avea cartea tsi-ts pitricu vrutlu? imeromiinaciu (i-na-c) adg(?) vedz tu inati nii/imerominie (i-me-ro-mi-n-i) sf imerominii (i-me-ro-miinagi (i-na-g) adg(?) vedz tu inati

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

559

inagilchi/inagilche (i-na-gi-l-chi) sf vedz tu inati di-un-un, panda; (expr: inda s-dutsi = dztsi tut chiro, si inati/inate (i-n-ti) sf ints (i-nts) yinati, gnati, ghnati, amngreac) {ro: mereu, totdeauna, continuu} {fr: continuellment, nii, mnii, hulii, lis, foc, uryii, zal, zali, gindi, nireats, nr- sans cesse, toujours} {en: continually, non-stop, always} ex: el leats, thimo, pic, cangi, him, turbari {ro: suprare, furie, yinea inda la noi (des, picna, dipriun, totna); inda s-dutsi mnie} {fr: fcherie, colre, courroux} {en: fury, anger, ire} (expr: si ngreac) s-intru la el acas ex: Corbea, inatea lu-acts intusescu (i-n-tu-ss-cu) vb indami1/indame (in-d-mi) sf pl(?) vidzuta cu cari s-aspuni IV intusii (i-n-tu-s), intuseam (i-n-tu-sem), intusit (i- cariva (sh-cu cari easti vidzut di alts); vidzut, videari, fats, n-tu-s-t), intusiri/intusire (i-n-tu-s-ri) mi-acats inatea; opsi, masti, fan, ceahre, prep {ro: nfiare, aspect, mi fac foc di inati; yintusescu, gntusescu, arcedz, ariciuescu, prezen} {fr: apparence, comparution, prsence} {en: agredz, aghredz, timusescu, furtsuescu, furchisescu, ngindu, appearance, aspect} ex: ca dzna tu indami (tu vidzut, cndu nirescu, aprindu, lisixescu, turbu, turbedz {ro: se nfuria} {fr: s-aspusi) semporter, se mettre en colre} {en: infuriate} intusit (iindami2/indame (in-d-mi) adv tu anj, tu ilichii {ro: n ani} n-tu-st) adg intusit (i-n-tu-s-t), intusits (i-n-tu-sts), {fr: en ge} {en: of age} ex: easti indami (tu ilichii); tamam tu intusiti/intusite (i-n-tu-s-ti) tsi lu-ari actsat inatea; yin- indami (tu ilichia bun) eara doilji cndu s-loar tusit, gntusit, arceat, ariciuit, agrat, aghrat, timusit, furtsuit, indati/indate (in-d-ti) sf indts (in-dts) lucrul tsi-l fatsi atsel furchisit, ngindat, nirit, apres (di inati), lixit, turbat {ro: nfucari agiut, intati, ndat, agiutor {ro: ajutor} {fr: aide, riat} {fr: emport, mis en colre} {en: infuriated} intusiassistance} {en: aid, assistance} ex: di yeatru fr indati ri/intusire (i-n-tu-s-ri) sf intusiri (i-n-tu-sr) atsea tsi s- (agiutor); yin a gionjlor indati (agiutor) intati/intate (in-t-ti) fatsi cndu un easti actsat di inati; yintusiri, gntusiri, sf intts (in-tts) (un cu indati) ex: gionjlji a noshtri, tuts arceari, ariciuiri, agrari, aghrari, timusiri, furtsuiri, furchisiri, intati tsi-lj pitritsem; n da intati-a nau ndat (n-d-t) sf ngindari, niriri, aprindiri (di inati), lixiri, turbari {ro: aciunea ndts (n-dts) (un cu indati) ex: shi a gionjlor s-duc de a nfuria; nfuriare} {fr: action de se mettre en colre} {en: ndat action of becoming (making someone) infuriated} intos (i- indihachi/indihache (in-di-hchi) adv vedz tu hachi n-ts) adg intoas (i-n-to-s), intosh (i-n-tsh), intoaindires (in-di-rs) sn indiresi/indirese (in-di-r-si) shi si/intoase (i-n-to-si) tsi lu-acats lishor inatea; yintos, indiresuri (in-di-r-sur) scriari neaprucheat tu dictsiunarlugntos, huliros, lisearcu, turbat, gindos, uryisit {ro: furios} {fr: aestu; vedz intires cholrique, furieux} {en: infuriated, angered} inagi (i-na-g) indrari/indrare (in-dr-ri) sf indrri (in-drr) scriari adg(?) inagii/inagie (i-na-g-i), inageadz (i-na-gedz), inagii neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz intrari (i-na-g) (un cu intos) inaci (i-na-c) adg(?) inacii/inacie indrat (in-drt) adg indrat (in-dr-t), indrats (in-drts), (i-na-c-i), inaceadz (i-na-cedz), inacii (i-na-c) (un cu indrati/indrate (in-dr-ti) scriari neaprucheat tu-aestu intos) inaciu (i-na-c) adg(?) inacii/inacie (i-na-c-i), inacii dictsiunar; vedz intrat (i-na-c), inacii (i-na-c) (un cu intos) intci (i-nt-c) indru (n-dru) vb I indrai (in-dr), indram (in-drm), indrat adg(?) intcioanji/intcioanje (i-nt-cio-nji), intceadz (i-nt- (in-dr-t), indrari/indrare (in-dr-ri) scriari neaprucheat tucedz), intcioanji/intcioanje (i-nt-cio-nji) tsi easti mplin aestu dictsiunar; vedz intru di inati; tsi lu-acats lishor inatea; yintos, gntos, huliros, induescu (in-du-s-cu) (mi) vb IV induii (in-du-), indueam lisixit, lisearcu, turbat, gindos, uryisit {ro: furios, suprcios, (in-du-m), induit (in-du--t), induiri/induire (in-du--ri) mnios} {fr: cholrique, furieux, irascible} {en: infuriated, nu hiu sigur (hiu pi-andaulea) c un lucru easti dealihea; nu angered, irritable} inagilchi/inagilche (i-na-gi-l-chi) sf shtiu cari preari easti buna sh-cari nibuna; nu shtiu tsi s-fac inagilchi (i-na-gi-lch) harea tsi u-ari atsel tsi lu-acats sh-tsi cali s-ljau (c nu cunoscu cari easti atsea ma buna) {ro: inatea multu lishor {ro: irascibilitate, ndrtnicie} {fr: irascise ndoi} {fr: douter, tre en doute} {en: doubt, be in doubt} bilit, obstination} {en: irascibility, irritableness} induit (in-du-t) adg induit (in-du--t), induits (in-du-ts), gnati/gnate (gn-ti) sf gnts (gnts) (un cu inati) gntos induiti/induite (in-du--ti) cari nu easti sigur c un lucru easti (gn-ts) adg gntoas (gn-to-s), gntosh (gn-tsh), dealihea; cari nu shtii tsi s-fac sh-tsi cali s-aleag (c nu gntoasi/gntoase (gn-to-si) (un cu intos) gntusescu cunoashti cari easti-atsea buna) {ro: care se ndoiete} {fr: qui (gn-tu-ss-cu) vb IV gntusii (gn-tu-s), gntuseam (gn-tu- se doute, qui est en doute} {en: who is in doubt} induisem), gntusit (gn-tu-s-t), gntusiri/gntusire (gn-tu-s- ri/induire (in-du--ri) sf induiri (in-du-r) atsea tsi s-fatsi ri) (un cu intusescu) gntusit (gn-tu-st) adg gntusit cndu cariva si indueashti {ro: aciunea de a se ndoi} {fr: (gn-tu-s-t), gntusits (gn-tu-sts), gntusiti/gntusite (gn- action de douter, dtre en doute} {en: action of doubting, of tu-s-ti) (un cu intusit) gntusiri/gntusire (gn-tu-s-ri) being in doubt} andaulea1 (an-d-lea) adv tsi s-afl tusf gntusiri (gn-tu-sr) (un cu intusiri) un catastasi iu nu shtii cari easti averlu, cari preari eastiintci (i-nt-c) adg(?) vedz tu inati atsea buna, tsi cali s-acats, etc.; (expr: stau andaulea = stau intos (i-n-ts) vedz tu inati sh-mi minduescu, c nu shtiu tsi s-fac; shuvescu) {ro: la intusescu (i-n-tu-ss-cu) vb IV vedz tu inati ndoial} {fr: en doute} {en: in doubt} ex: elj sttea andaulea intusiri/intusire (i-n-tu-s-ri) sf vedz tu inati (expr: neapufsits, nu shtia tsi s-fac, shuvea) andaulea1 intusit (i-n-tu-st) adg vedz tu inati (an-d--lea) num invar (un cu andaulea1) incan (in-cn) adv vedz tu canim induiri/induire (in-du--ri) sf vedz tu induescu incheari/incheare (in-che-ri) atsea tsi fatsi un cndu dztsi induit (in-du-t) adg vedz tu induescu c nu easti dealihea, lucrul tsi altsi-l pistipsescu dealihea; atsea inerghii (i-nr-ghi-i) sf inerghii (i-nr-gh) tcatea tsi u ari tsi fatsi un cari nu pricunoashti c un lucru s-ari fapt (spus, omlu tra s-fac tsiva cu dinami; harea tsi lu-adar omlu stihisit, etc.); ncheari, hasha, arnisi; (expr: u fac incheari = fac aspun (tu tuti-atseali tsi fatsi) puteari (vrtushami, dinami, hasha, arnisescu) {ro: negare; refuz} {fr: ngation; refus} {en: vlag, cuveti, etc.); ineryii, energhii, eneryii {ro: energie, denial, refusal} ex: inchearea-a (nipricunushtearea-a) sumiljei aciune} {fr: nergie, action} {en: energy, action} ineryii (imprumutati nu aundzeashti a omlui tinjisit; fac incheari (dz nr-yi-i) sf ineryii (i-nr-y) (un cu inerghii) energhii (ec nu easti dealihea); lji featsi incheari atseali dau njilj tsi-lj nr-ghi-i) sf energhii (e-nr-gh) (un cu inerghii) ex: om ded di prota ncheari/ncheare (nche-ri) adv (un cu cu mult energhii (puteari di lucru) eneryii (e-nr-yi-i) sf incheari) ncheari/ncheare (n-che-ri) adv (un cu eneryii (e-nr-y) (un cu inerghii) ex: nu-ari eneryii incheari) ex: el ncheari (el arniseashti), hasha furtul lu-acats (puteari) s-fac tsiva energhisescu (e-ner-ghi-ss-cu) vb IV (el lugurseashti c furtul nu easti dealihea) energhisii (e-ner-ghi-s), energhiseam (e-ner-ghi-sem), inda (n-da) adv (tsi s-fatsi) di-arad tut chirolu; (tsi s-fatsi) energhisit (e-ner-ghi-s-t), energhisiri/energhisire (e-ner-ghicati oar; fr-astmtsiri; dipriun, daima, des; totna, totna, s-ri) fac un lucru cu ineryii; cilstisescu, cilistisescu {ro: totuna, totun, tutuna, tutauna, tutun, tutdiun; deun, diun, activa energic, strui} {fr: agir, persister, persvrer} {en: act

560

Dictsiunar a Limbljei Armneasc tuti c nu mi-arseashti; (xxiv) am (nj-sta) tsiva pri inim = am tsiva tu minti tsi mi nvirineadz ic un mistico tsi nu voi s-lu spun la lumi; (xxv) nj-u ljishurai (nj-u-avrai) inima = ljishurai (mi isihsii) c dzsh atseali tsi-aveam pri inim; (xxvi) nj caft (nj-u va, mi tradzi) inima = voi s-am (s-nj si da) tsiva, mi-arseashti (sh-voi s-lu am) un lucru, un mcari, etc.; (xxvii) nu mi-alas inima = nu pot si stau shi s-nu-l fac un lucru, un buneats; canda mi pindzi cariva tra s-lu fac un lucru; (xxviii) mi-aumsi (nj njarsi) la inim = nj featsi ghini, nj-si featsi chefea dup cum u vream, mi-arsi multu, nj featsi mari pltseari; (xxix) nj-bag ciulichi la inim = mi nvrtushedz; expr: 3: nj-si fatsi inima ct un puric = nj-easti mult fric, lhtrsescu; 4: nj-ljau inima n dints (sh-lu fac un lucru) = nj-easti fric ma-l fac lucrul; 5: nj-bag inima mpadi; nj-fac di inim = nj-si fatsi njil, mi curm njila; 6: mi mshc inima (buriclu) = mi doari stumahea, pntica, mi mshc buriclu; 7: nu-nj si dutsi pnea la inim = mc fr orixi, nu pot s-mc, nu ved hiri di mcari {ro: inim; suflet; miez, mijloc; curaj; dragoste; stomah; etc., etc.} {fr: coeur; milieu; courage; inquitude; amour; compassion; estomac; etc., etc.} {en: heart; core, middle; courage, love; stomach; etc., etc.} ex: inima s-nj-u-alash si bat; stihiu cu trei ininj (expr: multu gioni, inimos); muri di inim (expr: di-un lngoari iu btearea-a inimljei astmtseashti dinoar); d-nj inima (fig: njedzlu) a hiumuniclui; pitrumsi pn tu inima (fig: mesea) a faglui; arcoari ca tu inima (fig: mesea, vahtea, yia) di earn; lu-apuc tu inima (fig: vahtea, yia, mburita) a cloariljei; videarea-aest l deadi inim (fig: curai, thar, gireti); lo inim (fig: curai); lj-dau inim (fig: curai); lj-fac inim (fig: curai); ari inim di ljepuri (fig: mi-aspar multu lishor, nu-am dip curai); s-nu sh-u mc inima (fig: s-nu s-siclitseasc, s-nu shfac gaileadz); lj-cdzu tu inim (fig: tu vreari); lj-intr tu inim (fig: tu vreari); inima-lj (fig: stumahea, pntica) s-nu-lj hib goal; lo yitria pri inima goal (fig: nimcat, cu stumahea goal); pn si sh-fac di inim (expr: s-lu curm njila) Atseldi-Analtu; s-ts si bag inima mpadi (expr: s-ts si fac njil); mi mshc inima (fig: stumahea); dau cu inima curat (expr: fr s-minduescu lets, drcurii); nj-u featsi mcarea dup cum nj-u va inima (fig: ashi cum mi-arseashti); s-ts mts ct va-ts va, va-ts caft inima (fig: ct va s-vrei, ct va tiarseasc) injoar (i-njo-r) sf injoari/injoare (i-njo-ri) shi injiori (i-njr) inim njic; zbor tr hidipsiri tsi s-dztsi a unui njic vrut; inimushi {ro: inimioar} {fr: petit coeur} {en: little heart} ex: nj-mcash injoara (fig: mi siclitsish); spuni-nj dorlu di tru injoar; sh-bg ciulichi la injoar (si nvrtushe); aleapsir atsel tsi ardea injori; cti injori nu-ari ars!; tra s-lji dishcljid injoara (fig: s-u fac si s-hrseasc, s-fac chefi) inimushi/inimushe (i-ni-m-shi) sf inimush (i-ni-msh) (un cu injoar) inimarcu (i-ni-mr-cu) adg inimarc (i-nimr-c), inimarts (i-ni-mr-ts), inimartsi/inimartse (i-nimr-tsi) tsi easti cu curagi; tsi nu-ari fric; curagios, cidigi, inimos, dldsit, alipidat {ro: inimos, curajos, viteaz} {fr: vif, courageux, intrpide, vaillant, bouillant} {en: courageous, fearless, bold, brave} ex: atumtsea-l vidzu tsi inimarcu (inimos, gioni) eara calu; inimarcu (inimos, fr fric) ca brbat inimos (i-ni-ms) adg inimoas (i-ni-mo-s), inimosh (i-ni-msh), inimoasi/inimoase (i-ni-mo-si) (un cu inimarcu) inimusescu (i-ni-mu-ss-cu) vb IV inimusii (ini-mu-s), inimuseam (i-ni-mu-sem), inimusit (i-ni-mu-st), inimusiri/inimusire (i-ni-mu-s-ri) l fac pri cariva s-nu-lj mata hib fric; lj dau curagi; lj-fac gireti; lj bag ciulichi la inim; mbrbtedz {ro: ncuraja} {fr: encourager, donner du coeur} {en: encourage} inimusit (i-ni-mu-st) adg inimusit (i-ni-mu-s-t), inimusits (i-ni-mu-sts), inimusiti/inimusite (i-ni-mu-s-ti) cari nu mata ari fric; tsi-lj s-ari dat curagi; mbrbtat {ro: ncurajat} {fr: encourag} {en: encouraged} inimusiri/inimusire (i-ni-mu-s-ri) sf inimusiri (i-ni-mu-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva inimuseashti pri cariva; mbrbtari {ro: aciunea de a ncuraja; ncurajare} {fr: action dencourager, de donner du coeur; encouragement} {en: action of encouraging, encouragement}

energetically, persist, persevere} ex: va s-energhisescu (caftu cu ineryii, va cilistisescu) si s-fac aestu lucru energhisit (ener-ghi-st) adg energhisit (e-ner-ghi-s-t), energhisits (ener-ghi-sts), energhisiti/energhisite (e-ner-ghi-s-ti) tsi easti faptu cu ineryii; cilstisit, cilistisit {ro: activat energic, struit} {fr: agi avec nergie, persist, persvr} {en: acted energetically, persisted, persevered} energhisiri/energhisire (e-ner-ghi-s-ri) sf energhisiri (e-ner-ghi-sr) atsea tsi fatsi cndu cariva energhiseashti; cilstisiri, cilistisiri {ro: aciunea de a activa energic, de a strui; struire} {fr: action dagir, de persister, de persvrer; efort, persvrance} {en: action of acting energetically, of persisting, of persevering} eneryisescu (e-ner-yi-ss-cu) vb IV eneryisii (e-ner-yi-s), eneryiseam (e-ner-yi-sem), eneryisit (e-ner-yi-s-t), eneryisiri/eneryisire (e-ner-yi-s-ri) (un cu energhisescu) eneryisit (ener-yi-st) adg eneryisit (e-ner-yi-s-t), eneryisits (e-ner-yists), eneryisiti/eneryisite (e-ner-yi-s-ti) (un cu energhisit) eneryisiri/eneryisire (e-ner-yi-s-ri) sf eneryisiri (e-ner-yisr) (un cu energhisiri) ineryii (i-nr-yi-i) sf vedz tu inerghii inglez (in-glz) sm, sf vedz tu Anglii inglizeashti/inglizeashte adv vedz tu Anglii inglizescu (in-gli-zs-cu) adg vedz tu Anglii ini/ine (-ni) sf pl lugurii tsi suntu ca hiri lundzi sh-nitoarsi, tsi s-afl tu erghi (zrzvts, yiitts, carni, nevri, etc.) sh-dit cari sfac tssturli; lugurii ca hiri lundzi tsi s-afl tu yiitts (tu carni, nevri, etc.); (expr: mi treatsi prit ini = mi trec hiori (treambur di fric, di-arcoari, etc.); mi nhiuredz) {ro: fibre} {fr: fibres} {en: fibers} ex: a pstljlor scoati-l hirili, ma nu shi inili inii/inie (i-n-i) sf inii (i-n) herlu largu di la aratru (aletr, dmljug); tsi intr tu loc di fatsi avlachea; mesh, vomer, vomir {ro: brzdar, fierul lat de la plug} {fr: soc de la charrue} {en: ploughshare} inimarcu (i-ni-mr-cu) adg vedz tu inim inim (-ni-m) sf inimi/inime (-ni-mi) shi ininj (-ninj) mdular dit cheptul a omlui cari fatsi sndzili (cu mpindzearea) s-urdin prit vini; (fig: 1: inim = (i) suflit; haractir; hiri; (ii) njedz; usii; vahti, yii, mburit; (iii) curai, thar, gireti; (iv) vreari, agapi, mirachi, sivd; (v) stumahi, pntic; (vi) chefi, pltseari; etc.; 2: zborlu cari s-bag ninti ic dup inim aspuni noima-a zburriljei: (i) cu inim mari, cu inim hrai = hiu bun, pot s-aravdu multi ctigursiri, zboariarali, lets tsi-nj si fac, etc.; oaminjlji pot s-nj fac multi arali shi nu va l u voi, va-lj ljertu; (ii) cu inim di-amalam (bun) = (om) multu bun; (iii) cu inim ndreapt = (om) cu eryi, bun, tinjisit, ndreptu; (iv) cu inima curat = suflit bun, nistipsit, tinjisit, tsi nu dztsi minciunj, tsi nu shtii drcurii, tsi nu-ari muzavirlchi; (v) cu inima dishcljis = cu vreari, cu harau, cu vslii, cu hrcupilji, cu tinjii, etc.; (vi) cu inima ncljis = nvirinat, fr harau; (vii) cu inima ngljitsat (di fric) = lhtrsit multu; (viii) cu inim di cni; cu inim lai = multuaru; (ix) (cu) inim di cheatr; cu inim-aratsi; tsi nu-ari inim = tsi nu-ari njil, tsi nu-l meal, tsi nu-l doari dip cndu fatsi urutsets la lumi; (x) (cu) inim di ljundar; cu trei ininj = multu inimos, curagios, gioni; (xi) cu inim di ljepur = tsi saspari lishor, tsi easti fricos, tsi nu-ari curai; (xii) cu tut inima = cu mult vreari, harau, pltseari; (xiii) (am) inima greau = hiu nvirinat, am multi cripri; (xiv) (fac un lucru) cu inima greau = (l-fac lucrul) cu tuti c-nj yini greu, nu para voi s-lu fac; (xv) (am) inima lishoar = nu-am cripri, gaileadz; (xvi) (fac un lucru) cu inima lishoar = (l-fac lucrul) c miarseashti; (xvii) moari di inim = moari di-un lngoari tsi u fatsi inima s-astmtseasc di bteari; (xviii) nj dztsi inima (c va s-fac tsiva) = aduchescu (pruved) c va s-fac tsiva; (xix) nj-aspardzi inima = mi nvirineadz, nj-fatsi-aru; (xx) njmc inima = mi siclitsescu, mi nvirinedz, nj fac gaileadz; njfac sndzi-aru; crep di-amrciuni; (xxi) bag tsiva la inim = easti tsiva tsi mi crteashti, shi nu pot s-u-agrshescu; nj pari aru, chicusescu; (xxii) lu scosh dit inim = nu-l mata voi; (xxiii) nj-calcu tu inim = nu-l fac un lucru cu vreari (cu tut inima); l-fac un lucru tsi-nj si caft (tsi lipseashti s-lu fac) cu

