COLEGIU EDITORIAL: Goran Pushuticlu (Prezidentu), Dina Cuvata shi Caterina Atanasova, membri.

REDACTSIA: Goran Pushuticlu, Caterina Atanasova, Tanja Taschova shi Dina Cuvata (Redactor-Shef).
Computerizari: Tanja Tashcova shi Dina Cuvata. Tehnoredactari: Tohh HajflOB Tipografia: fle'ia-ninua HayMOBCKH - Scopia.
ADRESA: Bui. "Jane Sandanski" 77/3-39, 1000 Scopia, R. Macedonia. Tel.2447-345; Fax. 2455-053 E-mail:
cuvataUCAM@k.ro
H3flaBaH.eTO Ha croicaHHeTO " A P O M A H C K H O T JA3HK" e (IwHaHCHpaHO or MmmcTepcTBOTO 3a KyjiTypa Ha PenySjiHKa
MaKeHOHHja

Grailu 44 korica.indd 1
2 Grailu Armanescu, 2 (44), 2010
Documenti ti-Armanjlji
UN CEH CATA-ARMANJLJI
(J. Muller, Romania mica aromaneasca. Un ceh catre
aromani cu prilejul unei aniversati, tu "Graiul romanesc", I,
nr. 8, Agustu 1927, fr. 165-167.; sum titlul Un ceh cata-Arman-
jlji, easti publicat tu "Peninsula Balcanica", V, nr. 5-6, Yiz-
machiunjlji-Sumedurlu 1927, fr. 73-76; shi tu "Macedonia",
I, nr. 4, 21 di Brumar 1927, fr. 4; cu-adutseari-aminti dit Rev.
"Graiul Romanesc", cu titlul Documenti dit tricut, easti iara
publicat shi in Ibidem, XV, nr. 93, 1 di Mai 1941, fr. 3.))
Aza s-fac dzatsi-anji di-anda-u mutat hlambura-a liberta-
tiljei pi plaiurli-a Pindului. Atumtsea, dupa ets di sclavilji, Pin-
dul iara s-featsi independentu. Ama ehtra soarta iara-agudi pi
cilastasearea shi-aravdarea-a voasta. Dupa doi meshi di dultsea
realitati armasi mash una-adutseari-aminti.
Iara tsanets-u sanadiea. Momentlu-a vostu yini, sh-pin-
inga tuti-ahat di mari chirdaciunji, tsi li patsat prit denatsion-
alizarea1. Tsi-i dichi, cu multu va scadzut ca numir, ama tsi-i
nai ma importantu, loclu pi cari hits faptsa, armasi-a vostu dit
punctul di videari-a evolutsiiljei a natsiilor.
Individualitatea-a unaljei natsii easti data nu mash dupa
individzlji-a ljei, ma sh-pit loclu pi cari s-featsi. Shi, una natsii
moari mash dupa tsi-l cheari dit punctlu di videari-a evolut-
siiljei a natsiilor shi-aestu loc2, cu-alti zboara, mash dupa tsi
fu-ahat di multu slaghita, tsi s-poati ca pi loclu-a ljei s-creasca
alta una natsii.
Lumachea-a Meglenitslor moari, cara easti-ahat di slaghita
ashi ca pi loclu-a ljei s-patu s-creasca natsiea vargareasca
(machiduneasca, n. trad.).3 Lumachea-a Rumarlor moari, ca eas-
ti multu slaghita, ashi ca pi loclu-a ljei s-patu s-creasca natsiea
sarbeasca-croateasca. 4 Din contra, pi teritoriea-a aradzamurlor
pindo-armaneshtsa, cari lu-acatsa tut aradzamlu angardit prit
Amarea Ionica, araurli Semeni, Devol shi Bistritsa, Amarea
Egheiasca, Muntsalji Otris, liniea tsi tradzi di la caplu dit As-
capitata-a lushtor muntsa pana di manica di-amari Arta, nu-ari
criscuta dit chirolu tu cari s-featsi fara-armaneasca cana-alta
natsii madan atsea-armaneasca. Gretslji shi-Arbineshlji, cari
lji-aflam pi-aesta teritorii, pi teritoriea-a lishtei Njica Armanii,
lipseashti s-hiba lugursits ca elementi xeani, ti-atsea ca natsiea
gartseasca s-featsi cama tu Notlu shi natsiea-arbisheasca cama
cata-Aratsili.
Niscantsa spun ca hits vinits tu-aradzamlu-a Pindului dit
Aratsili, cara va dizlichit5 dit caciublu stra-rumanescu. Nu-lji
pistipsits! Paturli lumachi romanitsi nu suntu productlu-a disi-
cariljei a unlui caciub stra-roman, ma existentsa-a lor easti far
di-altu rezultatlu natural shi sigur a configuratsiiljei a supra-
fatsaljei a loclui, iu s-featsi fara-a romanitatiljei, adica-ali Pe-
ninsula Balcanica shi teritoriea dit Data di Carpatslji, teritorii
tsi u-aflam anamisa di Duna, Tisa, Dnjestru shi-Amarea-atsea
Laia.
Teritoriea dit Data-a Carpatslor easti una unitati ghe-
ografeasca clasica shi-aretca pisti fatsa-a loclui. Ti-atsea pi ter-
itoriea-aesta s-featsi mash una natsii romanica, atsea-a Daco-
rumanjlor. Din contra suprafatsa-ali Peninsula Balcanica nu-i
adrata-ahat di unic shi spuni tsintsi unitats gheografeshtsa ma
njits shi tu idghul chiro baia independents Ti-atsea, nu s-featsi-
aoatsi mash una lumachi romanica, ma cama multi. Vrea s-
lipsea s-inshea tsintsi, ama de facto s-featsira mash trei, ti-atsea
ca una unitati-armasi sh-ti cama-nclo, atsea-a Arbineshlor shi-
alta una atsea-a Gretslor. Lumachea-a Rumarlor s-featsi tu uni-
tatea gheografeasca tsi s-tindi cata-Aratsili-Ascapitata di Shar-
planina, lumachea-a Meglenitslor tu unitatea gheografeasca
tsi s-afla cata tu Data di Shar-planina, a teritoriea iu s-featsi
lumachea-a noasta easti-atsea Pindului armanescu sh-li-acatsa
sinurli tsi li spusim cama-nsus.
Paturli lumachi romanitsi suntu isa-isa veclji cu natsiea
rumaneasca, sh-tsicara ca dit momentlu anda s-ahurhi fatsea-
rea-a natsiiljei rumaneasca, configuratsiea-a suprafatsaljei a
teritoriiljei dit Data di Carpatslji shi-ali Peninsula Balcanica
u deadira-ahurhitura ti-alanti patru lumachi, shi u-mpartsara
natsiea romana tu concordantsa cu unitatsli gheografeshtsa tsi
li spusim.
Evolutsiea-a statilor ivrupeshtsa tu stati natsionali,
cari va s-acatsa teritorii a lor cu un caracter gheografescu in-
dependentu, s-dusi-ahat di ninti tsi ninti di-ndoi anji fum mar-
turi-a unlui factu la prota videari ca ti ciudii, ama dip natural.
Irlandzalji, sh-tsicara ca elji aza fac un multu njic protsentu
di nisiea-a Irlandzalor - a unitatiljei gheografeasca pi cari s-
featsira - s-featsira aproapea pi tuta suprafatsa-a lishtei nisii
un Stat a lor cu un caracter natsional irlandescu. Cu-aestu caz
nai ma marea puteari natsionala dit dunjeai fu pimta s-traga
dininti-a unaljei njica mileti denatsionalizata pana di-ahtari
gradus, tsi ea s-parea ca easti pi calea-a cheardiriljei. Izvurlu-a
silaljei ti ciudii cari-agiuta ca cilastaserli-a unaljei ahat di njica
mileti s-u-anachiseasca Angliea, fu dishtiptarea-a sumenjiljei
a Irlandzalor ca lu-au andreptul natural pi-ntreaga unitati ghe-
ografeasca pi cari s-featsira.
Lucurlu cu Irlanda va sa si faca shi pit alti stati-a Iv-
ropaljei. Shi, Armanji, tuti-ashteapta cama multu di voi, cara sa
si faca shi cu-aradzamurli-a Armaniiljei Njica. Tora lipseashti
sh-si dishteapta-anamisa di voi sumenjea ca lu-avets andreptul
natural ti una-ntreaga Armanii Njica, pi tut loclu pi cari hits
fitursits, ica 'naoara va va yina dinapandica momentul detsisiv
ti voi, far di su-l duchits, a cama-amanat va s-hiba zori ta s-u-
nchirdasits libertatea.
Oara-a voasta yini. Cara s-nu yina ma-agonjea, va s-yina
far di-altu atumtsea candu uratili perspectivi tsi li dishcljidi
polimlu hemichescu shi cu-araplani, va-l cheara piricljul a
pulematlor ivrupeshtsa.
Sh-tsicara ca aza solutsiea aflata ti nai ma buna ti-asigurip-
searea-a irinjiljei ivrupeasca easti tu-adrarea-a Statilor Uniti-a
Ivropaljei, piricljul di pulemati ivrupeshtsa nu va s-cheara cu-
Grailu Armanescu, 2 (44), 2010 3

adrarea-a ahtariljei cishiti di Stati Uniti. Cauza printsipala-a

pulematlor ivrupeshtsa nu easti la factlu ca dunjeaea ivrupeasca
easti-mpartsata ashi cum u curma insashi natura.
Licvidarea, ti cari easti zborlu, va sa si faca prit ampart- LA URLICLU
sarea-a Ivropaljei tu Stati natsionali, cari va s-acatsa teritorii a
lor cu un caracter gheografescu independentu: cu-alti zboara,
Ivropea va s-hiba-mpartsata ashi cum alji curma natura shi tu Bumbuneadza la Urliclu
concordantsa cu tendentsiea tsi-u spuni evolutsiea-a Statilor Shi-ascapira dipriuna...
ivrupeshtsa. Ma nu-i foc de-ascapirari,
Natura-l curma loclu ti Statlu-a vostu anamisa di-Amarea Shi nu-i vrondu di fartuna:
Ionica, araurli Semeni, Devol shi Bistritsa, Amarea Egheiasca, Shi lunjinjii dit manliheri
Muntsalji Otris shi liniea tsi tradzi di la caplu dit Ascapitata-a Trashi la shopat, la Urliclu,
lushtor muntsa pana di manica di-amari Arta. S-bat aclo cu Ciucadana
Entuziasmats-va, voi Armanji, di-aestu-aver, dishtiptats-u Lioni, Nasta shi Ghuticlu.
tu voi sumenjea ca lu-avets andreptul natural pi-ntreaga unitati S-bat giunarlji di Avdela
gheografeasca pi cari va featsit, spunets-u cauza-a voasta s-u Shi ficiori di Pirivoli
shtiba Ivrupea shi-atumtsea va li-nchirdasits tuti. Di tilegraflu agiumsi
Pana-Atina sh-pana-n Poli.
Praga, 28 di-Agustu 1927. S-bat Armanjlji; s-bat cu-andartsalji,
S-bat ti limba shi ti fara...,
1)Tu "Peninsula Balcanica", "Momentlu-a vostu yini, sh- O, zintunja-a mea-armaneasca
pininga tuti cheaditsili bagati di ehtsarlji".) Cu-ahtari gionji nu cheri var'oara!
2.Iara Ibidem: "a evolutsiiljei a natsiilor shi loclu.)
3.Tu Ibidem: "pi loclu-a ljei va s-poata s-creasca natsiea xxx
vargareasca, fara di-ncustari.) Eara Mai. Avea-nvirdzata
4.Tu Ibidem: "ca pi loclu-a ljei va s-poata s-creasca Muntsalji tuts shi padzli tuti.
natsiea sarbeasca-croateasca".) Dit campu s-avea turnata
5.tu Ibidem: "s-dizlichira".) Turmi mari di oi carnuti.
Vazea loclu shi di chipri
Jaroslav Muller Shi di mandza, shi di iapi -
Irghilii au multi-Armanjlji
(Material loat dupa Stoica Lascu, Evenimentele din iulie- Loclu tot di nu li-ncapi
august 1917 in regiunea muntilor Pind - incercare de creare Pri iu nirdzeai flueri shi cantic
a unei statalitati aromanilor. Documente inedite §i marturii. Ca tu loclu stra-aushescu,
tuRevista romana de studii eurasiatice, anulIII, Nr. 1-2/2007, Ca, videts, di una eta
fr. 100-104) Pindul easti armanescu;
Crescu-aclo vulturi tsi-asboaira
Pisti-a muntsalor ciuciuli,
Crescu sh-gionji shainji tsi veaglji
Veara tuta carauli
Altsa oaminji ta s-nu yina
Di la-aspargu shi-a lor hoara...
Pindul easti mash Armanjlor
Shi giuneasca-i a lor fara!
Vasilitsa, Smolcul, Oulu
Marturi sun ca armanamea
Castrii featsi di-a ljei muntsa
S-nu spitrunda-aclo turcamea...
Dauua njilji di-anji tricura
Sh-nica multsa ari sh-treaca
Sh-nu va s-poata var s-na-azvinga,
Ni fartunjli ta s-na neaca...

