2 Nr.
1-2 (35-36), 2004
Revista
“Bana Armâneascâ”
Thimiljiusitâ tu anlu 1996 di
Dumitru PICEAVA
Editatâ di Fundatsia
”Bana Armâneascâ”
Tu aesti numiri: 1-2 (35-36), 2004
Raportulu...(D.Piceava)............2,3,4
Dupâ alidzeri (Tacu alu Gugacu)...5
Premiili Omlu a Anlui 2003, Festival
(B.Ar., J.Mihailova, G.Godi)6/7/8/9
Simpozionlu “Identitatea..(N.Kiurci,
A. Kristo, D.P......... .........10/11/12
Andamusea SEMO (D.P.), Pilisterlu
frâmtu (D.P.)..........................13/15
Gigi Becali (Tacu Babali)..............16
Vivlia,Y. Huleanu, I.Wisoshenschi,
G. Godi, Eimisii radio...................17
Pita di curcubeti (T.B.)..............18/19
Vangheli Zappa (Mar. Bara), Film
documentar (Kira Mantsu).. ........19
Dzâlili a Culturâljei...(Mar. Bara),
Perenitatea Vlahilor (I.Paris-Naum) 20
Urari alu Vanghiu Dzega (Kira
Mantsu), Catehismul (D.P)...........21
Sosia (Sosia alu..), Ncurunari pri
limba..., Congreslu di Bãiasa.....22/23
Eshalonlu 2 shi 3 (D.P.)...........24/26
E. Gojdu (Kira Mantsu) ........26/27
Horli gricanitsi (M.Bara-Kahl),
Dada Tereza (H. Andon).............28
Macedo.(N.Cheaici), Aura Paha.29
Sm. Constantin shi Elena, Mulovishti
(Sashu Yerândã), Crutsea (G.Godi).......30
Mediaarmâneascâ, Urnimii,
Federatsia LAR, Agiutoru ti bisearica
di Corcea ...(Australia)...............31
Revista poati s-hibâ yivâsitâ
shi pi Internet la adresa:
www.banaarmaneasca.tk
Poshta electromnicâ:
E-mail: piceavad@cmb.ro
Pareia di muabeti:
banaarmaneasca@yahoogroups.com
ISSN - 1582-7607
Adresa a redactsiiljei:
Sos. PANTELIMON, nr. 258, bl.
47, sc. D, et. 6, ap. 241, cod
73559, Bucuresti. Telefon: 021/
6282786 shi 0723/609266.
Contulù a Fundatsiiljei
“Bana Armâneascâ ”:
2511.1 - 7280.1/ROL - BCR,
Sucursala Stefan cel Mare, 32,
sector 2, Bucureshti.
BANA ARMÂNEASCÂ
Ndauâ dati
istoritsi Raportulù
Estanù, Sutsata ti lucrulu tsi-lù featsi
C u l t u r a l â
Armâneascâ
Sutsata Culturalâ Armâneascâ
axeashti tu meslu tu chirolu 2002-2004
Martsu 14 di anji Armânjilorù di Bucureshti s-ampârtsâ
di anda s-amintã. Eara tu ahurhita a anlui tu doauâ tâbâbii:una a “Mucanjilorù”,
1990 cându Armânjlji di Bucureshti, di cu At. Nasta, Hristu Cândroveanu, Stere
Constantsa sh-ditù alti pãrtsâ s-avea Paris (lali-a meu, Dumnidzã s-lu
andâmusitâ tu marli amfiteatru di la ASE ljartâ!) shi unâ a “Armânjilorù” tsi s-
di Bucureshti ta s-da banâ ali unâ sutsatâ pârea câ nu avea cumândâgi (leader).
a loru shi a curi-lji bâgarâ numa di Ancâcearea ahurhi cându unù di noi
“Sutsata Culturalâ Armâneascâ”. Ea fu câftã ca “Societatea” sâ s-acljeamâ
prota sutsatâ culturalâ armâneascâ cari Societatea di culturâ Aromânã” shi nu
s-amintã România dupâ câdearea a “Macedoromânã. Andrupamù câftarea
comunismolui shi a doaua dupâ Sutsata a noastâ pi ideia câ numa di “macedo-
di Culturâ Macedo-Românã, tsi s-avea românã” easti ufilisitâ mash tu România
amintatâ tu anlu 1880. di la bitisita di eta 19, shi numa di
Ligatù di aestu momentu voiù s-vâ dau Armânù easti multu ma veaclji shi-
ndauâ dati tsi furâ nyrâpsiti di Niculachi aspuni di zârtsina a noastâ latinâ”.
Caracota (cari tora bâneadzâ Paris) tu Noi vâ spunemù tora câ atumtsea, ca
revista Bana Armâneascâ aoa sh-vârâ dealithea, s-avea amintatâ Sutsata
trei anji: “Cându nica mi-aflamù Culturalâ Armâneascâ” sh-nitsi cumù
România, tu prumveara a anlui 1990, Societatea di Culturâ Macedo-românã.
cându s-lucra tra sâ s-bagâ diznou pi Dupâ psânù chiro, ti furnjia câ a
cicioari “Societatea di culturã macedo- “niscântorù inshi” nu lâ avea hari numa
românã”, aduchiiu trâ prota oarâ câ a alishtei sutsatâ, ashi cumù s-vidzu
niscântsâ Armânji vrurâ ta sâ-shi spunâ niheamâ ma nsusù, s-câftã ca ea s-hibâ
identitatea a loru, ayoryea di-a farâljei alâsatâ nanâparti sh-tu loclu a ljei s-
tu cari nâ aveamù tuchitâ. Tu-atselù apufâsi s-hibâ scoasâ tru migdani
chiro argumentili tsi elji li-adutsea eara Sutsatâ di Culturâ Macedo-Românã.
ca mintiti, ma aduchiiù câ nu eara tuts
Shi fu alâsatâ nanâparti S. C. A. pânâ
pi unâ minti. S-mutarâ bots shi-atselù
tu anlu 1999, anù cându s-featsi xana-
fu momentulù cându comunitatea a
amintarea a ljei di cãtrã unâ parei di
Hãrgiurli Armânji di Bucureshti. Lipseashti s-
ti tipusearea a alushtorù doauâ numiri: adavgu câ actili a Sutsatâljei Culturalâ
1-2 (35-36), 2004 (1.000 cumãts), furâ fapti Armâneascâ, di cara fu alâsatâ nanâ-
di cãtrã editorlu a revistâljei cu parti, armasirâ la Nicolae Saramandu,
agiutorù di la tinjisitslji Mita Ploscaru secretarlu a Sutsatâljei, tu atselu chiro.
Xanaamintarea a Sutsatâljei Culturalâ
(USA) shi Mircea Croitoru
Armâneascâ easti inshearea tru migdani
(Bucureshti).
Efhãristisimù a atsilorù doilji cumù shi- ali unâ njicâ parti ditù isturia a
a tutulorù atsilorù tsi nâ agiutarâ pânâ Armânjlorù di România ditù chirolu di
tora ta s-putemù sâ scutemù tru dupâ câdearea a comunismolui.
Sutsata Culturalâ Armâneascâ, tora,
migdani aestâ revistâ sh-yinù cu
dupâ 4 anji di la xanaamintarea a ljei sh-
pârâcâlseara cãtrã tuts Armânjlji cu
cari di doi anji ari unù sediu tsi fu andre-
vreari ti fara sh-cultura armâneascâ
ptu cu mari mirachi di mebrilji a ljei,
s-nâ agiutâ sh-di aoa shi nclo. Mash
agiumsi s-hibâ una di nai ma li-vendili
ashitsi va s-putemu sh-noi, tu aradha
sh-vârtoasili Sutsãts culturali
a noastâ, s-lji-agiutãmù Armânjlji. armâneshtsâ di România sh-nu mash.
Abonamentili Scupadzlji ali SCA
“Sutsata Culturalâ Armâneascâ, ashi
s-facù la adresa a Redactsiiljei.
cumù s-aspuni tu Statutlu a ljei, ari ca
Pâhãlu a unui abonamentu ti unù
scupo: 1.s-agiutâ pâstrarea shi creashti-
anù easti: Ti yivâsitorlji di
rea a limbâljei armâneascâ; 2.s-agiutâ
România: 190.000 di lei. Ti
pâstrarea a adetslorù shi a areurlorù tsi
yivâsitorlji di tu xeani: 20 $ SUA.
suntu spetsifitsi a culturâljei a
BANA ARMÂNEASCÂ
Armânjlorù;
3.s-ducâ la
creashtirea
a conshti-
intsâljei
natsionalâ
a Armânj-
lorù; 4.shi
la pâstrarea
a unitatiljei
a lorù spiri-
tualâ; 5.s-
cilâstâseascâ ti bâgarea a limbâljei
armâneascâ tu sculii sh-tu bisearicâ”.
Dupâ cumù bâgats oarâ, tinjisits
membri a Sutsatâljei, tu statutù nu easti
tricutâ câftarea ca Armânjlji di România
s-hibâ pricunuscuts ca “Minoritati
etnicâ”. Dupâ cumù shtits, Armânjlji
di România suntu tu unù numir di vârâ
26.000 di bânâtori, ashi cumù sh-
aspusirâ câ suntu la catagrafia ditù anlu
2002. Cându vinirâ Cadrilater dupâ anlu
1925 eara tu unù numirù di vârâ 36 -
42.000 di bânâtori. Tora, ca dealithea,
elji suntu ca vârâ 100.000 di bânâtori.
Cu tuti aesti elji, Armânjlji di România,
nu suntu pricunuscuts ca minoritati
etnicâ, ashi cumù lji-alâsã Dumnidzã,
ta s-poatâ sâ s-hârseascâ di tuti
ndrepturli di cari s-hârseascu tuti alanti
minoritãts etnitsi di România sh-di pisti
tutù shi s-poatâ s-armânâ tu banâ.
Tu aestâ catandisi tu cari suntu
Armânjlji di România, tora di oarâ,
proceslu di deznatsionalizari shi di
asimilari a lorù easti multu mari. Cara
s-hibâ ca shi tu yinitorù Armânjlji s-
hibâ alâsats ashitsi shi cara s-mutrimù
catagrafiili tsi s-featsirâ pânâ tora va
s-videmù câ numirlu a lorù scadi cu
5.000 tu 10 anji. Concluzia easti atsea
câ tu anjlji 2050-2060 nu va s-ma hibâ
tricutù la catagrafii nitsi unù Armânù.
Ca Armânjlji s-armânâ tru banâ aoatsi,
România, lipseashti ca elji s-hibâ
pricunuscuts ca minoritati etnicâ shi s-
aibâ tuti ndrepturli tsi li au tuti alanti
minoritãts etnitsi.
Aestu ndreptu, di pricunushteari a
Armânjlorù di România ca minoritati
etnicã, câftãmù s-lu amintãmù tu anlu
2002. Atumtsea, tu dzua di 22-li di
Agustu, trei inshi di la Sutsatâ a noastâ:
io, deadunù cu Santa alù Todi shi Oani
Nicolae, neasimù tu audientsâ la Vasile
Dâncu, Minstrulù a Informatsiilorù ditù
atselù chiro. Zburâmu atumtsea nu cu
ministrulù mea cu prof. Goruz, unlu di
consilierlji a ministrului, cari nâ deadi
niscânti urminii multu limbidz di cumù
lipseashti sâ fâtsemù ta s-putemù s-
amintãmù aestu lucru. Nu putumù s-li
bâgãmù tu practichii atseali urminii ti
furnjia câ noi nu tsânumù ascumtu aestu
lucru, lu spusimù shi ti aestâ furnjii inshi
unù mari câvgã namisa di noi shi
niscântsâ “tinjisits Armânji”. Di
atumtsea, Agustu 2002, la Sutsata a
noastâ nu mata sâ zburâ di aestâ
problemâ pânâ tu meslu Andreu 2003,
cându vini la sediulù a Sutatâljei a noastâ
dl. Mihai Barba. Dumniljea a lui
pricunuscu câ tâshi tora agiumsi la
concluzia câ Armânjlji di România, ca
s-nu hibâ pricunuscuts ca etnii ahoryea
shi nu va s-hibâ agiutats va s-chearâ ca
mileti. Nâ hârsimù câ sh-nâs cumù shi
altsâ inshi di la Sutsata a noastâ
agiumsirâ la aestâ concluzii.
Cu nvirinari ama, lipseashti sâ spunemù
câ tu aestu chiro, 2004, nu s-ma poati
s-câftãmù tsi puteamù s-câftãmù tu anlu
2002. Shi aesta ti furnjia câ inshi unâ
Ordonantsâ a Guvernului, nr. 37/2003
iu s-aspuni: “S-avizeazã favorabil
înfiintarea di Asociatsii, Fundatsii,
Federatsii numai pentru activitãtsile
culturale fãrã scop lucrativ. In cazul în
care scopul sau mijloacele utilizate de
asociatii sunt altele decât cele pentru
care s-a constituit, Ministerul Culturii
si Cultelor îsi rezervã dreptul de a retrage
avizul de înfiintare”.
Dupâ inshirea tru migdani a alishtei
Ordonantsâ a Guvernului ditù anlu 2003,
ni Sutsata Culturalâ Armâneascâ shi nitsi
altâ organizatsii armâneascâ, Ligâ icâ
Federatsi, nu ari ndreptu ta s-caftâ ca
Armânjlji s-hibâ pricunuscuts ca
minoritati etnicâ. Noi avemù ndreptulù
ta s-câftãmù mash ndrepturi culturali
sh-nitsi cumù ndrepturi polititsi.
Vâ spushù tuti aesti ti furnjia ca voi,
membrilji a Sutsatâljei, s-cunushtets cari
easti catandisea a Armânjlorù di România
shi tsi putemù s-amintãmù tora di oarâ.
Pritù unâ alumtâ niacumtinatâ, tora di
oarâ noi putemù s-nâ amintãmù mash
ndrepturli culturali tsi li avemù tricutâ tu
statutù la capitolulù Scupadz.
Lucrulu tsi-lù featsi Sutsata a
noastâ tu chirolu 2002-2003
Tu aestu chiro di doi anji 2002- 2003
Sutsata a noastâ avu ma multi activitãts
ditù cari va li adutsemù aminti atseali ma
importanti.