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

561

inimos (i-ni-ms) adg vedz tu inim 6: nj-intr luplu tu mats = nj-si featsi mult foami, hiu multu inimusescu (i-ni-mu-ss-cu) vb IV vedz tu inim agiun; 7: nj-intr tu dints = nu pot s-lu ved n fats, nj-yiniinimushi/inimushe (i-ni-m-shi) sf vedz tu inim agnos; 8: intru tu gailei = nchisescu s-aduchescu un gailei tu inimusiri/inimusire (i-ni-mu-s-ri) sf vedz tu inim suflit; 9: intru n cor = mi bag sh-mini tu-atsea tsi va si s-fac inimusit (i-ni-mu-st) adg vedz tu inim (agioc, alumt, alishvirishi, etc.) {ro: intra, ptrunde, etc.} {fr: injoar (i-njo-r) sf vedz tu inim entrer, pntrer, etc.} {en: enter, penetrate, etc.} ex: nu va esh inoplim (i-n-pli-m) sf fr pl shpirtu (alcool) adrat tr di iu intrash (pri iu vinjish); intr tu optu (nchisi anlu optu dit yitrtslji mash (nu tr beari) {ro: spirt medicinal} {fr: ther ban); s-intsr cndu s-ti-ariseasc?; dau s-intru, nu-nj si intr; hydrique} {en: ether} tsi l intr (fig: tsi l vinji) s si mpart?; furlji intrar inrescu (in-r-s-cu) (mi) vb IV vedz tu nirescu (pitrumsir) tu turcami; lj-u intr (fig: nchisi s-lji da un shcop), inriri/inrire (in-r--ri) sf vedz tu nirescu lj-umfl smarlu; intr-lj-u (fig: bati-l, d-lj un shcop); n u inrit (in-r-t) adg vedz tu nirescu intrar (fig: s-arcar pri noi shi nchisir s-n bat); cndu lj-u insafi/insafe (in-s-fi) sf vedz tu isafi intr (fig: nchisi s-lu bat), d-lj, d-lj, pn dzsi cucotlu ins (n-s) adgf, adv cari easti isea cu altu (tu lundzimi, agiundzi!; lj-u intrar a eapilor (fig: nchisir s-li bat eapili); greats, puteari, ilichii, etc.); un, isea, isa, isha {ro: egal} {fr: lj-u intr (ahiursi s-lu bat) pri zverc cu ciumaga; lj-u intr a gal} {en: equal} ex: tsitati di leamni analt ins (isea) cu oasilor (fig: nchisi s-mc oasili); tu lari, pndza intr (si tsitatea; suflitili tuti un ins suntu (tuti suntu isea, suntu un) strindzi, s-njicshureadz); minduea-ti sh-dau, dzsi amirlu, inshari/inshare (in-sh-ri) sf vedz tu es c dzlili nu intr tu sac (expr: nu bitisir dzlili, avem chiro); inshat (in-sht) adg vedz tu es intr npoi tu gailei sh-tu cripari (expr: nchisi s-aducheasc inshiri/inshire (in-sh-ri) sf vedz tu es npoi gailei sh-cripari); lj-avea intrat luplu tru mats (expr: inshit (in-sht) adg vedz tu es agiun multu) di-aht algari intrat (in-trt) adg intrat insu (n-su) sf ins (n-s), inshi (n-shi), insi/inse (n-si) om (in-tr-t), intrats (in-trts), intrati/intrate (in-tr-ti) tsi s-ari (muljari i brbat) lugursit ti el singur ahoryea di-alants bgat tu-un loc; tsi ari pitrumt; bgat, dus, vinjit, hiptu, etc. oaminj; hiints umineasc; mini (tini, el, etc.) idyiul; mini {ro: intrat, ptruns, etc.} {fr: entr, pntr, etc.} {en: entered, (tini, el, etc.) sh-tut mini (tini, el, etc.); ipuchimen, citman, penetrated, etc.} ex: cu ocljilj intrats (hipts) tu cafcali intrasuflit {ro: ins, individ, om, persoan; nsumi, nsui, nsui, ri/intrare (in-tr-ri) sf intrri (in-trr) atsea tsi s-fatsi cndu nsune, etc.} {fr: homme, individu, personne; moi-mme, tois-intr i s-pitrundi iuva; loclu pri iu intr un lucru; bgari, mme, etc.} {en: individual, person; myself, yourself, himself, dutseari, vinjiri, hidzeari, etc. {ro: aciunea de a intra, de a etc.} ex: tut insul (cati om) cu gustul a lui; lj-lipsescu trei inshi ptrunde, etc.; intrare, ptrundere, etc.} {fr: action dentrer, (oaminj); c insu (el idyiul, el insush) vurcolaclu eara; fr s-lu de pntrer, etc.; entre} {en: action of entering, of cunoasc c easti brbat-su insu (el idyiul, el insush); insunj penetrating, etc.; entry} ex: n bisearic fr intrari (fr ushi, mini (eu singur, mini sh-tut mini); insush el (el singur, el loc pri iu s-intr dunjaea) intrat (in-tr-t) sf fr pl idyiul) n cljam; s-bag insush singur; fatsi insush (el idyiul) intrari, nchisit, ahiursit, etc. {ro: intrat, nceput} {fr: entre, lucri-arali; insush (el idyiul) Dumnidz; ti dusish tini insuts commencement} {en: entry; commencement} ex: un intrat di intati/intate (in-t-ti) sf intts (in-tts) vedz tu indati (cum intr) la ushi; un intrat (cum intr) amirlu n cas; tu intires (in-ti-rs) sn intiresi/intirese (in-ti-r-si) shi intiresuri intrata di (tu nchisita-al) April; tu intrata (tu nchisita) a anlui (in-ti-r-sur) vrearea tsi u ari un (tsi fatsi un lucru) tra sinurii/inurie (i-nu-r-i) sf inurii (i-nu-r) loclu (hoara, partea amint tsiva (s-aib un ufelii, s-lj si ndreag huzmetea); di csb, mhllu, etc.) tsi tsni di un bisearic; crishtinjlji ntires, sinfer, ufelii, amintatic {ro: interes} {fr: intrt} {en: tsi bneadz tu-aestu loc; enurii {ro: enorie, parohie} {fr: interest} ntires (nti-rs) sn ntiresi/ntirese (nti-r-si) shi paroisse} {en: parish} enurii/enurie (e-nu-r-i) sf enurii (entiresuri (nti-r-sur) (un cu intires) ntirisedz (nti-rinu-r) (un cu inurii) ex: pn aclo easti enuria-a preftului sdz) (mi) vb I ntirisai (nti-ri-s), ntirisam (nti-ri-sm), atsel noulu ntirisat (nti-ri-s-t), ntirisari/ntirisare (nti-ri-s-ri) fac pri io (o) pr pirs I (singular, masculin shi fiminin, numinativ shi cariva s-aib un intires tu ftsearea-a unui lucru; am un intires acuzativ; acuzativlu poati s-aib shi zborlu pri ninti ma, (s-am, s-amintu tsiva, s-am un ufelii, etc.) cndu fac un lucru; di-arad, s-avdi fr el; tr genitiv shi dativ vedz zborlu sinfirsescu {ro: (se) interesa} {fr: (s)intresser} {en: interest, mini) zbor tsi lja loclu-a numljei a atsilui tsi zburashti; be interested} ex: nu mi ntiriseadz dip atseali tsi va s-fac mini, meni, eu, (forma shcurt) mi (-mi, mi-) {ro: eu, mine, pe ntirisat (nti-ri-st) adg ntirisat (nti-ri-s-t), ntirisats (nti-rimine, m} {fr: je, me, moi} {en: I, me} ex: io (mini) cad di sts), ntirisati/ntirisate (nti-ri-s-ti) (atsel) tsi ari un intires somnu; io la shoput si-nj lu-ashteptu; tini io (pri mini) nu micndu fatsi un lucru; (atsel) cari-sh mutreashti ntireslu-a lui ascultash; mi ntreghi io (pri mini)? fr di io nu va ti duts iuva; mash; sinfirsit {ro: interesat} {fr: intress} {en: interested} s-arcar tuts pri io (pri mini) eu () pr pirs I (zbor aproapea ntirisari/ntirisare (nti-ri-s-ri) sf ntirisri (nti-ri-sr) atsea tsi chirut tora dit limb) (un cu io) ex: am shi eu (io, mini) s-fatsi cndu cariva easti ntirisat; sinfirsiri {ro: aciunea de a cama mari; dutsets-v voi, c eu (io, mini) nu yin; atumtsea va interesa} {fr: action dintresser, dtre intress} {en: action s-mor shi eu (mini); eu (io) nu mi min di-aoa of interesting, of being interested} iod (d) sm fr pl lugurii tsi yini ca crustali lutsiti, liintrari/intrare (in-tr-ri) sf vedz tu intru murni, cu-un anjurizm greau, bun ca yitrii tsi s-bag pi intrat (in-trt) adg vedz tu intru arnj njits tra s-nu-acats pronj {ro: iod} {fr: iode} {en: iointrat (in-tr-t) sf vedz tu intru dine} ioduform (o-du-fr-m) sm ioduformi/ioduforme intru (n-tru) vb I intrai (in-tr), intram (in-trm), intrat (in(o-du-fr-mi) un yitrii adrat di iod, galbin, bun tri bgatr-t), intrari/intrare (in-tr-ri) yin dit un loc di nafoar (diri pi-arnj tra s-nu-acats pronj {ro: iodoform} {fr: iodoforme} arad ma dishcljis) tra s-mi aflu tu-un loc di nuntru (di-arad {en: iodoform} ma ncljis); mi bag tu-un lucru (cas, grdin, pduri, etc.); trec iodh (dh) sm fr pl un cu iod prit tsiva (tra s-mi duc iuva, s-mi curdusescu tu-un loc, etc.); iodhuform (o-dhu-fr-m) sm iodhuformi/iodhuforme (otrec nuntru; bag ciciorlu tu-un loc; ursescu n cas; njergu, mi dhu-fr-mi) un cu ioduform duc, mi min, mi bag, mi hig, yin, etc.; (fig: 1: intru = ioduform (o-du-fr-m) sm vedz tu iod nchisescu, aprnjescu, acats, ahiursescu, ahiurhescu, etc.; 2: lj- () pr pirs I scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; iou u intru = (i) nchisescu s-lu bat, s-lj dau un shcop; (ii) vedz io nchisescu s-mc; 3: nj-intr (s-fac tsiva) = nj yini, nj-bag tu ip (p) sm ipi (p) shi sn ipuri (-pur) usic di la cicioarli a minti, apufsescu s-fac tsiva; expr: 4: (stranjili) intr tu lari (tu njeljlor (oilor, cprilor, etc.) cu cari s-agioac njitslji; vsilje, ap) = (stranjili) s-adun, si strimteadz, njicshureadz dup vshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, alum, lari; 5: dzlili nu intr n sac = nu bitisescu dzlili, easti chiro; anum, vang, amad, nip, nip, ip, cocan, coci, cunjac {ro:

562

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

aric plombat} {fr: osselet plomb} {en: knuckle bone} ip zbor c va si s-fac; txit {ro: promis} {fr: promis} {en: (-p) sf ipuri (-pur) (un cu ip) promised} ipushisiri/ipushisire (i-pus-hi-s-ri) sf ipushisiri ipaptu (-pap-tu) sm, sf, adg vedz tu ipupsii (i-pus-hi-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva ipushiseashti ipar (i-pr) sm vedz tu eap tsiva; iposhisi, txiri {ro: aciunea de a promite; promitere, iparhii/iparhie (i-par-h-i) sf iparhii (i-par-h) locurli (horli promisiune} {fr: action de promettre; promission} {en: action sh-csbadzlji) tsi tsn di un dispoti; crishtinjlji tsi bneadz of promising; promise} tu-aesti locuri; eparhii {ro: eparhie} {fr: diocse} {en: ipothisi/ipothise (i-pthi-si) sf ipothisi (i-p-this) un cu diocese} ex: him tu idyea iparhii eparhii/eparhie (e-par-h-i) ipotisi sf eparhii (e-par-h) (un cu iparhii) ipotisi/ipotise (i-pthi-si) sf ipotisi (i-p-this) lucru, fapt, ipat (i-pt) sn vedz tu hicat fac {ro: afacere, treab, chestiune, cauz, problem} {fr: ip (-p) sf vedz tu ip affaire, fait, cause, problme} {en: affair, fact, cause, Ipir (-pir) sm fr pl parti (nai) dit Grtsii, tsi s-afl ctr problem} ex: tr tsi ipotisi (lucru) vinjish? Notlu-a Machiduniiljei, tu cari bneadz sh-mults armnj; ipsu (p-su) sn ipsuri (p-sur) un soi di cheatr tsi s-srm Epir {ro: Epir} {fr: pire} {en: Epirus} Epir (-pir) sm lishor shi sh-u-adutsi niheam cu clcherea; pulbiri di-aest fr pl (un cu Ipir) ipirot (i-pi-rt) sm, sf ipiroat (i-picheatr tsi s-fatsi corcan cndu easti-amisticat cu apa (sh-trro-t), ipirots (i-pi-rts), ipiroati/ipiroate (i-pi-ro-ti) un diatsea s-bag deavrliga di-un cicior i brats frmtu, tra s-lu atselj tsi bneadz i yini dit Ipir {ro: epirot} {fr: habitant tsn niminat pn s-vindic) {ro: ipsos, ghips} {fr: gypse} dpire} {en: inhabitant of Epirus} epirot (e-pi-rt) sm, sf {en: gypsum} epiroat (e-pi-ro-t), epirots (e-pi-rts), epiroati/epiroate (e- ipsum (p-su-m) sf ipsumi/ipsume (p-su-mi) cumata di pi-ro-ti) (un cu epirot) ex: mratslji, lai, epirots s-dusir lituryii dit cari s-talji ananfura tr cumnicari; lituryii, lutruyii, Mureau tuts; ma gionj di-armnjlji epirots sh-ma-alumttori artu, pindeartu, pnyii, piscur, piscuri, piscur {ro: agne, di frshirots pri lumi, sntati! prescur} {fr: chanteau de pain bnit} {en: communion ipirghu (-pir-ghu) sn ipiryi/ipirye (-pir-yi) un cu ipirgu bread} ex: ipsuma a caljljor ipirgu (-pir-ghu) sn ipiryi/ipirye (-pir-yi) un hlati cariipuchimen (i-pu-ch-men) sm, sf ipuchimen (i-pu-ch-meagiut la ftsearea-a unui lucru; irglii, hlati {ro: instrument, n), ipuchimenj (i-pu-ch-menj) ipuchimeni/ipuchimene (iscul, unealt} {fr: instrument, outil} {en: instrument, tool} pu-ch-me-ni) om (muljari i brbat) lugursit ti el singur, ipirot (i-pi-rt) sm, sf vedz tu Ipir ahoryea di-alants oaminj; hiints umineasc; insu, citman, ipiscup (i-ps-cup) sm ipiscuchi (i-ps-cuch) un di scrli suflit {ro: individ, persoan} {fr: homme, individu, personne} analti di priftslji (di arhiereeanj); arhiereu, dispoti; episcop {en: individual, person} {ro: episcop} {fr: vque} {en: bishop} episcop (e-ps-cop) ipucrisii/ipucrisie (i-pu-cri-s-i) sf ipucrisii (i-pu-cri-s) scriari sm episcochi (e-ps-coch) (un cu ipiscup) ipiscupii/ipis- neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz ipucrizii cupie (i-pis-cu-p-i) sf ipiscupii (i-pis-cu-pi) tehnea di ipucrit (i-pu-crt) adg ipucrit (i-pu-cr-t), ipucrits (i-puipiscup (dispoti); scamnul di ipiscup (dispoti); iparhia (locurli, crts), ipucriti/ipucrite (i-pu-cr-ti) (om) cari cu zborlu i cu horli sh-csbadzlji) tsi tsni di un dispoti; crishtinjlji tsi purtarea caft si s-aspun alt soi di cum easti; om cu mintea bneadz tu-aest iparhii; episcopii, ipiscupat, episcopat, ascumt tsi dztsi minciunj shi culchipsiri tra si sh-agiung disputslji, eparhii {ro: episcopie} {fr: diocse} {en: diocese} scupolu; jar acupirit (expr), crbuni anvlit (expr), etc. {ro: episcopii/episcopie (e-pis-co-p-i) sf episcopii (e-pis-co-pi) ipocrit, farnic} {fr: hyprocrite} {en: hypocrite} ipucri (un cu ipiscupii) ipiscupat (i-pis-cu-pt) sn ipiscupazii/ipucrizie (i-pu-cri-z-i) sf ipucrizii (i-pu-cri-z) harea tsi-l ti/ipiscupate (i-pis-cu-p-ti) (un cu ipiscupii) episcopat fatsi un om tra s-hib ipucrit; purtari di om ipucrit {ro: (e-pis-co-pt) sn episcopati/episcopate (e-pis-co-p-ti) (un ipocrizie} {fr: hypocrisie} {en: hypocrisy} cu ipiscupii) ipiscupescu (i-pis-cu-ps-cu) adg ipiscupeasc ipucrizii/ipucrizie (i-pu-cri-z-i) sf vedz tu ipucrit (i-pis-cu-pes-c), ipiscupeshts (i-pis-cu-psh-ts), ipisipughrfii (i-pu-ghr-f-i) sf ipughrfii (i-pu-ghr-f) un cu cupeshti/ipiscupeshte (i-pis-cu-psh-ti) tsi tsni di un ipiscup ipugrfii (di-un ipiscupii); di ipiscup; di dispoti; disputescu {ro: ipughrpsescu (i-pu-ghrp-ss-cu) vb IV ipughrpsii (i-puepiscopesc} {fr: dvque, de diocse} {en: of bishop, of ghrp-s), ipughrpseam (i-pu-ghrp-sem), ipughrpsit (idiocese} ex: scamnu ipiscupescu (di ipiscup); ptirits ipiscu- pu-ghrp-s-t), ipughrpsiri/ipughrpsire (i-pu-ghrp-s-ri) peasc (di ipiscup) episcopescu (e-pis-co-ps-cu) adg un cu ipugrfii episcopeasc (e-pis-co-pes-c), episcopeshts (e-pis-co-pshipughrpsiri/ipughrpsire (i-pu-ghrp-s-ri) sf ipughrpsiri (its), episcopeshti/episcopeshte (e-pis-co-psh-ti) (un cu pu-ghrp-sr) un cu ipugrfii ipiscupescu) ipughrpsit (i-pu-ghrp-st) adg ipughrpsit (i-pu-ghrp-sipiscupat (i-pis-cu-pt) sn vedz tu ipiscup t), ipughrpsits (i-pu-ghrp-sts), ipughrpsiti/ipughrpsite (iipiscupescu (i-pis-cu-ps-cu) adg vedz tu ipiscup pu-ghrp-s-ti) un cu ipugrfii ipiscupii/ipiscupie (i-pis-cu-p-i) sf vedz tu ipiscup ipugrfii/ipugrfie (i-pu-gr-f-i) sf ipugrfii (i-pu-gr-f) ipolipsi/ipolipse (i-p-lip-si) sf fr pl ihtibari, tinjii, mali; numa-a omlui scriat cu mna-a lui tu-un carti (acoal) ca mnear (tu zburrea: nu-lj dau di mnear) {ro: consideraie, semnu c-atseali aspusi tu carti suntu scriati (aspusi, pricurespect} {fr: consideration, respect} {en: consideration, nuscuti, shtiuti ca) dealihea di el; cundilj, cundiljau {ro: iscrespect} litur} {fr: signature} {en: signature} ipugrpsescu (i-puiposhisi/iposhise (i-ps-hi-si) sf iposhisi (i-ps-hi-si) (bgats grp-ss-cu) vb IV ipugrpsii (i-pu-grp-s), ipugrpseam (ioar c tu-aestu zbor s-fatsi un exceptsii tu nomurli a noastri pu-grp-sem), ipugrpsit (i-pu-grp-s-t), ipugrpsiri/ipudi scriari: gramatili sh nu s-avdu deadun tu idyea silab, grpsire (i-pu-grp-s-ri) nji ngrpsescu numa cu mna-a cum easti di-arad, ca un singur boatsi, ma s-avdu ahoryea mea (tra s-aspun, multi ori, c am dghivsit shi pricunuscut ca dau bots s-h, tu dau silabi) atsea tsi s-fatsi a unui cnduatseali scriati tu carti); simnedz, simiusescu {ro: semna, iscli} lj si txeashti (lj-si da zbor c va-lj si fac) tsiva; txiri, {fr: signer, souscrire} {en: sign} ipugrpsit (i-pu-grp-st) ipushisiri {ro: promisiune} {fr: promesse} {en: promise} adg ipugrpsit (i-pu-grp-s-t), ipugrpsits (i-pu-grp-sts), ipushisescu (i-pus-hi-ss-cu) vb IV ipushisii (i-pus-hi-s), ipugrpsiti/ipugrpsite (i-pu-grp-s-ti) (carti) pri cari s-veadi ipushiseam (i-pus-hi-sem), ipushisit (i-pus-hi-s-t), ipus- numa ipugrpsit; simnat, simiusit {ro: semnat} {fr: sign, hisiri/ipushisire (i-pus-hi-s-ri) mi leg c va fac (dau) un souscrit} {en: signed} ipugrpsiri/ipugrpsire (i-pu-grp-slucru; dau zbor (c va s-fac tsiva); txescu {ro: promite} {fr: ri) sf ipugrpsiri (i-pu-grp-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva promettre, se faire fort} {en: promise} ipushisit (i-pus-hish-bag numa scriat cu mna-a lui; simnari, simiusiri {ro: st) adg ipushisit (i-pus-hi-s-t), ipushisits (i-pus-hi-sts), aciunea de a semna; semnare} {fr: action de signer, de ipushisiti/ipushisite (i-pus-hi-s-ti) (lucru) tr cari s-ari dat souscrire} {en: action of signing}

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

563

ipugrpsescu (i-pu-grp-ss-cu) vb IV vedz tu ipugrfii ipuptu (-pup-tu) sm, sf, adg vedz tu ipupsii ipugrpsiri/ipugrpsire (i-pu-grp-s-ri) sf vedz tu ipugrfii ipurgo (i-pur-gh) sm ipurgadz (i-pur-ghdz) om di frmti dit ipugrpsit (i-pu-grp-st) adg vedz tu ipugrfii un crat (tsi-avea numa di vizir, tu Turchia dit chirolu-atsel ipuhii/ipuhie (i-pu-h-i) sf ipuhii (i-pu-h) chiro tu cari s-ari vecljul), cari fatsi parti dit un parei di oaminj (guvernul) tsi fapt tsiva tr-adutseari aminti; oara tsi easti tamam tra si snicuchirseashti (la scara nai ma-analt), huzmetsli-a unui crat adar un lucru; chiro, oar, apuhii, etc. {ro: timp, ocazie, timp {ro: ministru} {fr: ministre} {en: minister (government)} oportun} {fr: poque, temps; occasion, moment opportun} ipuryiu (i-pur-y) sn ipuryiuri (i-pur-y-ur) parti dit pareea {en: time; occasion, right moment} ex: tsi au fapt tu ipuhia di oaminj (guvernul) tsi nicuchirseashti (la scara nai ma(chirolu)-a lor; lj-aflash ipuhia (chirolu, oara tsi lipsea); tu tsi analt), huzmetsli-a unui crat shi ari tu frmtea-a lui un ipurgo ipuhii (chiro) avea vinjit nu-ts yini tu minti {ro: minister} {fr: ministre} {en: ministry} ipuhondru (i-pu-hn-dru) sm, sf ipuhondr (i-pu-hn-dr), ipuryiu (i-pur-y) sn vedz tu ipurgo ipuhondzr (i-pu-hn-dzr), ipuhondri/ipuhondre (i-pu-hn- ipushisescu (i-pus-hi-ss-cu) vb IV vedz tu iposhisi dri) om tsi s-plndzi tut chirolu c-l doari tsiva, cari pistip- ipushisiri/ipushisire (i-pus-hi-s-ri) sf vedz tu iposhisi seashti c ari un i ma multi lngori, minciunoasi i dealihea ipushisit (i-pus-hi-st) adg vedz tu iposhisi (ma cari yeatsrlji nu pot s-lji li afl) {ro: ipohondru} {fr: irade (i-ra-d) sm iradedz (i-ra-ddz) leadzi scriat shi dat di hypocondre} {en: hypochondriac} ex: tuti-l dor, c easti sultan; iradei {ro: iradea} {fr: rescrit du sultan} {en: edict ipuhondru ipuhundrii/ipuhundrie (i-pu-hun-dr-i) sf ipuissued by the sultan} iradei/iradee (i-ra-d-i) sf iradei (i-rahundrii (i-pu-hun-dr) catastasea tu cari s-afl omlu tsi easti d) (un cu irade) iradeau (i-ra-de-) sf iradeali/iraipuhondru, cndu-lj si pari c easti lndzit shi-l dor tuti, cndu deale(?) (i-ra-de-li) (un cu irade) ex: amirlu deadi tr s-mindueashti mash la lngorli tsi li ari sh-yeatsrlji nu pot s- aest ipotisi n iradeau (leadzi) lj li afl {ro: ipohondrie} {fr: hypocondrie} {en: hypochoniradeau (i-ra-de-) sf vedz tu irade dria} ex: nu pot s-lj-u scot ipuhundria dit cap ipuhuniradei/iradee (i-ra-d-i) sf vedz tu irade drilji/ipuhundrilje (i-pu-hun-dr-lji) sf ipuhundrilj (i-pu-hunirat (i-r-t) sf irati/irate (i-r-ti) vedz tu airati drlj) (un cu ipuhundrii) ipuhundrios (i-pu-hun-dri-s) irati/irate (i-r-ti) sf vedz tu airati adg ipuhundrioas (i-pu-hun-dri-o-s), ipuhundriosh (i-pu- irbap (ir-bp) adg irbap (ir-b-p), irbchi (ir-bch), irbahun-dri-sh), ipuhundrioasi/ipuhundrioase (i-pu-hun-dri-opi/irbape (ir-b-pi) tsi ari putearea s-fac un lucru; tsi easti n si) tsi easti ipuhondru {ro: ipohondrios} {fr: hypocondriastari s-fac tsiva; tsi axizeashti s-adar un lucru; irbapi, acshu, que} {en: hypochondrical} ipuhundrisescu (i-pu-hun-driaxiu, icano, izoti {ro: capabil} {fr: capable} {en: capable} ss-cu) (mi) vb IV ipuhundrisii (i-pu-hun-dri-s), ipuhunirbapi/irbape (ir-b-pi) adg irbap (ir-b-p), irbchi (irdriseam (i-pu-hun-dri-sem), ipuhundrisit (i-pu-hun-dri-sbch), irbapi/irbape (ir-b-pi) un cu irbap t), ipuhundrisiri/ipuhundrisire (i-pu-hun-dri-s-ri) mi fac irbapi/irbape (ir-b-pi) adg vedz tu irbap ipuhondru {ro: deveni ipohondru} {fr: devenir hypohondre} irbar (ir-br) sn vedz tu earb {en: become a hypochondriac} ipuhundrisit (i-pu-hun-dri- irbos (ir-bs) adg vedz tu earb st) adg ipuhundrisit (i-pu-hun-dri-s-t), ipuhundrisits (i-pu- irglii/irglie (ir-g-l-i) sf irglii (ir-g-l) un hlati carihun-dri-sts), ipuhundrisiti/ipuhundrisite (i-pu-hun-dri-s-ti) agiut la ftsearea-a unui lucru; ipirgu, hlati {ro: instrument, cari s-featsi ipuhondru {ro: devenit ipohondru} {fr: devenu scul, unealt} {fr: instrument, outil} {en: instrument, tool} hypohondre} {en: who became a hypochondriac} ipuhunex: irglii (hlts) arfteshti drisiri/ipuhundrisire (i-pu-hun-dri-s-ri) sf ipuhundrisiri (i-pu- irghlii/irghlie (ir-gh-l-i) sf irghlii (ir-gh-l) un cu hun-dri-sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva s-ipuhundriseashti irglii {ro: aciunea de a deveni ipohondru} {fr: action de devenir irghile (ir-ghi-l) sm irghiladz (ir-ghi-ldz) shi irghiledz (irhypohondre} {en: action of becoming a hypochondriac} ghi-ldz) turm di calj tsi crescu shi pascu deadun; irghilii ipuhreusi/ipuhreuse (i-pu-hr-u-si) sf vedz tu hreu {ro: herghelie} {fr: haras, troupeau de chevaux} {en: stud of ipuhriusescu (i-pu-hri-u-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu hreu horses} ex: irghiladz ninclicats irghilii/irghilie (ir-ghi-l-i) ipuhriusiri/ipuhriusire (i-pu-hri-u-s-ri) sf vedz tu hreu sf irghilii (ir-ghi-l) (un cu irghile) ex: nu-ari irghilii ipuhriusit (i-pu-hri-u-st) adg vedz tu hreu irghilish (ir-ghi-lsh) adg irghilishi/irghilishe (ir-ghi-l-shi), ipuhriutico (i-pu-hri-u-ti-c) adg vedz tu hreu irghilish (ir-ghi-lsh), irghilishi/irghilishe (ir-ghi-l-shi) tsi ipuhundrii/ipuhundrie (i-pu-hun-dr-i) sf vedz tu ipuhondru ari s-fac cu-un irghilii; tsi yini dit irghilii; di irghile {ro: de ipuhundrilji/ipuhundrilje (i-pu-hun-dr-lji) sf vedz tu herghelie} {fr: de haras, qui provient dun haras} {en: of a ipuhondru stud of horses} ex: cval pri un cal irghilish (dit irghile); eapi ipuhundrios (i-pu-hun-dri-s) adg vedz tu ipuhondru irghilishi (tsi yin dit irghilii) ipuhundrisescu (i-pu-hun-dri-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu irghilii/irghilie (ir-ghi-l-i) sf vedz tu irghile ipuhondru irghilish (ir-ghi-lsh) adg vedz tu irghile ipuhundrisiri/ipuhundrisire (i-pu-hun-dri-s-ri) sf vedz tu irini/irine (i-r-ni) sf irinj (i-rnj) starea (catastasea) di bun ipuhondru aduchiri namisa di oaminj (populi, etc.) cndu nu-ari alumti ipuhundrisit (i-pu-hun-dri-st) adg vedz tu ipuhondru (vtmri, pulemati, etc.); aduchirea tsi s-fatsi namisa di ipumunii/ipumunie (i-pu-mu-n-i) sf ipumunii (i-pu-mu-n) populi (dup un polim) cndu cati popul sh-lja sartsina s-fac harea tsi u-ari atsel tsi poati s-aravd multi; arvdari, rvdari, tsi lipseashti tra s-astmtseasc alumtili sh-vtmrli; isihia arvdciuni, sabri {ro: rbdare} {fr: patience} {en: patience} tsi u-aducheashti omlu cndu nu-ari nitsiun minari i vrondu ipupsii/ipupsie (i-pup-s-i) sf ipupsii (i-pup-s) smtsrea tsi deavrliga di el; arinji, isihii, arihati, sigh {ro: pace} {fr: u-avem tu suflit shi ideea tsi n treatsi prit minti c atsea tsi paix} {en: peace} ex: cara s-featsi irini va s-dishcljid schelili; videm (ftsem i n si spuni) nu easti dealihea (shi noi tu soni, irinea cndu s-adr arinji/arinje (a-r-nji) sf arinj (apistipsim c lucrili suntu alt soi di cum li videm, li ftsem i n r-nj) (un cu irini) irinipsescu (i-ri-nip-ss-cu) (mi) vb si spuni); shube, shubei, shubie, ergu, pripus {ro: bnuial} IV irinipsii (i-ri-nip-s), irinipseam (i-ri-nip-sem), irinipsit {fr: soupon, suspicion} {en: suspicion} ipaptu (-pap-tu) (i-ri-nip-s-t), irinipsiri/irinipsire (i-ri-nip-s-ri) fac (cu irinea sm, sf, adg ipapt (-pap-t), ipapts (-pap-ts), ipapti/ipapte tsi u dixescu deadun, doau i ma multi populi) s-astmtseasc (-pap-ti) atsel tr cari s-pistipseashti (ma nu easti sigura un polim tsi s-fatsi namisa di eali; lji mbun oaminjlji tsi si shtiut) c ari fapt un lucru; atsel tr cari lumea ari intrat tu ncaci shi-lj fac si s-aducheasc shi s-hib oaspits diznou; fac sshubei; un di cari esti ghini s-ti-afireshti c nu ts-aspuni ncrea- astmtseasc minrli (zburrli, vrondul, etc.) deavrliga di diri; ipuptu, shubeiltic, shubeil {ro: suspect} {fr: suspect} cariva tra s-poat s-sh afl isihia; irinisescu, arinjisescu, {en: suspect} ipuptu (-pup-tu) sm, sf, adg ipupt (-pup-t), isihsecu, arihtipsescu, puituescu, mbun, mbunedz {ro: ipupts (-pup-ts), ipupti/ipupte (-pup-ti) (un cu ipaptu) pacifica, calma, liniti} {fr: pacifier, tranquilliser} {en: pacify,

