INFLUENTA ORIENTALA

ASUPRA

LIMBEI I CULTURE RO1VIANE

LAZAR §AINEANU

II

VOCABULARUL
1. VORBE POPULARE

BUCURESCI
Editura Librkriei SOCECC & Comp., Ca lea Vietoriel 21
1900

www.digibuc.ro
 ABREVIATIUNI
1. Aci s'ii onils numele intregi i operele cari figuréz3 in Biblingrafla.
2. Indicarea speciala a volurnulul la ci onicarT se afIn asemenea in Bibliografla.
3, Prescurtgtri familiare (ca alb. albanez, ar,arab, fr. francez, it. Ital-
ian, mcr. macedo-romnn, ngr. neo-grec, pers. persan, pol. polon,
ung. ungur; apoi pro v. proverb, locu. locutiune, sin(on.) sinonim,
Sn. Snbve, V. =- vedi, Var. variantk I'. de z.--='fdie de zestre etc.) nu se
mal In§ira in ordinei alfabetica.
4. Paragrafele ritate se rapártn la Introducerea.
5, In privinta transcriptiunii vorbelor orientale: cf. § 20.
A DNOT. Note manuserise STANO. Stancescu (Basme)
AL. Alexandri, Poes. p. DION. Dionisie (Elesiarch)
AL. T. Teatru DoC. D ocumente
AL. Pr. ProsA DRIGH. Draghici
AMIR. Amiras Dux. Dumitrache
ANON. An onima (Croglica) EMIN. Eminescu
AR. Aricescu ETYM. Etymologicum
ARCH. Archiva (Kogalnic.) FIL. Fifimon
ARCH. IST. Archiva (Hasdet) FOT. Fo tin o
Ax. Axinte GHEORG. Gheorgache
BALc. Balcescu GLOS. Glosar
Barb. Barbier de Maynard GORJ. Gorjan (Haulms)
BASME Popescu (N. D.) GREC. Grecénu
BELD. B eldim an HAM. Hammer
BOGD. Bogdan (N. A.) HRIST. Hristache
BUR. Burada (Dobrogea) IONESCU Meheding (Agric.)
CAL. Calendarul basmelor Ipsilanti (Comnen)
CAN. Canianu TSP. Ispirescu (Basme)
CANT. Chron. Cantemir Chronicul IST. Istoria (1715)
CANT. Mold. Moldov#
?I JIP. Jip escu (Opincarul)
CANT. Ier. Is t. Ieroglif. KM. Kikirezu
CANT. 1St. Ot. 1st. otomanä KoG. Kogalnicénu (En.)
aip(IT.) Csapitanul IJEL BUD. Lexicon Budan
CARAG. Carageale MAG. Magazin istoric
CARANF. Caranfll MARIAN Poesil populare
COND. Condica MELOHIS. Melchisedec
CONV. Cony orbiri Literare NAD. Nadejde (Sofia)
COST. Costin NEC. Neculce
COST.2 Glosar (aineanu) NEGR. Negruzzi (Const.)
CR. Crénga OD. Odobescu
CRAS. Cräsescu 0E4 Ora§anu (N. T.)
CRON. Cronice (ed. Kogáln.) PANN Povestea Vorb el
Cuvente den Mr. PAPAZ. Papazoglu
DAP. Dap onte Partea Vorbe p op ulare
DASC. Dascalul (Simeon) Partea II Vorbe is torice
DELAVR. Sultanica TEOD. Teodorescu (G. Dem.)
POP. Pop escu (Radii) TES. Tesaur (Papin-Ilar.)
POP-RET. Pop-Reteganul UR. Uricarial (Codreseu)
R.-COD. Radulescu-Codin TARA N. Tara Nona (Nenit.)
REV. Revista (Tocilescu) VAC. Vacarescu
REV. N. Revista (Hasdeil) VULP. Vulpian
Ei?* e45tórea (Gorovel) XEN. Xenopol (N.)
SEV. Sevastos (Cântece) WEIG. Weigand
STARE. Stamati (Cavalerul) ZIL. Zilot

www.digibuc.ro
 PARTEA INTÄIA

VORBE POPULARE

60936 t

www.digibuc.ro
 --%

AbA f. 1. postav de MIA, grósa, obicfnuit de co-

lóre alba, mad rar rosie sail négra : din aba négra se
faceaq dulame cMugarescI (ca Of din saiac), iar din aba
alba haine ordinare (ca si din sucman).
ETYM. 61 (d. 1738): s'aa dal pe o laical& de aba négrl, de s'ad
facut dulama lul Climent calugar. TARIF 1761: aba alba de 14 bucatl
1 leu vechid. aba rw,de de 7 bucag I tell vechia. TARIF 1792: abaua
ce vine din tara turcésea de laical& 5 banl, abaua ce merge de aid
la tara turcéseit 300 bard.
2. marfa saù bucata de aba, lucrata de abagil.
GREO. 136 : Dómna luI arban Voda, Sarbca de fella de la Nico-
pole, fata Ghenil, negutatoriul de abase. Doc. II, 195 (d. 1775): orI-
cine va lua abale, sa aiba a popri de la vincibtor de la 30 de bucatI
ate parale 20. TARIF 1792: abale de Rusia topul 10 haul. JIP. 69:
panzarie grósa, abate, plsla, patarI, tolurl.
3. In special, haina ordinari de aba (cf. sucnian,
postav si haina; mer. fitac, haina din aba).
BELD. 342 (despre Grecil eteri§tI din Moldova): Veniti goll In
stare prósta. In abale ImbracatI.
4. haina taranésca facuta din aba si anume: ipAn-
crele ,
Q.,
mintene, nadragf, sube, tuzluci (cf. abaluta).
Doc. III, 511 (d. 1787): o ipIngea de aba albri; IV, 106 (d. 1792):
o manta de aba eevricit. HRISTACHE (1818 : o ghebk de aba ro.03. AL.
'1'. 45: surugiul Imbracat cu poturi de aba. FIL. 150: alms de tuzlue1;
p. 269; libadea de aba alba. GANE I, 236: mintenele de aba alba Im-
pestritate ea &tape negre.
6. patura de aba (cf. abaióra).
Tau& 1792: .,elile turcescl cu abauct lor.
ABA (ar. 'aba), étoffe de laine grossière, manteau
(le bure ou de feutre noir porté par certains ordres de
derviches, par les moines grecs Barb, et par les der-
nières classes du peuple (d'Ohsson IV, 185); bulg. serb.
ung. aba, ngr. apris; rus. gaba, rut. halm, pol. chaba.
0 forma romilnésca aspirata habá," ca In ruténa si
polona, n'am Intilnit In literatura scrisa (cf. totusI ha-
bacit). Glosariul aiirma existenta-1 In Ardél, unde vorba
circula cu accentul pe prima silabii, AM §i hAbä, ceea

www.digibuc.ro
4

ce denota un intermedfift maghiar satt rutén. Sin onimul

mohlovenesc §i ardelenesc al vorbef e panurei (adica
postav = bulg. sukno), care 'Ate fi Insa de ori-ce colóre
(Lex. Bud.: haba pannus albus" §i Cr. II, 47: giguri de su-
manT §i MT de noaten care se vInd §i. panure §i cusute).
Dintre numerósele numiri de stofe, de fabricatiune
orientala, earl ne-aft venit de-a-dreptul de la Turcl (§ 86),
nici una n'a ajuns la o r6spAndire mal mare ca abaua,
ce constitue §i astaqi un obiect important de industrie
casnica a tarancelor nóstre (§ 100). De aci §i numerósa
familie lexicala la care a dat nascere, cele mai multe
din aceste derivatiuni fiind de formatiune curat româ-
nésca (cf. abager, abageresc, abagerie, abaióra, abaluta).
In unele localitati, bunaórd In Oltenia, circulatiunea
vorbei a inceput sa sP restringa In timpul din urma prin
influenta dimiel, stoft1 identica cu abaua §i care IT s'a
5i substituit In Mehedinti (Ionescu, 696).
abAciii (habaciii) m. haina lunga de aba, feme-
ésca sat). barbatésca.
REV. I, 341 (f. de z. 1669): un habacia de §ahmara en spinhrl
de sobol, un habacia de aclaz neblAnit. NEGR. III, 58: al vrea póte s5,
imblu in habacia ca d-ta?
Var. : habagiti.
MARIAN : 244 [Mândra] imbrtmata in habagia, MórtA bats de rachili.
Vorba, proprie Moldovei §i Bucovinel, presupune
o forma tatarésca ABAK, amplificata din aba sub influenta
analogica a numelor de stofe ca baibarac, §aiac, etc.
(analoga ruténului abiak caftan de aba"): habaciii e de-
dus din plural, iar habagiü P o reducere fonetica obici-
nuita (§ 21). Neexistenta vorbei In Ardél vorbesce contra
uneT etimologii intermediare de la un diminutiv maghiar.
abagiii m. 1. cel ce face sail vinde aba oridimie.
Erna. 93 (d. 1681): in casa lul Petco abagiul. Doc. IV, 283 (d.
1793): rufetul abagiilor call all a lucra numal mall& de aba.
2. cel ce lucréza haine taranesci din aba ori sucman.
IoNEscu, 696: straiele ce fac abagiii stilt tuzlucl, tildragl, min-
tene scurte pint, la brill, epfingele, ,ube... Fn. 88: a treia ulip, era
locuit b. numal de abagil §i gMtánarl.
ABA6I, fabricant ou marchand d'aba ; bulg. serb.
abagiTa. Despre sufixul -gill §i propagatiunea-T analo-
gica (§ 23).
Abagiii formatt inainte un isnaf sag corporatiune
(§ 96) ca §alvaragii §i zabunariT : cAte§i trele aceste ru-
feturi lucratt haine din postav de Ora ori din bumbac,

www.digibuc.ro
 5

pe chncl rufetul croitorilor cosea materil cu fir de m6-

tase satt postav de cel bun.
abager m. sinonimul moldovenesc al lul abagit.
COND. 1776, p. 15 : 10 lei poelon Agiel de la starostele de aba-
geri. UR. II, 11 (d. 1783) : abagerii, bMbftrficarii, rachieril, bacalil si alte
esnafurl. El?. II, 125 : abager, negustor de sumanl si de alte stofe
de natura abaleL
Forma abager e o derivatiune ulterióra din aba-
genie sub actiunea analogicd a numelor de agenV In
-er (§ 23).
abageresc a. se aplicd aculul mare Intrebuintat in
Oltenia de abagif (Etym. 77, 110).
abagerie f. 1. prdvdlie de aba sat de abale.
MUSTE, 9: Duca-Voda, de copil mie viind aice in lark In gilele
lul Vasilie-VodA, ail lost la dughianb, la abayerie. Do'. II, 197 (d. 1775):
strainl din alte 1.11x1 ce vor vrea ea sti deschi0 prAvMie, abagerie.
REV. N. II, 110 : usile deschise ale dughenelor de abagerie i cizaarie.
2. meseria de abagit.
Do . If, 193 (d. 1775): tog lucrátoril earl metahirisesc meseria
abageriel §i a paliArieT de aid din politia Bucurescilor.
Vorbd formatd din abagit dupd analogia numelor
In -ar (§ 23), abstragêndu-se un sufix colectival -drie
(abagi-drie, reclus abagerie).
*abai(e) f. paturd mal mare de cal, sinonim archqic
cu ar§a" §i cioltar", chte§T trele de origine turcéscd.
ETYM. 65 (d. 1579): un abai cadife ros cu sirma cosut.
ABAYI, grande housse ou hoiFise de cérémonie
Ham. ; serb. abaila, men abaie.
alfalórá f. patura de cal maI find.
D. Hasdet (Etym. 77) citéza 8 texte din 1621, 1689
1714. Dirninutivul derivd direct din abaie (§ 23).
abälura f. h1inu0 de aba (Polysu). Diminutiv format
pe cale analogied (§ 23).
abanbs m. 1. arbore originar din India.
*Er?. It, 80: FoiubSn b. de abanos... CAN. 109: Frunzh verde de abanos.
2. lemnul set, negru §i tare.
REV. I, 340 (f. de z. 1669): un sicreias de abanos. TARIF 1792:
abanosul eintar 43 ban!. AL. Pr. 370: o vargb, de abanos. GHICA, XIV :
tuned! ce1 mar1 Vinead dinaintea lui Vodb., la ceremonil, bastóne de
abanos cu mânerul de Bides.
3. fig. (ca adv.) sub raportul duritAil sat dnrabi-
IRMA : sdrav6n, tare ca. abanosul.
PANN II, 98 (despre o fat5. trecuta): Gindial, c15 chipu-I frumos
o s stea tot abanos... p. 159 (despre eel ce nu taibótrânese): vade tot
abanos, Tapen §i virtos.
4. fig. (ca adj.) sub raportul coloriI: negru ca a-
banosul, vorbind de Or (acceMiune exclusiv

www.digibuc.ro
 BOL. I, 274: done lacremi ud5, géna-1 de abanos.
Sensulflguratpopular exista i turcesce, apl icandu-se
la bètrâni teferl si la copil voinici: abanoz gibi yasadtikèe
daha sag olur il est comme l'ébène, plus il vieillit et
plus il est solide" (se dit d'un vieillard bien portant) ;
abanoz parèasidir ,.c'est un morceau d'ébène" (se dit
d'un enfant sain et vigoureux) Barb.
ABANOS, ABANOZ (ar. ebentis), ébène d. gr. Osvoc.
lat. ehenus, de origina feniciana; bulg. abanoz, serb.
abanos, ngr. &tvó i etp.ravóCt. Formele occidentale (sp.
ebano, alaturea de abenuz, fr. ébène, de unde rus.
ebent, poL heben) deriva din forma latino-gréca a
vorbeI ; de aci, din franceza, si forma neologica Intre-
buin0,ta In poesie (Bol. 213: un. pr bogat si negru de
eben stralucitor: Emin. 8: fata aseunde 'n pr ebenin).
Despre celelalte specii de lemn (§ 102).
abitir adv. 1. splendid, stralucit (cu speciala a-
plicatiune la reflexul pietrelor scumpe).
CAL. 1876, p. 55: pietre de berlant care luminh neuntrui easel
mal abitir ca sute de lumineri; p. 5: o corónft care luminh mal abitir
ca cele mai scumpe pietre. law. 1841, p. 20: ochil lor se izbirA de
o luininft ce strftlucia mai abitir ea un sóre.
2. cu sensul generalizat: maI de sérna, mai cu yap.
CARAO. 18: are ambit bitiatul, ea se, fie compania nóstrâ ceva
mal abitir din kite. Chas. 20: Si chiar de cat boierul era mal abitir.
3. au sensul de tot largit: maI bine. mal mult.
CAL. 1883, p. 13: Copilnl plângea si mal abitir ; p. 45: sintem
nisce fricosl ma! abitir ea muierile. DELAvy. Trubad. 183: tufnh cail
mai abitir ea bietul reposat. CARAG. II, 69: vorbesce abitir... lista e
bun de deputat. MARION, 111: tréba merge strunâ i ar merge si mal
abitir, dacâ n'ar fl juratul de Sandu; p..32:Mallil era bisericos mai
abitir ea un pop4! lo. 1895, No. 1: vorbia mal abitir ca un
Var. : habitir.
JIP. R. Sat. 161: fanlele e mal habitir ea napu...
Sinonimul moldovenesc e dihai" (Al. T. 648: 's
tóte [fetele] una ma dihta de cAt alta... p. 1453: a sa vor-
bésea mai dika de cat el).
ABBTER (pers.), comparativ d. abe, clair, transpa-
rent (ab, splendeur). Vorba e proprie basmelor mun-
tene (cf. dam, tarim) i sta totdeauna intr'o compara-
tiune : aplicata mal Intai la stralueirea briliantului si a
luminei intensive, vorba s'a generalizat din ce In ce, eu
cat a patruns maI mult In domeniul limbeI comune.
Evolutiunea semantica presinta óre-care analogie
cu fr. brillant, care se aplica diamantultn i unor accep-
tiunI metaforice ea brillant orateur" (cf. vorbesce abitir).

www.digibuc.ro
 7

abrAv a. 1. se dice de un cal cu o pata alba sub

códa: un asemenea cal, In credintele poporuluT, e pri-
vit ca o piaza rea (vedi maf. jos).
2. deochiat (vorbind de cal).
Km. III, 236: iese iapa abrael si d'o hi s'o vind, t scade pretu.
3. fig. nenorocos, rêt1 §i afurisit (de ómen1).
CRAs. II, 16 : pops scia, cit de omul abra.2 si-t1 tal p61a, si fugL
SEp. II, 166: abraq, ciudat; om abraf, aruia nu4 sufli multI in bor§,
mu anapoda. BOOD. COM. 214 : visana pe biata MArgirita si. in visul
med, abrag lucru! parca eram bArbatul el...
4. (mal ales ca adv.) neren5it, fara resultat.
AL. T. 791: planurile cele mal bine intemeiete rèmin ades
abra§e; p. 1260: aa e c'al iesit abraf ?
Forma abra§" s'aude In Moldova, pe când In Mun-
tenia vorba se rostesce iabrag, provenit prin diftongarea
forme primitive ebra§".
GLos. 298: analndouè iepele 's iabrap.
In locutiunea munténa asta e un iabra§" vorba
are sensul hgurat de om al draculuT" i un haiduc
vestit din Muntenia a purtat ca nume acest epitet onai-
nos (Rev. II, 413).
Sensul figurat deochiat" (de cal), afurisit" (de
ómenT) §i nenorocos" (de lucrurl) e proprig limbel ro-
mane §i s'a nascut din credinta superstitiósa relativa
la call iabra§I Kul patatl sub códa (cf. Zanne I, 322: a
fi baltat, adicit insenanat de D-det, orn rêti).
ABRAS (ar. ebre§), cheval tâchetó de blanc et
de noir, gris pommelé; bulg. alb. abra§ balan". La
Românil din Macedonia se chiama abnq un om cu
pielea, pörul §i. genele alb-galbui: un asernenea om
se considera ca nascut dintr'un strigoit. §i are la rin-
dul seri putere asupra duhurilor rele (Weigand II, 122).
acadeà f. cofetura, de forma rectangulara saia
cilindrica, din zahar ars cu putina boia ro§ie sail albA.
AL. T. 611 : Chirita (bucurósi)... o acade, o zarnacade, ah!
GHICA Rev. N. If, 175: tot felul de zaharicale si cofeturl... praline, a-
cadele o caramele cu plesnitorl. DELAVR. 145 : arunci cite o vorbi
vicléni, pe care o suge ca p'o acadea. JIP. R. Sat. 114: 'sl. impart go-
logineil ca copiil acadelele...
'AKYDE (ar.), sorte de sucrerie, caramel.
Vorlia recenta i Introdusa de rahagiil turd odata
cu cele-lalte productiunT ale cofetarid orientale (§ 99).
acarèt n. 1. avere nemiratóre (sens astadf aprópe
e§it din us).
Roe. 206: Lupul-AgA aü scipat cu viata, dar all iesit din 60
pungI de banl i-,l ail römas si t6te acareturile. BELD. 444: suditil sit

www.digibuc.ro
8

nu aib moiT, binale i alte acareturl intru aceste doue tarl. UR. III,
192 (d. 1803) : acareturile, adicá mosüle; IX, 51 : casa, dughiana, ha-
nul, feredeul bisericel i alte acareturi a mlnastiril. AN. 14 (d. 1821):
tóte acareturile citte am aici in Meheding, &tic& case, mori, vil, lo-
curl de pravalii si de case...
2. cladire cu dependintele ei (sens in genere o-
bicinuit), sinonim eu bina".
AL. T. 796: pamintul mosiel e roditor,... acareturile In buna
stare. Fit,. 165: arendasil derapana padurile si acaretele
STANc. 48: nu mi se mai vede din case si din acareturt nici cenusa.
Se mal wide i ecaret, care pare a fi o forma ana-
logica dupa emanet". Sinonimul moldovenesc heiurl,
hisemnéza acareturT In jurul easel" (SecL III, 15).
'AKARET (ar. pl. d. akar), immeuble.
Vorba lipsesce in idiomele balcanice, nu Insa
bina", ambele apartinênd categorief imprumuturilor on-
entale relative la casa si la constractiunea e (§ 95).
adèt D. 1. apucatura, deprindere (sinonim archaic
cu obiceitl").
CANT. Div. 186 : agonisitele sale obiceie i adefiurf pre ame-
nuntnlcercetand, flete-cine a cun6sce trebue, caci unul este dat spie
veselie, altul spre intristare.
2. datina veche, traditiune.
Doc. VIII, 99 (d. 1801): acum hint a scate vr'o cateva calfe,
pentru ca sa nu li se strice obiceiul, cer voie de slobogenil de la
Maria Ta a-si urma adetul breslei lor, adeca sâ se adune la un loc,
sa fad, chef cu mancari i beuturl chip& adetul lor. CONV. XIV, 290
(colocarie): D-cted sa ye mai daruiasca,... ca asa este adetul.
8. taxa vamala.
PRAV1LA 1616 (index): varnesul ce va lua mal malt de cum i
adetul [in text: ori-care vames va lua vain& mal multa de cat este
obiceiul sa ia . . .]
4. dare anumita. Dorma fis cala.
CRECHE, 238 : Turcil trimisera de ceread bard sa le dee mai
mult de cat era adetiul ... UR. X, 213 d. 1806): sh dee dejmuri
din gradini alte adetiuri; p. 214 : adetiu de case si de dugheni sa nu
iee; XIX, 69: adetiul scannelor casapiilor; p. 70 : adetiurile pitäriilor.
NEGR. II, 248: taranul mlind plugul sad numerand adetul . . .
Vorba, in trecut i In present, este proprie Mol-
clover; ca termin fiscal insa figuréza si in documente
din Muntenia.
MAG. 1, 121 (doc. 1631): popii tnc s dea bir inteun an de done
ori cum ad fost adetul i obiceiul si mal de nainte vreme. Doc.
212 (d. 1792): luand de la tog cellalti dijma, claca, adetul pravaliilor;
IV, 394 (d. 1795): adetul podului de vita mare 1 para...
'ADET (ar.), habitude, coutume, pratique ; taxes et
redevances d'usage, impôt prelevé sur le bétail et prin-
cipalement sur les moutons Barb. ; alb. bulg. serb.
adet (hadet), ngr. Coritt, men aclète obiceiti".

www.digibuc.ro
 9

Trecerea intelesuluT de la obiceiii" la dare" (atilt

turcesce cât i românesce) e frequenta la cronicarI (N.
Costin II, 40 : in çfflele lu Duca-Voda scornit tin
obiceitl pe vite, caruia obiceig çlic muntenesee vaearitul).
Aferim 1. (in sens bun) bravo ! prea bine!
N. COST. 51: Pa5a, vklênd pe Antioh-Vodl sapInd [la 5antu1
Tighinea], laudat din gull, clicêndu-1: aferim, Beid! NEC.
404: ie5ind generalul [Neratilor] din eetate, Fad Imbileat Vizirul cu
caftan, licEindu-I aferim, slug& bunk 5i cre4ut& ! Au. T. 342: (privind
ghergheful) aferim! frumos de tot! Flu. 54 : aferim, Dinicule, aferim!
taiesci, copilul med! AL. 131 : Aferim, frate Ghemil! Bine Men51
cft veni5I!
2. (luat ca subst.) bravo in. semn de aprobare.
NEGR. I, 6 : [dascalul] doborit sub grindina laudelor 5i a aferi-
milor Fa.. 191: Ina un bun bac5i.5 insotit de atIva aferim §i bravo.
3. ironic, pentru fapte saù vorbe earl merita des-
aprobare.
Ax. 150 : au dat nval. ieniceril i rail prins [pe Carol XII],
nunril hainele Ii erail crnnte 5i Fad mai sgariat un Tnrc 1âng nas
cu o sulita; a5a cum ad fost, l'ad adus avel ienicerl la Pap, carele,
CRITI ail véclut pe Pap., riclênd, al inceput a-I 4ice: aferim! aferim!
adicrt bine neap chivernisit! NEGR. I, 305 : aferim, buni judechtori am!
AL. T. 831 : el, arerim, Mtn med.! .. primesce blagoslovenia mea!
p. 1658: el, frumos prefacetl lucrurile! aferim! GLos. : aferim, popa
Marin! ZANNE I, 423 : aferim, coco5, cum te bat gainile! (proverb iro-
nic despre bArbatil earl stilt sub papucul femeilor). TEOD. 544: Afe-
rim, cumnata mea, Grea mai e i palma tal..
Var. (literara): aferin.
lao. 291 : am 0c-tut ca-I vine rèspuns eu aferin! 5i eu slug&
credinciósAl
AFERIM (pers. aferin), bravo ! parfait! c'est bien !
alb. bulg. s6rb. men aferim!
Prima din numerósele interjectiunT de origina orien-
tala (§ 25), earl, primitiv cu aplicatiune speciala la Turci,
aù patruns apol In domeniul limbei comune, dobindind
In cele din urma o nuanta u§óra de ironie optimista.
afif a. u§urel la punga, fara un ban (luat tot-
deauna in sens ironic), sinonim cu tufa".
AL. T. 116: ian privesce lAnftrit de unde eram afif de parale!
pe tabla nimic, tufb.! 530 : pringh, tuften buzunar, afif ! Bono.
Com. 11: In trel anipri 5'o fiert VIM comindarea, rómrinênd afif.
Forma afif" e proprie Moldovel' i, corespunde
munténulul ififliti.
ISE'. Rev. III, 3i9 : este Wirt, lefter de parale ! OrtA5. II, 40 :
E de greutate 5i el
HFlF (ar. Fiafif), leger de poids, agile ; HAFIFLI,
id. Vorba lipsesce in idiomele balcanice.
afiim m. 1. suc de mac alb, opitt.

www.digibuc.ro
10

TAR1F 1792 : afionul oca 7' 2 banI. hp. 874: Hot-Imp6rat dete
Ozitorilor de Milt cftt poftia... nu trecu mult i totl pazitoril fura
coprinsI de un somn sor en mártea pasa-mi-te rachiul din butoill
era cu ofion. kisv. 190: Frunza verde afion, La portita luI Scridon,
`Me paserile dorm ...
2. b6utura din afion ce ametesce creerif i da tru-
pulul o amortéla trIndavl
"no. 265 : Sultanul Murat IV poprise cu iasac tutunul si afio-
nu/... CARTA, 186: Cehan RacovilA atfita era strasnic, c mânca afion
diminéta si la vreme de chindil bea pelin cu urciorul i preste WO.
(Tina se afla tot vesel.
3. fig. amortire adinca (efectul afionului).
AL. T. 617: Ghiftul (viindu-sI In simtire)... s'a spart afionu la
glasul
AFION (ar. afiun), opium d. gr. 67rtov (önbc, suc) ;
alb. bulg. aflon, serb. afifun, ung. áfiom, ngr. incr.
afioni: sp. afion, fr. afion électuaire à base d'opium".
Arabil ari propagat afionul prin India $i Persia
(unde se manânca aeest narcotic) pânit, In China (unde
el se furnéza). Morfinomania, comuna Intregului Orient,
e rèspandita In Turcia prin to:Ste clasele societatii : ea nu
era ignorata la noi (§ 89).
*495 rn. 1. la Turd', titlu militar identic cu agcl.
N. cosT. 115 : aice In Iasl ai venit si un agd de la Pórtâ de
la nrdia Vezirulul. M. COST. 317: ai venit un agd mare cu caftan
de Domnie... NEC. 244 : un agd a Vezirulnl, ture, ce era venit ea
trebI Imp6ratescl la Ms].
2. In vechime, generalul darabanilor $i al intregel
infanteriI (In opositiune cu Spatar sag comandantul
calara$ilor), dregatorie Infiintata in Moldova de Ale-
xandru cel Bun; In Muntenia, Serban Cantacuzino dete
acest titlu comandantului unuf corp do 4000 talpa$T si
cazaci, Intocmit din rèma$itele clorobantilor. In acest
sens, Aga corespundea lui Ienicer-agasi la Tura
UnEcHE, 139: tocmit-all Alexandra cel Bun si boieriile marl In
sfat... Agil, ispravnic pre db.raban1 si pre erg pre lasl gin let. MAO.
IV, 285: Mihal-Vodft alése ostl care era mal de folos si le puse cap
pre Fircas-Aga
3. mai tarcjig, functiunea militara ajunse o boierie
paminténa cu sarcina unul $ef de politie In Ia.si $i In
Bucuresci, atunci numit Vel-Agá, corespunqênd lui Is-
tarnbol-agasi la TurcI. Insigniul sell era la inceput bal-
tagul, de la Grigorie-Voda Insa fu Inlocuit cu topuzul
sag buzduganul. El priveghea incendiile i avea la or-
dinele sale eetele darabanilor, cazacilor i lefegiilor. Aga
visita tirgul cu cântarul i cu falanga spre a controla
painea i carnea $i a pedepsi pe ceI ce le vindeag lipsa

www.digibuc.ro
 11.

(cu ocaua mica"), batêndu-I la WO safl tintuindu-I de

urechi in mijlocul pieeI. Sub raportul ierarchic, Aga
venia imediat dupa marele Spatar, comandantul general
al armateI si In special al cavaleriei (ca in Moldova
marele Hatman), ambil facend parte din prima clasa,
boieresca ; maI inainte Insà, Aga nu era superior in rang
SerclaruluI, a caruI Insemnatate scadu treptat cu ridicarea
rivaluluI sell (Cant. Mold. 81; Sulzer III, 284 si Fot. Ill, 2g3).
COND. 1776, p. 78: o sutil, eincl-deel lei pe luna Vel-Agd.
4. in cele din urma, rang de boierie de prima clasa.
AL. Pr. 576 : clasa Intlia, numitá grecesce Protipenda, flind-c6.
era compusti de einci ranguri inalte: Logofeti marl, Vornici, Hat
man1, Postelniel i Agl, earl singurl avead dreptul de a purta barbe.
AL. T. 429 : poftim d-ta Intâl, arhon
5. prefect de pol4ie (In prima jumetate a secolulul).
AL. T. 1342 : ad nrivAlit In curte aga cu o cété. de slujitori;
p. 1413 : scrie tu ordinal de arestuire i d hârtia In maim agal.
Vel-Aga avea un loctiitor numit vit-aga, óreoum
director de prefectura.
AL. T. 1381: careta'l la scara cu sóse slujitorl cu vii-
agd; p.1397: aseultall raportul lul
6. si asta4i Inca (popular saü ironic) po14aitt.
Jie. R. Sat. 206: séde In politic) pitit duph spatele aghil.
Sub raportul morfologic, aga face la genitiv agkit
si la pl. ag`i, iar femininul suna aydie.
GHICA : calescile ca masalale a spitartilul, a aghil si a isprav-
niculul de Curte. AL. T.137I : usa boierulul e deschish pentru top, fie
agi ca d-ta, fie giupâni ea mine; p.1436: de mâne n'el mai fi agoie...
Aga, ca i Serdar, aü fost Inalte grade In ostirea
pamInténa i fac parte clinteo bogata terminologie mi-
litara imprumutata de la Turcl (§ 68).
Romilnizarea vorbel prin stramutarea aecentului
s'explica dintr'un motiv de diferentiare semantica, for-
ma originala agcl (In compositiune agasi) find anume
reservata spre a desemna pe un comandant satt o4er
turn (V. Partea II: agh).
Agachi m. 1. nume ironic de tigan (litt. coconas).
CRAs. I, 282: Agachi tiganul va cânta si Inch 3 Ilutarl.
2. numele unui bon-vivant si bun beutor inteo
piesa de Alexandri Agachi Flutur" ; de aci locaVunea
inghite, Agachi !" o invit4iune comica la bent ce
se aplica celuI ce trage virtos la rnasea.
A L. T.109 : inghite, Agachi! gal. gal... p. 237 : tine [garafa]
mos Corbulel i Inghite, Agachi! de acumi p. 552: Inghite, Agachi...
dusa, blietel p. 1006: ian ve4i-1 cum chilesc Inghite, Agachi!
Sufixul diminutival e neo-grec (etyeocc corespunOnd

www.digibuc.ro
12

turc. agagyk petit seigneur ) §i revine In cilteva forme

ibride (§ 23).
agesc a. ce tine de Aga saA de agie (de a ci i agiesc).
N. COST. 80: tog siimenil hattnânescIsi eel agescl.. . Arm. 164:
Grigorie-Vodft avênd multh i frunnis b. óste... cu slujitorl de Curte
si ea darftbantit agescl §i cu vinatori1 i cu pangril. . COND. 1776,
p. 78 polcovnicul agiesc, bas-ciaus agiesc, bas-bulucbas agiesc, buluc-
bas1 agiesci . Doc.I, 584 (alaid 17841: cazacii agiescf pedestri cu sté-
gurile for cApitanil agiesci pedestri Inartnag cu tacdm curet.
Brésla agésca coprindea cazaciI agesa vînatoriT
agesci. capitanil agescI, ciausul agesc cu logofkul agesc,
In frunte cu Vel-Aga care pasia inaintea alaiiiluT dom-
nesc (§ 51).
agie f. 1. rangul de Aga (ca functiune militara).
Koo. 211 : un boier Costache Purice ce fusese i Aga aice In
11 miluise Domnul sea [[ón-Vodft] cu stftrostia Foesenilor,
drip& ce-1 scóse din agie. CAPIr. 360: pre Ivasco, fecior Banului
Gheorghe, l'ad mazIlit din agie. . . §i afi fâcut pre Mateid Cantacuzino
Aga mare.
2. dignitatea de Aga (ca titlu de noblen).
M. CusT. 650: pre feciorul lul Ghica Vornicul boierindu-1 cu
agia. GliE011G. 290: Grigone-Vod& ad suit agia dupe. Vel-Comis.
3. se dicea de partea centrala a orasuluf Bueuresci
de sub dependenta luT Vel-Aga, In opositiune cu maha-
lalele ce tineall de marele Spatar.
Doc. fV, 340 (d. 1793): 6 bauf apa sacana In Virg lu ocolul
agiel, iar In ocolul spâtIresc la mahalale 9 banl.
4. prefectura politief, pap Insa§1. Ea se compu-
nea dintr'un logofk de agie, un clans si un stegar, un
polcovnic de vinatori si un capitan de NemtY, un bu-
ciucas si un trimbitas, doI bulubasT, doT bairactarT i doI
odabasi cu 45 dc neferl (Fot. HI; 806).
Doc. I, 549 (alaid 1784): stégul ¡rigid purtind stegariul agesc i chlh-
retil eu praporele. NEou. I, 29: pangriI isprâvniciel, daraband ogief,
aprodil vorniciel. AL. T. 410: arhon Sérdar 1 .. ridic tóta agia In
picióre ; p.450 : ad adus de la agie veo dol epistag, ea sa sag& la usà;
p. 1013: mé Ingrozesce pe tot césul de a da jalbâ la agie.
Var.: hagie.
Dor. VIII, 106 (d. 1799): en hot&tirea d-tale, vechile al hagiel,
s5, fie oprit: p.119 (d. 1801): porunchn d-tale, biv-vel Bane Caragea,
epistatule al hagief .
Agiq m. numele unuI vitéz turc Agu§ al lui To-
pala" In baladele oltene i banatene (Etym. 540).
agiamiii a. (In Mold. agem 1 novice, aria experienta.
CAL. 1875, p. 10: Impératul a fost dovedit In istegme de câtre
un tIn5r agiamill OD. III, 9: ed m5 pricep cam tot atIta (la vinâtóre)
pre cât se pricepea vestitul agiamiü. H. Sat. 24: s5. arkt agiamiilor
pe un om nn-1 cunosc1 de loc duprt vorbe

www.digibuc.ro
 13

2. ineepötor, In graiul jucgorilor.

Juc. 79 : cel mal giolarl fac arménul cât réta moril, cel
mal agiamil 11 fac mal mic. lAxov Cony. VII, 313 :la chrp sînt blând cu
tóth lumea, mal cu sémh cu agemii. GHICA Rev. N. II, 173 : slugile
scoteall din bed ate o pereche de chrg soióse... §i spélad pe agiamit
de parale.
3. se dice de un al-16r cam naiv cu femeile.
Tinc. IA 163: Dorache era un agramatos, un agiamig In chestie
de femel.
AAMT, apprenti, novice, ignorant (mazette, in-
habile au jeu) d. ar. 'agemi, étranger, non-arabe, grossier,
stupide; bulg. serb. agamila Persan i novice" ; ngr.
EaCap)c. La adica vorbind, agiamiti insemnézit cel ce vor-
besce o limba alta de cat araba, decI ignorant, barbar.
Arabif din Spania numiaü limba spaniola al-'agamiya",
litt. strainA, iar SpanioliI dedeat acest nume (aljamia) cas-
tilianeI corupte i amestecate cu vorbe de ale Moriscilor :
deasemenea, sp. algaravia. litt, araba, insemnéza bara-
gouin, cralimatias" din causa ca limba Maurilor, nefiind
IntelésA° de Spanioli, le facea impresiunea until sirte-
margarite saft vuet nedeslusit de glasurl (Dozy, 119 si
145). Analogia cu pappapos nu este mal putin instructiva.
aiAr n. 1. controlarea i regularea oficiala a m6su-
rilor si a greutatilor.
COND. 1776, P. 39: pe tot anul sh fie dator acel ce va avea
miluire acest venit al cantariu1ul s fad, aiar cantarilor, adich sh le
Indrepteze. KIK. III, 108: gradatia limbel cântarulul a fâcut'o servin-
du-se de cântarul de la stint), cu ajar.
2. pendulit ce lucréza mersul unul orologiA (Glos. 11).
3. expertisa prin eare se fixéza pretul obiectelor
de consumatiune, sinonim cu
Doc. II, 296 (d. 1791): pentru carne s faceti aiarul cel cuviin-
cios... s socotitl cite Olt se cuvine a se vinde ocaua de carne de
cAtre macelarl
4. fig. regula, model.
hp. Slifer. tAr. 11 : aiar de patriotism, cârm i stea chlAuzitóre.
'.AYAR (ar. 'iyar), exactitude d'une mesure ou d'un
poids contrôlé et conforme au patron ; bulg. afar (m6rka),
ngr. ecitipt.
Vorba, r6spandita odinióra in Muntenia si in Mol-
dova, Incepe a dispare sub infiuenta nouel sisteme de
mösurI i greutati, sorta ce a lovit i pe cisnia", nu
insä i pe cantar" (§ 93).
alAciii a 1. pestrit, baltat (de vite).
MARIAN I, 124 : None cirede de vacT, Tóte cu vitel alaci.
2. fig felurit, amestecat.

www.digibuc.ro
 MARIAN, Deschntece, 30 : Asta-i lumea cea alace,Face omu cum
11 place ...
Arab-A, bigarré. Vorba, fiind speciala Bucovinel,
se trage de la TatarI; etimologicesce identica cu cea
urmatóre, diferentiarea accentuldi indica deosebita lor
proveninVi (§ 22).
alageh f. 1. stoM de mötase vargata.
TARIF 1761: alagea de Misir, aleigea de Halep, aleigea sam. TARIF
1792 : alagele de bumbac, alagea rusésch lath, alagea ghermesit de Ta-
rigrad, alagea de manith. DION. 182 : alagele §i ,amalagele §i alte mhr-
furl. MELOHIS. Roman. II, 129: o citare i un §al aldgè dat lul
T6der cinthretul. VIMP. 54 : Voine, drhguta ta, Pórth rochea d'alagea.
Var.: halagea.
ETYM. 669 (d. 1739): orarill de halagea vechitl. TARIF 1792 taclit
halagea de Halep.
2. ceva In sir : rost,InlanWire (cf. pilnza, siritenie).
DELAVR. Stilt. 216: dar tu ? când ne-1 Intinde halagéua nuntil ?
3. fig. Inselaciune, In locutiunile a pi o alagea,
a capöta alagéua", a fi amagit sifl pacalit.
ISP. 12 : nimen1 nu s'a putut atinge de Impórhtla mea fhrh sh-§1
capete alagiva i sh se duch ru§inat. Io. SN. 77 : sh path vr'o alagea...
Sensul figurat e propritt limbeI romane si pare a
se raporta la daraverile nu tocmaI oneste cu stofele de
mötase (cf. totusI Etym. 670).
ALAdA, nom d'une étoffe de soie rayée qui se
fabriquait principalement à Magnésie Barb. (litt. bigarré,
dimin. d. ala, moucheté de plusieurs couleurs); bulg.
serb. rus. alaka, pol. halagifa, ngr. dararCiecs. vestimenti
muliebris pars superior (Passow). V. samalagea.
Prima din numerósele stofe de métase fabricate In
Orient (§ 86) í cari serviail la confectionarea vestmin-
telor luxóse ale boierimil nóstre din trecut.
MAW, n. I. (sensurl archaice) termin technic militar.
1. ordine de bataie, trupe in linie. Intocmirea
ostiriI turcesci era cea urmatóre avangarda sa
cagil, In frunte, serdenghesdil earl dedeall ma! Intál foe,
apoI ienicerii, artileria cu topciI i gebegiI, dupa eari
venia marele Vizir cu segbanil i cu cavaleria, corte-
giul Sultanulul Inconjurat de bostangil si de spahil,
apoI carele cu haznale i cu zaherele (Cant. Ist. ot. 309).
CANT Ierogl. 7 : alaia, petrecanie, tocmali de óste, §icuire. M.
COST. 488 : o§tile In tocm611%, cum clic Ja. Turd alafa.
2. trupa, regiment, escadron.
CAST. Ierogl. 72: cu dobe §i cu surle, alaiurile §icuind... N.
COST. 25 :Vezirul a inceput a scóte urdi,ile, apol §i óstea, cine§1
duph orinduiala sa, cu

www.digibuc.ro
 15

3. paradd militard turcésed (maI ales cu ocasiunea

porniril la rdzboiti sati la retragerea dupd luptd).
DAM 410: den ienicerl se aleg maI de frunte spahi-oglani,
pInfi. la 3000, catil merg denadirópta Impóratulul, denastânga 3000
de silihtarl..; duph. acestia 5000 de olafanl, asijderea denadirépta Im-
póratultil si alto 6000 denastInga..; dup1 acestia eel de apol merg,
earl se chiamfi, eftrápitl; 200 sad mal multi merg. ce se chiam'a
mutafaracale; dupft acestia merg 30 de cauzilarl, caril, deschiOnd
calea Lmpóratulul, si oprese nfi.vala de la Impóratul... Dupa acestia
merg mal aprópe selatil carl pórth areele pre umór, cu eb.tnesi albe
pâtift jos, de se vód de subt haine, si In seufll, pan& câte 200
de óste ; si denainte si denapol sInt si paicl, pin& la 100. N. Cost
432: Purcesul Turcilor de la Astrahan Intl.' acest chip s'all timplat:
Septemvrie 12 (1566) de diminótA, pre obiceiul lor, ad trimbitat si
Indath, s'an pornit agfirlIcul lor ea chmile si cu catid: si a doua óra
trimbitând, IndatO. se pornia cu Andniallt ea acésta: Intal spahill, In
ciiteva stolurl; apol dup ft. dinsiI mergead tunurile si gebhanaua; si
In ambe pârtile mergeaü siragurl de camile si de calla, si call In
povod ce duceaS zahara; apol ieniceril, unil calärl, altii pedestri, cu
sinete; dupft ienicerl mergea6 solacil en arce, ce pórth cauce In cap,
cu sIrrnb, cusute, de pâslft, albe; dup solael duceall eltIva cal In
povod a Sarascherulul o-Ail, cu podóbe frurnóse fórte; dupft povod.
niel veniail sangiagasil; lad], pre urma lor venia Sarascherul si dupl
dInsul un prapor mare de códe albe de cal iscusit tocmit; si pe urna
veniad trel stégarl marl rosil de taft6, Invólite, care numai la bhtaie
le desvólesc de tot si le pórt& ciausil Saraseherulul... de pe ostl.
Dupa acele stégurl venia tabulhanaua: dupa tabulhana veniail opt
stógurl flesce-care Intialt fel de fl6re; dupa stógurl, un buluc mare
de spahil; iar b. pe de laturl mergeml clams], de nulâsail sti se apropie
de acel beglerbeiil, ce era mal mare pre ostile turcescl. BELL). 492 :
Vineri all trecut Impóratul la giamie ea alai&
4. In special, pompa militara cu care se primia
Domnul noù numit (Dómna sat alt personaj important)
la intrare In capitala OriT. Un alahl domnese se alcatuia
astfel : dupit stégul catanelor de tard veniail diferitele
corpuri militare indigene, pedestrime, calarime si arti-
lerie (representate prin brésla agésca, hatmanéscd, spa-
tarésc d. si armaséscd), cea din urmd insotita de insigniile
domnesci si constituitd dill ostenI num41 mataragi, sa-
ragi, deliT, tufeccil, ciohodarl, fustasI si saarl ; apol ve-
niati boierinasiI CurVI si iedeclil, cortegiul Incheiându-se
cu mehter-basa si trupa4 de musicanV straini (§ 51).
N. COST. 74: intrat-ail Nicolal-Vod5, In Iasl en mare pohfala, ea
alaiA impórâtesc si cu iscusite podóbe ; 89: ail sosit Dumitrascu-Vodh.
la Ias1 In scaun... i-ail iesit boieril tliriI si cu slujitoril si eu tabulha-
naua tttril de-1 ail flcut alaiit, dupft, obiceid; 'Con. 231: la Iasl i-ail
iesit luI Searlat-Vodh tog boieril Inainte la Santa cu mare alaii i, a-
*ijderea §i giupânesele Inaintea Dómnel, intrând In Ias1 cu mare
pompli. Ax. 139: sosit'all acel sol lesesc In Iasl... si-i ail flicut Nico-
laI-Vodtt alai4 frumos precum se cade, trimitónd Inainte boied si

www.digibuc.ro
16

slujitorI... NEC. 209: când Hatmanul Buhu§ ail venit de la óste la

Ia51, Dimitra5co-VodA fäcutu-i-ail mare einste i alajú, cu tog sluji-
todl Curtg, cu dobe, cu surle, ca unul Hatman ce era vestit AMU,.
170: inteacest an i-ail yenit lui Grigerie-Vedä i caftan de Innoirea
Domniel de la Imperätie .5i ail trimis pre flul seil Scarlat Beizade cu
tog boieril 5i en alajú Inaintea caftanului sub Galata... GHEORG. 315:
Mitropolitul ea Douanul, cu Beizadelele i eu tótA boierimea ies la
lordan cu tot alaiul. AL. T. 47: &All Domni eu alajú am purtat and
se suiail pe scaun. OD. I, 71; Mihnea se cobórA cu alairt din Curtile
domnescl. GANE I, 11: tóte u§ile 5i ferestrele se deschideaft innaintea
alaiuluf domnesc. GHfCA, la alaiurf boieril eel marl rnergead c3-
1Arl pe cal arapesel. Isl.. 36: osta5i1 se gätira ca de alaim 'lEon. 45 :
Deel marele Crahl, Viind eu alaia...
(sensurl moderne) In afaril din sfera militara.
1. cortegig, suita munerósa.
AL. T. 503: când ie51 la primblare, al akin pe lânga träsurl.
90: 11 petrecea pânit la locninta sa cu alai& domnesc. PANN, 173
(prey.): umblA pe drum cu alaiu §i In casä, n'are inIaiù. Isl.. 110:
petrecu pe cerb cu mare alain pilnA afara din ora5.
2. In poesia saA In prosa populara, and e vorba de
un cortegiti nupOal.
TEon. 034: 'Ma nunta se gätia, Tot alaiul se 7n§ira... *El,. I,
11: Ea-1 mirésa until Crahl, Ce se plimb cu STANO. 277 :
dup. aia ail Meta nunta cu alaiti mare.
3. convoill mortuar, procesiune solemna.
ISP. 352: IntImplându-se impäratulul sä-I mew& feciornl, Il In-
gropâ eu mare cinste 5i alai& OD. I, 108: dupft tinguiósa familie a-
laiul se prelungia eu toll ómenii easel. GHICA, 386: 11 a§645, in si-
edit i pornesc eu popl 5i cu tot alaiul prin tirg. DELAVR. Parasitil,
194: Léna l'a ingropat eu alattE mare: gece popl, arehiered, oranist,
coliva... TEon. 581: Si en alaiul ee ayea, Fluft la grópa '1 petreeea.
4. se qice ironic de o glóta ce face galagie.
ISP. 179: zAvoil, cum yeguiá alaiul cu care yenia fata sAraculul,
se repe4há la dînsa. PANN, Mo5-Alb I, 8: Fkandu-I alaiú tog citing
eu lAtratul dinapoi...
Var. : halaiü.
CAPIT. 307 : Constantin-VodA gätit cu ha'aia mare de ail
ie5it 1nainte Turcului ; 357: Antonie-Vod ail venit In tat% eu tog
boiaril 5i fleut halaiú, dupá cum se euvine Domnilor. DIoN. 167:
Nicolae Caragea intrând in Bueuresel cu pompA mare 5i cu halaiü i qe-
Ond In scaunul domnese, tótá boierimea de-i s'aal Inehinat
5i särutat mina; 169: cu ce teremonie, i eu ce halaiur 1, i cu ce
cinste i dragoste i-a intimpinat ImpärAtésa... R -Con. 254: (And 11
mal ceream málaiil, MS lual eu clinil In halaia...
ALLY, troupe, régiment, escadron, ordre de ba-
taille, parade (d'un régiment); procession, cortège, pompe
solennelle, cérémonie; foule, réunion; bulg. alaI ser-
b6tóre", serb. alar trupe de soldap la parada", ngr.
aXdu, cortegitl, men alaia glótit.V'.
0 forma scurtata laie céta, In special de tiganI",

www.digibuc.ro
 17

de undo ldie sail laig, tigan de laie (Carag. II, 5 : se ia

-vagabonti laie dupa d-ta ; Stanc. Gl. i Pov. 73 : tiganul
când se muta cu laia; Bogd. Pov. 59 : când ajunse lala
In fata ispravnicului) exista si In men laie cétit in
genere", derivata din alai, a carul forma aferesata revine
la Dionisie (88: aduand pe capigitt cu laiti la divan-saraii1).
Termin primitiv din sfera militara, lar-
git sensul In limba comuna, Incalcând, ca o serie de
expresiunl analoge (§ 28), In domeniul metaforic. Ac-
ceptiunea militara a r6mas singura dominanti In corn-
positiunI (V. Partea 11: alait-beiil, alain-top).
earl' n'ail ajuns nicIodata populare. AceiasI evolutiune
semantica atti incercat'o sinonirnele neologice: paradei (pri-
mitiv termin de manej, apof revista militara, iar In
urma fa la, lux) i pompd (primitiv procesiune, apol mar-1-
dr* sail splendóre). V. dandana i saltanat.
alliqveriq n. 1. negutatorie (sens esit din us).
COND. IPSIL. (1796): ispravnicil sb, nu fach niel de cum alifve-
rifurI i tovItrttsie cu locuitoril. COND. 1813, p. 386: locuitoril 's1 pot
face negotul i alifueriful en eel mal bun pret.
2. daravere, vindare, tirguiala (sens In genere o-
bicInuit): a avea (face) alisveris", a vinde mult ; a face
cuiva alisveris", a cumpëra de la dInsul.
AL. T. 26: vret1 stt-ml facep ceva alifveri ? 143: nu-T alifverif
niel de o letcae In pi*. JIP. R. Sat. 142: stt facl aliperif la arciu-
maril de poste drum de cazarmtt. MARION, 41 untura se vinde ca
pâinea caldtt, asa aliperif face. 01/4 11. 60: aide, fá-ml ali§veri
Var. : alijveriq.
COND. 1776, p. 15: cu acele cantare stt-sl factt ohjveripabacalil.
AL. 59: (d. 1821): s5,11 canto ilecare meseria, negotul
ALY§-VER1§, commerce (litt. luare-dare, d. almak
prendre" i vermek dormer"); bulg. aly2veris, serb.
alisveris, ngr. aXtaf3epíat men alizverisi. V.
Dupa alisveris" s'a modelat equivalentul daravere
afacere" (Al. T. 1393 : daraverile lor nasc o suma de
protesurn Pann, 93: daraverd ; Jip. 68 : daravele). Ter-
minul nu-I de cat o simpla adaptare lexicala dupa ele-
mentele constitutive ale vorbeI turcescI cu conservarea
particularitatif sintactice originale (lipsa raportului co-
pulativ: cf. doit et avoir, Soll und Haben), Intocmal ca
albanezul danamaraia negot, afacere", litt. dare-luare..
MaI adaogam ca vorba daravere" trecu de la noI la
Turd (§ 16).
Vorba face parte dintr'o serie numerosa de ter-
minI orientalI relativI la comert (§ 104).
60936 2

www.digibuc.ro
18

altingic n. numele moldovenesc i dobrogén al

flórel conduru-Dennner: se maT aud si var. altingea
(BIr lad) si altanic (Constanta). V. Etym. 929.
ALTYNg1r1C, chrysanthème (litt. aurel" d. altyn
aur"). Variantele presupun formele secundare : *ALTYNkA
Si *ALTYNLYK (altynnyk). earl lipsesc In dictionare.
Vorba face parte din bogata nomenclat'ura botanica
de origina turcésca (§ 102).
amAl int. de mirare, unita cu ironie saü dispret.
AL. T. 128: vé inehipuip pe mine Imbdicat husaresce... ama !
frumos m'a prindel 462: iar o ama ! ha frumos II ma sede !
950: ian privesce socru pentru Adela... ama! cap de cue! 1276: ti-3.0.
intrat In cap garg&unl... vrel s'agiungl senator ! ama ! 1376: ama !
al vorbit de te-al pripit! FIL. 186: ama cap §i la Banul!
AMMA (ar. emma), mais; bulg. serb. ama, mcr.
ama, ngr. p.i.
amAn: inc. 1. Indurare! strigatul Turcilor InvinsT
in razboin i imploränd crutarea
IST. 1715, p. 122 : dragomanul,v54ênd nevoia, pus mahrama
In grumaz i aù Inceput a striga aman! aman! NEC. 342 : spuind
ImpiSratulul eum aù ineungiurat pie Moseall, cat nu mal aveml nicI o
putere, numal ce strigail aman! DION. 172 : se sparge ordia Turcilor,
call se due In lume sberând i Turcil cAdutl tip&nd aman! aman!
AL. 79 : Aman ! e [Tatarii] eu totl racnia Si din fata-I toll peda
TEOD. 300 : Turcul (lice aman! aman! E II trag cu &I tufan. CARANF.
43 : Palosu odatb, Turcu bolan gis'a aman!
2. de aci locutiunea a cadea cu aman la cineva",
a implora gratie, a cersi indurare.
DRIGH. I, 179: Aron Vod aü adut la Vezirul cu aman, sA nu-1
scótA din scaun
3. (ca subst.) nevoie extrema ananghe: a ajunge
(a fi) la aman", a fi redus la extremitate.
SEV. Pov. 34: boul de vödn ea-I la aman. dèclu b5.iatulul o
basina. ErEN. 39 : Filosof de ag ar fl veeinie la aman !
4. exclamatiune de spaima mortalä.
AL. T. 646: 1:Tal 'antan! Val *'aman! L'am v5d.ut pe lipovan!
5. exclamatiune sentimentala In doine (§ 41).
SEV. 287 : Frtinzh verde si un lipan, Ah, aman! aman! aman !
6. (ironic) spre a cere iertare.
DIM. 21 : cam despre diva ne pomenim In Bucuresel cu Lin
ramat de stupal ! amestecat cu van i un ehiloman Impartasit cu
aman! AL. T. 381 : umflati-1 pe sus si-1 punell In scrinciobul Asta,
de-1 InvIrtitl pIn'ee a (lice aman! CR. II, 57: ia acti te searpin
de-1 dice aman, puiule! cind el sckpa din mana mea.
AMAN (ar. eman), grâce! pardon! ah! oh! alb.
bulg. serb. men aman, ngr. aphy.
Particula caracteristica ca si altele de acésta ca-
tegorie (§ 25).

www.digibuc.ro
 19

amandeà int. gata la nAvalti, busta!

AL. T. 204 : anzandea la scarf! 723 : cum om ziri Rusaliile,
amandea pe ale! 1006 : dos la fata i amandea la mo. Miron ? CR. II,
113 : eü amandea pe u§f, afari plângênd. SEV. Pov. 114 : Indati aman-
dea la sabie.
AMADE (pers.), prêt, préparé. Vorba se aude nu-
mai In Moldova si lipsesce In celelalte idiome balcanice.
amanèt n. 1. obiect depus ca garantie. zdlog.
BELD. 348: siracil ce avea prin casa mergea, punea amanet .
COND. CALIMAH (1812). § 627: dritul amanetului se Intinde asupra tu-
turor pirtilor lucrulul arnanetat. Colic. 1813, p. 394 : puindu-se drept
amanet pentru siguranta Imprumutitorulul adaosul acestul
.. AL. T. 556 : am pus amanet tot ce aveam; 1539: mil to it) o
vac& amanet, mine bou... FIL. 249: ia Condica de amaneturi i trece
banil boiernlui... (4RwA, 409: lictile gemead de senle, §alurI i ar-
gintiril, tot amaneturi de pe la boierl. JIP. 108 : 175 Imprumutim, da
puneti-ne amanet, Wog, orl mo§iile. orI sarea, orI venitu natiel.
2. persóna lAsatä clrept garantie, ostatic.
IST. 1715, p. 70: pe dinsul Pani oprit acolo amanet. Koo. 225 :
Hatmanul ad chemat un mtrzac, qicêndu-1: am un amanet, ca sf-tI
dad [e vorba de Spitarul Stavarachi], dar void sail pul capul §i ama-
netul din mini s nu-0 dal. Goma, 263: Kiehl Bozzari §i
fusese dea copiil amanet unul altuia.
3. garantia InsàI, depositul facut.
Doc. IH, 419 (d. 1790): si pul d-ta la Divan ea un amanet tal.
2000, si stea in pistrare, ea când se va face vr'un cusnr.., si rés-
puc4I cu acest amanet.
4. fig. ceea ce s'a dat cuiva In pästrare i paza.
un. VI, 443 (d. 1774); Indurare eitre amanetut ce mi s'ad lucre-
dintat de la Tiitotul-a-tóte mal vIrtos asupra raielil Corm. 1802,
p. 313: raiaua ce-ml este dati amanet de la Domnul Dumnected.
Var. (literara) : emanet.
ZIL. Rev. III, 69: altil puseri emaneturi case, vil, mo§il.
AMANET (ar. emanet), dépôt, objet confiéen
dépôt, charge de confiance ou d'honneur, ôtage ; alb.
bulg. serb. amanet, ngr. &vt (si ip.p.IváT), men amanete
dar i gaj de iubire".
Ca i a1T termini juridici (§ 71), amanet a cAutat
suplinésca pe zillog", care figuréza In vechea legisla-
tiune (Pravila Matehl Basarab : unélte salil zeiNge) si,
la rindul sefl, tinde in parte a fi Inlocuit, mai ales In
orase, de neologismul ipoteca".
amanetez v. a pune amanet, a ipoteca.
AL. T. 1271: (lace mil de galbenl amanetap In mosiórk.
Formatiune verbalä directa (§ 26), ca ngr. &ciaveze6w.
Forme juridice esite din us : amanetar, cel ce pri-
mesce amanet (Cond. Calimah, § 604 : creditorul amane-

www.digibuc.ro
20

tar) §i amanetator, cel ce pune amanet (Cond. Calimah,

§ 600 : invoirea amanetatorultd).
* ambribbiii m. numele moldovenese al coraba-
tichiT (Centaurea) .-i colórea mohorItA a acestef florf. D.
Hasdeil (Etym.) citézá" 2 texte de la sfirsitul sec. XVIII,
adáogand ca vorba pare a fi dispárut din grait.
AMBER-Bill (ar.), centaurée, litt. qui répand l'o-
cleur de l'ambre (dictionarele dat numal sensul literal);
ngr. af.p.7tapp7ta.
anasim m. 1. planta aromatia. (Anisun z ).
TARIF 1792: anasonul de oca 1 ban, anasonul antar 15 banl.
2. rachit Lent cu anason.
DION. 224: rachitl. prost 70 parale ocaua, iar anason 3 lel §i 1
ocaua. OD. I, 84: rachiurile de saclz §i de anason, de Chipru §i din
Anadol. Fr& 80: o stic1 A. cu anason de Chio. JIP. 41 : anasonu, simio-
tica si vutca sint scurnpe.
Forma anason" circula in Muntenia, In Moldova
se aude anison (alaturea de [h]ános).
TARIF 1761: anison cantarul 110 banl. Un. XXII, 301 (d. 1826):
anisonu ce se face aicl In tara.
ANASON (ar. anisun), anis d. gr. aivtoov ; anason-rakisy
eau-de-vie anisettée" ; bulg. s6rb. anason §i. anison,
ung. Ards.
Accentul pe ultima indicA o proveninta orientala
directa a vorbel : formele cu accentul pe prima silaba
(mold. hános si 6nos, ardelen. ani§) deriva de la un in-
term edili maghiar.
antèp n. varietate de vi§in din al cAru i. lemn
placut mirositor se faceall ciubuce.
FIL. 17: ciubuce de antep §i de iasomie.
ANTEP, Prunus mahaleb ; rut. antypka lemn de
lulele". Sinonimul occidental mahaleb bois de Sainte-
Lucie" e tot de proveninta orientalä: ar. mahlab, id.
anterifi n. 1. haina boierésca lunga ce se punea
de-a dreptul peste cama§A.*i d'asupra, Incingêndu-se cu
briul sail taclitul, Imbràca giubéua.
N. COST. 32: at1 grijit Dómna banil ton, tot galbenl de aur prin
anteree eusutl. CAPIT. 358: l'ail pus pe Stroe Vornie Intr'un car en
dol bol, numal en antiriul si cu nftdragil... Nzon. I, 16: coeona§ul
purta un anterett de suvaia alb. FIL. 26: b6trânul boier ImbrAcat en
anteritt de atlaz vi§initl; 263: el intrl In biseric . numal in anterit 1 si
In fermenea, awl giublfata §1-o scosese din causa marel chldurl. GHICA,
501: anteriile eraA de ghermesit, de eitarie, calemeherill, =tole, se-
limie sail sevaill.
2. haina analoga la femel, un fel de ilic.
Doc. 11E, 613 (d. 1789): rochea de materie cu anteriul el, rochea
de bogasill fad). de anteria; II, 403 (d. 1790): o roche de atlaz verde

www.digibuc.ro
 21

cu anteriul el si cu gure de hir. UR. IV, 131 (d. 1792) : un antere4

femeesc de aligea subtire cu adaos de astariil.
3. haina de casa sag halat.
UR. XVI, 275 (f. de z. 1797) : doue anteree de maltin pentru nópte.
PH,. 233: pe la 12 césurI se desbrici de hainele sale si se Imbraca
cu anteriul de nópte al coconulul.
4. haina lunga Nina jos, de la cófa pilna, la glezne,
purtata sub giubea pana In timpul din urma (§i In parte
Inca obicInuita) de preop bötrânI, de tiganif läutarl §i.
de laiesI, precurn odiniora de haiducl.
AL. T. 910 : ti-ar sec:16 de o mie de orl mal bine cu mondir
fn spinare de cat cu antereu Ast de liutar. CR. II, 24: Popa Buligi...
'sI pune pólele antereului In brill TEOD. 663 : Anteriul haiducese,
Arme de singe turcesc.
5. haina taränésca lunga pAna, la brig, cu mâneci
strimte la margine, Incheiata de sus pana jos cu un rind
de nasturl si Inflorata la piept, guler §i mânecl cu gai-
tane de diferite colorI.
hp. 32: ghebile, itariI, zechile, zabunu, antiriü... 80: are hinu
pó el zechie, antirin, zechioitl, cojoe cu bumbi si saric a. de-I trebue.
DR. MANDL. 85: top tAranil pórti, mal ales pe timpuri friguróse, o
haini ce acoperA pe töte cele-lalte, numitA diferit In deosebite part1
ale tari1: ghebl, hail* subi, dulamA, suman, antirin, zeghe, vin-
gherci, cojoc si ipingea.
6. zabun luner pâna peste genuchI ce porta taran-
cele din judetele ''Vla.ca, Teleorman, Ialomita, Braila
(Dr. Manolescu, 232).
7. (ironic) caftanul purtat de uniI ovreI bigotY.
STANC. B. si Sn. 24: avea ovreiul pe el un anterin lung si. soios.
ID. Gl. si Pov. 85: dol ovrel cu anteriile esite de sóre si murdare.
Vorba maI figuréza In doue proverbe, carI ambele
circulä in Moldova: carnasa e mat aprépe de cat ante-
reul (Negr. 1, 219) §i antereul luI Arvinte" (Al. T. 824) ;
primul e luat de la Turd (§ 37), iar al doilea e de ori-
gina literara (cf. Etym. s. v.).
In privinta morfologica, observam ca forma veche,
Si adf Inca populara In Mantenia, e antiriti, ca. In Moldova
.-,
se aude antereii §i ca a treia forma (munténa) anteriO e cea
maI literara.
ANTERI, petite tunique qui dans l'ancien costume
se portait entre le vêtement de dessous et le kaftan
Barb.; bulg. sörb. anterila, ngr. CorripE.
La Românil din Macedonia anterili sag. andra (numit
§i seiiè) e o camasa lunga ,i vörgata de bumbac, InM-
surata
.)
la mijloc cu §erparul In care negustorul armân

www.digibuc.ro
22

pune o cAlimarl cu cotorul lung: peste anterit el I'm-

braca apoT o manta de postav sail o blana (Weig. 1, 264).
Anteriul a fost purtat succesiv de tóte clasele vechil
nóstre societatT, de la boier prina la tigan, si-a gasit in
cele din urma un refugiii la taran, a caruf Imbracaminte
(§ 100) reflectéza cateva din bogatele splendorT ale cos-
tumulul boieresc din trecut.
*anterlic n. bucata de stag, pentru un anteria.
TARIF 1761: anterlieuri bune de unul 90 banl.
ANTERILY1t, id. : sörb. anteriluk.
ArAp m. 1. In vechime, la cronicarl, Arab, sino-
nim cu archaicul Agarén".
N. COST. 72: curind s'at rupt din mans, 1n Traian Arapit §i
Agärenil. M. COST. 284 : Sultan Osman 's1 asedase gandul sä stings.
pre ieniced i s fach slujitorl Arapi, caril statuse la Hotin mal tare
la räzbohl. VAc. 260 : Sultan Selim I batu i pe Arapi §i le supuse
tärile arapescl i Meca.
2. aqi: In graiul popular, Negru saü Negritén, si-
nonim cu neologismul Maur",
CANT. 1er. 89: la per créth ca Arapta; 222: pelita Arapului a se
inMbi niel cum nu scie. Isp. 107: se pomeni ca dol Arapi negri ca
fundul ciaunulul AL. 106: Col cu chipul de Arap, Buzat negru, ras pe cap.
3. gialat satt gAde calâil, trimisT de Pórta sa stran-
guleze pe Domnif cac;lut1 In disgratie, erall ArapT cu
Infatisarea fiorósa.
DION. 196: capegiul iscusit i mitiestru a taia pe col marl cu
cumpetare [trimis sä omóre pe plecat luand cu el un
harap grösnic la chip si mare, eu indraznelä la ucidere, buzat la gurk...
4. tot prin influenta orientala, se explica rölul ce
Arapul jóca In basme, ca uria§ si ca doftor vestit: ca
urias, el Inghite ostirI Intregi; ca doftor, el aduce Im-
pörateseT buruienï 'de facere.
[sp. 107 : meInt acesta are darul ca, uitandu-te la el i dorind,
Indatii, se va infätisa Inaintea d-tale dol arapi, earl vor face orl-ce le
vel porunci; 112: inteo çli veni la impöratul un arap buzat dise
am adus buruien1 pe care, cum le o bea impöratésa, römane grea;
193: arapul rued avea darul de a trighiti o ostire cat de mare, and
sorbia odath i apol o da afara ca i mistuitä; 238 : la masa la slujia
dol arapi imbracatl In nisce haine Mae scump impodobite.
5. nume dat la tara cAinilor negri §i, in orase, e-
pitetul omuluT sméd la fata si In special al tiganuluT.
III, 36: dad cineva vrea s batjocoréscii vr'un tigan, 11
dice vorbe de acestea: faraóne! cióra! cioroinle! harapule!
Var.: harap.
Dios. 196: harapu aft särit repede In spinarea lul Vodä [Han-
gerlid] puindu4 14111 in gat. SEV. Pov, 134: aprinde luminärelele
cand cole iesä un harap inainte 4icêndu-1: ce poruncescl, stkpane?
Bun. 107: Harapul ciudatul, Cainele spurcatul...

www.digibuc.ro
 23

ARAB, arabe ; en turc vulg. nègre, noir; bulg.

serb. men alb. rus. rut. arap (§i harap), ngr. äpcortjg.
Vorba a produs o bogata familie de forme deri-
vate cu ajutorul sufixelor -esc, -i1A, -ime, -óica §i
-u§cd, In privinta cdrora cf. § 23.
arapesc a. 1. In vechime, -ce tine de Arabia, arab.
M. COST 283: mormintill 1u Mahinet ce este In tara areipéscd
aprópe de Marea Rosie. NEC. 419: Constantin-Vodh aü mal f&cut scóle
de Invbtaturfi, 1Minesc1 i ardpescl. . . CArrr. 1er. 131: fiete-care candiI
5 oat de aur ardpesc trAgea. Pop. 136: Patriarhul Silvestru ficut'ail
5i erI bisericescl pravoslavnice cu slove ardpesci, aicea
In tarft. TEOD. 641: Cu mahmudele turcescl, Cu rubiele ardpescl. . .
2. originar din Arabia, când e vorba In special
despre caul de rasa araba.
GANE I, 10: o caret& trasa de 4 cal negri ardpescl. GHICA, 320:
avea un armäsar arapeso, cum n'ain squint mal frumos. AL. 48: Cu
cincl-decl de armasarl, Giumatate ardpescl Si cellaltl moldovenescl...
3. (§i harapesc) negritén, african, oriental.
CAI:Tr. 186: Inv4Mura elinésci i hardpésed.
aràpésca f. hora jucata In satele românescI din Do-
brogea (Etym. 1471).
arápilám. om cu fata de arap.
AL. 117: Alel, Ardpild, Alel, mM
arapime f. némul aritpesc, Wire arilpésca.
BOL. 10: Face de se mira tót ardpimea. . .
arapini m. porecla datä tiganuluT §i tigiinceT.
P.p. 362: o arapind negra ca fundul
arápóicrt f. (§i hitriipóicä) 1. negriténea, femeia ArapuluT.
AL. T. 1117: asta-I cu obraz negru... trebue sa fie vr'o ard-
poicd. ISE'. 398: acolo sedea o arapóied bogata. STANC. 131: areipóied
negra i buzata, with de te lua gróza. Bolt. 108 : Hdräpacele ea corbbicele.
2. se dice de gaina cu ósele, carnea §i crésta vinëtä.
*El? IV, 30: 1Cc de tuse maglirésca... bea amestecat cu lapte
dulce singe din crest& de la gainI ardpóice.
Arapupä f. (Intr'un basm muntén) fata-pasere, Im-
braciatä barbatesce, care Impietresce i Inviézâ, pe soh
dap, tótä puterea-I stând Inteo sabie : numele eI se
rapórta la Insu§irile minunate ale ArapuluT, privit ea
uria§ Inzestrat cu puterI supraomenesci (cf. Arap 4).
STANC. Ardpuna ameninti ostasil cu palosul ce tinea In
mina &Apt& si tog remasera inlemnitl in loc.
arbiù n. 1. värguta cu care se incarca o pu§cä.
2. In special, 13601 ce se pune In téva pu§cociuluI
(un joe de copiI).
hp. Juc. 11 : se pane In téva un glont 5i se impinge cu ar-
biul pink ajunge In capbt.

www.digibuc.ro
24

Cihac mai citéza forma arghig, Polysu (probabil

gre§it)
HARM, baguette de fer propre à charger les fusils ;
bulg. serb. arbiTa, alb. harbi. Despre nomenclatura re-
lativa la armele de foc (§
archn n. 1. funie (rösucita din pör de cal) de
prins caT, intrebuintata in vechime i ca arma ofensiva :
lucru i practica imprumutate de la TatariT din Bugiac.
AMIR. 18: ratari1 scos cu arcanele de gât maI pre top. CR.
II, 8: pe bfidita Vasile 11 prinsese la óste eu arcanul. AL. 207 : Cu
sagetl buzdugane, $i la brie cu arcane ... 150: Manz ce fuge ea
soleanul, De nu-1 prinde niel arcanul . VULP. 73: Mos Stan din
Baragan Impletia la un arcan.
2. un fel de hora taránésca in Moldova, numita
arcana (Etym.), jocul tutuienilor din Vrancea, ci care se
asérnala In sAltaturI cu hora de brit.
Jo. 52 : calusari1, su-su-su, arcanu, Oganesca...
Var.: harcan.
TARA N. I, 750: Numal la harcan pletia . . .
MIKAN, corde, lacet; pol. rus. arkan ; la Rutenl,
arkan Insemnéza i o hora a Hutianilor".
Vorba e proprie MoldoveI, ca i alte cftteva ele-
mente analoge (§ 6), si vine direct de la Tataril
de unde att mal luat'o PoloniI, RusiI i Rutenii.
arcanesc v. a prinde caul cu arcanul.
AL P II, 287: Fulga svIrle latul, De gat 11 arcdnesce
armAn n. 1. arie mare unde se string bucate
si se treera (se rostesce i aspirat : harman).
Km. III, 23 : tn armanul de la spatele easel boieresel unde erail
cateva sire eu
2. ograda cu fin unde se inchid vitele (Glos. 27).
3. (sub forma armén) cerc, in jocul de arsice.
ISE% Jue. 79 : arm& se numesce un semn ce se face pe fata
phmIntulul ca un core.
Douè varietatl de jocurT copilarescI pórta acest
nume : joeul In armén", o varietate a joculul in arsice,
jocul in 3 arrnene", joc cu parale ce se urméza astfel;
pe un loc neted In casa sat In curte se trage o dungá
cam de un cot si la marginea el se fac (cu
sat cu bötul) 3 semi-cercurI concentrice la distanta
cam de 4 degete unul de altul; treI sat patru. baietl se
prind in joc i arunca paraua spre cele 3 armene : a
cuI para cade in mijlocul arménuluI al treilea, acela
castiga tóte paralele (Isp. 7S).
4. fig. rotocol produs de o picátura de apa.

www.digibuc.ro
 25

hr. 34: fie-care strop de apa, and pica inapol la mata, face
ate un armén imprejurul lul.
HARMAN (pers. harmen recolte"), blés battus
et mis en grange, aire oil l'on bat le blé ; bulg. serb.
arman i harman.
Vorba, cu sensul de arie sail bAtAturd, se aude maI
ales In judetele Buzöti. i Ialomita.
armangiii m. argat care pazesce armanul (circulà in
judetele de lânga. Dunäre).
HARMANgY, batteur en grange.
Arnàùt m. 1. Albanez, sinonim cu arch. Arbgnas".
DION. 209: inteaceste ostl [ale lul Ipsilant] eraù fel de fel
de limbl, Arndup, Grecl, S6rbl, Rumân1 de tara, Nemtl, Ungurl.
ZrL. 93 : volintirimea adia óstea lul Constantin-Voda Ipsilant ce era
din Harvag, Grecl, Sörbl, Arndup alte nómurl.
2. pl. la Turcl, corp de soldati recrutatT din Al-
banezif trecutf la mahometanism (Cant. 1st. ot. 709).
Pop. 93 : sa-1 dea 6ste de ajuns, calarime, spahil, arndup tii
tarl i pedestrime ieniceri sa-1 duck sa-1 asecte In scaun pre Hon-
Voda. DION. 188 : Turcil i Arndufil Pazvandulul...
3. pl. corn de voluntarl albanezI (sail de alt nérn),
recrutatf cu léfil de llomnif fanarioti : Arnautif cillaretf
sat pedestri, numitf i neferf" sail soldatf prin exce-
lenta, format garda Curtif i eraft imbrAcatT in dulame
eu fir, cu fesurf pe cap si acoperita cu hangere, pistóle
puscI, capitanif lor purtând dulaml aurite i caciulf
inalte ; corpul arnilutilor se numia ogiac" ca si al ie-
nicerilor (Sulzer III, 254).
GHEORG. 328 : la Domnia a doua a lul Constantin-Voda Mavro-
cordat facut si steSgul arndufilor... DION. 208: alta óste [a lul Ip-
silant] era pedestrime de le gicea arnduti Koo. 201 : arnaulil Dom-
maul purtail fel de fel de arme si Rod In tot chipul la straie. GANE I,
138 o céta de arndufi cii simbrie, adusl de pesie Dunare, earl slu-
jiaü paza lul Voda... &TEL 155: Un arndut [Voda] chema
pe cal Inaleca.
4. cete de rebelf sub Tudor. in epoca Zaveref.
AR. 37 : plecarant cu Tudor din Tintarenl cu vr'o 7-8 mil de
panduri i arncluti. FIL. 304 : arndulii lul buluebasa Prodan.
5. In poesia populara, poteras In go:Ina haiducilor.
AL. 88: Arndutii de izbia, Armele de foe scotea Codrén le
slobo4ia; 180: Arndull eu susanele, Cu argint pe la otele.
6. sluga boierésca de paradd, servind mal ales ca
fecior de capra (cel maf mu1i servitorf dela curtile
boierescl fiind AlbanezI), apof orl-cine imbracat turcesce
purtând arme.
NEGR. I, 18 : un arndut mustacios intra i intinse stapInulu1
seù un lung ciubuc. AL. T. 50 : el pune pe artidiutu lul de-ml da ate-
va bice; 141: trece un boier tantos cu un arnaut dupa el. FIL. 14:

www.digibuc.ro
'26

un artulat Imbrftcat numal In fir, cu. pistóle §i iatagan la brid

GHICA, 98 : ornetat se Intelegea orI-ce Sérb, Arvat, Arniut, Bosniac,
Muntenegrén, Bulgar sad. Grec, (lac& se lega cu un brîù ro.,u sad cu
nn tarabulus, cialma la cap, fustanelk sad poturl, mintén §i. imineI ro§iI.
7. varietate de gral cu 'Abe marl i spicul
negricios, din care se face bogacit i coliva. Specia
acésta era fórte cantata, de Turc i eonstituia una din
furniturile obligatoril eatre Pórta.
UR. IV, 346 (d. 1812): se da din pitnintul acesta [Moldova] una
suti de mil slambol-chile grid arneiut. lormscu, Putna, 240 : griul ar-
sulat se séméni primAvara orl In ce timp, are pana a1h i bobul mare
Invent In plévi. AL. 117 : Tot de grid mörunt $i de arnetut.
ARNAUT, Albanais ; arnaut bogday blé d'Albanie";
d. ngr. 'ApvapErrig, 'Appccvit-ilç sat 'AXpotvEtv, de unde forma
archaiea Arbana§" (Nee. 188 : Ghica-Voda, de némul luI
fiind Arbanq) ca mer. arbines, bulg. s6rb. arbanas. alatu-
rea de arna[v]ut. In Bucovina, arnaut a ajuns sa Insem-
neze aprod".
arnäutesc a. 1. albanez, din Albania.
Di,. 99 ; apucari au áste arniluysca spre itov i de acolo
spre patria lor lanina.
2. ce tine de portul arnautilor (ca mercenarii dom-
nesel sat boierescl).
AMIR. 158 : Grigorie-Vodi, mal Meuse i alt stég de ro§il cu
port artleiqesc §i cu bitate ro§il de postav. GHEORG. 322 : Ro§il
se purta In haine ro§il §i In bäritl arnaufescr. AL. T. 181 : o pereche
de poturI arnclulesci. Fn.. 105 : ciocoiul Imbracat In haine arndulescl
muiate In fir; 151 : o plIc ante/Wed ghintuita ; 829: un cullt mare
arnclufesc. AL. 88 : Potira artaluiéscd Cu iarba vInitorésci.
arnäutéscä f. hora Introdusa In epoca fanariota de
Arnautil domnesei §i römasa, aqi In popor (Bur. 1877, p. 64).
arnäutesce adv. ca un arnaut.
AL. T. 741 : Moisescu, factorul med, Imbracat arneitgesce.
arnäutime f. némul albanez, céta de arnautt
ZIL. Rev. M. 66 : arneittlimea §i alte semintil de iimen1
GRICA, 116: Iordache i Farmache instalatl cu arnit'ulimea lor
arpagic n. cepa m6runta, cep§óra (litt, eepa eat
un grauncior de orz).
FIL. 164: arpagic i usturoid pentru stufat.
Var. : arbagic i arpacia.
ARPA gyK, échalotte, litt. orgelet (vorba lipsesce In
dictionare); alb. bulg. serb. arpagyk. Sinonimul sèt ha-
gima" (= ung. hagyma) se aude In Moldova §i In Ardél.
arqic n. i m. 1. oseior la Incheietura tarsului la
vite §i mai ales la miei.
2. un -km de copil, fórte r6spitindit eu aceste oscióre,
cu mai multe varietaV descrise de Ispirescu (73-81).

www.digibuc.ro
 27

AL. T. 490: inal plac arcici i zmeu 'ml place .. Fa. 139 : bá-
ietii asvirliat cu mingea BOGD. Pov. 136 : m jucam
afar& in arOci. GIIICA, 70: rivalul me t. in jocul de ar§ice . . .
Pluralul suna In Muntenia colice i arOcur'i (Cra-
sescu), iar In Moldova aqict: tot aeolo exista, 0 forma
primitiva aEic (Etym. 1742), ca In bulgara §i In albaneza.
ASYK, osselet ; avk oynnu jeu d'osselets" ; alb.
bulg. a0k.
Despre jocul In arOce i despre alte jocurI copi
Wesel de origina turcésca § 43.
arlicar m. cuI place jocul arOcelor, pe cand baiatul
me5ter in acest joc 'Arta numele de giolar".
arsin m. n. 1. od. In Moldova (0 aspirat harlin),
un fel de cot sinon. cu halep" (cu pl. ar0n1 i ar0nuri).
CANT. Ier. 98 : lumina capi5ti1 in lung de 30 cop era iarb,
de !nail pfintt supt pólele cele mal de gios ô5 de argini st mèsurà.
COND. 1776, p. 14 : Vel ChmAta5 s5. fie dator sk Nc b. coturl cu boute
domnescl, halepurl 5i harfinuri.
2. adf, In Dobrogea, cot (equivalent cu 0T",68).
CRAs III, 120: drum bun! sa-ml aducl un aqin de cordea.
3. a01, In Muntenia, un num6r óre-care de jurubite
de tort (Glos. 30).
A RSIN, aune, dévidoir, coudée de deux pieds ou
vingt quatre doigts ; alb. buld. rus. serb. ar0n, rut.
pol. arun.
Sub-divisiunile cotululrup §i grif Sint asemenea
de origina turcésca, ca o serie de alte mésuri, adi In
parte disparute sub influenta nouel sisteme metrice (§ 93).
asmaciùc m. planta de gradina (Anthriscus).
Var.: asmatuchiii, asmatuiii, hatmatuchiti (Dr. Brândza)
íi haimaciucá (Dr. Crainacénu).
ASMAÒYK, cerfeuil Barb. (litt, petite vigne).
astbr n. panza grósa de captu0t haine (sail de
cernut §i de stracurat).
GHFORG. 327 : tin cal domnesc tmbrhcat poste tot ctiastar alb. TARIF
1761 astaritt de 11 bard 1 10(1 vechitt TARIF 1792 astarul de bucata.
4 banl. DIoN. 224: astaru, ibri;dmu i gEtanurile s'at suit la pret In-
treit in5eptit.
ASTIR (pers. aster), toile grossière qui sert de dou-
blure ; alb. bulg. serb. astar, ngr. arstipt, mcr. astare.
*astaragiii m. mester care captu§esce cu astar : asta-
ragiiI din Bucuresa format o bréslä deosebita, compusa
din Român1 0 din Armeni.
Doc. I, 449 (d. 1784): cartes starostiel de astaragil din Bucuresci
atit cre5tini1 astaragif cit armenil
Formatiune analogica dupa abagit (§ 23).

www.digibuc.ro
28

astäresc V. a captusi cu astar (Costinescu).

Vorba corespunde turc. ASTARLAMAK, mettre une
doublure, i ngr. äsrapEC(.0, doubler.
at ni. armasar, cal frumos : 1. la cronicad.
KOG. 212: vrênd Domnul s5. se skrute cu Agasi de pe cal, s'ad
tulburat afie lor §i sculandu-se atil In douò picióre, ad lunecat calul
Domnulul...; 220: el a§ijderea tragênd .51 un at Domnulul peschef}...
2. in poesia pop (sub forma aspirata hat, fern. hatá).
Tuon. 311: Cu trel hate la coare, Pu§1 de la Vinerea mare, Pe
gaunte i pe sare: 613: Nu ti-e hatul de vinclare, sb.-11 dam galbenl
§i parale? .. CR. II, 173: Se primbla pehat c&lare Cu coctile pre spinare
BUR. 161: Imprejur stetead legatl (flpte pulorl de hag MARIAN If,
116 : Iml pornise tot prin tarft dol haÍ1 la o co§ark
AT, cheval entier; bulg. at (hat) cal bun nea-
rab", serb. at (hat) armilsar" (in Bosnia, cal arapesc),
alb. at, Dgr. att, incr. at.
*atóicä f. iapa (vorba revine sub forma hatóicA).
AR. 43 (d. 1821): Turcil linpu§carft hatóica serdarulul Iordache.
atirdisesc v. a adjudica (vorba, invechita).
Doc. I, 450 (d. 1784): cel ce va eàimuteriI, se ca. atir Hsi la mezat.
r. NEGR. Còpil de pe Nat. 252: abia ajuns In localul unde se tinea
mezatul, se puse sit atirdis6cd .
Var. : artorosesc §i arturisesc (Polyzu).
Doc. II, 105 (cl. 1775): nimen1 sfi, nu fle slobod de a artorosi
chiria prAvAliel unul altuia spre paguba.
ARTURMAK (aorist: artyrdy), encherir d. artyk mal
mult" ; bulg. atardisam, serb. arterisati, ngr. áirmipaECo.) §i
aptvECcu. Verbul rormlnesc nu deriva de-a dreptul din tur-
cesce, ci prin mijlocirea formei bulgare §i neo-grece,
atardisam i &prriptax, ambele aoriste (§ 26).
Vorba Insa.% face parte din o serie numerósa de
termini juridic!, relativi la adjudicatiune, cad, cef mai
multY, ail inceput sa dispara sub influenta notief legis-
latiunl (§ 71).
*atirdisitor m. adjudicator.
UR. IX, 2,3 : atirdisitoril nu vor putea cere nicl o prefacere.
atlaz n. stofa de mkase fina §i lucie, de diferite
calitati i colori (Etym. 2066 citéza inventare manas-
tiresci din 1588 i 16S1, in cad se mentionéza varietati
cTe atlaz pentru odajdii, ca : atlaz cemeni, durenghi,
ghiulghiuli, mu§chi, taratli; V. aceste vorbe in Partea 1.1).
Cuv. 1, 214 (d. 1588): procovete de atlaz albastru. GHEORG. 822:
de cliva Pascilor top boieril avead dar de la Domn ate un postav
mahut i cat() un atlaz florentin... Ax. 131: ad diruit Nicolal-VodA
tuturor boierilor cite un postav i cite un atlaz. TARIF 1761: atlaz
de 14 cop 1 led vechid. UR. XI, 249 (f. de z. 1780): o perdea de atlas,

www.digibuc.ro
 29

un obial de atlaz, o saltea de atiaz. TAR1F 1792: atlaz de Florintia,

atlaz de Venetia, atlaz cu flr, atlaz i tabinite firh de fir de la Hio.
REV. II, 331 (f. de z. 1821): roche de atlaz alb, alta de atlaz galben.
NEGR. I, 17: fust 6. de atlaz albastru deschis. FIL. 26: venerabilul
bötrin lmbricat cu anterid de atlaz viiniü
Var. (mold.) : aclaz.
REV. I, 339 (f. de z. 1669) : o sncn1 rosie de acla2u cu flori de
flr. UR. XIV, 234 (f. de z. 1813) : una salte de aelaz, una plapomi de
aclaz. SEV. 151: Cu oghialnl de aclaz, Mor dw;fnanii de necaz...
ATLAZ (ar. atlas), satin ; serb. bulg. atlaz, men
atlaze, ngr. CitXiCt.
Despre stofele de mötase §i varietatea lor (§ 86).
atlajel n. materie de atlaz i de bumbac.
DOC. II, 406 (d. 1792): andjel in satrange.
avaèt n. (satt havaet) I (sensurf archaice) 1. taxa
de plata pentru o slujba óre-care.
KOG. 257: luindu-s1 gelatul avaetul lul dupi obiceid... Conn.
IPSIL. : hotarnicil s. nu OA a Ina havaet pentru ostenéla ce vor face
la hotirnicil. Fn.. 289: mi-a oprit i havaetul judecritil.
2. dare anumitä, constituind un venit special al
Domnilor sail al boierilor : avaetul provenia din numi-
rea intr'o funqiune, din taxe impuse pe sare, vamA,
vite, mo§ii ete.
COND. 1776, P. 12: avaetul caftanelor ce Imbraci, Domnul pe
boierl: de la Vel-Logoföt pia% la Vel-Postelnic 100 leI, de la Vel-
Spitar pini, la Vel-Stolnic cite 80 lel, de la Vel-Medelnicer pini la
Vel-S6.trar cite 50 lel... Ua. III, 140 (d. 1792): Domnil trigênd nu-
mai avaeturile br, precum sare, vam i alte asemenea; XXII, 309:
avaeturile d-sale velitilor boierl cite 6 lel la pungi. Doc. IV, 118 (d.
1794): ni se cere de vit6 un nesuferit havaet... UR. II, 205 (d. 1827):
acareturile ce vor trece pria mo§tenire nu sint supuse a
pliti nimic ocirmairil sad havaet sad deciulali. Fm. 206: seful de
masa plitia la primirea ordinulal de orinduire lel 6 sub numire de
havaet; 240: douö mil de lel am dat havaetul mezatulul ; 289: ini-a
oprit si havaetul judecitil.
(sensurf moderne) 1. taxa la o padure, la un
pod (Costinescu).
2. (ironic) imposit arbitrar.
OnA§. 20: trântesce havalele si mil de havaeturi...
'AVAID (pl. d. ar. 'aid coutume, rentrée d'argent"),
revenus, rentrées provenant des droits de douane ; alb.
havalet bezmön".
avAn a. 1. perfid, sinonim cu hain".
MAG. IV, 358 : Constantin Postelnicul, sciind eh grit Grecil avani
Incircall de datoril, nicl unuia nu-1 a figicluit Domnia. KoG. 288:
de mina lul Bogdan i a Ouzel celui avan.
2. cumplit, grozav, strapic.
STAR. 117 : avanul de Han pórti baler fermöcat. AL. T. 49: Leiba

www.digibuc.ro
30

col avan... 464: mal sfeml ied macar (lima bunk de la prieten1
mâl I c. avan mal 0§11! CR I, 313: mórtea tare-1 neastîmpèrat i avancl.
HAVAN (ar. ljavvan), traître, perfide ; serb. avan,
id.; ngr. calomniateur. Vorba e eunoseuta nu-
maI In Moldova; In Ardél (pe Somes) eireula cu ace-
laI sub forma avam (Reteg. PovestI, 138 : II stra-
lucia inainte mai avam de cat sórele ; 207 : vai, ea avam
maI e in be0e). Faptul ea vorba figuréz îri literatura
religiósa (Etym. 2148) ne face sa banuim, ea ea exista
si la RusI, earl o vor fi imprumutat de la Tatari ; for-
mele baleanice, cea sêrba i cea neo-gréca, ar fi sin-
gure dar de proveninta osmanlie.

13
BabAc5 m. tata (ea termin de resNare si ironic).
AL. T. 396: te 'nvelesce eu conbu bábaccU; 399 : las' c te old
spune eti si betbacdi §i nenécdi ; 422 : lac& un rhvas de la babaca ; 1002 :
un prieten vechill a Wadi-tell. Naiu. II, 24: ce a (lice babaca d-tale
daschlu ? FIL. 66 [un sigan vorbesce] : am venit sâ-ti dad o carte
de la babaca d-tale. CARAO. 21 : traid, nenéco, cu banil bdbachil (lo-
cutiune ajunsh proverbialh). 01/4. II, 139: babaca avut-a §i el pravAlie.
Var. : babac,
STAM. 461 : o suth galben1 de la babacul
BABA, père, grand-père: alb. bulg. serb. baba
tata", mcr. babá rtata" (In graiul copiilor).
Vorba babd mos." (ea titlu onorifie pentru persóne
In virsta) s'a pastrat In Baba-Novac, numele unni haiduc
vestit (eroul poPsieI nóstre populare si al eelei balca-
nice) si al unuI general al lul Mihai-Vitézul ; apoI In
Babadam Mos-Adarn" care corespunde turc. BABADAM
vieilard expérimenté", bulg. babadan mostenit" ; lo-
cOunea de la Adam-Babadam", ad. de arid cu Mos-
Adam, corespunde serb. ot baba zemana din vremea
straveche".
CR. II, 65: asa ni-era obiceiul sh facem la schldat de pe ctind
Adam-Babadam. 111ARIoli 1892, No. 21: se da de-a binele vechid boier
din tath. in fid, de la Adam-Babadam.
Ca vorba familiar% si copilarésea, ea eircula In Mol-
dova sub diferite forme diminutivale : babaca, babaeuta,
babaia,babaita ca bulg. serb. babaiko i ngr. p.rap:Trixac.
bdbaculd m. diminutiv identic eu babaia".
AL. T. 461 : babaca 1 babaca I o venit bdbdcula !
babaia f. tatuca (forma de desmierdare).
XEN. 149 : sh pot ajuta pe babaia.

www.digibuc.ro
 31

Diminutiv analog cu bulg. serb. babala, rus. bobai.

bäbäita f. tatita.
AL. T. 953: am s te astept cii briva
Forma diminutivala derivata din ce prececlenta.
babalic n. 1. (la Turcl) titlu de respect dat unui
bötrân, pe care I] pot1 privi ea tata.
DION. 186: Pazvandoilu ad dis atre Pasa: Maria ta babalic, aft
esit In primblare ; Pasa a respuns: asa, flule!... 190: Chpitan-Pasa
ail rdspuns lul Led-Pasa: bine te-am gasit, babalic! ... 195: ad scris
Capitart-Pma luI Led-Pasa pitac : multh sinatate i dragoste Mariel
tale, babaric !
2. (la Romani) bêtran, mai ales nevoia,.
TELEOR, acest1 babalicl, earl ma1 erad i hagil... rerutra.
cafele turcesc1. Km. III, 316: §1-a mincat tineretele cn un babalic.
3. (ironic) tInër cu apueituri de betran.
CR. II, 123: tot umblind noi din ki eólft, In scdla, mal mult ia
asa de frunza frasineluluI. mine poimine avem sh ne pc nenim
Disco babalici gubavi i oftigosi numal bunI de facut popi
4. fig. lemn gros ce tine greutatea morifl cu acest
din urtna sens, vorba se aude si sub forma babaluc prin
jud. Covurluill (Etym. 1097 si 2254).
BABALYK, homme AO, titre d'honneur qu'on donne
aux vieillards ; sorb. babaluk socru, stramos", men
babalic voinic". Sensulmetaforic exista i tureesee : baba,
a post of shout timber set upright (Redhouse).
bacAl m. cel ce vinde comestibile.
COND. 1776, p. 15: starostele de bacall ; 39: bacalii §i altiI pentru
trobuintele vindaril marfi1 lor sâ fie volnici a tin() si a av6 cantar de
40 oca trasura. Au. T. 948 : arti cunoscut un bacal pe chir Sfeteu;
1231: flcior de bacal. NEGR. I, 207: am sad dad calf& la vr'un lipscan
sad la vr'un bawl.
Forma bacal" e proprie Moldova In Muntenia se
aude Hun (finalul sub actiunea analogica a nutnelor de
profesiunl ca : lipscau, marchitan).
Doc. I, 607 (d. 1783): silitra. puciósa, iarba de pusch... ad fost
opritI prrivrtliasit ti bdcanil de a tinea prin pravaliI ri prin ;

II, 336 (d. 1792): vel da poruncrt bdcanilor . a avea la prhvIliile lor
unt cu Indestulare. COND. 1813, p. 312 : verI-ce bdcan sail negutitor
sâ fie slobod a vinde sare In politie... PANN II, 8 : mergl colea la
&lean dea mezelicurI... CARAG. 103: táth nóptea a fost mash mare
la bdcanul din colt.
BAKAL (ar. bakkal), marchand de légumes et d'au-
tres commestibles ; alb. bulg. serb. bakal (si bakalin),
mer. bacala, ngr. pccritik71ç.
*bacàlbapt m. starostele bacalilor car): format o brésla
deosebita (V. bacal i basA).
Doc. L 280 (d. 1783) : dat'am cartea Domniel mele lui Hagi
Daniil, pre carele l'am facut Domnia mea bacalbafa peste tog baca-

www.digibuc.ro
32

nil din Bucurescl, ca sá ail:A a fl purtAtor de grip, .§i ocarmuitor breslei

acesteia. UR. XXII, 162 (d. 1813) : Niculache sin George Muraitul,
bacalbaqa din Ie§I.
*bacalich f. articol de bacanie.
Doc. II, 311 (d. 1792) : lucrurile de bacalica .. de peste Dun Are.
Formatiune ibrida dupa ngr. FrIxaXmóv épicerie".
bäcàlie f. (In Muntenia bäcänie) 1. pravälia bacalulul.
DION. 168 : fAcea cercArl ... §i pe la bdcdnit ; 204 : focul ad so-
sit ... la bdcdnif In puterea thgulul. REV. I, 56 (d. 1802): cele ce s'ad
luat de la bdcdlii din thgul Ie§1... AL. T. 691 : mastic am ghsit la
bdcdlie... ?ANN I. 61 : un mare urcior luitnd... se duse la bdcdnie.
MARIAN II, 153 : S'a stirnit o bdceilie De negrélA §i hartie.
2. marfa de bacal (arome saft comestibile).
NEC. 311 : iarb, bdcdliile stail vèrsate pre ulite de (had sAtul §i
copiil : straflde, smochine, alune... Dim. 190 : Pazvantoglu ad trimis
tot felul de bdcdnit din destril lui Led-Pa§a §i orez mult ... UR. XXII,
301 (d. 1826) : bdcdliile, adich undelemn, cracatitA §i. altele ... GRICA,
67 : vin amestecat cu usturoid pisat §i cu bdcdnii. AL. 116 : Descare
bdcdlir i 'ncarc dimerlil ...
3. profesiunea de bacal.
Koch 273 : Apuce-se de Willie, CA-1 mal mare boierie.
Formatiune proprie ca si bulg. bakaliYa.
b5cAn n. 1. lemnul unul arbore din Brasilia care
dit o frumósa tinctura pentru rositul oueor de Pasce.
TARIF 1761 : bacan de 14 ocA 1 led 'vechiii.
2. rosul cu care femeile 'si dreg fata.
TARIF 1792 : bdcanul (lemnul de boiele) cântar 76 banl, bdcanul
vinèt §i de alte feluriml 22 '2 ban1. CR. I, 112 : negustor de bdcan,
hurl, ghil6111, suliminélA. DELAVR. Parasitil, 152 : vardi§t1 nationall cu
códe de coco§ muiate In bdcan.
BAKAld (ar. bakkam), bois de Brésil, teinture rouge ;
cum. bachan lignuin. Bresillum etiam color ejus tine-
turam referens" : bulg. sorb. bakam, rus. bakamü lac
florentin"; ngr. praxity., ma. bacame.
bacänesc v. 1. a rosi cu Wan ouele de Pasce; 2.
a-'s'i drege fata cu bacan.
Formatiune verbala romanésca ca si serb. baka-
miti a rosi ouee" si bulg. nabakamiti a-sT drege fata".
bAciii m. 1. cioban Insärcinat cu facerea brAnze.
Ca. II, 15 : ciobanil §i baciul habar n'avead de asta. 1SP. 209:
baciul de la stinA a adunat laptele de la óia finulul, l'a fAcut brInzó,
§i l'a adus mash. SfANC. 319 : viata ce duse In thla baciului ... AL.
58 : Pe ciobanl legatu-rni-ad... Iar pe baciul cel mal mare il fereca
§i mal tare. . .
2. jucatorul 'in arsice care trebue sa dea Intaill.
Isp. Juc. 87 : al cul ichit cade mal Intlid beid, este baciul .. .
(ZOBAN) 13,4, premier pâtre, maître-berger: serb.
si mcr. cioban-bas baciii". Sub raportul fonetic, finalul

www.digibuc.ro
 33

=(-3(§ 21), iar despre nomenclatura pastorala impru-

mutata de la Turd (§ 105). La RomaniT din Macedonia,
bacia e diferit de cioban-bas" i are sensul special
acela care Ingrijesce i strInge seul la zalhana" (Dr.
Obedenaru), ceea ce corespuncle fórte bine Intelesului
primitiv: bas mai-marele. capul". In privinta obiecti-
unilor istoriee ce s'ar putea face unuT inprumut de la
Osman Hi (Etym. 2296), cf. vorba cioban".
Prin ciobaniT romarg, acest termin pastoral trecu
In albaneza (bat frate maT mare, tovarW), in neo-
gréca (In Epir pirinotoç, rpcov sepant6q), In bulgara (ba6ilo
stana"), In s6rba (ba6 care face branza"), In polona (bac-
za), in eeha (ba6a vataP) si In ungara (Mesa Intaiul cio-
ban" si bacsi nene").
bácie f. eoliba ciobanuluT uncle se face branza (Etym.).
Vorba trecu si la Shbi : baèila stane.
baclavA f. plAcinta turcésca eu zahar 9i nucl.
DION. 221 : nisce agate din Diid aü trimis generar Isail poclon
o baclava fOrte frumósa $i cu gust bun si mirositóre... AL. T. 138 :
s'a trecut timpul baclavalelor pentru vol 94 : baclavale §i dul-
cete de Tarigrad. ORAs. 19: cafele. baclavale, dulceturl, cozonace
Var. : paclava.
AL. T. 505 : vr'o caparna, vr'o paclava, vr'o ciulama...
BAKLAVA (paklava), gateau d'amand es, patisserie
assaisonnée de sirop ou de miel et divisée en tranches
de forme rhomboïdale Barb.; hulg. Orb. baklava, mer.
baclavit, ngr. 1.1.raxXag.
bacOq n. I (la Turcï) 1. dar In banï facut solda-
tilor la urcarea pe tron a unul nog Sultan.
CANT. 1St. ot. 323 : Selim a distribuit ieniceritor i spahiilor
bagiful sa darul usitat cf. 582).
2. rösplata data pentru vr'o isprava militara sag
pentru un servichl facut.
M. COST. 281 : fagaduita, era plata Tatarilor la Hotin de la Sul-
tanul Osman, care va aduce cap de Cazac sa iee 50 galbenl de aur
bacfif. IST. 1753, p. 21 : inicerimea rap§tia cerêndu-I bacArcl kr e
aù obiceiii de se d5, &and se face Oste ate o mie pungl. DION. 174 :
Turcil arata capetele la sarascher, tlicênd c. sint Nemti, ca sa le dea
bac§if ; 186 : jaü bacfifuri marl de bani. MUSTS, 70 : aù purees si Aga
Veziriului dându-I bacf4 7500 lei farâ de cal i fara de alte darurl
ce aù mai luat.
II (la RomanT) 1. dar facut until subaltern (din gra-
ie sat din recunoscinVt).
NEC. 197 : Etas Vodtt era §i darnic, bacfifuri da marl, eh, era
om bun. AL. T. 46 : nol surugil judecarn omu dupâ bacfif si nu dam
gre, niciodati ea chitéla; 396 : va fagaduesc baclif bun. MARION, 69:

60936

www.digibuc.ro
34

o cask mare unde slut si bacfifuri grase. BASME I, 152 : na o leitk

baclif *i. intr l. in sat.
2. In special, dar Mcut cu ocasiunea Anuldf-nog.
FIL. 210: douò sute lel bacf4ul slugilor de St. Vasile.
BAKsys (pers. balmr§), don, cadeau, pourboire
(d. bali§iden dormer"); alb. bulg. serb. baki.§, ngr.
1.1.7carcCEL. V. pe$che§.
badanà f. 1. perie de spoit casa.
OR. II, 129 : Ca nisce arsóge de barbe cat badanalele de marl.
S. NAD. 13 : acli dal varul cu badanaua §i mine 11 rigftluesei cu cutitul.
2. (ironic) periuta de cânit sprIncenele.
AL. T. 112: pamfttufurl si badanale de sprincene.
Sub acésta forma, vorba e -proprie MoldoveY., In
Muntenia se rostesce bidinea (reducere fonetica prin
forma intermediara badana" : cf. mähttla).
DELAVR. 221 : bidinele muiate in ros, galben si albastru. Was.
13 : Unde 's murdaril mal dose, trage mkturl. bidinele.
De aci bidinar, fabricant safl vImptor de bidinele §i
spoitor cu çliva; cu acest din urma sens maI ales sub
forma ferninina bidineiresd sail chivuta", femee care spo-
iesce cu giva.
BADANA, badigeon ; bulg. badana.
bailie f. (probabil) cutie : vorba figuréza In acest
pasaj unic (Inteo balada din Modova).
AL. 121 : Papucl in badil, Adusi din Indil ..
BADIA. (pers.), grand vase, cruche ; rus. badila
vas de parnint", pol. badja sorte de mesure dans l'ad-
ministration des mines".
Vorba, circulând numal In Moldova §i In idiomele
slave de la Nord, se trage din tataresce.
bagA f. materie din unghiile §i solzil bróscelor
estóse pentru piepteni, tabachere, nasturI etc.
MELCHIS. Roman II, 129: o tabachere baga s'all dat pesches
d-sale portarulul Nicodim. Ur. II, 406 (doc. 1790): un pieptene de
baga. OD. I, 151 : unelte in Bides, in sidef, in baga.
BAGA, écaille de tortue.ngr. jirayas. Despre cele-
lalte m inerale provenite din Orient (§ 103).
bagdadie f. 1. ta van (Mold.), maI ales cu stucurl.
VLAHUTA, Novele, 201: bagdadia S e sparse.
2. tavan ornamentat de biserica (In Arclél).
BAGDADI (ar.), plafond crépit de plâtre A, la façon
de Bagdad Barb. ; it. Baldacco, numele Bagdatuluf In
evul-medit, de unde: baldacchino, fr. baldaquin, dupa
numele ormuluI unde se fabricail stofele scumpe de ura-
niscurI (Vac. 290: un taht cu baldachin tot de aur lucrat).
Ca §i tavan, corespund6torul muntén al vorbeI,

www.digibuc.ro
 35

alte lucrarI de dulgherie, bagdadia era o executiune

a me§terilor orientalI.
bagiàcfi f. gura de jos a cosuluï.
AL. T. 895 : In drépta o bagiacd cu BOGD. COM. 250:
void intra In odaia ta prin bagiagd.
Var.: bagea, bageac, bageag §i bagiagA.
*EQ. V, 37 (d. Sucéva) : bdgeag, bclgeua, beigea, hogeag, cog...
- BARA (pers.), cheminée, lucarne ; bulg. serb. baga
rgura co§uluï," alb. baga ferestrue In pod", men 134.6,
ngr. 1.1.7ranC6tg.
Vorba se aude numaï in Moldova, iar guturala
finala, se datoresce unef influente analogice cu ogiac".
bahmèt m. mime dat odinióra cailor niicr, dar
fórte iut1 §i tari, aï Tatarilor din Crimeia §i din Bugiac.
AL. 79 : Un bahmet ce tot shria ... OD. I, 161: erad tot calugel
rotumil de Dobrogea i bahmett sburlitl de Bugiac.
Var. : bahamet.
AL. 149 : Bahamett cu peril crisp ...
BACHK-AT (din pers. pehn large" §i turc. at
cheval", litt. cal mare), de unde i rus. rut. pol. bach-
mat cal mare tataresc".
Vorba eircula odinióra numaï In Moldova, Imprurnu-
tata fiind direct de la Tatar% de aceea lipsesce In grai-
ul muntén i In kliomele balcanice (§ 6).
baibarAc n. 1. stag orientala din care se faceail
haine boierescl.
j. COST. 144 : baibetrace sad. haine roil. TARIF 1761 baibarace
noue de 7 un led vechid.
2. haina scurta la tarance §i la copil de tarani.
TROD. 659 : Frumos baibarac, Nunta sh-in1
BAIBARAK, stofa pretiósa adusa din Crimeia. Vorba
e proprie Moldoveï §i e luata de la TatarT, de unde
trecu §i la Polonl (Etym.).
baibärAcar m. fabricant saù negustor de baibarace.
UR. II, 41 (d. 1783) : abageril, bclibdreicarii, rachieril...
baibäräcárie f. fabrica sail pravalie de baibarace.
COND. 1776 : doue fanare (la) bdibeirdalrie. NEGR. I, 301 : cash In
ulita bdibdrelcdriet...
bairbc n. I (sensurI archaice) 1. stég turcesc fórte
lat, de m6tase, ce se purta Inaintea sangiaculuï.
ZTL. 99: scumpeturl din ordia Vizirulul: aur, argint, scule ha-
perhtescl, arme merunta, tunurl, bairaee, corturl.
2. (In o§tirea nóstra din epoca fanariota) stég mare,
deosebit de alemul i de sangiacul (cu pl. bairace i bai-
racurT).
.Doc. I, 549 (d. 1784): neferil tog inarmatl chlhrl cu bairacul lor.

www.digibuc.ro
36

AR. 41 (d. 18'z 1 ) am klirit de pe cal si am luat bairacul In mânII.

