2 Nr.2/3 (24/25), 2001 - Apriirù, Maiù, Cirisharù, Alunarù, Agustu, Yizmâciunù.
BANA ARMÂNEASCÂ
USIA
REVISTA “BANA ARMÂNEASC”
(thimeljlu, njedzlu icâ ncurpiljeatlu)
Thimiljiusitâ tu anlu 1996 di Dumitru PICEAVA
alushtoru numiri: 2/3 (24/25) 2001
Editatâ di Fundatsia “Bana Armâneascâ”
Redactsia, Andamusea di Aminciu (K. Mantsu)2
Hãrgiuirli ti tipusearea alushtui
Premiili “Omlu a Anlui” (Alex. Gica), Zborlu
di dishcljideari (D. Piceava).........................3/4
numir, 2/3 (24/25), 2001 (1.000
Idhisea ali K.Mantsu, Y.Platari (A. Piha)..5/6
cumãts), furâ fapti di Fundatsia
Carti di la Y.Platari, Y.Mantsu, ...................7 “Moscopole”, prezidentu Dima
Dzua Natsionalâ Armânjloru (M. Bara), Zborlu Grasu. Cu 500.000 di lei nâ agiutã
al D. Piceava, K.Mantsu............................8/9 shi prof. C. Grasu di Cunstantsa.
Zborlu al V. Barba, Prota sculii (K.Mantsu), Redactsia efhãristiseashti a tutulorù
Sculia (Tashcu Iliescu)..............................10/11 atsiloru tsi nâ agiutarâ pânâ tora ta
Gala a Vâsiljelui Gagi........................12/13/14 s-putemu sâ scutemu tru migdani
Hagi atselu Marli...(D. Picerava)..................15 aestâ revistâti sh-yini cu pârâcâlseara
Istoria a Machiduniiljei (T.Babali),.........16/17 cãtrã tuts Armânjlji cu vreari ti fara
Dit Istoria a Meglenitsloru (V. Coman.......18 sh-cultura armâneascâ s-nâ agiutâ sh-
Carti di la Yeani Mantsu............................19 di aoa shi nclo. Mash ashi va s-
Partia-a Armânjloru dit Machidunii...........20 putemu sh-noi, tu aradha a noastâ s-
Di zboru cu Dr. Picerava............................21 lji-agiutãmu Armânjlji.
Congreslu FUEV. Progrom (Kira Mantsu)..22
Numa di Machiduneanu (Y.Beica, PAREIA REDACTSIONALÂ:
D.Piceava).................................................23 Marilena BARA, Mariana
Numta la Armânji, Numta (Ilie Ceara)..24/25 CACIANDONI, Ilie A.CEARA,
Hâbãri..................................................26/27 Alexandru GICA, Sashu YERÂNDÃ
Rebus, ( D.Piceava, Vanghiu Dzega)...........28 (Lozovo-Machidunii), Kira
Poezii (Ilie A. Ceara).......................... ..... 29 Iorgoveanu-Mantsu, Aura PASHA,
Cazlu Sotir Bletsa.................................30/31 Aurica PIHA, Mihaela SHUTSU,
Willy Wisoshenschi, Dima GRASU,
ANDAMUSEA A SUTSATILORU ARMÂNESHTSÂ DITU GÂRTSII anù, zborlu nai ma multu avdzâtù fu
AMINCIU - 7-8-li di Alunaru 2001 “elinizmó”. Câpiili a sutsatilorù armâne-
Easti dheftura oarâ tsi mi-aflu la duchescu câ nu dormu, mutriiu câtâ
Andamusea a Sutsatiloru Armânjiloru nicuchirlu-a meu shi-atsea andamusi
ditu Gârtsie. amutâ ditu ocljii-a noshtsâ n-aspunea c-
Anù fuiu trâ prota oarâ la Andamusi aveamù intratâ tu yisù. Trei dzâli di
shi-atumtsea suflitlu-nj fu aputursitù di-
muabets cu pâpânj, teti, lâlânj, tiniri shi
ahânti ducheri tsi nu mi-alâsa s-alegù ficiurits. Trei numtsâ tu-unâ Dumânicâ
yislu di naevea. Cându câlcaiù prota oarâ
di niagârsheari. Ma, tu-aestâ protâ intrari
Aminciu, aoa shi 12 di anj, acljimaiù tu yisù aveamù vidzutâ mash niheamâ di
atsea cali “Intrarea tu yisù”. cultura armâneascâ tsi nica bâneadzâ tu
Câ tsi altâ putea s-hibâ trâ mini cându
Gârtsii. Dupu altsâ dzatsi anj, vidzumù
tahina, di pi balconea a udãlui ditù hotelu
shi bânãmù, trâ prota oarâ, Andamusea
iu armâneamù, avdzâmù lumea pi cali a Sutsatilorù Armâneshtsâ ditu Gârtsii,
azburânda armâneashti? Dealihea yisù! Aminciu, la 7-li di Alunaru 2000.
Nj-ashtershu ocljii, mi chipuraiù ca s-Anlu aestu, ca shi-anù, Aminciu s-um-
plu di Armânami i
di xenji tsi-avea
vinitâ tra s-veadâ
mushuteatsa alea-
ptâ a cânticlui, a
stranjlui shi-a gio-
clui armânescu.
Misuhorea vâzea
di iho armânescu
... Ma, cu dureari
u dzâcù, anlu
aestu s-avdzâ shi
ma ptsânù limba
armâneascâ. Aoa
shi-aclo câti vârâ
cânticù cântatù
pi-armâneashti!
Coru di bârbats la Andamusea di Aminciu - 2001 Shi ma multu di
Mihai TUGEARU,
Tehnoredactoru: Stefan PICEAVA.
Revista poati s-hibâ yivâsitâ shi pi
Internet la adresa:
www.geocities.com/armaneasca
E-mail: piceavad@cmb.ro
Adresa a redactsiiljei:
Sos. PANTELIMON, nr. 258, bl. 47,
sc.D. et.6, ap.241, cod 73559,
Bucuresti. Telefon: 01/628 27 86 shi
093/609266.
Abonamentili s-facù la adresa a
Redactsiiljei.
Tinjisits yivâsitori,
Nai ma bunâ cali ta s-vâ siyuripsits
continuarea a colectsiiljei a
revistâljei “Bana Armâneascâ”
armâni abonamentul! Pâhãlu a lui
ti un an easti: Ti yivâsitorlji di
România: 90. 000 di lei. Ti
yivâsitorlji ditu xeani: - 20 $ SUA
icâ 35 D.M.
shtsâ ditù Gârtsii, atselj tsi organidzarâ
andamusea s-pari câ au scupo mash
tsânearea a gioclui shi-a cânticlui
armânescu pi gârtseashti.
Avdzâmu mash-ndoauâ zboarâ
armaneshtsâ: “Ghini vinitu!” i “Frats
Armânji”. Avemù nâdia câ tu anjlji tsi yinù
va s-putemù s-avdzâmù tuti zboarâli
ofitsiali pi armâneashti shi-apridusi pi
gârtseashti. Mash ashi Andamusea a
Sutsatilorù Armâneshtsâ va shi-agiungâ
scupolu trâ cari s-adarâ: tsânearea tu
banâ a culturâljei armâneascâ. Shi,
culturâ, va s-dzâcâ prota shi prota limbâ!
Ma s-nu-avea limba a loru, Armânjlji nu
va-shi dzâtsea Armânji shi Gretslji nu va
lâ dzâtsea “Elinj vlahofonj”!
Limba easti prica atsea ma aleapta tsi u
au Armânjlji shi tsi puturâ nica s-u tsânâ
tu banâ, cu tuti cripãrili, fuvirserili shi-
avinãrili tsi li trapsirâ tu pidipsita isturii
modernâ a Balcanjloru.
Cându va s-avdzâmù câ s-azburashti
armâneashti la Andamusea a Sutsatilorù
Armâneshtsâ ditù Gârtsii, va s-dzâtsemù
câ Gârtsia tinjiseashti atsea tsi simnã
Strasburg, la 24-li di Cirishearù 1997 -
“Dimândarea 1333” - pricunushtearea a
Armânjilorù di Consiliulu ali Evropi.
(continuari la padz.17)
Kira MANTSU
 BANA ARMÂNEASCÂ
Premiili “Omlu a Anlui” 2000
“BANA ARMÂNEASC”
Sãmbãtã 10-li di Martsu 2001
Sâmbâtâ,10-li di Martsu, fundatsia shi
revista "Bana Armâneascâ" ahârzi
premiili "Omlu a Anlui 2000".
Easti a patra aradhâ cându s-tsâni aestâ
yiurtii armâneascâ. Tu prota parti a
yiurtiiljei, tsi fu pãrãstisitâ di Marilena
Bara, furâ durusiti premiili “Omlu a
Anlui”. Ea fu dishcljisâ di prezidentul a
fundatsiiljei “Bana Armâneascâ”,
Dumitru Piceava cari sh-aspusi idisea
(mesajlu) cãtrã oaspits.
Premiili, câti unâ dhiplumâ sh-unâ
mushatâ ayalmâ (sculpturâ) di brondzu,
adrata di Dumitru Piceava, furâ amintati
di: NEAGU DJUVARA, ti tut pidimolu
tsi-l featsi ta sâ scoatâ tru migdani isturia
a Armânjloru; YIORYI PLATARI, ti
lucrul tsi-l
featsi tu du-
menea a artâ-
ljei cum sh-ti
cãrtsâli tsi li
anyrâpsi ti
isturia a câ-
sâbãlui
Aminciu;
ATHANASI
YIORYITSA
(paplu Nasi):
ti tsânearea
yii a limbâljei
Yioryi Platari
shi a conshtiin-
tsâljei armâneascâ tu Machidunii prit
cânticù; SOTIR BLETSA, ti curbanea
a lui ti limba armâneascâ. Ahoryea di aesti
premii furâ dati shi dhiplumi di tinji:
- al Lefter Naum, ti agiutorlu dat ti
tipusearera a unui numir a revistâljei Bana
Armâneascâ; -a Sutsatâljei Culturalâ
Armâneascâ di Bucureshti”, (preziden-
tu Custica Canacheu), ti agiutorlu dat ti
tipusearea a unui numir a revistâljei Bana
Armâneascâ; - al Yiani Mantsu, ti idyiul
lucru cum sh-ti agiutorlu tsi-l deadi ti
tsânearea a Congresiloru armâneshtsâ di
Freiburg; -ali Liga a Armânjloru dit
Machidunii (prezidentu Mita Costa
Papuli), ti cilâstâserli fapti ca limba
armâneascâ s-poatâ s-hibâ anvitsatâ la
sculii di fciorli armânj dit Machidunii,
- al Constantin Caracoti, ti agiutorlu
datù ta s-ahurheascâ anvetslu armânescu
la sculiili dit Custantsa;
-a dhascalitsilorù Mioara Gospodin,
Manuele Caraveli, Chiratsa Barzecu
sh Angela Fudulea ti lucrulù tsi-l
featsirâ cu fciorlji armânj di la sculia
numirlu 12 dit Custantsa.
Deftura parti a alishtei yiurtii fu
pãrãstãsitâ di Mariana Caceandoni. Tu
aesta parti cântarâ
pareili:
- "Lutseafirlu"
(ficiuritslji di la
sculia 12 di
Custantsa); - deputat în Parlamentul României. Cu
"Pilisterlu"
(pareia di cântic
sh giocu a Sutsa-
tâljei Cuturalâ
Armâneascâ di
Neagu Djuvara Bucureshti. Tu
aestâ parei cântarâ sh solistili: Aurelia
Caranicu, Flori Costea, Victoria Vlase,
Ianula Gheorghe shi Mirela Ciobanu.
-"Mushata Armânâ" di Kogãlniceanu,
parei cumândusitâ di Wili Wisosenschi.
Aspusirâ poezii Georgiana Naca sh
Andreea Bishinicu. Poeta Aura Pasha di
Custantsa recitã dauâ dit poeziili a ljei.
Cântã shi Paplu Nasi cum sh hilja a lui
Maria Zicova.
Festivitatea s-bitisi cu imnul natsional
a Armanjlorù "Dimândarea Pârinteascâ".
La yiurtii furâ ma multu di 300 di inshi.
Dupu spectacolù multsâ Armânj s-dusirâ
la Pizzeria "La Machedoni" (iu easti
nicuchirâ Armâna Zoe Carabash) ta s-
mâcâ, s-cântâ shi s-gioacâ. Fu unâ searâ
armâneascâ multu musheatâ.
Alexandru GICA
Zborlu di dishcljideari
al Dumitru Picerava
Stimati oaspeti bunã ziua shi bine ati
venit, astãzi 10 martie 2001, la aceastã
adunare aromâneascã organizatã de
Fundatsia “Bana Armâneascã” shi de
redactia revistei cu acelasi nume, cu ocazia
celei de a patra editie a decernãrii
premiilor “Omul Anului “.
Aceastã întâlnire de astãzi este pentru
noi cu adevãrat o sãrbãtoare datoritã
faptului cã este o intâlnire cu minunata
limbã aromâneascã, cu muzica aromânea-
scã, cu dansul aromânesc shi cu acei
oameni care se luptã pentru îmbogãtsirea
istoriei, limbii shi culturii aromâne
precum shi pentru recunoasterea etniei
aromâne ca o etnie aparte în tãrile
balcanice în care trãiesc aromâni.
Pentru ca întâlnirea noastrã de astãzi sã
fie cu adevãrat o sãrbãtoare am primit
ajutor din partea multor oameni simpli cum
shi din partea unor organizatsii neguver-
namentale cum sunt: Fundatsia
“Moscopole” din Bucuresti, presedinte
Nr. 2/3 (24/25), 2001 3
Dima Grasu, “Organizatia Tinerilor
Aromâni din România”, presedinte
Mariana Caciandoni, Fundatsia
“Musheata Armânâ” din orasul Mihail
Kogãlniceanu, presedinte Willy
Wisoshenschi, Fundatsia Iosif Constantin
Drãgan, care ne este gazdã astãzi. Aici
trebuie sã multsumim doamnei directoare
Cojocaru care ne-a ajutat sã putem
organiza întâlnirea de astãzi în aceastã
frumoasã salã. Mare ajutor am primit din
partea Societãtsii Culturale Aromâne din
Bucuresti, presedinte Costicã Canacheu,
aceastã ocazie tinem sã urãm mult succes
domnului deputat Costicã Canacheu în
înalta functie de deputat si trãim cu
speranta cã aromânii di România, care
încã nu sunt recunoscuti ca etnie aparte
si nu pot avea din oficiu un reprezentant al
lor în Parla-
m e n t u l
României, asa
cum au toate
celelalte etnii,
vor avea în per-
soana domniei
sale un sprijin
de nãdejde si cã
va fi o portavoce
a lor - în sensul
de a exprima în
Parlamentul
României
problemele
aromânilor asa
cum a fãcut-o
în ultimi patru
ani senatorul
J u s t i n
Tambozi.