564

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

calm down, quiet} ex: di niscnti dzli n irinipsim (isihsim) nsumi, nsui, etc.} {fr: il, elle, ils, elles; moi-mme; toi-mme, irinipsit (i-ri-nip-st) adg irinipsit (i-ri-nip-s-t), irinipsits etc.} {en: he, she, they; myself, yourself, himself, etc.} ex: ea (i-ri-nip-sts), irinipsiti/irinipsite (i-ri-nip-s-ti) tsi ari fapt issh (insush, idyea); noi ishne (insune, idyea); s-ti chishi pri irini cu cariva; tsi easti isihsit; irinisit, arinjisit, isihsit, is (ns) es2 (s) pr pirs III es (-s) shi eas (-s), esh arihtipsit, puituit, mbunat {ro: pacificat, calmat, linitit} {fr: (sh), esi/ese (-si) shi easi/ease (-si) (un cu is1) pacifi, tranquillis} {en: pacified, calmed down} irinipsiis2 (is) sm fr pl boatsi lung tsi fatsi sutsat shi s-avdi ri/irinipsire (i-ri-nip-s-ri) sf irinipsiri (i-ri-nip-sr) atsea tsi deadun cu-un cntic; ih, niho, boatsi, miludii, cntic, nubeti s-fatsi cndu lumea fatsi irini, cndu sh-afl isihii; irinisiri, {ro: ison} {fr: la basse, le ton, accompagnement} {en: accomarinjisiri, isihsiri, arihtipsiri, puituiri, mbunari {ro: aciunea paniment} ex: tsn islu (ihlu); islu tsn trei-patru cnj de a pacifica, de a calma, de a liniti; pacificare, calmare, is3 (s) adg is (-s), ish (sh), isi/ise (-si) 1: cari easti linitire} {fr: action de pacifier, de tranquilliser} {en: action of ndreptu ca un fats tsi nu-ari prts ma-analti i ma dipusi; pacifying, of calming down, of quieting} irinisescu (i-ri-niisea, dreptu, ndreptu, ischiu; 2: cari easti di idyea mrimi cu ss-cu) (mi) vb IV irinisii (i-ri-ni-s), iriniseam (i-ri-nicariva (idyea lundzimi, puteari, ilichii, etc.); tsi sh-u-adutsi sem), irinisit (i-ri-ni-s-t), irinisiri/irinisire (i-ri-ni-s-ri) (undzeashti) cu cariva i tsiva; isa, isea, isha, un, ins, fit {ro: (un cu irinipsescu) ex: mizi li irinisi (li mbun, li isihsi) egal, asemntor} {fr: gal, pareil} {en: equal, similar} ex: isi lucrili irinisit (i-ri-ni-st) adg irinisit (i-ri-ni-s-t), irinisits suntu aesti dau casi; calea easti is (ndreapt); nu easti is (i-ri-ni-sts), irinisiti/irinisite (i-ri-ni-s-ti) (un cu irinipsit) (ndreapt) aest canoni; scrii isa (ndreptu) isea (-sea) adv irinisiri/irinisire (i-ri-ni-s-ri) sf irinisiri (i-ri-ni-sr) (un cu 1: cari easti ndreptu ca un fats tsi nu-ari prts ma-analti i irinipsiri) arinjisescu (a-ri-nji-ss-cu) vb IV arinjisii (a-rima dipusi; is, dreptu, ndreptu, ischiu; 2: cari easti di idyea nji-s), arinjiseam (a-ri-nji-sem), arinjisit (a-ri-nji-s-t), mrimi cu cariva (idyea lundzimi, puteari, ilichii, etc.); isa, arinjisiri/arinjisire (a-ri-nji-s-ri) (un cu irinipsescu) ex: isha, un, ins, fit; 3: aproapea, dip, tamam, anilea, etc. {ro: lumea avea arinjisit (s-avea isihsit) arinjisit (a-ri-nji-st) direct, egal, chit} {fr: gal, tout droit, prcisment, galement, adg arinjisit (a-ri-nji-s-t), arinjisits (a-ri-nji-sts), arinjisiquitte quitte} {en: equal, quit, free} ex: tricu muntili shi isea ti/arinjisite (a-ri-nji-s-ti) (un cu irinipsit) arinjisi(ndreptu, dip, tamam) pri nsh s-lj-acats; isea (ins) shtim; ri/arinjisire (a-ri-nji-s-ri) sf arinjisiri (a-ri-nji-sr) (un cu tora him isea (un, ins); trag isea (ndreptu) acas; isea irinipsiri) (tamam, analtu) pri-aesti zboar isa (-sa) adv (un cu isea) irinipsescu (i-ri-nip-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu irini ex: si-l vears isa tuts; va s-aprind un lumbard isea cu irinipsiri/irinipsire (i-ri-nip-s-ri) sf vedz tu irini (tamam ct) boea-a mea isha (-sha) adv (un cu isea) irinipsit (i-ri-nip-st) adg vedz tu irini isa (-sa) adv vedz tu is3 irinisescu (i-ri-ni-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu irini isafi/isafe (i-s-fi) sf, adv ishi(?) (i-sh) 1: atsea tsi-aduchim irinisiri/irinisire (i-ri-ni-s-ri) sf vedz tu irini tu suflit (un ameastic di dureari, jali, mrazi, caimo, etc.) irinisit (i-ri-ni-st) adg vedz tu irini cndu videm cariva c s-pidipseashti; anjil, njil; 2: (lucru tsi iririts (i-ri-r-ts) sf iririts (i-ri-r-ts) un aduntur di tsintsi easti) di primansus ma multu di ct lipseashti); insafi, nisafi steali; (cu shapti steali? ltrpodlu?) {ro: constelaie de cinci {ro: mil; destul, peste msur, fr msur} {fr: piti; assez, stele; Carul Mare?} {fr: constellation de cinq toiles: la indulgence, quit, compte, outre mesure, lexcs, sans Grande Ourse?} {en: constellation of five stars; Big Dipper?} mesure} {en: pity; enough, over measure, without measure} ex: s-alncir ca iririts; iririts shi vinturits ex: fr di isafi (fr njil) lu vtm; nvitsam pri multu, fririsharcu (i-ri-shr-cu) adg vedz tu sharcu2 isafi (ma multu dict lipseashti, fr misur) insafi/insafe irmuxescu (ir-muc-ss-cu) vb IV vedz tu ermu (in-s-fi) sf, adv inshi(?) (in-sh) (un cu isafi) irmuxiri/irmuxire (ir-muc-s-ri) sf vedz tu ermu nisafi/nisafe sf, adv nishi (ni-sh) (un cu isafi) ex: mc irmuxit (ir-muc-st) adg vedz tu ermu fr nisafi (di primansus, fr njil, fr misur); u scoasir dit irnari/irnare (ir-n-ri) sf vedz tu earn nisafi (u featsir di primansus, fr misur); u voi fr di nisafi irnat (ir-nt) adg vedz tu earn (pristi misur, multu di multu); nisafi (agiundzi)! irnedz (ir-ndz) vb I vedz tu earn isapi/isape (i-s-pi) sf ischi (i-sch) catortosea (numirlu) tsi irnjii/irnjie (ir-nj-i) sf irnjii (ir-nji) loc gol pri cari nu creashti s-afl cndu s-adun ndau numiri (tsi-aspun exudli fapti, tsiva (ic aproapea tsiva) di itia c da dip putsn ploai (multi pradzlji tsi ari cariva ti loari di la alts, etc.); atsea (paradzlji) ori acupirit mash cu-arin); cmpuri goali sh-iu nu bneadz tsi ari s-plteasc omlu tr mcarea, bearea i durnjirea tsi u mult dunjai; urnjii, irnjiu, pustilii, pustiliu, erimii, pundii, fatsi la un hani; hisapi, luguryeazmo, lugaryeazmo, cicuteal, chirit {ro: pustiu; step} {fr: dsert; lande, steppe} {en: ricami; (expr: 1: om cu isapi = om tsi mindueashti ghini, tsi ari desert; steppe} ex: cum treatsi vimtul tu irnjii (pustilii); irnjiili giudicata bun; 2: nu-nj yini (intr) tu isapi = nu-nj si ndreadzi s-fricueshti irnjiu1 (ir-nj) sn irnjii (ir-nji) (un cu irnjii) lucrul, huzmetea) {ro: socoteal} {fr: compte; calcul, avis} ex: crrli strimti dit irnjiu urnjii/urnjie (ur-nj-i) sf urnjii {en: account, counting, bill, check (meal)} ex: tuti lucrili au (ur-nji) (un cu irnjii) irnjit (ir-njt) adg irnjit (ir-nj-t), isapea-a lor; isapea-nj ded curat; sh-ftsea isapea-l tamam; irnjits (ir-njts), irnjiti/irnjite (ir-nj-ti) tsi ari tuti hrili a unei ari sh-ns isapea-a ljei; f isapea; nu easti tu isapi irnjii (pustilii, pundii, etc.); tsi easti singur (gol); ermu, erim, hisapi/hisape (hi-s-pi) sf hischi (hi-sch) (un cu isapi) pondu, axolit, singur, shuncru, cob, manoleac, munolcu, ex: doau suti di liri, hisapea di crvanea tut blstimat {ro: solitar, singuratic, izolat} {fr: solitaire, isol} ischeari/ischeare (is-ch-ri) vedz tu ischiu {en: solitary, isolated} ex: strbat cljurli irnjiti (ermi, ca di ischeat (is-cht) adg vedz tu ischiu irnjii) irnjiu2 (ir-nj) adg irnjii (ir-nj-i), irnjii (ir-nji), irnjii ischedz (is-chdz) (mi) vb I vedz tu ischiu (ir-nji) (un cu irnjit) ex: shadi muntili irnjiu (pondu, ischinar (is-chi-nr) sm ischinari (is-chi-nr) om tsi-alag di singur) cas-cas, dzua di anlu nou, nviscut cu stranji caraghioasi, cu irnjit (ir-njt) adg vedz tu irnjii un mutsun pri fats shi chipurici di mesi, cari dztsi cntitsi irnjiu1 (ir-nj) sn vedz tu irnjii sh-aspari njitslji; ligucear, bubair, babughear, bubushar, irnjiu2 (ir-nj) adg vedz tu irnjii arugucear, rugucear {ro: cluar mascat} {fr: personne irushi/irushe (i-r-si) sf vedz tu iurushi travestie qui, le jour de lan va de porte en porte en recitant irusi/iruse (i-r-si) sf vedz tu iurushi quelques verses} {en: person going disguised, from door to is1 (s) pr pirs III is (-s), ish (sh), isi/ise (-si) grai tsi lja door, on the new year day, reciting some verses} ex: unlu di loclu a numljei a atsilui (a atsiljei, a atsilor) tr cari easti sots s-adr ischinar shi altu cnta cu dairelu zborlu; es, dis, ns, ds; (formili shcurti di la el) l, ul, lu, u, ischiu (s-chu) adg ischi/ische (s-chi), ischi (s-chi), lj, lji, lj, li, l; mini (tini, el, etc.) idyiul; mini (tini, el, etc.) shischi/ische (s-chi) tsi easti tes shi ndreptu ca un ploaci fr tut mini (tini, el, etc.) {ro: dnsul, dnsa, dnii, dnsele; locuri ma-analti i ma dipusi; (cali) tsi nu easti strmb i

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

565

shutst fr aripidinj i anifuri; dreptu, ndreptu, andreptu, ri/isihsire (i-si-h-s-ri) fac s-hib isihii tu-un loc; stau isih ndreptu, direptu {ro: drept} {fr: droit} {en: straight} ex: loclu sh-nu fac tsiva; fac s-astmtseasc minrli (zburrli, vrondul, easti ischiu (dreptu) ischedz (is-chdz) (mi) vb I ischeai etc.) deavrliga di cariva tra s-poat s-sh afl isihia; lji mbun (is-ch), ischeam (is-chm), ischeat (is-ch-t), ischea- oaminjlji tsi si ncaci shi-lj fac si s-aducheasc; dizvursescu ri/ischeare (is-ch-ri) fac un lucru (cali, loc, etc.) s-hib dup un cali lung i un copus mari tsi lu-am fapt; ischiu; schedz, ndreptu, ndreg; (expr: lu ischedz = lu vatm irinipsescu, irinisescu, arinjisescu, arihtipsescu, arpsedz, (un om), lu shcurtichedz) {ro: nivela, netezi} {fr: niveler, aglisescu, puituescu, mbun, mbunedz {ro: liniti, pacifica, aplanir, rendre droit} {en: level, plane, straighten} ex: ischem odihni} {fr: tranquilliser, apaiser, (se) reposer} {en: quiet (l-featsim ischiu) loclu; ischeadz-nj (f-nj-u s-hib ndreapt) down, pacify, calm down} ex: cndu s-isihsir lucrili; isihsi vearga; ischeats-lji (expr: vtmats-lji, shcurticheats-lji) pri (astmtsi) vimtul; isihsea (sti-ts isih) tini, nu-lj grea tuts ischeat (is-cht) adg ischeat (is-ch-t), ischeats (is- isihsit (i-si-h-st) adg isihsit (i-si-h-s-t), isihsits (i-sichts), ischeati/ischeate (is-ch-ti) tsi easti faptu s-hib h-sts), isihsiti/isihsite (i-si-h-s-ti) tsi easti faptu si sta ndreptu; scheat, ndriptat, ndriptat, andriptat, ndreptu {ro: isih tu-un loc; tsi sh-ari aflat arihatea; tsi ari dizvursit dup nivelat, netezit} {fr: nivel, aplani, rendu droit} {en: leveled, un cali lung; irinipsit, irinisit, arinjisit, arihtipsit, arpsat, planed, straightened} ischeari/ischeare (is-ch-ri) sf ischeri aglisit, puituit, mbunat {ro: linitit, pacificat, odihnit} {fr: (is-chr) atsea tsi s-fatsi cndu s-ischeadz tsiva; scheari, tranquillis, apais, repos} {en: quieted, pacified, calmed ndriptari, ndriptari, andriptari, ndridzeari {ro: aciunea de a down} ex: suntu isihsits dup chiuteca (shcoplu) tsi mcar nivela, de a netezi; nivelare, netezire} {fr: action de niveler, isihsiri/isihsire (i-si-h-s-ri) sf isihsiri (i-si-h-sr) atsea daplanir, de rendre droit} {en: action of leveling, of planing, tsi s-fatsi cndu cariva isihseashti; irinipsiri, irinisiri, arinjisiri, of straightening} schedz (schdz) (mi) vb I scheai (sch), arihtipsiri, arpsari, aglisiri, puituiri, mbunari {ro: aciunea scheam (schm), scheat (sch-t), scheari/scheare (sch- de a liniti, de a pacifica, de a se odihni; linitire, pacificare, ri) (un cu ischedz) ex: gionili putsn s-lu schedz (s-lu odihnire} {fr: action de tranquilliser, dapaiser, de (se) ndredz) scheat (scht) adg scheat (sch-t), scheats reposer} {en: action of quieting down, of pacifying, of calming (schts), scheati/scheate (sch-ti) (un cu ischeat) schea-down} ri/scheare (sch-ri) sf scheri (schr) (un cu ischeari) ismer (is-mr) adg ismer (is-m-r), ismeri (is-mr), ismeisea (-sea) adv vedz tu is3 ri/ismere (is-m-ri) (fats) tsi easti sumulai shi salbit (shisha (-sha) adv vedz tu is3 njisit, galbin); (om) tsi ari fatsa salbit shi sumulai {ro: ishal (i-sha-l) invar doxa-l Dumnidz; cu vrearea (agiusmead} {fr: basan, qui a le teint dun brun mat} {en: torlu) al Dumnidz {ro: cu voia (ajutorul) Domnului!} {fr: sil swarthy} ex: ari fatsa ismer plat Dieu} {en: with Gods help (wish)!} ex: ishala (cu vrea- ismichear (is-mi-chr) sm, sf, adg ismichear (is-mi-ch-r), rea-al Dumnidz) mni va s-yin; ishala (cu agiutorlu-al Dum- ismicheari (is-mi-chr), ismicheari/ismicheare (is-mi-ch-ri) nidz) mni va spm timeljlu a casljei ileala (i-lea-l) in scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz izmichear var s-n-ascap Dumnidz; s-lu-alash shi s-fudzi di el (lim- isnafci (is-naf-c) sm vedz tu isnafi reaua s-da di ns); s-nu hib cu vrearea-al Dumnidz! {ro: isnafi/isnafe (is-n-fi) sf isnhi (is-nh) sutsat di oaminj tsi scap-ne Doamne!; s nu fie pe placul lui Dumnezeu} {fr: au idyea tehni (tsi suntu ligats di idyea soi di ban i scupo, tsi Dieu ne plaise!} {en: God, save us!; without the wish of God} fac idyiul lucru, etc.); cumpanii; {ro: breasl} {fr: ex: tut hoara fatsi ileala (s-n-ascap Dumnidz!) di aestu om corporation, corps de mtier, socit} {en: company, ishari/ishare (i-sh-ri) sf vedz tu es corporation, society} ex: tuts araftslj fac n isnafi; n featsim ishat (i-sht) adg vedz tu es isnafi (di idyea tehni) isnfci (is-nf-c) sm isnfceadz (isishazmati (i-shz-ma-ti) sf pl vedz tu isozm nf-cdz) un di oaminjlji tsi fac parti dit un isnafi {ro: ishic (i-shc) sn vedz tu arshic bresla} {fr: membre dun corps de mtier} {en: member of a ishiri/ishire (i-sh-ri) sf vedz tu es corporation, of a company} ex: isnfceadzlji adun pradz tra ishit (i-sht) adg vedz tu es s-yiurtiseasc Smtu Ilia isnafci (is-naf-c) sm isnafceadz ishit (i-sh-t) sf vedz tu es (is-naf-cdz) (un cu isnfci) ex: him isnafceadz ishit* (i-sh-t) sf fim sing di la adg ishit; vedz ishit isnfci (is-nf-c) sm vedz tu isnafi ishitor (i-shi-tr) sn vedz tu es isnfciu (is-nf-c) sm isnfceadz (is-nf-cdz) scriari isih (i-sh) adg vedz tu isihii neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz isnfci isihsescu (i-si-h-ss-cu) vb IV vedz tu isihii isozmat (i-sz-ma-t) sf vedz tu isozm isihsiri/isihsire (i-si-h-s-ri) sf vedz tu isihii isozm (i-sz-m) sf isozmati/isozmate (i-sz-ma-ti) atsea tsi isihsit (i-si-h-st) adg vedz tu isihii s-fatsi cndu doi tiniri (un feat sh-un ficior) sh-da zbor shi sisihii/isihie (i-si-h-i) sf isihii (i-si-h) irinea tsi u-aducheashti leag tra si ncrun, multi ori n fatsa-a preftului; semnul (luomlu cndu nu-ari nitsiun minari i vrondu deavrliga di el; crul, nelu, fluriili, etc.) tsi s-da a unei feat di partea-a unui fistarea sufliteasc tsi u-aducheashti omlu tsi nu-ari vr cior, ca un soi di arvun (zbor), c va si nsoar cu ea; tsiriminduiri (cripari, nvirinari, etc.); irini, arinji, arihati, arhati, monja (multi ori di preftu la bisearic) shi ziafetea tsi s-fatsi rihati, arihtlchi, sigh, tseari (cu soi shi oaspits, acas i la hani) cndu doi tiniri sh-da zborlu isihii/isihie (i-si-h-i) sf isihii (i-si-h) irinea tsi u-aducheashti si s-lja; isozmat, ishazmati, arvun, arvoan {ro: logodn} omlu cndu nu-ari nitsiun minari i vrondu deavrliga di el; {fr: fianailles, accordailles} {en: betrothal, engagement} ex: starea sufliteasc tsi u-aducheashti omlu tsi nu-ari vr earam sh-noi la isozma a frati-njui; featsir isozma isozmat minduiri (cripari, nvirinari, etc.); irini, arinji, arihati, arhati, (i-sz-ma-t) sf isozmati/isozmate (i-sz-ma-ti) (un cu rihati, arihtlchi, sigh, ttseari {ro: linite, tcere, pace} {fr: isozm) ex: aeri featsim isozmata a sor-meai ishazmati (itranquillit, paix, loisir} {en: tranquillity, stillness, peace, shz-ma-ti) sf pl (un cu isozmati) isusescu (i-su-ss-cu) leisure} ex: avem isihii aoatsi (arihati, irini); la noi easti isihii (mi) vb IV isusii (i-su-s), isuseam (i-su-sem), isusit (i-su(arihati); nu putem s-n plndzem, avem isihii isih (i-sh) s-t), isusiri/isusire (i-su-s-ri) (ca printi) dau zborlu c adg isih (i-s-h), isihi (i-sh), isihi/isihe (i-s-hi) tsi s-afl ficiorlu-nj va si nsoar cu un feat; (ca printi) dau zborlu c tu-un loc iu nu-ari vr vrondu deavrliga di el; tsi aducheashti feata-nj va s-mrit cu-un ficior; (feat sh ficior) dm zborlu un isihii sh-arihati tu suflit; tsi sh-veadi di lucrul a lui sh-nu (n ligm cu-un arvoan, semnu, nel, isozm) c va n lom caft cvg; aglisit, irinipsit, arihtipsit, etc. {ro: linitit, (va n ncrunm); dau arvoan; alxescu nealili; iusescu, arpanic} {fr: tranquille, paisible} {en: tranquil, quiet, peaceful} vunjisescu; (fig: isusescu = ndreg, uidisescu, bag pi-arad, ex: easti un om isih; s-ts shedz isih (s-nu ti minj, s-nu fats armtusescu, stulsescu ca un ficior (feat) isusit) {ro: logodi} tsiva) isihsescu (i-si-h-ss-cu) vb IV isihsii (i-si-h-s), {fr: (se) fiancer} {en: become engaged, betroth} ex: mi isusii isihseam (i-si-h-sem), isihsit (i-si-h-s-t), isihsiasear; isusi feata-lj cu cu un ficior pripsit, avut sh-di soi; s-