Sediulù a Sutsatâljei
Comitetlu di Cumânduseari, tsi fu
Nr. 1-2 (35-36), 2004 3
aleptu tu 16-li di Andreu 2001, âshi bâgã
tu nãieti ca protù scupo ta s-andreagâ
tu anlu 2002 problema a sediului. Furâ
loati tu isapi ma multi cãljiuri: 1. Câftarea
la RAPAPS, di la cari apruchemù unâ
apandisi negativâ. 2. S-ahurhimù s-
adunãmù pâradz ta s-ancupârãmù unù
sediu. Tu aestâ actsiuni adunãmù 3400
di dolari. 3. Câftarea la Primãrii. Pânâ
tu soni nâ si deadi di la Primãrii unù sediu
tu cari intrãmù tu ahurhita a meslui
Agustu. Avemù unù contractu di nichi
ti 5 anji. Catandisea a sediului eara multu
arauâ sh-ti atsea fu ananghi s-fâtsemù
multu lucru voluntarù ta s-putemù s-lu
ndridzemu shi s-tsânemù activitãts tu
elu. Cu tuti câ amintãmù aestu sediu,
nu dânâsimù adunarea di pâradz ti
ancupârari. Scupolu easti ta s-
ancupârãmù unù sediu iu s-himù noi
nicuchiri, nu s-shidemù cu nichi.
Activitãts culturali
Tu anlu 2002, ti furnjia câ nu avumù
sediu, activitãtsli culturali nu imnarâ
ghini. Cenaclu di literaturâ s-tsânu mash
unâ oarâ iara tsercljiulù di isturii avu
doauâ andamusi.
Sutsata tipusi “Cartea di vreari trâ
Matilda Caragiu Mariotseanu shi agiutã
la ndridzearea a unui spectacol ti
tinjisirea a dumniljei a ljei cu apuhia câ
âncljisi 75 di anji. Spectacolu s-tsânu tu
12-li di Sumedru la sala Radio.
Tu anlu 2002 Sutsata andreapsi trei
spectacoli:1.“Esù Armânjlji nsusù tu
munti”, sala ARCUB, 20-li di Apriirù
2002. 2. Dzua Natsionalâ a Armânjlorù”,
Cernica, 26-li di Maiù 2002. 3. “Dipunù
Armânjlji tu arniu”, sala Rapsodia, 25-li
di Sumedru 2002. Tutùnâoarâ Sutsata
pitricu unâ mari delegatsii Custantsa tu
21-22-li di Andreu 2002, la câlisearea
ali OTAR tsi ndreapsi spectacolu Colindi
la teatrulù Ovidius di Custantsa.
Tu anlu 2003 - activitãtsli culturali
criscurâ multu. Ditù aesti va s-adutsemù
aminti emisiunili la Etno TV., tsi furâ
andreapti di Sutsata a noastâ (shi
sponsorizati di Teyea Sponti) sh-cari
tsânurâ chiro di 2 meshi.
Cu aestâ apuhii puturâ ta s-hibâ vidzuti
la televizii pareia “Pilisterlu” cumù shi
alti parei folcloritsi di la alti sutsãts
armâneshtsâ di Bucureshti, cari-lji
hârsirâ telespectatorlji cu cântitsli shi
giocurli armâneshtsâ.
Dânâsearea a alushtorù emisiunji tsi li
adra Sutsata a noastâ la Etno Tv. fu faptâ
di cãtrã trei inshi nicunusuts, cari nâ
loarâ, taha, contractulù, shi ahurhirâ
 4 Nr. 1-2 (35-36), 2004
filmãrli tu hoara Sarighiol. Di atumtsea
nu mata furâ emisiunji la Etno Tv. icâ
la vârâ altu postu di televizii.
La sediulu a Sutsatâljei furâ tsânuti ma
multi tsercljiurli di isturii shi literarturâ
armâneascâ.
Pri ninga aesti activitãts Sutsata
Culturalâ Armâneascâ lo parti tu anlu
2003 la ma multi spectacoli icâ organizã
ea isãshi alti spectacoli shi maxus: Tu
8-li di Martsu, la sediulù a Sutsatâljei
ndreapsimù yiurtisirea a Dzuâljei a
Muljeariljei. Tu 15-li di Martsu, pareili
Pilisterlu shi Boatsea a Pindului loarâ
parti la spectacolu “Premiili Omlu a
Anlui” organizat di Fundatsia Bana
Armâneascâ la sala ARCUB. Tu 13-li
di Apriirù, pareia Pilisterlu lo parti la unù
spectacolù la Târgulù Natsional de
Turism, ROMExpo. Tu 19-li di Apriirù,
di Ayiu Yioryi, la restaurantulù Inter-
Macedonia Sutsata a noastâ organizã
spectacolù Esù Armânjlji nsusù tu munti.
Tutù tu Apriirù Sutsata a noastâ lo
parti la Pânâyirlu di carti di la Muzeulu
di Istorii di Bucureshti. Tu 23-li di
Maiù,pareia Pilisterlu lo parti la
yiurtisirea a Dzuâljei Natsiuonalâ a
Armânjlorù organizatâ di pareia
“Giunamea” di Custantsa, la Casa a
Sindicatilorù. Tu 25-li di Maiù, Sutsata
a noastâ organizã, ashi cumù u fatsi di
4 anji, yiurtisirea a Dzuâljei Natsionalâ
a Armânjlorù la restaurantulù Casa Albâ
di Bãneasa. Tu 31-li di Sumedru,
Sutsata a noastâ organizã di Ayiu Dimitri
“Dipunù Armânjlji tu arniu”, la sala
ARCUB. Tu 20-li di Andreu organizãmù
la sediulù a Sutsatâljei yiurtisearea alù
Papù Cârciunù.
Excursii
Tu meslu Alunarù Sutsata a noastâ
organizã unâ excursii tu horli armâne-
shtsâ di Albania. Excursia fu cumându-
sitâ di prof. Thde Kahl ditù Ghirmânii.
Tu meslu Agustu mini, deadunù cu unù
altu membru a Sutsatâljei a noastâ loai
parti la Festivalu folcloric di Mulovishti.
Tu meslu Yizmâciunù pareia Boatsea
a Pindului lo parti la Festivalu Folcloric
di Velingrad ditù Vâryârii.
Tu meslu Sumedru mini loaiù parti la
protlu Congresù a protâljei partii politicâ
ditù Machidunii, easti zborlu di Partiia
a Armânjlorù ditù Machidunii.
“Hâbarea Armâneascâ”
Ti ma buna ligâturâ cu membrilji a ljei
Sutsata tipusi unâ frândzâ, cu numa di
“Hâbarea Armâneascâ”, tsi u pitricu a
membrilorù a ljei acasâ. Pânâ tora, tu
aeshtsâ doi anji Hâbarea Armâneascâ
inshi tu 18 numiri (câti 9 numiri tu cafi
anù). Dupâ 2 anji putemù sâ spunemù
câ hâirea a noastâ fu multu mari. Tu
ahurhita a anlui 2002 Sutsata avea 96 di
membri. Tu bitisita a anlui 2002 avea
350 di membri. Iara tu bitisita a anlui
2003 Sutsata agiumsi la 390 di membri.
Ânji si pari câ Sutsata Culturalâ
Armâneascâ easti singura Sutsata tsi
scoati unâ minirevistâ sh-cari ari ahân-
tsâ membri (390) ditù cari ma multu di
unâ sutâ suntu cu cotizatsia pâltitâ.
Sculia pri limba armâneascâ
Sumù cilâstâsirli a membrilorù a
Sutsatâljei a noastâ tu meslu Maiù 2001,
la sculia numirlu 39 di Colentina s-
dishcljisirâ protili cursuri optsionali di
limbâ armâneascâ. Tu ahurhitâ s-avea
adunatâ ca baea di multsâ ficiurits
armânji shi s-putu ta s-hibâ dishcljisi 2
clasi. Lâ si pricadù hâristusiri a
dascalitsilorù Aurelia Caranicu, Marilena
Bara shi Aurica Piha. Ahurhindalui cu
anlu 2002/2003 M.E.C lo apofasea ca
ficiorlji s-aibâ mash unù cursu optsional.
Ti aestâ furnjii tu anlu 2003 aesti cursuri
optsionali di la sculia 39 ti ficiuritslji
armânji si-ncljisirâ. Ti atsea, ahurhindalui
cu toamna a anlui 2003, la sediulù a
Sutsatâljei a noastâ dishcljisimù “Sculia
di Dumânicâ. Aoatsi, profesoarili Irina
Paris shi Mariana Bara, a curi lâ si
pricadù tuti hãristusirli ditù partea a
noastâ, tsânurâ cursuri di limba armâ-
neascâ tu cafi dzuâ di Dumânicâ tahina
shi, avemù nãdia câ sh-di aoa shi nclo,
aestâ sculii di Dumânicâ pi limba armâ-
neascâ va s-hibâ dishcljisi la sediulù a
Sutsatâljei a noastâ pânâ cându, noi,
Armânjlji di România, va s-putemù s-
amintãmù ndreptulù ca limba armânea-
scâ s-hibâ anvitsatâ tu sculiili di statù
sh-tu bisearicâ.
Ligâtura cu alanti sutsãts
Tu anlu 2002 membrilji ditù Consiliulù
di Cumânduseari a Sutsatâljei a noastâ
avurâ andamusi cu membri ditù
Consiliulù di cumânduseari a Sutsatâljei
Culturalâ Macedo-Românã tu problema
a sculiiljei. Ti furnjia câ minduierli a
noasti nu s-uidisirâ cu a lorù andamusea
nu avu rezultati.
Organizarea a Armânjlorù di România
armasi ti anlu 2003 ca protù scupo ti
cumândusearea a Sutsatâljei. Shi, ca
dealithea, tu anlu 2003 avumù ma multi
andamusi cu sutsãts armâneshtsâ di
Bucureshti sh-di Custantsa.
BANA ARMÂNEASCÂ
Tu meslu Cirisharù, prezidentsâlji icâ
reprezentantsâlji a ma multorù sutsãts
armâneshtsâ di Bucureshti sh-di Custan-
tsa loarâ parti la andamusea tsi fu la se-
diulù a Sutsatâljei a noastâ shi s-apufâsi
ta sâ s-adarâ Liga a Armânjlorù di România.
Ncurunari pri limba armâneascâ
Tu dzua di Sâmbâtâ, 31-li di Maiù, la
sâhatea 17, la bisearica di Pipera sâ
ncurunarâ tinirlji Tinela Stere shi Stelian
Enache. Lituryisirea (slujba, serviciul
religios) ti ncurunari s-featsi, ti prota
oarâ, aoa, România, pi limba armânea-
scâ di cãtrã preftulù Yioryi C. Yioryi.
Ti aestu lucru Cumândusearea a
Sutsatâljei a noastâ lo dizligari di la
Arhiepiscoplu a Capitalâljei.
Vahi ashi fu scriatâ ca prota ncurunari
pri limba armâneascâ s-hibâ tsânutâ tu
unâ bisearicâ adratâ di unu Armânu, Gigi
Becali. Unâ a doauâ ncurunari, iu slujba
religioasâ s-featsi pri limba armâneascâ
sh-tutù di preftulù Yioryi C. Yioryi, fu
atsea ali Marilena Bara cu Thede Kahl.
Ligâturli namisa di membrilji a
Consiliului di Cumânduseari
Tu anlu 2002 ligâturli namisa di tuts
membrilji a Consiliului di Cumânduseari
furâ multu buni. Dinâoarâ cu câftarea a
pricunushteariljei a Armânjlorù ca
minoritati etnicâ di cãtrã atselji trei
membri adushi aminti niheamâ ma nâinti
Consiliulù di Cumânduseari s-arupsi pi
din doauâ. Dupâ alidzearea a mea ca
prezidentu arupearea atsea s-featsi sh-
ma ahândoasâ. Cu tuti aesti lucrulù a
Sutsatâljei imnã ma nâinti sh-nu deadi
nâpoi. Niscânti ori agiumsimù s-himù
shi sinfunji pi niscânti idei, ashi cumù
fu apofasea ca Sutsata a noastâ s-facâ
parti ditù Liga a Armânjlorù di Romùnia.
Tu statutlu a Sutsatâljei a noastâ, ashi
cumù s-apufâsi, mandatlu a preziden-
tului easti mash di 2 anji. Aestâ alâxeari
noi u luyursim câ easti unù amintaticù
ti Sutsatâ ti furnjia câ mash ashitsi
putemù s-formãmù ma multi câpii, ma
multsâ lideri, va dzâcâ. Armânamea ari
unâ mari xichi (lipsâ) di câpii.
A tutulorù atsiloru cari nâ agiutarâ ta
s-u tsânemù tru banâ Sutsata Culturalâ
Armâneascâ, tu numa a Consiliului di
cumânduseari vâ efhãristuseashti
Dr. Dumitru PICEAVA,
Prezidentu a Sutsatâljei Culturalâ
Armâneascâ tu chiroluYinarù 2003 -
Yinarù 2004
 BANA ARMÂNEASCÂ
La alidzerli tsi s-featsirâ tu 31-li di
Yinarù, ashi cumù nâ ashtiptamu,
Mariana Bara fu aleaptâ ca prezidentâ a
Sutsatâljei Culturalâ Armâneascâ ti
yinitorlji doi anji. Ti aestu lucru nâ
hârsimù. Dicara lâ urai ambâreatsâ a
tutulorù atsilorù tsi furâ aleptsâ tu nãulu
Consiliu di Cumânduseari âlji dedù ali
Mariana Bara vula a Sutsatâljei.
Tuti buni shi la loclu a lorù. Niheamâ
ma amânatù ama aveamù s-aflu câ
alidzerli ti nãulu Consiliu di Cumându-
seari a Sutsatâljei nu furâ fapti ashi cumù
lipsea. Iavea ti tsi: Ditù atselji 400 di
membri câts avea Sutsata, tu anlu 2003
mash 105 shi-avea pâltitâ cotizatsia shi
aeshtsa eara atselji cari avea ndreptu di
votari. Ca andamusea s-hibâ ashi cumu
aspuni Statutlu lipsea ta s-hibâ tu salâ
nai psânù 53 di membri. Cu tuti câ a
njia ânji si avea spusâ câ suntu ma
multsâ di 53 di membri tu salâ s-afla
mash 49. Ditù aeshtsâ 49 mash 37 di
inshi avea ndreptu di votù. Cu tuti aestea
la misurari niscântsâ membri avurâ,
taha, 57 di voturi !?