Multsumim
de asemenea
pentru partici-
parea la aceastã Nasi al Yiuryitsa
întâlnire a Ligi
Armomânilor di Macedonia reprezentatã
de presedintele sãu Mita Costa Papauli.
De asemenea vã multsumesc dumnea-
voastrã, tuturor, pentru sacrificiul ce l-ati
fãcut pentru a veni si a fi alãturi de noi la
acest eveniment unic al Aromânilor din
România shi de peste tot. Vãrog sã-mi
permiteti acum sã mã adresez oaspetsilor
veniti din Macedonia cum si tuturor celor
din Români în graiul pãrintesc, grai cari
a fost recunoscut de cãtre Adunarea
Parlamentarã a Consiliului Europei, încã
di 24 iunie 1997 prin Recomandarea 1333,
ca limbã a aromânilor.
Tinjisits oaspits,
Bunâ vâ-i dzua shi ghini vinitù adzâ la
aestâ andamusi cari, ti noi, easti unâ yiurtii
ahoryea shi, avemù nãdia câ va s-hibâ,
pânâ tu soni, idyea sh-ti dumniljili a
voasti. Voi ca tu numa a mea shi a
ântreagâljei parei redactsionalâ a
 4 Nr.2/3 (24/25), 2001 - Apriirù, Maiù, Cirisharù, Alunarù, Agustu, Yizmâciunù. BANA ARMÂNEASCÂ
revistâljei “Bana Armâneascâ”, s-vâ mash unâ statisticâ di
aspunù aduchirli a noasti di harauâ shi zboarâ latini, gârtseshtsâ,
tutnâoarâ s-vâ li-aducù nai ma aleaptili slavi, anturtseshtsâ, ea easti
efhãristisiri a tutulorù atsilorù cari avutù atsea tsi-adunã tu ea mindu-
buneatsa sh-vrearea ta s-yinits aoatsi shi eri, filozofii de banâ, du-
s-hits ningâ noi tu aestâ dzuâ ahoryea, cheari shi dureari di njilji di
tu aestâ dzuâ aleaptâ di yiurtii a limbâljei anji! Politica di adzã a
shi a farâljei armâneascâ. statilor iu bâneadzã Armânj-
Voi s-vâ aducù aminti zboarâli al Nushu lji easti idyea icâ aproapea
Tulli prit cari sâ spunea, cu aoa sh-unâ idyea cu atsea di unù chiro.
sutâ sh-tsiva di anji ma nâinti, câ “limba Armânjlji nu potù s-
easti istoria a unui populù, easti semnulù anveatsâ carti pri limba
câ aestu (populù) bâneadzâ. Fârâ ea armâneascâ, nu au biseari-
populu easti mortu, easti ashtersu dit câ iu lituryisirea sâ s-facâ
cartea a lumiljei. Nvitsâtura easti cândila pri limba armâneascâ, nu au
di malâmâ cari avinâ lâeatsa sh-tsâ emisii la radio icâ la televizii “Ficiuritslji di la “Musheata Armânâ”
lunjineadzâ casa, tsâ lunjineadzâ icoana. pri limba armâneascâ. s-durusim premiile “Omul a anului”,
Casa a noastâ easti armânismul, tsi va Tu Gârtsii atselji cari voru ta sâ-sh tru a patra editsii, a personalitãtslor
dzâcâ, sentimentul natsional a Armânj- aspunâ minduearea andicra di identitatea armâni cari s-alumtâ ti nchirdâsearea a
lorù, spiritlu armânescu, icoana a noastâ a luii easti bâgatu tu ahapsi. Avemu ndrepturlor a Armânjlor shi s-cilâstisescu
easti limba armâneascâ, cândila di paradigma cu fratili a nostu Sotir Bletsa shi aducu tsiva nãu tu bana cultural-
malâmâ ânvitsâtura s-nâ hibâ. cari easti cãtãdicãtsitù (condamnatù) la
lingvisticâ shi istoricâ armâneascâ.
Populu cari dupâ nvitsâturâ shi limbâ 15 di meshi ahapsi shi-lji si deadi Ahurhindalui cu anlu 1997, redactsia a
xeanâ s-ljea, cheari calea atsea ndreaptâ, tutnâoarâ unâ ghizai (amendã) di vârâ revistâljei “Bana Armâneascâ” durusea-
dupâ cumù u cheari câravea fârâ pusulâ 1500 di dolari, ti furnjia câ u deadi la shti cafi anù Premiul “Omlu a Anlui”,
Trâ-atsea easti ananghi adzâ, tu noaua ndoi oaspits a lui ta s-u veadâ Harta a cari tinjiseashti ahâtù gãiretsli a Armânj-
catandisi di xanadishtiptari a sumenjljei Limbilor niheam arâspânditi tu statili dit lorù - oaminji di shtiintsâ, di culturâ, ama
(conshtiintsâ) natsionalâ a Armânjlorù, Uniunea Ivrupeanâ, anamisa di cari s- shi dit alti tsercljiuri - cari s-alumtarâ ti
di anvitsats armânji tsi s-lucreadzâ, ma aflâ shi limba armâneascâ. Ti aestâ furnjii pâstrarea a areurlorù shi a adetslorù a
nâinti di tuti, trâ armânami: s-lucreadzâ aestâ hartâ va s-poartâ numa di aoa shi- miletiljei a lorù, câtù shi a niscânorù inshi
limba, s-acreascâ literatura, s-tinjiseascâ nclo, dzâsimù noi, di “Harta al Bletsa” cari suntu di altâ mileti ama cari lji-agiutã
adetsli shi folclorlu - tuti atseali tsi facu icâ Harta a limbilorù minoritari dit statili Armânjlji cu zborlu sh-cu fapta.
unâ culturâ ta s-hibâ yii! Vâ aducù aminti ali Uniunea ivrupeanâ.
Lipseashti s-aducù aminti câ aestu
zboarâli aspusi di austriaclu Karl-Marcus Cu tuti aesti avinãri tsi furâ sh-tsi suntu
premiu, “Omlu a Anlui”, fu durusitù, ti
Gauss: “vini Oara a Armânjiloru, nica Armãnamea nu chiru sh-nitsi nu va
prota oarâ, tu anlu 1997 a cunuscutlui
alumtâtorù ti ndrepturli a Armânjlorù,
Vasile Barba shi a portughezlui Luis Maria
de Puiq (Prezidentul a Adunariljei
Parlamentarâ a Comunitatiljei Ivrupeanâ
cari andrupã pricunushtearea a limbâljei
armâneascâ). Tu anlu 1998, premiul fu
amintatù di poetlu sh-publicistulu Ionel
Zeanâ, Gheorghe Zbuchea (ti spudhãxirli
a lui di istorii a Armânjlorù), Emil Bratu,
ti cilâstâserli tsi li featsi ca Armânjlji di
Bucureshti s-poatâ sâ s-adunâ shi sâ
scoatâ tru migdani problemili a lorù shi
di Gicã Hagi, ti tutù lucrulu mâyipsitù
Corlu a ficiuritsloru di la tsi-lu featsi tu dumenjea a sportului shi,
sculia 12 di Cunstantsa pritù elù, Armânjlji s-poatâ s-hibâ
cunuscuts tu România ama sh-tu tutâ
lumea; iara tu anlu 1999 premiul fu
durusitù al Iancu Perifan di Paris, unlu
di protslji alumtâtori dupâ doilu polimù
mondial ti amintarea a ndrepturlorù a
Armânjlorù, a poetlui shi scriitorlui Ilie
“Calea câtâ Evropa treatsi pritu limba s-chearâ vârnâoarâ câtse, ashi cum s- A.Ceara shi a vâsâljelui Mihai I ali
armâneascâ”, “Yinitorlu a Evropâljei va vidzu shi s-veadi, dupâ câdearea a Românii. Anlu aestu premiul “Omlu a
s-hibâ apufâsitu di problema armânea- comunismolui dit statili iu bâneadzâ Anlui”, premiu tsi s-da ti anlu 2000, va
scâ” , “Nãulu omu evropeanu bânea- Armânjlji, alânci unâ mari dishtiptatari a s-hibâ durusitù a niscântorù oaminji ti
dzâ: elu easti Armânlu!” shi: “Mindu- conshtiintsâljei natsionalâ a Armânjlor shi anami cari s-alumtarâ shi s-alumtâ cu
escu câ, ninti di tuti, limba armânâ ari unâ creashtiri a alumtâljei ti tsâneari tu mari giuneatsâ ti tsânearea tru banâ sh-ti
tuti hãrili tra s-hibâ limba francâ ali banâ a limbâljei shi a farâljei armâneascã avutsârea a limbâljei, a istoriiljei shi a
noaua Evropâ”. Easti chirolu ca sh-noi cum di multu chiro nu s-vidzu. ntreagâljei culturâ armâneascâ. .
s-pistipsimu tu-aestâ ditu soni basti S-nâ turnãmù tora la aestâ dzuâ di adzâ Haristo multu ti tinjia tsi nji-u featsitù
(shansâ) a noastrâ! Limba armâneascâ, cari, ti noi, ari unâ mari simasii ma multu di mi ascultatù.
aspunea unù poetù, ca tuti-alanti, nu easti ti itia câ avem tinjia shi aleapta harauâ ta Dumitru PICEAVA
 BANA ARMÂNEASCÂ
Idisea (mesajlu) pitricutâ di
Kira Iorgoveanu-Mantsu
(yivâsitâ di Marilena Bara)
Duruts shi tinjisits Armânji,
Canâ oarâ tu isturia a noastâ nu bâtu
unù vimtu ma bunù. Canâoarâ Evropa
nu shi-arcã oclji câtâ noi cu-ahântu
sinfer ù shi cu-ahântâ vreari tra s-n-
agiutâ s-armânemù tu banâ!
Aoa shi yinyits anj s-pârea câ Armâna-
mea shi-durnjea somnulù trâ daima ...S-
pârea câ tsiva nu va u dishteaptâ ditù
agârshearea istoricâ shi s-pârea câ
limba shi cultura a noastâ va s-hibâ
mash furnjii trâ studiulù a lingvishtsâ-
lorù, a istoritslorù... Putsânj minduea i
cutidza s-aibâ nâdia câ va s-agiundzemù
chirolu di-adzâ cându Armânjlji shi-
intrarâ tu-ndrepturili-a lor! Aestâ intrari
diznou tu isturii s-featsi cu multu co-
pus ù , vreari shi-alumtâ...Alumtâ cu
cundiljlu, cu imnari pi câljiuri-ndreapti,
dimucratitsi, cu tinjii trâ miletsli cu cari
bânãmù deadunù ...Amintaticlu atselu
ma marili, tu-aestâ bitisitâ di etâ, easti
“Dimândarea 1333”. Aestu amintaticù
s-putu câ fu vrearea Armânjloru tra sâ-
shi tsânâ limba shi cultura ...
Tora seara, vinitù la Durusirea a pre-
miiloru “Omlu a anlui”, di cãtrã rivista
“Bana Armâneascâ”.
Va s-dzâcâ, hits oaspits la aestâ rivistâ,
deadunù cu noi, di-alargu ...Cu-aestâ
furnjii shi tinjii tsi-si deadi tra s-potù s-
vâ pitrec ù -ndoauâ zboarâ, voi ù s-
ascot ù tu miydani câ rivista “Bana
Armâneascâ easti, di-ndoi anj, unâ
dealihea institutsiuni trâ limba shi
cultura armâneascâ...Tinjia tsi u fatsi
“Bana Armâneascâ tora seara, durusin-
da cu premii ndoauâ personalitãts
armâneshtsâ, easti shi-unâ tinjii tsi-lji si
cadi shi-a redactsiljei tsi cilâstâseashti
s-nâ hârseascâ suflitlu shi mintea cu
mushutets di limbâ shi culturâ armânea-
scâ...S-bâneadzâ shi lucru ambaru trâ
nâinti! Va s-bitisescu aducânda aminti
zboarâli a marilui patriot ù armân ù ,
Andrei Bagav, anyrâpsiti aoa shi cama
di unâ sutâ di-anj shi tsi s-uidisescu
multu shi trâ chirolu di adzâ. Aestâ
uidiseari aspuni câ problema armânea-
scâ easti idyea, nu s-curmã canâoarâ
shi easti, ca daima, yie:“...Alumta a voa-
stâ sh-li deadi imishili a elj: Armânismul
s-dishtiptã ditù amurtsâtlu tsi lu-avea
acâtsatâ, shi-adzâ, cu-altsâ oclji u vedù
Armânjilji lunjinarea a mintiljei shi-a
ducheariljei a lor...Limba, aestâ yishteari
pârinteascâ, cara s-u-nvitsãmù, shi s-
u-nyrâpsimù shi s-u zburâmù pitu casili-
a nosti, putemù ta s-himù siyuri câ va
s-bânãm ù pisti locu cât ù va s-hibâ
lumea...Yinitorlu easti a vostu; nu-l chi-
rets cu somnulù tsi v-avea amurtsâtâ!”
Kira Mantsu
Nr. 2/3 (24/25), 2001 5
YIORYI PLATARI -
PLATANLU DI AMINCIU
Ti io andamusea cu Yioryi Platari nu fu apandisi. Atumtsea una boatsi sânâtoasâ,
mash unâ stihiseari, ea fu unâ alithea di dinapoi ânj gri: Ti arisescu iconjili?
thamâ a curi mi- Prindi ca nu eshtsâ di-a loclui? Di iu
stiryiu nu va-lu aflu
vârnâoarâ. Atsea
tsi shtiu sigura easti
câ fu volea (mana
al Dumidzã) ta s-nji
scoatâ n cali omlu
di cari aveam nai
ma mari ananghi tu
prota mea voltâ tsi
u feciu Aminciu.
Nu-l cunushteam,
sh-ti arshinea a
mea nu aveam
avdzâtâ di el.
