Sunteți pe pagina 1din 41
VIITORUL nOMANISMULUI SCRISOARE DESCHISA 1m N. N. NAC;IO "re~edlnh:le Soclct4tel albaneze ~Drllll. (Lumina }. -[
VIITORUL nOMANISMULUI
SCRISOARE DESCHISA
1m
N. N. NAC;IO
"re~edlnh:le Soclct4tel albaneze
~Drllll. (Lumina }.
-[
BUCURE$Tl
T
IP 0
G R
A F
I
A
G.
A.
L A Z ARE A
N U
1905.
" ~ I .Olxl et selva vi an Imam m.llm~. nc 10 i\'iroo eonfliotlllul 011
"
~
I
.Olxl et selva vi an Imam m.llm~.
nc 10 i\'iroo eonfliotlllul 011 Piltriorhia din Con·
stautinopolo
~i
011 Hegatlll
gre06se,
asistllm
10. des·
fli~uraJ'ea IInor triste e\'enimente in a~a zisa.Maoedonic,
caJ'i all 1111 eooll prea durcros ill inimile 'romauc~ti
de pretutindenea. Aceastil stare de luorurj· ca~e pune
in rizi c onoorea. ~i demnitatea Ragatuiu i> Roman , nu
poate s1l mil lase illdifereot ~i ca mncedonean · 'mr
indeplineso 0 dntol'ie ,de consciintil de 0 , Vii i1rllta,
In legnturn ou nctualcle imprcjurilri, vedCl'i1e mele
dobilndite prill experientll . ~i obscrvatiune in marea
~i importanta oalls.~ a romanismlllul din Ilalcnnl! '
Sunt 20
~i mai
bine de ani, de cand mil bucur ' do
ospitalitatea Rcgatuiui Homan, Nliscut in Macedonia,
am "cnit in BllouJ'e~ti la 1884 ou inorederea desU-
\'a~iti1 ell numai in accast/l iubitil nomanie- pe care
am invil\at a 0 rcspeJta ca pe Taro·Mamil-voi putea
81\ desfil~ul' steagui clliturul al IIrgisitullli dar vigu·
rosuilli pOpOI' olbanez, popor jmte cu eel Romlinesc"yi
Cal'e ?!II cafe .yi 11 1 1. poate jb de cat 0 fortii \~i 1tn spl'ijin
Hamllllcsc
in Balcani.
eonvi ns
ell Panslavismlll este
dn ~ manul invier~lInat al poporului nlbanez en ~i ol
negatllllli
ramUli; ('1\ incl1p ii tilnul'eu nebllnll' a GreciIo~
l '\ do a contesta nationulitiitile rom,inii ~i alhanez" uin Balcaui spore~to ~nselo uo iSbaudu
l
'\
do a contesta nationulitiitile rom,inii ~i alhanez" uin
Balcaui spore~to ~nselo uo iSbaudu alo Siavismnlui,
am propovtldnit iuctl do la veuiroa mea aei aue\'arul
cia\' d't lumiu~ zilei er, elomentul rom,in ,lin Albano·
Mat:edonia nu aro ~i uu poate stI aiba alt aliat natural
~i uo conlncrnro in Peuinsula Balcunidl de I"it. I'l l
Bulealli. Am bUtut la toatc u~i1c hnrbo\i1or politici oi
Romliuiei, innde"indn·le ade\'aruri dureroase ~i cerJnd
~a faca lumina in lIlarea l'3usli n r omilnismullli d'acolo,
[lreynzilnd en mai liirzin yo\, sosi momente de regrete
~i supreme desilnsii
dar n'am rlill~it a dcsprindo
Ilopo\'ul albanez, impl'euurl eu eal'O srI formeze IlII .:on·
tmpond tellllin\clor slavo
lui (IUO din Bale.:ani!
lie mpem a statu-
Cate·va porsonalitli\i politico
adeyarnl din lIoianlll de mincinni ~i ~arlatanii, en
('ari inspectorul dn Albano·~IUl:edonia imbrucase no-
hila ,'cslinue romfllleasd't!
gre"e~ti
Am deyeuit c etu\eau
roman ~i jnr inaiutca lui
ea Illan Uhica, V. A. Urechia, ~icolao loncsml ~i ultii
m'an inteles, accepttlnd acest pune:t de vedere, BtlI"
ba(.i de ~tiintli, en savan!-ii acaoemioiuui B, 1', Ha~dell
Dumnczeu ~i a
oamcnilor
cn n'am
fost,
IIU
snnt, ~i
Ull yoi Ii Clit yoi
trai de I',it sclavul lImil ~i de\'otat
.i At. ~Ial'iencseu au dovedi't seioutifiec~to I'udouia do
al Ilom,iuismului, ('aci
wtor Onoralul Domn
!lupil
cum
zice marele <l uge·
B.
P.
Ha5den
ca:
.Cino In-
~rigintl a Albanczilol' eu Homlinii, atil'm,iud ideuti-
tatca de rasa ~i sus!imino solidaritutea de interes, )
~i aspit'a\hmi in Ilalcaui! Iusa to 'mai al'cia 1~1l'i tr e -
huian srI mu in!eleag'l chial' ~i fiil'il sa mil auda, adieU
guve\'nantii \arii ~i ~elii mi~carii romano din Albano·
Macedonia, au Itlsat - "ei dinttii pl'int"'o lIeil'I'tatil
desinteresaro iar cei de al lIoilea din motive persollalo
si do bnna ehiveruiseaUi - sti treaeil fura eeoll in iui ·
~ile lor st.rigiitlll meu prollus at.lt in pre53 Hegatului
cat ~i in organllipropritl co am redac:tat .Sh'lipclari- .
Cn toatc piedic:ilo ~i intrigilc du~manilOl' tioru~i ai
causei albanezo'rom,\nc din Balcani, Cll toatc ealom-
niile ~i acnza\iunilo maloneste l ' e conullcalorii e:eS-
tiunei macedo·romime aruncall aSllpra sfintci eallSt)
"e slIstineam Cll tllrio, totll~i nu m'am descllmjat
eonsacranu 20 do ani pontru aeeasttl murea!u idee ~i
acti\'itaten Inea intreagtl este martorlll~'\ u'am ~o\'ilit
nn singur moment din calea do onoare ~i conseiiu{ll
adevlirat romtl.neasctl co 'mi impllsesem I Ast·fcl in
arhivele Ministerelor se pot giisi rapoartele periodice
co am' inaintat in CI'lItinnilo bakauico, prin "uri -
miinat numai de dorul SaCI'll al infriltirii ~i [lropii5irii
(waZrl ponti'll albauczi, hwre3zrl peotl'll Homfinism.
(nf, Couferin\a rostiu, la 1902 . Cine sunt Albanezii?,
i n ~cdill(n J\mdcmici Hom,iue), tot ast·fel ~i eu Ill-
" r:lIld pentm Homl\nism, apal' ~i sah'ez yiat'l popo·
l'l,lni albancz. ea\'e nn represintl't de cnt 0 putel'e 1'0,
mf.uea;,(' " in Ilakani ~i lin spl'ijiu peutru Uegatul
Homlin !
In rilndmile de mai
.ios,
yoi
al'ata cfiliiuzit
de
alien i; ' ~i lIumai de mlcelil', in c e stare s e alia c ausa
Homlinn in Albano· Mficedonin !
,.
I
Trei·zeci ~i ~easo de olli repansatul Apostol
Mnrgnrit a
romuno·albaneze -
am expus in chip Ulmurit ~i sinceI'
toate ,netrebniciile vitregei admlnistra\inni romano !lin
{'oudns mi~l'area romitueasca din Balcolli, fara ea in
a('est interml de timp sll lic ne·o datil flicut, rfis-
pnnzittor de 3C,tele sole, fftru sr, fie coutrolat in de·
merslIrile politi"e ~i administratin sa. Lfisote a~a dar
la discretia lui ~i alimentate 011 manosul budget oin
ce in ('0 mai ridi<-at nl Regatnlni, ~coalele din Albano·
Mn('cdonia un lancezit aloHa timp, fiirJ stI so (,unoasea
\'I'e·nn resullat e,'tt de mit, al sacl'ificielor romilne~ti!
COllsidenind eestiuuen I'omunfi ea 0 sinecnrr, prea
banoa"l ~i yazlinU1He incnrajat prill lipsa de iutores
7 r. hilor, intil "urn s'n in cheiat Margaril. 1'1 11 autul Io;jll'al'ilol' ' Ini
7
r.
hilor,
intil
"urn
s'n
in cheiat
Margaril.
1'1 11 autul
Io;jll'al'ilol' ' Ini
f;'i control diu
llartea
guvel'uun\i1m'
Miil'g~l'it nu ,uumai
ell
u'a
renlisat
Hemlini, _-\po,tul
nimic in \Ia"e-
In tine, caod s'a
<Ius Grec'! acela ' ('a' "
f
nlllic
al Sinvilor si
~e
a
ost c el mai sinceI'
douin, dal'
in<:ll.
a
llisat
,,,imp libel' d U 5m,1!i1or no-
ver~lInatal Homdoismu:lI~r~I.lI~~~uulce~n,tai ,in-
miluismului ~i iu
special Bulga"i\or, sr, poaU\ iu
sili
ca sa
dis un!\
d'
deplinli Iini~teatiugc prog,'e5o uimitonre, Pdntr'o ahila
'
I'
I'
"
soarta
' a ',CUlt l,lUdlll (hselpohlor
'
IUtcrcselol'
I'omall'
I,rocedarc
el n ~tint sa
iusulle hiil'hatilor
I'olitid ai
)
,a calll,
Dc la
WOO
s'
'1'
'
'
,
e
III
dill 'I'urcia edueat
"I
p, n"
aZI,
J; uuollli
sodetatei
'l'lIrii a~nde marc iacrcdc:'c, iu mit Huii un s'au sfiit
,
~, ,_ crcs"ut iu vederile
'
,
,
lUi Apostol Mar"arit de
ex
I
~, prlUclpulo
a
utirma cli: • fi:irll Murgurit
un
se poate
cou,;cpc t"
getlllui
Homlillicl
a do\' d--t p oaltare fura mila a hud-
xiston(a nnci cuuse I'omlino in Macedonia . , Toate stri-
,
M CI
plnala
esto mai prejos de C'it
'I
eVI[ -I' eo,a
1:'1
1111
g!\lclo ~i protestiil'i1o cclor em'i anltau l,rin prp.s~,
lomuia nal'llsiualx, "I.' m' , ~,e0
~Iaestru, Iutriga,
ea-
acto
~i prin
rupoa,'tc
"OI11luita
antinationalll
a
lui
"
','
~
lIICllIna strUi tat~
de capetellio ale dispel'alilor ,Ii
,
Mllrgurit, n'au
ayut
,"iei un
resunot
~i u'au
I'utut ,
romllne in ~Iacedolliat' \ ' Fa
all
III
,
a, sunt armel"
capul afacel'ci
sil detormino milcm' cliutirca do 1'0 ,caunul in~pe,,­
tOl'ul u aeoluia co se iutopenise aeolo pentrll pagllha
gOlloraia a Homlinismuilli! Timpul eel mai p,'etios
ciind Sla,'o-Grecii nu se dosmeticiserr, iuer. ~i Il1I,ta
de rasa u'ajuosese la 1'00'ma us(m\itli (Ie ueum I',i(i-ya
aoi io ",'mil, '~mrgiiritI'a iutrebuiu\ut iu fUlll'll'Ca do
intrigi, persecu\iuui ~i tot felul de f<lpte ncdmllne,
ast-fel in ci,t lumea ,I'neolo fugea "u sl'li,'bil de I:au~n
lIiste
scene at'll de
I~ J s,sl·,m
(e la I !lOa iu e oae e , la
.
.
LeZ"llS fitonl'o
'nm
.
Yazut _ lIid la Greci
In
I
'
, (, la
1I11
S all
maT
.
.
"
b ll
n "arlOI"
Sf I'
C
'
'~II,
IUtl'Jgl, tlellllutul'i, anarhie lipsa d' d
'
e,"tlm,
timente rom;lu().~ti am I"t '," e~\ultate~,seu-
"
O''U I ate 51 ar " lurotili
SlIlIt
1:3runteristieelc adllniit
,.' " 1, '
~,
c,
t
act'S e a
ziuta Marea
I 'I
"'11 (e~ut.ll1ateeo,'e ""pre -
'-, si n
0 II a I;auz~ a Uomlloismului ill Bal'
.
.1Imca serlOasii
't"
I
.,
Gaul.
I
sibil
cn statui
H
.
s~lll\ ,e,\)!l cu Hllntre, cum csle po.
romlineascu
Pm'alel
ell
actiunoa sa <lin
Macedouia,
Portile Orientuhll'o".:~ut elD,'e
reproziutr,
dvilizatia
Ja
Mtlrgiirit iutreprinse ~i captiyarea gllvcrullntilor (ti"ii
priu r3poarto incxaetll ~i miueiuoase asup,'a stilrei
realo (Ie lucruri ,lin Balcani ~i despr " l:ori mll ," o i
I
.
,,"
0 Cl'eze atH
unarhie Til corpul didactic din U~,~ I [e~o~gaUlzare ~i
1I11 se stabileslo IllI control
,:
,cc~OUIa,
Pelltl'll curiit" co
"
sell os "I eficaee
(u,se I
l1l'lIIana mal'''al'j't',s!'"
,
b
"
,lU-
oeupa
mai In vale,
b'
,\
Ast-fel se seursera trei zeei
~i ~caso do alli,
fa I'll 5 i l
( al.~' ollar\tie
tl'UIISfOl'mlill(1
(:ea ca,'e ' t,'ae~tod' ,
,
e
_
,
to s(,n~­
I
se obtinr, eel
mlli mi"
slIeeo, in
Albauo-Macedouia ;
gra.ldurilc lui Augios '? Este posi~;~saiiIOmaueasc!\
III
pontl'l\ ru~inenIleamului
lip'
I
5,
so
perpotlleze
IlU ~(:onle ~i bisel'iei romauo l,e hartie, p\(ltinUll-'" l e f u ri
'I'd
.
'
sa (C organe de
'out
1
~I [I
grase [Ie , institutori ~i pl'eo(i ~i ffiru ea cel pI/Iii! 0
aetlCe in (:orpul invfi(!\m'l t
I'd'
e
1'0
',~ ~I~~' III
~i Sa 1I11 so trimealfl Cllt , i-vn n
Macedonia
comulIli sli lie cl/cel'Uil la CltllSCl
,l/l!iollUlti! Trei zu,}i
"om"lII ulll Regat ,x,.
t
~i ~oase do , nni,
s'a
rileut cu
banii 'tor~i din sudoaroa
o u ov!\ratil calamitate
d
,
a b an[ I OOal'ea
('auzei sli mel es e
t
poporul ui Romo.n diu Regnt, cXjlloatarca cea mai uc-
I'u~inatii, ,eheltuindu-so in vunt peutru l'ro,~opsirea lui
m;lna , I uuei _, , I:eto de vouarl
" s-,I
d
t
"
"e ofo", '
Oare ,u I~ 0 pe
Jl\
b '
'u garll "
Sli,'bii au mai d
t
vrellll,
I
,0"
de Cllt R~mlininprin acein :
olUle~_ urbati d? Stat
Margll
it,1l neamnrilor ~i oameuilo,'
sai. Uomliuis m
r
£!\r!1 partizani,
0
mizerabiHl
eestiuoe ~~0Iar1lujuo s 11
ordine, disci pliuil ~i conll'ol iu s:~ai~:'I~ ~d ~ta~'lea:ca
in uisprctul ~i hatjocurn
Bulgal'ilor,
Greeilor ~i Slir-
E
tc
oarc,
l'otrivit
demnitatii'
,
~,onoarel , "c 0' ,Ill H'!gallllui [u"l;la?
8 Rlilnan, 8a continue a face 0 pr~padita cestiune ~"o­ lara in Bakani, eheItuind sll,me
8
Rlilnan, 8a continue a face 0 pr~padita cestiune ~"o­
lara in Bakani, eheItuind sll,me importante pentru ca
de othii Illmei, sii se ingrijeascli nllmai de buna stare
materiaIr. a unor indiyizi deprin~i in reIe, ye~uic iu
cearHI ~i di8Cordii prnll'U Iefuri ~i sincG\II'e? Este oaro
demn cn hurba\ii de gllyernamfmt sll acorde iucredere
aIegathmiIor miDl,inoase ale indiyiziIor, prelin~i apos-
toli, cari se slreconrll panll in cabiueteIe miuisteriaIe,
unde sunt ascllIta\i ~i chiar recompensnti ?
Dasfid pe ori-cine ~1I poatr. proba cll starea Iameu-
jiciil, m01'QZe fi moi Cit seoma malcl'iale ale Regal1llu;
Roman!
I~ ,~ce~t n(,~ copilol,
mil yoi O('"pa de partea
pohhcu a ,'all SCI 1l0mflDe in Bale'oni, despre care Ma-
rcIe hill'bat de Stat, MihaiI I\ogalnirennll, zicea In 18(j4
dl
«Iueli n'lll' Ii existat 0 l'uuza rOmallPDSCU ill Bal-
-cani, 31' fi trclmit sa fie illn~ntaUi:t ut:it de
mari si
vitale sllnt intereseIe Homaniei al'olo! Si uvea <lreI;-
tate hiirbatllI de stnt, llepretuitllI istoric, cure '~i dlldea
seulllu peI'feet de starea de deerepitlldille a Impuratiei
Otomane din ee in ce slnbitn, (",m ~i de siIinteIe di-
labiIlI de Iucrllri, <'11 ~coa!e pe hartie, cu p,lOfesol'i in-
triganti cari se cem'til pentl'll Ieflll'i neputilndll-se in-
(e1rge nici dOlli in~i intre ei; ol'i cad bat zilla scal'iIo
Miuistel'e1ol' pOnr, Ia jumatalea Illnei Noemhre absen-
hind dc Ia IJOstul'ile 101', ial' noaptea retrecand in de-
zonline prin Iupanurele Bucure~tilor;ori cDl'i se dedan
I
pIollla\iei ]'me~ti depn~c ill seopllI <le~tepHirii ~i COll-
J'edernrii Sluyilor diu sudnl Ellropei!
Politicu llrgat IIIui Homi," ell priYire Ia ecstiuuiIe
bakanit'e, este ~i ya Ii 0 ue('esitute de 111'ill1a DI'eline
spre a
1111
peI'mite SlayismuIui sn se intinda in dUlllJa
intereselor Uegutului, deycnind nil nlllllui 0 sfidure,
Ia intrigi ~i ( 'alomnii prin c orespondente
ce pubIidi in ziarele .'om,ine, prodncilnd
drfaimutoare
s c firba ~i dis-
dar ('hiar Ull perkoI pent\'l1 yiito\'l11 sail, Husia, pro-
tectourcu SIayiIor, u rell~it la 18i; ill Cung.'eslll de
pre\uI pllblic prin dezvelirca sUirei de imomlitate in
care traesl:, desfid zk, Sa se nrate ea ar exista la Bul-
gari, Greei ~i chiar Ia Sarbi, unde ~" onlele ~i partideI c
nutiollble slint cO llduse cu destoinkie ~i pah'iotism,
de c"rllll'i didnc!ice alese ~i nationnlish" re"fIltate ill
pmte din ta"ile respectiye! In asemenea cOlldi(inui, e
u~o\\\~te in\eles IJentru ce n'ayem llimin in Macedonia,
ori cfite milioane an curs pe gfirlil ~i ori ent s'ar mai
a1'l1111~a ~i de aei inainte!
I
a
Berlin , dUptl ('e so yrll'f:.l.ISC dcstul SUl1gc rOffi.incs(\
Sl' l'l'eieze din nimic 0 Bulgurie ('n h'ei miJioane 10-
clI.itori , ~U
otuHje3~d't fl'onticru
E!el'biei illgl'a~fllld'o
prill auexnl'ea a putru dish'ide loellite de Albunezi ~i
si't
I'm';; eudoll ulte dOllu dish'iete tot
aIbnneze,
el,te,
•,
Iu~ului sau lideI, MunteDrgl'u, Ahit a
p"tut zmuIgo
dl'ocamdattiHlIsiu pentl'llSladi sui lmIcllniei ~i,de"tllllci
a
~ \
t1
tot cautat pc de 0 parte sr, ugite pe Sla\'ii Austl'iei,
destlll de numel'o~i. iur pe de ulUl purte sa dcsanir-
~enscii, prin l'lIncesiunile importuute ucordate de (1Il-
parntia Otomana la iudemnnl SAil, opel'D de sliibire a
II
Am ineheiat capitolul I al acestni memorin Cll
