2 Nr.

3 (21), 2000 (Alunarù, Agustu, Yizmâciunù) BANA ARMÂNEASCÂ

USIA REVISTA “BANA ARMÂNEASC”
(thimeljlu, njedzlu icâ ncurpiljeatlu) Thimiljiusitâ tu anlu 1996 di Dumitru PICEAVA
alushtui numir: 3 (21) 2000
Alfabetlu armânescu, Redactsia.................2 Editatâ di: Fundatsia “Bana Aura PASHA, Aurica PIHA, Mihaela
Limba armâneascâ shi ....(D.P)........... 3/5 Armâneascâ”, prezidentu Dumitru SHUTSU, Justin TAMBOZI, Wylli
Dzua Natsionalâ a Armânjilor (M.C.).6/7 PICEAVA, cu agiutorlu a Fundatsiiljei Wisoshenski, Gh. ZBUCHEA.
Minduiri ligati di...(M.Caciandoni)........8 “Moscopole”, prezidentu Dima Grasu Consultant icunomic: Dima GRASU,
Dzua Armânjlor..... (A.Gica)...............9/10 shi ali “Sutsata Culturalâ Consultant juridic: Mihai TUGEARU
Un punctu di videari..(A.Gica).............11 Armâneascâ”, prezidentu Costicã Computerizari sh-culuhili 1/4: Stefan
Di zbor cu Karl M. Gauss...(A. Piha)...12 PICEAVA
Cânichi (Zoe Papazisi Papatheodoru..13 Canacheu. Tehnoredactari:Tacu BABALI
Priimnari prit Vlãhia ... (L.Rãdulescu). 14 Hãrgiurli ti tipusearea alushtui Adresa a redactsiiljei:
Armânjlji Grãmusteanji din Kosovo....15 numir, 3(21), 2000 (5 miliunji di lei Sos. PANTELIMON, nr. 258, bl. 47,
Istoria a Machiduniiljei, (T.Babali)......16 ti 1.000 di cumãts), furâ fapti di sc.D. et.6, ap.241, cod 73559,
Mihailok Pupin, Maia (A.Pasha).........17 Bucuresti. Telefon: 01/628 27 86 shi
NAUM CONSALT SOFTWARE 093/609266
Padzinâ di pi Internet............................18 SRL, prezidentu Ec.NAUM Abonamentili s-facu la adresa a
Expozitsii.................................................19 LEFTERIE Redactsiiljei.
Simpozionlu a Minoritãtslor.................20
Redactsia efhãristiseashti a tutulor Tinjisits yivâsitori,
Cutuli Caloir, (Marilena Bara)...............21
ti agiutorlu dat. Nai ma bunâ cali ta s-vâ siyuripsits
Hãgilâchi, (Aurica Piha)........................22
PAREIA REDACTSIONALÂ: continuarea a colectsiiljei a
Di zbor cu maia Zisu di Pipera..............23
Poetlu George Vrana..............................24 Marilena BARA, Yioryi BEICA, revistâljei “Bana Armâneascâ
Un semnu di... (W.Wisoshenski).........25 Mariana CACIANDONI, Ilie armâni abonamentul!
Pâhãlu a abonamentiloru ti un an
W. Shakespeare, (Ilie A. Ceara)...........26 A.CEARA, Alexandru GICA, Jani easti: Ti yivâsitorlji di România:
“Patriarhul”, (T.Babu)............................27 GUSHO (Tirana- Albania), Sasho 70. 000 di lei. Ti yivâsitorlji ditu
Chira Iorgoveanu-Mantsu...................28 YERÂNDÃ (Lazovo-Machidunii),
xeani: - 20 $ SUA icâ 35 D.M.
Tudor Arghezi....................................... 29
Rebus.................................................30/31 canâoarâ nu formeadzâ unâ silabâ
ahoryea.
ALFABETLU ARMANESCU 2.2.Verbili icâ adjectivili sâ-nyrâpse-
scu tu forma “-eshtsâ” sh-nu “eshti”.
UFILISIT TU REVISTA “BANA ARMÂNEASC” Urnechi: mindueshtsâ, sâligheshtsâ,
Dit anlu 1996, di anda ahurhim sâ scutem fricativâ - sâ scrii cu dauâ turlii di yramati: alâxeshtsã; vâryâreshtsâ, bârbâteshtsâ
revista “Bana Armâneascâ”, tu padzinjli y shi g. a) Litera “y” (i greacâ), cari fatsi sh-nitsi cum minduehsti, sâligheshti,
a ljei ufilisim, cu njits alâxiri, alfabetlu parti dit fondul fonetic internatsional, va alâxeshti; vâryâreshti, bârbâteshti etc.
pripus tu anlu 1988 la doilu Congres ali s-hibâ ufilisitâ ahât ti nyrâpsearea a 2.3.Dupã “ts” shi “dz” dit bitisita a zboa-
ULCA di Freiburg. Dupâ un an aestu zboarâlor xeani, iu ari tesea di semivocalâ, râlor s-ufiliseshti “â” sh-nitsi cum “i”.
alfabet lu alâxim cu atsel apufâsit la ca tu zboarâli: New-York, yoga, cât sh- Ca urnechi: analtsâ, ashterdzâ, frândzâ
Simpozionlu trâ standardi-dzarea a tu loc di gamma, iu ari tesea di consoanâ, sh-nitsi cum analtsi, ashterdzi, frândzi.
scriariljei armâneascâ tsi s-tsânu Bituli - ca tu zboarâli: ayru, ayonjea, yramâ. Armasirâ nialâxiti:
Machidunii, tu anlu 1997. b)Totna cându sonlu gamma s-aflâ tu -Combinatsiili di yramati“lj”-
Dit anlu 1999 lom apofasea ca tu zbor nâintea a yramatlor “e” shi “i” s- consoanâ lingo-palatalâ - s-avdi ca tu
alfabetlu apufâsit Bituli sâ fâtsem dauâ ufiliseashti litera “y”. Urnechi: yeatru, zboarâli dit limbili italianâ: gli, figli,
alâxiri cum shi ndauâ alâxiri tu arada a yeanitsar, yinar, yiptu etc. Ama ti furnjia cogliere; spaniolâ: llamar, llevar, lluvia. Ca
mucadenjlor di nyrâpseari a limbâljei câ suntu Armânj cari tu grailu a lor nu âl urnechi: ljepur, calj, elj, pulj etc.
armâneascâ. Aestea suntu: au sonlu gamma, ashi cum suntu -Combinatsiili di yramati “nj”-
1.1Alâxearea tu nyrâpseari a sonlui “â”. Crushuveanjlji, poati s-hibã ufilisitã tu loc consoanâ palato-lingualâ - easti
Sonurli “ã” shi “â”, cari pânâ tora, dupâ di gamma sh-litera “g”.Urnechi: gu-mar, reprezentatâ di yramatli “n” shi “j” shi s-
apofasli di Freiburg 1988 shi Bituli 1997, gramâ, gâitan, migdani, zigâ, etc. Tu avdi ca tu zboarâli: njelu, Armânj, ponj
furâ nyrâpsiti cu unâ singurâ literâ “ã”, revista “Bana Armâneascâ”, pânâ la etc. i ca tu zboarâli dit limbili italianâ:
s-hibâ nyrâpsiti cu literi ahoryea shi Simpozionlu di Bituli, tu loc di ga-mma fu giugno, segno, signore; francezâ:
maxus: Sonlu “ã”s-hibâ nyrâpsit cu lit- ufilisitâ mash litera “Y”, ashi cum fu acompagner.
era “ã” (litera “a” sh-pisuprâ semnul tilda ufilisitâ ti nyrâpsearea a “Zboa-râlor Semnul “j” (iota) fu ufilisit tu aestâ
“~”). El s-avdi ca francezlu “e” dit que, ncrutsiljeati” nica dit anlu 1992. combinatsii ca semnu di palatalizari ti
jusque, ca albanezlu “ë” i ca românescul 2.1.Ufilisirea a vocalilor shcurti “u” prota oarâ di Mihai Boiagi tu gramatica
“ã”. Urnechi: cãpri, câpãchi etc. shi “i” dit sonea a zborâlor. armâneascâ tsi u scoasi Wiena tu anlu
Sonlu “â“ s-hibã nyrâpsit cu litera “a” Eali s-ufilisescu ahât dupâ unâ singurâ 1813.
sh-cu semnul circumflex (^) pisuprã. El s- consoanâ cât sh-dupâ grupuri di Combinatsiili di yramati “sh” asunâ
avdi ca tu zboarâli române-shtsâ: român, consoani. Pot s-hibâ ufilisiti cu icâ fârâ ca tu inglizescul “sh” dit numa Shake-
câine i ca tu zboarâli a noasti: Armân, seamni diacrititsi pisuprâ. Ca urnechi: speare. Ca urnechi: shoaric, shulinar.
mânâ, lânâ etc. Lipseashti sumliniat câ omù icâ omu, ponù icâ ponu, aroshu icâ Combinatsiili di yramati “ts” asunâ ca
nu s-ufiliseashti litera “î” (â din i) ashi aroshù etc. iu yivâsearea a lor s-fatsi tu tu numili italiani:Mazola,Venezia etc. Ca
cum easti tu limba românã sh-cum easti unâ singurâ silabã shi aushi, aroshi etc.iu urnechiâ: tsayi, tsâruhi etc.
ufilisitâ di niscântsâ autori armânj. yivâsearea a lor s-fatsi tu dauâ silabi: a- Redactsia “Bana Armâneascâ”
1.2.Alâxearea tu scriari a sonlui gamma. ushi, a-roshi.
Sonlu gamma - consoanâ velo-palatalâ Vocalili shcurti icâ semivocalili i shi ù
 BANA ARMÂNEASCÂ
LIMBA ARMÂNEASCÂ SHI VREAREA DI FARÂ
Prota parti
Omlu easti unâ fãpturâ cari, ashi cum
u alâsã Dumnidzã, poati s-bâneadzâ
mash namisa di aprucheatslji-a ljei. Ti
atsea, Dumnidzã lji-thimiljiusi
dianvârliga ma multi parei icâ ma multi
arãlâchi tu cari el poati ta sâ-shi ducâ
bana. Aesti, Al.Xenopol, (tu cartea
“Natsiunea româna”, pag. 182) , li
pâtidzã cu numa di “tsercljiuri”. “Ma
nâinti easti tsercljiul a fumealjiljei, tu
cari omlu aflâ ceareia (mijlocul) ta s-
creascâ shi ta s-hibâ mutritù tu chirolu
a ficiuramiljei. Deapoia, easti tsercljiul
a hoarâljei, a câsâbãlui icâ a
duvletiljei (stat, crat). Pisupra
alushtorù tsercljiuri njits, s-tindi ama
atsel marili a rufetiljei (natsionalitate),
tu cari isãsh natura lji-adunâ oaminjlji
tu parei dispârtsâti unâ di alantâ shi
anãnghisiti dicara s-bâneadzâ nâuntrul
ali cafi unâ trã un lucru chino”.
S-bagâ ntribarea: cari easti ceareia,
cari easti furnjia cari-lji fatsi oaminjlji
ta s-bâneadzâ tu aesti parei ampârtsâti?
Ceareia, aspuni A. Xenopol, easti mash
limba.
Rolu-a limbâljei tu bana-a
miletsloru
Nâinti ta sâ zburâm ti rolul a limbâljei
tu bana ali unâ mileti lipseashti s-videm
tsi easti atsea unâ limbâ.
Prit limbâ (limbaj icâ graiù), ashi cum
nâ spun dictsionarli, s-achicâseashti
“un sistem (tip icâ mucademi) di
dimândari (comunicari) adrat dit
sonuri articulati, spetsific a oaminjlorù,
prit cari aeshtsâ sh-aspunù minduirli,
duchirli sh-vrerli.
Ea ari unâ structurâ gramaticalâ,
foneticâ shi lexicalâ spetsific a ljei
hiindalui zburâtâ di unâ chinotitâ
umineascâ, âncljigatâ dit punctu di
videari istoric”.
Tuti aesti hãri a limbâljei âl fac omlu
sâ si-nguveadzâ (izolare) namisa di
oaminjlji tsi-lu achicâsescu shi sâ s-
aleagâ di alanti parei cu a curi oaminji
nu s-aducheashti. Limba easti atsea cari
fatsi ligâtura namisa di oaminjlji tsi u
zburãscu. Atumtsea cându doi oaminji
nu pot sâ s-achicâseascâ prit unâ
zburâri chino (comunâ) suntu
nchidicats ta s-lucreadzâ deadunù.
Atselji oaminji tsi zburãscu altâ limbâ
Nr.3 (21), 2000 (Alunarù, Agustu, Yizmâciunù)
dicât a noastâ suntu ti noi xenji.
Grailu ahoryea âlji fatsi oaminjilji dit
atsea rufeti s-aibâ minduiri ahoryea,
cândâsiri ahoryea, cum shi, pi di altâ
parti, bana ma aprucheatâ, ma unitâ a
atsilorù tsi zburãscu idyea limbâ fatsi
ca adetsli, arãdzli icâ purtaticurli a lor
s-hibâ alichiti, s-hibâ unâ. Tutnâoarâ,
aesta adunâ sinferurli chino sh-lji pindzi
oaminjlji ta s-bâneadzâ sum idyea
cumânduseari shi, tu un zborù, âlji fatsi
s-adarâ unitãts etnitsi ahoryea. Tuti
aesti ligâturi nu pot s-armânâ fârâ un
semnu, fârâ unâ catorthosi pisupra a
ducheariljei. Easti lucru fisico (natu-
ral) ta s-ti alicheshtsâ ma stresù di
atselù cari lu achicâseshtsâ, cu cari ai
idyeali adets shi arãdz, cari mindueashti
tu idyea turlii cu tini, cari ari idyea
sinferù cu tini, dicâtù cu atselji tsi
pãrãstisescu tamam partea alantâ
alushtorù ligâturi. Easti dicara lucru
fisico ta s-vrei ma multu atselji tsi fac
parti dit fara a ta dicâtù atselj xenjilji.
Atumtsea cându nâ aflãmù tu unâ lumi
cari zburashti altâ limbâ dicâtù a noastâ,
macâ s-tihiseashti s-avdzâmù câ vârâ
zburashti limba a noastâ dinâoarâ
avemù unâ duchiri di vreari andicra di
atselù om.
Aesti duchiri di vreari sh-tinjiseari li-
avum sh-noi andicra di tinirlu nvitsatù
ghirmanù Thede Kahl, atumtsea cându
la andamusea dit meslu Maiu a.a. tsi u
avu cu membrilji a “Sutsatâljei Culturalâ
Armâneascâ”, nâs nâ zburâ pri limba a
noastâ armâneascâ.