:

de jos. FOT. III, 293 : sub Armasul eel mare slut bairacurile Ora si
tuiurile domnescl.
3. stég sat companie de voluntari baerac).
Doc. III, 18'2 (d. 1788) : câtevasl baerace de óste cu a nóstrli...
HRIBT. (1817) : $i le flcu baerac, fIcêndu-1 tot cete cete... FOT. III,
278 : opt bairacuri de scutelnicl. TEOD. 585 : Bairacul cum fIcea?
Ca:e1-413cl voinic e still:Tea ...
4. fig. stégul revoltel.
AR. 156 (d. 1821): un Teodor hain, adunind cu el o multime de
ómenl, a ardicat bairacul.
II (sensurl moderne) 1. (ironic) stindard de lupta.
AL. T. 39: i ell am pm tat bairacul, si ed am giucat hora uniriL..
2. (la bilciuri) cort cu prajina inalta unde se stringe
lumea sa petréca [Tsp.]
BAIRAK (pers.), grand drapeau, pavillon, étandard
dont le pied, terminé par une pique, se fiche en terre
Barb. ; corps d'armée irrégulier Youssouf; alb. bulg. s6rb.
bairak (serb. i barlak), ngr. "V . Partea II :
iuruc-bairac $i bairactar.
balabAn m. 1. un fel de $oim mic (cu acest sens
aprópe disparut din limba).
CANr. ler. 26 : oimuI, uleul, eucunozul, coruiul, haretul, bala-
banul, blendkuL
2. adf, mat' ales name de cAine, mai rar de persona.
BALABAN, faucon blanc à tête épaisse ; cum. ba-
laban falco" ; bulg. rus. balaban soim de vinAtóre".
DPspre fauna nóstra de origina turcésca : § 101.
bäläbänesc v. a se lupta ea ceva mare i gret, cu
ceva mal presus de puterile sale (Glos. 46), litt, a se
lupta §oimesce, a se Impotrivi din rèsputeri.
ISE'. 121: clteva clile se bUlabdni el ma eu valurile mri1. J1P.
15: s6. se mai bcliclbeinesca târanu In umbletele drepiAti1, ale adevb-
rului si ale munch sterpe.
bildbänos a. eu ochi marl' i Incruntatl (ca al §oimului
and se r6pède la prada).
ISE'. 134 : ochl baldbünofi, gogonatl i rosill de neodihn/.
balamà 1. 1. Mina la usä sat la oblóne (litt. banta).
cR. I, 321 : doue lâtunClie gróse, patru balamale, elteva piróne...
2. pl. fig. incheieturile trupuluI (in special ale pi-
ciórelor): a slabi cuiva balamalele", a-ui pierde pute-
rile, a fi gata sa se prabusésca; a stringe in balamale",
a sii sag constrInge cu vorba.
AL. T. 1183 : Ce al ? Nimica... mi-o slabit balamalele. CARAG.
IL 134 : sfirsindu-se de la ininitt, se móie din balamale §i cade pe un
scaun. Was. II, 55 : mersul 11 se Impleticesee, e'a slIbit din bala-
male. GANE III, 208 : zárind ochil florosI i mustAtile tapose ale hai-
duculul, sin* balamalele sIbind i pistolul Il aclu din mIn5..

www.digibuc.ro
 37

3. (prin analogie) despre fìJer i despre cap, de

unde locutiunea a sec5te din balamale", a face sa-§I
iasa din minV; a esi din balamale", a fi
TELEOR, 16 : din ce pricin& shrit falcile din balamale?
GHICA, 220: e om b6trân §'apol il s'aù cam slttbit balamalele capulnL
BALAMA. (baglama), lien, bande : bulg. s6rb. ba-
glama. Sensul figurat e proprill limbei romilne i s'a for-
mat sub actiunea analogieft a vorber rtilinr" (Jip. 66:
d'eI hi slab de te culc (16 ghil)).
balamig n. mâncare diu faina cu
lapte i unt.
Vorba pretutindenea cunoseuta sub variantele bal-
balmoq, balmu, pe care d. Hasdett (Etym. 2389) o
pune In legatura cu BULAMA6, bouillie de farine et de
fromage; bulg. s6rb. buluma8 un fel de mancare"
(bulg. §i balmus), ung. bálmos branzóica", pol. balmosz.
balcfiz a. 1. corpulent, vorbind mar ales despre
fete saft femer grase.
CR. IL 26 : o fair). balcdzd §i WEE). K1R. III, 354 : o gganc5, bal-
cdzd §i ciupitA de v5rsat.
2. cu sensul generalizat, aplicandu-se §i la barbatI.
CR. 11, 7 : Nica al lui Costache cel rtigu§it, balcciz §i rèuthcios.
GROS. 60 : balcdz, mare §i gras, vorbind de 6meni.
BALKYZ, litt, fille de miel (lipsesce In dictionare).
Vorba e proprie Moldovei si lipsesce aiurea.
baltAg n. 1. un fel de secure cu doue taisurr,
od. In Moldova atributul Agar, ea mar târciü topuzul.
NEC. 301 : aü lovit lacata ca baltagul de all stricat'o... GHEORO.
302 : pantt la Grigotie Vodh, In domnia a dona, Aga purta baltag
iar atuncl Grigorie Vod5. all suit Aga dup. vel-Comis, dandu-1 Dom-
nul cu mfina 1111 semn sâ párte topuz adica buzdugan. COND. 1776,
p. 16 : cApitanl de baltag. STAM. 64 : Uncle 's trabantil de grilza cu
baltage ì mAciucl? OD. I, 173 : o ghiógb, nestrujita cu ding de fler,
adev5rat baltag de nria§.
2. lovitura (mar ales pe tali* data cu baltagul,
bataie obicfnuita In epoca fanariota (cf. buzdugan).
NEGR. I, 24 : yeti lua flecare cate o sutb, de baltage cfirjaliesci
pe talpe. GAris I, 226 : baltagul meil stamo,esc 11 va juca pe spete.
3. arma haiducilor din trecut si a ciobanilor de
astadl (§i sub forma baltac).
'AL. 80: Baltagul §i-1 ridica, In Leonte '1 repedia i capul II
reteza. VULP. 43 : Cu baltage ferecate Tot cu pietre nestimate. TEOD.
689 : Pe butuc c '1 a.eda, Cu baltac patru '1 fâcea...
BALTAK, hache, hallebarde : In idiomele balca-
nice revine numal forma primitiva BALTA, cu aeela I
sens. Reclueerea fonetica a luI baltac In baltag s'a fäcut su
influenta analogica a lur ciomag". V. Partea II: baltagill.

www.digibuc.ro
88

bältAgel n. baltag mic (si bältAcel).

R.-Cop. 65 : Din ciocan un baltagel, SA, intru 'n codril cu el...
TEOD. 52 : Chpitani cu baltdcele
bbmie f. legumä egipténa cu pulpa verque (Hi-
biscus), care se mdnânct ca tocand; rödele eT tinero
slut una din legumele cele mai delicate In tdrile tropicale.
Doc II, 815 (d. 1792) : bame marl 25, trel bans. PANN I, 125 :
bamide inch, loboda §i TELEOR, 210 am mancat cu mare
pofth banal cu pul
BAMIA (ar.), légume originaire du Soudan et très
estimée en Orient Barb.; alb. bulg. mcr. serb. bamla,
ngr.
Despre plante alimentare de aceiasi origina (§ 102).
batedbc n. 1. urcior, (5111. (si sub forma bArda0).
JO. 12 : mal ciocnir b. bdrdacu, mal ulcica, mai arama, mal bor-
canu ; 38 : iaü bdrdacu en aph próspéth. ISE 263: o bardacd de aph
de izvor s IAA ; 311 : o fath frum6s5. de s'o sorbi lute() bardacd.
2. varietate de prune cu gilt (In Mold. si Oltenia).
Dalai. I, 26 : din perje 3 felurl slut insemnate §i de gust :
avramele, vercll-amare i bardacele. *Eq. V, 69: slut pâme goldane,
albe, avrame, bardace, sthnigele, curcudu§e, ungurescI, popesci, tom-
natice §i porumbele.
BARDAK, cruche ; barciak eriyi la prune diaprée"
Barb.; cum. barclac urceus" ; alb. bulg. serb. bardak,
ilgr. pirapaixt (serb. bardakliia, varietate de prune").
Despre cele-lalte vase din bucdtaria tdranului (§ 99).
bärdaeuta f. bärdacd micd.
ISP. 27 : o bdrddculd de must sh bea.
bbrim adv. (si barem) mdcar, eel putin.
ISP. 128 : va fl barim o slugh in curte ; 164 : barim nucile cu
haine sh le dea; 393 : o fath barim la atâtia feciorl. STANG.
121 : sh-1 da barim s. mhnance. R.-CoD. 218 : cer de chel-
tuiall Niel barim o l'eschihrh. JARsuc, 143 : Barem, numai pink In cash...
BARD& (pers. bari), du moins ; bulg. serb. barem
barim ; ngr. pripettou.
Particuld r6spánditä in Moldova si mai ales In.
Muntenia, de uncle trecu In orasele limitrofe ale A rdélului.
baq n. agio (adi rar Intrebuintat).
COND. 1693, p. 681 trimis 300 tal. la capichehaiale de
dat ovreiulul pentru bapa banilor, ce ait dat lmprumut de dat
la trebile Orb. UR. XVII, 55 (d. 1767): 112 lei mai slut dator la Stol-
nicul Gheorghe Beldiman cu 12 lei ba§ul lor. JIP. Suf. thran. 153:
multi cassieri se folosesc de aur prefAcéndu-1 In argint §i natia pla-
tesce pentru datorii mal mult baf.
Bas (aVee basy, litt. capete de bani), agio ; bulg.
serb. bas, ngr. tL7ta.
Ca termin comercial, ba §. e i ae,li Ina popular,
dar tinde a dispare sub actiunea neologicului agio",

www.digibuc.ro
 39

pe cand zaraf" se mentine (desi cu o scadere a inte-

lesului) fata de sinonimul sal modern bancher".
bav m. 1. cap, staroste (In acest sens esit din us).
Doc. IV, 238 (d. 1795) : am dat acésth domnése5 a nástiä carte
Nicoli, barul gelepilor
2. eel dintaill (In bine sat In röt), corespunclênd
prefixului archi" : se alatura n vechime la diferite
grade ierarchice otomane (V. Partea II), apol prin a-
nalogie la unele titulaturi indigene (cf. s6rb. bas-knez).
baq-boier, primul boier al tarii, obicinuit cel mai 136-
tran, care presida Divanul dupa Domn : Intâia óra, In
1763, Pórta a rinduit pe unul din boieril taril guver-
nator provisoritt cu titlul de bas-boier (Fot. III, 265).
AR. 212 : sh se a§eite un sfat de un numër de boierl §i din
aceia until s5, fle bar-boier prin alegere de cel mal ale§I. GHICA, 501:
bar-boierul purta hanger la bribl. MARION 1890, No. 24 : vorbesce taman
ca un bar-boier de nalna Ina].
capitan de frunte.
ba§-cdpitan,
Km 294 : mó rog, bar-cdpitane, dór nu m'el nec5ji rar'de cale
ba§-r6ze&, fruntas Intre rézesi.
AL. T. 258 : sint Hartft, bar-rizer, Cunoscut tocmal prin Ie§1...
In credintele poporului din Muntenia (Etym.) se
numesce coco&-ba& acel cocos din sat, care canta mai
MUM la miequl noptil i dupa care se iatl cei-laltI cocosi.
3. aeelasi prefix, alaturat la nume de teseturi si
de b6uturi, indica calitatea cea maI buna.
baR-fir, fir de aur curat.
BUR. 70 : Cu guler de fir, De fir chiar bar-fir.
bapafir, baibafir (prima forma scurtata din bas-bas-fir).
TEOD. 686 : D'un cioltar de flr, Fir §i barbafir ... 80 : Cáma§1
de in, Guler baibafir...
baf-buza, braga de prima calitate (si bq-buzuc).
TEOD. 121 : Brag& bunk baf-buza, Cine bea, rbmfine grea. DELAVR.
Parasitil, 156 : intro. inteo bragagerie ; el, sh gust, ce bar buzuc aveti?
rachia de prima calitate.
TROD. 540 : A bbut yin hirmizia, Ca rat-an §i bar-rachia...
4. In fine, prefixul se alatura la Insusiri mai ales
nefavorabile (cf. bulg. bas-haramila, bas-delila).
baE-bätäu&, batau§ de frunte.
XEN. 68 : bar-batilur la alegerI.
ba§-b gran, fórt,e, de tot bètran.
TEOD. 498 : Baq-barcima Iano§ Ungurul.
ciocoift de frunte.
OrtA§. II, 189 : SlugI alf.§1 de poruncélk Tot ciocol §1 bar-ciocoi.
ba&-hengher, e ap de hengherf.
0114. 11, 87 : Calfe prtibte de dulgherl, de hengherl §i bar-hengherr.
bq-marghiol, §trengar de frunte.

www.digibuc.ro
40

R.-CoP. 275 : Ba§-marghiolu Lotrulul, Plunasu Codrului ... Butt.

134 : Feciora§ de Skrb, Baf-marghiol de firg
ba&-neghiob, prost intre prosti etc.
basca adv. (si bà§ca) 1. despArtit, IndepArtat (sens
esit din us).
AR. 220 (d. 1816) : am fost bapa de fratil mel peste 20 anl trecutl
2. adT, afara. de, osebit de.
Aa. II, 221 : aú pretuit casa de basca de paguba din bucate.
CR. I, 266 asta-1 deosebit, de ba§ca ... MARION, 143 o vie de veco 8
pogóne, basca crams de nuiele.
3. fie-care in parte, in deosebt
CARAG. 84 : asta-1 una vorbim si bava ne lntelegem (locutiune
ajunsk proverbialk).
BASKA, autre, différent; (adv.) séparément, outre,
excepté ; cum. bascha praeter, sine" ; bulg. serb. baska,
*bascaliii a. si m. (litt. despärtit) se dicea de co-
locarul care nu lucra inarfa subtire ca isliearul si n'a-
vea voie s cumpere peleele, stirpiturf pieI allastre,
ci numai piel gróse de la mocani ori de la milcelaer.
Do . I, 439 (d. 1785 : a face cercetare prin prkvAliile cojocari-
lor bacalil ... IV, 283 (d. 1793) : calfile bascalif carI vor lucia haine
cu plat& In pravklil...
BASKALT, séparé; serb. bakali ,.osebit".
b4caluesc v. a pune de o parte, a separa (§ 26).
Au. 215 (d. 1821 : totl strainil färk privilegiuil sh se asecle cu
tara si sk nu fle
bäpäluire f. separatiune.
JIP. R. sat. 28 : acéstk bane-dui T §i despkrtenie
bavibuzim m. 1. soldat neregulat, voluntar turc
in opositiune cu nizarn" (litt, cap sucit).
OD. III, 603 : osta§ul turc, fie nizam orl bafibuzuc... GRICA, 24:
bafibuzucii omorail pe acralele car1 voiau sa-1 retie... 119 : i.ii1e ja-
fuite si sárkcite de bangle de zavergil, de bcqibuzucl, de zaporojenl
2. fig. orn turburator si violent.
Caks. II, 87 : si. mé the& sarsail si turc, baqibuzuc, pécat
BASI-BOZUK, mince irrégulière ; alb. bulg. bai-
bozuk voluntar, soldat neregulat".
bqibuzucie f. purtare de basibuzuc : sölbAtAcie.
basma f. 1. materie coloratl de bumbac, de in,
de Mud ; cele maI bune se fabricau. la Tocat i Costambol.
TARIF 1792 : basma de Tarigrad bunk ... basma haras. I'm. 215 :
basmale de Triest, de Franta si de Englitera.
2. brobóda patrata eu care fetele de arani aco-
pere capul, innocland colturile sub barbie (marama s,i
testemelul fiind reservate nevestelor ; basma curatä",
cu totul nevinovat: a esi (a scóte) basma curata", a
desvinovati pe cineva (Zanne III, 17).

www.digibuc.ro
 41

70 : basmale, bari§url, retele, borangic

3. batista de sters nasul sat sudoirea.
AL. T. 839: iaca 'basmalele boierulul, iaca stergarnle boierulul.
SrAtio. 85: ale trel fete cosemù de noun ant la o flóre p'o basma;
89: bniatul se *terse la gurn cu basmaua. Iv. 96: baba puse pe
fundul deagutel basmaua Urbatulul el. DELAvil. 26: Is1 stergea
fruntea cit o baronet caramigie. MARIAN II, 179: Cu mantaua umbra's1
face, Ou basinaua vInt 's1 trage. BUR. 113 Basma el i-o asternea, De
galbenl el i-o umplea.
4. expresiunea proverbialä oprea la basma!" este
luata de la jocul dulapului: In sunetul viórelor, tinerele
perechI se invirtese strigAnd oprea la basma! cu care
se thdiei o oprire sat sosire la locul dorit.
CAL. 1w82, p. 18: taia-sen meren le réspundea: mal o taia,
mal e un petec, pana Inter) di, and, In sfirsit, scil colea cam pe
sub séra, II (Ilse oprea i basma! §i. poposira la umbra unei addl.
DELAVR. 263: ho ! ho! oprea la basma, tath Doroftel.
5. legAturit de infasurat gâtul.
G. egatura. p entru lucrurY mörunte, in opos. cu boccea.
BASME IV, 31 :arunca inteo basma câteva primenele ale báiatulul.
7. jocul In basmale", liora In ioldovadup g, masa
de cununie (Sev. Nunta, 282).
8. rolul basmalel in basme (cf. naramti).
Isr. 194: fata aruna In urma el basmaua, odata se facu o app.
mare ; 220: când basmalele vor fl ratite In mijloc, s5. se scie c unul
din nol este petit. Sr.Aric. 231: de o vedea cä curge trel picalurl de
ange din basma, sti scie ca oil mort e, ori In primejdie de mórte.
BASMA (litt, impression, empreinte : cf stambA,
tipar i store), indienne (toile); bulg. rut. serb. basma,
mar. basma materie de rochl sail de anterie".
Basmatia, ca i cele-lalte nuinirI de brobóde (§ 100),
sint o importatiune a negotulul oriental.
basmagiii m. 1. fabricant sat vindiltor de basmale;
2. cel ce le colorézA, sinonim cu boiangit".
Doc. III, 62 (d. 1788): orl basmagia, orl rufet de attn. brésln.
BASMA'gY, imprimeur sur indiennes, nyirchand
d'indiennes; serb. basil:1141a, ngr.
*basmalitic a. inflorat (vorbind de store).
TARIF 1792: 'Jana albl i basmalitied ot Tocat.
Formatiune ibrida neo-grécâ. (§ 23).
basmäluta f. basma micA, de imbrobodit capul satt
de Inili§urat gâtul.
SEV. 62: Bdsmdlua ta cea noun, Am visat'o ruptri 'n doué...
batallamà f. 1. "inscris de plata uneT datoril.
TSP. P. si Gh. 1 ln: n'al batalama la mina.
2. fig. In locutiunea a face capul batalama", a zà-
phtei cine-va (cf. a face capul calendar).

www.digibuc.ro
42

3. se qice ironic de o diploma sari de un certificat.

Var : patalama (Rudow s. v.).
BATALAMA (ar.), annulation d'un acte; bulg. bata-
lama adeverinta de plata". V. Partea II: batalisesc.
Termin comercial, adI cu aplicatiune maI mult
ironica, ea i altil de acésta categorie.
bazeb f. un fel de tulpan (Costinescu).
REV. II, R40 (f. de z. 1669): un capot de bazea cu vapelurl;
334 (f. de z. 1821): doué anterie bazea.
BAA, basin (d. fr.). Vorba lipsesee aiurea.
bechèr m.1. neinsurat,fläct, sinonim cu
OANAG. 215: scrisorich de amor c1tre becherul med. TEOD.
651: Cincl-decl de becheri, Feciorl de boierl...
2. fig. cal de po§ta stricat (Costinescu), cal ce cade
de oboséla (Polysu).
BEKIAR (pers. bikiar célibataire, vagabond,
vaurien (litt. sans occupation, d. bi sans" §i kiar tra-
vail" : cf. rus. burlak ,.muncitor cu diva, badaran, orn
r6i1"); alb. serb. heòar flacititl" bulg. bekIar beklarin:
ung. betyár sluga Mra stapiln", incr. bicher (bicherétA
celibat"), ngr. pnextins, célibataire.
Vorba e speciala MuntenieI §i corespunde In pri-
mul sens moldovenesculuI burlac". Ea a patruns (sub
forma bicher) i In partile limitrofe ale ArdéluluI (Hodo§
I, 176 : Tu etT mIndra, prefacuta, TotI bickerit te saruta).
bèciù n. 1. suterana, In special Incapere boltita
sub palatul domncsc ce slujia de Inchisóre.
N. COST. 19: pre Lupul Sulgerul l'ad Inchis In beciul de sub
casa cea mich... 31: beciurile i Divanul eel mare erad pline tot de
ómen1, pe car1 Ii pedepsia In tóte chipurile... NEo. 280 : de desubtul
bisericel §i a vistieriel era un becia de Inchidea trdharI. Koo. 209:
aü Inchis pre top boieril, pe alti1 la pbxcane, pe altil la yarn., pe
altil prin beciurl. OD. I, 81: Domnul cu Stoica se coborfrh In beciu-
rile boltite ale palatulul.
2. camara sari pivnita boltita; la casele taranescI,
gârliciul beciuluf se desChide Iii fata easel.
GHICA, 494: chm&rl, beciuri i pimni tb. pe dedesubt. GANE
32 : averea lui o are mistuit5. In beciul easel. STANC. 838: o asvIrlia
ntfun becia umed i plin de mucigaid. AL. 91: Grecu 'n beciuri s'a-
scundea... 145: Turch jute '1 cuprindea Si 'ntr'un becia IL Inchidea.
Proverbul: nicl tu becitt nieT eù pe case, niel tu
prea jos nicT eü prea sus (Zanne Ill, 22).
Vorba pare a fi vectie (§ 9). Turcesce BE6 Insem-
néza numaI Viena" §i acest nume figuréza nu numal
la cronicari (N. Cost. II, 25 : Turcif aú ocolit cetatea
careia Ii qic Viena), ci §i In baladele dobrogene

www.digibuc.ro
 43

(Bur. 146: Tocina 'n tIrg la Beciti). Romanif ardeleni

ag Imprumutat numele de la Unguri.
*becer m. slujbasul Curtif care purta grija beciului
domnesc si a carui functiune apartinea In vechime
Stolnicului celni mare (Fot. III, 288, 308).
GHEOVG. 302 : becerul, pivnicerul... COND. 1776, p. 6: una mie
lel ce slut rinduiti sh, se dea becerulta pentru cuhnia gospod. NEGR.
1, 287 : a trimite la ocné pe 6 beceri...
*becerie f. Incapere boltita suterana, servind de bu-
atarie (la Curtea domnésca).
On. I, 126 : mai in laturile caselor domnesci erad beceriile sat,.
cuinile si cuptórele pithriet
bèiù m. I (sensurl archaice) 1. titlu dat de Turd
guvernatorului unei provincil sail al until ora§ (avênd
rolul unui Pa a. cu un singur
M. COST. 28: Beita de Tighinea Ml óste turcésch si tb.téréscA...
AIM. 139: avead Thtaril un beta pus de Impbratul . . . CAPyr. 228 :
multi bed §i mat marii ostilor turcesci. BALC. 76 : all risipit ostirea
beiului din Cetatea-Albk : 113 §i all mal multi pasi si bei.
2. In special, titlu dat de Turd Domnilor din Mun-
tenia si din Moldova.
Dios. 196: mergi la Valachia de taie capul beiului de acolo
[Hangerlit] ado spre a-I vedea prea puternicul nostril lmpbrat, ca
este nevrednic a 11 vein . . . UR. III, 111 d. 1792 : cand va fi trehuinta
a se cere chereste, se va da de scire beilor, cat& sum& trebnesce.
3. titlu onorific inferior lul Pa§a (care nu putea
fi purtat de cat de Turd): Osman-Bey ; de aci formula
turco-gréca beI-mu, obicinuita In epoca fanariota.
AL. T. 100: mé inttsbi, bel-mu, dach. am drepturi la pensie?
1228. mé simt fórte cinstit, bel-mu. 122 : feréscé Durunedeil,
bel-mul... gata la poruncé, bei-mu!
li (sensurf moderne) 1. Domn roman sall Voda,
In cantecele po.pulare.
TEOD. 480: Turcesce-te, Iancule ! Turcesce-te, beiule, Beiule, Ores-
tinule ! Lasa-tl legea românéscé, $i da-te 'n legea turcéscé!
2. Domn, in genere (luat mai mult ironic).
CR. 1, 225: dormia cat un beia Om& ce sfintia sórele.
3. partea ar§icului and sta ridicat pe muche cu
partea scobita In sus (litt. Domn, parte numita In Moldova
Imp6rat"), In opositiune cu sicia : ,,,jocul In beill bun"
este o varietate a jocului In arsice.
ISP. Juc. 73: la cine cade arsicul beia, ia domnia...
4. (§i beg) nuca cea mare, in jocul de nuei.
GLOS. 64: la jocul de nuci se chémé, beg nuca alésé ca cea mat
graa spre a arunca en ea In celelalte nuci puse In joc.
BEY (beg), prince, seigneur, monsieur ; chef d'un
district ; titre des capitaines de vaisseaux, des ambassa-
deurs européens, des princes de Moldavie, de Valachie

www.digibuc.ro
44

et de rile de Samos ; la partie supérieure de l'asyk ou

osselet Barb. Cf. prov. turc. ar§icul lui a cadut 1)611
(asygy bey oturdu)", adica a avut noroc: alb. bulg. sörb.
beg (bel), ngr. pirbs. V. Partea II : beglerbeig.
*beicache m. cocona§ (titlu onorific In p o ea, fanariota).
AL. T. 09: sci1, beiectelte, cu ce l'am doftotit ?
Formatiune analoga lui agache".
beiliic n. I. (sensuri archaice) 1. palat pentru gaz-
duirea înali1or dignitari a Portif, venin cu ordine catre
Domnie : Beilieul din Bucurescí si cel din Iasi.
KOG. 209: casele cele de beilic unde era ciau§ul In gazda. BELD.
340 : A1ti1 a lovi beilicul In cat pot se sirguesc. DION. 196 : sosind ca-
pigiul la Bucurescl, aù mers la hanul beiliculut dupa. obiceit. REV.
I, 53 (d. 1790) : 1600 lei cheltuiala beiliculul. DRAGH. 1, 91 : u§eril sat
portareii care purta grija beiliculza, conacu turcesc, §i strajuia portile
Curtil gospod ; II, 43: acest capegit ait tras la beilic, uncle se facea
obicInuit tóte conacele Turcilor... (Ixrca, IV : beilicul dupa malul
stang al Dlmbovitel de la Jicnita si beilicul de Mug& St. \ inerl.
2. strada in Bucuresef si Iasi, unde se afla beilicul:
cea din Bucuresci se numia Inainte Podul-beiliculuT",
iar aq.i Calea Serban-Voda.
AL. (Negr. f, XX : beilicul din Ia51 forma un soid de ghetto ...
3. ridicare obligatóre a unul nurnér de 01 pentru
Constantinopole, prin stringerea oieritului (Sulzer III,
382, 408) V. Partea II:
UR. IX, 122 : luatul oilor de bed& nu este maI putina greutate
§i sarcina poste cele-lalte greutat1...: XIV, 240: oile numite de bei-
lic, pe care macelaril turci le luau din tara pontru Constantinopolo.
4. pana açii, mai ales In Dobrogea, dijma pe 01.
BUR. 125: Beilicul (de oI sa le ceI, Din dece ot una sa iol
TEOD. 678 : Zaherele ca strIngea, Beilicurl c punea.
II (sensuri moderne) 1. rechisiVune vexatóre, cor-
vada (In folosul Turcilor).
NEC. 418 : at cuprins aceste havalele cateva sute de pung1 de
banl §i nimiel beilicuri In tar& nu s'at facut, ce tot cu banl at pla-
tit... BELO. 489 : birul a fost adaogit, beilicurile fnmultite... DRAGH.
II, 18 : In 1742 s'art aruncat Insemnatóre beilicuri pe tam din partea
Turcilor, cerêndu-se cate 800 salahorl sau muncitort fait, plata i 130
care. AL. Pr. 578: poporul supus la beilicurl, supus la biturl...
2. In special, corvada In folosul Domnului.
Jip. 140 : tot In clack In podvedl. In beilicuri, In tóte belelele,
In boierescuri ! DELAVR. 191: scapal de beilic, de arnautI §i de muscall.
3. munca gratuita a satenilor.
DEL AYR. 227 vite de beilic.
4. fig. lucru gratuit §i fara folos : a lucra de bei-
lic", a face un lucru fara tragere de inima.
BEYLIK (beglik). dignité de bey, principauté, gou-
vernement. fisc ou trésor public ; dime sur les animaux t

www.digibuc.ro
 45

serb. begluk corvée" $i beIluk fisc" ($i salon"), bulg.

beglik dijma de ol" si beIlik adunarea consiliuluf".
Vorba caracteristica, va römilnea In limba, ca o
reminisce* a unel epocl de trista memorie. Ea e si-
nonima cu angara" (= mgr. &yr.p), o alta expresiune
a despotismului din trecut ce a lasat un ecoa In poesia
popular% $i In graiul saténului.
beizadeà m. 1. la Turd', tiul Sultanului.
BELD. 446: la 24 lulie s'ail nascut o beizade anume Sultan Mehm et.
2. la Romani, fin de Domn, print.
Ax. 163: ad thiat pe tóte beizadelele Inain'tea ochilor lut Basa-
rab-Voda. NEC. 230: Constantin Canternir avea dol feciori beizadele,
pre Antiohie si pre Dimitrasco; 413: trimis'ad Grigorie-Voda atuncea
la Tarigrad, de si-ail adus Dómna si beizadelele. GHICA, 294: Domnii
greci 'I recrutad In casele lor gineril 5i nurorile pentru domnite
si beizadele. Vin.p. 28: Nu-1 In téph Cotbea, Ce e coconul beizadea.
3. acli, vorba se ia mai mult In sens ironic.
AL. T. 1228: ce se potrivesce, beizade ? 1229: un beizade sfi se
hotaraseä 1a plugarie... Fir,. 93: nu este aa ea sémana, coconasn cu
o beizadea? GANE III, 177 [despre un puid de urs]: mai am un rails-
terid in birlog... cinstita fatit a nnel beizadele. DELAVR. 39: catft-1
curtea hanulul de mare, ca pe o beizadea, n'o sh-1 mal incapa kcul.
Var. : beizdadea, bezdadea, bezedea si bizdadea.
GREC. 25: acésta intelegênd Ftefan beizdadea. Ray. II, 330 (des-
pre mórtea luI Hangerlid): Cum eu foc te jelesc ele Cu bietele
be:zdadele... Koa. 199: Dómna §i bezedelele nu sciad ca, erad dusi la
Tarigrad. MARIAN 1,19: Mosule, dar cine s'o ia?Feciorullul bezedea..
JIP. 101 : traiasca domnitele si bizdadelile!
BEYZADÈ, fils de bey; serb. begzada, ngr. ttozsga8L-,.
beizadesc(bezedesc) a. domnesc,Inbaladele bucovin ene.
MAMAN I, 30: la Curti matt Curti romanesel, La Curtile bezedesei.
beleh f. 1. nenorocire, nevoie mare.
NEC. 307; sa, nu faca [TurciI balgil] \ io belea taril si tlrgului.
BFLD. 395: Cea maI mica impotrivire de aratal, dal in belea. AL. T.
233: apol de, nu-s pacate aiste? nu-s belele pe capul omulul? 407:
l'o lovi un giunghiu si mi-o I:1 mal mare beleua ; 693; ce nu te le-
pecli de beleua cea de vornicie? CARANF. 4: Ca norocul and a vrb,
Scóte ora de la belè ... MARIAN I, 187: Incepe a te ruga, C'o O. dal
peste bclea . .. BUR. 239: Pentru tine trag belele, Trag belele §i necaz...
Vorba figuréza Inteo suma de proverbe.
PANN, 134: capul sh traiasca. ca belelele curg; I, 146: curg be-
lelele, rabda In piele; II, 27 : cine face tot la rele, el nu scap a. de
belele. Ca. I, 87: tot un boa si o belea (despre o casatorie In care
unul din sotI e mal harnic de cat celi-lalt). GLOS. (35: belelele nu cad
pe pietre (omul e fficut sa, sufere).
2. popa-belea", nenorocire impel4atit (cf. satara-
belea).
AL. T. 834: bre!.. aista-I Néga... popa-belea !
3. napaste, Incurcatura neasteptata (cf. urdu-belea).
PANN, 115: ed fac, ell trag, p'altu' in belea nu bag. AL. T. 1154:

www.digibuc.ro
46

na 1 c'acu mi-am gasit bele'ua ! CR. I, 9: numal sh nu ne bagl §i pe

nol in belea. CARA G. 65: mi-am ghsit beleua cu Chiriac. SENT. 274 .
Vinde-tT, maich, ce-1 avea, $1 me seke din belea !
4. sarcinii, mare supörare.
TEOD 315: $1 de birtirl te plätese, De belele te scutese.
5. greutate anevoie de suferit (vorbind de fiinte).
GLOS. 65: nu mb pot sekpa de beleua asta de om. Prov.:
fath mare, belea mare. R. COD. 15: Niel cumnata nu prea vrea, Sa-1
due in cask belea. HOOD. Pay. 162: biata Sevasta V incurcase viata cu
bele'ua asta. ISP. 298 : era bun bucuros ch-I ia beleua (oita) din batatura.
BELA. (ar.), malheur, calamité, misère, peine, dif-
ficulté, embarras ; alb. bulg. ben, serb. belaf, mcr.
bilèe, ngr. 1.1.7rali;. Forma belea", in loc de belà, e o
inductinne de la pl. belèle".
Vorba denota o nenorocire de ordine mai mult
materiala, o nenorocire ce eauséza, nu atilt suferinta
cat mal ales greutag si incurcatuff (§ 107).
belaliii a. 1. care aduce nenorocire, funest.
CAL. ISM, p 45: paserile sint belalil, nevoie mare. KM. III,
163: sh nu primezcI räto1, ch. sInt belalit.
2. nenorocit, primejdios.
Tr,LEOR, 331: n'am pomenit a'a iarnh grea §i belalie. ..
BELALY, dangereux, malheureux : bulg. beliahla.
belèg m. cremene de pusca (§ 68).
Doc IV, 196 (d. 1793): o puvh. cu belegl curat de argint.
BILEG, pierre h aiguiser ; bulg. serb. bilegila.
belezic n. capac de piele pe tocul pistólelor.
REv. 11, 308 (d. 1821): o puck arnhutésch cu belezieurile de ar-
gint. AL. 81: o §i§anea lucratk In argint qi. cu belezieurile tot de argint.
BELEZYK, bracelet, gros anneau, plaque ronde ;
bulg. bilezik, serb. belezuk.
Vorba faee parte dinteo categorie numerósa de
termini turcesci relativi la armele de foc (§ 68).
beighir m. cal buestras (litt. cal de samar), intr'un
chntec din Prah ova.
Vtii..p. 235: Din pistóle sloboclind $1 beighiru tot jucand.
BELGIR, BEGIR (pers. bargir ,.porte-fardeaux"),
rosse, cheval hongre : ngr. p.myEpt (cf. Bol. I, 291 : Ea
combate pe beghir .. ).
benghiii n. (si sbenghiü) 1. bucatica de tafta negra
ce femeile 'si puneag pe fata, ca s'arate mrti albe (si-
nonim cu onursa").
NEGR. II, 252: ian si-1 gatese benghiurile si. ss-1 pun oglinda
la sdre... AL. T. 422: am pus papusil benghiuri ea la mätu*a; 988:
obrazul dres ea ro, .5i Impestritat en benghiuri. FIL. 61: plasturele
cele negre ca care femeile V fácead murse sad benghiuri fale. GarcA,
66: I§1 punea muse §i sbenghiuri.

www.digibuc.ro
 47

2. fig. pata sag semn negru.

AL. P. 11, 88: Si gurita-I cu benghia negru ea un gandacel pe
o flóre. ID. T. 898: glodu-ti lipesce benghiuri pe nas. BOOD. Pov.166:
shriatl stropil prin pod §i pe peret1, de se fncu Wt . casa numal benghiurt.
3. (si sub forma benchiti) pata negra facuta In frun-
tea copiilor mict cu cernela ori cu funingine, ea sa nu
fie deochiatt de ceI ce i-ar vedea.
CR. II, 35: o lécn ce nu-I yenta mamel la socotéln clutlitura
mea, pregatia cu degetul Imbnlat putinn Una din colbul adunat pe
opsasul Inchlthril orI maI in grabn lua funingina de la gura sobel..
'ml fncea apol câte un benchirt boghet, in frunte, ea sa pri-
pndescit odorul. Sgt. I, 15: se dióche copiil frumost, enrora mamele
le fac benchi4 In frunte; III, 121: spre a nu se deochia un copil,
se ia pnmint de sub talpa mn.sel se face sbenghiu In frunte ea
acéstlt tins sail cu scrobéla albastrn.
4. o varietate a joculut In arsice (cf. Insa sbeguesc").
Jue. 84: jocul In sbenghift.
BENK (litt, tâche), mouches de diverses couleurs ;
bulg. benka neg negru" ; men benchiti si benghig.
Despre datina femeilor de a-s1 drege fata (§ 83).
berechèt n. 1. noroc, prosperitate.
CR. JI, 161: se mirail titranil ce berechet I-a gasit.
2. belsug, spor, numOr mare.
DION. 166: era Indestulare rodurilor pamIntuluI... era pes-
cele berechet. Citlis. IV, 181: Inainte era berechet la tóte, dar acum
ce e? Oaks. 20 : casa boieréseit getnea de berecheturi... MARTON, 24:
intrase In pivnipt, dase de berechet §i nu mal vrea sniash; 143. are
banl berechet §i pe d'asupra o vie.
3. (fig. si ironic) am nu gluma, porna sag scula.
Ca. I, 162: scull c et1 berechet bun.
4. (ca adj.) spornic, numeros.
S. NAD. 47: a§teptall muteril mai berechefl.
BEREKET (ar. bénédiction de Dieu), prospérité,
bonheur, abondance, richesse ; fertilité ; bulg. bereket,
serb. beriòet, alb. berekiet seceris Irnbeisugat, bucate",
met% birikiete befsugul ngr. 1.1.7CEpEXÉTL, abun-
danta. Berechetul e o fericire de ordine materiala, con-
stând mal ales In abundanta productelor solului. Sensul
figurat e proprig 1imbe române (cf. gradina" de orn).
besacteb f. (si besecte) ladita frumos lucrata.
AL. T. 411: o mnsutn. cu o besacte deschisn; 1144: scke un fes
de catife din besecte... 1394: ad'aicl besacteica cea noun. XEN. 10 : a
uitat o bro:gt intr'o besectea.
Var. (archaic* bestahtea.
REV. II, 334 (f. de z.1821): bestahtea femeiasc n. noun morico.
BESTAHTA (pers. pis-tahta table de devant"), table
écrire, secrétaire, meuble à serrer de l'argent (d. pis
inainte" i tahte tabla") ; ngr. pr.satazza:;, bancit. Din

www.digibuc.ro
48

forma primitivA bestahta" derivt formele recluse: be-

sactè si besectè.
*beVic m. moneta turcéscA de 5 parale (cireulit
mai ales In Muntenia) ; Greeii si Moldovenii namiaa a-
céstA, moneta penclar" (Wolff, 136).
GHICA, 506: sa-1 bat& la tarapana cu turà de mahmudele
TEOD. 130 : i nisce beflici, Tot cu eke cinci
BESLIK, monnaie turque de 5 piastres, le quart
d'un megidiye (d. bes cinq") ; bulg. beIik, s6rb. besluk.
*be*Iii pl. I (In literatura istorica) 1. cavalerie
ustira la Turd (Cant. Ist. ot. 497).
COND. 1693, p. 83 : 2026 tal dat la begif ot Giurgov. CAP.
181 : Mircea Vociá Inv5tase begif i Turcil care avea cu dinsul s fle
gata a face nvaI sà taie pre boiarl si pre c&1ugh,r1; p. 320: esi
Mihnea-Voa, si elise beshilor turcesce Ax. 142: chat ai pornit
la Inipér54ie Hanoi. Pasa, ail trimis i aid in Iar Agi i begii
siimen1 hanescl ; p 151: atuncl apropiat i Capigilar-chihaie
a Pasel si Mehmet Aga a Hanulul cu belii i cu seirnenil. DION. 185:
Pasvandoglu a strips cap-va begil pentru paza, dandu-le left* bune.
2. corp de cAlarasi moldoveni (compus din Turd
sa din Tatari) ear' facean serviciul de culler la Con-
stantinopole si la Crimeia, i steteail sub priveghierea
marelui Postelnic.
cANT. Mold. 78 : Postelnicus magnus pimest etiam cursoribus
Constantinopolitanis et Crimensibus militibug, vulgo Beszli dictin;
SULZER III, 169: trimisil alärl se numisu1 in Muntenia calaras1 i in
Moldova Legit'.
3. ceta de alarime alésa, Inffintata de Mihai-Vité-
zul, care a constituit un corp de Delii i altul de Begit
constând din cate 200 cAlareti. fruntasi. (Bale. 622).
4. acei Ttlt.irf sail Turd pe earl II Vneail Domnii
spre a opri ()stile turcesci de la jalbri si asupriri ne-
drepte i spre a pedepsi pe Turd' cand corniteaa vr'o
fapta. necuviincióba (Cant. Mold. 89).
Koo. 237: SONA,rachi all pus de all Incuiat portile, orânduind
§1 tog simenil i arnautil, aducênd si tog Wit, puindu-1 pe tog la
0/.0, ca sa o tie. ARCH. Rom. 7, 167 (d. 1753): s5, trimitem Legal sh
ridice pe acei Turd ienicerl ce se vor afla in judetul acela. Doc.IV,
241 (d. 1793): acel zabit [din Oltenita] este orindait sit p&zofisch acea
margine de beslii i de faptele lor netrebnice.
5. slujitorl In genere, fie turd sail crestini.
POP. 165: Grigorie Ghica Voc1it trimitênd ómenl de al lul begil
lipcanl, cu fermanul Pad luat din Turcia [pe Dumitrascu Hatmanu].
COND. 1776, p. 11: de la 11 beflii chte I pot left unul. Doc. IV, 268
(d. 1794): la fie-care menzilhanea sit fle orinduit de la Domnie cAte
un belit, ca s& nu pót& lua cal drumelil.
6. dupa Zaverä, ostasi turd 1Asa41 In Valachia
In Moldova pentru mentinerea ordinel i anume : de fie-

www.digibuc.ro
 49

care plas., cate un beslift cu 10 neferI, In orasele princi-

pale câte un cu 50 de neferI, iar In BucurescI
si in Ias1 ale un bas-besliaga.
FOT. Ill, 318: 4500 lei léfa beslit ce stilt In fie-care judet cfite
until priveghind asupra Turcilor ce vin In tarâ pentru comert.
II (In poesia popular.) 1. In baladele muntene, cu
sensul primitiv.
TEOD. 606: Trel beslit §i trel delii, Ce tin raiaua In Dii.
2. (ca sing. beS) Wuitor, hotoman (In cantecele
dobrogene), dup purtarea prädAtóre a besliilor din Ort
sail din cetatile de pe Mug. Dunitre.
BUR. 128:'Sturze, sturzule,Haramginle, Tu beslitile. .
Var. (grecizat.) : vesli.
BALL 676: douè capitrmil de veslil, ce erau Turci sau Tatarl
sub Vesli-Agasi.
BESLI, garde de corps à cheval du grand vizir
Ham. ; cf. Ricaut, 470 : Les Besli sont les serviteurs ou
valets des beglerbeys et des bachas . Les Beslis sont
des valets de pieds qui, parce qu'ils sont dispos et qu'ils
courrent bien, deviennent souvent janissaires ; serb. bes-
lila un fel de soldat turc", ung. beslia. Forma primitivil
a vorbeI e bagi (cum figuréza la Bauer, 342 : gages des
baschlis ou gens destinés à pourvoir à la sureté des mar-
chés et des frontières vers la Turquie), avênd sensul de sol-
datI de frunte (d. basly notable, distingué") : cf. Kog.
Hist, de la Dacie, 42 : Begi . . . cavaliers d'élite ; si
Mc. 594 : Bcstit erau 200 cill.reV fruntasi. Altminterea,
forma turcésc. vulgara sau dialectal. a lui ba.s. e Les
(Vambéry, Ttirkenvolk, p. 616), de unde besli principal,
important", sensul primitiv al acestuI corp de ostast
De la crsilArasi de frunte, begit, ajunsera In cele din
urm. simpli agentI politienescY, earl comitearl abusurI
de tot felul.
beqlégAi m. 1. odinióra, cApitan de besliI.
N. CosT. 111: un Titre ce ad fost begegd la Drimitrascu-Vodg.
ZEL. 297: Cara-Mustafa eare mal inainte vreme aú stgtut i beflega pe
la judete aid In pa. KoG. 217: scriind si la beflegil sk meirga prin
bíte ttrgurile. Doc. IV, 520 (d. 1795): 500 lei begéga de Iasi léfa sa
si a neferilor sei. BELD. 413: beflegii pe la tinuturi, val mie, ce nu
lucraü! AL. T. 1076: opt oca de tutunl ce dracu! un belleyei nu trage
cinbue asa de mult. TEon. 606: SI facg cum o putea, SI, mérgg la
beilega ... 636 : de Turci gglâteni,Adunati. de beyslega, Besléga
din Orava.
2. se qice ironic de un orn b6trAn i nevoias (sin-
gura acceptiune populara ast.(II), sinonim cu baballe"
cu baccea", cest din urmä de origin., obscura.
60936 4

www.digibuc.ro
 Var. (literara): bee-aga.
GAN r. Mold. 89: beszliagasi qui duo:, capitaneos beszliorum sub
se habet. DION. 173: Domnul Mavroghene ail pus óste strajl pe mar-
ginea Iri1, Turcl be51il cu capetenil besli-agale i odaba0. GRICA,
i18: Kehaia-be3, orinduise in oraple principale ate un begi-aga cit
cinci-ged de neferl.
BESLI AGAST, chef de besli (lipsesce lEI dictio-
nare). VorliaBegeget e forma romanizata din besli-aga" ca
strhmutarea accentulul (cf. agit) si cu sensul generalizat:
acestI eapitanI de beslif fiind obicinuit ómenl In virstä
inaintata (cf. lat. veteranus In raport cu bötran").
*be&legarit n. dare impusa pentru Intretinerea besle-
gilor In Ora.
BELD. 413: la indoile preturl begegaribil urca...DRAGR.I1, 181:
sh lipsésca be1egiI i begegdritul CU tótá fnriurirea turcésch din a-
mindouë
Formaliune ca i alte numirI de imposite (§ 23).
beElegesce adv. ca un beslifga.
TROD. 012: Altil cânth turcesce i beslegesce.
*bqlegie f. starea de besléga (cf. agie).
IJR. III, 233 (d. 1822): ba-be§léga sa se afle un an in slujba
Legegiel 0, la Implinirea anulul, schimbându-se, sh se alégá altul.
bèzmen n. 1. darea sail venitul loculul ce platiail
la domnie ctircimele asegate pe moiile domnesci, bole-
rescI saü manästiresci.
N. COST. 51: camâna j bezmenul cu ceparie ce aü fast and
cIr§ruele din OM tara. COND. 1761, p. 69: bezmi"mul de dughianh de
frunto ce s'a afia la iarmaroc ot Tirgu,or ot tinulul
2. birul de céra i de sapun ce se stringea de
care chmarasul de lumini pentru luminatul CuriL
CANI. Mold. 86: tributuni cerae et sebi quod bezmen vocatur.
3. astacp, vorba are (in Moldova) inOlesul de era-
plata anuala pentru locul easel catre proprietarI:
bezmenul se da In bard sag (pentru ca proprietarif lo-
curilor erag mai adesea manastirile), el se da si In lu-
mInarI sag In tot atatea ocale de céra ori de untdelemn.
COND. CALImAhr, § 514: ca§tiul pe an sail bezminul trebue sh
se plátésck la terminul
BESMEN, BASMAN (batman), sorte de mesure, de
poids ; rus. rut. bezmeng ctintar", pol. bezmian.
Vorba se trage de la 'Mari, earl o imprumutara
Rusilor si de la acestia se Introduse In Mold. In sec. XVII.
bezmènar m. eel ce stringea bezmenul.
COND. CALIMAH, § 514: bezménarul nu are drept sá cérh, ca
se ierte o parte din bezmen.
bidiviii in. 1. cal arApesc, mic si sprinten la fuga.
Moxp, p. 389: aduser5 lul Mihail un bidiviü prea bun, dar de

www.digibuc.ro
 51

La Misir, i nu se afla nirne sh-1 p6tA incAleca. OD. I, 146: Inc Mecâ
pe meruntell bidiviu. FIL. 330: eät de bine 11 F:éde Ware pe bidiviul
sell eel roib §i pintenog. DELAvEt. 36: i-ar da calescl cu telegarl,
po§talióne cu opt cal bidiaa.
'2. in graiul taranuluï, cal frumos i sprinten.
ISE'. 164: înc1ecâ i sburI cu. bidiviul sei. STAND. 143: alese
un bidivif dintr'al hoi1or i plea. AL. 106: El el are un bidivii
Cut singe de argint TEOD. 63: Merge anbrul Ware P'un cal
vinbt bidivia.
Var. :
ISE', 162: el nu se putea veseli de cIt cu bidibiul seil. Bun. 151:
Pentru un puitl de bidedift, Ce a fost prins de prin pustin. LUPASCU,
Medic. babelor, 26: CA ell tie darui dol ghidigii negri.
BEDEVI (ar. nomade), cheval de race arabe (d. bedu
clésert"); bulg. bedovila, serb. bedevila iapa arapésca";
pol. bedewia cal de cursa". Din aceiasI Vorba araba
fr. bédouin, it. beduino: de aci i nedlogismul rom.
beduin, forma exclusiv literara (Emin. 89 : Prin desert
strabat s6lbatic marl* familii beduine).
Desi Moldova era odinióra vestal pentru call' el,
lituba romilna poseda o bogata nomenclatura hipica de
origina orientala (cf. § 93).
bididel a. sprinten ca un
SEO. I, 183: Vine GhitA tinerel, P'un cal murg §i bididel.
bimba0 m. 1. colonel turc, capetenie peste o mie.
ziL. 63: dol bimba0 ce erall acolo [la Rimnic] pentru pazA
HEIST. (1818): Vedeal gogeamite Pa,1 i atâtia marl bimbql BELA).
401: Bintbafa Mehmet Bosniacul, el la tog poruncitor.
2. in special, titlul Gaminarulul Sava, bimbasa al
CurtiI domnesci, cunoscut sub numele de Bimbasa
Sava", capitanul Arnautilor in vremea Zaverel, care se
facuse faimos prin luxul, vitejia i darnicia lul ; el muri
taiat de TurcI in Bucuresd (Ar. 65 urm.).
AL. T. 181: am sft-m1 duroz o pereehe de poturl arnAutesci,
-srt par cA's Bimba,sa Sava.
3. proverbial, pentru un personaj falnic i avut.
ORA§. II, 88: Opt pietrarl cu céfa rasi Staù ca bimbavil la mash.
Var. (literare): biinba&A §i binbap.
DION. 180: un arnAut anurne Mavrodin biinba0 pe care II fA-
Luse Nemtil major. ZIL. 40: un binbcqa cu o mie de osta§1 Impera-
telscl se atla eu ordia sa aprópe de Calafat.
Vorba a p6truns in prosa i in poesia populara cu
accentul originar i cu cel analogic : blmbasa bimbash.
SrANO. 235: imbogatindu-se bAiatul pescarulul i piticut taman
.ca bimbaplele, se duse vestea de averea lor : 286 : 1,1 durara nisce case
traiasca ea bimbaRalele. TEOD. 486 : Capitan1, biulucb4, bimbafl suma.
BIMBASY (biilbasy), colonel d. bill mille" (litt.

www.digibuc.ro
62

chef de mille (soldats) ; bulg. bimba§ila, serb. binba§a,

rigr. p.rEpracstg. Despre gradele militare (§ 68).
binA f. 1. 1 emnaria unel cladiri, sin. cu cherestea".
D0N.1 73: pe acésth apf). merge la cetate lemne de foe si che
restea sail binale. BELD. 399: unde neflind binale era mal de suferit.
2. cladire In genere, casa luata In intreprindere.
AR. 15 (d. 1821): doue sute lel binaua moril. UR. IX, 451 (d.
1825): acareturile, binalele i alte lucrurl ce se vor afla pe aceste
mosiI manastirega AL. T. 288: o bina cu patru odM. CARAO. 62: sche-
lele merg pinA in capëtul binale. STANC. 13. si Su. 21: o tigancli lucra
la o bina, cara var cu g5.1éta.
3. fig. temeig. : a pune bina pe cineva", a-i se in-
crede, a se bizui pe
BINA (ar.), batisse, construction, édifice ; alb. bulg.
sCrb. bina, men bina cladire mare". V. acaret.
binagiú m. constructor de binale.
CARAO. 77: mesterul Dinica binagiul mi-a
Form4iune analogica (§ 23).
bindisesc v. a-I 'Asa cuiva, sinonim cu sin-
chisesc". V orba eircula numal In Moldova.
CR. II, 40: lua mama n&nasa din córd j iar ne jn1pflia, dar
nol parca bindisiant de asta?
BENDE, soin, souci. Verbul romanesc presupune
o forma intermediara bulgarésca sag neo-gréca.
biniq n. (in Moldova beni§) 1. manta boierésca cu
sag fara maned, purtata de baibatI si de femeT.
GHEORG. 301: apoI Vel-Vist. imbraa pe totl ómenil acel Imp&
ratesel, pe uni1 eu blane...si pe a1ti1 cu beni§uri en postav. Us. XVI,
275 (f. de z. 1791): un beni: de groditura cu eacom1. Rev. II, 833 (f.
de z. 1821): un bini. postav nefthl. BELD. 429: galben la fata, pegân-
duri, cu beni,sul sirIns la piept. N ECM I, 180: largile manicl a benifu-
ia . . . Fri,. 26 : Itnbacat eu binil de postav albastru Inehis. OD. I,
77: auritul vS1 de betéla resflrat pe un binif de suvahl alb. GHICA,
501: boieril purtail d'asupra scurteicel giubea de postav sau, la ser-
Mori, bni.. ZNNI. II, 24 (prov.): cinci iuI p'un btn4.
2. haina purtata de haiducI. (§i de nevestele lor) iar
pana In timpul din urma de lautarY.
AL. T. 80: acum mi se muceilesee cobza sub beni f. AL. 130:
far& sora lul Ghemis, Punea salba si benis.
BINIS (benis, litt, promenade à cheval), grand
manteau que portaient autrefois les cavaliers (aux cé-
rémonies officielles); alb. bulg. bini§ (§i beni§); sCrb.
bini§ mantie de purpura" ; ngr. /Lrcwíat tixsvEat), habit
de dessus.
Binisul era o haina de parada Ce se purta mal ales
pe la alaiurI i cavalcade, vorba avênd primitiv sensul
de calitrie". V. Partea II: bini§ §i bini§-alaig.

www.digibuc.ro
 53

binieI n. (mai des benipl) bini§ femeesc mai scurt.

CONN% TX, 27 (f. (le Z. 1801): un benisel cu atlaz de sanmr.
ne.R. I. 143: un benigel de felenclres albastru. DRAott. 133: untabar ce
se chema benigel ros aprins fAr& mânecl cu bucheturI de anr.
biniIiuì rn. cel ce purta bini§: boier, curtén.
FIL. 346: llámna Ca boieril ceI marl si ea bini,cliil seI. ORAs. 22 :
Sirmana vreme veche, cand draga o srt mal vil ... la Meta' biniflit?
BIN1SLY (beni§ly), qui porte un bin4.
binigiü m. giamba§ care incaleca cai neinv6tati
si cu narav (Costinescu).
snub, écuyer, bon chevalier : s6r1o. bine0a,
ngr. 11.7tMTC171c,
birlic n. 1. as (la cartile de joc).
FiL. 146: da-ml un birlic. da ml un dece o .hl, un popa. MA-
RION, 146 : o singurh d5.thturb, de cacti i un singur birlic care nu esise.
2. spetéza mijlocie la zmei.
lap. Juc. 64: maI trebne zmenlul un cap si un birlic.
13IEIL1K, unité, union (d. bir unu"). Turcil çiic
asului bey" orf yek", termini cari figurézit §i in jocul
cu ar§ice.
birlicel rn. birlic mic (la zmeif copiilor).
ISP. Juc. 9 : intre ate se baga un birlicel, pe care 11 invirtesce.
boc n. gunoig, excremente : loeutiunea a manca
boc", ad. a spune minciuni, corespunde turc. bok yemek
(litt, manger des excréments), dire des grossièretés,
des bêtises. V. boduc.
BOK, exeréments. V. boeciil.
bocciù m. 1. curatitor de latrine sail de gropi.
BELL). 386 : Undelt smut boieril, de boccia socotit ?
2. porecht populara data Arménului.
KIN. III, 176: 41-1 Armón bocciti . . . i lasA-1!
2. (sub forma bucciu) cel care taie vitele la zalhana.
MARION, 66: bucciit, parlagiiI. pastramagiil, cazanciil forfotesc
de colo pan& colo strigandu-se pe name si corilnd unul de la altul
ce le trebue la tréba lor.
4. (ea adj.) cu sensuri variate strimb, röti Meut:
nas bucciti, ghete buccit ; urit saû grosoman: bucciti la cap ;
3. chpitt: die buccie.
JIP. 32 : plugurile grele si nhtavAlóse, incaltamintea boccie.
BOK6I, vidangeur (sobriquet que les Turcs don-
nent aux Arméniens).
boclùc n. (In Moldova bucluc) 1. balega, gunoiti.
GLos. 80: bocluc, excrement, maI virtos omenesc: a manca bo-
clue", a spline minciunl (cf. boc).
2. eArpe, bagaje mèrunte, catrafuse.
CR. I, 134 : am ghsit si secure si fringhie si sfredel sub buclu-

www.digibuc.ro
54

curile d-I ale. GANE I, 94: sh. Incepem a stringe buclucurile ; 102: ant
înLIIiiit pe Osman cu tóte buclucurile in spate.
3. fig. (si archaic) fapta necuviinciósa.
ANON. 143 : mat multe boclucuri de aeestea esia la meidan
pentru care aft poruncit Caimacanilor si-1 cheme pe Cluciariul
si-1 clich sit dea Latin, sa-1 intórch. shracilor.
4. fig. Incurcatura mare, nevoie, sinonim cu belea".
MARION 44: in cliva in care se intimplase boclucul. XEN. 32 ce
o sh iash din istoria asta, nu schl dar buclucul e gala; 65 : de
m'ei da afarh., 1.1 fac bucluc; 110 me scapi si pe mine de o multime
de bucli.curi.
Cu acest din urma sens i In regiunea limitroDi a
Ardélului (Reteg. 44: slugile se bucurara c maI pot
face burluce shiguteI. Proverbul a dat de bocluc" co-
respunde variantélor a dat de pocinog" si a dat de
sugubina" (Isp. Rev. 1, 227).
5. cérta, gitleéva.
GLOS. 80: a face bocluc, a face cérth, a bhga Inteo nevoie, a
eamite o prostie. *F12. II, 151 (d. Sucévai: Imam; sfadh, vorbft rea.
BOKLUK, fumier, ordure ; fig. sottise, chose laide,
ignoble (Redhouse: fig. a state of disorder or misery) ;
bulg. serb. bokluk gunoii1". Sensul primitiv al vorbeI, cel
eitat sub 1, s'afla numai la Romitnil banatenI (§ 34); in-
telesul metaforic predomina romilnesce.
bocluca& a. i m. (In Moldova buclucaq) care face bo-
elucuri, care cauta cérta pentru lucrurl de nimic.
STANO. 01. si Pov. 53 : nedind om borlucaf incepu sh-1 mustre-
CR. II, 94: popa Buliga cel buclucaf.
bocceà f. 1. sal patrat ce femeile pun pe spate.
2. basma mare de ltina cu florI colorate, ce pórta.
tarancele earl' trecut de 80 anI (Dr. Manol 197).
3. bucata de materie de pus diferite lucrurf.
oo. I. 94: ridicând avuliile domnesci in 1§,q1 §i in boccele.
BASME IV, 03: 's1 fAcu o boccea grósh din cele mai frumóse haine.
4. legatura. de Infasurat marfa ce se 'Arta. In spinare.
AL. T. 19: pune boccéua jos ; 1223 : lute() boccea de marM.
GMCA. 298: alerga duph jupanul cii boccéua la spinare.
5. pachet de tutun coprindênd mai multe papusY.
TARIF 1761: tutiun de boccea de 7 'och un lett vechitl. TABU' 1762:
tutun de boccea de oca una 5 haul'.
Var. (archaice): bohcea, bohgea i botcea.
tia. XVI, 276 (f. de z. 1797): bohcele de pus straie, hasmale,
testemeluri REV. II, 240 (f. de z. 1817): cinci bohcele de cit. ETYM. 65
(d. 1579): o bohgea. REV. I, 337 (f. de z. 1069): o botcea cu flori de fir.
BOG6a (pers. litt, pièce d'étoffe que l'on noue
par les quatre coins), chille carré, drap ou morceau
d'étoffe pour envelopper, en veloppe, paquet (TUTU/4 BoA6A,

www.digibuc.ro
 55

paquet de tabae): bulg. bolisda, sörb. bo6a invelis" ;

bohce sal de infasurata.
bocceagiii m. 1. cel ce fabrica satt vincle boccele ;
2. eel ce'l 'Arta marfa inteo boccea, sin. cu tolba,".
GHWA, XII: s'audia cate un bocceaqin strigand: marfa, marfal
Var.: boccegiii si buccengiii.
AL. T. 19: Herscu boccegin, curioscrit prin töte casele boierescl.
Rcv. N. III, 202: lupte aprige Impotriva buccengiilor evrel.
BOG6AgY, qui vend des mouehoirs, des fichus
etc.; porte-balle.
boccealic n. 1. inve!itóre,
OD. I, 131: boccealicuri de stofa
2. darul in primeneli, oferit Intr'o boccea mireluf
din partea mireset.
AL. T. 432: boccealic doue salurl. doue blane de jder, don&
de vulpe. Okr.,. 1893, p 31: a treia ji de nunta o trimita un
boccealic de haine.
Var. (archaice): bohcealic si bucceallo.
UR. XX, 378 (t. de z. 1783): sése bacealicuri, 4 de melez, 1
cusut si 1 de borangiuc; XIV, 234 (f. de z. 1813): trei bucceaticurE
de motasa, doub buccealicurl de panzi de casa. TEOD. 161 (oratie): íi
a mal cumpörat un buccealic de metask
BOG6ALYK, étoffes clestinées à confectionner un
vêtement complet : elles se donnent en cadeau enve-
loppées clans un bogea de taffetas ou de satin Barb. ;
hulg. boh'ealyk dar In haine", sörb. bogóaluk dar In
earnA§T, pantaloni, ciorapI".
bogasiii f. materie coloratzl si lustruita.
ETYM. 77 (d. 1621): o dulama de zaba, cuptosita cu bogasin.
FM. 13: fermenea de pambrill captusit a. cu bogasin ros; 213: rochl
de manita si de bogasia.
Var. (archaice): bogasi §i bogasie.
Cuv. I, 220 (d. 1588): patru felöne de bogasi. TARIM 1761: bo-
gasie de ialvichir albe. . . Lhi. XVII, GI. (d. 1767): babel sa-1 se
fach o ghiordea de bogasie cu blana de óie. Doc. II, 366 (d. 1792):
earul de bogasie Ins& musulurl sail marra de Rumen GO ban1.
BOGASY, toile d'un tissu peu serré qui sert
faire des doublures Barb.; bulg. bogasiIa, sörb. buga-
siTe un fel de nadragï", ngr. proyaGE; forme oceidentale:
poi. bogazija, ung. bogazia, fr. boucassin. sp. bocacin.
Despre cele-lalte stofe de mötase: § 86.
bogasier m. 1. eel ce vinde bumbae, mArgele, bas-
male ; 2. negutator de bogasiuri, manufacturist.
AL. T. 1223: m'am insurat cu fata fostulut bogasier Hagi.Petcu.
Fir.. 88: cea dintal until era locuita de bogasierl; 138: caeiula cu róta
a bogasierului.
bogasieresc a. 1. ce Vne de bogasier; 2. fig. ordinar.

www.digibuc.ro
 56

AL. T. 1251: jalusia e un sentiment bogasieresr; 1261: aste's

vorbe bogasierescl
bogasieresc v. (ironic) a se degrada, a deveni banal.
AL. T. 1226: nu m'am bogasierit de tot.
De ad i o formä compusä, desbogasieresc, a se le-
Oda de bogasierie si fig. a se rafina.
AL. T. 1272 : me due la D-na Rosescn, ca a me desbogasieresc,
aci am Inceput a mirosi a tarabh
bogasierie f. 1. meseria de bogasier.
AL. T. 1267: In tiny de 30 anl de bogasierie.
2. pràvblia bogasierulul.
UR. II, 45 (d 1786): dughenele vor da la slujba ajutorinteI
câte 15 lei bogasieriite. CARAG. 271: am parte In bogasierie la Ploiescl.
AL. T. 1228: vechiul seit asociat de bogasierie.
3. marfa de bogasier i anume stofele de bumbac.
TARIF 1792: marfa de Rumeli ce vine In talk adeclt bogasierie
§i allele ce slut de bumbac.
boià f. 1. vopsea, mai ales pentru lâna i postavurl.
AMIR. 198: un foi5or fórte frumos, raptur& de Tarigrad, cu tot
felul de boiele. SPAM. 109 trupul cu brósca sembna la piele §ila boia.
2. dres rosu (pentru obraz 5i pör).
AL. T. 431: liaba '0 pone boia In per.
3. ardeiti ro5u pisat merunt (numit 5i paprica").
4. sos la bucate facut cu otet 5i legume.
BOYA, couleur, teinture ; cum. boya tinctura" ;
bulg. serb. bola. alb. bola, men boiè colóre", ngr. tiroyti.
Despre colorile Intrebuintate de boiangii: § 97.
boialä f. colóre de vopsit i In special sulemenélki.
NEGR. II, (35: lost de giaba tót boiala.
boiesc v. 1. a vopsi sail a colora stofe, lânà, Al etc.
CR. II, 96: lanuri boite fel de fel pentru scórte i laicere.
BASME IV, 116 : tronurl boite cu tóte vopselele cele mal arAtóse.
2. fig. si pop. a Insela, a pacali (cf. renghia).
CR. I, 61': bine l'am t!
3. a se drege la fatä (cf. boia 2).
9 AL. T. 422: am gâtit pâpu§a de bel, i.arn fâcut sprIneene, am
,boit'o ea ros. STANd. 51: se bol la obraz en dres si se duse la palat.
Un compus neboit revine In cântecele dobrogene
,(Bur. 115: Pana Corbului, Pana neboitei, Nesulemenità).
FormA,verbalä romilnéscä, corespungênd luT BOYAMAK
,,teindre", bulg. boTadisam. serb. boIadisati, men boi-
sescu, ngr. prol:atECO).
boiamh f. (si buiama) 1. brobóda patratA de mötase
.cu dung1 largi de fir.
Doc. II, 403 (d. 1790): o buiama cu usiinuri i o jumState teste-
mel. REV. If, 240 (f. de z. 1817) : boiama cu bibiluri de slunk de fir...
.boiama cu betéla.
2. basma, testemel (In Rimnicu-Sarat).

www.digibuc.ro
 BOYAMA (litt. teinture), mouehoir en soie de forme
carrée à larges raies d'or qu'il est d'usage de donner
en présent A, son hôte Ham. ; bulg. bolama.
boiangia m. (si buingii1) cel ce face boiele si le
pune pe Irtine, pitinzeturi, bumbac, Una,.
Doc. Ill, 61 (d. 1798): hrisovul ce s'ad dat rufetulul boiangii-
lor. MARION, 71: bfirbatu cumetrel era boiangin. I0NE-301J, 680: pentrn
v&psitul lanel sint inadins meseriasi buingiL
BOYAgY, teinturier: bulg. serb. boTagila (si boi-
Da) alb. bol'aèi, .ngr. p.noravrCiig.
Despre corporatiunea boiangiilor i importanta dis-
paruta a industriel for : § 97.
boiangerie f. 1. meseria de boiangig; 2. pravalia sa.
Do . Ilf, 63 (d. 1788): prIvaliI de boiangerii in Bucnrescl.
boiangilic n. materie de colorat, vopsea.
Doc. III, 68 (d, 1788): sa nu fle volnic a tine pi Avhlie de boiangilic.
BOYA61LYK, l'art de teindre, métier du teinturier.
bòiù n. 1. figura, infatisare (sens esit din us).
Dum. 49: venir& o sém& de 'burel... ci dew numal cât 's1 arä-
tarA, boiurile. BELD. 435: [Victor Bats] ve46ndu-se pe sine cu frumos
boil, lung si gras, en o barb& fórte lunga, s'au socotit pe sine vrednic
a chib/ui ori-ce luern si a octirmui pe
2. statura, talie (acceptiune fórte populara).
&Am. 35: cdme negre Ii fin elesc pieptul, spatele §i boiul. OD.
I, 108: betég si meruntel la boil... Flu. 40: boiul §i frumusetea el.
hp. 46: bout' lul arAta a fi ceva deosebit; 185: flul impbratului se
deosebia prin istetilnea, boiul i intelepciunea lul; 298: thabr si en
boiul de voinic; 3o2; fiat veduvel intrecuse pe top boieril impe-
ratil la boiu i la stat. Jw. 60: erne se hAranesce bine.., are putere
si boiu falnic.
3. 41 sag fir (vorbind de stofe).
TARIF 1970: mâneeare de samalagea cu cinci boiurl.
BOY, stature, taille brin de fil ou de sole; cum.
boy corpus" ; alb. bulg. men serb. bol, ngr. iiró
*bolozA f. un fel de luntre mare.
AL. 117: kiépte bolozale §i §epte sandale. TROD. 644: Sus pe
sandale i pe bolozale...
Var. (istorice): bolozan, borozan si burazan.
Duni. 24: o sérnfi, ce intrase in dou6 bolózane, eel mal multi
s'ad innecat. Doc. IV, 97 (d. 1793); s pótft Valahia a face si a avea
bolozane, aicI, caice §i de tóte vasele pe apa Dunftril. COND. 1693,
p. 125: navlonul burazanelor ce ad dus posmagil la Belgrad; p. 180:
1440 tal. pentru dresul burazanelor.
BOLAZAN, grand bateau (lipsesce In dictionare) ;
serb. bolozau. Vorba apartine seriel numeróse de nume
turcesci pentru vase de mare (§ 95).
bondbc a. §i in. sound, sctirt i gros.
OOLESCU (prov.): bondocul ori-unde se va urea, tot bondoo r6-

www.digibuc.ro
58

1115,DO. GHICA, 504: un span, sbilcit i bondoc, mititel ea un copil...

Jip. 33: orbu, bondocu, ,;.chiopu... nu s'nt rumini deplinl.
Var. (mold.): bunduc si (Baronzi., 19) ghindoc.
I. NEON. Còpil de pe nat. 6'1: ia un bunduc! Eç). V, 40 (d. Su-
céva): bunduc, orn scurt i gros, mndehat, rotofeiu.
BUNDUK (ar.), court de jambes, petit de t.tille,
nabot Barb. Vorba lipsesce In idiomele balcanice.
bondocel a. cam bondoc.
TROD. 567: Tureulelul mart-Intel, Aleruntel §i bondocel...
borangic n. 1. mkase tórsa diu firele gogó,-,;elor,
lucratit in tara orI adusa gata din Tarigrad: torsul bo-
rangiculul era Inainte o industrie infloritóre i se prac-
tica de femeile de prin malialale.
TAMP 1792: borangic de Tarigi ad, borangic lat francesc. TROD.
80: Fir §i Borangic d'al bun. VULP. 118: Vine Una pe col-
nic, R6sucind la borangic.
2. métase transparenta fórte uOra pentru camaf
rj brobócie.
REV. II, 334 (f. de z. 1821): §6pte eama51 bune barbatescl bo-
rangic. OD. I, 95: trimbele de borangic netesute; 134: priminell de
borangic i de Madill. Fri,. 283: panzi alba cu marginile de borangic
galben. Isp. 251: perina de cap era imbracata cu panza de borangic
de cea mal alésa.
Var. (mold.): burangic, burangiuc i burungiuc.
TAMP 1761: burungiuc bucata de 50 cop 88 banI. UR. XI, 249
(f. de z. 1780): izmene de burangic, prostire, obial de burangic; X,
254 (f. de z. 1809): perinI marl de burangzuc, ciar§afurl de burangiuc.
CR. II, 4- : tergare de burangic alese. Crarm III, 192: o purta in bu-
rangic §i cu salb a. de aur. MARJAN I. 170: La tirg, maicuta, m6 due,
Ca sh cumpar burungiuc.
3. plantä parasita ce se lipesce de cotorul trifoiu-
lul, numita i Intortel" (Ctiscuta).
BURUNgUK, soie brute telle qu'elle sort du cocon,
étoffe faite de cette soie: gaze, crêpe, voile de femmes
Barb.; bulg. serb. burunguk, pol. burunczuk, mer. birun-
gica soie crue", ngr. pcoupouv8Co6v..
bostAn m. 1. numele moldovenesc al dovléculul.
8 ram. 98: taind habuc pe 'Marl ea pe curechl sad bostant.
CR. II, 96: alature nisee bostani turcesci... BODO. Pov. 118: tinead
mare negot de placinte cu bostan copt. CARANP. 10: [Canepa] Infun-
data Intr'un bostan, S'o lucreze un eiordrlan.ZANNE I, 122 (prov): a
prins bostanul códa (adica, cel slab a eapbtat putere, despre cel parvenip).
2. fig. i fam. cap (cf. tivgAl.
AL. T. 837: na! cap sac bostan far a. slmburl na. na SEI?.
74: a facut dupa cum i-a trasnit prin bostanul lul cel abc.
BOSTAN (pers. bustan), jardin où l'on cultive
principalement le melon, la pastèque et les légumes

www.digibuc.ro
 59

Barb.; bulg. serb. bostan gradinä de pepeni, pepene",

men bustane §i ngr. p.noar4vc, grAdinA.
Vorba e proprie Moldovel ca §i derivatele CT: bos-
tanit, bostAnarie, bostilnel, bostilnicA.
bostaná f. grädinit de bostani §i de legume.
STAND. B. si Sn. 31 : 11 Intreb& ce cautA. acolo In bostana
ZANNE I, 122 (prov.) : bestand farl pandar (adicA popor fArl stapiln
avere rtta Ingrijitor).
bostänärie f. locul unde se pastrézä bostani.
§Ev I, 71: Hal noroc i bucurie, In dél la bosteindrie. Ottas. II,
181: Is bunI de pus niAAbliall la boshIntirit, dar nu pescarl. STAN( .
B. si Sn. 30: un Romin avea o bostüncirie de pepenl.
Prov. mold. frica pazesce bostandria" (Al. T. 1283;
Cr. I, 230) corespunde celui munt. frica pilzescepepenii".
bostänel m. dovlecel (In Moldova).
bostänica (de-a) f. In Moldova, joc de copii. In care
revine formula rnAtuso, m'a mlnat mama sa-mi dai un
bo§tanel" (Seq. II, 61).
bòqtur a. (§i boeer) gol, sec (la propriti i la fig.).
STAM. 401: capetele bWure ale unor coconasl. BOGD. Pov.
142 : spicu era sec, boVura ! NADU Cony. XXII, 224: Jar pe bWera
lui titv& vînelh de costor, Abia sta 'n echilibru coiful seü triumfAtor.
BOSTUR (bo§tyr), vide ici (cf. serb. ioktur nimic
aci"=yoktyr il n'y a pas") d. bo§ vide, creux." Vorba
e proprie Moldovei.
boza f. (§i buzà) b6uturit acriciósA ea braga, obtinut.1
prin fermentarea in timpul iernei a merelor padurete
In apa, höutura femeilor §i a copiilor : eea mai buna
calitate pórta numele de bcq-buza (V. aeésta vorba).
BOZA (buza), boisson faite de millet : cum. boza,
bulg. boza §i buza, alb. sérb. rus. buza, ung. boza, ngr.
FroCdg ; fr. bosan boisson en usage en Orient."
bozagiii m. vInqëtor de boza, bragagin.
NEC. 389: pre un Grec, Bozagiul, IL pusese Postelnic mare. Isy.
1715, p, 43: Irel bozagil brAharl ce fficeafi brahA In tabArl. BELD. 343:
haid&I de pe la vite, bozagil, plAcintarl multi . . .
BC:Inky, id.; bulg. serb. bozagiTa §i buzagila.
f. bragagerie.
bozagierie
Doc. VII, 112 (d. 1796): prAxMie de bozagierie.
bozagilic n. gatirea bozalei i meseria de bozagill.
Doc. VII, 112 (I 1796): Iane, bozagiul din Bucurescl, core sl
lucreze bozagille, care s'a oprit fiind lips& de bucate.
BOZAkILYK, métier de buzagy.
bozma f. fapta caraghiósä dar vatamatóre: boro-
bót5, pozna. Vorba circula In Muntenia.
Dim!. 46: pé urmA tot le-ail fAcut o bozma, c& o sér n& aú tA.iat

www.digibuc.ro
60

drumul Tutcilor. Isp. 372: lint frupèrltutul cel ce Meuse bozmaua

(sprirsese vistieria imperäté.,ca). In. B. Sn. 110: Romanul are ..n.-1
faca boz naua. OaAs. II, 157: 5i a tutors turaua, A inghitit boxmaua.
Proverbul JuaQ.I bozmana!" (§i nu basmaua ca la Zanne
III, 17) Insemnézii: al pillit'o !
BOZMA (ar.), crime: vorba lipseqce aiurea.
ln privinta scdcleril sensului (Costinescu, 122 : boz-
male, expresiune fitmiliaril pentru comecliI, nasdrilviluil)
cf. bazaconie, care presinta o evolutiune semantict ana-
1ogit: primitiv nelegiuire", apol necuviintA, vorbd sad
fapta extravaganta."
bre 1 int, ce exprimil. o mirare, supèrare sail fa-
miliaritate. 1. despre Tura
D ON. 186: bre! ce este acésta zorba ce o fact tu? 191: bre!
domuz, tu sa-mt poruncesci mie? TEOD. 545: Turcil de te-or Intreba:
Ce e, bre! eine e ala?
II. In genere, exprimând: 1. o mirare (In care cas
se duplicA i se triplicd vorba InsAV sad qi numai
vocala el finalA, spre a arAta gradul de uimire).
AL. T. 40: bre! bre! adia multe am verlut In 1 iata mea! 351:
bre! bre! bre! multe pozne am mal vklut!... 955: breee! ce jute al
mal fost! 1117: mai iata o dihanie ... bre! bre! bre! a draculuI dig!
1449: breee! ce puctiil tn casa asta! 1719: breee! cum s'a stricat lu-
mea! FIL. 236 : bre! dar asta sénienn a basm! IsP. 100: darn de unde
venitI, bre, ómenl bunt?
2. o sup6rare sad indignare.
NEOR. It, 85 : cum sari i me neca-ese, bre? AL. T. 198: da des-
chide lia, bre omule! 397: m'o 154,at in mijlocul diumulul, bre!
c'o sa me lovésea ceva ! tsp. 178 : spune-ml. bre omule ! eine te-a Inv tat ?
3. o atentiune prietenósA.
Fm. 157: trichina en not, bre! XEN. 39: aseulta-mn pe mine,
bre! a ell am imbetrânit In (Tile rele. GHICA, VII : bre! Nicolaie, bine
at venit!
4 un ordin sad o provocare.
F L. 1:6: aduceti cimba, bre! TE.OD. 606 : It eiaus ti tot striga
Haide, bre, rupe fringhia, s5.-t1 cunóscem vitejia!
BRE, hé ! holah ! bulg. serb. incr. bre! ngr. prpi.
bucmeá f. 1. gaitilnas ce se cóse ca chenar.
loNEscu, 697: abagiul face haine simple sail eu cheltuiell, a-
dica en cusaturl de gaitane si eu bucmea de metase si de Finn.
2. pur, corde1utA.
Kra. III, 3: o pereChe de nintanil de chihlibar cu 'Abele cat
migdala si cu buemea de metase galbena.
BÖKME, cordonnet de fil ou de soie fortement
tressé Barb. Vorba lipsesce aiurea.
budulác a. si m. 1. simplu, naiv.
ISE'. 13! Sn. 69: Catele era cam budulac. J1P. 14: budulaca, mea
vorbire; 100: ómenl apiopiat", budulaci, ospdtaritl si milosI.

www.digibuc.ro
 61

2. ratacitor, haimana (in rnuntiT Sucevel).

*sp. II, 153 : budulac, orn ce umbli hucid marginea, de a frunza
frasine1u1u1; V, 39: umb1 5. budulac, fugar, umbla pe ascuns de frica
unel pozne co a fficut o (se (lice mal ales despre cot zapsiti cu tica-
lo§ii ce urubla Muffle de ru§ine si de Irica).
BUDALA, niais, imbécile (pl. d. ar. abclal men-
diqut") ; formatiune secundarA ca serb. bulg. men bu-
dalas, alb. budalek.
baga rn. bivol, taur Bucovina).
MAR AN I, 59: Rage buga Intro pril6ge...
De aceiasï origina : puhace, bou de nópte saü bufnita.
CANT. Div. 63: palaturile lut salasele 136ghelor §i puhacelor te-
am prernenit.
BUGA, taureau, buile BUTIA6, hibou (cf. lat. bos
boil" si bubo bufnita" ca gr. ¡Sobs si po4c); cum. buga
taurus" ; bulg. huga, rus. bugaj, poi. rut. buhaj, ngr.
Frow-04. Din rutenesce se trage forma secundard bit/mitt
taur" i nunlele untii instrument cu o córda, a caruf
vibratiune imita mugetul boilor la arat (cu care se uréza
de St. Vasile plugusorul).
bulgiar n. grail macinat mare din care se fac bu-
cate cu tint ori cu carne sail ,si cu urez, ca asa numi-
tul cu lapte ca asa numitul pasat" (Glos. 103).
AL. T. 187; putintel b cigar. veri§óra, cu InvIrtita la sfirsit.
BuLGUR (pers. burgul), blé bouilli, séché et mondé,
avec lequel on fait du pilaf; bulg. serb. bulgur, men
bulgure, ngr. tr.7rooXyofipt.
búlgäre m. cocolos de panfint sail de altA materie
(sare, zapada etc.).
cit. IL 49: svrr ! do veo dortb-trel ori cii bulgari In mine, du-
nu m5 chitesce.
Vorba, pretutindenea popularA, e identica cu cea
precedenta si strAmutarea accentului e motivata de o
diferentiare semantica,care In parte o poseda i vorba
turcéscA(intre altele neige,poussière de neige, verglas" :
Redhouse : anything more or less broken in grains like
cracked wheat; snow in small hard grains).
bulùc n.I. (sensurl archaice) termin technic militar:
cornpanie de soldatT, sinonim cu stol" si cu rdeimbA".
1. aplicat anume ostiril turcesci.
cAm. Ier. 186: fite-carele cetelor si bulucurilor sale de rifizboiii
§i de bataie sa se glitésca cu urgie poruncira. M. COST. 17: toeméla
ostilor... t6te bulucurile i printre bulucuri loc desert s'aiba loc des-
chis alto bulucuri slobode, când ar trebui a da ajutor bulucurilor color
ostenite; 283: e§ise t6ta, 6stea lestf.sca In tocma1 5. la camp si treand
bulucurile turcesel Is1 luad 4iva bun& cu clatirea capulul de la Les1.
ID. 620: 6stea... Indata sa, se tocm5sca stolur1 sa-§1 scrie cines1 bu-

www.digibuc.ro
62

lucul, rindul, care duph care va merge. BEL!). 379: Din del un buluc
s'arata din mulg Turd alektuit. BALo. 90: agil ienicerilor §i al bulucilor.
2. In genere, despre óstea lesésca saü ungurésca.
M. COST. 491: se deptinsese Lé§il de sta gala bulucuri chlArl
II, 24: bulucul Unguritor.
3. anume desp re seimenil din Moldova (cf. bulucesc).
II. (sens mode rn) afara din sfera militara: nu rnè r mare
de fiinte si maï ales de lucrurï, multime mare, cantitate.
Dóc. IV, 246 (d. 1793) : sh fle totdeauna' indite de luminhrl. BASME
J. 150 : It vIrI cu nasul in bulucul de fkrimttur1.
II[. (ca adv.) 1. In massa compacta, ca un regiment.
M. Cosr. 272: añ mers tot buluc Le§it aparându se de Marl
ptinh sub §anturl ; 348: Nemtil an purees buttwuri prin tirg
IL 301 (d. 3821 : vr'o 600 de zaporojenI sta butug in marginea
2. gramada, unul peste altul, maI ales In Moldova.
AL. T. 999: yin prietenil... iath-1 buluc! Jo. Pr. 37: cal, natinjl,
vael, caul, tog buluc la un loc. Cs. I, 249: cum ailing, odata intrk
lmluc In ograda. M. 131: Tureil casa incungiura i 'n cask buluc in-
tra. III, 156 : Altindtele se (lad buluc, Mb 'ntrebad untie me duc.
BULUK (böllik), troupe, corps de troupes, détach e-
ment, régiment ; bulg. serb. buliuk, alb. buliik, men
buluche céta", ngr. FrouXo6-4,..
Interesanta generalizare a sensuldi (companie de
soldatI, céta In genere, massit compacta): parasindu-s1
sfera primitiv mi1itar, vorba a intrat In limba comuna
ea si altl terminï analogl (cf.
*bulucesc v. a se stringe la un loc, a se ingloti (cu
aplicafiune speciala la cetele sail bulucurile de ostrisl).
eRECHE, 101 : Le§il s'ad buluca i ad e§it inaintea Moldovenilor
la apa Siretulul; 226 : indata ad trimis Ión-Vodh, cum mal de sirg
sb, se buluce'scd ástea de pre unde au. fost reschirata. M. Con. 349:
siimenil se buluciad tog la un loc in prejma Curtii... N. Cosy. 41:
ptinh, in (pa s'ad bulucit voinicil §i ad e§it din Ia§l. Must's, 61 : TA-
tariI deterh tog de vale, bulucindu-se la capul iazulu sub délul cetatuil.
Forrnatiune verbalA curat rornânésc i cu sensul
exclusiv militar (de aceea clisparut din limba).
bùlucb65 m. 1. (sens archaic) capitanul unul
regiment de arnauti sat de seirneni.
M. Cosy. 349: un noroc a fost e bulucbasii i chpitanul slime-
nilor cellar muntenesel s'ad in§elat §i. ad venit la t-,1tefan-Vod.OHEORO.
306: Vornicil de pertk, bulucba.24 Cnrit bulucbafil bktmánescl §i
agiesel stail pe rinduiala lor a milnk. BALO. 614: hotnogil, suta§il §i
bulucbasit, cum s'ad numit mal thrtlid, comandad o suta de osta§1. FOT.
III, 306 : dol bulucbag al sphthrien ate 20 lei pe luna, dol bulucbaff
ai agiel chte GO lel pe luna; 312: buittebap ektuhril ea 3 neferl...
Var.: buliucbap i (rornitinizatil) buluba&ä.
N. Cosy. 38: ad trimis §i pe buliucbq al sett cu siimenil §i cu
lefecil... Nr . 215: Duca-Vocla ad trinth, nisce bulubag eu siimenil
de i-ad luat de pre la gazdele lor §i i-ad Incus. Diox. 186: un bu-

www.digibuc.ro
 63

liticbap al Pazvandulul pentru paza cea de aprópe; 188: ail poruneit

la odabasl, buliucbag cu ortalele lor sa ias5 cu halahl. COND. 1776,
p. 8: bulubga a Curtil gospod ...btaubafl a h5tmAnie1.
2. (sens modern : si bulibap) vittafuluneI setre de ticranl.
UR. I, 126 (d. 1793): flind fagt si vornical de tiganI i buraba§ii
giudiI de tiganI gospod. STANc. B. i Sn. 61: bulibap âl bötrân
intro intal en putinica de lapte. SEV. Pov. 66: sa se puie la cale en
bulibap tiganilor. Boon. Pov. 60: buliba,ga i cellag dencl o s terse la
sanrtt6sa. CONTEMPOR. 11, 768: se41 mat dihal de eft NrodA si de cat
btdubap.
1361,1:TIC BASY, capitaine qui commandait à cent
hommes Barb.: bulg. bulluk-basa, serb. buliu-basa, ngr.
prouXotrr.varicrfig.
*bulucbäpf m. pl. slujitorI sub comanda lui bulueba%t.
DRAM. ii, 68: hAtnihnia se compune iartts1 din aruMitt, din sei-
men1 si din bulucbeisei.
*bulucb4esc a. care depindea de bulucbasA.
Doc. I, 303 (d. 1783): seimenil bulucbeifesci inarmag. tog cu
haine rosil i cu mottirl galbene.
*bulucbalie f. regiment comandat de un bu1ucba0.
BAIL. 616: seimenh hatm5,nesel, Impartig In dece inducbdfif,
peste care era bas-bulucbas5 de seiment
bumbbc n. 1. plantil din Virile calde cu grilunte
Infasurate In nisce fulgi lungi, mètasosI i fórte subtirl :
2. tes6turit facuta din aceI fulgi: prinza. tort.
R.-Con. 293: Cu c5,masa de bumbac, Cu guleru porurnbac.
PAMBUK (parnuk), coton d. (30439e, vierme de m6-
tase ; mer. bumbac, bulg. pambuk. serb. bombak (bum-
bak) ; alb. pambuk (pumbak), ngr: p.rap.nixt, ung. pamuk:
medio-lat. bambacium: it. bambagio bumbac". V. pembe.
Accentul vorbeI si existenta-I In macedo-romitna
(istro-rom. burnbae vine din serb'o-croata) reelama o de-
rivatiune imediat orientall: *PUMBAK (ahlturea de pain-
buk), de unde formele romilna, serbil i albaneza.
Bumbacul, originar din India, fu propagat de
ArabI In jurul Mediteranel (cf. ar. kutun, de unde it.
cotone, fr. coton ; V. cutnie).
bumblcar m. 1. eel ce searmilna i tórce bumbacul.
PANN, 64: bumbeicand nu se uittt en ochl bunl la cainele alb.
2. negustor de bumbace.
bumbäcárie f. 1. maestria i pravillia bumbacarului
2. materiI de bumbac.
bumbacel n. ata, de bumbac.
SENT, Pov. 69: Vr'o dece cog de panzA de in orl de bumbacel.
bumbarà f. bomba mare, obuz. Sub acéstO.,
vorba revine In cronice si In cântecele populare.
GREC. 15: ail Inceput a liate cetatea cu tunurl, cu humbarale

www.digibuc.ro
64

BALc. 688: mortierele se nurniail pioe obuzurile bumbarale. Thou.

482: Skrip, Turd, sarip, agale, Cu tunuti, en bumbarale! 489: Sariti,
11.4, en bumbarale, i mal trageti din pistóle...
V orba e identicá eu cumbara (V. Partea II), sub in-
fluenta sinonimuluf bomba," sag bumba," (cf. Pop. 97 :
din bu»zbele ce aruncau Nemtii s'at aprins
burghiii n. unéltA de gaurit, mal mica, ca sfredelul.
J1P. 69: burghie, pretcare, spitelnice, sfredele-
BURGÜ, tarière, vilebrequin; alb. burgi, bulg.
sörb. burgila.
burifi n. butoias mal ales de otet sag de rachig.
TARIF 1792: sardelele, seumpiile, laehérda de un buriu 60
bani. JIP. 67: burin cu ghin ar strica sb.-11 hie la adApost, in
beciu teil? GoRovEl, 263 lotel]: Am un burin el P. vin si
rachiA. BASME H, 73: zmeul legat cobza bAgat inteun burin. VULP.
72: FOie verde mer salciu, De as fl gios Cat un buriu...
BURY, tube ; bulg. sörb. buriia.
burnùs n. 1. manta mare cu glugá, In Dobrogea.
CRAs. III, 113: burnusul vechig cu care era invelit
2. scurteica tarancelor din Basarabia (Dr. Crainicénu).
BURNUZ (ar.), burnous, manteau de laine blanche
que portent les Arabes: sörb. burnus, ngr. p.7roopvcACt; sp.
albornoz, fr. burnous manteau d'homme à capuchon."
bursisc m. 1. mic animal earnivor (Ursus tucks)
din al caruf pör se fac peril, iar din pielea-i haine ta-
ranescI de serbAtóre.
CANT. Ier. 26: mttele de casa, bursucul, nev6stuica .. OD. III,
186: bursucit sornnorosi earl es numal nóptea (lin vizuini.
2. copil scurt i gros (asemenea bursuculul).
3. trintor, somnoros ea bursuciI.
CRAs. 1, 138: nu esti barbat, estI un bursuc, un aluat móle.
4. fig. bosumflat, sbirlit ,ca peril bursucului).
BORSUK, blaireau ; bulg. pol. rut. borsuk, rus.
borsukil; ung. borz bursuc" (de unde: burzuluesc a
se revolta" i sbor§esc a se sbIrli de mitnie").
bursuc v. a se umfla ca bursucul, a se sbirli de mitnie.
DAMR, Dictionar, 170 (Cantec : Pentru o mândrk cit o nuca, ToI
fecioril se bursucd.
bursucä (bursócA) f. nume de planta, (Setaria glauca),
eu firele dese ce aduc cu peril bursuculul.
bursucel m. puig sag ce1u de bursuc.
OD. III, 42: eran 11 bursucel,'cari se svircoliail
but n. cópsä de berbece.
Doc. I, 480 (d. 1783): butul de pastramA de caprh.
BUT, cuisse, jambe; cum. but coxa"; alb. bulg. s6rb.
but, ngr. p.zoóozt, euisse de bceuf. Termin de cilsapie ( 105).

www.digibuc.ro
 65

butim m. 1. trunchiti de arbore tAiat, cep de vita.

AL. 291: (Mule) Aduci plaghiI i butud i chiar trupurl de
haiducl. RETEG. 60: $i cosi prin butucf..
2. (prin analogie) mijlocul rotil in care se Imbucä
spitele i prin care trece osia.
AL. T. 958: o róta ese din butuc i surugiul sta. name.
3. pl. buctit.I gróse de lemn In earl se prindeatt
piciórele vinovatulul.
OttAs. 21: 11 trantiad indata la gros i la butuc AL. 17: Cu pi-
ciórele 'n butuci i cu mânile 'n catu,;1. TEon. 527: In temnita mi-e
legat, Cu mainl hi butuc bagat...
4. fig. (ca adv.) nerniseat, tép6n.
AL. T. 395: ce stai ca un eutuc? 115: dorobanlII 11 legase butuc.
BUTA K (t. or.), branche; cum. butak ramus" (d.
buta buturugil"). Forma osmanlie suna BUDAK, branche
d'arbre, cep de vigne, meud dans le bois (de unde sèrb.
bud ak). Vorba pare a fi Un imprumut vechiti, póte cuman ;
ea pOte fi Insa i o formatiune proprie de la un pri-
mitiv but trunchiù" cu suf. -uc (cf. butur-ug din bu-
ture, cu acelas1 sens); turcesce existà, un but idol",
primitiv probabil bloc", care in raport cu butuc pre-
sintt analogie semanticLI ca al nostru bolovan
d. vsl. balvant idol".
butucesc v. a prinde piciórele in butud.
Isl.. 35: piciórele nu se mat miscara, pal c'ar fi fost butucite.
buzdughn n. 1. gbielga de fier tintuitA, mare si
grea. od. atributul mareluI Armas, sinon. cu mAciucA".
NEGR. I, 125: Arbur Hatmanul ce'n mama 'Art a. un gróznic
buzdugan ; 133: buzduganul armaiel de aigint poleit ... AL. T. 412:
parca's buzdugane de Vel-Arnia din vremea Domnilor greci. OD. I,
66: buzduganul Insmit slujbei de Armas-mare... STAM. 63: unde's
Hatmanil aceia de buzdugant purtatori?
2. arma de cilpetenie a haiducilor (In cAntecele pop.).
AL. 44: Buzdugan de voinicel, Ghiúga mare nestrujitk Cu pi-
róne intuit. TEOD. 535: Mb 'mbracam chip domnesc, Cu buzdugan
haiducesc...
3. sceptru cu glob in vîrf, sinonim cu topuz", unul
din insigniile DomnieI trecute.
a. in literatura istorica,:
COND. 1693, p. 416: tal. 50 pentru buzduganul ce aft adus Ma-
riel sale lui Vocla. MUSTE, 78: datu-i-au liii Duca-Voda un tuhl
buzdugan §i §lic de sobol, precum purtau hatmanii cazacesci. GHEORG.
306: Vel Spatar incinge sabia cea Impbrfit5sca peste umâr j ia
buzduganul In mana drépta, tiindu-1 rbzemat pe umbiul sbù, i cel
ce este Vistier mare. tiind in mana sa cuca, o pune In capul lui Vel
Spâtar. OD. T, 72: Mitropolitul II puse pe cap coróna voievocillor
dete In manft spata si buzduganul domnesc, ce le ducea pe o perina.