constatarea prea adeYllratli eil in Albano-JJlaceelonia,
alat linll) rat caum ?11Q?'e a R0111Ul1is111!1Zui a lost m'op-
silll pe seama lili MargQl'it # aCII?1! tn w'mii a elisci-
polilor Slti, aeliai 41 tie alii, mt s'ajiiclIt ele cat 0 ces-
Ijulle scoZal'u, tn cOl1tiiti1lni nelzol'ocite, lorll tie SaCI'I~
u domiDotillnei tlll'('e~ti in Europa, danil CUI'S liher po
teritoriul Albuno-hlaccdouiei pro)lugandelol' blllgure ~i
1 sfil'he~ti, pelltrll Dl1eXUreu ei. Eyellimentele de la 1!l71l
ineouee all doyedit in mod eInl' intentilllliIe ~i st\'1\-
dnullin\rle politicel rllse~tJ, A yorbi despl'c )ll'ogl'esele
pl'opugalldeIor huIgare ~i s'il'be~ti iu Alhuno,llacedollia,
crcll di e"te de prisos, de oure'ce sunt CIIIlO!;clIte de
'Ill II tonli\ lumen. Nid tlespre obrnznicin BlIIgnrilol' nu voi sUII'ui, fUnd- cil toll Mrbatii
'Ill
II
tonli\ lumen. Nid tlespre obrnznicin BlIIgnrilol' nu voi
sUII'ui, fUnd- cil toll Mrbatii de Stat oi Rom,\niei '~i
roamiutcsll osuprn pretentiunilor
101' cu 11I'h'ire In Do-
bl'ogea; ial' ucugra ingrntitudine n aceloru peutru li-
bm'orca elirora s 'n vitrsat attUo. ,;unge romlincsc, cste
al A!lhanezilor mari functionari ai Imparlltiei otomane,
sII .deschid1l ~oonle romilnc in Macetlonia *i tlupli "e
a rn'\plltnt inOl'edere nclimitatfi tlin partea guvel:nan-
Wor romani, Margarit nn s'a ocupat .ac~~o do ~ut tie
inLrigi ~i denunturi
pe · I:l.ngll gu verna~ t~l ~ur m , ~e~­
vic in momorin tuturor, <:uuli instigati de Rusin
au nvut ncru~innrcn sll aruuce de ab\tea ori mauu~a
Rom,\nici puntl"ll Dohrogen, pentl'lI satele bulgarc din
jurul Bucur"~tilor, pentru iusula ofiujoreauu, ha chinr
8i1 execute ,pe tCI'itoriul Rcgutlllui pe ma("edoneauul
~Iihfiileauu,sa eomploteze n rllplluc viatn obit de scump;;
vind .dl·opt clililu al intereselor Rom,huel, lUI' aCt m
tarn . "/1 rn,piin<lirefl ~i ncrollitarea color m~1 . gogou c ( e
minciuui, hazme din 0 mie ~i 1lDIl ' de noptl, C II scopul
de a puue sub obrol: lumina eo ar Ii. pI.ltnt <::in~l-va
rilslh'i iu mintile guverunntilor rom:\m ~I a ~ontmua .
ast-fel s1l risipeasca milioanolc co oj s'an PI~S la dispo:
A Augustului Su v CI'on ~i sll hatjoooreos ca I'ol'oml
zit io ,nll\lll timp [II!"J. ni ci un control. Hnponrtcle 1m
romdu 1m epitelo de la~, mllmliligar elc. :
Maro-al'it t:outinand minciunile 0010 Vlai crase anuulall :
"
.
.
I
In cousideraren n~a dar a acestor i mpl'ejururi, Ro-
1lIlinia trebuia de la i 'lIceput, ca 0 paDll:li pelltr )t
Diiforul .~i sioul"llll{a sa ltIlle1lin{ate pl'in I'upe/'ea ec.id-
libl'ltlid dill Pellii/sultt BalcUllied, sli laca acolo a po-
litiCli i ll !elellpfii .r! ltOtdl'dtli! Oameni politic! ~i Mrba{i
tie Stat se 1Iltmesc ucei inzestru(i r,r, calitll(i sllperioare,
I ) snel : ese ron"iue~ti . iu Macedoula ~I . ae l\Cel'~n nro-
milnilor la cou:~tiintli nationaln : :1 ) alungnrea ~I exter-
minm'ea gl'ceilol"; :1) paJ"alizarea actinnei jl~opaga~del~r
bulgare ~i "lrbe ;
4) romanizarea albauezllor ; a) . ml:
Iionnc de Homtini ma<ledonoui ; (I) fn\"Ol'izarea a<:\l\lllCI
.Cal·; S1lut CltlJabili 1I1t
nlllllai ,wi (/siglll'e
I'omtine de ",itl'C g uveruul tur e es c ~i iu special
Sullau! InUI escntialul uoutlltilor, eari umpleou
d o
f'iiJ'ii /01' a
li e
cxlstell{li de azi pe maine, tlal' cm'i pot sd IJ1'iveaSClI
ca i lltl"o oolin(/(I lIeabm'itd lleni1'" sllte de ani inainte
1IiitOJ'lli Pah'ie': /m'! In Albano·Macedonia se impnuca
en Homania sa jonee nn 1'01 ue fl'llUte, sll desf~511ro 0
actiune politi(\iI cfootivu, sMguitoare cam sii lie un
sent de op~rare in viitol"lll nil a~a gl'Cll de pro\'fizut.
Em ueccsarli dal', 0 Tidieare ue asnpra micilor llesti nni
£Ie gospodilde iuternii, 0 cercetaro nmllnun\iUi ~i to·
moinicil asupra Alhano-~la"cdoDiei, 0 conduitli polilidi
damnl! ~i palrioticfi care s11 dea roade . durnbil e .~i s i j
gmc! I'rocedat ' a Statui Hom,in .ast-fel? Desllrier ca
imprejurilrilol' sub raport politic tim I) . de -it de ani
"a dovedi la evidont·11 ell desinteresarea cen mai uCsiI- .
v8r'1it1\, earacterizcazii oeiiunea romdneasell iu Balcanl;
C,\t timp a trait Apostol ~Iargarit, el condllcea
bucurie ~i org Qliu . inimole bunilor nomani, gU\'eruan~ i
ni RcO'atllIui I Toate aeeste \"e~li iUCliut!ltoal'e au adc -
monit" asa tie mult pe conducutorii polilici, in eat nil
era posi'bil s1l expui cui-va adevnrul, f~rl!. a uu fi
pus in trislu pozitie l ie a Ii gonit eu \"lI~ltle.suh C~I­
v,\ntul oil cnlomniczipc acel gonill al Hom,imsmullll !
, Sa analiznm insil. (lutin neeste sueceso ~i faptc ma-
tele nle 1'.li hlargarit, c!lci elc formeazii lestamentul sail
(:rezul politic al
Ul'ma~ilor slli
£Ie ciu c i
ani
I~c?a ce ~
cum si iluziuuilc s cum pc alo Ilnor harhatl POhtlCI !:arl
inc)D.
.(lan incl'cd,cl'C tlleahtei mrlrgi:iriti~tc, linre i llS[i ea tii
~Iarolc Mnestl'lI Il'a prjvjt ~i nn prive~to cauza Rom,i-
noasell in Albnuo-~Ia(lcdonia, do edt "a ollw.)'ie (le ea;-
plaalal. seeutuind in alllta seurgere lIe timp milioanele
TlIl'ei !
ccstinnea ~ " olal'lI ~i reprezenta politi(:e~te a l) tiunea ro-
m,inll.
Dupa ce a l'eU5it, gratie
"oucllrsului
luminnt
.I} .iuI:o pri"e~te sllccesele ilomanismillui in Alboi/o-
Macedonia ~'i atluce,'ea A j'olluinilol' la COII'1iiinid nal io-
-12 • • nala ; fuptele sunt clare ~i au mai fost 0 parte din
-12
nala ; fuptele sunt clare ~i au mai fost 0 parte din ele,
relevate la capitolul L Timp de 41 de ani, nu s'a putut
englezi asupm Tureiei Eut'opp,ne, at' yedea dl aeolo nu
flice 0 siJlgm'd comullti natiollalti Rom/meascti acolo I
existll 0 l'0pulatiuno greceasell ndevllrata, Privelegiilc
escamotate de net'u~inata Patt'im'hie gt'eadl din Cou-
Desfid pe ori,cine sa paatil doyedi contrariul.
Partid
stantinopole ~i exercitate in s c opul
mega lei irlei, au
l'omlinesc, care sn reprezinte toate starile sociale nu
exista; ~eoalele nellind populate de e,lt eu ele"i putini
la numlit' ai celor mai sliraei loeuitori
cum si ai fa-
flIcut ea nationalitlltilc Cl'e~tine din Balcani imh>iesite
~1 'hl.mpite cu ~c~ala ~i biserica greeeasea, sa tiuli
morti~ la planurile de megalomanic ~i ~stensie teri-
milielor ~i rudelor institutorilor, pllltiti din hudgetul
Statului Rom,in, De aeeia, nici nu poate fi yorba de
~eoale bine populate ori de bisericL Ce e drept., din
eillld iu "'ind -Afargarit aducea vre-uu preot de la hi-
serka greaea, la muza rom,inu, insli aceasta 0 filcea
eu alai mare ~i Cll saerificii simtitoare, tipund nrbi et
orbi sn c eesnl
ob\inut.
Snnt ~i
astllzi
c'i\i-m
preo\i,
torialll a minuseulnlui Hegat gree, Greeii eonsidCl'lI pe
toate nationalitfi\i1e cre~tine din Turt:ia Enropeanll ea
eline pm' sang, de5i ele vorbese limbele 101' proprii ;
dup!l c um de altfel considerau ~i p o Priucipatele 1'0-
mtinc dllnllrene inainte de a seilpa de sub domnia
Fanario\ilOl'! Prin urmare, dupa nebunia greeeascli,
avem astuzi in Albano-Macedonia, Ellines alban%ni,
l'ari iueaseaza lefuri gt'ase - (sunt neobi~nllitc iu Ma-
Ellil,esvlalwjolli ~i Ellines bulqal'Ojoni, adicu
Eleni
cedonia suhvcn(iile de GO -
IOO ~i 150 lei rOlmine~ti)
- dar ei u'au uid biserlCi, uici cl'ediuciosi ('uri sa.i
cheme a Ie face ser"icii religioase, C,if. desp;e adneerea
la con~tiinti\ na\ionalli, toaW Inmea stie cu aeeasta
este "ea mai sfruntatu mincinna, eilei' mm'ea l11ajori-
tate n Arom,inilor constitue ~i astllzi pe eei mai fa,
uatid grecomaui, Ult numni iu Patrie dat' chiar si in
Hom,iuia, Cll toate eli lluii au ajuns In ;itnatii ~ato­
l'ial c pt'ospere IOIJniud aci do peste 30 de aui; ba inca
mai olet' a ~i exemplul uni e ea insu~i Grecii sa se 1'0-
manizeze pe dind insa .-\.romilllii au rllmas tot GrL~
cari vorbcsll albaneze~te, rom'ine5~e 5i bulgllre5te ; iat-
cd ee au revenit la cou~tiin\ll Ila(ionalu, numes,; pe
nenoroci\ii maniaci 5i refractar i indopati Ctt idei gre-
ce~ti, gl'eC01l1ant,
comaui, du~manii
implncnbili ai Hom,inismului (Ca-
zul Papa-Dimitric diu Calarat, ueis de cUl,lnd ~i ml(i
altii),
Despre succesul cu Episcopatul romflll, care a
costat pe Regat colosale jertfe materiale ~i lovit\ll'i
morale simtitoare, ,"oi trata mai In vale, fiind in Ie,
giituru eu actnalnl conflict interveuit intre gnvernlll
Homan cn Patrinrhia ~i Regatnl Gt'ecese!
Aluugarea ~i esterminarea greeilor, cum zicea Apos-
tol ~Iargarit ~i (;um pretiud nrma5ii siii, nu este "50.
dar de c,it 0 miuciuna ea ~i multe altele, La drept
vorbind, Ull s'a alungat nici uu gt'ec din ~raeedonia,
fiiud-l'a nil exisW, dar insa Gre(:omnnii Aromuni au
dimas tot gl'e(~omaui, ba iucfi ~i mui ind.lrji\i. l3i i n
priviuta Gre(:omauilor, Margal'it insu5i arlita de ce
senti mente Cl'O auimat, La intrebat'ea unui institutor
dacll n'at' fi nemerit sa alunge pe dascalul gre(: din
com una unde functiona, el
i-a t'aspuns: «Lasll-1 in.
pace! Unde osto mai mlllUl Illminll? Iu camera. care
nre dOlla lumauari ori in camera care n'm'e de eat
IIna siuglll,l? Aeeastil parabola dovede~te cil Greco-
2 ) AZul/garel1 ~i ester1llinm'ca
GrecilOi',
Dn('a con-
manismul em lIecesar, Fentru cil dacil toli ar fi im-
br1lti~at canza rom,lna, comuna ar fi trebuit sll ingri-
jeasc1l de ~coalil pliitind pe institutori, dupil cum se
dntf,torii Regatnlui Rom,in, al'deschide 0 carte scrisa
de s a\'nn\i ~i one5ti eercetatori It-ancezi, germnni ori
facc a~tiizi In Greci ~i la
13111gari ~i ntlluci adio budget.
rom,lnesc eu milioanele tale!
, 14 • -t5 3), Paralizal'~a ac{illnei pl'Opa!IQ1IaelOl: uiltiJQI'e §i s/Jrbe,~ti, Daea slatul romau
, 14 • -t5 3), Paralizal'~a ac{illnei pl'Opa!IQ1IaelOl: uiltiJQI'e §i s/Jrbe,~ti, Daea slatul romau
,
14
-t5
3),
Paralizal'~a ac{illnei pl'Opa!IQ1IaelOl: uiltiJQI'e §i
s/Jrbe,~ti, Daea slatul romau ar fi dot in flo-care nn,
va s,'nl'a dill mfiinele turcilor, spre a ineilpea po ale
Slu\'iIor !?
lin c~dou de 0 jumiltnte milion ' I~i bulgntilor ~i SIlr·
Din
aceslca
zise,
resultil dar
(:11 e;te nbsolut
ri-
bilor - pentru ~coalele 101', tot u'ar fi plltllt servi mai '
bine intetesele propogauuelor !or, ,na PI~U men!inerea
Illi AI': lIIilrgurit iu capul nfacerilor romlinismului din
.<l:lbano·i\Jaeedollia, Bulgarii ~i 8urhii gratie spl'ijinului'
rfecti" 01 Husiei, care smulgea in fie·care an de la
guyernul turcese, concesiutii importnute pentru ei, au
putllt sll desyoite in lini~to actiunea lor, sll desrhidll
scoalo si biserici. nu uumai in comunele bulgnre ~i
~firbe d~r ciliaI' In cele nlballez'e si romftne, all islmtit
di colll preteutiunea cum eil nctiunea l'omfinenscii ar Ii
prejudiciat bulgarilol' ~i SIlrbiIor; diu contra so va
doyedi enm nceia eari s'nu imbuibal! iu budgetullStn·
tullli Homfin, eomitenu ncte ce nu' pot ,fi tl'lltate aIt·fel
de
fit,
ea trndare nntionaln, fatll de intel'esele sfinte
~i de aSl'ira\iunile legitime alo Hegatului Homlin:
4), Romanizal'ea
Illbanezilol',
Acum
doui1
zeCi
de
,
nni eliud am "enit ill Romlillia, dandll·mi seami1 ei1
du~manul cel mai lIeimpilcnt nt
'\t
al popornlui albanu~
slI formeze proseliti politici' nu numai pe conationalii
dlt ~i al Hpgatullli ~i olementului romull din Albano·
lor, dar chiar illlre romanii ~i albanezii IJre~tiui. Bpro
grauita bnlgarll unde sllnt comnna alballeze ~i romfllle,
Mlirglirit lI'a Iuat uici odalli "ro'o mfiSUl"d ventrll in·
temeierea de ~coale romllne ~i uici r,1\ era intoresul
sall sa fie iu dn~mi\nie cu sln\'ii! ~,\rbii all deschis
~Iacedonia esle slnYismul,
n 'um
incetat un
singur
moment de a propagu unirea ~i conillcrnrea a o estor
dOl1a popoare de acciu~i rnsi1 ~i eu acolea~i nspiratiuni
in llal,;aui, Popornl albnnbZ con~tituind enorma ma·
joritato a populatillnei Albauo·Mncedoniei, fiind tot:
~coale in comnndo Cru~O\,D, Cumauovn, Mulovi~te,
Bitolia, Seres, Salollic et
"
uude nu se giisesc cona·
tiona Ii de ai 101', ior mnjoritntea populatiunei ~colorc
o iormeaz!1 wpii de nromlini ~i alballczi. $i totu~i
Margarit ayea cuteznnta 511 vorhenscl1 des pre paraIi·
zarea a c tiunei
bulgnl' c
~i
sllrbe:
el care
a jucat un
1'01 aWt de dubios iu ' cyenimentele sliugeroase din
Principatlll bulgar e,lnd eu suprimnrea mini~trilor
Beltcheff ~i Stambuloff; el care em in I:orespondentll
ell asasinul Tufekdelf ~i alti banditi, dupa cllm s'o
dm'edit prin scrisorile ~i actele snle compromi(ntoate,
allate in po~esillllca uuui insemuat pel'sonugiu roman!
Dc aeeea ne explicam JlCntru co urma~ii lui Mill'gfirit,
la J903 'cllnd cu illcerenrea l:Iulgarilor de insurectiullo
genernlfi' in Macedonia, nu
"um se Ya do\'edi mni In
mers
aillturi eu ei dupi1'
valc; era cestiullea de a
se p1l5trn nevlltfimnt firnl tl'aditiei margll1'itiste, eilei
Ma~edouia Ull poate ' sil fie fericilii de ' ('lit atlluci cund
deodatil ~i fortn cum ~i chein do deschid o re a boltel
edificiullli TlIrciei Europolle, este diu lIenorocire di·
, ' isat iu trei religii (mahomedaui, ortodoxi ~i catolici)
~i urgisit dill causll cit u'nre Ilici un ajutor pentrll
lumiuarea prill ~eoal!i n couseiintei sale nationale,
iar pc de alta pal'le esto perseclltnt ~i r," ' nit de toat~
partile prin iutrigile propugandelor gl'ece, blilgare ~I
SIlrbe cari toato cautA sil '~i fuei1 partizani, desnatio·
nalizand pe ortodoxi. Austria ~i Italia illcearcfi a e·
screil;, 0 protec\iune nSllprn eatolicilor albanezi cu 0
intlueuta ~i asuprn cclot do uiUl. toligio, In fine, gu-
yernul turcese se preocmpll a meuline in sfel'll sa de
influeu\lI pe albnnrzii mahomMani cei ault de dlltji
~i iubitori de pumantul strumo~esc, ci1l1tilnd si1 nni·
hileze pe ere~tini pc cnd 'i n Illsat , ~i 'i lasil ill prada
bulgnrilot, gl'ecilor ~i sf,rbilor eu pl'Opagaudele lor
crestino'Q1,todoxe ! La un loc nlbanezii celor tl'ci re-
ligi'i, coustituesc popnlotiullen cen mai numetons!i ~i
mai puterlliell din Baleolli!
e ai Sf So . I.? '\ " Slln· Ii Jluluiei causa . : eva