566

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

isusir di cu njits isusit1 (i-su-st) adg isusit (i-su-s-t), istrig (i-strg) vb I vedz tu strig isusits (i-su-sts), isusiti/isusite (i-su-s-ti) (ficior, feat) tsi istrigari/istrigare (i-stri-g-ri) sf vedz tu strig sh-ari dat zborlu si s-lja ca brbat sh-muljari; tsi ari alxit istrigat (i-stri-gt) adg vedz tu strig nealili cu-un feat (cu-un ficior) {ro: logodit} {fr: fianc} istu (s-tu) pr vedz tu aestu {en: engaged, betrothed} ex: cpitnjli isusiti (fig: ndreapti, isturii/isturie (is-tu-r-i) sf isturii (is-tu-r) 1: prvulii di lucri uidisiti, bgati tu-arad); shadi feata singur, singur sh-isusit tsi s-au fapt (tsi-ari ptst cariva, tsi s-ari fapt tu dunjeai, (fig: ndreapt, armtusit ca un feat isusit) isusiri/isusire etc.); scriari tu cari s-aspun fapti (tihisiri, ugoadi, dealihea i (i-su-s-ri) sf isusiri (i-su-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-isuscoasi dit mintea-a omlui), cu scupolu ca s-lji fac s-l treac sescu doi tiniri; dari d-arvoan; alxiri di neali; iusiri, arvuoara, pri-atselj tsi u dghivsescu; 2: carti tu cari s spuni tsi snjisiri {ro: aciunea de a (se) logodi; logodire} {fr: action de ari fapt tu lumi (i tu-un parti dit lumi) di eta-a etilor shi pn (se) fiancer} {en: action of becoming engaged, of betrothing} tora; istorii, prvulii, prmit {ro: istorie, poveste} {fr: histoiisusit2 (i-su-st) sm, sf isusit (i-su-s-t), isusits (i-su-sts), re} {en: history, story} ex: shtii multi isturii (prvulii); nj-dzisusiti/isusite (i-su-s-ti) tinirlu (ficiorlu, feata) tsi sh-ari dat si n isturii di giunaticlu tsi-l featsi tu polim; lu-arsea s-l dzzborlu ta si ncurun cu cariva {ro: logodnic} {fr: fianc} {en: c isturii (prmiti) a njitslor cu lmnji, Gionj-Alepts shi fianc} iusescu (u-ss-cu) (mi) vb IV iusii (u-s), iuseam Mushata-a Loclui istorii/istorie (is-t-ri-i) sf istorii (is-t-ri) (u-sem), iusit (u-s-t), iusiri/iusire (u-s-ri) (un cu (un cu isturii) isturisescu (is-tu-ri-ss-cu) vb IV isturisii isusescu) iusit (u-st) adg iusit (u-s-t), iusits (u-sts), (is-tu-ri-s), isturiseam (is-tu-ri-sem), isturisit (is-tu-ri-siusiti/iusite (u-s-ti) (un cu isusit) iusiri/iusire (u-s-ri) sf t), isturisiri/isturisire (is-tu-ri-s-ri) dzc un isturii; dzc iusiri (u-sr) (un cu isusiri) disusescu (di-su-ss-cu) (mi) prmiti a njitslor; prvulsescu {ro: povesti} {fr: raconter une vb IV disusii (di-su-s), disuseam (di-su-sem), disusit (di- histoire} {en: narrate, tell a story} ex: n isturisi fapti mushati su-s-t), disusiri/disusire (di-su-s-ri) aspargu un isozm; di giunatic isturisit (is-tu-ri-st) adg isturisit (is-tu-ri-s-t), nj-ljau zborlu npoi shi nu-nj mata dau feata-nj (ficiorlu-nj) tra isturisits (is-tu-ri-sts), isturisiti/isturisite (is-tu-ri-s-ti) (istusi s-mrit (si s nsoar) cu atsel (atsea) cu cari s-avea isusit rii, fapti) dzsi a unui; prvulsit {ro: povestit} {fr: racont {ro: dezlogodi} {fr: rompre, annuler les fianailles} {en: (histoire)} {en: (story) narrated, told} isturisiri/isturisire (isdisengage} disusit (di-su-st) adg disusit (di-su-s-t), tu-ri-s-ri) sf isturisiri (is-tu-ri-sr) atsea tsi s-fatsi cndu disusits (di-su-sts), disusiti/disusite (di-su-s-ti) tsi ari cariva dztsi isturii {ro: aciunea de a povesti; povestire} {fr: aspart un isozm {ro: dezlogodit} {fr: qui a annul des action de raconter une histoire} {en: action of narrating, pf fianailles} {en: disengaged} disusiri/disusire (di-su-s-ri) sf telling a story} disusiri (di-su-sr) atsea tsi s-fatsi cndu s-aspardzi un isturisescu (is-tu-ri-ss-cu) vb IV vedz tu isturii isozm {ro: aciunea de a (se) dezlogodi; dezlogodire} {fr: isturisiri/isturisire (is-tu-ri-s-ri) sf vedz tu isturii action dannuler des fianailles} {en: action of disengaging} isturisit (is-tu-ri-st) adg vedz tu isturii ispapi/ispape sf vedz tu spapi isusescu (i-su-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu isozm ispati1/ispate (is-p-ti) sf pl(?) lucrul tsi-aspuni c tsiva easti isusiri/isusire (i-su-s-ri) sf vedz tu isozm dealihea; semnul (fapta, lucrul) tsi lu-aspuni omlu (ca un soi isusit1 (i-su-st) adg vedz tu isozm di mrtirii) c s-ari fapt (i cum s-ari fapt) tsiva; semnu, isusit2 (i-su-st) sm, sf vedz tu isozm mrturii, mrtirii, mrtirilji {ro: dovad, mrturie} {fr: preuve, italean (i-ta-len) sm sf italenj (i-ta-lnj) scriari neaprutmoignage, confirmation} {en: proof} ex: s-v-u fac ispati cheat tu-aestu dictsiunar; vedz italian (mrtirii); cu tsi va-lj ftsem ispati (tsi semnu va lj-adutsem) al italian (i-ta-li-n) sm sf vedz tu Italii dispoti? Italii/Italie (I-ta-l-i) sf fr pl crat mari dit Ivropea di Not ispati2/ispate (is-p-ti) sf pl(?) un tsi tradzi multi sh-pati (Sud) tsi s-afl la-Ascpitat (pisti-amari) di Machidunii shi niptstili (pn shi moartea) tr-atseali tsi fatsi (tsi mindueashti Arbinishii {ro: Italia} {fr: Italie} {en: Italy} italian (i-ta-lishi tsi pistipseashti) {ro: martir, mucenic} {fr: martyr} {en: n) sm sf italienj (i-ta-li-nj) om tsi s-amint, bneadz martyr} ex: eshti mari ispati (eshti un tsi-ai trapt multi) ic yini dit Italii shi easti di sndzili-a miletilei di-aclo {ro: itaispit (s-pit) shi (is-pt) sm pl(?) mutrirea tsi s-fatsi cu mult lian} {fr: italien} {en: italian} italinescu (i-ta-li-ns-cu) adg cshtig a unui lucru tra si s-cunoasc tamam, tsi easti, cum italineasc (i-ta-li-nes-c), italineshts (i-ta-li-nsh-ts), italilucreadz, etc.; xetasi {ro: examen, cercetare} {fr: examen} neshti/italineshte (i-ta-li-nsh-ti) tsi ari s-fac cu italianjlji i {en: exam; search} Italia; di italian; italiinescu; (expr: italineasca = limba ist!2 (st) inter zbor cu cari picurarlu caft s-li fac si s-min italineasc, zburt di italianj) {ro: italienesc} {fr: italien} {en: oili {ro: interjecie cu care se fac oile s se mite} {fr: italian} ex: pamporea italineasc (dit Italii, di italianj) interjection de mettre en mouvement les brebis} {en: italiniescu (i-ta-li-ni-s-cu) adg italiniasc (i-ta-li-ni-s-c), interjection to make sheep move} ex: br!... ist!, oae!, ist! italinieshts (i-ta-li-ni-sh-ts), italinieshti/italinieshte (i-ta-liist1 (st) pr vedz tu aestu ni-sh-ti) (un cu italinescu) italineashti/italineashte (iistinafi/istinafe (is-ti-n-fi) sf istinfi (is-ti-nf) sraea ta-li-nesh-ti) ca italianjlji {ro: italienete} {fr: comme les (huchiumatea) iu s-giudic diznou un dvai, cndu atsel tsi italiens} {en: as done by the italians} chiru giudicata prota oar, caft si s-giudic idyea ipotisi italineashti/italineashte (i-ta-li-nesh-ti) vedz tu Italii andaua oar {ro: (curte de) apel} {fr: (court d) appel} {en: italinescu (i-ta-li-ns-cu) adg vedz tu Italii (court of) appeal} ex: u featsir istinafea Bituli italiniescu (i-ta-li-ni-s-cu) adg vedz tu Italii istindachi/istindache (is-tin-d-chi) sf istindchi (is-tin-dch) itrii/itrie sf itrii (i-t-r) numa-a unei sutsat grtseasc dimultimea di intribri bgati di cariva a unui om (giudictor, aoa sh-vr 200 di anj tsi s-alumta tr iliftiria-a cratlui pulits, etc.) shi apandisli tsi li da aestu; giudicata loat la un grtsescu di sum giuglu nturtsescu {ro: eterie} {fr: dvai (crisi) {ro: interogatoriu} {fr: interrogatoire; sentence} association, lHtairie} {en: association, hetaeria} {en: interrogation, sentence} itii/itie (i-t-i) sf itii (i-t) atsea tsi featsi ca un lucru si s-aib istirisescu (is-ti-ri-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu lipsescu fapt; atsea tsi si spuni c easti sibepea (dealihea i istirisiri/istirisire (is-ti-ri-s-ri) sf vedz tu lipsescu minciunoas) c un lucru s-ari fapt; furnjii, afurnjii, istirisit (is-ti-ri-st) adg vedz tu lipsescu actstur, asclntur, made, mdei, mhn, sibepi, sibeti, istorii/istorie (is-t-ri-i) sf vedz tu isturii simbeti {ro: cauz, motiv} {fr: cause, motif} {en: reason, istreti/istrete (is-tr-ti) sf pl(?) lucrul tsi-l fatsi cariva (tra s pretext} sh-amint pnea, tra s-lj treac oara, etc.); tehnea tsi-u fatsi itin (-tin) adg itin (-ti-n), itinj (-tinj), itini/itine (-ti-ni) un om; lucru, znati, tehni {ro: ocupaie, lucru, profesiune} {fr: (ficior, feat) tsi nu-ari tat, dad, i amindoilji prints; oarfn occupation, travail} {en: occupation, business} ex: istreti {ro: orfan} {fr: orphelin} {en: orphan} (lucru, tehni) muljireasc itipasa (-ti-p-sa) pr indef cari tsi s-hib, cartsi, caritsi, caitsi-

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

567

do, caritsido, carichishdo, carintsido, itsi, itsido {ro: oricare, iurghani1/iurghane (ur-gh-ni) sf iurghnj (ur-ghnj) un oricine, nu import cine} {fr: nimporte lequel, nimporte cu iurgani1 quoi} {en: it does not matter who (what)} ex: va s-nji greasc iurghani2/iurghane (ur-g-ni) sf iurgnj (ur-gnj) un cu itipasa (cari tsi s-hib) pri mini iurgani2 itizescu (i-ti-z-s-cu) (mi) vb IV vedz tu ihtizai iurghngi (ur-ghn-g) sm iurghngeadz (ur-ghn-gdz) itiziri/itizire (i-ti-z--ri) sf vedz tu ihtizai un cu iurgngi itizit (i-ti-z-t) adg vedz tu ihtizai iurnec (ur-n-c) sf iurnets (ur-nts) 1: lucru tsi easti loat itsi1/itse (-tsi) pr rel cari tsi s-hib, itsi s-hib, cartsi, caritsi, (dat) ca un paradigm di cum lipseashti s-aspun (i cum carichishdo, caitsido, caritsido, carintsido, ichishdo, itsido, aspun) alti lucru di idyea soi (i fumealji); prstisirea pri-un itipasa; catiun, cati, catiun; itsi s-hib, cisci, cishci, {ro: scar (di multi ori multu) ma njic a unui lucru (cas, pampori, oricare, oricine, nu import cine, fiecare} {fr: nimporte stranj, etc.); iurnechi, urnechi, mostr, cishiti, paradigm; 2: lequel, chacun, chacune} {en: does not matter who, everyone} soi, turlii, luyii, sorti, sort {ro: model, exemplu, mostr} {fr: ex: un dor cari lu-ari itsi (cati) om tu xeani; itsi (cartsi) om va exemple, modle, espce} {en: example, model} ex: sh-di ns hib, itsi (cartsi) pravd; tu itsi (cati, cartsi) loc, tu itsi (cati, loats iurnec (paradigm); s-njardzim la mirmints, s-videm cartsi) cas; itsi (itsido) v va inima itsido (-tsi-d) pr rel soea-a noastr shi iurneca-a noastr (turlia-a noastr di (un cu itsi1) itsindo (-tsin-d) pr rel (un cu itsi1) oaminj) putridzt shi oasili-a noastri muhlidzti iurneitsi2/itse (-tsi) adv unshun, diunoar, dincali, truoar, pa- chi/iurneche (ur-n-chi) sf iurnechi(?) (ur-nch) (un cu rafta, cum, etc. {ro: imediat, ndat} {fr: aussitt} {en: immeiurnec) urnechi/urneche (ur-n-chi) sf urnechi(?) (urdiately} ex: itsi (cum, unshun tsi) vidzu c harlu s-apruche nch) (un cu iurnec) itsido (-tsi-d) pr rel vedz tu itsi1 iurnechi/iurneche (ur-n-chi) sf vedz tu iurnec itsindo (-tsin-d) pr rel vedz tu itsi1 iurushi/iurushe (u-r-si) sf fr pl atsea tsi fatsi un tsi fudzi iu () adv 1: tu cari loc?; tu cari parti?; 2: tu loclu cari; loclu dit un loc shi s-aricheashti (s-aruc) pristi un altu loc (si stu cari {ro: unde} {fr: o, quelle place} {en: where} ex: iu alumt cu oaminjlji di-aclo, s-l-acats loclu, etc.); irusi, irushi, (tu cari loc) va s-njirdzets?, iutsi s-hib; iu (loclu tu cari) bea iurusi, yirusi, yiurusi, nval, nval, nvliri, anpdiri, npdipuljlji ap; murmintul iu-i (tu loclu tu cari easti) ngrupat; ctr ri, hiumusiri, slghiri, alipidari, virsari, etc.; (expr: nj-fac iurushi iu (cari loc) u-avets cunachea?; iu (tu cari loc) ti duts?; di iu (di nj-fac (nj-ljau) vimtu, zvorizm, vantsu) {ro: iure, nval, = cari loc) yini frati-tu? iutsido (-tsi-d) adv tu itsi loc; tu asalt, atac} {fr: assaut, charge} {en: assault, charge, attack} cati loc; pristi tut; iutsi s-hib; iutsi, iudo, iuchishdo {ro: ex: ma, ca luchilji dats iurushi; iurushi ftsea turtsilj; lja-ts oriunde, ori i unde, peste tot} {fr: nimporte o, partout} {en: iurushi (expr: lja-ts vimtu) tra s-arsari cama diparti irushi/iruanywhere, everywhere} ex: iutsido (tu itsi loc) va duts, shcop she (i-r-si) sf fr pl (un cu iurushi) ex: sh-cu irushi intrar va mts; iutsido (tu itsi loc) va s-njergu, va s-nj-amintu bana n hoar iurusi/iuruse (u-r-si) sf fr pl (un cu iurushi) iutsi (-tsi) adv (un cu iutsido) iudo (u-d) adv (un irusi/iruse (i-r-si) sf fr pl (un cu iurushi) yiurusi/yiucu iutsido) ex: iudo (tu itsi loc) s-ts tornji ocljilj iuchishdo ruse (yu-r-si) sf fr pl (un cu iurushi) ex: featsir yiurusi (u-chish-d) adv (un cu iutsido) iuva (u-v) adv 1: (featsir nval, s-hiumusir) pristi nsh yirusi/yiruse (yi-r(cndu nu-ari nu dup el): tu-un loc; tu vr loc; 2: (cndu si) sf fr pl (un cu iurushi) ex: tu oara tsi featsim yirusi easti iuva nu): tu nitsiun loc {ro: undeva; nicieri} {fr: iurusi/iuruse (u-r-si) sf vedz tu iurushi quelque part; nulle part} {en: somewhere; nowhere} ex: ljiusescu (u-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu isozm aflai iuva (tu-un loc); s-afl capiti fr limb iuva (tu vr iusiri/iusire (u-s-ri) sf vedz tu isozm loc)?; lipseashti si s-aib vidzut iuva (tu vrnu loc); nu lj-aflaiiusit (u-st) adg vedz tu isozm iuva (tu nitsiun loc); iuva (tu nitsiun loc) nu n dusim; nu-l iusmichear (us-mi-chr) sm, sf, adg iusmichear (us-mividzui iuva (tu nitsiun loc); ma iuva (tu nitsiun loc) nu-aflar ch-r), iusmicheari (us-mi-chr), iusmicheari/iusmicheare nitsi shilji di lemnu; iuva (tu nitsiun loc) nu s-ari-avdzt ma (us-mi-ch-ri) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; mults furi iuvashuva (u-v-shu-v) adv tu nitsiun parti; vedz iuzmichear tu nitsiun loc; ici, dip, di dip {ro: deloc} {fr: pas du tout; iutgani/iutgane (u-t-g-ni) sf vedz tu yitgani nullement} {en: not at all; by no means} ex: nu-lj s-astindzea iutghani/iutghane (u-t-gh-ni) sf iutghnj (u-t-ghnj) ali Viroan, iuvashuva (dip) un cu iutgani iubric (u-brc) sn vedz tu ibric iutsi (-tsi) adv vedz tu iu iuchishdo (u-chish-d) adv vedz tu iu iutsido adv vedz tu iu iuchiumati/iuchiumate (u-chu-m-ti) sf vedz tu huchiumati iuva (u-v) adv vedz tu iu iuchiumeti/iuchiumete (u-chu-m-ti) sf vedz tu huchiumati iuvashuva (u-v-shu-v) adv vedz tu iu iudo (u-d) adv vedz tu iu iuzmichear (uz-mi-chr) sm, sf, adg vedz tu huzmeti iug (g) sm fr pl vimtu caldu shi uscat tsi tradzi di ctr ivlavii/ivlavie (i-vl-vi-i) sf ivlavii (i-vl-vi) harea tsi-l fatsi sud; not; {ro: austru, vnt din sud} {fr: vent chaud et sec du un crishtin s-hib bun mpistimen, si s-duc totna la bisearic sud} {en: dry wind from the South} shi s-fac tuti ardzli tsi li caft pistea crishtineasc {ro: iuha! (-ha!) inter zbor tsi s-dztsi cndu cariva fatsi iurushi evlavie} {fr: pit, dvotion} {en: piety, devotion} ivlavios (ipri tsiva {ro: hu!} {fr: bas!, haro!} {en: interjection uttered vla-vi-s) adg ivlavioas (i-vla-vi-o-s), ivlaviosh (i-vla-viwhen jumping over somebody} ex: shi, iuha!, s-aurnjir pri ns sh), ivlavioasi/ivlavioase (i-vla-vi-o-si) (om) tsi dutsi un yiuha! (y-ha!) inter (un cu iuha!) ban crishtineasc cu tuti adetsli a ljei, cari s-dutsi dipriun la Iuliu (I-li) sm fr pl anshaptilea mes a anlui, un di nai ma bisearic si si ncljin al Dumnidz; triscu {ro: evlavios, clduroshlji mesh; Alunar, Curic {ro: Iulie} {fr: juillet} {en: cucernic} {fr: dvot, pieux} {en: pious, religious} July} ivlavios (i-vla-vi-s) adg vedz tu ivlavii iulmai/iulmae (ul-m-i) sf iulmi (ul-m) prici njic cu-un ixichi/ixiche (ic-s-chi) sf vedz tu xichi gun multu mushat shi scump (cu hroma murn sh-cu-un ixurii/ixurie (ic-su-r-i) sf ixurii (ic-su-r) agunirea-a unui om damc alb pi cheptu); palto tsi s-fatsi dit aest gun; smur, dit locurli iu s-ari fapt sh-iu bneadz di-arad; loclu iu ssamuri, smuri {ro: samur} {fr: zibeline} {en: sable} ex: avea dutsi di bneadz omlu tsi easti agunit dit locurli-a lui; bidemea cu cheali di iulmai catastisea tu cari s-afl omlu tsi easti agunit dit locurli-a lui; iurgan (ur-gn) sn vedz tu yiurgani fudzirea tsi sh-u fatsi omlu singur dit locurli-a lui tra si s-duc iurgani1/iurgane (ur-g-ni) sf vedz tu yiurgani s-bneadz ma ghini tu alti locuri (xeani); exurii, suryiuni, iurgani2/iurgane (ur-g-ni) sf vedz tu arugani surghiuni, nsurghiuni, surguni, surgumi, siurghiuni {ro: iurgngi (ur-gn-g) sm vedz tu yiurgani surghiun, exil} {fr: exil} {en: exile} ex: l-pitricur tu ixurii iurghan (ur-ghn) sn iurghnj (ur-ghnj) un cu iurgan (suryiuni) exurii/exurie (ec-su-r-i) sf exurii (ec-su-r)

