BRA$OVUL $1 ROMiNII

SCRISORI SI LAMURIRT

DE.

N. IORGA

PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTT

BUCURESTI
Stabilimentul graft I. V. SOCECU, Strada Borzoi, 59
1906
BRASOVUL $1 ROMiNII

SCRISORI 1 LAMURIRI

BE

N. IORGA
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUOURESTI

BUCURESTI
Stabilimentul grade I. V. SOCECII, Strada Berzei, 59
1906
Formeaza vol. X din cStudif si documente2, tipArite
de Ministeriul de Instruccie.
 BRAOVUL SI ROMINII

7484z. Vol X. I
 PREFATA
..--1=.-

Aid se cuprind toate scrisorile romanestr din Archiva ora-

$eneasca a Brasovulur. Tiparindu-le, am crezut de nevoie sa
adaug la ele o cercetare asupra subiectelor la care ele se
raporta.
Am voit ca aceasta carte sa poata folosi °deur, nu numar
invatatilor, istoricilor sau filologilor. in adevar, astfel de
scrisorT se cuvin a fi cetite de oricine doreste sa cunoasca
trecutul $i prin graiul sail insu$T ; ele pot arata in acela$T
timp ce mladiere, ce cumpatare, ce scurtime plina de inteles
avea limba noastra de odinioara, care a ramas 'Jana astazr
limba poporulur de la tara ; intr'o astfel de limba, care e a
tuturor stramosilor $1 a celor mar multi dintre Rominir de
astazr, se cuvine sa scrie $i carturarir. Numar asa scrisul for
va putea strabate adinc in multimile romanestr $1 va putea
capata trainicie. Cad' e sigur ca mar curind sari mar tirzia
ne vom intoarce la limba noastra cea adevarata, vom parasi
sintaxa frantuzeasca $1 vom intrebuinta numar acele cuvinte
culese din straini care sint numar deck de nevoie.
Ca sa poata ceti oricine, am imputinat notele $i am inla-
turat unele semne de transcriere Latina a vechilor buchr,
care semne nu se inteleg in de obste 1.
Fie primita aceasta carte ca o solie de la oamenir cumintr
$1 bun! ce all trait innaintea noastra.
N. IORGA.

1 Astfel el a Post Iranscris cr, nu C.

 INTRODUCERE
Partea de de-asupra muntelui intre Tara 0Itului la Nord
$i Vest, intre Secuime, la Rasarit, se chema, dupg. vechiul
obiceiCi slavonesc de a se da Tinuturilor numele riurilor ce
le strabat, Tara Birser, de la riul Birsa. Locuitorii fusesera
candva Slav!, $1 el intemeiasera jos in vale citeva sate ca
Ri$nov, Bra$ov, Vi lcan, Cirstian (cCre$tinul,), care in rada-
cina si desinentele for se apropie de atitea alte numiri slave.
Rominii se intinsera pe incetul si asupra acestor vechi ase-
zari ale Slavilor, pe carii numiati, aid Ca $i in alte part!,
-,Schet (sing. masculin singularul feminin S'chiaucit)1.
Ei pastrara nomenclatura inaintasilor $i conlocuitorilor lor,
prefacind insa une or! finalul ov in di7 (gBra§au» in loc de
«Brawv, nu e rar in cele mai vechi scrise romAnesti.privi-
toare la aceste locuri). Aldturi cu aceste sate ef facurA $i
altele, ale caror nume furs alcAtuite romdne$te dupa, acela
al parintelui care intemeiase $i satul $i vita locuitorilor luT ;
un Zirnea fu incepatorul Zirne$tilor, un Tohan poate sta la
obir$ia Tohanilor (e de tinut in seams, cu privire la aceasta
din urma localitate, ca se zicea intaiu un Tohan, nu un To-
hanean). Satcelul a fost la inceput un siitucel, care se facu
un sat mare, luind numele gresit de Sacele.
Satenif ace$tia traiati in liniste, Tiber! $i nesupust domnilor
de alt neam ti dajdilor, dijmelor Tor, supt ascultarea batri-
nilor $i juratilor dintre dinsii; mai mare peste unul sat-.1 mai
multe sate era judelul, al arta nume a fost schimbat, dela

1 0 sort a 10 leremia MovilA se chema §cheauca. Cf. In Moldova doul

locarT zise §cheia, maT multe suburbi! ale §cheilor pe 11ngt °rase;
4 ]NTRODUCERE

venirea Ungurilor incoace, cu acela de biriiii (abir6v). Din-

colo de Carpati, de a muntev, pe cealaltd costisa de c Tara-
RomaneascA) era aceiasi asezare, de si acolo satele eraa
supuse unor Voevozi ce nu stapiniaa si dincoace.
intinzindu-si puterea asupra %Tailor Somesului, Crisurilor,
Muresului, regii unguri voira sa statorniceasca, °data pentru
totdeauna, o granita fata de (Tara de dincolo de munti',
cTransalpina, pe latineste sail pe ungureste «Havasalfold2.
in aceasta inteadevar culegeau venituri si stringeati pradd
calareti turd din neamuri cumplite ale stepelor rasaritene,
Pecenegi si Cumani, cari obisnuiaa O. se rapada prin pasuri
si asupra eArdealuluiv regesc. Unguril eraa prea slat:A ca
ta poata apara cu insesi puterile lor, fie secuiesti, fie ungu-
resti chiar, acest pAmint amenintat. Si astfel ei chemara pe
cavaleril teutoni, cari nu mai aveaii de lucru in Palestina si
eraa mai potriviti decit oricine pentru luarea in stapinire, dr-
muirea, impoporarea si aducerea la culturd a terilor sdlbatece.
Teutoni!, de limba mai mult germana, venira deci in
Ardeal si innAltara cetatile si mandstirile for inchinate Sfintel
Fecioare. Asa rasarira pe rind in acest unghiu IWarienburg
(Feldioara, dupd ung. Foldvar), cetatea din Brasov, cetatea
de de-asupra orasului, care fu darimata abia catre anul 1450 ,
Branul, pe un loc care se chema Terciu (de unde ungureste
si nemteste i se zice Torcsvar, Torzburg)', Si, in sfirsit,
Cimpulungul. cMantele, era si de o parte si de alta al for
in acea regiune unde el e strAbatut de pasurile cete mai les-
nicioase si mai potrivite pentru negot : at Rucarulul, at Pre-
dealului si al Buzdului, care raspund vailor Dimbovitel, Pra-
hove! si riului Buzau.
Dupa ce cavalerii cladisera, orinduiserd, si raspinsesera sail
pusesera supt jug chiar pe barbarii turd, regele se facu a
se supara pe ei pentru ca ar fi intrecut hotarele daniel for
dintru inceput, si-1 goni prin razboia. in lucul for fury adusi
acum Unguri, Secur, dar ma! ales Sag.
Acesti noi strain! se numiaa pe sine insusi «Sachsen), un

I Bran Inseamn1 .cetatea 10 Bran,.

 INTRODUCERE 5

nume care ramine Inca sa fie lamurit. Er veniaii de la Rinul

de jos : regf ungurl if chernasera pentru a-I locui painintu-
rile de putind vreme cistigate si er sosisera in cete strins
unite supt capetenir dintre dinsil. RominiT li-ati zis Sass (nu
Sasi), si dupd numele romanesc vine de sigur acel unguresc
de Szasz (firesc ar fi fost ca UnguriT sa.-T numeasca Nemit,
cum zic Nemtilor si asezarilor facute de ei in toate partile).
De la inceput, ei, satenT fall drepturT, ePieT Rosa)) aT acestel
Americe UngurestI, trecura in deplina ascultare a Sasilor,
orTunde acestia se salasluira in numar ma! mare. Deprins
cu nevoile uneT culturi mai inaintate, Sasul nicT n'ar fi putut
trai de la inceput in cetatT de mestesugari si de negustor!,
in sate bine inchegate, daca n'ar fi gasit acest bogat .xpamint
negruz care trebuia O. fie pentru alte culturi neamul nosttu.
Satul Brasov, Braga ajunse astfel Brass6 at Ungurilor,
venitT sa culeaga pe urma secerisuld gra" al altora. SasiT,
cari primisera de la Coroana acest dar, facura supt castelul .

Marie! at Teutonilor un oras, si -1 numira orasul CoroaneT,

Kronstadt sail, In gralul poporuluT, Kronen. Ceva maT innainte,
alts grupa de SasT intemeiasera iarasT pe vechiti pamint
romanesc Sibiiul, pe care-1 numira, dupa acel ce-T adusese
acolo : ccetatea lu! Hermann», Hermannstadt.
Cele cloud cetati s5.sesti raspundeati ca asezare celor doua
alcatuirl romanestl mat insemnate din 4 Transalpina», Voe-
vodatelor de capetenie. Sibiiul era in margenea Geri! Oltulur ;
din jos venia tara Voevodulu! Jiiurilor de care se Linea si
Tinutul. HateguluT; poate chiar ca locuinta obisnuita, Curtea
VoevoduluT, era in Hateg, cad alte tirguri vechr prin aceste
locurf nu se cunosc. Peste muntii din Tara Birse! venia
Voevodatul Argesulu! si Dimbovitei, avind ca resedinta ce-
tatea Arges. Oltul despartia amindoua Voevodatele, jar in
Ardeal raza de actiune a Sibiiului de aceia a BrasovuluT.
Pentru Romania munteana, Brasovul si Sibiiul represinta
ceia ce represinta pentru Romania moldoveana cetatile, tot
germane, ale Poloniei : Lembergul si Cracovia. Acolo insa
marfa apuseand trecea prin Cracovia, ajungea spre Sud-Est
la Lemberg sail la Liov, cum IT ziceati aT nostri, si de aid
 6 INTRODUCE RE

Ae coboria in Moldova. Cele doul intreposite comerciale se

ajutau intre ele, se completau, pe cind dincoace, in Ardeal,
trebuia sa izbucneasca o rivalitate intre Brasov si Sibiiu
pentru folosirea eTransalpineip. Brasovul invinse in veacul
al XIV'', adeca dui:4 vre-o suta cincizeci de anT de lucru,
si anume printr'o schimbare politica petrecuta peste munti.
Daca. Voevodul jiian ar fi invins, intrecut si inghitit pe
al Argesulul, Sibiiul ar fi fost locul cel mare de schimb
intre fabricatele Apusulul si ArdealuluT chiar, pe de o parte,
iar, pe de alta, materiile brute imbielsugate ale «Transal-
pineTp. Dar biruinta ramase a ArgesuluT, intre 1300 si 1330.
Sterna vulturuluT cu crucea in plisc invinse. Intro pecete
noun insa, pentru Domnia cea noun si «marey> a ctoata
Tara-Romaneasca, (cad! o Moldova nu era pe atuncea), doi
Domni incununati cu coroana in treT cornurT pe care o
poarta. Mircea pe la 1400 1, stail de o parte si de alta a unul
arbore de lmpacare. AceiasT innaltime, aceiasT haind ca a
despotilor si rudelor imparAtesti din Rasaritul bizantino-slay.
aceia$T coroana, aceiasi pima; dar Domnul din dreapta era
acel care invinsese pe cel din stinga si impusese resedinta
si sterna sa2. Drumul sail de negot ajunse drumul cel mare,
l V. chipul d'innaintea vol. 11 al coleecteT Hurmuzaki.
2 0 indurtre a cSfinlilor Constantin si Elena, ce ar figura pe monedele bi-
zantme si bulgarestT, dupl d. D. A. Sturdza, se poate admite cu greti ; cele
cloud chipurY de pe monedele pomenite represintd ele pe Impitrat si ImphrMeash,
sail maT curind unitatra ImpermluT roman (de Rdsdrtt) cu doY ImparatT ? Cf.
plansele, adause la articolul luY Melt In Sbornicul bulgar I (1889) si Sabatier,
lizonnaies byzantines, 2 vol., Paris-Londra, 1862. E de observat cd st
monedele persane ale ItiY Chosroes I-id si al II-lea, ale Jul Iezdegherd al
I11 -lea, imitate dupd cele bizantine, all cloud chipurT ImpardtestY (se crede Insd
c ar fi paznicl) cu totul asemenea lingd un copac (dar se crede cli e altarul
foculta) ; aid se vede, de-o parte soarele, de alta luna (v. Hertzberg, Geschichte
des byzantiner and des osmanischen Ruches, In col. Oncken, pp. 37, 39, 51).
Costumul unel Irapdrdtese era cu totul deosebit de al Imparatuld (v. ibid.,
p. 177). In veacul al XVI-lea pecetea se desvoltd In acel sens cli unul dintre
chipurile incoronate poarth piece ferneiesa revdrsate pe umdr, iar cellalt are
chica string blrbdceste, ca in chipul de la Cozia al lul Mircea. Cf. si repro-
ducerile, putin intregite si corectate Insd, ce shit alipite la articolul d-luY D.
A. Sturdza in sAnalele Academiel RomAnel, VIII.
 INTRODUCERS 7

cetatile sale full popasurile negustorilor ce mergeati la Du-

narea Brailei sail la Duna Irea GiurgiuluT, si emporiul din
preajma luT ajunse depositul, atelierul, punctul de plecare
pentru schimbul de marfuri cu tTransalpinax,, cu [Bulgaria,
cu Bizantul pang. la peirea for si, in sfirsit, cu Turcil, cari
inlaturara $i coplesira de la o vreme totul.
Acesta fu inceputul maririf Brasovuluf.
 CAP. I.

Negotul Brapvului cu Rom Mil.

Din lucrurile care se intimpla, putine, si nu totdeauna cele
mar insemnate, se pastreaza in scris. Aceasta e adevarat mai
ales pentru timpurile mai vechi.
Din tot ce s'a schimbat in cele d'intaiii o suta cincrzecT
de ani intre Brasov si pam1nturile romanesti de peste muntr,
nu s'a pastrat cu desavirsire nimic. Abia din anal 1358 avem
invoirea regala ca Brasovenii sa poata face drumul 4intre
Buzau si Prahova, adecs de la varsarea Ialomiter pAns la
varsarea Siretiulul in Dunares. Ialomita se varsa la Piva
Petrel', unde era °data vestita schele Floci, iar varsarea Si-
retiulul e intre Braila si Galati, care iese la lumina ca port
simtitor mar tarziu, dupa ce Moldova fusese gonita prin cu-
cerirea turceascA de la Chi lia si Cetatea-Alba'. Drumul pe
care regele-1 asigura Brasovenilor e deer acela al Brdi lei.
Peste zece anT, Vlad sau Laico-Vocla, Domnul muntean,
care era si stapinitor in Fagara$ si Ban in Severin, venia la
rindul lul sa intareasca. drepturile Brasovenilor. De fapt,
aceasta intarire singura avea valoare, cAci regele, care statea
la 1358 in dusmanie cu Voevodul muntean si nu-T recunostea

I Zimmermann- Werner - Muller, Urkundenbuch der Deutschen in Sieben-

biirgen, II (Sibiiu), 1897), p. 153, no 736. cIlontha, e cIlonchaP, Ialonnta.
 NEGOTUL BRASOVOLUI OU ROSINIT 9

nicT-un drept de stapinire, ddruise cu de la sine putere in

casa altuia, care nu ingaduia inacarea nimanui. Acum insa.
Vlad a cdpatat Fagdrasul, i s'a recunoscut stapinirea din Se-
verin, de build samd. ca Hgegul ir va fi fost lasat in mini,
$i de aceia el se intituleazd in actul de intarire, care arata
prin caracterul ingrijit al scrisoriT sale a fi fost asternut la
Brasov chiar, cDomn din mila lui Dumnezeav tot din mila
lui Dumnezeti dee!! csi a Marie! Sale Regelui,.
Si. acest privilegiu prive$te mai ales drumul Brailei, cdruia
i se si zice ec va merge acolo nu va plati decit a
trefzecea parte 3°/0) din valoarea marfii sale, la Cimpulung, i
etreizecea

anume la intors ; deer marfurile vamuite eraii numar cele ce

se aduceati de peste Dundre, marfurile cunguresti» ramiind
slobode. Pe altd. cale dec.( a GiurgiuluT, sau a TurnuluT,
care ducea Ia Nicopol , vama domneasca va lua si la sosire
5i la plecare, dee! pentru amindoud felurile de marfl, la Cim-
pulung intdia, Ia Dundre pe urma sail, pentru a vorbi ca
oamenif de atunci, la fchele $i la vadurt. Cine va voi sä
treacd. in Oltenia, nu va mai plati vechea vama dela Slatina,
pe Olt. lar negustorii ce se vor opri in tiara, n'ad nevoie sd
dea la Cimpulung altd vama decit c vama cea adevarata $i
veche,'.
Aceasta edatind vechea se lamureste 5i ea prin cartea de
privilegiT data de Mircea-Voda, eel d'intaia adevdrat urmas
al lui Laico, la 1413. Mircea era atunci in pace cu regele
Sigismund, cu toate ca el nu mai era silit ca innaintasul sau
a-$1 arata prietenia prin adausul ccu mila Marie! Sale Re-
geluT, ; el era puternic $i sigur $1-$T Linea pircalabii la Bran°.

' Privilegiul luY Ludovic e cuprins in acela al luY Sigismund din 1395. Al
lul Laico e pKstrat in orig;nal. Ambele se glsesc In coleclia de documente
( Urkunden) a BrapvuluY. Sall tiparit pentru cea din urmi (lath, dar nu fitrit
gre$ell, In Zimmermann-Werner-Mtiller, Urkundenbuch der Sachsen in Si eben-
b iirgen, 1T.
2 Acte de la Sigismund, din 1419 (ibid. ; lipsete din Hurmuzaki, Is) :
ccastellani castri nostri 'I eurch vocati, per condam magnificum Merche parcium
Transalpinarum oljm et Mych[aelem], filium eiusdem, nunc Vayvodam, pro
tempore constitutif.
 40 UENERALITATI

El insira si marfurile ce se duceail in Tara si acelea care

se aduceau de acolo'.
Iata-le pe cele d'intaiii : postavuri de Ypres, zis la not
«frantuzescp, de Louvain, de Colonia, postav silesian, zis si :
lesesc, cehesc, postav intreg, in viguri, sail ctaiat,, ginceput,.
Apoi incalcaminte Si palarii, zise (frincesti) pentru ca se fa-
ceau tot in tam afrinceascdp a Flandrei, ciorapi. Pinza cenusie
si de in. Traiste, funiT, frine, blani lucrate. Fin ales. Briie, sabiT,
cutite, arcuri. Pentru toate acestea se platia vama intreaga. la
Rucar, jutnatate numai la cDimbovita, si, in afara de aceasta,
un drept la vinzarea in %ail. Socoteala vamii se face in
ducati moneda aceasta se numia tot asa si la not 5i di-
nari, sari in bani de ai no$tri, si pe bucati sail viguri, pe le-
gaturi, etc., dupa felul marfir.
Cele de-al doilea sint urmatoarele : pesti, mai ales pesti de
Dunare, cari se aduceau mai ales prin Buzau, in card, apoi :
vite, ceara, berbeci, pore!, piei de cerb Si de alte efiarev,
brinza. Vin $i mied se ducea si aducea, de sigur, de o po-
triva. Varna marfurilor ce se aduc de Sasi innapoi in tam
Tor, se lea in Rucar, in cDimbovica2, in Braila, dar Si in
tirgurile d'innauntru, pentru carele de peste ce tree : Tirgsorul
si Tirgoviste. Sint pusi la plata caii cu poveri, caii legati de
care, call' fara poveri, drumetii pe jos, cari (Tau un ban.
Cum se vede, socoteala aceasta noun nu se potriveste bine
cu cea veche. Aceia fusese impusa Domnului dupa regulele
Apusului, mai simple Si mai &esti. Mircea era insa destul
de tare pentru ca sa sileasca pe BrasovenT a se intoarce la
obiceiurile de odinioara, cu vami interioare, cu plata pentru
calatorii fara marfa si pentru cal' ce nu eraii de vinzare. El
sfarma cu acest prilej drepturile Brailei, Si de acum innainte
oricine va sosi la Dunare cu marfuri de import va da tree'
la suta, ceva mai putin decit tariful vechiu de I la 30. Tot
asa platesc marfurile aturcegti, : piper, bumbac, camhei, cind
ajung la Dunare. Mai vedem insa ca postavul, vinul, miedul,

Actul e tipIrit In a 2a edilie (BucuretT, 3905) a documentelor slavone din

Bras.ov, de d. I. Bogdan, pp, 36-8.
 NEGOCUL brk§ovuLuf CU ROMiNlI 11

sint singurele obiecte de import care clati vamA, iar la ie$ire

plateste orice. Vama e deci generalA pentru export, iar la
import ea love$te numai articolele cele mai scumpe.
Aceste masuri au fost intarite pe rind de Domnii munteni
din veacul al XVI", si de Mihail, ca pAzitor al granicei de
sus, in numele tatalui sau, $i ca Domn singur, $1 de Dan r",
fiul lui Mircea, $i de Radu Plestivul (Praznaglava), alt flu, si de
Vlad Tepes, $1 de Basarab cel batrin, $1 de Vladut, si de Nea-
goe Basarab, de la inceputul veacului al XVI". Deosebirile
sint cu totul midi, $1 mirfurile nu slut aratate decit rare off
mai cu de-amanuntul. Astfel, in niste porunci din 1422 catre
vame$P, cei din Rucar $1 Dragoslavele (cDimbovita ) $i cei

,
din Bran (cPrahovax.), Dan adauge la articolele de export bra-
sovenesc : hamurile, cergile, fierul de obiceia oprit de a trece
la no!, cind Domnul era dusman sau nesigur baboul2 ; el
specificA pieile de cfiare, sau egadini, astfel : pie! de veve,
rita, de jder, de vulpe, de ris, de pisica salbateca $i de iepure.
0 alts carte, tot de la el, mai cuprinde: csalteles (mmEtniK),
sumane sau, cum li se zice de obiceiti, astraies.
Din partea log-, negustorii munteni aveau dreptul de a veni
in Ardeal farA a plati vre-o vama. Cind se intorceakinsa cu
marfuri, li se cerea plata cuvenita de culegAtorif vigestmel
regale I la 20 , care fu incA de curind arendata Bra-
$ovenilor. De cite or! se incerca ridicarea de \Tama, Domnii
etransalpini, protesta. Oamenii din ctara, mergeau de alt-
minterea $i prin alte part!, si se pomenesc odata ca locuri cer-
cetate de dinsii, dale peste gra:mada, «Oradea, Clujul, Ti-
misoara, Ri$novul $i Tara Birseir8. Ei aduceaii une ori de-a
dreptul in Ardeal cmarfa turceascax-4.
Bra$ovul primeste deci dota feluri de marfA. Pe de o parte
«marfuri de peste mares, din Siria $i Egipt adeca, din Le-
1 Bogdan, Doc. si regesle, pp. 13-5, nle ix-X ; ed. a 2', pp. 17-21, nle X-Xf.
2 Tin fel de postay.
3 Bogdan, p. 81.
4 Ibid, p. 103 ; ed. a 2a, p. 176.
12 GENERALITATI

vant ; piper, $ofran, mirodenit, stofe din Rasarit, cum e

camha suptire (camocato, Isaciouxi). Pe de alta, marfurT din
tard. : vite, brinza, cat, ceara, vinuri, mat tarzift numat grid,
malaid, orz.
Iar exportul lui se alcatuie$te, pentru vremea cea mai veche,
din postavurt ce se aduc din Flandra, de la Rin sad din
Silesia, din produsul muncit me$te$ugarilor sag, mat ales
argintarii, careta$it, postavarit, pinzarit, fringhierii, pielarit de
hamurt $i, intimplator, chiar covrigarii, $1, in sfir$it, din unele
materit brute $i produse ale muncit cimpuluT ; astfel mazerea
mat ales 1.
Din registrele de vama, din socotelile darurilor fdcute Dom-
nilor $i boierilor munteni, id $i colo dintr'o scrisoare Latina
putem vedea aceste articole pe care Brasovenit obi$nuiati a
be trimete la not. Ce se dovede$te pentru 1700 e bun, de
sigur, $i pentru 1400, cu o singura deosebire : de la asigu-
rarea drumurilor de negot ale Europe', el' aduc mai multe,
fabricate din Apus, iar de la cucerirea Ardealulut de Germane,
la 1699, industria Viener, Linzulur, Grazului, Briinnulut na-
pade$te in piata saseascal. Dar un lucru hotaritor ramine ca
mat de mult: Germanul nu trece Carpatil, iar Turcul rdmine
mat totdeauna la Bucuresti ; Intre unul $1 altul, infati$Ind
Apusul $i Rasaritul, Sasul trebue sä stea Inca, pentru a-I mijloci.
In privinta banilor, Sa$ii socotiad in a'ucaft i dinari. Ro-
minit n'ail bgtut ducati pang' la Dan cel de at II-lea. Acesta,
aliat al imparatulut Sigismund; avea nevoie de bant pentru
a duce lupta impotriva Turcilor, careia-I inchinase viata sa :
pentru aceasta, c i voia Itii Sigismund, el puse sd i se bat .
ducap in Brasov, $i el incercd sa -t impuie negustorilor bra-
sovent cu aceia$t valoare. Et nu vazura bucuros aceasta in-
noire $i se plinserd Imparatiilui, care opri printr'o scrisoare
din 1425 aceasta Incercare a vecinulut $i ocrotitulut sad2.
1 Hurmuzaki, XI, pp. 581-2 (no vIli) : cputem tat gi Mil mazerea voastrit,
scrie Petru §chiopul, nAcajit, la 1564.
2 Scrisoare inedit to Arch. BrasovuluT.
 NEGOTUL BRA§OVULLt CU ROMiNlf la

La 1443, tot pentru nevoile razbolulur cu Turcii, Ioan Corvin

facu o noun Camera de bani la Sighisoara, stramutind acolo
mesterii $i uneltele din Brasov ; acestea sint insemnate ast-
fel: c82 de nicovale, 25 de maiuri lungi, 20 de foarfece de
Mat, 23 de foarfece de tinut, 44 de maiuri mid, 26 de
maiuri mariPl.
AT nostri avea monete marunte de argint si de arama,
care serviait ins mai mult ca sa arate neatirnarea de rapt
a terii. El faceati socoteala cu cbaniie lor, dar mai mult cu
monete rasaritene. Din compararea celor doua forme ale
privilegiului comercial dat de Mircea Brasovenilor la 1413 se
vede ca Muntenii numiaii efertune o moneta de our bizantina,
$i ca acesta era mai mare decit perperul (u arcepov) simplu,
de cari avea si Mircea cu efigia sa, batuti neaparat in Brasov.
Supt Sigismund, cind in Tara-Romaneasca era Domn Dan
at II-lea, Brasovenii incercara sa strecoare florin! din hereghzer
sail Camera regala, dar Dan, al' cdrui ducati nu se primian,
intelegea O. nu se primeasca nici la vama lul bani! arde-
lent; $1 astfel el hoar? O. nu se iea decit vechii si cunoscutii
ban! italieni din Venetia. Tot asa se supara Vlad Dracul
in 1441 in potriva bateri! in Ardeal a unel monede de imi-
tatie, mai mica in valoare, menita tot luptei cu Turcii, $i prin
care Sasii intelegeau sa-1 plateasca marfurile.
Ioan Corvinul, de la care pornise masura monetarlei celei noun,
de la Sighisoara, pentru cheltuielile de razboia, nu se invoi
insa cu aceasta hotarire. Dupa ce el inlatura pe Vlad, care-1
jignise in multe lucrurl, Ioan impuse urma$ului sati Vladislav
fiul lui Dan sä iea moneta ardeleand. in anul 1448 Corvinul
hotareste ded, intr'o scrisoare catre Sag, ca de aid innainte
el vor trebui sä plateasca $1 sa primeasca la plata cbanul cel
mice din Sighisoara in locul florinilor florentini saii asprilor
bizantin! $1 turcestr, cari se obisnuiati mai innainte,
Pentru vremea luT Brincoveanu avem o socoteala a vamii,
un -Itarife, foarte neindestulator, neinteles in unele puncte,

1 Scrisoare inedith. In Arch. Bra$ovulut

14 GENERALLTAV

dar care poate sluji pentru a se vedea ce marfuri treceau

,
catre 1700 pe la schelele $i vadurile noastre.
Avem intaid marfa apuseand, adusa prin Ardeal,$i anume :
.xpostav suptireo mai tarzia se vazice cfain) epostav feld
i brecles,, la care putem adaogi epostav $aTv, sfoard, 'strain-
turiv,. fiere de plug, coase, cutite, secert, streangurile sau
4t ostreangurile), betele (abeate,), spiteria (gerbe de dohtorii»),
otel, argint via, plumb, vapself, chivere pentru osta$T, mazare.
ApoT marla tureeascii, socotita in paver/ de Constanti-
nopol, de Adrianopol, de Brusa, de Sofia, de Tirnova, de
Rumelia $i de Venetia : gaget), sofran, piper, orez, lamit,
smochine, sapun, ctutun i lulea», abale, ccaplamalo, chihlimbar
in cpietre,, stafide, anason, scumpie, tamiie, bumbac netors,
arnice, procoave $i procovete, pies' : saftiane, mesini ; blani
in soroace si coropce: samuri, etc.
in sfir$it, produse ale fern: miere, ceara, in, cinepa, grin,
melt'', vin, rachiii, uleiu, roscove ; dobitoace : cat, boi, vacs,
ot, dar oile eraii oprite in veacul at XVI-lea 1 peste, porci,
piei $i blani: pier de oriel, blani de jder, vulpe, ris, vitira,
dihor ; apol : lina, sail 2.
0 lista foarte bogata a lucrurilor ce se exportau la not
de catre Brasoveni acuma insa ere"' si negustorT brass:3-
vent de legea gi chiar de neamul cumparatorilor de peste
munti e pgstrata intr'o carte de socotell romaneasca, ce
incepe cu anul 1769 3.
Chiar din cele d'intaia pagint se arata banii intrebuintati :
c Gal bens] zarrnacut, zing', funduclil, stambol, tunuh, turalii.
Toate numirile sint turcestI, zingirliul valora 2 let pe acest
timp, funducliul 7; zarmacupul 5 ; stambolul era galbenul im-
paratesc ; nu$titi ce era tunuhul, dar turaliul era galbenul ce
purta cturaua*, semnul intortochiat al iscalituriT SultanuluT4.

Hurmuzaki, XI, p. 582, no VIII.

2 Strait si doe., V, pp. 364-7.
3 Mails. BrapvuluT, vol. IV, U, 4.
4 Wolf, Beschreibung der Moldau, I. p, 137.
 NEGOTUL BRA§OVULUf CU ROMINII 15

Nu marsrati acum florini $i dinari, precum nu mar erati per-

perr si bani. Alaturr de galbenu turcesc se pretuia insa cel olan-
des $i venetian, «de Holandia, si «venetic*, precum si talerul
germ2n, leul apusean. Tar, ca moneda mica, costandele (poate
alt nume pentru asprul turcesc, de Constantinopol), $ustacir
sail grosul polon dublu, gresla, polturacul, cunoscut Inca
de pe la r600, maria$ul din Ardeal, moneda de amnia an-
terioara Marie, Tereser, or /i3' sail a patra parte din lea, pi-
tercul, egal cu cincr poituracr, pe cind sustacul avea numai
patru, burlincul $. a. I.
Urmeaza acuma insirarea de marfa. Negustorul, un Romin,
mergea $i la Constantinopol de unde se luau toate ar-
ticolele de moda., precum se ieati astazr de la Paris , dar
de obiceia se opria la Sliven, supt lialcani, cloud ceasurl
departe de Iamboli, unde pana pe la 1828 a lost lucrat
un fel de aba cautat pretutindeni 2.
El incepe, ca toll tovarasir sal, cu chemarea intr' ajutor
a numelur fur Dumnezeti
«Cu mila Domnului Hristos $i cu ajutorul Maichi Precisti
marfa ce am adus del[a] Slivin, cum arata in jos anum ej
2523 oca undelemna, for 41, ocao : ban[i] 32 12 m.
75 deto sapun, rachia, cantar 683,96.
780 deto stafide, rahchiu, cu tot.
90 deto deto o traista.
24 deto ghimber galben.
20 deto deto alba.
607 chile urez.
1288 oca zama de lamaie.
1666 deto platra acra. cantar[e].
48 deto Turban.
54 deto pueoasa.
58 deto nauta.
12500 lulele albe, miia ler 3.4o.
Cheltuiala pan in Timis...
1 StudiY fi doc., V, p. 145 gi nota ; p. 365.
2 Jiredek, Furstenthum Bulgarien, pp. 510-1.
16 GENERALITATf

Cu mila luT Dumneze[a], alta maruntis, cum arata in jos,

anum[e] : 5 cToltar[e] mar[T] rosii, deto micT, deto, si verz, 2
sad arnice suptir[1] rosul, 200 lulele rosii bun[e], 30 oca
gogos, 26 deto tipirigu, 1 deto sacaz, 5o deto tamaie, i deto
gogos de peste, to saftien naramzia ,(?)..., 9 litre borangicu,
1.2 bucata tembir..., 8 oca sapun tarabuz, 58 dramur[i] ar-
ginta, 2 mutcalur[i] marglritar, 8 oca matase rosie tel., to'is
oca deto fet[e], neagra, verde; 3 par. imineT, 231/2 oca tutun
boscea, 3 ibrice cu leghen, 307 safcien[e] galben[e], 4 perin[i] de
Brusa, t caldar[e], 184 oca migdale, 151 iarsale poleite, 12 oca
fidea, 30 deto cafea Emin, 5 par. mes[i] galben[i] voinicesti,
17 talpi, 3 astar[e] daubez, 26 deto sovaz ..., 75 oca mo-
run, 37 deto crap, 7 procovit[e]. 4712 oca sapun de ru-
f[e] ..., 2200 tir[i]. 5 oca tutun, 25 deto piatra van[a]ta
ocao, 59 deto cracatita. deto ..., 207 bogasie de Tocata
..., 36 bogasie atislii cazamirchil, 36 deto fete, 45 deto de
cate 10 cot, to musulurT rosii, 6o bogasie fete, 6 alagele
manite, 20 bran[e] de matasa micT, 20 bogasie cazamischii,
18 deto fete .. ., mutcalur[i] tetin mar[i] ..., 17 citur[I] fete,
7 amuri alagele, 1 fat[a] plapum[a] de Serez . .., 4 samur[f]
alagele albe, 16 cots cutnie in furculit[a] ..., 2 fesur[i], 2
alagele mai proaste, 2 titur[i] rosii, 2 ghiermesutur[i] albe,
2 brane samur[1]. 11 cot sandal naramzata ..., deto matanii
rosii, 2 saftien[e] negre ..., 1 par. nadragr albT, t cantar
mar[e], 5 par. papuci fam[e]esti galben[I], 4 par. iminii negri,
to cacom..., 4o nastur[i], 25o lulele de spuma ..., 7 covorra,
4 stuci panza borangic, 1 putinT scrambit, o ibrisim.
Lan[a] ce am adus comision pe sam[a] lu! Domnul Imes' :
4204 oca lan[a] tigaie, ocao ban! 23.
11586 deto deto, ocao ban! 24.
238 sac! de panz[a] cu sfoar[6], ban! 51.
Chiriia la saci ce i-am dus la Giurgiul . ..
Leg[a]tur[a] sangep!, leg[a]tur[a] tanel, 40. cacomT albT ...,
sticle rozol ..., 9 stucf ghermesutur[i] cu fir ..., I I bucat ci-
taril albe ...

1 Himesch. Familia aceasla tedeste si pinii. asthz1 In Brasov.

 NEGOTUL BRASOVULUf CU ROMINIf 17

1774 Noem. i, cu ajutorul lul D[u mnezeu, marfa ce sa

afla in bolta $1] am dat-o in sarn[a] Mitrului, cum arata in
jos anum[e] .
. 2 Oca top matase, 2312 oca matase de saiu, fet e]; 9
oca matase neagra, 376 dramur[i] matase chenar ibri$im
de Tarigrad fet e], ibri$im suptir[e] rnohoratu, deto de Odrii,
deto de Tricala, 712 $tucT fachioale negre, 8o6 cot $iretu,
958 cot ceapar-$ireta, 484 bucat gaitan sacaz i stambol, 532
deto deto ibri$im, 320 deto deto bosneaagu, 31 topur[i] tan
gaitan, 73'12 topur[i] selanic gaitan, 61 papu$ gaitan de
Odrif ..., 529 tucT cimbir-hasale biborlal, 7 cimbir verz marcar.
58 diirmale, boiamale $i mucesemur[t] ..., 17'2 $tudf panz[5.]
vargata, 99 deto cafeslil $i 2 cot de carna.$, 1 irbichir de
Tocatu, 3 '2 deto de Ieniser , 63' 2 musurur[i] de Ienisar
2 topur[i] astar[e] $i de Bra$[ov], 102 deto deto inguste
de Bras ov] ..., 307'12 pan[za] de piriia$ I712 fer prostu alba
$i galben, 17 bran[e] mar 1] de Brusa, de matas e] I testea
bran[e bilbil ciuz 14 bran[e] naramgii ..., 4 par. =anus
muiere$tf ..., 14 maran) [1] de Olandiia magi], mid ..., 3 cutiT $i
cot 6'/2 gur I de Lipsca... 272/10 testele caltun[i] de Serez, 9 par.
papuci cu mes voinice$ti..., 9 par. me$1 singuri..., 8 24 o rAsur[i
hartie tricapelo 604 coale sic pe piele alba . . 106 lulele
portileaan[a , 48 deto rosii fain, 38o deto proaste ro$, 30
hartii metal ..., 27 par. sponce de Bra5[ov], 5'2 II. bumbac
torsu de Bra$o[v] ..., 6 ibrice de Tarigrad mar[i] ..., 7 cutii
tabac de Corfus, 12 deto sticle cu balsam, 76 testele our
bun, 4 deto arginta bun, 3 maturit[e] de haine, 22 parechT
felegen[e] cu farfuriT $[i] 5 cu manu$, 2 thrice de ceaaT, un
urcTorus, 3 par. calimar[i]. i 7 par. cartT de joc, 14 blide de
hreaan ..., 409 litre saricica, 2400 anghinar[e] ..., 2000 lulele
de Bra$o[v], 2 plapom[e] 102 bogasie tocati$ur[i] fete,
380 deto dinihliT albe marl ..., 8 antirie mar[I] ..., 452 11.
stafide negre , de Tristil, 167 vedre otata, 6 chilimur[1] de
Tarigrad ..., I 11., lot 15 cui$oar[e], 2 II., lot 27 nuc$oar[e],
15 lot frunza$oar[e], 714732 11. scorta$oar[a] ..., 356 11: piper,
30 oc[a] ghimbir turcesca, 120 11. titfer pisata, 23 '/2 lot
reventii, 1r8 11. migdale, 16314 oc[a] cafea Iemen ..., 5012
74842. Vol. X.
 18 GENERALTTAV

oc[a] cracatit[d], T
_ 88 400 oc[a] rastic, 31 2 11. comid, 26/32 11.
samanta de scoartd, 28 lot vapsald indih, 2820/400 oc[a
smirna, 2712 oc a] cerneald uscata...., 2624 11. cugnac de
Beef, 89 litre deto de Ven[e]tiia ..., 131/2 oc[a] $erbetti
138 11. tabac de nas cu iagar, 5034 II. ciripie ro$ie alba,
14 oc[a] stafide negre de cos, 144 11. smaltti de oale
712 oc[a] nevre, 66 oc[a] tutun in abate, 21214 11. fidea i ma
caroan[e] ..., 263 11. cleiti de masar, 6 oca dela de morun,
35'2 11. burete, 34 oca praf de tamale turceascd, 1131/2 11.

prezil vandtu, 821/4 11. farnabogo, 126 II. pamantu ros galben,
8'2 11. aur pergamenta, 92 11. lazur, 651/2 11. alice 83'14
oca sacaz, 90 11. tamale de Ven[e]tiia, 171/2 oca sapun Ta-
rabuluz 55 oca alun[e], 3011. scoice 54 °ca. scumpie
7612 11. coafe de naramza, 20 oc[a] stafide noao ros ..., 144
oca mortoprac ..., 137 oc[a] fasol[e] turceasca, 24 oc[d
confetur I], 7o oc[a] candel, 119 11. cosator ..., 131'2 11. par-
mazan, 1512 11. facliT albe ..., 129' 4 oca urez, 361 oca
nautti prajitti s[i de hiertti ..., 19 oca drojdii undeletnnil
3 scoarte de Tocatti.
1774, Noem. 6, am data MitruluT marfa la boltd : loo
oca icre negre sal-[ate] a f. 150 .... 300 oca mdslin[e]
burduf..., 19 oca smochine..., 784 cot ceapir-siretu
600 tamale poleite 140 cof e] mier[e] ..., 23 $tuci ham-
hanele.
1774, Avgustu 1... Dam ...iar in sam[a] MitruluT 41/2 oca
matase ghizvez bun[d] ..., 366 dramur[i] matasd. chenar
582 deto matase suptir[e] de Tarigrad 31'2 $tuci fochioale
negrul de Melenic ..., 341 2 mata nasturp] tob han de matase
lo scAndurril cipce, 1 B. moni$ fir albu, galben cd-
limar[i] de alam[a], 7o testele aur bun de vapsitu la bisericT
icoan[e] 4 deto argintil bun, deto, deto 31 11. oldrloi
232,4 cerneald uscata turceascd, 8 11. ciripie alba ro$ie ...,
81/2 oca sacAz-mastih ..., 9 oca alun[e] turcesti: . 130 oc[a]
fdioard turceasca ..., 5o oca candel turcescti ..., 107 oca pu-
cioasa bund, crubuce r90 11. ceaar[d] de Brasov ..., 35o
11. stafide in cos $1 o torba 105 par. margele de ceaard
ro$ie.
 NEGOTUL BRASOVULU! CU ROMiNIf 19

[8 Avgust.] 15 5 §tuci bogasie merdimir..., 141/4 oca sapun izmir.

1776, Junk 22 ... Marfa de Slivin :
13 paftale de Tocatu civite, 2 la un loc, a f. 6 ; 40 civi-
tur[i] haspa$a, bez stranse ca paftale de Tarnova , 10 $tucl
cartonur[1] de Serez, 4 prosoape bune mar[f], 5 §tucr carto-
nur[i] de Tocatu.
[27 Iunie.] 241/2 oca matase de hartie, tot 11. cafea Ho-
landila, 326 11. tabac la lulea taiatu.
...4 brice..., 5oo ace croitorWT..., 6 ceasoarnice de soare...
[1776.] i 5 dramuri matase in par[a] focului. 4 fet[e] pla-
pum[e] de Ieni$er..., 6 maram[i] de Holandiia, galben[e],
mar[f ..., 67 aspricur[i] $i de Tocatu $i fandicur 1], $[1] din
hartie, cazameschif ata$11T . . 24 lot cuglac de Bee . 212
11. mineum . . ., 2 11. badiiam (sic). . ., 47 11. coaje de nä-

rama.. 85 cot $alaii frantuzescu ro$ .

[1778.] 787 cot gditan de 'aria de Bra$ov, suta f. 2,40 ...,
5 bran[e] bilbil ghiuz, pope$U, de bumbac mohorate, f. 2,40
. 12 210 mat. ghiordan cu sarma ..., 6 ierbichiff de To-
eatil ., 26 oc[a] dulceaat1a] chitra $1 rodozahar . .., 8 lot
carpapar[a] ..., 4 tabacher[i] de bleh, 5 burdu§ gol[e ..., so
bucati tanea galbin[a] ..., 4 11. bumbac crud ..., to oc. anu-
m[e] o povar[aJ bogasie $1 alte calabalacur[f], iar au adus chir
Flor : 24 $tuci enela rupisiia . 8 oca matase de sac
creaci 280o nastur[i de aram[a] plinf galbed ..., 1 cota
ra$ de Bed' . 23 papt4 galon moni$ alba ..., 19 lulele po-
leite . 31 oca amid gros . . 29 par. sponce tiganW[1]
ti bogasie ortalarsi fet[e], alagea de Rumele . .., 4 prosoape
albe , , 1261/2 maj scumpie ., 86 11. cear[a] de Bostin[a],
bran[e] de lan[a] mid ros[il] ..., 3 sad de Harar gol ,
Pan aicea ieste marfa car e] s'ati aflata in bolts. Doamne,
Doamne, fif cu mils spre cele sufletestl, de voie$tI, $1 la cele
trupegi bun ; decf fie voia Sfintli Sale.
[1780.] 104 dramuri matase roOstic
1780, Dechem. 40. Am ispravita socoteaala: nu santu vred-
nic sa lauda pre D[u]mnezeti ; Doamne, ajutami $i la an[ull
viitor : nu ma judeca dup a] pacatel[e] mele.
1781, Ghen. 15, anume marfa car[e] raman[e] in bolts. asupra
20 GENP.RALITAV

copiilor. Doamne, ddruieste-le darul Sfintii Tale $i mult bin[e]:

243 411. zahar ordinar ..., 34 par. guff de fringhie . 0 24
cot colt! de Bed ..., II2 oca roscove.
Negustorul inseamna decT cloud categorif de marfa.: acea
pe care o adusese de la Sliven $i aceia pe care o Linea ein
boltai, in pravalie. Din aceasta din urma cumparaii $i te-
rani!, tirgovetiT romini din Tara BirseT $i negustoriT muntenT
ce veniau la Bra$ov.
Facind $1 in aceasta lista de articole de negot impartirea
pe care o facusem in acea de la Brincoveanu, maT veche cu
trei sferturT de veac, constatam schimbarile ce urmeaza.
Marfa apuseand $i ardeleand: Astare (captusala), bumbac
tors, lulele $i sponcT ($i tigane$t1,) de Brasov, manu$I pentru
femeT, mdrarni de Olanda, gurl adeca tncheietori de Lipsca,
hirtie italiana, zisa tricapello, ce se vinde in crisurIx. adeca
Riess, cone de 20 coil, hirtie fic $1 metal, lulele de porte-
lanA, argint vapsea, auripigment sail orpiment, tot vapsea,
pentru icoane, chinovar sau fenbir, coloare ro$ie, indigo :
cindiho, lazur, mimunz alb, maturite de haine, urcioare, le-
vent sad revent (lavande), cognac de Viena $i de Venetia,
tabac european cu miros de 4iagar), tabac de prisat sau
«prezi12, tabac de Pernambuco, smalt, cleid de morun $i
cleiti de timplar (cmasarz = Tischler) alice, gcugnacy sau
4cutnacx. de Viena $i de Venetia, cositor, alama $i tinichea
(efier alb)), zahar candel (sucre candi), cofeturi (bomboane),
facliT albe, parmezan, emargele de ceara rosiev, cafea de
Olanda, ace pentru croitorT, c$alail* (sal) frantuzesc, ceasor-
nice de soare, tabacherT de tinichea (eblechD =Bleck), cir-
pusoare (torchons?), otet, anghinare, saricica, hrean, calimArT,
cart! de joc, stafide negre de Triest.
Toate celelalte marfuri slot turcestI. intaid toate felurile
de species (cafea de Iemen, comid= guma-arabica. smirna),
apol ernaterirs, stofe : arnice, matasuri de tot fella, ibrisin
(de Constantinopol, de Adrianopol, de Tricala), $iret, gaitan
(de Chios $1 de Constantinopol, de Bosnia, de Salonic, de
Adrianopol), bogasil (fr. boccasin; de Tocat), alagele, citurT,
 NEGOTIIL BRA§OVULUf CU R02E11,711 21

plapome (de Seres), samalagele (alagele de $am, de Siria ;

plural gresit ; csamuri alagele)), cutnii, ghermesuturl, sandale,
citarii (ate), chilimurr (de Constantinopol), scoarte (de Tocat).
Articole de imbracaminte fachioale (coifs), cimbire de
pus pe cap, boiamale (basmali), dirmele (broboade), irbichire
(de Tocat si de Ieniser), musururile sau pinzele de Mosul (de
Ieniser), brine (de Brusa), mesT, papuci, iminel, nasturi de
maasa., paftale de Tirnova.
Lucrurr si obiecte de mobilat perini de Brusa, caldarT,
ibrice, lighene, felegene.
Fabricate : sapun (de Tripoli din Africa sau Tarabulus
si de Smirna sau Ismir), balsam, serbet, mastics de Chios,
cerneala uscata candel turcesc, dulcetT.
SI nu uitam tabacul de Corfu ($i in tabale,)1.
Trebuie sä nu se uite ca negustorul e un detailist $i nu
trimete insusT in Tara Romaneasca lucrurile ce se cereau
acolo : aceasta imputineaza numarul articolelor coprinse in
socotelile luT si lass totdeauna indoiala daca nu cumva cu-
tare din ele se intrebuinta numai de Rominii, sau $i Grecil
$i Bulgarh din Brasov, chiar.
Pentru o vreme cu totul tarzie, de la 1809 la 1814, avem
insa o lista foarta bogata de lucrurile pe .care le trimete un
negustor romin din Brasov unor detailifti din Cimpulung
Stoica Gogu $i Popa Sava. $i de aid se va vedea ca in patru
sute de ani nu se Meuse o mare schimbare in exportul bra-
sovenesc :

c30 pietri silos de Rajnov, de frunte, a f. 3,15 k. RE; 50

11. alicea, in 2 saculet[e], tij, 78 k. ; to streangur[r] albe
groase ,23 k. ; so capestra dto ,9 k., 6 leg. ciorapi de
lan[a] cu rosti, cu \Tana, 8 k. 30; stuc toltT indoit, bun, la
1

2 2 $tuc., I tue dto dezdoit ; 5 chimire ro$1 cu 4 catarraml,

5 dto cu 3 catar[ami], 5 tafture lune cusute, t leg. covraci de
mijl., 4 tacamur[i] ocale de bleh, 5 par. cisme ros mar[i] ra-

I A se compare pentru unele arti sole tariful vamal moldovenesc din vremea
luT loan Teodor Callimachi ; Arch. romlineascer, II, p. 242 pi urm.
22 GENERALITATt

tunde, 5 pAr. dto, 15 par. ascutite mar[i], 5 par. dto badiT,

2 leg. tee! incleiate, 4 leg. dto, zoo pieptin[T] de mijl., 76
cot bete de postav, zoo ace cizmarestI, 2 broaste cu arc,
in direapta si in stanga ; 185 cutite cu os de cerbti, 50 11.
bumbac tors, to 11. tabac in plunbil, I leg. pungi cu un
clucure, 4 leg. dto mici, to octa fernaboc ceraspel, to oc[a]
prizil rosu, 5 oc[A] cositor vargele, 5 octal albealA de Ve-
netia, 1 ris flispapir, too 11. calacan verde, 109 11. reez-
vais, 3 tocur[T] Ile, 4o cot pAnza groasa de Sacul, 5 ris
hartie de scris, lo par. siuhurT barbAtestr nemtesti, si tolur[T]
de lan[A] curat[a]... Din chirie iam dat Prahoveanului 1.
LAceluiasi :1 103 cot gaitan vanat sasesc, 195 cot dto
negru.. ., 15 ploste legate cu curele.. ., 10 tafture lunge cu-
sute, 5 dto scurte, de oma mare, 2 leg. bice albe sutit[e] cu
belclug, to 11. tabac in plunbii, cu miros ; to 11. dto in ba-
sicT ord., too 11. zmalt verde, I par. izmene, 21/2 11. amid
vanat suptir e], too pieptenT de miljoc (sic), 5o momele cu
alama, 3o site Bricica, 4 oc[A] praf de arama, 50 amnare
marl, bune ..., to pAr. pantofi de piele cusut[A] si glaz., 40 pa-
larii innalte, 20 dto cu pastalca captusfite], bune, 50 dto-
ordinar[e], 3o dto fete, 3o dto proaste, 30 dto de copil, 14
11. bumbac tors suptir[e]..., 24 ghiulur[t] ata alba, neagra si
ros[A], 5o Opus sfoara in doo ... 22 11. vapseall violet fain,
2 leg. clorapi cu ros si cu vanat..., 2 tul. (sic) lulele de
lemn mid, 1 tul. dto de pamant. - ., 30 site mistrite, 2 site
alese cu vAcalie..., 5o cApestre de canepa bune, 5 chine
de canepa cu catarami, 5 dto de land cu cataramT, 2 viguri
ganti bune, 4 leg. surupur[T] de buti. . ., I ort. (sic) gLirT de
ham bune, de Sighisoar[a], too cot topi de matase in 2 forme
. . ., 151 s cof. arpacas marunt..., 15 palariT innalte rumAnestI...,
4 leg. braghinare de milj., 5 tafturase de copiT, 40 11. pes
meti de post maruntr, 106 col. bete de postav, 21/4 11. tiri-
ghie pisat[A] ..., 2 11. sarma de fhier groasa.. ., I par. iz-
mene la arpacas 2, 34 11. piatra acrd ros[a] turceasca, I
Prahovenli erali clirliusiT can duceall marfa de Brasov Ora la Ploiesa si
1

chiar la Bucuresti (Hurmuzaki, X, pp. xVi, xxxi)

1 Adecli puse la un loc cu arplicasiT.
 NEGOT17L BRA§OVIILUT 017 ROMiNIE 23

cutie noo cu coperis.. , 4 tocuri sticle de toat[a sama...,

4'12 11. paler fain..., 10 '/4 11. zahar fain. .., i par. stivel[e
nemtesti, dinteo piele. . 2 11. violet indih fain..., i vig glugi
marl', 12 11. ferniboc strujit, i camase noo, 9 11. piper,
2 11. sarma galbin[a] suptir[e], 17 oc[a] cuie de sindril[a
suptir[e], 3 tocuri' sticle, can dole, litre, cinzecur[r . ., 5
par. papuci negri cusut cu cop, i par. dto ghiurghiulir,
z tacam ocale de bleh, 5 sfesnice de bleh cu scaun, 3
lazT tocur I la cisme..., 10 covatr de copir, io pipernite,
2 tul. calimare pestril (sic). . 5 ploste legate cu curele..., r
trihter mare, 5 dto de miljoc, 5 dto mici de papornite, 5
raziiturr de miljoc, 5 dto mici 2 tocuri hartie de Brasov
alba . 2 II. tirighie alba pisat[a] ..., 4 par. pantofr voini-
cesti de milj[oc] ..., 500 tinte de ulucii, i pach. bumbr galbin
scris, i pach. dto sadea mici, i toc pieptini negri strambi ...,
unbrela fain cu oase de peste, dum. chiir Andrei Gogu
7' 2 pesmet de dulce cu zahar ..., 54 cot face verde fain, t
11. tiperig m sovoan[e] cusute cu fir, io 11. piscoturr
proaspete fain ..., i tult basmale vinete cu florT si cu pica-
tur[il ..., 2 tocur[i] hartie alba de Fagaras, 12 coale lint
(sic) galben, 21/2 socur[i] (sic) cinzecur[i] verzi ..., io stu-
cur[r] sovics de sters cisnaele, i toc hartie de scris retezata,
i suta streanguri groase albe 29 cof[e] ulel proaspat
2 11. clef de masar, i sfesnic de alam[a] nou varsat, 20 hartir
nasturi cu bumbr ..., 50 palarir innalte rumanesti captusite,
30 dto captus[ite] cu patlicd neagra, 20 dto cu patlici feate,
20 dto mai proaste, 20 dto de copir, cu patlici fete, 5 pa.
WIT *innalte dupa mod[a], de negutitor, 5 dto de copil, i vig
glugi man, bune . . so cot panza eperiaser indoit[a] la 2 Stici
cu proba 1/2 oca candel bun alba ..., 5 11. tabac de nas,
cu mir[os], in basici ioo 1. zmalt ros de -;rat, wo II. dto-
verde ..., I hort gun de ham bune ..., 3 ris fain papir mic
8 par. pantofi nemtesti to chine de sfoara cu catar[Ami],
too gresil bune 26 sacerr bune 1 pac bumbi scris
I stud patlice cu ape negri, 5 ploste cu sirof de cositor
I leg. ciorapi de lan[a] cu vanat, buni, batutr. .., i 11. scro-
biall alba, 10 $ocurf sticlarie de toat[a] sama ..., 2 tol.
24 GENERALITAf1

fringhie ..., 18 lo[t1 miambal adeca iarba de gat, 1 sicriu mic

pentru ban!, legat ..., too cot. beste (sic) de postav de BecT
bune, 27/14 cot rosevanat, de Brasov, buna"... , 1 tult card de
joc frantuzesti, 7 k..., 6 11., 13 lot tiriplic alba de miljtocl, 4000
ata (sic) galbin, gombos de milj[oc] ..., 4 stucT mahrami vinete
de copii mai mar I ..., 5 stucuri galon albti de milj[oc] ...,
stuct basmale vinete mid ..., 214 11. faioara de Venet[ia].. . ,
I pac drambur[1] negri bune ..., 4 m. ace galbine cu ga
tune . ., 1 tult lulele de lemn cu coper[is], r stuc patlicl tetine
cu flor I] tipar[ite], 16 cof[e linte buna ..., 13'2 11. fernaboc
strujit ..., 12 11. toval[e] de arama ..., to palnii de milj oc
..., 1 sicriu legat ferecat ..., to oca sapun turcescu ..., 5 camas
no! magi], 2 §tuci galon de ata. alba, 1 cutie cepur[i] de
but[i ..., 2 11. sarma groasa de alam[a] ...; 5o momele de
ciubuc far alam[a] ..., 90 cot zeche alba. lat[a], 23 cof[e] unt-
delemn bun ..., 1 butol de jdezar (sic) .. ., 240 ghiuluri at
de cusut fel [fete ?] ..., 2 leg. cu carts legate ..., 4 11. prepa-
rirten vainstain ..., 25 cot panza rusasca indoit a pe mos-
tra ..., i ]sort guri vargate de Sighis[oara] ..., 3 11. del' de
masariu ..., 7 par. cizmulit[e]... , 12 11. gheristat fernaboc
..., 25 II. alice ..., 3 soc. glajerie verde de toat[a] sam[a] ...,
17 11. tarate de fet (sic). .., 32 cutite cu madular pestri[te]
..., 200 II. fhier nemtesc ..., 5 par. zabale ordin. cu alam[a
..., 3 11. fernaboc marunt, 1 toc drambe negri ..., TO pa-
lar[ii] macelar[estI] marl, 5 dto, captusite cu baler ..., 6 par.
stivel[e] de vitel curate barbatesti, 1 dl. blaivasur[i fain[e],
S dl. cart! de joc frantuzesti, rumanestI... , to camasi poale
mail, 10 dto de casa, bune ; '/, 11. camfor ..., II 11. faclii
albe, vinete ..., 4 site brutaresti cu 2 vacalii, 5 site de fain[a]
cu I vacalie; 417/2 cot postav vanat de Brasov ..., de Bed
..., 15 cot flanel[a] alba de Brasov pentru cojoac[e], 5 stud
nasturi de os ros pentru cojoac[e] ..., to fuse de roat[a], de
bumbac, cu pristel ..., to coarde de mate pentru roat[a] ...,
30 par. pantoff mueresti fel. modi ..., 1 lot vitriol albil ...,
I leg. pile marT de ferestraie ..., 3 cof[e] gris fain ..., 2 11.
anghelica ..., 7 cot postav Raihenberg, 1 tult manus de
piel[e] galbin[5. , barbatesti fain ..., 3 cozonrocur[i] de caciul[a]
 NEGOTUL BRAT:1VMM' CU ROMiNli 25

muscalesti sadea, 3 dto cu fir, 6 stivel[e] de cordovan mar[e],

bun[e] ..., 15 par. cisme fetesti ros ascutit[e], i par. dto negri
de poranceal[a], to par. dto rosi mocanesti ascutit[e], Io par.
dto neg[re] cu stichel asez[at], fam[eesti] ., 2 laz viorea tocur[i]
la cisme ..., 10 cot panza groas[a] la tiancut[i] . . ., 250 par.
garofite cu sic .. ., 3 mil cuie cu tints, 2 Mil deto cu urian
. 135 cot panza innalbita, suptire . .., 5o 11. sapun de Bra-
sov ..., 1 astcrnut de plisa pentru masa ..., 6 funii de legat
marfi ..., 20 de palarii macelaresti .. ., 20 pieptinl pe 2 parti,
cu dinti marunti ... , 17 izmene de casa, suptir[i] ..., 2 bu-
tole de brad ..., 504 11. fhier scurtu ..., 6 socur[i] geamur[i]
de milj[oc] Si mid . 30 site de malal ., 6o 11. tortu albu
.. ., 5 zabal[e] tiganesti spoite cu alam[a] ..., 6 tul. cart' de joc
rum[anesti], frantuz[esti]..., 109 cot tom de matase ..., I ciaslov
bogat cu toate randuele [e] bisericesti 10 k., t psaltirie bo-
gat[a], 5 k.; 30 spicur[i] de curarar . .., 45 '12 11. metal la un
clopot, lemnu de asupra, legat la faur, cureaoa la limba; 10
lot tinober pisat ..., r par. sfesnice de biser[ica] ploscar ...,
5 chimire ros ...., 300 cot gaitan rumanesc vanat ..., I par.
cununii de bleh alba ..., 2 leg. pungi midi vinete ..., 50
spicur[i] de curea ..., 2 leg. bice albe cu belciug clucur mare]
. 200 florY de hgrtie ros cu sic ..., 7 strae vargate ros .. .,
25 pieptinl popesti rar[i].. . , i ceaslov mic bogat, 3 k. . .., 20
par. papuci fam[eesti] cu fir ..., 52 cutite cu os de ma-dular ...,
I camas[a] casa la bumbac ... ,-80 coase..., 50 clocane albelungi,
2 11. piatra pucioasa, 4' a 11. posti ..., 5 11. salitra bun [a] ...,
20 cot flanel[d] alba de Bed', in 4 ice ; 20 cot dto vargat
sangiapiuri, too cot anghinet fain, too papus[i] sfoara Sighi-
soar[a] lunguiat[a] ..., 25 postl is o punga ..., 2 11 aurum pi_
gument grunji..., 5 par. ciorapri lunge pan in genunche, 89
cot panura alba de Zarnesti ..., 5 par. zablaie spoite (?)
sasesti, far alam[a], trainic[e] ; un bund la 5 tasal[i] spoite,
cu 7 randur[T] 2 leg. pile in tree muchi ..., 2 8 11. ter-
pentin ..., 1 vig glue marl' p:eloas[e], 32 cot postav negr[u]-
verde de Brasov, 20 cot dto in 2 peri, 14 ris sifstuh de
Brin vanat, ro ploste legate cu cosoie, 22 Va cot barcan
vanat cu ape ..., 14'2 11. table de bleh neg[re] mar i] . ., 4114
26 GENERA t.vri TI

11. WI de aram[aj ros[i] pentru un cazan ..., 30 11. pesmet

cu anason de post ..., 4 straie ros milj. paroas[e], ... 5 cu-
rele tantate ..., I saculet dc panza batut[a] ..., 4 pac. pole-
iala alba, galbin[a t broasca la ladit[a] ..., ro cot flanel
verde de scurtecT, lat 1/2 tul. cozonrucur[i] cu galbin si

alb, sadea nu am gasit; 20 tul. nastur T] de os sadea, de nä-

dragT ..., 70 II. lumin 1] de ceara '2 cof[a] unt de brad ...,
to pal[arii] modi, magi], proaste too streangur[r] de Sighi-
soar a , lung!, groas[e] ; ro 11. deT de BecT pentru masar[T]
200 coase de Stair ; 50 seceri cu manus ..., 3000 tinte
de seatra mai lungulet[e] ro sfesnice de bleh alb cu saline]
de lemn ..., 9 11. cremotartar alba, piat[ra] 300 Opus
sfoara lunguleat al suptire de SibiT, 2000 tinte de satra, 95 6
oc[a] piroane mar[i] si mid..., so sfredele mar[i] si mid ..., 40
camas de Racos curate, de casa; 30 dto poale, curate...,
1114 11. piatravanat[a] mar [e . . 4V2 11. rumeneala ros[A]
10 straie vargate cu ros ..., 18 saricl bune, proaste ; 19 tolurl
darstaresti mar i] la legat roo pietre flos de Cotlea fain ...,
131 cot panel groasa sprijinita mai innainte ..., 3 potire cu
discosurile lor de cositor..., 30 butel[ii] vutca frantuzeasca
Ioo pAr. ciochine albe..., 5 fuse de bumbac 192o c ovrici
mid marunti, 21/4 11. gogos romeneala ros fain ..., 770 turte
duld ..., 2 tul. farfuriT de masa ..., 10 11. soricie ..., 50 oase
de ciubuc[e] cu roat[a] ..., 10 coarne de sare (sic); 6 par.
pantoIT cu flutur[i] solnit[A] ..., 2 borcanel[e] de dughia-
na ..., 2 par. cleste ..., I masa de bra d alb ..., 41/2 11. cristal
frantuz[esc] .... 1 soc tigaT de caffeal, de miljoc ..., 55 burghii
marl St mid sfred[ele , 27912 11. reet (sic) superfain 214 11.
frantuz crinspan ..., 1burloT ulel proaspat ..., t pamatuf de
spoit..., 5 ris hartie mucavh, mar[e] to cofit goal[e],
pentru argint viii ..., tinte ca parao 300 cot batista alba
dupa proba a par. cipici negri blanit, fac[uti] pe masur[a]

2 capite de frane negr[e], 2 cadre chipurT [a] k, 48 [1823]

10 pieptinl popestl cu dint! marl ..., 111. spuma de mar e]
pentru netezit panza, de l[a] Orghidan ..., 2 lot spirt de cam-
for[a] ro palaril sacelen[e], 10 dto captus[ite] cu blan A] ...,
sul flispapir negru 5 palaril nemteti innalte, 20 cot
 PEGOTUL BRA§OVULtIf CC Romi Nif 27

zai-aficur[i]albastre dup[a] proba, 2 bochetur[i] flor[i] de

catifel[e grenat lungl (?); 3'2 cot pallid late] pe proba, de
inchis cocoanele ..., 2 pac nastur[I de cositor cu lumin[i
ros ..., 50 cutite cu furculit[e] cu cerbu [1816] ... ; 1/2 IL
chinovar pisat, ros ...; pentru un ciasornic diresul, spalat ... ;
5 lot sofran frantuzesc fain ..., too flori de Brasov cu sic.. ,
50 cutite de Zarnesti bune marl cu cerbii ..., 5o cutite de
Zaraesti cu plasele de cerbal ...
Aceste insemaari imbielsugate arata mar! si insemnate
schimbziri. Dupa intgia perioadg, in care Brasovenii trimeteau
peste munte, afar de postavur! si Inca faceaa si el postavuri,
mai proaste , tot lucruri acute in atelierele for sau s
culese de el pe cimp, dupa perioada a doua cind negustori
brasovenl, mai mutt Greci, Bulgari, Romini, ad lc din (Tara
Turceascal> marfuri rgsgritene, pe care le trimet, cu cistig, in
Tara-Romaneasca, o a treia s'a deschis in a doua jumatate
a veacului at XVIII'', si ea va Linea pans pe la 1860 tocmai.
Marfurile rasaritene din lungul catastif sint de tot rare :
piatra acrd mg turceasca , csapun turcesc,, si atit.
Rominii le ieaa de-a dreptul din Cara, de la negustorii tor,
si tot mai putine. Ele sint contrafacute adesea in Apus, de
unde yin pang' Si coase de ciubucel..
incolo se trimet tot fabricate apusene. Unele dintre dinsele
slot mai mutt pentru teran : pe acelea acum, ca totdeauna, Sasul
be face insusi. imbracaminte : t [Wadi in nalte rumanesti, , c pa-
lad' macelAretiv, epaldrii sgceiene), cu panglica sail «patlica.
neagrg sau «feteD, adeca moil*, glugi, zeghi, braghinare, briie,
cizme, cizmulite, afetestip, rotunde, ascutite, chimire, ctafturil,
etafturase2, sane!, toluri. Unelte : tea, piepteni (si pope)rti:
ccu dintii marl >), broaste, cutite, pungi, ploste, site de ma-
laiii, amnare, surupuri, cepuri de butt, burghii, zgbale, nasturi
rosii de cojoace, fuse, pile de fierastraie, cuie, piroane, cio-
cane, covet! pentru copif, tasali, bice, coase, cleste, tovale,
pilnil, lazi sau Asicries., s. a. Se mai pomeneste hirtia de

I Arch. Brapovulta, 1V, U, 71.

28 VJNURY

Brasov si de Fagaras, gpanura alba de ZarnestI2, sfoara,

streangurile de Sighisoara, surupurile din acelas oral, sfoara
de Sibilii, pietrele silosuri din Tara Birsei, gaitanul sasesc,
pinza aspra csecuiascay. Tot de la Sasi vor fi venit lucru-
rile ce se fac din acel efier alb*, tinicheaua, gblehull), care
inlocuieste prin ieftinatatea lui vechiul metal masiv si trainic
table, sfesnice, ocale, cinzecuri, cununir. Flori artificiale, gcu sic e,
deosebi sau In bocheturiv, se fac destul de fain si la Brasov.
Chiar si dintre fabricate de mods, cmodi), cum zice ne-
gustorul nostru unele vor fi fost lucrate in Ardeal ; astfel
toate felurile acelea noun de ghete, care inlocuiesc papucii
turcestt din timpuri: gstivele (Stiefel) nemtesti dintr'o piele,,
gstivele de vitel), gpantofi), gsiuhiri nemtesti , toate unse
cu vax: cu asovics).
Dar marfurile cele mai scumpe, daca nu cele mai multe,
vin de aiurea, din departarea europeana. Si Sasii sint numai
niste mijlocitori. Unora li se spun locul de origine: gsifstuh
de Brine (Schiffstuch de Briinn), coase de gStair), (Stiria),
gcatnasi de Racosz (Rakos), pinza de Eperjes, postav de
Bees. (Viena), gfoisoara sau albeala de Venetia), (fard), postav
de Reichenberg, fianela de Becia, cristal frantuzesc, vutca
frantuzeasca. Tot de-acolo trebuie sA fi venind si altele fara
provenienta indicata umbrele, galoane, hirtie sugatoare
(flispapir), vapseli calacan , reezvaisul , ablaivasule, sticl aria
sau glajeria», batiste albe, s. a.
* *
Din multele scrisorr romanesti ce se pastreaza panA astazi
in archivele Brasovului alegem pe acelea care privesc aeest
negot: din ele se va vedea imprejurarile in care el se facea.
Scrisorile sint asezate dupa articolul la care se raporta.

I. Vinuri.
Viile terif au fost in timpuri foarte noun in minile boie-
rilor. La Pitesti mai ales se facea pe vremea lul Brfncoveanu
vinul cel mai cautat. Domnul cauta sn-I desfaca pe pret
bun de si se apAra intimplator de invinuirea c5. ar fi ne-
 NEGOTUL DROVULUf CU R0211iNlf 20

gustor $1 s'ar chrnin cu aceasta munca despretuita , si o

cronica dusmana it invinuieste astfel pentru intrebuin%area
puteril domnesti ca sä iea pre bun pe vinuri : ySi aduce
rachiu si vinuri stricate den venitul casil lui si 1 imparta pe
la neguttori si pe la tail cu preti mare, si pune de plate in
silav 1. Constantin Cantacuzino Postelnicul, care avea vii in
tinse in vestitul deal aI $tefanestilor, si fiii sal vor fi desfacut
yin ca si ruda lor, Brincoveanu. in call ce urcau numal cu greu
pe drumul Prahovel, butile de yin muntean mergeau la Brasov,
$i de aid cvinul romanescz se raspindia macar in tot Ar-
dealul. Del Chiaro 2 it pomeneste cu Jauda, ca unul ce 1 a
baut adesea la mesele Jul Voda si 1-a primit in dar si acasa,
si el vorbeste de vinzarea lui bund peste hotare.
T.

[Formule de salutare -slavone.] Iar de la un bun prietanu sa

in toata vreamea de bine cugetator al dumnital[e], iermonah
Dionisie, egumen de Campulungo, [prete nie sa libov curat tri-
mitem dumnital[e . Alta, cinstita cartea dumnital[e] venitu-mi-
aa, si cu buns dragoste o aam priimitu, sa de toate ce ne -al
scrisil dumneata, pre rand inteles-am, sa, cetindii cinstit[a] scri-
soarea dumnital[e], dat-am laud [a] milostivulul Dumnezeu, cat
am auzita si am inteles de buna sanataatea dumnitale. Dupd
aclasta scrisu -ne -al dumneata, pentru randul vinulul, a este cam
scumpa ; ci sa stiff' dumneata ca aicea pre loca este vinul eel
mai prostu inteacel:pretu ; ce am socotit, pentru voe dumnitale,
sa mearga sa cestu yin, care este de frunte, ca eel mai prostu,
sa iata ca am trimis sä vinul. Ce vei vedea dumneata sa mai
bine, ce bucate santa. Insa, cumu vet socoti dumneata ca
santa bucatele, asa-11:vel socoti si pretul, ca noi n'ama putut
infrange voe dumnitale, ca sa avem prietenie cu dumneata, sa
mai adevarat oamenii den cetaatea dumneavoastra 1 all rUptil 3
cate cos[tande] 60, pre barn': gata, sa iata iar pentru voe dumni-

' Cronicele munteae, p. 106.

2 Istoria Belle mea'erne:rivoltezioni della Vale:dila, Venelia, 8718, p. 58.
8 Ade:A 1-ali .hotKrtt.
 30 VINURI

tal[e], ca sl vie vinulti intregil, nu 1-am trimis pre altii, ce am tri-

mes carul cu oamenif mief, pentru credenta. SA altif au cerqut
ndema de aicea rand la Braseav ale 12 ban[f] de vadra, iar not
1-am lasat cdte 1 cost[anda], pentru voe dumnitale, insa in voe
dumnitale sa fie, ca de spre noT nu va fi nic o bantuial[A]. Niel
noT sa fim0 pogorat de tot den pretul vinulul, ca sd putem
poslusa $1 de altA data Marie Tale, ca estempu foarte se -au
cdotat0 acestti fel de bucate. Alta, am invatatti feciorii nostri
sa ne is vre o 4o, 50 de galeate de ovas5, ci, de nu vorti
gAsi mai de graba, noT ne rugamti dumnitale sa facT dumneata
osteneala pentru voe noastra, sl ne daT de la dumneata. Iar
dumneata veT socoti in pretul vinulul, si, cat se va vinde
ovasul in cetate, si de ce va fi pofta si porunca (dum) dum-
nitale, foarte vom fi bucuros a sluj[i] dumnitale in toata vreme.
Aciasta vestimu dumnitale ; milostivul Dumnezeti sa veseleascl
pre dumneata intru aT multi si bunt. Pis m%. Dech. dni 3',
vlt 7160 [1651].
Intru tot bun-voetorti se de binel[e] dumnetal[e] pohtitoriu
ermonah Dionisie, igumen.
V° : adres5. slavona. Pecete bruna neinteleasa

2.
T Intru tot cinstit $i ca un parinte al nostru dumnelui
giupAnul Mihaiu, marele.giude %u cinstitei cetatif Braseului.
Sa fit dumiata sanAtos. M[i]l[o]stivul Dumnedzau sA trimita
multa pace si sanatate dumital[e], inpreunit cu toat[A] cin-
stit[1] Curtia dum[i]tal[e]. SA veT osteni dumiiata a sti si de
noT, cu m[i]la luT DumnAdzAti 5, intru cinstit norocul MArii
Sale luT Voda afiamu-ne cu sAnatate. Alta, pentru vinul ce
ni -al saris dumneata, pentru 2 vase, trimis-am la Cotnariu,
sA cunpere, pecum ne scrif dumiiata, ce nu stim cum va
fi den pretu : inteles-am el vin s'ati flicut pre putan, c'au
stracat bruma vine ice ; cum a fi, poate ca vor lua. Alta,
pentru randul banilor, ne rugAm dum[i]tal[e] sit nu banuesti
dumneata ca, n'am putut sa trimetem intr'aiasta data, cA. nu

N° 623
 NEGOTUL BRMOVULUf CU ROISS1Nif 31

foarte inbla drumul, si avem $1 cheltuial[i] multe acmu pe

trebel[e] OcniT, ca le facem toate de iznoao; ce foarte vom
nevoi, peste putine dzile sa-i trimitem. Alta, lara$ am trimis
pre omul nostru, pre Stan', pentru hier albu 2, care este de triaba
manastirei a Marii Sale lul Voda, $i i-am dat $i oarece bani.
Deci ne rugam dum[i]tal[e], de va fi nemerit nescal negu-
tatori $i s t fi adus de acel hier, cu invatatura dum[i]tal[e]
ne rugam sa sa opriasca pe sama noastra; iara den pretu,
pecum s'ati luat $i mainte, sa va da. Si acmu ce gandim ca
va fi acmu mai eftim, ace este $1 $ocodolom (sic)3, macaru
ni-am ruga dum[i]tal[e], sa faci dumniata bine sa sill is pe
credinta dumliltal[e], $i sä-1 aduca Stan mai curund, pentru
sa sä lucreadze, sa nu stia lucrul. far bang, precum sä va
tocmi, noT vom trimite cum mai curund. Foarte ne rugam d[u]
m[i]tal[e] pentru acest lucru, sa ne faci dumneata aciasta is
prava; iara, sa vor fi negutatorii de pre aiurea, tot ne rugam
dum[i]tal[e] sä faci bine sa dal, iara noT Para zabava om tri-
mite dum[i]tal[e], $1 de la Mariia Sa Vod[a] inca va fi cu
multamita dum[i]tal[e]. De aiasta ne rugam dum[i]tal[e]. Sa fil
dumneata sanatos.
U Ocna, vli 7165 [1656], Oct. 19.
A dum[i]tal[e] ca niste fii mai mid .$1 prietenl: Dumitrasco
Boul $1 Miron, Ca'mara$ii de Ocna4, ne inchinam dumli]tallej
cu mult[a] sanatate.
[V°:] intru tot cinstit $1 ca un parinte at nostru, dumiialui
l-,1upanul Mihaiu, marele-giudeta cinstitei cetatii Bra$eului,
cu cinste sa sa dea.
[Pecete neagra cu semne $1 initiale ce nu se pot intelege5.]

1 Acesta e Stan de la OcnS, trimis la Brasov In 1645 pentru plata unor

argiuthriT. V. § sfoard, an. 1645.
2 Tinichea.
5 Ungureste: nuntit.
4 Dunutrasco nu era cunoscut. Cf. Studir ri d c., V, pp. 616-7 Pentru CI-
inirasul Miron v. § argint, an. 1652.
5 IsT, 631.
32 V1NURT

3-

-
Io Costandin Voevod, bjtiu mist. gsdna zeml. vlahiscoe.
t Cinstitilor $1 ai nostri de bine voitori, dumnealo* tot Sfatul
cetatir Brasovului, sanatate Si tot binel[el pohtim dumnea-
voastra de la Dumnezeu. 2 carti ce ne-at trimis dumnea-
voastra cu dumnealuT jupanul Taco Ghiorghe, au venit, $1 de
a dumneavoastra sanatate ne-am bucurat. Alalte ce ne-ati
scris, am inteles tntaiu, pentru aceaia ce s'aa intamplat cu
vinurile ce sa ducea de la Campul lunge la Brasov, $i
le au luoat Crutil 1, ne scriet dumneavoastra $i ne pohtiti ca
sa nu 1 tsgm sa ramge si aT dumneavoastra cetateant $i oa-
menil nostri la atata paguba. De aciasta yeti $ti dumnea-
voastra di not mai nainte, pang a nu ne veni $tire de la dum-
neavoastra, intelegand dentealtii pentru aceale vinuri ce au
luoat Crutil, ne-au pgrut foarte rail de aciasta, cad, deli au
cu dumneavoastrg vrajba si nedragoste, iar cu oamenii tarai
noastre Wad nicl -o treaba, sa-i prade, $i, de 'ndatg ce
am inteles, am trimis 2 randurl de oameni la jupan 11 Cal-
nichi Petre, pohtindu-1 sa pue lucrul Ia o cale, sg nu ramie
oamenil nostri pradati. Ce pan acum nu ne -au mai venit
raspunsu de Ia (Mitsui, iar, ce raspunsu ne va veni, vet avea
$i dumneavoastra stire. Ne mai scrietT dumneavoastrg ca ati
inteles cum ca au esit aid la noT in tart o dajde pe vite, si
vg tug,ati pentru oamenii de tara dumneavoastrg, earl' s'au
trecut vitel[e] aicT, pentru rautatile ce sant acolo, ca sa po-
runcim sa nu le fact supgrare. De aciasta vet sti dum-
neavoastra, ca, ajungtnd tara aciasta la mare grew, de vreame
ce i s'at dus numele la Poarta lnparatii turcesti cum ct in-
teaciasta tara s'aa strgnsu atata om si atata dobitoc, $i den
tara turciasca, $i den tara ungureasca, $i den Moldova, de iaste
plina de oameni si de dobitoace, $i, cu acest nume mare ce
s'aa facut ticaloasei de tart, ne -au incgrcat cu darile, cat
iaste peste putinta saracilor, $i nu mai contenescu cu cerutul,
ce, avand mare pas $i supgrare de banl, n'am mai avut ce

OstasiT prhddlnicT aT lui 1 okoly gi apol aY luT Francisc Raikoczy, Curubt.

 NEGOTUL BRA§OVULUf CU Bond Nil 33

sa facem intr'alt chip, ce ne -au cautat de nevoe de am scos

seama a doao pe vite j, cine pe cat va avea sa plateasca, si asa
s'aa socotit cu tot. Sfatul si boerimea noastra, ca sa ajute
si striinii pe pamanteani la acest grea. Care aciasta dajde
numai estimpu va fi, iar, dand Dumnezeu sa mai rasuliam
den greul ce ne aflam, alta data ca aciasta dajde nu va
mai esi. insg iat[a] ca pentru dragostea vecinatittii dumnea-
voastra am socotit, pentru oamenii de Cara dumneavoastra ce
sant cu dobitoacele aid, ca sit nu dea un ort de vita, precum
(lau pamanteanii de aici, ce am scazut al treilea ban, adeca
dentr'un ort II bani2, si am lasat sa dea numai cite 22 de bani
de vita, si asa am dat porunca celor ce umbla cu aciast[a]
dajde pen judeate, ca sa is de la oamenii tarai dumnea-
voastra numal ate 22 de ban)" de vita ; mai mutt sa nu-T
supere, precum mai pe largu si de la dumnealui jupanui
Taco Ghiorghe yeti inteleage dumneavoastra. Aciasta, s[i
mila lui Dumnezeu sa fie cu dumneavoastra.
Ghen. 23 d., 7213 [1705 .
De bine voitor dumneavoastra : Io Costandin Voevod.
[V°:] f Cinstitilor si ai nostri de bine voitori, dumnealoru
tot Sfatul cetatii Brasov[u]lui, cu sanatate sa s[a] dea.
[Pecete mare rotundas.]

4.
t Io Costandin Voevod bj. mist. gdnu zeml. vlahiiscoe.
t Cinstitul §i al nostru bun priiaten §i de bine voitor, dum-
nealui jupanul Ghiorghe, marel[e] -judet al cinstitei cetatT
Brasovul, sanatate si tot binel[e] pohtim dumital[e] de la
Dumn[e]zeil. Cinstita cartea dumital[e] o am luat, si de bun A]
sanatatea dumitale ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dum-
neata pentru carale ce ar fi sa vie den Cara dumneavostra,
sa cumpere de aici den tarn vinuri si alte bucate, si ne poh-
testi dumneata, inpreuna cu alalt cinstit Sfat al dumnea-

I inUtia samd de dijdi fusese pe capele.

2 DecY un ort e 33 de butt.
2 No 353.

75703. Vol. X 3
34 VasTURT

voastrA, ca sl n'aiba val de vacarit 1,de aciasta, pentru voia

dumneavoastra, iat[a] ca am poruncit si la judetul Muscelu-
lur si la judetul Prahover, celor ce umblA cu dajdea aciasta
a vacaritului, pentru cate caar[e] vor veni de acol[o], den
Ardeal, ca sA cumpere bucate de aid, den 'card, sä sl fe-
reascA de dobitoacele de la carale acealea, sa nu le faca
nisi: -o suparare, $i vor avea paace. Pentru randul casir ce
ne scat dumneata ca sA to ertam, ca nu ne -al putut ispravi,
iar aducAndu-te Dumnezeti san[A]tos de la Sibiiii, zicl dum-
neata ca ne vei ispravi, de aciasta nor nu pripim pe dumneata,
iar, Incas tot pohtim si ostenim pe dumneata, sA nevoestr ca
sl ne ispravesti cat s'ar putea mar far zabava, $i sI ne serif
dumn[ea]ta catr bath fact'', sA-T trimitem. Pentru randul Bra-
soveanilor, precum am fAgaduit dumitale, de cand era jupAnul
Ghiorghe Taco aid, asa am facut, si de atunce am isprA.vit,
ca dentr'o mie de t' ce era legate, i-am scazut 200 t1, i au
ramas pe 800 t1, $i, de alte obiceaiurr ce n'ati avut Inca, am
poruncit sa nu-1 supere2. Pentru 12 butT cu vin ale dumital[e],
ca sä poruncim sA treacA far[d] vama, iat[a] a am facut
carte la vamesii de la VAleanr, sA nu faca nice -un val pentru
vama. i iaras ale dumital[e] pohte, ce vor fi pen putinta
noastra, nu ne vom apara. i, cu aciasta sfarsind, mila luT
Dumnezeu O. fie cu dumneata. Ghen. 10 d., P 7216 [1708].
De bine voitoria dumital[e]: Io Costandin Voevod.
[V °:] t Cinstitului 5i al nostru bun priiaten si vecin de
aproape, dumnealul jupAnul Ghiorghe, marel[e] -judet al cins-
titer cetAtr Brasovul, cu multA sanataate sl s[A] dea.
Pecete mare rotundas.]

5.

j- To Costandin Voevod bj. mist. gspdnd zeml. vla-

hiiscoe.

I Vitele de la care.
2 Pentru BragoveniT din tarN, v. capitolul yScheiT.
3 No 415'
 NEGOTIM BRASOVIILUf CU aomisil 35

t Cinstitulul, bunului nostru priiaten si vecin de aproape,

in toata vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupanul Ghiorghe,
marele-judet at cinstitel cetatI Brasovul, sanatate si tot binele
pohtim dumitale de la Dumnezeil. Cinstita cartea dumitale
ce ne-al trimis cu sluga noastra ce au fost acolo, o am
luoat, den carea intelegAnd de a dumnetale blind sanatate,
ne-am bucurat si am dat lauds lur Dumnezeu. Alalte ce ne-al
scris dumneata, am inteles. Pentru arginturile noastre ce ad
fost sa ne aducA de acolo, cum ca nu s'afl fost lucrat bine,
ce s'ati apucat acum jupanul Ghiorghe Mal sa le lucreaze
de iznoava, si au zis ca pan intro lunA le va gad si ni le
va trimite, de aclasta bine ar fi fost, cci ce le-au lucrat, sä le
fie lucrat bine, precum le-au fost tocmeala, sl nu ne fie dat
de zminteall. Dar, de vreame ce aceia nu s'aa nevoit a
face lucru bun, nor poate fi ca vom mai astepta o luna
precum au zis jupanul Ghiorghe Mail ; numal pohtim pe dum-
neata tot sA-I dai grij[a] ca sä inbarbateaze sa le ispraveasca
pan in tomna si sa mi le trimitA, ca. plata ce au fost, am
-dat mai de nainte. Pentru casele noastre den Brasovul Vechiu,
ce am fost pohtit pe dumneata pentru 2 obagi al nostri de
la Sambata, ca sa vie sa saza, in casele acealea, de care ne
serif dumneata ca pAna acum n'ai stint nicT dumneata, nicI
alalt Sfat at cetatir ca sa fim avand nor case in Brasovul
Vechiti 2, de aclasta, de ati stiut dumneavoastra au de n'ati
stiut, nor aceaia nu stim : poate si fi doara sa nu fitT stiut ;
iar vei sti dumneata ca nor aceale case le-am cumparat de
la jupanul Nica Hogea, de sant vre o 6, 7 anT, si ne-au dat
si scrisorile cate au avut de la cel ce le-au cumparat si
-dumnealui, si de atunce tot nor le stapanim, numal, dupa
ce le-am cumparat, ne -au pohtit jupanul Nica de le-am lasat
iar pe seaama dumisale, ea sa-I saz5. niste °ameni si sa-sI tie
neste cal ce are, iar apoT, lipsind dumnealui intealta parte,
si intelegand ca aces oameni ar dumisale ar fi avand de
grij[aj foarte prost acelor case, am zis sa lipseasca, O. nu

1 V. § argint, anul 1708.

2 V. pentru aceasta cap. Pribegit
36 VINUld

mai $aza. Pentru aceaia am fost pohtit ape dumneata pentru

acel 2 obagi aT no$tri ce vor sa $aza in case, sa le pa-
zeasca, sa fie nesuparati. Pentru care lucru de n'ati $tiut dum-
neavoastra pan acum de aceale case ca sant ale noastre, iar
de acum sa $titi ea, precum am zis mai sus, 6, 7 anT sant
de cand le-am cumparat de la jupanul Nica, $i tot le sta-
panim. Dumnealul jupanul Nica insa ne scrie, de la BecT, ca.
iaste viitoriti, $i far zabava va veni. Ce $i dumnealui vä va
spune dumneavoastra cum ca ni le-ail vandut, $i pohtim pe
dumn[e]ta iara$i pentru aceT 2 obagi de la Sambatai, viind,
sa fie de paza acelor case, sä alba odihna. Alta, facem $tire
dumital[e] ea acolo la casele noastre avem ni$te vinuri ale
noastre, $i de'ntraceale vinuri iaste O. dam 2 butt cu vin
dumisale ghen [er]ariulul cestur noti ce ail venit acum, jupanului
Crihpaum. Deci iat[a] ca am trimis pre sluga noastra ca sa.
cearce aceale vinuri, sa vaza, sant bune, $i, de vor fi bune, sa
i sä duca dentr'acel yin, iar, de nu vor fi bune, nu trebue
O. dam yin prost until om mare $i de cinste ca acela. De
care pohtim pe dumneata sa zici dumisale ginerelul du-
mitale jupanului Ghiorghe Taco (caruia ne inchinam cu sa-
n[a]tate si-i multumim dumisale de cerea$ale ce ne au trimis)
sa osteneasca dumnealui pentru voia noastra acolea la casele
noastre unde ne sant vinurile, sä le cearce, ca dumnealui va
putea cunoa$te ce e bun $i ce e prost, $i, de va socoti dum-
nealui ca vor fi bune, ca sa poata fi de treaba acelui om
de cinste, O. aleaga 2 buti, care va fi yin mai bun, mai ales,
ca sa-1 incarce sluga noastra, sa-1 duca la Sibiiti, la ghene-
rariul. $i pe dumneata Inca to punem la osteneala sa porun-
ce$ti ca sa s[a] fact 2 card cu car, de acolea, sa-1 incarce,
sa -1 duca ; de sa vor putea face, ca sä-1 dilca far de chink,
bine va fi, prietenescu lucru veT arata dumneata, iar, de nu
sa va putea far chirie, nor iat[a] am dat slugil noastre to t1
ca sa dea carau$11or acelora ce vor duce vinul ; ce far za-
bav[a] sa fie porunca dumital[e] sa sa radice aceale 2 buff
cu vin, sa le duca acelui de cinste om, $i vom multumi du-
1 Mosia BrincoveanuluT in Tara F. ghrapluT.
 NEGOTUL BRA§OVULUT Cu }toxin! 37

mitale. 1, cu aciasta sfarsind, mila lui Dumnezeg O. fie cu

dumn[ea]ta. Lin. 25 d., It 7216 [1708].
De bine voitoriti dumitale :
lo Costandin Voevod.
[V°:] Cinstitulut, bunulut nostru priiaten si vecin de aproape,
in toatg vreamea de bine voitoriti, dumnealui' jupanul Ghiorghie,
marele-judet at cinstiter cetati Brasovultsi, cu multa sgnatate .
[Pecete mare, rotunda I.]

6.

t Io Costandin Voevod, bojiiii mIstitt gospodarg zemle vla-

hiscoe.
t Bunului nostru priiaten $i vecin de aproape, in toat[a]
vreamea de bine voitorid, dumnealui jupanul Ghiorghie Ietc5.12,
marele-judet at cinstitet cetati Brasovul. Multg sanatate si
alalt tot fericitul bine de la putearnecul Dumnezeg poftim ca
sa daruiasca dumitale. Pricina scrisoriT acum de ciasta data
cgtrg dumneata nu iaste alt[a], far de cat facemu dumitale in
tire ca., trimitandu not niste vinurl ca sa sa bage in pim-
nita de la casele noastre den $cheai, dupa cum am trimis
$i alte all, am poruncit ispravnecului nostru ca sa, dea Si
dumitale o bute cu yin de Pitesti. Ce dumneata sa o prii-
mesti si sa o beat cu satkaltate. $i, cu aciasta sfarsindu, mila
lul Dumnezeg sa pazeasca pe dumneata pururea.
Oct. 19 dni, It. 7217 [1708].
De bine voitorig dumitale :
lo Costandin Voevod.
[Vo:] Bunulut nostru priiaten $i vecin de aproape, in toat A
vreamea de bine voitorig, dumnealui jupanuluT Ghiorghie Ietcal,
marele-judet at cinstitel cetati Brasovului, cu sari Iltaate sa
sa dea 3.
[Pecete mare rotunda.]

1 No 406.
2 Jekelius.
8 No 423.
38 vniunT

Mare le boier Constantintirbei, de la Curtea Brincovea

nulul, vinde si el vin la Brasov:

7.
t Cinstitului si de bunk ruda si de Dumnezeu ales si noao
de aproape vecin, dumnealui marel[e] j[u]det la cinstit[al
cetaatea B.-asovolui, de la Dumnezeu tot fericitul bine pohtim
ca ..sa daruiasca dumnetale.
Intanplarea scrisori noastre catre dumneata nu last [e] de
alt cevas, far de cat pohtim pe dumneata ca sa avem erta-
clune de sup[a]rarea noastra care facem dumnetal e], ca sant
acum 3 ani si mai bine, de cand au fost luat dumnealui
jupanul Hanas lacatusul, Sasul, de acil de la Brasov, 7 buti
de yin de la o slue. a noastra, si de atunce tocma acum
la vreamea culesului de vii au venit dumnealui si au zis ca
den 7 buti ce au luat de la sluga noastra i -au lipsit dumisale
yin veadre 127. Si noT pe dumnealui 1 -am intrebat, aceale 7 butt
de ate veadre de vin le-au luat pist [e] tot de la sluga noastra, si
cati ban! gata au dat la !liana slugii noastre. Dumnealui au zis
ca nu stie, $i au zis dumnealui ca-r sant scrisorel e acol o] la
Brasov, Si s'ati pus dumnealui zi cu no! innaint[e] dumnealui
Radul V' Com[i]s Golescul, cum ca va veni dumnelui pan in
m sapt[a]man [I], de ne voam ispravi, si va aduc e] dum-
nealui scrisoril[e] dumnesal[e], de sa va vedea cate veadre
de vin au luat intr'aceale 7 buti si ca ti ban [i gata au dat
la mama slugii noastre, si sa masuram butel[e] cu vadra
'de aicea, de la oral, de la Pitest[i], care au facut Mariia S a
Voda ; ea butil[e] care au luat dumnealui atunce, sant toate
de LP . i am dat $i mana cu dumnealui cum ca sa va afla
la zi far de nici-o zminteal[a]. i de atunce pan acum sant
12 sapt[a]mani, si dumnealui n'au mai venit ca sa ne ispra-
vim pan sant butil e] de fata,ca apoi sa vor da butel le]
la miff si la altii; ci va f[i] galciav[a]. Ci pohtim pe dumneata
sa-T poruncest[T] dumneata, de are cevas cu sluga noastra,
sa vie dumnealui sa-s cat; si numel[e] nostru nu trebuiaste
O. ni-1 poart e dumnealu!, ca iast[e] rusin[e], ca nor intr'a-
 NEGOTUL BRA§OVULtrf CU ROMINIf 39

dinsu atunce la zi, cand s'ati unplut 3 sapt[a]mani, ne-am aflat

la viel[e] noastre, ca sg ne ispravim cu dumnealuf, $1 dum-
nealui n'aa venit. Acum ast[g] ung dat[g] iar ne aflam aicea
la Pitest[f], cu slujba Marii Salle] lui Vod[1] ; ci pohtim pe
dumnealuf, numai sa vie dumnealuf pan sgntem $i noT aicea, ca
sg ne ispravim, ca, de nu va veni dumnealuf nici acum, iat[1] ca eu
intr'adinsu am trimis cu chelt[u ial[a] noastra ca sa facem
sire $i dumnetal[e], $1, de nu va veni dumnealui nicT acum,
pe urma de nicT -o treabg nu va f[i] venirea dumisal[e], ca
noT nu pohtim paguba priiatinilor $1 vecinilor no$tri. Si, cu
aciasta sfgr$indu, mila Dornnulta H risto]s sa fie in toat[a]
vreamea cu dumneata. Dech. 17, It 7208 [1700.
Tot al dumnetal[e] bun priiatin $i de binel[e] dumnetal e
voitor $1 gata in toat[a] vreamea spre slujba dumnetal e] :
Costandin biv V' Clucf. 5tirbiai.
[V° :] CinstituluT $i de bung rudg $1 de Dumnezeu ales, $1
noao de aproape vecin, dumnealuf marel e -judet de la
cinstit[a] cetaatea Brasovuluf, cu cinste $1 cu fericita sana-
taat[e] sä sa dea.
[Pecete bruna cu crucea, un semn neinteles in scut, $1
tc. A. nu. = C[os]tand[in] S tirbel ".]
Algturf cu Domnul $1 boierif, vindeaa vinurT $1 orasenh din
Cimpulung $1 boierina$1T:

8.
-1- La al nostru bun priiaten $1 de aproap[e] vecin, dum-
n ealorvoas tra cinstitilor indereptator[1] $1 fannaci2 Brasovuluf,
san[a]tat[e] $i t[o]t bi[ne]le vä pohtim de la Dumnezeu.
-1-Cinstita scrisoarea domnealorvoastra ne au ven[i]t, $1,
de cat[e] ne't scris dumneavoastra, am intelesu, pintru 2 but
de vin ci au fosto comparat domnealol jupan Ghiorghe ju-
detlo cel batran $1 donmealof jupanul Andreia$ Mince cel
batran de la Radul judet $1 de la Dumitra bacaneasa de aice,
de in Canpulo[nlg, $1 butile n'aa e$it la masurgtoarea precum

I No. 631.
2 Folna,,y, jump.
40 virmsf

le au dat el, ci au exit lisps (sic); pentru acea lipsa ima

scri0 dumneavoastra sa le porancesca sä plateasca. Dec! iat[a]
ca le am porancit, si iat[A] O. vine un om at for acol[o] la
dumneavoastra, sa sä plateasca, si, platindu-sa, dumneavoastra
le vet da but[i]le. i sa avem st[i]rii de la domneavoastra
de acesta. Sa fit dumnevostra san[A]tos.
Sep temvrie] 13, 7206 [1697].
Al dumneavoastra de bin[e] voitor $i gat[a] spre slujba :
arban Com[i]s Vladescul '.
[V' :] Dumilorsale ci[n]stitilor si sfetnicilor of cetate Bra-
sovului, cu san[5]tate sa s[al dea.
Anno 97, die 27 Sept. Comiss Sorban Schreiben wegen
der Rukurener umb einen kleinen Aufschub mit den Geldtern.
[Pecete bruna cu arme si literele .$[er]p[an] \flpidesculp.]

9.
Jeluescu, domnei, Marii Tal[e], dup 5] cum fact Mariia
-I-

Ta mil[a $i poman[a $i dereptate la multi saraci, asas ma

rog, Doamne, Mara Tal[e] pentru anum[e] om strein din
Tar[a]-Rum[5.]niasca, Vasil[e] cupet, ca vei still (sic) Mariia
Ta ca in trecut[i] ainl (sic) am fosta dat 2 but de vin du-
miisal[e] jup[a]nuluf Mihai Graf, si tocmala am avut : vad[ra]
unguriasca cate dut ce 8 i pot[ronici] 2 ; car[e] va raspunde za-
pisul al mica la dumnialul, ca mi -au fosta tocmala cu dumnialu.1
vad ra] unguriasca, iar nu rum[a]niascA, $i am fosta dat $i 2
but! domnulul Fronis, tot cu acia tocmal[a] pecum am so-
rocit cu jupanul Mihai, vad[ra] unguriasca. $i, dup[a] ce m'am
dus ea in tw[g], dumnialui au vandut abia 2 but domnulul
Fronis, cAte dut ce] 9, si n'ati dat zapisul mien domnulul ca
s[a] vaz[a] cum am tocmit, sa fac[a] socotial[a], ci au tinut
zapisul dumnialui pan acum. i ea marturisesca cu sufletul
rulen ca am trimis in 5, 6 randurl sa-m[I] masure butil[e] $i
s[a] fac a socotial[a] dup[a] vad[ra] unguriasca, si, ce ar mai
fac[e] ban! peste masur[A]tor[e], sa-m[f] trimit[a] bani, si tot

I Ispravnic de Cimpulung. V. cap. II, § 4.

2 N° 666.
 NEGOTUL BRA§OVULUI CU ROMTNIT 41

nu s'aii facut nici-o isprav[5]. Dup[a] aciaia, doamne, au

venit un socru al mieu, si am fostu zis ca s A] ciae zapisul
mieu, sa fac[a] socotiala cum im va scrie zapisul mieu. Domnul
au raspunsu ca eil n'am la domnul nici-un zapis, ca zap[i]sul
au tinut dumnialui jup[A]nu Mihai caldararul de atunci pan
acum, si socru-mieu, nevazind zapisul mieu, au facut soco-
dal' A] pe vad[ra] rum[A]nlasca, iar nu pe vad[ra] unguriasca, ne-
v.'zind zapisul mieu, ca, di-ar fi vazut zapisul mien socru-
mieu, zapis[ul] domnului, nu i-ar fi dat. Ca si butil[e], doamne,
pecum au esit la masur[a]tor[e] domnului, asa le am si in
catastiful mieu ; si am, doamne, si marturie pe gazda mia,
ca., dup[I] socotiala socru-mieu, am trimis carte pe gazda
de la Campulungti, ca nu s'ail facut socotial[A] direapt[A ,
nescotind dumnialui zapisul de 110]. De aciasta mA rog
Mariilor Vostre, ca s[A] alba dereptat[e] de la cinstitul Sfat,
ca sant om strein.
Eu Vasil[e] cupet, mai mic si plecat Mariilor Vostre, of
Campulunga.
Si ea, doamne, nu si[n]t om slobod ca s[a] viu totdiauna
aicia, ca si acum cu mare] chiz a]sie am venit, ca s a] ma
intorcii iar innapoi.
[C. I7oo '.]
0.
Cinstite si al mieu bun prliatin dumneata jupa[ne] Marcos
[= Marcus Wagner], dumitale cu sanatate ma inchin.
Cu aciasta putinicA scrisore, intai poftescii ca sal stiu de
a dumneavostra sanatate. Dupa aciasta ma rog dumitale ca
O. ostenesti dumneata sa-mi sail ce ai mai putut isprAvi
pentru treaba care am eti cu jupanul Andrei; care iar ma
rog si Marii Sale judetului, dupA cum au vazut Mariia Sa, ca
$i pa Mariia Sa ail inselat cand s'ati prinsu cu capul innaintea
Marii Sale ca nu iaste sotie cu Costandin pa miiare si ciara
care oprisa"mii, si apoi s'au dovedit ca ail fost sotie. Apoi iar
cu butile de yin care zicea ca le-au cumparat si Costandin,

I No. 596.
42 GRINE

$1 au scris mie ca sAnt ale luf. Care stir' ca. si Mania Sa ju-
detul, stiind dreptatea mea, if va porunci sa plateasca. Pentru
care si dumitale ma rog, ca unlit at mien canoscut bun voi-
tort, cu dreptatea ce am, sa nevoestf sg-ml scotf ace' ban
ce am la ei. Pentru care ma rog sa aibu raspuns5 de la dum-
neata. Aciasta mg rog dumitale, si fir dumneata sAnatos. Av.
I, 1727.
Al dumitale de tot binele voitor si gata slug[a] :
Radul Sanatescul, Cam[A]ras.
P. S. [cu Mere]. MA rog carte cAnd imT vet scrie, sa o dah
la jupgnul Mogos, $i dumnealuT ni o va trimite.
[V" :] Cinstitulul si al mien bun priiatin, dumnealul jupgnu-
luf Marcos, pr[o]catorul cinstiteT cetet B[r]asovuluT, cu multa
si fericitg sanatate sa sa dea, la Brasov.
[Pecete rosa cu inscriptia : R[adul S[a n[Atescu] 1.]

II. Grine.
Numai o mica parte din pamintul Terif-RomAnesti era
sAmanat, Ong. destul de tarziu in veacul al XIV". San-JAI-a-
turile erau de griu, de sacara si de meiu sail malaiu. Teranif
nu intrebuintau mamaliga nici pe vremea luT Brincoveanu
(1688-1714), ci se hrAniati cu pine albA facuta din felurile
de grine ce am pomenit, adesea amestecate intre ele. Export
de asemenea produse nu se facea nicairf, nici peste Carpati,
nici chiar peste Dungre, pans in veacul al XVIII'', epoca
in care principatele se prefac intru citva in egrinarelev de
capetenie ale Turcilor.
Dintr'o scrisoare ce se tipAreste aid', vedem ca grinele
noastre erau cerute numat in vreme de seceta prin vecinl,
dar ca atuncf cirmuirea Domnilor,intelepti, care stia sa pre
vada un an rail, opria iesirea pine' pang se deslusia cit
poate da recolta cea noun.
I.
Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu. zemle vlahiscoe.
Cinstitilor si at nostri de bine voitorl, dumnealor tot
-1-

I No 716.
 NEGOTUL BRA§OVULUf CU NOMiNli 43

cinstit Sfatul Brasovulul, sangtate si tot binele poftim dum-

neavoastra de la Dumnezeti. Cartea dumneavoastra ce at
trimis, ne-ail venit, intru care ne scrieti si ne poftiti ca sg
dam voe sa si treaca pan la 2.000 de ggleate de grtu pe
seama cetItiT dumneavoastrg.. De care yeti sti dumneavoastrg
cg si noT am socotit, inpreun[g] cu toti cinstiti boiariT nostri
si cu tot cinstitul Sfatul nostru, de s'au facut aciastg poruncg
pe la toate schilele, si fie pginea opritg, sa nu fie slobod
nimeni a treace pgine den targ intr'altg parte, de vreame ce
vedem cg estimpu sa arata sgmangturile de pgine foarte proaste
aici in tiara noastrg, si, deaca nu sa va face estimpu pginile,
si nici paine veache de an sg nu sa afle, iatg dar cg va fi
o lipsg si o fliimAnzie mare in paingntul acesta. Cad, nu numaT
spre partea dumneavoastrg o trag, ce mai multi si de spre
Cara turciasca si de spre Moldova cauta sa o traga. Pentru
aceaia s'au socotit de s'au oprit ca nici spre o parte sg nu
fie nimeni slobod a treace niscaT paine, si, den ceala ce s'au
socotit si s'au legat cu Sfatul DomniiT Noastre, nu putem face
intr'alt chip, ca sg sä strice acea socotealg. Insg vet sti dum-
neavoastra cg numai graul s'au oprit si nu treaaca, iar meiul
si orzul nu iaste oprit, ce, tine cgt va vrea sit treacg, iaste
81obozire, insg si gritul va fi oprit vre o lung de zile, de
acum pan in vreamea pginii, si, de vom vedea ea miluiaste
Dumnezeil de sit face pitine multa si nu iaste scgcleare, ca sit
fie vre o lipsit tgrgi de paine, atunce si gritul si. va slobozi,
si, tine cat va vrea sit treacg, va fi slobod. Ce de aciasta sIt
creadeti d[u mneavoastrit, ea de aciastit data nu putem, nici nu
ne dg indemitnit a face intr'alt chip, pang nu vom vedea
cum sa aleage de pitinile de estimpu. De altele ce ne yeti
pofti, ca unor vecinT aT nostri, vi. vom face pohta dumnea-
voastrg., iar de aciasta ne iaste cu greu $1 peste putintit. Si,
cu aciasta sfarsind, mila luT Dumn[e]zeti O. fie cu d[u]mnea-
voastra. Iun. To d., It 7206 [1698].
De bine voitorT dumneavoastrg:
Io Costandin Voevod.
[V° 1 Cinstitilor si aT nostri de bine voitorT, dumnealor tot
44 GRINE

cinstitul Sfat al cinstitel cetati Bra$ovul, cu multa sat-Mate

sa s[a] dea.
[Pecete mare ro$ie, cu vulturul supt coroana punctata $1
legenda : «Io Costandin Brancov. Vvd., bjiu mlstiu gdnu z.
v la$]coep. De jur imprejur, laurT'.]

2.
Jalba a dumisal [e] jup[g]nulul Stanciul Corfe$t[T] innainte Marii
Sal[e] mareluT judetil cu Toh[a]nianiT $i CuznestiT, pe-cum se
va ar[g]ta in jos, anum[e]. Potumul [Sic .pulictuni] intaT : toc-
mala a$a au facut Dumitru PapiT cu Stoica din Tohan[i] $i
cu Ivan din Zerne$tT $i cu Ion, ca sa marga ca s[a] duc[a]
male de la GhidicT, $i Stanciul, nefiind fat[A] la tocmala lor,
s'ad intalnit cu Stoica, $i i-am spus pecum ca au tocmit cu
Dumitru ca s[a] aduc[a] malaiul ; 1-au chemat innainte luT,
Dumitru ca s[a] $tie pecum le Taste tocmala, $i 1-au intrebat
ca s[g] vaz[A], Taste adevarii pecum a spus Dumitru, $i el
au spus tot pecum au spus 5i Dumitru, ca s a] mearga cu
car[e] bun e $1 se-$ platiasca ei banil $i cheltuiala, $i a for
$i a vitelor ; $i in duc[A]tore $i in viitore, ce ar fi, Stanciul
$i Dumitru sa platiasca, vama malaiulur $i la poduri. Si, mer-
gand el acolo unde au fostu malaiul, au destupat gropil[e]
$i au scos mAlai din gura gropilor, car[e] au fost tamaT
cowl, $i 1-ati tinsu pe provocov la cort, ca s[5] usuce, $i au
masurat de cel bun car[e] au fostu in gropT ; $i unib zicia ca
ar maT pun[e I, Tar altii i$ didias[e] sarci[ni]I[ej, $i au cum-
parat (?) malaT de $'ail facut povara, $i zicia cg n'or maT
pun[e]; din ceiialaltr, a zis ca s[g] pue malaT din cel ce au
ramas din gura gropilor. ET n'ail vrut ca s[a] pue de acela.
Si, viind noT la sama, am mersil, li-aT (sic) maT cumpgrat
obroc[e] 40, cgte bani 28, $i celalalt car[e] ail rgmas, ail
fostil cate bani 20. DecT, inparcindu-1 $i mglaiul acela,
eT n'aU maT zis nimic pan au venit aicia. Mergand Stanciul
ca s[1] inpartg mglaiul, au masurat la 3 car[e] di[n] Zernesti,
dup [a] cum au fost tocmit : ca s[a] is Stanciul innainte
.1 No 364.
 NEGOTUL BRA§OVULTA CU ROMINIY 45

o galiat[a] si el' ca 2 fiardel[e]. Deci Stanciul, cergndu-le

bani car[e]li 11-ailfostil dat inprumut, de car cate zlot 2,
pitaci iar 2 si cate un mariias la vam[d], ei all zis a vor
rasa zalog pentru bani, pan vor castiga bani. Stanciul n'au
vrut ca s[1] ia. zaloge. El', vazind ca Stanciul nu va ca
s[a] ih zaloge, all gasit pricin[a] si au zis ca all tocmit mai'
mult, si oprit malaiul acolo. Si, viind Stanciul la Tohan[il,
all mersti la cela car[e] all fost tocmit, si 1-ail dus (dus) la
toate carele, si all masurat din 9 care, dup[a] cum all fost
tocmit, iar un car s'ati pus in pricini, si n'ati vrut ca s[a].
masure cand au fostil el de fat[a], ci 1-all masurat el in urma,
dup[a] cum au vrut. Si, viind carele toate de la Tohan[1], an
descarcat malaiul. Deci, viind si carul acela car[e] [s'aii] masurat
in urma, all desertat si el malaiul. Stanciul, vazind ca iaste
putin, 1 -au intrebat, numal atata iaste ; el all zis : numal atgta
[pe margene : malai sg pue in car]. Si s'ati dus Stanciul sa
caute la car, iar Stoica, car[e] all tocmit, au zis sa nu mai
caute, ca, iaste oprit malaiul. Stanciul l-au lgsat in pac[e
par se vor intreba innainte Marl Sal[e] jud[e]tului. Vind Zer-
nestii, 1-ail tras innainte Marii Sal[e] domnului [judet] pe Stan-
ciul, mergand ei innainte Mani Salle] domnului, all raspunsu
zicand pecum ca am tocmit cu ei ca s a] le pui in car el
cate galiate 21, $i alte vorbe multe. Manila Sa au facut
ca s[a] is din toate car[e]le 9 galiate de male. Deci, mer-
gand ell Stanciul ca s[d] lat.' sama malaiului si sa:m eel si
bath car[e] li am fostii dat arvun a], ei, sail manainte s'ail
fost sculat, si s'ati dus la Z[er]nesti far de stiir[e] mia, si au
luot un car de malai, si 1 -au impartit. Ceialalti n'ail adus bu-
catel[e] ca s[a] le masur, ci l[e] tin oprite acolo. Eu m'am
dus acolo cu peciate Marii Sal[e] domnului, ca s[a] vie aici
cu malaiul, ca s[a] mai stam innainte Mari Sal[e] cu dinsi,
ca mie nu-m par[e] cu direptul ca s[a] ih ei 9 galiate, si eu
sa Tau 5 all 6, ca ei acum raspund de zic pecum ca am toc-
mit cu ei cate galiate 21, iar acolo n'ati raspunsu de aciasta.
[C. 1700'1

1 No 576.
46 LINA

III. LIna.
Lina se exporta de la nor, dar fireste ca nu in cantitati
mart, pentru cA si o buna parte dintre Brasoveni isi aveaa
turmele de ot, pe care, cum se va vedea in alt capitol,
pastori de neamul nostru, Birsani, le pasteati pe plaiuri si
pe marile intinderi ale sesului acoperit de lerburi innalte.
E pleat ca nu avem insa stir! mat multe $i mat sigure asupra
acestui articol. Se pare judecind dupa cele d'intAia registre
de vama ale Brasovului (inch' de la inceputul veacului al
j, ca vtnzarea nu se facea in baloturi mat mid, aduse
de negustorit din Tirgoviste, Cimpulung, Tirsor, Buzau, etc.,
ci in cantitati marl', de catre boieri, cari desfaceaa, dintr'o
data, unul prieten brasovean tot produsul tunderil oilor si,
in loc sA sa Tea haul in schimb, se invoiau a li se da tot
ce era de nevoie pentru gospodaria for de la tara sail de
la oral.
Vinzatorul de lina Diicul a fost concurent la Domnia
munteanA dupa moartea Jul Matei Basarab.
I.

t La al nostru cinstit frate $i de aproape vecin si bun

priiatin, jupan Mihai, velichii jude ot grad brasovscomu
= mare jude din cetatea Brasovului]. Pohtesca de la
m Colstivul Dumnezea sa-t daruiasca san[a]tate dumne-
tal[e] inpreun[a] cu dumneaei jupaneasa dumnital[e] jude
ceasa si cu toat[a] cinstit[A] casa dumnetal[e]. SA vet pohti
dumneta a'ntreba si de san[a]tatea nostra, cu mila lu Dum-
nezea aflAmu-ne cu bun[a] san[a]tate si cu buns pac[e].
Alta, cinstit[A] carte ci ml i -al trimis dumneta, inteles-am de
toate pre randa. Multemesca dumnetal[e] cace nu santem
uitat de catra dumneta. Alta, mi i-at scris dumneta pentru
randul 'Arad, cum sa o trimit acum la dumneta. Iar sA stii
dumneta adevarat cA nu o vom putea trimite acum, ca. nu
vom putea, ca vreamea Taste de lama : fan nu Taste, pae
n Quellen our Gess' ichte der Stadt Kronstadt in Siebendiirgen, 1, Brapv, 1886.
 NEGOTUL BRA (:)ITULTJL CU ROBilNIf 47

nu-s sant, de iarba nu iaste vream[e]. Ci, s[a] al da pre oca

cate m cos[tan]de, nim[e] (mom.) nu sa va putea gasi, ni-
meni[le] (ifisimemno). Iar, de vet fi dumneta ingaduitorI pan
mai incolea, sä s[a] mai fac[a] iarba, sa poat[a] paste vite,
el bucuros ca o vol trimite la dumneta, toat[a] Jana cats
vol' avea, si, cum am grait Intal, tot de acea tocrneal[a] ma
voi tinea, ca voi lua pentru lama marda, postav, tipsii, don-
dire, sfeasnice, de toate de acealea vol lua in pretul 'Anil;
numal sa fir dumneta ingaduitoff priste putin[a] vreame, pan
sa va dereage catea $i s[a] va fac[e] iarba. Decl eti o vor
trimite la dumneta, jar acum nu putem nici cum, cumu-t va
spune $1 omul dumnetale din gura. De aclasta facem tire
dumnetal[e]. Sa flu dumneta san[a]tos, amin. Pis msta Mart
12, vlt. 7157 [1649].
Al dumnetal[e] frate si bun priiaten :
jupan Diicul Vel Spat[ar].
Alta, de ce vor fi trebile dumnetal[e] aicea la nor, de toate
sa ne serif dumneta, ca de toate vom sluj[i] dumnetai el.
SA fil dumneta san[A]tos, amin.
[V°:] Al nostru cinstit frate $i bun priiatin $i de aproape
vecin, jupan Mihal velichii judet of grad bra$ovscomu [. ma-
rele-judet at cetatil Brasovulul ... .
[Pecetea stiuta.1.]

2.

t La al nostru cinstit $i prea-iubit frate $i bun priiatin $i

de aproape vecin jupanul Mihai, judetul Brasovului, $i la a
nostra ca o sor[a] dumneael jupaneasa Catrina judeceasa.
Pohtjm de la m[i]lostivul Dumnezeil sa v[a] daruiasca san[a]-
tate dumneavostra, inpreun[a] cu toat[a] .cinstit[a] casa dum-
neavostra. SI vet pohti dumneavostra a'ntreba $i de san[a]-
tate nostra, cu raga lu Dumnezeil santem san[A]tos. Alta, fac
tire dumneavostra pentru care lucru fost-am $i mai' scris
dumneavostra, pentru lana, ca om fi adus $i mai de multi',
dar vazut-at dumneavostra ce potop de iarna fu. Ci foarte .

1 No 616.
48 LiNA

au slAbit vita rail, si a nostra, si a Rumanilor; ci n'am putut.

Iar acum, sa va fi voia dumneavostra, s5. luat Jana, lana
avem multa si bun[d], tot tigare, si de an si de eslirapti.
Ci, deaca vet zice dumneavostra sA o aducem si o vet lua,
di sl trimit sl o aduc[A] toat[A] la Targovist[e]. Dec! sA
trimitit omul dumneavostra cu credintA sa tocmim aicea la
no! la TArgovist[e]. Deci, deaca vom putea tocmi, di o
voi aduc[e] pan in RucAr, si ea nu voi sA iati ban!, ci tot
negot de ce ne va trebui, de ce vom scrie la dumneavoastra.
Iar, sA nu vet vrea dumneavostrA sä o luat, iar sA ne dat
stire, O. nu o mai pornim de acas[5.}, sl mai inblam cu
dAnsa purtandu-o zalud. Deci cum va fi voia dumneavostra
sA-m dat stire curand. De aclasta pohtescii pre dumnevostra.
SA fit sanrajtos. Amin.
Pis mta Ap., 29 d., vlt 7157 [1649].
Al dumneavostra bun priiatin :
Diicul Vel Spat[ar].
[V0:] -I- La al nostru cinstit frate si bun priiatin si de
aproape vecin, jupan Mihai judetul ot grad brasovscomu
[= din cetatea Brasovului]....
[Pecete neinteleasI, acoperitA cu hirtie 'J.

3.

-I. La al nostru cinstit si prea-lubit frate si bun priiatin ju-

panul Mihai vel judet ot grad Brasov [= mare-judet din cetatea
Brasovului . Pohtescti de la m[i]l[o]stivul Dumnezeti sa-t daru-
iasc5. san [A]tate dumnetal[e', inpreun [A] cu toat[a cinstit[a] casa
dumnetal[e]. SA vei pohti dumneta a'ntreba si de san[aitatea nos-
tit, cu mila lu! Dumnezeu santem san[a]tos si cu bun[a] pac[e].
Alta, tamplAndu-se a vini acest om al nostru, jupanul Mecleus, cu
trebile dumneael Domnir, porAncit-am si noi sA ne targuiascA ce
ne va trebui. Deci pohtescu pre dumneta, de ce ne vor fi
trebile, sa ne fii dumneta inteajutori si sA ne ispravesti, iar
no! 'Inca vom sluj[i] dumnetal[e] de toate de ce vel pohti
i No 165.
 131:MB AC 49

dumneta la noT, si de ce vor fi trebile dumnetale. Alta, fac

tire dumnetal[e] ca am n4t[e] lana, multa si bun[a] : de-t va
trebui dumnetal[e], sa:m porancqt[T] dumneta, ca eti o vol
da toat[A] pre. seama dumnetal[e], gi nu pohtescil banT de la
dumneta, ci postav, tipsil, clondire, sfewice, fluturl, de
toate de aceastea vol lua in pret. De aciasta pohtescil pre
dumneta. Sa flu dumneta san[A]tos. Amin. Pis F[evrua]r[ie]
II d., vlt. 7157 [1649] .
Iubit al dumital[e] frate : Diicul Vel Spat[ar].
[V° 1 La al nostru cinstit §i prea-iubit $i bun frate $i de
aproape priiatin, jupan MihaT vel judet of grad Brasov [_
marele-judet al cetatir Brwvului]
[Pecetea $tiuta I.]

4.

Cinstit si de bun neam domne Draot, sa fi! Manila Ta sa-

n[a]tos, inpreun[a] cu toata cinstita fameliia MArii Tale.
Cu plec[a]clune inchinandu-m[a], sarut cinstit[A] maim.
111Ar1T Tale, si ma rog mil[e] §i bunatatii Marii. Tale pentru
ce au fosta in camara tutun gi nete pieT argasite si o jum[a]-
tate de povar[A] de Jana de Dobrogia, alba. Ma rog Mara
Tal[e] ca sa s a] vanza mar cu pret, ca sa ma pot plati si
ea de pe unde sant. Si, pentru datorif, ma rog ca sa sileasca
procatoru sa s[a] scot[a], pentru ca sant omenT de sa pun
si in pricina. Si iar ma rog Marii Tal[e] pentru nete lan[A]
care iaste in camara inlauntru, sa o dat, ca iaste a Hagi-
NeculeT, far nicT-un fel de pricina. Aciasta, si mila lu! Dum-
nezeii O. fie cu Mariia Ta. Al dum[i]tal[e] maT mic gi plecat :
Eu, Marq,
[V° :] Cinstitului si de bun neam Marii. Sale domnulul
domnului Draot, cu multa §i fericit[a] san[a]tate sa s[a] dea,
la Brasov a.
[Pecete neagra cu literele n A A A.]

1 No 617.
2 No. 594.

75703. Vol. X. 4
50 BUCATE

IV. cBucatei (oI, boi, rfmatori).

lesirea cbucatelor, din Ora supt acest nume se intele -
gear' mat de de mutt, nu grinele, ca astAzi, ci dobitoacele,.
capetele de vita sail de oaie era, in de obste, oprita.
Oile eraii pentru Turd. Se purta totdeauna de grija ca la
intoarcerea turmelor ardelene in %ara for sa nu se strecoare
si oT, de vinzare sau vindute, ale boierilor sau locuitorilor
teriT.
Din registrele de vama citate, ca $i din alte izvoare, intim-
plator, se vede ca boil $i rimatorir erau articole de export
ale MoldoveT, $i nu ale Terii-Romanesti. Domnil moldoveni
aliar trimeteall asemenea marfa vie in orasele din Ardeal,
ba une orl el faceatt astfel plata pe care o datoriau in ban!,
pentru cite o cumparatura de fabricate sail de metal.

I.

t La al nostru cinstit si din m[i]la lu! Dumnezaii daruit

Marna Sa cinstitul judet din cinstit[a] cetate a Brasovulul
Cu plecaciune si cu san[altate ne inchinam Marie! Tale. Precina
scrisoriT nu iaste de alt cevas cittra Marna Ta, name ve[l]
sti Mariia Ta pentru cei inselatori care le deadem berbecil,
si ne lasara la saracie, pentru aciasta ni-am jaluit la Manila
Sa Voda, si ni-au dat Manila Sa invatatura de am luat neSte
oT ale Voiiicultli $i ale Opre!, frat acelor inselatorT. Deci Vohlcul
Inpreuna cu sluga Marie! Tal[e], veni aid in scal[a] cu cins-
tit[a] cartea Marie! Salle] lu Voda, si asa ni sa alease judeca[ta]
ca sa le dam bucatele $i sa venim la Mania Ta sä ne luom
ace! insalatorT 1. Dec!, fiind oile in jos la tail, si ale for in-
partite pre la pagubasf, ni-am pus zi cu Voiiicul $i cu sluga
Marie! Tal[e], pan ne vor veni oile aid la sat, sa-1 strangem
oile si sa le aducem nor in hotarul Marie! Tal[e] la Bran,
toate deplin. Pentru aciasta ne rugam Marie! Tal[e] sa-t fad
Manila Ta pomana pentru saraciia noastra, sa tif ace! inse-

I Pentru aceste coprial, v. capitolul afacerr de hotare.

 NEGOTUL BRA. OVULTA CU BOMINIf 51

latori inchis pan vom aducT[e] oile Voidcului ; ci vom veni si

no! la Mania Ta; ci ne ye! aleage Marila [Ta] cu dinsi!, ca
sa nu fim nicT noT de saracie. De aciasta ne rugam Marie!
Tal[e], si pan la trel saptamanT sa nä aflam cu oile la Bran.
Ap. 25 dn[i], It 7206 [7 ? -=-- 1698-9].
f AT Marii Tale] plecat : Stoica biv par[calab] t,
Ea Stanciul parcalabul, cu tot sateanil.
[Pecete neagra, cu Jinn ]
(V °:] intru cinstit[a] mina Marie Salk] judet[ul] din Brasov,
cu cinste sa s[a] dea 2.
2.
-i- pormule slavone cu acest inteles : La al nostru prea-
iubit si bun prieten si vecin de aproape, dumnealui Mi-
, ha!, judet alit cinstitulul oras Brasovul. Dorim de la Dum-
nezed pace si sanatate dumitale.1 SA ver[I] pohti dumneata
(dumneata) a Intreba si de bun[a] san[a]tate a Marie Sale
Domnu nostru, iaste Marna Sa sanNtos si veasel ; asij-
derea $i noT Inca ne aflam pre langa spatele Marie Sale, cu
bun[a] san[a]tate. Alta, fac tire dumnitale, ca a! fost pohtit
dumneata pentru postav, ca O. dam dumnitale stire, O.
luom de la dumneata : O. stiT dumneata ca preste o sap-
timan[a] void mearge si ed la Mariia Sa la Vod[A] ; ci void grai
Marie Sale, mai bine O. luom de la dumneata. Ci, cum void
grai Marie Sale, asa void trimite pre Istfan de-t va duce ras-
punsu dumnitale. Iar, pentru randul rangaitorilor, trimite
-dumneata oamenil dumnitale aicea la noT, ci-T vom trimite
cu oamenil nostri la ram[altorT, de vor luoa cat le va trebui,
$i ne vom tocmi ce le va fi pretul. Nol, pintru drag[o]stea
.dumnitale $i pentru preeteniia, vom lasa si maT jos. De alta,
pohtescu pre dumneata, sa poruncestT dumneata la mes-
terif dumnitale de aciia, carie lucreaza da fac tipsil, sa-m
fac[a] un toc de tipsii bunu, da credinta, si sa-m serif dumnea-
ta candu va fi gata, $i, ce-T fi pretul, vom trimite banif, sad
sa va fi si gata. Si, candu ver trimite oamenil dumnitale la
1 De Roar salt de Dragoslave. V. cap. II, leeturT en vecini!.
2 La no 363.
62 BUMBAO

ram[a]tort, trimite dumneata si tocul de tipsit, si, ce va fi chil-

tuiala, not vom da la oamenit dumnitale ; de actasta poh-
tescu pre dumneata. Actasta a nostra putin[a] scrisoare s4.
afle pre dumneata san[a]tos si veasel, inpreun[a] cu tot[1] cin-
stit[a] casa dumnitale, de la H[risto]s, amin.
Pis Maid 30 dni [innainte de 1700.]
Bun priiatin al dumniitale :
Radu Vel Aga.
ECAtre judetul Mihail. Pecete verde, ruptal
V. Bumbac.
Not primiam bumbacul de la Turd, cari-1 cultivad et insil
sad it aducead din Asia-Mica, Siria si Egipt, patria lut. Bum-
bacul trecea insa numat pe la not. Torsul se facea la Brasov,
si de acolo-1 primiam ca simplu bumbac tors, sail si ca te-
seturi. Abaua se aducea gata facuta, cum am vazut din Bul-
garia, mat ales de la Sliven. Bogasia (fr. boccassin) era o.
veche fabricatie asiatica, foarte mult intrebuintata la not, si
care se aducea in cbalurt; Inca din veacul at XV' : soco-
telile de vama ale Brasovului pomenesc pe la 1500 dese
sosirt de bogasie la hotar S.
Negustorul muntean Pirvan, care mergea si in Polonia,
cautase, de sigur, bumbacul si luase abaua, bogasiile rosin
la Sliven.
I.
-I- Ed jupanul Pravan scriii multa sanatate 'Ana la dum-
neata mat mare domnu Braseulut si la d[u]mneata jupaneas[o]
Catrino. Alta, de vet intreba de sanatatea noastra, cu mila
lut Dumnezed ne aflam cu sanatate. Alta, sä sta. dumneata
c'am mersu la bumbac, si bumbacul au fostu scumpu, si am
bagat sama pana la Braseid, ce m[a] Linea cate 50 de florintt,
si n'am'cumparat, ce am cumparat aba, c'ad fostu ca[m] eftin5.
abaoa. Dect am cumparat. i sa stit dumneata c'am purees
3 Bibl. Ac. Rom., documente ; Sturdza, in An. Ac. Rom., VIII, pp. 258.9,
Cf. 0 scrisorY de curtenie, la data de 1659.
2 V. fi Bogdan, ed. a 2a, I, pp. 522, 295.
 NEGOTUL BRA§OVULIT.1 CU nomiNif 153

in Ora lesasca, si, de randul baniloi, Cam trimes 10 bogasie

rosiA, ate 2 tal[erI], 20 de taler[1], si am rAmas Inca 10 talet[f],
dobAnda banilor, si acelas void trimeate. Alta, de ver[1] vrea
dumneata sa-t trimet banif, sl-m trimet dumneata ravas pe
Dobre, cA pe el am trimes bogasille. Deel void trimite banif
si ce! 10 taler[i] ; iar, de nu vei lua, ce 1 vel lasa, iar sa-m
trimet dumneata ravas, sl stir' si ed ce void face, cace void
sa ma duc, de va da Dumnezed, dupa Craciun la bumbac,
ca s'a ma! eftini. Iar dumneata sa -m trimet ravas : ed void
mearge la bunbac. Iar banif void trimeate pe un om al midi.
Tar, de vei vrea dumneata sl-I las in dobandA, cum ne-am
tocmit cu dumneata intact (sic), iar trimite ravas. Dec! void
veni cu bumbacul ; decI vom baga sama si ne vom socoti.
Tar, de nu, trimite-ver[i] ipe Necopoian, pe al nostri, ver[1]
pe alti ; banif sAntu gata, numai sa -m trimet rAvas, sa $tid
si ed. Si, alta, iar dad stir[e] dumitale de ial[e] 200 de taler[e].
Sa stif cA Cam trimes pe jupanul Iovan, sa le iai de la dansul,
cAce ad adus ravas de la mana dumitale si au zis el va cum-
Ora el bunbac. Dec! sa-f cer[1] de la dansul, sl-t taut: de la
dumnealui aceale zoo de tal[efi]. Dea aclasta scrid, si iar ma rog
dumitale sa-m trimet cate cat sa vinde bunbacul acolo, sa -m
trimet ravas, sa stit1 si ed ce void lucra, dacA void veni din
tear[a] lesasca, de va voi Dumnezeti. Si sa fit dumneata sa.-
natoas[A], de la Hs., si sa stiI dumneata ca foarte cu cinste
vom sa ne plAtim ; amin. [Pe la 1660.]
[V" :] SA fie data] aclasta cartea intru cinstita mana dumn[i]-
sal[e] Catriner vel judeclasea of grada Brasov [=-- din cetatea
Brasovulul.
[Pecete bruna ruptI i.]
2.
No! boeri prea- Iuminat[u]lu! Divan al Ungrovlahi[d].
Innaintea Divanulur ad avut judecata Nec[u]lae Bras[o-
veanul] cumpaniotul2 cu MihaitiiNecula, margelari de aid din
Buc[urest1], pentru niste bumbac al luf, ce 1 s'ad lust de niste

I No 514,
2 Ivlembru al companier comerciale din Brwv.
54 0111.2, POSTAV

ostasi, la vremea stupaiultifl, viind atuncea bumbacul in niste

earl de l[a] Grurgr[u]; pentru care bumbac, dovedindu-sa cat
este al luT, prin semnile ce au fost pus la sac[i] in cariT era
bumbacu, i s'ati dat bumbacu, ca al sAti lucrul ce au fost, si
mArgelari au rAmas ca sa -s is bani de la eel ce au vAndut
bumbacu. Si pentru ca sa file Neculae Bras[o]v[eanul] nesu-
parat de cAtre mArgelarf, i sail dat aciasta carte a noastrA.
de adeverir4A la mans, ca sa o aib5. Aciast[a] scriem.
[Pecete octogonalA, cu chinovar.] Fey. 26 d., r770.
[Pe V01 f Cartea de judecat[A] pentru bunbacuri2.
VI. Orez.
Orezul era adus in mare parte de al nostri cari-1 cumparau
de pe la Sliven, Adrianopol, Constantinopol. Dar si Turd
veniati ctt acest articol de negot, si Hasan-Aga pare sa fie
unul din acestia, cAruia cardusii if indosise marfa, fugind cu
ea la pasurile muntene. Cei ce raspund la porunca lui sint
niste sAtenT rominT, cari abia puteau sä miste condeiul,
t
Scrisu-am eti Hasan-Aga pAnl la voi, slujatorif carif san-
tetl in tiara, sa cAutati, pre niste 3 earl cu sad, cArausii, sA
le cAtaIT, sa sariti, sa martditi (!), sa -1 intornatf indarAtti, sa
sa de sema aicea.
[Pecete turceascA.]
[V° :] Sam[a se se ste: aju[n]su in sat, in Raghiniste, ahai
Sasi, aoflat 2 sac! de orezti si onul de lent[e] si out" piatre
acrd ; se mereteresimu tut satul. S'a fastu si omin[f] domnestf,
anum[e] Bratul si Bene, fustasi 3.
VII. Postay.
Si acum acel ce trece din cetatea Brasovului spre subur-
bia Scheilor, care se ating acuma in locul deschis al Groa-
verilor, unde-0 au scolile cele marl* si Rominil si Sasif,
1 Stu,at, dupX strietul ce scoteati navalitoriT, s'a numit intrarea In Bu-
curestY, la 1769, a ceteT prIclalnice care a luat In stApinire orapl cu cltva
limp Innaintea RuOlor. V. Hurmuzaki, X, p. al.
3 No. 746.
2 Pe la 165o. No 504.
 NEGOTUL BRA§OVULUf CU ROMINII 55

vede in dreapta un deal strabatut de dungt paralele. Ace lea

sint lemnele pe care se intindea, mat molt alaltaiert decit
iert, postavul brasovenesc lucrat de femeile din toatA cetatea.
Pe linga acest postav facut aspru $i WA, multa pricepere,
Brasovul, care aducea totusi postav din toate partile, avea
me$te$ugarii sat de postay. Postavul brasovenesc nu se pu-
tea pune alaturi cu acel de Flandra, de Rin sail de Silesia ;
nu-1 purtail Domnil $i boierii, cari nict nu se prea uitail, in
de obste, la o stofa asa de leftena ca postavul ; dar et era
intrebuintat singur pentru imbracamintea ostasilor munteni,
Seimenit, iar, la sfirsitul veaculu! at XVIII-1", slujitoril pe ju-
matate terant. Se poruncia pentru aceasta postav albastru,
pos.tav rosu, postav galben. Sa$ii primiau bucuro$T arvuna
in galbent de our a Domnulu!, rupee"' pretul cu el, hotdriaii
termenul de predare sail 1st puneai riva, iar, ctnd venia la
adecA, mai totdeauna aveau numai o mica parte gata. De
aict, scrisort peste scrisort, indreptate din partea stapinito-
rulut muntean catre marele-judet w at cetatii vecine. La urma
se ajungea in sfirsit la o Intelegere ; Domnul mat zabovia
putin sorocul de primire, iar mesteriT se faceau ceva mar
iu%T decit de obiceia. Supt paza oamenilor domnestt, iar
une or!, de la 1699 innainte, a (Nemtilor) generalulul din
cetate, carele RucArenilor si Dragoslavenilor, luate cu voie,
cu nevoie pentru slujba Marie' Sale, duceail spre hotar pos-
tavul ostasilor, infasurat cu teseturi proaste $i pecetluit.
Litre legaturile de postav ce sosiau la Tirgoviste sail la
BucurestI, ca sa fie impartite de Past!, dupa vechea datina,
erail si citeva care cuprindeau stofa mat buns, menitA boie-
rilor ce aveau ranguri in oaste sail la Curte $i cari eraii
imbracati $i et cu acest prilej. Ba chiar boierii eel' mart luau,
pe linga blAnuxt scumpe, pe linga o bucata, un vig de ca-
tifea, $i cpatru cott si jumatate, masura romaneasca, de pos-
tav21. Acesta se chema cu apecetes, iar cel mat bun putea
sa aibs chiar cdouI peceti.

Del Chiaro, Istoria delle moderne 'rivoluzioni della ValacAier, Venetia,

1718, p. so. Cf. Sludir fi dor., V, p. 361,
56 POSTAV

Moldovenii dadeau si ci une or sa li se lucreze postav

pentru aceias1 impartire a darurilor de imbracaminte la Pasti.
Dar ceia ce se cerea mg des la Brasov din partea for nu
era postavul cu una sau doua pecetT, nici chiar adeva-
ratul postav, ci numal (boboul, cel prost de tot, cu care
se miluiaa la Curtea din Iasi cersitoriT,

I.

intru tot cinstit si prea-iubit al nostru, mai mare dum-

n[eajlui p[a]nu Mihaia, marel[e]-giudet de la cinstitul Brasea,
poftim de la m[i]l[o]st[i]vul Dumn[e]dzea tot binel[e] dumi-
tal[e], inpreunat O. fie cu tot cinstit oamenii dumital[e]. Alt,
de veT cerea dumn[ea]ta de noT a sti, sa stir dumn[ea]ta, cu
norocul MarieT Sale Domnu nostru sintem cu sanatat[e] si
cu bung. pac[e]. Alt[a], dam stire dumital[e] ca am trimis
pre Apostol acol[o] pentru treb[T] domnest[I] ce trebuescu
acmu la Past[I], boboae si camel, si cumanace 1 de miser, si
de sulite ce trebuescu MarieT Sale Tar acmu, si de o mas[a]
dbmnesca. Deci poftim pre dumn[ea]ta sa fie cu stirea du-
mitale, pentru vamas, sä le dzicl dumn[ea]ta O. nu inva-
luiasca de vama, ca nu putem tot trepada la Craiu, ca
dumneavoastra stit ca alts dat(al nu s'ati invaluit care ail
fostu lucrurl domnest[T]. Si au zis solul Borcea Ianus 2 ca
Taste invatatura de la Marie Sa Craia sä nu invaluiasca lu-
cruril[e] cel[e] domnest[i], ca nicT sit cad[e] sa dam stir[e]
MarieT Sal[e] luT Craia, pentru nemic. De lasta poftim pre
dumn[ea]ta. 1Sa fie dumn[ea]ta sanatos w xt AM1114 [ = in
Hristos ; amin]. U Ocna, Mart H.
Isith.mq; lints.xp4Tri;.

I In vecliime °rice 011rie se zicea cominac. V.. Studir fi doc., V, p,

526, No 1.
2 Viitorul .Craiil ardelean. Acatiu Barcsai. DecT scrisoarea poate fi din 1638
(vol. IX, pp. 18-9), cind acesta a Indeplinit o solie in Moldova. Cf. In vol.
IV, p. okan. Dar gi In 1643 Barcsai vine la Vasile Lupu (ibid, p. CoVIU).
fififeit sint slracii. Pentru postavurile ce li se del, v. gi § argint, an. 1652..
 NEGOTUL BRA§OVULIII CU ROmINII 57

t Priiatenul dumital[e] : Enachie Camaras Ocnoe i =de Ocna].