e

ai

Sf

So

.

I.?

e ai Sf So . I.? '\ " Slln· Ii Jluluiei causa . : eva ')IIm

'\

"

Slln·

Ii

Jluluiei

causa

. : eva

')IIm

cu

[mpuril\ia

turceaseil

31"

perse~lltu

albanez fi

peutru

~i

~i cu uuea gllvernu1 )'omiitl

alLauezi,

OIl'

ascllti~1I1

pe

iatagauullli

espune

din ~In(;edouia sub

cn in sf,ir,it aromimii cari SlIut <lei mai

dintre

popoamle

din

POllin"llla

Ba/caniea,

31' f:lf~ .

arom,iuii

tlll'ces,: ;

de~tepii

Yor

des-

Ilatiollahsa pe albane~i, romillli~,Iudu-i. Toate

,weste ,

mindllui

intentiullca

sfruntate

Ie

erimiuaUI

punea

a

la

cale ~Hlrgnrit (: 11

afa

,erea

sa de

.'x-

de

feri

ploatarl} a lmnlllui

rom;,lnest~, cad stia binc ,;ii in zilla

in care ulhaoczii sOar lle~tepla prill ~coale nationale,

atunoJi toate pl'opagalldelc struillo Albano-maeedonici s'ar spllibel'a ill

do po terit orinl ",I nt, fiiml-di al-

hanezl U~Ol' ai' goui limllU gmudt ~i bltlgal'[l diu titJoal o

tii hisel'i/ji ~i rom.luii

plltea trili

en

s!lOula

u"ar mai avea ~e lace, eiu:i U'Ul'

~i biscriea gl'oaea in mijlocnt

"Ibanezi/or lIatiullali~ti

~i

011'

Ii

siliti

" "

conl[J<'lIitol'i

uu albanczii Sil uutiouulisez o ~ c.oalele -;;i bisel'idle 101'

tara l'Offi.lneaseii til)

~i cn

modnl acosta at' ti

sdipat

ham";ul p') care '1 plate~te <Ie -1\ d., aui pelltrll ~<loaleld

macedonene! So intelcg lJ dar,

prea lJine interoSlll lui

~!i1I'giirit de " ('alomnia ~i aeopel'i \; 11 in~ulte mi~carea

clIltl\l'ala alhallezil; tact;"a ('e 'J fost u<loJltatii ~i du'"

In pal'oxism piLun. astrizi

sai,

dillhlud

s~"t huge

li t; d itre Ilrma~ii 5i a ~~oHtii

vl'ujbfJ

p.lna neolo iutre dona

popoare cal'i au

trait

tot-deallua

ill

arni"i(ie ~i int' ) -

lcgm'e, iu dit Ull C depurte momentlll mllld iataganul

ulbanez \'a e~i <l ill teadi

ganti ~i la~i !

penll'll

a

pedeJlsi p c i u t r i-

Cilt dCSploC prclinsa (iesllutiouulisul'c ue catro ul'offiilni

a

popol'nlui

albanez,

{iunc

UtI

ponte

sa

0

intl'~

asemenea

strauie e1u.:llhra-

in capnl uiei

ullui om

I; U

miutea Stlllrti.ousu,

dlci e imposihil

COl na\ioualiW,\ild

1:010 mici, eari SlIllt s emauut e po id pe I!oleu intl'H

Peninslllei Baleunit~e Sfl'i

loe.uitol'ii t: l) i

mai

\Oedlt

ai

poatii desllu\ionaliza P" a , 'cia " ul'i sunt masa ~ ompa cta

n Albuno"muecdoniei ';ii t;aI'1 1: 1( toatt.! lip,;urih: ilHlurate

?

';ii t;aI'1 1: 1( toatt.! lip,;urih: ilHlurate ? tara rom'l : -w - neas e a,
';ii t;aI'1 1: 1( toatt.! lip,;urih: ilHlurate ? tara rom'l : -w - neas e a,

tara

rom'l

:

-w

-

neas e a,

~i IleSlaSllr,lud

'

am IUera( iu d '

'.

Ire~tuluea mai

. ~I l !onlucl·al'ea.

)

1

.

tr,llesc

,

0 aoelas tedtoriu

d"

eu aw-

al . mOIlIO. . Am

a'

Itat

ziarul

'1

eSI ate

V

.

eUlud iu

dal'dul cllltllrei alLane'

sus auuutat~

m'ln"

r

ze,

II,

e u

cari

"

~I IU

aIL

amestecati

SI'

.

pOI'liM'! . •

care

• If/lpetad.

~i am

tipiirl't

trodus ill P

I'"

IIU.

• mal mult

t

Am iutii

cure~ti tiu·.·

erl

5.'1 c apele lumiua'

tllor politi"I' al-

-

.

, a( lell iufriltirea'

auezlI

slIstiueam

e clirti

alban . ceast/1 " nee

cal'l

i

ad us

III . mdll't •

,,1

am

diu

II

p '

(lit

t at lie peste tot, tl'ec,lud d' ezo,

n ,a

0

seO'l/1i

t'I'esIID - ' '

Ill! iuternat

s'all in .

1

B

m, 11;1.

u-

atlle, ca

Lil

b

I ,~I mahomedani

bl !

la u_il .

'

Hom'ill' ,; Am L.l .

IIrOI'

l U cestiuHca maced ' IOJ. e':Jlull:illdll~lo l'cd 1 "I (J'

aecast·j

.•

p

l'II'Jnta. . .

oUeau,l _'I . am ill

aultat . mClllorii CIl" melo .

MI,llld Mill'''ilrit

I

III

vandaliJ.'ii s'a b

~i

a

tllri

la

C

.(.espl·o

ae tiullea

lIIodeslei UilpustJt aSUpra institu ill a: ' . 11 ° fll,.,o

~ele persoanc. Prin ! u.ll?r alhaneze

me.

.

cutiUllilc (~;~:I~::~,I,.II~polle, 01 delcrmiul~lt~~l:,r',ll~'_"cnuu_

. t

en neeu 1

I

pers I

~ou.,'a albauezilor i llaltii d ~a e. gu~'el:nautilor ~tomauei­

I a) II tasel'"

la

des 'I -

omultarl al fmplira("

s coale

Nenorocitii alban' -. c ~Id~r"a prime/or

.

.101, :'arl

iubi~causa rom'l~~.~:rl dovediser,l priu lupt:o~~auo.

lumlnat

treLllirii

d

lui

s"'

"x

pe a lor proprie d,'

s'

'.1

perSeeU!;lnd

,

,In

~

IU

d

all

.

.LUul'rral'Jt

'"

po g'l'ocofilaui I'S

<;

exiliu

sail "0

'

COil 'II

I • •• t JSpa~easc4 riu'l J

or

amuatl ea <lOUspiJ'atori

otumau! Cartilo a/haueze cou~I'asigllraU{ii ilUperir;lt~i-

/,I'eblliau

sii

p~e~I~~ati do

Yin'.

l

la

Iflll'a proserise i'll' (1'llel'I'I'

r

SI'OU'

ce

alltol.itati·'.

a

(,IU

Bllcllre,ti

fllra im-

gar'ltlste. Contr'a m

. ea

III .

IU

IIUlla

deUlln!arHol'

I

spe'i I

mx

"1'-

~e .ma~. pomenitli. campnuil eaf;o~n s~ {csl~n~lIi 0 furie

oamelli

""'tili

'

D :./

U

0'

at'ltl

., U(

a ,

ee

'i'

a

I UlDase,1 Zlzallii prin '

cn m Iufimtat iuca de

. ~I

n~e

SOCletalea

I

188

a.

4 aei,

cII!tum/ii

III'a,i

'.

"l'a,'b'l

.'

Sa se diso/"c

~tlllgi1 ,i uniea lumiu;l a

In ~·e/e.ilJspe(~tol'porni apo; :olIlIUI a.lbanez! fseusitlll

,Ill ?1 odlil

aeesta Sa

uatluul albaneze. arat,\uu OX ~~III'paule COlltra intregei

Ro-

al

a(llor

politi.,;