568

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

(un cu ixurii) s-ansar lishor sh-diparti; broatic, broasc, brusconj {ro: iyien (i-yi--n) sf fr pl multimea di nomuri shi tabiets tsi broasc rioas} {fr: crapaud} {en: toad} easti ghini s-li tsn omlu tra s-hib ct ma ghini cu sntatea; jabec1 (ja-bc) sm jabets (ja-bts) ascherli turcu di boi chischineats {ro: igien} {fr: hygine} {en: hygiene} njic; (fig: tsi easti multu slab shi njic; ascrchit, chirchinec, izb (z-b) sf izbi/izbe (z-bi) ud cama aratsi tsi s-afl dipuzumi, pruzumi, jibcos, jibicos, cacafingu, azmet, pilicios, arad sum cas, iu s-tsn tr ma multu chiro (tr earn) lucri zbcos, bzcos, jabec, judav, preacn, preangu, shcurtabac) (di-arad tr mcari sh-beari ca, bunoar, talari cu cash, {ro: soldat turc de talie mic; firav, pipernicit} {fr: soldat turc yinuri, etc.); tsilar, tslar, tslari, chilar, catoi, catoyi, bimts, de petite taille; dbile, rabougri, foireux, ratatin} {en: short pimnits, pleamnits, pleamits, pleavnits, zimnic {ro: Turkish soldier; feeble, weak, puny, ill-formed} ex: s-bat cu pivni, beci, subsol} {fr: cellier, cave, sous-sol} {en: cellar, jabets (turts shcurtabats, di boi njic); tradzits-v, jabets (fig: basement} ex: tu izb nu-aveai loc iu s-shedz; shidea tu-un azmets), npoi jubec (ju-bc) sm jubets (ju-bts) cas cu izb dmar di far nturtseasc dit Asia Njic {ro: trib turcesc din izini/izine (i-z-ni) sf izinj (i-znj) atsea tsi ari un cndu ari Asia Mic} {fr: tribu turque en Asie Mineure} {en: Turkish easti alsat s-fac un lucru; adii, volji {ro: voie, permisiune} tribe in Asia Minor} {fr: permission} {en: permission} ex: eu di mama nu-am izini jabec2 (ja-bc) sm jabets (ja-bts) pravd dit locurli caldi (volji) cari sh-u-adutsi nai ma multu cu omlu (pravd dishteapt, cari izmciuni1/izmciune (iz-m-c-ni) sf vedz tu ayizmu nveats lishor s-fac multi di tsi fatsi omlu, cari poati s-imn Izmciuni2/Izmciune (Iz-m-c-ni) sf vedz tu ayizmu pri dau cicioari, cu tuti c imn ma multili ori pi patruli shizmichear (iz-mi-chr) sm, sf, adg scriari neaprucheat tucari poati si s-alin sh-pri ponj); maimun, mimun, maimu, aestu dictsiunar; vedz izmichear mu, maimuts, shubec {ro: maimu} {fr: singe} {en: izmichear (iz-mi-chr) sm, sf, adg vedz tu huzmeti monkey} izoti/izote (i-z-ti) adg invar. tsi ari putearea s-fac un lucru; jachet (ja-ch-t) sf jachets (ja-chts) shi jacheti/jachete (jatsi easti n stari s-fac tsiva; tsi axizeashti s-adar un lucru; ch-ti) stranj brbtescu di dzli pisimi tsi acoapir partea di acshu, axiu, icano, irbapi {ro: capabil} {fr: en tat, capable} nsus a truplui pn aproapea di dzinuclji; stranj muljirescu {en: capable} (multi ori mpiltit) tsi acoapir partea di nsus a truplui, tsi sizvor (iz-vr) sn vedz tu izvur dishcljidi n fats shi s-poart pristi fustani; sitrei {ro: jachet, izvur (z-vur) sn izvuri/izvure (z-vu-ri) ap tsi easi ic hain} {fr: jaquette} {en: jacket} azvoami dit loc; loclu iu azvoami ap dit ahndami; loclu iu jaghin1 (j-ghi-n) sf jaghini/jaghine (j-ghi-ni) un soi di nchiseashti un aru; izvor (fig: izvur = (i) loc i lucru dit cari iarb tsi creashti di-arad tu ap (amari, lac, balt, etc.) ma easi tsiva (lunjin, cldur, idei, etc.; (ii) arzga-a unui lucru, ctivroar poati s-creasc sh-pri uscat (mushclju, zvolj); itia, sibepea, etc.) {ro: izvor} {fr: source deau} {en: spring of jeghin, jeghn, jibnac, jighinitur, jeghi {ro: alg, linti, water} ex: loai ap di la izvur; aspeal cmeshli la izvur; mtasea broatei} {fr: algue} {en: algae} ex: balta easti izvurlu ari ap-aratsi; plngu izvurli di dor izvor (iz-vr) sn mplin di jaghin (petur veardi adrat di earb dit balt) izvoari/izvoare (iz-vo-ri) (un cu izvur) izvuric (iz-vujeghin (j-ghi-n) sf jeghini/jeghine (j-ghi-ni) (un cu rc) sn izvuritsi/izvuritse (iz-vu-r-tsi) izvur njic {ro: izvor jaghin1) ex: moalea jeghin (mushclju, zvolj) criscu jeghi mic} {fr: petite source} {en: small spring} azvurscu (az-vu- (jgh) sm pl(?) (un cu jaghin1) ex: ca apili nvirdzti di rs-cu) vb IV azvuri (az-vu-r), azvuram (az-vu-rm), jeghi (earb di balt) jeghn (jgh-n) sf jeghni (jgh-ni) azvurt (az-vu-r-t), azvurri/azvurre (az-vu-r-ri) (un cu jaghin1) jibnac (jib-n-c) sf jibnatsi/jibnatse (jib(cndu-i zborlu ti ap, sndzi, etc.) ansar cu puteari di iuva n-tsi) shi jibnts (jib-nts) (un cu jaghin1) jighinitur1 (prit un crpitur, guv, etc.); izvurescu, andzmedz, (ji-ghi-ni-t-r) sf jighinitri (ji-ghi-ni-tr) (un cu jaghin1) ndzmedz, azvom, zvom, vom {ro: ni, izvor} {fr: jaillir, jaghin2 (j-ghi-n) sf jaghini/jaghine (j-ghi-ni) pulj di sourdre, surgir} {en: gush (forth), spring (from)} ex: un broasc tsi s-aspuni ca un larv cu coad, tsi anoat tu ap; suschir lj-azvur (lj-inshi, lj-ansri) dit cheptu azvurt (azclugrits, clugurits, clgrits, clugreau, calugreau, vu-rt) adg azvurt (az-vu-r-t), azvurts (az-vu-rts), clugrits, clugreau, calugreau {ro: mormoloc} {fr: ttard} azvurti/azvurte (az-vu-r-ti) tsi ari inshit di iuva; izvurit, {en: tadpole} ex: jaghinili s-adrar broatits andzmat, ndzmat, azvumut, zvumut, vumut {ro: nit, jaghin3 (j-ghi-n) sf jaghini/jaghine (j-ghi-ni) urma alsat izvort} {fr: jailli, surgi} {en: gushed (forth), sprang (from)} di mcari pri dintslj neaspilats {ro: urmele lsate de alimente azvurri/azvurre (az-vu-r-ri) sf azvurri (az-vu-rr) atsea pe dinii nesplai} {fr: matire alimentaire qui se dpose sur tsi s-fatsi cndu azvurashti tsiva; izvuriri, andzmari, les dents non brosses} {en: traces of food deposed on ndzmari, azvumeari, zvumeari, vumeari {ro: aciunea de a unbrushed teeth} ex: dintslj ncrcats di jaghin ni, de a izvor, nire, izvorre} {fr: action de jaillir, de jaglu (j-glu) sm jaglji (j-glji) un soi di crlig (di metal i sourdre, de surgir} {en: action of gushing (forth), of springing lemnu) cu cari s-minteashti foclu shi s-tradzi jarlu; un soi di (from)} izvurescu (iz-vu-rs-cu) (mi) vb IV izvurii (iz-vucleashti cu cari s-acats jarlu i s-minteashti foclu; cleashti di r), izvuream (iz-vu-rem), izvurit (iz-vu-r-t), izvurifoc di-un parti; giugar, mashi, mshe, dnali, dnalji, tnali, ri/izvurire (iz-vu-r-ri) (un cu azvurscu) ex: izvureashti tnalji {ro: clete de foc, vtrai} {fr: tenailles, tisonnier} {en: (azvurashti, azvoami) ap mult dit munts; nu shtim di iu fire tongs, poker} izvureashti (azvoami) arulu aestu izvurit (iz-vu-rt) adg jali/jale (j-li) sf jeljuri (j-ljur) 1: starea di mrinari tsi uizvurit (iz-vu-r-t), izvurits (iz-vu-rts), izvuriti/izvurite (izari un cndu pati tsiva; dor greu, mrinari, cripari, caimo, vu-r-ti) (un cu azvurt) izvuriri/izvurire (iz-vu-r-ri) sf mrazi, nvirinari, nvirari, amrami, stinuhurii, sicleti, cnjin; izvuriri (iz-vu-rr) (un cu azvurri) 2: starea tu cari s-afl cariva a curi lj muri (nu di multu chiro) izvurescu (iz-vu-rs-cu) (mi) vb IV vedz tu izvur un om di soi i di-aproapea; lipi, lut; 3: mirachi, dor, njil {ro: izvuric (iz-vu-rc) adg vedz tu izvur tristee; doliu; dorin, mil} {fr: dsolation, chagrin, izvuriri/izvurire (iz-vu-r-ri) sf vedz tu izvur tristesse; deuil; dsir, compassion} {en: sadness, gloom; izvurit (iz-vu-rt) adg vedz tu izvur mourning; desire, compassion} ex: jalea (criparea) a cnjlor, jalea (caimolu) a armnjlor; cntitsi di jali (caimo); mash eu J nu dorm di jali (mrazi, nvirinari) sh-dor; noi him di jali (di lipi, di lut, c n muri un di soi); u tsnu jalea Griva; disi ts-ai jab (j-b) sf jabi/jabe (j-bi) ma multi turlii di prici njits tsi tr ban jali (mirachi, dor di ban); tr jeljuri (tr lipi); bneadz ma multu pi uscat, (tr-atsea au chealea ma uscat camuntslj cu jali s-acupirir; tsi aruri shi greali jeljuri (cripri) di-atsea a broaticului), cu gura mari, cu ocljilj ishits ct na jilescu (ji-ls-cu) (mi) vb IV jilii (ji-l), jileam (ji-lem), foar sh-cu cicioarli di dinpoi vrtoasi sh-lundzi tra s-u-agiut jilit (ji-l-t), jiliri/jilire (ji-l-ri) 1: aduchescu un dureari

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

569

sufliteasc (cu dor greu tu inim, mrazi, cnjin, amreats, {ro: deveni jeratic} {fr: (se) transformer en charbon ardent} etc.); hiu tu jali; mrinedz, cnjisescu, amrscu; 2: plngu un {en: become hot coals} ex: pn si njireadz crciunjlji mortu shi dzc (cu zghicuri shi shcljimurri) zboar tsi aduc njirat3 (nji-rt) adg njirat (nji-r-t), njirats (nji-rts), njiraaminti di bana-a mortului sh-di-atselj tsi-als dup el; ti/njirate (nji-r-ti) (lemnul, crbunili, etc.) tsi s-ari fapt jar miryiuluxescu, mirulyisescu, ardsescu, ardpsescu, {ro: devenit jeratic} {fr: transform en charbon ardent} {en: arbdsescu, arvdsescu, butsescu, zghilescu, plngu, cntu;that became hot coals} njirari3/njirare (nji-r-ri) sf njirri 3: am mirachi, nj-easti njil, njiluescu {ro: jeli, ntrista, tngui, (nji-rr) atsea tsi s-fatsi cndu un lucru si njireadz (lemnu, milui, boci} {fr: saffliger; plaindre; comptir, sapitoyer; crbuni, etc. s-fatsi jar) {ro: aciunea de a deveni jeratic} {fr: regretter, pleurer quelquun, (se) lamenter, tre en deuil} {en: action de (se) transformer en charbon ardent} {en: action of grieve; pity, regret, lament, wail, be in mourning} ex: puljlji becoming hot coals} dijiredz (di-ji-rdz) vb I dijirai (di-jibat shi si jilescu (amrscu); s-nu n-alash tra s-n jilim r), dijiram (di-ji-rm), dijirat (di-ji-r-t), dijirari/dijirare (mrinm, plndzem); multu si jili (avu mari caimo); jilea-ti, (di-ji-r-ri) mintescu jarlu (foclu) tra s-lu fac s-ard ma ghini picurari; parc jilescu (plngu, miryiuluxescu) vr gioni; trei {ro: jerui} {fr: tisonner, remuer le feu (pour lactiver)} {en: anj di dzli va ti jilescu (va ti plngu, va hiu tu jali); jili ct jili poke, stir fire} ex: dijireadz (mintea-l) foclu; dijir (minti) amirlu (tsnu ct tsnu jali, lipi) jilit (ji-lt) adg jilit (ji-lfoclu cu giugarlu dijirat (di-ji-rt) adg dijirat (di-ji-r-t), t), jilits (ji-lts), jiliti/jilite (ji-l-ti) tsi aducheshti mari caimo dijirats (di-ji-rts), dijirati/dijirate (di-ji-r-ti) (jarlu, foclu) tu suflit; mrinat, cnjisit, amrt; tsi easti di jali; miryiuluxit, mintit tra s-ard ma ghini {ro: jeruit} {fr: tisonn, remu le mirulyisit, ardsit, ardpsit, arbdsit, arvdsit, butsit, feu} {en: poked, stirred fire} ex: cinushi dijirat; crbunj zghilit, plmtu, njiluit {ro: jelit, ntristat, tnguit, miluit, bocit} dijirats dijirari/dijirare (di-ji-r-ri) sf dijirri (di-ji-rr) {fr: afflig; plaint; compti, apitoy; regrett, pleur, lament, atsea tsi s-fatsi cndu jarlu (foclu) s-minteashti tra s-ard ma qui est en deuil} {en: grieved; pitied, regretted, lamented, ghini {ro: aciunea de a jerui} {fr: action de tisonner, de wailed, who is in mourning} ex: s-duc jiliti (mrinati) sh-uremuer le feu, de fourgonner} {en: action of poking, of stirring anjurzescu; jilit-i (easti ca di jali) lumea di la oi jiliri/jilire the fire} (ji-l-ri) sf jiliri (ji-lr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva jileashti jlescu (j-ls-cu) (mi) vb IV vedz tu jali {ro: aciunea de a jeli, de a ntrista, de a tngui, de a milui, de jliri/jlire (j-l-ri) sf vedz tu jali a boci; jelire, ntristare, tnguire, miluire, bocire} {fr: action jlit (j-lt) adg vedz tu jali de saffliger; de plaindre; de comptir, de sapitoyer; de jmbu (jm-bu) adg vedz tu jimbu regretter, de pleurer quelquun, de (se) lamenter, dtre en jeghi (jgh) sm vedz tu jaghin1 deuil} {en: action of grieving; of pitying, of regretting, of jeghin (j-ghi-n) sf vedz tu jaghin1 lamenting, of wailing, of being in mourning} jilos1 (ji-ls) jeghn (jgh-n) sf vedz tu jaghin1 adg jiloas (ji-lo-s), jilosh (ji-lsh), jiloasi/jiloase (ji-lo-si) jgljoat (jgljo-t) sf jgljoati/jgljoate (jgljo-ti) 1: un minari tsi easti ndurirat, tsi easti cu jali, tsi easti tr njil, nvirinat, fapt cu ciciorlu cndu omlu imn; diastima (diprtarea pri etc. {ro: trist} {fr: triste, afflig, endolori} {en: grieved} ex: siloc) fapt cu-un minari di cicior cndu omlu imn; jgljot, lj dztsem cntic jilos ( di jali); un mrat jilos tr njil; jiloslu-a shgljoat, shgljat, shgljot, zgljoat, ceap, cealp, cealpu, (di jali a) tu cntic jilos2 (ji-ls) adv cu dureari, cu jali drshcljau, pas, giglat; 2: partea di nghios a ciciorlui (di la {ro: ndurerat} {fr: avec chagrin} {en: with grief} ex: eu cntu deadziti la clcnj) pri cari si ndrupashti truplu a omlui sh-cu jilos (cu jali, cu dureari) cndu avdu hbrli di la noi; nj scria cari da di loc omlu cndu imn; pat, ptun {ro: pas; talpa jilos (cu dureari) sh-amar jlescu (j-ls-cu) (mi) vb IV jlii (de la picior)} {fr: pas; patte} {en: step; paw (of dog, lion, (j-l), jleam (j-lem), jlit (j-l-t), jliri/jlire (j-l-ri) etc.)} ex: npoi n jgljoat (drshcljau) arsri; arcam jgljoati nj-si fatsi njil di cariva; njiluescu {ro: milui, comptimi} {fr: (ceapi mri); cnili cu jgljoatili una greashti sh-alant nu s-apitoyer, comptir} {en: pity, feel for} ex: voi oarfnjlji nu avdi (expr: cu ptunili multu diparti un di-alant) jgljot lj jlits (njiluits) jlit (j-lt) adg jlit (j-l-t), jlits (j(jgljt) sn jgljoati/jgljoate (jgljo-ti) (un cu jgljoat) lts), jliti/jlite (j-l-ti) tsi easti njiluit {ro: miluit, shgljoat (shgljo-t) sf shgljoati/shgljoate (shgljo-ti) (un comptimit} {fr: apitoy, compti} {en: pitied, felt for} cu jgljoat) shgljat (shglj-t) sf shgljati/shgljate (shgljjliri/jlire (j-l-ri) sf jliri (j-lr) atsea tsi s-fatsi cndu ti) (un cu jgljoat) shgljot (shgljt) sn shgljoati/shgljoate cariva jleashti {ro: aciunea de a milui, de a comptimi; (shgljo-ti) (un cu jgljoat) ex: la cati shgljot (drshcljau) comptimire} {fr: action de s-apitoyer, de comptir} {en: tsi ftsea action of pitying someone, of feeling for} jgljot (jgljt) sn vedz tu jgljoat jandar (jan-dr) sm vedz tu gindar jibcos (ji-b-cs) adg jibcoas (ji-b-co-s), jibcosh (ji-bjanur (ja-n-r) sf vedz tu ljanur csh), jibcoasi/jibcoase (ji-b-co-si) njic sh-cu pntica jar (j-r) sm jari (jr) lemnul (crbunili) cndu ardi fr pir, mari; bzcos, pruhav, puhav, buhav, butcav, puzumi, pilicios, easti tut arosh shi da mult cldur; crbuni-apres, tciuni, phrvos {ro: strpitur, burtos, buhit} {fr: ventru, pansu, tucini, stcn, cirlac; (fig: 1: jar = foc; expr: 2: jar acupirit = obse, bouffi} {en: big-bellied, corpulent, puffy} ex: fuljinoslu om ipucrit, ascumtu, tsi mindueashti un sh-ts spuni alt; sh-ardi di jibcoslu (butcavlu); jibcoasa (puhava, crbuni nvilit; 3: un jar di fumealji = mult fumealji, crim di phrvoasa) broasc ma sh-dztsea; plndzi un jibcos njits, jurdun di cilimeanj; 4: escu ca jarlu = ardu ca foclu; 5: (puzumi, pilicios) di ficior jibicos (ji-bi-cs) adg jibicoas escu (stau ca) pi jar = mizi pot s-ashteptu ta si s-fac un lucru (ji-bi-co-s), jibicosh (ji-bi-csh), jibicoasi/jibicoase (ji-bi(s-fug); nu mi tsni loclu; stau ca pi schinj; 6: calcu ca pi jar = co-si) (un cu jibcos) fac un lucru cu multu-angtan; imnu cu mult cshtig) {ro: jibnac (jib-n-c) sf vedz tu jaghin1 jar, jeratic} {fr: charbon ardent} {en: hot coals} ex: nu ari jar jigrdits (ji-gr-d-ts) sf fr pl ploai amisticat cu neau (crbunj) tra s-frig njelu; sh-alas vatra fr jar; canda calcu sh-ctivroar sinjac sh-negur; neaua tsi s-dizgljats amistipi jari apresh (expr: l-fac un lucru cu mult cshtig); aveaglj- cat cu ap; jugurdits, lap, lapovits, lpits, vlatur, ti di jar acupirit (expr: om ipucrit, ascumtu); avea cas mari vltsur, sloat, asloat, zloat {ro: mzriche, lapovi, sh-un jar di fumealji (expr: fumealji mult); adu un jar (fig: un moin} {fr: grsil, giboule, pluie mele de neige} {en: sleet, foc); escu pi jar (expr: mizi pot s-ashteptu) pn-nj yini n thaw, rain mixed with snow} jugurdits (ju-gur-d-ts) sf carti njiredz (nji-rdz) vb I njirai (nji-r), njiram (njifr pl (un cu jigrdits) zgrdici2 (z-gr-dc) sn rm), njirat (nji-r-t), njirari/njirare (nji-r-ri) (zborlu, zgrdiciuri (z-gr-d-cur) (un cu jigrdits) ex: cdzu deadun cu dirivatili-a lui di ma nghios: njirai, njiram, njirat, zgrdici njirari, etc., easti un exceptsii iu nj s-avdi cu dau bots jighrdhits (ji-ghr-dh-ts) sf fr pl un cu jigrdits ahoryea n shi j; nu s-avdi ca un singur boatsi, cum s- jighinitur1 (ji-ghi-ni-t-r) sf vedz tu jaghin1 avdi, bunoar, nj-lu dit zborlu njel) ardu sh-mi fac jar jighinitur2 (ji-ghi-ni-t-r) sf jighinitri (ji-ghi-ni-tr) schin,

570

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

guvujdel, guvuzdel, guvuzdelj {ro: spin, ghimpe} {fr: pine} jindusit (jin-du-st) adg vedz tu jindusescu {en: thorns} jir (jr) sm pl(?) 1: fructul dat di fag; gljind (di fag); fag; 2: jighinitur3 (ji-ghi-ni-t-r) sf jighinitri (ji-ghi-ni-tr) plant fructul dat di cupaci (tser, cealc, dushcu); gljind (di cupaci), (earb, mrtsini, rug, ciun, pljur, etc.) tsi ari schinj ghind, gljindur, docr, vlani; (expr: pradzlji-lj fac jir = {romrcine} {fr: ronce} {en: bramble bush} pradzlji lj-aspargu tuts, lji xudyipsescu) {ro: jir, ghind} {fr: jigho (ji-gh) sn jighouri (ji-gh-ur) un cu jigo fane, gland du chne} {en: beech-nut, acorn} ex: pradzlji jir jigo (ji-g) sn jigouri (ji-g-ur) partea di nsus a unei cas, a lj-featsi unui munti, a pdurlor, etc.; reh, areah, creast, creashtid, jircnjat (jir-c-njt) sm, sf vedz tu jirgnjat creashtic, cium, crciliu, angheau, myeau, ciuc, etc. {ro: jireaglji/jireaglje (ji-re-glji) sf jireglji (ji-rglji) hiri di ln creast (de munte)} {fr: crte (de montagne)} {en: crest (of (bumbac, mitasi, etc.) adunati ca un crun (tr tsneari shmountain), ridge} ex: gilechilji tritsea jigolu (creasta-a lucrari); jurebi, grchin, crun, curun, crun, hintic {ro: jumuntilui), Steryea nu tsnu taborea rubi} {fr: cheveau} {en: hank, skein of yarn} jurebi/jujilav (j-lav) adg jilav (j-la-v), jilayi (j-lay), jilavi/jilave (jrebe (ju-r-bi) sf jureghi (ju-rgh) (un cu jireaglji) la-vi) (vearg, purteac) tsi si nduplic lishor ca lasticlu {ro: jirgnjat (jir-g-njt) sm, sf jirgnjat (jir-g-nj-t), jirgflexibil (ca o nuia)} {fr: flexible (comme une verge)} {en: njats (jir-g-njts), jirgnjati/jirgnjate (jir-g-nj-ti) un tsi flexible (like a rod, switch)} bneadz i s-tradzi di ctr locurli di Jarcanj (Sharganj), un jil (j-l) sf vedz tu yil veaclji hoar armneasc dit Arbinshia dit Not; shirgnjat, jilescu (ji-ls-cu) (mi) vb IV vedz tu jali yirgnat {ro: locuitor din Jarganj} {fr: habitant de Jarganj} jiliri/jilire (ji-l-ri) sf vedz tu jali {en: inhabitant of Jarganj} jircnjat (jir-c-njt) sm, sf jilit (ji-lt) adg vedz tu jali jircnjat (jir-c-nj-t), jircnjats (jir-c-njts), jircnjati/jirjilos1 (ji-ls) adg vedz tu jali cnjate (jir-c-nj-ti) (un cu jirgnjat) shirgnjat (shirjilos2 (ji-ls) adv vedz tu jali g-njt) sm, sf shirgnjat (shir-g-nj-t), shirgnjats (shirjimbu (jm-bu) adg jimb (jm-b), jinghi (jn-ghi), jimbi/jimbe g-njts), shirgnjati/shirgnjate (shir-g-nj-ti) (un cu (jm-bi) (un) a curi lj lipseashti un i ma mults dints; cari jirgnjat) ex: un feat shirgnjat (di Jarcanj) yirgnat (yireasti fr dints; jimbu, jumbu, shtirbu {ro: tirb} {fr: brch, g-nt) sm, sf yirgnat (yir-g-n-t), yirgnats (yir-g qui il manque une ou plusieurs dents} {en: toothless} ex: nts), yirgnati/yirgnate (yir-g-n-ti) (un cu jirgnjat) easti jimbu (shtirbu, strabal), lj-cdzur dintslj jumbu ex: un feat yirgnat (jm-bu) adg jumb (jm-b), junghi (jn-ghi), jumbi/jumbe jirtuescu (jir-tu-s-cu) vb IV jirtuii (jir-tu-), jirtueam (jir-tu(jm-bi) (un cu jimbu) jmbu (jm-bu) adg jmb (jmm), jirtuit (jir-tu--t), jirtuiri/jirtuire (jir-tu--ri) lj-dau (ljb), jnghi (jn-ghi), jmbi/jmbe (jm-bi) (un cu jimbu) plscnescu) un cu vearga i zvicilu; jurtuescu, zplescu, ex: cara-lj s-alxescu dintslj, armasi jmbu plescu, agudescu {ro: biciui} {fr: frapper de verges, fouetter, jindaric (jin-d-ric adg jindaric (jin-d-ri-c), jindarits (jinfustiger} {en: whip, lash} ex: jirtuea-l un jirtuit (jir-tu-t) d-rits), jindaritsi/jindaritse (jin-d-ri-tsi) tsi ari hui slabi; adg jirtuit (jir-tu--t), jirtuits (jir-tu-ts), jirtuiti/jirtuite (jir-tu(cal) cari nu-ascult di domnu-su (nu fatsi tsi-lj si caft, min -ti) tsi easti agudit cu vearga i cmcichea; jurtuit, zplit, caplu di-un parti sh-di-alant, mshc, da dit cicioari, etc.); plit, agudit {ro: biciuit} {fr: fouett, fustig} {en: whipped, huil, tabietl, uchealiu, vitsearcu {ro: nrva} {fr: vicieux; lashed} jirtuiri/jirtuire (jir-tu--ri) sf jirtuiri (jir-tu-r) atsea (cheval) rebours} {en: vicious, restive; who has a bad habit} tsi s-fatsi cndu cariva jirtueashti pri cariva; jurtuiri, zpliri, ex: ncalic pri calu-aestu jindaric (vitsearcu) jinduescu (jin- pliri, agudiri {ro: aciunea de a biciui; biciuire} {fr: action de du-s-cu) (mi) vb IV jinduii (jin-du-), jindueam (jin-dufouetter, de fustiger} {en: action of whipping, of lashing} m), jinduit (jin-du--t), jinduiri/jinduire (jin-du--ri) lu jurtuescu (jur-tu-s-cu) vb IV jurtuii (jur-tu-), jurtueam (jurnvets pi cariva s-lja hui slabi; l-fac pri cariva jindaric tu-m), jurtuit (jur-tu--t), jurtuiri/jurtuire (jur-tu--ri) (vitsearcu, anapud) {ro: nrvi} {fr: vicier, devenir vicieux} (un cu jirtuescu) ex: lj-jurtuii (lj-zplii) caljlji; lj jurtuii {en: viciate, beome vicious} ex: tini-l hidipsish sh-lu jinduish niscnti jurtuit (jur-tu-t) adg jurtuit (jur-tu--t), jurtuits (lu nvitsash tabiets slabi) di nu lj-intr vr tu volji jinduit (jur-tu-ts), jurtuiti/jurtuite (jur-tu--ti) (un cu jirtuit) (jin-du-t) adg jinduit (jin-du--t), jinduits (jin-du-ts), jurtuiri/jurtuire (jur-tu--ri) sf jurtuiri (jur-tu-r) (un cu jinduiti/jinduite (jin-du--ti) tsi easti nvitsat cu adets slabi; tsi jirtuiri) s-featsi (eastu faptu s-hib) jindaric {ro: nrvit} {fr: vici, jirtuiri/jirtuire (jir-tu--ri) sf vedz tu jirtuescu devenu vicieux, rebours} {en: viciated, who became vicious} jirtuit (jir-tu-t) adg vedz tu jirtuescu jinduiri/jinduire (jin-du--ri) sf jinduiri (jin-du-r) atsea tsi jiurari/jiurare (ji-u-r-ri) sf s-fatsi cndu cariva jindueashti {ro: aciunea de a nrvi; jiurat (ji-u-rt) adg nrvire} {fr: action de vicier, de devenir vicieux} {en: action jiuredz (ji-u-rdz) vb I vedz tu chiur1 of viciating, of becoming vicious} joc1 (jc) (mi) vb I jucai (ju-c), jucam (ju-cm), jucat jinduescu (jin-du-s-cu) (mi) vb IV vedz tu jindaric (ju-c-t), jucari/jucare (ju-c-ri) scriari neaprucheat tujinduiri/jinduire (jin-du--ri) sf vedz tu jindaric aestu dictsiunar; vedz gioc1 jinduit (jin-du-t) adg vedz tu jindaric joc2 (jc) sn jocuri (j-cur) scriari neaprucheat tu-aestu jindusescu (jin-du-ss-cu) vb IV jindusii (jin-du-s), jinduseam dictsiunar; vedz gioc2 (jin-du-sem), jindusit (jin-du-s-t), jindusiri/jindusire (jin- jong (jn-g) sf jonghi/jonghe (jn-ghi) (tu zborlu di njits) du-s-ri) nj-pari aru; nj-cadi greu (milii); nj-chic; mi dinti {ro: dinte} {fr: dent} {en: tooth} ex: scoasi jonghi crteashti {ro: prea ru, regreta} {fr: regretter} {en: be (dints) njiclu; s-u fats mam! cu a ta jong (dinti) sorry, feel badly about, regret} ex: lj-jinduseashti sh-cumata jongu (jn-gu) sm jondzi (jn-dzi) nod njic sh-arucutos dit (lj-pari-aru sh-di cumata) di pni tsi u mc jindusit (jinun lemnu (scndur, grend, etc.) tsi-aspuni loclu di-iu avea du-st) adg jindusit (jin-du-s-t), jindusits (jin-du-sts), nchisit s-creasc un-alumachi dit truplu-a arburilui; nod di jindusiti/jindusite (jin-du-s-ti) tsi-lj pari aru; tsi easti prut arburi, aroz, ciupor, cluj {ro: nod de arbore} {fr: noeud aru; tsi lj-ari cdzut greu (milii); tsi easti crtit {ro: cruia-i darbre} {en: tree knot} pare ru} {fr: regrett} {en: who is sorry, who feels badly joni/jone (j-ni) sm, sf, adg vedz tu gioni about, who regrets} jindusiri/jindusire (jin-du-s-ri) sf jubrjescu (ju-br-js-cu) vb IV jubrjii (ju-br-j), jubrjeam jindusiri (jin-du-sr) atsea tsi s-fatsi cndu a unui lj pari(ju-br-jem), jubrjit (ju-br-j-t), jubrjiri/jubrjire (juaru (lj-cadi milii, lj-chic, s-crteashti, etc.) {ro: aciunea de br-j-ri) fac sufri (pri frmti, fats, cheali, stranji, etc.); a-i prea ru} {fr: action of regretter} {en: action of being sufrusescu, zbrcescu {ro: face riduri, zbrci} {fr: rider} {en: sorry, of feeling badly about, of regretting} wrinkle} ex: astdz jubrjii (sufrusii) la fats jubrjit (ju-brjindusiri/jindusire (jin-du-s-ri) sf vedz tu jindusescu jt) adg jubrjit (ju-br-j-t), jubrjits (ju-br-jts),