60936 5

www.digibuc.ro
66

ro§ie marele Spâtar. NEGR. I, 137: Jacob Eraclid perise ucis de buz-
duganul Ini Stefan,Tom§a.
b. In cantecele populare:
TE01). 506: Na buzdugan domnesc, Suflat cu aur turcesc. TARA
N. II, 496: Cu caftan ch mi-1 ghtia, Cu caftan §i gugiuman, C'un
näprasnic buzdugan. Go Rove, 85 [clopotul] : Séde Domnul buzdugan,
Séde sus Inteun divan.
4. bAtaia la t.1p cu buzduganul, cu InsäsT mana
DomnuluT: acest fel de peclépsä, Imprumutatil de la Turcï,
se obicInuia mult de fanariotl i pricinuia adesea mew-
tea celuT ce o suferia (cf. topuz).
NEC. 216: Duca-Vodh batea pe zlota§I cu buzduganul, de ag
omorlt veo doI-trel; 228: aù prins Turcil pe fratele 111i1escu1ul, de
bAtut prea reù cu buzduganul Husein-beiii; 241: Cantemir-Voda
in manic) bAtut [pe Velicico Vornicul] cri buzduganul In-
chis In becill; 284: cât era Antioh-Vodh de stra§nic la mânie, ch de
multe orl la Divan cu buzduganul asvirlia In órnenit cel vinovatI;
308: Dimitra§co-Vodh, se speriese [de zorbaua seimenilor §i aü prins
pre bulucba§ii lor inlhuntru §i cu buzduganul, §i Inca pre
unul lovit cu sabia, darn. n'au murit.
5. In basme, arma favorita a zrneilor si a fep-fru-
mosilor : cale de ma): multe conace, dupa puterea zmeu-
luT, asvIrlä el grozava maciuca, care izbesce cu vuet
'Arta i usa cleschipndu-le, sare apol pe masa, unde,
dupa ce se InvIrtesce de treT ori. In semn ca bucatele
sa fie gata, se aséclä In cuig ; adesea-orl Insa Föt-fru-
mos, care s'afla de' fatA, II asvirla Inapol mult maT de-
parte i zmeul se Intórce turburat acasA, unde se ia
la lupta cu Indräznetul sn. protivnic.
SP. 12: un vitéz care sh scie sa rësucésca buzduganul; 95: acum
e timpul and are sh, vina zmenl la prfinz §i are obiceill de arum&
buzduganul cale de un conac §i lovesce In u§h, in mash, §i se pune
In cuiu; 86: cum vrPI sä, ne batem, II dise zmeul: In shbiI sh ne
thiem, in buzdugane sa ne lovim orI In lupth sh ne lupthm?
G. In poesia populara, buzduganul sfaramat preves-
tesce mórtea erouluI (ca sabia rupta, ea pusca ruginita).
MARTAN I, 47: Astá nópte DA-am visat Buzduganul sfirticat...
7. planta numità si capu-ariciului" ('Sparganium
BOZDOGAN (litt, faucon gris d. boz gris" i dogan
faucon"), massue, masse d'armes qui se termine en
tête de faucon Barb. ; bulg. buzdogan, serb. bozdogan
buzdovan; rus. buzdychanCi, rut. buzdyhan, pol. buz-
dygan, ung. buzogany, men buzdugan (In basme), ngr.
proucsao-r6mv, clavea ferrea militaris qua in proeliis Turei
utuntur (Du Cange).
Din ruténul buzdyhan deriva forma paralela mol-
dovenésca bustihan (Cr. 1, 48: gasesce un bustihan putre-

www.digibuc.ro
 67

gitios), contras muntenesce la buitén (Isp. 55: paclurT cu

bugeni( ca butia), care, de la sensul de bucata de lemn
gros (asemenea unuI buzdugan), a ajuns sinonim eu
butuc", la propria §i Lt figurat (a adormi bu§tón).
Buzduganul, dupa ce a servit ea arma §i ea
Domnilor no§tri i marilor bolerT, a trecut apol la
hOducT §i VT-a gasit un ultim refughl In cântecele i
In basmele poporuluT: buzduganul se p6te considera
ca simbolul clespotismulul din trecut.
buzduganagiii in. eel ce purta buzduganul Dom-
nulul (termin necunoscut cronicarilor).
oFtA. II. 6: Buzduganagiul cu al sell buzdugan.
BOZDOGIAN6Y, qui porte une massue (vorba lip-
sesce In dietionare); s6rb. buzdovanki.
buzdugdnaE n. buzdugan mie.
BASME III, 69: o fetiOrh, frumása in mfina eu un buzdugdnaf
de aur i la eópse eu o sabie eu doue tiisur1.
buzduplesc v. a bate cu buzcluganul.
*Kt? IV, 18: Doninitoru chiam6 pe Hálturariù buzdugd-
nesce, cittndu4 done buzdugane in piept i unu in spate.
buzdugeb f. sacuIe sìti punga (de Waif).
AL. 146: Cu desagI, en buzdugele, Pline tot de ntahtnudele.
Vorba, care revine In acest pasaj unic, presupune
o forma Buzu sac" de uncle un diminutiv BUZUgA petit
sac" (lipsesce In dietionare); de aci ngr. FrouCo5 i .7cou-
Cow, ¡pa (de uncle rom. buzunar).

*CabAnità f. I. (La Turd) 1. mantia SultanuluT

cusuta In fir de aur §i de argint, Impodobita cu copee
In briliante i blanitd cu samur saù vulpe 'Agra, cu
póla dindarat lunga ca de 3 palme din acei4 bland,
cu mâinile scóse prin gdurT despre umere ca la caftan,
dar mânicele aruncate Indarât pana la pamInt i cu
marginile iara§1 blanite (Fot. III, 246).
2. mantie analoga data de Sultan In semn de su-
veranitate unor inaltf dignitarT a! PortiT, Marelui Vizir
(de colóre ro§ie), CaimacamuluT (verde) i lul Ienieer-
aga (stacojie), precum i Hanilor din Crimeia §i Dom-
nilor români, consideratf ea vasall ai Portil.
3. manta mare purtata de Turd i de ArnautT In
timp de plóie (V. maT jos).
II (la RomânI) 1. mantie analoga cu a SultanuluT
data de dinsul Domnilor Români la urearea lor pe

www.digibuc.ro
69

scaun, odata cu sangiacul, topuzul i sabia. Investitura

cu cabanita i cuca a clurat pang, la 1832, cand primul
insignitt a fost Inlocuit cu hervanéua", cu care a fost
Imbritcat maï IntAT Mihail Sturza (DrPigh. I, 103, 148).
NEC. 300: Imphratul a imbrheat pe Dumitrasco Beizadò cu
cabanifd cu spinarl de sobol In loe de caftan si Pail pus Domn In
Moldova. GHEORO. 300 : Donanul duph alth podóba de Imbrächmhate
ce pune asupra sa, se Imbrach si cu haina cea imptärátósch ce se
chiamh cabaniÍ i pune euca In cap ... 305 : Spahilar-agasi indath,
ad imbrheat pe Domnul Grigorie-Vodh eu cabanifd cu samur si peste
cabanith cu caftanul, si puindu-1 i cuca in cap, flicut sangiacul
s,i tniurile teslim. GREC. 213 : s'an desbracat de cabanila sa [Costan-
tin-Vodh] si ad Imbrheat pre Mihahl Cantacuzino Vel-Spätar.
VAc. 285 : ad. hothrit §i sfat de obste, la lét 1418, Domnul cu boieril
ad inchinat Tara Românésch fr rhzboid la imOratul Mehmet eel
Dintâiú, si fheut tributarl, si primitl find cu bucurie la Imphra-
tul, le ad flcut mull& cinste, °An Domnulul, dându-1 cabanild sad
hlaraidh, Implärätések i crick si sangiae, si don() tuiurl, paià de trel,
eltel are voie a face tóte ale pompei, efite fac eel eu trel tuiurl, ache&
nouS ealcanurl, nouS daulurl, sése satIrl, ciausl-gavazi si altele Inca
mal multe, de vreme ce i-a dat §i peic1 irophrMescl, cum dä. numal
Hanulul, i divan-ciausl, capigil si mecterhanè impérritésch, i cal eu
divan-tadm, si has-ahirlil ... NEW?. I, 148; Läpusnénul purta co-
róna Paleologilor si peste dulama polonezä de catilea stacojie avea
cabanifd turchsch. GHICA, XV: In vIrful pirarnidel de clasp, era Dom-
nul eu cabanifd i cuca, cu sabie, topuz si tad; 501: la dile marl,
Domnul imbraca cabanila, care era un fel de conto§ eu ciaprazurl
de fir si cu profiruil de samur.
'2. mantie scumpa boieréscl
ARCH. 1ST. I, 139 (d. 1620): eù Musat Postelnic am dat lul
Islógoe o dulam cabanild cu guler cu vulpl de atmi5ee1e rosiI. M.
COST. 285: solul acela lesese, daca 1-an dus la Imperatie vedénd
ch nu-1 dad scaun, cabanifa ce era pe dinsul o ail pus
gios §i ad sedut pre dînsa In loe de scaun ; 287: Aprodil de Divan
[in dilele Radului-Voda] cât mal de tinste nice la o Domnie n'ad
fost, en ursiniee multi si crI cabanild cu jder 51 cu hulpl imbracall.
NEC. 181: aprodil atunce [In vremea lu1 Stefan-Voda] nu erad din
ómen1 pro§tI, cum slat scum, ce erad tot feciorl de boierl i portul
lor era: Imbfficati cu §arvanale, eu cabanife
KABANITZA (kapaniCa), robe de gala fourrée, pour
l'ordinaire, de renard noir, dont le Sultan se revêt
clans les grandes solennités ... le Sultan n'accorde la
kapanitza qu'à trois dignitaires: le Grand-Vézir, le
KaIm-mékam et l'Aga de Janissaires, qui en sont re-
vêtus en certaines occasions. Les Khans de Crimée
recevaient l'investiture par une robe (capanitza) de ve-
lours vert, fourrée de zibeline, et ornée de neuf rangs
d'agrafes en pierreries. Les Hospodars de Valachie et
de Moldavie reçoivont un bonnet ou couea, surmonté
d'un panache et une robe de drap rouge ou capanitza,

www.digibuc.ro
 69

fourrée de zibeline. V. d'Ohsson VII. 106, 200, 443, 500 ;

cf. Bouó 11, 181 : pour la pluie les habitants de la Turquie
ont encore de vrais capotes ou manteaux de berger sans
manches appelés kabanitza ; 229 : les Albanais sortent,
été eomrne hiver, en grands manteaux turcs ou kaba-
nitza gris verdatres.
Vorba revine maT cles la Sörbi atat sub forma
primitiva. kaban (de unde istro-rom. cabanu manta") cat
si sub cea diminutivala kabanita, cea din urma cu sens
de mantie boierésca (divan-kaban4e) si de zeghe Ora-
nésca saú zabun (de unde trecu la Romanii din Banat).
Miklosich si G. Meyer o ered de proveninVt européna
anume de la it. gabbano (sp. gaban, fr. caban manta
de plóie"), venita la Turd prin mijlocirea Sörbilor.
cabAz m. 1. scamator, litt, cel ce jóca cu cupe.
GOBS. I, 78: is1 deschise casa la toll cabazii §i mAscliriciL
2. caraghioz, poznas.
AL. T. 651: ia sa vedein ce-ml mal scrie cabazul cel de Tache,
1733: e cabaz cetriténul Martin !
. HOKKA13AZ (ar.-pers. joueur de gobelets), esca-
moteur, fripon ; lipsesce In idiomele balcanice.
V orba e respandita mal ales In Moldova: silaba
initiala, ca neintonata, a calut In rostire (§ 21).
cabazlic n. gluma prósta, comèclie. pozna.
AL. T. 188: ian spuneti-mI si mie, cb, m6 nebunesc dupa ca-
bazlicuri ; 047: ce cabazlic i aista?.. lor le vine a giuca mazurca,
când eü m'aflu in cósul mortil; 768: ia las b. gluniele de o parte, mo-
§ule, cè. nu-i ad locul de spus cabazlkuri; 791: un cabaztic de car-
naval; 1094: nu-ml Intórce vorbele In cabazlia.
Var. (literara): ocabazlic.
GOBS'. IV, 148: socotea c Arapul spune ocabazlicurl.
HOKKABAZLYK, tour de passe-passe, tromperie.
cabazlicar a. comic, bufon.
GANE HI, 202: pântecos, mânckl, cii aerul lul cabazlicar .

cabal n. condescendenta, in loeuVunea: a face

cabul", a consimti sa primésca (cf. turc. kabnl etmek
daigner, exaucer"). Vorba e speciala Munteniel.
MARION, 64: bine 'mnéta, cm care scil sh traiescl tacticos, sè
póte srt fad cabul la ap. ceva?
KABUL (ar.), acceptation, consentement; alb.
bulg. sörb. kabul, ngr. 7tati.no6),L.
cabulipsese v. a face cabul, a primi din condescen-
denVt (In graiul mahalagiilor).
CARAG. 78: dacâ d-lui cabulipsesre s ne onoreze...
Forma verbala de la un ngr. xxv.rouXE6(.0 (aorist
xxpro6Xsusoc), analog eu siguripsesc".

www.digibuc.ro
70

cacbm m. (§i arch. cacum) 1. animal asemenea diho-

rulul, eu blana alba scump i cu virful códel negru.
CANT. Ier. 262: mijlocul pardosulul, statul chiparosulul, pelita
cacumului, unghiile inorogulul
2. mal ales, blana de cacom.
TAMP 1761: elam cacom blana 40 banl... cacom sorocul 50 banl,
cacom blana 230 banl. DR. XI, 249 (f. de z.1780): trel rindurl straie,
unul cu samur. altul cu nurck, altul cu singiap saù en cacom dupe.
vreml; X, 264 (f. de z. 1809): im dud straie cu cacom FIL. 209:
blane de samur, cacom §i de belhith; 211: scurteice blenite, cu cacom
alb. Naca. I, 70: giubéua blknitk eu cacom.
KAKUM, hermine (l'animal et la peau); ngr. xcoto6F.
Despre varietatea blanurilor orientale: § 84.
*cadalic n. tIrg,judq (culegetorul traduce gre§it
vorba cu ciredile de vite").
TEOD. 474 (dfn Breila): Ciobenasil top venia, Oisórele
Cadalical tot stringea.
KADYLYK (juridiction), districte; bulg. kadylyk
judeV, serb. kadiluk, ngr. xaSEXE7f.t, vicus judicis. V. Par-
tea II: cadit §i cadiascher.
cadîna f. turcóica, femee de harem.
a. la cronicarI:
N. COST. 41: spun precum dupe, ce s'ad mazilit Constantin
Duca-Vode, Viet la Pórte la Tarigrad cadina, muierea acelul
Turc Aga, pentru mórtea bkrbatulul sót. Arms. 30: Nemtil at. ',Mat
pre Turcil top si cadinele lor... Mori. 185: cadina lu1 Cepitan-Pasa
era posadnica truptratulul...
b. In poesia popular% :
AL. 150: Unde slat cadînele, De se 'ugan cu florile. TEon.
482: Niel cadina cu bkrbat, Niel picior de Turc burlac. VULP. 53:
Dark Turcu o tntreba: De ce plingl,cadinct mea?
KADYN (ar. hatun), dame, matrone; bulg. ka-
dyna, serb. kaduna.
cadinésd f. hora turcésca jucata In satele româ-
nescI din Dobrogea (Bur. Calatorie, 23).
cadinime f. Vote cadinele until' harem.
TEOD. 607: Cadinimea le§ina i turcimea alerga...
cadiEci f. forma desmierdatóre din cadîna.
TEnn. 612: Agus, mere, Inceleca i radi$ca
Diminutiv d. cadini§ca, co respumlênd bulg kadyn6e,
s6rb. kadungika §i turc. kadyngyk petite dame".
cafàs n. 1. jaluzele de lemn colorat sat aurit la
ferestrele unuf harem: prin eafas, din casa, se vedea
afara, dar de afar% nu se putea vedea inauntru; §i la
noi, inainte, easele Domnulni i ale boierilor erat. prov6-
4ute cu cafasurI.
GREC. 154: casa cea domnések este pe stilpl de piatrà cu trel
cafasurt cu tóte ce se ved IntrInsa. DI,. 40: casa are douS fe-

www.digibuc.ro
 71

restre cu cafas In fata u1ie1. 0o. I, 139: acel chiosc de lemnarie lu-
crat numal In cafasur i In sapaturl de chiparos si de iasomie.
Vorba revine i In poesia artistica.
BoL. I, 269: Dup'un cafas, In umbra, asculta o hanlma,
2. In Mold. locul bisericei Inchis cu grilaj de lemn
uncle steteat femeile, ca sa nu fie vècjute de barbati.
3. (sens archaic literar) partea saraiulul unde
cuiati fratir mal tinerl aï SultanuluI domnitor.
VAc. 268: sa. cheme pe Sultan Suleiman de la cafas In taht ;
278: Sult.Mahmut ramase In cafasurt, unde dupa putina vreme muri.
KAFAS (ar. kafes), cage, grillage, partie du Sérail
autrefois, étaient renfermés les héritiers du trône:
appartement des femmes dont les fenêtres sont grillés
Ham.; bulg. kafez, alb. serb. kafaz, ngr. eolivie",
mcr. cafase.
ca./eh f. (§i Mold. cafè) 1. bóbele unur arbora§ din fa-
milia rubiaeeelor. Originara din Africa tropicala (Abisi-
nia §i Guinea), caféua se respitindi din Orient, din Persia
§i Arabia, In Occident.
. TAMP 1792: caféua frantezico caftua lemen oca 50 banl.
2. b6utura lacuta din aceste bóbe, uscate, prajite
§i pisate (cu sat fara zahar). Caféua si ciubucul faceat
parte integranta din obiceiurile vechlr nóstre societatr
(prima usitata 'Ana astadr, ciubucul Inlocuit find cu
dulcéta): ele constituiat, la Turcr 0 la nor, aparatul tra-
diVonal al ospitalitatir trecute (§ 91).
a. la eronicarl :
NEC. 376: In tóte diminetile avea obiceid [Grigorie-Voda] de
cherna boieril de le da café. si nu numaI celor cu boieril marl, cc+
si la o sém a. de boierI mazill calif ad fost boierI marl, II chema
de la da cafe 0 le arata pothic i cinste mare. Amm.171: dupa cafè
ad poftit Domnul pre Spatarul Km 263 : Vezirul Indata, au Im-
bracat pre boierl pre tog en caftane, &include si cafe. GHEORG. 299:
dupa ce intr. Dommil In casa, merg boieril top Inlauntru si le gice
Domnul de sed dandu-le i cafe. DION. 195: intrand amindol Basil
In iatac, dat dulc6p, cafea. cebuc si alte zaharicale; 209: gene-
raril i cu ofiteril i boieril cel marl mers-ad cu Mitropolitul In sala
cea mare si i-ad ospdtat en dulcata, cafea, pocinca, wac i. pezmet.
b. In literatura moderna :
AL. T. 882: cum v6 place caféua, domnule director? turcésel
saù nemtésch? 951: s'o trezit boieru? duceg de grabh du1ce1.1
cafè. Gane III, 247 : o cafea négra turcésc a. eu caimac.
c. In poesia populara :
SEQ. V, 63 (d. Sucéva); Alérga, fuga acasa, Gatá-le cafelile,
Le-aprinde ciubucele... -Ev. 151: $i Ine'o case& de cafe, SI-I paru
gurita m6... MARIAN, 224 : Ba, am v64ut-o icl-colea, Marta, bath de
cafea VULP. 17: Da de gréta ce-1 era, Niel caféua nu poftia, Niel
ciubucul n'aprindea.

www.digibuc.ro
72

3. pop. cafea rusóscP, raehia (Zanne Ill, 500).

Var. (archaiM) : cahvi.
TARIF 1761: calla de 11 ocd. 1 led vechid. Doc. II, 266 (d. 1791):
in earl se vinde bodutura de cahvè.
kAvt (ar. kahve); bulg. kahva si kafe, Orb.
kava i kafa, pol. kalva, alb. kafè, men c'afè, ngr.
cafegiii m. (si cafigiii) I (sens archaic) 1. obicinuit
titlu identic cu cafegi-baa" (SulzerIfI, 187). In ve-
chime, bAtutul cafeleT si tinerea unel cafenele era venitul
privilegiat al ILif Vel-cafegin san Vel-cahvegi i numal
dihsul putea autoriza pe alt cineva, cu pretul unet corn-
pensdri bänescl, s deschidit un stabiliment analog.
Ax. 148: orinduise Nicolal-Vodd de-I paziad pe Vel-caminar,
pe cupariul, pe vatavul de copiI, pe camara,ul de du1cet1 si pe ca-
fegiul §i pe un capitan de catane.., ea sa fie pururea lânga dinsul.
G-HEORO. 302: dupd, vataful de aprodl, Vel-cafegiul, eredincerul... KCAL
278: Pe copil cu tufeccil, chemat la cafegil. CRON. III, 441 : bo-
ieril all dat bacis 39 leI eu toW cafegiulux. SrAm. 471: nu to-al ciocoit
pe langa vr'un boier mare fâcêndu-te eirtbuccid sad cafight Pm. 30:
cafegii, ciubuccii !zi all slujba51 al palatului...
Var. (archaice): cahfegiu i cahvegia.
CM4D. 1776, p. 77: 20 lei pe Luna Vel-cahfegiu. Doc. II, 266 (d.
1791 : dam volnicie omulul pe care II a otindui Vel-cahvegiul Dom-
niel mele Jane, ea dupa obieeid numal el sd aiba a tinea in Bum-
resci trel cahvenele cu tahmisul lor.
Sotia luI Vel-cafegin, care prepara Dómnel caféua,
se numia cahvegidinä.
COND. 1776, p. 80: cahvegidina Gospojdel 20 lei pe hind.
2. (la o casA boierésc ) cel insArcinat cu spèlarea
feligenclor i cu qclucerea cafelei stapiinuldi si musa-
firilor seL
If (sensuri mod erne) 1. cel ce piséz0, saü vinde cafea;
2. cel ce V.ne o cafenea.
KA(u)vEgi, cafetier; s6rb. kahvegiia, kavegiia
kafegila, men eafegiti, ngr. 7.0vfa-pct-tis. Forma fem. ar-
chaiai cahvegidintl e neo-gróe i corespunde moder-
nuluI cafegióice.
*cafegi-bap m. (si cafigi-bapi) 1.1a Turci, primul cafe-
crig al Sultanulul sail al Vizirulul.
COND. 1693, p. 419: luI cafegi-bafa aL Sitihtarulul tawdratese
care ail vault cu Osman-Aga... MELCHIS. Rom. II, 130: un ghermesut
cd florl Wad dat lui cafigi-basa.
2. la Romitini, slujba§ al Curtii care prepara i a-
ducea Domnulul caféua: el avea monopolul cafelei In
capitala §i in provincie (Fot. III, 330).

www.digibuc.ro
 73

AL. T. 101: bärbatu-meil a fost cafegi-baga la Caragea. GHICA,

56 : Când Grigorie Ghica s'a Meat Domn, Nicolaie Alexandrescu a
ajuns cafegi-baga. STAAL 396: el ail intrat cu fudulia until cafigi-baga.
cafeneh f. (si Mold. cafinea) 1. local public unde
se bea cafea.
FIL. 162 : vò adunat1 in Vote dilele la cafeneita de la Dorobäntie.
CARAG. II, 117: am aflat c umbli prin cafenele i pe la balurl. AL.
Pr. 113: o cafinea grecéseä, plinä de flgurl serióse cu barbe lungi.
AL. 161: La cadid la cafenea, Uncle b&í Turcil cafea.
Var. (archaice) : cahfenea i cahvenea.
COND. 1776, p. 28: de OM cahfenerua i de tot tahmisul sä ia
Vel-cahvegiù avaetul seil. Doc. II, 266 (d. 1791): nu este nimeni volnic
anal a deschide cahvenea sail a tinea tahmis in Bucuresci fárä, de
cartea Domniel mele.
KAVEHANÈ (kahve hane), café ; bulg. kahvené
kafenò, s6rb. kavana i kafana, alb. cafehanè, ngr. xa,-
cpevàs, mcr. cafinè.
cafeniü a, de colórea cafelel.
Doc. II, 403 (d. 1790): un binis de postav cafeniü. Fir, 13: ca-
ravanl vopsig cafeniü. GHICA, 388 : ciorapi lung1 cafenii.. .
Forma analogica dupa celelalte nume de colori (§ 23).
caftàn n. (si arch. Mold. caftan) mantie orieutala
lunga, cusuta pe margini cu fire de aur i de argint,
cu mânicele 'Ana la pamint, ce se da de Sultan, in semn
de onóre, Vizirilor, Pasilor si Domnilor românI, când
intraü in functiunI sat.' ca r6splata pentru un servicitt
insemnat, orl chiar pentru o scire buna. Caftanul oficial
coprindea 3 clase : cel de clasa I (hilat) se da numai
Vizirilor si Pasilor cu treI tuiuri, iar dintre DomniI nostri
numaI Dimitrie Cantemir l'a primit de la Sultan Ahmed
cu oeasiunea Investiturei sale ; eel de clasa II (Oa) se da
Pasilor, Domnilor si ambasadorilor ; iar cel de clasa
caftanul proprin-dis, se da persónelor de rang inferior
(Cant. Ist. ot. 229).
La rindul sea, Doinnul rësplatia in acelasI mod pe
subaltern-if seI. Numirea la o boierie se facea prin
bracare cu caftane, Domnul investind InsuT pe Pos-
telnic i pe Vistier, apol acest din urma imbraca pe
ceilalti boierT, pe fie-care dupa rangul sell (§ 56).
I. (la TurcT) 1. haina de onóre data de Sultan Dom-
nilor vasall, Hanulul Crimeil si Principilor ArdéluluI.
KOG. 235 : Pórta trämis Crim-Ghere1] cäciulä, caftan,
fActindn-1 deplin Han. CAHT. 326: tot nemesugul Ardélului s'au dus
la Ali-Pasa cu Apall Mihaiii de Pail pus Craill. Ardélulul, Inibrä-
cându-1 eu caftan, dIndu-i si sift' de Domnie diva obiceill.
2. in special, haina de onóre ce Domnif nostri
o primiatt de la Sultan, la urcarea lor pe tron, prin

www.digibuc.ro
 74

mijlocirea ViziruluI sat a unuI inadins trimis pentru

acésta (Cant. Mold. 54).
N. Cosr. 3: Veziru aù dat Domnia tAril Dabijel Vorniculul,
imbracându-1 dup5, obiceit eu caftan; 8: Vezirul ail imbrricat eu
caftan pe Stefan Petriceicu, dându-1 stég de Domnia laril Moldovel;
18 : tot Inteaeest an sosit caftan de Domnie Duchl-Voda de l'ai1
mutat la Moldova. NEc. 183; Imp5ratul Imbrheat [pe Petru-Vodh]
en caftan sh fle iarks1 Domn In Moldova. Km 241 : iarti când ail
fost despre tórunh, ail sosit i caftanul Domnnlul eu Enaki Sutul,
esind Domnul inainte cu mare alaiü inaintea caftanului. CAM'. 291:
ail trimis Imp5ratu1 capigi-bash de ail dat Domnia thril lul Matehl-
Vodh, aduandu-1 caftan si bnzdugan duph obiceill. Dam. 164: Imp5-
ratul tureen ail trimis ferman si caftan de Domnie lul Manuil
Roset. On. I, 72: Mihnea esi din biseriek Imbaci in Lind& caf-
tanul alb en guler de samur.
Vorba figuréz i In cantecele istorice, ca i cele-
Mite insignil domnesci (cf. buzdugan, cuca, gugiuman).
TEOD. 632: Zaee-ml Corbea vinovat, C'a poftit i c'a purtat Cuca
imp5ratulul i caftanul Domnulul. VuLP. 28 : Alol, Dóinne, Maria-tal
caftanu de pe tine, Caftanu i buzduganu I BUR. 142; L5phda,
Dómne, eujbanul, Mal lpd i caftanul!
(la Romani) 1. haina de onóre data de Voda
boierilor la intrare Inteo functiune sag la acordarea
unui titlu de nobleta. Cei boieritT cu caftane erat datori
sa platésca o taxa speciala sag avaet, ce slujia la in-
tretinerea podurilor din Bucuresei (cf. Doc. III, 70 d.
1789): de la vel-Ban pana la vel-Postelnic sa dea la
cutie cate taleri 20, de la vel-Clucer 'Ana la vel-Comis
ate talerl 10, iar de la vel-Serdar In jos, cand vor 1m-
braca domnescile (*tune, ori halia ori paialic, 'Anä la
cel mic, cum si ispravnicil, sa dea eke talen 5. Despre
ceremonialul conferiril caftanelor: § 56.
a. la cronicarl:
NOG. 244: Ión-Vodk ehiemând pe toll boieril la Curte, i pe
Divan-Efendi, pe top V Midi, i pe Mitropolitul, stringêndu-1 pe
totl In SpAthrie, ail adus Domnul pe Beizadéna MAriel sale Grigo-
rache, i duph, cum sta bêtrinul in scaun, ail pus pe Divan-Efendi
de imbi heat en caftan. GHEORG. 305: Spahilar-Agasi indath ail
izabrAcat pe Domnul Grigorie-Vodh cu eabanith cu samur si peste
cabanith cu caftanul, i puinclo-1 i mica In cap, facut sangiacul
tuiurile teslim. DION. 174: Mavrogheni boierià en sila pe eel ce
afla eh ail eeva banl, le trimitea caftane i 641 domnescl cu cioho-
darI ... AL. 215 (d. 1821); Domnul sh nu aibâ. voie sh imbrace caftan
pe niel un str5in.
b. In literatura moderna:
AL. T. 41: boier eu caftan din vrecnea ferieitulul intru pomenire
Ionith Sturza Voevod I NEUR. I, 287: sh te infatosez1 la Curte In Spit-
tärie, spre a frobrhea caftan de Vornie mare. I'm. 291; caftanul de
mare Comis i darurile domnesel... 347: te cinstesc cu caftanul de
mare Spatar i te fac Caimacam al CraioveI GHICA, XV : in (Tina

www.digibuc.ro
 7r,

când cineva umbrfica caftan de boier mare, era trimis acash cu alaiù
Ware pe cal domnesc.
C. In poesia populara:
BUR. 184: Ciobanil 1111 Dobri§an, El slut boierl de Divan, Sed tu
calk rezematl, Cu caftan tog ImbrheatI.
2. fig. functiune, rang, boierie.
zIL. 1: tath-rued a intrat §i In slujbe politicescl Imbräcând patru
caftane. GHICA, 86; In Domnia lul Caragea tóte slujbele qi caftanele
se daü pe parale ; 295 : caftanele la earl le era iertat sh, se urce cu
gândul era mult, mult, acele de ht.rar sail de sluger. 0a/i§. III, 27 :
Slujbe, rangurl caftanuri pe banl gata se vindea... GOLESCU (Zanne
III, 61): or) caftan pârat In pfunint, orl §tréng de gât (se (lice de cel
ce doresce orl mórtea orl boieria cea mal Inalth).
3. halatul purtat de ovreil betranI sat cucernicI
(numit §i anterit").
CRAs. If, 112 : eel dol jidanl contrabandi§tI Inv6lindu-se In
nisce caftane rupte de lustrin ; 129 : m6 tineam de pi:Stele caftanu.ui
lul Avram.
4. (fam. §i ironic) triintéla.
AL. T. 1045: îi trag o bhtaie de eele sflnte Ar aveit haz sh
jail un caftan.
KAFTAN, (pers. haftan), vêtement de dessus, vête-
ment d'honneur; bulg: serb. rus, rut. pol. kaftan, men
caftane, ngr. 7taFivt.
Vorba datéza din see. XVI; mentiunea cea maI
veche e din 1588 (Cuv. T, 215: un caftan eu 16 nasture).
Ea a produs o serie de forme derivate, parte originale
§i parte Imprumutate.
cliftãnesc v. a Imbraca cu caftanul, a da rang de
boierie, maI adesea un simplu titlu ori sinecura.
AL. T. 141: boierul era caftanit §i meterhanhua turcésch n
prIlia sub cerdac.
cäftánie f. rang de boierie.
DELAVR 47 : Si r6ze1 cu r6ze§ie, Si ciocol cu ctiftdniP.
cäftänit a. §i m. boierit.
AL. (Negr. I, XVI); caliciail mil de familil pentru ea sh In-
gra§e un vecin celftdnit.
*caftangiii m. (numit si Vel-caftangiü) slujba§ al
maT marele peste gardéroba domnésca, presenta
DomnuluT caftanul §i-1 punea pe spatele noilor boieritl
(Sulzer III, 167 ; Fot. III, 310).
COND. 1776, p. 2'3: pentru caftanele ce Imbrach-Domnulpe boierl
sh ia Vel-caftangia 4eciuia111.... (V. avaet). Doc. IV. 615 (d. 1795):
taifaua luI vel-Postelnic: icl-ciohodar, muhurdar, caftangia...
KAFTANgl, valet de chambre.
*caftangi-bap m. 1. (la TurcI) ofiter Insarcinat sa Im-
brace cu blane §i cu eaftane pe eel ce-at dobindit vr'o
functiune (d'Ohsson VII, 173).

www.digibuc.ro
76

FoT. III, 215 : atuncl se Infftti§éztt §i caftangi-bafa Impératulul.

2. (la Români) titlu identic cu V el-caftangia
Doc. I 305 (d. 1783) : cafegi-ba§a ca cal tangi-bafa...
KAFTANgI bau, le chef des gardiens des kaftans
chargé d'en revêtir les dignitaires Ham.
*caftanliii m. 1. cel imbrdcat cu caftan, boier.
AR. 180 (d. 1821): privileghiatil, Incepêndde la caftanlii §i pfinIt
la cea din urmó. trépta, calcat sub picióre, necinstit.
2. se dicea maI ales in ris de boieril infumuraV
de privileglile lor §i pretentio§I (Glos. 112).
KAFTANLY, celui qui porte un kaftan.
caià f. cuill de fier care se bate In poteóva de
la piciorul calulul (Laurian-Max. 1, 550).
Do . If, 330 (d. 1791): [nalbantului] de batut caielele cu cuiele
lor vine de un picior po bani JO.
KAYAR, fer cheval h crochets (pour marcher
sur la glace); sub raportul fonetic, cf. pangeh cu pangar
patlagea u patlyngan.
Vorba face parte din nomenclatura relativa la pot-
covärie, In mare parte de origind turcéscd (§ 105).
cai(a)fètn. I (sensuriarchaice) 1. Infilli§are, costum.
VAc. 290: un Némt, un Ungur §i un Léh cu ccliafcturile lor
fle§te§l-care... Dux. 45: un Grec dup5, stat, duph, chip, dup6. cairafet;
98: amIndol In .ctiiafet ntAresc rezemarA In Tarigrad. BELD. 381:
La cea dintâl vedere, \lid:6nd caifet turcesc... FIL. 76: am ell caifet
de hot?
2. fig. stare exteriórd, rang de nobletd.
AL. T 861: de unde ne hanim?.. cu ce ne tinem calfetul ?
II (sens modern) In Moldova : echipaj.
GANI: III, 252: ce cal, ce trAsurl, ce catfet! BOGD. COM. 7: De
voiesci birjl, caiafeturi, tóte or sb. se pregatesch.
KYIAFET (ar.), physionomie, extérieur, aspect ;
habit, costume, vêtement ; bulg. kdefet exterior",
serb. kit'afet haind, aparen0,".
caic n. luntre usórd turcéscd, tuguiatd la amIn-
doue cdp6tAie1e, eu 4-7 per echI de lop ei, adesea daurite.
a. la cronicari.
M. Coil% 298: Impératul ail trimis Vizirtil ea caicza la bawl.
GgEc. 322: Impératul, puindu-se in caic, ail trecut Dunárea de cea
parte la Nicopole. DION. 178 : orIce vas sail caic vedea cá merge la
cetate... Zn.. 40: la Calafat, avênd §i caice gátite din vreme, atl tre-
cut poste Duntire.
b. In poesia populard.
AL. 124: un caic mare bogat Cu potaav ro§ Imbritcat, Pe'n
afará zugavit $i pe marginl poleit. VULP. 13: De caic mi-1 priponia,
Tot cu §trengu mi-1 baea... TARA N. 'I, 366 : Vine un caic §icuit
de multi Tura grItmádit.

www.digibuc.ro
 77

Var. (dobrogéna) : caiuc.

CRAs. 1.11, 110: intrl in gura caiucului nostru.
KAYIK (kayuk), bateau, barque; bulg. serb. kaik,
rus. rut. kaiuk, ngr. zaExt, men caiche.
caicaE n. caic mic.
TEOD. 559: Cclicaful mi-1 opria1, CcI sá mérga nu Indrazniaú.
n. sens identic cu caica§".
caicel
TEOD. 665: Celicelul luI oprit, De salcie priponit...
caicciü m. cel ce mina caicul, luntras.
Ax. 155: st Mo la Ibraim aù fost un caiccin la Tarigrad... IST.
1715, p. 12: de abia spargea caicciul marea cu caicele. NEGR. 1, 277:
judetele se ocIrmuiall de caiccil i sei4l. GHICA, 303: caicciul l'ar fi
omorit, ea sh-1 jefuiascri.
KAYIK61, batelier; bulg. kaièiia, serb. kaikèila,
ngr. xaInViç.
caimAc n. 1. cója grósa §i unsurósa ce laptele
prinde pe d'asupra: Urea lapteluI sail smintana.
AL. T. 965: marinaturl i cataifur1 i caimac. MGR. 1, 286 :
caimac, gogó§e, alivencl...
Forma scurtata, caima, insemnéza, fermentul ce
acresce laptele" (Di.. Manolescu, 264).
2. cója co se face d'asupra la cafea sail la ciubuc
care e partea cea mai buna.
FIL. 233: aplinse un ciubnc en caimac ttase dintrInsul.
GANE III, 168: dulcetile, cafelele negre cu caimac.
KAIMAK, crême, la fine fleur; alb. bulg. serb.
kaimak, ngr. xattiZott.
n. diminutiv do desmierdaro.
TEOD. 120 : Ianrt cdimcicel, Pus pe trtlerel
*Caimachm m. (si Cäimacam, Caimacan) I. (la Turd)
loctiitorul mareluI Vizir, insarcinat cu paza ora§ului §i
cu conducerea trebilor Imp6ratieI (Cant. Ist. ot. 246).
N. COST. 284: solilor i ómenilor celor straini iesise porunch
de la Caimacamul ce era subt acea vreme, nime dinafara de casa
lul sh nu iris& 17: acest Vezir Cara Mustafa Pasa Bind Caimacam
langá Impi1ratul ... NEC. 196 : Bind Pasa neprieten DucM-Voda,
trimis cartile la Tarigrad la Caimacamul. COND. 1693, p. 61 : tal.
2000 s'all trimis poclonul Caimacamului de la Odriiù, cand fäcut
Cclinulcam. VAo. 270: Chiupruln Mustafa Pasa se facu Vezir din Cai-
macan qi aduna sfat mare In Tarigrad.
In cantecele nóstre istorice, acest Inalt clignitar
turc 'Arta numele de Caimacam-Aga.
TEon. 536: [Imperatul] poruncia 1111 Besliaga i lul Caimacam-
Aga, De acolo din Orava
II. (la Romani) 1. imputernicitul nouluI Domn, nu-
mit saù trimis din Constantinopole, ca sä administreze

www.digibuc.ro
78

veniturile tAriI papa la sosirea i instalarea DomnulnT

pe tron (Cánt. Mold. 63).
IN. COST. 27: boieril care erad caimacami In Iasi ...; 86 : a
doua clj stringêndu-se boieril la Curte, aü aflat caimacaml pus1 de la
Domnul nod, Diunitrascu Cantemir-Vocia. Amts. 148 : pe Banul Gher-
ghe, flind boier b5tran, n'ad vral. sa-1 puie Caimacan, nicl Pad socotit
intru ceva. 'Con. 255: Calimah indatft ad ales orn de tréb i all re-
pedit la Moldova de ad facia caimacaml pe o sórn& de boierI de loc.
i3ELD. 387 : Domnul [Scarlat Calimah] rinduesce indata caimacami la
Bucuresci. Zit,. 24: ad trimis cftrp boieril caimacaml coprindetóre
de vestirea Domniel.
2. loctiitor de Domn In casul când tronul römtinea
vacant prin lipsa saü Indepärtarea DomnuluI din Ora.
MIME, 24: vedênd Cantemir-Vod 6. c5, vine Craiul [Sobieski],
pus' ad la Ias1 pe lamandi Vornicul i pe alp boierl c
preunft, s5, fie caimacaml , ca s pázésca Prgul. CAI,. 314 :Bercea Ianos,
credinciosul care '1 lasase Racoli caimacam in locul lul, purtUorid de
grija tuturor lucrb.rilor DION. 177: scriea Mavrogheni si boie-
rilor jIuil, earl II lb.sase caimacami la scaunul Domniel L. 19:
Ticilosul Down Hangerid. cum ad sosit Capitan-Pasa la ordie, s'ad
dus la Craiova cu din boieril sel, lasand la Bucuresel caimacami alp boierl.
3. de la 1761, Banul CraioveI fu inlocuit cu un
boier cu titlul de Caimacam", care se bucnra de pre-
rogativele, folósele i veniturile bAnier (F'ot. III, 266).
DION. 164: ail trimis caftan de Domnie lul Manuil Ruset a fl
Domn, flindcft s'afla inteacea vreme Caimacam in Craiova. ZIL. 32:
Postelnicul Nicolache ce se aflft Caimacam Craiovel. AL. T. 163: ell
get-beget sa nu am prilej de a if In tará niel nilicar un Caimacam !
FIL. 123: mosul med a fost Caimacam In Craiova. GHICA, 288: Caima-
camul a i poruncit ispravniculul sa-1 inchidft la Strehaia.
4. locotenentI domnesci pilnA la alegerea i instala-
rea Domnului titular.
GHICA, 425: fiinda la 1 Maid. 1856 expirad puterile Domnilor
Stirbeiu si Grigorie Ghica, numip la 1849 pe termen de 7 an1, e1
erad sá fle inlocuip prin Caimacaml numip de Póra, prInA la ale-
gerea Domnilor de c5Are Camerele colective.
Vorba revine adesea, ea titlu strAin indigen,
si In poesia nóstrii, populara.
TEOD. 378: Banil Severinulul, Caimacamil Oltulul; 539. Multu-
mim, Agalelor, cinstip Caimacamilor; 583: Caimacaniifirgulul, sfetnicil
Divanulul CARANF. 57: Sa castige un Caimacan, Sá mi-1 subtie de banl.
KAIMAKAM (ar. kaim-mekam), lieutenant du grand-
vizir, sous-gouverneur d'un district, ministre par in-
terim (d. kaim qui tient" si mekam place"); bulg. sörb.
kaimakam, alb. kaimakan, men caimacame sub-prefect",
ngr. xocciLaxdtp.71; ; sp. caimacan. V. Partea II: caimacam-
pasa.
cäimAcämie f. 1. locotenenta domnéscA i timpul
cal tinea.

www.digibuc.ro
 79

N. COST. 48: Constantin-Vodä, dupa ce vseclu la alimdcamic pe

Iordache Vornicul, nu-1 pârti bine. NEo. 301: au scos pre Vornicul
fordachi afarft dat 0.41 de cdimdcdmie de la Dumitrascu-Vodä.
A MIR. 156: aft adus chrfl de cdimdcdmie, facênd caimacami pe Con-
stantin Costachi Spatarul i pe Sandul Sturza Banal. Pm. 255: dup5,
aeeea sit alcatuitl cdimdcamia §i s cAutatI trebile cu osirdie
dreptate. GHICA, 101 : caimdcdmia trimite In contra luI Tudor pe Prodan...
2. guverniea Olteniei (cf. eairnacam 3).
AR. 76 (d. 1821) : pritu4endu-1 i-aft trimis la celimd cdmia Craiovel
In bunk pazii.
3. forma de guvern provisoriü, instituit sub regi-
mul Regulamentului organic (1832-1857) §i compus din
Vornicul, Logofetul i Presiclentul inaltului Divan, de
uncle numele CaimileAmia de trei".
caimäcänesc a. ce tinea de Caimaearnul din Craiova.
DION. 192: slujbasil Ina banl si-I facea cirada cdimdcdnersal satl
boierésci, sail II mistuia Ed.
eaimadnit n. venit propria Cairnacamului din Cra-
iova, care primia cilte 4 lei de fieeare vita ee trecea
In Turcia: acest venit se urea adesea la 100.000 lei pe
an (Fot. III, 267).
*caimacamlic n. sens identic eu caimacamie".
AR. 156 (d. 1821): numitul Negri se confirma in caimacamlicul
Bucurescilor ...; 161: prin deosebitä poruncä imp5râtésca eft m'am
intárit iarh,z1 in caimacamlicul ValahieL
KAIMAKAMLYIK,lieutenance, charge du kaimakam,
district gouverné par un kaimakam; sörb. kaimakamluk.
cals m. porn originar din Armenia (Prunus ar-
meniaca), ale carui fructe se numesc caise.
Karst., gros abricot à noyau doux; bulg. sörb.
kaisila, mer. cais, ngr. 7.atOt; ung. kajszy.
Vorba românéscil, sub raportul accentulul, presu-
pune un intermediar neo grec (eals d. xg.tot), ea si si-
nonimul sett zhrzAr" d. CipCxXov, de aceiac;I origina: pers.
ZERDAL17, petit abricot jaune à noyau amer, litt, prune
jaune zeal ,.jaune" i alu prune"); bldg. zarzala,
sörb. zerdeliia, alb. zerdelii.
caisiii a. galben-deschis la colóre.
calabalic n. 1. (sensul primitiv) glóta, lume multa.
Koo. 231: all purees Domnia cu mare alahl i calabalic. COND.
IPsIL.: s nu lase calabalicul cel prost a intra unde se face judecata.
Fn.. 164: varzâ pentru calabalic (slug1). Isp . 363 : una din róbele
fetel de Impèrat se strecurâ prin calabalicul [de dogarl] si le dete
pe sub ascuns o copaie de mere, douò azime i un fedeles cu
GLos. 113: pane de cal abalic, One prósth pentru lutcrátorl servitori.
2. fig. sgomot, turburare.
NEC. 228: la purcesul lui Dimitrasco-Vodá din Iasi, fácut

www.digibuc.ro
80

marl gAlcevI i calabalic; 254 : era atunce mare calabalic de slujitorl

In carte, de'sI ceread leflle de la Duca-Vocit; 301: precum este obi-
ceiul Moldovenilor celor nechjig de strimbk41, s fact calabalicurt
Domnilor mazill; 369: asa potolit acele calabalicuri. Doc. IV,
409 (d. 1794); carele ce vin cu cherestele fac mult calabalic pe pod
cu vitele lor. STAM. 461: astt nópte am audit mare calabalic pe la
pórta nóstrt..
3. cértg,, zarvA (ha muntif SuceveY).
SEQ. IL 151 : calabalic, sfadt; m'am inchrcat de calabalic, mi-am
aprins paie in cap.
4. (sens maY ales modern) bagaj de casil, catrafuse.
DION. 200: Vodt Ipsilant poruncit. aü vatasilor de Curte in grab
st aduct care moetnesci, incarce calabalieurile. KOG. 222: all vklut
färt de veste mare calabalic, redvane cu muierl, dmen1 muLtI. STAM.
225: In carSt t. puie al med tot calabalic. I'm. 259: butca ce era in-
earcatt ea calaballcurile sale. 1SP. B. Sn. 131; te aü inclircat cu tot
calabalicul In spinare. GHICA, 323 ; din Of e curtile esiall care, ctrute
si calesci inarcate cu lume §i cu calabalicurt.
Vorba figuréM In proverbe i inteo cimiliturà.
GoNwEI, 35 [butie] Cu smicele pe spinare, la buric calabalic.
ZANNE If, 22: calabalic la buric (cind se cértt, mal multi ómen1 inghe-
suindu-se); III, 51 : uncle e calabalic e si bucluc (unde e avere slut si
griji multe). Gtos. 113: a nu face cuiva calabalic, a nu da des pe la
dinsul, a nu sta indelung.
KALABALYK, multitude, grande foule : confusion,
embarras, suite nombreuse ; bagages, effets d. kalaba
(ar. gal ebe) foule, affluence" ; bulg. kalabalyk echi-
paj" ; sörb. kalabaluk, rut. kalabalyk, gilleévit"; alb. ka-
labalek glótà In miscare, turburare, bagaj" ; man cà-
labtliche bagaj", ngr. xg.Xav.ry.XE-A,L, desordine. confusiune.
c515isz m. caläuza) I. (sens archaic) comandant,
cApetenie.
GEM. 26 ; slujitoril apitant avênd calduz pre Armas Bur-
nas Alexandru. BELD. 404: Gheorghe cùlauzul i chpitan Niculi
2. fig. indrumare.
VAc. 251: Intristarea mortil lui Suleiman se fteu catiluza tt-
tâne-seil luI Orchan spre mormint.
(sens modern) cel ce aratà drumul, conducötor.
ANON. 141 : o ceilituzd s indrepteze calea Inekro ar vrea st
ruérgt. AL. T. 233: nu m'ati luat din mijlocul drumulul, ea sit vd flu
cillduz prin codril ? ISP. 43: n'are edlduza aft facii o caletorie asa de
lungâ. G-ANE I, 18 ; nol rktriam ea turma ft.rt càlàuz. JIP. 83: sta-
pAnirea e eakfuza natiel.
Vorba figurózà In cAteva proverbe.
GOLESCII cei cu ochI calauzd la cel fftrt, de ochl pururea sft
se arate; col Mr& de ochI, alidatzd la eel cu ochl. PANN, 25 : la
satul ce se vede, cdtcluzei nu trebue.
ICALAUZ (kulaguz), guide, conducteur, chef, com-
mandant ; alb. bulg. serb. ung. kalauz, mer. caläuz con.-

www.digibuc.ro
 81

duckor i catir care merge In frunte", ngr. xxXmotíCilg.

V. Partea cillauz-basa i calAuz-ciaus.
Forma romanizatA, cäläuza" (cf. caraula), at:At In
trecut cAt si In present, apartine Muntenia
cAlinesc V. a servi de cAlduzä, a conduce.
TSP. 292 : cotowlanul (Ilse vizitiilor si se ie pe urma lul, c.
el II va &Velar& STANO. Gl. §i Pov. 33: paznicul Inchisoril 11 ceilduzi
pin& la odaia, unde era MI. se fach osInda. TEOD. 104 [colindi] ; D'o
stea ne calduzim, Pe Hristos s dovedim.
Formatiune românéscg corespunqlênd serb. kalauziti.
calchn m. pesce de mare cu corpul lat In formä
de romb (litt, pesce cu pav6z5.).
CRON. III, 437: le-ad trimis cite un ea-lean-balk (greit in text:
calman-balic) pesce de mare prea bun. FAMIL1A XXIII, 63: menajnl
delicat de pesce mare: barbunI, gurizl. chefall, scrumbil, calcant.
KALKAN (balygy), turbot; bulg. kalkan-balyk
caracudit." V. Partea II; calcan.
caldarim n. 1. loc sag drum pavat.
IsT. 1715, p. 61 : o culme de dél pe care este caldarim de In-
tl& In cetate. Gffica, 241 : la barieri, se isprivise caldarimut.
2. fig. In locutiunea a bate caldarimul", sinonimit
cu a bate podurile" inainte find a§ternute cu
grin41), adicA a umbla Mra cAp6tAig.
MARION, 16: Tudose a Want multe ijile caldarimul de la pórta Thane!.
KALDYRYM, pavé, chaussée; bulg. kaldarym, serb.
kaldrm, alb. kaldram, ngr. maScp1F.
caldàrîmgiú m. pietrar.
AL. T. 1397 : astrt nópte dol caldarîmgi ail spart peretele casel.
KALDYRYMgY, paveur ; serb. kaldringiTa.
cfilép n. melitA, de canepa: tortul, dep6nat pe
r6schitor, se preface In calk:).
STAm. 453 : calepele ate ad tors. CD. II, 96 : ceilepe de tort §i Marl.
KELEP (kullab), dévidoir propre à entourer un cor-
don de fil d'or ou d'argent ; bulg. kilep (ibrisim) tortis".
Vorba, cunoscutä numaI In Moldova, face parte
din nomenclatura relativä la tesut (§ 105).
calf5 m. lucrätor care a Invétat un mestesug
incepe sa-1 practice, In opositiune cu ucenic".
Roo. 229: sit cheme §i calfa sá faa izvod. UR. XIV, 8 (d.1814):
calfele ce vor e§i de capul lor sá dee cite 5 lel la brésli. AD. T.
1159: calfd de spiter; 1272: calfet de dughiani. NEGR. I, 297 : am si-1
dad calfd la vr'un lipscan sad vr'un bacal, si, Invete negustoria. IsP.
137; el Intfo jumétate an lucra ca o calfd veche; 226: faurul
porunci cdlfilor sh facá lul Greucénu o cáruti cu trel cal cu
total]. §i ca totul de Iler; 369: me§tere, and al de gand sá mé scot'
calfd ? 370: acum evtl calfd, al sapat de ucenicie. MARION, 61: calfele
60936 6

www.digibuc.ro
82

§i sthpanul barbieriel nu mal stall din mAinl. Teo!). 463: Nou6 mes-
terl marl, Calfe de zidarl...
Proverbul a patit'o calfa nósträ!" se qice de cel
päcälit care '§I Inchipue eti a pacalit pe altul.
KALFA (ar. halifa qui remplace"), sous-chef,
sous-maître, commis, gar9on de métier, ouvrier, apprenti
avancé ; bulg. serb. kalfa, alb. kalfa, men cAlfá slugil",
ngr. xeck? .d.; kd xikcpas, gar9on de boutique. V. Partea II:
calfh §i calif.
cälfie f. starea de calfa, In opositiune cu ucenicie".
PANN II, 18: treI lunl am phial la calfie.
cällif n. toc de imamea.
AL. T. 433: doue califuri de imamele, cu mutunachi, eusute cu
fluturI; 669: i-am fheut un calif de cinbuc cu margele.
De aci forma compusA incällfat, provkiut cu un cAllf.
ND:JR. I, 237: ciubue incalifat §i lulea ferecath cu argint.
KYLYF (ar. gylaf), étui, enveloppe ; bulg. kalyf,
serb. kaluf, alb. kylyf, met% calufe ghiozdan".
calp a. 1. fals, vorbind In special de monete.
Doc. I, 449 (d. 1784): un astaragid care a lucrat calp sall ar
face precupie. Fit.. 250 : el lua banil si-i schimbi pe banl thiati sall calpi.
2. fig. degenerat, netrebnic.
AL. T. 1419 : de and am dat de bani calpi, ea banul Vulpe,
m'am lep6dat de boierie si m'am lipit de rftesie. Elam 48: Nol in
nol n'avem nimica, Totu-i calp, totu-1 strain.
KALP (ar. kalb), faux (monnaie): forma vulgarA
d. kalyp (V. calup) ; bulg. serb. kalp, met% calp (para),
ngr. 7s4kozczos, faux, falsifié.
callpuzAn m. 1. cel ce taie bani calpl.
PRAVILA Vasile Lupu, 20 : pentru calpuzanl, ceia ce fac bull
r61.., dintal sä-I se taie capul, dup'aceia sh-1 se ardh trupul in foc
si ate bucate va avea, tóte sh fie domneseL.. Doc. I, 484 (d. 1783):
pungasil, calpuzanii, borfasil si furii de cal. OD.I,147: te pune la rind
cu pungasil, controbontil, cu calpuzanit.
2. fig. In§elator, nemernic.
FIL. 191: eel mal mir§av §i mal calpuzan dintre tosi Grecil din
Tara rominésch.
KALPAZAN (kalb zen d. ar. kalb fausse monnaie"
§i pers. zen qui frappe"), faux-monnayour, fourbe ;
bulg. kalpazan, serb. kalpozan, ngr. xn.X7covCing.
calpuzänie f. forma sinonima cu calpuzanlic".
PRAVILA Vasile Lupu, 20: de s6 va afla ch s'a fâcut acea cal-
puzdnie la vr'un sat sail si tirg micsor, sh-1 se fach, márte, iarh, bu-
catele sh. nu-1 le ia nime, nici sh le ardh.
calpuzanlic n. 1. faptg, &Ill meserie de calpuzan:
2. fig. In§elatorie (Glos. 116).

www.digibuc.ro
 83

KALPAZANLYK, fabrication de fausse-monnaie :

bulg. kalpazanlyk, Dgr. xxX7rooCavXExt.
*callpAc n. 1. caciula de catifea verde, Imblanita
cu samur §i decorata cu douö egrete de diamante, ce Sul-
ttnul da la Investitura Hanilor Crimea (d'O hsson VII 443).
2. caciula cilindrica din piele négra de berbece,
Inablanita pe marginT, Inalta si drépta, purtata Inainte
de Domn i de boieril" cel marl.
Bitte. 401: MihaiD purta pe cap un calpac unguresc Impodobit
en o fulie négrit de pene de cocor, legata eu o cope& de aur. OD. I.
132: ginerele grec... In cap purta inaltul calpac de httlie fumurie
cu fund de serasir.
3. caciula purtata apor de negutatoriT straint
Pm. 138 : calpacul de blana al arimInuinl ibrisimght
Vorba figuréza si In cntecele dobrogene.
BUR. 177: Peste posul eel din cap, Tu pune un calpac.
KALPAK, bonnet garni de fourrure ; bulg. serb.
kalpak (igumenski), ngr. xxXneott; rus. kolpakil (si. klo-
bukti comanac"), pol. kolpak, ung. kalpak (si kalap) ;
tr. colback sorte de bonnet A, poil en usage dans quel-
ques corps de notre cavalerie" (Devic).
*calpacciii m. cel ce face sati vincle calpace.
COND. 1813, p. 385: cojocarl, calpaccil si a1I asemenea innen1
en neguploril...
KALPAKÖY,marchand ou fabricant d e bonnets; bulg.
serb. kalpakèila.
calm n. calip) 1. calapod de cizmar.
Bon». Pov. 124: ciocanul i calupul cu care se indeletnicia a
carpi imineil sátenilor.
2. forma de lemn pentru caciulT,
Doc. IL 405 (d. 1792): un caltp de
3. tipar de placinte.
XEN. 245 : niel tu tingire cum se cade, niaI tu cahipuri.
4. bucatit lunguiata de sapun sati de branza (cf. turc.
kalyb sabun brique de savon").
Un. XIV, 239: povetuind pe crt5erI ca sä-1 faca cascavalul in
cahipurl marI. ORA% II, 163:i un call)) bun, Calip de saprin.
5. bucata de olan ori de ciob de strachina In patru
colturY, In jocul cu puiul".
6. forma In genere, tipar, model.
Do IL 332 (d 1792): Aramida sá se dee catip de la Domnie...
AL. T. 1231: ne sem6nlm In Vote, pare'am fi facutl tot pe un calup.
ID. Pr. 267 : flgurI de tali fáptura, de tot caluput.
7. fig. mijloc dibachl, siretenie: a pune cuiva ca-
lupul", a-I Insela, a-1 pacali: a mtuaca calupul", a E. In-
plat (cf. turc. kalyb etmek duper, jouer un tour").

www.digibuc.ro
84

CAL. 1882, p. 46: cotoiul, chruia 'I da prin cap töte

puse i aci calipul. AL. T. 1067: l'am pus in calup pe ciubotar
(cf. 1069: l'am pus la forma i pe cofetar). ORM. 20: eatipuri puse
bine eu prea multh istetime.
KALUP, KALIT (ar. kalib), forme de cordonnier,
modèle, corps moulé d'après une certaine forme ; fig.
ruse, duperie (d. gr. xxXózow, calapod, litt. picior de
lemn) ; cum. calip forma" : bulg. kalyp i kalup, serb.
kalup, men calupe modiolus", ngr. IsaAoóirt. Din aceia§I
vorba, araba deriva: it. calibro (vechit-sp. calibo), fr.
sp. calibre Dozy, 377.
Forma munténa sunk eallp", cea moldovenésca
calup"; vorba Insa§1 face parte din categoria terminilor
orientah relativI la me§te§ugul cizmarieI (§ 105).
calupciü m. (§i In§elator, §arlatan (Polysu).
KALY136Y (kalybgy), mouleur ; fig. tromp eur, fourbe.
canarà f. 1. stana de piatra.
IsT. n15, p. 67 : de la dél In lunch este canara de piatrh; 60:
nu loc tins, ci canarale de piatri. TEOD. 658 (d. Romanap): Subt o ca-
nara de piatrh, Unde un chine mare latri.
2. stânca de mare (In Dobrogea).
ZAMFIRESCIL Novele, 19: stâncile mâril numite canarale.
BANANA (ar. kynare), étalage de boucher, abat-
toir (alt sens lipsesce); serb. kanare id., bulg. kanara
stalled".
canbt n. oblon, de u§a sail de feréstra, ce se des-
chide In douö.
KOG. 241: deschiOnd canaturile ferestrelor, aü Inceput a rticni
ca tOtil ... OD. I, 127: u§a cu canaturi de stejar, clipti*te ea tini-
chele qi legate cu drugurI de fler. Frt.,. 283: o párth cu douS canaturf,
Invent& cu stré§inh de ulucl m5runte1e. STANe. 57: canaturile de la
u§I numal de stejar shpat in chip de florI.
KANAT, battant de porte, de fenêtre ; bulg. serb.
kanat, ngr. mtvirt (§ 98).
cánélá f. praf de boit pörul.
TARIF 1761: candid oca 5 banI. MARION 1892, No. 43: dli eu
petit& pe sprincene, dfil cu cdnad pe pér. *Ep. V, 55: cdnéld, boialh
de chnit, de ordinar rohie, violet sail albastrh.
KYNA (ar. hynna), argile rouge qui sert à teindre
les ongles; bulg. kana, serb. kna, ngr. xv; sp. alheila.
port. alfena. Forma cAnéla" e formata din cane/ prin
analogia numelor de colorl In -éla (.§ 23).
canesc V. 1. a Innegri barba, porul, sprincenele.
PANN, 76: Barba 'n11 este albh var... ell o cdnesc i o 'negresc.
GHICA, 5: barba potrivith in apérAtóre §i cdnitd maI Inuit ro§ie de
TEon. 174: Cu córne cdnite, Cu frine zugavite... 175:
SI, nu fie cu barba cdnitd, Srt rernaie cartea necitit5,.

www.digibuc.ro
 85

2. In muntiT SueeviT, a bol mieif §i alte vite in

frunte spre a fi cunoscute din eele straine (Seq. V, 55).
Form4iune verbala ea bulg. känosam §i serb. kniti.
cAnge f. 1. präjina lunga cu cArlig de fier spre
a apuca *i. primi ceva de departe.
LW. 1715, p. 90: inieeril ail inceput a se porni eine en sari,
cine eu cange, eine eu sael de Mill efttre §ant. AL. Poesii II, 224: i
rÖsturnail eu cangea §i sträpungernd en lancea...
2. pl. be0 cu un ac indoit la un ettpkal eu care
croitorul ¡Me lucrul nemi§cat pe genuchi [Isp.).
3. cange de rninat o luntre.
CRAs. II, 36: eel-land 11 ajutad cu nisee cangT §i eu lopetile.
4. pl. ghiarele pasërilor rapitóre (in Moldova) :
cangea-paseri1", o planta (Arthrolobium scorpioid,es), citat
de Dr. Crkinacénu in Cony. XXII, 504..
5. fig. ghiard, 'Tana.
STAM. 214: i en a lor cangi eornute demonil] sa-1 apuee vor..
AL. T. 1441: dar când sa puie cangea pe hotl, tufal..
Var.: cance 0 gance.
V, 54 (d. Sue6va): cane/. arligele eantarulul §i ghiarelr .
pasSrilor: eaia o Ina mnielu In cdncl. COSTINESCU, 234: gance sail
ganyt, unélta de fier en unul sail run multe eIrlige.
laisigA (gan6a), croe, crampon, perche des ba-
teliers (d. it. gancio carlig"); serb. kanga (ganga) Car-
Jig, ghiara"; mcr. cange (pentru foc), Dgr. xivtC1 §i yivrCos
(de mid e rom. ganVt"), ung. gancsa.
cangiuit a. provklut cu o cange, eu un cArlig.
AL. Poesil II, 224: Cu lancea ceingiuitei 'n glóta patrundeau ...
cfinthr n. (§i cântariii) 1. balanO, oficiala, cumpöna
controlata de autoritate 0 dare speciala sub Ipsilante
se numia cântarul domnesc" : marfa ce se vindea cu
ridicata n'o putea cântari nimenT de eat eel ce cum-
Ora acest venit, platittd eâte 10 banT la 100 de ocale
(Tunusli, 68).
CANT. Ter. 318: iseócia §i nepriétinul de easa eu glavatina cein-
tariului se asérn6na, carele ea mica mie§orimea lud marl mamini de
la parnInt in sus artmeä... CCND. 1767, p. 39: nime sA, nu fie
volnie a tint) §i a avoll cantar mal mare de 40 our.. Tamp 1792: pu-
tinile de miere ee merg la tam tureésea sa se traga cu ceintarul gos-
pod. Oak,. II, 222: plinea era qi eruda, ea sa traga mad mult la can-
tor. JIP 67: negustorn !Inure& lumea la ceintar ... PANN, 66: alege
alt ném de pesee §i-1 pane In cdntar. STÄNC. 135: niel nu se a§edase
bine §i se eumpani ceintarul. TEOD. 599: In ccintar elt mi-o punea,
peee oea eIt-rni venia ...
2. greutate de 100 oca sail 50 kgr.
Koo. 215: D6mna le trimitea [rnuierilor 1nehise la mitropolie]
§i ate un ccintar done de in . . . DION. 216 : sa-1 dea §i harachipe tot anul

www.digibuc.ro
86

sums de ccintare de aur i de argint. UR. XXII, 800 (d. 1826): untt.-
cantariul 44 banl, iar mierea pe un poloboc de 10 eantare 1 Ien 12
banl. BALe. 78 : lmbarcart" pe corSbii aprópe o mie cdntare de mobile.
KANTAR (ar.), quintal, poids de .14 oka (d.
centenarius prin mgr. x.evtliv6:pt); bulg. serb. kantar, Incr.
cantare, ngr. 7.avtipE ; sp. quintal, it. cántaro.
Despre celelalte m6surI i greutatl : § 93.
cant'aresc V. a constata .greutatea cu cântarul, a
trage greu in cump6nd.
COND. 1767, p. 39: de va vrea s ccintaréscd marfa, ea s. scie
ate oca trage marfa sa. AL. T. 1338: rangnrile se ctintdresc cu
banl. MARION, 44: and s'a ecintdrit la St. Gheorghe, s'a rupt cântarn
eu d.-lul. AL. 311 : Iepele de soul moldovenesc, Cu Ealbenl se dintdresc.
*cantariatica f. taxa crintdririf vamale.
Doc. 1776, p. 39: 6 banl sl se ia la 44 ock cantariatica orl-ce
fel de maril ar fi si se va trage la antar.., iar her de se va efin-
thri, s se ia cantariatica la 59 ocIt. 6 ban1.
Formatiune ihridd tureo-gréed (§ 23).
cantaragiii m. eel ce cântaresce la vamd.
COND. 1776, P. 40: 20 ban1 de tot earni cu marfa ce lua canta-
ragia vämel, când Intra In vamä, sIt lipsésa. UR. XXII, 308 (d.1826 :
cantaragiii O. nu fie supörap de bir.
KANTARgY, employé de la douane, chargé A, peser
les ballots ; serb. kantargna.
capbc n. 1. ceea ce serva a acoperi, a astupa sail
a inchide (o lada, o Md. o solod).
Isp. 10: ridia capacul chichitel; 864: fácu surcéua capac la
Ma. Proverbe: s1-a gasit tingirea capacul", a dat de unul care 11
sémi1nIt; capac dupa MS" (Goleseu , cu acelasl Inteles.
2. Indoiturd ce aeopera o
COND. 1693, p. 96: blana cu zagarale eu capace.
3. petec de incheiat in dosul §alvarilor (et. bulg.
kapakly kunduri).
Gnico, 502: BSIthretul purta pantalonl de um:whin cu capac.
4. In Muntenia, pleópd de sicriil (Bur. Datini, 17).
5. se 4ice de Invktitura zmeulin de hdrtie.
Up. Juc. 68: zmeul face capac.
6. fig. pretext : a pune cuiva capac", a ascumle
gre§elile ; a-1 gäsi capacul," a da un r6spuns cuvenit.
CANT. Ier. 225: capacul minciunil de asupra tingiril viclesu-
gulul adaugand, chip de mare rugaminte catre soim aratá. liztr. I,
399 (d. 1821): si la acéstIt omorire a PatriarhuluI punea unil capae.
Ku. III, 141: îl pune atund capac.
KAPAK, couvercle, couverture, enveloppe ; alb.
bulg. serb. mcr. kapak, pol. kapak clopot de sticlit
pentru plante", ngr. xcuraxt.
caparnà f. 1. carne de miel sail de puiü gdtitd
en stafide.

www.digibuc.ro
 87

AL. T. 74: bucate de cele slin4tóse ca la nol, precum musaca,

capama; 505: egt-m1 fach la mask vr'o capama.
2. haina de bumbac sall de m6tase.
TARIF 1870: capama de samalagea sall cutnie.
KAPAMA, étuvée de viande ; robe de dessous
piquée, de toile ou de soie (kapamak eouvrir, boucher");
serb. kapama, ngr. xcum.14«;, ragoilt.
capAng5 f. cursa, =1 ales pentru pas6r1' (in
Muntenia). V. capcana.
GORJ. IV, 164: II prinse si pe acesta In capange.
KAPINgA, ti ébuchet pour prendre des oiseaux
(dim. d. kapan trappe, embuche") ; bulg. kapan6e,
ngr. xarivrCa., sourricière. Forma rornanésca e o induc-
Vune analogica d. plural (cf. copca).
c5pchna f. curs& pentru Rare, pasörI sal). §óreci.
AL. T. 203: te-al prins singur in cdpcand ; 242: el cade in cap-
cand; 1142: m'ail prins In capcand, diavolóica. GANE I, 95: n'o s5. ne
Rolm dór prin§1 ca sórecul In cdpcand ; 160: ne facea cdpcdni de prins
vabil si stigleg.
KAPKAN, piège, trappe (d. kapmak saisir") ; rus.
rut. kapkana, ung. kaptany.
Vorba, proprie MoldoveY, deriva din tataresce, de
aceea lipsesce i'n idiomele balcanice.
*capbt n. 1. mlnta boierésca (pl. capóte §i capoturl).
GHEORG. 301: Vel-Vistiernic Imbracti pe toll ómenil eel 1'1320-
rAtesci, pe unil cu blane, pe a1tii cu caftane, pe alti1 cu capotur1. . .
GHICA 320: tata-met, se légA, In graba cu salul la cap, I§I pune ca-
potul cel ro§u si incalecil, calul.
2. (§i capod) i'n special, manta militara.
Mori. 173: Domnnl Mavroghene facuse cápitánil cu stéguri fru-
móse, zugrávit cu sfing, imbräcand capitanil cu capoduri domnesd.
Doc. I, 550 (d. 1784): postelniceiT top cu capoduri carámiclil. FoT. III,
254: cápitanil de agie inarmatl, Imbracap cu capoturi §i cállirI. OD.
I, 133: dilaretil turd purtand pe dinsil nisce capóte de filendres, de
ghermesuturl si de diferite stofe.
3. un fel de scurteica (cf. caMel).
KAPOT (kapod), manteau d. it. capotto manta de
phflie" (de unde istro-rom. caput manta").
Sensul modern de haina femeiasca de casa" de-
rivit din fr. capote, Mende cu it. capotto.
capotel n. mintén femeesc numit §i ciupag" : ca-
potelul e scurteicf4a tarancelor.
caragAce f. cofofana (Corms pica).
COSTINESCU, 138: poperulcrede, di, la casa uncle cant& caragacea,
vor veni óspe1.1.
KARGA6A (dimin. d. karga), eorneille (cotorana fiind

www.digibuc.ro
88

d. genul Corvus") ; bulg. garagaska, ngr. xciplx4icc (de

unde si forma secundara caragatd).
Vorba circula In Muntenia, mal ales in judeWe de
pe Fanga Dunare.
carageA f. pasere negriciósa (Inteo cimilitura
despre gheom5ie").
TEOD. 229 : aurlita, pestrita, caragea de os.
Cu sensul primitiv de negru inchis", vorba figuréza
In vechile tarife vamale (si sub forma turcésca a plur.).
FIL. 215 : briurl caragealar cusute.
ICARAgA, noirâtre, chevreuil ; bulg. karaga un
fel de pruna".
caraghitm m. i a.(si caraghios) I.(ca subst.).1.numele
bufonuluf (litt. Ocliiti-negru") In farsele ce se jucail. la
Curtile Domnilor români : Voda si boierif se desMtaa
cu glumele bazlfi ale CaraghiozuluI (§ 63).
CANT. Ier. 407: Mascara cu ochi negri, Caraghioz, prtpu .0. de mas-
cara vestiti. GLOS. 117 : Domnil Inainte, cum i boieril eel marl, avead
la Curidle lor ate un caraghioz, ale carul caraghiozlicurl, la masit §i
dupli mask provocall un ris cat se plate de favorabil digestiuniI.
:_. in genere, bufon, sinonim cu mascaricia".
STAM. 471: sä ridit top de dinsul ca de un caraghioz. GANE
125 : Anton Aghiuta, un pitic ghebos, care era caraghiozul satulul.
MARION, 59 : ese la maidan caraghiosul §i face la pozne säte strImbi de rIs.
II. (ca adj ) comic, ridicul.
GANE III, 215 : porecle §i näscocirl de euvinte caraghióze. . .
MARION, 17: ac6stà dragoste al carat inceput fusece atât de caraghios;
41 : mutra caraghiósd ce o face piticul.
KARAGÖZ (Karagioz), CEil noir : c'est ainsi qu'on
appelle le principal bouffon dans les ombres chinoises
et les farces qu'on représentent devant le bas peuple
Bianchi; polichinelle, guignol, marionette Barb. : bulg.
karaghlos, serb. karaglilozèfia, mcr. caraghioz. Despre
bogata sinonimica orientala a bufonului": § 28.
caraghiozlic n. 1. farsa de earaghioz, joc cu
vorbe sati eu gesturf comice.
AL. T. 116: un caraghiozlic ea Ole revolutiile de la noI. Fa..
241: aerul r6suna de glasul eel tare §i tipätor al telalilor, earl facead
din caraghiozlic §i datoria functiunil lor un ce identic.
2. gluma grosolana si josnica, bufonerie ordinara.
AL. T. 128 : care vra sä dieä §i caraghiozlic pe rang% cele-lalte ?
1665 : cum 41 pare caraghiozlicul ästa, vere Sandule ? GNICA 322 : soi-
taril imbracatl In baine pestrite, cu c6de de vulpi la caciuli, jueand
chioceeurile, strImbandu-se la lume pe ulitä qi facand fel de fel de
caraghiozlicuri.
KARAGöZLÜK, l'acte du Karagöz, bouffonerie ;
serb. karaghiozluk, mcr. caraghiozlichi.

www.digibuc.ro
 89

*caragro* m. moneta turcéscg, in valóre de 2 lef

vechI sail. 80 parale (Wolf, 135).
DION. 166: caragrog de 2 zlotl si altil de 2 lel ; 224: Wall s'ad
suit en pretul mare, acum la acest lét 1815, caragroq ee ail fost 2
lel, acum 2 lel §i 25 parale, caragrof Le al fost 2 lel §i jmatate,
acum. 3 lel §i 15 parale.
Vorba figuréza i In cântecele populare.
R.-Coo. 66: cut chicairu plin de banI,Numal caragrog turcesci...
VIJLP. 13: Vr'o 3 pul de cazalnici Cu solzu eft caragroau. . .
KARA GURUS, écu. noir (c'est-à-dire pur d'alliage,
qui ne rougit pas) d'Allemagne Barb. (d. germ. Groschen);
bulg. karagro, ngr. xxporrOat, incr. caragros.
caramfill m. numele popular al planteI (Balsa-
numita i calonfir" (Dr. Brândza, 278).
KARANFYL (ar.), ceillet, girofle d. xxpoó?taov vulg.
yxpófaXov (de unde garófa"); bulg. karamfil §i kalanfir
(de undo calonfir"); mcr. carafile. Ambele aceste forme
stilt muntenesa in Moldova planta se chéma calap6r".
caraal m. 1. eorp de garda, sentineld, stréja.
NEC. 292: generalil earl II pusese in tam lesésca, pre margi-
nea Nistrulul, pentru caraul, adecri pentru pazít; 334: comendantul,
vèclAnd asa, dat pre tog pre niâna lul Dimitrasco-Vodlt
dus cu vartli (cu caraul) pân la Harcov; 410: ail pus pe Postelnic
la caraul. Dom. 72: caraulul Turcilor care strejaia In vad.
2. fig. in Moldova : stare in coltul camerel (pe-
dépsa copiilor neascultatorI).
AL. T. 417: sft te duel de grabs la caraul §i stt ntt crAcnescl.
Var. (românizatI): carauld (cf. calauza).
8TANO 80: soldatil erad de carauld.
KARAVUL, garde, sentinelle (d. karamak voir,
chercher"); bulg. kara(v)ul, serb. karaula, rus. karauhl,
ngr. xxpocoúkt, men caraule pazitor".
cfircáihc m. insectA. miriapoda (Scolopendra): litt.
cu patru-glect de picióre (Glos. 118).
KYRKAYAK, scolopendre, mille-pieds (insecte) d.
kyrk quarante" i ayak pied".
*carc-sérdAr m. capitan de jamlarmerie cdruia
era incredintata paza ordinel.
BELD. 389 : beslegl, cdrc-sirdar pe afark el singur aú rinduit ; REV.
II, 418 (d. 1821 : fusese ofinduit cdrc-serdar peste acele 5 judge ale
Olteniel. FOT. III, 312: ceirc-serdarul are 650 lel 16f 5. pe an. GHICA,
289: Caragea pierduse dol cdrc-serdari qi un tufeccid, lovitl de glón-
tele Jianulul drept in piept.
KYRSERDARY (litt, garde-champêtre), chef de la
gendarmerie irrégulière (d. kyr champ") ; bulg. kyrser-
darin un fel de slujba§".
c5rdaqesc v. a se asocia, litt, a se "infrati.

www.digibuc.ro
90

Jip. R. Sat. 51: atuncl remâne flechrul epitrop politic all car-
dagi un cere de emenl
Si sub forma compusa: IncárNesc.
Áa. 116 : Tudor, minardd§inda-se§i cu a1i, ad esit din Bucurescl.
ICARD.eq, frère (de unde deriva verbul românesc).
f. (mai mult ironic) tovara§ie, ga§ca.
cirdä§ie
DELAVR. 25: cdrelafia lul erad tidal de muncd... hp. R. Sat.
88: permite cardd§tieE lor sh hotésch.
Forma originala corespundötóre turc. KARDASLYB,
fraternitó (Ghica, 94: Eteria era' formata dupa tipul ve-
chilor fratir, turcesce cardage).
Carjaliim. (§iCargialn)I.(sens archaic) la pl. : numele
unor cete de tálharI turcl clisciplinatI de rebelul Paz-
vantoglu, earl, In a doua jumötate a véculul trecut, na-
valira In Serbia, Bulgaria §i Oltenia, argênd ora§ele §i
jafuind pe locuitorl.
ZIL. 16: ad 'Admit Ora de la o vreme incóce despre partea
talharilor Ceirgialli, a atror tatd, este mal Intal diavolul, iar al doilea
párinte si clrmacid Osman Pasa Pazvantoglu. ID. Rev. III, 65 : când
s'ad fost ma1 cálcat tara de peste Olt, adica cele cincl judeo, de air-
gialli, cdpetenia mal mare avênd pe vestitul tfilhar Ivlanah lbraim.
DION. 198 : Pazvand s'ad unit cu Cdrjalii §i face marl turburárl Im-
peratiel, cácI Carjalil pradd orase si sate prin Ora turcescd, si le ar-
dea cu foc, de remânea pámlntul gol, haznalele imperatescl le
rápia de pe drumurile Tarigradului si tótá avutia o ducea In cetatea
Diiulal la Pazvant, cá le era cetatea conac si Pazvant gazdá, avea
mat marele lor si povetuitor. GRICA, 18: la 1807, ne-a orinduit la Ta-
targic, o bátaie de tun de Vidin, ca sá tinem pe Cdrjalii lui Mola-
Aga sá nu iash. din cetate. BOLTAC, 16: Tica ce nu scia frica, Cdintra
In Cdrjalii ii da grózft In Pazvantlil...
U. (sens modern) la sing.: talhar, hotoman.
AL. T. 285: Bursuflescu (furios clece Bute cincl mil! cdrjaliule!
p. 636 : astéptd, cdrjaliule, cd efi Vsint popd de scum ; p. 832: afard,...
sá me amoninte el c'a vini In casa mè, cumperatá cu bard bunI §i
pesin ? hotu, ienicerid, cdrjaliu p. 1171: ba '1 prinde tu pe cine
al mal prins, ceirjaliule! p. 1178: de me gäsia in odaia, lul me hacuia,
cdrjaliul draculull p. 1186 : a fl ne-am topitlp. 1561: pu-
ne-t1 pofta in cuid despre bätaie, cdrjaliule, cd s'a ridicat bätaia.
KYRRALI, localitate in Rumelia locuita de un trib
turc de tâlharl faimo§1, ale earor bande s'aü revoltat
sub Pazvantoglu, s'at disciplinat militaresce. aü cuce-
rit orase in Wile invecinate, purtándu-se neomenesce
cu locuitoriI, atât turcl cat §i crestinT, i disparura abia
la Inceputul secoluluf (Zilot; Fot. II, 185 si 196 ; Jireèek,
482 §i 504). Si In turcesce kyrgali a ajuns sinonim cu hai-
duc, thlhar" ; bulg. sörb. kyrgaliïa haiduc turc", mcr.
carjiliu calat", ngr. xtpCxX--0-4. V. Partea II: Carafefiz,
Manaf, Pazvantlit.

www.digibuc.ro
 91

cArjaliesc a. 1. ce line de Carjalii ; 2. fig. strapic,

cumplit.
NEGR. 24: veg lua fie-care cite o sutlt baltage aidaliesci pe talpe.
cfirmiz n. 1. cosenila §i semInta din care se face
o colóre rosie fórte vie.
TARIF 1792: ceirmizul oca 54 banl. lONESGU, 694: ciirmtz eu 2
galben1 oca cel negru §i 20 sfang cel alb.
Var.: cArmuz (Vlahutd, Novele, 147).
2. (mal rar) colórea
ETYM. 2066 (d. 1681) : atlaz ecirmiz.
3. planta Phytolacca decandra" (Dr. Brandza).
KYRMYZ, cochenille (ar. kermez écarlate" cores-
punde sanscr. krimi-ga produs de viermi"); bulg. kär-
mäz i hrimiz, alb. kärmitz, ngr. xpcp.iCt, mcr. cArmezi.
Din vorba arabä derivii: sp. alquermPz graine d'écar-
late" i fr. kelpès cochenille".
cbirmiziii a. çi n. I. (ca adj.) de colórea
ro§ inchis (cu var. carmuziii,
REV. N. III, 311: carmuzitt la fath. TEOD. 540: A b6ut vin Ur-
mizitt Ou avac §i ba§-rachid; 675: Tot de vin ;$i. tot
mal bun rachid.
(ca subst. §i piele ro§ie de îneältäminte.
irmiziü)
lEon. 474: Cu caftane de pambria, Cu cizme de irmizi4.
De aci diminutivul irmizea cu sensul de cizme ro§if".
TEOD. e42: Irmizele cumpera i de nunth se ghtia
Forma irmizill" e redusä din carmiziti prin va-
rianta intermediarä hirmizia".
KYRMYZY, écarlate; bulg. karmazin, hrimiz i ri-
mizen ro§", serb. krzi (mergan); ung.karmaszin car-
mizia", de unde carmajin, lemn ro§ din care se fac natt-
nere de bicia (Slavici I, 299: biciú de carmajin cu co-
däristea de os). Forme occidentale: sp. carmesi, it. cher-
mesino §i carminio, fr. cramoisi §i carmin.
carnaxi ! int. 1. exclannre de ciudä la contra-
rietät1 de tot felul: plesnire-ar!
ZIL 54: Pazvangit de loc nu gindia la scrisele lui Vodh, §i
fágliduielile Nazirulul, ci duph ce ad shvir§it scoposul lor, ne mal
avênd la ce §edea in Craiova... inteo nópte s'ad sculat §i aù ie§it,
Mr' a le (lice cineva mhcar un carnaxt!
2. strigiit de indignare la o surprindere nepläcutä :
la naiba!
AL. T. 392: (Chirita scotênd eapul §i primind ométul In obraz)
ce este? ce ati earnaxl! eh era sh raS cbioréscA, .. 395: (1u-
necand) carnazi ! ea era si-ml rup §6lele ! 398: carnaxi! ch lunecu§u-Il
KARNAKSY, crevez ! (insulte), contras cl. karn ag-

www.digibuc.ro
92

rysy colique", litt. mal au ventre (agry douletr" si

ka rn ventre").
casbp m. macelar (cu var. asap i hasap).
NEC. 365: nu le trebue Mendligheri Hanul, a le strict obi-
ceiele, de la taie serimli i nlirzacil ea un camp. hr. 1715, p. 15:
céta casapilor era totl cu hangere cu zale de argint. Ult. IV, 132 (d.
1792) : ea co pret sh vIn4 5. casapil pieile de tAlptril; X, 215 (d.1806):
casapii s fle datorl a tinò carne Indestu1 t. si hunk; XXII, 298 (d.
1826) : cdsapil until tirg, and vor merge st cumpere vite, datorl s fle
lua rtvas de la vamesil Virgurilor. TEOD. 651: Camp de la Dill,
Haidue1 de la M...
Vorba circula In Moldova, Bucovina si In partile
lirnitrofe ale ArdéluluI (Reteg. 25 : Baga mana pe tu-
riac, Scóte cuVt de casap.. .
KASAP (ar. kassab), boucher; cum. casap §i ha-
sap ; bulg. serb. kasap alb. kasap(in), mcr. hasap, ngr.
xotaxï i xxo6t7riN. V. Partea II: casap-basa.
casapesc v. a macektri.
BELL). 383: privesc cu oehiana in ce chip ne casapesc. DRAGH.
I, 159: pre care boier1 ail pus mâna tefan-Vodki-ail casapit fâr niel
o milostivire. AL. 138: i din Turc1 el casapia Uttl pe mâna-1 in-
capes; 173: Pe 'Marl 11 casapesce, Pe Ungur1 ti pirjolesce.
FormaVune verbala directa analoga bulg. kasapiti.
cdsäpie f. macelarie (In Moldova si In Ardél).
UR. X, 213 (d. 1806): platiail carnea ea pretul precum voià
tiitoril cdsapiei ; VI, 476 (d. 1823): casapia ttrguluI sh dee pe tot
anal cite 50 lel venit la cutia tirgulul; XXII, 298 (d. 1826): boil si
vacile ce se vor cumptra pentru trebuinta casdpiilor Ora. Au. T.
1515: ne tine aici ea pe o turmft de ol de caseipie.
cacavAll n. 1. branza pusl In tipar i tescuita.
COND. 1693, p. 225: 30 oca de caraval talerl 3 ... TARIF 1761:
capavali de car 5 lel. TARIF 1792: carasalul ce merge la tam tur-
etsert, de uncle se va ridica, 533 banl. Un. XXII, 300 (d. 1826): car-
co valu de un car 5 let 60 banl. AL. T. 107: care gilt slujbele, ce
bagat In budgetu ttril ea Intr'un caraval? GANE III, 262: po-
rand o felie de cafcaval de Penteleil. CARAO. II, 83: prea se Intinde
abonamentul lul ea caravalul 48: brAnza, laptele, cae-
eavalul, jantml, colastra, jintita (cocârta), urda.
2. fig. grasime, belsug: a se Intinde la cacaval".
a-$1 permite prea mult, a se obraznici; a se da cara-
val", a se Msa móle, prost.
Au. T. 113: pofta de a gusta din capavalul bugetulul. MARION
1890, No. 18 : nu te Intinde la cwaval, finule, el...
KASKAVAL, sorte de fromage sec en forme de
tête (d. it. caccio eavallo, litt. ca$ de cal); bulg.kaskaval,
ngr. ImaxapiAt, mcr. ca$caval, ung. kaskaval.
Vorba e rèspIndita In Muntenia, In Moldova $i In
pArtile limitrofe ale Ardélului: ea face parte din bo-
gata nomenclatura pastorala Imprumutata de la Turd.

www.digibuc.ro
 93

ca*Iä f. (§i cA§la) I (sensuri arch.) 1. cartier de iarna.

AMIR. 161 :pe El-agasi trirnis s nizuiascrt la calla h&nésch.
2. cazarma turcésca.
COND. 1802, p. 309 : s surpe ccigalele, care se ficea la Tara
rominisci mal inainte. OHMS, 322: dincolo de apa Dimbovitei era
cet§laua sail cazarma
3. loc pentru iernatul vitelor.
M. cosr. 251 : Hanulul dea Ieremia-Vodtt din an in an da-
rurl si mien §i septe sate stt hie de cciflele Hanului in Bugiag. NED.
377; Constantin-Vodö at pIrit pre Grigorie-Vodi la Pórtit pentru
age, adeci odMle Turcilor ce le strica Grigorie-Vodi de pre hotarul
Thrli muntenesci. Koo. 218 : Lajii nu tineml case marl, ci numal
§i veniml si se duceati la Bender, la Hotin...
It (sens modern) locul uncle se tin sa pit§uneze
vitele : ca acest sens se mai gice in Moldova §i aslärie.
KYSLA, caserne, quartier d'hiver pour l'armée,
lieu ou l'on fait paître les troupeaux pendant l'hiver (d.
ky§ hiver"); bulg. ky§la §i ka§la. V. chi§lée.
câqctifi n. 1. termen de plata la o arenda.
Doe. IV, 290 (d. 1795): sit dea taleri 1500 pe an in 2 ctiuri
11144 la Ianuarie 1 talerl 750 si la 6 luni adici la Iulie 1 alti taleri
750. UR. IX, 449 (d. 18281; banil cc4tiurilor pe tot anul se vor
pe jumötate la Sf. Gheorghe si pe jumState la Sf. Dumitru; XXII,
310 (d. 18 6): banil impitilandu-se pe cii.2tiurt in 12 lunl.
2. suma datorita la termen.
AL. T. 605: tocmal cind sosisem cu ce sh gisesc la
Curte ? tufft ! 612: pas de-ti mai d mosia In posesie, ca s primesci
batgiocuri In loc de aigtiuri; 1351: am primit tóte diftitaile inainte
pe 5 anl; 1566: te-ohl scidea la câgtia...
KYST (ar. justice), portion d'une dette dont le paye-
ment échoit, trimestre (l'année administrative était
divisée en 4 /cyst ou termes").
Vorba lipsPsce In idiomele balcanice : ea face parte
din nomenclatura orientala relativa la locatiune (§ 71).
cat n. 1. rind de case, etaj.
OD. I, 127: ferestrele catului de sus, mititele, lunguiete si in-
thrite cu vergele de fier. DELAVR. 117: Moir semn sA oprésci in drep-
tul unor case err 2 caturt. BASME IV, 152: frumusetea palatelor mele
care grit cu 3 caturi. Tzon.132: Ai niece palaturl cu cite patru caturi.
2. se qicea de slovele incalecate unele asupra al-
tora cu earl se redactat. vechile anaforale.
FIL. 177: scrisóre complicati care, prin trisur1 fine §i rotun-
jite, superpunea in 2 si 3 caturi diferitele litere ale unui cuvint.
KAT, étage, compartiment ; alb. bulg. serb. kat.
cataif n. (§i cadaif) un fel de pralitura turcéscä
din taietel fórte fin împîsliT (ca gaitanele de catifea),
en miere §i nuci saú cu migdale pisate cu putina
aroma.

www.digibuc.ro
94

AL. T. 965: i aluaturl i marinaturl, i cataifurt §i. caimac.

