2 Nr.4 (22), 2000, Sumedru, Brumarù, Andreu.

BANA ARMÂNEASCÂ
USIA REVISTA “BANA ARMÂNEASC”
(thimeljlu, njedzlu icâ ncurpiljeatlu) Thimiljiusitâ tu anlu 1996 di Dumitru PICEAVA
alushtui numir: 4 (22) 2000 Editatâ di Wisoshenschi, Justin TAMBOZI, Gh.
Alfabetlu...(Al.Gica), Redactsia.............2 Fundatsia “Bana Armâneascâ”. ZBUCHEA. Consultant icunomic: Dima
Bisearica orthodhoxâ..(D.Piceava)... 3/5 Tipusearea a revistâljei s-fatsi cu GRASU, Consultant juridic: Mihai
Cursuri di ..(A.Fudulea, M.Gospodin) 6 agiutorlu a Fundatsiiljei “Moscopole”, TUGEARU. Computerizari sh-culuhili
Poeta Ani Câshiricâ (M.Caciandoni)...7 a “Sutsatâljei Culturalâ Armânea-scâ” 1/4: Stefan PICEAVA.
Declaratsia universalâ.............................8 shi a yivâsitorlorù a ljei. Tehnoredactari:Tacu BABALI. Revista
Afabetlu.., G.Hagi -comandor...............9 Hãrgiuirli ti tipusearea alushtui poati s-hibâ yivâsitâ shi pi Internet la
Di zboru cu Yeani Anton.(A.Piha).....10 numir, 4(22), 2000 (1.000 cumãts di adresa:
Ayora Rafte di Eschibaba....................11 revistâ shi 1000 di calindari), furâ fapti www.geocities.com/armaneasca
Di zboru cu Z.Zica di Pipera..........12/13 di tinjisitslji Armânji: Iancu PERIFAN E-mail: piceavad@cmb.ro
Priimnari prit Vlãhia..(L.Rãdulescu)... 14 di Paris cu 100 M, Iani MANTSU dit piceavad@k.ro
Armânjlji Grãmusteanji din Kosovo...15 Ghirmânii cu 100 $, Nicolas TRIFON Adresa a redactsiiljei:
Istoria a Machiduniiljei, (T.Babali).....16 di Paris 100$, Mihai Prefti di Toronto Sos. PANTELIMON, nr. 258, bl. 47,
Seratâ....Tulcea, (Aura Pasha)............17 cu 100 $ shi Vasile BARDA di sc.D. et.6, ap.241, cod 73559, Bucuresti.
Padzina a ficiuritsloru...........................18 Cunstantsa cu 1, 5 miliunji di lei. Telefon: 01/628 27 86 shi 093/609266.
Ayiu Nicola, Cârciunlu (S.Iãrândã)....19 Redactsia efhãristiseashti a Abonamentili s-facù la adresa a
Santa Djica, Esopia, Mihali Prefti.........20 tutulorù ti agiutorlu dat. Redactsiiljei.
Naum Elefter (P), Mita Aroibu............21 PAREIA REDACTSIONALÂ: Tinjisits yivâsitori,
Hãgilâchi (A.Piha), N.Ciolacu.......22/23 Marilena BARA, Mariana Nai ma bunâ cali ta s-vâ siyuripsits
Simasia a meslui...(C.Stefanoski).......24 CACIANDONI , Ilie A.CEARA, continuarea a colectsiiljei a revistâljei
M.Shutsu, Ncljinari..............................25 Alexandru GICA, Jani GUSHO (Tirana- “Bana Armâneascâ” armâni abona-
Padzinji di pi Internet.....................26/27 Albania), Sasho YERÂNDÃ (Lazovo- mentul! Pâhălu a lui ti un an easti: Ti
Rebus, Poezii ( D.Piceava).............28/29 Machidunii), Aura PASHA, Aurica yivâsitorlji di România: 90. 000 di lei.
Hâbãri......................................................30 PIHA, Mihaela SHUTSU, Willy Ti yivâsitorlji ditu xeani: - 20 $ SUA
Ncurunarea..(ACumita), G.Godi.........31 icâ 35 D.M.
trâ arshini câ tsi luãm yramatli a Armânjlji dit Machidunii (stâpuitâ
A L F A B E T L U Elinlorù, icâ trâ tsi nâ mprumutãmù atumtsea di Turtsâ), Armânjlji ufilisirâ
A R M Â N E S C U dit altâ limbâ, câ tuti limbili tsi suntu scriarea cu yramati latineshtsâ.
Lipseashti s-dzâtsemù aoa câ tu
Prota, Armânjlji ufilisirâ yramatli tru etâ s-amprumuteadzâ unâ di
alantâ”. Tu unâ mu- Românii s-tricu la alfabetlu cu yramati
gârtseshtsâ ta s-anyrâpseascâ latineshtsâ mizi tu anjlji 1850-1860.
armâneashti. Nai ma vecljulù textu sheatâ limbâ armânea-
scâ easti anyrâpsitâ sh- Pânâ atumtsea Românilji anygrâpsea
armânescu (cânâscut pânâ adzâ) cu yramati chirilitsi. Shcoljli
easti dit anlu 1731 sh-fu anyrâpsitù cartea “Codex
Dimonie ”. Aestâ carti româneshtsâ dit Balcanù furâ ncljsi
di Nectarie Tarpu (textulù fu aflatù dupâ Defturlu Polim Mondial. Dit
Ardenitsa, Arbinishii): “Viryira, bisiri-cheascâ fu
1984 ahurhi s-alânceascâ tu
Muma-l Dumnidzã, oarâ trâ noi anyrâpsitâ vahi tu Ghirmanii (Freiburg) revista “Zborlu
pâcâtoshlji.” S-poati ca ma veclju ahurhita a etâljei 19 a Nostru”, tsi ufiliseashti unù alfabetù
s-hiba “Liturghierlu Armanescu “, (manuscrislu fu aflatù Ohrida di tsi s-fotisi (inspirat) dit atselù ufilisitù
aflatù Corcea la anlu 1939 sh-tipusitù Gustav Weigand). Tu anlu 1809 di M. Boiagi 1813. Tu numirlji 2, 3-4
tu anlu 1962 di Matilda Caragiu. S- (Buda) Gheorghe Constantin Roja dit 1992 Tiberius Cunia anyrâpsi un
pari câ aestu textu fu anyrâpsitù tu tipuseashti “Mãiestria ghiovasirii articol tsi pirmituseashti cumù s-
ahurhita a etâljei 18. Tu anlu 1770, româneshti” cu literi latineshtsâ, cari amintã aestu alfabetu (“Alfabetlu fârâ
Theodor Cavallioti tipusi Venetsia suntu literli a Românilor atseali veclji. seamni diacrititsi: Unâ Odisei
“Protopiria”, carti anyrâpsitâ Easti prota carti armâneascâ Personalâ tsi s-Continua sh-Adza!”).
gârtseashti. Ama tu carti easti un anyrâpsitâ cu yramati latineshtsâ. Roja La aestu alfabetù lucrarâ Vasili Barba
vocabularù di 1170 di zboarâ mutri ta s-adarâ tu aestâ carti unâ (fondatorlu a revistâljei), T. Cunia,
armâneshtsâ tsi suntu tradusi pi limbâ tsi s-hibâ ufilisitâ di Armânj sh- Apostol Caciuperi shi Nicolae
di Români. Tu idyiul chiro el vru ta Saramandu. Alfabetlu fu votat la
gârtseashti sh-pi arbiniesâ. Congresili armâneshtsâ di Mannheim
La anlu 1794 Daniil Moscopoleanlu sâ scoatâ dit limbâ zboarâli tsi nu
suntu di arâzgâ latinâ. Roja anyrâpsi (1985) shi Freiburg (1988), ama nu
tipusi, tut Venetsia, “Lexicon fu ghini aprucheatù di Congreslu di
Tetragloson”. Cartea easti anyrâpsitâ sum influentsa a “Shcoalaljei
Ardeleanâ” (maxus sum influentsa al Bridgeport (1986).
tutù gârtseashti ama tu bitisitâ ari unù Tu Avgustu 1997, Bitola, s-tsânu
manual di conversatsii (zburari) tu Petru Maior, dupa cum pistipseashti
Capidan). unù Simpozion tsi adrã niscânti njits
patru limbi: greacâ, arbinesâ, armânâ alâxiri la aestu alfabetù.(apofasli loati
shi vâryarâ. Tu anlu 1797 Constantin La anlu 1813, Viena, Mihali Boiagi
tipusi “Gramatica aromânâ icâ Bitola putets s-li yivâsits tu “Rivista
al Ucuta tipusi Viena (tu tipugrafiljia di Litira-turâ shi Studii Armâni”, Anlu
a fratslorù armânj Puliu) “Nea macedonovlahâ”, carti anyrâpsitâ 4, Nr.2 (Tom VIII), Sumedru 1997).
Paidhagoghia”, protlu abecedarù gârtseashti sh ghirmâneashti, ama tu Alfabetlu di Freiburg sh-di Bitola s-
armânescu cânâscutù. Tu Prefatsâ, cari zboarâli armâneshtsâ eara cumândusescu dupâ principiul: “cât
Ucuta lâ da urnimia a Armânjlorù anyrâpsiti cu gramati latineshtsâ. ma psâni seamni diacrititsi”.
ta s-nu lâ hibâ arshini câ anyrâpsescu Dupâ tsi la anlu 1864 ahurhirâ s-hibâ (Continuari la padz. 9)
cu yramati gârtseshtsâ: “Shi s-nu ai dishcljsi shcoli româneshtsâ ti Alexandru GICA
 BANA ARMÂNEASCÂ
P i s t e a
crishtinâ, cari
ahâtù multu u
alâxi bana
spiritualâ a
lumiljei, s-
amintã dit unâ
a n a n g h i
istoricâ. Cându
s-apruche
“axirea-a chirolui”, s-aspuni tu Ayea
Yramâ, Dumnidzã pitricu tu lumi isãsh
Hiljlu-a Lui, Hristolu, ta s-thimiljiuseascâ
pistea atsea alithea shi s-dishcljidâ a
lumiljei calea câtâ nchiuluiri.
Tuti aesti s-tihisirâ tu chirolu al
Octavian Augustu, marli amirã a
Amirãriljiljei Romanâ, nai ma mari
amirãrilji dit chiroilu di atumtsea, a curi
stãpuiri s-tindea dit Spania pânâ tu
Mesopotamia shi di la sinurli a Dunâljei
pânâ tu Africa.
Tirãnia shi pânghiili ditu Amirãriljea
Romanâ avea agiumtâ la nai ma analtâ
scarâ! Tu aestâ catandisi, Hiljlu al
Dumnidzã nu sh-aflã sârmânitsa tu
nyilicirea a pãlatilor amirãreshtsã, mea
s-tãpinusi tu pâhnia ali unâ ahuri dit
mardzinea a Ierusalimlui – anfâshatù
tu spargani oarfâni...
Ahurhita a crishtinipseariljei
Miletsli sâ si-ncljinâ a
Domnului pri limbili a loru
S-cunoashti câ una di nai ma aleaptili
hãri tsi fu durusitâ a oaminjlorù di
Dumnidzã fu dhoara a zburâriljei. Prit
aestâ thâmâsitâ hari oaminjlji potù s-
dimândâ unù cu alantu shi sâ-sh aspunâ
minduirli sh-duchirli a lorù.
Aestâ aleaptâ hari, zburârea, ca
oaminjlji s-poatâ sâ s-achicâseascâ unu
cu-alantu, lipseashti ta s-hibâ faptâ,
fârâ di altâ, tu unâ limbâ tsi easti
achicâsitâ nu mash di atselù tsi u
zburashti mea sh-di atselù tsi u ascultâ.
Tu articolu “Miletsli sâ si-ncljinâ pri
limbili-a loru”, publicatù tu revista
“Lunjina” dit Maiu 1903, C.Adam,
aspunea: calea nai ma shcurtâ shi
siyurâ, ca averlu aspusù, sâ spitrundâ
tu spiritlu sh-tu mintea atsilorù a curi
lâ sâ zburashti, easti fârâ di altâ
aspunirea a lui tru unâ limbâ tsi easti
achicâsitâ. Mash ashi va s-putemù , s-
câftãm ù ta s-himù achicâsits, mash
ashi va s-putem s-cândâsim ù shi cu
ceareia aesta s-cãturthusimu s-minãmù
vrearea shi s-aprindem ù ininjli ti
mbrãtsitarea ali unâ idei chibarâ”.
Nr.4 (22), 2000, Sumedru, Brumarù, Andreu.
BISEARICA
CRISHTIN-ORTHODHOXÂ
SHI FARA ARMÂNEASCÂ
Maca nu va s-dats prit limbâ zborù cu
bunâ achicâseari, cumù va s-hibâ
cunuscuti atseali zburâti? Va sâ zburâts
ca tu air…Di nu va s-achicâsescu tsi
aspuni boatsea a ta, va s-hiu ca atselù
tsi zburashti xenù, shi atselù cari va-nji
zburascâ va s-hibâ xenù.(Corint I,c.14,v.9)
Ligatù di aesti idhei aflãmù tu vivlii
unâ urnechi multu uidisitâ cari nâ u
deadi Hristolu. Di cara, chiro di trei anji
stribâtu Palestina shi mpârtsâ nvitsâtura
a Lui, Hristolu aleapsi 12 Apostalji sh-
lji-nvitsã pistea thimiljiusitâ di Elù. Di
cara lâ deadi nvitsâtura a Lui sh-lâ
durusi sh-putearea ta s-arâspândeascâ
ma alargu lunjinli vluisiti a Vangheljlui a
Lui lâ dzasi: Nidzets, ânvitsats tuti
miletsli. (Mat. 28, v. 19). Nidzets tu tutâ
lumea shi chirixits (predicatsi)
Vãngheljlu la tutâ fãptura. (Marcu 16).
Dinâoarâ tsi Sâmtul Duhù s-dipusi
pristi cafiunù di elji, tu noimâ di limbi
di focù, tu dzua tsintsi dzâtsinji, dzuâ
tsi lo numa di dzua di thimiljiusiri a
bâsearicâljei crishtinâ - elj, Apostalji,
cari dixirâ dhoara ta s-azburascâ tu ma
multi limbi, chirixirâ tu tuti miletsli shi
arâspândirâ pisti tuti locurli averurli a
nauâljei pisti, a pistiljei crishtinâ.