Nidzeam Amin-
ciu, (ti cari aveam
yhivâsitâ ahânti
cãrtsâ) cu
mirachea câ itsi Yioryi Platari shi Aurica Piha
Armân dit aestâ vatrâ armâneascâ easti eshtsâ featâ-nj? Mi shtsâi cu pâltãrli s-
fratili a meu. ved cari-nj greashti shi mi lâhtârsii
Mi ducheam ca Ulise, cari dupu multi niheamâ. Bârbatlu dinâintea a mea pârea
alâgãri minduii câ vini oara s-toarnâ un sâmtu dipus di tu icoanâ. Cu perlu di
acasâ, tu patrida-lj. Ama dupu dzãts di asimi, barba albâ, cu misidz simetritsi a
anj di ligaturi arupti cu fratslji di tu Pindu, prosuplui, cu oclji mãri, mistiryioshi, ca
di anfârmacatili evenimenti istoritsi, dauâ firidz di lunjnâ, mushuteatsa a lui
averlu eara altu. Imnam cu harauâ pi gea- pârea zuyrâpsitâ di un artistu. Va s-hibâ
deia dit misuhori, shi-nj yinea s-bash cathi unâ furnisiri? Ama duchii antroarâ câ
unâ cheatrâ di cãldãrmã. Itsi om tsi-lu easti un Armânù alithea dupu cârliglu
astâljeam ân cali ânj yinea su-lu ambrâ- armânescu pi cari shidea andrupatù.
tsâtedzù cu vreari shi sâ-lj spun: frati ghini Analtu, pripsitù, cu mutrita ascuturatâ,
ti aflai. Multu ânj eara dor di tini! Ama ti dipù canda eara platanlu di 150 di anj
marea-nj ânvirnari, elji mi mutrea dinaintea a bâsearicâljei. Dupu tsi aveam
ciudusits shi-nj apândâsea: ”dhen catala- sâ-lj cunoscu ndreapta mindueari
veni vlahica”. Ti elji earam unâ xeanâ. aiushtui om, imaghinea ânj si pâru
Cum s-fatsi aestu lucru? Nu duchescu simbolicâ. Yioryi Platari-Platanlu di
câ tu vina a mea cura idyiul sândzâ di Aminciu. Fârâ s-lu antrebù tsiva acâtsã
picurari armânj? Vream barim sâ-nj spunâ sâ-nj zburascâ ti isturia a bâsearicâljei di
iu suntu adunats oaspitslji tsi avea vinitâ tu sec 16, cumù ti jali, arsi vivlioteca cu
la Simpozionlu shi Festivalu di Folclor tuti documentili ligati di cultura shi
Armânescu di Aminciu. Niscântsâ civilizatsia aiushtei vatrâ armâneascâ tsi
fudzea di io ca aspâreats cându avdza s-hârsi di autonomii tu chirolu a
câ yinù di tu Românii. Nu shteamù tsi s- Turtsâlor, ti sileametea tsi u featsi vizirlu
pistipsescu: nu shtiu i nu vor sâ-nj da Floca ti Armânjlji di aua. Anj zbura ti
apandisi!? Cripam ca nuca shi nu shteam anamea tsi u au datâ zânâtceadzlji
tsi cali s-acatsù. Cum imnamù vidzui aminceanj, ti taljiudorlji tsi adrara
dininti bâsearica Stâvinirea di tu plateii. iconostasea fârâ preaclji a aishtei
Va neg la bâsearicâ câtse preftul prindi bâsearicâ. Canda li avea bânatâ tuti aesti
sâ shtii tsi s-fatsi aua, ânj dzâshu cu lucri, cu ahânti minutishuri shi vreari
mintea. Tuti ama-nj nidzea anapuda. pirmitusea. Aestu omù aleptu, cu
Preftul nu eara aclo. Sâ-lj creapâ numa, purtaticù chibarcu, multu pripsitù pârea
câlcai cu stângul cicior. Mutream pi iconj el ishishi unù personajù dipusù ditù
ciudusitâ di mushutea-tsa a anyilor istorii. Va s-hibâ atsel ditù soni aristocrat
zuyrâpsits di la cari canda ashtiptam unâ armânù, ânj dzâshu cu mintea. Spiritlu a
 6 Nr.2/3 (24/25), 2001 - Apriirù, Maiù, Cirisharù, Alunarù, Agustu, Yizmâciunù. BANA ARMÂNEASCÂ
Armânj nu lâ fac lafea, li afli tu casa fratslor a
aiushtui Aminceanù, iu cathi unâ luyurii lui: A
shi spuni axia artisticâ. Asimicadz, videts tsi
ghiurdãnj, suti di cârlibãnj cu turlii di silivar di
furnjii (motivi) populari, câldãri di bâcâri, m a l â m â
poaci, sinii, chilinj cu pulji vizits, tuti aesti portu nica
luyurii da giueapi ti spiritlu creator a mini, voi
Armânlui. Unù alithea muzeu etnografic. c â t s e
Aminciu tu miniatura. vrets su-
Anamea shi pirifanea aishtei veaclj hoarâ lù chirets.
armânescâ u scosi ama tru padi prit N u
cercetãrli ahândoasi tipusiti tu lucrarili d u c h i t s
“Codex a hoarâljei Metsovo (1708-1907) cât va s-
shi-” To Simiomatari enos Metsovit i hits ma Musheata Armânâ
(1807-1943)”. Documenti, cronits ti 300 oarfanj? Tut
di anj di istorii shi civilizatsii aminceanâ ti aesta furnjii adunã tuti pârvuliili a
adunati cu pidimo di aestu “arheolog”. scriitorlui satiric Talabacu, tsi tu banâ nu
Vivlia a Aminceanjlorù u luyursirâ putu sâ scoatâ unâ carti cu a lui sti-
cercetãtorlji grets, tsi anyrâpsirâ articoli huri.Yioryi Platari alaga ama pi la tuts
multu musheati ti aesti capodoperi. La oaminjlji ma tricuts din hoarâ shi lâ-li
thimeilu aiushtor lucrãri shedù ama anj anyrâpsi tuti aesti shicãi al Vasili Talabacu.
arada di studii di istorii, paleografii, Vrui s-ascap aestâ aveari lingvisticâ, tsi
caligrafii shi tsânearea a documentilor tsi avea armasâ mash pi cali oralâ. Tu aesti
“Armânâ tu alumta a banâljei”- cadhuru Yioryi Platari li ari faptâ la Universitãtsli stihuri aflai zboarâ safi di-a Aminceanjlor
dixitu di la Yioryi Platari di Dusseldorf shi Koln, tu chirolu anda ama ma multu duchii spiritlu a lor: di
fu pitricut di Ministerlu a Anvetslui s- Armânj cama stilats, cu hazi cama finâ,
lui dishclisù câtâ tutù tsi easti averù shi bagâ pi cicioari sculiili armâneshtsâ di tu cu câsurli shi tabaetsli a lor, cu arada
musheatù tu banâ, âlj didea boia di Ghirmanii. Tuti aesti anvitsâturi el li ufilisi sutsialâ tsi u avea un chiro. Pirmithili,
aristocratù. Achicâsii câ mushuteatsa ta sâ scoatâ tru padi câ avurâ Amincea- zboarâli mintimeni, tuti li adunã ca
aiushtui omù yinea dinâutru. Ear tu arada njlji una musheatâ Troi armâneascâ. Ti
niscânti scumpi yishteri. Tuti aesti li
a lui unù creator di mushuteatsa
atsea pot sâ spunù câ Yioryi Platari easti adunã di la picurarilji armânj di tu munti.
spiritualâ shi materialâ. Modela cu idyea
unlu di psânjlji intelectualji di arâzgâ Nu alasâ stâmânâ s-nu s-alinâ la elj. Un
mâsturlâchi idei shi l uyurii.
armâneascâ tsi nu-shi prideadi isnafea. anvitsat tsi nu shi agârshi tsâruhili. Ti el
Chischineatsa shi limbidzâmea cu cari
Ta sâ scoatâ tru migdani câ Aminceanjlj turnarea la stani nu easti unâ scâdeari
shi spunea ideili s-duchea shi tu lucurli
bâna di eti pi atseali locuri, Platari studie valoricâ, una turnari tu bana ancljsâ di
tsi li scutea tu migdani. Ahurhindalui di
tuti toponimiili safi armâneshtsâ. Ti atsea sinurli a cutarlui. Lipseashti s-nâ turnãm
la scrislu caligrafic fârâ preaclj cu cari
lâ spunù a tinirlor câ patrida ti io easti la izvurlu atsel spâstrit. Mash cu aestâ
anyrâpsea tu manuscrisi pânâ la iconjli
prota limba di dadâ. Vahi ti atsea nu alâsã apâ licuvitâ a zborlui picurârescu va nâ
zuyrâpsiti dupu tutâ shtiintsa di analtâ
zbor s-cadâ mpadi. Li adunâ tuti ca aflãm ascâpa-rea. Ti io, zborlu a
scarâ a artâljei bizantinâ. Cându câlcai
niscântsâ giuvaricadz shi deapoaia li picurarlor easti cumni-câturâ prit cari
praglu a casiljei duchii câ zborlu tsi
ambairâ pi silivarlu tsi va s-lâ-l bagâ a nica bânedz tu spiritlu a isnafiljei a meauâ.
urdina câ omlu ayiseashti loclu easti
Aminceanjlor di adza. Cu cari s-andâmu- Câts anvitsats minduescu ashi? Un om
alithea.
seashti Yioryi Platari zbuarashti mash criscut tu cultura a mitologhljei dit olimbu
Tu intratâ, di una parti shi di alanta,
armâneashti. Canda va s-lâ spunâ a
icoana ali Stâmarii shi a Hristolui ti
ashtipta ca tu unù templu sâmtu. Ta s-
zuyrâpseshtsâ iconji prindi s-ai hari di
la Dumidza. Yioryi Platari shtii aestu
lucru, sh-ti atsea expozitsiili tsi li ari
disfaptâ tu Elada shi Evropa
Ficiuritslji di la furâ
sculiaunâ
12
câliseari la Tsina ascumtâ
di Cunstantsa s-
a artâljei tsi
amintã sum semnul a fotisiljei (inspiratie)
di analtu. Critits di iutsido lj-alavdarâ
mãsturlâchea, tsi pictorlu Platari u ari
anvitsatâ di la avdzâts icunari iara
colectsionari cunuscuts dit lumi lj-
ancupârarâ iconjlji. Tsi minduits câ adrã
Platari cu pâradzilji adunats? S-dutsea
la stani ta s-ancupârâ di la picurari
armânj luyurii plichisiti tu lemnu di
aeshtsa artishtsâ populari: linguri,
ciubãnj, cârlibãnj. Luyurii tsi altsâ
 BANA ARMÂNEASCÂ
cari ama nu-shi agârshi mitlu a puilui
picurar cu muza a lui cu steua tu frâmti.
Ti atsea lingvishtsâlji tsi vor s-aflâ grailu
aminci-nescu prindi su-lù cafta Yioryi
Platari i anyrâpserli a lui.
Scriitorlu Yioryi Platari aveam su-lù
cunoscu ma ghini atumtsea anda ânj
featsi marea tinjii ta sâ-nj yivâseascâ dit
jurnalu a lui memorialistic. Dânâsi la volta
tsi u featsi la Muntili Athos. Zuyrâpsearea
a naturâljei, a sentimentilor shi emotsiilor
u fatsi cu unâ arhundâ sensibilitati shi
ducheari artisticâ. Atsea tsi pictorlu veadi
cu ocljilj, peana cu hari a scriitolrui âlj
da bana. Un tablou yiu tsi ti cutreamburâ
tsân minti mash câ el yivâsea shi mini
plandzeamù. Alinarea tu munti eara
tamam cu atsea a scãrlor duhovnitsi al
Ioan Scararlu, pânâ la cljmarea dit soni:
Ducheam câ vream s-armân aclo? Câtse
nu armashù? eara cljmarea a unui suflit
chischin la axiri. Mindueam la borgea tsi
u am ti fumealjea a mea, ânj dzâsi. Iara
io mindueam la amintaticlu tsi-l avu fu-
mealjea armâneascâ prit aestu suflit curat
di Armân. Eche homo! Ia Armânlu di
cari io avem ananghi. Di cari io avui
ahântâ ananghi dzâlili tsi fui Aminciu. Cu
el arada putui s-duchescu cu oclji a
mintiljei shi a suflitlui spiritlu a Amiciului.
Vizitãm deadun casa al Toshitsa,
muzeulu Averoff, pinacoteca shi tuti
alanti obiectivi istoritsi dit aestu musheat
câsâbã turistic. Ama ma multu Yioryi
Platari mi integrã tu comunitatea a
Aminceanjlor, tsi prota mi duchira xeanâ.
Nâ priimnãm pi sucãchili strimti,
dânâseam la itsi casâ, zburam cu
nicuchirlji shi ashi agiumshu oaspita a
lor. Mi ducheam diznãu anamisa di frats.
Nu pot s-agârshescu cum ti cathi un di
elji avea un zbor dultsi. Atsilor cama
Pareia “Pilisterlu”
tricuts lâ shtea bana shi soia, a cama
tinirlor lâ dâdea urnimii, ti tuts avea
zboarâ musheati. Suflitlu a lui mari eara
discljis ti tuts. Iara chischineatsa a lui
avea puteari siluyii (reflectsie). Nu puteai
s-mindueshtsâ arãu ti el. Dushmanjlji nu
avea anacrâ (curajù) anda duchea ahântâ
chischneatsâ iara cânjlji agiundzea
câtsâladz. S-hits shireats tu minti shi
curats ca pilisterlu tu suflit. Nu shtiu di
iu ari spiritlu aestu diplomatic Yioryi
Platari. Sigura vrea
s-eara un di nai ma
mãrlji politicieanj.
Ama nu vru sâ-sh
m â r y e a s c â
imaghinea.
Murafetea a lui ama
ta s-poata s-sheadâ
la measâ cu mãrlji
oaminj tsi featsirâ
Pilistera
istoria (shi aduc
aminti marea-lji uspitsâlji cu Yioryi
Averoff i cu patriarhul a Constantinopolui
-Athenagoras) shi dapoia s-dipunâ tu
plateii cu nai mai aplo om âl fâtsea multu
vrut. Pot sâ spun câ easti nai vruts di
Aminceanj.Ti atsea nu shtiu cum sâ-lj
bag numa aishtor arãdãrichi tsi câftai s-
li scriu ti el: Platanlu di Aminciu, Atsel
dit soni aristocrat, anvitsatlu cu tsâruhi.
Ama nai ma uidisit ânj si pari: ”Nai ma
vrut di bânâtori”. Pistipsits-mi câ easti
vrut di tuts atelji tsi-l cunoscu. Ti mini
va s-armânâ un pârinti spiritual, unâ
urnechi yii di Armân niaplicat shi ti tuti
aesti âlji portu unâ mari tinji. Ama maxus
di aesti easti vrearea curatâ tsi lji-u portu.