xxx

Eara Mai. Va-aduc aminti

S-nu-agarshits. Na dimineatsa
Canta puljlji tru cuibairi
Cu ahata mushuteatsa
4 Grailu Armanescu, 2 (44), 2010
Anda ia, una carvani
Deadi cap, tashi la Urliclu,
Eara-aclo Ciapara, Ianlu
Papa-Rizu shi Ghuticlu;
Eara Ghicea di Pirvoli
Shi Armanji ahantsa altsa -
Tuts giunari tsi-lji bea niorlji,
Tuts schifteri dit muntsa-
analtsa...
La Urliclu easti-un shopat
Cu-apa-aratsi, canda-i neauua.
Tashi la shopat cu andartsalji
S-acatsa 'na-alumta greauua.
Eara suti de andartsa,
Prici agri dit paduri;
Cadea grandina tufechli
Sh-huhutea shi valji sh-ianuri...
Ashtipta aclo andartsalji
Di trei dzali - tu limeri -
Lji-ashtipta Armanjlji-a noshtsa
Ta sa-lji baga tu carteri;
Ma nu cad tu bata-Armanjlji
Ca sun gionji - ciudii mari -
Giur pi crutsi ca ca-Armanjlji
Altsa gionji tu lumi nu-ari!
Antribats, ma s-vrets, tut
Pindul
Shi tut Pindul va va spuna
Ca di var nu-au frica-Armanlji
Cum nu-au muntsalji di far-
tuna...
xxx
S-acatsa bateari mari
Peristeri shi Ciucadana
Vrea s-bea sandza armanescu
Sh-ti-a lor moarti sh-didea bana
Ghini ma s-batea tu plaiuri
Sh-pi maguli, la Urliclu,
Gionji aleptsa, aidi-aidi,
Tsi scula paduri cu zghiclu.
Alumta, Ciapara, Nasta,
Cu andartsalji dit Mureauua,
Alumta Lioni shi altsa
Ninga una pishtireauua;
Di dimneatsa pan tu-ascapit
S-alumtara elji giuneashti:
Ciucadana, pirvuljeatlu
Dipriuna ma zghileashti:
-„Dats tu carni, fara njila,
Virsats sandzu armanescu!"...
Furlji-aruca dipriuna
Shi padurli greu vazescu.
-„Eshi tu padi, Ciucadana",
Greashti sertu Toli Ghuticlu,
„Eshi, giuneatsa ta s-na
spunim,
Martur s-hiba az' Urliclu;
Nu ti-ascundi dupa ponjlji,
Yina-aoa la-alumta-ndreapta,
S-vedz tsi gionji Avdela scoati
Hoara-avdzata shi aleapta!"
xxx
Amanat. Sh-si dutsi soarli
Cu di malama caruna
Sh-nica s-bat Armanjlji-a
noshtsa
Di padurli greu asuna.
Tu murgita manliherli
Dinaoara-agalisira,
Un cati-un di frica-andartsalji
Ca lai corghi tuts fudzira.
Multsa mortsa alasara
Shi tu cali shi stri cali,
Alts' cadzura-nghos tu vali.
Un mes ornjili macara
A lor leshuri vatamati -
Muri-aclo shi Peristeri,
Capitan cu saltanati...
Cand' cadzu shi noaptea lai,
Inshi luna alba, 'mplina,
Tserlu tut cu steali albi
Parea canda 'na gardina
Cu lilicili mult mushati
Tsi alghescu, canda-s neauua,
Dormu-Armanjlji sh-lji-nyi-
seadza
Mash andartsalji dit Mureauua
Ca lji-avina, cum u-avina
Luchlji turma-atsea di tserghi...
Luna vearsa mash harsafi
Pisti muntsa, pisti erghi...
Dormu-Armanjlji. Somnu
dultsi,
Gionji di-Avdela sh-di Pirvoli
Ca giuneatsa-a voasta-agiumsi
Pana-Atina sh-pana-n Poli!
15 Mai 1925.
Nushi Tulliu
(loata dit ,,Tribuna romanilor
depeste hotare", III, nr. 1, Yinarlu
1926, fr. 9-10)
ZARTSINJLI
Ore anji dzasi dada di-ahat chiro s-neg s-li
ved horli dit Machidunii.
Dupa vara trei dzali di cali-agiumshu tu-
una hoara-ashtirata pi-una dzeana di munti...
Matream nastanga, nandreapta, nu videam
var lai om. Hoara dip far di oaminji. -Ore iu s-
hiba-aici oaminji? nj-dzash mini cu mintea.
Ma, nitsi nu bitisii minduita sh-na ca vid-
zui cata la bitisita di cali una moashi. Shidea
mardzina di cali sh-canda matrea cata la dzeana
di munti.
-O, lea muma ! grii mini, iu sun oaminjilji?
Catse easti goala hoara?
-Uuu, lai ficiorlu-ali mumi, anji gri nasa cu
ocljilji lacarmats, ia shed aoa-n cali di cama di
dauua njilji di-anji sh-tut lji-ashteptu nicuchirilji
dit hoara sh-si toarna dit munti.
Anda-avdzai tsi nj-dzasi, nj-dzash tu mint-
ea-a mea ca vahi easti fudzita di minti. Ma, ea
canda nji-u duchi minduearea shi dzasi ninga
'na oara, cu boatsea ma-analta:
-Di cama di dauua njilji di-anji fudzira
tuts tu munti shi mi-alasara mini s-u matrescu
hoara.
-Ama tsi cafta tu munti di-ahats anji? an-
tribai mini cu multa nipistipseari.
-Uuu, lai ficiorlu-ali mumi! S-dusira shi
mi-alasaraa. Ma capsi s-dzaca alti zboara ca lj-si
nicara zboarali tu gurmadz sh-acatsa s-planga.
-Muma!, grii mini. Nj-cadzu njila ti nasa,
aclo iu-u videam ca plandzi, stai arahati! Ia, tora
va neg tu munti shi va tsa-lji aduc tuts acasa!
-Uuu, lai ficiorlu-ali mumi! Ashi s-tsa-ag-
iuta Dumidza! A s-ti bashi muma, shi nj-lu-acat-
sa caplu cu dauli manji sh-mi bashe tu framti.
Ia, easti 'na mulari-atsia tu-ubor, s-tsa da muma
shi-un trastu cu pita sh-'na grundi di cash, sh-'na
plosca cu-apa-aratsi.
Aista muma nu easti dip fudzita di minti,
nj-dzash mini cu mintea-nji, shi-ncalicai pi mu-
lari sh-loai calea ti cata tu munti.
Agiunshu tamam anda-ascapita soarili sh-
canda vrea sa si-ascunda dupa un top di munti.
Nu dipunai ghini di pi mulari s-nji-ashter-
nu s-mac niheama pita candu, tsi sa-nji veada
ocljilji - sh-nu pistipseam tsi ved. Cama-nclo di
mini, sum un pom ca uscat, era un om cu caplu
tu loc sh-cu cicioarli-nsus, ma-nclo di el altu,
shi-altsa ma-nclo. Ore nu pistipseam tsi videam.
Nj-lji fricam ocljlji ma tut atsea videam - una
paduri di oaminji cu caplu tu loc sh-cu cicioarli-
nsus. Nj-dzash ca naca li videam ashi di foami
- ma era tuti di-alihira.
Mi sculai di-aco, di iu eram, mi-aprucheai
Grailu Armanescu, 2 (44), 2010
di protlu tsi era sum pom shi-l trapshu di cicioari di sh-lu scoasi
caplu dit loc.
-More cari eshtsa tini di mi carteshtsa? antriba omlu..
- A bre tsi-adari-atsia? antribai mini cu nipistipseari ca tsi
videam.
-CAFTAM ZARTSINJI, dzasi el. Him aoa di cama di
dauua njilji di-anji cum li caftam zartsinjli. Shi-aflam multi,
ma nu shtim cari suntu-atseali bunili.
-Bre crashtine, dzash mini, tsi li vrei zartsinjli? Ia, am
mini pita, trastul easti-mplin di pita di la muma Vanghea.
-Bre om, ma noi nu caftam zartsinji ti macari, na li caftam
zatsinjli-a noasti di la stra-aushlji, ca tricura cama di dauua
njilji di-anji sh-ninga nu li shtim zartsinjli. S-mintira cu-alti
zartsinji sh-nu li udusim dot.
Candu-avdzai tsi dzasi, cadzui niheama pi mindueari.
-Asculta-aoa!, dzash mini, Mini vinj s-va dzac ca shtiu
iu suntu zartsinjli. Cljeama-lji tuts nicuchirlji s-dipuna-n hoara
shi va-ashteptu la basearica.
Ancalicai pi mulari sh-mi turnai an hoara sh-chindurii la
basearica.
Anda-agiumshu la basearica s-avea ca scutidisita. Li vi-
deam stealili cum acatsara su-l chindiseasca tserlu cu videlji,
alti ma mari, alti ma njits sh-canda tuti nj-fatsea cu ocljul.
-Nu-am oara mini ti voi tora, dzash mini taha zburanda cu
eali. Va s-fatsem muabeti altaoara.
Intrai tu basearica sh-tsi-nji vidzura ocljilji nu pistupseam.
Tuta basearica eara-mplina cu tseri-apreasi. "Ore, cai li-aprea-
si tserli-aisti? Cari li tsani-apreasi?" Nj-dzash cu mintea-nji,
cu ciuduseari. Shi-aclo iu shideam ashe chirut tu mindueari,
avdzai una boatsi, ma tsi boatsi! ore canda anj bumbunidza
Dimidzalu tish an cap. Ore mi tricura sadorli pi tuti partsali
shi-inima vrea-nji creapa tu cheptu, di ahata bateari.
-Cari eshti tini-atsia? bumbunidza boatsea tu urecljili-a
meali. S-fac cama di dauua njilji di-anji di-anda var nu baga
cicioru tu-aista basearica!
Tora mini tramburam niheama ca nu videam var tsi zbura;
u-avdzam mash aista boatsi. Matream di-avrigara s-ved cari
greashti, ma videam mash aumbri tsi canda s-avina de pi-una
stizma, de pi-alanta.
-Fa-ti gioni! Fa-ti gioni! Fa-ti gioni! Singur nj-ded curaji
mini! Ca-nji vinira tu minti zboarali-al pap: "Ficioru-al pap"
nj-dzatsea el sh-mi giuca pi zanuclji, fu ca va tsa intra frica
vloara, di itsido, s-dzats di trei ori: fa-ti gioni!"
Shi-ashi cu mintea la zboarali-al pap dzash: "Fa-ti gioni!"
di trei ori, sh-ca ti ciudii nj-fudzi frica. Mi feci gioni, nji-u feci
boatsea ma vartoasa shi grii:
-Ore, cari greashti? Iu eshti ta s-ti ved? Cari eshti tini? Tsi
caftsa-aoa tu basearica?
-Mini escu preftul Vasili!, dzasi el, ma ninga nu-l videam.
Escu preftu di cama di dauua njilji di-anji tu-aista hoara, ma
nicuchirlji fudzira tu munti ta s-li cafta ZARTSINJLI shi mi-
alasara-aoa ta su-am angatan basearica.
Mari ciudii tsi s-fatsi, nj-dzatseam mini cu mintea. Mu-
ma-u matreashti hoara shi preftul basearica, shi-alantsa nicuch-
iri cafta zartsinji.
Cara-avdzai ca easti preftul a hoaraljei canda mi harsii
niheama shi-lji grii:
-Ama iu eshti? Yina s-ti ved!
-Lai ficior, nj-dzasi preftul, mini murii di multu. Mash
5
boatsea-aramasi di mini! Murii di foami, ma boatsea neadzi
ninga! Bircheavis! Boatsea-nji neazdi di cama di dauua njilji
di-anji.
Anda li-avdzai aisti zboara giuneatsa-a mea di la paplu
s-tuchi didip! Acatsai iara s-treambur. Mini tu-una basearica
goala, cu njilji di tseri-apreasi, cu-aumbri tsi s-avina pi stizma,
cu una boatsi tsi canda bumbunidza, una boatsi tsi zbura cu
mini! "Bo! Bo! bo! Iu-agiumshu mini?" nj-dzatseam tu minti,
ma iara dzash di trei ori: fa-ti gioni!
-Ore prefte, ma catse murishi di foami? Ia, ari una muma-
atsia-n hoara. A njia nj-lu umplu trastul di pita.
-Ah!, dzasi boatsea, vahi dzats ti muma Vanghea. Lai fi-
cior, muma Vanghea sa sprigiura s-nu calca tu basearica di-
anda alji psusi capra.
-A bre, tsi-ari a s-faca capra cu tini sh-cu basearica? dzash
mini ciudusit.
-Atsea capra, dzasi preftul, landidza, shi muma Vanghea
anji gri s-neg cu-amaxea taha s-u fac ghini! Nesh mini s-u ved
capra, lj-feci dgheavasii, nj-feci carutsea, ma geaba. Capra mi
mutrea tish canda earam vara tsap fudzit dit minti sh-nai tu
soni psusi. Sh-di-atuntsea muma Vanghea nu vru s-mi veada.
Nitsi nu-u bitisi preftul isturiea cu capra, anda usha di
basearica s-dishcljisi.sh-cai s-ved pi praglu di basearica? Ira
muma! Muma shidea tu praglu di ushi ma nu-l baga ciciorlu
tu basearica. S-videa ca ira ca spumataa sh-adiljea ca greu.
Anda-u vidzui, mi lo harauua ca ved un om, ca ti-atsa boatsi
mi-avea loata lahtara sh-mi silighii cata naasa.
-Mumaa, mumaa!, aurai mini, cum di vinishi-aoa?
Matri cata mini ma nu putea sa scoata cana zbor. Ninga
greu adiljea. Mi lo di mana sh-mi trapsi nafoara dit basearica.
-S-toarna nicuchirilji dit munti ! Lai ficiooooru-ali mumi-
ii..! shi pan s-nji-adun mini mintea, ca nji-avea fudzita didip aco
nauntru tu basearica, muma cadzu-mpadi ca vara pita nicoapta.
-Muma, muma!, grii mini sh-acatsai taha s-u scol,.ma
nasa ici..ira dusa.
-Ore tsi s-fac? Nj-vini tu minti s-neg sa-lji grescu-a preftu-
lui Vasili sh-mi silighii cata la basearca, ma... nj-vini tu minti
ca-aco ira mash boatsea-a preftului. Chindurii aspareat sh-mi
turai cata muma..
-Ma tsi-nji patsai! dzash mini shi iara mi-adrai chica di-apa...
Mi-aplicai niheama shi-u batui muma pi fatsa ashi cum
sh-li bati vintul primuveara frandzali. Tricu mash niheama di
oara sh-acatsa sh-lji da ocjljli.
-Bre tsi patsai, nj-dzash cu mintea sh-mi-adrai chica di-
apa. Mi-aplicai niheama shi-u batui muma pi fatsa ashi cum li
bati vintul pimuveara frandzali shi cat tricu niheam di oara shi
na ca muma pisica sa-lji da ocljilji.
-Tsi ved? Ashe ca steali!..mizi suschira muma. Anj yinea
s-plangu di harauua cara lji-u-avdzai boatsea. Nu shteam catse,
ma nj-si liga multu inima di-aista muma.
-Muma! Suntu steali dealihea! dzash mini, mash ca tini
earai fudzita nheam ta sa-lji vedz cama ghini shi pisicai s-arad.
Eshti ghini? u-antribai mini shi lji-agiutai sh-si muta-mproasta.
-Ghini escu, ma nu nj-eram fudzitaa iuva! Nj-vini nheam
ca milii ca nj-escu moashi, ma ghini escu! Ti vidzu muma ca
tritseai calea cata la basearica shi vinj cu-alagari s-tsa spun ca
dipunea nicuchirilji, shi-u teasi mana shi deaditlu spunitor cata
la dzeana di munti.
Matrii sh-mini cata-aclo. A bre sh-tsi s-ved? Una mnata di
6 Grailu Armanescu, 2 (44), 2010
lunjinji canda cura dit munti tamam cata-n hoara. Matream sh-