'18 nu s'an dcsoatiooalizat. de a lungul sceolilor, fiind ,i' a;Wzi forta "ie pc eare
'18
nu s'an dcsoatiooalizat. de a lungul sceolilor, fiind ,i'
a;Wzi
forta
"ie
pc
eare
se baseazfi gu\,croiim,lntt;1
1)e cetiitenii romulli sa funetion~ze,Ia ~coalele d'acolo!
Bnlgarii all a\'ut insa pc Had~ff ~I ,Pc 8ar?fofl'ca pr~­
nominal al Turciei in Europa!
fesori io Macedonia,
personagn
carl astazl
sunt
MI-
, ?)
\ ' iu
I,a
punctul
al
ciocilea din testamentul po,
nistrii in Bulgar'ia! Slirbii de asemenen au proresori
!th e al
1111
l\!urgill'it
~i
al
urmu~iJor sai,
adica eli
.AJ'omanil tn Albano-Macedonia
s'al'
cijl'ti la IIJI
mi-
~i' 'iospectori dill t3r1l; de asemellea ~i GI:eeii I Cino
nu stie ",ita indnrlltoicie o'a depus Mnrgant ea sa nu
lion :;i dOlla Slife de mii"
lIa
inca
~i mai
mult,
inst~leze \111
consul at rom,in
In nitolia? Sub fel do
/storiogmli ~i statisticiani
struini
en
Pouqoevil\e,
\'00 Hahu, Leake, Boue, V, Berard ~i chi!.r D-I
Wei-
fal tie pl'etextc, unelo Illai mes(;hine de nat altele, a
alllallat ani de zilc a('eastfi oer.asitate imperioaSll PllOll
:::an~, distiusullll'?fesor de la I;oi\'ersitatea din Leipzig
~l dIrector al semmul'lllui lilologi c subYen\,ionat de gu-
'-ernul I'omlio, c3ri eu toti au cfililt o rit ~i facut sllldii
·c;e in IH!):! nemlll'itol'lli AI. Lahoval'i a pus pieiOl'ul
ill 11I'a'"
si I'a infiin(at! Clite iotrigi, cate iotamii
I:'
••
,
la fata 10(:lIlui nil din pun(: t de
\'edem
ext:lusi vist
o ri ('II 0 jude (!atu a jlriol'i, u 'au giisil. eil AI'OIl,,;nil
a~' I'epresenta aeea tifra, Kumai siogur regretatlll No-
Dltes('.u, care u'a a\'ut OOl'oeul din cauza denllol.ul'ilor
eonll'a "alorosului coosul d. SPIl'lI ConstootlDescu,
Prill l',ite rhH'Iua(ii n'a tl'ecut hietul consul ~i con-
SIII"t, f,lIpl'imati de d-I prim-mioistrn Sturdza, ca Sll
eomplaea lui MlIl'giirit!
1-:1 IlU noia lumina ~i a rau~it sll 0 tina sub ohroc
lui Malogal'lt sf!
vizitc~c de t:,it
(';itc-,'a
comull~ clin
]lim" e.e a piel'it!
, :,i in
a?eastu privintii ~ii a ascuns
jU1'll1 Ilitoliei. liiod impiedieat de autoriHl!ile tllrcesti
aduoat iu sltuliul sfiu statistin 1.200,000 de Al'Omll~i'
JIi'am intel'cs sa redue tif'1'O Arom,ioilor ; din ('ontl";
a5 Ii dOl'it ('a intl'eaga Albano-Ma<:edonie;" fie I'Om,,-
nenseu! De c:\t ~i nci so as c nudc una din nCnllffiul'a.
a
adc\'"1'111 villa 0 impal'tc ~I gllYernele turn, Am aru-
tat "II n;lme l'ii in Albano-Macenonia au venit strlliui
frau('czi, gel'mnHi,
cnglezi
~i
chiar
umericani de au
\'isitat'o lluleglllHI informotii, aoticit1lli, date statis-
tiec si tot relul de note, Unii all vcoit ell idei pro-
t~~e iotentiuui t:rimioale al e lui ~[urgal'it ~i t:eta~iJol'
~al de a cscamota ude\ "u rul
~i
u
tiig-t1dui stul'ea I'cahl
de ItWI'UI'i pentl'll "a Illi t:um-\'a I/om,hlii din R'"'at
in rata elolJuentei cifl'Clor Sa 1111 se ,binteresoJ.e cn to~nl
~1 Sa redndi aloe"tinnil" budgetare, ' ) :ari so spol'ese din
an ill nil, ujllnglind aCllma
pflllil
la
700 ue
mii
dr
li' i, dimlll'e~IIl'~ <H~~'I'odite!edesdlise pOlltrll eOllstl'lwlii
c:on('~l'lIte, in solda vl'e-lIoci plltel'i interesate ~i,all
fii e ut "tmlii superticialc ~i noofol'lll malldatullll 1m-
IJrl'Uth' ce primisel'[: ultii ius" tal'" sgunla, mllnati
nllmai de interesul sciin(ei ~i al a<le\'lIl'lIll1i. Chi31' ill
momentele mid sel'in nllest memol'iu, mi'a sosit din
LomIra 0 lucraro a d-~oarpi Rdilh lJu1'llU1n, intitulatll
• 'I'll!' Burden or the Balkans" eal'c contino rela(illni
,
f'~l ne\'oit Sa ?Ioiitniascii lucrarca sa dupii illf'orm;tiile
~I notele fnrllIzate de MUl'gal'it ~i oamenii sui!
d e
~coale ~I hlsel'wl
!
$1
lIst · fel
I'egl'et"llli Nellitescu
pretioase asn!,ra nul"allului.
D'l'a
engleza Durham,
ill ;Iccul's de duoi aoi , n'a fost mai putio de .;,It do
Sistemul lui Mal'garit
patrlllltlii ill nliwerile
de
n
nu
lusa
" lI luminll
f",
sea"e
; 'u lui
ori iu Albauo -macedonia, iotrilnd in coliba slim-
ea
~i ill nasa bogatuilli, ill monastirile maho-
~eolnl'e din
M" eedonill,
a
l'ost
illtr'ade\'ur fOtIl'! e me~te~ugit! God
II
fo
!
\'orba ;il
medane, ill acele loclll'i pc eari defaimatol'ii neamulni
albauez I e UUllleS' ) salbatiee .~i pel'il'lIlousc ponti'll "iata
,e tl'illlentii ne'lIu Hom,in dill (al'a la lil(a loelllui,
,·1 n iml'iedieat ou" ('unintnl c1\ TIII'I'ia IIU pl'ime~tc
on w neasdi.
~ COlltrnriu pOlH~g l'il'ilo iutcrc~nt~,
Miss
DlIl'ham a \'fizlIt a('olo ('II
totlll
alt eeva de
nat
i
so
20 ' ,- --- 21 relatasc iUDint' r ' c, n pa"lIlJ t '" s,
20
' ,- ---
21
relatasc iUDint' r
'
c,
n pa"lIlJ t '" s,
I
d
L'Scrw "iata si
care arc in/oresc
pc uimeui afan,
Iper)l" domnis'·'n
I
1>11 crea
lleo
/.
•vI"
eng ela
lleasc:ll Ilin ' l o e ~i sll Sl.'lIp C de al)e~t spin diu ofJ!lii
'I
I
' mil III a/ban"'"
I)
,:
\'J
a
'
~
,
,0m 'lUI
?
lor,
paeo,te pc spiuarca macedouenil or
plll1liud iu
/
I,n
nal'~lni, n'a trjmis
'
'.'
starea do IlIerllr; :,,0 i'ielll!eSGII, R,ivlla c/e u c;lnto°r.II~1
loenl lui lin afilint :11
,
,
mnftiei mlll'gllritiste!
I ) .
a
la('o stl
,
.
aSlc
6) In fine "in la plllll:tul eel de pc urmr.: Jiavo-
rlUS po oiei
1111
i~t
'
'
,
J( lJ
IlJtel'esnule
u'n
:
filoloO'
'
. orw, etllon'I'IIf.
,,"
cu·
1'isarea '1coalelOl' "OJlUllle dill AlbmlO,Macedonia de
I
"',
statlsticinn
uri
I'l / '"
,pe Oh'l lin g eoomf
cdfre .'!lIverllul tlll'cese
'1i
ill '~J!ecial de SultaJ/,
Rela·
s a\'ii, domnlllll; eil
slInt
(I' e
aut ~0Il1.1n dill tur~ .[,
t
tiele Ini Apo~tol ~H\rgnrit cn
detestabilu
,:amarilll
maIm allst"iac~ stie
( es III!
:statui
major al
:
"
:utmno.!\lacodollin'
, "l Pe d dege!e
tuate
positiel~ tI~"
J 0
en"
en I
IUII'tn.'
.'
J)
Itl
"' 'e suut ill~emunl
lila,
l'om,)lc'I "
('cle
111
'
0
I'll
S'llla(' " " :,a ,ea
c
,I
0ll1pu51\ din cscroci, ,'eunli ~i trfidlltol'i de lu Yldiz·
,Kiosk uare a a<.ius hnpllrlltia otomnnli In dona degete
pe Imlpastia ]lieil'ei ~i mai en seam« intimitatea sa
,
.?I lI1id salc, Gil dat'
esa"tii
p,lu"
S;
e
n miuist~rul poli\iei I ul'ce~li, an fost titllll'ile do
Homan!a n11 numni (,.'"
C S~tltJstlec ~i ctUOlrl"lti . 1 '.
tim' uid
; 11
nil
"lfw uid
.
I
0
j C ~I
I
,
IIl1mn"1I1
'I
'
1'001"
"
ale"
I'o m.lll r sti
glol'ie ale sale in Ol'hii bilrbatilor politici din llom:il1iu,
Nu CUUOS(' 1'01 lI1ai m'uol'oeil "11 acela Ge a jucat
;;:~~:e ~j/al~ili"" "ilc /e ":::, ol;;.s~"::le~ iu e ,it m isti~i.
"
I or
S.l
I,) \'UlorolC
'\.T
on) . (0
lI~ur m'll' f) :"',r,'
"u
m "
.
"
f .'ll meNre"
0'
-
,
antlUt::'i
til r"; , I
0
.1
In
.\lul:cdon" •
I
,
:
(',llld /)lId'aln
Illng si lilt'
'
I'
"
7, II'en
"l'o~t<lllli I'oln"
Ja
dl
,
,
C)
(0111
'
~IUCSt'
:\'
t
'
,1II50a,~, euglez',
0
,t
,
1'"
Marglirit! Snb acest raport, grutic iuercdcrii pnse iu·
el. de millie ori a lrag Hegatnl Romiiu iu ui~te iutreprin·
deri foarte uricioasc I Pentrll a '~isatislaee iutereselo
sale persouale, ~Hlrgi!rit a augujat tnra inlr'o politic:.
,
:
,
'
<.
II
r'"lIle(i I,r r ,
'
t"
'I 'ale '
ill
rare eOlls'sl" s{\ dea morcn a\'antngillmp1irUtiei IlII'ee~ti,
., JIll
I primc s<' ' t'l
o. f csorll ' rorn,llli .1," 1 I'
-
r(;I1,,, ", X
\f Ul'at
farn en
ill
schimb fo;r, }Il'imcasd\ (leva sigul' ~i conCl'et,
I'a
nil sunt ncce.!:HlI'j\ ~. ,' I
. U ;.tee(1 I~OUSlilat e 1'01'1 ~ ,
C
~
·
,f
( estl'upt>:
till 1
Il
un
ell\',int.
(d~,,~'t,'
"
.l atuntiuuoa tUI'I,,' lo,"
'
"
'
I'
''''')(1. one
11e'
,
.'
Po e .;ud micilo slate bnlcani c:e, in/r'o pozi(ie \,1Idilii
de inferioritate moralil ~i materinlr, eomparativ cu
01 (III ROIll'illiu
r!'
1101 ell ale 1I0"~1
'
Sj aee~stx • ,t
I
I
gata
ell
)JIII1"'1 I)
'
I'e l~lI'
ll om:inia, au intdos 5turca
de
plltreziciuue a Impli.
ai'/'
I
I
.,'
,
S
,
tl,
tL
R'
I
'
f
C
11"1'11"
I
I, coa a (;OJUel'eialii din S'll"
,II
(1ll'caZd
p:lllit ash ;d I
Ollie
iuliiut'til
'
,
,
,
stat I'om" 0111 011 prinl;illiu ' d
.'
,
.1
1
'>1:onl'l
I
I ; a
lutt'(lo'
I
I~ extCl'llol'ial't
'
~
'
L
'
ru\ioi tllI'Cc~ti. condllsa de 0 "amnrilii care pentrll a'~i
salva illicresele ei nbsoln!iste ~i de chiverniseala esle
~apabil1i Sa ",;udi! Patria ~i in cOllsecint1l un Inat 0
I
,"', "O"PII
Sail
PI'olesOI" i
I ate,
II I(
al'e
in
posi\illue dfirja ~i hotiir,Hii
en pri\'ire la prolejarea
(
c~ s ,a~' plltea
I~n toti
:1" 1I1~, 1'~milJl d i n It, ! r at
fum
01"1
0
di/,
I
.
I'101"SOI'1I e,
,,'i
/'
~,
,
leu tote diu
!'
.,
JC
l'ecl'lIt-!fi
('apalllie ~i oueste' ,.
,
aM , ""tas,lnd'h" p/
'
,
·
.
'
'
.
.'\ '"nill
0
"
COlent,·
I
(e IUregJstl'at
'.
~,ugllrfi c,;cel't'
U"
:it 11m duoi'
Ie
a \ ' t.'O}
IU
Iloha.:a "i'
I alII, "
(/·1
1/'11' 'I
.
.1 , ta'un.s "
(.c' c ou~ul ~i
romalle
dill
T'
al mlillstmlol' , I
r,
IIr c ,a
pc
1111
I
" ~';ollll'lo('
,ost lustitutor'(
n
1 l01l111 • Ii.)o""c r
.
n
olton l'cc;t· I
to
Ollescu
~Utxd~J~l I:U \'lli e.1M VI'C~~ ~, i <~~ "; ' d){lnt marg(lritj~ti'i'
rel'ClHlidirilo,' 101' na\ionale iu Tnrc.ia EUl'Opcaufi oll·
tiui\ml Ilonecginui ~i tlrel'tlll'i eolosale, Hom,;nia '~i a
implis 0 eale de mcuajamellt, de timidilato ua ~i'curo
n'ur Ii al'lll llid lIll intel'os legitim de npnrat iu
Baleani, (',onstin!i/ prill tra " tat"l diu llerliu. Din
l'allsn a<:cstci atitndini fo:,rto uepotriyite, Ilom.iuia n'a
ciip1ltnt mni uimie ; pc (~lud fllltredni gu\'ern tnl'ccsf.I,
~a rc a bia se men ti ue de azi pc mCtiuc iu Europa, 511 b
as :'ZI
illS" ei se opilitesl'
r . " aret a lust IIIjllj~II'~ ,
Imt,/o()oresc 1 1 rill "
' (III raSplited
'I
,.
.
:
'
7.Jar~ donI'
I
,uQUllllta "1
,
(oar
\'01' llUt~
~"l
'
imperiul Iri c ci a dat g ' recilor, 11IIIgariior ~i sfirbilor
intr'o singul'l'l zit ceea cc nn a a(~ol'dat l'offi,inilol' in
III'.
.
1
"
.,
40
d e
ani! ~Iargiirit promoloml
ucestei politici, pre·
--
-- -
Zi tinse c/e mo<leratinoe ~i lie bune "e/otii e n putredu~ g'"'ern tUrc, a ~tiut
Zi
tinse c/e mo<leratinoe ~i lie bune "e/otii e n putredu~
g'"'ern tUrc, a ~tiut ins,l tot,deall'VI cil sultnuul ~i
gllve,'uul sau pe,'sooal au 0 siuguril mfislII'a c/e '~Oll­
sidel'll!iu ~i ioerec/ere pentl'll toti llJ'e~tinil din 'J'UI'~ia
cllropeaM, Un guverll eO,'e s~ muutiuc CII c"ill~i ' :11
,
I
cal't
!
(!erca
" , 'll~pC"tOIU,
Iiul'll" dimpreulla <,II'
, iSllIi fUll ctlOna- ,
au ine"<;at c'l"
peutrll ofel'il'ea do hac~: bine il\HI!.~
S.'~~I)~~~i'nes~tio~i5i Irndii~O:i'I'ut"'eat:~cstiUU\'n.:;pr'!
moren t
'ilor
11/1"
,
pn, 10.
'
't
s
vat ni'l I:U IIU,
, .' n'av eau
111 erc.
u'au I promo,
',.'
un I'lltcau Ull·'
,
,I
1892
vai, cure trfie~te iu
friea de "omplofllri ~i ,'evolutiuni,
re~o"'al'e, Hlud ."~~ u~ :~ima serie clo d"l~gnt-1 '(~~c"11 a .'e ill
foment,lllc/ iDtrigi ~i prepal".lnd mnsal.'r~ intre dife,
. si'l 0 sr;,\r~rasl"
~.
alta,
dl ! oale
.
ritele sale populat-iuui iUferne, ritJi"~udll,lope ullele
,a
"n
fic sdumbal,1 eu
'ISU.! IIl)lIlul\lI-
, mauiteshsel'~IU ,
a tJ'eblllt s
'i
fai-
Cl)ntl'a
nlto"a,
IIU
puten
sil
den
a"omllnilo,' Oillli.:,
1'1~~~iS,i~:\t~~;'~,~:,lel:~~"lItelol'I,ui ~:,f.~:~~;r~~;lg\~~~<la ,)/i-
Hind
prea
multumit
cii
poJitiea
de model'{{{illlle ~i
}Jl'ietellie
a
Regatuilli
niei
nn
iun siuglll'II, lIie; Ull
mill
I, ,
,
'
'a cteulIu(at /,lis
,
'U "on'llII'u-
mosul llI<pedOi
",·-ti ,.' de/eg':'!11 S~I,l
tl
ill
macedouia !,retindc mai ! uimic peut"l1 COua(iollalii s,l; din Albauo_
'
'I P Iit'ci tllll,e~ r-,
,,'
1'1
ee
se
U
,l r
DIstel II
0,
Statlllul
(S<,IIS0
,
_
'l'plII ,
lori "'01111'1" ~~g,lclrr~II~~'~1~1ille),I~iponte ol'i"I:O~:'i~'~~nrp
$i nst-fel, Miil'giirit
sllb acest I'Oport I!a IIU
a
isbutit
sii
tic
1I0IIsidul'nt ~i
r
' IeI'll
Ill.',
,
'I
'al'c
U
_
om
prOI';dulI(ial CIIud glll'er-
f ~lD:s, mOl'ul nl acestni illdlv~(' r"IWalll ~utisfll"l]a ,'p,a
nautii tUI'"i 'i aeol'dan c,ite 0 mil;:, tavoQJ'e, )Ii ud ull
OUuU
I
' re Ilumal S"
\1
"'urlt
51\ tl'e,wn
peste "Ol a\
'" "era ~Inp'init~Tu\' , at" ,
amillte e:1t a eSplontat
el,
a~azislll SI/IJ"e~dolJiiudit
' .' slIm'a fumes,
de I,al u,
'~l'iei'llri II tdlll pI (~'
,ea 0 lin'oa"e speo;alll
a
SU/(uUllllli, ",ll1ll a I'fill.~itsii
,aUIl
',"
. sni <
lu
IHO,3 si\
s
I 'I ,'esemuase
'"
PI'
tarul ·ll
(~'l\'el'llll.
intel'lle~eell baUi pilltiti de regat, (',I(i " 'a bill'sicr; la
~,~~ Si~eon Popcso:u p~ ~alr~ SrI Illl ill"I":'znea<cr~ n
lieelll dru nalata-Serai.
Dc
IIIl1lt
iUaillte, grecii, bul-
'I' In sf,il'~lt_"
,S
.cf
I'
,
"al
Aromlllll 01, fi "
re 10'10,
011\0/':1
,
g~l'ii ~i Sllrb;; a "<':IU uUI'Sicr;; Jo,' la aeest lil;~u .Sul-
,'a, - "~I"cedolliar:ll va
I ill
ill
IS!li Ilparu
lami/ii tUI'ec,~1i ~i alballe~c
fuuie.
uude suut ele"i din
"sa \lilrOJloli'~
mClogc Ill, ' 'muls suml) CliOI'm!!, n ).,
in still'~it ol'i,";n~ plli-
mui
ell
dUl'e ue
m,luli ~i uude
dupn ""l sa
s,
,r
lin Siumbul II~,'ZI.,
I't
gre',
'
IX
- 1tl' 0 caSa
(
('
t
mltrol'o I
te~tepeutl'u eopillli s~utl'cj zee; do Ii"e pc an, poate
In I\'ra"
II
l.1
ct"
.et' pc Ull
uS
Ilatlll ~II_
~
··n
aY: Uu
~.
a tost l'e~m
l
n'l plusa iu acel institut, iudifol'eut
de nationalitate,
I'om:lllon;;c ~rin'innAlban"z,