KA. (sic) aw. non. [=sluga Marii lor Voastre].
[Adresa slavona. Pecete verde, cu o pasere $i legenda... oratv...1.1
2.
rMatei-Voda judetului Mihai Eotvos. Formule slavone.]
Cateaciasta facem tire dumnitale pentru randul postavului
de dar[a]bantr: dup[a] cum Taste tocma si obiciaiul a to
timpii, trimis-am si acum pre omul nostru, pre Statie, ca
sa is postavul, sa-1 aduca aid, sa imbracam Curtea, cum
a slobozit $i Maria Sa, Cray. Derept aceaia pohtim si pre
dumneata, ca pre un bun priiaten si vecin de aproape, sä
n'aiba omul nostru vre-o opreaal[a], ci sa-s poata cauta lucrul cu
bun[a] pac[e] : cat[a] sam[a] de postav ne va trebui, sa is
pre seama noastra cu bani, cumu-1 va putea cumpara. Iar not
Inca vom avea a sluj[i] si a multemi dumnital[e]. Aciasta
pohtim pre d[u]mn[e]ta. [Tirgoviste, 7152 [1644], Martie 17.]
[Pecete mica exagonala, pusa pe hirtie id
3.
[Mates' -Voda care acelasi] si la bun[a] priiatnica nostra Mar-
gheta judeciasa cea batran [a], sApazTE [=sanatate]. Catra aciasta
facem tire dumnevoastra ca at fost zis dumnevoastra cum ca
avet neste postavu, de carel[e] ne trebueste pentru sluj[iltorii
nostri. Dec[i] e[ta] ca am trimes acol[o] cest om al nostru $i cu
catvas bani la dumnevoastra. Ce O. ne dat dumnevoastra cat[a]
sama de postavu ne va trebui, si sa luat acest[i] ban[i] cat am
trimes inteacrast[a] data ; Tar, cat bani vor mai ramane, Tar i vom
trimete dumnevostra, acum, far[a] de nici-o zabava. Cum
am luat si alta data postavu de la dumnevoastra, s1 tot s'au
platit pan la un ban, asijderel[e] $i acum Tar vom trimite dum-
neavoastra to banii deplin, cat vor face. De aciasta scriem
$i pohtim pre dumnevoastra. Sa fit dumnevoastra san[a]tos.
Amin. [7159 [1651], Aprilie 12.]
[Pecete mica, rupta 2.]
1 No 597-
I No 331.
I No 343.
58 rOSTAVUEt

4.
t La at nostru cinstit si mat mare, ca un parinte, jupan
Mihat s[e]e 030 (WHIM' row 1411WRCKI H npkra[pn] w rif
p45 Hach w Xlt ; amin [= mare judet al cetatit Brasovului
si pirgarii, etc.].
t De pururea am scris cu multa bucurie la al nostru cinstie
mat marea si ca un parinte jupan Mihal, BM CSAHT 4HCHA r rpam
ENIWBCK1, cu inim[a] bun[a] sicu slujb[a] plecat[a] Maria dumne-
talea, ca unlit pArinte. Vod[A] Marie Sa Inca iaste sAn[A]tos si
vesel : not inca asijdere. Pentru bani dumnitalea de postav,
Inca destul am snit, cat Dumnezeti va crede, si se'u dat in
mana slug!! dumneatalea ugh[I] 375, si am zis jup[a]nulta
Gherghi sa vie inpreuna cu omul dumnetalea ; pentru mestert
inca multemescu dumnetalea, ca unui pArinte, si de acmu
iar, in ce va fi pohta dumnetalea, tot vom sluj[i]. Numat
sA fit dumneta sdnatos ; amin. Ap. 251 [C. 1651,].
Ca un lector at dumnetale : Socol Cliuc[er].
[Pecete neinteligibilA, mica, ovalA cu inscriptia : Socol
Clucerul.]

5.
[Mates -VodA ; traducerea formulei slavone : Prea-iubitulur si
bunulut prieten si de aproape vecin al nostru, dumnealui Mihail
Etvesi, mare-judet at cinstitulut oral Brasov, IT dorim viata
lungA si sanatated Ci[n]stit[a] cartea dumnitale ci ne -at trimis, ve-
nitu-ne-ati, si de toate pre amAruntul [inte]les-am. De care lucru
scriindu-ne dumneata pentru rAndul postavulut, cu[m] ca n'ail
acum mesteriT postav gata de ce iaste treaba noastrA, ci sA fim,
ingaduitoriti pAnA la Lana noao, atunce sA fac[A] postav; ci
aceaia cum am putea not ingadui pang. la lana noao ? Crez
mesterit bin[e] s'au inteles cu not cum pan prea la VAsznes[e]nie
G[o]sp[o]d[i]ne2 sA fie postavul tot gata, ca iaste si vreamea sA -1
dam clar[a]bantilor. Dar, deaca ail stiut et atAta zAbavA, cad
nu ne -au spus de atunce, sA ne fim cAutat lucrul intr'altA

3 Inraltarea Domnului.
 NEGOTUL BRAVVIILD! CU/ 110MiN If 5q

parte, sa nu avem atata zmenteal[a] ? Ci acum iar pohtim pre

dumneata, ca pre un bun priiaten $i vecin de aproap[e], de
vreame ci nu ne dau el' acum postav sa ni s[a] imple ce iaste
treaba noastra, ci ne lass de zmenteall la acrasta vreame,
numai O. ne vie jar raspunsu Para zabava ; iar noi vom opri
lana, $1 vom trimite lana intealt[a] parte, de ni s[a] va grij[i].
lucrul nostru, deaca ei ne dau de atata zmenteal[a] ... Mai
9 dni, 7159 [1651]'.
[Pecete mare.]

6.

[Mate! -Voda catre acela$T.] Muhl san[a]tate $1 tot binel[el

pohtim de la mrill[o]stivul Dumnezeil sa-t har[a]zeasca domni-
tal[e]. Catra aciasta facem stir[e] dumnetal[e], pentru randul
postavului, ca numai ce ne tuiram si nof cunt vom mai scrii
dumitale, ca am fostu grait cu ace! oameni far de nic[i] -o
omenie, cu postavarii, sa 11 dam lan[5] de aic[i] $1 sa li-o
trimitem sa lucreaze, ca pentru sa ni s[a] umple seama
(sama) postavului, cat ne trebuestie I. Iar, cand iaste acum, nu
s[ä] aleage nimica $i nic[1] -o isplava nu iaste, $i tot sluj[i]torii
nostri sad ale[t] de astept $i nu s[a] pot duce pre la lucru,
ca acum iaste vream[e] lucrului casi[i], pentru sa le dam pos-
tavul, dupa cum ne -au fost obiciaiul aic[i] in tot timpii, $i
pentru ace! postavari nu ne putem cauta lucrul intr'alta parte,
sa ne ispravim acest lucru. Dec[!] pohtim pre dumneta
pantru acest lucru, ca pre un priiatin, sa le dal $i dumneta
porunca $1 'nvat[a]tur[a] $1 certare, sa ni ispraveasca intr'unCt
chip, $i sa ne umple cat[A] seam[a] de postav ne trebue, sail
sa ne fac[I] dumneta $tir[e], de vream[e] ce nu va f[i] nici-o is-
prava, sa stira $1 s[a] slob[o]zim sluj[i]torii nostri, sa s[a] duel pre
la lucru $i s[A] nu mai saz[a], $1 omul nostru carel[el iaste acil,
sa mai faca cheltuial[a] de atata vream[e], $i de acel lucru
nimica nu s[A] alege ; ce sa ne mai clutatn intealta parte, daca
vream[e] ce avum atata zabava $1 nimica nu s['ati] ales. De

3 Bib?. Ac. Rom., documente ; Sturdza, In An. Ac Rom , VIII, pp. 248-9.
bil POSTAV

acTasta scrim si pohtim pre dumneta. Su fii dumneta san[g]tos.

Amin. [7159 [1651], Iunie 22.]
[Pecete mica, rupta '.]
7.
t Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zeml. vlah[i]scoe.
t Bunuluf nostru priiaten si vecin de aproape, in toat[g]
vreamea nevoitor, dumnealui jupanul Hangsil Mancgs, ma-
rele-judet al cinstitei cetgti Brasovul, sanatate $i tot binele
poftim dumital[e] de la Dumnezeil. Pricina cartil iaste intliti
a cerceta buna san[g]tatea dumital[e]. A doao, ca sg. facem
Sire dumital[e] ca iat[a] ca trimisem acil pre dumnealui
Iorga starostea 2 pentru postavele ce facem in tot timpii, de
treaba sluj[i]torilor nostri, ca sg tocmeascg. cu mesterii de
acolea, sg l[e] facg. Pentru care poftim si pre dumneata, precum
a! fost si mai nainte intr'ajutor la toate treabele noastre, si
acum punem pe dumneata la osteneaal[g] a chema pe mes-
tern' aceia innaintea dumitale, sa sa facg tocmeala, si poftim
pre dumneata, cat s'ar putea sg sg faca tocmeala cu pret
mai jos den cum era mai nainte, cad aiave s'ail vgzut cu
estimpu au fost 'Ana foarte efting. i dupg cum sg va face
tocmeala, sg avem de la dumneata Sire, $i vom trimite o
suma de bani arvung innainte. insg ye! sti dumneata cg de
tot postavul ne trebuescu 240 de bucgti, Si tot albastru sg-1
facg, iar ros sa nu fie nimic. i no! aseamenea vom fi da-
tar[i] a face pofta dumital[e]. AcTasta. i mila lu! Dumnezeil
sa fie cu dumneata.
Noem. 23 d., 1. 7206 [1697].
De bine voitor dumital[e] : /o Costandin Voevod.
[V° :] f Bunulul nostru priiaten $i vecin de aproape, in
toat[a] vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Hangs
Mancgs, marele-judet al cinstite! cetgt Brasovul, cu multi{
sanatate sa sa dea.
[Pecete mare rotunda al
I N° 345.
2 De negustorl, probabil.
g No 358.
 NEGOTUL BRA§OVULUI CU Roximf 61

8.
t Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu. zeml]i] vlah[i]scoe.
t Bunulul nostru priiaten §i' vecin de aproape, in toatg
vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Hang§ Mancg§,
marele-judet al cinstitel cetgtf Bra§ovul, sIngtate Si tot binele
poftim dumital[e] de la Dumnezeu. Cartea ce ne -al trimis
dumneata, o am Iuoat, 0, intelegand de bung sangtatea dumi-
tal[e], ne -au pgrut bine. Alalte ce ne -al scris dumneata, am
in %eles. Pentru rAndul postavelor ce am fost poftit pre dum-
neata ca sg sg faca tocmeall cu me§terii, sg ni -lu facg, cum
ca a chemat dumneata me§terii, §i s'au tocmit bucata de
postav cgte t' 13 p', de aciasta multumim dum[i]tale cad al
fost nevoitora de s'ati fgcut tocmeala mai eftin cleat anti.
i iat[g] ea acum trimisem cu omul nostru t' 1.500, sg sg
dea me§terilor postAvari innainte, ce iarg§ii punem pe dum-
neata la osteneal[a], sa cheml pre me§teri sg li sg dea banil,
§i poftim pre dumneata ca sg le dai porunca : intgiti, sa facA,
postavul bun, cg uniorea 11 fac bun, iar alte ore 11 fac mar
prost ; ce sg fie porunca dumitale sg-1 facg bun, §i sg nevo-
iascg pang in sfar§itul le Fevrarie sa gAteasca tot postavul,
cg WA pang atunce sant 3 lunT, §i destulA vreame iaste. Ce
sa nu ne sg facg zminteala. Noi incg aseamenea vom sluji
dum[i]tal[e]. $i, cu aciasta sfg.r§ind, mila lui DumnezeA sg
fie cu dumneata.
Ot Tgrgovi§te, Dichm. 5 dn., It 7206 [1697].
De bine voitor dumital[e] :
.lo Costandin Voevod.
[V°:] t Bunulul nostru priiaten §i vecin de aproape, in toatg
vreamea de bine voitor, dumnealui jupgnul Hang§, marele-ju-
det al cinstitel cetat Bra§ovul, cu multg sangtate sg sg dea.
[Pecete mare rotunda 1.]

1 N° 366.
(:) POSTAV

+ io Costandin Voevod bj. mist. gospodinu zemle vla-

hilscoe.
t Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toat[g]
vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Hangs Mancgs,
marele-judet al cinstitei cetat Brasovul, sangtate $1 tot binele
poftim dumitale] de la Dumnezeu. Cartea dumitale ne-au
venit, si de sangtatea dumitale ne -au pgrut bine. Alalte ce
ne-al scris dumneata, am inteles, cum el s'aii dat banii mes-
terilor postrtvari, si, pentru postav, au zis cg pan in sfgrsitul
ui Fevruarie nu-I vor putea On, iar a treia sgptgmang den
Fevruarie va fi gata. De aciasta vei sti dumneata cg, deaca
sg va zgbovi pang atuncea, cum ail zis er, a treia sgpta-
mgn[a] den Feiruarie, atunce sa chiiarna ca iaste in sfarsitul
lui Martie, si nici intr'un timpu pe acea vreame nu ne -au
venit postavele. Ce poftim' pre dumneata sg le dal poruncg
ca sg inbarbateaze cu lucrul si, de nu vor putea gad tot
postavul, iar mgcar jumatate de postav Ong in sfgrsitul lui
Fevruarie sa fie gata, adecg la Ilsatul secului de postul cel
mare, cg atunce lgsgm not sec. Alta, facem stire dumitale cg
iat[g] cg am trimis pre boiariul nostru Draghici Spgtarul ca
sg tocmeasca cu mesterii sforari 1.50o de papusi de sfoar[1],
eg numal atata ne trebue ; alte dgti fAceam mai multg, iar
acum aciasta ne trebuiast[e]. Ce sg fii si dumneata intr'ajutor,
ca doar s'ar tocmi mai efting, cg am inteles cg si canepa
destulg s'ail fgcut pe acolo. Si sg dai dumneata poruncg
mesterilor, aciasta sfoar[g], de nu o vor putea face pgn in
sfarsitulg lui Fevruarie, iar la Mart sä fie toatg gata. Iat[g]
cg si bani am trimis innainte woo t[a]l[eri], sa 11 sa dea, si,
dupg ce vor gat' toatg sfoara, atunce le vom da si alalt
bani. Asijderea am trimis cu boiariul nostru Draghici Spat.
si niste cositor ca sa tocmeascg, sg ne facg niste tipsii, precum
am dat izvod, si am trimis tot cositor ales, neamestecat, ce
poftim pre dumneata sa dai poruncg ca aceala mesterilor :
una, intaiti ca aceaste tipsii ne trebuescu in grab[1], ca sg
e dai dumneata grij[g], ca mesteri vor fi multi, a lucra la
 NEGOTUL I3RASOVULUt CU ROMiNd 63

cositor, ca sa grabeasca sa le faca, $i pan in 3o de zjl[e]

sa le gateasca, ca ne trebuescu ; a doao, sa le poruncesti
dumneata sä nu amestece cositoriul, ce sä-1 lucreaze asa
curat precum 1-am trimis, ca, dupa ce ne vor veni tipsiile
acealea aid, vom sa topim o tipsie de acealea, sa cercam
sä spoim niste vase. Deci atunce sä va cunoaste, ca, de vor
amesteca cositoriul, nu O. va putea spoi la arama. Ce poftini
pre dumneata sa le fad porunca ca sä nu-1 ameastece, $1 sä
grabeasca sä ne le &easca precum am zis mai sus. Si noT
Inca a sluji dumital[e] datorl vom ramanea. Aclasta, $i mila luT
Dumn [e]zeti sä fie cu dumneata.
Dech. 25 d., 1. 7206 [1697].
De bine voitor dum[i]tale : Io Costandin Voevod.
[V° ;] f Bunulul nostru priiaten $1 vecin de aproape, in
toat[a] vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Hulas
Manca$, marel[e] -judet al cinstitel cetat Brasovul, cu multa
sanatate sa sa dea.
[Pecete mare, rotunda'.]
W.
t Io Costandin Voevod bj. mist. gspdnu zemle vlah[i]scoe.
Bunulul nostru priiaten $i vecin de aproape, in toata vreamea
de bine voitor, dumnealui jupanul Hana$ Manca$, marele-
judet al cinstitel cetat Brasovul, sanatate $1 tot binele poftim
dumitale de la Dumnezeil. Cartea ce ne-ai trimis dumneata
cu boiariul nostru Draghicl Spat. o am luoat, $i de a dumi-
tal[e] buna sanatate priiateneaste ne-am bucurat. Alalte ce
ne -al scris dumneata, am inteles. Pentru randul postavelor,
cum ca in sfauitul acestiT luni a lu Ghenarie vor fi 100 de
bucat gata, numaT sä trimitem caar[e] sa 1[e] radice, $i pan
in sfarsitul lul Fevruarie vor fi Inca 100 de bucati gata, de
adasta iat[1] ca de adasta data le trimisem cu boiariul nostru
Draghicl Spat. t[a]l[erl] 500 $1, cu alt t[a]1[erl] 500, ce s'aii dat
mai nainte, fac trap[erl] i000. Iar card nu trimisem acum sa
radice postavul, ca nu ne trebuia$te asa in grab[a], ce sa
I No 359
64 POSTAV

stea postavul acolo la mesteri, si sit le dal dumneata po-

runca ca pana in sfarsitul lui Fevruarie sit mal gateasca
Imo de bucati, ca atunce vom trimite caara de vor radica
cite doao sutelrej de bucati, de le vor aduce deodata, si
atunce le vom trimite si ceialaltl banT. Pentru randul sforii,
cum ca s'ati facut tocmeaala miia de Opus! citte 21 trallredl,
Inultumim dumitale citce al fost nevoitora de s'ail tocmit
mar eftinti ; de care, precum s'ati legat el in zapisul for ca
pan in sfarsitul acestif lung sit dea o suma de sfoar[a], Si
pan in sfarsitul lu Fevruarti sit dea alta sumit de sfoara,
iat[it] ca am invatat pre boiariul nostru Dritghici Spat., cata
sfoarraj va fi acum gata, sit o radice sit o aduca aici, si
le-am maI trimis Si banr t[a]l[eri] woo, ce, dandu-le boiariul
nostru banil, poftim pre dumneata sit dal' poruncit sforarilor
ca sit sit tie pre tocmeala ce s'ail legat in zapisul lor, pan
la Mart sit plineasca toata sfoara. Pentru ritndul cositoriulul,
cum ca s'at1 tocmit cite un zlot ocaoa, de aclasta prea multa
plata vor sit is dumnealor mesterii, cam pretul cositoriulul
iaste un taler ocaoa, si acum lucrul vine Tar mar la un taler ;
ce foarte scumpu iaste, crez : nob am cumparat si aici niste
tipsil de cositor, de Dantca, asa lucrat gata, de la niste
negutator[i], si am cumparat ocao ate un galbeng ; care
Taste alt fella de lucru: ca stir dumneata ca lucrul de Dansca
tot iaste mar bun decitt cum lucreaza acif la Brasov. Tar
acum cositoriul acela ne vine mar 2 lei ocaoa. Irma, deaca
s'ail tocmit asa, acum n'avem ce face ; iat[a] ca nor am
trimis baniT cu boiariul nostru, sa-1 dea, si sa is vasele, sit
ne be aduca. Aclasta, si mila luI Dumnezeil sa fie cu dumneata.
Ghen. 22 d., 1. 7206 [1698].
De bine voitor dumitallej : lo Costandin Voevod.
[171 : f Bunulul nostru priiaten si vecin de aproape, in
toatrg vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Hanas
Mancasti, marele-judet al cinstitei cetatT Brasovul, cu multa
sanatate sit sit dea.
[Pecete mare rotunda 1.]
1 No 361.
 NEGOTUL BRAVVIILUI CU 11011iN11 65

II,
t Io Costandin Voevod, bj. mist. gsdnu zeml. vlab[i]scoe.
t Bunului nostru priiaten §i vecin de aproape, in toatg
vreamea de bine voitor, dumnealui jupgnul Hanks Mancgs,
marele-judet al cinstitei cetat Brasovul, sgngtate $i tot bi-
nel[e] poftim dumital[e] de la Dumnezeil. 2 cinstite cart' ale
dumitale, una de la Fev. I d., $i alta de la Fey. 6 d., le-am
luat $i, de bung san[A]tatea dumital[e] inteleggnd, ne-au pgrut
bine, $i am lgudat pe Dumnezeu. Alalt[e] ce ne -aT scris dum-
neata, am inteles. Pentru rgndul postavarilor, ca sa le trimitem
baniT, cg si ei zic cg pgn in sfa'rsitul lul Fevruar vor ggti
postavul, de aciasta $i mai nainte am fi trimis ; numaT veT
sti dumneat[a] cg $i noT, den mila lul Dumnezeti, am avut o
nunta in casa noastrg, a unii fiice a noastrg 1, ce, stand de
treaba aciasta, n'am putut nici dumitale sa dam rgspunsul mai
curgnd, nici banil sa trimitem ; iar acum, trecgndu-sa nunta,
iat[a] cg trimisem iar pre sluga noastrg Stan Brasoveanul
acolo, cu care am trimis si postgvarilor t' woo, ca sit le dea ;
$i, pentru caar[e], Inca am poruncit sa mearga acolo sa incarce
postavul; ce, viind cargle, sa fie $i postavul gata sal radice.
Si, dupg ce va veni postavul aici, atunce, cati bani vor mai
face, le vom trimite. Si, pentru randul sforii, incg poftim pre
dumneata sa poruncesti sforarilor, dupre cum si eT s'au
legat el pan in sfgrsitul lul Fevruarie vor gat' o seamy de
sfoar[g], iat[g] ca pgn atunce mai sent vre o 13 zile, ce, pang
va fi Stan Brasoveanul acolo, si pgn a veni cargle sa radice
postavul, sa neyoiascg $i eT sa ggteascg acea sums de sfoar[g],
sa o porneascg. Pentru tipsile de cositor, le-a0 adus, $i mul-
tumim dumital[e] cgcT aT fost nevoitor de s'ati trimis la
vreame. Si, cu aciasta sfgrsind, mila lu! Dumnezeti sa fie cu
dumneata. Fey. 15, 1t 7206 [1698].
De bine voitor dumital[e] :
Io Costandin Voevod.

' La 5 Februar Domnul astitorise pe files sa Ilinca cu Scar'at Mavrocordat

fiul Jul A lexandru Exaporitul (Iorga, Documente Irivitoare la Constantin -Voa
Brincoveanu, Bucureltl, 1901, p. 168).

75703. Vol. X. 5
6
POSTAV

[V°.] Jr Bunului nostru priiaten $1 vecin de aproape, in toatd£

vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Hang$ Manca$,
marele-judet al cinstitei cetatti Bra$ovul, cu san[a]tate sa
s[g] dea.
jPecete rotunda, mare 1.]

12.
.-1- Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnci zeml. vlah[i]scoe.
-i- Bunulul nostru priiatin Si vecin de aproape, In toat[a]
vreamea de bine voitor, dumnealul jupanul Andrea$, marel[e]-
judet al cetatii Bra$ovul. Sanatate pohtim dumitale de la
Dumn[e]zeti. Cartea ce al trimis dumneata, au venit, $i de
san[A]tatea dumital[e] ne-am bucurat. Ala lte ce ne-ai scris
dumneata, am inteles. Pentru randul postavului, cum ca iaste
gata, $i zici dumneata ca O. trimitem cai s1-1 radice, $i banii
ce ail ramas, O. sa dea postgvarilor, de acIasta iat[a] am po-
runcit ispravnicilor nostri de la Campina ca sa trimit [A] cal
$i, pentru zablgil de invalitul postavului, neafiandu-sa aid, am
poruncit iar de la Campina sa trimita, $[i] iat[a] ca. trimis-am
$i foit[a] ; ca sa vezi dumneata ca acest postav au fost sa facg
postavariI precum semneaza in foit[a , cate bucgt cu pecef $i
cate far peceti, $i ye! vedea dumneata $i pretul precum s'ati
tocmit, $i, cati ban! ail mai ramas, iat[a] ea i-am trimis. Ce
acum pohtim pe dumneata, cat s'ar putea mai curand sa sa
radice postavul de acolo, $i pentru voia noastra sa pohtest [I]
dumneata pe comendantul den Brasov ca sa dea catty a
Neamti ajutor, sa vie cu postavul pang la hotarul tgral, adeca
pan la Predeal, ca sa n'aiba postavul vre o zaticneall. Ce sa
nevoesti dumneata ca sa s[a] dea un ajutor de la cetate, ca
sa-I aduca far de primejdie pan la hotar, ca acolo am triads
sluj[i]tori de a! no$tri, de vor veni cu postavul. Aclasta, $1
mila Id Dumnezeti sa fie cu dumneata. Fey. 26 d., It 7213
[17(351.
De bine voitor durn[i]tal[e : lo Costandin Voevod.
Iat[g] ca scrisem $i noi o carte la comendantul, de-I pohtim
I No 362.
 NEGOTUL BRAVVeltlf C17 sombre 67

ca sa trimita catva Neamti, ajutor, pan va treace postavul lo-

curil[e] ce sant cu grij[4]; ce dumneata Inca sa nevuest[I], ca
acIasta Taste maT mutt pentru folosul si ajutoriul cetatii dum-
n[ea]voastra.
/Foiiii."
j- Foit[i] de postavel[e] ce s'ati tocmit sa s[a] faca la Bra-
sov, cum semneaz[a] in jos anum[e] : Fev. 26 d., P 7213 [1705].
-1- 130 bucatT postav vearde, cu 2 pecet bucata,
po t' 14 cTn. [=--adeca] t' 1.820
t 20 bucati postav ros, iar cu 2 pecet, bucata
po t' 14 cTn. ti 280
f 120 bucatT postav albastru, far peceat[e], bu-
cata po t' 10 dn. t' 1.200
dn. t' 3 300
Denteacesti s'ati trimis intaiti tt moo.
S'ati trimis pa urm[a] iar t' woo.
S'au trimis si acum t' 1.300.
[V° :] j- BunuluT nostru priiaten si vecin de aproape, in
toat[a] vreamea de bine voitor, dumnealuT jupanul Andreas
Reiter, marel[e]-judet al cetatiT Brasovul, cu san[a]tate sa
s[ä] dea.
[Pecete mare rotunda 11

13.

Io Costandin Voevod bj. mist., gsdnu zeml. vlah[i]scoe.

-j- BunuluT prliatin si vecin de aproape, in toata vreamea
de bine voitoria, dumnealui jupanul Ghiorghe Fetchel, marele-
judet al cinstiteT cent' Brasovul, san[a]tate si tot binele
pohtim dum[i]tale de la Dumnezeii. Cartea ce ne -ai trimis
dumneata, au venit, si de sanatatea dum[i]tale ne -au parut
bine. Alalte ce ne.aT scris dumneata, am inteles. Pentru dum-
nealur raposatul Andreias Reiter ce era judet, ne scriT dum-
neata ca s'ail Intamplat de s'ag dat datorie cea de obste.
De acIasta foarte ne -au parut rau, ea dumt3ealuT era om bun

I NO 391.
68 POSTAV

si priiatin, de ne intelegeam bine cu damsel si ne cguta tre-

bile ce aveam. Dar, deaca au fost voia lul Dumnezeti asa,
n'avem ce face, cg to vom sa facem acea cale. Dumnezeti
sg-1 iarte. Iar cum cg al statut dumneata de esti acum judet,
ne -au pgrut foarte bine, de vreame ce dumneata esti al
nostru priiaten vechiti, si stim ca si cu dumneata ne vom In
teleage bine de ce ne vor fi trebile, si dumneavoastrg incg,
ce trebr veST avea, scriindu-ne de ceale ce va fi pen putin %a
noastrg nu ne vom apgra. Dup[A] aciasta pohtim pe d[u]m-
n[e]ta cg am tocmit cu mesterif postavare de acolo, ca sg ne
facg niste postav de treaba slej[i]torilor, de Pasti, precum
avem si zapisul for ; Inca dumnealul raposatul Andreias Reiter
judetul, Du mnezeti sa -1 iarte, au fost la mijloc de ail facet
tocmeala cu postavaril, carele le e tocmeala, la mijlocul lei
Fev[ruar] sa fie postavul gata. Acum iatA cg si pan la mij-
locul luT Fev[ruar] au rgmas numal 2 saptamAnT ; ce pohtim
pe dumneata sg le daT porunca pang la acea vreame sA-1
gateasca. NoT le-am fost dat si bani innainte, t' 1.500, si, de
ceialalp catT maT fac, am zis, dupg ce vor gati postavele, sg le dam
si aceia. Ce, cum. vor isprAvi, sg avem stire, ca sa le trimitem si
banil ce ail rgmas, si sg trimitem si carg, sg radice postavul.
Alta, osebita carte a tot cinstitul Sfat al cetatiT incg ne -au venit,
in care vg regalr dumneavoastrA pentru dajdea aciasta a
dobitoacelorti, ca sa n'aiba oamenil de tara dumneavoastra
supgrare : de aciasta ne-atti fost scris dumneavoastra si maT
nainte, si am dat raspunsul cum a de mare pas s'ail scos
aciasta dajde pe dobitoace, O. dea cu totiT, si striinT si pg-
manteanT, pan si nob insine ne platim dobitoacele ce avem ;
iar Incas am rgspunsu, si intal, si acum, cum ca dobitoacele
ale dumneavoastrg judetilor si ale falnogilor vor avea paace,
iar alp oamenT de tara dumneavoastrg, ce sant trecup cu
dobitoacele for aicT in taar[g], aceia vor da top, cg n'avem
ce face. Numal de aceia ce scrieti dumneavoastrg cg yin cu
cargle for sg radice vinerT si alte bucate de aid din Cara, si
cum cg i-ar fi apucand la Rucgr pe unde trec, sg-s plAteasca
vitele ce au la carg, iat[a] ca indata am poruncit si vame-
silor de la Rucgr, si boiarilor carir umblg cu dajdea do-
 NEGOTIIL BRA§OVIILIII CU ROMNIf 69

bitoacelor, pe aceia sa-i lase in buns pace, si nu vor avea

nicl -o suparare. i, cu aclasta sfArsind, mila 10 Dumn[e]zeu
sa fie cu dumneata. Ghen. 30 d., It. 7215 [1707].
De bine voitor dum[i]tale : lo Costandin Voevod.
Alta, pohtim pe dumn[ea]ta sa ne trimit pe jupanul Ghiorghe
Mai argintariul, ca avem niste arginturi sa ne lucreaze; ce
O. vie sa ne tocmim si sa.-I dam argintul, si sa va intoarce
acolo de va lucra, ca tot dumnealul ne -au lucrat si mai
nainte. Multumim dumitale de darurile ce ne-ai trimis.
[V°:] -I- Bunulul nostru priiaten si vecin de aproape, in
toata vreamea de bine voitoriti, dumnealui jupanul Gheorghe
Fetchel, marele- jude ;u al cinstitei cetati Brasovul, cu multa
sanatate sa sa dea.
[Pecete mare, rotunda'..]
14.
t Io Costandin Voevoda bjiiii mlstiiti gspdril zeml[i] vlah[i]scoe.
T Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toat[a]
vreamea de bine voitoriti, dumnealui jupanul Ghiorghie lechel,
marele-judet at cinstitei cetati Brasovul. Muhl san[a]taate si
alalt tot binele de la Dumnezeil poftim ca sa daruiasca du-
mitale. Pricina cartii acum de clast[a] dat[I] catra dumneata
nu iast[e] de alt Rir cat pentru randul postavelor, a, scriin-
du-ne dumneata in trecutele zile cum ca ar fi zis mesterii
postavarr ca, dupe cum ne iaste tocmeala cu dansii, si dupe
cum sant legati in zapisul lor, la zi vor fi toate postavele
gata,acum dara si no!, stiindu-ne vorba si tocmeala cu dansii,
dupre cum au trimis si zapisul lor, ce neau facut la mama
noastra, den carele mai pe largu vei inteleage dumneata ca
zioa lor iaste la sfarsitul lunil acestiia a Id Fevruarie, ade-
cate acum Vineri ce vine, si, si pentru randul banilor, iaras veT
vedea dumneata den zapis ea tocmeala noastra pe tot pos-
tavul iaste t' 3.58o : denteacestea datu-le-am and au venit
aid de ne -au adus zapisul, ti 1.50o, iar ti 2.080, ce mai rama-
sease, iata ca-I trimisem si acestea cu slugs noastra, acesta

1 N° 402.
70 P OSTAV

carele va aduce dumitale cartea, si am trimis si 5 cart

pentru incarcatul postavelor. De care poftim pre dumneata
sa poruncesti mesterilor ca sä inplineasca toata suma pos-
tavulul dupre cum le scrie zapisul, si sa.-1 invaleasca in neste
zablae, sa 1 leage bine, sä-1 grijasca pe cum stir' el, si sä-1
incarce pen earl, sa.-1 asaze, ca sa1 aduca cu o zi mai nainte.
i iar poftim pe dumneata ca sa le zici sa vie si denteansii
unul inpreun[a] cu postavele pan aid, ca sa vedem cum sant
postavele, si sant deplin, au nu sant; asa ne-ar fi voia sa vie
cu un mester cu dansele aid, nu doara ca. va O. le poarte
pe cale vre o grija cevasi, ad sa le pazeasca, ca pe cale le
vor purta grija oamenii nostri cel ce le vor aduce. Numal.
pecum zicem si maT sus, cat sa sa afle si unul den mesterl
aid, sa vedem, deplin sant, nu sant deplin, si cum sant, si,
cad va veni, nu-1 va fi osteneala in pagub[a], ca, de va fi
fost anul bun si deplin, il vom si darui cu cevas. Asijderea
si pentru randul clopotuluT ce iaste la clopotariii, poftim pre
dumneata ca sa-I zici, acum cu invartijirea caralor acestora
ce yin ca sa radice postavul, sa incarce si clopotul inteurt
car, ca sa ni-1 aduca '. I-am fi trimis si baniT, dar n'am stiut
de cat[e] oc[a] va fi exit, ca sa stim cati bad ii vom trimite,
ca nu ne-au facut stire; iar, dup[a] ce-1 vor aduce, it vom trage,
si, pe cat[e] oc[a] va fi esit, ii vom trimite dumisale toV baniT
deplin, ail sa trimita dumnealuT un om inpreun[a] cu clo-
potul, ca sa-I dam banil la omul dumisale. De aciasta poftim
pre dumneata. i mila lui Dumn[e]zeil rugam ca sa pazeasca
pre dumneata pururea. Fey. 24 dni, 1' 7215 [1707].
De bine voitoriii dumitale : la Costandin Voevod.
[V°:] BunuluI nostru prliaten si vecin de aproape, in toat[al
vreamea de bine voitoria, dumnealuT jupanuld Ghiorghie Ie-
chel, marele-judet at cinstiteT cetati Brasovuld, cu san[a]taate
sa s[a] dea.
[Pecete mare rotunda 2.]

' V. la § argint, scrisoarea din 14 Februar 1707

2 N° 397.
 NEGOTIIL BRAVVIILIII CU BOMibig it
15.

t Io Costandin Voevod bjiiti mlstliu gspdrti zemr. vla-

hiscoe.
j- Bunulul nostru priiaten $1 vecin de aproape, in toat[a .1
vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupanul Ghiorghie Iet-
chel, marele-judet al cinstitei cetati Bra$ovul, multi;, san[A taate
$1 alalt tot binele de la putearnicul Durnnezeti poftim ca sa,
dgrulasca dumitale. Prieteneasca cartea dumitale ce ne-ai
trimis, ne -au venit, $i, de a dumitale sanatate intelegand,
ne-am bucurat. Alalte ce ne -aT scris dumneata, am inteles.
Pentru randul postavelor, cum ca s'ati radicat toate deplin,
$1 s'ail trimis, viind $1 den mesteri unul aid, vei $ti dum-
neata ca ail venit, $1, aducand postavul, 1-am vAzut, $1 iaste-
bun, ne-au placut ; de care foarte multumitn dumitale de
osteneala, cad al fost nevoitor la aciasta treaba a noastra._
Acum iar mai poftim pre dumn[ea]ta, ca ne mai trebuescu
Inca 44 de buca.t de postav de cel far de peceate $1 iat[a]
ca am trimis $1 baniT cati fac, 451 t[a]I[erl], adec[a] bucata.
cgte t[a]l[eri] 10,33, ca a$a 1-am platit $1 celalalt. Ce dumneata
sa facT osteneal a] O. chemi pre me$teri, sa le porunce$ti ea
sa munciasca sa ne cApuiasca $1 acest postav deplin, cat vor
putea mai curand, sa ni.1 aduca cu o zi mai nainte, cu iat[A]
ca am trimis $1 omul nostru acum, ca sa-1 incarce, sA-1 aduca,.
$1 i-am poruncit, pentru mai grabul, sa-1 pue pe cal $1 sa-1.
aduca pe la Campina, ca ne Taste voia pan in to zile sa fie
postavul aid. NumaT sa zici dumneata me$tirilor, candu-1 vor
incarca, O. invaleasca postavul bine, sa-1 leage bine, sa-i
grijasca cum trebuiaste, ca O. nu sa strice pe cale, $i, dupre
cum mai sus, poftim pre dumneata, cat sa va putea mai
curand sa-1 gateasca, ca sa ni-1 aduca far de zabava, ca ne
trebuia$te, $i noT foarte vom multumi dumitale. Me$terui
clopotariul Inca ail venit de ne -au adus clopotul, $1 ce au
avut a-$ cauta, $1 cu noT, $i cu altil, $'au cautat, $i Tat g cif
vine innapoi, mai are sa ne mai facg un clopot ; ce, dup[a]
ce-1 va isprtvi, vom trimite de-1 va aduce $1 acela. i sa ne
erti dumneata cad la multe to supargrn de fad osteneal[g]
 POSTAV

pen tru nor. NoT Inca Ia cele ce ne veT pofti dumneata, gata
vom fi a face pofta dumitale, 5i, cu aciasta de aciast[1] dat[a]
sfarsind, mila Iul Dumnezea sa pazeasca pre dumneata pu-
rurea rugam.
Mart 1 i dni, leat 7215 [1707].
De bine voitoriii dumitale : lo Costandin Voevod.
[V°:] t Bunulul nostru priiaten $i vecin de aproape, in
toat[a] vreamea de bine voitoriti, dumnealul jupanului Gheor-
ghie Ietchel, marele-judet al cinstitel cetati Brasovului, cu
sanatate sa s[a] dea.
[Pecete mare, rotunda'.]

16.

t Io Costandin Voevod bj. mist. gsdru zeml. vlah[i]scoe.

t Bunulul nostru priiaten $1 vecin de aproape, in toata
vreamea de bine voitoria, dumnealul jupanul Ghiorghe Fet-
chel, marele-judet al cinstitel cetatil Brasovul. Sanatate $i
tot binele pohtim dul4litale de la Dumnezeu. 2 cinstite carti
ale dumitale, ce ne -al trimis : una maT nainte, alta, acum pe
urma, de la 8 dni acestii luni, le-am luat, $i, intelegand de
buns sanatatea dumital[e], ne-am bucurat. Alalta ce ne -al scris
dumneata, am inteles. Pentru vinurile ce am fost trimis du-
mital[e], cum ca au venit, sa dea Dumnezeil si la anul cu
san[a]tate. Pentru clopote, cum ca le -au varsat clopotariul $i,
nefiindu gata ca sa sa, fie trimis cu carale ceale maT de nainte,
zicl dumneata ca pana astazi vor fi gata, numal sa trimitem
car[a] O. le radice, ce iat[a] ca numal decat am poruncit Ia
Rucar, O. vie un car sa le incarce. Ce sa fie $i porunca du-
mital[e], incarcandu-le, sa vie $i clopotariul inpreuna cu do-
potele, ca sa ne socotim cu dansul, $i sa-T platim. Pentru
oeritul de an, cum a n'ati fost ajunsu cartea ce am fost
facut dumital[e], ce au fost luoat oerit, $i ne pohtesti dum
neata ca sa sa tie in seam[a] estimpu, de aciasta veT sti
dumneata ca estimpu daii oerit cu totii, $i boiari marl' $i micT,

I NO 403.
 NEGOTUL BRA§OVIILUt CU ROMINII 73

$i mlnastiri, fiind al treilea an, iar inca$T pentru oeritul du-

mitale vom socoti ; numai trimite dumneata cartea maT nainte
la pAstorir dumitale, sa o gaseasca oiariT la dansiT, $i ce sa
va putea, pentru voia dumitale tot vom face'. Alta, iat[A] ca
am trimis pe cest negutator al nostru, pe jupanul Manu12, ca
sä tocmeascA neste postavti de treaba sluffiltor[i]lor nostri, de
Pa$ti, cu al dumneavoastra me$teri postAvari de acolea ;
insa semnam $i dumital[e], sa $tiT a ne trebuescu 28o de bu-
cAtT albastre far de nicT -o peceate, $i 70 de bucAti de cel
cu 2 pecetT, $i acest cu 2 pecetT sa fie catava suta albastru
$i celalalt vearde, $i acest postav trebuiaste sa fie gata la 20
de zile a lu Fev., $i pan la sfArsitul lu Fevrarie sA fie tot
postavul adus aici, cad de la zi IntAT a lu Mart sa dau pos-
tavele la sluj[i]tori. Pentru care luau pohtim pe dumneata ca
innainte dumitale sä sa facA $i tocmeala cu postIvariT, $1 sa
alba $i porunca dumitale, sa, Lea $i postavul tot bun, sa nu
fie penteansul rau, precum pururea faca, $i sa vie $i tocma
la cotT, adecI deplin, sa nu fie vre o lipsA, $1 saT intaresti
dumneata cu porunca, ca sa sa. gAteasca pan la vreamea
aceaia, sa nu ne dea de vre o zminteal[a]. Iat[a] ca $1 ar-
vuna le-am trimis tt moo, $i, dupA ce vor gal postavul, le
vom da $i ceialalti bani, numai sa avem de la dumn[ea]ta
tire precum s'aii tocmit $i cel far peceate $1 cel maT bun,
cu 2 peCeti, sa Stimu. Alta, in trecutele zile fostu-ne-aT scris
dumneata 2 cArtT, cand all venit ginerile dumitale, jupanul
Ghiorghe Taco : una de la dumneata, alta ne-au scris tot
cinstit Sfatul dumneavoastra ; ce atunce n'am dat raspunsu
acelor card, fiind dumnealul mergatoriii la Sibiiu, den po-
runca dum[i]tale, si ne -au zis ca va veni iar pe aid ca sa is
raspunsul cartilor acelora ; ce dara $i noT asteptAm pe dum-
nealui sä vie, $1 cu dumnealul, ce va fi raspunsul acelor art!
vom da dumneavoastra. Si, cu aciasta sfAr$ind, mila luT Dum-
n[e]zeil sa fie cu d[u]mn[ea]ta. Noem. i5 d., It 7216 [17o7].
De bine voitor dumitale Io Costandin Voevod.

I Pentru oierY $i oierit, v. capitolul respectiv.

2 Mano Apostolo.
74 POSTAV

Pocloanele ce ne-ai trimis dumneata, Inca leati adus, si

multumim dumftitale.
[V° :] Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toata
vreamea de bine voitoria, dumnealu! jupanul Ghiorghe Fet-
chel, marele-judet at cinstitei cetati Brasovul, cu multa
san[a]tate sa s[ä] dea.
[Pecete mare rotunda' ]
17.
t Io Costandin Voevod Wit mistiti gspdrti zeml. vla-
hiscoe.
Cinstitului bun priiatenul nostru si de aproape vecin,
in toata vreamea de bine voitora, dumngalui jupanul Ghior-
ghe, marel[e]-judet at cinstitei cetati Brasovul, sanatate si tot
binele pohtim dumital[e] de la Dumnezea. Pricina cartii nu
iaste alt, far cat ca sa facem stire dumital[e] ca iat[a] ca tri-
misem pe cest negutatoria, pe jupanul Manul 2, ca sa vaza
pentru randul postavelor ce am tocmit mai denainte cu mes-
teril postavarii de acolea, cu carii ne iaste tocmeala ca, pan
in sfarsitul lui Fevruar, sa gateasca tot postavul, sa.-1 si aducem,
sä sa afle pan atunce $1 aici. Acum dar, iat[a] ca, sosind si
Fevruar, socotim de le mai trimisem cu acest negutator at
nostru si t1 1.500, ca sa nu gaseasca pricinT sa zica ca le-au
fost lipsat den bani si n'au avut cu ce lucra, ca de spre no!
nici-o zminteala den ban! n'ati, ca mai nainte le-am dat
t' woo, acum le mai trimisem t11500, de s'ati facut t' 2.500.
Cand vor ispravi postavul, si vom avea stire ca sa trimitem
sa.-1 aducti, atunce le vom trimite si ceialalti ban!, cat au 11-
mas ; nutnai trebuiaste si ei sa nu ne dea de vre o zminteala,
ce, precum 11 e tocmeala, sä nevolasca sa-1 gateasca la zi. Ca
vreamea de la Dumnezeti laste buna : cand ax fi niscai gerurl,
atunce poate sa zica ca n'ati putut sa lucreaze, Tar acum ve-
dem ca iarna iaste ca vara, vreame buna, calduroasa ; den
ban! Inca nu le laste nici-o lipsa. Pentru aceaia pohtim si
1 No 404.
2 V. me sus, p. 73.
 NEGOfIIL BRA§OVULITI CU ROMINIt 75

pre dumneata sa le poruncest[l] ca sa nevoiasca sa ispra-

veasca postavul pan in sfarsitul luT Fev., pi, cand va fi aproape
de ispravit, sä avem stire, ca sa trimitem $i caara, sa.-1 radice,
ca sa ni-1 aduca la vreame, $1 vom avea a multumi dumitale,
cace sä va gal $i la vreame, $i ni sa va face $i lucru bun.
Dupe aciasta iar maT instiintam pe dumneata ca la acest ne-
gutator al nostru am dat $1 catva argint, pan la 135 de grivne,
ca sa dea la mesterii de acolo, ca O. ne faca niste vase de
argint, precum va arata dumitale $1 izvoadele ce am dat, s[ij
de la negutatoriul nostru veT inteleage dumneata ce fel de
vase sant sa ne faca. DecT stim ca, numai un mester, doT, de
vor lucra la arginturile aceastea, sa va prelungi zabava multa,
$i noao ne trebuescu vasele aceastea pans la Pasti, sa le
avem gata aid'. Ce $i pentru aciasta pun em pe dumneata
la osteneala, sa chemY pre tot tehul mesterilor argintari, sa.
le zicT dumneata ca sa is acest argint asupra tuturor, sa-I
lucreaze cu mai multii, $i, cine pe cate vase de argint va luoa
sa lucreze, sail poarte grija fiestecare, sa le gateasca tom
deodata ; ca iar zicem : la Pasti ne trebuescu. Iat[a] ca $i ar-
vuna le-am trimis acum, t' 200, ca sa le dea innainte, $i, is-
pi-M.71nd arginturile, le vom da $1 ceialalti banl, cat le va mai
face plata. Ce pohtim pe dumneata sa le poruncesti ca sa ni
le lucreaze $[i] bine, sl la vreame sa fie gata. Pentru randul
caseT, am invatat pre negut[i]toriul acesta al nostru ca sa
zica dumital[e], $i de la dansul vei inteleage dumn[ea]ta mai
pe largu. Ce, precum veT socoti dumneata ca va fi mai
bine, asa veT face. $i, cu aciasta sfarsind, mila lu! Dumnezeu
sa fie cu dumneata. Ghen. 26 d., P 7216 [1708].
De bine voitoriii dumitale: lo Costandin Voevod.
[V° :] -1- Cinstitulul bun priiatenul nostru $[i] pie aproape
vecin, in toata vreamea de bine voitoriti, dumnealu! jupanul
Ghiorghe, marel[e]-judetti al cinstitel cetati Brasovului, cu
multa sanatate sa sa dea.
[Pecete mare rotunda'.]

I No 413
76 POSTAV

18.

f Io Costandin Voevod bj. mist, gsdnu zeml. vlah[i]scoe.

t Bunulur nostru priiatin $i vecin de aproape, in toat[a]
vreamea de bine voitoria, dumnealui jupanul Ghiorghe, marel[e]-
judet al cinstitel cetatl Brasovul. Sanatate $i tot binel[e] poh-
tim dumitale de la Dumnezea. Cartea dumital[e] ce ne-al
trimis cu omul nostru jupanul Manull, ail venit, $i, de san[a]-
tatea dumital[e] in %elegand, ne-am bucurat. Alalte ce ne-al
scris dumneata, am inteles. Pentru randul postavulul de la
postavari, cum ca le -au mai dat jupanul Manul tl 1.500, de
s'aa facut tl 2.500 cu ce li s'ati dat mai nainte, $1 el inca au
dat 200 de bucati de postav, cat au fost gata $i s'au in-
carcat de 1-a dus,a$a ne-au spus $1 jupanul Manul, macar ca
pang. acum n'aa maI sosit postavul, iar asteptam sasoseasca ;
iar, de celalalt postav, ce au mai ramas, 177 de bucaff, cum
ca au zis postavariI di la zi va fi gata, de aciasta zioa iaste
la 20 de zil[e] a lu Fevruar, ce iat[5.] ca trimisem cu omul nostru
$i ceialaltI ban!, cat! mai fac, t' 1.500, ca sa-I dea postavarilor,
sa sa plineasca t' 4.000, $i am poruncit la satel[e] noastre,
la Rucar, la Dragoslavel[e], sa mearga cu caar[A], ca sa in-
carce $i aceale 177 de bucati, sa lie] aduca, $i am trimis $1 t'
16, cat au zis ca iaste chelt[u]iala la invalitul postavulul. Ce,
incarcandu-s[A] postavul, pohtim pe dumneata sa poruncestI
sa vie $i un postavar de aceia, inpreun[a] cu postavul, aid,
ca sa fie de fat[a] 'Ana sa va descarca, pang. -1 va da in
seams aid, ca sa vedem ce fel de postav ail facut, ca noi
bank le-am dat la vreame, $i vreame Inca ail avut buna de
lucru. Ce trebue sa fie $i postavul bun. Si, la 4.000 t' ce le-am
dat, ce mare lucru iaste cad va veni unul den ei pang. aid,
ca sa fie pan sa va dAscgica postavul, precum au venit $1
an? Iar pentru randul arginturilor, ce fel de tocmeal[a] s'ati facut
cu mesteriI argintarl, adeca $i cel ce va sa fie cu flori $i cel
neated, am vazut. Si, cum ca au pus zioa ca le vor ispravi
pan la Sf. Ghiorghe, de aciasta, fie $i pang. atunce, numa! stim

I V. p. 74, no 17.
 NEGOTUL BRA§OVULUI CU ROMINII 77

ca unite le vor ispravl maT nainte ; ce, cate vor putea gati
pang, in Past!, pohtim pe dumneata, cand vor hi 2 sapta-
manT pan in Past!, sa chemT mesteriT argintarT, sä-i intrebT
cate au ispravit, si sa avem stire, ca sa trimitem numar de
cat O. is acealea cate vor fi gata, sä ni le aduca pan in
Paste; si, ce va fi plata lor, vom plati tot. Pentru randul ca-
se!, ne serif dumneata ea vom inteleage den cartea cinstitului
Sfat; si am intales. Ce noT gandiiam O. cumparam case slo-
bode, iar nu sä cumparam case inchise, ca ScheaiT, ca GreciT,
sa fim legat cu de aceastea ce vedem ca arata in cartea
Sfatului; ca. noT carcTumarT nu santem, sa vindem vin, alt
mestesug nu stim, ca sä ne legam cu de acest fella de lu-
crurT, ce ne pun innainte,ca nu santem in rindul mojacilor,
nici nu iaste cu cinstea noastra ca O. cumparam case cu acest
fella de tocmeli si de. legaturr, ce, ale cuT sant, sa si le tie
san[a]tos, ca noT intr'un fel graisem cu dumnealui jupanul
Ghiorghe Taco, gineril[e] dumitale, si acum intr'alt fel vedem
a ni O. da raspunsul. Ce sa fie' de bine a cur iaste casa
aceaia, ca nu ne trebue, nici dumnealor Sfatului n'avein a
maT da nici -un raspunsu la aciasta. Si mila lul Dumnezeti sa
fie cu dumneata.
Fey. 13 d., P 7216 [1708].
De bine voitor dumital[e] :
Jo Costandin Voevod.
[V°:] j Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in
toata vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupanul Ghiorghe,
marel[e] -jude% al cinstitel ceta%T Brasovul, cu multa san[a]taate
sa sa dea.
[Pecete mare rotundas.]

I 9.
t Io Constandin Voevod bjiiti mlstiiii gspdrii zemle vla-
hiscoe.
j- BunuluT nostru priiaten si vecin de aproape, in toat[al
vreamea de bin[e] voitoriii, dumnealui jupanul Gheorghe
I No 408.
 '78 POSTAV, SFOARA

Reitel, marel[e]-judet al cinstitil cetati Bra$ovului. San[a]tate

$i tot binel[e] de la Dumnezeu poftim dumital[e]. Cartea du-
mital[e] ce ne-al trimis, ne -au venit, $1, de sanatatea dumital[e]
intelegandu, ne-am bucurat. Alaalte ce ne serif dumneata,
incg am inteles. Pentru randul postavelor slui[i]torilor, cum
cum cg ail nevoit mesterii dc le-au ispravit toate la zi, $i,
afara den ce ail trimis mai nainte cu jupgnul Manul', bucati
200, au trimis Si acum cu omul nostru Bunea copilul den
cas[a] bucatr 167 ; care s'ati facut peste tot bucati 367, $i,
cum cg s'aU luat top' banif deplin, pe cat le -au fost tocmeala,
foarte bine. Ati venit $i postavel[e], $i am vazut $i not ca
ail silit mesterii de le -au facut mai buniceale de cat intealti
timpi : dea Dumnezeit $i la anul, $1 multi an[i] cu san[a]tate.
Jar, pentru randul argintarilor, cum ca. ai chemat dumneata
pe me$ter[i] de le-al zis ca, de st vor gati niscare lucruri
mai nainte de Pa$t[i], sg. ne fac[a] stire, sa trimitem sa le
ia, $1 el a$a au raspunsu ca pans 'n Pa$ti nu sa vor putea
gati toate, iar, ce sa vor gati, ni le vor trimite ei cu oamenii
lot% aid de aciasta iar poftimu pe dumneata sa le porun-
ce$ti sa nevoiasca cu lucrul, $1, ce vor gati pang. 'n Pa$ti, sä
ni le trimit[1], $1, de cealealaalt[e] lucruri ce vor mai ramanea,
sa le ispraveasca, $i pang. la S[fe]ti Ghiorghe sa ni le aduc[a],
dup[a] cum le Taste tocmeala cu noi. Aciasta acum, $1 mila lui
Dumnezeil sa fie pururea cu dumneata. Mart 3 d., it 7216 [1708].
De bine voitoriul dumital[e] : lo Costandin Voevod.
[V° :] t Bunulul nostru priiaten $i vecin de aproape, in
toat[a] vreamea de bine voitor, dumnealui jupgnului Ghiorghe
Fetchel, marel[e] judet al cinstitii cetitt Bra$ovul, cu san[a]-
tate sa s[a] dea.
[Pecete mare rotunda 2.]

VIII. Sfoara.
Toata sfoara ce trebuia DomnuluI muntean era bra$ove-
neasca. invoiala se Ikea la o anumita vreme din an, $1 atunci
' V. p. 76.
2 NO 409.
 NEGOTUL BRASOVULUI CU BOldiNII 79

sforariI incepeati lucrul, fireste cu taraganirile si protestarile

obisnuite ; une oil se incerca si cite o urcare la pret, care
nenorocia pe dregatorul ce tirguise. Marfa se dadea in
papusi, si era adusa adesea odata cu postavul, in aceleasT
cars ale teranilor de la hotar.

I.

intru tot cinstit, al nostru dulce si (i[e] la inima parinte,

durnnealur jupanul Mihaiii, marel[e]- grudet cinstit[u]luI Braseu.
Poftesc de la m[i]I[o]st[i]vul Dumn[e]dzau sa daruiasca multa
viiat[a] dumital[e]. Alta, poftescu pre d[u]m[nea]ta ca pre un
iubit parinte, sa-ti aduci d[u]mn[ea]ta aminte and am fostu acolo
la dumneavoastra pentru 5foar[a] Visterniculuri, stir dumneata
ca am chemat mesterii de am tocmit denaintea dumital[e]
seta cate 3 florintr, 2 costande. 1.500 de sfoar[e] fac peste
tot 48 de florintr. Acmu nu ma cred boiari nostri, si-m dzic
ca fac numar 40 de florintr, iar optu dzic sa-r platescu
eu. Dar eu, saracul de eu, ce vina am, ca denaintea du-
mital[e] am tocmit, si acmu ma nacAj[e]scu boiarin Ce ma
rog dumital[e] sa facr o carte de la dumn[ea]ta, cum stir
dumn[ea]ta, sa nu ma invaluiasca. ; foarte ma rog dumn[e]tal[e].
Ca eu pat mar[e] (ne) nevoe. Alt[a], ma rog dumital[e] pentru
4 florintr ce am luat sulita eu, voia veni acmu curundu,
si voiu adue[e] banir dumital[e]. Alt[a], ma rog dumital[e]
pentru cei ban[i] ce am adus dumital[e] pentru argintu, si aT
taiat dumn[ea]ta peceatea de pre ban I], si i-ar numarat dum-
n[ea]ta, si au fostu 6o ug. i pol., iar acmu dzic boiarii ca
au fost 63 ug. : napaste cu 3 ug. ; ce ma rog dumital[e], pen-
tru Dumn[e]dzeil si pentru sufletul parintilor dumital[e], sa-m
facr dumn[ea]ta o Indireptarie, sa nu petrec nevoe pentru
direptate, ca mi-i nedejde pre dumn[ea]ta, ca dumn[ea]ta stir
toate negoatel[e] cate am luat. Foarte ma rog dumital[e].
Mar 3o dni'.

1 Iorga. Vistiernicul cel Mare moldovenesc era trig Iordachi Cantacuzino.

2 Cred a anul e 1645. Trimeterea banilor pentru arginturile dttruite la
nunta Marie Radziwill se va fi fScut prin acest Stan, Cittn)Jras la Ocna Ba-
 80 SFOARA

Mai mic, ca un ficior MArie! Tal[e]: Stan de la OcnA.

[V° :] intru cinstit [A] man[a] dumisal[e] p[a]nu MihaT marel[e]-
judet de 1[a] cinstit[ul] Brasseti, Rh a,s,paK* [=cu sAngtate ']..

2.

-1- Io Costandin Voevod bjiiu mistiiu gspdru zemle via-

hiiscoe.
Bunului nostru priiaten $i vecin de aproape, in toatg.
vreamea de bine voitor, dumnealui jupgnul Hangs Mancgs,
marele-judet al cinstif cetatT Brasovul, sIngtate si tot bi-
nel[e] poftim dumital[e] de la Dumnezeti. 2 carp ce al trimis
dumneata, ne -au venit, $i, de bung sAnAtatea dumitale intele-
gand, ne -au pgrut bine. Alalte ce ne scriT dumneata, am
in %eles. Pentru rAndul sforii, cum ca, pre catT ban! am dat
mesterilor, au acut toatA sfoara, de acTastg iat[A] cg, viind
$i DrAghici Spat. aid, ne -au spus cg s'ati plinit toat[g] sfoara.
De care multumim $i dumital,e] pentru nevointa ce a! fgcut.
Iar, pentru niste Rucgreani ce am fost poftit pe dumneata,
cat! vor fi fugiti pe acolo, ca sg sa dea sg-T ducg la sat, de
care ne scril dumneata ca altil, cg t1 au fost, s'a0 dat,carii
ni-T semnezi dumneata $i anum[e],de aciastA nici noT na
zicem pentru uniT ca aceia cariT sant de atata vreame, de 40,
5o de ani sazgtori pe acolo,cg aceia ar fi ar de cale a -!
pofti ; far cat am poftit pe dumeata pentru altiT, ce vor fi
fugicI mai de curanchi, de 5, 6 anT, mg car Si de 10 anT, cg
tot nu iast[e] mult; $i aceia iaste cu dereptate a nu sA opri,
cad noT nu vom sA lgsgm sA sA rasipeasca acel sat, fiind G
scalA ca aceaia de iaste $i de treaba targi noastre, si de fo-
losul oamenilor den Nara dumneavoastrga. Pentru raspunsul
cartilor, ce zicT dumneata ca sA nu O. zAboveascit, de acrasta
veT sti dumneata ea nu s'a0 putut mai in grab[g], fiind asu-

chule. Se stie a nunta s'a serbat numal In Februar 1645.Pentru sfoarN, v..
si § postav, scrisoarea In! Brincoveanu din Decembre 1697 si acea din 22.
Januar 1698.
I No 585.
I V. Cap. II, § afacerT de hotare.
 NEGOTUL BRAVVULIII CU 13,011iNIf SI

pra-ne multe trebT $i valuri. Ce dumneata vei creade cam

s'au can zabovit raspunsul. Aciasta acum, si mila lui Dum-
n[e]zeti sa fie cu dumneata.
Iuni 7 d., 1' 7204 [1696].
De bine voitor dumital[e]:
Io Costandin Voevod.,
[V°:] Bunulul nostru priiaten $i vecin de aproap[e], in toata
vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Hanas Mancas,
marel[e]-judet at cinstitei cetati" Brasovul, cu san[altat e] sa
s[a] dea.
[Pecete mare ro$ie'.]
Aceasta scrisoare se lamure$te prin aceia lui Draghicl in-
su$T, care urmeaza
4.
Cinstitulta $i prea-iubitului nostru bun priiaten, ca un pa-
rinte, Manila Sa jupan Hanes Manco$, marele-judet dintru
cinstit a] cetate Bra$ovului, san a]tat[e] $i tot binel e] poh-
tescii de la Domnul H[risto]s, ca s[a] tremit[a] Marii Tal[e],
dinpreuna cu toat[a] cinstit[a] familiia Marii Tal[e].
t
Pricina scrisorif noastre catrd Mariia Ta nu Taste de
alga], numai ce, Intai, ca s[a] cercetam de buns $i noao dorit[a]
san[a]tate Mani Tal[e], care pururea pohtim de la Dumnezeu
ca s[a] auzim. A doa, Inca vei $ti Mariia Ta ca $i eti am
mersil putintel pan la Bucurest[1], $i nu $tifi cum am venit,
ca m'ati facut Mariia Sa Vod[a ca pe dracul, pentru sfoar[1],
sinicl n'am apucat sa descalec bine, m'au inturnat Mariia
Sa Vod[a] tnnapoi ca s[a] fac istovul tot de sfoar[6]. Ci
acum iat[a ca trimisel pe Mihal innainte ; ci ma rog Marii
Tal[e], si Tar ma rog, sa fad Mariia Ta bine, O. porunce0[1]
teh-me$teruluf sa fac[a] cum va fac[e], sa stranga toat[a]
sfoara, pan Sambata. Iat[a] ca $i eu Inca voi veni poimani,
ci ma rog Mara Tal[e], ca until parinte al midi, sa facl Mariia
Ta acest bine, pentru. voia Wadi Sal[e] lui Vod[a], ca sa
s[a] stranga aciasta sfoara toat[a], ea, de nu s[a] va face acum
I No 354.

75703. Vol. X. 6
82 SFOARA.

in clast[a] saptamana tot istovul, nu stiu cum vol sa ma mai

due la Mariia Sa Vod[a]; ca Mariia Sa Vod[a] Inca acum au
lasat in nadejde Marii. Tal[e], si in nadejde Marii Tal[e] au
trimis adi. Mariia Sa zic[e] ca ar fi gasit Si intr'alt[a] parte
me0eri, ci, fiind Mariia Ta priiaten vechi Marii Salk] lui
Vod[a], in nadejde Marii Ta 11el s'ati lasat. Ci lards ma rog
Mar ii Tal[e], sa nu m[a] las Maeda Ta acum, sl eu voi ra-
mane dator a sluj[i] Marii Tal[e] in toat[a] vreme, on la ce
&al pohti Mariia Ta. Si ma rog Marii Tal[e] pentru o gazda,
ca sa-mi randue$t[i] Mar iia Ta, and vol veni poimaini, sa
fie buni§oar[5], si foarte vol multumi Marii Tal[e]. De acest[e]
ma rog Marii Tal[e] ; si mila lur Dumnezeu rog in tot clasul
ca s[a] fie cu Marna Ta. Ap. 20 dni, It. 7204 [1696].
Al Mani Tal[e] cial spre slujba ca un fiiil :
Draghici Spat[ar].
[V° :] Cinstitului Marii Salle] jupanului Hanos Manc4,
mar[e] judet a ci[n]stitei cetatii Brwvul, cu cinste si cu
mult[a] sanatate sa s[A] deal.
[Pecete neagra cu coroand, cruce, vultur cu doua capete
si literele (Dr.. .21.]

Comanda pentru 1697 n'o mai aduce insa Draghlci :

5
Cinstite dumneata judete in censtit[a] cetate a Bra$ovului,
sa fii dumneata san[a]tos ; tot binel[e] rugam pre m[i]lostivul
Dumnezaii sa daruiasca bun [a] san[a]tat[e] dumn[e]tal[e], cu
tot cinstit ai dumnetale. Plecat[a] scrisoarea catre dumneata
nu iaste de aka catra dumneata, far cat facem stire clumi-
tal[e], viind cinstit[a] poranca Mara Salk] Domnulul, trebuind
Marii Salk] o seams, de sfor[i] dumneata (sic), si viind de la
dumneavoastra jupanul Iacov §I dumnealui jupanul Gherghie
Abra, cu 1o.000 (mil) de sfor[f], si, dup[a] porunca Marii Salk],
am oprit [pentru] dumneata, si Maeda S[a.TVod[a] ne porunceate,
dumneata, sa mearga ca sa is banli dup[a] sfor[1], dumneata, Ma-

' NO 659.
 NEGOTUL BRAINVULUI CU ROldiNII 83

rfia S[a] Vod[a] ne (sic) pohtea$te paguba nim[a]nut : ne -au po-

runcit Manila S[a] Vod[a], a cut va fi sfora, O. meargg s1-$ is banil
de la Manila S[a] Vod[a] dup[A] sfor[g]. Sa stir dumneata cg
le-am facut $tire $i lor, dup[a] porunca Marii Sal[e], sa mearga
salt is banli de la Mariia S[a] Vod[a]. Facem $tire si dum-
netal[e] cum neau pAruncit Manila S[a] Vod[a] sa merga
sa-$ is banit de la MAriia S[a] Vod[a], cad! ca Mariia S[a],
iar (?) trebuindu-T, nu pohtea$te pagub[a] nam[u]lut, ci pa-
tea$te cu bath' Mariia S[a]. Aciasta facem $tire dumnetale,
$1 m[i]la tut Dumnezati la cinstit[e] casil[e] dumnital[e]. Av-
(gus]t I I d., P 7205 [1697].
Al dumnital[e] plecat $i de bine voitoril : Leca Vial-alit/J.
-I- Cinstitulut dumnealul judetti la cinstit[A] cetatea Bra$o-
vulut, cu cinste $i cu san[A]tate, cu plecacrune O. s[a] dea-
[Pecete neagra, turceascal.]
in legaturg cu cererile de sfoarA, e aceasta de funit pentru
scos sarea din Ocna, pe care o face un Camgra$ moldovean :
6.
Intro tot cinstit $i de m[i]I[o]stivul Dumnadzati daruit mat
mar[e]- gIudet Mariia Sale cinstitul birgir, sa dAruiascA m[i]-
1[o]stivul Dumngdzair multa pace $i sanatate Marii dumeale
(sic), inpreung cu toata cinstita cas[a] Marii dumeale (sic) $i
cu tot slujitorit Marii dumeale (sic); sa flu Maria Ta, Doamne,
sanatos. Alta, dam $tir[e] Marii dumeale ca am trimis pre
cestu ficlor al nostru, anume pre Gavril, pentru randul funilor
de, ocna, ca s'ati m[i]l[o]st[i]vit Mania Sa Domnostru de mi au
dat ocnele iar. Dect ma rog Marii dumeale sa trimit Mariia
dumeale o sluga a Mara dumeale cu fictorul nostru unde sa
fac otgonele, sa ia ; nor Inca vom avea a sluj[i] Mani du-
meal[e]. SA. fit Mariia Ta sanatos WT XE [= de la Hristos],
amin. U Ias, trig. 21.
'Iccv. Kattexpetaric.
t Mal mic ca un ficlor a Marii dumeale : Enachie Camara$
de Ocna, ma. inchin Marii dumeale cu sanatate.
I No 66g.
84 cAttA

[V° intru cinstita mana Marii Sale marele-giudet de

cinstitul Brasati sa s[A] dea cu cinste.
Pecete mica, bruna, cu semne, fara inscriptie 1.1

IX. Cara, caruti.

Nimic nu era maT obisnuit decit cererea de carate din
Ardeal. Odata Petru Schlopul, trimitind o astfel de cerere,
inseamna ca vor trebui sa se intrebuinteze la carele lui lemne
tuscate, usoare, 2. Calestele de Viena nail inlocuit deck foarte
tarziti in veacul al XVIII-lea trainicele radvane de Brasov,
acoperite cu postav rosu.
I.

Alta, facem stire dumital[e] pentru o calla ce au tocmit

un boiar de al nostri cu Gherghe caratasul de acolea, de la
Brasov, puindu-s zi pan in sfarsitul lui Ghen., O. fie carata
gata, si, den cat au tocmit, alaltri bani i-au dat, numaT 6 t`
i-au ramas, si acum au maT cerut 30 t' ; si iat[a] ca i s'au
trimis, si, aducand carata, i sa va da .si ceialalt bani. Debi,
socotind cA va fi carata gata, de vreame ce lat[a] el au
venit si sfarsitul lui Ghen., am poruncit si la Rucar ca sa vie
cu cal O. o radice. Iar, de care cumva nici caratasul acela
nu sa va fi tinut de cuvant, ca sä o fie gatit, precum s'au
pus zi, pohtim pe dumneata sa-T daT porunca ca sa abata, sa
o ispraveasca, Ca omului acesta at nostru i-am poruncit, de
nu o va gasi, sa mai asteapte acii 4, 5 zil[e] pan o va gati,
sa o aduca ; ca toat[a] poveastea iaste, de nu sa va afla carata
de acum in 15 zil[e] aici, de-acii sa face zminteala, si nu
trebue sa faca nici-o zminteala, ca s'au pus zi $1 s'au legat

I No 566. Acest Ienschi CSmirasul ar 6 fost ucis de ClizacT in 1686,

cad el pare a fi Enachi Gramaticul, find Carnal-as la Gallia, de cate vorbwe
Neculce (p. 232). Dar din scrisoarea luT In § postav: 1638-43, se vede ca el
ayes, dregltoria de Catniras innaiiite de 1658, clad AcaEiu Barcsai ajunse prin-
cipe ardelean.
2 Inedit, In Arch. Bra,ovuluT.
 NEGOTUL BRA§OVULUT CU ROMINIt 85

$I cu zapis a in sfarsitul lu Ghen. va fi gata. Ce trebue,

precum graiaste si sa si leaga, sa sä tie de cuvant, ca e rusine.
[Costana'in Breincoveanu.
2.
t Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zemi e] vlah[ijscoe.
t Bunulul nostru priiaten si vecin de aproape, in toata
vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Ghiorghe marel e]-
judet al cinstitel cetat Brasovul. Sangtate si tot binel[e] poftim
dumital[e] de la Dumnezetz. Pricina cartii cgtra dumneata nu
iaste altia], far cat intai ca sa cercetam de a dumital[e] bung
sanatate. Alta, facem dumital[e] suparare si osteneala ca am
fost tocmit cu Ghiorghe caratasul de acii, sä ne faca o ca-
rats, dandu-I si baniI innainte, pe jumatate den cat iaste toc-
meala. asa ne-aa dat el zapis cu zi, pang la 3 Lunt sa o
gateasca, si de atunce au trecut 4 lunt, si, cand am trimis
acum sa ne aduca carata, nu o au gasit gata, nefilndu lucrat
mai nainte nimic la dgnsa, ce ne -au lasat lucrul jos, si tocma
acum s'at1 apucat de lucreaza, si zice ca de acum in 4 sgptl-
mgni va fi gata. De care vet stil dumneata cg noaoa acea ca-
r= la S[fan]ta Troit[a] ne trebuiaste, ca, deaca nu va fi atunce,
de-acit n'are ce ne fi bun5.. Ce potlim pe dumneata ca pre
un vecin al nostru sa fact dumneata osteneal[a] sa -1 chemr
pe acel caratas, sa -i dal dumneata porunca, si sä i se pue si
om sa-i stea in spinare, sa o ispraveasca, ca sa sa poatg afla
de acum in 3 saptamani aic[i], adeca langl S[fgn]ta Troittal; sa
nu ni sa faca vre o zminteal[a], ca, iar zicem, atunce, la Sifanjta
Troit[5.], ne trebuiaste, si vom multumi dumital[e]. Aciasta
acum, si mila lui Dumnezeii sa fie cu dumneata. Ap. 26 d.,
7208 [I700].
De bine voitor dumital[e]: Io Costantin Voevod.
[V° :] f Bunulul nostru priiaten si vecin de aproape, in
toat[a] vreamea de bine voitor, dumnealut jupanul Ghiorghe,
marele-judet al cinstitei cetati Brasovul, cu san[A]tate sa s[a] dea.
[Pecete mare, rotunda 2.]
3 Scoas1 din alts szrisoare. No 59o.
2 N° 380.
.86 CARA.

3.
t Cinstitulul gi at nostru bun priiatin, dumnealul jupan
Bartel Seuler, judetul cinstitiT cetatr Brosovulul, dumitale
dg la Dumnezeu mult[1] san[A]tate, Inpreung cu toata cinstitg
familiia dumitale rog.
t Cu acrastg puting scrisoare, dupg priitineascg datorie a
cercetaril prea -bunif i fericitil sangtAtir dum[i]tale, via a ma.
ruga gi a supgra dragostea dumitale, pentru cg, avand toc-
meall cu un meter cargtas dg acil dgn Brasov, ca sg ne
facg o cgrutg nemteascg, puindul inca i soroc pang in cAtg
vreme sg o facg, care soroc vel sti dumneata ca ail .i trecut,
cg asa am avut intre nor asgzamant, adecg pang in 2 luni,
Septemvrie i Octomvrie, iar acum iatg trecu gi Noemvrie.
Pentru care lucru, vgzgnd cg sa face atAta zgbavg, iat[g] am
trimis i test om al nostru fntr'adinsu pang acil, ca sg vazg
ce mar face acel meter: doarg sg tine dg. cuvAnt, doar o
va fi ispravit. DA O. va fi ispravit, sä o aducg. Ce pentru
aciasta priitenqte mg rog dumitale, da sg va fi ispravit,
pren bung vointa dumitale Fi cu ajitoriul dumitale, sg. sA,
aducg pang la hotar, i de acold o vom aduce nor prep
oamenii noWi. Dg care gi ea gata slug[A] vol ramlnea dumi-
tale, si foarte vol multumi harului celui prietenescu al dumi-
tale. Acrasta, gi mila lul Dumnezeu sg fie pururea cu dumneata.
Noem. 28 d., it. 7217 11708].
At dumitale bun priiatin i slugg :
erban Greceanul V [e]l Stolnic.
[V°:] Cinstitulul gi al nostru adavarat gi bun priiatin, dum-
nealul jupan Bartel Seuler, marele.judet al cinstitil cetAti
Brasovului, cu cinste §i multg sAngtate sg sg. dea.
[Pecete cu un scut i .)S.. G.'.]

4.
t To Costandin Voevod bj. mist. gspdnti zeml. vlahiscoe.
t Cinstitul, al nostru bun priiaten §i vecin de aproape,
1 61b1. Ac. Rom , documente ; Sturdza, in An. Ac. Ram., VM, p. 255.
 NEGOTUL BRAIOVUL17.1 CU RONINIV 87

dumnealui jupanul Bartes Sauler, marel[e]-judet al cetatii

Brasovul, sanatate si tot binele pohtim dumitale de la Dum-
nezeu. Cartea dumital[e] ce ne-ai trimes cu dumnealui Toma
Spat., o am luat, $i, de a dumital[e] bung sanNtate line-
legand, ne-am bucurat, $i am dat laudg lui Dumnezeu. Alalte
ce ne-al scris dumneata, am inteles. Pentru caratg, ce ail
fost poveastea, de s'au zabovit atata, am vgzut ; ce asa le
iaste a zice si a gasi pricing, iar nu iaste alt far cat a s'au
invatat tots, $i acolo si aid, a sg purta tot in minciuni si
a nu sta la cuvant ; cg caratasului acestuia i-aii fost zioa
incg de in sfarsitul lu Ghen., sa sg afle carata aici. Iar necum
atunce, ce nici in sarsitul lu Fev tocma la jumNtate#
lu Mart de-abiia aft venit. Irma not multumim dumital[e cace
a! dat poruncg de o au ispravit $i o au adus si acum. Ar-
ginturile ce au fost gatit jupgnul Ghiorghe Mar argintariul,
ni le-au adus dumnealui Toma Spat. S[i] de altel[e] ce
au mai ramas, Inca i-am scris sa nu ne zaboveasca ; ce dum-
neata tote -i porunceaste s[i] pentru anealea sa ni le ispra-
veasca. Pentru cinstea si cgutarea ce au avut de la dum-
neata boiarii noastre (sic) ce au fost trimisi pentru nunta
dumisali varului nostru. Iordache beizadeaL, ne-au spus dum-
nealor dupg ce au venit, si foarte multumim dumital[e], ca
unui bun priiaten al nostru $i vecini de aproape. Dumneata
'Inca, ce ye! avea Intr'acoace, ne pohteaste, ca, de ceale ce
ne vor fi pen putintg, neaparati vom fi a fi pohta dumital[e].
Si mila lui Dumnezeu sa fie cu dumn[ea]ta. Mart 15 d., 721 7
[1709].
'De bine voitor dumitale : lo Costandin Voevod.
[V°:] j- Cinstitului bun priiatenului nostru si vecin de
aproape, dumnealui jupanul Bartes Sauler, marel[e]-judet a
cinstitei cetati Brasovul, cu multg sanatate sä s[1] dea.
[Pecete ovals, cu un cerc de lauri si altul de Hole dupla.
Legenda : et- Constantin Basaraba Tirane. de Bract. (sic),
Vaivoda pr[ince]ps Val[achi]aei. Corbul cu crucea in plisc,
coroang inchisg $i data 1688 2.]
I tantacuzino. V. cap. PribegiY.
2 No 386.
88 PIELARI1

X. Pie l'arli.
In cele maI vechi registre de varnA ale Brasovenilor se
pomenesc cizmele (chime) care se trimeteati in Tara-Roma-
neasca. Si astazi la Brasov se fac marl, innalte, trainice
cizme pentru terani, si in ajunul serbatorilor celor marl, cind
acestia-sT schimba imbrAcamintea si incaltamintea, se urea
inset spre suburbia romaneasca a Scheilor baietI de prAvAlie,
cite do!, care poarta pe umar cobilite de unde atirnA, acope-
rite cu o pinza curata, in lunge sirurT, cizmele greoaie, ce
vor suna la horn peste citeva ceasurl.
Al nostri nu se pricepeau insA de loc sA faca hamuri.
Vedem °data pe Basarab-cel "finar cerind de la 1;3ra$ov pa-
truzeci de parechi de hamuri pentru call ostasilor sal 1. Si
urmasii sal pang. in veacul al XVIII-lea si-ail adus de la
Brasov hamurilor povodnicilor sail telegarilor. Ele erat de
dotal felurl, $i, la (mice porunceall, se arata anume daca e
vorba de hamuri tipeirite sail de acele cu cosoaie.
Pentru frine, pentru fele n'avem scrisori romAnestr care
sA ne lAmureascA.

I.
t Al nostru cinstit si prea-iubit, maT mare si bun priiaten
si vecin de aproape, pan Mihaia, mare-judet al cinsti%el ce-
tAtit BrasovuluT. Pohtim de la milostivul Dumnezea vigA si
sanatate si tot binel[e] O. daruiasca dumnital[e] inpreunA cu
tot Sfatul dumnital[e]. Alta, dam in $tire dumnital[e] ca. Mariia
Sa Domnu nostru ail purees in jos in priumblare, ear pre
noT ne-ail lasat aid la Scaun in Buc[u]resti, sa strAngem ha-
raciul, si pentru bogate treb! ale Marie! Salk] si ale %Aral.
Pentru care lucru intamplandu-ni-se acum in grab[A] a ne
trebui 2 pArechT de hamuri, si nu am avut, de olac am trimis
cest aprod cu ban!, rugandu-ne dumnital[e] sA facl asa de bine,
pentru voia Marie! Salk] Domnu nostru si pentru prieteniia
noastra, sa poruncestI cu de-adinsul, unde se vor gasi 2 pl-
rechI de hamuri gata, 1 pareche sa fie tiparitA, alta sa fie
1 Bogdan, ed. a za, p. 165.
 NEGOTIIL BRAtiOVULtlf OTJ RObliNif 89

cu cosoae, $i sa ni le trimitr dumneata numar de cat, iar Manila

Sa Domnu nostru va. $ti harul dumnital[e] Si not inca vom
naultimi $i vom sluj[i] dumnital[e], de ce ne vet pohti. Actasta
ne rugam dumital[e] . . . Pis Buc[u]re$tr . . .. A[v]g[tist] 30,
leata gd. [=anul DomnuluT] 1645.
t in toat[a] vreamea al dumnital[e] priiatenr si gata a sluj[i]:
Radul Vel Log[ofat]. Stroe Vel Vist[ier]1.
[V°:] La at nostru cinstit $i prea-iubit, mai mare $i bun
prilaten $i vecin de aproape, jupan Mihat vel sudtu [ =mare
judetull at cinstitet cetatir Brasovulur . . .
[Doul peceti verzf, rupte 2.]

2.
t Cinstit al nostru bun priiatin $i de bine voitoriii, dum-
nealur Mancasr, judetul Bra$ovului, dumitale poftim de 1[a]
milostivul Dumnezau multa fericire. Pricina scrisorii nu
iast[e] de alta, far de cat poftescu pre dumneata pentru
Radul Bra$oveanul, carele innegutandu-s[a] cu Radul Croara
pentru ni$te pier de bor, ca s[a] le cumpere, Radul Bra$o-
neanul aril fi dat Radii! Croarai arvuna t' 8, Inca din postul
Craciunului. Decr Radul Croara ail in$alat pre Radul Bra$o-
veanul, si aceale pill' le-aau fost vandut unut Armeaan, $i
Radul din postul Craciunului pan acum iaste paguba$.
Care Radul Bra$oveanul cu acel Armeaan ail mar avut Jude-
cata de fat[a] ?nnaintea dumitale, si dumneata at pus zi
ban[i]lor, pans 4 va ispravi Radul Bra$oveanul cu Radul
Cloaora. Ci de aciasta bine at facut dumneata. De care vet
$ti dumneata ca not am trimis la Radul Cioaora, sa-1 aduca
aicea la not, sa stea de fat[a] cu Radul Bragolveanu, sa-t
judecam3; numar poftescu pre dumneata sa mar put dumneata
zi, o zi ban[i]lor, sa nu sa dea ban[i] Armeanulut de acuma
On in i 5 zil[e], pan 4 va ispravi Radul Bra$oveanul cu Ra-
dul Croaora de aicea ; $i cu ce fella de judecata i sa va

1 Cel d'intliti pare sit fie Radu Cre;ulescu; cellalt e Stroe Leurdeanul.
2 No 611.
8 V. i Judecfiti. In cap. II.
90 ARGINTARII §1 LUOBARI DE METAL

fac[e] Radulul Brasoveanului, cu acia isprava va veni la

dumneata. i mila lul Dumn[e]zati sA fie cu dumneata 1.
SA[p]t[emvrie] 31 d., It 7208 [1700].
Al dumitale de bin[e] voitor si a sluji gata :
Costantin V[e]l Cap[i]ta[n].
[V° :] Cinstit al nostru bun priiatin si de bine voitor, dum-
nealul MancAs judetul Brasovului, cu multa san[A]tate sl sa dea.
[Pecete negricioasa 1.]

XI. Argintaril §i luerarI de metal.

Ardealul are mine de aur, dar ele nu mai era0 cercetate
si lucrul for n'a inceput din nou deck supt stapinirea aus-
triaca (de la 1699 incoace), care n'a uitat nici-odata vre-un
izvor de folos pentru fisc. De mult, nu se mai scotea de
Sasii bistriteni argint la Rodna. Fierul se aducea in Ardeal,
$i tot asa otelul facut gata.
Dar locuitoril Terii-Romanesti aduceau din cele mai vechi
timpurl de la Sasii vecinl si fierul si otelul si plumbul (cu
care, cum se stie, i$i acoperiau bisericile, casele fiind aco-
perite totdeauna cu sindrila ardeleana). In timpurl de razboito
de banuieli, de nesigurantA, regii ungurr, Voevozii Ardea
lului opriau exportul celor d'intaiti doul metale, dar peste
putinA vreme granita se deschidea si pentru aceste articole.
Brasovenii trimetea0 insa mai mult metale lucrate, si =s-
tenl for turnatori sati sapatori in aur si argint erail vestiti.
Cite un Neagoe-Voda cerea din and in cind argintarii $i
de la Venetia 2. Cite un Vasile Lupu 3 sari un Brincoveanu-si
aduceau tipsii, sfesnice, clopote din Danzig, un mare atelier
de turnAtorie a metalelor. Ba chiar se pare ca in Moldova
cum era, de alminterea si mai usor lucrarile de metal
a No. 679.
2 V. articolul mien .Doug documente ragusane relative la un sol trimis la
Venetia de Basarab al III-lea Neagoe., In Arch. sac. fliinlce ri literalre din
fag, an. 1898.
8 C11121teriile latriarchului Macarie de Antiochia in ferile romine, tesii de
d-ra Emilia Cioran, Bucuretl, 1900 ; pp. 13, 17.
 NI GOTUL BRA§OVULCI CU BOMINI! 01

veniati mai totdeauna de acolo de la Danzig, unde se tri-

meteati cirezile boilor nostri, cari puteau sluji pentru schimb.
clopotele m,anastirii Cetguia, intemeiata de Duca-Vodk
urmasul lul Vasile Lupu, sint turnate la Danzig, in atelierul
lul Gerhard Benningk. Ace lasi turnator a facut si un clopot
pentru biserica Curti! din Tirgoviste, dar aproape in acela$1
timp unul din clopotele Mitropoliel din acest oral era turnat
de un anume Petru Maurer, probabil Sas din Ardeal 1. insa
printre cele d'intaiu clopote muntene, ce se cunosc acele
de la Cozia sint surgunite astazi in palatul de linga biserica
Argesului si incuiate acolo de d. Lecomte de Noiiy se
afla acel din 1413 de la Cotmeana, care a fost turnat de
«Hanos maistorul), un Sas, orl din Sibiiu, on din Brasov 2.
Un clopot al lul Brincoveanu calatori din Viena prin De-
bretin la Tirgoviste, in 16963. Dar altele le-a facut si pe
cele mai multe in. Brasovul apropiat de dinsul. Tot de Ia
mesterif brasoveni ceru el sfesnice si anaforni %e, precum e
aceia, foarte frumos lucratd, care se pastreaza la 'biserica
bucuresteand Curtea Veche. Candele, legaturi de evanghelie
pentru atitea si atitea bisericl innoite de dinsul au venit
tot de la ei.
Mara de argintgriik de biserica, se aduceau de la Brasov
si argintarii de masa. Inca din vremea lul Neagoe, a lui
Mihnea-cel-Rau si Radu-cel-Mare, innaintasii acestuia 4, se
lucrau in aceasta cetate pentru Domnil munteni vase de
toata forma si de toata ma.'rimea, oale marl de arama, cupe
impodobite pentru mesele marl ale Curti!. Ca si multi alti
Domni, Brincoveanu pune sa i se faca Ia Brasov pecetea de
our a cdr /ilor de intarire, pecetea de inel sapata intr'un safir
ales. Pana si tipsiile de cositor pentru bucatariile lul, le
poruncia el tot la vechil si statornicil sal prietenl. Multe
asa zise «producte ale artel romanestr, nu sint decit bun
«lucru de Brasov).
1 inscriple din bisericile Romanier, pp. 14, 109, 123.
2 Hasdeii, Istoria critiar, ed. a-a, p. 132.
3 Studit 1i doc., V, pp. 128-9, u0 51.
Bogdan, ed. a 2-0, pp. 348-9, no cam.
02 AEGINTABIT 1 LIICRARI DE METAL

I.
t Al nostru cinstit $1 iubit de la inima, mare priaten, dum-
nealuf jupan Mihal, marel[e]-gIudet cetateT Brasevului, de la
m[i]I[o]stivul Dumnedzad poftim veselie $i bucurie dumitale
$i a toata cinstita casa dumitale. Alta, multemim dumitale,
ca unui mare priaten, pentru care lucru ni -au trecut cuvintul
la dumneata de argintu ce ne-ar trimis, $i poftim pre dum
neata O. nu aibI de rail pre nor cace am can zabovit cu
plata, fiindu $i nor intr'aiasta data invaluiti cu alte treabe.
Pentr' aceaia s'ail facut $1 zabava. Ce tot poftim pre dum-
neata $1 de acmu innainte, cindu ni sä va prileji cite vre o
treaba la dumneata, sa nu fim lipsitI de lasca duinitale. Iar
ce vor fi treabele dumitale intr'aiasta parte de loc, sa agfungi
dumneata cu scrisoarea dumitale la noi, el vom fi datori de
pururea ca sa plinim cu slujbele noastre intru tot dupa
pofta dumitale . . . U Ias, Noev[rie] 21.
t A dumitale intru tot cu credinta priateni $i de bine pof-
titorI : Gavril Hatmanul $1 Ghiorghie Paharnicul cel Mare $1
Iorga Vistearnicul cel Mare ', inchinamu-ne dumital[e] cu O.-
natate, ca unuI mare priaten.
[V° : Adresa slavonit. Pecete bruna cu semne, fard ins-
criptie 2.]

t De Dumnadzau cinstiti, cu mare dar dAruite $1 intru tot

inte[lepte .., de la Dumjnadzati nadeajde $i mat mare, dumiialur
giupanul Hetfes MihaI, judetul cel dentru cinstit[a] cetatea Bra-
seuluf $1 biruitor a tote Tanutul Barsei, pohtim de la milostivul
Dumnadzail sa daruiasca Sv[i]ntiia Sa tot binele Marti Tale]
1 FratiT ceT doT aT lu! Vasile Lupu 5i drul luY. Scrisoarea ar pNrea si fie
Incit de pe la 1635-7, cind Gheorghe, apoT si el Hatman, era numaY Mantic,
iar lorga, Vistiernic al doilea, pe cind a fost apol Si Postelnic-Mare. V. ale
mele Sludir asupra istotier Roo:hullos- in secolul al X17111ea, 1, 13ucurestY, z goo,
p. 5z. De oare ce Insii ea e In legltura strinsit cu acea de la 21 Septembre
[2644], ce urrnead, trebuie s'o punem la aceastit dated. Scrisoarea aceia e
acrid de Necula Catargiu, pircitlabul de Neamt (I. c., pp. 25, 52)
2 N° 577.
 NEGOTUL BRASOVULU! CU Boidtriri 93

si a toata cinstit[e] case! Marl Tal[e], amin. Alta, dau stirei

tal[e] (sic) ca, dupd voia milostivulul DumnadzAl si dupa toc-
mal[a] ce au facutu Marla Sa Vod[A] [unel cinsti]tii si iubit[e]
cocoan[e] a Marl Sal[e], ca sa o casatoreascd, dumiialor tota
b[oiarii] MArii Sale', dupd ce le-am adus si aminte, chie-
matu-m'ail dumiialui Hatmanu8 d[e mil i -au dzas cd tribuescl
pre sama dumiisal[e], si mi 1-au dat si izvod cui ce trebuiaste :
trebuescl pre sama dumiisal[e] 2 pdhard de argintu, sa fie
pAreachiia, sa nu fie inbucate, ce s[d] fie fdptura mAndra si
suptari, intr' argintu, si ardatoare, si in poleial[d] frumoase,
si s[a] trag[a] amAndoao 7 grivne si gium[a]tate. Si, iarA, pre
sama Pdharnicului celu! Mare a trebuescil iar 2 pahar [A], O. fie tot
cu capac[e], sa trag[a] aceal[e] 2, 6 grivne, si, iar, altul mai
mic, sa. trag[a] 2 grivne, $1 lard pre sama Vistearnicului4 tre-
buescil alte 2 Ohara, iar intr' aceaia protiv[a], cu capac[e ,
si s[d] traga iar 6 grivne, si, iar, altul, mai mic, sA trag[a] iar
2 grivne. Si mi i-au dzas, la cin[e] vol scrie, sa scril si de
randul pretului pre grivnA, sa fie mai pre iusor, ca s a vie
Mani Tai[e] numai cat banii gata. ESL stiind ca mai gata si
mai de grabd sA vor gasi la Mdriia Ta, si am scris Marl
Tal[e]. Deci, de s[a] vor afla aceaste pAhar[A] la MAriia Ta
gata, Marla Ta numai ca[t] sa le cumpanesti, care cate grivne si
care masuri si cat! hit! 5, si cate cat, si sA le trimit (midi) numai
cal cu omul Marl Tal[e] la no!. lard, sa nu vor hi la Marla
Ta gata, mi i-au dzds Inca, tot s5. trimiti Marla Ta raspunsu,
sa ?tie sa grijascd dentr' altd parte. Iar, sa vor hi, si ver[i]
trimite Marla Ta, trimite la no!, cu vom purta noi toata
grija. Aiasta dau stire Marl Tal[e], $1 milostivul Dumnddzat
sa prelunge ail si dzalele Mdrii Tal[e] intru bund pac[e], cu
toat[d] cinstit[a casa MArli Talk] ; WT 14.1-4 aM1111 ; WIC S MW,

Probabtl e vorba de casStoria, In 1645, a MarieT, fata lu! Vasile Lupu, cu

Janus Radziwill (Sholir ri doe., IV, p. COX).
2 Gavriil.
3 Gheorghe.
' Torga.
5 LotT, m5surg.
94 ARGINTARTI §I LUCRARI DE METAL

con. KA Aak [=de la Dumnezeii ; amin. Scris in Ia$1, Sep -

tembre 21 de zile].
Pentru tot mai mic $1 plecat robul
Marii Tal[e] : Necula parcalabulti.
[V° :] [De] Dumnadzail cinstit $1 cu mare dar danit [=claruit]
$1 intru tot inteleg[a]tor $i dupa Dumnadzau nadeajde $1 mai
mare, dumiialui giupAnu(su)1 Hetfesi Mihai, giudetul cel mare
dentru cinstit[a] cetatea Bra$eului, $i biruitor a tot Tanutul
Barsei, cu cinste sa fie data aesta [c]artie intru cinstita mana
Marii Sal[e], Amor sAp[a]gle [=multa sanatate'].
[Pecete verde rupta 21

3.
t intru tot cinstit $1 prea -iubit $i pre dupa milostivul
Dumnadzau nadajduit, mai mare parintele nostru Mihaiii
marel[e]- giudet a cinstitului Bra$eii $1 a tot olatul. Scriu
multa sanatate dumnitale $i a toata cinstita Curtea dum-
nitale, inpreun[a] sanatos. Alta, ne rugam dumnitale pentru
pahar[e], ca iat[a] ca au scris $1 dumnelui Log[o]fet 3 la dum-
neata o carte, $1 foarte s'ail rugat dumnitale pentru pahar[e],
ca acmu toat[a] nedeajdea pre dumneata, sa fad dumneata
cum ver face, $i sä-r fil $1 dumneata tat[a] $i inma; cum
i -au fost $1 dumnealui Herdzel Cri$tov, carele s'ail rapoosat,
area sa-i fii $i dumneata tat[a], $1 inma, $i preatin bun, $1 sa
alba nedeajde pre dumneata ca $1 pre dumnealui Herdzel
Cri[$]tov, cum ail avut mai denainte. Iar, pentru bani, iat[a]
ca om fi noi chizeas panI la Nascut 4, sa trimitem bani de
aicea, de l[a] Ocna. Numar sä s[a] stranga ni$te dat[o]rie
de sare ce Taste in tar[a], ca am trimis de trei saptamani
sa stranga dat[o]riea, Tar pre mare chiza$ie ne om prinde
ca s[a] trimitem bani. Deci, foarte ne rugam dumnitale sä

1 Pentru sfirOtul acestet afacerY de comandl, v. i mai jo% la § sfoard

an. 1645.
I No 265.
3 Toader lanovicY poate.
4 CrNciun.
 NEGOTIIL BRA§OVIILITI CU BOMiNlf 95

avem nedeajde pre dumneata (A8mumaTa). Fire-am fAcut $1

zapis, jar n'am $tiut ce, cum a fi. SA fie dumneata sanAtos
WT ra sa [ =de la Domnul Dumnezeil], Dech. 21.
Mat mici preatini dumnitale : Ghiorghie $1 Iane Camara$ 1.
r\r° :1 La al nostru cinstit $1 intru tot nedejduitor marele-
giudet giupan Mihaiii, a cinstitulu! Bra$eti $1 a tot olatul, cu
multA cinste (cinste) sA s[A] dea.
[Pecete cu vulturul bicefal $1 steaua 1

4
-1- intru tot cinstit $i iubit bun prieaten, dumnealu! jupanul
Mihai, marele-giudet cinstitulul Bra$ev, poftim de la milostivul
DumnAdzati buns pace $1 sanatate dumital[e], inpreunl A] cu
toata cinstita Curtea dumital[e]. SA veri intreba dumneata $1
de no!, cu mila luT DumnAdzAti $i intru cinstit norocul MAriei
Sale Domnu nostru aflamu-ne sanatos. Alta, dam $tire du-
milorvoastre de randul banilor argintulul care s'aii luat de
la dumneata, $eaptespreace grivne $1 giumatate, iata ca trii-
mitem baniT acmu, pe dumnealu!, pe Temelie, 175 ugh!, lei
bAtuti, $1 foarte multamim dumital[e], ca unuT mai mare al
nostru, ca sInteci dumneavoastrA neapArati de treabe care
santu aicea ; de care lucru santem $1 nof maT mid a dumi-
tal[e] $1 gata a sluji intru ce vor fi treabel[e] $1 porunca du-
mital[e] aicea la no!. Alta, iara$ au vinit vreamea de randul
boboaolor, carel[e] dä Mania Sa Vod[a] in toti ai mi$eilor :
invatat-am pre Temelie sg. le cumpere $i acealea. Deci ne
rugAm dumital[e], de a mai trebui ceva lul Temelie, sA faci
dumneata bine sg-T dal. Deci iarl$ peste putinA vreame
om trimite dumital[e] tot ce a fi. Alta, ne rugam dumital[e]
de randul gradinarilor, carif all scris $1 Mariia Sa Vod[A] la
dumneata, acmu Manila Sa Vod[1] iara3 ne au scris la no!
pentru ace! gradinaris. Deci ne rugam dumital[e] sä socote$ti
I Epoca acesteia se hothmte prin pomenirea lul Ioan saC Ienachi. V. maY
sus, § :front
2 No 580.
3 Pentru aceast cerere de grldinari a lul Vasile Lupu, v. scrisoarea aces-
tuia chiar, la § merrunArrcri, an. 1652.
96 ARGINTA,Rif §I LUCRAIII DE METAL

dumneata caril vor fi de triabl, sa-T trimitl dumneata aicea,

ca cu mila lu! Dumnadzaa au vinit $1 vreamea gradinilorj $i
sa. is dumnealor ce or cunoa$te a le va trebui dumilor sale,
jail, de le vor trebui niscare ban!, am invittat pre Ternelie O.
le dea; numai sa vie cam curundu, ca acmu iaste vreamea.
De aciasta ne rugam. Sa fir dumneata sanatos.
Val. 716o [16521, Mart. 8.
'11c sous Optop.6; vii.; ElyrevEa..; sou: Mtpthwic Kaimpeen; [=la
poruncile Marie! Tale : Miron Camarasul].
[V°:] intru tot cinstit" dumnealui giupanul MihaT marele-
grudecti cinstite! cetataf Braseului, cu cinste sa s[a] dea intru
cinstite manul[e] dunaisal[e].
[Pecete verde, rupta1.]

5.
10 Costandin Voevod bjia mlstiiiu gspdra zemli vlahiscoe.
f Cinstite si al nostru vechiu priiaten si de bine voitor,
dumnealui jupanul Ghiorghe, falnoglul de lit cetatea Braso-
vul, sanatate $i tot binel[e] de la Dumnezeu pohtim dumi-
tal[e]. Pricina scrisorii nu Taste alt, far de cat facem suparare
dumitale ca iat[a] ca, trebuindu-ne a ne face o peceate
la un zanfir, iat[a] ca 1-am trimis dumitale] cu omul nostru ;
care, aducandu-1 dumitale, pohtim pre dumneata sa-1 dal
la nepotul dutuital[e], la jupanul Irimiia pecetariul, OA lu-
creaze $i sa.-1 sape, a iaste foart[e] bunisoara pliatra, pre-
cum o vel vedea $i dumneata. Ce si dumnealui sa nevo-
iasca a ni-1 lucra pre placeare, macar ca stim el stim ca dum-
nealuT lucreaza foarte bine $i curat. Iar Incas $i invatatura
dumitale stim ca nu va strica. Insa veT sti dumneata ca nu
iaste sa faca aka peceate, ce tot ceaia ce ni o au facut in
inelul cel de aur, care 1-am fost trimis cu boiariul nostru
Radul Post. Golescul, de ni 1.ati facut Tar dumnealui ; ce tot
acea peceate, acel corbu, soarele acela, luna aceaia, slovele
Tar acealea ; numal atata, la picloarele corbuluT la inelul acest
de aur s'ati fost pus leatul cu stove rumanestr, Tar in inelul
' N* 625.
 NEGOTUL BRA§OVIILla Otr RONNY' 97

acesta sa sä faca cu slove letinestT, cu ambac: 1689 [cifre].

Pentru care iat[a] cg i-am scris $i dumisal[e] jupanului Eri-
miii, $1 1-am trimis $1 izvodul pecetii aceiia, care iar dumnea-
lur ni o au trimis, macar ca stitt ca-s va fi oprit dumnealui
izvod dupg peceatea aciasta atunce, iar inc iat[a] ca i-am
trimis $i aciasta. Ce pohtim pe dumneata sa1 zici $1 den
gurg, $i sa fie $i nevoin%a dumital[e]; $i pentru voia $i dra-
gostea noastrg sa lase alte lucrurT innapoi $1 sa sa apuce
de acest putin lucru al nostru, ca doarg ni 1-ar isprgvi pan
in 10, 15 zil[e]. Ca iat[a] ca am invatat $i pre omul nostru
ce 1-am treads pentru aciasta] treaab[1] acolo, sa azg aid
pang sa va isprgvi, sa ni-1 aducg gata. Numal sa -T zici dum-
neata $i aciasta, cat ar putea, sä nevoiasca sa -1 sape adancu,
sa nu-1 fie sapatura in fatg. $i, dup[a] ce-1 va ispravi, sa-1
dea in mans omuluT nostru, sa ni-1 aducg, $i atunce, ce va fi
osteneala dumisale, ne va scrie, $i numal decat vom trimite
dum[i]sale plata. 51, cu aciasta svar$ind, m[i]la lul Dumnezea
sa fie pururea cu dumneata.
Ap. 10 d , 7197 1689 .
De bine voitori dumnital[e :
lo Costandin B. Voevoda.
[V° :] ]' Cinstitulul $1 vechla priiatenulul nostru, dumnealui
jupanul falnogiul de la cinstit[a] cetatea Brasovul cu multa
sanatate sa s[ä] dea.
[Pecete octogonalg cu corbul, data j 7197 (1688) $1 legenda :
do Costandin Vd. Bsrab B. bj. mst. g. z. v1h., tIo Costandin
Voevod Basarab Brgncoveanu, cu mila luT Dumnezeu Domn
al Terii-Romane$tix.1.]

6.
t lo Costandin Voevoda bjiiu mlstiiu gspdru zeml[i] vlahiscoe.
t Bunulul nostru priiaten $1 vecin de aproape, in toat[a]
vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupanul Ghiorghie Fet-
chel', marele-judeta al cinstiteT cetati Bra$ovul. Multa snip+
tate $1 alalt tot binele de la Dumnezeil poftim ca sa daruiascl

I N° 349.

75703. Vol. X. 7
98 AREMNTIRTI qr Luasiat I)11 METAL

dumitale. Dragastoas1 cartea dumitale, ce ne-aI trimis cu

jupanul Ghiorghe Mal argintariul, ne-au venit, $1 de §an[a]-
tatea dumitale ne-au parut bine ; alalte cate ne-al scris dum-
neata, toate le-am inteles. Ne scrii dumneata pentru randul
postavuld, cum. a, dupe cum am fost poftit pre dumneata,
ai chemat pe me§terii postavari de le-ar dat porunca ca sa
gateasca postavul pan la zi, $1 $i ei Inca s'aa prinsu Innaintea
dumitale ca la zi va fi tot postavul gata. De care .zici dum-
neata, and va fi atunce, la zi, sa trimitem earl ca sa-1 in-
carce, sä-1 aduea. De aciasta, dup[a] scrisoarea dumitale $1
dupre cum s'aa legat si el in zapis, vom trimite $1 noi carale
de aid la zi. Care $1 zioa iaste la sfar$itul Wulf ace$llia a lu!
Fevruarie, adecate de astad Vineri in doao saptamad ; atuncea
vom trimite carale de le vor incarca $i-I vor aduce, $1 cu tri-
miterea caralor le vom trimite $1 me$terilor banii cati mar
fac sa Ii sä ma! dea. Jupanul Ghiorghie Mai argintariul Inca
viind aid, i-am dat ni$te arginturi ca sa ne faca ni$te lu-
crud ale noastre, precum va spune dumitale $i dumnealui
den gura; carele, dupe cum s'aa fagaduit catra no!, socotim
ca ne va face lucru frumos. Dumneald clopotariul de acii,
jupanul Hendrec Lambru, Inca ne -au trimis o carte, de ne
scrie pentru clopotul ce i-am zis ca sa ne faca, cum ca 1 -au
facut $i iaste gata, ce, cand vom trimite cattle ca sä Incarce
postavul, vom porunci de vor pune $1 clopotul intr'un car,
$5.-1 vor aduce. Numai nu ne scrie de cate oc[a] au e$it do-
potul, ca sa-1 fim trimis bani!. Ce sa avem tire far de za-
bav[a] $1 de aceaia, adec[a] de cate oc[a] va fi e$it, ca sa-I
trimitem bani!. Si sa-I chemi dumneata, sa-i zici sa -! faca $1
lemnul, adec[a] butucul clopotuld, inpreun[a] $1 cu legaturile
de fier ce trebuescu, $1 limba. Toate sa i le faca de acole,
$1, ce-I va fi chelt[u]iala,11' vom plati dumisale tot. Si, cu aciasta
sfar$ind, mila lu! Dumnezea sä pazeasca pre dumneata pururea.
Fey. 14 d., It 7215 [1707].
De bine voitoria dumitale : Io Costandin Voevod.
[V°:] -1- Bunului nostru priiaten $1 vecin de aproape, in toat[a]

I letchel : Jekelius.
 Imam saAsovuLur nu Bomitni 99

vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupan[u]luf Ghiorghie

Hetcal, marel[e] -judet al cinstitei cetati Brasovului, cu sana-
taate sa s[1] dea.
[Pecete mare rotunda 1.1

7.
Jo Costandin Voevod bjiiu mistiiii gspdru zemle vla-
hiscoe.
f Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toat[a]
vreamea de bin[e] voitor, dumnealui jupanul Ghiorghe Fetchiel,
marel[ejudet al cinstitif cetati Brasovul, sn[a]tate si tot
binel[e] de la Dumnezeti poftim dumital[e]. Pricina scrisoril
noastre catra dumneata nu iaste alt[a], far de cat iat[a] si
noi, viindu ale la Targoviste, si mai apropiindu-ne de veci-
natatea dumneavoastra, nu putum lipsi a nu cerceta sIn[1]-
tatea dumital[e], carea pururea poftim a o auzi, sä ne bu-
curam. A doaoa, fac[em] s tire dumital[e] pentru niste argin-
turf ce am avut la jupanul Ghiorghe Mai argintariul, ca sa
ne lucreaze, ca., scriindu-ne cum a le-aii ispravit, numai sa-1
trimitem aur, sä le poleiasca, iat[a] ca i-am trimis ; ce poftim
si pe dumneata ca sa-1 dai porunca O. nevoiasca cu un cias
mai nainte sa mi s[a] ispraveasca, si sa. ni le aduca. Dup[a]
aclasta iar mai facem tire dumital[e] pentru Andreias, omul
nostru, ce avem ispravnic acii la casel[e] noastre de la chiaT2,
ca ne scrie cum ca are mare suparare de teihiul croitorilor
si al cojocarilor, si nu s[a] poate odihni, ce, and au fost
mai in trecutele zile, au mersu acolo, de ail dascuiat toat[e]
incuetoril[e] du p[a] la toate usile, si I-au dascuiat si lazile
14 de i-ail luat ce au avut. De care lucru mult ne-am mirat
de aclasta, ca noi alte treb[i] ale dumneavoastra, ce aveti aid
In Cara noastra, mai mar[i] decat aclasta, nu le putem treace,
ce toat[e] dup[a] pofta dumneavoastra le facem. Iar no!
numai un omu avem acole, si nu s[a] poate odihni. Mi sä
pare ca nu iaste cu cinste ; stim ca vei sa zici dumneata

I NO 400.
I VezY maY departe. cap. PribegiT.
 100 ARGINTARIT §I LUCRARI DE METAL

ca nu iaste obiceaiu a lucra al %ii afar[a] den teihiCO, $1 a$a

iaste; iar trebue, la altit sa fie aciasta, iar nu la no1.4 ca ce
mare lucru iaste, un om a avea $1 noi, acii sa s[a] odihneasca ?
Pentru care lucru not iat[a] ca. $1 de asta data prietenea$te
poftim pe dumneata sä porunce$ti teihiului sa-T dea pac[e],
sa nu-1 mai supere ; ca, de ne va mai scrie ca tot nu s[a]
poat[e] odihni, sa $tii dumneata el nu ne va parea bine pe
dumneavoastra. Ca aciasta ce au facut dumnealor acolo la
casal[e] noastre, de au mersu $1 aq dascuiat petutindenea,
sa atinge $1 de cinstea noastra, $1 ni s[a] pare ca nu iaste
cu cale. Aciasta acum, $1 mila lui Dumnezeg fie pururea cu
dumneata. Iul. 21 d., leat 7215 [1707].
De bine voitoriul dumitale : lo Costandin Voevod.
t Alta, pohtim pe dumneata pentru o treaba a noastra,
care am zis dumisal[e] jupanului Ghiorghe Taco, gineril[e]
dum[i]ral[e], $1 de la dumnealuf ye! inteleage dumn[e]ta ; care
acea treaba iaste a ni sa ispravi de acolo, de spre partea
a tot ciustitul Sfatului cetatii dumn[ea]voastra, $1 iaste $1 pe
lesne a sa face $1 a sa ispravi precum iaste pohta noastra,
ca nu e lucru mare, au sa sa atinga de vre o pagubire, $1
mai vartos ca not cu dumneata, fiind vechr priiateni, de 30
de an! $1 mai bine, aproape de 40 de ani, ga'ndim ca de
atata lucru nu sa va treace cuvantul. C[i], fiind nevointa
dumital[e], tot sa va ispravi. Ce foarte pohtim pe dumneata,
pentru voia noastra $1 pentru vechiul prietesug, sa nevoesti
dumn[ea]ta sa ni sä ispraveasca aciasta treab[g], $i far za-
bav[a] sa luam $1 raspunsul de isprava trebii acestiia, ca
foarte vom multumi dumital[e], $1 vom ramanea $i not indato-
rat!, ori de ce ne-ai pohti dumneata sa-ti slujim far de aparare.
[V° :] t Bunului nostru prliaten $1 vecin de aproape, in
toat[a] vreamea de bin[e] voitor, dumnealui jupanului Ghiorghe
Ferchiel, marel[e] judet al cinstitii cetati Brasovului, cu multi
san[altate sa s[a] dea.
[Pecetea $tiuta 2.]

I Din breaslif.
2 No 396.
 NEGOTUL BRA§OVULU1 CU BOM11,01 101

8.
Io Costandin Voevoda bjila mistila gspdru zemle vlahiscoe.
-j- Bunului nostru priiaten $i vecin de aproape, in toatfa]
vreamea de bine voitoria, dumnealuT jupanul Ghiorghie Het-
chel, marele- judetu at cinstiteT cetati Bra$ovul, multa sang.-
tate $1 alalt tot fericitul bine de la putearnecul Dumnezea
poftim ca sa daruiasca dumitale. Cartea dumitale ce ne-al
trimis cu jupanul Ghiorghie MaT argintariul, ne -au venit, $i,
de a dumitale sanatate intelegand, ne-am bucurat. Alalte ce
ne -al scris dumneata, toate le-am inteles. Pentru arginturile
ce au fost la dumnealuT jupanul Ghiorghie MaT, de me-au
lucrat, acum viind st dumnealuT aici, ni le -au adus, $i ne -au
placut, ca ni le -au lucrat foarte bine. .51 Tar am maT dat dumi-
sale $i acum catva argint ca sa ne maT lucreaze $i alte lu-
cruri, dupre cumu -%T va spune dumitale jupanul Ghiorghie
den gura, $i am vorbit cu dumnealuT, care candu va ispravi,
sa ni le trimita. Ce pohtim pe dumneata ca SA facT $i dum-
neata osteneala, sa-T zicT sa va faca lucru bun, frumos, ca sa
ne placa, $i vom mul %umi dumitale. Pentru omul nostru An-
dreia$, carele $ade in casele noastre den $cheaT, cum ca, peste
scurte zile trimitandu dumneata omul dumitale 'Ana aici, ne
va spune den gura poveasfea cum iaste, foarte bine: noT
iarl$I zicem ca atata poftim, acelul om sa i sa dea pace,
sa nu i sa faca nici-o suparare, ca sa sa odihneasca, sa poat[a]
fi de paza caselor noastre, ca nu iaste mare lucru de vom
avea $i noT un om acolea la Brasov : noT inca vom multumi
$i dumitale, $i a tot Sfatulut. $1, cu aclasta sPdr$indu, mila luT
Dumnezea sa fie pururea cu dumneata. Av gujst 20 dni,
P 7215 [17o7].
De bine voitoria dumitale : to Costandin Voevod.
[V° 1 Bunului nostru priiaten $i vecin de aproape, in toat[a]
vreamea de bine voitoria, dumnealuT jupanului Ghiorghie Het-
chel, marele-judet at cinstitei cetatii BrasovuluT, cu mult[a]
san[a]tate sa sa dea.
[Pecete mare, rotunda'.]
I N° 398.
1,02 ARQDRT1MI1 kft Lucian' DE METAL

9
1- To Costandin Voevod, bj. mlstiiii gsdnu zeml. vlahiscoe.
1- La al nostru bun priiaten si vecin de aproape, in toata
vreamea de bine voitoria, dumnealui jupanul Bartes Sauler,
marele-judet al cinstiteT cetati Brasovul. Sanatate si tot
binele pohtim dumital[e] de la Dumnezeu. Cartea dumitale
ne-au venit, si de sanatatea dumitale ne-am bucurat. Ce ne-al
scris dumneata, am inteles. Pentru arginturile ce au fost la
jupanul Gherghe Mai argintariul, ne le-ati adus dumnealui
toate, si, ce au fost si plata lucrulul si cat argint au maT pus
de la dumnealui, am socotit tot, si i-am platit ce au fost. Alte
lucruri acum n'avum sa.-T mai dam sa ne lucreaze. Tar, cand
vom avea, vom trimite iar la dumnealui, si vom face si du-
mitale stire. AcTasta acum, si mila lur Dumnezeu sa fie cu
dumneata.
De bine voitoriti dumitale :
Io Costandin Voevod.

[V° :] La al nostru bun priiaten si vecin de aproape, in

toata vreamea de bine voitoriti, dumnealui jupanul Bartes
Sauler, marele-judet al cinstitel cetatf Brasovul, cu multa
sanatate sa s[a] dea.
[Pecete mare, rotunda'.]

1o.
1- Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zeml. vlahiescoe.
-I- La al nostru bun priiatin si vecin de aproape, in toata
vreamea de bine voitorti, dumnealui jupanului Bartes Sauler,
mare-judetti alu cetatiT Brasovului. San[a]tate si tot binele
pohtim dumital[e] de la Dumnezeu. Cartea dumital[e] de la
13 dn. a cestiT luni neau venit, si de san[a]tatea dumitale
ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dumneata, am inteles. Pentru
ginturile ce avem, de ne lucreaza jupanul Ghiorghe Maiu,
cum ca ad gait evangheliia si cadealnita si ni le -au trimis,

3 No 417.Datarea: c. 3709 e fticutit dup'd numele judeluY brwvean.

 NEGOTUL BRA§OVIILIII 01:7 ROM tigli 103

le-au adus, $i lucru frumos au facut, flume cu zabava multa.

Si, den cate lucrurT bisericesti i-am dat sa faca, -vedem
a numar aceastea au gatit, iar niste candele $i o tipsie
de nafura, pang acum nu s'an mai gatit. Macarti ca -ne
sera dumneata ca au zis ca lucrul bun tot cu zabava sa
face, dar dumnealul cu nol ig1 pune zi pang in cutare
vreame, and socoteaste, ca va putea ispravi, $i nol Inca
lasam papa cand zice, iar apoT vine zioa, $i treace o tuna,
doao peste zi, $i tot nu ispraveaste. Ce am zis $i iar zicem
ca nu sa tine dumnealul de cuvant, $i nu face bine. Ce poh-
tim pe dumneata, tot sa--i dal* porunca ca sa gateasca acealea
ce mai sant ale besearicit, sa ne le trimita cum mai de
grab[a]. Si, pentru alte arginturi ce mai' sant, inca sa iar
dumneata un raspunsu ales de la dansul, pan in ce vreame
vor fi gata, sa stim. Iat[a] ca am trimis acum cest om al
nostru pans acolea, ca sa ne targuiasca ate ceva; ce &cum
$i dumitale stire, cat sa stiT, $i, de-1 va trebui vr'un ajutor
at dumital[e], cu ceaia ce vet putea dumn[ea]ta, sa-1 ajutorezt,
vom multumi dumitale. Aclasta, $i mila luf Dumn[e]zeti sa
fie cu dumn[ea]ta. Ghen. 27 d., 1. 7217 [1709].
De bine voitor dumital[e] : Io Costandin Voevod.
[V° ;] La at nostru bun priiaten $i vecin de aproape, de
bine voitoriti, dumnealul jupanul Bartes Sauler; marelrel-
judet at cetatiT Brasovul, cu san[a]tate sa s[a] dea.
[Pecete mare, rotunda L.]

I I.

Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zernl. vlahiscoe.

1- La at nostru bun priiaten, de binevoitoriii $i vecin de
aproape, dumnealul jupanul Bartes Saulera, marele-judeta al cin-
stitei cetatT Brasovul. Sanatate $i tot binele pohtim dumital[e]
de la Dumnezeti. Cartea dumital[e] de la a cestil luni o am
luoat, $i, de a dumitale sanatate intelegand, am dat lauds lu
Dumnezea. Alalte ce neai scris dumneata, am inteles ; pentru

1 N° 420.
104 Arruna Aar' §r .LDDECARI DE METAL

arginturile noastre de la jupanul Ghiorghe Mai argintariul,

cum ca lead gatit toate tocma de la zi, adeca den sPar$itul
lul Martie, flume not n'am trimis pe nimeni sa le 16., de
aciasta adevarat n'am trimis, cace dumneata ne scriiai mai
nainte ca, dupa ce sa vorti gati aceale arginturi, ne ye! face
$tire, $1 pentru aceaia n'am trimis, ca am tot a$teptat sa ne vie
de la dumneata in$tiintare, $1 nu ne -au mai venit nimic. Acum,
facandu-ne dumneata $tire el sant gata, multumim dumi-
tale, $1 iat[a] cu mime de cat am trimis acest om al nostru
ca sä le 14 sa le aduca. Ce pohtim pe dumneata sa porun-
ceti jupanului Ghiorghe, aceale arginturi toate, sa le a$aze
bine intr'o cutie mare,ce va fi cheltuiala aceii cutil vom da
not aid-0 far zabava sa ni le aduci; inca zi dumneata jupa-
nului Ghiorghe ca., de va putea O. vie el insu$ cu argintu-
turil[e] aici, ca sa ne facem socoteala cu dumnealui, de cat
argint i-am dat, de va fi mai fi ramas, au de va fi mai pus
pi de la dumnealui, $i pentru plata inca s'ar vedea ce i s'au
dat $i ce au mai ramas,mai bine ar fi ; iar, de nu va putea veni,
sa ne trimita foit[1] de socoteal[A] de cat argint au fost $1
de au mai pus de la dumnealui, de n'ati mai pus, au ce va
fi ramas, $i pentru a platii iar sa ne semneaze ce au luat $i
ce au ramas, ca sa-i dam ce va mai fi. Aciasta acum, $i mila
lul Dumnezeu sa fie cu dumneata. Ap. 26 d., It 7217 [1709].
De bine voitorig dumital[e] lo Costandin Voevod.
[V° :] t La al nostru bun priiaten, de bine voltoriti $1 vecin
de aproape, dumnealui jupanul Barte$ Saulerti, marele-judet
al cinstitel cetati Brasovul, ca mult[a] s4n[a]tate sa s[1] dea.
[Pecete mare, rotunda 1.]

12.

t Io Costandin Voevod bjiti mist. gspdrai zeml. vlahiscoe.

t Cinstitului, alii nostru de bine voitoriti $1 vecin de aproape,
dumnealui jupanul Barte$ti Sauleru, judetulti celti mare al
cinstitei cetati Brasovului. Sanatate $1 tot binele pohtim du-

1 No 416.
 NEGOEUL BRA§OVULUt CU lighliNIt i05k

mitale de la Dumnezeti. Cartea dumitale ne -au venit, si, de

a dumitale sanatate intelegand, ne-am bucurat si am dat
lauda lu Dumnezeti. Alalte ce ne-aT scris dumneata, am in-
teles. Pentru Hendrih Lambru clopotariul, care s'au tocmit
cu nor sA faca niste sulinare pentru un pu %u, cum cA n'au-
putut sa le ispraveasca, avAnd alte lucrurT, iar pAna intro
luny le va gati, de aciasta bine ar fi fost ca sa sa tie de
cuvAnt, precum ail gait cu no!, lath, deaca nu s'au putut,
fie si Ora atunce, numal if porunceaste dumneata, in sfar-
situl acestii luni sA fie gata, sA nu ne ma! prelungeasca.
No! carA vom tri mite ca sA le aducA, puma stire sA avem,
sA stim cand vor fi gata. insa aceastea socotim ca tot sA
va gati, nnmai nu stim cum vom sa facem cu alt do-
potariu, iar de acolo, ce-1 chliama MihaT, ca i-am dat niste
cTuoae, ca sa prefacA niste sfeasnice la o bisearica, si s'au
pus zi cu nor pang acum, la S[fe]ti Petriu, sa le gateasca ; iar,
necum sA le ispraveasca, precum au grIit, ce irqeleagem cA
nicT s'au mi5cat ping acum, ca sa sA apuce de lucru cevasT,
si ne-am mirat de aciasta, ea si aid putem zice cA uniT
mester1 sant de sA scapatA de cuvant, iar, pecum vedem,
intrec ace! de acolo cu nestarea la cuvAnt. NoT pe acel do-
potarlii nici 1-am silit, nici 1-am rugat sa ne lucreaze, ce elu
de voia lui au venit de ni s'au rugat ca sA nu-1 lipsim nicr
pe dAnsul de la lucrul nostru. i i-am dat acel lucrisorT, iar
el acum umbla purtandu-ne de valii, $1 lath cA ne stA lucrul
jos. Daril, deaca ail stiut ca nu ne va putea lucra, sA nu
ne fie luoat lucrul,ca am fi dat $i sfeasnicele acealea iar
la Hendrih Lambru clopotariul. de le-ar fi prefacut ; ce de
supArArile lui n'am avut ce face, gandind cA va fi om de
omenie, si ne-am tinut cu nAdeajde; iar el nicr ail avut gAnd sA sA
apuce sA lucreaze. Ce pohtim pe Domniia Ta sa-T daT porunca
dumitale, au sA ne gAteascA sfeasnicile, ail, deaca nu poate
lucra, sA dea ciuoaia la celal[a]lt clopotariu, Hendrih Lamba
(sic), sA le faca,ca iaste si rusine : el s'ail rugat sa-T dam
lucru, si acum el sa ne poarte de val si sA ne dea de zmin-
teala, nu iaste bine. Am fost pohtit dumneata pentru cuti-
tariul, ca sa-T poruncesti sA iasA den case, si am 5tiut sa
106 snail

fie esit, ca si omul dumneavoastra ce au venit aid ,ne -au

spus ca au esit, jar acum inteleasem ca tot sade in case.
Ce si de aclasta mar pohtim pe dumneata, de n'ad esit, fa-r
o porunca mar cu tarie, sa iasa, ca avem cite ceva a dereage
la casele acealea. Si, cu aclasta sfArsindu, mila lur D[u]m-
n[e]zeti sa fie cu dumneata. Jul. I dn., It 7217 [1709].
De bine voitoria dumitale
Io Costandin Voevod.
[V°:] f Cinstitului al nostru de bine voitoria si vecina
de aproape, dumnealur jupanul Bartes Sauler, judetul cel
mare al cinstiter cetati Brasovul, cu multi sanatate sit s[a] dea
[Pecete mare rotunda1.]
13.
t Io Costandin Voevod, bjiiu mlstiia gspdru zemle vlahiscoe.
t Cinstitulul si al nostru de bine voitoria, vecin de aproape,
dumnealul jupanul Bartes Seulera, marele-judeta ala cinstitel
cetatT Brasovulur, sanatate si tot binele de la putearnecul
Dumnezea poftim ca sa daruiasca dumitale. Cartea dumitale
ce ne-al trimis in trecutele zile ne -au venit, si ce neal scris
dumneata, am inteles. Pentru niste sfeasnice de besearicA ce
am fost dat la Mihar clopotariul, ca sa ne lucreaze, cum ca
nu le -au putut lucra, sit le ispraveasca la s oroc, avand alte
lucrurr inparatestr, de aclasta poate fi $i asa, iar si de cand
le-am dat sa ni le lucreaze, nu iaste putina vreame, tocma
de asta lama, o jum[a]tate de an, de ar fi vrut sa lucreze.
Pentre (sic) lucrul acel inparatescu, tot ar fi avut vreame de
ar fi lucrat $i la al nostru, si 1-ar fi ispravit. Ce nu va fi
vrut sa lucreaze ; de aceaie nail lucrat. Si, deaca au stiut ea
nu va sa lucreaze, Inca! sa nu ne fie luoat lucrul nostru , sa
ne faca atata zabava. De care lucru acum n'avem ce sa mai
zicem alt, far de cat vedem ca ne serif dumneata, cum ca,
dupa ce sa vor intoarce de la Sibiiu, le vel da dumneata
porunca de sa vor apuca, $i le vor ispravi far de za-
ba,vA. Ce socotim ca 'Ana acum vor fi venit acir. Deci
poftim pre dumneata sa le dar porunca ca aceaia, sa sa
I N. 421.
 NEGOTUL paalovuLuf Cu awl Nri 107

apuce sa le faca $i sa le gateasca, sa ni le aduca, sa nu le

mai zaboveasca, ca. Taste $1 ru$ine, fiind atata vreame, de
cand le-am dat sä le lucreaze ; ce ar ca[m] ajunge acum.
Tar, pentru celalalt wester, carele ne lucreaza la un me$te$ug
ce va O. faca aid la o &Liana, ne -au scris in trecutele zile
o carte ca sä trimitem 2 cars, sa sa afle in sfar$itul lunii
lui lulie acolo, sä incarce sulinarile $i alte lucruri ce maT
sant de treaba fantanif ace$tiia, sa le aduca aid. Ce noT iata
ca am lasat de au trecut $i den Avgust $ase zile, ca'
$tim ca me$terii ace$tea pururea sant obicinuiti de nu sä
tin de cuvant $i nici-odata lucrul nu-1 gatescu la zioa ce -$T
pun. Pentru aceaia $i noT am lasat de au trecut o saptamana
mai mult peste zi, socotind ca pang acum' doar it va fi
gatit. De care lata ca trimisem pe ciasta sluga a noastra,
poruncindu-1 ca sa faca de la Rucaril 2 cara, sa mearga sa
incarce lucrurile acealea ce vor fi sa le aduca. Ce, viind
sluga noastra acif, poftim pre dumneata sa daT me$terului
porunca, ca numal de cat O. incarce $i sulinarile $i alt lucru
ce va mai fi, tot, $i sa vie den preuna cu dansele aid, ca
sä le asaze la fantand, sa nu ne mai faca alts zaticnire $i,
cu aciasta sfar$ind, mila luT Dumnezeu sa fie cu dumneata.
Av[gu]st 7 dn., 7277 [r704
De bine voitoriu dumitale :
lo Costandin Voevod.
[V° :] t Cinstitulul $i al nostru de bine voitoriu, bun priiatin
$i vecin de aproape, dumnealui jupanului Bartes Seuler, ma-
rele-judet al cinstitel cetati Bra$ovului, cu multa sanatate
sa sä dea.
[Pecete mare, rotundas.]

XII. Sticla.
E interesant O. se afle ca Matei-Voda cel gospodar a facut
o sticlarie in Vara, dar materialele le aducea din Brasov, cum
se vede din scrisoarea ce urmeaza, a Vorniculul Dragomir,
mina dreapta a Domnulul sail :

1 No 424.
108 EITIOLA, PETEARE, FLORt kIC MARUNTIVAlt

[Matei-Voda] la at nostru cinstit si pre-iubit si de la inima

dulce si bun priiaten, jupan Mihal, judetul cel mare dentru cin-
stita cetatea Brasovului. Pohtim de la milostivul D[u]mn[e]zeti
O. daruiasca dumnitale multa sanatate si buna pace, inpreund
cu toat[a] cinstita casa dumn[i]t[a]le. Catra aciasta, cinstita
cartea dumnitale, ce mil-al scris pre feciorul nostru, pre Lupul
Vatavul, venitu-mii-au, si cu dragoste o am primit, si scrisorie
dumnital[e] pre rand i-am inhales, si multamim d[u]mn[i]tale
pentru cac[i] nu santem uitat[i] de catra d[u]mn[e]ta. Asij-
direa facem stire d[u]mn[i]tale ca, avand Mariia Sa Domnu
nostru aciasta sticlArie, carea iaste de treaba Marie! Sale,
scris -au Mania Sa pentru pamantul ce sa aflX in olatul ce-
tatii supt ascultarea dumnital[ej. Ce si no! pohtim pre d[u]m-
n[e]ta ca sa alba porinca si sa sarguiasca sa nu faca zabav[a] ;
iar, ce va fi pohta si treaba d[u]mn[i]tale aic[i] catra Mariia
Sa Domnu nostru si catra tara noastra, nu ne prigeta, ce
in tot ciasul ne porunceaste: not santem bucuros si gata sä
slujim d[u]mn[i]tale. De aciasta pohtim ... Amin. Aprilie i I.
Nendoit si bun priiaten d[ulmn[i] tale :
Dragomir Vel Dvornic.
La at nostru cinstit si iubit si de la inima dulce si bun
priiaten si de aproape vecinu, jupan Mihal judetul cel mare
dentru c[in]stita cetatea Brasovulta, cu cinste sä s[e] .dia.
[Pecete verde, rupta 1.]

XIII. (Peteare,, florI §i marunti§urI.

Cite alte lucrurr nu se mai aduceaa de la Brasovenif cari
infatisati pentru nor cuceririle vechf si nou5. ale civilisatiei
apusene! Doamna Elina a la Mater Basarab are nevoie de
izvoade de cusut si de seminturl de flori: cul i-ar putea
scrie mai potrivit decit prietenei sale, judeeeasa brasoveand ?
Un Domn moldovean din veacul at XVI lea vrea sa aiba
de la Brasov un gradinar bun, precum, in at XVI-lea, LX-
pusneanu chemase de acolo pana si brutari. Boierl din amin-

2 No 54r.
 NEGOTUL BRA§OVULUI CU BOXIINli 109

doua terile trimet adesea in cetatea de granita oamenl de -al

lor cu card, pentru a face fel de fel de cumparAturr innaintea
serbatorilor bisericesti, innaintea unui botez sari unei nuntr.
Daca s'ar fi rAtacit pAnA la not o tidula de-a acestor trimisi,
ar fi fost fara indoiala un insemnat cistig pentru istoria, inc
asa de nedesavirsitA, a culturil noastre.

I.
-I- La al nostru cinstit si prea-iubit mai mare parinte, ju-
panul Mihairi, judetul cel mar[e] al cinstit Scaunului cetatir
Brasovului. Sanatate pohtesca de la m[i]I[o]stivul Dumnezeil
sa daruiascA dumnital[e], de inpreuna cu toat[A] cinstitiA]
casa dumnital[e]. Alta, sa yeti pohti dumneata a sti si de
buns sanatatea Marii Sale Domnu nostru, cu mila lu Dum-
nezeti iaste Marna Sa sanatos si veasel si intru bun[A]
pace. Asijdirea si nor Inca ne aflam pre langa spatele Marii
Sal[e] cu bun[a] sanatate. Alta, fac stire dumnitale ca
aria in cetatea dunmeavoastrA trimis-am sluga noastra, pre
Boiar Istfan, ca sa ne targulasca cdteva targuiale pre seama
noastra. Deer pohtescu pre dumneata ca pre un parinte,
sa fact domneata atata bine pentru voia noastra de un car
cu cat, ca sa ne radic[eJ aceale targuial[e], sa be aduc[a
pans la Rucar. Iar ea foarte vol sti har $1 voiu multemi
dumnital[e]. Si, de ce va hi treaba si pohta dumnital[e], dum-
neata far[A] preaget sa indraznesti cu scrisoarea la noi, ca
la un fecior al dumnetal[e], cA, de cattu-m va hi prAlejul, tot
voiu sluj[i] dumnital[e]. Foarte pohtescu pre dumneata
pentr'aacest lucru. De aceasta am scris dumnital[e]. Sa hii
dumneata sanAtos wT ru 1301[AWILITE C WT XE AMHH, Map. I:11
Al-M [ = de la Dumnezeu sa se dea, de la Hristos, amin ;
Martie 28 de zile].
-1- Ca un feclor al dumnitalea :
Socol Vel Cliue[er].
[V°:] Cu cinste sa se dea aceasta carte intru cinstit[A]
man[a] a cinstit mat mar[e] parintel[e] nostru jupdnul Mihaiu
110 PETKARE, FLORI §1 MAW:WM/Ed

judetul cel mar[e] at cinstit Scaunulut cetAtif Brasovulut

amin.
[Pecete cu cerbul 5i inscriptia : «Socol Clucerol 1.]

2.

f La at nostru cinstit Si bun priiaten si de aprope vecin,

jupanul Mihala, judetul cetAtil Brasovulul, viiat[a] $i bunA sa
n[A]tate pohtim de la m[i]l[o]stivul Dumnezea sal dAruiasc5
dumnetal[e], impreun[A] cu toot[A] cinstit casa dumnital[e].
Pentru care lucru, sA vet intreba dumneata $i de sAnAtatea
Mara. Sal[e] Domnu nostru, cu ajutoriul m[i]l[o]stivulut Dum-
nezea Taste Mariia Lut san[a]tob ; lIngl cinstite spatele Marl
Sal[e] aflArou-ne si not sanAtos. Alta, intAmplAndu-se a venirea
feciorul nostru Lupul Vat[a]hul pentru trebile nostre, ca sa
ne targuiasca cAte ceva de acolo, n'am putut lasa ca sa nu
scriem dumnital[e], ca sl putem sti de bun[a] sanAtatea dumni-
tale. Numat $i dumneata, scrie-ni dumneata in toot[1] vreamea,
de ce vor fi trebile dumnital[e] aicea, la MAriia Sa Domnu
nostru, ca not vom hi nevoitort a sluju (sic) dumnital[e]. Aceasta
scriem. Sa fit dumneata sAn[A]tos, amin. Pis Ap. 4 d., 7152
[1644] -
f Fratel [e] dumnital[e]: Drag[o]mir V[e]l Dvornic.
[V °] f La al nostru cinstit $i prea-iubit 5i bun priiaten
si de aprope vecin, jupanul Mihaiu, judetul cetAtit Brasovu-
lut, cu cinste sa sA dea.
[Pecetea obisnuitA 2.]

3.

Elina gspjda, bijeia mist. nA6alnita zemle vlascoe [Doamna

lut Matet-VodA].
Scris-am la a noastrA iubitA, bun[A] prliatnica $i de aproape
vecinA, jup[A]neasa Catrina judeceasa den cinstit[A] cetatea
Brasovulul ; en sAn[A]tat[e] ma 'nchin dumital[e]. Alta, poh-
tescu pre dumneata ca aid am cumparat Domnia Mea o
I No 587.
* No 6o6.
 NEGOT1IL BRAVVintif Cu ROUNIf If t

roabg, si iaste impletitoare, numar nu avem aid izvoade de

peteare, ci sa fad dumneata bin[e] sl ne dal ceva izvoade
de peteare, si maT marl si maT mid, si de cacti, si de .tot
fealiul. Ca intr' acolo sAnt multe la dumneavoastra. Ci sa
ne cgstigt dumneata, si sa ne trimit pre acest om al nostru,
tar noT vom avea a multemi dumital[e]. Si tar pohtescu
pre dumneata, pentru randul samentilor de flori de tot fealiul,
sa ne dgruestr dumneata si noao de ce vor fi acol[o] la dum-
neavoastrg. Iar, de nu le verl putea trimite arum pre acest
om, le ve[1] trimite mar incolea, la vream[e]. Iar Domnia Mea
incg vor fi bucuroas[g], den ce va hi pohta dumnital[e]. SA
hi dumneata san[A]toas[A]. Pis F[e]v[ruarie] Io dni, P 7157
[1649].
[V° :] La a noastrg iubita, bur[g] priiatnicd si vecina de
aproape, jup[a]neasa Catrina judeceasa de la cetatea Braso-
vului AATH c [=sa se deal.
[Pecete mica cu corbul (?) si inscriptia : Elena Domn4a? 1.]

4.

t lo Vasilie Voevoda, bojiiu mistiiu gspdru zemli mol-

dayscoi. Scriem Domniia Mia la cinstit priiatinul nostru
dumnialul Mihal, giudetul cel mare de cetatia Braseulur, multg
san[a]tati. CAtri acrasta dgm stire dumitale pentru randul
cestor mesterr gridinarT, carii am pohtit la dumn palta, si
dumn[ia]ta pre pohta noastri aT flcut, si aicia la noT i -al
trimis, multamim dumitale ; si el, ca neste oamenT intaleptr,
lucrul sau cu cinste I-ati plinit. Acmu au venit vreamia de
s'ati cersut acasg, si i-am slobozit. DecT pohtim pre dumn[ia]ta,
clndu Vent primgvara, vreamia lucrulul, iargs sg-T trimiti aicia
la noT, iarg nor incg sintem daturi a plini pohta dumitali, ce va
hi spre acTastg parte de loc ; H 68AET sApattua rAgTH WT kg,
AMHII [= sg fie sAnatate Domniel Tale in Hristos si pace.]
Jo Vasilie- Vod[dJ.
U Ias, vito 7161 [1652], msta Octomvr[rie] 13.

1 No 618.
 112 PETEARE, PLORI RI MARUNTIVRI

[V°:] La at nostru cinstit priiatin, dumnialui Mihai, giu-

decul eel mare de cetatia Braseulul'.. . .
[Pecete mare2.]
5
t NoT Ghiorghii Stefan Voevoda scriiam la at nostru cinstit
priiatin, dumnalui Mihai marele-giodiat de cinstit[a] cetaate
Bra$Aului. Mu lta san[Atate. Mu] lt pohtesc pre dumnata pentru
un cal, car[e] cal [1 -au fost] lasat Danlil cl-ati fostu slug[A] la
Costantin-Vod[a] : acmu taste la noT. DiacT, tAmplandu-s[A] a-1
trimite nainte co o trabi, s'ail rugat sa trimitem omul nostru
sa ia. calul. Diacl poftiam pre dumnata sa sa de acel cal pre
mana cestuf om al nostru. Aciasta poftim pre dumnata. Sa ft
sanatos WT XI [= de la Hristos]. Amin.
_To Gheorghi }Stefan Voevod.
Pis of Feldior 2, let 7166 [1668], Mai 16.
[V° :] La at nostru cinstit priiatin dumnalui, Mihai marele-
giodet, ItHCHE A.ITI-I c [= cu cinste sa se dea.]
[Pecete mica, rosie, cu bourul intre soare $i lunA $1 literele
latine : G. S. P. M. = Georgius Stephanus, princeps Mol-
daviae3.]
6.
t Cinstit si at nostru bun prieten si d[e] bin[e] voitor,
dumn[ea]ta gIupanea Murco$ Voagner4. Dum[i] al[e] bun[A] sg-
n[A]cate $1 tot fer[i]citul bin[e] dea 1[a] m[ilosti]v[ul] Dumnn[ej-
zett rog ca sa dAruiascA dum[i]tal[e]. Pricin[a] scrisorif nu-i
dea altA, fAr cat veT sti dumn[e]ta, iat[A] ca am trimis prestot
sa de$chizA bolta, sa 6 nist[e] mara a MihalciT, sa o aduc[A],
si o lad[A] cu nist[e] borfea a copiilor iarg sa aduca, c'am
scris si l[a] Marie Sa giudeatul chiar (?), sa dea cheilea, sa
deschizA bolta. Dea acTasta fac stir[e] dum[i]tal[e]. Sa fil
dumn[ea]ta sat) [A] tos. U Ocna, Iul. 21 [pe la 168o].
A dum[I]tale bun prieatin $i d[e] bin[e] voitor:
Mtxxip Eccivron ( ?).
3 Bibl. Ac. Rom., documente; An. Ac. Rom., VIII, p. 249.
2 Feldioara.
8 BHA. Ac. Rom.; Sturdza, In An. Ac. Rom., VIII, p. 249.
Marcus Wagner.
 NEGOTIIL BRAVVIILUI OU ROMINII 113

[V°:] Cinstitului si al nostru bun prieatin si d[e] bin[e] voitor

dumn[ea]lui gTupanul Marcos Voagnar, dum[i]sal[e] cu cinstea
si lin[a] san[a]tate sa i sa dea in Brasay.
[Pecete rosie cu coroana si slove incurcate '.]

7.
Cinstitului si al mien vechiti, da aproape bunti priiaten si
de bine voitoriti, dumnealui marele-judeV al c[i]nstitei cetat
Brasovul, de la bunul Dumnezati rog sa trimit[a] dum[i]tal[e]
multa fericire si tot binel[e].
t Pric[i]na scrisori catra dumneata nu am alt, far cat, stiin-
du-te pa dumneata ca destul esti sup[a]rat si cu multe va_
luri infasurat, am scris dumisale jup[a]nulur Teaco Ghiorghie
pentru neste zadari, trebuindu-m[1] sa-m spoiasca neste cas[e],
ce mi-am facut la Bucurest[I]. Ci ma rog si te poftescu si
pa d[u]mneata, sa fie si cu vointa dumital[eJ, sa vie acum mai
curand, Oita nu d[a] raceaala, sa le spoiasca, si plata lor, ce
va fi, pa deplin le voiti da. $i dumital[e] multamitor voiti fi
da osteneaal[a]. Ramaind datoriti, la ce va fi pofta dumital[e] $1
putinta mea, neaparat a sluj[i] pururea ; si iar ma mai rog si te
poftescii pa dumneata si pentru un stiucatur ce au fost aid
de au lucrat si acum sa afla acola. Iat[a] ca iam scris sa
vie sa-m[i] lucriaza la o cas[d]. Ce sa fie si cu indemnarea
dum[i]tal[e], a mi-1 trimit[e], si volt; multami dum[i]tal[e]. $1,
cu atata sfarsand, mila lui Dumnezati sa pazeaasca pa dum-
neata, rog pururea ; Av[gust] 19 dni, P 7217 [1709].
Al dumitale de bine voitor si pururea gata a sluj[i] :
Toma Cant [acuzino.]
[V° :] Cinstitului al mien vechiti, bun si de aprope priia-
tenu, d[u]mnealui marele-judet al c[in]stitei cent Brasovul, cu
c[i]nste si cu fericit[A] sanatate sa s[a] dea.
[Pecete neagra, cu vulturul bicefal si literele : T[o]m[a]
C[an]t[acuzino]2.]