mi ciuduseam pi mushuteatsa tsi-u videam. Matrii cata la steal-
ili, u matrii iara mnata di lunjinji. S-videa cum dipusira stealili
din tser shi shi-acatsara calea ti cata-n hoara. Nj-si parea ca iram
yis. Muma, vahi mi vidzu ca earam ca chirut shi dzasi:
-Uh, tsi s-tsa faca muma! Tsi eshti-ashe ca fudzit? Ia,
atselji suntu nicuchirilji tsi dipunea dit munti. Cafi-un poarta
'naa tseara- apreasa tu mana.
Mini earam ninga chirut tu-atsea mushuteatsa di lunjinji,
ma u-ntribai:
-Lea muma! Cum di danasira-atseali tseri cama di dauua
nilji di-anji?
-Uh, tsi s-faca muma! gri nasa, sh-acatsa shi-u-ndreaga
poala, ca eara ca shutsata di-atsea cadeari. Atseali suntu tseri-
armaneshti! Nu s-astingu vloara! TSEARA-ARMANEASCA
NU S-ASTINDZI VLOARA! Bumbunidza boatsea-ali mumi,
ma lai di-atsea-a preftului shi matrea cata dzeana di munti,
shi ocljilji canda lj-si-apreasira ca dauua tseri..Nitsi nu-apuca
chealea sa-nji si faca ca di cacot, anda muma shi shtsa fatsa
cata la basearica shi-aurla: sh-nitsi BOATSEA-ARMANEAS-
CA NU CHEARI VLOARA" shi iara alji si-apreasira ocljilji
ca dauu tseri. Nitsi nu bitisi zboarili muma shi na ca s-avdza
una ca bumbunidzari tsi yinea di cata nauntru dit basearica shi-
una ca lunjinaa, tsi mi urghi, ishe pit firidz. "Vahi-nye preftul"
nj-dzash mini cu mintea shi iara mi-adrai chica di-apa. "Fa-ti
gioni!" dzash di trei ori.
U matream muma sh'nu pistipseam tsi-avdzam, tsi vide-
am, tsi nu videam. U dishcljish gura s-dzaac tsiva, ma-armash
cu ea discljisa
-Curbani muma! dzasi nasa cu una boatsi dultsi, canda
mash cat s-avea sculata dit somnu, ancljidi-u gura s-nu-aratse-
shti ca bati liva-aratsi.
-Moashi, moashi, nj-dzash mini cu mintea, cati shtii tini!
Ama dzasi ghini muma. Batea una ca liva-aratsi di cata
tu munti. Ama tsi ciudii? Pisicai s-avdu zboara, canda li pur-
ta vintul sh-li dipunea-n hoara ca una carvani tsi li dipunea-
agalea ghiumili-mplini di lapti. S-avdza ca un cantic: eeeeeee!
Sh-cum shideam ashe cu urecljili pi vintu, mi -agudi una pala
sanatoasa tish tu ureacljea di nandreapta shi-nji dipusi unaa
cumata di cantic:
-Eeeeeeee...
Oh, lea steauua, moi cat banashi,
Dza-ni stra-aushilji iu lji-ngrupashi?
Voi s-la duc niheama apa,
S-lji-ntreb, moi, cai mi-ari blastamataa!
Eeeeeeee!
Nu bitisii ghini s-li duchescu zboarali shi na ca mi-agudi
iara 'na pala sanatoasa di vintu tish tu ureacljea di nastanga
shi-nji dipusi ninga 'na cumata di caantic:
-Eeeeeee
Oh, lea steauua, du-nji mi napoi
La-a melji munts' sh-la-a meali oi.
Aco iu shi-Alexandru s-featsi
Sa-lji duc sh'i-a lui niheam apa-aratsi!"
Eeeeeee"
Ore, nj-deadira lacarnjli sh-nji-ascunsu fatsa s-nu mi
veadaa muma ca plangu. Ma muma mi duchi, mi lo-mbratsaa,
nj-li-ashtearsi lacarnjili cu palnjili-a ljei cripati di chiro, shi-ni
dzasi:
-Tini, ficioru-ali mumi, eshti mult durut ficior, sh-mi
bashe tu framti.
Tora canda u vream muma, canda nu u vream. Mintea nj-
eara dip misticata ca tartsali tsi li mistica papu di li didea-a
pravdzalor.
-Muma, dzash mini., tora cat s-toarna nicuchirilji, fudz
acasa s-adari pita. Mini va-lji ashteptu-aoa, la basearica.
Fudzi muma cata-casa, a mini matrii cata la ushea di ba-
searica, nj-feci carutsea shi-intrai. "Tsi s-hiba, s-hiba!, nj-dzash
mini. "Va neg ninti.
-Iu eshti prefte? grii mini matrinda di-avigara. Tserli eara
iara-apreasi, ma videala-a lor eara cama-nyilicioasa. Aumbrili
canda s-tuchira tu videala sh-li videam stiznjili canda sh-li
purta cu fala freschili cu samtsalji. Tish di-analtu matrea cata
mini Hristolu.
-Aoa escu, avdzai 'na boatsi, ama alta soi di boatsi, ma dultsi,
ma-aprucheata. Ghini vinishi tu basearica! Ore, armash cu capu-
nzeana shi-nji tricu una ca furnicatura dit cap pan tu cicioar Eara
tish canda nj-grea Hristolu. Vream s-lu-aplec capu ma nu puteam,
canda mi tsanea Hristolu-aspindzurat di ocljilji-a lui. Nu ti-aspari,
gione! Mini escu! Preftul Vasili! Fa-ts crutsea sh-matrea cata-aoa,
cata- altar. Nj-feci crutsea sh-canda mi silighi Hristolu. Sh-matrii
cata-altar. Ciudii, ciudii sh-iara ciudii! Ma-aista eara TAMA! Vi-
deam nandreapta di-altar un dialihea preftu. Matrea dip ca-aush.
S-videa ca lu-avea calcataa shi batuta ghini pricili-a chirolui. Di
cati ori mi-arupsira sadorli di-anda vinj tu-aistaa hoara, ca tora
mi-avea-acatsata, slaghii vara tsintsi chiladz.
-Ama, tini canda, shi preftul nj-lu curma zboru.
-Duchescu, dzasi el, escu tu mintea-a ta. Anda vinishi
prota aflashi mash 'na boatsi. Atsea boatsi eara-a para-paplui
a meu, Vasili. Mini earam tu munti cu-atselji nicuchiri, ma mi
turnai ma-agonjea pi-una cali ma shcurta.
Gura nj-si dishcljisi sh-armash amut. Ma el nu manjisi sa
zburasca.
-Aoa noi u-alasam boatsea. Atselji tsi s-duc cata la Du-
midzaa, ninti s-ducaa u-alasa boatsea-acasa, s-na lia matreasca
casili, hoara, basearica. Angrupam un om cu multa tinjii, ma
boatsea nu u-ngrupam, u tsanem ca 'na nastimeatsa. Shi-ashe
boatsea-a noasta, boatsea-a Armanjlor, nu chiru pan tora, baa-
neadza-anamisa di noi. Nitsi videala nu s-astindzi! Ashe easti
aoa la noi, la-Armanjlji dit Machidunii. Shi-atsea boatsi tsi u-ai
tini, dzasi el, nu easti=a ta. Easti-a pap-tui, a tata-tui ica- ma-
tai, ca sh-elji di-auua, dit Makidunii u luara boatsea.
Mini, ninga cu gura dishcljisa. Nu puteam s-u-ncljid. Li
beam zboarali-a preftlui canda beam una cupa cu-apa-aratsi.
Ama, cum shideam di lu-ascultam preftul, canda-acatsa ba-
searica s-treambura, avdzam mulaari tsi-l batea loclu shi s-
apruchea di basearica. "Agiunsira nicuchirilji! Lj-dzash mini-a
preftului shi-inshi nafoara. Pan s-es mini, baisearica fu-anvar-
ligata di suti di oaminji. Altsalji ninga pi mulari, altsa-apucara
s-discalica. Una-amari di videlji u fatsea basearica sa-nyili-
ceasca ca vara cheatra scumpa tu lunjina-a soarli.
-Oaminji bunj! bumbunizda boatsea-a mea, ca mi-aspareai
sh-mini di-ahata boatsi tsi u-aveam, ma tora iram anvitsat cu
tuti ciudiili tsi li tricui. "Vahi-aista easti boatsea tsi nji-u-alasara
tuts para-papanjlji-a melji, sh ia, aza inshi tu padi?!" nj-dzash tu
minti. Tuts sh-li shtsara capitili cata la mini. Atsea tsi-u videam
tora li pistipseam tuti. Tuts nicuhcirilji, ahats cats alji videam,
avea tu framti una ca crutsi di lunjina. "Atsea va s-hiba videala-
Grailu Armanescu, 2 (44), 2010
armaneasca ti cari zbura preftul?." Nj-dzash mini tu minti.
-A vre na cljimashi s-na li spunji iu suntu zartsinjli-a
noasti, gri omlu tsi lu scosh prot cu caplu dit loc.
-Cum tsa easti numa? mi-ntribaa el shi-shi teasi mana cata
la mini. Candu nji-u teasi mana canda s-teasi una zartsina cata
la mini. U-avea mana ca lai. Lji- ded maa shi dzash: "Cu-
standini mi cljeama. Dada-mea easti fapta Pleasa di- ndzeana
shi paplu Curceaua.
-A bre, di anoshtsa easti! aurla el cata-alantsa.
"Ghini vinishi, Custandini, tu hoara-a noasta! Io escu
Iorgu. Ma multsalji di noi suntu Gramusteanji, ma avem an
hoara shi Farshirots. Tuts una soi him. Ama spuni tora iu suntu
zartsinjli? Li-aduseshi tini? Spuni-na ca-adasta suflitlu-a nostu
sa shtim iu suntu-ngrupati. Li caftam di cama di dauua njilji
di-anji.
-Frati Iorgu, grii mini, ghini dzats ca tuts una soi him, ca
mash una zartsina-avem tuts, ashi cum pomlu-ari una zartsina
sanataosa tsi scoati njilji di dedz, ashi s h - n o i . noi himu dedzli.
-Io, nu escu deaga, gri un tsi nica shidea pi mulari shi-
acatsa s-arada, shi-acatsara tuts s-arada.
-Haidi more, aesta easti mash una shicai, dzasi "deaga"
shi vini di-nji lo mana. Io, escu Hronciu, dzaasi el, shi escu-
nsurata cu-una Farshiroata. U-adara cama buna pita din hoara.
S-yinji pi la noi s-ti fanateshti. S-apruche nica un di mini. Nj-lo
mana shi dzasi:
-Mini escu Tanasi, Farshirotu shi escu-nsurat cu-una
Gramusteana. Nu u-ntreatsi var la giucari. Sh-mini 'na deaga
escu, dzaasi el.
- A bre, cum yini-aesta, gri Iorgu, ca nu duchescu. Maca-
avem mash 'na zartsina catse caftam zartsinji? Lipsea s-caftam
mash una. Va s-eara multu ma lishor s-u-aflaam. Shi-atsa zart-
sina sanatoasaa cum greshtsa tini, iu easti?
-E! E! iu easti?! grira shi-alantsa tu-una boatsi.
-Yinits tu basearica, dzash mini. Li dishcljish dauli ushi di
basearica shi-intrara. S-umplu basearica.
"Matrits ansus, la dzash mini. Tsi videts?
-Tsi s-videm, dzasi Iorgu. Ia, Hristolu.canda nai veaglji!
-Hristolu, a cui ira? antribai mini.
-A! Dumizda! grira tuts.
-Omlu, cai al featsi? antribai mini.
-Dumidza al featsi, grira tuts tu-una boatsi. Suflitu di la
Dumidzaa lu-avem. U-avdzai shi boatsea-a preftlui.
-E-heee! grii mini cu boatsea ma-ahandoasa. Atsel suf-
lit tsi nj-lu deadi Dumidza easti zartsina-a noasta, atsea tsi u
caftats voi tu loc. Zartsina s-u caftats tu suflit, ca aclo easti. Noi,
Armanjlji, avem mash un suflit, suflit armanescu. Him ligats un
di-alantu shi ti-atsa naa vrem ahant. Vrearea-armaneasca easti
mash una. Cictasira tuts. Nu zbura var. Mash lunjinjlji di tseri
s-avdza cum u tuchea tseara. Nai tu soni gri Iorgu:
-Ore! Io nji-am suflitlu-a meu. Hronciu shi-ari suflitlu-a
lui. Frati-nju Mihali shi-ari suflitlu-a lui. Cum yini-aesta ca
mash un suflit avem?
-Yinits nafoara tu-ubor! dzaash mini.
Tu ubor era aputslu-a basearicaljei. Cashti di candu era
aco. ma apa tut ashe aratsi ira shi buna ti beari.
-Hroncio! grii mini, scoati un ghum di-apa.
-A cui lj-easti seati? antribai mini? Aurara tuts ca la ira
seati di-ahata cali.
7
-Tora Iorgo ljea-l ghumu shi bea niheama-apa.
Bea Iorgu apa canda ira mulari spumata.
-Ah! tsi mi fanatii! dzasi Iorgu, ca multa seati nji-aveam.
Shi lo su-l da ghumu-al Hronciu s-bea shi el.
-Nu, nu! dzash mini. Bea tini sh-ti Hronciu.
Mi matri Iorgu ca cictasit sh-mata biu nica niheama.
-Hroncio, tsa easti ninga seati? Lu-ntribai mini.
-Ore, tsi shacai esti-aesta? Crepu di seati! shi deadi su-l
ljea ghumlu s-bea sh-el. -Nu, nu! Dzash mini.
-Iorgo, bea sh-ti Mihali ca shi-a lui lj-easti seati.
-A bre, mi umflai! dzasi Iorgu, ma bi ninga niheama shi
paantica lj-si featsi ma mari di-a preftui.
-Mihali, ts-easti seati?
-Ore, crep di seati! dzasi Mihali.
-Eh, lai oaminji, dzash mini, ashe easti sh-cu suflitu. Cafi-
un ari shi-sufiltu-a lui ashi cum cafi-un shi-ari putiru-a lui, ma
tuts u lom apa di la-aestu-aputs.
-E-heeee! S-ciudusi Iorgu, tora duchescu cum easti sh-cu
suflitu sh-cu zartsina.
-Voi s-ti-ntreab nica una. dzaasi Iorgu. Naca shtii iu easti-
ngrupat Alexandru-a nostu, atsel Marli, caa vream sa-lji duts-
eam shi-a lui iheam apa-arats.
-Shtiu, dzash mini. Cictasira tuts. S-avdza mash adiljeri-
li-a mularlor. Matrea sh-eali cata noi sh-canda vrea s-avda sh-
eali iu ira-ngrupat Alexandru.
Mini nj-bagai mana pi cheptu shi-aurai:
-Aoa easti-ngrupat Alexandru! Lu-acatsai Iorgu di mana
sh-lji-u bagai mana pi cheptul a lui shi-lji dzash:
-Atsia easti-ngrupat Alexandru! Dapoia mi-alinai pi-unaa
mulari, mi-mprustai pi cicioari shi-aurai:
-Tora shtits iu easti-ngrupat Alexandru-a nostu? Ca la un
sem, sh-bagara tuts mana pi cheptu shi-aurara di s-avdza pana-
nsus tu munti.
-Aoa easti-ngrupat Alexandru! Tu suflitu-a nostu!" E-
heee! Didea niscantsa cu capitli, multu gioni easti-aistu ficior!
Cat dipunai di pi mulari s-apruche preftu di mini.
-A bre, ti ved ficior ca tinir, nj-dzaasi el, cats anji adunasi?
-Cama di dauua njilji di-anji, aurai mini. Acatsara tuts s-
arada. Sh-cum aradeam tuts ashe, ore cara vini 'na-anjurizma
di pita, ma tsi-anjurizma.
-Pita s-featsi, u-avdzaai boatsea-ali mumi, shi traadzea