Aurica PIHA
Nr. 2/3 (24/25), 2001 7
Durute Tacu Piceava,
Tinjisitâ redactsii di la rivista
“BANA ARMÂNEASC”,
Haristo trâ diploma di tinjii cu cari
mi-ahârzitu. Aestâ diplomâ u-aprochiu
cu harauâ ma ea s-cadi sh-la tuts atselj
cu cari lucraiu deadunu la Uniunea
trâ Limba shi Cultura Armânâ (ULCA)
di Freiburg. Fârâ agiutorlu a
Armânjloru tsi pistipsirâ tu spiritlu shi
minduiarea tsi adilje Freiburg, nu va
s-puteamu s-organidzâmu congresili
shi cursurili internatsionali di limbâ shi
culturâ armâneascâ. Shi nu va s-eara
amintatâ Dimândarea 1333 - nomlu
evropeanu, istoricu, trâ armânami.Câ
putuiu s-lucredzu di 15 di anj la ULCA,
câ putuiu s-agiutu minarea di aoa, fu,
ma ninti di tuti, umplearea a borgiljei
tsi aduchescu câ u-amu trâ fara a mea.
Rivista “Bana Armâneascâ” easti trâ
mini unâ urnechi di ducheari chischinâ
armâneascâ, uidisitâ cu noaua isturii
tu cari intrarâ Armânlji tu-aestâ
ahurhitâ di noauâ etâ shi mileniu.
Vâ oru: Lucru ambaru shi banâ lungâ
trâ “Bana Armâneascâ”!
Yiani Mantsu
Secretaru ULCA
Carti di la Yioryi Platari
Atena, 2-li di Cirisharù, 2001
Cãtrã Prezidentulù a Fundatsiiljei
“Bana Armâneascâ”, a D.lui Dr.
D.Piceava,
Multu tinjisite Domnule Prezidentu,
Adzâ mi-andâmusii cu dl. Blacioti shi
nji-adusi Premiul “Omlu a Anlui” 2000,
tsi avutù vrearea s-lu durusits a njia la
10-li di Martsu 2001. Haraua shi tulbu-
rarea atsea sufliteascâ nji stribâtu truplu
shi frândzâli di inimâ, cari tinjia aestâ
yini di la unâ Fundatsii cunuscutâ tu
lumea tutâ ti ghinâtãtsli shi ti mintimenili
alumtãri tsi fatsi ti Armânamea ântreagâ.
Deadunù cu scumpulù aestu premiu
loai shi unâ ploaci di tungiu (nica unâ
dhoarâ aleaptâ), lucrari di artâ analtâ,
cu exprimari minutâ, iu, unù picurarù
hârneashti unâ di oili a lui, shi u
hârneashti cu mâna-lji shi cu ahâtâ
bunâteatsâ shi vreari, tsi s-fatsi urnechi
la tuts noi, s-dãmù dit suflitù itsi putemù
ti sânta limbâ a dadâljei shi ti Armânami.
Lucrarea aestâ di artâ, d.le Prezidentu,
scoasâ dit avutlu, curatlu shi lunjinoslu
suflitù a vostu, spuni cu atsea cama
buna cearei sentimentili a voasti shi a
Consiliului câtrã mini shi Vâ efhãri-
stusescu ti multu marea harauâ, tsi loai
deadunù cu fumealjea-nji tutâ, di la Voi,
shi nu si zuyrâpsescu cu zboarâ.
Cu atsea cama marea tinjii shi vreari,
A Vostu,
G. Platari - Tzimâ
 8 Nr.2/3 (24/25), 2001 - Apriirù, Maiù, Cirisharù, Alunarù, Agustu, Yizmâciunù. BANA ARMÂNEASCÂ
DZUA NATSIONALÂ A ARMÂNJILORU ahoryea fu faptâ prit unâ Dimândari datâ
di Vizirlu ali Amirãriljea Nturtseascâ tu
yiurtisitâ Bucureshti tu 27-li di Maiu di anlu 1878, dupâ tsi Turtsâlj chirurâ
“Sutsata Culturalâ Armâneascâ” polimlu tsi-lu avurâ cu Arushlji sh-cu
Românjlji. Cu tutâ aestâ protâ pricunu-
Estan “Sutsata Culturalâ Armaneasca” yiurtisiri a Dzuâljei Natsionalâ a shteari ama Armânjlji nu s-hârsirâ di
di Bucureshti organidzã, ti a doaua oarâ, Armânjlorù, s-pari câ aesta fu una di nai multi ndrepturi sh-ti atsea, tu anlu 1903
yiurtisearea a Dzuâljei Natsionalâ a ma musheatili yiurtiseri di aestâ turlii. Ea mutarâ caplu sh-elji ashi cumù u featsirâ
Armânjlorù . sh-u undzeashtui multu cu yiurtisirli a shi alantsâ crishtinji dit Amirãriljea
Yiurtisearea s- Dzuâljei Natsionalâ a Armânjlorù Nturtseascâ. Lipseashti sâ si shtii câ
featsi tu dzua organizati Struga tu anlu 1995 shi pricunushtearea a Armânjlorù ca mileti
di Dumânicâ, Ohârda, alantu anu, di cãtrã Liga a ahorea di cãtrã Amirãriljea Nturtseascâ
27-li di Maiù, Armânjlorù dit Machidunii dit anlu 1905 nu fu faptâ pi virisii mea
tu sala ARCUB Marilena BARA pi thimeljlu ali unâ mari curbani faptâ di
di Bucureshti. cãtrã tutâ Armânamea. Sh-va s-
Tu unâ salâ Zborlu al Dumitru Piceava adutsemu aminti aoatsi alumta sh-
musheatâ shi Bunâ vâ-i dzua tinjisits Armânji sh- curbanea fapti di Pitu Guli, atselu cari fu
âmplinâ di oa- ghini nâ aflãmù la aestâ aleaptâ sh- caplu a Armânjlor tsi s-mutarâ contra a
spits armânji musheatâ andamusi di adzâ ta s- Turtsâloru tu anlu 1903.
spectacolu fu yiurtisimù, deadunù, Dzua a noastâ El fu atselu cari, deadunu cu unâ parei
dishcljisù di pre- Natsionalâ. S-cunoashti câ nica dit anlu di vârâ 400 di gionji livendzâ, s-alumtã
Costicâ Canacheu, pre-
1990, miletea armâneascâ ahurhi di sh- pi dzenurli di Crushuva cu unâ mari
zidentulu a Sutsatâljei zidentulu a Su-
yiurtiseashti sh-ea Dzua a ljei Natsionalâ,
Culturalâ Armâneascâ tsatâljei Culturalâ ashi cumù u facù tuti alanti milets di pisti ashcheri nturtseascâ. Tu atsea alumtâ
Armâneascâ, Pitu Guli chiru deadunu cu ntreaga a lui
Costicâ Canacheu, cari azburâ di locù. Dzua Natsionalâ ali unâ mileti nu parei di alumtâtori armânji.
importantsa alishtei sârbâtoari shi easti altutsiva dicâtu yiurtisearea a unui Adzâ, Pitu Guli easti luyursitu erou
cilistisirli tsi lipseashti s-li facâ Armânjlji mari evenimentu dit istoria a ljei. natsional ali Republica Machidunia iara
ta s-poatâ sâ-sh tsânâ tru banâ miletea Dzua Natsionalâ a popului armânescu pi atselu locu di pi ningâ câsâbãlu
cumu shi limba a loru. easti dzua di 9-li di Maiu, dupâ vecljiulù
Crushuva s-adrã unù monumentu ti
Tu prota parti a spectacolului azburârâ calindar (iulian) icâ 22-li, di Maiù, dupâ
adutseari aminti. Câ zburâi di Pitu Guli
oaspits di Bucureshti (Dumitru Piceava, nãulu calindarù (gregorian).
membru tu Consilulu di cumânduseari a Tu aestâ dzuâ miletea armâneascâ lipseashti s-aducu aminti sh-di unâ altâ
numâ sh-maxus numa al Ionel Brãtianu,
Sutsatâljei Culturalâ Armâneascâ shi tinjiseashti sh-yiurtiseashti marli tsi la anlu 1903 eara ministru ti lucârli
evenimentu dit isturia a ljei tsi fu tu dzua
Lefter Naum, vitseprezidentu a Sutsa-
di 9-li di Maiù 1905. Atumtsea, Sultanlu Xeani ali Românii. El, pit ambasadorlu a
tâljei culturalâ Macedo-românã).
Abdul Hamid doilu deadi unù Irade tu lui di Constantinopol, Alexandru Laho/
Di oaspitslji ditu xeani azburârâ Vasile
cari s-pricunushtea câ Armânjlji suntu vary, câfta ali Turchii ta s-aibâ ti Armânj
Barba, prezidentulu ali ULCA di Freiburg unâ mileti ahoryea di alanti milets dit unu “purtaticù isa cu alanti natsionalitãts
shi poeta Kira Iorgoveanu-Mantsu. Amirãriljea Nturtseascâ. dit Machidunii”, tsi va dzâcâ, ta sâ-lji
Tu partea a doaua a spectacolului Lipseashti s-adutsemù aminti câ prota pricunoascâ Armânjlji ca mileti ahoryea”.
oaspitslji puturâ di vidzurâ, cu aesta pricunushteari a Armânjlorù ca etnii Lipseashti s-ma adutsemu aminti câ
apuhii, shi un multu musheatu spectaculu pânâ la Iradelu a sultanlui Abdul Hamid
di cânticu shi agiocu armânescu datù di doilu dit 9-li di Maiu 1903 s-featsirâ sh-
pareia “Pilisterlu” di Bucureshti, alti lucri tu cari s-videa câ aestu Irade
cumândusitâ di inimarculu Oani Nicolae nu easti alargu ta s-yinâ. Dupâ anlu 1903
sh-di ficiuritslji di la Sculia nr.39 di s-avea amintatâ tu Turchii unâ Comisii
Bucureshti cari ahurhirâ, di psânu chiro, ti reformi shi a curi secretarù eara Mishu,
s-anveatsâ carti pri limba armâneascâ. unù delegatù a Armânjlorù.
Suntu dauâ clasi di ficiurits cumândusiti Voiu s-vâ yivâsescu tora tsi s-avea
di Marilena Bara shi Aurelia Caranica. nyrâpsitâ tu atselu multu importantu
Pãrãstisirea a spectaculului fu faptâ di Irade ti noi Armânjlji cari fu dat di
Marilena Bara, redactorù la Radio Româ- Sultanlu Abdul Hamid doilu tu dzua di 9-
nia Internatsional, tu unâ limbâ armâ- li di Maiu 1905: “Mãriljea a lui, Sultanlu
neascâ multu musheatù zburâtâ Abdul Hamid Doilu, di sentimenti di
Dupâ spectaulù, tu unâ salâ ahoryea, mari ndriptati shi pãrintescu dorù, li
tuts oaspitslji puturâ di gustarâ dit apârâ tuti miletsli pistimeni, fârâ
nostimili piti machiduneshtsâ.Tutu aclo dyeafurauâ di dâmarâ (di rasâ) shi pisti
eara ndreaptâ unâ measâ pi cari s-afla (religii). Tronlu amirãrescu li apruche
multi cãrtsâ shi revisti armâneshtsâ. pârâcâliili a Armânjlorù shi lâ da tuti
Di la sala di spectacul tuts oaspitslji ndrepturli tsivili, cari li au shi alanti
furâ câlisits di cãtrã organizatori la restau- milets nimusulmani dit tutâ Amirãriljea
rantulù Inter-Macedonia sh-iu, chiro di Nturtseascâ: ndrepturi ti sculii armâne-
vârâ trei sâhãts, oaspitslji puturâ di shtsâ tu a lorù hori shi ndrepturi ta s-di-
ascultarâ muzicâ armâneascâ cântatâ di sfacâ sculii pri armâneasca limbâ, cu
pareia “Macedonia” cumândusitâ di Mihai dhascalji shi inspectori armânji, ashi
Parishcu shi Costel Ciota. cumù easti nomlu ufitsial tu Amirãriljea
Dupâ noi, cari lomù parti la ma multi Mirela alu Cucotu shi Flori Costea. Nturtseascâ”.
 BANA ARMÂNEASCÂ
Alantâ dzuâ, tu 10-li di Maiu 1905,
aestu textu fu dat di ministrulù ti
ndrepturi sh-ti culturâ ali Amirãriljea
Nturtseascâ, Abdul Rahman, ti tipusearea
a lui tu tuti jurnalili di Constantinopol sh-
ti pitritsearea a lui a Patriarhului ecumenic
shi tu tuti locurli iu bâna Armânji ta s-lâ
si da ndreptulù sâ-sh ufiliseascâ limba a
loru tu sculiili sh-tu bisearitsâli a loru”.
Dupâ unù anù, tu anlu 1906, reprezen-
tantsâlji a comunitãtslorù armâneshtsâ tsi
s-thimiljiusirâ prit Iradelu Amirãrescu dit
9-li di Maiu 1905, loarâ apofasea ca: “Ti
adutsearea aminti shi ca semnu di
pricunushteari shi besâ tsi miletea
armâneascâ u pâstreadzâ ti Sultanlu
(Abdul Hamid doilu) sh-ti tronlu
Amirãrescu, va s-yiurtiseascâ cafi anu
dzua di 9-li di Maiu, cându alânci
Iradelu Amirãrescu di thimiljiusiri a
lorù”. Anjlji 1905-1907 furâ anji tu cari
Armânjlji, naua mileti pricunuscutâ dit
Amirãriljea Nturtseascâ, trapsi multi
lâiets ama nu di la Turtsâ mea di la miletsli
vitsini sh-maxusu di la Grets.
Pricunushtearea a natsionalitatiljei
armâneascâ prit Iradelu dit 9-li Maiu
1905 dusi tu Gârtsii, cumù sh-la
Patriarhia di Fanar la unâ apandisi
znjisearicâ, vâtâmâtoari, turbatâ meti.
Cu aestâ apuhii criscu multu actsiunea
a cetilorù gârtseshtsâ armãtusiti a curi lâ
câdzurâ curbani preftsâ, dhascalji, ama
shi populatsii armâneascâ imirâ di aradha.
Pi ningâ aesti multi crimi contra a
Armânjloru s-bâgã focù a bâseritsâloru
shi a sculiiloru armâneshtsâ.
Tu atselu chiro vitsinjlji a Machidu-
niiljei, Gretslji, Sârghilj shi Vâryarlji nu
apruchea ideia ali unâ autonomii a
Machiduniiljei, cu ahâtù ma psânù
independentsa a ljei.
Elji nu avea tu mindueari altutsiva
dicât âmpârtsârea a Machiduniiljei shi
aestu lucru lâ fu axitù pân tu soni tu anlu
1913, dupâ pulematli balcanitsi.
Atumtsea, Machidunia fu âmpârtsâtâ
tu patru pãrtsâ a statilor vitsini sh-tuti
ndrepturli tsi li avea amintatâ Armânjlji
tu anlu 1905 furâ chiruti.
Dupâ aestâ oarâ miletsli gârtseascâ,
vâryâreascâ, arbinisheascâ shi
sârbeascâ, tsi chindruirâ tu locurli
armâneshtsâ nu s-deadirâ nâpoi di la nitsi
unâ cilistisiri ta sâ-lji tucheascâ shi s-lji-
asimileadzâ Armânjlji.