Masturi la aestâ votari furâ: pi di unâ
parti Lifteri Naum cu ntreaga a lui parei
(di cari nâ afireamu noi) sh-cari agiumsi
di sh-bâgã pân tu soni tu nãulu Consiliu
di Cumânduseari vârâ 2 inshi shi, pi di
altâ parti, Custica Canacheu cu Iancu
Cepi shi sânâtoasa a loru parei, di cari
nu nâ afireamu ici. Tsi nu shteamu noi
tu atselu chiro eara atsea câ nafoarâ di
doi tuts alantsâ membri nãi eara membri
shi tu Consiliul di Cumânduseari a
sutsatâljei “Comunitatea”, tsi u andridzea
s-u bagâ pi cicioari Custica Canacheu
shi Steryiu Samara. Dupâ psânu chiro
shi Mariana Bara avea s-ansarâ shi nâsâ
tu alantâ varcâ. Aclotsi fu bâgatâ tu
analta tesi di vitseprezidentâ a
Tiniramiljei!?! S-bagâ unâ ntribari: maca
tinjisita prezidentâ a Sutsatâljei Culturalâ
Armâneascâ fu bâgatâ ta s-aibâ angâtanù
di Tiniramea di la “Comunitatea” di
tinirlji di la “Pilisterlu” sh-di tuts alantsâ
tiniri di la Sutsata Culturalâ Armâneascâ
cari lipseashti s-aibâ angâtanù?
S-ma bagâ shi unâ altâ ntribari: Cumù
s-poati ca ditù atselji aproapea 400 di
membri a Sutsatâljei, ditù cari 105 sh-
avea pâltitâ cotizatsia ta s-poatâ s-u tsânâ
tu banâ Sutsata, canâ nu intrã tu nãulu
Consiliu di Cumânduseari mea s-aflarâ
ta s-intrâ tamam atselji inshi tsi s-afla
shi tu Consiliul di Cumânduseari a
sutsatâljei Comunitatea? Nicuratù lucru!
Mari mâsturilji, mari!?! Dupâ ndoauâ
Dupâ alidzeri
dzâli aveamù s-aflãmù câ tuti aesti
mushutets nu putea sâ s-facâ, adyeafurù
cari eara atselù cari avina unù ahtari
scupo, fârâ agiutorlu a doi membri di
thimeljiù a Sutsatâljei a noastâ shi maxus:
Oani Nicolae (exprezidentu) shi
Alexandru Gica (exvitseprezidentu).
Nãulu Consiliu di Cumânduseari a
Sutsatâljei sh-intrã tu tesi dupâ atseali tsi
li spusi Alexandru Gica. Buletinili di votari
ama nitsi adzâ nu mata-nji li deadi ta s-li
vedù!?! S-bagâ unâ altâ ntribari: Cumù
s-poati ca doi oaminji di thimeljiù a
Sutsatâljei, ca cumù eara O. Nicolae shi
A. Gica, s-facâ unù ahtari nitinjisitù lucru
shi tsi fortsâ âlji pimsi s-adarâ ashi tsiva?
Tamam elji s-adarâ unù ahtari lucru cari,
cu niheamâ chiro ma nâinti di alidzeri
dzâtsea: ”...moralitatea shi tinjia suntu
nai ma importanti shi ti atsea Sutsata a
noastâ va s-imnâ daima mash pi cãljiuri
chischini. Tuts atselji tsi vorù s-intrâ tu
sutsata aesta, s-aibâ tru minti s-nu adarâ
tsiva tsi poati s-aducâ znjii ti cauza
armâneasacâ, ama mash hâiri”.
Di moralitati sh-di tinjii, maca elji doilji
furâ axi s-facâ unù ahtari lucru, nu mata
putemù s-ma zburâmù. Tu tsi mâtreashti
hâirea iavea-u: Dupâ patru meshi di la
alidzeri Sutsata Culturalâ Armâneascâ
agiumsi unâ turlii di anexâ ali unâ altâ
sutsatâ shi maxus: ali Sutsata “Comunita-
tea”? Atselji tsi u cumândusescu Sutsata
tora, ti furnjia câ eara ma di nâinti membri
tu cumândusearea a Comunitatiljei avinâ
scupadzlji a ljei sh-nitsi cumu ali SCA.
Iavea ti tsi protlu lucru cari lu adrarâ elji,
di cara s-vidzurâ intrats tu cumându-
searea a Sutsatâljei, fu atselù di votarâ
intrarea tu sediulu ali SCA shi a sutsatâljei
“Comunitatea”. Shi ma largu luyursirâ
câ nu mata easti ananghi ta s-ma organi-
zeadzâ elji spectacolu “Esu Armânjlji
nsusu tu munti” iara Dzua Natsionalâ a
Armânjlorù u organizarâ ashi cumu s-
veadi tu articolu “Sosia” (v. pag.22).
Tu chirolu ditu soni prezidenta Mariana
Bara, tu locu s-azburascâ tu numa ali
SCA, aclo iu fu aleaptâ ca prezidentâ sh-
iu atselji aproapea 400 (patru suti) di
membri ashteaptâ s-adarâ tsiva ti elji,
zburashti (pi Internet shi nu mash) tu
numa ali alantâ sutsatâ shi-lji organizeadzâ
spectacolili di canda unu altu nu s-aflâ!?
Pritu aesta nu s-va altu tsiva dicâtu ca
lumea s-achicâseascâ câ Sutsata
Culturalâ Armâneascâ, nai ma vârtoasâ
Nr. 1-2 (35-36), 2004 5
Sutsatâ armâneascâ di pânâ tora, iu
Mariana Bara easti prezidentâ, easti unâ
cu sutsata “Comunitatea”. Voru canda
s-u ascundâ Sutsata Culturalâ
Armâneascâ cu tutu tsi adrã ea tu aeshtsa
ndoi anji di banâ. Easti tsiva di canda
isturia s-difturseashti cu catandisea a
alishtei Sutsatâ.
Tu anlu 1990, di cara s-amintã Sutsata
Cultural Armâneascâ, ti furnjia câ multsâ
inshi nu putea sâ strâxeascâ numa a ljei,
iu alânceashti zborlu “armâneascâ”,
câftarâ ta s-u ascundâ. Ti aestâ furnji
membrilji ditu Cumândusearea ali SCA
(Atanasie Nasta, H. Cândroveanu shi
Nicolae Saramandu) tricurâ, fârâ s-
aspunâ, di lucra tu numa ali Sutsata di
Culturâ Macedo-Românâ. Noi, atselji
cari loamu parti la andamusli organizati
di elji, nu aveamu duchitâ sh-nâ
hârseamu câ putemu s-nâ adunãmu.
Di aestâ oarâ ama, dupâ 14 di anji di la
amintarea ali SCA, ascundearea a ljei s-
fatsi tutu dupâ idyiulu planu ama niheamâ
altâ turlii: Pritu alidzeri nichischini
deadirâ nanâparti membrilji ali SCA shi
bâgarâ tu Cumândusearea a ljei membri
tsi s-afla sh-tu Cumândusearea ali
“Comunitatea”. Shi, pritu aestâ minari,
caftâ ta s-u neutralizeadzâ SCA shi s-
ashteargâ cu sfungulu tutu tsi adrã ea
tu aestsâ ndoi anji di banâ.
Lipseashti s-aspunemu câ dinâoarâ cu
neutralizarea a nai ma importantâljei
sutsatâ armâneascâ s-ancheadicâ shi
lucrulu tsi va s-lu ahurheascâ shi s-lu
facâ Liga a Armânjloru di România, cari
s-amintã tu 29-li di Martsu 2004. Di
faptu aestu lucru lu avina elji: Lifteri
Naum, Custica Canacheu shi Steryiu
Samara.
Noi avemu nãdia câ pânâ tu soni, tu
aestu chiro, nu va s-tihiseascâ cu
Sutsata Culturalâ Armâneascâ tsi s-tihisi
cu ea aoa shi pasprâdzats di anji ma
nâinti. Aesta ti furnjia câ ea, SCA, tu
aeshtsâ ndoi anji di banâ, agiumsi ta s-
aibâ unâ avutâ activitati shi unu numiru
di vârâ 400 di membri. Aeshtsa va s-
hibâ atselji cari va s-aibâ angâtanu s-u
tsânâ tu banâ Sutsata Culturalâ
Armâneascâ - cu tuti câ tu Cumându-
searea a ljei s-hipsirâ oaminji di la unâ
altâ Sutsatâ sh-cari avinâ altsâ scupadz
dicâtu atselji tsi-lji ari ea tu statutu -,
ashi cumu u tsânurâ tu aeshtsâ ndoi anji
shi va s-ducâ ma nâinti thâmâsitli lucri
tsi li featsirâ pânâ tora.
Ashi s-lâ agiutâ Dumnidzã!
Tacu alù Steryiu alù Gugacù
6 Nr. 1-2 (35-36), 2004
Gala a Premiilorù “Omlu
a Anlui” - 2003
Yiurtisearea di estanù s-featsi la sala
ARCUB di Bucureshti shi fu pãrãstâsitâ
di Mariana Budesh, prezidenta ali
OTAR shi Dumitru Piceava, preziden-
tu a Fundatsiiljei „Bana Armâneascâ“.
Dupâ zborlu di ghinuiri a oaspitslorù
tsânutù di Dumitru Piceava premierea
ahurhi cu durusearea a „Premiilorù di
tinjii Bana Armâneascâ“ cari furâ
ahârziti a tinjisitslorù Armânji:
1.Preftulù Sashu Yerândã (Rep
Machidunia),
2) Andon Kristo (Arbinishia),
3) Nico Kiurci (Vâryâria),
4) Dumitru Garofil (România)
Ditù itii personali Andon Kristo shi
Dumitru Garofil nu puturâ ta s-yinâ la
premieri shi la spectacolù.
Premiulu „Omlu a Anlui 2003“ fu
ahârzitù a avdzâtlui cântâtorù armânù
di Custantsa, Hrista Lupci.
Ca Premii furâ durusiti ayalmi (statui)
adrati ditù brundzu di Dumitru
Piceava.
Zborlu di dishcljidiri alù
Dumitru Piceava
Tinjisiti Armâni shi duruts Armânji,
Vâ spunù bunâ vâ-i dzua shi ghini vinitù
la aestâ andamusi aleaptâ di adzâ,
andamusi cari s-tsâni cu apuhia a atsiljei
di a shaptea editsii ali Gala a Premiilorù
“Omlu a Anlui” shi a Premiilorù di tinjii
Bana Armâneascâ”, cumù shi cu apuhia
a Festivalui Folcloric Internatsional
armânescu - prota editsii.
Tutâ aestâ manifestatsii culturalâ di
adzâ easti organizatâ di Fundatsia “Bana
Armâneascâ” sumù egida a Federatsiiljei
“Liga a Armânjlorù ditù România”, tsi
s-amintâ estanù tu data di 8-li di Martsu.
Avemù nãdia câ amintarea a alishtei
noauâ institutsii armâneascâ, Armânjlji
di România va s-hibâ ma ghini organizats
shi va s-poatâ sâ-shi avinâ ma ghini
sinferurli a lorù.
Tu tsi mâtreashti Premiili “Omlu a
Anlui”, adutsemù aminti câ ahurhindalui
cu anlu 1997, s-durusescu cafi anù tu
a doaua dzuâ di Sâmbâtâ icâ tu a doaua
giumitati a meslui Martsu.
Aesti premii tinjisescu gãiretsli,
pidimadzlji sh-cilistisirli a oaminjilorù di
shtiintsâ, di culturâ icâ ditù alti tsercljiuri
- cari s-alumtarâ shi s-alumtâ ti
pâstrarea a areurlorù shi a adetslorù, a
BANA ARMÂNEASCÂ
Simpozionlu “Identitatea a Armânjlorù”;
Gala a Premiilorù “Omlu a Anlui” shi a
“Premiiloru di tinjii Bana Armâneascâ” -2003
Festivalu Folcloric Internatsional:
“Bana Armâneascâ”
27-li di Martsu 2004
tsi s-da ti anlu 2003, va s-hibâ durusiti a
limbâljei shi a miletiljei armâneascâ.
niscântorù oaminji ti anami cari s-
Aesti premii ama, s-durusescu nu mash
alumtarâ shi s-alumtâ cu mari giuneatsâ
a oaminjlorù di arâzgâ armânâ mea shi a
ti tsânearea tru banâ sh-ti avutsârea a
atsilorù oaminji cari nu tsânù di aestâ etnii,
limbâljei, a cânticlui, a istoriiljei shi a
ama cari lji-agiutã Armânjlji cu zborlu sh-
ntreagâljei culturâ armâneascâ. Aesti
cu fapta”.
hiindalui elementili di timeljiù a identitatiljei
a Armânjlorù.