\,'e5ta
I;\,eruul rom,ln,
tie c/ tiS'ull sau ehiuez; -'l'lrg~ril; iusii pCDIl'1l a '~;
Antnil, (Je t~ ell UCllcrositate de g
strilrat prin
"II'
"ursa cOd
a .
~
.
"Ilt'l'(!!i
face tl'ebllrile sale a cnntat
iu
I"upoarte chilometrke
I
cllimo
c
.,
,,
'I r le"illl-
1l11_, (
,
clltnsta~m~~lIi~rtltilteral in futa c:oq~~rl'~~Zll;ru-
marelo
SlIcces,
PI'cscnt,lU<!II_1
en
0
fa"uare eS"cs;"ii
I'arc
nannl UlUll
t
Pc
urmiL. S
I
diu 'pilrten SUltaUlllui, eel cu,'o iuue~tc ~i prot~ieazi1
mi~l;arearom'\neascii iu Hulcaui!
. ~Inr"nritpc g,lIV"~-
111'"
.Trilillsdi Snltauul. ,
1'1 ('a I'e eXlmsc~e. 0
loare
'
.'
1
.
ex IS
• lent a"
oli-
I Ofmra
t
,
SIlica Sl
m J
.
u'a\"eu lULl O.
I'
,
lnsll
toatc aecste ba~jocllri ale 'lli )Ial'g,"" t, nu
'~rt'~I}oliaHom:lnu
"era Ull t'arag lIO.,.
illlrec fuimonsa cestillne a
Episcopatllilli
Hom,ln dill
Hanft .
.
I
1
I'
llUl't!'a '('UfCI!!1 ;
t
)U'5l>se
"
Iii
!lid mrlCal' C IU,
:
,
,de
altll
par e I
COllstantinopole, a c~l'eisolutiulle, uup,l
propuuerile
1,13
,
,
't Ie \lal'O'al'lt, I,arc pc
"
_,
'i ninllri contra
lIte al'at~.l~.('s'" lI~nplegaz!!tclc en .lUl I
sale se u"mareall de la 1892, Atunei s'au trimis I~iti"'a
delegati la ConstautiuoPolc I'll representauti ai p0l'u-
'U
e
ai-
t '''tn
slll
,,'
'\ntlm
cum c
pc sa e'itului d~ IlUUr, "I'elhntll,t"
lirit:11l1 national , iar
1atiei arom,lnl.', oari ~'Ist'lrue <!iml'reuul! 0 11
lIal'garit
n 1
enoro e ,
\
'roml\nii \'Ol'S <: uu
~c 51,
"ll"vit "
dllpil tl'e,
<;1
-~
'mYo, S II lSI
tran~reaaeestei spinoaso cestillui. Ani de zile delegatii
"Z
tnl ",
'1
I
"ele dIU nr,
Yo
r
Couslan-
DII
nD sh'e~II, ,n"
\litl'Ollulia roman,1 . ( III
ecl'c
Ire 1 alll
(CI
~I•
Gil,
~, 1iuojlolc car" , ----- ,- " e"5la , ' t IU mudul " eel
~,
1iuojlolc car" ,
-----
,-
"
e"5la , ' t
IU mudul " eel m
'
'estll! I ' !Jani si
"
gutullli Uom:iu ~I l'OpJlilre~(', demuit~tc: Pill. In rl " ie,
,
Aueasla II
I
, ;
~I Olloal'ea He-
n'adt
os
de altfe! si
It'
~
,,,al'e uid (.dal:1 '
Tczuh'area I'll h'
"
',II
Ima ispral"i a I
"
'
.
IUl'UPtuI cupului
III lltH'-
d"",'a
biue'
lue
a
testillnei
I'll"
,u a dorit Sillcer
m'l
fi SC1l11 11
I'il
iu
zil
"lScopatllllli'
El
'
,
,
ar
r.
'
1108' ;
la
III . care
'"lIdit;;. uelini~le ~i tnrblll'are, proyotllud pe Hegatll l
Romau priu snn1r~irea de iUdllcliri teritorillie Ja gra-
nitll, fie priu u~DsioDlele iudrllzuete fftplllite in Capi-
tala Hom.iniei, 0 eampanie yioleoln ~i plltimo~ priu
Presa i'riucil'ulului, a('lIzn pc HOmlioia "n nrmllrCl!te
desDlItioualizur e a ell mijloace barbore ~i perser:uta Fe
J"
'
~I
la bisodca
'
o;,t 0 rcalilntc
~Ib' , ,~PI,S,'opUtlll 1'0-
BlIlgarii dio 1"'O\'iouia Dobrogei, ocel
]lnm'tut
bulgn-
p "
I oman"
<i
'r"
UUel.l/, ar
fi
'r
atl'~UI'lliei 5i/iud
]lopulll\iuueo dill judetcl" mi\rgilla~e ole Du-
"
re~c: til
31
I
dat
10"itllra
la Int
lllaUI ~ilsc ll"'
tot de odllt5
si
Ie
do
Illoarte
nlirei ~i
dlim' diu jllrul lllll'm'e~lilor !lind blligara
8,;ri eei ar Ii
, al lO ullll7,eze
iUI' pe 'de' ' It ~om'll1ll greco.
~i,'I,'mllllli 'I lU,~cpllt 0 l ' glllliz1lrea c oma ~ part e ~efllt hi-
este impilnt'l ~i jefuilll de Hom.iui ~i tot de odala se
amnea iusllltele eele mai trh'iale ua(illnei Romane ~i
",,"Uzi, 1/ "
l'ae Itiuual
lIultnwo'
fi" a I Cl'cstiui/
Augllstlllui ei ~tn'cron, h teleptul R~ge Cal'ol I, care
,
I,
om:lllla '
01
,,' ulU Ttu"()i' I " Oil . fonn ,
I
Ivalle Ilelltl'll
ar
IU(' e lat d"
a
l'
a,
III
Zilla
I
"
nOodll ,;
u~til'i1e hil'llitoaro rom.iue pe C.impiilc Dul-
:-.('0,,1,
"
J'
II aI, ';"' .
.
f o st
I'osi"I'I"
'I'
e
~I
JlS l' ril ' i
<I'
at
'
.1I~a lIll-
gal'iei de oslilzi, IlIptftud peolrll Iiberatea acellli lW-
exp 0' t
U
"
',UUCl
'
curl'
Uti !o. C OO"·
,1 ~"l~a uerll~illatii.
.n~J' rnai
Ji
I I
~i ill;ti IlItorjj 1~~,Ul'SC,"I Al ouno_ ,"a";d~:I, Iehm l' IIU I'llIl',
merni" pOpOl', LlIl'rnrile melseser'l oltit de depmte, iu
t:it un rezhel em pc pm"'llIl tie 0 izlllwni intre \lo-
;,0-
10U
I"u cdol'·1 nltL' PI'oIla"'al ,lia, IInde /,reoljj
'0
au
.
I
mtinia ti
Bulgarin.
u
~I
')00
II e
-.
.
g'l'o~; (IIU 0t{J'.
sa ""11 tie
I'al'ale) iar
-
Ii'
De altr, 1'01'1", pe t c l'itoriul 'I'mcici Europellc se pe-
ciliaI'
' IOU
I
,UII
le/ud d e (;o- II~ 51
fOl1l'ille t'
:~Io "gill
1: 11
lrereall Hl'uimenle de acele "ari
omeuin\oll
rupel'eo
-
,1(1-
"·0
'I
MIIl'ind )/ ('I
.'
~
I
pc
IUU:l!
:!I
, UU ~i
_'J
-
argarlt "
I~
'
I
III ml'Xe eale
,sa
(ISCIpolilor I ' , s"
a ~lllaiului e quilihrn bolmllic ~i PUUI'311 in O:lImplln:l
iotegritatea Tm'dei , Este ,'orba tie mi.~r,oreaiutreprillsa
S"
1 _
""eme e:it '\'J,~ "'~r.t{Jfit~ d"
,
01 ; eI Ie " II CII,Iuriim:int
de l'rilldpatul hulgor
I'cnlrll
insmec!ia
genel'3l11
a
'
ftUumit"
'lin UIUtll. dOfm, 5.1 Pfofit,- Sjlu~e"dl at:it"
Maeedouiei " 11m ~i alipiJ'ea ci In Priucipat. Impllrn\ia
l~itolia "f.'l;l't';'f:u~<:e(.l~,en I'e jU<:ll l'ulul (~;l:;,Hl:' fiiea sa
tllreeasei'l ell Call1uI'ila ei
tl'ildrttoul'c ~i yenaHi.
de
la
~'feteuin IlIi '
,\' au~a,I latillui ~iiu .',
USpecloare I"
iTala'
'
'
.
telldm Ji dzoac'-
'i XlCea, cafaNefiz'iu"
Se /aO~,:~,!lae degeto pc \'al~;i:il (p::~dt~i,~~ pi Vlalll;~li .
.
Cunstaotino]lole, 1l\c,1l dl'llm Iiber bunudor blligare I'C,
trlltate din maccduuellii refllgin!i pe terilorilll Priu-
dpatllilli ~i comuudatc lie oliteri IHllgari, sil IreDcli
cum "OIU O'nu
'
I
,
pas rll
lIas a
mur"arl't' "IS " I t' slJe uln s Hom" '
'"1111),
granitele
~i !1fi
se
rnspfmtleascfi
iu
~Iaeedonia, undo
,
'cea co M
I
Ulre : e3Jplo t,
.
'. are e
_-\ posloI
1
'
'_
,I lII'mezo
ata l '1ll1 ~i jeflliall !latel e , fruit 1'0
alltOl'iUl\i1e
tllrce~ti
n:s c ,~; ti'(ir~a~;:a;.~~'~ lii~7{i ~i i'II,I'i'lle (fC~;:/"s"t ,mo~to_
Sjmfe ,v; vital l tt, a PIC de '/'eIJlU.l'C(f' '!Iet~tl1ll1'O"'{i_
e tl e lIe(f'il/lIlili ,p' J~'
'e a
lil!ei',wdO/,
;ii ia mi\;uri cOlltra lor, fiind'ea a~Q ern ordinlll de
10 COllstautinopole (aec1a~i sist~m ea iu HlIsia in ac-
tllalcle dezor,liui) ~i uid UII pel'nlileall 10 c llitOl'ilnr
,
e!Jaful"i Jluiiltin!
lltaeati en Sri sc npcl'c . AeeasU\
muuoperrt.
eDI'C
llU
e
I
De In
1!IO(J •
IDCoace I
b
U "aI', a/:itat
I
'e patfollua <0
,asa y I III TIII'de;
'
"
11
'
,mleul I" I prlucill'lt '
IISla
"
W
de
.
,
(.1( t"a
·
(llOne
iulrehlliu\alil dL' c :it de gllycrllele ticilloose ~i uemH'
nit" , du\cdl'~tc de ce sentimente snut animali I:ondn-
"" Iorii tlll'l'i fat;; de popllla(ii1o eterogene (lill Mace·
donia, Blllgul'ii ne'lIprtroti ,lin partea nlltoriUllilOI', o·
----
·' -, 21 perall in lio -- '" ' erlate silill I , ' C',
·' -,
21
perall in lio
--
'"
'
erlate silill I
,
'
C',
r"ehlle sil 0
s
( pOPlllntillni/~ sil
,om:l/ll's,'
('o'ld
IIeat" plln e li Ilentr"
: 'e "n~aSda"
i1lsa tl'ebue sll 0 l'eellllo3~tt'm, spt'C mandrin
acesh:i
"
"U'ln
JIlullii
""
Bill
,"
orlJ .hom:llli
a
I'
(?a Ileumllllli
010 /1
ball'
trliel"
"
'
II
aellt
"n
cglltnlui n'
,IUu Jutel'csul
I
-'C IIsi1 ,-~o·
('0
noman
G
"e
~
.
m
,
apii/'eau a"i
iu
'
azete/e mUnla,'"
al ' sliute
Bulgnrilol' iUI"
BUcurc~tj, InalJ
ma(~edouene
prodamatii ro:~M~cedonia se i~t,."o rata apurarca
CU":intlll
de ,~'utlolla,'e prin'
odllso se
arme
jlopor,,,~ nici una din eomunele lor fie mit de mid ,
n'uu plltnt Ii arso, jctnito 5111\ dish'use tiiodea 10C\l'
it.orii "p~l'ar~ ,'u arm.,le enminurile 101', Veuallli gu·
yem oloman "are "andnse cleja Sla"ilol' pllm.lotlll ~la·
ecdoni~i ~i nu mai dorea nimit~ domlt s1\ rid;"e pc al·
banezii mahomedani ~i sit 'i mute in Asia, dupfl (: urn
s'
orUlne 01
,e aJllte si inl
,,,1rtll/'a ri/o,' comllnelo
si
10manest; ' , '
a
pl'ol'odat la 18RO eu musulmauii diu Dohrogea ~i
jibenlJ'ea ·f!rf
l'it~k'ln"lea.~
·i11Jllndele hU iO'nl'e~~( :e.d(Jueni era'Sd
nulgaria,retl'ag'intlu ,i tI'optnt priu 11I'opagauun llilgilc,'
,
ii'
'
0,'
d~
"
,
c.1rl IIIllt' ,I pelltru
'"
el
oand /
SII , I' I
JII
U/
t
~i soitalelor (astfal prOl~odeaz1i
,Ilinr
~i astllzi in Do·
I"
CJ'Ull
e c tJ'elleUIi
'='
11J\ ; esc!
hrogea un de 0 1111 ,alront maI'o printre mahomedani
OSpiitate <;i <rl ,
"111 comlluole,
'
'
In, August /!)03
b'i7.dU'~e ~i uudo
,Ioma,ne lIude
JIlana pe
Cl'/Jso',BUlgarlJ de COUiI.el~"~t'">ahpirii lor
I/om:lni de m' '. a, aeest orasel 10 'I 't' , CIl 1/0m:llli( IJnn
'
'·f'
,
a,
IJ
("
' , 11
'"
"
,
Je UlI'a,
Iwild
"
II,IU'
albuu"zi
"
"
mUJor,tnte de
pcntl'll o:olonisarea ill Asin ) . a vazut e li 1.1 ( 1 ' i a s' /I ,.: e s
planurile sale !ll'imiualc. ellci nlbauo7.U1 indifol'Cnt do
religie, iuhe~te pam.,ntul stramo~es(\mInt de ahmglll
secolilor eu sango de croi, G,'atie dill' rezistentei !\l'mate
CUI'
'
ora
totul
--
s,
uIII"II"i
'
c:1tj"
,
'I
Ull
so ralias. "
,ornol':lud
b',
~'"ude
a
lIonrdelo
ele~fl"-'era plnnulur lor d:', ~ ',hu loellitori!
Alhanozilor mahomedani planul "ennlei eamarile diu
Conslalltillopole ~i al illfernalei diploma\ii ruse~ti, tl'elmi
uudo Hdfilia tI aunt
·
tUIIIJ'''l
"uh
)
e lf( eru'c. Tl'ei %i1e
sii I~a d fi en ishneuil'ea I'l1zboilllui ruso·japonez . PI'esi u ·
u t
Ofomanil ill I' rtapelUI onlg u rese I) ~ e,'oa Ic,'
o r:lsol 1l 1
nile
I'utcl'ilor
Europonc
~i in
s pollinl ale
goneroas oi
sJf.
.1
a
('ill"
I'
,.10il CC as'
'
,
"
se dO"od
' _
'
"Ia
(Wir'l '
I
OB't armata
Anglii,
adusel'll
pl'oeetul
de reformo
(:onsliu[it
prin
J'
I
caSt'U
U"i
,eo
{31' a fost
.
t
1
o e lllto"jj
al'm"
,b' U( IIrdo Illllo
"I
slIlWiant ea
a
,'
I
,IU' sil
'I
b
II
0,'
,"1,'
'I
P
IlU( 11-10 iot,
I
,
"
'ol'loase:l
:' (,' 51 cau pc
POPlllatillu,elll,utal'ea lirnbei 1~I,lIma, blllgarestp
o.
illdrcpt"t~ atea albaoez~ c Ollt,'a ,~, rnate"U e,
"
maudatul anO/'dat AU5triei ~i Rusiei in 190:1 de a Ie
apliea in a~a zisa ~Iaeedonie, espresinne diplomatinll
compusa din vilayetele Ueskiib, ~Iouastil' ~i Saleuie,
De~i aeeste doua Putel'i u'au tlol'edit bnna 101' C/'ediuta
111
aellrde
B
"'/I'OI'll ill
'
accdonia u
.'
"Specul' crau
ill padfieal'ca
pl'o Yineii ~i exc c;u tal'ea
clllimha si ,II eXlxl:,
u I gcu'UOI'
TII"f'i, ei
,
mautlatului IJ O
'\lllIod ',e"
in Alballo_
Ii s'a IIonlerit do ,"clelalte Slate, tolu5i
atmo s fera iu·
s
I,'
,no"a "/II'iI
I
.
Ja lIez,
m
I
eu,te
":1II dllri
,
_
COl' deoseoit
.
a IOrnedani
cal'eala din
pel'ioadn de la H}O~- 1!l0.! a mal scahllt
!Iulldel e bnlgare' o~; ,Ie la alltoritii~ --:UU ~~crllt i u d~o·
I'.U mult, iur B111gol'ii, eei eari ameniutan (!fl V Ol' tl'eeo
JUsa linisle'
I
eoallll gm'ero
t
s,i
eSlerrnine
I
,HI ,In''ed
'
0 oman
'
sa e (!I'imiuaJ
oum,i
i
'
(·are uu \'oia
(!a}'1.!
j
de ostusi ea"i e , aelllses e din Asia ~~'IIrmareu seopllrile
cante I'~Bul
HI.IHea,n en brateie'ill"
a"mati! do 200 mii
"ilo intreo'i i;~I" P"In comllnole p .rlle'~ate,!'enind Sa
esle impo"d'
a'oto, GIII'CrnuI
t
e IIn,lo Iro' ;user,l d'
totul suh 1'0(\ ~i sahi~, '~i au mai pctQ\it, ae (\ e s ele I' fi s·
hoiniee de m1nd Pl'oto(Jtoal'ea tuturol' Slavilor a diplltat
alloa drasticll ~i utal do hiue m e ritatll le c \iune iu Ex·
t,'emul - Orient. :::1i spel'um Crl gratie (\ontrolulul Ell'
I'''peau co se auuu(a pentl'll annl ncesta, opo,'a de pa-
cilien,'e ~i ol'tliue a prol'iu<'-iei ma u c douene , ' a Ii 0 I'en·
Wat de
t'
/II'CO~(' S b
'e
/lcY-iior Sa
apere 1111 erde Ellrop
eue. '1/,
"
- II
C'L1'lint
,,'
'a-
litule
~i
IJ l l
0
crfl de des\'oitul'c
pa c inin(l ~i sigul'fl S I!
So
t
cOlltra
at
'
permise alba·
'
I
aellrl/or 1 >I, I garo
tot
'
'
,
1I~1
,
ya iual/gura do alii inninte ponlrll toato na\ioualit1i\ile
d'ucolc ~
I L
L_
L_
L_ 28 S u'mi Illni r'l ' • ("it ( muun n vOJ'b' , • nsupra
L_ 28 S u'mi Illni r'l ' • ("it ( muun n vOJ'b' , • nsupra
28 S u'mi Illni r'l ' • ("it ( muun n vOJ'b' , • nsupra
28
S u'mi
Illni r'l
'
("it
( muun n vOJ'b'
,
nsupra
il'{{ti, l'
,
I In n" e~t
I 1/
~i dcspre ,"011/1;
/;1
SlIltmmlll i de It; 1~ !/ic~PitOI do
La
1 0
~,
~
1t.
((ctllol ell
Grecitl
O/1(
1905
j
,
filu
190:;
,
'
illsptlimflllte groal'.uic pc gllVel'Uall\ii din "tamhn!. Acest
aventul'iel', cnnoscut iu tm'a ea ~i iu streiuutalo pentl'll
trihulati"nile sale, a gllsit uemm'it iu S,lopnl de a'~i
~omunt, iu r ,lI m ,
,:
~a produs 11/1 a('
'
satisfalle iutcl'ese
pel'souale, <,t so afi5eze
dupa IlIlm
eOllstitue I'nt"
,Ull
sll lip sPp"iolmet I
t
a.lat de
ill,
I
a( O\"~r '
, e r!IU:.\"' t
tr
mai mcuse ~i spauiollli Aladl'o ell mil\,11 timp iuaiute
a J'Cl'u I' tal lIegatul R slng"lJ'~ isb,llldr.
dipro;:l' /,Ude1l
en ~ef al
nnei
pl'etinse mi~cal'i de
!iuel'al'e
a ,-I.luauioi
p Ol'lanla nestiuue a
(,u a eeasl'",
,OI~lJl? tlmp dc "0 de
R(JIl\aUlsmllllli 'Ill /1 I
,a !eii, co
aUI, IU 1m,
.
l'a lIS'1
.
n cani S·
ar
tiiuta de h
.'
JOIll,lueaseii In
AlIJU'
dl' 10 ~I'
'(Illanm'ea
il'adel 's
,C ai' plirca
uO'Macerlouia
, am
/nO,
I'
C/, IIltauIII '
,
tll'ogund1l5 i dl'eptllri In COl'oa'Ja ,iitol'lIlui Regat ,\1-
hauez ! '! Ol'i Clit. de l'idicule au fos t pretontinuile ,j('cstui
domn ill oehii tuttu'OI' albanezilol', cad Ili,:i odatu u'au
nutrit idei separatiste ~i l'e rolu\ioUlu'c ci au I'even·