dupa nasa 'na mulari-ncarcata cu vara dzaz' di trasti cu pita.
-Mi-agiuta shi tsal-Mihali, gri nasa, shi-acatsa s-li-aduca
trastili cata la noi.
-Gioni muma, dzash mini ta s-avda tuts.
-Custandini, nj-gri Iorgu, tsi-adaram cu ghumu di-apa nu
putem s-adaram sh-cu pita? S-mac mini sh-ti Hronciu, sh-ti
Mihali, ca di pita pot s-mac ti tuts. Acaatsaraa tuts s-arada. O,
lea muma, di tsi easti pita? Antriba preftul.
"Di ZARTSINJI, gri muma. Mea cara-ahurhim s-aradem.
Macam pita shi-aradeam.
-Ma nu pistipsescu ca mac zartsinji, dzasi Mihali. Noi,
ma multu-aradeam di tsi macam pita. S-nu va si-acatse! aura
muma shi-aradea, aradea, pana lj-si-acatsa-a ljei.
Macaam pita shi-arasim paan tu-apiria.
Shi-az tuta dzuua ninga-aradem shi macam pita, ca pita
shi vrearea-armaneasca nu s-bitisescu vloara!
CUSTANDINI TRANDU
8 Grailu Armanescu, 2 (44), 2010
UNA-APANDASI LA NISCANTI CHIRUTI-
AGUDERI SHI MINDUERI
Hamu-arash, tinjisita d-na Kira Mantsu, dghivasinda
lucarli tsi li spuseshi tu e-maillu dit soni. Hamu-arad nostim
sh-tora, ca lu-dghivasescu iara sh-li-ngrapsescu aesti-ardarichi.
U-aflu fara di preaclji axea, irbapea-a ta ta s-li shuts lucarli shi
s-li spunji tu-una alta lunjina dicat suntu eali dealihea, shi, s-
mi ljertsa, ma u spun dip cu sensu pozitiv, cu una itsralji di
vulpi dit pirmifi, s-lji-aradz atselji di-anvarliga, arcandalui ca-
bati (acuzatsii) pausheala, ca tsiva chitritseali tu-apa, la altsa.
Di-una parti ti jali, pi di-altaa parti ti tihi, ca nu suntu tuts di-
anvarliga tsiva yitsalji sh-gumarats ta s-li-aproachi tuti far di
yixeari.
Nu easti dealihea ca totna caftu furnjii s-u-agudescu
numa-a ta. Li spun minduerli-a meali ti niscanti idei shi-
alti spuneri, ashi cum lugursescu mini, shi nu fac cana oara
dyeafurai di-atsea di la cari yin atseali idei shi spuneri. Nu-am
naeti cana oara s-agudescu pi vara i pi numa-a lui.
Easti imposibil factul, d-na Kira, ca nji-aruts caabati ti
"dauua fatsa", ca mi badz tu-atselji tsi na-u vor chirearea, ca
escu sinfun ca him dialectu-a limbaaljei "mucaneasca", shi ca
va na integram tu miletea "mucaneasca", di ispetea ca feciu
sculii tu Rumaanii. Tuts u shtiu pozitsia-a mea limbida tsi nu
mi-afirii cana oara ta s-u spun. Ti-aestu lucru alji calisescu
membrilji di pi grup s-u dghivaseasca nica 'na oara atsea tsi
u-ngrapsii andicra di "congreslu" di Tirana.
Sh-maca aesti di ma-nsus li bag tu vara categorii di it-
sralji, nu shtiu acuzatsia ti Dina Cuvata tsi noima ari. Easti
sh-ma mari ciudiea shi ca-lji badz cabati ca easti membru tu
Uniunea-a scriitorlor dit Rumanii, tu idghea-a tsea uniuni iu
eshtsa sh-tini membra ma lungu chiro di el, sh-taha la dzats
"Mucanji". Membru tu una-ahtari asotsiatsii easti una tinjii
sh-pricanushteari ti-activitatea shi-intelectualitatea-a varnui
scriitor, poet, traducator etc, cum ti-altsa, ashi sh-ti el, ashi sh-
ti tini. Tini lucrashi sh-la editura di stat tu Rumanii shi-aclo
macashi pani, s-li ufilisescu zboarali-a tali, shi-aestu lucru
easti normal tu dunjeauua pisti tut, ma catse maca altu easti
cu "dauua fatsa"? Ahtari-arcari di chetsari minduescu ca nu
shi-ari cana noimaa. Ashtiptam di multu chiro tini s-u-adari
Uniunea-a scriitorlor Armanji, cum di ma multsa-anji sh-ma
multu "tentativi" ai ti-adrari, ma tsi s-fatsi, catse nu-i adrata
nica, catse ti-atsea nu shtim tsiva?
Io nu dzac s-u-alasam isturia nanaparti, ma nu mi-ari-
seashti ca na featsim tuts istoriceanji sh-nu shtim tsiva altu ma
na featsim tuts expertsa ti isturii. Sh-nu ti isturiea di-aseara, ma
ti-antichitatea. Cari cum sa scoala tahina, isturiea u-ndreadzi.
Nitsi populili njits shi fara di-un stat a lor, nu li-alichescu di nu-
ma di-aza numili antitsi di cari sh-trag zartsinjlji. Ia, s-alasam
shi slavismul nanaprti, ma catse "lu-agarshim", "trachismul",
catse nu-lji bagam shi Tratslji tu identitatea-a noasta, dimi ca
shtim ca di la elji na tradzem, sh-ma multu dicat di Elinjlji.
Nu minduescu ca vara-l hidzi caplu tu-arina shi li-aproachi
atseali tsi sa spusira la iurtusearea-ali Soc. de cult. macedo-
romana, mash ca nu dzaatsi tsiva pi grupa. Multsaa nu suntu
simfunji shi cu-alti lucri, cu numa ti ex., ma nu dzac tsiva, shi-
atsea nu scljeama ca li-aproachi tuti tsi s-torcu. Shi-ashi, di la
tini shtiu, d-na Kira, ca li lugursits grupurli ca nu suntu vara
media, sh-ti-atsea nu pitritsets habari importanti pi grupa, liga-
ti di-activitatsli-a sutsatilor (CA, Fara, SCA) tsi niformal sh-
niofitsial li cumanduseshtsa. Atumtsea catse ahata insistentsa
shi catugurseari ca vara tatsi. Dzaseshi singura, d-na Kira, ca
ma s-nu li canta Gicu Coada versurli-a tali, poati sh-tini nu va
sa-ngrapseai. Scljeama-aesta ca va s-aprucheai cu tatseari?
Mini un, sigura ca am una mindueari ti iurtusearea ti ciu-
dii shi-arshinoasa, va s-dzac, di la UNITER. Ti un ahtari su-
biectu, nu mindueashti vahi vara ca, de, tamam mini nu vrea
sa spuneam tsiva. Di niadghi alasam tut ti-alanta dzuuua, di
ispetea ca nu minduescu ca eara cashti tsi impurtantu sh-ahata-
agunjii. Di ispetea ca-atselji "greilji" di la Soc de cult. macedo-
romana shi-ashi nu suntu pi grupa. Ti-atsea lugursescu, d-na
Kira, ca shi-ngrepserli-a tali ti-aestu subiectu, aoa pi grupa,
suntu cu efectu zero. Aesti tsi li spuseshi ti Soc de cult. mace-
do-romana eara ghini s-li dzats dealihea public, tu spatslu (lo-
clu) public rumanescu, va s-dzaca, tu vara gazeta rumaneasca,
tu cari minduerli serioasi-ngreaca shi-agiungu la-atselji ti la
cari suntu-adresati. Ica tu vara TV natsionala. Ashi, pozitsiea-a
ta va s-hiba hasa pozitsii.
Nu-achicasescu cum di ti haristuseshtsa ca va ti alavda
2-3 inshi pi grupa, a curi mindueari nu para-ngraca. Una poz-
itsii ti-ahtari subiectu spusa (mash) pi grupa, (mash) pi limba-
armaneasca, easti, "canda dzash tsiva, canda nu dzash". Ma
easti-ananghi di una di dealihealui curaji ta s-li dzats dip pub-
lic, idghili zboara ti Ion Caramitru. Maljudza ca easti idghul
atsel Ion Caramitru cari fu ministru ti cultura tu-anlu 1997,
anda tinjisita d-na Kira u scoasi cartea "Ahapsi lingvistica",
"cu sprijinul ministerului culturii", va s-dzaca, cu paradz di
la statlu rumanescu, dats cu simnatura-a ministrului I.C., carti
cu puizii pi limba-armaneasca, cu grafiea "mucaneasca", cum
u-ariseashti s-dzaca. Cum easti aestu lucru, atumtsea eara bun,
tora nu-i bun, idghul om? Achicasim grafira rumaneasca pana
tu-anlu 1990, ma tu 1997?, 13 di-anji dupa tsi s-apruche nauua
grafii di Freiburg, shi-anda tuts atselji tsi s-lugursea ti mileti
sh-limba-ahorghea-u ufilisea? Nu-i aestu lucru "duplicitati"?
Na stipseashti cartea-ali acad. Matilda Caragiu Mariots-
eanu shi prof. univ. dr. Nicolae Saramandu shi nu him sim-
funji cu ea (nu escu nitsi mini) di ispetea ca-i ti-Armanjlji di
pisti tut, ma-i cu grafia rumaneasca. Ma easti zborlu di ighea
M.C.M. a curi lj-si scoasi una carti shi s-lansa la Dzalili-a
culturaljei armaneasca, di Fara armaneasca, una di sutsatili
cumandusiti niformal shi niufitsial di d-na Kira. Easti zborlu
sh-ti idghul N.S. a curi Abecedar Armanescu easti ofitsial tu R.
Machidunia tu educatsia pi limba-armaneasca la sculii. Grafia
easti nauua, ma multi di frazili suntu ca largu di duhlu-a lim-
baljei armaneasca shi sum mari influentsa-a spiritlui a limbaljei
rumaneasca, adrati ashi casten, sigura, di lingvistul N.S. N.S.
Grailu Armanescu, 2 (44), 2010
cu-aestu proectu fu adus tu R.M. tu-anlu 1996 tamam di-atselji
tsi shi-aza lu-avina idgul lucru, a s-afla tu cumandusearea-a
CA. Anda "marli patriot" Dina Cuvata li umplea-atumtsea
gazetili dit Machiduniii contra-a lushtui proectu, atumtsea
vara tamam hidzea caplu tu-arina shi-l stigmatiza. Cartea-a
lui, al Dumitru Garofil sh-al Dionisii Papatsafa eara-arcata ca
taha-avea multi caduri di samtsa. Shi-az' tuta dzuua cartea-al
N.S. easti lugursita ofitsiala tu R.M. ca easti cu-aprobarea-a
ministerlui shi easti obligatoara la sculiili iu-ari clasi ti limba-
armaneasca. Alanti cartsa suntu niofitsiali, nu suntu tricuti pit
minister. Ari tora vara curaji s-lu scoata caplu dit arina, ligat
di-aestu lucru?
Ari sh-tu R.M oaminji tsi shtiu carti, tinjisita d-na Kira,
ma cum s-fatsi ca u-ai colaborarea tamam cu-atselji tsi nu shtiu
di carti.
Iurtuseara-a marlii iubeleu ali Soc de cult. macedo-
romana, dzash ma-nsus ca fu-arshinoasa. Fu cat nu spoati ma
psefta. Shi-aesta nu ca fura una mnata di oaminji. Ma s-lugur-
sim ashi, 1000 di ominji la Primvearea-a Armanjlor ali Fara,
tu comparatsii di-aoa shi 3-4 anji anda sa spunea un numir
di 5-6.000 di oaminji, cu marshu cu tut, 1.000 iara una mana
suntu. Sh-ma s-lugursim ca ninti di 1-2 anji, a d-lui Samara nu
vrura sa-lji yinaa iara ti marshu, lucarli suntu limbidi.
Dit punctu di videari istoric, Soc de cult. macedo-romana
giuca una rola importanta tu bana culturala-armaneasca. Pit
ea tricura shi s-formara multi personalitats shi intelectualji
Armanji. Ca avea una mindueari i alta an ligatura cu-atsea
tsi him noi, sh-ca organizatsiea li-adra niscanti lucri poati ca
strambi, shi-aesta-i dealihea. Ma aza aestu lucru nu para ari
mari simasii. Soc de cult. macedo-romana di-aza nu easti nitsi
una-aumbra di-atsea tsi eara 'naoara. Efectul a ljei shi impor-
tantsa di-aza suntu zero. Easti mash una halati tu mana-a nis-
cantsalor oaminji sa si spuna ca au activitati. Ti-atsea nu ved
mini vara criza la ea, nitsi di identitati nitsi di cana turlii, di
9
ispetea ca ea aza shi membrilji a ljei nu-au cana-ambitsii ti
naintarea-a armanmiljei. Cu tuti-aesti, aclo s-pari ca suntu una
mana di intelectualji, di oaminji anvitsats. Elji lipsea ti-aestu
importantu iubilei s-faca una sarbatuseari cum undzeashti ti-un
ahtari evenimentu. Un Caramitru, un Tanashoca nu lipsea s-
alasa cu-aesta furnjii s-nu organizeadza un simpozion cultural
shtiintsific, la cari vra s-loa parti multsa activishtsa, canasca-
tori a problematicaljei armaneasca, fara dyeafurai di tsi "linii"
suntu. La una debata vrea s-prezenta ma multi puncti di videari
vas-eara spusi shi-atseali bunili shi-atseali ma ptsan bunili, va
s-eara prezentata sutsata tu un contextu cultural-istoric. Vrea
s-eara un evenimentu importantu tu-anlu aestu. Turliea cum
lu-nsimnara-aestu iubilei easti ti ciudii sh-ma ghini ici s-nu-
adra tsiva. Pi di-alta parti, aesta sutsata istorica nu easti mash a
tsilor tsi aza lji-u duc numa ninti, ma easti-a tutalor Armanjlor,
a tutalor sutsatilor. Ansimnarea tu turliea cum mini minduescu
lipsea s-adara sh-vara-alta sutsata dit Rumanii. Cana nu apura
ca Fara ica Liga i CA s-lu-nsimneadza aestu iubilei. Nu-u feat-
sira, ca nu-au chiro ti-ahtari lucri. Lipseashti s-faca politica shi
isturii. Shi sutsata-aesta easti isturia-a noasta. Nu easti isturia-a
noasta mash antichitatea. Nu dip tu soni, ahtari initsiativa putea
s-yina sh-di la vara sutsata dit Balcanlu. Nu-u featsi, cabatea
easti la tuts noi. Ansimnarea-a unlui ahtari iubilei nu u-ascapa
mash Soc. De cult. Macedo-romana di-aza. U-ascapara tuti
sutsatili, u-ascapam tuts noi tsi him tu sutsati. Easti rezultatlu-a
halaljei ghenerala mintita tu cari s-afla aza-armanamea. Atsea
ca nu shtim sa-lji tinjisim papanjlji-a noshtsa di-aseara tsi-
adrara cultura, litiratura-armaneasca, ma na si pari ca-adram
mari lucru cu tinjisearea-a miturlor dit antichitati ca Filip shi-
Alexandru di la cari nu-avem tsiva. Cat nica va s-tsana-aesta
politichii shi-aestu dictat nu shtim. Pistipsim s-na dishtiptam
cat ma-agonjea.
Cu tinjii,
Goran Pushuticlu
10 Grailu Armanescu, 2 (44), 2010