Atumtsea anda avdzâm un Armânù câ
nu zburashti ghini, curatù shi limpidi
limba armâneascâ, duchim tu suflitù
unâ dureari sh-unâ nvirnari ti aestâ
apâryisiri a unui bun chino di cãtrã
unù insu a farâljei-a noastâ. Aesti duchiri
agiungu la unâ scara multu ma analtâ
atumtsea cându easti zborlu di un
Armânu cari nu shtii ici sâ zburascâ
armâneashti. Câtù di vârtosù easti rolu-
a limbâljei tu bana a miletslorù shi tu
ashtirnearea a evenimentilor istoritsi s-
veadi dit atsea câ nai ma multili frimtãri
dit bana-a lumiljei furâ fapti dit itia a
ncljigariljei a unitatiljei di duvleti pi
thimeljlu a unitatiljei di limbâ.
Aesta exiyiseashti adrarea a mãrlor
vâsilii, ca atseali ali Frântsii, Anglii,
3
Spanii etc.Tut el exiyiseashti mãrli
frimtãri shi virsãri di sândzâ tsi avurâ
locù ti formarea a vâsiliiloru ali
Ghirmânii, Italii, Românii sh.a. Câtù di
multu tsânùrâ miletsli la grailu a lorù s-
veadi di cât di multu s-cãrshilãtisirâ
atseali tsi furâ bâgati di stãpuitorlji-a
lorù di altâ limbâ ta sâ-sh alasâ grailu
strâaushescu shi sâ-mbrãtsiteadzâ atsel
tsi-lu zburãscu elji. Ashi Polonjlji shi-
apârarâ cu mari tãcati limba a lor con-
tra a limbâljei aruseascâ icâ atsiljei
ghirmanâ. Di aoa s-veadi câ unâ duvleti
poati ta sâ-shi tindâ sinurli sh-puteara-
a lui shi pisupra a niscântor oaminji di
altâ limbâ ama rufetea nu poati s-hibâ
datâ dicâtù dit atselji tsi zburãscu idyea
limbâ. Aesta, idyea limbâ, cari agiutâ
la aspunearea ma analtâ a mindueariljei,
agiutâ ta sâ si-ncljeagâ unitatea
natsionalâ, câtse chinotita natsionalâ s-
anyiliceashti totna ma cu tâcati tu
mintsâli ma dishcljisi cari acatsâ ma
ghini icoana a ntreglui.
Pistea chino.
Aestâ idei, cum câ limba vrea s-hibâ
atsea cari-lji aproachi sh-lji alicheashti
ma vârtosu membrilji ali unâ rufeti, easti
axi pisti tut nafoarâ di unâ mileti, atsea
a Uvreilor. Aeshtsa suntu multu vârtosù
ligats deadun ama nu prit limbâ chino
mea prit pisti chino. Uvreilji s-mutrescu
ca mileti di oaminji cu sinferuri ahoryea
di atseali a miletslorù tu sinlu a curi
bâneadzâ shi tsânù unù cu alantu,
adyeafur tu tsi parti a lumiljei s-aflâ shi
itsi limbâ zburãscu. Nu grailu mea
pistea easti atsea cari-lji leagâ tu unù
tut aeshtsâ oaminji, cari nu avurâ
pãtridâ sh-locù pânâ tu anlu 1948. La
tuti alanti milets, limba easti un cljeagù
ma vârtosù dicât pistea.
Câtse ncljigarea relighioasâ easti ma
vârtoasâ dicât chinotita a grailui
”singura cearei ta s-hibâ asimilats
Uvreilji, aspunea Al. Xenopol
(Natsiunea românã, pag.185), “easti ta
sâ-lji scots dit ligâtura a lor relighioasâ
tu cari suntu acâtsats. Dit aestu punctu
di videari singura cearei di romanizari
a Uvreilor easti pâtidzarea, nu ta sâ-
lji alâxeshtsâ tu crishtinji, mea ta s-lâ
si dishcljidâ calea a ncurunariljei cu
Romântsi. Unâ rasâ nu poati ta s-hibâ
alâxitâ tu elementul a ljei fiziologic,
dicât prit ncrutsiljeari”. è
4 Nr.3 (21), 2000 (Alunarù, Agustu, Yizmâciunù) BANA ARMÂNEASCÂ
Partea a doaua dimândari nu ashi ca dit unâ tihiseari s-alumtâ ti apârarea shi avutsârea a
Rolu a pistiljei chino tu bana a mea dit unâ ahândoasâ minduiri, farâljei shi a pãtridâljei a lorù poartâ
miletiljei armâneascâ. duchindalui câ miletea armâneascâ va numa di patriots. Atselji oaminji ama
Sum stãpuirea nturtseascâ pistea poatâ ta s-hibâ ascâpatâ di la chireari cari au psefti duchiri, psefti sentimenti
crishtin-ortodhoxâ avu un mari rol tu mash prit ufilisirea a limbâljei a ljei tu andicra di miletea a lor poartâ numa di
bana-a miletiljei armâneascâ ta s-nu zburâri sh-tu nyrâpseari. patriotardzâ (fr. patriotard).
chearâ prit âncrutsiljeari, va dzâcâ, Ti amârtii ama aestâ apofasi a Dedim sh-definitsiili alushtoru dauâ
âncuscrari cu muslimanjlji. Dit aestu Parlamentului Ivrupean s-bagâ tu neologhismi ta s-poatâ sâ s-
punctu di videari Armânjlji multu sh-u practichii cu multâ zori di chivernisili a achicâseascâ ma limbid cari easti
aducu cu Uvreilji. duvletsloru iu bâneadzâ Armânjlji. Dupâ dyeafuraua namisa di atselji cari sh-u
Sâ shtii câ dealungalui a chirolui di dzatsi anji di la câdearea a cumunismo- vor shi s-alumtâ ti amintarea a limbâljei
ma multu di 500 di anji, cât Armânamea lui Armânjlji suntu pricunuscuts ca etnii shi-a farâljei a loru, tsi va dzâcâ
shidzu sum stãpuirea nturtseascâ, ahoryea mash di miletea slavâ dit Repu- patriotslji shi atselji cari nu au vreari ti
muljerli armâni, ta s-nu hibâ loati di blica Machidunia, ama nitsi aclo nu s- ashi tsiva, patriotardzâlji icâ yeanitsarlji.
Turtsâ, sh-adra pi frâmti un tatuaj cu hârsescu di ndrepruti tsitâtsineshtsâ Ma nâinti deadimu ca urnechi dauâ
semnul-a crutsiljei. Aestu singur, aplo cari va s-poatâ ta s-li asiyuripseascâ numi di Armânji yeanitsari tsi yinea dit
sh-tutnâoarâ sâmtu semnu adrat pi pâstrarea a identitatiljei a lor etnicâ sh- lumea a bisearicâljei cari câfta ca fratslji
frâmtea a muljerlor armâni fu axi ta s- culturalâ. Tu tuti alanti vâsilii cara nu a lor armânji sâ-sh alasâ limba a lor strâ-
agiutâ multu di multu miletea suntu pricunuscuts ca etnii ahoryea nu ausheascâ shi s-ljea limba gârtseascâ.
armâneascâ ta s-nu hibâ tuchitâ shi lâ easti pricunuscutâ nitsi limba tsi u Dupâ niscântsâ anji lâ si adâvgã sh-un
asimilatâ di lumea nturtseascâ. zburãscu sh-nitsi nu lâ si da vârâ mari numir di patriotardzâ cari câfta
Dupâ câdearea a stãpuiriljei ndreptu spetsific a lor. ca fratslji a lor sâ-mbrãtsiteadzâ nu
nturtseascâ ama, aestu semnu a Cãluyãrlu Cosma limba elinâ mea atsea rumâneascâ.
sâmtâljei crutsi nu mata fu axi ta s-lji Unâ mileti cari-sh chiru limba cheari Di atumtsea sh-pânâ tu dzâlili a noasti
ascapâ Armânjlji di la tucheari shi sh-ea pân tu soni ca mileti. aesti dauâ parei di patriotardzâ, filoelinji
asimilari. Ca unâ taxirati, pistea Alumta ti chireari a limbâljei a noastâ shi filoromânji, ghini ndrupats di nâpoi
crishtin-ortodoxâ nu câ nu u agiutâ fara armâneascâ - cari nu ari altu scupo di miletsli multu vruti di elji, s-alumtarâ,
armâneascâ ta s-bâneadzâ ma largu dicât tuchearea shi asimilarea a bârnu dupâ bârnu, ca Armânjlji sâ-shi
dupâ tsi câdzu stãpuirea nturtseascâ Armânjloru -, s-dutsi tu tuti duvletsli alasâ limba-a loru shi s-ljea limba
mea agiutã multu la tuchirea shi balcanitsi nu di tora mea di multu chiro. gârtseascâ icâ atsea rumâneascâ ti
asimilarea a ljei di miletsli crishtin- S-cunoscu mushutetsli tsi li ari faptâ furnjia câ, taha, limba armâneascâ easti
ortodoxi iu agiumsi dupâ mpârtsârea a caloirlu Cosma, unlu di protslji un dialectu a limbâljei elinâ icâ a limbâljei
loclu a ljei di daima. propagandishtsâ ti chirearea a limbâljei românâ.
Rolu a limbâljei tu alumta di armâneascâ, cari, tu anlu 1777, alâga Ligat di aestâ problemâ iavea tsi dzâtsi
apârari a farâljei armâneascâ prit horli armâneshtsâ shi anãngãsãia unlu dit aeshtsâ poatriotardzâ tu revista
Ca s-mutrim ghini atseali dauâ turlii Armânjlji ta sâ-sh alasâ limba-a lor “Ddesteptarea”, nr. 5/2000: “di vârâ
di definitsii a limbâljei tsi li deadim tu varvarâ shi s-ljea limba greacâ ti furnjia 10-15 di anji alâncirâ niscânti fãpturi
prota parti va s-videm câ tuti elementili câ, taha, al Dumnidzâ mash di limba ciudioasi..., cari aspun câ... Armânjlji
a lorù li aflãmù sh-tu structura a elinâ lji-ari hari. Alumta a tihilailui di nu suntu Românji shi câ elji zburãscu
limbâljei a noastâ armâneascâ. caloir fu dusâ ma largu sh-di altsâ nu un dialectu românescu, mea ...unâ
Ea easti unâ limbâ romanicâ icâ yeanitsari, ashi cum fu preftul Daniil altâ limbâ!” . Aesti fãpturi ciudioasi
neolatinâ ashi cum suntu alanti dzatsi cari, tu cartea tipusitâ tu anlu 1812 tu suntu uidisiti di aestu caloir Cosma a
limbi surori: catalana, frântseasca, patru limbi: gârtseascâ, varyâreascâ, dzâlilor a noasti, tsi s-ascundi sum
italicheasca, occitana, portugheza, arbinisheascâ shi armâneascâ, lâ numa di Aristarh di vârâ 10 anji, cu
retoromana, româna, sarda, spaniola spunea a yivâsitorlor ta sâ-sh alasâ niscânti fãpturi lâhtâroasi tsi s-amintarâ
shi dalmata. Tu calea-a ljei di nãintari limba a loru shi sâ si-ndreagâ cu tuts cu dauâ capiti icâ cu trei cicioari! Si-
sh-prudipseari ( dezvoltare) limba ta sâ s-facâ Grets. apârâ Dumnidzã!
armâneascâ tricu prit ma multi alâxiri Di atumtsea sh-pânâ tora fara Alushtoru mushutets di zboarâ aspusi
ama armasi ma largu cu structura a armâneascâ nu dusi ananghi di andicra di atseali “fãpturi ciudioasi”
limbâljei latinâ ashi cum s-tihisi sh-cu dushmanji sh-di yeanitsari cari vrurâ cari aspun câ Armânjlji suntu Armânji
tuti alanti limbi romanitsi. sh-vor sâ-lji chearâ limba tsi u zburashti sh-nitsi cum Românji, Aristarh lâ
Ashi cumù sâ shtii limba armâneascâ sh-tsi s-amintã dinâoarâ cu ea. adavgâ, ca paradiymâ, ma multi zboarâ
fu pricunuscutã tu arada, a limbilorù Patriotslji shi patriotardzâlji dit limba armâneascâ tsi s-uidisescu cu
neolatini, la Adunarea Parlamentarâ a Un zborù vivlic nâ-spuni: “cându atseali dit limba româneascâ, vrândalui
Consiliului ali Europâ, tu 24-li di vreari nu easti, tsiva nu easti”. Unâ di cu aesta s-apudixeascâ sh-tut nâoarâ
Cirishar 1997. Cu aestâ apuhii s-featsi nai ma mãrli shi vârtoasili aduchiri cari s-nâ cândâseascâ câ limba armâneascâ
dimândari a statilor balcanitsi ta s-da minâ suflitlu a unui om easti smâtsârea easti unâ cu atsea româneascâ. Prit
cali ca Armânjlji s-poatâ sâ-shi di vreari sh-di besâ andicra di fara sh- aesti zboarâ patriotardul Aristarh vrea
ufiliseascâ limba a lorù tu sculii, tu di pãtrida-a lui. Aestâ sâmtâri poartâ sâ spunâ câ noi Armânjlji nu avem unâ
biserits cum sh-tu mass-media. numa di sentimentu natsional icâ limbâ a noastâ sh-nitsi nu him unâ etnii
Membrilji di la Consiliu ali Europâ patriotismu. Atselji oaminji cari au ahoryea di atsea româneascâ. Sh-ma
loarâ aestâ apofasi sh-featsirâ unâ ahtari ahtãri hãri di vreari sh-di besâ sh-cari nu lâ suntu pricunuscuti aesti hãri a
 BANA ARMÂNEASCÂ
Armânjloru nu ari cum s-lâ hibâ
pricunuscuti tsiva ndrepturi spetsitsi a
lor. Aesti lucri fac ca Armânjlji
dit România s-nu hibâ pricunuscuts
tu nitsi unâ turlii iara a Armânjloru dit
vâsiliili balcanitsi lâ spun câ suntu
Românji di pisti sinuri. Niscântsâ di
aeshtsa suntu niheam agiutats di
duvletea româneascâ iara tsiva pâradz
suntu dats sh-ti Armânjlji dit România,
a câ nu suntu pricunuscuts vârâ turlii.
Nu shtim cum s-fatsi ama câ aeshtsâ
pâradz, vârâ 500 di miliunji di lei tu an,
furâ loats pânâ tora mash di doi inshi.
Unlu di elji easti atsel tsi s-ascundi tu
revista “Desteptarea” sum numa di
Aristarh iara alantu easti, canâ altu dicât
fratili-a lui di Constantsa, patriotardul
Papari cari ndreadzi cafi an un Festival
ti Românjlji di pisti sinuri.