"CC mlOtl,./erctl ~ :,: a,~a r c Illare inselllntH
III
o u data
Em'ojJe;J/(i
C /;'~tfltla .'Ia(iollalittltii '
' ,ate ),I'esilllii:
dicat llnmai corin\e de ol'dme pur 5i simplu cnlturale,
lotu~i iusa spect!'ul albauez u detel'llliuut pe ,sultan ~i
I/{{/iouale 1:1'0 ;;,
'
eJlt~1l'Ide a Oi'(j((i;i:: ~;/(l1/e':1~III'cia
l
totusi Iltl In ~ II, De~luc"Olllple('/'"II'"'" 'loOl~,r
llEtrcl.mh }u sa Camal'ilu sa U4; oL'de
il'udcUlla de Ill. 10
blscl'li:t"
,
al este
I'
'
"J,/n< adl
ea sa tie des","'
,
(e ineut
de
f"1t
p I omaUeii,
Main 1\)0;;!
Un hllcces
alaL de insemuat,
A'piscojJ((t ;,~,);~;;'I~I~I'i"iUfiintal'o;'a~c;:::r as
d'tl'nia un 'j lipf,e~te
iUainte,
dul'u cUIll am spns mui sus de c,\t fuul'te pu\inrl iu,
A tl'ebltl't
e,le III Macedollh
'"
'
(C III II It dOl'it
,
ea
odal '
cOl'uare
~i jCI·tl'e 5P1'O a li desa\'(lr~it, cr'a ('vident \~il
aIT.i 't'
a
:: s'l
' Se
, ' ('I 10 ~i hllne
SOl' "
1'111',1 eu
ace"
,
dltiou-I', I"
'ICII /'Cdpl'o("
(")
• I'
J 0 It" 'iI
do
co
.
".
,011)'1))'1'"
u'
~
'<';
YU produce nciutul'ziat 0 l'ctletiunc in I'iinlinl'ile dl1~'
manilo!' iucOIl~tienti ai HOmi.lllismnil1i. Patl'iaruhia, a-
%atlll,
('are
~,: T II/ ,l'apol'tlll'i/e ,~~I
' Jl~usesc tl'a·
uid u'a
t"
a
(o""d,t ill
deaJ't
Item'luia ,~ lilt (\,lud"
a
c (. 11 .sllltau,Mo,
IllS eii uid'
,,' ' " apl'c" ic?e I"
,
'
UII stlO
,
JlIIS Ilid
,c SIIlCel'Ji 5,1'
:,
cest cuib s alanie eal'C a rohit ~i e x ploataL de a lUll'
gill secolilol' na(ioualitii\ile crl'~tin"dill 'l'lIl"'in ill P"O'
fitul pallelenismului }wbllit. gratie pl'i v ilegiilol' e~ t~e·
Ill; SIIlta
a .'
urll
III pm"
"
I "Illl\:),
,r
( n SI CnmariJ
0'
.1
ulClit
s"1 ~
I
I
1l1Olute de gl'~t'ii diu
FallaI' ilH ;11 d e In 1--1:;)3 n il ei ldel'en.
t'u soseli .:
n sa eii. UII
m
.
( 1Il.:e eagii
,
Sl eu mOIll
r
'
m e Vreme d
'
, 0 PlOl'dllt
impel'iului ,'om,U\ de r rtsul'it
in m'iini k TIll'cilor , l'utri,
ualioualiialea,
"e I ~I "a Jll'ill
urmal'e
Sillli \: m ' ~',OIll'lUii, ol'i I'CIIl/iuui/' Oil leCllnoa~te
tll'chia eure nil S· U omlpat
ll i.J. io u at:l
de uo, ' oilo spiri-
Cn
lIom"l1ia al
I II ",1 os ~i mai
de~u I \
~"ut I'llpte !
lualc ule piistol'itilol' sili d de scoplll'i politit,e pentl'll
tll/'Ccse
Sa Pl'lCeapa de mlllt
"
,
I
fi h'clmit iusa
u suhjllga
neamlll'ile Ia ,ism'ile fUlltastice ale :;llhl'c-
,
ell "m'el'll
t'
ea Plltl'edlll ' 1
zitOI'
In minte hill'uati politki ai stntllilli gl'e t:e;<:, p,'e,
de \'Ol'/,,,
I""
all'l'CUali si ' I'l'cv
u mpcl'iu '
fl
'JIIU"
nscllitatrt la C
HOIll']
,
""lCatol'i
para
0 serie de 10 vi llll'i impotl'iva
Romunismlli ll i. Baude
e
"DI,a
tl'e/'llo sa
se
i
'" II ,~tle
sa peutl'll
,0ustalltlllOpol
' e"
mpllua
~I sa
e '
II CIJlllUd:
u. nrc nrme
inal'matc ol'gnuizute de ~Iitl'Opolit,ii gl'cf;i, el1tl'C(~l'U i n
a~a zisa Mal~cdouif}, ucizilnd e<lti v a , ul'otnl.lni ~i pumlu u
h'i1d,1iol'i de pat
',' pc IIClllel'llidi O'''''el'lI
t'
lU 1ll,1ua
sa 0 l'ecl/Uo 'te lie" In aeeastli ol'(line doal.',1 ?tomani,
care dOIll I }
• \1"
m ea pel'lllisilluca a('o
, 1'( I a t 'i Idel, tl'ebuo
'el't
'
iutrlluire a : Ib
CI .' /lea, '
de
a
Hue it
1 ',~IIlIl/ 0111'0
foc la mai multe ense locllito de natiouali~ti. Strigntc
de alarm" ~i jale es din picptlll'ile car(lII'"ritor ma c e,
donenl, eari lImpln gazetele ell ~til'i aSllpra unoI' ne
mai pOlllcuilc uruzimi
exagcl'utiuni fOUl'lC
u "" i COmit e~' I~~~::~i~~~,:';;:~,:~~/cu't;/;:~:,:t~~~~o:
gl'el;c.5ti, -
pel'iCllloase, -
apoi
so
nasc
agilntiulli
de
tot
fellli
( ,n unit durUl
Sa
in tara uontl'U gL'ecismului~ paUli no ill cdc din ul'mti
agilntiulli de tot fellli ( ,n unit durUl Sa in tara uontl'U gL'ecismului~ paUli no ill
ill) , iUilspl'iudll'se reln\inuile diull'e Slatul Hom,ln si cel fid I'e oridu" ~il puata
ill)
,
iUilspl'iudll'se reln\inuile diull'e Slatul Hom,ln si cel
fid
I'e
oridu" ~il puata prul'"
"iI
IJunde1c ae~ua~e in
gref'c~, mini~trii I'lenilJoteu!iari I't'SI'ediri pUIt.SCS(;
rc~dlDtele lor plc'~illd iu I:oueediu llelimilal.
ben'iciul ctlusci "rt'Cc~ti nu SUllt formale IIIl I'umaotul
turees" ';oi eompl~~c dill lo c llitori d'u"olo , Alhnu~zi ~i
f:'lI
mi se permi
ea desbl'ilcat d,~ori'(:e preillliecatf,
AromfH:i ~rc(".omalli ! CnuosC Pl'CO
hiHe pc gl'eCll {hu
~i ill
mod eiustit IIupll cum am 1'1'0 (" cllal in il,atc ae,
Begat ~i ~till de I:e SIIUt cnpa"iIi; ('hinl' illdepeude,n\a
'~i nu Ct15tigat'o
priu hllnele serdeii ale gl'ecomat~llor
gntuluY Hom~lI!
tele vietii melc, ~a Dlilt accea (~C ured in aceasUi marc
("estiuue, eare pune iu I'i~ie onunrea si demuilalea Re'
'
~
Alhallczi si Hom,ini. N'iui IIIl gl'ec din Hegntul hUeI'.
1111 s'ar a,:fllltil penll'lI uimh-, ill IlIlIIe, sf, It'eaell granila
Dupil cum se ~tie astllzi de toatil lumea, pc teri-
I,uriul Alhauo-Muccdouiei
arc
numern aproape.-iuci mi,
illll"o tarfi pc !:am 1111 0 cIIUOQ~le ,'a *i pe, ~eamu~i1~
d'a"olo si IIl1de are de illltimpillal altllea dlficlIlIl\t1 ~I
llOsne de 10CllitOri -- diu ("are peste Irei milioane al-
uanezi - Urceii abia an IjO mii de eouatiouali prill
ll~ zagl'~~eute , De peste
gl'auiln, dupn ,:U~ Y,lId U'UII
\'euil de c:it l ·,Hi \' u I'I'ctaui, c ari sunt ~I el SUpU~1
;,atele diu partile de frouli erll ale Hegatnlui "I'ee si
otomani, ellm ~i '",ltim ofileri dill arlllala gl'eaer., cari
'I
'
"
,
x
pe . marglUc c mllI'{I!
(mm
~i in nUeva oril~elc, popu-
SlIlIt desil;III' ori~iuari d_ pl'iu
plll'!ile Alhuuo,Macedo'
la\llIlle "n
de~fiY'lr~irc I'rfil'iidilil
tizil:esle
si morali,
l1iei,
reuegali Arom'lIli ~i AII.alll'zi , (IIII''' 1'11111, ue altfe!
("e~tp, c ea
lIlai mar e parle
uluauezi ~i ;om,lui desnu,
s'u iUlilluplat ~i "II Ilulj!;arii In
I\IU1, coucllld dar ,"'~
\ioualir.a1i "u tOllll, Xumericl~le a~a dar, I;,'ecii Ull
haudele UII ~lIul grc<'e';oti , ci "Ollll'"~e diu Aro~iiDl,~1
iusemucar.iI uimi.: iu AIballo' ~lncedouia si lI'd"I(! s,i
AI1muezi rcncgati, }ll1tii la caic lie prU'iituasa l'utrlardul',
fic disl'~etui\i "il 0
popula!ie dCl:iizula ~i' iueapahilil
cumil,11U1 aete de "stili late. Patri,
p r in
mitropoli\ii ~i sullllilii
s,ii. "arc
5e
ICIII " , til
tII~
dt' u purta armelc,
"Ulll\'U HOlll'\llismlll sn fud} pl'OgTcse in Ill'ma lradelcl
al'l,ia are illS ti , prill iu1llleu\n ~,,()alei ~i hiserieei gre'
,'c5 ti , ~Irilils alipili In piaullrile megalei idei pc marea
Silltullllllli de la ~Iaill 190,,!
G,rtllrarii lIIucedouelli, profesuri ~i illsl,"ntori, lIullii
w,' hil,' deprilldel'i ramu~e de h,
-\.po~tol
~larg~ril,,~ipll
, majurital e n arolllilililul', , ' uri snut eei mai fauat;"i
'
iu~a pc tontc tOlllll'ilc d\ c,rel'lI
Be umOOl'n,
l,rel'll Il~
g' l'e r'omani
de
timp
de 41
de aui, l:ausa na-
Otll'L"C C
(H~tr"g IH'umul , He iut'.iaid ~l"onlele. Be UI'lI ('usele ~1
tiuual"
aromilU"" f(,st u
('estillne dc ""d"et _
"UIII
,
II
"
~I pc
toll . a JUu"zii
orlodoxi.
('Uri IO(\lIcSG
alalnri si
lie p,lu~fil'l'''(; r"miliile !
ulIlcslc('.oti
011 Hl't,Hn:iuii,
I!Onslitlliud
impl'eltuii fJl'oSI;I
Pc Ifll1g'fl nCt'ca d'i
strigtllcle
despe)'ate
ah· 1,01'
a~l
l'aslori(i1or de I'atrial'ehie de millll 1I111~arii (11-170) till
un \ t I'CSllllct in tara ujlluglintiu.f.,c
la
\Ill
('ontlu;t dl~
pl u mul;' : "11 !'talill l;r~"t'!on eel i ud,,,,1 1I1
d e
p,,1plldit,
rell~it ~fi_ aiM, uu e~an'h al lor la
COllstulltiuIIl'olc ~i
o b,serll '" sdll~matll:r., I'ulri,"'chilr':kcst-illrerllal si do
lIp oi ~la('cd(Jucnii Sf.! dcdau ad In .:wte vnlldnli~c, ~1!i.:
lltleS"
I
mlumuia
dipct~nic organ HI ' PullcleuislUului , a
dlutat sii {iea 0
tii inlrigu, tictCl'lnlUrl
(ll'I'sclm(llllll
t'l
{:ou'II'a 10\'i1l1l1l s'II'cesllllli diploma I;':
:il Homfllliei de
ra c agitatillui
prin in'I'lllliri l'uhlit-e
t'(mira Grccilor;
ill
la ~Iai ~i ill a
·sl seop priu ~litropolilli ~i tl!!"ulii sal,
tine llol'('~e l'1l ol'i·,'·c I'hip ~rl pronJu('e 0 ar!\. Heim·
a I'"S la ""Ie all'lltalele coull'" lIatioualf~tilor arom,ini,
1' !\t' 3t [ l i n maSH I'rlmflllCU~I 'a tlill
t'a ri ~II~; siillg'cl e Ul 'Ulmiuilnl' !,
tal'n
('onha a e clora
(:(,""Wllind Imude iuiilllllrn It'ritOl'illllli 11I
·e":,
ball"e
CUl'e sit ti c callsa ~H:C~'
aldltuilc din
AJlIUUl'zi
~i Al'om:illi
It , ,. , ilillte atfll d" a~" lItite al e Arum,luilor dll'lural'l,
g-I'CI'Olllulli.
pc e~l'i
foul) dl'pf>ulil'llta
~ll. E~lt· aJ,soiut iu('xaet .o;;i des-
tltlnti
ill' po,;tlll'i
~i ~ill l'I 'IlI'C~ pHHil e
diu hud g etnl Stn -
'j
Hie
tului ,?, " lu ,\luauo '~laeedonia, nu c~ista gre.d aproapc UO lo c: , ,
tului ,?, " lu ,\luauo '~laeedonia, nu c~ista gre.d aproapc
UO lo c: , , Se probcaza a e ons!n , I'U illsfi~i rapoartcl e lui ,
Margarlt, eu m11l'turisirile ciraeilor sai, r.1l11l!lrarea ,De
~a Rom~nii din Turciu Europeaniio a lui :-\ e nite Sl!U;
alIn m1icar un pui de gree, comuna fiind ·populat1i eu,
a 500 Arom,iui, 1.600 Albanczi ~i 2,200 de BIIlgari'
~Iiaci,
,I) In BeZeameni ~i Negovltni, , : omune rom,ine~ti.
sr.lr~lt 0 dovede~te temoini, ' to )
III
snriitorii
distinsi
~el'manit cnglez;, fhuwez t ea Pouqucvillc, von Hah~, '
l>ulImernyer, Berard, Bou c , DI', Woigaud ~i nltii. De
~pl~e,au r1isal'it dUI' in acole 10l'u1'i haudo, p,lnil e hiat
I~ IDl,mvn Macodoniei? Sit mergom mai tlOlt1'IO ~i s,\
spun maeedouenii en an , pntruns antarti greci ~i a'l
umouintnt en moarteu pe partizanii rom,ilij~multti din
BeJ.;ameni, iar In liIegovani au uds pe dnoi preoti ~i ,
duoi notabili ur01l1,1ni.
Dc
asUl
datil
carturarii ma-
oxammam comnnale undo lucl'enzU handele
Irrecesti :
cedoneni nu mai puuliclt in ziare ell,grecii dinauu tl'll
Bitoliei, ~Iagarovei, T,l)'llOYei ~i Cru50vei ' i petsecuttt
.
a) Ln ~Jit~~ia (MOMstil')
au
fost
ameni;!"\:i' eu
!';i
i omoarl1
,
ei
zi e
ell au
veuiL antar~ii gt'eci diu Be·-
,
mourlea
Imtll profesol'l Pu, ; erea ~i PI'eot,,1 Thoodol' lI ,
0 lllin :
"01 nO!1 uonvOI'tit,
DOI; tol'lll
P(lI'erea a m a i 1'0,,[ atacat
gatul grcc, Lo CI'n teama de ridi~ol s~ spuna
ciuna aUlt de Cl'asa u1l IU Bitolia, ora~ de 40
de mii
du,r i i rclatl1rile mal;edonenilOl '
alJla a sl'upat eu yin tiL
~i In
MallltroCII,
und
~
'
loenitori, e apituUI a vilaetulni,
mt , armaUI
~i politic
llumcroasa
au invadat bande
teril>ile! Dc ascmen~a:
Ei uino! desHd
sau la Magaro\'a,
pe ori,,;illo Sa poata I!iisi In Oitolia I
vI'e,uu grl'll alLul de c,lt ~litropolit"l
~i Consulul! De nud e da)' Gre " i la Bitolia '? nrc llo muui
iusfi AIhaner.i ~i Aromllui existii dest n i , I e Oat' e , , ;c 41)
~i pentru : : elll I'alte trei comuue sitnate iu ul,,'opierea
Bitoliei. ell N egovanii ~i I3clcu1l10uii iosa all schimbah
taetica, pc care 0 YOI' adopta de ad inaiotc 5i pcotl'll
alte eOffiuno.
de .'Illi UII s'a fficnt uimie pcnt)'n eaU7.a rom,incas '~il.
efiel nltia)' mai ieri yeoleam inLt-'un zial' 0 stati~tio;1l.
din care rer.uItu ,;11 licenl I'om,tu diu Bitolia timp de
In realitate Inel'U!'ile ~tau ast,fel : liIegovanii ~i Bel-
eamenii Bunt comune loeuite
numai de
aluanezi ~i
l'om,iui,
cam in llUmU)' egal in Bel,:ameni ~i tre.i
25
de aui
de n,1ud s'n infiiutllt n'a dat de ",\t no de
sfertul'i albanezi
in
Nogovani. Mare parte diu ace~ti
absolventi
~i nici 1 t1t1tl
di,l Bilolill,
IocuitOl'i sunt constrtllltori in Rom,luiu, iIlSa multi
b)
La 1(U'lIOVIl und o
s'u iuliiutat la 1861 cell rli lltri i
fanatici gl'ccomulli. Contl'U nDot'a diu acct'ti gl'ccomani
~I;o~~ii ro~"neaseil, de asemenea s'un p]"u, macedo-
nenll, earl noes,; Sa peseuiasca
ill
apit
tnrbure ,
dc'
pes~euti~ID!le G )'ec~lol" Aci en ~i In ~Iagal'ova , pu · \inii
natlOnah~tl rom ,\ m n 'un uici p,iiue fiind,e" Grecii ('?)
refuzfi Sa Ie
v,\udii
~i
totu ~ i iu
'(',lrnDya n([ existil pi-
CIOI' do grec; ,;o muua fHud loeuitll de Arum,\ui 5 i AI -
bauezi. Iusa 'ab
Rna
rlisce 01Jmes.
eaeJ
in T,i1'noYa
de~i exista "~eoaIu de 4·1 de aui, totu_i nationaIi,t i ro ,
stauiliti In Brltilu, s'a Iuat milsuri de e~pnl,.are in
nl'ma intl'igilor macedouenilor efirlurari de pe In "·U,
fenelele din I.lncuresti si totdeodat1i redactori la paIn,
flolcle macedonenn i)lin~ de intrigi ~i dCllIlDtnrL, Ex,
pnlzntii crc7"lnd cu partidul rom:\nese din Neg6vani
este de vinll, au cilutat sa so rll,uune ~i in consecin\a
,iu nilyfi)it ill frunlen uuei cete de grc,:omani din
acole sate, uci7.:lnd pc duoi preoli ~i pc uotabilii ar-
muui sunt al;,\1; tie multi in
c;lt pier'
de
foam~ ne ,
mani
, S'a seris prin ziul'e, cit eei duoi prcoti ~rau
mind ,;ei,I'alti IJonsHeni sil Ie dea p,lino!
'
uu ara m,in,
in~a n u sa
nrm:1ni ceea ce IlU csle ntIoval'at, Sus(iulitori eouyiu$i
,
c)
La Orlt,wvll a fost de asemonea twis
tot de elitre mir.erabilii de greIJi! '! $; noi
ai causoi romune, ofici,in,1 )'01l1uno5to, ambii'prooti
erau albaoezi, (lintre cad Papa CIll'istu literat dn
3
  valoare, a tipftrit in limbo albanezli mai multe 111_ pc iustitulol'lll Ckma, contra ctlr,niD
  valoare, a tipftrit in limbo albanezli mai multe 111_ pc iustitulol'lll Ckma, contra ctlr,niD
 