XEN. 226: numal in cataifurz qi baclavale am s'o duc. NEGR. I, 286 :
cataifurile treceatl pe dinaintea lul fr mAear sh le atingh. GANE
168: pAstrAvi1 afumatl, catasfurile, vinurile.
RAMIE' vulg. KADAIF, pâte fine en forme de ver-
micelles (ar. pl. d. katifè velours"); serb. kadaif, ngr.
7.Trcdcpt. V. catifea.
catifeà f. 1. stag, de mkase sail de bumbac eu
Orul smart i des, sinonim eu archaicul ursinic".
TARIF 1761: catife bucata 220 banl. TARIF catifea cu fir
i hamuha cotul 16 banI... fete de peiinii, de catifea sadea... Rh.v.
339 (f. de z. 1817): o roche de catifea morico. FIL. 215: catsfea de aur
sadea de Venetia; 219: o sofa imbrAcati cu catifea rosie; 223: o
rochie de catifea pAtlAginie. GEICA, 160: jiletea de catzfea
gAitan de fir de jur Imprejnr. R.-CoP. 295: Cu papucl cu catifele
d'asupra lor cu stele.
2. flórea numita obidnuit catifelute".
R.-Cop. 242: FI5ie verde catifea, Drept la drecl cl-m1 apnea.
Var. (archaica) : cadifè.
ETYM. 65 (d. 1579); un abai sirma i cadifè.
KADIFE (ar. katife), velours ; kadife (6i6eyi) ama-
rante" ; cum. catifa holosericum" ; alb. bulg. kadife,
serb. kadifa, incr. cadifée, ngr. xartrpk ; sp. alcatifa tapis".
catifelutä f. 1. panglica saft fir de catifea. 2. pl. a)
un fel de viorea cu trer colorI (Viola tricolor); b) o va-
rietate de porumbeI (Bar. 95).
Forma diminutivala analoga bulg. kadifenka si
serb. kadifita amarant".
catiféliii a. neted i móle ca mkasea.
AL. Pr. 381: ochl marl negri catifelii.
KADIFELI, garni de velours ; bulg. serb. kadifeli.
catir m. 1. animal domestic de proveninta ibrida :
Tiganif ursarf se ocupaal mnainte cu Inmultirea catirilor.
N. COST. 452: IndatA s'ati pornit agârticul cu'cAmile si cu ca-
till. DOM. 28: o sama de camile i cattri impovAratl cu zaherele. TARIF
1792: catinii cart se vInd la obor, cattrii earl es din tarA. TEOD. 513:
Plócb, Costea la Galatl, Cu catirit insAmAratl... PANN III, 70 (prov.): a
ajunge din cal mAgar si catir din armAsar (despre eel ce dat1 Inapol
ca stare socialA).
2. pl. un fel de Incaltáminte próstä (Costinescu),
asemenea colórel animalulul: cf. lat. mulleus brode-
quin" si fr. mule ehaussure sans quartier".
3. fig. ibrid, eterogen.
0114 III, 9: boieril dad adesea natiunil un guvern curat catir.
KATYR, mulet, mule (d. kat a amesteca": cf.
ung. öszvér catir", litt. sánge amestecat, adica animal
ibrid) ; cum. chater mulusa ; bulg. katyr. Românif din

www.digibuc.ro
 95

Macedonia II çic mulare (fem. multi). In Muntenia anima-

lul se maf numesce mtwoit" (Glos. 396) d. alb. rnu§k
rnIskt mulus"), iar In Moldova iamin" (Dr.
Crainacénu (Cony. XXII, 330 si 336).
catiraf m. catir mic (sall desmierclator).
TEOD. 513 : Catirarii Insktrara Si pleca Gélip Costea...
catirel m. identic en catlra§".
But?. 195: Cu 12 catirel, IncArcat1 cu
cab-An n. 1. pacura négra ingro§ata,, dohot.
CANT. 1er. 52: In fintilnele catranului s lucreze i cu catran
sk nu se pice. TARIF 1792: catranul ce merge la tars turcések sad
aid de donS berbenite 120 banl... catranul i onaó16. cântar 4' 2 bard.
DELAVR. 103: o prkpastie plink cu catran sm614. GHICA, 41: l'a uns
cu catran din cretet pank In thlp1. BASME I, 74: trot nor1 negri ca
catranul se nkpustirli §i le rtipirk Inteo dip. CARANF. 37: Cu rachid
11 Implinia, Cu catran II chtrAnia.
2. (In ptrile limitrofe ale Ardélulul), vIrful de pu-
ciósa al chibrituluI (cf. catranita).
3. fig. aprinderea inimel. Turie (cf. catranesc).
ISP. H. Sn. 61 se supèrk de se Wu foc i catran
4. fig. In locuVunea catran de acru" adica, fórte
acru (Etym. 215).
KATRAN (ar.), goudron, poix liquide (d. katra
goutte"); bulg. rus. serb. katran, men catrane, ngr.
7./..rpivt; ung. k ttrány. Vorba arabA, a patruns In evul-
mediA §i In limbile europene: medio-lat. catarannus, it.
catrame, sp. (al)quitran, fr. goudron Dozy, 186.
catrAnesc v. 1. sens proprig : a unge cu catran.
Isp. 27: cant& 9 piel de bivol, sS. le cdtrdnesci. CaAs. II, 175:
lunlrea era nona §i bine cdtrdnitd. AL. 118: Trupu-1 cdtrdnia, Dui:a
ce-1 golia...
2. fig. a se aprinde de mAnie.
ISE'. 143: George se clitrdni de mânie, cand vödn necuviincidsa
purtare a haiduculul; 150: qinele se ceitrdnird de necaz; 225; zmedica
avea de ce s fle catränitd i amarItk, did nu mal avea nic1 sot, niel
fete, nic1 ginerl. STAN°. 59: se cdtrdnia bietu baiat de milk... MARION,
80: se Intorcea cdtrdnitd acask i ocâra de mama foculid. TEOD. 523:
Fierea inteinsul cdtrdnia, Mort pe jos 11 aternea. 'PULP. 11: Inima
mi-a cdtrdnit §i mintea mi-a nebnnit...
catranitä f. chibrit (In regiunea limitrofa, a Ardélulul).
cätan n. sat mic (sub clivisiunea uner comun e rurale).
Dun. 103: cetâtl, ora*e, sate i cdtune. COND. 1813, p. 373: cd-
tune legate la alte sate nicl cum sri nu mal Ile. AL. 238: Pan& ce a
da frunza 'n cdtun canta cucu 'n alun.
Var. (mold.): cotuna.
BOOD. Corn. 60: shtenl din aceia§1 cotund.
KUTIIN (ar.), habitation ; serb. katun regio pasto-

www.digibuc.ro
96

ria" ; alb. katun sat"; Sig. katuna §atra", men calm

sat", ngr. xx.rohva, cort, locuinta.
Sensul primitiv al vorbeI pare a fi fost nlocuinta
ciobanéscA, stitnA" ca. §i a sinonimulul sell sat, d. alb.
f§at (cf. G. Meyer, 112).
catic n. 1. caciula Malta cu partea de sus lata,
purtata inainte de nobilI, turd satl românT.
KOG. 237 : Stavarachi linbrecându-se turcesce §i cauc in cap. Bum.
91 : In fuga luI, Deli-Ahmet 's1 arunci caucul jOs. AR. 81 (d. 1821) : un
cauc cusut cu fir. REV. II, 334 (d. 1821); done cauce, un sal negrn cu
florl, altul cu plise. Fir,. 22: venerabilul betrân Indesindu-s1 caucul
paste peril capulnl sell eel albl.
2. caciula analoga purtata In urml de boierina§I
§i de slugile boierescI.
FIL. 13: un june . .. in cap eu cauc de sal; 134: Banul Imbrecat
cu caw cu eérsaf alb ; 151: un cauc oltenesc de Ilirsie négre de miel;
269 : un boierinas ... eu un cauc ascutit 1ndesat pe cap. GimcA, 198:
vizitiul cu cojoc peste cemasa lunge si cu dol feciorl dinderet en
cauce pe cap.
3. palltrie calugarésca, asemenea comänaculuT.
DELAVR. 258: sa-ml luau rasa cu caucul. TEOD. 301 (Celiigerita):
Unde vede voinicul, h tremure, caucul, CA i-a secat sufletul.
KAVUK, bonnet de haute dimension entouré d'un
turban assez épais (adj. ce qui est vide et leger) : bulg.
serb. kauk turban" ; alb. kauk beretto", ngr. xxpofm.
cavàf In. cel ce vinde Incaltaminte (ordinare).
GELECA, XIV : croitorl, cavafi, islicarI .. .
RAVAF (ar. haffaf), marchand de chaussures (le
fabriquant est nomme papufgu).
Vorba lipsesce In idiomele balcanice.
*cavaf-bap m. starostele cavafilor.
Doc. I, 445 (d. 1785): carte de sterostie de cavaf-bagcl.
KAVAF Bap', chef de kavafs (lipsesce In cbctionare).
chäfie f. 1. me§te§ugul, prävalia sall marfa cavafulul;
2. dajdia calfelor de cavafl.
UR. XIV, 8 (d. 1814): calfele se dee sub name de cdvdfie pol
oce cer l. la praznic.
cavAll n. finer mare ciobanesc eu 5 gaurI.
ISE'. 340: beiatul plea en cetelusil sel cântând din caval. Jig.
51: se Invete pe beietil si fatale satulul la a:uteri cu ghiára, orl cu
cobza, cu naiu, tilinca, cu fluern, cu flaotu, cavalu, cimpoiu si buciumu ;
90 : Rumânu elate din gurk din ghióre, din fóie, din bucium si din
fluer, din cavai, din butiaill, din cimpoit, din drIng, din Wince. TEOD.
437: Vintul când betea, In caval sufla, De jale 'ml cânta ... VULP.
17: Islóptea pe lune, Cavale resune ... TARA N. Il, 619: Haulesce
d'un cioban, Din fluer si din cavai ; 89: Cinte, eu cavalu, Destept&
pe ciobanu....
KAVAL, 'Rite des bergers ; alb. bulg. serb. kaval.

www.digibuc.ro
 97

Despre instrumentele de musia, orientalii: § 41.

cavala& n. caval mic (saft desmierdator).
Tcon. IN: Cc Ivcila¢ de os Mu It (lice duios
CazAci m. ($i Cazac1) I. (sensur1 archaice) la pl. : 1.
ném tataresc rusifieat, aselat la inceput dincolo de pra-
gurile Niprului si de aceia numitl Zaporojea Supu-
nêndu-se imperiului otoman, sub Mahomet IV, acesta i-a
anexat MoldoveT si a numit pe Duca-Voda Domn al tarii
lor Ucraina : e s'ail razboit In diferite rinduri cu
TatariY, 4oscoviiT i Moldovenif ; une-ori tocmitS de Lesf
si de Moklovenl, CazaciI formaù eete de ap6rare a gra-
.)
nitelor äriL
NEC. 314: cincI-spreclece mil de alzael din olatul Harcovu-
lul i cincl mil de Cazaci ce le zic Eig ce trItesc peste Don; 357: pe
Udall II râtuiad nisce Cdzaci zaporojenl, ea eraü cu Sultanul de
Bugiac vre-o cincl-sute. MLISTE, 69: adus'ad Mihaid-Vodi lângit óstea
sa i (WI strItine ... 2000 de Tatarl si 7000 de Cazaci zaporojenl de
la Hanul, aice In Iasl. A MIR. 161 : Cazaci botcalil adieft zaporojenl and
rüspuns eh el ad stâpânit pe Hanul si de porunca Hanulul asculd.
2. corp de cavalerie usóra, in Moldova, reerutat
din Cazacii zaporojeni, la inceput In num6r de vr'o 4000
sub 4 capitanI, apoI scilOut numal la 200 (Cant. Mold. 89).
3. corp de pedestrime i calarime paminténa (In-
tocmit dupa Cazacil strinl) In nurnk. de 2000 sub co-
manda AgaT : Mavroeordat, prin Reforma din 1738, i-a
redus la 240 de ostasi sub polcovnicul de ora i pol-
covnicul de Tirgoviste (Fot. III, 208).
Doc. I, 802 (d. 1783): Vel-eapitan de cazaci cu sirmaciul si to-
bosul s511 cazacil agescl pedestri en eimpoiul i tobele lor. Dim
206: VoclIt Ipsilant en óste arn-aug, eiohodarl, cazacl, run:al:1h horvag
si cazacil rumânI panduril; 209: /v1hria Sa Domnu Ipsilant ai po-
runcit sâ se adune óste cu lefl, cazaci Imbracall In albastru cAlarime,
en numele lul Ipsilant pe pantelire cu slove de aramâ. ea pecetea
lul VocIA pe piept; 216: ad orinduit cornandir pe Isaia generaru cu
corposul lui, i cu tunurl ci141-va husarl i cazaci dragoni pe-
destri de Moldova si cazaci rumfinl de al lul Ipsilant.
4. In Muntenia, catane saü slujitori de scutéla In
num6r de 18000 sub 18 eapitani, rèspanditi prinjudete,
neprimind léfa, seutiti de &le i impartiti in 2 divisiuni
sub numele de Cazaci, cataragi i Cazaa, martalogi (Fot.
III, 209). Partea cataragI si martalogi.
(sensuri moderne) la sing.: 1. (ironic) sbir, agent
de politie.
AL. T. 1139: ce te apucase dinióre s'amug cazaciiasupra nóstr5.?
2. Want usor Inarmat (la granitele RusieI).
CARANF. 12: PAttu-1 mare, Prutu-1 lat, desteptat.
60936 7

www.digibuc.ro
os

3. (In Ardél) vintul de r6sArit, adica cel care bate

din spre tara Cazacilor.
4. nume de câine (Jip. 51).
KAZAK, cosaque (nation et soldat); bulg. kazak,
rus. kazaka sal ahor, mistret castrat. un fel de hora etc."
Numele e tAtäresc i Insemnóza primitiv ntälhar".
dzacesc a. de cazacl.
CARANF. 50: Nu schl, 6stea-1 cazaciscd, Orl urdie-I Markel/ ?
cAzácéscä f. un fel de hora ce se jóca In Moldova
si care a fost Introdusa de CazacI (Burada, 23).
cazácime f. némul Cazacilor, óste de CazacI.
AMIR. 116: Mazepa s'ad inchinat cu tóth cdzacimea la Craiul
§vedese.
m. 1. nume dat negustorilor rusl earl
importati vinurI In Ora (Cant. Mold. 28).
uR. I, 86 (d. 1797 : de tótl butea cu vin ea fac cazaclif
negutator1 §i tree peste hotar, sá se ia ate 2 lel. AL. 121: I [vinul)
11 béd cazaclii, Negustod de vil. TEOD. 552 : Colo 'n sehelá la Galatl,
Lipovenil sInt bogat,l, Cazaclii ingrft§atl.
2. numele negustorilor români cari aduceart In
Orä si In Turcia blAnurI scumpe din Rusia.
ARCH. Rom. II, 257 (d. 1761) : cazaclit cii blane de Mose s'ad
a§edat sa dee ate 16 le1 vechi de car. OD. I, 131 : d'atunci lncepuse
cazaclif s'adue5, In Tarigrad scumpele blâni de Mose. FIL. 138: clt-
eiula de cazacliil a cojocaruluI subtire TEOD. 654 : Pelee1ue bru-
nAril Le vindea la cazaclif.
KAZAKLI, originaire du pays des cosaques (vorba
lipsesce In diqionare).
cazaclie f. ciiciulá de hIrsie négrá cu fundul de po-
stay alb, Mt. cáciulit de cazaCliA, numitá i gilepéscd".
FUN% II, 128 (d. 1821): In cap purta Tudor criciulli dréptgt §i
inaltá numita cazaclie.
cazacliesc a. cum pórtil, cazacliï.
Doc. I, 439 (d. 1785): a cump5rat peleele, stfrpiturl, ea
cáctuil cazacliesd sad boznegesei. E12. II, 223 : Hai Ilén5, 'n Bucurescl,
8á41 fac straie musehicesei li papucl cazacliescf.
cazhn n. I (sens modern) Nildare mare (pl. cazane
cazanurI).
UR. III, 5 (d. 1709) : cazanurile i Waffle en care fac rachid
de tescovine §i de póme. Fri,. 236: puse cazanul pe foe §i-1 Imbiâ.
Isp. 186 : s'aibá pregAtit ateva cazane cu smólft.
Vorba figurézá In mai multe proverbe : aI dat un
cazan mare si aI luat o cAldare (Pann III, 109); cu pi-
caura din cazan butia se umple pAnä In vranä de ra-
chia (Golescu) ; mic si mare intr'un cazan fierbem (id.).
In basme revine cazanul cu lapte clocotitor orI cu

www.digibuc.ro
 99

smóla fierbinte, In care se arunca tiganul perfid (tre-

cut §i in poesia populara):
TEOD. 32 : In cazan bhgatu-m'a i trel (Tile fiertu-nea.
Vorba e cunoscuta §i In partile limitrofe ale Ar-
déluluI (Reteg. Trand. 18: C'are baba un cazan cu ta-
lerI §i galbineI)
II (sensurI archaice) 1. la Tatari, familie constand
din vre-o qcee in§I (M Crimeia §i Bugiac): mirzacil
numeraü supu§ii dupa cazane.
CANT. hr. Ot. 421: Salim Ghiral, Hannl Tatarilor, s'aduck cu
sine la câmpul de bltaie câte dol ómenl din fle-care cazan.
2. cazanul care servia la Impartirea hraneI ieni-
cerilor, era fórte venerat de dîn§ii: ei Ii decleaft epitetul
de nobil (§erif)" §i la procesiuni solemne era purtat
In fruntea alaiuluI; in jurul cazanului se adunail la sfat
capeteniile corpuluI §i pierderea cazanulul era privita
ea o mare nenoroeire §i ca o ru§ine din cele maf umi-
litóre (Vamber,y, Cultur, 80 ; d'Ohsson VII, 847; Fot.
II, 235). Ins0 Domnil români, inainte de a se presenta
Sultanuliff, spre a lua investitura, se duceati cu boieril
lor sa guste din cazanul de ciorba al ienicerilor: ceea
ce insemn.1 ca se Inseriea In corpul lor, din care facea
parte Sultanul insu§1 (Fot. II, 93, 233).
3. regiment de ienicerI.
Koe. 267 : r5mas pe loc tótft urdiea, tunurile, corturile,
.cazanurile, carele i alte calabalicurl. BELD. 427 : in doue (tile do
cazanuri §i top pornitl.
KAZAN, chaudron, marmite, spec. la chaudière
commune d'un regiment des janissaires, regiment des
janissaires ; cum. chazan ealdarium" ; alb, bulg. rus.
rut. serb. kazan, ung. kazan, ngr. wvt, men cazane.
cazänärie f. o parte a zalhanalei unde se prepara
cirivi§ul sail seul din ósele vitelor.
MARION, 60 : in fundul zaanalel, cazandria, uncle se topesce seul
si se face cirivisul.
Vorba deriva dintr'o forma dispäruta dianar, in-
locuita cu cazangiii".
cazangiii m. (§i cazanciO) 1. cel ce face cazane,
caldarar; 2. cel ce topesce ciosvirtele la zalhanale.
MARION, 60 : la zaana cazaneiii forfotesc de colo plat colo.
KAZANgY, chaudronnier ; alb. bulg. serb. kazangila.
caznià f. 1. unélta de fier cu códa de lemn cu care
zidarul sparge zidul.
1ST. 1715, p. 115 : sä-S1 ia armele i eazmalale. CR. II, 8 : earl

www.digibuc.ro
100

shpail cu cazmalale, carl drag en thrhbautele. J1P. 60 : tirnhcape, sape,

tucid, cazmale.
2. lovitura, cu cazmaua.
ISE'. 372; numal din dou6 cazmale scase câteva chrhmi41.
pioche, hone ; cum. chasma ligo" ; bulg.
s6rb. kazma, alb. kazma, ngr. xaCoc, mcr. cazma.
cecmegeh f. litdit sag cutie in care se aruncl
banif vîndArif çlilnice inteo pravalie.
Var.: cicmigea, cigmigea §i cifmegea (Glos. 144).
GilicA. 407 : chutaa a sparge ciemigéua cu bug. ORAs. II, 139:
nisce haimanale care 11 d iama pe la cigmigea.
CEKMEgE, tiroir, boite, commode, secrétaire (d.
'eekmek a trage") ; serb. 6ekmege cutie tras afara."
Vorba e popular% 'in Muntenia §i face parte din
bogata terminologie orientala relativt la comert (§104).
celebiii a. §i m. (§i cilibiü) I (sensurI archaice) 1.
nobil, de bun ném, titlu dat de Turd ma)." ales Euro-
penilor §i echivalent cu efendi", reservat Turcilor.
M. COST. 10 : UlmIenil eraii 6menI iscusip presto Vote néinurile,
subtirl, pentrn aceia le clic gentiloml, cum die Grecil celebil. NEC. 386 :
Grigorascu Vel-postelnic, Grec thrigradén, din top Grecil acestil a
don& domnil, cel mal bun si maI Intelept si celebin.
2. titlu de politeta analog lui chir" (In epoca fa-
nariota), cu forma (grecizata) telebi §i dimin. cilibidache.
Fm. 66: rilibi Andronache scrie, ch, de asti-41 Inainte al
sh fll unul dintre slugile caseI mole. AL. T. 137 (ironic despre GrecI)
n'aucp. ylebi? ... care mosil, cilibidache ?
II (sensuri moderne) 1. boier, nobil.
J1P. 182 : cine sint ca cilibiA de umblh câte un an numal In calescl.
2. instruit §i bine crescut, amabil.
STAM. 460: sh, fie deslivirsit procopsit ca un cocooas
3. gratios, elegant (sens mai ales popular).
J1P. 64: dhseilescil copiilor de la tar& imptindhrh, vorbe, c.
limba rumânésch curath nu e cilibie, ch e mal bine sh vorbim ca la
aals. 9: Sh va 'nvat o meserie, delicath, cilibie . MARIAN,
176 : Iarh cel mal mijfocit, Om frumos i ciuibii... 11, 198 :
Lelita trap cilibiii, Ce porp otravh, sub brta, De omorl om de via ,
V, 66 (d. Suchva): cilibghia, tm p bine fficut, svelt i frnmos ghtit.
R.-Con. 188: Mierlith, mierlith, Pasere pestrith, La cap cilibie, Cum
'ml place mie.
6ELEBI, seigneur (spéc. greQ ou européen), poli,
ayant de bonnes manières, noble, aimable, gracieux ;
bulg. 6elebila ,.june," Dgr. TCEXep.7*, galant, un élégant,
Monsieur; sp. chilibi (=caballero). Titlul de celebi",
dat odinióra, fiklor Sultanulul domnitor, a ajuns la Turd
fórte comun, atribuindu-se ori-carur1 neguOtor sag.

www.digibuc.ro
 10 L

cetatén. Forma archaicA suns celebilii cea moderna :

vorba e deopotriva röspanditä in Muntenia si Moldova.
*celebilte n nobletS, politetS
DION. 2-6 : Mitriston cu Miloradovitl generar aü poftit de la
printipu1 Ipsilant prin vel-Vistier sl 's1 arate A aria sa celebilic dti
a-I tnultunti cu 70 sail 80 pungI de banl pentru osten la lor.
C'ELEBILYIK, civilité, urbanité, eourtoisie.
ceplegeb f. un fel de grail cu graunte mic
Inchis, numit i alac sag secara albit".
KAPLygA. ivraie, folle avoine, chiendent (d kaply
graunte"): bulg. kaplaka graunte ce serva de nutreV.
cerceveà f. 1. raffia de tblo-ti (litt. patru bucqf
de lemn), sinonim cu pervaz", de aceiasl origina.
eARAG. 125 : o sâ fle puss in cercevea.
2. Incadrarea unel ferestre.
BASME 111, 141: sparsi giamurile §i esind afar& cu vercevele cut
tot .., o rupse d'a fug&
Var. (muntene) : ciorciovea i giurgiuvea.
SrAn. 57 : ciorciovelele de la giamurI si canaturile de la us1
mimal de stejar Ape!. In chip de flori. TELros, 4 : un portret de fatA
mare pus in nisce giurgiuvele de lemn.
C'ER6EVÈ (pers. ea r6ive quatre bois"), cadre, chas-
sis, chambranle de porte; bulg. 6er6eve, serb. ëer(".ev si
kergev, alb. èereiva, ngr. taspzisPiç, rama de hartie.
Cerchèz m. Circasian.
NEC. 45 : acel capegi-basa ... de némul lul era Cerchez ; 383
Elanul all .z5,bovit tótrt iarna acolo pe la Cerchezi.
CERKEZ, circasien ; bulg. (sabia) 6erkeska; ung.
cserkesz piidurar".
cerchezesc a. cireasian.
M. Coir. 309 : all trimis Vasile Vo IA pre Catargiul In tara cer-
chezéscd si de acolo adus Ax. 1130 : adus. lul
si un cal cerchezesc, dar de la Hanul.
f. numele uneT hore jucata In Mold. §i
cerchezésci
Dobrogea dupa masa de cununie (Sev. 280 ; Bur. 24).
cergi f. 1. pStura taranésca de pat: scórta,
Cuv. I. 213 (d. 15S8): o cergd vintltrt de la Dragomir BELD. 353:
Unil goll, altil In tolurl, altil in cergi invelitt AL. T. 391: o tigantA
invölitft Inter, cergd strenterósA ; 8 6: se gAtesce de culcat, se Intinde
pe pat, se acopere cu giubéua, 's1 trage o cerget pe de asupra. Puny. :
cât ti-e cerga, atAt te intinde clt ti-e plapoma ...)
2. paturà de cal sag de cäru0.
REV. I, 840 (d. 1669): o cergd albastrà turcéscrt. TARIF 1761: cergd
bun& de 7 un leù, cergi de cal de 14 un lell. AL T. 49 : apuc o pas-
jin5. §i jachl peste cergd. ZANNE 111, 98 (prov.): penteun purice nu pui
cerga In foe. AL 202: Pintenóge la picióre, Ca cergI albe pe spinare.
aRGA, petite tente ; bulg. C'erga covor prost",
sörb. erga saträ", alb. 6erga patura pestrita de Una",

www.digibuc.ro
102

ung. eserga §atra" §i cserge patura.", ig. 6erga cort",

mcr. cerga invelitóre", ngr. covor.
Vorba apartine primitiv terminologiei ienicerilor :
cortparat cu doue porV boltite, ridicat la dile marl i'naintea
cortului Imperatesc i pazit de a 17 orta de ieniceri ;
astadi cort Vganese, §atrA. Cerga, ca §i chilimul, face
parte din mobilierul easel taranesci: § 98.
cerv4 n. grasime topita de boil, vaca, bivol (scósa.
din óse la zalhana), ee se intrebuintéza la bucatarie. In
see. XVIII. Tarile romane erati datóre a trimite la Tari-
grad pentru trebuint,a capanului imperatesc o suma a-
numita de cervi§ (§ 77).
UR. XIX, 284 (d. 1826) : cerviful boilor...
Var.: cervicia, cirví i
UR. IV, 344 (d. 1812): sell si cervical din vitele ce !.e triia pet
la salhanale i se trimitea la caban din Moldova p rat la patru
cine1 suite mil oc4 si se da dup& flat. UR. XXII, 290 (d. 1826): sttul,
cerviciul, pastrarnaua STAM. 330: CA acel car era plin de bardane
bAsic1, In care la cIts&pie se pune seü i cervical. Lip. 160: il puse
o bbsicIt de cirvif In cap. .T1P. 70: unt si unturit, cirigh4 2... DELAVR.
126: soldurl ca dond burdufe de ciriv4. MARIes, 66: In fund cAzAni-
ria unde se topesce seul se face ciriviful.
dElIVI (pers. gras"), graisse de certains ani-
maux, suif fondu ; bulg. 6ervi§.
chebhp n. (§i chiabap), friptura turcesch cu care
se improviséza un pranz pe drum: felii largl de ber-
bece infirate pe o frigare §i fripte pe carbuni, apoi
stropite cu sos de cepa i de patlagele
oo. III, 39: dobe de mistret i chebapuri de cO.priárft. Fu.. 111 :
ip figliduese o fripturft care sti IntrécIt chiabapurile de la masa lui Vodri.
KEBAB (ar.), viande raie ; bulg kebap, serb.
bap, rut. kebab, ngr, xsprizt.
chèbe f. (§i cheba) manta de pasla (négra, albastruie
sail caramidie), inflorata cu glitane, purtata de ta rani, mai
ales de surugil §i odinióra de haiduci. Chebea sag ghe-
bea acopere trupul de la gat §i pana peste genuchi : pe
guler, spate, pöle, piepti §i mâneci e cusuta cu gaitane
de alta colóre de cat a paslef.
On. II, 161: i-a imbrlicat la fel en cheburl albe cusme none.
AL. 86: Nu ti-e roibul de vIndare, stl-g dad chebea din spinare ?
209: 0 cétit de voinicel, Lotri, pulsori de zmel, Cu câciule stogosate,
Cu chebe rosi1 pe spate...
Var. (munténa): ghebd.
AR. 81 (d. 1821) : o ghebd de postav cu &tan de mAtase. Fíu. 344
ghebescurteimpodobite cu gintaue tricolore. JIP. 32 : ghebele,itaril, zechile,
zAbunu, antirid... TARIF 1870: ghobe de aba bune de Ploiescl. STARe.

www.digibuc.ro
 103

314: ciobanl InfhsuratI in ghebe kii cu chchilile pe urechI. AL. 159:

Ca dol-spre-gece pandurl, Cu ghebe §i cu poturI.
KEBE, feutre grossier, manteau de villageois en
feutre grossier; bulg. kebe, serb. i'ebe covor de lâna".
Despre imbrAcamintea Oranuluf : § 100.
chef n. (si chief) 1. un fel de confort oriental, con-
stând din gustarea linistitä a cafelif si a ciubuculuT
(in acest sens sinonim cu tabiet").
AL. T. 432: ce chefurz ! ce tabieturI 1 GHICA, 319: Hiotoglu 'sI
fâcea cheful cu ciubuc si cafea, dupa obiceiul oriental, pe and frun-
tasi1 satulul stall in picióre dinaintea lul smeritl si respectuost
2. dispositiune vesela, voie buna : a A cu chef", bine
dispus; fara chef", a nu fi In tóte apele lui (cf. turc.
kefsiz indisposé").
Koa. 218: ail nemerit triinisul tocma In clioa care s'ail cununat
Beizadò si erail top la mash, un le 0-all cam stricat chieful si nunta
augind de mazilie. C. I, 136: Mos Nichifor era fórte vesel, In at
nu scia baba luI ce l'a gasit, de-I asa de cu chef, cum nu mal fusese
de multh vreme; 11, 31: chef §i voie bunk! ciise celalt scotAnd o hrinch,
Inghetat h. din desagl. GANE 1,171: incepurh a riqh eu un chef nespus.
AL. T. 568: de mult n'am ris asa cu chef ; U91: bArbatu-mea era cu
chief qi se lauda eh ml-o cumpèra o malote. NEou. II, 8: cineva n'are
totdeauna chef sh, spnie töte cele. Fn.. 159: acest daschlecid ne-a stri-
eat tot eheful en ideal= 1111. IRE'. 103: nu voià sa-1 vagh niel o clip&
de ochill mlicar fir& chef ; 192: ce al la sufletul tell, de estl tot Ihrh.
chef §i. mahnit ? SrAsc. 110: ajunsese, biata fata, a nu mal aibh, chef,
a nu nisi vorbésch.
3. petrecere cu masä mare si böutura din belsug,
veselie dupa beutura : a face (a se pune pe) chef", a
se da petreceriT, a nanca si a bea sdravön (cf. turc.
kef etmek se divertir").
AL. T. 80: Mel un chief nu se flea ria asta cobza mea; 656:
na un bacsis, sh facetI chef i veselie ... GmcA, 36: acest chef do
nunth, la cel de jos, tinea trel 4ile, iar la boier tinea sépte dile si
septe noptl, (WO legea Domnilor si a Imphratilor. CARAG. 103: scil,
a flcut ómenil chef, c'esera a fost lasata seculul. Isp. B. Sn. 23: mese-
nil se dete chefului; 50: s'ad logodit si acutn s'ad pus pe chef.
TEOD. 641: Masa mare a 'ntindea Si la chefuri se punea. MARIAN Ii.
167: De la St. Gheorghe In jos S'a pornit un chef frumos.
4. stare de betie mare : a fi cu chef, a prinde chef",
a se ameti de böuturä, a se imböta cum se cade (cf. turc.
kef olmak se griser").
Isp. 23: s'ar fi lhudat la un chef ce ail Writ cu totil. Al,. T.
840: sh-1 imbet, sh.-I fur mintile... omul la chef multe face... SEV.
I, 37: $i c'o buticia de vin, SI ve fie cheful deplin.
5. placere, pofta, pornire sufletésca : a (nu) avea
chef", a (nu) sim0 placere sat tragere de inima.
NEC. 223: ail mal setlut vr'o Optémintt cu dînsa pin& sl-all
ficut cheful; 269 : le phrea rhil si Muntenilor, ch i-ail sapat acel dol

www.digibuc.ro
101

boierl §1 nu s1-ail piltut face chfeul pizmel cel vechl ce avead. BELL).
413: aceea ce-1 era cheful, cat 11 placea, cum voik AL. T. 647: n'am
chief de gioc. GANE I, 35: negrule, fá pe cheful si du-rne unde
voiesc1. PANN, 119 (prov.) liafl a. vine cheful bogatulul, ese sufletul
raculul. TEOD. 587:1.111 Stan cheful sa-i-1 fac, 8a ml flü 1 mie pe plac.
KEF (ar. keif sauté"), bien-être (de corps et d'es-
prit), bonne humeur, gaîté, ivresse légère bulg. kef,
alb. serb. Cef. ngr. 7.6cpt (7.44), humeur, mer. chefe pofta".
chefuesc V. 1. a face chef, a petrece.
1st,. 105: poftira pe Fet-frumos la masa, ca sa se chefuefecd i sh
petréca. Impreunk TEon. 89: Apol nunta so gatia, Pe fata mi-o cu-
nuna i treI dile chefuia.
2. a petrece cu boutura, a se ImbOta.
TEOD. 298: (Spte butl de vin scotea, Mare chef c chefuia $1
trel dile awl tot bea. Vim,. 60: Haidetl, haidet1 d'un pelin, Haideti
sa ne chefuim.
Var. (mold.): chefäluesc.
NEGC. I, 222: vred sa ne intrecom la mass, macar sa scid eh
m'oid chefdlui; II, 10: iaca vinul! catatl de nu ve chefdluiff cum vê-i
obiceiu. AL. T. 884: mi i l'am chefdluit frumos, de am prifacut za-
pisu cu cuiu... CE. I, 11: le am facut de mâncare i le am scos un
cofael de vin, de aceea ne am chefdluit ei nol o leek GANE IL 207
la nunta d-sale m'am chefdlutt.
chefliii a. 1. cu chef, vesel, care tine la petrecerI.
MARION, 3: om cheflift ei bun la suflet.
2. cuf if place cheful, care s'afla In stare de betie.
BASME IV, 141: buna (Auk frate, strigl chefliul intrând in cask
TEon. 514: Io, cumnata, o sh vid, Cum me vedi a§a.
KEFLI (keifli), gai, de bonne humeur, qui a une
pointe d'ivresse; ngr. xe?Xiis.
chel a. §i m. 1. care e filra por pe tot capul saü
numaT Inteo parte, sinonim cu plepv-`.
TEOD. 337: SA nu-1 cads cosita, Sh remlie chad.
Vorba aguréza In numeróse proverbe i jócit un
rol Insemnat In basme (§ 39).
GoLuseu: chelul a mâncat mielul; chelul lesne se tunde; ce al
cu el, daca-1 chel? PANN, 120: chelului ce-1 lipsesce? numal tichie de
margaritar. Ise. Rev. III, 147: chelulul numal chel sa nu-1 (lief.
2. fig. In locut. a scApa chel", afi batut (Zanne II, 517).
KEE., teigne, rogue: teigneux, chauve ; bulg. kel
riie" i kelev pleuv", serb. 6ela chelie" i 6elav
chel", alb. 6elä.
chelie L 1. starea celui chel.
PANN I, 5 (prov.): chelulul despre chelie sit nu-1 spul vr'o istorie
2. (ironic) cap chel.
MARION, 82: scóse din buzunar tichia §'o puse in cap pentru
a era fricA sa nu rAcéscA la chelie.
Vorba revine In douO locutiunI earacteristice : a

www.digibuc.ro
 105

freca chelia cuiva", a-1 bate r61. (Glos. 120) §i l'a lovit
ehelia", l'a gäsit noroeul (Zanne II, 521).
chellbh* a. rIios.
MILLO, Potpouri, 10 d6r nu-s chelbag.
ICU BALÜ, teigneux (ba§ I:61e").
chelbaqesc v. 1. a ajunge chelba§; 2. fig. a despuia.
Ku( III, 1E1: la pret el te chelbeig i a. . .
chèlbe f. rule la cap (In Moldova).
&v. sh nu pul sita pe cap, c fad chelbe ; III, 174:
6menit se ung la cap en ga0 (gaz), ea s& le tree& chelbea. ZANNE
II, 620 (prov.): Ii plin de chelbe (e sftrae).
Vorba e o derivatiune ulteriórg, din chelba§ (cf.
slujbA: slujba§) ca abager din abagerie.
chelbos a. sinonim cu chelba,$".
NEGH. I, 249: chelbosulul tichie de margaritar nu-I trebue.
chelbqesc v. a capèta chelbea.
AL. T. 1541: d6r n'am rhelbogit. .
cheleq a. §i m. cel ce are chelie (personaj fa-
vorit In basmele muntene).
LP. 163: cherna pe argatul eel cheleg; 164: chelegul se duse de
culese florl.
KELES, teigneux; bulg. met% kele§.
chelembt n. vorba, numai In locut. a face che-
lemet", a stA de vorbA (se aude mai ales In Moldova).
GORJ. IV, 140: nu-I tréha sft fac chelemet en dinsa. S. IsIAD.104 :
ca vecini se cunoscead dupa nume, chelemet nu faceml uniI cu
KELIMET(ar.),parole, discours.Vorbalipsesce aiurea.
chenhr n. 1. mlrginea unei stofe §i broderia cu-
suta pe margine.
itzv. II, 334 (d. 1821 : roche de pambrhl en 3 rInduri chenaruri.
ISP. 191: o basma eu chenar pe margine.
2. fig. margine, cadru.
DELAVE. 70 : sórele, la zorl, serpuesce munti) eu chenare de rubin.
3. pl. brIne trase pe marginile unel
KENAR (pers.), bord, rive, marge; bulg. kenar,
serb. Cenar hotar, sfir§it", alb. kienar, men chenare,
ngr. xaveepE, bordure.
chen4ruiesc v. a broda marginea unei haine.
DELAVR. 46: '§I suflecarfa minieele chendruite In stacojhl.
chepceh f. lingura de umblat In metale topite [Isp.]
KEkE (pers.), grand cuilier pour ôter l'écume;
bulg. kebi)e, ngr.
chepenég n. 1. In vechime, hain 5. boieréscA de
parada strinsh, pe trup.
OD. I, 71 : adI Mihnea a imbrâca.t chepeneg de catifea rqie cu
ciaprazmi §i eu bumbI de aur.

www.digibuc.ro
106

2. manta de plóie.
PANN, 100 (prov.) : dupa plóie chepeneg.
3. manta de panza grósa cu gluga. asemenea ghebei,
purtata mai ales de taranii din Ardél (unde se aude
sub forma cape*, luata de la Unguri).
MARIAN, I, 181: OrI dórft tie ti-e gred De sub cdpenegul med.
VULP. 54: Plóia sa me plóie, capenegu 'inI móle.
KEPENEK, vêtement pour la pluie, capote de
bure que portaient les janissairs pendant l'hiver ; curd.
kiapanek inanteau de laine non tissue" ; bulg. kepeneg,
rut kepeniak, pol. kopieniak, ung köpenyeg.
Vorba figuréza in diferite dialecte turco-tatare, a-
§a cä originea-i orientala e incontestabila : chepenégul
a fost adi inlocuit in Turcia cu iamurlucul."
chepèng ii. usa de pivnita a§ecjata orizontal
1.

la nivelul podelii, sinornm cu tarciba."

MARION, 02: nea Costache ridicase chepengul pininitel ui-1 le-
gase, ea sh nu-1 ridice mered la fie-care scótere de apft. CARAG. I,
5: la drépta, chepengul beciuluI §i o u,e ce dit in celar.
2. locutiunea In chepeng," clrept In jos.
OD. I, 137: ferestrele catulul de MI.; . .. se tragead in chepeng.
KEPENK, trappe, piège, volet ; buig. kepenk, serb.
.Cepenak, alb. kiepengi, ngr. xEniiic (--= XaT/ppcmc-4).
cherèm n 1. favóre, buna-vointa.
GORJ. IL 86: ate lucrurl marl shvir§ésee'la orl-eine nrizuiesce
la cheremul set.
2. fig. discretiune, bunul plac, In loeuVunea a fi
(a veni, a avea) la cheremul cuiva," a dispune de dinsul.
AL. T. 513: de act= II la cheremul med ; 840: a rup zapisu ?
nu-ml vine la socott515.1... sft-I dad pe Mindica?nu-ml vine la cherem.
GHIOA, 350: te avea la cheremu lui..., cael avea la Indemânh un ar-
senal Intreg.
KEEtEll (ar.), générosité, faveur, grace, clémence.
Vorba lipsesce in idiomele balcanice.
cheresteb f. 1. lemn lucrat, lemne de construe-
tiune. Aprópe un secol, Wile romane, in special Mol-
dova, erail datóre sa dea Portil pe un pret fix acest
product al codrilor sei (mai ales din jud. Bacail, Némtu
si Sucéva) pentru ridicarea cgruia se orinduia un anu-
rnit dregetor (V. direcci-basa), care, odata cu boierii
inadins trimisi din partea Domnului, priveghea §i gra-
bia taierea cherestelei trebuitóre Portil (Draghici I, 29).
Koo. 198: pod in Dunlrea la Oblucit5.. cherestele i alte multe
nesfirsite anghril; 229: ad poroneit ea slt scrie pe la tinuturI srt taie
cherestea; 260: sft trimitI cherestea, ea A facom pod la Isaccea. U. 11.I,
138 (d. 1792): cherestelele eare din vechime s'ad obielnuit a se thia
din muntiI Moldovil §i a ValahieI pentru eetätile de la Rumile.

www.digibuc.ro
 107

2. lemnArie: birne, scânduri,

TARIF 1702: che.estctua, adick lemnele cele lurrate ce merg la
tara turcésck... scórtele, scAndurile, lath alte cherestele. AL. Pr.
512: fAcea de citl-va anl negot de chereste
3. podéla sail lemnAria und zidirI.
4. fig. complexiune fisica (cf. fr. bien bâti).
CARAEL Nov. b0: e un oni en o cherestea uriask. Z ANNE 111,193:
ce mal cherestea e,t1!
5 mecanism interior: ex. cherestéua césorniculul.
6. fig. ceva gros i orclinar.
ZANNE III, 103: nu-1 e cherestea obrazul (se (lice de omul ca
obraz subtir e).
Var. (archaia): herestea.
DION. 204: Vodl In urma foculul aü fAcut §i el ajutor orasulul
cu herestea, 'Lamar c o plAtia orksanil ómenilor din tark ce o aducea
drip& domn5sek porunck, dar nurnal maI u§or In nart i fkcea inles-
fire 6menilor la facerea caselor. UR. XIX, 284 (d. 1826): herestea de
tot felul prea bunk.
BERESTE, bois de construction, planches, poutres;
bulg. kereste grilaj serb. eerasta, alb.
kiristee, ngr. xspeargq, incr. cherestee lemn de padure."
Despre importanta istorica a vorbei: § 76.
cheresteghl m. cel ce vinde cherestea, negus-
tor de lemniirie.
ailicA, 235: cherestegia, du1gher, tImplar.
Var. (munt.): chiristigia (Ionescu, Putna 267).
KERESTEGY, marchand ou fournisseur des maté-
riaux de construction.
cherestegerie f. curte mare uncle se sine cherestea.
CARAG. 42: sk-mI ardA cherestegeria?
cherpechn(e) n. cleste de secs caielele potcóvelor.
KERPEDIN (ar. kelbetein), tenailles à l'usage de
forgerons du maréchal-ferrant.
iabasa, vorba apartine uneltelor de potcovärie
(§ 105) §i r6mâne in acésta sferà specialA.
chertic n. rAboj la ocne (ca mijloc de contabi-
litate la vindarea sArif).
Sum), Statistica, 149: un chertic domnesc de 2000 ock sare.
ICERTIK, entaille en coche sur le bâton qui sert
de marque au boulanger, au boucher etc.
Vorbil speciala cunoscuta In Moldova.
chervän n. 1. caravana in mi§care (rar intre-
buintat cu acest sens primitiv).
ORICA, 323 : efind am ajuns la pod la Bknésk, chervanul se tine&
lant; ante de trAsuri mergearl lin pe una dupA alta,
2. car mare de transport (unicul sens popular).
OD. I, 95: In urmk-le venia un chervan mare mocknesc plin

www.digibuc.ro
108

pInd in coviltir de sipetnri. PANN, Nastratin Hogea, 88 : en clopote

la giturl ca §i la orI-ce chert,an. &fin. Alte B. 32 : se depârtaa cher-
vanele §i se risipird valurile de praf....
Var. (archaica): chiaruvan.
Isr. 1715. p. 5 : top ct4 ce ar face alétoriI, ad in ostire mare
aflându-s ad in chip de chiaruvan caldtorind
KERVAN (pers. kiarvan), caravane; bulg. kervan
karvan fil d'animaux de bilt", serb. karvan, alb.
kar(a)van, ngr. %appivt si Y.sp[3ivt, mcr. cArvane. V. Par-
tea II: carvasara. Din aceias1 vorba orientald deriva
formele europene: sp. it. caravana, fr caravane Dozy,
249 ; de a ei neologismul caravana", In poesia nóstra
literara (Al. Poesil II, 118: ratacitóre caravane ostenite).
chervanglii m. earAus (Costinescu).
KERVANkI, voyageur par caravane, chef de ca-
ravane; bulg. kervangiia si karavangila ; mcr carvanar.
*ches 1. (imper.) taie! (adi ironic).
GHICA, 117: &And Oltdnul gicea ,ches! capul i sbura...
2. locut. na face ches", identica cu chesagesc".
AL. T. 1242: gios o multime de citpdtânI tdiete pricep el lead
facut ches pe tóte In vremea
KES. coupe! (imper. d. kesmek couper").
ches5giii m. 1. pungas. hot (litt. tAietor de pungI).
NEc. 231: veuise trel Stsrbl la Duca-Vod b. aice in tarn, sh slu-
jésch, caril aceI Sdrbi mal inainto vreme fnsese chestigi1. TEoE. 161
(oratie): Ti-a cumpdrat un fes de la intâiul chescigitt [in text: casegin]
2. macelar, Inteun cântee d. Prahova (cu var. chisagi0).
VuLp. 21: Dina e cIrciumar la butl, Nóptea chisagitt de MITI.
KESIgI. qui coupe, coupeur de bourses, voleur a-
droit (d. kesmek neouper, retrancher") ; bulg. serb. ke-
segila i kisigiia, ngr. xecitvrCir,-, punga§.
chesägesc (si chisdgesc) v. a tilia In buctqf (vorba se af16.
numai In poesia populara).
TEou. 483 (cântecul zavergiilor): Val, sAracii ArnAntil, Cum II
cheseigesce Turd!! 487: Dar i pe eI apoI I-a chesclgit ca pe bol. 566 :
[Voinici] Tot de dinsul chisagiii, Tot de &insult omoriti ; 587: Turcl bo-
gag c sArAciit, Greci hainI cà chiseigia, Lesl págân1 cà pistosia.
chesàt n. lipsa de vIndare, In opos. cu aver".
KESAT (ar. kesad), manque de débit, ehômage,
stagnation du commerce; bulg. kesat, ngr. main, diffi-
culté de vendre.
Vorha popular% In Muntenia, ca termin special ne-
gustorese, ca i antonimul sett dever".
cheschèt n. grin fiert eu bucatele de carne.
AL. T. 74: ciulama, baclava, cheschet ; 505: sl-m1 fad], la mash
vr'un cheschet, veo plachie.

www.digibuc.ro
 1 09

KESKEK (pers.), soupe de gruau et de viande ;

bulg. ke§kek, serb. 6e§ket, ngr. xecntbst.
chezhp n. (§i chizap) vitriol Intrebuintat de bo-
iangil (numit inainte §i caraboia").
Ioszscu, 694: chizap cu 6 galbenI maja de 40 grame.
KEZ A B (pers.), eau forte (d. tez tare" §i. ab napii")
bulg. kezap, serb. 6ezap.
chiabbr a. fórte bogat, putred de banY.
AL. T. 434: m'arn fAcut chiabur. CH. I, 87: fratele mal mare era
harnic si chiabur. PANN I, 64: e rhiabur, se scaldil in averile sale. CAL.
1895, p. 74: 11 schimbâ din Ohms ca val de orn in frunta, chiabur.
hp. 207: el cunoscea de niult pe un cioban chiabur ; 267: tac b. un ne-
gulfttor chiabur cll. vine si la dinsul.
KIABIR (ar. kebir grand, noble"), puissant, riche.
Vorba, la noi fórte respAnditA, lipsesce in icliomele bal-
canice. In stilul familiar, adesea ironic.
chiaburesc v. a se face chiabur, a se ImbogMi fórte.
TEOD. 552: Nol cu el am haiducit, Nol cu el am chiaburit ; 670:
Tudorel oe imbogAtia, Tudorel se chiaburia.
De aci§i forma compusa,,Inchiaburesc, cu acela§I sens.
SPERANTIA Rev. N. I, 279: Ceilalli dmenl, v64ênd eft $otiea
Babel s'a inchiaburit, all Inceput a lua pildrt de la dinsul.
chibrit n. 1. beti§or uns eu puciósã pe o margine
§i. care se aprinde prin frecare (pl. chibrite §i chibrituri).
STAN. 99: un chibrit aprins la tigaitti tiind, pulberea se aprin-
dea. Cu. H, 111 : da-1 o pirléll bun& cu nisce chibriturl. CARAG. 18:
dar tutun si carticicA ti-a1 luat ? chibritud al? BEQ. IV, 131 : Din tesil&
scóse into trel surcele de chibrite.
Doue credinte babescI se rapórtA la chibrit: cand
se varsa chibriturile, ail sä vie mosafirl (Seq. I, 191) §i
cand a trosnit chibritul, are sa, ia parale.
3. ora lung §i slab (ca uu chibrit), inalt §i subtire
(vorbind de tocurile ghetelor mitocanesci).
MARION, 63: Nitit cu vet) cincl insl gatitl ca de Pasce aveati
Disco ghete cu tocurI chibrit, co faceall al crape de necaz pe eel-
laltl Mehl.
4. fig. (s,i archaic) aprind ere, Imboldire.
DuAr. 25: D-lul si ea alt1 boierinasl urmâ cu mergerea mal pe
urma, ci cum luarb, scire (de sosirea Turcilor) dobindira deosebit chibrit.
5. fig. om iute, mânios, de uncle locutiunea : i-a dat,
eu chibritul la nas", l'a superat (Zanne, III, 103).
KIBRIT (ar. souffre"), allumette ; cum. chibrit sul-
phur" ; bulg. kibrit, serb. eibrit fir de puciósä", men
chibrit, ngr. xtpxpEzt. Ca termin de alchimie pentru pu-
ciósP, vorba arabá a suferit In spaniola §i franceza
o serie de curióse deformatiunI (cf. Devic, 4).
Vorba se aude §i In partea Ardólulul invecinatá

www.digibuc.ro
110

cu Muntenia : altminterea, se (pee cAtrAnita (In Tirnava)

§i §vebel sal). ghiullt (In NasAud). In RoMânia vorba e
pretutindenI populara i n'are alt echivalent. Sensurile
figurate grit propriI limbei române.
chibritelnita f. cutióra de tinut chibriturI.
chifteà f. eoco10 de carne tocata.
BOOD Com. 28: chiftelc cu sos.
Var. : cheftea, chioftea, chiuftea §i (arch.) cuftea.
TARIF 1761 : cuftele cantarul 50 banl vechl.
TitTFTE, KÖFTE (pers. pilé, hachi"), boulettes de
hachis cuites au beurre ; bulg. klufte, serb. e'ufte, ngr.
Ice7c6; i vorftis, men chioftè.
chihlibàr n. (§i chilimbar) ambra galbenii,litt. care
atrage paie", proprietatea cunoseutit a chihlibarulul.
TARIF 1792 : chihlibar nelucrat, oca 180 banl. DELAVR. 175: .,a-
lull de Tarigrad §i chihlibare cat oul de gMn. Jo. 70 : icóne de stielh,
chilimbar, matostat, tumbac... TEOD. o12 : Ding mörung
Och*ri-g de chihlibar.. .
Aceste done forme sInt proprir MuntenieI, pe and
In Moldova se aud numeróse variante: chehlembar, che-
limber, chihlimbar i ehihrimbar.
Thaw 1761 : chihrimbar de eel bun oea 3 lel 7 potronicl vechl,
chihrimbar prost oca 230 banl. NMI. I, 240: wine de cristal §i mobi-
lele de chihrimbar. AL. Pr. 114: mètlniI de mArgean sad de chihrim-
bar. TARIF 1792: chehlembar pe uncle va intra sad mi 180 banl. DaSon.
I, 156 : chelimbar negru mirositor din muntil Carpatilor.
KEHRIBAR, KEHL1BAR, KELIBER (pers. kiah-rilba tire-
paille"), succin ; bulg. kehlibar, serb. C'elibar si Ceh-
lubar, alb. èehribar, mcr. chihlibare, ngr. xszXtpr4pL. Din
aceiasI vorbà orientala deriva: sp. it. carabe, fr. carabó
ambre jaune".
chlhlibariO adj. (§i galben ca chihlibarul
(vorbind de vin).
FIL. 231 : o arAmés& de vin chihlibaria. OD. T, 84 : un pahar de vin
chihlibaria. GANE III, 215: butelcl pline cu vinul cel mal chihlimbaria.
Formatiune analogica (§ 23).
chila f. veche mosura de capacitate pentru ce-
reale In valóre de 400 oca sall 20 banite.
NEC. 250: ad apueat [BrAncovénu-Vod] nuraal de ad luat in
nisce cuhnil cu cal al lul vr'o sutS de chile de orz. C4NEC. 325 : sit gI-
téscA, Antioh-Vodb, den tars 100 de chile de zaherea, o sönnA srt, se
stringá la Bucuresei §i o sémA la Tirgovi§te, s Ile de tréba qtilor. DION.
184 : Domnul Moruzi ad Omit prilej, cum s5, cl§tige banl, c6. nu-1 era
destul venitul DomnieT, i stringênd mult grAd de zaherea de pe unde
ghsia, platind 7 lel dula, apol II vindea in Bucurescl la pitarl cu 40
lei chila. TARIF 1792: orzul de un sac de chile §ése, 40 banl. AL. T.
953: dach vrel stt-m1 dal graul cu 50 de lel chila i popu§oiul cu 16

www.digibuc.ro
 111

leI merta, cump6r tót 6. pânea de pe moi.e. Ise. B. Sn. 73: lua 21
de banite In child In loc de 20. STANG.. 21: a versat st6Tânui pase-
rilor din lumea asta 5 chile de moult TEon. 57:In tirg la Buz60, Pe
'chile de grIA,
Vorba figuréza In locutiunea pro verbiald a bate ca
p'o child de popupitt," a snopi in Mtn
KILE (ar.), mesure de bié ou de liquide (d. gr.
7.0iXov); bulg. kile, serb. kila, ngr. xtXiç ; ung. kila, pol. kila.
Ca mésura, de grâne, chila (ca i dimerlia) e tur-
césca, pe când banita i merta slut slavone.
chilermeneà f. un fel de eiupercd (Bolus armeniaca).
TARIF 1761: chilermene de 14 oe6, 1 lett
Vorba e cunoseuta §i In Muntenia (Polysu) ; prin
etimologie popu1ar5.: chine armenésca (Cony. XXVI, 452).
KIL ERMENI, bold' Arménie (d. kil ,,argi1e i er-
meni Arménie") ; ngr. xtXspp.evE.
chilim n. covor taränesc cu doue fete.
TARIF 1761: chilimurile turcesel de unul 14 banI bunl,
brovslavscoi de unul 10 banl. Pm. 63: un pat de scânduri aeoperit
cu un chilim de Tarigrad. IoNEscur, 686: femeile fac scórte i chilimuri
pentru a§ternut In case. TARA N. 11, 194: Numal chilimurl turcesel,
Covóre persienescI...
KILIM (pers.), tapis grossier à poils ras, natte; cum.
chilim tapetes" ; bulg. kilim, serb. ilim, rus. kilimg, alb.
kilim, men chilime, ngr. xtMlic, rut. rus. pol. ung. kilim.
chilipir n. 1. marM de ocasiune cu pret de ni-
mica, lueru cump6rat ieftin.
AL. T. 258: s'o Indulcit cu chilipiruri, de elnd o pus mama pe
mo§ie; 465 : nu perdeg chilipiru de la mânâ; 828: nu achpa chilipiru
din mân6.; 1357: pinh aeum nu s'ai1 InfAto§at niel un chilipir. STANC.
B. §i Sn. 33: sti se due& la tirg s6. cerce a apuca niseal chilipiruri.
2. folos neateptat, ca§tig Intimplator.
BELD. 411 Intea§a, chilipirun sciati câ nu vor mal da.
CLAs. I, 218 [un cartofor vorbesce]: Inteo cafenea grecescâ daa de
chilipir ; IV, 243: sh, me feréscâ D-dell de a§a chilipir ! OR.4. 19: Sir-
mana vreme veche, vestiti 'n chilipirur .. BAsIttb.; HI, 112: bravo !
peste bun chilipir am dat ! 4iseirnp6ratul,uitându-se la frumusetea vitelor.
3. (ironic) bucaticd bung..
Ise. B. Sn. 125: o vulpe mirosise a carne socotia câ a dat
41e vr'un chilipir §i venia cerce rattseI ele In el. POLYSII [Adnotat.] :
Fata asta, ee mal chilipir !
Var. (mold.) : chelepir i chelipir.
DRAGH. I, 186: asemenea mansupurl sau chelepiruri bhn6se
AL. Pr. 25: când iubitul seü bArbat se folosise de vr'un chelipir .
in Ardél se aude forma chiripir cu sensul de trébä,
folos" (Reteg. 97 : tiganul scie tot ciripirul lor).
KELEPIR, butin, tout ce qui s'achète à très bon
marché ou s'acquiert pour rien, par occasion, trou-

www.digibuc.ro
112

vaille; alb. bulg. kelepir, serb. Celepir prada"

a jafui"), Incr. chilipuri, ngr. xsXErípt, trouvaille.
Terminul apartinea la inceput sferei militare (ca
sinonim cu duium" sat iama") si sensul primitiv de
rjaf" Il poseda inca In parte derivatele sale.
chilipirgiü m. 1. cel ee umbla dupa chilipirua
KIK Ill, 141: negnstorl Insémn5 chilipirgil . . .
2. (ironic) cel ce cauta aventuri amoróse.
IKELEP1RRI. celui qui achète ou qui veut toujours
acheter pour rien, a très bon marché: bulg.kelepirgila.
chilipirgesc V. a trage pe sfóri), a Insela.
Km. III, 141: a apucat nârav de chillpirgit .
chimiòn m planta eu {Abe aromatice, asemenea
anasonului ((Jarum carvi), cu maï multe varietatï: chirnion
de camp sat secarea", chimion de apa sat mararas"
(Oenanthe), chimionu-capuluI (Laserpitium) i chirnionu-
porculul (Rucedanum).
KIMLON, cumin (d. gr. xfv.viov, de unde si forma
paralela chimen). Vorba gréca inskï a venit din Orient
(ebr. kammon).
chimioniii adj. de colórea negriciósa a chimionulul.
KIMEONI, de couleur cumin, vert
n. (in Moldova chimer) 1. sensul primitiv:
bolta arcuita, arcada.
In. 1715, p. 27: apa de la un loc este adnsk pe chimirurl de
piatat Inane, panfi, ce intl.& In cetate de se Imparte la fintinl. SrAld.
89 : un Arman b5trIn ce sede In nisce chimerurl.
2. astaql, brit lat si Indoit de piele, ce serva ca
punga de purtat parale, cremene, cutit etc., sinonim
cu §erpar" : impodobit cu nasturI §1 cusaturi, chimirul
e purtat de taranul de la munte.
ca. II, 62: o curölus1 de cele eu chimeruri. CONTEMP. II, 816:
scuturând chimeriul so:Ste cele done parale. AL. T. 1607: mal scóte,
giupine, din cel chimir, mal scóte. GANE I, 94: ia de colo chi-
mirul cu banl. OD. I, 65: un cojoc scurt de 5ie néga, en glug 5. la
spate, si chimir cu oele. JD.. 50: chimiru teil ar ghfui Intesat de sute
si de mil de galbenl. MARIAN I, 13: NMI pantie en straie dalbe
cu chimiruri albe.$Eu. IV, 131 : Apol miina In bnul pnnea, De chimer
se desficea. Bun. 190: Un chimir en galbenl mult1 $lun testemel eu
3. punga cu banï, banï.
At.. T. 40: când In5 vkl snpus la bir, atins tomnal la chimir...
CARANn. 63: Lul Gheorghe chimir cerea 'n intra...AL.
228: N'ain letcae la chimir, Sh m5 pot pläti de bir...
KEMER,voûte, arcade, eintre, ceinture, le milieu
du corps d. gr. xcep.depx, bolta (lat. camera); bulg. kemer
bolta si chinga", serb. kemer i óemer bolta si §er-

www.digibuc.ro
 113

par", alb. kiemer si 6emer, men chimer (pentru bull),

ngr. Iteplpt, voilte, ceinture.
Forma secundara ghimerlie sat ghimirlie se trage de la
primul sens al vorbeI, cu intelesul de cocióba" (§ 23).
cAL. 1833, p. 22: un betran sta ghemuit inaintea unel ghimerlii
de bordeit ; 23: Ina de subtior1 pe unchia$ *i. intra cu elInghimirlie.
chimirq n. chimir mic (sal). desmierdator).
PANE, 46 : celMalt umpluse de acing chimirapil. R.-Con. 234 :
Mina 'n chimiray biga. Cate o rila le dedea. TEon. 442: ghiozdanaqul
mi-ad gash, Chimiraful mi-ati brodit ...
chindie f. I. (sensuri moderne) 1. timpul Oilel intre
amiadi , si ap usul sórelui antre 2 si 4 dupa amiacy),
numit chindia mare" sail chindia mica" dupa cum
sórele s'afla mal aprópe de amiadi saù de asfintit.
a. la cronicari si in poesia popUlara vorba figuréza la
sing. : la vremea de chindie, and fu grele In chindie"...
CANT. 1er. 404 : cail sórelul cu fruntea spre apus §i Carul spre
Ursul cel mic a Intórce, adica dupa 9 césurl de di, prin chindie. M.
COST. 274 : Le,i1 ad dat razboid fórte tare pana la vreme de chindie.
N. COST. 6 : Acest Dabija-Voda de douh or1 facea divan in di: deci
la divanul cel da diminéta dvoria tog la divan, iar ri. la cel de chindie
umblad fusta§iI prin tirg, chemand ómenil la divan. NEc. 276 : des-
chlecand TurciI la gazde, diminéta n'an dis nimica ; Wit cand ad fost
pe la chindie, numai ce ad. umplut Turd' ograda domnések. GHEORG.
328 : miff din Domnh eel vechi facead divan §i la vreme de chindie.
TARA N. II, 274 : Cana fu sórele 'n chindie, Fuse lupta cu manic)...
CARAhF. 87 : Pana sórele la chindie, Badiul trece paste mie. Bus. 210 :
}Ina era sóre 'n chindie, Remase Tatarl o mie.
b. in graiul obicinuit de astädi prevaléza forma plur.:
rpe la chindii", pe la tóca (ad. 'la 4 césurl dup' amiac11).
XEN. 186 : se inturna acasa pe la chindit DELAVR. 82: Inieo
Sf. Vinerl cam pe la chindii. FIL. 117 : and vine indarat? pe la
chindil, cocóne ! STANc. 97 : se such& §i se invirtira pan& a fost venind
sórele in chindil. ISP. 300: pe la chindil am ajuns in palatul zmeilor.
2. un fel de hora taranésca fórte vióie si aria el'
(cu acest sens cunoscut si In Ardél).
JIP. 51: dac'ar pleca tog tiganiI baragladinl, cioringlavl, odata
din sate, cine ti-ar mal canto, de joc: batuta, horele, fedel(31u, chi-
peru, mocancuta, chindia . . .F IL. 172: disera lautarilor sa cante pristo-
lénca, chindia. DELAvN. 6 : taranil tiagead chindia de curgea farina din
pod. MARION, 5: incepura (Agana 55.-1 traga. o chindie d'ale nä135.1:15.ióse.
In Moldova vorba se mai aude sub formele achin-
die sat. achindeiü §i tinghie (Etym. 170), primele doue cu
im a protetic, sub influenta analogica a lui a-miacy,
a-séra etc., iar ultima o rostire dialectala.
II. (sensuri archaice) 1. musica domnésca de séra,
sinonimul românesc al luT tabulhana" (Sulzer II, 431).
CANT. Mold. 58: musicornm collegium apud principem manet
et quotidie tribus ante solis occasum horis (quod tempus Turcis ikindi
60036 8

www.digibuc.ro
114

vocatur) neubet i. e. excubiarum signum solenni sibi strepitu facit.

N. COST. 112 : Curt Mehmet Pa§a steins-ail mehteril gi tabulhana-
gil a taril §i punea de bâteag chindie In töte dilele in curte... AMR.
180: meterhanóua Domnulul blitea in tóte 4ilele chindia cea obicinuith.
2. toba mare Imbracata cu postav ro§itt, fdand parte
din instrumentele meterhanelii (Papazoglu. 53, 56).
3.1a curtile domnescI §i boierescl, turn de stréja
de unde se vestia ell tobe §i. cu. surle césul Inserat al
chindiel, când top ómenil easel se adunag la cina §i
portile curtif se inchideatl.
OD. I, 157: OM nóptea arse chindia lul Socol.
4. numele until turn observator, Irian de 20 de
stInjeni, In TIrgovi§te (de pe care se vestia chindia).
IKINDI, le temps entre le midi et le coucher du
soleil, la prière que la loi prescrit de faire vers la moitié
de ce temps (ikind deuxième"); IKINDIIN (adv.), pendant
l'heure de la prière de l'après-midi, dans l'après-midi;
cum. echindii (china» tempus post meridiem"; bulg.
ikindila (kindiTa), serb. icindila, alb. iCindi séra".
Vorba lipsesce la Grecil modernI §i la Românii
din Macedonia, earl dic mirinde" pentru timpul dintre
2 §i 4, pe cand In .Banat ea pare a fi transportata de
ciobanil din Muntenia (sag a fost luata de la Sêrbi).
Ca termin ciobanesc, chindia face parte dintr'o bo-
o.ata,
z, nomenclatura orientala relativa lapastorit (cf. cioban).
chibr a. §i. m. 1. care n'are de cat un ochig, In
opositiune cu orb".
STANc. 172: un zmell §chiop §i chior.
In acest sens vorba figuréza in diferite proverbe.
GOLEscu: cine traiesce cu chioril se invatA a se uita cruci§.ISP.
Rev. IL 149: chiorul intro orbI este imp5rat.
2. se qice de monetele gaurite: a nu avea para
chióra", a fi cu totul lipsit de ban): (cf. chióril).
JIP. R. Sat. 142: (Ara sa le p1atésca niel lescaie clard. PANN,
158: n'ai o para chiórd §i lenea te dobeor5. 8 rilac. 247: n'ai eall chiórii
para in buzunar. *Ep. IV, 142: (15, te ajunge o vreme rea, Far' de
chiórd de para...
3. despre giamurile astupate cu hartie.
Cals. I. 143: casa en ferestruie chióre. . .
KIOR (k6r), aveugle; cum. cor caecus" ; bulg.
kior, serb. cor, alb. kfor (eor), mcr. chior.
chiára f. 1. para chióra.
CARAG. 4: n'are chiórd in pungl.
chlOra (de a) adv. orbesce.
CR. II, 30: de acura s'o ham de-a chióra.
chioresc v. 1. a (se) face chior.

www.digibuc.ro
 115

AL. T. 392: era di, m5 chiorerscii. GANE I, 70: l'am chiorit de

ochiul drept.
2. a trage la tinta, a ochi.
GOLESCU (prov.) : cine nu chioresce, la sernn nu nimeresce.
3. a In§ela (Zanne II, 523).
chiorilá m. (In basme) uria§ cu un singur ochia
pe care, tinêndu-1 Inchis, putea sa vada 0 In m6run-
taiele pamIntuluf.
CR. I, 267: când ajunge phs5rica pe la strkjerul Chiorilii, el
mi si-o vede...
chiorieadv. 1. ca chiorif, orbesce.
CR. H, 98: dam chiorig prin fasole, prin mazere...
2. cruci§, ponci§.
ORA& II, 28: a rèspuns el, uitându-se chioris.
0 forma ibrida chiondorIE chiorir tame. 121 : ui-
titindu-se la el cam chiondork) resulta din amalgamarea
sinonimelor chiomb [chi]orI§.
chibc n. 1. pavilion oriental cu care se decoréza
gradinile, parcurile.
Isl.. 1713, p. 14: tree pe sub chiogcul Impératulel. ICOG. 274:
un mare foc s'atl facut sArind câte de o mila de loc aprins
done chipurl Imp5ratescl de ail ars. AL. T. 1229: v5rul med va
ocupa chiogcu din grftdin. Pm. 183: ea dete ordin s aducl caféua
dulata In chip. Isp. 152: Imp5ratul ridicâ un chip In padurea
aceea. TROD. 672: Sultanul ce fâcea? In chip se urea...
2. ghereta In care se vind gazete.
KösK (pers.), pavillon, belvéder, petite maison ;
bulg. kok, serb. 6o§ka balcon", alb. kio§k, ngr. xtóaxt,
men chio§cu. Din aceiaI vorba orientala deriva : fr.
kiosque, de unde rus. kiosktl, pol. kiosk, rom. chiosc,
cest din urrna Intrebuintat In poesia artistici :
AL. P. I, 148: vrea comori, vrea s'am Niel chioscurt,
niel sarahl; II, 76: Un chiosc In ftligraná de marmurá aurie... BoL.
I, 243' Sub maluri cununate De chioscurt de porflr...
chiopar m. cel ce vinde gazete Inteun chio§c.
chiostèc n. 1. butudi la piciórele cailor, spre a
le domoli mersul (cu pl. chiostece i chiostecurl).
PANN I, 102: Când te 1141 la el §i trece, Para. este 'n chiostece.
2. brID, cordon (sens e§it din us).
GHEORG. 312: boieril merg Inaintea Domnulul pe rinduialá qi
cut contè§ile pe utn5r numal In chiostece. GHICA, 150 : vengherca de
postav negru cu brandebururI §i cu chiostecuri.
KÖSTEK, entraves; lien, cordon, chain e de montre;
bulg. kiustek ceinturon (pl. liens)", serb. 6ustek obedI",
alb. kiostek" lant (de césornic), butucf de cat"
chirie f. 1. pret de tran9?ort.
N N.C. 370: ail cautat cateva care cu chirie, de ail Incárcat One.

www.digibuc.ro
 116

AMIR. 173 : nicI lâcuitorilor acestor OM n'all lfisat sh. le fie cu pa-
gubh trecerea acestor Pa§l, ch si chiria lor si tóte conacele ail plhtit
el cu banl. GHEORO. 301 : Domnil de la Tarigrad, duph ce luall Dom-
nia, prindeall chrute cu chirie de-'s1 aduceail agarlIcul lor. GREC.
220: nu era greul cel mare zaheréua, at era caréle 0 chiria care
era s'o dud,. COND. 1776, p. 38: nime sh nu fie volnic a merge cu
chirie fárh scirea vAtafulul de chrhusl si de chiragil. UR. IV, 205 (d.
1819 : din suma banilor ce va lua fiesce-care chrhu§ chirie . . . AL. T.
964 : unde pul chiria de aid pin& la Duniire ? ..E9. IV, 140 : Skate
care cu chirie Ale lul neica Die ...
2. suma cu care se capaa provisorig usul unuf
lucru: se dice mat' ales de trasura, casa, caT (pentru
mo§ie, móra sail carciuma, se dice arenda").
PRAVILA Vasile-Lupu, 21 : de se va afla ch acea casa a fost prinsh
cu chirie. ZIL. 78: cu cererI de chirii grele, nesuferite ... AL. T. 113 .
mi-am luat o cash cu chirie; 1013 : sä plitesc chiria odhilor comisulul
Agamemnon. PANN, 131 (prov.) : prävalie cu chirie, marfh In datorie.
CARAG. I, 35 : hanul poti sad dal cu chirie. GHICA, XII: clitcasil platiatl
proprietarulul In muncä chiria pämIntulul pe care locuiail.
3. fig. bull de chirie.
ISP. 293; sclind ch gura nu-I tine chirie, spuse....
KIRA (ar.), louage, loyer, prix ; bulg.kiril'a, serb.
&I-Ha, alb. kira (6ira), men chirie, ngr. xtpis. Forma
primitiva chirà s'a pastrat numal Iii albaneza §i neo-
gréca, In celelalte revine forma secundara chirie (§ 23).
De la chide" s'a format douö nume de agent :
unul romanesc, chiriff, cu sensul de locatar" ; §i aleul
imprumutat, chirigiti, cu sensul de caraW.
chiria§ m. 1. cel co tine o casa cu chirie.
HINTEscu (prov.): De câ't sa bagl chiriag réu In cash, mal bine
ma mhiacine, si s'o 1,i1 Inchisa.
2. cel ce ia cu chirie o trasura.
CR. I, 107 : la dél mo§ Nichifor se da pe jos si tragea deavalma
cu iepele ... chiriegii, vrênd nevrênd, trebuira sh se deie si ei. PANN,
106 (prov.): si pentru calul schiop se gasesce chiriag (adica niel fetele
cu defecte nu remân nemäritate).
Vorba trecu $i in bulgaresce : kiria§.
De aci §i un verb Inchiriez, a da sag a lua cu chirie.
AL. T. 116: inchiriand meretl la case ; p. 1259: sint gata sit-I
inchiriez rindul hst de sus. IsP. 116; cerbul nu-ml este de vIn4are
ci de inchiriere.
chirigiii m. cdrau§, cel ce duce cu carnl.
NEC. 370: numal chiria [carelor de One] 's1 plAtia, ci §i chi-
ria cu pesuialh, dând Intal Domnia aces 60 banI chirigiilor, apol eu
vremea scotea de la acel ómenl. Num. I, 301 : e nemultumit cu chi-
rigia, awl II plätesce fórte I'M chitia. P.ANN, 132 (prov.) ; chiria destépth.
pe chirigiti §i omul pe chiétor. GHICA, 321: un foc mare ocolit de
feciorl, de vizitil, de rIndasl §i de chirigil. TEOD. 458; :,3i ell ch m'oill
face ca un chirigiii, On tine sä, flu ...
Var. (archaica) : chiragiü.

www.digibuc.ro
 117

COND. 1776, p.15 : 20 lel poclon de la starostele de chiragii; 38;

chrâtql cu care O. chiragil cu cAruta.
RIRAgY, locataire, celui qui tient des chevaux
louer ; bulg. kiraia, serb kiragila chiria§" kirigi1a
cãrAu§"), alb. kiraëi, ngr. xtpcerC'4q, men chiragi.
*chiragi-bala m. vataf de chirigil.
REV. I, 65 (d. 1796): o sutk cal ce tocmit de la chiragi-bapi.
chiseh f. vas de cristal, pentru dulcétA.
AL. T. 1088: mal slut Inch douò chisele de dulatk. de chitru.
FIL. 18 : mal sus se vedeall cateva chisele de dulcétk.
'clash (pers.), grande tasse à boir, coupe, vase ;
serb. éasa castron adîne," alb. klase mesura de grane",
ngr. xeck.
chiseb f. (§i chesea) 1. punga de tutun, 1nlocuitä
ad1 eu tabacherea (§ 89).
AL. T. 433: chisele de tutun cusute cu fluturl. Pm. 69: tines
Intr'o man& o chisea de §al plink de tutun. PANN, 166: pescarul '§1
ia o chisea bunk v'un cinbue mare... DELAVR. 121: pe nisce mOsute
ovale se rInduiaii chesele de tutun i de dulcétri. STANC. Gl. §i Pov.
89; un turc aril pierdut o chesea cu tutun. TEOD. 572: Ciubucelo
arunca, chiselele perdea...
2. (ironic) punga de bani.
ORA§. 47; srIt vd umpleg rhiséua §i sIt ave(1 renume ; II, 77:
§'adunk adunk mereil la chisea.
lush (kese), bourse, somme de 500 piastres (ou
110 fr.) ; Tfyitm KESESI, bourse A, tabac; cum. chisa ; bulg.
kesa (kesiIa), serb. kesa (cesa), alb. kiese (Cese); rus.
kisa, pol. kiesa. V. Partea chesadar.
Despre echivalentul romfinesc al vorbeI turcescI,
adicA punga", ca termin financiar (§ 38).
chi0éc n. pivnita (Stamati s. v. Keller), litt. ca-
mar/ pentrii iarna (cf. zemnic).
KAFAK, quartier d'hiver (alt sells lipsesce). V. cil$15,.
Vorba se aude numai in Moldova.
chiub n. (§i chiup) borcan mare.
PAnT, 68: dece chiuburl tot cu galben1 pu§1 In rind. NEGR. II,
56; tóte chiupurile cu marinate i licorinl. Tsp. U. sfitos, 40: se
ascunse Inteun chiup de arama.
KIDP (ar. kiub), grande cruche vernissée A, large
orifice, vase de terre ; bulg. kiup, serb. cup, mcr.
chiupa vas cu torta."
chiul n. festa, numal In locutiunea a trage chiulul
cuiva," a-I juca un
MARION 1895, No. 52: vedl sIt nu-ml tragl chiulul ? Dómne
feresce! Sev. Pov. 175: face socotéla sh-I tragk chiulu.
Vorba e abstrasa din chiulangirt cel ce trage chiu-
lurl." V. chiulhanagill.

www.digibuc.ro
118

chiulàf n. 1. un fel de caciula turcésca, aseme-

nea isliculul."
BALc. 130: lAtranul Sinan insus1 izbjndn-se de pod, '1
plerdu chiulaful :li feregéua. AL. T.125: S. ne puie un chiulaf,
S6, fad, tara pilaf.
2. caciula. In genere.
PANN II, 62 (prov.): la asa cap, ma chiulckf (,5e4. I, 219: la
ma cap, ma cdciulci).
3. fig. si fam. capOtftna, sinonim cu bostan".
ZANNE II, 30 (prov. d. VIdcea): a avea cap, tivgft (chiulaf).
xi-n.AH (pers.), bonnet de forme conique cn poils
de chevreau, bonnet de derviche, de muletier; bulg.
kiulaf, serb. culaf, alb. kiilaf caciula conica a clervisilor".
chiulhhn n. (si chiolhan) petrecere cu ospete, masa
mare cu betie, sinonim cu ziafet" (se aude in Muntenia).
Isp. Sn. 102 : 11 trimise o baclava si vorba, cft are sa vie sit se
puie no chiulhan. TEOD. 558: Apol nuntft ea fftcea, Iar chiulhanul at
tinea? Cite c111e 's Inteun an. MARION, 3: da cu prmtia pe acastt 5i
bAtea mahalana tiindu-se de chiolhanuri. OSAs. 11, 77 : Adunati ea totil
la chiolhan de sérä.
KÜL-HAN (pers.), four pour chauffer le bain,
chambre de chauffé, étuv e, cendrier (d. kill cenusa"
si han casa" ; fig. la poetl despre lumea pamIntésca).
Sensul romilnesc al vorbel (care exista pe semne
si In turcesce) provine de la datina Turcilor de a petrece
la bar, aceste localurI jueand un rol insemnat In viata.
lor soeiala: acolo se representa farse (hammam oyunu"),
se benchetuesce i se petrece in Lot felul.
chiulhanagiii m. 1. (sens archaic : si chilhanagiii) cel
ce Incaldesce baia.
Comi. 1776, p. 30: poclon lul Vel-ispravnic de la un chilhana-
gii t ; p. 80: un chilhanagiü 2 lei pe lunh.
2. (sens modern: si scurtat chiulangiü) fig. cel ce
trage chiuluri, cel ce jóc5. feste.
KIK. III, 71: un om istet, chiulangift ; IV, 18: un tip de chiul-
hanagiü.
KÜLHANAgY, qui chautle le bain (pentru sensul
figurat, cf. chiulhanifi).
chiulhaniii a. si m. (si chiolhaniü) ciapcan, viclén.
GORJ. Ill, 53: hsta e un §iret §i jum5tate §i un chiolhaniti.
Aci se rapórta probabil si ghiolhank femee cocbeta
(Stain. 527: ghiolhanii, muiere frumósa ee cam trage cu
códa ochiului) sail femee corpulenta (Costinescu, 484:
ghiolhand se qice in derIdere unel femei marl grósa,
§i grasa).
ictit4TANI, qui se tient la nuit dans la chambre

www.digibuc.ro
 119

de chauffe des bains publiques, petit polisson, fripon,

vagabond, coquin; serb eulanha, incr. chiurhan mojic".
chiulùg n. un fel de rmleinett.
FOT. in, 302 : cian.5111. Agal cut chiulug de argint. TUYIJSLI, 25 :
AO, inaintea Domnului tine in man& chi[u]lug de argint.
Vorba s'a pAstrat pitna all In judetul Ialomita sub
forma chiulichiii sag culichia.
sEp. 1, 4 : Cucil pórtft in mânft o mäciuch sail un instrument
de lemn de forma unul unghiü obtus, a cArul cOda, tot de lemn, este
ceea ce numesc el culichia.
KÜLUG (ktilting), masse d'armes ; serb. eulum,
pol. kilof ngr. v.touX067xt, darde à pointe
aiguisée au fer. V. Partea II : cioian i hazran.
ciachl m. cecal) numele romanese al saealuluT.
CANT. Ier. 26 : Input, hulpea, olacalul, mita selbatecL TARIP
1761 : blame de cecal de 7 perechl un lea vechiu. STAR. 94 : cecale
ul
6AEUL, chacal ; curd. (:ekal; bulg. serb. alb. C:akal,
ngr. TC2-44X-rig. Forma literara modernit ;Neal (ca ung.
sakid i pol. szakal) derivti din sp. fr. chacal, de ace-
ia§1 origint orientalA.
ciachr a. 1. cu un ochiil de colóre cenu§ie satt
diferit de a celuI-lalt (Costinescu).
Km. Ill, 12 : bivol ciaceir cu urechI blegI; 235: pAzesce ochig,
ci ese iapa ciaceira. . .
2. (ironic) §i despre orn.
AL. T. 6: MAriuca cea cu ochil ciaceiri ; : unu cam ciaceir, cu
barba in furculig.
3. fig. posac, candriti, cherchelit.
MARION 1896, No. 45 : cilnd se intorcea paserarul, era in totdea-
una ciaceir, n'avea chef de vorbh 0eAs. II, 91: Aga ca un chior Bea
dintenn urcior, Iar nenea Murat E ducat. turbat.
4. se dice de un soig de grail de tómna.
6AKYR, bleu strié de gris, qui a les yeux bleux
(adj. gris, qui a une petite pointe de vin); serb. Óakar
cu ochil albatri, cu privirea cruciV," (clespre cal §i
despre ómenI), mcr.
ciacqh4 pl. 1. nklragI largI ro§il, cum pórta Turcil
cum purtat1 odinióra boierii no§tri: erati nisce salvarl
prelungitl prin tuzludi pana sub Indoitura genuchiuluI.
GHICA, 501: boieril cel marl se imbrAzail cut ciacgirt rosiI cu roesi.
FIL. 285 : nisce ciacfiri de pl. ro§u. VLLP. 43: Ciobanil lui Dobri,an
Cu ciacfiri de cioarlat, Cotul 5 galbenl luat.
2. nildragI de aceia§I tormA purtatl la urmil de slu-
gile boierescI §i de haiduci.
FM. 169: ciocohl cu ciacfiri roi1. GHICA, 287: Jianul b'etranul
purta ciacfirt roii cu mei galbenl.

www.digibuc.ro
120

3. nadragI femeiescI.
TEOD. 641 : Pune ciacfiri streierl Peste kia1var1
Vorba revine rar la singular (Pann, 45 : privind
ea ciacOrul vintul 1 umflä).
eAxlya, pantalon en drap léger moins ample
que le chalvar Barb.; serb. 6ak§ire, rus. 6aleCiry, ngr.
TCc9f,ptct, culottes très larges des orientaux.
ciadiiriii a. de cob:5re verde ca paiul gru1Iui (litt.
de colórea cortului).
DELAVR. 163: coliba haiduculul cu poturl ciadîri si cut ser-
parul verde. TROD. 337 : Cu panglice ciadîri, Atirnate de chelil...
6ADYRY (yesil), couleur de vert gris. V. Partea
II: ciadtr. Despre nomenclatura colorilor 105).
ciair n. amp de fasunat caiL
GHEORG. 323: la diva de Sf. Gheorghe este obiceid, ca shsetíth
.cai1 domnesei la ciair ajungênd la ciair, a&l Comisul cail Dom-
nulul duph rInduialh. AL. Poesil U, 33: Call sburdh prim ciairuri,
turma sbér h. la phune...
Var. (archaicA): ceir.
M. COST. 349 : siimenil aù luat spre Secola, in yes, la ceir ; 363:
poste nópte ad e*it din Virg Tharit la mas, peste ceir . 665: In
.ceea parte de Bahluid, In ceir, fugia cele cloud stégurl de eatane
NEC. 232: caii lul Cantemir-Voda din ceir i-a luat Crupinschi cu un
podghiaz le§ese.
8AIR, prairie, champ; alb. bulg. serb. eair, pol.
czair, mcr. ceire, ngr. TCsttpt, pâturage.
Vorba, In trecut ea si In present, apartine Mold oveT.
cialmh f. (si celma) f. turban ordinar. Vorba re-
-vine la cronicari, in poesia populara si In literara pro-
pretutindenea cu speciala aplicatiune la Turd'.
a. Nrc. 212: ail venit cu mazilia Constantin hrftneel énul Pos-
telnicul In Bucuresei cii cialma In cap, fära de veste i nimica nu
scia Duca-Vedit; 325: Dimitrasco-Vedh ',1 ghsise i cialmale si haine
turcesci sh se imbrace, sh iash nóptea din obuz stt. intre in cistea tur-
césch, c dór ar putea strhbate la 11 la Dómna, s'o iee §i s high.
ARIR.156: fanachi-Aga §1-ad lepédat cialmaua si au intrat in Divan
cu Capegi-ba1a. Ax. 158: cialmaua ce pórta Veziril...
b. AL. 151 : Cadiul se 'nghlbenia, celmaua pe ochl punea...
TronoR. 481: Descinget1 sabiile, Deslegat1 cialmalele . CARANF. 42:
larit Turen Inmärmuria, cialmaua din cap pica, Palqul il seäpSta
TARA N. II, 746: celmaua cat rotila, Mustata ca vrabia... SEQ. V, 11
(d. Sueéva): i ies diva la primblare Numa'n fesuri §i 'n cialmale.
C. AL. T. 737: imbracat In costum de Pah. purtând pe cap
o cialma mare cu o semi-lunh In vîrf. GANE I, 200 : ne jucam cu barba
lul Osman] albh sad cu cialmaua lu cea mare, care II edea ea o pia-
cinth pe cap. FIL. 30: bin4e1e de postav row §i cialmalele cele ro-
tunde i pline de semetie ale artiOilor musulman1. GHICA, 19 : sbu-
rad capetele ea mingele, unele cu cialmale turcesel, altele cu chivere

www.digibuc.ro
 121

rusescl; 323: fiecare turc avênd pe umerI sad pe cialma cate o pi-
sick, o maimut b. sail un coroid...
LUNA, turban d'étoffe écrue et sans apprk; cum.
6alma mantile"; bulg. serb. rus. rut. sealma, ung. csálma,
ngr. TC01.1.6.s. Pentru celelalte varietätI de turbane (cf.
durban. pos, saric): § 80.
ciam n. (si giam) luntre mare de brad sall de
stejar pentru transport de mlrfuri, un fel de slep.
Cony. IX, 328 (d. 1769): Iar seicl si gianzuri din BecI, ca cand
n'ad mal fost de vecl... ZAMFInEscu, Novele, 19: stall ancorate Cate-
va 6amuri turcescl.
6AM (litt. sapin), ceque de grande dimension ;
alb. bulg. serb. èam, gr. <ill!, bois de sapin.
Despre categoria vaselor marine (§ 95).
ciambar n. (si ciambul) I. (sensurI archaice) 1. na-
valirea hordelor tatare, din Crimeia si din Bugiac, pe
pilmIntul tarilor Invecinate: Rusia, Polonia, Austria ...
M. COST. 17 : Tittaril Crimulul fhand [prhil] Mosculul si Cilliel le-
sescI si de la amIndoué aceste thrl lua darurl, ca sh nu le faca cu
ciambulurile lor strichciunea tarilor lor. N. COST. 8: pre Tatarl §i o
sémh de TurcI i-ail trhmis in ciambur prin tara lesésch, de ad pea.-
dat'o si ail robit... 26: ail rèpegit Vezirul Turcl si Marl In prada.
prin tara nemtésch, carl ail facut mare robie si pradh si versare de
sange, panh unde sl-ad putut ajunge ert ciamburul lor. Ax. 121: lo-
vind fArh de veste Tátaril cu ciambul In Ucraina, ail robit multe su-
flete pebte sérah. NEC. 252: cand mergeall ciambururi tathrescl In tara
lesésch sh prade, Duca-Vodh, da scire la Lesl sh se phzésca..; 257:
&and se intimpla sh mérgh ciambururf ththrescl In sus In tara lesésca,
om face si nol scire Lesilor sh se pazésch; 341: Tätaril ad sloboilit
un ciambur din Bugiag, de ad lovit Mr& de veste numal In 5 (tile si
ail agiuns, pina subt Kiov, si ad taiat,si ail robit, si ail luat 20.000 de robi.
2. In special, nAvalirea Tatarilor pe pilmintul Mol-
doveI (§i prada fäcutä eu acea ocasiune).
M. COST. 344: sh. purcédh In ciambuluri Tataril... o séma, sh
lovésch drept la Roman, iar alta drimba sh. lovésch dirept subt ce-
tate. NEC. 354: ad purees Tataril pre Bahluiu in sus, pre la Tirgul-
Frumos si de la Siret Incolo ail slobogit ciambururi a prada, cat au
putut cuprinde tinutul Némtulul pan& la Hang §i pana la Ciahllil
ad agiuns de ail pradat si ad robit, si s'ail Intors Oita de robl din
Bugiag. AMIR. 162: Tataril au aseclat sfatul si ail hotarIt sh dea
ciambururi In OW partile si Indath ad dat poronch sa incalece tot
Tatarul, de la mare pana la mic, si In trel parti sa se imparta: unil
sh prade Chilia, Smilu si paste Dimarea olatele turcescl pana in
Udrid; altil sh prade Braila, Tara Romanésch; altil Moldova, liindu-
le si mal indemanh.
3. in genere, incursiune, navtilire, neasteptata (cu
var. ciabul, ciabun, ciabur §i giabul).
M. COST. 62: panh .si Italia nu halhduia de ciambulurile ee slo-
balia [Dacil] en calarimea lor. Dum. 45: Turcil se Intinsera campu-
luI duph giabul; 70: peste cate-va (Tile se Invitarh volintiiii... sa

www.digibuc.ro
122

fach dabul satelor. Doc. III, 208 (d. 17-8): vom intórce asupra vóstib
ostile nóstre, de v6 va face ciabun, de vò va sfárhma si v5 va sdrobi.
HRIST. (1818): i de la vamk prin gin; De racea [Turci1] câte un
dabur.
II. (sens modern) pang, astaci vorba s'a pastrat, in
muntil Sucevef, in locutiunea a bate ciamburu", a trai
din munca altuia, a fi un pierde-vara (cf. a batP po-
durile).
§Ep. V, 56: bate ciamburu, numal sede de giaba si se jóca,
numal 's1 trece vremea.
6APIJI, incursion, course des hordes tatares sur
le territoire étranger (Bianchi) d. 6apmak courrir";
pol. czambul incursion", rut. 6arnbul patrula de cap
lairetl tatari sail de cazaci zaporojeni". Sinonimul occi-
dental razzia (port. gazia) vine asemenea din Orient :
ar. gazia incursion militaire". Vorba, fiind de origina
tatarésca, figuréza numai la cronicarii moldoveni si. e
necunoscuta idiomelor balcanice.
Navalirile dose, aprópe anualP, ale Tittarilor pe
pamintul Moldove si jafurile earl le insotiat (§ 4) art
lasat 'Ana astaqi un ecoti in graiuf moldovenesc de la.
munte, in sensul metaforie ce a capkat acest termin
technic (intocmai ca duium"): a bate ciamburu (cores-
punend in letopisete locutiunilor a da, a slobodi, a
lovi ciamburu") de la sensul special a navali dupa
prada, a porni la jaf" a ajuns sa insemneze a duce o
viata de trintor, jueând si petrec'end pe spinarea altora".
ciamfistic n. nuca de fistic, termin de medicina
populara (Cony. XXVI, 452).
Lthi FYSTYGY, pomme de pin, pignon. V. fistic.
ciamsacfiz n. (si giamsacaz) 'Acura alba (Cony.
XXVI, 452).
TARIF 1761: ciamsaceiz cântarul 100 ban]. TARIF 1792: giamsaceiz
de oca una 142 barn.
6,111 SAKYZY, résine de lentisque (d. 'dam ,.sapin");
mcr. ciamsacaz aluat rosu cleios cu care se unge fata
miresel dupa sealdat" (Sev. Nunta, 79). V. sacilz.
ciamùr n. tencuiala de huma.
Corm XVII, 284: casele Ant l'Acute cea mal mare parte de
damn
Cihac mai aduce forma cimur si verbul cimuruesc a
tencui." Vorba e speciala Moldovel.
6Ammi, argile, limon ; serb. èamurliia noroin."
cianàc n. (si cenac) vas mare de pamint smaltuit
pe dinauntru si In parte pe din afara.

www.digibuc.ro
 193

GaAs. II, 90: când nu pile s'aiba cianacul tot plin... BASME
III, 153: adu-ml un cenae s pul In el mierea.
6ANAK, plat de terre, écuelle ; cum. Z,'anac scu-
tella; alb. sèrb. anak, ung. csanak. men cianac, ngr.
TCavixt. Despre celelalte vase din casa tilrilnésca (§ 99).
ciapcân n. 1. (sens archaic) cal ce umbla In sarite.
Koo. 247: chutati cum mal In grab& sa ne repediti 2 ciapcdni
(2 cal umblatorl bunl mal pe urm5 4 telegarl sing.
2. (sens modern) fig. siret, rafinat, craidon.
CR. II, 12: mM! al draculul venetic i ciapcein de pop,. OnAs.
II, 23: ce ciapain e§t1 neicA1 CAI.. 1881, p. 79: DeduIvan care era
mal ciapedn ca el ... STANC. 1 9: frunzele sburan val-vIrtej, când le
scormonia vr'un ciapcdn, de puiu de crivet. TEOD. 511: Fulga hotul,
fur bétrân, Fur betran i om ciapcdn.
6APKYN, qui va vite, qui court bien (homme,
eheval) ; malin, gamin, vagabond, vaurien, débauché (d.
èaprnak courrir") ; bulg. èapkyn (konla), serb. "Capkun
(konI), mcr. ciap dui care alérga dupft ferneI", ngr. tag.zzín;.
ciapcfinlic n. fapta de ciapciin : rafinare,
subtire.
TELEOR, 182: a aatat mult ciapcdnlic, multa diplomatie.
6APICYNLIK (amble du cheval), vagabondage, ga-
minerie, coquinerie, débauche.
ciaprAz n. ciucure de mkase, bumbac
OD. I, 71: Mihnea a Imbracat chepenég de catifea rosie ea
ciaprazuri §i cu bumbi de aur. Pm. 30: vestminte de postav verde cu
ciaprazuri albe. GFIR,A, 501: cabauita era un fel de contos cu cia-
prazuri de fir.
Var. (mold.) : ceprag.
M. COST. 294: la haiduci ceprage tot de argint.
6APRAZ, bouton avee houppe, boutonnière
brandebourgs d'or (d. pers. èep-rast qui va de gauche
droite") bulg. sèrb. 6aprazi, alb. èapraze, rut. 'de-
praha, ngr. rca7cpiCt, espèce de haubert.
Forma moldovenésca vine din pluralul analogic :
eepraje, de unde un sing. ceprag.
ciaprazar m. (si ceprägar) cel ce face si vinde ciaprazuri.
ORICA. XIV: curelarI ciaprazarl, tabacl. COND. 1776, p. 15: 10
lei poclon de la starostele de cepreigar .
ciapräzdresc a. (si ceprdaresc) ce tine de ciaprazar.
STAM. 81: mosor ceprdzdresc.
ciaprhärie (si cepräzArie) mestesugul orI comertul
prâvalia ciaprazarulut
JIP. 69: palMil felurite, cepretzdril, palaril femeiescI...
ciardAc n. (In Mold. cerdac) I. (sensurl archaice) 1.
balcon la easele domnesci si boierescI.
M. COST. 510:ease, cerdace ánurne de acea tréba facute; 633:

www.digibuc.ro
124

ad apueat cerdacul In curte cel de piatra si s'ail orinduit de ap6rare

acolo. N. COST. 14 : Antonie Ruset-Vodä aü facut i cerdacurile cele
Inalte despre casa domnésea cea mica cu multa cheituiaia ea la Tari-
grad. NEC. 265 : ad r6spuns [solul lesesc] lul Antioh-Vocla, de-1 va
esi Inainte, sa-1 timpine la gium6tate de searl a cerdaculul, va veni la
ciuste. CANT. Ier. 127 : patru ulite earile In capete cerdace ghizdave
§i frum6se, afara din zid, asupra ape1 sease avea. On. I, 126: ca-
sele domnesci purtand d'asupra lor un coviltir cu ciardac lnalt §i
Intins, un adev6rat munte de sindri Isp. 180: taraniI, v646'nd pe
euconita Intr'un ciardac, Incepura sa se je1u6sea la dînsa. AL. T.
895: o casuta veche cu cerdac; 1158 :§e41 tót (tiva In cerdac de tragl
ciubuc. XEN. 5 : In fata era un cerdac eu mal multe scan de piatra.
2. podéld In genere.
NEC. 353: ad facut o movilit si o cruce mare de piatra si cerdae
iarasi de piatra d'asupra crucil, ea sa fie de pomenire.
II. (sensuri moderne) 1. pridvor la casele Ordnesci
unde se dórme vara.
DELANTR. 34 un gascan Inchis din nescire Intr'un ciardac. AL.
410 : La fantIna eu cerdac, Este un trandafir eu 16e. TEOD. 511 : Pan'
eolo la ciardac, Unde-1 Fulga la eonac; 556; Eilie verde de pe lac,
La circiuma cu ciardac. R.-Con. 288: La ciardacul Stanciulul, Locasui-
voiniculul ... MARIAN I, 33: Tudor Interdac esia, SurugiuluI grMa
2. foisor sag pod do sefinduri, pe 4 furcl Inane,
spre a putea vedea la o mare departare (ca post de
observatiune la tard).
6ARDAIC (pers. 6artag, litt, quatre colonnes), bel-
véder d'une maison, balcon, pavillon oa se place le
gardien d'une vigne (d. C.ar patru" si tag stIlp");bulg.
6ardak rnansarda", serb. 6ardak (6ei.dak) dirciumit pe
câmp", alb. Cardak gang acoperit, podéld", rus. rut. 6er-
dak pod, mansarda", Incr. cerdache podéla pe 4 prdjinl
pentru pazitoriT de viI", ngr. Taxp3ixt, balcon, grenier.
Despre rolul seg In gospoddria taranésca (§ 99).
cerdäcut n. cerdac mic.
1. NEGR. Cdpii de pe natura, : casa parinteluI cu cerdacutul
de scanduri boite galben.
ciarvbf n. 1. panza alba de asternut patul pentru
culcare, sag de sters corpul (de apa orI de sudóre).
ETYM. 65 (d. 1579); un ciarpf eosut matasa. Doc. II, 403 (d.
1790): un ciauaf de pinza eusut cu tiriplic... o plaponal de belae6s4
verde si cu ciauaful el. REV. IL 240 (d. 1817): ciarpfuri de batisth.
TEOD. 78 (colinda): Cu un ciarfaf In picatel, D'a lul almna lueratel.
2. panza albd In genere.
F4L. 134 : cauc cu ciallaf alb. Gmca, 495 : cateva perdele de
la ferestre cu ciarfafurl innAdite unele de altele.
Var. : ciarciaf.
17R. XIV, 231 (cl. 1813): dou6 ciarciafurl, dou6 prostire de mé-
tase. BastaR I, 61: II seotocira ciarciafurile ; IV, 10: Infasura perna
Inteun ciarciaf mare.

www.digibuc.ro
 125

6ARSAF, 6AR6AF (pers. 6ar-s,eb drap de nuit"), drap

de lit (d. 6ar panza" §i §eb n6pte"); bulg. 6ar§af Ceer-
§af (Cerèaf), s6rb. 6ar§af, alb. 6ar§af (eer§af), men ciar-
§ih, ngr. taaptaiv.
Vorba circula in Muntenia §i In Moldova (alaturea
de prostire"), In Ardél se qice lepedeil".
ciAt-pbt adv. (§i ciac-pac) din când In cand, prin-
tre picaturi, nici mult, nici
hi'. U. srat. 2 : din ate am citit ciat-pat . In. [comunic. orala] :
nojescl (stringI) ceva? El, ciac-pac... BANN, 143: ciat-pat l'arn vbn-
dut pe el ...
6ATPAT, cle temps .a autre, par ci par la, rare-
ment. Despre particule de proveninta turcésca (§ 25).
ciaùn n. caldare de tucit pentru facerea mamaligei.
CR. L 147: Stan luase ciaunul de pe foc sa mestece mknikliga ;
IL 15 : prkiau pe foc Intr'un ciaun mare nisce hostine cu sed. GANE
I, 173: InvIrtia cu melesteul raina in ciaun. CRAs. I, 16 : ciaunul, atirnat
de un carlig de fier, sfirkia GmcA, 366 : bea un ciaun doue de apa
rece 8E12. I, 152: and iel ciaunul de pe foc i ard scântei pe fundul
iul, are sk, ploue.
Proverbul: a cadea din ciaun (caldare) In foc, ad.
din röll In mal r6ti.
6UYEN, fer de fonte ; bulg. èugun, rut. 6a(v)un
CAA de tuciu". Vorba pretutindenea populara apartinênd
gospodariei taranesci (§ 99).
ciaùq m. I. (sensuri archaiee) 1. la Turci : corp
de curierl In numèr de vr'o 300, alel dintre eel mai
bëtrni sub-ofiteri aT ienicerilor, cari duceati scrisorile
transmiteail ordinele guvernului In tóte partile Im-
periulul ei faceat i serviciul de aproqi, aducêncl pe
vinovati inaintea justitiei ; armele lor eratt sabia, arcul,
sagetile si topuzul (d'Ohsson VII, 33 §i 324).
M. CÓ9T. 265 : Indatli au trimis Vezirul ciaufil de ad 1Impinat
pre boieril i i-ad pus in obedl i-ad dus la Stefan-Vociä. N. CO91.
8: ImpdrAtia, cal ad sosit la Hotin, ad chemat pre boieril taril Mol-
dovel ea ciauf Irapërfttesc la 'Arta VeziruluI, dându-le porunca pre
care vor pofti el dintru dînil sk-1 arate, ca sft-1 punk sk le fie Doran ;
50 : dui:a ce ad sosit Constantin-Voda la Udriu, Indat k. ad trimis
un ciauf, ea sk-I ridice de la conacul lor sk-I duck la opréla. NEC.
205: ciawii Impérktesei l'au glsit pe erban Logofétul ascuns In casa
lul Duca-Voda, in pod, si de acolo Pad luat i l'ad facut surgun la
Crit. BALC. 213 sosirea unul ciauf turc cu scrisori din partea Sul-
tanulul cktre rege. TEOD. 608: Imperatul de vedea, Niel p'atfit nu se
Ilsa, Semn ciaufulul ca fAcea...
2.1a : corp de u§ieri ai Curtif sub comanda
lui Vel-ciauf : ei precedat pe Domn, purtând nisce bastóne

www.digibuc.ro
126

cu clopoteT de argint, §i serviat In acela§T timp ea mas-

cgricT (pentru farsa Caraghioz") si ca povestitorl d e anec-
dote. Vel-ciau§ avea sub dinsul 40 de lefegif §i o tern-
nitg, la mahala, In care Inchidea pe vinovati1 de pricinT
mid (Sulzer III, 92; Reicevich, 123; Fot. III, 276).
3. grad militar, corespunçlênd modernuluI cAprar".
M. COST. 6i 6: Cantemir pre atuncia cia4 la Munteni. CANa.
Mold. 92: czauczii, quos europaeo more corporales vocares, curae est...
CAPIT. 808: ciattit dorobantilor si a1t1 chpitanl. COND. 1770, p. 8: trel
zapcil la un stég, adich stegar, odoba5a si ciauf. Doc. I, 549 (d. 1784) :
cialgul spltaresc..., semnul Domniel purl:And, ciauful de Divan. For.
III, 306: ciauful de sphthrie ate 20 leI pe lunh, ciauful stegarulul ate
4 lel, ciauful agiel 15 lei. BALc. 618: capul a 500 ómenl se numia
vAtaf, In vremile noI ciauq. Gmca, 9: in urma nóstrh ciauful de slu-
jitorI in5iruia ómen1 de jur 1mprejur. Tnon. 291: Iar ciau§ul poteri1,
Slujitorul Domniel, De-1 vedea, II tot clicea...
Il (sensurf moderne) 1. aprod care aduce pe vi-
novat1 Inaintea justitieY.
COND. 1776, p. 21: geciuiala ce va lua vktavul si ciau,sul de
aprogl. Gmca, XVI: un ciaw 11 aduce inainte doi Impricinatl sa-I judece.
2. numele unet varietati de strugurT alb'. de un
gust delicios : ciaq mare, ciaq negru (Baronzi, 94).
3. numele unel hore In Moldova (Sev. Nunta, 280).
eAu§, huissier, appariteur: corps de 630 huis-
siers du palais qui marchaient en tête du cortège dans
les solennités publiques: sous-officiers des janissaires
de 330 hommes employés comme aides de camp ou
comme estafettes: sous-officier qui commande A plus de
10 homilies; 'eau§ (tizObit), excellente qualité de raisin
aux grains dorés et fins, originaire de TaIf en Arabie
Barb.: bulg. serb. 2au§ garde A cheval du Sultan",
rut. cati§ airier", pol. czausz u§ier", ung. csdusz
herold, curier", ngr. toao6stq (Ducange: TOMO(Ot0g, offi-
cialis). V. Partea II: ciaus-ba§A ete.
ciauRel m. climinutiv de desmierdare.
TEon. 564 : El la mal dac' ajungea, Ciagelul ce'ml ficea?...
*ciaupsc a. sub dependenta ciau§uluT.
Doc. I, 304 (d. 1783): aprod.il vathsescl cu aprogil ciaufesci. . .
*ciauqie f. starea §i rangul ciau§uluT.
POT. Til, 277: leI 6000 de la N el-ciau§ie.
CiCIC n. 1. rosu deschis (de colorat chilimurile).
IONESCIII, 693: cicic, 'verde, galben ; 694 : chizapul se intrebuin-
tézh la cicicul, stimp6rIndu-1 cu aph si sare.
2. un fel de haind taranéscA InfloratA.
CAL. 1875, p. 68: I-a5 da iea 5i pristelca F.:1i cicicul $i zavelca...
616EIC, fleur: serb. eiòek, ngr. TO:Milt% V. Partea
IF: cicéchil §i eiciclic.

www.digibuc.ro
 127

cicric n. cicaric) depandtóre.