Iavea ti tsi ari ashi di mari importantsâ
ti Armânji dzua di 9-li di Maiu 1905, dzua
cându elji furâ pricunuscuts ca mileti
ahoryea. Cu tuti taxirãtsli tsi lâ vinirâ
pisti capu a Armânjloru dupâ anlu 1905,
aestu Irade fu unù mari amintatic ti elji.
Ndrepturli tsi li amintarâ Armânjlji
atumtsea furâ di mari importantsâ ti elji
a câ eali tsânurâ un chiro di mash 8 anji.
Eali nu puturâ ta s-hibâ xanaamintati nitsi
adzâ dupâ ahântsâ anji. Dzua di 9-li Maiu,
pi vecljiulù shi 22-li pi nãulu calindar,
easti luyursitâ nai ma mari dzuâ a
miletiljei armâneascâ.
Ti aestâ furnjii ea fu tinjisitâ sh-
yiurtisitâ di comunitãtsli armâneshtsâ tsi
s-amintarâ dupâ tsi fu datu Iradelu dit 9-
li di Maiu 1905 sh-ti atsea easti tinjisitâ
sh-yiurtisitâ di aproapea tuti comunitãtsli
armâneshtsâ dit chirolu a nostu.
Haristo multu câ mi-ascultatu!
Zborlu tsânutu di
Kira Iorgoveanu-Mantsu
Duruts shi tinjisits Armânj,
Yiurtusimu adzâ unu documentu
istoricu tsi pricunuscu identitatea armâ-
neascâ. Aestâ pricunushteari di la 1905
(Iradelu alu Abdul Hamid) nâ si featsi
multu amânatu,
cându dzâlili ali Ami-
rãriljea Nturtseascâ
eara misurati
Nu putumu s-nâ
hârsimu, s-prucu-
psimu shi nitsi s-
acrishtemu iden-
titatea a noastâ. Vini
anlu 1913 cu
Acâchisearea/
Tratatlu di Bucureshti cari ampârtsâ
Machidunia anamisa di nãili craturi
natsionali tsi câtu s-avea amintatâ tu
Balcanu. Simnarea, Bucureshti, a aishtei
acâchiseri fu ahurhita a cheardeariljei a
Armânjiloru
Ampârtsâts, fuvirsits shi-avinats ditu
locurili-a loru di daima. Fuljeaua a noastâ
ahurhi s-aspargâ cu anlu 1913 shi Armâ-
namea intrá tu unâ chisâ tsi ahurhi s-
mutâ, ashi aoa shi 20 anj, cându Armânj-
ilji ahurhirâ sâ s-toarnâ la atsea tsi nu
avea chirutâ canâoarâ: identitatea
armâneascâ. Aestâ dishtiptari adusi, dupâ
anj di ampuliseri shi di alumtâ diplomaticâ
tu Evropa - atsea ma aleapta shi ma di
simasii pricunushteari a noastâ: „Dimân-
darea1333“ - nomu istoricu datu di
Adunarea Parlamentarâ a Consiliului ali
Evropi, la 24-li di Cirishearu 1997,
Strasburg. Aestu documentu andrupashti
idheea câ Armânjilji suntu unu populu
vecljiu tu Balcanu tsi shi-ari limba, adetsli
shi cultura a lui. Aestâ aleaptâ yishteari
culturalâ armâneascâ va Evropa s-nu u
chearâ...Shi-ashi n-agiutá Dumnidzá shi-
amintámu tu isturia a noastâ doauâ
documenti trâ armânearea tu banâ: tu
ahurhita shi tu bitisita di etâ 20.
Evropa nâ tricu tu-aradha a miletsloru
a ljei, nâ tinjiseashti shi n-agiutâ s-nâ
tsânemu limba shi cultura. Ma, trâ ciudii,
avdzâmu shi-adzâ câ s-bagâ nica antri-
barea: „Tsi suntu Armânjilji?“ La aestâ
antribari tsi s-bagâ di vârâ 200 di anj tu
Balcanu, cu sinferu mash di propagandâ,
noi dámu apandisea atsea ma-ndreapta:
„Armânjlji suntu Armânj!“ Easti ndre-
Nr. 2/3 (24/25), 2001 9
ptulu a nostu s-dámu aestâ apandisi shi
nafoarâ di aestu averu nu-ari tsiva! Ashi
cumu tuti miletsli s-amintarâ cu limbâ,
adets, ducheari shi noi, Armânjlji, avemu
limba a noastâ di zârtsinâ latinâ, amintatâ
prota tu Balcanu, ninti di Hristo. Canu
averu lingvisticu i istoricu nu poati s-
dzâcâ a Armânlui câ nu-ari limbâ, ma
„dialectu“, câ nu easti Armânu, ma
Grecu i Românu!
Armânlu purtã shi poartâ daima tu
suflitu patrida a lui: Pidulu, Makidunia -
tr-atsea dzâtsi cânticlu: „Noi himu
Armânji ditu muntsâlji Pind!“.
Easti unâ patridâ fârâ di sinuri, câ easti
mash di suflitu...Trâ Armânji loclu
mayicu easti Pindulu ashi cumu ti
Români suntu Carpatslji i trâ altsâ Alpilji
i Cavcazlu...Easti-ndreptulu a nostu la
identitati tu unâ Evropâ tsi intrâ tu
milenliu trei cu altâ turlii di ducheari shi-
acâchiseari a problemâljei a identitã-
tsloru...Nu-i lishoru lucru cu identitatea
shi-atselj tsi minduiescu câ potu s-u bagâ
tu unâ câlupi mash natsionalistâ - alâthu-
sescu. Identitatea easi ditu câlupi, ea easti
ca soarli tsi nu pots a-lu-astindzâ, ni s-lu
minj câtâ iu vrei ... Ea ardi, angâldzashti,
da banâ! Armânlu - aestâ fisi di omu
ahântu di ahoryea shi complexâ, nu s-
alasâ lishoru ancârfâsitu tu câluchi di
mindueari di ninti adrati. Elu shtiu shi
putu daima sâ-shi aveaglji aestâ identitati.
Câ, pânâ tu soni, identitatea easti
ducheari ... Tr-atsea minduiescu mini câ
problema armâneascâ easti, nâinti di tuti,
unâ problemâ di ducheari ...
Câ n-adunámu adzâ tra s-yiurtusimu
unâ dzuâ pisimâ, aleaptâ tr-Armânami,
voiu s-pitrecu câtâ tuts Armânjilji unâ
plâcârii: s-alâsámu ancâcitura, apmâr-
tsarea shi muabetsli xichi di tinjii trâ
identitatea armâneascâ. S-tinjisimu
Armânjlji tsi s-duchescu Armânji shi s-
nu-lj câtâyursimu shi mâryimu cu zboarâ
uruti. Canu di noi nu tsâni tu mânâ averlu
absolutu tr-atsea singurlu averu tsi poati
s-hibâ ahulitu easti duchearea armânea-
scâ. Aestâ dzuâ di adzâ s-hibâ dzua a
Acâchiseariljei shi-a lucrului deadunu trâ
Armânami! Câ, pânâ tu soni, tuts avemu
idyea borgi: s-lucrãmu tr-armânearea tu
banâ a noastâ. Câ putemu s-yiurtusimu
adzâ, Bucureshti, Dzua Natsionalâ a
Armânjiloru, easti semnu câ Dimândarea
1333 ahurhi s-hibâ bâgatâ tu practichii
tu România... Shtimu câ aestâ Dimândari
s-amitâ Strasburg shi cu agiutorlu a
parlamentariloru români.
România, tsi dusi daima unâ politicâ di
mintimenâ tolerantsâ cu minoritátsli ditu
sinurili-a ljei shi iu bâneadzâ deadunu
isihu shi-shi acrescu identitatea culturalâ;
Magheari, Vâryari, Ghiftsâ, va s-agiutâ
s-nâ tsânemu shi noi identitatea noastâ.
Ama lucurlu easti, prota sh-prota, tu
mânjili-a noasti! Cu furnjia a Dzuâljei
Natsionalâ a Armânjiloru vâ oru: S-
bânats, s-anchirdâsits shi lucru ambaru!
 10 Nr.2/3 (24/25), 2001 - Apriirù, Maiù, Cirisharù, Alunarù, Agustu, Yizmâciunù.
Zborlu tsânut di
prof. Vasili Barba
Voiu s-v-aspunu marea harauâ tsi u
bânedzu adzâ câ aestâ Sutsatá culturalâ
armâneascâ, cari s-fundá aoa shi 11 di
anj la Academia di Shtiintsi Economitsi,
anyie shi lucreadzâ. Adzâ himu eara
deadunu, multsâ Armânj. Atumtsea, la
fundari, singurlu tsi azburâ armâneshti
fuiu mashi mini. Adzâ vedu câ tuts potu
s-azburascâ shi s-tsânâ trâ daima grailu
a nostu. Tachi Papahagi dzâtsea câ va s-
chiremu tu bitisita di etâ yinyits shi câ
va s-astingâ a nostu populu. Ma, ia câ
nu fu ashi shi videmu câ Armânamea
bâneadzâ. Vahi Atsilui di-Analtu âlj fu njilâ
di noi shi n-agiutá tora cu unâ altâ Irade
(Dimândarea 1333) - ta s-himu loats
sumu arpa ali Evropi. Pistipsescu câ nu
lipseashti s-agârshimu câ România agiutá
shi apârá latinitatea ditu Apiritâ
(orientalâ). Mini shi fumealja Mantsu
shtimu câtu agiutá delegatsiunea
parlamentarâ românâ, Strasburg, trâ
amintarea a Dimân-
dariljei 1333. Noi, di
Freiburg, câti amâr-
tii s-avemu, sâ shtits
câ avumu noptsâ
nidurnjiti shi cilâstâ-
simu ca sâ s-adarâ
unâ unitati anamisa
di tutâ latinitatea
evropeanâ shi, dupâ 3-4 anj di-alumtâ,
tutâ Evropa, unâ dzuâ-ntreagâ, mindui
shi azburâ tsi easti ti-adrari ca aestâ pricâ,
aveari culturalâ armâneascâ s-nu chearâ.
Cându s-amintâ Sutsata Culturalâ a
Armânjilor di Bucureshti suflitlu a
organidzariljei furâ doi profesori di-a
noshtsâ: T.Cardula shi T.Caracota.
Lipseashti s-lâ tinjisimu vrearea shi
lucurlu tsi lu featsirâ. Cu furnjia câ adzâ
yiurtusimu Dzua natsionalâ a Armânjilor
voiu s-aducu aminti unâ problemâ cari
nâ doari: problema a Makiduniljei.
Naca easti aoa ambasadorlu ali
Makidunie? Nâ si spuni câ noi nu himu
Makidonj, câ arâdâtsinjli-a noasti suntu
tu Pindu, Tesalii, Epiru...Ma s-agârshea-
shti unu lucru: noi fitursimu, criscumu,
bânãmu shi-adzâ tu Macedonia Romanâ;
tu-atsea provincii Macedonia tsi s-tindea
di la amarea Adriaticâ shi Ionicâ pânâ la
Egee. Eara tu aestâ mari lârdzimi, Epiru,
Tesalii, Makidunia veaclje iu noi acâtsámu
arâdâtsinjili.
NOI HIMU MAKIDONJILJI nu atselji
slavi tsi, dupâ 800 di anj di la
romanidzarea a vecljiloru Machidonji,
shi-ashtirnurâ arugudzina ninga sarica
noastâ, a picurarlui ditu Pindu.
Nu elj lipseashti s-aibâ numa di
Makidonji! Tora s-lucreasdzâ trâ
alâxearea a Constitutsiljei tu Makidunie.
Voru sâ s-facâ unu statu binatsionlau
slavo-arbinesu. Ma, armânamea nu va
s-alâxeascâ unu nicuchiru, tiranu pi doilj!
Dealihea, Arbineshlji nu au andrepturi
câtu lipseashti tu Makidunie, câ aclo easti
unu statu iu mash slavofonjilji au tuti-
ndrepturili shi-alantsâ suntu mash adushi
aminti tu zborlu di nâinti (Preambul) ali
Constitutsii.
Tora, cându Arbineshilji bâgarâ mâna pi
tufechi, va s-alâxeascâ Constututsia.
Noi, Armânjilji, tsi acâtsámu calea isihâ,
avemu idyili-ndrepturi tsi li caftâ shi
Arbineshilji. Ma noi nu vremu s-li-
amintámu cu polimu, cu bombi, ma pi
calea isihâ, a democratsiljei evropeanâ.
Tr-atsea lipseashti s-cilâstâsimu pitu
presa noastâ, pritu cundiljilu a anvitsa-
tsloru a noshtsâ, cu ligâturili tsi li-aveamu
iutsido, ca tu aestâ Constitutsii tsi va s-
alâxeascâ tu Makidunie (Evropa ari
vrearea aestâ!): Armânjilji s-hibâ tricuts
cu idyili-ndrepturi cu-alanti milets
bânâtoari tu sinurili a njiclui cratu.
Adzâ, cându Consiliul ali Evropâ shi
Preszidentulu a Adunariljei Parlamanterâ,
personalu, lordul Johnston cunoashti
ahâtu di ghini problema armâneascâ shi
easti sinfunu s-nâ apârâ, cându alti
organismi internatsionali, ca OSCE, potu
s-n-agiutâ, lipseashti s-cilâstâsimu, s-nu
tâtsemu. Tora, cându s-alâxescu niscânti
lucri tu Makidunie sâ s-alâxeascâ ashi
cumu lipseashti: cu pricunushtearea shi
a-ndrepturiloru a noasti.
Deapoaia, idyia problemâ lipseashti s-u
bâgámu shi tu Arbinishii.
Minduita, calea a noastâ, atsiloru di la
ULCA di Freiburg (cari himu di multi ori
câtâyursits) easti atsea tsi vâ spusi Kira
Mantsu. Shi cându muljeri ca Kira
Mantsu loarâ problema tu mânâ, easti
siyuru câ noi va s-amintámu alumta aestâ
isihâ...Voiu s-aducu aminti atsiloru tsi
voru s-arucâ cu zboarâ uruti câ, ninti ta
s-dzâcâ numa ali unâ scriitoari armânâ i
di la Redactsia armâneascâ di la Radio
România Internatsional, sâ-shi aspealâ
prota gura cu apâ di malâmâ shi deapoia
s-lâ dzâcâ numa ...
S-bânats, haristo câ nâ câlisitu la aestâ
musheatâ dzuâ shi s-da Dumnidzâ s-nâ
hârsimu deadunu shi-anjlji tsi yinu.