valoare, a tipftrit in limbo albanezli mai multe 111_

pc iustitulol'lll Ckma, contra ctlr,niD Greeom,nnii_ poartfi

crfiri cu co~rins patriotic ~i poezii natioualc , Popol'nl

o

urn de moarta

de oarece in tlmpull'~slJOlUlttl greco-

alb?nez a plerdut 'JIl ac:ea,tli

ocasio po

uuul din coi

cansa relatiiIor sale ell ,_

_ petre e llto la flll1nsa ~, Turlo,

uhde grecomonii sunt pnterniei c1\ci primese ~ju,t,oaro pentru ~noale ~i biseriei c hiar de In eompatrlO\u lor alla\i in Romfinia_ Faplelc instl inldmplate la A\'de~a ne pune illlr'o nd,\ncfi intl'istare, de onreee c patrID

ttlr<: el [l fost (1~usiderat diu

Tun'ii, r:[l spioll ul 101'!

Nu

u e surpriudo cel e

mat de seamll seriitori ~i apostoli natiouali ai s1ii ! lat1l (lUI' la co So I'ednce marea ispra,'11 a~a ziM gro- ,'easc1\, pornit1l din intrigilc dcsbr1lcntilor de rn~ino st.llpi de <:afcnele diu Blleure~ti, nfici era inadmi~ibii cn 0 comllnli rom,lno-albanezlI inconjuratli de alte

';omu~e alb~noze ea Eloya, Ple~ol'i~ta, CotOl',

Ma-

Itala ~I Flormn

sil fie elllcatil de bande

inarmate de

lu

l Apostol Mtlrgtll'it, (m ~lIoalfi roman", ,de ,Puste, 38

greci, veni(i diu Hegntnl gl'eceso toemaiinnenll.lIl ani si eomuua uatulll a celor mai mtll~llllstlttlt(m do

greci, veni(i

diu

Hegntnl

gl'eceso

toemaiinnenll.lIl

ani si eomuua uatulll a celor mai mtll~llllstlttlt(m do la f;<;onlele diu Macedoniu, unde in sfl1r~it numui "ioc

Maoedoniei !

 

.:.

 

e)

In npropierc de

ViallO-Cl':'I1ll'o

in dl'umlll de la

 

Kailnr entre acea comuufi a fost lIcis' ('onstantill Ghien-

n'o'l'I'ut u'a gnsit un "olti~orill budgetul romfin , Dacll intr'ade\'cr iu A\'llda ar Ii intrat bande strfiine, (:um s~ poate eu lormitorii sll nu Ii prins de_ vesta ~i sil 10 Ii esit in cale? Cum se face c1l nUffial -I8 lIase ala oati'onali~tiIol' an fost distruse, uI'zdnd chiar biserieD fii !;conla greael', j?

 

Papa. dire(\torlol ~coaleY I'om"no din \,Iaho-Clisllra, AceasHI ,',omun": este 10cuiUI nnmai de at'om,ini; par-

bdul g~eco,,?an !usa este en mlllt mai pllternic do "ftt , ;c l natIOnalIst ~I <HIm Ghi<:a-PapD era uu temut ad-

a fost slIprimat de grccQmani.

Proba en e,te

,

Ceea ce in~lI intr'ade\'cr esw trist ~i pllgnbitor pen-

vorsar a~a e en

i

s'u

p"ndit <:ulea in zilla c,ind se stia c1\ se

tru ,:all5a romiln!l, 0 faptul <:11 inslitutorii de prin toate locurile allestea, intnind intr'o spaimll groSll\'iI nu ,p1lrllsit comnnele lor, refllgi:lndu-se in Juuina, Alles- tor impI'ejmllri cum ~i mni ales persecutiunilol' ,sal- 118tiee ale yaliulni diu lanina Osman l'a~a, acel tlgl'll inimh' al oricfirei cause uobile, inregistram 'tellO/'O-

I11'i1l pcll'{ile

Janinci

me s'a

r e intearee etc la

Ditolia, eea c e

de

sigur

u'ar Ii

putut'o face

de (.it

lin

consntenn

al s~u !

,f) In sf,lr.,it s'au mai comis (',\le-m omol'ul'i de arom"oi la Avdela, lltiiasa ~i Turia, 10 c nIitiiti din Epii' nnde nu sllul, populate de efi t de QI'om;llli, form,lntl Illl Inot de <'omune p,lnu Giltre rele 100lUite de albanezi. In toate aceste trei eomune unde existil ,<;oalo romfino

-

de :J8 ani in A I'd cIa ~i do 25 ani' in Duiasa ~i

eil'ea. eli nici 0 '1COIdti dc dudeis 1'lilld ac/(m !