Cu tuti câ Armânjlji ditù statili iu bânea-
dzâ elji, nafoarâ di Rep. Machidunia, nu
s-hârsescu di pricunoashtirea a lorù ca
identitati ahoryea shi ca minoritati etnicâ,
Armãnamea nu chiru sh-nitsi nu va s-
chearã vãrnãoarã câtse, ashi cum s-vidzu
shi s-veadi, dupã cãdearea a comunismo-
lui ditù statili iu bãneadzã Armãnjlji, alânci
unâ mari dishtiptatari a conshtiintsâljei
natsionalâ a Armânjlorù shi unâ creashtiri
a alumtâljei ti tsâneari tu banâ a limbâljei
shi a farâljei armâneascã cum di multu
chiro nu s-vidzu. Un semnu a alushtui
lucru easti shi alâncirea a alishtei revistâ
“Bana Armâneascâ”, tsi u scutem noi aoa,
Bucureshti, nyrâpsitâ mash pri limba
armâneascâ cumù shi durusirea a
Lipseashti s-aducù aminti câ premiili, Premiilor “Omlu a Anlui” tsi li fâtsemù
“Omlu a Anlui”, furâ durusiti, ti prota di ahântsâ anji.
oarâ, tu anlu 1997 a tinjisitlui profesor
Vasile Barba shi alù Luis Maria de Puiq
Sponsorlji
Ca aestâ andamusi a noastâ s-hibâ ca
(Prezidentul a Adunariljei Parlamentarâ
dealihea unâ yiurtii diximù agiutorù ditù
a Comunitatiljei Ivrupeanâ tu atselù chiro,
cari andrupã pricunushtearea a grailui partea a ma multorù Armânji cu mari
vreari trâ Armânami ashi cumù suntu:
armânescu ca limbâ a Armânjlorù shi
Sutir Bletsa (300 euro), Vanghiu Dzega
câftã apârarea a ljei). Iara va s-aducù
di Italia (100 euro), Dima Grasu, Vasili
aminti câ atumtsea, tu anlu 1997, cându
Ferfelis, Miticâ Adamcalescu (100 di
avdzâmù di Dimândarea 1333 noi nâ
dolari), Tasha Dumitru (3 miliunji di lei),
hârsimù multu ti furnjia câ pistipseamù
Stere Paris (2 miliunji di lei), Dumitru
câ ea u pricunoashti nu mash limba
Shapera, Toza Decebal, Iotta Trandu,
armâneascâ mea-lji pricunoashti sh-tuts
Sutsata a Armânjlorù di Frantsa,
Armânjlji ca etnii ahoryea. Nu fu ashitsi
prezidentu Iancu Perifan, cari easti sh-
shi, pânâ tu soni, nitsi apfoasli ditù
nâslu prezentu aoatsi la spectacol (700
Dimândarea 1333 nu furâ bâgati tu
di Euro), Sutsata Culturalâ Armâneascâ”
practichii tu nai ma multili ditù craturli di Bucureshti, prezidentâ Mariana Bara,
balcanitsi iu bâneadzâ Armânji. Fundatsia “Moscopole” di Bucureshti,
Prota oarâ durusim mash premiili Omlu prezidentu Dima Grasu, “Organizatsia a
a Anlui. Ditu anlu 1999 pri ninga premiili Tinirlorù Armânji di România”,
“Omlu a Anlui” durusimu shi Dhiplumi prezidentâ Mariana -Budesh. A tutulorù
di tinjii. Ahurhindalui ditu anlu 2002, pi lâ hãristusimù multu ti buneatsa shi
ninga premiulù “Omlu a Anlui” durusimù cuvârdâlâchea a lorù.
shi “Premii di tinjii “Bana Armâneascâ”… Haristo multu ti tinjia tsi nji-u featsitù
Anlu aestu premiulù “Omlu a Anlui” shi di mi ascultatù!
“Premiili di Tinjii” “Bana Armâneascâ”,
 BANA ARMÂNEASCÂ
Premiili di tinjii
“BanaArmâneascâ”
2003 -Editsia a 7-a
NICO KIURCIEV
Nico Kiurciev easti unù Armânù
anvitsatù ditù Vâryârii. Elù easti unlu
di multsâlji anvitsats ditù psânjlji
Armânji câtù armasirâ tu Vâryârii.
Suntu ca vârâ 5.000 di sufliti. A
Armânjlorù di Râmânia tsi vinirâ ditù
Vâryâria noi lâ dztsemù Vâryâreanji.
Ânji si pari câ numirlu a alushtorù easti
multu ma mari dicâtù a atsilorù
armashi tu locurli a lorù di daima.
Niko Kiurci bitisi facultatea di
Filologii la Universitatea di Sofia. Easti
lingvistu shi tutnâoarâ lucreadzâ ca
jurnalistu shi editorù a frândzâljei
armâneascâ “Armânlu” shi a revistâ-
ljei Noi Armânjlji tu Bulgaria shi
Balcanlu.
Ari scoasâ cartea “Antologia armâ-
neascâ di poezii” shi cartea di poezii
armâneascâ “Spiritlu a meu tu celula
di cilechi easti strimtu”. Ma scoasi shi
unâ Antologii
Balcanicâ
armâneascâ
cu 12 di po-
ets armânji,
Dictsionarlu
Armânù-
Bulgar, sh. a.
Tutnâoarâ,
Niko Kiurci,
fatsi parti ditù cumândusearea a
Sutsatâljei armâneascâ ditù Vâryârii.
Iavea ti tsi “Liga a Armânjlorù ditù
România” shi Fundatsia “Bana
Armâneascâ” lu tinjisescu Niko
Kiurkciev - ditu Vâryârii cu “Premiulu
di tinjii” - 2003, editsia a VII-a, 27-li
di Martsu 2004 - Bucureshti, ca
semnu di pricunushteari ti tuti
cilâstâsirli tsi li featsi ti tsânearea tru
banâ a limbâljei armâneascâ la
Armânjlji ditù Vâryârii pritù publicarea
di cãrtsâ di poezii shi di literaturâ
armâneascâ: Frândzâ ti Limba shi
Cultura Armâneascâ “Armânlu”,
Revista ti Limba shi Cultura
Armâneascâ “Noi Armânji,
Antologia armâneascâ”, Antologia
Balcanicâ armâneascâ”.
Pr. SASHU YERÂNDÃ
Tu 3-li di Cirisharù 2003 Sashu Yerândã
(Sasho Nacov) lu featsirâ dhyeacù iara
tu dzua di 5-li di Cirishar ù 2003, di
Analipsi, Domnulu Petru, Mitropolitlu-a
Eparhiiljei di Bituli shi Preaspa, âlji li deadi
sâmtili relicvii (crutsea shi Biblia) a
pârintilui Sashu Yerândã. La aestu actu di
hirotonizari eara shi altsâ 40-50 di Armânji
vinits di Crushuva, di Bituli, di Scopia, di
Velis etc.
Bãsearica eara
njicã s-lji-adunâ
tuts! Shi uborlu
eara mplinù di
Ar-mãnji. Sh-
tserlu eara
mplin, di harauâ
Dzua cându s-
yiurtusea
Anãltsarea-a
Domnului Hristolu n tseru, noi, Armânjlji
ditù Machidunii, agiumsim la niori di
harauâ. Atsea dzuã, pi 5-li di Cirishearù
2003, la mânãstirlu Analipsea, cari s-aflã
tu arãdzâmlu di Crushuva, fu hirotonisitù
protlu preftu armânù. Noi sh-pânâ tora
aveamù preftsâ cari eara Armânji di dadã
sh-di tatã ma tu bâserits cânta shi cântâ
pi vâryâreashti. Preftul di-adzâ cântâ tu
bâsearicâ pi armâneashti.(Santa al Djica).
“Liga a Armânjlorù ditù România” shi
Fundatsia “Bana Armâneascâ” durusescu
a preftului armânu Sashu Yerândã - Rep.
Machidunia, “Premiulu di tinjii” - “Bana
Armâneascâ” - 2003, editsia a VII-a, 27-
li di Martsu 2004, ca semnu di
pricunushteari ti anchisirea tu anlu 2003
a psãltisiriljei pri limba armâneascâ la
bisearica Sâmtsâlji Constantin shi Elena
di Bituli, tu tesea di protlu preftu armânù,
sh-ti nãdia câ di la dumniljea a lui anchisi
unâ nauâ etâ tu bana a crishtinjlorù armânji
ditù Machidunii sh-di pisti tutù.
Sashu Yerândã bitisi Facultatea di
Teologii di Bucureshti iara tora fatsi shi
Doctoratlu tu Teologii. Ditù protslji anji
di Facultati nâslu publicã shi la revista
Bana Armâneascâ, lucru tsi-lù fatsi shi
tora, a câ easti acâtsatù cu lucrulu a
bisearicâljei. Tutâ tinjia ditù partea a noastâ
ti preftulù Sashu Yerândã ti tutù tsi adrã
pânâ tora shi ti tutù tsi va s-adarâ, ashi
cumù avemù nãdia, tu lucrulu a
bisearicâljei shi a Armânamiljei. Tutnâoarâ,
hâristusimù alù Sashu Yerândã ti dhoara
a lui cãtrã noi: unâ icoanâ cu Sâmtsâlji
Constantin shi Elena.
Nr.1-2 (35-36), 2004 7
DUMITRU GAROFIL
Liga a Armânjlorù ditù România” shi
Fundatsia “Bana Armâneascâ” di
Bucureshti durusescu al ù Dumitru
GAROFIL “Premiulu di tinjii Bana
Armâneascâ” - 2003, editsia a VII-a, 27-
li di Martsu 2004 - Bucureshti, ca semnu
di pricunushteari ti tuti cilâstâsirli tsi li
featsi ti scutearea tru migdani a lucrãrlorù
literari armâneshtsâ veclji sh-nãi shi
publicarea a lorù tu “Rivista di literaturâ
shi studii aromâne”, cumù sh-ti furnjia
câ fu protlu di România tsi scoasi, dupâ
câdearea a comunismolui, unâ revistâ
armâneascâ - “Minduearea armâneascâ”
ANDON KRISTO
Andon Kristo s-amintã tu 02.10.1948,
tu hoara Flochi di ningã câsâbãlu
Curceaua ditù Arbinishii, ditù pârintsâ
armânji, Constandina shi Tashcu.
Anvitsã clasa primarâ cu dascalu
armânù Thimi Simacu. Tu anjlji 1964-
1968 featsi liceulu ti icunumii Elbasan a
deapoia featsi la Univeresitatea di
Elbasan facultatea di Finantsi-contabili-
tati tu anjlji 1972-1976. Tu Maiù 1992
featsi seminar “Economia a comertsului
shi menegement” organizatù di Universi-
tatea di Nebrasca, Lincoln, USA.
Lucreadzâ ca expertu contabil. Easti
ansuratù cu unâ armânâ, Maria Shituni,
cu cari ari unâ featâ shi unu ficiorù. Tu
anlu 2002 easti aleptu prezidentu ali
filiala a Sutsatâljei di Elbasan.
Liga a Armânjlorù ditù România” shi
Fundatsia “Bana Armâneascâ”
durusescu alu Andon Kristo - Albania,
“Premiulu di tinjii” - Bana Armâneascâ”
- 2003, editsia a VII-a, 27-li di Martsu
2004 - Bucureshti“, ca semnu di
pricunushteari ti tuti cilâstâsirli tsi li
featsi ti anyearea a adetslorù culturali
armâneshtsâ la Armânjlji ditù Albania, ti
organizarea a sutsatâljei armâneascâ di
Elbasan, ti adutsearea pri armâneashti
shi publicarea a cãrtsâlorù: “Lilicea
Sândzinata”, “Traghedia ali Muscopuli”
di Dori Falo, Antologhia di puizii
armâneascâ sh.a.
 8 Nr. 1-2 (35-36), 2004 BANA ARMÂNEASCÂ
n â i n t i
PREMIULÙ Zoe Gica shi Pareia “Lilici ditu Maiu”
yishtearea
“OMLU A ANLUI” - 2003 culturalâ
HRISTA LUPCI armâneascâ:
folclorlu.
Di cunuscutlu cântâtorù Hrista Lupci poeta
Ma elù fu
Kira Iorgoveanu - Mantsu aspunea: “...marli
unù di
cântâtorù armânù - Hrista Lupci - easti unâ
protslji
institutsiuni armâneascâ! Noi, Armânjlji,
(deadunù cu
bânâtori asprândits tu-ahânti vâsilii, nâ
a u s h l u
virsãmù avearea, putearea, suflitlu shi cultura
Câshiricâ)
tu-atseali vâsilii iu Dumnidzâ nâ durusi s-
shi armasi
bânãmù... Nu avumù shi nu avemù institu-
pânâ tora
tsiuni mash a noasti: Academii, Universitati,
singurlu tsi-
Institutù di Folclorù, Lingvisticâ...Ma, tutù
lj si uidisea-
Dumnidzâ
shti tinjia s-hibâ Insti-tutsiuni di
nu n-alâ-
cânticù armânescu”!
FESTIVALU
sã dipù FOLCLORIC
Hrista anyie cântitsi veclj, li turnâ
s-chi-
remù shi
tu banâ cu iholu vecljiù i li-nviscu INTERNATSIONAL
tu unù iho nãu, uidisitù shi cu „Bana Armâneascâ“
nâ duru-
câftãrili-a chirolui di adzâ. Hrista
seashti Tu dheftira parti a programlui s-tsânu,
Lupci adrã shi multi cântitsi tsi
câti vârâ- ti prota oarâ Bucureshti, Festivalu
intrarâ trâ daima tu folclorlu
oarâ cu Folcloric Internatsional „Bana
armânescu...Hrista Lupci ahurhi
câti unù Armâneascâ“, la cari loarâ parti shi-lji
unâ cali tsi nâ dusi la zârtsinj, la atsea
m a r i mâyipsirâ spectatorlji cu cântitsli sh-cu
tsi easti nai ma aproapi di suflitlu
Armânù giocurli a lorù pareili: „Pilisterlu“ di
armânescu: cânticlu! Di-ndoi anji Bucureshti, „Lilici ditù Maiù“ di Custan-
tsi poati
Hrista Lupci ahurhi s-adunâ pi tsa shi „Cânticlu a nostu“ ditu Vâryârii.
aproapea
caseti adrati di elù tutâ aestâ aveari Spectacolu fu dishcljisù di Zoe GICA
s-tsânâ
di cânticu armânescu ... Suntu deadunù cu pareia a ljei di ficiurits,
locu di-
dealihea yishteri tsi nâ umplu suflitlu „Lilici ditù Maiù, cari-lji mâyipsirâ
a e s t i
di harauâ, ocljii di lãcârnj shi nâ da spectatorlji cu boatsli sh-cu cântitsli a
institutsii
nâdia câ aestu cânticù, safi armâne- lorù.
tsi nu
scu, nu va s-chearâ canâoarâ ...!” Cu mari dultseami tu boatsi cântã
putumù s-li avemù. Trâ mini, Tache Papahagi
Iavea ti tsi Liga a Armânjloru di Maria ZICOVA iara poeta Vanghea
fu unâ dealihea Academii Armâneascâ! Ashi
România shi Fundatsia “Bana Mihanji Steryiu, ca daima, nâ mâyipsi
cumù minduiescu mini câ Hrista Lupci tsâni
Armâneascâ durusescu alù Hrista cu poezia tsi nâ u duruseashti cu ahânta
dealihea locù trâ unù “Institutù di Folclorù
Lupci Premiulu “Omlu a Anlui hari cafi oarâ.