BANA ARMÂNEASCÂ
PROTA SCULII
ARMÃNEASCÃ DI BUCURESHTI
Tinjisits armânj,
Tu meslu Maiu, anlu aestu, ahurhi
Bucureshti prota sculie armâneascâ. Easti
zborlu di Sculia nr.39 ditu mâhâlálu
Colentina,
iu bânea-
dzâ multi
fumelji di
Armânj.
Cathi Sâm-
bâtâ s-facu
siháts di
l i m b â
armâneascâ
Marilena Bara tu doauâ
clasi: unâ ti
ficiurits pânâ la clasa patra shi unâ ti ma
márilj. Atselj tsi chindruirâ aestâ sculii
suntu tiniri di la Sutsata Culturalâ a
Armânjiloru di Bucureshti. Lipseashti s-
tinjisimu copuslu a vizeprezidentului a
sutsatiljei, Cola Oani tsi nu-ashtiptá s-
yinâ noulu anu di-anvitsâmintu i pânâ s-
yinâ apofasea oficialâ di la Ministerlu a
Anvitsâ-mintului...Shtimu câ di doi anj
s-anveatsâ limba armâneascâ tu sculiili
di Con-stantsa. Pânâ tora mash
facultativu, ma di anlu tsi yini va s-bagâ
tu aradha alântoru materii di-anvitsari shi
ficiuritslji va s-poatâ s-amintâ notâ. Easti
unâ jgljioatâ di mari simasii trâ-nvetslu
tu limba armâneascâ. Avdzâmu câ ahurhii
anvetslu shi tu alti locuri di Dobrogea iu
bâneadzâ armânj: Eschibaba, Kogá-
lniceanu. S-mi tornu la Sculia nr.39 di
Bucureshti iu fumu oaspits doauâ ori:
prota oarâ cu nicuchirlu-a meu shi
dheftera deadunu cu multu vrutlu sotsu
a nostu shi a armânjiloru, profesorlu
ghermanu Thede Kahl.
Lâ spusimu-ndoauâ zboarâ a
ficiuritsloru, l-adyivâsimu vârâ poezii shi
Thede Kahl lâ azburâ armâneshti.
Ficiuritslji nu putea s-pistipseascâ câ unu
ghermanu putu s-n-anveatsâ ahântu ghini
limba. Nu njicâ lâ fu njirarea shi-a
pârintsâloru tsi-avea vinitâ sh-elj tra s-
n-ashteaptâ. La clasa a ficiuritsloru ma
njits easti dhascalâ Marilena Bara,
redactoari la redactsia armâneascâ di la
Radio România Internatsional. Atselj ma
márilji suntu anvitsats di Aurelia
Caranicu, dhascalâ di englezâ shi spaniolâ
la unâ sculie di Bucureshti. Mutreamu
cu ciudie niascumtâ cumu ficiuritslji
anyrâpsea pi carti i pi pinacâ (tablâ)
zboarâli armâneshtsâ shi ma mari nâ fu
njirarea cându avdzamu ditu gura a
 BANA ARMÂNEASCÂ
ficiuritsloru zboarâ tsi minduiamu câ nu
va li shtea...Cu cathi zboru anvitsatu
ficiuritslji-anvitsa shi niheamâ di cultura
shi isturia noastâ. Mintimenili dhascali
avea angâtanu s-l-aspunâ tsi va s-dzâcâ
zboarâli avdzâti di ficiurits trâ prota oarâ:
celnicu, farâ ...Shi nu njicâ nâ fu njirarea
cându vidzumu câtu di ayonja shi lishoru
anvitsarâ ficiuritslj s-anyrâpseascâ cu:
sh; ts, nj, lj.Aestâ aspuni câ nu easti canâ
dealihea problemâ cu alfabetlu “nou” i
“vecljiu”! Cathi cilimeanu avea tu mânâ
“Dimândarea pârinteascâ”. Cu imnul
armânescu ahurhea oara di limbâ
armâneascâ. Mutreamu cu câtâ harauâ
anvitsa cilimeanjlji limba loru di dadâ shi-
nj dzâshu: “Dumnidzâ ari angâtanu di
noi!”Ma noi, atselj tsi-avemu borgea s-
lucrámu trâ armânami, lipseashti s-
avigljemu ca aestâ nâdie tsi fitursi tu
Sculia di Bucureshti s-nu chearâ! S-nu
s-astingâ sinferlu trâ limba armâneascâ.
Cilimeanjlji facu shi-nveatsâ cumu suntu
prâxits! Pârintsâlj shi pâpânjlji lipseashti
s-aibâ angâtanu ca aestâ harauâ noauâ
tsi fitursi tu suflitli a ficiuritsloru armânj
di la Sculia 39 sâ s-tindâ shi la altsâ!
Feati din caplu a corlui di Yrâmusteanji - tsi misura ma multu di 100 di inshi -,
cari lo parti la Andamusea di Aminciu - 2001
Yinâtorlu a nostu ca populu, a limbâljei
armâneshtsâ, tsâni di turlia cumu va sâ
shtimu s-tsânemu yie tu suflitlu-a
ficiuritsloru, a tiniriloru, vrearea trâ limba
shi cultura noastâ.
Tr-aestâ easti ananghi di lucru, vreari,
curbani, lucri bâgati pi-aradhâ (disciplinâ)
shi-arâvdari. Lucurlu tsi-ahurhimu s-lu-
adrâmu nu s-andreadzi ni adzâ ni mâni.
Caftâ anj, multsâ anj pânâ va s-
agiundzemu s-n-anvitsámu limba shi
cultura tu sculii ashi cumu facu tuti
alanti milets. Dupu mashi-ndoauâ siháts
di anvetsu la Sculia 39 ficiuritslji furâ
acshi s-da unu
d e a l i h e a
programu cu
cântitsi, giocuri,
poezii la yiurtu-
sirea a Dzuâljei
Natsionalâ a
Armânjiloru, la
27 di Maiu. Amu
nica dininti pro-
supili musheati di Aurelia Caranica
njits pilisteri tsi
canda avea vinitâ s-n-aducâ nâdia! Tsi
musheatu aspusirâ poezii Aurica
Bishinicu shi Ionuts Geaca!
Cu dealihea boatsi di birbiljiu nâ hârsi
fitica cu aleapâ numâ Yianula Gheorghe!
Haristo a mintimeniloru shi mushea-
tiloru dhascali Marilena Bara shi Aurelia
Caranicu cari, nipâltiti, durusescu di
chirolu-a loru tra sâ-nveatsâ ficiuritslji!
Tr-aestâ aleaptâ curbani tsi u facu trâ
fara noastâ, Atselu di-Analtu s-lâ da tihie
bunâ, gionji aleptsâ shi taifâ prucupsitâ!
Kira Iorgoveanu-Mantsu
SCULIA
La sculii njirddzemù si nvitsãmù carti
(yramâ). Pisupra a sculiiljei easti
acupirâmintulù. Sculia ari: patru muri
(stismi), tâvanea nsusù shi dusumea
(vahi dushumea dit românâ) nghiosù, ma
multi firidz shi unâ ushâ. Tu sculii
videmù bãncuri, unù scamnu ma mari,
unù scamnu ma njicù, unâ tablâ, ma
multi cãrtsâ, unâ icoanâ shi alti lucri
Nr. 2/3 (24/25), 2001 11
lipsiti. Noi adutsemù di acasâ vivlia,
placa, cãrtsâli, cundiljù di placâ,
cundiljiù di penâ i chipita shi cãlimarlu.
Pi bancâ shidemù, bãgãmù vivliili shi
scriemù. Pi tablâ scriemù cu cundiljiu
di placâ (tibishiri icâ cretã pi l.rom.); pi
carti trâdzemù hãrãchi (linii) cu
cundiljlu di mulidi (plumb) shi scriemù
cu atselù di peanã i cu chipita. Tu
cãlimar bãgãmù milami shi muljemù tru
nessâ (nâsâ) cundiljili ta sâ scriemù.
Noi nâ dutsemù la sculii ca si nâ
nveatsâ dascalu.Ficiorlji cari nveatsâ
dipriunâ la sculii si cljeamâ sots di la
sculii; iara featili cari nveatsâ dipriunâ
la sculii si cljeamâ soatsi di sculii.
Ficiorlji di sculii shi featili di sculii
njergu la sculii ta si ascultâ nvitsâturli
a dascalui.Dascalu ni nveatsâ si
zburâmù ghini shi si ni pâlâcârsimù al
Dumnidzã, si yivâsimù, si scriemù si
luyursimù shi si cântãmù. Niscântsâ
ficiori di sculii sciu (shtiu) ma multu si
yivâseascâ shi altsâ cama putsân. Di
atselji ficiori tsi sciu ahâtù multu si
yivâseascâ câtù unjlji shi alantsâ
dzâtsemù câ suntu la atsea lectsii shi câ
elji facù unâ clasâ. Dascalu prida lectsii.
Tru unili sculii suntu ma multi clasi
(tãxuri). Tuti câti videmù la sculii si
cljeamâ lucri (luyuriù). Dascalu, ficiorlji
di sculii shi featili di sculii si cljeamâ
oaminji icâ inshi. Cându himù njits ni
cljimãmù naturi icâ sârmânitsâ. Dupâ
tsi nâ ma mãrimù si cljeamâ ficiori, a
poia tiniri i gionji shi dupâ atsea bârbats,
tu mardzini i tu bitisitâ bitârnji i aushi.
Ficiorlji atselji bunji ascultâ pârintsâlji
a lorù, dascalu a lorù shi si ducù la
sculii si nveatsâ carti. Ficiorlji atselji
arãi nu acultâ pârintsâlji shi dascalu a
lorù shi nu si ducù hârioshi la sculii.
Ficiorlji cari si ducù la sculii shi nveatsâ
tutù tsi lâ dzâtsi dascalu si cljeamâ ficiori
di sculii ayiusitori iara atselji tsi nu
acultâ cu bâgari aminti si nu nveatsâ tsi
lâ dzâtsi dascalu si cljeamâ ficiori di
sculii linivoshi. Pârintsâlji shi dascalu
ayâchisescu ficiorlji atselji ayiusitori shi
a lorù nu li arisescu ficiorlji atselji
linivoshi. Ficiorlji atselji bunjlji âshi
ayâchisescu pârintsâlji shi dascalu a lorù
shi si spunù efhãristisits cãtrã neshi
(nâshi) demec li suntu cunuscâtori.
Noi vremù si himù ficiori bunji ayiusitori
la nvitsâturâ shi cunuscâtori cãtrã
dascalji a noshtsâ.
Tashcu Iliescu
“Cartea de lecturã” macedo-românã,
Bucureshti, Tipo-litografia Dor. P.
Cucu, 1885.
 12 Nr.2/3 (24/25), 2001 - Apriirù, Maiù, Cirisharù, Alunarù, Agustu, Yizmâciunù. BANA ARMÂNEASCÂ
“Gala Hagi”
GALA A VÂSILJELUI HAGI “Gala Hagi”, aestu mari evenimentu dit
bana al Gicâ Hagi, fu organizatâ di Fede-
Oara cându Românjlji ahurhirâ di- Chiro di 17 di anji (1983-2000), elù fu ratsia Românâ di Fotbal, Internatsional
sh tinjisescu eroilji. suflitlu alishtei parei cari u cumândusi, Sport Management (cumândusitâ di
Di cându sâ shtiu elji, Românjlji, pânâ nai ma multsâ anji, tu harea di capidanù, Giovanni (Ion) Becali, impresarlu al Gicâ
tu anlu 1990, as âshi vâtâmarâ vuivuda- ca unù “dirijorù, ca unù dealihealui Hagi) shi Grupul Mc Cann Erickson.
dzlji icâ prezidentsâlji as sh-avinarâ sh- capidan di pampori, unâ câpii cari “Gala Hagi” ahurhi Bucureshti nica dit
exilarâ dumnitorlji icâ vâsiljeadzlji a lorù, deadi a echipâljei unâ cali sh-unâ protili sâhãts di tahina, atumtsea cându -
ashi cumù featsirâ cu Alexandru Ion noimâ”, cumù aspunea prezidentulù ali cu tutù chirolu urâtù sh-cu ploai - njilji
Cuza icâ cu vâsiljelu Mihai I ali Românii. Românii, Ion Iliescu, atumtsea anda lu- di oaminji cu sivdai andicra di fotbal di
Dupâ anlu 1990, ashi cumù s-vidzu apruche la palatlu Cotroceni, cu unâ dzuâ Bucureshti sh-dit tuti cohili dit lumi
pânâ torâ, prezidentsâlji a Româniiljei nitsi ma nâinti di Galâ, di-lji durusi unâ ploaci agiumsirâ la stadionlu Natsional “Lia
nu furâ vâtâmats shi nitsi nu furâ exilats. “maxus ti Hagi”, adratâ ditù asimi. Manoliu” ta s-hibâ nin-
Ghini câ s-featsi ashi shi s-da Dumnidzâ Cu atsea apuhii prezidentulù ali Românii gâ atselù tsi easti luyur-
ca aestu lucru sâ s-facâ daima iara ma spusi: “Pistipsescu câ easti unâ borgi sitù nai ma marli fotba-
di nãmuzi (onoare) ta s-nâ listu român a etâljei.
tinjisimù axiili (valorile), Agiumsimù la stadion
adyeafur di dumenjea tu cari cu multu chiro nâinti ta
lucreadzâ. A noauâ, a s-ahurheascâ specta-
Românjlorù, sportulù nâ colu sh-nâ ciudusimù di
durusi efhãristisiri, chiola sh- tsi multâ lumi eara sh-
Marilena Hagi di tsi musheatù armâtu-
tu momenti ma greali. Tu
galeria a fotbalului româ- situ eara tutu stadionlu.
nescu, Hagi easti nsimnatù tru Ahâtù di multâ lumi pi aestu stadionù
nâ padzinâ di malâmâ”. nu aveamù vidzutâ ditù anlu 1999,
Dealungului a chirolui, Gicâ atumtsea cându loai parti la yiurtisearea
Hagi giucã la pareili: “F.C di 23 Agustu a atsiljei dit soni dzuâ
Farul” Cunstantsa 18 meciuri natsionalâ ali Românii sum comunismo.
sh-deadi 7 goluri, “Sportul Dyeafuraua namisa di tsi fu atumtsea
Studentsesc” (108/58), sh-tsi s-featsi tora easti multu mari.
“Steaua” Bucureshti (97/76 Atumtsea oaminjlji eara adushi pi stadi-
sh-cu cari amintã, tu anlu onù cu zori iara tora elji vinirâ ti mirachi.