- ”A nu tuts aeshtsa, cari zburãscu,
Galiceanji suntu?! Shi cum, cafiunlu,
avdzâmu limba a noastâ, tu cari nâ
amintãmù? (Fapti. Ap. Cap.2, v. 8).
Dit aesti lucri nyrâpsiti tu vivlii s-veadi
multu limbid cum câ Apostalji a
Hristolui chirixirâ nvitsâturli a Lui, tsi
va dzâcâ lâ zburârâ a ma multorù milets
pri limbili a lorù. Dit aesta s-veadi câ
Apostalji eara di-cu-totalui cândâsits câ
ndreptul sh-putearea ta s-arâspâdeascâ
pisti tutù Vãngheljlu, nu lâ fu durusitù
tu noima ta s-asiyuripseascâ prit aesta
stãpuirea ali unâ singurâ limbâ icâ a unui
singur populù tu crishtinâtati - câ
atumtsea vrea s-poatâ sâ s-dzâcâ, câ
prit pistea crishtinâ vrea s-câfta s-aibâ
unù scupo pulitic sh-nitsi cumù ti
furnjia ti cari furâ aleptsâ, dimec
“arâspândirea a pistiljei crishtinâ icâ
ali amirãriljea a duhlui pisti tuti
miletsli, fârâ dyeafurauâ di arâzgâ icâ
rufeti (natsionalitati)”.
Dit atseali aspusi ma nsusù, s-veadi
multu ghini câ, chirixirea a nvitsâturlorù
a Vãngheljlui poati sâ s-facâ tu limbili
3
natsionali, aesta hiindalui pripusâ di
isãsh thimiljiusitorlu a pistiljei crishtinâ
cum sh-di Apostalji a Lui.
Crishtinipsirea a Armânjlorù
Arâmânjlji suntu unâ mileti cari fu
crishtinipsitâ nica dit chirolu cându
ahurhi sâ s-arâspândeascâ pistea
crishtinâ. Apostalu a Hristolui cari
crishtinipsi populu armânescu, tsi va
dzâcâ câ-lù tricu la pistea crishtinâ, fu,
ashi cum s-aspuni tu vivlii, Pavel. Tu
ahurhitâ numa a lui eara Saul icâ Paul.
Tu “Naua Dhyeatâ” sh-tu adetea
crishtinâ âlji si spuni apostalu Pavel
(Pavlu). Bânã namisa di anjlji 3-64 icâ
67 d.Hr. shi easti luyursitù nai ma marli
theoloy shi misionarù crishtin. Sâmtul
Apostal Pavel poartâ sh-numa di
“Apostalu a miletslor ù ” shi easti
yiurtisitù, deadunù cu Sum-Chetru, tu
dzua di 29-li di Cirishar ù . Prota
chinotitâ (comunitati) crishtinâ dit
Evropa fu adratâ di apostalu Pavel la
Filipi. Iavea tora cum âlji suntu
zuyrâpsiti tu Vivlii faptili a lui dit ahurhita
di crishtinipseari a Machiduneanjlorù:
“(Fapte, Cap.16,7). Anda agiumsirâ la
sinurli ali Misia, câftarâ (Pavel shi
Timotei) ta s-ducâ Bitinia, ama Duhlu
Sâmtu nu-lji alâsã.
8. Shi di cara tricurâ didindi di
Misia, dipusirâ Troa.
9. Shi noaptea-lji si alânci al Pavel
unâ fantasmâ:Unù bârbatù machidu-
neanù tsi si-ncljina sh-dzâtsea: Trets
tu Machidunii sh-nâ agiutâ.
10 Cându vidzu el aestâ stihii,
câftãmù s-nidzemù dinâoarâ tu
Machidunii, achicâsindalui câ
Dumnidzã nâ cljeamâ s-lâ dãmù di
hâbari Evanghelia.
11 Anchisindalui cu cãravea di Troa,
s-dusirâ ndreptu Neapoli
12. Shi di aclo Filipi, cari easti prota
tsitati a alishtei parti a Machiduniiljei
shi a coloniiljei romanâ.
Shi ashi ahurhi Pavel s-
arâspândeascâ prit Machiduneanji
pistea crishtinâ iara protlu
Machiduneanù cari fu pâtidzatâ fu unâ
mljeari cu numa di Lidia (14).
Dit prota pistulii al Pavel cãtrã
Tesaloniceanji dãmù ndauâ paragrafi dit
Cap.1: 7. ashi câ vâ featsitù urnechi,
nvitsâturâ a tutulorù atsilorù tsi
pistipsescu dit Machidunii shi dit
Ahaia. è
4 Nr.4 (22), 2000, Sumedru, Brumarù, Andreu. BANA ARMÂNEASCÂ
8.Câ di la voi, zborlu a Domnului pistea crishtin-ortodhoxâ avu un mari
arãsunã nu mash tu Machidunii shi tu rol tu bana-a miletiljei armâneascâ ta
Ahaia, mea pistea a voastâ tu s-nu chearâ prit âncrutsiljeari, va
Dumnidzãu s-arâspândi pristi tutù loclu dzâcâ, âncuscrari cu muslimanjlji. Dit
Ligat di aestâ problemâ, tu cartea “Di aestu punctu di videari Armânjlji multu
la Zamolxis la Gingis-Han”, Mircea sh-u aducu cu Uvreilji. Sâ shtii câ di-
Eliade nâ spuni câ suflitlu shi cândâsirli a lungului a chirolui di ma multu di
cum shi minduirli di banâ a Machidu- 500 di anji, cât Armânamea shidzu sum
neanjlorù, s-uidisescu lishorù la unâ stãpuirea nturtseascâ, muljerli armâni,
crishtinipseari naturalâ, ashi cum s- ta s-nu hibâ loati di Turtsâ, sh-adra pi
veadi tu “Cartea a Apostalui Pavel câtrâ frâmti un tatuaj cu semnul-a crutsiljei.
Corintieanji: -“Fratslorù, vâ dau di Aestu singur, aplo sh-tutnâoarâ sâmtu
hâbari di dhoara cari Dumnidzã u semnu adrat pi frâmtsâli a muljerlorù
durusi a bisertsilorù ali Machidunii shi armâni fu axi ta s-agiutâ multu di
featsirâ nu ashi dupu cum aveam mini multu miletea armâneascâ ta s-nu hibâ
nãdia, mea elji singuri s-deadirâ a tuchitâ shi asimilatâ di lumea
Domnului ma nâinti shi a nauâ nturtseascâ.
deapoia, prit vrearea a marlui amirã”. Dupâ câdearea a stãpuiriljei
Njedzlu a pistiljei crishtinâ easti atselù nturtseascâ ama, aestu semnu a
Bisearica orthodhoxâ di Mishcolts sâmtâljei crutsi nu mata fu axi ta s-lji
câ lunjineadzâ mintea cu cunushteri
ufilisitoari ti bana moralâ a omlui, shi Ligat di aesta vrem s-aspunem câ, ascapâ Armânjlji di la tucheari shi
ashi cumù pistea crishtinâ a Românjlorù asimilari. Ca unâ taxirati, pistea
minarea a vreariljei câtrâ ghini. Prit
nu easti idyea cu atsa a Suedezlorù icâ crishtin-ortodoxâ nu câ nu u agiutâ
nvitsâturli a ljei pistea ctishtinâ adunâ
cu atsa a Arushlorù, dupâ cum u fara armâneascâ ta s-bâneadzâ ma
sumù unâ singurâ hlamburâ tuts luyursea M.Eliade, pistea crishtinâ a largu dupâ tsi câdzu stãpuirea
oaminjlji fârâ dhyeafurãi di-aradhâ sh- Armânjlorù nu easti idyea cu atsa a nturtseascâ mea agiutã multu la
di soi. miletslorù vitsini icâ di ma largu. Aesta tuchirea shi asimilarea a ljei di miletsli
Anchisindalui di la averlu câ Dumnidzã ti furnjia câ la dyeafuraua di doymâ, crishtin-ortodoxi iu agiumsi dupâ
easti pârintili a tutulorù oaminjlorù, cându easti ashi tsiva, s-adavgâ mpârtsârea a loclu a ljei di daima.”
pistea crishtinâ easti atsea cari clinurumsirea a niscântorù adets Armânjlji, a câ u vor multu pistea
thimiljiuseashti idheia câ oaminjlji suntu spetsifitsi shi ali unâ istorii a Armânjlorù crishtinâ, nu avurâ pânâ tora unâ
isa namisa di elji shi, ti atsea, lipseashti ahoryea di a alantor milets.Ti atsea, bâsearicâ armâneascâ, sh-nitsi vârâ unâ
ca elji sâ s-luyurseascâ frats unù-cu- spiritlu a Armânjlorù nu poati ta s-hibâ altâ institutsii, cari s-u promoveadzâ
alantu. Dinâoarâ cu thimiljisearea achicâsitù fârâ ca tuti aesti s-nu hibâ cultura armâneascâ, s-u creascâ limba
alushtui averù cheari sclãviljea shi âlji cunuscuti. Sh-ligat di aesti luyursescu armâneascâ shi s-lji-afireascâ di
si da libertati a cafiunui insu. Pistea câ lipseashti s-aducù aminti aoatsi deznatsionalizari ashi cum u featsi
crishtinâ ari cljimarea ta s-avinâ aralili mintimenili zboarâ al Tache Papahagi Bisearica orthodhoxâ românâ cari, “tu
di cari ahâtu multu easti hunipsitâ aspusi tu “Antologia Armâneascâ”, Transilvania, di-a lungului a chirolui,
uminitatea. Istoria n-aspuni câ miletsli 1922: ”…ashi câ, macâ noi, Armânjlji, fu singura institutsii cari u afiri
cari dixirâ lunjina mplinâ di hãri a pistiljei vrem ca s-bânãm tu lumi ca popul, nu miletea româneascâ di deznatsiona-
crishtinâ, s-aflâ la unâ scarâ multu ma ca om atumtsea prindi ca nvitsâtura a lizari”, dupâ cumu aspuni Vasile
analtâ di pulitipsiri (civilizare) shi prodh noastâ s-hibâ ma nâinti di tuti Rãducã tu “Ghidlu a crishtinlui
(progres) dicâtu atseali cari armasirâ armâneascâ. Câ sh-Pavel, apostalu a orthodhox”, padz.43-44
tu ntuneariclu a tricutlui. Hristolui, scrii: Macâ mi ncljin (la Atseali aspusi ma nsusu di mini suntu
Bisearica crishtin-orthodhoxâ shi Dumnidzãu) tu limba xeanâ, mash andrupâti sh-di Gh.Zbuchea cari, tu
Armânamea. inima-nji si ncljinâ, mintea-nji armâni articolu “Alumta ti organizarea ali unâ
Ti tsânearea tru banâ a Armânamiljei, fârâ vârnu amintatic. Macâ ti ncljinji banâ bisirichearcâ armâneascâ”,
dit punctu di videari moral shi naevea, mash cu inima, atsel tsi nu shtii altâ Deshteptarea, nr. 1995), aspuni: “Di
pistea crishtinâ fu totna punctul di limbâ cum vai poatâ s-dzâcâ <Amin>, cara bisertsâli a miletsloru balcanitsi
andrupâri. Ea fu una dit furnjiili ti cari cându el nu-aducheashti tsi dzâts tini, sh-amintarâ autonomia icâ indepen-
Armânjlji puturâ ta s-treacâ di-a lungalui (tu limba xeanâ)? Tu bisearicâ ma dentsa a lor tu eta XVIII (nafoarâ di
a chirolui ca un popul cu cultura a lui ghini voiu ca s-dzâc tsintsi zboari tsi miletea armâneascâ n.a n.) - ashi cum
shi limba a lui latinâ namisa di miletsli s-li-aduchescâ shi-alantsâ, dicât s-dzâc s-tihisi cu bisearica vâryâreascâ tsi fu
di altâ limbâ shi arâzgâ cari câftarâ s- dzatsi njilji di grai tu limba xeanâ. Ashi pricunuscutâ tu anlu 1871 di Turtsâ sh-
lu apitruseascâ shi s-lu-anichiseascâ. câ videts câ pânâ shi grailu deapoia sh-di Fanar sh-cari catorthosi
- “Truplu mistic a Hristolui easti dumnidzãscu nâ nveatsâ ca s-nu nâ avu unâ mari simasii ti amintarea a
Bisearica a Lui”, ama shi Bisearica alâsãm limba.” cratlui vâryar -, cafi unâ di eali s-alâxi
tsâni di istorii, cari easti totna tu Tu editorialu dit numirlu tricutù tu unâ halati di asimilari a Armânjlorù
treatsiri, cari s-alâxeashti niacumtinatù. aspuneamù:“Sum stãpuirea nturtseascâ tsi furâ acâtsats nâinti sh-dupâ
 BANA ARMÂNEASCÂ
mpârtsârea (a Machiduniiljei n.a n.)
dit anlu 1913 namisa di sinurli a
nãilorù duvlets independenti”.
Lipseashti s-adutsem ù aminti câ
nica ditu anlu 1882 putearea
nturtseascâ lâ pricunuscu a
Armânjloru ndreptul ta sâ si-ncljinâ
a Domnului pri limba a lor ù
armâneascâ iara tu anjlji 1887-1888
lâ si deadi ndreptul ta s-aibâ biseritsli
a lor ù , cari ama Patriarhia di
Constantinopolù nu li pricunuscu!
Zboarâli tsi li aveam aspusâ tu atselù
editorialù suntu ca dealihea ama, ta
s-nu s-facâ vârâ achicâseari alâtusitâ,
easti ananghi di unâ adâvgari.
Chiro di dauâ njilji di anji pistea
crishtinâ u agiutã Armânamea, u
lunjinã shi u apârã s-nu chearâ.
Dupâ aestu chiro ama, tu ahurhita
alishtei etâ, di cara tricurâ dauâ njilji
di anji di anda Armânjlji s-crishtini-
psirâ, elji, deadunù cu loclu a lorù di
daima, furâ acâtsats shi mpârtsâts a
miletslorù vitsini. Tu naua catandisi
bisearica ortodhoxâ avu shi ari unu
rol di tucheari shi asimilari a
Armânjlor di miletsli tu cari bâneadzâ
elji ti furnjia câ lituryisirea easti faptâ
mash pri limba atsilorù milets sh-nitsi
cum sh-pri limba a lorù armâneascâ.