1 No 508.
2 NO 701.

75703. Vol. X. 8
 CAP. II

Afaceri de hotare.
LFugariL

Brasovul avea supt atirnarea luT, Inca de la 1498, prin za-

logire, un nuraar de sate, legate pang atunci de cetatea Bra-
nului, care se unira mai tarzia formind de-a lungul unei val
frumoase, linga un usor curs de ape $i supt o etimpla, de
muntI, cele cSepte-Sates : Turchesul, satul BaciuluT, Cernatul,
Satulung, PurcareniT, Zizinul, Tatrangul sail Tarlangenif, precum
$i Apata, Crizbavul. Iarasi de pe acea vreme judele si juratii din
cetate avura putere de cirmuire $i de dajdi, :adeca drepturile
feudale de atunci, asupra satulul Bran, castelul insusi iesind din
mina regelui i a celor carora el it incredinta maT de mult (Domnul
muntean sail dregatori! ardelenT, Voevodul Ardealului orT
co mitele Secuilor). De alminterea, amestecul suveranulul in
aceste partr e destul de nog, cad inca la 1377, pe vremea
cind Tara-Romaneasca o avea neastimparatul si nesigurul
Voevod Vlaico, Branul era o ccetate noua I., un novum cas-
trum 4.
Apo! Cristianul, Codlea, Prejmerul si celelalte sate ro-
manesti, precum gi vechiul Ripov, care ajunse al doilea
tirg din aceste parti $i avu judele si juratiT sal deosebiti 2,
1 cliovum castrum in lapide Tydricis (Zimmermann-Werner-Mttller, II,
P. 480). Pe atund regele Ludovic era In Azboit cu Muntenil $i tAgea ng-
dejde A li supuie tam : atuncY el fdgtiduia A strImute vama de la cRuffa
arbors la Bran, supt cetate (Mid.).
2 Forma Rosenau, cu Inceles In nemteste (c empie de trandafiris), e mai
nouti. La inceput se zicea illasnow) (ibid., p. 480).
 FIIGAR 11

se tineati Inca de la inceput de Tinutul sail, cum se zicea

une ori la nor, de «olatuli) Brasovului 1. Pe de altA parte,
Inc I din veacul al XIV', in sfirsit, Brasovenii aveati pamint
la Tohani, Zernesti, VIAdenT, dar acel care a hotarit alipirea
acestor sate curat romanestI la tdomeniulp Brasovuld a fost
imparatul Sigismund, al carui chip, refacut in veacul al
XVIIPea, impodobeste Si astazi sala de lucre a Archivelor
orAsenesti din Brasov.
Fara sa mai pomenim stapinfrea trecatoare a unor sate
fagArasene, cum e ercaia.
Astfel, Tinutul brasovean mergea din preajma RucArului,
pe la Predeal panA la pasul BuzAului, Si era marginal cu patru
din judetele muntene : Muscelul, Dimbovita, Prahova Si Bu-
zau!.
Care era starea Iccuitorilor romini supusi Brasovului, se
va vedea intr'un capitol urmAtor. Ea putea sa fie privitA ca
mai bunA, dar Si ca mai rea dupA punctul de vedere
decit starea teranilor nostri. Nu trebuie sa se uite ca Ruminii
de la noi aveat' ca stapin pe un boier de neamul lor, pe o
manastire cu mina mai usoarA, legata oricum de datorii cres-
tinesti, pe cind dincolo Sasul avea ce/ mar desavirsit despret
pentru «Blochull sae, pe care-I punea alaturi cu boul sari,
cu oaia sa Si cu celelalte «dobitoace ale pdmintuluip. SA se
tie iarasi in seams ca asamAnarea se cuvine a fi facutA intre
Rominil supusi Brasovului Si locuitoril de la munte din Tara-
Romaneasca, iar nu cu ace! din ses sae de la balta ; Si nicairl
nu s'a pastrat mai bine niosnenia veche decit in aceste ti-
nuturf mai ferite $1, trebuie sa spunem iarasi, mai sArace, asa
incit ispitiau mai putin pe boierul dorit de Intindere $i co-
tropire. . .

Pe urtna, se insealA cineva foarte mult cind vorbeste de

vesnica nesiguranta a inprejurarilor din principate. Datina
era aid asa de puternicl, incit nimeni nu cuteza s'o infrunte.
Iarasi e o inchipuire prAdaciunea vesnica din partea Turcilor
Si Tatarilor. Tatarii eraii tinuti doar in frig de Turd, lay
I V. 1. c. Cf. Die Rechtslage des ehemaligen Tdradurger Dominiunisi
Brwv, 1882.
116 AFACERI DE HOTARE

acestia aveaa nevoie, din partea noastra, nu de jaful salbatec,

pustietor al ostasului nesupus, ci de exploatarea sistematica
a Statulul. Trebuia ca teranul romin sa traiasca. $1 sä fie sa-
natos, multamit chiar oarecum, pentru ca sa-1 poata paste
oile $i scoate hrana din pamint. intre grijile de capetenie
ale Domnilor era aceasta : o apasare prea mare aducea fuga
locuitorilor, iar aceasta mazilia domnesculuT vinovat sa' dom-
nesculul nepriceput.
Timp de douazecT de anT, daca se lass la o parte cele trei
navalirT moldovene$ti, Matel Basarab, .adevarat bun pastor
$i parinte, a tinut tara in cea mar deplind liniste, cu judecata
buns $i darT cumpatate. Picior de Turc sail de Tatar nu s'a
vazut in vaile de sus ale DimboviteT, falomiter, Prahovei, Bu-
zauluT, care er' in hotar cu pamintul sasesc al Bra$ovenilor.
Supt Constantin Basarab, urmasul luT Matei, aceasta (pace
domneasca, a tinut $1 maT departe. Rascoala $1 pradaciunile
Seimenilor ati atins numaT viata $1 gospodaria boierilor din
Bucure$ti $i Tirgovige, $1 n'a jignit intru nimic pe teranl.
NumaT dupa inlocuirea lul Constantin cu Radu Milinea, Turcil
sosesc pentru a supune Domnl hainT sail pentru a trece im-
potriva Ardealulul neascultator. E atuncl o epoca de vre-o
douazecl de anT, care Incepe cu astfel de pacate ostasestr $i
urmeaza cu stapinitori lacomT, precum a fost Duca $i chiar
Grigore Ghica, saa netrebnici : un Radu Leon, un Antonie
din Popesti. Dar cu venirea in Domnie a luT Serban Canta-
cuzino se intorc iarasi timpurile bune de statornicie, de cir-
muire hotarita $1 inteleapta. Pang. la 1688 nu se maT vede
tabard turceasca la nor, nicl una nemteasca, precum doriaa
citTva dintre boierT. Brincoveanu, urmasul luT Serban, trebuie
sä indure la inceput $i Nenati $i Turd $i Tatar!, $i Ungurl
de -al lul Tokoly, dar aceasta tine numal trei anT. Pe urma,
platind la vreme, staruind unde trebuie, hranind la Poarta
prietenl sigurl, manevrind ager cu fagaduielile $1 cu stirile
mincinoase, $i fata de cre$tinT $i fata de pagini, Constantin-
Voda tie sa fereasca tara de ostenil strainT, sa-i lase pacea,
in care se puteaa lucra $1 chiar stringe bogatiile.
Pe cind sä vedem ce este in Ardeal. De la Mihal Viteazul
 FUGARli 117

incoace pand la Gavril Beth len, adeca timp de doudzeci de

ant, lupte invier$unate, nimicitoare pentru locuitorl, intre
Nemtr, Romini din Tara-Romaneasca, nobill ungurr, Safi,
Turd, Tatari. Nu se poate spune prin cuvinte ce a suferit
atunci teranul ardelean de mice neam, dar, fireste, innainte
de toate, bietul eValahl, oropsit, calcat ca iarba cimpulur in
copitele cailor. Beth len face politica in stil mare : vrea Un-
garia Imparatulur, vrea Polonia $1 apasa grew asupra uner
teri$oare nu tocmai bogata, ca Ardealul. El moare innainte
de vreme, si norocul Ardelenilor it da ca urma$ pe Gheorghe
Rakoczy cel d'intlia, om patriot, cinstit $i cuminte. Ca $i
Tara-Romaneasca supt Mater, principatul vecin are lini$te
acum pentru vre-o doulzeci de ant. Dar cel de -al doilea
Gheorghe RakOczy, cCraitio de la 1648 innainte, umbla
dupd planurile cele marl ale until Bethlen. Turcil nu-1 mar'
vreati, umbla sa-1 scoata in toate chipurile, $i o$tr pagine
fara mild tabaresc asupra terir, de o istovesc cu totul. Fata
de eel ce sprijina. pe RalcOczy, pe Ioan Kemeny, unindu-se
cu Germanic du$manT, nu se mar incape nicro mill. Zile
grozave s'al urmat dincolo de muntr Oita ce puterea a
ramas in sfir$it, dupa voia Turcilor, in mina pa$niculur $i
nobilulul Mihar Apaffy, tipul tributarulul credincios.
Dar iata ca incercarea Turcilor de a lua Viena nu izbu-
teste. Imperialif se apropie de Ardeal $1 patrund chiar in
cuprinsul lul. Cel de-al doilea Apaffy abdica. fmparatul
cretin e stapinul principatulur, care e unit astfel cu Ungaria
germand, cu Statele Casel de Austria. Insa UnguriT, cari
pastrati ura for veche itnpotriva Nemtilor, nu vreati sa pri-
measca noua stare de lucruri. Et gasesc intaiti in trufa$ul
Emeric TOIcOly o capetenie, si acesta aduce in 1690 pe Turd
asupra Ardealului : o lupta se dl la Zirne$ti, in care Impe-
rial sint invin$I, si cete raparete de Tatari se abat asupra
satelor flrl deosebire, saturindu-se de jaf $i de suferinta
omeneasca. Pentru ca sä se impiedece o noua nenorocire
ca aceasta, guvernul austriac umple Ardealul de catane,
care trebuie tinute, hranite $i nu se poarta totdeauna bine,
ci pedepsesc cu cea mar neomenoasa asprime, arzind casele
118 AFACER! DE HOTARE

$i colibele, once banuiala de tradare 1. Cetatile vechi se ri-

dica pretutindenT, apasatoare. Si, din partea lor, Ungurir
iubitorr de neattrnare nu se lass. Curutir, dusmanT aT Impe-
rialilor, Lobontir, cart ataca. pe Curup, impaneaza toata tam :
drumurile skit ale celor d'intaia ; neputind sa clued razboia,
Curutir fac haiducie saa talhusag de cel mat prost fel. Odaty
vedem pe Brincoveanu ca se roaga a i se da Nemti din
cetate pentru paza postavurilor ce aduce in tail.
Se mintuie cu Tolcoly ; el merge in Turcia sail ispaseasca,
pacatele prin umilinta $i saracie, $i sa moara. Dar Francisc
Ralc6czy apare in locul lull, luptind pentru acelasi stop,. cu
aceiasi oamenT, $i cu aceleasi acme. Iarasi un strasnic razboia
civil imparte Cara in doua $i gone$te once siguranta aproipe,
in toate partile.
Si, cind aceasta se mintuie, Curtea vienesa, stapina pe
intregul Ardeal, 1$1 pune in minte sa opreasca desertiunile
Romirlilor de la Unirea in credinta cu Roma. tncep certe,
rascoale, uneltirr cu strainir, fug! peste hotare. Granitile sint
pazite, $i cele mar aspre masurr se kat impotriva celor ce-sr
parasesc caminurile ; dar nu totdeauna cu folos. Ciitdnia,
slujba military, e privity intaia de teranir rominr ca o stras-
nica osinda, un fel de trimetere pentru vecie intre limbile
straine, $i principatele se umplu de desertoril Imparatulur.
La urma atitor framintari, ce se vede ? Teranul plateste
acelea$r dijme cdomnulur de pamints., un strain, preotului
de alts lege ; el are aceleasr datorii fata de legea sa $i, pe
linga toate acestea, cad, necurmat $i sigur, sarcinile imparatesti.

Am lasat la o parte timpurile vechr, innainte de 1600.

Asupra for se poate $ti mar putin, $i din acel timp n'avem
acele izvoare romanestr a camr tiparire e unul din scopurile
carpr de fata. Se pbate spune insa fara gres ca, in acel ras-
timp cind Tara-Romaneasca a fost, de la moartea lur Mircea-
cel-Mare pans la 1550 macar, necontenit zguduita de luptele
pentru Downie, iar de la 155o innainte a suferit cea mar

1 Herrmann, Das alte and neue Kronstadt, ed. Meltzl, I, p. 21.

 FIIGABli 119

grea povarg. a cererilor turce$tr, care trebuiau sg duca la o

rascoall desperatg , iT era maT bine teranuluT romin sg
trgiasca in Ardealul ImparatuluT Sigismund, at lut Matias
Corvinul, at principilor din Casa Zapolya $1 din Casa
Batliory. Dacg tot asa a fost $1 innainte de Mircea, poate
fi supus indoieliT ; pe atunci cirmuirea nu $io smulgeaii asa
de salbatec fecioriT $1 vlastarele de Domni. Si, iarg$I, pe
atuncT TurciT erati ?neg. departe $i intre et $i Dungre stateati
Bulgaril $1 Sirbii, apgrindu-ne. In sfir$it la not leranil erau
libert i se puteaii innalta oricit de sus.
Pasurile Carpatilor ail fost totdeauna strabgtute, cu vole
de la cirmuirea dintr'o parte $i din cealaltg, sail, mai ales,
Msa de voie. Cind la no! bgtea rIzbolul dintre pretendentl,
cDomni$orib, cind Turcul stgtea la vadurr pindind, varg $i
iarng, tergnimea din cTara se oplo$1a in colatulo Sibiienilor
sail al Bra$ovenilor. Cind dajdile erat grele in Ardeal, cind
Cara era in luptg $1 napaditg de du$manT, sateniT de acolo se
furi$ai1 dincoace. Tinind same de caracterisgrile ce s'ati dat
Ong. la Mircea, foarte multi RominT ardelenT vor fi cAutat un
adgpost supt oblgduirea VoevoduluT din singele $i de legea lor,
in locurile senine, fail robie. De la Mircea la MihaT Viteazul,
salbgacille Turcilor $i nazdravAniile Domni$orilor vor fi gonit
pe teranil mantenr ca pe ni$te turme nenorocite in Ardeal.
$i dupg. MihaT Viteazul, vre o dougzecT de ant, not am primit
oaspetT de acolo. Apol inteleptiT stapinitorT Mate! $i Rakoczy
I-iii se ingrijesc de o potrivg alT pastra tot! supusiT. De la
1658 innainte, iargsi fuga se face de dincolo dincoace. Brin-
coveanu are o tarn piing de locuitori, in bung parte pribegi
din toate vecingtatile. Si FanariotiT de prin 1740-80 tin por-
tile deschise pentru pribeg!, $i ce pierd la Dungre cad e
mar u$or sa trgiestr de-a dreptul supt Turci , et ci$tigg
ad esea la munte.
Cind ggsim doug flume asemenea in Ardeal $1 in Tara -
Romaneasca, la munte, putem bAnui o emigratie $1 intelege
in ce sens ce s'a facut. Astfel, cind este un Rucgr in Tara
FaggrasuluT $i altul in margenea MusceluluT, la c$chelgv, in-
120 AFACERY DE HOTARE

telegem a cel d'intliti a fost colonisat de Domnir muntenr,

stapinr al FAggrasului, cu sAtenr din cel de-al doilea. Iar cind
Tohanilor din Tara Birsei li raspund Tohanil din Buzgu,
putem vedea in acesti din urma o colonie a celor d'intaiti.
Un sat era atuncl o familie ; numele era $i pentru pamint
$i pentru oameni, $i, unde mergeati acestia, it duceau cu
dinsir.

Paza de hotare nu exista pe atuncr, nici din partea Arde-

lenilor, nici dintr'a noastrg. Numar la pasuff asteptati evi-
gesimatoriry pentru a lua vama, 1/20. Potecile erati foarte
putin pgzite. Pang tarzia in epoca Fanariotilor, grija hota-
rulul era lasata in mina unor sAtenr de acolo, can se bu-
curau pentru aceasta de anumite scutirl de dajdl. Astfel,
inca din vremea lur Ieremia Movila, straja o facean intr'un
loc strAjerir de la DIrmanestr $i Oprisani 1. Pe vremea lul Mater
Basarab plaiasir din sate, supt vatasr, aveati de la Domnie
sarcina csa plzeasca plaiurile de hoti $1 de oameni rar $i
de oameni birnici, sit nu treacii in pra ungureascd) 2. Ni
s'a pastrat $i numirea, de Brincoveanu, la 1704, a unur
vAtaf de plait'', care nu va plAti decit haraciul, $1 anume
in sums scazutA : cbirul vatasescp, care facea numai 10 ughr pe
an 3. Intilnim la 1734 in Moldova strAjed de ComAnesti,
scutiti de vama vitelor $i a pestelui de hrana ; stall $i el
supt un vAtay. Din actul care-I pomeneste, aflam cum se fAcea
trecerea pe la straja a negustorilor, cgrausilor si drumetilor.
Vame$ul isr lua vama, iar vAtavul , punea pecetea strajir pe
pecetluiturAD, adeca dAdea o hirtie pecetluitg., in loc de
a fi iscalitg ; .pentru aceasta se lua taxa de 3 banl, $i o im-
partiati de o potriva pircAlabir de Baca'', vamesir de hotar
$i acest vatav 4. Din ace$tr vatavl de plAiasI se desvoltara
mar arziti, in Tara-Romg.neasca, vatavir de plaiurr, cari

Arc's. istoricar, 12, p. 107.

2 Studir ,ri doc., V, pp. 120-1, no i6.
I Ibid., V, p. 357.
4 Studir ,ri doe., VI, pp. 209-10, n° 2.
 Ftf G ARII 121

aveau $i datoria de a strange unele dgri, de a judeca $i a

pedepsi, dar numal pang la cdoagzgci, treizeci bete, 11.
Cu o pazg ca aceasta, se trecea lesne, $i nu cite unul -dol,
ci, la vremea marilor primejdil $i apgsgrilor nesuferite, sate
intregi. Domnii aflau insa destul de rgpede despre lipsa
fugarilor.
intgiii, in vremea veche, II Oriel satenii, cu toatg
$i
prietenia, inrudirea sag mila. Birul era hotgrit intr'o sin-
gurg sum pe tot satul, $i locuitorii tl impgrtiau Intre el,
dupg averea fiecgruia; aceasta se chema cisluire, alegere a
cislelor. Cind unul din birnici lipsia, cisla lul nu era stearsg
din catasti$ele Vistieriel, ci raminea s'o raspunda cei rgmasi
in sat. El nu erau citug de putin bucurosi de aceasta. cres-
tere a pgrtilor lor, de aceasta ingreuiare a unei sarcini $i
a$a destul de grele, $1 piriati la Domnie. Domnul scria atunci
vecinilor, cerind ca birnicii furisati afar din Cara for sa fie

,
adu$T innapol la hotar. Dupg multe targganell
Sasii erau bucurosi de muncitorl maT multi pe pgmintul
for
c tci $i

dorinta domneascg era indeplinita. Pentru a grgbi

lucrul, se inchideau une orb pasurile din partea Muntenilor,
se opria adeca negotul, $i pagubele erau asa de marl pentru
BrasovenT, pentru Sibiieni, incit el se grabiau sg dea innapol
pe bietii terani oplositi la dinsii.
Mai tgrziu, cind fugaril erau Ruminil vre unul boier, vre
unei mgngstiri, plingerile veniati din partea stgpinilor pggu-
biti, cari argtati ca cse hrgnesc cu acel oamenl $1 nu -1 lasa
in ruptul capulul. Cind reclamatia atingea niste emigranti
asezati de 40-50 de ani in colatul* Sailor, se socotia cg
sorocul de prescriptie e indeplinit, $i trimeterea Innapol nu
se mai facea. Cind insg era vorba de fugari mai proaspetT,
el trebuiaii sg-$T vadg, de voie. de nevoie, caminul pgrgsit
pentru prea multg suferinta.
Domnul insusT flacea de la sine urmarirea pentru teranii
pribegi din acele sate care aveati un rost in viata Statului.
1 Ibid., pp 511-2, no 286.
122 AFACERY DE HOTARE

Astfel el afla indata si reclama furs zabava, cind se strecuraii

oameni de la schele, Rucarul si Dragoslavele : satenii de
acolo slujiail pentru pazI, pentru ajutorul vamesului, pentru
datul cal-11°r ce mergeaii su aduca de la Brasov postav,
sfoara, lucrarf de metal, tslujba a Domniel> pentru care nu
se incApea platA. EI tinea sä nu se crisipeascA, sate ca
acestea, si baga bine de samI ca ele sA, fie totdeauna bine
locuite. Masud grabnice se luau si se intrebuintaii cuvinte
tar!, pline de amenintare, si cind pofta de fugA bintuia vre-
un sat plaiesesc, a carui stricare descoperia hotarul.
In sfirsit, intre fugarl erail, neaparat si Tiganif. Ma! folo-
sitorT decit Rumini! fiinda putead fi intrebuintati la or!-
ce si eraii oamenT cu mestesugurT , ef nu puteau fi parasiti
lesne de egumeni si de boierl, cari umblaii mortis dupa
dinsiT. Totusf unit dintre bogatii BrasovenT din veacul al
XVII" aveati cite un Wigan, do!, pe cari-T tineail ca rob!,
cu toate a in Tara UngureascA tiganimea avea o situatie
mai bums si era supusa numai Voevozilor slf. Astfel de
Tiganf robf nu puteau veni insa decit la no! : erati vechf
pribegi maT rat"' cAutatf sail, cite °data, uitati de stapinii 'or'.

I.
j- Intru tot cinstit si de Dumnezeil dArult si maf mare
judet a cetatie Brasevului, dumneata jupIne Mihail-1, de la
milostivul Dumnezeil multA pace si sAnatate dumitale, in-
preun[A] cu toat[A] cinstitA casa dumitale. AltA, fac stire
dumitale pentru randul a neste Rumani af manastiril de la
CildArusan[1], carea iaste manastirea Marii Lu! Domno nostru
Matal Voevod. Dec! acest[i] Rumani, anume Stoian si Oprea,
au fost de aicea, de la sat de la Treistian[f], si au fostii fu-
git acif la %ara dumneavoastra, la sat la Porcaleanf. Dec! nof
am spus Domnu nostru de acestf Rumanf, cum sintil fugit.
Marna Lui ne -au ficut cinstita carte a Mari! Lui, si m'ail trimis
sA saiti cu toti plaiasif, unde voiii afla in munte marha lor,

1 Pentru TiganI, v. Herrmann, 1, p. 296; 11, p. 411.

 NIIGARIf 423

sa. o jail. Dece am venit $1 am scornit tot satul Treisteanil,

$i am aflat marha for in hotarul tirif noastre, numai cgce be ara
(sic) stAna in locul tAriT dumneavoastrA, iar oile toate le-am,
gasit in locul nostru. DecT am aflat numai pe Stoian cu
marha lui, $1 au fustu $1 neste or ale luT David IanisT $' altor
impreun[A] cu acesta Rumin. DecT le-am luat $1 marha for
pentru vela Rumin, pentru Oprea. ApuT am ficut bine, pentru
voia dumitale, $i le-am dat marha; numai neste vacs ce ad avut
aicea, li-am oprit pentru sg ne aduca fimeaia acelul Rumin $1 cu-
conil. Iar pentru Rumin am oprit marha a' nub obaglu a Beldei,
pentru el el iaste la neste of la satul Beldeb. Deci poftescu
pre dumneata sA ifacT bine pentru voia Domno nostru, sg dal
fimeile acestor Rumani, sl nu le oprit, cg, de vet opri, apuT
nob iar vom mar trage. Sg. claruiascA Dumnezed pace $1 sg-
nAtate dumitale $i tuturur cinstitii cetateanT WT xpe[=-- de la
Hristos], amin.
Pis mt. [...- scris in luna] Iun. i i dni.
1. Ermonah Necolae, dicheiti, of s[fea]ta monastir[e] Cgldi-
rusan[i], cu sgratate mg inchin dumitale.
[V° :] intru cinstit[A] mgna dumneaalui Mihaiii, marele-judet
a cinstitei cetAtT a BrasovuluT, cu cinste si s[g] dea.
[Pecete mica, acoperita cu hirtie, purtInd legenda : Ni-
colaeI.]

z,,
La al nostru cinstit $1 ca un pArinte $1 vecin de aproape,
p[a]n MihaT KEA MAI LICTIliir rma spawoKoci [= judet al
cinstiteT cetatT a Brasovului]. Pohtim dumnetal[e] vilat[g]
$1 sAngtate sa -t dgruiascg dumnetal[e] m[i[l[o]stivul Dum-
nezeil, cu bun[g] pac[e] indelungate zile, inpreun[A] cu
a toat[A] cinstita cas[a] dumn[i]tal[e]. Sg veT cerca dum-
n[ea]ta clinteacoac[e], sg. $tiT dumn[ea]ta, cu mila Sfintii
Sal[e] m[i]l[o]stivului Dumnezeti $1 cu cinstit norocul Mgrii
Sage], nimic de rail nu avem eel scrie dumnetal[e] ; ca din
toate pgrtil[e] iaste bine $i pac[e], tot pre voia Marii Sale
1 No 592.
124 AFACERI DE HOTARE

Domnu nostru. Har sa fie Fiiului Domnului Dumnezeit ! Alta,

cinstita cartea dumnetal[e], care ne -al trim[i]su cu omul
dumnetal[e], venit-au, si de toate pre rand intales-am scrisorif
dumn[e]tal[e], st ne -au pgrut bine cad am putut intgleage de
bun[g] sgn[g]tatea dumnital[e]. De care lucru ne-al scris pentru
un copil de Tigan al dumnetale, anum[e] Patru, nepotul Bi-
bului, ce 1-al oblicit ea Taste aid in taxa Mgrii Sal[e], did
al pohtit cum sa -I dam omul Domnu nostru, sa poat[g] imbla
prin Cara, sa-t ggsasca unde va fi ; si i-am dat de ail imblat,
si 1-ati aflat la sat la Berindesti, $i 1 -au .adus acum aici la
Curte. Did omul dumn[e]tale au vrut sg-1 aducu la dumn[e]ta.
Intr'aceaia noT intr'alt chip n'am putut fac[e] farg ?Urea Mari
Sal[e] Domnu nostru, ca last[e] Tiganul din tarn; ce 1-am
bggat in temniqa], si am zis omuluT dumn[e]tale sg mearga
la Maria Sa Tar cu cartea noastra, sa is isprav[A] de acol[o],
sa poatial veni acol[o]; si sa ne fie $i noao cu cinste de caul
Manila Sa. Tar omul dumn[e]tal[e] doarg n avut nici de
cheltuiaiN, ce s'aa intors innapor acol[o] la dumn[ea]ta. Tar
sa nu -1i pare cumva cg-1 oprim nor cum nu et cade, ce scrie
o carte la Domnu nostru, sa ne dea rgspunsu ; a Tiganul
totti a sta in 'nchisoare pan sa va ispravi : dice-1 va aduc[e] la
dumn[e]ta. Iar nimic sa nu to indoest[i] dumn[e]ta, ca va fi
intr'alt chip, cu nor santem feclor[i] dumn[e]tal[e]. Ce ne scrie
dea pururea de ce vor fi trebil[e] dumnetal[e]. Trimite, cu -t
vom sluj[i] de toate, ca unul pgrinte. Aclasta scriem $i poh-
tim pre dumn[ea]ta Iun 5, 1t 7152 [1644].
Feci[o]ril dumnetal[e] dintru tot gata a sluj[i] pururea :
Preda V[e]l Spat. i Diicul Vel Agg.
[V0: adresa slavona.PeceV verzi, rupte'd

3,
[Matel-Voda cgtre judele MihaT.] SA ver cerca dumn[e]ta de in
coac[e], cu m[i]la fu Dumnezeu santu Domnia Mea intru bun[a]
sanatate, si cu norocul cinstituld Inparat santu veasel si intru
bun[a] pace i nimic de rail nu avem ce scrie prieteniel dumne-
No 607.
 FIIGARII 125

tal[e). Alta, dim $tire dumnetale de carte ce ai trirnis, venit-au la

Domnia Mea, $i cu dragoste o am priimit; intalegand de bun[a]
sanatatea dumnetal[e], miaa parut bine. De care lucru ne scrii
dumneata cum pentru vatafu lui Luca Lo[goa]t de in Cam-
pina, zicand cum v'aa oprit neste doff Tigan[1] de acii din
Tinutul dumnetal[e], carii au venit aictI1 la Campina sal
scoat[a] neste datorii de la neste oameni de acolea, pentru
un 'Wigan al lui ce iaste acolea, care-1 zicq dumneavoastra
ca iaste mai de mult cleat de 20 de an! de cand sade
acolea, $1 cum nu va sa va dea Tiganii, deg!] pentru acesta
lucru sa $til dumn[e]ta ca, de as vrea Domnia Mea sä fac
acestu lucru, cum sa va dea Tiganii, sa nu soc[o]tim cum sa
cade, ce sa-i dam, Tar, adev5rat, din obiciaiul tariff nu poc[i]
esi Domnia Mea, ca, nu numai ciast[a] tar[a] are obiciaiti ca
cesta, ce toate t[a]rile au obiciaiuri pentru oamenii for $i
pentru mo$iil[e] for Intr'aces[t] chip ; ce nu ne sä cade
sa stricam obiciaiul. Ce, macar de-ar fi $i de 20 de an!,
deaca iaste al fur de mosie, sa-1 dat, $1 sa va dea ai dum-
neavoastra, ca cu mo$ii sa in toate tarale. Dumn[e]ta e$t[i]
destul intalept ; ce pot[i] soc[o]ti $1 dumn[e]ta ca iaste acest
lucru a$a adevarat. Iar intr'alt chip nu poate fi. Aciasta scrie[m].
[Tirgoviste, Noiemvrie 14, 7153 [1644]
[Tres peceti mid: una, exagonala.1, celelalte fara nimic pe ele2.]

4
-I- La al nostru cinstit $i mai mare ca un parinte p[a]n
Mihai BEA CSATH LICTHdr num sonwoged [= mare-judet al
cinstitel cet4i a Brasovului]. Pace $1 sanatate pohtescu
de la m[i]I[o]stivul Dumnezea sa-ti daruiasca dumnetal[e] intru
multe zil[e], inpreun [a] cu a toat[a] cinstita casa dumnetal[e].
SA ver[1] cerca din coacle], cu m[i]la lu Dumneze[ti] $1 cu no-
rocul c[in]stitului inparat, iaste Mariia Sa Domnu nostru intru
buns sanatate ; noi Inca ne aflarn cu sInatate pre langa spa-

1 Adea acea cu corbul gi legenda: Iw Menlo RouwAk fikaspack ; cealaltit

are cele douI chipurl Incoronate lingl arbore gt data de 7146 (?).
2 No. 336.
126 AFACERI DE HOTARE

tele Mgrii Sal[e]. Alta, iar dati stire dumnetal[e], ca unul pa-
rinte, pentru eel Tigani cavil stiff domn[e]ta, ca t'am mat
facut stire pentru dansir, darg dumn[ea]ta atunci poate cg
a'ai nict Indraznit Marii Sal[e] lu Cral, cum sg ni-i dal ; ce
am crezut dumnetal[e] si de acel randu. Iar acum iat[a] ca
de la Manila Sa Cral Inca am trimis cartea, si iat[a] ca Vail
scris si Mariia Sa Domnu nostru intr'acest chip ; ce ver[l] in-
taleage dumneta de toate. De care lucru pohtescu pre dum-
neta sa nu mai avem zminteal[g], sä ni s[a] mai opreasci
TiganiT, cu (sic) cu aceia ne tinem mosiile si casel[e], de ne
radicam trebile noastre. Cg aid s'ar cadea pre dereptate,
parte Intgi sa socotest[f] dumneta sa nu fie vecingtatea si
intreprieteniia noastra cuvente far lucru, ce dragoste in toat[a]
vream[ea], cu liubov curat, cum sa cade intre priiatin[l], sA
nu s[a] tie unul la alaltu vre un lucru macarti cat de prost,
necum acestea, ce santu robi si mosie de ajutoriu caselor
noastre. Ce voiti lungi cuvantul? Dumn[ea]ta est[i] inteleptil ;
ce ver[l] intaleage de toate,ca le si stil mai de nainte, nu
de acum. Ca sa socotest[i] cu firea mintii dumnetal[e] mai
pre scurtu si pre dereptate, cg eii, de as fi vrut sa facu preste
voia Mgrii Sal[e] Domnu nostru, intr'alt chip, cum sa zice
s3 -m cautu lucrul robilor mid pre dereptate, bucatel[e] dum-
netal[e] imblg pre mosiia mea ; ce as fi luat pentru ace Ti-
gan[I] catava marfa a dumnetal[e],cum cal cauta si dumn[ea]ta
bucatelea, ce le-al sti intr'alt[a] parte, fiind far[a] lucru si tiindu-le
altii far dereptate. Iar ea, dup[a] zisa si poranca Marli Sal[e],
n'am facut dumnetal[e] nici-o zminteala, ce am socotit cum
sa avem prietenie unul la altu, cum iubeaste Dumnezeii. Ce
acum pohtescu pre dumn[ea]ta cum sa nu fie nescari cuvinte
intre not, ci sa n[i] sa dea Tiganii, to cat santu, sa ni-I aducg..
Aciasta pohtescu pre dumneata. i aciasta putin[a] scri-
soare a noastra pre dumn[ea]ta Intru bun[a] sg.n[a]tate WT
xcg [ =de la Hristos], amin ; Mart 19, It 7153 [1645].
Al dumnetal[e] nelndoit ca un feclor si pururea gata a sluj[i] :
Radul V[e]1 Ag[a].
[V° :] Intru tot cinstit, ca un parinte at nostru si vecin de
 FIIGAIIII 127

aproape, dumn[ea]lul pan Mihal KEA CS,A, IICTAr rpam SpAWORCKili

[= mare-judq al cinstiter cetacT BrasovuluT].
[Pecetea lul obisnuitAl.]

5.
[Mates -VodA cAtre judele MihaT.] Sa vel intreba de san[g]-
tatea Domnie Meal[e], cu mila milostivulul Dumnezaa santa
Dcsmnia Mea san[A]tos si veasel intr'o bun[A] pac[e]. De alta,
fac tire dum[i]tale pAntru neste Tigan[1] at ci[n]stit boiariuluT
Domnii Meal[e], aT Aga! Rudchi (poyAK), ce sA aflA acolea.
Dumn[e]ta stir ca boiaril cu TiganiT O. hrInescu ; ce sA soco-
testi dumn[e]ta sa -1 dea TiganiT, cA Maria Sa Cral au facut
cartea MArie Sal[e] ca sA-si is TiganiT. Dec[I] dumn[e]ta Inca,
fiind priiatinul nostru si destul intelept, ce, decat s'ara fac[e]
cuvinte pAntru niste cioar[e], ce folos va fi ? Mai bine sa -1
daT dumn[e]ta. Tar, sA nu sa vor da, poate ca sA vor opri
niscare marha dentr'acea lar[A], pan sa vor da Tiganii; cace
Maria Sa Cral nu opreaste robil nostri si boeresti, card sA,
afla acolea. Ci mar bine sa socotesti dumn[e]ta sa -T daT. Nor
Inca vom sluj[i] ce va fi pohta dumn[e]tale. Sa hiT dumn[e]ta
san[A]tos. Amin. [Martie 20, 7153 [1645]
[Pecete rotunda, mare, rosie, rupta2.]

6.

La al nostru cinstit si iubit priiatin si vecin de aproape, jupan

MihaT ctimti ticruar rpm sihunogoti [= judetul cinstiter cetatT
Brasovul] Viiat[a] si sanatate pohtescu s5.1 daruiascA m[i]l[o]-
stivul Dumnezea intru multe zil[e], cu bun[A] pac[e]. Alta, sa ver
cerca dumn[e]ta din coace, cu mila lu Dumnezea tot pac[e] si
bine avem a scrie dumn[e]tale de in toate pArtil[e], cu cinstit no-
rocul MATH Sal[e] Domnu nostru. Avem a da laud[A] m[i]I[o]sti-
vulul Dumnezeti. Sa ver[1] vrea a sti si de nor, har sa fie Sf [T]ntii
Sal[e], cA acum ne mar inbar[bA]tam. Alta, cinstita cartea dum-
I N° 609.
' NO 340.
 123 AFACERT DE HOTARE

netal[e], carea aT trimis cu omul dumn[e]tal[e] cu , venit-au,

pi cam intales de toate, pre randu scrisori! dumnetale. De
care lucru, pentru ceT Tigani t'ail cazutii dumnetal[e] cu grew,
pentru cuvente ce aT avut pentru danpil. De aclasta, sa ?di
dumn[ea]ta nä, tamplandu-mi-s[ä] mie scriindu pentru eT la
dumneta inteatatea randur[1], ca sa ni-I daT, iar lucrul au
Post intr'alt chip de acol[o], nu de spre dumn[ea]ta, ce de spre
Manila Sa Cral ; adastandu pi dumnea[t]a raspunsu ca acela
sa prinsa zabav[a]. ApoT Si Mariia Sa Domnu nostru scrisa
la Crai pi la dumn[ea]ta cu inputaciune : noao inet, sup[a Ii-
randu-ni-s[a] in tot clasul a trimrelte dumn[e]tal[e] raspun-
sur[I], bogate cuvinte am scris, el ne era cu abanat. Fiindu
dumn[ea]ta priiatin pi vecin de aproape, gandiiam, in ce
chip nu ni s[5.1 dati robil noptri ? Adevarat, de aciasta sa nu-t
pare dumn[e]tal[e] nici -un rau ca fietescaruia i pare rail de
agonisita luT, ce are direapta, de mosie, cum singur pi dum-
netale intr'acest chip le pot priceape, cu in %alepciunea dum-
netal[e]. Iar acum sa fiT ertatoriii de toate. Dat-am tire Si
Marii Salk] : de poranca dumn[e]tal[e]. Marii Salk] Inca i-au
parut bine deac'aii inhales cum aT prinsu Tiganir $i cum ai
porancit sa trimitem omul nostru acol[o] la dumn[ea]ta, sa
ni-I aduc[1]. DicT ne -au dat porancl Marna Sa pi noao, cum
sa trimitem oameniT nostri unde vor fi oile, sä le dea slob[o]-
zie. DicT, intr'acel clas iat[a] O. am trimis oamenil noptri la
dumn[ea]ta, sa le daT Tiganii, pi am trimis pi la of pre altif,
inpreuna cu oameniT de acolo, la of, sä le porneasca ; cIndu
vor sosi cu Tiganii la hotar, oile Inca vor fi la hotar. Numai
ma rog sa nu mai fie intr'alt chip, ce, deaca vor sosi tot la
hotar, Tiganil sa-T treaca dincoac[e], iar oile sa treaca la dum-
n[ea]ta, cum O. cade sa fie intre vecinatatea noastra. Si, nate
cuvente s'ail facia pana acum, toate sa fie calcate. Aga ma
tiiu ca santu dumn[e]tale ca un fecTor. Si, adevarat, pan unde
vom fi intru toat[a] viiata noastra, ver de ce va f[i] pohta dum-
netal[e], santu gata a sluj[i] in toata vream[e] dumnetal[e].
Pentru postav, iarap volt' ispravi dumnetal[e], a sant bu-
curos la toate, cum ma $i fagaduescu ma nn fiT nicT de un
lucru lipsit, ce de toate in voia dumnetal[e] sa fie. Ca sä
 P1TG-ARII 129

stir dumn[ea]ta ca de acestea foarte m'aa durut inima, ca

cu acest[i] robi ne %inem casel[e] $i mosiile, cum stii si dum-
n[e]ta, ca santu cumparar cu ban[i], inc a de la parinriT nostri,
nu de la noT. Avem si Rum[a]ni acol[o] destul, ce aceia, de
vor vrea sa vie, de voia for er vor veni. Iar, si£ nu, de
aceaia nicT-o supararea n'am. Aciasta scrip $i pohtescu pre
du tnn [e]ta . . . Mar 21, It 7153. [1645
Al dumn[e]tal[e] intru tot gata a sluj[i] in toat[A] vrea -
m[ea] : Radul V[e]l Ag[a].
[V° :] La at nostru cinstit si iubit priiaten si vecin de
aproap[e] p[a]n Mihal sudtu [. judetul] . . .
[Pecete galbena si semne ; din legends se ceteste ... REA . . . I. ]

7.
-i- Kit 11,1111m8 [=la aT nostri], etc. Pohtim de la milostivul D[u]m-
n[e]zea, tot binel[e] sa -4 daruiasca, de inpreung. cu bun[ a] pac[e]
si sin[ ]tate ; tar de la un bun priiatin al Mart Tal[e], iermonah
Melhisedec, nastavnicul sf[i]nteT lavrai unde taste cinstit[a]
pomeana Mariif Sal[e] Domno nostru, la Campul lungu, dra
goste si bun[a] prietinie trimitem. Alta, scrisoare ci-al trimes
Maria Ta catra nob, venitu-mi-au, $i de toat[e] ama inteles.
Scrisu-mi-aT Maria Ta pentru randul eel Tigance carea au
fosta dup[a] un Tigan al dumniivoastra, cum sa o dam sä
vie dup[a] Tiganu-s. Ce sa stii dumneata ca pentru acesta
lucru intrebai si pre Domnu nostru. DecT invaiatura Marie'
Salk] iaste, cum sä nu dam, ce sa-s fie la loc de unde iaste.
Iar Tiganul, de nu va vrea sa saz[a] cu Tiganca care a luat
intar, sä fie volnic sg.-5 is alta, acii, carea va vrea. Iar, sa
veT btnui dumneata cum aver dumniavoastra Tigance de
al dumniilorvoastre" aicea la nob, nob de acesta lucru nu
putem tagadui cg. santu. Iar de ale noastre Tigance Inca
santu acii la dumniavoastra. Derepta acesta lucru sa fie
Maria Ta ertatoria, ca. far[a] voia Marti Sal[e] Domnu
nostru nu sa va da Tiganca acrasta. Iar de altel[eJ ce va fi

' No 6o8.

75703. Vol. X. 9
130 AFACIEDi DE HOTABE

pohta si poranca dumniilor voastre catra no!, not bucuro

vom sluj[i] Marii.! Tal[e]. Aciasta vestim. Sa fii Maria Ta cu
sanatate gi cu bun[a] pac[e] intru multi an[!]; amin. Pis mst.
Iul. dui 15, vlt. 7154 [1646]'.
1IEXxcas8ix.
[V° : adresa slaya.]
I Pecete neagra cu legenda . . . ep Eli TSpoz.]

8.
j Ermonah Melhisedec, egumen ot s[fea]ta manNstire ot Cam-
pulung. Scris-am la bun, cinstit $i de milostivul Du[mne]zeli
daruit doamnea judet dentru cinstita cetaate Brasovolui; pohtim
de la milostivul D[um]n[e]zeil pac[e] si san[a]taate dumnevostra
$i a c[i]n[s]tite casele dumnevoastra. intriaceia ne rugam
Marii Tal[e] pentru ace0[I] saraci de oameni de aicea, ca. au
foarte nevoe si pNs de acesti hoer! pentru ace! Tigani carii
sant oprit. Acum ace0[I] saraci i-am scos den inchisoare
(tthicoapF) si de in legatur[a] de la ace! boeri a! cui au fost,
$i i-am trimes la dumneta. Doamne, sa fad Maria Ta bine,
pentru D[um]n[e]zeti, sa i le da4i aceia Wigan!, sa-$ scoat[a]
capetele acesti crestini de oameni, gi sa iasa denteatata urgie,
ca le sant casele tot da nevoe. Iar, dup[a] ce o va nasta[vi]
milostivul Dumnezeti, da-$ vor scoate capetel[e] ace! Tigani
care! sant den Tinutul Marii Ta[le], de aicea de la noi iar
se vor da la Maria Ta. Numal sa s[a] dazlege lucrul de
aicea. de la ceW boiari. Dec! sa faci Maria Ta bine, doamne
judet, sa le-i dai sa s[a] slobozeasca, cad ca acqte sant
crestini, da petrec atata nevoe pentru nest[e] Tigani. Ci ne
ruggm Marii Tal[e] sa le faci slobozire acestor crqtini, sa
nu fie tot da nevoia aciasta, ca le sant casele in toate zi-
lele cu dajde $i cu grew. Aciasta ne rugam Marii Tal[e],
doamnea judet. Milostivul Dumnezeti sa aflea pre dumne-
voastra cu san[a]tate si bun[a] pac[e]. Pis msta [= scris in
luna] Noem. 17 dna.
MeXztaea:sx Cipx., too/Ls:mg.

I No 612.
 FLIGARII 131

[Vo ;] Aciasta cartea sA. s[1] dea intru c[in]sti[ta] mAna a

cinstitulul si de D[um]n[e]zeii daruit domnuluT judet of Brasiv,
trT rn paAocamn can [=-- de la Domnul sA se bucurel].
[Pecete mica, neagra, stearsa, cu inscriptia : ]' [morInclAti:
H]rOrM[Ell K].1

9.
t La al nostru c[i]nstit si de la D[u]mn[e]zeu cu mare dar
dAruit, cu mult[A] intelepciune ingradit, jupan Mihaiti Gold[smit],
KEA CASA If LICHAP IVAAS Eli hILHIICKOM H 111104AA [= mare-judq
at cinstitel cetatT a Brasovului, si celelalte]. Poftim de la
m[i]l[o]stival D[a]mn[e]zeti d[u]mn[e]tal[e] viat[a] si sanatate
si tot binel[e] inpreung cu toat[A] prea-c[in]stita casa d[u]m-
n[e]tal[e]. Sa vet pofti d[u]Enn[e]ta a sti si de a noastra sa-
n[a]tate, har m[i]l[o]stivuluT D[u]mn[e]zeti, santem sanatos.
C[in]stita cartea MArii Tal[e], carea ne-al trimes, venit -au la
mAna, si toate pre rand am inteles. De care lucru ne-al scris
d[u]ran[e]ta, pentru nist[e] bucate ce se -au oprit aicra pentru
cei Tigani ai nostri carii sant aciia la D[o]mnia VoastrA,
crez Domnia Ta stiT, cand am venit astA toamna aciia cu
cartea MArii Sale D[o]m[n]u nostru, cand era judet celalalt,
Neamtul, cum au citit cartea MArii Sale D[o]mnu nostru,
asa ail trimes pre globnicul, inpreuna cu slugile meale, de-au
adus pre Oprea Tiganul, carel[e] razimA astazT la d[o]mniata,
si 1 -au bagat in 'chisoare. Dup[1] aceaia, mi -au flcut carte la
judetul den colea, ca sa prinzA si pre Barbul Tiganul, sa-1
aduc[a] la inchisoare. Dar acol[o] nu 1-au aflat, a se -au fost
suit la sat la Tantariul, si m'au mAnat pre mine aciia in ce-
tate in Brasov, si se -au prinsu cumu-1 va trimeate pre Barbul
Tiganul aciia la cetate, pre urma mea. Iar Stan Tiganul iaste
la judeceasa cea bAtran[A], cum stiT si d[u]mniata. Deci stir
d[u]mniata cum mi-am cersut 'figanir la judetul, si mi-T da,
dar domniata ziceai cum at dat patruzecT de florintT, de at
scos pre Oprea Tiganul de la spanzurNtoare, si n'al fost
dat nici -un ban. DecT pentru acela nici alaltI n'ai vrut sl-m

No. 542.
132 AFACERY DE HOTARE

dal'. DecT $i ea, vazand atata val de catra d[u]mn[ea]voastra,

maY dat-am $tire Marii Salk.] D[o]mnu nostru. Iar $i de
acol[o] m'ati trimes cu cartea Marii Salk] ca sa-m datf
robil, cu iar era aciia, $i razima $i astazi de Domnia Ta. Si
al zis Domnia Ta sa tacem, sa nu prinzA TiganiT de
veaste, sa fug[a], pan verT trimeate globnicul de-f va prinde
Si ni-T va da in mana. Iar apol d[u]mn[ea]ta aT ascultat
globniculuf $i al oprit TiganiT. Maria S[a] Domnu nostru
ne-au facut carte, $i am oprit aceaste bucate. DecT se -ail pus
zi trel saptamanf, $i au trecut ; acum iaras maT puiti zi doao
sapt[a]mani : de nu-m vor veni TiganiT, adevarat sa stif d[u]tn-
n[e]ta ca se vor radica de acol[o] toate bucatele $i se vor
chieltui toate. Iar Tiganul cel batran Stoichina, carel[e] iaste
prinsu 'aciia, de nu-1 very tremeate cu cartea Domnu nostru
$i cu omul nostru, iar sa $tif d[u]mn[ea]ta ca se vor opri
bucate. Aciasta scriti d [u] mn [e]tal[e] . . . Iun. 18, vl. 7157
[1649].
t Priiatenul d[u]mn[e]tal[ej : Costanda Vornicul.
[V°: Adresa slavona.]
[Pecete ro$ie neinteligibila 1.]

IO.
t Slujba $i bun[a] san[a]tate. Ma inchin dumnetal[e], poh-
tindu de la Dumnezea sa daruiasca dumnetale toot binele .

dup[a] pohta dumnetale, cu toot[a] cinstit[a] casa dumnetale.

Alta, ma rog dumnetal[e] pentru cel Rum[a]nu al midi anume
Oprea, carea iaste la Rajnovu, sa fad dumneta bine O. mi-1
daY la mana fiiti-mien, lu Ianache, ca ea n'am vrut sa fac
preaste carte dumnital[e], sA-1 legu sail sa-1 inchis aice, ci
m'am tocmit cu dinsul sa si platesca cu 'II-el suflete de Ti-
ganT, $i au fapt zapisul 14 cu marturif $i cu zi /a Rusalii ce
au trecut. Cu acel ales eil 1-am lasat ; acum nicT vine ial, nic!
aduce Tiganif. Deci dumneta e$tf inteleptu, $i-mf iastf ca un
parinte : sä-1 dal dumneta, ca sa va maT face altu val ; eti
voia apuca niste oamenT de la Rajnovu, $i-f voiti inchid[e]
1 No 614.
 Fucoaut 133

aice. Sa fil dumneta san[a]tos WT XS 1= de la Hristos] ; amin .

Ghenare 9 dni, It. 7159 [1651].
-t Al dumnital[e] ca un fecior
Socol Cliue[er].
[Vo La al nostru cinstit $1 ca un parinte, jupan Mihai
s[i]A cSAif [. marele-judet].
[Pecetea obi$nulta l.]

I I.

t I o Costandin Voevod bjiid mIstiiti gspdru zemle vla-

h[i]scoe.
t .13unului nostru prilaten $1 vecin de aproape, in toat al
vreamea de bin[e] voitorlit dumnealul jupAnul Hana$ Manca$,
marele-judet al cinstitii cetat Braqovul, sanatate $1 tot binele
poftim dumitale de la Dumnezeit Cartea dumitale, ne-ad
venit, $1, intelegand de bums Anatatea dumitale, ne -au parut
bine. Alalte ce ne serif dumneata, am inteles. Pentru o seams
de oameni den tara dumneavoastra, den Tohani $1 den Zar-
ne$ti, can/ ar fi trecut aid in tara noastra, ce ne poftesti
dumneata ca sa-T dam, de aclasta veT $ti dumneata ca, macar
ca maT nainte obiceaiti n'ati fost ca sä s[a] dea oamenil
dentr'o tara intr'alta, jar, cat pentru ace$tea, $tiind ca. $1
den satele noastre, de la Ruar $i de la Dragoslavele, au
fost trecut catva oameni acolo, in Tinutul dumneavoastrA, qi,
cum am poftit pe dumneata, aT poruncit de 1-au dat, asa
$1 not datoriia ne-am facut, de vreame ce $tim ca Tohanil
$1 Zarne$tii sant in marginea tarai, de pi zescu la schliale,
precum Taste Rucarul $1 Dragoslavele. Si lat[a] ca am dat
voe cu cartea noattra ca, unde sa vor afla oameni de, aceia
den Tohani $1 den Zarnesti, sa-i is cu tot cu ce vor avea $1
sa-i duel la satele lor. Nurnai poftim pe dumneata, de ar
mai treace niscare oameni den Rua" $1 den Dragoslavele,
acolo in tears dumneavoastrA, sa fie porunca dumitale ca sa

No 619.
134 AFACERI DE HOTARE

sa dea, sa sa nu opreasca. Aclasta acum, si mila lur Dum-

nezea sa fie cu dumneata.
Marte 8 dni, P 7203 [1695].
De bine voitorid dumitale :
Io Costandin Voevod.
[V°:] t Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in
toat[g] vreamea de bine voitorit, dumnealuI jupanul Hangs
Mancas, marele-judet al cinstitii cetatf Brasovul, cu multg
sangtaate sa sX dea.
[Pecete mare, rotundas.]

I2.

Cins[ti]tuld si al nostru bun priiatin $1 de aproope vecin,

dumnealur jupan loan MancasI, judetuI of cetatia Brasould,
san[a]tate $1 tot binel[e] pohtim dumital[e] de l[a] Dum-
nezeil.
t Cinstit[a] scrisoarea dumital[e], den preuna cu omul
dumital[e], ne -au venit. De a dumital[e] fericit[g] $1 bun[a]
san[a]tatia ne-am bucurat. Ce ne scar dumneata, am intales :
ne scril dumneta cum cu a! trimis omeni dumital[e], dupe
porunca Mara Salk] Domnulul nostru, ca sa aduc[a] dumi-
tal[e] omen!! din Tuhanul $[1] de in Zarnesti, car[i] santu fu-
git alcil in tart, sa-I aduc[a] aciia la locul lor. Asa iaste
precum zic[I] dumneata, c'aii venit omeni dumital[e] $i aicir
le no!, de ni -au aratat cartia Marii Sal[e] luI Vod[a], ca sa-1
radic[e], car[e] und[e] ii va gas i]. Si no! Inca le-am zis
dumilorsal[e] sa.-I radicle] carrel pa und[e] if va gas[!], ca
d[e] nimeni opreaal[a] sa n'aiba ; iar, de lie] va sta cin[e]va
Inpotriv[a], atuncI vor veni la nos. Ce s[a] stif dumneta ca
nimeni inpotriva for nu li-au statut, ca s[g] nu -5 15. omeni.
Ce dumneta, dupg cum poranceaste Marl S[a] Vod[a], tri-
mete siI radica, si ffa cum e pohta dumital[e] cu dinsii, $i,
omeni nostri, Rucareani, card poranceaste Marii S[a] Vod[a],
ca sa-I dal dumneata,precum 1:'1-1 da Mariia S[a] al dumi-

I N° 35 t.
 FUGARIf 135

tal[e], si dumneata dg at nostri, cg pe at dumilorvoastre

nimen[i] nu-i opria.ste, ce, cand va fi voe dumital[e], atunci
1[1] vii lue. Si, cu aciasta sfarsind, mila lui Dumnezeti sg fie
cu dumneta. Ap. 15 dni, lt 7203 [1695].
Al dumital[e] bun priiatin $i de bin[e] voitor, gata sipre
(sic) slujba dumital[e] :
Sarban Pgrvul, biv 1 Vel Com[i]s, Vladescul.
[V° :] t Cinstitulut $i al nostru si de aproope vecin, dum-
nealui marelui-judetulluiti Brasouvului, cu cinste si cu sAn[I]-
taate sL s[g] dea. S'au scris of Vladest[1].
[Pecete brunt, ca a lui Gherghe Bgleanul, cu initialele :
4[erban] P[Arvul] Vl[Adescul] (?) 23.1

13.

Cinstite si at nostru bun priiaten si de bine voitoritl, de

aproape vecin.
t De la putearnicul Dumnezeti sgnatate $i tot fericitul
bine pohtim ca sg. dgruiascg dum[i]tal[e], inpreung. cu tot
iubitii dum[i]tal[e]. Cinstit[a] scrisoarea dumital[e] ce at tri-
mis, care scrie la mai marel[e] mien frate, dumnealui neanea
Costandin Stolnicul, au venit, si, ne 'ntAmpigndu-se dumnealui
a fi aici, mi i-au zis omul dum[i]tal[e] ca sg o dispecetluescu,
sg-s poatg luoa rgspunsul ce va fi. DAschizandu-o $i citindu,
intgie de bun[ g] sanatate dum[i]tal[e] intelegAndu, ne-am
bucurat $i ne -au pgrut bine. Alalte cute au cuprinsu in cartel
iar am inteles ; cat darg ne sgmnezi domneata, pentru niste
oameni ai dumneavoastrg de la Satul Lungu, cant Inca santu
vre o 20 de ai de candu au mat avut val de niste caluggri,
apucandu I cA sAntu Rumgni at mangstiril de la Tesala, $i
marturisindu pre dAnsii 7 sate cg nu sAntu Rumani, au
avut pac[e] pgng acum ; iar acum, scornindu-se Rumanii den
Teslig iar cu gAlciav[g], cum cA sAntu Rumani al mAn[A]stirli,
le -au luoat niste bucat[e], si pre unul 1-au pus la opreal[A]:
de car[e] pohtesti a avea acel om dreptate $i O. sA slobo-
1 Vradescu, tspravnic de Cimpulung.
2 N °651.
 136 AFACERI DE HOTARE

zeasca, $i sa i sa dea bucatel[e], de care lucru Inca. pentru

aciasta nor, nestiindu poveastea precum art fost, am oprit
omul dum[i]tal[e] 2, 3 zil[e] aid', pans am trimis la egume-
nul de la manastire ca sa ne scrie cum au fost lucrul, sa
stim ce vom raspunde dum[i]tal[e]. De car[e] parintel[e] egu-
menul asa ne au scris o carte cum ca, pentru aces Rumani,
viind la Bucuresti, s'au facut judecata, $i 'ntr'acesta chip s'au
rupt, facandu o carte da afurisanie a parintelur patriiarhului
la tot stteanif din Tesala si la alp d'inprejurul lor, ca sa
marturiseaasca ce vor sti adavarul, Rumanf santu au nu
santu Rumanr. i asa nimini n'au vrut sa. is acea carte
asupra sufletulur luf, ci ail marturisit adavarul cA santu Ru-
manT, iar nimini in spinarea cuivas sa si pue si sa-1 fac[a]
cA iast[e] Ruman, nu sa va face. Ca fistecar[e] sa teame
de suflet. Ci numar, fiindu of sazatorr aproap[e] dil hotaru, si
cum santu el' obicruit a fugi si a treace in Cara dumnea-
voastra, si sazindu multime de al acolo, socotindu ca sa
uita $i li sä va piiarde urma da Rumanie, pentru aceaia ei
acum, candu-r gasescu, tagaduescu el ni santu Rumanr.
Iar napaste $i asupreaal[a] sa sa. fac[a], sail lor, sail altora
mIcar, aceaia sä fereasca Dumnezeil. $i, de acum innainte, ce
vor hi trebile dum[i]tal[e] intr'acoace, ne scrie, ca gata spre
slujba dum[i]tale vom fi. $1, cu aciasta sfarsand, mila lui
Dumnezea rugAm ca O. fie pururea cu dumneata. Ap. 25,
t 7203 [I695]1.
Al dumitale de bine voitoria $i gata spre slujba :
Mihar Catacuzina.

[V° :] Cinstitulur si bunulur nostru priiaten, de bine voitoria

si de aproape vecin, dumneaalui j apanulur Hants Maracas,
mare-judet al cinstitif ciltati a Brasovulur, cu cinste si cu
mult[A] san[A]tate sa sa dea.
[Pecetea neagra canoscuta ]

1 No. 749
 sonamf 137

T4.

t Io Costandin Basarab Voevod, bj. mistiiu gspdri zemle

vlah[i]scoe.
Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toatg vreamea
de bine voitor, dumnealui jupAnul Hangs Mancgs, marele-
judet cinstitei cetat a BrasovuluT, sangtate si tot binele pohtim
dumitale de la Dumnezea. Pricina cArtii acestiia nu iaste
alt[a], far de cat facem tire dumitale pentru niste oameni
de la Rucgr si Dragoslave, earn' as fugit de acolo si au
venit acil in Sara dumneavoastrg, de sId pe hotaru Branului.
De care lucre, viind ceialaltI sateanT de ni s'aa Ault pentru
fuga lor, si pasandu-le de nevoi far de dinsiT, si nevrand de
bung voe ca sa vie la mosia lor, pentru cariT dar pohtim
pe dumneata, pentru voia noastra, viind ceialaltT sateanT den
Rucar si den Dragoslavel[e], si spuind dum[i]tal[e] care be
sant oamenii aces fugitii, sa poruncesti dumneata ca sa sa
dea, cu toate bucatel[e] lor, ce vor avea, sa -T aduca la mosiia
lor; Tar sa nu sa opreasca. Ca vom multumi dumitale, si si
nob, ce ne vet pohti dumneata, aseamene neapgrat vom fi
a face pohta dumital[e]. Acbasta, $i fii dumneata san[a]tos.
Ap. 25 d., 7204 [16961.
Dumitale de bine voitor : lo Costandin Voevod.
De ar fi alti oamenb dupe 'ntr'alte sate, nu am supara pe
dumneata, numab, fiind acestr oamenT den scald, care scald
iaste si de folosul taraT noastre si de folosul tarAT dumnea-
voastra, ce pentru aceaia pohtim pe dumneata ca sa -T dal',
sa nu stea scala pustie ; Tar, de ar fi dupre 'n alte sate, nu
am face supgrare.
[V° ;] j- Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in
toat[a] vreamea de bine voitori, dumnealui jupanul Hangs
Mancgs, marelejudet cinstitei cetAT BrasovuluT, cu sanatate
sa sa dea.
[Pecete mare, rotunda'.]

"T° 355.
138 AFACERI DE HOTARE

15.
t Io Costandin Voevod Wu mlstiiti gpdril zemle vlahiscoe.
-j- Bunului nostru priiatin $1 vecin de aproap[e], in toat[a]
vreamea de bin[e] voitor, dumnealui jupanul Hana$ Mancas,
marel[e]-judet al cinstiter cetat Bra$ovului. San[a]tate $1 tot
binel[e] pohtim dum[i]tal[e] de la Dumn[e]zeii. Pricina scri-
so/if catra dumneata nu Taste de alt[a], far de cat facem du-
m[i]tal[e] $t[i]re ca aid, innaintea noastra, veni Vlad parcalabul
de la Drag[o]slavel[e], de ne spus[e] pentru 2 oameni, anum[e]
Janga $1 Sarban, car[e] au fost den sat den Dragoslavel[e],
birnici de acol[o], $1 apol ail fugit de ail mersu acol[o], de
sad in Satu-Lungu, $1 birul au ramas asupra bietilor sateani
den Drag[o]slavel[e]. Deci, gasind ni$te vite da ale lor aid
in tara. insa : or 87 $1 o lap[1], le-au luat pentru birul lor.
Iar acum oamenii no$tri, cei ce trec dentr'acol[o], i-ai fi oprind
dumneata pentru bucatel[e] acelor oameni. Pentru care lucru,
aciasta o pot cunoast[e] dumneata cu nu iast[e] cu cale sa
saze ei intr'alt[a] tail $1 bucatel[e] lor sa be tie in ciasta
tara dencoac[e], far de cat intr'alt chip nu O. poat[e], numaT
pohtim pe dumneata O. dai porunca acelor oamenl ca sa. $
vie la sat la urma lor, sa-$ is bucatel[e] $1 sä saz[1], sa-$ pia-
teasca dajdil[e] cu ceialalti sateani denpreuna. Iar, pentru
eamenii no$tri ce s[a] oprescu dentr'acoc[e] pentru bucatel[e]
acelor 2 oamenT, nu iast[e] cu cale ; ci sä poruncesti dum-
neata sä las[e] oameni in pac[e], si£ nu sa. invaluiasca ; ca.,
de vor veni cineva sä s[a] mai jaluiasca cum ca-r tot oprescu,
apoi sa stir dumneata ca mai multi vom opri nor de a! dum-
neavoastra dencoac[e]. Si, cu aciasta savar$ind, mila lui Dum-
n[e]zeu pururea sä fie cu dumneata. Iun. 9 dni, It 7207 [1699].
De bine voitor dumital[e]: Io Costandin Voevod.
[V° :] -I- Bunului nostril priiatin $1 vecin de aproap[e], in
toata vreamea de bine voitori, dumnealui jupanul Hana$ Mancas,
marel[e]-judet al cinstitei cetati Bra$ov[u]lui, cu sanatat[e] O.
sä dea,
[Pecete mare, rotunda 1.]
1 N° 368.
 FIIGARIf 130

r6.
Io Costandin Basarab Voevod bjiiii mlstiiri gspdru zemle
vlahiscoe.
t BunuluT nostru priiaten $i vecin de aproape, in toat[a]
vreamea de bine voitor, durnnealui jupanulur Hana$ Manga$,
marel[e] -judet at cinstitil cetat Bra$ovulur. San[a]tate si tot
binel[e] poftim dumital[e] de Ia Dumnezeii : cartea dumital[e]
ce ne-ai trimis inpreun[a] cu omul dumital[e], ne -au venit, $i,
de san[rt]tatea dumital[e] intelegand, ne-au parut bine. Alaalte
ce ne mar scril dumneata, Inca am inteles. Cat pentru niste
oamen[i] dan Rucar $i dan Dragoslavel[e], carii sant fugit
acolea, de caril am fost poftit pre dumneata ca sa s[a] dea
sa-T duel Ia urma lor, cad cel ce sant fugit dupre'ntr'alte
partT, de aceia n'avem atata banuial[a], iar acestea, fiindu den
Rucar si den Dragoslavel[e], unde iaste schila 'War, nu-I
putem !Asa, ca sä nu s[a] intample tarn vre o paguba,macar
ca dumneata ne serif ca i -al dat, sa-i aduca la urma lor, nu-
mar vame$ul nu i-au slobozit. Ce, de aciasta, poftim pre dum-
neata, O. zicr dumneata $i vaniewlur sa-i slobozeasca, sa.-T
aduca, sa nu-T opreasca, cad ca, precum am $i mar zis, de
ar fi dentr'alte parts fugitr, n'am zice nimic, iar, fiind de acolo,
den schila, $i fiind de paza targ, nu-i putem lasa, cad va
pricinui tarar, cum zicem, mare paguba. Iar, pentru ni$te vite
ale lul erban $i ale ft-gine-sail Jingai, care s'au oprit la
Dragoslavele, de acIasta iat[a] ca am facut cartea noastra, $i
am trimis intr'adinsu omul nostru acol[o] ca sa-i apuce, O.
le dea ar de voia lor. 1, iara$, intru ceaia ce va fi pofta
dumital[e], gata vom fi. 1, cu aclasta acum, de crasta data,
sfar$ind, mila lur Dumnezeti sa fie pururea cu dumneata.
Avgust 23 d., P 7207 [1699].
De bine voltoriul dumital[e] : Io Costandin Voevod.
[V0:] f Bunulur nostru priiaten $i vecin de aproape, in
toat[4] vreamea de bine voitor, dumnealur jupanul Hana$ Man-
gO, marel[e]judet al cinstitir cetat Bra$ovul, cu multa san[a]-
tate O. s[a] dea. [Pecete mare rotunda'.]
I No 3 72.
140 APACHE/ DE HOTARE

17.
j- Io Costandin Voevod bj. mist. gsdna zeml[i] viah[i]scoe.
-I- Bunului priiaten si vecin de aproape, in toata vreamea
de bine voitor, dumnealuT jupanul Echel Ghiorghe, marele-ju-
det de la cinstita cetatea Brasovul. Sanatate si tot binel[e]
poftim dumital[e] de la Dumnezea. Alta, facem stire dumitale
ca aid, innaintea noastra, veni cest sarac de om, Coman de
Dragoslavele, de ni sä jalui cum ca, fiindu trecut de catava
vream[e], el si cu un var al 14 de au sazut acol[o], in Tara
Ungureasca, de au slujit la un neamis ce-I zic Farcas Matei,
si murind varu-saa, si ramaind numai el sangur, au tras ca
sa vie iar aid in Tara, la mosiia luf, iar neamisul acela i -au
oprit bucatel[e] pe buna dreptate, si nu va sa i le dea. De
care lucru, dumneata stir ca. Inuit de acol[o], den Tara Un-
gureasca, sa afla aid, in Cara noastra, si, cand vor sa sa duca
iar la tam lor, nor nu-I oprim, nici pe el, nici bucatele lor.
Asa trebuiaste, nici oamenilor de tiara noastra sa nu li sa
opreasca bucatel[e], cad trag de-s yin la pamantul lor. Ce
poftim pre dumneata vecineaste si prieteneaste, sa cruti de
dreptatea acestuf sarac : de unde-I vor fi bucatel[e], sa i le
sco%T dumn[ea]ta si O. i le dal, sa nu vie de la dumneata
neindreptat ; cad apol sa vor opri aid alte bucate. Aclasta,
si mila lui D[u]mn[e]zea cu d[u]mn[e]ta. AN,' 16 d., I. 7208
[17w].
De bine voitor dumNtal[e]: lo Costandin Voevod.
[V0:] j- Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in
toat[a] vreamea de bine voitor, dumnealul jupanul Echel
Ghiorghe, mar[e] -judet at cinstitet cetaff Brasovul, cu san[a]-
tate sa sIal dea.
[Pecete mare, rotunda '.]
i 8.
t Io Costandin Voevod bj. mist. gspdnu zemle vlah[i]scoe.
j- Bunului nostru priiatin si vecin de aproape, in toata
vreamea de bine voitor, dumnealuI jupanul Ghiorghe, ma-
I No 373
 liGAR 141

rel[e]-judet al cetatii Brasovul. Sangtate si tot binele poftim

dumital[e] de la Dumn[e]zea. Cu aciasta facem stire du-
mital[e] el, fugindu o seams de oameni den Rucar Si den
Dragoslavele, de ail trecut acolo, in satele den tiara Barsei,
care sant supt ascultarea dumneavoastra, precum iat[a] ca-s
scrisi tot pe nume in foit[1], i-am trimis dumital[e], ca
sa vezi dumneata pre unde sant. Care aceast[e] 2 sate nu
sant ca alte sate ale taral noastre, ce aceastea, Rucgrul si
Dragoslavele, sant in marginea hotarulul tarsi, la scald, de
sant de treabA, si de spre o parte, si de spre alta. Ca, de ar
lipsi aceast[e] 2 sate, nu numai trarai noastre ar fi pagub[a],
ce si satelor tarsi dumneavoastra s'ar face multe pagube.
Pentru care lucru facem dumital[e] tire cA, dentr'aceast[e]
2 sate, cand au fugit oameni acolo pen satele tarai dumnea-
voastra, si am poftit pe alti judeti ce au fost mai nainte,
nu i-au oprit, ce pe top' i-aa dat. Acum darn poftim si pre
dumneata, pentru oamenii acestea, sa faci dumneata ca un
priiaten bun, sa sa dea, ca std aduca la sate, sl nu sa strice
buna vecinatate. Aciasta acum, si mila lui D[u]mnezeil s[a]
fie cu d[u]mn[e]ta. Noemvrie 5 d., P 7209 [we)].
De bine voitor dum[i]tal[e] lo Costandin Voevod.
[V° :] Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toat[A]
vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Ghiorghe, marel[e]-
judet al cetAtii Brasovul, cu san[a]tate sa s[a] dea.
[Pecete mare, rotunda.]

19.

Cinstitului si alesului intru vrednicie al nostru bun priia-

tin si de bin[e] voitor, dumnealui jupan Hanos Mancas,
marel[e] judet al cinstitei cetat Brasovului, de la atot putear-
nicul gi mult milostivul Dumnezeti mult[a] si bun[a] san[a]tate
si tot bin[e]le fericit dumitale pohtim, impreun[a] cu toat[a]
cinstit[a] familiia dumitale. Cinstit[a] carte dumitale ne-au
venit, si, de-a dumitale bun[a] sanialtate intelegAnd, ne-am
I No 375
142 AFACERf DE HOTARE

bucurat foarte. Ostenind si dumneata, cu pohtd a sti de

noi, har acelui mult milostivnic Dumnezeti, san[A]tos ne aflam.
De cate ne scrises dumneata, Inca am inteles, pentru rAndul
Rumanilor nostri carp] sant pen SAcealiej, si pentru acel
Ruman boar cu boi, fiind plugari, pecum si intai s'apoi am
scris dumital[e], asijderea si pentru acel Iane zidari, bra
pecum am scris dumitale. Iar, pentru Rumani, i-ai dat dum-
neata, lila., unit .fiind cu slujbe, bac!, pastor[i] intr'acolo, pe la
vite, acum neputandu-s[A], se -au fAcut vorbA, ca, plinindu-si vrea-
mea slujbei, O. ni s[A] dea ; iara pe 2 dAndu-T, cum ne -au spus
omul nostru, car[e] am trimis la dumneata scrisoaril[e]. De car[i]
foarte am multumit dragostei cei herbinte a priitesu[gu]Iui du-
mital[e], cage] al arAtat si acum mar vartos, si mai nainte, intru
cite am pohtit pe dumneata. Numai vei sti dumneata, pe-
cum vei si inteleag[e], cum ca a scApat , de cari, unul, pecum
i-ail fost scaparea, cum vei inteleage dumneata de nu s[i ] va
fi petrecut, iara acii va fi venit ; altul incA zdravAn, arAtAn-
du-s[A] om bun, care, ce va fi gandit, au tine ce-I va fi zis,
iara acii, fugind, va fi venit. Ci numai iara mar cu prilej sA
vor cerca, si aceia si alalti, si toti, deca de dumneata si de
cinstitul Sfat nu n[e] sant opriti. IarA acum de ast[A] dat[A] vom
mar astepta. Car[e] dar al dumital[e] priitesug caldu si cu mar[e]
dragoste conoscand, intAmplandu-s[A] si dumnealui unchiul
nostru Mihar Cantacuzino V[e]l Spat., si impreunandu-n[e], am
spus ; carte] si dumnealor incl avand catva ubagi Rumani ai
dumnealor acolo, cu ai dumnealur unchiului nostru Cos-
tandin Cantacuzino Stolnicu, omul nostru ne -au spus cum nu
stint opriti ; spuindu dumnealui, foarte bin[e] i-au pArut, cad
de opste Taste aceast[a] treab[A], si foarte au conoscut al dumi.
tal[e] bun priitesug si dragoste, care noi am propovaduit. Car[e]
si MArii Sale lu Vod[A] bin[e] va sA.-i par[a], cum am mar scris
dumital[e], conoscand dirept al dumi[tale] priitesug. Care, de
vor till, sA stir dumneata ea de spre to mA vo[T] sili a-1 mar
intemeia, laudAnd a dumital[e] bun[A]vointa si priitesug. Pentru
zidari de aid. Cage] am fost pohtit pe dumneata, iara, pecum
dumneata ne scrises poveastea, am inteles ; cage] iarA mar
pohtim pe dumneata, cum s'ar putea mar curAnd, sA ni-1 tri-
 FUGARI! 143

mit!, foarte trebnindu-ne, $1 vom multumi dumital[e] foarte. ,Si

Inca pohtim pe dumneata pentru un mester pietrar!, care s[a]
$tie mestesug, bun foarte, iar sä n[e] trimitt dumneata, ca
s[ä] ne lucreaze ni$t[e] lucru, $1 iara vom fi dumital[e] foarte
multamitor. a, macar ca $1 alt[a] dat[a] tot sa aduc[e] aicr de
ace! me$ter[T] de acea$tr, iara, acum aid sant dastul, dar, bun[!],
putinr, $1, earl! sant cer bunt, lucreaz[a] la tre[bile] Marii
Sal[e] lu Vod[a]. Ci foarte pohtim pe dumneata sa n[e]
fad dumneata $1 aciast[a] pohta; jar bun[a] plat[a] vor avea ;
$1 dumital[e] foarte vom multumi. Rozmarinul ne -au venit
bine ; car[e] multamim dumital[e] foart[e] ; $1 cu mare dragoste
1-am priimit ; car[e] doar cu vre-un acelva alt ceva] vom
asem[a]na a dumital[e] dar. F[e]crorul nostru ne spus[e]
o pohta a dumital[e], car[e] nor am fi socotit de alt ceva
sa n[e] fi pohtit dumneata, dar Area de putin. Care am fi
facut acum pohta dumital[e], ca., cum zisem, nu Taste ceva
mar[e] lucru ; dar acum indat[a] nu sa putu. Pentru car[e] pricina,
aducatoriul cartir, acest priiatin aI nostru, va spun[e] dumital[e].
lard peste cateva zile vom trimite, $i va fac[e] pohta dumi-
tal[e]. Car[e] $1 de acum, cu ce am putea, ne vom sill a fac[e]
dumital[e] cinste $1 slujba, intru ce ne-ai pohti, pecum $1
dumneata ne adeverezr, cum ca, de c[e] am mai pohti pe
dumneata, neaparat cu drag te vei arata. Car[e] am conoscut
$[1] cunoaptem dragostea dumital[e] $1 urmarea cea veche ba-
traneasca car[e] avea ce' mai denainte cinstitT $i raposati ju-
detT cu stremosii, mo$ir, parintir no$trii, $1 cu no!. Cage] dum-
nezeti cu mult[a] viiat[a] $1 fericita sa te traiasca pe dumneata,
$1 sa t[e] bucur[I] tot de bun! priiatin! $1 voitorT de bin[e]. De
aciasta iara dar avum a mai scrie dumital[e]. 5i aciast[A] prii-
teneasca. scrisoar[e] sa afle pe dumneata intru multa $1 bun[a]
san[A]tate. Ellie 21 d., leat 7220 [1712].
Al dumitale bun priiatin $1 de bine voitor :
Mate! Filipescul.
[V° :] f Cinstitulul, infrumusatatulur cu dastoinicie $1 ale-
sului intru vrednicie al nostru bun priiatin $1 de bin[e] voitor,
dumnealui jupan Hana$ Manca$, mar[e]le-judet al cinstiter
144 AFACERI DE HOTARE

cetati a Brasovului, cu cinste si cu san[altate mulz[a] sa

s[a] dea.
[Pecete neagra cu vultur si legenda et Mate! Filipescu'D.]
II. OprirT.
In afacerile de hotar joaca iarasi un rol mare opririle,
felul cel mai sigur de a se face dreptate de la o card la
alta, in timpuri cind judecAtile zaboviau sail' erail partenitoare
pentru localnici.
Cuvintul oprire sail poprire e cel romanesc, care se in-
trebuinta singur in Tara-Romaneasca, pe cind Moldovenil
intrebuintati mai ales cuvintul slavon tabor, din care faceati
si : zaberire 2. i intr'o tara $i in cealalta, masura mai era nu-
mita trdsurd. Daca o turma de ol era trecuta peste hotar,
daca hotii luau' un cal si-I duceafi in cealalta Cara, daca nu
se platia datoria unuT negustor, or! i se aduceati, intr'un
fel sail altul, pagube, atunci se alerga la oprire. Un numar
corespunzator de or, alt cal, cam tot atitia banT sail tot atita
marfa city se pagubise, era(' oprite de °rice supus al-terii in
care traia vinovatul. Lucrurile erail tinute o bucata de vreme,
si se dadea de tire despre masura ce se luase. Daca Bra-
sovenii, Siblienii, de pilda, facead dreptate, oprirea inceta, si
nevinovatul 1st capata innapoi bucatele, marfa, baniT. Daca
nu, lucrurile eraii scoase in vinzare, si astfel se ajungea la
despagubire. De multe or!, cind si o parte $i alta se inda-
ratniciail, o poprire putea sa aduca alta poprire, si astfel
se alcatula un intreg lant de nedreptatf, at caror stop ultim
era totusi dreptatea.
Sailor nu li veniati de loc la socoteala popririle noastre,
mijloc salbatec, dar fart gres. In tratatele for cu Tara -Roma-
' Bibl. Ac. Rom., documente ; Sturdza, in An. Ac. Ram., VIII, pp. 256-8.
V. Doeumentele Bistrip1; tabla, la cuvintul zibar. In Apus, care nu des-
pre;uia de loc acest mijloc, el se chema cdreptul de represalii, (de la re'rechen-
dere, a lua in schimb). Asupra acestut drept a sum o tesi R. de Mas Latrie.
Acolo twit se acordail negustorulul jignit autorisliii in toati forma, pentru a
putea Ali iea despligubirea : in Franta ele se numiali lettres de marque. V. §i
actele genovese prin care se dali drepturT de represalk, in Ade fi fragmente,.
Ill', p. i6 si urm.
 OPRIEd 145

neasca, er nu uita O. cuprindA si o invoiala asigur5.toare in aceast5.

privintA. Astfel, se ceteste in privilegiul lid Mircea-cel-Mare incl.
la 1413: cSi larasf, cine-si da marfa pe datorie, sl-sf caute
datornicul sail chezasib, acestf chezasf, carora li se zice
in Moldova soda,/ 1, sint totdeauna de nevoiecdaca-T are,
iar de oamenf dreptf O. nu se atingA, si nimenea sa nu bin-
tuiasca vre-un om drept) 2. Ceva mai tArziti, Mihail, fiul lui
Mircea, indeamna pe al' sal sA meargA cu plingere pentru
pagubele for la judetul si la pirgarif din Brasov, ail a lua
de la eel fArg vin czaloages (sailor) 3; averea poprita era
privitA, in adevAr, la inceput numai ca un mijloc de asigu-
rare, ca un zalog. Peste citiva anf, Radu Praznaglava e adus
si el sä asigure pe Brasovenf si de oprire ("mem) si de cza-
logs , doua expresif pentru acelasi lucru. Clausa privitoare la
asemenea urmArirf trece din tractatul lul Mircea in al sou,
ca si in ale lui Dan al Ire" 4. Oricum, se hotaria intAiti au-
tarea dreptatif innaintea judecatorilor din Brasov (1423)5.
Cine va bintui pe vre-un om drept) scrie °data acest din
urmA Domn, cpe unul ca acela in foc it vom arde '6. Si
Vlad Dracul cuprinse in privilegiul sail vechea clausa impo-
triva opririlor T.
Dar lumea se tinea si maf innainte de vechea dating: Domnif,
din partea lor, nu se aratati tocmaf suparatf pe aceia cari
cAlcati acest punct din invoielile de negot cu vecinir. ET nu
mergeau doar asa de departe ca Bogdan Orbul din Moldova, care
ingriduia fostului vames de Suceava, LogofAtul Isac, pagubit la
Lembergprintr'o chezAsie la care intrase, esA-sf implineascA banif
de la oricine-T va fi la indamina a, si dadea de stire burgineiste-
rulid din acel oral ca sl despAgubeasca pe orasanul de la
care Isac oprise o sums de banf 5. Dar un astfel de popritor
I Doc. Bistript; tabla, la acest cuvint.
2 Bogdan, o. c I, p. 6 (n° I), p. 38 (n° xvIII).
3 Ibid., p. 8 (no III).
4 Ibid., pp. so, 12, 16-7, 23-4, 34.
5 Ibid., p. 26.
6 Ibid., p. 39.
7 Ibid., p. 73.
8 Hasded, Arch. istoricd, I, p. 7.

75703. Vol. X. 10
146 AFACERI DE HOTARE

nu era pedepsit. Ba vedem chiar, in veacul at XVIPea , cum

Domnil staa de vorba cu Brasovenii in privinta unei oprirr
sAvirs te.

I.

-I- La at nostru cinstit $i iubit ca un parinte, $i vecin de

aproape, p[a]n Mihai cSAu,8 LicTqar rpam spiumoKciati [=
judet at cinstitef ceta.ti a Brasovului]. Pac[e] $i sanA-
tate pohtpscu sa-t diruiasca m[i]l[o]stivul Dumnezeti, in-
preun [A] cu toat[a] cinstita cas[a] dumn[e]tal[e]. Sa ver[I]
cerca dumn[ea]ta de incoace, cu mila lu Dumnezea Taste
Mariia Sa Domnu nostru intru bun[a] sanatate. Noi inca ne
aflam cu sanAtate pre langa spatele Mani Salle], har lut Dum-
nezea. Alta, ma rog dumn[i]tale, ca until parinte, pentru eel
Tigan[I] ce am la dumn[ea]ta, calif singur dumn[e]ta stil
cA, an, pentru dansil am oprit 2.500 de °I, apot Mariia Sa
Domnu nostru mi au dat porunca cum O. las, si le-am lasat
pentru voia MArii Sal[e], ca Mariia Sa au socotit, pentru cad
ne est[i] priiaten $i vecin de aproape $i cum ver[1] cunoaste
$i dumn[ea]ta atata indemand ce am facut pentru voia Marii
Sal[e]. Tar acum atata vream[e] au trecut, si dumn[e]ta nu
ne isprAvesti, cum Taste cu dreptul, sa ni s[a] dea Tiganii,
ci-i tii la dumn[ea]ta, cum nu sA cade a fi lucru ca acesta
Intre prietenia si vecinatatea noastra. Destql am addstat, ca
sA nu fact d[u]mn[e]ta zminteal[A] ; ce trebuiaste O. nu s[A]
uite prieteniia, ca in toat[A] vream[e] trebuiaste sa s[A] aib[A]
priiatin cu priiatin. CA TiganiT sl pohtescu de voia for sa
vie, Tar dumn[ea]ta II oprestI. Iat[a] el acum am trimis pre
oamenil nostri, pre Cr[A]stea iuzbasa i Mihnea iuzbasa acol[o],
la dumn[ea]ta, pentru Tigal[1] ; ce sA I dat sa -t aduca, ea
$i altd data vom vrea a sluj[i] dumn[e]tal[e]. Tar, sA nu
ver[i] da, ea Tar voia opri bucate pentru aciasta, ca buca-
tele din tiara dumneavoastra sAntu pre pamantul tarsi noastre :
sa nu-t pare dumn[e]tal[e] Intr'alt chip. Aciastai scria dum-
n[e]tale .. . Msta Fevruarie to, P 7153 [1645].
Al dumn[e]tal[e] pururea gata a sluj[i] : Radul Vel Ag[a].
 OPRIRI 147

[V° :] La al nostru cinstit $1 iubit priiatin $1 vecin de

aproape, pan MihaT KEA eSA48 [=marele-judet]...
[Pecetea obi$nuit5.1.]
2.
[Matei-Voda care judele MihaT Eotvos] Dup[1] aciasta
dati $tire domnetal[e] pentru 111'1dt-1111 celsjtu[i] preot, pre
num[e] pop[a] Vlaicul, de aicril din team noastrA, a au
venit aicli] la nor cu jail:a pentru 40 de florintil, ce i -au
luoat un jitar din RAjnov, carel[e] pazeaste cAmpul : cum
au fost cumparat ne$te oameniT de aic[T] o iap[A] din Raj -
nov; dup[A] aceaia acel jitar el au prinsu pre acel om
carel[e] at fost vandut acea iapl, $i au venit $1 dup[A] cum.
paratori, ca sA-T prinza ; ce i-au aflat la u[n] loc cu acestu
pop[a]. Dec[T] apoi acel jitar, el, deaca ii -au ajuasu, au aflat
ace$t[i] ban[1] la popa, de-T i-au luoat. Ce nu i -au pus legie
la judetul din Rajnov, ce i-au dat in mana GiurcAT $panu
din $inca, $i iapa, $i hotul $i tot. Dec[1] pohtim pre dom-
neata, ca pre un priiatin, sA apuefil pre jitar[ul] din Rajnov sA
aib[a] a pl[A]ti tot ban[ii] popeT, jar, sA nu-T ver apuca dom-
neata, noT vom opri aic[i] la scal[a] ne$t[e] bucate ce om
putea afla, din Rajnov, au de unde vom gAsi. Nu:nal sl nu
va pae mai apai rAu dumneavoa. strA pre nor. Aciasta scriu
domniital[e]. [Ianuarie 3, 7159 [1651].
Pecete mare. Pe hirtia cu pecetea : Rusenau (nemte$te2).]
3.
[Mater VodA catre judele Mihal Eiitvos.] CAtra aciasta facem
in $tire dumnetal[e] : de scrisoare ce miaT trimis dumneata, in-
tiles-am. De care lucru fostu -mi -aT scris dumneata, pentru ne$te
care cu pane de acii den tinutul dumneaoastrA, den Zernesti,
carele iaste aic[T] in tear[a] noastra, oprite la scal[A], la Dra-
goslavele, pentru un hot anume Buzalas, care au fostu furat
ne$te caT den Drag[o]slavel[e], $i 1 au prinsu pag[u]basii, carii
sAntu, hot fati$at, $1 se-ail adevarat de tot lucrul cum iaste
' No 343 -
s NO 610.
148 AFACERt DE HOTARE

acela. Inca, nu numar acum, ce, sa fie dumneata craz[a]tor

cum tarsi (sic) sa stie adeverit ca Inca $i alt[a] dat[a] au
mai furat tot acel hot niste cai de la Valeani; ce, daca
1 au prinsu, el au fostu apucat de au fostu vandut ace! cal.
Ce, deca ail vazut asa, el sea dat platnic, si i -au platit, si
Inca le -au intorsu si cheltuial[a] ce ail facut pentru umbletile
acelor cal. Derept aceaia si acum Inca nu se poate creade
cum ca iaste om bun. Ci sa nu cuget dumneata intr'altu
chip, ca aic i] nu pot incapea alte cuvint[e] cavil nu tre-
b u]escu, sau santem no! buc[u]rosi a oprir[e] bucatele oa-
menilor dumneavoastra aic[i] ; ce numai stall de ma mir de
aka, cum partinesti dumneata asa tare si tll parte unor hot
fatisat ca acestea : nu nurnai de acesta, ce de multi ca acesta.
Crez, dumneata stii ca noI nu fat[a]rim nim[a]nuilea, ce, deca
am vazut un ravasal trimis de dumneata, mancar (sic) cat
de mic, aic[I] la no!, dereptu alt[e] trebi maI marl, necum
de un lucru ca acesta, nol tot am fostu bucurosI ca sa fie
voia a dumnital[e] deplin, si, mancar he ce om de prostu,
tot i-am ales judecat a] cum au fostu pre derept. Asijder[e]
si de acum innainte noi tot de acea prietenie bun[a] socotim
sa fie in toat[a] vream[ea] Intru no!. Iar de acesta lucru tot
ma vol mira cum se-art intemeiat de card dumneata asa
tare. Ce numaI pohtescu pre dumneata, ca pre un bun
priiaten si de aproape vecin, sä fac[i] dumneata intelepteaste,
cum se cade, sä trimit pre acel om aic[i], sa stea de fat[a]
Inaintea noastr[a], denpreun[a] cu pag[u]basiI. Dec[i], deca va
fi el hotul, va petrece ca un om rail, cum i se va cadea;
jar, deca nu va fi acela, nimic nu va fi, si bucatel[e] Inca
se vor slob[o]zi de aic[i]; nu se vor opri mancar un cap de
at[a]. De aciasta pohtescu pre dumneata. Sa fii dumneata
san[a]tos. [Ianuarie 15, 7159 [1651]1.]
Adevar O. stiI dumneata ca aceaste bucate acum iat[a] ca
le-am slob[o]zit, iar, deca vom vedea cum tot nu vel sa mai
trimet hotul, se vor opri alte bucate.
[Pecete mica, rupta.]
1 NO 342.
 OPRIRI 149

4.
-j- Pururea am a scrie cu buc[u]rie la al nostru cinstit $1 ca
un parinte dumnelul pan MihaT, [mare-judet alu cinstitei ce-
tgt1 a Bra$ovuluT]. Catra acesta, sa vei pohti dumneata a $ti
de san[a]tate Mara Sale lu Voci[a], san[at]os iaste Marie Sa $i
cu pace buna ; nol Inca, dup[a] voe lu Dumnezeu, am inblat
cu san[a]tate. Dumnetale Inca multemescu de toot[a] cinste
el-am avut in cetate dumnelorvostre ; sa vom hi san[a]tosi,
fi-voiti harnic a sluj[i] dumnitale in tot[a] vieta me. Alta, cin-
stit[a] carte dumnetale , cari mi-eu vinit cu sluga dumnetale,
forte cu cinste o am luat, $i am inteles toot[a] porunca dum-
netale, har lu Dumnezeu san[a]tatii dumnetale. Scrisu -mi -el
dumneta ca[m] cu inputaciune, cum, dup[a] cinste ci-au faptu
nooa Rajnovenii, noT l'em oprit call. Dumneta sa fie iertgtor;
ea da cinste loru nu le multemescu, ci eti multemescu Marii
Sale Craiului $1 dumnetale, ca ei santu datorT a sluj[i] solilor,
cum sluj[e]scu $i aT no$tri solilor Marii Sale lu Crai ; Tar, pentru
cal, judica dumneta a cuT iaste viva, ca bine $tii dumneta,
ca am adus atate carti ale Craiulul la dumneta. Dumneta aT
trimis scrisori dumnetale $i oameni dumnetale la Rajnoveni
el, ca ni$te oameni tarT in cap, nici carte Marii Sale lu Craiu
n'aii bagat in se[m]a, nici a dumnitale. Acum Tar aT trimis
sluga dumnetale: intro nimic ail fost. Ca, p'if au oprit marha,
i -au ascunsu. Dar eil ce a$ hi mai facut, $i la tine a$ hi mai
graft, daca nu trece cuvantul dumnetale? ! Acum eu am facut
pre voe dumnetale $i am dat call la sluga dumnetale, Tar
ei de nu-m vor da fecloril Rum[A]aului mieu $i marha lui, mai
afla-voiti bucate de ale for aicia in Cara nostra ; numai sa nu
zic[A] apol ca iaste inceplitul de in noi. Ca e9 pohtescu sa
avem pace cu toti ; Tar ei santu Incepatori de vrajba, $1 apoT
Tar incap a afla pre Marie Sa Crai. Iar, de spre dumneta,
santu gata a sluj[i] dumnetale in toot[a] vieta mea. Sa fii dum-
neta sanatos, cu tot[a] cinstit[a] casa dumnetale WT rg [_-_- de
la Hristos]. Iul. 2 dni, vlt. 7159 [1651].
Al dumnetale ca un fecTor $i gata a sluj[i] dumnetal[e] :
Socol Cliuc[er].
450 AFACERI DE HOTARE

[V° : t La al nostru cinstit $i ca un parinte, dumnelul

pan Mihal, etc.
[Pecete brunA, rupt5. 1.]

5
t j[u]pan Mihaid Goltd$dmit [in traducere : «judele cel batrin
at cinstitei cetatI a Bra$ovului]. De la m[i]l[o]stivul D[umne]-
dzrull cu bucurie scriemd la at nostru c[in]stitd $1 socotit $i
iubitd bun priiaten, de D[umne]dzati daruit $1 iubit filth ;NI
pan Radul Vel Comis. Pohtim de la m[i]I[o]stivul D[umne]-
dzAti tot binel[e], inpreuni cu bun[a] pac[e] $i sAnitate, sa
daruiasca d[u]m[i]tal[e] $i a toati ci[in]stita cas[a] d[u]m[i]tal[e].
AU, iar foarte multemascd d[u]m[i]tal[e] de usteneali ce al'
nevoitd $i al ustenit d[u]m[nea]ta prentru noI $i prentru marha
noastri. De care lucru foarte am luat in nume de bin[e], ca
de la un filli sufletescd $i adeverit priiaten, ca d]u]m[nea]ta
al' aratat inem[a] bunI spre no!, $i cu cuvantul d[u]m[i]tal[e]
cel bun a indemnatd pre Negoit[a] Comisul de ne-au slo-
bozit marha pan catra cea CampinA. Iar, cum am scris d[u]-
m[i]tal[e], ed cu ace! Tigan[f] ce s'ad scrabit pre noT 'd[u]m-
nealui, fost-ad zis d[u]mnealuI ca i-am oprit no/ Tiganii cu
poranca noastri in Bran. Iar O. crez d[u]m[nea]ta ca noi
n'am $tiut ne mult, ne putin da acel lucru, ce d[u]mnealui
vamesul Maria Sal[e] lu CraI, j[u]pan Pavai Minas, intele-
gaud(' cum ad fostd lucrul acelor Tigan[i], ad porancitd $i
ad scris acolo in vam[a], de ad oprit ce ad putut. Iar, deaca
am in%eles cum mi s'ad oprit marha, am intrebat, $i am aflat
ca s'ad opritil cu stirea d[u]mnesal[e]; darn noI ce vini avim ?
Iar dereptd aceaia sA stif d[u]m[nea]ta cA ed am inchis acel
"Wigan, $1, de ne va poranci CraT sa-1 dim, numal cat santd
bucuros, dupA poranca Maria Sal[e] a-1 da. Iar stif d[u]m-
[nea]ta cA avem $i no! stapan ; deci $tif d[u]m[nea]ta c5.
trebue a inbla dupa poranci. Alti, iar Inca pohtim pre
d[u]m[nea]ta, ca pre un iubit $i bun priiaten $i ca pr[e] un
fiiu dulce, O. fad d[u]m[nea]ta bin[e] sa graesti d[u]mne-

1 Bibl. Ac. Rom., documente ; Sturdza, In An. Ac. Rom., VIII, pp. 254-5
 OPRIRI 151

sal[e] Comisulul Negoita, sa faca bin[e] sa ne slobozeasca

marha pre chiza$ia d[u]mnetal[e]. Iar, da sa va isprivi acest
lucru, si de nu sa vor da d[u]mnesal[e], pentru un ban sa
dau woo de bani. Crez avem, de cat ne -au daruit D[umne]-
dzatl, sa ar fi $i pre de woo, 2 de galben[i], Inca n'amu
laisa pre d[u]m[nea]ta la pagub[A], ca. d[u]m[nea]ta O. ne $tii
ca un parinte, $1 not pre d[u]m[nea]ta ca pre un fiiil iubit,
de trupul nostru. Iar not ipca pang acmu, sau am putut
sluj[i] d[u]m[i]tal[e], sail inca n'an] putut ; iar deici innainte,
sa ne ver[i] poslu$i acest lucru, nu vom uita binele d[u]m[i]-
tal[e], ca nu mi-e de acea marhi, ce mi-e numai de scan-
dal[, ca ne rid toff $1 zic ca Sala ce vazi are judetul de
Bra$ov. i, de ar fi prentru vina noastra ce bun[a] dereptate,
d[u]m[nea]ta esti destul inteleptu, poti socoti cu mentea
d[u]m[i]tale. Mai mult nu poci prelunga d[u]m[i]tal[e]. Aciasta
scriem. [Din slavone$te : ci El sanatos de la Hristos amin ;
si sa se dea aceasta scrisoare. to cetatea noastra Bra$ovulv 1
Msta April 26 dna, vlto 7161 [1653]'.
6.
Ai Mariei Tale credincio$1 boiarr, Rat I$tfan, impreuna cu
Herman Mihaiu of Bra$ov, viindu la not cu scrise cartile A/M.1d
Tal[ej, tot de o data ne deadera ; care cu frateasca, dragoste
priimit-am : sa. dea D[u]mnezeti $1 acIasta carte a noastra sa
afle pre Mariia Ta in viiata cu bunt, san[a]taate $1 in ciasurI
norocite, inpreuna cu iubitii Maria Tale. Ce ne serif Marlia
Ta penttlu Ora lui Rat I$tfan $1 a lui Herman Mihal de
Bra$ov, $1 den cartile Mariei Tale, $1 den gura lor, fiind de
fata $1 robii nostril Rucareanii, am inteles, cu tot Divanul
nostru, pentru bucatel[e] lul Rat Istvan, care se-au luat dupre
muntele Berivoesculul, avand prigonire cu Tohaneanii pentru
calcarea hotarului nostru. Ce toat[a] marha robil nostri Ru-
careanil, carea au fost luat de la Rat I$tvan, le-ati dat iara$
in mana oamenilor earl! au fost trimisf de Rat I$tvan, tot
cu seaam[1]. Dentr'aceaia se-au oprit numal berbeci 2o, carii

I No. 627.
152 AFACERI DE HOTARE

au oprit vamesii nostri pentru osteneala lor, precum sA cu-

noaste den ravasul de seama al oamenilor lut Rat Isvan,
cum cu se-au dat aceale bucate, fiindu si Tohaneanii de
fats. Ce asupra Rucareanilor nimic rAmasitA n'aii ramas, ci
acea marha a jupAnului Rat Isvan dAplin trecutu-o-au hotarul
in ceaia parte, cu Tohaneanii inpreuna. Pentru aceaia, de
i se -au prilejit vre-o paguba tub Rat Istfan de earl cineva,
a da seama mai incolo : robit ncIstri n'aii treaba. Pentru care
lucru prepuindu-s Rat Isfan oarecum pre TohAneani, cant
sint de t[a]ra MArieT Tale, zicand cum ci catava marha i-ar
fi luat Tohaneanii ; pentru care ar fi ramas la pagub[a] ;
care pagub[A], precum iaste judecata %Arai Mani Tale,
vrand sa o caote Herman Mihat, arAtAnd o carte supt nu-
mele Rucareanilor, de marturie, cum ca de la Tohaneani
n'ati avut jup[a]nul Rat Istfan ; pentru care neputandu-s
isprAvi lucrul in anul trecut, aicea, innaintea noastra, au fost
venit Rat Isfan, si, cercand de lucrul acel cartf, zicea cum
ca toat[A] paguba lul iaste adevarat de la RucAreani. i
asa, pentru aceaia ajungandu judecat[a] si pre RucAreani
ca O. jure pentru acea carte, asa se -au indereptat, si ade-
varat se au aflat cum ca, cati au fost atunce cand au
jurat, cu stirea for n'ail fost. Iar, de vor fi fa.cut dintr'aceia
cant n'aii fost atuncea cand ail jurat, precum si cartea lui
Rat Isfan, si a lul Herman Mihat, iarasi supt numele Ruca-
reanilor, am vazut, pentru marturiia aciaia. Carora carts luin-
du-le not seama, si nepotrivindu-se nici marturiile, nici scri-
sorlle, am vazut, cu tot Divanul nostru, cum dd nescare
oameni blestematf sa fie facute, pentru vre-o &lea sat de o
parte, sail de alta parte, ca pre dinsii vre o nevoie O. nu
caza. Pentru aceaia amandoao nestat[A]toare le-am facut, si
asa, fiindu fall treaba, pre judecata noastra nu le putem
cerca. Pentru aceaia jup[A]nul Rat Isfan, de va avea cu
cineva vre o intrebaciane, slobod iaste, ca Rucareanii in
paguba lui nu sant vinovati ; ca toat[a] marha lut cu seama
s'aii dat in mama oamenilor 14 juratii, cant au fost trimis
de dinsul : le -au dat precum sä cunoaste den scrisoarea acelor
oameni ai lui, cum ca i-au dus marha lui, fiindu si TAX-
 OPRIRt 153

neanil de fats. Pentru aceaia darn, nor, cu tot Sfatul nostru,

asa am aflat O. fie dreptu, $i am dat acrasta carte a noastra
de judedata.
[Copie cu litere latine si ortografie ungureasca, Stenner,
II, n° 43.]
[Pe copert5.1 t La cinstit[a] mama bunuluT sfeatnic al
cinstitei cetat a Brasovulur $i noao bun[i] priiatini si vecin I]
de aproape, dumnelui jupanul Herman Mihal, cu cinste si
cu san[a]tat e] sa s[a] deal.
[Indoita pecete neagra, cu un calaret]

7.
Nor vamesiT din preun[d] cu parcalabir si cu preotir si cu
batranil satului din Drag[o]slavele si din Rucar, dam stire
dumnelor voastre, tuturor ispravnicilor si dereg[a]torilor Taral
Ungurestr pentru ca sa s[a] stie ca acea marha a dumneaei gru-
p[a]neaser dumnealui giup[a]nulur Rat Istvan, carea s'au fostu
pradat pentru spartul plaiului, de aicea, s'au dat in sama is-
pravnicilor dumneaei, anume Aldea Toflan, Lupul si Stoica,
toate oile, si car, si vaci, $i tot, s'au numarat aid la posad[5],
in straja vamiT, $i s'au dat in 'liana acestor ispravnicr aT
dumneaiai, ce scriii mar sus toate pre numar, si nimic n'au
fost lipsa, nici de ol, flier dintealtele, far numar 20 de ber-
becT, carif i -au oprit Rucareanir ceia ce au mersu de au luatu
marha din munte, pentru spartul plaiului, adeca pentru trea-
padul $1 osteneala lor, cu porunca dumnealui vainesului.
Acrasta stim si marturisim, $i de la or nici -un venit nu stim
O. fie fost, nici urda, nici brandza, nici dintr'altele ; ca, fiind
oile fir de stand, sail $i sterpite, decT nu s'au ales nimic de
venitul lor. Iara niste -mite ce s'au tunsu de la or, s'au
vandut, de au fost de mancat pacurarilor si de incaltaminte.
Dintr'altele nimic, nu stim sa fie fost. Iar TohlA]neanir n'au
nici -un ameastec, nicr nici o vina. Zic $i pacurarir grup[a]-
neasei sa fie inblat vanzand niste mite : cu aceaia nu avem
riicr-o treaba, nici nici un ameastec. DecT nu ne-au fost

1 No 626.
154 AFACERI DE HOTARE

aminte, nici stim. Iar de eel 4 cal ce i-am oprit nor vame$ii,
pentru hotar $i pentru treapadul nostru, i-am dat $i ace$tia
pre sama lur Barsan de la Sinca, si sari prinsu foarte bine,
cum, ce are fi adetul nostru pentru spartul plaluluf, va veni
cu banf, $i ne va plati dup[a] obiciaiu. Atata $tim $i mArtu-
turisim. Pis [. scris]in cas[a] lul Vlad Stanu, u Rucar, 27 d.
Oct., 1674. Cu sufletel[e] noastre.
Adec[a] nor parc[a]labir $1 preotii $1 batraniT of Rucar $i
den Dragoslavele ne-am pus iscaliturile Ca sä s[a] creaz[a].
Ea pop[a] Vlad si ell Iane sluj[itorul], Radu par[calabul],
Vlad par[calabul] 1

8.

-1-Cinstite $i den buna ruda $1 vecin de aproape $1 noao

priiatenti batranu $1, de spre tinereate, ca un fiiu, dumnealul
jupanul Herman MihaT, pargarul de la cinstit[a] cetatea Bra-
$ovuluT, de la m[i]l[o]stivul Dumnezeil pohtim pace $1 bun[a]
sAn[a]tate sa daruiasca dumnetal[e]. impreun [a] cu toat[a]
cinstit a] casa dumnetale $1 cu tot voitorie de binel[e] dum-
netal[e]. SI veT avea a $tirea dumneata si de nor, den mila
lu Dumnezeg $i cu ferecit norocul Marie Salk] Domnu nostru
ne aflam cu san[a]tate. Cinstit[A] scrisoarea dumnetal[e] care
ne -au venit cu aceasta slug[a] a cetatie, de toate inteleasem,
$i ne-au parut bine, intelegandu de bun[a] san[a]tatea dum-
neatal[e], Si ne scrie dumneata pentru satul Tohanie, pentru
o suparare ce au fostu avut pentru ne$te or $1 cu Rat
I$fan ; care li s'ail fost ficut (facut) judecat[a] de asta vara,
de la Mariia Sa Vod[a], precum veT fi inteles $1 dumneata.
Dece, de ver pohti dumneata sa 11 O. fac[a] $1 acum julde-
cat[A], sa $tie dumneata ca numaT pre venirea unie pArti nu se
va putea face judecat[a I, fari# numaT cand ar veni toate par-
til[e] aicea, O. fie Rat I$fan $i Tohanii $1 ar nostri, Ruc[a]reanii,
atunce le-aru face $1 MArila Sa Vod[a] judecat[a]. Iara Para
venirea tut[u]ror nu se va putea facie] judecat[a]. Ci precum
veT socoti $1 dumneata ea va f[i] cu cinste. De acesta facem
I No 636.
 OPRIBI 155

in $tire dumnetalle]. $i acesta putinla I scrisoare a noastra

sa afle pre dumneata Cu san[d]tate. Pis Ghen. 5, v' 7185 [1677].
t Al dumnital[e] de bine voitoriti $1 baran priiatin $i vecin :
Gheorghie Baleanul.
[V °:] t Dan bung ruda si al nostru batranu priiatenu, dum-
nealul jupanul Herman Mihai, pargarul de la cinstit[a] ce-
tat[e] Bra$ovuluT .....
[Pecete bruna cu initialele : F. H '

9.
t Pohtim de la D[u]m[ne]zau multg san[a]tate d[u]mn[e]-
vostra, parcalabuluT of Rucar, inpreuna cu juratiT $i cu bA-
traniT satulul, card sa afla acum. Alta, facem $tire d u]m-
n[e vostra pentru cel lucru, care, fiind mersa d[u]mn[e]-
vostra innaintia Marii! Sal[e] luT Vod[a], pentru paguba mia
care s'ati facut in Cara Marii Sal[e] lul Vod[a], $i ati jurat
innaintia Jul Vod[a] cum vol nu sdntet amestecat in pa-
guba mea, ce TohaneaniT ati facut ce au facut, decT noT am
cautat judecat[A] innaintea Marii Sal[e] luT Craiu cu jupanul
Harman Mihai. Dec! jupanul Harman Mihai aicea asa s'ati
mantuit cu o carte a d[u]mn[e]vostra, cum eti sa nu caut
TohaneaniT, ea paguba mea Taste de la RucAnru. DecT de in
Scaunul tarii nostre asa niati e$it judecat[a] sa merge eti
cu Harman Mihal innaintea lul Vod[a], sa stain de fat[a] cu
dinsul $i cu d[u]mn[e]vostra inpreund, innaintea judecatif
Marii! Sale] lul Vod[a]. DecT, pentr'aclasta, fac $tire d[u]m-
n[e]vostra sa nu cumva sa va amagTasca Harman Mihai', sa
va schimbat cuvintel[e] care at marturisit cu sufletel[e] vostre,
dup[d] jurAmantul vostru, innaintea Marii! Sal[e] Jul Vod[a],
ca apol toatd paguba mea o vet plAti vol., si vet fi cu sufletel[e]
pierdute. Ce numal, precum at jurat innaintea Milli Sal e]
lul Vod[a], de aceaia sa va tinet tare, ca $titi adevarat ca,
au va veni Harman Mihal la vol, au va trimet[e] omul lul
pentru acest lucru, ca sa va schimbat cuvintel[e]. Ce Harman
Mihai ar sili mai tare sa scoata ghimpul din piciorul Jul $i
I NO 644.
156 AFACERI DE HOTARE

sa -1 puia in piciorul vostru. S tit d[u]mn[ea]vostra bine, ca.nd

at jurat d[u]mn[e]vostrd. innaintea Mdrii Sal[e] luT Vod[d],
ca MAriia Sa mie-au dat cartea Mdriii Sal[e], intdrit[d] cu
peceatea Mani Sal e], de iaste la mine, cum sa va adevara
diaca vol veni si eh DecT Harman Mihal acum ii cautd sa
s[d] scurteaze tocmealel[e] luf ce au fAcut. CA el, de nu va
adevara ca iat dat dfil]mn[e]vostra cartea, el numal ce if
cautd sa plateasca paguba mea. Iar, de va adevara, vol vet
pldti. Ce pentr'aceaia sa va socotit sa nu va amaglascd cumva
AcIastd putinea scrisoare nostra sa va afle sandtos. Amin.
Al d[u]mn]e]vostra de bin [e] voitor :
Rat Istvan ot Fa.g[d]ras.
Pis Ghen. dnd. 23, P. 1677.
[V° ;] intru cinstit a] mana a parcalabuluf den Rucdr, in-
preund cu juratil si cu batrAniT carif sant purtAtoril de grija
satului, aT nostri de bine voitorf ?I de aproape vecinT, cu cinste
sa sa dea WT KE [= de la Hristos]; amin.
[Pecete rosie, cu inscriptia : «Bo ... Sofia.z.'.]

IO.
Mlstiiu bjieiti Io Duca Voevod i gsdnu. Pisah gsdvmi
[= am scris Domnia Mea] voao Rucareanilor si voao ficlo-
rilor luT Nan ot Berivoesti. Card aciasta v[d] fac Domnea
Mea in stire, in vreame ce vet vedea acIasta carte, a Domnii
Meal[e], de soroc, iar voi sa venit cum maT curdndu, sa
stab de fat[a] aicea, innaintea Domnii Meal[e], la Divan, cu
Rat Isfan ot FAgAras, pentru bucatele Tohanilor, ce li s'ail
luat ; ca, de nu vet veni, bine sa tit ca vol trimite Domnia
Mea de NIA vor aduce far de voia voastrd, $i vet da si boil
de soroc. Pentru ca asa iaste porunca Domnii Meal[e]. I sam
reZ gsdvmi [-= si aceasta e zisa DomnieT Mele].
Ghen. 29 dn., It. 7185 [1677]. Proet. V[e]1 Logft.
[Monograma. Pecete mare cu chinovar, cu aceasta le-
gends: Iw ASK KomoA gm* MATHO rot. smne Eitaxiii21
1 NO 638.
2 NO 348.
 OPRIRT 157

II.
t Cinstitului $i de buna ruda $i noao bun .priiaten $i vecin
de aproape, dumnealul jup[a]nul Herman Mihaiti, bun sfeatnic
al cetatii Bra$ovulur, san[a]tate $i tot binel[e] de la Dumnezeii
poftim dumnital[ej, dinpreun[a] cu toat[a] cinstita cas[a] $i
viiata dumnital[e]. Poftindu dumneata a $ti $i de a noastra
san[a]tate, dentr'a luT Dumnezeii multa mil[d], $i intru fe-
ricit norocul Math Salk] Domnu nostru, ne aflam cu san[a]-
tate. A dumnital[e) cinstita carte la mainil[e] noastre $i dentru
trimisul dumnisal[e] cu drag o am priimit, $i, intelegandu de
a dumnital[e] viiat[a], ne-am buc[u]rat $i am dat lauda m[i]-
1[o]stivului Dumnezeii pentru a dumnital[e] buna $i fericita
san[a]tate. Pentru a dumnital[e] intristare, ce dumnital[e] s'au
intamplat, $i noao mare tanguire am avut. DarI ce vom face ?
Ceale ce santu dintru voia luT Dumnezeti, iaste sa le priimimu.
Ca nol to aceaia datorie avemd. Precum zic[e] fericitul
David : ca, cine va putea fi om pre lume sä caste, $i de
moarte sä nu gustel ? Derept acesta lucru iaste, dumneata, ca
un bun intelept, tAnguirea dumnital[e], ca un om intelept, sa
o contene$ti, ca cu alt dar de la Dumnezeii sa to indulce$6.
Pricina calla d[u]mn[i]tal[e] deplin o am inteles, $i in toate
fealiuril [e] cu chibzuial[a] am socotit, $i innaititea Marii Sal [e]
luT Vod[a] Inca am aratat. intru care lucru nici intro seaam[a]
de chip judecata cea mai denainte, care s'au facut, nu s'au
putut varteji, de vream[e] ce Rat Wan au luat carte in man[a],
precum $i dumneata. Aceasta Maria Sa Vod[a] nu poate in-
varteji, de vream[e] ce paguba care ceare Rat Wan, nu s'au
acut den Ceara Marii Sal[e], precum sangur Maria Sa Domnu
nostru adev[e]reaza catra Maria Sa Craiul tariff dumneavoastra,
pre izvodul care dumnital[e] trimitemu, precum sangur d[u]-
m[ne]ta it veT vedea. Care noT socotim, care carte scrie Maria
Sa Vod[a], scrie spre Craiul dumneavoastra mai mult spre
folosul d[u]mn[i]tal[e] cleat spre at luT Rat Wan. Cad ca in
carte Mara Salk] luT Vod[a]. mart[u]risea$te catra Maria Sa

1 Citatie din Psaltirea in versurY a MitropolituluY DosofteY.

 158 AbACER! DE HOTARE

Craiul cum Rat Isfan nici-o pagub[a] din t[a]ra aclasta nu

are, ca i s'ati dat toat[a] marha deplin in mains oamen[i]lor
dumnisal[e], si .1 o au trecut far de nici-o zminteal[a] in ho-
tarul tariff dumneavoastra. Dec!, de are el de la cin[e]va vr'o
pagub[a], o caute cu adeverinta, ca Maria Sa Vod[a] i sa
cade a cauta lucruril[e] tarn noastre, iar a tarii d[u]mnea-
voastra are stapan, si d[u]an[e]ca, avandu dereptate, te
ye! indirepta de la stapanul dumneavoastra. Poftest[i] dum-
neata a avea carte sloboda de judecat[a] a Marii Salle] lu!
Vod[a] la maim dumnital[e] : aciasta Maria Sa nu o poate
da. Ca, de ar fi o parte si alta de aid den Ceara Mari Sal[e],
ar fi facut Maria Sa judecat[a], si ar da si carte ; iar, fiindu
amandoaoa partil[e] dentr'acea Ceara, de la cin[e] va fi avandu
pagub[a], sä adevereaz[a] ea de aid s'ati dus toat[a] marha
deplin, pren maim oamen[i]Ior dumnisal[e], precum se adeve-
reaza si scrisoril[e] oamen[i]Ior lu! Rat Isfan, candu ail luat
nbucatel[e] deplin din mana vam[e]silor si a Rucareanilor. Ja-
luest[T] dumneata cad nu-t adev[e]reaza Maria Sa Vod[a]
pricina cartif dumnital[e] care aI de la Ruc[a]reani : fiindu
intru amandoao mainil[e] carp', le lasa necercate amandoao
partile. Iar, de ve vrea sä socotest[i] dumneata pre ama-
runtul raspunsul earth care scrie Maria Sa Vod[a] la Maria Sa
Craiul, mai mult adevereaza pre dumneata derept si pre carte
dumnital[e] ca iaste buna decat pre Rat Isfan, ca in cartea
d[u]mn[i]tal[e] scrie ca Rat Isfan ail luat oil[e] toat[e] deplin
si nu are nici-o paguba de aid den tear[a], de la nim[e]lea,
nici de la Tohaneani, nid de la oamenii tarn' noastre, si
Maria Sa Vod[a] iar asa adevereaaza la Maria Sa Crai. Ce,
de ye! vrea sa socotesti d[u]mn[ea]ta bine, iaste sa cunosti
ca ti-I de folos. Iar cartea lu! Rat Isfan sa o soc[o]test[i]
d[u]mn[e]ta, ca scrie cum paguba lui i s'aii facut din Cara
noastra, din muntele Berivoescului, si pre aclasta cartea lui
sa cunoaste a iaste desarta, fie de cin[e] va f[i] facutA. De-
rept aciasta nu mai pune la inema dumnitalle] nici-o scan-
dalA,, ca, avandu de la cinevas vr'o nedireptate, si d[u],nn[e]-a
avandu dereptate, harnic esti dumneata a te indirepta, veri
in ce loc, ca, acesta nu iaste fiece lucru iusor, sa 1 pue cin[e]va
 OPRIRI 159

in pozinarT, ci fiest[e]care intelept poate cunoaste ca nu santn

ceale strambe a fi direapte. Si, cu acTasta savarsindu, mils
Ltd Dumnezeil fie pururea cu d[u]mn[e]ta. Pis Mart 19 dni,
It 7185 [1677].
t AT dumnitale bunt voitorT si de aproape vecinT :
'hopadvtic Mi.1%;-IfoariXXv-tixos, Ilie V[e]l Med[e]l[nicer], Radul
Vel Log[ofat].
[V° :] La at nostru bun priiatin si de aproape vecin, dum-
nealui jupanul Mihal Herman, de la cinstit[a] cetatea Braso-
vuluT 1 . .. .
12.
t Ghiorghie Banul i Vlacul Vel Vornic i Hriza Vel Vist.,
Iordache Vel Post., isp. ravnicii ScaunuluT Buc[u]restilor2, scriemu
cartea noastra de soroc voao, tut[u]ror datornicilor cariT vet
fi datori dumnealui jupAnuluT Herman MihaT, care Taste priiaten
al Marii Sall e] Domnu nostru si noao, sa cautat, in vreame
ce vet vedea cartea noastra, Tar voi sä avet a meargerea la
Pitari ot Campulungu, cariT sant ispravnicT acol[o], sa stat
de fat[6] naintea lor, sl s[a] fac[A] judecat[a] cu dumnealuT,
$i, cine ce i-ar fi datori, sa-i plateasca. Iar cariT n'ar urea sa
asculte de cartea noastra, sa mearga, am dat voe Pitarilor
sä trimit[a] oamenT de aT for pre la voT, sA v[a] duc[a] pre
fiescare la judecat[a], far de voia voastrA. $1 de catra nime-
nilea opreaal[a] sä n'aib[a]. Aciasta v[a] scriem. Iul. 11 d., lt
7185 [1677].
Ghiorghie Banul, Vlacul Vel Dvornic, Hriza. V[e]l Vist[ier],
Iordachie Ruset V[e]l Post[elnic]3.

13.
Adec[aj popa Vlad ot Rucar si eil Vlad Can. ot tam
scris-am si marturisim nol cu sufletele nostre cum sa se stie,
asta iarna, cant. au venit Domnul Har (sic!) Mihaiu cu cartea
de soroc, sA margim la Curte pe[n] tru o carte (carate), ce am
I No 640.
I No 643
3 V. si nI 13.
 160 AFACERf DE HOTARE

fostii dat nol Rucarianii petro o par[a] ce au 'vut cu Rati Iston

pe[n]tru mu[n]tele Berevoe$tilor, $i atu[n]ci noT nu s'au ta[m].
plat a fi acas[a . P en] tru care lucru iata ca s'a [tam]plat la
Simtile [= Sintilie] de au ven[i]tti ot Dal[go]pol, Capulu[n]gu,
ne am Tata Si noT acolo, $i marturisescu eu popa Vlad $i Vlad
Can. gazda in care s'au scris cartea in casa nostra, $1 o am
scrisii cu stiria batranilor, care au marturisit $i la Curte, $i
$'au pus $i deagetele, pecum iaste leagea in %ara nostra, $i
au pus $1 'deagetele in loc de peceti ; care a vrutu Rati
Iston sa o facA hiclian[a]. Si am martu[ri]sit $1 innatea Pita-
riului 1 ca au cartea dumnealul Harman I deriapta, jar a ill
Rati Iston noT nu $tim nimic de cartea luT. De aiasta mar[tu]-
risim noT cu [su]fletele [noa]stre. Si pe[n]tru credinta ne-am
pus $i deagetele ca sä s[a] criaz[a], cum e obiciaiul tarAT.
Pis mta Iul. dna 15, let 7185 [1677]. Ot Cam[pulung].
$i al popa Vlad. Si ea Vlad Can.
[Semne de degete.]
Si noT Pitaril marturisim precum au venit dumnealuT domnul
Harman MihaT cu chip de au marturisit nainte nost[ra] ;
marturishn $i nol. precum au scris mai sus pop[a] ot Rued'.
$i cu gazda, Vlad.
Eu, Costandin. 'Avcorial; p.apr-tipb td Oivo0ev2.
14.
Ghiorghie Banul i Vlacul V[e]l Vornic i Hriza V[e]l Vist.,
Iordache V[e]l Post., ispravniciT Scaunului Bucurestilor 5, scriemu
cartea noastra voao Pitarilor cariT sante; ispravnici la Cam-
pulungu. Catra aciasta facem in $tire pentru dumnealul ju-
panul Herman Mihaiti, care iaste prieten al Marii Sal[e]
Domnu nostru $i noao. Viindu acolea pentru trebil[e] dumi-
sale $1 datorIi ce are dumnealul pre la oamenT aicT in teal-a,
vol sa cautat pre la cine ce datorie va avea $1, viind acolea
de fat[a], sä le facet judecat[a] dereapt[a], $i, cine ce ar ra-
1 lspravnicul.
I No 642.
a CaimacamT In lipsa luT Duca-Voclii, dus asupra Cazacilor, cu oastea tur-
ceascK.
 OPRIllf 161

manea a fi datori domnealuT, vol sa stat sa apucat pre uniT

ca aceia cu strinsoare, sa plateasca, cine cu ce ar fi datorf.
5i iat[a] a s'ati facet si o carte de soroc la tot datorniciT du_
misal[e], la cine ar avea alte trebi si datorie, sa-i soroceasca
sa vie sa stea de fat[a] naintea noastra. Deal carif n'ar urea
sa vie cu cartea noastra de soroc, voT sa tremitet de acolea
oamenl de al vostriI, sa aduc[a] pre fiestecare datornic far
de voia for acolea naintea voastra, sa le facet judecat[a] si,
precum scrie maT sus, sa -T apucat, cine ce ar ramauea datorI,
sa plateasca. Aclasta v[a] scriem. Iul[ie] 12, It 7185 [1677].
Gheorghie Banul, Vlacul Vel Dvor[nic], Hriza V[e]l Vis-
t[ier], Iordachi Ruset Vel Post[elnic.]I

15.
t lo Costandin Voevod bjiiti mist. gsdnu zeml. vlahiiscoe.
-I- Bunulul nostru priiaten si de bine voitoriti, cid aproape
vecin, dumnealui Anas Manches, marel [e]-judet de la cinstita
cetatea BrasovuluT, san[a],:ate si tot bind[e] de la putearnicul
Dumnezeil pohtim sa, daruiasca dum[i]tal[e]. Cartea dumitalrel
ce ne -al trimis, ne -au venit, si, da buns san[a]tatea dum[i]-
tal[e] intelegand, ne -au parut bine. De altele ce ne serif
d[u]mn[ea]ta, am inteles. Pentru un Stoica parcAlabul de
aid de la RucAr, care au venit la noT, de s'au jaluit pentru
niste ScheaT de acol[o] de la Brasov, anum[e] Ion BochicT i
Stoica Boghean i Toader Tapul, nepot Brinell, cari be au
fostu vandut for niste berbeci, si banil nu i-au fost dat, si
am fostu pohtit pre dumn[e]ta ca s[A] aib[A] direptat[e] de
la d[u]mn[e]ta, sa i sa plateasca baniT. De care lucru ne serif
d[u]mn[ea]ta cum ca acil berbeci 1-au luat de la Scheeali
aceia un Racos, si acel Racos nu Taste suptu ascultarea
dumital[e]. De care adevarat acel Racos nu va fi suptu as-
cultarea dum[i]tal[e], jar Scheall acestea, caril seri(' maT sus si
au luat berbeciT de la acestu om al nostru, aciia santu suptu
ascultarea dumital[e]. Intru care, precum ne pohtestI d[u]mn[e]ta
pre noT, pentru aT cif u]mital[e] oamen[i], si, ceal[e] ce s[A] pot,

2 NO 641.

75703. Vol. X. 11
162 AFACERI DE BOTABE

au dreptate da la, nol, si) nol pohtim pre d[u]mn[e]ta pentru

acestu om, ca sA alb[A] de la d[u]mneata dereptate, sI i sl
plateasca bucatel[e] de la Scheai ci le-ail luat de la mana
lul. Iar Scheai sa. -s caute cu cel Racos care au luat berbecii
de la dinsii, ca sa. net vie de la d[u]mneata ar de judet.
Aclasta, si mila lul D[u]ninezeti O. pazea.sca pre dru I mn[e]ta
cu san[A]tate.
Noem. 6 dni, It. 7206 [1698].
la Costandin Voevad.
De bine voitoriti d[u]m[i]tal[e] :
[V°:] t BunuluT nostru priiaten $i de bine voitoriti, de
aproape vecin, d[u]mnealuT jupAnul An Mancas, marel[e]-
judet de la cinstita cetatea BrasovuluT, cu san[A]tate sä
s[A] dea.
[Pecete mare, rotunda. '.]

16.
t Io Costandin Basaraba Voevod bjiiti mIstiiii gspdru zemle
vlahiscoe.
f BunuluT nostru priiaten si vecin de aproape, in toat[a]
vreamea de bine voitor, dumnealuT jupanul Hanas Mancas,
marele-judet al cinstitil cetatl BrasovuluT, sanatate $i tot bi-
nele poftim dumitale de la Dumnezeti. Pricina carp acestiia
nu Taste de alt[a], far cat facem stire dumitale pentru cesti
oamenl de aicT den %ara noastra, sateanT de la Rutar, anu me
Stoica parcalabul si Stoica Dulama $i Radul at lu Radomir,
el, jaluindu-ni-se el in cateva randurl, zicand ca, avand el
niste berbeci de vat:mare, i -au fost tocmit cu banT cu niste
Qameni de acolo diz Tara Ungureasca, anume Ion Boghici
si Stoica Boghina si Toader Tap, $i au fost luat eT berbecil,
zicand ca le va trimite banil, Tar el de atunce pana scum
n'ati trimis nici-un ban ; pentru care lucru de aciasta am
fost maI scris dumital[e]. Poftim pre dumneata ca sa li sa.
faca acestor oamenT dreptate, O. nu fie rabdator[l] de bucas
tele lor, ce ca sa. li sa scoat[a] banil. $i, viind ei acolo, nici-
o dreptate de la dumneata n'ati avut, cA baniT nu si i -au luat.

I No 356.
 OPRJELI 163

Deci, vazand nor ca. rabda de bucatele lor, $i acolo dreptate

nu li sa face, le-am fost dat voe de au oprit de la frac!r ar
acelor oameni ce ail luat berbecii, or de ale lor. Decr ver $ti
dumneata 0. nor nu Lam lasat sa be vanza, ce le-am poruni
cit sa le tie cu seams buna pAna la Ispas, socotind ca. tot
vor avea dreptate de la dumneata, de0 vor lua banii de la
oamenir aceia ce le-ail vi ndut berbecir. Deci de aciasta facem
$tire dumnitale, $i pohtim pe dumneata, de baste O. li O.
faca vre o dreptate ca sal is banir de la eel' ce an tocmit
Cu dan$11 berbecii, atunce mar bine va fi, ca er vor da bu-
catele] ce ail luat, innapoi. Iar, nefacandu-li-sa nici acum drep.
tate, ca sal is banii, sä stir dumneata cu be vom da voe de
vor vinde bucatele ce ail oprit. Aciasta, $i mila lur Dumne-
zea sä fie cu dumneata. April 18 dni, It. 7206 [1698].
De bine voitor dumitale : lo Costandzn Voevod.
[V° :] t Bunulur nostru priiaten $i vecin de aproape, yin
toata vreamea de bine voitor, dumnealur jupanul Hana$ Mancl$,
marele-judet al cinstitei cetati Bra$ovulur, cu sanatate sä
s[ä] dea.
[Pecete mare, rotunda 11
17.

t Io Costandin Basarab Voevod bjiiu mlstiiii gspdru zemle

vlah[i]scoe.
t Bunului nostru priiaten $i vecin de aproape, in toat[a]
vreamea de bine voitor, dumnealur jupanul Hana$ .Mancas,
marele-judet al cinstitei cetAtT Bra$[o]vulur, sanatate $i tot
binele pohtim dumitale de as Dumnezeii. Cinstita cartea du-
mitale ne -au venit, $i, catil ne scrir dumneata, am inteles. Pentru
ni$te. Rucareanir carir ail fost oprit ni$te bucate, a unor oa-
meni de acolo, den Tara Ungureasca, ce ne scrir dumneata,
am inteles. De care lucru, de vream[e] ce ne serif dumneata
ca pe datornicii carii be sant datori, dal' in mana lor, $i
.s5nt acolo pu$ la opreala, iat[a] ci£ le-am poruncit sa mearga.
sa-$ is oamenir aceia, $i er sä dea bucatele ce au oprit. Deci

1 N° 365.
164 AFACEBY DE HOTARE

dark viind el acolo, le Pa dumneata dereptate, au banii sa

li sa plAteasca, Cat ail eT la aces oameni datorie, au oameni
sa li s[a] dea in mana, sa faca ce vor $ti cu dan$II ; iar sa
nu mar aiba alt val. Ca de multe on ni s'ati jaluit ace$ti
Rucareanl $i, trimitandu-1 acolo la dumneata, nice dumnea-
voastra dereptate nu le faced, pentru aceaia s'aa oprit bu-
catele acealea. Ce acum dumneata da-le datornicil in Diana,
$i el vor da bucatele ce au oprit. Aciasta, $1 mila lul Dum.
nezeil sa fie cu dumneata. Ap. 19 d., 7206 [1698].
De bine voitor dum[i]tale: to Costaxdin Votvod.
[V° :] f Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toata
vreamea de bine voitor, dumnealuI jupanul Hana$ Mancas,
mare-judet cinstitel cetatI BrasovuluI, cu san[A]tate sa s[A] dea.
[Pecete mare, rotunda 1.]

18.
t Cinstite dumneata judet Hane$ Mango$ din cinstita ce-
tatea Bra$ovoluT, de la putearnicol Druinmezea pohtim du-
mital[e] san[A]taat[e] si tot fericetul bin[e]le ca sa-t daruiasca
dumital[e]. Cinstit[a] scrisoarea dum[i]tal[e] ne au venit, si,
ce au fost poruncile dumitale, le am inteles, scriindu ne dum-
neta, cum ca am hi fost luat dol cal al unur oameni al du-
mital[e] pent[r]u Ghiorghie me$terul, car[e]le au fost tocmit
sa lucreaza la man[a]stirea dumneluI Stoineculul Mihalcie la
Berca2. L-am fost tocmit derept t' 30, $i i-am dat to banie
deplin ; iar el O. cre[z] domneta ca n'aa $azut sä lucreaze,
sa ispravesca tot lucrul, ce au fugit $i au lasat lucrul neis-
pravit. Streasanile man[a]stirier $e foi$orul de naintea ma-
n[a]stirie au ramas tot ne5andilit[e], iar el au zis card dumneta
ca au lucrat tot. De aciasta lat[a] ca fac $tire dum[i]tale,
ce au fost sa lucreaze, $1 ce au lucrat, $i ce au ramas nelu-
crate ; ce -i da dumneta porunca sa vie sa lucreaze, sa ispra-
veasca tot lucru ce au fost sa lucreaze ; ea, neviindu, apot
iar vom lua alt[a] dat[a] alte trasure pentru acest lucru. Iar
I NO 363.
2 In jud. Buzilit.
 OPRIRt 165

acum calf aceste iat[AJ ca-i deadem. Se mila lui Dumnezeil sa

fie dum[i]tal[e de ajutor.
Iun [le] 4 d., I' 7206 [1698].
Al dum[i]tal[e] mai mic si de bin[e] voitoriu :
Stoica Oales.
[V° :] Intru cinstit[I] mama dumnealui Hangos Mangos, ju-
de %ului de la cinstit[A] cetatea Brasovului, cu cinste si cu sa-
n [a]tate.
[Pecete neagra, neinteleasa'.]

19.

t Jo Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zeml[i] vlah[i]scoe.

t Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toatial
vreamea de bine voitor, dumnealui jup5nul Hands Mancas, ma-
rele-judet al cinstitel cetati Brasovul. Sanatate si tot binel[e]
poftim dumital[e] de la Dumnezeu. Alta, facem stire dumi-
tal[e] ca aici innaintea noastrg veni cu jalb[a] ciasta saracA
de fameae, anum[e] Samfira den Campullungu, cum ca, find
datoare lui Iacob Sasul de acolo de la Brasov, si puindu-i
si neste scale zalogu, is ail facut cum au putut de i-au platit
tot ce i-au fost. Si, cand au fost la datul sculelor, auzind ca
i-au petit cartile, numal ce au tagaduit ca nu i-aa dat atatea
scale. Si au avut judecata cu ciansul si la boiariul Domnii
Noastre Sarban Compis[ul], ispravnicul de la Campullungu,
si au si jurat aciast[a] fameae, cum pe cate scule i-m7 dat. Si
s'au prinsu feciorul lu Iacov Sasulu ca, cum va mearge la
Brasov, ii va da toate sculele; si, deaca all mersu acolo, nu
i-au dat nimic. Pentru care lucru poftim pre dumneata sa
i sa flea dreptate acestii sarace cu acel Sas, ca sa i sa
plateasca, ca, nefacandu-i-sa dreptate, sa-T plateasca tot, apoi
sa va opri bucatel[e] altor Sasi. Pentru aciasta, si cu aciasta
sfarsind, mila lui Dumn[e]zed sa fie cu dumneata. Oct[omvriel
27 d., 1' 7208 [1699].
De bine voitor dumital[e] To Costandin Voevod.

3 No 668.
I GO AFACERI DE HOTARIC

[V°:] Bunului nostru priiatin $i vecin de aproape, in toat[a]

vreamea de bine voitor, dumnealuT jupanul Hangs Mancas,
marel[e] -judeV at cinstitei cetal Brasovul, cu sanig]tate sa
s[a] rlea.
[Pecete mare, rotunda'.]
20.
1- Io Costandin Voevod biiu mlstiia gspdru zemli vlah[i]scoe.
-1- Bunului nostru priiaten si vecin de aproapl el, in toat[a]
vreamea de bine voitor, dumnealuf jupanul Ghiorghie Eremie,
marel[e] -judet al cinstitef cet4 Brasovul, sanatate $i tot bi-
nel[e] poftim dum[i]tal[e] de la Dumnezeu. Pric[i]ng cartif nu
iaste de alt, fala cat facem stire dum[i]tal[e], ca aid' la noi,
jalui cest sarac de om de aid, de Cara noastra, de la Bertea
cum ca., perindu4 3 vite de iape, si umblandu-le pe uring,
s'ad ggsit dentr'aceale iape una, la falnogiul den Satul Lungu,
si, gasindu-s cap de bucate, 4'aii cerut O. i sa dea bucatel[e]
ce i -au petit, $i el n'aa vrut sa le dea, ce au tagaduit. De care
lucru poftim pre dumneata vecineaste, sa -ii fad dumneata de-
reptate, sa i s[g] dea bucatel[e] saraculur, cad ca gi no!, and
sa Intampleaza de via oameni de ai dumneavoastra la jude-
cata, le facem dereptate. Ca, neavand sdracul derepta t[e], sa
I sä dea bucatel[e], apoT vom putea face intr'alt chip. De
aciasta poftim pe dumneata, si fii dumneata san[a]tos.
Fev. 13, It 7208 [1700].
De bine voitor dum[i]ta[le] : Io Costandin Voevod.
[V° :] f Bunului nostru priiaten si vecin de aproap[e], in
toat[a] vreamea de bine voitor, dumnealu! jupanul Ghiorghie
Erimie, marele-judet al cinstitel cetati Brasovul, cu sanatat[ej
sa s[a] dea.
[Pecete mare, rotundas.]
21.
-1- Jo Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zeml[e] vlahiscoe.
-j- Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toata
I No 37f.
4 No 376.
 OPRIlif 10

vreamea de bine voitor, dumnealuf jupanul Echil Ghiorghe.

marel[e] -judet al cinstitef cetatf Brasovul, sanatat[e] Si tot
binele pohtim dumital[e] de la Dumnezeti. Cu acfasta facem
stire dumital[e] pentru cest sarac de Dragoslavean, anurti[er
Cornanti, de care am maT scris dum[i]tal[e] si intr'alt rand,
ca, avand el un var, si slujind varu-sau la un neamisu acolo,
i s'au intamplat de au Post murit acolo, $i, ramaindu-f neste
of, i le-al luoat dumneata. Pentru care $i dumnealuT cinstitul
si credincTos boiariul nostru Radul Com[i]s Golescul, and ad
Post acol[o] la Brasov, au zis dumital[e] ca sa i le dal' ; dum-
neata al zis ca nu le vef da, ca Dragoslaveanul acela au lost
Xuman ace:uf nea,mis. Pentru care lucru, veT sti dumneata ca
s'au dovedit lucrul foarte bine, si ntarturisescu preoti $i vaL
mesii den Dragoslavel[e], $i alti sateanf tofu, cum ca acest
Dragoslaveanu iaste ruda a celul ce au murit, $i acel ce au
murit, n'ati Post lobag,fit neamesuluf, ca Ructreani1 si Dra-
goslaveanii nu sant iobagi nemanul aid in Ora noastra, ne-
cuing sa fie neamesilor den Ardeal. Ce poftim pre dumneata
iarasil, sa fad ca un vecin bun, sa sa dea bucatel[e] la mana
Dragbsloveanulul acestuia ; ea, de nu i sa vor da, sä stir
dumneata ca i 0, va da voe de va opri bucate de ale Bra-
soveanilor pentru bucatel[e] acealea. AcTasta, si mila lui D u]rn-
n[e]zeti sa fie cu d[u]ran[ea]ta. Oct. i1 d., 7209 [zoo].
De bine voitor dumn[i]tal[e] : to Costandin Voevod.
[V":] -I- Bunuluf nostru priiatena si vecin de aproape, in
toata vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Echil Ghior-
ghe, marel[e] -judet al cinstitef cetat Brasovul, cu san[a]tate
sa., s[A] dea.
[Pecete mare, rotunda '.]
22.
-j- Cinstituluf all nostru bun $i adev[a]rat priiatin, dumnealui
jupAn. Fechil Ghiorghie, marele-judet at cinstitii cetat al Brad
sovultf, dumitale cu sanatate ma inchin, si rog pre putear-
1 NO 377.
168 AFACERt DE HOTARE

nicul D[u]mn[e]zed ca sa pazeasca pre dumneata cu bogat[a]

mila Sf[i]ntier Sall, Pric[i]na scrisoril nu iaste de alt[a], far
numal, ?nal, a cerceta de a dumitale buna. san[a]tate. Si, cu
aclasta, fac $tire dumitale pentru cest Dragoslovean, carele,
murind varu-saii, i au ramas oile acolo ; pentru carele mi i -al
fost zis dumneata ca sa adeverezu: iaste cu adev[a]rat Dra-
goslovean au ba. Deci eil, viind pe'n Rucar, pe'n Dragosla-
vel[e], am chiemat pe to sateanii, Inpreutl[a] cu popil, $1 i-am
intrebat, $i asa au marturisit cum a cu adev[a]rat iaste
Dragoslovean de basting., iar nu vinetic dentealt[a] parte
venit. Si Inca mi-au al-Rat $1 temeiul casil lul si mosiile ce
are, de le am vazut, si asa, dovedind ca cu adev[a]rat iaste
Dragoslovean, am spus $i Marie! Salk] lu Vod[a] ce iaste
poveastea lul, $i Maria Sa au scris dumitale[e] ca sä i s[a]
dea vitele. Ci dumneata porunceaste ca sa nu i s[a] maT
opreasca bucatel[e], ca.! ajunge de and treapada. Care pod
sa zic a, de and umbla, va f[i] $i chieltuit pretul acelor vite.
Iar acel neamis, de ail alta judecata cevas, va cerca pe Maria
S[a] Vod[a], $1-s vor afla direptate. Ca nista fost nici-un om
de al dumneavoastra, carele sa aib[a] intrebaciune cu de al
nostri oameni, si sa nu-$ fie aflat direptate; ci si dumnealor,
de ail alt ceva, sa-$ cearce, $i vor afla direptate. Iar vitele sa."-
racului sa nu O. maT opreasca ; ca acesta, cunoscandu-s drep-
tatea, poate ca vaopri bucate de la oameni de acolo. Ci a$
vrea ca, cat vol fi spre acTasta parte de loc, sa nu sa faca
trasurrt de spre o parte spre alta, ca sa avem vorbe de in-
potrivirl, ci sa fim cu priitesug dirept, Si fiestecarele sa-s
afle dreptatea, atat a! nostri la dumneavoastra, cat $1 a! dum-
neavoastra la nor. Ci, socotind cu buns adeverinta ca acest
om are direptate ca sa la aceale vite ale varu-sail, iat[a]
a de iznoav[a] iar vine ca sa-s afle dreptatea de l[a] dum-
neata. Ci pentru acrast[A] pricia rog si cii pe dumneata ca
sa nu s[a] mai intoarca nelndreptat, ca el, a-$ putea lasa ce
iaste al luT, sa piarza, nu va putea fi. Si cu acTasta iar pa

3 Alt cuvint pentru oprirr.

 OPRIRI 169

acelas H[risto]s Dumnezeu rog ca O. fie pururea on dutn-

neata. Oct. 14 dni, It 7209 [1700].
Al dumitale la tot bind[e] voitor $i gata spre slujba :
R. Golescul 1.
[V° :] Cinstitului al nostru bun $1 adev[a]rat vechiu priiatin
d um nealuT jupanul Fechil Ghiorghe, marele-judet al cinstitil
cetati a Brasovului, cu cinste sa. O. dea.
[Pecete neagrA cu leul tinind sabia in mina $i initialele : r. R. a.]