1987, Supercupa ali Europâ), Atumtsea io fui loatù shi adusù cu zori
Real Madrid (64/15), Brescia la aestu stadionù (“23 August” s-acljima
(61/14), F.C.Barcelona (35/7) atumtsea) ta s-ljeau parti la atsea pseftâ
Gicã Hagi deadunu cu ficiorlji a lui Kira shi Ianis
shi Galatasaray Istanbul (131/ yiurtii. Fu s-tihiseascâ ashi, vahi, ca io
dumnitorlji a Româniiljei sâ-sh armânâ 60 sh-cu cari amintã, anlu aestu, Cupa
s-amu cãbilea s-lu vedu tu atsea dit soni
tu banâ shi s-hibâ tinjisits sh-dupâ tsi sh- UEFA shi Supercupa ali Europâ). Tu
oarâ dictatorlu Ceaushescu - atselù tsi
bitisescu lucrulu a loru ti cari furâ aleptsâ bitisita a anlui 1999 Gicâ Hagi amintã
s-luyursea, singur, vâsile a miletiljei
di populu icâ di Dumnidzã. titlulù di fotbalistulù a secolului tu româneascâ.
Maca suntu tinjisits vâsiljeadzlji icâ pre- România.
Tora, vinjiù ti mirachea ta s-lu vedù
zidentsâlji tsi cumândusescu unù populù Trâdzearea di la pareia natsionalâ di
Gicâ Hagi, nai ma marli sportivù tsi-lu
atumtsea suntu tinjisits sh-eroilji cumù fotbal ali Românii Hagi u aleapsi ta s-
avurâ Armânjlji shi Românjlji vârâoarâ -
sh-oaminlji di aradha a atsilui populù. hibâ faptâ tu unâ ahtari turlii tsi s-hibâ ti luyursitu vâsiljelu a fotbalului românescu
tuts atselji tsi au sivdai andicra di fotbal -, tu atselù dit soni agiocù sum tricolu
Trâdzearea di la natsionalâ... unâ ahoryea thimisiri (amintire). Unâ ali natsionala di fotbal ali Românii.
Tu dzua di 24-li di Apriirù 2001 fu thimisiri cari s-armânâ ti daima tu mintea Unu spectacolu thâmâsitu
“Gala Hagi”. Cu aestâ apuhii, Gicâ Hagi, a lorù, eftihipsits (fericitsi) câ-lu vedù La sâhatea nauâ fârâ unù cirecù ahurhi
marli giucâtoru di cari s-leagâ istoria a elù, vâsiljelu a fotbalului, giucândalui, spectacolu di-asunit shi lunjinâ care nâ
sportului românescu tu atselji 17 di anji ama, la cari andamusi, va s-hibâ shi deadi di hâbari câ lomù parti la
dit soni ali Românii, fotbalistulù cari fu ânvirnats ti furnjia câ aestu lucru va s- spectacolu di nâintea a atsilui dit soni
sh-easti luyursitù unâ legendâ ti sportulù tihiseascâ ti atsea dit soni oarâ. meciu al Hagi sum tricoulu a echipâljei
cu topa, s-trapsi dit echipa natsionalâ di Multsâ anji di aoa shi-nclo agioclu a lui natsionalâ.
fotbal ali Românii. mayic, driblinglu a lui ca di mãyistru, Pi trei ecrani mãri di la peluzâ sh-di la
Vâsiljelu Hagi, ashi cumù-lji dzâcù nai shutlu a lui cu ciciorlu stângu, golurli a tribunâ ahurhi filmulù “Odâ a
ma multsâ di jurnalishtsâlji românji, sh- lui, agudirli libiri fapti safi va s-armânâ harauâljei”. Pi ecrani suntu dati
nu mash, luyursi câ, la ilichia di 36 di fârâ uidii tu timisirli a tutulor atsiloru tsi momenti dit meciurli tsi li giucã Hagi la
Natsionala di fotbalù ali Românii. Cu
anji shi dupâ 125 di meciuri giucati shi avurâ sivdai di fotbal.
aestâ apuhii putumù di vidzumù, nica unâ
35 di goluri dati la pareia natsionalâ di Elù, Gicâ Hagi, fu luyursitù di sivdâlo-
oarâ, nai ma di musheatili goluri dati di
fotbal ali Românii, vini chirolu ta s-tragâ shlji a fotbalului unù vâsilje a fotbalului
elu la pareia natsionalâ.
nanâparti dit ea. dit România sh-dit tutâ lumea.
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 2/3 (24/25), 2001 13
Dupâ aesti fu unù momentu ahoryea aprindu reflectoarili di nocturnâ. Intrâ Fu unu spectaulu shi unu evenimentu
tu cari pisupra a stadionlui s-aprimsi unâ pi terenu giucâtorlji atsiloru dauâ parei: sportiv cum nu mata furâ vidzuti pânâ
ploai di artifitsii, dipriunâ cu arãdz laser România shi “Stealili a Lumiljei”. tora România.
tsi avruguea tserlu. Un numir di 15 di
ficurits, anviscuts tu stranji galbini,
purtarâ hlamburli a craturlorù cari
organizarâ atseali shasi editsii di
Campionatu Mondial icâ Europeanu la
cari lo parti Hagi cu pareia ali Românii:
(Frantsa 1984, Italia 1990, SUA 1994,
Anglia 1996, Frantsa 1998, Belgia 2000.
Programlu muzicalu ahurhi cu unâ parei
di tiniri tsi bâtea pi talari di heru ca pi
niscânti tâmpâni, dupâ cari cântarâ
pareili “Directsia 5”, Holograf etc.
Imnuri ncljinati al Gicâ Hagi
Ti harãili tsi lâ li adusi dealungalui a
chirolui nai ma aleptu fotbalistu românù,
Gicâ Hagi, artishtsâlji românji lji-ncljinarâ
dauâ imnuri. Unlu di eali, “Hagi de
România”, (stihuri di Sorin Satmari,
muzicâ di M. P. Pechea shi P. Andrei shi
Vâsiljelu Hagi câlisitu la Palatlu Cotroceni di Prezidentulu ali Românii, Ion Iliescu.
cântatu di Cornel Verban) dit cari
adutsemù aminti stihurli: Easti Hagi Sh-di aestâ oarâ, ashi cumù s-tihisea- “Gala Hagi” va s-armânâ tu mintea a
Machidonlu/ Marli suflitù campionlu/ shti cafi oarâ cându gioacâ Natsionala noastâ sh-tu mintea a tutuloru atsiloru
Fotbalist, artist-anami/ Ntrã protslji ali Românii, s-cântã imnulù. Dyeafuraua tsi u vidzurâ ti furnjia câ, tu aproapea
optu-n lumi”. Alantu imnu fu nyrâpsitu fu atsea câ di aestâ oarâ imnulù ali patru sâhãts a spectacolului, pi ecrani
di poetlu Adrian Pãunescu shi cântatu Românii nu fu cântatù di unâ fanfarâ furâ vidzuti imaginji cari adusirâ mari
di Victor Socaciu. Dauli imnuri tsi furâ militarâ mea di Kira Hagi, fitica al Gicâ, harauâ a Românjloru miracljeadz dupâ
cântati la Galâ li-aveamu avdzâtâ ma shi, deadunù cu ea, ntreglu stadionù. fotbal, tu atseali dauâ detsenii di dumnilji
nâinti cu ndauâ dzâli sh-la ma multi Ca pi la sâhatea 10 ahurhi mecilu. La a “Vâsiljelui” Hagi.
posturi di televizii. 36 di anji, la aestu dit soni meciu Gicâ Gicâ Hagi axizea aestu spectaculù ca
Cu niheam ma nâinti ta s-ahurheascâ Hagi apudhixi câ armâni idyiulù mãyistru unù semnu di pricunushteari ti tutù tsi
mecilu a mãrlorù vedeti a fotbalului a topâljei. Mecilu s-bitisi ca pi la sâhatea adrã ti fotbal, ti echipa natsionalâ sh-ti
mondial unâ mari topâ di fotbalù, tsi eara 11 sh-giumitati cu scorlu di 2-2. România. “Gala Hagi” s-bitisi shi Gicâ
tu mesea a stadionlui, s-disfeatsi shi unù Dupâ meciù, tu aplauzli a atsilorù Hagi s-trapsi di pi terenlu di fotbal. Elu
tricou mari di hromâ galbinâ cu numirlu 60.000 di spectatori, Hagi anvârligã nu mata va s-gioacâ altâoarâ tu pareia di
di simbol 10 (numirlu tsi-lu purtã Hagi terenlu di fotbal shi ghinui spectatorlji, fotbal ali Românii ama, a câ inshi di pi
pi tricou dealungului a chirolui câtù giucãdupâ cari lâ efhãristisi câ vinirâ tu unù terenlu di fotbal, dit suflitli a noasti nu va
la natsionalâ) sh-lo zborlu cãtrã tserù numir ashi di mari la atselù dit soni meciù s-easâ canâoarâ. Legenda Hagi s-disparti
giucatù di elù la pare- di fotbal iara fotbalu românescu shi
ia natsionalâ ali mondial cheari unâ mari steauâ.
Românii. Njiljili di Cu tuti aesti ama bana imnâ ma nâinti
spectaori lji-aurarâ al sh-ti atsea luyursimu câ easti multu
Hagi: “Multsâ anji s- uidisitu s-dzâtsemu sh-noi: “Vâsiljelu s-
bâneadzâ!”. trapsi, s-bâneadzâ Vâsiljelu!
Dicara zburâ Hagi Hãrgiurli shi amintaticurli fapti cu
ahurhi foclu di artifi- apuhia a “Galâljei Hagi”
tsii, cari tsânu chiro Hãrgiurli ti aestu spectaculù, dupâ cumu
di vârâ dzatsi minuti. aflãmu tu jurnalili di alantâ dzuâ, furâ di
Elji, spectatorlji, vârâ 200.000 di dolari (20.383.030.000
lei). Dit vindearea atsilor 60.000 di bileti,
cumù sh-miliunjli di
s-adunarâ 10,25 miliardi lei. La aeshtsâ
telespectatori cari
s-adâvgarâ atselji 30.000 di dolari di la
vidzurâ marli specta-
G.Copos, cu cari ancupârã tricoulu Hagi.
culù ncljinatù a atsilui Dit vindearea a timbrilor maxus cu mastea
tsi fu nai ma bunù a Vâsiljelui s-adunarâ 2.400 di dolari iara
fotbalistu român a di pi tricouri, sheptsâ, shali shi topi s-
Hagi dixindalui premiu di la Michel Platini secolului, furâ cu tuts adunarâ 127.000 di dolari. Cu tutù s-
ningâ Hagi sh-bânarâ adunarâ 532.400 di dolari, demec
purtatù di trei baloani umpluti cu heliu. momentulù a dispârtsâriljei a lui di echipa aproapea 15 miliardi di lei. Tuts aeshtsâ
S-astingu lunjinjli di pi stadionù shi s- natsionalâ ali Românii. pâradz tsi s-amintarâ di la “Gala Hagi”
 14 Nr.2/3 (24/25), 2001 - Apriirù, Maiù, Cirisharù, Alunarù, Agustu, Yizmâciunù. BANA ARMÂNEASCÂ
furâ durusiti, la “Gicâ Hagi. Fu mediatizatù ca alidzerli Cãrtsâ di la tinjisitorlji al
vrearea al Gicâ, a ti preshedintsii. Hagi s-tradzi adzâ dit
Gicã Hagi
Directsiiljei Gene- echipa natsionalâ, dupâ cari va sh-ljea
ralâ Judetseanâ loclu di simbolù shi di capitol ahoryea Poate nu am nimerit unde trebuia.
Cunstantsa ti Apâ- tu isturia a fotbalui românescu”. As vrea sã-mi rãspunde-ti si mie la o
rarea a Ndreptur- “..Canâ nu va-lu agârsheascâ Hagi, ti întrebare. Doresc sã stiu cum se tra-
lorù a Ficiorlui”, furnjia câ elù fu protlu fotbalistu cari duce un text din Românã în Aromânã:
maxus ti ficiorlji adusi a cratlui nai ma mari anami cari “Cu ocazia retragerii mele din lotul
apâryisits icâ Ioan Becali putu ta s-u aducâ vârâoarâ vârâ sportivù national îti dãruiesc acest tricou cu
suntu lândzits di (Impresarlu al Hagi românù. La ishirea al Hagi di pi câmpulù bucurie, dragoste si mult respect”.
maxus lângori. shi unlu di organiza- cu mãyi, a curi domnu fârâ di alta fu Cam asta ar fi ce as vrea sã stiu. Vã
torlji, prit firma a lui anji di dzâli, ânji yinù tu minti zboarâli multumesc din suflet si astept rãspun-
Tinjia ti Hagi ISM, a “Galâljei al Plutarh: ”Tutù ashi cumù airlu easti sul dumneavoastra. Cu vreari, Stere.
Ti marea tinjii Hagi”). “Gica Hagi nai ma scumpulù dintrâ elementi, malâma Apandisi (Rãspuns)
easti ti mini, pri
tsi-lji si poartâ al ninga Victor, doilu nai ma cu hari yishteari shi lunjina a
Hagi, cu apuhia a frati. Mi hârsescu câ soarilui ntreatsi tu-nyiliciri shi câldurâ itsi Stimate domnule Stere (Steryiu),
trâdzeariljei a lui easti shi ca amu lucru, nu easti azvindziri ma chibarâ Având speranta cã aceast numãr de
di la pareia natsi- bastea (shansa) s- dicâtù atsea di la Olimpia”. Olimpia al revistã va ajunge si în mâinile lui Gicã
onlâ di fotbal ali hiu namisa di apru- Hagi fu dreptunghiulù di iarbâ”, aspunea Hagi considerãm cã poti sã fii bucuros
Românii, tu dzua cheatslji a lui. Fãnush Neagu. pentru faptul cã, pânã la urmã, ai
di Sâmbâtâ, 21-li Ovidiu Ioanitsoaia: “Una di axitili ali nimerit unde trebuia.Traducerea
di Cirisharu, Ambasadorlu ali Turchii dit “Gala Hagi” fu shi atsea câ lu-alâxi textului tãu ar fi cam aceasta: “Cu
România, Omer Zeytinoglu, âlji durusi Bucureshtiulù tu capitala mondialâ a apuhia a trâdzeariljei a mea dit lotlu
al Hagi, la unâ ziafeti tsi s-tsânu tu fotbalului. Aesta ti furnjia câ la Gala natsionalu tsâ durusescu aestu tricou
ambasada di Bucureshti, unâ ploaci ti Hagi vinirâ mãri oaminji di fotbal ama cu harauâ, vreari shi multâ tinjii”.
cilâstâserli tsi li featsi ti ânvârtusharea a shi ti furnjia câ aestu evenimentu fu datù Cu vreari sh-tinjii armâneascâ (Cu
ligâturlorù di uspitsâlji namisa di miletsli tu tutâ lumea”. stimã si respect aromânesc),
românâ shi nturtsescâ. “Adzâ zboarâli suntu diprimansusù, ti Dumitru Piceava
Tutnâoarâ Protlu-ministru Adrian furnjia câ mintea s-dânâseashti minduin-
Carti di la Yioryi Carana
Nãstase âlji durusi al Hagi, Luni seara, da-nâ câ di ahâti ori unù “Armânù vinitù
Numele meu este Carana George si
unâ pashaporti diplomaticâ shi timbri cu dit niorlji di pulbiri ali unâ hoarâ di
imaginea al “Gicâ Hagi”, efhãristisindalui Dobrugea nâ featsi s-nâ duchimù piri- sunt din Constanta. Am 19 ani si sunt
ti tutù tsi adrã ti România. fanji câ himù Românji”. Dorin Chiotea. la scoala de artã. Tatãl meu este armân.