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

571

jubrjiti/jubrjite (ju-br-j-ti) tsi ari sufri pi fats, sufrusit, nveast jumai, galbin zbrcit {ro: zbrcit, cu riduri} {fr: rid} {en: wrinkled} ex: jumb (jm-b) sf vedz tu giumc jubrjit (sufrusit) la fats jubrjiri/jubrjire (ju-br-j-ri) sf jumbu (jm-bu) adg vedz tu jimbu jubrjiri (ju-br-jr) atsea tsi s-fatsi cndu tsiva i cariva jumear (ju-me-r) sf jumeari/jumeare (ju-me-ri) itsi soi sufruseashti; zbrciri, sufrusiri {ro: aciunea de a zbrci; di earb tsi creashti agr prit grdinj, cmpuri sh-pduri sh-dizbrcire} {fr: action de rider} {en: action of wrinkling} arad nu easti bun tr tsiva {ro: buruian, blrie} {fr: jubrjiri/jubrjire (ju-br-j-ri) sf vedz tu jubrjescu mauvaises herbe} {en: weed} ex: ti cheri prit jumeari; avea jubrjit (ju-br-jt) adg vedz tu jubrjescu criscut jumearili jucari/jucare (ju-c-ri) sf jucri (ju-cr) scriari neaprucheat jumitati/jumitate (ju-mi-t-ti) sf vedz tu giumitati tu-aestu dictsiunar; vedz giucari junami/juname (ju-n-mi) sf vedz tu gioni jucat (ju-ct) adg jucat (ju-c-t), jucats (ju-cts), junar (ju-nr) sm vedz tu gioni jucati/jucate (ju-c-ti) scriari neaprucheat tu-aestu junatic (ju-n-tic) sn vedz tu gioni dictsiunar; vedz giucat jun1 (j-n) sf juni/june (j-ni) coaja veardi di la fructul di judav (j-dav) sm, sf, adg judav (j-da-v), judavi (jcstnj cari nvileashti cstnja, tsi easti mplin di schini tsi dav), judavi/judave (j-da-vi) oaminj (prvdz) shcurts tsi ansar dit ea shi ntsap (ca chealea di la un arici) {ro: coaj de nu crescu vroar mri; oaminj njits di-un dmar tsi castan} {fr: enveloppe de la chtaigne} {en: green kusk of a bneadz tu Africhii; shcurtabac, fici, giugia; (fig: tsi easti chestnut} ex: aruc junili (cojli di cstnji) pi foc multu slab shi njic; ascrchit, chirchinec, puzumi, pruzumi, jun2 (j-n) sf juni/june (j-ni) prici njic cu mutsca jibcos, jibicos, cacafingu, azmet, pilicios, zbcos, bzcos, chipitoas sh-cu truplu gros acupirit cu schinj; arici {ro: arici} jabec, judav, preacn, preangu, shcurtabac) {ro: pipernicit; {fr: hrisson} {en: porcupine} pitic, pigmeu} {fr: cachctique, malingre; nain, pigme} {en: jun3 (j-n) sf juni/june (j-ni) bubulic veardi lutsit; sickly, puny; midget, dwarf, pygmy} bumbunar {ro: gndac verde lucitor, crbu} {fr: hanneton} judets (ju-dts) sn vedz tu giudic2 {en: cockchafer, may-bug} judic1 (j-dic) vb I vedz tu giudic1 juncu (jn-cu) sm vedz tu giuncu judic2 (j-dic) vb I vedz tu giudic2 juneashti/juneashte (ju-neash-ti) adv vedz tu gioni judicari1/judicare (ju-di-c-ri) sf vedz tu giudic1 junel (ju-nl) sm, sf vedz tu gioni judicari2/judicare (ju-di-c-ri) sf vedz tu giudic2 junescu (ju-ns-cu) adg vedz tu gioni judicat1 (ju-di-ct) adg vedz tu giudic1 junic (ju-n-c) sf vedz tu giuncu judicat2 (ju-di-ct) adg vedz tu giudic2 junjescu (ju-njs-cu) vb IV junjii (ju-nj), junjam (ju-njem), judicat1 (ju-di-c-t) sf vedz tu giudic1 junjit (ju-nj-t), junjiri/junjire (ju-nj-ri) fac un vrondu judicat2 (ju-di-c-t) sf vedz tu giudic2 shcurtu shi surdu ca freamitlu a frndzlor di arburi cndu judictor (ju-di-c-tr) sm vedz tu giudic2 treatsi vimtul prit eali; vzescu, hurhutescu, asun {ro: fremta} jugastru (ju-gs-tru) sm vedz tu giugastru {fr: gronder sourdement. bruire, frmir} {en: rustle, whisper jughurdhits (ju-ghur-dh-ts) sf fr pl un cu jugurdits (trees)} ex: frndzli junja (hurhutea) shi pushpura junjit (jujugii/jugie (ju-g-i) sf jugii (ju-g) vedz tu giug1 njt) adg junjit (ju-nj-t), junjits (ju-njts), junjiti/junjite (jujugurdits (ju-gur-d-ts) sf vedz tu jigrdits nj-ti) cari hurhuteashti ic ari hurhutit; vzit, hurhutit, juji (juj) sm vedz tu giungiunar asunat {ro: fremtat} {fr: grond sourdement; brui, frmi} jujuescu (ju-ju-s-cu) vb IV vedz tu giungiunar2 {en: rustled, whispered (trees)} junjiri/junjire (ju-nj-ri) sf jujuiri/jujuire (ju-ju--ri) sf vedz tu giungiunar2 junjiri (ju-njr) atsea tsi s-fatsi cndu junjeashti tsiva; vziri, jujuit (ju-ju-t) adg vedz tu giungiunar2 hurhutiri, asunari {ro: aciunea de a fremta; fremtare} {fr: jujul (j-jul) sm jujulj (j-julj) agru-pravd di pduri; action de gronder sourdement. de bruire, de frmir} {en: zulapi, zlapi, agrimi, prici, beau (fig: jujul = un mostru multu action of rustling, of whispering (trees)} fricos dit prmiti, tsi lhtrseashti njitslji) {ro: jiganie, bestie, junjiri/junjire (ju-nj-ri) sf vedz tu junjit monstru} {fr: animal, bte, monstre} {en: animal, beast, mon- junjit (ju-njt) adg vedz tu junjit ster} ex: tsi jujul (agrimi, zlapi) yini di l ansar mcarea? junjul (jun-j-l) sf vedz tu giungiul jujunar (ju-ju-nr) sm vedz tu giungiunar junop (ju-np) sm vedz tu gioni julescu (ju-ls-cu) (mi) vb IV vedz tu julj1 jup (j-p) sf vedz tu giup juliri/julire (ju-l-ri) sf vedz tu julj1 jupn (ju-pn) sm, sf jupn (ju-p-n), jupnj (ju-pnj), julit (ju-lt) adg vedz tu julj1 jupni/jupne (ju-p-ni) om di-arad, tsi nu s-ari dus multu julj1 (jlj) sm pl(?) cheali groas (di prvdz); cheali {ro: la sculii; om di la munti (pduri, oi) fr prxi; aplo, niprxit, epiderm (la vite)} {fr: piderme} {en: epiderm} julescu apractu; (fig: jupn = ghiftu, fusar, om tsi fatsi sh-vindi fusi) (ju-ls-cu) (mi) vb IV julii (ju-l), juleam (ju-lem), julit {ro: om de rnd, om simplu, om grosolan} {fr: homme de bas(ju-l-t), juliri/julire (ju-l-ri) nj-da di cheali (dau cu mna tage, rustre} {en: common (gross, rude, rough) man; boor} di) un lucru tsi-nj fatsi un njic aran i zgrmtur; zgrm ex: limba a vlahilor easti di jupnj (di apladz, di oaminj aplo) niheam (chealea), nj-u frec chealea di tsiva {ro: juli} {fr: shi di ursari (ghifts tsi-alag cu-un urs) jupnescu (jurafler, corcher trs lgrement} {en: scrach, rub off (skin)} p-ns-cu) adg jupneasc (ju-p-nes-c), jupneshts (juex: mi julish (nj-si lo niheam chealea di) la mn julit (jup-nsh-ts), jupneshti/jupneshte (ju-p-nsh-ti) tai ari lt) adg julit (ju-l-t), julits (ju-lts), juliti/julite (ju-l-ti) prxi di-un jupn; tsi easti aplo, ca oaminjlji di la oi; di jupn (cheali) tsi s-lo niheam di pi trup (cu fricarea i zgrmarea) {ro: grosolan} {fr: grossier, commun} {en: common, rude, {ro: julit} {fr: rafl, corch trs lgrement} {en: scrached, boorish} ex: zburscu un limb jupneasc (di jupnj, di rubbed off (skin)} juliri/julire (ju-l-ri) sf juliri (ju-lr) oaminj aplo) atsea tsi s-fatsi cndu cariva si juleashti {ro: aciunea de a juli} jupnescu (ju-p-ns-cu) adg vedz tu jupn {fr: action drafler, dcorcher trs lgrement} {en: action jur (jr) vb I jurai (ju-r), juram (ju-rm), jurat (ju-r-t), of scraching, of rubbing off (skin)} jurari/jurare (ju-r-ri) scriari neaprucheat tu-aestu julj2 (jlj) adg julji/julje (j-lji), julj (jlj), julji/julje (j-lji) dictsiunar; vedz giur tsi easti multu coptu, para-coptu {ro: rscopt} {fr: trs mr, jurari/jurare (ju-r-ri) sf jurri (ju-rr) scriari neaprucheat trs cuit} {en: over matured, over cooked} ex: peari julji (para- tu-aestu dictsiunar; vedz giurari coapti) jurat1 (ju-rt) adg jurat (ju-r-t), jurats (ju-rts), jurati/jujumai/jumae (ju-m-i) adgf pl(?) (trup di om) tsi esti multu rate (ju-r-ti) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz slab, azmet, jibcos {ro: sfrijit} {fr: ratatine} {en: giurat1 shrivelled, shrunken (person)} ex: nu-lj prindi a lui ahtari jurat2 (ju-rt) sn juraturi (ju-r-tur) scriari neaprucheat tu-

572

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

aestu dictsiunar; vedz giurat2 juratic (ju-r-tic) sn juraticuri (ju-r-ti-cur) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz giuratic jurcu (jr-cu) sm num dat a unui cni cu narea crn {ro: nume de cine crn} {fr: nom donn un chien camard, camus} {en: name given tu a pug-nosed dog} jurdun (jur-d-n) sf jurduni/jurdune (jur-d-ni) multimi di oaminj (prvdz, cnj, etc.) adunats tu idyiul loc; buluchi, bluchi, ceat, band, taif, clblchi, gloat, surii, suro, multimi, multeami, multeats, multsmi, flumin, nfam, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gam, tavabii, tavambii, tbbii, tubbii, chindr, etc. {ro: mulime} {fr: foule} {en: crowd} ex: jurdun (multimi, ceat, gloat) di ficiori sh-di feati; jurduna (laolu, multimea di oaminj) lit jurebi/jurebe (ju-r-bi) sf vedz tu jireaglji jurtuescu (jur-tu-s-cu) (mi) vb IV vedz tu jirtuescu jurtuiri/jurtuire (jur-tu--ri) sf vedz tu jirtuescu jurtuit (jur-tu-t) adg vedz tu jirtuescu

lcrmos (l-cr-ms) adg (shi adv) lcrmoas (l-cr-mos), lcrmosh (l-cr-msh), lcrmoasi/lcrmoase (l-crmo-si) (un cu lcrimos) lcrimedz (l-cri-mdz) vb I lcrimai (l-cri-m), lcrimam (l-cri-mm), lcrimat (lcri-m-t), lcrimari/lcrimare (l-cri-m-ri) scot (versu, njes, etc.) lcrinj dit oclji; plngu cu lcrinj {ro: lcrima} {fr: verser des larmes} {en: shed tears, weep} ex: tsi-nj ts-u-ai dzeana lcrimat (cu lcrinj) lcrimat (l-cri-mt) adg lcrimat (l-cri-m-t), lcrimats (l-cri-mts), lcrimati/lcrimate (l-cri-m-ti) tsi ari scoas lcrinj dit oclji; plmtu {ro: lcrimat; care lcrimeaz} {fr: baign (mouill) de larmes; pleur; qui verse des larmes} {en: shedding tears} lcrimari/lcrimare (l-cri-m-ri) sf lcrimri (l-cri-mr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva lcrimeadz {ro: aciunea de a lcrima; lcrimare} {fr: action de verser des larmes, de pleurer} {en: action of shedding tears, of weeping} lcrmedz (l-crmdz) vb I lcrmai (l-cr-m), lcrmam (l-cr-mm), lcrmat (l-cr-m-t), lcrmari/lcrmare (l-cr-m-ri) (un cu lcrimedz) ex: lcrmai (scosh lcrinj, plmshu) la L mortu; lcrmam tuts cts avdzam zghiclu-a dad-sai lcrmat (l-cr-mt) adg lcrmat (l-cr-m-t), lcrmats (ll (a-l, a l) scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz al, ali cr-mts), lcrmati/lcrmate (l-cr-m-ti) (un cu lcril1 (-l shi l-) pr pirs III vedz tu el mat) lcrmari/lcrmare (l-cr-m-ri) sf lcrmri (ll2 (-l shi l-) pr pirs III vedz tu el cr-mr) (un cu lcrimari) ex: nu fu di cbili s-lji si vindil3(-l shi l-) pr pirs III vedz tu el c lcrmarea-a ocljilor lcrmedz (l-cr-mdz) vb I lla (la) invar (scriari neaprucheat tu dictsiunar; vedz la3 crmai (l-cr-m), lcrmam (l-cr-mm), lcrmat (lla1 (la) prip pripuzitsii cari aspuni ctr iu s-min cariva, fudzi cr-m-t), lcrmari/lcrmare (l-cr-m-ri) (un cu lcricariva, a curi lj si da tsiva, etc. {ro: la} {fr: , chez} {en: to} medz) lcrmat (l-cr-mt) adg lcrmat (l-cr-m-t), ex: u-adun la Dumnidz; s-arug picurar la preftul; lu-alsar lcrmats (l-cr-mts), lcrmati/lcrmate (l-cr-m-ti) la Oulu, tu pduri; patrudztsili la ghini li mrtai (un cu lcrimat) lcrmari/lcrmare (l-cr-m-ri) sf la2 (la) inter vedz tu lea lcrmri (l-cr-mr) (un cu lcrimari) la3 (l) invar vedz tu alas ladhi (ldh) sn ldhuri (l-dhur) un cu ladi lac (lc) sn lacuri (l-cur) loc tes cu ap mult, di-arad ladi (ldh) sn lduri (l-dur) grsimea tsi si scoati dit masini dultsi, iu bneadz peshts sh-iu apa sta tu-un loc, nu s-min tr mcari (tora si scoati shi dit grnutsi di misur, simintsi di ca apa-a arului; balt ma mari; ghioli; (fig: lac = groap) {ro: bumbac, di ocljul a soarilui, di susami, etc.); untulemnu, ljolad lac} {fr: lac, tang. mare} {en: lake} ex: laclu armasi cum {ro: untdelemn} {fr: huile (vgtal)} {en: (vegetable) oil} eara, cu apili-a lui; la platea-a lui din lac; s-lu-arucm tu laclu ljolad (lj-ladh) sm fr pl (un cu ladi) (fig: groapa) iu shed arslanjlji; sh-lu bgar tu laclu (fig: ladzin (l-dzi-n) sf vedz tu lazin groapa) a arslanjlor; laclu di Nijopuli lafzan (la-f-zn) adg vedz tu lafi lacrm (l-cr-m) sf vedz tu lacrim lafi/lafe (l-fi) sf lhi (lh) muabeti namisa di oaspits; lachi (lch) invar. partea cufchi a arshiclui (cu cari s-agioac muabeti tu cari si zburashti ti lucri njits tsi nu-au mari simasii; njitslji); alachi, ciurla, ciurl {ro: partea gunoas a osului} zburri mult sh-fr astmtsiri; muabeti, cuvend, zbor, {fr: cot de losselet qui est creux} {en: the hollow part of the lcrdii, umilii, bndurari, bbliri, poliloyii; (expr: 1: moari-u knuckle bone} alachi (a-lch) invar. (un cu lachi) lafea = tats, astmtsea cu muabetea, cu zborlu; 2: mutrescu slacrm (l-cr-m) sf vedz tu lacrim agiungu lafea = caftu s-intru, s-ljau parti sh-mini tu muabeti) lacrim (l-cri-m) sf lacrinj (l-crinj) shi lcrinj (l-crinj) {ro: taifas, conversaie} {fr: conversation, entretien, muljitura (fr hrom sh-ca nsrat) tsi s-afl tu oclji shi easi bavardage} {en: conversation, talk, chattering} ex: lafi shi ctivroar cndu omlu plndzi, ardi multu ic easti ocljul muabeti; nora mutrea s-agiung lhili sh-cuvendzli lndzit; (fig: 1: lacrim = chicut di ap, aroau, dzam dit lfusescu (l-fu-ss-cu) vb IV lfusii (l-fu-s), lfuseam (lerghi cndu li-aruchi, etc.; expr: 2: easti tu lcrinj = (i) plndzi, fu-sem), lfusit (l-fu-s-t), lfusiri/lfusire (l-fu-s-ri) jileashti; (ii) ardi; 3: plngu cu lcrinjli nsus = ard cu lcrinj, fac muabeti cu cariva; zburscu cu cariva tr lucri njits fr mi hrsescu) {ro: lacrim} {fr: larme} {en: tear (from eye)} mari simasii (chirturi, brcudii, etc.); zburscu, bnduredz, ex: cur fntnj di lcrinj upriti; soarli ardi pi lacrima (fig: frflescu, bblescu, drdrescu {ro: conversa} {fr: aroaua) dit erghi; plndzea cu lcrinj; cndu s-talji yitea converser} {en: converse, talk with} lfusit (l-fu-st) adg primuveara lj-cura lacrinj (fig: dzam) lacrm (l-cr-m) lfusit (l-fu-s-t), lfusits (l-fu-sts), lfusiti/lfusite (l-fusf lcrnj (l-crnj) (un cu lacrim) ex: u loar lcrnjli; lji s-ti) tsi ari fapt muabeti cu cariva; zburt, bndurat, frflit, s-umplur ocljilj di lcrnj; plndzea cu lcrnj ct nuca bblit, drdrit {ro: conversat} {fr: convers} {en: conversed, lacrm (l-cr-m) sf lcrnji/lcrnje (l-cr-nji) (un cu talked with} lfusiri/lfusire (l-fu-s-ri) sf lfusiri (l-fulacrim) lcrimeau (l-cri-me-u) sf lcrimeali/lsr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva lfuseashti; lafi, muabeti, crimeale (l-cri-me-li) (un cu lacrim) lcrimos (l-cricuvend, zbor, lcrdii, umilii, bndurari, bbliri {ro: ms) adg (shi adv) lcrimoas (l-cri-mo-s), lcrimosh (l- aciunea de a conversa; conversaie} {fr: action de converser, cri-msh), lcrimoasi/lcrimoase (l-cri-mo-si) cari scoati conversation} {en: action of conversing, of talking with} lcrinj dit oclji; tsi ari lcrinj ntr-oclji; cari ari ocljilj mplinj di lafzan (la-f-zn) adg lafzan (la-f-z-n), lafzanj (la-flcrinj; (fig: lcrimos = adiljos, dolj, duljos, duriros, suschiros) znj), lafzani/lafzane (la-f-z-ni) tsi lu-ariseashti s {ro: lcrmos} {fr: larmoyant; plein de larmes} {en: tearful; zburasc multi; tsi nu-lj tatsi gura dip; tsi zburashti full of tears} ex: ari ocljilj lcrimosh (mplinj di lcrinj); maica (bndureadz, bbleashti, frfreadz, drdreashti) tut cripat shi lcrimoas (sh-cu lcrinj ntr-oclji); suflitu-nj chirolu; limbar, zburyearcu, zburyearic, polilog, bbljar, lcrimos (fig: adiljos) ascult lcrmos (l-cr-ms) adg fafaljar, farfaljar, farfara, farafur, frfar, frfr, drdr, (shi adv) lcrmoas (l-cr-mo-s), lcrmosh (l-crdrdros {ro: vorbre} {fr: loquace, bavard} {en: talkative, msh), lcrmoasi/lcrmoase (l-cr-mo-si) (un cu loquacious} lcrimos) ex: cnt lcrmos (fig: adiljos, suschiros) lagi/lage (l-gi) sf pl vedz tu ileaci