GRIGOR S. PARLICEV
A R M A T U L A L U(3)
Armanipseari: Dina Cuvata
Cara shi-umplura stamahea andrihashtsalji ashchirladz Soarta tsi-mbratsa u-ari el".
Tinjiea la u-arshunara; 235 Cara dzasi-ashi sanadiea sh-muta Cuzman la tuts
195 Altsa di sotslji-a lor shi-aradea cu-atselji taxiratladz; Sh-protlu trapsi pi calu zmeu,
Di cap la fu-atsea lahtara.
Shi coarda-u muta, a Damasclui lugurii buna;
Oclji-a ehtsarlor cu lacarnji la si-avea umpluta, Mea calu-a lui deadi-avrapea
Di, gelea canda la vini Sh-dupa el u loara dzatsilji livendza una-shi-una,
La tuts; sh-giunopalji-arushits pi plangu-avea cadzuta, 240 Sh-na-agiumsira dip aproapea,
200 Shi-lji varyii ca nu fac ghini
Ca fartunji cu chimati, tuts apreshi ti-ampuliseari
Anapudzlji, ma nu-avdza-apreasa tinireatsa-atumtsea Sufla-n inati, vrea s-cripa,
Di-ausheasca minti sh-di zbor. Di, multsa Gheganji chirura sh-barbatslji tu cadeari
Sh-dza-lji-u ca-avea-azbuirata di la Dumidza-ndriptatea Fara gean loclu lji-ashtipta.
Sh-cadzu pisti capitli-a lor;
245 Shi-alumta nu eara isa, sh-singurlji cara sh-eara
205 Sh-lutsitlu soari pana shi-u tricu calea-a lui din tser Chuluits ashi di grami,
Dinapandica, sh-ca un har, Cara nu-avea chepturli di her sh-manji di trumciu nu-avea,
Deadi cap sh-livendul - ancalar pi-a lui gioni binec Sh-elji oaminji eara di carni;
Cu dzatsi gionji, shi nu ti-mbar.
Sh-dinaoara variea-alumtaljei el tuta u lo,
Pi-atselji fara di-armati cafi-unlu va s-agudeasca; 250 Cadzu pi vrutlu hilj a tau,
210 Sh-Cuzman cu elji s-acachisi, Shi-andicra di ehturlu singur el danasi la loc,
La-arca indati-n ininji, shi-om pitricu s-habarseasca Ca un cu suti di manji, zmeu;
Shi s-na-alumtam na calisi.
Shi calu-a lui ma s-arca, aclo iu mintea sh-lu dutsea
Shi-ashitsi la vini, ehtsarlji, 'na mari trimburari, A gionlii cavalar; sh-cu zilj
S-asparea di moartea-aratsi, 255 Ca napartica pit a dushmanjlor ambodghuri vaisea,
215 Shi-u duchira tu vini a sandzaljei stricurari Ta sh-lu scoata domnu-su yiu.
Di-amartiea tsi sh-si featsi.
Shi-aestu,-l hipsi cata-n polim calu-a lui vluyimen,
Shi-atumtsea Cuzman dzasi: "S-va ved tora, moi giunami, Ca spida-agligur sh-tsi-asculta,
Voi, ali Reca hilji daileanji! Di-ntr-oclji tsi sfulguri es sh-la cafi dari mintimen,
Di-altu s-nu va-aspareats, dicat mash di-arauua-anami, 260 Sh-'na oara nainti-asalta.
220 Alumtats-va ca stihieanji!
Tu nainti, napoi, cata tut el matrita shi-arca,
Fu ca 'naoara veduva cu yin 'na seati mari Sarpa, sh-coarda handucusea,
Va-ari-asteasa candu tsi vrut; Cata iu videa piriclju; sh-tu sandza, arbisheasca,
Fu ca un oarfan mana di-apanghisitor va u-ari Loclu-a lor lai al napaea;
Basheata dit suflitlu tut;
265 Cu narli-apreasi, cat putea bineclu-a lui fartsuea
225 Fu ca la zaifets partea-a lui shi-avu di noi cafi un Ca-alumta fu di-a lor parti,
Sh-cafi un vrut ca cap ta s-hits; Sh-calca pisti barbatslji cadzuts, tsi nica jilos s-didea
Fu ca fut atselji tsi prota u mutats chelchea cu yin bun Shi-uhta-ahandos dit hicati;
Shi-araslu vrut su-l dats chiflits,
Dininti-Arbineshlor chitrusits el inshi agnanghea,
Aesti s-li tsanem aminti, sa spunem puteari 270 Has ca demun, agno sandza,
230 Sh-ti noi s-nu spuna birhuzi Sh-hasavyearlu-arazganseariljei, tsi-a s-giudica-ananghea
Ca na marim pi taxiratea sh-geaba tihea na-ari Ca giudicator di-arandza.
'Mpartsata tinjii sh-namuzi.
Nu shi-undzea ca barbat di carni tu-atsea-araua-alumta:
Ti-atsea nainti! ca di curmata-al Dumidza nu-a s-fudz, Di coarda-a hilji-tui cadea
Grailu Armanescu, 2 (44), 2010 11