23.

t Io Costandin Voevod bjiti mist. gsdnu zemlie Vlahiia.

t Bunulul nostru priiaten $i vecin de aproape, in toata
vreamea de bine voitori, dumnealuT jupanul Andreias Raitel,
marel[e]-judet al cetatii Brasovului, sanatate $i tot binele poftim
dumital[e] de la Dumnezeu. Cu aciasta facem in $tire dumi-
tal[e] cu aid la noi ail venit cest sarac de om anum[e] Fra.-
till den CAmpul lungu, de au Mout jail* zicand cum cd,
luind tata-sau ni$te negot de la un Sas de acii den Bra$ov,
anum[e] Patru Bogatul, drept 45 de florinti, $i dentr'ace$ti
ban! ail dat tata-sati florinti 35 bad gata, $i i -au ramas flo-
rinti 1o. Apoi, murind Sasul acela, 1-au dat pre seama altu!
Sas, nepot al lul, $1 Sasul acela 1 -au apucat de i -au luat 34
de florinti $i un sac cu nist[e] unealte, tot pentru ace! 10 flo-
rinti, $i el nu sä $tie mai mult dator cleat zeace florinti.
Pentru care lucru poftim pre dumneata sA-i fad judecata cu acel
Sas dennaintea dumital[e], $i, de va fi a$a precum sa ja.-
luiaste, si£ aiba de la dumneata dreptat[e] ca sa i sa intoarca
ce i s'ail luat mai mult innapol, sa nu mai vie cu jail:4.
Aciasta acum, $i mila luT Dumnezeu sa fie cu dumneata.
Dichemvrie 8 d., It. 7210 [17o1].
De bine voitor dumitale :
Io Costandin Voevod.
[V° :] j- Bunului nostru priiaten $1 vecin de aproape, in
toat[A] vreamea de bine voitor, dumisale jupanulul Andreia$

1 Ispravnic de Clmpulung ; v. maY departe, § IV.

2 No 68o,
VP AFACER! DE HOTARE

Rgitel, rnarele-judet al cetatiT Brawvul, cu mult[g] sanatate sg

nä dea.
[Pecete mare, rotunda1.1

24.

t Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zeml. vlah[i]scoe.

-1- BunuluT nostru priiaten 0 vecin de aproape, in toata
vreamea de bine voitor, dumnealuT jupanul Andrea. Reiter,
marel[e] judet al cetatii Bra$ovul. Sangtate 0 tot binel[e]
pohtim dumitale de la Dumnezeii. Cartea dumital[e] ne -au
venit, 0 de a dumital[e] bung sangtate ne-am bucurat. Alalte
ce ne-aT scris dumneata, pentru ace! vecini aT dumneavoastra,
de jafurile ce fac i pe cats ad pradat de Ie -au luat bucatele,
am vgzut, si ne pare foarte rail. De care lucru noT aciasta
nu vom inggdui, mai vartos cad au cglcat hotarul %gra!
noastre ; ce iat[g] cg am trimis omul nostru la cine Taste
maT mare pest[e] aceia, $i i-am scris ca sa intoarcg saracilor
toatg paguba ce li s'ai.i facut ; ca, de nu vor da cui ce au
luoat, am invatat pe omul nostru sg-i zica ca apol noT vom
ggsi de vom luoa ma! mult ; ce sg nu-T parg rau. Iat[g] cg
am trimis i catva sluj[i]tori la muntf, sg pazeasca. ca sg
nu-T maT lase pe unit ca aceia sg sg tinza i sg maT facg ce
an facut. $i iar, ce va fi pen putinta noastrg pentru folosul
i ajutoriul dnmneavoastra, nu ne vom apgra a nu face.
Acrasta, si mila lu! Dumn[e]zeti sa fie cu dumneata. Iun. 9
d., It. 7212 [1704].
De bine voitor dumital[e]:
lo Costandin Voe vod.
[V° :] Bunului nostru priiatin i vecin de aproape, in toata
vreamea de bine voitor, dumnealuT jupanul Andreia$ Reitel,
marel[e]-judet al cetati! Brawvul, cu san[g]tate sg s[a] dea
[Pecete mare, rotundg8 ]

I No 382.
2 N° 390.
 OPRIO ri
25.
+ Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zeml. vlahiiscoe.
f Bunului nostru priiatin si vecin de aproape, in toata
vreamea de bine voitoriti, dumnealur jupanul Ghiorghe Fechchel,
marele-judet al cinstiter cetat Brasovul, sanatate si tot binele
pohtim dumitale de la Dumnezeu. Alta, facem stire dumi-
tale pentru acest preot anum[e] popa Savul de la Campul
lungu, el 1-au fost pradat niste Schear de acolo, de la Brasov,
anume Iosif si cu frate-sati Palco, de i -au luoat banT gata
tl. 53, si alte targuialele ce au avut, si au fost venit de ni
s'an jaluit in doao randuri, si i-am fost fAcut cartr la co-
mendantul de acolo, de 1-am pohtit ca sa -r faca dreptate. Si
chimrealur comendantul 1-au fost dat pe seama rAposatuluT
Andreias Reiter ce era judet, ca sa-T faca ispravA cu ace!
oainenl; si tot au umblat purtandu-1 den zi in zi, si nici-o
dreptate nu i -au facut. be care lucru lat[a] ca. 1 am trimis
acum la dumneata, si ca pe un bun priiaten al nostru to
pohtim sa -t fad' judecatA cu ace! Schee, si sa alba de la
dumn[ea]ta dreptate, ca sA-I plAteasca si banir si alt tot ce
i au luoat, ca vom multumi dumitale. Jar, de nu sa va isprAvi
nicl acum nimic, Poate fi ca ne va cauta a porunci sa sa
opreasca bucate de ale Scheailor ce sant aicr in tara, ca. O.
nu ramae acest preot pradat si pagubas pe bund dreptate.
Si, cu aciasta sfarsind, mila lur Dumn[e]zeti O. fie cu dum-
neata. Fev. i d., It. 7215 [1707].
De bine voitor dumitale : lo Costandin Voevod.
[A nexl :]
f SA stie la Goapac dator florinti so.
La Bloz florintr 1.7.
La fratele Gherghe dator florinti ; la Stanimir Patru au'
ramas sa dea florinti 15.
SA alba sa s[a] dea aciasta scrisoare in mama fonogrulur ca
sa s[I] scoata acesste ban[!], iar, care nu va vrea ca s[A] dea,
sa stir ca vom luoa la Targovist[ej pe car[e] vom putea gdsei.
f Si la Bronoael, car[e] manca locul frAtene-sati, sa alba a
darea florinti 15.
172 AFACERr DE HOTARE

t Eu Ion Raduutul den Ghenbay.

t Eil Alba, sotiia lul Ion.
A$a ne rugam dumnevostrA ca s[a] O. scoata ace$$te ban[i].
[V° :] Bunulub nostru priiatin $1 vecin de aproape, in toata
vreamea de bine voitoriti, dumnealui jupanului Ghiorghe Fech-
chel, marele-judet at cinstitel cetati Bra$ovulub, cu san[1] -
tate sa sa dea.
[Pecete mare, rotunda 1.]

26.

t Jo Costandin Voevod bj. mist. gspdrii zeml. vlahiscoe.

t Bunulut nostru priiaten $1 vecin de aproape, in toata
vreamea de bine voitorti, dumnealub jupanti Barte$ Seuler,
marele-judet al cinstiti! cetatb Brasovu. Sanatate $1 tot binele
poftim dumitale de la Dumnezeu. Alta, facem dumitale in
$t[i]re ca acli innaintea nostra sa jaluira acestb saraci de
oamenT, anum[e] Dragomir i DrAgulin of Chioajde, cum ca
ail fost vandut de la cas[e]le for 4 bob until Ungur Sacul,
anum[e] Venedict den Bitfaldti $1 cu sotiia lub, $1, dupe ce
i-au vandut, ducandu-T in Tara Ungureasca, la casa lor, ad
trecut un an, i tocma peste un an s'ail sculat un Sas den
Brasov, de s'ari facut conoscator acelor boi, zicand ca sant
a! tub, $1 1-ati luoat de la Ungurf. Dec! Ungurib, vazand ca le
is Sasul boi, au venit la ace$tb oameni de i -au apucat, si le-ati
facut mult necaz, napastuindu-T ca le-ail vandut bucat[e] de
furat, $1, de multa nevoe, ail platit 2 bob cu bani, $1, pentru
alt! 4 boi, le -au luoat alt! 4 bob ; $1 eT, $tiindu-s[d] oameni
dreptb, ail jurat in 2 randuri cu 12 oameni cum ca ati vandut
ale for bucate dreapte ; $i au ramas $i cu juramantul $1 cu
bucatele luoate. Dec! acum, viindu innaintea noastrA cu mare
jalba, zicandu ca vinovatb in hotie nu sa $titi, ce dreapte
bucate ale lord ati fost ace! bob ce ati vandut, precum zicti
a, de nu sA vor creade cu 2 juramanturl, sant bucuro$U sa
jure $1 a treia oar[a] cu sufletile lord, ca n'ail fost bucate de

3 No 401.
 JUDECATI DEZWITUTE 173

furat, si, aratand cu multe obide dreptatea si prada lor, not

ce sa le raspundem far cleat not la dumneata-I trimisem,
stiindu ca dumneata cu judecata dreapt[a] le vet descoperi
bucatele, sä nu ramae pradat pe'ntreg. Caci si acel Sas ce
ail luoat boi de la Unguri, cu atata numai sa face stapan
boilor, cat zice ca-1 cunoaste ca santu den cireada lul, fiind
vite stranse de cerada. Dar vita cu vita 4 seamana. i
acesti oameni, nu ()data, ce de doao ori ail jurat, si pohtescu
O. si mai jure ca sant dreapte bucatele lor. Dar, afara den
juramant, dupe obiceaiul legit noastre, nu trebue sa sa mai
necajasca saracif ; ce pohtim pe dumneata, ca pre un bun
vecin al nostru, sa-i judeci in dreptate, fiind si Sasul si Un-
gurii aceia de fata. $i, de carea cumva juramanturile ceale
de'ntal ale acestor °ameni nu sa vor Linea in seaam[a], pot
sa si mai jure ca ei santu bucurosi, si, mai jurandu dumneata
pa dreptate ca sa. dea Sasul boil' Unguriloru, si Ungurii sa
dea boil oamenilor ce ail luoat ; ca, de nu le sa vora face
dreptate, ca sa li sa intoarca ce le -au luoat, poate fi ca sa
va face fiscal' trasuri, ca sa nu ramae saracii pagubasi.
Aciasta, si mila lui Dumnezeil sa fie cu dumneata. Noem. 24
d., It. 7217 [1708].
De bine voitoriti dumitale :
fo Costandin Voevod.
[V0:] Bunulul nostru priiaten si vecin de aproape, dum-
nealui jupanulul Bartel Sauler, marele-judet al cinstitei cetatI
BrasovuluT, cu sanatate sa s[a] dea.
[Pecete mare, rotunda 1.1

III. Judecati dezbatute.

Alte afaceri de hotar intra in categoria judecatilor. Vinovati
de fapte rele, datornicii can nu voiati sa plateasca, oamenii
vicleni cart cautati totdeauna locul unde ar putea stoarce mai
bine o hotarire potrivita cu interesele lor, stramutail Scaunul
de judecata. Brasoveni sail supusi at Brasovului mergeau la
judecata lui Voa, sati oamenT domnesti cereati cdreptate, de

No 411.
174 AFACEEI DE 110TARE

la judetul din Brasov. Unii schimbaii pe rind un Scaun cu

cellalt si se jucau cu hotaririle pentru a mal zabovi si a cistiga
prin aceasta zabava.
Nu era o regula in ceia ce priveste tribunalul innain tea ca:
ruia trebuia0 sa se infatiseze causele mixte, procesele intrq
Brasoveni si Romini. De obiceiu, se Linea sama insa de locul
unde se afla, in momentul deschiderii actiunil, lucrul in des-
batere. Astfel, Baca e vorba de un cal* vindut in tail, daca
se face judecata pentru un munte de dincoace de granita, Dom-
nuI cerea ca el sa hotareasca, in Divanul sail.
Cind, din acest Divan, pornia o hotarire si acel care era
atins de dinsa, partea care pierdea, se afla la Sa$1, se cerea
de la acestia extradarea pentru plata datoriei sau facerea
pedepsel.
in sfirsit, alaturi de judecata domneasca, supusii Brasovu-
luI sint supusl une orl judecatif negustorilor sail, in casuri
and trebuie juramint, judecatii Mitropolitului.
Yn veacul al XVIII lea chemarea la judecata a strainulul
se facea printr'o citatie in toata forma, si una din aceste c4-
tacit' a fost pastrata, din fericire, asa incit o putem intrebuinta
pentru luminarea acestui capitol din viata de odinioara.

i.

[Matei-Voda catre marele-judet Mihaij Sa ver intreba dintr'-

acoac[e] du[m]n[e]ta, cu mila lu Dumnezeu $i cu norocul cin-
stitului imparat santem intru bun[a] sanNtate. Iar, de alta,
facem stire dumnetal[e], ca unui priia tin si vecin de aproape,
pentru sluga noastr[a] Vintila Vatah, ca vine acil la dum-
nfejta pentru o datorie ce are la Costandin si la Nicola Pitar,
neste ol. Derep[t] aciasta, pohtim pre dumnfejta sA-Y fac[i]
dereptate si judecat[1], sa i. sa plateasca bucatel[e], cum facem
si noi judecat[a] oamenilor dumneavoastra aic[i],sa n'aiba
val. Ca destula vream[e] iaste de candu asteapta ; iar, sa nu-I
ver fac[e] judet, sa-s is bucatele de la er, de acolo, el poate
ca va gasi bucate alc[i], de va lua pentru bucatelfej Jul. Iar
mai. bine aril fi sa-I plateasca cu bine, deck sa intre si altiT
 JUDECATL DO:BA TUTS 171

in glaciava pentru ef. Aciasta serif", $i pohtescu pre dum-

n[e]ta. [Tirgovi$te, Ianuarie to, 7152 [1644]. ]
[V° Adresa slava.]
[Pecete mare.]
2.
[Mates -Voda catrc marele-judet Mihaf.j Cara aciasta dau
$tire d[u]mnetale ca aic[1] innaintea noastr[A] venit-au cest sArac
de aic[i], de sat de Pietro$ita, anunie Drag[o]mir, ot sad
Dam[bovita], de ail jeluit $i au spus cum $'aii aflat in oile a
unor lobagi ai d[u]mnetale, in oile Iuga! $1 ale lu Stan, 2
midi sugar!, $i i -au fost intrebat in doao-trei randure de ace!
mie!, sa-T spue, si tot n'aa vrut sa-1 spue, pans au luoat miei,
de i -au dus la mumanfle lor, de $i i -au cunoscut oile miei.
Apo! Andronie Vornicul, care ad fost judecatoria lasat aic[T]
la Scaun, deac'aft prinsu de veaste, el i -au prAdat, ca pre ne$te
oamenT raT. Dec[i] Iuga $i Stan n'aa vrut O. vie innaintea
noastra la Divan, de sa le facem judecata cum va fi pre
direptate, si santu de atunce 8 an!. Iar, candu iaste acuma,
se apuca Stan $i Iuga de Dragomir, $14 trag de atAta vreame sa
vie aciia innaintea domnetale, $i nu se poate ruposah (pluocar),
$i n'aa vrut sa-$ caute de atunce. Derept aceaia nu se cade
sa invalue$ti dumneta saracil no$tri, ca au vrut sa-$ intreabe
de atunce, ca aic[i] in %earl se -au facut acel furti,ag, iar loru,
de le va parea cu vre o strambAtate, iar dumneata sa-T tri-
meti aic[i], sa stea de fat[g] tot! depreun[a]. Dec[i], cum i va
ajunge leagea $i judecata $i Divanul, face- li -se -va judecata,
cum va fi pre dereptate ; iar acest sarac al nostru sa n'aiba val
si bantuial[a] de spre d[u]mneta. Aciasta fac $tire dumnetale.
[Ianuarie 20, 7152 [16441.]
[Pecete mare, rotundas.]
3.
[Mater -Voda catre judetul MihaT.] Catra aciasta facem $tire
d[u]mn[i]tale pentru randul lui Vas[i]lie Sarblull ot Necopoe,
' No 324
2 No 339
176 AFACERT DE HOTARE

ca ail avut mult[g] pure cu frate-sau Iovan naintea Divanu-

Id, pentru multg pag[u]bg ce -au avut Vas[i]lie de cgtra frate-
sail Iovan. Dec! i-am trimis Domnia Mea $i la neguttorr de
i-au socotit $i me-au (sic) luoat sama, tot pre amgruntul, de
toate lucruril[e] lor, $1 1 -au dat neguttorii pe Ivan platnicu
frgi[ne] -sati lui Vasilie, cu zapisul de mama lor, de judecat[a],
si cu cartea noastra, facuta pre zapis, dup[a] judecata lor.
Iar apof, dup[1] aceaia, iar au venit naintea noastra, la Divan,
si au cazut Iovan platnic &gine-sail lu Vas[i]lie, $i 1-am pus (si
1-am pus) pre Iovan $i la inchisoare; iar apoi el s'au luoat zi pan
la Boghiavienie, cum sg vie sA-I plateasca bucatel[e] ; iar el n'a
venit. Dup[A] aceaia s'ad mai pus zi si de 'nnaintea dreg[al-
toriului nostru jupan Drag[o]mir Vel Dvornic, cand 1am tri-
mis Domnia Mea sol la Maria Sa la Craiii, $i la Belgrad,
$i in Brasov, si tot au ramas Iovan de zi $1 de menciuna.
Derept aceaia, poftim pre d[u]mn[e]ta, ca pre un bun priiaten
$i vecinti de aproape, sg-1 dat d[u]mn[ea]voastrg, sg 1 aducg
aici, $i cu Sfatul de'npr[e]una, ca sa-i plgteasca bucatel[el,
dup[a] cum i se -au rumtu judecata de alci, de la neguttori.
$i mai mult vas sA nu-1 ma! poarte. Ac!asta pohtim pre
d[u]mn[e]ta. [Tirgoviste, Martie 6, 7152 [1644].]
[Pecete micas.]

4
[Formula slavonl.] Alta, sA vii pohti domn[e]ta $i de an [Ra]-
tre MArii Sal[e] Domno nostru, iastea Marie Sa san[g]tos $1 intru
bun[g] pac[e]. Asijdire si no! Inca ne aflam cu sgn[ata]tre. Catra
aceasta, facem tire domn[e]tal[e] pentru randul lu! Vasilie cu
fratea-sgu, ca au fostu avut parg naintea Mgrii Sal[e] Domno
nostru pentru datoriia ce are Vasilie la (rate -WI : intr'aceia
Manila Sa i -au dat pre sama negq[A]torilor de le'il luoat
sama, $i au ramas datoriii fratel[e] lu! Vasilie, $i 1 -au bagat $i
in puscarie. Iar, cAnd iastea acum (acum), a venit acil de umbla
altA hitlenie. De care lucru, fiind si tamblandu-nea si noi la
ace judecat[1], $i stim cum se-au dat platnic, facem stire

I No 338
 JuDEGATt DEZBATUTE 177

domniat[ale] sa hie in opreala si la vamas, pan vom veni hoT

de la Marie Sa Craiu. De acesta fac stire domn[e]tal[e], amin.
Pis Ghen [arie] 15 d.
[V° : Adresa slavona catre judetul Mihal.]
[Pecete bruna, rupta. Toata scrisoarea e de mina lul
Dragomir

5.

[Formula slavona.] Pac[e] si san[a]tate pohtim si tot binele sA-t

daruiasca dumnital[e]. Alta, fac stire dumnital[e] pentru randul
lu Vasilie, cum ail avut multa para cu frate -sau Ivan naintea
Divanulul, pentru multa paguba ce au avut Vasilie de la frate-
sail Ivan. Dec[!], i-au trimes Domnu nostru la negutatori, de
i-au socotit si le-at luoat sama pre amaruntul de toate lu-
crurile lor, da 1 -au dat negut[a]torilor pre Ivan platnic fra-
tine-sati lu Vasile ; cu care se -au dat insusu Ivan platnic,
cu ce scrie in zapisul negut[a]torilor si in. cartea Domnu
nostru de judecata. Dupa jud[e]cata negut[a]torilor, au venit
iar la Divan, ce 1 -au aflat leagea sa aiba a plati Ivan lu Va-
silie ; ce au pus si la inchisoare. Dec! s'ati cersut Ivan zi
pan la B[o]goiavlenie ca sa vie sa plateasca ; iar el nu au
venit. Deci, candu m'ati trimes Domnu nostru sol la Manila
Sa Craiti, el se -au prinsu in Belgrad si in Brasov cum va
veni in tail. Deci el nu ail venit sa plateasca, ce au ramas
de toate cuvintel[e] mincinos. Dereptu aceae, pohtescu si
rog pre dumneata, ca pre un bun priiatin si vecin de aproape,
sa-1 trimeatet sa vie in tarn sati sa-1 plateasca, mai multu
val sä nu umble la judecat[1], de in tarn in tarn. Aclasta
ma rog dumnital[e]. Iar, ce va fi porunca dumnital[e], aid
la Domnu nostru, noi vom fi gata a sluji dumnitale. SA fir
dumneata san[a]tos WT xplicrk [= de la Hristos], amin. Pis
M[a]r[tie] 5 dni.
Bun priiatin dumnital[e] : Dragomir Vel Dvornic.
[V° : adresa slava.]

1 NO 57,.

75703. Vol. X. 12
178 AFACERf DE HOTARE

[Pecete bruna, cu inscriptia : [Aparo]mupS MARIO EAKOp1-11111

i semne neintelesel .1

6.
[Mates -Voda catre Mihail Etitvos ] Alta, scrisoare ce ne -al
trimis dumneata pentru cel cal, inteles-am de toate. Scriindu-
ne dumneata cum sa vie acestu darabantu at nostru acolo,
sal caute lucrul, dec[f] darabantul nostru s'ad fostu pus zi
cu oamenii dumneavoastra, $1 au fostu mersu darabantul [1]a
zi, sal caute lucrul, de ail facut atata cheltulal[a] $i atata
treapad ; iar oamenii dumneavoastra n'ail venit la zi, cum
le -au fostu tocmeala si sorocul, ce ail trepadat acestu di ra-
bantu at nostru numai asa. De care lucru acum santu $i
ceaste zile mari ; deci nu va putea veni. Ci se cade acum,
deaca n'ail vrut sa vie oamenii dumneavoastra la zi, cAndu
[au] mersu darabantul nostru acolo, acum sl vie oamenii
dumneavoastra. aic[i], ca. vor avea judecata direapta, ca s[i]
la dumneavoastra. AcTasta fac tire dumnitale. Su hiT dum-
neata san[a]tos WT KE [= de la Hristos], amin.
[7152 [1644], Aprilie 14.]
[V": Adresa slavona catre «Mihail Eotve$ D.]
[Pecete exagonala de ceara ro$I2.]

7.
[Mater -Voda care judetul MihaT.] Dupa aciasta, facem $tire
dumnetal[e], ca unui bun priiatin $1 de aproape vecin, pentru
ce$tf saraci de oamenT de aic[i], din tam noastrA, din Ru-
carti, anume StancTul $i Stoica Teatiul, ca all venit aic[i] na-
intea noastr[A], de s'aii jaluit $1 all spus cum all fost cum-
parat o iapa $1, [sd] ertI dumneta, de la un Saw-A din Raj-
novil, anum[e] Hana$0, de ci tava vream[e]. De[cT], apoT nu s'ai1
manat vrea[me] mult[a], ci ace$tI saraci de oamenT aT nostri
s'aii sculat de all vandut acea iapa, iar aic[T] in Sara noastrA,
in ora$, in Campul-Lungil unuT om anume Barbul. Dec[I]
1 No. 543.
9 No 333
 JUDECAV DEZBATUTE 179

acest om iar o au tinut cats va vreame. Dec[i] de la acest

om s'aCt aflat iapa de furat, a unor TiganT a! nostri ; ce
acuma au ramas ace$ti sgraci at nostri cu atata pagub[a]
$1 prad[g], cg, luoat Tiganil i cal, $i i iap[g], $1 banT
gata ug. 12, fgr[g] alt[5.] cheltuial[g]. Dec[i] pohtescu pre
dumneta, ca pe un bun priiatin, deaca vor veni acesti sd-
rac[1] aciia la domneta, sg aib[1] judecat[a] dereaptg cu
Sasul, sä li s[g] plgteascg bucatel[e] si prada ce s'aii pradat
pentru dAnsul, cad fag lost(' vandut bucate reale. Iar, de
nu va vrea sg. plgteasca, sg vie Sasul inpreun[g.] cu oamenii
nostri, aici, sg se inpreune tot[i], $i sg stea de fat[a] naintea
noastr[1], sg se adevereaze acest lucru inteun chip, cg nu
poate sä fie sgracii nostri cu atata pagub[a]. Iar, de nu va
vrea nici sä platesca, nici O. vie sg. stea de fat[a], sg. stiff
d.mmeta cg sg vor opri neAe bucate aid in Ora, pentru pa-
guba lor. Aciasta scriem $1 facem tire dumnetal[e]. [7157,
[1649], Aprilie 28.]
[V° : adresa slavong.]
[Pecete mica, rupta i.]
8.
La al nostru cinstit $1 prea-iubit bun priiaten $1 de aproape
vecin, jupan Mihai, judetul-cel-mare dentru cinstitg cetatea
Bra$ovului, pohtim de la m[i]l[o]st[i]vul Dumnezeii sg-t dg-
ruiasca dumital[e] multg sangtate si bung. pac[e], Inpreung
cu toat[i] ci[n]stitA casa dumnital[e]. Catrg aciast.1 facem $tire
dumnitale, pentru randul acestur om al nostru Bonciul Vg-
tabul, a are sg-$ intreabe naintea dumnital[e] cu niste oa-
meni den Cara dumneavoastra, cu Ion Butoiu, si cu Fratil[g],
si cu Reantea ; care oameni zice Bonciul, ca i-au furat niste
Tape, si all maT venit naintea dumnealui priiatenului nostru
jupan Hrajil[g] Cristov, judetul cel bgtran, $i i-au facut dum-
nealuT peceate ca sg-I chiiame la leage, iar er n'ari mersu de
fat[a]. Derept aceaia, pohtim pre dumneata, a iar vine aciia
la leage, ce sg-T chiiame, sg fie de fatl, sg-T tiff dumneata

I No 341.
180 AFACERf DE HOTARE

leage direaptA, sl nu-1 piiarA bucatele. Aciasta pohtim pre

dumneata. M[i]I[o]st[ilvul Dumnezeil sA daruiasca, aceasta
putina scrisoare a noastra sA afle pre dumneata sln[A]tos
(VT ga = de la Hristos], amin. Fev[ruarie] 3.
t Bun preiaten dumnetal[e] : Hrizea Vel Dvornic I.
[V°:] In cinstita mana a bun priiatenul nostru jupan Mihat,
judetul cel mare dentru c[in]stita cetatea Brasov[u]lui, cu
cinste sA sia dea.
[Pecete verde, peste hirtie, cu un leu in scut si literele r. r.2.1

9.

t De l[a] m[i]l o]stivul Dumn[e]zail cu bucurie scriem la

at nostru cinstit $1 da m[ijl[o]stivul Dumn[e]zail daruit parin-
tel[e nostru mat mare, jupan Mihaiu, marel[e] judet, domnul
dintru chistit[A] cetatea Brasov[u]lut. Pohtim pre m[i]l[o]st[i]vul
DumnazIO sä dIruiascA mult[a] san[A]tate dum[i]tale $1 bun[a]
vilat[a], impreun [a] cu toat[a] cinstit[a] casa dumnital[e] $1
a tot Sfatul. Iar dr, la not plecat[a] inchinactune, cu libov
curat. Alta, facem tire dumn[i]tal[e], pentru randul acelor
hot!, anum[e] Ion Batoi $1 Reantea $i FrAtil[A], dA cin-
stit[d] poranca, cu scrisoarea care ne -au trimis dumnrealta,
inteles-am, ci fir'ar aflatu-sä $i alti catva pag[u]ba$, de arti
fi venit pentru dAnsi ; el iar asa dAgrab[a] n'ati putut vent ;
iar marfa noastra tot ei o a petrecut, ca sl afla oamen[T]
dA 1-aii vazut de fat[a] cu iapele meale, si, deca le-ail luoat,
au plecat pre la Tesila, $i au mersu la Manea Stupariul, de
au dat a sA tocmi cu dansul, sd 1 le llama. Iar fameae-sa,
anum[e] Draguna, nu 1 -au lasat, ca puteare's scoate eu mar-
turie $i den tam dumnevoastra; dar leagea nu Taste vadnicul,
ci ne colacea$te sA se vAdeasca (Id fat[a]. Iar, dA vA vat (sic)
lucru far da pleat, nimic da nu-m vor plati bucatele meale,
sati sA le scoat[A] da und[e] le-au dat, et tot O. alba peire,

3 Asupra cgruia, Mare-Vomic al MT MateY-Vocla, v. articolul mien In

.Literaturer Ji an'd remind, IV, pp. 401-2.
I No 593
 JUDECATI DEZBATUTE 181

far da nimic banuial[aj, ca sa nu mai saraceasca pre atatea

oamenf bunt nesti lotri ca ceia. Acesta ne rugam ....
t Mai mic, ca un fecior al dumneavoastra :
Bonciul Vatahu.
[V° ;] Intru cinstit[a] mana parinteluT nostru, jupan Mihaiu,
marellepudet dintitru cinstit,a] cetate Brasov u]lui. .
[Pecete mica, galbena, cazuta 1.]

IC).

t La bun, cinstitu, de m[i]1[o]st[i]vul Dumn[e zau daruit

parintel[e] nostru mai mare, jupan Mihaiu, marel[e]-judet
dentru cinsi[it]a cetatea Brasov[u]luT. Pohtim si rugam de
l[a] m[i]l[o]st[i]vul Dumn[e]zati sa daruiasca bun[a] san[a]tate
si mult[a] viiat[1], inpreun[a] cu toat[a] cinstit[a] cas[a dum-
n[i]tal[e]. Iar de la un mai mic fecior al dumneavoastra,
anum[e] Bonciul vataful, plecat[a inchinaciune, cu libov curat.
Alta, facem stire(re) si m[a] rog dumneatal e] pentru randul
celor hoti, anum[e] Ion Batoiu si Reantea si Fratil[a], ca
mie-m Taste pag[u]ba, si mi au petrecut bucatel[e], marha mea,
acei lotri ; ci s[a] to nastaveasca m[i] [o]st[i]vul Dumnazau,
cum stif leage cu dansif, cum va fi cu direptul, cu Sfatul
Marti Tal[e], ca un domnu m[i]l[o]stiv, im bun dar care to -au
daruit m[i]i[oistivul Dumn[e]zaa, ca. ell de atatea on am
trepadat acol[o], si i-am cersut la leage, tar el tot se-au
ascunsu, tar, cum ea n'ain fost in voe sa vif, de slujba Marie
Sal[e] Domnu nostru, ci am trimis pre fiu-mieu Necula aciia
la Sfatul Marie Tal[e], ci ma rog Marie Tal[e] sa le fact
acelor hot! o leage, care sä se fereasca si altf lotri pentru
patemea for ; ca s[a] nu mai fac[a] pag[u]ba altor boiar[i] si
noao. Ca eu radic cu sufletul mieu si cu 7 oament bunt
lane. min[e], cum santu aceia furl adevarati, far de pacat si
far nimic banuial[a]. Anum[e] m'trturisescu cu bunt oamen[r].
precum Dumitru Ceaus, Tudor ot Selceras, i Danclul ot tam.
Dan ot Berivoestf, Lazar ot tam, Toader, ca not cu treapadul

1 No 591.
182 AFACERi DE BOTARE

n'am putut veni, iar cu sufletel[e] noastre a$a lucru su mar-

turisim, a sant aceia furiT Vataf[u]lui Bondi' lur. Aceasta ne
rugam dumnital[e]. ...
[Iscalituri cu degetul.]
Eu Boncrul Vat[af]. Dumitru Ceaus. DancTul. Dan. Lazar.
Tudor. Toader.
Derept credinc[a], pusam $i pecetil[e] (sic!).
[V°:] intru cinstit[a] mana j[u]pan Mihaiii vel judet den
cinstit[a] cetatea Brasovulur... .
[Pecete a Bonciuluril
I I.
t La al nostru cinstit Si socotit $i bun priatel, jupan Mihal
KM 01,3,no tictur rpm 611M110KCKAr H npotrkra [= mare-judet
at ceta.tir Brasovului $i celelalte]. Ilutumt [= scriem] san[a]tate,
$1 tot binel[e] de la milostivul Dumnezeti pohtim dumnital[e] $i
a toat[a] cinstit[a] casa dumnital[e]. Alta, cinstit[a] scrisoarea
dumnital[e] inteles-am, cum ca aT fost dumneata nevoitoriu
pentru paguba noastra, $i aT dat dumneata stransoare mare
acelor oamen[r]. Care ne -au fost foarte de folos, ca, dup[a]
ce ail venit oameniT nostri cu scrisoarea domnital[e] aid la
nor, mar fost-am trimis s'altA carte la dumneata, cum sa stea
acei furl tot la prinsoare. Dar in urma aceaia poate ca le
va fi dat Durnnezeti si for vre un gandu, $1 cu meste$ug ;
afiandu-se calul namerit la un sat aciia, la munte, $i ne -au
venit la maim noastra. : uniT zicand ca ail venit pe Praova,
altir zicand ca s'aii adus pre Teleajin. Nol Inca, parandu-ne
bine de paguba noastra, ca s'ati aflat bine, n'am mar putut
saldusia sa putem sti amaruntul. De care lucru nor foarte avem
a mul %emi domnital[e], ca until bun priiatin; cunoscund not
acest bine de la dumneata, bucurop santem $1 nor a sluj[i]
domnital[e] in toata vreamia, de ce vor fi trebil[e] $i pohta
domnital[e] $i intru ce ne va fi prilejul, inteacrast[a] parte
de loc. Alta, iar pohtescu pre dumneata pentru ace$t[i]
Wad de oamen[l] al nostri, carir tir dumneata ca sant $1
I No 480.
7 Cerceta. Nu putem gti de unde vine cuvintul. Or poate de la socidf, chi*?
 JUDECA!1 DEZIATUTE 183

el paguba de 4 iape ; care iape ad spus acei furl de fats,

naintea domnital[e], cu[m] le-ad luat ei, 0. 2 rape le-ad fost trimis
mai nainte, iar doo sant la el, $i le vor trimite far zabava.
Iar, de cal, au graft naintea dumnital[e] cum nu stid nimic
de cal. Acum vedem ca calul ad dat Dumnezed ca in far
de nadeajde el ad venit la mains noastra, iar iapel[e], fiind
cu nadeajde, nu le-ad mai trimis cum s'aii prinsu naintea
domnital[e], ci iar ad trepadat ace$t[i] saraci de oamen[T]
aclia la dumneata. Ca, vezi dumneata, cene are paguba, nu
sä poate a$aza la casa lur. Ce pohtim pre domneata, cum al
fost dumneata nevoltorid pan acum, si de acum nainte sa le
dal' dumneata stransoare, sa aduca $1 aceale 2 iape care ad
ramas la el, $i sa le plateasca $1 cheltuiala lor, 20 de florintr,
cum Paste leagea facatorilor de reale, $i, dup[a] ce vor da
marha $i cheltuiala acestor oamen[1], nor nu pohtim O. aib[a]
moarte de la nor: fie despre nor. ertat ! Dumnezed le va plati
pentru faptei[e] lor. Iar cu dumneata iar $i vor fac[e] pace,
cum vor putea, pentru fapta lor. Aciasta pohtim pre dumneata ;
m[i]l[o]stivul Dumnezed sä to bucure pre dumneata, cu tot
binel[e]. Amin. Msta Fev[ruarie] 11 dni, vl. 7154 [1646].
Al domnital[e] bun priaten :
Dumitrasco Stolnic Fil[i]pescuP.
[V° :]fntru cinstit[a] mana cinstit[u]lui $1 Area-iubit[u]lur
bun priaten $i vecin de aproape, jupan Mihal . . ..
[Pecete neagra, neinteleasa 2.]

12.

La al nostru cinstit si bun priiaten $i de aproape vecin,

dumnealur jupanul Mihar, judetul Brasov[u]lur. Pohtim de la
m[i]l[o]stivul Dimnezed tot binel[e], impreuna cu bun[a] pac[e]
5i cu san[a]tate, sa -4 har[a]zasca dumnetal[e] $i a toata cinstit[a]
casa dumnetal[e]. Catra aciasta, dam tire dumnetal[e] pentru un
Ruman al nostru, anum[e] Stan, car[e] ad venit o muiare de

1 V. asupra acestuY boier, tathl cronicarulul Constantin CApitanul, pram&

la editia ce am dat din cronies acestuia.
2 N° 613.
184 AFACEET DE HOTARB

1 -au Ora la dumneavoastra, $1 I-at pus la inchisoare. De

car[e] lucru O. stir domneata el acel om are marturif foarte
bune, cum nu iaste vin[o]vat nimic. Pentru acesta lucru, poh-
tim pre dumneata, ca pe un bun priaten, sa le emit dumneata
de dereptate, a nu e vin[o]vat nimic. Iar dumneata, ce ver[I]
pohti inteacoac[e], foarte cu drag vom sluj[i] dumneavoastrA.
AcTasta pohtim pe dumneata .
t Al Domnii Tal[e] priiaten
Dumitrasco Vet Stolnic [Filipescul].
[V° :] La al nostru bun priiaten $i de aproap[e] vecin,
dumnealu! jupanul MihaT ginuall [= mare] judet
[Pecete mica, cu crengT, fara inscriptie I.]

13.
t Radii! Cup[a]riul dat-aam cartea noastra la mana acestui
sarac de fec!or, anum[e] Ion sna [ fiti] lul Simion rachiiariul,
den Olbav, pentru ca aicea naintea noastra facut -au jalba
pentru un om anum[e] Stoica, pargar din Campulungil, si pentru
o mums a Stoical pargar, pentru ca, avand el o datorie la
dinsil de atata seaam[a] de vreame, si chiemandu-I la jude-
cat[a] aicea la noT, iar el n'au vrut sä vie, ce au fugit ca
niste oameni rAT $i insalatori. Direptu aceaia sA fie volnic cu
cartea noastra, unde ar gasi, au pre mums -sa Mariia, ail pre
Stoica fiia-saii, sa-T apuce $i sa-T duc[a] la judecator[I], sa-T
pue la inchisoare, ail fie in Tara Ungureasca, au in taara Mol
clover, au aicea in Tara-Munteneasca,tot sa-T apuc[e] sa.T in-
chiz[a], $i, Edna nu-I va plati tot baniT precum le scrie zapisul
lor, $i chieltuial[a] ce ar chieltui el, sA iT sä intoarca innapoT,
sä nu sa maT sloboaz[a]. AcTasta scriem.
Mart 13 dni, It. 7202 [169
Radul Cup[a]riu12.
[V ° :J Des Kempulunger Judicats Sentences.

N2 582.
2

2 Ispravnic de Cimpulung.
s N° 649.
 JUDECITT DEZBATIITE 185

14.
t Cinstitului $1 al nostru bun priiaten $i vecin de aproape,
dumnealui jupan Ion Mancas, marele-judet. De la m[i]l[o]stivul
Dumnezeu, sAn[a]tate $i tot fericitul bine pohtim ca sA. tri-
mit[A] dum[i]tal[e]. Cinstita cartea dum[i]tal[e], care ne -al tri-
mis dumneata, ne-au venit ; dentru care, de bunA $i fericit[A]
san[A]tatea dum[i]tal[e] intelegandu, multu buc[u]rAndu-ne, am
dat lauds. lui Dumnezeu. Alalte cite ne scrii dumneata, incI
am inteles. Pentru Gherghe mesterul, Sarbul, de care ne scrii
dumneata, cum c5 ar fi venit innaintea dum[i]tal[e] dumneaei
jupaneasa Marta, care are datorie la acest Gherghe mesterul,
SArbul, t' 43, cu zapisul lul, precum le-am vazut $i noT, ca
su nevoim sa scoatem banif dumneaei da la dAnsul,noi foarte
bucuro$ ; numai vei $ti dumneata ca iaste un om prea slabu
$i lipsit, precum doar gandim cA. $i dumneata vei fi inteles
du la ceialalti boiari, car[i] au mai avut datorie la dAnsul.
Carii, viindu aid, cu di stulA nevointa abiia s'au scos ca va
bani de li se -au dat. VAzAndu-i lipsa lui $i neavandu ce-i
mai face, au ertat dumnealor mai mult dA jum[A]tate, pre-
cum vor spune $i el singuri dum[i]tal[e]. DA car[e] noi, pre-
cum $i mai sus zicem dum[i]tal[e] cu foarte bucuro$ vom
nevoi, $1 pentru banii dumneaei jupaneasei Martel', numai sA
soc[o]teasca dumneaei pentru lipsa lul, sa mai iarte, cit nu
iast[e] putinta acest[i] ban[i] tot sit ias[5] de la dansul. Si,
pre ce va fi socoteala dumneaei O. lase, sit avem ritspunsu,
ca sit stim ce vom fac[e]. Si, langa aceastea toate sfAr$indu,
mila lui Dumnezeu pururea sa fie cu dumneata.
Mai 24 d., 11 7204 [1696]
Al dumital[e] da bine voitor : Bunea Gradisteanul.
[V°] Cinstitului $1 al nostru bun priiaten $1 vecin de aproape,
dumnealui Ion Manca$, marel[e] -judet al cinstitel cetit% Bra
$ovului, cu cinste $i cu multa san[A]tate sä se dea.
[Pecete buna, avand mielul cu crucc pe spate a i B[u n ea]
G[radi]$[teanul])1.1

No. 655.
186 AFACER! DE HOTARE

15.

La at nostru bun priiaten $i de bine voitor $1 vecin de

aproape, cinstite dumneata jupdne Hauls Mancas.
De la prea-putiarnicul si a tot tiitoriul D[u]mn[e]zeu pohtim
ca sa pazeascl pre dumneata cu bunA pac[e]. cu intreagA sl-
natate, cu via indelungata si cu tot fericitul bine, inpreunA
cu toata cinstita casa dumitale. Cinstita $i noao foarte doria
cartea dumnitale, care ni-ar trimis, venit, $i, de cate
ni-ar scris dumneata, de toate am inteles. De buns anatatea
dumnitale, ni-am bucurat foarte. Ne serif dumneata pentru
popa Stan den Satul Lung, cum el au venit la dumneata de
au spus dumnitale cu, furAndu-i-se niste une alte, $i dovedin-
du-le prin caldcas cA i liar fi furat un om anum[e] Neagul
$i cu un cumnat al ha, au fost venit popa Stan cu Neagul
la judecata innaintea noastra, $i s'au aflat Neagul vinovat, $i cu
cumnatu-sail Stan, precum au marturisit si colacasii. Si i-am
fi dat ca sA-T plAteasca paguba. De care vAzand dumneata
cA n'are popa Stan carte de judecata de la nor, nu foarte
1-ar crezut de cealia ce au spus dumnitale, ce 1-ar trimis dum-
neata lard aicr, ca sdi facem carte de judecata, precum vom
fi ales dreptatea. De care lucru, asa ver sti dumneata cu
buns adeverintA, cA au venit popa Stan cu Niagul de fata
innaintea noastrA, $i luta s'au indreptat popa dupa.' leagia
voastra, apoi au venit Niagul a dooara innaintea noastrA,
fiind $i popa Stan de fata. de all marturisit singur el cu
gura lur ca el $1 cu cumnatu-sati Stan all furat une altele pope
lur Stan. Decr nor asa am judecat, sA-I plAteasca Niagul $i
cu cumnatu-sail toata paguba, $i pre jamatate all platit Niagul
partea lur, iar ceialaltA parte sl o plateascA acolo cum-
natA-sAil. Si atunce nail cersut popa Stan carte de judecata,
iar acum iati cd i-am fAcut ; ce viind acolo, it ver face
dumneata dreptate, $i sd-T scot dumneata ce ar avea la acel
om, sa nu rdmae cu paguba. Aciasta acum, $i mila milos-
tivulur D[u]mn[e]zeii sd fie pururea cu dumneata $i cu toata
cinstita casa dumnital[e]. Av[gust] 30 dni, It 7207 [1699].
j- Theodosie Mitropolitul Ugrovlahier.
 JUDECA if DEZBATU 187

[V° 1 t Cinstitultff si binevoitoriului nostru $i vecin de

aproape, $1 bun priiaten, dumnealuf marelui-judet al cin-
stitei cetat a BrasovuluT, cu cazutA cinste sl sa dea.
[Pecete neagrd, cu Maica Domnului cu Hristos in brace, $1
initialele: prciip 6[roO] 'Itiao5; X[p-qato];, 4.-4v : ,o[eoAociu]
6. M[liTp110AHT] 3[EMAH] S[urpottnapil [= Maica Domnulul,
Isus Hristos, amin. Teodosie b. Mitropolit al terif Ungro-
vlahiel].]
Anno 99, die 14 Sept.
Des Wallachischen Bischoff Schreiben wegen des Popa
Stan auss Langendorff gestollen Stlitten 1.

16.

Cinstit si al nostru bun si vechin priiaten, de bine voi-

torin si de aproape vecin, dumneaalui jupAnul Hangs Mancas.
De la Dumnezen sanatate $1 tot binel[e] pohtim ca sl
triimitl dumnitale inpreuna cu toat£ familiia dum[i]tale. Cin-
stit[a] scrisoarea dum[i]tale ce ne-al trines, cu cAzutA cuviintA
o am priimit. Dentru care de bund sanittal[e] dumneavoastra
intelegandu, foarte ne-am bucurat si am laudat pre Dum-
nezeti. Alalte cAte an fostu scrise, am inteles, pentru un preot
anum[e] popa Stan, ce ne semnezi dumneata ca, avAndu o
paguba de catra tin om anum[e] Neagul, si viindu amandoI
de fata innaintea noastra, noT i-am trimis innaintea Sfintii
Sale parintelu/ VlAdicAt, de i-an judecatu. Si le-an Meat drep-
tate. Si, stiundu-s Neagul $i vina si fapta luT, an marturisit
innaintea Sfintii Sale parintelui Ca el au flcut acea hotie si
stricaciune, inpreuna si cu un cumnat al lul, anum[e] Stan,
care iast[e] acct, si s'ar fi platit Neagul si partea luT de stri-
caciune, ce an fostu, precum ai hi vazut dumneata si cartea
Sfintii Sale pArinteluI Vladicaf, de judecatA. Calk] carte dAn-
du-o dumneata si cumnatu-sAn, Jul Stan, el ar hi tagAduindu
de acea stricAciune. De cage], vazAndu dumneata lucru pAn
inteatata, a! trimis de iznoava iar pre pArintele inpreunA cu

2 N° 675.
188 AFACER1 DE HOTARE

o slug[a] a cetatii, ca sa, sa indrepteaze lucrul, De car[e], la

aciasta nu maT trebue atat[a] dovedire,' de vreame ce el
amandof de fats au fostu innaintea SfiinOi Salk] parinteld
VladicaT, de i -au judecat, si Neagul de bung voia 10, far de
nio pedeapsa, ail marturisit cum a el si cu cumnatu -T
Stan ail facut acea stricaciune, si s'ail platit el si partea lul
de stricaciune, cum aT vazut dumneata si cartea pArintelui,
de judecata. Fara de cat, de-acum ratn[a]ne judecata dumneata :
fiind supt ascultarea dum[i]tale, ce veT vrea sa facT, aceaia
va fi. Cad el, adevarat, ca ni5te oamenl rat $i hotl, asa vor
tagadui si sa vor apara, ca sa-s maT lungeasca vreamea. Iar
dumneata, ca un dreptu judecatoriti, sa alba parintele popa
Stan dreptat[e], sA nu fie pagubas. Ca destul de de alte
certarT si pedepse, care sant dupre vina for sä ia, li sA iarta,
de vreame ce insus, da bunA voia lor, precum si maT sus, s'au
marturisit pacatul ; iar stricaciunea $i paguba sa plat easca.
Ca noT, ce am cunoscut si stim adevarul, si 'ntAill si acum, al
doilea randu, cu aciasta scrisoare, dum[i]tale marturisim, cea
de apor : cu ace oamenT, ce santu supt ascultarea du[mlitale,
ce veT vrea, veT fac[e]. Si cu aciasta sfarsindu, mila luT
Dumnezeti sa fie pururea cu dumneata. Sept. 28 dni, lt.
7208 [1699] '.
Al dumnitale de bine voitoriu si gata a sluji :
Mihar Cantu CUrd,10.
1V°:1 Cinstitulul si al nostru bun si vec hill priiaten, de
-1-

bine voitoriti si de aproape vecin, dumnealul jupanul Hanas

Mama's, marel[e]-judet de l[a] cinstita cetate Brasovului, cu
cinste si cu multa sanatat[e] sa s[A] dea.
[Pecetea stiutd, cu negru.]

17.

Cinstite $i al nostru de bine voitorti, bun priiaten $i vecin

de aproape, dumnealuT jupan Boartes marel[e]judet al cin-
stitef dant! Brasovulta, san[a]tate si tot binel[e] pohtim du-
mnital[e] de la Dumnezau ca sa-tI daruiascA.
1 No. 677.
 JUDECATt DEZBATUTE 189

-I- intgmplarea scrisorel earl dumneata nu Taste de alt,

far[a] cat ca s[a] stim de build si ferecit[a] san[a]ta[tea] du:
mital[e]. IA110 aclasta, te pohtim pe dumneata pentru o sg-
rac[g] de fameae, care au fost de aicea din Campulungu, de
o ail fost luat un Tudoran Beanghiia, de adi din $chiar, si
intampl5ndu-i-s[a] din porunca lul Dumnezati de i-ad murit
sotiia, si all ramas sarac si strein, si nu are acif pe nimini
ca sg-r caute de hrana er, ca n'ati facut nici copi!, si ail
ramas si cite cevasi de la barbatul el, si n'are cine it cauta,
fiind streina ; ce si rudele barbatului el stint neste oamenT
naprasnicr, si an pecetluit tot ce ail fost ramas, si sa bro-
descii sa o scoat[1] numal cu trupul din cas[a], si, cand i
s'au apropiiat Id sa moar[a], an fost si popa Florea din
chiiai acolo, fiind sari, si, intrebandu-1 preotul : 4Todorane,
esti slab, 5i, de te tern! de moarte, cad nu fad o diiat[g] Si
ce veT, las/ famei tal[e]? 2. Iar Todoran an zis : (Parinte, en las
casa famead meale Stancal : niminT treab[a] sa n'aiba din
rudeneil[e] meale,. $i au vrut sa fac[a] si diiatg, si, pripindu-1
moartea, i -au perit limba. 1 an fost zis, ce are fi ramas, din
toate sa s[g] inparta precum Taste obiceaiul. Ci te pohtim
pre dumneata ca sa i s[d] fac[a] ace! sarac[e] dereptate, la
inparteala lor, sa nu s[d] fac[a] niscare vol veghiiate. Si
iar te pohtesdi pe dumneata pentru Stoica post[a]varin de
acii, care an fost sotie cu Todoran si cu jupanul Dan : and
ail fost la soc[o]teala lor, de s'ail despgrtit, ail fost ramas
Stoica post[g]variul lul Todoran Beanghiei t' 800, cu za-
pis de la mana lur, ca s[d] sa dea acestr ban! tot! deplin
in mana lui Todoran, precum va marturisi si jupanul Dan,
ca el le tie toate soc[o]teale[le] lor, si el be va descoperi
toate. De aciasta pohtescu pe dumneata, sa i sa fac[a]
acestil sarac[e] dereptate. $i, sfarsind, m[i]la lu! Dumnezan sa
pazasca pre dumneata cu san[g]tate. D[e]ch[emvrie] 3 dni,
1' 7217 [17o8] 1.
Al dumital[e] in toat[g] vreamea de bine voitorid si bun
priiatin, gata spre slujba :
Hriza Log[ofa]t, ispravnicul of Canpul lungu.
1 No. 704.
190 AFACERf DE HOTARE

[V° :] Cinstituld si at nostru de bine voitori, bun priiaten

i vecin de aproape, dumnealuT jupan Boartes marele-judetT
at cinstiteT ciatat BrasovuluT, cu fericita sanialtate sa s[a] dea.
[Pecete bruna cu inscriptia ; el- H[ri]7[ea] [is]p[ra]v[ni]c0.]
18.
Io Costandin Voevod WHO mlstiti i gsdnu zemle vlahiiscoe.
f Cinstitulut at nostru bun priiaten si vecin du aproape,
dumnealui jupanul Bartel Sauler, judetul-cel-mare da la Bra-
sov. De la Dumnezeti pohtim sa. -daruiasca dum[i]tale fe-
ricita san[a]tate. Cartea dumitale ce ne-ai trimis, ne -au venit
si, ce ne serif dumneata, am inteles. Pentru un munte care
1 -au cumparat Oprea Florea, ce sa chiiam[a] Radila, aid in
tall, da la cumnata-sati Comsa Raut, drept tl 102, si apoi
acel Comsa nu s'ati lasat pa acea vanzare, ci s'ati sculat da
1 -au fost vandut mat pa urm[6] si egumenulul da la tnanas-
tire da la Margineani, drept t' 130, si acum au mare gal-
ceaav[a] intra drinsii, fiindu vandut muntel[e] in doao locum,
precum vazum si zapisel[e] da vanzare, si acel Comsa van-
zatoriul sa aila acol[o] la Brasov, si acum, nefiindu el aici
de fat[a], nu sa poate indrepta lucrul far de dansul, nici
egumenul nu poate veni acol[o], si, fiindu si moslia aciasta
aid in taxa, de care lucru to pohtim pre dumneata, sa dai
pre acel Comsa in mama cumnata-sati Oprii, sa vie inpreuna
cu dansul aid, sa stea da fat[a] si cu egumenul da la Margi-
neani innaintea noastra, sä O. indrepteaze acest lucru, a
au insalat si pa unul si pa altul, ca far de dansul nu sa
poate indrepta ; ci numaT sa vie de fat[a]. Aciasta, si mila lul
Dumnezeti sa fie cu dumneata
Iul[ie] 9 dni, lt 7217 [17o9].
De bine voitoriti dum[i]tale ; /o Costandin Voevod.
[V° :[ Cinstitului al nostru bun priiaten si vecin da aproape,
dumnealui Bartel Sauler, judetul cel mare de la cinstita ce-
tatea BrasovuluT, cu sanatate sa sa dea.
[Pecete mare, rotunda2.]
I No 704.
' NO 419.
 JUDECATt DEZBATUTE 191

19.

Dumital[e] jupane Moarcar, sanatate sa trimit[a] Domnul

Dumnezeu dumital[e] si la toata cinstit[a] casa dumital[e]
poftescil de 1[a] prea-puternicul Dumnezeti, ca la un bun $i
voitori de bin[e] al mien. Ca, de n'ai fi fost dumneata mie
intr' ajutori cu cuvantul, tine stie la ce lucru as fi ajunsu
eu ? Ce numai, dup[a] mila lui Dumnezeti si dup[a] ajutoriul
dumital[e], ea socotescti ca. mutt me-ai folosit dumneata mie.
Ce ma rog dum[i]tale si de acum innainte ca sä nu m[d]
pia dumneata la uitare, ea, cu mila lui Dumnezeti si prin
ajutoriul dumital[e], deaca ma va scapa Dumnezeti de aicla,
di tot voi fi al dumital[e], si, ce va fi, ostineala dumital[e] va
fi, ca, pa cum sä inteleage lucru, miem ceare Mariia Sa
domnul, chizas, precum pofteaste el, dar, pentru acest lucru
care pofteaste el, cine s'ar baga chizas precum ca s[a] nu
aiba el pagub[a] nici de un ban din toate ale lui, cate are,
ca oamenii s'ati spareat de el, 5i de frica parcalabului, $i
oameni de acolo nu sä vor baga chizas pentru mine, de as
idea aicia cat de mutt. Ca eu n'am alta nadeajde dupa
Durnnezeti, far pa dumneata; el dumneata ne $tiT tot ince-
putul si farsitul ; ca eu pofcesc sä dati chizas pe sufletul mien,
sa merge in sfanta bisearica, O. jur in sfanta evanghelie,
precum nu s'ati facut nici-o pagub[a] de mine, nici de acum
innainte de mine nu s[a] va fac[e]. De care lucru, dumneata
stiff toate, ate m'ati para. Ci fa dumneata toate ca un inte-
lept, cd mie mi s'aii suparat cu atata prinsoare, $1, din toate,
acum am cazut $1 la betesal[a], si, dintr' alte, din toate am
fault, cat mai si de foame pier. De care lucru, stiff dumneata
ca, de a$ fi mai de aproape, ar fi cum ar fi, ci nevasta mea
intro sap[ta]mana poate veni, iar in trei nu poate, si pa
acas[A] toate mil sa rasipesca.
Al dumital[e] de bin[e] voitor si mai mic slug[a], eu, Ion
Avram din Soodol'.
[Catre 1720 502.]
1 El scrie din temnill si cere chizas ca sI poati iei de acolo.
2 Nd 583.
192 AFACERi DE IIOTARE

20.
Tie Cad[i]- Efend[i] de la Giurgiuv i tie Voivod de la Bu-
curesti. Viind acest luminata ferman al inparatii Me le, avand
Craiul Niamtului sol aci la Tarigrad cu sazamantul, si viind
aid la Poarta Inparatii Me le cu o carte pecetluit[a] a Cra-
iului nemtescu, dand jalba pecum cu din raiaoa noastra care
are saza[ma]nt in Bucuresti, anume Costandin Ioan sna [=fia]
Fiore Pop, care este dator la un negustor din Tinutul Nem-
tesca, anume Conrat Capel de la Acna, avand sa is cu za-
pisul lui bani tl. 794, banii] 9o, cu toata zabava banilor, care
ail zabovita mai mult din zi, adec[a] de la 1761 si pan acumii, .

banii nu i -au dat ; si, vazand inparatia Mia pecum cu este

lucru cu pacat nedand banii de atata vreme, tu, Voivod de
la Bucuresti, dinpreun[a] cu Cad[1]-Efend[i] de la Giurgiuv,
sa le luati sama, $i sa-i judecati cu dreptate, dupd pravile,
si O. faceti banii taxil, dupa emu arat[a] si zapisul IA $i,
facand vechil pe acest negustor, anume Ghiorghie Fag[u]rel,
sa-T dia banii, sa-1 duc[a] la cel mai sus numita, care are
sä ia, iar, facand vre-o pricin[a] a nu da baniT, sa -1 trimiteti
dupa cuma scrie fermanul Inparatii Mele, ca s[A] vie aici la
Poarta Inparatii Mel; ca sa.-s is judecata driapta. Iar intr'alt
chip sä nu facet, afar[a] din porAnca firmanulul Inparatii Mele,
ci sa cautati sa-1 gasiti dupa] cuma mai susa am numitu,
iar, nefacand ascultare dupa porAnca fermanului Inparatii
Mele, apoT va veti pedepsi. Ghenuarie 1, 1767.
[Traducere pe o larga foaie de hirtie orientala, trimeasa
din Constantinopol °data cu firmanul original'.]

2I.

Io Alexandru Ioannu Ipsilant Vvd. bju. mil. i gspdr.

zemli vlahiscoia.
Petco Brasovene. Am vazut cele ce serif pentru banii ce
esti datoru luT Dumitru Cascambk, si, macar ca aveam data
porunca ca sa sa vanza din cele ce ai aid in tarn, spre im-
I Bibl. Acad. Rom., documente ; Sturdza, In An. Ac. Rom., VIII, p. 258.
 LEGATURI CU DREGATORII DE HOTARE 103

plinirea banilor datorniculul luT, adicg vii $i altele, daru,

dupe ruggclune-ti, iata m'am milostivit, si ti s'aii dat norocul
ce ceri, $i -ti scriem cu hotgrgre, dupe sgrbgtorile Paste lui
pang in 20 ale luni lul Aprilie, fArg de alt cuvant de pre-
lungire, sa vii negresit aid, ca sa -ti dasfacT cu numitul dator-
nicil, cAcT, cgnd $i dupe acest sorocii nu veT veni si veT
mai profasisi cevasT, sa stii hotgrat cã macar o zi soroc nu
ti sa maT da, ci vom da poruncl de sa va vinde cele ce at
aid, $i sa va face implinire (11 dreptul numitului datornic.
Acfasta. 1778, Mart 61.
[Vo 1 La Petco Braoveanu, negutatoriul, ce sa afla in
Brasov, sa sa dea.
Procit. Vel Logt. [= A cetit L ogolatul.cel.Mare].
[Pecete rosie, ruptal

IV. Legatee( cu dregatoril de hotare.

Brasovenii aveau, fireste, legAturi dese cu dregatorit mun-

tent de la hotare. Ele erau insa mai putin dese si maT putin
insemnate de cum s'ar crede, pentru ca pe atund cele mai
multe afaceri interne, si mai toate cele din gall, erau lAsate
in grija DomnuluT, care priveghia de-a dreptul, Fara mijlocitor,
asupra lor. Nu era nici-un lucru, cit de mic, in care Voevodul
sa n'aiba chemarea de a se amesteca, si sa nu se amestece
de fapt foarte adesea.
Afarg de boieril din Sfat si ceT de la Curte, erau, pe acea
vreme, putinT dregAtorT statornici. Ceilalti erau numal isprav-
nicl aT lul Vodg, represintantiT persoanei luT si indeplinitorif
vointiT luT, intro anumitl afacere. Ispravnici permanenti se
intilnesc numal de la reforma lui Constantin Mavrocordat
innainte.
Totusi erau anumite puncte din pgmintul terif, unde pre
senta necontenita a unul om domnesc era neapgratl. Aid
afacerile nu se iviati numai din cind in cind, ci se urmail
zilnic, si ele ere" destul de grabnice zabava aducind mad

I No. 429.

75703. Vol. X. 13
194 AFACERT DE HOTARE

pierderl si neplaceri , pentru ca dezlegarea for sa n.i poata

fi stOmutata la Domnie. Astfel, pentru nevoile vamiT $i ale
hotaruluT, un ispravnic stiltea necurmat, din cele mai vechb
timpuri, la Cimpulung.
Locul sail era de mare incredere : prin mina lub treceau
multi bani, hotariri insemnate era chemat sa le pronunte el
si, in sfirsit, printeinsul se capatati poate cele mai grabnice
still din strainatate Din acesta din urma punct de vedere,
Cimpulungul muscelean era pentru MuntenT acelasi lucru ca
localitatea cu acelasi nume din Bucovina de astazi, pentru
Moldovenl.
De aceia ispravnicul se alegea dintre boierii marl si de
neam bun.
Cel d'intaiil pe care-I cunoastem, e Socol din Cornateni,
coboritorul vestitului boier Socol din veacul al XVI-lea. Inca
din 1635 5i pana 'n 1640, Socol e ispravnic la Cimpulung,
avind mai ales grija innoirii bisericil domnesti din acest
oral 1.
L-am vazut scriind °dato pentru postav, alts data pentru
afaceri de hotare, $i iata acuin o alts scrisoare a lul, faro alt
scop decit recomandarile si complimentele obisnuite :

I.
t La al nostru cinstit si prea-iubit $i intru tot nadajduitor,
mai mare parintel[e] nostru jupanul Mihal, marelrepudetu
de intru cinstit Scaunul cetateaT BrasovuluT, sanatate pohtescu
de la m[i]l[o]stivul Dumnezeu, inpreuna cu tot binel[e], so
daruiasca Sfentiia Sa dumnital[e], de inpreuna cu toat[a] cins-
tit[a] casa dumnitale si cu to priatnicil dumnital[e]. Alta,
cinstit[a] cartea dumnetal[e] care mi i -al trimis, foa[r]te cu
mar[e] drag[o]ste o am priimit, si de toate pre randu am
inteles. De care lucru dam laud[a] si multemim m[i]l[o]s-
tivului Dumnezeu de aceasta veselie ce se-au inceput intru
cinstit[A] casa dumnital[e] cu sora noastra, fiia dumnital[e]

3 V. Inscripfir din bisericile Romania; pp. 130.I ; Cony. literare pe Fe-

bruar 1905 ; mai sus, passim, §i tabla.
 LEGATURf CU DREGATORlf DE HOTARE 195

:M[i]l[o]stivul Dumnezeu sa dgruiasca sg fie in ceasul eel

bun, si sA le ddruia.scg. Sfentiia Sa zil[e] indalungate si viiat[a]
norocit[g], inpreung cu tot binel[e]. Alta, sg ver[i] pohti dum-
neata a sti si de bung sangtate a Mgrii Sal[e] lu Vod[g],
iaste Maria Sa satiates si veasel si intru bun[g] pac[e]. Asij-
direa si no! Incg ne afigm cu sAngtate pre lAnga spatelrei
Mgrii Sal[e]. Alta, si noT, dup[g] pohta dumnitai[e], apropiin-
du-se zioa cea de veselie, trimis-am cu cinste pre omul
nostru si ca un fecior, Boiar Isfan. Dumneata sg priimest[i]
cu drag[o]ste si sa iaT in nume de bine, ca de la un fecior
al dumnital[e]. NumaT sg daruiascg m[i]l[o]stivul Dumnezeu
sg petreacet dumneavoastrg aceasta veselie cu pac[e] si cu
bun[g] sAngtate. De aceasta am scris domnital[e]. SA fiT dual-
neata sgngtos... Ap[rilie] 26 dni.
t Al dumnetalea ca un fecior :
Socol Vel .Cliuc[er].
[V°:] Cu cinste sg se dea aceasta carte intru cinstit[g]
mina a cinstit si prea-iubit maT mare pArintel[e] nostru, dum-
nealuT jupanul Mihaiu, marel[e]- judet dentru cinstit Scaunul
cetatii BrasovuluT....
[Pecetea obisnuitg, cu semne'.]
0 scrisoare din 1698 arata tine era atund ispravnicul de
Cimpulung, dupg Radul Cupariul, cunoscut dintr'o scrisoare
tipgrita in capitolul precedent:
2.
t CinstituluT si al nostru bun priiatin si de aproape vecin,
dumnealul Inane Mancis. SI fie dumneata sangtos. Sanatate
si tot binele pohtim dumitall el de la Dumnezeu ca sg tri-
mita dumital[e], denpreun[k] cu cinstitg familiia dumitale.
Cinstita scrisoarea dumitale ne -au venit, de a dumitale sa-
n[g]tate ne-am bucurat. Ne serif dumn[ea]ta pentru grgul de
la RucareanT, ca sit le zic sa aducg baniT la dumn[ea]ta, sg-s
ispraveasca intr'un chip, cg iaste si de mult. De aceasta veT
sti dumn[ea]ta ca i-am chiemat aid la nor, si le-am zis foarte,
I No 581.
106 AFACERI DE HOTARE

si iata ca-$ pusera. zi de 'nnaintea noastra, pana la Santa-

Marie sä vie acolo la dumneata, sa-$ ispraveasca. Ci de
aciasta asa vel sti dumneata. Aciasta acum, $i mila Dom-
nuluT cerescu sa fie dumitale pururea de ajutor.
Iul. 20 d., It. 7206 [1698].
t De bin[e] voitor $1 gat[a spre slujba dumnetal[el :
Sarban Com[is] VIddescul.
[V° :] Dumisale cinstitulul $i bunuluT priiatinuluf nostru
Ioanes Manca$, judet a cetatir Bra$ovului, cu fericita san[a]-
tate sa sa dea I.
[Pecetea obisnuita.]
Nu cunoastem alt1 ispravnic! de Cimpulung, mai vech!, din
vremea lui Brincoveanu. Dar s'a pastrat Inca scrisoarea prin
care acest Domn da de *tire Brapvenilor ca a incredintat
aceasta sarcina lui Radu Golescu Comisul, unul din personagiile
eIstorief ieroglifices- a luT Dimitrie Cantemir 2. Radu Comisul
era fiul lui Mate!, tot Comis, $1, prin acesta, nepotul de fiu
al vestitului Stroe Leurdeanu, dusmanul neamulu! cantacu-
zinesc 3. Postelnic, apo! Aga, in 1691-2 6, el fu Marele-Vornic
at lui Constantin-Voda. (1711) 5 si Logofatul cel Mare al lui
Stefan Cantacuzino, urmasul Brincoveanulu! 6.
Serban Comisul, pe care-I inlocuia, era poate Serban Via.-
descu, care fusese °data solul la Viena (in 1688) at lu! Serban
Cantacuzino $i se intorsese cu agentul ungur, bine cunoscut,
Ladislas Csaky, pe un timp cind Golescu era numa! Pos-
telnic al doilea sau al treilea 7. Cu vremea el s'ar fi itnbunat
cu I)omnul cel nou, care I dadu ispravnicia de la Cimpulung,
lasindu-i-o pana acum, in 1700. Dar un alt Serban Vladescu,
fiul lui Pirvu, era fost Mare-Postelnic Inca din 1691-2 8.

I No 671.
2 Lama literaturil roodne in secolul al XV117-lea, I, p. 358.
3 Documenttle Cantacuzinilor, p. III (nie LI-LI11).
Ibid., p. 154 (no LXV).
5 Studz7 fi doe., V, p. 311 (no 72).
6 Ibid., p. 176 (n° LxXV).
7 Maga rn istoric, V, pp. 102-6.
Doc. Cantacuzinzlor, p. 153 (no LIv).
 LEGATURT CU DREGATOB.11. DE HOTARE 197

3.
f Io Costandin Basarab Voevod bjiiu mistiiu gspdru zemli
vlahiscoe.
f Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toat[a]
vreamea'de bin[e] voitoriti, dumnealui jupanul Echil Ghiorghe,
marele-judet al cinstitiT cetAt Brasovul, sAn[A]tate si tot bi-
nel[e] de la Dumnezeii poftimu dumnital[e]. Cu aciasta facem
stire dumital[e] ca iat[a] cA am socotit de am pus ispravnic
la Campul lungu pre cinstitul si credincTosul boiariul nostru
Radul Comisul Golescul, in locul lul SArban Comisul; carel[e]
vine si pAnA acolea la Brasov. Deci am poruncit ca cu dum-
neata sä s[A] inteleag[A] de toate ce vor fi trebil[e], si sl
trAiascA in dragoste si prietesugul vecinatatii, si, or[T]ce ju-
decAt ar fi in partea loculul aceluia, sä indrepteaze si sti
caute, sA fac[A] ce ar fi cu dreptul. De spre partea dumi-
tal[e], Incas, ca un bun vecin ce ne est[i] dumneata, la ceale
ce ar fac[e] dumital[e] stire, aseamene si dumneata ceia ce
va fi dreptul a cauta si a fac[e] poftim, ca sA s a pdzeasca
pururea buna vecinAtate. AcIasta acum, si mila lu! Dumnezeu
sA fie cu dumneata. Sept. 3 d., It. 7209 [1700].
De bine voitoriul dumitale :
Io Costandin Voevod.
[V :] t Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in
toat[A] vreamea de bine voitoriii, dumnealui jupanul Echil
Gheorghe, mareljej-judet al cinstitil cetAti Brasovul, cu mult a)
sAn[A]tate sa s[A] dea.
[Pecete mare, rotunda'.]

De la Radu avem urmatoarea scrisoare cAtre BrasovenT :

4.
t Al mien cinstit si mai mare vecin de aprooape si bun
priiaten, dumnealui jupanul Mihaiu, judetul cel mare al cins-
tad cetAtiT BrasovuluT, cu sAn[A]taate Ira inchin dumital e].

I N° 374.
198 AFACERf DE HOTARE

Asijderea, se vei pohti si de san[a]taate noastra, cu mila lu

Dumnezeti, in narocul Mari! Salle] Domnu nostru, aflamu-ne
cu san[a]taate pre langa spatel[e] Marii Sal[e] Domnu nostru.
Cartea dum[i]tal[e), care] ne o'T tri[mi]s cu filul dumital[e]
si fratel[e] nostru, jupanul Herjerti Lucaciti, si, deca o am
chit si am inteles de bun[a] sanataate dumital[e], fooarte
ne-am bucurat. Darul ce ne'T trimis dumneata, Inca ne au
venit, si fooarte multamescu dumetal[e] : sa de Dumnezeu si
noT sä slujim dumnevoastre de ce vet pohti dumneavoastra.
Iar, pentru randul ollor dum[i]tal[e], intelege-ver dumneta
den scrisoarea Mari' Sal[e] Domnu nostru ea, cum au inga-
duit Manila LuT dumital[e], tot va ingadui si acum, pe ce von
hii bucate ales[e] al[e] dumital[e], numaT pan acum Marii Sa
Domnu nostru oiariT in tar[a] n'aau trimes. Iar tot va hi
pe voia dumital[e]. Si aciast[a] scrisoare a noastra sa afle pe
dumneata san[a]tos. Dech[emvrie] 9 dni.
t De bin[e] voitor sa in toat[a] vream[e] gat[a]
a sluj[i] dumnital[e] :
Radul Vel Corgis].
[V° :] t La at nostru cinstit si maT mare vecin de aproape
si bun preiaten, dumnealuf jupanul Mlhalu judetul al cinstite!
cetatil BrasovuluT, Aare c [= sa se dea].
165 r, 23 December. Diess Genadess (?) halpen.
[Pecete galbena, cu semne 1.]

Un alt dregator din vecinatate e judetul Cimpulungului,

vechiu oral din veacul at XIII-lea, avind judetul si pir-
gariT sa! 2. De la unul din acesti judetT e cererea nrmatoare :

5.
Cinstitulu! de Dumnezati si ales Intru vrednicie Mania S[a]
Ghieorghius Ghieical, marel[e]-judet at cinstite! cetat Braso-
vuluT, sa fie Mariia Ta san[a]tos.
Pohtim de la prea-putearnicul si a-tot-tiitoriul Dumnezaa Ma-
rid Tal[e] lin[a] paac[e] si fericita san[a]taate, dinpreun[a] cu
1 No 620.
2 Sittdir Sri doc., mr, p. 273 si urm.
 LEGATURI CU DREGATORLI DE HOTARE 199

toat[a] cinstit[a] famine Mariel Tal[e]. Facem Maria Tal[e] $t[i]re

pentru cest om al nostru, de aicea, din Campulungu, anumie
Stoica, pentru ca ad fost venit acum la Brasov cu carul pentru
hrana, iar un Ion, fecTor WI Simion, de aicea, 1-ad apucat de
zic[ea] cum ca at fie acest Stoica datorl incli maf de nainte
vreame. Ci de acIasta veT $ti Manila Ta ca acIasta datorie
cum iaste poveastea : ca ail fost luat muma acestui Stoica,
anum[e] Mariia, o bute de yin de la un lane Grec[ul de la
Foc$anT, N[g] banT, $i chizas au fost intrat acel Simion, iar
matu$a Marna, muma Stoical, ad fost lasat un batlag de
rachal zalog la acel neg[u[tAtorT, $1 ail pus zi matu$a ca sa
aduc[a] banil neg[u[tatoriuluT $i sA-$ la batlagul cu rachiul.
Si, neputand mearge la zi matu$a Mariia, sa duc[a] banil
neg[u]tatoriuluI, iar neg[u]tatoriul au apucat pre Simion, cacT
au fost chizas ; iar Simion au venit aicea la Campulungu,
de au apucat pre matusa Mariia cu scrisoarea el. Tar matu$a
Marna, avand $i acolo plata vin, veadre No, cu zapise, au
zis Simion matusal Marie sa -T dea aceale zapise care au
avut matu$a, ca va scoate el vinul $i va plati la neg[uitatori.
DecT matu$a Manila i-ail dat aceale zapis[e] toate lu Simion,
$1 au apucat Simion pre datornicii matu$aT Marie], $1 au scos
acel vin tot de pre la datornicl, $1 ail plait acelul neg[u]tatorT, $i
i-au scos $i zalogul: bAtlagul cu rachiul, de i 1 -au trimis el aicea
matu$11 MarieT, precum $titi to oro$anii ; ci Inca au fost ramas
vin, de al matusar Marie'', la SiMi0H, necum sa fie matu$a
Mariia datoare le Simion. Precum vel vedea Mariia Ta $1
diiata matu$5.1" MarieI la mama fii ulul sad Stoical, facut and
au vrut O. moar[al. Si veT sti Mariia Ta ca matu$a $i acum
iast[e], $1 cat nu ia.Ci venit clasul cu putin suflet, $i o am
Intrebat noT acum d'intai, $1 a$a marturisa cu sufletul el, ca,
ce au scris is in diiata el, cand ail vrut sa moar[a], a$a au
mArturisit Si acum innaintea noastra. Iar pentru o carte ce
au scos Ion feclorul luT Simion innaintea Marie TaI[e], a
Radului Cupariul 1, acea carte sa nu s[a] creaaza, cb. o $tim
noT tot $1 marturisim ca. iast[e] rea, ca, fiind CupariuluT

I Ispravnic i el. V. ma! sus, cap. precedent.

200 AFACERt DE HOTARE

pizma pre acest sarac Stoica, sa mira ce Mu if va mai fac[e],

ca sä-1 omoar[e]. Ci, mergand Simion cu zapisul matusaf cel
de la Grec, si vazandu-I Cupariul, i-au facut pentru pizma
acea carte, ca sa-1 apuc[e]. Ci de aciasta marturisim nof tot
cu sufletele noastre, ca a[c]ea carte ce i -au facut Cupariul,
nu iaste bun[a], si iaste rea. Ci Mania Ta, ca un intelept,
sa-T facT dereptate, Ca nu -T iast[e] nici -un ban dator. Aciasta,
si mila Domnulul ceresca sä fie Maria Tale] de ajutorl.
Pentru ca, cand au facut Cupariul acea carte lul Simion,
Stoica n'au fost de fat[5].
Gh[e]n[arie] 27 dni, It. 7208 [1700].
t Al Marief Tal[e] plecat si vecin de aproape, de bin[e]
voitor :
Stanciul jud[e]tul de Dlagopol, inpreun[a] cu orasanif.
Pecete peste hirtie, cu corbul, avind de-asupra steaua, si
inscriptia neinteleasal
[V° :] f Cinstituluf de Dumnezeu si ales intru vrednicie
Manila S[a] Ghieorghius Ghieical, marele-judet at cinstiteT ce-
tatel a Brasovuluf, cu plec[a]ciune si cu fericita san[a]taate
sa sa dea.
[['ecete mica, bruna, cu inscriptia : flE4aT KA.]
t Anno 1700, die 8 Febr., exhibit. des Langenauer
Richters undt geschworm Brieff in puncto eines Schuldners
Sztojika des Popa a luj Negro Sohns I.
Rucarul avea un Capitan, adeca un Capitan de margine,
si de la unul din el' primesc Brasovenif scrisoarea ce ur-
meaza
6.

T La al nostru cinstit si prea-iubit si de m[i[I[o]stivul

Dumnezeu daruit dulce priiaten, jupan Mihal, marel[e]-judet
den cinstit[a] cetatea Brasovului, bun[a] pac[e] si san[a]tate
si tot binel[e] pohtim de la m[i]l[o]stivul Dumnezeu dumne-
tal[e], inpreun[a] cu toat[a] cinstit[a] cas[a] dumnetal[e]. De

I No 683.
 LEGATOR! CU DRICGATORIf DE HOTARE 201

veT pohti si dumneata a intrebarea de sAn[g]tatea noastrA,

cu mila lu Dumnezet si 'in cinstit norocul Maril Salk]
Domnu nostru, santem san[A]tos, de pre sAn[A]tatea noastrA,
si pArintel[e] Macarie patrilarhul, carel[e] iaste aid i, sA in-
chin[A] dumnetal[e] cu san[A]tate. Alta, pohtim si ne rugAm
dumnetal[e] pentru un nepot al parinteluT, pre nume Petru,
carel[e] iaste acil in cetate la dumneavoastrA, ca at
avut nest[e] marhA de negoat[e] aid, si lea -au inchis intro
o ocna, si, de nu va veni acum, iaste peitoare. Ce ne rugAm
dumnetal[e] sA fad bin[e] sa-T fad dumneata o carte a dum-
nital[e] la Bran, sA-1 slob[o]zeascA O. vie sA -s caute de marhA.
Iar not 'Inca dator[i] O. fim a sluj[i] dumnetal[e], off de ce
lucru ne veT pohti dumneata aid' in tar[a] noastrA. De
acTasta pohtim, si ne rugAm dumnetal[e] wr ru peAogarii c
[ = de la Domnul O. se veseleascA]. Amin. Ap[rilie] 14, lt.
7166 [1658].
t Al dumnetal[e] in loc de fecior :
Vasilii CAp[i]t[an] of Rucatt.
[V°:] La (la) cinstit si prea-iubit si de milostivul Dumne-
zet dAruit dulce priiatenul -nostru, jupan Miha! ... .
[Pecete neagrA, cu semne 8.]

PircAlabul de RucAr e cApetenia satulul, si doI din pircalabI

apar cu prilejul plingeriI Brasovenilor in privinta unel citimi de
grit pe care eI o lasasera in minile RucArenilor, cind cu
rechisitiile austriace, si care nu li fusese platita :

7-
j- Io Costandin Voevod bj. mlstiiti gspdru zemle vlah[i]scoe.
j- Bunulul nostru priiaten si vecin de aproape in toat[A],
vreamea de bine voitori dumnealuI jupanul Mihal Filsteah,
marele-judet cinsti %if cetatI BrasovuluI. Sar[A]tate si tot binele
pohtim dumitale. CAtrA acIasta-t facem in stire dumitale, CA

1 Macarie de Antiohia, cunos9tul cilitor. V, Prefata arta citate a d-rei

Cioran.
$ No, 633.
202 AFACfilli DE HOTARE

aicT innaintea noastra veni de sä jeluir[a] tot sateaniT de la

Rucar i Dragoslavele, zicand cum ca., fiind ei datori dumitale
cu t' 480 dupre niste graft ce au fost lasat Neamtif la dinsii,
randtandu-1 la dumneata ca sa-1 plateasca cu acesti banT. DecT,
intamplanduli-s[A] for de ati venit Schiiai de laBrasov, si i-ati
jafuit, de le-al luat caT 130 si vaci 180 si oT 250; deci eT,
stiindu-sa ca sant datori dum[i]tale, si dumneata dandu-le
stransoare pentru ban!, sail fost jaluit cum, de le vel scoate
dumneata bucatele de la SchiiaT, O. fie in pretul banilor care sant
el dator! dum[i]tale. Iar dumneata nicT vitel[e] le-al scos, nicT
baniT in sam[a] nu i-aT tinut. De care lucru te pohtim pe
dumneata, pentru voia noastra, ca sa le scot! vitele de la
Schiiai aceia, sa s[a] plateasca de banif dum[i]tale, ca nu vor
putea fi ei pradati in doao part!, [si] SchiaiT sa le ià buca-
telte], si dum[i]tal[e] sa-t plateasca banii ce au ; sä l[e] scot!
dumneata bucatele de la Schiiai, dea ban!! dum[i]tal[e],
ati sä le iai dumneata in pretul banilor, care sant ei datori
dumitale. Si sa aib[a] de catra d[u]mn[ea]ta dereptate, ca
s[a] nu maT faca jalba la no!. Aciasta, $i fit dumneat[a] . sa-
n[a]tos. Noem[vrie] 26 d., It. 7200 [1691].
t De binele dumitale voitorf lo Costandin Voevod.
[V°:] BunuluT nostru priiaten si vecin de aproape, in toat[a]
vreamea de bine voitor, d[u]mn[ea]lui jup[a]nul MihaT Filsteah,
marele judet al cinstiti! Brasovului (sic), cu san[a]tate sa
sä dea.
[Pecete ca la n' precedent I.]
8.

t Cinstitul marele-judet de la cinstit cetatea Brasovului,

cu cinste $i cu multa san[a]tate sa fiT Mania Ta san[a]tos ;
amin.
SanNtate si tot binel[e] voimu Marii Tale, doamn[e] judet ;
sa te pazeaset Domnul cerescu cu mult[g] san[a]ta[te] gi cu
paace indelungata, intru cinstit Scaonul Mari! Tal[e]. Cinstita
carte a Marii Tale $i inpreun[al cu sluga Marii Tale ne au
I N° 3$0,
 LEGITURf CU DREGAIORH DE HOTARE 203

venit, si, de nate ne -al pot-M.1dt Manila Ta, de toate intelea-

sem pre amaruntul. $1 ne poruncesti Manila Ta ca s[A] dAm
banil grAului to deplin acum. Ast[a] ne zici Manila Ta ca
s[A. scriem $1 not banil pre sume, iar ce am dat $1 intr'a cuI
mans. Ci s[a] ail Mania Ta ca. Tantea nu s[A] tAmpla sa fie
acas[A], si sant scrisorile la dinsul. Ci lard ne rugam MATH
Tal[e], ca la un cinstit intelept, cum ne -al adastat Manila Ta
cel mutt, ne rugam Marii Tale sl ne mai adAstezi Manila Ta
pan la Craciunul nostru, si vom face Manila Ta pan atuncI
200 de florinti, $i atuncea va mai ostani omul Marii Tal[e]
aid, $1 'npreun[a] cu sluga Marii Tal[e], si, cu acestr bad ce
zicem mai sus, vom veni si noT, $1 ne veT lua Manila Ta so-
coteala, precum va fi cu dereptul. Ce vom fi dat, ne veT
prinde Manila Ta in seaama, ca noT, Manila Ta, santem bu-
curosT a plati, ci numai nu putem tot odat[a], pentru saraciia
noastra. $i s q ,stir Manila Ta, doamne judet, a o scrisoare
de bani ce am adus, nu ni s[d] scrie in cartea MArii Tal[e].
Ci rugam Marii Tal[e] ca s[A] nu s[A facA vre o opreala la
cineva$T, ca noT, Manila Ta, cu saraciia noastra, tot vom plati
pre rindu, pan la un ban. De adasta ne rugam Marii Tal[e],
si Domnul cerescu O. fie dumital[e] pururea de ajutoriu.
Dech[emvrie] 11 dni, It. 7204 [1695].
f De tot binel[e] MArii Tal[e], domne judet, al nostru
prilatin $i de aproape vecin : Iarca parcalab, din preun A] cu
to RucareaniI, mai mid! Marii Tale.
[V° 1 -[. intru cinstitA mAna domnului judetil de la cins-
tit[a] cetatea Brasovului, cu multA san[A]tate O. s[a] dea.
[Pecete rosie, rupta 1.]

Peste trel anT pircalabul Stanciul votbeste despre aceia$I

afacere :
9
t Cinstitulul de buns ruda Manila Sa cinstitul judet din
cinstit[a] cetate a BrasovuluI, cu plediciune $i cu sAn[A]tat[e]
ne inchinAm Mariei Tale. Rugain pe m[i]l[o]stivul Dumnezati
1 N° 687.
204 AFACERI DE HOTARE

si prea- curate! Maica Sf[i]ntiei Sale, sa pazeasca pre Marna

Ta cu ling pac[e] $i cu fericit[a] sanfaltat[e] intru cinstitul
Scaun. Precina scrisorel nu avem a supara pre Mariia Ta
pentru alts cevas, numaT cat iat[a] ca trimises MArlia Ta omul
Mari! Ta[le] cu cinstit[a] carte a Marie! Ta[[e] la dumnealul
cinstitul Comis pentru banir graulul, care santem no! dator!
Marie! Tal[e], si vine omul Marie! Tal e] inpreung cu al dum-
nealul, aid la nol, porancindu-ne ca sa dam baniT ce santem
[dator!], si sa venim la Marna Ta, sa ne dam sama si pentru
30o florintT, care am trimis la judet[ul] Filistac (sic). Pentru
aciasta ne rugam Marie! Tal[e], sa ne ma! asteptT pan dup[a]
Boboteazi., iar atunci iar sa trimit cest om at Maria Ta[[e]
aid la no!, ca acum nici omenif care ail fort ispravnicl la
grail nu sant totT aid, si avusem si de la Mariia Sa Voda
nevol greale pentru oerit si pentru Samg. Iar pan atund ne
vom strange cu totil, si vom da cine ce vom avea, si vom
veni inca si cu omenif care ail adus bang la judetul Filistac,
de-s vor da sama, si ne vom ispravi de toate cu Mania Ta.
Numai atuncea sa ne trimit omul Marie! Tal[e] aid la noT ;
cu de atata vreame am tot mincit (sic) pre Mariia Ta, iar
acum nu vom mat putea minti, ca si dumnealul Comisul ni-au
dat stransoare foarte tare, ail sa dam ban!!, au sa venim la
Mgriia Ta. NumaT atuncea sa s[a] afle si Stan Cur Rosiu acil
la Mariia Ta, ca el ail luat banii de aid' si au venit impreuna
cu omen!! nostri la judet[ul] Filistac. De aciasta ne rugam
Mari! Ta[[e]. i aciasta putinea scrisoare sa afle pre Mariia
Ta san[a]tos si veasel, WT xe [= de la Hristos]. Amin.
Dech[emvrie] i9 d., P 7207 [1698].
t Al Maria Tal[e] plecat :
Stanciul par[calab] ot Rucar, inpreuna cu totii.
[Pecete cu cerneala: e... ea ot Ruca[r]b.]
[V° :] t tntru cinstit[a] maim. Marie! Sal[e] cinstit[ul] judet
din Brasov, cu cinste sa s[a] dea.
[Pecete neagra, ruptai.1

I No 674.
 LEGATURI CU DREGATORII DE HOTARE 205

Cu o zi innainte Serban Vladescu, ispravnicul de atunci,

pe care-1 cunoastem, scrisese pentru aceasta satenilor :

IO.
t Ti; parcalabe Stanciule, ot Rucar, si tie, Turio, si tie
Raceaal[a], si voao, tut[u]ror sateanilor, si voao carii at fost
comisati in vreamea Neamtilor. Catra aciasta va facem in
stire, ca lat[a] ea jar ne veni o carte de la dumnealui ju-
detul de la Brasov si o slug[a] a cetatir, pentru banii graului
cari-T tit vol. Ci s[a] cautat, in vreame ce vet vedea ravasul
nostru, iar voi, au sa-i dat banli tot cat stit el fac, au sa
trimitet pre comisarii aceia carli ail fosta atunce de au stransu
grau, inpre[una] cu sluga dumnealui, acolo la dumnealui ju-
detul, sa-s dea seama si s[a] socoteasca si sa plateasca ce
vor fi datori. Ca, nedand banii, nicl margand acolo, sa v a]
ispraviti precum ne scrie dumnealui, zice dumnealui el va
sa scrie la Manila S[a] Vod[a] ; ci vet sa petreacet rau, si
iat[a] ca v[a] trimiser si cartea dumnealui pre un fecior al
nostru. Ci o vet ceti si vet vedea precum scrie, ca v'am
fost scris si eil inteatatea randurT ca sa v[d] ispraviti, si v'am
zis si cu gura, si voi tot n'ati mai ispravit. Nu stir.' ce fealiu
de oameni ati fost, si mai pre urma tot '1111 vostru va sa fie.
Aciasta v[a] scriii.
Dich[e]m[vrie] 18, 1' 7207 [1698].
Sarban V[e]1 Com[i]s.
[V° :] t La Stanciul parcalab ot Rucar O. sa dea 1.

Apoi zabava, mai mult de nevoie, a Rucarenilor si Dra-

goslavenilor aduse iarasi amestecul Domniel :
I I.
t Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnil. zeml. vlah[i]scoe.
t Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toata
vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Hanas Mancas,
marele-judetii al cinstitei cetat Brasovul, sanatate si tot bi-
1 No 670.
206 AFACERI DE HOTARE

nel[e] poftim dumital[e] de la Dumn[e]zen. Cartea dum[i]tale

ne -au venit, $i de san[a]tatea dumitale ne -au parut bine.
Alalt[e] ce ne-aT scris dumneata, am inteles. Pentru neste
banT ce aT dumneata la Rucareani $i la Dragoslaveani dupa
niste paine, $i ne-aT trimis dumneata, $i zapisul lor, care s'ati
legat ca sa dea banii, am vazut, $1 iat[a] ca le-am dat po-
runca foarte tare, $i le-am $i scris carte, sä caute sa plineasca
dumital[e] totT banii cat scriii in zapisul lor, ca noT nu poftim
nicT paguba dumital[e], nici a nimanui. Aciasta, $i mila lul Dum-
n[e]zeti sä fie cu dumneata. Av[gus]t 20 dni, lt 7207 [1699].
De bine voitor dumital[e] : lo Costandin Voevod.
[V° :] Bunulul nostru priiaten si vecin de aproape, in
-1-

toata vreamea de bine voitor, dumnealui jupanului Hands

Mancas, marele-judet al cinstiteT cetatf Brasovul, cu multa sä-
natate sa sa dea.
[Pecete mare, rotunda 1.]
Porunca pe care o vesteste Dom nul, e aceasta :
1/.
t Mlstiiu bjiiu lo Costandin Voevod i gsdnu. Elticar rcAgm ii
1. am scris Domnia Mea] voao Ru[c]areanilor $i Dragosloveani-
lor. Catra acTasta v[a] fac Domnia Mea in tire ca aicea la Domnia
Meascris -au dumnealui judetul de la Brasov cum ca-i sailtet da-
torf neste banT dup[a] neste paine, dandu vol $i zapisul vostru la
maim luf, ca s5-1 platit, si de atuncea pan acum umblat purtand
cu povestf, $i nu v[a] platit. Ci iat[a] ca va poruncescu Dom-
nia Mea, in vream[e] ce vet vedea acIasta carte a Domnil
Meal[e], iar vol sa cautat sa v[a] platit de tot bani, precum
stit ca va scrie zapisul, nimic sa nu umblat cu alte povest[T],
ca sa nu maT vie Doninii Meal[e] sup[a]rare, ca apoi vet pe-
treace nevoe, si vet plati far de voia voastra. Aciasta va
poruncescu Domnia Mea. . . Avg[u]st 19 dni, 11 7207 [1699].
[Monograma.]
[Pecete octogonala cu chinovar.]
Proc[it] Vel Log[ofat 2]. =A cetit Logofatul cel Mare].
1 No. 370.
2 No. 369.
 LEGATU[if CU DREGATORIT DE HOTARE 207

Ace Iasi' pircillab Stoica de la N° 9 se plinge odatg astfel

sovenilor intro afaccre cunoscutg prin scrisorf tiparite in
paragraful precedent :
13.

-1- Cinstitulul de bun[a] rudg $i al nostru mar mare $i de

aproape bun vecin, Mariia Sa cinstitul judet de la cinstitfg]
cetate a Brasovulta, cu plecAciune $i cu san[g]tate ne inchi-
nam Mgrief Tale $i a tot cinstitul Slat. R.uggin pre m[i]Ifols-
tivul Dumnezgu $i prea-curatfg] Maica Sf[i]ntief Sale sa pg-
ziascg pre Mariia Ta cu bung pac[e] $1 cu fericita san[A]tate
intru multi ant intru cinstitul Scaun. Precina scrisorei nu
iaste a supgra pre Mgriia Ta de alt cevas, numaf ne rugam
Mgrief Tale, iatA cg m'au fost inselat neste macelari din
Schiiai Brasovuluf, anumje] Ion Bochicl $i Stoica Boghina
$i Toader Tap : li-am dat neste herbed drept ban[i], tl. too,
bez 2 lei, $i s'ati pus zi ca sg-m aducg banil, $i atata vreame
au trecut, si nicf-un bin[e] nu mi au adus. Ci am trimis omul
mien acolo pentru ban[f]. El s'au adevgrat lucrul cum liati
fost luat berbecif un niamis pentru o datorie ; darg eu n'am
fost datori0 niamisulta nimic, nice nu-1 stitt cine iaste, ci, not
fiind cu nevoi greale de la Mgriia Sa Domnul nostru, am
dat actale vite, sg m aducg ban[i], ca sg ne scoatem si not
capetele dela nevoe, precum stif $i Mariia Ta cg li-am dat
$ maT innainte, $i s'ati tinut de credinta ; iar acum vgzu cg
m'au lasat la sgrAcie. Ci mg rog 111rief Tal[e], pentru m[i]-
1[o]stivul Dumnezgu, sa ostenestf Maria Ta sg trimit la acef
oment, sg-1 aducg innaintea Mgrief Tale, sg-in scot banil, ca
sg nu fiu $i eu rgmas la atata sgrAcie. Ca stil 1VIAriia Ta cg
cu marha ne taste hrana noastra. CA ell Ina voiti sluji Ma-
ria Tal[e] de ce mg vet pohti Manila Ta. Iar, neviindu -m[i]
banil, sg tit Mariia Ta ca voiii spune Mgriei Salk] luf
Vod[g], $i vom lua of de ale Schiianilor de aid din Cara
Marief Sal[e], pentru acel ban[f]. Si, all pagubg, au chieltu-
ialg, void avea, tot vor pl4ti, precum scrie zapis[ul] acelor
inselgtorl. De aciasta mg rog Mgriel Tal[e]; $i fit Mariia Ta
san[g]tos. Oct. 6 dni, 1r 7206 [1697].
208 AFACERI DE HOTARE

f Al Marie! Tal[e] mic si plecat : Stoica parcalabul din

Rucgr.
[Pe o foita :] t
Iar ma rog Marie! Tale, doamne judet, si
pentru cesti omeni al nostri de aid!, anum[e] Radul al Ra-
domir $i unchias Mihil, si acestea au dat iar acestor mace-
larr berbec! drept t1 6o si ban[I] 50, tot and am dat si eil,
si nu li-au mai dat nicf -un ban. $i, pentru acestea, ma rog
Marie! Tal[e], sa fir ostenitoriii, sa li sa dea band, ca sant
omen! saraci, $i aceale vite li -au fost toata nadiajdea sa-s
scot[A] capul din nevoe. Iar, nadandu-li-s[e] band, sa stii Mania
Ta ca sa vor lua bucate de ale chiiailor aid in Cara Marie!
Sal[e] lur Vodg, si nu s'ar cadea MIrlia Ta sa na stricam
fratiia $1 vecingtatea pentru neste inselatorr ca aceia. De
aciasta ma rog Marie! Tal[e]. i fiu MAriia Ta san[a]tos.
Oct. 6 dni, It 7206 [1697].
f Al Marie/ Tal[e] plecat : Stoica pArcalab[ul] din Rucar.
Iar sa ertr Mariia Ta ca, neviindu-ne banil, si omenli sant
acii in orasul Marie! Tal[e] de fat[a], iata ca am trimis Ma-
rie! Sal[e] leagea, precum iaste obiciaiul, 2 potori, $1 vom lua
bucate drepte ; de vei socoti Marna Ta ca. va fi cu cinste
acest lucru : asa va fi.
[V° :] fntru cinstit[a] mans MrieT Sale judetul de la Bra-
sov 4CTI10 MTH Citt [= cu cinste sa se dea].
[Pecete neagra ruptg.]
Anno 97, die 18 Octobris. Aus Ruckur Schreiber wegen
des Dudujul Kanane and Todor Czapul'.

In sfirsit avem un ravas, pentru un furt, de la sateni

chiar, In frunte cu un Oncea si cu preotul for :
14.
f Scris-am eu Oncea ot (ot) tam [= de acolo], ot Ruc[a]ril, si eu
pop Radulu ot Piscure, si eti Duca ot Batean[I], la domneata,
domne jud[e]tii ot grad Brasov, si la tote cinstentlI dregatorie se
jud[e]catorie cetatie, pac[e] si sen[a]tat[e] sa va daresca mi-

I N° 665. V., pentru aceastil afacere, § 111, la data de 1697.

 LEGATURI CU DREGATORit DE HOTARE 209

lostivul Dumnezeti. Alta, fac[e]mil Stir[e] Marl Tale pentr'u

om ce este inchis acil in temnita in Brasovu, ca nu ista
om bun. Decel au fostu ven[i]til ac[e]stti om ce 'ste inchis
aice, anurme Voicul, pre la cas[a] me, pre in Ruc[ar]ti, se au
fostu forat un cal, se ell Once Spatarelu nu 1-amti stiutil c'au
fosto hoto. Ce, caci au gazduitti la min[e], candO este acum,
ail ven[i]tti pagubas[u] la cas[a] me, anume intaT pop[a] Ra:
dulu de la Piscure, ca e '11 fostu furat un calti at lul. Ce au
v[e]n[i]tti, domni jud[e]tu, popa la cas[a] me, de mi'ti looata
tot[e] bucatele. Candi-1 este acum, au ven[i]t0 si altei. Ce m[a]
rog Marie Tale, domne jud[e]tu, sa ste omolo inchis acil,
pan vol ven[i] eti cu pagubasei, acela el se-s de sema cu
ac[e]stT omen[T] corn a Ste pagubase,ca mie mi'ti loot tot[e]
bogatel[e]. Ce vol ven[i] eu se-s de sema, de va fie om bun
se-s va drepta, eta va fie, iar de va fie omu rail, iar sa va
stie. Ce rugam, domne jud[e]tu, Marie Tale, se stea omolo
inchis, sa lu ped[e]p[s]it, neci sa-lii slobozestT, nece se-10 va
cer[e] se in chezasii cen[e]va, sa nu-1 dat, ci s[a] stea tot
inchis acie. Iar, se va paji (sic) omol, sati in yeti da de s[a]
va slobozi, Si no voT gasi omol, aid, si mie se vor looa bu-
catel[e], sa stiff, domne jod[e]td, ca vom oprea no! bucatea
derepte de aicl, den tar[a] Marii Tale. Ce se ste omol inchis
pan vol vene eti, Once, acel, in Brasov. Aciasta am scris noT. . ,
Amin.
t Pis msta Iun. 19 dni, 1' 716o [1652].
BO Once ot Ruc[a]rti.
[Pecete cu cerneala ]
[V° :] f Aciasta cartea cu cinstea se s[e] de intru cinstit[a]
mana censtetuluI jud[e]tu ot grad Brasou '.
VamesiI de Dragoslavele, sail de Dimbovita, sint printre
i de la el avem cite-o scri-
ceT maT vechi dreg-Mori al %erii.
soare .:
15.
t Cinstitulul si mareluT Mari Sal[t] domnulur judetuluI
ot cinstit[a] cetate Brasovului, cinstit sa fil de milostiv[ul]
I No. 621.

75703. Vol. X. 14
210 AFACElif DE HOTARK

Dumnezau si de cinstit Sfat $1 de to[ta] cinstit[a] cetate

Marl Tal[e]. San[a]tate $1 tot binele pohtim de la milostiv[ul]
Dumnezati Marii Tal[e], din preun[a] cu tot cinstit Sfatul,
ca s[a] va (va) pazeasca milostiv[ul] Dumnezal Cu dulce
viiat[a], cu feri[ci]t[a] san[a]tat[e] Intru vecT, amin.
f Alta, veT $ti Marla Ta: pentru o cinstit[a] carte a Marl
Tal[e], ci ne-aT trimis Mariia Ta, de ce ne-ai scris, am inteles.
Pentru o galcIav[a] ci s'au ftcut aicT la Rucar, cu jupan[ul]
Galan-, aceale ci le-al graft dumnealuT, le.al grait far treaba. :
nu santu acealea cate a spus dumnealuT. Tar, de galcIav[1],
au facut, c'ati fost slobozit in aparat (?); $1 acel om au fostu
jitar, si ail fost $1, sa ertf Marla Ta, $1 beat ; ci al Pacut
galcIav[a], si el ail fost singuru, si callus vr'o To oamen[T].
Dar, cum aril fi put[ut] bat[e] el sangur pe To oameni ? Si
veT stir Marla Ta ca 1-al fostu batut $i pe acesta om, de
zace din bataia aceia, $i 1-au legat. ApoT, dupre aceaia, 1-am
pus $1 noT in butucT, si 1-am batut cu 30o de toiage, ca all
n'am avut ce-I luoa, ca iaste om sarac, $1 iaste $1 acum la
inchisoare. Ci, pohtindu Marla [Ta] tot pentru aciasta, ca
ca s[a] lu trimit la Marla Sa Vod[A], noT sa-1 trimitem ; dar
numaT pentru atata sä suparam pre Marla Sa ? ! Tar, de poh
testi Marla Ta ca s[a] sa fac[a] $1 sä sa scorneasca $i lake
galcevi, pecum veT pohti Mariia Ta vom fac[e]. AcIasta, $i
mila luT Dumnezel sa to pazeasca pre Marla Ta in vead.
Amin.
Av[gus]t 3 dn., It 7217 [1799].
Al Marl Tale] plecat $i slug[a] in toal [a] vream[e], de
porunca Marl Tal[e]: Jane vam[e]lul ot Dragoslavel[e].
[V° :] t intru cinstit[a] $1 fericit[a] mana Marl Sal[e] jude-
tuluf ot grad Brasov, cu cinste $i cu fericit[a] san[a]tate sa
s[a] dia.
[Pecete mica, neagra, pe care pare scris : cIane11,]

to afacerea unuT Patru BuburuzeaT sail Buburuzea cu Petru

Moldoveanul $1 in alta se intimpina acum vamesiT PrahoveT, de la

' No 700.
 LEGATUR1 CU DREG/11'0111f DE HOTARE 211

Cimpina. Aceasta vama, ca si cea de la Timis, sint noun,

Ele se ridica abia in veacul al XVIII-lea, cind decade vama
celor doua schele muscelene. Pe la 1650-60, si chiar supt
Brincoveanu, Cimpina era numaT un sat, fiind toti41 reedinta
until ispravnic, pe cind la 1788 ea e pomenita ca o localitate
insemnata 1.
Cu privire la procesul pomenit, Archive le brwvene dau
intaia aceasta intrebare, cu raspunsul eT (1709 ?) :

16.

t De la Zota Cojocaru, de la Filipestl, sä-1 intrebat ce

ban[i] au fostu dator Patru BuburuzeaT, pe ce vreame au
platit banil si cand s'ail platit, sä s[1] adevereaze pre ales,
pe ce ail fost luat acel ban[i], pe unt, au pe branza, au
ban [1] gata i s'au dat.
IV° :] tPlatitaa Patru Buburuzea Zotei unt oc[a] 26, iasta.
toamna 2.
Urmeaza scrisorT ale Vamesilor CimpineT :

17.

XC. liSCKSOCE [= Hristos a inviat].

f Cinstitulul si de neam bun. alesuluT intre vredniciT, si insus
destoinic, si de aproap[e] vecin, cps, ,ioni Aospo nimaTim [= si
Inca si bun prieten] Mani Tal [e] doam [ne] judet din Brasov, biru-
itoriul a toat[a] oblastiia cetatiT, san[a]tate si tot binel[e] de la
Dumnezeu pohtim Mani Tal[e] ca sa-t daruiasca, inpreun[a], cu
tot aT Mara Tal[e]. Vrand Mania Ta a stirea si de a noastra
san[a]tate, din mila luT Dumnezeu ne afiam san[a]tos. Pricina
acestif scrisori catra Mania Ta nu iaste da alt[a], far numai
pentru Marcea, care iast[e] dator lul Iovan Sarbul de aicT
de la noT. tiT Mania Ta ca I -am pus la prinsoare, de
atata vream[e], si ne-aaT scris Mania Ta ca OA slobozim din

I Doc. Cantacuzinilor, pp. 14-5, 311, 313.

2 N° 7o6.
212 AFACERT DE HOTARE

prinsoar[e]. De care stif Marna Ta, ca am scris Marii Tale $1

mai innainte, ca sa-1 slobozest[T] Marna Ta, iar acum am inteles
ca iast[e] tot inchis. Ci acum dar sa-lsloboz[e]st[1] Mariia Ta,
$i to poftim pre Marna Ta sa nu mai alba alti datornici
treab[A] cu dinsul, pan sa va plat' de noT, $i, cat ban[T] va
avea, sa ni-T trimeat[A], $1, cat banf va mai castiga, tot sa ni-I
trimeaat[a] pre randu, ca acest[i] banT nu sant a! luT Ivan, ci
sant aT no$tri. Si nest[e] banT ce au zis ca sant acum gata,
sa ni-I trimeaat[a]. Si noT Inca santem gata a sluji Marii Tal[e]
din ce ne-I ye! pohti $i ne va hi prin putinta. De aclaste
pohtim pe Mariia Ta ; $i mila lu! Dumnezau sa fie cu Mariia
Ta; amin. Mai 17 d., vl. 7206 [1698] '.
Al Marii. Tal[e] de aproape vecin, $i de bine voitorl :
Theo[dor] Log[ofat]. Az [. ea] Mihail[a]
Log[ofa]tul, vamasiT of Canpina.
[V° :] t intru cinstita mana Marii. Sale judetului din Bra-
sov, cu cinste $1 cu multa sanNtate sa s[a] dea.
Anno 98, die 25 Maj, Schreyben des Vamos auss Kempina
wegen des nitro Martsche.
[Pecete bruna. cu doua semne $i initialele M. g'.]

i8.

f Cinstitului bunului nostru priiatin $i de aproap[e] vecin,

in toat[a] vream[ea] de bin[e] voitor, Mania Sa marele-judet
al cinstite! cetati Brasovului.
SanNtate $i tot binel[e] pohtim Marii Tal[e] de l[a] Domnul
H[risto]s ca sa-t daruiasca mult[a] fericit[a] san[a]tate, din preun[a]
cu to cinstita sfeatnicii MAI Tal[e]. Alta, facem stir[e] Marii
Tal[e] pentru Petria Moldoveanul $i pentru Patru Buburuzea,
precum aT scris Maria Ta mai nainte la no!, $1 acum mai pe
urma af scris dumneata la vat[a]ful Draghici ca sa -! judece.
Si, mergand el saracu la judecat[1], la vataful Draghici, ei au
sarit $i 1-au ucis, $1 n'ail vrut sa-1 lase sa ?titre la judecat[1].
Apo! el saracu ail mersii la Marna Sa Vod[a], la Divan, $i
I NO 673.
 LEGATURf CU DREGATOLil DE HOTARE 213

ail luat carte de soroc, de i -au sorocit sa miarga la Divan,

i, mergand la Divan, ef au scos o carte a Marii TaI[e] cum
ca i-al judecat Manila Ta acif la Brasov, gi au rgmas Pgtru
Buburuzea pe Patria Moldoveanul innaintea Main Tal[e]. De
vreame ce ramase Pgtru Buburuzea pe Petrea Moldoveanul,
cacl nu scrises Manila Ta iar la not pe cat aT scris si maf
nainte ? CI of scris Manila Ta la Manila Sa Vod[a] cum cg
i-ai judecat Manila Ta, si au rgmas pe Petrea Moldoveanul,
Si a! scris Manila Ta cum ca au jurat un neamis cu 12
oamenT. Iar n'af scris Manila Ta cum c'aii fost cheil[e] la ef,
pe cum scrilaf mar nainte la noi, ca sa le facem dereptate,
ca sa nu maT super[e] pe Manila Ta si pe nor. Iar Manila
Ta of scris si altel[e] multe car[e] nu s'ar fi cazut, ca n'am
socotit sa ne fie veciriata(ta)tia pan inteatata. i pohtim pe
Manila Ta sa serif Manila Ta o carte la Manila Sa Vod[a],
cum of scris mai intaf la noi, cum ca au fost cheile in mama
Tor pan au pent ban[i], i, dup[a] ce all perit ban[i], i-ail dat
saraculul acestuia cheil[e]. i pohtim pe Maeda Ta sa chem[f]
pe ace! do! oamenf car[e] sant de of dumneavoastrg, care au
fost de straj[g] intr'acia noapte, unde li-au fost cgmara, sa
mrgturisiascg cum au marturisit innaintea vreame. i sa serif
Manila Ta o carte la Mania Sa Vod[a], cat iaste adevarul. i,
de cartia aciasta car[e] ail scos ei de la MSriia Ta la Divan,
iaste in stiria Marii TaI[e], au nu iaste, cu cage] au ramas
pe sgracul acest[a] , pohtim pe Mania Ta, de nu va fi cu
tir[ea] Marii Tal[e], gi pentru aciasta sa serif Marii Sal[e]
luT Vod[a], el iaste cu pleat sa ramge sgrac sgracul acesta.
De aciasta pohtim pre Mania Ta, ca pre un bun priiatin
$i vecin de aproape. i, cu atata samar$ind, mila luT D[umne]zeu
sa fie cu Manila Ta. Iul[ie] 26 dni, It. 7216 [1708].
t A Marii Tal[e] de bin[e] voitor ; vameOT of Campina
FE.thpitc 6itrimc.

[V° :] CinstituluT, bunulul nostru priiatin, in toat[g] vreamia

de bin[e] bun voitor, Manila Sa marel[e] judetti al cinstitei
cetat Bra4ovuluT, Marii Sal[e] cu multg fericit[g] san[g]tate
sa sa dea.
214 AFACERI DE HOTARS

[Pecete neagra, rupta '.]

[Pentru acelasi lucru, marturii grecestI de vamesi, la 25
Ianuar 1709 ; no 699.]

19.

Cinstitulul si at nostru de aproape vecin, in toat[a] vreamia

de bin[e] voitor, Marl Sal[e] marele-judet al cinstitet cetat
Brasovulut.
San[a]tate si tot binel[e] pohtim Marl Tal[e] de la Domnul
H[risto]s ca sa-t daruiasca Marl Tal[e] multa si fericit[a]
san[a]tate, dinpreuna cu cinstit sfeatnicit Marl Tal[e].
Alta, cinstit[I] cartia Marl Tal[e] ne -au venit dinpreun[a]
cu omul Marii Tal[e], si, pentru ce ne-at scris Manila Ta,
am inteles. Pentru Patru Moldoveanul si pentru Patru
Buburuzea, cum cam scris Marl Tal[e] si mat in trecu-
tel[e] zil[e]. Pentru mosiil[e] car[e] au zis Patru Buburuzea
ca li -au zalojit aid la Canpina, la Barbul, am chemat
pe Barbul innaintia omulut Marl Tal[e], $i ni-au aratat un
zapis, car[e] it vet vedea $i Marla Ta, ca-1 trimitem pe omul
Marl Tal[e] ; si not, necrezand zapisul lul, i-am zis O. jure
precum i -au dat Barbul lut Patru Buburuzea t' 27 ; si n'au
vrut sä jur[e]. Si pentru Ploestiani care] au zis ca i -au dat
ban[i], sä l[e] targuiasca, not i-am intrebat, $i au zis acet
oamen[i] ca nu i-au dat ; numai marfa ce au adus, a cum-
parat cu ban [T] gata de la el. Si pentru Stroe, sotiia lut,
amit intrebat : Intl!, are zapis, si au zis ca n'ar[e], $i acum
au scos un zapis innaintia noastra, care am vazut ca nu Taste
derept. Si precum s'au jeluit Patru Buburuzea ca 1-am prada
cu t' 10, i-am luat, si marfa Inca iasta oprit[a] de not, si,
indereptandu-s[a], 4 va luoa marfa. Si zapisul sa ni-1 trimit
Marla Ta Jar indaraptil, si raspunsii, cum sa va aseza acest
lucru. Aciasta, $1 mila Jut D[umne]zeti sa fie cu Marla Ta.
Fev[ruarie] 15 dni, 11 7217 [1709].
De .bin[e] bun voitor:
lloXuzrAvtoc 6ilis6qc sic Klp.itiva..

No 696.
 LEGATURI On DREGATORII DE ROTARE 215

[V° :] Cinstitului $i al nostru de aproap[e] vecin, in toat[a]

vreamea de bin[e] bun voitor, Mariia Sa mar[e]le-judet al
cinstiteT cetat Brasovului, cu mult[a $i fericit[a] san[a]tate
sA sa deal.
[Pecetea neagra, obisnuita.]
20.

f Cinstitulut $1 al nostru de aproape vecin, in toat[a]

vreamia de bin[e] bun voitoriti, Mariia Sa marel[e]-judetu al
cinstitet cent Brasovulur.
Sanatate $i tot binele pohtim Marii Tal[e] de la Domnul
I-1[risto]s ca sg-t daruiasca Marii Tal[e] =Ng] fericita san[a]-
tate dinpreun[a] cu tot! cinstiti sfeatnicii Marii Tal[e]. Alta,
facem tire Marii Tale ca, viind o cartia a Mgrii Tal[e] la
vAtaful Draghici, inpreun[a] cu PAtru Buburuzea $i cu PAtru
Moldoveanul 2,i-am chemat, fiiind judecata innainte la noi,
sA -! dea PAtru oamenl sa jure, $1 n'ati vrut O. vie, $i au sarit
si au bAtut pe PAtru Moldoveanul, $i de atunce au fugit, $i
amti aflat cA au venit 4cii. Si nu stimu, asia Taste, $i i-al fa-
cut Manila Ta o carte, $i au venit de au trecut la Bucurest[i].
$i oamen[i] care vor sa, jure, sant slugi dumnealut vAtafului,
$i, fiiind oameni dumnealul, nu va sa-r lase sA jur e], ca sA
s[A] inderepteze acest lucru. 51, viind acil, Tar Manila Ta sA -I
put la inchisoar[e], ca pre umbletele tut sA cunoaste ca nu
e om derept. Aciasta, si mila lul D[umne]zeti si# fie cu MAriia
Ta. Aprrilie:1 5 dni, 7217 [1709].
De bin[e] bun voitor : vamesii de la CAmpina,
11 oX-impovtoc, Fe6pit0c.
[V° :] Cinstitulul $i al nostru de aproape vecin, in toat[I]
vreamia de bin[e] bun voitor, Mariia Sa marele.judet al
cinstitel cetat Brasovului, Marii Salk] cu bun[a] fericit[a]
sAn[A]tate sA s[A] dea.
[Pecete brunA cu legenda : n. n. W.]
I N° 706.
2 De cart a maT fast vorba, In § Ills
a No 702. 0 scrisoare de la Costea 5i Gheorghe, vamesT de Cimptna
(1745), se dd la sfirsitul ultimuluT § din cap. IV. Dula scrisori de la Va-
mesul Panatoti (1760), mai departe, pp. 222-3,
216 AFACElli DE HOTARE

Citeva scrisorf vin de la noiT ispravnicT de Prahova (dre-

gatoria ispravnicilor de judet era de curind infiintata de
Constantin Mavrocordat reformatorul) :

21.
Prea-cinstite si de bun neam $i al nostru bun prietin si
vecin de aproape, dumnealuT vel judetu, cu san[a]tate ma
inchin dumitale.
-I- Prieteneasca scrisoare catre dumneata de alt n'avusem
far de cat, filndu luminata porunca Mani Sale lul Vod[a] ca
sä sä opreasca oile lu! Stoian Hula $i oile luT Patru Blegul
aloe in Cara, dui:4 jalba ce au dat fratele lul Stoian Hui,
anum[e] Tar Stoian, cum ca s'ar fi napastuit la imparteaala
lor, $i Inca un frate al lor, anum[e] Radul, lade litchis acii
de atata vreme. Pentru care tin porunceste Manila Sa Vod[a]
ca sa scriu dumitale, sä las dum[neata] pe acel Radul, fratele
luT Stoian mortul, inpreun[a] si cu fameia mortulul, anum[e]
Sora, O. vie la hotariti, ca $1 eti am poruncg de la Marila
Sa Vod[a], ca sa via insumb ea la hotariti, $i acolo sa sa
inparteasca toate bucatele lor. Ce dar si dum[neata] de acii
veb trimit[e] un judecatoriti al Sfatulul, $i ne vom aduna cu
totib la mangstirea Sinaia, si acolo dupa dreptate 11 vom
inparti dupg. cum tin porunceste si Mgriia Sa Vod[a]. Iar,
neslobozindu dum[neata] pe Radul, fratele mortulul, nici viind
Sora, fameia lul Stoian mortul, la judecata, sa stib dum[neata]
ca am poruncg de la Mania Sa Vod[a] sa oprescu $1 oile
mortulul, cum s'au $i oprit, denpreun[a] s[i] cu oile ha Patru
Blegul. Si, pang nu sa va slobozi acel Radul, fratele mortulul,
sa vie sa sa inparteasca in hotar, dupg cum Taste porunca,
nicb de cum acele of de aid nu sa vor slobozi. Ci pohtim
pe du[mneata], pentru acestea toate sa avem raspunsul. Aclasta,
si fib dumneata sAn[g]tos. Mai 3o dni, 7255 [1747].
Al dumitale bun prietin $i vecin de aproape,
Bata spe (sic) slujbg :
Toma Guliana, biv Vel Stol[ni]c, isprav[nic] Prao[veb].
[V°:] Prea-cinstitului $i de bun neam at nostru bun prietin
 LEGATUR1 CU DREGATOEI1 DE HOTARE 217

si vecin de aproape, domnulut dumnealut Samoa lierbet,

domnu de Guberniia $i vel judet a cinstitet cetAtI a Bra-
sov[u]lut si a toata Tara BArset, cu fericitA sAn[A]tate sl sA
dea, la Brasov.
[Pecete neagra, cu inscriptia : iThom[a] Gu[liano], I.].
Un Vasile scria astfel la 1658 (v. p. 2oi, n° 6) :
22.
j- La al nostru cinstit si prea-iubit jupan Mihaia, rnarele-ju-
det dintru cinstita cetate a BrasouluT. Alta, fac stire dum-
nital[e] pentru randul cestft om anome FAtula, cA s'aa fostu
gasit un cal de furat acif la Brasov ; dect calul s'aa oprit
pre sama dumnital[e] acil la Brasov. Dect iat[1] a vine atff
la dumneata cu marturille, si au mArturisit si innaintea nostrA
cum ca iaste calul al testa om. Dect dumneata est[T] destul
inte[le]ptu, de ver socoti dumneata sl nu-I piar[A] bucatele,
cA va fi pAcat. AciastA putin[A] scrisoare sl afle pre dum-
niata cu sAn[A]tate si intru bun[A] pac[e] WT KeTt [= de la
Hristos], amin. Mat 26 dni, P 7166 [1658].
Al dumital[e] fector mat mica : Vasilii Cap[i]t[anul].
Alta, cinstit judet, pentru randul ghiulusuluts, sA.mf faci
dumneata ustenial[a] cu o scrisoare a dumnitale, sA stim si
not cum s'aa asezat lucrul ; iar scrisdarea ce vet trimite dum-
neata, void sA o trimitu si, la Mania Sa Vod[A].
[V°;] f SA s[A] dea la al nostru cinstit si prea-iubit jupan
Mihat, marele-judet dintru cinstita cetate a Brasoulut.
[Pecetea de mai sus B.]
De la alt Vasile e urmatoarea:
23.
Prea-cinstitului si luminatuluf lustrisum, ecselentisumulul
ghenArar al Brasovuluf, al Taril BArsit $1 Aromsecul si al
Cruculut, cu multa plecAciune ma inchin MArii Tale.
I N° 729.
1 Adunare.
i NO 645.
218 AFACERI DE HOTARE

Prea-cinstitd cartea a Marii Tale cu plecAcTune am luat,

si, toate ate im scril Maria Ta, am lute les. La care. auzind
o faptd ca acTasta, m'am mirat, cum ad indrdznit acel bias-
tamat de au facutd, neavand not nicT -o stire. Pentru care
lucru, numal de cat am trimis de bail adus pA acel bldstA-
math de posAdari, intat 1-am judecat, intrabandu-1, cu a cuT
stire au fAcut acrasta blastiimAtie de ad indrAznita sd calce
hotariul si sa traga cai oamenilorii straint: de ad avut da-
torie, de ce nu ne -au spus noao, si noT am fi scris Mdrii
Tale, si s'ar fi scos datoriia. El ad tagaduit ca nict da cum
n'ad cAlcatd hotarul, ci pa hotarT ad fostu venitd acel da-
tordnic al lui la lemne. Dara eu nu i-am dat credincl nice
de cum, ci 1am pedepsitil cu batae, vrdnd sA-1 trimit $1 la
Marna Sa Vod[d]. Numai am socotitd ca sa va premejdui
poate si cu moarte, de card. Manila Sa; ci 1-am pus la tern-
nita Inchis, pAnd va lud eracTune de la Manila. Ta. Iar cai
iata ca sa trimise, sa -I dea in imam vamesulut de la Timis. Numai
ma rog acum, sd dal Mariia Ta poruncd la vames de Timis,
sa i sd sec:G><a bani, ca iaste datorie bund, nu altd. pricing
Pentru care ma rog si eu Mdrii Tale sa ramae, sd nu to
mat turburi Mariia Ta pentru o fapta ca acIasta, de va fi
facut acel bldstdmat ; ca el foarte tare sd jura ca nu e vino-
vatii, macard ca $1 dumnealord vamesit de aid Lad lipsitu
AcTasta, si fii Mariia Ta satiates. Oc[tomvrieJ 23, 1759.
Al MAiii Tale plecatti si gata spre poruncd ca un vecinu:
Vasile Cap[i]t[anul], isprav[nic]
plaiulut Prah[ovel].
[Copie a scrisorii care generalul baron de Stentschl.]
Un Capitan de hotar, de la Rucdr sad de la ampina,
trebuie sd fie $1 scriitorul ravasuluT ce urmeazd:
24.
t Adec[d] eu Mustate Cdpitanul facut-am zapisul med a
mana dumisale jupanului Mihdlache, pentru vitele carel[e] led
fostu negutatu dumnelut jupdnul Mihdlache cu catanile, iar
I No 734
 Hop! 219

di m'am sculatu, $i m'amu dus, $i le-am luat, $i le'm van-

dutu, unile la Comanda$, altele pe aiure, $i en amu ramasu
cu tocmiala driapta, pe vite 163, $i m'am rugatu dumisale
jup[a]nului Mihalache, $i m'aii lasatu pe aciasta tocmal[a]
drepta ca sa-T platescu talerf $asa sate $i 6o, pecum ne'm
invoito. Iar en O. aibu a plata dumrilsale pecumu m'amu
apucatu. Iara, neplatindu pecum m'amu apucatu, sa fie vol-
nicu cu acestu zapis sa ma apuce sa platescu far de voe
me, ramaindu dator dreptu a-i plAti. Si amu pus zio, de as-
tazi in 15 zile, $i, cine a veni cu zapisul, sa-i a[i]bu a plati. Si
pentru credint[a] amu isctlit, ca sa sa crez[a]. Si femee me
va ramane credinta la dumnelui. Ghenare I I, let 7225 [1717].
Eu Gavril Mustati Cap[itan], platnic.
1Pecete rosa.]
Ghiorghie Sinapu Cap[itan], martur.
Eu Ion[i]te Cap[i]t[an], amu scris zapisul.
Ea Radul Caciulla], martur.
[V0:] t Dinteacesti ban[I] ce scrii in zapis, insa tl $as[e]
sure $i saTzlcif, care-s dator jupanului Mihalache intr'acestu
zapis, s'ait socotit asupra lui Jintis Comandat altif ban[i], iar
tl 212 pi au ramas asupra me, lui Mustat[a] Cap[itan], ca sa-i
dau jupanuluf Mihalache, ptra in 2 saptaman[f], fara nici-o gal-
ceav[a]. Si cine ar ciare banif cu zapisul meii, sa fie volni[c]
sa is banif. Si, pentru credinta, am iscalit, ca sa criaz[a] ; $i
me'm. pus si peciatea. Fev[ruarie] 5 dni, 7226 [1718].
Mustat[a] Cap[itan], platnic.
[Aceia$T pecete 1.]
Neculae Rant[e] Cap[itan], martur.
Andrei Rat Cap[itan], mar[tur].
Mihalcia Masis mart[ur].
Tusi Marton mart[ur].
Imici Iancati mart[ur].
V. Hotit.

Hotarul era trecut foarte adese off, nu numai de eel ce

nu voiad sa plateasca vama sau de pribegi ce se stra-
3 No 708.
220 A FACER! DE DOTARD

mutaa unde era viata mai uparg, ci $1 de hotl. cOamenii

rAip se glsiail risipiti prin satele de granitg in numAr foarte
mare. ET pindiaa pe negustorul rad pgzit, pe cAlAtorul singu-
ratec, dar fapta for talhAreascA statea mai ales intr'aceia cu
rapiall vitele, oile, calf. Nu eraa uciga$T, nici haiduci in stil
mare, ci hoti de cal $1 de cbucateh. De aceia el puteau fi
privitl, altfel, de consgtenii lor, ca oamenl de isprava. Rare
orl se incerca vre-o fapta mai indrAzneatA. Pe cind hotif din
Tinutul Bistrii.ei ardelene cutezat sl cheme asupra for minia
Jul Dumnezeil prin pradaciunea de biserici $1 manastiri bo-
gate, dincoace, de spre laturea Bra$ovului, nu se pomeneste
nici-odata de a$a ceva. MAngstirea Sinaii, drept in munte,
foarte departe de once asezare omeneascg, n'a fost nici-odatg
despoiatA de vre ceata prgdalnica. Dar vedem cA hotir se
incumetaa sA jgfuiascg. vama, unde eraa totdeauna bani
strine.
AdApostul facatorilor de rele nu era in satele din partea
noastra, unde mAsurile de pedeapsa spinzurgtoarea Pgra
vorbg multi{, pentru ()rice furtisag, cind nu ierta cel cu pa-
guba eraa mult mai stra$nice $1 mai rapezT. El se oplo$1aa
prin satele romAneST din Birsa Bra$ovenilor. Clef trebuie sA
recunoa$tem ci, fAcatorii de rele erail mai mult Romini, pe
cari-I indemna spre asemenea fapte, $1 sgrAcia, $1 lipsa de lu-
ming a mintii, $1 lasarea in vole din partea tuturora, $i vechea
vitejie, care nu-$T mai putea gasi nici -o intrebuintare '. .
0 afacere de hotie care se mintuie cu prinderea vinova-
tului e bine cunoscutit printr'un sir de scrisorl din anil 1760
$i 1761, care urmeazg aicT. La o alta se raportg o scrisoare
din aceia$T epocit, datatg 1766.

I.
t La al nostru cinstit $1 prea -iubit $1 mai de aproape vecin,
dumnelul jupitnul Gulmi Mihal, velichii judet din cetatea Bra
$ovol, pohtim de la m[ijlostivol Dumnezea vliat[a] $1 bun[A]

1 Cf. gi Herrmann, Das alts and neue Kronstadt, II, p. 163 §i urm., 319
0 urm.
 Rout 221

sAn[a]tat[e] si tot kinel[e] sa-t daroiasca dumnetal[e], denpre-

un[a] cu toat[6] cinstit[A] cas[a] dumnetal[e]. De alta, facem
in stire dumnital[e] pentru cesto Spat[a]rel anom[e] Oancea
of Ruck-, carile iaste slug[a] Marii Sale Domno nostru, cum
are nevot pentru neste cal ce au fosta furat Voicu din To-
hant, at unit slue at Postealniculul celul Mare. Deci el 1-a
prinsu hotul, si 1 -au dat in mama dumnetal[e], sa.-1 tit la in-
chisuarea, pan vor veni pag[u]basif, O. li-1 dat do[m]neta in
mans, cum iaste leagea. Dumneta nu 1 -al tinut la inchisuarea,
ci 1-al sloboz[i]t. De care lucru, sa cant dumneta sa-1 prinzt,
sa le dal hotul in mana; ca, de nu-1 vet prinde dumneta, sa
stir dumneta, ca not vom opri nest[e] bucate den taxa dum-
nevoastra in tiara noastra, pentru acesto hot. Ce sa alba jude-
cat[a] cu acel hot, ca dumneta stiff ca not, dec' avet oa-
menil dumnevoastra in tar[a] la not, not le facem jude-
cat[a]. Aciasta facem stire dumnevoastra. SI fit dumneta
san[A]tos tvy xce [= de la Hristos], amin ; pis Ghen[arie] 6
dni, vlt 7161 [1653].
t At dumnetal[e] bun[i] priiatin[I] si vecin[T] de aproape,
si pohtitor[l] de tot binel[e] dumnetal[e]: Preda Vel Vornic
i Diicul Vel Spat[ar].
[V° :] La al nostru bun [pr]iatin si vecini de aproape, ju-
panul Gulmi WT tICHAIr rpam 6pallIOKCKAP ATE C [= din cinstita
cetate a Brasovului sa sa dea.
[Doui£ pecett brune 1.]
2.
Cinstite si al mien mat mare dum[nealul] Vel Post[elnic],
cu multa plee[a]ciune ma inchin dumitale.
t Cu cazuta scrisoare instiintam pe dum[neata] ca trimisel
foae de jafurile ce au facut hotit ce au fost aid in plat,
dup[a] cum mi-al scris dum[nea]t[a]. De aceasta fa-mi stire
dum[neata], si sa fit dum[neta] san[a]tos.
Iul[ie] 8 dni, 1760.
Al dumi[tal]e mat mic:
Barbu Sard[ar]t.
1 No 628. Cf. gi pp. 208-9, 0 14.
 222 AFACERI DE HOTARE

[IN t CinstituluT $i al mien maT mare, dum[nealui] Vel

Post[elnic], cu cinste s[i] cu plec[a]ciune sa sa dea. Pentru
pricina hotilor.
An den Porkulab Kaczendorffer.
[Pecetea neagra, $i cea ro$1, a pircalabilor Branulul'.]

3
Cinstitilor $i aT no$tri bun[I] prieten[1] $i de aproap[e] ye-
cin[T]. Marii lor Voastre, Manila Ta doamne drector $i Manila
Ta, doamne Tocae, cu frateasca. drag[os]te $i cu mult[a] sa-
n[a]tate ne inchinam Mariilor [Voastre].
t Facem $tire Marii lor Voastre, ca scrisoarea ce mi-ati
trimes cu Simion Aldulea, pargarlii, de grabu am fostu tri-
meso la dum[nea]lui ispravnecu, s[i] dum[nea]lur, in cea ce
au vazut-o, numai de cat au trimes oamen[I] cu ajutorT la
hotaru, ca sg fie cu bung paza. Dar s[i] Marii lor Voastre vet
da porunca plAia$ilor Marii lor Voastre, ca O. fie cu bung
paza. Macaru c v'am maT in$tiintat pa Mar lia Voastra pentru
Ivan Albu$oiii, ca sa1 prinza, ca not aicea am simtit ca ar fi
vorba sa mearga la ceiialaltT. Ca, de nu se vor prinde acestu
omu, pa urma maT mare stricaciune va fi, precum putet Cu.
noaste s[i] Mariilor Voastre, cg asa va fi. AcTasta, $[1] mila
lul Dumnezeil sa fie cu Mariilor Voastre.
Iun[ie] 21 dni, 1760.
Al Mariilor Voastre bun prIetin $i de aproap[e] vecin :
flavor( tthrtic
PiELP371c].

[V° :] Cinstit[i]lor 41] a! nostri bun[i] prieten[1] §[1] de

aproap[e] vecin[i], Marii Sale dum[nea]luT drectoru $[i] Marii

I No 69o.
 tioTit 223

Sale domnulul vame$ Tocae, cu mult[a] s[i] fericit[1] sana-

natate sa O. dea, la Bran.
[Pecete neagra, ruptal.]

4.
t Cinstitilor s'ai nostri buni priiatini $i de aprooape ve-
cini, dereptul contromat2 i dum. vame$ Tocaia, cu dragoste
$i cu multi, san[g]tate ne inchinam dumneavoastre.
0 prieteneasca carte ce ne-at trimis dumneavoastra cu
Simion, ne -au venit, $i ceale ce suit' dumneavoastra, am vazut,
$i numal de cat in ciasul acel am trimis-o la dumnealui is-
pravnicul, $1, ce rilspunsu ne va veni, intr'acel cias vom tri-
mite la dumneavoastra. Dar numai iata ca va in$tiintam pe
dunineavostra ca bin[e] ar fi pentru Joan Albu so[ia sa] silit
dumnealorvoastre sa-1 prindet $i sa-1 puneti la mare inchi-
sooare, ca s[d] nu scape, ca., scApAnd, sa nu mearga la talhari
clialalti $i va face pe urma mai multe raotati, ca noT a$a
am simtit de aid. Ci dumnealorvostre silit ca s[d] prinza, ca,
deaca O. va prinde, bin[e] va fi. Alt ne rugam dumnealor-
vostre, pentru talharii $i pentru dal' de ce at trimisu la
Brasov, in ce chip va curge judecata tor, ne rugam dumnealor-
vostre sa ne instiintat, ca s[a] stim pentru paguba nostra,
a vamii, cine o O. inplineasca. Aciast[a], $1 mila lui Dumne-
zau sä fi apururea cu dumnealorvostre, de ajutoria. AT
dumneavoastrA de bin[e] voitori $i de aprope vecini. Julie
20 d., It. 7268 [I760].
11am-ruin-lc
P[4] 142°714
[V° :] t Cinstitilor $i aT nostri de bine voitori $i de aprope
vecini, dumnealui dumnulul dreptului contromat i dumnea-
Ini dumnealui vam[e]$d Tocae, cu dragoste $i cu mult[a]
fericita sanatate sa sa dea.
[Pecete neagra, cu semne.] La Brasov $.

I NO 736.
1 Directorul cotumatel (Contumaz = caranthal).
a Bibl. Ac. Rom. documente; Sturdza, In An. Ac. Rom., VIII, pp. 257-8.
224 AFACERi DR HOTARR

5.

Prea-cinstite Si intru vrednicie ales, Marie Tale, doamne

judet, cu plec[adciun[e] sarutam cinstit[a] derepta Marie! Tale,
$i poftim de la prea-puternicul Dum[ne]zeti ca s[a] tie pe
Maria Ta intru multi $i fericitl aril* cu s[a]nAtate, dinpreun [a]
cu toat[a] cinstit[a] fameliia Marie! Tale.
Cu aciast[a] plecat[a] scrisoare ne rugam $1 facem Maril
Ta[le] instiintare pentru toti care au auzit ca s'aii prinsii,
cd acum sant 2 sapt[a]mani de ail venit 9 hot la noT acas[a],
in Breaza, in vale, $i ne -au jefuit de ne-au lot tot ce am avut,
dup[a] cum vom areta tot anume ; $i ne rugam mile! $i bu-
n[a]tati! Marie! Tale ca s[A] intrebe ace$ti ho[ti], unde au pus
acestea ce s'ai lot $i am ramas goli, el ne -au lot tot.
4 if. 1 pareche filer!.
2 cama$1. 1 harsie neagrA.
7 marami ce si . da. la nunta. 6i mAtase.
1 basma picat[a] in tipar. Acestea sant ale lu! Ion ce
5 $tergare. s'ati lot, anume :
i marama de bail. I bran de purtat.
i panzetura de masi£ in 2 $tergare.
ochiuri. 1 marama albs cusut[A].
3 fete de perine. 1 caciul[a] neagra.
3 cingatori de matase. 1 curea tintat[$].
1 cingatoare de purtat. 4 lei.
2 bogasie. Aceste santu pa.guba$.
1 dulama verde. 2 pusci, $i una fArmat[A].
2 zabranice. 2 cantare de cele marl le-ail
4 inele de argint. stricat $i le -au lot.
1 tipsie de arama. I sApun.
i teaca galbin[a]. 19 lei turcesti.
2 p' oc[a] ciara. 1 pareche forfeci.
2 torture. 1 piele de vac[1] tabacit[a].
2 curele %intuit[e]. i piele de ursti.
2 parech[i] ciorecr. 1 frail turcescu.

i caciul[a] neagra. 2 sac!: unu au fost cu malai.

1 hlqie (?) neagrA. 2 cretite.
 Nola 225

pareche cercel de cel mar[i], i garbaci cu 2 sfrcur[i].

de argint poleit. I pareche cizme galbeni.
p' oc[a] bumbac torsu. 4 cot de plaza de fuior.
noT viind aid la Bran, am durmit Jo! sara la casarie, in
Ialomit[a], si ne -au [spus] baciu de la casarie ce mercuri sara
a venit 3 hot, de au lot 15 casticavale.
Eu Buchig (!) Balea. Eu Ion Burtu$.
Iul. 23 dni, 1760, in Bran.
[V° :] Prea-cinstituluT $i intru vrednicia alesulu!, Marie! Tale
d[omnu]l d[omnu]l judet al cinstitulul maghistrat $1 al toat[a]
Tara Barsil cu plec[a]ciun[e] $i cu fericit[a] san[a]tatesa sa. in-
chi[cia] 1.
6.
Cinstit $i nostru prietin $i vecin de aproape, dum nealul]
Mihal parc[alab] al Bran[uluT], cu mult[a] sari [a]tate ma inchin
dum[ital]i.
tPriiteneasca scrisoare dum[ital]i am luat, in care serif
dum[neata] ca-t scrie domniT maistratulul dan Br[a]$ov, ca se
trimitu eu scrisoare incredintata pentru pricinile $i pagubile
ce au facut ace! Wharf. VeT $tiT dum[neata] ca ma! innainte,
Oa. a nu veni aciasta scrisoare a dumitale, am luat s[i] alta
scrisoare a dum[ital]i, in care scriial ca sa scriU, tot pentru
aciasta pricina, cinstitulul maistrat, dare, nefiind aid, nu
am Post scris, iara. acum iata ca scriseiti $i trimiseiu. $[i] pe
unul dan vame$, cT pagubas, cu foe facuta dupe spusul
paguba$ilor, cu sufletele for facuta ; care foe o veT vedea-o $1
dum[neata], $i vame$[ul] vine la dreaptA jud[e]cata cinstitulul
maistrat, ca sä-s afle dreptate. Aciasta, $i fit dumneta sa-
n [a] tos.
Av[gust] 12 dni, 1760.
Al dum[ital]i bun prietin :
Theodorachi biv Vel Com[i]s.
[V°:] j CinaituluT dumisale MihaT parc[5lab] din cetaatea
BrasovuluT, cu fericitA san[ata]te se s[a] dea.
Matheides. An den Porkulab Michael Matheides.
I No 735

75703. Vol. X. 15
996 AFACERf DE HOTARE

[Pecete neagra, stearsg. Pecete rosa, ungureasca, a pircl-

labulut de Bran'.]