Nâinti di meciù, Hagi fu premiatù di Shi unu lucru ciudiosu: unù Ghiftu di Din pãcate pãrintii mei sunt despãrtiti
multu cunuscutlu fotbalistu francezu, România, ti marea simbatii andicra di si nu am avut ocazia sã-l întreb pe
Michel Platini cari aspusi: ”Hagi va s- Hagi âlji bãgã a hiljiu-sui numa di tata. Vreau sã stiu si eu cum se traduc
armânâ cu siyurlichi tu istoria alushtui Gheorghe Hagi- Emanuel. Ti aestâ furnjii în Românã aceaste fraze: 1. “Nai ma
sportu. Fu totna n capù, vru totna ma Gicâ Hagi, deadunu cu hiljiu-su, Ianis, marli fotbalistu românù di daima
multu. Adusi mushuteatsâ, anyiliciri a s-dusi di-lu vidzu Ghiftopalu. shi nai ma marli sportivù tsi-lu avu
fotbalului pritù hãrli a lui ahoryea...”. Ion Tiriac, Prezidentul a Comitetlui Armânamea pânâ tora” si 2. “...tu
Olimpic Român, aspusi: “Hagi easti ma chirolu cându steaua a lui apiri shi
Mass-media shi Hagi multu dicâtù unù sportiv. Hagi easti unù ahuri s-anyiliceascâ pi tserlu a
Mass-media româneascâ shi interna- fenomen sotsial, cari ti amârtii alâncea- fotbalui”. Sper sã-mi rãspunde-ti la
tsionalâ deadi unâ mari importantsâ a shti multu arar. Io cunuscui mash trei tu aceste întrebãri. Vã multumesc foarte
evenimentului dit 24-li di Apriirù. România: Nadia Comãneci, Ilie Nãstase mult.Carana George.
“Fu nai ma mari explozii popularâ shi Gheorghe Hagi”. Apandisi
dupâ câdearea al Ceaushescu”, s- Marea steauâ a gimnasticâljei mondialâ, Stimate George (Yioryi) Carana,
aspunea tu jurnalu Mundo Deportivo di Nadia Comãneci, aspusi: “Tu xinâtati, Am primit mesajul tãu si voi cãuta
Barcelona. Jurnalu “Sabah” di Istanbul: tutâ lumea cari avdi zburânda-si di Hagi sã-ti rãspund tot asa cum i-am rãspuns
“Efharisto, Hagi, tu numa ali Galata- s-mindueashti la România. Hagi easti si unui alt tânãr dornic sã ia legãtura
saray, ma aleptu tu numa ali Turchii. fotbal shi fotbalu easti Hagi. Hagi easti cu marele nostru fotbalist Gicã Hagi.
Macâ adzâ, di la Copenhaga pânâ la legendâ....Ca dealihea câ, dupâ “Gala
Iatã traducerea în limba aromânã a
Sydney, sâ shtiu ma multi lucri di Hagi”, Gicâ Hagi nu mata easti unù
întrebãrilor tale:“ Cel mai mare
Turchia, aestu lucru easti, tu mari parti fotbalistu ti anami, unu vâsilje a agioclui
fotbalit român din toate timpurile si
shi dit furnjia al Gicâ Hagi.” Elù featsi di fotbal, mea unâ legendâ.
cel mai mare sportiv ce l-a avut pânã
ti Turchia tutù ahâtù câtù featsi sh-ti “Bana Armâneascâ”
România.”. Jurnalu “Stae”. Dispârtsâri P.s.: Ahurhindalui cu dzua di Martsâ, acum Aromânimea”. 2. “...pe
thâmâsitâ. Stadionlu trimburã 26-li di Cirisharù 2001 Gicâ Hagi vremea când steaua lui a rãsãrit si a
niacumtinat, iara amirãlu fu purtatù pi- cumânduseashti, tu harea di antrenor, început sã strãluceascã pe cerul
anumiri”. “Fotomac”. Adio, Amirã! Natsionala di fotbal ali Românii. Âlji urãmù fotbalului...”Cu tinjii (cu respect),
“As”. Hagi, adio a unui erou natsional”. cu aestâ apuhii, multâ ambâreatsâ tu Dumitru Piceava.
“Evenimentul zilei”: “Di dauâ stâmânji noaua tesi shi s-da Dumnidzã s-aibâ tutù P.s.: Vã asteptãm si cu alte întrebîri
tu România nu pots s-shuts caplu fârâ ashi di multi amintaticuri ca antrenor câti legati de aromâni.
s-dai di numa a cunuscutlui fotbalistu. avu ca giucâtorù.
 BANA ARMÂNEASCÂ
HAGI ATSELU MARLI -
VÂSILJELU A ARMÂNJLORÙ (MACHIDONJLORÙ)
“Ti sportulu românescu cumù sh-ti
România Gicâ Hagi adrã ahâtù di multi
lucri buni câ tsâ yini zori s-pistipseshtsâ
câ, vârâoarâ, tu România va s-ma
amintâ unù giucâtorù ca elù. Pisti tutù,
Hagi easti vrutù, tinjisitù shi luyursitù
ashi cumù easti nãmuzea sh-catandisea
a lui:Vâsiljelu a fotbalului române-scu”,
s-aspunea tu unù jurnalù di România.
Gicâ Hagi, ama, adrã lucri thâmâsiti nu
mash ti cratlu România mea sh-ti Tur-
chia. Prit tutù tsi featsi Hagi pânâ tora
tu tesea a lui di fotbalistu România shi
Turchia agiumsirâ s-hibâ ma multu sh-
ma ghini cunuscuti tu Europa sh-tu
lumi:“di la Copenhaga pânâ la Sydney,
cumù aspunea unù jurnalù nturtsescu.
Tsi va dzâcâ, Turtsâlji - atselji tsi, pânâ
tu anlu 1913, lji-nchidicarâ Armânjlji
(Machidonjlji) ets di-aradha ta sâ-sh
amintâ autonomia icâ independentsa a
lorù sh-lâ vâtâmarâ câpiili fârâ njilâ, ashi
cumù u featsirâ tu anlu 1903 cu Pitu
Guli shi alumtâtorlji a lui -, shi Românjlji,
atselji tsi nu lji-agiutarâ vârâoarâ Armânj-
lji (Machidonjlji) tu atseali 11 (unâsprâ-
dzãts) di câftãri ta sâ-sh amintâ autono-
mia icâ independentsa a unui cratù armâ-
nescu, ashi cumu lâ si câdea, pi locurli
a lorù machiduneshtsâ dati di la
Dumnidzã -, agiumsirâ tu bitisita a etâljei
XX shi ahurhita a etâljei XXI, ta s-hibâ
agiutats ca miletsli a lorù s-hibâ scoasi
tru migdani shi s-hibâ cunuscuti tu lumi,
tamam prit Gicâ Hagi, unlu di clirunomlji
a miletiljei armâneascâ, atsea multu
fuvursitâ shi niagiutatâ di elji.
Fârâ di alta câ nâs, Gicâ Hagi, ti Turtsâ
sh-ti Românji, atselji cari ahâtù di multu
furâ agiutats di elù, ashi cumù pricuno-
scu elji, sh-ti cari furnjii lu-anviscurâ cu
analta hari di amirã icâ di vâsilje, nu fu
sh-nu va s-armânâ altutsiva dicâtù unù
amirã icâ unù vâsilje a agioclui di fotbal
tsi-lu agiucã ti elji.
Ti miletea armâneascâ ama, dit cari sh-
tradzi zârtsinjli, Gicâ Hagi fu, easti shi
va s-armânâ daima vâsiljelu a ljei sh-nu
mash a agioclui di fotbal.
Vâsiljelu Hagi easti ti Armânji ca unâ
dhoarâ vinitâ di la Dumnidzã ca elji s-
hibâ cunuscuts tu lumi shi s-poatâ sâ-sh
tsânâ tru banâ ma largu thâmâsita a lorù
mileti: miletea armâneascâ.
Lipseashti s-pricunushtemù câ Gicâ
Hagi, prit tutù tsi adrã tu tesea a lui di
vâsilje a fotbalului, Armânjlji agiumsirâ
s-hibâ sh-elji cunuscuts sh-pricunuscuts
câ bâneadzâ nu mash tu cratlu România
mea sh-tu craturli balcanitsi, sh-tu Europa
cumù sh-tu tutâ lumea.
Maca Nadia Comãneci dzâtsea: “..tutâ
lumea cari avdi zburânda-si di Hagi s-
mindueashti la România. Hagi easti
fotbal shi fotbalu easti Hagi”, noi
dzâtsemù câ lumea, cari avdi di ahâtù
chiro di thâmâsita numâ al Hagi, s-
mindueashti dinâoarâ nu mash la agioclu
di fotbal sh-la România mea sh-la miletea
dit cari s-tradzi nâs: miletea armâneascâ.
Dzâts Hagi, dzâts Machidon icâ
Armânù; dzâts Hagi, dzâts limba
machiduneascâ icâ armâneascâ.
Elù, Gicâ Hagi, totna aspuni la televiziuni
câ easti Machidonù iara limba tsi u zbura-
shti ân casâ easti limba machiduneascâ.
“Criscui tu unâ fumealji di Armânji,
cu tinjii andicra di zboarâli, cântitsli shi
adetsli armâneshtsâ. Pârintsâlji a mei
mi-nvitsarâ câ tu banâ easti ghini s-nu
agârsheshtsâ di iu fudzishi”, aspunea
Gicâ Hagi tu unù interviu.
Sh-ca dealihea câ ashi featsi. Gicâ Hagi
nu-shi agârshi canâoarâ pârintsâlji, soea
shi miletea dit cari s-tradzi.
Pritù tutù tsi adrã Gicâ Hagi tu tesea a
lui di sportivù ahoryea, lumea, nu mash
atsea a sportului dit Românii sh-dit
Turchii mea lumea di pisti tutù, duchi câ
easti tru banâ unâ mileti dit cari-sh tradzi
zârtsinjlji Hagi, mileti psânù icâ ici
cunuscutâ di elji: miletea armâneascâ icâ
machiduneascâ tsi sh-ari zârtsinjli tu
sâmtili locuri ali Machidunii.
Vâsiljelu Hagi - vâsiljelu a nostu
Easti dealihea câ ea, miletea armânea-
scâ, bâneadzâ di ma multu di dauâ njilji
di anji tu locurli a Balcanlui ama, tora, tu
laia catandisi tu cari agiumsi di nu easti
pricunuscutâ aproapea ici tu lumi, dixi
unu mari agiutorù di la unlù di a ljei -
Gicâ Hagi, pri numâ -, ta s-poatâ s-easâ
Nr. 2/3 (24/25), 2001 15
niheamâ tru migdani.
Armânjlji dit România, dinâoarâ cu
yinearea a lor dit locurli machiduneshtsâ,
adrarâ mãri lucri ti miletea româneascâ
cumu shi, tutnâoarâ, lji-au datâ, dealun-
gului a chirolui, multsâ oaminji ti anami
cari agiumsirâ mãri sportivi, minishtsrâ,
oaminji di shtiintsâ, academicieanji, etc,
ashi cumu u featsirâ shi Armânjlji ditu
craturli balcanitsi pri iu suntu arâspândits.
Cu tuti aesti, a Armânjloru dit România
nu li si pricunoashti nitsi unu ndreptu
spetsific a lor hindalui alâsats tu laia ca-
tandisi di deznatsionalizari sh-di asimilari.
Armânjlji di România, cu tutâ greaua a
loru catandisi tu cari bânarâ, chiola sh-
dupâ 80 di anji di anda vinirâ aoatsi nu
furâ asimilats shi, tâsh tora, dixirâ
ndreptulu ca ficiuritslji a loru s-poatâ s-
anveatsâ carti pri limba armâneascâ. Tora
di oarâ aesti lucri s-facu mash la sculiili
di Stejaru, sculia nr.12 di Cunstantsa, di
anlu tsi tricu, shi nr.39 di Bucureshti, di
estan. Aeshtsâ ficiurits, deadunu cu
fumeljli a loru cumu sh-cu multsâ, multsâ
altsâ Armânji nu vor sâ-sh chearâ limba
a loru armâneascâ (machiduneascâ) shi
sâ s-alasâ s-hibâ asimilats. Elji voru s-
bâneadzâ sh-di aoa shi-nclo tutu ca
Armânji sh-tsiva altutsiva.
Ama, ta s-poatâ s-bâneadzâ ashi elji li-
pseashti s-hibâ organizats shi sâ s-alumtâ
ti ndrepturli a loru. Aestu lucru, Armânjlji
nu para potu s-lu facâ ti furnjia câ nu au
unâ unâ câpii cari s-ducâ nâinti hlambura
a armânismului. Ti atsea easti mari anan-
ghi ca elji s-hibâ cumândusits di unâ câpii.
Shi, cumu pânâ tora, Armânjlji di
România nu puturâ s-aibâ unâ câpii, noi
minduimu câ Gicâ Hagi, Armânlu cari
poartâ harea di vâsilje sh-cari easti
luyursitu unlu di nai ma mãrlji oaminji
cari-lji deadi Armânamea, easti nai ma
uidisitlu sh-nai ma axili ta s-hibâ câpia a
Armânjloru. Elu, vâsiljelu Hagi, easti
marea nãdii a Armânamiljei ti furnjia câ
elu easti singurlu Armânu cari va s-poatâ
s-adunâ sum hlambura armâneascâ tuts
Armânjlji shi s-nu lji-alasâ s-chearâ tu
miletea tu cari bâneadzâ. Aestu lucru,
siyur, va s-poatâ sâ s-facâ mash cu
vrearea a lui shi al Dumnidzã.
Itsi s-hibâ, ti miletea armâneascâ Gicâ
Hagi easti sh-va s-armânâ daima unu
dealihea vâsilje a ljei: “Hagi atselù Marli -
vâsiljelu a Armânjlorù (Machidonjlorù)”.
S-nâ bâneadzâ Vâsiljelu a nostu!
Dumitru PICEAVA