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

573

lahno (lah-n) sm vedz tu lot s-nj treac oara; avursescu sh-mi satur di-atseali tsi fac; mi lai1 (l) adg lai/lae (l-i), li (l) shi lai (l), li (l) shi lai plictisescu, buhtisescu, bizirsescu, scldisescu; 2: chirolu (l) 1: tsi easti di bueaua-a crbunilui (a corbului, a ctrani- leashti = (chirolu) si ntunic, s-fatsi scutidi; 3: nj-si leashti ljei, etc.); negru, negur, njagr; corbu, ctrani, pis, chis; 2: tsi bana; lj-lescu bana; etc. = nj-si-aspardzi bana (nu-am bana s-afl tu-un hal urut; cari nu-ari tihi tu ban; tsi ari mash bun) cu-atseali tsi pat; lj-aduc un ahntu mari aru (dureari, cripri shi taxirts; mrat, curbisit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, cripari, etc.) a unui c-lj fac bana greau; nvirinedz, amrscu; buisit, vpsit, etc. 3: tsi nu easti bun la suflit; aru, slab, urut, curbisescu, stuhinedz, distihipsescu, distihisescu, lupusescu, lupudit, ctrcearcu, afishcu, tihilai, andihristu, blstimat, chi- buisescu, vpsescu, chisusescu, pisusescu, hndcusescu, etc.) rt, ctrgar, chiutandal, murlai, etc.; (fig: 1: li = stranji li di {ro: nnegri, (se) ntuneca; (se) arde la soare} {fr: noircir; jali; 2: un lai = un cafe; expr: 3: nu li shtiu lili = nu li shtiu obscurcir} {en: blacken, darken} ex: gili, adunati stoguri, gramatili, nu shtiu s dyivsescu; 4: lj bag laea = lu-alas lu- lea pisti citii (ftsea peatitsi li pristi citii); ma corghili mash crul si s-fac tsi s-va, si s-fac xichi; 5: njel lai = u fac hasha, u lescu; tu cmpu va n leasc soarili (n ard, va n-acats); l fac incheari shi dzc c atseali ti cari hiu ctigursit nu li-am si li (expr: si aur) a gionjlor; aoa, disupr, canda leashti fapt) {ro: negru; srman, nefericit, nenorocit; ru, nemernic; (expr: s-aspuni lai, curbiseashti) greu blstem; vrei s-nj doliu} {fr: noir; pauvre, infortun, malheureux; misrable, leshti (expr: amrshti) inima?; lish (expr: u nvirinash) feata coquin, malin, funeste; deuil} {en: black; poor, unfortunate; tu hicati; ne s-alas, ne s-leasc (expr: s-creap di ghideri) miserable, rascal, wicked, bad; mourning} ex: oili li (di lit (l-t) adg lit (l--t), lits (l-ts), liti/lite (l--ti) hrom lai); mni va tundem lili (oili cu lna lai); ear lili nu tsi easti faptu lai (cu buisirea, ardearea la soari, etc.); li shtii (fig: lili = gramatili; expr: ear nu shtii si dyivncrnjidedz {ro: nnegrit, ntunecat; ars (de soare)} {fr: seasc?); cdzu Noti, lailu (mratlu) mpadi; di lai, ma lai (di noirci; assombri} {en: blackened, darkened; burned} ex: sturi corbu, ninga ma corbu); plng shi lilji (mratslji, corghilj) lits (buisits, fapts li); un di ctr sear lit (ntunicat), cu frshirots; s-dirin lailji (mratslji) armnj; lo Budash n carti tserlu astupat; liti (arsi) di soari; lita (expr: mrata)! cu tsi lai (corb, slab, urut); u ncurunar ca laili ali lai (atseali ma njil di gushi lo s-mi-acats!; cndu ea-l vidzu, lita (expr: curbisitili di curbisiti); ma s-nu-nj cherdu laea (mrata) minti; corba); sh-eara mushat, lita (expr: mrata); aushlji lits dipuneam dit un lai (vrut) munti greu; laili (corghili di) heari (corghi) tu-arniu ma sh-njergu; litslji (expr: mratslji) gionj; cum li portu?; ded di un om lai (aru); s-li-adari lucrili ma lai lita-lj (expr: blstimata-lj) di vitsin; sh-plngu nj-eara a lor (ma-aru)?; nu d di Pirushana, c va si s-fac ma lili (nai ma lit (expr: mir lai) liri/lire (l--ri) sf liri (l-r) atsea urutili lucri); sh-bg lili (stranjili li) adoara (expr: sh-bg tsi s-fatsi cndu s-leashti tsiva; ncrnjidari {ro: aciunea de a stranjili li adoara ic s ncurun diznou); s-adr omlu mash tu nnegri, de a (se) ntuneca; de a se arde la soare; nnegrire, lili (fig: stranjili li di jali); nu-lj badz laea? (expr: nu li-alash ntunecare} {fr: action de noircir; dobscurcir, de saesti lucri? nu li-alash si s-fac xichi?); vinjim la tini s-bem assombrir} {en: action of blackening, of darkening} cti un lai (fig: un cafe); yin lilji (arilji; fig: turtslj); njel lai lai2 (l) inter (multi ori tu forma olai ic o-lai, o lai, a-lai, a-li (expr: ti pingu s-u fats hasha, s-dzts c nu-i dealihea c tini (di-arad, tr un muljari) sh-ctivroar, la) zboar tsi slu-ai fapt lucrul); lai (corbu) sh-corbu s-nj ti vedz prilai dzc cndu vrei s-lj greshti a unui brbat (ctivroar (pri-l) adg prilai/prilae (pri-l-i), prili (pri-l) shi prilai muljari) tra s-lj-aspunj tsiva (un zbor, un dureari, vreari, (pri-l), prili (pri-l) shi prilai (pri-l) tsi ari un hrom ciudii, etc.); li, o-lai, a-lai, ali, a-le, a-lea,ore {ro: m, b!, f; multu lai; tsi easti multu aru; tsi s-afl tu-un hal multu felul n care te adresezi cuiva} {fr: h; la manire quon urut; paralai {ro: prea negru; prea periculos} {fr: trop noir; addresse un homme ou une femme pour lui dire quelque trop dangereux} {en: too black; too dangerous} ex: ma li sh- chose} {en: hello; the way one addresses a man or a woman prili paralai (p-ra-l) adg paralai/paralae (p-ra-l-i), to say something}; o lai, Miha, o, lai frate!; o lai picurare!; o, parali (p-ra-l) shi paralai (p-ra-l), parali (p-ra-l) shi lai Chita, mutrea ncoa, la!; galea-agalea, o lai sor; o lai paralai (p-ra-l) (un cu prilai) lits (l-ts) adg lits Doamne, Dumnidzale!; mori, lai lume, mori lai minte, mori lai (l--ts), lits (l-ts), liti/lite (l--ti) hrom tsi easti multu port di nicuchir!; lai oarfna-a mea far!; lai (mrata) Fani-ali di multu lai, lai ncljis {ro: negru de tot} {fr: noir fonc} {en: Sii!; o, lai (vruts, scunchi) oaminj di zmani!; lai (hrioasi) very black} ex: lai, lits (lai, multu di multu lai) leats (ldzli di-altoar!; haida-de! tsi lai giunar!; tsi lai (ciudii di) -ts) sf lets (l-ts) 1: hroma lai shi ntunicoas tsi u-ari gioc: tsi lai fric! o-lai! (-la) inter (scriat shi o lai shi olai) un lucru; damc lai (tsi poati s-eas pri chealea-a omlui); 2: (un cu lai2) ex: o-lai, gione picurar!; o-lai Pindu, Pindu harea tsi u ari cariva tra s-hib aru (lai la inim); arulu tsi-l vrute!; o-lai, yinu cu mini! a-lai! (-la), a-li! (-l) inter fatsi omlu lupusit (aru); ugoad (tihisiri) tsi adutsi-a omlui tsi (un cu lai2) ex: a-lai, ficior! li! (-l) inter (multi ori tu u pati, mari dureari shi znjii trupeasc shi sufliteasc; taxirati, forma oli ic o-li ic o li) (un cu lai2!) o-li! (-l) distihii, ctrats, pacus, pacuz, bilje, biljau, biljai, bileau, inter (scriat shi o li shi oli) (un cu lai2!) a-le! (a-l), ascangi, scanci, cangi, curbisiri, stuhinari, lupusiri, scutidi, etc. lea! (a-le) inter (un cu lai2!) {ro: negrea, obscuritate, ghinion, nenorocire, sacrilegiu} laico (la-i-c) sm laicadz (la-i-cdz) om tsi nu easti preftu, shi {fr: noirceur, noircissure, obscurit, guignon, malheur; sacrinu-ari s-fac tsiva cu bisearica i pistea crishtin; om tsi nu fatsi lge} {en: black, blackness, darkness; bad luck, misfortune, parti dit clirlu (priftslja) a unei pisti {ro: laic} {fr: laque} {en: sacrilege} ex: pri cas s-veadi leats (homa lai, ntunicoas); laic, lay} njiclu lndidzashti shi scoati leats (dmts li pi cheali); iu lal (l-l) sm llnj (l-lnj) ashi cum lu-ari cariva pri fratili turnm caplu tspit un leats (scutidi) nipitrumt; ca ti a dad-sai i a tat-sui; ashi cum lu-ari cariva pri brbatlu a leats (bilje), Mitra avea artsit putsn; leats (taxirts, sorljei a dad-sai i a tat-sui; (fig: lal = numa cu cari-lj biljadz, cripri) cu saclu; leatsa (lucrul aru) s-fatsi lishor; s- greashti un tinir a unui om ma mari) {ro: unchi} {fr: oncle} moar di foami sh-tu lets (cripri, taxirts); s-ti lja leatsa; {en: uncle} ex: s-ts spun, o, lal!; vinji lala s-n vead; trapsi letsli (taxirtsli) a loclui; Doamne, tsi lets (lucri arali) ncljinciunj a llnjlor; fudzi lal-tu tu-Amirichii; lal-nju njau fapt, di armnjlj-ahti-au trapt? litur (l-i-t-r) sf adusi aisti mushutets; cama njiclu cljam lal pi un om mtur, lituri (l-i-tr) harea tsi u-ari un lucru tra s-hib lai; loc tsi metsi c easti striin; llnjlji u mrtar easti lai; leats {ro: negrea} {fr: noirceur} {en: blackness, lalei (la-l-i) sf lalei (la-l) lilici multu mushat, tsi sh-udarkness} lilji/lilje (l--lji) sf lilj (l-lj) agunos, agnos, adutsi cu-un cup, cu multi buei (galbini, aroshi, etc.), tsi greats {ro: dezgust} {fr: dgot} {en: disgust} lescu (lcreashti (tu grdinjli a oaminjlor) cati an primveara, dit un s-cu) vb IV lii (l-), leam (l-m), lit (l--t), litseap ngrupat tu loc; spteadz, pteadz {ro: lalea} {fr: ri/lire (l--ri) 1: fac un lucru s-lja hroma lai; buisescu tsiva tulipe} {en: tulip} ex: lilici di lalei tu lai; l-fac un lucru lai cu ardearea; aspun lai; ncrnjidedz; lalimata (la-l-ma-ta) sf pl cntri, cntitsi {ro: cntri} {fr: (expr: 1: nj-si leashti = nji s-aurashti sh-nu shtiu tsi s-adar tra chants} {en: songs, singings}

574

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

lalits (la-l-ts) sf vedz tu llitsn lap cu frig di eara s-chirem pi cali lapuvits (l-pu-vilaltari (ll-tar) adv vedz tu aoaltarits) sf pl(?) (un cu lap) ex: s-featsi lapuvits nafoar lamarin (la-ma-r-n) sf vedz tu lmrinlpits (l-p--ts) sf pl(?) (un cu lap) lam (l-m) sf lmi (lm) ploaci suptsri di metal (plastic, lapti/lapte (lp-ti) sn lpturi (lp-tur) shi sm lpts (lp-ts) geami), ma mari i ma njic, ma groas i ma suptsri; partea luguria alb tsi easi dit sinlu (tstsa) a unei muljeri (ic udzirlu (di-arad di metal) tsi talji di la un hlati (ca, bunoar, a unei pravd) tsi ari amintat un nat nu di multu chiro; (expr: cutsut, cstur, cusurafi, foartic, etc.); lipid; (fig: lam = 1: lapti sh-njari suntu = duc un ban cu mult vreari sh-cu di lugurii tsi sh-u-adutsi cu-un lam ca, bunoar, pira-a foclui; tuti; 2: lapti di pulj s-cftai = ahntu ti va c va s-fac ti tini shflam, fleac, etc.) {ro: lam} {fr: lame} {en: blade} ex: lmi lucri tsi nu pot si s-fac, ca adutsearea di lapti di pulj, (fig: flami, piri) di focbunoar; 3: dinti di lapti = un di protslji dints tsi-lj scoati lambagi (lam-ba-g) sm vedz tu lmbiinjiclu, ndoi mesh dup tsi s-amint, sh-cari lji cad dup ndoi lambagiu (lam-ba-g) sm lambageadz (lam-ba-gdz) anj, ca tu loclu-a lor s-lji creasc alts dints tsi va lj-armn scriari neaprucheat tu-aestu dictsiunar; vedz lambagitr tut bana) {ro: lapte} {fr: lait} {en: milk} ex: lapti di pulj slamb (lm-b) sf vedz tu lmbiicftai di la ns, sh-lapti di pulj aflai (expr: ahntu ti va c va tslami/lame (l-mi) sf vedz tu lamnjiaduc pn sh-lapti di pulj tsi nu-ari iuva!); cheali cu lapti acru lamnji/lamnje (lm-nji) sf lmnji (lm-nji) hiints dit prmiti (pung ma mari adrat di cheali di noatinj, birbets, oi stearpi (tu prmitili xeani un nprtic) ghigant sh-arau, tsi easti tsi armnjlji u poart mplin cu lapti acru i dal); lapti di foali di-arad azvimt di-un gioni aleptu; lami, stihiu, zmeu, (lapti gras di vear, hertu sh-tsnut n foali tsi s-mc multi ori mostru; (expr: mc ca un lamnji = mc multu) {ro: zmeu, dup Crciun) lptar (lp-tr) sm lptari (lp-tr) omlu balaur} {fr: dragon, monstre fabuleux} {en: dragon} ex: tsi poart, lucreadz ic vindi laptili {ro: lptar} {fr: laitier} lamnja (stihiulu) deadi cap; lamnja brbat (mascurlu stihiu); s- {en: milk man} lptar (lp-t-r) sf lptri (lp-tr) pit actsar dauli sherchi, ca dau lmnji (stihii); lmnjili di lapti, lptari, lptoari, lptoanji {ro: plcint de lapte} {fr: (stihiilji) cu peani; ca n lamnji mc (expr: mc multu) galette faite avec de lait} {en: homemade aromanian milk pie} lami/lame (l-mi) sf lmi(?) (lm) (un cu lamnji) lptari/lptare (lp-t-ri) sf lptri (lp-tr) (un cu lampagi (lam-pa-g) sm vedz tu lmbiilptar) lptoari/lptoare (lp-to-ri) sf lptori (lp-tr) lamp (lm-p) sf vedz tu lmbii(un cu lptar) lptoanji/lptoanje (lp-to-nji) sf lptoni lampsi/lampse (lmp-si) sf lmpsi (lmp-si) atsea tsi s-fatsi (lp-tnj) (un cu lptar) lptuc1 (lp-t-c) sf cndu tsiva anyilceashti; yilciri, nyiliciri, anyiliciri, nyilciri, lptutsi/lptutse (lp-t-tsi) (un cu lptar) lptriu (lplimbisiri, licur, ascpirari, lutsiri, scntiljari {ro: strlucire} t-r) sm fr pl lapti multu {ro: cantitate mare lapte} {fr: {fr: lueuer, splendeur} {en: glimmer, splendor}grande quantit de lait} {en: large quantity of milk} lptos landon (lan-dn) sn vedz tu landoni(lp-ts) adg lptoas (lp-to-s), lptosh (lp-tsh), landoni/landone (lan-d-ni) sf landonj (lan-dnj) paitoni, di- lptoasi/lptoase (lp-to-si) tsi ari s-fac cu laptili; tsi da arad ncljis (cu-acupirmintul tsi poati s-hib traptu sh-dat (ari) lapti (multu) {ro: lptos} {fr: laiteux, qui a du lait} {en: dinparti), cu patru arocuti, trapt di calj sh-fapt maxus tr lacteous, milky} ex: cprili maltcichi suntu lptoase (da multu purtarea-a oaminjlor (tsi sta pi doau scamni fats n fats; lapti); lptoasili (oili sh-cprili tsi da multu lapti) sh-afeat landon, paitoni; caret, caleashc, cleashc, cucii, daling, alptedz (a-lp-tdz) (mi) vb I alptai (a-lp-t), alptam (ataling; amaxi, carots, cruts {ro: cupeu, trsur} {fr: lp-tm), alptat (a-lp-t-t), alptari/alptare (a-lp-t-ri) landau} {en: landau} ex: vinj tu landoni (trsur) landon hrnescu un nat cu laptili di la sin; lj dau a njiclui s-sug lapti (lan-dn) sn landoni/landone (lan-d-ni) ex: arupsi ncoa dit di la tsts; tstsuescu, aplec {ro: alpta} {fr: allaiter} {en: dzri landon (trsur) cu un gionisuckle (child), feed (nurse) at the breast} ex: muma sh1langhir (ln-ghir) sm langhiri (ln-ghir) atsea tsi-armni alpteadz njiclu (lj-da s-sug lapti di la sin); nu ts-alptash dup tsi auli (yimishili) suntu clcati shi stoarsi tra s-l si ficiorlu alptat (a-lp-tt) adg alptat (a-lp-t-t), alptats scoat dzama shi si s-fac yinlu; comin, cumenji, pishtin, (a-lp-tts) alptati/alptate (a-lp-t-ti) tsi-lj s-ari dat sprishtin, prshtin, prushtin, purushtin, tsipur, tsipur, hrneasc cu (s-sug) laptili di la sin; tstsuit, aplicat {ro: brsii {ro: tescovin, drojdie} {fr: piquette, petit vin, marc (de alptat} {fr: allait} {en: suckled (child), fed (nursed) at the raisin)} {en: marc; pulp residue left after the juice has been breast} ex: dzeaminj di-un sin tuts alptats (tstsuits) pressed from grapes}alptari/alptare (a-lp-t-ri) sf alptri (a-lp-tr) atsea tsi langhir2 (ln-ghir) adg langhir (ln-ghi-r), langhiri (ln- s-fatsi cndu cariva alpteadz un njic ic njiclu s-hrneashti ghir), langhiri/langhire (ln-ghi-ri) (lucru) tsi easti curat shi cu lapti di la un tsts; tstsuiri, aplicari {ro: actsiunea de a limpidi ca crustalu, di s-veadi multu ghini prit ns; curat, (se) alpta, alptare} {fr: action dallaiter} {en: action of limpid, limpidi, lgar, lgros {ro: limpede, clar} {fr: clair, suckling (child), of feeding (nursing) at the breast} alpttor limpide} {en: clear} ex: apa-a izvurlui easti langhir (limpidi, (a-lp-t-tr) sm, sf, adg alpttoari/alpttoare (a-lp-t-tolgroas); geamlu easti langhir (curat, limpidi)ri), alpttori (a-lp-t-tr), alpttoari/alpttoare (atsel i langur (ln-gur) adg vedz tu lngoariatsea) tsi hrneashti cu lapti un njic; (muljarea) tsi hrneashti langut (ln-gut) sf languti/langute (ln-gu-ti) atsea parti di la sin un njic xen; aplictoari {ro: alpttor, doic} {fr: (cumat) ma njic di ap (lichid) tsi poati s-cad singur; nourrice} {en: wet-nurse} lptuescu (lp-tu-s-cu) vb IV chicut, chic, chictur, pic, loscut, staxeau, proscut {ro: lptuii (lp-tu-), lptueam (lp-tu-em), lptuit (lp-tu--t), pictur} {fr: goutte} {en: drop} ex: langut (chicut) nu- lptuiri/lptuire (lp-tu--ri) scot cu mna i cu machina laptili armasi tu buti; langut (chicut) di-aroaudit sinlu (tstsa) a muljerlor ic udzirlu a prvdzlor; mulgu, lantu (ln-tu) pr vedz tu alantumurgu {ro: mulge} {fr: traire} {en: milk} lptuit (lp-tu-t) lao (l-o) sm fr pl multimi di oaminj; oaminj tsi s-afl adg lptuit (lp-tu--t), lptu-its (lp-tuts), lptuiti/lptuite (bneadz) tu idyiul loc (cari, multi ori, suntu di idyiul sndzi, (lp-tu--ti) (muljari, tsts, pravd, udzir) tsi easti zburscu idyea limb, au idyea pisti, au idyili intiresi); popul, muls/mulsu; mulsu, mursu {ro: muls} {fr: trait} {en: milked} poplu, mileti, ghimt, gint, ginti, gins, yenos, rats, zintunji ex: udziri lptuit (mulsu) lptuiri/lptuire (lp-tu--ri) sf {ro: popor} {fr: peuple} {en: people}lptuiri (lp-tu-r) atsea tsi s-fatsi cndu s-muldzi; lap (l-p) sf pl(?) (furtun) ploai amisticat cu neau sh- muldzeari, muldziri {ro: aciunea de a mulge, mulgere} {fr: ctivroar sinjac sh-negur; neaua tsi s-dizgljats amisticat action de traire} {en: action of milking} cu ap; lapuvits, lpits, asloat, sloat, zloat, jigrdits, lapuvits (l-pu-vi-ts) sf vedz tu lap jugurdits, vlatur, vltsur {ro: lapovi, moin} {fr: grsil, largu1 (lr-gu) adv tsi s-afl la un mari diastim (diprtari); giboule, pluie mele de neige} {en: sleet, thaw, rain mixed tsi nu easti aproapea; alargu, diparti {ro: departe} {fr: loin} with snow} ex: nu s-easi dit cas tu lapa-aest, fr zori; dead {en: far} ex: vinjir di largu nclo (di-aclo diparti); di om cu