Peutrll ce dar al,ita alarmli contra greeilor ~i iu

Turi~,-:- pnrtidele grecomune suot puternice iar lupt~ fratrwHlii se aflr. in pal'oxism ,lin <'allsa modllllli ne-

 

spedal a gl'ecilor din tara romfineascii din p,artea ~lir­

turarilol' macedoneui discipoli ni lui

MargarlL., curl att

demn de ~icaoe, dcnunturi ~i perseclltinlli de eari so folose~te uo partid contra altuin pentl'll a se distrllge~ Grecomanii arom"ni aptati <Ie arhiereul grec dill Gre- hena s'au couslituit ill bondc la cQI'i s'au raliat si al\ii de prill c omuoele vecioe nlbaneze ~i romllne, A;t

putut sa iuducn lumea ill eroare ~i ~Ili~r sr, ill(li~putla pe "tl\'el'U ea sn cOQl'lI socotealu celm dill Atella ! [nca odattl no inlt'ehllm co se nscutlde sub cutele cumpallii

violente ~i furioase contra grerilor , cnri tlU existli in Ma.,edonia ?

laiat :<03 lIatiollaIi~ti ~i au dot

I

Dinlro con\'orbire ee am [lvu! eu un inal! fnn0tionUI', care 'mi zicea. 'mm eil guYel'lltll este preoeupat de a

~i Daiaso,

iar 10 Tul'ia

uu ars.

fo <: casolor in Avdola fCl'tlstraole ~i an rnnit

de a ~i Daiaso, iar 10 Tul'ia uu ars. fo <: casolor in Avdola fCl'tlstraole ~i
117 gi\si 0 ~olntie UelUnU sprc D. c~i din nduola iuelll'd\- tUl'i\, mi s'a afirmat
117
gi\si 0 ~olntie UelUnU sprc
D. c~i din
nduola iuelll'd\-
tUl'i\, mi s'a afirmat ell in IJterfilL' a,ytt zisPl ,UtlCeilllilit
dip/omalice, ,lit ,, 'til' OJ[// Albtweli; accn.ta tlupi! arii-
tilrile c;artutal'ilol' mn,)euoueni! Imetliat "e am auzit
aceusUi vesto surpt'iuzllloHI'C pent"11 mine t:a macetill.
neau, mi s'a iutill'it conl'ingl'l'ea ci! eleoii llli .IftliY/(/I'it
illYlle lit erom'e. ell bllntt ,r[iillftl !lltcerllltl IlIIII/tilliei,
e/)1/tilllt!/IItZ meloYtt Sit dc ·II C!I(/I'C ,yi tles('onsitlel'tlrc a de-
mel/tutui albone:; /I/Il il/feles ('tl ei dlle en jlll' ,e CtlII/-
punic eoutrt! JIIIIlI' prelill,yi !lI'cd ill ,IIcn'etiollill, e/l cri-
lIIilla/lt/ S£'OP de a se prot/lice II rltpJ};J,'/l tle/illilit'll t'It
Pufrial'dtiu Sfllbilil/dll,se 0 1WIIli m'iell/Ill'e potilinl i,t
Balami jll'ilt colljle),{/I'ell NOllltillid IIldtllri de BII{!I({/'i;
dll,YlJIlIll i i implacllblU tli ,,"a/llltilli ,yi IlIlIi file" fli Nc-
!lflllI/lti ROII/lill, pl'epm'lil/(/ in modal a('esla rI/ ll/tll(i
,y/iill(d ,vi ('/t II crimil/alilale Iti,'li pel'eehe 1111 IIIIII/(/ i
ilccrclat aduala illll,i\rtil'e pc Yilaycte, UII ex isla 1'0
ha~a lil'cplllilli lraditioual de «it doua mari ~i Inlc
divi~ii admillisi.ra(jye llumite viziriule. "olldllSC de ul-
lmuczi din taW in fill, UU1I1 la lauiua ~i aHulla $<:odra
(Sclltal'i). A tl'cullit sa ellrgn valli"; de s:lug~ all13Ul'z~
penll'll ea ,wtllala di\ ' izio ndministl'ati"~ ~e vllaye!e sa
pou!a Ii aplkntrt abia in 1814! SI ap(~1 emu SlIut PI'(~­
pl'ictarii piimfllllnini ill lI/u"CdOIl/u,
me
su~t, h~u,y­
oual'i, jnuee',lol'i, al'malii. uuea uu Albanezn ! tillar
ill llotl\a ~talisliea de lIIoi sns, nude am i,"Sl'IIlUUt
,
eomuuele di.l('ute de a~a zisolc baude gt'cce~iJ, an,I, do:
"edit ef' Arom;llli gnnt umestceati cn AluaueZIJ ~I
lotnsi dll'tlll'urii maeedouelli Iln Yocsr. sa dea la lnmiuii
ade; arnl! ])UI' , ,;nd s'u nplient rerormele in a\'U ~i~
~Jacedollia dospr·
due
nsurzian
ziurcle lmrol'ene ~I
1!lIpU de "dc l'Om';lle, di se opun la iutr~dllcereu lor,?
1Jwar/ta 101' ,yi It alballc: ilol' prill viilol/J'l'a
IIlIe,L'(/I'e {t
Oare
daea
Alloanezii n'ar Ii iu ~lacedollln, ee nCYOle
Jfaeedolliei,
tim'
inca
11/(1/(ill</
ill
£'Oaste{e
Iloll/(illlei,
Ul'
aYl~a !-ii,
se "PUlI?"l
la aplictlt'ca
ullor
l'cformc,
ca.-'o
,'WII/Il
lor, pll,~Ctt IIlbai/e:lIlll i ~'i aroll/li,tlll"i oiilol'i
u u slInt pc piclea lul'? Au ei
iusll aripi de sl~onm dill
IIs/u,yi
liIll!lul'i! ~(j·am tint
pCl{eet de
loin, ) seama
" f,
hotul'e la Iwlul'c
eu sf, I'esiste ,,,mtra Ilulgul'llor. S!ll'-
gUlloitil social
murgal'itbt, contiulH'\
Opl:l'U dn jefuil' \
hilol', Ul'oeilOl', "al'i ell IOli Se l'lflllg de iuciildirile al'-
a
hndgetlilui
i{ollltioiei
enOl
~i dc mi"itiliisol'c it
I i ll ·
uiln\ilol' la gl'anilele 101' 'I
,
\'el'llautilol' l'om,lui !
efid
sa
fim
dl'ep\i
~i eillsli\i;
1111
e
de "JIIIlS
~
Ca,~i illtl"utievl\I'
I l iut! SItUt. UI :ciu,
I'a ('i fOl'meaz :i
inveutie
diplolllnlidi
aleiltnilii
din
trei
Yilaye!e
~I
mujoritatea populutinll ci ill u~a zis a :\Iucedunie tliplu-
pOl'eelitu Macedouia iu !law popllla\iile blllgnl'r., Sfll'bii:
mlliidi? In villlyetlli Ves k ii h, d llpii ul'iit:1I'il u Illi lie-
aronulnit ~i greeeasc:a sli pl'ctilldn nocal'o In 1'Iilldui san
ral'll cel mai UOII
stllti&til'iUU a!
llait-anilOl', upl'oape
cil al'o dropllli de a Ii llillnitrt 1Illlcetlolle(IIUi,
peuh:n n
!olalitateu
I'upula(ici " rormca~tl alhallezii , II II lllfi r,; 11,1
se
tledde de ~oarla aeelei JH'OyjIlCii! Nu
0 suficlCut
nil
lIliliou lie sullelc!
III
"ilayellli ~Iouustil'
lrel tlill
~easc prerecillri SIlUt IOl'llilu in lutalitatc tic "Ibane~i
tlnn iu majol'itate, alta iu minoriinio tii ullmai in .pre-
ea 1111 dc&h'llhr,lat glln,.'11 e" eel tnrcose s(\ ,Ii"iua te-
rih.riul IIl1ill si illdh'izibil al Aluano,Mncl.loniei, u<:ce·
il,ind ponti'll
~"ol'l(('i1esale cl'iminale, <:a i~tI"o diyi?ie
rec tllm de Serliug'; IiI'Sl.'sl :' III
liuc So
g il scS'l sporadi'l
IH'C'n 11utilli iu viluyetui
Saloui l' , care in~;' es(e ,:01 l1Iui
sa apHcc ~i ill ('ca-l'aIUl diyi:l.ic S rl uu aphcu. rcformc,
pcntru a ll'unt'u 0 I :csliuuc cure uu e ?CHlU Cl dUI'~aza
mic! Aceste al'iilii"; slInt exacle uu uUlIlai lilll'i' llel'\lI'll.
(liu timplIl'i del'fil'tate allolo, iuc" illumte de \'eoll'eu
dar chial'~idllpil slntisli'::l "o llslIl lI llIi
ituliull dill BiI .,li a
'i'u('(:ilol' ill Ellropa ! IIl1lgal'ii
all ,'el'lIlIosClIl d, luate
, 'outelc
c ir.'c in 1II'lI1a ~C I'­
d':\l'OgOOll,
t,; Ul'C ti n acelcia~i
illcerdil'i1c
101'
de l'Ut'Cl'it·c,
ol·i l~;il de
sinish'u
toil
t'ctiir~lol' !-intc, In aral'a
de aceasta , la
l~~n, l'.;ilHl
,'a

IllnJollcsL nr Ii gU\'l'l"lIiillliinlul [lIl'eeSe,

1111

pol

sii

rClI5cascii, dici se Yor izhi de rczislcnla .\Ihanc-

zilol"

Wgiidllcsc cxislcnta ill

~i de

nccia

Ill!

lIIai

zisa

Macedonic! :'-iu trchue sii fie ciue-nl nici diplomat

prea ascu!it sau

sli aihii un spio it suprauman,pe ll -

tl'll a piitrullde slarca rcaW dc lucruri dill .\Ihallo-

Macedonia! D·~onl'll 1::. IJIlr/UlIII, tI;sl;l/>(/ sa;;-

IOIlrt! fIIy!.':(I, tlr"JlJ'c ('fIt'(' 11111 11111; 1I0J'bil iI/ III/ It,,:

nlase compacte a accstui popor chiar in

a~a

ill

1I('1'si

IIIf'l1Wl'iu ~i ('uri!

del' ell

IIJIIlIfi

e,,(('

Iwtllli

II~(/

fI

eillii/o";/ til! ~l'WW ol'i fa

illlt!/t'})f'iIIlW

nt

:i,"'i

II'S(;II,,;

IICI'S/illW'1l

I//(/I'('tlo-

dt!Jlwrt:o{iulw tll'lt'/,llli-

.11w.:ct/IJlliu

,"I/JIII/C:(1

aw''''',

,it' DlIJ'cel! /Ill ('.riS/I; 0

c:./lalii :ji /'t'('UlwscuJ.i (l {I'olllit!rci d~! 1:.'" a .ll/w/li'-;II!~

l'entru ce ,Iar ahitea millciulli ,lin parlea ~Ieahlci

1l1iirgiirilislc dcprinsc in rclc ~i inramii '!

Hiispunsul csle u~or de dal.

dc

callza aIhanezii

l'rma~ii Illi ,\p"siol

dUJl:'i chipul ~i ascmiuHlrl'a lui. nl! VI'UCSC

Mnl';.!uJ'il

s~i amlii

)lenlnl

ea

ei

~lill prell

\Ihanczii s'Hr ridil'n l'lIl1ura-

licc~lc pl'illll"O inclll"ujarc Illoenlii Ol'ic;.il dc mica

<lin parlea Stalului Hllm,on, ill ziua aceia "or sciipi, I )e ,'eci~ din "hial'e hud"elul eel al,it de feculld al !,;rei. Ei ~Iiu pl'ea hine c:1 Alhanezii pili sil dea In-

hinc t~:i alllnei dhul

"

.,

\'iluri de grnne Gl"ccizlIllllui ca ~i Sladsl11ului

in

Balealli. insii

nil

\'I'OCSC

Sil

pian!:t

sihmpuuilc ac-

luale, illlhuihali p:lnii in g,it in

hOlllgctul

4\cc~li inllivizi

1111

vroesc

sit ~lic de

HOllltill !

pn'gresnl

cattzci

eonlra

§i de gat'cii!

lot,

nationaic

,~i tic apiirarca

!iu'ji

Illa1\1C

pel'icnlelol' "iiloal'e, ci de inleo'cse persollale

~Ii-adllc H1ninlc

c:ind ell

I"cduccl"ilc

InHlgetal'e ale 1)·lui lIal'ct,

cum accaslil adunilllll'ii

inllllulii lipa pl"in

eufencle":i uGlI\'CI'lIan!ii rom.ini

«all inll'ehuin!al pcnll'u ei persoll,o\ ~i ciienle!a 101' "politic:i din laO',; liltHllll'ile deslillalc clllillr!!i 1'0-

~(nHlnt' din sll":iilliilalc ; c:i

fala

«rate,

IllUccdol1l'llii, nellol'oei!i

cll reduceril

(\lIC-

de dill"e gll\'cl'nele

:10

" larii.

lI'au

all drlllJl

de aplIcal de dt

CHI'l'

'i

sii 5e

adr~­ r:l\'nc~lc ~i de la

l4SeZl' gu\'crnuilli llnlici,

l(t'are

\'01' dlJHiln

rl'COIl1J)l~IIS'~ h:inl'!5ti lIIai llwri

tl .

PClIll'li ei

napollalisUlul sc I'educe la cinc

{HI

lll a i

llJull!

"Iulld c:illd sa

riieul inler\'cdel'e"

illll'!! )1.

Sa Hl'Ul'lc

enrol ~i Hcgl'lc

(icurgc.lI

(~rcdci la

.\hazzia, lilt )Iacedollellii

llIai IIcllcllllle pl'ill carelll'lelc ~i slriolile

I'l'lIfCrall

"Il"illiele celc

Capita lei

clllllo'a III!ch ' pllllui SII\' CI' ; "I, clldnle ,'ari IIIl 1'111 Ii

I'nslite dc e,it de indi";zi anarhici ~i Hlllurali. lata

pClllrtl

cinc s'a arUIIl'at ClI

proflizillllC

milioancJc

(

 

Tiirl'i.

t'a

s it

I'l'sarfi

()

p:"iHimidii

alcit de pericu-

Illasio 1111 1lI0llltd in B:o\calli, d,,,'

chiar

ill

Hegalul

l\ulIl:ill !

 
 

1):11' ill

sr.i

scopnrilc m~Clll\Sl' tlnnarile dc I'ar-

hll'arii

IlI:1CCflOnClli t

all

rust :tlillSt' ,

lldapllnile ell

(j.recia

all dC"l'lIilmai dll~m:1I1()aSl' l'a ol'il'.ind. (~lI­

 

,

' co" "11

nllm,;n, pC1l1o'1I a

salist',,,,c

"pill;'o

"lIhlicr.

 

din

tara cal'e

nici odala n'a

rust edilicaln

IHI:-,: ' j

ill clIllo~liinli\ de l':H11.a

aSllpra

slii

ci

I'calc

de IlI-

crul'i dill

Balcalli

l'WIt ~i pl'nlru a "tillCl' 0 m.il1-

g;iicrc 11Ipl;iltH'ilul' apl'igi ai lIaliollalisllllllui l'OIll:ill

   

dill

)Iace<iollia, "

cel'lll 1'0I'llla I Go'( cici

iufninarea

 

~i l'clragerca

hantll'lor de

pl' Il'I'i(ol'illl

hll'l'ese.

riI-

,

6

 

(';ind'o res(llIllz:itoarc dc oll1orm'ill' sih'!ll'~itc asuprn

cklllenlllilli 1'IJ1lI,;n! Fie incredill!at GII\'el'lIl1l 1\0-

,

m ,in ca dnc:i HI sla in m:illn clHHluciilol'ilol' )lulilici ai Uegalillui gree dc a illlhin:l handclc din Turda

 

-

ell

tnate ifnscle lie tcrihililale

l:C ~i-a Inal

gu-

 

Yel'lIul Hallys- al' face-o,

liiolll-c;; (;rel'i:,

tire prea

mad illll'n~se sll'.ins legalc ell

lara

ROIlHincasctl,

COllslatitlll ills~i cii .ltic\'iil'u\ii \'il1()\'ati

ai calamila-

Plol' ce

S'illI

niiptisluil

<lslIpra

e:ltlzl,j

rom.inc

din

\lalcani, slall nt'lllrhllra!i ~i i~i cOlllinu'1

ispr;;\'ile

1

 

11)1'.

Palriarhia

gl'l'adi

din

COllslanlilu'poll'

care

I"'(','e<le unde \'a <Iuce s!leeesul dil)lolllalic .Ie la

10 )Iai

I!IU;), lI'a <Iezarmal ~i IIU 5e ~Iie dae;i nn ""

s!leeesul dil)lolllalic .Ie la 10 )Iai I!IU;), lI'a <Iezarmal ~i IIU 5e ~Iie dae;i nn ""
40 dllce la exlrem 11Ipln illcol1~licl1lii de hrnluJiLii!i ~i eseesc conlra Al'Onltinilor nll!ionuli~li. All

40

dllce la exlrem 11Ipln illcol1~licl1lii de hrnluJiLii!i ~i eseesc conlra Al'Onltinilor nll!ionuli~li. All \'inoyat

de loale ncregnlilc pclreenle pc le!"itoriul Stl", esle

~i Ireilnc faclII

sliip,innl legal, gllyel'l\lIl

oloman!

.Cc face nccsl gU"CI'1l '! Cad sllnt m iis urilc cc n so-

colit nemel'il s, i i" sp"e a illlpedica ulrocilii!ilc ~i siluirele de eonsciin! ii comi s e de ciilre hUllde grc-

comanc de

albanczi ~i l'onHlni,

SllPl1.5i

ai

siii

m;-

.nll'!i!i de Palriarchic conlra

~,11 Illud

de Cilt grccc~lc '! Pcnlnl CC Herst vennl gU VCl'll Insii

~i Ill' sllprimii p"in fOl"ln ,armaW ee He

si!ie,

Ill,,,,e'! Penlm ee bandi!ii Ill' sunl ~i :ll'ullcu!i in inchisOl'i en 511 '~i in

allor snpn~i lol ai siii,

em'j In!elcg s ii sc runge lui DUIllI1C7.CII

nelegiuirile

comise

eonlm

ill

I" disJlO-

nalionalilii(ii 1'0- umuiril i, p"in~i ::. dispJaln cl'imc-

o masudi conlt·" bandi!ilo,', en loale injonclinnilc ee Ii s'au fiicnt de represcnlan!ii diplomatici ai Ro-

eu sarea peulru ca

jn sehimh sa uu facii nimic! Da,' iubiren specialii

ciilre Hom.inia a GII\'Crnlllui IlIrc s'a do\'edil in 'deajuns cu ocasia nnmcroaselor .persecII'!iuni In cnri lnslitu!iunile rom.inc din vilayellil Ianinei ilu fost expuse din pm·te" cuinelui asial, Valiul Osman Pa ~a

care

m"i exislil en Ho-

lol ec hl"llllla

mliniei, sau promiland marca

din Ianin"•.\cc"stii heslie cu chip omenesc,