Di dishcljidearea ali vârâ sculii pri
limba armâneascâ aoa România
patriotardzâlji a noshtsâ nu scotu nitsi
un zboru. Zburãscu mash tu numa a
Armânjlor dit alanti vâsilii balcanitsi iu,
dzâcu elji, duvletea româneascâ s-
dishcljidâ sculii pri limba românâ sh-
iu, vârâ 2-3 sâhãts tu stâmânâ s-hibâ
pri dialectul aromân!
Patriotardzâlji dit Machidunii.
Ti haraua a patriotardzâlor di România
viderli-a lor andihristi suntu andrupati
tu Machidunii di niscânts frats di a lor
tu vrearea ti limba sh-ti fara
armâneascâ.
Dupâ cum sâ shtii tu Repulica
Machidunia, iu Armânjlji furâ
pricunuscuts prit Constitutsii ca etnii
ahoryea nica dit anlu 1991, s-deadi
izini ta sâ s-dishcljidâ sculii ti Armânji.
Iavea câ tora, dupâ ahântsâ anji di
cându s-dishcljisirâ aesti sculii pri limba
armâneascâ sh-iu multi bârnuri di
ficiurits armânji puturâ ta s-anveatsâ
carti pri limba a lor pãrinteascâ, yini
unâ di câpiili a lor cari caftâ ca tu
Machidunii sâ s-dishcljidâ sculii pri
limba românâ. Furnjiili ti cari caftâ
ahtari lucru suntu aeasti: “1.Nu suntu
cabaea dascalji ta s-lji-anveatsâ
ficiuritslji armânj; 2.Nu suntu cabaea
cãrtsâ armâneshtsâ dupâ cari s-anveatsâ
ficiorlji armânji shi 3.Di cara bitisescu
protili clasi primari ficiorlji armânji nu
pot sâ s-ducâ ma largu la litseu icâ la
facultati”(!?)
Tut ti aestâ furnjii tinjisita câpii dit
Machidunii mi urminipsi ca tu yinitor
s-alâxescu tu revistâ seamnili “sh” shi
“ts” cu seamnili româneshtsâ. Ti axirea
alushtui babagean lucru tinjisitlu
capidan dit Machidunii easti vârtos
Nr.3 (21), 2000 (Alunarù, Agustu, Yizmâciunù) 5
ndrupatu sh-di unlu di parlamentarlji aistu cursu di limbâ au sponsorizatâ
armânj di aoa di la noi... oaminjlji avuts shi filiala-a Sutsatiljei
...dit Românii di vlleh easti multu hârsitâ câ
Câ vini zborlu di unlu di parlamentarlji cilimeanjlji suntu multu initirisats ti
armânji tsi lu-andrupashti capricearcul limba greacâ!!...”. Cu psâni zboari
capidan tu ahtari ciudios lucru aistâ easti “Hâbarea hârsitâ” tsi u
lipseashti s-aduc aminti câ tu citim tu revista pi limba albanezâ dit
Parlamentul ali Românii ma suntu nica meslu Martsu, a.a”.
vârâ 5 (tsintsi) parlamentari tsi au U bâgãm sh-noi tu revista a noastâ
arâzgâ armâneascâ. Dit tuts aeshtsâ aestâ “hâbari hârsitâ” ta “s-avdâ shi
shasi parlamentari armânji nitsi un nu altsâ câ aoa tu Arbinishii, cum n-
shtii sâ zburascâ ghini armâneashti, nitsi aspuni ma largu Bani Bathishta,
niscântsâ oaminj ma fac cilistisiri ca
un nu reprezintâ Armânjlji tu
ficiuritslji s-anveatsâ limba greacâ, câ
Parlamentul ali Românii sh-nu lâ apârâ
atsea armâneasca si shtii multu ghini
ndrepturli a loru ashi cum u fâtsea shi âncot Consiliu Ivrupeanu ma da
nâinti di doilu polim mondial V. dimândari ti limba shi cultura
Papacostea. Niscânti ori senatorlu Armânâ!...Si cara vrea, s-da dimândari
Justin Tambozi ari bâgatâ problema a ti limba shi cultura helenâ...
Armânjlor tu Parlamentul ali Românii Dumnidzã s-nâ agiutâ s-nâ tsânem
ama fârâ ta s-caftâ vârâ ndreptu mintea-n cap shi s-nu ni fugâ di aisti
spetsific a loru. tsi ma avdzâmu!...
Mircea Ciumara shi Ion Caramitru ...sh-dit Gârtsii
suntu oaminji froninji, tinjisits shi Di parlamentarlji armânji dit Gârtsii nu
luyursits ca multu bunji tu tesili a lor di avem avdzâtâ ca elji s-aibâ mutatâ
minishtsrâ ama ta s-facâ tsiva ti fara vârâoarâ vârâ dzeadzit ti llimba sh-fara
armâneascâ dit cari fac parti nu avem dit cari s-trag shtim ama câti tsiva di
avdzâtâ. strã-strãnipotlu a caloirlui Cosma sh-
... dit Arbinishii prot-patriotardul a Armânjlor dit
“Hâbarea hârsitâ” Gârtsii, Ahile Lazaru, cari aspuni cu
Nitsi parlamentarlji armânji dit alti itsi apuhii câ “Armânjlji suntu Grets
vâsilii nu s-alasâ ma nghiosu di a cari zburãscu unâ limbâ vlâheascâ” (!),
noshtsâ di România. Di parlamentarlji sh-di cari va s-azburâm ma multu, vahi,
armânji dit Parlamentul ali Republica altâ oarâ.
Machidunia nu avem avdzâtâ pânâ tora Tsi mata putem s-dzâtsem sh-noi
disi au adratâ tsiva ti fara dit cari s- cându avdzâmu ahtãri hâbãri sh-ahtãri
tragu, avdzâmu ama di “guva tu pitâ” anãnji tsi li adarâ Armânjlji a noshtsâ
tsi u adrã un parlamentar armân dit nvitsats cari, atumtsea cându agiungu
Arbinishii. Yivâsim tu revista “Frãtsia”, tu niscânti tesi (functsii) ma mãri tu
nr. 4(49), Aprilu 2000, editatâ di Sutsata vâsilia iu bâneadzâ, canda s-agârshescu
“Armânjlji di Albanii”, prezidentu dit tsi farâ s-tragu, s-agârshescu di
Vangjel Shundi, cari tu arada-a ljei u lo limba di dadâ, di adetsli shi arãdzli
hâbarea dit revista “Frãtsia”, editatâ di armâneshtsâ sh-lucreadzâ canda cu
Sutsata “Valacos di Albania”, iu unâ ma mari tãcati contra a tut tsi easti
prezidentu easti deputatlu-a Parlamen- ligat di tricutlu a lor armânescu!
tului Albanz dl.Kristo Goci. Aestâ Aeshtsâ Armânji tsi ncheadicâ
musheatâ hâbari easti ligatâ di apuhia pricunushtearea, nãintarea sh-
cându “Selenitsa (Avlona) s-dishcljisi prudipsearea a limbâljei armâneascâ -
cursul ti-anvitsarea-a limbâljei greacâ! prit limbâ achicâsindalui nu mash limba
tsi u zburâm mea sh-fara sh-pãtrida-a
Aistâ hâbari, dupâ revista, easti un
noastâ -, a s-armânâ tu isturia a noastâ
mari lucru tsi ari faptâ prezidentul a
armâneascâ ashi cum armasi numa a
filialiljei, dl.Ilia Bombaj. Ca ficiuritslji caloirlui Cosma.
s-anveatsâ limba “vrutâ” greacâ elu- Limba armâneascâ ama, thimeljlu-a
ari datâ shi unâ cunachi di a lui, cari chibarâljei farâ a noastâ armâneascâ,
eara shi biroulu-a Sutsatiljei. Aclo s- cu tuti lâietsli prit cari ari tricutâ tu
adunarâ cilimeanj-lji vllahi, ta s- ma multu di dauâ njilji di anji nu chiru
anveatsâ “nai ma veaclji culturâ-a pânâ tora shi nu va s-hibâ alâsatâ s-
Ivropâljei, atsea Elenâ”! Ficiuritslji au chearâ vârnâoarâ di vrutslji-a lei
loatâ Abetsedarlu-a limbâljei greacâ zburâtori: Armânjlji safi, Armânjlji pa-
cu “harauâ” shi elj au un intires multu triots a curi sâmtsâri di vreari sh-di
mari ta s-anveatsâ limba greacâ besâ andicra di ea sh-di fara-a lor suntu
(autorlji u shtiu câtse lu au aistu intires ma nsus di itsido.
ahântu mari ti unâ limbâ xeanâ). Ti Dumitru PICEAVA
.
6 Nr.3 (21), 2000 (Alunarù, Agustu, Yizmâciunù) BANA ARMÂNEASCÂ

23di Maiu – DZUA NATSIONALÂ A ARMÂNJILOR-

Machidunia tu anlu 2000
Armânjli, iutsido bâneadzâ elji,
yiurtisescu dzua di 23 di Maiu, ca
Dzua a lor Natsionalâ.
Sh-tu aestu an, Armânjli s-adunarâ tu
meslu Maiu, ma multsâ icâ ma psânji,
sh-deadun sh-adusirâ aminti di simasia
a Dzuâljiei di 23 Maiu – dzua cându
Sultanlu Abdul Hamid II simna Iradelu
pit cari Armânjli eara pricunuscuts ca
mileti ahoryea di alanti milets crishtini
dit Amirãriljea Nturtseascâ.
Putem s-aspunem cu hârseari, câ tu
meslu Maiu 2000 fu andreptu un bair
di yiurtiseri ligati di Dzua Natsionalâ a
Armânjlor. Prota sh-prota s-adunarâ
Armanjlji dit Ghirmânii, psânji ama cu
mari vreari ti fara armâneascâ
(membrilj fondatori ali ULCA).
România, bairlu di yiurtiseri ligati di
Dzua Natsionalâ fu disclis di “Sutsata
Culturalâ Armâneascâ” tsi andreapsi tu
dzua di 14-li di Maiu unâ mushatâ
andamusi la liceulu Mihai Viteazu di
Bucuresti.
Dit România va nidzem tu Machidunii,
iu, tu dzâlili di19-li, 20-li, 21-li di Maiu,
Armânjlji dit aestu crat yiurtisirâ dzua
di 23-li di Maiu.(Constantsa Armânjlji
yiurtisirâ Dzua Natsionalâ tu 26-li di
Mai ).
Yuirtisirea a Dzuâljiei Natsionalâ
a Armânjilor dit Machidunii –
anlu 2000
Ahurhindalui dit anlu 1989, cându ti
prota oarâ, dupâ multu chiro, Armânjli
dit Machidunii s-adunarâ tu Murmintul
Armânescu di Bituli ta sh-aducâ am
inti di marli evenimentu dit tricut, an
di an tu meslu Maiu, Armânjlji s-adunâ
sh-yiurtisescu Dzua a lor Natsionalâ.
Anlu aestu, Unia di Culturâ a
Armânjlor dit Machidunii (UCAM)
dishcljisi, tu 19-li di Maiu, bairlu di
sãrbãtori ligati di Dzua Natsionalâ pit
unâ andamusi andreaptâ la Casa a
Tiniramiljei dit câsâbãlu Skopie.
Dupâ tsi-s-cântã imnul ali Republica
Macedonia sh-imnul a Armânjilor, Dina
Cuvata (prezidentul ali UCAM) yivâsi
un referat ligat di simasia a Dzuâljiei
Natsionalâ sh-di tuti lucrili tsi li featsi
panâ tora UCAM (multi zboarâ,
psâni…!)
Dupâ Dina Cuvata pi stsenâ s-alinã
Iani Cogeabashia tsi azburâ di
activitatea culturala ali UCAM sh-di
atseali trei cãrtsâ tsi alâncirâ tu
Biblioteca Natsionalâ Armâneascâ
,,Constantin Belimace” anlu aestu; tu
colectsia ,,Zicu Araia” furâ tipusiti dauâ
cãrtsâ: ,,Harishea Pâvrii” soniti di
Baudelaire, tradusi pi limba armâneascâ
di Dina Cuvata shi ,,Tristanlu atsel
zurlu” – unâ creatsii literarâ medievalâ.
Tu colectsia ,,Velo”, alânci cartea
,,Grealili dzâli”, unâ carti di poezii
ânyrâpsitâ di Victor Ceara, di
Constanta, România.
UCAM
deadi
diplomi
d i
pricunu-
shteari
ti tutâ
activi-
tatea tsi
u fea-
tsirâ ti
f a r a
armâ-
neascâ
a l i
Maria
Zicova,
Tania Iavanovsca, Mariana Nicolova,
Mita Arapciu, Steriu Steriov.
Programlu artistic ahurhi cu
cunuscutlu cântic ,,Alexandru a nostu”
cântat di Steryiu al Tugearu, dupa cari
s-alinarâ pi stsenâ ficiuritslji di Shtip
tsi aspusirâ poezii pi armâneashti.
Maria Zicova, Tania Iavanovsca, Mita
Arapciu cântarâ armâneashti iara
ficiorlji di la pareia ,,Skopie” giucarâ
un ‘’mushat’’ cor macedo-slav.
Tu soni s-alinarâ pi stsenâ oaspitslji
di tinjii, pareia ,,Mushata Armânâ” di
Mihail Kogãlniceanu, România, parei
cumândusitâ di prof. Elena shi Willy
Wisoshenski. Aestâ parei, tsi easti ca
unâ fumealji cu paplu Ferdu, gâidâgilu,
cu teta Zaharica, a curi boatsi ma s-u-
avdzâ nu va s-pots s-u-agârsheshtsâ
vârnâoarâ, cu ficiuritsalji Butcaru Maria
shi Nicoleta, Purichea Vanghele shi
Mihaela, Fotu Mãdãlina, Naumi
Olimpia, Iancu Loredana, Saca
Nicoleta, Caratana Stelian shi cu preftul
Yioryi Dima anye iholu fârshirutescu
shi pârâvuliili al Nicolae Batzaria,
cunuscutlu scriitor tsi s-amintã
Crushuva.
Dzua di 19-li di Maiu s-bitisi cu un
njic cocktail iu Armânjli vinits la
andamusi featsirâ moabeti sh-s-
cunuscurâ ma ghini.
Tu 20-li di Maiu, pareia ,,Mushata
Armânâ” deadun cu membrilji ali
UCAM s-dusi Bituli shi s-dânâsi prota
la Murmintsâlji Armâneshtsâ. Aoatsi
ficiuritslji adusirâ chitchi aroshi tsi li
alâsarâ la murmintul al Constantin
Belimace shi Apostol Mãrgãrit. Di la
murmintsâ nâ dânâsim la liceulu
armânescu dit Bituli (liceu iu au
anvitsatâ multsâ Armânji un chiro, ama
tora, tu aestu chiro, tu aestu liceu
anveatsâ ficiori vâryari) sh-deapoaia
neasim la Bisearica Armâneascâ
,,Sâmtsâlji Constantin shi Elena”.