SENT. Chlgoril, 62: tragl burungiucul la mosor cu fus de letch,
-coanele din vechime fi trAgeatl pe cicaric.
6YKRYK, tour à tourner, rouet à filet, dévidoir ;
bulg. òykryk, serb. èekrk virtelnitd.", alb. èikrik, Incr.
.cieriche, ngr. CputpExt., rouet.
Vorba face parte din seria termirdlor orientali re-
lativi la tesut (§ 106). V. ciericiniii.
cighlr n. 1. partea ineretitä a m6runtaie1or la miei
(§i cu forma grecizatd tighir).
TARIF 1792: fighir cu praporele lor.
2. pl. In muntif Sucevii, un fel de mâncare Mcutd.
din fieat, plaminT §i din matele mielului (Seq. V. 56).
6E1ER (pers.), fressure, poumon, foie; bulg. serb.
giger, ngr. varOpt, poumon et foie.
cihc n. 1. otel preMcut in bobite gdurite; 2. mar-
gele lucióse de metal.
6ELIK, acier; alb. bulg. serb. èelik, Incr. ciliche,
ngr. Tos2Ext. Termin special de ciapritzdrie.
cimbèr n. brobódd, sinonim cu testemel" i cu
tulpan" (var.: cimbel, cimbir, ciumber i gimbir).
BABE§, Din plaiul Pele§ulul, 29: asth(jI concial femeilor este
inlocuit prin gimbir, un fel de mararna de bumbac ca puncte marl
ro§iatice... TEOD. 87: Lua-voitl iie dintr'o mie... §i ciumberi de la
Barbell; 613: Cadi§co, nu (lice usa, Ch m5 due la Bucuresci,
cumpbr cimbir §i fes. BON. 215: Tot un fel ch. le ghtia Cu rochil §i
cimbelele..
6cusErt (pers. 6ember) chose enroulée"), mou-
choir de tête, fichu rayé qu'on roule autour du cou
Barb.; bulg. 'Cumber tulpan", serb. óernber vèlul tur-
cóicelor", ngr. TCEI.L7c4t(tpcoctaL).
cimbistrá f. cle§te de smuls p6rul sati de dres
mustdtile. Vorba circuld mai ales in Moldova.
T. 14: sh-Ismulgi cu cimbistra fir cu fir. GANE II, 266 : un tInbr
care '§i petrecea viata la oglindft intro pome41, pieptenl §i cimbistre.
6IMBISTRA. (scurtat: 6imbiz), pincettes pour épiler
(d. Mmdimek pincer"); ngr. TC:v.7-41zpa. Face parte din
seria numerósa de vorbe relative la bdrbierie (§ 106).
cimqìr m. 1. arbore numit i meri§or" (Buxus).
2. lemnul s6ti, gAlbuiti i virtos, din care se fac
mai ales linguri ordinare (cu var. cimyr i simcir).
ThniP 1761: lingurI de simeir de 2 testele una. TAW 1792
cint4iru1 cántar 2'2 banl. OD. 1, 431: castan, tish, cirniir, chiparos...
ÒIMSIR, sIm§IR (pers. sem*), buis (bois); bulg sCimOr
serb. imir (§imi§ir), alb. eimir, ngr. TCtp.tcsEpt.
cinghèl n carlig la cântar.

www.digibuc.ro
 128

iftENGEL (pers.), crochet; alb. bulg. serb. 6engel,

ngr. TCLyziXt. Vorba populara In Muntenia.
cinghineb f. (§i cenghenè) nume ironic dat in Mun-
tenia tiganulut
6INGlANE, bohémien (par mépris) ; fig. impudent,
effronté (§i porecla ce daft TurciI Muntenilor : Cant.
Ist. ot. 340) d. TaEravoç, mgr. aOiravoç, nurniti ast-fel dupa
secta eretica bizantina a Athinganilor.
cinie f. portelan (vorba, e§itA din us).
uR. XVI, 277 (f.' de z. 1797) : talgere de rinie . . .
èINI, chinoix, porcelaine; ngr. TCtvE. V. sinie.
ciob n. 1. bucata sparta de sticla sah de at, si-
nonim cu hilt ".
2. vas Invechit §i stricat In parte.
PANN II, 107: (prov.) arnindol mancat1 dinteun ciob. Isp. P.
GL. 1: din ciob ap&
60B (pers.), pièce de bois, éclat, copeau. Vorba.
lipsesce in idiomele balcanice.
ciobän m. pazitor de oL sinonim cu pastor" §i
(In Ardél) cu pécurar". MirceaIII, fiul lu Mihnea-Voda,
care umblase mult thnp fugar In muntil Ardéluluf, tra-
ind necunoscut Intre pastorl, fu supranumit Ciobanul"
(Pot. II, 41).
CANT. Ier.120: ciobanit uniT ca de somn adormitând fn cârlige
azimat1, altil ca de plóie §i de vInt rece cu glugile peste cap
sate §i pre un cot la phmfnt lasat1 era. On. I, 154: nisce ciobanl
ce paseeaü turniele n6stre de ol. PANN, 84: (prov.) scie ciobanal ce
este §ofranul. STANC. 344: aci era o tirlh §i omul era cioban. AL. 169:
El (halm) ia miel de la ciobani, Armhsarl de la mocanl... Vint,. 31:
Loc de stânh. ch 'ml gasesce, Cu ciobanil se opresce... Eç. V. 43
(d. Sucéva) Lasa junch la juncanl i te clA cu nol, ciobani . . .
60BAN (pers. 'Cuban, §tiban), berger, pare ; bulg.
rut. serb. 6oban, pol. ezoban, alb. 6oban pastor ro-
man", met% cioban (alaturea de picuraru") §i ciobanba§.
bacit" (Weig. II, 334), Dgr. TC0Fring.
D. Hasciett (Etym. 2298) crede, ca vorba cioban"
nu ne-a venit de la Turcif osmanlif, ci de la nomadit
tatari din evul-medift cati l'ar fi Imprumutat Rutenilor
§i Polonilor, pe cand din romanesce vorba ar fi trecut
In sèrba, bulgara §i turca. Ipotesa din urma e greh de
admis, de óre-ce fondul osmanliel coincide cu al idio-
melor tatare si In casul cel ma favorabil s'ar putea
presupune, eä Sérbo-Bulgaril capètat de la Turd
pe cale independenta de RomanT, earl' l'ar fi luat de la
Tatari, la cart pana astc,ii ciobanil forméza o clasa spe-

www.digibuc.ro
 129

ciald a populatiunil. Dar asa find, ce-I de f1cut cu

ceilaiçi terminT turdi earl stail In legaturg intima cu
viata ciobanuluI : baeiú, caimac, eâ1t, caval, chindie,
iaurt, odlie i perdea (de vite), ortoman, otac, vgtaf?
Acestl terminI nu s'all luat negresit de la TätarI, e stilt
de origing turcésca i datézg de la primul contact serios
Intre RornânI $i OsmanliI. Pe de altg parte, cele cAteva
elemente lexicale earl aú fost Imprumutate de la Tittarf
(§ 6) $i earl' sint comune Polonilor, Rutenilor $i Mol-
dovenilor, nu circula de cât In Moldova si sint cu totul
necunoscute In graiul mu.ltén si In idiomele balcanice ;
pe ciincl din contra, mentionata terminologie pastorala
ImbrAiséza un vast teritorill In Orientul EuropeI. In
fine, nu cunóscem existenta documentala a vorbei cio-
ban" si decl epoca aproximativa cand a intrat In limba ;
dar veche nu póte fi, de óre-ce ea lipsesce Románilor
din Ardél, chi posed sinonhnul pécurar" (ea i Ro-
mâniT din Dobrogea, Istria $i Macedonia) alaturea de
terminul comun pgstor", care insä lipsesce In macedo-
romana; pe de alta parte, acésta din urma cuncisce ase-
menea terminul de cioban (cf. ciobanba$", alaturea de
sinonimul setl bachl").
ciobana& m. diminutiv de gingasie.
sTANc. 352: ia spune, mai ciobàn, i tu o poveste. AL. 186
Mândre ciobanaf, Din fluer doina
ciobänel m. sinonim cu. ciobilnas".
AL. 3: Mândru ciobelnel, Tras printeun inel... SED. V, 92: buna
calea,
ciobänesc v. a fi, a deveni cioban.
AL. T. 613: s/i. giurl c'am ciobeinit de când Is pe hune, când
m'aI vidó milnând oile... TEOD. 502: Fifie verde s'o lalea, Miul mi
se ciobeinia . . .
ciobänesc a. ce tine de cioban.
AL. 506 : SA-mI dal' gluga ciobeinescd, Io tie hairat domnései...
ciobänesce adv. ca ciobanil, dupg obiceiul ciobanilor.
CR. I, 158: bItetul se pune ciobänesce inteun genunchiA.
ciobánie f. starea de cioban.
VuLp. 31: El s'a dus In haiducie, EA m'am luat de ciobanie .
ciochiná f. 1 curelusa dinapoia seleI de care
drumetul Is,I légg, traista de merinde.
Doc. IL 319 (d. 1791): ciochine 15 banl una. STAM. 124: pe calul
cel tAtAresc la ciochine legând... CR. I, 202: al s6,41 rupl ciochinele
umblând si tot n'al sâ gAsese1 slugâ cum cautl. Fit,. 294: puse clout;
pistóle la briü alte douö la ciochina §elel. AL. 88: El cilrlanul
lua, La ciochine lega.
2. fig. In locutiunile a pune la cioching" (Isp
60936 9

www.digibuc.ro
130

Rey. I, 232) §i a spinzura la ciochinä" (Golescu), adich a

phrhsi ceva, a-1 da uiUíriL
3. carlig ce thranil de la munte 'Arta la brit.
4. os rotund la glesna piciorului.
Var. (dobrogénh) : cinchinä.
Bolt. 55 : La cinchina calulul, Sub póla caftanulul...
6YICYN, havresac (lipsesce in idiornele balcanice).
*ciohodàrm. I. (la Turd) slugh, la un Vizir sat Pa%t.
Corm. 1693, p. 97 un ciohodar al Vizirulul ce ai venit pentru
caL Ax. 126: n'ad trecut multe dile si ad trims Caimacamul un
ciohodar la Nicolal-Vodh, ca sh-1 chienie sh mérgh la Pórth;
149 : rëmas-ail Hanul cu Thtaril i Pasa numaI cu ciolwdarti i cu
putinh chIhrime. MUSTE, 6E1: ad venit un ciohodar a Vezirulul cu fer-
man, sh. mérg s. risipésch acele doué cethp adech minhstirI. Koo.
239 : otinduise si un ciohodar... bumbasir asupra lucatorilor.
II. (la Romani) 1. slujbm care Ingrijia de in-
chlthmintele Domnului §i ale Curtif.
CANT. Mold. 85; czohodar curat ut ocreaa et calceamenta pro
principis et totius aula3 necessitatibus parentur, ipsi autem plincipi
ocreas prebet, subsunt ei cuncti Jassiorum sutores. COND. 1693, p.
29; tal. .100 s'ad dat ciohodarului pentru Inchltamintele ce aú dat la
Curte de Cráciun si de Pasce.
2. slujitor domnesc, lachet al palatula
KOG. 242: Pad pus In caret& domnésch cu sése cal i cu cioho-
darl i boierinast Dim. 174: Voda-Mavrogheni boierià cu sila pe
cel ce afla ch ad ceva ban], le trimitea caftane i chip domnescl cu
ciohodari. Doc. I, 304 (d. 1783): deli-basa cu chehaiaua cu top ciohodarit.
FOT. III, 311 : ciohodarii, In numér de 20, primesc fle-care câte 10 lei
pe lunft. FIL. 19: Meuse meseria de ciohodar In curtea acelul prin-
cipe ; 25: un Patios ciohodar ce tremura de frig dinaintea schril ca-
selor; 315: caréta domnésch trash de 6 armhsarl vinetl cu 2 ciohodarl
pe caprh. GHIca, 11 : trimite-mI sus 4 ciohodart.
Vorba figurézh cu acest sens i in cantecele pop.
TEoo. 51: Vol, nouS portarl, NouS ciohodari. TARA N. II, 495:
Un ciohodar a chemat i pe Rosu l'a lnselat.
Var. (archaich): ciuhodar.
Koo. 213 : Mavrocordat dedese porunch de strIngea tog preotiI,
diaconil orasuluI, la biserica Curpi chip, ce II bagad diminéta In
biserich, punea cinhodart la ush si nu lása niel pre unul sá iash
afarh; 219: Iordache pinft i ciuhodari cu bárhp Meuse, care acest
lucrn alth dath n'a mal fost ca sh fach alt boier.
60HADAR, (6okadar), domestique du Palais, laquai
(d. coha drap") ; bulg. serb. cohadar, ung. csuhadar,
ngr. TaozcircapaIoç. V. Partea II: ba§-ciohodar.
ciohodärit la,. dare push pe cavani, cizmarii §i pa-
pugiT din tóth, tam, earl' platiat cate 1 let §i 12 barn'
de prAvalie ca venit lui ba-ciohodar (Tunusli, 57).
Doc. I, 108 (d. 1775): care din orrtsenl se va hrhni cu meste-
sugul cizmáriel sh nu dea ciohoddrit; II, 204 (d. 1792): vechid obi-

www.digibuc.ro
 131

ceifi este de plitesc pe tot anul ciohoddrit ... aded, de teith prhyttlia
po talerl 1 vechifi.
ciolhe a. i m. ciung.
DELAYR. 48: pieptenele II schpi din mini ca la o ciolacd.
6uLAK, manchot, estropié ; alb. serb. 6olak, men
ciulac. Vorba circula in Muntenia.
cioltàr n. patura impodobitä de cal, sinonim
cu har§a": cioltarul, tesut §3 ales de maim, mireseL se da de
zestre odata cu cahil de ginere (Glos. 163).
NEC. 190: Milescu Sp-Mar era mfindru si bogat si imbla cu po-
vodnicl inainte domnesel, cu buzdugane si cu palose, cu cioltare tot
sIrmi la cat. Fit,. 29: vizitiil lul Vocti preumblail armAsarl imbricag
cu cioltare cusute cu strma de aur. TEOD. 45: Cu cioltar de fir, Cin-
curl de ibrisim. VULP. 30 : Cioltar verde mohorlt, Nunial aur si argint.
ÒOLTAR, housse (d. 61.11, de unde TCOÚXI, rom. 01);
serb. 6oltar, ung. esoltár, pol. czoldar.
cioniAg n. 1. laèt lung §i gros, sinonim cu bIta".
Zit.. 61: altil In loc de piled ciomegele apucA. BASME RI. 5:
se cip5tuirl cu cite trel perechl de opinel gróse si ciomege nodoróse.
Vorba figuréza intr'un §ir de proverbe.
GOLE4cy : ascunde41 ciomagul de Cain], ch mal TM te museä.
PANN, 19 : Osesce sat Mai ciinl, uaiblA fiat ciomag; 95; eine de cu-
vinte nu intelege. niel de ciomege; 160: eiinele nu fuge de codru, ci
de ciomag (Zanne III, 111: omul nu fuge de colac ci de ciomag); 166:
ajunge un cioniag la un car de óle. Isp. Rev. II, 156; ciomagul are
doue capkilie.
2. lovitura sail bataie data cu ciomagul.
GaAs. II, 64: din nod douS-treI ciomege pe spetele calulul. AL. T.
1045 : de vreme ee-I trfTha pe ciomag, apol lncep Indatft. EJ2. V, 46:
Cite pâlfitrute bet, Atitea ciomege iell.
Var. (archaica munténa) : giumag
DION. 164 : stupail slut nisce &nail cu arme, chilóme, lincl,
giumege §i cu cite o pusci, ruginiti .. ; 230: nu avea nict unul arme
ci en topóre si cu giumage le sta tnpotrivi.
es caul( (6umak), gros baton, massue (de bois ou de
fer); alb. 6omaie, pol. czumak §i. rus. 6umakil. chirigit."
(cf. haida,1 cu haidamac) ; men ciumag.
Din turcesce deriva o varietate bogata de maciuci:
buzdugan, chiulug, cioian, ciomag, hazran, sopa, topuz ...
ciornagaq m. batau§ (Glos. 163).
ciomaga& n. ciomag mic (§i. desmierator).
BASME ILL 129 : acesta cu ciomdgRul sell de cioban 11 lovi in cap.
ciomagel n. diminutiv identic cu ciomaga§".
BAslag II, 84; 11 trebuia un ciomdgel bun de pMit la mir ; III,
129 : smulse sabia cu cionicigelul ski.
ciomigélä f. bataie cu ciomagul.
ciomägesc v. a bate cu ciomagul.
AL. T. 270: ce l'as ciomcigi!

www.digibuc.ro
132

ciorhp m. ImcMtaminte de ata ori MIA de bum-

bac sag metase, ce acopera piciorul si gamba.
TARIF 1731: ciorapi de 3 testele 10 bani. TARIF 1792; ciorapil
col marl de 1In fl. impletiti la o testea 3 banl. REv. II, 240 (f. de z.
1817) : 10 perechi ciorapt de mötase. 1SP. 285: stApIna easel fhcea la
ciorap. I'm. 23: impletia la un ciorap ; 171: ciorapt de Lipsca fórte albl.
CEAs. III, 100: se puse sh impletósch la ciorap. MARION, 77: nn putea
bäiatul sh se cunune in ciorapt. TEOD. 81 (colinda): Ciorapi
Pantof1 galbiorl, Pe la toc cu flori.
6011A13, bas, chaussette: bulg. serb. 6orap, alb.
6urap, incr. ciorape, ngr. Taoopeuct.
Vorba e respandita In Muntenia, in Moldova si In
partile limitrofe ale Ardélului: In prima nu exista alt
echivalent, In a doua i in a treia mai circula sinoni-
mele coltun" i strimf", Imprumutate din gréca mo-
derna si din nemtesce.
m. ciorap scurt (sag desmierdator).
ciorapel
BUR. 249: Ciordpel de cel de lânh, De ran& de cea seinä
ciimbh f. 1. zéma gatita cu bucatele de carne.
BELD. 312: franzelh, pull de Oink ciorbd sh-i dea de mâncat...
FIL. 157: ciorbd de stiuch, férth In zénflt de varzh, cu hrén. SrAm.
Ga. si P. 91: le-a adus un castron cu ciorbd. CEks. I, 47: ciorbd de
crap; 18: cwrbd de raci cu castraveti vergl.
Vorba figuréza In mai multe proverbe.
PANN II, 29: tóte strächinile nu sint pentru ciorbd; 41: numal
cu vorba nu se face ciorba. ISP. Rev. IE,155: cine s'a fript la ciorbd,
suf15, si In iaurt (pentru alte (licetori: Zanne III, 525-527).
Var.: ciorbA (mai mult ironic).
PANN, 132: cine pizesce sofraua, mrtnânch ciorbatta (proverbul
se MI& si la Golescu).
2. fig. vorbire ce nu se mai sfirsesce.
GoLEsal (prov.): ciorbd lungh sh ne ajungh.
6ORBA, soupe, bouillon, potage (identic cu ar.
sorba potagP" d. sariba boirea); alb. bulg. serb. ma%
6orba, pol. ciorba, ung. csorba. Din araba deriva: it.
sorbetto, fr. sorbet; iar din forma secundara sarab
boisson" : it. sciroppo, fr. syrop. V. serbet.
Vorba e respi-indita In Muntenia si In Moldova, In
cea din urma i in Ardél se mal dice zama".
ciorbalic n. castron de ciorba.
6011BA LYK, soupière; serb. 6orbaluk.
Vorba e cunoscuta In Muntenia.
cióreci m. pl. nadragi taranesci fórte strIrnti din
aba alba, sin. cu berneved" (cum li se dice in Mold.).
OD. I, 71: ciórect albi tivil cu glitane de fir: Jip. 143: mi-ar
trebui opincl ciórec TEOD. 501: Sh-mi mai dal cióreeif 01, Ca
sh-ti dah salvaril mel

www.digibuc.ro
 133

Vorba se aude §i In pitrtile limitrofe ale Ardélulul.

RETEG. 76 : Pentru cióreci românesci, Pantalonl mândri domnescl.
6ARYIC, grosses chaussures en cuir à l'usage
des piltres et des paysans Barb. ; serb. 6arak opincg",
rus. 6arykt. (6arokt) Incaltaminte", ngr. tcsapo6xta chaus-
sure de cuir" (de unde §i men tgruhi sandale" alg-
turea de cióretl ghetre lungl"). In privinta sensulul, cf.
caltxrit, pantoff gro§i (Isp. 266 : omul &Imo '§i lepädâ ca-
levrif §i se agAa de copacit) d. bulg. kalevra pantof"
(t. kalura pantoufles raccomodées") cu serb. kalavre
nAdragI curtI §i Ace1a§1 raport semantic hatre
IncAlViminte §i imbracaminte 11. presinta §i sucman".
ciorecar m. (§i cioricar) cel ce 'Arta eió reel : taran.
hp. 20: thranI inzechiati, tirstnarl, cioricari, sInteti talpa easel.
ciorthn m. soiü de pesce asemenea Vparuluf,
crap de mArimea mijlocie (Glos. 164).
6ORTAN, espèce d'anguille. Vorba circulA in Mun-
tenia, maT ales in jud. Arge§.
ciortanag m. ciortan mic (Baronzi, 94).
ciràc m. I. (sensurl archaice) 1. orn. de Incredere
(litt. fgclie), confident intim.
M. Con. 300 : Mateih-Vodh eirac [lul Abaza-Pasa], prea
lesne sl-aft tocmit lucrurile. Amra.171 : tu estl ciracul nostru cel ales,
si aa sh sell c nol la thte trebile tale Ig vom 1nvoi. Roo. 202: da-
rnindu-1 i Maria Sa ca pe un cirac a Nadel Sale ; 246: ail tramis
pe tin cirac a lor, ca sa le ia banil cu scrisóre. TJa. III, 115 (d. 1816):
te al facut ales cirac, adeca Paclie ce aü aprins'o îns11 Imphratia mea
eu main, sa.
2. favoritul, protejatul sat omul easel cuiva (litt.
care e ingrijit ea o lampg).
DION. 181: acest Domn Hangerliil ai fost cirac a unul Ctipitan-
Pasa. cerênd Cápitan-Pasa la Impáratul sá faca Domn acestel
thrl pe Hangerliü, ciracul adet a sluga lui, i rail facut... ZIL. 18:
Cápitan-Pasa vrênd sh.-1 fad. [pe Hangerlih] cirac desavirsit, ail mers
Indata la Impáratul orinduit Domn pe Hangerliü la lét 1798.
VAc. 275 : zorbalele 4icea eh Irnphratul este ciracul lor, Instts1 pat-
rona lovindu-lpe spate cu mâna 11 gicea: tu estl ciracul GHICA,
VIII : elciil scot la maidan fle-care cate un cirac.
II. (sensurI moderne) 1. sluga veche, domnésca
sat boierésca, = lat. cliens).
&ram. 475 : top se tern de acestl draci domnesci... Naort. I,
297 : rota da pre ling% vr'un boier sa slujésch, sá se fach oro, sh-1
scótá cirac. AL. T. 1435 : cat de puternic e Vornicul, dad, ciracil lul
ajung boied marl! GANE I, 217: el prânzia Impreanfi cu 12 eirad al
sél 0a4. 20: scoteail ciraci multime, pe top 11 procopsia...
2. ucenic, elev.
Isp. 272: slut daschl mh silesc cu copiil thl sa-lInvht câte'n.

www.digibuc.ro
131

Inn& sóre, fiindch am volt sa-I scot ciraci al mel. Oa As. II, 165:
vor maisterI, iar dinsil al nostri ciraci . .
Var. (arehaica): cerac.
M. COST 3 II, 33: un crahl, cerac al shd..
'6 YRAIC (pers. Vrag), flambeau, lumière, domes-
tique de confiance (adj. protégé, favori) ; client, apprenti,
élève; cum. elrak candela" : bulg. 6irak fecior, lu-
orator", serb. 6irak sfetnic, sluga", alb. tsirak calfa",
ung. csirak protejat", mcr. cirac ucenic", ngr. tcoupdoolg,
client i tcspiXt, elev.
*ciracladisesc v. a. scóte cirac pe cineva (Glos. 165).
Verbul presupune o forma eyRAKLAMAX (aorist òi-
rakiady), C Ire lipsesce In dictioni re.
ciracladiséla f. scóterea de cirael sail de ucenici.
0R4. 19: [vremea vechel bogath 'n evghenie si ciracladiscqd ;
III, 29: Când o slugh, in vechime, ce slujia pe pricopsélh, Far& lefft
saù simbrie, ci pe ciracladiséld .
Vorba usitata In epoca fanariota, adI numaI ironic.
ciraclic n. I. protectiune, favoritism.
VAc. 293: Ctipitan-Pasa atl venit s mal filch un ciraclic, decl
Men cerere, ca pe dragomanul armadel sa-1 Les Domn Thril-Româ-
nescl. G-HICA REV. IlE, 217: la boier Buzoianu nu prea avea trecere
ciraclicurile si de multe orI postulantil recomandatl ghsiad beleua
cu dinsul. OaAs. 20: boierul platia tóte acestea [slujbe] prin
2. clientela (Costinescu).
6YRAICLYIK (candélabre), apprentissage.
Vorba acll eu aplicatiune exclusiv ironica.
ciriple 'f. 1. sfóra ro§ie a dulgherilor: pe ciripie",
In linie drépta, intins.
ISP. 288: cotosmanul se duse drept ca pe ciripie la palaturile
unul boier mare. Isl.. B. Sn. 83: drumul de la satul lor ar 11 bine
sh fie tras ca pe ciripie drept In satul uncle trMa.
6IRPI, cordeau ou fil à plomb de charpentier, ligne
droite ; serb. tirpiía, ngr. TCaprE, instrument de menuisier.
Vorba e proprie Munteniei: terrain technic de dul-
gherie generalizat In limba.
cirì* n. coca de WM cu care cizmaril lipesc in-
caltamintele §i copiil spetezele de zmeit
TARIF 1792: cirif praf cântar 50 banl.
6IftIS (pers.), poix de cordonnier, colle forte ;
serb. èiri, rut. yryz, ung. csiriz (§ 105).
ciwit n. 1. asortiment de marfurl.
ORA. II, 138: Unde musteriil In vecl aü Osit Avutie =Rh si
destul cilit; III, 24: Tot c4itu1 e inteinsa si tot mad& ce se cath...
2. vindare, desfacere.
MARION 44 : §i cilítul merge, in fie-care an lul nea Rich 11 cresce
proprietatea... Tam. 595: Et de copil Parn slujit Cu credinth cu

www.digibuc.ro
 135

Crsrr (òesit), genre, espèce, échautillon (d. pers.

6eside qui a goilté"). V. cisnitl.
Termin eomercial römas In limba (§ 104).
cimeà f. 1. In vechime, fâitmn mal ales monu-
mentala: cismèlele, ca constructiunI de caritate publica,
eratl nisce e11dir semi-circulare saü poligonale, a-
coperite cu o eupo1 i une-orl decorate cu rnarmura
fin sculptata, cu arabescurI, cu inseriptinni. pictate saü
daurite i cu ornamente In bronz (§ 39).
N. COST. 14 : Antonie Ruset-Vod aù fk.cut si o c4mea, adic6.
ifintanä, in zidul bisericel despre ¡Arta cea mare a Carta domnesci,
adue6nd aph pe oluri de departe ... NEC. 367: asijdere i done c4-
mele, fântân1, adnse pre 61e cu mutt& cheltuialä, una dinaintea portil
CurtiI domnesci si una dinaintea feredeulnI. Koo. 207: mai fhent-ail
Mavrocordat si im foisor f6rte frumos de eeea parte de elesteul Fra-
m6sel, sub Cethtnie, fadind si cimea 15.ngh cerdac cu app. curg6t6re
de mergeail in primblare. CANTA, 192: G-rigorie Alexandru Ghica ail
impodobit orasul 1au1ul en multe cionele en aph bunk si indestulatä.
2. astadr, fântâna artificiala, In opositiune cu wizvor".
COND. 1802, p. 333 : cipnelele cele trebuinci6se norodului poli-
tiel. PANN, 165: se duce in gat la cilmea . TEOD. 470 : .51 d'alkturea
cipnea izvora Cn aph curath trecuth prin piatra.
Var. (mold.): cerea si ciurnea.
AL. 105 : Pe'n mijloc de Tarigrad, La cemétta lui Mnrad
F.1?. 1, 237: Frunzulith trel sinicele, Hal, Anica, la cepzele; II, 9 : ALA
rece din ciufmea, Sh bee si draga mea.
6flpii, (pers.), fontaine munie d'un robinet (d. eesm
oeil" : cf. t. bunar bay i ar. 'ayn oeil et source")
bulg. sörb. 6esma (usrna), alb. 6esme.
ciqmegiii m. 1. fântânar, sinonim archaic cu
suiulghl" (Doc. II, 503).
acp nurnele unuI lac si al unei gradini m trI din
Bucurescl, Infiintata pe locul until fantanar bogat.
Au. T. 135: sh te ved de-i 11 mal en noroe astägl la 'Arta Ci.2-
megiulul. GHICA, 45 : el petreceau china in Cipnegiti cu lautarl pe
iarbft verde. GR. ALEK. 403: o lisita i o rat& s'a strins de diminéta
pe lac la Ciftnegiii.
C'ESMEgY, fontainier.
*ciqniii n. (§i ceprii) 1. expertisa pentru fixarea pre-
tuluf obiectelor de consumatiune (carne, Oine etc.).
Cisniul saü proba brutarilor se facea asa : se cumpöra
grâ tl. din judetele Invecinate cu preturI diferite i se
macina la un loe, iar dupa scóterea pi-Unit' din cuptóre,
se seadeatt cheltuielile si din rest se hotara pretul oca-
lasilndu-se castig brutAruluI câte 2 parale de jimbla
(macelarilor 4 parale la ocaua de carne). Acésta exper-
tisa se facea brutarilor saü macelarilor, cilnd sou inpiati

www.digibuc.ro
136

pAin ea sag carnea, ca sd vacid staptinirea cu ce pre t. se

pute a vinde poporuluT (Papazoglu, 183 §i 195).
UR. I, 106 (d. 1803) : cele ce se numesc cepriurf, adeca cercarI, One
§i car ne O. aiba a face nart Impreuna boierul Vornic de obstie cu al
nostru Aga. GHICA Rev. N. III, 219: cat a fost asupra cipaiului, s1-a
facut case boierésca si §1-a cumperat si mosie; lua barn cu lopata
de la brutarl si granarl, ca sa suie pretul plinil saracilor. ORAs. 24 :
La ci§niul cel de carne, la sfatul ora§enesc.
2. aceia§T expertisa facutA pentru pretul lumIndrilor.
Doe. IV, 279 (d. 1794) : sa urmeze pretul luminarilor dupa cef-
nia ce se va face atuncl pe tot anul; IV, 248 (d. 1795) ; sa facem
ciptitt pentru nartul 1uminarilor,cu care se cuvine a se vinde estimp.
61.:§211 (pers.), avant-gôut. (§ 93) V. ci§it.
cit n. un fel de starnbA, lustruita §i. Inflorata, cu
care se Imbraca adT scaunele §i saltelele.
TARIF 1761 : eit Prost 14 bucap 1 led, cit de bumbac cu florl
bucata 60 banI. TARIF 1792: citul de Tocat i ot Diarbechir topul 11
banl, cit de Rusia cot 30 banI. REV. II, '240 (f. de z. 1817): o pla-
poma de cit. AL. Pr. 402: rochi de cit. FIL. 152: perne Imbracate cu
cit tocat ; 285 : saltele, perne i macaturl de cit.
61r, sorte d'indienne, étoffe rayée ; ngr. toírce,
dentelle ; ung. esit.
citareb f. (§i citarie) un fel de alagea din care se
faceag anterie (§ 86).
REV. I, 57 (d. 1786) : dou6 citarele lu1 Ismail bina-emini ; 11,333
(d. 1821) : doll() anterie de citarea . . . AL. T. 81: Cu anterill de citarea
Si cu fes de Indernea. FIL. 215: citarii .i gazil de Brusa. CAN. 62:
Cu rochil de citare [in text : citane], Acea II ibovnica mè!
6ETARE (eetari), étoffe légère dont la trame est
composée d'un fil de soie et de trois fils de coton Barb.
ciubùc n. 1. varga de facut lulele.
TARIF 1761 : verg1 sad ciubuce carul 1 left vechiil. UR. I, 189
(d. 1792): ciubucele ce taie din padure ciubucciil sa, dee 4eciuiala la
stäpanul mosieI.
2. lulea orientala cu Ova lunga §i cu imamea de
filde§ (facuta din cire§, dIrmoxin sat iasomie) : dupa
moda orientala, ciubucul se oferia mosafirulul odatd cu
caféua. Cu acest sens In literatura §i In poesia populara.
a. KoG. 225 ; segênd Intr'un scaun ciohodarul, i-ad dat ciubuc f;ii
cafea... BELD. 345 : tragea din ciubuc cu sete numal cu un ochill des-
chis. AL. T. 39: Cu ciubuce, cu cafele, cu tot ighemoniconul boie-
resc; 81 : Parca-I Pasa din Rusciuc, Cand bea cafea si ciubuc ;
83: boieriit tragea ciubuc in vremea asta; 1327 : ciubucele de iaso-
mie. FIL. 148 : fum2 de cateva or1 din ciubuc; 268 : ciubucele §i. nar-
ghilelele umplute cu parfumatul tutun al Siriel. GHICA, 282: sorbira
din cafea, trasera de dou6-trel orl din ciubuc.
b. TEOD. 486: Ca di bea, sa bea Ciubuc §i cafea; 677: Imp6ratul
se uita, Din eiubuc tutun tragea. BUR. 178 : Din amnar ca scapara,
Ciubucul si-1 aprindea.

www.digibuc.ro
 137

Vorba figuréza In doue proverbe : dragostea se ia

din ciubuc si din lulea (Golescu) ; a fi eiubuc, ad. anao-
rezat (Zanne III, 114 : cf. amorezatlulea).
3. varga trasit pe peretï sag tavanurï.
Isp. 37: aurul cu care erail poleitl stflpil si cinbucele de pe
rang& strésinfi; 300: peretil erml Impodobitl cu ehipurl si florl sá-
pate, Mr& ciubucele erail poleite. OD. I, 42: din astragalele stIlpilor se
pe rotunjéla eulelor, numeró e ciubuce sail nervure.
4. varga in genere, dunga pe stofe.
DELAVR. Paras. 189: i se pare O. a dat de un ciubuc de ghiattt.
GANE II, 238 era Otit en un anterea de cutnie in ciubuce. SEV.
Nunta, 46: o prostire In ciubuce de burangic.
5. cofetura In forma de bastonas, facuta din zahar
cu boia rosie.
Var. : (arch. Munt.) cebuc si (Mold.) cibuc.
DION. 164: slujbasil domnesci si boieresel ce trägea val de
maica lori ca de-1 gAsia Turcil prin satele lor, frângea cebucele de el.
ÒUBDIC (Cebuk si seibuk), verge, tige de métal, pipe
faite de mérisier, de jasmin, de bois de rose ; raie (sur
une étoffe) d. 'Cub bilton, baguette" ; eum. eibuch bacu-
fustis" ; bulg. serb. rus. èubuk (eibuk), pol. èybuk,
alb. 'Cibuk (Cubuk), men cibuche, ngr. TCLimrofm. §i TCou-
pcoóxt; sp. chibuque.
ciubeicá f. lulea prósta.
Ab. T. 1067: alérgfi On' Vet preface 'n Ann i tidva-tl in
ciabeied i dsele-t1 In scrum.
ciubucar m. (sens modern) fabricant sag negustor
de ciubuce (V. ciubuccig).
ciubucárie f. 1. totalitatea ciubucelor de pe zidaria
uner case (cf. ciubuc, 3).
DELAVR. 108: giamurile, cercevelele, ciubuceiria . dovedia
acolo era locuinta unor 6men1 mal de sémft.
'2. felurT de vergt sag ciubuce.
JIP. 70: plosarie, iascA, ciubucdrie, cofe...
*ciubucciii m. 1. numit (cu var.
cebucciii si sluga la Curtea dornnésca insarcinat
sa curete, sa umple i sa aprinda ciubucul luT Vocla
(Sulzer III, 168).
DION. 197 : harapu sedea pe el si-1 frIngea grurnajil, iar cebucciul §i
peschergiul aù ceput a tip.- COND. 1776, p. 77: Vel-cibuccid 20 lei
pe lunft. GHEORO. 302: cibucciul, becerul, pivnicerul... TEOD. 677: Ciu-
buccid '§I trimetea, La serahl eft mi-1 chema
2. servitor boieresc cu aceiasI destinatiune.
FIL. 17: pe strengarul acesta de bâiat sA-1 oprescl In curtea
mea i s mi-1 facI de o cam (tat& ciubuccid; 143: dupA.,dinsul intra
ciubu cciul cu ciubucele de antep §i de iasomie.
3. eel ce taia ciubucele din padure (cf. citibuc, 1).

www.digibuc.ro
138

"dusuld3u, fabriquant de pipes ; domestique chargé

de l'entretien et de la préparation des pipes Barb. ;
serb. eibukciia.
*ciubuccerie f. functiunea, ciubucciuluI.
I, 51 (d. 1786) : pitfiria, ciubucceria, eaftanele.
*ciubucci-ba0 in. titlu klentic cu Vel-ciubuccit".
FOT. III, 310: ciubucci-barz are 20 leI150, pe hula. AL. T. 101:
bAtbatu-mell cel dintaiii era ciubucci-ba4a la Caragea.
ciucurlim n. 1. nadragI asemenea ciacsirilor (Glos.
167); 2. brînet de pantaloni.
Kai. III, 138: prin5, a-1 innoda ciucurlucu. . .
iJ6KIJRLIJK, ceinture d'un pantalon (synonyme du
chalvar);bulg. uèkurluk, serb. 6ukur (u6kurluk).
ciuhn m. (si ciuin) planta analoga sapunelulul", in-
trebuintata la facerea halvalef si la parfumatul rufelor.
KIK. I, 113: sit nu puI la sp5lat nici ciuen, niel livant. CoNv.
XXVI, 467: rAd'ficinl de czuin, de sApun.
nYEN (6ogan), saponnaire (plante et racine) ;
serb. 6ogan.
ciuinag (cioinag) m. varietate de struguri tarnalosl
(Jip. 54), numitl asa dupa mirosul lor cel placut.
ciufirt a. si m. (si cifut) 1. poreela ovreiuluI (Polysu);
2. sgârcit, cumplit (Costinescu).
LAURIAN, Diet. I. 709: ce maI cerFitl de la un cittfut ea acesta?
KIK. III, 3: negustor cu dare de manKi, dar cifut ischiuzar.
66FUT, surnom grossier et méprisant donné aux
juifs :fig. avare, cupide, entêté (corupt d. ar. yehud
evrell"); cum. uhud judaeus"; bulg. sdifut, serb. sdivut
,,tolba i evrea" (ca porecla): Civut e i numele unul
monstru antropofag In povestile serbesci; ngr. TCyfokt.
ciulamb f. mâncare din Rana férta cu lapte i cu
unt, la care se adaoga bucatele de puill de Vilna (§ 87).
AL. T. 74: bucate de cele sanAt6se ...musaca, capama, ciuktma.
JIP. 42: mi-a turnat coléa (ciulama) In urechl. TEOD. 124: Din carne
sa fac o ciulanza i sh-1 puhl ardeig o ciu§tea.
6ALAMA, aliments qui cuisent dans une marmite,
principalement viande et bouillon Barb.
ciumlbc n. un fel de ghivecitt pns In óla i copt
Inadusit [Isp.]. Vorba circula In Muntenia.
eötILEK, marmite, pot de terre; alb. "eimlek.
ciurbc rn. i n. placinta cu branza (pl. ciurechl
ciurecur1).
Fa,. 139: copiil indopandu-se cu ciurechl. OH.oa, 73: 0. Invete
a plAmädi pâinl, ciurecurl, colaci...
6öftEK, gateau fait avec du beurre, du sucre et

www.digibuc.ro
 139

des ceufs (dont la population chrétienne fait usage aux

fêtes des Paques); bulg. 6orek, rut. *Curek cozonac din
ovêz", ung. csörög, ngr. TCoupgxL, gateau enduit de beurre.
ciurecar m. pliicintar de ciurecurI.
GHIca, 76: Porojan ajimse un pitar de frunte i fu ridicat la
rangul de ciurecar al easel.
ciurbc n. 1. rëmitsitA, próstA, stricatA.
lsp. Cony. XII, 180 : cu ce ciurucuri de ostire venia.
2. fig. lepädiltuni, drojdie.
ISE'. U. MM. 107: acest Pan era un ciuruc de 4eil ce träia prin
Odurt JIP. R. Sat. 296: la tara ne trimiteg numal plévk ciurucurl,
lephdaturä...
ÒÜRÜK, pourri, usé, sans valeur; bulg. serb.
sduruk subred".
ciutùc a. i m. 1. odiniórA, porecla Turcilor, mal
ales a celor din Dobrogea.
URECHE, 236: all mal lovit ChzaciI nisce sate din sus de Tight-
nea, pe deciudea de Nistru, care sate erait descMecate pa hotarul
lesesc, Turcil ciutaci i Moldoven1 fórte ISE'. Cony. XII, 179:
gróza intrl In inimile spurcatilor de ciutacl. ID. Mih. Vit. 5: ianicerl,
spahil, tot felul de ciutact nhplidesc satele.
Var. (archaice): cetac i citac.
Dum. 415: cetac deliormanón 96: In Vito ile1e prindea si
aducea robl Turci citacf.
2. adT, nAtAfiéta, nerod (sens popular).
GRAS' II, 165: Ch, voI sintet1 both si Nemti1 ciutacl...
61TAK, numele turcese al locuitorilor din Do-
brogea : ei populati mai ales padurea numita. Deliorman,
aprópe de hotarul Silistra si eratt renumitT pentru
spiritul lor de ospitalitate (Cant. Ist. ot. 309, 340); e'rrax,
numele until trib de BulgarI turcit,T lu BalcaniT nordicï
(Diefenbach, Völkerkunde II, 112, 116, 155).
civil a. si n. I. (adj.) albastru inchis, indigo.
RENT. 41, 333 (d. 1821): sal cu o varga civit i alta stacojie. DE-
LAVR. 18: samara-I civit.. ; 205: cu mintene civite.
(subst.) 1. colórea indigo (cu var. grecizata tevit).
TARIF 1792: civit oca 11 ban1. TAME 1761: tevit lahor oca 44
banl, fait mal prost oca 22 bani
2. hainit de aceiasI colóre.
MELCHIS. Roman II, 129: un civit dat diaconulul Anton de
Fait dus atfine-seu.
61VIT, indigo ; serb. 6ivit.
cobùr n. (si cubur) toc de pistóle la séua caluluT.
AR. SH (d. 1821): calul cu tacfitnul luI, ipingea rosie nottä, co-
bure la cal. REV. IL 398: o pereche de pistóle la cuburul calului.
KUBIJR, etui, fourreau, carquois; bulg. kubur

www.digibuc.ro
140

(kobur) pistolet", serb. alb. kubure un fel de pura.",

rus. kuburg ; ngr. xoupcoúpt, men cubure tolba" (§ 68).
cobisz n. un fP1 de ghitara scurta In gât cu 3 córde
(In forma de para) ce scóte nisce sunete melancolice.
On. I, 137: se veseliall cu cantArile cimpóielor si cobuzelor mun-
tenesel i cu diblele lAutärescl. AL. 62: Merge el cântând, Din cobuz
sunlnd... Din cobuz de os, Ce sunk frumos...
KOPUZ (tatar. kobuz), sorte de guitare en forme
de courge, à une seule corde (o descriere la Vambéry,
Türkenvolk, 192) ; croat. kopuz Mutil", ung. kohoz
vióra de bas", ngr. 7.091.1.7robCt, théorbe ; rus. kobuzg
kobIza (=balalaika), rut. ceh. pol. kobza espèce de
luth, de lyre", de unde i cobzâ, sinonimul moldovenese
al lul cobuz.
AL. T. 80: scum mi se mucedesce cobza...; 83: Ii curgea (lul
Barbu) galbenil In cobzà. XEN. 183: scripcele i cobzele sal tiiati In-
tr'una. TEou. 136: Cobzarl cu cobzele, LAutarl cu diblele...
Vorba maT figuréza in locutiunea metaforica a
lega cobzit", ad. tép6n, i a produs o serie de deriva-
tiunI secundare : cobzar, lautar care cilnta din cobza (Ghica,
170 : cobzarul c,licea din gura pe Alimo§); cobzárie, meseria
cobzarului (TJr. I, 163 [d. 1785]: me§te§ugul lautarieT,
cobzeiriel sag a altor dicèturi); §i cobzi§óra, cobza mica
(Al. T. 85 : draga cobz4dur).
Despre instrumentele venite din Orient (§ 42).
codb*m. mijlocitor neonest, sin. cu pezevenghitl".
PR/0mA Mat. Bas. 168: de va fi dat nescine voie muieril sale
facI preacurvieacesta lucru se chiama codo §i votru muierii sale.
OD. I, 276 (d. 1781) acum mi se poruncesce sb. fil codo §i pezevenghiii,
adicI votru, dupa cum scrie sfinta Pravilii bisericésea.
Knos, entremetteur, mari qui prostitue lui-rnême
sa femme; serb. kodo.
codoscä f. mijlocitóre neonesta, sinonim cu po-
lióta" (Cr. I, 98) §i veriga,?a" (Jip. 56).
CR. 1, 172: 11 spune codosca cite si mai multe.
Forma fern. coresptindênd bulg. kodo§ka.
cofterie f. I. (sensuri archaice) 1. materie seurnpa
din care se faceau caftane §i duläml boieresci.
Cuv. I, 238 (glosI 1536): treI dulImi... cofterie. ARCH. 1ST I
40 (d. 1557) : caftan de cofterie.
2. un fel de postav.
CCND. 1693, p. 91: s'ail trimis 500 tal. la Tarigrad pentru cofte-
ride cIpitanilor za slujitorl. CAp. 308 : daruit cu postaje (coftiril)
fiesce-arnia dupa obrazul lui.
adi, In antecele dobrogene, un fel de maase.
BUR. 60: Imbaca-voi l. ie roche de coftarie.

www.digibuc.ro
 141

KUFTERI (pers. kufter tissu"), espèce d'étoffe ;

pol. kofter (koftyr) un fel de mötase".
coinbc n. 1. nóda sedutului, osul glesnei.
2. (dupa analogie) os de table, zar de trictrac.
INDREPT. LEOTI 1652: tavliile se chiarn& §i coinacele o harji-
tele c6le ce jócb..
3. bulgare de cärdmida de care se légPi, o sfóra de
apucat o craca ori un zmef.t.
IsP Juc. 71: se mal prinde zmeul §i cu coinacul.
4. fig. flAcaias ce Incepe a curta (Costinescu).
KkINAK, fesse, articulation, jointure, soudure;
griffe des oiseaux de proie.
Astitcp vorba se aude mai ales In gura copiilor,
In jocul de-a zmeul (§ 42).
colbn n. 1. chinga, curea (sens esit din us).
TARIP 1761 : colanurt rót& 10 bani.
2. cingétóre eleganta femeiascA.
STAM. 108 : cópsele i-ad Ineins eu un colan fórte scump NEUR.
I, 145: Ruxanda era Ineins& cu un colan de aur. OD. I, 33: cu co-
lane §i cu sponciurl de nargean §i de marg&ritare. FIL. 171: era In-
cinsfi cu un colan de aur de canavdt cu paftale miel de aur.
KOLAN, sangle, ruban large et gros; cum. colan
cingulum" ; alb. bulg. sörb. kolan, ngr. zoXivt.
colcibc n. I. manson.
()D. I, 132 : colciact §i cepchen de Illendre5 stacojid numa in
fir §i In mArg&ritare.
2. tuzluci ce se Incheie cu copci (Costinescu).
xclaax, manchon, gantelet ; bulg. sörb. kordak
(6aksire), rus. koreakil (§ 101).
coltùc n. (si cultuc) 1. pernitä de cap, cApöti-lit,
litt. pernd de subtiori (cu acest sens mai ales In Mold.).
S. NAD. 34 : baiatul culcat pe un suman cu un cultuc sub cap;
37 : ian sa-1 lufim cultucul de sub cap.
2. cerc umplut cu paie, fin, pör, Una ce se pune
In WIWI unui cal sail alt animal ce se injuga (Laurian,
Diction. I, 9861.
3. cója grósa si Virtósit de la marginea painii, col-
ti§or de pitine tare copt.
REv. II, 405 (d. 1821): a treia di se duse de dimin445. In Virg
§i veni cu cloud painl marl, ocaua drépta, alb& ca zapada ; II Intrebal:
ce piline este aia? §i-ml réspunse eft este coltuc de la Babic. SrAtqc.
75 : mult mi-e Mine, m61 bietu coltuc . . .
Locutiunea proverbiala coltuc de la Babic" (Isp.
Rev. II, 156), dupa numele Arménului, starostele bru-
tarilor din Bucuresci. care ajunsese vestit prin cupto-
rul sell din care scotea jimbla numai In coltuce.

www.digibuc.ro
142

4. gest de refuz, lovind cotul cu mâna.

ISE% 164 : se rugara, ca barem nucile cu hainele sa le
dea ; baiatul le arät1 coltucul.
KOLT1JK, aisselle, bras ou dossier, bord, coin
d'une chose; cum. coltuc ascella"; rus. kultuktl sub-
tióra".
De la sensul primitiv de subtióra", adica de ceva
rotunjit, deriva tóte cele-lalte InsemnarI : pernita sail sac
de rezemat, bucatica din coltul proeminent al painiI
cotul arAtat In semn de refuz.
coltucel n. (si cultucel) pernitä (In Moldova).
CAR. 87: Culca-s'ar neica p ele [brate] Ca pe done cultucele.
*colim m. asin sebatic (e§it din us).
CANT. ler. 262 unghiile inorogulul virtutea colunulu1.
1CULUN (kulan), onagre : rus. kulang, vsb kolunù.
Despre fauna venita din Orient (§ 101).
conbc n. I. (sensuri archaice) 1. loc de popas §i
de mas : statie. Lipsind In vechime Inlesnirile de co-
municatiune, Domnul orinduia Inadins boieri cart aveag
sarcina's ingrijésca, pentru grabirea calatoriel gaz-
duirea óspetilor de séma, cart' treceag prin ttra ; Dom-
nul însul, cand pornia din Constantinopole catre noua-I
capitala, era preces de ciausl i de boierl earl ingrijiail
de ale drumulul (Cant. Mold. 63).
M. Con,. 28i : Stefan-Veda ad trimis si inaintea soluluT pen
Ora pre la tóte conacele, de i-ati taiat obrkele.. ; 294: la Tecucl aft
esil Costin Postelnicul de la Putna inainte si Pad petrecut pe Ale-
xandru-Vocla cu cinste cu conace pan& in Galati ... N. COST. 30:
Constantin Duea-Vod aft mers pina la Udrid tot domnesce, din co-
nac In ronac, tot en surle si cu dóbe, inch i cu trImbiceri lesescl...
NEO. 198 : Duce-Veda. gâtind conace i podurl presto tóte piraele, ea
mutt& grija, sa nu-1 afle Imp3ratia vr'o pricina salt puie capul. MUSTE,
7 : Duca-Vodá au gitil conace pentru ImpèrAtie GHEORG. 330: din
Galatl vrênd Pasa ca sa-I fie trecerea prin 1a1, Indatft din poronea
Domnulul s'ad rinduit tóte conacele §i la fle-care conac s'ad rInduit
câte unul din velitit beiert. POP. 111 : inteacósta vreme ad trecut prin
tat% Ipsir-Pasa si Rind scire Domnulul ca vine, ad trimis la cápita-
nul de la FocsanT, de i-ad esit lnainte cu slujitorl si i-ad facut conace.
GHIca, 161 : indata ordine stra§nice In tóte pártile pentru caléscrt,
cal de post& i conace.
2. locuinta proviso rie, cartier oficial, residenta unul
Vizir sag Pasa.
Dion. 186: i-ad facut Inchidere in saraiul imp6ratesc unde Pa§il
ad conac; 190: strins'ad tog Pasil la cortul sad conacul lul; 223 . ed
void di es sa v3 Osesecvartirurl, adeca conace, case en 6ment, shfle
cu foc si cu zaherea. CRON. III, 447 (d.1822): Domnul TAM românescl
impreuna cuamIndol boieril Moldovel ad agiuns pâna la Silistra, ad
tras la conacul Domnulul Moldovel, pfina li s'ad rinduit conac deose-
bit. Zu.. 100: Ru§il adusera pe Ciapanoglu cu cinste in Bucuresel §i-I

www.digibuc.ro
 143

orInduirl conac desfatat cn tótá eäguta teremonie. GHIca, VII: capu-

glil carl 11 opriad intrarea conacului vizirial; 158 : prins §i adus la
conac, Coletti se credea pierdut ; 388: Ismail Pa§a II avea de mare
fat& ui-1 tinea liber In conacul sea. TEOD. 481 : La conac ca-1 aducea,
La conac langa giamie
3. In special, numele conaculuI domnesc pentru
gAzduirea îna1i1or dignitarI ai Porg sinonim cu beilic".
4. fig. conacul cel de apoI", mórtea.
M. COST. 274: aprdpe de Nistru, ca o mil de loc de Movilätl,
In tinutul SorociI, ad descalecat acolo 6stea le§éscâ conacul cel de apol.
if. (sensuri moderne) 1. reside*, unu ispravnic
sail prefect (spre deosebire de taht").
AR. 48; mergl la conacut isprgtvnicatulul de-tI eatl trebuintele
d-tale. DELAVR. 175 : luând din Ware In catare conacul isprAvniciel.
2. han, gazda (de mas nóptea).
op. I, 89: ar fi mas de conac nóptea pe ascuns la schit la
Cotména. DELAVR. 218: Liliac, liliac, Trage n6ptea la comic! TEOD.
63 (colinda): Silitl, stol de marl boierl, Bun conac v' am aflat ; 504 :
In codrul CobinluI, La conacul Miulul.
3. loc de oprire In genere (spre a manca §i a se
odihni) : a face conac", a sta loculuI, a poposi (cf. ko-
nak etmek demeurer, séjourner").
FIL. 110: ia sé. descáleettrn §i sri ne facem frumos conacul de
amiadl aci pe verdétá la unabrh. OD. III, 17 : vîtiltorul, prin mânca-
rea §i glurnele de la conac, se aprinde din noil de ispita noroculul.
BASME I, 29 : va pleca Inainte, ea sâ, vaql de conacul de sérgt ; III,
119: nunta mergea agale-agale, facènd conace pe la soróce. Burt. 127;
Iarba el ne-a place, Con= el ne-am face... *El?. III, 42 (oratie): A-
yeti D-v. a vá gati de conac, butl de vin, Balercl de rachid.
4. distanta sail interval Intre doue popasuri, sino-
nim cu po§te i echivalent cu o jumètate de di: lo-
cutiunea: am lucrat numaIun conac", adia, de diminétä
pilnä la prinz (Isp.).
M. Cosy.2 I, 540: câteva conace ad mars cu o§tile spre Camenita ;
II, 238: la al patrulea conac ad ajuns tabéra la codrul Cosminulul.
GREC. 227 : Domnul de grab s'ad dus 3 conace pin& la Brâncovenl
flcênd ETYM. 1069 : poporul Imparte (Tina In 2 conace sad popa-
surI: unnl e la amia41, cela-lalt la asfIntitul sórelui. ISE'. 321: apoI ca
gândul porni, slrind cite gece conace deochtl. ID. U. sfát. 40: unde
Incepu ari mi-tl guite 11 mistret, de se atulia cale de nu acid ate
conace. TEOD. 565: Ia silitl de vê pornitl, i pe DunIre visliti Cale
de vr'o 3 conace . . . VuLp. i 11: F6ie verde 3 spanace, D'ar 11 n6ptea
3 conace, M'a§ duce i m'a§ Intórce
5. In basme, zmeul aruncã buzduganul cale de maI
multe conace, dupd care se cunósce §i puterea
Isl.. 86: acum e timpul când are sl vinä la prânz §i are obi-
ceid de aruncl buzduganul cale de un conac i lovesce In u§A.
6. fig. interval scurt.
Tfp. 58 : Intr'un conac stráinul so Indoldorl cu hante, cu zapisu
mo§iel i töte rébájele §i cind ea gându nu gandesel, te gonesce
afarl din co§moliea.

www.digibuc.ro
144

KONAK, lieu où l'on descend, hôtel, auberge, logis,

station, relais, étape, résidence d'un seigneur, hôtel de
ville, mairie, journée de cheinin (d. konmak loger") ;
bulg. serb. alb. konak, mer. cunachie, ngr. 7.ovetxt, logis,
auberge, journée de voyage.
Vorba interesanta sub raportul cultural : odinióra
de un caracter oficial si óre cum technic, ea s'a gene-
ralizat In graiul popular, conservându-se maI ales In
basme si cântece, precum si In cititeva derivatiunI cu
sensuri special e.
conäcar m. (5i conocar) Inainte-mergötorul mireluI
care se duce sa, heretisésca pe mirésa, precum In ve-
chime .,conacciul" mergea inaintea DomnuluI spre a
dispune de ale popasuluf (§ 50).
Vorba se aude In Moldova si corespun de munté-
nulul colacer" si ardelénului. pocitinzeil".
conäcärie f. (si conocärie) cuvIntare a conacarulul: orati e
de nunta (In Moldova).
condcesc v. 1. a face conac, a mânea, a poposi.
Amta. 115: Kemeni Ianos ad coneicit acolo cu óstea IDA. GHEORG.
303: duph ce vine cn chftanul unul din boieril cel mal alest ai Ta-
rigradulul, conacesce la mtmhstire la Galata. IST. 1715, p. 16 : s'ad dus
la corturile lor de all coneicit. OD, I, 138: casele uncle el coneicise.
BALC. 121: Turcit coneicira 1ntr'un sat ruinat. I:-.P. 248 : séra sosi la
locul undo se asegase sh conacescei; 299: pe cfnupia fiumósft am
voit sa coneicesc. BASME I, 48: pe sub sóre se opri lute') dumbrat ft,
ca sh conacescd §i sh petréch núptea acolo.
2. (activ) a oferi conac, a adaposti.
R.-Cou. 218 : Bucuros te-a§ gäzdui, Bucnros te-as coneici.
Formatiune analoga serb. konaCiti si. ngr. xoyrtico.
*conaccial m. cel Insarcinat cu prepararea provi-
sorie a locuintelor pentru Domnii earl' veniail sail eiaü
din tara, pentru boierif earl' mergeall In interesul Dom-
nieI pe la tinuturT, pentru TurciI trimisI In serviciul
Portii sail pentru vr'un personaj Insernnat (sol, Pasa
sati Vizir) In trecerea-I prin. tarile române.
N. COST. 65 : cvartir-maistru sad vel-conaccia. AMIR. 140 : Dime
din boieti nu i-aft esit inainte solulul de frica ciumeI, numal conaccil
ce-1 purtad conacul. VAc. 271: insus1 Domnul Taril românesci i-ad
font Impératulul conaccia duph cuviintft. Koo. 207: pftru red celor-lalt1
boierl, chindu-se ch n'ad vrut sh mérgä unul dintrInsi1 conacciti
KONAK6Y, maréchal de logis, officier qui pren d
les devants pour préparer dans chaque station le lo -
gement nécessaire d'Ohsson IV, 243 ; serb. konakseiia ,
ngr. xoycotTC-iiq.
*conacci-ba0 m. titlu identic cu conaccill.".
GHEORG. 330 : conacci-bafel a fost rinduit din partea Domnulul
pânh, la Iasl.

www.digibuc.ro
 145

KONAKÓY-BASY, quartier-maIlre général.

condhc n. strat de pusca.
KONDAK (kundak), crosse du fuSil; bulg. kundak,
serb. alb. kondak.
Vorba e proprie Moldovel (Cihac) si apartine ter-
minologieT militare (§ 68).
condùr m. 1. pantof cu toc §i turiac Malt.
TARIF 1792: conduri cu terlicl si cu topl liochil. Ua. XVI, 276
(f. de z. 1797): 5 perechl conduri frantuzescl. STAM. 108: In picior
i-ail pus condur cu calcaiuL inalt. PANN, MIN} Alb II, 62: inteun con-
dur §i inteun papuc...
2. In special, In basme, pantof de mare pret care
servit ca mijloc de recunóscere a feteI frumóse.
ISL.. 24: luara din corabie o pereche de conduri cusuti numal
cu flr si impodobit1 cu pietre nestimate ... 187: Maiastra, daca se
nomoli in snióla, mal bine lasa condurul acolo, de cat sa intirclie.
BASME 1V, 131 : II cade din picior nn condur cu totul de aur.
3. fig. femeia care 'Arta eonduri.
GotEcu (prov ): conduril sarea veseliel.
4. condura-Thimnet planta de ornament numita In
Moldova altingic" si. ealtunasI" (Tropaeolum majus).
KONDURA (kundura), soulier européen d. mvzotipa,
cu códa scurta (ngr. xolpróc §i oúp4); bulg. kundura, serb.
kondur, rut. kondury cizme cu tocuri", ngr. zovrotípa.
De aci Tncondur, a incalta conduril (.si fig.).
DELAVR. 63: salupele cu cloud panze aluneca, se intrec, sbóra
pe lucid ca lebedole cand 41 incondurd aripile ...
*conduragia m. (si grecizat condurat) pantofar.
MUST. (1818): Toti condoraM, cizmaril, precupetiI, carciumaril
KUNDURAgY, cordonnier.
cim3c5 f. carlig de Incheiat.
LAUR. Diction. I, 922: a prinde mantelul cu o copcd la gat
PoNBRIANr, 153: coped barbatésca... coped femeiasca.
KOP6A, agraffe; bulg. kop6e, serb. kop6a, alb.
kopsa, ngr. -zónrCct ; ung. kapocs.
Forma romanésea e o inductiune d. pl.: copce-copcd.
corabià f. prajitura rotunda en migdale si miere.
AL. T. 673: o oca de castane zaharisite, cloud oca, de corabiele
qi trel och de migdale amare; 1223: cre4.1 póte ca. sotia mò face
bibilurl si corabiele?
KORABIYE, petit gateau rond et plat aux aman-
des ; bulg. korabfia, serb. gurabfia (§ 99).
corasán n. 1. ciment din caramida pisata cu var
(numit ast-fel dupa provincia persiana unde se fabrica).
2. semi* de corasan", florile uscate ale peliniVf
(aduse din Corasan).
60936 10

www.digibuc.ro
 146

HORASAN. chaux de Khorasan, c'est-a-dire cé-

ment de chaux mêlé avec de la brique broyée ; bulg.
horasan stucatura', ngr. xoriceaavE, p oudre y ermifuge.
Vorba se aucle numaI In Moldova.
cortorosesc V. a se settpa de cineva sail de ceva.
ISP. 208: se cortorostse de shrheie; 212: acum se cortorosise de
saxanaua din spinare. ID. B. Sn. 74: 11 da numal sh se cortorosescd
de atiita cer§etorie. lo. U. Silt. 7 : nicl el nu se putea cortorosi de
balele vrajbeI. BASME II, 81: ca sh seape odath, hothril sit se corto-
roséscd de dinsil eu orl-ce chip.
Var. (mold.) : cotorosesc.
AL. T. 328: am sh m6 scap de o grij ! ant sh m6 cotorosesc
de fath; 436 : slay& tie Dámne, eh m'am cotorosit! Bun.122: Ca sh se
vadá plAtit, De harachl colorosit.
ICURTULMAK, être delivré, se sauver, s'évader ;
bulg. kurtulisam, serb. kurtarisati (kutarisati).
Verbul rornanese a pornit de la forma bulgarésca
(§ 26) ; maI exista i o forma analogica descotorosesc,
(cf. desfac), asemenea proprie Moldovel.
CR. I, 8: sa-1 p5LI descotorosi odatit de frate-skl; II, 46: nu se
póte descotorosi de mine. XEN. 22: ne trimit aice toti 6menil de care
voiese sh, se descotorosescd.
coscogeá adv. (Mold. copogè) fórte mare (ironic):
se aplica la fiinte si la lucrurI.
a. AL. T. 395: pune umérn de impinge, eh e%.1 cofco0 ; 420:
fete marl copogea! ch.t nisce dragon1; 426: audI cofcogè calindroid I
910: e§t1 copogè ruman cat un butohl...
b. AL. T. 1057 : 'ml trantesce peste ocM co§coge huchet; 1242:
cu copogea sabie in mfina.
LOS KOgA, énorme, colossal (d. particula augmenta-
tiva kos sikoga homme agé, vieillard"); KOgAMAN, grand,
enorme ; serb. kogamiti adult. b6tran" i kos kogamiti
)) mare, enorm", de uncle formele ilóstre ibride : cogea-
mite (Mold. cogemite) §i copogeamite, acelas1 sens.
GANE 1, 169 : era un cogemite Martin blhnit de iarnh. ISP. 96:
din copogeamite omul to al flent cosac. STANC. 113: noi corogeamite
cruel de voinic1; 126: iach coqcogeamite Imperatul ; 194: copogeamite
namile... 347: cofcogeamite matahala négra de serpe
Var. : (mold.) coFogeme i (munt.) gojgogeamite
CR. II, 69: copogeme coblizan, sh umble lela pe drumurl. CAL.
1882, p. 57: gojgogeamite fath de impérat.
Particula fórte respandita sub diferite forme, dar
cu aplicatiunea maI mult ironica, ca mal tóte de acésta
categorie (§ 25)
covAtä f. capistere mare in care :Iranca cerne
malaiul sat Mina (§ 98).
TROD. 153: Dete 'n sith §i 7n covald i cernu Mina tóth...

www.digibuc.ro
 147

KUVATA, écuelle très creuse, terrine : alb. gavata

jatte" (d. it. cavata). Vorba lipsesce in sêrba i bulgara.
covatea f. (la pl.) blid cu capac in care drumetul
pune d'ale mâncaril.
covatica f. capistere.
Ca. I, 173 : 's1 furs copilul din covalica.
coz n. 1 cartea care bate pe cele-lalte (Glos.).
2.fig. In locutiunea frurnósa coz !" exprimând
gradul cel mai Inalt (ad. care Intrece pe cele-lalte femel").
AL. T. 656: le prinde chmasa cu altite de minune si's frumu-
sele coz ! 665: 's mandrulite coz ! 740: Serdarul e insurat cu o neve-
stuice,... coz ! 1157: da frumósS coz ! Xen. 17: s' a ¡Scut frumóse, coz !
KOZ, atout; ngr. x6Ct.
in ambele ei sensuri, vorba e proprie Moldovei:
ea face parte din terminologia jocului de carp' (§ 91).
*cùca f. I. (la Turc1), caciula mare din pene de
strut, speciala lui ienicer-agasi §i alta mai mica speciala
solacilor (Cant. Ist. ot. 275, 611).
CANT. Mold. 59: cucca... crista est e struthiorum pennis ar-
tificiose dispositis... est autem is proprie janiczariorum ornatus
OD. I, 133: ianicerl cu inalta cued din virful chria atirna pe salele
calulul o latft pane. verde.
II. (la Romani) 1. caciula inalta i piramidala, im-
podobita cu pene de strut i Imbracata pe din afara cu
catifea aurie, ce Sultanul (prin mijlocirea lui Muhzur-
aga) o da Domnului la urcarea-I pe tron : acordarea
acestei podóbe proprie ienicerilor arata, cà Domnul era
privit ca membru al acestui corp (Cant. Mold. 59).
CANT. Ier. 398: cuca carea pun Domnil in cap... Ax. 127: Im-
p5ratul afi socotit s dea Domnia iarAs1 luI Nicolal-Vodft: si aù tri-
mis de ad intrebat pe Muhtinl, de este obiceid se. se dea cuca la
Domnl de Imp5ratul, neflind Vezirul acolo. MUSTE, 30: atuncea mer-
end Impòrltia in Tarigrad, ad mers i boieril impreunl cu Dom-
nul lor Mihal Racovip. in Tarigrad, dat i rum dupe. obiceid.
GHEORO. 310 : vel-Visternic tiind in maim sa cuca, o pune in capul
lul vel-Spfttar. Dfort. 166 : la létul 1775 venit-ad Domn Ora de la
Pórtft Alexandru Ipsilant, cu mare pompA, cu cuccl §i cu tuid imp'é-
râtesc, dupâ ohiceiul turcesc BALe. 468: Mihaid primi de la solul
SultanuluI sabia i cuca, pe care o puse pe cap.
2. cu acest sens, vorba figuréza Intr'un proverb
§i. in cântecele populare.
GOLESCU: cuca la orl-cine nu se cuvine, ci numal la unsul lul
D-ded. AL. 146: Scotea cuca de Novae punea un comAnac. TEOD.
502: DA-ml chciula turcftnéscA, Ca se.11 dad cuca domnésch; 532: Cuca
ImpSratulul i caftanuI Domnulul.
KUICA (pers.), bonnet orné de plumes et enrichi
de pierreries que portaient autrefois les princes de

www.digibuc.ro
148

Valachie et de Moldavie, ainsi que le commandant des

janissaires (Zenker).
Cuca, ca insigniti domnesc, a durat pAna la 1832,
dad fu inlocuitl, cu fesul (cf. cabanita).
cujbAn n.hainl domnéscA, (In cântecele dobrogene).
BUR. 142: i el [Domnul dacâ, s'o speria, De cujban l'om desbrAca,
De cujban §i de caftan, Ce-1 dat de Imperktie Cu el slt stea In Domnie.
Vorba pare a fi o amplificare d. KABA, vêtement
d'honneur. sub actiunea sinonimului sell caftan : inter-
calarea sibilantei (*casban) a provocat moclificarea vo-
calel precedente.
calii f. I. bona., turn circular.
M. COST. 674: Edienle adia din sépte cule. hr. 1715, p. 84 :
cetate mare, frumósk eu cule marl. Diou. 210: Pasvand ad Inceput
a stringe zaherea din Ora ... bâgând In cetate de ad umplut culele.
2. turn la palatul domnesc in care se pastra haznaua.
on. 1, 128: deosebitele basel sad crtmärl boltite, purtând o culd
rotunjitA pe d'asupra ...
3. vistieria 'insAsT.
Din cula domnéscA Lefurl 84 'mpartéscli ...
TEOD. 50 :
4. loc MtArit pe la mosil de demult (locuinO stra-
tegic A, de patrula).
REV. II, 386 (d. 1821): boierinasil oltenl *1 mal râmaseserrt,
v&Vend primejdia ce-1 astepta, se Inchiseser& In culele ce avea pe la
mosiile lor.
5. suteranA boltitA, apöratóre de hot1.
ISE'. 45: se ascundead prin pivnitl, pre dupa case, pre dupli
(late o F,drri. de paie sad prin vr'o culd pärasitâ..
Var.: hulä (Costinescu).
KULA (ar. kulle), bourg, tour ; maison de campagne
hors d'une ville ou d'un village ; alb. bulg. serb. kula
casä fortifi eatit", ngr. xo5Xx.
*culucciii m. paznic de nópte, gardian (In Moldova).
AR. T. 1115: culucciul strigrt : raita! DRAox. II, 68: ad regulat
Moruz si luminatul ulitilor. ase(lându-se fanarl la tóte 25 case si
culuccil prin rèspintinl pentru tinerea bunel rinduiell.
ICULLITIK6Y, serviteur ; serb. kulukèfia, alb. ku-
luk6i gardian." V. Partea 11: culuc.
cumbv n. (si. comag) I. (sensuri archaice) 1. mate-
rie de maase pentru hame boieresei (pl. cumase si cu-
masurI).
Kon. 198: orl-care din boierl lua halcaua, Grigorie-Vodra 11
dAruia en grele eumapri; 207: Ión-Vodä. Mavrocordat racênd si. 10
piirechi de vesmInturl nouò, cumaquri frumóse cu fir si 3 rindurl
póle de icóne ... Doc. INT., 283 (d. 1793): materil cu fir i alto cuniqued
orl-câte stilt de mâtase i de bogasie i de alagele.
2. ston., mai ales de maase, pentru rochl.

www.digibuc.ro
 149

FIL. 209: cumafurl de rochi enctinel Duduehil de St. Vasile;

214; cumaqe de mèthshril; 217: giuvaericalele si cumafele de rochi
costisese 120 pungi de bani. GOROVEI, 275 [phlhria]; in virf clomp,
La póla guleras.
11. (sensuri moderne) 1. rest de stofa pentru o rochie.
2. fig. §i fam. om de valóre (mai adesea ironic).
KumA§ (ar. koma§), étoffe de soie, brocart d'or ;
fig. sorte, genre d'hommes ; bulg. kuma§ (koma§), serb.
kuma§ satin", ngr. xonOat, étoffe.
*cumäpi f. (§i comipa) haina boierésca din cuma§.
N. COST. 45: imbrAcându-1 in haine próste in loc de comi§ea...
cunabiii a. (Munt. conabifi) ro§iti. Inchis, vi§iniA
(litt, de colórea cânepei).
REV. II, 290 (f. de z. 1817) : un zabranic cunabia cu bibilurl de
nahtase. IoNEscu, 695: colorile ce se cer mal mult slut: cicic, al-
bastru, conabitt, verde si jhratic. DELAvIt. 6: un thran cu fata.conabie
ea sfecla. MARION, 71: biata roehie! nu era nici rosie, niei galbenh,
nici conabie.
KUNEBI, fait de chanvre (d. ar. kuneb chanvre").
curanià f. contributiune egala la plata unei con-
sumatiuni, cotisatiune, sinonim cu refenea".
GHJCA, 38; Vodh era sigur, eh isnaful avea sh alerge de la until
la altul, sh fach curama.
GURAMA (ar.), concourS de créanciers (pl. d. ga-
rim débiteur") ; serb. gurema, ngr. itoupatti;.
Termin comercial 41 aprópe disparut (§ 104).
curcirt n. supti cu bucAele de paine.
GOLESCU Isp. Rev. II, 150 (prov.): s'a ars baba la curcut, sufll
si In iaurt; 154: eine are piper mult, pune si in curcut.
KURKUT, bouillie, panade ; bulg. rus. kurkut, ngr.
xoupxoEnt, panade. V. papara.
curmAl m. un fel de palmier ale carui róde, nu-
mite curmale, servese ca aliment nutritiv §i la facerea
unul soill de raehig.
TARIF 1792: curmalele de oca 1 len, curmalele de Misir cantar
12 banl. SEV. 199; Frunza verde trei curmale, De la erhsma mai la
vale, Merge Iléna ealare.
Var. (munténa) : hurmal.
GORJ. II, 37; o multime de finic1, adica hurmale §i cucunare.
HURMA (pers.), datte : bulg. hurma (furma), serb.
urma, alb. hurma, men hurmae, ngr. xooppAc (zooppc);
rus. kurma. Despre flora orientala (§ 102).
Forma curmal" e o inductiune analogica d.pl.
male-curmala (cf. portocala).
ciarsä f. pasta care, ardênd, parfuméza aerul.
GoRi. Ifi, 38: casa era cam cu' céth de fnmegarea miresmelor,

www.digibuc.ro
150

precum de odagacid, de aloid, de curse. AL. T. 536: bun rachid... e

p6 eursd ca la Ie0; 1378: un pahhrut de vutch p6 curse* t. . . .
KURS (ar.), pastille; ngr. xo6pat, pastille (§ 90).
cuqàc m. stinghie (termin de cherestegerie).
Doc. II, 319 (1791): cufacul adich stinghil de ulucl ...
KUSAK, ceinture (alt sens lipsesce) ; bulg. kusak
brAg", serb. kusak stinghie". V. Partea II: orta-cusae.
*cupclic n. stinghie de corabie (§ 95).
COND. 1693, p. 79: scândurl, crivacI, cmfaclieuri, care cherestea
ad venit pornnc h. de la Imp6atie sh, se dea la Ali-Pa§a pentru seicl
O pentru ustuacicurl.
KUSAKLYK, kaftan a ceinture (alt sens lipsesce).
cuqcùq n. 1. mancare turcésca din gris cu gra-
sime de berbeee si cu sos de gaina.
2. la noi, un fel de trahana formata din cilindre
de coca pline servind mai ales ca paste de supa.
KUSKUS (ar.), sorte de bouillia faite avee du blé,
du bouillon et de la viande ; fr. couscous.
cusbr n. 1. lipsa In genere, fig. abatere.
KOO. 207: sh dud). pe Pa§h pânh l'a trece In hotarul Hotinulul,
ca sh, nu se fach vr'un cusur la nimich. Moil. 187 : tóte veniturile fin-
pdrhtescl din sarhat le void Implini farft cusur. . . BELD. 129: Divanul]
O celor puse la cale fárá cusur urmator.
2. imperfeqiune fisica, metéhna (despre orn).
AL. T. 1279: ghsesce-I un cusur mh.car cât de mic... N'are ochl
frumosl? n'are nurl?
3. lipsa, gresala (despre lucruri).
Tsp. 13. Sn. 48: atIta cusur are casa, dar 1ncolo e bunh. efas.
III, 106: asta-I InvIrtith.. , n'al ce-I 0.0 nicl un cusur... PANN I, 5
(prov.): nu este rhsur sh, n'aibti cusur.
4. imperfectiune morala, defect.
ZIL. 94: Filipescul si de avea alte cusururi drirápildátóre, dar
fórte ajuta qi miluia pre shraci. GANE II, 239: cocóna era bunh, gos-
podinh .. , insh avea un cusur : 41 cam temea bArbatul. FIL. 278 : astea
slut darurile ce póte avea, ed void sh aflu cusururile Illi. PANN, 3 (prov.):
nu e orn fhrh, cusur ; 102: cine cauth prieten fat% eusur, 15,rá prietenl
rdmâne. MARION, 84: fata are un eusur . . , e sbanghie. BASME II, 65 :
cercetarh dór vor ghsi vr'un cusur fratelul lor.
5. lipsa de bani, rest datorit.
COND. 1813, p. 388: pentru cusuru datoriilor ce va mal r6mInea
neplâtit...
6. r6másitaIn gen ere.
AL. T. 351: audIl sh, m6 dee la mânTistire pentru un cusur de
cloud shlase de tiganl.
7. fig. reservä, alusiune fina.
ISE'. 289: 11 lua cu vorba pe departe si cu un cusur subtire II
facea sh, pricéph, cá are sh fie fericit.
KUSUR (ar.), manque, imperfection, défaut, faute,

www.digibuc.ro
 151

vice; reste, surplus; alb. bulg. serb. kusur rest", Incr.

cusuru, ngr. mucsobpt, reste, résidu.
cube t. 1. 1adita cu capac. Cutia Pica un rol In-
semnat In basme: cutia cu gandaci In care sta puterea
lui Jumkate-de-om, cutia In care zmeóica ascunse vi-
nele 1111 Tugulea etc.
KOG. 280: Iar capul Intr'o cutie L'ail trimes la 'mpératie. TARIF
1870: cutis de bronz, carton, hârtie, lemn; cutii de piele fink pentru
pAIhri1; cutif de tinichea pentru cafea, ciahl, zahAr; cutii de tutun,
tigArI; cutis de musicA montate pe lenin sat1 aseclate In tabloun.
2. sertar (de dulap, masa, pat) care se trage afara
cu im buton, cu o veriga, sal). cheie.
GHICA, 283: Polcovnicul Ionita In mijlocul lor, cu o ladA plinA
de cutii dinainte, le ImpArtia iarbA si alice.
3. fig. In locntiunea secs din cutie", curatel, elegant.
NEGR. II, 51: ParcA-I scúsä din cutie, Pm asa-1 dé pupuica. CR.
II, 81: te seke poponet ca din cutie. GANE III, 226: era ,.i bAiat fru-
mos, scos din cutie cum s'ar (lice. FIL. 66: te v64 ImbrAcat bine, cu
giubea, cu anteritl, cu fermene, cu papuci galbenT si cu fes de Ta-
rigrad, par'cA estI scos din cutie.
4. In vechime, cutia In care se pastraü veniturile
rInduite pentru mile, pentru fete sarace, copil lepadati
etc. Vornicia de cutie, functiune creata de Al. Moruz,
avea privegherea orfanilor si impartirea de milosteniI
(Fot. III, 273); de aci locutiunea a umbla cu cutia", a
cersi mal ales pentru biserici.
UR. III, 1 (d. 1799): venitul cutiel de milostenie ce s'ail aye-
4at maI de nainte de catre alp. luminag Domnl.
5. lada In care se prind ctLiniI de hengheri.
MARION 1892, No. 6: hingheriI pIndind sA 1 bage pe moxul
In cutie. . .
KUTY (pers.), boîte, kui; alb. kuti, bulg. serb.
kutil'a, mcr. cutie, ngr. zouri.
cutiórd f. cutie mica.
TEOD. 451: Cutióra deschidea ,i tabac dad. lua, MurguluI la
nas II da.
cutiutä f. sinonim cu cutióra".
TARIF 1870: cutiuie de bronz, de piele.BAS1tE 111,36: scóse din
sin o cutiutd. . .
cutnie f. materie cu mkase tesuta cu bumbac,
fabricata maI ales la Brusa.
TARIF 1761; cutnii alagele. TARIF 1792: cutnie de Tarigrad. REV.
II, 233 (d. 1821): anterie cutnie de Brusa rosil. AL. T. 432: oghialuri
de cutnie ; 1235: o boccea de cutnie. F IL. 15: Postelnicul Imbricat cu
antirill de cutnie ca gusa porumbulul... TEOD. 81: lie nisipie, Rocbie
de cutnie. , . VULP. 30: Lua iie dintr'o mie $i rochia de cutnie.
Var. (archaica): cutni.

www.digibuc.ro
152

Cuv. I, 210 (d. 1588): Patru felóne de cutnimohoritti.. , un stihar

de cutni albu...
KIITNI, sorte de satin mêlé de coton (d. ar. ku-
tun coton", de unde : it. cotone, fr. coton, germ. Kattun,
sp. algodon); bulg. serb. kutniia un fel de mötase",
rus. kutnia. Despre celelalte mötäsarii (§ 86).

Dallies a. si m. rafinat, viclén.

Jir. 16: Fitsnetu avu dreptate pare's fost prioroc or1 nlisdavan
orl dahin ; 60: cine 's1 schimbh limba i vorba e sec, dahid, piduret,
capiét, lud.
DAHI (ar.), habile, fin, rusé (Bianchi); serb. da-
hila, alb. dahi talhar" (ca adj. vitéz).
Vorba e proprie Muntenief i mai ales graiulul
din Prahova.
dainuesc v. a dura (In Muntenia).
Isr. P. 70: de n'or avea cu ce sh dainuéscd.. .
DAYANMAK, durer, subsister; serb. daiani(sa)ti,
ngr. narcentii, résister.
daireà f. (Mold. daira) 1. tobil cu clopotel i cu
fund de piele ce bat tiganil (cand jóca ursul).
AL. Pr. 40: privia cum giuca ursul du$ sunetul. dairelif. SEIT.
Pov. 66: cu t6th tighnimea cântând din dairale §i juefind. BOGD. Pov.
217: dairaua cea cu care am ju .at ursul la St. Vasile. I. U. sfät.
44; 11 dAdu un fel de toba de aramh cam ca dairéua.
2. (sens archaic) suita
delil si tulumenL..
BELD. 406: dairdua luf mal tóth,
DAIRE (ar. cercle"), entourage, suite ; tambour
de basque serb. daira (=skupöina), bulg. daarè toba",
alb. dairò, ngr. vrcaloc.
dalbc n. (si Mac) 1. umflarea splinei la cai.
AL. T. 391: lua-v'ar dalacu ! prohodi-v'ar ciorile! DELAVR. 266:
Mama s1-a descântat ddlacul. Sn. IV, 122: calul mort de dalac se
umfll cht o bute.
Var. (munténa) : talan.
74: sp1nz, bun de talan la dobitóce.
2. buba rea, numit i carbune", prin inocularea
virusuldi la manipularea lânel nespölate a oilor.
GHICA, 278: un fel de daine amestecat cu bubh, eu ferbintélh
cu márte. TEOD. 351 (deseântec): But:4 veninath, Bubh dalac.
3. planta numitit i póma-vulpil" (Paris quadrifolia).
DALAK (TALAK), rate; bulg. serb. dalak, men dalaca.
Despre alternarea consóneI initiale la dalac i talan

www.digibuc.ro
 153

(§ 21); finalul n se datoresce influenteT analogice a for-

melor peiorative in -an.
dalcaim m. (§i dalhauc) lingâü, litt. cdciulit, lunga
(cum o purtaA parasiV1).
ORA. 35: Daleauci, venili la mine, e'arn ajuns ce n'am visat1
ID. II, 8: boieril nu se 'mbatti cu punga§1 §i dalcauci. J1P. R. Sat.
203: vestita aid, de dalhauel politic1.
DAL KA(V)U1K, qui porte un long bonnet, parasite,
baladin; bulg. serb. dalkauk, ngr. scaxaPOVIS` (=nexp4ctrog).
Vorba circula mal ales In Muntenia.
dam n. clAdire märéä, palat.
CAL. 1877, p. 38: se minuna fórte negAsind nicl puid de orn
Intr'atâtea damuri de case; 1881, p. 77: trinti pe locul mo§tenesc
nisce damuri de case, deli era drag& lumea s. te uii la ele; 1886,
p. 50: impdratul zdrind damurile de case... JIP. 112: hie In bordeiii,
hie in damurl de case...
DAM, toit, terasse, maison; étable; bulg. dam ,,grajclr.
Vorba e speciaht maT ales basmelor muntene (cf.
abitir). Scaderea sensuluT In turcesce §i bulgaresce '§i
MIA o analogie In rus. sarai grajd."
damblà f. 1. apoplexie, litt. picatura (causa bólel
crec,lêndu-se ca ar fi nisce picAturl cOute din creeff).
DION. 206: Pavel tatft-sed (al 1'11 Al. Pavlovici) ad fost rdposat
de dambla. CRIS. I, 108: pe Grec Il apuca damblaua, când auclia nu-
mele lui Spires. STiNC. 285: mo§n1 a§ternu zâblaiele §i mai mai sd-1
vie dambla, când vd4u atâtea bogati1. FIL. 265: el era lovit de dambla
§i-§1 pierduse
Var. (mold.): damla.
NEC. 223: Duca-Vodd, oblicind ch ad poprit Unguril banif, Pad
plovit eataroid ce se (lice damla, de voie rea, §i ad murit in loc; 386:
e§ind afar& [Gavriligt Logofétull, Pad lovit o ametéld ce se (lice
damla, de ad clqut in mijlocul mândstiril. AL. T. 247: l'a lovit damla;
569: m'o lovit damla si-m1 pun lipitori; 1086: ie sama sd nu te
trezesci Inteo diminéth mort de damla.
2. pl. (dupt analogia lui alte-ale") nAbädAT.
AL. T. 1086: am visat grozdviile lumil, Inc& md §i sparii cu
damlale! MARION:11 8 : a§a e in totdeauna, cloci II apuch damblalele.
DAMLA, goutte (d'un liquide), apoplexie; alb. dam-
bla, bulg. damla (picatura §i apoplexie), mcr. dAmblà
(aläturea de chicuta" ad. picAtura), ngr. vtallookãç.
Raportul semantic Intre picAturit saft curgere"
§i apoplexie" se constatä i la gutta, sl.
kaplia, alb. pild, mcr. chicutA, germ. Tropffluss, §i. la
sinonimul archaic cataroig d. xxOxr3olif; (cf. exemplul maT
sus citat d. Neculce), care §i ast5.-0 are In Moldova
sensul de guturahl".
damblagiii a. §i m. apoplectic.

www.digibuc.ro
154

SER. III, 121: cand un om catch pe urmele pe carl ad umblat

ursitorile, rdniane damblayiü. Ar,. T. 948: somn lung de datnblagiu.
MARION, 102: nu e casa in mahala in care Raducanu s nu fi facut,
pân i pe eel mal darnblajiú, s jóce o nunac6, sad un piper ea la
usa cortuluI.
Formatiune analogica romilnésca (turcesee apo-
plectic se gice SEKTI).
dandanh f. 1. sgomot mare, tumult.
Ab. T. 904: Dach mare un boier mare, Pun clopotele 'n
care Si fac mare dandana...
2. de aci clopotul de dandana", care cla alarma
la vreme de turburare publica.
sTAM. 97: Deodat'a rdsunat clopotul de dandana i rdsunete
pan& la cer din orasul ce ardea. NEGR. I, 284: uneorl cand poporul
se simtia asuprit i jignit In drepturile sale, se audia sunetul do-
potulnl de dandana; atuncI mahalalele 'sl vdrsad glóta peste
AL. T. 1483: se aude clopotul dß dandana §i se vdd viind prin
muntl multime de Roman! inarmatl.
3. fig. tambalail, tevatura.
STANC. 155: pornira nunta imperatésca, care thin 7 (Tile si 7
noptl, iar dupa ce se stir* dandanaua, lua ginerele mirésa si se
intórse. CaneA, 33: pe atuncl nunta era dandana mare.
4. intimplare, faptt rea ce face sgoinot: borobóta.
RP. 143: mal pune banil islazulul, mal dijma, mal acsizu
ate dandanale tóte 1 MARION, 72: dumnélul audind de dandanaua ro-
chi! si a porculul... 93: cand e vorba sa dal de dandana, pal dal.
mfi,car d'a1 face ce al face ! Ma si en bietu Chiriac care din vazduh
se pomeni c'o belea pe spinare. ORA,s. II, 86: S'adun la haimanale,
Carl fac tot dandanale
5. fapta safl. lucru de mirare: comèclie, istorie (cf.
dandanaie §i dananaie).
6. (pricina de) cérta, zarva.
PANN, Nastratin Hogea, 64: de cat s stea sa mal umble in
dandanale, judecatl.
TANTANA, bourdonnement, son des instruments,
bruit, fracas ; fig. pompe, parade, magnificence; mcr.
dandana. Vorba a conservat românesce numaf sensul
nefavorabil (§ 28).
dändänaie f. minunatie mare, nasdravilnie.
CR. I, 67: cand mal vede si asta deindanaie, crepa de ciuda.
Var. munténa (redusa) : dängnaie.
Frt. 145: ce dditanaie o mal fi ii acésta? CAL. 1883, p. 18: nu
campie ca bate campiile, ci alta ddnetnaie. BASME III, 152: mirat de
asta dandnaie.
Forma amplificata din danclana" cu suf. -aie (§ 23).
dangh f. semn tiparit cu fier ro§ pe vite.
E12. III, 212: Tot eincl-decl de iepe breze Cu dangale pe spi-
nare ... TARA N. II, 749: Trel jugaorl galbeorl, Cu dangale pe spi-
nare, Rotogóle pe sub fóle.

www.digibuc.ro
 135

-- DANGA, marque empreinte (faite avec un fer

chaud); bulg. damga marque de béfail," serb. danga
semn, neg. '
Vorba e proprie Moklovd, ca si verbul dângare, a
IntipAri cu fier ros.
Ngoa. II, 205 : Raba si-1 cinnte Dasul si pieptul 41 &blvd.
darà f. 1. greutate scNutä din marfa cantaritA.
ORAs. 6: Çi degetul le lueréz h. fâcênd sh bata daraua. .. PRoV. :
mal mare daraua de cht ocaua.
2. fig. diferenfd, lipsa.
ORA§. II, 30: Dar seóte daraua relelor ce are, i verll co re-
mâne, elt mal e de grail?
TARA (ar. tara), tare, déchet ; bulg. serb. dara,
alb. taril. ngr. Tip«. De aceiasT originA, : it. sp. tara,
fr. tare. Termin comercial (§ 104)
daràc m. (si ddrac) 1. pieptene mare de fier cu
dinfl de scarmilnat Una sail. canepa.
JIP. 69: chieptinl, darace, eheptinel... DELAVR. 8: plapome
umplute en länh, albh, trecuth, prin ddrac. TEoo. 333: Nu-I ar mal
ajuta dracul, .Alul de face daracul.
2 (sub formi, tarac) par ascufit, ea pl. tarad" si
analogic tarasI".
UR. I, 2 2: cänd tclraqii de mórh, nu se gäsesc. OD. I, 386 1
Catl-Va taraci, ruptl si pirlitl. ..
3. piept de boil (asemenea daracului): Cihac, 619.
DARAK (tarak), peigne de tisserand, rilteau, herse ;
carpe, tarse (anat.); bulg. darak, serb. tarak, ngr. Tap4.7tt,
fourchette. Termin de tesetorie (§ 105).
dáricesc v. a cur*, si a alege lâna cu daracul.
Fn.. 23: patru femel diutre carl doué torcead, una ddrdcia in.
deli(' a. si. m. I. (sensurï archaice) la pl. : 1. corp de
calaxime usóra, la Turd, care da MivalA, orbesce asupra
dusmanilor (Cant. Ist. ot. 171).
BALc. 131: aeest soldat ajnnse chpitan al deliilor lul Cogia-
Murat-Pasa... Tgot.. 485: ástea de la Dil A perit intfil, 0 suth cincl
mil De voinicl delit.
2. cét5, de cillarefI vitejl InfiintatA, de Mihai-Vi-
tézal oclatA, eu besliiI" (Bale. 622).
3. In epoca fanariotà, garda domnésdi compusA
din Arratitl si comandatil, de un delibase.
Doc. I, 849 (d. 1784): delii eAlATI tog inarmatl eu snlite in mttinl.
Il.. (sensurI moderne) la sing.: 1. voinic, vitéz (mal
ales In poesia popularil).
BELD. 374: Cincl de ianicerl ortale, eel mal aprigl si delil.
Sram. 117 : de estl delid, sill en mine sh te lung. XEN. 200: dar si
rumânil nostri delii. DELANR. 201: cail deliilor era in spume. AL. 114 :
Dar manânch orn de vid ,5i taie cap de delia. \Tube. 41: Delid vestit

www.digibuc.ro
156

ce-ml era, Pe un led chlttria. Boa. 192: Fratele cel mijloeiü, Ce

era mult mal delia..
2. nalt de stat, svelt, in Muntenia (Glos. 221).
DAmt S. v.: trupul l e delia ca un brad.
DELI, fou, brave, eourageux ; pl. DELMER, les fous,
les braves, [autrefois] corps de cavalerie légère dont le
chef portait le titre de deli-bcto (Zenker) ; le grand Vézir
avait autrefois pour garde particulière une compagnie
de 50 Albanais ou Bosniaques qui l'escortaient dans toutes
ses sorties et auxquels on donnait le sobriquet de deli
Barb. ; bulg. serb. deli razboinic", ngr. vrakijs, curagios
(vorbind de turd).
Evol4unea semantica, a vorbd: otén, vitéz, voi-
nic, inalt de stat acésta Mrgire a sensului a und
vorbe curat soldAesci revine §i la levent" (§ 28).
*deli-bap m. capitan de delii (la Turd §i la Romani):
el era de obiceiti bosniac safl arnAut.
a. N. COST. 13: ad chemat pe Durnitrascu-VodA la Tutora
dupa trel dile l'ad si mazilit, dânilu-1 la inchisóre la deli-ba.gd. Koa.
216 : trAroitilnd Domnulul si 40 de ddibag tot aleI bosniacl, care mare
dragoste era a-1 privi cine-va cu tot tacimul lor. BELD. 397: Pe un
delibagd cu. óste îndat ad rinduit. Err,. 33: un delibag trimis de Sul-
tan ca s omóre pe Rami Pasa... TEOD. 555: Delibqa se 'neerca
Ieniceril cA's1 chema...
b. POT. JIL, 312: delibaga cu 30 neferl 1000 lel. TEOD. 485: Bim-
basa Sava bine se-1mbrAca Si ca el lua pe deliba2a, CApitan Ghencea.
DELI BASY, chef de la garde du corps i cheval
du grand Vézir Ham. ; bulg. serb. delibWa.
derbedèii in. 1. om !Ara cap6taitl, vagabond (litt.
care umbla din 'Arta In 'Arta), sinonim cu haimana".
MARION, 26: a ajuns de risul curcilor si a derbedeilor din ma-
hala. FIL. 56: umbli haimana pe podurl ca derbedeil. GaAs. II, 95 :
Derbeden de ulit1 §i om de nimic.
Var. (mold.): derbeder.
A. T. 136: top derbederii §i cu gogoseril earl umple luraea.
.
Km. 236 : un sturluibat, un derbeder, un Vinturb-tark in srirsit un
orn de nimica. GANE I, 54: un derbeder, un ora fArb, cApótAid...
2. adv. inteo dóra.
AL. T. 1717: umblk prin odaie derbedertnnase ca un strigoid.
DERBEDER (pers.), mendiant, vagabond ; serb. der-
beder cer§etor". lDespre alte porecle (§ 106).
0 forma derdemeil, cu acelaT sens (Beld. 3S9 : cei-
lalti p'o alitura, derdond §i nevoia$T) e probabil o co-
ruptiune din derbedell".
dèver n. dlravere, vît4are (in comert), debit.
MARION Un. lit. 1900, No. 12: mi-ad fAcut dever da paguba
a intrecut deceru. .

www.digibuc.ro
 157

DEVR (ar. rotation, circulation) tournée, roulement

dans les affaires (ultimul sens lipsesce in di etionare) :
devr etmek négocier un effet de commerce", serb. de-
ver r6stimp" i devar socotire".
Vorba circula In Muntenia ca termin comercial.
dezghin n. 1.1ovitura data cu hatul saü cu pinten el e.
AL. 80 : Trel dezghinurl a mi-1 da, Scfnatel ver41 din ochl 11 da...
2. saritura calului cu doue picióre.
STAM. 94: s se intrécd el la hart& si la dezghin. OD. I, 132:
dezghinurde unul armAsdras arhbesc; 163: bahmetil se restirail in dez-
ghinuri, shriad in done picidre nechez'and speriatl. GHICA, 117: pe
strade Tamil adead dezghinuri cu cail.
DIZGIN, rêne ; bulg. serb. dizgin, alb. tisgin, ngr.
SECTzEvc. Despre terminologia calului (§ 94).
dimerlie f. banita, litt, vas garnisit cu fier.
COND. 1776, p. 40: dimerlia s Ile de 11 oca. KOG. 214: in putin5,
vreme s'ad facut o mare scumpete cât agiunsese dimerlia de orz un
led... REV. I, 56 (d. 1802): 1037 merte, 7 dimerlii orz... CH. I, 6: vre-
o doue dimerlii de pasat ; 11, 99: o dimerlie de fasole... AL. T. 181:
mi-1 durezi un snop de florl cât o dimerlie; 1541: dou6spre4ece
dimerlii la miertft, scuturate, i una cu virf. GANE 11, 61: un cap
sburlit si mare eat o dimerlie. AL. 389: Si grlul se triera, Dimerlia
scutura... TEOD. 676: Läscal cu dimirlia, Parale cu
DEMIRLI, ancré, de fer (lipsesce In dictionare) ;
serb. demirli, id. Vorba circula In Moldova (§ 93).
dimie f. 1. postav aprópe identic cu abaua, obicinuit
alb, dar putênd fi negru, verde sail rosu.
COND. 1693, p. 91: pentru dimil §i alte tirguiell de Pascl. TARIF
1761: brlie de dimie, dimie de bumbac... OD. I, 65 poturl de dimie
FIL. 269: anterid de dimie verde. IoNEscu, 691: lute() subf). de
Mehedintl se pun 12 cotl de dimie.
2. pl. nadragi. taranesci de dimie.
DTh1I, futaine; serb. dimiTe salvari", alb. dimii
nadragl", pol. rus. dimiia canavata".
Dimia largesce din. ce In ce sfera-I de circula-
Oune in paguba abalei, care a si disparut in unele lo-
calitatt V. aba.
dirmeh f. 1. boccea de imbrobodit cu totul alba
(Braila, Buzèü, Ialomita) salí colorata (Falcia).
Var. (mold.): digrimea, grimea §i durmea.
REV. II, 310 (f. de z. 1817) : o digrimea de bazea. SEV.
89: batistel de imbrobodit ce-1 spun la nol grimea, pe aicl [in Pre-
cistanl] li (Tic durmea.
2. pachet, sul de postav (sub forma deirmea).
TARIF 1792: basma de Tarigrad, topul de 10 deirmele 15 banl ;
pánz topul cu 10 deirmele.
DÜRME, DEVÜRME, pli, enveloppe, rouleau (d. devir-
mek tourner" i diirmek plier"). Despre brobóde (§ 100).

www.digibuc.ro
158

divhn n. I. (la TurcT) Consilit de Stat care era In

acela§i timp un tribunal suprem i sediul central al
administratiunii uncle se expediat afacerile mai insem-
nate (d'Ohsson VII, 211 §i Cant. 1st. ot. 383).
NEc. 286: Antioh-Vocla Indata alese do trirnise cati-va boierl
pe cari 11 scia ca sint eu Improtivire lul Mihahl-Voda, VaslnenI tot
de cel bunI de gull si de plrit, Ora de fata inaintea Diva-
nului Impératesc. BALE. 37: lnptele din Perbia se sfiriser en noroo
Divanul stätu mult de se chibzui, daca trebue a porni razboiul.
BASME If, 80: Impératul chema Divanul i impartasi sfetnicilor sel
fericita veste. AL. 146: In Tarigrad ajungea, La Divan cA se ducea
Si din gura asa 4icea
Il. (la Români) sensuri archaice: 1. Sfatul domnesc
constituit din a5a-numitil boieri de Divan §i formilnd
vechea adunare legislativa a WA' (cf. 5).
2. sala palatului domnesc unde se tinea acea adu-
nare, numita §i Divanul eel mare", spre cleosebire de
Divanul eel mic" destinat In genere unor cerernonif
de ordine secundara.
Koo. 255: ail intrat In Curtea dornnésch, In Divanul cel mare,
*i ait cetit fermanul cel de Domnie. GHEORG. 306: stall fu,tasiI ca
dardele amâna, pe atnindouS partile, de la usa Divanului celni mare
pInft la usa bisericer; 300: In Divanul cel mic unde slut gatite de
vätaful de apro4I done scanne: a Dornnulul din stanga si a luI
Schemni-agasi din drépta; 311 : masa cea domnésca se facea In Di-
vanul cel mic cu cheltuiala Vistieriel... Grim 133: In casele dom-
nesci, In Divanul cel mare, suindu-se in scaunul domnesc ait sequt.
3. tribunalul suprem ce se convoca de done ori
pe s6ptAmând, Lunia i Mercuria, une-ori i Vineria ;
§edintele erat publice i presidate de Domn, Mitropo-
litul, episcopif i veliii boieri erat membril acestel
Inalte Curti, Domnul Ins â. putea cassh decisiunile ca
ilegale sat contrare vointei sale. Divanul cel mare, la
care asista Domnul, spre deosebire de Di vanul velitilor
boieri (ambele acestea ma ales pentru cause criminale)
§i al celorlalte divanuri mai mici sat tribunale infe-
rióre eumpuse de la 8-2 boieri de rangul al doilea
(Fot. III, 314).Cu acest sens, vorba revine la cronicarl,
In literatura proprit-clisa §i In cântecele populare.
a. M. COST. 286: la multe divanuri Radu-Voda licea câtre VornicI
de glóta. Vornice, 4i celnI orn, mane sa, mal ia.-1 la Divan, ferind sä nu
hie gresit cum-va giudecata ; 287 : dat vatajia de Divan, care era de
cinste in 4ilele Radulul-Vodä. M. COST. 402: pretorienil adich pedes-
tame de Divan; 463 : Vote divanurile eraa prin Nistor Ureche; 509:
ail i venit jalobä la Divan din Virg de la nisce femel. N. COST. 6 :
Dabija-Vodä de douä ori Thum Divan in 4i: decI la Dirama eel
de dirninép, dvoria totl la Divan, iar la eel de chindie umblait fus-
tasi1 prin tirg chemând ómenii la Divan. NEc. 192 : Dabija-Vodit fâcea

www.digibuc.ro
 159

divanurl dese, ca sb, nu zAbovSsa ómenil mult, dad' ar veui la Iasf

pentru nevoile lor. GHEORG. 327 : obiceiul i orindriiaJa Divanalui In
ce chip se urmézl. COND. 1776, Fr.. 23.: hrfsovut de mosie ce se va
hotlir'S cu giudecatl Divamulwr gospod. . anafora de mosie trecutS la
condica Divanuivi. DION. 166 : Orguitu-s'ail Mria sa Al. Ipsilant de
ail pus la bunk orinduialk judeatoril trii, s6. judece pricinele lAcui-
torilor ce vor avea la trel stil, adecrt la trel divanuri, pe cel cu
pricinele de hotie, la judecata de cremenalion, iar celelalte pricinl la
judecata departamentulul si a treilea la Divanul velitilor boierl.
b. COND. Jpsil. :.Divanul domnesc sh se faca de 3 orl pe sèpt6-
mânti: Lunia, Mercuria si SâmbSta. AL. T. 1452 : alergag Indatft la
Divan judeatoril adunat ... 1467 : pricina dumitale s'aii
chutat chiar acum la Divan , . . GANE 1, 215: boieril mergeml la Divan
cu 0.15.mttri1e la brlil. Fn.. 253: Caragea aduna Divanul In Vote tplele
si desbAtea proiecte de reforms. GHICA, 260 : sculat TIrgoviste-
nil, cu mie cu mare, s'ail venit la Divan la Bucurescl cu rogojinl a-
prinse In cap si cu jalba In protap; 226 : anaforale de ale Divanu-
rilor de cincl, divanurilor de septa si de ale velitilor boierl.
C. AL. 167: Pe Bujor mi-1 judecarS, La Divan Il IntrebarS
TEOD. 475 : Mihnea Curtea's1 aduna, Totl boieril c&-sl chema, La Di-
van cft mi-I stringea; 506: Cu boieril Sfatulni, Velitil Divanului . . .
VULP. 29: Fost'a un FMcoian De al Domnulul din Divan; 43: CA ce
are logofetul Dobrisan Are si un Dornn In Divan . . . BUR. 130: A
domni orl a poftit, La Divan de n'a venit?
4. boier de Divan, asesor al CurtiT supreme: Hat-
manul de Divan era cea mat' înaltä dignitate In Moldova O.
corespundea mareluT Spätar din Tara românésca, (Fot.
IH, 279).
CAN r. Mold. 79 : barones de Divan tribus distribuuntur ordi-
nibus. BELD. 384: De le vor cAdea In mânri tAran, boierl de Divan...
BUR. 184: Ciobanil lul Dobrisan, El slut boierl de Divan.
5. adunare deliberantä, sub numele de Divanurile
ad-hoc", Intro 1850-1857, la Bucuresci i Ia§I, compus din
minitrii s,i din membril DivanuluI (Dragh. II, 228).
Givoi 379: Pórta srt consimt 5. la cele 4 punturI cerute de Di-
vanul ad-hoc.
6. fig. tribunal, in genere.
VAc. 248 : a veni ca sA judece la divanul cel (MLA urma faptele
tuturor. CART.: Divanul stol gAlceva Inteleptulul cu Lumea sait Gin-
detul Sufletulul eu Trupul (titbit operel etice a Jul Cantemir).
7. curte in genere, domnésca sag boieréscä.
M. COST. 288: divanuri, case, cerdace, Acute anume de acea
trébft ... MARIAN I, 60: La Curti marl i curtl domnescl, La divanurl
boierescl.
III. sensurl moderne : 1. (ironic) judecatä, proces.
AL. 260: Sa-tI fac divan pe spinare i sl te calc In picióre.
2. (adv.) solemn: a sta divan", a se tinea inteo
atitudine respectuósä §i solemnä ca inaintea Divanulul.
PAITN, Sect. II, 46 : când Incepe s cânte, tot satul ti sth divan.
DIVAN (pers.), assemblée de dignitaires de la loi,

www.digibuc.ro
160

salle du conseil, conseil du prince, tribunal supérieur:

divan durmak se tenir debout, les mains sur la poi-
trine dans l'attitude respectueuse des domestiques" Barb.
(serb. divan stoTese, cu acela§1 sens) ; alb. bulg. serb.
divan consilit,adunare, convorbire", ung. divány sfat",
ngr. yrtpivt (=a-ropi, ov6aptov). Din aceia§T vorba persiana :
sp. aduana, it. dogana, fr. douane varna". V. Partea
II: clivan-efendi, divan-chiatip, izbaV, zapcit.
divanist a. §i m. boier care Mcea parte din Divanul
domnesc din Bucuresci (sat din Divanul CraioveT) ; di-
vani§til erat In numör de 7 i se numiat i veliV boierl.
BELD. 394: Se tinguiall divani til i mânile '§I fringeall. DION.
165: ridicandu-se stApânirea Muscalilor, aü r6mas boieril tAril, eel
marl diviniqtl, in Bucurescl. AL. T. 1484 : are trecere la boieril di-
naniftl; 1450: boierul nAdljduesce In sfinta dreptate a divanift ilor
AL. Pr. 225: totl ne punem in rind ca nisce boierl divani§tl.
divanit m. titlu identic cu divanist".
Z1L. 86: pre cei1alt1 boierl §i divanip. AR. 70 (d. 1821): Caima-
camul §i boieril divanip al Craiovel.
Formatiuni secundare neo-grecescï (§ 23).
divAn n. un fel de sofa orientala san pat a%ernut
cu covóre, numit In occident otomana".
C. I, 302: pe un divan m6le ea bumbacul; 323 (prov.): dach
dal nas lal Ivan, el se suie pe divan. FIL. 28: balcon mobilat cu di-
vonuri i 1avite tapetate cu catifea ro§ie; 39: §e46nd r6sturnath
pe un divan de metase. AL. Pr. 103: divanurile late s'ail cioplit in
forma de canapele elegante; 229 : ne poftesce sâ ne a§e4Ain gre-
cesce pe divan. SEV. 66: CA do-I zAbovi un an, /Wei gfasi mórtA, 'n
divan. Ei2. I, 148 : SI mAture curtile, S'a§térnA divanurile . . CAN.18:
La casa eu nou6 u§1, Nou6 u§1, noun divanurl .
DIVAN (pers.), canapé oriental ; rus. divani sofa",
rut. pol. dywan covor'. Vorba e identica cu cea pre-
cedenta. De la Turd s'at. respandit In Europa vastele
mobile numite : divanurT, otomane (dupa nurnele natiu-
nil), sofale etc.
divanaq n. divan mic.
SEv. 148 : Tu n'al tindA niel cAmarh, FA41 un divanq afarA.
dizmAn a. corpulent, opus luT pirpirit".
KM. III, 371: cum e§t1 tu pirpirie, a.a i Ala dizman!
DIZMAN, grand, gros, corpulent; bulg. dismanli
onorm". Vorba cunoscuta In Muntenia.
dioldura adv. (§i dbldora) plin pana in vIrf, Indopat.
STANo. 282: coco§u1u1 niel nu I-a pAsat, eft cum era doldora
de aptt... CAL. 1882, p. 126: '§1 fficurA burtile doldora . .. 1886,
p. 18: amara era doldura de plinft cu mineArl... vacile cu ugerele
doldora. 0114 19: clmara §i chiar easa stall doldora de zahlr, cafele...

www.digibuc.ro
 161

DÒLDIJR, rempli, comblé, bourré, farci.