7.
Cin[stit] $[i] at mien mai de aproape vecin $i bun ptietin,
dum[neta] Stefane Comisarule, fericita san[a]tate poftim da.
la Dumnezeti ca sg-ti dgruiasca. Scrisoarea dum[ital]i am
luat, $i cele ce nit sera, am vazut, pentru ca. ail scris Mariia
Sa ghen[e]rarul la prea-innaltatu stapanul mien. Vet sti ca,
fiind s[i] ea la Bucurestr, am fost in casa unde s'ag citit
scrisoare MArii Sale ghinararulut, si prea-innaltatu stapanul
mien mi art dat poronca. ca sa ma ajungu si cu dum-
neavoastrg s[i] O. fac tot fel[ul] de silinta, instiintandu-vg
pentru toate, dup[a] cum 4i] dumneavoastrg sa ma instiintat
de toate. Pentru colacu ce-mt serif a s'ail fagaduit ca sA
s[g] dea celor ce vor prinde hop, asemene am fost dat s[i]
eti porancg, ca, ortcare it va prinde, va lua da la not bun
colacu. Am nadejde a dupa silinta ce vom face, sA vor
prinde, s[i] vom isi din grij[a] unor hott. Actasta, $i fit dum-
[neata] san[a]tos.
Av[gust] 12 dni, 176o.
Al dum[ital]i de bine voitor :
Theodorachi biv Vel Com[I]s, isprav[nic].
[V°:] j- Cinstitulut dumisale tefan Tocae, comisariul ce
este randuit pentru pag[u]ba ce ail facut hoti la vam[a] dom-
neasc[1], cu fericit[A] sg[nata]te sa sa, dea.
[Pecete neagra si cea rosie a Branuluta.]

8.
1. Prea-cinstitilor domni at prea-cinstitulut maestratil. Not
acestI dot oament care sAntem pierzatort dupe judecata care
ne -au exit de la cinstitul maestrat sail dupe porunca cinsti-
tulut Comision de la Sibit saii dupe porunca innaltatel Marii
Terezii, CrAiaset noastre, $i dupe gresealele meals, ea Stan
1 N° 689.
2 NO 740.
 HOTIt 227

Varza daa jalba cinstitilor domni, bani care mi s'aa venit

de la furtiseagul vamiI aI tarAT, mi s'ati venita t[a]l[ern 50.
Ace$tia bani s'ati ingropatu in pamanta, care i-a$ putea da
de fata, daca i-ar pofti cinstitul maestrata, $1 sant ingropat
in padurea Marca$uluY. Ci ma rog sa he mila cinstituluI
maestrata sa ma erte, $i voi plini toata gre$eala $1 paguba,
partea mea, ce am facut eu. Iar, de nu, poftesc su sä intoarca
tot bani care santa muncit de mine, O. sa dea in mainile
muerif meale, sa creasca copii, bani care santa la Tocaia din
Bran, talerI 34. Si poftesc sa sa dea $1 lada, cu haine cu
tota, ce s'ati luoata. Aciasta scriem, $1 cerem ertaciune de
la cinstitul maestrata. Mart 3 dni, 1761 '.
Mid si plecat robI:
Stan Varza i Sandul Cretul.
LV° :] Prea-cinstitului maestrata cu plecaciune sa inchina.

9.
Copie.
Mariia Ta, domne judet al cinstiteI cetat al Bra$[ovului],
cu multa plecaciune ma inchin Marie! Tale.
Cu plecata scrisoare in$tiintez pa Marna Ta pentru o
cistita scrisore a Marie! Tale, ce ai trimis dumnealui isprav-
nicului, au venit, $1 cu plecacIune s'aa lust, $1 cele ce s'aa
scrisa, au vazut dumnealui ispravnicula, $1 am vazuta $1 noi,
$1 era A. scrie dumnealui' ispravnicul Marie Tale, $1, fiindu
de grab[a] sä piece la Bucure$tI, m'aa in$tiintat pa mine sa
scria Marie' Tale. Ci iota, dupa porunca dumnealui ispravni-
cului, lath' ca trimisei paguba$ii acil la vama Timi$uluI, ca sa-$
gaseasca dereptate, $1 Mania Ta, de vor fi cai lor, sa Ii sa
dea cai, iar, de nu vor fi aI lor, sa 11 sa dea cal dupa potriva
cailor lor ; sa sa dea saracilor $1 chieltuiala $1 chiriia cailor
dupa cum or arata ei $1 scrisorea lor. CA iaste pacatti,
Marlia Ta, de ce nu-I spanzuratI pa unii ca ace$tiia ? CA
acum, de daunaz incoce, ni sat furat maI multi de doaozed

I N° 743.
228 AFAcati DE JIMMIE

de cal, i le ducem urma pan la hotarT, i nu putem umbla

dupa et. De aceasta inOintez pa Mania Ta. Oc[tomvriej 28,
1766 i.
Al Marie! Tale plecat :
Stoian vAtav al plaiului Praov[i].

I No 672.
 CAP. III.
Legaturile politice dintreBra§ov §iTara-R omaneasca.
1. Pribegii.

0 cronicA bizantinA, a luT Chalkokondylas, ni spune cA,

in anul cind TurciT patrunsera in Tara-Romaneasca, supt
Mircea-cel-Mare, si o supusera pentru citva timp, boierii
credinciosT Domnului de pang atunci trecurA hotarul mun-
telul $i se adApostira la Brasov, unde-s1 trimeseserA intAiu
sotiile si copiii 1. Aceasta e cea d'intaiti dovadA de pribegie
in aceasta cetate, care a prhnit mar multi invinst din neamul
nostru decit oricare alta din Ardeal.
Mircea insusi a fost un pribeag in cuprinsul ef. CAcT el
isT pierduse Cara, dacI nu nAdejdea de a si-o dobindi in-
dArat, cind eI incheie la Brasov, pentru acest din urml scop,
la 7 Mart 1395, cunoscutul tratat cu imparatul-rege Sigis-
mund 2. El e astfel cel d'intAiii dintre Domnil nostri care a
pregAtit intoarcerea sa biruitoare in acest cinstit loc de sigu-
ranta la ceasul primejdiei.
Plna ceva mai ti rziti nici -un Domn muntean nu vine de
la Unguri, prin aceasta portita a Brasovului sati prin cealaltA,
a SibiiuluT, ci toV de la Bizantini, de la Turd, de la 11/10 ldo-
venf. Vlad Dracul, trimes tot de Sigismund, n'a stat insa, in
timpui de pinda in Ardeal, la Brasov, $i poate nicT la Si-
ghisoara 3, ci mat curind in Fagaras sati in Am las. Acest
(ducat, ardelean al Domnilor munteni era luat de la acei
can se sprijiniail pe ajutorul $i ocrotirea Turcilor, si cu ye-
I P. 79 din ed. Bonn.
2 Zimmermann-WernerMtiller, II, pp. 135-7, n0 1349.
3 Bogdan, ed. a 2a, p. 57, no XXXIV.
23) LEGATURILE POUT= DINTRE BRA§OV §I TARA-ROMANEABCA

niturile luT se Linea pretendentul iubit de Unguri, care si locuia

in vre unul din satele romanestI ale cducatuluT). Aceasta se
vede foarte bine pe vremea luT Tepes, cind Vlad CAlugarul
se oploseste In Am las, iar Dan cel tinar poate in vre-o lo-
calitate fagaraseanA, de unde putea veni lesne la Feldioara,
si la Brasov chiar 1.
Cel d'intain Domnisor e asezat in Brasov prin vointa lui
Joan Corvinul, care scrie orasenilor ss dea o casa in cetate
crudely sale c Vladislav din Tara-Romaneasca,, la 20 Iulie
1447 2. Acest Vladislav, flu at luT Dan, a si ajuns peste citava
vreme Domn muntean. Si Tepes, care inlocui pe Vladislav,
isi avu poate salasul la Brasov, unde iarAsT it tra fi asezat
Than Corvinul, aducindu-1 din Moldova : la 1452 se po-
runci insa Brasovenilor sa nu-1 primeasca si ss nu-1 ajute
nici intr'un chip, pentru a s'a facut in sfirsit pace cu Tara-
Romaneasca 3.
Basarab LaiotA, vechiti si bun prieten cu Brasovenii, Inca
de pe cind era la Sighisoara, pare ss fi stat si la Brasov,
cacf acum, Inca. de la 1469, Fagdrasul era at Sasilor si Am-
lasul ajunsese si el pe mini straine 4 Dupa ce-1 goneste fiu-sau,
el sta in aceasta cetate, pans la moarte chiar, in 1479. Pe
vremea acestuT fiu, Brasovenif tin la dinsii pe Vlad Calu-
garul, pe care dusmaniT incercara sal ucidd aid 5.
Iarasf pentru cItva timp Brasovenif nu maT au amestec cu
pretendentiT, duns ce acest calugar at for se face Domn.
Domnil sint de acum de peste Dunare sail din tars chiar.
NumaT Radu de la Afumati, in lungile sale silinte pentru
Domnie, se bucura, si el si Doamna sa cea d'intaiii, de ada-
postul Brasovenilor. Si cellalt Radu din aceste lupte pentru
tron, Badica, e un ocrotit al orasenilor 6. Radu de la Afumati
se plinge odata de un dusman al luT din Brasov 7. Si Moise-
s laid., cap. Dan.
2 Inedit, In Arch. BrasovulnY.
ibid.
4 Iorga, Sate fi preolt din Ardeal, p. 150.
5 V. a mea lstoria ltd Stefan-eel-Mare.
a Pretendenit doinnefti; p. 71 si urm.
7 V. stip& oi doe., III, Prefata, p. xmx.
 PRIBEGII 231

Voda, gonit de boieri, trecu prin Brasov, mergind la rAzboiti

$i la moarte 2. UrmeazA do! Domnl ridicatI din tart. $i until
scos din calugAria Jul de la Arge$. Alta, ce vin dupa dinsii,
sosesc de la Turd. Dar Bra$ovenif in o clip la el' pe
Radu Ilia$, care invinse, dar nu putu sA rAmiie (1552-3) 8.
Acesta e cel din urma doritor de Domnie munteana pe
care eT 11 hranirA $1-1 gatira de tale. Bra$ovul 1ST avu deci
pribegii domne$ti de la 1395 Oa. in acest an 1553. Afars
numaT data am voi s5. tinem seams de beizadea Gheorghe
Cantacuzino, fiul luT 5erban-Vocia, care statu citva timp in
oral, dar locui apol la Sibiiii, linga Guvern.
Pribegil dintre boleti, foarte multi, se intimpina $i mai
tarzill, mult mai tarziii chiar. In veacul at XV-lea se pome-
nesc numai citIva : slujitorT fughl cu cal, lucrurT $1 banT dom-
ne$ti, sail boieri chiar. Astfel, Alexandru, fiul lul Mircea,
reclama de la Bra$oveni pe un anume Antonie 4. Cruzimea
luT Vlad Tepe$ aruncA peste hotar o sumA de boieri, pe
cars -T primi $1 Bra$ovul : Vlad cere pe MihaT LogofAtul si pe
PardoT ; vaduvele, slugile celor mortI se ascund in marea
cetate de hotar, aducind cu sine ce putuserg. scApa din
avere 5. In jurul lu! Dan pretendentul roiesc boieril. La ca.-
derea luT Tepe$ aka pribegie 6. Cind ceI doT Basarabi eel
Batrin $i cel Tinar se lupta cu furie intre ei, numarul
pribegilor create ; linga bAtrin se vede $i puternicul Udri$te.
Cind un Domn avea norocul sA stapineasca mai mult timp,
a$a inch du$maniT incepeau all pierde nadejdea, $1 cind el
era si un om bun, aplecat spre iertare, pribegil se intor-
ceaCi. Se incepea intaiil cu plingerT $i amenintaff catre ju-
detul $1 juratii bra$ovenT; apol, neizbutind, Voevodul trimetea
solie la Rege, mai tArzia la principele, intitulat de dinsul tot

3 Inscriptir din bisericile Romania', pp. 195-6.

3 Hurmuzaki, XI, pp. in-lv.
3 Bogdan, /..c., p. 47, no xxvi. Cf. i p. 45.
Ibid., p. 90, no Lxvni; inedite In Arch, Brapvultif.
5 lbid., pp. 105, 111-2.
232 LEGATURILE POLITICE DINTRE BRA§OV §I TABA- BOMANBASCA

cCraiti P, at Ardealului; acesta sfatuia $i o parte $1 cealaltd,

dar sa. arunce din tara lui cu de-a sila pe acei cari crezu-
sera in puterea $i milostivirea lui, nu putea. Domnul se
inmuia ; el punea rude, prieteni, cunoscuti al fugarilor sa
staruie pe linga dinsii, prin fagaduielf si asigurari, intre
altele $i aceia ca li se va da o despAgubire pentrti darApAnarea
averilor, peirea vitelor, stricarea mo$iilor. Oameni anume
veniati pentru acest scop. Se ajungea de cele mai multe or!
la juramint, care avea mare pret pe acel timp de credinta,
putind sa infrineze patimile. In sfluit, hotarirea era luata :
rAdvanele se scoteafi din suri, Brasovenif dadeati cal pang. la
granitA, si vechi dusmani se apropiati cu sufletul tremurator
de Scaunul Domnului, a carui cinste raminea sa se dovedeascA
acum, ceia ce se intimpla une ori, tar alte ori, nu.
Un Domn ca Vlad Calugarul, ca fiul sail Radul-cel-Mare
va fi adus pe eel mai multi coposanti, innapoi ; ei isi vor
fi facut pace cu dinsul. Dar macelurile lui Mihnea mind iarasI
boierf in pribegie. Cind mai tarziti, Basarab Neagoe-1 inlo-
cuie$te, alt rind de fugarf. Si mai multi isi cauta mintuirea
in 1521, cind, dupl moartea acestui Domn, Turcif luf Meh-
med-beg yin sa puie tara la cale. In framintArile lui Radu
de la Afumati, cind o partida, cind alta se aseazA la Brasov,
ba adesea boieri din amindoua taberele staff alaturi, siliti
de paza judetuluf sä se lase in pace macar aid. Mircea Cio-
banul, un not' Tepes, un Mihnea-cel-Rail iesit din mormint,
face sa fuga la Brasov ramdsitile boierimif sale pe care o
imblatise nebuneste cu sabia. Citiva fugiserA la inceput, $1,
nestiind cu cine ati a face, se induplecara a se intoarce : ca-
petele for cazura cele d'intaiii. De atunci pentru once om
cuminte care slujise cu credinta si iubire pe un Domn, era o
datorie sa treaca granita la mazilia lui. Aceasta se vede mai
bine de la 1550 innainte, la schimbarea Domnilor din neamul
lui Mircea Ciobanul cu acei din neamul, vrAjmas, at luf Pa-
trascu-cel-Bun.

Si mai departe prigonirea aduce pribegia. Cita. vreme Bra-

$ovul insu$T fu un loc primejduit la inceputul veaculul al
 PRIBEGI! 233

XVII-lea si Domni fail prieteni venira unul dupa altul dirt

mila imparatuluf turcesc, nu se prea vazura in cetate oaspeti
in vesminte straine, privind pe &dud spre Cara d'incotro iT
pindia moartea. Cu un Domn-parinte ca Mate! Basarab ni-
menT nu era silit O. fuga pentru a-$1 'Astra viata. TotT staii
in liniste ape linga spatele Marie! Sale* ' Numal cind, pe
la 166o, puterea, mindria si ambitia Cantacuzinilor imparte
boierimea in doul cete inviersunate una asupra celeilalte, un
no(' capitol se deschide in istoria pribegiel. La fiecare nu-
mire de Domn noa, la fiecare schimbare de tsistem*, se pot
astepta inchisorT, chinurT, aruncasT in °ma, si ucideri chiar.
invinsiT se duc mai bucurosT Ia Sibiia, dar el se abat $i pe
la Brasov, unde sosesc, ca pe vremea Mircestilor, soli! de
impaciuire aT noulu! Voevod, care se teme de pira la Turd,
de uneltiri cu t Craiul* ArdealuluT.
Aceasta tine pana la venirea in Domnie a luT Brincoveanu
care, ca si Mate! Basarab, chiama pe totT in jurul lui si,
dupa putinta, IT multameste.
Acum e un singur pribeag in Ardeal : Gheorghe Canta_
cuzino, care credea ca varul sail Brincoveanu luase locul luT,
cad el era fill de Domn si lasat sa domneasca de tatal sag,
in ceasul mortiT. Gheorghe nu se indupleca nici-o data a se
intoarce, cu toate ca, altfel, ca sa nu i se aduca pagube Ia
mosiile ce avea in tarn, el se imbuna de la o vreme cu Cons-
tantin-Voda. Doamna Maria a luT Serban statu, pana aproape de
moartea ei, in Brasov, unde o ingriji o bucata de vreme fiica
eT, numita tot Maria, vaduva acelui stralucitpr si infocat boier
care fusese Constantin Aga Balaceanu, mort la 1690, in rin-
durile Imperialilor, la ZirnestI. Doamna va fi fost indemna-
toare ca fiul eT sa nu calce hotarul dincolo de care era
chemat, dupa drept, O. domneasca. Totusi Brincoveanu trimese
soli la nunta lu! Gheorghe Cantacuzino, serbata la Brasov,
in Mart 1709. Mireasa era Luxandra sail Ruxanda, fata lu!
Iordachi Roset, si nepoata de flu a luT Antonie-Voda, Domn

1 In luptele pentru suirea pe tron a luY MateY, acapostul pribegilor a fost

In Hateg. V. vol. IX, cap. i.
234 LEGATURILE POLITICS DINTRE BRA§OV §1 TARA-ROMINEABCX

al MoldoveT ; mama-sa era o fats a luT Grigore Ghica. Amin-

doul soacrele dusmaniati de moarte pe BrincoVeanu. Vedem,
insa, pe acesta trimetind ()data, in 1698, cvaruluf Iordachee
csase butt de vine, miere, ceara, banT chiar, si arginturile ce
le avea in tarn, precum si o scrisoare destul de plina de
prietenie 1.
Cind o naprasnica nenorocire cazu la 1714 asupra neamu-
lui Brincovenilor, citIva pribegT de neam mare se ivira iarasi
la Brasov. Asprimea luT Nicolae Mavrocordat ajuta si ea la
aceasta inviere a timpurilor de rastriste. Nicolae Roset si mai
tarzia si sotia luT, Domnita Ancu %a, se asezara in cetate, im-
preuna cu fiicele lor, Mariuta si Saila ; Domnita se stinse in
acest oral strain, si la moarte ea lasa bisericil romanestl din
Schell BrasovuluT co cununa de aur, tot cu diamanturTe, in
pre de 2.50o de lei. Alt ginere al luT Constantin-Voda,
Grecul Manolachi Lambrine Clucerul, locui si el un timp in
Brasov, cu sotia sa Balasa. Trupul Domniter nu s'a impar-
tasit de ingropare impreuna. cu saracimea si negustorimea,
in biserica din Schef, ci a fost dus la manastirea Horezul,
cladita de tatal eT (April 1730) s.
Constantin-Voda insusi se gindise la un pasnic adapost in
Brasov, daca nu-T va fi dat sA moara in Domnie. Pentru aceasta,
ca boierii de odinioara, el cauti. sa-sT compere case, in oral
chiar sail in suburbii. Cad si o ruda a luT, un cyan>, (Is-
tratie fecTorul luT Stoian Comisule, fusese ingaduit a lua,
pentru o datorie neplatita, o casa in cetate chiar.
Brincoveanu cumpara intAiu casele din ScheT, de la fiii
unuT Capitan Francisc Bialis. Emil case cnemesestie si nu pia.-
tiaii prin urmare dajde. BrasoveniT statura intAiu pe gindurl
daca sa primeasca off ba stapinirea pe pamintul for a ye-
cinuluT muntean, si-T aratara acestuia indoielile ce aveau. Ve-

I V V. 1st. lit. roneine in sec. al X1111- -lea, II p. 620 n. 2, pp. 629-30 ;

Gen. Cantacuzinilor, pp. 271-2 ; Doc. Cantacuzinilor, pp, 167-9 ; Engel, Gesell.
der Walachey, I, p. 66 ; Studir 1i doc., III, pp. 27-9.
2 Socotelile Brafovulut, p. 158 ; Sterie Stinghe, lstorira besearecerScheallor
Brapvulur, Brasov, 1899, p. 90 si urm., p. 121 ; Inscriptir din bisericile Ro-
nan:et, p. 183 si urm.
 PILIBEGIf 235

dem pe Domn cum trimete scuff pentru aceasta, in 1700 5i

1701. El alege dot Brasoveni, fill' dascalului Ioan Corbea :
Teodor, care ajunse mar tarziii ccanteleriCto la Rust, si David,
ceauf spdtclresc, adeci£ ofiter in trupele Spatarulut, capetenie
a ostirilor 1. Cel din urmA izbuteste a incheia o intelegere
si astfel, in April 1701, Sfatul dA lul Vocla cartea de stA-
pinire. Brincoveanu, om cu socoteala si chiar banuitor in
toate faptele luT, nu se multami cu aceasta carte scrisA. pe
limba lui, ci pretinse, in Decembre 1702, ca ea sä fie pre-
facuta in latineste, dupa un formular pe care-1 dadu el. Afa-
cerea se putea socoti ca incheiata. Sasit se ingrijiserA insa
a face in taina o indoita protesta %ie, la cUniversitatea, for
O. la Guvern 2.
Avind case in Schet, Domnul muntean se ingriji a-5T create
si asigura mosiile lul din Tara Fagarasului, care ar fi putut
inlocui, in zilele de mazilie si fuga, infloritoarele sale pose-
siuni rAspindite pe tot cuprinsul Terii-Romanesti. Bunicul
sail, Vornicul Preda, avuse Simbata-de-sus, care-T fu ama-
netata la 1653. Acest sat, impreuna cu Besembavul, Vistea,
DrAgusul, sint zalogite apol lul Constantin-Vodk de guver-
uatorul arclelean Gheorghe Banffy. Inca din 1707, el mat
avea Poiana-Marulut, cumparata de vecl, cu banl, de la fratit
Nalaczy si de la Adam Szekely 3 : cu privire la aceasta din
urma mo5ie, Brincoveanu scrie odatA si Brasovenilor. in 17 1 2,
el negocia cu fiul lul Mihal Apaffy I-iti, pentru a capAta
domeniul Ibasfalaii, in schimbul unul imprumut de 50.000
de florini renani. Si generalul Stainville, comandantul in Ar-
deal, scrie cu acest prilej Consiliului de Razboiti : cDomnul,
un om batrin, vrea ca familia mare pe care o va lasa in
urml care obisnuieste a fi dusa ca in robie, la Constanti-
nopol din amindoua terile, Tara-RomAneasca si Moldova ,
i 1st. lit. romine In secolul al VIII- -lea, table, p. 14 ; Stinghe, 1st. &sea-
m-sr, la anul 1659: (loan sin Florea Corbeaa.
2 Herrmann, Das alte and neue Kronstadt, 1, p. 124.
a Iorga, Doeumente priviloare its Constantin-Yea Brincoveanu, BucurtY,
1901, pp. 165-6 ; Sate fi firm,: din Ardeal, pp. 153-4 (dupd Arch. de Stat.
din Budapesta, conscripvia FaghrauluT, 1736 ; fasc. II, lib. 2).
236 LEGATURILE POLITIOE DINTRE BRA§OV §I TARA-ROMANEASCA.

sg. afle ale! un adapost, precum aflu cA tot pentru aceasta ar

fi cumpArat si mosii in Poloniax.1.
indemnat de lipsa de piedeci de care se bucurase pang
atunci, Domnul cumpAra la 1702, de la un negustor romin
din Brasov, Nica Hogea, niste case in Brasovul Vechit sail,
cum i se mai nice de popor, in t Brasovechith>, si anume in
Mittlere Gasse. El cobori butyl cu yin in pivnitele case! si
puse chiar, dupg citva timp, un pazitor, dintre iobagii sal
de la Simbata, cu toate ca pang. atunci, in aparenta, Nica
era si mai departe stgpinul. Brasovul vechiti era insl molt
mai inchis pentru strain! deck Schell, acesta mai de grabs sat
din margene decit cforstatv, suburbie. Dec!, incg din 1708, in-
cepura intrebarile din partea Cirmuiril brasovene2. Brasovenii
ctinjiativ si cbanuiaii,, scrie Constantin-VodA, cu parapon. Un
Gheorghe Dietrich, din neamul Sasului de la care facuse
cumparAtura Nica, se ridicase cu cererea de a i se in-
gadui sa-si tAscumpere mostenirea. Brincoveanu rgspunse,
aducind innainte exemple de stapinire ale Muntenilor in
Brasov, lepAdindu-se de bAnuiala cl ar vrea sA intrebuinteze
casele pentru negustorie saii mestesug, aratind cg., dupg cum
stie dinsul legea, s'a trecut vremea cind Dietrich putea sa-si
urmareasca dreptul : la urmA, el ceru sA i se dea innapoi
bani!, dar cu strasnica dobindA ce se obisnuia in tall :
g zeacea a doisprazeace pe an', ceia ce, pentru pretul intreg
de 55o de florin!, facea o sumA destul de mare. Pe atunci
Domnul isT avea casele din Schel, in privinta carora nu mai
era nici-o vorba ; el Linea, ca epitrop, casele ce fusese ale
evarului. Stoian ; in sfirsit, alt vat-, Gheorghe Cantacuzino
avea casele, ce-i venise pentru o datorie, ale until anume
Serban.
In 1709, Sfatul Cercase sA-1 aduca pe Brincoveanu a schimba
casa din cetate, in Mittlere Gasse, cu «locul cutitariulub.
Acest al doilea /oc fusese cumparat de Domn de la cutitarul
Thomas, dar el nu voise sä primeascA obisnuitele conditii

1 Doc. Captacuzinilor, p. 274, no x; PP. 277.8, no XU.

2 In a:est volum, pp. 35-6.
 PRIBEGif 237

cared impiedecail mai ales de a vinde yin. Brincoveanu nu

se invoi cu schimbul cum am vazut, ci-$T ceru banii. El i se
oferir11, dar atunci el gasi alt mijloc de a prelungi lucrul. La
urma, se intrebuinta mijlocul urmAtor : casa cutitarului fu
4cumpArata. de Gheorghe Dietrich $i cedata luT Brinco-
veanu, $i prin aceasta cedare el dobindi proprietatea din ce-
tate. BanT nu se cheltuira pentru aceasta, ci totul se facu
ca un schimb. Cu acest prilej ie$i la iveall Si permisia, ce
capatase Brincoveanu de la Curte, ca sa poata cumpAra in
$cheT in acelea$1 conditiT ca si Rominil de acolo '
Brincoveanu avea dreptul sa vorbeasca, la intimplare, aspru
catre Sag, pe cari-I indatorise adesea, cu privilegiile $i scu-
tirile sale, cu darurile ce trimetea, Si chiar cu imprumuturl.
Astfel el II ajuta °data, prin 1706, cu suma de 3.000 de
lei. El if ceru, fara sa poata fi insa. multAmit. Dupa ce viata
i se incheie in felul grozav care se cunoaste, vAduva Doamna
Marica, intoarsa din surgunul asiatic de la Chiutaie, izbuti
sa capete innapol jumatate din acesti ban', la 1717. Peste
citeva saptarnini ea se ruga a i se trimete $i ceilalti. Aceasta
pare sa se fi indeplinit, $i astfel se stinse aceasta veche
datorie la o casa prietena.
Cind Brincoveanu fu mazilit Si dus la Constantinopol, in
casele din $cheT se gasiau mai multe lAzi cu lucruri scumpe,
care fur' deschise pentru a se face inventariul. Astfel iesira
la lumina sabir, cesti, podoabe de metale $1 pietre scumpe,
icoane imbricate cu argint, stole pretioase, carp' $. a
a caror socoteall o putem face $i astazi 2. Acef care statu
de fatA in numele families, fu negustorul Apostolo Mano, dese
orT pomenit in scrisorile luf Constantin-Voda, al arta om
de incredere, pe ling' fratil Corbea $1 cite un logofat mai
de rind, era acest Grec. Mano pare sa nu se mai fi in-
tors in tarn, $i vaduva lu!, Zamfira, face o plingere tot din
Brasov, in 1728 3.
Stefan Cantacuzino, urma$ul lui Brincoveanu, se ha dui:4
Herrmann, I, pp. 124-6.
Hurmuzaki, V, p. 135 gi urm.
3 0 scrisoare a lul cu stiff din Tara-RomIneasd, ibid., pp. 158-9.
238 LROITURILE POL[TIOE DiNTRE BRA§OV §I. TARA-ROMANEASCA

acesta $1 in ceia ce prive$te pregatirea in Ardeal a unuf

adapost, de care-r fu dat sI se bucure tot asa de putin ca
$1 acestuia. El cumpara, la rindul sail, o mo$ie fagara$eana,
Recea 1. Cind biata lul Doamna mintui de colindat Italia $i
Imperiul, ea-sf gasi un bun adapost sigur la Brasov. Palma
Cantacuzino statea aid, de buns soma in $chef, singura, cad
fill sal Radu $1 Constantin, strabateati lumea dupa aventurT ,
avind numaT ingrijirea acelor slug! pe care. le pomene$te in
diata el, scrisa tot in Brasov ; cBucur, Catrina $1 fata Stanca) ;
cu dinsa statea $i logofatul cantacuzinesc, Vlad Botulescu
de Malaie$tY, insemnat $i prin traducerile ce a fi cut mar
tarziu, in cursul uneT vies! ciudate $1 nenorocite 2. L'opa Statie
de la biserica Sf. Nicolae, calugarul Azaria de la Sf. Mor,
mint, duhovnicul, eraii printre cunostintile nenorocite! pri-
bege 5. Patina muri pe la ,14.6, $i fu ingropata de bunk, sama,
la acea biserica a Sf. Nicolae din ScheT. Averea lul tefan-
Voda, soul el, trecuse in parte la Cirmuirea austriaca ; $1 in
1716, cind fu mazilit $1 ucis Cantacuzino, ca $1 in 1714,
cind aceia$T soarta atinsese pe Brincoveanu, lazi cu lucruri
$i banT furl descliise in Brasov, unde ele fusesera. depositate
intr'o bolta, $1 atunci o sums de peste 20.00o de galbeni fu
smulsa din minile dreptilor mo$tenitori 4.

Un al treilea membru al acesteT familiT de mar! boierl $i

Domni, Mihal Cantacuzino, unchiul Brincoveanulul $1 al lul
tefan-Voda, cuprins de aceiag grija a until culcu$ at neno-
rocirif sale $i iarasi $1 el peri de mina Turcilor fara sä fi
putut prinde de veste $i alerga catre acest culcu$ , facu un
schimb de paminturi cu comitele ungur Mihal Mikes,
capatind. pentru ni$te sate in judetele Rimnic $1 Buzau, satul
Budila, in Tara Birse!. La urma insa se descoperi, spre
marea nemultamire a lul MihaT, ci£ averile lu! Mikes, un

1 Sale fi preop; p. 154 (dupl Repertoriul fag'ir4ean I in Arch. de Stat

din Budapesta, cLiber productionuma IC2).
I 1st. lit. romine in secolul al XVIII-lea, I, p. 506 si urm.
a Testamentul PiluneT, In Xenopol, 1st. Rominilor, V, p. 764 $i urm.
4 Doc. Cantacuainilon pp. 284-5-
 PRLBEG11 239

aderent at luT Francisc Ralcaczy, fusesera confiscate de Gu-

vernul austriac at ArdealuluT 1, Fiul, cam slab de minte, al
Jul MihaT Spatarul numit tot MihaT stAtu $1 el un
timp la Bra$ov, de unde numia un procurator la 172432.
El trecuse acolo Inca din 1716, cind se incepu prigonirea
neamuluT sari. MihaT bAtrinul fusese, de alminterea, aproape
un Brasovean $1, cum se va vedea in alt capitol, el avea
dreptul de a lua parte la alegerea epitropilor sari g gocima-
nilor, bisericiT Sf. Nicolae. Spatarul avea $i partea sa in
mosia, Recea S.
Dupa moartea luT Mihal Comisul $1 a DoamneT PAuna, un
noti rAzboiti opre$te $i el in pribegia de la Bra$ov pe Ni-
colae Roset, pe care Austriacil it facuserA conte. El era in-
surat din noil cu o ccontesax., care arata sa fi lost de neam
strain si-1 aduse $i pe dinsul la legea ei eatolicA. Altfel, con-
tele $i contesa, cari se intoarserA numaT dupa mai multi
anT in Cara, pAstrati necontenite legaturT cu rudele for de
aid, unde maT vindeati din cind in cind cite o mo$ie ca sa
li fie de cheltuialA. El trimiteail acestor rude $i cite o nou-
tate sail specialitate de civilisa %ie apuseanA, precum (pra-
jitorl de cafeav, chamurT nemte$th, cerind in schimb, pe
o romAneasca amestecata cu termini latinT, ca ungureasca
timpuluT aceluia, vin ro$ de CotnarT $1 tutun turcesc, ebasma-
ghiubecz 4.
Constantin Aga BAlaceanu avuse un singur flu, pe Joan,
care muri $i el luptindu-se cu Turd!, ca $i tatAl sail. El
lasa treT fete, fats de care Imperiali!, pentru cari, cazusera
amindoT BalacenST, aveati oarecare datoriT. Cea maT mare din
ele, Smaragda, statu in Bra$ov, probabil pana la 1739, cind
se intoarse in Siara, pentru a se marita cu un Grec, Mani15.

I Ibid, p. 274 §i urm., 278 §i urm.

2 Ibid., pp. 182-3, n° LXXX. Cf. Gen. Cantacuzinilor, p. 345.
. Doc. Cantacuzinitor, p. 184.
Studil 1i dat., V, pp. 56-7. Cf. studiul d -luX $t. Grecianu asupra lu!
Nicolae koset; BucurestY, Carol Gobi, 1903.
$ Gen. Cantacuzinilor, p. 258.
2,40- LEGATURILE POLITICE DINTRE BRA§OV §I TARA-ROMANEASCA

Acesta pare s1 nu fi fost altul decit fiul luT Apostolo Manu

si al ZarnfireT. in 1741, Smaranda sari Manda era la Secuieni,
la movie, si de aid scria Brasovenilor, pomenind si pe
soacrg-sa, care, cum stim, era atuncT in cetatea for 1. Ea se
va fi intors iargsT la Brasov, cAd se vorbeste °data de tes-
tamentul din 175o al Smarandeb BalIcenceT, care lasa la
biserica Sf. Nicolae doug mosiT, Cacaletul- Vechiu si Reda
BarbuluT a, Celelalte doug surorT, care nu se maritarg, Elena
sau Ilinca g comitesa, si Maria, eraii la Brasov in 1784, dupg
ce statuserg intaiu pAng la razboiul din 1768 in Tara-Roma-
neascA. Intorcindu-se 'ntr'un tarziu iarg$T aid', Maria aduse
cu dinsa, din Brasov, un fiu de suflet, Petre, ccopil mic de
Neamtu si sgrac de parintb 3.
Razboaiele dintre Rusi si Turd, dintre Austriacl si Turd,
marele blestem asupra terilor noastre in tot cursul veaculul
al XVIII-lea, dadeaii din vreme in, vreme Brasovulul oaspeti
din boierimea romaneascA. Asa s'a intimplat si in 1736, asa
si in 1768, si tot asa in 1788. in 1770 se aflati aid fiica lui
Pirvu Cantacuzino si sotul eT Tudorachi Bals 4, Nicolae Du-
descu, coboritor al uneT fete a lul Constantin Stolnicul Can-
tacuzino (fratele lul Mihal), Clucerul Pang. Filipescu, a cgrul
strabuna fusese o fats a batrinuluT Postelnic Constantin
Cantacuzino, si poetul, gramaticul Ienachi VAcarescu. Tot la
Brasov isT trimesese sotia de la inceput Nicolae Brinco-
veanu, nepot de flu at lul Constantin beizadea. $i strgnepot
al luT Constantin-Voda.5. Acolo-$1 va fi cautat adapostul $1
cellalt Brincoveanu, Manolachi, fratele luT Nicolae. Neamul
for se va aseza in curind din nor' la Brasoy ; $1 eel doT bA-
trinl, de alminterea, principT si comiti aT Imperiulu! (Wiwi date
1 Inedit In Arch. Brapvulut
2 Stinghe, Decumente privitoare la trecutul Reminder din .,Schel, 111,

(Brasov, 1903), p. 331.

3 Studir fi doe., II1 pp. 6o-5 ; Ist, literature routine in sec. al XVIII-lea,
I, p. 204.
4 Gen. Cantaeuzinilor, p.- 180.
5 Ibid., pp. 186-7 ; Vlarescu, isteria intpd.rafilor otomani; In Papitt, Fe-
mur, II, p. z8t.
 partmag 241

luI Constantin Voda si urmasilor sal), aveau mat multe sim-,

patiL pentru viata apuseana, ceia ce arataii cumparind cant
latinestT, italienesti, si platindu-sI, sail une on neplatindu-si,
un bucAtar neamt 1. Nicolae a fost sotul Mariei, sora but
lenachi Vacarescu, si cel do! cumnatI se intilniati astfel in
pribegie 2.. PurtarI ca a lu! Nicolae Mavrogheni fats de Brin-
eoveniT amindol nu erail potrivite pentru a face pe acestl
bogati si mindri boierl sA iubeascA plina de primejdie Curte
a Bucurestilor 3. El se intoarsera deci din surgunia for peste
Dunare, dupa 179o, numal ca sa treaca pentru totdeauna
in Statele imparatesti.
Erau nu mai putin de 1 so de familii fugare Inca de la)
inceput, apoI se ajunse acolo cincit la urma mai ca nu era
o case in oral, care su nu fie ocupatit de strainiv, chiar
panu la go de persoane 4!
In 1773, cu un an innainte de incheiarea pacii, Brasovul
era Inca plin de pribegii nostri. Cind, in Maiii al acestuf
an, regele Romanilor Iosif veni in oral, el dori sä-I vada si
trimise la el pe medicul sail ca sa-T pofteasca la gazda la,
in casele Jul Mihail Fronius din piata. Primirea for se facu
a doua zi, la 7 Iunie dupa calendarul noii, talmaciii fiind
Vacarescu, ca unul ce stia bine italieneste. Iosif se va fi
mirat vazind portul turcesc, foarte. scump, al cValahilor.,
lar acestia nu. vor fi fost mai putin uimitI de Infatisarea
simply a regeluT, care purta co haina obisnuita de postav
verde, cu o singura stea pe piept> si care vorbia slobod cu

1 .1st. lit. routine in secaul al X V1H-lea, IT, p. 29, nota 10.

I Ibid, p. 133.
1 Ibid., pp. 138-40; cf. pp. 1[5-6. Pentru tatal lor, Constantin, fiul DintiluT
si nepotui luT Constantin- VodlI, v. Genealogia Cantacuzinilor, pp. 126-7. Tot
acolo se spune cli acest Constantin Spdtarul a boat pe fiica lul Toma Hrtsant
Cozliceanu (pp. 348.9). La 1776, Nicolae Brincoveanu se Insurti din nod. luind
pe o Fdlcoiancd, apoY pe Elena Guliand, ndscutit Moruzi (ibid.). Manolacht
era sotul ZoiteL fiica luT Dumitrasco Sturdza si a tine fete a MY Grigore
Matey Ghica. (cf. si pp. 410-1). BrIncoveniT sorid GuvernatoruluY Ardealulul la
1785, pentru satul for de mostenire, Simb5ta-de-sus (ibid., p. 411, nota 1).
Herrmann, Dar alte and neue Kranstadt, 1, pp. 353-4.

75703. Vol. X. 16
2'1.2 L EGAT ORME POLITICS DINTRE BRAQ0V §I TARA-SONINEA SCA

oricine despre once, ceia ce un Fanariot de la noT ar fi

gAsit mai pe jos de demnitatea luT. Rominilor el It =RA
dorinta sa ca el sA fie si maT departe bine tratatT de gene-
ralul-cornandant Eichholz si li dadu voie sa judece el intre
el afacerile privitoare la gospodariile lor. In sara aceleiasi
zile,. pribegii mersera si la serata, 4assembleei, scrie VA.c5.-
rescu, pe care o dadu Maria Sa, la generalul acasa, in ce-
tate sus. Jupanesele intovArAsiail acum pe sotii lor. cSinior
Vacarescule,,1 spuse Iosif lui Ienachi, cluindu-1 de suptioara
din stingap, cte pohtesc si to puid in osteneall ca sa -ml fact
astA sears tergimanlic.* iAceasta e cea maT fericita noapte
ce am intimpinat in lume de cind m'am nascut2, raspunse,
cu un greoiu compliment oriental, invatatul si desteptul boier.
a Nici-un boier., cnicl -o jupaneasay nu ramaserA fail a fi
mingiiatT de o innalta vorba impArateascA. Oaspetii Braso-
wului maT statura de fatA $i la revista military pe care o tinu
Iosif innainte de despArtire, in ziva de 8, $i putura sa vada pe
regele Romanilor plecind aproape Ida parada, intro trAsura
deschisa in care toata lumea putea sA vada fata lul plinA de
bunavointa '.
Fugarii se intoarserA abia dupa numirea luf Alexandru
Ipsilanti ca Domn at Teril-RomanestI. ET vor fi fost bucurosT
ca -$I Arad iarasI patria, si, poate, $i ca nu maT ail O. sufere,
de ingustarea de veniturI pe care li-o adusese depreciarea,
ba chiar oprirea pentru citva timp, a monedel turcesti 2.
Peste citiva anT, in Decembre 1781, eel doT fiT ar luT Ipsi-
lanti, dintre cari unul, Constantin, a domnit $i el maT tarziii,
fugirA in Ardeal, de zburdalnicie tinereasca maT mult decit
pentru vre-o pricing serioasa, esilitl fiind p, scrie cunos-
cutul nostru, VAcArescu, cde rivna vederiT $i de caldura
virsteTv. Doi slujbasi at CurtiT, Brasoveni de felul lor, ii
dusera noaptea pe cpotecile plaiulul PrahoviT, carele cu greir
le putea trece si zioa eel ce se cAlatoria in toata vremea pe

3 Papiu, I. c., pp. 284-5 ; Herrmann, Das alte and neue Kronstadt, I,
1
P. 274 §i urm,
2 Herrmann, I, p. 423.
 `11TB god 243-

dinsele,, si mai ales la o vreme ca aceasta 1. VAcArescu $i

aI%1 soli muntenT, VIAdici sl boieri, alergara dupa dinsiT, dar
ei trecusera de la yama Timisultd la Brasov, unde generalul
crezuse cu trebuie al' pritneascA. Ciudata scrisoare francesA
a. Vacaresculul rAmase deci fart folos A. Trebuie sl amintim
el pe acel timp se afla in Ardeal altA .rudA domneasca raz-}
vrAtitA, Alexandru, fratele qui Constantin Moruzi, Domnul
Moldovei, care Alexandru vorbia tocmal in acest an despre
viata sa care nu e decit un lant de nenorocith a.
Cind un nou razboiu izbucni intre Turd, de a parte, si
Rust $1 AustriacT, de alta, un mare numar de boleti fugi
Inca de la inceput in Brasov. FeldmaresaluI de Rall vesteste
Ia 24. Februar 1788 sosirea for .si hotarirea ce au luat de a
rAminea in acest oral . Citiva se vor fi intors ?Lisa in tara,
dupA ce ocupatia austriaca aduse iarasi cu dinsa siguranta.
Se stie cA. Mavrogheni, Domnul muntean, trecuse, cucitva
timp innainte, granita si indreptase chiar catre BrasovenT o
proclamatie romaneascA in care -i poftia sA se inchine, ca unit
ce ar fi fost odinioara supusi ai Terii-Romanesti (1) 5.
Dupe. restabilirea Domniei de la Turd, ineepura jafurile
Pazvangiilor, Turcilor rasculati de pe cellalt mal al DunAriT;
Una din nAvAlirile for inspaimanta, la 1802, atit de tare pe
toata lumea, incit fugira la Brasov top' eV puteati fugi, cu
Domnul in frunte, Mihalachi Sutu. Unul dintre fugarl a fost
istoricul Dionisie Fotine, care descrie cu de-amAnuntul aceastA
pribegie, ce samIna cu vechile strImutArl de popoare. El
pretinde cii ar fi plecat din Bucuresti la 70.doo de oameni (1).
Boierimea-si lug. talpasita aproape intreagA, afarA de Nicolae
Brincoveanu, Scarlat ,Ghica si bolnavul Constantin Filipescu ;

3 Papiu, /. c., p. 287. Cf. Hurmuzaki, X, p. XX2UU; Archly fur sithma

hargische Landeskunde, XXXI, pp. 3204.
2 Hurmuzaki, VII, p. 331 Si urm.
s Ibid., pp. 329-30, n° OLXXXIII., Cf. Acre fi fragment?, n, p. IA nota 8;
Gen. Cantaeuzindor, p. 394.
4 Doc. Cantacusinilor, p. 310.
5 Urechil, lstoria Rominilor, III, p. 200.
2144 LEGATURILE POLITICS DINTRE BRA§OV SI TARA-ROMANEASCA.

dintre. cleric! ramasera deocamdata Mitropolitul 5i, Iasic

cel q'intaiu episcop de Arges; Caste, cars, calgretl, bietk
eameni facind drurnul< pe jos dar era pe cane lesnicloase,
ale luk Marti T Inpanaa druipul spre hotar. Cel d'intaia popas
innalbi de .costyrr Itnprejurimile Cimpinel si satelor vecine,,
Cptmarnig, Pplan4, Breaza. QUniL mineaa in, para., altil supt
dinsele, cutare supt satri. tuflite din pInzaturi de casaok Zvalt
nul fall .ca rasvangiii au sosit si pint chiar pe urmele lor, spavt
sera tabara si 4userI mad departe prihegia, cpe calea strimta
stincoasa, neorinduita, prapastioasil, pe alocurea grozav1 si
primejdioasas care ducea atunce la hotar. Cite o oprire In
loc, adusa de ingramadeala, crested spaima : pare ca hange-
rele stralucitoare se si vedeaa sosind. La Sinaia, atund nu-
mat manastire si sat, zvon ca Domnul, care nu sr porriise
decit familia si averea, a si fost taiat in Bucuresti. aCine
poate zugravi tipetele si bocetele cocoanelor ? Nu to mat
puteal mingiia.v Dupa vest! mal bune; se ajunse, in sfirsit,
in liniste la Brasov, unde nimic nu era gatit pentru primirea
unel asa multimI.
BoieriT ramast in Bucureott se hotaresc a fug! si e! in
Moldova, sk merg deocamdata la Colintina, rnosia Banulut
Ghica, asteptin.d apolo si pe Doran. Acesta se suie insa in
caruta cu. fiij salt Grigore si loan, si cu Ghica insug, gor
rind spre Brasov. LocuitoriS ce se mat gasiau n'aci,acum de-
ck un singur exemplu de ut-mat. Parte din el, mfr de oa-
meat, se ascund, 1p. Valenil- de- Munte. Altii urmeaza,pe Voda.
La Piatra Craiulu!, =tate Innalt si aspru care trebuia urcar,
asteptaii TiganT cu boi pentru urca.tul trasurilor. Sint prea
putinT pentru cic este de lucru. Fiecare se cazneste cum,
poate, pe. rind fenrile si copal urca,,in cete fricoase, coasta.
Sus cade o ploaie cu zapada care-I ingheatA. Dupa toate
aceste spaime, silinte si ostenell Brasovul, tinsit de o fume
nebuna, asteapta si acest not finct de pribegt, DornAul e
Inca la vama TimisuluT cu cel doT copil; Doamna batting,
fetele yin In urtna cu Spatarul si Postelnicul, dot GrecT de
incredere.
Sulu ajunse zile grele : totj citi aveaa sa reclanr vre-o
 Yseart hag

'Mann de la dinsul, se naptistira" asupra lui in acest roc undo

iy mai era a luf judecdta. tmparatul ii facu o adevarata in-
datorire trimetind sA-1 duck. la Siegensburg, ih Austria, de
tinde aPoi §e intoarse inai-tarzill la Constantinopol. Cellaltt
Hmasera. in Brasov sari SibliU, in frunte cu Mitlopolitul, cn
episcopii, cu fruntasit boiek at teril Era o pribegie tipicav
din acele care vor fi lost in vechile vremurT de retarsare
Ilirloasa a Turcilor luT All-beg, Schender-beg, Mehemed beg,
Vestal! Mihalogli de la Dunare. De aceia am si dat toate
aceste amanunte, cad Pentru nicl -o aka fuga h'avem lamurirt
asa de bogate si de sigure, o icoana asa de intreaga.
to du'rstrl attluiast -an insa, nttmirea ca Domn a lut-ConstahL
trin Ipsilant, care, cum stim, gustase si el din pinea pribegieT,
Arline innapot in Tara. pe toll inspaimintatii, si, de altfel, el ist
iisird casele neatinse, cad zvonul de navalire fusese mincinos.
Pribegii dintre boierinasi si saract veniati indarat nemul-
larnitt, cu amintirT 'trite din sederea Ibr Peste tnuntT. Unul
dintre el, tin statornic Si neobosit cirtitor, Ziloi Rominul»,
k ?tinge de strimtorare*, tdestula SuPardrey, lipsa de tli-
aste Si tihna.,, tcereri lie chirif grele nesuferite,, tchirie de
in an pe 'hind potrivite,, tchtaturl crucise si vorbe poncisate),
-tie itivinuirea ce sE aducea (strainilor ea au sCumpit toate si
de porebla de lacuste `cu care erati impodobitl 1. Sentiinente
lie acestea trebule s( se fi ivit inba din cele mat indepiti -tate
timpurt aie pribegiel.
Tot de la Fotinb stim ca o nouA emigratie s'a intiniplat
in timpul razboiuluf ruso-turc din 1806, la apropiarea Ru-
silor. tutors', dupa paces de la Bucuresti, peste sese ani,
boierii pribegesc iarasl, impreuna cu destui negustort si o mare
multime de norod, in t821i cind izbucni miscarea greceasca
si rAscoala lui Tudor Vladimirescu. Se string la Brasov Mi-
tropolitul Dionisie Lupu, ocrotitorul scolilor romanesti, epis

1. B P. Hssdeti. Ulti na eranicer ranana din epoca Fanariotitor, BuciirestY,

1884 (din cColumn) BIT Traian)), p. 78. Din partea Sailor de la Stbiiii
ItttlIntitt acettstit plingere pentru scumpire, Ce be nientine 5i duptt plealrea
fitib-gijor, in Wolf, Besehreithing de Ala/daft, Sibtiil, t8o5i p. 213', nom '2.
246 LEGXTURILE POLITICS DINTRE HEAVY §I TAIIA-110MINICA801.

copii Marion, de Arges, Costandie de Buzati, Grigore fiul

Jul Dumitrachi Ghica, deci viitorul Domn (national', frate-
sat' generalul Costachi, care muri la Brasov, Barbu VA-
carescu, Constantin BIlaceanu. Fruntasii intregei boierimi.
cei mai batrini si mai respectati din mijlocul ei, se afla string
acolo impreunA cu multi altii. Nu lipseste nici vaduva Dom-
vului mort la inceputul acestui an tulburat, Alexandru Ni-
colae Sutu. Doamna Eufrosina, fiica Rominului Alexandru
Callimachi si a Roxandei, fata lui Scarlat-VocIA Ghica, se
alipeste la emigratie, impreuna cu familia ei 1.
Se glsia cu dinsii si Banul Grigore Brincoveanu, care
mai fusese a.sezat odatA mai de mult, prin 18c)6=12, In cake.
Banul, un om Inca tinar, era fiul lul Manolachi care muri
in Brasov atunce , si purta numele lui Grigore Alexandru-
VocIA Ghica, din care se trAgea de spre partea mama in-
vatase cu multA sirguinta la innalta scoalA greceasa din
Bucuresti, avea patima cArtilor de stiintA, ocrotia literatura
greceasca, la modA atunci in capitalele noastre, si fusese in
stare a traduce in neo-elenicA PrineijOille logicet fi filosofiet
morale a lui Heineccius, vestit filosof german : lucrarea se ti-
pari la Viena in 18o8 9, si Grigore o rAspindi intre prieteni;
multe exemplare se afla si acum in biblioteca sa, pastratA la
scoala comunitAtil grecesti din Brasov. Grigore se innaltase
pAna la cea mai de sus treapta a rangurilor muntene : Bania
cea Mare, pe care o capata in 18oz de la Mihaf Sutu, scu-
tindu-i-se tot °data si casa de once clajcli s. El era insurat
de mult, si la 18 Mart 1809 i se ingropa in cimitirul bisericii
brasovene din cetate, Sf. Treime, clzuta in minile negustb-
rilor greci, o soil, Elena, care fusese casAtorita cu un Can-
tacuzino ; inscriptia, redactata in latineste si in romAneste, se
ceteste si astazi 4 j m °until tul tataluf el Manolachi (I- 181 I) se
vede in acelasi cimitir.
I Hurmuzaki, X, p. Lxxlift ,5i urm.
1 Art. lit. routine Pm sec. al XVIll-lea. II, p. go.
a Studit si doc., V, pp. 205-7.
4 0 voiii da In vol. II din bsscripisile mele. In Bragov murirl pe acebt

tamp gi boierul Racovitli gi sclia sa (Sunghe, Documente, III, p. 331),' ape,/

 maned 247

In aceasta de-a doua pribegie a familia, in 1821, mud si mama

lul Grigore, Zoita Sturdza, care fu asezata linga sotul el. Grigore
prinse iubire pentru aceasta biserieuta, in pAmintul sfintit al
careia i se coborisera parintri amindol si sora. innainte de a
se intoarce in patrie, in April 1823, el daruia Sf. Treimi din
cetatea Brasovuld mosiile fgarasene ce ramasesera necurmat
in stapinirea Brincovenilor, de la Constantin-Voda incoace,
timp de aproape o suta cincrzed de ant' : Poiana Maruluf si
Sirnbata-de-sus-; din veniturf trebuia sa se tie si o scoala, in
care copiif de orlce neam si lege sa invete de la dascali greci
si nem %l limbile elenica $i germana, in materiile gramaticel si
filosofiel. El nu uita sa lase ca, dupa datina tinuta totdeauna
de al' sal, %eranil romini de la Poiana Marului sa nu dea
d ij ma porumbului 1.

,
Grigore Brincoveanu veni in lard, unde ocupa de acum
innainte numal dregatoria de Vistiernic apol el a fost can-
didat la Domnie in 1834 abia in 1826, dupa ce terile noastre
capatasera iarasT o situa %ie legalel pentru constiintile rusofile
cele mai gingase, grin conventia turco-rusa de la Akkerman s.
Cel din urma dintre recalcitran;i parasira atunci Ardealul,
asteptindu-se la schimbarf folositoare intereselor lor. Printre
ei nu se afla insa un innalt cleric, care si el se adapostise de
mai mult timp in Brasov, Mitropolitul Dosoftel Filitis.
El fusese inlocuit de Rusf, intaiti, la t8 to, pe timpul ran -
boiului. Dupa plecarea ostilor de ocupatie, el nu putu sä fie
Mitropolit mar departe, cad in Decembre 1812 Voda Caragea-1
dadea ca urma$ pe alt Grec, fara tragere de inima pentru
nor, acesta, Moreotul Nectarie $. Inca mar de mult Dosof-
ter trecuse in Ardeal. Moartea-1 gasi la Brasov, in ziva de
14 Decembre 1826. Testamentul luT s'a pastrat, iar piatral

pruncul §tefan al Caminartilui Gheorghe Vacarescu (1823), Qheorghe, fiul Stol-

niculuT Grigore (182r), iar Inca din 1812 un Neacsu Guilt Pant (Incrip/ii/t
citate).
Bartolometti Baiulescu, Monografia comunet bisericesti" gr. or. routine din
cetalea Brasovulut; Brasov, 18g8, pp. iro7-10.
3 Hurmuzaki, X, p. 388,

3 1st. lit. ronsine in sec. al XI/HI-lea, II, pp. 376.7.

248 L&OITURILE POLITIC& DINTRE BRA§OV kit TARA-BOMINEASCA

de mormint, in cimitirul bisericif grecestl, se intrebuinteazg.

astazi pentru ca sa se aseze pe dinsa sicriile mortilor.
Si Nectarie, urmasul lul DosofteT, murise la Brasov, inca din
toamna anului 1825.
Cum traiati pribegiT acestei pribegil noun se vede din po-
vestirea unuia dintre ei, tinarul beizadek Nicolae, fiul Dom-
nulta de curind raposat al Terii-Romanesti.
El pornise din Bucuresti in Februar 1821, incunjurat de vre-o
treizeci de Arnauti gata de gilceava, carii furail si trageati cu
pusca in tot lungul drumulul. In aceasta iesire nenorocita si
zgomotoasa se poate vedea vrednica plecare pentru totdea-
una a Domniel fanariote. Nobilii luptatori nu voira sa primeasca
insa, la vama de la Timis, nicT -o plata din partea famine!
domnesti, in slujba careia statusera pans atuncT. Raspunsul
(or oglindeste, odata cat aceasta credincioasa desinteresare, si
apuctiturile statornice ale acestei vieille garde : eDaca ni-ar fi
fost noun de cistig, ifaveam decit sa va ham tot calabalicul* I
Fugarii sint priviti si data aceasta cu ochT raT, ca unii ce
aduceau cu dinsii violenta, lipsa de orinduiala si de ascultare,
chefurile si luxul destrabalat, vechT pacate ale Rominilor de
dincoace. Sutu are bunatatea sä recunoasca si el, ca aceste
purtari puteati sa turbure viata obisnuita, cu eobiceiuri simple*
si .datin1 de rinduiall si liniste, a locuitorilor terif. Bei-
zadeaua nu se coboara fireste sa descopere intre acesti
aborigeni, Sasi, UngurT, Greci de-ai luT, si Romini : negustorT,
mestesugari, cgrausi, hamali, teranl. El nu vede chiar decit
doug feluri de oamenT in imprejurimile Brasovului, unde
mergea la vinat prepelite, cu doT frati mai mid si cu un alt
beizadek, de 95 de anT acesta, MihaT fiul luT Scarlat-Vocil
Ghica : anume Sasl, ecu case bune, patun curate, pine proas-
pata si tot felul de hrang.", de o parte, iar, de alta, UngurT,
cu sate ticaloase, dar cu castele unde proprietarul nobil e
e generos si patriotic*, doamnele case! frumoase, masa buns
si cheltuiala nici-una. cRelatiile cu el**, incheie Maria Sa:
care a mai trait pe la noi si a fost ministru moldovenesc,
relatiile cu el* adeca : Unguril eoricit de trecgtoare ar
fi fost, ni -au lgsat amintiri trainiceD.
 PRIBEG-II

La Brasov, unchiul Mihai Ghica e atins de apoplexie $i

moare, cu gindul la prepelite. 0 sbra, Ruxanda, botezata'la
180E de vestitul Mitropolit al Moldovel Jacob Stamatii fig
de Ardeleanr se stinge $i ea, la doultzecl de ani. Si lui Ni
colae -1 moare un fig in aceasta straingtate.
Se cete$te intre ptibegi $i se invata, macar in aceasta
casg domneascg, unde stilt dol dascalf : Senius pentru. gre-
ce$te, Vassan pentru frantuze$te. Se studiazg efilosdfie,
drept, economie politica.. Cite untl, gnat de talent, scrie
poesii frantuzesti sag grece$tf. Opera italian5., aduSa din
Bucure$ti, unde in aceste tichpurT este cu totul altfel de
'opera, cu strigate de futie $i gemete de moarte, joaca numal
pentru buna societate emigratg, intr'o salI de dant. Colonelui
de dragoni Villalta se vede, entusiast, intre putiniT localnicf.
Se organiseaza baluri mascate in locul balurilor populare;
cu cirnati, bere, gmatrone murdare, palaria 'n cap, umbrela
'n mina, de care ride boierul nostru. Sara sint ciocnirl cu
betiviT din partea locului, bg.tgi cu strgjerii pentru cite 0
lulea ce arde impotriva regulamentelor org.$enestf, $i altele
ca acestea. Cutare care bgtuse pe un gburghes,, e osindit
la amend $i o plgte$te indoit pentru ca, zice el, se dace
s1-1 mai batg ()data. Lumea nu-i iube$te de loc pe acestf
*ciocoT, usurateci si trufasi, $i el and adese on cum li se
miriie cind tree : Ce caul aid ? Du-te la tine 'n tarag 1.
In alt an de revolu %ie, 1848, pe rind trecura prin Brasov
invinsil luptelor politice : Bibescu, Domnul muntean, Eliade
si Tell, capil guvernulul provisoriu. Dar acum nu se mai
poate vorbi de o pribegie la Brasov, cacl lipsia cu totul $i
numgrul si $ederea statornica a oaspetilor. Cetatea si seasca
de la hotare nu mai era un liman, ci numaT un popas in
drumul spre departata gEuropa*.
In sfirsit ligtriniT din Brasov isi maf aduc aminte de
sosirea in ora$ul for a lul Alexandru Joan lm Cuza, gonit

I Mitnoires du prince Nicolas Soutzo, pub/Ws par Panaioti Ago:, Viena,

Gerold, 1899, p. 38 gi urm.
c250 LEGATITRILE POLITICS DINTRE BEIVIOV 111 TAAAitomINEAscA

la 1866. TrAsura lui prAfuita se opri la poarta hanului Pomul

Verde, $i apol mindrul Domn, despretuitor pentru cei ce-1
izgoniserA, trecu linistit mal departe, spre odihnI si moarte.
I.

t Io Costandin Bas[a]rab Voevod -13j. mistiiu gspdru zemle

vlah[i]scoe.
t La al nostru priiaten, in toata vreamea de bine voitor
$i vecin de aproape, dumnealul jupanului Andreias, marel[e]-
judet al cetatif Brasovul, si dumneavoastrA tot Sfatul, sana-
tate $i bine de la Dumnezeil poftim dumneavoastra. Cartea
de la trimisul dumneavoastra luoatu-o-am, $i toat[e] scrisele
am vAzut. Cat pentru casele noastre ceale ce am fost cum-
parat acolea de la feciorul jupanului Frantescul, ceaia ce
scrieti dumneavoastra, noT n'am putut inteleage, de vreame
ce dumneavoastra nu aleaget lucrul : iaste sa le tinem nor
cu temeiil si ramasitele noastre in urma noastra, dupre cum
am fost zis si trimisilor dumneavoastra, cari nu iaste sa to
tinem. Cad, cum zisem dumneavoastrA, Incurcat $i intunecat
scrieti, de nu sail putut inteleage. Pentru care iat[A] cA so-
cotim, de trimetem pe sluga noastra David Ciausul SpAtarescul
pans acii la dumneavoastra, ca pre largu sa vorbeasca cu
dumneavoastra, arAtand toate ceale ce slut de spre partea
noastra. Deci dumneavoastra Inca sa rAspundet dAslusit §i
adevArat, de iaste sa le tinem nor si ramasitele noastre in
urma noastra, precum le-ail tinut si jupanul Frantescul, bine,
iar de nu, sä stim. Asijderea ne mai scrieti dumneavoastra
si de paguba vinurilor ce s'aii oprit aici, sa aratam cine va
rAspunde aceil pagube. De aclasta, noT nu stim ce paguba
sa fiti avut dumneavoastra, insa si de aciasta de la trimisul
nostru dumneavoastra veti inteleage. De la carel[e] $i not
asteptam si raspunsul de la dumneavoastra curat si latnurit
s1-1 avem. Aclasta acuma, si mila lui Dumn[e]zeu sa fie cu
dumneavoastra. Mart 27 d., It 7209 [1701].
Al dumneavoastrA de bine voitor : Io Costandin roevoti.
[V0:] f La al nostru bun priiaten, In toata vreamea de
3 Corbea.
 FRIBEGII 251

bine voitor, dumnealu! jupanuluf Andreias, marel[e] -judet aI

cetatif Brasovul, $i la tot Sfatul cif sanatate sa sä dea
[Pecete mare, rotunda.]

2.
t Nof judeti, fonoci si Svatul al cetatif BrasovuluT cats
acesta facem stire cum prea-luminatul si innaltatul Domnu
lo Costandin Basarab Voevod, Domnu si biruitor a toat[a]
Tara-Rum[a]neasca, au pohtit de la nof pentru stapanirea
casil a jupanuluf Frantiscul Cap[itan], aicea in Schee, langa.
Brasov, o scrisoar[e] a noastta. Deci no!, dup[a] voia gi
pohta a Mari Sal[e], am dat acesta, cum sa s[ä] stie a not aria
msy ingaduim sä o stapaneasca Maria Sa si in urma Marie!
Salk] ram[abitel[e] Marie Sal[e], precum le-au stapanitti si
raposatul jupanul Frantiscul Cap[i]tanul. Si, pentru credinta,
intarit-am scrisoar[e] a noastra cu peceatia noastra.
Pis msta Ap. 12 dni, It. I 701 2.

3-

t Io Costandin Voevod bj. mistiiu gspdu zeml. vla-

h [i]scoe.
Bunului nostru priiatin $1 vecin de aproape, in toata
vreamea de bine voitor, dumnealu! jupanul Andreas, marele-
judet al cetatif Brasovul, sanatate si tot binele poftima du-
mital[e] de la Dumnezeii. Cu aciasta facem stire dumitale[e]
pentru acest omu anum[e] Andreias carel[e] lade in casele
noastre de acolo den Schee ; care case, macar ca si mai
nainte, fiindu nemesastf, dajde n'au dat, iar nof lasam aceale
mai de nainte, far cat acum poftim pre dumneata, ca pre un
bun vecin si priiatin al nostru, precum nor, ceale ce sant ale
jude%ilor aid in tam noastra, veri of, sail orT ce ar fi, am pa-
zit si pazim pururea, de sant aparate si cu nimic nesuparate,
aseamenea si dumneata sa fact adasta pohta a noastra, de
I No 383.
2 No 684 (concept). No 685 (fotma latin6 trimeasii de Domn: §cheiul e
ammit .Bulgaria prope Coronam'). No 686 (copra acesteia).
252 LEGATURILE POLITICE Dirrlig ,1311AQ0V §I JARA- ROMANEASCA

vreame ce aceale case au rgmas pe seama noastrg, 0114

acesta ce iaste in case, pentru voia noastrg, sg fie porunei
dumitale ca sg n'albg suparare de dajdf, O. poatg pgzi aceale
case. Si, facAnd dumneata acrasta, nor incg, dupg altg multu-
mitg, datori vom rAmanea a rasplati cu mar multi; slujbg.,
intru ceale ce ne vef pofti dumneata. Aciase acum, si mila
lui Dumnezeti sg fie cu dumneata. Fev[ruarie] 1 d., It. 7210
[1702] I.
De bine voitoriul dumital[e] :
.lo Costandin Voevod.
[V° :] Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toad
vreamea de bine voitor, dumnealur jgpanului AndreaF,
marele-judet al cetAtif Brasovul, cu sIn[g]tate sg sg dea.

4.
Io Costandin Basarab Voevod bjiiti mlstiiu g,spdru zemle
vlahiscoe.
+ La al nostru cinstit si pururea de bine voitor, dumnea-
lui jupanului Andreias, marel[e]-judet al cetatif Brasovuluf,
sangtate si mult bine poftim dumital[e] de la Dumnezeti. Cu
aciasta facem stire dumitale cg mar in trecutif ani, cgnd ani
cumpgrat carele jupgnulur Francisco, am fost pohtit pre
dumneavoastrA de at fgcut $i cartea dumneavoastra pentru
intArirea acelor case. Care carte iaste fAcutg rumaneaste:
Pentru aciasta darg, poftim pre dumneavoastrg sg sg facg
letineaste, precum WI, scotandu izvodu dupre cartea cea
rumaneasca, letineaste, it trimisesemu dumneavoastrA. Deer.,
precum scrie izvodul, pohtim pre dumneavostrg, asa sg sg
facg si cartea. Noi Incas, la ceale ce ne'tf pofti dumnea-
voastra, gata ne vom afla, pazind pururea vecinatatea ced
bung. Si, cu aciasta sfgrsindu, iargs ruggm, mila lui Dum-.
nezeti sg fie pururea cu dumneata. Dich[e]m[vrie] 28 dni, 721 i
[1702].
Dumital[e] de bine voitor :
Io Costandin Voevod.

' No 387.
 P,RIBEKE 253

[V° Cinstitului $i al nostru de bine voitor $1 vecin de

aproape, dumisal[e] jupanuluI Andreia$, marel[e] -judet al ce-
tatii Brapvului, cu multa san[a]tate sa s[d] dea.
cPecete mare, rotunda'.]

5.
-1-la Costandin Voevod bj. mist. gsni1 zeml. vlah[i]scoe.
t Bunului nostru priiaten $i vecin de aproape, in toata
vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Reiter Andrea$
sap[a]tate $1 tot binele poftim dumital[e] de la Dumn[e]zed.
Ca,rtea ce ai trimis dumneata, ne-au venit $1, de san[a]tatea du-
mitale intelegand, ne-am bucurat. Alalte ce ne-ai scris dumneata,
am, inteles. Pentru Andreia$, care $ade in casel[e] noastre, in
§cheaT, cum cit multi, pentru datorii ce ar avea la dansul, it
tag la dumneata la judecata, $1 nu, va sä vie sa sa judice, $i
cum cif sa ameasteca. $i in mestesugul tehiurilor, de aciasta veT
sti dumneata ca in $tirea noastra aceastea nu sant, ce iat[a]
ea -1 vom porunci, ca, oricine ce ar avea cu dansul, $11-ar trage
la judecata dumital[e], O. nu O. fereasca de judecata, ce cu
tpti sa stea innaintea dumital[e], s sa judece. Numar $i not
poftim pe dumneata, cu unit ca aceia sa-i fad dreptate. A5ij-
derea $1 pentru aceaia ce zici dumneata ca sa ameasteca in
mestesugul tehiurilor, not Inca, nu poftim, nici nu suferim
ceale ce n'aa fost obiceaiul sä sa faca. Ce $i de aciasta 1-am
Poruncit sa nu sa mai ameastece in cele ce n'are treabl.
Pock:GA-tele ce ne-al trimis dumneata, cu dragu le-am prii-
mit, $i multumim dumitale de osteneal[a], ca until bun ve-
cin. Aciasta, $1 mila lui Dumn[e]zeu sa he cu d[u]mn[ea]ta.
Fev[ruarie] 8 d., P 7211 [1703].
De bine voitor dumital[e] : Io Costandin Voevod.
[V° :] Bunului nostru priiatin $1 vecin de aproape, in toata
vreamea de bine voitor, dumnealul jupanul Andreia$ Reiter,
rilarel[e]judet al cetatii Brasovului, cu sanatate sa s[a] dea.
[Pecete mare, rotunda2.]

3 N 385.
2 No 385.
254 LSO/WORMS POLITICS DINTSS BRA§OV §I TARA-SONANEASCA

6.
lo Costandin Voevod bjiiii mIstiiil gspdru zemle vlahiscoe.
j- BunuluT nostru priiatin si vecin de aproape, in toat[a]
vreamea de bin[e] voitor, dumnealuT jupanul Ghiorghe Etchiel,
marele-judet al cinstitiT cetAtT Brasovul, san[a]tate $1 tot bi-
nel[e] de la Dumnezeu poftim dum[i]tale. Pricina scrisorif
nu iaste alt[a], far cat facem ?tire dumital[e] ca, iat[a], cum-
parandu satul Poiana Maruluf de la Nalati Andreias cu fratii
luT $1 de la Sechil Adam cu fratil lul, toate partil[e] for Ce
ail avut acol[o], cu iobagl cu tot, pe seaama tioastra, $1 tri-
mitandu de aft venit biraul de acol[o], ca sa ne dea seaama de
iobagil de acol[o], O. vedem, sant tool pe loc, sari nu sant,
ne-ad dat seaama el unif dentrimiT sant fugitT $1 aicT in tara.
CariT pe aceste vom trimite de-T vor duce iar acolo la sat,
iar un iobagf anum[e] Radul Igoiul, cu frate-satt Voico, ace$tea
sant fugitf acol[o] in Tara Barsif, intr'un sat ce-I chiama Val-
canul. De care lucru poftim pe dumneata, viind °amenl de.
la Poiana-MaruluT, care-I $tiii $1-1 cunoscu, sa trirnitT $1 omul
dumital[e], inpreun[a] cu- eT, sa.-1 is de acol[o], $1 sal duca
iar la urma lul la sat, $1 vom multumi dumitale. Acfasta
acum, $1 mila lul Dumnezeti sa fie cu dumneata pururea.
Iun[ie] i8 d., P. 7215 [1707].
De bine voitoriul dumital[e] : to Costandin Voevod.
[V° :] Bunuluf nostru priiaten $1 vecin de aproape, in toat[A]
vreamea de bin[e] voitor, dumnealul jupanulul Ghiorghe Fet-
chiel, marel[e] judet at cinstitiT cetati Bra$ovuluT, cu sail [a]tate
sa s[ä] dea.
[Pecete mare, rotunda'.]

7
lo Costandin Voevod bjii0 mlstiiu gspdru zemle vlahiscoe.
t Bunuluf nostru priiaten $i vecin de aproape, in toat[aJ
vreamea de bine voitor, dumnealuT jupanul Ghiorghe Fetchiel,
marel[e]-judet at cinstitiT cetatf Brasovul. San[a]tate $i tot

1 No 405.
 PRIBEGIf 255

binel[e] de la Dutunezea poftim dumital[e]. Pricina scrisorii

nu iaste alt[a], far de cat facem $tire dumital[e] a varu
nostru Istratie, feclorul lu! Stoian Comisul, avand datorie
la State *ofrangiul, s'aa fost tocmit cu dansul, de 1-au dat
pentru acea datorie casei[e] lur de acolo, den Brasov, cu za-
pisul lu!. Dec! acum, intanplandu-i-sä lu! Istratie moarte, $1
ramaindu casa $1 jupaneasa, coconir asupra noastra, iatraj a
am trimis cest negutatora$ anum[e] Milea, ca sa vaza de case
$i ce iaste in prejurul cash, $1 sä asaze omu, sa saza intr'Ans[e]le,
ca O. nu s[a] stric[e], O. s[1] darepene, ce sa le poarte grija,
de vreme ce au ramas pe seaama lui Istratie $1 a coconilor
lu!. De care lucru poftimu pe dumneata, viindu negutato-
ra$ul acesta, s5 alba voe. de la dumneata, ca, pe cine va gasi,
sä pue in casa, sa le pazeasca, O. le poarte grija, sä n'aiba
de catra cineva vre o opreaal[aj, Acrasta acum, $1 mila lu!
Dumnezea sä fie pururea cu dumneata.
Mart 22 d., P 7216 [1708].
De bine voitoriul dumital[e] : lo Costandin Voevod.
[V ° :] Bunulur nostru priiaten $i vecin de aproape, in toat[A]
vreamea de bine voitoria, dumnealur jupanul Ghiorghe Fet-
chiel, marel[e] judet al cinstiti! cetatf Brasovul, cu san[altate
sä s[a] dea.
I Pecete mare, rotunda'.]

8.
-I- Io Costandin Voevod bj. mist. gspdnu zeml. vlah[i]scoe.
t Cinstitului, bun priiatenul nostru $1 vecin de aproape,
dumnealur jupanul Barte$ Sauler, judetul, $1 dumneavoastra
de bine voitorilor nostri pargarilor $1 alalt tot Sfatul al cin-
stiter cetati Brasovul, sanatate $1 tot binele pohtimu dual-
neavoastra de la Dumnezea. Alta, facem $tire dumneavoastra
pentru ce! 3.000 tl., care v'am dat imprumut ma! an Ortu,
de sant acum 3 anr, iat[g] ca trimisem pe sluga noastra
acolea ; la care am dat $1 zapisul dumneavoastra, ca, de va
fi cu putinta $1 prelejul dumneavoastra, sä ni-I dap' cu do-
1 No 407.
2 LEGATURILE POLITICK DIMAS LIRA§Or 51 TAAAROMANEASCA

banda lor, cat Lea : 3.900 t', capetel[e] Cu dobanda cu tot.

va, vett' luoa dumneavoastra zapisul, si banii rii-I va aduce
sluga noastra, iar, de nu va. va 'fi dumneavoastra cu indti-
mana a ni-I plati acum, are sluga noastra invatatura, ca in
ee chip sa sa facia alt felt*" de asazamant, precum de la
dl nsul dumneavoastra vets avea inteleage. Ce dara, precum
socoteala dumneavoastra va fi, au de vet! da banif, au ce
fella de asazamAnt sA va face, far de zabava sa. avem rAs-
punsu cu sluga noastra. AcIasta, si mila luf D[u]nln[e]zeti cm.
dumneavoastra. Ma! 30 d., It. 7216 [1708].
De bine voitor! dumneavoastra:
Io Costandin. Voevod.
[V° :] Cinstitilor bunI priiatenilor nostri si vecinf de aproape,
dumnealuf jupanul Bartes Saulerti, judetul cel mare, cu dum-
nealor pargariT si cu alalt tot Sfatul al cinstitei cetbt! Bra,
sovul, cu multa sanatate si£ s[A] dea.
[Pecete mare, rotundA1.]

I
9.
t Io Costandin Voevoda bjieiti mIstiiti gspdrti zemle vla-
h[i]scoe,
t Cinstitilor si af nostri de bine voitor!, dumnealor tot
cinstitul Sfat al cetAtif BrasovuluT, sanatate si tot binele va.
poftim dumneavoastrA de la Dumnezeu. Cartea dumneavoastrA
scrisa de la 3o dni ale trecutulu! Noemvrie, o am luoat, si,
de a dumneavoastrA buna sanatate intelegandu, ne-am bu-
curat. Alalte ce ne scriet.I dumneavoastrA, in care coprinde
pentru poveastea caselor ce an' cumpArat de la jupanul Nica
vamesul acolea la Brasovul Vechiu, am inteles. De care lucru
noT adev[A]rat am fort scris jupanuluf Nical ca sa zicA dum-
neavoastra (de vreame ce am cunoscut c ati fi ti njindu si,
at fi banuindu cad le-am cumpArat)i si am zis ca sA vA das-
copere dumneavoastra, sA stip.' ca. de la dumnealui le-am cum-
parat cv bun temeiti, dAndu-ne atAta zapisul dumnealuf de-
vanzare, cat si alte zapise ce ail maf avut de la cine au
1 NO 418.
 PRIBEGlf 257

cumparat si dumnealul casele acealea ; care case sant acum

6 and dc candu le-am cumpgrat, gandindu cg de spre dumnea-
voastrg nu va fi nicr-o banuialg, iar acum ne mirAm ce iaste
poveastea de nu ne ingaduitT si va vedem in banuelT, nesu-
ferindu sa le tinem. Dar vom sa zicem dumneavoastrg el
nu santem numar nor acum cumparatorr de case acoleg in
Brasov, ce incg de mar nainte, dupe'n zilele lui Mateiti-Voda,
bogatT de cesti de tarn boiari au cumpgrat, cine au vrut si
cur au trebuit, case acola in Brasov, afara de cetate, si si den
rudeniile noastre au cumpgrat, precum sg si veade cg pang
astazi tin si stApAnescu, si nicr cat n'ag lost opritr. Las ca
negutgtorr, fella de fail, Greer, Sarbi, au cumpgrat si cum-
parg totdeauna. Dar pe nor cum ne osebitr dumneavoastra?
Bi atr pus in socotealg ca sg nun ne ingaduitr? Care lucru
n'am fi ggndit flier de cum, ce 'Inca socotiam, de vor avea
vre unit oprealg a cumpgra, iar pentru nor, necum sg ziceti
ceva, ce Inca sa vg, fie dumneavoastrg cu pgreare bung. Mar
vartos a, de am cumparat aceale case, nu stim sg sa fie
facgnd dumneavoastra nicr-o pagubire, cg nor in casele
acealea, nu doarg ca vom sa punem sg sa vanza, au niscar
vinurr, au sa sa lucreaze alte mestersugurr (ca den mila lur
Dumnezeti cu acea hrang nu ne hrgnim), farg cat, avand
pen multe locurl case, ne-au poftit inema ca sg avem si
acolea niste cascioare, sg sa afle, si cgte odatg sa fie si pentru
odihna oamenilor nostri ce trimitem cu trebr, si s'ar fi cazut
nici de cat de spre partea dumneavoastrg bgnueli sg nu
auzim pentru aciasta ; ca ce mare lucru iaste ? ! Mar vartos cg
nor pe dumneavoastrg in multa dragoste va avem, si, de ce
sant poftile dumneavoastrg, nu ne apgram, si si oameniT dum-
neavoastrg, ori ce le ar trebui si ar pofti den tara noastrg a
cumpgra, au vii, au case, au fiscal bucate, neopritT sant, dar
dumneavoastrg pre nor a ne opri si a nu ne inggdui sg tinem
aceale case, den ce pogoara si ce iaste pricina, poftim pe
dumneavoastrg, un rgspunsu sg avem. Bi, cu aciasta sfarsindu,
mila lui Dumnezeil sg fie cu dumneavoastrg pururea. Di-
ch[e]m[vrie] 6 dn., It. 7217 [1708].
De bine voitorhl dumneavoastrg lo Costandin Voevod.

75703. Vol. X. 17
258 LEGATURLLE POLITICE DINTRE BRA§OV §I TARA-ROMANEASCA

[V :] t Cinstitilor si al nostri de bine voitori, dumnealor

cinstitul Sfatu al cetatiT BrasovuluT, cu multa san[a]tate sa
sg dea.
[Pecete mare, rosie i.]
IO.

t lo Costandin Voevod bjiia mlstiiii gspdru zemle vla-

h[i]scoe.
t AT nostri de bine voitorT si vecinT, dumnealor tot Sfatul
BrasovuluT, sanatate pofiim de la Dumnezea. Cartea d[u]m-
ne[a]voastra ne -au venit, si de sanatatea domneavoastra ne -au
pgrut bine. Alalte ce ne-ati scris, am inteles. Pentru poveastea
caselor ce cumparasem acolea in Brasovul Vechia, precum
curge lucrul am vgzut, si am 'inteles si den cartea lu! Ghierghe
Dedireh. La care ce sä mai raspundem alt, vdzand ca puneti
dumneavoastra innainte pricing, cu care ne spared si ne le-
padati a nu putea %inea not aceale case ? ! Macar ea pricinile
aceastea sg cunoscu a fi .i a ne purta in mestesuguri ; cari
nici am fi ggndit sa vedem si O. auzim de la dunmeavoastra
unele ca aceastea. Tar, de au fost a ne osebi si a nu ne priimi,
de'ntaiasT data de cand le-am cumpgrat, mergand acum at
saselea anti, sa ne fiti aratat, si anume sg ne fiti raspunsu (pre-
cum $i acum), ca ne-am fi lehatit. Dastul ca zicetT si ne
lasati pre not insune O. judecgm de sa cade sä le tinem, au
de nu sg cade, si, adevarat, cum ziceti dumneavoastra, judeca-
toff santem, nu numaT ca un judeta al unit cetati, ce si ju-
decatori si stapanitori unit tar! santem, den mila lu! Dum-
nezea, $i ni sa pare doara si mai bine sa stim a pravililor
si a randuelilor a altor lucruri mai marl, dar cu cat a mosii
si a case de aceastea ? No! asa stim ca cu direapta jude-
catg iaste, cand cumparg cineva, au movie, ail casg, $i
pang la un an simte cel ce iaste neamul (adeca sangele),
iaste volnic a-si luoa mostenirea lui innapoi, Tar, deacg sä mai
povgrneaste $i sg invecheaste lucrul, nu dg judecata sä sg
stramute. Dar cu cat not, ca ne stim cumparatori de vase,
1 No 414-
 PRIBEG I f 259

sapte ani, si, cand cumparam casele acealea, acel Ghierghie

Dedireh nu era dapartat undeva, ce acolea sa afla, auziia si
si vedea, darti cad ne ingaduia ? Ce sa mai zicem, si ce sa
mai lungim cu vorba ? Si; cunoaste lucrul de fats, a nu Ara
Taste voia a ne suferi sa avem aceale case acolea. Ce nob
incg, cu sila si far pofta dumneavoastra nu vom putea. Far
de cat, deaca vreame ce nu O. poate si nu va iaste voia ca
sa le tinem, nob ne cearem banii cu dobanda lor, zeacea a
doisprazeace pe an, cg nob am dat pe dgnsele 550 de flo-
rinti : acum ne aducg acel ce sa face mostean caselor si nu
ne ingaduiaste, banir cu ilobanda lor, cat va face de cand
le-am cumparat, cum zicem, zeacea a doisprazeace pe anti. Si
nob inca-i vom da zapisele ce vor fi pe aceale case, si sa-f
fie casele de bine ! Macarti ca far de cale iaste si peste nici-
o dreptate, Tar incgsi ce sa facem ? Deaca nu sa poate sa
le tinem, aduca-ne banib [adaus: cu dobanda lor], si-si tie
casele. Aciasta, si fiti dumneavoastrg sIngtosi.
Ghen[arie] 3 dni, P 7217 [1709].
De bine voitoriti dumneavoastr5. :
lo Costandin Voevod.
[V° :] AT nostri de bine voitori si vecini, dumnealor tot
Sfatul cetatii Brasovului, cu san[a]tate sa s[g] dea.
[Pecete mare, rotundas.]

II.
Cinstitului si at nostru bun priiatin si de bine voitoriti si
vecen de aproape, dumnealui jupgnul Bartasii, marele-judet al
cinstiteb cetatef Brasovut, dum[i]tale san[g]tat[e] si tot binele
poftescu de la Dumnezeil sa-t trimit[a] dum[ni]tale.
f Pricina scrisorii nu iaste de altu, far de cat vel sti dum-
neta ca. si eu aid, Sarnbat[a], din ajutorul lui Dumnezeti sa-
n[a]tos am venit, si pa Maria Sa Vod[a] Inca, d'inpreun[g] cu
tot alalt al' MArii Sale, san[a[tos iam gasit. Si, aratandu-f
Marli Sale si scrisoarea de la dumnealui jupanul Didireh

I NO 422 ; copie contemporanl In 0 425.

260 LEGATURILE POULTICE DINTRIC BRA§OV §1 TARA-ROMANEASCA

pentru tocmeaala si schimbul ce am facut, adec[a] sg dea

Marii Sa Vod[g] maerul si sa is locul cutetaruluT, Maria
Sa Vod[a] foarte i -au pgrut bine si i -au plgcut aciasta
tocmeaala ; numar atata Marie Sa zice ca ar fi bine sa alba
Marie Sa si scrisoarea de la cutitarul pentru (pentru) acel
loc, dupre cum sal dumneta ca ziceam eti dumneavoastra cg
ar fi bine sa lei si acea scrisoare, cad ca asa sa si cade.
Si dumneata ziceaT ca. piste 3, 4 zile sa va face si acea scri-
soarie si o vel trimite dumneta. Dec! acum stim ca doara
sg va fi ispravit si acea scrisoare. Dec! iat[A] ca am trimis
cest fecior intr'adinsu pentru acea icrisoare, dupre cum dum-
neata aT fost si de'ntai, si pan mijlocul dumitale s'ati facut
aciasta tocmeaala, fiind intr'ajutor si dumnealuT jup[a]nul
Ghiorghe Dreaotu si dumnealuT funoglul . Si, spuind Marii
Sale luT Vod[a.] ca at fost dumneavoastra inteajutoriti la
aciasta tocmeaal[a] si schimbu, foart[e] va multumeaste dum-
neavoastra de dragoste ce at aratat dumneavoastra catre
Mariia Sa Vod[a]. Ci dar, fiind aceasta treab[a] asupra mea
ca sa o ispravescu, mA rogu dumitale sg trimitT dumneata
acea scrisoare de la cutitarul, pentru acel loc, ca sa fie Marii
Sa Vod[a] pa deplin odihnit, si de catra dumneavoastra mul-
tumit. Dec!, cum zic, fiind et; dup[a] aciasta treaab[A] oran-
duit ca sg. o ispravescu, si stiind pa dumneata om de ome-
nie, alergu la dumneta cu aceast[e] putine randuri : de
vreame ce si d'intaT pa muljocul (sic) dumitale s'aii facut aciasta
tocmeala, si acum mg. rog dumitale sa o si obarsesti. Si, fa-
cand dumneta aciasta osteneaala, ea 'Inca voT sluj[i] si voT mul-
tumi dum[i]tale. Si, cu aciasta sfarsind, mila luT Dumnezeti
rog pur[u]rea sa to pazeasca pa dumneta cu fericit[A] sa-
n [A ] tate.

Mart 14 dni, 1 7217 [1709].

Al dumitale pururea de bine voitor Si gata a sluji :
Toma Cantacuzino Vel Spatfarl.
[V °:] CinstituluT si al nostru bun priiaten si de bine voitor
si vecen de aproape, dumnealuT jup[a]nul Bartas, marel[eljudet
 PRIBEGI1 261

de la cinstita si mare cetate Brasovul, dumisale cu censte si

cu fericet15.1 san[a]tate sa s[a] dea.
[Pecetea stiuta, pe ceara neagra 1.]
12.
t Cinstitulur si at nostru mai mare, dumnealui judetului ot
Brasov, dumneata jup[an] Bortis, cu plec[5.]clune ma'nchin du-
m[i]tal[e] si rog pre milostivul Dumnezail ca sä tie pre dum-
neata cu bun[a] si fericita san[a]tate. Pricina scrisorii nu iaste
de alt, far de cat -- [spezciu mare alb] cad ail venit omenii
dumital[e] si le trebuia de grab[a], pentru treaba dumital[e]
si pentru treaba Sfatului, cu zapisul dum[i]tale, t' 300. Ci ea,
pentru voia dumital[e], am dat oamenilor dum[i]tal[e] t' 300, si
am luat zapisul dumital[e]. Si, venindu acif °methi dum[i]tal[e],
it vor spune dum[i]tal[e] si din gura. Ci de aciasta fac stire
dumital[e], si, candu vei avea dumneata baniiacestea, if vei
da dumneata la jupaneasa Anna masarita, si pentru credinta
vei lua dumneata de l[a] dumneaei o scrisoare, pan vom tri-
mit[e] si zapisul dum[i]tal[e], insa la jupanul Ghiorghii Orga-
nasul. Cu aciasta sfarsandu, iar rog pre milostivul Dumnezaii
ca sa tie pre dumneata cu bun[a] si cu fericita san[a]tat[e].
Iul[ie] 18 dni, It 7217 [1709], ot Buc[u]resti.
Ao5Xo; tilt ravvoriwn (sic): Mcrvi4 'AroaroXou.
[V° 1 t Intru cinstit[1] mana dumnea[lu]f jupanuluf Bortis,
judetul ot cetatea Brasovului, cu cinste Si cu san[a]tat[e] sa
s[a] dea, la Brasov.
[Pecete neagra, mica, rupta 2.)

13.
-I-Cinstitulut si at nostru bun voitoriii, dum[nealuil marele-
judet al cetatii Brasovului. De la a tot putearnecul Dumnezeu
poftim ca s[a] claruiasca dumitale fericita viiata, cu buns no-
rocire, intru neclatita stare. Pricina scrisorif catra dumneata
nu iaste de alt, far de cat iaras mai poftim pa dumneata

I No 703.
2 No. 6g8.
262 LEGATURILE POLITICK DINTRE BRAWN/ §I TARAROBLINEASCA

pentru eel bant at no$tri, ce sAnt la dumneavoastra, .ca aid

ne scriti oamenit no$tri ce avem acolea, asupra acestor trebf,
cum a dintegn$41 ne-atI .fi dat dumneavoastra t.' 1.500, tar
ceialaltI bani star' jos. De care lucru poftim, pa dumneavoastra.
ca pa ni$te bunt voitort $i at no$tri vecht priiatent, ca s[a]
facell dumneavoastra bine, sa ni-T dati pe totr deplin, dup[a]
cum scrie zapisul dumneavoastra. Ca unul Dumnezeti $tie la
egg suparare $i nacaz ma aflu de supgrarea datornicilor,
ca nict-o zi nu am rasuflu $i odihna de clansiT. Ci facett dum-
neavoastrg. bine, de ni -t dap' top, ca s[a] ne mantuim $i not
de suparatori, $i sa ne mat wuram de sarcina ce ne Taste
in spinare, $i vom $i multami foarte dumneavoastra. Aciasta,
si iargs putearnicul Dumnezeti sa. pazeasca pa dumneata pu-
rurea intru fericire.
De bine voitoare $i veache priiatena:
Marica Doamna
a rdposatu. lui Costandin:Vod[d] Blreincoveanui.
[V°:] Cinstitulut $i al nostru de bine voitoriti, dumisale
Veli$tan, marele-judet al cetatit Bra$ovuluT, cu mult[a] sana-
tate sa sa dea.
[Pecete neagra, octogonala, cu vulturul, soarele, tuna, co-
roana $i A1ApiH 6)K110 MACTII0 rruitAH EMMA 8PrO06AAKFICK061.1

14.
f Cinstitulul $i al nostru de bine voitoriti $i vecin de
aproape, dumneata jupane Fil$tai, marele-judet al marel $i
cinstitet cetati Bra$ovul, Inpreun[A] Cu tot Sfatul. De la
Dumn[e]zeil san[g]tate $i tot fericitul bine poftescu dumitale,
inpreun [a] cu tot cinstitul Sfat al cinstitit cetat. Precina
ace$tit carp' nu taste alta, numat sA stim de san[a]tatea du-
mitale. Dup[a] aciasta facem $tire dumitale ca 'al[a] trimisem
pa jupanul Neac$ul, omul nostru, pentru eel bane at no$tri
ce avem la dumneavoastra. Ci vg poftim sa facet! dumnea-
voastra bine, cape au mat ramas, sa s[1] dea 5i aceia la omul

I N° 426.
 PRIBEGII 263

nostru, sa ni-t aducA. Ca $i not avem mare pAs de datoriile

ce santem datort; cat nu ne lasa pa zile si pe ctasuri a
rasufla(t), cat. qi in patriia noastra fiindu, dar amara viiata
treacem, mat mult pentru datoriile aceastea. Ci, precum v'am
$i mat scris dumneavoastra, faceti bine $i nevoitr sa ias[a]
hauli far zabava., ca doara m'as mat usura den datorii. Ca
acum, la primejdie ce am ajunsu, ca cum ni i-att darui de
la dumneavoastra. Aciasta, si mila lui Dumn[e]zea pururea
O. fie cu dumneata.
Iun[ie] 19 d., It. 7225 [1717].
De bine voitoare dumneavoastra si veache den priiatent :
Marica Doamna
a rdposatului Costandin- Vodit .
[V° :] j- Cinstitului si at nostru de bine voitoria, durnnealut
jup[A]nului Filsteat, marele-judeta at cinstitit si mare! cetat
Brasovul, inpreunral cu tot cinstitul Sfat, cu fer[i]cita sAn[A]-
tate sä s[a] dea.
[Pecetea stiutal.]

r5.
t Cinstitului si at nostru mat mare si de bine voitor dum-
nealui jupan Stefan Filistahi, marele-judet at cinstitet si yes-
titer cetat Brasovului, cu san[a]tat[e] si cu multa plecaciune
ma Inchin dum[i]tal[e], rugandu pre milostivul Dumnezea
pururea ca c[a] sa tie pe dumneata supta mare mila Sf[f]ntiet
Sale. Cu plecata-m[T] scrisoare catre dumneata nu-m iaste de
alt, fara de att.'', intat, sa cercetez de buns sanatatea dum[i]-
tale si a toata cinstita casa dum[i]tale ; a doao, ma rog du-
militate pentru un Stoica ce iaste inchis de nepotul nostru
Costandin pentru o mare paguba ce ne-aaa facut aicea. Care
el singur marturiseaste. Care scule i le-am data la intanplarea
vremilor in mainile tut, stiinclu-I ca iaste slugs a unlit priia-
ten at nostru intelept, si pe el nu -1 stiiam ca iaste hot, si, fiindu
incredintata $i mat nainte despre dAnsuI, ca s[a] stea pang
vol veni de la tarn. Dupre cum si altii multi lasa priiaten,
1 No 427.
264 LEGATURILE POLITICE DINTRE BRA§OV :11 TARA-ROMANEASCA

unul la altul, am lasat si ea 2 saculeate ale noru-mea, pe-

cetluite, la dansul, ca, canda le voT ceare, sa le lati iar, dupre
cum le-am dat. Iar el ca un hot si ca un oma rail, au stricat
pecetile $i au luat aceale scule, care le -au dovedita el singur.
Care ea intelesel. Ce zice el ca i-am fagaduit sa-T platescu oste-
neala, zicandu ca s'aa ruptu, radicOnda avutiia de la 7 case
peste bolovan[f]. Dar stir dumneata hotul sate pricini gaseaste :
!Ana II duce sa-1 si spanzure, adevarul nu marturiseaste.
Iar ea marturisesca innaintea luT Dumnezeil si innaintea du-
m[i]tale ca aceastea ce le zice el ca i-am fagaduit cevas, au
au fost ale altora, minciunT gralaste. Ca, sä ma judece Dum-
nezea trupeaste $1 sufieteaste, de nu spuiu adevarul, cum ca
nu i-am fagaduit sa-T clan macar un ban ; dar ea nu le-am
dat sa saza in pravaliia luT, au c'aveam numaT pe el priia-
ten, ci, de nu 1-as fi stiut a lade la acel priiaten, le-as fi
dat la alte obraze maT de cinste decat el. Ci ma fog du-
m[i]tale sa nu-1 iaT dumneata cuvintele in seams, ceale ce
le zice, nä el, ca un hot, va sa zica multe vorbe ; ci O. s[a]
pedepseasca ca un hot, ca s[a] le marturise asca toat[e], ca
nu iaste paguba putina. Si, de nu ma veT crede dumneata
pe mine, cum ca. nu i-am fagaduit nimic, sa-f daa ea dupe
leagea noastra : vol lua si carte de afurisanie cu mare bles-
tem, inpreuna si cu multe marturil. De aciasta ma rog du-
m[i]tale, ca sa ne fif dumneata indreptator, si sa nu O. slobo-
zeasca hotul, macar si chiezas de ar gasi, el hotul chezas
nu sä cads sa aiba. Cu aciasta si iar pre milostivul Dum-
nezeil rog ca s[a] pazeasca pe dumneata intru multi anT cu
fe rici re.
M[e]s[itaj Av[gus]t 19 dni, 7236 [1728].
-1- A dum[i]tale plecata :
Zamfira a raposatul[uT] Man[ujluT Apostol.
[V° 1 CinstituluT si al nostru mai mare dum[i]sale jupan
Stefan Filistahi, marele-judet al cinstiteT cetat Brasovul, cu
cinste si cu san[a]tat[e] sa s[a] deal.
[Pecete neagra cu ;.]

1 N° 720.
 PRIBEGIf. 265

16.

Notite de Antonie Constandin, fost negustor in Brasov,

scrise intre anii 1813 si 1832 (comunicate de d. profesor
Andrei Birseanu, proprietarul manuscriptului) :
1. r8 r r, April 25: ail raposat Printipu marele Brancovan,
anume Emmanuil, zioa Marti, $1 1-ail ingropat April 26, Mier-
curl, cu mare paradie la biserica cea din Cetate, cu 6 cal
tot inbracati in postav negru $1 cu un edec iarasi inbracat
cu postav negru. Care si acuma sa vede groapa Mariei Sale,
in gradina biserici, foarte infrumsetata, aicea b cetatea Bra-
sovului.
2. 1821, Avgust 20: au raposat cocona Brancoveneasa,
Sambata, si o au ingropat la 21, Dumineca, la 10 ciasuri
inaintea pranzului, cu mare pompa. Ca au fost patru cal in-
bracati tot in postav negru, si i -au citit slujba in mijlocul
tat-guild, si au spus logos chir Neofit Duca, dascalul cel
mare; $1 ail ingropat tot in groapa aceia, care all fost ingropat
si sotul Domnie Sale, si pana in 40 de zile all slujit Vladica
Pogoniani, care iaste numele Dionisie. (5i Printul sa afia scris
iarasi aid la Nr. 159).
3. 1822, April 10122 : all raposat in Domnul cel de bun
neam boeru si Generariul Costache Ghica, si I -au ingropat la
1224 April Ia biserica 5cheiulur, si 1 -au adus cu mare, oran-
duiala din Cetate. CI la 3 ciasuri dupa ameaz 1-ail radicat,
puindu-1 in caleasca pa postav negru, luind co$u dupa ca-
leasca si puind la caleasca si 6 telcgari, tots inbracati in
postav negru, si Ia fieste cal avea ate un vizitill inbrlicat
in haine negri si cu palariia desfacuta, sit 4 cal povolnici, in-
podobiti, si innainte mergea preoti inbracati ca la 6o, si apoi
Mitropolitul TArii-RumAhesti, Preaosfintlia Sa chir Dionisie, si
alti v'o 4 arhierei si vr'o io igumeni, si 1 s'au citit slujba
in curtea bisericil, si apoi dupa aceia I-ail pus in paraclisul
cel vechi, si apoi Jot dimineata 1 -au pus intr'un car si 1-au
dus la satul Domniei Sale, la Bucov, si mare paradie i s'au
flout, ca toil Domni Maghistratulut all fost. Si Duinnezeil ...
266 LEGATITRILE POLITICE DINTRE DRAW, QI TARA-ROMXNEASCA

I7.
Copia copiae e graeco litteris latinis in valachicum tran-
slata 1.
Avend in gind in toate zilele nepraznika moarte schi vi-
jatza omului este preskurte, inse stijnd schi kite vrersmaschi
mei pot ka sze fake in urma reutetz schi kite intrizs pot se
samene pizmaschi, de multe ori, in multe vremj, am pus in
gind se-m orindujesk spre bine lucrurile mele, schi se orin-
dujesk prin diate la tsine schi in tse kip trebue se se im-
portzaske averja mja, ka sze nu lasz dupe moartja mia la
klironomi mei giltsevurj schi zsudeketz, prekum de multe
on pone akuma sau intimplat la altzi, kari, orj nau orendujit
bine schi la vreme avuturile szale, ori, murind, an Ieszat dia-
dohi nevrednits schi giltzevitorj. Dar, fiindke in Bukurestj
ale vietzi schi a dregetorije mele grizs nu mau ingeduit sze
dau sfirschit la atsasta, akum, aflindume szlobod de grizs,
am gesit ku kale (in diastime de 4 anj tse me aflu in Tran-
sylvania) sze fak katagrafie de isprave la avutzija atseja,
tse Imporatul cseresk mi-au derujit din darurile luj tsele bo-
gate, orinduind ka, din avutzija atsasta, se se fake keltujala
ingropetzunyi mele, pomenirile tsele trebuintsoasze dupe
vremj, derujirj schi milostenij schi filodorine [ =darurT de iubire}
la rudele mele, dupe putintza avutzij mele, schi la szluzs,
prekum sze arate mai zsosz.
Dare, fiind ka avutzije in moneta nu sze afle, sze numeschte
intratsasta diate tsele tse am a primi de pela datornitsi miej
ku imprumetare, dupe vremj, prekum obligatiile for arate ; kare
flint pusze szupt petsetija mia in munile epitropilor atsestej
dietzi, morturisesk inaintea Dumnezeului cseresk, ka kind
asch fi infetsischat inaintija infrikoschatej zsudeketji luj, pentru
ke nimike, nits makar un ban, nu am repit in vremja dre-
getorijei mele de la Sfimta Episcopie Rimnikului i de la Sfimta
Mitropolia, tsi numaj din porunka domnyaske schi din in-
demnarja schi rugetsunija boerilor tse am keltuijt la kese-
' Actele ce urmeaz'd rai-ail fost comunicate de d. Neagoe Popea, profesor
in FocsanT. D-sa le-a copiat dupE condicile de cOpiT brasovene.
 PRIBEGIf 267

torijle fetelor szeratse schi azsutorintza la sirimanij, pre kari

schi ku al meu jam azsutat ; din kare, lipon ', ka omul, in viatza
mia am strins schi am dobundit ku szilintze schi cu asuderj
schi am a primi de la personele tse li am imprumutat, prekum
sau numit maj sus. Dupe tse se vor aduna ku orindujale atseste
toate de ketre epitropi las ka se se de maj intija la spitalul de
aits din Braschov, tse vor geszi ku kale epitropi. La episcopia
Ardjalului ampile [= odajdiile] atsele, kare am intseput sze le
fak. Ketre protopop, dupe analogia avutzij mele, tse vor geszi ku
kale epitropi. Lui kir Theodosie duhovnikului meu, asemenea,
preotzilor de la biszerika din Skej un filotim. La biszerika kare
me vor ingropa, un filotim pentru mormunt. La Sfunta Mitro-
polie din Bukurest, asemenja. La Kutja de Mile din Bukurest
pomenirele mele tsele sufletestije. La monestirjia de la Mega
Spileon din Peloponis 12 amfij [atmota = vetninte], treij ponky
[pungi ?]. Asemenija la 3 biserits de akolo, la lokuri seratse
schi ku disnikia [= greutatl]. 0 poretije din ampile mele tsele
archierestij se dja luj Stratonikias kir Ioanikie. 0 poreke dia-
koneschtij diakonului meu, Danil. La nepoata mia Porfiritza,
blana ku samur schi un dsar [= pl], pentru multe muntsi tse au
tserkat la betesugurile mele. Pitarjului Nicolai, nepotului meu,
kare miau sluzsit schi ka o szluga proasta, ij lasz toate in-
brekemintele mele. Iare tseloralalte rude, fiind ke in viatza
mia li am azsutat prin putintze, akum le lasz kite un filotim.
La mursj [= multi] asemenija, kerora le sint dator, are obligatzia
mia. La toate atsestja lasz epitropi aj mej, ku toate stepunirija,
pe Sfinztzija Sa Popa Simeon, pe kir Hadsi Iordan schi pe
nepotul meu Serdarjul Ilie, keruja flint datorj 6 mij de lej
ku dobunda lor, tse au numerat la Kamara domnjaske, inke
de 5 ani. Schi, dupe analogia avutziji mete, schi 1, dupe kib-
zuiala a epitropilor, cu toate puterjia schi stepunirja se se
faka tsele tse se numesk intratsasta diate. Kare este adeve-
rate schi bone. Pentru atsija main schi iskelit. Braschov, 12
Sept. 1825.
Tsele tse sau ' orendujit intratsasta diate a lui proin Mi
3 Aot7c6y = de almintere.
268 LEGATURILE POLITICE DINTRE BRMOV §I TARA-ROXINEASCA.

tropolitul Nectarie, din kuvunt in kuvunt am auzit din gura

luj, schi, dupe tse sau isprevit atsasta diate, i szau dat ka
sze o iszkeljaske, dare nau putut. Atsasta merturisesk ketre
Dumnezeu schi in kunostintza me.
Archimandritul Theodosi schi preot al Biseritsi gretsestij
din Braschov.
Simeon Popovits asemenija. Hadsi Jordan.

18.

Inclyte Divisoratus !
Quandoquidem ego infrascriptus a tempore factae Co
ronam emigrationis e Valachia boeronum, continuo per 5
annorum intercapedinem penes proxime denatum Reveren-
dissimum antea Metropolitam Transalpinensem Nectarium
fideliter serviverim, hicque denatus mihi, tanquam suo ne-
poti, cuius felicitatem exoptabat, semper appromiserit quod
meam mercedem cumulate et generose, simul et adsemel
persoluturus sit, inter haec cum denatus, Coronae expen-
diose vivens, praecipue in pecuniae deffectu reperiretur, suo
appromisso ad subsecuram usque ad proximiorem Coronae
suam mortem haud satisfecerit ; quod ipsemet in confectis
super ultima sua voluntate litteris testamentalibus ultronee
confitetur. Ubi in remunerationem longaevi et fidelis humus-
modi servitii, quocunque titulo venientia sua vestimenta
mihi confert. Non obstante autem eo quod mea penes
ipsum praestita servitia, quae vel humillima quoque meum
statum et conditionem non decentia, penes ipsum subivi,
longo maiorem summam, quam pretium mentionatorum ves-
timentorum ferirent, siquidem, levi calculo, in 3.000 r. flo-
renis praefixa annuali mea mercede, haec pro 5 annis ad
15.000 r. florenorum valorem adsurgerent, tamen hac
quoque vestimentorum collatione acquiescere necessitor, ex
eo quod summam meam pecuniariam, quam aliunde mea
industria conquisitam habebam, intra mei servitii 5 annos,
pro meis vestimentis et aliis necessariis requisitis consum-
serim, adeoque de praesenti in tam miserabili statu reperior,
 PRIBEGIf 269

ut nec necessariis sumtibus quotidianis aut aliquorsum memet

pro obtinendo aliquo servitio conferendi, provisus sim ;
Quamobrem, cum denati emeriti Metropolitae omnes
facultates Coronae, post suam mortem relictae, inventatae
sint, perdemisse supplicare sustineo I. Divisoratui, dignetur
ad concernentes testamenti nectariani exequutores, Hadsi
Iordan Hadsi Genovits, Reverendum Simeonem Popovits, pa-
rochum Bolgarszegiensem, et reliquos, paternam edere ordi-
nationem, quo 5 annorum continui mei servitii mercedem,
mihi, aut, ad tenorem testamenti, in collatis mihi per tes-
tantem vestimentis, aut vero in parato acre 15 000 r. flore_
norum valorem eo potion extradare velint, quod servilis merces
proferenter semper exsolvi soleat quodque ego heic loci
absque ulla servitii occupatione diutius commorari haud
possim et necessariis quotidianis quoque sumtibus destituar,
adeoque aliorsum, pro acquirenda aliqua vivendi conditione,
proficisci denecesse habeam.
Paternarnque prmstolans consolationem, iugiter emorior,
Inclyti Divisoratus humillimus servus
Nicolaus Pitarj,
servus hucdum denati emeriti
Metropolitae Nectarii Transalpinensis.

'9.
Care cinstitul revizorator al Brasovulur.
Arat cinstitului revizorator ca eu, aflandu-ma nepoata
de spre barbat a raposatului Mitropolit Nectarie, se lacuind
cu dansul aicea., in Brasov, tot supt un acoperemant de salas,
am fost indatorata de 1-am cautat mar bine decat pa tatal
mien, la toate boale si neputintele luT, cum si la cea dan
urma boala au si murit in bratele mete. Ada dar, cunoscand
raposatul slujbele mele, au lasat in testamentul saii ca sa,
me sa. dea un sal si o bland de samur. Pentru care ma rog
sa sä dea porunca revizoratorului catre epitropT ca sa ml sa
dea aceste lucrurT fara intarziere. Ca, interziindu-sa aciasta
270 LEGATURILE POLITICE DINTRE BRA§OV 1 TARA-ROMANEASCA

dare, poate sa sä strice aceste lucruri, si atuncea nu sag

tine va fi raspunzator.
A cinstitului revizorator slujnica :
Profira Serddreasa.
825, Nov. 8 20.

20.
Catre cinstitul revizorator al BrasovuluT.
Arat cinstitului revizorator cl ea de sapte anil inainte
plAtind pentru raposatul Mitropolit Nectarie vase mil de lei,
cariT baniT fiindca am fost silit, a-1 da fart, de a-T avea, 1-am
luat imprumut cu grea dobAnda de la negustorii, precum
si obicinueste in Bucurestii. Si, filindcA acestr banil sant
stiuti de totT si netAgAduiti chiar 'de Preasfintia Sa Orin-
tele Mitropolit chir Dionisie $1 cunoscuti de dumnealui Logo-
fatu Nicolae al Mitropolii, $1 stiutT de epitropii de la testa-
mentul rAposatului, unde orandueste ca O. mi sä plateascA.
cu dobanda lor, $1, socotindu -1, fac 13.56o de lei. Pentru care
ma rog sl sa faca porunca cA.tra epitropiT, ca sA mi sl pia-
teasca, fiindca sant silit si ell de altiT datornicl de aid, $1
cut tot respectul snit al cinstituluT revizorator.
Umilita slugs :
Ilie Scirdar.
825, NOV. 8/20.
21.

Catre cinstitul revizorator al Brasovului.

Arat cinstituluT revizorator cI eii, avand O. jail de la rA-
posatul Mitropolit Nectarie 1.231 de lei, banT cheltuiti pa
drum, cand au venit raposatul in Brasov, si de chilie chel-
tuialA aid in Brasov, cu catastih, care catastih insemneaza
raposatul la testamentul sail ca sl mi sA plateasca, si, filnd
numitul catastih chiar in lada raposatulul la catagrafie ce
s'au flcut de dumnealui Logofatu Nicolae al Mitropolii si de
Preasfintia Sa pArintele Mitropolit chir Dionisie,.s'ati aflat si
acest catastih, care s'au si insemnat de Preasfintia Sa.
MA rog dar de cinstitul revizorator si porunceascA unde
 PRIBEGIt 271

sa cuvine a mi sa plati banii, ca $1 pa mine ma sileste da-

tornicii de aid. $i cu tot respectul sant at cinstitului revi-
zorator.
Umilita sluga :
Ilie Serdar.
825, Noemvrie 13/25.
22.
Catra cinstitul revizorator at Brasovului.
ArAt cinstitului revizorator ca eti Inca de la 819, luand
niste mosiT in arenda, ale Mitropolii Valahii, de la raposatul
Mitropolit Nectarie, $i tot atuncia scotand pa raposatul dan
Mitropolie, si oranduindu-sa alt Mitropolit, nu ail tinut in
seama vanzarea raposatuluT, ci si-aa vandut arenda mosiilor
de iznoava. $1 ell am ramas cu 18.100 de lei dati $i cu
iscaliturile raposatuluT in mana mea. Pentru acest proteste-
luesc asupra ramasuluT de la raposatul pentru implinirea
banilor acestora dupa adeverintele raposatuluT. $i cu res-
pect ramin al cinstituluT revizorator
Umilita sluga :
The Serdar.
825, Noemvrie 14/261.
De la Logofdtul MitropolieY, Nicolae, se p?IstreazA aceastL jalbl latineasca :
Inclyte Magistratus.
Sustineo humillime significare Inclyto Magistratui, me esse deputatum a
regimine Principatus Valachiae, litteris recommendatitiis Caesareo-Reljae-
Agentiae ad Inclytum Magistratum, causa faciendae conscription's honorum
defuncti exmetropolitae Nectarii, cum esset praesumptio, quod aliquos con
tractus, a parte Metropoleos iam persolutos, apud se retinuisset, et alias
chartas necessarias, quae Metropolim ipsam spectant, item suppelectilem -
genteam et alias res, quae secum, post abdicatum officium, accepisset.
Inclytus Magistratus dignatus est me inviare ad Spectabilem dominum Se-
natorem Trausch, qui rem fini manciparet. Ipse dominus Senator disposuit
alium a parte Inclyti Magistratus ; qui. una cum epitropis et heredibus de-
functi, instituit conscriptionetn omnium litterarum et altar= rerum, quas in
lumen proferre voluerunt consanguinei defuncti.
Dictos contractus et alia instrumenta litteralia, cum ab his mihi ettradart
(datis desuper etiam reversalibus), petiissem, responderunt hoc se, sine
speciali mandato, facere non posse. Rogo itaque, dignetur Inclytus Magic-
tratus demandare ut dictos contractus caeteraque litteralia instrumenta, quae non
272 LEGATEE POLITICS DINTRE BRA§OV §1 TARA'ROMANBASCA

23.
Ketre Tsinsztitul Magistrat !
La 17 i 5 ale trekutului Sept. Perintele Nectarie Mitro-
politul, bolnav fiind ku 3, 4 zile enainte, pela 3 dupe doy-
szprezetse an reposzat. Atseszt reposzat Mitropolit, en viatze
fiind, la Szkaunul Mitropolii, au foszt fekut nu putzine lu-
kruri en potriva intereszurilor Mitropolii, si ateta ennainte
de a sze lesza de Szkaunul Mitropolii, ket si maj vertosz au
dat fegedueli, de kare szau kunoszkut en urme ke ku fe-
lurimi de kipuri nu lau pezit. Ketsy pentru tsele tse el o-
preszk entraszkunsz din veniturile Kaszi Mitropolii si ale
Eparchii, kare szau kunoszkut dreptetzi alle nosztre, tse nam
aseszat in Szkaunul Mitropolii, indate tse szau leszat, kare
dreptetsi szau tot ammunat ku aszi ku mine, pene tse szau
fekut rezkale (sic); pentru kare dreptetzi szentem rebdetori
pene akuma si la o vreme sztremtoratzi ka aszta en kare ne
aflem, sze pot szokoti de noy entro mare szume de bani.
Apoy are si kete lukrurij de ale Mitropolii oprite pentru szama
sza, kare ku kuviintze jera datorij a le entartse atseszt re-
poszat Mitropolit, si, de szau szilit de tseij dupe einpresurujij
la sversitul vijetzi a si inkipui asezement szau testamentol
puternitsii, insze nau apukat, ketsi lau grebit as da szversitul
vijetzi. Iare la entreberile tse szau fekut de are bani, au
rezpunsz ke are, si szent aits omul, kare iare lipszeste insze
de atsia, fiind dusz la Czara Rumanaszke. Lam entrebat de
ipsos haeredes defuncti, sed ipsam Metropolim et Episcopatum Rimnicensem
spectant, neque illis, sed his usui futura stint, una cum aliquot linteis et
mappulis mensalibus (Tischrlicher and Serviettor), nec non carpento Mitropoleos,
extradarentur ; cum circa suppelectilem argenteam, quae prorsum deficit, serius
investigatio instituetur.
Demum id etiam rogo, ut dignetur demandare, ut ex rebus defuncti nihil
devendatur, sed in lystris .uis, sub iisclem sigillis, quibus absigillata fuerunt
occasione conscriptionis, retineantur ; CUM multi sint creditores, non modo hic
loci, sed et Bukurestini. Qui iugi veneraionis cultu persevero.
Inclyti Magistratus humillimus servus:
Nicolaus Logotheta Mitropoleos
et plenipotentiarius.
 PRIBEGII 273

szent multzi, si au reszpunsz ke szent desztui. Iare pe om

nou vrut szem szpuje, szikend ke, viind atsela aits, jeszte
bine enkredintzat ke, tsinsztit fiind, i va da negresit.
Dupe engroparea, entelnind pe Szerdaru Me, unul din ne-
potzi atsesztui reposzat Mitropolit, karele vorbind cu noij
entemplara unku-szeu, a mortzi, pe omul tsel ku bani repo-
szatuluj unku-szeu, dupe szpusza luj, el pote hoteri a fi un
Szerdari Nekulaje Papa Szekelariu, prekum el va puta dovedi
kyar din conrespondencia tse avja ku reposzatul, kum si
din emprumuterile tsele de tsei i sze fetsa dela Bukurest
aits, fere nitsa un zelog 1.
Dela kare sze entzeledse, ke depozito avja, zelog, bani reposza-
tuluj, si sze kunaszte ke va fi enpreunat pote cu bani atsesztuluj
reposzatuluj, tsestia ke are pusze aits en Brasov, pusze la un lok
enpreune ku ale atsesztuj Szerdar, si atsest Szerdari Ilie nau
foszt szpusz ke are szokotale a deszkide lezile reposzatului tse
szent pusze szupt petsete, ka sze sze praszkrie ortse sze afle
entrenszele. Si inke ke au szokotjale a ne adutse si pe noj
sze ne aflem fatze. Insze, atsaszta zebovindu-sze pen e la 9 ale
urmetorului si 27 ale trekutului, am entzelesz ke, kibzuindu-sze,
au hoterit ka mai intij sze vije si tselelalte rude tse sze
afle in Czara-Rummunjaszke, afara, si apoi sze desckize si
sze preszkrie.
Ascha dare, la 10 ale urmetori si 28 ale trekutului, am
foszt szilitzi sze enstiintzem la Bukurest, jar jeri am primit
dela un om al Mitropolii o instiintzare dela 9 ale urmeto-
rului si 27 ale trekutului, prin kare ne arate ke szau aflat
de prisztevire (moarte) reposzatului pe akolo si ke, inke mai
nainte de a reposza, szau foszt aretat uni altzi ku zapisze vladi-
tsesti, tserind bani dela Mitropolie, kare vladitsesti zapisze szint
kunoszkute si stiute, keszau pletit din veniturile Mitropolii, inke
fiind reposzatul Mitropolit. Si reposzatul, ne spergind zapiszele,
Jjau pesztrat, si, dupe tse szau leszat de Mitropolie, sze vede ke
szau dat la uni altzi ; insze nu sze stije, pe tote, szau va fi
si maj oprit dintrinszele. Si, de va fi ascha, apoi, gaszinduse

3 Cf. Hurmuzaki, X, p. LI, nota 4.

75703. Vol. X. 18
274 LEGATURILE POLITICS DINTRE BRA§OV BSI TARA-ROMANSASCA.

atselea de tsej tse vor deschkide, poate si atsele sze inparte

intraszkunsz, prekum si tselelalte.
Atseszt reposzat Mitropolit, prekum stim, obrazul szeu
jeszte enprumutat ku bani dela multzi, si poate remunya
dator si la altzi, dintralte pritsinij si szokotelj, si, instiintzin -
dusze uni ka atsesztia, adesze szupereri o sze dea Magisztra-
tuluj, prekum szau si aretat akum la noj. prekuvioszul Ar-.
chimandrit kir Ioszif, karele are a lua dela reposzatul bani
tse au reszpunsz pe arenda monostiri Szadova, si in urme
nu lau leszat sze adune venitul arendi, rugindune akum Pre-
kuviosija Sza, ka sze fatsem Tsinsztitului Magistrat kunosz-
kute dreptetzile szale, enpreune ku ale noasztre si ale Mi-
tropolii. Pentru kare si endreznind, ne rugem Tsinsztitului
Magistrat, ka sze binevojaske a trimite un secretar at Ma-
gistratului ka akumi deokamdate szej petsetlujaszke pre on
unde sze va geszi lezile cu avutul reposzatului, si sze sze
fake kunoszkut si unde sze afle atselja ale Szerdaruluj Sze-
kelarie, a nu fi szlobod nits sze le riditse, nits makar sze urn-
ble tsineva ku jele, pene tse vom vedja, tse urmare sze fatse
dela Bukurest, la instiintzare tse am fekut, si vom lua si n of
reszpuns la tsele tse am foszt szkrisz.
Szintem ku deoszebitul reszpect tse avem ketre
Tsinsztitul Magistrat :
.0szirdik la poruntsi :
Archiepiscop Dionisius mp. 1.

I osif, egumenul de Sadova, adange ce urineazI :

cLoblicher Magistrat.
Ausserst bestttrzt tiber den mir auf mein Gesuch z. Z. gegeben Bescheid,
dass die Glaubiger des hier verstorhenen Metropoliten Nectarie, zur Betreibung
ihrer Angelegenheiten, nach Bukurest verwiesen wurden, u. noch bestitrzter tiber
die mir gewordene Nachricht, dass dem aus Bucurest hier erschienenen H.
Logofet Nicolaj leicht meiglich die in dem Nachlass des erwahnten H. Me-
tropoliten vorgefundenen Obligationen der wallachischen Metropolie fibergeben
werden dtirfften, sehe ich mich als Glaubiger dieser Verlassenschaft bemiissigt
Einem Loblichen Magistrat nachstehende gehorsamst bittliche Vorstellung in
der Hoffnung einzureichen, Ein Loblicher Magistrat werde die von mir ange-
ftihrt werdenden GrUnde giitigst berticksichtigen, ohne dass ich diessfalls
nothig Mae, meine Bitte, womit nicht nur die erwahnten Obligationen von
 PRIBEGIf 275

Adaus la actele pribegilori.

I.

j- La al nostru cinstit $i de bine voitor si bun priiatin,

dumnealuT judetul de la Brasov, sIn[a]tate si tot binele
it pohtescu de la Dumnezati sä-t claruiascA, inpreunI cu tot
bier nicht hinausgegeben, sondern auch die Glaubiger des verstorbenen Me-
tropoliten hierorts liquidirt werden mogen, hoheren Orts vorzutragen. Ld-
blicher Magistrat l Glauben sie sicher dass diese Obligationen ihre voile Gttl-
tigkeit haben. Als Geistlicher und gewesener Abt in der Wallachey, bin
ich mit den diessfalligen Verhaltnissen so geuau bekannt, dass ich keinen An-
stand nehmen wtlrde, die anonym ausgestellten, mit den gehorigen Unter-
schriften u. Contrasignatttren versehenen, ungerissenen Obligationen fur bares
`Geld anzunehmen, aber eben so tiberzeugt bin ich, dass weder ich, noch irgend
ein anderer Glaubiger des verstorbenen Nectarie, die ausgesprochene Befriedi-
gung wir erhalten 'airmen, wenn diese Obligationen der Metropolie ztirtickge-
geben werden ; denn nattirlich wttrde in diesem Falle die Erben jeden Glau-
biger an die Metropolie verweisen, welche ihnen die Mittel der Befriedigung
aus den Handen genommen, wahrend die Metropolie, ihrerseits, wie es be-
reits nicht nur hither, sondern auch jetzo wirklich geschehen ist, alle derley
Anforderungen, unter verschiedenen Vorwanden, dass man sich mit dem
Nectarie bey seines Dienstes Resignation verrechnet, dass diese Obligationen
getilgt seien, u. d. gl., wieder zurttck an die Erben verweisen wttrde, wodurch
aber die Glaubiger in unendliche Prozesse verwickelt und dennoch endlich
nut ihr Eigenthum gebracht werden.
Dieselben Missverhaltnisse treten aber selbst dann ein, wenn diese Obli-
gationen auch nicht der Metropolie eingehandigt, und blos die Verhandlung
dieser Angelegenheit nach Bukurest verwiesen werden sollte, u. in jedem Falle
wird die Metropolie alle Glaubiger an die Verlassenschafts-Massa des Verstor-
benen anweisen. Da nun aber, weder die H. Epitropen sich dahin begeben dtir-
Men, auch die Limstande es, weder den hierortigen H. Erben, u. zumal auch
mir nicht gestatten, uns nach Bukurest zu verfilgen u. einem endlosen Prozesse
nachzuwarten, wnrend hierorts die gauze Angelegenheit in Ktlrzem u. ohne
grosse Schwierigkeit ihr Ende nehmen u. alle G aubiger mit harem Gelde oder
mit derley erwaluten Obligationen, oder dutch Effecten, befriedigt werden
ktinnen, so wiederhohle ich meine gehorsamste Bitte, womit, weder jene Obli-
gationen nach Bukurest ausgefolgt, noch diese Angelegenheit zur wtitern Ver-
handlung dahie relegirt werde.
Da jedoch von dem diessfalligen, meiner Bitte etwa entgegengesetzten

1 Aceste patru scrisorT au fost Pasate din gresealit la o parte din sirul cro-
nologic.
 276 LEGATURTLE POLITICE DIETER BRA§OV 151 TARA- ROMANEASCA

ai dumital[e]. Precina scrisori nu Taste de alto, far de cat

to pohtescu pa dumneata, ca pa un bun priiatin, pentru VA-
situ Beastea, Rumanul nostru, care 1-am pus acolea la case,

Entschlusse Eines Lob lichen Magistrats der Verlust meines ganzen Vermogens
abhangt, so warde ich in diesern Falle gentithigt seyn hierorts zu recuriren ;
far weichen Fall ich gehorsamst bitte, bis zur boben Entscheidung, Al les in
stain quo zu belassen. Der ich, in der Anhoffung eines gaustigen Bescheides,
mit Erftircht geharre.
Eines LOblichen Magistrats unterthanigster Diener :
Ioszif, Igumen von Sadoba.
Wird dem Lobl. Divisorat mit dem Auftrag mitgetheilt, das Inventarium
oder Verzeichniss alien bey dem verstorbenen ehehinnigen Metropoliten Nec-
tarie vorgefundenen Praetiosa, Effecten u. nur einigermassen zum Gebrauch
dienenden Litteralien, ehebaldigst, nebst den etwa dabeij nothig findenden
Bemerkungen, anhero, zu weitern Veranlassung, einzureichen, bis dahin aber
von diesen Gegenstanden nichts zu veraussern, noch an jemanden hinauszugeben.
Cronstadt, 17 Dec. 825.
Der Magistrat, durch Fr. Trauschenfels.
Si o a doua de la Iosif :
Lobliches Stadt-Divisorat I
Vor wenigen Wochen ist der aus der Wallachey herausgeflitchtete ehemalige
dortige Erzbischoff Nektarie, mit Hinterlassung eines ansehnlichen Vermogens,
allhier in der Obern-Vorstadt verstorben, ohne eine letztwillige Verftigung
getroffen zu haben.
Da uun der hiesige Handelsmann Hadsi Jordan die Curatelle fiber diese
Verlassenschaft austibt, ohne sich tiber das Recht hiezu ausgewiesen zu haben,
und derselbe diesen Todesfall Einem Lobl. Divisorate anzuzeigen unterlassen
hat, eine solchfallige amtliche Intervention aber Kier um so nothwendiger
ist, als an diese Verlassenschaft von tnehreren Seiten, theils Erbanspritche,
theils andere Forderungen gemacht werden, und die amtliche Einschreitung bei
ahnlichen Fallen, auch durch hohe Verordnungen anbefohlen ist, so nehme
ich mir die Freyheit, Ein Lobliches Divisorat zu ersuchen, die amtliche In-
ventur samdicher vom besagten RtzbischoffNektarie hinterlassenen Vermogens-
Gegenstande, hauptsachlich in Documenten u. Obligationen bestehend, vornehmen
und untersuchen zu lassen, ob nicht seit dessen Ableben Verschiedenes davon
beseitiget worden ; sofort aber nach solchfilliger ehemoglichst zu veranlassenden
Sicherstellung dieser Verlassenschaft-Massa, bey der seiner Zeit zu gesche-
benden Theilungs-Verhandlung, auch mich als Praetendenten an diese Massa
gefalligst vorladen zu wollen. Mit volkommenster Hochachtung geharrend,
Eines Loblichen Divisorats gehorsamer Diener :
Iosif Archimandrit von Sadoba.
Cronstadt, den 15-ten Oct. 1825.
Da die hiesige Regierung das zu Kronstadt erfolgte Ableben des Ex-Me-
 PRIBEGIf 277

ca sa ne pazeasca casele. Veni de s[1] jglui, zicgnd cum cg-1

bantuescu, null' si altir la randuialel[e] cetItif, si nu-1 lass sa
s[a] odihneascg, ca sa ne poatg pgzi aceale case'. Ci te poh-
tescu pg dumneata sa poruncestT sa nu-1 mai bg.ntuiasca, ca
sa poat[a] fi de paza acelor case ; cg, de nu-1 vor lgsa,
apoT eti vol trimite de-1 vor aduc[e] aid, $i voT trimite altul
cu capul, si va pazi casel[e], dac[a] el nu s[A] poate odihni.
Ci te poftescu pa dumneata, ca si noT vom sluj[i] dumital[e]
ce ne -al pohti. Aciasta, $i m[i]la luT Dumnezeti sa te pa-
zeascg cu bun[g] san[g]tat[e].
Dech[emvrie] to dne, P 7204 [1695].

De bine voitor!: Serban, Cant[acuzino] V[e]l Com[i]s.

[V° :] f La al nostru bun priiatin si de bine voitor, dum-

nealui jupanul judetul de la Brasov, cu bun[a] san[g]tate sa
s[a] dea.

Anno 95, die 3o Decembris, Comissul Schorban Schreiben

wegen des Beschte.

[Pecete rosie, ca $i a lul Mihal Cantacuzino, deci cu vul-

turul bizantin, gi initialele S[er]b[an] C[an]t[acuzino]2.]

tropoliten Herrn Nectarius in Erfahrung brachte und, bei dem Umstande wo

der Verblichene hierlandes eine bedeutende Passiv-Schuldenlast umbetichtiget
hinterlassen, einen eigenen Bestellten dahin absendet, urn das vorfindige Ver-
mbgen des Obigen inventartsch aufzunehmen, urn nach Massgabe der Liqui-
chtat die Schulden aus demselben eingehen zu machen, so gibt man sich die
Ehre, Einen LOW. Kronstfidter Magistrat dienstfreundlicb zu ersuchen, dem mit
diesem amtlichen Schreiben sich stellenden Bevollmachtigten in seinem auf-
habenden inventurs-Geschaffr den gesetzlichen Beystand und die nothige
Halle nicht versagen zu wollen.
Bukarest, am 3-ten Nov. 1825. Fleischhakel v. Hakenau,
k. k. Agent.
An den lobl. Stach- und Stuhls-Magistrat in Cronstadt.
V. mar sus in § Pribegir.
2 N° 66r.
278 LEGATURILE POLITICE DINTRE BRA§OV §1 TAR -1-ROMANEASa.

2.

Luminate, innaltate, den mila lui Dumnezeu mare-judet

cinstitei §1 InnAltatel cetat Bra§ovului, inpreuna cu la to
luminatii domni al' cinstit[u]lui §i fericitului Sfat, de la pu-
tearnicul Dumnezeu pohtim ca sA trimita MAriilor Vostre Elia
pac[e], buns sail [a]tat[e] §i atot fericitul bine.
-i- Cu plecata noastrA scrisoare Mariele Voastre cu cin-
stita san[A]tate ne inchinam, cercetAndu ca s5. putem §ti de
fericita Mariilor Vostre san[A]tat[e]. Cu alta n'avem a face
Mariilor Vostre supra Irare, numai pentru ni§te case ale lui
Serban, care ne -au alms noao dator o sums de ban[i] cu
zapis incredintat de noi, aceale case forte bine au fostu
§tiute, §i am fi §i acut §tire Mariilor Voastre ca sA fie pre
seama noastrA, O. s[a] vanza, ca sA ne prindem del. (sic) ban[i],
numai am tot facut adastare, ca sa sA intoarca omul innapol
la case-0, §i inca a§ fi §i mai ingaduit, numai, candu ail
fostu la targul ce s'aail facut la MAriilor Voastre, au fostu supArat
pre Marielor Vostre un croitoru al nostru pentru putintei
ban [I] ce zice care §i el datorie la acel om, ca sa fie oprit[e]
casele, sA fie pre seama lui. De acesta lucru §tire acandu
Mariilor Vostre ca far de §tirea nostra ail facut acel croitor
MAriilor Vostre sup[a]rare ; la care not nu-1 ingaduim, ca ca-
sele santu cu banii no§tri cumpArate, §i fAcute, §i mai aprope
iaste stapAnul cleat sluga. Precum la aceaia vreame, de ail
fostu fAcut Mariilor Voastre sup[a]rare acestu croitor, slugile
meale au venit de au acut §tire MArii Salk] pentru ca ne
Taste dator noao acel om, Ci acum, altu nu iaste, numai rog
§i pohtescu pre Marielor Voastre, aceale case sa fie oprite
pre seama noastra, el intr'altu chip pre altii nu vom putea
ingadui. Eii Ina, pazindu-ma Dumnezeu, dator voi ramAnea
a sluj[i] MAriilor Voastre, precum bine §tim ca roposatul ta-
ts -mien buns dragoste ail avut cu Mariilor Vostre, §i ea, spre
putinia, nu voi uita mila §i cautarea Mariilor Voastre. Si,
c[u] aceaste sal-0nd, m[i][1o]stivul Dumnezeil sa pazasca pre
 PRIBEGII 279

Marielor Voastre cu fericitul bine, usurandu-sa si greurile ce

avet Mgrielor Vostre.
Av[gust] i dni, 11 7205 [1697].
f Al Mariilor Vostre rugator de san[a]tat[e] si la slujbg
gata :
reciyytoc KavtaxouC7ivog.

[V° :] t Luminatului, innaltatuluT, den mila luT Dumnezeii

cu bunul daru dgruitu, Mariia Sa Mancas, marele-judet cin-
stitel si innaltatei cetat Brasovului, Marii Salk] co cinste si
c[u] fericita san[a]tate sa fie data.
Anno 97, die 17 Aug[usti].
Des H. Wajwoden Sohn Schreiben wegen des Sorban Hauss.
[Pecete rosA octogonala, cu corbul avind crucea in plisc si
legenda : do Ghiorghe Voevod, I.]

3.

j- Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zeml. vlah[i]scoe.

t Cinstitilor si ai nostri de bine voitori, dumnealor tot
Sfatul al cinstitel cetati Brasovul. Sanatate si tot binele de
la Dumnezeil pohtim dumneavoastrA. Cartea ce ne-at trimis
dumneavoastrg, ne -au venit, si, ce neat scris, am inteles. Ne
scrieti dumneavoastra cum ca atT inteles ca am fi cumparat
o casg acolo la Brasov, in Schear, si ati vrea sa stip, iaste
cu adevarat. De acIasta vets sti dumneavoastrA cg asa iaste
precum atr inteles. Am cumparat o casA ce au fost a Frances-
cului Capit[an] ; fiiii-saii, stapanul easel, ni o au vandut, si noi,
nu doar pentru altceva am cumparat acea casg, numaT ca
O. sa afle, cand trimitem oamenT de aT nostri cu trebT acolo,
sa alba unde sadea, sa nu umble in gazde pe la altiT, si ca
sa ramae in urma noastrg rgmasitelor noastre. De care macar
de'ntgiii n'am facut stire dumneavoastra pentru aclasta, iar

1 No 667.
280 LEGATURILE POLITICE DINTRE BRASOV V TARA-ROKANEASCA.

acum lat:A] ca va facem $tire, sä stiti, $1 de ganditi aitceva,

sa avem raspunsu de la dumneavoastra, sa. $tim.
Aciaste acum, $1 fiti dumneavoastra sanato$T.
fun. 13 dni, 7208 [1700].
De bine voitor dumneavoastra : lo Costandin Voevod.
[V°:] t Cinstitilor $i a! nostri de bine voitor!, dumnealor
tot Sfatul al cinstitel cetati Brasovul, cu sanatate sä sä dea.
[Pecete mare rotunda 1.]

4-

t Io Costandin Voevod bjiiu mist. gsdnil zeml. vlah[i]scoe.

t Cinstite at nostru de bine voitor, dumneata jupane Ghior-
ghe, marel[e]- judet al cetatil Bra$ovul, $1 dumneavoastra tot
Sfatul de acolo, sanatate $i tot binel[e] poftim dumneavoastra.
.de la Dumnezeti. Cartea ce at trimis dumneavoastra in tre-
cutele zile, au venit, $1, ce ne-ati scris, am inteles. Pentru ca.
sele ce am fost cumparat nof acolo in ScheaT, de la fecioril
Frantescului Capitan, de care aratatT dumneavoastra multe
pricinT cum ca nu ne vett' ingaclui, $i ca aceastea ; pentru care
lucru iat[a] el trimisem pre credinciosil no$trii acolo, pre Paan[a]
Post[elnic] $i pre Toader 2, sicritariul nostru, ca sä vorbeasca
cu dumneavoastra de aciasta. Ce, precum va fi mai bine, a$a
yeti a$aza. Aciasta acum, $1 mila lui Druimn[e]zeti sa, fie cu
dumneavoastra.
Oct[omvrie] 28 dni, P 7209 [1700].
De bine voitor dumneavoastra : lo Costandin Voevod.
[V° 1 t CinstituluT $i at nostru de bine voitor, dumnealui
jupanului Ghiorghe, marele-judet al cetatii Brasovul, $1 dum-
nealor tot Sfatului de acolo, cu sanatate sa s[d] dea.
[Pecete mare, rotunda 2.]

2 No 381.
2 Corbea.
3 N° 384.
 ALTE LEGATUBI POLITICS 281

II. Alte legaturi politice.

Cind un oaspete al for sari altul pe care nu-1 cunosteau
ajungea Domn, $i in Moldova, dar maT ales in Tara Roma-
neasca, BrasoveniT primiau $tirea printr'o stafeta care aducea
«vestea buns, $1 trebuia sä primeasca pentru aceasta o ras-
plata. Aceasta misiune se chema in latineasca pe care o in-
trebuin %a Sfatul pans pe la 1600 in actele sale : «petere
evangelium.. Expresia se potriveste cu aceia, romaneasca, de
a «cere colacs pentru stirT ce se dail cu privire la intimplari
sail la descoperirT de furturT.
Solff stralucite nu se trimeteaii de DomniT nostri la Brasov
pentru all vesti inscAunarea. Boierl marl, cu alaiii mult, tre-
ceail numal prin cetate pentru ca sa ajunga cu asemenea
veste la regele din Buda intaid, iar pe urma la principele, intitulat,
totusT, «Craiil, de aT nostri, care stAtea in cetatea Gilauliff
sau in orasul vecin al ClujuluT. Unor soil ca acestia, LogofetT,
VornicT, Vistier!, cite un Vladica, li se dadea fail plata lo-
cuinta si hrana, de post sari de frupt, dupa timp, precum $i
bautura, care nu trebuia sA fie putina ; la urma, ramineaii sA
se dreaga adesea stricaciunile de multe felurT.
Prin astfel de solff, prin adapostirea in pribegie data
aceasta insa cu plata, prin sosirea pentru cumparaturl sail
trimiterea de casnicT intru acest scop, se incheiail prieteniT
intre fruntasii Sailor $1 boieriT nostri.
Folosul acestor legaturi de prietenie era mare, si pentru
o parte $1 pentru cealalta. Brasovul aducea inlesniri boierilor
pentru cumparaturi, pentru adapost, pentru primirea, in ceasuff
de nevoie, a averilor ce se lacatuiaa prin bolte. Sa$il cisti-
gat pe urma alor nostri. ET aveau, cum se va vedea, $1 alte
interese decit ale negotului propriu zis, in terile noastre : et
i$T tineall turmele in vaile muntilor $1 pe intinderea $esurilor
muntene, supusil for aveau pravaliT si vii $i munli pentru
c4arif pe pamintul DomnuluT vecin. in sfirsit. pentru a se
pregati $i asigura fats de once primejdie, eT aveau nevoie
de $tirl necontenite asupra imprejurarilor ce se desPA$urau
dincolo de pasuri.
282 LEGATURILE POLITICE DINTRE BRA§OV §I TARA-ROMANEASOA

Din re$edinta domneascA, din sala$ul for la bra, din mij-

locul taberel, unde intovarl$isera, dupa datorie, pe Domn, bo-
ierii scriaii cu ve$ti prietenilor din Brasov. $i prietenil negustori
faceari a$a. Cel mai vechiii rava$ romAnesc, ce se cunoaste
pang astAzi, din 1521, e trimes de un negustor din Cimpulung,
cunoscut $i prin socotelile de vama ale Bra$ovului, Neac$ul,
pentru a lamuri pe ora$enf asupra mi$cArilor turce$ti la ho-
tarele ;era. Neac$ul sail, cu numele intreg, Neac$ul Lupa,
facea nego1 mai ales cu pest!, dar aducea $i marfuri turce$ti :
cingatori, damascuri, mAtasa, bogasiT, stafide, $i vindea, pe
Hugh' aceasta, chepenege pentru terani 1.
Odata Bra$ovenif arata ca prin legaturile for cu boieril,
earora li ascund averea in timpurl de tulburari, el au de la
din$ii totdeauna stiff sigure 2. Pe linga. aceasta, pentru a $ti
$i mai bine, el trimeteau in tail ca sa giea limba», ca sa
spioneze. Spionii erail mai mult Romini, din satele vecine,
dar mai ales din $chei. El' se amestecaa Intre sateni $1 ne-
gustori $i prindeau zvonurile. Cite unul avea pentru aceasta
o dibacie deosebita $i era trimes mai adese orl decit altil.
Plata pentru o asemenea sarcina primejdioasa era de tot mica.
Pentru all 'Astra prieteniile, pentru a imbuna pe Domn
saii a-1 pAstra in sentimente bune, Sa$14 if trimeteau la suirea
in Scaun, la vre-o nuntA, la vre-un botez, soli! deosebite ,care
duceau cu ele daruri multe, marl $i mid. Pentru a se vedea din
ce se alcatuiaa asemenea daruri extraordinarecele obisnuite
emu de multe on poame ce nu se ivisera Inca la noT cire$T
de pilda , insemnam ce s'a trimes lui Petrascu cel Bun cu
prilejul nuntii sale, la 1555 : o cups, treizecT de cotT de postav
far, unsprezece $1 jumatate de postav stamet, doudzeci de
legaturi de palarii, o sabie de strApuns, douAzeci de legaturi
de cu %ite, doua buca.ti de perdele (pepla) marl, chute cu
miere, (a$a numitele tune dule1), jimle alese (une on nu
lipsiail nici covrigiT), talere de cositor, in numar de 58. Solul,

1 Quellen guy Geschichte der Stadt Kronstadt, 1, pp. 7, 9, 15, 21, 24, 58-9.
3 lnedit In Arch. Brasovaltif. Cf. memorial Intel despre aceste inedite in
An. Ac. Rom., pe 1905.
 ALTE LEGATURI POLITICE 283

un senator, merge cu slugi de la vama $i cu bucAtarul sati,

cad Sasul se teme foc de mincarea Rominilor, grosolana pentru
gustul luT.
DupA darea covrigilor, turtelor, jimlelor, palariilor, mAnu-
silor, postavurilor si. argintAriilor la Domn si la sfetnicii luT
de capetenie, se negocia une orT vre-un tratat de comert. Cele
politice nu se intilnesc, fiindca n'ar fi avut nicr un rost, po-
liticeste Brasovul 'nefiind un ora$ liber. °data numaT, intr'un
timp cind nu se stia cine va domni in Ardeal, la 1613, Radu
Mihnea incheie un tratat, in care prevede adApostul la nevoie,
paza de pribegT, schimbul de vesti, trimeterea din cetate a
ierbeT de pusca si plumbuluT ce ar trebui, $i un sprijin intim-
plator pe care Muntenil ar fi indatoriti a-1 da Sasilor.
Astfel se urmeaza zi de zi legaturile politice ale Brasove-
nilor cu Rominii, schimbindu-se foarte putin numal, in cursul
veacurilor.
Scrisorile romanesti de acest fel care s'au pastrat se pot
imparti in scrisorT de vesti si in scrisorl de convenience, de
6inefurt, cum ar fi zis col ce le-ad scris.