Di Bituli fudzim Struga, iu, la sihatea
4 dupâ prândzu, la Casa di Culturâ,
pareia ,,Mushata Armânâ” dishtiptã tu
suflitlu atsilor vârâ sutâ di Armânj
adunats aoatsi, ahândoasi sentimenti di
vreari ti miletea armâneascâ.
Di Struga nâ dânâsim Ohrida,
vecljiu câsâbã, mplin cu monumenti,
cu limpidlu lac di Ohrida, cu mushata
arhitecturâ, cu labirintul di cãljiuiri shi
sucãchi, cu biseritsli veclji, iu alâgãm
pânâ tu apiritâ. .
Tahina, tu 21-li di Maiu, fudzim di
Ohrida tu alâvdata Crushuva, iu tu anlu
1903, di Ilinden, Pitu Guli, Armân di
dadâ sh-di afendi di Crushuva, alumtã
 BANA ARMÂNEASCÂ
shi sh-deadi bana ti eliberarea politicâ
sh-sufliteascâ” alushtui câsâbã. ,,Tuts
va s-avem hãiri unâ dzuâ di libertati
sh-ti-atsea tuts lipseashti s-alumtãm ta
s-u-anchirdâsim” dzâtsea Pitu Guli tsi
chiru tu alumta di eliberari la loclu tsi
poarta numa ,,Cheatra a Ursâljiei”
(Meciken Camen). Ficiuritslji dit pareia
,,Mushata Armânâ” alâsarâ lilici aroshi
sh-adrarâ caduri hiindalui multu
impresionats di mushuteatsa a loclui.
Nâ priimnãm Crushova, vidzum
bisearica armâneascâ de-aoatsi, n-
adusim aminti tuts di Nicolae Batzaria
sh-dupâ andauâ sihãts anchisim Shtip.
Aoatsi, tu aestu câsâbã, tsi multsâ
Armânji dzâc câ easti capitala a
Armânamiljei, pareia ,,Mushata
Armânâ” s-alinã iara pi stsenâ sh-chiro
di unâ sihati sh-giumitati adusi iholu
fârshirutescu tu mesea a nu lji-aveam vidzutâ canâoarâ tu banâ, yiurtisearea tu 19-li, 20-li, 21-li di Maiu
Yrâmusteanjlor, un iho cari nu pots s-
lu agârsheshtsâ; lipseashti s-lu-avdzâ
ta s-pots sâ-lji ducheshtsâ mushuteatsa
Tu soni lipseashti s-hãristusim a
membrilor ali UCAM ti buna ashtiptari
sh-ti mushatili dzâli tsi li tricum de-adun
tu Machidunii.
Minduieri ligati di
Dzua Natsionalâ dit Machidunii
,,Machidunii – vâsilii mushata di
pirmiti” suntu stihuri dit un cunuscut
cântic cântat di Hrista Lupci. Dealihea
suntu aesti stihuri: prota oarâ cându
vedz Machidunia, ai entipusea câ hii
acasâ, câ atseali locuri li cunoshtsâ di
daima, câ atsea apâ aratsi dit izvurli dit
muntsâ u biushi di anda earai njic, câ
prosuplu a oaminjilor lu shtii, cu tuti
câ-l vedz ti prota oarâ.
Tu 1995, deadun cu pareia ,,Iholu”
Nr.3 (21), 2000 (Alunarù, Agustu, Yizmâciunù) 7
trets unâ cali greauâ di 1000 di km sh-
agiundzâ tu Machidunii la yiurtisearea
a Dzuâljiei Natsionalâ, yiurtiseari tsi
ahurheashti cu imnul ali Republica
Macedonia, yiurtiseari iu prezidentul ali
UCAM, Dina Cuvata, tsi mini âlu
tinjisescu multu, azburâ multu mshat
vâryâreashti. Câtse azburâ vâryârea-
shti, nu shtim; tu salâ eara vârâ 100-
120 di Armânji, 2 xenji (jurnaslistul
austriac, Mark Gauss shi ghirmanlu Al-
fred Shmit) shi 2-3 Vâryari.
Cari easti scupolu ali UCAM?
Minduiescu câ protlu scupo easti s-
tsânâ tu banâ shi s-creascâ limba
sh-cu altsâ multsâ Armanji dit România, armâneascâ. Agiumsi Dina Cuvta s-
câlcai ti prota oarâ pi loc machidune- azburascâ vâryâreashti la Dzua
scu, loc tsi mi mâyipsi sh-tsi mi featsi Natsionalâ? Tsi urnechi da nâs a tinirlor
s-tinjisescu miletea tu cari mi-amintai. sh-a ficiuritslor armânji?
Earam ti prota oara la una andamusi Shidzui muabeti cu sotsljii a mei dit
armâneascâ andreaptâ ti ispetea a Machidunii sh-lji ntribai ti tsi itii
Dzuâljei Natsionalâ. Atumtsea vidzui Armânjljii nu s-adunarâ la andâmuserli
lãcrinji tsi cura pi fatsa a Armânjilor tsi andreapti ti ispetea a Dzuâljei
s-avea adunatâ la Casa di Culturâ di Natsionalâ shi nji-aspusirâ câ elji nu
Struga – lãcrinji di dureari, lãcrinji di mata vor s-ma avdâ zboarâ sh-alâvdãri;
vreari sh-di hârseari, câ putea s-veada pânâ tora prezidentsâlji a Sutsatilor
fciori sh-feati dit altu crat tsi azbura, Armâneshtsâ featsirâ psâni lucri; elji
tsi cânta sh-tsi sh-u adutsea cu elji; mutrescu prota sh-prota intiresili a lor
Armânji dit România sh-Armânji dit sh-deapoaia interesili a Armânamiljei.
Machidunii tsi eara unâ – ma sâ-lji Ma multu s-ancaci un cu alantu.
mutreai di aynanghea nu puteai s- Duchim câ câvgãlu lo proportsii mãri.
ducheshtsâ cari eara dit România shi Liga a Armânjilor dit Machidunii
cari eara dit Machidunii. Ânji si-pârea yiurtisi Dzua Natsionalâ tu 20-li di Maiu
câ bânedz unâ fantasmâ – oaminji idyea Shtip sh-nu câlâsi vârâ membru ali
ca mini, bâna tu alti locuri, oaminji tsi UCAM, iara UCAM andreapsi
ama ânji si-pârea câ-lji cunoscu di sh-nitsi aestâ Sutsatâ nu câlisi vârâ
daima; nu shteam tsi s-adar: s-arâd icâ membru ali Ligâ.
s-plângu. Aesta eara tu anlu 1995. Costa, un Armân dit Shtip, tsi ari un
Tu anlu 2000, agiumshu Struga, tu mushat cafineu iu s-adunâ tinirlji
idyiul loc (dit 1995 sh-pânâ tu 2000 armânji, nji-aspusi: “ Nu earam nitsi
neshu an di an tu Mchidunii, ama la la spectacolu andreptu di Ligâ, nitsi
Casa di Culturâ di Struga nu ma aveam la spectacolu andreptu di UCAM. Tsi
agiumtâ) sh-suflitlu a meu plânsi, plânsi s-caftu ? s-ved tsi ghini sh-mushat
di hârseari câ mi andâmusii cu shtiu sâ s-alavdâ prezidentsâljii
Armânjlji di aoatsi, ama ma multu alushtor dauâ Sutsati tsi nu sh-
plânshu di dureari – dureari tsi u duchii azburãscu un cu alantu, tsi agârshirâ
an di an, ama anlu aestu dureari ânji s- câ ninti di tuti him Armânji sh-câ tu
pâru ti niarâvdari, unâ dureari tsi mi aestu chiro lipseashti s-him deadun.Tsi
featsi s-mi antreb: easti Machidunia adrarâ aeshtsâ doi oaminji tsi suntu n
mash un yis, mash unâ vâsilii dit caplu a nostu:Dina Cuvata shi Mita
pirmiti, mash unâ fantasmâ? Papuli? Ampârtsârâ Armânamea
Easti ti prota oarâ cându ânji niavândalui tinjia s-treacâ pisti
pricunoscu sentimentili, cându avui fuduletsli shi sinferurli-a lor personali.
putearea ta s-ved naevea (realitatea): Noi him arâspândits, catandisea a
fudz dit România cu mirachi tu suflit, noastâ easti multu greauâ, xenjlji è
8 Nr.3 (21), 2000 (Alunarù, Agustu, Yizmâciunù)
n-au sinfer s-n-agiutâ. Ânji si pari câ
noi Armânjilji him blâstimats – nu shtiu
a curi amârtii trâdzem ama duchescu
câ yini chirearea. Shi shtii tsi mi doari
ma multu ? câ aestâ chireari yini di la
noi Armânjlji. Ti-antreb, Marie, easti
blâstem ma mari?“
Nu putui s-lji-apândâsescu a Armânlui
di Shtip. Boatsea sh-zboarili a lui ânji si
pârurâ boatsea shi zboarili a Armânjilor
dit Machidunii, a atsilor Armânji tsi ved
dealihea lucârli sh-tsi nu mata vor sâ
s-arâdâ singuri. Elji ahurhirâ s-veadâ
averlu sh-aestu aver âlji doari.
Tinirlji ficiori cu cari shidzum patru
dzâli tu Machidunii dzâsirâ: ,,videts, tuts
azburãscu vâryâreashti, shtiu
armâneashti ama nu vor s-azburascâ
câ lâ easti arshini…tsi putem noi s-
ftesm…tsiva.
Tsiva, tsiva eara zborlu pit cari
apandâsea la tuti antribãrli a noasti. Tsi
s-ftsem tora? – tsiva. Bânãm tu cratlu
vâryârescu – him Vâryari. Aesta easti
catandisea. Shi zboarâli a lor eara
pricunuscuti ,,ofitsial” di Dina Cuvata
( idyiul lucru âl featsi shi Mita Papuli ).
Cafi andamusi andreaptâ di UCAM
ahurheashti cu imnul ali Republica Mac-
edonia.; njitslji ficiurits recitarâ poezii
tsi eara anyrâpsiti pi frândzâ cu yrami
kirilici (ashi lji-anvitsarâ dascalji armânji
di la sculia armâneascâ); giucarâ la
andamusea di Shtip sh-di Skopie parei
di giucâtori macedo-slavi etc.,momenti
cându mi antribam ma s-eara unâ
andamusi andreapta ti Varyari icâ ti
Armanji.
Adusim dit România pisti 500 di cãrtsâ
shi revisti, ama prezidentsâlji Mita
Papuli shi Dina Cuvata li loara sh-nu-li
deadira a Armânjilor. Tsi va s-adarâ cu
eali…?
Adushu aminti mash ndauâ dit lâietsli
tsi li vidzui. Mini nu voi s-pistipsescu
ca Armânamea dit Machidunii va s-
chearâ ashi cum aspusirâ
Armânjlji di aoatsi; nu
pistipsescu di itia câ suntu
multsâ Armanji tsi
duchescu sh-tsi
minduiescu armâneashti,
ama tu aestu chiro easti
ananghi di unâ politicâ di
dishtiptari a conshtiintsâljei
natsionalâ, a sentimentului
di proprii identitati etnicâ
sh-aestâ politicâ lipseshti s-
u facâ sutsatili. Aesti
Sutsati de-adun cu prezindentsâlji
lipseahti s-achicâseascâ câ nai ma
importantu easti s-andreagâ activitats
armâneshtsâ, seri armâne-shtsâ, s-
adunâ tinirlji tsi au sinfer ti miletea
armâneascâ, s-ufiliseascâ tu intereslu
a Armânamiljei emisiunili di la Radio sh-
Televizii etc.S-alasa unâoarâ ti totna
ancâcerli sh-câvgãlu shi ma s-
ducheascâ câ nu suntu irbapi s-facâ
aesti lucri s-tragâ nanâparti sh-s-alasâ
altsâ Armânji s-reprezintâ Armânamea.
Ti loclu machidunescu, ti limba a
noastâ armâneascâ pâpânjlji a noshtsâ
alumtarâ shi virsarâ sândzâ.
TU AESTU LOC MACHIDUNESCU
UDAT CU SÂNDZÂ ARMÂNESCU
bâneadzâ multsâ Armânji tsi nu sh-aflâ
tu aestu chiro isihia sufliteascâ, tsi
duchescu câ suntu chiruts, fârâ agiutor
fârâ nãdii…
Voi, Prezidentsâlji shi membrilji di
Sutsati dit Machidunii avets borgea s-
anyeats nãdia tu suflitlu a Armânjlor,
avets borgea s-alumtats ti andrepturli
a ARMANJLOR, ti itia câ ‘’Tuts va s-
avem hâiri unâ dzuâ di libertati sh-ti-
atsea tuts lipseashti s-alumtãm ta s-u-
anchirdâsim’’.
Mariana CACIANDONI
BANA ARMÂNEASCÂ
,, S-MUTRIM S-ACATSAM UNA
CALI BUNA “
Tu chirolu dit soni, la noi tu România
ari loc unâ minari culturalâ di mari axii.
Criscu numirlu a oaminjilor tsi
cilâstâsescu ti problema armâneascâ
sh-mari easti hârsearea câ tinirlji
ahurhirâ di s-measticâ, agiutândalui cu
puterea a lor fara armâneascâ.
Armânjili, iutsido bâneadzâ, vor ta s-
anyrâpseascâ tu limba a lor di dadâ.
Nica dit anlu 1880 ahurheashti ta sâ
s-publicâ pi armâneashti. Atsea di prota
publicatsii cari easti shi prota revistâ a
Armânjilor, purta numa “Frãtsâljea
ntru ndriptati “. Dupa aestâ protâ
publicatsii alâncescu sh-alti frândzâ a
Armanjilor: ,,Lunjina”, “Peninsula
Balcanicã”, “Macedonia” etc. Dupâ
câdearea a reghimlui comunistu,
Armânjlji ahurhirâ diznou s-publicâ pi
armâneashti: tu Machidunii alânci
revista ,,Fenix“ shi ,,Grailu
Armânescu”, tu Arbinishii
,,Frãtsia”.Tu anlu 1996, meslu Agustu,
alânci Bucureshti protlu numir a
revistâljei ,, Bana Armâneascâ”, revistâ
tu a curi redactsii s-afla multsâ tiniri.
Anlu aestu, tu meslu Shcurtu, “Sutsata
Culturalâ Armâneascâ” ascoasi protlu
numir di “Bulitin” informativ iu pots
s-yivâseshtsâ hâbãri mutrindalui
activitãtsli a Armânjilor dit Românii
niavândalui simasii câsâbãlu iu bâneadzâ
elji. Tu meslu Cirishar vini chirolu a
tinirilor di Custantsa s-ascoatâ un
buletin cultural informativ tsi poartâ
numa ,,Giunamea Armâneascâ”.Tsi
pot s-aspun di aestâ dit soni publicatsii?