armânescu”! Nu cunoscu altu cântâtorù tsi
2003” ca semnu di pricunushteari Unu spectacolu pirifanu, cu artâ shi
sâ shtibâ ma multi cântitsi armâneshtsâ di
ti tuti cilâstâsirli tsi li featsi ti cu suflitu gioni, cu livindeatsâ shi cu
Hrista Lupci. Elù easti unâ dealihea memorii
scutearea tru migdani shi tsânearea iho safi armânescu aspusi pareia di tiniri
yii a cânticlui armânescu!...Nâ purta cu
tru banâ a cânticlui armânescu shi Pilisterlu. Tuts ditu salâ sh-frândzea
cânticlu-a lui tu unâ lumi nicunuscutâ di noi,
a limbâljei armâneascâ. pãlnjili di bâteari! Ti succeslu a loru,
di-alargu, ancestralâ, ahândoasâ, tsi cu-
agiutorlu a lui ishea ditù nica unâ oarâ va s-tinjisimu marli artistu
antunearicù shi agârsheari. Pareia di Dorcova coregraf, armânlu
Tu-atselù chiro, cându noi Ion Tugearu, tsi
bânamù tu marili câsâbã iu lucreadzâ cu eli.
s-pârea câ tuti suntu trâ Tora ishi prota oarâ
daima agârshiti, Hrista nâ pi scenâ shi pareia
turnã tu avlachea a noastâ: instrumentalâ
P i l i s t e r l u
atsea armâneasca.
cumândusitâ di
Hrista Lupci ahurhi
Selian ENACHE.
turnarea a Armânjlorù ditù
Cântarâ undzitù
România câtâ cânticlu,
Flori Costea, Aurelia
folclorlu armânescu. Dupù
Mihale shi Ianula
elù ahurhirâ sâ s-amintâ
Yioryi.
orhestri armâneshtsâ tsi
Cându s-alinâ pi
dusirâ shi ducù cu tinjie scenâ pareia Cânticlu
a Nostru di Rakitovo-
 BANA ARMÂNEASCÂ
Velingrad ditu Vâryârii, cumândusitâ di
Nicola Ianev-Cioli, canda nâ turnâmu
unu chiro, ligânats di vecljili cântitsi
trapti pi-anarya shi cu bots di zâmani.
Vini deapoa Pero TSATSA cu tempera-
mentu shi umorismu shi featsi dealihea
festivalu unù evenimentu! Sala câfta
iara s-lu avdâ, aplauzili nu s-dinâsea.
Aestu festivalu, aspunea Maria Bara
tu “Hâbarea armâneascâ”, aspusi pitu
reactsia ditu salâ câ Armânamea ari seati
di culturâ, câ ashteaptâ ahtãri sârbâtori
cu mari mirachi. S-vidzu iara câ tora
avemu shi unâ expresii culturalâ noauâ
pi ninga atsea di
zâmani, câ
avemu unâ
culturâ yii. Eara
tu salâ ma
multu di 300 di
inshi, multsâ
mproshtsâ câ
nu avea locuri
mpadi. Ficiurits
multsâ, tiniri
m u l t s â .
Jurnalista Jana
Mihailova di la
TV di Skopja,
regizorlu Costa
Bicov di la TV di Maria Zicova
Sufii, unâ parei
câlisitâ di la TV
Antena 1 di Bucureshti shi multsâ
spectatori filmarâ spectacolu.
PREMII DI PARTITSIPARI
Cu apuhia a protlui Festival Folcloric
Internatsional “Bana Armâneascâ” di
Bucureshti, 27-li di Martsu 2004,
Federatsia “Liga a Armânjlorù ditù
România” shi Fundatsia “Bana
Armâneascâ” durusirâ “Premii di
Partitsipari” a pareilor: “SHOPATLU”
- Bucureshti, Maria Zicova - Rep.
Machidunia, Pero TSATSA - Rep.
Machidunia, “Lilici ditu Maiu” -
Custantsa, “PILISTERLU”- Bucureshti
shi “Cânticlu a nostu”- Vâryâria.
Dupâ spectaculù, la restaurantul
Minish, iu nicuchiru easti armânlu
Ferfelis - sh-cari nâ agiutã cu unâ
sponsorizari, s-featsi unâ mari ziafeti.
Dupâ muzica a pareiljei Shopatlu, tinirlji
armânji giucarâ pânâ amânat.
“Bana Armâneascâ”
Andamusea vidzutâ di Jana
Mihailova di la Tv. Scopia,
sectsia armâneascâ
Tinjisite doamne Piceava,
shi di candu u vidzui manifestatsia tsi
u organizashi, va tsa dzâcù, nica ma
multu tinjisite
doamne Piceava,
tsâ pitrecù mari
urari ti tut tsi
organizashi, câ
adrashi dealihea
mari lucru. Tu unâ
dzuâ tuti atseali s-
agiundzâ s-li orga-
nizedz, pistipsescu
câ easti mari
pidimo, ma shi mari responsabilitati.
Importantsa easti câ tutù tricu nai ma
ghini, câ mi turnai cu mari impresii,
vidzui mushuteatsa di folclorù shi giocù
armânescu, multi informatsii ti
Armânjlji di la Simpoziumlu, a shi seara
armâneascâ tricu multu ghini.
Mi hârsii multu câ vidzui multsâ tiniri
la seara armâneascâ, cari anamisea di
elji azbura armâneashti. La serli
armâneshtsâ la noi, nu pots sâ
strâvâseshtsâ ahântsâ tiniri armânji.
Cându mi turnai adrai unâ emisii
antreagâ ti atsea cumù tricu
Simpoziumlu, prezentai parti di
referatili di tuts partitsipantsâlj, adrai
ancheta cu oaspitslji ti impresiili-a lorù,
tuts eara ifhãristusits shi-nji si pari atsea
easti nai ma mari harauâ (satisfactsii)
ti organizatorlu, cându shtii câ dipisi
lucrulu cu scuteari la capù.
Pi ningâ Simpoziumlu, dedù shi
informatsii ti Premiili, shi festivalu, ma
unâ antreaga emisii andrepshu mash ti
festivalu iu s-prezentarâ shi cântâtorlji
shi sutsãtsli folcloritsi. S-cljeamâ di
atsea tini tsi u organizashi deadimù dauâ
ntredz emisii, a armasirâ nica ndauâ
pãrtsâ cari lipseashti s-emiteadzâ tu
emisiili tsi va s-realizeadzâ ma nclo.
Aestu raportu lu pitrecù câ duchescu
borgi cãtrã tini ca organizatorù cari-nji
agiutash ta s-potù mini cu camermanlu
s-yinù la aestâ mari shi mushatâ
manifestatsii. Pistipsescu câ aesta nu
ari s-hiba a-noastâ videari ditù soni, ma
va mi câliseshtsâ shi la alanti
manifestatsii tsi va li organizedz.
Pistipsescu ca va s-continuãm cu
colaborarea, tsâ pitrecù anclinâciunj
shi multâ sânâtati shi ghinets.
Jana Mihailova
Nr. 1-2 (35-36), 2004 9
FESTIVALU DI
FOLCLORU ARMÂNESCU
Cali-ambarù a FESTIVALUI shi câtù
ma multi editsii! Succesù a
cântâtorlorù shi a giucâtorlorù!
Cu doara di la Dumnidzã sh-cu
marea a voastâ mirachi ti nai ma
aleaptili pirifãnji a farâljei, ancârcati
di mushuteatsâ – cânticlu sh-gioclu
armânescu – vâ orù s-hits hârioshi,
s-aflats calea cãtrã vruta-nâ
Armânami, sâ-lji hârsits suflitlu. Sâ-
lji turnats nâpoi Nãdia câ ari
Dumnidzã sh-ti noi, câ avemù cu tsi
s-nâ pirifânipsimù, câ musheatili hãri
artistitsi cari astrãbãturâ etili ari cari
s-li poartâ, s-li veaglji, s-li-adavgâ, s-
li-nnobileadzã; sâ-lji turnats nâpoi
Nãdia câ ari iu s-toarnâ sh-afla
silemitea (ascâparea, nchiuluirea), câ
musheata shi lunjinata a noastâ casâ
– Limba Armâneascâ nu s-asparsi,
n-ashteaptâ fronimâ ca unâ dadâ
durutâ, etimâ s-n-
apridunâ, s-n-apânghi-
seascâ câ himù a ljei
fumelji.
Cu vreari,
Gica Godi
Adavgu la urarea a mea stihurli a
unui cânticu nãu tsi-nj parù uidisiti
ti aestu evenimentu:
CÂNTITSLI A NOASTI
Haidi, cântats, Armânji,
S-cântãmù cântitsli a noasti,
C-au mari mushuteatsâ
Shi grailu hrisusitù.
Mea, cânticlu-i harauâ
Sh-tuti li vindicâ,
Mari vluyii-lj deadi,
Bunlu Dumnidzã.
Vindicâ arãnjli tuti,
Shi itsi cripari va s-ai,
Cântâ cântitsli a noasti,
Cu dultsili, armânesculù graiù.
Câ li cânta pâpânjlji
La shopatlu ditù cheari,
Cându pâshtea pritù muntsâ
Oili, caleshili ca steali.
Giucats arada-arada
Pi-armânescu iho,
Giucats pi a nostu cânticù
Veclju di-unù chiro.
 10 Nr. 1-2 (35-36), 2004
Tu dzua di Sâmbâtâ, 27-li di Martsu,
2004, di la sâhatea11, la sediulù a
Sutsatâljei Culturalâ Armâneascâ, s-
tsânu protlu Simpozion armânescu di
Bucureshti, andreptu di Federatsia
“Liga a Armânjlorù ditù România”
sh-di “Fundatsia Bana Armâneascâ”,
cu tema: “Identitatea a Armânjlorù”.
Prezentarâ comunicãri Dumitru
Piceava, Ion Cardula, Vanghea
Mihanj Steryiu, Nico Kiurci, Toma
Babu, Santa Djica, Mariana Bara.
Azburârâ shi oaspitslji Iancu Perifani
shi Mita Papuli. Dãmù ma nghiosu
referartili pãrãstisiti di Niko Chiurkci
shi Dumitru Piceava cumù shi atselù
pitricutu di Andon Kristo.
Limba a Armânjloru ca
semnu di identitati tu Bulgaria
Nico Chiurkci
Armânjlji tu Bulgaria suntu aproapea
5000 shi bâneadzâ Sofia shi tu muntsâlj
Rodopi shi Rila - Bulgaria di Sud. Aclo
suntu tu grupâ compactâ ca unù populù
liber shi veclju di unù chiro, di eta tutâ.
Sutsatili armâneshtsâ suntu optu:
Tsentru ti Limba shi Cultura Armâ-
neascâ cu sediu Sofia, Sutsata
Armânjlor “UNIREA”–fundatâ tu anlu
1894 Sofia, Sutsata a Armânjlorù –
Velingrad, Sutsata a Tinirlorù Armânji
tu Bulgaria - Velingrad, Sutsata
Armâneascâ di Peshtera, Sutsata
Armânjlor–Rakitova,Sutsata
Armânjlorù – Dorcova shi Sutsata
Armânjlor – Dupnitsa.
Scupolu a nostu easti s-avigljemù, s-
anvitsâmù shi s-popularizãm limba a
noastâ ta s-poatâ fumeljli shi ghenera-
tsia cai va s-yinâ dupâ noi s-veagli aestâ
culturâ veaclji armâneascâ tu Balcanlu.
Organizatsiili Armâneshtsâ ditù Bul-
garia suntu membri di ma multu di 10
anj la Unia Federativa a Etniilor
Natsionali di Europa (Federal Union of
European Nationalities - FUEN), cai
easti ligâtura a noastâ cu Consiliumlu
European. Noi him fundatori shi
membri la Consiliumlu Natsional ti
Problemile Etniilor pi lângâ Consiliumlu
di Ministri ali Republica Bulgaria shi
membri la Consiliumlu a Minoritãtslor
tu Bulgara, cari uneashti optu etnii shi
easti unâ turlii di mini FUEN.
Avemù scupolu shi nãdia s-adunãmù
tu un Tsentru Balcanic Armânescu pi
printsiplu federativ tuti organizatsiili
armâneshtsâ di tuti craturli ditù Balcan,
SIMPOZIONLU
“IDENTITATEA A ARMÂNJLORÙ”
ta s-facâ unificatsie ti metodica, cãrtsâ,
programi ti anvitsarea a limbâljei
armâneascâ, ti avigljearea ali cultura,
identitatea shi folclorlu a Armânjlorù.
Aestu proectu lucrãmù deadunù cu
fundatsii shi organizatsii tu cratlu a nostu
cu nãdia s-avemù agiutor di la Trustul
Balcanic ti Democratsie cu scamnul
Belgrad. Avem agiutor bun di la
Chivernisea Bulgara shi multi fundatsii
internatsionali. Agiutor va-s avem shi di
la Uniunea Europeanâ.
Ligâtura va s-u facâ Prezidentul FUEN
Arquint Romedi shi Domnul Joao Ari di
la Parlamentul European, cari are
obligatsia ti Dimândarea 1333.
Aestu agiutor va s-hibâ multu cama
mare ma s-nâ adunâm tu coalitsie
Balcanicâ (mutrea cartea di la Domnul
Romedi N 6). Un lucru lipseashti s-nu
agârshim: Europa da agiutor aclo iu nu
are conflicti!
Problemile a Armânjlor tu Bulgaria shi
Balcanlu noi li discutâm di dauâ ori: tu
Yismânciun 2002 shi 2003 la Tsigov
Cearc tu muntsâlj Rodopi aproapea di
câsâbâlu Velingrad, la Hotel Panorama.
Aestu locù mushatù ahârdzit di
Dumnidzâ, tu tsentrul di Balcanù easte
patrida a Armânjlorù, are situatsie aleptâ
shi conditsii di lucru multu buni. Ligâtura
shi transport fârâ problemi. Dila aeroport
Sofia unâ sâhate shi 20 minuti cu
machina. Poate s-nâ adunâm la
Congreslu a Armânjlor di tutâ lumea.