Vorba e speciala MuntenieI, ca i verbul Indoldo-
resc, a face doldora (Jip. 29, 58); corespunptorul mold.
e tosca" (Cony. XI, 31 : o punga twei cu
dovIléc m. 1. cucurbeta al carei fruct serva ca
aliment si din ale careI seminte taranul face un uleiü
ce-1 intrébuintéza ca pe cel de nuca (Cucurbita pepo).
DELAVR. pftni s. cóce dovlécul in sobä; 40: sa scóti dovié-
cul ros din eäldare; 46: sosi cu dovlécul lute() tava, spart in bucitl
marl galbene. PANN III, 128 (prov.): intins vrejul ca dovlecul
al umplut lumea de castravetl (trebl multe si ispravä, pntini).
BASME III, 152 : thia drept la mijloc un dovléc d'al marl tureescl. R.
00D. 211: Frunza verde 3 dovlecl, Radu lu Anghel din Greci VULP.
68: La cap sa-I pul un dovléc, Sa nu-sl mal dea peste
Var. (olténa) : dovlete.
DR. BR IRMA : bostan, dovlete turcese, dovlete alb, luba, cucur-
beta.
2. fig. si fam. cap gros si sec (cf. bostan).
Km. III, 141: scia fente bine, flinda avea cap, nu dovléc.
DEVLEK (DT.JLEK), espèce de melon verdAtre ; serb.
dumlek. Forma dovléc" se aude In Muntenia, dovlete" e
special OltenieI, iar bostan" apartine Moldova
dovlecel m. rod de marimea castravetior, numit in
Moldova bostanel", servind la un fel de bucate.
GOROVET, 47 (casa): intr'un dovlecel vorbese matele In el.
dovlecei (de-a) pl. numele until joc de copiI In jud.
DImbovita (Etym. 30).
dud m. arbore cu ale carul frunze se cresc gân-
daeil de metase si al caruI rod, negru safl alb, e bun
de mancare (Morus). Dudul, originar probabil din Mon-
golia, se Introduse de timpuriii in Persia, de unde trecu
la Arabi.' si la Turd.
GHICA, 55: printre livegile de merl, de perl si de dull ...
DUD (ar. ver"), mûrier, milre ; alb. serb. dud.
Vorba e speciala MuntenieI ; In Moldova pomul
se numesce agud" safl iagod" (de origina slava), iar
In Ardél mur", de proveninta latina.
dudirc5 f. domnisóra. Vorba e speciala Moldova
Al. T. 226: dór duducele i domnisoril nu rdsar ca bozul prin
satul nostru; 418: nu s'o infatosat niel un holteid, ca sa cee dudu-
cile? . GANE II, 54: eine ar putea sa descrie nenorocirea duduccii?
XEN. 10 : slugile veniad pe rind sa sarute mina boiernlul §i a duducil.
DUDU (pers. tuti perroquet"), fig. élégant, mignon :
belle personne, coquette, dame arménienne ou grecque ;
bulg. dudum draga mea", men dudue mirésa", ngr.
vrofwcov, gaina. Despre amplificarea finalä (§ 23).
60936 11

www.digibuc.ro
 162

duducuta f. forma desmierdatóre pentru duduca.

GANE II, 55: n'aibl grija, duduculd! ,
duduie f. diminutiv de gingasie (cf. babaie).
XEN. 141: mi-e dragft duduia ; 148 : o dudue pupuica ea mata;
200: nu mal vorbi asa, duduie.
CilIdUili f. sinonim cu duduie" (cf. babaita).
s. NAD. 7 : cmn de last duduita singura?
dughibna f. 1. bolta, pravalie (In Moldova).
N. UosT. 78: negutitoril turcl, nelndestulatl cu mierea, cu céra,
cu alte negöte ce precupiati cu dughene prin tirguri. MubTE, 7: Han-
cul si cu alti1 de al 01 all intrat ... prin dughenile negutitoresc1, ja-
cuind si stricand tot ce ail gasit. TARIF 1761: lipscanil ce tin du-
ghene aiee In Ia,l. COND. 1776, p. 14. fiesce-care dughiand ce va vinde
marfl cu cotul... IJR. II, 41 (d. 17S3): fat% scirea starostelul nime
sa nu fie volnic a deschide dughiand, ea sá neguptoOseä cu mart!'
subtire. BELL). 313: si bâiet1 de prin dughene, acel ce mad& purta.
AL. T. 61: dughenile 's Inchise, orwi e pustia; 557; o lásat dughiana
si s'a apucat de mo§ie. GANE II, 17 : márgelele de la dughiana jupâ-
nulul. AL. Pr. 112: dughiana baealulul Impodobita cu hârtie poleith.
II, 191: Cfind maturl dughiana sa nu mftturl din fund spre u$h,
a dal musteriil garb.. TEOD. 571: 'in dughiand de intra, Tot de pa-
lu§e 'ntreba ... MARIAN I, 170: Jidáncuta, draga mea, Ian Inchideti
dughiana .. . VULP. 53: Iar Tureu Belicénft, Intra pe urma 'n dughiand.
2. In special, carciuma (In Moldova).
AL. T. 1562: sintep dated A beg numal de la dughiana mea;
1583: chiama locuitoril la dughiand si desfundh un poloboc In sanit-
tatea nostra. Ca. II, 58: trebue sr" fie In vf o dughiand la böut.
3. pe sub póle de dughiana", hora mold. : un bar-
bat si o femee tin de capètaiele unel basmale sub care jóca.
DUKIAN (ar. diikkian), magasin, boutique ; alb.
dukian, bulg. diugen, serb. dusdan si duganIa, men du-
chiane, ung. dogány macelarie".
Dughiana e obicInuit o pravalie In care se vinde
cu m6runtisu1; una mare si eleganta se dice astäo In
Moldova magazie, care corespunde munténulul bolta
sati lipscanie.
dughenitä f. dughiana mica.
M. Con. 320: at. ars atunc1 TAtaril tot orasul... unde §i unde
aa römas clte o dughenild. AL. T. 1538: mi-am durat si ea o dughe-
nip' pe rözé§ia mea. ea sa-ml And de la pogónele din del.
dughengiii m. cel ce tine dughiana, pravalias.
COND. 1776, p. 17; fiesce-care dughengia, când i-a fi eindul, EA
dea 8 parale de Uttar fanaragiulul. IJR. I!, 41 (d. 1783): marfá sub-
sire care vind negutitoril dughengii.
DUKIANkY, boutiquier ; bulg. digingiIa, serb. du-
6ankiia (dogangiTa).
duiùm n. 1. (sens archaic) termin technic militar:
mul time de captivl drip' In robie, jaf, prada (§ 28).

www.digibuc.ro
 163

M. COST. 268: s'ail intors lnapol la fat% asa cu mult plén

§i robl, ei neputênd Lesil a duce atâta duium pre cale. N. COST. 109:
'Mara care ducea robil §i duiumul ce apucase din Iasl. Ax. 121:
s'aa Tutors inapol Tätaril cu pace Maud multft pradit §i stricaciune,
si inclreag de duiumuri. NEc. 200: prädând cat ail putut agiunge
ostile turcescl In sus prin rara le§ésch, ail purees ImpérAtia... cu
mult plén de robl si de duium. MUSTE, 41: s'ail Intors Tätaril cu
dulum !3i cu robl multi.
IL (sens modern) 1. rnultime mare de ómen1 sag
de lucrurI (si afara, din sfera militarä).
NEGR. I, 167: In sfirsit venia duiumul óstel: trasutl, bagaje,
pedestrasl... BAsmE 1V 6: Incept-La et vie la palat cu duiumul o
leoth Intrégil.
2. (adv.) dróie, gramadg, leal.
DELAVR. 16: aveam si nol rod §i vite eu duil.mul; 200: face(1
copiil §i nevestele gramada... si sä pornim duium cu ce om apnea.
MARION, 21: Atuncl nol cu ciomege k4i. bate, am inirat cu duiumul In
pivni(a. Cm,. 1881, p. 23: merse pan6.1a 'Arta aeelor palate cu lumea
duium dui:4 el.
DOYUM, butin, grande quantité de choses, abon-
dance. Vorba e tati)résca si de a ceea lipsesce In idio-
mele balcanice; In privinta usuluI modern, cf. sin. buluc".
dulAmá f. I. (sensuri archaice) 1. mantie domnésca.
ANON. 308 : Alexandru-lroda seapand numal cu dulama pre trup,
sosi la BrAila. Num. I, 184: Läpu§nénu purta dulanul polonezá de
catifea stacojie.
2. tunica lunga de postav rosu, purtata odinióra
de boier1 (ea de magnatif polonI si unguri).
Cuv. I, 238 (glosh 1536): duldmi. ARCH. IST. I, 129 (d. 1620):
O. Musat Postelnic am dat F6tulul o dulamd de grana cu vulpl. ETYM.
77 (d. 1621): duiamd de zarba cliptusita eu bogasbl. GHEORG. 315:
curten1 Imbracap In dulaml de taftá merg lnaintea Domnulul. NEGR.
I, 23: Iliescu se Imbracl cu dulama lul stacojie cusutá numal cu fir.
OD. I, 421: dulamd de lastrá rosie cu rîsi, cu nasturil de margaritar
§i cu sIrmli.
II. (sensuri moderne) 1. haina de aceias1 forma pur-
tatl de haiducl, de preop si de läutaril tiganl.
REV. II, 398 (d. 1841): ell aveam un eostum arnautesc... o
dulamd cusuti de jur imprejur cu fir. CR. 11, 121: cuviosul Ilarie cu ceva
gustare In buzttnárile dulamel. GHICA, 281: Imbracämintea lui Jianu:
dulamd, pantalonl si scurteicá, pe cap sapcá poste fes, la bead pistóle.
KM. III, 310: bietu sigan cu muscalu p6 sub dulamd.
2. haine de dimie albA. (numita si subl" in Olte-
nia), une-orr lunga pana la cAlcaie, purtaa de tarant
AL. 1530: Vinturft-térit, de 50 ant, Imbracat cu dulamd veche §i
cáciull brumarie. SEV. 319: Si se §terge de dulamd, Ca sa, dee puica
samh, Cli mi-ail cusut raframa.
3. hainit lunga pana peste genuchi purtat5. de td-
ranee din Vlasca, Ialomita Braila (Dr. Man()) escu, p. 232).
DOLAMI, habit de dessous que les janissaires

www.digibuc.ro
164

portaient en grande tenue (d. dolamak a se Incinge");

bulg. serb. dolama, mer. dulumk ngr. yrouXcEpc, ung.
dolminy dolomán, pol. rus. dolman; sp. duliman.
La taranul din Bosnia, la bulgarul din Macedonia
la ciobanul arman din aceiasi provincie, dulama e un
fel de ilic eu maned inguste ce se termina eu o fusta
Incretita, lunga pana la glesne si deschisa pe dinainte:
ea se face din postav ro§, albastru saü negricios, iar
panglicele contrastéza cu colórea hainel (Boué).
dulandragiii im haimana, orn Mra capötaig.
GANE ILE, 206: mergea regulat la cafenea, locul de intilnire a
tuturor d Wand rag iilor .
DOLANDYRYkY, coquin, fripon, fourbe (d. dolan-
dyrmak, tromper"); ngr. vroXxvspECte, tromper.
dulàp 1. róta pentru trasul borangiculut
Doc. XII, 398 (d. 1819): femeile care lucrézh en dulapurf tra-
gerea de borangic aid in politia Bucurescilor.
2. légan Invirtitor de Pasee, sinonim In Moldova cu
scrineiob". 0 deseriere am6nuntita a obiectuluI si a
obiceiului la Sulzer (III, 399) §i la Wolf (p. 235).
Doc. III, 375 (d. 1790): s'aibfi a face la Rada-Vodit didapul eel
obiclnuit la serbitorile sfIntelor Pasci pentru mingftierea si pri-
véla norodulul de obste i pentru óres1-care agoniséla i chiverni
séla lor. XEN. 150: seripcele incepur s resune, dulapurde sä se in-
virtésch. Maalox, 61: aid veniad fetele i báietil din mahalalele mar-
ginase, ca sa se dea in dulap sad caluse1. ID. 1892, No. 14: dulapul
se invirtia mered la bAtaia tobel si la sunetul ascutit al piculinel.
3. fig. Inselaciune, In locutiunile : a juca cuiva un
dulap", a-1 amagi cu mare dibacie (Glos. 236) ; a InvIrti
dulapurI", a umbla sa Insele (cf. dolab 6evirrnek tourner
la roue, intriguer").
ORlis. 20: Aid apol intórce chichite i dulapurt; 21: Eram
tare si mare si mester de dulap... Jip. R. Sat. 31; aste dulapurf in-
virtite la asa serb6r1 politice, aste virtejurl, furtun1 mestesugite . . .
4. In Moldova (cu pl. dulapi), scandura lunga, lata
grósa, din care se fac plute.
COND. 1776, p. 68: un ban de tot dulapul ce vine pe Siret. Io-
NESCU, Putna, 70: cherestea de brad aflicA, grinc11, dulapi, scândur1.
5. In Muntenia i In Moldova (cu pl. dulapuri), mo-
bila de Incuiat haine, rufe, vase.
AL. T. 323: un dulap mare In fund cu dou6 usl; 335: sA m6
ascund? in dulapul st cu rochl. GANE I, 94: iat 6. colo in dulap un
picior de miel si 2 garafe de vin ; U, 14: deschise laclile i dulapu-
rile. PH,. 154: un dulap mic sApat in zid in care se afla depusd mica
bibliotecft a ciocoiului. GalGA, 19: nu mal r6mInea nimica nicl in
tingirl Did prin dulapuri. &Arm Alte B.87: lua dintr'un dulap pumni
de sare i arunca in bucate. BASME II, 14: scotoci cfmarl, desgoli
tronurl, cad, prin tóte dulapurde.

www.digibuc.ro
 165

DOLAB (pers.), roue hydraulique, tout ce qui

tourne, armoire. commode, tournante; fig. embuche,
trait de ruse, tromperie (litt. vadra de apa. : d. du] seau"
ab eau"); cum. dulab ; alb. bulg. serb. dolap, mcr.
dulape, ngr. IITODU7CL. Despre datina scrInciobului
rèspândirea-I In Turcia (§ 43a)
duldpárie f. Inselatorie (cf. dulap, 2).
ORA§. II, 49: prin dulaparie s'aveti evghenia
duläpior n. dulap mic.
BASHI: IV, 98: un dulapior in care eraft felinare i mAtliuze:
dulghèr m. mester care aséqä lemnaria unel
DIoN. 201 cerut'all duigherf, lemnarl i mesterI de fler ti-
gani... Doc. II, 815 (d. 1791): dulgherul pe cji pentru lucru 75 banL
PANN, 176 (prov.): a gre§it croitorul §i s'a spinzurat dulgherul. MARION,
93: nea Chiriac, dulgher, harnic, om In putere ... BUR. 181: Trel-cleci
de duigheri, Fedor' de boierI...
DÜLGER, charpentier (d. pers. duru-kiar care
lucréza lemnul"); bulg. dlulgert Despre mesteriï dul-
gherI, uneltele i fabricaOunile lor (§ 105).
dulgheresc v. a dura, a
TEOD. 62: Corbule, cu ósele Mi-or dulgheri casele...
dulgherie 1. 1. mestesugul dulgherulut
Doc. II. 380 (d. 1792): nartul felurimilor de cherestea i a zi-
dhrie1 i a dulgheriet.
2. lucrul dulgherulul.
AL. T. 1545: sA mA InsArcinez eù cu dulgheria temnitel de la
not STANe. 67: fAcea zidarul ziclAria, fAcea dulgherul dulgheria.
dulmb f. un fel de dovIée ce se mananca umplut
cu carne tocattt (Sulzer I, 121; Polysu).
Var. (munténa): durma (Costineseu).
DOLMA, citrouillle remplie de viande Ham. ; bulg.
serb. dolma, mcr. dulma, ngr. vroXpAç.
durbbc n. cada de lemn de 40 vedre.
IONESCU, Putna, 267: lângA cotlon s'asécIA 2 durbace.
DIBEK, grande cuve, auge pour le foulage des
étoffes de laine Barb.; alb. döbek cada, de unt". Sub
raportul fonetic, cf. arsic.
du9mhn m. vrajmas : 1. cel ce urasce pe altul,
protivnic, adversar.
NEC. 212: boieril muntenescl care era dufmani luI $erban-VodA,
258: dumanii nu-I mai da rbsbun niel ()data lul Autioh-VocIA. NEGR.
I, 141: Veverita 'ml este vechig du§man.
2. strain cu care ne afiam In razboiti.
URECHIA, 165 : la acel rizboiù ce aiX fost la Valea-AIb a fost
§i BAsArab-VodA cu Muntenil Inteagiutor Turcilor,pre carele top Domnil
de pin pregiur 11 cuvIntati de reil, (Iicênd c. n'ati fost intr'agiutor
Crucil i creOlnilor, ei pagAnilor dupnanilor. NEGR. I, 130: unil

www.digibuc.ro
166

B daù prin§l la durntan, la mila lul nazuesc. ¡sp. 37: impSratia ne-a
fost dumanil. MARIAN I, 82: C6.-1 voinic de iartagan i baga
frica 'n dtpnan.
3. perfid, viclén.
Goaovgr, 69 (césornicul) : Am o pasere dumand i fárle tirana...
TEOD. 295: Codre, codre, dufntan eu, Tu voluicil II amagesc1...Tu-1
predal, iar nu.j ferescI. CAN. 26: C. ni-I amoru tiran i la
&Amen.
4. inviclios, pizmas.
DELAVR. 19: n'ar mal rttbda mila Domnulul pe dumanil 01!
PANN, 59 (prov.): and al haul, trebne s'al §i dalmani, dar omul
Ara dulman nu-I platesce pielea niel-un ban.
DUSMAN (pers. diismen=8,301.1.ins), ennemi, adver-
saire ; bulg. serb. dusman, met". dusman.
Vorba pretutindenea cunoscuta i destul de veche,
face parte din primele imprumutue luate de la Turd,
daca nu-e chiar anterióra contactuluI cu Osmanilii (§ 9).
durnand f. vrajmasa.: vicléna, pizmasa.
SEV. 55: Du§manil, dapnancele, Vrea sa'mI pule 4ilele.
Formatiune analoga bulg. dusmanka.
dupfänesc adj. de dusman : protivnic, ostil.
BELD. 396: nu cu vrajma§ie niel cu vr'un ehip daftndnesc.
NEGR. I, 126: pantiril sh lovéscfo, aripile dumdnesci. AL. 100: *i cri
glas dulce fratese, pis'al cuvint dufmanesc.
duraänesc v. a fi dusman cuiva, a se invrajbi.
AL. T. 1489: ne-am dumdnit fara nicI-o pricinft cu vecinil nov-
tri. Elam. 115: Du§nanit vei 11 de tóte far'a prinde chiar de veste.
0 forma compusa Indumanit, Invrajbit.
XEN. 181: fratil se desplvtirit indumdnili pentru intaia§1 data
In viata lor.
dupänesce adv. ca dusmanii.
AL. 410: $i'ml vorbesce dufnuinesce, De pe mal &and mS pri-
vesce. PANN,133 (prov.): te toemesce dumcinesce i plktesce omenesce.
duEmänie f. dispositiune ostilã.
BELD. 396: Grecil intra nu eu dqmdnie ce en chipul cel mal
bland. On. I, 670: dupneinia Turcilor cu Romanil.
a. plin de dusmanie: perfid.
du§manos
BASME.w, 439: aceste povete nu fat% ascultate de dumdnosul frate.
duqumeb f. 1. pardoséla cu scAnduri.
IRE% 236 : bâta cu piciorul in pâmint i deodatâ se deschise in
done dquntetta casel..STANc. 58: se puse i sp511 dapmelele de sange.
.E12. V, 89 (d. Sucéva): Plugulet, averea mea, cu c6rne de dufumea.
Var. (mold.): dufarni.
AL. T. 1534: u§ile, ferestrile, du§amelde, acoperemintu...
2. (Invechit) covor gros de dusumea.
TARIP 1792: prosópe §i dtpmele de Tesalonic.
DtisEmb (action de tapisser), plancher, parquet,
sorte de tapis en poils de chèvre, 1 laine courte; alb.
dilseme, bulg. diuseme.

www.digibuc.ro
 167

eglendisesc v. 1. a se distrage, a petrece.

Koo. 198: mal fleut-a Grigorie-Vedl Ghica un foiser In data
Copoulul i mergea adese la dinsul de se eglendisia, fland in tog
anil halca acole. NEort. I, 240: s'a eglindisit la bal la Curte.
Var. : eglindisesc, englendisesc i inglendisesc.
BOG. 271: EI vor a se englendiséscd, Ca a. nu 'nebunésa...
REV. Il, 820 Dór temburI nu eglindesesci? AL. T.454: m'aminglen-
disit de minune 1 1138: ast-fel m'ad englendisit nen6a-ta, and aü
avut pofta s'o due la teatru? FIL. 144: trecell In odaia cealalta si vd
englendisig dup5, pläcere. MARION 1892, No.2: se inglindisesce cu ase-
menea bazaconil (fermece).
2. fam. a se imb6ta (In graiul mahalagiilor).
MARION, 11: nu scil a sperie maalaua cu mine and vine in-
glindisit? ..; 119: Piele-albIt In carciuma aruia se ingliadisise, illuase
cu binele; 158: In giva de sf. Petru, si tot la Tel, inglindisit cum
st bine rumilnulul
EGLENMEK (aor. eglendy), se divertir bulg. eglen-
disam, serb. eglendisati, ngr. iykaNtECco, amuser (§ 26).
eglengeh f. (§i englengea) petrecere, distraetiune.
Koo. 198: ad ¡lent case domnescl in ograda Galatel de esia
Grigerie-Voda Ghica câte odat5, la primblare, i facea mese marl
cu tog boieril cu cliaturl i cu multe eglingele, earl nu pot a se scrie;
215: Dómna tramitea [muierilor Inchise In St. Gheorghe] ate un can-
tar cloud de in, ea sd nu sifidl f5x5, trébâ, gitsind englengea furca.FIL.
145: facem un otuz-bir de englingea panâ se va gati masa?
2. Of (ironic) amuzare.
EGLENgE, passe temps ; bulg. eglenga petrecere",
serb. leglenge conversatiune", ngr. iyXsyCzk, divertis-
sement.

ra'nbir n. felinar (formll specialt MoldoveI).

M. CosT.2 II, 242: imblat'ad tóte nóptea cufanare. COND. 1776,
p. 17: einduiala fdnarelor §i a strajilor... Vel-Aga sâ aiba datoria a
rindui tImen1 de credintk ca sâ pazésa. filnarele pe rinduialâ Reader-
mit de cri sar6. pini In clink AL. T. 1114: si ce cautl nóptea raa
feinar pe ulitele capitalel nóstre. AL. Pr. 238: ducea In mâni un fd-
nar aprins.
FANAR, FENAR (ar.), lanterne, fanal; cum. fanar lam-
pas" ; bulg. serb. fener, alb. faller, rus. fonari ; men fe-
nera, ngr. Tomipt (d. fpcok), de unde i fr. sp. fanal. Forma
munténA felinar e de aceia§1 origina felnar=fenar.
BASME IV, 88 : felurite felinare §i nAtauze de luminat.
fanaragiii m. aprinc;letor de felinare,
con.. 1776, p. 17: sâ dea 8 parale de fânar fanaragialui. NLOR.

www.digibuc.ro
168

I, 15: nicl un pedestru nu era pe ulitl afar A de fanaragiii earl stri-

gaü raita.
FANARgY, qui porte la lanterne, qui éclaire.
Vorba e speciala Moldovel.
färbq n. lopatica de tinichea de strins gunoit.
TARIF Pimp de tinichea.
FARAS, pelle aux ordures ; serb. faras, ngr. cpapiaL,
boite aux ordures. Vorba e r6spiindita, In Muntenia.
farfarà a. §i ni. flecar, sburdalnic.
REV. N. I, 32: gura cea mal farfara. TEOD. 454: Ba, sturzule,
ba, Nu te-oiil sAruta, CA eati fad ara
FARFARA (ar. ferfere léger, lo quace"), fanfaron,
hableur, charlatan; ngr. cpccpryis; de aceiasi origina:
sp. fr. fanfaron.
farfurie f. 1. portelan.
NEC. 179: lAsat-ad $tefan-Vodá cel Bun la mânastirea Patna,
dup 5. mártea lul, arcul lul i un pAhar ce vorbiail cAlugAril la ma-
nfistire c este de iaspis, ce era In chipul marmurel albe ai a far-
furiel. GO RJ. II, 87: bucatele erail puse tot in sahane i in castróne
tot de aur venetic ai de farfurie de China. AL. Pr. 369: mosaicurl
de farfurie. 13AssiE IV, 142: dar ce bArdacti? farfurie albA ca laptele
numai flori ai zugrAvell pe ea.
2. taler de portelan; a calca In farfuriI" (sag stra-
chilli), a 'Dag cu atenfiune (Zanne).
FIL. 143 cAle-va farjeurii cu migdale curAtite; 157: doué far-
furii lunguiete cu mihalti ai pAstrAvi. STANC. B. i Sn. 96: 'al puse
muatar pe farfurie sA mAnânce cu rasol. BuR. 208: i inelul 11 lAsa,
In jarfurie a cridea.
FARFURI (pers. fagfuri ehinois"), poreelaine de
Chine ; bulg. farforiIa portelan", pol. farfury, men far-
farie, ngr. Tappoupi. V. einie si sinie.
farfuriórd f. 1. diminutiv iden tic cu farturiuta".
Fri,. 165: farfurióre mat micl cu icre próspete.
2. talera§ pe care se serva duleéta sag cafea.
farfuriuta f. farfurie mica.
DELAVR. 121: lingurite de argint, farfuriute cesci de portelan.
fairs', adv. 1. bine de tot, vorbind In special despre
cunóscerea unei limbi : scie frarquzesce farsi-farsi!
2. In genere, perfect, fórte bine.
Km. III, 158: inteun sfert de cés pantalonil furA
farsi-farsi, mai bine póte de cat ar fi flicut muierea.
FARS1, persan., langue persane (tarsi bilir il sait
le persan", est synonyme de comme il parle bien I);
bulg. na znam turki farsifa", nu sciü turea literara (ad.
cea amestecata cu vorbe persane); ngr. ti.tXer. Tec to6pxcxx
Totpat cpapaE, vorbesce prea bine turcesce.

www.digibuc.ro
 169

felegén n. (i feligén) cé§ca mica far% tórta §i pusa

pe un suport numit zarf". V. cafea.
Doc. II, 404 (d. 1792) : trel feligene bune, patru zarfurl tumbac.
AL. T. 100: ophrindu-s1 gâtu c'un feligén de cafea. ID. Pr. 113: fele-
genele de cafes, ciubucele si narghilele giócA rolurl insemnate In
acea vreme. OD. I, 134: felegene de smalt cu zarfurl de sirmrt.
Var. (muntene) : filigén §i filigea.
TARIF 1792: filigenele la 100 banl 3 banl. I'll,. 18: o multime
de filigene pentru cafea cu farfuriile lor de argint. TEDD. 613: Din
filigea cafes bea, Din ciubuc tutun trAgea.
FILgAN, petite tasse à café; alb. serb. filgan, pol.
fi1i2anka ; mcr. filidzan (filgiane), ngr. cptXTC4vt.
*feregea f. I. (la Turd) manta larga §i deschisa.
1ST. 1715, p. 18: tinbracii Vizirul pe Câpitan-Pa§a cu feregea de
postav cu blanh de samur. BALc. 130: b5trAnul Sinan V pierdu chiu-
laful §i feregeita . ..
H. (la Român1) 1. haina larga, doiimésca sat bole-
résca, din §ait. de Angora, ce se purta mal ales vara.
Cuv. 258 (glosh 1588): ferege ;;i dulamb.. Mx). 257 : Domnul fill-
bacând cu blane, cu caftane §i cu feregele pre boieri. GHEORD. 316:
Vornicul Dómnel, Imbrâcat cu feregea de postav; 331: Pa§a ImbrAca
pe Domn cu feregea cu tacom 0 pel2 boierl marl cu caftane. CHICA,
501: vara boieril purtatt feregea 0 iarna contos.
2. mantila de vara, de diferite stofe ..si colori.
OD. I, 134: cu feregele §i binisur1 de buhur, de canavät si de
sevaid. FIL. 140: salurile si feregelele Domnitel...
Vorba figuréza §i inteun proverb.
GoLEscu: tóte le are cuconita numal feregéua It lipsesce (se (lice
de cel shrael carl vor s5, párte haine domnesc1).
FERE"gA, robe large de camelot moiré d'Angora .
qu'on porte pendant l'été (cl'Ohsson); long manteau que
les femmes turques portaient pardessus le costume ;
bulg. serb. ferega, mar. firigò, rus. ferda rochie 0-
ránésca de sörbatóre" pol. rut. ferezyja.
Vorba a disparut fail sa lase vr'o urma In costu-
mul celorlalte clase sociale §i nici in al jaranimii. In
poesia artistica, vorba figureza ca neologism cu sensul
de völ de caclina" (Al. P. I, 390 : Pe frunte acoperita
cu o .feregea subtire).
fermeneh f. (i. fermenä) 1. scurteica cusuta cu
fir, cu sat fara blana, ce se purta in timpul verii.
AR. 81: fermenea de postav cuuti cu fir galben. NEGR. I, 16:
pe sub giubea... tin6rul purta una din acele scurte cataveicl, nu-
mite fermenele. FIL. 13 : purtând ca ve§mInt de apetenie o 1 ermena
de pambriAl ca paiul grtulul cOptusitli cu bogasiù rosu; 169: cu fer-
menele de postav de diferite fete, läsate pe spate; 171: o fermend de
catifea négrit, scurtä On& la talie si cusutä cu fir de mangä. GRICA,

www.digibuc.ro
 170

34: flachal ridicad florile si le aninad de fennenele; 501c boieril cel

marl purtad vara fermenéua scurtgt. TARIF 1870: fermenea de dimicaton.
2. scurteica ce acopera numaI pieptul i bratele,
purtata de taranI, de preotl i mal ales de prance.
JIP. 80: Hina Stanca pórtä fota, ondroc, rochie, fermine, scur-
teich zechiuta. TARIF 1870: fermenea voinicésca de postav cu lup,
fermenea femeiasca de anghink. TEon. 313: Nu mi-e de giubea ca de
fermenea...
FERMENE (ferrnely), jaquette courte ornée de
ganses et de boutons ; bulg. fermene (fermele) ; serb.
firmile, ngr. ?epp.EX7). Despre linbracamintea de astaql a
tarancel (§ 100).
fermenal n. fermenea scurta täranésca.
TEOD. 140: Fermenaf cu gaitanas, Chimiras cu gMbinasl.
fes n. 1. caciula de Una rosie cu mot, cu care
TurciI acopera capul ras i peste care pun turbauul.
GANE II, 238: pe cap Ali avea un fe8 rosu cu canaf care batea
in albastru Inchis. DELAvu. 165: Suer atine potica arnautilor cu fes
ro§u §1 cu iatagan atlas.
2. caciulip analoga purtata sub islic de boierl, pe
când cucónele purtart sarice sail turbane (Sulzer II, 376).
Dtos. 164: Manuil-Vorla s'ad spaimintat i s'ad apucat de sa-
natósa numal cu fesu in cap. TARIF 1792: fesurt de la Tocat testéua
27 banl. AL. T. 82: boieril b611 vutce cu fesurile §i cu papucil cu-
cónelor... FIL. 90: fesuri albe de Tarigrad, salurl de Iran ; 143: fesul
eel rosu ea funda de ibrisim negru; 169: ras1 la cap si cu fesurile
puse earn pe c5fa: 215: fesun tuneslil. AL. 260: Pe din dosul fesuluf,
Unde-i cald ciocoiulul.
3. scufa rosic purtata la urma de lautarI.
AL. T. 81 : Boierul 'ml umplea fesu de galbinl i II dintam...
GANE I, 220: lautacil cu fesurile lor se cinstira, en yin.
4. scufie alba purtata inainte de cocónele bètrâne,
peste care puneall tostemelul subtire cu bibilurI.
AL. T. 99: Kera Nastasia pórt a. fes alb, testemel cu flong, paf-
tale. Pm. 171: Argnira avea capul acoperit cu cm es alb cu funda
de matase négra i legat cu o sangulie alba cusuta cu flr; 223: juna
femee avea pe cap un fes alb de Tripoli. GHICA Rev N.1I, 175: cu-
cónele mal In virsta mal purtad Inctt fesul alb, legate cu testemelul
cu
5. scuae de dimie rosie cu un mot in crestet, purtata
de tarancele b6trâne din judetele d'alungul DunariI, dar
Buzn. si In Rimnicu-Sarat (Dr. Manol. 198).
CR. I, 131: am sa-1 due babel uu fes ros un tulpan unde-
lemnid, ca sa-s1 mal aduck anainte de tinerete. TEOD. 164: Pentru
d-ta, jupanésk mirésá, Ti-a curnpórat um fes SEq. I, 175: Frumbse
sint unele, Cum t§i fac fesurile...
6. scufia ce o 'Arta sub palarie Evreit bigoti.
AL. T. 1609: Gavril scotênd fesul lul Moise i aruncanart-ljos.
Vorba figuréza in cAteva proverbe Interesul

www.digibuc.ro
 171

'Arta fesul, A Inte les cine 'Arta fes, ad. cine se crede
mat mare si tare; si in locuVunea I-a turtit fesul" ad.
l'a rusinat (Zanne Ill, 149, 150).
FES, bonnet rouge que les Turcs portent sons
le turban (dupa orasul african Fez unde s'a fabricat
mal Intal"); bulg. alb. serb. pol. mcr. fes, ngr. Vat.
purtat odinióra de boierl si de cocóne. a
trecu t apol la lautarr si la tarance (cf. fesciori fesuresc)
si a dobindit In cele din urma o aplicatiune ironica.
fescior n. fes mic de taranea.
AL. 269: Albo, Albo de la'munte! Ce-al pus fasciorul pe frante.
fesuresc v. a purta fes (vorbind de tarance).
SEp. I, 175: Da ell nu mal fesuresc $i ce drag tot iubese.
fesfeseb f. (obicinuit la pl.) dichisurf femeescl,
zorzóne. Vorba e speciala Moldovel.
Al,. T. 90: sé mé fac pupuich, cu fesfesele boieresel, ea sé ne-
bunéselt flâcil duph mine ;1942: Pentru iniml avéni nodá, nurl, ta-
cliturl, fettfesele. NEGR. 51: 0 fetip de la tat% N'are atAte fesfesele.
FESFESE (ar. vesvese soupçona), sensation, sug-
gestion (alt sens lipsesce In diqionare).
fetnegeà a. intrigant.
STAM. 124: o tiganch fetnegea
F1TNEgI, malin, intrigant (d. ar. fitne discorde").
Vorba circula In Moldova.
filaliù n. esatura fórte fina.
NEGR. I, 151: pAnza meseI i ervetele eraii de filalirt tesute
In cash. OR. 1, 77: en aburosul zovon de filalia, cu auritul vél. de
betélé: 132: elimasa de filalia largé In mânecl i cusuta eu bibilurl.
CAL. 1895, p. 34: haine numal flautI, eatifea, flr...
F1LELI (ar.), étoffe d'un tissu très fin (numita ast-
fel dupa orasul marocan Tafilalet uncle se fabrich) ; sp.
fileli nétoffe légère de laine". Despre stofe (§ 86).
*fil m. elefant (odinióra numele pop. al animaluluI).
CANT. Ier. 130: vfnAtoril méestri spre vinarea fluor punea;
167; filul, dup é. marimea ri mamina trupulul, la suflet nepotrivit éste.
In. Div. 110: pre fler rugina 11 topesce, pre elefant. sad cum se (lice
pre filu, einicele 11 omórã. TARIF 1761: dinte de fii oca 41 bani.
FIL (ar.), éléphant; bulg. serb. fil, alb. fill, mcr.
filu, ngr. TEXt: sp. alfil. Despre fauna orientala (§ 101).
filde* m. 1. dinte sail os de elefant.
TARIF 1161 fildel oca 50 banl. TARIF 1792: pieptenl de filde§
legitura 18 banl. AL. 81 (d. 1821): un iatagan eu mânerul de filde§.
REV. If, 331 (d. 1821): o tabaehere ftlde§ bunk ca florl d'asupra.
44: dinta albl ea fildeful.
Var.: !Nit
AL. Pr. 3: o cuti&S, de fildif sépata. JIP. 60 :hicrurile dé

www.digibuc.ro
172

2. elefant (sens proprill graiului popular).

Isl.. 17: leul cu nisce colg ea eel de fildq... CAL. 1883, p. 19 :
lel grózniel, pardosl, inorogl ea cite trel córne, fi/degI, selbatiel.
FIL Dt§t, ivoire (d. fil elefant" st di§ dinte");
hdlg. sörb. alb. fi1di, ngr. ?Ratat.
filèr. m. (§i iler: obicInuit la pl.) pantofi taranescl,
un fel de imineI rosii.
GLos. 247: filerit sint mal grosI de eIt pantofil. J1p. 64: cizme,
pantohl, iminel, ciupici, ileri, papuel.
FILER, bottine it lacer, pantoufle sur talon; bulg.
firah, serb. fflar (firala) pantofl femeesci".
firmbn n. ordin (oral sail scris) din partea Sul-
tanuluI, decret al Portil In numele ImpöratuluT, Impo-
dobit cu turaua §i scris cu caractere impleticite : fir-
manul era destinat provinciilor ImperiuluI.
Vorba revine des in poesia populara si la croni-
cart (la cel din urma si sub forma literara ferman).
a. AL. 180: Ckel am seris la 'mpÖrktie, Pentru un firman de
Domnie. TEOD. 174 oratie]; Dael Dv. socri marl, Ne eredetl nes-
earl tAlharl, Avem i firman eu peeetie De la ImpórAtie... ID. 474 :
La Dobrisénu c'ajungea $i finnan in mân1I da. VULP. 14: Ian Mein-
ge-ml palosnl, Pune'ml pe cap gugimanul a56411. 'n sin firma-
nul. Box. 187: C tu asteptl chiar WO vie, Finnan de la 'mpóditie.
b. N. CosT. 86: fermanul eel de mazilie ad dat Aga lul Nico-
lal-Voclk de Pail vklut i Fad cetit singur; 89: de aeolo mergênd
la el-Lillie domnesel. s'ad eetit fermanul imperatese. NEC. 184 : aù tri-
mis Scarlat ferman impórätese de luat fata de dupri, Alexandru-
Vodk de ad dus-o la Tarigrad. Koo. 197: apol in Carte, cetind fer-
manul de Domnie nourt, ce miluit ImpörAtia. DION. 165: la Mol-
dova Muscalii ail aseclat Domn pe Grigore-Vodk ins& cu ferman de
la Sultanul Tarigradulul ; 231 : ail trimis Impóratul Alexandru decret
(ferman pe turcie) de stApanirea principatulul Serbiel i cavalerie.
trimise fermanul de Domnie toemal la Rosia. BELD. 359: ID&
poruncl, d ferimanuri, niel cum a nu supóra.
FIRMAN (pers. ferman), ordre ou diplôme émané
du Sultan; alb. bulg. pol. serb. ferman, rus. firmana,
ung. firmany, ngr. cpapp.ivt (?tppivt); sp. firman. V. Par-
tea II: fermanlia, ferman-inam, hiucm-ferman, zapt-
ferman ; apoI buiurdiù i hat.
fiqic n. 1. cartuo (sens esit din us).
1ST. 1715, p. 20: pun festiI5, aprins i fi,icuri. Doc. I, 518 (d.
1783): prftvAliasil car1 tin iarIA, de puseä i fifieuri i silitr si plumb.
REV. II, 391 (d. 1821): eel rómasI eilt ad avut filicurf, s'ad apêrat ;
406 carele sint inearcate cu fisicuil.
2. racheta, foc de artificitt.
Arm. 172 : fleênd un zaifet fórte frumos cu fel de fel de mu-
sic& si dacA ail Inserat cu ¡4 ieur1 si cu luminl. STAm. 230: casa cea
veche, dinteun fi§ie s'ad aprins.
3. sul de bani (unicul sens popular).

www.digibuc.ro
 173

AL. T. 1359: numal un fiqic? glumescl? mal adit unul; 1379 :

pun intr'unul din talgere vr'o 4 fificurt. XEN. 125 : se intórcea a-
casft cu vre-un fifiC de galbenl. JIP. 118: sépte hiOcurt de gologanl
un ban.
FISEK, cartouche, fusée, arme à feu. feu d'artifice;
alb. fti§ek, bulg. serb. lisek, mcr. fu che, ngr. cpuagv.t.
fistic in. i n. (§i fistic) nuc§óra 1ungui4a cu un
sImbure verde placut la gust (planta originara din Siria):
pluralul suna fIstIcI i fisticurt
TARIF 1792 : fisticurile de oca una 4 banl. AL. T. 449; iaci co-
feturl ! de cele fistict stilt? ORAs. II, 161: curcanil cu. fisticurt In-
gr5.atl mask. GOLESCU (Zanne I, 574): ouele cu fisticM nu se rosesc.
Var.: festec §i festic.
REV. I, 339 (f. de z. 1669): o sucnik de tabin festec. ORAs. II,
173 : rahat cu festic.
FYSTYK (pers.), pistache (fruit) d. mariztov; bulg.
fista5ka, alb. fystyk, ngr. TLarbu ; sp. al fócigo, port. fistico.
fisticesc v. a se ului, a-§T pierde cumpetul.
hi,. 136: se fisrici i se ameti, când se vklu Inconjurat de o
multime de lume. BASME I, 102: umblail d'ancitele si se fisticiait ne-
sciind care mal de care lotrebare sit-1 facâ. MARION, 46 : Rick esind
din circiumi, 11 izbi aerul rece si se fistici de tot; 104: si unul si
altul se cam físticiserd de vinul dres a lul nea Ciurc. CAL. 1882, p.
49: o sfeclirl si se fisticird, de nu sciail ce mal face ; 1895, p. 27:
nu-si perdu cump6tul, nicl se fisticise.
Sub raportul semantic, fisticesc ( a se face verde ca
fisticul") corespunde perfect sinonimuluT s611 sfeclesc ( a
sr, face rovt ca sfecla").
fistIcéli f. zäpacéla.
M A RION 1896, No. 4: Inteo fisticéld nespusi, aü luat'o la stinAtósà.
fistichiii a. 1. de colórea fisticulul, verde batênd
In gal b en .
Doc. I, 549 (d. 1784): poterasil totl càlàrl Inarmag cu haine
fistichil REV. LI, 333 (f. de z. 1817): o malotea pambrid fistich e. AL.
T.118: fistichitt, pàtlàginíü, do tóte culorile ea mahalalele Bucuresci-
lor. GANE II, 10: aui hit:Unit In lumo ochl de WU mina si mal marl
mal micl, mal albastri mal
2. fig. ciudat, baroc, bizar.
XEN. 144 sà nu to LI apucat asa yr'un gust fistichiit.
Sensul figurat e proprill limbel române.
FYSTYKY, couleur de pistache, vert, olivâtre.
fitil n. 1. muc, fe§tila : fitil (le lampa, de candela.
Doc. IV, 248 (d. 1795): bumbacul de a treia minà este pontru
tréba fitilulut. PRov: e Maul mai lung de cit cera (se dice de cineva
mal pretentios de cit. puternic).
2. scama de bumbac.
JIP. 70: sireturl, hitilurl, basmale, barisurl, retele...
3. funie de calV sulfurate spre a da foc tunurilor.

www.digibuc.ro
174

Dcm. 53: ad pus fitilul la gephanea. AR. 80 (d. 1821) : pretn-

timpinad arunaturile ce le flicead cu fitilurl aprinOtóre. BALc. 133:
Un ianicer avênd fitilui aprins la pusca sa.
4. fig, pricina de cérta, provocare: a da fitil", a
atila, a irita ; a lua Mil", a se aprinde de mânie (cf.
fitil vermek exciter, troubler", litt. donner la mèche;
fitil almak .s'enflammer", litt. prendre la mèche).
FITIL (ar. fetil), mèche (d'une chandelle, d'une
bombe), charpie; alb. bulg. serb. fitil, men fitile, ngr.
7cTEXE.. Despre ceilalti termini pirotechnici (§ 68).
Rota f. I. (sensuri archaice) 1. stofa vargata de
mal multe varietati din care se faceail fote.
TARIF 1761: fote chiurcbes, chiurchi-calem, cetbi., eli-calem,
carabura, fote cu maigín1 fote zargele, fote otuz-bes calem.
TARIF 1792: fote de Brussa i de Tarigrad, fote de Misir.
2. pe$chir saft $ervet de $ters.
GHEORG. 303: dupli confeturl Vel-cafeghl pane pe dinaintea
Domnulul peschirul cel rinduit, ce se chiama i fotd ; 319: and se
face spälare, este obiceid a se da de la vistierie Mitropolitulul o fotd
de cele bune en care se împregiur i un burete i un prosop de
cele bune cu care sterge piciórele ucenicelor. STALL. 108: apol l'ad
pregiurat cu o fotä peste mijloc.
(sens modern) $ort de lána cu cusaturi In forma
de quadrilater purtat pe dinainte de tarance.
POT. III, 137: rarancele pórt i iarna si vara o cAmasä, un
pestiman numit de ele fotd... AL. T. 215: salbe de märgele? fote
inele? 656: le-a alAtut sä se umbrace täränesce... auctl, fete de boier
cu fote. JIP. 32: cretintri, märimile, betelejota (stricatórea) rtal croite
cusute; 69: rochie, cretinte, fote, zochl...
FOTA (ar. futa), étoffe rayée importée de l'Inde ;
tablier ou serviette dont on se sert dans les bains ;
alb. bulg. serb. futa ($i pe$chir"), incr. futa ($i fota
brobóda"), pol. fota astar", rus, fota vël" ; ngr. Tout
fota, ung. futa pânza" ; sp. fota mantilla".
V orba, pretutindenea populara, poseda un $ir de
sinonime fota dinainte se mal numesee in Muntenia
zavelca" $i pestelca"; cea dinapoi, mal lata, 'In Olte-
nia vilnic" i oprég", in Moldova $i Banat catrinta"
saA cretinta", In Ardél pastura" i zadie", In. Basa-
rabia pe$timan". Despre varietatile fotel (§ 100).
lotáz n. paturä de fota.
M. COST. 287: postelniceil, copiil din casä, cu marl podóbe
cu fotaze la cal.
E forma neo-gréca poprac, bucata de fota.
fotitä f. fota mai scurta.
TROD. 301: Unde v64 SAbarénca, Prejurath cu fota, Un fotita
de métash, Sufletelul stâ sleml iasä.

www.digibuc.ro
 175

frenghie f. (§i frInghie) 1. stofä scumpa, brocart

(litt. stoa frâncésca sag italianA).
cuy. I, 250 (glosh 1564) : stihar din frenght négré. CiaND. 1693,
p. 531: done atlaze si o fringhie i o lasta; o dulamit de fringhie.
ANON. B52: 11 dkruia cu frtnghti cu haine scumpe. VAc. 290: din-
teacésta soda aü treeut in alta iar eu taht mal mic de fringhie. OD. I,
421: rochie de belacés é. rosie cu gurile de fringhie cusute cu strnia;
422: perne de fringhie. TEOD. 192 (d'ascunsele"): Talion fecior de
Domn, Cu tichie de fringhie, Ou panâ de cioefirlte...
2. (In Bucovina) brIti ingust ca de doue. clegete §i
lung ca de un stinjen (Marian, Nunta, 143).
FRENGI (seraser), brocart (d. frenk franc, eu-
ropéen") ; bulg. frengiIa (sabia) sabie francéscA".
fudid a. §i ni. 1. fórte mandru, trufa§.
AL. T. 58 : Una 'I próst i fudula ; 613: a draculul jiganiel
fuduld ! 1344: fudul sat umilit dupA dmenil eu earl se gésese;
1371: boierul nu '1 fudul ea alp. GANE I, 126: fuduld ca tóte tIrgo-
vetele. ISE'. Rev. II, 158 (prov.): Caciunul stul, Pascelefudul (adie&
la CrAciun omul se satura si la Pasce se lmpodobesce).
Var. (munténa): fodul.
ORA§. If, 70: iatA marfé de fodul i lirmane de Stambul.
2. fuliig, fanfaron.
Isp. 257: ed am omorit pe zmel, dise Oganul fudul.
FUDUL (fodul), arrogant, orgueilleux (d. ar. fudhul
qui excède, qui surpasse"); bulg. fudul, serb. fodul
fuldg", alb. fodul, men fudul (§ 100). Vorba a produs
o serie interesanta de forme secundare.
fudulache m. (ironic) tIn6r Infumurat.
fudulal a. i adv. mAndru (in sens bun).
*sp. II, 218: 01, séracu fecioras, Cum jóc b. de fudulaf!
fudulesc v. a face parada cu ceva.
AL. T. 392: Ian ved1 inóchea c s'o fudulit; 484: nu a adia
m'am fudulit dinteacésta... 665: 'Ate vé vett fuduli c'un fruntas
ca mine. TEOD. 507: Aid nu e in Bucurescl, Cii cal BA te fudulesci...
fudulie f. mândrie de§érta i batátóre la oc111.
AL. T. 351: fudulie tiginésal613:i-am gésit ed. léc de fudulie ;
923: Void vindeca e de bóla fuduliel. GANE II, 227: eu ee fudulie am
sts. mé Intorc Inefircat de vinat. PANN I, 160 (prov.): dupé, ce are
chelie mal are si fudulie. &CANC. 58: mâncarea e fudulie, béutura e
unde e. MARTON, 35: mancarea ca mânearea, o fudulie euratA1 alutura
e ce el (locutiune ajunsä proverbialâ). GoRove, 259 (opinca): Fudulie
n'are, Dar etildurä are.
nine f. 1. Urea de narcis (Dame.).
2. podóbä de pietre scumpe (In forma flöreI).
BALc. 401: Mihaid purta pe cap un calpac unguresc Impodobit
cu o fulie négril de pene de cocor legatA cu o copeA de aur ; 489:
pene de erodid din cele mat frumóse spre a face fulif.. . FiL. 222 :
diamantele pe cercel, fuliile i ghiordanele coanelor.

www.digibuc.ro
176

FULIA, millet de Chine. Planta, un fel de crin,

.a fost adusa, Iii 1480 din Apulia (Barb.).
furdà f. 1. kinil prósta cu care se urnple aster-
nuturile de seaune; 2. römitsite próste ma eu skill la
abagiI ; 3. ceea co se lépada.
PANN, $ecl. II, 31: furdale de plhcintá.
4. de calitate próstA.
TARIF 1761: tiutun de furda. TA RIF 1792: aram5, furda . . . furda
de samur, furda de jder, furda de vulpI i dihorl.
HURDA (pers. hurde pareelle, objet menu"), frag-
ment, miette; pL elioses menues, mercerie; serb. furda.

Gaitbn n. 1. panglicA impletitä de fir, de aba,

atA, bumbac, lânt, mötase (pl. gaitane si gaitanurl).
TARIF 1761: gditan sad ibrìim. TARIF 1792: gditanul de lanit
de aiel de tara ce merge la tara turcéscA sad MoldoN a. AL. T. 45 :
Inc de postav cusut cu gditanuri. GANE I, 207: haiducI clari Impestri-
tag cu gditane. OD. I, 71 : ciórecI albl tivitl cu gditune de fir. JIP.
79: p5laria e cu pangliel orl cu gditanuri. MARION 23: purta tignalul
atIrnat de gat c'un ditan negru totdeauna nod. TEOD. 313 : C'am
slujit un an Pentru gditan $'am slujit o luna Pe blana-1 a buna.
2. fig. eérean sens literar..
DELAva. 136: en gditane vinete In jurul ochilor.
3. (adv.) ea un gaitan, drept inainte (cf. strunA).
ISE'. 284: trebile tmperatiel mergead gditan. DEL AVR . 39: d'aci
incolo merge gaitan. OnAs. II, 3: In taralucrul merge gilitan.
GAITAN, cordon, lacet, cordonnet de cotou ou de
soie ; bulg. serb. gaïtan, mer. gaitan,ngr. ycerivt.
gaitanar m. sinonim eu ciaprazar".
DD. 88 : a treia ulip era locuita numal de abagil i gditdnarl.
gaitanag n. gAitan scurt (set desmieratorl.
TEOD. 441: Fermenas cu gaitang...
gaitänat a. provègut eu gaitane.
DELAVR. 205: salvar1 gditdnall §i strinsl pe fluerul piciorulul.
gaitänesc v. a impleti gäitane, a se Impleti In genere.
AL. 98: Uncle iarba se 'mpletesce $i 'n yid se gclitänesce.
gârbàciù n. bieill gros i adesea plumbuit.
M. COST. 287: all i ctis Armasului: iel gdrbaciul! §i all pus de
dat 300 de toiege. OD. I, 73: dorobantil cu gdrbace i vinatoril
de plahl si de Olt cu lung1 slnete. JIP. 86: cati nu pun legea In
mid i biciu, gdrbaciu la *Atka ... Fn.,. 109: gdrbaciul cu doub-
spre-clece sfircurl de plumb. G-HICA, 277: pazarnicul parta spanga
un gdrbacia, cu care necontenit batea.
KYRBA6, eravache ; bulg. girbaè, alb. gherbak
serb. rus. kerbg, pol. korbaez, ung. korbacs. Din a-
eeiasT vorbä orientalA: sp. corbacho si fr. eravache.

www.digibuc.ro
 177

gdrbäcel n. gArbaciil mic (sau desmierclator).

R.-Cop. 197: Garbdeetu lul (lorgovan). Islhp IreA 'mpletitA...
gavanòs n. borcan de dulcéta.
GANE II, 181: eate-vit govanóse cu dulcét.A.
BAVANOS, pot de terre emaillé ordinairement en
vert. Vorba e speciala Moldova
gavanoFel n. gavanos mic.
AL. T. 43 : ce de gavanople de dresurl!
*gazie f. (si ghizie) un fel de tafta.
ItEy. 1, 57 (d.'1786): 31 lei o ghizie; III, 333 (f. (le Z. 1821): o
scurteica de ghizie eu selizia de eacom. Fa,. 113 : citaril i gazii de
Brusa.
GEZI (pers.), sorte de toile; bulg. gezila tafta".
gebreh f. otrépa de sters
ThOD. 53: Cu tesala '1 tegAla, Cu gebrétta mi-1 steigea.
gEBRE, torchon de polls de chèvre pour frotter
les chevaux ; bulg. sorb. hebra (§ 105).
gebraresc v. a freca calul cu gebréua.
TFOD. 579: Cu tesala tesala, Cugebréua II gebreiria.
gellàt m. 1. cart% gAde (arap saU tigan).
COND. 1776, p. 70: gelatul 6 lel pe luna. Ax. 156 : ail trimis pe
acel dol gelap (adica uciga51 de ómen1), ca sA-1 ia. Bop. 291: Ia in-
datft i gelatul, §i acum le tale eapul 1 DION. 167: mergênd la casele
domnesci, Mavroghene avea dupa dinsul dol ge1at1 Imbraeatl In cA-
masl de zale. AL. 211 : Doi gelap venia eurind, Sabille fluturând
\TWA'. 44: Indata gelat cherna, Caput jos de-r lua.
Var. (munt.) : gialat.
FOT. III, 307: gialatul arnifv?iel piimesee cate 4 lel pe
PANN, 129: i ceilaltI [lei] las la gialatul ce m'o acata de form. CAL.
1895, p. 47: chdeau In mainile gialatulul care fAra niei-o mila le re-
teza capetele. Gllica, 17: Ipsilant. maI norocit de cat bietul Hanger-
a set:pat de gialat ea prin ureehile acului. TEOD. 485: Gialat cA
venia, Sabia scotea, capul ea taia Binibitil Sava.
2. vrabie care se hranesce cu musce (Muscicapa).
gELLAT (pers. gellacl), bourreau ; alb. bulg. serb.
kelat, mcr. geliatu, ngr. TCEXaTil.
*gelep in. nurne dat In vechirne negutatorilor
turd i armenl, mai ales negutatorilor de oi ce le cum-
pöra In tara si le vindea apoi fa Constantinopole (Cant.
Mold. 120).
Mum, 43: turme multe de of a gelepilor. Dion. 103: boieril
unii si gelepit cumperA vite de pe la tfanerri pe fle-ce,de fAcea cirecji
sA crtstige bani sângerati. DU111. 113: iconomia de ol pentru Tarigrad
póte sA se facA si prin negutatoril gelepi si prin pamInteni. OD. I, 109:
setrele precupetilor, scaunele macelarilor í tarabele gelepilor.
Var.: celibiü i gelebiü.
Un. III, 137 (d. 1792): dând oile negutAtorilor i ceUbiilor Ina-
dins orinduip numa.: pentru aducerea oilor; 152: of prin gelebil n'al
conteuit a trimite la Tarigrad.
60936 12

www.digibuc.ro
178

Vorba revine i In cantecele pop. (sub forma gialip).

THOD. 513: Gialip Costea cuvinta i la scheln se pornia
gEI EP (ar. geleb), marchand de bestiaux bulg.
serb. gelep negustor de vite", ngr. Ti,S).6771q (§ 75).
gelep-baga m. starostele gel epilor.
COND. 1802, p 331: sh se Indatoreze gelep-bafa, ea i acestl
sums [de on s'o cumpere iarhq1 cu riza-pazar
gelepesc a. de gelep.
P.APAZ. 55: fustasii purtait cciufl Inane de postav negru ce se
numiau gelepesel.
gelepésca f. caciula in forma de stup, numita. i ea-
zaclie" (Ar. 41).
geremeh f. 1. (sens archaic) glóba, arnenda.
Koc. 210 : Intrebindu-1 când l'au Inchis si ail platit atatea ge-
remele. DION. 184: dat sumt de pungI de banl geremea. Doc. I.
458 (d. 1785): geremea la cutia de milostenie In loc de pedépsa.
BELD. 413 : SSA acil, amar de dinsiI, tog cadeail In geremea.
2. astacp, lucru prost sag de claca (In Muntenia).
gEREME (ar. gerirne châtiment"), amende ; bulg.
gereme, serb. gerima, mer. geremè, ngr. vzCer,s1).6c. Ter-
min juridic disparut ea atare din limba moderna (§ 71).
*gerid n. 1. 134 In forma de sulita scurta usóra
cu care Turcil trag la .Vnta cu mare precisiune (cu var.
geret, giret i girit).
VAc. 256: in furia rAzboiu1uI lovi eu giritul Sultan Murat calul
luI Ladislav. Doc. VIII, 617 (d. 1803) : l'au lovit cu giret ce-1 as ea In
ntanS. BAtc. 182 : saget1, 1incI, sulite, gereturf, pe car1 le aruncad
cu lama.
2. joc gimnastic de-a ealarele In care se arunca
geridul adversarului, care II prindea si-1 arunca Inapoi,
Mra opri calul : la serbatorile BairamuluI pajil
agalele Curtif se dedatt acestul joc militar In presenta
Sultanului (Cant. 1st. ot. 123).
OD. I, 1d5 : Turcil arStau mllestlia lor In jocul geridulul,
nimerind tettil cu sulita asvirlitk din fuga cailor. OHICA 117 : pe strade
Turcil d'édeall dezghinurl eu cail, aruncand giritul In capete Infipte
pe la porple curtilor. AL. 108 : De halca s'apropia Si din fuga asvirlia
Geridul sea chiar prin ea.
3. joe analog introdus In tall ea o petrecere a ti-
nerilor boieri; giretul se facea In câmpia ColentineI
doI cavalerl asvIrliatt unul Intr'altül cate un b de alun
lung de un metru si se aparail printr'o paveza de pIsla,
care era petrecuta pe bratal stâng, cael cu maim drépta
asvIrliati giretul, la briti aveaü i câte un baston cu
cârlig. Cu multa mäestrie ridicati din fuga caluluI gire-
tul asvIrlit ; adesea se Intimpla, ca luptatoril se ra-
niati la picióre si la piept (Papazoglu, 48).

www.digibuc.ro
 179

REV. I, 413 (d. 1821): e5irh, sh joke giret In curtea chmarri5iel.

LRID (ar. gerid branche sans feuilles"), baton
dont on se sert comme de javelot daps un certain jeu
gymnastique h cheval ; bulg serb. girit (gilit), pol. dziryt,
men dzilit, ngr. vrCtrAtt, javeline, course. \ . halca.
get-begèt adv. 1. din mosl-stramosi, neao§.
AL. T. 143: e get-beget sh nu am prilej de a fl In tark nid
mhcar un Caimacarn! 995: v6 e ru5ine s fitl Moldoveni curatl, Ro-
mani get-beget. ORA*. 21 : boierul mare, boierul get-beget.
2. locufiunea get-beget, códavacei", de ném vechit.
XEN. 35: Dimitrachi infhti5a tipul de vechin boier moldovan,
get-beget c6da vacel, cum 11 plhcea lul st statinh. GHICA, 171: nol Astia
get-beget códa vacel, nkscritl, crescutl 5i frnb6tränig In tam asta;222:
fin al poporulul e5it din opinca, nepot. stranepot de plugar, get-beget
coida vacel
kEDD BE gEDD, d'aieul en aïeul, hérité (d. ar.
,,edd rand-père, ancêtre"). Vorba, popularh In Mol-
dova si Muntenia, lipsesce In celelalte idiome balcanice.
gevreà f, batista de borangic fin cusuth cu mö-
tasurl, cu fir si fluturasI: se imphrtia pe la nunti
SP purta la dile
151.). I, 134: cu gevrele 5i cu brIni56re de betélh. FIL. 211: vi-
ciéna fernee sense o gevrea a1b4 din buzunar 5i-51 .5terse obit OHICA,
35: mirésa, impreuna cu mirele, se punea In trasura cu cal, carl pur-
tad gevrele ; 295 : cusaturl de vapelurl, de gevrele i sangulii, imple-
tituri de bibiturl. CAL. 1875, p. 57: gevrea en fir cusuth, de in sub-
tire tesuth.
Var.: giuvrea (Polysu) si (arch.): cevrea.
U. XI, 249 (d. 1780): dou6 cevrele...
6EVRE ( contour"), mou choir 'prod é de mousseline;
cum. èuvre latus vestis posticum"; bulg. gevre basma
brodata", serb. 6evre ; ngr. toaprA, mouchoir.
ghellir n. 1. (in sens bun) venit in genere.
Ad. 213 (d. 1621): Grecil 11 vindea Impreunh.eu capeteniile ea
un ghelir al lor de mo5tenire.
2. (ironic) venit neasteptat castig din intimplare,
fara munch set experien0., sinonim cu
FIL. 165: tóte aeeste gheliruri le scim, grit bime, dar vin eu
tträita. Otuts. 21: Atunci Iml mergea bine, atunel, atuncl
GELIR, revenu, rente gelmek venir").
NumaI sensul ironic a supravietuit in limba de astadi.
gherdbn u. salba de margAritare, colan de pietre
scumpe (cum purtall inainte cocónele i adi thrancele).
REV. I, 137 (f. de z. 1669): un gherdan de curéle marl cu 12
ughl. AL. 237: sEn Ware, ea pe gios Cu gherdan de florl frumos.
Var. (arch.): ghirdan i (munt.) ghiordan.
UR. XI, 224 (f. de z. 1749): tin ghirdan de márghritar in 6 ate.
STAM. 108: la gat ghirdan pus de smaragd 5i de rubin. OD. I,

www.digibuc.ro
180

134: sipeturl de sidef pline cu ghiordane, cu cercel. Fir, 215 : ghior-

dane de diamant si de rubine, cercel de berliant; 222: Mine si
ghiordanele cuanelor ; 223: un ghiordan de smaragde si safIre; 345 :
la gat ayes un ghiordan de rnbine.
GER,DAN (pers.), con (litt. ce qui tourne) ; gerdan-
lyk collier" ; bulg. gerdan, serb. dierdan, alb. gierdan,
rut. gerdan (giordan) salba, de lei", men ghiurdane
salba din 1e4e i icosari", ngr. ytovpyrivt (§ 85).
gherghbf n. unélta de brodat cu acul pe camp
de 'Ana, sail de alta materie. Vorba revine In prosa
literara §i In cantecele populare.
a. AL. T. 331 : sA aducl aici ghergheful eel cu turcu Ware ;
342: sh. ve41 cum as5 la gherghef sti, te roinunezI; 432 : prostiri cu
marginile cusute la gherghef OD. I, 95: bogatele cusaturl pe gherghe-
furt. I'm. 13: o bucata de panza ea marginile cnsute In gherghef.
b. TEOD. 34D: Cóse 'n pat, ase 'n gherghef, Dar de cusut n'are
chef. SENT. 13: Maica-1 la gherohef cosea $i cogile 's1 despletia ...
SEp. I, 74: Cad din f ire& c:i gherghef Nu mal ve41 Mand vre-un
chef. MARIAN I, 26 : Ghergheful pe grinda $i draguta 'n tindA.
GERGEF (pers. kiar-ghiah atelier, fabrique"), mé-
tier h, broder (d. kiar travail" .si giah lieu"); bulg.
gergef, ngr. xeryx6Tt, broderie (§ 97).
gherghir n. carnarà boltità eu oblóne de fier In
care se pastra diferite lueruri de ale easel.
AL. T. 1343: uncle s5. mó ascnnd? in ghergh r, cuane! CH. I,
194: sate din herghir nisce straie fórte vechi
Var. (arch.): ghevghir §i ghiavghir.
KOG. 273: Si le tinem tot ascunse Prin gheoghiruri stilt supuse.
BELD. 389: In mantistirl si ghiavghlruri, care unde all apucat. STABL
533: gheughir, beciii racut pentrn asigurarea foculul. AL. Negr. I,
XX): belsugarea cAmare1 si a gheoghirului cu felurl de mezelicurl,
dulceturl, vutce, etc.
KIAVGIR (pers. kiar-gir, litt, qui se charge d'un
travail), souterraine, édifice ou construction en pierre;
ngr. TutoTEpt, maisonnette en pierre.
Vorba, in trecut *i in present, e speeiala Moldovel.
ghermesùt n. un fel de atlaz cu ape din Alep.
DION. 166:ghermesutu I. led cotu, mult 50 parale Call. OD. I, 133 :
capótele de felendres, de ghermesuturi si de felurite stofe.
Var.: ghermesit §i ghemesit.
Ua. XVI, 275 (d. 1797): trel mintene de shermesit. 'Lulu 1792:
cutnie i ghermesit de Brussa. REV. II, 331 (d. 1821) : o giubea de
ghermesit nahutill ; Ibid. I, 57 (d. 1786) : un ghimesit de hindie In dungl.
AL. T. 25: cu fata de ghermesit de Lipsca. GHICA, 501: antiriile erail
de ghermesit, de citarie ...
GERMSUD, satin fort Ham. Despre stofe (§ 86).
*ghiaiir m. necredincios: nume ce Tura: dail ea

www.digibuc.ro
 181

poreclA popórelor nemahometane si idolatre. Vorba

revine la vechif cronicari si In cântecele populare.
a. M. COST. 298: chiamtt pe ghiaurii ce slut boierl acel târl si
pre eine ar vrea el sk-k,1 aléglt Domn, sâ, le hie dat; 371: daca ad
tocmit 6stea, Seid-Pasa ail chiemat rap etele, si ale nóstre munte-
nescl, si le all dat poi onca asa : Cânilor! iacâ, eü void merge dirept
asupra ghiaurulul [Racoti] ..." l:] C. 304: scris-ail Vezirul cu scIrb& la
Pasa de Thigina, dicênd: eh Beiul de Ivloldova este un ghiaur §i
scie tóte ce se fac la Mose si la Lesl, de le scrie tot adeverat la
Párth; iarA tu, vedI Deanne, estl busurman gi nu sell nimicâ ce se
luer6z1". DIoN. 172: puternica Imp6ratle sh-1 lase in pace pre ghiauri.
b. AL. 113: [Crim-Hogea] Bun sosit, ghiaur Doncilk! TEOD.
557: A inviat ghiaurul, El este balaurul! CA/4. 222: NoI dacâ ni-am
intilni Cu ghiaurii rosiorI...
GIAUR, infidèle (d. ar. kiafir qui n'a pas la vraie
foi"); alb. bulg. ghiaur, serb. Maur, Dgr. (pl.) raoupiasg.
ghiaurk n. perfidie, DecreclintA.
Dup. 386: Un ghiaurlic ca acesta, niel odat& n'am credut.
GIAURLYK, infidélité, défaut de foi : serb. diaurluk.
ghich I int. cu care se ameninta pe cine-va (maT
mult in gluma): cP maT ! ... (obicinuit repetat).
NEC. 312: Dumitrascu-Vod 5. cetind tidula acelul copil... telpiz
bun, ail dis copilulul: ghidi, cahpoglu! AL. T. 248 : ghidi, hot b6trân!
270: ghidi, hot siret! a1 inteles ca am nevoie sä m6 desbär de veci-
natatea ta; 497: ghidi, strengar ! 619: ghidi, ghidi, lenesule! 829: ghidi,
obraznic! 840 : ghidi, §uler viclén! 1297 : ghidi potlogar nerusinat !
ISP. 46 : zarind puiul de corb In slava ceruluI... fata incepu a-1 face
cu degetul si-I (Ilse: ghidi, ghidi, tälharule ce estl! GaAs. II, 160 :
ghidi ! ghidi ! cuträ si vulpe b6trânäl
GID1! (pers. cornard , quel individu! quelle chose!
(expresiune de mirare sau de mustrare) ; EY Gmt ! quel
diable d'homme ou de chose ! (expression triviale);
serb. ai djidi ! frumos" ! (ironic) ; bulg. gidi! interj.
de mépris.
Particula interesantá mai ales prin formele-i deri-
vate ce nu le maT Intilnim aiurea.
ghid4 m. 1. poznas, sinonim cu mucalit".
AL. T. 72 : mare ghiduf era .i nostim ; 294 : Care ceialaltl, ghi-
duple ? Cpt. I, 24: ghidi, ghidi! ghiduf ce e,t1!
2. (cu sens nefavorabil) trintor.
3E9. II, 47 : celul lenes se dice: Imputit, dugles, ghiduq.
Vorba se aude numaT in Moldova si e o deriva-
tune din ghidi ! cu sufixul -us (§ 23): e o veche forma-
iiune secundara care revine Cleja la Dosofteit (cf. ghi-
dusesc).
ghidupsc a. comic, riclicul.
DOSOFTEIPU, Ghen. 25a: idolo-slugasil purtând a milnii, idolil si
podobig cu un Miil de obraze ghidu fesei, chntand descantând din-

www.digibuc.ro
182

teinsele, alerga talhArésce d5 tinea calea a bArbatl si a femel, sAval

cum fac la noi cucil.
ghidugie f. poznA, násdravAnie.
STAr.t. 274: fac ghidulii de earl Domnul i boieril fac haz. AL.
T. 658 o fi ghida,i1 de ale lul, c mal Pepelea de cât el niel cA s'a
mal dat; 982 Kir Manoli spune ghidttfil ; 1661 : cine face si spune
mal multe g1iLui, Ma 'I orectut, Ala izbutesce !... GANE DI, 209 :
facea ghidu01 prin odaie cAntAnd ca Barbu lautaru. Xh.N. 09: anec-
dotele si ghidttgiile notarulul fAcead pe Iorgu s rIdA.
ghigihc n. (si ghigelic) scufie de nópte.
BELD. 342 : S nu-1 lase sA se culce nóptea far& ghigilic. AR.
37 (d, 1821): me lovi In ghigaic i feriI taclitul cu care etam legat
la cap. AL. T. 835 : aoqa patina pune un ghigilic. NEGR. I, BUI :
ghigilicul tatel beniselul mamel. GHICA, 4 : Voda era cu ghigeoc
de nópte pe cap.
GEgELIK (litt, propre à la nuit), bonnet de nuit(d..
gege nuit"): serb. dlegeluk. Vorba e speciala Moldovel.
ghiol n. ochiti de apa (Costinescu), balta.
CR. I, 242 : mare ghiot de apA trebue sa fle In matele lul.
11, 228 : ghiol, apA statatóre i adese-orl adincA.
GÜL, endroit où se rassemblent les eaux, mare,
étang; alb. bulg. ghlol baltd", mcr. ghiole.
*ghiordie f. (§i ghiordea) un fel de scurteieä (§ 82).
UR. XVII, 58 (d. 1767): o ghiordie vInetA cu singe') ; 61 : o
ghiordea de bogasie. Doc. Ill, 58 (d. 1786): bogasieril sA, nu aibA voie
sa blanóscA, ghiordii sad tivilichil sad giubele.
KÜRDIYE (ar.), espöce de casaque (d. kurd kurde" :
cf. cazaclie); serb. 6urdiia, cojocel".
ghiordeici f. ghiordie mai scurtä.
UR. VIII, 61 (d. 1767): o giordeial de sam blAnith cu sIngép.
ghiorclimi n. ghiurdum) joc cu 21 de card care
aduce cu stosul, odiniórä fórte la modit In Moldova:
el costa pe uniI boieri pe séra de la 200 pana la 300
de galbeni (Wolf, 234).
REV. II, 3291 Altul avênd copil marl i vkland ghiordumuri
marl XEN. 27: cel mal bun jucator de ghiurdum din Petra. ORks.
I, 219: un negustor chior de un ochid Il Indemna sa jóce ghiordutu.
GHICA, 9: o grAmada de mosaflrl se si asetjarA la ghiordum en clu-
cerul îfl mijloc résturnat pe sofa.
GÖRDUM (litt. am vödut), jeu de cartes (§ 91).
ghiojghióre adv. pe fatA, la lumina dilel.
AL. T. 41: nol sa ne lãs.m, aa ghiojghióre, sA ne despóle ?
121: ma si cu impositele eee ! pre ghiojghióre; 1469: s'atl creq.ut
vol a vi s'ar trece cotcäriile ma ghioNhiorea, ca'n satul Itu Cremine?
ORAs. II, 3 : ghiojghiore ministru mare, logoMt bisericesc.
GÖZGÖRE (devant les yeux), publiquement, ouver-
tement. Despre partieule (§ '25).
ghibtura f. §i adv. 1. (termin comereial) totali-
tate, sinonim cu toptan" ; obicInuit in locutiunea ad-

www.digibuc.ro
 183

verbiald cu gliiotura", in to tul, pe de-a intrPgru1: a

vinde, a cumpera cu ghiotura.
Doc. TV, 290 (d. 1795 : care va vrea sh-s1 fad, case din nod
sau alte acareturl i meremeturl cu ghiotura...
2. (cu sensul generalizat) cu gramada.
CR. II, 5 : s'apua delnsemnat la gresell cughiotura pe o draniL
GÖTORE (kötiire) [subst. adj. 1 adv.], totalité de
plusieurs choses prises ensemble, tas, monceau, masse,
bloc, en bloc ; serb. dlutura, alb. kuturu, gr. zoutoupotí,
au hasard. Alt sinonim e mold. vurta" (Al. T. 1541 :
daca vrel un galbön pe tot orzul, 11 let cu vuria).
ghiozellin n. 1 portofoliti mare.
Rtv. I, 412 (cl. 1821 : un glnozdan de piele en mal multe bartil.
2. sdculq de pus cAst,I, pentru §eolarI.
D EL AVR. 216 : copiil goniau cu ghiozdanele la scóla. R.-Cop. 203:
ghiozdanu cu cartile, Ladita cu rilele
Var. (mold.): ghizdan.
AL. T. 1381 : ghizdanul cel mare, cel cu doftoril.
GflZ DAN (ar.- pers. giiz-dan qui renferme un ea-
]iier'), portefeuille (d. ar. gtlz caner, feuille" si pers.
dan contenant"); bulg. goalan, serb. guzdan, men ghiuz-
dane giamantan".
ghiozdana& n. ghiozdan mic (sau desmierdator).
TEO O. 140: ghiozdeinq cu cal tile ...
ghiudèn n. cArnat uscat.
A RIF 1776 ghiuden de 10 ocl 1 leti la vama. TARIF 1792: ghiu-
denta ocaua ce-1 face aice In Bucurescl 1 ban. DION. 222: Calmucil
asternea carnea sub sea, apol o lua ii o mânca ca pastramaua de
Tarigrad saii ca ghiuden. Pm. 233 : icre, licurinl i ghiudenuri.
GODEN (gros intestin"), saueisson de bceuf ou
de veau. Vorba se aucle mal ales In Muntenia.
ghiul n. gul) soul, gliem
ttLy. I, 391 : guluri de chnepl si funil de metase. TROD. : ghiu-
luride burabac, téncuri de postav. Bun. 107 : ghiuluri de metase.
KUh (ar.), totalité, tout. Termin tech»ic comercial.
ghiul n. inel cu o resä de diamant In jurul u-
neI pietre (vorM aprópe ei.ta din us).
GUI, (pers.), fleur en gén., rose ; bulg. ghlul
rosa.". Sensul special lipsesce aiurea.
ghiulleà f. bomba.
DION. 171 : Ora, ea banita felurl de ghiulele, i intregl i sparte.
ZIL. 36 i trel sau patru ghiulele aü nemerit iar celelalte pe de Mull.
BAIL. 166: gAsir tt. tabâra turcésc 6. tixita cu Inutile mobile, want% praf,
ghiulele; 224: sa ardh podul de pe Prut cu ghiulete aprinse. hp. 88 :
ghiulelile pîiîiau. . . i glóntele
GüLE, balle, boulet; bulg. ghIule, serb. dIule,
alb. 011ie, men ghiule.

www.digibuc.ro
181

Termin militar römas In limba (§ 68).

ghiurghiuliii a. (§i ghiorghioliü) stacojhl, trandafirig.
Exv. II, 840 (f. de z. 1817) : o boiama ghiurghiulie eu beté16.
AL. T. 181: am s6. cumper o rochie de halastinca da sell?
cole ghiurghiulie TEO». 78: Iie ghiorghiolie, Rochie de cutnie.
Var. (arch.) : ghiulghiuli.
ETYM. 2066 (d. 1681) : atlaz ghiulghbuli cu fiori albe i Verqi.
CANT. Ier. 23: Bon albe cu pupil yhiulghiuh amestecate.
GULGULI, rosé, blanc et rose (d. g(ll rose").
ghivècifi n. 1. al de floe.
ISP. 234: sa iel acestl puI de dafin, pul In doue ghivece
frumóse. DLLAVR. Paras. 31 : plante cu florl marl, ghivece cu zanibile.
2. bucate gAtite cu carne i zarzavaturf (fasole, vercp,
mazöre, VithIgele etc.) cópte' in tava saü cianac.
KIK. III, 334: prea era ardeiat ghiveciu as5r6.
3. fig. amestecAtura de diferite lucruri (fr. pot-
pourri) : sens exclusiv literar.
4. un fel de cArbune (cu var. arch. ghiuvaciii).
TARIF 1870: efirbune de ghiuvaciu. GHICA 603 : le-a aprins cjece
mangale cu carbuni ghiveci.
GÜVEÓ, poële à frire, casserole plate en terre euite ;
serb. dinve6e un fel de frigare", bulg. give6 un fel
de mâncare". Vorba e speciald Munteniel.
ghiviziii a. 1. ro§-Inchis, mohorit.
SEV. 181 : Condicut6 ghivizie. Legata de palarie. BUR. 270 : Be-
sica ver(fie, Besica ghivizie . ID. Datini, III; F;éde 'n panel, ghivizte,
Ce a fost giuruit6 mie.
2. se dice, In muntil Sucevei, de im oin slab eu
oehil marl' Sieq. If, 228).
oüvEzr, couleur bai brun ; bulg. ghivezen ro§".
serb. diuvez ro§" (clluvezlila o mötase ro§ie").
ghizlùc n. un fel de ilic (in ciintecele clobi ogene).
BUR. 196 : Pâna (pna lumink, ghtzlucul ispravia.
GüzLux, habit d'automne (d. giiz tómna"): ef. yaz-
lyk haina de vara" (d. yaz vara") i kfelyk haina, de
iarna" (d. ky§ iarnä").
ghizlucel n. ghizluc mai scurt.
BUR. 196 : Sa-m1 croiesq un ghizlucel, S6 me'nbrac Nut6, In el.
giàba adv. 1. farA folos, zadarnic.
z L. 62 : giaba i In zadar a sa silinâ multâ. AL. T. 90 : Vorba
ceea : giaba vil, giaba te duel, nu mal rupl nisce papucl [sp. 40 :
giaba te legi de mine, cuscre ID. B. Sn. 49: ne punem s6. 1nmultim
locuitoril, dar giaba loc tot este mutt. MARION, 114 : mal tare ea tog
fuge nea Tudose, dar giaba §i fuga dumnélul. TPOD. 462 : Trel anI
ca lucra, Dar giaba era. plum ce-mI zidia, Nóptea se surpa.
2. (obicinuit compus de giaba) fara banT, de pomana.
AL. T. 1572 : biata copil6 era gazda bâtailor, slujia de giaba.
STANO. 226 : o bucata de piline s'un loe de culcus, si nu le cerea de

www.digibuc.ro
giaba nimenea. In. Gl. si Pov. 11 : tiganuI s'a dus la un romfin din
sat de rAdea cu plan, i l'a rugat sa-1 radä de giaba.
gABBA (subst. i adv.), don, présent, en présent,
gratis ; bulg. serb. gaba, men (di) giaba, ngr. TCtiliarce.
tarticulil pretutindenea populará.
giam n. 1. ochig de sticlá la feréstrit sat la usá.
AL. T. 1650: usa de giamurt printre care se zaresce o gradink
cu florl. J-11'. 65: pune giamu la ca i Indrépt'o spre sóre-resare cu
tata. SrANc. Gl. i Pov. 136 : bordeiul spoit frumos cu giamurile ,terse.
MARION, 82: niel unnl nu badráznia sk. se uite pe giant saù sh intre
In cask. Tzon. 475: Mihnea-Voda nu-1 credea, ci de giam s'alâtura...
2. cerculet de sticla : giamurt de césornice.
3. fam. monoclu.
MARION 1896, No. 35: In ochiul stâng avea un giam.
kAld (pers.), verre, vitre, miroir; alb. bulg. serb.
;4am, men giame, ngr. vtC44.g.
giamgiti m. cel ce vinde sat pune giainurl.
gAldgY, fabricant de verre, vitrier ; ngr. yrCarri.:-4q.
giamlic n. 1. tóte giamurile unei case sag galeril.
uo. I, 128: In sacnasiul cu giamlîc Inaintat pe grim11. DELAVR.
103 : giamlicul usile se sguduirk, si smirk din Ottnele lor.
2. galerie cu giamuri.
TELEON, 18: se uita prin giandtc la sirurile lungi de cucóne
earl trecead pe stradk. XNN. 130: Prin giumlicul intraril nu se putea
prea bine distinge f1gura.
AMLYK, grande fenêtre ou porte vitrée, vitrage.
giamála f. 1. mascá de femee uriasa In vremea
Mosilor. Ea e descrisA ast-fel: Giamala era o momilie de
femee mare, de 6 metri înIime, cu 2 f*, In fatá sus
si in dos era câte o oglinda patratil, peste care aiirnati
panglice de ,sic ee serviat. In loc de cap ; trupul el era
gros cât o butie. Ea era tesuta pe dinauntru cu cercuri
§i pe din afará lipite cu hârtil colorate ; cama§a era
de cob:5re alb1, fota din spate §i. sortul din fata de cu-
lóre ro.sie garnisita cu florf; avea douè mâinl
impreunate la piept, tiind un buehet de florT, tot ase-
menea i In spate avea doue mâini iar151 Impreunate
la piept insá fará buehet. Acésta giamala avea un orn.
Iniluntru, care o tinea de belciuge, caci nu era grea,
§i juca la cântecul Thatarilor : jocul el* era fórte domol,
plimbându-se Giamala juca pe strade i la Mo.si cu
.

Incepere din diva de Pasce pAlla dupa Mosi, o chema

top In curtile lor precum chiamá asta-di chlu§arii"
(Papazoglu, 19).
Doc. IV, 430 d. 1795): dulapul care era obicinnit de serbáto-
rile Pascelor precum i giamala ad pornucit Domnia-mea sk, lip-

www.digibuc.ro
186

sésch estimp [flind an de cium5, . GLOS. 262: giamala, om fórte ridicul

ornat si tare marit in volum prin oinatnl s6u, asa cft in serbAtorile
nasceril Domnului sperie lurnea, mal ales copiii.
2. monstru de uriciune (cu var. gemal si giamal).
GLos. 262: o giamala de muiere... un giamal de om in loc
de giamala se aude pre alte locuu i gemala.
gEMAL (oyunu), espèce de jeu de déguisement
ou d'imitation de figures humaines (d. ar. genial beauté"
oyun jeu, farce"): bulg. kaleganiTe iii gamalare (ga-
malarska draina), mer. giamala femee despletita
murdara" (alaga ca giarnala).
Despre acésta datina populara (§ 43a).
giamanthn n. sac de piele in care se pun lu-
crurl de drum (in Moldova vorba suna giamandan).
Gil CA, 245 : incepe a mal scotoci prin tasurft si prin paman-
tan. AL. T. 114 : cine m6 vede cu giamandanul hojma tot la
picior ... 500: slugi es din cas§, purtand giamandanurI, cutil sal-
tele. GANE II, `c 00 : un al treilea apuca giamandanul.
kAMADAN (pers. gamedan), valise, porte-manteau,
veste, gilet croisé (d. game habit" si dan contenant") ;
bulg. 'gamadan, serb. gamadan vesta-, alb. gamadan
jacheta", rus. 6emodan gianta", men gemadan ilic cu
gaitane" (pentru barbatT saU femel), ngr. TCap.wiTavt, mane.
giAmba* m. I. (sensurl archaice) 1. acrobat. sca-
mator (litt. cel ee'sl risca viata).
2. fig. intrigant, inselator, seducétor.
NEC. 225: Dimitrasco-Vod 5. era un orn b6tran, Grec tarigradén
de némul Ira, de rantacuzinescl, si era ora nest5tAtor la voróNa,
telpiz, am5.gitor. giambq de eel de la Fanar din Tarigrad. MUSTE,
33: nu era intr'alt chip ce ca pre Muma depregiur sine giambafii
inhunatoril sa-I izgon6sc&. Koo. Ill, 291: Nu slut gelat de boieri,
ce slut giambq de muierl!
(sensurf moderne) 1. negustor de caT, maT adesea
neonest : cu acest sens vorba e pretutindenea populara.
Doc. VIII, 107 (d. 1801): giarnbai sá p15,1.6sa imbätit pen-
tru tog caul ce curapéra. CR. I, 10t: Mos Nichifor era si giambaf
de cal ... JIP. 73 : schimb h. dora i mila barbatului ca giam-
basii call la tirgurl. Gluck Rev. N. III, 220: cand era zapcill,
organizase o cétli, de ungureni de-I aducea cah furati si avea giam-
bag pe la tirguri de-I vindea.
2. fig. hot (intr'un cântec din Muscel).
R.-Coo. 189: Sturzule, pustiule, giambaf de Odure, Insellitor
de lame ...
Var. (arch.): giambaz.
COND. 1693, p. 219: 3700 tal. s'at, trimis cu Dorasi Comisul
giambazilor ot
gxMBAZ (pers. ganbaz qui joue sa vie"), dan-
seur de corde, bateleur, piqueur ; marchand de che-

www.digibuc.ro
 187

vaux, maquignon, courtier ; fig. fripon, personne rusée

(d. gan Arne, vie" .i baz qui joue") : bulg. gambaz
acrobat", serb. gambas cunosc6tor de car, pol. dzam-
bas wijlocitor", alb. gambas palavragia", men giam-
ba, ngr. Tcializ6.171;, bateleur, maquignon.
giambaqIiic n. meseria de giambas §i plata sa.
AL. T. 1271: de ce ai sh, te apucl ? .. de doftorie ? .. de ad-
vocape ? .. de giambafric? ..
gANBAZLYB, profession de ganbaz ; fig. ruse, finesse.
giamie f. biserica turcésea mai mare de cât ine-
cetul". Ca termin special, vorba revine :
a. la cronicari.
Ax. 123 : dripA, obiceiul imp6ratilor turcesci caril merg in
tót6. Vinerea cate la o giamze de se inchina la giamiile cele mari im-
perfitescl. NEo. 366: Tataril se fóite lhuda asupra lul Grigorie-Vodfi,
dicênd cfl le ail stricat §i. cateva giamil. Vac. 252: Imperatul [Murad]
Mon la Andrianopule giamia ce se numesce Muradie ; 255: a nu se putea
face inhcar o giamie in tara [românésca]; 237: a racut Imperatul tóte
bisericile giamil in tara ari hutéscri.
b. in poesia populara.
TEOD 482: Din giamie cand e§ia, La Impêratul se ducea ...
gAmi(ar.), mosquée-cathedrale où se récite la
prière de vendredi Barb. (cl. sama réunir, assembler");
bulg. serb. camiia, alb. gamii, rus. uami (meCeti), men
gemie, ngr. v:Capi ; sp. aljamia.
giamparble f. pl. 1. castaniete (litt. patru discuri):
ele puteaú fi mici i se legau la degete, sail marl §i
se tineaft ate una In fie-care mama.
PAyx, Nastr. 46: cine numerI parale, el jócil giamparale.
2. fig. viers, melodie.
isp. 292 : privighetorile, prin cringuletele it florae, tageall
nisce gzamparale de p lua audul ; 382: privighetorile trageail la giam-
parale numal din gu§e, ca sa fie mai dulce Cat tarea lor.
3. giambarale, hora In Moldova dupa masa de cunu-
nie (Sev. Nunta, 261).
6AL-PARA (pers. Car-pare quatre morceaux"),
castagnettes (d. Car quatre" F;i pare morceau, pièce");
bulg. Campari. Despre instrumente musicale (§ 41).
giamparagiü m. cel ce jóca giamparale (Rev. N. III, 190).
Formatiune analogica (§ 23).
gianabèt a. §i m. afurisit, orn r611.
UASTER, Lit. pop. 330 (bilet de placinth): Ai sufletul de gia-
nabet. REv. N. IV, 112: iatA 5se ia privesce, tine-te bine, gianabet!
gENABET ar. pollution), homme impur, vulg. sot,
niais, malpropre Barb. : serb. genabet (=pogan Coviek,
ugursuz). Vorba se aude numai In Muntenia (Prah ova).

www.digibuc.ro
 188

*giar n. §al saü postav fórte fin de Or de camila

cu florf cusute cu
MELCHIS. Roman 130: citarele i tabacherI si giaruri s'ad
dat ispravnicitelor de Roman. REv. I, 57 (d. 1786) : 87 leI un giar.
Fn.. 215: giar de India. OD. I, 131: cu giarurt 5i cu lacliturl turcescl.
'gAR (pers.), chrile long ordinaire orné aux deux
extrémités d'une palme Ham.; ngr. vr:4pt. chtlle à palmes.
giantä f. 1. giamantan mie pentru scrisori.
Kock. 233: luând gianta cu duffle, ad adus'o la Imperatul. FIL.
328: avea o gianta cu scrison atirnat b. de et.
2. sitculet satt torba de vînat.
AL. T. 1360: o giantd de vinhtor... plinA de fisicurl...
8. patronta§, cartu§iera.
Doc. II, 403 (d. 1790): o giantd de sea turcésch.
(TANTA (6anta), sac de voyage, besace, gibecière ;
alb. bulg. serb. 'Canta, mcr. cianta ghiozdan", ngr.
Tr,tivrst. Vorba populara In Muntenia i Moldova.
gentutä f. gianta mica (sail desmierdator).
REV. N. I, 340: tog stringead pachetele, gentuyle, salurile
gigea a. i adv. nostim (In graiul copiilor).
gfgi, joli (en langue des petits enfants .
gigicä a. diminutiv cu sensul identic. V. giugiulese.
giof n. 1. numërul ar§icelor eta trebue sa puie
cineva deodata la un joc.
Juc. 87: trage in mijlocul armanuluI o dunga dréptIt
aécJ giolurile in rind ca soldatil.
2. de aci locutiunile idiomatice a da puill de giol". a
lua tóte arieele, i' fig. a §terpeli, a fura; puía de giol",
hotie. hotoman.
GHIca, 301: nimenl nu sciea si dea puid de giol ca dinsul,
niel sh potrivésc& spetezele la znieil. GoLEscu: cu mainile la piept
cu ochil la puiu de giol (despre omul ipocrit). 0E4 IL 76: Lu-
mea ar putea dice cl slut puid de giol. Isp. 109: sa înele pe Fét-
frumos i sa-I dea puid de giot la inel.
-gf.L, totalité, meilleure partie principale de quel-
que chose (sensul technic lipsesce In dictionare).
Termin special generalizat In limba (cf. giolesc),
mat ales In graiul muntén.
giolar m. Mat care scie sä potrivésca arsicele
cum sa cada tokleauna beia (isp. Jim 78).
GHICA, 300: reputatia WI de giolar era mare.
gioleso v. a da puit de giol, a fura.
JIP. R. Sat. 140: sä nu miróse patriotilor a miliOne giolite.
giubeä f. I. (sensurI archaice)1. haina larga, pur-
tata de boierl d'asupra anteriulut
NEGR. I, 16: giubea de pambrid albastru blrtnit5, cu samur.
AL. T. 772: satrarul e imbrIcat cu antered si cu giubea. FIL. 15:

www.digibuc.ro
 189

Postelnicul era invent pant% la ochl cu o giubea de postav albastru

blänitl cu blan& de its; 229: feciorul se infá§urA in giube'ua
nitâ cu samur a st&panului sü. GHICA, boier cu ciac§iri i cizme
ro§ii, en o giubea soi6sa imblanitA cu nafea i in cap cu un i;dic in
patru colturi.
2. haina analoga, purtata de cocóne sub bini§.
Doc. III, 618 (d. 1787): iubeua femeiascâ de materie cu i.re-
turi; 11, 403 (d. 1790): o giube de hatai verde desblânith cu §ireturi.
II. (sensurl moderne) 1. haina de aceia0 forma, adop-
tata de preotil batranT, de lautarl, de haidue i de tiganf.
AL. T. 79: Barbu lautarul este imbrâcat cu anteriù §i giubea
veche. lp. Pr. 31 : cu cat giubeua e mai lerfelita, cu atât tiganul e
ma fudul. S. NAD. 186: se uita c;i vede un anteriù de pop& i o
giubea. DELAVR. 196: mo popa indesanduli in brim pulpana giubelei.
TEOD. 323: Foicic1 §'o lulea, Vin' la neica sub giubea. R.-Cop. 47:De
când n'am mai fost haiduc, giube'ua mi s'a invechit, Armele s'au ruginit.
2. in cele din urma, giubéua trecu mo§tenire la
tarani i prance ca o haina purtata la (51i1e marl.
neBBE (ar. nfibbet), vêtement long et étroit, A,
manches courtes, qu'on porte par dessous la grande
pelisse nommée binis Barb. ; bulg. gube un fel de
surtuc", serb. gube (,,upa) tunica de la,na", alb. g up
bland". Din aceiasl vorba araba deriva : it. giubba,
giuppa ; fr. jupe, jupon ; sp. juba vesta".
Giubeu.t. ca §i anteriul. a descins tóte treptele
ierarchiei sociale : boierT, preotI, lautarl, haiduci,
taranl a purtat'o pe rind §i eel din urma o pastréza
'Ana ast4i. V. anteriu.
giubeicä f. scurteica tarancelor din Banat (Dr. Crai
nicénu): vorba e imprumutatil de la Sèrbi (§ 34).
giubelifi m. boier cu giubea ; fig. retrograd (Glos.).
giubelutd f. giubea femeésca.
LEOD. 313 : S Lre5ióra-mi pies, sti icâ,
giugibc a. nostim, dragut. V. giungiurlin.
MARION 1801, N. 21: ce comedic giugiuc: 1806, N. 4 : alesesem
o mhscuta giugiuc.
E,Cgfix, doux. agré-ible.
Vorba face parte din graiul mahalagiilor.
giugiulesc v. a desmiercla, a se r6sfata.
liasmp III, 125: &JO. Intórcere fu giugiulit i miingâiat; 140 :
incepurA sA, se giugiulésca mal In isichie
gügti, doux, agréable (identic cu gigi, expression
enfantine : joli). Formatiune analogica sub actiunea lui
fudulesc" (§ 23). V. gigea.
Vorba e speciala Munteniel.
giugiulélä f. desmierdare.

www.digibuc.ro
190

Tsp. 270: daqeMul uitându-se la ea en ochil gaIe si cu giu-

giuleli II dise... BAsblE III, 9: numal inteo giugiuléld o ducea.
giumbù n. comedie, haz.
TELEOR, 278: ursul le fficea felurimI de giumbufuri, se da peste
cap, se távalia pe jos. CAL. 1881, p. 79: Turcii hotArh a sb. le Lea o
poznk ca sii. ramAie de giumbu.2 ninnea lor pe iarbk ORAS II, 160 :
'T1 trebue casa si bunk mitocare, Si lux, tron. giumbu2nri
giiiaBii§. (pers. se mouvoir, s'agiter), amusement,
divertissement; bulg. serb. gumbu§ veselie",
giumbupl a. comedios, hazlin.
ETYM. 1655 (hora) : Ariciul e nutiteL, Mor fetele duptt el, Ca e
mic i giumbupl.
giungiurliii a. 1. dr1g4 nostirn.
MARION 1892, No. 30: erail fete tot nna i una, giungiurliz nu
alt ceva; 1'393, No. 22: Petziek june giungiuHlu
2. se (lice de o cafea tUrCésCA cu caimaC.
joli.
Vorba e speciala MuntenieT si face parte din graiul
mahalagiilor. V. giugiuc i giugiulesc.
giurginä f. hora caraghiósa turcésca: »a juca
giurgina", a duee pe cineva de nas.
ISP. B. Sn. 89: s6. nu dea peste vr'o nniieru,ek care s6.-1 j6ce
giurgina.
gGORgINA, danse grotesque clans laquelle une ou
plusieurs personnes jouent la, pantomime en aecompag-
nant la inusique de gestes, de grimaces, d'attitudes les
plus risibles, oh la langue, les yeux, la tête, le pieds
et les mains ont cbacun leur différent rôle (d'Ohsson
VII, 434). Vorha circula In Muntenia.
giuvaèt, n. 1. podóba de pietre scumpe, n&stemata
(cu pl. giuvaere i giuvaeruri).
COND. 1693, p. 164: eu giuvaerul qi cu deu6 blane de samur ce
dat Imp6ratulul. IsT. 1715, p. 08: eine en anr, due cu giuvaeruri,
cine cu aramurt... Un. XXII, 312 (d. 1826): t6te salurile cele bune
i giuvaerurile i margatitarul. AL. T. 421: dach al giuvaeruri, trebue
s4 le arAtl; 1353: mal multe giuvaerurl i arginthril gitsite asupra
Grozan. OHICA, 34: salurl, giuvaere, stofe scumpe, banl.
2. fig. comórA, mai ales comóra de om, scula (la fig.).
ZIL. Rev. HI, 332: Rîvnisl s aibl acest giuvaer [dreptatea], Ca
o luminh, de la eer. AL. T. 416: Ha, ha, ha! Ce giuvaer II Luluta]!
791: Ghitä e un ttrair cum se cade? un giuvaer; 1634: estI un giu-
veer. Isp. 291: te sfAtuese sh nu pier* din mânit un giuvaer [ginerei
ea acesta ce trimite llumnetlec. BASME I, 125: feria pe b6trânI
c6. atl asemenea giuvaere de copil; Ill, llz: nu-1 mal Inchpea pielea
de bucurie, c'a dat peste asemenea giuvaer de ginere; IV, 148:
numal intre dracl mal gasescl asemenea giuvaeruri [slug*
Var. (mold.): juvaer.
STAM. 169: perise straiele de pe el cu juvaeruri eu tot. AL. T.
75: Ah! fratilor ce juvaer de grAdinb, 'I Mabilu! 801: stofe si juvaere

www.digibuc.ro
 191

mai frumóse de cat In ora,u1 nostril; 1729 : un calic care mi-a furat
tóte juvaerele.
gEVAHIR (ar.), pierres précieuses, bijoux (pl. d.
gevher, turc. ca sing.); bulg. givair ; serb. kevair, alb.
gevabir, ngr. TCEp/Ipt (tCorixtpt), joyau.
giuvaerica f. la pl. scule de pietre scumpe (ca podóba
femeiascA) : formaOune analogg, cu ngr. TCeficcptzov.
TARIF 1702 : giumerica, margAritar i césornic de sin. FIL. 209:
giuvaericale date cocónel Duduchil la sfintul Andreiü ; 212 :giuvaericalele
ce ti-am trimis de cliva mea. 1st,. 395: sub cos prise primeueli si
ciite-va giuvaericale de ale eL CAL. 1883,p. 57 : facu din telte giuvaeri-
calele sale o motoscft. EASME IL 8: o sa-ti dea mania giuvaericale multe.
giuvaergiii m. (si Mold. juvaergiti) bijutier.
KOG. 2(30 uu giuvaergia care graia cu Imperatul In ((Ste
FR,. 90 ; am mal primit diamanticale de tot felul, de la cei mai ves-
tig giuvaergil din Stambul ; 209: 12.500 lei dati giuvaergiului pentru
diadema de diamant. AL. T. 762: vrea s clica mS iubesce pentru
juvaeruri, par'c a ft juvaergía.
joai Iler ; bulg. givaergi, ngr. *roplzpTC-t.
*giuvanea f. téva imamelii unul ciubuc (vorba
se afla. la Polysu i in Glosar).
Z1VANE (pers.), petit tuyau comme celui d'un
bouquin de pipe.
Ast541 vorba a esit din us odatd cu aparatul Insusi
al fumatuluT (§ 89).
gorgAn n. 1. numele marilor movile earl' contin
adesea rnorminte stravechi.
Cuv. I, 230 (glosa d. 1568 si 1580): gorgan, OD. II, 267: gor-
gane slut multe in Romania de ((ate oil vre-un cautator de co morl,
calltuzit de flacaraiele ce es nóptea de pe fata unui gorgan, s'a ispitit
a face o grdpä clt de pupn adincá latelnsul, el a dat neapttrat peste
oseminte de orn.
2. numele unel movile si al unei mahalale pe
malul Dimbovitel In Bucuresci.
KURGAN, château fort, citadelle, partie d'une villa
entourée d'une enceinte (d. kurmak poser, ériger,
élever"); cum. kurgan tumulus" ; rus. kurgani) (kor-
gaml=mogyla), rut. pol. kurhan movilà", ung. korhâny.
Vorba se trage de la Tatari, earl o detera Rusilor
si Polonilor, de la earl trecu la Români si la Ungurf.
gugiumbn n. 1. gugiman) caciulit de samur cu
fundul alb pentru Vodà i beizadele sail rosu pentru
boieri (conform etichetel trecute).
ETYM. 65 (d. 1579): dol gugiman sobol... Zu,. 85: in locul eau-
culul Domnii pórta gugiumane adica caciull de samur cu fundul de
postav. On. I, 71 : un gugzuman de samur eu surgucid de pielre
scumpe; 77: ginerele sectu la drépta luI Vodä i purta In cap gu-
giuman clomnesc. Fn,. 27 : bétrtinul boier avea la briii un hanger de

www.digibuc.ro
192

aur, iar In cap nn gugiuman de samur cu fundul rosu; 140: gugiu-

tnanul de samur en fundul alb al acestul frumos principe. GHICA,
Rev. N. IL 174: Vod5, hnbracat cu ginbea alba, hanger de brilian-
turI la brhi, cu gugiumanul de sainur, cii funda(!) alb5, cam pe frunte.
Vorba revine adesea In cânteeele populare.
AL. 89: Unde Domnul cu caftan i pe cap cu gagiuman Sta
culcat pe un buzdugan. TROD. 532; Gugiumanul de Domnie, Sabia
de Imperatie. VULP. 805: SAbil multe stralucind, Gugiumanele ro-
sind... TARA N. II, 495: Ia s5, scoll pe Coi bea al meil, Sh-I dal gu-
giumanul t56.
Var. (mold.): gugiumanä.
N. CosT. 46: s'a6 sculat Domnul Constantin-Vod5. In picióre,
luAndu-st gugiumana din cap, pleandu-sI capul cu chip smerit spre
rara, de eerut iertaciune, c5c1 In Domnia lui s'atlizvodit aceste
obiceiuri de mare neputinta a taril. GHEORG. 307: dinapoia lui Vet-
Post sta V. Spâtar cu semnele ce aratat mai sus, hiind In mana
stInga gugiumana Domnulul, adicâ slicul cel de sobol, and II ri-
dieâ din cap. NEGR. I, 126: Unde-$1 zali asta panA de la gugiumana
mea, Pre care pe drumul slaN eI pururea o vela vedea. GANE I, 10:
Vasile Lupu purta gugiurnana pe cap.
2. açll (ironic) i§licul purtat de Ovreii bigoti
GHICA, 299: cu undila de prins pesce apuca gugiumanul ie-
iului de fund si-1 linea spanzurat.
GÜgEMAN, coiffe de femme. Vorba lipsesce aiurea.
Vorba turcésca a dobindit rornilnesce un sens mat'
nobil, devenind sinonim cu calpac, cauc, islic (V.
aceste vorbe).
gugusciùc m. porumb sölbatic (Columba palumbus).
Var.: gugusciucä (Dr. Crainic. In Cony. XXII, 335).
ICUSKUGUIC, espèce de coucou, pigeon sauvage,
ramier (d. guguk coucou"). Despre fauna (§ 101).
TI
habàr n. griji, p6s: a nu avea habar", a nu-I
pösa, a nu se Ingriji, a nu-I trece prin minte.
BELD. 897: Nu se Ingrija de nimick de dusmanl n'avea habar.
AL. T. 118: am s'o due vesel fara habar ; 475: ce'ml dad), 'I
moda, n'am habar ; 1185 : puteal sâ mori i eù War sä n'am. CR.
II, 22: voi habar n'avetI de töte acestea. MARION, 11: pe mine, ne-
vasta lui!.. pe mine, care habar n'am de cine-va tsp. 16: dac5,
vel merge cu mine, habar sa n'al; 189: de te vel pAzi bine, habar
sâ n'aibl; 400: nyLI puse un sac, ba Inca unnl, cumpbria habar
n'avea. STANO. 225: frate-seu niel habar n'avea de el si niel c5, vrea
s5, scie de traiesce ori ba.
Vorba, cunoscuta §i In Ardél (Pop-Reteg. 97: de
inel habar n'avea), figurén Intr'un proverb (Pann, 60:
tu morI dup5, mine §i eÚ n'am habar de tine) §i In poe-
sia populara din tóte provinciile romane.

www.digibuc.ro
 193

AL. 42: Ada-o vadra de Cotnar $i de plat . n'al habar. TROD.