Prota shi prota ghini câ alânci un ahtari
bulitin iu pots s-anyrâpseshtsâ di tuti
activitãsli tsi li andreg Armânjili – ama
a njia ânji si pari câ numa di bulitin
easti niheamâ câpricearcâ (mofturos)
sh-niuidisitâ. Eara ghini cara vrea s-
cljima ,,Frândza a tinirilor armânji di
Custantsa”. Sh-aspun aestu lucru ti itia
câ protlu numir easti multu njic ca usii
(fond, njedzu, contsinut). Cându
tipuseshtsâ un bulitin informativ, easti
ghini s-anyrâpseshtsâ di tuti activitãtsli
tsi s-fac tu un mes. Lipseashti s-
anyrâpseshtsâ naevea, ndreptu.
Tu buletinlu informativ ascos di
Sutsata di Culturâ a Armânjilor, numirlu
2, pots s-yivâseshtsâ hâbãri ligati di
activitatsili a Armânjilor dit meslu
Martsu. Aestu pistipsescu câ easti
 BANA ARMÂNEASCÂ
scupolu a unui buletin informativ – s-
informeadzâ oaminjii mutrindalui
activitãtsli dit un mes icâ doi.
Minduiescu, sh-aspush totna câ
yinitorlu a Armânjilor sheadi tu mâna a
tinirilor sh-a ficiuritsilor. Pârintsâlji a
noshtsâ bânarâ tu un chiro cându
arâdearea, nidriptatea, chisa sh-alti multi
lâiets lji-anvârliga. Elji bâna tu chisâ sh-
tu zândani. Noi, tinirlji di adzâ, bânãm
tu ma multâ lunjinâ – unâ lunjinâ tsi ti
mutâ easti multu silnâoasâ (vârtoasâ)
ama suntu sh-ndoi dit noi tsi nu caftâ
s-cunoascâ aestâ lunjinâ.Pâlâcârsescu
tinirlji tsi scoasirâ buletinlu cultural–
informativ ,,Giunamea Armâneascâ“ s-
aiba totna tu minti dauâ lucri: tu aestu
chiro avem ananghi nai ma multu di
averu; noi tinirlji lipseashti s-aspunem
shi s-ascutem tu migdani averlu. Mash
lucârli dealihea au simasii; lipseashti s-
alâsãm arâderli nanâparti. Sh-unâ altâ
palâcârseari easti ligatâ di chischineatsa
a suflitului. Putem s-agiutãm
Armânamea tu aestu chiro cu inima, cu
suflitlu, cu mintea, cu lucurlu, ama
cându ftsem un lucru lipseashti ca el s-
hibâ chischin. Nu pots s-fats tsiva ma
s-n-ai chischineatsâ tu suflit sh-unâ
ducheari ahândoasâ andicra di miletea
a noasta armâneascâ. Tu aestu chiro
tinirlji lipseashti s-alasâ nanâparti ergul,
anchizmuserli sh-atsea mâreatsâ
ahmâcheascâ. Nu n-alumtãm cu vârnâ
sh-nu lipseashti s-ftsem lucri mash ca
s-ascutem tu migdani câ sh-mini hiu
bun, câ sh-mini agiut Armânamea, câ-
sh mini pot…! Cafiun di noi poati s-
agiutâ fara armâneascâ multu pliguitâ
pânâ tora: putem s-u-agiutãm cu mintea,
cu inima sh-cu suflitlu ama, ashi cum
dzâshu sh-ma-nsus, c-un suflit chischin
sh-amplin di ducheri ahândoasi tsi nu
s-alâncescu di la unâ dzuâ la altâ. Haidi,
mârats tiniri, noi tinirlji dit aestu chiro
s-n-amprustãm fârâ arshini, s-shidem
andreptsâ, cu caplu andzeanâ sh-s-nâ
pâstrãm atsea morala sh-atsel caracter
ti cari pâpânlji a noshtsâ alumtarâ; ma-
s-nâ-pâstrãm morala sh-caracterlu,
mash atumtsea putem s-anichisim lu-
cri buni ti Armânami. Tinirlji di la
,,Giunamea Armâneascâ” au borgea s-
hibâ andreptsâ, s-hibâ ,, gionji” câ mash
ashi pot s-da urnechi sh-la alantsâ tiniri.
Calea tsi lipseashti s-u acatsâ tiniramea
tsi cilistâseashti ti problema armaneasca
easti ,,CALEA A AVERLUI”.
Lucrulu s-vâ hibâ ambar!
Mariana Caciandoni
Nr.3 (21), 2000 (Alunarù, Agustu, Yizmâciunù)
DZUA ARMÂNJLORÙ (14-li di Maiu,
BUCURESHTI)
Easti ti prota oarâ câ dzua di 23-li di
Maiu easti tinjisitâ prit un mari
spectacol Bucureshti. Borgea ti
andridzearea alushtui spectacol sh-lu
lo “Sutsata Culturalâ Armâneascâ”
(amintatâ prota tu anlu 1990 shi
xanaamintatâ tu Andreu 1999) .
Spectacolu s-tsânu tu dzua di 14-li di
Maiu, Bucureshti, tu sala di yiurtisiri a
liceului “Mihai Viteazu”. Dupâ ma
multi moabets apreasi tu Comitetlu di
Cumândâseari, s-lo apofasea ta s-hibâ
ufilisitâ sintagma “Dzua Armânjlor”.
Tu ahurhitâ pareia “Lilici di
primuvearâ” cumândâsitâ di Irina Paris
pãrãstâsi un program di cântitsi shi
poezii armâneshtsâ. Dupâ aesta
Costicâ Canacheu tsânu unâ shcurtâ
cuvendâ tu tesea a lui di prezidentu a
Sutsatâljei Culturalâ Armâneascâ”.
Profesorlu Gh. Zbuchea adusi unâ
idhisi (mesaj) dit partea a “Sutsatâljei
di Culturâ Macedo-Românã” (dl.
Zbuchea easti membru tu dauli
Sutsati). Evantia Bozgan shi Al. Gica
zburârâ (prota pri limba românã, doilu
pri limba armâneascâ)di isturia a
Iradelui dat di Abdul Hamid II-lu aoa
shi 95 di anji ma nâinti. Preftul Yioryi
Yioryi dzâsi unâ plâcârii pi armâneashti
(ma-nclo niheamâ, Maria Man-Yioryi-
nveasta a preftului- shi Elena Yioryi –
feata a preftului- cântarâ ndauâ
mushati cântitsi armâneshtsâ). Toma
Enache, tsi pãrãstâsi programlu
9
deadun cu Aurica Piha, aspusi unâ
poezii di Matilda Caragiu-Mariotseanu
iara Daniela Marzavan aspusi unâ poezii
di Nushu Tulliu. Ma cântarâ Ghica
Vangheli (cântitsi polifonitsi
fârshuriteshtsâ), Sirma Granzulea (tsi
fu multu ghini aprucheatâ di public),
pareia “Macedonia”, Bicu Dumitru (di
Mihail, Kogãlniceanu) shi Valentin
Tashcu (di Bitolia, republica Macedo-
nia). Valentin ari cântatâ sh-la Festivalu
“Fântâna”. Nâs easti studentu la
Facultatea di Teologii). Spectacolu s-
bitisi cu imnul a Armânjlorù
“Dimândarea Pãrinteascâ”.
Prit programlu adrat, organizatorlji
câftarâ ta s-hibâ reprezentati poezia shi
cânticlu armânescu (avem nãdia câ tu
anjlji yinitori va s-hibâ pãrãstisit shi
gioclu armânescu la yiurtiili tsi va s-
hibâ tsânuti tu 23-li di Maiu).
Marea axii alushtui spectacol fu atsea
câ agiutâ ta s-intrâ tu conshtiintsa a
Armânjlorù di Bucureshti (prota oarâ
anlu tsi tricu, Constantsa) ta s-
yiurtiseascâ dzua cându Armânjlji furâ
pricunuscuts ca mileti ahoryea tu
Amirãriljea Otomanâ.
La aestu spectacul furâ vârâ 250-300
di Armânji shi minduim câ elji furâ
hârsits di lucârli tsi li vidzurâ. Dupâ
spectacol, multsâ di participantsâ s-
dusirâ la pizzeria “La Machedoni”
(patronji: Zoe shi Mihai Carabash) ta
s-mâca, ta s-gioacâ shi ta s-cântâ.
Fu unâ musheatâ searâ armâneascâ.
Alexandru GICA
10 Nr.3 (21), 2000 (Alunarù, Agustu, Yizmâciunù)
DZUA NATSIONALA A ARMANJLOR
- 26-li di Maiu 2000 - CONSTANTSA
Vinjiri, 26-li di Maiu 2000, OTAR
(Organizatsia a Tinirlor Armânji dit
România) deadun cu Comunitatea a
Armânjlorù dit România, sum egida
UCAR (Uniunea a Comunitãtslorù
Armâneshtsâ dit România), ândreapsirâ
un spectacul ti yiurtisearea a Dzuâljei
Natsional a Armânjlorù la Casa di
Culturâ a Sindicatilorù di Constantsa.
Easti deftura oarâ cându Constantsa s-
yiurtiseashti aestâ dzuâ pisimâ ti
Armânji. Idyealui ca tu anlu tricutù sala
fu mplinâ di Armânji (750 di oaminji).
S-vidzu nica unâoarâ câ Armânjlji di
Constantsa suntu unâ urnechi ti alantsâ
Armânji dit Românii. Tut ca anlu
tricutù andamusea avu un air giunescu,
patriotic, curagiosù. Airlu aestu âlu da
tinirlji di la OTAR (ân cap cu prezidenta
a Sutsatâljei Mariana Caciandoni; ea fu
inima alushtui spectacul. Tut ea fu
prezentatoari deadun cu George Pasha.
Atselji tsi shtiu cât shicâgi easti George
s-ciudusirâ s-lu veadâ ahât di ascurù
shi ashtirnut tu tesea di prezentator).
Livindeatsa easti unlu dit seamnili a
njeatâljei. Aestâ easti vahi unâ dit
BANA ARMÂNEASCÂ
exiyisili ti cari tu anlu Formatsiili “Samarina” shi “Pindul”
1999 cându Armânjlji di furâ multu ghini aprucheati di public.
Constantsa ândreapsirâ Unâ musheatâ entipusi alâsã shi
spectacolu ti dzua di 23- cântâtoarea Mariana Beca cum shi
li di Maiu, ufilisirâ numa pareia “Frashari” (parei tsi easti adratâ
di “Dzua Natsionalâ a dit feati armâni dit Arbinishii tsi ânveatsâ
Armânjlorù”. la Liceulu Pedagogic di Constantsa.
Pi ningâ pirifanjea câ Aesta fu pi shcurtu programlu cultural-
organizarâ ti prota oarâ artistic dit aestu spectacul. Spectacolu
dzua di 23-li di Maiu tu s-bitisi cu unâ shcurtâ cuvendâ a
Românii s-adavgâ shi poetâljei Chira Iorgoveanu-Mantsu (tsi
pirifanjea câ ufilisescu bâneadzâ tora tu Francfurt-Ghirmânii).
zborlu “natsional”. Easti Ningâ alti lucri cari li spusi, Kira zburâ
dealihea câ tu anlu 1999 OTAR nu s- sh-di identitatea armâneascâ. La
avea amintatâ nica, ama multsâ dit tinirlji antribarea “tsi suntu Armânjlji?”,
dit aestâ sutsatâ furâ prit organizatorlji antribari tsi s-bagâ ca unâ idei
a yiurtiiljei dit Maiu 1999. âncârfusitâ di 200 di anji Kira apândâsi:
Yioryi Beca (prezidentu ali UCAR) “Oaminji bunji, Armânjlji suntu
yivâsi un material ligat di simasia tsi u Armânji, tsiva altutsuva!” (…) cându
ari ti
Armânji
Dzua di
23-li di
Maiu.
Ficiuritslji
di la
sculia
numirlu
12 (iu
ahurhi di
un an
ânvetslu
facultativ
a
limbâljei armânâ) pãrãstâsirâ un him antribats “tsi him?” shi cându mini
shcurtu program di cântitsi shi poezii dzâcù câ him Armânji va s-dzâcâ câ
armânrshtsâ. Idyiul lucru-l featsi pareia noi avem identitatea a noastâ. Aestâ
“Musheata Armânâ” di Kogãlniceanu. identitati nâ fu fuvirsitâ, nâ fu loatâ,
Aura Pasha, Mihaela Shutsu shi Victor nâ fu furatâ, nâ fu loatâ ti shicai. Di
Ceara recitarâ poezii. multi ori nâ si spusi: voi nu hits atsea,
hits alantsâ. Oaminji bunji, noi shtim
tsi him, nu lupseashti s-nâ spunâ vârnu.
Atseali anyrâpsiti di isturii shi
lingvisticâ suntu unâ. Problema
armâneascâ, dupâ mintea sh-dupu
duchirea a mea easti unâ problemâ di
ducheari. Easti atsea tsi cathi un di
noi s-ducheashti.”
Spectacolu s-bitisi cu “Dimândarea
Pãrinteascâ”, imnul a Armânjlorù di
iutsido.Dupâ spectacol, multsâ di
participantsâ s-dusirâ la discoteca
“Max”. Partea armâneascâ di la aestâ
discotecâ fu asiyuripsitâ di pareia
“Pindu”
Alexandru GICA
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr.3 (21), 2000 (Alunarù, Agustu, Yizmâciunù) 11
eti cari adrã – nica dit antichitati – ca
UN PUNCTU DI VIDEARI axia (valoarea) la ideia di natsionalitati
Tu 14-li di Maiu 2000 “Sutsata treili tãbãbii adusi aminti ma-ndzeanâ. s-hibâ multu relativâ tu Balcani.”