Cu bunlu a nostru oaspe shi FUEN
Prezident Domnul Romedi avem proect
ti congreslu FUEN ti 2006 an.
Aestu an thema Simpozionlui armâne
ni alâxitâ: “Cum s-anveatsâ shi s-aveaglji
limba armânâ tu Bulgaria shi tu craturli
balcanitsi”.
Organizatorili Tsentrul ti Limba shi
Cultura Armâneascâ cu Prezidentu Prof.
Dr. Mihai Vasile Hristu, Sutsata
Armânjlor “UNIREA” cu Prezidentu
Toma Chiurkci shi Sutsata Armânjlor –
Velingrad shi Peshtera v-ashteaptâ shi
aestu anù cu dorù Armânescu.
Tu soni fatsim un Apel câtrâ tuts
conducâtorlji a Sutsatilor Armâneshtsâ
tu ntreg Balcanlu: S-nâ adunâmù tu unâ
coalitsie Balcanicâ di hierù shi cu tutâ
fortsa a-noastra cu unù sinfon perfect
BANA ARMÂNEASCÂ
(safi) s-dutsim tutâ fara Armâneascâ -
analtu la loclu tinjisitù shi ahârdzitù tu
Europa Unitâ. S-bâneadzâ Armânamea!
Identitatea a Armânjloru
Andon Kristo
Caitsivrei di voi s-lu ntreghi tsi eshti tini?
Apandisea a tutalor 100% va s-hiba:
“Escu Armânù, icâ escu Rãmânù”.
Tu tutã bana a mea nu amù avdzâtâ altâ
apandisi. Isturianji, linguishtsâ, filuloghi,
etnografi, cu profesionalizmul a lorù da
mash aestâ apandisi.
Antropologhia ali cultura shi a oasilor a
oaminjlorù spunù câ Armânjlji iu tsivrei
tsi bâneadzâ suntu unâ dâmarâ, unù
sândzâ, au unâ antropologhii culturalâ shi
a oasilorù. Limba armânâ easti unâ soi la
tuts Armânjlji icâ Rãmânjlji.
Adetsli cumù amù vidzutâ mini, ashi sh-
cumù amù aleaptâ pitù cãrtsâ, ashi cumù
amù avdzâtâ, suntu comuni.
Limba armâneascâ ari sh-dialecturi. Tu
Arbinishii s-cunoscu dialectul fârshirot,
grabuvean, a migidonjlor shi alti varianti
cama njits cai nu suntu dialecti ma au
ndauâ zboarâ ahoryea di aesti dialecturi
cama mãri. Anda zburâi cu filologul di la
Universitetul “Alcsandru Giuvani” di
Elbasan, prof. Albert Risca, a ntribariljei
a mea: cându unù dialectu poati si s-
acljeamâ limbâ ahorea? el nj-aspusi:
”Limba easti un cod. Oaminjlji lâ au
bâgatâ numa a obiectilorù ditù naturâ, a
fenomenilorù, a verbilorù, sh.a. shi ashi
s-ljea di hâbari ntrâ nâsh, comunicâ. Pânâ
cându elj pi aestu cod comunicâ lishor,
shi aduchescu un-cu-alantu va s-dzâcâ
câ dialectili nu suntu fapti limbi ahorea,
armân dialecti.”
Sh-la ntribarea alanta a mea trâ nâsu:
“Cându unù omù si-acljeama câ u ari
chirutâ limba?”, el apândâsi:”Când ai unù
dorù mari, pi cai limbâ dzâts: oh, ata a
mea! Icâ cândù ti acatsâ inatea cum lu
dai blâstemlu, pi tsi limba? Tu aesti
situatsii omlu nu zburashti cu intelectu,
ma zborlu-lji easi ditù suflitù”.
Di aesta mini aduchii câ limba
armâneasca easti unâ pisti tutù.
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1-2 (35-36), 2004 11
Ligatù di thema a noastâ, Identitatea a chiro di aproapea optu suti di anji,
Armânjlorù, va s-azburãscu, nu tu multi IDENTITATEA A sumù Amirãriljea Bizantinâ, ma
zboari, di tsi s-achicâseashti pritù identi- ARMÂNJLORÙ multu di optu suti di anji, sumù
tati shi etnii, tsi-i cu identitatea di arâzgâ Amirãriljea Otomanâ, aproapea 5 ets
Dumitru Piceava
shi identitatea culturalâ a Armânjlorù (vârâ 460 de ani).
cumù shi ndrepturli tsi lipseashti s-li aibâ Identitatea armâneascâ Dupâ unâ banâ di doauâ njilji di anji,
unù omù icâ unù grupù di oaminji tsi Anda zburâmù di identitatea ali unâ popula- tu anlu 1913, dupâ pulematli balcani-
au unâ identitati ahoryea. tsii putemù s-aspunemù câ ea easti di ma tsi, pritù Hundrata di Irini di Bucu-
Elementi a identitatiljei multi turlii: Putemù s-azburâmù di unâ identi- reshti, ditù 10-li di Agustu, locurli
Tu tsi mutreashti zborlu “Identitati”, tati di arâzgâ, di identitati di limbâ, di mirâ a Machiduniiljei shi populatsia a ljei
di cari zburâmù adzâ shi cu cari-lù icâ putemù s-azburâmù di identitatea a inshi- furâ mpârtsâti a vâsiliilorù vitsini:
pâtidzãmù noi Simpozionlu, yini ditù lorù cari facù parti ditù unâ minoritati, di Gârtsia (51%), Arbinishia (11%),
limba latinâ, “identitas”. identitati culturalâ, lingvisticâ, religioasâ etc. Sârbia (29%) shi Vâryâria (9%).
Pritù “identitati” s-achicâseashti câ Tu tsi mutreashti identitatea di arâzgâ. Adutsemù aminti aesti dati ti furnjia
unù lucru easti aparalactu, easti identic Anda easti zborlu di unâ comunitati tsi sh- câ eali suntu ma psânù cunuscuti di
cu sini isãsh. Unâ altâ definitsii easti: ari identitati di arâzgâ, identitati di sândzâ, lumi shi ma psânù s-azburashti di
”atsea tsi fatsi ca unù lucru s-hibâ idyiù cumù s-ma dzâtsi, putemù s-aspunemù câ eali cumù sh-ti furnjia câ di la aestâ
cu unù altu lucru”. ea sh-ari shi unâ conshtiintsâ di arâzgâ. dzuâ, 10-li di Agustu 1913, Armânjlji
Identitatea easti unâ uidisiri shi easti Aesta, conshtiintsa di arâzgâ a comunita- intrarâ tu unù protsesù niacumtinatù
datâ di tuti elementili pritù cari s- tiljei, easti atsea pi cari s-timiljiusescu protili di deznatsionalizari sh-di asimilari di
pricunoashti unù insu icâ unù grupù. organizãri sotsiali. Membrilji a lorù s- cãtrã populatsiili majoritari namisa
Noi Armânjlji nu lu avemù zborlu luyursescu câ au la arâzga a lorù strâpâpânji di cari agiumsirâ s-bâneadzâ.
identitati ama lu-avemù, dupâ cumù chino (comuni). Di aestâ conshtiintsâ di Cu tuti aesti greali catandisi ditù
aspushù niheamâ ma nâinti, zborlu arâzgâ comunâ tsânù areurli, adetsli culturali eta XX, Armânjlji, cari sh-avurâ unâ
aparalactu (identic, va s-dzâcâ). shi tuti arãdzli a sotsietatiljei. arâzgâ comunâ shi ahoryea, âshi
Cându vremù s- pâstrarâ identitatea a lorù ahoryea
aspunemù di unù Hista Lupci namisa di ndauâ Pilisteri di alanti milets, shi âshi
lucru câ easti aparala- dusirâ ma largu isnafea a
ctu dzâtsemù câ “easti lorù, cultura a lorù, adetsli
adratù ditù unù lemnu shi limba a lorù di mileti
icâ easti cruitù ditù ahoryea.
unù lemnu”. Anda Di la aestâ datâ ditù anlu
zburâmù di Armânji icâ 1913 s-bâgã dealithea
di identitatea a lorù vârtosù problema a
putemù s-aspunemù identitatiljei a Armânjlorù
câ elji, Armânjlji, Di la aestâ datâ di
suntu cruits ditù unù mpârtsâri a Machiduniiljei
lemnu. shi a Armânamiljei, a câ elji,
Adzâ noi zburâm di Armânjlji, sh-dzâtsea tutù
achicâsearea a identi- Armânji, alanti milets, ti
tatiljei tu tsi mâtreashti sinferlu a lorù, lâ dzâsirâ
etnia shi maxus etnia pri numâ altâ turlii sh-
a Armânjloru. Ti aestâ furnji va s-dãmù Ligatù di etniclu armânescu putemù s- bâgarâ sumù semnulù a
shi ndoauâ di: aspunemù câ elù s-amintã pritù dhoara shi ntribariljei chiola shi identitatea a
Elementili a etniiljei curbanea a ma multorù milets icâ a ma lorù.
Zborlu icâ ideia di “etnii” yini di la multorù triburi, di nuntrulù a sinurlorù a Identitatea culturalâ
zborlu “etnos”, cari, tu Gârtsia di unú Machiduniiljei, milets aprucheati namisa di eali La conshtiintsa a ljei di comunitati
chiro, nu avea achicâseari ligatâ di unâ shi unificati, tu cursulù a unui lungu bairù di di arâzgâ, cu aestâ apuhii, s-amintã,
maxus dâmarâ icâ soi, mea zuyrâpsea ets tru unâ singurâ natsiuni, natsiunea cu unù rolù multu ma mari,
milets cari nica nu avea loatâ urnechea machiduneanâ. conshtiintsa a comunitatiljei di
icâ paradigma puliticâ shi sotsialâ Ahurhindalui ditù anlu 168 n. a Hr., pisti limbâ. Ditù aesti doauli s-amintã
elinicheascâ, a “tsitatiljei-statù”. natsiunea machiduneanâ, vini natsiunea conshtiintsa a unitatiljei di culturâ
Idyealui, tu francezâ, tu bitisita a etâljei romanâ, atsea cari-lji deadi, namisa di altili natsionalâ armâneascâ.
19, zborlu “etnic” zuyrâpsea societãtsli shi limba. Ashi s-amintã natsiunea armânea- Cultura natsionalâ easti pâstrarea,
africani shi asiatitsi, ta s-li dispartâ di scâ icâ miletea armâneascâ, unâ nauâ natsi- creashtirea shi cultivarea a limbâljei,
atseali ivrupeani. uni, cu unâ noauâ identitati. Ea easti cunoasterea a tricutlui a lui,
Tu literatura inglizeascâ, chiola tu Ahurhindalui cu anlu 148 n. a Hr., chiro di achicâsearea a prezentului shi
ahurhita a etâljei XX, zborlu di “ethnii” doauâ njilji di anji, Armânjlji, naua identitati pruvidearea a yinitorlui, cultivarea a
zuyrâpsea grupurli di populatii cari nu icâ nãulu populù apresù ditù romanizarea a artilorù shi a literaturâljei. Ea ari
eara inglezi icâ americani. populatsiiljei autohtonâ machiduneanâ, putu sartsina multu importantâ tu tsânea-
s-armânâ tru banâ sumù amirãriljea Romanâ rea shi dezvoltarea a conshtiintsâljei
 12 Nr. 1-2 (35-36), 2004
a membrilorù ali unâ natsiuni.
Lipseashti s-aspunemù câ pritù
culturâ s-achicâseashti: “tutù tsi
adarâ omlu ahoryea tu naturâ” icâ
“tutù tsi adarâ omlu tu mulãlichili
icâ zânãtsli: muzicâ, literaturâ, arti,
arhitecturâ, film shi tuti alanti
dumenjii a creatsiiljei a spiritlui.
Cultura, limba maternâ, religia
suntu furnisiri cari bâneadzâ nu
ahâtù la unù insu, mea tu
dimândarea shi deadunù cu altsâ
inshi cari li mbrãtsiteadzâ tuti aesti.
Easti zborlu, dicara, ahâtù di identitatea
a inshilorù, câtù shi di identitatea a
grupurlorù cari li adarâ elji.
S-aspuni câ, ma multu ca tu vecljiulù
chiro, tu dzâlili a noasti identitatea
culturalâ easti fuvirsitâ di fortsâli
uniformizanti cari s-furnisescu tu
societatea industrialâ.
Ama, identitatea culturalâ easti njedzlu
a perinitatiljei a miletslorù; ea da a omlui
specificitati shi a grupurlorù unitati; ea
easti ligâtura namisa di tricutlu, prezen-
tulu shi yinitorlu a lorù. Cultura easti
atsea di cari easti ligatâ ntreaga experien-
tâ a omlui, di la amintari pânâ la moarti.
Ta s-lu alashi omlu icâ grupurli fârâ di
identitatea a lorù culturalâ easti s-lji alashi
fârâ di isturia a lorù shi s-nu lâ pricuno-
shtsâ ndreptulù a lorù la banâ.
Ditù punctu di videari lingvistic, limba
armâni nai ma importantulù lucru ti
scutearea tru migdani shi creashtirea a
identitatiljei sumù tuti viderli a ljei.