552: El nu scie ce-I frica, Habar n'are de nimica... MARIAN I, 2 :
Mai* nu vorbi In zadar, Trupul med n'are habar. VULP. 32: 116d
Costea c mi-I certa, EI habar nu avea...
Var.: (mold.) abar i (munt.) haber.
STAM. 471: pentru boierii si chivernisela lor el Ware abar ;
47: bietul om abar n'avea de t6te acestea... 1SP. 130: haber n'am,
numaI vintul sit nu-ml bath. hp. 100: n'ad haber c. s'ad rurnanit.
HABAR, HABER (ar. haber), avis, nouvelle; cum.
habar res novae. nova" ; bulg. aber, haber i habar,
serb. alb haber scire, pés", mcr. habare scire", ngr.
v.pript. (xcy..2r6pt), avis, nouvelle.
Una din putinele vorbe orientale earl' se bucura
de o respAndire generala IA mat tcíte provinciile ro-
mane, ceea ce indica (ca i du§man") o proveninta mal
veche de ctit imprumuturile cu circulatiunea locala (§ 9).
hac n. 1. ceea ce se cuvine de drept: datorie,
plata (sinonim cu munténul simbrie").
N. COST. 25: de are si vrea Imperatul s asege pace cu Netntil,
nol avern a cere hacul sangelnl nostru si a parintilor nostri. AMR.
174: el [Nohail] s. platésc b. hacul pamIntulul, cat li s'ad orinduit.
VOND. 1776, p. 40: hacul acestora [al varcarilor] sh cislu6sca satenil
pe vitele ce vor avea. UR I, 40 (d. 1814): de la töte calfele ce vor
ei pe hac, sa dee la eutia bisericeI 24 parale. S. NAD. 5: el avea
ca hac 600 lel prostl pe an. C. 9: si-I da hacu 'n gium6tate $i
WIT nenumdrate.
2. fig. rafuiala, regularea unei socoteli; de uncle
locutiunea proverbiala a veni de hac", a da de capè-
tam, a o sccíte la cal:1R, a dovecli pe cineva: tot a§a in
turcesce i bulgaresce (§ 38).
AMIR. 165: Tatarilor le ail venit Hanul de hac, ch, ad iernat
Abdula-Pasa i Hanul 6stea pe díni1. KoG. 216: aratand tóte fap-
tele Lajilor pre amdruntul, la care sta i Domnul singur sd le vie
de hac, cad mal cuprinsese Vita Moldova. ZIL. 26: o Imperatie
gróznich care liana ierI cutremura lumea, asta41 sS nu pótft, veni de
hac until Pasvantoglu. AL. T. 217: A, ne facem muute i punte si
sa-I venim de hac ispravniculul; 838: nu deschirli ? ell las' ca-ti
via ea de hac! CR. I, 32: cii capra ti-al pus In card? capra venit
de hac. PANN, 19: nelegiuitulul il vine de Sac necredinciosul. Isl.. 45:
rni se pare c5, flâcâul hsta venit de Sac; 86: nadajduesc ca-i vet
veni de Sac ; 283: nornal to mi-al venit de Sac pe lutnea asta; 362:
tu n'o sa-ml scapl, '/I vi2 ed tie de hac. AL. 106: Mani virtej am sti,
niS fac, SI vin Turcilor de hac! TEOD. 526: Mal vataf, minte sa til,
L'altul de hae sa nu vil
3. locutiuni analoge : a veni la hac", a da peste
hac", cu acela1 sens.
CAPIT. 310: ad fugit Constantin-Voda la Pasa de la DIrstor,
tam o ail stricat [slujitoril], decl pentru ea sa le
vie la hac, ad trimis la Racoti cu rugacinne de bine si $tefan-Voda
60936 13

www.digibuc.ro
194

cu ostI sa-1 taie, omóre. MARIAN I, 149: 0 Novae, baba Novae,

Acum ti-ai dat peste &le ...
HAK (ar. hakk vérité, justiee"), droit, somme
devoir, obligation, loyer, salaire, honoraire; alb. bulg.
serb. hak simbrie", ngr. ;rim, juste ; sp. hoque al-
damW. V. léfa si nafaca.
Sensul primitiv de simbrie" e propriú Moldovei,
In vechime ca i asta4I; cel figurat e pretutindenea
cunoscut. Vechiti termin juridic rètnas In limba (§ 71).
hagiù m. (si agin) 1. cel ce a calötorit spre inclii-
nare la locurile sfinte (lerusalirnul pentru crestinT
Meca pentru Mahometan1). Femininul hagica" cores-
punde bulg. haiika i serb. haginita.
Dux. 39: pe hagil 11 aduse la Meca. Los 8 (prov.): a se face
via, a se ruina, a saraci (din causa marilor cheltuiel1 ce reclamit o
clletorie asa de 1ung5,).
2. titlu onorific dobinclit dupa intórcerea dintr'o
asemenea caletorie (si sub forma hagi).
AL. T. 1225: Hagiut au pretins s edem In casa lul si stt nu
ne îngrijim de nimicri despre ale vietil; 1230: Hagi Hristodulo cn
care am fost la Ierusalim. GHICA, 321: Hagiulul, fie is In trécet, 11
cam phicea vinul. MARIAN I, 147: La Iovita lui Novae, lui Hagi Baba
Novae ...
HAgI (ar. vulg. Agi), pélerin, se dit du musul-
man qui a fait le pélerinage à la Meeke et du chré-
tien qui a visité Jerusalem, titre honorifique donne
quelquefois aux notables du village Barb. (d. hag a
tinea o serbatóre"); bulg. haAa, serb. hagi i har,iia
rus hagi. pol. hagy, alb. hagi (agi), incr. hagi,
ngr. xotv7C-6q.
hagealic n. cal6torie la locurile sfinte ; 1. a Tur-
cilor la Meea : hagiallcul e preseris fie-carul musulman
odata cel putin in viata sa.
DUM. 39: 'Moametanii melg pe toçi anil la Meca pentru hagialk.
2. a crestinilor la Ierusalim.
Gmc,A, 302: 11 se PAcnse [lul Teodoros] pofta de hagialk . .

Var. (munt.): agialic.

DELAVR. Paras. 155: o nepenh pripasitA pe Ling% el, de &Ind a
plecat la agialk. Los. 7 (prov.): a se duce la agialk, a se ruina,
a-s1 pierde starea (cf. mal sus proverbul sub ,,hagin").
HAgILYK, pélerinage A la Mecque ; bulg. hagilyk,
serb. hagiluk, alb. agilek.
hahAm m. I. (sens archaic) rabin.
AMIR. 142: l'an trimis la hahamul de Cracail si la hahamul de
DubAsar. Doc. III, 62 (d. 1787): veniturl ale hahamulul.
(sensurl moderne) 1. taietor de vite si de pa-
s611, la Evra

www.digibuc.ro
 1 95

UR. III, 277 (d. 1823) : pasörile eel va avea de tkiat hahamul
jidovilor phmInten1 sk, le taie.
2. (ironic) arhanghel.
MARION, 19: A! a! capra draculul, te a luat hahamul... JIP. R.
Sat. 88: sk fll smerit ostm politic, alt-fel te strInge hahamul de gât ...
HAHAM (ebr. babam Intelept, Invetat"), docteur
juif, scribe ; bulg. serb. haham, ngr. zaxey.-rig.
Vorba pretutindenea cunoscuta, dar açli cu apli-
catiunea mai mult ironieä (ca sensul figurat special
Munteniel).
*haham-bap m. marele rabin al Evreilor pamIn-
teni : el pliltia o dare anumitA ce forna unul din ve-
niturile cAmArAsiei celel marl.
KM 210: InClath l'all rldicat, ducêndu-1 In capul tirgulul de
gios, fling& haham-baqa, §i l'ail spinzurat la o dughiank. Cord). 1776,
p. 14: 60 lel de la haham-bafa. UR. XIX, 79 (d. 1 i76) : dfim volnieie
lul Isac haham-baqa §i tuturor jidovilor din lal, ea sa aibe voie a
seóte casa eu locul el la mezat; III, 276 (d. 1823): la tOte cele ce vor
gksi ea cale haham-bRa i eel mal frunta0 din jidovl pAminteni sk
dee cu totil ascultare. Doc. III, 62 (d. 1787): staro,tea find §i veehil
de hahambafa lua de tot ovreiul casnic ellte talerl 1 pe an. AL. T.
746: clack nu 1-a conOsee cre§tin, l'a§ crede botezat ca haham-bafa ta . . .
MAHAN' BASY, le grand rabbin, chef de la corn-
munauté juive; bulg. hahamba§i.
haidamAc m. (§i aidamac) hot, talhar.
BEV. I, 388 (d. 1821): spre mal bunk: apkrare §i strejuire de
aidamaci, MI ales dumnélor pre Ckminarn1 Sava, Binibma al Ciirtil
domuescl, §i l'all Indatorat cu bunk 16fa, ca sk string& Gmen1 vredmel
spre paza oraulul. ISP. 279; acolo umbli cktva timp ea un haidamac ;
336: li se aerise tot umblând Inace F}i incolo prin padure ea nisce
haidamaci. ID. U. sfat. 67 : curktind trtrile de tklharl §i hazdamacl.
CAL. 1895, p. 52 : putea ghici ce fkeea fata cu zmeil, ea singura intro
ti el haidamaci.
HAYDAMAK (nom de certlins cosaques rebelles
de Pologne), ravageur, pillard, brigand; rut. haidamak
rftzboinic In stepe, trilhar", rus. gaidamak talhar",
pol. hajdamak cazac zaporojan".
Terminul figurând cu acest sens numai In idiom ele
slave de la Nord, e de origina cAzAcéscá sail tatarésca.
Despre sensul vorbei la Sêrbi §i BanAteni (§ 34).
hAidel int, ce expjimä Indemnul de a merge. de
a porni sail de a incepe o aqiune §i funqionéza ca un
imperativ cu formele analogice : haidem ! haidep !
N. COST. 89: vklênd divanurI stranice, se invitask 5menil
cel cu stembathtl asuprig, de apucaA unul pe altul, strigand: haide
la Divan!" CR. I, 267: haidem dupa dInsa I GANE I, 94 : ia lada In
spate §i. haide! AL. 27: Haidep sa ne logodim, C'amiudol ne po-
trivim ...

www.digibuc.ro
196

Var.: haida! aida! aide !

M. COST. 350: cum le ail pus capetele sfatul, ail si inceput a
strigare tol1 in tóte haida ! haida ! la el, la e JIP. 142 : culAtti In
!

mânb.arda! aida ! pímn ajunge acolo. ISP. 74: si aide ! §i aide ! mene
cale lunga...; 110: tu, aid eti ea noI: 182: aidem, nevastk acasA.
HIYDE (ayda !), en avant ! marche! avance! va-t-en!
HAYDEIN (en s'adressant à plusieurs personnes), allons,
partons! bulg. aide, halde, haidite! (halda, haidate); serb.
halde, haldemo, haldete ! (de unde i istro-rom. [h]aide,
[h]aidem); alb. halde, haIdem ! men aide ! si haide! ngr.
ckevta j xiNte Prin Greci vorba a pittruns ehiar In Italia:
venet. aida! (cf. sicil. macari ! tot de origina orientala).
Existenta vorbel In tóte idiomele baleanice, In spe
eial In albaneza si In neo-gréca, indica un imprumut
comun dintr'un izvor unic, care nu póte fi. In easul
acesta de cil,t osmanlia.
haidâü m. pazitor de boi In ciréda.
COND. 1693, p. 118: haiddil care ail p&zit boil pân aii trecut
Dun&rea; 187: haiddil care ail adus boil de prin judele pin& alcea
la Bucurescl. BELD. 343: Haiddit de pe la vita, bozagil, placintarl
utulll. MANUAL ADMINISTRATIV 1, 3: enuenil fara c5,p5tain, acel ce nil
se indeletnicese eu lucrul Ornintulul, precum haidda, ciobanil,
carii, porcaril, herghelegil i a1i1 aseruenea... CR. IL 21: Clubue mo-
canul s'a c5.1ug&rit mal cu toI haidàil lui. BUR. 56: Haiddil cu boil,
cu
Forma derivata d. HAIDE! int, cu care se mâna
boil (cf. haydarnak eonduire un troupeau") i sufixul -ha
(§ 23). Ruténul haidel si polonul hajdaj Sint Imprumu-
turi directe de la pastoril romanI.
Vorba find cunoscuta In Muntenia, Moldova si
Dobrogea, nu Insa si In Ardél, exclude o derivatiune
imediata din unguresce, unde altminterea nu exista un
termin corespunetor.
haimanb m. (§i aimana) 1. vagabond: el formau
Inainte clasa cea mal din urma de contribuabill, sub
numele de céta haimanalelor", earl nu avean satul lor
anumit, ci era1i. Impartiti printre cenaltI, iar vataful lor
era si peste ocnasI sati salgal (Sutu, Notite stat. 161).
UR. II, 171 (1783): ate vite vor avea vkduvele salgMlor, mal
mult vor da i ele la cisla haimanalelor ocnel. HRIST. (1818): Iar
ft v&fut calare, chiar vfitaf de haimanale.
2. vagabond In genere, golan.
TEOD. 120 : De risul copiilor sä fli i haimana bëtran5. sä remal!
436: In tot Bucurescil prin mahalale vedeal numai óste de haimanale.
SRI?. V. 90 (din Suceva): D'as tot II seclut asa, 'a fi umblat aimana.
ORA§., II, 17: prin mahalale, e'un semn. c'o vorbä adun haimanale . . .
3. fara capetaia, fara stapiin.

www.digibuc.ro
 197

AL. T. 112: Cerc In zadar pe loc a sta s'am agiuns chiar de

haimana; 840: care vra sh dich, tueu tapan aici, eù is de haimana.
CR I, 38: carul séll era de haimana ; 118: ehruta asta de haimana §i
iepusórele de izbelite
4. sub forma haimän, vorba a ajuns sit mnsemneze
petrecere" in muntif Sueevel din Moldova (Sed. II, 229).
HAYMANÈ, adv. A, la manière d'un étöui-di (d. ar.
haym étonné, ébahi, étourdi"). Vorba lipsesee aiurea.
haimänesc V. a umbla farit cApittal, a bate poclurile.
PANN I, 141 : apuch-te, (Tic, de munch §i nu umbla haimdmind.
N 1, 388: 'ml place sh haiminesc.
Derivatiune verbala dintr'o formA hainan" (cf.
haimana, 4), care revine in Moldova.
hain a. si m. I. (sens archaic) trädator, rebel, si-
nonim cu viclén".
M. COST. 319: aù dat scire la Impërklie pre Vasile-Vodh §i pre
lótã rara, cu pirh eh este haimd. NEC. 2f,8: aù fost prins pre Turculet,
hainul eel mare a Imp6ratulul. ChbiTh,193: Mavrocordat-Vodh aù luat
en sine cati bojen où putut ghsi si i-au dus singur la Veziiul si la
Hanul, incredintand cum eh tara nu-I haind i la Ulte poruncile 1m-
p6rhtesei este supush. YAci. 256: Domnul Sêrbilor se deseoperi hain
trhdhtor BELD. 416: Ch-s necredinciosi cu toil, slot haint, res-
vrAtitorl. ZIL. 86; peste bite lipi Ipsilant dril ponosul de hain. AL.
210: BrAncovene Constantin, Boier vechiù, ghiaur hain !
II. (sensurl moderne) 1. perfid, de rea credintä.
DELAVR. 223: nu e a.a ch Némtul e mal hain ea Musealui? JIP.
30: e5tI hain pe strinsura ta. AL. 131: eel cumnat jura1, ham, Ce le-
nia de la Mricin ; 246 : Nu mi-e ciudh de strhinl, Cat de phmln-
teni haini TEOD. 547: Turcul, mare, e hain, Turcul, niir, e pagan...
2. r611 la inimit, tiran.
AL. T. 1013: o femee frumusich ce nu-ml pare prea haind. VULP.
10: Puiule, hain mai e§t1, La mine sti nu gandesci; 16: Sa-I véd
slugl pe la strhinl, Ch mult grit cu nol haint; 31; Apol Tohan eel
bo1Stran, Cane amar i hain! .
HAYIN (ar. hayin), traître, perfide ; alb. hain hot",
serb. hain, ngr.
Vorbd importantA ca un rest supravietuit din vechea
nóstrA terminologie politica; sensul e generalizat e de-
opotriva popular In Muntenia si In Moldova.
hainesc v. 1. (sens archaic) a se revolta In contra
Portil, a se trage de sub stApAnirea turcéscä.
N. COST. 6: Hanul de Crim care atuncI nmbla ca s hainésed
de &km Impertttia turcésea; 9: Petricrieu-Voda hainit de multe
necazuri ce-i fheeati Turcii. NEC. 206: s'all hainit Petrieeicu-Vodh. de
inchinat la Lesi. DION. 186: Pasvandoglu se Meuse in puterra
lul ca un Pas& luase cetatea in sthpanirea lui, hainindu-se de eatre
Impèratul. VAC. 265: pe Paa de la Halep ce se hainise, 11 prinse
andu-I résplatirea eu mórte.
2. in genere, a se lepilda, a pArasi pe cineva.

www.digibuc.ro
198

TEOD. 552 : Noi cu el am haiducit, Nol cu el am chiaburit, Dar

de and s'a hainit . . . Mai de tot am calicit.
hainie f. 1. (sens archaic) tradare, rebeliune.
pre .5tefau-Voda Il tinea Impärätia la prepu:, de
M. COST. 356 :
hainie; 364 : turburarea lui Racoti acum era la scirea Imp6rätiel si
hainia lui Mihnea-Voda.
2. (sens modern) perfidie, r6utate sufletésca.
DELAVR. 103 : patimile arse de hainie. JIP. 13 : hainia dusma-
nulul a sdruncinat'o in farilme.
Forma românésca moderna corespunclaóre inve-
ehitulti hainlic".
*hainlic n. 1. revolta In contra Forth'.
NEC. 294: ad luat pe MihaidVoda eu mare urgie i en nume
de hainlic. AMIR. 123 : pe tefau-Vod ä. l'all omorit, cum omorise si pe
Basarab-Voda cu toti feciorii lui, eu dol ani mai Inainte, pentru hain-
Vcul lui. AR. 76: atre stämlnire se arata en hainlic i nesupunere;
165: prin multe chipurI aratând haivricul impotriva prea inaltate1 Porti.
2. revolta saU tradare; In general.
COND. IPSIL.: la vina de hainlic, nu este destul räspuns at mu-
ieril a 4ice numal a nu e-te amestecata cu bärbatu-säil la aeea faptä.
HAYINLYK, trahison, perfidie, ingratitude
hal n. I. (sensurl archaice) 1. Imprejurare (neno-
rocita), calamitate.
KOG. 209: aratând starea boierilor paniinteni de aiee, spuind
si h tlul lu1 ce-I s'ad timplat; 233 : se mirad ce vor face seriind tot
halal la Tarigrad.
2. stare In genere, situatiune buna saU rea.
[sr. 1715, p. 65 : Vizirut aü Intrebat de halul cetatii In ce chip
este ; 66 : Paù intrebat de halul azboinlul.
(sens modern) stare sail positiune, maf totdeauna
rea: intr'un hal fara de hal", intr'o stare fórte prósta.
KoG. 289: sh-1 dea vre-o mitingaiere la atâta hal i jele. BELD.
379: Ve41 hal si privesce vreme, In ee stare mai ales; 884: Läsati-i
(lac& le place halul cel dobitocesc. AL. T. 616 : nui agiuns In halul mor-
tilor. CR. I, 89 : bätrânii vi546nd pe nora lor in a.a hal, aù inceput
a o mustra PANN 1, 136: dacalI móre calul, veql pe jos
DELAVR. 139 : esi ! sâ nu te vactä, lumea in ftst hal SP. 181: a doua
4i and se desteptâ boierul, vegêndu-se In ast-fel de hal, Intrebâ unde
se aflâ? MANION, 71 : biata rochie! ajunsese Intr'un hal-fdrd-hal. TEOD.
612: i 'nadins m'am läudat, câ n'ai hal sä-mi fil barbat. CAN. 11: S.
tréa si bun si red, S. vadâ de halul meld!
HAL (ar.), état, condition, situation, position, cir-
constance, le temps présent; serb. hal nevoie", alb.
hal stare, nenorocire", mer, hala stare rea", ngr. xiXt,
animi affectio.
In tóte idiomele derivate vorba a dobIndit un sens
peiorativ, care predomina exclusiv In limba moderna,
(nu fara o nuanta ironica).

www.digibuc.ro
 199

halà1 a. si n. I. (adj. §i adv.) binecuvIntat, fericit,

opus lui ..haram" (adesea, si cu aplicatiunea ironica).
PANN III, 133: copilul numal ce mknänd e halal, ce imblaca
e haram. XEN. 37; halal nepot!.. halal vreme am ajuns!
II. (subst.) binecuvIntare (Invechit).
BELD. 386: Unde-i a lor mull,tunire? Halal mAcar n'am vé(Int.
III. int. 1. (In sens bun) ferice de!
GANE, 82: halal de AlihaI I,. mândra mirésa mal ia! SiANL. 57:
o casa... halal sk-1 fie! pe jos numal piatra, odkiie marl si lunnnate..;
121: mare noroc al avut, niS, halal sa-p fie! BASME II, 49: halal de
orztil meü c. este cosit de asa niuin1 harnice! AD. 113: ip adue alta
mirésk, Care and ie-a skruta. Halal de viata ta! 156: Bujor ese,
jor (lice: Halal de tine, voinice!
2. (ironic) mare procopséla!
AL. T. 137: halal de bietil Impricinap!.. 930: halal de gospo-
dkrie bunk!.. Inca o duscabkete. CAR W. II, 23: halal si fie de 5sele
mele! m'ar cotonogi.
Var.: alal i halam (eest din urrna sub infiuenta
analogieit a luT haram).
AL. T. 74: alal de cine-I tînèr i are banl multi! STAND. 339:
asta e imp5rat. nu glunik: alal de asa vitéz! MARION 1890, No. 11:
halant de cumktru! ainrusum sh-1 fle! Ibid. No 41: a.a cäsnicie...
halant s. le flel
HALAL (ar.), permis, légitime ; cum. hallal
tus, legalis" : alb. halal iertare", bulg. serb. alal (halal),
men halale, ngr. legitimus.
Ca interjectiune, vorba e pretutindenea populara
cu Indoita eI acceptiune, seriósa i ironica.
hallAt n 1. Willa de casa saù de nópte.
AL. T. 251: In halat i cu fes cusnt pe cap. CARAG. I, 77 :
Leonida e In halat, In papncI i cu -cofia de n5pte.
2. (ironic') caftanul purtat de OvreiT bigotT.
AL. T. 1591: plóia pOte sa-ml strice halatal, sk-nn fact' pagubk,
mare. ID. Pr. 112: Imbrkcat en halat jidovesc.
HAL'AT (ar. hil'at), vetêment d'honneur ; rus.
chalata haina de case (imbracamintea cupetilor rusT);
pol. rut. chalat haind de nópte". V. Partea II: hilat.
yorba, primitiv sinonima cu caftan", a Incercat
In limbile derivate o curiósà scädere a sensula
halAturi n. pl. unelte sati dichisurl trebuincióse
pentru calarie, tritsurA, gospodarie §i maT ales de plu-
garie (vorba specialit MoldoveT).
CR. II, 198: halaturt, ciocane, unelte. SEV. Pov. 161: se duce la
un ferar de ia foinl, iläul si tóte halatunle de cate avea trebninta.
ALAT (ar. pl. d. alet), instrument, ustensile:
serb. alat (halat).
halcb f. (si alcà) 1. scóba saA legiltura de fier la
zidurI si alte ciädinï (Polysu).

www.digibuc.ro
200

2. exercititt militar constand In aruncarea i pe-

treeerea geridului priuteun cerc de fier: acest turnir
oriental fu introdus §i la noT §i deveni un exercitia fa-
vorit al boierilor no%ri (§ 62).
MoxA (1020), p. 389: jucas1 bine astk11 si vrätejisl bine calnl
la alca. URECHE, 223: nice de carte era prost Bogdan-Vodk la eA-
larie sprinten, cu sulita la halca nu prea lesne avea potrivnic. KW.
207: boieril ìuhia plimbArl si hakale §i 4ie6tur1.
Vorba figuréza intr'un proverb §i intr'un cantec.
GLOS. 13: a bate alcaua, a pierde timpul In desert. AL. 106.
MIMI es Turcil 1a halca, Sus In Haidar-Pasa...
HALKA (ALKA), anneau, bague, jeu de bagues ;
alb. hulg. serb. halka (alka) veriga de fier", ngr.
xv.X)04. V. gerid.
halèp n. cotul de Alep (0"1,69), Intrebuintat oclini-
óra In Moldova. V. ar§in.
COND. 1776, p. 14: Vel cri.mhras and la fisce-care dugbiana
ate dom5 coturi, un halep i un arsin...
HALEB, Aleppo; halebi pik l'aune d'Aleppo",
Halimà f. 1. titlul colectiunil de pove§ti arabe
(eunoscuta in Orient sub numele de 0 mie §i una de
Nopti") dupa numele povestitóreT, a Sultanei Sehera-
zade. care spune ImpèratuluT cele o mie de 'basme.
Traducerea cea mai citita, acea de Gherasim Gorjan
(1835), facuta dupa cea gréca moderna, pórta titlul Ha-
lima saü povestiri mitologhicesci-arabesci pline de
bagarl-de-serna §i de Intimplari fórte frumóse i de
mirare compuse in limba arabésca de prea Invètatul
Dervi§ A bubekir §i traduse din alte limbl straine Iii
cea romanésca".
2. fig. povestire safl intimplare minunata, fapta
extraordinara (sens pretutindenea popular).
AL T. 70: minunat lucru-1 vaporul! .. merge focu pe apfica In
vremea Halimalei; 453: drept sh-t1 spun, 4n, aferim! parci 'I ha-
lima eurat; 1123: ce de mal dricii! ce de mal minunMil! bre! bre I
pareft-I halima! CARAG. 29: s5.-4 povestese ce am patit cu mitocanul!
sit yell, e halima ! II, 134: nu ti le mal puiü p'alelalte, ctt sint ha-
limale, donmule! AL. Despot-Vodlt, 44: o halima Intrégi i plink de
minunl. M1LLo, Chirita. 11: ce si vé spuid, boieril Dv., minunile
minunilor, halimalele halimalelor !
HALIM (ar.), doux, patient, bon (supranumele
Sultanei povestitóre); ngr. Ti 11060X0iEcet, les
E

mille et une nuits (xxXtp.i, réeit, narration). Curn se vede,

vorba ne vine prin intermediul traducerii neo-grecesci.
hallvà f. (§i ald) 1. prajitura alba-galbue din Mina
arsä §i miere, ori din zahar cu tahin (servind §i ca man-

www.digibuc.ro
 201

care de post). Varietatile cele ma cunoscute la noI:

tallyn halvasy", preparata cu zahar si Vthin; keten
halvasy", asemenea firelor de in ; kataif halvasy",
asemenea unuI ciubuc de zahar etc. Adrianopole si
Iamboli erail orasele eele mai renumite pentru fabri-
carea halvaleI.
Doe. II, 318 (d. 1791) : halvana ee Re face In Bucurese1 cu
nuct TARIF 1792: halva de Permez. Doc. IV, 349 (d. 1793): halvana
de Enderne. UR. IV, 131 (1792): halva de Tarigrad. AL T. 1144: a
mfincat o ()di de mhsline s'o putin 5. de halva. mu. 157: halvale de
Idirnè. J. NM& CopiI de pe nat. 120: sl spul vätafulul s cumpere
alvaua.
2. dessert cain mitocanesc facut din gris sail din
faina cu ulit prósp6t, orI cu untura i cu zahar, de co-
lóre rosie Inchisa (Etym. 964).
HALVA (ar. douceur), nom de différentes esOces
de pale sucrée dont la base est la farine et du miel
(d. halu doux, sucré"); serb. alva (halva). Incr. halva,
ngr. xaXpcs. Despre celelalte prajiturl (§ 87).
halvitä f. (si alvitd) 1. amestee de Duel, scrobéla
alba zahar saü miere.
GHICA, 676: sag ia din nifini o bucath de halvita. DELAvR. Tru-
ba lur. 147 : alvila era cam sfaxg.mata, cam iiegticiós i nu prea se
vedea s. aiba miejl de mica.
2. joc de copil la läsatul secului de brânza : se
lega de un cuifl batut In tavan sail de o cumpana In
batltura o bucata de halvita, ce o ocoliaú mal multi
: unul legana sfóra de care era legata halvita 5i cei-
laltí se siliafl s'o prinda cu gura când unul o prindea,
musca din ea facea vInt Mainte, 'Ana ce bulgarul cel
mare devenia mic si la urma era si el prins i imbucat
deodata (Papazoglu, 128).
11.11vita nu-I de cât o halva de nuci" (hoz halvasy).
halvitar in. cel ce face sail vinde halvita.
AL. T. 531: un biet halvifar si un biet brahagiu...
halvitarie f. locul unde se vinde halvita.
halvagiù m. cel ce face sail vinde halva.
COND. 1693, p. 556: un cal roib ce dat halvagiului, care ad
venit brunbasir pentru 40 de pungl ce s'ad dat la mirl. 1ST 1713, p.
16: halvagiit, hasichii... ii alte orInduiele imp6ratescl. AL T. 1440 :
Dumnélul ad fost halvagiit vestit peste Dunare.
HALVAgY, vendeur de halva; bulg. serb. hal-
ngr. -,(«XßcotC1);.
halvagerie f. locul unde se vinde halva.
hamal m. cel ce cara greutatI.
KOG. 273: Pe hamal vaci& ce face, eh at 11 clina de mare, cal&

www.digibuc.ro
202

lemne 'n spinare. CONY. IX, 331 (d. 1730) : Hama lid ridica (pe Bran-
covénu) i 'n mare ca-1 arunca, pe Domn i pe coconl 11 tMa. FOT.
III, 308 : do hamali al §Atr4riel ate 15 lel fie-care. ORAs. U, 19:
béd hamalid si
ln Moldova vorba sung, mahal (metatesg, d. hamal).
COND. 1776, p. 16: starostele de mahali. XlX, 87 (d. 1826):
mahalid i cotaril s fle sub ascultarea stapanului tirguluL
De aci derivatiunile secundare : mahalá, ceira mare
gren, in muntif Sucevel (Seq. III, 70), §i mahalit, trans-
portul satA plata mahalului.
uR. VI, 471 (d. 1823) : malullitul tirzuluI sa fie a cutiel Virgu-
luI; VI, 107 (d. 1827) : mahillitul tirgulnI lest ...
HAMAL (ar. haminql) portefaix ; cum. chamil ages-
tor" ; alb. hamal, men hamal, ngr. p; sp. al-hamel.
*hamalba m. mai marele peste hamalii otrari
FOT. 111, 302 : hamalbaf a sa.trariel are léfa. pe Wu& ea-to 30 lel.
HAMMALBAU, chef des portefaix.
hamalic n. 1. meseria i plata hamalului; 2. fig.
ceva greti de purtat, topor de óse.
HAMAIALLYK, métier de portefaix, salaire pour le
transport de bagages ; fig?. travail grossier et pénible.
Cu ambele eI sensuri, vorba e popahra In Mun-
tenia. V. Partea II: hamain.
hambhr n. (arch. Mold. hambariii) 1. magazie de
grâne (acceptiune pretutindenea eunoscutg).
NEC. 347: fâcuse Constantin-Vod i hambare de punead panea
la Tutora. AluR. 126: Ali-Aga, pazitoruL hambariului imperlitesc de
la Tutora. DIoN. 192: era faina adunata la ordie peste Dunare, nu in
sad sad in niscal hambare pusa, ci pe pamintul gol turnata, facuta
moghill In sus. AL. T. 43: la imas copil... acolo astéptA hamixtru
ea orcl... CR. I, 153 : sisiac pentru popuwiti, hambare pentru grad:
330: am un hambar plin cu posmagl.
Vorba figuréza cu acest sens in doue proverbe
revine adesea In cântecele populare.
CR. IC, 93: condacul umple sacul si troparul hambarul. ZAN/sE
III, 185 : hambarul gol nu are sóreel. TROD. 670: Scuturlt hambarele,
Matura cosarele *Ep. I, 38: D-lor ar fi facut colacil cat de marl,
Da n'aü avut grail la hambar. MARIAN I, 32: Deschide41 hambarele íi
cérca farinele... BUR. 123: Matura hambarele, Seutura covetile
2. odaie de reservg, la tarani pentru producte a-
gricole, verdeturi, animale domestice (Dr. (Jrginicénu).
DELAVR. 3: curtea are hambare de fag; 17: pahlele, hambarele
gemead de pline.
3. cutie mare de lemn de fag Mcênd parte din bu-
cataria saténului (Dr. Manolescu, 64).
4. podul corabiel (sens e§it din us).
CANT. Ter. 141: supt camara eorabiel aflandu-se i usa eu tare
gura hambariului, cu suptul apel de-asupra inchiendu se. ZIL. Rev.

www.digibuc.ro
 203

III, 358: Caravachirul e dator ca sA grAbéscA la liman, c'aceea [fur-

tunA] sparge ambarul.
Var. : ambar.
UR. IIT, 131 (d. 1792): in putingt vreme a sAvirit facerea celor
doue anzbare, care nu de Inuit ti s'a porundt la cetatea Benderulul.
NEurt. II, 236: earnea de la cuhnie i pfinea de ambar Ob. L 126 :
grajdurile, ambarele i 6prele Ca tóte tacAmurile de drum. Fm. 7(3:
sA furl orit din ambarul nostru.
AMBAR, HAMBAR (pers. anbar), réservoir, magasin,
depôt pour toute chose, grenier ; carène, pont du na-
vire (pl. d. nibr paneterie"); alb. bulg. serb. ambar
(hambar), pol. rus. rut. ambqr, ung. hambitr, mer. am-
bare (hambare), ngr. alpcipt, grenier, cale de navire.
H-unbaral jóca Uil rol Insemnat In iconomia rustled,
aat la noi cât i la popórele balcanice (§ 98) : el e
destinat in genere pentru bucatele câmpulul, pe cánd
cosarul, patulul si sisiacul (ultimul special Moldove1)
sInt reservate pentru depunerea porumbultg.
Han m. Domnul Tatarilor, In special al celor din
Urimeia: Domnii moldoveni erait indatorat1 a-I trimite
anual un clar anumit In miere satt In banI si store (§ 73).
Vorba revine la cronicarif din Moldova si in cântecele
istorice din aeeiasI provincie.
a. M. COST. 250: vestit era acest Han de rAzbóle. DAso. 406: im-
p6rat ad pus intAid TAtaril de felul lor pre unul ce Pad chemat Han,
ca O. fie judecata pre dinsul ; ;i acest name Han s'ad chemat la toil
Hanil de4lre numele acestnia, dill au urmat rnal pre urma lul; cum
la Egipet întâitl learaon, apol Ptolomotl ; la Rim, Chesar N. COST.
43 : s'ad sculat Devlet-Gherel Sultanul, carele este acuma Han,
mers cu TAtaril de ad bAtut cetatea Liovul din tam le;éscA. GHEORG.
320 : cand se intimpla de ia,e Doninul inaintea vinnul Han .
b. AL. 78: Ghiral Hanul cel betran Trage pals, de la sin: 79:
Chiar la grajdul Hanulul, Hanulul TAtarulul; 172: Te calc Halal O.-
titrescl i urdiile turcescil
HAN (han), souverain, prince, titre des princes
tartares ; cum. can imperator" i chan dominus" (pers.
han seigneur"); rus. pol. chan. Vorba e tatarésca (de
aceea lipsesce In idiotnele baleanice) si e o forma con-
trasa, clin mongolul Hagan (V. Partea II).
hänesc a. 1. ce tine de Han si e supus lui.
Ax. 132 : ad dat Hanalul bulucba1 gi siiieenl hawse .
2. In special, se numiail sate hanescI" cele 7 sate
in jud. Dorohoiti date In stapânirea HanuluT la 1595.
M. COST. 251 : cele 7 sate de tará ce se (lie Mnescl, le ail dat
Ieremia-Voda Hanulut
hänie f. dignitatea i tara Hanulul.
M. COST. 15: de la Iobzeg Hanil eel marl de la Rim luad
stég de luinie. N. COST. 26: acéstá ru;ine pAtind Impérfttia otomanA

www.digibuc.ro
204

Mnia thtftrésch, ad. &Tit tocmal la Belgrad s'atI oprit. NEC. 365 :
fâcea multe arnestechturi pentru hdnia Crirnultd. VAc. 278: aridicl
pe Kirim-Gheret la cinstea hdniet si l'ad flcut Han Crimulul.
Derivatiune románésca alaturea de hanlIc".
*hanlic n. rangul de Han.
Kola. 235 : de-1 va milui ImphrMia cu hanlicul
HANLYK, dignité de Khan, souveraineté
m. Hanul Tatarilor : 1. orn sag popor strain,
Han-iätar
sinonim cu litfa".
DELAVR Trubad. 136: d6r n'o sá legam pe pricops616. cu Greet,
en Bulgar1, cu Tura i en Hantcitar . .
2. stravechig, in locutiunile de cfind cu Han-tatar,
din vremea lui Han-tatar", spre a exprima un trecut
indepartat, un timp fórte vechig.
AL. T. woo: vere Ienachi! scos-aI Incalte vin din cel din vre-
mea lut Han-Mar ? NAD. 3 : ell nu le mat aveam de crind en Hantdtar.
3. fig. drac, naiba (cf. bu)g. da te izede, da te
zarni hantattr !) : TatariT, prin clesele i neasteptatele lor
navalirT in Moldova, ajunsera un object de spaima
pentru locuitorif eT (§ 4). Acest sens peiorativ 11 po-
secla i simplul tatar".
CONV. XVIII, k 6: masa n'o lua Han-tâtar XEN. IOS : poP
te duel cu dinsa i la Han-tdtarul, sh-tI bap mendrele cum eI vol
tu. CAL. 1881, p. 36: ch de undo nu, te-a luat Han-tatar !
han-tätAresc a. I. crud si perfid, barbar si neome-
nos ; 2. netnteles, absurd, Incurcat. complicat (Glos. 283).
han n. I. (sensuri arehaiee) 1.. ospetarie in genere.
VAc 256 : Sultan Murat III fácu trecerea cea de piatrá cu gia
mie si h«n. BELD. scotea de prin hanurl, pe drumet1
caleca.
2. curte mare patratii cu ziduri Malt i portT cap-
tusite cu fier. avênd "inauntru Incaperi eu pivniti
acolo se adapostiag averile i persemele m
vreme de invasiune sag de revolta. Ast-fel era In Bu-
euresci Hanul Coltei, SI. Gheorghe etc. (cf. Fot. III, 166).
Dum. 21 : pradará tot norodul prin hanuri $i mahalale. DION.
208 : avea i boieril flesce-care 6menil cu arme, Arnáull, SétbI, Ru-
mâni, sh, fie gata de rázboid i pe la hanurile cele marl era calm 100
sad 200
3. bona satri cladire mare pentru marfurT.
NEC. 397: ce ail. gásit TMaril la boieril pribegi i nepribegl gi
la negutitorl prin hanuri tot ad luat.
II. (sens modern) birt ordinar, hotel de rind, mal
ales pentru negustori.
Fri. 103 : lash, morile si hanurile in neingrijire; 117: hanul s'a
därimat de tot si plat, intr'insul, cárciumile asemenea. GHICA, XVI:
tras in gazdh la un han de la capnl podulut Mogosóil. DELAva. 6 :
in bAtátura hanului hanthe rägusit dol dulAl. JIP. 51: läntaril sh cânte

www.digibuc.ro
 205

la hotk la nunIA si la han. lsp. 191: plâti la han si cumpèrli cele

ce-I era (le trebnintb. STANG. Gl. si Pov. 150: and innoptâ, ttaserl
la un han de mancarti, si se culcarä.
HAN (pers. ban), hôtellerie, auberge, demeure de
diverses elasses de négociants ou de corps de métiers ;
grand édifice pour marchandises (d. pers. hanò maison");
alb. bulg. serb. han, rus. rut. chan, mcr. hane, ngr. zivc.
hanghi m. birtas, hotelier de rind.
DELAVR. 7: hangiul de vita venetick begat puired JIP. 31 :
sft beI numa at al la tine, sâ nu mai scrie angiu la rftbnj.
HANgv, hôtelier ; bulg. serb. hangiia, alb. hangi ;
ngr. zavzC-4c.
hangèr n. pumnal Incovoiat ce Turcii pórta la
brid : vorba revine la cronicari si In poesia populara.
NEc. 190: ea hangerul lul $tefanita-Vodi tAiat calâul na-
sul Milescu]; 229: Durnitrasco-Vodh ad admit un hanger de mare
pret Vezirulni... DroN 197: capigiul au inflpt hangerul in pântecele
lui Hangerlid. BMX. 807: un hanger turcesc inteo té de anr.
27: la brid cu un hanger de aur; 140: hangerul cel semhnat cut bri-
lianturl. Tam. 665: Turcul dac'o au4ia, Mina pe hanger punea
Var. (mold.): hamger si hangiar.
M. COST. 287: veniau ieniceril la bir i pân â. en hamgerele
Had la boierl. Koa. 279: Ad facut sernn capigiul dare haznataiul.
ca sh-1 lovesc b. cu. hangiarul. :SEMI. I, 120: un hamger calmucesc...
GANE I, 211: reinase uimit cu hamgerul in mânk AL. 78: Alel!
Winne, Han betritn, lasâ cel hamger la sin! Burt. 164: Hamger din
tea 'ml scotea, In inima II bhga
HANnAR, HANgER (pers. banger), coutelas, poignard
longue de forme recourbée qui s'attache à la ceinture
Barb. ; rus. kon'daril, pol. chandziar. mcr. hangiar, ngr.
zavrCipt ; sp. alfange coutelas". ,
hangerliü a. inarmat cu un hanger, supranumele
unui Domn fanariot in Muntenia (1797-1799).
HAN6ERLY, armé d'un poignard ; serb. hangarliTa.
hap n. 1. pilula.
NEOR 1, 207: In tot césul lua hapuri. AL. I, 1635: v'am pre-
scris hapurile cele de fer ORA5. 47: curhtenir si tot feint de hapuri.
2. fig. a inghiti hapul", a invinge o greutate.
HAP (ar. habb), pilule ; alb. bulg. hap, ngr. ziozt.
Unul din putinii termini medicali de origina tur-
césca (§ 105).
harabh f. 1. trasura mare cu lavite inauntru pentru
transportul persónelor (tinênd locul diligentelor de
mai tâNiA).
STAM. 830: niel car, nicI cArucén, ce o haraba era. AL. T. 400 :
ne-o asur4it pe noi In harabaua cea jidovésch de la Roman si tot
di umul!

www.digibuc.ro
 206

2. car mare pentru caratul fainel de la móra (cu

acest sens In cilntecele populare).
AL. 399: Dimerlia scutura, Harabale incarca $i la móta le du-
cea. BUR. 35: La móra, privia, S vada carele i harabalele.
3. car mare, In genere.
CR I, 260: li se aduc 12 harabale cu pane: 210: o haraba
Intrbga, [de O. MI] fl In stam sa, mananc.
0 forma neaspirata araba (Glos. 24) n'am mntilnit
In textele din Moldova, unicele izvóre ale vorbei.
ARABA, chariot, voiture non suspendue ; cum.
araba currus"; bulg. serb. araba, rus. arba un fel de
telégd", rut. harba (§ 94).
Vorba e proprie Moldovel si vine de la TatarI.
harabagia m. eel ce ducea cu harabaua, caraus.
UR. X, 214 (d. 1800): la vata5ia de harobagi1 sh nu se amestece.
AL. T. ot : el o prins Lick 5i merge la drum numai en harabagii;
117: am scapat de carute de po5ta, de harabagil nesp6141, de ddi-
gente hirbuite; 400: hal s lasani harabagitd 5i sa ne suim Inteo
sanie de birja. CR. I, 106: Mo5 Nichifor era harabagiu.
Var.: harabaciii arabagiii.
UR. IV, 205 (d. 1819): din suma banilor ce va lna flesce-care
carau5 chirie.., sa iee avaetul vatajiel de arabagil de 10 leI unul.
Fri,. 262: vatafnl de arabagii vine cu 6 care. TEOD. 580: Sa la,;1 pe
Golea co nol. Ca sa-1 avem harabaciii, bun la minte 5i dibachl...
ARABAgY, charretier; bulg. arabagiia.
harabagie f. meseria de harabaghl, carausia.
CR. I, 107: harabagia e mai buna, ca ai a face tot co mat fa Vie ...
Forma, romAnésca alaturea de harabagillc".
harabagilic n. caratura, transport.
UR VII, 107 (d. 1827): harabagilicurile din tóte tirgurile.
ARABAgELYK, métier de charron, charronage;
hulg. arabagilyk, id.
haràciii n. 1. tribut obligatoriti sat' bir phltit
Portil de Wile romilne (§ 72) : el a durat peste 3 se-
cole si a mers tot sporind. Hatiseriful din 1460 fixéza
haraciul pentru Muntenia la 10.000 galbenl, cel din 1792
la 619 pungl i ultimul (din 1835) la 3 milióne lel vechl
pentru ambele
AMIR. 144: flind vremea haraciului 81 se dee la Impbratie, ail
facut einduiala sa se stringa. Km 251: satelor de pe la tinutua
Grigorie-Voda Inca le atl pus banl dupa putinta lor, dandu-le tidule
de call banl sa dee pe an si de cate ori inteun an 5i pentru ce sk
dee acel ban], atatia pentru haracitt. atatia pentru s5rhatorl 5i atItia
pentru zaherele, cherestele, menzilurl i altele. CRON. III, 433: la
1530 Sultan Suleiman ail hotaxit sa faca pe Moldoven1 birnic!, ca
sa-s1 adaoge veniturile, 5i in loc de 4000 galbenl caro platia Ora In
tot anul la haznaua impbratbsca eu mime de pe5che5, diva tractatul
Intärit ail cerut 10000 galbeni cu nume de haracia sail bir. DION.

www.digibuc.ro
 207

166: era tara iertath de birul haractului In 3 anl (le la Imp6ratu1

TarigraduluI, pentru greutätile i pagubele ce aù suferit In rezmerite.
2. tribut sail bir In genere.
COST. IP, 52: poftia solii lul Ferdinand de la Sultanul Su-
leiman Creia ungurésch, se-1 se dea pre séma lui legate sub haraciii.
DIoN. 216: Bonaparte se stApenésca ¡Mile ce-1 dat si se-1 dea
si haraciu, pe tot anul, ate o sume de cântare de aur si argint.
Vorba revine si In cântecele pop. (cu var. araciti).
TEOD. 553: Am mâncaeo de seracl, Am platit'o de harael.
BUR. 121: llarael marl In tare da, Pe Tudor mi-1 sarecia SEki III,
212: Si-§1 vindea ce-§1 mal avea, De araeiti nu se pletia: 1) 6 araci
turcesc, Tot d6 lucru du§nanesc.
HAR,A6 (ar. harag), tribut payé par les sujets
non mahométans; alb. bulg. serb. hara6 (ara6), ung.
harâcs, met'. harate, ngr. mizat. Cf. Cant. Ist. ot. 613.
*haraccia rn. cel Insarcinat cu stringerea haraciuMI.
uR Ill, 186 (d. 1803): se nu se supere de câtve haraccii §i
zabeti1 acelor pártl cu cerere de harachl
HARAK1, percepteur; bulg. arahella, serb. ha-
ra cEYa. ngr.
MärAcer m. sens identic cu haracciii".
POP. 122: atuncea aü dat jalbe la Imperatie hdrdceril despie
niarginea Dunáril. UR. VI, 439 (d. 1774): hcIrdcer i alti zabetl se
nu-1 supere ca cererl de harachl si de spinge
Forma românizatd corespurKlênd buig. serb. ha-
ra6ar, alaturea de haraeila.
harhm a. si n. (si aram)I. (adj. si adv).1. afurisit, bles-
tema t, opus luf halal" ; fig. pe nedrept, nemeritat.
PANN, 166 (V. halal); ID. III, 80: dupft cum harmer venire, ast-
fel §i haram s'ad dus. JIP. R. Sat. 71: orl-ce cetate 's1 surp e. aram
averea i viata vecinilor. GLos. 283: se alese aram de banil nostri.
2. cittigat fara munca: de haram", pe nedrept.
AL. T. 546: se dee jalbe c i-al luat o carbóvh chiar de haram;
1595: vezft§ia mea care mi-al mâncaeo de haram cu minciase,
cu plastograflI; 172!.: (43 spud tu, omule ?.. vrel se-11 manânc banil
de haram? SEV. Pov. 31 : nimenea nu mânca de la clinsu un ban
de haram.
3. (in compositiune) fórte mare : harambetie betie
la tórtil" (In cântecele ardelene).
RETEG. Trand. 40 : Sa-1 pletim harambefia, Sa-1 multumim vitejia.
(ea subst.) 1. blestem: a mânca haram", a spune
minciunI (cf. turc. hararn yemek voler", litt, manger
de l'argent illicite).
CR I, 310: haram de capul vostro ! 240: mel, tartorule, nu
mânca haram qi spune drept.
2. vita prósta i farà. stapân (pl. haraml i haramur1).
GLos. 283-: un aram de cal, arami de bol, un cram de vita.
AL. P. 11, 233: heis, tu, haram de plug! i R. I, 320: hMs, haram !
eea, haram! S. HAD. 153 : hal mal repede, haram I 185: are done

www.digibuc.ro
208

haramuri, vede-le-a§ pelea pe gard! *Et?. III, 16: vita, de haram,

vita de furat: 189: ho, haram ! pre a opri si alunga vitele când
daft 'Ayala. MARIAN I, 189 Murgule, haramule, Lupil carnea ti-a
manca...
3. vagabond, talhar (cf. hara min si harainuo).
HARAM (ar.), ee qui est interdit par la loi, chose
défendue, sacrée, impure; cum. hararn illicitus" ; bulg.
serb. haram (ararn), alb. haram ,.injust", ung. hararn
talhar", men hararne, ngr. zap*. V. harem.
Vorba pretutindenea populara cu sensuri variate
si parte necunoscute in turcesee.
haramgiti m. talhar (intr'un cântec dobroc:én).
BUR. 128: Sturze, sturzule, Haramgiule, Tu
*härdmuc ii. banda, céta (ef. haram II, 3).
REV. II, 386 (d. 1821): lua cate un hardmuc de osta§1.
harbm-baqa im eapitan de talharI sail de hai-
duel, in poesia populara (cu var. aram-baqa i arimbaqa).
TEOD. 627: Aram-bcqa de voinicl Peste patru-clecl si cincl. BUR.
197: Arimbafa m'o audi 81 el red ca s'o mâhni...
HARAM BA§Y, commandant des haïdouks turcs
Boué ; bulg. bas.-hetramira chefs des voleurs" ; serb. si
ung. harambasa. V. vorba urmatóre.
haramin m. 1. hot de eodru si In special haidue
(In poesia populara rornitua i balcanica).
OD. I, 89: slut la !Arta o rule §i mal bine de haramini levinli
en sinetele gata de foc. UR. IL 68: m'a prins melianul si haraminul
de Trasnea... AL 65: Vol vitejilor. Haraminilor ! V, 83 d. Su-
céva): Baramun de' Dunare, In tdte cril§mele be...
2. porecla tiganuluï (cu var. românizata haraminä).
STANC. 304 : bine, haramina, cum sa necinste%cl tu mortul !
HARAMI, brigand, voleur; bulg. serb. haramila
(aramila), ung. haramia, ngr. zapsT,Eariq, latro.
Finalul -in, in forma românésca, se datoresce uneï
influente analogice (cf. arapina, basardina etc.).
harbriii n. 1. sac din per de capra.
CANT. 1er. 105: un sac de nuci si un hararia plin de hatneid.
NEC. 183: l'ad. scos [pe .Petru-Vodal la camp si l'ad calcat la parnint,
mnvelit inteun hararia i Pad sarit Imperatnl de 3 orl cu ealul.
Var. (munt.): haral i arar.
TEOD 612: Bate Tamil de-1 ornára. 8i nu-1 bag& prin harale
De mi-I dâ pe Olt la vale. DION. 177: Turcil se gatise â robösch
tam i ail venit un Pas& mare cu. 6stealnl si adusese sad, arari, plinl
cu §trengurl si curele lanturl, sft lege robil.
2. un fel de tol gros i rar, tesut din.per de capra.
din care se fac traiste pentru cal sari se acoper carute
(Costinescu): sens special Munteniel.
TARIF 1870: arar de pör de capra pentru carute, pentru asternnt.

www.digibuc.ro
 209

HARAR, grand sacoche de cuir ou de poils de

chèvre qu'on charge sur les bêtes de somme Barb. ;
serb. harar (arar), ngr. xapipt, sac de poil.
harbùz m. pepene verde sat lubenita (se aude
numaI in Moldova) : originara clin Africa intertropicala,
planta se cultiva. In a.rile calde, ca Sudul EuropeT, mal
ales in Grecia §i Turcia.
CANT. Ter. 130: In gura glrliciulul un harbuz punea. AL. T.
14: sk nianânee veo dol harbujf necopti; 555: negustor de harbufi §i
de ferkril In Tirgu-Frumos. ID. Pr. 203: lua cu el 2 harbuji gro§1 ea
eel de Bender. SEV. 49: Frunza verde de harbuz, Cate florl pe
cósta sus...
ElklIBUZ (KARFuz), melon d'eau, pastèque (d. pers.
harbuza, litt. mer pacluret); bulg. serb. karpuz, rus. ar-
buzt, pol. rut. harbuz, alb. karpuz, ngr. xapcoúCt. Sino-
nimul occidental (fr. pastèque, sp. albudeca, port. pateca)
deriva tot din Orient : ar. al-bitticha. id.
harbuzerie f. loc semènat cu harbujI.
AL. T. 608: furand nóptea harbujI si zan;m1 de prin harbu-
Mil. ID. Pr. 432 (d. 1821): Bachlil si liptefinil Le al facut harbuzeril . . .
harbuzesc a. zemos ca harbuzul.
*Lk). V, 58: pere harbuzescl, fragede. fall galbie, gust dulce.
harèciii n. (§i areciii) 1. licitare, adjudicare.
UR XVII, 95 (d. 1770): s'all facut harecia In Divan asupra
dumisale Vornicul.
2. adjudicat!(obicmuit repetat).
AL. Pr. 12: telalul strigl Indata: gece galbenl fata giudelul !
cine da mal mull.? una, doue,trel. harecia I ID. T. 401: Pungeseu (seo-
tend rópide o pareche de 0.41, tale repide un stos) Pk trebutita? ..
harecial . . stosi.. FIL. 241: areciu I . . arecia . . . odata.... de doue
orl.... eine da mal mult7 ORAS. 23: Arecial I Intaia óra I Arecia I de
douè ori 1 C'a treía órk sbórk! Arecia 1 cumpératori!
HARE6, termin de adjudic4iune cu care se in-
vita a se oferi un prq maT mare (Lobel); ung. harács
p re tuire, con tri butiun e".
'Termin juridic ramas In limba (§ 71).
hareciluesc v. a adjudica (-i fig.).
UR, IX, 203 (d. 1813 : a treia qi se va harecilui asupra aceluia
cal e va da pretul eel mal folositor. Al. T. 1338: posturile se preen-
petese, se hareciluesc In piata ... eine da mal mult?
Vorba corespunde turc. HARA6LAMAK, adjuger §i
ung. harAcsolni a pune la contribuVune".
harasladisesc v. a harecilui (forma grecizata usitata
In epoca fanariota).
CONE) CARAGEA, p. 444: când va fl a se harasladisi nemisca-
torul lucru eel dat In mezat din porunca stapiniriI.
harasladismä f. hareciuire (vorba e§ita din us).
60936 14

www.digibuc.ro
210

COND. CARLO:1RA, p. 443: când lucrul nemiscátor se va pune la

mezat de pe buns voia proprietarulul, harasladisma se va face la
locul ce se va alege de attre ehiar vin45torul.
Formatiune ibridi turco-gréca (§ 23).
harharic n. probabil: viata agitata i destrabAlata
(In cântecele bucovinene).
MARIAN I, 7: $i-a trait cu harhalie, Ca sh scape de belie.
HARHAR (pers. har-har), inquiétude, angoisse.
harhalae f. sgomot mare (in Moldova).
Ambele formatiuni analogice (t. lykrom. lae) dinteo
forma primitiva *harhal sat *halhal.
*harèm n. I. (la Turcl) 1. apartament reservat fe-
meilor musulmane, litt. loc interqis sat. sacru.
AL. T. 511: te tine baba deaprópe... Inchish ca Intr'un harem?
Di. 55: favoritele din harem tin In mânk sórta trup5rätiel turcesol.
AL. 106: Dar ed, frate, mult, m5 tom, De elziariul din harem.
2. fig. totalul femeilor until musulman.
IsT. 1715, p. 17: e5ind tot haremul ea eâzlar-aga . TEOD. 607:
Unde Bâcul se rhstia, Haremul se speria...
II. (la Români) 1. partea palatului domnesc reservata
DómneI si femeilor sale. In opositiune cu selamlicul"
sat. apartamentul destinat Domnului i suitef sale.
KOG. 227: dupâ venirea vestel de Domnie nous s'ad mutat In
Curtea domn6sch, ehel se isprftvise tot salamlicul si-1 asternuse frumos,
iar partea haremului ad römas nefhcutä. GHEORG. 312 : Vornicul D6mnel
cu altii ce sInt din partea haremului. Co/w. 1776, p. 80: cheltuiala
cuhnil CurtiI gospod la 3 mesa: la gospod, la harem si la ellmara
gospod. Doc. I, 30'2 (d. 1783): Vornic de harem eu vel-chpitan de do-
robantl ; IV, 519 (d. 1795): 70 lel vornicl de harem, 29 lel izbasa
top fustasiI de harem.
2. sop, letele i slugile Domnulat sat ale boierilor.
DEng. 201: ad sjniit boieril i au dovedit, ch, cuvintele Paz-
vandulul va sä fle si In faptä si ail lnceput ridica calaballcurile
si haremul, trimitêndu-ie pe la mânhstirele de la munte; 205: sh se
seóle cu 6-te sö. Incungiure pe Ipsilant, Beiul Valahiel, câcl câ s'ali
dovedit eh este hain, i sä.-1 prindä yid pe el si pe top fecioril lul
si tot haremul lul, sh-1 trimi% In obedi i lanturl la Impölätie; 206:
ad plecat Intaid tot calabalicul i haremul cu gineril luI, iar laria
sa [Ipsilant] daeâ, ad isprävit cuvintarea cu boieril, ad suit In careth.
HAREM (ar.), chose sacrée, lieu sacré, gynecée ;
appartement des femmes musulmanes; les femmes de
la famille (d. harama défendre, interdire") ; bulg. serb.
harem, alb. har6m, gr. xcip6p.c; sp. harem. V. haram.
har0 f. patura Impodobita cu cusaturI pe séua
caluluI, sinonim eu ciol tar".
BELD. 411: dvere, antamisurl erad harple pe cal. BALO. 256: cal
cu harfale de argint; 273: cal Impörktescl cu harfale i frîne aurite.
OD I, 73: cal domnescl acoperitl cu grele har§ate de fir si de mètft-

www.digibuc.ro
 211

surI. OHICA, 501 : la alaind, boleril eel marl mergead calarl pe cal
arapescl acoperitl eu harp mare eusuth cn fir.
Var.: (munt.) aria si (arch.) haga.
A R. 36(d. 1821): cal roib cu sea turcésc a. si cu arfale numal cu
fir. DION. 189 : armasarl impodobig cu rafturl scumpe de argint i cu aur
poleite i cu hafalele de catilea, cusute cu florI de sirma si cu ciu-
curasl de aur Impregiur. Doc. II, 403 (d. 1792) : cu hap postav.
HA§A (ar. gaiye), couverture, housse de cheval:
bulg. serb. hasa (ash), ngr. Zocadc (§ 94). Sinonimul occi-
dental (fr. chabraque, germ. Schabracke pol czaprak)
e tot turcesc: 6aprak housse de cheval enjolivée".
hasA f. madipolon.
oil VIII, 181: cames1 panta1onl de hasa. MARIAN, Inmormlnt.
60: duph ce aü spélat mortul. 11 imbraca. Intr'o camasa de hap gi in
alth camash nouh Insa de panza subtire
HASSA (ar. hassq,), espèce de calieot.
Vorba e speciala Moldovei i lipsesce aiurea.
hAsur n. rogojina mai buna (Glos. 286).
HASYR, natte: bulg. hasar, serb. hasura (§ 55).
Vorba aprópe esita din us.
hat n. carare Intre doue
CR. If, 46: Trasnea dormia pe hat
HADD (ar.), borne, limite, frontière.
Vorba e speciala Moldova
hatir n. 1. favóre, gratie, bunavointa.
KM 216: mimal hat& la acést a. slujba nu Incape; 201: O. fie
In sciinta tuturor, eh se va pedepsi cu mare pedépsh, necautandu-1
niel pic de hatir, de va fi boier mare orl si ruda. GHEORG. 305: ba-
tranulul lón-Voda i s'ad. fhcut §i hatirul acesta de catre stapin. DION.
16: Pasvandoglu i-ad dat raspuns, ch-1 va lasa pentru hatir, iar nu
pentru vrajma§ie, s iasa sa se primble ; 109: pentru hattrul Impèratulul
ad primit aceste Ori§óre. BELD. 401: Hatir la unil pazesce, nu lua niel
o para. AL. T. 141: tata.-sèd s'a facut Vornic de hatirul unel plAcinte
ce a trimis la masa domnéscii. FIL. 93: pe mine ma tine 12 mahmu-
dele, dar pentru hatirul domniel tale o dad cu dece; 132: ma' piz-
muese pentru hatirul i trecerea ce am la Maria ta; 249; o sa-t1 fac
acest hatir gi de void pliti ceva, vel da séma la D-deil. TSP. 270: se
hothr1 sh. vie Inteo cua mal mult de hatirul lor de cat pentru vre o
isprava.
2. placere, poftä, voie burnt
zu.. 84: Portil eu gred II venia a face hattrulFrantezulul. AL.
T. 399: n'am sh sect aci tótä nóptea pentru hattrul tad. CR. I, 231 :
neputêndu-le strica hatirul... 252: sa-ml dad ea linistea mea pentru
hatirul nu schl cui. GANE III, 33: däruesce-1 averea lul pentru ha-
tirul 1SP. B. Sn. 83: fu nevoit sS se seóle, ca sh nu strice
Ural cuscrulul. BUR. 109; Nu te vaichra, liattru nu-ml strica...
Vorba figuréza In câteva proverbe.
PANN III, 27: face hattrut corbulul, ea sa invinovatésca, po-
rumbul alb. Isp. Rev. I, 460: capul ti Fold sparge, dar hattrul nu ti
l'oid strica.

www.digibuc.ro
212

HITYR (ar. hatyr), bienveillance, égards, plaisir ;

alb. bulg. hatyr dragoste", serb. hater, men hatgre pla-
cere", ngr. zanipt. (=. zetptg).
Vorba, pretutindenea conoscutg, e intipdritg, de o.
nuanta materialgi §i de o trdsurgi de u§órg, ironie.
hatirgifi m. favorit.
JIP. R. Sat. 262: ra4ele sórelul se resfring numal asupra câtor-
va cunoscutl
Forrnatiune analogicá (§ 23).
havaiii a. azuriti (§ 105).
Doc. IV, 199 (d. 1793): o fata giubea IONESGU, 694: eu
vitriol se face colórea verde, havaie, flstichie i sararie... la havaiu §i
la negru-verde...
HAVAYI (ar.), a érien, azuré (hava air"); serb. havai.
havaleà f. I. (sensuri archaice) 1. pisc de munte.
1sT. 1715, p. 34: pentru stra'a cetatil find havalea ; 80 : muchea
undo vine havaleua muntelnl.
2. mandat, insgrcinare: a se face havalea", a trans-
mite, a Insgrcina (cf. turc. havale etmek remettre, référer,
recomman der ").
UR. III, 202 d. 1802): ocIrmuirea spitalurilor. a 5co1i1or si a
drumurilor sa se faca havalè la boietil pamIntulul. COND. 1813, p.
351: trimitênd Imperatésca mirie la locurile ce se va face havalea.
3. fig. povara, greutate.
KOG. 230 : Raguh-Pasa cauta vreme, Ca sa le vie de hac s se
Invete a mal pune alta data havalea in spinal ea Vizirulul.
II. (sens modern) sarcing, impusit, corvadg, sinonim
cu angara": un logoföt de havalele Vnea socotelile aces
tor exactiunï (Fot. III, 304).
NEC. 249: havalele ce slut orinduite la Camenita nu le da si
este cetatea 11amlncla.; 418 : cateva havalele asupra tarli de
la Pórta,: sa fad. 800 de salahorl si 150 care la cetate la Vocia. UR.
If, 46 (d. 1786): cal la menzil, zaherè, salahorl si alte havalele ca
acestea. Doc. IV, 263 (d. 1795): alte trebuinti si havalele cu ewe este
Insärcinata domnesca Mariel tale tara. CR. It, 188: bir n'aveti a da,
si havalele nu facetl. ORA§. (V. avaet); In. II, 156 : dar ele [decoratil]
grit luate curat pnin havalele.
HAVALE (ar.), éminence (qui domine une forte-
resse); commission, mandat; serb. havala.
*havalagiii m. eel ce stringea banit birulul.
AMIR. 136: mal facut-all Imperatia taril i acésta invoire, adia
havalagiii ce vor veni sa nu le platesca lor indat a. banil cel ofinduitl.
HAvALAgI, personne chargée d'une commission ;
ugr. -icapxX5t, inspecteur.
havAn n. I. (sensurï moderne) 1. piulitg,, In phrtile
de jos ale Moldoveï (Etym. 2148).
2. ma§ing, de tgiat tutun (In Muntenia).
(sens archaic) piug, pentru asvIrlirea bombelor.

www.digibuc.ro
 213

IST. 1715, p. 51: s'a dat poronc la topci-basa sa suie balghe-

mezurile havanuriTh de cumbaraLe, ca s Imprósce cetatea ; 64; ad
umplut carele de pamInt si aù asegat balghemezurile i havanurile
pe dînsele.
HAVAN (pers.), mortier pour piler, pour lancer des
bombes, appareil pour hacher le tabac ; alb. bulg. serb.
havan (avan), mcr. avane, piulita", ngr. xariivc.
havrá f. sinagoga (vorba fórte populara).
AL. T. 60: Acum credem In palavre si ne certam ca prin ha-
vre. PANDT III, 9 (prov.): Clnd pornesc top sa vorbésert, Parca4 havret
ovreiasca. XEN. 56: n'aveg sa taceti odata! parca slut la havrä.
11;tVRA, synagogue (d. ebr. hevra comunitate");
bulg. serb. havra (avra), mcr. havra.
haviaz n. basin, reservoriti.
1ST. 1715, p. 81 : gradinl, havuzuri, puturl, Amin. 169:
Meuse Grigorie-Voda o gradink f6rte frunaósä si In gradina case dean-
nesel, pe forma de Tarigrad, c asa i meterl ail adus; i alature cu
casele havuzuri i cerdacuri i alte lucruri, i apa umbla din havuz
In havuz pe piatra prin Vita gradina numit acea gradina Fru-
mósa. BOCA). Pov. 209: un havuz frumos pietruit numaT cu lespecg de
mar.mura. stralucitóre.
HAVUZ (ar. havz), réservoir d'eau, bassin, ci-
terne; bulg. havuz, men havuze, Dgr. za[306Cc.
Vorba e rèspAndita in Moldova si Muntenia.
haz n. 1. placere, farmec, gratie.
CR. II, 33: jucazil pline de hazul farmecul copilarese; 90:
era si frumósa, bat'o hazul s'o ball! GANE II, 221: mos Toma scie sa
spuie cu haz. PANN, 111 (prov.) : cat sa te dregI pe obraz, T aI trecut,
numal al haz ; 120: Galcéva fara Incaerare Niel un haz nu are MARION,
4: ce haz ar fi. avut un botez fara b6utura ? 81: ce nebunie, au(li
dracu! seiti ch are haz ; 106: are lipicid, bath-) hazu! TEOD. 304:
Cat e Argesul de mare, Haz ca Sabarelul n'are. MARIAN I, 39: Pe
bratele bádiil, Unde-lhazul *Ep. 1, 101: Bata-v6 hazu neveste,
Gurá ca la vol nu este.
2. gluma, petrecere : cu haz', nostim,
AL. T. 75 : din tog era mal cu haz d. Agachi Flutur, un ber-
bant In dol perI; 833 : sá vedeti haz acus!
3. locutiunea a avea haz", a fi nostim, amuzant.
AL T. 612 : ar avea haz sa in1 tragá o bataie; 637 : are haz ca
ingt ia j In rts... 809 : scil c'ar ayes haz sa facem nuntile amindol
trite() cli? CR. I, 252: sal eft are hat. i asta.
4. a face haz (de ceva)", a se amuza, a ride pe-
trecênd (cf. turc. hazz etmek avoir plaisir, se complaire,
trouver du goat, aimer" : litt, faire plaisir).
Isz. 1715, p. 15: Impératul, de sus privind la masearóne, aì
facut haz. BELD. 392: Fácea haz, afla placere, simtial cá se multumia.
TSP. 26: se uitará la stirvul zme6icel j facura haz de dînsul; 31:
facea haz cum sare stropil de apa, cand o lovia. CRIS. III, 105 : n'aveti
de ce face haz. GHICA, 199: ile-care la rindul s6d povestia cite o
batjocura.... i facead un haz nespus.

www.digibuc.ro
214

5. a face haz (pe cineva)", a tinea la dinsul, a-I

placea mult
AL. T. 133: mò face haz Ministru; 1220: m6 facIhaz? nu-1 ?
RAZZ (ar.), plaisir, félicité, contentement, goat;
met% haze, ngr. xiCt, agrément.
Vorba interesanta prin sensurile el variate §i prin
derivatiunile-I curat romAnescl.
hazliü a. placut, nostim (sinonim cu mucalit").
AL. T. 187: auctisem cA, estl tare hazlia; 1659: ian nraI
estl hazliii de tot. CR. I, 76: un bhet ma de chipos, de hazlia ;
164: si focu-I hazulia, dar tare r6d te pirjolesce. GANE II, 245: erail
hazlii i duiosl de vöritit acest1 dol bétrâni. M.kRION, 89: Inamplarea
lu1 hazlie, ea s5. nu clic caraghi6sL
Formatiune analogica (§ 23).
hazes a. plin de haz, gratios.
CR. II, 89: si alte izn6ve hcIzOse ea acestaa. *Ep. I, 221: nu-I
frum6sA, da-I hazósii.
Vorba, sub acésta forma, e speciala Moldova
haznA f. haznea) I. [deposit de banI] 1. vistieria
tarn', tesaurul Statula
N. COST. 26: hazndua Imp6r1tt6sca to5a, cu tunurl, cu erbAril,
luat tóte Nemtil. DION. 1i0: poruncit s ia banl din haz-
nalele Imp6rIttescl. Vic. 295: Turcil n'avea ghtire de 6ste din vreme,
Ilia de haznele. IIR. VI, 449 (d 1774): s5. facâ haraciul teslim la 1m-
p5rIttésca mea haznea. AL. T. 1388: tA cumpere otcupul ocnelor pe
5 ani, cu pret destul de folositor pentru hazna. GANE II, 269: cApi-
tanul pe a arul cap al pus pret aurul haznalei. CR. I, 67: am sii-1
dail In haznaua cu banil.
2. tesaur, comóra In genere.
OD. I, 122: boglitil adunate de prin biro torilo vocine In haz-
naua Patriarchiei; 118: o cul& In care se aflan paraclisul, haznaua
sail comdra si patul domnese. PANN, 60: un Sultan ca tine bogat cu
haznale Isp. 371: et mal mergem i pe la haznaua Impòettésett
STÀNO. 283: Impkatul puse de '1 prinse arunc5. In haznaua de
haul, uncle eran galbenl sclipitorl.
Vorba revine adesea In poesia populara (§i sub
forma azna).
TEOD. 481: Smarandul haznalelor, Din darul cadinelor; 588:
Hal, c'am gsit d'o hazna, Ddr d'om castiga ceva; 644: Descuie 'Arta,
c'aduc averea, Deschide usa, sh bag haznaua. WEIG. Rum. Dialekte,
77 (d. Olt): Descuie 'Arta s5. bag aznaua. BUR. 105: Mare tainita 11-
can, Haznalele le Ingropa.
3. cassieria judetuluI (mal mult ironic).
AL. T. 226: tot Leona§ a furat i band haznalel.
4. (sens arclnic) suma de banI in valóre de mal
multe pungl.
NEC. 259: ail sosit i un PasIi cu o mie de micen i cu 800
de pungI de ban1, ha znéua .
II. [deposit de apa] 1. (sens archaic) reservorit de apil.

www.digibuc.ro
 2i5

AMR. 169 ; acest Grigorie-Voda. aù adus si apa de la hazna,

cu mare cheltuiall §i cu mesterl adusi din alte rI. KOG. 228: Mária
sa aü Meat o haznea mielt In trel colOrl la párta curtil DomnescI,
dinaintea haznalef eel marl a tatfine-sda. In'. 1715, p. 111 : la izvéde
este flcutä, hazna eu bola de piatra. Doo. IV, 102 (d. 1793) : haznaua
apelor ce se Inipktesce fa orasul Bucurescl.
2. (sens modern) canal de scurgere, cloaca.
BOGD. COM. 5 : du-te fuga la hazna §'acIft apa sa bea.
MARION, 36 : turna pe gat ea Inteo hazna. GHICA, 498: podelele arun-
can In sus din hazna stropI de norohl.
,HAZNA, HAzn't (ar. ljazine), trésor, trésorerie, trésor
de l'Etat, caisse d'un département, tribut payé annuelle-
ment par une province ; somme de 36,000 bourses tur-
ques; dépôt, réservoir d'eau; cum. kazna gazophylacium";
bulg. serb. hazna comóra §i basin", vsl. pol. rus. kazna
fiscus" : alb. hazne, men házna, ngr. zaCvk (xmCvas); sp.
alhacena, dulap". V. magaza.
Vorba a supravieWit In ambele el acceMiunl fun-
damentale, comóra §i cloaca, accep0unI deopotriva res-
pândite in Muntenia i Moldova.
haznagiii m. vistiernic (In poesia populara).
*Et). III, 214: Haznalele sosiail, Haznagiii strigan...
Forma paralela eu haznatar" (V. Partea II), su-
fixul turc. -gig §i cel persan -tar indicánd deopotriva un
nume de a gent.
hèlbet: int. (§i elbet) las' pe mine !
AL. T. 100: sh rub pul In pensie, ca pe eel multi ... c helbet! .
póte sh al i d-ta veodata nevoie ; 402 : despre train? helbet! fetI
lngofetl de soiul nostru, eu meseria stosulul si a banculul, nu pier
In Iasi ; 999 : tréba pe Inghite-agachi... helbet! nu te-om da not
de rusine. CR. I, 128 : helbet! o nópte nu-I legata de gard ; 213 : hel-
bet ! vorn putea veni la hac si spinulul. ZANE, 632 (prov.): Helbet ! pi-
cior de rae! D'oiil muri sfi nu si-o fae! (a rbsplati rbul ce ni s'a adus).
CkL 1881, p. 23: elbet! clice turcul, nu aduce anul ce aduce césul.
ELBETT (ar.), certainement, enfin, après tout ; serb.
elbet (helbet) negre§it".
Vorba se aude mar ales In Moldova.
helbetim adv. de buna séma, de sigur.
X. 185 : al sa-ml incapl In lama, helbetim! Boon. Corn. 175 :
helbetim! o da D-den si ne-a veni iar apa la meal.
ELBETTIM, j'en suis sur.
heoghellie f. (§i erghelie) 1. turma de ear.
M. COST. 819 : ail aflat tót lam pre acasb, cu dobitéce, cu
herghelii. NEC. 238 : se slobocliail furi§ in Moldova si In Bugiac de
apucan herghelit a cal gsiaù. CANT. Ier. 75 : era un boiar, carele
avea cate-va herghetil de iepe. BELL. 376 : Herghetil, cire4l §i turme,
dupa clinsul trimetea. XFs. 5 : In fundul ogradil s'aflan grajdurile
earl adapostiaA o herghelie Intrégh. DELAVR. 25 : prindea harrnäsarul

www.digibuc.ro
216

din herghelie cu dintil de nal.ile nasulul. 1SP. 23: ea nu voiesce nicl

In ruptul capulul s5-1 iubtSsc b. pan5 nu-I va aduce erghelia el de iepe.
Vorba figuréza Intr'un proverb si In poesia pop.
PANN I, 134: herghelie deoiapciufibranite numai de o tufli
Nu se face niel odata. MARIAN L 125 : None herghelii de lope, Sprin-
tene, into i sirepe. Bun. 122 :Herghelai de cal avea, Pe tóte mi le dedea.
2. loc de prhsild i de crescere a callor (sens ex-
clusiv modern) : Herghelia de la Nucet.
HERGELE (pers. har-gele troupeau d'anes"), haras,
établissement destiné à la reproduction de la race che-
valine Barb.; bulg. hergile, serb. ergela, mar. irgilie.
hergheligifi m. (si hergelegiü) pAzitor de herghelie.
ANT. ler. 75 : avea la iepe i unhergheligiit. COND. 1776, p. 40:
hergheligii pentru piiscutul cailor. AL. T. 1236: de n'as sci cA-lbeizade,
as crede ch-1 herghelegia. DELAvE. 260: ciobanil, vhcaril herghelegiii.
HERGELEgI, id.; bulg. hergi1eiTa, serb. hergelas,
ngr. zertraXatC-iiç (despre bAn4énul argelar: § 34).
hici adv. de loc (Insotit de o negaVune): cât
nicI hie?, nici de cum.
AL. T. 284: Intelegl tn ceva, Marina? Ba cat hicia... ;
409: II cunosceal mal mult ? ba cat hicift...; 437: ba nicI hid ...;
697: scil sâ citescl, de Tudorick ? ba calt hiciü. CAL. 1882, p. 20: nu
gasiad hid copacl de umbrit.
HI6 (ar.), rien ; alb. bulg. serb. ; rut. nehfe
nici hicI". Despr0 particule (§ 25).
hinchchiú n. hendechiü) I. (sens archaic) termin
militar: sant de IntAnre, sinonim cu meterez".
AktIa. 130: ad mers de ad scris hotarul Moldovel, care se In-
cepe de la hindichiul lul Traian, Impêratul Rimulul, si merge panfl. In
Nistru. Kou. 200: ad mal scos un bir pentru sitpatul hindichiului,
chef aù gAsit cu cale ca 95, Incungiure hora cn sant impregiur, ca
sk nu vie Ma de veste Turcil i Titaril sä-1 calce. I ST. 1716, p. 93:
en mare nivala, ad. intrat In hindichia; 112 : cetatea este ocolita cu
hindichiurl. CANT. Ier. 14: meteriz, sant, hendec; 201 : fllul In giur-
Impregiur cu hendec, dupâ obiceid.sft se Incungiure i sb, se Incbicta.
NEc. 394: s'ail Intors iar5, la Galata si au fäcut hehdechia Imprejurul
taberel.
(sensurI moderne) 1. sant, In genere.
CEAs. IV, 237 : pe malul hindichiulút crescoad nisce tufare.
2. fig. (sub forma handic) adîncime, tainft (?).
SEv. Pov. 252: D-cled care scie t6te handicurile babel si cum
se Intelesese cu mama dracilor...
HANDAK, HENDEK (ar.), fossé, retranchement au-
tour d'une place forte, d'un village ; serb. hendek
(endek), incr. handache, ngr. ynáv.t.
hurmùz n. margAritar de sticlä.
BENT. I, 338 (f. de z. 1669): sése sirurl nahrgaritar hurmuz. §Ep.
I, 13 : Dar sub capu-I ce i-a pus ? Perinuta de hurmuz; 107 : i la
gat cu o basma alb& i en hurmuz cel bun.

www.digibuc.ro
 217

Var.: hormuz i urmuz.

UR. 'XI, 225 (d. 1745) : cercel cu un Er mArgiritar hormuz.
l'ARIF 1792 : märgAritar mineinos, urmuz. It.-Cop. 196 : Flóre de 1t11717a,
Pe Mures In sus...
HORMUZ, HORMUZ (pers.), Urmuz, oras lángt golful
Persic de unde a venit mgrgaritarul in comeq (§ 103).
huzmèt n. (si uzmet) L (sensurI archaice) 1. dar
facut ca omagitt
Pop. 44 : Constantin-Vodh cu multe felurl de mestesugurl se
nevoih, ea sh, nu dea odd cu Torch cel marl niel in ostire niel in
alt unde-va, dfind huzmetart sute de pung1 si alle darurl de stingea
tara. ID. 23 : aü muncit In tot chipul s. dea banl Turcilor, un
wzmet, i sh-1 laso In tara luI.
2. dare vexatóre, sarcinA.
ZIL. 7 : sA se6t1 , vächritul, un huzmet prea blestemat.
3. venit principal al Oril acaparat de Domnie
constitincl din ocne, dijrnitrit, viníriciü, oierit
earl se vindeati celui ce da maI mult (Fot. III, 271).
REV. II. 411 (d. 1821): un prieten a cumpérat huzmetul dijnahri-
tulul din judetul OltuluL AR. 169 (p. 1821): veniturilo Domniel pre-
cum vaml, ocne i alte huzmeturt i obiclnuite dajdil; 209: acestl voe-
vo41 luad veniturile humeturilor, adich a desetinel, gostinel §1 vhdräritul
dimpreunh cu ale viunilor si ocnelor. FIL. 20: cumpèrâ maI Intâiü
calemul vinAriciulu1, al oieritulul si mal In urrnh huzmetul spath-
riei. GHICA, XV : veniturile celelalte, oteupurile saa huzmeturite...
(sens modern) slujbil, functiune.
Doc. IV, 241 (d. 1793): cu ajutorul i huzmetul Islariel tale li
se va face st acestora eldula pedépsä. LTR. III, 173 (d. 1802): la due
huzmeturt si trebi al strhlucitel mele Impérhtil al fost rinduit. AL.1.
1240: ian s. iee un huzmet un huzmet? adech o slujbA...;
SS : ia-1 hazmetul din mân i vol vedea, cum va veni Ora Intrégh cu
jelbI lmpotriva lul; 91: peste putin timp ad sh ia vre-un huzmet
gras; 98: apol l'al miluit cu huzmet i boierie ; 248: dar banil a-
cestia Iml trebuese acum, cad sint froa. huzmet de atAta timp i n'am
cu ea sh-ml hrlinesc nevasta si copiil ; 133 de nu void implini vo-
inta lul Caragea, void fl departat din huzmet ; 226: l'a boierit l'a
pus In huzmet ; 255: acele huzmeturi grase ce le Inlesnea o viath de
satrap1; 261 : Dinu Phturieh este boier en caftan 0 se aflä, In Ma-
-metal thril.
HYZMET (ar. hyamet), service de domestique, mi-
nistère, charge, emploi. fonction, commission, présent
dont on fait hommage à quelqu'un : bulg. serb. hizmet
servicitl", mcr. huzmet, ngr.
71

huzmetar m. slujbas insilreinat cu strIngerea huz-

meturilor.
DELAVR. 165 : góna ce dedea huzmetarilor vitregl.
Formatiune romilnéscA corespundênd turc. HYZME-
TICIAR, serviteur, domestique, employé (de unde mer.

www.digibuc.ro
218

huzmichiar servitor", bulg. hizmekiar, serb hizmeCar,

ugr. xouCp.EnstagO.
huzùr n. (§i uzur) odilin, viata comoda.
AL. T. 113. trhiam cum dar in 6re-care huzur
1031: la inchisóre fi mult mal huzur de cat in dulapul ista. CAL.
1895, p. 87: se v6clu mal usurat si mal de uzuru s611.
HUZUR (ar. tranquillité), bien-être, repos ; serb.
uzur, ngr. xocCoópt, repos.
Vorba circula mad' ales in Moldova.
huzuresc v. a fi sail a merge bine cuiva, a trai
In tihna, a duce o viata lini§tita.
CR. I, 7: sócra huzuria de bine; 153: uitase acum de urit §i
huzuria de bine; II, 18: 'ml tine socot61 5. ban cu ban si huzurese de
bine; 24: opinca-1 bunk sttraca I tl ede piciorul hodinit si la ger
huzuresci en dinsa. S. NAL. 181: bitrbatu-su bolesce si ea huzuresce.
Formatiune verbala corespundênd s6rb. uzuriti §i
ngr. zouCoops6(0, reposer.

labaqh f. 1. cle§te de apucat nasul cailor când

se poteovesc.
2. fig. si fam. cap6stru, frit.
Sn.170: târ4iù te al desteptat, bitrbâtele, acum estl cu ia-
bagua de nas.
Var. : ievapa (Glos. 299, 301).
YAVW, tenaille de bois avec laquelle on serre
le nez d'un cheval retif quand on le ferre (§ 105).
iacù f. 1. guler de haina femeiasca, pelerina.
TA= 1870 : iacale de "Man& eb.ptusite.
2. fig. In locutiunea a pune euiva iacaua" (Polysu,
141), a ruga cu staruinta pe eine-va (cf. yaka silkmek im-
plorer l'aide, demander protection". litt, secouer le collet).
YAKA. collet d'un vêtement; mer. iaed, guler de
camasa",
J bulg. serb. laka, ngr.
ladeq n. (In Mold. iede§) 1. os cracanat din eapul
pieptului la gain!.
*Bp. I, 162 : osul de la pieptul ghinel (iedeful) tras de dol, la
care römine hirletul in mânâ, are sKt-1 ingr6pe pe eel alt.
2. un fel dP prinsóre cu acest os intre douè per-
gale : cel oe da un obiect primitoruluT, care nu dice:
schl", trebue sa died iadeT`, daea voiesce sa ektige
rèrna§agul.
MARION 1899, No. 64: se6se osul de la pieptul puiulnl iacle§!

www.digibuc.ro
 019

4ise el, at 85, ne prindem ! AL. T.1027: Zoita (dându-1 cheia . Dae5
nu m5 crimp, poftim cheia... (Kiulafoglu ia cheia). Iade I am cistigat
r5m5,sagul I 1020: de cand am pus iedel ammndol, n'am cap s5 ni5
odihnesc.
YADES (pers. yad-est je m'en souviens"), espèce
de pari ou défl de mémoire qu'on fait en rompant un
petit os: celui de deux joueurs qui re9oit de l'autre
un objet sans dire yad-est, paie un gage (d. yad mé-
moire, fourchette"); men iade§.
iahnie f. mancare de zarzavat cu bucatele de
carne saa pesce (la ora*eni §i la sateni).
Fm. 57 : vase de cositor pline ca iahnii, cu plachil, ca morun
g5tit. VIMP. 13 : C ti-am pus tie, Aci-o tipsie On iahnie.
Var.: iacnie, icnea, iehnea i ihnea.
GHICA, 66: lacnidle §i plachiile ; 76 : ihnelele, ostrop5turi1e
AL. T. 1260: vel face o ihnea ea *35. NEGR. 1, 286 : ihnelele §i
cataifurile.
YAIIINTI (pers. yahni), hachi et étuvée de viande,
poisson et volaille ; bulg. serb. Talmiia, mcr. iahné,
ngr. iccxví. Despre mâncarile de legume (§ 87).
iehnelutá f. diminutiv (Negr. III, 87).
ibma f. I. (sens archaic) termin technic militar :
navala du§manuluT spre a jafui: a da iama", a navali
asupra vrajma§uluT.
Isl.. 1715, p. 121 : ad dat Turcil tiamtl îutrîni1. BELD. 410 : Ar-
mele drip& ce lama ate ad fost le-ad Amt.
II. (sens modern) afara din sfera militara: prada,
jaf, In locOunile a face iama" i a da a face
jaf satt risipa, a cheltui fara cump6t.
AL. T. 1264: to-am 15sat sa, dal laind In averea mea ; 1338 I1 in-
susesce dreptul a face iamd In iconomiile Visteriel. Xen. 185: s5. scotl
úmern1 la lueru sa dam si iamd In prestatii ? OR/Is. II, 139 : nisce
pungasl care II da iama pe la cigmigea.
Var. (archaica): iagma.
1ST. 1716, p. 96 : s nu deainiceril lagma. DIJM. 19 : otaculul
dete iagma.
YAMA (yagma), incursion, pillage, butin: serb.
Tagma. Termin militar generalizat In limba. (§ 28).
*iagmaladisesc v. a prada, a jafui (sens exclusivmilitar).
Dux. 19: TatariI In urma ViziruluI aft iagmaladisit urdiea; 53:
ad iagmaladisesett orasul. HRIST. (1818): S. dea foc si so, robésch
ad iagmaladisésed.
YAGMALAMAK (aor. yagmalady), piller, enlever ;
serb. Tagmiti ,a Inhata".
iamurliac n. un fel de ipingea.
TARIF 1792: iamurlueele ce se fac aic1 de postav de tara i merg

www.digibuc.ro
220

la tara turcéseff sad la Moldova. Doe. 11, 292 (d. 1701): lucrul ce-1
\rind gata salvaragiil din prfisttlil, cum salvaII, dulftm1, mintene, giu-
bele, iamurluce.
Var.: emurluc, ermuluc §i imurluc.
ALEXANDRIA. 87: scóserg, plasca si emurlucut luI Solomon. M.
COST.2 521: ermulucul de pre Alexandru Vod ft. TAME' 1870; ipingele
rosil i negre numite imurluce.
YAMURLUK (yagmurluk), manteau pour la pluie,
imperméable (d. yagmur plóie"); bulg. lamurluk zeghe",
rus. Iemurlukg, pol. jarmuluk.
AstacJI vorba pare a fi esit din us, alungatd fiind
de sinonirnul ség. ipingea".
lasic n. un fel de loc cu gologanI (dup. cum
cadeag dos orI fata, adeca cu efigia sag cu turaua).
FIL. 29: unil juead nueI, altiI taste §i tura, altiI iaráI jucad la
o para cineI i stos pe despniate.
YAZY, écriture; bulg. (igraIa na tora i) iaza ;
men tura-Iaza efigia monetel". V. tura.
iasmin m. flóre de gradina nurnita obiclnuit ia-
somie", de aceiasT origina (Etym. 1869 ; Glos. 299).
CANT. Ier. 23: iasimin, un fel de copAcel, se suie- ca vita si
face florl albe cu putin ghinlghiuli amestecate, prea frumos mirositóre.
YASMIN (pers.), jasmin ; serb. lasemin (6ibuk), ngr.
7tcooutd (de unde forma paralela iasomie"); din aceiaV
vorba persana: sp. jazmin, it. gelsomino, fr. jasmin.
iatàc n. 1. (In Mold. etac) camera p irticulara
In special odaie de eulcare mien §i ascunsa In zid,
aleov.
DION. 186: capigiul eu arapul aü intrat In iatac la Voclft; 198:
si silvirsindu-se Divanul, s'ad dus Imp6ratul la iatacul luI i ceilalt1
la ale sale. BELD. 402: In biserica, etacurl ficênd, s'ad statornicit. AL.
T. 351: cum dracu sft tree prin etacul clánteI, far& ca sl m6 bage de
sémrt? .. 771: s'a dus sft tragb, un ciubuc In etacul gazdel. X. 66:
In etac aERVA, un pat cu polog. FIL. 231: se ponienia cu coconul In
mijlocul iatacului cu un iatagan in GHICA. 4 : eram la u§a
iatacului domnesc; 9: intral in iatacul boierulul; 494: iatacuri 0 eft-
márl en arcade bolte Invirtite.
Cu acest sens i in cântecele populare.
AL. 111: Si la sinu-I mi-1 stringea, Si 'n etac cá mi-1 ducea.
TEOD. 536: Pe saritl, se suia. La iatac eft nemeria.
2. (sens archaic), gazda de hop.
IST. 1715, p. 65: sclavonulul caunul ciarsit si imanulul ea until
iatac a poruncit de le ad thiat capetele.
YATAK, lit, couchette ; agent secret des voleurs,
receleur (d. yatmak être couché"); bulg. Iatak cu-
mëtru", serb. Iatak pat si gazda de hoW`, men letache,
ugr. lEaTXt, hospitium nocturnum latronum Pass.

www.digibuc.ro
 221

Sinonimul occidental alcov" e asemenea de originil

orientala (cf. cubea), precum In genere mobilele de
oclihnit: divan, otomana, sofa ...
ietäcel n. etäcel) iatac mic.
CRAB. If, 115: iettleelul era micut, dar curMe1 ; 46: se aseunsese
inteun
iatagAn n. (Mold. iartagan) pumnal turcesc Inco-
voiat cu douö taisurI.
a. In literatura :
DION. 180 dand Turcil rffivala in Nemtl, inceput a secera ca
cu iataganele ca pe verge si cumplit 11 taia de rind. AL. T.
227: mi-am pus pistólole si iartag znul la brîü. GANE I, 80: tinea lu-
te() man& punga, in cealaltti iartaganul. Fu.,. 14 : cu pistóle si iatagan
la ; 111 : spinarea cu muchile iataganelor. OD I, 132 :
Inarrnat1 ca iatagane de Horasan i ea sinete frâncescl. GHICA, 204 :
iatagane, pistóle, saliti i topóre acoperiaü peretil de jur impre-
jural icónelor.
b. In cantecele populare.
AL 87 : trage un iartagan, De-I sari ea un soldan ;
131 :Iartaganul apuca, Printre Turci se arunca. TEOD. 500 : Pe la
brine cu pistóle, Dupa maul cu iatagane.
YATAGAN, long couteau, cimeterre; bulg. serb. alb.
Iatagan, pol. atagan, ung. jatagany, ngr. ytam-fávt: sp.
yatagan. Despre arme (§ 67 si 105).
iairrt n. lap te gros i acru : iaurtul e o man care
eminamente turcésea, fórte prquita. In Asia si din tim-
purile cele mu vechl TureiI ail excelat In preparatiunea
acestuI aliment bun si sanatos ( Vambéry, Ttirken-
yolk, 209). De la Turd vorba trecu, ca termin pastoral,
la tóte popórele balcanice.
AL. T. 142 : Cu iaurt, cu plAzintele, Te fâcusl vornie,
Vorba figuréza in cateva proverb e.
ISP. Rev. II, 150 : cine are piper mult, p me si in iaurt. GOLESOU:
s'a ars baba la curcut, suf1 i. in iaurt. ORAS. II, 9: cel fript astagi
in lapte suflâ maine si in iaurt.
Var. (munt.) : iogurt (V. igurtéla).
yo(o)uRT, lait caillé préparé d'une faconpartieulière
aux Orientaux; bulg. Iagurt (ugurt), serb. fogurt, ngr.
ytayoúpst (lao6ryct). Despre terminologia pastorala (§ 105).
igurtéla f. lapte Inchegat din eare se face urda.
TEOD. 516: Branzil alba la intar615, i urd b. la igurtéld.
Vorba deriva dinteo forma' IOGURT, paralela cu
,.iaurt", i corespundênd turc. yogurt.
iaurgiü m. cel ce vinde sail face iaurt.
TEOD. 120 : MM iaurgia: ia stal! Cum dal cotul do iaurt ?
Var. (archaica): iugurgiü.
FOT. III, 286 : 100 leI lul Aga de la iugurgil.

www.digibuc.ro
222

yo(n)uragy, vendeur de lait nine.

ibric n. vas de apa, de sticlit sag de tinichea
(de spelat sail de fiert).
Cuv. I, 215 (d. 1593) : un ibric poleit. NEC. 199 ; dach ad des-
eMecat Impératui supt saivan, Duca-Vodi luchinat multe darurl:
citl-va cal turcescl cu podóbe scumpe si lighian cu ibric de argint.
REV. I, 337 (f. de z. 16( 9) : un ibric cu medelniti. UR. XI, 225 (d.
1745) : un Lighian cu ibric vechid. TARIF 1792 : Thrice de cafea oca 6
banl. BAIA]. 259: ()Uteri] §i pajil printulul Transilvaniel aduseri luI
Mihaid-Vodk din partea lul Bathori, sése pahare marl de aur emit-
tulle, un ibric i un lighian de argint.
IBR1K (ar.), aiguière; bulg. serb. alb. ibrik, pol.
imbryk, mer. ibrie, ngr. Frpbtt.
Vorba fórte respiindita i fara alt echivalent.
ibricel n. ibric mic (Glos. 299).
*ibricthr m. slujba§ul Curtil care da Domnulul
de spelat (dupe datina orientala), numit §i Vel-ibrictar.
COND. 1776, p. 77 : 240 lel léfa pe an [WI] Vel-ibrictar. FOT.
810 : ibrictarul capéti 20 lel pe lunh.
IBRIKTAR AGA, officier de l'aiguière ehargé de
répandre de l'eau sur les mains du Sultan pour les
ablutions; serb. ibriktar. Cf. Cant. Ist. ot. 633.
ibriqim n. (§i Mold. ibri§in) 1. metase resueita, tort
de metase. Cu acest sens vorba figuréza:
a. In literatura:
REV. I, 840 (f. de z. 16139): un brig ro§id de ibriim. TARIF
1776: bumbl de ibriqim oca 220 banl. TARIF 1792 : ibr4im, feluriml
de métase, oca 40 bard. REV. II, 334 (d. 121): doué pung1, una de
Mk alta ibriim. Fn. 29: alunaril si vInOtorii de §erbet din Fanar
ca.).1 purtad pe cap fesurl micl cu funde stufóse de ibrifivt.
b. In cântecele populare :
TROD. 419 : Cu haine de fir si de ibrifin. MARIAN I, 20:
C'o sfari de ibrifin De la mindra mea din sin. BIM. 107 : Cu fir
de ibi4in, Postav de cel bun.
2: fig. bobirnac, alusiune fina §i museiltóre.
CR. II, 91 : ne trage cite un ibriin pe la nas despre fats. popil; 153:
bétrinil didead si el tinerilor cite un ibr4in pe la nas, numindu-1
bonjuri.stl, dueigil, pantalonarl
3. (adj. §i adv.) fin, subtire ea ibri§imul: cutitul
taie ca briciti; Vint ibri§im", rece, care te
taie In fata (Polysu).
IBR1SIM (pers. soie), soie torse, soie filée; bulg.
serb. ibriim, mcr. bra§ime, ngr. pirptcsEp..
Sensul metaforic e proprig Umbel române.
ibrilinar m. resueitor de metase.
Formä românesca paralela cu ibri§imgig".
ibriimgiù m. negutator de ibri§imurI.

www.digibuc.ro
 223

Fu,. 138: ciciula cu DMA a bogasierulul §i calpacul de blank

al arménulul ibrifintgitt.
IBRISIMV, fileur de soie, marchand de fil de soie.
ichifi n 1. arsic mal mare si maI gren, obicInuit
plumbuit, cu care se lovesc alte arsice (In Moldova
ichiul se numesce ,4ap").
Isp. Juc. 75: o capra pretuesce cit deue miele, o sólbk, cit
trel, un ichi4 bun n'are pret. GRIcA, 300: clack intra odati cu ichiul
In arm6n, se punea lenghig, de nu mal 16sa oscior pentru ceialalll bAietl.
2. fig. córda simtitóre.
MAIticav 1895, N. 18: fl a§a de buni cum te arata chipul
m6 lovia la ichiP, moftangiul.
3. fig. clencig. piedeca, greutate.
MARION 1892, N. 50: tréba ar 11 mers strunk, dach nu era
un ichift...
YEK, coup dans le jeu d'osselets (§ 42).
Sensurile figurate sint propriI limbel române si
slut Imprumutate din jocul In arsice. .

iedbc n. (sag edec) 1. cal de parada, povodnic.