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

575

semnu: largu (s-fudz diparti)!; fudz largu (diparti) di mini! crott, souill} {en: dirtied with mud; rough-cast (wall)} ex: alargu1 (a-lr-gu) adg (un cu largu1) caljlji suntu lspusits (mplinj di lschi) pn di pntic largu2 (lr-gu) adg larg (lr-g), lardzi (lr-dzi), lardzi/lardze lspusiri/lspusire (ls-pu-s-ri) sf lspusiri (ls-pu-sr) (lr-dzi) tsi nu easti strimtu, alargu, lat {ro: larg} {fr: large} atsea tsi s-fatsi cndu s-lspuseashti cariva i tsiva; mzgliri, {en: wide} ex: easti largu tu pltri; cljurli aljurea suntu lrdzi ntinari {ro: aciunea de a ntina, de a nnoroi; ntinare, shi ndreapti; ct largu easti? prilargu (pri-lr-gu) adv nnoroire} {fr: action de crotter, de se souiller} {en: action of multu diparti, largu; (expr: lu-aduc zborlu (ca) di prilargu dirtying with mud; of rough-casting (wall)} (scriat shi ca di pri largu) = ca di pri diparti; lu-aduc zborlu lastic (ls-tic) sn lastitsi (ls-ti-tsi) dzama (alb ca laptili) tsi ashi ca s-aducheasc, fr si spun tamam, dishcljis tsi voi s- si scoati dit un arburi tsi creashti tu locurli caldi, tsi easti dzc) {ro: de departe} {fr: de loin; indirectement} {en: from lucrat tra s-da un lugurii moali, cari si nduplic lishor fr si far away; indirectly} ex: du-ti di prilargu (di diparti) alargu2 s-frng sh-dit cari s-fac multi lucri lipsiti di om; lucru faptu (a-lr-gu) adg (un cu largu2) lrgonj (lr-gnj) adg dit aest lugurii ca, bunoar, (i) proashtea cu cari s-agioac lrgoanji/lrgoanje(lr-go-nji),lrgonj(lr-gnj), njitsli (tra s-amin chitritseali), (ii) botsa njic tu cari s-bag lrgoanji/lrgoanje (lr-go-nji) multu largu sh-mari {ro: laptili tsi s-da a natslor s-bea (cndu dada-a lor nu poati s-lji amplu, spaios} {fr: ample, spacieux} {en: ample, spacious} alpteadz), (iii) un soi di ppus tsi s-bag pristi pputsli ex: ca si s-aspun lrgonj lrguriu (lr-gu-r) adj di-arad tra s-nu s-murdripseasc (di lschili di nafoar c lrgurii/lrgurie (lr-gu-r-i), lrgurii (lr-gu-r), lrgurii (lrsuntu lishor tr scuteari cndu s-intr n cas), etc.; lastic, gu-r) cari easti ct lipseashti di largu; cari easti ma largu lastih, lastih, proashti, etc. {ro: cauciuc, elastic; pratie; dict easti ananghi; para-largu {ro: destul de larg, prea larg} biberon; galoi} {fr: caoutchouc, lastique; fronde lastique; {fr: trop large, qui est assez large} {en: (more than) biberon; galosh} {en: rubber; rubber sling; baby bottle; sufficiently wide} ex: un vuloag lrgurii (ct lipseashti di rubber overshoes} ex: lasticlu (botsa cu cari bea njitslji lapti) larg) lrdzescu (lr-dzs-cu) (mi) vb IV lrdzii (lr-dz), nu s-aspeal ghini lastic (ls-ti-c) sf lastitsi/lastitse (ls-tilrdzeam (lr-dzeam), lrdzit (lr-dz-t), lrdziri/lrdzire tsi) shi lstits (ls-tits) (un cu lastic) lastih (ls-tih) sn (lr-dz-ri) fac un lucru s-hib ma largu shi s-acats ma lastihi (ls-tih) (un cu lastic) lastih (ls-ti-h) sf lastihi multu loc; lrguescu, mrescu {ro: lrgi} {fr: largir} {en: (ls-tih) (un cu lastic) widen} ex: lrdzim (u ftsem ma larg) mnica; tindi-ti shlastic (ls-ti-c) sf vedz tu lastic lrdzea-ti (sh-acats ma multu loc); nji s-lrdzi (mri) casa cu lastih (ls-tih) sn vedz tu lastic dauli odi nali tsi adrm; ded s-nj lrdzeasc (s-nj li fac ma lastih (ls-ti-h) sf vedz tu lastic lrdz) pputsli; tsi ti lrdzish (teasish) ashi? lrdzit (lr- lat1 (lt) adg vedz tu lau dzt) adg lrdzit (lr-dz-t), lrdzits (lr-dzts), lat2 (lt) adg lat (l-t), lats (lats), lati/late (l-ti) tsi nu easti lrdziti/lrdzite (lr-dz-ti) tsi easti faptu s-hib cama largu; strimtu; tsi easti largu; largu {ro: larg} {fr: large} {en: wide} lrguit, mrit {ro: lrgit} {fr: largit} {en: widened} ex: cmpul lat (largu) lrdziri/lrdzire (lr-dz-ri) sf lrdziri (lr-dzr) atsea tsi s- latern (la-tr-n) sf laterni/laterne (la-tr-ni) hlati di muzic fatsi cndu cariva lrdzeashti; lrguiri, mriri {ro: aciunea de {ro: instrument muzical} {fr: instrument musical} {en: a lrgi, lrgire} {fr: action dlargir} {en: action of widening} musical instrument} ex: cmeshli vor lrdziri (si s-fac ma lrdzi) lrdzimi/lr- lathus (l-thus) sn lathusuri (l-thu-sur) un cu latus dzime (lr-dz-mi) sf lrdzinj (lr-dznj) zborlu tsi-aspuni latin (la-tn) sm, sf vedz tu ltin ct di largu easti un lucru {ro: lrgime} {fr: largeur, tendue} latinescu (la-ti-ns-cu) adg vedz tu ltin {en: width} ex: pndza ari lrdzimi di (easti larg ct) un cot; latru (l-tru) vb I vedz tu alatru ari lrdzimi nimal lrguescu (lr-gu-s-cu) (mi) vb IV lats (lts) sn lats (l-ts) 1: nod faptu tu capitlu-a unui lrguii (lr-gu-), lrgueam (lr-gu-m), lrguit (lr-gu-spangu (funi, cioar, etc.) cu scupolu tra s-pots s-lu strindzi t), lrguiri/lrguire (lr-gu--ri) (un cu lrdzescu) lrguit avrliga di-un lucru; oclju di lpud; alats, nod; 2: hlati tsi lj(lr-gu-t) adg lrguit (lr-gu--t), lrguits (lr-gu-ts), ardi s-yin ctr ea agru-prici (shoarits, pulj, njits prvdz, lrguiti/lrguite (lr-gu--ti) (un cu lrdzit) lrguiri/lretc.) tra s-lj-acats i s-lji vatm; alats, avrohi, bat, batc, guire (lr-gu--ri) sf lrguiri (lr-gu-r) (un cu lrdziri) cpani, pyid, princ, pring, scndilii, scundilii, stpits, lari/lare (l-ri) sf vedz tu lau cearcu, grip; (fig: lats = tirtipi cu cari cftm s-lu-ardem pri larm (lr-m) sf pl(?) lav, longi, loscut, yiurultii, ghiurultii, cariva tra s-n-aspun atseali tsi shtii, tsi mindueashti, tsi-ari pltur, slvati, longi, vreav, crot, vrondu, zbuc {ro: fapt peascumta, etc.) {ro: la, treang; capcan, curs} {fr: zgomot} {fr: bruit, vacarme} {en: noise, uproar, racket} enlacement, maille (quand on fait du crochet), pige; rets, las (ls) invar (scriari neaprucheat tu dictsiunar; vedz las) filet} {en: twine, stitch (in knitting); snare, trap, net} ex: va-lj las1 (ls) (mi) vb I vedz tu alas trec di gushi latslu (nodlu); sh-nj trag un lats di gushi; lj-aruc las2 (ls) invar vedz tu alas latslu di gushi sh-lu zgrum; latsuri (oclji) di lpud; nj-ascp las (l-s) sf fr pl vedz tu alas un lats di lpud; nji scoasi ciciorlu dit lats (grip); bgai lats lasi (l-si) invar vedz tu alas tra s-acats harabei; afirea-ti di latslu (fig: tirtipea, bata, princa) laspi/laspe (ls-pi) sf lschi (ls-chi) loclu amisticat cu ap, di oaspi alats1 (a-lts) sn alats (a-l-ts) (un cu lats) ex: moali, cari s-alicheashti lishor di lucri (pputs); ameastic di nj-ascp un alats (oclju) di la lpud; s-es tu munti s-bag alats tsar cu balig, ap shi palji tra s-fac un soi di mltari cu (bat, princ); va-nj mi fac alats (bat); sh-aruc alatslu (nodlu cari, tu chirolu veclju, s-aundzea n cas loclu di mpadi i di gushi, di-aspindzurari) stizma; muzg, mzg, tin, btchi; (expr: cad tu lschi = fac latur (l-tu-r) sf alatus) {ro: noroi} {fr: boue, crotte, fange, crpi} {en: mud, latus (l-thus) sn vedz tu alatus mire, dung} ex: dup ploai s-fac multi lschi; lu-als tu lau (l) (mi) vb I lai (l), lam (lm), lat (l-t), lari/lare (llschi; mizi tricum di lschi; lj-deadi mltari cu laspi; alichi ri) fac s-hib curat un lucru (di-arad, cu aspilarea-a lui cu guvili cu laspi lspusescu (ls-pu-ss-cu) (mi) vb IV lspusii ap shi spuni); alau, aspel, spel; (expr: 1: mi lau di borgi = nj (ls-pu-s), lspuseam (ls-pu-sem), lspusit (ls-pu-s-t), pltescu borgea tsi u-am; 2: lj-tornu ap; lj-tornu si s-la = ljlspusiri/lspusire (ls-pu-s-ri) umplu di lschi; dau stizma tornu ap si s-la pri mnj, fats, trup, etc.; 3: ctusha s-la = (udlu, pizuljlu, etc.) cu mltari di laspi; mzglescu, ntinedz ctusha sh-lindzi chealea) {ro: spla} {fr: laver} {en: wash} {ro: ntina, nnoroi} {fr: crotter, se souiller} {en: dirty with ex: m-sa bg s-la (s-aspeal stranjili) n vali; cndu intrai tu mud; rough-cast (wall)} ex: lspusim pizuljli lspusit (lsubor, dada la (aspila) cmeshli; l-ti (aspeal-ti) n cap; l turna pu-st) adg lspusit (ls-pu-s-t), lspusits (ls-pu-sts), s s-la; Smbta va s-nji lau caplu; cara s-avd c ishii dit lspusiti/lspusite (ls-pu-s-ti) tsi easti mplin di lschi; tsi zborlu-a lui, nu mi la nitsi-amarea; u vidzui ctusha tsi s-la easti dat cu lschi; mzglit, ntinat {ro: ntinat, nnoroit} {fr: (expr: sh-lindzi ghuna); ts ded tsi ts-aveam ti dari sh-mi lai di

576

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

borgi lat1 (lt) adg lat (l-t), lats (lts), lati/late (l-ti) lazarin (la-za-r-n) sf lazarini/lazarine (la-za-r-ni) feat (dicari fu faptu s-hib curat; alat, aspilat, spilat {ro: splat} {fr: rad un ghifts) cari, tu Smbta-a Lazarlui, s-dutsi ca un lav} {en: washed} lari/lare (l-ri) sf lri (lr) atsea tsi spirpirun, di cas-cas tra s-gioac shi s-cnt {ro: paparud} fatsi cndu s-la un lucru; spilari, aspilari, alari {ro: aciunea de {fr: jeune tsigane qui, le Samedi du Lazare, danse et chante de a spla, splare} {fr: action de laver} {en: action of washing} maison en maison} {en: young gypsy who, Saturday of ex: caplu di gumar nu va lari (aspilari) nilat (ni-lt) adg Lazarus (8 days before Easter) goes from house to house, nilat (ni-l-t), nilats (ni-lts), nilati/nilate (ni-l-ti) cari nu dancing and singing} easti lat (aspilat); neaspilat, nispilat; (expr: umtu nilat = umtu lazin (l-zi-n) sf lazini/lazine (l-zi-ni) pshuni la poalili di nistricurat) {ro: nesplat} {fr: qui nest pas lav} {en: unmunts; loc iu s-duc oili s-pasc primuveara; cunachi di ndau washed} ex: umtul easti nilat (expr: nu easti stricurat); dzli tsi u fac armnjlji cndu nchisescu cu oili tr munts patrudzts di furi neaspilats, nilats (murdari, lvosh); casa eara primuveara {ro: cmp de punat la poale de muni; loc de nearnit, nilat, niscuturat nilari/nilare (ni-l-ri) sf nilri punat primvara} {fr: plaine aux pieds des montagnes; (ni-lr) atsea tsi s-fatsi cndu nu s-la un lucru; nispilari, endroit pour le pturage printanier; halte de plusieurs jours neaspilari {ro: aciunea de a nu spla, nesplare} {fr: action que les aroumains transhumants font aux pieds des de ne pas laver} {en: action of not washing} alau (a-l) montagnes pendant le printemps} {en: a plain at the foot of (mi) vb I alai (a-l), alam (a-lm), alat (a-l-t), alari/alare the mountain; place where Aromanians stop a few days on (a-l-ri) (un cu lau) alat2 (a-lt) adg alat (a-l-t), alats their way with their sheep to the mountains} ladzin (l-dzi(a-lts), alati/alate (a-l-ti) (un cu lat1) alari/alare (a-l-ri) n) sf ladzini/ladzine (l-dzi-ni) (un cu lazin) lazn (lzsf alri (a-lr) (un cu lari) sprilau (spri-l) (mi) vb I n) sf lazni/lazne (lz-ni) (un cu lazin) sprilai (spri-l), sprilam (spri-lm), sprilat (spri-l-t), lazn (lz-n) sf vedz tu lazin sprilari/sprilare (spri-l-ri) lau multu sh-ghini; lau ma multu l* (l) impirativ, pirsoana II, di la verbul lau; vedz lau di ct lipseashti; para-lau, grglau {ro: spla bine, prea mult}l1 (l) pr pirs III vedz tu el {fr: trop (bien) laver} {en: wash too much} sprilat (spri-lt) l2 (l) pr pos vedz tu lui2 adg sprilat (spri-l-t), sprilats (spri-lts), sprilati/sprilate lcrdii/lcrdie (l-cr-d-i) sf lcrdii (l-cr-d) muabeti (spri-l-ti) tsi easti aspilat ma multu di ct lipseashti; para-lat, namisa di oaspits; muabeti tu cari si zburashti ti lucri njits tsi grglat {ro: splat bine, prea mult} {fr: trop (bien) lav} {en: nu-au mari simasii; lafi, muabeti, cuvend, zbor, umilii, washed too much} sprilari/sprilare (spri-l-ri) sf sprilri bndurari, bbliri, poliloyii {ro: conversaie} {fr: (spri-lr) atsea tsi fatsi atsel tsi sprila tsiva; para-lari, conversation, entretien} {en: conversation, talk} ex: lcrdii grglari {ro: aciunea de a spla bine, prea mult} {fr: action (muabeti, lafi) cu muljerli; ciudisit di aest lcrdii; mari de trop (bien) laver} {en: action of washing too much} para- lcrdii (cuvend, umilii) sh-fac lau (p-ra-l) (mi) vb I paralai (p-ra-l), paralam (p-ralcrmari/lcrmare (l-cr-m-ri) sf vedz tu lacrim lm), paralat (p-ra-l-t), paralari/paralare (p-ra-l-ri) lcrmat (l-cr-mt) adg vedz tu lacrim (un cu sprilau) paralat (p-ra-lt) adg paralat (p-ra-l- lcrmedz (l-cr-mdz) vb I vedz tu lacrim t), paralats (p-ra-lts), paralati/paralate (p-ra-l-ti) (un lcrmos (l-cr-ms) adg (shi adv) vedz tu lacrim cu sprilat) paralari/paralare (p-ra-l-ri) sf paralri (p-ra- lceari/lceare (l-c-ri) sf vedz tu alcescu lr) (un cu sprilari) grglau (gr-g-l) (mi) vb I lcescu (l-cs-cu) (mi) vb IV shi II vedz tu alcescu grglai (gr-g-l), grglam (gr-g-lm), grglat (gr- lcherd (l-chr-d) sf lcherdi/lcherde (l-chr-di) un soi g-l-t), grglari/grglare (gr-g-l-ri) (un cu sprilau) di pescu mari di-amari tsi s-tsni (di-arad tu untulemnu) ex: li lai, lai, li grglai (paralai, lai multu); l-lj stranji, nsrat sh-afumat; plmid nsrat {ro: lacherd, plmid grgl-lj (l-lj ghini) grglat (gr-g-lt) adg grglat srat} {fr: thon sal} {en: salted bluefish or tuna fish} (gr-g-l-t), grglats (gr-g-lts), grglati/grglate (grlcherdh (l-chr-dh) sf lcherdhi/lcherdhe (l-chr-dhi) g-l-ti) (un cu sprilat) ex: stranji lati, grglati (paralati, un cu lcherd lati ghini) grglari/grglare (gr-g-l-ri) sf grglri lchescu (l-chs-cu) vb IV vedz tu alchescu (gr-g-lr) (un cu sprilari) lchiri/lchire (l-ch-ri) sf vedz tu alchescu lav (lv) sf fr pl larm, longi, loscut, yiurultii, ghiurultii, lchit (l-cht) adg vedz tu alchescu pltur, slvati, longi, vreav, crot, vrondu, zbuc {ro: lciri/lcire (l-c-ri) sf vedz tu alcescu zgomot} {fr: bruit, vacarme, tumulte} {en: noise, uproar} ex: lcit (l-ct) adg vedz tu alcescu di-a fumeljlor lav (larm) lvsescu (l-v-ss-cu) vb IV lcrmari/lcrmare (l-cr-m-ri) sf vedz tu lacrim lvsii (l-v-s), lvseam (l-v-sem), lvsit (l-v-s- lcrmat (l-cr-mt) adg vedz tu lacrim t), lvsiri/lvsire (l-v-s-ri) fac lav {ro: face zgomot} lcrmedz (l-cr-mdz) vb I vedz tu lacrim {fr: faire du bruit} {en: make noise} ex: lvsea (ftsea lav) lcrmos (l-cr-ms) adg (shi adv) l vedz tu lacrim scamnul, zghilea arzboilu lvsit (l-v-st) adg lvsit lcrimari/lcrimare (l-cri-m-ri) sf vedz tu lacrim (l-v-s-t), lvsits (l-v-sts), lvsiti/lvsite (l-v-s-ti) lcrimat (l-cri-mt) adg vedz tu lacrim tsi ari fapt lav {ro: face zgomot} {fr: faire du bruit} {en: lcrimeau (l-cri-me-u) sf vedz tu lacrim make noise} lvsiri/lvsire (l-v-s-ri) sf lvsiri (l-v- lcrimedz (l-cri-mdz) vb I vedz tu lacrim sr) atsea tsi s-fatsi cndu cariva fatsi lav {ro: aciunea de lcrimos (l-cri-ms) adg (shi adv) vedz tu lacrim a face zgomot} {fr: action de faire du bruit} {en: action of lcust (l-cs-t) sf lcusti/lcuste (l-cs-ti) insect tsi fatsi making noise} lvtur (l-v-t-r) sf lvturi (l-v-tr) mari znjii tu agri (cu cicioarli di npoi multu lundzi tsi ulav (vrondu, larm, ghiurultii, pltur, etc.) multu mari {ro: agiut s-ansar multu diparti); acrid, glgust, gulugust, zgomot mare} {fr: grand bruit, vacarme, tumulte} {en: noise, gulucust, scarcalec, scarcalets, carcalec, carcalets, carcaledz, uproar} scrculets, scaculets, scucalets {ro: lcust} {fr: sauterelle} lavd (lv-d) sf vedz tu alavd {en: locust} ex: lcustili tsiur; lcusti-s dushmanjlji blstimats lavdu (lv-du) (mi) vb I vedz tu alavd leats (l--ts) sf vedz tu lai 1 lavru (l-vru) sm lavri/lavre ma multi soiuri di arburi njits tsi lescu (l-s-cu) vb IV vedz tu lai 1 crescu tu Sudlu a Ivropiljei, cu frndz uvali (ca oulu) tsi nu lfusescu (l-fu-ss-cu) vb IV vedz tu lafi cad, lutsescu sh-anjurzescu mushat, cu lludz albi, mushat lfusiri/lfusire (l-fu-s-ri) sf vedz tu lafi anjurzitoari, cu fructi njits, aroshi sh-di-a curi frndz sh-njits lfusit (l-fu-st) adg vedz tu lafi alumchi s-fac crunj tra si s-bag pi caplu-a oaminjlor cndulgam (l-g-m) sf pl(?) bun dmar (soi, rats, arzg, suntu tinjisits; dafin, dafnu, dafni, dafnjau {ro: laur, dafin} arzgn, rzg, sirt, vin, bim; ardtsin, ariditsin, aridi{fr: laurier, daphn} {en: laurel} tsin, rdtsin, riditsin, rdztin, zrtsin) {ro: origine laz (lz) sn vedz tu alaz bun} {fr: origine, naissance, bonne maison} {en: good

Dictsiunar a Limbljei Armneasc

577

origin} ex: easti feat di lgami (soi, fumealji bun) lgud (cicioari suptsri) lgar (l-g-r) adg vedz tu lgros lgumi/lgume (l-gh-mi) sf vedz tu lugumi lgmi/lgme (l-g-mi) sf vedz tu lugumi lhiot (l-ht) sm sf lhioat (l-ho-t), lhiots (l-hts), lgros (l-g-rs) adg lgroas (l-g-ro-s), lgrosh (l- lhioati/lhioate (l-ho-ti) brbat (muljari) di miletea-a g-rsh), lgroasi/lgroase (l-g-ro-si) (ap, shpirtu, atsilor tsi yin dit cratlu Polonia, la Nordu di Rumnii, sh-lafntn, lac, etc.) tsi easti curat shi s-veadi ghini prit ns; (tser) Ascpitata-a Rusiiljei {ro: polonez} {fr: polonais} {en: Polish} tsi easti fr niori, sirin; (boatsi, vrondu) tsi s-avdi ghini; (zbor)lhm (lh-m) sm vedz tu lot tsi easti ghini minduit, grit sh-a curi noim s-aducheashti lhtar (lh-tr) sm vedz tu lhtar lishor; lgar, limpid, limpidi; curat; (fig: = lgros = lyii, lhtar (lh-t-r) sf lhtri (lh-tr) atsea tsi aducheashti yilii, di curat, di limpidi tsi easti) {ro: limpede, clar} {fr: clair, omlu cndu s-aspari multu; aspreari multu mari; lhtari, limpide} {en: clear} ex: aruri lgroasi (limpidi) lgar (llhtar, pvrii, asparyiu, asparizm, asparim, asparm, dat, g-r) adg invar (un cu lgros) ex: ap lgar (limpidi, frixi, ceaush, trom, trumar, trtili, cutrom, pirdeshi {ro: curat); tserlu esti lgar (sirin); arurli suntu lgar (limpidz); groaz, spaim} {fr: terreur, effroi, pouvante} {en: terror, asimi lgar (curat); arnim, adrm lgar (fig: yilii, lyii) fright} ex: di mari lhtar, lji ngljits sndzili lhtar (lhlgrsescu (l-gr-ss-cu) (mi) vb IV lgrsii (l-gr-s), tr) sm pl(?) (un cu lhtar) ex: gri gionili cu lhtar; ti loa lgrseam (l-gr-sem), lgrsit (l-gr-s-t), lgrsilhtarlu cndu li videai; tsnea n brats cu lhtar un trup ri/lgrsire (l-gr-s-ri) u cur sh-u fac limpidi (apa, shpirtul, lhtari/lhtare (lh-t-ri) sf lhtri (lh-tr) (un cu lhtar) fntna, etc.); (tserlu) s-gleashti, si nsirineadz; limpidzscu, ex: lj-acats tuts n lhtari lhtros1 (lh-t-rs) adg dizlcescu, nyiuredz, cur; (fig: = (i) fac un boatsi, un vrondu lhtroas(lh-t-ro-s),lhtrosh(lh-t-rsh), tra si s-avd ghini; (ii) grescu un zbor tra si s-avd ghini, slhtroasi/lhtroase (lh-t-ro-si) tsi lhtrseashti multu; hib lishor si-lj s-aducheasc noima; limpidzscu, dizlcescu, aspros, fricos {ro: nfricotor, nspimnttor} {fr: affreux, nyiuredz, cur {ro: limpezi, clarifica} {fr: clarifier, rendre pouvantable} {en: frightful, dreadful} ex: un polim lhtros; limpide} {en: clear, clarify} ex: tut mintitura s-lgrsi (sfantom lhtroas; sh-bati n cmban multu lhtroas limpidz); s-lgrsi (limpidz, s-dizlci) apa lgrsit (l-gr- lhtros2 (lh-t-rs) adv cari fatsi s-ti-acats lhtara {ro: st) adg lgrsit (l-gr-s-t), lgrsits (l-gr-sts), lgrsi- nfiortor,nspimnttor}{fr:affreusement, ti/lgrsite (l-gr-s-ti) tsi easti faptu s-hib limpid (curat, pouvantablement} {en: frightful, dreadful} ex: lhtros s-avdi lgros, nsirinat, etc.); limpidzt, dizlcit, nyiurat, curat {ro: cmbana lhtrsescu (lh-tr-ss-cu) (mi) vb IV lhtrsii limpezit, clarificat} {fr: clarifi, rendu limpide} {en: cleared, (lh-tr-s), lhtrseam (lh-tr-sem), lhtrsit (lh-tr-sclarified} ex: aru mushat shi lgrsit (limpidzt, dizlcit) t), lhtrsiri/lhtrsire (lh-tr-s-ri) l-fac s-aducheasc lgrsiri/lgrsire (l-gr-s-ri) sf lgrsiri (l-gr-sr) atsea (aduchescu) un mari asparizm; lu-aspar multu; trumuxescu, tsi s-fatsi cndu tsiva s-lgrseashti; limpidzri, dizlciri, trumxescu, nfricushedz, nfricushedz, fricuescu, fric, nfric, nyiurari, curari {ro: aciunea de a limpezi, de a clarifica; nfrichedz, pvrusescu, mpvrusescu, mpvrescu, bubuescu, limpezire, clarificare} {fr: action de clarifier, de rendre cutrumuredz, cishiescu, cishuescu, cishescu; (expr: lhtrsescu limpide} {en: action of clearing, of clarifying} dup (tr) = am mari mirachi tr; mor sh-cher di vreari tr) lgrsescu (l-gr-ss-cu) (mi) vb IV vedz tu lgros {ro: speria} {fr: effrayer, spouvanter, tre trs anxieux} {en: lgrsiri/lgrsire (l-gr-s-ri) sf vedz tu lgros frighten, scare} ex: ma diunoar s-lhtrsi (s-aspre multu); lgrsit (l-gr-st) adg vedz tu lgros un gioni dup cari lhtrsea (expr: murea sh-chirea di vreari) lghar (l-gh-r) adg invar un cu lgar featili; ficiorlji a mei tsi lhtrsea (tsi-l vrea multu) s-dispartu lghmi/lghme (l-gh-mi) sf lghnj (l-ghnj) un cu di scumpul sots lhtrsit (lh-tr-st) adg lhtrsit (lh-trlgmi s-t), lhtrsits (lh-tr-sts), lhtrsiti/lhtrsite (lh-tr-s-ti) lghros (l-gh-rs) adg lghroas (l-gh-ro-s), tsi-lj s-ari fapt fric; tsi easti multu aspreat; trumuxit, lghrosh (l-gh-rsh), lghroasi/lghroase (l-gh-ro-si) trumxit, aspreat, asprat, asprit, spreat, fricuit, nfricushat, un cu lgros nfricushat, fricushat, fricat, nfricat, pvrusit, mpvrusit, lghrsescu (l-gh

S-ar putea să vă placă și