A. Scrisorl de ve§ft politico.

Acestea d'intaiii nu pot incepe decit cu scrisoarea luT
Neacsul, tipdrita pand acum de doug orT, in Hurmuzaki,
XI, p. 842, nota 1, $1 in revista Amicul Poporulut din Tirgu-
Phi pe anul 1904:
I.
j- AISAIIOMS, IIMMEHHTOMS 14 4HCTHTOMS H grom Aapoitmmom8
NCSIldli Xt11411W Kemp WT fipawoK, moor SAIMBIE WT 11*KW8il
WT A4kronoM [= inteleptuluT, de bun neam si cinstitulul si
de Dumnezeii daruitului dumisale Hank Begner din Brasov,
multA sanAtate de la Neacsul din Cimpulung].
Ipac [= asijdere] dati tire Domnie Tale za lucrul Turcilor,
cum amt.' auzit di cl inparatul ail esit den Sofiia,si aimintrea
nu e, si se -au dus in sus pre Dunare. Ipac sA stii Domniia
Ta cA ail venit un om de la Nicopoe, de mie me-au spus ca.
ail vazut cu ochil lol (sic) ca ail trecut ceale corabil ce stiT
284 LEGATURILE POLITICE DINTRE BRA§OV BSI TARA- ROMANEASCA

$i Domniia Ta pre Dunare in sus. Ipac sA stir ca bagA den

tote orasele cite 5o de omin[r], sA fie in.ajutor in corabir.
Ipac sA $tii cumu se -au prinsu ne$te messter[1] den T[a]rigrad
cum vort1 treace aceale corabir la locul cela strimtul ce stir
$i Domniia Ta. Ipac spur Domnie Tale de lucrul lu Mahamet-
beg, cum amti auzit de boiari ce santa megiia$ $i de genere-
mirt Negre cumu i-au dat Inparatul slobozie lu Mahamet-beg
cum pre [,cters: cal)] 16 va fi voia pren Teara-Ruml-
1

neasca, iara el ti sa treacA. Ipac, sA stir Domniia Ta a are

flea mare $i BasAraba de acel lotru de Mahamet-beg, mai
vartos de Domniele Vostre. Ipac spur Domnie Tale, ca mai
marele mitt, de ce-amil inteles si eti, eu spur Domnie Tale ;
iarl Domniia Ta esti inteleptti. $i aceaste cuvinte sA fir Dom-
niia Ta la tine, sA nu stie umin[i] multi. $i Domniele Vostre
sA va pazitr cum $titr mai bine. H 56 TE RECAyT [=. si Dum-
nezeu sA to bucure].
[Adresa :] MSApOMS H WICTHTOMS H 6rWM AAVIKAHOMS ?liSHAH
XAHhw fignup WT fipawog [= inteleptului si cinstitulur $i de
Dumnezeu daruitului, dumisale HanA$ Begner din Brasov].
[Pecete de ceara galbena, ruptAd

Tata acum tratatul, foarte frumos caligrafiat, al Id Radu

Mihnea :
2.

Ka Kea srt RPOK kpHIH HptillOCAMITH,H IAN% KIJCTIHMICTIL1 AS OAR

rA spa MOIr IC XCA, Iw Pamra ROIROM RiKle MACTIEH, ENSIEM
Mp013AHIEM regiAaph MOE BEAL1E HAAWKOE, CHk KEAHKAP lIIHKHFK
KOEKOM [= In Hristos Dumnezeti, binecredincioasa pravo-
slavnica credinta crestineasca, eti robul Domnului Dumne-
zeulur mien Isus Hristos, Io Radul Voevod, cu mila lur Dum-
nezeu si cu darul lur Dumnezeti Domn a toata Tara-Roma-
neascA, fiul marelui Mihnea Voevod]. Cara aceasta se cade
a fi si a se $ti intru domni si intru ter[i], spre binele sA-
racilor $i spre folosul c[in]stitulur Imparat, facut-am tocmeall
$i leg[a]tura $i juramantu cu prea-c[in]stitii $1 bunt priia-
tenir no$tri, vecini de aproape, jupan Feer Mihali judetul
 ALTS LEGATURI POLITICK 285

II ET robrapH [= §i 12 pirgarl], cu Too de batranT, sveat-

nicil cet[a]tiT Brasovului, si cu tots cet[a]teaniT, cum sä fim
intru o credinta si intr'un gand cu toat[a] inima, insa pria-
tenului domniilor lor sa le fim priaten[i], iar nepriatenului
nepriaten[T] sa be fim, 1, Domnul Dumnezet sa fereasca de
rautate, sä va avea a cadea cetatea si Domniile Lor vre'ntru
o nevoe sau rautate, nor sa avem a fi cu ajutor[i] in toat[a]
vream[ea]. insa, si data va darui Domnul Dumnezea, carele
va sta a fi domnu despuitorT terai Ardealulta, iar domnia lor
sa alba a nevoi si a face in acest chip : spre aceast[a] toc-
meal[a], in ce legam cu domnia lor, asijdirea si cu domnia
luT sa fim intru viata noastra. Alt, ce vor inteleage domnia
lor, on furls, on fatis, vare despre teara leseasca, vare despre
teara nemteasca, vare despre r.aban-Vod[a], de vre-o rau-
tate a c[in]stitului imparat si a noastra, sa aibi a ne da in
$tire in foat[aj vream[ea]. Asijdirea si noT de vom inteleage'
de vre-o parte, spre rautatea domniilor lor si a teraT, sa
avem a da in stire domniilor lor. Iar, de spre .Sraban-Voda,
ce tocmeal[a] si cuvinte si ce legatur[A] vor fi avut 'Ana.
acmu, de astazT innainte sa alba aceal[e] toate a se lasa si
a se pone jos. Alta, de randul erbli d e pusc5 si plumbu, si
ce va tribui de altele, si cu banT si far bans, cum iaste scris
in cartea domniil[or] lor cea de tocmeal[a] sa n[e] dea. Alt,
sa ma vol afla Domnia Mea in slujba c[in]stitului imparat si
intru ajutoriul domniilor lor si, Dumnezea nu dea, sa ni se
va intampla de vrajmasiT nostri si a! domniilor lor vre-o
infrangere, iar Domnia Mea sa aib cetatea deschisi de spre
domnia lor, sa intram macar si cu 300 de oamenT, iar alalt[a]
oaste a noastra sä aib[a] a se aciva supt cetate afar[a] si
sa aib[a] aparamant de spre cetate. In acesta chip de vor
avea a Linea domnia lor aclast[a] credinti si legatur[a] si
tocmeal[a] neclintit[a], si noT iar asijdirea sa avem a tinea
jurama Domnia Mea si cu toti boiarii Domnii Meale, pre
Taal si pre Fiiul si pre D[u]hul Svant, unul Dumnezeil,
cum vom %inea acest juramant in toat[a] viata noastra, cat[a]
ne va darui Dumnezea ; si, tine cum va Linea acest jura-
mA[n]t, asa si-T ajute si Dumnezeil. TAKOM11 smer Kb fAKI-1,
286 DEGATuRILE POL1TICE DINTRE BRA§OV I TARA-ROMINEAscA.

AMHH. HNC 6fi kW wrdsr., MC Ka CERT. El ANN, HAT WT fIAAM

(aim aceasta sa fie in veer, amin. Am scris eti Ieremia
Logofatul, in luna lul Septemvrie 12 zile, anul de la Adam
7120 = 1612].
IPergament. Pecete cu cele cloud chipuri linga un arbore
$i legenda: gIw PAAsn ELOIROM CUK ilINKH-k-KOA[k], ENO MACTIE
PHIS REMAIE 13,11111C01
[V° :] Des Radul Wayda sein Confederation mitt der
Stadt Cron, anno 1612, 12 Septembris'.

Pentru scoaterea din Ardeal a until principe aproape

nebun, care incurca si punea pe gindurl toata. lumea, Gavril
Bathory, intra in Tara-RomIneasca $i apol trecu $i muntril
un Pasa turc, flu de Ungur, All-Pasa Maghiaroglu. El scrie
de mai multe on Brasovenilor, dar, neavind un secretariu
ungur orl sas, e silit sa iea un pisar romanesc, de la
care pornesc frumoasele ravage frumoase ca limbs $1 ca
scris, afara de cel din 'arms , care urmeaza. :

3.
t Scris eti Ala-Pasa Magearuglu care santu pus de cl in]stitul
Inparat Page aicea pre margine $i Serdariti pre ost1, aceasta
a noastra carte puns la al nostri bunt priiatinT, jupanul Drut
Hanas, judetul BrasovuluT, $i la tot sveatnicif cetatii Braso-
valour, multa san[a]tate trimitem dumneavoastra. Alta, dam
tire domneavoastra, pentru plansoare $1 card ce-ati trimis
de anu pans acmu la c[in]stitul Inparat pentru Batar Gabor,
c[in]stitul inparat, vazandu greutatea $1 nevoia voastra, ales-au
pre noT $i ne -au trimis, cace stim randul marginilor, $i den
coace $i de spre domneavoastra. DecT am socotit s'am trimis
omul nostru acfc, pre Husein Ceaus, ca sa raspundet intru
un chip catra dinsul, $i sa vie sa ne spue de ce va tineti.
Iar nol vedem ca, cat °amen!' au venit cu el acli, pre to
i -a% slobozit, iar pre dinsul vedem ca nu-1 slobozit, nici vine

PrivilegiT, no 772. Facsimile micsorat in Mika Sandor, Weiss Mihaly

Budapesta, 1893, p. 195.
 ALTE LEGATURt POLITICE 287

sa ne aduca raspunsu. Dec', in vream[e] ci vet vedea cartea

noastra, jar vor sä sloboziti soli! nostri, O. vie aicea la nor
cu raspunsu, ca stim ca soli! nicr-odata n'ail opreala. inca
pohtim sa trimitet 2 pargarr, den eel 12 oameni de credintg,
sä fie pre Tanga nor, case pre nor nu ne -au trimis c[in]stitul
inparat pre vre o rautate a domneavoastra sail a sera' dum-
neavoastra, ci ne-au trimis pre nur ca sa scoatem pre Batar
Gabor den Ceara, si sa punem Domnul care va fi pre pohta
$i pre voia dumneavoastra s'a terar. Deci, sa vet pohti si
vet priimi pohta c[in]stitului inparat, dumneavoastra sä ne
scriet pre Husein Ceaus $i pre oamenii domneavoastrg carir
vor veni aicea. Alta, at fost trimis domneavoastra pre Horvat
Ghiurghi $i pre Marco, cu cartile dunmeavoastra, la nor, ci
se -au fost gresit, cu Husein Ceaus nu se-au timpinat, ca au
fostu mersu pre alts cale. Deer acmu iar trimitem pre Marco
cu cartile noastre, si Horvat Gherghe ramane aicea. Deer
cum mar curandu sa ne trimitet raspunsu, iar, sa nu ne vet
trimite raspunsu, iar, sä nu vet trimite, ce se va face apoi,
departe de sufletele noastre ! Aceasta va dam stire domnea-
voastra, sj Dumnezea sa va ves[e]leasca, amin. Pis m[e]s[i]ta
Iul [ie] 12.
[V° : Iscalitura turceasca a Paser si pecetea cu literele
latine [M]agzar OgliA, intipgrita cu fum1.]
4
Cu voia lui Dumnezea si cu norocul putearnicul Inparat
c[in]stitul Pasa scriem judetului, 12 pragarY si a tot Svatul si
cet[1]%eanilor mid i mar11, Brasov grad [= cetate]. Mult[a] san[a]-
tate trimis; Domnillor Voastre. Cara acrasti a] del in stire Dom-
niilor Voastre, de care lucru santet inching putearnicuIur In-
pgrat $i a1 fost trimes omul vostru aicea la nor, de ne-at
dat in stire, derept aceaia nor, cum se -au cazut, dat-am in
$tire putearnicului triparat si prea-c[in]stitul Veziriulur cel[u]i
Mare. Deci, cgnd au fost acum, venit-ati si oamenil nostri
d'acolo, caril am fost trimes, si i-am trimes la Domnia Voastra
cu voe bung $i cu fagaduinta carea se -au jurat puternicol
Inpgrat pre leagea inparatier lur $i pre toat[a] credinta in-
NO 783. Cf. Socate lilt Brafovulur, p. 31.
288 LEGATTJRILE POLITICS DINTRE BRA§OV §I TARA-ROMANEASCA

pAr[A]tier luT, cum pre voia voastra va fi, $i Bat[A]rii Gabur

CraT Ardealului nu va mai fi. CA atata Taste voia putearniculta
inpArat $1 voia noastrA, cum sa nu alba Ceara Domniilor
Voastre stric[A]clune catu e mult un puiu de Oink ca, eine
va fac[e] sill, mIcar de un puiii de gainA, duce-i-se-va capul.
Cum, de nu vet avea a creade pre nor, vA intrebati oameniT
no$tri earn art foss trimes la c[in]stita Poart[1], el vor spune
de toate. Alt[a], porancitr $1 la priiatenul nostru, la Usein
Claus, sAn[A]tate, $1-I spuneti a iacAt[A] a venim $1 nor, $1
la Seghi$var porancim foarte sAn[A]tate $1 voe bunk $1 sl
nu se lase de poala putearnicului inpArat, ci sl -$ leage
brAul pre doao locure. Acrast[a] dam in $tire Domniilor
Voastre. SI fit sanNto$, amin.
Pis u [-----= scris in] Teleajen, Avg[u]st 4 dni.
[IscAliturA turceasca $1 pecete cu fun], cu literele latine '.
c Ali Basa Magzary '.]
[V°:] 1613, den 16 Augusti 1st dieser Brieff von dem
Magiar-Ogly-Pascha geschickt worden.

5.
Cu voia lu Dumnezeti $1 cu norocul cinstitulur inparat
eti All-Paqa] Magearoglu, scriemu credincTosuluT $1 priiate-
nuluT nostru judanul (sic = jupanul) Drut Hani$, judetul Bra$o-
vulta, FA tuturor sfeatnicilor cetatii Bra$ovulta, mult[A] sanatate
trimeatem Domnie VostrA. Alt[a], multimescu dumnievostra de
$tire ce mi-atii facut dumnievostra pentru Baal. Gabor, cum
au murit. Alt, mi atT flcut in $tire dumnievostra cum vene Sul-
tanul [= tataresc] sl treacI pre urma noastrA. Dereptu aceaia
sl cautatie dumnievostrA sl datie veaste la Bran, sI dea cu tunu-
rile intean$1I, sl nu-T lase sA treaacA nici intr'un chip. Cu [= ca],
de-T vetiT lasa sä treaac[A] pre acli, bine sA $titii ca void
scrie arzu la Porta pentru vocibetit voT ve--sti pentru acist
lucru ; ce sa le dat niscari dorobantiT, sA-T petreaca pre urmA
ce au venit : forte sl nevoitiT, sl nu treaca pre aicr pre la
Bran, -cl nu va fii voo apoT nicl-un bine. Acesta vA scriemu
I No 783.
 ALTE LEGATOR! POL1T10E 289

si vii dimu in stir[e] dumniivostra ; H 171t RH BICHAHT [.= §1

Domnul sa va veseleasca], amin. Pis [= scris] Oh[tomvrie]
26 dni [= stil vechit].
[Iscalitura si pecetea stiuta..]
[V° :[ Priiatenul nostru jupan Drut Hanis, sudtu of Bra-
sovscof gradu [.judetul din cetatea Brasovuluf 9.

6.

Cu voia lui Dumnezeti si cu norocul cinstituluf inpgrat

eti Ali-Pas[a] Mageaaroglu. Scriemu si poroncimu capitanu la
Branu, mult[g] sAnAtate. Alta], amu inteales cum va sa fie
Sultanul [= tataresc] sa treaaca pre acif pre urma noastra. Dec? sa
cauti, de va venii pre aciia sä treaca, sa inchizi portile si sä dal
cu tunuri intrInsiT, sa nu -? Iasi'. sa treac Al nici intr'un chip ;
ca, de-I yeti' lasa sa, treaca pre acif, sa. [s trece Ceara inpara-
tului, bine sa stif ca volti scrie arzu la Port pre Pia Dec?
nici -un bine nu va fii voo. Acest vg scrim ; H Mk TH MU
AHT [=-- si Dumnezeti sa to veseleasca], amin. Pis[=-.- scris] m[e]-
s[i]ta Oh[tomvrie] 26 dni.
[IscAlitura si pecetea stiuta.]
[V° :] La capitanul de Bran 2.

7-

Scrisu lair fecerul U[n]gurulul Ali-Pasa multg sanatate la

Brasov, la boiarl la toti. SA stitf c'atf trimiasu pria Adriiasu
cu cArtilia pant la mine; ce miia mi -au pgrut hvorte binia
di vol. Inparatul pitrtu vol m'ati minat. Acestia cuvinte sintu
adavaratia, sa pardemiia (sic) da Dumniazeti cuviatliale miial[ej
dAplin. Batir Ianus sa lu traimiatetI c'un om la graiial[a] la no?,
sa vinia sa graim cu ialu, cuvinte sa legamus nice tru chip
sa viia curundu.
[Pecetea si iscAlitura stiutel
Urk., no 783.
2 Lrk., N° 783. Pasa era la RIpov (v. Sor. Brai., p. 33).

73703. Vol. X. 19
290 LEGATURILE POLITICE DINTRE BRA§OV I TARA-ROMANEASCA

Scrisoarea lut Radul Comisul e scrisa din cursul cam pa-

nieT turcesti in potriva let RalcOczy at II-lea :

8.
t La at no$tri c[i]nstit $1 mai mart bunt priiateni, dum-
nealor jupdnul Mihaiu Gol$mit $1 jup[a]nul Mihaia Herman
IREA CRATE WT LICTHAr rpam glIMMOKCKAP [-= mare-judet at
cinstitet cetati a Brasovuluil, pohtim de la m[i]lo[s]tivul
Dumnezeil, bun[a] pac[e] Si san[a]taate sa d[a]ruiasca dum-
niilor vostre $i tot binel[e] intru delungat[a] vliat[1], $i,
sä vet pohti dumniilor voastre a sti $1 de not, cu mila lul
numnezeil aflamu-ne bine san[a]to$ pan acum. Si, sä vet pohti
dumniilor voastre a sti de randul ve$telor dintr'acoace, vet $ti
dumniilor voastre ca am ajunsu cu o$tile pan aici la Oradiia-
Mare, $1 de aid santem mergatori cu Marlia Sa Hanul $1 cu
Paa$a la Timi$oar[a], la Veziriti Azem. Alta, candu au mersu
frate-mien Moise acasa, eu nu m'am putut prelej[i] sa m scriiu
cate ce[va] acasa.; ce pohtim pre dumniilor voastre ca am
scris cestu rAva$el de trebil[e] casii, ca $1 not santem aid
langa Paa$6. ; ce ne Taste nadeajdea pre Dumnezeii. Si vet
sti $1 dumniilor voastre ca Hanul $1 toate °Sil[e] vor sa dea
pe la Ra$av[a], sa is taara noastra in lunge. A$a taste cu-
vantul aici. Ce pohtim pe dumniilor voastre ca Taste un fe-
ci[o]ru at nostru aciia, anum[e] Voicu, lasam acestu rav[a]$al
sa-1 duc[a] la jup[a]neasa nostra, sa aib[a] grip] si paz[a], pan[a]
vor treacle] ostil[e]. Iar not nu vom uita binel[e] domniilor
vostre, nici odeneoar[a], si 'ntru ce ne vet afla dumniilor
vostre, cu slujba direapta vol hi catre dumniilor vostre WT xE
[= de la Hristos], amin. Pis = scris] Septemvrie io dni, 7160
(sic) = 7167 [1658]).
f Bun priitnicul dumniilor voastre si vec[i]nu de aproape :
Rad[u]I Com [is].
Si ma 'nchin parintelui popel Vasilie de san[a]taate.
[V° :] t La at no$tri cinstit $i socotit mai mart $i bunt

' Cf. Socoteltle BrasoruluT, la acest an, p. 103.

 ALTE LEGATUld POLITICE 291

priiaten[i] $1 vecItilni de aproape, jup[a]nul Mihaii is jup[a]-

nul Mihaiti Herman ...
[Pecetea obisnuith. ; neinteleasa 1.]

Si la aceleasi imprejurari se refers urmatoarea :

9.

t Ci[n]stitu $i bun priiaten $1 veacin da aprope, dumnelul

jupan Mihail Goltsimit REA 03,0 rptm spmulsetcaro 1111p04
[= mare Jude al cetalli Brasovulur, $i celelalte], inpreun[a]
cu totil ci[n]stitul Sfat a cetatii dumnevostra, pac[e] $i
san[a]tate $i buc[u]riia rugam pre milostivul Dumnezati
sa daruiasca dumnevostra. atra aciasta, ci[n]stita scrisore
dumnevostra, care ne't scris la Septevrie 29 dni, venit-au
la maim nostra, $1 forte cu dragostea primit-o o am, $i ne'm
buc[u]ratil intelegandu da bun[a] san[a]tate dumnevostra, $i
da toate pre randu inteles-am ci[n]stiter scrisori a dumnelor
vostre. Da car[e] lucru ne scriiat dumnevoslu-a; pantru randul
vestilor ce sa vor mai noi, sa va facem stire, ci, panfrtiran-
dul vestilor, sa stit dumnevostra chi au venit un sol da la
Hanul, danpreun[a] cu oamenif Domnu nostru, $i art trecut da
s'ati dus la Cram, $i ne au spus cum Hanul $i Cazacii yin
pren tera nostra ; ci pan acum n'ati ajunsu la hotar ; iar nu
voru zAbov[i]. Iar, pantru ratidul aceir marhA dobitoc, ci s'ati
luatii da la oamenii dumnevostra, nice -un bine n'ail Pdcut cad
au luatu ca niste oamen[I] nebuni $i fara de mente. Dicr, cats
vita] au fost pre aice, toata, s'ati luatu cu sem[n] bun $1 c[u]
scrisore, $i s'au (lath pre maim pastorilor, da le pazescu forte
bin[e] $i le vor feri d[e] in cale ilutatilor : cat[a]va vit[A]
iaste pre sam[a] Cuparulur, cat[a]va pre sema nostra, $r cu
cinstea sa va pazi pan va aduc[e] milostivul Dumnezati pre
Domnu nostru. Did Mania Sa stim ca n[u] va ili] bucuros
la paguba oamenilor dumnevostra. Domnul Dumnezau sa vg.

1 No. 624.
292 LEGATURILE POLITICS DINTRE BRMOV 15( TARAROMANEASOL

daruiasca cu san[a]tate ; amin. Pis [= scris] Oc[tomvrie] r

dni; vl' 7167 [1658].
De tot binel[e] dumnitalfe] pohtitoru, ca un fiig al dumni-
tal [e] :
Costandin Salegeanul. Stam[a]tie V[e]l Cupar.
[V° :] f intru ci[n]stita !liana dumnelu! jupan Mihail Golot-
smitu ..., inpreun[1] cu tot ci[n]stit Sfatul cetatiT dumnevostra,
cu cinste sä s[a] dea . . .
[Pecete bruna, cu semne 1.]

Gonita din tall de aceiasi sfarimare a hegemonieT lui Ra-

koczy, dar, nadajduind intr'o intoarcere a sotuluT eT, Gheorghe
Stefan, care nu izbuti 2, Doamna Safta scrie :
I0.
t Doamna Safta scrie la a nostra prea-iubit[a] gi bun[a]
voitore, la dumneae, la giupaneasa Catirina Fraosa, mare-giu-
decIas[a] cinstiter cetat a BraseluT. Poftim pre milostivul
Dumnedzaii ca sa gasasca pre dumneata acTasta putin [a] scri-
sore de la norcu multa sanraltate si cu bun[a] voe, depreun[a]
cu tot[a] cinstit[a] Curtea dumitale. inteacea, cunoscandu nol
bun prietesugul dumitale, carele pururea 1-aT aratat dumneata
spre nos, ce cat si noT cu acTasta putin[a] scrisore de Ja not
de bun[a] san[a]tatea dumitale. Si trimitem tire dumitale cum
ne -au vinit carte de la Mariia Sa, de la Domnu nostru, de
veaste bunla], astadzi, Marc! in 1 j [ =1 8] dzil[e] a lu! Mai, scrin-
du-ne Marlia Sa cum milostivul Dumnedzail s'ati milostivit
cu bun narog, dup[a] voia Marie! Sale, $i ne scrie Mariia Sa
cum far[a] zabav[a] va trimite de vom esi si noT in car[a].
Derept aacea $i no!, cunoscandu atata libov de la dumneata,
intr'acIasta parte de loc striin[a], ce ne -au adus DumnedzA0,.
no! Inca nu vom putea uita acesta bine a dumitale in tote
dzilele vieteT nostre, cat ne va spodobi milostivul Dumnedzati,
si vom nevoi ca sh ne intarim bun prietesu[gu]l nostru. De
I No 6or.
2 V. Studir fl dot., IV, la aceastli datit.
 ALTS LEGATE/Et POLITICS 293

aceasta ne inchinam dumitale. SA fiT dumneata san[A]tos WT

Ed sa, amin. U Osearheaiu, Mal 17 [1658].
[V° :] La a noastra bun[a]voitore, la dumneael la glupa-
neasa Catirina Fraosa, mare-giudecias[a] a cinstitel cetat a
Bra$eulur, sa s[ar dea cu mare cinste $i cu multa san[a]tate.
[Pecete mica rosie, cu o inima din care iese o coroana
intre doua stele $i inscriptia 1 : ca4sTa.]
in lupta de la 22 Maiii 166o cadea Ralcciczy al 11-lea, $i Inca
Innainte de aceasta Turcil, prin Vizirul Budd, indemnati
Ardealul sa se supuie lul Acatiu Barcsai.
Proclamatia, care era O. ramiie fail folos 2, a fost redac-
tata $i in romaneste asa :
II.
-1- Acelor car[tT] (cartT) pario 3, cariT au scris Sast-Mahamet-
Pap., Vizirul (II la Buda, la 3 limb! tarn Ardelulul, la anul
1660, 6 dni [I]un(ie]. Not dam stire raaoi 4, card ascultati lege Jul
H[risto]s, care! santet 3 TinuturT, marilor $i mic[i]lor, domnilorti
celoru mail, spanilor, judetilor, marilor $i mioilor, cu un cu-
vantti, caret ascultat poranca cinstituluT inpAratil $i a c[in]sti-
tulur Cral al ArdeluluT Bared Iacos, cum cinstitul inparatti
noao ail porancitti earl! santem prepusil sar[ailcari 2 acestor
osti, cu carel[e] sa batem pre vrajma(ma)$ul cinstitulul In-
parat. Cu oaste a lul ce luminata sosit-am, $i pre cetat pre
cariT ail biruitu vrajimasul inparatului, Racot, le-am arsu, $i
oaste luT o am taiat. Dup[a] aceia am venit la Cluj, fost-am
taiatti $i pre Racot cu cateva ta[e]turT, apol au scapatu. Acum
dinnainte, cine nu va asculta de cinstitul Cral al Ardelulti,
Barcel Iaco$, $i cine nu va pleca capul luT la Mariia Sa, not
pentru acela am venitil sa robim pre dinsif $i sa pustiim orti-

I No 560.
' V. Studir ,ri doe., 1V, p. ccevii Si urm.
8 Copie.
4 ckaiauKT2, ramie,
6 Serascher
294 LEGXTUBILE POLITICE DIETER BECA§ONT fp TARAROMINEASCA

saguril[e] 1 lor $i sa -1 tergem pre dinsif din in pgm[g]ntg, $i

pre fameile lor sa le robim cu totul, carer nu vor asculta
pre Mariia Sa Crar Bared Iacos. Pentru aci[a]sta porancim
si va dam tire $i invatatur[a] bun[a] : ascultat poranca chi_
stitulul Inparatu $i vg aratatr $i inchinati-v[a] la cinstitul CraT
Baiter Iacos, $i cunostet pre Mariia Sa ca va iaste CraT, $1
va lipit de Mariia Sa, $i, de vet asculta invatatura acesta
a nostrg, sa tit cu bun[a] sam[a], $i ne juram pre marel[e]
Dumnezeg carel[e] ail facutti cerul $i pgmantul $i pre profita
al nostru cel mar[e] Muhamet, cum acelura carer vor asculta
porgnca cinstitulul Inpgrat $i vor asculta pre cinstitul Carer
[= Cral] Barcei Iacos, acelura nu va fi nicl -o bantuial[d], ni cr in
bucatel[e] lor, nid femeile lor, nici nu sa vor robi, nici nu
sa vor arde, flier nu vet aye nicro bantuial[a]. Ci s[a] stit,
pan nu va vet Bpi la polele Maria Salk] lui CraT Barcer
Iacos, carer 1 -au radicatti cinstitul Inpgrat, not din Cara Artide-
lulur nu vom esi, nici nu ne vom duce. lard carel[e] vor fi
dintru vor neascultatori porancar a cinstitulur inparatg, sa.
tit cu bun[a] sama cg va vom arde $i vg vom arun ca pre
sable, precum iaste poranca cinstitulul Inpgratii, $i va vom
prada $i va vom robi. Acesta sa stit, de nu vet asculta po-
ranca cinstitulul Inpgratti, asa vet $i pgti. Sa fit cu Dum-
nezeu. Ail scris Adri-Mahamet-Basa, la tabor, carer au pus
la Cluj(' a.

In toamna anulur 1664, Stroe Leurdeanu era in Ardeal

ca pribeag, cad Domnul, ocrotitorul sati, fugise $i Tatarii
amenintau sa prade tam. Aflind ca un Aga de Scaun a
sosit cu veste de Domnie noun, el se incumeta a se intoarce,
neasteptindu se ca Domnul cel noa, Grecul Radu Leon, sa
sprijine pe dusmanii sal, Cantacuzinil 3.

1 Orszdg, tail.
2 Urk. No 783.
a Aga trebuie sit se schimbe ce am zis is pp. LXXXII-III din Desire Can-
tacuzinr.
 ALTE LEGATURi POLITICE 295

12.

-I- La al nostru cinstit $1 prea-iubit frate $1 bun priiatin,

jupan Harjal Lucacr, pohtim de la m[i]l[o]stivul Dumnezet1
sa daruiasca dumital[e] bun[A] san[a]tate $1 lin[a] pac[e],
dinpreun[a] cu tot binele $1 toat[a] cinstita cas[a]
cu
dumital[e]. Alta, facem $tire dumnitall e] pantru ca ne era O.
venim $1 not pan la cetatea dumneavoastra, dar, neavandu
prileju, ca ne venir[a] carti din tiara, deci nu ma! putum
lac[e] zabav[1], ca Schimni-Ceau$u sosi in Buc[u]re$t[i] : deci
ne va f[i] a mearge $i noi de aid in tar[a]. Deci poh-
tim pre dumneata sa ne fie zioa bun[a] luoat[a] de la
dumneta $1 foarte multemescu dumnital[e], ca until iubit al
nostru $i bun priiatin, da liubov ce of aratat dumneata catra
noi : cari $1 pre nor de ne va Linea Dumnezeu cu zil[e], fi,
vom datori a plati osteneaala ce al aratat dumneata catra
noi. Si tot ma, rog dumnital[e] sä nu fim uitat de catra
dumneata. A.$5.jderea $1 not tot vom ajunge pre dumneata
cu scrisoar[e] a cerca de bun[a] san[i]tatea dumneavoastra. Si
m[i]1[o]stivul Dumnezeii sä va daruiasca tot binel[e], dup[a]
pohta dumneavoastra, amin. Noem[vrie] 13 dni, P 7173
[j664].
Al dumnital[e] bun priiatin $i de bine voitor :
Stroe Vornicul.

[V° :] La al nostru cinstit $1 prea-iubit bun priiatin $i ve-

c[i]nu de aproape, dumnealuf jupan Harjal Lucacf, din cin-
stita cetatea Bra$ovuluI, cu bun[a] san[A]tate sä sill dea
acest[a] carte '.
[Pecetea galbena cu un coif, un boil' innaripat $1 cu initia-
lele p... WT.]

Cu noun zile mai tarziu insa, Logofatul Serban Cantacuzino

nu $tia Inca nimic despre Domnul ce era sa fie ales. El
vorbe$te astfel Bra$ovenilor :

I No 634.
296 LEGATURILE POLITICE DINTRE BRAWN, §I TARA-ROMANEASOA

13.
j La at nostru bun prieatin si mat mare $i cla bine voitor
dumnealul Harj[5]1 Lucaciu, sg.n[A]taate toate $i tot binele
de la Dumnezeii pohtemu ca sa daruiasca dumnetal[e] $1 a
toate cinstit[a] casa dumnetal[e]. Intamplandu -se a veni cestu
feclor Intr'acolo, n'amu putut rasa ca sg nu scriti dumnetale.
Fi-s'am cazut a scrie dumnetal[e] si mat de mu lt, dar, avAndu
bogate valurt, n'amu putut scrie dumnetal[e]; ce dumneta
ne vet crede, Si, ce aru fi trebil[e] dumnetal[e] catra acIast[d]
parte de loc, dumneta ne scrit ca, ce ar fi la putinta noastrg,
not Bata vomu fi a sluji dumnetal[e]. Pentru putin[A] fag[5]-
dulal[A] ce amu fag[a]duit dumnetal[e], tremite dumneta
omul dumnetal[e]. Danteacoac[e] n'avemu a scrie dumne-
tal[e] nemic dA rail, numat dumnealor tot boiarit s'atl dus
la cinstita Porta, inpreuriandu se cu alalta boerime : acolo
voru radica Domnu, care sä ne fie Domnu $i stApan. Si, pre
ce s'aru mat inteleage de acum, scrii-vom dumnetal[e]. Si
Dumnezeti cu dumneta. Noem[vrie] 22 dni, vt. 7173 [1664].
Al dumnital[e] voitoria de bine :
Serban Log[o]f[a]t[ul] i.

Dumnisale jup[A]neasa dumnitale, mg Inchin cu san[a]tate,

$1 m[g] rog sA nu to mat lase sg joct, ca iar te'I betejg la
picboare.
[V °:] La at nostru bun prieiaten $i dg bine voitor, ca un
frate mat mare, dumnealui HArjal Lucaciu, cu cinste $i cu
san[a]taate sg sA dea.
[Pecete neagrA.2.]

In 1696, August de Saxonia era rege al Poloniet. Intre

alte gindurt, el avea $i pe acela al cuceririi aminduror teri-
lor noastre, $i se $tie a el a Pacut propunert pentru acesta
Brincoveanului la 1697 2_
I Cautacuzino.
2 No. 635.
2 v. Iorga, Doc. Brincoveanu, p. 3 0 urm.
 ALTE LEGATURI POLITICE 297

14.

Cinstit si al nostru bun priiaten, si de aproape megiias $1

vecinu dumnialul gTupanul Joan Manches, gfudetul de Brasev,
se fil dumn[e]ta s[a]natos. Dumnital[e] cu s[a]n[a]tate si cu
bun priitisug ne inchinam si poftim de la tot tiitoriul Dum-
n[e]dzea pacia si s[a]n[a]tate si vliata fericit[g] ca se trimit[a]
puternicul si milostivul Dumn[e]dzea dumitale. inpreun[a] cu
tote aT dumitale bun! si dragi priiatin[l]. Cinstit[a] si a du-
mitale scrisoare ni -au vinitu, si pe randu am intiales : intaT,
ni-am bucurat de a dumitale bun a] s[A]nrajtate ; a doo, pentru
toate ate ni aT scris dumn[ea]ta, in %eliasem, precum aT
trimis dumn[ea]ta pre dumn[equI gTupanul Marco Sasol de
Brasov, ca s[a] cercia cai de treba dumisal[e], omului a Cra-
luluT de Sacsonia. De caria lucru venit-au dumn[ea]lui aid,
si, co nor inpreunandu-se, si poftindu-ni ca se-T slujim cu
slujba prietiniasc[a] si .veciniasc[A], precom ne insemnedzi
dumn[e]ta, asa s'aa facot tocmal[1], precom scrie si carte
nostra ce -i la gfupanul Marcu. De caria acmu ne insemnedzi
dumn[e]ta, precom par in tomna nu s[1] pote astepta, ce ni
poftesti se fie par in 4 septamani dupa Pa$tf. De caria
bucuros am fi, pentru priitisugul, se slojim dumilurvostre,
dar no se pote nicT a dzice s[1] a prindia bucurusi, corn ca
va fi, si apoi se nu fie ; este acelia lucrurT la ciaT oamenT
prosti si de necinste. DecT dar, iatral se-s trimitg zapisul
nostru, carel[e] este dat de nor la grupanol,.Marcu si sa s[a]
de banii cariT 1-aa dat la nor giupanul Marcu, 20 ugh[i]
veneticT, clef un locru ce cunosc ca nu-I, nu poet' zic[e]
cg yof face. MaT gios ne insemnedzi dumn[e]ta, precum
se fim nevoitorT macar car de calarle, de vom pote ggsi :
aciae, viindu omul dumilorvostre, voT da si ea un om al
mei $1 va porta pe acel om al dumnilurvostria pe la fratiT
si priiatiniT nostri, unde vom sti cate vr'un cal, si va viadia
de va socoti cg va fi de acia trabg : precum s'a pute, s'a
neguta cu stapanul caluluT. De acesta locru agTogandu dum-
niavostra la noT, ca until megiiasT si vecin de aproape, bu-
curosT sintemu a-t: sluji. De acesta facem dumitale in strike,
 208 LEGATURILE POLITICS DINTRE BRA§OV §I TARA-ROMANEASCA

si rugam pre Dumn[e]dzeti ca aciasta putin[A] scrisoare se

vg afle intru bun[a] s[a]n[g]tat[e]. Si mila Jul Dumn[e]zeti O.
fie cu dumn[e]ta, amin. Pis u [= scris in] Ias, It. 7204 [1696],
Ap[rilie] 19.
f Al dumnitale de bine voitor priiatin si megiias si gata
spre slujba dumitale :
Ilie Enache Vel Stolnic.
[V° :] Cinstitului si de bine voitor, bunului priiatin si me-
giias de aproape, dumisale glupanului Ioanas Mancgs, gio-
detului de Brasov, cu cinste si cu malt[a] s[a]n[A]tate sa.
s[e] de.
[Pecete negrie, cu o pasere si patru initiale latine, dintre
care se pot ceti : C. R.'.]
B. Scrisorl domneslf li boiere§t1 de convenienta.

Cei ce scriti rAvasele ce urmeazg, pentru prea putin si

mai nimica, sint urmatoarele persoane :
a) Muntent

1. Matei-Voda Basarab ;
2. Ghiorma. Scrisoarea lui e din 1653. El era. sg mai trg-
iasca pang. in 1655, la 27 Februar, cind it uciserg Seimenif
rasculati2. El era atunci Ban al lui Constantin-Voda Serban.
Ghiorma lass un fia, Dumitrasco Capitanul S;
3. Gheorghe Bunevici sail Bunevsinovici e «fiul lui Bunea «..
Cred cA era fiul lui Bunea Liti Gradisteanu, frate cu Grigore
S Atrarul din 1659 si cu Vilcul 4;
4. Gherghe BAleanu, vestitul Ban si capetenie a luptato-
rilor impotriva preponderentei cantacuzinesti 5;
5. Constantin-Voda Brincoveanu, prietenul tuturor judetilor
din Brasov ;
I No 653.
2 Studii fi doe., IV, p. CCLXII.
8 .Doc. Cantacuzinilor,' pp. 23, 34.
4 Ibid., p. 1o; &wilt ci dot., IV, pp. 64.5, no Lxi ; Cdnstantin Cgpitanul
ed. Iorga, pp. 197-8.
6 Cronicele muntene, p. 37 i urm.
 ALTE LEGATURT POLITICE 294)

6. Mihal Spgtarul, unchiul acestul Domn ;

7. Rada, vacluva cronicarulul Constantin Capitanul Fill-
pescu l;
8. Un judet al4Craiove! din vremea cind Oltenia era aus-
triacg.
b) Moldoveni.
Gheorghe Stefa 1, din timpul cind era SpItar. In aceastg
dregatorie -I gasim insg. la 1648 2.

I.

[Matei-Vodg. cgtre Mihail Ei5tvitis. Cartea Domniei Tale, de

la Patru sluga Dumnelor Voastre, datu-ne-se-au ; cu carea
dumneata ne pohtest[1] la veseliia cocoane Domniei Tale.
De care lucru fo arte ne -au pgrut bine, si de pururea and
vedem pre Domniele Voastre pohtindu-ne la veseliele cuco-
nilor Dumnelor Voastre, foarte cu bucurie priimim, si ne pare
bine de tot, de la mare pgni la mic, ca de neste priiatenu,
vecinu bunti. Dea Dumnezeti mi[lo]stivul bl[ago]s[Io]veniia
Sfintid Sale intru veseliia cucon elor, ginerilor ce se impreu
neazi, ca cu tot bunul noroc sa petreacet dumneavoastri.
Foarte bucuros sgntem a trimeate omul nostru la vreame,
ca sä poarte fata si cinstea noastri intru cinstita veseliia
Dumnilor Voastre, cum se cade vecinilor de aproape si
priiatenilor. [Tirgoviste, 7152 [1644], Aprilie 17. Cgtre
cMihailu Etvesu,.]
[Pecete micas.]
2.

[MateT-Vocla catre Mihail E6tvili.] Dup[a] aciastai facem

stire[e] domnetal[e] pentru rgndul cestur spiciiar (crwilimp)
anum[e] Avram, carel[e] au venit Inc g de an ca s[g] meargg
la T[a]rigrad ; dec[i] el s'aii bolnavit aic[i], ci n'ati putut mearge.
Dec[i] iat[g] ca acum s'au sanKtosit si Lau pohtit sg vie

' V. prefaia men la Constantin Capitanul.

2 Studir ci doc., IV, p. cCXXIV, nota I
2 N° 332.
300 LECATURILE POLITICS DINTRE BRA§OV §I TARA-ROMINEASCA.

iar aciia la domneata. Deci sa nu te scArbeast[i] domneta pre

dinsul cac[i] au facut zabav[a], a ail fost bolnav, ce n'ati
putut veni. Dec[i] iat[a] ca acum va veni la domneta ; ci sa
nu te scarbest[i1 domneta pre dinsul, ce O. aib[a] cinste
$i socotinta, cum ail avut si mai nainte vreame de la dom-
neta. De aclasta pohtim pre domneta. SA fir domneta sA-
n[a]tos. [Iulie 27, 7159 [1651].
Adresa slava : cGolotsmit Mihaio.
Pecete mare 1.]
3.
T De la m[i]i[o]stivul Ducnnezeti scris-am cu mare buc[u]rie
la al nostru cinstit si socotit bun priiatin si ca un pa-
rinte [irate, ,sters] si vecin de aproape, dumnealui jupanul
Mihaiti Golsmitu, judetul cel mare al cinstitei cetaatea Bras()
vulur; pac[e] si san[a]taate pohtim de la m[i]l[o]stivul Dumne-
zell sä daruiasca dumital[e], denpreun[a] cu tot binele a toat[a]
c[i]nstit[a] casa dumital[e]. Asijderea, de vei pohti dumneata a
stiria si bun[A] san[A]taatea Marii Sal[e] Domnu nostru, iaste
Mariia Sa san[a]tos si veasel si Intru buna. pac[e] ; nol Inca
ne aflam cu san[a]taate pre lane. c[i]nstite spatel[e] Marii
Sal[e] Domnu nostru. De randul vestilor, pac[e] si bine de-
spre toate partile ; nemic de rail n'avem a-t scrii dumitalle],
ce tot de bine. Cinstit[A] scrisoarea dumnital[e], car[e] o'f tre-
mes pre omul dumetal[e] la Domnu nostru si la nor, veni-
tu-ne-aati, si die] toate am intelesu. Intelegandu de bun[a]
san[A]taatea dumnital[e] si d[e] petreacerea dumital[e], foarte ne
am buc[u]rat, si mea au parut bine de bun[A] san[A]taatea si
d[e] petreacerea dumital[e], si dam laud[a] m[i]I[o]stivului Dum-
nezeil. De care lucru si cea-au fost pohta dum[ne]tal[el, si
nor inca am nevoit cu toat[A] inima, cum ti va spune si omul
dumital[e] si d[en] gura, si de toate au facut Domnu nostru pre
voia dumital[e], si d[e] acum no! santem gata in toata vrea-
mea a sluji dumital[e]. Asijderea si dumneata inca nu ne
pregeta cu c[i]nstit[a] scrisoare dumital[e]. ci ne scrii, ca s[a]
slqjim si nor dumitalle]. M[i]I[o]stivul Dumnezetl daruiasca
1 NO 345.
 ALTE LEGATIXBI POLITICE 301

aciast[a] putin[a] scnisoare a noastra sa to afle san[A]. os Si

veasel si intru bun[a] pae[e] OT XE AMHH [ =de la Hristos, amin I-
Dech. 20 dn., P 7161- [1652].
t Bun priiatnicul dumital[e] si in toat[a] vream[ea] gata
a sluj[i] dumnital[e], si ca un fecior : Radul V[e]l Com[is].
tntru cinstit[a] mIna parintelui nostru dumn[ealu ji jupa-
nulul Mihaiu Goltsmit, marele-jud[eJtu al c[i]nstite cetaatea
Bras[o]vului.
[Pecetea obisnuita.q.

4
t De la m[i]l[o]stivul Dumnezeii cu bun[a buc[u]rie scriem
la cinstitul si prea-iubit si mai mare fratel[e] nostru si bun
priiatin Si vecin de aproaipe, dumnealul jupan Mihaiu Goltsmit,
judetul cel baran de la cinstita cetatea Brasovului, pac[e] si
bun[a] san[a]tat[e] sa-(: claruiascA m[i]l[o]stivul Dumnezea
dumnetal[e]. Se veri osteni a intreba dumneta si 'd[e] bun[a]
san[a]tat[e] MArii Sal[e] Dom[nul] nostru, Taste Manila Sa
sAn[a]tos si intru bun[a] pac[e]. Asijderea si noi Inca ne
aflam dup[a] cinstite spatel[e] Marii Salk] Dom[nul] nostru
cu san[a]tat[e]. Alta, intamplAndu-se a venirea acif acest om
bun den Tanutul domneavoastra, n'am putut lasa ca sä nu
scriu domnetal[e], sä stia de bun[a] san[a]tat[e] si de viiata
dumnetal[e], ca, fiind not vecin[i] supt pareatel[e dumnea-
voastr6. fi-se aru cazut .sä fim tot scris pururea, sä fim cercat
ca s[1. stim de bun[a] snl[a]tate Si die] viiat[a] dumnetal[e
Ce s[aJ fif dumneta ertator pentru acestu lucru, jar de acum
pohtescu pre dumneta, ca pre un mai mar[e] frat[e] si bun
priiatel, sa nu fim uitat cu scrisoarea de cAtra dumneta, si,
ce va fi porunga si treaba dumnetal[e] aici la Manila Sa, la
Domn[ul] nostru, $1 la %earl, not gata vom fi a sluj[i] domne-
tal[e] in toat[a] vream[ea]. De aciasta pohtescu, aciasta pu-
tin[a] scrisoare sa afle pre dumneta cu san[a]tat[e] si veasel
WT KE [---= de la Hristos], amin. Oct[omvrie] 15 d., it. 7162
[1653].

I Data germara : 1652.No 62z.

302 LEGATURILE POLITICE DINTRE BRA§OV §I TARA-ROMANEASCA

T Bun cugetatoru $i vecin de aproapite] : pan Ghiorma Vel

Cluc[er].
1170:1 La cinstit $i de m[i]l[o]stivtil Dumnezeti daruit, mar
mare fratel[e] nostru $1 vecin de aproap[e], dumnealui jupan
Mihar Golt$mit, judetul cel batran gum, F141 AATACE [= sä se
dea cu cinste].
[Pecete bruna., cu o coroand, vulturul cu doul. capete $1
initialele : r[iwp]ma 11

5.
t Cinstite $i iubite $i de m[i]l[o]stivul Dumnezeti cinstite,
mar mare frate, jupanul Herjal Lucacr, pohtescu pre m[i]-
1[o]stivul Dumnezeil ca sa tremit[a] dumnitale buns pace $1
san[a]tate, denpreuna cu tot al dumneavoastra. Alta, sä veri
pohti dumneata a $ti $1 de sanatatea noastra, multumim m[i]-
1[o]stivului Dumnezeti, santem san[a]to$. Alta, O. ver[i] pohti
dumneata a $ti $i da randul ve$tilor dentr'acoace, n'am a
scrie dumnetal[e] nimic de rati ; numar tot de bine. Alta,
pentru randul ogarului, sa $tii dumneata ca am tremes sa-1
aduc[a] ; lar, aduc5ndu-1 fecTorul de la sat, el au gre$it de
1-ati calcat cu calul, ce i -au (rant un picior. Ce am eti $i altii,
dara sant pro$ti : nu-s de dumneata. Ce ma ingadue dum-
neata ceva, pan vol dobandi unul bun, ce la dumneata va
veni. Alta, ma rog dumnital[e] sa nu fim uitat de catra dum-
neavoastra, sa nu cu alt, macaru cate cu un rava$11, ca s[a]
putem $ti $i nor de bun[a] sAn[a]tatea dumnital[e]. De aceasta
fac $tire dumnitale, $i s[a] fir dumneata san[a]tos. Pis Iul[ie] 17
dni, P 7165 [1657].
Al dumitale mar mic frate : Ghiorghe Sunevsinovici.
t Dumneaer surori meal[e] Catrinir inca ma inchin cu
mult5. san[a]tate.
[V° :] La at mieu cinstit $i socotit $i mar mare frate, dum-
nealur jupanul Herjal Lucaci 2.
[Pecete verde, rupta.]
i No 63o.
I No 632.
 ALTE LEGATURT POLITICE 303

6.
t La al nostru ci[n]stit $1 soc[o]tit $i de Dumnezeii cu
bun dar daruit $1 noao mai mare frate, dumnealui jupan
Lucaci Vel Falnogi, cu mult[a] dragoste $1. cu mult[a] san[a]-
tate ma inchin dumital[e]. Alta, O. vei osteni dumniata a $ti
$1 del noi, cu mila Jul Dumnezeil $1 cu fericit norocul Mari
Salk] Domnu nostru, santem sanatos $1 intru buna pac[e]
pan acum, $1 de acum nainte iarAs precum va fi voia lui
Dumnezeil. Alta, ma rog dumital[e] sa fit' dumiata ertator
cad n'avem vrem[e] a cerceta pre dumneata cu cate o scri-
soar[e], ca sa $tii dumneata ca ast[a] var[a] fum tot in oaste.
Dupa ce ne scoas[e] Dumnezeii $i venim, ni s[a] intampla
cu Domniia de umblam toat[a] Cara, precum vet fi inteles $i
dumneavoastra. Ci n'am putut, iar acum, intamplandu-se a
veni jupanul Dumitru, n'am putut lasa a nu cerca pentru
bun[a] viiata $1 s[a]natatea dumital[e], $1 nor inca$ ne rugam
dumital[e] O. nu fim uitat de catra dumniavoastra, cate cu
o scrisoare, ca sa ne putem buc[u]ra $1 nor pentru bun[a]
viiat[a] $1 napastea (sic = sanatatea) dumital[e]; amin.
Al dumnital[e] mai mic qi neindoit frate :
Gheorghe Buneavici.
[V0 La al nostru ci[n]stit $1 de milostivul Dumnezeu
cu bun dar daruit $1 noao mai (mai) mare frate, dumnialui
jupan Harjal Lucaci Vel Falnogi ....
[Pecete bruna, rupta, cu semne'.]

7.
t Cinstit $1 de bun[a] ruda $1 noao priiaten $1 ca un frate
$1 vecin de aproape, de la cinstit[a] cetatea Bra$ovului, dum-
nealui jupanul Herjel Lucaciu, pohtim de la m[i]l[o]stivul
Dumnezeti pace] $1 bun[a] san[a]tate sa daruiasca dumne-
tal[e], inpreun[a] cu toat[a] cinstit[a] casa dumnetal[e] Si cu
tot priiatenie dumnetal[e]. SA ver intreba dumneata $1 de
nor, cu mila lui Dutnnezeti $1 cu norocul Marie Sal[e] Domnul

1 N° 517.
304 LEGATURILS POLITICE DINTRE BRA§OV tiiI TARA-ROMXNEASC.A.

nostru ne aflam cu san[a]tate. Alta, cinstit[A] scrisoarea dum-

netal[e], care ne-al trimes cAtrA noT, ne veni, gi ne'i semnat
dumneata pentru fagaduiala ce am fagaduit dumnetal[e] $i
dumnealui jupanulur Andreias Sapun si dumnealur jupanulul
Lurinti mesterul argintarul. DecT, candu au venit scrisoarea
dumnetal[e], nu ni s'aii intamplat a firea la Bucuresp, ce
fumu aicea acas[a] la Mean!, la sat ; numal nu avum pre
cene -T trimeate, ca oam[e]ne ce avem, santu to la un lucru,
cla ne lucreaz[a], ci-I grabim cu lucrul, O. lucrez[e], ca iaste
vreame da iarna. Iar dumneavoastra sa trimeatet dol. oam[e]ne
aI dumneavoastra -aicea la Meant, O. dam ram[A]torie, fa-
gaduiala ce am fagaduit dumneavoastrA, a un omu sanguru
nu-1 va putea aduc[e] la dumneavoastrA. $i acesta putin[a]
scrisoar[e] sl afle pre dumneata san[A]tos. Pis [= scris] De-
ch[emvrie] I I d., v[elea]t 7168 [1659].
Al dumnital[e] de bine voitor, vecin si frate :
Gheorghie Baleanul biv Vel Ban.
[V° :[ La cinstit $i de bun[a] ruda si noao priiaten, ca un
frate, dumnealul jupanul Herje Lucacl, de la cinstit[A] ce-
tat[e] BrasovuluI, tICHH AdTHC [-= cu cinste sä se dea].
Des Schessburger Procurator Briff, so er denen Czajdtner
Bindern geschriben.
[Pecete obisnuita, rupta 1.]

8.

Cinstitultd, de neam bun $i alesulul intru destoinicie si

noao de bine voitoriti, si bun priiaten, dumnealui; jupanul
Hangs Mancas, marel[e]-judet al cinstitii cetatif Brasovului,
san[A]taate $i mult bine pohtim dumital[e] de la Dumnezeil
sa-t tremit[a], inpreuna cu oat[a] cinstit[a] familiia dumitale.
Scrisoarea dumital[e], inpreuna cu slugile dumital[e] ce
ne al tremis, venitu-ne-au, si, intelegand de bun[a] san[a]-
tatia dumitale[e], foarte ne-am buc[u]rat. Pohtind si dumneata
a sti de noT, den mila luT Dumnezeu ne aflam sAn[A]tos, iar

' No 646.
 ALTE LEGATURI POLITICA: 305

c 1 destula inim,a] rea pentru raposatul sotul nostru, priia-

tenul dumneavoastra, Dumnezeii sa.i iarte sufletul ; care nu
avem ce fac[e], far' cat multamini lui Dumnezeil. in cat ne-
ai scris dumneata pentru un cal negru ce am avut de
vanzare, adavarat au lost ca, pAn' traia dumnealui, nu s[al
indura de acel cal, ca de mare lucru, fiindu cal bun, fru-
mos, mare cu fantrabul (sic), ce-1 Linea pentru dumnealui,
incat, vazandu-1 neg[u]tatorii, venea de cerca pre dumnealui
ca sa-1 vanda, $1 sa m[al crez[i] dumneata ca i-au dat $1
mai bine de lei too $1 nu au vrut dumnealui sa-1 dea. Iar
acum, dupd petrecaniia dumnealui, not 1-am facut vanzatoriu,
$1 de adavarat la altii mai jos de lei too nu 1-a$ fi dat, iar
pentru preite$ugul ce ai avut dumneata cu dumnealui, $i
gandim, $1 de acum innainte sa aibi dumneata cu fedora
mid', $1 pentru voia vatafalui Ghierghe, il lasasem dumital[e]
lei So; iar dumneat[a] ne serif ca ne a! tremis numai lei
70 ; ce noao prea ne -au parot eftin, ca cai plateaste mult.
Ci, pentru voia dumital[e], am mai lasat : lei 76,33 bani, $1
ne-au dat lei 76,33 oani[e]nii dumital[e]. Ce sa fie dumitale
de bine ; sa trae$ti dumneata $1 sa traiasca $i calul, ca sa
avem mult.imit[a] pre urm[a], $1 priitqug de spre feciorii mir
sa s[a] innoiasca, ca noi pa dumneata foarte priiaten bun te
einem. Iar, pentru vinur[1], ce am zis ca vol sa tremit, $i
dumneata im[i] serif ca sa tremit, ca, platind, le vei lua toat[e]
dumneata in preeul ce va fi acol[o], de care bine foart[e]
multdmim dumital[e]. $i sa $til dumneata ca vol O. tremit
Jo, 12 buti. Ci pohtim pre dumneata. ca yin bun vol tre-
mit[e], $1 in vase bune ; ci, de vei vrea dumneata sa iai tot,
mai bine va fi ; iar, de nu v'o trebui dumital[e], foarte
pohtim pre dumneata sa le slobozi ; sa lel vanz[a] und[e]
vor gasi, $1 vom multami dumital[e] ; facandu-ne dumneata
aciast[a] slujba, feciorii mie[T] inca, den ce le va fi pren pu-
tinta, gata vor fi spre slujba dumital[e]. Numai te pohtescu
pentru vinur[i], neluundu-le dumneata, O. fii nevoitoria ca
sa s[a] dea la oameni de ispfav[a], sa s[a] is banil gata.
Iar eil mai bucuroas[a] a$ fi sa le iai toate dumn[ea]ta. CA
pentru bang gata le tremit eu pa acol[o], iar nu le-a$ tre-
73.703. Vol. X. 20
306 LEGATURILE POLITICE DINTRE BRA§OV V TARA- ROMANEASCA

mit[e]. De aclasta avum a scrie dumital[e], $1 mila luT Dum-

nezeu pururea cu dumneata, amin. Oct[omvrie] 1 dni, t[ea]t
7205 [1696].
t A dumital[e] de bine voitoare, dentru vechiti priiaten[a] :
Rada Filipeasca.
[V° :] CinstituluT $1 al nostru bun priiaten $1 de bine voi-
toriti, dumnealuT jupanul Hangs Mancas, marel[e]-judet al
cinstiteT cetatii Bra$ovuluT, cu cinste $1 cu multi; san[a]taate
sa s[a] dea.
[Pecete bruna, cu o pasare -$1 H . . . Fl s (?) 1.]

9.
f Io Costandin Voevod bj. mlstiiti gsdnu zeml[i] vla-
h[i]scoe.
t Bunulul nostru priiaten $1 vecin de aproape, in toata
vreamea de bine voitor, dumnealuT jupanul Hands Mancas,
marele-judet ale cinstiteT cetati Brasovul, sanatate $1 tot bi-
nele poftim dumital[e] de la Dumnezeti. Cinstita cartea du-
mital[e] de la logofatul dumital[e] cu dragoste o am luoat,
$1, intelegand de bun[a] sanatatea dumital[e], ne -au parut bine,
$1 multumim dumital[e] de cercetarea ce cercetezi, $1 iar mul-
tumim dumital[e] $1 de poclonul ce ne-aT trimis. Dumneata
Inca, ce trebi veT avea intr'acoace, ne pofteqte, qi iar gata
vom fi a sluji dumital[e]. i mila lui Dumnezeti sa fie cu
dumneata.
Ot Targovist[e], Oct[omvrie] 14 d., r 7206 [1697].
De bine voitor dum[i]tal[e] : lo Costandin Voevod.
Iat[a] ca am innoit cartea dumital[e] de oerit.
[V°:] t Bunulul nostru priiaten $1 vecin de aproape, in
toat[a] vreamea de bine voitor, dumnealuT jupanul Hana$
Mancas, marel[e] -Judet al cinstiteT cetatT Bras.ovul, cu multa
san[a]tate O. s[a] deaa.
[Pecete mare, rotunda.]

1 "N° 663.
I No 357
 ALTS LOATITRI POLITICS 307

I0
Cinstit $1 at nostru vechiti priiaten, de bine voitoria $1 de
aproape vecin, de la puternicul Dumnezeti buns sanatate,
fericita norocire pohtim $1 rugam ca sa triimita dumitale,
inpreuna cu toat[a] familiia dum[i]tale.
Cinstita cartea dum[i]tale cu cazuta cuviinta o am priimit. Den -
tru carea buns sanatate dum[i]tale adevarandu, nu cu putina
bucurie am dat lauds WI Dumnezeti, pre carele iar rugam ca
sa ne invredniciasca de pururea a o auzi, O. ne putem veseli.
Multamim dragostii dum[i]tale, den car[e] cunoa$tem a
curge neuitata cercetare. Pre not Incas, aseamene card dum-
neata cu neinmutata dragoste sa ne $tir. A dum[i]tale poht5.'
ce au fost, care $i pren scrisoare, $i de la log[ofatul] du-
m[i]tale mat pre largu intelegandu, cat au fost pren putinta
mea catra Maria Sa Voda am nevoit $i am facut treaba
dum[ne]tale. A$ijdirea $i de acum innainte, ce vet cunoaste
dumneata ca vol putea, $1 va treace pren parlejul mien,
scriindu-mi, vol sluji dum[i]tale. Si, cu aciasta sfar$indu, mila
lul Dumnezeti pururea sä fie cu dumneata. Oct[omvrie] 16
7206 [1697].
Al dumitale de bine voitoriti $i gata a sluji :
Mae Cantacuzinb.
[V° :] Cinstitulul $1 al nostru vechiti priiaten, de bine voi-
toriti $i de aproap[e] vecin, dumnealui jupanului Hane$
Manca$, judetul cinstitil cetat a Bra$ovului, cu cinste $i cu
multa sanatate sä sa dea.
[Pecetea cunoscuta, cu negru L.]

I I.

t Io Costandin Voevod bj. mlstiiti gsdnti zeml[i] vlahiiscoe.

-f- Bunulul nostru priiaten $i vecin de aproape, in
toat[a] vreamea de bine voitorti, dumnealui jupanul Hana$
Mancas, marele-judet at cinstitei cetati Bra$ovul. Sanatate $i
tot binele poftim dumitale de la Dumnezeti. Carte dumital[e]

1 N° 664.
308 LEGATURILE POLITICE METRE asAsov §I TARA-ROMANEASOI

ce ne-at trimis cu omul dumitale, ne -au venit, si de a dumi-

tal[e] sanatate ne -au parut bine. Alalte scrisele dumital[e]
le-am inteles : pastravit ce ne-al trimis dumneata, 17, tot
marl, ni s'ati adus, cu cant ne-al cercetat dumneata, bucu-
randu-te cad ne-am apropiiat cu vecinitatea ; si multumim
dumital[e]. Not Inca, cercetand san[a]tatea dumital[e], iaras
rugam pe Dumnezeti ca sa to pazeasca pre dumneata intru
buns sanatate. Oct[omvrie] 21 d., 7207 [1698].
De bine voitor dumitale :
Io Costandin Voevod.
[V°: ] Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in toata
vreame de bine voitor, dumnealul jupanul Hanas Mancas,
marel[e] -judet al cinstitei cetatit Brasovul.
[Pecete mare, rotunda1.]

I 2.

Io Costandin Voevod bj. mlstiiti gsdnu zeml. vlahiscoe.

j- La at nostru bun priiaten si de bine voitoriii, dumnealul
jupanul Ghiorghe Taco, sanatate si tot binele pohtim dumi-
tal[e] de la Dumnezeti. Cu trimiterea acestui negutatori al
nostru, jupanul Manui2, nu putem lipsi a nu cerceta si bun[a]
sanatate dumitale. Pe carel[e] cu ce trebi 1-am trimis acolia,
am scris si dumisal[e] judetului, si vet inteleage dumneata
si de la dansulu mat pe largu. Ce pohtim si pe dumneata
sa fit nevoitor10, ca sa ni sa caute trebile aceastea, si vom
multumi si dumisale judetulta, si vom multumi si dumital[e].
i, cu aciasta sfarsind, mila hit Dumnezeti sa fie cu dum-
n[ea]ta.
Ghen[arie] 26 d., 1' 7216 [1708].
De bine voitor dumitale: Io Costandin Voevod.
[V°:] f La al nostru de bine voitoria, dumnealul jupanului
Ghiorghe Taco, la Brasov, cu san[a]tate O. s[a] dea.
[Pecete mare, rotundas.]

1. No 367.
2 Apostolo.
3 No. 412.
 ALTE LEGATURT POLITICE 309

13.
Cinstitului $i pre-cinstitului $1 intaleptului Sfatu.
Cu cazuta preplec[a]ciune del mare rug[I]ciune la aciasta
gre neputinta me, carea me au venitu din tanplare vtemiT ;
de aceia, dup[a] cum multi ail patimitu, n'avemu ce face : sä
multumimu luT Dumnezeii. A doao, din fapta vrajmasiloru,
nu nedreptaate me ail venitu asupra me, de amu fostu la
arestu to lunT, $1 cu aceste 2 intanplari mi s'au facutu mare
paguba, de amu ramas la lipsa in loco streinu, $i cu mare
neputinta imu chivernisescu viiata, ca cele trebuincioase imu
lipsescu : intaii.1, lemnele, graulu, verdeturile de gradina. $1 eti,
cu mare ru$ine, inchizandu ochiT, dail rug[a]ciune pre-cinsti-
tului Sfatu ca sa ma auza la acTast[a] gre neputinta me, ca
s[a] ma ajute cu de aceste, ca va ramane pre-cinstitului Sfatu
mare pomand in ceria, nesfarsita., $i de laude de la unul
care ail avutu $1 acumu ail lipsitu. Ca, intaitl, ea sintu, $1 nu
voi uita aciasta mils $1 facere de bine, care va arata pre-
cinstituld Sfatu cu saraca casa me, multimind innainte pre-
cerescului Dumnezeu $1 rugandu de sanataate a tootului pre.
cinstitului Sfatu. $i cu tots pre-ple[ca]ciune ramaiii pre-plecata
slug[5] :
Ion Rante, judetul Craiovei.
[Pe pile :] Cinstitului $1 pre-cinstitului, la totu mare Sfatu al
ScaunuluT Brasovulur, cu toata cinste $1 cu cazuta mie ple-
caciun[e] sa O. inchine, la totu pre-in[na]lt Sfatu.
[Pecete rosie, cu : a. A.1.]

14.
[Formula slavona.] inteaciasta pohtescu pre puternicul Dum-
nadzail, cum aciasta putin[a] scrisoare sa afle pe dumn[e]ta
intru bun[a] pace, inpreun [a] cu toat[a] cinstit[a] casa dumnitale.
Alta, stiindu mai denainte vreame, aratandu dragoste catra
noT, derept aceaia voia m'ail indemnatu, priete$ugul dumitale
a cerca, de bun[a] sanataate dumnitale, ca de pururea sa ti o

1 No. 588.
310 LEGANURILE POLITICE DINTRE BRA§OV §I TARA-RomiNEASCA

tie Dumnadzaa, precum toatA cinstit[6] casa dumitale. Asij-

defile poftim pre dumn[ea]ta sa ne flu dumn[ea]ta un priiatin
cum ni au fostu si dumneald giudetul cel bltran, iar acmu,
dupd moarte dumisale, vadzandu not cA oaricum sA imputi-
niadza si casa dumisale, nool Inca priiatinT ne trebuescu sa
avem acolo, intr'acTa lature de tarp], la dumneavoastra, decT
noT intr'acela chip poftim pre dumn[ea]ta, sä nu te lepedzT
de priiatesugul nostru. Iar noT incI, din ce vor hi treabel[e]
dumitale intr'acoace, intr'acTastA lature de S[a]ra catra noT,
si ce va vini poronca dumitale, co o scrisoare cAt de pu-
tinea, la noT, foarte vom nevoi sa putem sluji dumitale, ce
va fi pofta dumitale. NoT Ina din ce vom agiunge, cate cu
putine scrisoare, la dumneata, poftim sg. nu te apere de prii-
tesugul nostru. De acTasta poftescu pre dumn[e]ta cu aciastg
putin[A] scrisoare.1 SI fiT dumn[ea]ta sAnatos wr xe, mum
[= de la Hristos, amin].
U [= in] Ias, Ghen[arie] 8.
Al dumital[e] bun prietin $i voitor de bin[e] :
Ghiorghie Stefan, Vel Spataru.
[V° :] Adresa slavona ogre judele MihaT.
Pecete bruna, cu semne si inscriptia : roprii w[edsmik]i.)

I No 547
 CAP. IV.
Supu*ii Bra§ovului.
I. qcheiT sari qcheienit
Din sus de Brasov, cAtre muntele de granitA, apropiindu-se
de zidul taiat drept al Timpel (timpa----=timplA, de biserica,
catapiteazma), se intinde Scheiul. 0 strada, mai noun, urea
intre case cladite sasesti, cu intrare boltitA si un rind sail
doua cu feresti oblonite. Apol de la o vreme ulicioare aleargA
in dreapta, in stinga, intre zAplazuri negre, pe linga maxi
porti terAnesti. sApate. De-asupra caselor ce se ridica pg-
trate, trainice, in curtea pietruitA se vede crucea rAsAriteanA,
care marturiseste ca acolo sta un creftin. Una din stradi %ele
din stinga duce la o plata, pe care se vede inca o cruce de
piatra sApata cu slove, ca pe drumurile muntene de la Buzau
pAna in Mehedinti ; ea pomeneste ca a fost asezata prin
anii 173o, fiind imparat Carol al VI -lea' ; acolo se face la
6 Ianuar din fiecare an cbotezul Domnului, : in rnargene
curge o g;irlita prinsA, dupA obiceiul Sasilor, in jghiaburi de
lemn, In stinga iarasi, din mijlocul until cimitir, unde, paturr,
paturi, zac oasele grAmAdite in curs de jumatate de mie de
ani, sticlesc la scare coperemintele si multele turtniri ascutite,
de (bleb), ale bisericii Sf. Nicolae, mare, bogatl si vestita.
PAnA departe in sus, spre munte, si pe amindouA laturile
1 Pentru neplkerea cu care vedeaS SasiY ridicareti, de astfel de crucY, prin
care plirea a se creazg drepturY asupra phroIntuluY, v. Herrmann, Das alte
and nose Kronstadt, II, p. 575. Inscrip0a de pe aceasea pi:tag st de pe
altele din Ardeal, in al doilea volum al Inscriptalor.
312 SUP II§If Bamovulini

sint risipite casele negustorilor, mestesugarilor de odinioarg,

in care acum mai stall si profesori, functionari, rentierY, ba
nu arare or). strain!, cari ail venit la deal in Schei, pe cind
Scheienii sail cobori si ei pe incetul la vale, in cetate.
Aid era odatg un sat sail un tirgusor (i se zicea de
straini platea, fiindca acest cuvint latinesc inseamna si tir-
gul-piata si tirgul-Marktflecken, bourg). Rominil it numiserg
si eScheiiI, pentru cg, pe cind ei fuseserg totdeauna locuitoril
in Brasov, satul vecin it primisera de la Slav!, mai vechi de-
cit dinsii. Dintre Slavi, Unguril din veacul al XIII-lea, acei
cari patrunserg. in Ardeal, cunosteail mai mult pe Bulgaril
imparatiei asanesti de peste Dunare. ET traduserg deci
eScheiil prin Bolgeirszek, Scaunul, asezarea Bulgarilor.
Pentru Sasii din Brasov, eScheiul» e un (Bulgar), un Belger,
iar loeul unde el e asezat se chiamd de obiceiu numai sub-
urbia, forctatul (din Vorstadt), dar une orl si Belgerei.
Chiar Rominil aveau, si ail pastrat Inca si Ong astazi,
traditia unei origin! bulggresti. 0 cronica a Scheilor, redac-
tata in veacul al XVIII-lea, incepe prin afirmatia cg Bul-
garil ail venit in Schei la anul 1392, dar autorul ei o spune
asa, incit se vede lesne ca el a fost inriurit de numele
unguresc : eBolgarszek,: e Anul 1392 (6900) au venit But-
garii intr'acesta loc, care sä zice Bolgarsec, 1. in 1392, in
adevar, Taratul bulgaresc se zbgtea in chinurile mortii, dar
locuitorii fugarl n'aveail de ce sa ajungg tocmaI lingg Bra-
sov, atunci cind ei se puteail oplosi foarte bine in Tara-Ro-
maneasca, bucuroasa de cit mai multi oaspeti. Si, iarasi, un
Domn muntean ca Mircea n'ar fi lgsat pe acesti muncitori de
ispravg sg-i iasg din tars, unde apucasera a intra.
Scheiul is! avea in secolul al XV-Iea cgsutele de sat, si
in mijlocul for biserica de lemn. La aceasta slujia un singur
preot ; epitropie la asa un 15.cas sgrac fireste cg nu era de
nevoie. Cunoastem un preot din aceasta vreme, Costea din
1 Stinghe, Istorira besearecer, p. i. Cf. acelasi, Documente, I, p. 3o si
cercetKrile d -luI Stinghe asupra Scheilor, in Anuariul Institutulul pentru limba
romlineascl al d-luf Weigand, an. 1902.
 §CHEil EiAtr 5CHEIENII 313

platea Bulgarorum P, pe care Basarab-cel-bAtrin 11recomanda

in 1477 judetuluf brasovean I. Pe la 1532 era popa Petru,
pe care-1 trimiteau Sasif cu soli! in Tara-RomAneascA 2. El
era fiul pope! Bratul 5i nepotul de fiti al pope! Petru celu!
d'intaiti. Acesta din urmA a fost adevaratul intemeietor at
biserici! Scheilor : despre dinsul se spune ca a facut-o de
piatra la 1494-5, cu ajutorul lui Neagoe Basarab. Ajutorul
muntean e sigur, pe o vreme cind Scheienif, Inca numa!
Rominf si numai satenf, erail un biet norod sarac. Dar Dom-
nul cel darnic pentru clAdirea dumnezeiascI n'a fost Neagoe

puternica bisericA de piatra ,

earuia gindul poporuluT ajunsese sA-I puie in sama once
ci acel care domnia. in Tara-
Romaneasca la 'r494-5, adeca Vlad CAlugarul. Acesta fusese pri-
beag odinioarA. in Brasov, Dumnezeti if scApase viata din
mina ucigasilor, $i el, evlaviosul calugar sari pop roml-
nese, , cum if zice odata un dusman, va fi multAmit astfel.
Aceasta s'ar potrivi mai bine $i cu intregirea si infrumuse-
%area biserici! de Petru-Voda Cercel, care nu era din neamul
lui Neagoe, ci din al luf Vlad, fiind rAstranepotul acestuia.
Toma, fiul sl urmasul lui Petru at doilea, era intre-
buintat si el de SasT pentru adunarea de stir!. In vederea
acestuf lucru, el primia de la Sfat leafa de 12 florin! pe an si
o haina de cinste, in valoare de altf do! s. Era un om cu-
noscut dincoace, si vedem ca Mircea Ciobanul ii cere odatA,
la 15484.

,
Popa Dobre, nepotul de sorg al lu! Toma $i tatal invIta-
tutu! popl Miha sau Miha!, duce mai departe vechea dinastie
a popilor din ScheT. CitIva din alt neam, unul Grec, Iani,
adus din Tara-RomaneascA, se intimpinA in aceiasT vreme.
Acum erati dof preotT, unul (mare) 5i altul cmicv : dupa
obiceiul grecesc introdus poate de Iani sau imprumutat

1 Bogdan, ed. a 2a, I, pp. 334-5, n° CCLxxxr.

I Quellen, II, pp. 251, 270
a /bid, III, p. 452.
4 Mid, p. 443.
 314 surupf BRA govimut

din principate, unde el era foarte vechill cel mare purta

titlul de protopop, adeca cpreotul eel d'intaiii, Orporroncurac).
Aceastg impIrtire a dreptului de pAstorire, aceastg ivire a
unui titlu de cinste, care aducea si veniturf mai multe, era
sg stirneascg foarte dese orT marl lupte de preo %T in ScheiT
Brasovului.
In a doua jumAtate a veaculul al XVI-lea, Brasovul cistigg.
$i o insemnatate cultural& pentru Rominf. Popa muntean
Coresi, fugar innaintea luf Mircea Ciobanul acel care doria
pe parintele Toma din *chef intrA ca tipograf de cal-0
sfinte, slavone si romanestf, in slujba Sailor, cari vedeati,
astfel deschizindu-li-se o noun ramura de cistig negustoresc.
invAtatul in esirbiez Miha protopopul se apu'cl acum de tal-
macit pentru mesterul Coresi, si el e adevgratul traducAtor
al Cazaniel de la Orgstia, din 1581 1. LIDO Miha si ajutorul
sail, un Muntean de la Tirgul-de-Flocf, Neagoslav, se intilnesc
la inceputul veaculuf at XVII-lea si dof dascAli a. Astfel avem
cunostinta desavirsitg a personalulul bisericesc din ScheT pe
vremea luptelor pentru dulcele rod al ArdealuluT, pe care le
poarta Mihal Viteazul la care a mers in solie Miha, in acea
glorioasa toamna de navglire a armful 1599 ,i Radu Vodg.
Serban.

Numgrul Scheienilor se inmultise foarte mult pe aceastA

vreme ; satul crestea cgtre munte si se revArsa spre Brasov,
ajungind de fapt un c forstatv, un suburbiu at acestuia. Inca
de prin anif 153o, cind fierbea lupta intre partida NI Ioan
Zapolya si a lui Ferdinand de Austria, cesT smulgeati co-
roana Ungariel, Sasil se uitati cu oarecare frica la acestf
straini si oamenT de alta lege, protivnici vechiuluf catolicism
$i, in curind, $i protestantismului celuf nog, can se intAriati
in coasta lor. Un prieten ungur if sfAtuieste pe atunci sa
bage bine de seams la miscarile acestor supusT, cari ar putea

1 1st. literaturil bisericeftr, pp. 92-4.

2 Ibid., p. 122.
 §CTIEII Eat WHEIENIt 3t5

O. intrebuinteze valmasagurile timpului pentru cine stie ce

loviturg asupra cetatif 1. Scheiul se infrumuseta : mesteri pla-
tit! de Cercel lucraserA la altar si puseserA sfinti not in locul
celor vechi de aproape o suta de an!, cari, se vede, ince-
puserA sg cad de pe pared. Aron-Voda Moldoveanul, con-
temporanul si aliatul lui Mihai Viteazul,ctitor si in Moldova
al unei manastiri linga Iasi porunci sA se urmeze lucrul pe
socoteala lui, fAcindu-se si in eparaclisul si pridvorul cu stilpi»,
ezugraveli minunate». El mai hotari si un venit de 12.000
de aspri pe an si, cite un rind de haine la toti slujbasii Sf.
Nicolae, cari sint arAtati, pentru acest an 1594, ca fiind : doi
pop!, doi ediaconi», implinind sarcina de dascAli, la biserica
si la scoala de psaltichie: si patru slug!. Tot atunci se fAcu
si turnul, un singur turn, dupa datina architecturii de bi-
serici, si muntene si moldovenesti, de pe acea vreme 2.
in aceasta biserica ispravita acum asa incit putea sta all-
turf cu bisericile domnesti de dincoace, in ctitoria lui Vlad
aluggrul, Iui Petru Cercel si Iui Aron-VodA, in anul 1613,
cind ostile turcesti si romanesti patrunserd iarasi in Ardeal,
ca sA goneascA pe Gavril Bathory, Radu Mihnea, Domn
muntean, si Stefan Tmpsa, batrinul Domn al Moldovel, sta.-
tean unul linga altul, in strana Vladical, la 5115 Novembre 3.
cheienii nu se vor fi mirat insA prea mult, cad din vechi
timpurl Inca el erati deprinsi sA vada Dornni si Doamne
pribege, luindu-si locul, in zilele de Dumineca si serbatoare,
printre poporeni! romini din suburbia Brasovului. Niel Radu
erban, in cuceririle lu! din 1603 si 1610, dupa lupte ce
s'ati purtat amindoug supt zidurile Brasovului, nici Mihai,
in cele doug sederi ale sale la Brasov 4, nici fiul lui, Nico-
lae Patrascu, in zilele cite le-a stat aid ca pribeag 5, nu
vor fi ltisat necercetata frumoasa biserica noun a cheilor.
' Inedit, In Arch. BralovuluT. Cf. memoriul mien citat din An. Ac. Ron.
pe 1905.
2 Stinghe, 1st. besearicer, pp. 4-5 Si apendicele slavon.
a Socotelile Brafovulta; p. 30.
4 In 1599, Octombre, Si In i600, Main.
a Papiu, Tenzune, I, pp. 385-7.
316 SITPII§If BRA§OVULUI

Petrascu darui chiar bisericiI Sf. Nicolael, amintind $i evlavia

ce a avut MihaI-Voda fata de acest lams, satul Micunestii
din Ilfov, innaintea a (multi Schea, mar multu de o sun,'
de barbatr $i muerI*2. Trebuie sA se spuie ins( ca biserica
n'a putut 'Astra aceasta. danie, $i nicI macar venitul de 150
de ughl ce i se lasase acolo de Mater Basarab 3.
Istoria politics sA zicem asa a Schellor, pAnA din-
colo de 1700, e foarte putin interesanta : ea e alcatuita din
schimbarea preotilor $i din luptele intre dinsii. in aceste
lupte se amesteca Vladica $i Sfatul cetatil, pentru implcarea
for se tin esobora$eD ale preotilor din Tara Birsel. Oprid
de la slujbA, oprirl ale veniturilor, ,jalbe la cele patru stihiI
ale lumil, amestec al tuturora, $i chiar al 1Domnilor de afaras,
VodA $i boierii de peste munti, scandalurr cu preotii, cari
cumblA de pururea pe la carciume de sA. imbata 4, sail tin
pe ling( sine femel cu faima rea, cercetare a ccatastiselor)
de socoteli $i gasirea de lipsuri sau neorinduiell, cite o im-
potrivire fata de odomnif Sasilor), cari sint adusi sl iea ma-
sunT pentru pastrarea linistii, din cind in cind o foamete, o
ciuma, acestea sint intimplarile, care se pot povesti pe zed
de pagine, dar nu merits nici una 5.
in afacerile politico-religioase, trebuie sa se insemne inda-
rAtnica impotrivire a Scheienilor, fata de mice incercare de
a-I cistiga pentru Unire. Ocrotitorir for din Tara- Romaneasca,
Domnul, boierii eel marl din neamul Cantacuzinilor, respec-
tatul Mitropolit Teodosie, el insu$I un Ardelean, ii intarira

3 Hramul era indoit ca in multe alte biserici romitnesti: Uspenia (Ador-

mirea MaiciT DomnuluT) si St. blicolae.
Papiu, 1, c.
8 Bid., pp. 387.8.
4 Stinghe, Documente, I, p. 48.
5 Certe de preoti, Sate fi fireop; pp. 102-3 ; Ist. lit. ravine in sec. al
X V1.11-lea, I, pp. 155-6. Pentru ciuma 5i foamete. Stinghe, 1st. besearicer, pp.
54.5 'era gdleata de grid fl. 8, mdlaiti tot asa, turta de uleiti bar( 10, gi in
postal cel mare minca cresting singe de vita cu tdr4e, si mtnca ring, 5i atit
sit racuse oameniT negri ca tticiunii si mieuna ca pisicii. (sic).
 §CHEII 8Atr §CHEIENIT 317

in aceasta hotarire. El rgmasera deci Ong. la sfir$it in acea

credinta veche, pe care o impartasiail cu conlocuitorii lor,
Grecii si Bulgaril, negustorT marl in Scheir veaculul al
XVIII-lea ' Supu$T, cind Mitropolitului, cind episcopului de
Rimnic, cind cutgruf archiereu sirb, el nu se plecarg nici-
°data innaintea Fagarasului sau Blajulul, unde erau incre-
dintati ca domne$te legea estricatgl., eresia.
Asezgmin tele se dezvolta si se adaug foarte putin. Inca din
veacul al XVII-lea insg, Scheiul are, ca $i Sa$1T Bra$ovultil
or Cimpulungulul muntean chiar, epitropil sal bisericestI,
avind grija cvenituluID, cadetiulub SfintuluT Nicolae, god-
manii (Gottesmanner). El se aleg printr'o adunare c de obste),
dintre fruntasi : capitanl, vgtavi de hotare, sau negustorT,
mestesugarT de tot felul. La alegere ieaii parte $1 ctitoriT,
chiar si strains, cari pot sg-$1 exercite dreptul printr'un de-
legat : astfel voteazg pentru egocimanT, sail cnastavnicia un
Mihal Cantacuzino, un Toma Cantacuzino, Spatari al TeriT-
Romanegi. Un gociman al ScheiuluT a fost la 1659 tatgl
poetului Toader Corbea, Joan, apol dascal $i la sfir$it
caluggr intro mgnastire de dincoacea. Numarul preotilor
era, cind de doi, cind de tree si chiar patru. El erau su-
pusi cercetarii $1 supravegherii egocImanilori si a cbgtrini-
lorp cirmuitoril dupg dating al satulul romgnesc
se aleg $i el ca si egocImanii, dintre oamenl etocmitT
cari
la
,
fire, cu frica lui Dumnezeli §i fac juranaint ca se vor purta
cu cinste $i cu rivna, $i nu vor cguta numal g de ospete,
primblarl, sail de bauturT fail de treaba $i farg de soco-
tealg»3. Preotil, din partea lor, se indatoresc de la o bucata
de vreme Rsg. se fereascg, de betie, de sumetiel, $1 sg nu
raspunda tare, innaintea fruntasilor, numindu-sl $1 cheza$I
pentru aceasta4. 4NameznicT, gucImanT, campenatorl (sic), ju-

I Sate fl 'reap; p. 1)3 gi urm. ; Llphlatu, Paler lanai, In Prinasul Stur-

dza, p. 303 gi urm.
2 Stinghe, Documente, I, pp. 39, 45-6, 24o ; istoriia besearicer., pp. 8, II, 45.
Doculnente, I, p. 246, no CV11.
4 Stinghe, Doc., I, pp. 63, 255 ; Ist. besearicer, pp. 16, 61.2. Un preot e
 318 SITPU§If BRA§OVULUf

rat T batrinT, se ggsesc, de alminterea, $i in alte parti unde

pgtrunde inriurirea Scheilor : la Bra$ov el functioneaza Ong
tarzia in veacul al XIX -lea'. 0 hotgrire de la 1682 stabili
ca vor fi pentru preot1 cel mai noti se chema preotul
cmic, $i, &este, i se (Mewl grijile cele mai grele, precum
ingroparea ciumatilor doi gocimani, unul zis cbatrin,
sau «marel $i zece bAtrini 8. De la un timp se intilneste,
dupg exemplul Sailor, $i (1201 de vecini, (Nachbarvater),
avind rgspunderea pentru un numar dintre gospodarif cari-1
incu njurail 3.
0 veche scoals de cetire, scriere $i cintari fiinta in Scheiu
pe la 1950: dascalii de biserica erati, ca in atitea alte locuri
romanesti, $i dawn! de scoall 4. Preotil invayau, fire$te,
aiurea ; de de mult ei mergeaii $i in Serbia 5, cind nu ve-
niau invdtati gata din Tara-Romaneasca. Popa Statie Grid
isi dgdu insa bgiatul, Dimitrie, in Rusia, la Moscova, unde
Inca din 1685 mersese un preot scheian pentru a cere ajutor
de la acel gimpArat cretin, a cgrui faimg incepea sA se in-
tindg asupra intregului Rgsgrit 6. Dimitrie a scris, precum
se stie, 6 gramatica romaneasca, intlia printre cite se cu-
nose pang acuma, $i alte lucrur!. Pentru a-1 duce la scoalg pe
copil, pleca deci la Petersburg in 1743 protopopul Statie fiul
lui Vasilie Grid, $i tipgrim aid o scrisoare a lui care niste
Sag!, pe care o iscaleste sup %ire, dupg moda muscaleasca,
Efstatie Vasilievici (fiul si-a zis Dimitrie Efstatievici)7. Pro-
topopul scheian gas! aid un sprijin la tprintipul Costandin
Antohiev, adecA la Constantin fiul 1111 Antioh-Vodg Cantemir.
Pe atuncl nu va mai fi fost in viatg Teodor Corbea, ajuns
caracterisat de corn cleat ai prea-betiv, (Gide p. 9o). PreotiT primiad aicr
st aiurea, In Tinuturi romaneW, epoclonul preotesca (ibid., p. 88)
' Stinghe, Doc.. III, p. 271.
Stinghe, 1st. besearicet, pp. 18, 54, 93.
3 Stinghe, Doc., III, pp. 127, zoo.
Andreiti BArseanu, lstoria icoalelor centrale romane 4ir.-or. din Draft,-,
Brasov, 1902, pp. 4 -5.
5 Stinghe, 1st. besearicet, p. 3.
6 Ibid., p. 20.
7 ht, lit, romIne in secaiul al XV117-lea, II, p. 271 §i urm.
 §CHEli Eat §OHEIEN11 319

la Ru$T «pisariii, $i ccanteleariaz I. Pentru a fi bun de o

treaba ca aceasta, Teodor trebuie sn fi primit o bung inva-
Iatura, slavoneascA $i latineasca, de care s'a impnrtn$it $i
fratele snii David, omul cantacuzinesc $i brincovenesc, de la
care se publicn maT departe un lung rnva$, original $i caminte.
Pe la 1761, poate supt inriurirea invatatului fecior de
pop., o noun $coala se intemeiaza, intr'o bung cladire de
piatra 2. E insa tot $coala parochialn. PreotiT sint datori sl
predea catechismul un ceas pe zi ; eT nu vor putea O. dea
lectiT cu platn copiilor de oamenl cu stare. La 1779, odatn
cu aceste masuri, se iea $i aceia ca sa se facA un «examen,
care ci-afi invatat $i cum sg poartn, in scris, cu catastifo ,
$i anume «la un fArtal de any odatn. 3.
Urmara apol planuri de $coala laicz, impArAteasen. Eus-
tatievici era directorul acestul noil fel de $coli romane$ti ;
ele nu furl indeplinite decit in veacul al XIX-lea, dincolo
de margenile de timp fixate pentru cercetarile acestea 4.
Pe acest timp ScheieniT ajunsesern oamenT bogatT. if in-
demnasera la cl$tigarea de bogntie prin negot Grecil $i cel
citiva Bulgarl, earl, venind din Albania, din Macedonia, se
a$ezara in mijlocul lor incn innainte de cucerirea Ardealului
de catre Austriacl. Ace$tia gasira «CompaniiA $1 «compa-
ni$tip la Sibiiii, la Fngara$, la Bra$ov 5. Privilegiul Companiel
brasovene e din anul 1678 ; el fu innoit de cirmuirea cea
noun. la 1701, ramiind eT $i de aid innainte cu judecata lor,
cu duhovnicul lor, $i legaV dea dreptul cu Camera fiscaln a
tern. Deocamdatn insa, compani$tiT n'aveati voie all aduce
$i familiile din Tara Turceasca», nici a vinde cu marunti$ul ;
pravalii deschise spre strada nu 11 erati ingaduite 6.

1 Ibid., I, pp. 436-7.

2 Barseanu, p. 4 i urm.
8 Stinghe, Doc., I, p. 287.
4 V. cartea citatti a d-luT BArseanu.
5 Archly J. siebenbiergische Landeskunde, XXX, p. 178 Si urm.
a Herrmann, 1, p. 406 §i urm.
320 SUPU§If BRA§OVULUI

in curind, si, an de an, tot mai mult, oaspetii din Balcani

se imprietenesc, se inrudesc, se unesc in afacerile de negot
si in revendicatiile politice cu cheienii mai instririti t. CArausii
din Schei duceau pe la 1709 pans la Graz sute de capete
de boi. pe care le cumpAra0 din Ploiesti si alte tirguri ale
Teril-RomAnesti 2. Negustorii merserA si el pAna prin Saxonia,
Venetia, Sliven, Constantinopol, de o potrivA cu «compa-
nistiry. in curind ei putura sä se laude ca in 5cheY sint la
o mie de case $i ca tricesima imparateasca primeste de la
dinsii in fiecare an 20.000, ba chiar 30.000 de florini. Atunci
ambitia libertatii de comert, a neatirnArii politice incolti in
inimile acestor oamenl harnici si de ispravd.
Ajutati si de Sirbi, cu cari erati uniti in ierarcliia reli-
gioasA, atitati de lupta cu Sfatul pentru protopopul Radu
Tempea si in potriva protopopulul Tudor, ei incep cu tin-
guirile la 17355. 0 lunga jalba aratI Curtii care sint ne-
dreptatile ce indura ei si piedecile ce se pun negotului for
cu vinuri din ville muntene si cu marfuri turcesti. ET sint
pedepsiti aspru la orice prilej, Sail se amesteca in afacerile
bisericesti ale 5 cheiuld, hotdrind in procese de casnicie si
schimbind popii ; vaduvele preotilor, casele bisericii sint
puse la dajde, cladiri bisericestr noun sint oprite ; slujba
imparateascA se cere de la ei fara despagubire ; darile sint
fara masura ; 5cheieniT n'ati voie sa vinda yin, nici here, nici
pine, nici fierturi ; boltile for din cetate nu pot fi deschise pentru
vinzarea cu maruntisul ; ei nu pot intra in lehiuri sati corporatii

' ScrisorY de la Inceputul veaculuY al XVIII-lea sint iscalite de ctotY Greer{

si Ruminil carer Ricuesc In forstatul §chieailor Brasovulds sail (tot §chiei de
la Brasov, Impreuna cu alalt negutatorY ce lacuesc aidY. (Stinghe, .Doc., 1,
pp. 22-3, 28).
2 Act din it Februar 1709, In Arch. BrasovuluY, Protocolul I, p. t: pro-
cesul luY Iordachi cu Neagul si Dims, (seine gewesene Viehetreiber... Ich
babe mit praedictis gedinget 114 Stuck Ochsen bis nacher Gratz zu treiben...
Es ist dem also : wir haben gedinget auss dem Plojest biss hinauss in Gratz
soviet Ochsen zu treiben
8 Dupi ce Italia se incercase prin FranciscanY, can aveati o fabrics de
postav pentru Ordinul for si luau Tina de la eY, In 1728 (Herrmann, I,
pp. 186-7).
 §CHEIX SKI! §CHEIENIf 321

si n'ail putinta O. vada la ce se intrebuinteaza banii ce platesc.

In puterea vechiuluT drept de a opri in Brasov negotul strai-
nilor, eI platesc la porti dad noun, cind i$i duc marfa la
bilciuri, si aceasta de cite on iese din ora$ saii se intorc cu
dinsa innapol; de la turmele ce pasc peste hotar li se iea
brinza, lapte acru, midi, pe cind $i pentru marfurT. $1 pentru
turme ar ajunge numal tricesima Imparatului. In puterea
numaruluT, boggle, munch for harnice, in puterea unei cre-
dintf dovedite $i la anexare $i in lupta cu UnguriT rdsculatf,
CurutiT, ar trebui sa Ii se dea drepturi cetatene$tf ca in
Buda, in Pesta, sail o organisare deosebita, cu jude si jurati
romane$ti. In 1751, in 1761, altI generatie aduce innainte
aceleasi plingerT $i acelea$1 dorinte ; fail folos iarAsT, cad
Sasif, de punga cdrora era vorba, se impotriviati cu invier-
$unare. Si o cerere din 1761 a compani$tilor, cari iscaliail
«totT negustorii din Bravwx., fu raspinsa. Totu$I in 1766
taxele la poarta cetatif cazura, $1. la 1777, supt inriurirea luf
Iosif al II-lea, se ingadui acestora a-$I stramuta familiile la
Brasov, a face comert cu marunti$ul, a deschide boltile din
cetate, a nu fi suparatI cu sarcini impIrate$ti $1 a-$I alege un
jude. La aceasta data alegerea era aproape cu neputinta
intre adeviiratil compani$ti $i ceilaltI, a$a incit Rominil se
bucurara si el de aceste drepturl. ET incetara astfel de a fi
inquilini $i prinsera a se apropia de conditia ord$eneasca 1.
In 1781, Scheienii cereal"' iard$T un pristav anume pentru
el. Nu treceati decit trei anT, $1, la 17 Octombre 1784, Ii se
faceail de catre Imparatul drept $i du$man al privilegiilor
cele mar intinse concesii: ei putura vinde yin, macelarir ro-
mini vor putea vinde carne in suburbiile for si chiar in ce-
tate (eT cerura indata sa poata vinde $1 in celelalte doul su-
burbiT); libertatea de a exercita once meseril in cuprinsul
ScheiuluT, li fu acordata; eT puteail neguta cu fabricatele a$e-
zamintelor de industrie imparate$tt $1, in sfir$it, $1 eT puteail
sa alba parte la dregatorif. Se vazura atunci macelariT $che-

' Herrmann, I, p. 188 gi urm., pp. 404-5.

75703. Vol. X. 21
322 SITPII§If BRA§OVULLTi

ieni facind zgomot innaintea Sfatului pentru a fi primitr si

in tehiurr. incl din 1782, si Compania capatase aceste drep-
turf 1. Pe acelasT timp, Rominir din Scher cereau si dreptul
de a-sT mar face o biserica, potrivit cu decretul lul Iosif al
II-lea, care inlaturase piedecile puse in aceasta privintg 2. in
anir urmAtorT, si anume la 1787, Costa Gianli, intemeie bise-
rica Sf. Treimr din cetate, cu banT string de pe la boieriT
nostri 3.
Dar aceasta zidire stirni certe intre RominT $i Greer, cars,
acestia din urmA, aveau acum pe Riga, cintgretul si in curind
martirul causer nationale, si tncepeau a se simti deosebitT
ca singe de tovarasiT for de lege, de ocupatie si de lupte.
0 noun epocg, romitneascd, nu fcheiand, se incepe cu aceasta
in viata Rominilor din suburbiul de sus al Brasovulur. ET
capatasera concivilitatea cu Sasir, si scApaii acum de conna-
lionalitatea cu GreciT. Se tie O., in aniT din urmA, o fru-
moasA biserica romAneascA s'a clAdit in piata cetAtir inna-
intea Sfatulur, pe cind intr'un colt vegeteazA biserica Gre-
cilor, mar mutt pustie, scoala Grecilor, abia visitatg, biblio-
teca Grecilor, inchisa. Cad timpurile Companiel for comer-
dale s'a dus, cum s'a dus timpul cetatilor cu drepturi in-
chise, si astazi numgrul, aliat cu cultura si bogatia, biruieste.
Masurile de ingustare a drepturilor de vinzare, greutAtile in
capatarea dreptuluT de cetatenie, ofensele 5i certele de vorbe
ce se PacurA Scheienilor dupg moartea lui Tosif al II-lea, in
timpul reactiunil absolutiste, de la 1795 innainte4, nu folosira
la mare lucru. Discutia dacg eT ere' o ecomunitate» orT ba,
era zAdarnicA; es eraii o putere, care trebuia sA se impuie,
si s'a impus.
1.

Adec[a] eu Sarban, dinpreun[aI cu cumnatu-mieu Radul,

dat-am zapisul nostru la mana Datil Sale TizA Hanos precum
1 Herrmann, iI, p. 224 7i arm.
Bid., pp. 249-50.
8 Bid., p. 331 Si urm.; Baiulescu, o. c., passim.
4 Herrmann, II, p. 570 oi urm.
 §CHELI BAtf §CHEIENIf 323

sa s[A] stie ca ne au dat Marna Sa flor. zoo, si i-am pus

casa din Scher zAlog, insa casa care iaste allturea cu casa
lul Mateiti Sasul, si zioa am pus la CrAciun, sa avem a-1
dares baniI, si dobanda banilor. to. Si pintru mar adevaratN
credinta ne am pus degetel[e] si iscaliturile me jos, ca sa
s[a] creaz[A]. Si am scris ea Rad[u]l orosanul, cu mana mea.
Lt. 1695.
M[e]s[ita] Ghenar 3 dni.
-I- Eu Sarban orosanul.
j Eu Rad[u]l orosanul 1.

2.
t AdecA ea jupan Tanasiia negutatoriul, carele snit de
la oral de la Filebe 2, carele am fost sotiia cu dumnealui ju-
panul Vlacul, care i s'ail tamplat de au murit la cetate Bra-
sovuld, carele au fost sotiia si cu alt negut[a]torI, anume
Elia, fedora' lul Hatori Armanul, carele i s'au tamplat de
au fost in Tara Lesasca, cand ail murit Valcul la Brasov.
Dat-am acIast[A] credincloas[A] cartea mea la mana Manila
Sal[e] jupan Hangs Mancas, judetuluI cetatei Brasovului, si
la tot cinstitul Svatul Brasovuld, precum O. s[A] stiia ca,
dupA moarte sotia mele, raposatulul Valcului, call negot
am avut nor In cetate Brasovuld, tot I-am luoat ea la mana
mea, ca O. daii ell sam[A] la rudele mortulul: n'ail rams
la cetate Brasovuld nimic din negotul nostru. Pentru acrasta
am dat acest[A] credincloas[A] carte mea la mana Manila
Sale ca O. fiia de mare credinta. Si, pentru credinta, intArit-
am aciast[A] carte a mea cu iscalitura si cu peceate mea. Si
alti negut5.torI cu iscAliturile care au fost de fata martori.
Si am scris eii, Costantin Tarbinga, si marturisescil. Pis
[scris] m[esi]ta Fevruari, 21 dni, WT Ka [=de la Hristos] 1699.
Eu jupan Tanasiia cupet [pecete rosie din 1695]. Eii Sta-
tiia san Mane, martor.
'lb Thy.paccnsailk phprwas. eao86a-qc pzEpructc.)Az6vv-qc ii.pcalpoii

1 No. 652,
2 Filibe, Filipopol.
324 suptlif BRAINVIILIIt

vic Ci[vo]Oev. Mircea ot Nicopolea martoresca. 'EV) XaTC-4

'Hivcitilic Cerb Ta N7o7rOkil vapripil 1.

3.
Cinstite dumneata Marcas. De la milostivul Dumnazaa
poftescu plecati scrisoare a me sa afle pe dumneata cu s[a]-
n [a] tate.
Pricina scrisoriT mel[e] catra dumneata hi iasta data nu
este alta, f'Ar de cat sail aducT dumneata aminte ca, viind
dumneata de la Brasaii, mergand la Bistrita, te'l inpreunat
cu mine in cetate la Co lus, si to 'T rugat de t'am fa'cut bine
cu sese florinti, si aT zis ca mi.l da acasa la Bragg. Si, mer-
gand eti la Brasaii, n'am gasit pe dumneata acas[a], si de
atunce nu m'am maT talnit cu dumneata. Acmu, tamplandu-s[e]
de au mersu acolo giupgnul Gheorghe Hartu, ma rog dumi-
tal[e] sä mi-I trimit pe dumnealul giupanul Ghiorghi HArtu.
De aclasta foarte poftescu pe dumneata, si sa fiT dumneata
s[a]n [a] tos.
f Al dumital[e] mai mic :
MihaT Titromasul, care am sazut
la Petecarie de la Lantu 2.
[V :] Cinstitulul dumisale giupanului Marcas, procator ce-
tatii Braseulta, cu bun[a] s[a]n[a]tate sa sp.] de 5.

4.
Adec[a] eii Petru san Vasil Cur Negru, darstarul ot SchiaT,
dat-am credinci[oa]sa cartia noastra ca s[1] fie de bun[a] si
mar[e] credinta la mana dumnialui jupanulul Andriias Hianeg,
pre[cum] 0, s[d] tie a am tocmit cu dumnialul de i-am van-
dut darsta mia, car[e] darsta iaste din sus de (de) toat[1], si
din jos iaste vecin Radul ginerel[e] lul Vasil Valtura, anum[e]
Radul, si tomala [= tocmeala] ni -au fostu f. Ho, cu bani gata, si
mi ail dat si pamantul schimbu, 3 oholde (sic), si asa i-am
I NO 678.
2 Adecit : apotecdria (farmacia) .la lantp Our Kette).
3 NO 586.
 trcErErf 8At §CITEIENIf 325

vandut de a mia bun[a] voe, ca s[a] alba a o sal:rani cu

pac[e], si de nimia nici-o sup[a]rar[e] O. n'alba. Asisderia, si
dumnialut mi -eu dat voe si slobozenie, cat[e] zil[e] vot avia,
sa sez la darsta, si ce va fi venitul de la darsta dup[a] strae,
sa fie al mien, $i eii sa daii dumnialut pe an cat[e] 6 orti
iar alt nimic .sä nu daii. i acial[e] 3 old[e] s'au pre %uit la
bans' cari santa scrip mar sus, pentru schimbii..i, pentru mar
mar[e] si adevarat[a] credinta, mi-am pus mat jos si diage-
tel[e] in loc de peciat[e], ca s[1] criaz[a] in tot locul $1 la
fiestece judecatral. 1, cand s'aii flout scrisorea aciasta, fost-
au de fat[a] mulct omen! bun[i], care mat josu sa vor iscali,
an u rn [e].
Iun[ie] 4 z[ile].
Eu Petru.
Eu Manila, femiaia lur Petru.
Eu Petcul Mortco, martor.
§i am scris ea Ortia Log[o]fet, cu zisa lor, si santri si
martor.
[V°:] Anno 1 7oo ist dise Theilung vorgangen wegen der
Derste '
5
Io Costandin Basarab Voevod bjiiii mIstiiii gspdru zemle
vlah[i]scoe.
1- La. at nostru cinstit, bun priiaten $i de bine voitor, ve-
cin de aproape, dumnealu! jupanului Ghiorghe Irimiia, ma-
rel[e] -judet al cinstiti! cetac Brasovulut, san[a]tate $i tot
binel[e] de la Dumnezeii poftim dumital[e]. Pricina cartit nu
iaste alt[a], far de cat facem dumital[e] stire ca aid la not ne
spuse sluga noastra Davidu Clause, cum mat nainte vreame
tatasaii popa Ion ail fost acolea la bisearica gociman, si el
Inca ail fost den eel juraci at bisearicii. Dec); avand intre
dansit socoteala de ale bisearicir, de multe ort ni s'ail ru-
gat ca sa-1 lasam sa vie acolo, sa-s caute, precum si alp'
jurat de acol[o] ne-a si scris ca sa-1 lasam. De care acum
1 No 579.
2 Corbea.
326 suptr§if BBAINVOLUI

lasandu-1 ca sa vie acol[o], poftim pre dumneata, ca pre un

vechia priiaten, si de aciasta si de altel[e] ce va avea si va
fac[e] tire dumital[e], sa fie supt protexiia dumital[e], ca
sa-s poat[a] cauta trebile ce va avea. Si not vom ramanea
a multumi dumital[e]. Si, cu acTasta sflarsindu, mila lui Dum-
neze6 fie pururea cu dumneata. Fev[ruarie] 43 d., P 7208
[1700].
De bine voitoriul dumital[e] :
Io Costandin Voevod.
j- [V° :] La al nostru cinstit, vechia priiaten si de bin[e]
voitoria, vecin de ,laproape, dumnealuT jupanuluf Ghiorghe,
marel[e] -Judet al cinstitiT cetat Brwvului, cu cazuta cinste
sä s[d1 dea.
[Pecete mare, rotundas.]
6.

f Eu Nicula Veaverit[a] den ScheaT dat-am zapisul mien

ca s[A] fie de bun[a] credinta la cinstit[a] mana Aland Sal[e]
domnului jude %ului Ghiorghii Draot, precum sa s[a] tie ca
am luat ea Necula pe cheza§ie mea de la Marie Sa Domnul
pe Roman Peapin[e], de 1-am scos din prensoare, s[i] asa 1-am
luat in chiza§ie, pe om, iar nu pe ban[Y]. Si, candu it va pohti
Marie Sa, sa alba a-1 dar[e] pe om de anal ca asa m'am
legat cu scrisoarreal mea. Si pentru credinta mi-am pus si
deagitul mai jos, ca s[ä] sä creaz[a]. Sep[temvrie] 20 dni,
P 7227 [1718]$.
Eti Nicula Veaverit[a], chiza pe om.
Si am scris ea, Oancea Log[o]f[a]t[ul], cu zis[a] lur.

7.

f Adecla] ea Stoian Z[g]ra[n]t[a], inpreuna cu Pamuiia meah

Mania dat-am adasta scrisoare a noastra la mans. dumnialui
I No 379
= N° 709.
 §011E11 SAt fiCHEIENIT 327

Radu Burghez, precum sg s[g] $tie cg ni-am invoit no cu Radu

Burghez, de am schimbat cu niste case : ea Stoian inpreung
cu Mania i-am dat nor dumnealui o casa care au fost a lui
Ion Tampa, $i, murind Ion Tampa, inpreung cu fgmiaia $i cu
copii care au avut, $i, murind ei, au rgmas casa soacrg-mea.
Murind $1 soacrg-mea, au ramas noao, lui Stoian $1 MarieT. $1
et! Radu i-am dat o casa care iaste din sus de aceaia, care
am f[a]cut eii din ceput, $i i-am mai dat $i ban[i] gata 522,
$1, canda am fgcut aceasta tocmalg, adec[g] schimb, au fost
$1 oamen[i] bun[T], care sg vor iscgli mai jos. $1 nor am intgrit
aciastg scrisoare cu deagetele, mai jos, ca sg s[g] creazg in
tot locul $1 la fiestece judecat[a]. 172o, F[e]v[ruarie] 26 dni
Eu Stoian Zgrantg, cu voia mea.
Eu Mania, femeaia lui Stoian, cu voia mea.
Eu Radu Burghez, cu voia mea.
i am scris eii Mgtel sn[A] pop[a] Radul das[cal], cu voia
dumnealor, $i mart[ur].
Georgius Repser.
Eu, Vgsif, martorl.
[Vo :] Stojan Flajurass, Resst noch fl. 1o.

8.

Anul 172o, Iun[ie] 24. Sg.sa stii cg au luoat Paraschiva lui

Leondari din boltg de la Pgtru Bibosul o ladg $i un sipet
$i o. $catulcg cu sticle, care au avut foits cum cg slut ale
luf Leondari, $1 o plapomg $1 un covor vechi $1 o fatg de
pering cu pucinticg pinzg, $1 niste dasagi cu alte unealte, ale
Stancgi, sora lui Patru, $i un stral $i o pering veache.
Aceaste unealte le au luat Paraschiva la mina ef, cind s'ar
mar cauta, $1-$ va cunoaste ceva, jar sg-$ ih, fiind de lap.

Pis az [. scris eu] pop,a] Radul Teamp[ea].

I No 712.
328 8111'17§IT BRASovULUf

172o, Iul[ie] 24. Sa sa $tie ca au luoat chir (Kipp) Dumitru

din marfa ce au avut la Patru :
2 stud de tulpan.
II litre matase carmizie.
Atilixpotc Zefiata. arxect ret emesv.
'7ripct xoti a:ov kauopa 'pp.* xonpi.'.
9.
Adec[a] eti Radul Caciul[1], inpreun[a] cu Radul Panclova,
dat-am al nostru credincTos zapis ca s[g] fie de bun[a] credinta
la cinstit[g] mana Marill Sale domnului judetuld Ghiorghie
Draot at cetatif a Brasovului, precum sä s[a] stie el ne-am
pus n000 chiza$ la Marie Sa, pentru Enache croitoru $1
pentru fameaia lur, Sora, de o am scos din prinsoar[e]. Si asa
ne-am pus not chieza$ pe acest[t] oamen[i], cand it va pohti
Marie Sa, sa avem a-1 da de fat[g], iar, nefiincla 'oam[e]niI
de fat[a], O. avem not chizasii a da sam[a] di dinsiI. Si, pentru
credinta, ne-am pus $i deagitile, maI jos, in loc de peceate,
ca s[g] sa creaaz[A] °rill la ce judecat[A].
Ap[rilie] 3 dni, 7231 [1723].
Eu Radu Cadul[a], chizas. Ell Radu Panciova, chiza$. Si
am scris di, Oancea Log[o]f[a]t[ul] cu zis[a] lor, $i mgrturi-
sescu 2.
IO.
Pontorile care poftescu $i mg rog la cinstitul Sfat ca O. faca
bine sa me sa de cumm arat' in jos ; 1728, Fev[ruarie] r dni:
1. Pentru cartea de afurisanie, sa fie slobod ca sa 46.1 ci-
teasel dup[g] obiceaiul nostru.
2. Sg sa scrie o carte la Nedelco pentru un zapis dg moo
dg lei, care i -au dat Pana fratele Mihalcif, ca sa ia bani dg
la Dumitru Ghizdavetu, dg la Bucuresti, sä O. protastaluiasca
cu tgrie la Nedelco, ca sa aduca zapisul, iar aid, la cetaate,
$i sa -1 dea la mama jupanului Mogo$ Vasilie, $i sa-$ is bani

1 Na 71o. Dimitrie aratit In grece,te cl a luat i clod. risurt de hirtie

ordinarg..
2 No 713.
 cOHErf SA1, §CHETEINIf 329

cat! va fi dat la Mihalcea pentru acelu zapis, $1 santu suptu

peceate, pan o veni porunca da la Mairiia Sa ghinararul.
3. SI mi sa dea un adista %ion pecum Pang ail marturisit
pecum acel zapis iaste dat la Nedelco Bunbacarul, $1 tot la
acest adesta %ion sa-m mai adevereaze $1
4. pentru 2 carts ce scriii da la Cernavod[a] pecum ma-se
diiat[a] nata (sic) n'ail facut, numaI la duhovnic a zis sa spue
-a fecTori pentru t' woo, ce ail avut cu dobanda, bani al el,
la Istratie Liptcanul $1 la frate -sau, sg fie ai feteI cel mai
mid, care o au cautat-o la bola el anI 6 p[o]1 [=jumatate], iar
fratil sä n'aiba treaba cu acestI bani.
4. Pentru memorlia mele (sic), jupaneasii popiI Alexe, pre-
cum aid acum n'are cu cine sa 1 sa caut[e] dreptatea, p[a]ntru
zastrile el, care jalue$te ca. Mihalcea au murit, $1 Pang ail fu-
git, $i, unde va fi luminat[a] porunca Mariii Sale, sa fie $1 fratiI,
ca sa i sa caute dreptatea ei,rugandu-se ca sä 1 sa dea $i
un cinstit adistation da la cinstitul Sfat, precum i s'ai1 gasit
$1 lazile stricate, dup[a] ce s'ail facut Mihalcea, frate-saii, stapan
la bolta lui Enache Papa Alexe, unde era lazile el, cu hainele
$1 cu arginturi $1 scule da auru. Ce or marturisi cu sufletele
for ca ail avut la aceale lazi ce s'ail gash stricate.
5. Pantru car}, deac'a fi cu voia cinstitulul Sfat, ce sä mi
sä dea, sa be ducu mai curandu, dup[a] cum $i Mariia Sa
ghenaralul ail scris.
[V° :] [Sters :] Pontorile care ma rog Mariii Sale judetului
$1 la tot cinstitul Sfatu.
Ma rog Mariii Tale doamne Andreia$, ca sa. fad bine sa
isprave$ti scrisoarea lui Nedelco $1 adestationurile care semnez
inlauntru, $i pentru mine, $1 pentru lazile dumnead jupaneasil
a jupanului Enache, pentru ddschisul lazilor ; $1 pentru cate
ma am rugat, silea$te da-m ispravea$te ca O. ma ducu, ca
santu treI lunT da candu lipsescu da acasa, $i eii vol forte
multumi, $i voi plati Mariii Tale, $1 voi ramanea gata spre
slujba dumitale.
Al dumitale plecat $1 gata spre slujba :
Radul DragoI Gale$ascul 1.
2 No 711.
330 supugd BRAINVULII1

I I.

t 1728, Mai 24. Fost-am no! acestiia care mai jos sä vor
'scab, anume la socoteala lui Ion Stoenel, din preun[a] cu
Vasil Romcea si Vlad Tiganul. Asa am aflat noT prin spu-
sele lor : intaT, au ramas Vlad ca sä dea 552 ban! o[rVi si jar
le! 2 pentru o cheltuiala, in Ias, iar, al doilea, pentru o Ti-
ganca care o a dus acessti mai sus zis, au ramas sa jure
Vlad ca n'aU zis a le va plati, sa-s aleaga cu Tiganca care
o a dus, jar, pentru neste imprumutart ce au dat Vlad, *Th.
l[er]ii 1, "ban[i] 58, sä alba Vlad a -! dearea.
Eu Radul Dumel acrasta am aflat. Ed Dumitru Iona.su,
mart[ur]. Eti Ion Grid, mart[ur]. Eu Stanciul Setrarul am aflatl.

12.

Si eu Todoran Zelinca dat-am acestil zapis at midi la

cinstit[a] mama dumisale jupanuluT Morels Vognaru, precum
sä s[a] stii ca eti asa m'am prinsti innaintea dumisal[e], in-
tr'un an sa nu beat"' vin, nici rachiti, nici miedti, ci, viindu-m
betejal[a], de la Dumnezati, la betejal[a] sa beau cu socoteala,
ate patanelu, iar, afar[a] din betejal[a] nicT de cum. Iar, de
m'ar afla dumnealui ca s[a] beau yin, rachit, miedu, dum-
nealuT sä fie volnicti cu aciasta scrisoare a mea, far de nicf-o
judecat[q sä ma bage in obeade, si sa rni a] bage si in tem-
nita cea rea, si zoo de lopatti la cur, gi dumnealuT sa alba a
ma tanea in temnita numar cu pit[a] si cu apa, un anti. Pen-
tru ca eti asa m'am legat innaintea dumisale si innainte la
oamenT bun[!] care mai jos sa vor iscali anume, ca s[a] fie
zapisul midi in tot locul si la fiestece judecat[a] credincros.
Si am pus eti degetul mien mai jos, in loc de peceate.
1730, 17.

1 NO 719.
 §cHEI1 sAtr §CHEIENIf 331

Eti Todoran Zalinca m'am prins pre ce scrie mai sus, $i

am voitti.
Eti Todor Nan (?), mar[tur].
Si am scris ell, Radu Log[fat], cu voia luT,
$1 Ant $i mar[tor .
[V° :] Des Todoran Sellincka Schein, 1730, die 27 Juli, hab
im die 2 Gulden gelihen, welche seiner Mutter gezahlt hate '.
13.
f Dumital[e] jupun Moarca$, An[a]tate $i tot binele poftescil
de la milostivul Dumnezeil ca sa -t daruiascA, inpreun[a] cu
toat[a] cinstita casa dumital[e]. De vei osteni dumneata a
intreba $i de noi, cu mila lui Dumnezeti ne af11.mil san[1]-
to$. AltA, nu avuseiti a fungi a scrie dumital[e], PAr cat m1 rog
dumital[e] pentru banif de la Ion Grid, sa -m[i] isprave$ti, cum
va face, sa -mi dea banif, A nu mai umble cu alte vorbe ; c1
ell, cat va veni aici in tar[a], nu-1 voiu a$tepta nici-o zi,
ci-1 voiu apuca cu mar[e] stransoar[e], deaca nu fad dum-
neata de aciia, A scot[1] banif, ca ajunga de candu ma
poarta tot cu vorbe ! Ci de aciasta ma rog dumital[e], sa-m
trimit raspunsul cat de, curandu, ca dumneata ma mint ca
no pot sa-m scot banif, $i im scrie nepotul Stae ca, ce ail
fostti, to -au plgtit tot, $i inc[a] im scrie ca am ramas dom-
nelor de la impIrteala fl. 85, $i zice el vor sa-m vanza
sculile de aciia, ta dea banii ; $i ace$t[1] ban[i] of mid stall
jos ! Ci de aciasta, cum zicu, sa-m trimit raspunsul, $i a$a
sä-i spot lui Ion, sa nu-i pae gluma, canda va veni in calla] ;
iat[1] $i dumneata sa fad bine, A spill dumnelor, A. nu -m[1]
vanza scuffle, pan voiu scoate banif de la Ion. Aciasta am
scris. Si fif dumneata san[1]tos WT XE [= de la Hristos], amin.
Sep[temvrie] 7, r 7240 [1731].
A dumital[e] de bin[e] voitoare: ea, Anu$ca.
[V° :] intru cinstita mana dumnealuf jupXnului Moarca$ de
la Brasov, cu multa sari [altate A se dea.
[Pecete galbena, rupta 2.]
I No 723.
I NO 724.
332 strpusti BILA§0,717LITf

14.

De D[umne]zati innaltatuluI si prea-cinstituld, depreuna a

tot SfatuluT, m[i]l[o]stivilor miel cinstitl domnr, cu mare ple-
cAcTune $i cu multa cinste ma inchin Mariilor Voastre.
De vreame ce, cu m[i]la lul D[umne]zeti si a prea-cinstitulul
Sfat, am fost miluiti si randuitI la aciasta slujba a protopoplei
dupa petreacerea din lume a parintilor nostril, si acum foarte
ma rog Mariilor Voastre ca sä nu flu uitat de cltra bung.-
tate si bun ajutoriul cinstitului Sfat, ca, dupa intelepciunea
si buna chivernisire a Mariilor Voastre, sa sa ispravasca $i
acest lucru al protopopiel.
Ca iatl ce raspand oam[en]ii nostril, catva protivnici, de zic
asa : ca., de ar avea cinstitul Sfat v'o puteare, ar pune in
Scaun pre cel ce 1-ati /Indult a fi protopop ; iara sa cunoaste
cum ca nu poate cinstitu Sfat : de aceaia nu pune in Scaun
pre card Maria Voastra 1-4 ales.
Si asa zic Ca el au puteare a pune pre al for protopop,
pe popa Radu, si multe cuvinte protivnice Im zic mie, nu
de fata, ce pe de laturl, nu numal popa Radu si popa Petcu,
Mogos, Duma, Radu Pricop, Costandin Dan, Petcu Inasu, goci-
manul, Enachi Calabrezu, Dumitru Harsti, ce si muerile lor,
Inca si Toma, cumnatu popel Rad[u].
Aceastea Im zic, ca sant protopop sasescu, si eu am vandut
cinstitulul Sfat biseareca for si pe Romanii (sic) din Scheai,
si, toate cite nu pot el ispravi, eti le stric.
Pana si la Tar[a]-Rumanteasca. (sic), la D[o]mnl si la VII-
did si la boiarl, asta vara, m'ati pOrat acel mai sus zis, cat
era sa-m pierz patina mill ce am de acolo ; dard, asta toamna,
mergand eu Innaintea acelor marl la Bucurest[i], si cunoscand
adevlrul si putearea stapaniel Mariilor Voastre, minciunile
for sat" astupat, si toata cinstea si m[i]la ce am avut, o am
dobandit iarAs.
Asijderea lax*, avand mare nadeajde de sumetie cu Climent
Ribniceanul, si luf au scris area Ora, ce e zisa mai sus, si
el inca are gand rat" asupra mea, dupa ce sä va face episcop
si va apuca sa ne stapineasca, $i in tot chipul si acum sa
 §CHElf SA1, §CHEIHNIf 333

silescri, neputand cu Maria Voastra sa-m[I] faca mie afuri-

sanie $i rautate.
Niel popa, nici dascal, nici at' bisearicii, nici cel de afara
nu-m dati nici-o ascultare, $1 in slujbele biserecesti ale pro-
topopiei tot pop[a] Radu face $i sa amesteca ; Inca cu mare
sumetie, $1 el invata pe tot, nici cum de mine sa nu asculte
nimini.
Sa aduna ei, ace! mai sus zit', sanguri, $1 O. Inchid in
sf[a]nta biseareca, $i sa sfatuescu ei acolo, sanguri.
Ce facet Maria Voastra ? Bine sa scrie cinstitul Sfat la
Sibii, la ee' mar mar! d[o]mni, unde va socoti cinstitul Sfat,
Inca $1 la Maria Sa D[o]mnu grofu Nogaghe$u de Ghebernie,
marele-judet d[o]mnului Samuil Herbetti, ca sa sa ispravasca
acest lucru al protopopieT, la un feall, ca sä nu sa laude
protivnicii in sumetia lor.
De aceastea avui a ma jalui cinstitului Sfat, $i m[i]la lui
D[umne]zeu fie cu Maria Voastra, cu tot cinstitul Sfat, spre
ajutori $i intarire, $1 spre surparea a tot protivnicul, vazut
$1 nevazut.
Smeritul $i plecatul a tot cinstitul Sfat :
Luna Mart to dni, anul 1737.
Popa Theodor de la $cheat.
t Veti a $ti Maria Voastra ca, dupa ce sa va hirotonisi
episcop Climent Raimniceanu, apoi i$ va lua slobozenie $i voe
cu scrisoare de la Maria Sa cinstitul director comendiri-ghe-
neralu, ca sa ne fie $1 noao Vlaclica, dupa pofta .5cheailor,
$1 sa silescii cu WV ca sa sa faca $1 pe aid obiceaiuri preo-
tilor, cum sant la Munteani, $1 ne vor strica foarte rail. C1
sa apucati Maria Voastra, mai nainte sa ispraviti cu d[o]mnu
directoru, fiind tara aciasta a Mariilor Voastre, mai mult sa
nu-i dea episcopului voe $i slobozenie ; numai aceaste trei
sa alba slobozie (sic):
I) SA is un taler poclonul vladicescA, de popa.
2) Cand va lipsi v'un popl, sa-1 hirotoneasca Sf[i]ntia Sa.
3) i sa -1 pomeneasca bisearecile dupa leagea noastra.
Cum ail fost obiceaiul din batrani la to Vlaclicii.
f Macar ca auz ca vin unit', de sa fac a sa pleca Mariilor
334 SIIPTJ§I1 BRA5SOVITLII1

Voastre, dart sa nu -i priimiti cu tot dinnadinsu, cg cu mare

fatarie vin, si acel gand au, cum, prin zabava uitarli lucrand
el', sa va pomeniti Marine Voastre biruiti, 0 nu inceteaza,
si cel de aid, si cel de acolo, a nu lucra.
Acum s'ail apucat de lucreazg cu Mitropolitul Sarbilor,
prin Camara cea noao a Beligradului si a Timisvarului, ce
sa zice : jliriko napcione (cu litere, aft z 0.
[V° :] Prea-innaltatuld, prea- cinstitulul Sfata, cu multa ple-
cAcTune $1 cu mare cinste sa sa inchine'.

15.

Luminate si innaltate printipe a Tarii-Rumanest]i], D[oa]mne,

D[oa]mne, al nostru de bine facgtori.
Omenia si inggcluinta acelor vreadnici mai de aduce in-
draznire si leanevie celo[r] datornici. Dupg care, necum 0-$
plateasca datoria cea d'intai, ci jail alte capete de iznoava
incarca. Asijderea facem si noi, care avera sa multemim si
si sä ne plb.tim de multe facer! de bine care am avut intru
anii trecut, si de la luminata fata Mara Tal[e], si de la rapo-
satiT D[o]mnii al tariff D[o]mnii Tal[e]. Nemultemind $1 ne-
platind, pentru neputinta noastra, ne plecam de iznoava si
incarcam datorie cu datorie, foarte bine vazand ca marirea
si gratia Mara Tale pe a celor rgposati cu mult va sa in-
treaca nevrednicia noastra, ca acelor datornici al Mani Tale,
si ne foarte rugam sa nu to induri de cetatea noastra si de
vecinatatea. Bine ne aducem aminte ce ne -al raspunsu de
curand ; iara ne iaste in stintg marea vrednicie cu care
Maria Ta esti un D[o]mnii (vreadnic) (sic) cinstit, nici ne
rugam de alt[g], fall sa ne las Maria Ta, din vinuril[e] tarn',
pe bani gata, atata far cat vor putea fi si oaminilor celor
supus al Marii Tale. Ca nici na stg, de spre partea noastra,
de aclasta nimic inpotriva, si ne ajunge atata facere de bine,
macarii numal de s'ar mai WO de spre Mania Ta opreala
cea foarte stramta. Aciasta plecaclune a noastra si rugg-

I No 726.
 §CHELI Ser §1CHEIENIf 335

minte va da innainte Marii Tale, dupa zisa noastra, din ,cu

vinte, preotu Todor, pe care ne rugam cu plecacTune sa-1 as-
cult! dupa gratia Mani Tale, $i sa nu-1 lag Par de isprava,
den luminata fata. Ne foarte rugam. Aciasta acum. Lasam
pe m[i]la lu D[u]mineizati sä pazeasca D[b]mniia Marii Tale.
A dooa, in $tiinta facem luminatei feate Mari'. Tal[e] pentru
ceale ce s'aii primejduit acel smerit preot, anum[e] popa Todor,
de aici, de spre preotii $i norodu sail, de s'au lipsit de un
an de bisearica lur si de venitu lui, $1 nu putem priceape pe
alt mai pe 'argil a $tiinta pre Marna Ta, far pentru pizma,
ca el, ticalosul, destul it stim, ca cu dreptate le-ail slujit $1
legii in multe rinduri le-au ajutorit, $1 nici-un lucru prost de
dansu nu putem afla. Din tinereatele 'ill Ora la batraneate,
de and slujeaste, sant mai bine de 3o de an! ; $1 not ce le
poruncim, pentru pacea, nu vor sa ne asculte. Ci pleat iaste,
Maria Ta, a lipsi de aici un om harnic ca. acesta ; numai ne
rugam foarte Marii Tal[e] sa nu te indur[I] de el, ci s[ä] le
poruncest[i] acestora, ca sä fie preotu odihnit $1 in pace la
biseareca lul, fiind Mariia Ta $1 titor acestii sf[i]nte biseareci,
ca, iaste zidita de la innaltatu Scaunu D[o]mniei Marii Tal[e].
Facand Mania Ta $1 acest bine, pentru rugaciunea noastra,
vom multami Marii Tale, ca si ei acolo sa ranesca, in tam
Marii Tal[e], $1, au cu voe, au far voe, le cats sä asculte.
Iar $i pricina cestui lucru al Scheilor, bine it $tie $1 d[u]m-
nealui Dudescu Vel Log[ofat], $i mai bine va in$tiinta pe
Maria Ta.I.
[Concept. Pe alts foaie, intaiul concept, cu litere latine
$1 ortografia ungureasca 2.]

i6.

Cumnate Opro. Sa ostene$ti sa te dud cu aciasta tudu-

lita la feciorii Volfoae in Targul Graului, sä le spui ca mu-

1 Teodor a fost fIcut preot la 1721 (Stinghe, Is'. besearicer, p. 56). Dar aicT
e vorba de egilcevile ce s'ati fficut de popa Todor, (sbia'., p. lio pi arm).
Scrisoarea trebuie pus apoT In leglturl cu documental precedent.
1 N° 578.
336 Boru§ff BaitcovuLut

mksa ail murit la Iunie 15 zile, si eil am fostti atunci, am

fostii la Patruburg (sic!), si ail murit in casa prin%ipului Cos-
tandin Antohie, si la moarte el' au chiemat pe un popg sg-
sescu, si au venit $i un notares inparatescu, si ail scris tot ce
s'aii aflat : banl, scule si altele, si li -au pecetluit cu pecetea
inpgrateascg, dandu-le in samg Mgrii Sale, si scriind, cand va
veni vre un fecior, sg le deah. Ci sa le zicA sg vie mai in
grab[g], a asa au lasat si muma-sa, ca sg le is fecrorif si
fete, cg multi s'aii ispitit sd le ia de la printipul, darg nicI
cum n'ail vrut sg le dia. CAcI Mgriia Sa stie familiia dum-
nealor. Ci pot face sg multamiascg, cg, de ar fi murit airea,
nu s'ar fi ales nimic.
lul[ie] 5, 1743. Prot[o]prez[viter] Efstatie Vasilievici,
manu propria 1.

17.

t Dat-am carte noastrg dg judecatg lul Petco Enesoiu

of Brasov, avInd intrebaciune de fat[g] innainte noastra cu
fie-sga Petco, care Petco fie-sgif a fost dat jalba la Marna
Sa Vod[g] pentru zestrile mume-siI, zicand ea, insurandu-s[e]
tatg-sgii a doaora, i-ar fi prgpadit zestrile mumg-sii, si Mg-
riia Sa Vod[g], dupg jalba luf, au /Indult pd Tudor SlAvesc[u],
copilul din cas[1], si cu luminat[5.] cart[e] Mari'. Sal[e], si
i-au adus pg amAndo/ de fata innainte noastrg, si asa s'ail
invoit ei intre clansil, si au dat Petuco (sic) Enisoiul fie-saii vie
p[o]g[on] p oil [=jumgtate], ceaaii in dealul CernAtestilor, si i-au
dat si o pgreche de pistoale cu tocurI, si au dat si zecruial[a] si
trepadul copiluluf den casa. Drept aciia, am dat aciasta
cartea de judecat[g] lul Petuco Bras[o]vean[ul], ca de acum
innainte sg alba pace de card fie-sail, Petco. Aciasta scriem8.
Ap[rilie] 21 dni, 1753.
A. biv Vel Sard[ar].
t Dup[a] cum am vgzut si scrisoare fiesgti de asazamantu.
I No 727,
9 No 731.
 Cli..Elf SAt FHEIENII 337

18.

I Scrisoar[e] car[e] mi-at trimis, o am priimit, $i toate am

inteles pentru fratel[e] nostru, ca au avut necazil multii, $1
I -au oprit pentru ca s[g] nu mearga la 'farigrad, $1 dum-
niata to -at facut chezas pentru el, $1 at dat $i zapis. Not
foarte it multXtnim de dragostia $i de fac[e]ria de bine car[e]
o fact, Si at scris ca it este mare] &Ica ca s a] nu super[I]
capucheael[e]le. Dar not cu capuchiaael[e]le nu avem nimica,
nici la lucrurile domnestt nu n[e] amestecam, ci el 'merge
dupI cum ti-am scris ; cä avem acolo bant de pe un brag,
care stit, let woo, $i aparte avem, de pe zablae, car[e] am
trimis, let 4=o, $i, mai avand Inca din marfa car[e] am dat-oo
la Slivin, la un Armian, anum[e] Hasan Hami, lel 3.000, gi de
pe alt5. marfa Inca vr'o 2.000 de lei ; carp] fac cu tot lei
10.000, $1 sa o iati de acolo, $i de acolo, daca va gasi nescaiva
coade de samur bun, la chir Cluboi, sl is vr'o 5.000, $i apot,
cat it va ramInia, sg-i dia la omul dumital e], acolo. Si, daca -t
va loa, ni-I vet da dumniata aciia, dar, daca nu va g5si co actasta
marf5, nu va loa, ci, cat; ban[1] va avia, asa am dat not
ordin ca sä-I dia pa to acolo, la omul dum[itale]. Si, ar[e] so-
cotiald cu Hagi-Costanda, de 7 an[f], apot, or[T] sa fac[a] toe-
mial5 cu rtegustor[i] car[e]le due marfa la Slivin $i la Ta-
r[i]grad, ca la cats sums le va tribui, ca eil de aid o gI-
tescu . Asta este toata triaaba lut acolo, apot, daca ar fi
pentru pricin[a] de capuchiael[e], ail 1 -ot triimite ea in ve-
deria tuturor5 omen[i]lor ? C5zil si not Inca mancam sat. . . .,
1-ot triimite cc alts socotiala, rid ne-ar (nu) putea cauta de
negotthriia noastra, dar O. umblam in alte ellia I ? Si zic ca
esti la mar[e] ipopsia, ce . . vorbi nimica ; dar acum5 not
amil intrat la mat mare ipopsie, la car[e] old cä $tim ce
fac[e]mu. Caci ne scrie ea, Inca dupa plecaria fratelui nostrul,
au venit multi omin [I] de ail pohtit chez5.$1e de l[a] dum-
niata pentru el. La car[e] multu ne miramu not, ca not nu
stimii acolo, ca s[a] fie el dator cuiva nici -un ban macar ;
cä oath sum[5] de marfa am loat, toata am platitu-o cu
ban[i] gata. Not. stim el numai dum[i]tal[e] 1% sintem datori.
75703. Vol. X. 22
338 SIIPII§Ii BRAVVIILUf

.,Si asa ma rog sa-T tie Dumnezeii pa. nenumit[i]. SA-m[i] scrii,
cin[e] 1 -au opritu, si cin[e] au mai pohtit chizasie pentru el.
CA not sintem forte suparat, ca el poate all loatu de la -ci-
n[e]vas nescaiva ban[i] cu dobandi£ saii Inprumut, si not
nu stim, si el poate ca i-ail mancat, sail i-au prapadit, sail ail
dat cuiva, $i s'ail mancat, si not n'avem la stiria noostra. ni-
mica. Caci ca., Inca eu fiindu acolo ast[a] prim[a]vara, nu mi-
ail zis nimin[i] pentru el ca este cuiva dator ; ci iata ca
triimetem un omit dinnadinsu cu scrisor[e] asta ; sa-mf fad bine
sa-m scrii pa largu toata pricina, ca santem forte suparat
tare. Ca not acum toata taina noastra o dam catra dum-
niata : nu n[e] pazim de nimica ca s[a] null] spun[e]mil.
Apoi, fiindtica ail plecat cu chir Enia al dum[i]tal[e], it va
scrie chir Enia, ce triaaba am acolo, daca nu n[e] vei crede
pa not 1.

19.

1759. Sept. 15 .. . si tocmire de datorii ...

1762, AntepApiou 18.
t Mergand la Cat :, sa merga la gazda la Estargar Ianos,
langa casa Nemtilor, in man[a] dereapta.
[Socoteala in zloti.]
La Tita Panoe . .. Baciu Coifanar ... La Ion Gluvelca ...
1760, Ghen[arie] 26.
Cu ajutor[iul] lui D[u]m[ne]zeil ma am socotit cu taica, si
din tot[a] socotiala au ramas sa mai jail eu de la dumnialui
lei not moo, adecate lei o mie tocma.
Si am loat eu de la dum[nea]lur vin but 9 si butoe 2 ;
cat bad vor prinde la masur[a]tor[e] lor, sa alba a-i scadia
din suma de sus ; apoi, cat va fi pret[ul] vin[u]lur, pa cum
1-or vinde, tot asa sa s[a] socotiasca, tot, nici mai sus, nici
mai jos ; 1760, Ghen[arie] 26.
... Ne am mai dat la Tar[i]gradu lei 26. Am mai dat
maicai, candil am plecat la Slivin, tl. 20o. La chir Ditiaitrul

1 Registrul de negustdr din 5759. V. n1 urmator.

 §OliEII BAtt §011EIENIf 339

Vlad, pa plowe . .. La clubuc, la hartie .. Mtn, cot . ..

Plo$ce de 3 cof[e] . . . La plosca in$elator ...
1760, Ghen. 16. Cu ajutor[iul] lu! Dumnezeu avem cu chir
Enia in tovarasie bumbac, sac! 151....

20.
Preacinstitilor celor de bune $1 fericite neamur! $1 a! nostri
mai marl poruncitori, Mania Voastra cinstit domni a! cinsti-
tulu! Maestratu, cu lacrami $1 cu multa plecaciune Manila Voas-
tra ne inchinAm.
No!, en Dumitrul Harsti, dinpreuna cu feclorul mien, anume
Dumitru, cadem la mila $1 dereptatea Manila Voastra, ca sa
va aducet aminte $i de not, de vreme ce am ajunsn la atata
nacaz $1 pedeaps5., $i, cu! santem datori nor, ne dam platnici
cu toata bunatatea noastra ce avem, ca O. platim la tot!,
cine santem datorl. Dara $i dumnealor datornici, la cine
santem noi datorl, sail aduca aminte $i de Dumnezan in
ce fel sa vinde bunatatea noastra, $1 pe no! ne tine la
inchisoare, $i pa semne ne pofte$te toata paguba noastra,
can sa face de toate partite.
1. Marfa din bola O. va mucezi $i sa va strica ; paguba va fi.
2. Venitul mostlor acum este $i sa prapadeste de streini.
3. Fameile noastre umbla pe usile altora, fiind lipsite de
toate partite, pecum santem $1 nof aid la inchisoare.
Pentru aclasta ne rugam Mariilor Voastre, sa va milosti-
vitt pre no!, c5. $1 no! santem de aid, $i totti vom sa rama-
nem iar tan suptu ascultarea Mariilor Voastre ca $i pana
acum, dupa cum am fostil supus! la toate poruncile.
De vreme ce s'ati luotti in sama toata bunatatea noastra
ce am avutti, atatti catti am ramas numai cu trupurile $1 cu
sufletele, pacatti ar hi sa ne ma! pagubim peste toate $i de
la marfa. $1 de la most! $1 de la toate ; ci ne rugam sa ne
lasat afara, $i poftim un cinstitti comision, $i sa ne socotim,
$i sa ne platim cu toate ce avem, de datornic!, dar sa nu
perim de toata lipsa, noi aid in chisoare $i fameile $1 copii
1 Bittern.
340 SUPUVI BRA§OVULITI

noWi afarg, pe uOle altora. Aciasta, mila lui Dum-

i
nezeti sg se milostiveascg cu ggndul cel bun spre no!.
Si ramAnem mai mid ubligat a! Mariilor Voastre :
Dumitru Hertu, dinpreung cu feciorul, Dumitru.
Av[gus]tu 14 dni, 1761 1.

2I.