Culturalâ Armâneascâ” ândreapsi un Prit cearei mintimeni lipseashti s-hibâ Sintagma “Dzua Armânjlor” ânji si pari
spectacul ti yiurtisearea a 95 di anji di adushi deadun reprezentantsâ dit treili ma bunâ sh-ti furnjia câ nu poati s-hibâ
cându sultanlu Abdul Hamid II-lu deadi tãbãbii. Scupolu? Unâ actsiuni chino tu atacatâ di nitsi unâ parei di Armânji pi
Iradelu tu Amirãriljea Otomanâ. Aestâ tsi u mutreashti problema armâneascâ. problema: “suntu Armânjlji unâ
yiurtii fu andreaptâ sum numa di “Dzua Argumentul tsi-lu adushù ma-nsusù natsiuni?”. Atselji tsi pistipsescu câ
Armânjlor”. Multsâ Armânji s-ciudusirâ tsâni di puliticâ shi diplumatsii. Armânjlji nu suntu unâ natsiuni (icâ
câ fu ufilisitâ aestâ numâ sh-nu Sâ zburâm niheamâ di aspectul suntu parti dit altâ natsiuni) n-au câtse
sintayma “Dzua Natsionalâ a shtiintsific.Suntu Armânjilji unâ s-cârteascâ ti furnjia câ nu s-veadi
Armânjlorù” (cari easti ufilisitâ di natsiuni? S-veadi la comunitatea zborlu “natsional”. Atselji tsi luyurse-
Armânjlji dit Machidunii shi Arbinishii (chinotita) armâneascâ unâ unitati di scu câ Armânjlji suntu unâ natsiuni, n-
cum sh-di Armânjlji di Cunstantsa tsi limbâ, di locu, banâ icunomicâ shi au sh-elji câtse s-cârteascâ ti furnjia câ
organizarâ aestâ dzuâ pisimâ tu anjlji naturâ psihicâ? Au Armânjlji sintagma “Dzua Armânjlor” nu dzâtsi
1999 shi 2000). Va s-lâ apândâsescu conshtiintsa câ au unâ arâzgâ sh-unâ câ Armânjlji nu suntu unâ natsiuni.
alushtorù Armânji, maxus ti furnjia câ mirâ comunâ? Sâ zburâm tora niheam sh-di aspectul
mini fui unlu di atselji tsi furâ ti ufilisirea Suntu multi apandisi tsi s-da la aesti psihologic: niscântsâ Armânji dzâsirâ
a numâljei di “Dzua Armânjlor”. Voi s- antribãri. Tu tsi mutreashti unitatea di câ sintagma di “Dzua Armânjlor” s-
hibâ limbid dit ahurhitâ câ aestu nu easti limbâ (cu tuti câ suntu dyeafurãi di la amintã dit fricâ (asparizma câ bânãm
un articul polemic. Voi s-dzâc mash cari unâ nai la alta) sh-di naturâ psihicâ tu Românii iu nai ma multsâ di Românji
easti minduearea a mea tu aestâ putem s-dzâtsem câ apandisea easti da. dzâc câ grailu armânescu easti un
problemâ. Sâ shtii câ adzâ suntu trei Tu tsi mutreashti loclu, Armânjlji suntu dialectu sh-Armânjlji fac parti dit populu
tãbãbii ma mãri di Armânji: 1.Armânjlji multu arâspândits shi diaspora românescu. Easti greu s-apândâseshtsâ
tsi s-luyursescu Armânji sh-nu armâneascâ easti multu mari. Armânjlji la aestâ problemâ.
altutsiva. 2. Armânjlji tsi pistipsescu câ nu au unâ banâ icunomicâ comunâ sh- Mini hiu dit atselji tsi minduescu câ
tsân di miletea româneascâ. 3. nu au unâ organizatsii cari sâ-lji Armânjlji suntu Armânji sh-nu altutsiva.
Armânjlji tsi dzâc câ suntu Grets âncurpiljeadzâ tuts Armânjlji dit lumi Ama tu idyiul chiro pistipsescu câ easti
vlahofonji. Poati câ ma easti unâ altâ (suntu multi sutsati armâneshtsâ ama dealihea sh-tsi dzâtsea Victor
tãbãbii di Armânji: atselji tsi nu au vârâ nu ari unâ ligâ cari sâ-ncurpiljeadzâ Papacostea tu anlu 1943: “omlu dit
sinfer ti problema a identitatiljei aesti sutsati). Hanimusa Balcanicâ – dit itsi parti a ljei
natsionalâ. Tu aestu articul nu va s- Di 4 anji di dzâli revista “Bana – ljea parti, prit tutâ structura a ljei
hibâ zborlu di aeshtsa dit soni Armânji. Armâneascâ” (prit boatsea a domnului etnicâ, mintalâ shi sufliteascâ, la ma
Armânjlji tsi minduescu câ nu suntu Piceava) zburashti di marea ananghi tsi multi natsionalitãts.” Ti aestâ furnjii
nitsi Grets nitsi Românji, luyursescu câ u au Armânjlsji di unâ formâ di lipseashti s-nu hibâ giudicats fratslji a
23-li di Maiu easti Dzua Natsionalâ a organozari comunâ. noshtsâ tsi pistipsescu câ Armânjlji
lor (avânda tinjii sh-ti Dzua Natsionalâ Tu tsi mâtreashti arâzga a Armânjlor suntu parti dit altâ mileti (di nai ma multi
a craturlor iu bâneadzâ). Ti Armânjilji vidzum câ suntu ma multi minduiri. ori atsea mileti tsi easti majoritarâ tu
tsi s-luyursescu Românji, Dzua Idyiul lucru putem s-lu dzâtsem tu tsi cratlu iu bâneadzâ)
Natsionalâ easti 1-lu di Andreu iara ti mâtreashti mira a lor. (cu adâvgarea câ Putem s-nâ andâmusim tuts tu for-
Armânjlji tsi s-pistipsescu Grets, Dzua multsâ Armânji au umutea câ lumea a mula “Dzua Armânjlor”. Tu idyiul chiro
Natsionalâ easti 25-li di Martsu. Cându lor nu va s-chearâ). Videm câ apandisea lipseashti s-nâ minduim câ “irinjea easti
va s-yiurtiseshtsâ 23-li di Maiu ca Dzua la antribarea “suntu Armânjlji unâ di patru ori ma mari ca ndriptatea”
Natsionalâ a Armânjlorù, multu greu va natsiuni?” easti multu greauâ. (Arsenie Papacioc).
s-hibâ s-tsâ yinâ la yiurtii Armânji tsi Ti istoriclu armân Nicolae Nu easti aproapea ici importantu cari
s-luyursescu Românji icâ Grets. Nai Tanashoca, apandisea la aestâ ntribari ari ndriptati tu problema a identitatiljei
ma importantul lucru ligat di dzua di easti negativâ. “Spetsificlu armânescu armâneascâ. Importantu easti s-dutsem
23-li di Maiu easti ideia di giumaeti. (…) nu putu ta s-hibâ thimeljlu shi ma largu zborlu shi adetsli armâneshtsâ
Atselji tsi cumândâsescu sutsati factorlu determinant ti ancljigarea la unâ shi s-putem s-nâ hârsim deadun tuts
armâneshtsâ lipseashti s-aibâ murafetea natsiuni ahoryea, amintâtori di crat shi Armânjlji tu dzua di 23-li di Maiu.
s-ufiliseascâ zboarâ tsi pot s-aducâ culturâ proprie (..)”. S-nâ adutsem aminti câ tu pistea
deadun cât ma multsâ Armânji. Tu Pi altâ parti marli anvitsat Tache ortodoxâ un “aver” tsi adutsi nchizmâ
idyiul chiro lipseashti s-hibâ câftati Papahagi tradutsi zborlu “milete” prit shi câvgã nu easti bun. Averlu easti bun
simbolurli tsi suntu strâxiti di cât ma “natsiuni” shi tradutsi sintagma “miletea mash cându adutsi irinji shi
multsâ Armânji. Mini minduescu câ armâneascâ” prit “natsiunea mushuteatsâ. Hristolu nâ dzâtsi câ pân
sintagma “Dzua Armânjlor” easti ma armâneascâ”. tu soni averlu easti idyiul lucru cu
uidisitâ ti furnjiacâ ea poati s-adunâ Câ aestâ problemâ easti multu greauâ vrearea. Dicât s-ai andriptati shi s-
deadun ma multsâ Armânji (adyeafur putem s-duchim shi dit niscânti zboarâ eshtsâ singur ma ghini s-bânedz tu
di tsi minduescu aeshtsâ Armânji al Victor Papacostea: “nu fu vidzut comunitatea di vreari a farâljei (alargu
andicra di problema a arâzgâljei a fondul etnic comun shi maxus atsea di averurli tsi duc la mpârtsâri).
Armânjlorù). Vrearea ti Armânami u au mintiturâ di milets (dit Balcan n.n.) di Alexandru GICA
12 Nr.3 (21), 2000 (Alunarù, Agustu, Yizmâciunù)
“Tuts zburãscu ti <Naua Europâ>. Ama Di zbor cu scriitorul di Austria arâspândits tu ahânti vâsilii sh-am mari
tsi limbâ va sâ zburascâ tru naua
Europâ? Inglizeashti ? Frântseashti? I,
vahi, armâneashti?... Ama, ashi cum tutâ
lumea shtii, nu para avem hãri tsi s-caftâ
di la noi, Europeanjlji di adzâ shi atselji
di mâni. Sh-cu tuti aesti, ari ahtãri
oaminji: dishcljishi la tuti tsi s-fac tru
lumi, cari nu bagâ tut thimeljlu pi averli
a lor natsionali; a curi nu lâ yini zori,
ama easti unâ harauâ s-mindueascâ shi
sâ zburascâ tru dauâ icâ ma multi limbi;
cari nu cilâstâsescu mash tru un stat,
ama daima tru ma multi; ti cari sinurli
nu suntu niscânti lucri pisti cari nu pots
ta s-trets; cari daima adarâ emburlâchi
sh-urdinâ di la Apiritâ câtâ Scâpitatâ sh-
di la Njeadzânoapti la Not; cari sh-amintâ
identitetlu mash prit ligâturli cu alti
culturi; a curi tuti aesti nu lipseashti ta
sâ-lji li spunji ti un mari scupo, câtse
elji nica dit zâmani bâneadzâ ashi. Pi
shcurtu: ari ahtari nãu Om European.
El easti Armânlu...Câtse atsea tsi noi
bash tora lipseashti s-anvitsãm, dimi s-
him nâscântsâ oaminji fârâ prigiudicãts,
a curi banâ s-nâ hibâ dishcljisâ, oaminji
livendzâ, tsi sh-mutrescu lucurlu itsido,
Europeanji entuziashtsâ, a curi patridhâ
easti lumea ntreagâ - suntu Armânjlji di
ma multu di 2000 di anji. Atsea tsi noi
lipseashti s-anvitsãm, Elji u shtiu”.
Aesti zboarâ furâ scrisi di editorlu a
revistâljei “Literatur und Kritik”, Karl
Markus Gauss tsi bâneadzâ Salzburg,
tu Austri. Ti mini suntu un motto cu
cari di aua sh-ninti ânji si par uidisit s-
ahurheascâ itsi articul dit revista “Bana
Armâneascâ”. Ti atsea câ nu shtiu desi
vârnâ, pânâ tora, âlji zuyrâpsi prit
zboarâ ahântu ghini Armânjlji, tsi s-pari
câ suntu agârshits. Iara multsâ di atselji
tsi nu-lji agârshirâ, di multu chiro, lâ
seaminâ un sentimentu di mileti
inferioarâ, cama nghios di alantsâ, tsi
nu ari unâ “culturâ” tru scara a
miletsloru cu cari bâneadzâ deadun tu
Balcan shi-aeshtsâ cilâstâsescu ashi ta
s-lâ tucheascâ identitetlu sh-limba.
Câtse dzâc nâsh, Armânjlji va s-chearâ.
Tsi ufelii au Armânjlji tu aestâ banâ
modernâ ti limba di dadâ, tsi “goalâ sâ
zburashti, tsi nu ari normi sh-easti
multu oarfânâ”, dzâc nâsh. Sh-cându
tut avdzâ ahtãri zboarâ sh-cându
deanvârliga avdzâ ahânti teorii disuidisiti
ti tsi suntu Armânjlji, dealihea agiundzâ
s-tsâ cheri pistea tu tini ishish, s-nu shtii
cari eshtsâ alihea sh-tsi lipseashti s-
eshtsâ. (Sh-ma multu ti tinirlji di adzâ).
BANA ARMÂNEASCÂ
KARL M. GAUSS
Shi atumtsea ai ananghi di unâ yilii ta
s-tsâ vedz ghini prosuplu, suflitlu,
sumenjea. Aestâ yilii a conshtiintsâljei
shi a banâljei a noastâ u deadi Gauss
prit articolu aestu tru cari adâvga:
“Protslji tu unâ Europâ libirâ, a curi
sinuri va s-hibâ dishcljisi nu mash ti
pârmâtii, ama sh-ti oaminj, Armânjlji s-
pari câ suntu nai ghini ândreptsâ ti unâ
Europâ Unitâ”
Ti atsea haraua a mea nu avu mãrdzinji
anda lu-andâmusii Karl Markus Gauss
la andamusea ti yiurtisearea a Dzuâljei
Natsionalâ a Armânjlor dit Machidunii.
Harauâ misticatâ cu ciudia a reportelui
tsi prindi s-nu chearâ arastea ta s-
sheadâ di zbor cu aestu publicistu tsi-
lji adusi Armânjlji tu prota tesi:
R. D-le Gauss cum di agiumseshi la
yiurtisearea a Dzuâljei Natsinalâ a
Armânjlor di tu Machidunie?
G. Mini ânvitsai câ ari aoa aestâ
manifestari sh-vrui s-u ved câtse di ma
multsâ anj mutrescu cu interes
problema armâneascâ.
R. - Cându ânchisishi aestu lucru?
G. Aua sh-vârâ trei anj. Mini escu
interesat di atseali milets cama njits tsi
nu au un stat a lor ama fac gaireti sh-u
tsânâ limba sh-cultura, fârâ ama s-caftâ
sâ-sh facâ un stat a lor.
R.- Ai studiatâ sh-alti parei etnitsi?
G.- Prota ahtari parei etnicâ tsi u
studiai furâ Sorablji, unâ parei etnicâ
slavianâ , dit atsea di ma ninti Ghirmânii
di Datâ. Elji bâneadzâ di unâ njlji di anj
anvârligats di oaminj tsi zburãscu limba
ghermanâ. Deapoia mi dush la Gocia,
unâ parei di oaminj tsi zburãscu limba
ghirmanâ, austriacâ tu Slovenia.
Deapoia mi dushu sâ-lj ved Uvreilji
sefardzâ di Sarajevo, tsi vinirâ tu
Balcanj aua sh-vârâ 500 di anj. Elji
zburãscu unâ limbâ veaclji spaniolâ.
Armasirâ azâ aclo mash vârâ 700 di
inshii. Deapoia mi dush tu Italii sâ-lj
ved Arbareshlji, unâ parei di veclji
Arbineshi tsi vinirâ tu Apulia sh-Calab-
ria aoa sh-vârâ 500 di anj . Elji bâneadzâ
tu 147 di hori shi sh-u tsânurâ
identitatea etnicâ arbinisheascâ, ama
sigura elj suntu cetãtsenj italieanj. Sh-
tru soni agiumshu sh-la Armânj tsi
suntu pareia etnicâ nai ma marea tsi u
mutrii mini. Tu ahurhitâ nu shtiam câ
ari ahântsâ multsâ. Mi intereseadzâ
multu Armânjlji câtse elj suntu
interes s-ved cum di puturâ nâshi s-u
tsânâ identitatea etnicâ. Nâshi s-
integrarâ multu ghini tu culturli dit statili
iu bâneadzâ ama, tru idyiul chiro sh-u
tsânurâ multu ghini sh-cultura a lor. Ti
atsea mini minduiescu câ elj suntu una
di protili milets a nauâljei Europâ.