Tu bitisita alishtei etâ chirixirea a
nvitsâturâljei a Vangheljlui s-fatsi la
tuti miletsli crishtini pri limbili a loru
natsionali. Mash a miletiljei armânea-
scâ nu-lji easti pricunuscutù pânâ tora
dumnidzãscul ndreptu ta s-aibâ
bisearica a ljei sh-iu sâ si-ncljinâ a
Domnului pri limba a ljei armâneascâ
ashi cum s-dimândã shi Strasbourg
tu anlu 1997 di cãtrã Consiliul ali
Europã prit Dimândarea nr.1333.
Nica dit ahurhita a pistiljei crishtinâ
shi nica dit ahurhita a alânceariljei a
lorù tu isturii, Armânjlji s-plãsarâ sh-
bânarâ ca unâ mileti crishtinâ, n-
aspuni Gh.Zbuchea (Dimândarea, 3,
1995), mileti tsi fâtsea parti dit truplu
a Orthodhoxiiljei dit Datâ. Di-a
lungului a etslorù sum ma multi
stãpuiri: bizantinâ, sârbeascâ,
vâryâreascâ, nturtseascâ, cum sh-tu
craturli balcanitsi moderni, tsi câftarâ
niacumtinatù sâ-lji deznatsionali-
zeadzâ shi s-lji-asimeleadzâ, Armânjlji
sh-pâstrarâ zboarâli a lorù di pisti
crishtinâ pânâ tu dzâlili a noasti.
Namisa di populu armânescu shi
pistea crishtinâ, di-a lungului a
Nr.4 (22), 2000, Sumedru, Brumarù, Andreu. 5
chirolui, fu unâ streasâ ligâturâ. Aestâ ndoi di elji, ashi cum s-veadi nyrâpsitù pi
ligâturâ ama, tu naua catandisi agiumsi stizmili a bisearicâljei: Anastas Panaiot, di
multu habinâ, pânâ la chirearea di-cu- Cojanji, Gh.N Maciu, di Gopesh, Marcu
totalui.Ti atsea, minduimu noi, ta s-nâ Grabovici shi Ambrotie Dociu, di
Gabrova, etc.
hârsimu - idyealui cu alanti milets - di
Bisearica orthodoxâ di Mishkolc –
lunjinjli a pistiljei crishtinâ, easti ananghi Ungaria, fu adratâ ca prit anlu 1806 di
sâ ftsemu cilâstisiri mãri shi s-nâ Armânjlji dit colonia di aclo, tsi eara tu un
câftãmu ndrepturli a noasti tsi nâ si numir di 350 di fumelji sh-tsi sh-avea
cadu. Altâ turlii nu avem cum s- zârtsinjli Moscopole shi Gabrova, Pi ea
agiundzemu la aestâ lunjinâ sh-nitsi s-
nâ tsânemu miletea tu banâ.
Câftats shi va vâ sâ da; câftats shi NCLJINARI
va s-aflats; bâtets shi va vâ si
dishcljidâ. Mat. 7, v.7”.
Doamne, io-a Tsãia tsiva nu tsâ caftu,
Aesti mintimeni zboarâ tsi s-aflâ tu câ nâ dâdesh tut-tsi vrea s-nâ lipseascâ,
vivlii sh-tsi suntu di mari simasii ti noi
ta s-hibâ-adrati arãdzli di-un preftu,
Armânjlji ta s-putem s-câftãmù shi s-
tu a noastâ pisti crishtineascâ.
amintãmu ndrepturli tsi nâ si cadu, ânji
si pari câ nu para furâ loati tu
luyurseari. Cu tuti aesti ama, noi vremu Doamne, io-a Tsãia, tsiva nu-Tsâ caftu
s-aspunem aoatsi cu inima dishcljisâ ti-mini,
câ nu avemù ananghi ta s-nâ facâ vârâ câ nj-agiundzi tsi-am dixitâ di la Tini,
di miletsli (tu cari himù arâspândits) a Ma, un lucru voi sâ-nji si axeascâ:
nauâ a Armânjlorù vârâ bisearicâ mea S-avem sh-noi un preftu sh-nâ bisearicâ
noi vremù sh-câftãmù ta s-nâ si da izini, iu sâ s-facâ-adetea crishtineascâ
ashi cumù lâ si da a alantor milets pri limba a noastâ armâneascâ.
minoritari, s-putem s-nâ anãltsãmù noi
isã-ni unâ bisearicâ cu pâradzlji a
noshtsâ. Shi atsea bisearicâ s-poartâ s-aflâ nyrâpsitù: “Prit dhoara a
numa di “Bisearica armâneascâ” sh-iu Armânjlorù dit Machidunii”. Tu Românii
lituryisirea sâ s-facâ pri limba a noastâ (tu Transilvania sh-tu Banat) suntu multi
pârinteascâ. biserits orthodhoxi adrati di Armânji tu
câsâbadzlji: Oradea, Cluj, Timishoara,
Filantrochi armânji Arad, Lugoj, Brashov, Alba Iulia, Blaj,
S-cunoashti câ tu ntreaga arãlâchi a Beiush, Caransebesh etc., ashi cum
orthodhoxiiljei, shi nu mash, Armânjlji aspuni Emil Th. Capidan tu un articul
furâ cunuscuts ca mãri filanthrochi publicat tu revista “Deshteptarea”, nr.2,
bisiricheshtsâ. Di-a lungului a chiro- 1991, cumù sh-cu agiutoru datù di
lui, Armânjlji mutarâ biserits apropea emburlji grets. S-nu agârshimù agiutorlu
tu tut Balcanlu. Dãmù ma nghiosù dat di mitropolitlu baron di Shaguna la
ndauâ paradiymi cu biseritsâli mutati anãltsarea a catedralâljei orthodhoxâ di
tu Ungaria sh-tu România di Sibiu.
everghetslji armânji. Tuti Bisertsâli adrati di Armânji, cu
Bisearica ortodoxâ di Cluj fu adratâ, pâradzlji a loru, tu tutu Balcanlu suntu tora
d i tu mâna a miletslorù dit atseali duvlets iara
Armânjlji elji, Armânjlji, nu pot s-ascultâ tsirimonjli
tsi bâna bisiricheshtsâ adrati pri limba armâneascâ
sh-nu pot sâ si-ncljinâ a Domnului dicât
aclo, pi pri limba atsilorù milets sh-nitsi cum pri
l o c l u limba a lorù pãrinteascâ.
durusitù Dit itia a pistiljei a lorù câ Dumnidzã
d i easti niacumtinat, totna tu banâ sh-tu
Armânlu istoria a lorù Armânjlji nu-sh chirurâ nãdia
Demetru sh-nu va sh-u chearâ vârnâoarâ câ, tu
Arghir, atseali dit soni, Ghinili va s-azvingâ Arãulu
di Mos- shi elji va s-poatâ sâ-sh analtsâ bisertsili-
copole. a lorù armâneshtsâ sh-iu lituryisirea sâ s-
D i t facâ pri sâmta limbâ armâneascâ.
aeshtsa
Dumitru PICEAVA
Bisearica Ayiu Nicola
adutsem
di Crushuva
aminti
6 Nr.4 (22), 2000, Sumedru, Brumarù, Andreu. BANA ARMÂNEASCÂ

CURSURI DI “CULTUR SHI ADETS ARMÂNESHTS”

UNÂ TINIRÂ POETÂ-
LA SCULIA 12 DI CONSTANTSA
Zârtsina shi identitetlu a etniiljei s- câ va lâ hibâ di mari agiutorù a elevilorù
ANI
tsânù prit culturâ shi prit limbâ. Ma di aestâ ilichii.
putemù s-aspunemù câ lucrulu cari Sh-duchimù un lucru multu bunù: câ
fatsi ca unâ limbâ s-hibâ yii shi s-nu ficiuritslji armânji, cari suntu fidãnjlji a
CÂSHIRICÂ
chearâ easti ligâmântul a tutulorù noasti, vinirâ la aesti cursuri shi va s- Un populù bâneadzâ pit isturia a lui
atsilorù cari au parti di ea sh-duchescu yinâ sh-di aoa sh-ninti cu multâ shi ninti di tuti isturia a unui populù
borgea tsi u au ta s-u veaglji tu bana di mirachi. Mari lâ easti haraua cându easti limba. Ti noi Armânjlji limba easti
cafi dzuâ. Ti atsea easti multâ ndriptati alegù alfabetlu a nostu, cându dzâcù
tu stihurli a poetâljei Kira Iorgoveanu- tuts deadunù zboarâli armâneshtsâ, elementulù tsi nâ da unâ identitati
Mantsu: “Di njilji di anji nâ limbâ/ Nu cându aducù puizii, pirmithi, pruverbi ahoryea, easti cândila tsi pâpânjlji a
cheari ca nâ apâ!/ Când adzâ lumea shi angucitori ditù dimândarea a noshtsâ s-alumtarâ ta s-u tsânâ totna
tutâ/Zârtsina shi-u dizgroapâ!” pârintsâlorù shi a pâpânjlorù. Ma, sh- apreasâ.
Aesti stihuri nâ armasirâ limpidz tu ma mari lâ easti mirachea cându dzâcù
minti sh-ti atsea nu putemù s- cântitsli armâneshtsâ, icâ gioacâ-n Cândila ardi sh-tu chirolu di adzâ,
corù cu hlambura. La aesti cursuri, pira a ljei hiindalui multu cãdãrâ. Aestâ
ficiorlji anveatsâ pirâ ardi tu suflitli a tutulorù
sh-di adetsli Armânjlorù sh-mari nâ easti hârsearea
armâneshtsâ –
adets di la amin- câ suntu multsâ tiniri tsi au tu elji pirâ
tarea a njiclui, icâ sh-lunjinâ – atsea pirâ sh-lunjinâ tsi nâ
di numtâ. Nai ma angâldzashti tuts sh-tsi nâ da nâdia a
multu furâ pi- dzuâljei di mâni.
trumshi di hara-
uâ cându cânta- Revista “Bana Armâneascâ”, dit
râ prota oarâ tu ahurhitâ, avu ca protù scupo scutearea
bana a lorù tru migdani shi promovarea a tinirlor
“ D i m â n d a re a durusits cu hari di la Dumnidzã, a
pârinteascâ” sh- tinirlorù tsi cu a lorù hari agiutâ miletea
cându avdzârâ
Ficiurits armânji di la sculia 12 “B.P. Hashdeu” di Cunstantsa tsi eara sh-tsi armâneascâ. Vâ avemù zburâtâ pânâ
agârshimù lucrulu tsi s-ahurhi tu anlu easti hlambura ti tora di Mihai Anagnoste, Aura Pasha,
cari tricu, meslu Brumaru, lucru di Armânji. Elevlji di la sculia a noastâ furâ Mihaela Shutsu, Tania Verioti, Mihai
mari simasii ti noi, ti tuts Armânjlji. Nu multu hârsits cându s-andâmusirâ cu Caragiu etc.; tu aestu numir va s-
putemù s-agârshimù apofasea cari u oaspits cu anami di Cunstantsa: poetlu anyrâpsimù di unâ tinirâ featâ armânâ
lo “Comunitatea a Armânjlorù di Cola Fudulea, inspectorlu Constantin
Constantsa” sh-cu dizligari di la Caracota, profesorlu shi directorlu a tsi anyrâpseashti di anda eara njicâ pri
Ministerlu a Educatsiiljei, tu dzua di 6- Institutului di dhascalji, Constantin limba armâneascâ.
li di Brumarù, tu chirolu 1999-2000, Grasu, rapsodlu popularù Hrista Lupci Amintatâ tu anlu 1974, tu hoara
ta s-tsânâ manifestarea ti ahurheari a shi mari lâ fu njirarea cându puturâ, Cogealac, judetslu Constantsa, Ani
cursurlorù di “Culturâ shi adets fârâ agiutorlu a nostu, s-lâ bagâ ntribãri Câshiricâ bitisi colegiul Pedagogic
armâneshtsâ”, la Sculia 12 “B.P. di bana a lorù, di tsi adrarâ pânâ tu
Hashdeu”, di Cunstantsa, avândalui ca atselù chiro – anyrâpsirâ puizii sh- “Constantin Brãtescu”, Constantsa.
scupo vigljearea sh-prumuvarea a cântitsi tsi li cântarâ. Furâ multu tinjisits Ashi cumù nji-aspusi, anjlji a
limbâljei armâneascâ la tinirli bârnuri dinintea a domnului Iancu Perifan, tsi ficiuramiljei furâ nai ma mushatslji dit
di Armânji tsi urdinâ la sculii. cumânduseashti Comu-nitatea
Aromânâ Internatsionalâ ditù Frântsii, bana a ljei, anjlji tsi-lji tricu tu hoara
Multu cilâstisimù ti aestu lucru noi
dhãscãlitsli armâni di la aestâ sculii: cari lo parti la unâ lectsii-model tsânutâ Cogealac, unâ hoarâ njicâ ama tu cari
Angela Fuduli, Mioara Gospodin, la sculia a noastâ di dhãscãlitsa Angela bâneadzâ multsâ Armânji. Unâ
Chiratsa Barzecu, Manuela Caravelli, Fuduli shi Mioara Gospodin. Ficiuritslji imaghini ti ni-agârsheari easti atsea a
cari avemù borgea s-adutsemù lunjinâ di la sculia 12 furâ deadunù shi la pâpânjlorù tsi u criscurâ tu unâ
trâ ficiurits pri limba armâneascâ. Sh- evenimentulù di mari simasii ditù isturia chischineatsâ moralâ ahoryea.
minduimù câ singura cali ta s-tsânemù armâneascâ. Easti zborlu di dzua di 23-
li di Maiù – Dzua Natsionalâ a Prota oarâ ahurhi s-anyrâpseascâ tu
limba alâsatâ di dauâ njilji di anji, limba Armânjlorù, iu lo parti shi sculia a
di la pâpânjlþji shi strâpâpânjlji a noshtsâ noastâ cu sutsata “Lutseafirlu, anlu 1991, atumtsea cându aflã calea
easti ta s-ufilisimù cãrtsâli (tipusiti la cumândusitâ di dãscãlitsâli di la aestâ cari yinea dit suflitlu a ljei shi prota
Ed.Samarina): Abetsedarlu armânescu sculii. Cu aesti cursuri di “Culturâ shi poezii fu unâ ntribari câtâ Dumnidzã.
shi Carti di aleadziri alù A.Bagav. Cu adets armâneshtsâ” noi, dãscãlitsli di
aesti cãrtsâ, tora di oarâ, lji-nvitsãmù la sculia 12, luyursimù câ va lâ hibâ ti Di atumtsea shi pânâ adzâ anyrâpsi
njitslji s-yivâseascâ shi s-anyrâpseascâ mari agiutorù a ficiuritslorù a noshtsâ pisti 150 di poezii pi armâneashti shi
pi armâneashti. Ma avemù nãdia câ va ti vigljearea a limbâljei a noastâ cama psâni tu limba româneascâ. Tu
s-hibâ tipusitâ, câtù ma ayonjea, shi pârinteascâ. anlu dit soni ahurhi s-toarnâ minduierli
cartea ti anlu II-, clasili III-IV, cu numa Angela FUDULEA sh-tu prozâ.