1764. Ghen[a]rie. Anum[e] ci-am cheltuit eci de la min[el

pentro Chivut[a].
. .. 1 cheptar, f. 6. 1 tivilichie verde, f. To. I deto pes-
trit[a], f. 12. 1 deto belicos[aJ, f. 2o. 2 rochi cutnie, f. 33,
86. 1 $urti bun, f, 22. 3 deto carton, f. 5, 32. 1 roche §a-
malagia, f. 13, 23. 10 cot belacos[A] ... 10 cot atlazil . ..
2 pgrechi ciztime ro ... 3 parechi conduri, f. 3. I colan
bun, f. 2, 18. 1 mintie, f. Cheltuiala la rochr, f.
1760, Av[gust] 20, datoriia gostinar[I]lor din an [ul] trecut ...
Blan[a] de pisic[A] ... La matA$... La 10 povar[i] de bum-
bac ... Amid sac 1, cu lei 73 ...
1761, Mai 7.
Am trimis lui Tudor marfa de 1[a] Giurgiul, anume :
Cos[e] lung! 194, ate 33 lei
Cos[e] scurte Ioo s ) )
Panza cot 52, ale 8 s
Cot um, ate 7 s
Cot 282, cate 9 ,
Cot 342, ate 10 )
Cot 200, ate 7 2

Matasg 2,Cu id 22 D

Castar (sic = astar) I pes. (sic) 452.

22.
Eu cel mai jos cu numele iscglit daii scrisoare mea de
bung incredintare la mana Mari! Sale domn sicritar Marcus
Tartlar, precum ca sg sg tie cg am luat in sam[1] pe fe-
1 No 745-
3 Ms. IV, U. 3.
 §cHE11 sAn VCREIENA 341

ciorul mien Gheorghe, carele 1-am trimis cu negutatorie la

Moldova, la las, si, fiind vr'o porunca, or pentru dajde, or
pentru altele sa am a rAspunde pentru feclorul mien, Ghior-
ghe. Si, pentru credinta, m'am iscalit maT jos, ca sa. O.
creaza '.
Brasov, 1788, Oc[tomvrie] 21.
Ioan Vladu.
23.

No. 1. Catastivu de datori ce mi sä aft' la Ardaln, la

fitesce nigutator, anume de anume, sup numare luT.
1801. Am dat la kir Georgize Marinovits, am dat la Klus
antime marfa.
181/3 (516 arnitsi ross, 67, BD tort, 6 tzOluri.
1802, Matoo 19. Am primit din summa, din suma din de-
rept, de la kir Scaadrutz, ku kalu din preuna, deplin, f.
443, 40 V.
Stucor[T] panza ..., 1 tons peste 8. . . .

24.

MA Inchin cu sanatate dumitale, chir Sendruc, si la tot

cuprinsu dumitale, va poftescu fericita sanatate ; 819, 13 Oc-
tomvrriej.
De alta n'am, fail ma rog sa fad bine, sa daT la omu
men. acesta, ace 14 4*, ce am ramas de la TancTu Aghel
Abota ..., ca am forte lipsa mar[e] actima, s1, de asta data,
orce mi-I porunci, bucuros vol sluji. Asa ma rog.
Cu aclasta raman al dumitale de bine voitor si bun prietin,
ca unuT frate :
Nicolae Badin 4.

1 No 75o.
2 De la c18ora, cu litere latine In original.
2 Ms. IV, U. 68.
4 Bidem.
342 supukai BRAINVIILIIi

H. Sated( Tinutulul.
Ar trebui multe cercetarI in Archive le, Inca neindestulator
orinduite si catalogate, ale BrasovuluT pentru ca sA se poatI
infatisa o icoana ceva maT bogatl si felurita a vietiT ce du
ceail sAteniT din colatv. Asa cum se afla insa materialul
pans astazI, se poate spune numal pu %inul ce urmeazA :
in cele maT vechi timpurl, Unguri abia dacA se vor fi
gasit in aceste sate, si Secuil nu vor fi ajuns Inca pAna la
ele. Numarul strAinilor a crescut insa foarte rapede in vea-
cul al XIX-lea, si astfel la 1839 erail in cele epte Sate
10.218 RominT si 9.006 Unguri, iar in 1864, pe linga Bra-
nenT, 15.191 de al nostri fats de 13.190 de Unguri. Toate
incercarile facute in cele maT vechi timpurT de a scapa
de Rominil din aceste sate, se dovedisera zadarnice J. Ba
Inca in unele localitatl cu popora%ie saseascA, precum era
odata Risnovul, inmultirea Rominilor puse pe gindurl, si se
luara masurT foarte aspre si nedrepte pentru a impiedeca
trecerea pe incetul a pamintuluT in minile acestuT neam des -
pre %uit,care innainta cu obisnuita lul staruintA tacuta 2.
Dar in cele Septe Sate nu era nevoie de o astfel de innain-
tare cuceritoare, cad ele ramasera pAna acum vre-o suta de
and ceia ce fusesera de la inceput si cum le nurnisera tot-
deauna stApinii venitT maT tarziil, Bleschdorffer, (sate roma-
nestI), sail, cum se zicea in epoca de limbs oficiall latinA
a evulul mediu : villae olachales.
Cirmuirea asupra celor Septe Sate o are un ,span, trimes
din Brasov. AltuT span IT sint supuse alte dotal sate, ase-
zate unul linga altul, la o parte : Apata si Crizbavul. Bra-
nul atirna de comandantul cetatiT. Acestia sint dregAtoril
domnilor. AfarA de dinsii, vamesif au drepturi in ceia ce
priveste alegerea, supravegherea, pedepsirea plaiasilor, ce se
aleg, in numar de vre-o 6o de oamenl, pentru a indeplini in
aceasta parte slujbele la care sint lrinul, dupa aceiasI veche
dating. romaneasca, plaiasii de dincolo, al Terli-Romanestl.
I Die Rechtslage des ehernaligen ninsburger Dominiums, pp. g2-3.
Sate fi .preo/r, P. 104 §i urm. Cf. Herrmann, Das alte and neue /Cron-
 skrEml TINTITITLUT 343

In sfirsit Scaunul judecgtoresc at Stadthannulu1 din Brasov;

at judeluT chiar, <marele -judetp, sint deschise acelora dintre
Rominii supusi pe cart nu-I multgmeste hotgrirea spanului.
Pentru Zirnesti si TohanT, altg cinsulaz., trebuie sa se ad-
mitg imprejurgri intocmai ca acestea 1.
Afars de aceasta cirmuire adusg prin hotgririle regale,
care, in deosebite timpurl, at dat acest pamint gi acesti
°amen! in puterea Sasilor, traiesc inc g vechile noastre obi-
ceiuri, aceleasi in tot cuprinsul RominimiT. Fiecare sat isi
are un numgr de cdregatoriv sal gjuratix, romini °data
numaram cinci -- $i sfatul ebatrinilor). Et au dreptul a face
unele judecati, si de la dinsii pornesc toate adeveririle si
mgrturirile. Cel mai mare din dreggtori e biraul, numit si
aicl, ca si in Tinutul bistritean si in unele locurl din Ungu-
rime, cu acest cuvint unguresc, ce tinea locul celuT vechiu
de jude, pgstrate in Silistea Sibiiului, de pilda. Poate si aicl
birgul, judele se alegea in biserica, dupg o anumita rinduialg.
El e intgrit de c domnii, din Brasov, Mariile Lon> (acest
atribut se intrebuinteaza mai des si mai jos de Rominii de
dincolo, cari se ieau in aceasta privintg dupg Unguri). Bi-
rgul are si dreptul de a hotgri cercetarT, care au in vedere
alcgtuirea marturie12.
Cite un preot, dot, neunitT, stall in fiecare sat. Afarg de
cunoasterea until( numar de rugaciunr si regale, afara de
oarecare stiinta a cetitulul si scrisulul, el nu se deosebesc
prin nimic de tergnimea, a cgreia pastorire sufleteascg o
ail. in fruntea for sta. protopopul brasovean, de care mai
ascultg insg si alte parochii : TintariT, Bodul, Feldioara (in
schimb insg, unele sate brasovenesti se pare ca nu-i sint su-
puse). Dascal este sat nu-T. Pe alocurea, oamenit au la in-
claming si cite un logofgt, mester de condeia, care face
scrisorile, pe care s'ar intimpla a pgrintele sg nu le poata

stadt, I, p. 128 (an. 1709): SasiY art vole a Intoarce preturile pKmInturile
cumptirate de yScher sail de 0:tent rorale pe teritoriul lor.
I Brosura germanN. citatI; Herrmann, I, p. 64 (an. 1709)
2 Rechtstage si actete ce urrneazg.
344 SUPUlpf ERA OVIILDI

duce la capAt bun. El stringe veniturile sale, tine pAmintul

bisericit si trimete Vladic care este une on cel din Rim-
nic, alte orT Mitropolitul muntean sail cine stie ce Sirb, pang,
la urma, dupa potolirea furtunilor Unirii, ramine episcopul
neunit din RasinarT $i Sibiiil, gbanii vladicestiv.
SateniT romini ai ATinutuluiv privesc pe Brasoveni ca pe
gdomnii lor de pan:tint" $i pe represintantii regelul. Dec1 ei
11 datoresc multe de toate. Anume : dijina sAmanaturilor, a
albinelor, o dajde pentru ol, alta pentru vitel, o a treia pen-
tru cAsarii. Pentru judecAti se rdspunde bir fagul. Se duc
la Brasov earl cu lemne. Judele care stApineste $1 judele ce
a fost, au dreptul la anumite slujbe. Moara, circiuma, mun-
tele, pAsunea sift adesea ale Sailor, cari le arendeazA. In
sfirsit, se adaoge un numAr de zile de muncA, statornicite
de la o vreme la doug pe saptamina, fie cu minile, fie
cu citi boT are fiestecare 1.
Aceasta e starea locuitorilor vechi si statornici. Cei earl
se aseaza abia in gl'inut), au altfel de sarcini, platind birul
nuntii, cind se insoara in vre un sat al Brasovului, birul
cvagantilor), cind vin ca fugari in ele. Locuitoril asezati in
colibe risipite, si nu in sate, de jur imprejurul cetatii Bra-
nului, pe munte, si numiti pentru aceasta coliba,sI, au anu-
mite taxe si datoria de a tAia si duce lemne stapinilor.
ColibagiT acestia sint multi : prin 1860, vre o 2-3.000, astazi
el' se ridicA la peste 8.000 de locultori. Dar, fiind mai sal-ad
de cit ceilalci, eT hraniau mai putia decit dinsii Vistieria
Brasovului. Odata, intre 171I si 1732, se fIcuse deci planul
de a-i stringe intr'un singur sat, sail de a-i da afarA.
Mai ales in veacul al XVIIIlea, sAtenii acestia nu sint
usor de stApinit. RAscoalele religioase din vremea Unirii,
constiinta, patrunsa pana la dinsii, ca Imparatia e cu priinta
fata de oamenii saracT $i apasati $i dusmanoasa puternicilor
cari storc si impileaza, indemnurile ce 11 vin chiar de la
agents at Curtis, cari merg mai departe decit instructiile lor,
bucuria cu care Guvernul primeste pe cine vrea sA fie ostas,
1 ibid., p. 40 §i WM.
 BATEN11 TINT:ITT:WA 345

critanci sat" greinicer,toate acestea in pe oamenT intr'o

necontenita fierbere. Ei nu se mai tem si indraznesc orice
impotriva unei dominatil, care v5.dit se apropie de sfirsitul ei.
Astfel pe la 1750 Vladenii, Zirnestil, Tohanil, Satu-noil
se privesc ca sate libere $1 nu vreati sg plateasca bani, nisi
sI dea dijm5.. Sfatul IT sileste a se Linea de obiceia. Aceasta
aduce o rgscoala in toata forma. Trebuie sa se trimeata im-
potriva for o ceata de slujitori a! cetatii pentru ca pedepsi
pe rasculati cu 25-30 de bete si a aduce pe clpetenii legate
in ora$1. i istoricul sas de pe acele timpuri urmeaza astfel :
cAceasta se indeplini intocmai. Doi dintre cei mai de frunte
turburatori furs minati la temnita, osinditi a priori 25 de
bete si a lucra o lima de zile in contumatia sanitary de la
Timis. in acest chip, $1 VIAdenh $1 celelalte sate care faceau
greutati, isi venira in mintiv '.
In aceste imprejurari de vllmasaguri, in care se trag do-
potele si se alearga cu furcile pentru a scoate pe arestati,
se deosebeste mai ales ca atitator un anume Pavel Molnar.
Pe lingA zgomot, lovitur!, opriri a dajdif $1 dijmei, teranii
nostri trimet jalbe la Viena tuturor indurarilor, cerind a li
se da munti si pasuni si a li se ierta taxele, cum ar fi
fost mai bine. Trimesii for merg cu aceasta nadejde la Si-
bah, la Viena chiar. Nici-o asprime nu-i face sa-si piarda
increderea in bunatatea imparateascl, si doar 11 se arunca
in fats petecile jalbei rupte si li se fag5duieste regala milos-
tivire a Ioo de bete de fiecare!
Cind agentul tefan Enyedi vine in 1774 cu vests de a-
tanie, satele sc missy iard$I, scuturindull lanttirile. Vreau
sI fie ostasi a! ImpAratulur, numai sä scape de domni! 0
suta seized de sateni din Apata cer intr'un singur avint
ranita si pusca.
La 178o, in sfirsit, vechea for dorinta de a se hotdri macar
sarcinile, e indeplinita. Urbariul cel nou apare, dar Rominii,
indirjiti $1 deprinsi acum cu lupta, nu se multamesc cu ce
scrie in el, $i Inca mai putin cu felul cum se aplicA aceste

1 Herrmann, 1, pp. 204-5, 207.

346 suPurpf BrimovuLui

scrise de aces cari aveati tot interesul sä nu le tie in sama.

Sarlatani se mar amesteca, fagaduind sa faca jail:A cu izbinda.
sigura, $1 cerind pentru o binefacere ca aceasta flume suma
mica de i000 de florini. Se reclama, in 1781, de toate satele
la un loc, dreptate, voie de a-$1 vinde singure rachiul $i tot
lucrurf de acestea. Apata-$1 alege un jude $i doisprezece
jurati pentru a o cirmui neatirnat ; eel' din Crizbav incep cu
impar %irea paminturilor, cunoscutul vis de fericire al teranilor
no$tri i.
Dar peste citiva anT, cind Horia aparu in departatii mun %i
aT ApusuluT, Craiu noti de singe, aici fu lini$te. Sa$ir lasasera
friul mai u$or. in curind, °data cu desfiintarea lobagieT,
intaia $1 a doua oars, el cadea cu totut din minile for slabite.

I.

f Adec[a] ea Martin dat-am zapisul mieu la maim cumna-

tulul Gherghi vat[aful] precum sa. s[a] $tie ca-T Antu eti dum[i]-
sal[e] dator f. 150, $i mi -au dat dumnealul ace$t[T] ban[i] tot
gata, $1, candil s'ail facut aciasta scrisoare, fost-au multi oa-
min[i] bun[i] de fat[a], car[i] sa vor $i iscali mai gios. Iar
eil Martin, pentru mai mare $1 adevarata credinta, mi-am pus
deagetul in loc de peciate, ca s[a] creaza in totti locul $1 la
fiestece judecata, $i locul casi pe sama dumnialul iaste.
Pis [= s'a scris] Fev[ruar] 27 dni, It. 7203 [1695
Eu Stoica postavariul mart[ur].
Eu Rad[ul] Tohanul, mart[ur].
Eu Ianti Soltanul, mart[ur].
Si am scris eti Ion, $i sant mart[ur].
Eu Martin sna [= flu lui] Martinita.
f Pre acest zapis sant(' chiza$ Ion $i eti Dumitru, fedora
lul Martin, ca s[a] slujim cand ne va pohti dumnealul, sa
platim ace$ti bani cu cujba [= slujba ?], $i baniT far[a] do-

1 Herrmann, pp. 45C-I ; 11, p. 261 si urm.

 SA TENIf TINITTULTA 347

banda. Si sg fim in sama dumnealuT. Martor[i] cariT vor

iscali.
Pis az [= am scris ei] diiacon Radu.
Pis Fev[ruar] 1 dni, 1696 [cifre].
Protopop Vas', mart[urie].
Eu Ion, eii Dumitru Simanul Oana 1.

2.

-I- Cinstitu marel[e]judet Andrlia$ Reaitar dintru cinstita.'

cetatea Bra$ovuluT $1 a tooata Tara BarseT, adeca not batranif
den Zrane$W, inpreuna cu deregatoriT, scriind cartea Mara
Tal[e] ca sa vie rudele acestui omii Vladu Capritoiului aicea,
innaintea Marii Tal[e], iata ca, neputgnd veni, pentru nevoile
noastre, iata ca ne-amii scris cares pre nume, $i marturisim
cu sufletele noastre inna(na)intea Marl Tal[e] : intaT Radu vd-
tafu Taste veri primari, fecTorT din fratT, $1 Dan al luT Cosota,
veri primari, fecTori din frati, $1 Micu al hii Co$ota, ved pri-
mari, feciori din fratl, $i Aldimiru Capritoe, verT primari,
feciorT din frat[i], $1 Stanciu Capritoe, veri primari, fecTorT
din frat[i], $i Oancea Capritoe, ved primari, fecTorT din
frati, $1 Stan Ciocanea, veil primari, fecTorT din frati, si
Oprea CIocani, veil primari, fecTori den frati, $1 Radu
NeagaT, var primare, fecTor den frat, $1 Vlad Bercea, var
primar, fecTor din fratl, $1 Vlad al luT Plumbota, var pri-
mare, fecTor din frat, si Aldimiru Bucuru luT Dan, var
primare, fecior din frat, Ionu Bucuru luT Dan, veil primari,
feciorT din fratl. i a$a marturisim not deregatori VlAdu$ca
Sindel, Bucur Dan, Manea Alduli, Stoica GTurgea, Vlad
Barna, $i inpreuna cu toti batrani, precum scrie maT sus,
precum sintil mil acesti oaomenT $1 alt1 multi dupg ace$tea.
Pis m[e]s[i]ta M[a]rt, 11 dni, leat 7210 [1702] 2.

1 NO 650.
2 &antler, II, la n° 204.
348 suPu§tt BRA§OVIILIA

3.
t CinstituluT $i al nostru maT mare $1 bun priiatin Mariia
Sa Boarta$ Seailer, marele-giudet al cinstitei cetati a Bra$o-
vuluT $i a toat[a] tara Birsei, de la prea-putearnicul $i a-toate-
tiitoriul Dumn[e]dzati pohtescu sa trimita MarieT Tale bun[a]
$1 fericita san[a]tate, intru cinstit $i luminat Scaunul Mariet
Tale pur[u]rea rog.
Dupa aceasta ma rog Maria Tale pentru cest voinic al
nostru, anum[e] Florea, care i-am dat o fats din casa mea,
ma rog Marie Tale sa facT bine pentru cea curva care ail
umblat cu dinsul, sä trirnet un portari la dinsa, sa nu maT
mearga la dinsul, el el i-au platit tot ce au avut la dinsul.
Acum tot mearge la dinsul de cere banT pentru copil. Ce
ma rog Marie! Tale, pentru voia mea, sa facT atata bine, sa
daT porunca aceiT curve sa nu mai mearga mai mutt la
dinsul, ce sal caute treaba eT ; ca is numaT ce s'au legat de
dansul, ca el s'au prins innaintea mea ca n'au avut treaba cu
dinsa. De aceasta ma rog Marie! Tale. Mila lu! D[umne]dzaii
sä fie pur[u]rea cu Mariia Ta. Pis [. scris] Ap[rilie] 5 dni, 1709.
Marie! Tale in toat[a] vreamea gata spre slujba :
Gheorghita Obra$tin '
4.
Eu popa Stoica dan Tantar[i], inpreun[a] cu Lupu Boiaru
Camlitu, $i cu Bucur Vladau, $1 cu Ion Munteanu, si cu
Bucur Calator, $1 cu Mihail[a] Glegot, $i cu erbu Vadra,
si cu Samion Raducan, $1 cu Oprea MihaT.
Dat-am a nostra credincfos[A] cartea noastra, ca s[a] fie
de bun[a] $i de mar[e] credinta la cinstite manele Maria
Sal[e], cinstitilor judet din censtit[a] cetatea Bra$ovuluT, pre-
cum sä s[a] $tiia el am luat noT pe chezial$ie noastra de
la Marie Lor pa Stan Barco $1 pe Marin Balcasoe, de s'au
slobozit din prinsoar[e], pan cand IT va pohti Marie Sa ghi-
nararu $1 Marii[le] Lor domniT judetii, sa fie de fata cand IT
vor pohti la judecat[1], dar, nefiind de fat[a] ace! oamen[i],
sa avem no!, chiza$1 lor, a darea sam[A] de dun$ii, $1 bur$ag
1 No 695.
 SATENIT TINUTIILLTI 349

cu fr. 210. $i, pentru mat mar[e] $i adev[a]rat[a] credinta,

ne-am pus mar jos $i deagetul, in loc de peceate, ca s[A]
sä creaz[a] in tot local, la fiice judecat[a].
Ap[rilie] 24 dni, P 7217 [1709].
Ed pop[a] Stoica, cheza$. Eu Bucur Vladau, cheza$.
Eu Lupu Boiar, cheza$. Ed Ion Munteanu, cheza$.
Eu Bucur Calator, cheza$. Ed Mihail Gligot, chizas.
Ed Serb r Vadra, cheza$. $'am scris ea, Oancea Lo-
Ed Semion Raducan, cheza$. g[o]f[A]t, cu zisa lor, $i sant
Ed Oprea Mihal, cheza$. $1 martur.
[Punere de degete1.]
5.
f Cinstitulul $i marel[e]-judet al cinstitir cetatiT Bras°.
vului $1 preaste toata Tara Barsii, rugam pre m[i]I[os]t[i]vul
Dumnedzed de san[A]tatea Marii Tal[e], $i de toat[a] cin-
stit[a] casa Marii Tale. Dam $tire Marii Tal[e] pentru
un ow al nostru, tanplandu-s[a] de ad fost fugit in Tara-
Rumaneasca, $1 au dorit sa-$ vie acas[a], $1, neavand fin,
s5-$ dia vitelor, s'au dus pa otarul Sinci $1 au ernat asta
lama acolo. Dupd aceaia ad dorit ca s[a] vie acas[a], $i ad
trecut cu vitel[e] pa otarul nostru ; dup[a] aceaia s'au sculat
Poenari da ne -au calcat otarul, $1 1 -au legat, $1 1-a dus in
Poiana Marulul, $1-1 tin prinsu; ca sa-1 obagiasca, $i 1 -au baLut,
da est[e] mar pre moar te. Si am manat 2 batr[a]nii ar satulul
acolo, ca s[a] vaza pentru ce 1 -au loat din marginea satului ;
$1 1 -au dus legat acolo biraul, $i au dat sama asa, precum ca.
ce ad ernat el pre otarul Sind, va sa is el da oae cate 5
ban[1]. OameniT nostril ad zis asa, ca el bani nu-1 vor da :
nu sit-Item' obagii MariT Sale lul Vod[5], ci sint al cinstitulur
Svat. Pentru aceaia, vom da stir[e] Mani Sal[e] judetului. El
ad zis, ce baga ei sama de Maria Sa judetul I CA, d'ar aduclel
Id cart', nu le baga sama. Dupa acfa, de pizma, s'au sculat
de ad facut toege ca sa-1 bats. BatraniT s'au rugat sa nu-1
bat[A] nejudecat ; el n'ail bag-at sama] de aceaia, ci 1-a pus
la batae, de n'o mai fii de vac. Ci-t dad stir[e] Mani Tale,
1 NO 697.
350 SIIPIT§Ii BRA §OVULIII

cu[m] n'ef invata de acest sarac de om. Milalui D[u]inneazaa

cu M[g]riia Ta, amin.
Al M[a]rii Tale] mic[A] slug[a] : Dan, birgu, din preun[a] cu
batrani din Zranest[I].
A[prilie] 29 dni, P 7217 [1709].
[V° :] Cinstitulu! $i marelui judet, cu cinste $i cu multa
san[a]tate sa s[a] dea.
[Pecete mica, neagra.]
6.
Aza ea popa Mate! Tampia din Turchisi, tnpreun[a] cu
Ion Valtoar[e] an Staril[e], dup[a] poranca Marie! Sale v[e]l
judet Stefan Fili$tah, dam nor acIast.a. scrisoare a noastra la
mana dumisale jupanului Gligorie Lazul precum sg s[ä] $tie
ca, tamplandu-s[a] moarte Voicgi Corciulet, la moartea eir
ail lasat ia cu sufletul eii precum sa [sa] $tie ca are ia o
sum[a] de ban! la jupanul Gligorie. Deci, tamplandu-i-s[a] el
moarte, $1 neavand cu ce sä o grijasca, am mers ea popa
Mater la dumnealul jupanul Gligorie $1 mi i -au dat dumnealui
mie in maim mea zloti rumanestl Io, $1, in urmg, neajungand
ace$U ban[r] de pomena $1 de serendare, am mersa ea popa
Mate!, denpreun[a] cu Ion, la domnealul jupanul Gligorie, $1
nor am cerut la dumnealui ca s[a] ne mai dea ban!, ca s[a]
fac[g] poman[A] la 6 saptameni, $1 sa sift] plateasca serinda-
riul. Iar dumneahii, nevrand ca s[a] maI dea ban!, 1-am che-
mat innaintea Marie! Sale judetului, $1 1-am apucat pe durn
nealul pentru tot banil care ail graft ia la moartea i!, $i dum-
nealui s'aii jurat cu juramanta innaintea Marie! Sale judetului
$i innaintea noastra, precum la dumnealur mai mult decgt ro
zlot, car[e] i-ail dat, $i ma! sant la dumnealui 10 lei $i 1 zlot,
iar dan poranca Mgriei Sale ne -au dat dumnealui la marine
nostre $i ace! 10 lei $i 1 zlot, ca s[A] sa plateasca serin-
dariul ii s[a] sa fac[a] poman[a] de 4o de zile. Iar, adevArat,
jupanul Gligorie ail jurat cu jurata (sic), precum innaintea
Marie! Sale judetuluI, precum ail mai avut la dumnealui mai
multi' ban[!] de cum scrie ma! sus, $1 i-au dat dumnealuI in
mana ell, lei 18, $1 iar s'aa mai jurat innaintea noastra pre-
 SATENII TINITTULTJ/ 351

cum la dumnealul, din ce scrie mai sus, n'aii avut nici-un

ban. Acest juramant s'aii jurat innaintea mea pope!, lu Mate!,
duhovniceaste. Pentru aciasta am intarit aciasta carte cu
pecetele noastre, ca s[ä] creaza in tat local, $1 la fie$tece ju-
decat[a].
Eu Pop Mate! ot Turchi$ ( [pun degetele].
NI

Eu Ion Valtoare
Protopop Florea Baran, iscal [= iscale$te].
Si am scris ea log[ofatul] Radu at cinstitulu! Sfat, cu zisa
dum[neal]or, $i $1 martor i.

7.

t Rajnovii : pop[a] Stoica, pop[a] Lupu, f. 6.

j- Tohanu : pop[a] Ion star[etul], f. 1, pop[a] Brat, f. I.
Pop[a] Radu Gabanea, f. I.
t Pop[a] Andre[1] ; pop[a] Burcu, pop[a] Radu sna [fiii]
pop[a] Ion, ate b[a]n[i] 5o.
Zarnestii: pop[a] Vladusca, f. 1, pop[a] Manail[a], f. 1.
Popa Dobri, f. 1, pop[a] Vladut, f. , pop[a] Zmadu, ban!
50, popa Vlad Dobre[s]cu, ban[!] 50, pop[a] Coma, ban[i] 50.
Pop[a] Ion Baiu, ban[T] 50, pop[a] Ionit[5], ban[T] 50,
pop[a] Manail[a], Iun[ie], f. 50, pop[a] Ion zet [= ginere] pop[a]
VlAdut, b[anT] 50.
-1. VlacleaniT : pop[a] Ion star[i = cel batrin], f. 1, pop[a]
Burcu, f. 1.
t Tantarif : pop[a] Burca star[i], f. 1, pop[a] Stoica, f. I.
t Feldioara : pop[a] Iona$cii, f. I.
t Bodu : pop[a] Marcu, f. 50.
Preajmarti : pop[a] Oprea, f. 1.
t Tarlugeanli : pop[a] Stan Breace, 1. I.
t Pop[a] Rad[u] Verzea ot Satulungu, f. I.
t Turchisu : pop[a] Gheorghe, f. 1.
Ace$ti ban!, filorin]t 28, caril saborul nostru cu protopopul
chir Florea, ca sä sa dea preotului Statie, $1 a$a au poruncit
No 721.
352 SUPU§li BRASOVULIIT

parintele V1[a]d[i]ca, sa aver a da aciasta veachie ramasita, sa

nu facet intealta chipti. in Bras[ov , It 1736, Ghen[arie] 16 dni.
Ierei Radul Team[pea],
prot[opop] al Bras[ovulufl.
Manu propria.
Ace$ti bani i -au dat parintele protopop Florea in maim
pope! lui Statie, fr. 28, ce s'ati cheltuit pe sama Vl[a]d[i]cal
de la Ramnic.
Popii din Tohan, pop[a] Rad[u] Tatulea de io ani, nu dai
dajdea vladiciasca $i frate sail pop[a] Andrei, iar (?) de 3 ani 1.

8.
Rama$itele ce s'ati scos din catastigul prot[o]popi Flori,
care preot cr-au ramas dator de ban! vladicesti, a$ijderea $i
de bani de cheltuiala, ce s'ati dat lui popi Eustatie, pre.
cum le insamnamu toate pa rend.
Zerne$tr.
Popa Dobra, 1 flor[in], 40 de ba[ni].
Popa Smadul, i flor[in], 20 de b[ani].
Popa Vladuta, i fl[orin], 20 de b[ani].
Popa Vlad Dobrescti, i fl[orin], 20 de b[anl].
Popa Com$a, i fl[orin], 20 de ban[!].
Popa Ioana B[ ]la, 1 fl[orin], 20 de ban[!].
Popa Ionita, i fl[orin], 20 de b[anl].
Popa Emanuil Iuni, i fl[orin], 20 de ban[!].
Popa Ioanu, ginere lui pop[a] Vladuta, 1 fl[orin], 20 de
b[ab IT.

Tohani.
Pop[a] Andrei, pop[a] Radul, pop[a] Bucur de patru an
n'au plat[it].
Terlungeni.
Pop[a] Stanti, 2 flor[ini], 40 de ban[!].

N0481.
 SATENII TINITTIILIIi 353

Si Tare fi[o]r[ini] 28, ce s'ati dat la popa Statie, aceste

restantie trebue sA plgtit vol preot, cari santet datorT, ca-s
bang vledicestr.
Zernesti: pop[a] Dobre, zlot 6.
Nicanor Miletcevicl,
episcop crusedolschP.
[Pecete rosie 2.]
9.

Prea-cinstitilor eel de bune neamuri, Mania Voastrg prea-

cinstit DornnI al prea-cinstituluT maestratii si al nostri mar
marl stApanitorT, cu plecgciune Mgri la Voastrg ne inchingm,
nor toff numiti mar jos, si ne ruggm MAriilor Voastre, si
poftim ca sg ne randuit birati pe Aldirair, Tar pe altul nor
sAteni nu poftimii.
Eu Ion Stravoiul Zarnescul. Eu Toader Munteanul.
Eu Stan Targtul. Eu Vlad Stroe.
Eu Vlad Noghiia. Eu Stoica Dragoeser.
Eu Aldea Martoiul. Eu StancTul CApritoiul.
Eu Ion Pgrsoiul. Eu Enea Namgescul
Eu Ion Popocea. Eri Radu Voiculet.
Eu Ion Dobre. Eu Toma Budia.
Eu Dobre sin Dobre. Eu Bucur Pepe lea.
Eu Dusea Mihai. Eil Vlad Cosotoiul.
Eu Bucur Ggrnitg. Eu Baia Susu.
Eu Oprea Cline!. Eu Nistor Serban.
Eu Voina Mgnaild. Eu Mari Ian.
Eu Toader Morariii. Eu Ion Tatu.
Eu Bucur Pitea. Eu Vlad Buzarlan.
Eu Vlad Jinga. Eu Ilie Buzarlan.
Eu Ilie al Babi. Eu Radu Paraschivu.
Eu Vlad Buza. Eu Vlad Buzgrlan.
Ed Gheorghe Munteanul. Eu Radu Buzarlan.
Eu Dobre Neagu. Eu Bratu Picicu.
1 De Crwdol.
3 No 589.

75703. Vol. X. 23
354 SUPII§II BRA4OVULUI

Ea Radu Olteanul. ES Ion Zmedu.

Eu Ivan Vilsan. ES Radu Badi la.
Ea Radu Olteanul. Ea Vlad Voicul.
Eu Vlad Tentul. Ea Alde Voicul.'
Si am scris ea Radul Turcul gramaticul, iar ace am scris
aciasta carte, $1 daca au aflata biraul, au vrutu O.' ma uciga
de tote, sä stric cartea, dar ea am scris cu voia satenilor
ce sant numit. Si, afland sateni, au sarit cu toti ca sa ma
scoata de la batae. Iar ea, vazand ca va sa -m i5. Ion birau
cartea, o'm ruptu, iar sateni de iznoava au facut acTasta
carte, $1, de-T va pofti cinstiti Donna pe sateni, vor veni $i
de fats. Actasta, $i mila lut D[u]mn[e]zaa sa fie cu cinstiti
Domni.
Mid $i plecat not: Zarnetil.
10.
Facem $tii[n]tare M[ar]iilor Voastre, pantru ahest °mu,
anume Stoica din Cumatra [-=.- dinnu Ma[n]tra ?] ca mult[a]
galceav[a] face : inchide vite din hotarul nostru, $1 le duce
in ca[r]cima Cotli, $i nu aduce vite din hotarul nostru la not,
ce le ba[gA] in carcima Cotli $1 el is irasura, $1 sa adun[a]
oament strein[i] pe langa el. Si ne-ar fi voia sä vie in sat
casas, sa nu mat faca galceava [sters: a au inchis un $tuca
de pamant] al satulul far $tirea noastra. Not am rumpt gar-
dul, $i not ne-ama ruga Mariilor Voastre, sa aduceta M[ar]iile
Voastre pe ahet oament in sat, cad multa paguba facu la
hotar[u]lu nostru.
Ea birau din Vladeani, inpreun[a] cu jurati $1 cu batrani.
Lun[aj Iun[ie] zil[e] 20, 17612.

I I.
AT Marii Tale mat mid $i plecat. Alta, pen oamen[i] avem
pace, iar vite s'aa mat beategit 3, tot la oameni ahet oprit,
iar la alti sant boi, vacile san[a]toase toate.
I NO 733
2 N° 742.
 SATENIf xINUTULUX 355

Ni-am raga milii Mari' Tale, oameni can! sant san[a]tos,

sä s[a] sloboz[eas]ca : n'aa ce manca. Portiionul pod scoate,
ci mar[e] nacaz avem.
Cu oameni carele le iaste vitele beteage, staa departe :
cari-s cu bol, cu vacs, cu tot, no-s ameasteca c'alte vite.
Luna Iunie zi 20, 1761.
Ea birau din Vladeanil.
ill. iilTrsaniT *tort
De sigur ca din cele mai vechi timpuri pastorii din Tara
Birsei treceaa dincoace de munti, pentru a cauta pIsune bo-
gate in virile muntilor si in toatu intinderea sesului, pana la
stufurile cbaltii) dundrene. Teranii nostri it numiaa Birsan!,
dupa numele ape! Birsa, precum locuitoril de la Olt erati
numiti de ceilalti Romini Olteni, eel de la Jiiu Pen!, si asa
mai departe. Drumul Birsanilor era mai ales prin Tara-Ro-
maneasca, si numai arare or!, prin Secuime, in Vrancea,
unde eraa alti pastor!, sau prin muntii Bacaului, de unde se
putea merge si pana 'n Basarabia de astAzI.
Pomenire despre pi storif birsani nu se face insa in timpurile
mai vechi. Birsani, lina birsana, «oice birsane, ca in ba-
lada Mioritei nu se inseamna in ravasele ce trimet Domnii
si boierii nostri la Brasov in veacurile al XV-lea si al XVI-lea.
La inceputul celui de al XVII-lea insa, aflam ca Birsanii
aveaa toata voia de a colinda si locui plaiurile si cimpia de
la picioarele for si ea pentru aceasta intrebuintare a bogatiei
eri! Domnii munteni le luau o dajde anume. Principii ar-
- deleni, la cari se plinsera Brasovenii, nu voiati si recunoasc5.
acest drept, de alminterea foarte firesc, si innainte de Domnia
prieteneasca a lui Mate! Basarab se ajunse la invoiala ca
.darul in ban!, pe care, pentru ocrotire si asigurare, Tara-
Romaneasca it raspundea Craiului) vecin, in sums de 5-6.000
de galbeni, sä fie socotit ca o despagubire pentru dajdea
luata de la Birsani. Astfel ramineaa cu paguba, ce e drept,
§i Birsanii insii si stapinii lor, Brasovenii 2.
I No 74i.
2 Stua'it Sri doc., 1X, p. ix Si arm. at izvoarele citate acolo.
356 SUP UT f BRA§017 CILIA

De la MateI insu$1 nu ni-a ramas nici -un privilegiu pentru

Birsani, cu toate cI el trebuie sä li fi dat unul.
Se pomeneste odatI hrisovul pentru Birsant at lut Antonie-
Vodl din PopestI, al lut Serban Cantacuzino $i at lut Ioan
Mavrocordat, pierdute $i ele. Numai de la Domnia lut Brin-
coveanu, inceputa in 1688, pornesc still necontenite $i sigure
asupra pastoritulut in Tara-Romaneasa a ciobanilor supu$I
Brasovului. Pang atuncI gasim doar vre-o scutire de bir $i
de sarcinI ca acea de la Duca-VodA, care se tipAre$te
aid, pentru oamenii de la oile, pAscind in tara, ale vre unuT
prieten brasovean.
Dupa vechiul asezamint, care n'a suferit Ora dupe, moartea
lut Nicolae Mavrocordat (T 73o) l, decI in curs de vre-o sua
de ant, nici-o schimbare insemnata, primind nume cite un
adaos intimplator, lath care era situatia Birsanilor veniti cu
oile pe pamintul muntean :
El pot sta in voie tot timpul ce trece de la Simpietru
pand la Sf. Gheorghe, fiind decLingaduiti calocuitorI aproape
statornici al teriI. In munte, el nu platesc nimanur nimic
pentru pasune. Nu se dd nici oierit, nici lerbarit, nici chiar
vama pentru brinza, Tina ce se aduc innapoI in Tara Birsei,
NumaI cit, atuncI cind pdstoril vied din oile for la tirgurile din
josul muntelul, et platesc vama vinzarir in tarI (care e in
Moldova mortasipia). Stinile de capetenie le aveail acestr
BirsanI pe muntele Buceciuliii $i pe at luI Leaota (sail Laiot5).
Cu totul altele, mat grele, potrivit cu folosul, sint indato-
ririle Birsanilor ce se coboara la balta. tntaiil, et trebuie sä
se inteleaga cu stgpinir de mo$11, in ceia ce prive$te adetiul,
pretul pentru p4une. Apot et rAspund stapinirii darea pe
capetele de ol, oieritul : soma e statornicita de de mult, to
ban! vechf de vita., ceva mat mult de trel parale ; oierul care
face numdratoarea $i stringe baniI, prime$te $i el pentru munca
10 bani de fiecare turma. Cind turmele pleacX in prima-
var5. la munte innapot, se mat da un miel de fiecare $i cite
2 banl de cal,ca despagubire, ziceati pastorlI, pentru cA edg,

I Urechid, Iv An. Ac. Rom., XV, p. 817.

 BiRSANII PABTOR1 3 .37

rima padurf de salcie in baltf pentru hrana oilor lot, 1. Vitele

marl si calf sint scutite de ierbaritul, care apasa asupra ebu-
catelory pamintene. Ciobanil, daca sint strain!, n'ail nici -o
sarcina. Brinza nu plateste la plecare, dar caKavalele ce se
vind, in tirgurile de la Cimpina si Valeni ma! ales, dad obis-
nuita vama a vinzarif. Cind, pentru o pricina oarecare, tunsul
oilor se face in tard, la popasurile din Breaza, din Comarnic,
vama linei la iesire e de 4o ban! pentru vechea masura a
poveref. Nu se lea vama insa pentru pieile oilor sad vitelor
moarte. Alte masurf si scutirl nu se prevad.
Dar viata terilor noastre era pe atuncT prea zbuciumata
ca sa se poata Linea in sama toate aceste asigurarf. Chiar
un Domn bogat, cinstit si omenos, ca Brincoveanu, era silit
une orT sä calce pe alaturi, fara a se ma! vorbi de pacatele
slujbasilor, care de altminterea nu ramineati nepedepsite. Astfel
vedem ca ierbaritul se culege de la turmele ce s'ail coborit la
balta. Cef cu scutiri generale platesc totusf oieritul la trel an!
cind, dupa o dating. ce se intilneste si in Moldova, chiar
boierif eras supu0 la dijme ca aceasta. Cind in 1707, in-
cepe a se stringe vacaritul, pe vitele marl si pe cal, Birsanif
nu pot fi scutiti. Cind Turcil fac o mare cerere de of pentru
Constantinopol, pentru tabard, pentru cetat!, se lea si de la
pastorif Brasovuluf a doulzecea parte din turmele lor, si ei
trebuie sä adauge si cite tref ban! de cap de oaie pentru
dusul acelor of la locul de cuviinta. Cind vin beglicgiif,
oameniT trimesf de Casap -basa, starostele macelarilor con-
stantinopolitanf, Birsanif sint si ei silitf a li vinde for
cu un pre% statornicit de ma innainte. Scrisorile de plingerf
nu ajuta mult. Judetul Braovuluf, cutare om de cinste si
vechia prieten de acolo e scutit, dar ceflalti trebuie sä se
supuie.
Dupa Nicolae Mavrocordat, Brasovenif se maf putura in-
%elege trainic si cinstit numal cu Grigore Mate! Ghica-Voda.
El apuca insa oieritul crescut daca nu-1 crescu chiar in-
' Privilegiul e pastrat In forma InttiririT luT Brincoveanu, 12 Januar 1712
(Stua'ir ri don, V, pp. 351-2) $1 a luT Nicolae Mavrocordat, 15 Novembre 1719
(documentele ce urmearlt). Cf. $1 Studir fi don, V, p. 344.
358 sump! saA§ovurul

susi la 15 ban!. Dupa sfirsitul DomnieT lu! celul d'intah),

MihaT Racovita si chiar Constantin, fiul lul Nicolae Mavro-
cordat, Intrecura margenile privilegiulul. Oieritul se ridica
la to parale sail treizecT de ban!, fiindca era strins acum
de doua ori pe an. Si vacaritul fu indoit, supt Racovita.
Din partea lor, pastorii ardelenT nascocira mijloace de a
scapa de sarcini, si el sent invinovaciti ca plecaa din tail Inca
de la inceputul ierne!, 'Ana nu veniaa la turme oieriT si eel
lalti implinitorl de dajdir'.
In 1751-2, Grigore Ghica, intors in Domnie, orinduieste
lucrurile, si pentru BirsanT, si pentru RominiT de linga Siblia,
dupd vechiul obiceia. Va fi numai un oierit de 15 ban! si
numal un vacarit ; pe acesta nu-1 poate cobori la jumatate
de taler, cum i se ceruse, dar it injumatateste fata de ce se
platise pe tot anul pang atunce, hotarindu-1 la t czlot vechiax.
sail 22 de parale. Ierbaritul e desfiin %at. Pentru celelalte
puncte, privilegiul de la inceput nu sufere nic! -o atingere 2.
Cind tiara cazu insa pe mina fiilor lui Grigore-Voda si,
'Inca mai rail, pe mina fiilor lui Mihal Racovita si a laco-
milor Greci tarigradenT, cari-T stapiniaa si pe uniT si pe altii,
napastuirile crescura rapede si mult. Supt Constantin Raco-
vita oieritul era in adevar numal de 16 banT si jumatate, si,
la plingerile din Brasov, se intimpina ca, platind Birsanil numal
Ico bani, TurciT, cari aveaa tot mai multe stine si cisle la Du-
nare, nu vbr voi sa dea decit 8. Suma ramasese adeca tot cea
din privilegiul lui Grigore Ghica, pentru ca I ban si jumatate
era cpoclonul de numeD. Dar vacaritul ajunsese la nu mai
putin decit 66 de parale, pe cind trebuia sa se dea 66 de
bald. Staruin %ile Brasovenilor adusera statornicirea din nod a
acestei din urma. sume. Ba Inca se ierta ierbaritul, in sums,
de 40 de banT pe capul de vita sad de cal, si vama de
I Obiceiul s'a plstrat !mit §i mai departe pentru pistorff siblient, cari
veniaU prin Wean gi mergeati pdnii la Vodita, Unit Virciorova, iar ide spre
toamol se trag tnnapot fired a nu plKti oieritulp. La 1784 se hotIrqte cit li
se va lua o oaie la sutti (Urechia, In An. Ac. Rom., XII, p. 5t08, nota).
I Cf. Sruclit p dec., V, pp. 157-8, no 505, si documentul dirt 1752 al luT
Ghica. ce urmeazL.
 BIRSANII PASTOR 359

vinzare, care facea doi banT de oaie. De vacarit furl iertatr

doT cal de fiecare turmg, acel cari cpoartg odaia dupe ob.
Se faggdui o platg bung si dreapta din partea beglicgiilor.
Stefan Racovitg, coplesit de datoriile sale si de cele pe
care i le lgsase fratele, creste oieritul la 17 banT si jumgtate,
decT cu un ban, scutind in schimb a zecea parte din or. El
hotgreste chiar cA, la beilic, se vor da de acum innainte
numa! 7 la suti£ din oile Birsanilor, si nu 131.
Dupe reforma generall din 1774, se alcatui alt asezgmint,
de catre Alexandru Ipsilanti ; el fu cuprins in condica Vis-
tieriel, dar nu ni s'a pastrat. In el se cuprindean fel de fel
de masuri, dupg cele vechT. Dar privilegiul de oierit si vg-
cgrit scAzut nu se mai intilneste. Ipsilanti unificase oieritul
tuturora, in sum de 12 ban! flume (720 ban! = i taler),
farg epoclonD. Vacaritul ramine in suma de 66 banT pentru
alp' estrdinTo, dar se vede ca Birsanii izbutisera a-1 scgdea
pentru dinsiT la 33 de ban! numai 2.
Aceasta fu, de acum innainte, starea de lucrur!, cgcT de la
Alexandru Ipsilanti ?nnainte nu s'a mai facut nici-o reforma.
in Moldova, datoriile si scutirile Birsanilor erati altele. Nu
le putem cunoaste dui:4 scrisori brasovenesti, dar avem alte
izvoare la indeming.
La inceputul veaculu! al XVIII-lea, cind putem cerceta
si rostul Birsanilor in Tara-Romaneascg, eraii in Moldova
doug feluri de Birsani, afara de grupe de Mocani care stateati
pe lingg dinsii. UniT erati adevAcatiT Birsani, cari petreceati
pe plaiurile Putnei si Bacaulul numaT noug din cele doug-
sprezece luni ale anuluT si-si aveati gospodaria, familia, nea
murile pe pgmintul brasovenesc. Si eT ere' scuti%i de sarci-
nile personale ale tea ca si BirsaniT muntent ; pentru oT,
eT aveati sg raspund5. gostina de of sail oieritul moldovenesc.
AceastA dajde era socotitg t de la dzeace bucate un let,
sari 2 parale or! 6 banT de oaie, pe lingg I lea si jumgtate

I Documentele ce u.meazI.
Urechil, 1. :cit. cit., p. 395, nota. Cf. ibid., p. 646, note.
380 suPusil sirtA$ovuLuf

pentru o stinI intreaga. Aceasta egortina $i ggorstinariI)

el erail numiti, in deosebl de ceTlalti, cbirsane$th ; a plati
numal attt, se chema a plati cbirsaneste,. Adetiul sail des-
pagubirea pentru pamint se dAdea in natura : un miel de
turmA. Si Inca acest adethi se dadea nuroai pentru locul pe
care se ridica, pentru o vara intreaga, stina, cAci vara li era
ingaduit a merge in vole ape locuri slobode,, unde nu
puteail face nici-o paguba 1.
Alti Birsani eraii asezati numai in anumite locuri, la So
veja, la Racoasa in Tinutul Putnei, la Cain, in Tinutul Ba-
cauluI; linga el la Bilca eraii Mocani 2. Ace$tia nu mai eraa
priviti ca (BirsanI strAiniv, ci ca cbirnid pamintulul pe care
fusesera colonisati, ca cslobozienix. 3. In framintarile ce zgu-
duiaii atunci Ardealul, el socotisera ca e mai priincios $i
mai sigur a till pe pamintul moldovenesc at lul Voda. ET
se bucurail de toate drepturile celorlalti Birsani, dar aveati
$i indatoriri deosebite, pentru folosul mai mare ce scoteau
din Cara. Printr'o invoiala incheiatg din capul locului, o
rumptoare, ei se invoisera a da cu totiT, in locul birulul,
suma de 3.000 de lei vechi pe an. Ea se impailia, se cisluia
intre pgstori de catre Vornicii for : unul la Soveja, cellalt la
Cain. Ace$ti Vornici aveati $i putere de a judeca, afarA de
intimplarl de fort $i de omor, cind hotarirea $i pedeapsa o
hotaria de-a dreptul Domnul.
Birsanif de tail erail scutiti de podvoade, de cal de olae
de toata slujba drumurilor, musafirilor, dregatorilor in cala-
tode $i stafetelor, decl ; dar, in schimb, trebuiau sa ga-
teasca vestitele for a care mocAnestis. pentru nevoia Dom-
nilor : cind veniau, and plecau, cind se stramutaii sail faceati
trimeteri. Tiganir lucrau necontenit la aceste care, $i Soveja
se certa adesea cu Casinul in ceia ce priveste datoria fiecarei
asezgrI in aceasta privinta. Alte on erau gilcevl pentru of
3 Stua'ir a doc., Vl, p. 313, n° 714 ; P. 333, n° 876 ; P. 334, no 882 ;
P. 388, nle 1347-8 ; p. 436, no 1638 ; PP. 440-1, no 1659 ; p. 443, n° 1672..
Cf. situaia pAstorilor din Cimpulung, ibid., p. 434, n° 1635.
2 Documente Callimachi, II, p. 88.
3 Studir fi doc., VI, p. 441, no 1659
 BtRSANII PASTOnt 861

furate. In sfir$it, nu lipsiad la Cain neintelegerile cu egu-

menul manastiril' luT Gheorghe Stefan, pe pamintul careia
se a$ezasera.
*

Ace$tT colonistI ardeleni, cu zeghe albs $i caciula patratA,

mare, can nu s'ati schimbat ca indeletnicire, port $i datini
pans in zina de astAzi, 1$1 treceati vremea $i -$T ci$tigau hrana
numaT cu pAstoria de oT, cu ingra$atul porcilor, cu carAu$ia
poate. Birsanul $i Mocanul vindeati oi, brinza, ca$urT, 'Ina,
cergi, bumf. Se coborau callti cu aceste marfurr pang. la
Galati chiar, $i ei negutati de o potriva pe un mal $i pe altul
al Milcovulur; TurciT din Foc$ani, salhanagii in legltura cu
Constantinopolea, cumpAraii foarte mult de la din$11' '
Si DomniT moldoveni se infruptau, ca $i ceT din Tara-Ro-
mAneascA, la ci$tigurT in afara de indatoririle scrise. Astfel,
pe la 1740, Constantin Mavrocordat facu gor$tina Birsanilor
tot de 4 parale de oaie, ca $i a celorlaltT locuitori, $i mai
impuse $1 o rasura pentru stringatorT , $i anume 10 ban!.
Go$tina ajunse pe la 1780 a fi numaT 10 bani de oaie. Dar
plingerile judelul $1 SfatuluT din Bra$ov nu ni s'ati pastrat
$i pentru aceste incalcarl 2.
*

Intre aniT 1761 $i 1767, Curtea imperiall starui cu cea maT

mare energie pe linga Turd pentru ca, atit in Moldova, cit
$i in Tara-RomAneasca, sA nu se maT faca greutatI c Birsanilor
strainT). Se pare ca, $i de o parte, $i de alta, DomniT ii cam
ndcajiati la vAmT, cadetiurTy $i dajdi pentru a-T face sA se
a$eze in tail. Porunci se capataii, dar ele nu folosira mare
lucru.
Cind, dupA pacea din 1774, InpAratul 1$T avu agentii sta-
I Ibid., p. 212, p. 231, no 190 ; p. 294, no 592 ; P. 313, 1110 708-9 ; P.
322, n° 790; P. 333, n° 876 ; p. 334, n° 879 ; P. 334, n° 881 ; p. 363, no
1134; P. 369, no 1188 ; p. 381, no 1296; p. 385, no 1326; p.388, no 1346 ;
P. 389, n1° 1352. 1354; P. 389, nle 1355, 1359; P. 400, n° 1488; p. 401,
no 1493; p. 405, no 1530.
2 Ibid., P. 340, no 936.
362 SUPIT§11 BRA§OVULITY

tornicT, cu caracter consular, in amindoud principatele, cel

d'intaiii dintre dinsiT, Raicevich, innoieste dup. douazecT de
anT plingerile de aka data. El izbuti sä inlature in Moldova
abusurile cu adetiul, pe care-1 'nail si besleaga de Fakir', si
Vladica de Husl, si totl mosieriT prin pImintul carera tre-
ceati pastern, unele yam! nedrepte, ca aceia pe hainele Bir-
sanilor, precum si cumparatura cu de-a sila a beglicgiilor.
Austriacii nadajduiau chiar O. capete de la Poarta de-a
dreptul scaderea oierituluT si gorstineT de of Ora la 8 banT
pre oaie. Privilegil solemne din partea aminduror Domnilor
hotarird lucrurile in dezbatere, la 1785 3. Dar multa vreme
inca asuprirea Birsanilor fu unul din punctele de plingere
cele mar obisnuite ale Puteril ce stapinia dincolo de munte.
Pe vremea cInd 5tirbeT-Vocia era Domnul muntean, decT
prin aniT 1850, pastern ardelenT plAtiati Vistierief oierit si,
pe Una el, corndritul, care faceau la un loc 8o sail chiar
100.000 de lei pe an. Ma! tarziu numele vechi disparura, si
darea pentru folosirea pamintuluT de pasune ajunse o simply
taxa moderna. Ea se hotareste si astail in tarifele sail invo-
ielile de vama cu Austro-Ungaria.

I.

[Mater -Veda cat-re judqul Mihal.] Catra aceastail dati stire

Domnia Mea pentru cinstit[a] carte ce mi-a! trimis dumneata,
(IA toate inteles-am Domnia Mea pre randu, si foarteir mul-
temescu domnetal[e], cacT nu santem uita% cu scrisoarea pu-
rurea de catra dumniata. Alta, pentru obagie dumnetal[e],
Bucuru, cu frate-sail Stoeca, facut-le-am Domnia Mea cartes
Domnie Meal[e], si I'am dat si omulu Domnie Meal[e], sa la
is toate vile de la Pan[a] Capitanul, carel[e] au fostu oiar,
pan la un miel. Altu, nicT -o pag[u]ba sa n'aeba da cdtra.

I Hurmuzaki, VII, pp. 26 -7, 37, 39, 41, 426, 435, 437, 444, 448-9 i
Raicesich, Osservaziani intorno la Valachia e Moldavia, Napoli, 1788, Apen-
dice. Cf. §i Hurmuzaki,* Fragenente, V.
 BIBBANLT PASTOR! 363

nimenea. Aceastal facu tire Domnia Mea. [7152 116441,

Fevruarie 12.]
[Pecete rotunda 1.]

2.
t La a1 nostru cinstit si de m[i]I[o]stivul Dumnezeti da-
ruit vecin de aprope si ca un pgrinte, jupan Mihaiu biv judet
a marel cetg.tI a BrasovuluT, pac[e] si sgn[g]tate pohtescu
dumnital[e] si a toat[g] cinstit[a] casa dumnital[e]. Alta, sa verT
pohti dumneata a stirea denteacoc[e], cu mila luT Dumnezeu
Mgrlia Sa Domnu nostru Taste sIn[g]tos si veasel ; not Inca
ne aflame cu san[a]tate pre ignga cinstite speatel[e] Marl
Sal[e]. Alta, de scrisoare ce ne-aT trimis dumneata, cu dragg
inema o'mu priimitu, si de tooate amu inteles, scriindu-ne
dumneata pentru rgndul oiloru dumnital[e]. DecT, cu scrisoarea
nu putemu lungi, ce veT Intelege dumneata den cartea Marl
Sal[e] Domnu nostru si den omenii dumnital[e]. DecT, nicT de
acuma innainte sa nu fimii uitat de scrisoarea dumnital[e].
Iar noT Inca, de ce vomu putea, vomu fi gata a sluj[i] dum-
nital[e], ca unuT priiaten al nostru. AcTasta putin[g] scrisoare
a nostra sa afle pre dumneata san[g]tos .. . Pis [= scris] Mai
I dng, Nit 7161 [1653].
f Mai mic fratel[e] dumital[e] si vecin de aprop[e] :
Radul Vel Com[i]s.
[V° :] f La al nostru bun priiaten si vecin de aproape si
ca un frate, dumnealuT jupan Mihaiu biv judet BrasovuluT,
' ECHO MATH rk [= cu cinste sa se dea.]
[Pecetea obisnuitg 2].

3.
Mlstiiu bjiiu Io Duca Voevod I gsprti zemli vlahiscoi. AA
H AT rCAILUT Cif flOttfAtHIE rcnARMT [= am dat Domnia Mea
aceastg poruncg a Domniel Meale] luT Harman Mihaiu, Bra-
pveanul de la cetatea BrasovuluT, de la SchiaT, ca sa aib[g]
3 No 335.
2 No 629.
)64 STIPTIVI BRA§OVIILIII

a-§ tinearea la oile lut, aid, in teara Domnii Meal[e], sapte

ctobani ; insa O. fie oament striint, barseani, den Teara Ungu-
reasca, far[a] bir $i fara nici -o galcIava. Iar omens de teara sa
nu fie nici-unul. Dup[a] cum s'aii adeverit cu buna adeverinta
$i cu mare prinsoare dennaintea Domnii Meal[e], cum sa-t fie
ciobanit lui tot streini, iar de catra Domnia Mea sa fie ace$ti
ciobant in pac[e] de bir, $i de seama $i de alte dajdI, ate
sant preste an in teara Domnii Melea, de nimic sa n'aiba
nict-un val $i nici-o bantuial[a], de call nimenea. A$ijderea,
poruncescu Domnia Mea $i voao, slugilor Domnii Meal[e], cant
vet fi semaci intr'acel judet, $i voao altor slue, cant cu ce
slujbe vet umbla, deaca vet vedea aclasta carte a Domniii
Meal[e], iar voi tot sa va ferit de ace$t[i] ciobani, sä le dat
bun[a] pac[e] de toate, cum scrie mat sus. CA, cine le-ar fac[e]
vre un val preste cartea Domnii Meal[e], rea scarba $i cer-
tare vor petreace de catra. Domnia Mea. Iar, de nu s[a] va
Linea precum s'ail adeverit $i se-au prinsu denaintea Domnii
Meal[e], ci s'ar afla intre ctobanit lut vre unul sa fie om de
teara, pentru unul ca acela sä nu fie scud; nici ceialalti, ci
sa dea $i seama, $i oile lut Inca sa nu le aduca in teara
Domnii Meal[e], ci sa lipseasca den tears. Pentru ca a$a
s'ati prinsu dennaintea Domnii Meal[e]. Mc CAM% OK rCARAMI
[-= s'a scris cu mina Domniet Mele]. Pis Noem[vrie] 26 dni,
P 7184 [1675].
[Pecete octogonala.]
LMonograma.1
[V°:] Harman Mihaiii'.

4.
Io Costandin Voevod bj. mlstia gsdnu zemle vlahiiscoe.
t Cinstitilor $i at no$tri de bine voitort, dumnealor tot
Sfatul cinstitei cetatt Bra.$ovul. Sanatate $i tot binele poftim
dumneavoastra de la Dumnezeit Cartea ce at trimis dumnea-
voastra, ne-au venit, $i, de san[a]tatea dumneavoastra intele-
gand, ne-au parut bine. Alalte date ne-ati scris dumneavoastra,

1 NO 347
 EiRSANli PASTOR! 365

am inteles, cum a au venit oamenif dumneavoastrA, carif

sant cu of, aid in Ora noastra, de s'au jaluit cum cg li s'au
luoat acum caava sumg de of. De aciasta vet! sti dumnea-
voastrg, cg no! n'am fi poftit sa sa is de la nimeni nici-o
oae, numai de mare nevoe si de mult pas ce au fost asupra
targi, n'am avut ce face. Ca ne -au venit porunca de la in-
pat-A.0e ca sa dam 20.000 de of de treaba inpAr[g]tiii. Care
putetT socoti dumneavoastra, ca 20.000 de or nu iaste putin
lucru si, cunoscAndu ca nu iaste cu putintg ca sa sa poatg
plini aceaste of numaf de la tw[g], pentru mare pas s'au so
cotit ca sa facg ajutor si oamenii de tara dumneavoastra,
pentru ca sa sa radice acest grew. Macar ca nici atatea of
de multe de la dAnsif nu s'au luoat, ce de la top' oamenif
tgraf Ardealuluf, cap' sant cu of aicf in tara noastra, s'au
luoat 1000 de of, adecg dupa scrisoarea oiarilor de asta
lama, catg stung de of s'au aflat peste tot hotarul tarn
dumneavoastra, asa s'au socotit, de's'au rg.nduit sa dea pentru
o sutg de of o oae. Care ce sa cunoaste, $i ce lucru mare
Taste, cace au dat la o sutg o oae ? ! Macar cg nici de atata
n'ar fi maT avut nicf-o suparare, ce, de mult pas ce venise
asupra Ora ne miram ce vom sa facem ! Ce ne-au ca-
utat a pune de au ajutat cu tog cat' ail avut dobitoace
pe locul tArgi. Iar pentru aciasta ce s'au maT jaluit oamenif
dumneavoastra, cum ca le -au luoat si 5 ban! de oae, de
aciasta yeti sti dumneavoastra, ca porunca noastra au fost
sa is numal cate 3 ban! de vita, pentru plata banilor color
ce ail dus oile pang le-au dat in seama Casap-basif. Iar ca
sa ie. cate 5 ban!, n'ati fost cu stirea noastra, ce iat[a] ca
ace! 2 bani ce ail luoat maT mult, am pus de au apucat de
Ivan Cap[i]t[anul], care ail stransu oile, de i-ail intorsu innapof
Care s'au facut tl 15, si iat[A] ca s'au trimis cu omul dum-
nealui judetuluf. Ce dumneavoastra if vetT luoa, si vetf da
oamenilor de la cine s'au luoat, Tar pe acesta, pe Ivan CA-
p[i]t[anul], nu numal cAcT I-am scos den Capitaniia ce era,
ce Inca va pati si mare nevoe, clef au facut peste porunca
noastra. insg dup[A] fapta lui el pedepsa is va luoa. Iar
oile ce au luoat, a sa maT intoarce innapof nu sa pot, ca
366 supusd BRAVVULUf

s'ati dat de catdva vream[e] in seama oamenilor Casap-basii.

$1 s'au $i dus cu dansele ; ce n'avem ce face. Iar pentru Dr5.-
ghicT SpAtariul, cate ne ma! scrieti dumneavoastra $1 pentru
dansul, cum ca face multe supararT oamenilor de Ceara dum-
neavoastra, $1 ail mult val, facandu-le feliu de fenu de obi-
cealurT, de acTasta deaca am inteles den cartea dumnea-
voastra, Unele ca. aceastea, iat[a] ca am radicat $i pre Dra-
ghicf SpAt[ariul], sa nu maT fie nicT -un ispravnic la Campina,
$i de acum nu vor maT avea oamenir dumneavoastra nicT-o
supArare. CA noT unite ca aceastea nici de cum nu le su-
ferim, ce pururea poftim ca sä avem cu dumneavoastra buns
vecinatate $1 priitineasca dragoste, $i asa voim, ea $i oamenii
dumneavoastra sa a1131 bun trait" in tiara noastrA, $1 ni sd
pare ca nu vor mai avea de aceaste supArati. Ce inteleasem
acum ca au avut acTasta. Si fit dumneavoastrA sanAtosi.
Ap[rilie] 17 d., 7204 [1696].
De bine voitor dumneavoastra :
lo Costandin Voevod.
[V :] f Cinstitilor $i al nostri de bine voitorT, dumnealor
cinstitul Sfatul at cinstite! cetati BrasovuluT, cu sIn[A]tate sd
sA dea.
[Pecete mare, rotund5.1.]

5.
Cinstite al nostru bune vecine §i priiatnice, dumneata ju-
pane judeate, sanAtate $i tot binele de la a tot putearnicul
Dumnezeii poftescu dumitale.
Cartea dumitale de la sluga dumitale, cu cinste $i cu dra-
goste o am luoat, si, de buns sanatatea dumitale intelegand,
ne-am bucurat. Caria in lunga vreame a fi intreaga $i cu
norocir[e] de la Domnul Dumnezeil poftim. Alalte cate dum-
neata ne maT scril, Inca am inteles. De care lucre foarte ne-au
pArut $i ne pare rail de supArarile $1 nedreptatile oamenilor
dumneavoastrA ce au avut aid, de unii $i de alp : unii tra-

I No 352.
 BIBSANd P.A.noiti 367

gandu-le bucatele, altii luandu-le bani afara den socoteala

$1 den obiceaiu. insa, save ea dumneata, acestea ce ai os-
tenit de mi-ai scris mie, $1 Mari! Sale lul Vod[a] Inca al scris,
de ai dat in $fire, Tar Incas $1 mie, mi -au fost pren putinta,
n'am pregetat a nu grai Marii Sale. Care lucru nici Marii
Sale nu 1-all parut nici-un bine de unele ca aceastea ce sa fac.
Pentru ca. poranca Mari!. Sale, nici ail fost, nici Taste sä sa
faca unele ca aceastea, sa sa is cel[e] ce nu Taste obiceaiul
$i direptatia ; ce n'av em ce face deaca vreame ce a$a sant
slugile ! Macara ca mi sa pare ea ca aceastea nici intro
Ceara, nici la un loc nu lipsescu : jafurf i mancaturr de ()a-
men! rai ca aceia. Unde $1 aid, ca nu sant de aceia, nu ta-
gaduim. Derept aceaia, unii ca aceia cine au fost de au urn-
blat intr'acest chip, intelegandu Mariia Sa Vocla, $1 necinstei
cum 11 s'ati cuvenit au luat, unir ilia $1 den deregatoriia for
au scazut $1, cui ce au luat fara cafe, .ca sa intoarca innapoi,
au porancit Mariia Sa. Iar, precum am zis, ca aceia raj, ni-
cairi in lume nu lipsescu. Ca iata $i vremile $i oamenii acum
s'ati iutit foarte : poate fi caci $1 stapanitorii $1 putearnicir
cei mai marl cer mai mult $1 afara din obiceaiu $1 socoteala
vor sä ia, $1 a$a urmeaza $1 alalte necuvio$inte $1 pagube
mai multe la norod. insa, cat darn pentru aclasta cu oa-
menii domneavoastra, mai multe nu lungescu, de vreame ce
den cartea Mari! Sale lui Voda, ce raspunde dumitale, mai
pre largu vel inteleage dumneata, $1 de la sluga dumitale a$ij-
deria. $1 lara$ $1 de acum innainte, intru ceale ce ne yd.
pofti dumneata $1 va fi pren putinta noastra, in lucrur! cu-
vioase $1 direapte, gata santern pururea a sluji dumneavoastra,
ca unor bun! vecini $1 bun! priiateni. i mila lul Dumnezea
sa fie tot cu dumneata den toata vointa poftim.
Al dumitale de bine voitoria priiatin $1 vecin, $1 gata pu-
rurea a sluji :
Constantinus Cantacuzinus.
[V° :] Cinstitulul $1 noaa bun priiatinului $i de aproape
vecin, dumnealu! jupanulu! Ioanes Manco$, marelul -judet al
cinstitei cetati a! Bra$ovului, cu cinste $1 cu multa sanla]tate
sä s[a] dea.
368 SUPU§If BRA§OVULIII

Anno 96, die 2 Maj, Stolnikul Kortandin Schreiben we-

gen unser Wallachen.
[Pecete neagrA, octogonalA, cu vulturul bicefal, coroana
imparateasca $i literile : (C[on]st[antin] C[an]t[acuzino]lp .1

6.

Cinstit al nostru bunti vecinii si priiatenti, domneata ju-

pane judeate, sanatate $i tot binel[e] de la puternicul Dum-
nezeti pohtimu dumitale.
Cartea dumitale de la slug[a] dumitale cu dragoste o am
luoat $i, de blind san[a]tatea dumital[e] intelegandu, ne-am bu-
curat. Carea in lungs vream[e] a fi Intreaga $i cu norocire
de la DumnezAti pohtim. Alalte Inca, cate dumneata ne mai
scrii, am inteles. De car[e] lucru foarte ne -au parut $i ne
pare rau de supAraril[e] si nedreptatile oamenilor dumneavoastra
ce au avut aid, da uniT $i dA alt.11,unit tragandu -I[e] bucatel[e],
altii luundu-le baniT, afara den socoteala $i den obiceaiti.
Insa, savai a aceastea ce aT ostenit dumneata de mi-ai scris
mie, $i Mari' Sal[e] lu! Vod[A] IncA aT scris $i a! dat in $tire,
jar incA$ $i mie, cat ml i-au fost pren putinta, n'am pregetat
a nu grai MArii Sale. Care lucru nicT MArii Sal[e] nu i-au
parut nici, etc. [intocmai ca a lui Constantin.] Ap[rilie] 19,
P 7204 [1696].
At dumital[e] de bine voitoriti $1 gata a sluji :
Mihal Ca ntacuzin b.
[Pe o foale adausd :] 2 ban[f] ce s'au luoat mai multu de
la oameniT dumneavoastra, care au facut t' 15, scotAndu-T
dupre porunca Marii Sal[e] lui Vod[A], i-am dat in mAna
omuluI aum[i]tal[e], ca sA-I aduca la dunineat[a].
[Adresa ca la aceia$I scrisoare.
Pecete ca aceia, brunA, cu initialele : cMiha Ca[n]ta[cuzinov2.]

3 NO 656.
2 No 66o.
 BIRSANIf PASTORf 369

7.
Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zeml. vlah[i]scoe.
.-1-

f BunuluT nostru priiaten si vecin de aproape, in toata vrea-

mea de bine voitorid, dumnealuT jupanul Hands Mancas, ma-
rele-judet al cinstiteT cetatT Brasovul, sAnatate si tot binel[e]
poftim dumital[e] de la Dumnezeti. Cinstita cartea dumital[e]
o am luat si de san[a tatea dumital[e] ne-au pdrut bine.
Afalt[e] ce ne scriT dumneata, pentru oile dumital[e], cum
ca au apucat oiaril pe oamenii dumital[e] de le -au platit de
oerit, de acTasta veT sti dumneata, ca., estimpu fiind al treilea
an, si pentru mare pas at saraciT de tad, s'ail socotit cu tot
Sfatul nostru ca sa dea cu totir oerit estimpu, si asa si sfeat-
nicil, cinstiti boiari nostri, to au dat oerif, ce wail socotit, si
pentru altT priiaten [I ] cariT au cartT, sä fie in pac[e] de oerit,
ca sa dea estimpu, sa ajute pe saraca de twill, iar la anul
si la celalalt an vor avea oile dumital[e] pac[e]. AcTasta, s[i]
mila luT Dumn[e]zeil sa fie cu d[u]mn[ea]ta. Dech[emvrie] 30
d ., It. 7207 [1698].
De bine voitor dum[i]tal[e] : Io Costandin Voevod.
[V°:]t BunuluT nostru priiaten si vecin de aproape, in
toat[a] vremea de bine voitor, dumnealui jupanul Hanas Mancas,
marele-judet al cinstiteT cetat Brasovul, cu mult[a] san[a]tate
sa s[a] dea.
[Pecete mare, rosie 1.]
8.

Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zemle vlah[i]scoe.

t Cinstitulul si al nostru vechiu priiatin, dumnealid jupanul
Ghiorghe ce au fost judet la cetal ea Brasovul, san[a]tate si
tot binel[e] pohtim dumital[e] de la Dumnezeii. Cinstit[a]
cartea dumital[e] ce ne -al trimis cu gineril[e] dumital[e], ju-
panul Taco Gheorghe ne -au venit, si de sanatatea dumital[e]
ne-am bucurat. Alalte ce ne-al scris dumneata si ne pohtestf
ca sa nu uitam prietesugul cel vechiu ce am avut cu dum..
I No 360.

75703. Vol. X. 24
370 SIIPIT§If BRAVVULIA

neata, de aciasta nici am uitat, nici vom uita priete$ugul

dumitall ej, ca dumneata e$ti al nostru vechiu $i batran priia-
tin. Pentru vitel[e] dumital[e] ce al aid in tar[a], 01, to rogi
ca sä ti le ertam de oerit. De aciasta vei $ti dumneata ca
oerituril[e] s'ail vandut de iaste acum o luna ; de ne-ai fi
pohtit dumneata mai de nainte, am fi facut dumitalLe]. Jar in-
ca$T iat[6] ca am fAcut dumitale carte, de acum innainte sl
alba oile dumital[e] cute scri in carte, buna pace de oerit.
Aciasta, $[i] mila lui Dumnezeti sA fie cu dumn[ea]ta. De-
ch[einvrie] 4 d., 11 7214 [1705].
De bine voitor dumital[e] : .lo Costandin Voevod.
[V° d t Cinstitulul si al nostru vechiu priiatin, dumnealui
jupanul Ghiorghe, ce au fost judet la cetatea Brasovului, cu
multa san[a] tate sa sa. dea.
[Pecete mare, rotunda 1.]

9.
t Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zeml. vlahiscoe
f Bunulur nostru priiatin $i vecin de aproape, in toat[a]
vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Andreia$I Reiter,
marel[e] -judet al cinstitel cetati Brasovul, sanatate pohtim
dumital[e] de la Dumnezeti. Cartea ce ai trimis dumneata,
au venit, $i de sanatatea dumital[e] ne -au parut bine. Alalte
ce ne-ai scris, am inteles, pentru bucatele $cheailor, ce ail
aid in cal[a], cum ca au bantuiala de erbari $i de vame$1,
$i zici dumneata ca n'ail fost obiceaiti. De aciasta not atata
stim ca numai cheaii carii $'ati tinut dobitoacele in munte,
la stAni, de le-au ingrapt $1 iar le-au dus innapol, aceia s'au
platit numai adetul munteluT, precum s'ati putut tocmi la
stapAnii mosii, iar erbarit $1 vama n'ati dat. Iar eel ce le-au
coborat la vale, la campu, de la aceia au luoat $i vamesii
vamA, $1 erbarii erbdrit. [i] a$a am poruncit $1 acum, Si va-
mesilor, $1 erbarilor, pentru bucatele cheallor ce vor fi in
munti, sa le dea pac[e], precum au fost obiceaiul ; insa numai

I No 392
 BiRSANIf PA STORY 371

ce vor fi ale Scheailor, Tar nu $i ale altor oamenT de acolo

den Tara Ungureasca. Iar pentru cel ce -$i vor fi coborat
vitel[e] de la munti mai la vale, aceia-si vor da $i vama $i
erbaritul : precumu-$T platescu oile de oerit, isi vor plati
$i alalte dobitoace de erbarit, fie Scheau, he clue va fi. Iar
cuT nu va placea asa, Taste pe lesne sä null mai aducs bu-
catel[e] sa le hraneasca aid in tail, ce sa $i le tie acolo.
Aciasta acum, $i mila luT Dumnezea O. fie cu dumneata.
Iul[ie] 9 dni, It. 7214 [17o6].
De bine voitor dum[i]tale : lo Costandin Voevod.
[V0:] t BunuluT nostru priiaten $i vecin de aproape, in
toata vreamea de bine voitor, dumnealu! jupanul Andreias
Reiter, marel[e]-judet al cinstitel cetat Brasovul, cu multa sä-
n1 altate ss s[ä] dea.
[Pecete mare, rotunda 11

IO.
t Jo Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zemle vlah[i]scoe.
t Cinstitilor $i ai nostri bun! priiateni $i vecini de aproape,
in toata vreamea de bine voitori, dumnealor tot cinstitul
Sfat al cinstite! cetati Brasovul, sanatate $i tot binele pohtim
dumneavoastra de la Dumn[e]zeti. Cinstita cartea dumnea-
voastra, ce ati trimis, ne -au venit, $i, de a dumneavoastra in-
treaga san[a]tate intelegand, bucuratu-ne-am $i am dat lauda.
lul Dumn[e]zea. Alalte ce ati scris domneavoastra, am inteles,
cum cs ati inteles dumneavoastra ca aid in tam noastra au
esit o dajde pe dobitoace, ca sa dea tot omul, $i ne pohtiti
dunmeavoastra, pentru oamenii de tam dumneavoastra ce au
dobitoace aid in tail, ca O. nu sa supere. De aciasta creadeti-ne
dumneavoastra a cu tot adevarul zicem cs not santem ceia
car!! mai mult am vrea $i am pohti sa nu sä supere, necum
aceia a! %araT dumneavoastra, ce s'ar fi aflandu aic!, ce nici pa-
manteanif nostri ; dar ce O. facem ? Pentru multele pasuri $i
marl cereri $1 greale porunci ce avem de la eel' ce ne sta-
panescu, care unul Dumn[e]zea tie in ce greu ne aflam $i

8 No 393
372 SIIPII§If BRA§OVULTA

cu cats dAtorie s'au incarcat ciastg bliatg Ora, pentru aceaia

s'au facut socoteala cu tot Sfatul boerimei targi noastre, de
s'au scos aciasta dajde de dobitoace, ggsindu.sa cu socoteala
ca aciasta iaste $i bung dreptate la tots, nu sg face nimAnur
nici-o strambatate, far cat, cine cat dobitoc va avea, sa $14
plateasca, precum s'au randuit. Si a$a s'au socotit tot omul,
or! pamantean, ori striin, cat sg vor afla ca sA alba dobi-
toace in pgmantul acesta, sg ajute cu totii la aciasta, ca sg
sg poatg. rgdica pgsurile $i poruncile stApanilor ce ne sant
asuprg : incepand intal de la no! in$ine, vitele noastre ce
avem, domne$tr, le platim, $1 toti boiarii cei marl, $1 manas-
tirile toate, $1 arhiereil, $1 top, de la mare pang la mic, cum
am zis dumneavoastrg mai sus, nimanui macar o vita nu sg
scute$te. insg, mgcar ca insug noi ne platim dobitoacele
noastre ce avem, $1 alalti boiarl top', iar Inca§ pentru dobi-
toacele ce sant ale dumnealor judetilor $i ale dumnealor
falnogilor, am poruncit sA le dea pace, de vreame ce a$a s'au
socotit, ce vor fi dobitoace boere$ti, cum ale gubernatulul
$1 ale altor boiarl, neami$I marl, sg nu sa supere. Si a$a
inpreung vor fi nesupgrate $i ale dumneavoastrg, judetilor $1
ale falnogilor, lar alaltr mai prostime, cgti sa vor afla in
pgmantul nostru cu dobitoace, vor sa dea top': nu sg poate
Intr'alt chip. Cad nu doar ea snit trecuti dencoace acum
de curgnd, ce de cgtava vreame sg afla vent! $1 a$Azati
aid in tail, $i sg hrgnesc& $i el bine, ca $i ce$ti pamantean!.
S[i] yeti $ti dumneavoastrg $1 aciasta ca cei ce ne stapanescu,
ne $1 mustreazg, $i ne zice cg aid in tara noastrg s'au stransu
atata sumo, si den Tara Ungureascg., $i den alte part!, si,
pentru acest nume mare ce s'au facut cg e tara aciasta piing
de om, cu atata mai mult $i stapanii cer cat nu iaste pen
putintg, $1 obiceaiurile ce aveam mai denainte, de sa $tiia ce
da tara pe an, le-au stricat pe toate $i le -au inngltat, cat
numa! Dumnezeti cel milostiv sa dea puteare sgradlor pg-
mantului acestuia! Pentru aceaia s'au socotit, la un pgs ca
acesta sg ajute cu totii. i, dupg aciasta, dand Dumn[e]zeti
sg mai rasuflam, nu vor mai avea de aceaste supgrari, nici
ace$tea de tara dumneavoastrg, nici pamanteanii no$tri. [1],
 BiRSANII PASTORT 373

cu aclasta sfarsind, mila luT Dumn[e]zeil sä fie cu dumnea-

voastra.
Pis u [= scris la] Targoviste, Ghen[arie] 13, It. 7215 [1707].
De bine voitor dumneavoastra : Io Costandin Voevod.
[N,P):] t Cinstitilor a nostri burn' priiatenT si vecini de
aproape, in toata vreamea de bine voitorT, dumnealor tot
cinstitul Sfat al cinstitel cetati Brasovul, cu multa sanataate
O. s[a] dea.
[Pecete mare, rotunda I.]

II.
Mlstiu bjiiu Nicolae Alexandru Voevod zemli ungrovlahiscoe
MUT PCKAMI-1 [= am dat Domnia Mea] tuturor 5cheailor de la
Brasov ca sa fie volnicT cu aciasta carte a Domnii Meale de sä
aiba aid' in tiara Domnii Meale a tinerea oilor eke vor vrea si
sa le pasca de toamna pana primavara, Ia Sfla ntul Gheorghie,
cind si duca el Ia munte in Tara Ungureasca, orf pe mosia
le domneasca, or! boereasca, on megiesasca, si sä n'aiba nici-o
opreala de niminea. Numat si el sa alba a-s pazirea vitele, sa
nu strice niscaT paint sau livezT saa alte bucate ale cuiva. 51,
pentru adetul mosii unde-s vor baga oile in balta, sa aiba
a O. tocmi cu stapanul mosieT dupa cum le va fi obiceaiul.
51, cind i -ar lovi vreamea rea de lama primejdioasa, sa aiba
a-s bagarea oile in balta, orT pre a cut mosie s'ar intampla,
si sa nu aiba nici-o opreala de niminea ; numal sa aiba a-s
darea oeritul domnesca dupa obiceaiul lora, de oae cate ban!
1o, si -de numaratoarea oiarilor, de turma par[ale] ban[T] 10, iar
de altele de toate sä fie in pace. 5i cTobaniT carii vor avea
pre la oile tor, fiind oamenT strein[i], din Cara lor, Inca sa
fie in pace de Vel Seama si de toate dajdiile si oranduialele,
orT cate vor esi peste an de la Visteriia Domnii Meale, de
nici-unele, nici-un val si nicl -o bantuiall sa nu aiba,
dupa cum scrie si hrisovul raposatului Antonie-Vod[a] si
hrisovul raposatulu! Costandin-Vod[a] Brancoveanul, si hri_

1 No 394. ,
374 SUPIT§If BRA§OVITLUi

sovul raposatului fratelur nostru Ion-Vodial, care le-am vd-

zutii Domniia Mea la mainile $cheailor. Asijderea si pentru
vitele lor de or si de berbecT, care vor fi ale lor bucate de
casa, cand vor vrea sa si le duel la casele lor, in Tara Un-
gureasca, de acealia sa nu dea vama. $i care dinteacestr
$cheenI ar tinea stint vara pre muntiT carif cumpara dupre
la boeri, de vor face totii cascavele (sic), jail nu branzA,
acealia cascaveale de le vor vinde in targ la Campina, ail
la VAleanY, sail macar orb in ce targ, sa-sI dea vama. Iara,
facandu-s1 totii brAnzA, $i vor vrea sa o ducg la case[le] lor,
in Tara UngureascA, de aceaia sa nu dea vama. $1, pentru tur-
mele de oile lor, cind yin primavara de la cimpu si tree la
munte, sa alba a da vamesilor cAte un miel de turma, si sa -si
is rAvasul de seams, sa -si treaca oile cu pace. $1 pe cdtT
cal. vor avea la turma, sa alba a darea de cal par[ale] bani
2. Iar, de s'ar intampla vre unora dinteacestea a le fi oile
schiope sail beteage, aii vor fi apele marl, de nu le vor putea
treace in sus, ci be vor tunde aid in Tara, la Breaza ad la
Comarnicil, sail macard unde s'ar intampla, acea land, de
vor vrea sa o duca la casele lor, in Tara Ungureasca, sA
dea vama de povara de cal ban[i] 40, dupa obicealii. Iar,
pentru pieile oilor celor ce le vor muri de iarnA aid in tall,
$i vrind sa si be ducA la casele lor, in Tara Ungureasca, de
aceale piei sa nu dea vama. insa, care vor fi din bucatele
lor, lard nu de la altiT luate, ca O. facA me5te5ug, sd nu
dea vama. $1 pentru $chei carit An stAni in muntif Buce-
ciultd $i in Muntele lul Leaota, in hotariu Damboviti, si-s vor
pogori bucatele lor, de be vor vinde, de aceale bucate cind
sa vor tocmi cu negutitorii, de vor da vama cei ce cumparg,
$chiei sa alba pace. Iar, de nu vor da vama cei ce cumparg,
atuncl sa dea vama $cheir. $1 in ce judet sa vor vinde
aceale bucate, la targul acela ce va fi intr'acel judetii, sa dea
vama. Numai $cheiT sa poarte grija, sa facA ?tire vamesilor,
ca sa tie de la cine vor luoa vama.. $i pentru bu%ile cu yin,
care es de la viile lor de aid din Tara la Cimpina, si din
Campina pun vinul prin burie, de -1 due in Tara Ungureascd,
sa alba a darea vama, de calul impovaratu cu vin, cate brxnr
 BiRSANII PASTORf 375

io, iar de bute sä nu dea nimicil. Iara, de nu vor fi din vile

lor, si vor fi luoate de la altil, sa aiba a-s darea vama dupa
obiceaiu. Si, pentru vitele lor, de boi i vact, ce ail in Tara
Ungureasca si be dual de le pasca pe pamantul pi-it, si
iar be ducii innapor, acealia Inca sa aiba pace la erbaritu.
Asijderea si pentru Scheaii carit cars peste cu carul de la
balta, ail de prin targuri, si-1 dual in Tara Ungureasca, sa
aiba a darea vama, de caru cu peste ban! 70, si de calul in-
povarattl cu peaste, cate ban[I] 7, iar mat mult, nu. Si de fu-
maritii Inca sä aiba pace, dupa cum au avut el obicina si
carti de la raposatula Serban-Vod[a] si de la alt;! raposati
Domnt. Tara, mai mult val sail bantuialA, afara din obiceaiu-
rile ce s'au zis mai sus, sa nu aiba. Asijderea si in urma
Domnie! Miale, pre care va aleage D[o]rnnul D[u]m[ne]zeu a
fi Domn si stapanitoriti tariff acestiia, inca 11 poftim si-la ru-
gamu intru numele Domnulut si Mantuitoriulur nostru Iisus
Hristos, ce iaste intru Troita slavit, ca sa innoiasca. si O.
intareasca cartea aciasta, pre tocmealele si asezamanturile
ce s'au zis mat sus, ca si a Domnii Sale mile si drease Inca
sä fie bine cinstite si in sama tinute, si D[o]mnul D[umne]zeil
sa-1 tie si sa-1 pazeasca Intr'a sa Domnie cu lina pace $1
fericita viiatd. Si am intarit cartea aciasta cu totii Sfatul cin-
stitilor si credinciosilor boerilor celor mat mart a! Divanulut
Domnii Meale. Pan Vel Ban, i pan Radu Popescul Vel
Vornic, i pan Iordache Cretulescul Vel Log[ofat], i pan Du
mitrache Ram[aldan Vel Spatar, i pan Grigorie Vel Vistier, '
i pan Manulache Vel Clucer, i pan Iordache Stama[ti] Vel Pos-
telnic, i pan Nicolae Ruset Vel Pah[arnic], i pan Mate! Cretu-
lescul Vel Stolnic, i pan Costandin Baleanul [Vel Comis, i pan
Vel Slugearl, i pan Barbu Merisanul Vel Pitarl, si ispravnic Cos-
tandin Vacarescul] Vel Log[ofat]. Si s'au scris cartea aceasta,
in anul al doilea din Domnlia a doao, aici in orasul Scau-
nulut Domnii Meale, in BucurestI, de Anghelache Logofetelul
of Targoviste, rnesita Noem[vrie] 15 dn., vleat 7228 [1719].
lo Nicolae Voevod, mlstiiu bjiiu g[o]sp[o]daru.
Iordache Cretulescul Vel Log[ofa]t
HIWT TKH [FlpOtITOK = a cetit].
 376 SIIPUESI BItA§017IILIII

Costandin Vacarescul Vel LogroNt, proclt. [= am cetit].

.[Copie contemporana, cu literele initiale cu chinovar 1.]

I2.

t CinstitT aT no$tri priiatera $1 vecinT de aproape, dum-

neata Herbet, marele-judet al cinstiteT cetati Bra$ovul, in-
preuna cu tot Maistratul, de la milostivul Dumnezeu sana-
tate intreaaga $1 tot fericitul bine poftim O. trimita. dumnea-
voastra. Cartea ce ne-atT trimis dumneavoastrA, ne -au venit,
-$1, pentru buns sanAtatea dumneavoastrA, ne -au parut bine.
Ceale ce ne scrietT dumneavoastrA, am inteles, $1, cat pentru
-oiritul oilor lacuitorilor acel partI can vor erns aicT in tiara,
maT mult nu avem aid a lungi, de vreame ce s'au dat ras-
yunsul la trimisul dumneavoastra, $1 de la dans A vetT ince-
ieage dumneavoastra. Aciasta, $i fiti dumneavoastra san[a]to$T.
Av[gust] 3 d., It. 7253 [1745].
Al dumneavoastra de bine voitoriu $1 vecin de aproape :
lo Costandin Voevoda.
1Pe plic :] t Cinstitilor aT no$tri priiatenT $i vecinT,de aproape,
dumnealul Herbetii, marele judet al cinstitei cetati Bra$ovul,
$1 cu tot Maistratul, cu bunA sanatate sa sa. dea.
[Pecete cu bour $1 cu vultur $1 legenda : do C[ostandin]
M[avrocordat] V[oevod], 1733 2,

13.
Io Grigorie Ghica Vvd. bj. mist. gspdaru zeml. vlah.
t Cinstitulul $i at nostru de bine voitoriu, domine Closios,
judet al cetati BrapvuluT, $1 la a tot cinstitul Sfat, da la
milostivul Dumnezeu sanatate pohtim dumneavoastra. Cartea
ce atT trimis, ne -au venit, $i ceale ce scrietT, am inteles, pentru
BArseani caril vin da erneaza cu oile aicea in taro. Ce ne
pohtitT ca sa dam porunca sa nu sä supere dA catra saigii
inparate$ti, ca sa le 15. oile in said, ci sa. sa tocmeasca cu
1 Stenner, V. Dupl altS. copie, In Stinghe, 1st. besearicet &heath's., p.
165 §i urm.
2 Bibl. Ac. Rom., documente ; Sturdza, In An. Ac. Ram., VIII, pp. 250.1.
 slits ANA PAsToat 377

pret, sl cumpere numal oile ce vor avea da. vanzare. Da

acTasta vet $ti ca., inca pana a nu ne scrie dumneavoastra
cartea, am poruncit la totT ispravniciT, ca sä le alba grija. $1
sl nu ingAdueasca ca sa le la cineva$T oile in sill, ce cu buna.
tocmeala ; dar $1 acum de iznoavl am dat porunca ca sä aibl
purtare de grija $1 O. nu ingaduiasca pe saigii sl le la oile
cu sila $1 Mil da tocmeala, iar, da le va face cineva$T din
saigii vre-o suparare, O. nu-1 ingaduiasca, ci sa.-I trimita aicea
la noT la Divan, ca sail' afle dreptatea, scriind pentru aciasta
$1 vechilul dumnealuT Casab-Ba$1 AgAT la to %l saigii, ca sl
sa fereasca sa nu is nimanuT oile cu sila, ci cu pret $1 cu
tocmeala. Dar $i dumneavoastrA sa dati porunca oamenilor
dumneavoastrA, Barseanilor, ca sa nu tainuiasca oile ce vor
fi avand dA vanzare, O. le vanza la altii neguttori mai in
urma, pentru ca., din poruncl inparateasca, tool alti neguttori
sant opriti, nimeni sl nu cumpere ol., pana nu sä va inplini
suma oilor cats Taste a sl cumpara pentru treaba inparA-
teasel. Si, urmand inteacesta$I chip, n imeni nu vor avea nicT
o suparare, iar, da va avea vre unul vre-o suparare, de cAtre
cineva$T, sl vie sa dea jalba la Divan, $i -$T vor afla drep-
tatea. Aciasta, $i fitT dumneavoastra sanAto$T.
Mart II, 7257 [1749].
Al dumneavoastra da bine voitoria :
lo Grigorie Ghica Voevod.
[V° :] Cinstitului $i aT no$tri da bine voitorT, dumnealuT
Closios, judetul cetati Bra$ovnlui, $1 a tot cinstituluT Sfat,
cu sanatate sa sa sa dea.
[Pecete cu boul, vulturul $1 Io G[rigorie] Gh[ica]*1.1

14.
f Cinstitilor $1 aT noWi bunI prietenT $1 vecini de aproape,
dumn[e]ta domne Closius, judetul c[i]nstiteT cetati a Bra$o-
vuluT, $i la tot cinstitul Sfat, dumneavoastra de ob $te, cu
mult[1] san[l]tate inchinandu-ml, rog pre atot puternicul

I Bibl. Ac. Routine, documente ; Sturdza, In An. Ac. Rom., VIII, p. 251.
378 supusr1 BRA §OVIIILUf

Dumnezeil ca sa v[a] daruiasca in viiata intreaga $i fericitg

san[a]tate, invrednicindu-vg a praznui Invierea Domnului
nostru Is[us] H[ri]s[tos] intru multi an'. Prietineasca cartea dum-
neavoastra, bucurandu-ma am luat, $i ceale ce scriet dumnea-
voastra, am inteles. Cartea ce at scris dumneavoastra catra
Maria Sa Vod[a], prea-innaltatul mien stapan, insumr eti o
o am dus innaltimei Sale, $i, de vreame ce Maria Sa taste
pornit spre faced de bine $i spre apararea tuturor celor ce
sa umbresc supt aripile stapanirif sale, indata mi -au dat
porunca de s'aii scris porunci de iznoava catra tot! isprav-
nicii judeatelor, pentru oamenii dumneavoastra calif pogoarg
cu oile aicr in tart, ca sa-i apere $i sa-r pazeasca de catra
to', carii s'ar indrazni sa le faca vre o suparare. Si incg. $[i]
de catra saigii inparatesti, la cumparatoarea oilor, sa nu le
faca sill sail O. le is fgra de voia for oile ce le vor fi avand
de praseala, ci numar ceale stearpe, ceale ce au de vanzare,
$i $i acestea iara$ cu pretul for $i cu bung toemealg, scriind
pentru acrasta catra saigil $i vechilul dumisale Casap-basir
Agar, ca sa nu-r supere, dupe cum $i din luminata cartea In-
naltimer Sale, ce scrie catra dumneavoastra, va vet indastula.
Iar, de vor avea vre o suparare de catra cineva, numal de
cat sa le porunciti dumneavoastra sa vie sa ciPa jalba la Maria
Sa Vod[a], la Divan, $i fall de indoiala sä fiti dumneavoastra
cal va afla dreptatea fiestecarele, $i acel ce O. va indrazni
a -! supara, 1$ va lua cazuta pedeapsa. Si iaras la ceale ce
ma vet cunoaste dumneavoastra. vreadnic a va putea sluji,
cu indrazneala sa-m scriet, ca nu ma feresc a sluji dumnea-
voastra la ceia ce-m va fi prin putinta. Si inteacestas chip
sä va pazi buna vecinatate $i priete$ugul nostru ; de care
mar de treaba nu poate fi altul lucru asemenea. Si eri
pururea ramai at dumneavoastra bun prieten, vecin de
aproape $i gata slug[a] :
Barbul Vgc[arescu] Vel Vist[ier].
Mart 13 d., 1749.
[V° :j Cinstitului $i al' nostri bun! prietenr $4ij vecini de
aproape, dumisale Closius, judetul cetatir Bra$ovulur, $1 la tot
 BIRSANIt PASTORf 379

c[i]nstitul Sfat, cu intreagg sanlaitate si cu toata fericirea sa

sraj dea, la Brasov.
[Pecete rosy cu coroand, trei flori iesind dintr'o inima si
jos laud : initialele B. V. latineld

15.
Io Grigorie Ghica Vvd. bj. mist. gspdril zeml. vlahi.
t Cinstitului Maghistrat a! cetatif Brasovului, at nostri
bunt prietini si vecini de aproape, de la milostivul Dumnezeu
san[a]tate intreaaga si tot binele poftim dum[neavoastra] ca sa
v[a] daruiasca. Priiteneasca cartea dutn [neavoastra] ce ne-ati tri-
mis cu acestu om at dumneavoastra, anume Bratul de l[a] Saceale,
am luat, si, ceale ce ne scrieti dum[neavoastra], am inteles. Ne
scrieti intal pentru oierit, rugandu-va ca, and vor pogorg oa-
meni tariff dumneavoastra aid in Cara noastra, sa ne aratam cu
mila asupra lor, ca sa ramae sa plateasca oeritul precum era
mai innainte in zilile Domnilor celor batrani, sail, and nu
sa va putea inteacestasi chip, sa ramge incai a plati precum
au platit in trecutul an. Cat pentru aciasta, dupa ce am luat
scrisoarea dumneavoastra, ne-am mirat de unde au esit vor-
bile acestea, cum ca oamenii dumneavoastra sa vor mai in-
carca la oierit, dup[a] cum au platit an, si cum de ati putut
dum[neavoastra] a vg incredinta la niste vorbe desarte ca acestea,
pentru ca dum[neavoastra] bine stiti ca not ceale ce be legam si
le hotaram, p[u]r[u]rea le pazim nestramutat, si inteacestas chip
p[u]r[u]rea sä fit incredintati a sa vor pazi. Pentru ca in
Domniia ceaialaltg a noastra prea bine Stitt dum[neavoastra] ca
not oieritul mai multu decAt cate 15 ban! de oae nici-odata
nu 1 -am scos, pang in cat milostivul Dumnezeu ne -au tinut
intariti in Scaunul tariff ace$tiia. Acum iarasi, dup[a] ce mi-
lostivul Dumnezeu ne -au adus cu a doao Domnie, gasind
Domniia Mea un obiceaiii far de cale, ce sa Meuse, adec[a] a
sa plati oeritul, la oae cate To parale, si cunoscand Domnia
Mea ca Taste un lucru far de socoteala si cu mare nedrep-
tate, atat pamantenilor cestor de aid, cat si omenilor dum-
I NO 73o.
380 SUPIIS[f BRA§OVIILIII

neavoastra, carii pogorgia cu oile aid in Ora, ne-am milostivit

Domniia Mea si am hotargt, mai bine sa fie cu a noastra
paguba $i sa sa pazeasca dreptatea si adevgrul, ca sa -s
plateascg oieritul, de oae cate 15 banT vechi, dup[a] cum si
in ceialaltg Domnie a noastrg asemenea s'ail urmat. Care altul
nu ar fi fAcut aciasta nici-odatg. Asijderea $i pentru vacant,
Inca am vazut in ce chip va rugatI dumneavoastrg : adicl ca
sa nu sa supere oamenii dumneavoastrg nici de cum. La
aciasta iargs dum neavoastra] stitT prea bine in ce chip au
fost obiceaiti si pentru vacarit, cgnd sa scotea vacarit aicT
in tail: cum plgtea tgraniT, asemenea platea $i oameniT tarn'
dumneavoastra, incgt atunci, fiindca era doao vacgriturT intr'un
an, plAtiia si eT ca si oamenif taril noastre, de 2 oil. Iar Dom-
niia Mea, in ceialalta Domnie, am radicat, de ramasese numaT
un vacarit, Tar, cand nu au lost trebuinta de a O. scoate
vacant, nici oamenii dum neavoastra] nu s'ati supgrat nicI-odi-
nioarg; estimpu numal, fiind mare trebuinta, si scotandu-sa
vacgritul in tarn, au platit si el vacarit, fiindca eT dobitoa-
cele for le au totdeauna aid in tiara, $i vara si iarna, de le
hranesc pe pAmantal taril. NumaT, de vreame ce trimisul acesta
al durnineavoastra] ne-au spus cum ca ne poftiti si dum[nea-
voastra], si 51 eT sa roagA, la vremea vacarituluT sa nu plateasca
si el vacarit, dup[a cum platesc lacuitorif taril acestiia, ci O.
facem o mita, sa fie cu deosebit nartu, mai jos din ceia ce
platesc oamenii tar' noastre, zicand ca sa ramae sa plateasca
de vita cate *Neil jumatate, dar, fiindca intr'acestas chip
nu ne -au lost prin putinta a hotara, dar ca sa nu ramae cererea
dum[neavoastra], pentru vecinatatea si priitesugul duminea-
voastra] am socotit $i am hotarat un lucru care sä fie de masura,
incgt si eT sa ramae multumitT: adec[g] sä plateasca de vita cate
un zlot vechiti, scazand jumatate, dupa cum ail platit la vdcaritul
de asta lama, si vitele acestea ale for sa alba a si le plati
la vremea oeritului : verT sa fie vacarit in tail cu nartu mai
mare decAt acesta, verT sa nu fie nici de cum, eT totdeauna
sa aiba a-$ plati vitele lor, si erbgritul sa lipseasca, sa nu -1
mai plateasca, precum nici est-timpu n'ail platit, fiindcg ail platit
asta iarna vacarit. La care hotargre si mila ce am aratat Domniia
 BIBSANII PASTORI 381

Mea cu dansii, pentru vecingtatea $1 priite$ugul dum[neavoastra],

insusi trimisul acesta al dumneavoastra s'au mul%umit $1 i-au
pgrut bine de un bun a$gzamantu ca acesta ; care sg $titT
durn[neavoastra] ca. de acum innainte inteacesta$ chip ne-
zmintit sa va pazi. Ci acum, dupa ce yeti lua dum[neavoastrg]
cartea aciasta a noastrg, yeti da in $tire la aceia care yeti socoti
de ai dum[neavoastra] a fi mai de isprava, ca sa faca un zapis
asupra a$azamantului acestuia, duprai cum s'au hotarat, in care
zapis sa scrie $1 aciasta cum ca la vremea vgcaritului sa nu
is niscareva vite de ale oamenilor cestor de %ara noastrg,
sa le bage intre vitele lor, ca sa le plgteasca cu nartu mai
mic, fiindcg la tgranii no$tri poate sa sa intample sa ias1
vacgritul cu nartu mai mare, ca sa nu ni sa pricinuiasca
VisterieT vre o pagubg, Iegandu -sa intr'acel zapis, ca, orf-
carele va face un lucru ca acesta, ca sa ficleneascg Visteriia,
sa i sa la toate dobitoacele aceluia pa seam[a] Visterid. $i,
facand zapisul inteacesta$ chip, fiind intarit cu iscgliturile tu-
turor acelor ce yeti socoti dum[neavoastra.] a fi mai de isprava,
ni-1 yeti trimite dumneavoastra aid la nol, iarasi cu trimisul
acesta, sau $1 cu altul, cu cine yeti socoti, $[1] atunci vom
da si Domniia Mea carte iscalita de Domniia Mea, ca sä o
alba la mama tor, ca sa he p[u]r[u]rea pazit $1 nestramutat
agzamantul acesta. $1 iarg$, la cele ce ne yeti pofti dum[nea-
voastra] si ne va da indamana, nu vom lipsi Domniia Mea
a vg pgzi priite$ugul cel megiesascu al dumneavoastrg.
Aciasta, $1 fiti dumneavoastra san[a]to$I. Avg[ust] 14 d., 1752.
Al dumneavoastra de bine voitoriti $1 bun prietin :
lo Grigorie Ghica Vaevad.
[V° :] j Cinstitului Maghistrat al cetatii Brasovului, buni!or
af noqtrif priietini $1 vecini de aproape, cu bung sanatate
sa sg dea, la Bra$ov J.
16.
Prea-cinstitilor $1 prea-inteleptilor $1 dintru cei vrednici
ale$, Mariilor Voastre cinstitilor d[o]mnif a cinstitului Maistrat
a cinstitei cetati a Bra$ovuluf $1 a toata Tara Birsif.
1 Bibl. Ac. Rom., documente; Sturdza, In An. Ac. Rom., VIII, pp. 2,2-3.
 RR2 SUPU§Ii BRAVVIILITT

Cu plecaciune jaluim Mariilor Voastre pentru pricina

cartilor ce s'au adus de la Bucure$ti, cind s'au facut asaza-
mantu pentru vacant, $i v'at a$azat ca sa dam noi streini
de vita mare cite parale 22, $i s'au adus o carte de la Voda $i
o carte de la Brincoveanu $i o carte de la Barbu Vacarescu,
fiind Ban-Mare, $i o carte de la Stefan Vacarescu, fiind Vis-
tieria, si s'au dat la maim Mari Sal[e] d[o]mnului Zivolt jude-
tul, $1 acum cartile nu ni sa dati afara, ca sa putem merge
la Voda $i la boeri cei care s'au asazat la noi, sa dam cite
parale 22, ci acum dam cite parale 66, $i in anul trecut $i acum,
$i boieri zic sa aducem cartile $i nu vom da mai multil de-
cit cum ne -au fostu tocmiala. acum Mariia Voastra ceret,
chielt[uiala] ce s'au facut atuncea, nof sa dam, ca sintem bu-
curo$ toata chieltuiala ce s'au facut atuncea, numai sa ni sa dea
cartile innainte. Pentru ca asa ne zic boeri cc! cari iau vacarit,
sa mergem cu cartile la Maria Sa Vod[a], sa ne indireptarn,
sa nu mai dam peste cele 22 de parale. Ci noao au sa ne iasa
cartile, au nu vom da banil la chieltuiala, ca va fi pacat sa
dam cheltuiala $i sa ne FCrapadim 5i cu vacaritul cel mare.
Ci ne rugam milii $i bunatatri Mariilor Voastre, cinstiti
D[o]mni, sa avem direptate de la Mariia Voastra.
Plecatii Mariilor Voastre, not toti oeri cei din Tara Birsii.
Prea-cinstitilor domni a! cinstitulul Maistratu, cu plecaciune
sa sa inchiine 1.

1%.

Mlstiiu bjiiu Io Costandin Mihail Gehan Racovita Voevod

gospodar zemli vlahiscoi, ALUM' PCABA111 CIHHOKNAHlif MAIN
[= am dat Domnia Mea aceasta porunca a Domniei Mete].
De vreme ce de spre partea Maistratului a cinstitei cetati
Brasovulur $i a toata Tara Birsi au venit aid la Domniia
Mea pentru dajdea oeritului la oile for $i pentru dajdea vaca-
ritului, cind sa va intampla sa fie sa [se] faca a$ezb.mant cu
Domniia Mea $i sa $tie fiestecarele din Barseni cate cat
sa dea oerit de oae $i cate cat sa dea vacarit pentru
No 584.
 BiRSANI! PASTOR! 383

vitele lor, and s'ar intampla a fi dajdea vacarituluT, deci

Domniia Mea, cat pentru dajdea oerituluf, am facut aseza-
mInt pentru tot! eel den Tara Ungureascg, de spre partea
BrasovuluT $i a Tani Birsi, care vor veni cu oile aid in taxa
Domnii Meale la pgsune si la ernatec, a dea oerit de oae
ate ban! 16 p', adecg 15 bani vechf $i poclonul de nume
dupa obiceiti, iar maf mult dinteatat sa nu s[e] supere a da
mgcar un ban, $i, mg= ca de la alt! Domni sa obiclinuise
pentru oile lor care scobora vara pin munti, de le pun la
stanf $1 fac cascaval, $i apol large be trec in Tara Ungu-
reasca, de da vamg, pentru acele of, de oae ate 2 ban!,
asijderea $i pentru vitele $1 call lor, carele vara if pasc pe
munti, si apoT iarg.$ if trec in Tara Ungureascg, pentru pg$unea
vitelor acestora dau de vita, de cal, ate ban! 4o, Domniia Mea
m'am milostivitil de am iertatil $i aceI dof banT de oae $1 ace!
4o de ban! pentru pgsunea vitelor $i a cailor, de vreme ce
de spre oile $i vitele acestea sa face bisug $1 adaos la mall-
miri i. Pentru dajdea vgcgrituluT, iargsf, de sa va intampla vre
odinioara sa fie vgcgrit la card, sa alba pentru dereptatea
bucatele lor de cal, de boil, de vacs, sa dea numaT cate
ban! 66, iarg mai mult a nu sa supere, farg pentru ate doT
cal de odae care poartg odaile dupe oile lor, aceI dol cal
dupe la toate (Agile lot. nice de cum sa nu fie supgrati de
vacarit, ci sa fie scutiti. insa dumnealuT judetul cinstitef cetgtI
a Brasovuluf sa ail:4 a da pasuse la toate turmele, in care a
scrie numele $1 polecrele ale stgpInilor oilor $i ale ciobanilor
lor, anume, asijdirea $1 ate oT $i ate vite O. aflg la fieste-
carele turma, ca sa nu inseale vre unit din BirsenT, a mesteca
vitele peminteanilor pentr' ale lor. Clef, and sa va dovedi
vre unit din Birseni a ail cutezat a face un lucru fg.r de
cale ca acesta, bine a tie ca toate vitele aceluia le va plati
dupe regula ce va iesi la pemintiani, $i sa va da pricing de
a a strica $i acest asezamInt. i, pentru ca sa fie bine incre-
dintat a de call Domniia Mea toate acestea ate sa cuprind
mai sus vor fi pururea pgzite $i nestramutate, le-am dat cartea

1 Vistierie.
384 SUPUIt BRA§OVULTJ!

aciasta a Domnii Meale, ca sa sa pazasca nestramutata.

CAT pm reAgmil [=cu insa$1 mina Domniei Me le].
Septemvrie 26, It 1753
la Costandin Mina Racovifil Voevod. No! Costandin
Voevoda.
[Copie cu chirilice $i alta cu litere latine, in ortografie un-
gureascA ; resumat german '.]

18.

Io Costandin Mihail Gehan Racovita Voevod bojiin milos-

tiu gospodaru zemli vlahiscoi.
Cinstitilor $1 ai nostri de bine voitori $i vecini de aproape,
dumnealul judetu[1] $1 dumneavoastra maghistrati al prea-
cinstiter cetati Brasovului, sanatate $i tot binele va poftesc
de la milostivul Dumnezati ca sa va daruiasca. Vecineasca
dumneavoastra scrisoare am luoat, $i cele ce scrieti dumnea-
voastra, am inteles. Cat pentru dajdea oeritului $i a vacki-
tului, ce va rugati dumneavoastra $1 ne poftiti, inca am vazut.
Ci, pentru dajdea oeritului, vets sti dumneavoastra ca mai jos
deck ban! 16 p[ol] adeca 15 bani vechi de oae, nu ne (Id
mana a lasa, nici intr'un chip, darn nici mai mult deck
15 bani vechi nu vor avea suparare Barsani. far, pentru daj-
dea vacaritului, de sä va tntampla vre °data sä fie, 'all ca,
pentru prietesugul $i vecinAtatea ce avem, $1 ruganduni-sa $i
unii din cinstitli $1 credinciosii boeri Domnii Meale, am lasat
Domniia Mea sa dea Barsani cc! de spre parte tArii Braso-
vului $1 a Tarif Barsei, de cal, de boil, de vacs numai cate
ban! 66 $i le-am dat Domniia Mea $i eke doi caT de fieste-
care odae, cu care cal isi poarta odalle for dupe oi. Si
osebit i-am ertat Domniia Mea $1 de alte anvil ce da pentru
pasunea dobitoacelor lor, cate ban! 40, $1 vama de oae
cate 2 ban!, care de la alt! Domni sa obicinuise. Dupre
cum mai pre largu [se] cuprinde in cartea Domnii! Meale
cea sloboda $1 iscalita de Domniia Mea, de asezAmantul ce

' Stenner, 1V, la no 39.

 BiRSANIT PASTORf 385

s'aa facut. Ci dumneavoastrg sa indemnati pe Barsanii $1 pe

altii tot a dumneavoastrg, ca sa nu mearga intealta parte
cu oile, ci sa vie aici in Cara sa erneze, cg de catra Dom-
niia Mea vor fi pgziti $1 aparati de toate alte nedreptat
$1 asuprelT ce vor avea, veil de catra tine, $1, mai mult decit
cuprinde in cartea Domnii Meale, de asezamant, nu vor da ma-
car un ban, ci-$ vor avea odihna lor. Aciasta, $1 fiti dumnea-
voastra sgn ato$T.
Septemvrie 27 d., 1753
Al dumneavoastra de bine voitor $1 vecin de aproape :
Io Costandin Voevod.
[Copie cu chirilice $i alta cu litere latine, in ortografie un-
gureasca I.]
19.
Cinstitilor $1 al nostri de bine voitori si bunT prietinT,
dumneavoastra. Maistrat aT prea- cinstitel cetati Bra$ovului,
cu prieteneasca dragoste $i cu sangtate mg inchin dumnea-
voastra.
Prieteneasca dumneavoastra scrisoare o am luoatii, $1 cele
ce scriet dumneavoastra, am inteles. Cata pentru dajdea oeri-
tulul $i a vacaritului, ce ma poftiti dumneavoastra ca sa flu
mijlocitori catra Mania Sa Vod[a], Inca am inteles cele ce-m
scriet dumneavoastra, $1, cat pentru dajdea oeritului, yeti $ti
dumneavoastra ca, pentru dragostea dumneavoastrg $i ve-
chiul priete$ug ce avem, ama statuta la Mariia Sa Vod[a],
dar mai jos cleat bani 16 p[o]1 de oae, nu s'ati pututa. Pen-
tru care pricing nu s'ati pututu, lath ca va. arat dumneavoastra.
Cand Mariia Sa Vod[a] ar hi lasata sa plateasca Bar-
seani de acolo oeritul cate zece bani de oae, $1 ar fi va-
zuta vecini nostri turd de pa la margine $1 alti, putea sa dea
pricing sa ceara ca sa plateascg $1 er oeritul Inca numai
ate 8 bani, $i s'ar fi pricinuit mare paguba la Camara Mgrii
Sale lui Vod[a]. Ci pentru una ca asta nu s'ati putut !Asa
oeritul mai jos cleat bani 16 p[o]l. Iar, pentru dajdea vacari-

1 Stenner, V, la no 39.

75703. vol. X. 25
386 SUPII§If BRA§OVULtd

tului, de care cumva si de sa va intampla O. he vre odata,

iata ca, pentru prietesugul dumneavoastra, am mijlocit la
MAriia Sa Vod[a] de s'au fAcut asezUmantii, sa dea BArseni
eel ce sa vor scobora cu vitele aid in tarn, de cal, de boil,
de vacs, numaT cute bani 66, si Inca si cate dol car care
poarta odaia dupe or, si acel cate doT caT dupe la toate
oclaile sA fie ertati de vacaritu. 1, osebitii, si pentru alte an-
garii care sa obicinuise, de platiia Barseni erbaritil a toate
vitele, de vacs si de cal, cate banT 40, si vama de oae, cate
banT 2, inca am stAtutii la Manila Sa Vod[a] si am mijlocit
de ail ridicatti Mariia Sa si acestu obicel dupre cum mar
pre largu vet vedea dumneavoastra si cartea Maria Sa[le] lul
Vod[a] cea slobodA, de asezAmAntul ce s'au facutu. Ci dumnea-
voastra indemnat pe tot BArsenii dumneavoastrA din Tinutul
Brasovuld si din Tara BArseT ca sa nu mearga cu oile for
in tara MoldoveT sail la alts parte, ci tot O. vie aid cu oile
lor. Inca sa facet dumneavoastra in Sire si la ceT de spre
partea Sibiiului, ca sa trimita si ci oameni de acolo, sa-s faca
asezamAntli, si sA alba a plAti si aceia totii cu un asazamantii
si cu orInduiala, ca toate acestea cate va adevarez dumnea-
voastrA, sA stitT ca de cAtra Mariia Sa Vod[a] vor fi pazite
si nestrAmutate. Ci Inca si pentru begligil, la vremea prima-
veri, larAs s'au flgaduitti A/151.Ra Sa Vod[a] ca nice de cum
begligii nu-i va ingAdui sa faca salnicil si sA is or far de toe-
mealA. Ci va face MAriia Sa bun asezamAntu, de-s va vinde
fiestecare BUrsean oile la begligil cu voe si tocmealA, dupa
pretul ce sa va putea aseza. Ci tot! far de nice un fel de
sfiiall sa sa scoboare si O. vie cu oile aid in tara, ca vor fi
pazit de catra Marna Sa Vod[a]. i cu aciasta ramAT iarasi
porurea. Sept[emvrie] i7 dn., 1' 1753.
At dumneavoastrA de bine voitorr si bun prietin :

Costandin VAc[gres]cu Vel Spat[ar] 1.

I Stenner, V.
 BIR§ANg PISTOlif 387

20.

Prea-cinstitului Maghistrat, ai nostri buns prietini, da tot

binele voitori si vecini de aproape, de la milostiv Dumnezeil
intreaga san[a]tate si tot binele pohtescu dumneavoastra sa
va daruiasca.
Priiteneasca noastra scrisoare catra dumneavoastra de alt
nu iaste fat% numai sa instiintam pa dumneavoastra ca, viind
Tudor Zalomit, trimis de catra dum[neavoastra] cu carte catra
Maria Sa prea-innaltatul nostru Domnu, pentru oarecare as5.-
.zatnant ce at pohtit dumneavoastrg ca sa sä Lea pentru dobi-
toacile oamenilor dum[neavoastra] ce sä pogoara aid in Cara
noastra acum la vreame da iarna, da iarneaza aid, si, viind
si la nol, de ne-at pohtit de spre partea dum[neavoastra] ca
sa graimu Mari Sale si sä fim dumneavoastra de ajutor la
treaba aciasta, vet sti dum[neavoastra] ca, ceale ce ni s'au
paint a fi cu cale, am grait impreuna cu dum[nealor] ceilalti
frati boeri, si s'au facut dum[neavoastra] bun asIzamant, cu
care socotim ea vet rgmanea dum[neavoastra] multamiti si noi
odihniti, dupa cum pe largu vet! fi inteles dum[neavoastraf
din luminatele cart! ale prea-innaltatului nostru Domnu si
stapgn, ce ail trimis, a:tat catra dum[neavoastra], cat si catra
toti oamenii dum[neavoastra], intru care adevereazg Maria
Sa asIzamantul acesta in ce chip sa sa pazeascg. Care sa
fiti dum[neavoastral bine incredintati ca neclintit si fgra de
nici-o zmintealg sa va pgzi nestramutat de catra Maria Sa,
si oameni dumn[eavoastra], atgt eel ce obicinuise a po-
gora cu oile pang acum aid in pgmantul tarii noastre, cat
si alp! ce vor vrea sa mai vie sa pogoare, cat de multi,
laza 'lid.° indoiala, a asazgmantul ce at cerut dum[neavoastra],
s'au facut dupg pohta dum[neavoastral cu multg usurinta,
insg cam cu pag[u]ba a noastra. Numai pentru dragostea
dum[neavoastra] si vecingtatea am indemnat si noT, si s'au
Tama dupg cererea dum[neavoastra], si sa va pazi fail de
zmintealg. Pentru ca Maria Sa Vodg, prea-milostiv[ul] nostru
stapan, ceale ce fagadueste si hotgraste, pururea va sa pa-
zeasca neclintite si nestrgmutate. Ci asa sa fiti dum[neavoastra]
388 81:11211§Lt EBA§OVULtri

incredintati, $i pa no! Inca sa $titti dum[neavoastra] c tot-

deauna, or! la ce ne vet pohti dumneavoastra, cu cat ne va
fi prin putinta vom ramanea datori a sluja d[u]m[neavoastra].
Aclasta, $i lara$ ramal al dumneavoastra de tot binele voi-
torig $i spre slujbe p[u]r[u]rea gata :
St. Valca[rescu] Vel Log[o]f[a]t.
[V° :] Prea-cinstitulu! Maghistrat, ai no$tri bunT prietenT, de
tot binele voitor! $i vecini de aproape, cu intreag[a] san[a]-
tate sa sä dea la Brasovu.
[Pecete neagra cu scut, purtind dung! $1 stele, $i initia-
lele tp, 3:].]

21.
cFratila Vatavul de Plait' din Prahovap vesteste Brasove-
nilor ca va veni in munte, cu pldia$H, dupa porunca Dom-
nuluT, spre a vedea ca la stine sa nu fie decit ceT doT caT
slobog prevazutt in a$ezamint.
Traducere germana8.

22.
Prea cinstitulu! Maghiistrat cu plec[a]ciun[e] ma inchin $i
sarut cinstitele man! ale Mariilor Sale.
Cu aciast[a] smerit[a] $i plecat[a] scrisoar[e] nu est[e] de
alt, fail de cat ma rog cu plec[a]ciun[e] cinstitulu! Maghiistrat
ca sa aiba ertaciun[e] pentru cacT fac sup[ajrare pentru pri-
cina ca$arlilor, pentru ca am venit cu cartea ce ml sat'
trimis ; acum am fost innaintea dumnealor ispravniculuT de
la Targovi$te, $i el au zis ca nu scrie nimic pentru pricina
casariilor, $1 ne -at trimis la Bucuresti, $1 acolo am e$it la ju-
d[e]cat[A] la Divan, $1 am aratat $1 eti cartile $i Ovreaiu, $i era
forte bun[a] cartea cinstitulu! Maghistrat, pi era bun[a] jud[e]-
cata mea ; dara atata au stricat un cuvant ce scrie in carte,
ca scrie ca s[A] stapanescu eil la vara viitoar[e], $i acel cu-
vantil em stric[a] dereptatea mea. CA cartea care mi s au
I Stenner, V.
2 No, 732.
 BiREIANIf PASTORt 389

trimis acum pe urma de scriie la dumnealur Vornicul din

Targovist[e], nu au vrut O. mi o dea Vornicul sa o duc sa
o arat la Divan, ca cu acea carte s'ar fi indereptat lucru :
acuma mi -au dat zi pan in 5 zile, ca s[a] trimit ea la cins-
titul (ma) Maghiistrat, sa scrie, pe aciast[a] var[a] ce au trecut,
am cumparat not, ail pe vara ce va sa vie acum. Acuma
Marla Vostra ma rog sa scrie la dumnealui Dudescu Vor-
nicul cel Marie], pecum ca not am lot pe vara ce au trecut,
si am platit si arenda $i casiul, $i santem not stapan[i], iar
Ovreiu s'ail pus pest[e] poranca si pest[e] cartea ce mi s'aii
dat noo de la luna luT Mart. Iar Ovreaiu au umblat cu min-
ciun[T] mult[e] de au scos cartea de la Marla Sa Domnul
judetia, ca all zis ca are in hotar 5 pungf de ban[f] : asa
s'aii laudat, $1 cu aceaia i -au dat Marna Sa cartea. $i ma
rog Mariilor Sale cinstitului Maghistrat sa scrie ca. Ovreaiu
nu au facut bin[e] de nu ail ascultat cartea nostra cea
d'intaT, ci s'aii pus cu sila in hotar, ca cum ar fi hotariul
Ovreaiului. Ma rog cinstituluT Maghistrat, far zabava sa s[A]
dea luminat[a] carte, ca mar[e] paguba mi s'ail facut mie,
ca nu am putut sa-m caute de vii, ca alti au cules acum,
Tar eti pan[a] acum nu am cules, $i am mult[a] paguba si
cheltuial[a], ca., ce am fi castigat de la cas, acum am pagubit
mai mult cu vile $1 cu cheltuial[a] si jud[e]cat[a], $i est[e]
pacat niste odd ca not (?) sa-T maT stricam. Cu aciasta ramar
mic si plecat a] slug[a] :
Oct[omvriel 19 dni, 1760.
Oprea Floroiu.
[V° :] Prea-cinstitului Moghiistrat al cinstitei cetat a Bra-
sovulur, cu plec[a]ciun[e] si cu feriicit[a] san[a]tat[e] sa sa.
inchin[e].
[Pecete rosa, rupta '.]
23.
Innaintea nostra viind Avram Ovreaiu, au aratat o cart[e]
a dumnealuT judetuluT de la Brasov, cu care eT da voe ca

N° 738.
890 SIIPII§If BBA§OVULIJI

sa tanie (?) la Bran 2 casarii, acolo, pa pamantul hotariuluf

Taral UngurestI, iar Oprea Floroiu si cu tovarosi luT nu 1-aii
ingaduit pe dansul. Ti (sic) le-ail tinut eT acele casariT, luundu
tot casul ce sail stransil acolo. De care intreband not pe
Oprea Floroiul, au al-Mat si el cartI, atat de la dum[nea]luT
judetu, cat si de la cinstitul Sfat de acolo de la Brasov,
intru care et volniceste pe dansi ca sa %Ina casariiele, si
stain la mirare, in ce chip va ramanea hotararea judecatit,
de vreme ce la amandoao partile vedem card de volnicie,
tot pentru acest[e] casarii. Dar acum de iznova, s'aa dus
Floroiu de a adus si alt[a] osebit[a] carte, de la cinstitul
Sfat al Brasovului catra Vornicul de Targoviste, scrisa fiind
de acum de la 7 zile ale trecut[e] lun[I] a lui Oct[o]mvrie,
intru care scrie omul Opret, Stanciul Mogos, sa fie slobod
de la inchisoare, pentru ca acele casarii supt stapanirea for
sail dat, iar Ovreaiul treaba nu are, aratand ca pe Ovreaiii
s-a dovedit, cum ca numaT tl 8o ail avut dat Ia acel de la
casarii, si i -au si luot. Deci, inteacestas chip fiind pricina,
Ia cunoste ca Ovreaiul treaba nu are la casarii, darn, de
va mar avea niscaTva datorii acolo, sail de va vrea el O. mat
cate jud[e]cat[a] pentru acIasta, dupa cum scrie si Sfatul, va
merge acolci in Tara Ungureasca, unde-s casariile si casul, si
eel cu oile, si stapani care le-at dat casariile si unuia si al-
t uia, sant0 acolo, si de acolo sä va face izbranilre desavar-
sit[a]. Aciasta scriem.
No[e]m[vrie] 5 dni, 176o.
Cos[tan]din Dudescu Vel Vor[ni]c, St[efan] Vac[arescu] biv
Vel Ban, B[arbu] St[irbe]l biv Vel Stol[nic], Vornic za Tar-
g[oviste] 1.
24.

t Cu mila but Dumnezeii, dentru cel mar bun si fericit

neam, Marna Vostra, pria-cinstit si luminat domnT at cinsti_
tului Maghistrat at cetatii Brasovulul, cinstit domnI si po-
runcitori. Prea-plecata scrisoare nu este alts jail* far de
' No 739.
 81.11SANI1 PXSTORT 391

cat ma rog milli si bungtatii Mariilor Vostre, ea mic si plecat

Badea Tercia, sa mi sA is sama cu dreptate, ca in anul tre-
cut au pohtit birau de la Zarnestr 25 de zlot de la Avram
Ovreiul, pentru argnda casgril care este pe hotarul satului,
si, neputandu-sa. intglni Aldimir birgul cu Ovreiul, au zis birgu
sa jail eu de [la] Ovreiti acesti ban[1] si sa -i daa ea, si ea am
cerut la Ovreia si mi -au dat Ovreiul zlot 25. Si, viind birgul
la Bran, ni-am intglnit amandoI, si 1-am dat acesti ban[i] mai
sus numiti birgulta, si acum m'ati apucat Ovreiul pe mine,
cu mare stransoare, ca sa -1 dati acesti ban[i], si, neavgnd ea,
mii-ati cAutat de am luoat acesti] ban[i] cu dobgndg, de
unde am ggsit, si am dat tot acesti ban[i] Ovrelului, si eu,
pria-luminati Domni, nid-un ban n'am oprit la casa mia, si
farg. dreptate port ea acesti bani cu dobg.ndA. Si acum am
trimis in trei randurr ravase ca sa vie la rgzloj, sa stam de
fata, si pier de cum n'aa venit. Ci de aciasta ma rog milli
Mariilor Voastre, sa faced mile cu mine, sa alba porunca
cinstitulul Sfat a veni innaintea Mariilor Vostre, sa dia
acesti ban[i] to la mina dumnialuf jupan Petcu Pelici, si
sa -I aducg dum[nialui], au O. trimita pe alt cineva sa mg pig-
tescg de unde i-am luoat. De aciasta cu plecaciune ma rog
Mariilor Vostre, si rAmaiu mic si plecat al Mariilor Vostre :
Fev[ruarie] 8, 1761.
Ea Bad[ea] Tercla.
[V° :] Intru cinstit si luminat Maghistratul cetatil Brasovului
cu multa plecgclune si smerenie sa se piece .L.

25.
Mlstliu bj. Io Stefan Mihai Racovit[g] Vvd. i gsdnu nicax
rcAmii [= am scris Domnia Mea] voaoa, tuturor Bgrsanilor i altor
streini din Tara Ungureascg si duprintr'alte pArti streine, ce
sgntet obicinuiti a esi cu oile in pgmgntul pa a le paste si a le
erna, cat si vol, lacuitorilor pamInteni, vg facem Domniia Mea
in stire tuturor de obste, ca in anal acesta, de al doilea al Domnii
Domnii Meale, hotargt-am ca toate dgjdile sa ias[g] dupg orgn-

2 N° 744
392 SUFI:7W BBA§OVIILIA

duiala lor, cum $1 oeritu sa ias[g] cote 17 bani de oae, iar

nu mar multu. Pentru a, in anul trecut, fiind Domnie noaog
$i cu grele datoriT, atat ale Domnii cer noon, cat $1 cu rg-
mg$itile Domnii rgposatulur prea-iubit fratelul Domnii Meale,
de mare nevoe, neavand alt mijloc ca sa putem ridica insar-
cinarea greotat[i] $i a datorii, ce cu grele dobAnzi era insar_
cinat asuprg-ne, $1 pentru ca sa nu creaasca dobanzile ca sa
covarpsca putinta rAspunderi, de mare nevoe am fost in-
greuiat Domniia Mea dgjdile. Iar in anul acesta, pe tot vg
incredintgm printr'aceste carp', intArite cu pecete $1 cu iscl-
litura Domnii Meale, ca mai mult decgt 17 p1 bani de oae
nu vet da oerit, incg $i hatgr vet avea de la Domniia Mea,
la zece, una, $1, pentru alte dobitoace ce vet aduce aid in
tarn, cum car, bol, vaci, sa $tit $i pentru acestea, cg mai
mult decgt bani 66 pe vita nu vet da. Agjderea $i pentru
saegil vA poruncim Domniia Mea ca, de unde era obiceiti
de dat dintr'o suta 13 or, iar in anul acesta nu vet da mai
mult cleat la too 7, adic[A] cine va avea o suta de or va
da la beilic nutnai 7 oi, jar nu mai mult, $1 $1 acelea sa vor
plati cu pret maT bun decat sa placea pang acum, insa la-
trgtoril dup[e] la or nu va vor lua, nici vasile de la hodgr,
dup[a] cum obiclnuia de lua, estimpu nu vor lua. Pentru ca
nu-i vom mar ingadui Domniia Mea nici de cum : sati la or
vg vor lua maT mult piste cat va. hotgram Domniia Mea,
sail la pret vg va asupri. Deci dar $i vor cu tot, $i streini, $1
pgmanteni, sa credet cu[m] acestea toate sa vor pgzi nestra-
mutate de cgtre Domniia Mea, $i, cu tot eel streini, sa vA
indemnat $i cu veselg inimg, $i cu indrAzneaal[g], $i far de
nici-o indoial[g], sa egt cu toate oile $i dobitoacele voastre in
Cara, spre a le erna, atat cer ce at fost obicinuit de a esi alte
dat, cat $i vor care n'at fost obicinuit a esi, $1 acum, fiindca
iaste vreme de a va cosi $i a vA face fanete pentru ernaticul
oilor, nu pierdet vremea, $1, cum zicem, e$it cu tot[11] unde
vg va fi voia $1 va va placea locul, invoiti-vg cu stapAni mo-
.$11or, $i va facet fanete din destul, ca sa fie pentru trebuinta
voastra. Pentru ca Domniia Mea, ca unul ce cu hotgrare
de a le pazi toate vg fagaduim $1, incredintAndu-vd, vg ho-
 DRA§OVENIf NEGUSTORT DIN PRINCIPATE 393

taram ca toate Ole mal sus va le aratam, sa stit $i sa fit bine

incredintat ca le vom pazi Domniia Mea neclintite $1 nestra-
mutate, $i pentru vol, streini, am dat Domniia Mea tare po-
runca, atat pe la ispravrnilci, cat $1 pe la caprip[ani] i alt
dreg[a]tori ce sant pe afara, pe la judete, ca sa Ira apere $i
sa va pazeaasca pe to $i sa nu ingadue pe nimea a va
asupri, sail a vä bantui cu cat de putin, $1 sa va caute, ca
sa avet toad odihna $i dreptatea voastra.. TOAHKO 111-1Car
',math [-= aceasta am scris Domnia Mea]. Iun[ie] 16 d., 1765.
[Monograms.]
Io Stefan Voevad.
Biv Vel Ag[a] I.

IV. BrapveniT negustorl din principate.

in secolul at XV-lea nu se pomenia, pe linga vechil

oaspeti sase$ti de la inceput, de Bra$oveni a$ezati in Bu-
cure$ti, in Iasi sau in orasele mai mid ale Terii-Roma-
ne$tr $i Moldovel. Vremile erail stra$nice, $i nu odata ft-
carile razboiului sau rascoalel au cuprins mahalale intregi
ale celor doul re$edinti. Tara era $i putin locuita pe atunci,
$1 n'avea decit Intr'o masura foarte slabs nevoia luxului.
Boieril se multamiau cu cumparaturi acute din vreme in
vreme la Bra$ov sau din minile unor negustori cari stateati
numai scurta vreme in tail. Negustorime era de tot putina.
Teranul lucra acasa la el tot ce-I trebuia in afara de unel-
tele de metal, pe care Inca putea O. i le faca $i mesterul Tigan.
A$ezarea de negustorl brapveni nu s'a petrecut nicT in
veacul al XVII-lea pang catre sfir$itul lul. Avem marturia
until boier muntean ca me$teri din cetatea saseasca trecusera
in vremea lul Brincoveanu cu totul la noi, Pe atund capa-
taram $1 vinzatori in detaliu de marfa brasoveneasca.
Mar tarziu s'a vorbit de oprirea veche ce impiedeca pe
Frinci de a desface cu marunti$ul in imparatia turceasca. Dar
nu trebuie sä se uite ca noT n'aveam legaturile tratatelor,
Incheiate de Turd, ale capitulatiilor, ci vechile noastre datine

1 Stenner, V.
394 SIIPII§Ii BRAVVIILUI

deosebite, care nu opriau asa ceva. Pe urma Brasovenii nu

erati Frinci, supt care cuvint se intelegeail negustori apuseni
veni %T pe mare. Ca situatie de drept si fiscalg, ei trebuiaii
pusi alaturI cu Chiprovicenil din Bulgaria, cu Grecil din toate
partile, cu Armenil galitieni si cu Armenil turcestI,cu Evreii
mai turziu. Aveail decl toata voia sA vinda in once impre-
jurarl.
Alt ceva a zabovit insa intemeiarea negotului de brasovenie
prin BrasovenI. Sasul nu ne -au iubit mult nicI-odatg, ne -au
despretuit totdeauna si n'ai1 putut intelege obiceiurile si pur-
tarile noastre. Negustorul din cetate, mindrul cetatean, nu
voia sa se coboare intr'atita incit sa-si lase civilisatia si sa
se cufunde, pe lungi anT de zile sau pe viata, in barbaria
valahg. Cad pentru el ca si pentru altii cart au invatat de
la dinsul, peste munti se intindea (die wilde Walacheix., cu
ursi, cu boieri cari nu platiaii, cu %erani prostI si salbateci.
In chezasiile ce le dadea Domnul, Sasul n'avea incredere.
Negustoril ardeleni din neamurile privilegiate n'ati venit nici
dupa ce s'a facut mai multg rinduiala in viata noastra si
Austria si-a avut consulil, agen %il, si pentru apgrarea Arde-
lenilor, ajun0 acuma supusI impgrate$tI.
Altfel era Irma cu Schell. Romini, ei trgiati bucuros in mijlocul
Rominilor de dincoace si se impanel rapede cu insusirile si defec-
tele terii celel noun. Ocrotiti in deosebi de la Mater Basarab
incoace, ei si-ail luat in arendA sau si-ail cumpgrat chiar vii,
mai ales in dealul Pitestilor, trime %Ind batik si buriile in cars,
dar mai ales pe spinarea cailor, la Brasov. In privilegiul lul
Nicolae Mavrocordat se hotgresc si yard scgzute pentru aceste
vinue, care contribuiaii la bogatia noilor oraseni romini ai
cetatil de la hotar.

Tot dintre Scher s'ati ales si Brasovenii de dincoace de

muntI.
Brincoveanu IT defineste astfel in hrisovul sau pentru dinsif:
cei ccarif sa hranescu cu negot brasovenescu aid in targu
in Bucurestr si prentr' alte targuri si sate, cu pravalil si cu
alts hrang». Scutirea for era foarte intinsa : ei nu cladeau
 BRA§OVENIf NEGUSTORI DIN PRINCIPATE 395

nici acel tbir slujitoresc», mai mic, care se ingaduia une off,
dupa cerere, negustorilor, nici cheltuielile neobisnuite, Sama
a treia, birurile pentru osti, pentru left, pentru Han si Sultanil
lui tataresti, nici prestatiile : sursaturi (transporturi), zaherea
(provisiO, nici ccarele de oaste», nici (call imparatesti si
domnesti», nici crinduiala vacilor si a oilorx., nici podvoadele,
merticele, conacele si caii de olac. Erati aparati si de sarci-
nile ce apasati in deosebi asupra negustorilor : schimbul
banilor strains si ill in bani bunt de argint, primiti la Vis-
tieria turceasca, plata pentru pravalie in calitate de casa, sau
fumul ; §i in calitate de pravalie chiar, de cotarie (in Moldova
se zicea cotdrit), pentru masurat butile, de imprumuturi silite,
care se faceau VistierieT, de veniturile ce le luau de la ne-
gustori starostele for si judetul fiecarui oral, de pocloanele
ce se faceati la deosebiti dregatorT, precum covoarele, risir
(blani), paharele. ET nu plateau nici vama pentru vinurile lor,
afara de plata cburiilor» in care el era cuprins.
ET aveau in schimb o rumptoare si platiati o ruptd, dare
hotarita in intelegere cu Vistieria. Brincoveanu o hotari la
suma de moo de taleri pe an, cari se platiati in patru so-
roace, cind se stringea Sama cea Mare, a doua, a treia si ha-
raciul de la locuitoriT de tara sail cpaminteni» 1.
Ca totT strainii, ei formau o breasld deosebita. Breasla avea
capetenia sa si un om cu plata care facea impartirea dajdiT
intre membrii comunitatiT, dupa averea si greutatile casnice
ale fiecaruia. Cred ca si anumite drepturi de judecata erail
lasate in mina capeteniei bresleT. In bresle intra de o potriva
mesterul si negustorul, si zaraful chiar. Ba se vede ca Bra-
sovenT cari ajungeau in fruntea trebilor ca judeti ai vre-unut
oral, PitestiT de pada, sau ca gocimani in Cimpulung, rami-
neati cuprinsi in breasla si se bucurati de privilegiile ei. Si bi-
serica din Schei, care avea vii prin aceste parti, era iertata
de dajdi si vami in aceiasi masura cu breslasii. Dar Sasii, cind
veniati, se Once' de-o parte si nu vole' sa ajute la dajde 2.

1 Studir 9i a'oc., V, pp. 349-50.

2 Ibid.
 396 SUP170 RR A§OVIJLTTI

Rupta Brasovenilor nu era o suing mare, dar el nici nu

erati multi, a$a incit sä-$i poata avea macar o strada, ca
sa nu zicem o biserica, a lor. in 1707, Inca supt Brinco-
veanu, ei faceati arAtare a nu mai au decit $ese pravalir,
a$a incit ar fi drept sa li sä scada dajdea; ceia ce nu se
facu, de alminterea. Er mar aduceati Innainte $i paguba ce
li se aduce de negustorii din tarn, can, in potriva privilegiului
de monopol, i$1 insu$esc dreptul de a vinde marfa bra$ove-
neasca. ET aveati apoi neplAceri cu vame$ii de la Cimpina,
pe unde li veniati acum marfurile, $i cu carau$ii : el ar fi
vrut sa intrebuinteze numai Prahovenir, de la hotar pana la
Bucuresti, dar altil, din Comarnic, din Cimpina, navaliatl in
drum $i luati cu de-a sila pe carele lor, marfa Scheilor.
Innainte de razboiul din 1768, Scarlat Ghica fu silit O.
sea& dajdea Brasovenilor Oa. la 300 de taleri. La reor-
ganisarea ten! dupa razboiu, Ypsilanti hoar/ suma la 400,
fagaduind insa ca nu va mar supara pe negustori cu nici-un
fel de adausuri, incarcaturi $i napa$ti. El invoi vechile scu-
tin de bir, care se chema acum $ferturi, de ca$ternuturix.,
ce se dAdeati la musafirii turci, de cpodinix. $1 de cite mar
ramasese dintre vechile sarcini ; el' nu vor da vacaritul pentru
cbucatev, nici pogonaritul pentru vii. Orice vama pentru vin
dispare, cind vinul va fi scos din \dile brasovene$ti. Venitu-
rile vame$ilor din Cimpina o park de marfa $i alta de cal ,
veniturile ce se luau de Aga la intrarea in Bucuresti 40
de ban!, dintre can jumatate platiti la carvasariz sati vama ,
sint desfiintate. Prahovenii ramin cu monopolul carau$iei. in
sfir$it, pentru u$urarea negotului, Bra$ovenii vor plati nurnai
pe povara, ori de ce fel ar fi marfa : 1 leti la intrarea in
tail sati la trecerea Dunarif, 3"/co la ie$ire. Seized $i $ese de
gospodarii se folosira de aceste drepturi '.
De acum Innainte, ele ramasera neschimbate.
*
Mutt mar putine sint stirile ce pot stringe, fail cercetar
mar indelungate, cu privire la Bra$ovenif din Iasi. Ei erati

t Urechi, In An. Ac. .Rom XII, p. 859 gi urm.