275 Arbineshlji pisti loc, ca schicurli tsi-au cadzuta

Mnats sum sarpu, sh-padea-u umplea. VASILI N. HRISTU

CANTAREAV

Di cheardirea-a noasta ceaushlu Mahmut murnu s-featsi

ARAULU BLASTIMAT
Di jeali; ca ornji turba,
Sh-pira s-featsi, ardea, ca vrea cu Cuzman s-ljea tu bratsa (Dit rev. Flambura Pindului, An. I, Nr. 4, fr. 68-70.)
280 Sh-lji-inshi dininti-atsel zurba;
Una seara musheata. S-avdza surda bateari di chipuri shi
Sufrantsealili-mbufnati shi-agra matrita-anvartea, clopati misticata cu-alatrarea-a canjlor. Eara cupiea di oi, tsi
Sh-tu dauli manji-a lui streasi s-apruchea di calivi.
Armatli di foc amplini, sh-coarda-n gura u tsanea, Tsal Halciu, 'nveasta livenda, inshi din casa sh-dicara-u
Sh-ti ptsana oara s-apreasi vidzu tuta tutipata tsi yinea, cum s-pindzea oili una tu-alta,
ea tut ma shidea-ndrupata di ushea-a calivaljei, striga cu-una
285 Foclu di dauli armati sh-dauua zghileri vaisira; boatsi di cumanduseari:
'Nchisira dauua gagoashi -A lea Lence, avrapa s-la dishcljidz a oilor. Frati-tu dip
S-cafta trup di livendu; sh-di dauli un caidisira u puhundrisi, iuva nu s-veadi. Amana s-yina la chiro seara-
Di-a numir mash cat s-aproachi aesta!
Cat li-avdza zboarali-a ma-sai, feata-atsea cama marea
Barbatlui, aclo iu-ahurheashti cljeaia-a paltariljei; alaga-avrapa cata la ushea-a cutarlui. Eara tu-ascapitata-a
290 Shi-alantu cu marea-lji fuga soarlii. Diparti iuva s-avdza boatsi di ficiori cari s-chirea tu
S-hipsi tu loc, s-caidisi trumciul cu vazea-ashuirariljei vintul tsi tradzea tu curii, a featili s-dutsea cari di cari ca-
Sh-tu carni nu patu s-duca. ma-agonjea s-ljea apa di la Shopatlu-al Dodu, tsi eara dupa
dzeana. Alavdat om di tuta hoara eara Dodlu-aestu tsi lj-feat-
Cu-araslu-amar livendul s-hiumasi ta s-agudeasca si mari buneatsa-a miletiljei; tuts s-dutsea ti-apa largu, cati
Sh-pi calu-a lui sh-si uidisi, varaoara la cearcu, la apa-atsea-aratsea ta s-nu bea dit avla-
295 Nainti ta s-poata Mahmut coarda-a lui shi-u-aricheasca, chi, ama di-anda Dodlu s-featsi mucaeti s-lu-adara shopatlu,
Al nastricu shi vaisi s-vidzura niheama-arahati sh-featili, ca nu s-dutsea diparti
ti-apa...
Prot s-muta coarda-a lui dimischii s-lji-u planta tuta, Pri-aoa pri-aclo s-ved stealili cari s-astingu una dupa-
Yiro, nastanga di gushi, alta shi s-pari ca pi tser una dzana sheadi dupa niori shi-
Al Mahmut, cata-aclo iu-ahurheashti gushea di s-muta, ashteapta... A noaptea s-aspindzura tu lardzimea-a tserlui shi
300 Sh-sa-ndreapsi pi slaba marshi; nu-lji yini canda s-cada, canda lj-easti frica di chisa tsi va
u-aruca pisti tuti calivili.
Sh-vartoasa constructsii-a oasilor nu-l ambudghisi -A lai Goga, nu-avdza? Tsi-amanashi-ahat? Nj-si cur-
Cu herlu ta s-difturseasca; mara ocljilji di matreari pi dzeana pana s-yinji. Iu ti chirushi
Coarda tricu tu-andreapta di, oasi sh-carnea, agiumsi ahata oara?
Tuti s-li machilipseasca. Tuts alantsa picurari di multu s-apridunara! Sh-tsal Hal-
ciu muta manitsli sh-cu ocljilji-apreshi, ca 'na-Arbineasa,
305 Sh-limnarlu u talji-ashitsi veardea lumachi di fag shidzu pi scamnu dupa 'na oai.
Pi-a muntilii angurciliu; -Ah lele! - shi scoasi curmat caciula din cap, Goga, shi
Al Mahmut prota lj-cadzu caplu shi-andreapta cu tut cap, shi-u-ashtirdzea sadoarea di pi framti, - li dush s-pasca largu,
A gionlii Ghegan, biringiu. tu iarba grasa shi multa ca s-nu mi-ncaci ca-aseara... Arca
ocljilji cata la mandra. Ma-sa preagalea li-alasa s-treaca oili
Sh-deapoaea cadzu-ntreg pisti cuculicilu di trupuri, una dupa-alta, sh-Goga-l deadi di padi trastul, u-arca tam-
310 Dzeana tuta tsi u-anvalea, barea nanaparti, shi shidzu pi-un chutuc cu manjli streasi la
Sh-cura sandza hearta cu spumi, ca shopat, ca-arauri zanuclji, minduit, cu caplu-aplicat shi oclji-mpadi.
Dit arana-a lui tsi harchea. -Avdza Lence, tsal Halciu s-shutsa iara cata feata, tsani
shi du-u tu baljoc oaia-aesta, s-tsa dishcljidz ocljilji patru,
Pi truplu freshcu-al Cuzman multi-aranji s-avea-ashtirnuta, s-nu lji-alashi njeljlji ta s-li suga oili, ashi lji spunea-a hilji-
Ashi, pisupra-l zgramara, sai cu-una lizeti cari multsa lj-fatsi s-arada.
315 Ma multi sh-tu pantica-ahanda lji-avea strabatuta, Goga, tut ma shidea pi chutuc. Di multu lj-tricu curma-
Sh-cu tut coastili-l taljeara; rea shi singur nu poati s-acachiseasca tsi drac ari di nu s-
mina.
Tsiva musheat, harios lj-tritsea pit minti, inima lj-batea,
lj-si parea ca lumea tuta-a lui easti, al maca tsiva, nu lu-acatsa
(Continuari tu num. yinitor) loclu shi vrea s-li caleasca. Li matri calivili deanvarliga, al
12
vidzu lailu fum tsi ca napartica s-anvartea shi s-alina catra-n
tser, al matrea uborlu-ntunicat, shi-armasi minduit has ca
noaptea cari preagalea cadea sh-cu chisa-a ljei li fatsea calivili
nividzuti, a-nsus, tu curii, inshea-agalea luna cari pana tora
eara-ascumta, shi lji-anvalea cu videala-a ljei di-asimi, ponjlji
mutats ca 'na mushuteatsa tsi sufla mash vreari shi harauua.
-Taha li pascushi, firaon io tini, nu vedz ca nu scosh nitsi-
una chicuta di lapti ca lumea? Tsi drac fatseai pit paduri?
-S-mi duc s-li pascu? dzasi Goga, shi-acatsa sh-faca etima
tambarea, trastul, shi-aspareat u-ashtipta giueapea-a ma-sai.
Lj-eara frica s-nu lu-acatsa vara di dinapoi, tsi nu-a lu-
alasa s-fuga; el singur nu poati sh-da-apandasi tsi s-fatsi cu el.
Di tsi-ahanta frica? Ficior gioni, livendu, alavdat di tuta
hoara; alji yini s-li caleasca, nividzut di varnu. Canda s-asparea
s-nu lu-ncaci ica s-nu sh-pizueasca vara di el.
Ma-sa cu gaileadzlji tsi lji-avea pi cap, ca 'na muljeari
veduva lipsea s-u-aduca-anvarliga casa, sh-candu tsiva nu s-
pugudea, shi scutea seatea pi Goga, canda el easti cabatlilu ti
tuti laetsli tsi li-ari casa-a lor, shi ti-atsea tsal Halciu daima
lu-ncacea, ti minti sh-ti-mbareatsa. Cara-l lo ninti, maratlu di
ficior li-agarshi tuti tsi lj-li dzasi sh-nitsi nu-avdza tsi lji spunea
sacaldasita di dada...
***
... S-featsi chisa. Tu curii nu s-veadi tsiva, s-disfeatsi una
nauua eta, a Goga minduit shi-arca ocljilji la padurea mush-
eata, cu ponjlji-analtsa shi vintul tsi-l sufla canticlu di jeali al
baga pi mindueari multu ma mari di chisa tsi cadzu. Pit minti
lj-tricura dultsili zboara-a sor-sai cari cu lacarnji-ntr-oclji sh-
lu placarsea-ahat di jilos, s-u-agarsheasca catugursearea-a
sacaldasitaljei di dada shi s-intra-n casa ta s-maca dauua mash-
caturi arahati ca dunjeai...
Sh-picurarlu s-apruche di ushi, lj-vidzu ficiurandzalji
shidzuts anvarliga di sinii, iu cafi-unlu di elji, li-arichea ca orn-
jea bucatsli di galjina, sh-Lencea cu ocljilji cata la ushi, asht-
eapta s-intra jilitlu di frati, cari cana nu vrea s-lu-acachiseasca.
Dzuua-noapti Goga cilastaseashti ti-una cumata di pani. Laia
di dada cara vidzu ca s-aproachi sacaldasitlu di hilj lj-si-acatsa
tsiva tu gurmadz shi cu-una boatsi di dada tsi placarseashti s-
intra-n casa, dzasi:
-Aidi hiljlu-a meu intra cama-agonjea, ca ficiorlji-u ma-
cara galjina.
Pidipsit intra Goga-n casa. Shidzu ninga sinii, cu-una
uhtari di om curmat, shi scoasi castura din barnu, acatsa s-talji
di carvealjea uscata shi-ashtipta s-lji-aduca shi-a lui ghela.
-Ljea di maca, hershu-aza urdzats. Ljea-ndauua linguri.
Eh! tsi s-tsa dzac scumpul a meu, cana nu na easti cabati ca him
oarfanji. Va s-tritsem cu tsi-avem. Alta oara s-yinji di cu oara.
-Duri! apandasi Goga, cu-una boatsi tsi vrea s-u faca ma-
sa s-nu-lji dishcljida-aranji. Avea tsiva jilitlu di picurar shi cana
nu-acachisea... canda lj-chirura pamporli tu-amari.
-Maxuli nu scoasim tsiva, dzasi tsal Halciu shi-l matri
hilji-su andreptu-ntr-oclji, cu una-ashtiptari di-apandasi.
-Nu vedz ca iarba nu-ari - al muta Goga caplu-nsus shi
scoasi distimelea din barnu sh-li-ashtearga sadorli - cumats
mi feci, mi-arupshu di-alagari, nesh iutsido sh-pi dzeana sh-tu
curii sh-la mirmintsalji di-nsus, iuva nu-aflai iarba ca dunjeai.
Danasi una minuta sh-ljea sila shi-acatsa diznau cu-una boatsi
tsi-u fatsea ma-sa s-achicaseasca titsi elji nu pot s-u-ndreaga
Grailu Armanescu, 2 (44), 2010
tutipata ca dunjeaua.
-Nu vedz, loclu ti pashuni, aclo iu putem s-aflam iarba
mari shi multa, lu-au chihaiadzlji, deadi giueapi tsal Halciu,
shi cu-aesta vru sa-lji talji pita-a hilji-sui, cari shidea minduit
cu oclji-arcats la vatra.
Sh-tsal Halciu nu duchea catse sa shtsara lucarli-anapuda,
candu ea eara la parintsalji hoara tuta putea s-duca cu oili-aclo
iu suntu-aza chihaiadzlji cu cupiili-a lor. Goga candu-avdza ti
chihaiadzlji sa scula-mprostu, matri-ndreptu tu ocljilji-a ma-
sai shi cu boatsea-acatsata canda di furlji tu paduri lj-bagara
mana tu gurmadz, aurla cat patu:
-Foclu s-lji-arda, s-astinga di pisti loc! Aeshtsa nu-s chi-
haiadz, ma canji shi furi tsi-l dispoalji loclu dzuua prandzul-
mari! Shidzu una minuta shi-adapsi: Nu vedz ca idipsazanjlji
di chihaiadz s-featsira una cu marlji dit casaba, sh-cu ehtsar-
lji di lisniceanji.*) Iu-ai avdzata, more dada, tu chirolu-anda
vrutlu di fendi eara chihae, s-nu-aiba-ndreptu hoara tuta s-talji
leamni dit paduri shi s-li pasca oili iu la va inima?, ashi zbura
Goga shi lu-acatsa una tusi sh-dureari di cap, fatsa lji-ngalbini,
u lo chelchea di-apa sh-ca un tsi nu-ari vidzuta di pute, u-arca
apa tu gurmadz. Tuts din casa-ashtipta tsi-a s-adavga altu tsiva
la zboarali-a lui, sh-dupa tsi-agalisi, hristusit di giueapea tsi-u
deadi-a ma-sai, shi scoasi distimelea din barnu, shi-ashtearsi
sadoarea di pi framti shi etim ashtipta tsi va-lji dzaca ma-sa.
-Ai dichi hiljlu-a meu, shi tsal Halciu sa-ndridzea sa spuna
lucri mari, u scoasi din gepi cutiea tsi u-avea-adusa ljirtatlu di
Halciu din Poli, trapsi tabac dauua, trei ori, sh-deapoaea gri
cu-una boatsi di dada tsi nu easti hristusita: Aseara lj-vidzui
lisnicelu, marli dit casaba shi firaonlu di chihae. Tuts aradea,
aurla, canda numta s-fatsea, ca oaminji tsi nu s-vidzura anji di
dzali. Sh-deapoaea tsi s-tsa spun - shi lj-si-acatsa tsiva tu gur-
madz, angljita dauua, trei noadi shi-adapsi: Nu pistipseam ma
s-nu videam sh-tsi nj-vidzura oclji. Al loara ehtsarlji di stra-
jeari, militsailji, ficiorlu-ali tsal Nicea, oarfanlu di el tamam
s-featsi om ca una dunjeai, di tuti-adutsea-n casa. Ascapa laia
di dada di gaileadzlji shi ia ca lj-lu-arichira di la cheptul a ma-
sai.
Tsal Halciu cu suflitlu jilit, isturisea cum al loari shi lu-
ncljisira tu casaba ta s-faca-ashcheri. Trapsi nica 'na oara tabac
shi-acatsa s-lu spuna tut pirmiflu cum lu-arichira ficiorlu-ali
tsal Nicea. Oarfana di muljeari faida nu vidzu di chivernisea
sh-nu poati s-achicaseasca tsi-au strajearlji cu ficiorlu-a ljei di
nu lu-alasa-arahati?
Goga shidea cu cicioarli teasi la vatra, cu mari lizeti-as-
culta tsi-lji isturisea ma-sa. Fumlu preagalea s-muta-nsus shi-a
lui pana tu-una hopa lj-si parea ca ma-sa nu-a s-bitiseasca,
canda spuni un pirmif dit chirolu candu vatama Turtsalji, a
dada cu suflit di malama tsi tut al catardisea hiljlu-a ljei, tora-l
matreashti cu ocljilji amplinji di lacarnji sh-cu manjli teasi cata
el, cum alji dzatsi - Ti bunlu-a tau ti varghescu hilj, nu ti nairea,
dada doari shi ghineatsa lj-va-a fumealjiljei...
... Chirolu tritsea-agonjea. Goga sa shtsa tu napoi, vidzu
ca ma njitslji frats shi surari, capaits shi-aspareats di pirmif-
lu-a ma-sai, durnjira-anats un ninga-alantu. Shi-arca ocljilji la
vatra, limbili di foc s-fatsea tut cama-aroshi, shi-apreasa tseara
ca licurici anyilicea tu caliva. Lj-si paru ca s-afla tu-alta eta, tu
minuta-atsea s-disparti di ma-sa jilita, al lo trastul shi tambarea
u-arca pi paltari shi-avrapa tu curii...
Grailu Armanescu, 2 (44), 2010
... Ashi minduea Goga. Chisa li-ashtearsi tuti di-anvarliga
sh-pisti lumea-atsea maryita, s-ashtirnu una-alta tsi cana nu u-
achicaseashti: easti lumea-a musheatilor yisi shi-a pirmifilor,
tsi nu pot s-u-achicaseasca chihaiadzlji cama multu marlji dit
casaba sh-nica ma multu oaminjlji-a chivernisiljei. Cafi tahi-
nima Goga treatsi cu cupiea pi la-araulu di sum paduri. Ana-
parti el cafi dzuua veadi 'na dzana di picurarisa shi-atumtsea
lji-agarsheashti shi gaileadzlji shi caimolu.
Eara una dzuua musheata di Cirishear. Tu-una livadi
ninga-arau u-adusi cupiea di oi, una harauua mari lu-acatsa, shi
tu-atsel chiro shi sacalmaia lj-treatsi. Di-alanta parti-a araului
sheadi feata musheata tsi sh-li pashti oili. Pit minti lj-tricura
multi: la Shopatlu-al Dodu Goga ari vidzuta multi feati, cari di
cari cama musheati. Ama picurarisa di-anaparti avea tsiva tsi
la eara shcurtu-a lantor. Feata, livenda, musheata, tut aradi shi
canta canda vrea sa-lji faca inati-al Goga, ashi ca totna candu
tritsea cu oili pit loclu-aestu al tsanea una sila multu cama mari,
di-atsea-a marlor dit casaba, cari-apraftaseashti vara gioni di la
lucru shi lu-aricheashti dit bratsali-a jilitaljei dada.
Lj-vini s-faca tsiva ma nu-ari curaji, sa-lji dzaca tsiva,
shi far di s-va arca una cheatra-anaparti, sh-dinaoara sh-baga
manjli dinapoi. Ea s-aplica, sh-cu 'na dultsi-aradeari ca baia-l
matri, shi ocljilji-a lor s-adunara, s-nicara tu 'na matreari.
Gioni easti Goga, prot pilivan easti tu dzalili pisimi candu s-
alumta cu gionjlji tu curii, sacalmai mari lu-acatsa ca nu-i largu
di ea, un afurisit di-arau lj-disparti. Veadi el cum apa s-agu-
deashti di chetsari, una plascaneari-a apaljei lj-talji itsi oraxi
ta s-aproachi di ea. Goga sh-li tindi manjli pisti chetsarli mu-
tati ca 'na stizma, sh-cat nu lj-yini s-u-aricheasca shi s-u traga
dzana di picurarisa di partea-a lui, ta sa-lji spuna un zbor dultsi
ca njeari, s-nu s-aspara, s-nu fuga, tsiva nu va-lji faca, el u
va s-u-aiba cama-aproapea di cheptul a lui, sh-nu va s-da nitsi
cu njiclu dzeaitu di ea... sh-picurarisa li veadi tuti-aesti sh-ca
loata s-da na-ndreapta shi na-astanga, ninti shi napoi, s-aspari,
lj-easti frica, ma iara sta.
Goga tsiva nu-achicaseashti di minarea-a ljei, apres, gri
cu boatsi mari
- Cum tsa-i numa?
Shi-araulu, cu cama mari inati li-agudi cu sila chetsarli shi
boatsea-asurdza. Picurarisa tsiva nu-achicasi, li teasi bratsali,
shi ghurultiea-a apaljei s-mistica cu-una slaba boatsi tsi yinea
di la picurarisa. Goga nu-achicasi tsi lji-apandasi ea, sh-cu 'na
boatsi cama mari u-ntriba di iu easti, a feata, aspareata, cu fatsa
galbina, s-minti dip, sh-matrea, canda cafta-agiutor ta s-poata
sa scoata-ndauua zboara.
Araulu hirbea ca apa dit caldari pi foc, s-arca pisti chet-
sarli-atseali marli, tsi-nyilicea di-aspilarea tsi la si fatsea, shi u-
anvarliga apa ca una napartica, shi iara cadea dighos, s-hidzea
sum ponjlji cari s-ligana ca lumachea di vintu. Sh-diparti s-
avdza agrul cantic a araului tsi-u lahtarsea picurarisa.
Ashi s-liga una vreari, cama sanatoasa di chetsarli-as-