“Carti di aleadziri”. Ti aestâ carti Mioara GOSPODIN
lucrãmù cu mari vreari sh-minduimù Anyrâpseashti, easti ndreptu, cama
 BANA ARMÂNEASCÂ
psânù pi
româneashti ti itia
câ: “ ânji easti
multu ma lishorù
s-tornu duchirli a
meali, harãili sh-
caimadzlji a melji
tu stihuri pi limba
armâneascâ”.
Aestu lucru âlji
Mariana
yini di nuntrulù a
CACIANDONI
ljei, easti yitria ti
suflitlu a ljei tinirù tsi caftâ isihii. Tu
poezia tsi u nyrâpseashti Ani Câshiricâ
cântâ vrearea, vrearea tsi easti ascumtâ
tu amari, tu tserlu mplinù di steali, tu
yisili a ljei, cântâ durerli, minduierli,
vrearea ti oaminji, nãdia a dzuâljei di
mâni. Cându azburãshtsâ cu Ani ti
Armânami, di limba armâneascâ,
boatsea a ljei treamburâ niheamâ shi
oclji lji-anyilicescu: “Lipseashti s-nu nâ
chiremù limba shi adetsli ti itia câ ma
s-chiremù aesti lucri himù tu piricljiù
s-nâ chiremù sh-noi ca mileti, ca
Armânji shi atumtsea nu va s-ma hibâ
tsiva. Cându mi-adunù cu altsâ
Armânji, cu cusurinjlji a mei, cu soatsâli
a meali azburâmù armâneashti; mi
mârtai cu Armânù ta s-bânedzù tu unù
spiritù armânescu. Am unâ fiticâ di 2
anji cari voiù s-u crescu tu idyiulù
spiritù tu cari criscui sh-mini”.
Vrearea ti Armânji u aspuni tu poeziili
a ljei, ama dit anlu 1997 Ani Câshiricâ
bâgã tu practichii tuti minduierli a ljei
sh-deadunù cu unâ altâ dascalitsâ,
Mihai Joitsa, thimiljiusirâ pareia
“Armânji di vâr chiro”, parei di ficiurits
tsi au tu nãeti s-anveatsâ shi s-tsânâ tu
banâ zborlu, agioclu shi cânticlu
armânescu. La sculia iu lucreadzâ Ani
cumândâseashti shi “Tsercljilù di
culturâ armâneascâ”.
Pânâ tu aestu chiro Ani Câshiricâ eara
unâ featâ ma psânù cunuscutâ, multâ
lumi nishtiindalui câ unâ altâ tinirâ
fidanâ duchimiseashti, caftâ s-agiutâ
fara armâneascâ cu lucurlu. Protlu
spectaculù cu pareia “Armânji di vâr
chiro” lu avu tu anlu 1999 ama ti Ani
unâ oarâ tsi n-aspuni câ ti ea va s-hibâ
ti niagârsheari fu spectacolu “Dor di
Armânami” andreptu di OTAR,
spectaculù iu Ani aspusi pi stsenâ a
Armânjlorù vinits la aestâ andamusi 2
Nr.4 (22), 2000, Sumedru, Brumarù, Andreu. 7
poezii anyrâpsiti di ea. Mutrea-ncoa, lãi soari-a meu,
Anda u ntribai di nãdiili a ljei, di yisili Lunjina a ta-nji mi ardi!
a ljei Ani nji-apândâsi: Nai ma marea Câtse nji-alashi chirolu greu,
nãdii a mea easti sâ-nji vedù ndauâ dit Câldura di nji-u cheardi?!..”
poeziili a meali tipusiti ta s-potù s-
-Ia sâ-nji mi tornu dit minduieri,
hârsescu suflitlu a Armânjlorù shi sâ-
Câ s-aplicã sh-lumbarda,
nji da Dumnidzã sânâtati ta s-potù s- Ni steauâ nu s-aflâ pi tserù
lucredzù cu ficiuritslji shi s-dutsemù Shi s-dormu-nji greashti dada…
deadun ù ma alargu “Hlambura
armâneascâ”, cu agiutorlu a zborlui DORU DI VRUTLU
armânescu anvitsatù di la pâpânji shi
tora dit sculii. Prit udã mutrescu shi-nji pari golù
Ani Câshiricu unâ tinirâ featâ armânâ Nu-am a cui sâ-lji dzâcu unu zborù
di la cari noi tiniramea lipseashti s-lomù Shedu singurâ shi-nji easti dorù -
urnechi… di tini!
Redactsia “Bana Armâneascâ” âlji ..s-mi tsânji di mânâ, s-nji
oarâ ali Ani puteari di lucru ta s-poatâ zburãshtsâ
s-greshtsâ zboarâ dultsi ca njearea,
sâ-shi veadâ nãdiili shi yisili nu mash
sâ-nji dzâts câ fârâ mini nu-ari
tu poezii mea sh-tu banâ. graiu - amarea
S-da Dumnidzã s-tsâ hibâ lucrulù
ambarù! ...s-mi-bashi pi fatsâ, pi frâmti
Mariana CACIABDONI s-mi tsânji pi bratsâli a tali
s-nji-aspunji câ nu-ari moarti a
PIRMITÙ noastâ-vreari!
Mutrescu lumbarda ÂN HOARÂ
Tsi pi-anarya s-tucheashti BATÙ CÂMBÃNJLI
Pârnescu nâpoi s-ascriu
Sh-mintea-nji chindureashti… Ân hoarâ s-avdu câmbãnjli,
Dunjeaua nfârmâcatâ
Eara nâ searâ, tu mesù di iarnâ, S-mutreashti pisti cali
Cându prota oarâ elji s-adunarâ, Shi s-antreabâ aspâreatâ:
Ea-lji deadi mâna cu harauâ
Shi-sh ahurhi nâ banâ nauâ. “Cari muri ân hoarâ?
Tsi jali iara s-toarnâ?
Chirutâ ma sh-eara dit lumea-aestâ, Oh, Lãi Doamne…
Tu yisù mash vrutlu dipunea S-nu chearâ nâ fidanâ!
Âshi agârshi durearea tutâ
Ti-a lorù harauâ, bana sh-u dâdea. Pi cali lumi multâ,
S-avdu cântitsi di jali,
Tricu unù mesù, tricurâ doi Niscântsâ ficiori s-antreabâ:
Sh-feata iara s-pãrãtsi… “Tsi mortu treatsi pi cali?!?
Duchi cumù vrutlu u-arâdea –
Câtù plâmsi laia featâ! Nâ featâ tu cârunji,
Tu albi anvâlitâ,
Inima-a ljei fu-nfârmâcatâ, Pi cali-i purtatâ…
A ljei banâ-ntunicatâ, Di soi-i jilitâ…
Ca nâ cândilâ aplicatâ,
A ljei vreari fu dipârtatâ! Birbilji cântâ-ayali,
Lilici albi-acrescu,
Plândzea tru tihea a ljei, mârata, S-antunicâ pi cali
Sh-la vâr dip ea nu-aspunea, Sh-aushlji tuts mutrescu…
Lj-eara arshini di dunjeauâ,
Sh-di ea tuti s-afirea!… Mutrescu câ nu s-ma avdi,
Atsea lunjinâ nu ma ardi,
Cân s-aduna cu vrutlu-a ljei, Ma… s-avdi ningâ-nâoarâ:
Plica sh-a ljei mutritâ Cumù batù câmbãnjli n hoarâ!..
Sh-tu mintea a ljei s-antriba:
“Tsi featâ tsâ-ai hârsitâ?” Ani CÂSHERICÂ
8 Nr.4 (22), 2000, Sumedru, Brumarù, Andreu.
DECLARATSIA UNIVERSALÂ
TI-NDREPTURLI A OMLUI
PREAMBULÙ
Luyursindalui câ pricunushtearea
a tinjiiljei fârâ di alta a tutulor
membrilorù a fumealjiljei umineascâ
shi a ndrepturlorù a lor isa shi
inalienabili (tsi nu pot s-hibâ xinitipsiti)
plãseadzâ (formeadzâ) thimeljlu a
libertatiljei, a ndriptatiljei shi a iriniljei
tu lumi,
Luyursindalui câ agârshirea, ni
loarea tu ihtibari shi cãtãfronisirea
(dispretsuirea) a ndrepturlor a omlui
dusirâ la fapti varvari cari rebilibsescu
sumenjea (conshtiintsa) a uminitatiljei
shi câ thimiljiusirea ali unâ lumi tu cari
oaminjlji va s-aibâ parti di libertatea a
zborlui shi a cândâsirlorù, eliberarea
di tiranjii shi di urfânilji, di cacurizipsiri
(mizerie), fu pricunuscutâ ndreptu nai
ma analtâ câftari sh-vreari a omlui,
Luyursindalui câ easti di mari
simasii ca ndrepturli a omlui s-hibâ
apârati di un sistemù di ndreptu ti
atsea ca omlu s-nu hibâ ipuhriusit
(obligat), ca ceareia nai ma analtâ, la
rebilipsiri contra a tiraniiljei shi a
avinariljei, a zulumiljei (asuprire),
Luyursindalui câ easti di mari
importantsâ ta s-hibâ inimusitâ
prudhipsirea (dezvoltarea) a
ligâturlorù di uspitsâlji namisa di
natsiunji (milets),
Luyursindalui câ tu Cartâ miletsli
a Natsiunjlorù Uniti, pricunuscurâ
disnou pistea a lorù tu ndrepturli di
thimeljiu a omlui, tu nãmuzea shi tu
axia a omlui ca insu, tu ndrepturi isa
ti muljeri shi bârbatù shi câ s-apufâsi
s-agiutâ prodhlu (progresul) sotsial shi
s-thimiljiuseascâ catandisi ma buni di
banâ tu sireaua, tu câmpul ali unâ
libertati ma mari,
Luyursindalui câ duvletsli (statili)
membri s-ligarâ shi apufâsirâ s-
promoveadzâ, ân ligâturâ cu
Organizatsia a Natsiunjlorù Uniti, tinjia
universalâ shi dealihea a ndrepturlorù
a omlui shi a libertatãtslorù di
thimeljiu,
Luyursindalui câ unâ mindueari,
unâ cândâsiri chino (comunâ) di aesti
ndrepturi shi libertãts easti di nai ma
mari importantsâ ti adrarea
deacutotalui a alishtei asiyuripseari,
ADUNAREA GENERALÂ
Proclamâ aestâ Declaratsii
universalâ ti-ndrepturlorù a omlui
ca scupo chino câtrâ cari lipseashti
s-mindueascâ shi s-ducâ tuti miletsli
shi natsiunjli tsi tuts oaminjlji shi tuti
exusiili (autoritãtsi) a sutsatiljei, a
lumiljei, avândalui tu videari
niacumtinat aestâ Declaratsii, sâ s-
cilâstiseascâ, prit nvitsâturâ shi prãxiri,
sâ s-prudhipseascâ tinjia ti aesti
ndrepturi shi libertãts shi sâ s-
asiyuripseascâ, prit misuri
prudipsitoari di aradhâ natsionalâ shi
internatsionalâ, pricunushtearea shi
ufilisirea-a lorù universalâ shi naevea
ahâtù tu câmpul a duvletsloru membri
cât shi tu locurli aflati sum jurisdictsia
icâ stãpuirea a lorù.
ARTICOLU 1
Tuts oaminjlji s-amintâ filtsâ (liberi)
shi isa tu nãmuzi shi tu ndrepturi. Elji
suntu durusits cu fichiri (ratsiuni) icâ
minduiri shi sumenji shi lipseashti sâ
s-poartâ unu cu-alantu tu duhlu-a
frãtsâljiljei.
ARTICOLU 2
1.Cafi un insu poati sâ s-ufiliseascâ
di tuti ndrepturli shi di tuti libertãtsli
pricunuscuti tu aestâ Declaratsii, fârâ
nitsi unâ dyeafurauâ, maxutarcu (in
special) di soi, di bueaua-a chealiljei,
di sexu, di limbâ, di pisti, di mindueari
puliticâ icâ di itsi altâ mindueari, di
arâzgâ natsionalâ icâ sotsialâ, di apârari, tu unâ cearei naevea, a
aveari, di amintari icâ cari s-tragù dit instantsilorù juditsiari axi contra a
itsi altâ catandisi.
2. Pri ningâ aesti, nu va s-facâ nitsi
unâ dyeafurauâ thimiljiusitâ pi statutlu
pulitic, juridic icâ internatsionalù a
duvletslorù icâ a loclui di cari tsâni un
insu, as aestu cratù icâ locù
independenti, sum andruparea,
niautonomi icâ ipuhriusiti (supuse) ali
unâ mãrdziniri a independentsâljei.
ARICOLU 3
Caritsi omù ari ndreptul la banâ,
BANA ARMÂNEASCÂ
Pricunuscutâ shi proclamatâ di
Adunarea gheneralâ a Natsiunjloru
Uniti cu apofasea 217A (III), tu 10-li
di Andreu 1948.
la libertati shi la siyurlichea a lui.
ARTICOLU 4
Canâ nu va s-hibâ tsânutù tu
sclãvilji icâ tu catandisea di ipuhriusiri;
sclãviljea shi tugearlâchea cu sclayi
suntu azâptâsiti sum tuti bicimili
(formili) a lorù.
ARTICOLU 5
Canâ nu va s-hibâ vãsãnipsitù
(torturat), nitsi culâsitù (pedepsit) icâ
sâ-lji si facâ mutriti ninjilâoasi,
niumineshtsâ icâ di cãtrãfronisiri
(injosire).