R.- Avets ânyrâpsitâ un articol tu cari
dzâtseats câ problema armâneascâ easti
cljeaia ti ândridzearea a nauâljei Europâ.
Cum u vedz tini aestâ problemâ?
G- Tora s-ândreadzi unâ nauâ Europâ
tu cari intrâ natsiunj cama mãri sh-
cama nits. Tsi va s-facâ cu eali? Va s-
hibâ Statili Uniti a Europâljei? Va s-
armânâ ca natsiunj, icâ va sh-u chearâ
natsionalitatea? Va s-hibâ unâ Europâ
cu multi culturi sh-limbi? S-bagâ sh-
problema a limbâljei. Ashi cum shtits
la conferintsili europeani daima suntu
âncâceri tsi limbi s-hibâ ufilisiti sh-tsi
limbi s-nu hibâ ufilisiti. Di nai ma multili
ori suntu ufilisiti engleza sh-franceza.
Cu tuti câ, Italia ari 80 di miliunj di
oaminj, limba italianâ nu sâ zburashti
la aesti conferintsi. Tsi s-dzâtsem di
daneza, finlandeza sh-alti limbi, eali nu
au nitsi unâ basti (shansã)? Mini
minduiescu câ nu ashi lipseashti s-hibâ
naua Europâ. Feciu ca unâ shicai, tsi
easti ama ma multu di unâ shicai, cãndu
dzâsh câ la aesti conferintsi europeani
lipseashti s-nu sâ zburascâ pi englezâ
icâ francezâ, ama pi armâneashti. Câtse
? Câtse Armãnjlji nu au un stat a lor,
ama au unâ limbâ veaclji, tsi easti
zburâtâ tu ma multi vâsilii sh-va s-hibâ
multu ghini Europa sâ zburascâ pi
armâneashti. Aestâ va s-hibâ unâ
shansâ bunâ sh-ti un altu lucru. Mini
minduiescu câ lucârli tu Statili Uniti a
Europâljei s-duc pi mari ayunii shi s-li
striduts tuti documentili pi tuti limbili
tsi suntu zburâti tu UE va s-lu
ayâliseascâ niheamâ lucurlu. Ama UE
ved câ para nu fu minduitâ ca un club
a culturlor câ ma multu ca unâ mari
pâzari icunomicâ. Ashi propagandi-
shtilji a pâzariljei europeanâ vor tut s-li
ayunjseascâ lucârli. Pârearea a mea
easti ama câ nâscânti lucri lipseashti
sâ s-ducâ pi ayalea.
R.- Mi ariseashti multu cã tini âlji
luyurseshtsâ Armânjlji protslji euro-
peanj. Elji urdinarâ multu sh-iu s-dusirâ
s-integrarâ multu ghini, u asimilarâ
cultura, fârâ ama sâ-sh chearâ identita-
tea etnicâ, sh-di multi ori elj furâ tu
arada a lor, un factor di civilizatsii.
 BANA ARMÂNEASCÂ
G.- Ashi easti.Tu Eta di Mesi elji purta
pârmatii di Bizants, Viena sh-
aljiumtrea shi eara unâ parti impor-
tantâ dit icunumia europeanâ. Easti
unâ specialitati a Armânjlor sh-di adzâ,
elj au ananghi di un sistem cu sinuri
dishcljisi. Armânjlji suntu multu
uidisits ti Europa di mâni.
R.- Aestâ easti prota a ta vizitâ tu
Machidunii. Cum ti ariseashti aua?
G. - Escu aua mash di unâ dzuâ. Ama
aestâ dzuâ mi impresionâ multu. Mi
dushu cu autobuzlu di Shtip, Bituli.
Impresia a mea easti câ oaminjlji dit
Machidunii sh-Armânjlji prota ti prota
au mari interes ti culturâ, voiu s-dzâc
ti crishtearea a limbâljei, a poeziiljei sh-
ufilisearea a limbâljei a lor ti
comunicari. R.- Di aoa iu va ti duts?
G.-Ta sã-lj cunoscu ma ghini
Armânjlji voi s-mi duc sh-Metsovo sh-
tu alti locuri dit muntsâlji Pindu. Poati
va mi duc sh-Fearicã sh-Moscopoli
tu Arbinishii. Sh-dapoia voi s-yin tu
Românii, Constantsa sh-tu horli di
anvârliga.
R. - Ashtiptãm s-yinits sh-la noi sh-
macsus u ashtiptãm cartea tsi u
nyrâpsits ti Armânj.
G. - Cartea lipseashti s-u bitisescu
pân tu meslu Yizmâciun, câtse editorlu
va s-u scoatâ tu meslu Shcurtu anlu
tsi yini. Va s-aibâ sh-caduri tsi li adarâ
oaspili a meu fotoreporterlu tsi daima
alagâ cu mini.
R.- Cara vrets sâ-nj spunj ndauâ lucri
ti lucurlu tsi lu adrashi pânâ tora?
G.- Pânâ tora am tipusitâ vârâ 8 icâ
10 cãrtsâ ti cultura a Europâljei
Chentralâ. Cãrtsâli dit soni suntu cama
polemitsi sh-niheamâ narativi. Atsea
dit soni tsi fu tipusitâ ari numa “Omlu
tsi intrâ tru frigider”. Avu mari suctses
tu Ghirmânii. Easti ti oaminjlji tsi vor
s-bâneadzâ tu eternitati. Mini aduc
dininti raportul andicra di relighii shi
tehnologhii, di meditsinâ sh-alti
disciplini, raportu minduit tru traditsia
filozoficã a Europâljei.
R.- Ãnj fâtseshi mari harauâ s-ti
andâmusescu tu vatra a Armânjlor -
Machidunia, dupu tsi u minduishi
teoretic ahântu musheat, problema
armâneascâ sh-ti ashtiptãm tu Românii.
G.-Haristo sh-mini ashteptu cu niarâ-
vdari s-mi ved cu Armânjlji di aclo.
Bitisescu aestâ moabeti cu timbihea
dit soni a articolui a lui; “Atsea tsi caftu
mini tru soni, tsi fac timbihi easti:
pricunushtearea a limbâljei
armâneascâ ca un amintatic cultural
eurpean sh-ca limbâ internatsionalâ ti
Conferintsi...
Yinitorlu a Europâljei va s-hibâ
apufâsit di problema armâneascâ!”.
Aurica PIHA
Nr.3 (21), 2000 (Alunarù, Agustu, Yizmâciunù) 13
CÂNICHI
(Continuari dit numirlu tricut)
Plateea ! Misuhorea ! Ama gioclu nu
s-bitiseashti aua. Oaminjlji s-acatsâ di
mânj pali tu tsercljiu. Cânticlu s-dutsi
ninti. Sh-cicioarli s-minâ trã giucari,
dupu cântic. Gioc di trei icâ di dauâ
jgljioati ninti. Anarya. Tuti suntu
preayalea tu aestu loc. Tu aesti
pânâyiri, oaminjlji suntu multu
ashtirnuts. Ninti s-avdu boatsili atseali
grealili, apoia ma minutili. Vârâ oarâ,
nai ma aushlu om fatsi semnu shi
giucâtorilji dânâsescu. Corlu si-
aspardzi, giucâtorilji s-measticâ cu
atselji tsi shidzurâ anvârliga di mutrea.
Marea Misuhori nu-lj âncapi. Ama tuts
suntu hârsits. Tu chiro di polim i di
urfâneatsâ, putsânâ dunjeauâ s-aduna
la Cânichi.
Ma, an dupu an, cându tu meslu Iuliu
alinam tu munti, chetsrâli tsi-avea
armasâ di la ardearea a Hoarâljei si-
njicshura. Io mi-anâltsam, chetsrâli si-
njicshura sh-nu puteam s-mi agioc, s-
mi ascundu dupu eali. Mi loarâ
gaileadzlj azvarna. Nu mata mi
acâtsam ân cor. Mutream aynaghea.
Mi ântribam: noi, tinirilji tsi ligâturâ
avem cu bana di tu zâmani? Ti noi easti
un simplu spectacol. Ma lishor easti
s-mutreshtsâ aynanghea.
Al tati âlj si featsi yislu alithea: Easti
ân cap la Cânichi. Io, canda mi cher
didip, ânj cher egou-lu. Isuseari,
mârtari, fumelji, gaileadz. Nu-am loc
ti la Cânichi. Aclo easti trã chefi, trã
zaifeti, trã cântari. Ma, io mi ampulise-
scu s-crescu njitsli. Voi sâ shtiu cari
hiu, cari easti thesea a mea, harea a
mea. Ti shtiintsâ ânj ded 4 anj di banâ.
Ama, aclo nu ânvitsai tsi lipseashti s-
adar io ti aestu loc. Caftu s-aflu tsi
borgi am, tsi hârseri poati s-nj aducâ
aestu loc.
Afendi, ân cap la Cânichi, tradzi corlu
dinâintea a poartâljei di la naua-nj casâ
shi mutreashti. Ghini ma, io nu mi vedu
iuva. Nu ljau parti. Nu suntu trã io
aesti…Arãdz !
Trec ninga-ndoi anj. Dau mâna cu
bana-nj, fac armistitsiu, aflu nâ cali shi
trec dininti ân cor. Ciudii! Duchescu
câ prindi s-escu dip dininti, ân cap!
Prota di muljeri! Aclo iu, cathi an, teta
Marusha, cu lãrdzâli fustãnj li bâga s-
gioacâ, pi aradâ, nveastili shi nipotslj.
Teta Marusha muri. Tora, prota
muljeari di-n cor, nu ari ni fustanj pân’
di padi, ni nipots. Ma sh-u adutsi cu
ea, a, câ escu cu multsâ anj ma tinirâ.
Ninga io, s-acatsâ-n cor, la Cânichi
multi muljeri shi fumealja a mea. Vor
s-ânveatsâ zboarili a cântitslor. Oh,
baba-nj, mama Ziona, ânj dâdesh numa
di Zoitsa ( Puteari ti banâ) câtse, nu-nj
dâdesh sh-boatsea a ta! Nu pot s-u
silighescu boatsea, s-agiut tu cântari.
Gionjlji di ilichia a mea agiumsirâ-n cap
la Cânichi. Ama atselj di vâr chiro iu
suntu?…Corlu dânâseashti ‘heamâ
oarâ ninti ta s-intrâ tu Misuhori, dinintea
a casiljei a pârintsâlor a mei. Afendi
aushi, ama iasi la firidâ sh-greashti ti
nica 10 anj ”Escu sh-mini aoa!”.
Tora nu mata eshtsâ. Tora, escu io
aoa, afende!. A, câ-nj escu mash
muljeari, dimi cetâtsean di categoria a
daua. Avem irini tora, putem s-nâ
nvitsãm ficiorlji aesti musheati adets.
Mutrea-ts nipotsilji! Yin cu sotslji la
Cânichi, cathi vearâ. Mutrescu pi
budzâli a meali câ vor s-acatsâ stihurli
a cântitslor. Ãnyrâpsea-nj-li dado!
Prindi sâ-nveatsâ shi sotsli armâneashti.
Cânticlu va s-treacâ ashi di tsercljiul di
her a muntsâlor. Ma, va s-treacâ filtrat.
Mash pi gârtseashti.
Nu mi aspar. Scupolu a Corlui di la
Cânichi va armânâ totna idyiul.
Instrumentishtsâlji di tu fotografie
ânfumiljearã sh-elj. Ia, hiljilu al Alexei,
tsi shuira la clarinâ, bati avyiulia! Has
pap-su!.
Cât va s-bânedz idyiul Cânichi va-l
avdu. Pirifanjia a lui nu-ari s-chearâ iara
ficiorlji a mei va s-treamburâ di harauâ
di câti ori va-l avdâ. Ca atumtsea anda
avdzârâ ti prota oarâ iholu a cânticlui.
Eara njicâzantsâ , s-cârtea un alantu shi
di iu s-âncâcea, dânâsirâ sh-uhtarâ doilj
cu mirachi: Tsi musheatsã! Ti atsea,
mutrescu cu mari nãeti tu yinitor. Voi
mash ca zurleatsa a oamijlor tsi featsirâ
di tu polim un fenomen periodic s-
dânâseascâ. Sh-voi ca vârnâoarâ di aoa
shi ninti, s-nu avdu dultsili a nostru iho
di la Cânichi, fârâ ta s-mi acats ân Cor.
Ma amânat, dupu io, va s-yinâ ficiorlj
a mei.
Zoe PAPAZISI PAPATHEODORU
Armânipseari: Aurica PIHA
14 Nr.3 (21), 2000 (Alunarù, Agustu, Yizmâciunù)
PRIIMNARI PRIT VLÃHIA MARI - ADZÂ, AIERI SHI…NÃOARÂ
(Continuari dit numirlu tricutu)
La dispârtsâri, nvirnatâ di atseali
avdzâti, âlji tâxii câ-lji va pitrecù unâ
casetâ cu muzicâ armâneascâ
ânregistratâ di vârâ parei cunuscutâ di
pi la noi.
Shi iavea câ “adzâ” stribâtui iara
Câmpul ali Thesalia, ânchisindalui di
Paleo Farsala, cãtrã andamusea cu
paplu Vasili, shi am tu mânâ, scumpâ
yishteari, dauâ caseti cu “Gramostea”:
tsi cântitsi veclji putui io s-adun cu dorù,
cu minduearea ta s-limbidzãscu
niheam, tu cuibarlu fârshirutescu dit
Pindu, “fântâna a farâljei” cari apostalji
a culturâljei nji-u au alâsatâ clirunumii
di suflit shi a njia. Autobuzlu angljiti
kilomeatri, stribâtândalui câsâbadzlji
mushats, di oaminji nicuchiri: Kardits
shi Tricala. Casetofonlu a shoferlui (icâ
vahi vârâ postu di radio) nâ
mâyipseashti cu cântitsi gârtseshtsâ
cari, tu alti catandisi, vrea-nji loa hari –
ama tora a njia canda ânji yini s-aurlu
deadun cu Costa Belimace:
“Iu hits, bre, gionji cu-anami,
Fumelji di Fârshirots?
Iu eshtsâ, Armânami,
Shi Yrãmusteanji, cu tots?
Armasirâ cârãrli
Ca pondi fâr-di voi
Shi s-dusirâ fâlcãrli
Cu turmili di oi.”
Soatsili cu cari anchisii di Bucureshti,
aflati la prota andamusi cu Ellada,
azburãscu, mãyipsiti, tut tsi vedù,
antribând-mi niscânti ori câti tsiva.