prucuchiti di-apa-a araului. Goga sheadi pi budza di-arau, cu
flueara shi cantitsli-a lui fatsea habari ca s-aproachi sarbatoa-
rea-atsea marea-a vreariljei far di moarti shi far di mardzina.
Soarli u-arca videala pisti dzeana, easti tu-ascapitata, oili-acat-
sa s-lardzeasca dit cupii, sh-lundzescu capitli.
Goga asudat, s-ashtirdzea cu distimelea, matri calea tsi-u
loara oili shi preagalea, minduit, arca cicioarli ninti, cu mintea-
13
anaparti di-arau.
Picurarisa nu putea s-sheada-arahati, un foc mari lji-
apreasi Goga, sh-deadi cupiea mardzina di-arau.
Goga iara lj-muta ocljilji, u vidzu multu cama musheata,
cama livenda, pute nu lj-si paru-ahat di musheata ca tora. Vrea
s-armana la loc shi s-u matreasca, sh-si matreasca-amishdoilji.
S-ashteapta s-easa stealili pi tser, sh-luna tsi-nghiliceashti ca
mardzealili sh-ca spuma-a apaljei tsi s-bati di chetsari. Vru s-
azboaira di-alanta parti... s-u-acatsa di manji shi sa-lji dzaca...
Al matri-araulu turbat, pri-aoa, pri-aclo vidzu chetsari in-
shiti ca dintsa-ntruyisits tsi tut s-aspeala di-apa.
-Ia matrea, ma s-ansar s-mi-acats di cheatra-atsea alba
s-mi mut niheama, s-u-agiungu lumachea tsi-aspindzura ca 'na
caruna, di-aclo pi pom preagalea, opa la ea...
Sh-nitsi nu-l mindui planlu-ashi cum lipseashti, tu-alatu-
sea tsi cadzu, Goga s-arca pisti cheatra, di-aclo s-acatsa di lu-
machi, shi harauua sh-frica s-misticara, lj-armanea nica tsintsi
jgljoati... sh-la ea... pi loclu-atsel ti pashuni, ti cari ehtsarlji di
chihaiadz s-uidisira cu marlji dit casaba, sh-cu chivernisea, sa-
lji scoata oarfanjlji di-aclo ta s-alaga dzeana...
... Una tatseari-amuta sa-ngrica pisti laia di noapti. Araulu
s-bati ca zurlu di chetsarli-nghilicioasi. Picurarisa-ngljitsa di
frica, s-limnusi, shi Goga far di s-mindueasca multu, shi tu-
una-alatusi pusta, s-arca pi ploacea di-aproapea, una parti s-
muta-nsus, shi ... azbuira tu-ahandimea-a apaljei, far di s-poata
sa-nveatsa cum lj-easti numa...
Picurarisa sh-chiru mintea, cu-una lahtara, s-arca pi ploa-
cea di dininti, s-avdza una zghileari zgrumata di batearea-a
apaljei. Goga s-alumta cu-apa tsi s-batea di-anvarliga, u dish-
cljisi gura ta s-ljea niheama vintu, una tritseari di-apa-aratsi lu
zgruma. U scoasi mana nafoara ti-agiutor, sh-marata di picura-
risa lji-arca carliglu, s-acatsa. U teasi mana, lu streasi carliglu
cu dzeaitili shi cu-una tradzeari ta s-muta-nsus, picurarisa-ar-
chushura shi s-handucusi tu-apa...
Doilji s-alumta cu lahtara, apa lj-tradzea tut ma-nghos, sh-
canjlji di dauli partsa s-arcara tu-arau, alatra cu jeali, a araulu
shi dultsea liva di noaptea sh-lu-ashuira canticlu-a vreariljei
fara di moarti. Noaptea li-ngljita tu pantica-a ljei curbanjli, shi
canticlu-a vrearljei tut ma s-avdza diparti-n hoara.
DIN A CUVATA
CAPfDAN VKRVERA
(ANTOLOC.ELLL-A P R O Z A L J E I
SHCURTA-ARMANEASCA.)
KAITMMH BEPBEPA
(AHTOJK)I HJA HA
A P O M A H C K H O T PACK A3)
4MMO H.^HMMEB
14
C AN T I C L U - A S I D L U I (15)
Armanipseari:
142
Tora mio Sid Diaz lji zbrashti-al Pedro Vermudez:
"Aidi, spuni-ts, Pero-Amutlu, omlu cari boatsi nu-ari
Hilji nj-suntu-a njeia shi a tsaia cusurini veari.
Zboarali tsi-nji dzac a njeia,-a tsaia tsa li-au adresata,
Mini ma s-la-apandasescu gaileadz tini nu-a ti bata?".
143
Zborlu shi-ahurhi taroara bunlu Pedro Vermudez;
Limba lj-easti ca-amurtsata sh-nu-ari chefi sa zburasca,
Ama cara-u ljea cu zbrarea-atumtsea-i greu su-l danaseasca:
"Mio Sid s-tsa spun un lucru: dupa chiut ashi tsa eshtsa,
Tini, daima, la-adunari, Pero-Amutlu tut ma nj-greshtsa.
Bandurarea nu nji-u voi io, mio Sid, tsa shtii ca ghini,
Ama candu-i s-fac un lucru, io putes nu es pi-arshini.
'Radz, Fernando, ma s-tsa para nu ti shtim, alutusishi,
Di hatarea-a mio Sidlui tini-anami-nchirdasishi.
Faptili sh-purtarli-a tali va li scot io tu stireauua:
Tsa ticneashti ti Valentsiea-anda fum tu-alumta greauua;
Tsa dzaseshi ca tu-alumtari protlu vrei ta sa-nchiseshtsa.
Cat vidzushi un Mavru-atumtsea, trapsishi ta s-lu-agudeshtsa;
Ama tsa fudzishi pi agunjii pan s-agiundza s-dai,
Io tsa vinj s-tsa-agiut, ca-aljiumtrea aza nu-adiljeai.
Da, Fernando, Mavrul io lu-agiumshu shi nj-lu curaii,
Bash cu prota goada mini ehturlu anji lu spastrii;
Tsa-l ded calu-lji shi di-atumtsea io mistiryiul nj-lu tsanui,
Sh-tsa shtii ghini, io pan aza nu lji-am spusa-a varnului.
Mini-al Sid, lji-adrai minciuna shi la tuts ma ti-alavdai
Mavrul ca lu-ai vatamata shi nishenji aclots-adrai;
Tuts atumtsea ts-pistipsira, ca nu shtea ca-lji mayipseshtsa,
Eshtsa msheat, ma om anapud, tuts sa shtiba cari eshtsa!
Limba far di manji, Fernando, cum cutedz s-tsa mata greshtsa"
144
"Grea, Fernando,-ahtarli zboara buni tsa li lugurseshtsa
Sh-ti ljiiundarlu di Valentsiea vahi tini-a ti-agarsheshtsa?
Mio Sidlu-anda durnji shi-inshi ljiundarlu dit cafasi.
Grea, Fernando, tsi-ai adrata, spuni-ts minduearea tuta?
Bash sum canabelu-a Sidlui ca fricos ti-aveai ascumta;
Fapta-a ta-i ti-arshini mari ca sum tron ti-ai cuculita.
Canabelu lu-ntsarcljem noi sh-Sidlu lu-am apanghisita
Pana s-dishtipta-atsel Valentsiea tsi shi-u-ari spastrita;
Sidlu-atumtsea s-dishtipta sh-la-aslanlu trapsi, tsa shtii ghini,
Troara sh-lu-aplica ljiundarlu caplu, acatsat di-arshini,
S-deadi ca su-l ljea di zverca sh-tu cafasi el intra.
Shi, turnat deapoa-n palata, mio Sid Campeador
Celnitslji tuts sh-lji matreashti tsi shidea la loclu-a lor.
Prota shi-ntriba ti dziniri, ama geaba lj-easti tut.
Nu ts-u-arshini, eshtsa-aspartu,-andrihastu sh-vindut!
Tut tsi spush io voi sh-tu-alumta ta s-u spun, cu tini,
Mash ti-atseali dauua feati, cara suntu-a Sidlui hilji,
Maca li-alasat voi tu paduri hits agno arshini.
Grailu Armanescu, 2 (44), 2010
Dina Cuvata
Suntu mljeri, shi voi, barbats tu veti, contsa, nu-ari zbor,
Sh-cum tsi s-hiba eali, shi-u tinjiea tut di partea-a lor.
Candu-a s-ahurhim cu-alumta, ma s-va Tatal Creator,
Tini-a tsa li spunji aesti, cani-aspartu sh-macator;
Tuti-aesti spusi tora, io sh-tu-alumta va nj-li spun".
Shi cu atsea moubetsli antri doilji bitisiti sun.
Shi-al Diego Gonzales spunerli ascultats tsi spun:
"Bash di nai chibarca sandza noi ca him la sa si shtiba,
Ti-amartii-i ma martarea s-featsi, shi-atsea fu ca s-hiba
Noi cu Sidllu Ruy Diaz ashitsi ta s-na ftsem cuscrilji
Ama sh-ca-ascapam di feati la noi nu-ari pishmanilji;
Shi ca-a s-planga shi-a s-suschira pana-a s-aiba eali iatsa.
Mea shi-arshinea tsi-u patsara, s-la u-aruca tuts tu fatsa.
146
Car' tsi s-va la s-yina s-bata, sh-nai ti gioni sa si shtiba,
Featili ca li-alasam, namuzea-na ma scumpa-a s-hiba".
S-muta-mprostu, sh-dichi easti, shi Martin Antolinez:
"Tats, Diego, spunji minciunji, nihitlu-aspartu tsi tsa eshtsa!
Nu lipseashti ca pirmiflu-aslanlui tini s-lu-agarsheshtsa.
Tsa inshishi pit ushi-agonjea sh-tu ubor tsa danasishi,
Sum 'na tenda-a buharelui tsa niseshi sh-ti cuculishi
Shi di-aclo inshishi deapoa cu stranjili adrati pana.
Va ts-u spun io tu-alumtari ca nu poa' s-ti-ascapa cana,
Feati-n codru ca-alasat voi, don Diego, va marits.
Featili su-agno tinjii, voi earats atselji nihits.
Candu-a s-bitiseasca-alumta, tini-a tsa marturiseshtsa
Ca-araseshi fara di-arshini shi pridotlu ca tsa eshtsa".
147
Amishdoilji cu zburarea-atumtsea candu sh-bitisea
Ansuar Gonzales tutslji sh-lu vidzura ca inshea,
Cu candushea di samur sh-cameashea-azvarnalui yinea;
Di la masa sa scula cu fatsa-lji ca mirgeana-adrata,
Sh-tut tsi spusi fura zboara di un om cu mintea loata.
148
Tu zboarali tsi li spusi, Ansuar Gonzales shi-u virsa tuta-
atimusearea tsi lji-u-avea-a Sidlui shi taifa-a lui, shi-l featsi ca
sh-nitsi harzea el s-faca soi cu fara-a lui. Ansurarea-a print-
salor di Carrion cu featili-a Sidlui el u lugurseashti ti una di nai
ma marli taxirats.
149
Muno Gustioz lji-u toarna, cara sa scula amprostu:
"Tats, lai om fara di pisti, om aspartu eshtsa,
Cari-n loc di placarii purinteatsa hlapueshtsa,
Ca shi-atselji tsi-lji ai ti oaspits agnusits suntu di tini,
Cum la oaspi-ashi sh-la domnu, mash minciunji tsa spunji,
shtii ghini,
Hii fatsarnic shi ascumtu, shi cu Dumnidza sh-ma multu,
Oaspi ca tsa escu-a tsaia nu voi s-avdu cama multu.
Grailu Armanescu, 2 (44), 2010
Va s-adar ca tuti-aesti tini s-li marturiseshtsa".
Rigalu, lj-lu talji zborlu, sh-dzatsi: "Tats, ti placarsescu;
Domnul va, ca sh-si-ncusteadza-atselji ti-alumta cari sh-gres-
cu".
v.v. 3392 - 3507
Cara greashti rigalu ta s-taca tuts di-aclotsi, doi cavaleri
intrara tu-adunari. Unlu eara Ojarra shi-alantu Inigo Jimenez.
Protlu yinea di partea-a printsului di Navarra, shi-alantu, di
partea-a printsului di Aragon. Dicara lji-u basheara mana-a
rigalui Alfonso, alji caftara-a Sidlui sh-li da hiljili ti-nveasti-a
tsilor doi printsa. Rigalu shi Sidlu candasescu. Minaya Albar
Fanez la-aruca nica una provocari-a contsalor di Carrion. Riga-
lu li curma moubetsli shi fudzi deapoa deadun cu Campeador-
lu, ma nu sh-ninti tsi va-l placarseasca ca dininti-a adunariljei
s-adara andauua-agioacari di-alumta cu calu-a lui. Sidlu cu
chefi u-adara-atsea.
150
Rigalu shi-u muta mana shi-aplicat ashi si-ncljina:
"Giur pi Samtul Isidor io ca tu vasiliea-ntreaga
Un baron ma bun di Sidlu nitsi-avu sh-nitsi-a s-aleaga".
Mio Sid cu calu-a lui sh-si shutsa tora shi lj-si dutsi
Cama-aproapea-a rigalui sa-lji bashi mana, sh-fatsi sh-crutsi:
"Anji caftashi Babieca ta s-lu-ampatur, easti calu cari
Ni la Mavrilji sh-la crashtinjlji 'na uidii-a lui nu-lji ari.
Ljea-ts-lu, doamne, ca Babieca io cu chefi tsa-l harzescu:
Rigalu Alfonso lj-toarna: "Nu, ca io nu candasescu.
Ma su-l ljeau, Babieca nu va s-aiba domnu bun, ts-u spun.
Di ispetea ca un cal ca-aestu mash ti tini-i bun.
Mavrilji ta sa-lji bats tsa-i dat el shi deapoa sa-lji aguneasca;
Blastimat la s-hiba-atsel tsi-a-l ljea shi, Domnul s-lji-u
palteasca,
Ca cu tini sh-calu-aestu,-anami mari-a s-chirdasim".
Cat li dzasi-aesti sh-fug elji shi Corteslu s-asprandi.
Doilji-atselji tsi va sh-si bata Sidlu ashi lji urnipseashti:
"Ascultats, Muno Gustioz, ca vasalu-a meu ma bun,
Voi nipots, Antolinez shi Vermudoz, tsi va va spun:
Sertsa s-hits tu-alumta-a voasta, ca barbats tsi-avets namuzi,
An Valentsiea s-nji-agiunga zboara buni calauzi".
Alji zbura Antolinez: "Tsi zboara, doamne, tsa sun spusi?
Noi na doari tut tsi s-featsi shi ti-alumta ma him tsimtsa
Ca him mortsa-a s-avdza poati, ama sh-nu ca him azvimtsa".
Multu sh-si harseashti-atsel tsi-i faptu-n buna-lju sahati
Shi di rigalu shi oaspits tuts ti fuga sh-si disparti.
Ti-n Valentsiea shi-u Sidlu, rigalu ti-n Carrion.
Trei stamanji tricura-agonjea shi vadelu vini, lungu,
Oaminjlji al mio Sidlui la andamasi shi-agiungu.
Treilji-atselji vor ca s-adara tu Cortes giurat tsi loara.
Shi-u chifilj ti bana-a lor Alfonso, riga di Leon;
Dauua dzali lji-ashtiptara s-yina contsalji Carrion.
Ancalar, tu-armurli, printsalji vinira la-andamaseari,
Ciumbulechi, soi multa, elji shi-anara ti matreari.
Treilji cari u-apura namuzea-a bunlui Campeador
Vrea sh-lji vatama taroara bash ti-arshinea-a tutalor.
Itru plan elji uidisira, ama greauua lji-u-a lui fapta;
S-asparea ca giudicata-a rigalui shi-ashi lji-ashteapta.
Noaptea armili iu sh-veaglji, sheasilji tuts sh-si placarsira72)
La Dumnidzalu, sh-na-li haryiili iara ca shi-inshira.
15
S-aduna iurdii livendzalji sh-cilnicami vini multa,
Cu-una hashti s-veada-alumta shi cu-atselji tsi va s-alumta.
Don Alfonso, riga mari, easti-aclotsi shi ashteapta;
Vrea s-u apura-ndriptatea shi nu fapta-atsea nindreapta.
Oaminjlji al mio Sid armatusits avea vinita,
Domnu-su sh-lu-arazganseasca treilji sh-si-avea uidisita
Printsalji tsi-s di Carrion s-armatusescu ma didindi,
Garcia Ordonez spuni ti-alumtari tsi la prindi.
Al Alfonso riga lj-cafta contsalji trei di Carrion
S-nu sh-li ljea tu-alumta-alantsa ni Colada, ni Tizon,
Cari suntu-alumtatorlji-al Sid sh-ca-s multu elji cripats
Ca li-au data sh-la Cortes s-li cheara elji eara-avinats.
Elji cafta ma-Alfonso, riga, nu li-aproachi lucri-ahtari.
"Voi li deadit cu mirachi, ni ca spusit ancustari.
Ma s-li-aveats atseali cordza, vrea va-agiuta tu-alumtari.
Sh-li-au ca ta s-li-ufilliseasca tora-atselji tsi suntu-al Sid.
Conts' di Carrion, shi-u oara ca tu-alumta s-va intrats,
Ai dutsets-va, sh-borgi-avets ca ca barbats voi s-va purtats.
Oaminjlji al mio Sidlui nu-a lu scoata, shtiu, pi-arshini,
Ma s-inshits azvingatori, tinjiea tuta-a va-u dau mini;
Ma si nu, s-nu nji-avdu zboara, lucurlu di tuts sh-si shtiba
Maca voi bileaea-u featsit tsi-a s-patsats a voasti s-hiba".
Carrionjlji s-pishmansescu,-nfarmacats sun tsi nu ncapi,
Strambu-a lor la yini tora ti anapadeshtsa fapti.
Carrionlu-a-l da s-ascapa, shi ciuflichli tsi li au toati.
Treilji-alumtatori a Sidlui, etinji sun shi tora-ashteapta,
Cat la elji Alfonso, bunlu riga, tradzi jgljioata-ndreapta,
Shi zburascu cavalerlji pitricuts di Campeador:
"Mana ts-u bashem, marite, vasilje na hii sh-senjor.
Aza s-eshtsa-anamisa di elji sh-di noi, s-nu ljeai 'na parti,
Di anapadzaljea s-na-apuri sh-cafi una nindriptati
S-tsa u curnji, Carrionjlji sh-tuta fara shi-au vinita.
Planlu nu la-l shtim a lor noi sh-ni ca tsi-au elji uidisita;
Bana-a noasta tora sheadi mash tu mana-ts amireasca.
Fa ta s-hiba-ndreapta-alumta, Dumnidza s-ti-apanghiseasca.
Rigalu Alfons la-u toarna: "Io dit gean va s-fac ashitsi".
Calji la-aduc, tsi-s frats cu vintul; treilji-atselji alji si-ncljinara
Shi deapoaea-nyii, msheatslji, cavalerlji-ncalicara.
Shtiturli ashi li-au di gushi, cari-s ghini lustursiti.
Suli lundza shi-au tu manji cu cipits ghini-ntruyisiti.
'Na bairachi sh-cafi sula alji lutseashti-aclo tu soari.
Cavaleri di pristitutlu suntu-agiumtsa-n numir mari.
Scljeama trapsira la loclu tsi di ninti lu-avea-ndreapta.
Treilji gionji, tsi Sidlu cu lahnolu alji aleapsi s-bata;
S-agudeasca far di njila, elji di ninti shi zburara.
Ia-lji di-alanta parti Carrionjlji,-ndreptsa s-avea trapta,
Ciumbulechi suntu soea cari-a lor la fac sutsata.
Riga-aleapsi shi chibartsa,-alumta ta s-u controleadza
Ca di-arada tsi-i bagata elji si nu sh-si diparteadza.
Shi-anda suntu tuts la loclu ti-agudeari, riga dzasi:
"Voi lai printsa-a Carrionlui, ascultats tsi vream s-va spun,
S-va-alumtats aoa-n Toledo nu va candaseats ni un.
Treilji cavaleri aeshtsa pitricuts di Campeador
Mini lji-am tu-apanghiseari tu-aradzamlu Carrion.
Apurats-va andriptatea, ti itsraljli s-nu sa shtiba;
Cari va sh-si pramaseasca va-u paltessca, shtiut s-hiba,
Ti-una eta loc nu-a shi-afla-n vasiliea dit Leon".
(continuari tu num. yinitor)
 nn A
•••
Revista-a Uniiljei ti Cultura-a Armanjlor dit Machidunii
Anlu XIII, Numir 2 (44) Alunarlu-Andreulu 2010 Tinjiea 20 den.
R E D A C T O R - S H E F D I N A CUVATA