ARTICOLU 6
Cafi unù ari ndreptulù sâ-lji hibâ
pricunuscutâ harea di subiectu juridic,
iutsido vrea s-aflâ.
ARTICOLU 7
Tuts oaminjlji suntu isa dinintea-a
zâconlui shi au ndreptulù, fârâ
dhyeafurauâ di dâmarâ, la un apârari
isa a zâconlui. Tuts oaminjlji au
ndreptul la unâ apârari isa contra ali
caritsido discriminari (dyeafurauâ di
dâmarâ) cari vrea sâ-ncalcâ aestâ
Declaratsii shi contra ali caritsido
cljimari la unâ ahtari discriminari.
ARTICOLU 8
Itsi insu ari ndreptulù s-caftâ
faptilorù cari ncalcâ ndrepturli di
thimeljiu tsi-lji suntu pricunuscuti prit
Constitutsii icâ prit zâconù.
ARTICOLU 9
Canâ nu poati ta s-hibâ acâtsatù shi-
ncljis, hâpsânitù icâ suryiunipsitù prit
catahrisi (abuz) icâ dupâ vrearea a
vârnui.
(Continuari tu numirlu yinitoru)
Armânipseari:
Dumitru PICEAVA
 BANA ARMÂNEASCÂ
ALFABETLU ARMANESCU
(Continuari di la padz.2)
Tu anlu 1997 (Bucureshti) Matilda
Caragiu-Mariotseanu tipusi “Diaro”
(dictsionarù armânescu), tu cari pripusi
unù alfabetù tsi ari ca principiu “un
son=unâ yramâ” (principiu tsi adutsi
multi seamni diacrititsi). Cu tuti câ di
aproapea 200 di anj nai ma multsâli
Armânj ufilisescu alfabetlu latin, nu-s
ufiliseashti idyiul alfabet. Cându alânci
alfabetlu di Freiburg, atselj tsi-l pripusirâ
furâ multu cutuyursits di atselj tsi
luyursescu câ elj ufilisescu unù alfabetu
“traditsional”. Easti andreaptâ aestâ
câtiyursiri? Cathi unù lipseashti sâ-sh
apândâseascâ singur la aestâ antribari.
Mini voi mash s-dzâc ù câ zboarâli
“alfabetù traditsional” suntu niscânti
zboarâ ayunjisiti. Dãmù ma-nghiosù unù
tabelù cu ma multi turlii di alfabeti.
Bâgãmù tu aestu tabel mash niscânti
yramati tsi s-alegu di la un alfabetù la
alantu. Alâsãm ù nanâparti niscânti
dyeafurei tsi adzâ par câ s-ashtergu: ce,
ci, che, chi, ge, gi, ghe, ghi. Alâsãmù
nanâparti tu aestu alfabetù shi sonlu
a~.(ã, â).- Ti sonlu dz: Varianta “dz”:
Theodor Capidan(1932),Tache
Papahagi (1974), Hristu Candroveanu,
Barba & Cunia (1984). Varianta “z”:
Boiagi(1813) Varianta “d” cu sedilâ:
Matilda Caragiu (1997), Pericle
Papahagi (1905)
Ti sonlul lj: Varianta “l’” :
P.+T.Papahagi, T. Capidan, M. Caragiu,
Candroveanu.Varianta“lj”:Boiagi, Barba
Ti sonlu nj: Varianta “n” cu
actsentù tâljitosù: P.Papahagi, Capidan,
Caragiu. Varianta “n’”:T.Papahagi
Varianta “n” cu ~ pisupra:
Candroveanu.Varianta “nj”: Boiagi,
Barba.Ti sonlu sh: Varianta “s” cu
sedilâ : P.+T. Papahagi, Caragiu,
Cândroveanu Varianta “s” cu accent cir-
cumflex : Capidan. Varianta “sh ”:
Boiagi, Barba
Ti sonlu ts: Varianta “t” cu sedila:
P.+T.Papahagi,Caragiu, Cândroveanu
Varianta “ts”: Capidan, Barba
Varianta “c” cu sedilâ: Boiagi
Ti sonlu y. Varianta “v” cu actsentù
ascutsit (tâljitosù): P. Papahagi.
Varianta “gamma” gârtsescu:
Capidan,T.Papahagi.
Varianta “v” cu ~ pisupra:
Candroveanu. Varianta “j” ica “g” :
Boiagi. Varianta y: Barba,Caragiu. La
Barba & Cunia “y” alânceashti sh-ca
Nr.4 (22), 2000, Sumedru, Brumarù, Andreu. 9
gh,g,v.Maca va s-mutrits alfabetili ashi câ sh-tu yinitorlu aprucheatù tut aesta
dzâsi “traditsionali” va s-videts câ nu va-s hibâ catandisea.
aflats dauâ tsi suntu idyea. Sh-atumtsea Tu Românii easti unâ catandisi
tsi noimâ ma ari zborlu “traditsional”? ahoryea. Ama shi aoa suntu niscânti
Multâ lumi dzâtsi câ alfabetlu di alâxeri. Grama “y” easti ufilisitâ di
Freiburg adusi angrânji shi câvgã tru M.Caragiu,”Buletinlu a Sutsataljei
Armânami. Ashi s-hibâ? Culturale Armâneshtsâ” sh-di “Bana
A njia ânj si pari câ dyeafureili tsi s- Armâneascâ”. Yramatli “lj” sh “nj”
vedù la alfabetili armâneshtsâ au unâ altâ suntu ufilisiti di “Buletinlu” adus aminti
exighisi (explicatsii): easti zborlu di ma-nsus sh-di “Bana Armâneascâ”.
mentalitatea armâneascâ mushat “Sh” shi “ts” suntu ufilisiti mash di
zuyrâpsitâ di zboarâli “doi Armânj, doi “Bana Armâneascâ”. Easti di cãbili ca
capidani.” Armânjlji suntu oaminj Armânjlji s-ufiliseascâ tuts idyiul
pirifanji, sertsâ. Greu strâxescu minduirli alfabetù? Tora di oarâ nu!. Itiili polititsi
aluntui. Individualismlu shi xichea di sh-di mentalitati suntu adzâ un ù
disciplina s-vedù lishorù tu tutâ dunjaua cheadicù. Ama, cu chirolu aestu lucru
armâneascâ. A njia ânj si pari aesta unâ poati s-hibâ adratù. Easti unâ umuti.
exighisi ma uidisitâ ti lucurlu câ suntu Maca multsâ Armânj va-s ahurheascâ
ahâti varianti a alfabetlui armânescu. s-anyrâpseascâ, s-poati ca tu unâ dzuâ
Atselj tsi ufilisescu alfabeti s-bânãm ù aestu lucru mari: s-
“traditsionali” âlj vâryescu alantsâ câ anyrâpsim ù tuts unâ turlii. Pânâ
ufilisescu “nãili” alfabeti ti unâ itii atumtsea easti ghini ca itsi intelectual
politicâ: ta sâ scoatâ tru migdani câ armân s-hibâ axi s-achicâseascâ tuti
Armânjlji suntu unâ altâ mileti dicât alfabetili armâneshtsâ. Sh-ma multu di
Românilji. Dit atselj patru oaminj adushi ahântu, lipseashti s-anvitsãmù s-nâ
aminti ma-nsus (Barba, Cunia, tinjsimù unù cu alantu, adyeafurù di tsi
Caciuperi, Saramandu) ânj pari câ alfabetù ufilisimù. Anyisedzù la dzua
Saramandu shi Caciuperi suntu nafoarâ câandu va s-anyrâpsimù tuts Armânjlji
di aestâ shubei. Câ furnjia politicâ nu unâ turlii. Ama pânâ atumtsea,
easti nai ma bunâ exighisi ti lucurlu câ anyisedz ù ca doi Armânj tsi nu
suntu ma multi alfabeti armâneshtsâ, s- ufilisescu idyiul alfabetu, cându âshi
veadi sh-dit atsea câ atselj tsi dzâc câ pitrec nâ carti unù aluntui, s-ufiliseascâ
Armânjlji suntu Românji, nu alfabetlu aluntui. Aesta va-s hibâ semnul
anyrâpsescu unâ turlii. Shi atselj tsi câ him pi calea a vreariljei.
dzâcù câ Armânjlji nu suntu Românji, Alexandru GICA
nu anyrâpsescu unâ turlii. Revistili
“Zborlu a Nostru”, “Rivista di
Gicâ Hagi - Comandor
Litiraturâ shi studii Armâni”, “Bana
Armaneasca”, “Grailu Armânescu”
nu ufilisescu idyiulù alfabet.
Unâ altâ exighisi tsi tsâni di
mentalitatea a Armânjloru easti
alâxearea. “Alâxearea” easti nomlu
tsi s-ducheashti aproapea tu tuti
activitãtslji armâneshtsâ. Armânjlji
s-minâ lishor nu mash pi cãljurlji
dit aestâ lumi, ama sh-pri cãljurlji a
spiritlui. Ti atsea elj alâxescu lishor.
Nafoarâ di alâxerli dit “Bana
Armâneascâ” la alfabetlu Bitola-
Freiburg, suntu sh-alti pripuneri di Tu dzua di 31 di Sumedru Yioryi Hagi agiumsi
alâxeri. Adutsem aminti aotsi mash protlu fotbalistu a curi-lji si durusi Ordinul
pripunirea al Mihali Prefti ca “lj” s- Natsional “Serviciul Credincios”. Prezidentul
hibâ anyrâpsitù cu “ll” (aestâ cearei ali Românii, Emil Constantinescu âlji durusi al
fu datâ prota di Ucuta 1797). Hagi, nai ma mari fotbalistu român di daima,
Adzâ, numirlu di tipuseri tsi s-facù Ordinul Natsional “Serviciul Credincios”, tu
tu alfabetlili Freiburg-Bitola easti ma grad di Comandor “ca unâ pricunushteari ti
mari ca numirlu di tipuseri tsi s-facù tutù tsi featsi tu chirolu di doauâ detsenii tu
tu ashio dzâsili alfabeti pareili di fotbal româneshtsâ shi xeani, cum
“traditsionali”. Putem s-pruvidem sh-tu pareia natsionalâ ali Românii”.
10 Nr.4 (22), 2000, Sumedru, Brumarù, Andreu.
DI ZBOR CU YIANI ANTON
prezidentul shi thimiljiusitorlu a echipâljei armâneascâ di fotbal
“Ridgewood Romac” di New York
- Him tu câsâbãlu New York , shidem
di zbor cu Yiani Anton, prezidentul a
clublui di fotbal Ridgewood Romac.
Easti unâ searâ pisimâ ti Stâmâria Atsea
Njica (8 di Yismaciun) shi Armânjlji s-
adunarâ ti nica unâ musheatâ
yiurtuseari. Ti tsi easti zborlu?
Y.A.- Noi lâ grim tora seara a
Armânjlor ta sâ sârbãtorim un an di la
thimiljiusirea a clublui armânescu di
fotbal. Easti prota echipâ di fotbal
armâneascâ ofitsiala tu SUA. Him
ânyrâpsits tu unâ Liga Ufitsialâ a
Federatsiljei Americanâ di fotbal, Ligâ
di amatori. Noi nâ adunãm anlu tsi tricu,
tu Yismâciun 1999. Tu un an di dzâli,
amintãm tuti meciurli di fotbal, lom
Cupa a diviziljei tu cari agiucãm. Am
umutea câ tu putsân chiro va s-avem
un sediu a clublui iu s-tsânem Cupa shi
iu va s-putem s-nâ adunãm.Ti atsea câ
tricum tu Divizia B. Regulamentul caftâ
s-adrãm shi daua echipâ cu gionj tricuts
di 40 di anj. Daua echipâ easti mash ti
spectacol, u adrãm câ ashi caftâ nomlu.
Prota echipâ ari mash gionj armânj cari
suntu tuts cu trup shi suflit ti aestu club.
- Achicâsii câ aestu club di fotbal
fu adrat la initsiativa a ta?
- Y.A.- Alithea, ama initsiativa fu a
mea ma multu pi liniii financiarâ. Di ma
multsâ anj zburâm s-adrãm unâ echipâ
armâneascâ, ama amânãm câtse eara
ananghi di pâradz. Dunjeaua nu para
avea prota pâradz, câtse oaminilji vinirâ
aua tu Americâ cu unâ geamantani shi
andauâ lucri nâuntru.Tuts minduescu
sh-adunâ prota pâradz ti ficiori, sâ sh-
ancupârâ unâ casâ. Eara zori s-lâ caftsâ
a oaminjlor sâ scoatâ pâradz din-gepi
ta s-adrãm unâ echipâ di fotbal. Ama,
tu mintea a mea dzâshu câ ma s-hibâ
nchisit lucurlu aestu, va s-aflãm
deapoia shi oaminj cari va nâ agiutâ.
Tora seara mi hârsii multu câ vinira 120
di inshi la measâ, tuts cu mirachi ta s-
agiutâ cu cât pot echipa armâneascâ.
Cându ânchisim earam mash 8 inshi
cari zburâm ti unâ echipâ di fotbal. Io
lâ dzâshiu câ va lâ dau pâradzilji, mash
s-ânchisim lucurlu. Ashi, di 8, nâ adrãm
13, dapoia 16, 20 shi adzâ vinirâ 120
di inshi cari nâ dzâsirâ : “bravo, adrat
un lucru multu bun”. Easti nai ma mari
harauâ a mea, nai ma mari investitsii
tsi u adrai pânâ tora.
- Numa a clublui easti Ridgewood
Romac, dupu numa a mâhâlãlui di New
York iu bâneadzâ unâ comunitati
importantâ di Machidonji?
- Numa easti Românjlji Machidonj di
Ridgewood. Avem sh-ândoi mucanj tu
echipâ. Noi vream s-avem mash
Armânj, ama ti amârtii câ nu fum
ahântsâ cât lipsea, lom shi-ndoi
Mucanj. Ama aua noi nâ achicâsim
ghini un cu alantu.
- Azâ, avut unâ oaspitâ, Sirma
Granzulea di tu Românii, cari vâ cântã
armâneashti, vâ hârsi cânticlu a ljei?