 BRAVVENTI NEGUSTORf DIN PRINOIPATE 397

RominT, dar $i BulgarT, Greet, din Companie. La 1795 se

numAraii 28 de oamenl. Pe linga dinsii insA, $i cite un ne-
gustor pAmintean vindea bra$ovenie. CeT ma! multi Bra$o-
venT pAstraii suditia austriaca, $i in 1795 §i 1796 se duce o
lupta de pirl impotriva t aghentuluiv imparatesc Timoni.
AfarA de Bra$ovenii ce-$T pAstraii locuintile acasa, afarA
de cel cari se statorniciati cu totul in Moldova, ma! eraii altiT
cari venial" numal pe la bilciuri. Ian unul mai indraznet decit
tot!, Panaiot Conducli, prin urmare un Grec, veni de la Viena
la Galat! cu o corabie incarcata cn mArfurT apusene, la 1796.
El se opri WA sfialA la Vidin, unde stapinia atunci, rasculat
impotriva Sultanulul, temutul Pazvantoglu, si-1 impaca prin
darul a trel scaune de lux, do! cinT de vinat, cloud pustI $i
do! canarl. Jar cea d'intAiti $i cea de pe urma corabie bra-
$oveneasca pe 'Dunare pluti in lini$te ma! departe $i-$T atinse
scopul 1.
Cum se vede, Brapvenif represintati mult mai putin, si
intr'un principat $i in altul, decit Birsanii, cari aveati la pa-
$une prin 1780 pAnA la 500.000 de oT 2.

I.
f CinstituluT ales intru vrednicie $i cu darul lu! Dumn[e]-
zeil invrednicit Marisa Sa Han Manca$0, marel[e]-judet al
cinstiteT cetati a Bra$ovului.
De la prea-puternicul $i a toate tiitoriul Dumnezaii poh-
tim sa daruiascA Martel Tal[e] vilatA fericit[A] $i bunA sana-
tate, inpreun[a] cu t6at[a] cinstit[A] fameliia Marie! Tale.
Pricina scrisore! catra Manila Ta nu iaste de alt, fail cat,
tamplandu-sa a veni acest fec!or al nostru, ca eti nu putuT
sa via, ca avem cAte ceva trebT,, ce am trimes MAriei Tal[e]
cei ban! care ml i -au dat Manila Sa Vod[A] pentru oile cate
au ertat, insI of 600, care fac t' 45. De acTasta avuT a scrie
MAriei Tal[e], $i mila luT D[umne]zag sa fie pururea cu MA-
I Cf. locurile satiate In tabll din Documentele Callimachi.
2 Sulzer, Gesehichte des transalpinischen Daciens, III, Viena, 1782, pp.
446-7.
 398 SUP1T§If BRAVMULITt

riia Ta WT xE [= de la Hristos], amin. Ghen[arie] l 2, vlt. 7204

[1694
Mic $1 plecat $i de bine voitor $1 gata spre slujba in
toat[a] vreamea : Stan Bra$ovean[ul].
[V° 1 Cinstitului ales intru vrednicie $1 cu darul lui Dum-
nezaii invrednicit, Marna Sa Hana$ Manca$I, marele judet al
cinstitei cetati a Brapvului, Marie! Sale cu plecaciune sa
sp.) dea.
[Pecete bruna cu cuvintul : ranki.]

2.

t Cinstitule ales intru vrednicia, de bung. rud[a], de H[ris-

to]s iubit $i cu darul lui Dumn[e]zail norocit, Marna Sa Hands
Manca$, marel[e]-judet al cinstitei cetati a Bra$ovului. De la
prea-putearnicul $1 a toate tiitoriul Dumn[e]zai1 pohtim sa
daruiasca Marie! Tale viiga fericit[a] $i buna san[a]tatea in-
preun[a] cu toat[a] cinstit[a] fameliia Mariei Tale.
Cu tamplarea venire! acestor duvalmi aid, anume Nedelcu
i Drag[o]mir, care au venit clup[a] Necula Hagiul, pentru un
cal ce I -au fost gresit de 1 -au luat hagiul si au luat at lui
acolo, de care lucru venind hagiul $1 marturisind cum ca
$1 el au fost cumparat calul numai de o saptaman[a], $1, fiind
tot intr'un par, au socotit ca va fi acela, $i, find $i Bucur
duvalmul de fata, nici el nu 1 -au cunoscut. Deci venind ha-
giul pana aid la Bucuresti, $i venind duvalmii ce scrie mai
sus, cu cinstit[a] cartea Marie! Tale," au dat calul si $'ail
luoat al lui. Ce de aciasta facem tire Marie! Tale cum ca
nu sant alte mestesugur[1], numai gre$ala amanduror, caci
n'au cunoscut nici hagiul calul, nee! duvalmul care au fost
atuncea la cal. Cu atata sfitsind, mila lu! Dumn[e]zati sa fie
pururea Marie! Tale de ajutor. Iul[ie] 18 dni, vlt. 7204 [1696].
Al Maria Tale mai mid slug! $1 plecatu $1 de bine voi-
tor[i] : Bra$oveanii din Bucuresti.
[V° : ] j- Cinstitului ales intru vrednicie si cu darul lu!

3 N° 654.
 BRAVVENII NEGUSTOEf DIN PRINCIPATE 399

Dumn[e]zaii norocit Mariia Sa Hane§ Manca§, marele-judetit

al cinstitei cetat a Bra§ovului, Marie Sal[e] cu plecaciun[e]
sA sa deal.
[Pecete ruptA.]
3.
t Cinstitulut, alesulur de Dumnezeu invrednicit §i noao
bun priiaten §i vecin de aproape, Mariia Sa Domnul Ana§
Manca§, marele-judet at cinstitet cetat Bra§ovul §i intr'alte
imprejurure, de la m[i]l[o]stivul §i a tot tiitoriul Dumnezeu
pohtim ca s[a] daruiasca Mariii Tale bung. san[a]tate intru
multi ant intru cinstit Scaunul Mariii Tale, inpreuna cu toata
cinstita casa Maria Tale. intrebanda Manila Ta §i de a
noastra san[a]tate, laudat numele lui Dumnezeu, ne aflam
san[A]to§. Pricina ace§tit scrisort nu iaste de alts, numat cer-
cetand de buns san[A]tatea Mariii Tale. Alta, am intiles
precum O. fie adus jupanul Florea Scheaul pe jupanul Patru,
care iaste cu gocimanul Gherghe cheaul, la Mania Ta pentru
prav[a]liile care sant aicea pe mo§iia sv[i]ntet manastirt, aicea,
la Campul lungu, zicand Florea innaintia Marii Tal[e] precum
ca -1 scoate Patru §i [ =pe] Florea den pravalie. Vet §ti Mariia
Ta ca nu-1 scoate Patru pe Florea den pravalie, ce s'aii mutat
targul, §i s'aa prinsu jupanul Gherghe cu Patru prav[a]lie
langA jupanul Dumitru, §i au dat bani de Lam dat not acea
pravalie, de a noastra voe, ca. a noastra iaste §i mo§iia §i
prdvalille, §i nu s'ati cazut sg. aducl Florea pe Patru la ju-
dicata, ca nail avut de ce. Pentru aciasta facem tire Mariii
Tale. Si mila Tut Dumnezeu sa fie de ajutor Mariii Tale.
Iul[ie] 21 d., lt 7207 [1699].
Al Marii Tale bun priiaten §i vecin de aproape :
Ieromonah Vasilie, igumen of Dolgopol [.Cimpulund
[V° :] Cinstitulut, alesulut Mariia Sa Domnul An Manca§,
mar[e]le-judetul al cinstiter cetatet Bra§ovul, cu cinste sa s tj
dea, la Bra§ov2.

1 No. 66z.
2 No 676.
400 ISUPII§If BRAtIOVULDI

Anno 99, die 4 Aug[usti]. Des Igutnen Schreiber auss

Compelung. Wegen der Privelij des Vattaff Giergie Knecht.
[Pecete bruna, cu : cVasilie ermonahx..]

4.

t Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zeml. vlablijscoe.

t Bunului priiaten $i vecin de aproape, in toata vreamea
de bine voitor, dumnealui jupanul Echel Ghiorghe judetul $i
la alalt cinstit Sfat al cetatiT Brasovul, sanatate $i tot binele
poftim Dumneavoastra de la Dumnezeti. Cartea ce a1 trimis
dumneavoastra, au venit, $i, ce atT scris, am inteles, pentru
un Brasovean Dumitru Albet0, ce au facut unor oamenT de
aI dumneavoastra la Campul lungu, am vazut, $1 pofti% dum-
neavoastra ca sa. avet raspunsti de la no!, Taste acest
lucru cu stirea $i porunca noastrA, au nu Taste. De aciasta,
cum cu sant $i acolo la dumneavoastra, asupra oameniloru,
pasurT $i nevol, stim $i creadem, Tar $i aicT la noI maT multe
$i mai cumplite nevol sent, cat sant foarte incarcat $1 in-
presurat oamenil cu pasurile. Pentru aceaia, de multele pasurT
ce sant, cat sant aid in Cara noastra, $i striinr, $i de alte
neamurT, orl de acolo, orT dentr'alte part!, cum am nice
$i Brasoveanii, $i Chiproviceanil, $i ArmeaniT, $i Jidovil, far
dajde nu pot fi, ce acestea tot au fiestecare cu rafetul lur
legaturT cu Vistiriia taral, de sa sat ce dati pe an. Care
avand $i Brasoveanff osebita rumtoarea lor, cum am zis, pe cat
s'att legat cu Vistiriia, de-$I dati numai legatura lor, au de la noT
$i porunca ca aciasta $1 carte data. la mina lor, ca, orl -unde
$i ver pe cine ar gasi cu marfa ca aceaia de a lor, braso-
soveneasca, vazandu, pe totT sa-I apuce, sa-i ajute la rumtoarea
lor, cu ce le-ar fi putearea. Iar apo!, au porunca deregatorir
nostri, cart! umbla cu dajdT, pre uniT ca aceia sa nu-1 supere
la nimicu. Ce data., cum zicem dumneavoastra, ca, avand
BrasoveaniT acea por nca $i volnicie data. la mama lor, nu
doar ca Dumitru Albet0 den capul 1uT $i dentr'a lui obraz-
nide au facut aciasta, ce cu cartea noastra sat tinsu $i la
aceT oamenT a! dumneavoastra. Care de acum innainte, dupre
 BRAIOVENIf NEGUSTORT DIN PRINCIPATE 407?

cum ne si poftiti, traindu-ne .Dumnezeil, cand va fi la vreamea

aceaia a bulcrului, ne yeti aduce domneavoastra aminte, si
atunce porunca ca aceaia vom fac[e] si Brasoveanilor, si de-
gatorilor ce vor fi co dajdi, ca nimeni de oamenil dumnea-
voastra, cati sant Sag, sa nu se atinga, pentru a dumnea-
noastra vecinatate si dragoste. Iar, de aciasta data, deaca
s'ati intamplat asa, n'avem ce fac[e], si asa yeti sti dumnea-
voastra, ca Dumitru Albecu, nu den capul lui au facut aciasta,
saa fli[a] porunca noastra, ce, precum am zis mai sus, ca cu
cartea noastra 1-au apucat, iar de acum Innainte nu vor mai
avea nici-o suparare. Aciasta acum, si mila lui Dumn[e]zeu
sa fie cu dumn[ealvoastra.
AV[gust] 21 d., It 7208 [1700].
De bine voitor d[u]mnlealvoastra. :
Io Costandin Voevod.
[V° :] -I- Bunului nostru prilaten si vecin de aproape, in
toat[a] vreamea de bine voitor, dumnealuT jupanul Echel
Ghiorghe, marel[e]-judet, si Ia tot Sfatul cetatil Brasovul, cu
sanatate sa sä dea.
[Pecete mare, rotunda 1.]

5-
j Cu san[a]tate si cu plecaciune ma Inchin dumitale, ju-
pane Morcase. Si multamescti dumitale axe nu m'al uitatu.
Si ravasa ce mi ai trimis, mi au venitti, si, de marsti in Tara
Nemu %asca, nu sa stiea cine va merge Ionia la Bucuresti. Si
eu Inca voi veni pana la Brasovti, si, cine sä va gad sa
marga in sus, voi da dumitale stire, si veT sti dumtineta ca
sintemti forute cu inima re, ca amt.' avut si eti 2 sute de lei
in sus, si acumil earl am ramas In paguba si dator, si nu
mi at ajunsu atata inima re, ci au venit 2 jupanese pentru
ce arati ramas pa (sit.) preotesa, si m'au bagat in gros, si
mi aU facut mar[e] rusine, pan mi au facut negutatori bine
de mi au strangsa lei 15, de emu dat, si au zis ca au zis
MAriea Sa judetul ca, daca vol veni Ia Brapvii, mg va in-

1 NO 378.
2C)

75703. Vol. X.
402 sueu§if BRA§OVULUI

chide, $i ma rogu dumitale, ca unui parinte, sa-mi trimit[d]

un raspunsil, $i sarut cinstita mama Mariea Sale parintelul,
cinstitului judet,u, cu plecaciune.
Ca eu ti-atnii trimis dumitale 6 ravasa, ca sa $tiii de sa-
natate dumitale, $1 dumnuneta nu mi a! trimis nici-odat[a]
un rava$ii, Para acumu acestu rava$O, $i forute m'am bucurat
de sanatate dumitale. Si ma rog sa-mu trimitil o carte, ca
sa $tiii, de la Brasovii, cine merge in susu. Asa ma rog du-
mitale.
Al dumitale de bine voitora $i plecat :
Eu Barbul Marcia.
C[u] [p]lecaciune ma inchinu dumnitale.
[V° :] Cu sanatate sa sa de aceiusta cariite intru cinstita
mana dumisale jupanului Morucos Votiinarti, sa s[ä] dea.
[Pecete neagra cu coroana $i litera C. I]
6.
t Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnu zeml. vlahiiscoe.
t Bunului nostru priiatin $i vecin de aproape, in toata
vreame de bine voitor, dumnealui jupanul Andreia$ Reitel,
marel[e]-judet al cetatil Brasovul, sanatate pohtim dumital[e]
de la Dumn[e]zeil. Cartea ce ne-ai trimis dumneata, au venit,
$i de sanatatea dumital[e] ne-au parut bine. Poclonul ce ne -al
trimis dumneata, .ca de la un bun priiatin ,si vecin, 1-am
priimit, $i multumim dumitale de osteneala. Pentru Scheaii
Bra$oveani ce sa hra.'nescu aid in tara, ne scril dumn[e]ta,
pohtindu-ne ca sa-i cautam, sa le fie mai pe usor. De aciasta,
ce vom putea, ii vom cauta. Macar ca $i aici la not destul
greale sant, mai vartos in anul acesta. Crez, multumim lui
Dumn[e]zeii, ca niscai o$ti n'au fost, iar alte pasuri ce avem,
$i suparari, $tie Dumnezeu ca ne iaste mai cu greti decat
ar fi fost niscai oat!. Ce numai Dumnezeu, ca un putearnic,
sa faca mils, ca sa mai rasuflam den pasurile ce avemu ;
insa, pentru voia dumital[e], cat vom putea, tot ii vom mai
u$ura. Ne scrii dumneata $i pentru oamenil den Tara Barsei

I No. 595.
 BRA§OVENd NEGUSTOR1 DIN PRINC1PATE 403

catli a0 trecut dencoac[e], ca sä poruncim, calif ar vrea sä

sa intoarca la parnantul lor, sa, nu-1 opreasca. De aciasta
not $i mai denainte acea porunca am dat, iar $i acum de
iznoava am poruncit ca O. nu-T supere, ce, care vor vrea sa
mearga, sa-I lase sa treaca far de niao opreala. Aciasta
acum, de clasta data, $i mila lur Dumnezeti sa fie pururea
cu dumneata. Fev[ruarie] 26 d., It 7212 [1704].
t De bine voitor dumital[e] : Io Costandin Voevod.
[V': ] Bunulut nostru priiatin $i vecin de aproape, in toata
vreamea de bine voitor, dumnealui jupanul Andrea$ Reitel,
marel[e] -judet al cetatiT Bra$ovul, cu san[a]tate sa s[a] dea.
[Pecete mare, rotunda'.]
7
Cinstite $i de Du[mne]zaii alease, intru vreadnicie dum-
neata jupane, al mien patron $i de mult bine facdtor.
Vreadnica cartea dumitale am luoat, din care intelegand
buna $i 'ntreaga dum[itale] sanatate, am slavit pre imparatul
milelor, multamind dragostei $i bunatater ce pururea catra
sluga dum[i]tal[e] ai aratat $i aratI, cu cercetarea scrisorif.
Cartile ce mi-eT trim's, care unde ail fost randuite, le-am dat,
$i cu gura, cat s'au cazut, doara $i mai mult, am graft. Pentru
care ce sa zic ? Cei ce iau $i vor O. la, mai nainte, ce ad
$tiut $i ce ail vrut catra Maria Sa Voda au Ault, zicand
precum oamenii de acil nu tree prin vama, adeca pre drumul
cel mare, pre unde iaste obiceiul tare, ci umbla pre alte
poteci, ocolind, iproci, iproci. *1 a$a $i Maria Sa, dupre
jalba lor, le -au porancit O. ia, iara nu atat cat sa intindu
d[u]mnelor cum auz. Ci de adasta nu va mirat, cad iaste
poveaste mujiciasca, deac'au ajunst Tiganul Crai, intal au
spanzurat pre tats -sati : a$a $i acel jupanul Dumitru Braila,
ajungand vame$, s'au nevoit $i sa nevoqte sa-1 ramae obicei
bun in urma, sa -1 poata narodul fetid; numaI D[umne]zau
sa dea viata. prietinilor $i dumisale far* bun I Socotind cum
nu desavar$it nicl' cu acel mijloc vor savaqi. Dupre cum
can $tiu ca li s'au zis de la oarecare prietin, $1 aice ma tel
No 389,
404 supuszi BRA§OVULTA

prietin si de bine voitor, ci, de vor fi inteles, bine, de nu,

iara, cand D[o]mnul D[umne]zga vs va limpezi si prilej vet
avea, vet trimite un om de cinste ; $i, cu banii ce mat d'in-
nainte s'aii scos, am bong nadeajde sa sg scoata $1 aceapte.
Inca si mai cu lesne, cad acest jupan Dumitru ne va zice
ca n'aa stiut cg face strgmbatate : came vazandu-I Maria Sa
Voda fapta de fata, nu va rgbda. Numal mai lasat ceva sa
mat treaca, cad Mania Sa acum nu sa afla Ia Bucurept[f].
Si aciasta intealta parte nu sg poate cauta. Asa mi sa pare,
$i asa pi graescu.
Iara, de banil ce i-am fost luoat ea in trecuta ant, ce s'aa
scos de la vame5, nu socoteasca cineva, precum ca sg-I chel-
tuescu in treaba mea it tia, sau cu acest gand am fost, sa
nu-i daa : sa nu dea D[umne]iaa cel sant aceia sä fie in
proastg mintea mea, precum nict pang acum au fost, pgrun-
du-ni-sg, de cand D[umne]zati to -au dgruit cu deregatorie ju-
deciii, sg nu fie venit nict -un sarac pang acum innaintea
dumitale, sa sg jeluiasca precum 1 -am jefuit macard cu pret
de un ban. Nu numaI acit, ci $i aid asa m'am nevoit, pi
m'am nevoit $i mg vol nevoi, ruggnd pre D[umne]zaa sg ma
pazeasca de acest fial de agonisit[a]. Tara eel ce au fost
latrat catra dumneta oarecand, pentru care to -at fost pi
pornit a scrie dumneta la mine, las sa latre cum au fost
invatati; et, cum zic, ce am luoat, sint gata : macara de ara
scoate $1 eel ce s'aii luoat pang acum, sg fie mat multi! Si
iara zic : Ia aceale ce s'aa zis, nu mg uita, ci tot acea slugs
ce m'am 5tiut ca am fost, sint $i vol fi, $i pre cat mica m[e]
putinta im va da, ma vol nevoi fiistecui cu dereptate $i 'n
adevar a sluji. Numal nu-m porgncit, si aceia norocire vol
ave-o, precum fapta va argta. Aciasta aciasta data savarpind,
mg racomendeluesca dragostii dumitale.
Sept[emvrie] i6 dni, It. 7213 [17o4].
Tot acel gata 5i nemutat spre slujba dum[i]tal[e] :
David Corbea.
[V° :] Cinstitulul si de D[umne]zaa alesulut, dumnelui ju-
panuluT Raltar Andriias, marele-judet al cinstitel cetat Bra-
sovului $i a toatei Tarii Barsei, cu cuvioasa cinste sa sg dea.
 BRAVVENIf NEGDETORf DIN PRINOIPATE 405

Anno 1705, d. Septembris, vom Czauss David, gibt dem

Albetz ein Repriment wegen einiger Sachen.
[Pecete neagra, cu semne 1.]
8.
Io Costandin Voevod bpi" mistiiu gspdru zemle vlahiscoe.
t Bunului nostru priiaten $1 vecin de aproape, in toat[a]
vreamea de bin[e] voitoria, dumnealuT jupanul Ghiorghe Fet-
chiel, marel[e] -judet al cinstiti! cetati Bragovul, sanNtate si
tot binel[e] de la Dumnezeti poftim dumital[e]. Pricina carp
catra dumneata nu iaste alga], far de cat facem stire dumital[e]
ca aid, innaintea noastra, facu jalba Gherghe vataful de Bra-
sovead cum ca, avand la pravaliia lul den Bucurest[i] o can
ce-1 chiema Dumitru, si fiindu acea pravalie data pe seaama
luT an, la care pravalie fiindusa stransu catava sums de
ban[i] domnesa dup[5] la rafetuff, panA la 700, 800 de talere,
$i intamplandusa an boala ciumeT acol[o] in Bucurest[i], pe-
cum vet fi inteles dumneavoastra, au fost lasat oameniT dom-
nestT care stransease banii, in seama acelu! Dumitru calfa,
ca sa-4 pastreaze el, necutezandu sa-I iä den pravalie, pentru
acea cumplita moarte. Deci, intamplandu-sa de au murit si
Dumitru calfa de ciuma, dup[a] ce s'aa ostoiat moartea, au
fost mersu slugil[e] noastre care stransease banii, de au luat
ace! ban[i] den pravalie si i -au dus la Camara noastra, fiind
ban[i] domnestI. Iar, ca.nd iaste acum, sa scoala muma acelu!
Dumitru calfa, fiind acol[o] in Brasov, de apuca pe Gherghe
vataful pentru ace! ban[i], sa-1 dea, zicandu ca au fost al
010-sas, si au fost domnesti, $1 asa pe'ntreg i sa purse in
spinare si sa nevoiast[e] ca sa-1 prade. De care lucru
poftim pe dumneata, cu dreapt[a] judecata dumital[e] sa-1
indreptezi si sa-1 mantuest[1] de acea fameae, sa nu-T
fac[a] suparare far de cale, de vreame ce, pecum ara-
tamu si dovedimu dumital[e] maT sus, ca ace! ban[i] n'ati
fost a! ce au fost domnesti, si iar Domniia
luat, numal doar cat au statut in pravaliia luT. Ce sag facT

I INT* 688.
406 SUPU§If. BRAVVIILITi

dumneata dreptate, ca sa nu ni s[A] mai jaluiascd. Aciasta,

§1 mila luT Dumnezed sa fie cu dumneata.
Iun[ie] 22 d., 11 7215 [1707]
De bine voitorul dumital[e I :
lo Costandin Voevod.
t [V°:] Bunului nostru priiaten si vecin de aproape, in
toat[a] vreamea de bine voitor, dumnealui jupanului Ghiorghe
Fetchiel, marel[e] judet al cinstitil cetati Brasovul, cu sanatate
sä s[a] dea.
[Pecete mare, rotunda 1.]

9.
Cinstituld 5i al nostru vechiului si bun priiaten, dumnealui
jupanului Ghiorghe, marel[e]-judet al Brasovului, impreun[a]
cu tot cinstitul Sfatul dumneavoastra, de la Dumnezeti inda-
lungata vfiat[A], ling. pace, intreaga san[a]tate rugam ca pu-
rurea sa auzim.
Cinstita scrisoarea dumneavoastra, ce ne-aat trimis, cu
drag luandu-o, am multumit lui Dumnezeii, slavind numele
Sfintii Sale, ca unul milostiv stapan, pentru a dumneavoastra
bun[a] si fericita san[a]tate. Alalte cate dumneavoastra ne-
aat scris, pentru pasurile saracilor de $cheai, oamenii dum-
neavoastra, toate bine le-aam inteles. Care alt ce sa zicem,
fall cat rugam pe m[i]lostivul Dumnezeil ca sa aduca pe
Mariia Sa Voda san[a]tos, si, cat vom putea, 5[i] ceaia ce ni
O. va treace, foarte vom sta s[i] vom nevoi ca sa li O. faca drep-
tate, cum au fost si mai nainte, pe la stramosii nostri, mdcara ea
am scris s[i] la dumnealui taica Constandin 9 si la alalti al' nostri
ca sa stea s[i] sa nevoiasca, cat sa va putea sa sa faca. Care
jail zic, vind Manila Sa Voda san[a]tos, ce vom putea, in
tot felul vom nevoi, pentru dragostea dumneavoastra, ca
pentru ai nostri buni priiateni si de aproape vecini, s[i] pen
tru saraciia bietilor $cheai, s[i] pentru altele ce ar mai fi, dupe
cum si ei insus on ca, dupe'ncat ne-aaii fost pen putinta
I No 395
2 Stolnicul,
 BRAVVENIT NEGLISTORf DIN PRINCIPATE 407

$[i] pen mAna noastrA, n'am lasat a nu cauta. A$a $i acum,

cum zic, cat vom putea, pentru toate vom sili, $[i] pentru
vame$, ca sA sI faca obiceaiul cel vechT, care au fost maT
nainte, mAcaril cu vame$ilor le-am. scris osebit o scrisoare a
noastra, dentru care vet inteleage dumneavoastra cu mult sa
vor mai scoborA de obiceaiul ce au PAcut dumnealor. Care noT
iara multumim dumneavoastra pentru dragostea ce at aratat
catrA noT $[i] plocon[ul] ce ne-aat brimis, nu atata pentru
plocon, incat pentru dragoste $[i] neuitare ce at aratat dum-
neavoastrA catra no!. intru care $[i] no! pohtim pe dumnea-
voastrA, ca pe ni$te al no$tri bun! $i vechl priiatenT $1 de
aproape vecini, ca, ceaia ce ax fi pohta dumneavoastrA $i ar
fi pen putinta noastra, ne facet dumneavoastra $tire, $i nea-
parat vom slujrii dumneavoastrA cu draga inimA. Si laza, cine
s'ar intampla a veni intr'acoace, tot ne scriet dumneavoastra,
ca sA ne bucuram, laudand numele milostivuluT Dumnezell
pentru bun[a] san[A]tatea dumneavoastra. Si, cu acTasta sat.-
sind patina -ne scrisoare, rog pe Dumnezeti ca sA afle pe
dumneavoastra intru bun[] sAn[A]tate.
Sept[emvrie] 14. dni, 11 7216 [1707].
Tot al dumneavoastra pururea de bine voitor :
t Serban Cantacuzino V[e]l Vor[nic].

[V° :] CinstituluT $i al nostru vechiulul $i bun priiaten,

dumnealui jupanul Ghiorghe, marele-judet al cetatii Bra$o-
vului, inpreuna cu tot cinstitul Sfat al dumnealuT, cu cinste
$1 cu fericire $1 cu mult[A] sAn[A]tate sA s[A] dea.
[Pecete neagrA, cu vulturul bicefal $i initialele: M. A.
K. K '.]

IO.

Cinstite al nostru vechiu $i bun priiaten, dumneaata mare-

judeate, inpre[u]nA cu alt tot cinstitul Sfat al cinstitif cetatT
a Bra$ovului, noaA de bine voitorT $i vecini de aproape, de
1 No 694.
408 SIIPII§if BRA§OVULUf

la Domnul Dumnezeti (Dumneze0) a tot tiitoriul, dumnea-

voastra sanatate $1 alte fericite $i norocite suctesurT rugamu
$i pohtimu.
Cinstita scrisoarea d[u]m[n]eavoastra de la dumneaaluT tre-
dincTosul dumneaavoastra $i noal bun priiaten, jupanul Ghiorghe
Taco, cu cazuta dragoste o'mu priimit-o. Dentru care de a
dumneaavoastra buna $1 Intreag[a] sanatate adevarand, nu
cu putan[a] bucurie am laudat $1 am slavit pre Dumnezeii.
Alalte cate dumneaavoastra ne scrieti $1 in carte au cuprinsu,
inca toate pre amaruntul bine am inteles, atata din cartea
dumneaavoastra, cat maT pre largu $1 de la dumneaaluT ma!
susul numit jupanul Ghiorghe Taco, pentru bietiT de Schlai,
carele s'ar hi hranind aicT, pre locul taral noastre, cum ca nu
sa pot hrani cu paace, precum hrisovul Marii Sale luf Vod
scrie, ce, mai mult de[n]tr'acea oranduiala scotandu-T, le fac
cnult val $i suparare ; cum $1 de vame$1T de la Campina, ca-
rele cu vama $1 cu alte obiceaiurT ce n'ati fost nici-odat[a],
acum aseamene iT adaoga $i-T supard, iproci. De toate aceastea
sa zic ale for jalbe le-am adevarat, cum $i maT sus am zis.
De care lucru foarte rail im pare, cand no! vomu $i am
vrea al for folos $1 bine de ob$te $i buna odihna, ca sa fie
$1 sa traiasca, O. sa hraneaasca intru toate in paace $1 in
odihna Tor, $i O. nu sa adaog[a] obiceaiurT noaa, care n'aii
fost. Pentru care $i gata am fost $1 santem in spre a dum-
neaavoastra pohta a sluja. NumaT atata foarte rail ni au
parut intamplandu-mi-se de nu sant acum $1 ell la. Curte, ci
sant aicea in Bucuresti. De unde Tar, $1 cu ceia ce pren mica
putinta mea au fost, nu m'amu aparat a nu sluja, pentru
acTasta treaaba a dumneaavoastra, ci la maT marele, mie cinstit
frate, dumneaaluT neaniT luT Costandin Stolnic[ul], fiind Tanga
Marna Sa, toate ale dumneaavoastra scrie. Aseamene le-aam
dat dumneaaluT in $tire ; carele nu ma indoescu ca. dumneaa-
luT O. va lenevi, ail va lasa lucrul in slab, a nu sluja dum-
neaavoastra, ca unor adevaratT bunT priiatenT $i aT no$tri
vechi de bine voitorl $1 de aproape vecinT, cat sa poata face
ceale ce sant de folos $i de binele bietilor SchiaT, $1 altora
aseamene. Si iar $1 de acuma innainte in spre ceale ce vor fi
 BRAT OVENII NEGUSTORI DIN PRINOIPATE 409

trebile dumneaavoastrg intr'acoace, $i care vet! cunoaste ca

trec pren putinta noastrA, scriindu-ne dumneaavoastrg, nimicA
nu ne vomu ap[a]ra, ce cu ceaia ce ne va fi pren putinti.
nemutati $1 neschimbati in spre a dumneaavoastrA slujba ne
vom afla: $1, cu aciasta de aciasta data sfar$And, de iz-
noav[A] rugAm ca mila lui Dumnezeu pururea cu dumneaa-
voastrA sA fie.
Sept[emvrie] 16 dni, It. 7216 [1707].
Al dumneaavoastra vechig de bine voitor $1 gata a sluja :
Mihal Cantacuzina.

[V° :] Cinstitilor $1 vreadnicilor a! no$tri bun! priiatenilor

si de aproape vecinilor vechi, dumneaalui marelui-judet $1
alaltui cinstit Stat a cinstitii cetg.ti a! Bra$ovului, cu mult[g]
san[A]tate $1 $1 norocire sa sg deal.
[Pecetea neagrA cunoscutA.]

II.
Cinstitilor $1 de Dumnezeu iubitor[i] $i al' nostril bun!
priiaten! $1 de tot bin[e]le voitor[i] $1 vecin[i] de aproap[e],
dumneavoastra flInogi a tot cinstitul Sfat al cinstite $1 mare!
cetat Brasov[u]lui, san[g]taat[e] $1 tot fer[i]citul bin [e] de la Dum-
nezeu poftim dumneavoastrA ca si vg trimit[g] si a v[a] pgzi
supt mila Sfintii Sal[e] intru toat[A] pofta dtimneavoastra.
Cinstita a dumneavoastra carte, ce at tremis cAtre no!, ne -an
venit, $1 cu lebov o am priimit, carea $1 cetind-oo, $1 intli
de a dumneavoastra san[g]taat[e] auzind, ne-am bucurat.
Altel[e], cite dumneavoastrg ne scriet, de toate pre rand am
inteles. Pentru oamenii dumneavoastrg bra$oveani, car[i]
santu de si hrgnescu aid in targ, ne scriet dumneavoastrg
de zicet cum cg ail sgrAcit si s'ag $l inputinat, ca numai 6
prav[a]lii santu, si birul tot acelas de'ntgi dau. De carea scrieti
dumneavoastrg ca sä s[A] mai scaz[1], si poat[a] birui si et
Dar el dumneavoastra nu v[a] spun ea nu sant numal dumnealor

I N° 692.
410 SIIPIY§If BliA§OVITLId

asa, de trag bir grew, ce $i sarac[i] de negotator[i] cari sant

aid ai nostri, sa intrebat pe oameni dumneavoastra, cum at
ramas de sal-ad, $i mai nemen[1] au ramas dentru el, $i cute
nevoi trag, precum vad si oa[me]nei dumneavoastra. Care
trebue sa creaz[A] el', a vad cu ochii lor. Ce dup[a] putint[a]
lor tot sa vor mai scadea, precum vet inteleag[e] dumnea-
voastra den cart[e] Marii Salle] lui Vod[A]. Iar pentru vaama
ce scriet dumneavoastra, cum ca le-au luat vaam[a] de lana
si de pieil[e] de la oil[e] lor, ce le-au fostu murit, asa va fi.
Numai acum Mariia S[a] Vod[a] va sa pue un boiar la Cam-
pina, pentru jafuril[e] acestea ce fac unit $i alti, ca aceastea,
sa l[e] is seaam[a] ; ce de acum innainte asa socotim cu nu
sa vor mai fac[e] aceastea jafur[i], luindu-1[e] seaama. Pe cin[e]
ar pune Mariia S[a] acolo, iar si no!, dup[a] pofta dumnea-
voastra $i saraciia lor, deci, cat vom putea, tot IT vom cauta.
Acum Marna S[a] Vod[a] asa zic[e] ca va mana un om
domnescu, denpreun[a] gi cu un om al lor, pen toat[e] tar-
guril[e], ca sa vaz[a] si aciasta ce zic ca vand toff marfa bra-
pveneaasca, ca sa l[e] dea poranca ca aciasta, sa nu mai vanzu
de acum nainte de acestu fel de marfa, nici sa mai mearga
cin[e]va sa-s scoat[a] mara brasoveneasca dintr'acolo, de spre
dumneavoastra, incoac[e],far cat numai Brasoveanii, oameni
dumneavoastra. Si, cu aciasta acum sfarsand, Dumnezeti sa
v[a.] pazeasca tot cu a Sfentii Salk] man[A], intru fer[i]cit[a]
san[a]taat[e].
Sept[emvrie] 21 d., lt. 7216 [1707].
Al dumneavoastra bun priiaten si gata spre slujba si de
tot binel[e] voitor :
Asani V[e]1 Cam[inar].

[V° :] t Cinstit[i]lor si a tot Sfatul ai cinstit si marl! cetat

ai Brasovului $i noao bun preiaten si de tot bin[e]le voitor $i
bun vecin de aproap[e], dumnealor fAlnogi, cu cinste $i cu
multa san[a]taat[e] su s[a] dea.
[Pecete neagra, cu initialele : N. N.1.]
I N° 691.
 BRAVVENI1 NEGIISTORI DIN PRINCIPATE 411

12.

t Io Costandin Voevod bj. mist. gsdnti zemli vlah[i]scoe.

t La al nostri cinstitl si de bine voitori, de aproape vecinI,
dumnealor judetiI, dumnealor fainogii, pargarii $i alalte tot
Sfatul at cinstite! cetati Brasovul, sanatate si tot binele poh-
tim dumneavoastra de la Dumnezea. A dumneavoastra
cinstita carte de la credinclosul dumneavoastra dumnea-
luI jupanul Gheorghe Taco, cu dragoste o am luoat, $i,
de san[a]tatea dumneavoastra intelegand, ne -au paint bine.
Make ce ne-at scris dumneavoastra, toate bine am inteles.
Pentru Scheaii de la. cetatea dumneavoastra, cart! sa hranescu
aid' in card, ne scrieti dumneavoastra $i ne pohtiti ca sa-I
mai cautam, de vreame ce au slabit foarte, si multi s'ail si
scapatat de tot, de au ajunsu la lipsa. De aciasta creadem ca
asa va fi precum ne scrieti dumneavoastra, ea inteaceast[a]
vreme, nu mime ace! ce sant de tara dumneavoastra au ajunsu
la slabiciune, ce si tara noastrA, sa creadetI dumneavoastra,
ca foarte tare au slabit si in multa neputinta sa afla si pa-
manteanil nostri, ca, de Taste si tara in pace de alte °sari,
iar poruncile si cererile stapanilor, carli ne stapanescu, sant
maxi si greale , cat s'ati indoit si s'au intreit &rile de cum
era mai nainte, si nu gandim sa fie maI fost vre odata gra'
pamantuluI acestuia ca acum. tnsa no! pre Scheail aceia tot
i-am pazit, i-am cautat, ca aid in tar[a] la noi sant si altfelia
de breasle de oameni striini, si toate breaslele s'ati ma! adaos
la dad, iar el den legatura for ce au fost maI denainte nu
s'ail maI sporit, ce tot pe acea s'ail tinut. Iar iat[a] ca si
acum, dupa pohta dumneavoastra, ce s'ati putut, tot s'aa mal
usurat, precum vet! inteleage dumneavoastra de la credincIosul
dumneavoastrA, jupanul Ghiorghe Taco. Iar pentru vamesir
de la Campina, ce ne-ati scris dumneavoastra, Inca am inteles.
Ce de aciasta iat[a] ca am /Indult acum un boiar at nostru
ispravnic la Campina, si-I vom porunci ca sa lb. seama pen-
tru aceastea toate ; ce sa mearga si BrasoveaniI de aceia,
Schee de al dumneavoastra, acolo la Campina, sa fie cu
vamesii de 1-4[4 innaintea acelu! boiar, 5I, de sa va adevara
412 SIIPII§If BRA§OVIIL17f

el le au fgcut vamesii alte obiceaiuri noao, ce vor fi luoat

far de cale, vor da ; numaI ni sa pare ca. $i Scheali dum-
neavoastra sa vor fi purtAnd cam rail, cg nu vor sa, umble
pe drumul cel mare al vamii, pe unde ail umblat si mal
nainte, ce fiestecare pe unde -i voia, pe alte potecr s'ati facut
drumul, de umbla, si, vamesii neputand ingAdui, el apoi baga
iar vina vamesilor, de zic ca le fac alte obiceaiuri; Irma acel
boiar, ce va afla dreptatea, va face $i va isprAvi. Si iarAs, ce
vor fi pohtele dumneavoastra catra nor, nu ne vom apgra de
ceale ce ne va fi pen putinta. Si, cu aclasta sfarsind, mila
lul Dumnezeii sa fie cu dumneavoastra.
Sept[emvrie] 22 d., It. 7216 [17o7].
De bine voitoria dumneavoastra. :
To Costandin Voevod.
[V° ° :] -I- Cinstitilor si ai nostri de bine voitori, dumnealor
judetilor, falnogilor $i alalt tot Sfatul al cinstitel ceta.tT
Brasovulul, cu multa san[A]tate sa s[A] dea.
[Pecete mare, rotunda E.]

13.

-1-Cinstitilor si alesilor cu vredniciia aT nostri bun[i] priia-

teni $i de aproape vecini, dumneavoastra boiari al marelta
Sfat al slAviteI cetat a Brasovului, de la Domnul D[u]m-
nezeti va pohtim dumneavoastrA bung san[A]tate cu viiata in-
delungata si cu tot binele. Cinstit[A] scrisoarea dumneavoastra
ce ne-ati trimis cu dumnealul jupanul Taco Gheorghie, ne ail
venit, intru carea de a dumneavoastra bung san[A]tate intele-
gand, foarte ne-am bucurat. Pentru ce ne-at pohtit dumnea-
voastra, ca sä graim IVIAriei Sal[e] Vod[a], pentru acel saraci
de oamenl al dumneavoastra, Schiai, ca sa facg. Manila Sa
mild cu dansif pentru rumtoarea ciajdilor for sA-1 lase me
pe usor, sa poata trai in Ora Marie Sale. De aciasta vet sti
dumneavoastra cd noT, dupa cum ne-at pohtit, bucurosi am
1 NO 410.
 BRAVVENIf NEGITSTORf DIN PRLNCIPATE 413

fost ca sa graim Marie! Sale, $i sa silim sa vi; facem folos, si

si am mersii de am graft Marie! Sale foarte cu nevointg.
Dara, ce au raspunsti Marlia Sa, yeti inteleage mai pe largu
de la dumnealul jupanul Taco Gheorghie. Ci asa vet sti
dumneavoastra, ca noi am silit pentru voia si bun priitesugul
dumneavoastra, de am grait Marie! Sale. Dart deaca nu
putut face acrasta isprava de la Marna Sa, n'avem ce
face. Aciasta, $i mila lui D[u]mnezeil sä fie cu dumneavoastra.
Sept[emvrie] 22 dni, 7217 [1708].
t Theodosie Mitropolitul, al Ugrovlahier,
al dumneavoastra bun priiatin si de aproape vecin.
,V°:] j Cinstitilor si alesilor cu vredniciia, dumnealor bo-
larilor al marelul Sfat al cetatii Brasovulur, a! nostri buni
prliateni, cu san[a]tate sa s[a] dea.
[Pecetea obisnulta'.]

14.

Cinst[itulu!] si al nostru bun priiaten, vecin de aproape, in

toata vreamea dg bine voitoriu $i ca un patron, dumneata
V[e]l Jude% dan cinstita cetate Brasovului, inpreung cu tot
cinstitul tanaci al dumneavoastra, cu plec[a]ciun[e] ma inchin
du mneavoastra.
Rog pre puternicul Dumnezeu ca sä tie si sa pazeaasca
pa dum[neavoastra] supt mila Sfintii Sale si intru fericita
san[a]tate, inpreung cu tot cinstitul Sfatu. Cinstita scrisoare
dum[itale] ce mi-ati trimes,. cu dragoste o am luat, si, intlf
da dragoste sanatatii dumneavoastrg inteleggnd, foarte m'am
bucurat. Alalte ce ne scrieti dum[neavoastra] am inteles.
Ne scrieti dum[neavoastra] cum ca au venit oameni dum[nea-
voastra] care aveti aid supt stgpanirea dum[neavoastra],
Schiei, da sa jaluira zicand la tot cinst[itul] Sfat cum ca
ar fi venit Carste Top da ar fi facet foaia la no!, da toti
Brasovenir cat! au prIvalif aid in tarn, ca sa alba pace da
I No 693.
414 SIIPU§If BRA§OVULUI

vama vinurilor $i da altele. Tara ace! ce sant lacuitori acolo,

sal dea vama dgplin. Ea da aciasta nu $tia nemica, da
Carste Top, nici in ochi nu 1-am vazut da este acus o ju-
matate (IA anti, nici foita nu mi -ail dat ; poate a va fi dat
la altii. Si, cum zicetr dum[neavoastra] cum ca sa s[a] strice
mila cea este facuta da fericiti Domni, pentru do! -trei oa-
men!, da aciasta nu sa va strica, ca nu li sä asculta cuvin-
tele lor, fail cat trebue $i dumnealor, pa catre (sic) bucate
fac pan vile lor, sa $i le treacg cu pace, iara sa nu cumpere
bucatele altora, sa zica ca sant dan vile lor si sa le treaca
pan vama domneaasca, imaland vama, $i $i altii care n'au
vii, Inca cumpara vinuri streine $1 be trec pan vama, da in$alg
si zic ca at vie. Ce, da aciasta dac[a] va intelege Mariia Sa
Vocla, li O. va strica mila da tot. Iarg, cat pentru Sava
Marcea, care ziceti ca i-am ardtat foaia da Bra$oveni care
au pravalii aice, da aciasta a$a este, ca foaie i-am aratat-o,
larg, cat pentru Carstea Top, da zice ca el mi o all dat-o,
rail zice ; poate ca 1-ail dus fire lui pang inteatgta a grai.
Ne mai scrieti dum[neavoastrd], da nu ne va hi scris Carstea
Top all altii. Da aciasta stall dg ma mir da dum[neavoastra],
ca dumn[neavoastra] santeti intelepti, cu ce socoteaala as
putea ell O. va scria dum[neavoastra] pa acela ce mi all dat
foaia, care nici nu sa cade, nici nu sa cuvine. Ea porunca
am avut $i am scris la dumnealul judetul Dragot Gheorghie,
si am luat $i raspunsu, $i agzamant s'au facut pentru toy!
5chiei, atata da cei da acolo, cat $i eel da aice, carele all
vii aice pe pamantul Orli, ca sa-$ treaaca vinurile lor pa la
care vama le da indgmana. Iara, cat pentru burie, da vor
trece, sa plateaasca ca toata tara. Si iata ca voia trimite
foitg, da veti vedea dumneavoastra carele cate but! are la
vile lui, $i inca la unii s'aii pus $i mai multe, $1 in tot chipul
am slit pentru dragostea domneavoastra, ca sa nu li sa faca
nici-un obicel, cat vor fi vamile in mama. mea. Ca acest lucru
era Inca an sa s[5.] strice, numai nu $tia, inteles -ati dumnea-
voastra au n'ati inteles ca ell am statut (la au ramas ; asaj-
derea $i estimpu. SA dea Dumnezell sa petreceti sfintele
Paste cu bine, cu san[a]tate $i cu veselie, $i O. dea Dum-
 BRA ovz}n1 NEGUSTORT. DIN PRINCIPATE 415

nezeti sa ajungeti $i la anul $i la multi an/ cu san[a]tate.

Cu aclasta sfarsand, mila lul Dumnezeii sg vg pazeaasca pa
dumnevostra cu bung san[a]tate.
Dan Buc[u]restI, lt. 7223 [1715], Mart io d.
Al dumneavostra bun priiatenu si da bine voitoriii,
gata spre slujba :
Pantazi biv Vel Cap[i]t[an].
[Intercalat :]
Foita cll. butile ce s'ao aflat la viile Brasoveanilor anumea,
Mart 5 d., 7235 [1727]
Drag Gheorghie, judet la Pitesti, butt 8.
Tanasie zaraf la Pitesti, butT 2.
Gociman Petco ot tam, buti 2.
Bucur Fuste ot tarn, but/ 3.
Gheorghe $neaal, buti to.
Gociman Petru Lacer, buti 12.
Dumitru Clurcul, buti To.
Sava Mara', butT Io.
Costand[in] i Daan Lacer, buti 17.
Dumitru i brat Petco Lacer, buti 18.
Gheorghie Lebul in Vale Popi, butT 5.
Manole cel batran, buti 5.
Ivan snd Stoica Inasu, buti 5.
Nelva al Oprii Floroiul, butf 6.
Radul Precup Lacer, butT 9.
Stan i MihaT Lacer, buti 5.
Stoica Manole, butT 8.
*andru la Orlea, but/ 3.
Pop Tudor, butt' 13.
Stanciul $gtrar, butT Ili
Carstea Tap, butT 12.
Vasiti Gaureanul i Radul, bull 8.
Vasiu Grid i brat ego Ion, buti 7.
Ion Tomitco, butT 9.
Gheorghie Stoia, buti 1o.
Voico Cristov, butT 5.
Toader, butT 2.
416 SUP upf BRANVIILIII

Ivan Grec, buti 2.

Radul Bulz, butT 2.
Biserica Schieilor, butT 15.
Mogo$, butT 2.
f Dintr'acestu noT am pus mai mult, $i clue au facut mar
mult, sä ne flea $tire : du sa va fi facut mai mult, sa avem
$tirea.
[Adresa :] Cinstitilor al no$tri bunT $i vechi priiateni, in
toata vremea da bine voitori, dutnisale cinstitul judetu dan
cetate Bra$ovului, inpreuna cu tot cinst[itul] Sfat, cu cinste
$i cu buna san[a]tate sa s[a] dea, la Brapv.
[Pecete neagra, cu coroanad
[Foita are aceasta adresa :] f Cinstitulul, al nostru bun $i
vechiti priiaten, in toata vremea da, bine voitoriti $i ca un
patronu, dumisale marelui-judetti al cinstitai ceteti Bra$ovuluI,
$i la cinstitul Sfat, al nostril du bine voitori, cu cinste $i cu
buna san[a]tate sa s[a] dea.
La Corone [acest euvint cu litere latine].
[Aceiag pecete 1.]

15.
Cinstitulu! $i mie bun $1 adevarat priiaten, dumneata ju-
pane Marco$, procatorul al cinstitulu! Sfatu al Bra$ovulur, du
la Dumnezeu cel multu milostivu iti poftescu multa $i fericit[a]
san[a]tate, inpreuna cu toata familiia dumitale. Cu parlejul $i
plecatei scrisori ai meale nu-m[i] Taste de altu far cleat intai ca
sä cercetez du buna $i ferici[a] sun[a]tea dumitale. Al doilea,
aid am inteles clan negutatori, pacum ca Pana s'ati fost ga-
tindu ca sa sa duel la partea turciasca Cu jupan Nedelco,
pa la Campina. Care Nedelco ad fost purces Mercuri, la
Ghen[arie] 3 dni, $i i -au lasat cuvantu $i pa un Ghiorghe
Catand, care aft fost $i sluga la Mihalache Condoiane, ca sa
duca $i pa Pana dup[a] dansul, dup[a] cum $i dumitale itI
va spune acestu negutatoru, care it! va aduce cartea, ca au
fost adevarat. La care ed ma rog dumitale, sa fiT ostenitoru,

1 N 714.
 RRA§OVENII NEGTJSTORI DIN PRINOIPATE 417

ca sa prota$taluesti, dup[a] cum $tii obiceaiul cinstitului Sfatu,

ca sa fie Pang oprit, pang isi va da Pang chezasi buni, ca,
lipsindu el, Pang, sa aibg chiza$1i sa plateasca tl o mie $1 cu
dobanda lor. Care are Pang sa raspunza, dup[a] cum $1 cart!
s'ad gasit dup[a] moartea fratini-sad Mihalcil Condoiane,
scrise pantru asta mie da lei, care 1-ad lgsat rgposata maica
lor fiicai dunmeael cei mai mid, anume Chirata, iar arba-
na$a$te ii zicu Tana, fats Jul Condoiano cea mai raja, care
au cautat pe maica-sa cat ad zacut pa a$ternut, an! 6 p[o]l,
$1, pantru multg cgutare ce ad cunoscut, i -au daruit acele
2 zapise cu o mie da lei, -fiindu bani drepti aT ma-sii, dg la
parimci dg zeastre, iar nu da casa da la barbatul dumnead
Condoiane, pecum va mgrturisi $1 sora-sa cea mai mare $1
multi negutatori da cinste, ca iaste lucru adavarat, iar el, ca
ni$te frati fail doru $1 netematori da Dumnezed, s'ad sculat
cu sila turciascg., $1 au luat zapisile acealea da la sora lor
cea mai mica, Tana, $1 au apucat pg acei neguIltori da i -au
inchis, $1 ad luat toti banii cu dobanda lor. Care sora -sa
ad trimis aid, la marele nostru derec[g]toru, jalbg. $1 pantru
zestrele cele mai multe, da are sa is cid la frate -sau Mihalache
$i Mihalcea, Condosie$tii, $i pantru Pang, frate-sAti, pantru
ce scrid mai sus. Ci, pang va 1$1 raspunsul, O. vedem un-
de va poranci Mania Sa sa -i scoa# acesti ban! $1 O. caute
old dreptate, Pana sa fi oprit $1. el, $1 toate scrisorile cate
scrid pgntru partea surorii lui, Tani!, inpreung $1 partea lui
Pana da argintu $1 alte scule $1 haine, ce ad avut Pang', 15._
sate la bolta jupanului Hristii, feciorul Ce$megiului, care cgnta
acii la bisearica. Care mi le ad marturisit $1 mie asta pi-1-
mavara, la luna lui Aprilie, la 1727, candu $tii dumneata
ca am trecut la Bucurestr, $1 santu $i pang acum tot la
da[n]sul. Si mai protgluesti (sic) dumneata, iar ma rog, 5i
pantru un zapis dä t1 o mie, care i -au avut dal Miha[l]cea
frate-sad la jup[anul] Dumitru Ghizdavetu, cu dobandg, iar
ai surori-sa Tanil, dup[a] cum Lad marturisit $1 frate-sgd Mi-
halache, la sora. -sa Tana. Care zapisu, mai in trecut[e] zile
ad fost trimis Mihalcea pa un Costandin, care ail fost vame$
la Ocna Moldovei, la jupan Dumitru, la Bucure$ti, ca sa -i
75703. Vol. X. 27
418 SUPUVIf ERA5ovuLui

dea banir, 5i, fiindu jup[anul] Dumitru dus la Tarigradu, ail

adus zapisul iar indaratu la Mihalcea, precum iar acestu
negutatoru, anume jup[anul] Damiian, iti va spune $1 dumitale
$1 la alte obraze da cinste. Numai ma rog sal intrebT,
$1 sa le iaT in scris. A$ijderea ma mai rog si pantru alte
zapise $1 scule, ce au avut frate-saii Pang, sa le dea toat[e]
fata $1 sa se pue suptu peceate, sa stea la cinstitul Sfat, au la
vre-un negutatoru de cinste, unde ai socoti dumneata, iar
nu la frate-saii Pana, sa le manance, ca apoi n'are cu ce sa
plateaasca atata sums da bani al surori-sa. Si mai tare sa si-
lesti dumneata pantru zapisul lui- Ghizdavetu, sa s[A] ga-
seaasca, au sa-1 marturiseaasca unde iaste dat, ca, sa stii $1
aclasta, ca. Nedelco m'ai.1 dat bani acum la moarte. Care asa
socotescu ca vor fi dat acel zapis, la clansul, sa ia bani de
la Dumitru Ghizdavetu. Ci, da sa va adevara, sa vedet! 041
bani le au dat, sa sa ia in scris cu bune marturii, $1 sa pro-
tastaluiti la bolta lui Nedelco, sa aduca zapisul $1 sail caute
bani la cine i -au dat, ca apoi va umbla rail si va pagubi
mai multu. Si asa sa i sa scrie, sa nu zica ca n'aii stiut, $i sa
s[a] pue la protocolul cinstitului Sfat, $1, ce vei cheltui dum-
neata pentru aciasta osteneaala ce te puiu, foarte cu mare
multumita vol. plati. Si, da nu te vei increade dumneata, ma
rog sa te incredinteaze dumnealui jupan[u] Mogo$, priiatenul
dumitale. Care cu multa sa[na]tate ma inchin dumnealui, ru-
gandu-1 $1 pa dumnealui, ca tot sa, fie da. ajutoru la ce ar
fi bung socoteala dumnealui, $1 asupra dreptatii, atata pantru
aceasta, care mai sus ma rog, atata cat $i pantru ticalusul
da jupan Enache. Care ma rog sa lai $1 da acif marturii
dup[a] cum $1 eil am trimes, $1 iat[A] ca $[1] mie im[i] mar-
turisira, ca dan gura Mihalcii ail auzit zicandu, CA el iaste
un procatoru, numai Paul frate-sau iaste daugiu, pecum $1
la zapis it arata. Ci silea$te da-1 punetf sa raspunza $1 far da
voe, ca $i mie mi -au zis aici sicritarul, data i-am spus da
ca poate
Mihalcea, sa raspunza Pana, $1 sa sa sfarsasca odata,
sa moara $1 ticalosul da batran, $1 va ramanea lucrul neis-
pravit, $i vor avea pacatu, $1 va ramanea judecata neispra-
vita, 51 vei ramanea $1 dumneata pagubitu. Ce trebue dg
 BRAVVENII NEGUSTORt DIN PRINCIPATE 419

atata vreame sa sg si sfArsasca, ca sg mires si dg aicr, ce

poat[e] fi atgta lungs judecata cine aud, sa mitt; $1 sg va
duce veastea si pg la alte tArr si crgir, dg lungime multi ce
face la un lucru bagdatelu, care o cumpanie negutatoreasca
o ar fi putut isprAvi in trei zile, iar cinstitul Sfat o tinu
trel luni si mar 4 ; care isr sfarsgscu cineva si cheltuiala, si
viiata, si le s'ati *urat si dg aid tot scriindu-le. Care im scrie
jupan Enache, sg mar trimita poruncg, dar Mgriia Sa im zice
ca ati trimis clAstule porund. Care aier asteptg O. le vie
sfarsitul dg judecata, si apor atunce sa le mar dea po-
runca, iar pg Pang, sa pue sa raspunza. CA dintr'un inceput
tot el ati tras pg japan Enache la judecatr, pecum stiu $1
or mgrturisi mar mar! si mid. Si alta, el iaste un feghinleghtt ,
nu poate ca sg gAseaasca vre o pricing cu Mihalcea, sa zicg
ca ar avea vre-o istantie undeva; ce mai bine silitT ca, pang
nu ar veni Mihalache, ea el mi sg pare ca st aibg vre un
dres (la clndu ati fost la Beclu, si sg nu rAzvrAteaascl
judecata, si sa o radice si dg acii, la altg parte. Ce numai
roagg-te si des domnul judetul, $i le spune toat[e]: si sg -sr
faces aerasta pomang cu acelu ticalosul de batran. Si n'as so-
coti ca sa fact altu bine mar mare pg acrastg lume. Si sal
cl-I va fi dg multu ajutoru la viiata cea des veer, si, flcandu
pomang ca sg ispraveasca la un felu, si luindu si eti ras-
punsu, iar la dumneata $i la Mgriia Sa vo! nazul. Care cu
plecaciune inchinandu-mg, strut cinstit[a] mgna Marini Sale,
$i la mine nu iaste incurcAturg multa, numar tarie sg jure,
ca sg-m scoata are! bad des la Pang, si va cunoaste Mariia
Sa omeniia si multumita, inpreung si dumneata. Numar si-
.1easte dg toate cgte ma rog, $i Pang sg nu va insale sa fugg,
ca el acel gAndu ati pus adgvarat. Numar far des chizas bun,
au arestu sa nu fie. MI rog, ca sg aibu cinstit rAspunsul du-
m[i]tale des toate cu ce ne ar veni mai curAndu, au cu posta,
ca sa atiu incatro or pleca, ca clan zi in zi im iaste raspunsul,
ca sg-m iasa negresit. Si, sa sa nu dea Dumnezeti, iar, mar ra-
mgindu jup[Anului] Enache Popa Alexe ceva, ca sg mar dea

Slime.
4'40 SUPU§ I i BRA§0 VT:MU!

luT pac[e], $1, clandu-i dreptatea, ca sa-T dea 'negotul. Iar ma

rog dumitale sä prota$talue$ti $1 O. opre$ti $1 acel negotu
tot pentru bani Tanii, sora lui Pang Condoiane, care Dum-
nezeil ail miluitu $i at vrut sa-m fie mie sotie adevarata.
Care cu multa plecacTune sa roaga dumitale, puind $1 pe-
ceatea la aciasta scrisoare care scriti dum[i]tal[e], ca sä fie
mai addvarat[a] ,y.i ma! intarita $i incredintat[a] oriunde o
aT arata dumneata. Si, cu aclasta sfar$ind, jar pa putearnicul
Dumnezeu rog sä fie dumitale pururea pazitoru cla toate
ceale reale, 1728, Ghen[arie] 1 c:, dni.
Da la Sibil.
Al dumitale de bine voitoru $i incredintat priiaten :.
Radul Drogo! Galu$ascul, negaatorul dan Craiova.
Tana a lui Condoiane fats maT mica, dacat toti fecioril $i
fete a luT Condeiane.
[Pecete ro$ie, cu (K. S. K K. ..ld
Si ma rog dumitale, jupane Morco$, ca sa-m scoti pariia
cla la cartile MihalciT, care s'au gasit, $i scriti pantru sora-sa
Tana $1 pantru zapisul lui Ghizdavetu, cu o mie da t1: sa
apucati pa Pana, sa -1 puneti la juramantu, cal va marturisi
ca. el au marturisit la bola lui ca, ce va avea, nu va mar-
turisi la duhovnicu, numai la Pana $i la Nedelco va ma..-tu-
risi tot ce va avea el, adeca Mihalcia, $i Nedelco le au dat
$i banT. Ci ma tem, zapisul sa nu fie la el.
i6.
t Jupane Nadelco. San[A]tate-t pohtim de la Dumnezeii. Cu
scrisoarea nu-t lungimu, far cati1 it facem stire ca aicea, inna-
intea noastra ail marturisit Pan[d] fratele Mihalce!, dup[a] ce
ati vrut sa-1 pue la juramantii, pentru un zapis de lei o mie,
ca s[g] afla la mama dumitale, ca s[a] Tar bani de la jupdnul
Dumitru Ghisdavetil, de la BucurestT. Care pentru acesta za-
pis au venit innaintea noastra jup[a]nul Radul DrogoT Gole$escu,
cumnatul jupanuluT Mihalcel, cu cart(' de la Marna Sa Ghenara-
riul, protostoluind $1 pohtinda ca s[a] sa pecetluiasca. bolta
1 No. 718.
 BRA§OVENIf NEGUSTORf DIN PRINCIPATE 421

dumitale, pan ver aduce zapisul aicia in mAna Sfatulul si sA-tu

iai banir carele al dat, tl. too. De care nor nu t'am pohtit
paguba ca s[5.]-1;ii pecettiluiascA bolta. Ce iaat[A] cli scriemii,
in clas ce ver luoa scrisoarea noastrA, sA cautii cum mar cu-
/lila sa vii, sA aducl zapisul, all sa -1 trimit pa om de is-
prav[a], sA ni-I aduc[A] aicea, salt" iar banir care i-al datu
imprumut, si intealt chip sa nu fact, all alte mestesugurr,
ca s[A]iii pohtesti singur paguba. CA, ne ascultAnda de po-
ranca ce-t facem si nu ver aduce zapisul, bine sA stir ca -cu
va pecetlui si bolta, si ver avea si alt nevoe si pagub[a]
mai mare. Si te fereaste de galcevr, nu le cumpAra singur cu
bani, ca.* si Moarcds procatorul call zis ca s[A] te ferestr, sA
nu iai vre o scrisoare de ale Mihalcel si n'ail bagat in sam [A].
Care, de nu va veni zapisul pan , bin[e] sa stir cA adevArat ta
s[a] va pecettilui bolta. Si, cats pagub[a] 1% va curge, nu vei
mai avea dereptat[e] ca s[5]-tii cauti dup[A] dereptate ce s'au
cazutil. Si i-am facutii datoriia, si te instiintgm. Care ver %A-
nea si scrisoarea noastra pentru credintarea. Si far de zabava
sa avem raspunsul inpreun[A] cu zapisul. Si intealtii chip sa
nu fact. .,Si Dumnezati sa-ti fie de ajutor. De la Brasov, 1728,
Ghen[arie] ig. d[n]i.
[Concept 1.]

17.

t 1728, F[e]v[ruarie] dni. Precum sA s[A] stie ea m'am tocmit

ell Radul Lobontu cu Stefanii, fratele Nedelcul, ca s[a] ma duc
cu neste card cu poruncI de la cinstitul Sfat la jupan Ne-
delcul Agi Hristia la Bucurestr: de -1 vol gasil la Bucuretr,
ca s[A] -T &Ai cArtile, bin[e], iar, de nu, sa ml duc pe la Zim-
nicia, si, de-1 vol gIsi si acold, bin[e], iar, de nu, sa gasesca
un negutator si sA trimic artil[e] la Alvantahor 1, si sa sezu
la Zemnicia pan va veni card si raspuns de la jupan Ne-
delcul, si far rIspunsti sä nu viii. Iar, de s'ar int[am]pla ca
s[a] triac[a] vria[me] mult[1] si, nevenind nici -un raspuns de la

I N° 722.
2 Arvanitochori.
422 817PIIIIII BRAVVIILTA

jupan Nedelcul, sa iaa carte de la vame$ de acolo, $i O. aduc

raspunsa 1a cinstitul Sfat. Si tocmala mi -au fost zlot 3 p',
$i mi -au dat acum zlot 2, $i, viind ea aicia, sa-mi dia $1 ce-
ialalti. Iar, negasindu-s[a] negutator de acolo, sä trimit[a]
vamesii om cu plat[a] la jupan Nedelcul, ca s[a] aduc[a] ras-
punsa. Si, pentru mai mar[e] credinta, mi-am pus i diagetul
mai jos, ca s[ä] creaz[a] in tot locul $i la fiestece judecat[q.
Si am scris eu Todoran cu dzisa dumnialor, $1 santa martor.
i, nestiind ea, Radul Brasovianul, carte, m'am rugat la To-
doran, de mi -au scris cu voia mia 1.

i8.
Cu aciasta scrisoare a mea adeverez care sant mai jos is-
cant caci, de vreame ce iaste din fire lucru moarte, si nu
iaste cu minune, precum gindim oarecare, numai iaste drept
$i sant fiestecine, $i sal aduca aminte de moarte. Pentru
aciasta $i eu ticalosul ca, de vreame ce nadajduesca cu aju-
toriul lul Dumnezea ca sa calatoresca in cale unde am so-
cotit, mi am adus aminte de moarte, $i, vrand ca sa fac in-
dreptare la mine, ca, de vreame ce sint strein $i neavand unde
sa merge, am mersa la bisearica, adica la iubitoriul de Dum-
nezea $i sant episcop, la al nostru mo5nea5, chirie chir Misail [de
Buzau], $i am insemnat ca, ce-m[1] va ramanea aid, ca., de
vreame pecum am zis $i mai sus, iaste calatoriia mea la loc
departe, numai, de mi sa va intampla moartea, it las epitrop
la mult-putin ce-mi va raminea aid', ca la un doftor $i chi-
vernisitor sufletelor si trupurilor noastre. Carele insemnez pre
anume ce-m ramane : intal, am marfa la Bucuresti de . .. suma.
ti 3.700 5i, aici iaste marfa t' moo $i 9 sute. Si aciasta marfa
care iaste la Bucuresti, $1 care iaste asupra lul Theodor, iaste
socotita pecum au fost cumparata ; carele iaste peste tot
suma 5.000 mii $i 600 sute ban [I] sanato$. Si capete dintea-
ciasta are parte fecTorul WI Pogoianl t1 moo $i 200, $1 sint
datoria la unchia-mien chir Nica t` 3.060 51 cinzeci, iar patru

1 La no 722.
 BRA§OVENII NEGUSTOR! DIN PRINCIPATE 423

mil si cincT sute, ban[!] aT mieT. Numal las pe Stefan feclorul

la Bucurestf, ca sä plateasca lul chir Ion Log[o]f[a]t, care iaste la
Brancoveanul, t1 500, dar pentru acestf banf am lasat marfa
mea afara : mirgaritar[e], mutcaluri 20 $i 6, mutcalul en), $i
o bratare cu 40 de diiamanturT, de sums ti 240. Cu acestea
vol plati datoriia mea. Asijdirea, am treT Jaz cu haine 51 cu
arginturT, carele las pecetluite si incuiate, carti de sums tI
210, la Lipsca si la Vinetie, cumparate. Iaste si aid, la Theodor,
o lads cu 2 dulam[i] si cu patru contesA mahut, toate nuao :
dulamile ma tin pe mine cate t1 25. Si, de mi sa va intimpla
moarte, pe altul nu-1 las, numaT pe iubitoriul de D[umne]zeti
sfantul episcop, sa faca cum va vrea. NumaT den a patra parte
sa dea suroru-mea o parte den hainele meale, si lul Caloian,
si la alts parte, unde va vrea, ca sint multe. Cartile $i ale-
lalte toate las epitrop care am zis mai sus, gi, pecum it va
lumina Sfantul D[u]hii, asa sa faca. Asijderea, sint ics bucat,
postav pentru datorie sfantuluT episcop, care sint t oate de
la Radul Munteanul ; care am zis fecTorilor ce sint la bolts,
$i acestea nu sint ale .meale, ci sa le ia, and va fi voia pa-
rinteluT. Tot copii care sint la pravAlie, sint cu simbrie $i cu
ravAsalele meale, care adevereaza fiestecaruia simbriia lul.
Aceastea adeverez $i hotarascu de buns voia mea. Iar, de sa
va scula cineva din rudeniile mele si din priiatini, sa stea in
potriva la acialea care le-am facut si le-am hotarit eu, A. alba.
blestemul Domnului Nostru Isus H[risto]s 51 at tuturor Sf[i]n-
tilor, cad eu cu sudoarea mea am castigat si de la nimin[f]
nu mi au rAmas nimic, un ac, ci pecum am vrut, asa am
facut. Iar, pentru bund adeverinta, m'am iscalit, pecetluind
cu pecetea mea, cum sa veade. Fev[ruarie] to dni, 1734.
Adeverez si ma fagaduescil.
[Neiscalit ; copie.]

[V0:] Copie des Testamentes des Andra, welches er dem

Bischoff aus Buszou gegeben : ist mir 1735, die 28 Augusti,
ubergeben worden I.

1 NO 725
424 supusti BRA VVITLITT

19.

Prea-cinstit si de bun neam si al nostru vecin de aproape,

Mariia Ta Vel Judetu, cu multa plecgciune si cu sIn[g]tate
ne inchingm Maria Tale.
Prea-cinstitg scrisoarea Marie! Tale cu Petre, trimisul Marie!
Tale, cu plecgciune o am luat-o, si, toate cgte ne scri! Manila
Ta, am inteles. Pentru pricina lu! Necolae vat[avul] de Tigani, vei
sti Mgriia Ta ca 1-am adus de fats aidl, fiind si omul Marii
Tale, si 1-am intrebat toat[e] cu amgruntul, si, pentru acel
zapis care 1-au facut Necolae acii cu Stefan, dovedind in
zapis el s'ar fi inpacat unul cu alt[ul], si, cine s'ar mai scula,
sa dea gloabg,acel zapis and s'ail fgcut, null fost in stirea
Marie! Tale, ci numai judii aceia de Tigani, fiind pg Nicolae
la oprealg, au facut zapisul, precum le-au fost for voia, dupg
cum ne-am adevgrat de la Necolae, aducgnd si mgrturit de
fats, fiind si omul Marie! Tale. Cg judil aceia trebuia sa faca
acest fel de zapis, ca sa nu sa mai scole Nicolae, fiindcg
1 -au pradat cu 37 de zloti, pentru tl 1o, care sa oprise ai lui
tefan, pentru pricina ca sa aducg necovalna (sic). De care
lucru not am scris atuncea cart! la Mariile Voastre pentru drep-
tatea lu! Nicolae, Si, aducand cartile act! un Petco, In -au dat
la judii aceia, si, ce le-an facut, nu stim, cg la Manila Voastra
nu le-ail dat, si sa cunoaste ca au umblat tot pentr' ascunsu
si cu viclesug, iar nu in stirea Marielor Voastre. Deci Nicolae,
trecgnd in tart cu vreame, au gasit pe acel tefan Log[ofAtul], si,
fiind la Buc[u]resti, au mersu innaintea dum[isale] Armasului celul
Mare, si s'ati judecat, si 1-ati dat judecata si dreptatea ca sa
plgteascg., facandu-1 si zapis la maim luT Necolae, de platg,
tot acolea de fatg, dupg cum 1-am vgzut si not s[i] omul
dumitale. Iar, pentru prada care s'ati fgcut lui tefan, nu s'ail
facut atunci, ci pe urmg, fuggndu el cu o vara a lta, de act!
din Brasov, si mergand la Bucurest[i], vrand sä sa cunune
cu dInsa. [Pe margene : Ail mat luat Dumitru judele 2 tips!! ale
lui Nicolae, ci ma rog sa le luat MAriia Ta, sa sa trimitg.]
Si, afland dumnealul Aga din pgra Tiganilor care sant acolo,
iar nu, cum zice *tefan, ca din Ora luT Nicolae if s'ar fi
 BRAVVENII NEGUSTORT DDT PRINOIPATE 425

intamplat acea pradg, a pe acea vreame Nicolae nicT nu

era in Bucure$tT,i-au batut $1 le-ag luat acea gloabg, afland
ca este vara, $1 nu da pravila sa o ia. Dupg cum $i Mgriia
Voastra. $ti%1 ca, varg find, nicT intr'u[n] chip nu da pra-
vila sg. o la., si, a$a globindu-1, s'aa intorsu iarg$T acolea in
Brasov, $1 au prepus pg Ion Stangg, zicand ca pentru dan-
sul s'ati pradat. CI la aciasta rat zice, ca un mineinos, ca
el s'ati pradat pentru blestematlia lul, iar nu pentru Stanga ;
ci, de voa (sic) fi la opreall acel Ion, nu este cu dreptate,
Mania Ta, ca sa. saza la opreala pa bung dreptate, cu pre-
punerea lui Stefan, cg s'ar fi pradat pentru dgnsul, ca el,
cum zicem, s'ati pradat pentru blestemaVia luf, iar nu pen-
tru Ion, $1 pentru faptele cele necuvioase care le -au facut,
dupa cum to vel adevara $1 Mgriia. Ta. AcTasta, $1 iar ramanem
AT Marie! Tale pleca%T si gata spre slujba :
Costea Varo[esul], Gheorghea Varn[esull.
[V°:] Prea-cinstituluT si de bun neam Marie! Sale Vel Judetu
al cinstitei cetaci Bra$ovuluT, cu mutts plecaciune sa sa dea,
la Brasov.
[Pecete neagra, ruptal.]

I NO 729,
 Anexe.
Fara legatura cu Brasovul, din intimplare se pastreaza in
Archive le orasului doug acte interne romanesti, pe care
le da5 aid, la sfirsit :
I.
Adee[g] noT care mai jos ne vom isc[ali], incredintam cu
zapisul nostru la mana jup[anului] Diicului Mosoi precum
sa s[g] tie ca, avand la unchiul nostrul Mihai jud[e]tul Pri-
sacean[u] datorie cu zapis de anil trecu ;i, tl. 55, ban[i] 40,
adeca cinzaci cinci, ban[i] 40 tocma, si, neclandu-i ban[1], au
statute multA vreame la mijloc, s[i] intamplandu-s[g] de au
murit5 tot af mei, g[i] apucandu-ne pe noi nepotif cu jud[e]-
cata, ca sg-f aratam de ale luT ce i -au rAmas, not am aratatil
partea luf de mosie din Prisaca, si, intrebandu ne la jud[e]cata,
la dumnealu! Banu Enacachie Hrisosculeos, i-am dat partea
lui de mosie, de ail stApAnit-o mult[A] vreame. Apo! ne-am
inpacinuit5 de a noastra bun[A] voe, de am dat capetele toate
pe deplin. Dail, pentru dobanda, ne-am asezat de i-am dat,
locul de vie infundata, unde are dumnealul, la dealul Prisaca ;
care loc Taste Inas arat in lunge stanj[eni] 6o si in lath stanj[eni]
45, dar, pentru stanj[eni] 20 lungul i latul 28, ce va avea cu
Caloianu 1 egum[enul], de sa va putea inpaca cu el, g[i] ace!
stanj[eni] sa. fie dup[a] cum sa va inpaca cu el, si de catra nof
sa fie tote asa. Pentru aceaia i-am dat sa alba a Linea dum-
nealui si copii dum[isale], nepot de strenepo% cdt D[umne]zeti
va darui, mosie in veac nestrAmutata, sa nu fim slobozi a ne
mai scula. i ne -au dat zapisgle de datorie si cartea dum[isale]

1 De ID Clillna.
 ANE.Y.E 427

Ban[u] Enache. Pentru aceaia ne-am impacat de a noastra

bun[A] voe. Si, cand s'ail facut acestil zapis, fost-au multi'
oamen[1] magi], care mai jos sa vor is[cali]. S[i] nor, pentru
mai adev[A]rat[a] credinta. ne-am is[calitl mai jos, puindu-le
si degetul, In loc de peceate, ca sa s[a] creaz[a].
Eu Costandin Pisan (!).
Vasile sin Ion Prisacean adev[e]rez.
Pop Costandin mart[or].
Eu Preda GArlestean[u] mart[or].
.. . dasc[al] serfs, martor.

2.

gAdec[a] et Parthenie ermona[h], eg[u]menul de la sf[an]ta

man[a]stire de aid, den oral den BucHrestr, unde iaste
hramul Sfidnita Troita, inpreuna cu tot saborul sf[i]ntir ma-
n[A]stiri), arata lui (pan Costandin Cior[o]garleanul, V[e]1
Slugear), ca, efiindu dumnealui Oprea V[e]t Satrar, cu ran-
duiala haraci[u]lui, ispravnic si strangator de banii acestea la
toat[e] breaslel[e] of sud El[hov], Inca antartu, si fiind Radul
cu frat[ii] lui, Caloian, i Paraschiva, i Stan si Mihaill, feci[o]rir
lui Stan copilul, de la Terceanir dupre Mostiste, la slujbl
la sutas, cu suma for de bir ug[hi] mo, si, esindu-le for birul
de la Vistiirie ban[i] de haraci, si neavandu et banii atunce
sa. T dea, precum au dat si alti sluj[i]tori', le -au fostu pus
Oprea V[e]l Satrar zi dup[a] zi, ca sa-s aduca ei banii for
aid la Vistiirie, si, istovindu-s[A] toate breslel[e] de banii for
de haraci, iar Radul cu fratir WI, Caloian, si Paraschiva, i Stan
si Mihaila, feci[o]rii lui Stan copilul, el banii ce le-aii fAcut
birul lor, n'aii avut sli dea, si, avandu Oprea Satrariul stran-
soare de la Vistiire (sic), pentru istovul acestor ban[i], ail
fostu venit Oprea Satrariul inpreuna cu acesti sluj[i]tori ce
serif& mai sus, de au zAlojat lat (sic) den partea for de mosie,
de acol[o] de la Tarceani, stanjan[i] 570, de priste tot ho-
tarul, dereptu t1 165, si cu acesti ban[i] s'au platit ei de

' No 747
428 ANEXE

baniT for de haracT, vi iar cu zi, de nu ne va da baniT la zi,

sa fie acTasta movie stat[a]toare; vi de atunce pan acuzn au
trecut 2 anT.) Se vinde CiorogirleanuluT. (M[e]s[i]ta Fev[ruarie]
5 dni, vi' 7201 [1693,
MarturT: flotpeivt.oc "frfo6p.svos Too `PcivrouXof. Boifiana. Mat-
ovco Ta avdev.
Serban V[e]1 Vistiar, Oprea V[e]1 Satrar,
marturie. mart[ur].
-1- Radul Log[o]f[a]t Greceanul,
mArt[u]rie I.

I N° 648.
 TABLA NUMELOR GEOGRAFICE $1 ISTORICE
A
Adrianopol, 14, 17, 20, 54.
Akkerman (conventia de la), 247.
Alba-Iulia, 176 (3), 177 (5).
AlbanesT, 416 $i urm.
Alep (Pavel de), 201 (6).
Alexandru-Aldea (Domn muntean),
231.
Andronie (Vornic muntean), 175 (2).
Antiohia (patriarchul Macarte de
201 (6).
Antonie-Vocla. (Domn muntean), 116,
356, 373 (u)-
Apaffy (Mthal LiA), 117, 155 (9), 235.
(al 11-lea), 117.
Armco, 114, 342, 345.
Veal, 167 (20, 341 (23), 365. (gu-
B
Bachil (judet), 355, 359. (p1rca1abt),
120,
BacTfalaU (sat), 114.
Badica Voevod (Radii), 23o.
Balaceanu (familia), 233.4, 239-40,
246.
Baleanu (Constantin), 375. (Gher-
ghe), 154-5 (8), 159 (12), z 6o- 1
(14), 298, 303-4 (7).
BalenY (sat), 304 (7).
Bals (Tudorachi $i sotia luT), 24o.
Banat (CamerauluT), 334 (14).
Banff), (Gheorghe), 235.
BarbuluY (Reda-mosie), 240.
vernator), 372. (episcopie St epis-
copi romlnI), 267, 344 V. i
Teofil.
Arges (oras), 5. (manastire) 91. (e-
p,scopul Barton de', 245-6. (epis-
cupid lost(), 244.
ArmenT, 89.90 (2), 323-4 (2), 337,
400 (4). (din Galitta $i turcest1),
394.
ArnautT, 248.
Aron-Voda. (si manastirea luT), 315.
Arvanitochori, 421-2 (17).
Asaid (Chmarasel), 409-10 (t 1).
Asia-Mica, 52.
Austria, 361-2.
Barcsai (Aca tin), 56 ( i ) $i n. 2, 84
n. 1, 293 $i urm.
Basarab (- Vodit, cel Marin), 11, 230-I.
313. (-Voda, cel TIntlr), 88, 231.
BateanY (sat), 208 (14).
Baithory (Gavril, principe al Ardea-
Julia), 286 $i urm., 315.
Bithory (loan), 289 (7).
Beldy (familie), 123 (1).
Berea (manastire), 164 (18).
BerindestY (sat), 124 (2).
Berivoescul (munte), 151-2 (6), 158,
16o (13).
BerivoeftT (sat), x56 (10), 181 (10).
430 TABLA NCIBIELOR GEOGRAFICE §f ISTORICS
Besembav (sat), 235.
Beth len (Gavril), 117.
Bialis (capitanul Francisc), 234.5,
250-I (1-2), 279-80 (3.4).
Bibescu (Gheorghe- VodS), 249.
Birsani (pastorT), 46, 355 Si urm.
Bistrita (din Ardeall, 324 (3), 343
Bitfalaa (sat), 172 (26).
Bod (sat), 343, 351 (7).
Bogdan Orbul (Domn al Moldovet),
145-6.
Boiar (Istvan), 109, 195 (1)
Bosnia, 17, 19, 20.
Botulescu (Vlad), 238.
Bout (Dumitrasco), 30-1 (z).
Braila, 7-10.
Bran (cetate), 4, 9-10 si 9 n. 2, 11,
50-1 (I), 114 $i n. 1, 137, 15o
(5), 201 (r6), 222 (2), 225-6 (6),
288-9 (5-6). (colibasiT din`, 344.
Brasov (Tirgul GrluluI), 335.6 (r6).
(biserica Sf. Treime), 246-7, 255.
267-8 (17: si preotul Teodosie),
322. (fanoe), 39-40 (8: Andre-
ias), 68, 171, 251 (2), 260, 411,
413 (14).
Brasov (jude(T ai -ulul):
Bengner (Hannes), 283 4 (I). Draut
(Gheorghe), 49 (4), 259-60 (10-1),
326 (6), 328 (9), 414. Draut (loan),
286-7 (3), 288-9 (5). Filstich (6..
fan), 201-2 (7), 204, 262-4 (14-5),
350-1 (6). Goldschmidt (Eotvos ;
MihaT), 29-30 (1), 46-9 (1-3), 51.2
(2), 56-7 (I), 58 $i urm., 79 (0,
92-3 (1-2) si urm. 79 (1), 92-3
(1-2) si urm., 108-9, 109-10 (1.4),
112 (5), 122 $1 urm , 131-2 (9),
146 5i urm., 174 si urm., 194-5
(1), 217, 220-I (1), 290.1 (80),
292 si urm., 299 si urm., 309-So
(14), 362-3 (I-2), Hirschel (Cris-
tofor), 94 (3), 179 (8). Hirschel
(Luca), 198 (4), 295-6, 302 si urm.
Jekelius ( Gheorghe), 33-4 (4), 34
St urm. (5), 37 (6), 39-40 (8), 67.8
(13-4), 69.70 (4), 71-5 (15-7),
76 si urm., 84 si urm., 96 51 urm.,
140 (17-8), 166 5i urm., 171-2
(25), 197 (3), 198 si urm,, 254-5
(6-7), 280 (4), 325 si urm., 369-70
(8), 400-I (4), 405-6 (8). Klosius,
376 siurm. Mangesius (Hannes), 6o
(7), 61 5i urm., 80 -1 (2), 533 Si urm.,
161-2 (t5) Si urm., 185 Si urm.,
195-6(2), 205-6 (i I), 278-9(2), 297
si urm., 304 si urm., 366-7 (5), 369
(7), 397 si urm. Reiter (Andreias),
66-7 (12), 67-8 (13),169-70 (23-4),
171, 2;0-I (1), 252-3 (3-5), 370-I
(9), 402-3 (6). Sauter (Bartel), 86
si urm., 102 si urm., 172-4 (26),
259-61 (11-2), 348 (3). Zivolt, 382
(13). (judeceasa Catrina), 47-8 (2),
52, 11o4 (3), 131 (9 ?), 292-3 (to),
302. (judeceasa Marghita), 57 (3).
Brasov (generalT - comandanti ), 36
(Kriegbaum), 55, 66-7 (12), 217-8
(23: Stentsch), 226 (7), 242 (Eich-
holz), 319, 420 (16).
Brasov (revisorat), 269 5i urm. (c pro-
catorT.), 42 (10), 416 si urm.,
421 (16).
Brasov (Franciscans), 320 n. 3.
Brasov (tehuri), 75, 99-100 (7).
Brasov (GrecT si BulgarT din), 21,
77 (18) 246.V. 5i cheY. (Compania
tor), 53-4 (2), 397, 419.
Brasov (negotul In veacul al KIV-1e3),
10-1. (al XV-tea), 12. (alXVII-lea),
13-4. (al XVIII-lea), i6 si urm.
(al XIX-lea), 21 $1 urm.
BrasovenT (negustorT ; breasiS), 393
si urm. V. si BucurestT (Braso-
veni din).
Breaza (sat), 224-5 (5) 244, 357,
374.
cBricTcax. (localitate), 22.
 TABLA NUMELOB GEOGRAFICB
Brincoveanu (Constantin-Vocl6), 13-4,
28-9, 32 si urm., 42 $1 urm., 5o
(1), 51-2 (2), 6o si urm., 81 (4),
82-3 (5), 84-5, 86-7 (4), 91, 116,
118, 120, 133 si urm 142-3, 161
, BucurestY, 12, 33-4 (2), 55, 81 (4),
si urm., 168, 169-70 si urm. (23),
190 5i urm., 197 si urm., 2015i urm.
(7), 205 51 urm., 211, 212-3 (18),
234 5i urm, 250 si urm., 298,
306 si urm , 316.7, 325 si urm.,
334-5 (15), 349-50 (5), 357, 364
st urm., 373 (0), 395-6, 400 si
urm., 405 si urm. (Doamna lul,
Marica), 237, 261-3 (13-4).
Brincoveanu (Constantin, nepotul de
fid al DomnuluY), 423 (Grigore si
o sort[ a 10), 246-7. (Manolachi
si solia), 240-1, 246-7, 265. (Ni-
colae si sotiile luY), 240-1, 243.
(Neck), 235.
Brincoveanu (casele luY Constantin-
Vodh. In Brasov si §cheI), 34 (4),
35-6 (5), 37 (6), 75, 77 (18),
99-100 (7), 101, 105-6 (12), 234
st urm., 250 5i urm , 275 $i urm.
C
Cacaletul-Vechirt (mosie), 240.
alarusanY (mInIstire), 122-3 (1).
Callimachi (loan-Vod5), 21 n. I.
Caluin (sat), 420.
Cantacuzino (familie),233, 294, 316-7.
(Constantin Postelnicul si aY slY),
23. (Constantin Stolnicul), 135
(13), 142, 366-7 (5), 368 (6),
406 (9), 408. (Gheorghe-Vocla),
87, 231, 233, 236, 278.9 (2).
(Maria Doamna), 233-4. (MthaI
SpItarul), 135-6 (13), 142, 187.8
(16), 238-9, 277, 299, 307 (10),
368 (6), 407-9 (to). (fiul), 238-9.
(§erban-VocH), I16, 295-6, 356.
(kierban Vornicul), 406-7 (9). (§te-
V 11STOBICE 431
Brttnn, 12, 25, 28.
Brusa, 14, 17, 21.
Bucecit (munte), 356, 374.
Bucov, 265.
88-9 (i), 113 (7), 136, 215 (20),
227 (9), 243 4, 266, 27o (20),
273-4 n. I, 304 (7), 3z8 (I0),
332, 375, 382 (13). 388 (22 ,
394, 396 (2), 398, 401 (5), 404,
408, 415, 417, 421-3 (17-8). (bi-
serica Radu-Voda), 427.8 (21. (Bra-
sovenil din), 65, 89 (2), 159 (12),
160.x (14), 192-3 (20-1). (staroste
de negustorl), 6o. (judecata ne-
gustorilor), 136, 177 (5). (scoala
greceasca), 246.
Buda (Vizirul de), 293 si urm.
Buda si Pesta, 321.
Budila (sat), 238.
Bulgaria si BulgarY, 7, 119, 312.
Buz114 (oral), 4, 46, 115. (judet),
238. (pas), 115. (ritt), 8. (epis-
copY : Costandie), 246. (Misall),
422-3 (i8).
fan-Vodit si familia luY), 237-9.
(Toma), 113 (7), 259.61 (II).
Cantemir (Constantin principele), 318,
336 (16). (Dimitrie-Voc11), 196.
apitanY: Mustat8, 218.9. (24). (Pan-
tazi), 413-5. (Sinapu), 219 (24).
CapuchehlY, 337.
Carageb. (loan- V oda), 247-8.
Carol at VI-lea (Impirat), 311.
Casin (sat), 36o. (nArastire). 361.
Catargiu (Necula), 92 IL I, 92.3 (z).
CazacY, 84 n. I, 292 (9).
Ceausul (Husein), 286-8 (3 -4).
Cercel (Petra-Voc11), 313, 315.
Cernat (sat), 114.
CerngtestY (deal), 336 (17).
 432 TABLA NUMELOR GEOGRAFICE §I ISTORICE
Cernavoda, 329.
Cetatea-A1131, 8.
CetNtuia (mingstire), 91.
Chiaro (del), 29.
Chtlia, 8.
Chioajde (sat), 172 (26).
Chios, 20-I.
ChiprovicenY knegustorY), 394, 400.
Cimpina, II, 71, 15o (5) si urm.,
244, 357, 396 (4), 374, 396, 408,
410-1, 416 (15). (ispravnici), 6617
(12). (Luca Logoftttul din), 125 (3)
Ctmpulung, 9, 32, 39-41 (8-9), 46,
16o (13), 165 (19), 169 (23),
178 (7), 189, 199-200 (15), 317,
399 (3). (mNnKstirea ; egumenul
Dionisie), 29-30 (I). (egumenul
Melchisedec), 129-31 (7-8). (cAlu-
gIrT), 399 (3), (judetul Radu),
39-40 (8). (Stanciul), 198-200 (5).
(plrgart), 184 (13). (ispravnicl),
159-61 (12.4), 194. (Hrizea Lo.
goat, ispravnic de), 188-9 (z7).
(preot), 171. (negustort), 21. (Neac-
sul Lupa din), 282, 283-4 (I).
(Meant), 39 (8).
ClorogIrleanu (Constantin), 427-8 (2).
Cluj, II, 281, 293-4 (11) 324 (3),
341 (23)
Codlea (sat), 26, 28, 114, 304 (7),
354 (io).
Colintina (sat), 244.
Colonia, 10.
Comitnesli (sat), 120.
Comarnic (sat), 244, 357, 374, 396.
Comisul Radu, 300-I (3). Stoian,
234, 236, 255 (7 : Si flu!, Istrati).
Teodorachi, 225-6 (6-7).
Condoiani (familie), 416 si urm. (15).
Dan al II-lea, I1.3, 145.
Dan (pretendentul), 23o.
Constantin-VodK Basarab, 112 (5)
116, 298.
Constantinopol, 7, 14-5, 17-8, 20-1,
54, 237, 284 (1), 299-300 (2),
320, 337-8 (18-9). (ambasadorut
german la), 192 (20). (oY pentru),
357, 361, 364-6 (4 : si Casap-
Basa). (Casap-Basa), 377 (13).
Corbea (David), 235, 237, 25o (1),
3)8-9, 325-6 (5), 403-5 (7). (loan),
235, 317, 325-6 (5). (Teodor),
235, 280 (4), 318-9.
Coresi (tipograf), 314.
CorfestY (Stanciul), 44-6 (2).
Coral, 17, 21.
COrVinta (Ician), 13, 230.
Cotmeana (miLOstire), 91.
Cotnarf, 3o (2), 239.
Cozia (miintistire), 6 n. 2, 91.
Cozliceanu (famtbe), 24! n. 3.
Craeovia, 5 6.
Craiova, 299, 420 (15). (jude(ul
Loan Rante), 309 (13).
Creculescu ([ordachi ti Mate), 375.
Crimea, 291 (9).
CrIstian (sat), 3, 114,
Crizbav (sat), 114, 342, 346.
Crusedot (episcopul Nicanor de),
352-3 (8).
Csalcy (Lachslail), 196.
Cupariul (Radu), 199-200 (5). (Sta-
mati), 291-3 (9).
Cunt; 32 si IL I, 118, 321.
Cuza (Alexandru Than I-1t1), 249-50.
CuznestY, 44 si urm. (2).
Czako (Gheorghe), 32, 33-4 (3-4),
36, 73, 77 (18), 103, 113 (7), 308
(12), 369-70 (8), 408, 412-3 (I3).
Danzig, 64, 90, (clopotarY din), sa.
Debre0n, 91,
 TABLA NUMELOR. GEOGRAFICE 111 ISTORICE
Dietrich ( Gheorghe, din Brapv),
236-7, 258-6o (10-1).
Diicul (Spdtar gi. AO), 46-7 (1),
123-4 (2), 220-1 (1).
Dimbovila (judet), 115.
DosofteY (Psaltirea In versur1), 157.
DraghicY (Spatarul). 62, 63.4 (10),
80-1 (2), 81-2 (4), 366 (4).
Dragomir (Vornicul), to8, 110 (2),
176-7 (3-5).
Dragoslave, 10-1, 55, 76, 122, 133
1), 137-9, 141 (t8), 147-8 (3),
153-4 (7), 167 (21), 168, 202 (7),
E
Egipt, 52.
Eliad (Rddulescu ; Ioan), 249.
Elina (Doamna lul Matey Basarab),
109, 110-1 (3).
F
Fdggra§, 8-9, 23, 229-30. (Campania
din), 319.
Falciiii (be0eaga din), 362.
Fdlcoianu (familia), 241 n. 3.
Feldioara, 4, 230, 343, 351 (7).
Ferdinand (rage al UngarieT), 314.
Filipescu (Constantin Cipitanul),
304.6 (8). (alt Constantin), 243.
(Dumitroco), 182-4 (1 1 -2), (Mate),
GalalT, 8, 361, 397.
Galqescul (Radu DrIlgoiu), 329, 42o
gi urm. (5-6).
Gheorghe tefan-Vocld, 299, 309-10
04).
Ghica (familia), 241 n. 3. (Alexan-
dru Scarlat.Vodd), 192, (20). (Gri-
goraacu-Voc15), 116. (Grigore Ma-
teT-Vodd, gi flit), 357-8, 376 0
75703. Vol. X.
433
205.6 1,11-2). (pirctilabl), 50-I (1),
138, 154 (7). (preotiT blitrIniT),
154 (7), 168. (vameg), 209 gi
urm.
Duca-Vocid, 91, 116, x54-5 (8-9),
156 (10), 157-9, 356, 363 (3) gi
urm.
Duca (Neofit, dascal), 265.
Dudescu (familia), 240, 335 (15),
389-90 (22-3)
Duntire, 9, 10, 283-4 (1), 396. (nit-
vigatia pe), 397.
Enyedi (Stefan), 345.
Eperies, 23.
Eustatievici (Dimitrie), 318.
Evrei, 388-90 (22-3), 394, 400 (4).
141-4 (19). (Pant al H-lea), 240.
(Rada 0 fiff eT), 299, 304-6 (8).
Filipe0T (ttrg), 211 (16).
Filipopol, 323-4 (2).
Floe( (ores), 8, 314.
FocpnT, 199, 361.
Fotinu (Dionisie), 243-4-
Franca, 19, 24, 26, 28.
Fronius (familie), 40 (9), 241.
urm. (Grigore Dimitrie.Vocla), 246.
(Scarlat- Vodd), 396. (generalul
Costachi), 246, 265-6. (Dunntrachi
Banul), 244. (MihaT Scarlat bei-
zadeb.1, 248.9. (Scarlat, boier), 243
Ghimbav, 172 (25).
Ghiorma (Banul), 298, 301-2 (4).
GTanfl (costa), 322.
Gild, 281.
28
 434 TABLA NUMELOR GEOGRAFICE §1 ISTORICB
Gtrlisteanu (Camille), 427 (1).
Giurgiu, 7, 54, 192 (20). 34o (21).
Golescu (Radu Comisul), 38 (7), 96-7
(5), 167 9 (21-2), 196-7 (si fami-
lia sa).
Grad; steanu (Bu nea), 185. (Gheorghe,
fiul luY), 298, 303 (6). (Vilcul),
159 (12), 160.1 (14).
Hakenau (Agent austriac la Bucu-
rest°, 274 n. 1.
Harar (WA), 19.
Hateg, 5, 9, 233 n. 1.
Heineccius (tilosof), 246.
Ilennig (Andreias, din Brasov), 324-5
(a).
Herbert (Samuil), 216-7 (21), 333,
376 (12).
Herrmann (MihaT, din Brasov). 151-3
(6), 154-6 (8-9), 157-9 (11-2),
:59.61 (13-4), 290-1 (80), 363-4 (3).
Ialomita Oa), 8 si n. 1, 225 (5).
Ianovici (Teodor), 94 (3).
IRO, 83 (6), 92-4 (z-2), III (4),
297-8, 330 (1), 341 (22). 396-7.
lbasfalail (sat), 235.
Iemen, 77.
Ienachi (Ilie, Stolnic), 298.
leniser, 17, 21.
Ierusalim (DosofteT, patriarh de), 136.
K
Kalnoky (Petru, sef de airlift), 32.
Katzendorf (Cala), 222 (2).
L
Laico-Vorla (Doran muntean), 8 si
urm., 114.
Graf (tamale din Brasov), 40-1 (9).
Graz, 12, 320.
Greceanu (Radu), 428. (Serban), 86
(3), 428.
GrecT, 257. (negustorT), 199-20o (5).
Gulian6 (familia), 241 n. 3. ;Tom),
216-7 t21).
Himesch (din Brasov), 16.
Hirscher (Luca, din Brasov), 198 (4)
Horez (mingstire). 234.
Horia, 346.
Horvath ( Gheorghe), 287 (3)
Hrisoscoleti (Banul Ienachi), 426-7
Hriza (Vistier sf Vornic), 159 (12).
16c-1 (14), 179-80 (8).
Hug (episcopf de). 362.
Ilfov (jude(), 422 (2)
Ilie (Medelnicerul), 159 (1t).
Iosif at II-lea (ImpIrat), 241-2, 321-2,
Ipsilanti (Alexandru- Vodii), 792-3
(21), 242.3 (si fiiT), 359, 396.
(Constantin-VodK), 245.
Isac (Logoflit moldovean), 745-6.
Italia, 20, 238.
Kemeny (loan, principe at Ardea-
lulu7), 117.
Laiotl (sau Leaotli ; rcountele 101),
356, 374.
 TABLA NUMELOR GEOGRAFICE 1)1 MOBIL'S
Lambrind (Manolachi si soiia sa),
234.
LNpusneanu (Alexandru-Vocla) ro8.
Lemberg, 5-b, 145-6.
Leurdeanu (Stroe), 294-5
Linz, 12.
Lipsca, 20, 423. (-ant), 329.
Lobor4T, 118.
Maghiaroglu (Ali-Pasa), 286 Si arm.
Mai (Gheorghe, din Brasov), 35, 69
(13), 87, 98, rot, 102-3 (9-10.
Manu (Apostolo), 73. 74 (17), 76,
78 (19), 237, 3oS (12). (sotia si
fiul), 237, 239-40, 264.
MarcltsuluT (pAclUrea), 227 (S).
MlirginenT (nlastire), 190 (18).
Maria-Teresa (linp6rdteasa). 227 (8).
Matey Basarab, 57 $i arm., 88-9 (I),
1081 110-I (2-3), 116-7,119, 122 Si
urm., 146 (0, 147 Si arm., 174 5i
111r01,, 195 (I), 217 (22), 233, 257,
293 51 UM., 316, 355, 362-3 (1-2).
Mavrocordat (Constantin-VodX), 216,
358, 361, 374, 376 (12). (reforms,
luT), 193.
Mavrocordat ([oan Alexandru-Voc11),
356.
Mavrocordat (Nicolae - Voc111), 356,
373-5 (1 I). 394.
Mavrocordat (Scarlat, fratele prece-
dentuluT, si so)ia lui, Ilinca), 65
Si n. 1.
Mavrogheni(Nicolae-Vodh), 241, 243.
Mega-Spileon (mKnlistire), 267.
Mehemed- beg (de Nicopol), 233,
284 (1).
Melenic (localitate), IS.
Merisanu (Barba), 375.
435
Louvain, zo.
Ludovic-cel-Mare (rege al UagarieT),
9 51 0. 1, 114 n. 1.
Lupu (Gavrtl Hatmanul), 92 (I), 93.
(Maria, 6ica luf Vasile-Vocifi), 79 n. 2
93 51 II. I. (Vasile-Vodt1), 56 (1)
5i n. 2, 90-1, 95 (4), Ill (4).
MicsunestY (sat In jud. Ilfov), 316.
Mihail-Vodfi (fiul luT Mircea), I I, 145.
MihaT-Vodl Viteazul, r i6, 119, 314 -5.
Mihalce (Stolnicul), 164 (1S).
Mihalcea (negustor), 112 (6).
Mihalogli (familia), 245.
Mihnea-cel-Rdil, 91, 232.
Mikes (contele Mihaly, 238-9.
Mindra ( ? ; sat), 354 ( to).
Mircea-cel-BfitrIn, 6 n. 2, 9-10 Si 9
n. 2, 10, 13, 118-9, 145, 229, 312.
Mircea-Voclit Ciobanul, 232, 313-4.
MitropolitT muntenT, 245, 266-7, 273-4
n. I. Dionisie Lupu, 245-6, 265,
272 - 4. (L0g0fItul MitropolieT),
270-1 (20) 51 271 n. 1. DosofteT
Filitis, 246-7. Nectarie, 247-8,
266 si arm. Teodosie, 186-8 (15-6),
316, 412-3 03).
Moise-Voda, 230 -1.
Moldova, 56, 184 (13), 229, 359 51
WM.
Molnar (Pavel), 345.
Moruzi (familie), 241 n. 3. (Cons-
tantin-VodK si fratele, Alexandra),
243.
Moscova, 318.
Mosul, 21.
MOVila (leremia-Vod1), 3 0. I, 120
Muscel (jade°, 34 (4), 115.
436 TABLA NIIBELOR GEOGRAFICE
N
Naliczy (Andre), 254 (6).
Neagoe Basarab. 11, 90-1, 232, 313.
236, 236-8 (9).
Nicolae-Vodit (Pitrascu), 315 6.
0
Ocna (din Moldova), 417. Cdmdra$1 :
Dumitraco Boul, 30-1 (2), Gher-
ghe, 94-5 (3). lane, 94.5 (3), 83
(6). Ienachi, 56-7 (1). M iron,
3o.! (2), 95-6 (4) Stan, 79 (1)
Si n.
Ocna (din Ardeal), 192 (20).
Olanda, 17, 19, 20.
P
Pdharnicul Gheorghe, 92 (1), 93.
Papa Sachelarie (Serdarul Nicolae),
273.4.
Pavay (Limas, vame ?), 150 (4).
PazvangiY, 243-4.
Pazvantoglu, 397,
PecenegY 9i CumanY, 4.
Pernambuco, 13, zo, 22.
Per$I, 6 n. 2.
Petersburg, 335-6 (t 6).
Petrascu-cel-Bun, 232, 282.
Petru-Vodit 8chioput, S4.
Piatra CraiuluY, 244.
Pietro$ita (sat), 175 (2).
PiscurY (sat), 208-9 (14).
Pitarul Nicolae, 267, 268-9 (18).
PitestY, 38-9 (7), 394. (judeml din),
415. (vin de), 28, 37 (6).
Ploie$tf, 320.
Pogoiani (famibe), 422 (18).
R
RIcoasa (sat). 36o.
Racovitl (familia), 246 n. 4. (con-
stantin-Vodd), 358.9, 382-5 (18),
I ISTORIOB
Negoitd. Comisul, 150-I (5).
Nica Hogea (din Brasov), 35-6 (5),
Nicopol, 53 (1 , 175-7 (3-4), 177,
283 (1), 324 (2).
Olbav (sat), 184 (13)-
Oltenia, 9.
Opri$anY, 120.
Oradea-Mare, I 290 (8).
Orghidan (Brasovean), 26.
Orlea (sat), 415.
Osorheid, 292-3 I0).
Pogoniana (Dionisie episcop de),
265.
Poiana (sat , 244.
Poiana MdruluY, 235, 247, 249-50
(5), 254 (6).
POIOIlia,'53 (1 , 236, 323 (1). (re-
gele August), 296 $i urm.
Popescu (Radu, cronicar), 375.
Prahova (judel), 34 (4). 115. (is-
pravnicl de), 216 si urm.
Prahova (riii), 8. (plait)), 242-3.
Prahova (drum), 29, 182 (11).
PrahovenY (d.rtiti$0, 22, 396.
Preda Vel Spdtar $i Vel Vornic,
1234 (2), 220-1 (1).
Predeal, 4, 66 (t 2), 115.
Prejmer, 114, 351 (7).
Prisaca (deal), 426.
PurcitrenY, t14, 122-3 (1).
Puma (judet), 359.
392. (MihaY-Vodti), 358. (*tefan-
Vodd), 358-9, 391-3 (25).
 TABLA NUMELOB GBOGBAFICE 1) !STORM 48%7

Racz (Istvan), 151-3 (6-7), 154 (8), Riga, 322.

155-6 (9-10), 157, 150, 160 (13), Rimnic (episcopi), 266, 344, 352
Radila (munte), 190 (t8). (Climent), 332.3.
Radu-Vocla Praznaglava, 11, 145- Rtmnicul-Sprat (jade°, 238.
Radu-cel-Mare, 91. Risnov, 3, I I, 21, 114 01 11. 2, 132-3
Radu de la Afumaff (Si lloamna), (10), 147 (2), 149, 178 (7), 342,
23o, 232. 351 (7).
Rada Palm, 231. Rodna, 90.
Radu Bias, 231. Rudr, 4, 10-1, 48 (z), 55, 6S, 72
Radu Serban, 285, 314. (16), 76, 8o (2), 84, 107 (13),
Radu Mihnea, 116, 283, 284-6 2), 109, 114 n.1, 115, 119, 122, 133-4
315. (11-2), 137, 139, 141 (18), 151-4
Radu Leon, 116, 294. (6-7), 154-6 (8-1o), 162-4 (16-7),
Radu Vel Agit, 51-2 (z), 127-9 167 (21), 168, 178 (7), 195-6
(6), 146-7 (I). (2), 202 (7), 204, 205-6 (11-21
Radu Vel Coatis, 15(3-I (5), 363 208-9 (14), 210 (1). eptralabt
(2). (altul), 197-8 (4). 50-I (II), 154 (7), 161 (15-6),
Radu Cupariul. 184 (13), 195. 191, 203 (8), 204, 205. (1I0,
Radu Vel Logollt, 159 (ix). 208-9 (13-4). (preotI), 154 (7),
Rgghiniste, 54. 159-60 (r3), 168, (Capitanul Vasile
Raicevich (Agent austriac), 362. din), 200-1. (baffle), 154 (7),
Raloaczy 57 (2), 117, 119, 126, 159-60 (13).
127 (5), 128, 176 (3), 177, Racal. (In Tara Ffiggrasulut), 119.
Ralcaczy al II-lea, 117, 149, 150 (4), Rudca (Aga), 127 (5).
292 si urm. Rumelia, 14, 19.
Ra.koczy (Francis), 118, 239. Rusava, 290 (8,.
Rdkos, z6, 28. Ruset (lordachi Postelnicul), 158-9
Rall (de), 243. (I1-2), 16o-1 (14). (Luxandra St
Ramadan (D um itrachi), 375. mama et), 233-4. (Nicolae, so(ia
Recea (MOie), 238-9. tntaia Si a doua ; fetele), 234,
Reichenbevg, 24, 28. 239, 375.

S
Sacele, 3, 26, 142, 379 (15)- 171, 172-3 (26), 297, 323 (tip,
Sadova (Iosif, egumen de), 274 Si 332, 395, 401 (4).
n. 1. Satulung (din Septe-Sate), 1 t4r
Safta (Doamna luY Gheorghe Stefan), 135-6 (13). 138, 351 (7;. (preo-
292-3 (Jo). tul din), i86-8 (15-6).
Silggeanu. (Constantin), 291-2 (9). Saxonia, 320,
Salonic, 20. Scheia, 3 a. 1.
Sanitescul (Radu Cif maras), 41-2 ( t o). Scheff (BrasovuluT), 3, 54.5, 77 (18),
Stipa (Andreia0. 304. 16%2 (15), 171-2 (25), 202 (7),
SasY, 4 Si urm., 22, 54, 169 (23), 281, 31 x Si urm., 317, 319 Si
438 TABLA NUMELOR `GEOGRAFICE
urm., 369-70 (9), 373-5 (11), 399
(3), 402, 406-7 (9). (biserica Sf,
Nicolae), 234, 265, 267, 311 Si
urm., 416 (14). (preotT : Florea),
189, 351 (6-7). (Simion), 267,
269 (IS). (Statie), 238, 351-2
(7-8), (Tempe), 332 Si urm., 327
(8). 351-2 (7). (Teodor), 332, 335
(r5). (Vilsiitl), 347 (0. (altil), 327
(7), 332 Si urm. (clatarect), 417(da.s-
calf), 327 (7). (scoala), 318-9. (god-
manT),- 239. (mIcelarT), 207-8 (13).
Schemni-Ceaus, 295.
Seen; 4, 22, 114, 172 (26), 342, 355.
SecuienT, 240.
eleerasT (sat), at ( to)
Senius (dascal). 249.
§epte $ate. 114, 342.
Serbia, 318.
Serdarl : Barbu, 221 (2). Lie, 267,
270-1 (20-2), 273. (Profira), 269 -
7o (19)
Seres, 16-7, 19, 21.
,
Severin, 8, 9.
Sf. Mortnint (cflugSrT de la la
Brasov), 238.
Sibiiti, 26, 28, 34 (4), 36, 73, 91,
106 (13), 119, 121, 226 (8), 229,
231, 233, 245 Si n. I, 343. (Com-
pania din), 319. (TutuienT de lIngh),
358, 386.
Siegensburg, 245.
Sighisoara, 13, 22, 24-6, 28, 229,
288 (4), 304 (7).
Sigismund (rege al UngarieT), 9 Si
n. I, 12-3, 115, 229.
Silesi a, 10.
Siliste (line 343.
Slinbata-de-sus (sat), 34-6 (5), 235.7,
247.
1STORICE
Sinaia (milnkstire), 216 (21), 220,244.
iinca (sat), 147 (2), 154 (7), 349 (5)
SlrbT, 119, 185, 211-2 (17), 257.
(Mitrop0111), 334.
Siria, 21, 52.
Slatina (din Tara-Romhneasea), 9,
Sliven, 15, 19, 20, 52, 54, 320.
337, 338 (19).
Smirna, 21.
Socol (Clucerul), 58 (4), 109-10 (1),
132-3 (10), 149-50 (4), 194-5 (0+
(lenachi, fiat Ati), 132.3 (to).
Sofia, 14, 283 (t).
Sohodol (sat), 191.
Sol iman-cel-Mare, 283-4 (1).
Soveja (sat), 36o.
Stainville (general), 235.
Stamati (Mitropoldul Tocob), 249.
Stamati (Iordachi), 375.
§tefan (Gheorghe- Vodl), 112 (5),
292-3 (10).
§tellinestY (In Tara-Romaneascit ; vin
de), 29.
tirbeY (Barbu-Vods), 362. (Barbu
Stolnicul), 390 (23). (Constantin),
38-9 (7).
Stiria, 26, 28.
Stolnicul Grigore, 246 n. 4.
Stratonichia (Ioanichie, Mitropolit de),
267.
Sturdza (Dumitrasco), 241 11. 3.
SultanT, 284-5 (2).
Sulu (Alexandru Nicolae-VoclI ; Si
Doamna le), 246. (beizadelele Gri-
gore Si Than, ale precedentilor),
244. (MihaT ConstantinVodel Si
familia luT), 244. (Nicolae hut luT
Alexandru), .247 Si urm. (Ruxan-
da), 249-
Szekely (fratil), 235, 254 (6).
 2ABLA NUMELOR GEOGRAFICE §I IS PORICE
T
cTara- Munteneascd., 184 (13).
TiirlungenY, I 14, 251 (7).
Tartler (Marcus), 340-1 (22)
Tatar; zo, 115-7, 288-9 (5-6), 290.1
(8-9), 294.
Teleajin (cale), 182 (t I).
Tell (generalul , 249.
TePeS (vlagl), 1r, 230-1.
Tercean1 (sat),, 427 (2).
Tesilk (mitnIstire), 135-6 (13), 18o
(9).
Teuton! (cavaleff), 4.
TiganY, 20, 110 -I (3), 122, 124 (2),
126, 177 (5), 129 32 (7'10), 146
(1), 150 (5), 179 (7), 244, 361,
403 (7). (vataff de), 424.
Timis, 15, 211, 218 (23), 227 (9),
243, 248, 345.
Timisoara, I I, 290 (So).
Timoni (Agent austriac), 397.
Tinian (sat), 131 (9), 343, 348-9
(4), 351.
Tirgoviste, 10, 46, 4S (2), 55, 57
(2), 91, 99 (7), 116, 125 (3),
171, 299 (I), 306 (9), 373 4 (t0-1),
Udriste (boier), 231.
Ungaria (reg! 0e1), 119. V. si
Ludovic, Sigismundf
V
Viiarescu (Barbu l), 377-9 (14),
382 (17) (Barbs, al II-lea), 246.
(Constantin), 375, 376 (i1).
(Gheorghe), 246 n. 4. (lenachi),
240-3. (tefan), 382 (13), 387-8
(20), 390 (23).
Vadnicul (sat). ,8o (9).
Valea Pope!, 415.
439
388-9 (22) (biserica Curti°, 91.
(Mitropolia), 91. (VornicY de), 390
(23).
Tlrnova, 14, 19.
Tirsor, 10, 46.
Tocat, 16-21.
Tokoly (Emeric), 116-7.
TohanY (sat 3, 44 Si urm. (2 , 115,
120, 133-4 (112), 151-2 (6), 154-6
(S-1 , 221 (1). 343. 345, 346 (1),
351 (7), 352.
TohanY (sat in jud. Buzdu , 120.
Tokay (vameT), 222-3.
Tomsa (§,efan al II-lea), 3 t5.
Trausch (senator sas), 271 n.
Trestiara (sat), 122-3 (I).
Tricala, 17.
Triest, 17.
Tripoli, 18, 21.
TnrChi5 (sat), 114, 350-1 (6-7).
Turd, 32, 5o, 52, 115-6, 229, 319,
385 (19). (negustorT In Ardeal),
54. (marfit easel!), 10-2, 14, 24,
27, 282, 320.
Ungurl, 172-3 (26).
Unirea (Ardelenilor cu Roma), 118,
316.7. 344
Viilera-de-Munte, 34 (4 , 148, 244,
357, 374.
Vassan (profesor), 249.
Venetia, 14, 18, 20, 22, 28, 90
320, 423. (ban! din), 13.
Vidin, 397.
Vie3; 12, 18-20, 24, 26, 28, 36, 117,
246, 345. 397, 419. (tisurI), 84.
440 TAMA NUMgLOR GEOGRAFICE §I ISTORICE

Vilatta (colonel), 249. V15descu (qerban Comisul), 39-40

Vilcan (sat), 3, 254 (6), 358 n. 1.
Vistea (sat), 235.
Vistierul lorga, 79 ci n. 1, 92 (1),
93
Vizid (Mart -), 290 (8).
Vlad Dracul, 13, 145, 23o, 313.
Vlad Cling Krul, 232.
Vlad Tepes. V. Tepes.
Vllic lea, 115, 345, 351 (7), 355.
(8), 134-5 (12), 165 (59), 195-7,
205 (zo).
Vladimirescu (Tudor), 245.
Vladislav Dan (Domn muntean), 13,
230.
VINdut (Domn muntean),
Vodita (sat), 358 n. 1.
Vornicul (Costanda), 131-2 (9).
Vrancea, 355.

Wagner (Marcus, din Brasov), 41-2 Weiss (Mihail, jude brasovean), 284-5
(To), 112 (6), 191, 33o-1 (12-3), (2).
402 (5), 416 si urm., 420.1 Wolf (familie brasoveanil), 335-6
(16). (16).

Y
Ypres, zo.

Zapolya (loan), 314. 115, 233, 343, 347 (2), 349-50

Zeiden. V. Codtea. (5), 351 (7) 352, 353-4 (9), 391
Zilot (Romlnul), 245. (24).
Zimnicea, 421-2 ( 7). Zizin, 114.
ZirnestT, 3, 25, 27-8, 44 Si urm. (2), Zota (cojocar), 211 (16).
 TABLA DE L1JCB,IIRI

Aba, 52-3 (1). 90 si urn., 234, 304 (7), 329,

Adetiii, 356, 36o-2. 423.
Adoptiuni, 240. /Wow (judecata le), 424.
Afurisanie (carte de), 136, 264. Amid, 34o (21).
Anafornite, 91, 103 (1o). Arvunh, 45, 6o (7) 89 (a).
ApotecarY, 324 (3). Aspri, 13, 15, 315.
Arest, 309 (13). Astare, 340 (21).
Argintarir, 35, 69 (13), 75, 78 (19), Atlaz, 340 (20.

Bac', 142, 225 (5). Boari, 142.

BalurY, 249. B0b06, 56 (t).
Banr, 10, 12-3, 30 (1), 44 (2), Bogasie, 52, 53 (I), 224.
1

151 (5), 305, 330 (11), 351 (7), BM', 5o, 91, 172-3 (26), 320, 392.
352-3 (8), 365, 368 (6), 373 (II), Br Nail, 423.
374-5, 379 (15), 380, 383, 384-5 Bresle, 427 (2).
(18-9), 392, 426. Brina, 211 (16).
Basmale, 224. Belli, 224, 337.
BlitrinT (de sate), 343, 349 (5). BrutitriY, 108.
Beilic §i beglicgiT, 357, '359, 362, (Bucatea (de vim), 5o gi urn'.
386, 392. Bumbac, 52 $i urm 205 (5), 339
Belacoasil, 340 (21), (19), 340 (21).
BetivT, 210, 316-7, 330 (12). Bun:lb/cad, 329.
Bir, 138, 427 (2). (anume), 395. Burcf, 361.
Birgit, 254 (o), 343, 349 (5). Bunt, 374, 414.
Birsag, 344, 348 (4).. BurlincT, 15.
Bisenceascl (judecatI), x86-8 (15 -6). ButT, 34 (4).
BlInurY, 267, 269 (19), 340 (21). Butucf (a pune tn), 210.
442 TABLA DE LUCRURI

C
Minn, 224. CiorapT, 1o.
Cadelnite, 102-3 (to). CirciumarT, 77 (i 8).
Cafes (prIjitorY de), 239. Cire5e, 36.
CaY, 112 (5), 147 (2), 148-9, 153 Cisla, 121.
(7), 164 (i8), 178-9 (6-7), 181-2 Ci5megii, 417.
(9), 182-3 (i I), 202 (7), 209 (14), Ciubuce, 339 (19).
218 (23), 227-8 (9), 305.6 (8), Ciumg, 316, 405 (8).
341 (23), 383,384 (18), 392. Liuoaie, 105.
ClIdgrarT, 40-1 (9). Cizme, 88, 225 (5), 340 (al).
Cale5te, 265. Clondire, 47 (1), 49 (3)
Calfe, 405 (8). Clopote 51 clopotarT, 70, 71-2 (15),
Cgmle, 56 (1), 224. 90-r, 98, 105, io6 (13).
Candele, 91, 103 (to). Coase, 340 (2i).
Cantare, 224. ConnarT, 338 (19),
apitanY, 89-90 (2), 217 (22), 362 CojocarY, 99 (7), 211 (x6).
(I), 393. Colac (rgsplatg), 226 (7). ( ca51)
Carl, 33.4 (4), 36, 44 Si urm. (2), 186. (collier, a), 18o (9).
54-5, 63.4 (to), 65, 68, 7o, 72 Colane, 340 (20.
(16), 84 .5i urm., 98, 107 (13), ComInace, 56 (i)
120, 199. (mocline5tT), 36o. Condury, 34o (21).
Cargta5Y, 84 5i urm. Conte5e, 423.
atittO, 210, 320. CopiY de casg, 78 (r9), 336 (17).
Can't, 25, 237. (de soroc), z 6o-i (14). Corngrit, 362.
Carton, 340 (21). Coroane, 327 (8).
Cgrutil nemteascg, 86 (3). CorturY, 44 (2).
Cg5ariY, 225 (5), 390 (23). Cosoaie, 88.
Ca5cavale, 225 (5), 374. Costande, 15, 29 (1), 47 (1), 79 (I).
Mane si cgtgnie, x 18, 218-9 (24). CovrigY, 282.
Cearg, 41 (to), 224, 234 Cratite, 224.
Ceau5T, i8i (10). CroitorY, 99 (7), 278, 328 (9).
CerceT, 225 (5). Cupe, 91.
CergY, 361. Curele, 224.
Ce5tT, 237. Curvg, 348 (3).
Chizect, 326 (6), 328 (9), 337-8 Cutia Milelor, 267.
(18), A4617 (I). CutitarT, 236-7, 26o.
CIripT, 62. Cutite, 282.
Cinggtoil 224. Cutnie., 340 (21).
CioarecT, 224.
0
DhjdY (muntene), 32-3 (3), Datoril feudale, 344
DIrgbantY, 178 (6), 288 (5). Datorii (incbisoare pentru), 176-7
Dascgli, 427 (.1). (3-4)
 TAhLA DE i.TiCRUilt 443

DaugiT, 418. Dijcae, 344.

Degete (In loc de pecetT), 16o (13), Dirste, 324-5 (4)
346, 348-9 (4). Dobincid, 236.
DesagT, 327 (8). DucatT, 12-3.
De zi (a rdminea), 176 (3). Dulame, 224, 423.
Diate, 189, 199, 422 Si urm. (t18). Dutce, 4o (9).
DicheY, 123 (1). DuvalmT, 398 (2).

Evanghelie, 91, 102-3 (1o).

F
Fertun, 13. 324 (4), 331 (13), 347 (1), 349
Fete de pernd, 224. (4), 352-3 (8).
Fier, 90. FluturT, 49 (3).
Fileri, 224. Foamete, 316.
Fin, 46 (1), 349 (5). FoarfecT, 224.
FinttnarT, 107 (13). Foisor, 164 (i8).
FlorT (seminturT de), ii, (3). Frine, 88, 224.
FlorintY, 13, 52-3 (r), 79 (1), 147 FugarT, 8o-1 (2), 349 (5)
(2), 169 (23), 171, 183 (ti), 203 FurcY, 83 (6).
(8), 259 (to), 269 (18), 322 (1), FustasT, 54.

GalbenT, 14-5, 64, 151 (5), 341 (24), GrIclinarT, 95-6 (4), I I I (4)
355 GrdindticT, 354 (9).
Gliete (de grid), 43, 45. Gresla (ban), 15.
Gazde, 41 (9), 160 (i3). Grine, 4z si arm.
Girbace, 225 (5). Grid. 43, 195-6 (2), 202-3 (74)1
Gloabe, 424. GlobnicT, 132 (9). 205 (io), 206, 309 (t3).
Gostine de oi, 259-60, (-arT), 340 Grivne, 75, 93, 95 (4).
(20. Grosi, 15.

Hagii, 49 (4), 267, 269 (18), 274, HirsiY, 224.

398 (2). Htrtie, 339 (19). (risurY de), 328 (8).
HamurT, 88-9 (I), 239. Holde (m1tsurit de pdmint), 324-5
Haracid, 427 (2) (4).
HereghiT, 13. Hoff, 219 si arm., 263 (i5), 264.
444 TABLA DE LUORtrBf

Iarbit de puscii, 285. Inele, 224.

lcoane, 237. IobagY, 123 (1)g 142, 167 (21), 254
Ierbbit, 357 Si urm., 375, 386. (6), 349_59 (5), 362 (1).
II, 224. IspmvnicY, 1934
Impletitoare, o- (3). IuzbasY, 146 (t).
Inctiltbninte, 10. Izvoade, io -1 (3).
Inchisoare, 191.

J
Jimble, 282. Juratl, 343.
Jitarn 147 (2), 210. Juratorr, 172-3 (26), 181-2 (Jo),
JudecKtY dezblitute, 173 si urm. 213.

L
LgatusT, 38 (7). Lime, 54.
LazY, 327 (8). Litere latine, 416 (14).
LeT, 64, 207-8 (is), 224, 237, 270-1 LogofetY (pisarY), 286 (2)
(20, 22), 305, 328 (1o), 337, LopetY, 23o (12).
338 (19), 350 (6), 401 (5), 417. Lotn 93.
(turCefff), 224. Lotri, 18 (Io), 284 (1).
Ling, 46 si urm., 153 (7), 320 n.
3, 357- (tigate), 48 (2). (de Do-
bropl), 49 (4).
M

Mhcelart 321-2. Mittasit, 224, 328 (8), 340 (21).

Mdlaitt, 44 Si urm. (2) (1i gropY de). Meitt, 43
Millburn 3 t. Mied, 33o (12).
Mgrtimn 224. Miere, 41 (to), 234
Mardi, 47 (1). MintiY, 34o (21).
Margtiritare, 423. Mise (Arad), 56 (1), 95 (4),
MtirgelarY, 53-4 (2). Modii, 26-7. .

Mitriag (ban.), 15. MusafirY (turd), 396.

Mbarn 261 (12). MutcalurY, 423.

NegustorY mutttenY, 40-I (9). (11r- NicovalX, 424

van), 52. , NotarY, 336 (16).
Nemesn 140 (17), 167 (2i), 207 Nuntli, 299 (1).
t.
(13), 213, 372.
 TABLA DE LURID:if 445

0
Oa le de anima, 91. Opera, 249.
ObezY, 330 (12). OprirT, 123 (1), 126, 128, 131-3
Ocni, 56 (1). (9-10), 144 ;3 urm., 174 (1).
OM de oT, 383, 384 (18). Orez, 54.
OgarT, 302 (5). Organaor, 261 (12).
OT, so-i (1), 128, 146 (I), 151-3 Or(T, 15, 33 (3), 325 (4), 33o (11).
(6-7), 159, 161.4 (15-7), 167 (2o). Om, 43.
x68, 174-5 (r -2), 198 (4), 202 Ole', 190
(7), 207 (13), 216 (21), 251 (3), Ova; 30 (1).
331, 349 (5), 362 oi urm., 392.
Oierit ,Si oierI, 72-3 (16), 204, 357
oi urm.

PacurarT, 153 (7). Plaiul (spartuluT), 153-4 (7):

Mare, 93. Plapoma, 327 (8).
Pale, 46 (3)- Ploote, 339 (19).
PalariT, 282. Plumb, 90. z85.
Parale, 379 (15), 382 (13). PodinT, 396.
Putod, 291 (9). PolturacT, 15.
PastravY, 307-8 (11). Porcl, 50, 51-2 (2), 304 (7).
PecelT, 9t. (pecetarl), 96-7 (6). PortarT, 348 (3)
PecetT (--=poruncT pecetluite), 45 Porumb, 42, 247.
Perdele, 282. Posada, 153 (7). (posadarT), 218 (23).
PerperT, 13. Postav, lo, I2, 47 (1), 49 (3), 54
Peote, 341 (23), 375- oi urm., 98, 121, 194, 282, 423.
Peteare, to8-9, 110-I (3). (P051KVarl), 189, 346 (z)
Plata acrd, 54. PotorT, 208 (13)
PieY, 224. (argasite), 49 (4). (de boll), PotronicT, 40 (g).
89 (2). PoverY, 14, 49 (4).
PielanT, 88 oi urm. PovodnicT, 295:
Pieptare, 340 (21). Pravile, 425.
Pietrarl, 143. Pre04Y, 147 (2).
PInza, 10, 225 (5), 327 (8), 340 PribegY, 229 gi urm.
(21), 341 (23). (de masa), 224, PristavT, 32I.
271 n. 1. Provocov ( procov), 44 (2).
Pistoale, 336 (17). Pungi de Wulf, 389 (22),
PitacY, 15. Puocarie, 176 (4).
Pitarf, 174 (1). PuotT, 224.
Plaiag, 120-1, 222 (3) , 342-3.
446 TABLA DR LUCRURT

R
RlichiarY, 184 (13). RuminT ( -= serbT), 12r, 128-9 (6),
Rachid (bdtlag de), 199. 132-3 (ro), 135-6 (13), 142-3)
Rozmarin, 143- 149, 183-4 (12), 276.

SIbii, 237, 282. Sipete, 327 (8),

SacT, 224. SlujitorT, 6o (7), 68, 154 (7), 428 (2).
SaigiT, 376-7 (13), 392. SodaST, 145.
.5alurT, 267, 269 (t9). ofrangiT, 255 (7).
SdlciT, 357. *04, 340 (21).
SalhanagiT, 361. pant, 147 (2), 342.
Smile (VisterieT muntene), 33 (3), SpdtareT, 209 (14), 221 (1).
204. SpinzuratorT, 131 (o), 227-8 (9).
*amalageit, 340 (21). Spioni, 282.
SamurT, 337. SpiterT, 299-300 (2).
Sdpun, 224. SpoitorT, 113 (7)
Sdrindare, 35o (6). Sterna (munteand), 6 si n. 2.
ItrarY, 33o (11), 427 (2). tergare, 224.
Scatulch, 327 (8). Stichirie, 107 si urm.
Scule, 165 (19). Straie, 324-5 (4).
Seimeni, 55, 116, 298. Strajd §i stritjerT, 12o, 213.
ele, 88. StreasinT, 164 (18).
§ervete, 271 n. 1. Stucatori, 113 (7).
Sfesnice, 47 (I), 49 (3), 90. 1, 106(13). StuparT, 18o (9)
Sfoard, 62, 64, 65, 78 si urm. 121, Sulinare, 107 (15).
.$indrilk 90, 164 (18). *Wad, I 5.

TalerT, 34 (4), 36, 53 (1), 62, 64, TipsiT, 47 (I), 49 (3), 51-2 (2),
69 (14), 71, 74-5 (17), 84, 89 62-3 (9), 64-5, 90-1, 224, 424.
(2), 164 (18), 171, 176, 185, 189, Tivilichie, 340 (21).
190 (18), 192 (20), 202 (7), 207-8 Toiege, 21o.
(13), 214 (19), 219 (24), 227 (8), Tong, 341 (23).
255-6 (8), 261-2 (12-3), 282, 329, TOrturT, 224.
333, 365, 368 (6), 38o, 390 (23), Traiste, to.
395, 397-8 (1), 42o (15), 422 Trasuri. V. oprirT.
(18), 423-4, 426. Tulpane, 328 (8).
Ted, 224. Turte- dulcT, 282.
TehurT, 253 (5), 320-1. V. Brasov. Tutun, 49 (4), 239.
Tinicheu, 31.
 TABLA DE LITCRUB! 447

u
UghT, 58 (4), 79 (t), 95 (4), 120, I Tint, 211 (t6).
179 (7), 427 (2). (VeneticT), 297. I
UrbariT, 345-6.
V

Vaasa, 33-4 k3-4), 68, 372. (20). (Leca), 83 (5). Lupul), zo8,
VacT, 123 (t), 153 (7), 202 (7). 1 10 (2).
Vadra (ungureascit si rotniineasci1), VIt'asesc (birul), 120.
40.1 (9). VerdeturT, 309 (13).
InituT si vamesi, 321, 342-3, 404, Viclene (cirtT), 16o (3).
407 (9), 408, 410, 412 (12), 414, VinurY, 28 si urm., 68, 72 (16),
424-5 199, 234, 250 (1), 338 (19), 396,
VdroX (la poduri), 44 si 11101. (2). 414, 415-6 (14).
V1tafi, 125 (3), 174 (1). 179-8o Vite inchise, 354 (to). (boat de),
(8), 305, 346 (1), 405 (8). (de 354-5 (11).
plaid In Prahova), 227-8 (9), 388 Vladicesc (poclon), 333.
(21). (DFighicT), 212 3 (r8), 215
Z
Zhblifil, 66 (12), 7o, 337, 339 (19) Zeciuiala, 336 (17),
ZXbor. V. oprire. Zestre, 336 (17),
abranice, 224. ZidarT, 113 (7), 142, 164 (18).
ZII0g, 427 (2). Zlotl, 45, 380, 391 (24), 422 (17),
ZarafY, 415. 424. (trumXnestiv), 350 (6).
 ONOMASTIC

A
*Abotic, 341 (24). Aldea, 153 (7), 355 (9).
*Abra, 82 (5). Aldimir, 347 (2). 353.4 (9), 391 (24).
Albs, 172 (25). *Aldulea, 222 (3), 347 (2).
*A1b4, 400 (4). Avram, 191.
*Albuooi6, 242-3 (3-4).

B
*Midi hi, 354 (9). *Boiaru, 348 (4).
*Badly, 341 (24). Bonciul, 179-82 (8-10).
*Baiu, 351 (7), 353 (9). *Brildh, 403 (7).
*Bit 'elf, 348-9 (4). *Breace, 351 (7).
Ba lea, 225 (5). *Brincea, 161 (15).
*Baron, 348-9 (4). *Buburuzea, 210-19 212-3 (18), 214
*Barna, 347 (2). (ro), 215.
*J3eangbia, 189. *Bucur, 116.
*Beagea, 276-7. Budea, 353 (9).
Ben e, 54. *Butz, 416 (14).
Bercea, 347 (2). Burcu, 351 (4).
*Bibosul, 327 (8). *Burghez, 326-7 (7).
Bibul, 124 (a). *BurtuS, 225 (5).
Blrsan, 154 (7). *BuzN, 353 (9).
*Blegul, 216 (2i). *Bueirlan, 353-9.
*Boghean (Boghina), 161-2 (r5-6), BuzIla, 147-8 (3)
.207 (13).
*BoghicT, 161-2 (15-6), 207 (13).

C
*Clciulg, 219 (24), 328 (9). Caloian, 423, 427 (2).
*Calabrezu, 332. *Cgpfiitoiti, 347 (2), 353 (9).
*Cillator, 348-9 (4). *CaFamba, 192-3 (20.

* inseamni1 nume intrebuintate ca nume de familie.

 ONOMASTIC 440

*CKtanA, 416 (15). Comp, 190 ( [8), 351-2 (7-8).

Chirqa, 417. *Corciutel, 35o (6).
*Cioarts, 89 (2), Coptl, 347 (z).
*Ciocanca, 347 (2). *Coptotti, 353 (9).
*Ciuboid, 337. *Cretul, 227 (8).
*Ciurcui, 415. *Cur-Negru, 324-5 (4).
*Clinci4, 353 (9) *Cur-Rap, 204.

*Dobrescu, 351-2 (7-8) Duduiil, 208 (13).

Drhgulin, 172 (26). *DularnI, 162 (16).
Dr5guna, 180 (9) Duraa, 330 i), 332.
Degu#, 235. Dupa, 353 (9)
Duca, 208 (14 }.

E
*Enepid, 336 (17).

F
*FIgurel , 192 (20). FrItild, 169 (23). 179 (8). 180-1
*Floroiti, 389-Do (22-3), 415. (9-10), 388 (21).
*Fluiera,, 327 (7). *Fu0e, 415.

*GAIAnea, 351 (7). *Giurgea, 347 (2).

*Gitureanul, 415. *Giuvele, 338 (19).
GhidicT, 44 0 urrn. (2). *Glegot, 348.9 (4).
*GhizdaveI, 328 (io), 4[7 -8. *Grecul, 416 (14).
*Matta, 353 (9). *Grid, 33o ( t i), 331 (13), 415.
Ohms, 147 (2).

*Elko, 332, 339-10 (2o) *Hula, 216 (2i).

*Mtn, 324 (3).

*fgoiul, 254 (6) Iuga, 175 (z)

*Inapl, 330 (11), 332, 415.

Jiuga, 138-9, 353-9.

75703. Vol. X. 29
LI 50 ONOMASTIC

L
*Lacer, 415. Leondari, 327 (8).
*Lazul, 35o (6) *Lobontul, 421-2 (17).
*Lebul, 4 (.5.
M
*M3n3i13, 353 (9) Milea, 255 (7).
Marcea, 211-2 (17), 402 (5), 414-!' Mog0$, 42 (10). 328 (10). 332, 390
Mares, 49 (4) (23), 416 (14).
Marian, 353 (9). *Moldoveanul, 210-1, 212-3 (18)
Marta, 185. 214-5.
Miirtinith, 346 (r). *Moradul, 353 (9)
*MArtoiul, 353 (9) *Mortco, 325 (id).
Mici34, 48 (3) *Mo§oili, 426.
Mihil, 208 (13) *Munteanu, 348-9 (4), 353 (6).
N

*Nhmiiescul, 353 (9). Neagoe, 284 (1).

Nan, 156 (to), 331 (12). *Noghea, 353 (9).
Neap, 347 (2).
0
Oand, 347 (I). Obr4tin, 348 (3).
Oancea, 326 (6), 328 (9), 347 (2), *Olteanu, 354 (9).
349 (4). *Ortea, 325 (4).
P
Palco, 171. *Pepene, 326 (6)
*Panctova, 328 (9). *PicTcu, 353 (9)
Papa, 44 0 urn,. (2) *Pitea, 353 (9).
PardoT, 231. Plumbotil, 347 (2)
*P1r§oiul, 353 (9). *Popocea, 353 (9).
*PelicT, 391 (24). Precup (Prtcop), 33z, 415.
*Pepelea, 353 ( ,). *Prislcuanu, 426.

RiicealN, 205 (io). *Rat, 219 (24)

Raon, 161.2 (15). *RKut, 190 (ib).
Radmuir, 162 ( z 6), 208 (13). *Reantea, 179 (8), 180-1 (9-10).
*Rtidutul, 172 (25). *Romcea, 33o (11).
Rante, 219 (24).
S
andrut, 341 (23-4). er1311, 348-9 (4).
Saval, 171. I *Sfantu, 112 (6).
 ONOMASTIC 451

*Simanul, 347 (1). StInimir, 171.

*Sindel, 347 (2), *Sane, 425.
*Slavescu, 336 (17). *Stoia, 415.
*Sohanul, 346 (1) Stoichina, 132 (9).
Sore, 216 (21), 328 (9). Stoienel, 330 (II).
Stae, 331 (13). §W, 353 (9).
T
*Tampa, 327 (7). *Tiganul, 33o (11).
Tana, 417. *Timpea, 350-1 (6).
Tanciu, 341 (24). *Thitul, 353 (9).
*Tapul, 161-2 (15-6), 207 (13)1415 Tita, 338 (19).
*TarbingN, 323 (2) *Titretmwd, 324 (3).
*Tate, 353 (9). Todoran, 189.
*Teatiul, 178 (7) *Toflan, 153 (7).
Temelie, 95 (4). *Tomitco, 415.
*Tempea, 32o. *Topul, 413-4 (14)
*Ten1111, 354 (9). Tunis, 205 (to).
*Tercit, 390-1 (24). *rural!, 354 (9).
V
*VadrN, 348-9 (4) *Vtlsan, 354 (9).
*Vititurli, 324 (4). *Viltoare, 351 (6).
*Varna, 227 (8). *Vtadati, 348-9 (4).
*Verzea, 351 (7). VladuKl, 347 (2), 351 (7).
*Vevericd, 326 (6). Vlddutil, 352 (8).
*Weed, 323 (2). *Voiculet, 353 (9).

*Zelinca, 330-1 (12). Zmadul, 252 (8), 351 (71i 354 (9),
*Zgrantfl, 326-7 (7).
 LEXIC
A
AbNnat, 128. Adistation, 329.

a
Bagdadel, 419.

C
ComhndatY, 219 (24). Comision, 226 (8), 339 (201.
ComisarT, 205 (to), 226 (7) Contromat, 223 (4)

D
Director, 222 (3).

F
Fame lie, 49 (4). 397 (I) Micisat (hot), 147 (3).

G
Gros (temnitii) 401 (s).

I
Istautie, 419,

L
Dna, 327 (8). 1
Lehitti (a), 258 (to).

M
Maistrat (maghistrat), 225 (6), 226-7 Memorie, 329,
(8), 376 (12), 379 (15), 381 (t6), MumilnY, 175 (2).
387, 388-9 (22), 391 (24).
 LEXIO 453

N
bIleing, 31. Mstilvi (a), 181 (to).
Nitscut (= Critciun), 94 (3).

0
ObicYna, 375. Ostoia (a), 405 (8).
Oblrsi (a), 26o.

P
Paradie, 265. Profasisi (a), 193 (20.
PasusY, 383. Prot4tIlui (a) 328-9 (10), 420 (16).
Polecrli (= poreciii), 383. Protexie, 326 (5).
PonturY, 328 (io). 'Protocol, 418.
Portion, 355.

R
RKfet, 400 (4) RI1zIog, 391 (24).

S
SicritarY , 418 Stuc, 328 (8), 354 (to).
§ocodolotn, 31. Stupaiii, 54.
Sotie (tovargs), 214.

T
Taxie, 192 (2o).

Z
Zalud, 48 (2).
 ERATA

A se ceti la p. it, r. 6 de sus: (Dan al II-leas, In loc de: .Dan Lifis

La p. 13, r. 12 de sus: smonetK polonli (fertones)s, In loc de: intoned( de
our bizantinas. La p. 116, r. 19 de sus : cMihnea Radus, In loc de: 'Rada
Mihnetta. La p. io8, r, 3 de jos: cXVII-leas, In loc de: t XVI-leas. La p.
197, n. 5 de jos: salt Radii', In loc de: cRadus. La p. 35r, n 7, r. 2 de
sus : star[i], In loc de : cstar[etul] s.
 TABLA CUPRINSULUI
Pag.
Introducere 3
CAP. I. Negotul Brapvulta cu RominiY 8
I. VinurY 28
Ii. Grine 42
M. Lind 46
Iv. cBucatei (oY, boY, rimItorY) so
v. Bumbac 52
VI. Orez 54
vit. Postav 54
viii. Sfoard 78
IX. Card, chrutY 84
X. Pie ldriY 88
1ET. Argintftrif gi lucriirl de metal 90
XII. Stich{ 107
XIII. cPetearea, florY §i marunt4urY z 08
CAP. II AfacerY de hotare 114
I. Fugarif 114
II. OprirT 141-
In. Judecdtr dezbdtute 173
IV. LegdturY cu dregltoriT de hotare 193
V. HOY , 219
CAP. III. Legaturile politice dintre Bragov §i 'rara-Romfineascd . 229
I. PribegiY 228
Adaus la actele pribegilor 275
Ir. Alte legilturY politice , 281
A. ScrisorY de vqtY politice 284
B. ScrisorY domnqtY §i boierqtY de convenientd 198
a) MuntenY 298
b) MoldovenY 299
CAP. IV. SupuOY Brapvului 311
I. Schell sad Scheienri 311
11. SitteniY Tinutule . 342
In. Birsanii pdstorY 355
Iv. Bra§oveniT negustorY din principate 393
Anexe f V . 426