MILETEA-A NO ASTRA Cantits va s-ascultats Cate un om tsi ti-aproache

Parintsa veclji cum tritsets
Di candu na-alasatu?
Noi tsiprinde s-na videts
Na-aflam sti taru-analtu.
Prin calea mare ca s-tritsets
Urgheatsa-na va s-cunushtets;
Din hoara-a noastra ghini
Tsi ma napoi na vine.
Multa-aveare tuts avem
Shi ocljilji singuri na-lji scutem;
Dimandarli-a voastri li-agarshim
Sh-di cu njits noi aushim.
Ma-alta soe tora-a na-aflats!
Campure i tu Cutluche
Misuram laite tute.
Va s-videts mare cor
Miletea-a noastra sare-altor,
Ca chiro rau na-apiri
Sh-tinjiea cum u shteats chiri.
Laiatsa-n suflit shi-n grunj -
Harauau-a voastra u chirum;
Dusira anjlji di eieri
Sh-cantitsli di la Hastazeri.
Va s-tifura cat poate
I s-ti pinga rau-n cale
Ta s-ti-aruca mortu-n vale.
Ca si-apufudz dipseftu
Dai s-tifuraparmateftu...
Ti-afireshti di galjinat
Sh-ti vedz tu cuprii-arcat...
TACHISICU
(Loata dit cartea-manuscris, tsi sa-
ndreadzi tipublicari

Ministra ti cultura-ali Republica

Machedoitiea, Elizabeta Cancesca-
Milevsca hi standul a Uniiljei, 2010