Fu unâ surpriza mari câtse, Sirma
Granzulea easti cânâscutâ di tuts
Armânjlji, em di tiniri, em di pârintsâlj
a noshtsâ. Vini
aua, avdzâ câ nâ
adunãm shi dzâsi “
voi s-yin shi io s-
vedù”. Aestâ
aspuni un mari
caracter di partea
a ljei. Atsea câ vini
ta s-hibâ deadun
cu noi shi s-cântâ
ti noi fu un lucru
tsi mi arisi multu.
- Mini mi hârsii
câ vidzui multsâ tiniri, cari shtiu cum s-
treacâ musheat chirolu deadun. Easti un
lucru bun câ-lj adunats tinirilji. Tini di
iu vinish tu Americâ shi cându?
Io vinj tu Americâ tu anlu 1984, aua
shi 16 di anj fudzii di Bucureshti. Anda
vinji aua eram mash ândaua fumelji di
Armânji. Tora him multsâ .
-Tsi lucredz tora?
Di 5 anj di dzâli am compania a mea
di electricieanji, lucrez ca contractor
personal. Totna câftaiu s-agiut oaminilji
a noshtsâ, Armânji cari lucrarâ ti mini.
Armânjlji mi shtiu, shi tu Românii,
câtse shi aua tu America cându vini un
ficior armân, mini lu-anvitsai cât putui,
shidzu cât putu, amintã un pârã shi tuts
fum hâristusits. Nu hiu un mari bussine-
sman ama pot s-dzâcù câ nj-agiumshiu
scupolu. Omlu cându yini tu America,
va s-aibâ unâ casâ, s-aibâ un bussines.
Io am unâ casâ, am un bissines a meu.
Nu adar multsâ pâradz ama partea
BANA ARMÂNEASCÂ
spiritualâ easti umplutâ.
-Tora vâ ândridzets ti un nãu campionat?
- Sigura. Noi nâ calificãm tu divizia a
daua, furnjie ti cari adrãm sh-daua
echipâ. Avem umutea s-amintãm tuti
meciurli, cum adrãm sh-an shi s-tritsem
tu prota divizie. S-him diznãu
campionji.
-Vâ or s-agiundzets dip tu frâmti, câ
ashi âlj sheadi ghini a Armânlui sh-tsâ
tâxescu câ va s-câftãm s-vâ mediatizãm
lucrulu a vostu shi rezultatili tsi va li
avets di la meciurli a voasti. S-avdâ tutâ
dunjeua câ Armânjlji di tu America s-
adunâ shi caftâ s-nu sh-chearâ zârtsina.
- Aestu easti shi scupolu a nostru.
Câtse duchii câ fotbalu are un rol
importantu tu bana sutsialâ a omlui. Io
fui atlet, nu fui fotbalistu, am vidzui câ
fotbalu, ma multu tu Europa, ari un rol
di prota thesi tu bana a omlui. Easti s-
pari una di putsânili actsiunj sutsiali iu
oaminjlji s-adunâ, nu s-cunoscu un
alantu, ama ma s-tsânâ cu idyea echipâ,
s-adarâ sots. Ma s-tsânâ cu alti echipi,
agiungu dushmanj, a câ suntu cusurinj.
Aestu easti averlu. Sportul, fotbalu ma
nsus adunâ oaminlji deadun. Ti atsea
adrãm shi echipa aestâ, ca Armânjlji,
ma multu di aua di New York, câ him
ma aproapea s-putem s-nâ adunãm shi
s-nâ videm. Shi s-avdâ lumea sh-ti noi.
Aua, Armânjlji nu para suntu
cunuscuts. Ma s-adrãm un lucru shi
s-lu scutem tu migdani, va s-avdâ
dunjeaua sh-ti Armânj. Ma s-avem
rezultati buni va s-ishim pi televizii, la
radio, jurnalili v-a s-ânyrâpseascâ ti
noi. Lipseashti s-adrãm tsiva. Easti
amârtii s-nâ chirem limba, adetsli,
identitatea a noastâ.
- Ashi easti, s-nu agârshim câ
Armânjlji furâ nai ma ghini cunuscuts
tu lumi prit numa al Hagi, dimi un
fotbalistu.
-Sigura, Hagi easti cunuscut di tutâ
 BANA ARMÂNEASCÂ
dunjeaua aua.
- Vahi aua tu Americâ, nâscântsâ
nu avdzârâ di România, ama di
Hagi, sigura.
Tu America suntu dauâ numi cunu-
scuti: Nadia Comãneci shi Gicâ Hagi.
- Iara tora New York sâ shtii di
Machidonj?
- Antreaba: Cari agioaca azâ fotbal ?
La Machidonj, nu dzâc Ridgewood
Romac! Nâ dzâc “La Machidonj” shi
aestâ easti un lucru importantu, câ s-
fatsi cunuscutâ numa a noastâ. Aidi s-
neam sâ-lj videm! Shi noi him singura
echipâ di tutâ Liga ( iu suntu vârâ 30 di
echipi) cari avem cathi meci nai putsan
50 di oaminj ca spectatori. Alantsâ au
dip putsânj. Pi noi lucurlu aestu nâ
angâldzashti suflitili shi nâ da silâ ta s-
alumtãm s-him cât cama ndzeanâ.
- Vâ or s-avets shi di aua sh-ninti
mash suctses shi tu soni, ti
plâcârsescu un mesaj ti yivasitorilji
a revistâljei “ Bana Armâneascâ”,
di aua di tu dipârtoasa Americâ.
-Am naetea câ va s-avdzâts mash lu-
cri buni ti noi câtse, zburâm cu ma
multsâ Armânj di tu Românii, cari nâ
tâxirâ câ va s-ânyrâpseascâ tu junrnali
ti noi, va s-da hâbãri pi radio shi am
umutea câ va s-avdzâts ti amintatitsili
a noasti. Shi ma multu câ sh-noi, tu
Americâ nâ adunãm shi nâ tsânem
arâzga armâneascâ. Nu him dip multsâ,
ama adrãm tsi putem ta s-nu agârshim
limba, adetsli. Iara actsiunea aestâ ari
bash aestu scupo. Agiumsim sâ-lj
ânvitsãm sh-Arushlji di tu Basarabia s-
cântâ armâneashti. Ia, ca tora seara
grupa “ Amor” di tu Basarabia cari
cântâ armâneashti ti noi. Fârâ noi, nu
adarâ ici tsiva.
- Unâ turlie di asimilari
armâneascâ?
Da, câtse nu! Ama nu easti cu zorea.
Elji s-apruchearâ di noi, di muzica a
noastâ.
- Easti un mesaj musheat shi vâ
dzâc: ambar s-vâ si ducâ lucurlu!,
S-agiundzets aclo iu vrets, s-nâ
hârsim cu amintatitsili a voasti!
-Haristo multu, multi âncljnâciunj a
tutlor Armânjilor di iutsido shi am
naetea câ va s-avdzâts mash lucri buni
di noi.
Aurica PIHA
Nr.4 (22), 2000, Sumedru, Brumarù, Andreu. 11
Cu apuhia a vizitâljei Ama nu puteamù
tsi u featsi vâsiljelu AYORA RAFTE s-nâ hârsimù
Mihai I ali Românii di Eschibaba multu di eali câ nâ
tu hoara Stejaru, tu li fura Gretslji.
dzua di 13-li di Apriir 1999 - hoarâ iu Fudzimù di aclo pisti muntsâ, pânâ
nai ma mari parti di bânâtori suntu a g i u m s i m ù
Armânji -, neasimu sh-noi tu aestâ C a d r i l a t e r.
hoarâ sh-putumù di vidzumù sh- Aclo shidzumù
cunuscumù atumtsea niscântsâ di elji. anji bunji,
Entipusea tsi nâ u featsirâ atumtsea adrãmù casâ
fu ti niagârshari. Armasim cu nãdia câ m a r i ,
va s-ma putemù s-nidzemù Stejaru musheatâ, cu
(Eschibaba) shi va s-putemù sâ bârnu aroshu
scutemù tru migdani minduierli sh- dianvârliga.
faptili a niscântorù di elji. Tora di oarâ M i - a v e a m
vâ dãm ndauâ informatsi di unâ mârtatâ cu
Armânâ thâmâsitâ dit aestâ hoarâ, unù omù bunù.. Nji si pari câ furâ nai
informatsii tsi li-avem loatâ dit revista ma musheati dzâli. Nitsi aclo nu
“As”. Anlu X, nr. 441, Brumar 2000. bânãmù tu isihii pânâ tu soni. Shi aclo
Easti zborlu di Ayora Rafte tsi ancljisi eara furi multsâ cari alâga noaptea,
ilichia di 110 anji di banâ. Aoa, “comitagiilji” vâryari. Alâsãmu tutù
România, avemù avdzâtâ di unù omu aclo sh- fudzimù tu altu locù shi-iu u
tsi bânã 104 anji ama di unù om tu lomù iara di la capù”.
ilichia di 110 anji nu avemù avdzâtâ Tu anlu 1940, Cadrilaterlu fu datù a
pânâ tora. Iavea-u tu mplinâ bana Vâryâriiljei. S-featsi atumtsea unâ alâxiri
Armâna di Stejaru tu ilichia di 110 anji. di populatsii, di casi sh-di locuri.
Anda u vidzurâ prota oarâ Ayora Rafte “Nâ alâxirâ cu tuti, Vâryarlji di-aoa
reportelji di la revista “As”, Otilia s-dusirâ Cadrilater, tu locurli sh-tu
Teposu shi Emanuel Tânjalã, armasirâ casili a noasti, shi noi vinimù tu locurli
ciudisits nu mash di ilichia a ljei a lorù. Mash yisili nu puturâ s-nâ li
nãintatâ ama sh-di crutsea a ljei di pi alâxeascâ, câ io sh-tora mi-nyisedzù
frâmti cum sh-di mintiminiljea a ljei: tutù aclo, tu casa cu bârnu aroshù”.
“Moasha” Ayora, cumù âlji dzâcù Noi, Machidonjlji nâ ligãmù di la
oaminjlji din hoarâ ca unù semnu di Dumnidzã di oi. Cãljiurli a noasti totna
tinjii, s-amintã tu anlu 1890, tu unâ furâ ligati di cãljiurli a oilorù shi a
fumealji di Armânji, tu hoara Negrits, cãprilorù. Doamne, multi lâiets
tu Gârtsii. Ancljisi 110 anji sh-nica trapsimù. Tsi s-adrãmù? Maca nu
nyiseadzâ. Maca Atselù di Nsusù va murea ashi di tinir Alexandru
s-va, vrea s-poatâ ca ea s-intrâ tu Machidon, aveamù sh-noi “tsara a
mileniumlu cari yini shi s-agiungâ noastâ” ama ashi, tutù fudzimù.
ashitsi ta s-treacâ prit trei ets. Anda Cându di niscântsâ, cându di alantsâ.
fu-ntribatâ tsi lji-ari hari nai ma multu Canda nu-avemù cratlu a nostu, canda
tora, la ilichia di 110 anji ea apândâsi: himù altu populù. La unâ bisearicâ nâ
“Tahinima nji-ari hari cându da soarli dutsemù cu voi, unâ pisti avemù, ama
pisti dzenuri sh-cându-nji beau cafelu natsia (miletea) a noastâ easti altâ
cu pitâ…Ma di multu chiro, earamù natsii. Ti atsea, nitsi nu nâ amisticãmù
tutù tu unâ ayunjii, câ tutâ bana cu altsâ...”.
alâgãmù sh-nâ-ascundeamù. Mushati sh-multu, multu mintimeni
Pânâ la ilichia di 12 di anji, zboarâ aspusi maia Ayora Rafte. Suntu
fudzeamù di asparisma a Turtsâlorù. ahâtu di mintimeni shi-mplini di njedzu
Amù crutsea aesta, adratâ namisa di câ nitsi nu tsâ yini s-pistipseshtsâ câ
sufrântseali, ca la tuti featili cipani. suntu aspusi di unâ Armânâ tsi s-aflâ
Pârintsâlji nâ li adra ta s-nu s-leagâ tu unâ ahtari ilichii nâintatâ. Alji urãmu,
Turtsâlji di noi. Cându videa crutsea, cu aestâ apuhii, unu anu bun, cu
fudzea Turtsâlj, elji nu s-apruchea di sânâtati shi s-nâ bâneadzâ nica multsâ
crishtini canâoarâ. Deapoaia fudzimù anji di aoa shi-nclo!
di “Andartsâlj” grets, cari nâ fura oili Redactsia “Bana Armâneascâ”
noaptea. Tati avea multi oi shi cãpri.
12 Nr.4 (22), 2000, Sumedru, Brumarù, Andreu.
DI ZBORU CU
PAPLU ZICA ZISA
Anda neasim Pipera - hoarâ di pi
ningâ Bucureshti iu bâneadzâ una
importantâ comunitati di Armânji
Fârshirots - ta sâ zburâmu cu Maia
Zisu, nâ andâmusimù cu unâ soi di a
ljei, unù aushù armânù cu crutsi tu
frâmti.
Eara
protlu
bârbatù
cu crutsi
tu frâmti
tsi l-u
aveamù
vidzutâ.
Moashi
armâni
aveam
vidzutâ
Zica Zisa, Armânlu ma multi,
cu crutsi tu frâmti
ama aushi
cu semnul
a crutsiljei tu frâmti nu aveamù vidzutâ
pânâ atumtsea. Mi aprucheai di el ta
sâ-lj vedù cama ghini crutsea di pi
frâmti, tsi s-alidzea multu ghini, shi l-u
antribai tsi numâ ari. Dupu zbor âlù
duchii câ nu easti Farshirotù.
-Escu Zica Zisa. Escu Yrâmusteanù
shi tutâ Armânamea a noastâ di tu
Machidunii mi shtii ca Zisa al Pârdu i
Coli al Pârdu. Noi himù ditù hoara
Platanjea, ninga Shtip. Io mi feciù
Tracanjea, ninga Koceanj. Noi earamù
3 fumelji di-a Pârdeanjlor: Miha, Mita
shi Coli. Paplu a meu, Mita, avu 3
ficiori shi 3 feati. Tu Machidunii nâ
ânyrâpseamù Zicovici, iara cându
vinimù tu Românii, nâ dzâsirâ al Zisu.
Alantsâ din hoarâ eara Vâryari. Noi
aveamù 500 di oi shi 4 calji, tuts fratslji
deadunù. Tu 1925 s-ampârtsârâ fratslji.