Limba easti hãlatea cari lishureadzâ
Pero Tsatsa
BANA ARMÂNEASCÂ
a grupului, di la atseali generali, di
discrimi-nari icâ di asimilari
fortsatâ, pânâ la purtaticuri di
nistrâ-xeari, di intolerantsâ, va s-
dzâcâ.Tu a doaua aradâ, pritù aesta
s-achicâseashti pricunushtearea a
hãriloru ahoryea shi spetsifitsi a
inshilorù shi a grupurlorù shi
apufâsirea di misuri cari s-da cali,
s-da curagiù shi s-lishureadzâ
spunearea shi creashtirea a
Pareia di Dorcova
identitatiljei. Ca unâ concluzii,
ligâturli namisa di membrilji a societatiljei ndreptulù internatsional apârâ ndreptulù
shi pritù aesti s-amintâ cultura, dimec, la banâ a grupurlorù minoritari, chiola
adunarea a experientsâljei sotsialâ di la shi a minoritãtsilorù natsionali, etnitsi,
unù bârnu la altu.Sutsata amintâ pritù culturali, lingvistitsi icâ rasiali contra a
limbâ conshtiintsa a unitatiljei a ljei di actilorù di aspârdzearea fizicâ, cumù shi
culturâ. Pi timeljlu a comunitatiljei di contra a asimilariljei a lorù fortsatâ.
limbâ s-dishtiptã tu conshtiintsa a Ligatù di tuti aesti, craturli tu cari
miletslorù ivrupeani yislu sh-vrearea bâneadzâ Armânjlji lipseashti s-da
cãtrã independentsa a lorù natsionalâ. curagiù shi s-agiutâ scutearea tru
Pritù cultivarea sh-creashtirea a migdani, pâstrarea si dezvoltarea a
limbâljei, unù populù ahurheashti di s- identitatiljei a persoanilorù shi a
cunoashti, tsi easti shi tsi poati s-adarâ. grupurlorù, dimec, sâ-shi pâstreadzâ
Natsionalismulù a miletslorù ivrupeani shi sâ-sh scoatâ tru migdani hãrli a lorù
ditù eta 19 easti fructulù idiologic a cilâ- spetsifitsi, culturali, lingvistitsi shi
stâsirlorù cu cari cafi unù ditù aesti milets religioasi, shi s-li creascâ, cu tinjisearea
sh-cultivâ limba, aspunea Rãdulesacu niacumtinatâ a libertãtslorù individuluali
Motru tu cartea a lui “Etnicul românesc. ali cafi unâ persoanâ. Tora di oarâ
Tu tsi mâtreashti Ndreptulù la identitati identitatea a Armânjlorji easti pricunu-
culturalâ putemù s-aspunemù câ elù scutâ mash tu unù singurù cratù, easti
easti unâ furnisiri, unâ expresii a zborlu di Rep. Machidunia. Tu alanti
diversitatiljei culturalâ a lumiljei shi a vâsilii balcanitsi elji nica nu suntu
ndreptului la dyeafurauâ. pricunuscuts ca hiindalui unù populù
Dupâ cumù easti cunuscutù, ahoryea. Nipricunushtearea a
Declaratsia pisupra a rasâljei shi a Armânjlorù ca minoritati etnicâ cumù
prigiudicãtslorù rasiali, apufâsitâ di shi pulitica di asimilari dicutotalui a
Conferinta generalâ a UNESCO la 27-li lorù, dusâ di cãtrã craturli iu bâneadzâ
di Brumarù 1978, aspuni, tu art. 2 câ elji, lucruri tsi suntu contra cu câftarea
“Tuti persoanili shi tuti grupurli au shi sinferlu a Armânjlorù ta sâ-sh scoatâ
ndreptulù ta s-hibâ ahoryea, sâ s-luyur- tru migdani identitatea a lorù ditù punctu
seascâ shi s-hibâ achicâsiti ashitsi.” di videari culturalù, pulitic, juridic etc.,
Ndreptulù international ama, ljea tu fatsi ca miletea armâneascâ sâ s-
luyurseari identitatea a persoanilorù cari tucheascâ psânù câti psânù, pânâ la
facù parti ditù minoritãts shi a minoritã- chirearea a identitatiljei a ljei. Ligatù di
tslorù ca atari, câtse apârarea a alishtei catandisea a Armânjlorù ditù România
identitati fatsi lipsitâ durusearea a putemù s-aspunemù câ ea nu easti ma
niscântorù ndrepturi spetsifitsi shi loarea bunâ di atsea a Armânjlorù ditù alanti
a misurlorù tsi lipseashti. craturi balcanitsi. Eta XXI, aspunea unù
Borgea a statilorù easti ta s- autorù, cari s-lo dupâ cunuscutili
pricunoascâ shi s-apârâ ahâtù zboarâ alù Andre Malraux, va s-hibâ eta
identitatea individualã a cafiunui insu – a identitãtslorù shi a particularismilorù
tsi va s-dzâcâ aspunea-rea liberâ a etnico-natsionale, culturale shi
vreariljei a alushtui ta s-tsânâ di unâ religioase”. S-da Dumnidzã s-hibâ
maxus minoritati, sigura pi timeljlu a ashitsi shi Armânamea, ca itsi altâ mileti
elementilorù obiective – câtù shi di pisti locù sâ s-hârseascâ di tuti
identitatea a gruplui minoritarù. Aesta ndrepturli tsi-lji si pricadu shi s-poatâ
easti tu prota aradâ borgea ta s-nu lâ s-armânâ tru banâ ashi cumù fu ea
ljea ndrepturli di itsi turlii, legislativi, amintatâ, ca mileti armâneascâ. Ashi s-
administrativi icâ pulititsi cari vrea s- lji-agiutâ Dumnidzã!
ducâ la nipricunushtearea a identitatiljei Dumitru Piceava
 BANA ARMÂNEASCÂ
Tu chirolu a atsilorù
doauâ dzâli, 25-li shi SEEMO shi Armânjlji ditu tu
26-li di Maiù, s-tsânu
Sofia unâ andamusi ali mass-media armâneascâ
SEEMO cu Armânjlji
tsi lucreadzâ tu mass-media
armâneascâ.
Aestâ andamusi fu organizatâ, ti
prota oarâ, di cãtrã SEEMO
(Organizatsia Media ditù Notù-Datâ
a Europâljei) tsi ari scamnulù Viena,
cu agiutorlu a Institutului Interna-
tsional di Presâ shi a Chentrului di
prudhipsiri (dezvoltari) Media di
Sufia. Hãrgiurli ti aestu Simpozion
furâ fapti di cãtrã Ministerlu di
externi ali Austria.
La andamusi loarâ parti Armânji
ditù ma multi craturi ditù cari
adutsemù aminti: ditu Varyârii furâ
Niko shi Toma Kiurciev, cumù shi
regizorlu K. Bikov; ditù Gârtsii eara
Sutiri Bletsa, Steryiu Caloyeru,
Steryiu Kukudis; ditu Makidunii eara
Dina Cuvata, Goran Pushuticlu,
Parashkeva Petroska di la TV
Skopja, Marinela Tuseva di la Radio
Shtip, Ocika Saltirovska di la Radio
Kumanovo; ditù România eara
Mariana Bara shi Dumitru Piceava;
ditu Arbinushii eara Kristo Goci shi
Spiru Poci, di la revista “Fârshirotlu
shi Andon Kristo di la revista
“Frãtsia”; ditu Ghirmânii eara Kira
Mantsu; ditu Austria eara Marilena
Bara cu Thede Kahl.
Pri ningâ oaspitslji thimisits ma
nsusù loarâ parti la andamusi shi
oaspits di la Universitatea di Sofia:
Katia Anastassova shi Svetla
Rakshieva. Andamusea fu cumân-
dusitâ di Secretarlu general ali
SEEMO, Oliver Vujovic, deadunù
cu Thede Kahl.
N-capù cu aeshtsâ doi tiniri
nvitsats xenji ditù soni - ditù cari
unlu easti Neamtsu ama niheamù
armânizatù -, sigura câ andamusea
s-dusi ditù ahurhitâ pân tu bitisitâ
nimtseashti…Fu ca unâ lectsii di
cumù lipseashti sâ s-tsânâ unù
Simpozion icâ unâ ahtari andamusi.
Sâ-lji dai ndreptulù a cafi unui omù
tsi-lù câlisishi sâ-sh spunâ minduea-
rea a lui, s-lu ascultsâ shi sâ-lji dai
apandisi tinjisitâ, easti unù mari shi
musheatù lucru. Tutâ muabetea di
doauâ dzâli namisa di oaminji cari
nu s-cunushtea icâ s-cunushtea ma
psânù, cu tuti câ lucreadzâ tu idyea
dumenji, a mass-media armâneascâ,
curã chischinù, cu tinjii, pulitipsitù
(tsivilizatù). Zborlu a cafi unlui eara
adusù ditù armâneashti pri limba
românâ shi inglezâ cumu shi
aljiumtrea. Fu cumândusitâ cu itsrâlji
shi cu mintiminilji.
Lipseashti s-aspunù câ la aestâ
andamusi, namisa di noi, furâ câlisits
shi loarâ parti shi trei Românji (Vlahi)
ditù Timoc. S-bâgã tu muabeti ca
andamusea sâ sfacâ tu doauâ locuri,
di unâ parti Armânjlji shi tu altâ parti
Românjlji. Doilji mintimenji tsi
cumândusea andamusea, ca dealithea
cu mintiminilji, ndreapsirâ aestâ
problemâ fârâ s-cârteascâ vârâ. Ditù
ahurhitâ nâ si spusi câ Europa nu va
conflicti shi agiutâ mash aclotsi iu nu
s-tihiseashti ashi tsiva. Easti ananghi
di unâ ma mari achicâseari namisa di
milets icâ di etnii ahoryea. Shi
featsimù andamusea shi alantâ dzuâ
tutù deadunù cu Românjlji. Nu fu
arãu. Cu aestâ apuhii avdzâmù câ, ca
cumù Armânjlji, shi elji, Românjlji
ditù Timoc, nai ditù Sârbii iu
bâneadzâ Românji, nu suntu
pricunuscuts shi nu suntu agiutats
ta s-poatâ sâ-sh tsânâ tu banâ limba
shi miletea-lâ. Prezidentulù a
andamusiljei, Oliver Vujovic, nâ spusi
câ elji, SEEMO, nu da pâradz, ama
potù ta s-nâ agiutâ ta s-lomù pâradz
ti mass-media a noastâ. Thede Kahl
aspusi câ atumtsea anda zburâ cu
Oliver Vujovic andâmusii multi
cheaditsi. Noi zburâmù di Vlahi,
spunea nâslu, ama aestâ numâ ari ma
multi achicâseri. Nu easti arãu câ
vinirâ shi Vlahilji di Timoc ta s-vi-
demù tsi putemù s-fâtsemù deadunù.
S-pripusi câ easti ananghi ta s-
fâtsemù unâ Sutsatâ di mass-media
armâneascâ iu s-facâ parti câti unù
redactor di cafi cratu.
Steryiu Caloyeru, cari ari unâ
televizii tsi poartâ numa “Largu-
videari” shi easti bâgatâ pi satelit,
pripusi ta s-adrãmù la aestâ televizii
unâ emisii di 6 sâhãts pri limba
armâneascâ.
Steryiu Cukudis adusi aminti câ tu
Gârtsii sâ scotù di cãtrã Armânji multi
revisti, sigura, anyrâpsiti pri limba
greacâ. Ca urnechi, Armânjlji di Seres
scotù unâ revistâ di 10 anji.
Nr. 1-2 (35-36), 2004 13
Azburârâ multu musheatu shi
tuts alantsâ ca cumu furâ
Chira Iorgoveanu-Mantsu,
Mariana Bara, Thede Kahl,
Toma Kiurci, regizorlu Bikov
(cari va ta s-adarâ unu filmu armânescu), Sutiri
Bletsa (cari azburâ di cheaditsli tsi-lji si bagâ
ca shi tu Gârtsii sâ si scoatâ unâ fimiridâ pri
limba armâneascâ), Andon Kristo, Goran
Pushuticlu, Dina Cuvata. Di Dina cuvata
lipseashti s-aspunem câ la aestâ andamusi,
seara, la tsinâ, âlji vini arãu shi fu ananghi ta s-
hibâ internatu tu spital. Âlji urâmu, cu aestâ
apuhii, ditu tutâ inima, multâ, multâ sânâtati
alu Dina shi sâ s-toarnâ câtu ma ayonjea la
lucrulu alui armâneascu tsi-lu avinâ di ahântsâ
anji cu ahâtu di mari mirachi shi pidimo.
Tu soni Oliver Vujovic nâ spusi câ yinitoarea
andamusi cu mass-media armâneascâ va s-
hibâ tutù estaù shi va s-tsânâ Tirana tu meslu
Sumedru.Nai ma importantulù lucru tsi-lù
featsimù tu aestâ andamusi fu atsea câ nâ
vidzumù shi nâ cunuscumù niheamâ ma ghini
atselji tsi lucrãmù tu mass-media armâneascâ
shi câ bâgãmù pi cali s-adrãmù ndoauâ lucri
deadunù.
Ashi s-nâ agiutâ Dumnidzã!
Tacu BABALI
PILISTERLU FRÂMTU
Tu murdzishù shi loatù di-aratsi vimtu,
Cara s-chiru di-sotslji ditù urdii,
Unù pilisterù cu ocljiulù plâmtu,
S-apânghisi la-mini cu nãdii.
Shi cu-atsea ditù soni-a lui umuti,
La firidâ nji-avea agiumtâ,
Sâ-sh ascapâ di cripãrli tuti,
Duruta-lji banâ shi prisâmtâ.
Anda lu-aflaiù la geami, amânatù,
Mi mutrea imirù sh-cu-angricari,
Câftânda-nji, canda, cu unù suschiratù,
S-lji-aflu nâ cali di-ascâpari.
Shi tu psânù chiro sh-chiru umutea,
Ta sâ-lji si-ascapâ scumpa-lji njeatâ,
Câ, nitsi io sh-ni canâ nu putea,
S-lji-alâxeascâ atsea scriatâ.
Di dzerù ascurù shi niacumtinatù,
Ditù inimâ di iarnâ greauâ,
A pilisterlui suflitù fu curmatù,
Sh-ti daima-asteasâ a lui steauâ.
Dumitru PICEAVA
 14 Nr. 1-2 (35-36), 2004
Andamusea di Sofia organizatâ di SEEMO
ROLU A MASS-MEDIA
TU CULTURA A ARMÂNJLORÙ
Ma nâinti di tuti voiù ca sh-io, tu aradha
a mea, s-efhãristusescu ditù tutâ inima
a organizatorlorù di Sofia (Institutlu
Internatsional di Presâ shi Chentrulù di
prudhipsiri Media) shi tutùnâoarâ a
atsilorù di la SEEMO (Organizatsia Me-
dia ditù Notù-Datâ a Europâljei) cumù
shi a atsilorù di la Ministerlu di externi
ali Austria ti thâmâsita idei tsi u avurâ ta
s-organizeadzâ aoa, Sofia, prota anda-
musi cu atselji Armânji cari lucreadzâ
tu mass-media armâneascâ. Easti ca
dealithea unâ faptâ thâmâsitâ.