Andicra di mini, un bârbatù tu uniformâ
di feroviarù nâ mâtreashti angâtan shi,
la un momentu dat, mi ntribã pi
gârtseashti di iu himu. Lji-apândâsescu
câ dit România, iara el sumarâdi cu
efharistusirea mutâ a atsilui cari amintã
unâ basti cu el isãsh, dupâ cari nâ
dzâtsi limbid, armâneashti, mutrindalui
la mini sâ-nji veadâ apandisea dupâ
fatsâ: “Tsi fats, lea featã?” – Multu
ghini!” lji-apândâsescu io cu sumarâsu.
Unâ altâ featâ, andicra di elù, mi ntribã
shi ea tsiva. Naevea, elji vorù s-
achicâseascâ cari vrea s-hibâ uidisirli
shi dyeafurãili dintrã atseali dauâ izvuri
di traco-latinitati, dit Njeadzânoapti shi
di Lelia Elena Rãdulescu
Notlu a Dunâljei – ashi câ, di aestâ oarâ,
io zburãscu rumâneashti un chiro, dupâ
cari mi tornu la atsea armâneascâ shi
atsea greacâ – câtse vocabularlu a lorù
armânescu easti aplo (simplu), oarfânù,
shi cându nu-sh ma aflâ zboarâli, trecù
unâshunâ la greacâ.
Feata u ncljeamâ Eleni, easti hârioasâ
shi nâ featsim soatsi ayonjea. Ea spuni
câ shi shoferlu easti Armânù, mash câ
nu nvitsã sâ zburascâ armâneashti.
“Multu arãu!”, mi ancruntu io, shi cum
armâni cu “Dimândarea Pârinteascâ”?
Dinâoarâ cu limba nu s-cheari shi fara?
Zburâm armâneashti, shoferlu nu mi
achicâsi, ama ahât Eleni, cât shi
cusurinlu a ljei, feroviarlu, mutrescu la
mini cu oclji njirats. Di tsi dimândari
poati s-hibâ zborlu? Angljitù un nodù
greu tu gushi shi canda nu-nji yini s-
pistipsescu câ suntu Armânji – dintrâ
atselji cari nica ma zburãscu
armâneashti – cari nu au avdzâtâ di
“Dimândarea Pârinteascâ”, imnul a
tutulorù Armânjlorù, cântatù
Bucureshti, Skopia, Freiburg,
Bridgeport etc. Aspun limpid, arar,
stihurli al Costa Belimace shi mutrirli-a
lor ciudisiti mi-avinâ. Nu, nu au avdzâtâ
canâoarâ, cu siyurlichi – shi nitsi nu s-
cutreamburâ ascultândalui tora, câtse
suntu idyea di siyurâ câ nu achicâsescu
tuti zboarâli. Lâ zburãscu di George
Murnu shi Costa Belimace – shi nu lâ
BANA ARMÂNEASCÂ
yini s-pistipseascâ câ Pindul a lor natal
amintã shi poets armânji ti-anami, nu
au avdzâtâ di elji.
Mi tornu pi scamnul a meu cu suflitlu
greu di atseali aflati. Fântâna sicatâ, icâ
aproapea sicatâ, mi-apitruseashti. Nu
mata am zboarâ – minduirli nvirnati tsi-
nji alagâ pit minti tora nu au ananghi di
eali. A feroviarlui, ama, mizi tora-lji vini
chefea di zborù. Ânji pirmituseashti câ
el, naevea, nu easti di aoa, mea dit unâ
hoarâ mari, di ma largu. “Ai avdzâtâ di
Samarina? Mi ntribã. Siyur câ avdzâi
ama, tu loclu alishtei apandisi aplo, aflai
altâ – shi-lji cântu, peanarya, la ureaclji,
cânticlu-a meu aleptu:
“More ficiori dit Vlahuhori,
Ficiori di Samarina,
More ficiori livendzâ…”
Ocljilj âlji si-ngurguljeadzâ cu ciudii,
iara sumarâslu lji-si lârdzeashti. Âlji
greashti a cusurinâljei, pi gârtseashti:
Eleni, feata aesta ânji cântâ armâneashti
<Pedia tis Samarinas>, macâ-lji dzâshù
câ escu di aclo!” Ahurheashti shi elù
s-cântâ, vârtosù – refrenlu pi-
armâneashti, stihurli pi gârtseashti.
Cântâ shi Eleni, shi nica vârâ doi –
varianta gârtseascâ. Shoferlu ljea
microfonlu, shi autobuzlu arâsunâ cu
dor – “Pedia tis Samarinas, more pedia
kaimena!”
Shi io vrea sâ spun tu idyea turlii –
“more pedia kaimena!”, va dzâcã “
mârats di voi, Sâmâriotslorù” – câtse
vâ chirutù limba shi vâ alâxitù cântitsli
tru unâ altâ limbâ…
Soatsâli a meali sh-arâdù, nu
achicâsescu cumù agiumshu s-dau
tonlu la aestu nãu sh-ciudiosù
contsertu. Io cântu pi-armâneashti, nji-
ari hari atmusfera, ama canda tu idyiul
chiro ânji yini shi s-plângu, avdzândalui
deanvârliga mash stihurli gârtseshtsâ.
Cânticlu s-astindzi, iara io ljeau unâ
apofasi: unâ casetâ armâneascâ lji-
aveam tâxitâ a paplui Vasili, unâ casetâ
va s-dixeascâ; alantâ va lji-u dau a
Sãmâriotlui, s-u ascultâ deadun cu
cusurina-a lui sh-cu tutâ soia-a lui shi
tuts oaspitslji – s-ma dau, dicara, a
vârnui, unâ ulicâ cu apâ dit “fântâna a
farâljei”. Sãmãriotlu shi Eleni s-hârsirâ
di dhoara-a mea aleaptâ.
Continuari tu numirlu yinitoru)
Lelia Elena Radulescu.
Armânipseari:D.P.
 BANA ARMÂNEASCÂ
Dixim la redactsii
aestâ lucrari ligatâ
di Armânjlji di
Kosovo tsi fu
nyrâpsitâ di N.
Batzaria tu anlu
1907 sh-tsi fu
publicat pânâ tora
mash pãrtsâ di ea
tu cartea al Gh.
Zbuchea “Românii de la sud de Dunãre”
pag. 202. Dit aestâ lucrari putem s-aflãm
multi lucri ligati di Armânjlji tsi bâna
tu atsel chiro tu Vilaietlu Kosovo.
Lipseashti s-adutsem aminti câ di
miletea armâneascâ cari bâna tu aesti
locuri (dupa cum aspuni Josif Constan-
tin Drãgan, Istoria românilor, pag.
296), s-azburashti nica di la formarea a
vâsiliiljei sârbeascâ, ahurhindalui cu eta
XII. Tu aestu chiro alâncescu protili
informatsii di Vlahlji dit aestâ vâsilii.
Documentili dati di vâsiljelu Shtefan
Nemanja (1198 - 1191) icâ di banlu a
Bosniiljei (1235, 1240, 1249),
documentili dati di vâsiljelu Shtefan
Urosh cum sh-di clirunomlji a lui lji-
aducu aminti Vlahlji tu locurli a
Prizrenlui, pi cursul di nsus a arâului
Lim, tu Ascâpitatâ di Kosovo Polje shi pi
cursul di nghios a arâului Narenta.
Aoatsi elji eara organizats tu cnezati
icâ tu judetsii.
Adzâ ama, dupâ 93 di anji di anda N.
Batzaria lji-adutsi aminti Armânjlji dit
aesti locuri - Kosovo-, noi nu mata shtim
tsiva di elji.
(Continuari dit numirlu tricut)
Nafoarâ di atselji doilji câsâbadz di ma
nsus, Armânjlji nomadz s-ducù tu
chirolu a iarnâljei sh-tu horli:
Lipopeltsi, la unâ dipârtari di 4 sâhãts
tu Ascâpitatâ di Coceanji, mulchi
(propietate) mash a celnitslorù armânji.
Tu chirolu a iarnâljei s-adunâ aoa vârâ
130 di Armânji shi aoa easti dishcljisâ
shi sculia-a noastâ. Yini deapoia
Scolartsi, iu ayonjea Vâryarlji mutarâ
unâ bâsearicâ, ma multu cu agiutorlu a
Armânjlorù, Vârbitsa, Spanciova,
Tãrcanie shi Neviciani. Aesti hori
vâryâreshtsâ suntu tu cazaua Cociani
shi tu tuti celnitslji Armânji au mulâchi
ashi cum suntu casi, locuri di agri sh-
ti pâshuni.Tu Cazaua Crasova elji s-
ducù ma multu tu horli Bunush shi
Ratovets, tu Cazaua Cumanova tu horli
Strezovtsi shi Macresh, iara tu Cazaua
Radovishte suntu dauâ hori, tut
vâryâreshtsâ, maxus Iarghiuritsa shi
Papavuitsa, iu bâgarâ chendrâ ti totna
câti 8 fumelji armâneshtsâ, avândalui
aclo mulãlichi ca baea di importanti.
Nr.3 (21), 2000 (Alunarù, Agustu, Yizmâciunù) 15
ARMÂNJLI GRAMUSTEANJI DIT
VILAETLU KOSOVO
Adushù aminti aoa mash câsâbadzlji
shi horli tu cari Armânjlji nomadz
bâgarâ chendrâ tu un numir ma mari
tu chirolu a iarnâljei.
III
Organizarea sotsialâ shi
catandisea a Armânjlorù nomadz
Pânâ tu tricutlu aprucheatù
organizarea feudalâ eara tu mari
nyiliciri la Armânjlji nomadz, a curi
zânati eara mash creashtirea-a
tutiputâljei ( ma multu a oilorù) cum
shi atsea di cãrvânari. N caplu ali unâ
parei di fumelji shidea celniclu (la
Armânji yrãmusteanji a celniclui âlji si
ma dzâtsea shi chihâie) di cari eara
ligatâ tutâ catandisea materialâ shi
chiola sh-bana a lorù. Celniclu, ca
afendico cu puteri fârâ mãrdzinji, avea
ascultarea ntreagâ shi fârâ ta sâ-lji hibâ
bâgatâ vârâ cãuli dit partea a fâlcariljei
(ashi-lji si dzâtsi a pareiljei di fumelji tsi
tânù di celnicù), el ari angâtanù di tuti,
el aflâ sh-da di lucru a oaminjlorù, ari
angâtan di tuti ceareili di banâ a
fumeljlorù di sum aumbra shi apârarea-
a lui, el li reprezenta ân fatsa a
exusiilorù (autoritãtsilor) nturtseshtsâ,
el lâ pâltea birlu, el lâ loa apârarea di
câti ori nu lã si dâdea ndriptati icâ
atsilorù avinats.
Ama, cu alâxirea a catandisilorù di
banâ, cu alâncirea a altor anãnghi shi
catandisi sotsiali shi dupâ taxirãtsli cari
dusirâ dupâ eali câdearea materialâ a
Armânjlorù, institutsia a celnicatlui sh-
chiru multu dit veacljea puteari shi
importantsâ. Nu mata suntu tora multili
cupii di oi sh-ti atsea nitsi celnitslji nu
mata au ahântâ puteari cum avea
vârnâoarâ.
Ndreptu easti, câ shi adzâ elji suntu
tinjisits di oaminji, zborlu a lui easti sh-
tora dat di mânear, elji hiindalui luyursits
ca oaminji anotiri (superiori) ca
mintiminilji, ca itsrâlji shi ca fumealji,
ama, itsi cum, celnitslji di tora, tut
pâstrândalui pirifãniljea clirunumsitâ di
la pârintsâlji a lorù, nu mata s-hârsescu
di putearea vâsilicheascâ tsi u avea tu
vecljiul chiro di nfluriri sh-di libertati,
tsi agiundzea pânâ la imdependentsã, a
miletiljei armâneascâ dit Turchii.
Ashi s-tihisi tu Machidunii, tu Epir, tu
Arbinishii sh-tu Tesalii.
Nu tut ashi, ama, furâ lucrili cu
Armânjlji nomadz dit Vilaetlu Cosovo.
La nâsh celnitslji-sh pâstreadzâ pânâ
tora nicârtiti tuti ndrepturli a lorù, tutâ
putearea a lorù andicra di alantsâ
Armânji. S-alâxirâ catandisli sotsiali ti
tuts, ti nâshi ama, eali armasirâ nialâxiti
shi idyealui ca tu tricut.
La Armânjlji di cari zburãscu tora,
catandisea a lor s-pãrãstiseashti
(prezintã) ashi: pi di unâ parti avem
celnits, aproapea tuts avuts shi s-
avutsãscu niacumtinat, iara pi di altâ
parti alantâ ciuplicheauâ (populatsie)
easti hânducusitâ tu urfânilji, fârâ
puteari ta s-mutâ dit hala a ljei shi
bânândalui mash dit njila shi
cuvârdâlâchea a celnitslorù.
Alushtorù suntu muntsâlji shi locurli
di pâshuni, iara cându nu au ca baea,
mash nâshlji li ayuyisescu (închirieazã)
pi numa a lorù. Celnitslji mpartu dhoarili
cari lipseashti s-li pâlteascâ
ciuplicheaua. Iavea cari suntu aesti
dhoari: cafiun cap di fumealji pâlteashti
60-75 di piashtri ca nichi, (ayoyi,
chirie) ti câliva tu cari shadi tu chirolu
a vearâljei shi lipseashti sumliniat, câ
aesti câlivi suntu mutati dit pâradzlji a
oaminjlorù, nu dit atselji a celnitslorù,
ama loclu iu suntu mutati aesti câlivi
easti alushtorù. S-ma pâlteashti deapoia
a celniclui: 20 piashtri ca ndreptu di
pâshuni di cafi cap di calù, a câ calji
nu sta la munti dicâtù 3-4 stâmânji, câti
3-4 piashtri di cafiunâ oai shi caprâ etc.
Shi niscântsâ di bânâtori au oi shi cãpri,
ama di pi torlu a loru nu mata au vârâ
amintatic. Dealihea, tut laptili tsi s-
adunâ la stãnjiuri, easti di la oili icâ
cãpârli a bânâtorlor armânji di aclo icâ
yini dit atsel a celnitslor, shadi tu mâna
aushtoru, cum shi favrica di
cãshcãvalu, luândalui ti el pâradz di la
emburi nica dit chirolu a iarnâljei.
Toamna elj ncljidu isãchili dândalui a
cafunlui partea tsi-lji si cadi dupâ
numirlu di prãvdzâ tsi li avu.
Ama la isãchi celnitslji aspun di ahâti
hãrgiuri tsi suntu dealihea icâ nidealihea,
namisa di eali shi “chihãilichea”(birlu
tsi s-da a celniclui, câ di multi ori
mâratslji tsi bâneadzâ aclo nu mash, câ
nu dixescu tsiva ti lapti, mea suntu tu
ananghea s-ma pâlteascâ tsiva shi dit
pungâ. (Continuari tu numirlu yinitorù)
N.BATZARIA
Armânipseari: D.S.P.