Tu Yismâciun 1931 noi vinim tu
Românii cu 81 di fumelji di tu
Machidunii. Eara propaganda
româneascâ ma ishi di s-ânyrâpsirâ vârâ
100 di Armânj ti România. Dzâsim s-
yinim shi noi, ti cama ghini. Avea vinitâ
prota un Armânù, di-al Duza, cari nâ
dzâsi câ ma s-yinim tu Românii, va nâ
da vâsilia casi, prãvdzâ (calji, carotsâ)
shi agâri (10 ihtari). Cu atsea, dunjeaua
s-arâdea shi fudzea di la loclu a lor. Shi
vinirâ tu Cadrilaterù, io aveam 9 anj
atumtsea. Tora am 78 di anj.
-Tsâ aduts aminti anda ancârcat ta s-
BANA ARMÂNEASCÂ
DI PIPERA
yinits tu Românii?
Earamù mari mini, aveamù faptâ aclo
2 clasi pi sârbeashti, câ Sârghilj
puvilea. Vinimù cu trenlu pânâ tu
câsâbalu Turnu Severin shi di aclo lomù
pamporea pânâ Silistra. Cusurinjlji shi
fratslji al afendi armasirâ ân hoarâ; di
soia a noastâ mash noi vinimù.
Dânâsimù prota tu hoara Ceatalgea. Nâ
bâgarâ prota tu casili a Vâryarlor. Nâ
Maia Zisu
deadirâ agâri, 10 ictari shi Armânjlji s-
avea ânvitsatâ di lucra loclu ma ghini cumitageadzlji vâtâmarâ tsiva Armânj
di Vâryarilji. Di aclo nâ mutãmù , mea cara sâ scularâ Armânjlj, mea
Suneci, iu avea ma multsâ Armânj. Cu cara s-dusirâ di apreasirâ hoara
pâradzilji adunats di pârintsâ, vâryâreascâ. Fudzirâ Vâryarlji tuts tu
ancupâramù casâ di la un Turcu, câtse Vâryârii. Dapoia, Armânjlji lj-adunarâ
tu ’35 fudzea Turtsâlji tu Turchii. atselji ândoi Varyari tsi avea armasâ n
Deapoaia ancupâram vârâ 150 di oi, câ hoarâ shi lâ featsirâ timbihi, câ maca
ashi earamù ânvitsats, cu maxuli. va lâ adarâ cripari a Armânjlor, va-lj
-Avea cumitagii vâryari atumtsea ardâ didip. Di atumtsea lâ intrâ frixea a
tsi mintea lucârli? Vâryarlorù, s-afirea s-adarâ vârâ znjii.
Avea multsa cumitagii. Cându fudzirâ Aesta pânâ tu anlu 1940, cându furâ
Armânjlji di Cadrilater, tu ’40 anlu, io deftur colonizats Armânjlji. Io cu atselji
fudzii ma ninti cu un mesù di dzâli. U doilji sots, aveamù ânchisitâ niheamâ
loai pripadi cu oili, fudzii dzua di ma ninti ta s-agiundzemù Cãlãrashi.
Stâmârii deadunù cu unù Yrâmusteanù Intram cu tutipâta tu câsâbã. Oili
di-a meu, di-al Bebci, shi nica unù asparsirâ ponjlji di anvârliga. Deapoaia
Fârshirot, di-al Tsatsa. Trapsimù li-ampârtsâm shi io mi dushù tu hoara
Frasha, la un shoputù shi deapoaia io Potcoava shi dânâsii ninga unâ ciuflichi
dzâshu s-li tritsemù oili ti dicsearâ ninga cu unâ nicuchirâ avutâ. U plâcârsii s-
hoarâ. Ama, atselù ma aushlu dzâsi câ mi alasâ s-mulgu oili shi va-lj dau shi a
nu easti ghini, câ poati s-yinâ elji lapti. Mea shidzumù di tu Agustu
cumitageadzlji, di va nâ vatâmâ treilj pânâ tu Andreu, cându vini taifa. Di
aua. Trapsim la vârâ 2 km ma nclo. aclo primuveara fudzimù Ostrov shi
Ca tu sihatea 1 noaptea tricurâ 2 carotsi Gârlitsa iu avea ma multsâ Cipanj, cum
di Vâryari cari intrarâ ân hoarâ, nâ dzâtsea Fârshirotslji. Nâ dzâcù
Frashari, shi vâtâmarâ un picurarù Cipanj dupu stranjlu a fumeilor, tsi avea
armânù. La vârâ 100 di meatri di noi, cuprãnjli cu cipi. Ma noi ma multu nâ
aminarâ cu tufechea shi triucrâ bash
tu loclu iu
vream s-
shidem noi.
Aclo âl vâtâ-
marâ un altu
picurarù ar-
mânù iara noi
nâ avum tihi
di ascâpam.
-Armânjlji
nu s-apâra ?
E, cum nu!
Tu unâ hoarâ,
Ili Ceatalgea,
iu eara
Armânji vinits
di tu Gârtsii, Doi Armânji eftihipsits
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr.4 (22), 2000, Sumedru, Brumarù, Andreu. 13
t u Unâ sârmâ
câsâbãlu dit Isturia a Armânjloru
Brãila. Anda ânchisimù s-nidzemù Pipera
Shidzumù aveamù nãietea sâ-lji lomù un
shi aclo interviu a domnului Iancu Zica,
vârâ 5 ficiorlu ali Maia Zisu, ama,
anj shi nâ atumtsea anda agiumsimù acasâ la
nâs deadimù di dada a lui cum sh-di
ticni la
lali a lui. Di cara avdzâmù di cumù
n d a u â azbura sh-tsi lucri thâmâsiti n-
f u m e l j i aspunea lomù apofasea ta s-lji
d i anregistrãmù doilji pi Reportofonù.
A r m â n j Ficorlji a loru lji-alâsãmù nanâparti.
s - n â Va lâ yinâ aradha shi a lorù. Tora di
turnãmù oarâ scoasimù tru migdani mash
n â p o i unâ njicâ parti dit bana alushtorù
Sãcãlaz. doi Armânji nâintats tu ilichii: Maia
Ama nu Zisu (articulù publicatù tu numirlu
m a t a tricutù) shi Zica Zisa, ti furnjia câ,
Coru di feati armâni di Pipera dit chirolu di nâinti di a anlu 1990
aveamù dupâ minduearea a noastâ,
arâdeamù di elji. Cipanjlji lâ dzâtsea a loc shi ti aesta nâ dusimù tu audientsâ la frâmturli a lorù di banâ tsi nâ li
pirmitusirâ multu s-uidisescu cu
lor Vlâhuri, câ avea urecljili acâtsati. Petru Groza. Intrãmù prota la grefierlu frâmturli di banâ a tutulorù
Shidzumù aclo 5 anj. Tu ’46 anlu, a lui, cari cu dureari tu suflit nâ dzâsi câ Armânjlorù cari furâ bâgats tu
vini lucurlu s-ducâ Armânjlji Banat. Armânjlji deadirâ oaminj ti anami ti ananghea ta s-fugâ dit Machidunia
Eara foamiti mari atumtsea, dupu xeri. România shi nu lâ si câdea ahtari mirâ disicatâ shi s-hibâ colonizats
Io mi aveam isusitâ atumtsea. lai. Dzâsi: ”Io nu pot s-vâ agiut, ama Cadrilater (vedz pg. 11).
-Cu cari ti aveai isusitâ? va vâ ânyrâpsescu unâ carti iu va sâ S-aspuni câ bana a cafi unui omù
Cu nicuchira a mea, Fârshiroatâ. scriu ti isturia a voastâ, di va s- easti unù romanù, aesta ama tsâni
-Ti alâsarâ pârintsâlji, tini Cipan, s- cutreamburâ atselji tsi va u dyivâseascâ, di atselù tsi lu-nyrâpseashti. Ca
ljeai Fârshiroatâ? anda va s-ducheascâ tsi oaminj livendzâ dealihea câ pirmitusirli di bana a
- Cum s-nu mi alasâ? Elj mi isusirâ. shi irbapi hits.” Cu cartea a lui, intrãm atsilorù doi Armânji di Pipera suntu
Bâgãmù birichetea pi tren shi io cu pânâ tu soni la Petru Groza, cari ama nâ ca unù romanù. Ti noi, ama, eali
oili ânchisii pripadi pânâ agiumshiu dzâsi câ el nu mata avea puteari ashi suntu ca unâ carti di istorii
Sãcãlaz, aproapea di Timishoara. mari shi nu mata poati s-nâ agiutâ. Ama, dishcljisâ. S-aspuni câ omlu
Curdisim aclo di tu anlu 1946 pânâ tu mi ciudusii câ nj-spusi câ mi ari vidzutâ sâmtsashti loclu. Ca s-mutrimu
1951. Lucram, fu ghini unâ iami di mini shi altu iuva. Dealithea, Petru Groza frâmturli di banâ alushtor doi
Armânji va s-videm câ dit stiymia
chiro pânâ tu unâ noapti cându vini avea vinitâ Timishaora la unâ adunari di oarâ di anda nchisirâ cu pâpânjlji
cumandul sâ-ncârcam tsi putem shi iu earam dus shi mini. Ama mi ciudusii a lorù dit Machidunii câftarâ ta s-
nâ colonizarâ tu câmpul di Bãrãgan. câ mi cunuscu. Vahi ti atsea câ am acatsâ chendrâ tu atselu locu iu
Aclo trapsim multi zahmets chiro di 5 crutsea pi frâmti. Putsânj bârbats agiumdzea shi s-lu sâmtsascâ. Di
anj di dzâli cât fumù cu domiciliu Armânj au crutsea pi frâmti. Di ilichia a cafi oarâ câfta ta sh-adarâ nâ casâ
obligatoriu - D.O. Tu 1955 avum izini mea him mash trei: Tasha al Manci, di shi nâ njicâ ciuflichi. Ama, di cafi
s-fu-dzimù Zagra, shi di aclo nea-simù Voluntari, Teyea al Yerunda, di oarâ, canda nu-lji acâtsa loclu sh-
Constantsa shi io, di Pipera. fudzea tu altâ parti. Sh-di cafi oarâ,
A njeia semnul ânji lu adrã ca puljlu Fenix, lâ anyea casa sh-
maia anda earamù njcù. Mi ciuflichea. Nu s-alâsarâ canâoarâ
tsânurâ treilji Vâryari ta s-nu azvimtsâ. Totna anichisirâ catandisli
fugù. sh-tuts pidimadzlji. Tora, tu
-Cându vinishi Pipera? ausheaticu, s-pari câ acâtsarâ
Dupu ahânti alâgãri, tu anlu chendrâ. Casili tsi li-avea adratâ elji
1961 vinim Pipera shi adrãm cu mari pidimo lâ suntu tora
aua casâ. Li alâsai oili, surpati, ama, nu di dushmanjlji a
mârcatlu shi lucrai 22 di anj lorù mea di ficiorlji a lorù shi nu lâ
la favrica ”Automatica”. Di suntu surpati ta s-hibâ avinats tu
altu locù mea ta s-acatsâ chendrâ ti
aclo ishii la pensii. Nj-anvitsai daima.
featili carti, li mârtai, ficiorlu Frâmturli a lorù di banâ, dupâ
ma njicù sheadi cu io shi ma cumu s-veadi, suntu ca nâ carti di
fu sânâtosù, tora sh-adarâ isturii dishcljisâ shi s-leagâ di bana
unâ vilâ. Ashi easti eta tora, a ficiorlorù a lorù, di atseali a soiljei
casili cu patomati tsi va li a lorù, di atseali a Armânjlorù dit
videts aua Pipera suntu a hoara Pipera cum sh-di frâmturli di
Armânjlor. banâ a tutulorù Armânjlorù.
Aurica PIHA Editorù
14 Nr.4 (22), 2000, Sumedru, Brumarù, Andreu.
PRIIMNARI PRIT VLÃHIA MARI - ADZÂ, AIERI
(Continuari dit numirlu tricutu)
Featili, cari shtea câ am caseti ti paplu
Vasili, nu achicâsescu tsi mi featsi s-
durusescu una di eali, pi cali, a unui
nicunuscutù. Mi mâtrescu unâ minutâ
cu njirari, dupâ cari-sh bagâ tu minti:
“tu usii, suntu a ljei, fatsi tsi va!” shi
mutrescu ma largu peisajlu.
Shi io mi hârsescu, tu ahândusimea a
suflitlui a meu – am sumenjea
(conshtiintsa) câ feciù tamam atsea tsi
lipsea.
Mash câ haraua-nji fu di shcurtu
chiro. A shoferlui nu lj-ascâpã tsiva dit
purtaticlu a meu shi zboarâli tsi li
spushù – shi nu-lji chicã ghini fapta câ
dedù a vârnui caseta armâneascâ. S-
ancruntã shi mi cãtiyursi câ adarù
propagandâ. Nu-lji achicâsescu tuti
zboarâli – cu ahâtù ma multu tora, câ
mi-apreshù, mi inãtusii shi nj-eara
greatsâ s-nji-adun minduierli – ama mi
âncaci vârtosù, iara zboarâli dit soni li-
achicâsescu tuti, sh-mi mushcâ di
inimâ: “..Vâ shtiu io voi, aeshtsa! Io
fui Athina shi-nji si exiyisi: noi him
Grets, shi Armânjlji nâ ipuhriusirâ (nâ
bâgarâ cu zori) s-lâ apruchem shi s-lâ
lomù limba, di ananghi…”
Vedù laiù tu fatsa-a ocljilorù di
inãtusiri. Unâoarâ, la cenaclu “George
Murnu”, domnjilj Vasile Barba shi
Athanase Nasta nâ pirmitusea tsi
minciunj s-aspunù tu Grârtsii, di la
Venizelos ncoatsi (di canda nâinti, cu
ardirea ali Mocopole shi ali Gramuste,
cum fu?). S-pari câ pânâ nu vedz, nu
pistipseshtsâ tut…
Nu mi ncâceai cu elù. Nu avea nitsi
un thimeljiu sh-sinferù, eara multu
cândâsitù di atseali tsi li dzâtsea shi
multu purnjitù contra-a mea shi a tut
tsi earam io ti elù.