Voiù tora s-aducù aminti câ pritù
Mass-media achicâsimù tuti ceareili icâ
tuti cãljiurli di informari shi influientsari
a oaminjlorù shi maxus Radiolu,
Televizia, cinematograflu, jurnali shi
revisti,C.D-uri, etc.
Ligatù di mass-media shi maxus di tutù
tsi easti nyrâpsitù marli istoric Nicolae
Iorga dzâtsea: “Câ putearea a
nyrâpseariljei ma cadârâ, ma vârtoasâ
dicâtù shcarpa (pishtireaua) easti”.
La noi Armânjlji, dealugului a istoriiljei,
rolu a mass-media pânâ la câdearea a
comunismolui putemù sâ spunemù câ
fu multu njicù.
Tu cultura a Armânjlorù, ca s-fâtsemù
biani cu alti milets, documentili shi
mãrtiriili suntu psâni cu tuti câ pri limba
armâneascâ s-anyrâpseashti shi s-
publicâ literaturâ nâinti di anlu 1880.
Va s-adutsemù aminti aoatsi
ânyrâpserli alù Teodor Anastasie
Cavalioti, unâ masti di mari simasii tu
arada a nvitsatslorù armânji di la
Academia di Moscopole, cari tu anlu
1770 tipusea Venetsia prota “Carti di
yivâsiri” pri limba greacâ, tsi avea titlulù
di “Protopiria” sh-cari pri ningâ textili
religioasi gârtseshtsâ, avea shi unù
vocabularù di 1170 di zboarâ pi trei
culoani, tu limbili greacâ, armâneascâ
shi arbinisheascâ.
Unù altu nvitsatù armânù fu Daniil
Moscopoleanlu tsi scoasi cartea
“Nvitsâturâ introducãtoari”.
Constantin Ucuta tipusea Venetsia tu
anlu 1797, Noaua Pedagogii, ditù
prifatsa a curi easi tru migdani câ si
ndridzea ta s-bagâ grailu armânescu ca
limbâ di predari tu sculii.
Gheorghe C.tin Roja, amintatù Bituli
tipuseashti Buda, tu anlu 1809, unâ carti
di mari sinferù “Micamea icâ mãsturiljea
a yivâseariljei armâneascâ”, nyrâpsitâ
cu yrami latineshtsâ.
Mihai Boiagi, amintatù Budapesta tu
anlu 1780 da unù mari agiutorù ti
dishtiptarea a conshtiintsâljei natsionalâ
la Armânji. Elù
tipuseashti
Viena, tu anlu
1 8 1 3 ,
cunuscuta a lui
Gramaticâ
armânâ icâ
macedo-vlahã.
Tuti aesti
armânù ca
dealithea
mãrtirii ali unâ
apreasâ minari culturalâ niavdzâtâ pânâ
tu atselù chiro tu Balcanji.
Sigura câ, suntu multu ma multsâ
nvitsats armânji cari cilâstâsirâ ti
creashtirea a limbâljei armâneascâ shi,
tutnâoarâ, la dishtiptarea a sumenjiljei
natsionalâ a Armânjlorù.
Lipseashti s-aspunemu câ minarea
culturalâ eara ahurhitâ nâinti di
dishcljidearea tu Machidunii a sculiilorù
româneshtsâ. Minarea di xanadishtiptari
a sumenjljei natsionalâ la Armânji s-avea
faptâ di multu chiro shi nu putu ta s-
hibâ asteasâ nitsi dupâ ardirea ali
Moscopole ditù anlji 1769 shi deapoia
tu anlu 1788, cându fu dicutotalui
aspartâ icâ ardirea ali Gramustea. Ti
aestâ furnjii Armânjlji, dupâ aesti
aspârdzeri, s-arâspândirâ pri iu puturâ
tu lumi shi u loarâ di la capù, di pisti
tutù, alumta di tsâneari tru banâ a
BANA ARMÂNEASCÂ
miletiljei a loru, di la Venetsia shi Viena,
di la Pesta, Timishoara shi ditù alti
pãrtsâ, ashi cumù aspunea Gustav
Weigand.
Lipseashti s-adutsemù aminti marili
rolù tsi-lù avurâ fratslji Manakia tu mass-
media armâneascâ shi balcanicâ. S-nu
agârshimù câ elji furâ protslji cari adrarâ
filmi tu Balcanji. Di la elji nâ armasirâ
multi caduri cu Armânji.
S-nâ turnãmù la presâ shi sâ spunemù
câ tu ahurhita a etâljei XX tu peisagilu
publicisticù armânescu inshirâ tru
migdani ma multi bârnuri di poets shi
scriitori cari featsirâ ta sâ s-amintâ unâ
vârtoasâ presâ armâneascâ shi aesta nu
mash tu Machidunii mea sh-tu România,
a curi thimiljiusitori eara, namisa di altsâ,
George Murnu, Tache Papahagi, Pericle
Papahagi, Nicolae Batzaria, C-tin Ucuta,
Nushu Tulliu, C. Belimace, G. Ceara,
Nida Boga etc.
Va s-aducù aminti tora ndauâ di revistili
tsi s-avea amintatâ tu atselù chiro: “Grai
bun”, Gazeta Macedoniei”, Deste-
ptarea, “Frãtsia ntru dreptate, “Foaia
macedo/românã”, Ecoul Macedoniei,
“Calendar armânesc”, Aromânul,
Almanahul macedoromân, Flambura
shi altili.
Aesti suntu mash ndoauâ di publicatsiili
– cu banâ ma lungâ icâ ma njicâ – tsi
si-ncljinarâ a pâstrariljei niaspartâ a
limbâljei shi a adetslorù armâneshtsâ.
Dupâ unâ ahurhitâ di etâ ahâtù di avutâ
atselji ditù soni dzãts di anji a mileniumlui
doi s-pârâstisea oarfânù, ditù punctu di
videari publicisticù.
Aestu golù s-duchirâ borgi ta s-lu
umplâ ma multsâ Armânji ditù cari va
s-adutsemù aminti: Constantin
Papanace, cari nyrâpsi ma multi cãrtsâ
di analizâ di mari ahândami, ligati di
istoria, di catandisea sh-di bana
Armânjlorù, cãrtsâ cari furâ scoasi tru
mgdani di cãtrã fratili a luii Carol
Papanace dupâ câdearea a
comunismolui di România.
Dupâ elù unlu di protslji Armânji cari
s-arcã tu alumta di pricunushtearea a
Armânjlorù cumù sh-ti amintarea di
ndrepturi ti elji fu Iancu Perifan di Paris,
cari scoasi ma multsâ anji revista “Fara
armâneascâ”. Dupâ psânù chiro Vasile
Barba scoasi Freiburg, ditù anlu 1984,
revista “Zborlu a nostru”. Tu Americhii
fu Nacu Zdru iara România mass-
media ahurhi cu revista Deshteptarea,
scoasâ ditù anlu 1990 di Hristu
 BANA ARMÂNEASCÂ
Cândroveanu cu agiutorù di la
Ministerlu a Culturâljei shi a Cultiloru.
Dupâ unù anù s-amintâ unâ emisii pri
limba armâ-neascâ la Radio România
Internatsional, emisii cari, ti amârtii nu
poati ta s-hibâ avdzâtâ sh-di Armânjlji
ditù România. Tu Arbinushii, revista
Frãtsia, scoasâ di Jane Gusho, tu Rep.
Machidunia revistili Fenix, scoasâ di
Nico Popnicola shi Grailu Armânescu
di Dina Cuvata. Tiberius Cunia scoati
Cunstantsa Revista di Literaturâ shi
studii aromâne.
Ahurhindalui cu anlu 1996 mi apufâsii
ta sâ scotù tru migdani unâ revistâ
armâneascâ ti comunitatea a Armânjlorù
di România sh-di pisti tutù. Unâ revistâ
tu cari elji, Armânjlji sâ-sh spunâ mindu-
ierli a lorù tu grailu pârintescu. Dupâ
cumù pistipsescu câ sâ shtii tu chirolu a
anlui 1996 nu inshea unâ altâ revistâ icâ
s-avea dânâsitâ publicarea a lorù.
Ditù ahurhitâ nâ bâgãmù tu umuti ca
tu padzinjli a revistâljei Bana Armâneascâ
s-hibâ ca thimeljiù zuyrâpsearea a
catandisiljei a Armânjlorù di România shi
ditù alanti craturi ditù Balcanji, ta s-
creascâ grailu armânescu cumù shi
conshtiintsa natsionalâ a Armânjlorù di
mileti ahoryea di alanti milets.
Revista s-vru, ditù ahurhitâ, s-hibâ unâ
cronicâ a prudhipseariljei a limbâljei
armâneascâ. S-hibâ unâ urminii, unâ
anãngãsãiri ti Armânji ta sâ-sh tinjiseascâ
shi sâ-sh creascâ limba, cultura, adetsli,
areurli, ta s-bâneadzâ tu spiritù
armânescu.
Anyrâpsitâ tu grailu armânescu, revista
sh-pripusi s-
apudhixeascâ
identitatea ali unâ
etnii cari tu aestâ
etâ cunuscu unù
ascurù protsesù
di deznatsiona-
lizari shi asimilari.
Unù semnu di tsi
spushù ma nâinti
easti shi atselù câ
di multi ori
Armânjlji sh-
agârshirâ pânâ shi sâ zburascâ shi s-
anyrâpseascâ tu grailu a strâpâ-
pânjlorù a lorù.
Tu padzinjli a revistâljei Bana
Armâneascâ va s-aflats zuyrâpsiti icâ
scoasi tru migdani problemili di
identitati natsionalâ shi atseali ligati di
limbâ shi pisti, adets, culturâ, istorii shi
politicâ, informatsii tu tsi mâtreashti
bana culturalâ shi sotsialâ, masti shi
interviuri cu personalitãts – cumù shi
eseuri, fotoreportaj, plãsãri (creatsii)
nali shi fârâ uidii, problemi di Rebus
etc. – tuti sh-aflâ loclu tu padzinjli a
revistâljei. Atsea tsi easti nai ma
importantu easti câ apruchemù multi
debuturi literari shi publicistitsi,
dishtiptândalui ashi vrearea a tinirlorù
ta sâ nyrâpseascâ tu grailu armânescu.
Tu padzinjli a revistâljei Bana
Armâneascâ debutarâ multsâ tiniri
armânji ditù cari adutsemù aminti: A.
Gica, Aurica Piha, Irina Paris, Mariana
Caciandoni, Sashu Yerândã (cari
agiumsi protlu preftu armânù di Bituli),
poetesili Tania Verioti, Aura Pasha,
Mihaela Shutsu sh.a. Pri ninga aeshtsâ
tiniri publicarâ shi numi importanti a
banâljei culturalâ, shtiintsificâ shi
politicâ, ca prof. Gheorghe Zbuchea di
la Universitatea Bucureshti, Dina
Cuvata di Scopia, Justin Tambozi (ex-
senator), Jane Gusho (redactor-shef la
revista Frãtsia di Tirana, acad. Kopi
Kyciuc (membru ali Academia di
Albania, poeta Chira Iorgoveanu-
Mantsu, Niculachi Caracota, poetlu
Nr. 1-2 (35-36), 2004 15
Vanghiu Dzega, Matilda Caragiu-
Mariotseanu shi altsâ.
Ahurhindalui cu anlu 1997, revista
Bana Armâneascâ duruseashti cafi
anù Premiili “Omlu a Anlui” shi
“Premiili di Tinjii Bana Armâneascâ”,
cari tinjisescu ahâtù gairetsli a
Armânjlorù – oaminji di shtiintsâ, di
culturâ, ama shi ditù alti tser-cljiuri –
cari s-alumtarâ shi s-alumtâ ti
pâstrarea a areurlorù shi a adetslorù a
miletiljei a lorù, câtù shi a niscântorù
inshi cari nu tsânù di aestâ etnii, ama
cari lji-agiutâ Armânjlji cu zborlu sh-
cu fapta.
Avândalui totna ligâturi aleapti cu
comunitãtsli a Armânjlorù ditù ntreaga
lumi, revista Bana Armâneascâ
agiundzi tu mânjli a lorù ta sâ-lji
âmbârbâteadzâ, s-lâ aducâ aminti
atsea câ elji au adets, au unâ isturii,
unâ culturâ shi unâ limbâ tsi nu
lipseashti s-hibâ agârshiti canâoarâ.
Revista Bana Armâneascâ fu scoasâ
România tu unâ catandisi multu
greauâ, fu scoasâ cu pâradzlji a
editorlui shi a niscântorù oaminji cu
mari vreari ti Armânami. Cilâstâserli
a editorlui furâ multu mãri shi eali furâ
fapti avândalui ca scupo tsânearea tru
banâ limba-nâ pârinteascâ shi
creashtirea a ljei.
Tutunâoarâ, zuyrâpsindalui, ahâtù
câtù-lji stãtu tu puteari, evenimentili ditù
aestu chiro, ea easti shi unâ dealihea
cronicâ a alushtoru evenimenti
armâne-shtsâ, s-poatâ s-agiutâ tu
yinitorù scoatirea ali unâ dealihealui
istorii a Armânjlorù.
Niavândalui sculii shi biserits cari s-
hibâ a noasti sh-iu predarea shi slujbili
religioasi sâ s-facâ pri limba
armâneascâ, revista Bana
Armâneascâ tsânu locù niheamâ tu
aestu chiro shi di aesti mãri shi
importanti institutsi pritù cari poati sâ
s-tsânâ tru banâ unù populù.
Revista Bana Armâneascâ s-
tipuseashti di patru ori tru anù. Easti
trimestrialâ, va dzâcâ, ari 32 di padzinji
shi esù câti unâ njilji di cumãts di cafi
numirù. Atselù ditù soni numir lu
scoasimù tu bitisita a anlui tsi tricu.
Agiumsimù la numirlu 34. Cu agiutorlu
alù Dumnidzã vahi va s-potù s-u scotù
ma largu shi anlu aestu. Io aveamù tu
umuti ta s-u scotù revista Bana
Armâneascâ pânâ tu anlu 2006, ta s-
axeascâ, va dzâcâ, dzatsi anji di banâ.
S-nãdãimù câ va s-hibâ ashitsi.
S-nâ agiutâ Dumnidzã!
Dumitru PICEAVA