Tru aestu chiro, Sâmâriotlu shi
cusurina-a lui dipusirâ Trikala. Io
trimuramù tutâ, câftândalui digeaba s-
mi irinipsescu, sum ocljilj a soatsilorù
a meali cari nu achicâsea tsi avui di-
mpârtsâri cu shoferlu. Eara zilipsearicù
(gelos) câ nu-lji dâdeshi a lui caseta?
Mi-ntrib una di eali. “Nu, fu unâ zitisi
puliticâ, va vâ pirmitusescu io
altâoarâ.!”
Caftu ta s-agârshescu aestâ thimseari
niarisitâ – ama-nji yinù tu minti stihurli
al Zicu Araia – shi câtâ ndriptati avea”
“Voi, steali, cari vâ dislâchits
Din tserù ân noapts sirini
Sh-tu lumea-a suflitlorù njirdzets
Ca chicuti di-asimi,
Spunets un zborù la-a noshtsâ mortsâ:
Câ flambura nalbastrâ
Mutreashti cu-ocljiu multu-arãu
Pri dultsea limbâ a noastrâ.”
Nitsi nu shtiu, chirutâ tu minduiri,
cându agiumsim Kalambaka. Shoferlu
gri ti tuts numa a câsâblui. Shi si-
ancruntâ diynou la mini, tu semnu di
dushmânoasâ armâneari bunâ. Ghini câ
aveam ntribatâ di …”ncâcerli armati”
tut tsi lipsea sâ shtiu di orarlu di turnari!
Mutrescu câsâbãlu di la poalili a
Pindului, di strajâ atsilorù tsintsi tsitãts
a ortodhoxiiljei cari suntu mânâstirurli
di Meteora, atseali aflati nica tu
catandisea di functsionari – câtse altâ
turlii, cu tut cu chirdâciuni (urvalâ,
ruine) suntu vârâ tsisprâdzatsi. Caftu
ta s-nji-priaflu pashlji chiruts, cãljiurli
di “aeri”. Ma ântrebù la unâ cohi di
sucachi unâ bashachinâ (mljeari tsi
vindi unâ pârmâtii) cari ndridzea ma
ghini la expozitsii unâ thâmâsitâ “doagâ”
armâneascâ, tsâsutâ cu mâsturilji di eti.
Nu, nu ntrebù di pâhlu alishtei, nu nji-
agiungu icunumiili fapti cu greatsâ ti
excursii! Caftu ta s-aflu iu-i ducheanea
a paplui Vasili – shi-nji si-aspuni câ
sucachea nu easti alargu.
Intru tu ducheani shi nu mata-lu
pricunoscu, tu patru anji fu
xanaarmâtusitù tutù. Nji-easti fricâ disi
nu alâtusii – shi u ntrebù nichuchira, pi
gârtseashti, di ducheanea cari u caftu.
“Aoa easti”, apândâsi ea. “Vasili, feata
aesta ma fu pi aoatsi sh-ti tsânu minti
di s-turnã!”
Di dupâ niscânti stranji di chiurcu
(yunâ, blanâ) scoati caplu, curyiosù,
bitârnul. Canda tu memoria a mea ma
aushisi cu ndoi anji, ama. Naevea,
suctseslu tu emburlâchi lu ântiniri.
Câtse s-veadi câ amintã tu aeshtsâ anji!
Mi mâtreashti cu tâcati, câftândalui,
BANA ARMÂNEASCÂ
digeaba, ta sâ-sh aducâ aminti di mini.
Vahi prit ducheanea aesta tricurâ njlji
di oaminji tu aestu chiro!
Mi aprochiu di elù cu caseta tu mânâ,
shi-aspunù armâneashti: “Io nu vâ
agârshii. Cându tâxescu tsiva, mi tsânù
di zborù! Vâ tâxii casetâ armâneascâ
cu formatsii di Bucureshti, vâ u
adushù. Formatsia poartâ numa
“Gramustea”.
Avdzândalui di casetâ, sh-adutsi
maminti di feata atsea dit România cari
zbura shi gârtseashti, shi armâneashti.
Sumarâdi eftihipsitù câ nu lu-agârshii,
shi mi câliseashti s-shedù ninga elù.
Nicuchira a lu nâ adutsi, a njia shi a
soastâlorù a meali, câti unâ purtucaladâ.
Veacljea apridunari armâneascâ!
Featili mâtrea la tuti thâmâsitili lucri
dit ducheani, tu chirolu cându paplu
Vasili ânji pirmitusea njitsli nali di atselji
cari lji-aveam cunuscutâ oara tricutâ
shi mi antriba cum easti Bucureshti,
macâ fui la vârâ “Sutsatâ” Nu fui di
multu chiro pi iuva, shi u pricunoscu
dishcljisù. Cenaclu “George Murnu” lj-
chirui torlu prit anlu 1992, nitsi nu ma
shtiu macâ s-ma tsâni pi iuva; la serati
nu mata am agiumsâ di cându ânji si
mârtarâ soatsâli cu cari mi
dutseamù…Ama la numtsâli a lorù da,
fui!
Ânji bitisii purtucalada, tu chirolu tu
cari paplu Vasili shi nicuchira a lui nâ
durusi videri shi njits dhoarâ. Lipseashti
s-nâ dispârtsâmù di tinisitslji a noshtsâ
nicuchiri tsi nâ apruchearâ tu cunachi,
nâ ayunjisimù s-acâtsmù autobuzlu câtâ
Meteora.
Tsi mânji mâyipsiti, cu tsi câbuli sh-
cãljiuri tehnitsi, puturâ, tu hâryiili a doilu
milenium, s-mutâ casa a Domnului pi
nai ma n himâ shi gulisheani shcarpi a
Pindului? Ahânti materiali di
constructsii, câtù shi constructorlji, iara
deapoia bânâtorlji a mânstirurlorù, furâ
purtats multi eti di-aradha cu coshlu
sh-traptu di aruteali. Tâsh tora furâ
sâpati cãljiuri shi scãri di cheatrâ, ta s-
lishureadzâ intrarea a vizitatorlorù, tu
eta a turismului.
(Continuari tu numirlu yinitoru)
Lelia Elena Rãdulescu
Armânipseari: D.S.P.
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr.4 (22), 2000, Sumedru, Brumarù, Andreu. 15
ARMÂNJLI GRAMUSTEANJI DIT fratslji-a lui, adrã
dit pâradzlji-a lui
VILAETLU KOSOVO sculia-a noastâ di
Lipopeltsi, ti cari
(Continuari dit numirlu tricut) Gretslji nu au ici tsiva, iara dit partea a
nu pâltim nitsi un
Laptili s-vindi pânâ la 1 di Agustu. Di Vâryarlorù nu suntu pânâ tora câftãri
pârã, nitsi unâ
la aestâ dzuâ cât va s-adunâ tu unâ ta sâ-lji deznatsionalizeadzâ
nichi (chirii) shi ti
stâmânâ, s-amparti uidisitù la cafi unâ Shi câtse adushù aminti di Vâryari,
a curi tsâneari
fumealji ta sâ-sh adarâ armatcu icâ zaire lipseashti s-ma adavgu shi aoatsi, câ
Mina Naum nu nâ caftâ tsiva.
(provizii) ti iarnâ. Celnitslji duc unâ banâ bandili shi cetili vâryâreshtsâ lj-
Suntu 3 anji di cându nâs câftã di la
bunâ, ama alantsâ Armânji bâneadzâ tru aputrusescu cu mari tãcati aeshtsâ
exusiili (autoritãtsi) nturtseshtsâ shi
unâ xichi niacumtinatâ shi s-hârnescu Armânji prit dhoarâli mãri tsi lã li caftâ
rusatnamei (autorizatsii), izini ti
di nai ma multi ori mash cu pâni cu ti tsânearea a minariljei revolutsionarâ
mutarea ali unâ bisearicâ armâneascâ
sari sh-cu piperù. lundalui di la elji aproapea cu zori hranâ,
la Lipopeltsi.
Atselji oarfânji suntu bâgats tu tsâruhi, stranji etc.
Tâsh tora aflãmù di aistâ câftari
ananghea ca deadun cu ficiorlji a lor sâ Nica tsiva importantu. Vâryarlji
musheatâ shi axi di tutâ inimusirea. Va
s-bagâ ca picurari icâ huzmicheari la mutrescu cu oclji multu arãi la celnitslji
s-caftu ama, limbidzâri di Coceani,
celnits. Iavea tsi dixescu ca arugâ, ca a noshtsâ, ti atsea câ aeshtsa ancupârâ
ntribândalui maxus iu shadi aestâ
platâ: a ficiorlor lâ si da câti 100-150 di niacumtinatu ciuflichi, muntsâ, locuri,
zitimâ, aestu lucru shi apandisea tsi va
piashtri, iara a bârbatslorù câti 300-600 lucru tsi fatsi ca Vâryarlji s-u
u dixescu va mi ayunjisescu s-u aduc
di piashtri ti ntreaga vearâ. Aruga dit luyurseascâ ca unâ chireari a loclui, ca
cu tinjii la cunushtearea a Excelentsâljei
chirolu a iarnâljei easti ma njicâ. unâ dari nâpoi ti nâshlji.
a Voastâ. Dip tu soni, tut Mina Naum
Shi cu tuti aesti catandisi di unâ banâ Xanayinindalui la scara di culturâ
anãngãsãeashti sh-pi alantsâ celnits ta
niheam efhãristisitoari, tinirlji, cumù alushtorù Armânji tsânù sâ scotù tru
s-aibâ sculii armâneshtsâ.
agiungu la ilichia di 18 di anji shi chiola migdani un fenomenù, tsi nu para s-
Aesti suntu, Excelentsã, Armânjlji
nâinti ta s-agiungâ la aestâ ilichii sâ alânceashti la a noshtsâ. Maxus,
nomadz dit vilaetlu Cosovo. Tora di
nsoarâ. Ficiori tricuts di 20 anji nu pri celnitslji suntu atselji, cari s-
oarâ la nâshi nu easti un piricljiu di
suntu, ashi cum nu suntu nitsi catandisi cãrshilãtisescu (opun) la dishcljidearea
deznatsionalidzari. A câ suntu ân ligâturi
di dispârtsâri. Fumealjea easti vârtosù di sculii shi la nvitsarea di carti a
niacumtinati cu Vâryarlji – ma multu
adratâ shi adetsli suntu di nai ma miletiljei, nu dit un fanatizmu natsional
tu chirolu a iarnâljei, nâpoi pânâ tora
curatili. arãu achicâsitù, mea dit minduieri di
nitsi unâ fumealji armâneascâ di a lorù
Tricândalui tora la catandisea a lorù altâ soi. Nâshlji, va dzâcâ, nu vorù ca
nu fu vâryarizatâ. Elji s-luyursescu un
dit punctu di videari a culturâljei, Armânjlji di sum stãpuirea-a lor s-
elementu anotir (superior) atsilorù a
lipseashti sâ spunem câ, pri cât nu easti anveatsâ carti, ta s-nu poatâ sâ s-
Vâryarlorù.
cânuscutù, nu pistipsescu ca tu tutâ measticâ tu isãchili-a lorù, ti ispetea câ
Ta sâ s-poatâ sâ s-arâspândeascâ shi
Turchia s-hibâ unâ parei di Armânji, cu unâ platâ njicâ s-poatâ s-aibâ
la nâshi cultura shi ideili armâneshtsâ
namisa di cari sâ s-aflâ ma mults picurari shi huzmicheari cât ma multsâ.
tãpinusita-a mea pâreari easti aesta: la
analfabets, ashi cum suntu Armânjlji Un lucru ahoryea di aeshtsa-l fatsi
sculiili tsi suntu dit naia atsea s-putem
nomadz dit vilaetlu Cosovo. – celniclu Mina Naum, chihâelu a hoarâljei
s-trâdzemù ndoi ficiurits di prit horli iu
Ca sâ s-facâ biani (comparatsie) cu Lipopeltsi. Aestu omù ari idei cu multu
nu avem sculii. Aeshtsa ma amânatù
alanti natsionalitãts dit Amirãriljea ma analti dicât scara-a lui di culturâ shi
s-agiungâ dascalji shi s-lji-anveatsâ
Nturtseascâ, noi Armânjlji avemù tsercljiul tu cari bâneadzâ. Ashi, nica
ficiuritslji a Armânjlorù s-yivâseascâ,
numirlu nai ma njicù di analfabets, di aoa shi 15 di anji el pripusi a
sâ-nyrâpseascâ, s-facâ isapi shi dânda-
stândalui dit punctu di videari a Armânjlorù thimiljiusirea ali unâ hoarâ
lâ ndauâ informatsi di thimeljiu di isturii
culturâljei fârâ biani ma nsus dicât tuts. armâneascâ, iu sâ s-ashtearnâ, s-bagâ
shi di icunumia a casâljei, câ di unâ
Alâsândalui nanâparti Fârshirotslji dit chendrâ ti tut anlu, ca tu aestâ turlii s-
culturâ ma analtâ nitsi nu au ananghi
arãlâchea a Muzachiljei di pi mãrdzinjli poatâ s-aibâ sculii, bisearicâ, duchenji,
atselj Armânj.
ali Adriaticâ shi Armânjlji nomadz di etc. shi s-nu ma bâneadzâ arâspândits
cari zburãscu aoatsi. pisti tut loclu. Ti thimiljiusirea a hoarâljei Va s-poatâ chiola, ca atselj dascalji s-
tsânâ ciuplicheaua (populatsia), fârâ ta
Aeshtsa, la cari nitsi nu poati s-hibâ elù aflã meti loclu uidisitù, cari eara s-
s-hibâ unâ sartsinâ ti bugetlu a
zborlu di unâ influientsâ gârtseascâ lã si da aproapea pi virisii (geaba) dit
sculiilorù.
shtiu cu tuts sâ zburascâ vâryâreashti, partea a exusiiljei nturtseascâ.
Ghini vrets, vâ pârâcâlsescu, s-dixits,
psânji di nâshlji sh-ma multu celnitslji Tuti lucrili eara aproapea ndreapti,
Domnule Ministru, analta-a mea
shtiu shi nturtseashti, ama numirlu ama pânâ tu soni ashi tsiva nu s-featsi
hãbãrsiri shi ahândoasa- a mea tinjii.
atsilorù tsi shtiu carti easti multu njicù. ti furnjia câ nu lâ avea hari a alantor
N.BATZARIA
Noi avemù aclo dauâ sculii ambulanti. celnits.Tut aestu celnic, agiutat shi di
Armânipseari: D.S.P.