GHEORG. 332: purceend Domnul Impreunk cu Pa§a de acolea
iar11.§1, lnaintea DomnuluI §i Inaintea ómenilor lul cel ale§1 erail
edecurile Pa§el. For. III, 248: dupa acésta urm6zâ trel iedecurl, adia
cal cu friie Inflrate §i cu ar§ale strAlucite, ma cMiretl. On. I, 291:
rnultime de cal, multl armlisarl nechezind,povodnicl,iedecurl cu har-
§ale de sus pin k. jos, strlaucind de aur §i de argint.
2. (termin de marina), remorcarea uneI luntre: a
trage la iedec", a remorca o luntre.
OD. I, 140: un pescar Wye trAgea la iedec In tâcere caicul se6.
Incircat. CRils. I, 41: la iedec luntrea va merge mal u§or.
3. lucrurile unuI tot: iedecul caseI.
BASME I, 129: am voi si vedem tata curtea 616rieI tale adick
tot iedecul de slug% b6rbati, femeI §i copil ...
4. obieet de valóre, odor pastrat din vechime (cu
acest sens vorba se aude mal ales in Moldova).
5. fig. (si archaic) reserva, modestie.
Doc. III, 189 (d. 1788): femeile sfi mérgb. acoperite §i nu cu
desfrInk.rI, ca si OM pizi iedecul §i cinstea fie areia.
YEDEK, cheval de main (d. ar. yed main"), re-
morgue, article de réserve, toute chose en double pour
servir en cas d'accident; serb. Ieclek povodnic", ngr.
Isagxt, chev al de main. V. Partea II: iedeccig.
Iedecliü m. boierinas In serviciul Curti!, sluga dom-
nésca cum era cafegiul, caftangiul, ciubucciul, ibricta-
rul, peschergiul, serbegiul, sofragiul etc.
Doc. 1, 651 (alaia 1784): iedeclii cite dol ...
Var. : edecliti §i idicliii.
Doc. II, 18 (alai6. 1791) ceilaltl hoierinaqi al CurtiI §i idiclil
cite dol. I'm. 28: un §ir de odM In form& de chilli calugkrescI, In

www.digibuc.ro
224

care §edeail idiclit, neferil §i iciolanil domuesci ; 209: idiclii, fustasif

si alte tagme de slujitorl. GHICA, 8: eram edeclitt §i aveam odaie In
curtea domnésca. DELAVR. 166 : a trimis doue sbuthhul de icosar,
una In frunte de urs, cealalta In frunts
YEDEKLI, muni d'un objet pareil qui sert à le
remplacer en cas d'accident (alt sens lipsesee).
iefch f. (si iofca) la pl. foite subtiri de aluat framin-
tate eu ou6 si unt (Costinescu).
YUFKA (mince"), espèce de gateau mince, feuil-
lete ; alb. serb. iufka macaróne."
Vorba e speciala MuntenieT.
ienibahAr n. aroma de earnati (Myrtus pimento).
TARIF 1792: ienibahar oca bani.
Var. : enibahar si inibahar (Cony. XXVI, 454).
Fn. 164: enibabar ti alte mirodenii.
Vorba se rostesce si inipaar, de unde forma redusa
nipar aroma de carnati (Glos. 421).
YENI BAHAR. épice nouvelle : bulg. eni bahar
aroma". Vorba circula mai ales In Muntenia.
ienicèr m. 1. (la pl.) numele vechil pedestrimi tur-
cesci, Infiintata de Sultanul Murat I la 1362, recrutata
mult timp din copli crestini turciti(agemoglani"),Ieniceril
ocupatl primul rang in armata otomana i fura mai multe
secoie spaima Europei liana ce. devenind un adevérat
flagel pentru IrnpÓratia insasi, fura cu totul desfiintati
in 1826 de Sultanul Mahmud.
a. la cronicari:
Ni COST. 20: ca §i ieniceril e im stilt acum la Turd, la Rim.
pretorienil, adic& pedestrime de Divan le clicea. Vic. 252: Sultan
M trat I a aseclat brés a noul de ostasi pre care Hagi Becta§ Pro-
rocul i-a numit enicerl, blago6lovindu-1 a ft pururea biruitóre.
b. In literatura:
AL. T. 40: am veciat ienicerl i raLtneriti... 1618; altul ne
cinstesce femeile mai dihal de at ieniceril.
C. in cantecele istorice:
TEOD. 534: C'o sa-ta spetesca tog boierit S'o sa4I slatesci ieni-
coif ; 550: Vr'o cincl-cleci de ieniceri, Gro§1 la cap, ch,runti la peri.
AL. 134: Cu einct-cleci de enicerl, care p6r15, 'n brîú banged; 210:
Ca eniceri, cu tumuli marl Ce sparg ziduri cat de tart! MAMAN 1,
208: Si o suta de inincerl
II. (la sing.) fig. talhar, om crud, barbar.
AL. T. 535: bre! ce Impu§ch, 'n lana! bre! ce ienicer! 1600
hotale! ieniceriule! 1660: vrea sa (lick e§t1 comunist, ienicer 1233
(Vordulescu) nu-ti Sint nInas, nu te-am botezat (Petcu) da, at
botezat pe flica-mea, ienicerule!
Var. : enicer, ianicer i ini(n)cer.
COST. 250: trimitêndu-I §i 2000 de eniceri atre 60000 de éste ce

www.digibuc.ro
 225

ayes tt1résa. Dim. 171 : ianiceri e sloboclia ea zmel eu cail. URECHE,

201: Imbrea Aga eu inicer i eu mullft óste ttircéscA. NEc. 259: all
sosit §i un Pa§k cu o mie de iniceni. CAEIT. 15: Viziriul pusese pazA
la pod inicerii, sh nu-1 lase pe Moscall.
YENI ERI, milice nouvelle, janissaire (d. yefii.
neuf" i 6eri milice"); bulg. Tani6arin si infeerin, serb.
Tanièar(in) si Tenièar, ngr. ytavLsCip71; i isyczaipos; rus. Ta-
nièarg; fr. janissaire, it. giannizzero, sp. genizaro. V.
Partea II: ienicer-aga, ienicer-efendi.
lenicerca (inicerca) L pupa ienicerésca sail turcésca.
NEO. 327 inicercele Turcilor erad mal lungl §i de fler mal
bune de cit flintele Muscalilor.
ieniceresc a. ce .Vne de ienicerT.
GANE I, 209: tOta sölbaticia ieniceréscd ii revenise ea prin
farmee. TROD. 574: De stropurl ienicereset i de sangiurl p&ganesel.
Var. : eniceresc i iniceresc.
BELD. 899: Eniceréscd nAvalft nu dat, nu-1 de ereclut. M.
COST. 2 472: odaile iniceresel orinduite 1ST. 1715, p. 15: cu haine
iniceresci imbrfleatl.
ienicerime f. (§i ianicerime) corpul ienicerilor.
NEC. 404: Sarabcherul en Mt& enicerimea. 1:3XLc. 28 : r5.pindu-le
al clecelea din leciorl spre a-1 pregati la recrutarea ianicerimil.
n. pieptar Orilnesc de van, din postav sag
dimie, Inflorat la guler §i la piept, si garnisit cu nas-
turT i ciaprazurT: ilicul póte fi barbatese i femeesc.
AL. T. 45: surugiul intrá pe scenft Imbracat cu poturl de
aba, ilk de postav cusut en gáitanurl. MARION, 53: aveall nisce flre-
turl la ilicuri de-11 luad ochil.
Vorba revine §i în poesia popularà.
AL. 135: Pandelu, un errec voinic, Chi pistóle sub she. TROD.
132 : i la 4i 'ntAi de an, Niel vr'un Vic en gaitan.
Var. (muntén6):
TELEOR, 160: aechita acela a fost lucrat de Marula.
YELEIC, veste, justaucorps (ordinairement en
étoffe de soie, à manches longues, et qui se met sous
le kaftan); bulg. elek (§i ilek), serb. alb. Telek, men
ileche, ngr. TEX6xt. (70.6xL); sp. gileco.
Despre Imbracamintea taranuluT (§ 100).
imameà f. 1. capetaiiil de chihlibar al ciubu-
culuT (impodobit une-orl cu diamante sag peruzele).
Tht. XXII, 312 (d. 1826): imamelele de chihlibarid ce se vor
gási pe la dughenl. AL. T. 433: done caltfurl de intamele ; 1392: ce-1
in imamea de nu merge ?.. 11 astupatft? GANE Ill, 168: ciubucele cu
imamele de chihlimbar. FEL. 17: ea imamele de chihlibar limoniü.
2. varietate de pere (In Moldova).
*El?. V, 68: pare imamele, lungurete, fata rouie, gust dulce.
1MAME (ar.), embouchure d'une pipe faite d'ambre
jaune ; bulg. serb. imame, ngr. (i)Itap.gs ( 89).
60936 15

www.digibuc.ro
226

imina (§i iminii) rn. pl. I. (sensurl moderne) 1. pan-

toll la earl caputa merge §i prin prejurul calcaiuluï,
purtatï Inainte de boierl, boierna§I §i de slugile lor.
TARIF 1792: iminel brirbhtescI de om mare liochil... ceI ro§iI
negri de saftian. FIL. 13: cu piciórele góle bligate In nisce
imind de saftian care fuseserA odatto. ro§iI, dar icg pierduseri coldrea
din causa vechimil ; 116; taranii jtiluitorI srtrutad fruntea imineilor
lul PAturica; 143: imineil cel stacojil i fesul eel ro§ cu fundh de
ibriim negru.
Fórte rar se aude vorba la singular.
GHICA, 61: dascalul Chiosea scotea imineul din picior §i-1 a-
svArlia dup5. dInsul.
2. panton din piele grósa purtatT inainte de hai-
dud, iar asta-dI de tarani §i de tarance (ceï ro§ii se
numesc In Muntenia filerï").
*Ey. lIE, 164; [voinicii codrulul] IncAltag cut iminii, mug de
codru pustil. hp. 80: In picióre [opincarul] pórtb. ciupici, ort pantohl,
orl itninel; 68 : imine, ciupicl, Heft, papuci.
IL (sens archaic, sub forma imeni) un fel de panza
vargata pentru macaturi de divanurï.
TAA.IF 1761: imeni bucata 44 barn.
YEMENI (ar.), toile peinte d'Yemen; sorte de sou-
Hers rouges et noirs que portent les gens du peuple;
bulg. emenila, serb. lemeniie pantofï" (lemenila ma-
rama"), Dgr. ymileE, toile de Perse (§ 100).
m. cizmar de imineT.
Doc. XII, 390 (d. 1820): isnaful cizmarilor, pantofarilor, imini-
giilor §i papugiilor.
YEMENIgI, fabricant de yemeni.
inacciii a. Ineapatnat (vorba se aude In Muntenia).
G011..1. 1, 44: Imptiratul inaccifi intru hothrfrea sa,
INAT6t, entêté (d. ar. i'nad entêtement" : cf.
§ 34); bulg. sörb. indeifa artagos".
indrivaim m. litt. esenta regalA, planta frumos
mirositóre (Geranium). In Moldova se aude andripl, In
Dobrogea andrifea (Etym. 1187), iar In Muntenia endripim.
indrupim si (in Muscel) angripi.
Fu.,. 154 : magbiranil, trandafiril §i catl-va endripimi ce umpleatl
atmosfera camereI de un miros nu a§a placut cat era de pAtrunOtor;
284: o multime de óle cu maghirani, indrufaimi i alte florl scumpe
dupti atunct.
SAHI, parfum royal, surnom du géranium
(d. ar. 'ytyr essence" §i pers. §ahi royal").
Variantele citate sInt diminutive de la o forma
originarA andripi: andri§aï, andri§ea §i andri§e1; for-
mele cu m final stilt analogice (cf. iasmin).

www.digibuc.ro
 227

iorghn n. inveli§ de pat, sinonim cu ciarsaf" si

cu macat" (Etym. 60), cAtes1 trele de origind turcóscd.
YORGAN, couverture 'de lit, ouatée ou de laine,
courte-pointe; alb. bulg. serb. lorgan, Incr. iurganu.
iorgangiii m. eel ce face iorgane : maI inainte,
iorgangiil formaa un rufet saü micA corporatiune i sta-
rostele lor se numia iorgangi-basa".
Doc. VIII, 190 (d. 1801) : aducênd §i pe iorgangiif fata . .. 4iser5.
a ail fost i Ant multumig de Stoian, cerêndu-le a fl tot el ior-
gangi-ba§a.
YORGANgI, qui fait des couvertures de lit, tapissier ;
bulg. serb. Iorgangiia.
iorgangi-bafa m. starostele iorgangiilor.
Doc. VIII, 100 (d. 1801) : Stoianiorgangi-baaaùs1ujitisIujesee
nelipsit CurIA gospod.
iorgangerie f. 1. meseria iorgangiulul; 2. prAvAlia sa.
Doc. VJII, 101 d. 1800): sciind me§te§ugul iorgangeriet . .
iortombn m. (§i ortoman) 1. bogat in turme (vor-
bind de ciobanI). Vorba e speciald poesiel populare.
AL. 1: r6.-1 mal ortoman are ol mal multe. Tnon. 60 : Voinic
ortoman, fecior de mocan.
2. voinic, vitéz (despre haiducI).
An. 10: Un viléz de ortoman Pe un eal negru dobrogén; 10:
Sal, WO ortomane, C. m'aj tinge la ciolane! TEOD. 442: Voinic mândru,
ortoman, run cal negru d ,brogén. R.-Con. 66 : Voinicu' iortoman Cu
chimiru' plin de banl. WEIG. Rum. Dialekte, p. 78 [Oltenia': Frun-
§'un lipan, Drag mi-a fost calul bMan Si voinicu wrtoman.
Vorba pare a fi o formatiune analogicd (cf. hotoman)
d. YORT possession, bien-fonds", eum. yurt mansio",
tat, cort n ogaI" rus. Iurta tente des nomades" (Iur-
tovskiI tataring), rut. pol. jurt turmd". Sensul primitiv
ciobdnesc, posesor de turme", trecu apoi in sfera hai-
ducilor printr'o transitiune sernanticd analogd cu sino-
nimul chiabur fórte avut" (litt. puternic). Despre acest
important termin pastoral, special OltenieT, veQI cele
aise la § 110.
iortomänesc a. epitet aplicat haiducilor: vitejesc.
SEn. III, 216 (d Vfdcea): Sus la munte, la plahl, Este plinea
voiniascf). §i léfa iortomdnised.
iorgovbn m. plantd numitd i liliac" (Glos. 323).
ERGU VAN (ar. l'arbre de Judée), lilas ; hulg. argovan,
serb. Iergo van (To rgo van), men argafan, ung. orgonafa.
Dacd vorba e speciald Ardélului, ea a venit acolo prin-
tr'un intermechil s6rbesc.
ipitngeb f. 1. un fel de ghebd de dimie rosie,
fArd mâneci i cu gluga pentru plóie, acoperita cu gai-

www.digibuc.ro
228

tane : ipIngéua se pcirtit mal ales de cel ce fac negq

at vite.
COND. 1693 p. 122. ipingele ce s'a cumparat copiilor din casa.
TARSI` 1792: ipingele cerchezescl una 15 banl. Tsp. 369: hotul î1 as-
ternuse ip'ngéu.a. FIL. 294: cel dol ca1ator1 1nfItsurat1 in ipingelelelor.
Vorba figurézS, In proverbe si In ciintece.
GOLESCU : dup. plóie vine si el cu ipingeua (V. si netegea).
PANN III, 51: lupulul de i-ar fi frica de plóie, ar purta ipingea; 91;
se Invelesce cu ipingéna si se searpina cu surcéua (despre cel sgar-
citl) ; 133 V. pesingea). TEOD. 506: Ia sl-ml dal tu ipinge'ua, Io
daal tie saiaua. BUR. 205: Tot corturl de ipingele, Mai marl o mal
méruntele. VuLp. 31: Afara din tirg esia, Ipingéna a5ternea
2. pAturS pe §éua caluluf.
AR. 30 (d. 1821): calul cu tacamul lui, ipingea rosie
PANN, 20 (prov.) : nude se gasesce séna. se cere i iping6ua. TEOD. 299 ;
mè tréca Durarea, Far& ude scara, Niel coltul de spingea.
VULP. 35: Tot cu flinte d'ale grele Si cu banl prin ipingele.
Var. (arehaice) : iapingea i epingea.
ETYM. 1230 (d. 1741): s'ai1 dat la dol puricarl lmbracaminte,
doue iapingele, doue antirie... N. COST. 45: pre Iurdachi Ruset Vor-
nicul, Imbracandu-1 In haine próste, ducênd In spate si o epingea ;
103 : n'aal scapat fárá paguba mal niel un boier si nefurat de Moscall:
cul pistóle, cul rafturl, cul epingele... I ONESCU, 697: epingele de la
20-35 sfantl. GMCA, XVII : sa dea fie-care cite cincl lel i daca nu
aü parale, sa le iel epingelele.
YAPYNgA, couverture de feutre a l'usage du cheval
qui couche en plein air; manteau de bure que les janis-
saires portaient en hiver (d. yapmak couvrir") ; bulg.
serb. l'apunge, rus. faponèa, rut. pol. oponcza, alb. lo-
pange, Dgr. itarouvrCi; (§ 100).
irmilic m. iermelie) 1. moneta turcésca de aur,
avênd In Moldova aceia§1 valóre cu icosarul".
AL. T. 74: iv aduc o fartma de friptura mare cat un irmilic..
CR. I, 113: mi-1 da sel-spre-ce lel, un irmilic de aur duce-o.
GANE II, 244; scotênd din buzunar un pumn de irmilici.
Vorba revine adesea In cântecele populare din Mol-
dova §i din Bucovina.
AL. 117: Si paftale miel Tot de irmilicl ; 135: oece pungl de ir-
Opt de rubiele mkt Si vr'o trel de veneticl. MARIAN I, al :
Avea turme, Avea vninicl, Avea pung1 de irmilicl. SEQ. 1, 11 : Trel
désagl de iermelici i de galbenl trel mertiel. CAN. 64: i basmaua
de la gat face un irmilic batut.
2. hors. In Moldova dupS, masa de cununie (Sev. 281).
UMIAK, pièce d'or de la valeur de 20 piastres
(d. irmi vingt" : cf. ngr. etmaipt d. eNom dou6 qecl" §i
sfant, monetS de 20 creitari d. germ. zwanzig douö-
cleci") ; bulg. irmilik (§ 94
ischiuzbr a. (§i iurhiuzar) dibacig, iscusit (litt. care
duce lucrul la capa), smonim cu. pi§icher".

www.digibuc.ro
 229

AL. T. 106 : avénd plan de ischiuzar, s'ajungA, pensionar : 413 :

Incepe tu, ci esti mai ischiuzar ; 952 : e$t1 craid, estI iuschiuzar §i tura
In buzunar. FIL. 166 : un ataf de curte ischiuzar póte In scull& vreme
ajungA bogat ca boy din Biblie.
ISGOZAR, habile, ingénieux, expédient (d. turc.
chose" i pers. gilzar qui mène à fin").
ischiuzarlîc n. ititchiuzarlic) dibacie, iscusinta,
me§te§ug subtire.
Fn.. 16 : iuschiuzarlicurile i marafeturile cu care trebue s fle
Impodobit un adeverat calemgit; 230 : dar bine cum le afli tóte
acestea ? Asta este iuschiuzarlicul mett
I§GeZ A RINK, habileté, activité dans le travail.
ischiuzarlie t. forma rornitnizata din ischiuzarlic".
AL. T. 1_31 : MAI, in ochil mel numaI oinul CU merite cu
ischluzarlii la tréba are ipolipsis.
iIìc n. (5i Mold. flic) I. (la Turd) caciula tätarésca.
COND. 1693, p. 96 : un ilic ce s'ad fAcut unel slug! al Capigi-
basil. Doc. III, 613 (d. 1787): islic lesesc i cel tAAAresc.
II. (la RomânT) 1. caciula domnésca de sobol.
CAPIT. 315 : aü chemat pre Grigorie Aga si imbracat dom-
nesce en haine, ilic, surgucit. N. COST. 82 : ridicat Nicolai-
Voda putin slicul din cap.
2. caciula boierésca a care]. formI i Inaltime in-
clicaù noblete! nóstre trecute.
de z. 1669): trel slid de sobol si cu ursinic.
REV. E. 340 (f.
COND. 1693, p. 478 : cheltuiala hainelor paicilor si a copiilor din cask
pentru brine i islice care li fâcut de Pant GHEORG. 302:
and vAtavul de aprodI mergea la casa boierilor, esia inaintea lui
11 primia cu slicul a mânA. Drois. 178 : TurciI le-aa poruncit boierilor
de s'ad schimbat si s'ail imbracat In haine turcesci, lepadându-si
puind cAciull negre lungi In cap. Doc. III, 613 (d 1787) :
ilic românesc de om fAcut poi taler, iar cele de copil 30 de bard'. AL.
T. 81 :In vremea boierilor cu islic cu anterit ; 1333 : Banul
Vulpe sine flicul intr'o mânä. FIL. 229 :
licul marelui Clucer ; 251 :
Isi puso 4lic pe cap si giubéna pe umeri. NEGR. I, 46 : In cap
pinérul avea un slic de o circumferen(A eel pupa de 7 palme. GHICA,
78: Imbiacat In antered de cutnie si purtând un iflic rotund de piele
de miel surl... 500 : p'atunci forma islicului nu era numal o fan-
tasie, cum este asth-41 cu pAlkriile, mal Inalte sad mai scurte In
pareti, mai rotunde, mal gogonete sad mai tuguiate, mal tail sad mal
moi, dupa pofta fle fle-care trebnia sâ pOrte iclicul dupa tOpa lui.
Vorba revine In proverbul (Pann, 157): nu mö
calca pe co4u1 iliculuT, adica nu eauta sa mö superL
3. caciulA purtata Inainte de Dórnna §i de cocóne.
NEc. 225: Dumitrasco-Voda o purta pe fata rachieritel cu ALM
de galbeni cu haine de sahmarand, i cu slic de sobol, i cu multe
odóre impodobitA. Doc. III, 613 (d. 1787): islic femeiesc cu tótâ chel-
tniala lui z0 talen. NEuR. I, 145 : 1icul [Dóninel] de samur pus cam
inteo parte era Impodobit cu un surgucid alb.

www.digibuc.ro
230

4. de la Domn i boierif m.lri, islicul trecu la

boierina5I §i In cele din urma la lautari.
Fn.,. 44: calemgid cel cu islice in patra colturl. At,. T. 79:
Barbu lautaru pórta In cap o jumétate de Vic eu fund verde.
5. fig. nobleta.
FIL. 36: prinde inimä, rnäine vel pune iflicul in cap ... i vel
avea mo.i1, iganl i avell.
vêtement de tête, bonnet, capuchon;
6rb. i1ik, pol. rus. slykri (pe Thnga bas1yk6); despre
aferesarea silabef initiale § 21. Forma slic" vine din
rusesce sat polonesce, cea i§lic" direct din turcesce
(gum indica evitqrea dublel consonante initiale). Hine-
rarul e acesta : Po1oni i Rush' imprumutara vorba de
la Turci, earl o reluara de la dînsif sub forma scurtata
(slik d. baslik) i o acomodara cu rostirea lor particu-
(islic d. slic); de aci forma paralela a vorbel In
Moldova si In Muntenia.
Una din numerlisele numirT ale coafurelor nobile
din trecut (§ 80), care a disparut fara a Msa vr'o urma
in cantecele populare i In costumul taranului.
iIiceI n. islic boieresc (dimin. desrnierdator).
TEOD. 70: De nu credeti, marl boierl, Ia-1 catatI i 'n
i§licar m. (si Mold. licar) 1. fabeicant de islice.
Doc. I, 439 (d. 1783): marfft subtire care este Meru al meste-
s coNn. 1776, P. 16: 10 lei poclon de la starostele
de licarl. Gmc4, XIV: croitorl, i.2licari, curelarI.
2. fig. §i ironie, boier retrograd.
CR. D., 153: unia, in aprinderea lor, numiad pe ceI bätrâni
r ginl invechite, ilicarl, strigol.
iIicârie f. meseria
Do . I, 441 (d 1785): pielcele, stirpiturl sad piel albastre cad
bint de trebuinta
isnàf n. corporatiune, brésla de meseriasl.
a. la Turcl (fórte numenise i variate).
Ax. 167: s'ad scos tuiurile i corturile la Daut-Pasa, dupa aceia
s'ad fácut alaiurile, al isnafurilor i al tienicer-agasi §i al Impdratultd.
b. la Români (abagif, astaragif, salvaragii, etc)
DOC. IV, 29) (d. 1793 ponturile ce sint date pentru aceste
:

isnafurl. NEaR. I, 305: n'a trimis-o in cercetarea starostilor de isna-

furl, dupre cum e obiceiul flare breslasI. Fm. 139: plecad pe la
casele lor, impärtitl in cete, dupá isnafurt sad meleril: 32) : poruncl
sa adune pe top* boieril din amindond judetele, tóte isnafurile si pe
opincarl. GHICA. XIV: populatiunea oraselor se compunea de mese-
riasl i negutätorl, Impärtid in isnafuri sad corporatn: croitorl, cavafi,
islicarl, curelarl, ciaprazarl, tabacl, brasovenl, gabrovenl, bogasierl,
lipscani si zarafl; fle-care corporatie cu starostele säd.
Var. (archaica): esnaf.

www.digibuc.ro
 231.

iST. 1715, p. 14: se face alaid de esnafurf, &see care brés15.

ett podóbele el. Wt. II, 41 (d. 1783) : rachieril, bcaIi1 i alte esnafurl.
ESNAF (ar. pl. d. sinf classe"), corps de métier,
corporation, jurande; bulg. s6rb. esnaf, ngr. (§ 96).
isnaflicn. obiceiul celor din acelasi. isnaf (Glos. 326).
ESNAFLYK, métier, profesion manuelle.
iucsuceb f. Urea ee sém6n A. cu un bulgare de
zapada. (Viburnum), litt. degetar (Polysu).
YOKstiK6E, dimin. d. yilkstik dé à coudre", yilkstik
oty asperge" Barb. Vorba, speciab. Munteniel, lip-
sesce aiurea: ea se af1ã numal la Polysu.
iùreq n. (si iurèg) I. (sens archaic) termin technic
asupra dusmanului, asalt.
URECHE, 228: aalind en dìnt1 singnr fon-Voda,, ad Inat
prisce cu iuref de la Turcl. N. COST. 107: MoscaliI se gAtiad s maI
dea un ittr4 mare Turcilor.
Var.: iuri rj iurug.
VAc. 252: Oa a nu sosi imp5ratul, Andrianupoli se luâ de
vizirul la asaltul sad tittrufic eel dintaiu ; 265: Ali-Pasa Iuâ Varadinnl
ca iuruf. DION. 177: porancit-ad soldatilor de ad dat iuri adiett
vals întrmnii. Ax. 149: indat& aüdat ienic.ri1 iurus. Duht. 48: Turd'
ca un iunq ce ad fficut, sterserts. Rusilor 3 tumid si veco 60 capete;
91 : fttcurft rázboid avälind Turcil cu marl iurgurt.
(sensuri moderne) afara din sfera militara.: 1.
(ca interj. sail adv.) la arme! navalli!
AL. T. 1125: and oid striga iuricq! sa sttrig eu toti1; 1135 :
iuru . pe dinii, Racal! GHICA., 16: venia tot iuruf en iataganul In
ding si ca pistólele intinse in amindouò
2. (ca subst.) atac In genere.
AL T. 1250: iuruul cel dintaid rare ori izbntesce... om mal
trage alt iuruf la vrenie.
YO RIR, attaque, assaut; bulg. serb Iure$ (Iuris),
men iuruse, ngr. Tioupoixst, assaut.
Termin militar generalizat In lirnbA, (§ 28).
iurugesc v. a da nAval5. (vorbind de dusman).
AL. 210: Sine vorba nu sfirsia, TurciI 'n casá iuru0a.
Verb corespundênd serb. Iuri sati si ngr. ytoupoucyrECw.
*iuzlùc m moneta turcéscä de aur In valóre de
100 lei veehi, sall de argint de 100 parale (Wolf, 135).
Fm. 115: mie mi-a luat [Grecul] boil si vaca, sarac de maica
meal pentru nn iuzluc de sépte-geel de parale.
Vorba revine i in cantecele populare.
AL. 106: Vin' colea Jiang& zábrea, 85.41 dad iuzluci at II vrea.
TEOD. 554: Na pungl de gtabenas1 ... Mal na s'alte de iuzlucl.
YÜZLÜK, pièce de cent piastres (d. yilz cent"):
bulg. Iuzluk un fel de mesura de greutate" (§ 92).

www.digibuc.ro
 232

Laf n. vorbA lunga, sinonim cu palavrA" i taifas".

GLos. 342 : pierd dilele i noptile Sn latur nu aleg1 nic1 un
adevèr din lafurile kr. CAR. Nov. 43 : avea poft il. de lafuri. On. 20 :
taie frunztt verde si lafuri i talafurl.
Glosarul mai citézA formele derivate: kifuresc, a
spune la lafuri : letfuritor, care litfuresce ; Wur, limbut,
mincinos ... forme ce nu le-am intilnit nicAirea.
Forma talaf se aflA, numal In locutiunea lafuri i ta-
. lafurr, care corespunde idiotismului lavre i palavre":
talaf e o formaVune analogicA (cf. taifas).
LAF (pers.), conversation jactance; serb. alb.
laf convorbire", men lafe vorIA".
Vorba e speciala Muntenia
lagivèrde a. verde mAslinit (in Moldova).
SET. Cäbltori1, 56 : fetele imprejurate cu pestimane lagivert-P
cu veste stracojil.
LAkIVERD, bleu foncé, indigo (pers. lapis lazuli);
s6rb. laguver, ngr. kocCouppat i XaCoóptvov, de unde lazur
(Anon. 262 : scobiturile pietrelor le vopsi cu lazur al-
bastru), rus. pol. lazur; formele europene : it. azzuro,
sp. azul, fr. azur derivA din aceiasi vorbA orientala.
lagùm n. (si lagam) termin technic militar: mina.
N. Co8r. 485 : sä aprindft lagumurile asupra ostil lul Jgmond ;
II, 12 : puhênd lagum iarba de sinet1 pre sub zidurile cetätilor,
aruncat din temelie. NEC. 240 : aü hatut cetatea i all fb.cut meterezurl
lagumuri. VAa. 266: luartt Turci1 Cehrinul cu lagumuri. Dux. 32:
Inteacel lagîm scóser A. praful din 580 buriase.
2. açli sant, sApatura pe sub plmint (Glos. 342) :
tot acolo se mai citéza un verb lagamesc a face lagAm",
necunoscut aiurea.
LAGUM (lagym), mine pour faire sauter, canal
souterrain ; alb. bulg. lagam, mcr. lagame, serb. lagum,
ngr. XaTo6p.t. Despre terminologia militará (§ 68).
*lagumgiu m. soldat miner.
N. CosT. 65: mined.' adia lagumga TST. 1715, p. 94: altIlagumgil
s. bage iarba, sA surpe zidul ; 128 : a trimis lagumgii de ail flout
lagumurl la aceste cetAtl. FOT. III, 249: tufeccil, lagumgif §i altil cu
odobasil lor câ1rl, inarmati cu stindardul ogiacurilor kr.
LAGUMgY, mineur (militaire); serb. lagumkila, ngr.
Xayoup.TC*.
lalanghità f. un fel de clAtite (In Moldova).
LALAGIT (lalanga), ceufs renfermés dans la Ole,
A la manière des beignets (Boué II, 246); ngr. Acaira
XaXccripx, beignet.

www.digibuc.ro
 2:33

Ila lea f. planta si flóre frumósd, numita si ,.tulipan",

ambele de origind turcésed, (§ 102).
AL. T. 585: m'am deschis ca o lalé la ochil matale. TEOD. 114 :
Fláre s'o lalea, Podul &Ind trecea ... MARIAN I, 171 : Prunza verde s'o
lalea, Trel voinicl pe drum trecea.
LALE (pers.), tulipe : bulg. serb. lale, ngr. kaki;.
*Lazi pl. 1. numele unei populatiuni turcesci de
langd. Marea-Négra : Lazii se ocupart cu negutdtoria I.n
Moldova, asuprind pe 1 ocuitorif pgminteni in tot felul.
N. COST. 110 : o sunift de Lazy turel. NEC. 372: Hatmanul Ipsi-
lant, Laz de felul luL AmIrt. 141: Mihal-Voda maI mult i). dragoste avea
spre Turcil Lazi negutitorl si-1 cinstia peste mésura. CANTA, 190:
It% Teodor Voevod ait mântuit tara de asupreleleLaji/or, care impre-
surase tara. KOG 210 : ariltând tóte faptele Lajilor pre amönuntul...,
chci mal cuprinsese tóth Moldova.
2. acy, in Dobrogea. Lazii servesc ca hamall.
( RAS. II, 205 : eel legatl cu tulpane sint LazI, hamall de meserie.
LAZ, peuplade établie au long de la Mer-Noire.
lazéseä f. lford cunoscutd In Muntenia si 'in Moldova
(Jip 52 : Sev. 284): ea a fost introdusd de Lazi.
léf5 f. I. (sens archaic) termin technic militar (cu
pl. l(fe i lefi): 1. in special, solda lunard a ienicerilor.
VAe. 272 : fAcilind zorbalte ieniceril pentru lefi, ch, nu li se platia.
2. solda ostasilor pdmInteni (cf. lefeghl.).
M. COST. 358: slujitoril lul Stetan-Voda strigml: lee, lefe sa ne
dea! NEC. 185: ail strigat in lefe ómeni de óste slujitorl si i-s.A pornit
a prada In tara lesé,ch; 232 : joimiril dach se inchinaft, le &IA carp
de iertare si. lefe; 273: Moldoven1 multi si feciorl de boierl se duceml
la lefe, unii la Moscali, unil la Lesi, unii la Racoti, unit la Sved
pentru agonisita. ZIL. 47: lefile ostasilor ce ermü in tart. AL. 63:
FlitcM gros1 In céfit, Vomicl far' de lefo.
Var. (archaicd): lefea (aql ironic).
DION. 170: osta alese cu lefea; 186: lefeua ti se va da. MARION
1896, No. 29: am scontat leftfua p'o lima Inainte.
II. (sens modern) afara din sfera militard: plata i.'n
genere, mai ales la funqionari, dascalf etc. (pentru lu-
crätorl si argati se (lice ,simbrie"), sinonim In Moldova
cu hac" (cu pl. lefi §i. le full).
AL. T. 107; bugetu o sh ajungh sh fie impartit numal in lefi;
136: fug tog de mine ea de slujba fat% lefa ; 837: lefii 15 galben1 pe
luna; 871 ; sh-m1 dea vr'un post cu lefel bunft; 875 : umblft dupft posturl,
adich dupa lefi ; 1546: ce simbrie, mé? nu ti-aI primit tóth, lefa? 1600:
te am slujit farft leta deco ani. XEN. 28: se duce lefa pill o luna; 49:
Il Meuse o léfcl de mal multe sute de galbenl pe an. CARAG. I, 85:
sa ingrijésca s'aiha ómeni1 lefurile la vreme. FIL. 178 : este orinduit
sames la cassa lefurilor.
'OLEFE (ar. 'ulufe pl. d. alef paturage"), fourrage,
solde payée aux militaires, pension. salaire, appoin-

www.digibuc.ro
2'14

tements; bulg. lefe, serb. lefa, pol. lafa solda", rus.

laCa folos", rut. lefa mita" ; alb. lief, ngr. Xotqic, mcr.
lu 16. V. Partea II: olafan.
Ca alahl, buluc, duium etc., lefa apartine la trice-
put sferei militare (cf. ienicer) i odata cu disparitiunea
vechil organisatiunl militare indigene, vorba lar-
git notiunea, ca si sinon. séú simbrie", generalizân-
du-se In limba: acésta acceptiune este exclusiv moderna.
lefat m. sinonim cu lefegitV, in sens de slujbas
-(adica nernilitar).
COND. 1813, p. 394 : sa mu1tum6scft pe top lefafii de dr6pta
leffi, ce ail a lua.
lefeird f. (si lefutára) diminutiv din léfa.
FIL. 207: mica leford de calemgitl. AL T I 17 : lefulóra mea am
primit'o pe la sorke.
Iefegiù m. (lefeci0 i leficifi) 1. (sens archaic) ostas
strain cu léfa, soldat mercenar : lefegiiI sari tistea In Wit
se deosebiatt de óstea In strinsura saü óstea in do-
Wilda; el formail o ceta de pedestrime de 1000 de órnenI
sub eomancla capitanulul de lefegiI (Bale. 619, 679).
Cu acest sens, vorba figuréza la cronicari, In no-
velele istorice si In cântecele populare.
a. URECHE, 159: Radu-Vod a intrat In Tara românésea cu
15000 de Turel, fár5 alp leficil ce-I adunase ; 216: ail poftit sà-I dea
lefeciit sei nemp, s iasá. impotriva Tatarilor; 220: Upusnénu all in-
vetat In tain4 pre lefeciii co an avut strainl. M. COST 256 : 6stea le-
sésch, era alé.,A tot In 1611,. ca cei lefeciii vechl ce le (lie el cvartana;
305 : 1301 ayes Vasi1e-Vod5. cate-va, iar 5. tot de ar i lefeciL Neu. 216:
chlar5simea si lefecii i curtent 5;i lAnsari. A3HR. 125 : dee óste
tätaréscA, si turcésch, adick lefecii. Comp 1776, p. 25: zapcil de la sté-
gul lefeciilor, adich stegar, odabasa i ciaus.
b. :\ EGR I. 124: pantiriI si leficil tog cu zale Imbrhcap ; 143 :
o gvardie nnmerósà de lefecie Albanezi, Sêrbl, UngnrI...; 150 : curtea
plink de lefecil Inarmap. (in. I, 73: dupft aprotil veniail lefegiii cu
haine galbene.
C. AL. 180 : Lefegii darabanl Cu al lor mandri capitanI.
TEOD. 60 : Lef ri 55, 'mpart.6sch, Left la lefegii
Var. (literara):
CANT. ler. 399: siimenil, darabanil si alalp liufegiii.
2. (sens modern) salariat: cel ce traiesce din bu-
(retul statului, biurocrat, fun etionar.
AL. T. 64: lefegiii din ditta de astadl se hränesc din WA.
GkIsTE III, 00: a renuntat la cariera de lefegift.
'OLEFEgI, soldé, corps de cavalerie régulière
dite stipendiés" de la droite Barb.
Iènghiü n. termin din jocul In arsice.
I SP. Ji1C. 81 : ca sI. dee lenghi4, apuc5, ichiul de capét, It strInge
bine si lovesce arsicul. OHIGA, 300 (V. ichiti).

www.digibuc.ro
 LENG (pers.), boiteux, estropié (§ 42).
leq n. mortaciune, stirv.
Dux. 91: atuncl pftrftsirtt Tamil rAzboiul lits'ind In loc vr'o 400
lefuri. AL. 314: Fost-all leport tättkrescl, Date'n säbil românesel!
LE (pers.), cadavre (d'un animal), charogne;
bulg. serb. le§, alb. lie§, men le§e, ngr. X6c1E.
feen V. a pierde simOrile : a le§ina de durere; fig.
a le§ina de Mine, de ris.
!quest: v. sinonim cu lesin" : a le§ui- fómea pe
cineva, a le§ina de Mime (litt. a se face le§, a cadea
zacea mort) ; fig. a desgusta.
Ambele aceste verbe, ea forma §i ea sens, par a
sta in legatura cu le§; sufixul din fe§in" presinta ()re-
care dificultate din lipsa de exemple analoge.
levènt m. (§i levint) I. (sens archaic) la pl. ter-
min technic militar : 1. trupe nediseiplinate in marina
turcésea, originare din Levant §i in special din Grecia
(Cant. Ist. ot. 691).
NEC. 389: Chpitan-Pa§a cu dite-va galióne si cu ievinlL IST.
1715, P. 92 : s seótft diu galióne o snma de leving intr'ajutor. Dum.
139 : pe eel din partea Eghipetulul un bold si cu 1evenii lul If ducea
pe Moametani la Meca aducea cu pazà.
2. corp de calareti voluntarI in Moldova.
M. COST. 305 : Matel-Vodà avea o§tT si strftine si de fara sa,
ales pedestrime... fàrà darabanil de larft si cMarl de al no§tri mol-
dovenl, acolo met.% In léfa, arora era uumele ; 335 : el singur
(Mateill-Vodà) aù stAtut In mijloc cu cu darftbanil si cu o
sémó, de seimenl. WIDOW/. 332: Domnul, In tóte duele, mergea en
tot tacâmut sót si en boieril cel marl §i numal cu alaiul
la Frumósa, la cortul sód eel domnesc. COND. 1776, p. 74: apitan de
leventi, odobasl de la 4 stégurl de levenp. Doc. III, 506 (alaitl 1787):
tog levenyi ot vel ispravnic za curte, ckihrl si
II. (sensuri moderne) 1. voinic, vitéz, epitet dat
liaiducilor in antecele populare.
AL. 63: einc1-4ecl fftrit De haiducl levintl, Dusl de la paring.
2. (la sing., mai ales ea adj.) fam. §i mal mult ironic :
voinic, sdravM1 (vorbind de barbap).
uARAG. 15: odatft ce nu-1 What levent, ce fel de casft sft n al
fie si aia? MARION, 104: levent birbat si nea Sufelnità! 141: bEat
levent §i ferches, ca niel unul In mahala.
LEVENT (levend, proprem. levantin), soldat vo-
lontaire, particulièrement ceux qui servaient sur la
flotte turque, soldat de quelques pachas ou musselim
en province (Zenker) d. it. levante: troupes irrégulières
(Hammer); fig. qui a fière mine, hardi, audacieux Barb.;
jeune homme qui a une mine chevaleresque (Youssouf);
mer. levendu eroll", bulg. levent cocona§", ngr. 4ivrris,

www.digibuc.ro
 236

pillard, brave, homme leste (brave garcon, compagnon);

sp. levante soldado" §i levandi guerrero".
Sensul metaforic al vorbei, §i care se aude mai
ales in Muntenia, e luat din turcesce; el este analog
lui delitl" sub raportul evolOunif semantice: e un
terrain primitiv militar generalizat in limbt (§ 28).
levincior m. diminutiv desmierdator.
TEOD. 498 : Levincion de ming, Strhin1 de phring.
levintel m. diminutiv identic cu levincior".
TEOD. 498: Voiniceilor, Levinleilor .
libadeh f. (§i lebadea) 1. hainä boierésca: un fel de
anterit ordinar.
KOn. 252: §1-a0. Mcut singur Mtiria Sa [Grig. Ghica-Vodh] un
rind de straie de postav, libadea i giubea. Doc. III, 613 (d. 1787):
anteriù in sfórit ce se 4ice libadea. CoNv. IX, 277 (f. de z. 1801): o li-
badea de atlaz. Fri. 134: Banul ea o libadea de pichet alb pe
supra. GHICA, 258: de la Zavertt, daseMil lephdase lebadéua §i tomba-
tera §i se imbracase nemtesce.
2. hainä de tirgovq: manta de dimie.
FIL. 269 : eu libadea de aba alb, Impodobitii cu gaitan negru.
LEBADE (pers.), casaque de laine cousue à gros
point, manteau (pour le mauvais temps); bulg. serb.
men libade. Vorba pare a fi disparut din grait.
licheh f. 1. (sens archaic) pata, defect (§i cu in-
semnarea proprie materialA). -
zu, 25: acest Domn [Alex. Vodh Moruz] adevbrat era Infru-
musetat en multe damn; avea Insit done lechele iiresc1: lacomia adich
scumpetea.
2. (sens modern) fig. secà.turA, om nesuferit.
'Esp. 109: licheua de stapin al mo§ieI voi . cu dinadinsul
aibh pentru ílìnsul inelul lul nt-frumos. ID. B. Sn. 45: dach se porni
asupra lor, 11 imprh§til ea pe nisce lichele.
LEKE (pers.), tache, souillure; fig. défaut, honte:
infAme, débauché Barb.; bulg. leke, ngr. Xexk.
lighihn n. 1. basin de spelat.
NEC. 199 : Ughian cu ibric de argint. IJR. XVI. 277 (f. de z.
1797): o rahnhOergurit cusuth pentru lighian. CR. TI, 131: un lighian
de Ant cu ibric pentru sphlat. Fm. 18: un lighian de argint pe al
citru1 acoperimint era push o bucath de shpun mom
2. vas de ras barba.
3. basin de lovit, sinonim eu tés".
GHICA, 73 : obligatia de a ne trezi diminéta in sunetul until
lighian de alamh, lovit ca un tamtam chinezesc.
LEGEN (leyen), cuvette, bassin (d. Xaxiv71); bulg.
legen, serb. lecHen, ngr. XsTivE, (Xagw), men leène.
lilihc m. pasere de nópte asemenea unui §órece
inaripat (Vespertilio).

www.digibuc.ro
 '237

CANT. ler. 28 : liliacut carele cu aripele sbura si cu sloboctenia

prin aer imbla. $ED. I, 11:12: sórecele, care manânch nafura din cliva
de Pasce, s6 face liliac. AD. T. 11: prindet1 un tiliac in n6ptea ajn-
nulul Bobotezel ingropat1 intr'un furnicar. CRAs. IV, 239: sárele
asfintia i liliecif sburail in tóte parti1e. OD. I, 162 : sgomotul alaiu-
1111 domnesc desteptase bufnitele i liliecif. PArar II, 142 (prov.):
umbl nóptea ea liliecif.
LEYLEK (ar. laklak), cigogne ; vsl. lihiakü mer-
gulus", serb. lelek barza" i linak liliac", alb. lelek
ngr. XeXixt, barza.
lilibc m. arbust cu floricele albastru ro§cate, nu-
mit In Ardél scrinte", scumpie" i iorgovan" (Syringa
persica); !iliac de munte, Alnus viridis (Dr. Brândza).
FrL. 73: o dumbrava de filial din gradina mânastiril. TEOD.
301 : Cu toiag de liliac i matanil de tumbac. MARIAN II. 29: lyrunza
verde hike, Stilt strhin si slut sarac.
LILAK (ar. leylak), lilas (dim. d. pers. nil indigo");
bulg. liliak, ngr. Xadat (XouXixt) ; de aceia0 origina: it. sp.
lilac, fr. lilas. Despre fLora orientala (§ 102).
Iiliachiü a. §i n. 1. a. albastru-ro§cat (ca flórealiliaculul).
REV. It, 24J (d. 1821): un zabranic liliachi cusut cu betéla.
GHICA, 259 : cravat& liliachie
2. (subst.) colórea civit sag indigo (cf. Var.).
Var. : Iolachiü, lulachi0 §i lilichiú.
TARIF 1792: lolachiul, let 100, 3 banl.Corzy. XXVI, 455: lulachi,
sinéla, indigo. AL. 335 : Sh se primenésca 'n iie $i 'n rochita lilichie.
Locutiunea proverbiala a face lulachill", a strica
lucrul, a nu reu§i cu ceva (Glos. 354).
Ilimàn n. 1. port de mare.
N. COST. 52: facênd Tirul, aa meclat limanurile, seal ele mari1.
Dux. 32: Cazacil v646nd 7 corabil la limanul eetatil Tulcea. ZIL. Rev.
Ill, 337: ved mares far& valurl i plina de limanuri. Isp. 121: mer-
end corabióra pe apa, ea se ruga lu Dumnecteil, ca sa-o scóta, la
liman bun.
2. fig. asil, refugiti. : a e§i la liman", a scapa din-
tr'o primej die.
AMIR. 157: dupa furtuna v64uram si liman, adica duph, multe
jacurl i obieeiurl rele ce scornise Milial Voda, pa urma acest Donau
fost ii mIngaiere. BELD. 340: Acolo alla limanul, acolo se ada-
postesc. 431: Cel sarael i cel nemerniel la el vor afla liman. AL.
T. 871: nu-ml rémâne alt liman, de clt sa alerg la indurarea guver-
nulul... $ED. 1, 98: trebue cap bun si mints ascutita sanitósa,
ea oh pétfi duce trebile impératiel la bun liman.
Vorba figuréza §i In câteva proverbe.
PANN, 41: da din mâinl. &A, vrel sa esl la liman ; 133 : omul
vrednic se face luntre i punte si trebue sh, ésh la liman.
LIMAN, port (adj. calme) d. gr. Attrijv ; alb. bulg.
serb. pol. liman, ngr. Xtv.ivc. Sensul figurat e propriA
limbel române. Despre terminologia nautica (§ 95).

www.digibuc.ro
 238

Iimongiü rn. (si lemongiO) vInd6tor de lamAT.

POP. 126: órecare Turc de la Nicopole; anume Ali-Aga lemon-
giul. STAM. 123: In Moldova vor domnl multl grecomani limongi1;
476 : cum fac limongiii fanariog.
LinfonI, vendeur de limons.
Iimoniù a. galben ea, lamâia.
AL. T. 9: una cam limonie la ta i ca ochil In doI perl; 789:
ce al patit de estl limonite la fatrt ? 807: un barbat copt, vestejit, li-
monite nu verde FIL. 17 : chihlibar limonia.
LIMON!, jaune citron d. an-pers. limon limon,
citron": de aci sp. fr. limon, it. limone : bulg. lemon
(limun), serb. limun (lemun), ngr. XE.T.Wv: (de uncle
ung. lémonya. Originara din India, htmâia fu propagata
dTf, Arabi in Africa si In Europa; la poi (ca nitramza
portocala), ea fu introdusa din Grecia.
Iiochiú a. stacojia, de colórea gumilacului (de-
spre in caltaminte).
Doc. II, 312 (d. 1792): cizme voinicesei hochil. REV. I 40:
(d. 1821): o pereche de inane!
1,ötti, rouge jauratre (d. lök gomme laque);
bulg. lioki rosu". Despre colori (§ 105).
hrá f (pop. rila) moneta turcésca care circula
mai ales In Muntenia, in valóre de 22 lei noi.
234: Maria 'n chimiras brtga, Cate o ril le dedea.
-- LIRA, livre turque, monnaie d'or valant 100.
piastres (.= megidiye).
lipchn m. 1. (sensuriarchaice) 1. Tatar din Lituania,
de religiune mahometana cu portul polon: Molclovenii
si arimug (Van t. Ist. ot. 156).
C kNT. Mold. 89: capilanei lipcensium Tartarorum (quo nornine
ii Scythae vocantur, qui Lithuaniam incolunt, et muhammedano ritu
irtitiati sunt)...
2. (la pl) corp de trupe pamintene recrutate din
Tata rut' asedati la Hotin sub comanda marelui Postelnic
sail a Pircala:bului de Hotin (Bale. 620).
NEC. 179: Tureil a6 asedat si la Hotin lipcani; 216: i-ad agiuns
gona§ii lipcani In codrul Hertel: 303: k.i-aal ficnt Dumitrasco-Vodri....
si dour+ stégrui de lipcanl. MIISTE, 69: adus-a6 óstea
sa i ostI staine, eate-va stégurl de lipcani de la Pasa de Hotin aice
in Iasl. BOG. 202 : lipeanil ee se aflail sedétorI prin sate la Hotin.
COND. 1776, p. 11: vAtafal de lipcani odabasa de lipcanl.
3. curier oficial intreTarile române si Constantino-
pole: el' format un corp de 1000 enneni intrebuintati la
trimiterea depesilor (Bale. 628).
COND. 1693, p. 703: lipranil ce s'all trimis la Seraschiarul si la
Hanul. Doc. IV, 266 (d. 1791): lipcanil ce se trimit eu eb,rtl de la
. visteria gospod. OD. I, 73 : boieril de taint), cu v&tasil, aprodil, arml-
lipcanif lor.

www.digibuc.ro
 239

4. curier turc sat tatar.

OD. I. 85: dol lipcanl de olac se tiirnisern cu acésta veste ;
162: un bétrfin lipcun Uttar din Bngiac; I 65: un lipcan alerga inainte,
ea sit cerce drumul. GHICA, 506: a§tept din cés in cés s pice lip-
canul cut tidula Pa§il de la Itusciuc.
(sens modern) stafeta (mai ales calare).
oNA§. it. 50: A sosit lipcanul, pornit de la Cu o veste
noun, aicl in ora§. TEOD. 174 [oratie] : Ne trimise pe noi, §ése
CalArl pe §ése jugani.
LIPKA (tatar), tatare lithuanien (d. Lipka li-
thuanie"). Vorba, care persista Inca In oratille de nunta,
a devenit un apelativ dintr'un nume etnic, o evolu-
iune analoga luI tahr (=curier").
locnià f. 1. un fel de c1atite.
AL. 'P. 136- nu-ti eere ininia de ceva locniale 015. 19 dul-
eeturl, cozonace §i sumn de locmale . . .
2. fig. suma mare de banI, venit considerabil.
KOG. 205: Domnul hind invétat cu locntale mai marl. ZIL. ReN.
III, 73: lui Vodn, Mae if placu loernaua, adicá multimea de barn ce
lua de la Mitropolitul. OnA§. IL 148 . de-I loonaua mare pentru bu-
zunar...
LOKAA (ar.), espèce de houlettes de pitte soufflées
et sucrées; bulg. serb. lokml bucata de rasol", ngr.
AoxtiAg (Xotmoup.aç). V. rahat.
luleà f. I. (ca subst.) 1. unélta de furnat emnpusa
dintr'o Ova §i dintr'un vascior de pamInt rosu.
TARIF 1702: lulelile bune, la 100 de banl, 3 ban'. CR. I, 132 .
Mo§ Nichifor gntesce de bent luleua. FIL.144: ciubucele ale c'èxot
lulele umplute afloat cit tutun AL. T. 38 : catn-ti de drum pawl
ee nu scot luléua de la ciubuc. GHICA, 284; scapnram sn-ml aprind
¡Willa. TROD. 601: Altil lulea aprindea, La umbrn mi se culca.
2. fig. Intr'o suma de proverbe si de locutiunI:
a lua (a fural luléua Némtaltf", a fi bét (sinon. cu
afumat eu luléua"); luléua lui D-qet", sticla cu yin; a
ajuns la lulele", a sardeit cu totul; a-1 da luléua prin ce-
nu§it", a-1 face de rIs ; a21 bate luléua pe datorie", a su-
Ora cu vorba multa i nepotrivita (Zanne III, 207-211).
PANN I, 111: s'a afamat en hderua; II, 185: trel lulele in doué
zambile (sftrac, despre negustori) ; ibid.: niel luléua nu-1 arde (n'are
noroc); III, 37 : a da cuiva en luléua in nas (a-1 despretni). ISP.Unch.
103: a lua lulétta NémtuluI cu zale cu tot. MARION, 71: dumnialui
inlorcêndu-se séra acasn, cam cu luleua Némtulul; 150: d-ta aI luat
luldua Nómtului... tóM lumea petrecea, numal d-ta dormial dus!
(ca adv.) ametit In gradul eel maI inalt (la pro-
prit §i la figurat): amorezat lulea, bét lulea ; a se face
lulea", a se ameti de vin.
REV. Il. 895 (d. 1821): cn vinul nu putea sn-1 mal sature, Orin
ce se Meuse lulea. 0.ium III, 200: inteun rind cft4u amorezat, dar

www.digibuc.ro
240

arnorezat ltdea. GRAS. II, 19 : banda s'a imbetat lutea. MARION, 82 : a-

morezat de pica, Idea.
Var. (mold.) : liulè.
AL T. 1111 : erain tn stare sh-ml \rind sufletul pentru o liule
de tiutiun. SEV. 64 : $i s nu vil prin ur Cu liulka In gura.
LÜLÈ (pers. tuy m). pipe ; alb. bulg. serb. lula,
pol. lulka, ngr. XouXi:;.
Vorba, pretatindenea cuno,,cuta, e interesanta mar
ales prin numerósele locutiunT la clrl a dat nascere,
idiotisme necunoscute limbel originare.

Macarà f. unélta de riclicat greutäti marl (Glos.).

MAKARA, poulie : alb. serb. makara, ngr. licompaq,
oirouette. Vorbit rèspândit i fara alt echivalent.
macbz n. ina de trecut vagonul dintr'o cale in-
tealta (la cane ferate si la tramvate).
MAKAS, aiguille '(de rails); serb. makaze fórfeci",
ngr. p.aziat, traverse, solive.
macagiii m. cel ce potrivesce macazul, acar la
cdile ferate.
MAKASgf, id. (vorba lipsesce In clictionare).
Ambele vorbe, cunoscute in Muntenia, tind a dis-
pare inaintea neologismelor corespund6bire ac" (=fr.
aiguille) i acar", luate din frantuzesce.
macat n. (si Mold. mäcat) invelis de pat.
NEC. 182 : aü §eclut Inaintea Vizirului pre mdcat. GHEORG. 311:
§ed amindoI pe macat, Patriarcnul din adirépta Domnulul. BELD. 445 :
boieril shrutând croturile macatulul, aù e5i.t cu totil. UR. XIV, 231
(f. de z. 1813): §ése perine de postav cu mdcatul lor. Fn.. 142 : doué
paturl de scandurI, peste care erad Intinse macaturi de Ifinh de Brusa.
AL. 137: Vincktorul sta culcat Toema'n fund pe un macat.
MAKAT (ar. mak'ad, litt, lieu oft l'on s'assied), cou-
verture de sopha avec frange ; bulg. serb. makat, pol.
makat covor", ngr.
madèm n. I. (sensuri archaice) 1. mineraig, metal.
N. COST. 51: IveriI din Asia, earl at In thrile kr de agiuns de
tóte mademurile. TARIF 1792: litarghiros madem, cântar 30 bani.
2. fig. mina, put (de metale).
NEC. 228: Damitravo-Vodh aa scos Intâid hârtiile de este acel
madem bun §i pan& astacji In Moldova!
(sens modern) alpaca sag pacfon.
TARO 1870: hamurl lucrate ca madem de cea mal fink calitate.
$E9. I, 142: Frunzulith de made m . . , Numa'n ochl sh ne vedem.

www.digibuc.ro
 241

MA'DEN (ar ), mine, minerai, métal, fig. source ;

cum. madim metallum" : alb. bulg madem bronz",
mcr madem, ngr. p.ocu; sp. almaden mine, minière".
magazà f. (si magazie) 1. deposit de provisiuni
sag de WI-furl, magazin In genere.
COND. 1776, p. 67 : trel lel bezmen de OM magazaua mare ce
va 11 In fata. BELD. 379 : Case, dughenite, hanurl, magazale ce era. UR
XXII, 313 (d. 1826): vor pune marfa prin magazale. KOG. 209 :
Ind:Lis magazine ce avea cu lAuturh.
2. pravalie mare, mai ales lipscanie,
AL. T. 781 : ne-om opri In Paris §'om merge pe la magazif. ID.
Pr. 112 : o magazie In care straIncesc materil scumpe. GIIICA, 535 :
o magazie de stofe.
B. camara, jignita, sinonim cu bambar".
DION. 184 : oprise sä nu se cumpere din Mil parte grâù, numal
de la magma domuésch, ; 2)1 : s umple magazine In cetate ; 224:
câte-va magazil cle bucate In Moscva le-au dat foc Moscalil de ail
ars. UR III, 133 (d. 17g2): socotindu-se Moldavia §i Valachia ca o
magaza a inaltel mele
4. In special, Incapere separata de corpul easel
pentru lemne, sp6lat etc.
sp. 273: Incbidem Inteo magazie. DELAVR. 219 : casele
vechI fära magazil.
MAGAZA (ar. ma»zen grenier, dépôt"), boutique
sur la voie publique, magasin ; din vorba araba se trag
formele occidentale : fr. magasin, it. magazzino, sp. al-
macen ; bulg. serb. magaza. ngr. p.arCE, (v.m-faCk), men
magAzie pravali e".
Forma magazie e neo-gréca, iar sensul de bolta
de marfurI" e special Moldovel, pe cánd In Muntenia
vorba Insemnéza mai ales camara isolate.
magiùn n. 1. opiat compus din esente de opig,
lemn de aloe si alte aromate : cel mai simplu se pre-
para in forma de hapuri si se lua In apa sag cafea :
magiun de curatenie.
2. fiertura de penne (prune, struguri) formfind un
Ce consistent : magiun se face si din dovléc.
MA'gUN (ar. pétri"), électuaire, opiat ; bulg. serb.
magun, men mangiun dulcéte, ngr. tlaysCoyn, conserve,
marmelade, opiat.
magmùzä f. femee desfrinata (litt. pinten).
JIP. 56: când e Indirjit rumânu p5 femeia lul, II dice... ba-
§oldina, bahornip., magmuzii, plosca§k.
MAHMUZ, éperon ; bulg. mamuz, serb. mahmuza,
ngr. p.a-zp.o6CE. Pentru sensul figurat de la pinten.` la 0.te-
leleice : cf. verigasa (§ 44). Vorba e speciala Muntemel.
60936 16

www.digibuc.ro
242

mahallà f. 1. carder, suburbie.

MUSTE, 71: casele coprind câte-va mahalale. KoG. 240: la Galata
In mahalaua turcésck. t OND. 1776, p. 9: flatmanul sa fie dator a rin-
dui strkjile pe la mahalale cu slujitorI de ajtins i cu zapcil de ere-
dinth. L R. X, 107 d. 1799) : In mahalaua Muntenimil de sus are un
loc de impartéla. NEGR. I, 16: fu mahalaua SärkrieI. AL. T. 101: un
glas de rnsunk tnahalaua. DELAVR. 182: mahalaua Intelenie Ingropath
fn západk. GHICA, 40: cAtl-va (eciod de boierl batead tnahalalele qiva
si nóptea. MARION, 15: l-a tras o topenie d'a mers vestea noun ma-
halale. TEOD. 338: Nu umbla prin mahalale, Inhaitat en haimanale.
Vorba figuréza In mai multe proverbe.
PANN II, 134: umblk Intaratând cling prin mahata a tinea
de crailicurI); II, 162: Gli.ina &and va ou'a, ande o mahala (a face
larmk pentru lucru de nintic); 401: chteua Wink nu plécl prin ma-
hala, câinil nu se fait dupa ea (pfinft femeile nu dall prilej bkrbatilor,
acestia nu se Mg& de dinsele (cf. Zanne, 309, 401, 471).
2. locuitorii din in.thala,
Fn.,. 76: te at InhMtat cu tiganil si jafuig mahalaua. MARION,
8: fAcurk un tarkboiu, de sculark mahalaua In picióre.
Var.: (mold.) mähäla i (munt.) maala.
S NAD. 103: o bfitrânk ce sedea In malulla. MARION, 21: Nea
Costache era epistatul maalalel. ID. 1',96, No. 13: a ris maalaua...
MAHALLA (ar.), guarder, partie d'une ville; bulg.
serb. mahala, mer. mähãla, ngr. p./.-LaXag ; sp. almahala.
mahatagiù m. 1. eel ce locuesee Intr'o mahala (fern.
mahalagióicA).
COND. 1776, p. 16: un poloboc de vin ce land mahalagiil pe la
casele lor tninna DION. 208: faandu-se cete de SêrbI mahalagii. MA-
RION, 28: toll mahalagiii 10' pove-tese intimplarea; 75 pkrinta fetel,
mahalagil fruntast... CRAS. IV, 309 : gura mahalagioicel merge ca o
márft MARION, 148: o mahalagioicei care ingrijia de mama Manda.
ORAs. IL 166: :7'apoI trage-I gurk de mahalagidica.
2. fig. si fam. mitocan.
Formatiune analogidt ea bulg. mahalnila i ngr.
iLaxcaLdmic. du même guarder, voisin.
mahmudeà f. (si magmudea) monetA, tureóscA de
aur In valóre de 45 lei vechi, batuta de Mahmud.
BELD. 414: De nu da mahmudéua, apoI nu se Intorcea. JIP. 57:
ingrópk magmudele si nisflele d'ale moI. FM. 41: III volt resplkti os-
tenéla cu -0 de mahmudele. GHICA, 2o : cincl sute de mahmudele d'ale
moi luaie de la Tutcl.
Vorba figurézg, In ciintecele populare (si sub forma
mamodea).
AL 146: Ca desagl, cu buzdugele, Pline de mahmudele. TEOD.
541: Cu mahmudele tuicesci, Cu rubiele arkpescl. WEIG. Rum. Dia-
lekte, 75 (d. Olt.): Si bag& mâna fn saltea $i sate o mamodea.
MAHMUDIYE (ar. d. Mahmud), monnaie d'or frappée
sous le règne du Sultan Mahmoud I (1730-1754 ; bulg.
serb. mamudiia.

www.digibuc.ro
 243

mahmbr a. m. §i n. I. (adj.) 1. ametit de vin, bét.

Mogik. (1620), p. 38d: ucisera pre Mihail, ch-1 aflaia, mahmur de
vin in asternut. CR. II, 138: de cat sa dal de pomana la calicl Sara-
h/as, mal bine ceva de böut mahmurilor Martia ... S. NIL. 21: man-
e/1M sarate, pipörate si acre bune pentru mahmurl. CRAs. II, 94: tréz
n'avea curaj sâ privéseâ in fay% nevasta.. , mahmur Insa Intorcea ca-
pul la stânga.
2. rég dispus (dupa chef salt insomnie), posomorlt.
STAM. 409 : el umblö, acum ea mahmuril, ea turbatil. AL. T. 126:
orizontul politic e posomorit cat nu Pasi% mahmur . GANE III, 206 :
de se Intimpla vre-o data sa nu-s1 indeplinések somnul, era a doua
4i tot mahmur.
(ca subst.) indispositiune, Intristare.
CR. II, 59 : matusa Möriuca... scóte inahmurul din ora.
MAHMUR (ar. mahmur), moitié ivre, qui a la tête
lourde après le sommeil; bulg. mahmuren, serb. ma(h)-
muran, ung. 'Minor chiléM".
mahmurélä f. indispositiune trecötóre.
MARION, 120 : de acolo esi tocmaI a doua 4i in starea aia de
mahmurad, In care l'a végrit musteriil din earciuma.
mahmurie f. starea celui mahmur : ingreunarea ca-
pului dupa un chef sag din nedormire.
mahim n. lemn tare §i rosiatic pentru mobile.
REV. N. II, 174: scaunele si canapelele tóte din lemn de mahon
si de abanos.
MAHUN, acajou d. mahogoni (arborele e originar
din America). Despre speciile orientale de lemn (§ 102).
maià f. I. (sensuri moderne) 1. chiag de brânza
sag drojdie de otet.
2. fig. putere, In locutiunea a prinde maia", a se
mai inviora (Zanne III, 597).
ORAs. II, 69 : Buzunarul vê4 ea 11 sunk V64 a al mal prins maia.
(sens archaic) stoM scumpA din care se Mcea
caftane (sub forma maiè).
ARCM IST. I, 4u (d. 1557): caftan de cofterie, altul de maiè.
MAYA (pers. mayè substance"), ferment, levain,
au fig. capital, fonds, somme; bulg. serb. maia aluat,
lapte nacrit". Vorba e speciala Munteniel.
maidAn n. (Mold. me[i]den i me[i]dan) I. (sensurl ar-
chaice) I. camp de luptit, pia% public& (la Turci).
CANT. Ier. 100: biruinta nepriétinulul in mijlocul meidénului;
186: la meidenul batail en mare dirjie esira. Ax. 171: corturile
Intins la meiden. DraN. 223 : poste câte-va scos [pe Alex.
Vodi Ipsilant] la meidan, adia la loe de privelisce, i stand Vezirul
de fatft, at poruncit la gelatl de inceput a taia.
2. fig. libertate de actiune, ocasiune nemerita.
KOG. 227: In (Wale acestul Domn [Mateill Ghica-Vodä) prea

www.digibuc.ro
244

mult meden avead boieril cel marl. N. COST. 82: Iordache Vornicul
aflase meiden i vreme a grii red de boien.
3. fig. maidan de vreme", interval, réstimp.
REV. II, 393 (d. 1821) : Turcil n'ad plecat curind de la Bum-
reset la Tirgoviste, ci ad zäbovit mal mult de done septlimInl
inteacest maidan de vreme
II. (sensurT moderne) 1. spathl liber, teren neaco-
perit de cladiri.
M. COST. 17: sä aibä loc deschis alto bulucurl slobode, adicrt
medén. Alm. 169: acest Domn descalecase cu ostl In medenul acela
a minastiril. CANT. ler. 392: beiul ars este meidenul pe cerid de la
zodiacul raculul On& la al capricornulut. CR. II, 89 : ese in moden
aprópe de gazda uóstr i gäsesce un Wan. AL. Pr. 303: aduceam
aminte de medenui glodos al S. Spiridon din Iasl. DELAVR. 108; in
fata unnl maidan Ingradit cu late. CARAG. I, 10d: apuc pe maidan, ca
s5. ies la barierit, GHICA, 520: grädinl i maidanuri unde sä so depuie
soldatil bolnavl. CAN. 233: La crasmuta din meiden Bé Oostache Ros-
covan. *Ep. I, 44; La crucea medenului, La crisma 'mpératuluI.
2. locul dinaintea (sail din dosul) curg mai ales la o
casä Oranésca : maidanul cel dinainte se dice §i batature.
GHEORG. 319: mnivanie care se face In meidanul curtil din
'nuntru; 322: osfestania se face in medanul curtil despre scara cea
mare, saù din länntrul curtil. AL. T. 1727: din dosul easel mete este
un maidan deert. VuLp. 52: Mandra séde pe maidan
la märgén.
3. fig. ivéld, lumina dilei: a scóte la maidan", a
a face sa &A la lumina, a face cunoscut (cf turc. may-
dana konmak ,.exposer", litt, mettre au grand jour);
a esi la maidana, a se descoperi, a se da de fat& (cf.
turc maydana gelmek se produire", litt, venir au grand
jour): a ajunge la maidan", la capèt, la bun sfir§it.
KOG. 219: se uitace acestft slujbä intreitä [vAdraritull, iar5.
acum iadt am gäsit-o de ad scos'o la meidan. Doc. II, 338 (d. 1791):
nu care cum-va a luat de la bAcani vr un rusfet si a nu scdte la
mdidan Ora marfa lor ce vor avea ascunsa. BELD. 422: Oe-ad lucrat
el pe sub cumpét si ad esit la maidan. GANE III, 225: Tirgovistea
care a sco4 la maiden cea mal fink präsilh de ómen1 marl. GHICA,
VIII: elciil scot la maidan fle-care pe ate un cirac. JIP. 84: ca s'a-
jungem la nzaidan, ne trebue multI banl. ORAs. II, 4: CA s'a intors
rufetul iarrt, cá boieril 's la meidan.
MAYDAN, MEYDAN (ar. , arène, champ vaste, champ
de combat, place publique ; espace, intervalle, temps ;
cum. maydan locus planus" : bulg. serb medan (meidan),
alb. rus. pol. maidan, ngr. vtaïvzolvc.
Vorba, important& prin formele íi sensurile-I va-
riate : pretutindenea popular& si far& alt echivalent.
mäidänq n maidan mic.
CoNv. XXI, 808: jucam mingea cu altl báietl In mdidanaful
dintre ruinele de la St. Haralambie.

www.digibuc.ro
 24",

maimiltà f. animal quadruman care aduce cu

omul (Simia).
C'Ap. 352 : [pehlivanul] s'a snit pe copaciul ca o maimula
HICA, 323: fie-care turc avendpe unieri sad pe eiaima ate o
o maimuld sad un coroid.
Vorba figuréza in mai multe proverbe
GoLuscu: maimufa ceea ce vede, aceea i face. PANN 19: co-
puni e ca maimiga, ce vede, face; III, 127 : maimula, tot maimufa, de-1
ar 11 sfatul aurit.
Forma primitiva e maimun" (cum suna vorba
In men): maimuta (masc. maimutoit) P un diminutiv (ca
s6rbesee maimunsbe) propriti MuntenieT, iar momitd,
speciala Moldovei, e o reducere din archaicul moimita,
care deriva la rindul s6i1 din moima," (ung. majorn) de
aceiasi origina, eu indoita semnificatiune: mairnuta si
pitic (cf. rom. pitic d. nifivtog. mahnuta).
RAVILA Vas. I.upu, p. 43: pe ucightoriul de paring 11 bags
Inteun sac si intr'acel sac i un dulad §i un coco i o napirch §i o
moimd. DOSOFTEIU, Oct. 70-a : déc h. e§hu din tara moilnelor, venim la
munte Bait, unde Did sórele nu lucia, nicI copachl era, niel verdéth.
CANT. ler. 153 : prin mijlocul moimîi1, iarhs1 intr'acesta chip 11 r5s-
punseril. AL T. 401: veo momi0 sad veun urs.
MA Yuus, singe; cum. maymun simia" ; bulg.
maimuna, serb. maimun (si malmunèe), alb. maimun,
mcr. maimunu, ung. majom, ngr. 1.1.x*Clio5 ; fr. maïmon
singe dit genre des macaques".
maimutesc v. (§i maimutaresc) a cauta sa imite pe
altil (cum fac maimutele).
maimutArie f. (si momitarie) imitatiune stângace i ri-
dieula (analoga en aceea a maimutelor).
AL. T. 1202: o momitdrie de tot ce se'petrece aiurea.
maloteb f. haina fara guler i lunga OM la pa-
mint, Imprejurul gittuluT i pe marginea dinainte eu
blana buna e t de un lat de mâna (purtata maI inainte
de coceme si aqi de Orance chiabure).
AL. T. 691: barbatu-med se lánda, eh, ml-o cumpéra malotè.
100: 1'51 scóse maloteua sa blhnith cu E,amur; 229: matotéua vor-
nicesel. TARIF 1870: malotele de postav en mil si nafea. Villa... 61 :
I void croi d'o malotea, Flórea cat e palma mea. BEER. 251: sk-g cro-
iesc o malotea,p51 fEumósh ca o stea.
MALLOTA (ar.), espèce de vêtement d. p.71XX01-1 (sc.
zeghe; serb. ma(v)luta ilic"; sp. malota jupe,
casaque". Despre hainele boieresci (§ 79).
mamulbr m. negustoras, mal ales ambulant. Si-
nonimele boeceagita" i tolbas" sint de aceiasl origina.
Doc. I, 518 (d. 1783): sh aveg a cerceta la tog bácanil, mâmu-
lari pi.50.1iasi1 din th.gurI... COND 1813, p. 878: strhinl si alg

www.digibuc.ro
246

ómenl se vor afla inteacel judet far& de nicI un fel de elpötaill, adica
negutatolasi, arendas1,
MAMELE (ar. mu'arnele), trafic. usure; manau-
laru e o derivatiune originala corespundênd turc. MA-
MELEgI, spéculateur, usurier de uncle formele nóstre
arehaice : mamelegiii §i mimilingifi, cu sensul de camatar"
si de ,.telal" (ngr. vap.eXeTC-i¡s, usurier).
ARCH. ROM. II, 167 (d. 1753): turel ce le 4ic mamelegit, care
umbra printre ómen1 dand banl eu dobinda... si mal iaù peste do-
binda i all& dobinda. GLOS. 376: mimilingid, telal, negntator de
mobile.
maneb f. cântec turcesc cu melodia duiósa.
NEGR. II, 29: apol incep sa cant vr'o manea. GANE II. 245 : era
o manè de cele rech1 turcesel, lungft, traganata, in care numal ah1
tinea o jumétate de ora OD. I, 244: résunetul manelelor qi al stihu-
rilor fanarioticesel.
11ANÈ, mélodie sans mesure composée de mots
décousus; bulg. manè melodie". Vorba semi-literara
remasa straina de graiul popular.
mangafà m. personaj ridicul i greoiti.
CARAG. 276 : bibicule, mangafaua pléca maine la Ploescl; 347:
nu cumva mangafaua sare gardurl?
MANKAFA. qui a la tête grosse, stupide Barb.
Vorba face parte din graiul rnahalagiilor.
mangà1 n. 1. vas In care se pune järatec de in-
caldit casele MIA soba.
KOG. 234 : Ión-Voda, Calimah era un om prea fricos de frig, ea
vara umbla eu doué blane i aprindea i mangal la odaie. Doc.
311 (d. 1792): carbunl de mangal suta de oca 1 taler. OD. I, 292 :
lumina flachrilor de nisee mangale de tombac poleit. FIL. 228: un
mangal de a/mina plin cu carbunI apring1 slujia de Incalqit. GHICA,
501 : Imprejurul unul mangal lumea sta gramada,; 503: a poruncit de
le-a aprins 4ece mangale en carbuni.
2. carbunl, jaratec (in Moldova).
AL. T. 14: o tipsie plina de mangal aprins.
3. un fel de vatra In mijlocul easel' laranescl la
care se incaldesc eel' din casa (Dr. Crainicenu).
MANGA L, brasier, réchaud, brasero; bulg. serb.
mangal, ngr. v.apteat, mer. mangale.
*mhingar m. 1. ban de anima., gologan.
2. fig. in locutiunea a da mangarul eel de apoI", a
muri (cf. a da ortu popii).
NIISTE III, 8: Ursache, inehis In temnip, cu tálharil, legat la
pusce, blitut la talpe, pana ail dat mangdrul eel de apol.
MANGYR, obole, menue monnaie (14 d'un ak6e);
bulg. serb. mangura, ung. mángor, ngr. vapt.oúpt.
mansbp n. 1. dregatorie boierésca, functiune
Inaltä (In epoca fanariota).

www.digibuc.ro
 247

KOG. 256: boieril cer mansupurl cu topuzul BELD. 352 : Celul

cu mansupul numal falh 11 lasa. Zu,. 88: sh izbutésca la dreghtoria
Vistieriel si la Vote mansupurile.
2. functiune in genere, slujba (all" mai mult ironic).
FIL. 57 : 1'1 rog sh te puie In vre-un mansup ; 126 : vili sI. cer
ajutorul domniel tale, ca s. iaù acest mansup. OrtAs III, 24: [Vinci]
arendhrl, mosil ohavnicl si mansupurl Insemnate.
Var. (archaice) : mansip i mansep.
RENT. I, 53 (d. 1796): 10000 lel mansepuri de mal multi Pasl;
3000 lel mansepul lul Ilasan-Pa-;a. NEc. 280: eel strhinI stall In Mud
de mansipuri.
MANSUP (ar. mansyb), poste, haute fonction, emploi,
charge d'Etat, rang, dignité (d. ar. nasb nomination a
une place") : serb. mansub (= slu2ba), ngr. p.avsoúrt.
marafèt n. I. (gensurl archaice) cu nuante serióse
§i positive : 1. dibacie, pricepere. talent.
KOG. 254 : tot Imbla en marafet de-1 sapa pe Ghica pe la
portl turcescl. AL. T. 1233: adica e gretl ntarafet de-a se Imprieteni
cu copiil, Implinindu-le tóte vrointile!.. FIL. 27 : doue loviturl de
bichl Eisate cu marafet pe spatele armhsarilor; 183: sa dea loc
sh-s1 fach si el mara fetul lor.
2. dispositiune, intermediar, mijlocire.
uR. iiI. 14'(d. 1802): sä se pedepsésea prin marafetul zabetilor.
Fm. 248: In cat timp s'ar putea savirsi aceste marafeturt ale cinstitel
Flatmhnil?
Var. (archaica) : marifet.
VAC. 292: o mie de Turel i-am facut prin marifetul beslegilor
duph la judete. ZIL. 103: obiceiul este a se shvIrsi orInduiala po-
slujnicilor prin marifetul ispravnicalurilor. COND. 1802, p. 314: ce-
rerea ce vor face boieril prin marifetta Domnulul lor.
II. (bensurl moderne) cu nuante peiorative : 1. ma-
estrie, mijloc viclén, §iretlic.
Fm. 110: marafeturile §i draciile luI i-a pus pe lop la inchisóre.
325: sa gasim vre-un tertip, ea sh-1 luhrn Inapol ; ia cant& tut un
marafel, de! sh te véd. XEN. 38: at umblat tu eu marafeturi vr'o
dol ant de (tile. GuIcA, 2J9: atunel gäsise alt marafet de a-I neaji.
2. (la pl.) faseme, nazuri.
AL. T. 450: vin' Incóce, Gugulea ce atatea marafeturi ! NEGR.
III, 11: ian lasa mar tfeturile, deschide-tl inima ; 77: cu cuconita nu
trebue multe marafeturi. GANE, 82 : aceste slut marafeturt de mirésh.
XvN 28: i-o venit i el gust de marafeturl, and are fete de mhritat.
MA'R1FET (ar.), art, habileté, intelligence, talent, se-
cret; bulg. serb. marifet siretlic", alb. arta, profesiune".
Acceptiunea exclusiv ironica a vorbei in limba
moderna presinta o analogie cu sinonimul ef tertip",
exemple caracteristice despre degradarea sensului (§ 27).
marafetos a. care face marafeturi (Glos. 363).
marafetuesc v. a face marafeturi sag fasóne.

www.digibuc.ro
248

BoGD Corn. 270: cum trebue sh miö port 5i s mge marafetuese

ea sh pot placea.
marAm5 f. (cu var. Munt. inahrama si Mold. nàframä)
1. stergar in genere, sinonim cu basme si peschir",
câtesI trele de origin turcésca.
a. In literaturA :
cuy. I, 213 (d. 1588) : cati cu canafi si cu ma/creme albe. RES .
I, b39 (f. de z. 16( 9) : sése aframi cu metase doue ndfreind de
mfinh, doue de obraz ... 12 ndframi cu sIrmh bhrbatescl. GHEORG.
814: esind Domnul din biserich, Vito rufeturile Curti' a5tern pe jos
ndfreimile lor de la u5a bisericel si pana In spathrie. Por. 300 : Lo-
goftltul Incepu a se sterge la ochI eu mahrama. AL T. 839: iaca
ndframa de vornicel de nunth. OD. I, 422 : o maramd de oglindh de
Tarigrad. CR. I, 271: ea incepe a se apóra cu nciframa ca de un
dusman. Isp. 121 : sa Inalte o prhjinh si in virful et sh puie o male-
rameg rosie.
b. In cântecele populare:
TEOD. 534: Cu tesala 11 tesAla, Cu maranea ch 'I 5teigea.
MARIAN I, 29 : C'o ndframa Vint Ii trage, Tar cu alta umbrh. 11 face.
2. Elsie lunga de panza, din bumbac safl borangic,
Impodobitä la marginI cu florI colorate: taraneele 'Arta
marama de la prima di dupa maritis.
OD. I, 112 : o femee Inffisurata inteo lung& nem amel de zabra-
nic negru. CRAs. II, 38: ndframele albe ale betelor 5i testemelele
negre se deosebiail ciudat de barisurile ro5iI 5i stacojil ale neveste-
lor tinere si ale fetelor. DELAVR. 37: pèrul mototolit sub marama
el (lath pe spate. JIP. 80: hina se 'Arta cu marama pé cap. AL. 20:
Nag' naframd de miStash, Pe marginl cu aur trash. TEOD. 16 (colindh):
Ne-or darui cu maraud grele de fir ...
3. brobóda eleganta de mirésa : a-s1 pune mara-
ma", a se marita (cf. lat. nubere se marier" litt. se
couvrir d'un voile" si V.T.Ftl, la fiancée, litt, la voilée).
!sr. : 11 luh inelul din degetul cel mic 5i marama de pe
fata. MARIAN I, 151: h p nciframd din chine i haidem la cununie.
4. In special, brobódá daruita de mirésa tinerilor
nuntasI, vornicilor, si de sócra mirelul.
5. brobódá In genere.
GOROVEI, 123 [curcubeul] : Ndframd bogath Peste mare aruncath
(cu variantele qervetel. perhir, ftergar).
6. (poetic) v6l (sens exc)usiv
Emig. 131 : Ea ridich somnorósh lunga genelor maramd.
7. hora ce se jóca la cununie : In Moldova ea se
numesce naframa" (Sev. Nunta, 182) iar îti Dobrogea
maramile", fiindca se jóca cu marann and se duce
eopacul Inaintea miresel (Bur. 23).
8. vOl mortuar (rar cu acest sens).
CosTINEsur II, 58 : mahrama, phnzh saù giulgiù In care se In-
rasuri un mort.
MAHRAMA, mouchoir, essuie-mains; bulg. serb.

www.digibuc.ro
 249

mahrama §i marama (serb. §i maframa) basma". rut. bach-

rama stofa, de maase pentru haine", pol. machram
stofa, orientala", alb. maram, ngr. p.npapg,
Formele mahrama" i marama" se aud in Mun-
tenia, naframa" maT ales 'in Moldova §i Bucovina : a-
césta din urma, deriva din forma intermediara maframa
(Tarif 1761 : Ingram barbierescl).
Vorba, sub forma naframa", a patruns §i In parOle
limitrofe ale Ardélula
HODOs I, 93: CS naframa ta cea nous Am vi-at'o rtipth'n douè.
HETEG. 14: Tipa tulframa 'n chilie, Blem en mine 'n cununie 1
Cea mat interesanta din feluritele numiri de bro-
bóde, de import4iune oriertala, ce Impodobian odinióra
c tpul cocónelor i carI servese astadI de Witéla taran-
celor §i tirgovetelor din elasele de jos (§ 82 i 100).
maramióra f. diminutiv din marama.
Butt 217: Pe la cal pe la picióre, Mi-a legat tot maramióre.
marAz n. I. (sens archaic) pornire, pica.
NEC. 199 : Impèratul avênd pre dinsul mdraz i glind sa-1 ma-
zilésch... ; 400: pre Constantin Bals Medelnicerul avênd mdraz pe
difisul. 1-ail bättit la talpe.
(sensuri moderne) 1. placere, haz.
2. pl. mofturi, nazurt
CR. 1, 230: mlla face mdrazurl.
MARAZ (ar.), maladie ; serb. alb. maraz bolnav",
men maraze durere, necaz", ngr.1.1.a.pgris. Vorba e spe-
cialit Mold o veT.
mardà f. 1. rörnaita, prisos.
Doc. IV, 297 (d. 1793): din mardaua s ulul sä aibä voie a
lucra säpun.
2. lucru prost, ceea ce se lépada (cf. furcla)
CAL.1875, p. 25: marfurile earl eraii mai marda adieä mal esite
din moda. KIK III, 181: foil bune mardale.
MARDA, ce qu'on exige au delà de la valeur;
alb. marda lipsa, defect", ngr. p.a.p85:q.
mardalic n. marfa de marcla saiì de ochsie.
KIK. III, 141: pi...co mardalkuri cu un pret BA te crucescl.
màrgèn n. numele popular al coralula
TARIF 1701 : corale sail margénuri. TARIF 1792 : miaftnil de margen
bun. Pm. 40: buzele el sint ca margétud; 171: la gât avea trel sirurl
de märgén ales. CAL. 1882, p. 59: schrile palatulul treptele
de margén §i stilpil de zamfir.
MERgAN (ar.), petite perle, corail : alb. bulg. serb.
mergan, incr. mirdziane, ngr. p.eptCávt.
marthc m. 1. par de brad l'nfipt in pamint i'm-
prejurul uniil bordeill spre a-1 sprijini.

www.digibuc.ro
260

2. pl. eapriorI la Inveli§u1 unuI bord BM. (Costinescu).

MERTEK, poutre tetragone.
märtäcel m. diminutiv din martac.
TEOD 331: (Bordeid) cu märtdceii de teill
marulà f (§i marolä) un fel de lAptuca lunguiatA.
VULP. 15 le verdo de maruld, Am un polu in !Attalla.
MARci laitue (d. ngr. Impo(Xtov); cum. marul lac-
tuca" ; bulg. maruli, serb. marulla, ngr. p.apotíkt.
Vorba, speciald MoldoveY, se and §i la Dosofteiu
(Febr. 68b : in vremea popiel sale... ail mâncrit numal
marule), care probabil a luat'o din textele bulgarescI.
masallà f. torta de r6§inä.
COND. 1776, p. 19: cheltuiell la 4 masalale . FoT. III, 307: do-
hotasul pusariel care face masalale. OD. I, 77: tog se Int5rserk pe la
casele lor ca radii i masalale. GHICk, 53: plimbat pe ulitile Bu-
curescilor cu stégurI ki masalale ; 498 : un tigan descult cu o masala
mare pe spinare. GANE 11, 92 : se fAcu larmk se aprinse masalalele.
Vorba figuréza inteun proverb (Golescu): da ma-
salaua pe un poponet.
MA§ALA (ar. me§'ale), flambeau, torche de résine
plantée sur une pique de 1er; bulg. serb. ma§ala, ngr.
ptccaoadtg. Forma romitnésca deriva indirect din turcesee,
cum aratà sibilanta in locul palatalei (§ 21).
masalagiti m. cel ce pórtá o masala.
COND. 1776, p. 19: de la 12 masalagii ctite un loll Doc. III,
413 (d. 1790): obiceiul ce ail avut masalaghi a li sa da de 4 oil
Inteun an cizme. BELD. 316 : ail Ina din arnifisie pe cinci din masa-
lagil. FoT. III, 293: de Arma§ul cal mare atirntt tunaril, pu§ca§i1, ma-
salagiii domnesa NEON. 1, : masalagiif, potlogaril, de care gemea
ormul.
Formatiune analogica ca i ngr. 1.1.202Xatt;iis (§ 23).
masht n. 1 tocHa cizmarilor i a mAcelarilor.
ISP. 108: scóse un culit de la brill, 11 dote pe masts& TEOD.
136: Casapil cu masatele, Oltenil cu palantele.
2. fig. finetfi, viclenie, §iretlic.
PRov.(Hintescu):dracul tóte le scie,numalinctsatu/ muieril nu-1 scie.
MASAT, fusil pour aiguiser les couteaux; serb.
masat otel de ascutit".
mascarà 1. 1. paiatà, pozna, sin. cu earaghios".
PANN, : slag% veche mascara betrârA nn
2. om de nimica, secaturl.
Zu. 85 : era destu1 5. ocark c lua pitace i tóte mascaralele
órnenl netrebnicl.
3. lataie de joe,. in locutiunea a face de mascara",
a-§1 ride de cine-va (cf. turc. maskara ettnek tourner
en ridicule, se moquer de").
CANT. Ion 171: paserea dobitocit. §i vita phsëritt), pre OW de

www.digibuc.ro
 251

mascara covigia. KOCk. 203: pentru un lucru de nimica a until Oran

cif, de prost, Mavrocordat ficea pe un boier mare mascara §i-lInchidea.
MASKARA (ar. mashara), risée, bouffonerie; bouf-
fon, farceur (litt. personne masquée), malhonnête: cum.
mascara irrisio, joculator"; alb. bulg. serb. maskara
lueru ridieul", ngr. 1115-47.p6,4, bouffon. imbécile. For-
mele europene (sp. máscara, it. máschera masca", fr.
masquarade) deriva din aceiasl vorba araba.
Vorba a produs o Intréga familie de forme deri-
vate originale cu ajutorul sufixelor: -a, -ciune, -cios,
-esc, -ie, -it si Acésta fecunditate lexieala
dovedesce vechitnea i rèspAndirea vorbei.
mascara' f. vorba de ocara.
Boukc (ap. Damé): sa le spuie glume i mdscdri la masa.
LAUR.-MAx. Diet. II, 247 : el vorbesce cele mal gretóse mdscari.
Forma identica cu mascarh": stramutareaaccentului
indica o diferentiare semantica (cf. i gr. iliaxapn., masque
p.g,:ixapatc, bouffon).
mäscaresc v. a ocari, a batjoeori.
CANT. (ap. Dame): tale mascarit §i probozit védêndu-se.
orba, derivata din maschra, se aude i In Banat
(§ 34): ea corespunde ngr. p.ao-47.paóuo, plaisanter.
mäscariciii m. 1. bufon la Curte (Sulzer [11, 169).
2. farsor in genere.
AL. T. 1089: ghidi, mdscariciti obraznic . %EGR. I, 73: actorul Il
'Area un mdscdricitt, când glumele sale fäcea pc) ferneia lui sA 1.14
Fn.. 29: strImbaturile mdscaricitor domnese1. ORAS. 5: Adept1 cât 't1
place am gasit aic1, Cad e pliuâ tata tut de muscaric,.
Forma diminutivala analoga luI ..ghidu§" i figu-
rând, ca i acesta, In texte religióse (Varlam 1643: nu
te Imbèta, nu chema cimpol i ahlute i mascarid).
mascaricios a. rusinos, obseen
LAUB -MAX. LI, 248 :'cuvinte mdscdricióse, ce ómenl mascdricio§l!
*mascariciune f. pozna. bufonerie.
N. COST. 450: Bogdan-Vodh iubia glumele i mdscdriciuni .
mascarie f. 1. (sens archaic) comèdie, pozna.
URECHE, 223:- Bogdan-Voda iubia s'auda glume i mdscarii .
2. (sens modern) vorba murdar.
LAUR.-MAX. II, 249: asta e mdscdrie, iar nu faptâ de mu._
*mascara m. sinonim archaic cu mascarichl".
1ST. 1715, p. 15: dupft dînsul merge alt mascdrit.
Formatiune neo-gréca : II/a-Amp:au*, railleur.
*mascaróni f. alt sinonim archaic cu mascaricill".
IsT. 1715, p. 14: aciale facuta In chip de mascaróne ; p. 15
Impóratul, de sus privind la mascarone, ail Meut haz.
Formatiune neo-greca: tiasx/póvoilat, se déguiser.

www.digibuc.ro
 252

*mascarnicie f. bufonerie.
MOXA, 356: veselie en mdscornieil ; 35S : alaute si mdscornicii.
Vorba, presupune un adj. in termedinar mascornie"
(cf. mozavirnie), care Insa. lipsesce In vechile texte.
mascaragiii m. sinonirn archaic cu mAscAricia".
N. COST. 102: la treatóre (peste Prut), i Innecat un mas-
caragin Irnp6ratese ce avea, vrênd s faca saga pe apa Prutulul.
MASKARAAY, farceur, bouffon.
mascaralic n. 1. fapta de mascara : cabazlic,
caraghiozlic.
XEN. 20: el, ce 4iel, me rog, de mascaralicul asta? sa se aléga
Budisca primar?
2. vorba de oeara, biltaie de joc.
MASKARALYK, plaisanterie, bouffonerie ; malhona-
teté ; bulg. maskarlik, mu% ma,scArliche rusine", ngr.
tiCtaXapaXEV.t, baliverne.
matarà f. tivgA In care taranil pôrtd apa.
III, 215 (d. : ia apa 'n matara, Sa-s1 adape mandruta.
MATARA (ar. mitare), flacon de cuir ou de fer-
blanc dans lequel les voyageurs conservent de 1 eau ;
serb. matara fel de gilléti,", ngr. ttarapi4, outre. V.
Partea II: mataragia.
',un
matrapAz rn. acapai ator, inal ales de grâne.
COND. 1770, p. 18 : staroqtil de matrapuji matrapajii, adica
precupetil, s't lipséseä. Doc. II, 313 (d 1791): varul nestins ce-1 \rind
matrapazil.
MATRABAZ (qui joue du Wilton, maître d'escrime"),
fig. finaud, metre fripon, qui achète bon marehé et
vend cher (d. turc. matrak fleureV si pers. baz qui
joue"); ngr. vi.n.tricac4Crig.
matrapazidrie f. sens identic cu matrapazlic".
AL. T. 403: pentru eotcarie, matrapazldrie . . .
matrapazlic n. 1. trafic, acaparare.
COND. 1776, p. 18: care va indrazni a face matrapazlir, sa se
pedepséica, eu ulita. Doc. I, 479 d. 1785): care dintre matrapazI va
prínde zapeinl, fácênd acest fel de urmare si matrapa ate . . . sa se
pedepsésea; II, 250 (d. 1792): orI-eine va stringe vite de negustorie
sag va face matrapazlie . . , sa aíba a platí erbarit dupa obieeitl; II, 304
(d. 1791): all ridicat matrapazlicurile i precupiile.
2. fig. purtare necinstitA.
XEN. 39: tata-seft nu s'o strädanuit si s'o schivernisit atât, ea
sag manance fecioru-seil banil cu matrapazlicuri.
MATRABAZLYK, accaparemen t, brocantage, agiotage ;
fig. fraude. fourberie.
matilf a. si in. 1. barán copilAros, ghiuj de 136tran.
STAM. 402: rldênd amindol de mine ea de un matuf. AL. PR.
104 : vedl zacênd dice un niatuf garbov.

www.digibuc.ro
 253

2. posae, posomorit, sanchit.

AL. T. 17..): era un matuf reposatul, s fugl In lume ... pare
c5. era un snop de urziel! 676: duca-s'ar boierii, c5. mare matuf II 1
MATUP (ar. ma'tuh radoteur"), vieillard tomb()
en enfance. Vorba cireula In Moldova.
matofesc v. a se molesi (de betrânete).
JIP. R. Sat. 183: omenirea nóstt 5. s'a pittat i s'a matofit.
mazdrAc n. sulita lunV, mai ales ci1zAcéscg,.
DioN. t.05 : catane cAlaras1 cu mazdrace azttcesci. STAM. 64: Cand
buciumul chema óstea. and ndizdracele lueia GMCA, 18: genera-
lul Isaiov ne-a ImbrAcat cazácesce, ne-a dat mazdrace
Vorba revine adesea In cântecele populare.
TEop. 205: Din pielea ta fac O técb, de mdzdrac; 482:
Cara-Gheoighe s'a jurat Pe sabie, pe mdzdrac. R.-Cop. 292: Feciorul
lul Baibarac Prise maim pe mazdrac.
MYZRAK (ar.), lance, javelot; bulg. mAzdrak, serb.
mizdrak, alb. mazdrak, ngr. p.tciapeat.
mazdracel n. diminutiv din mazdrac.
TEO]) 580: Doicil niâna 'n strésina baga,.2114zdrdcelul îI scotea.
*mazdracliü in. cel Inarmat cu mazdracul.
Doc. 111, 21: um gavaz, un mazdraclia
MYZRAKLY, lancier; serb.
mazil m. mazil) 1. (sensuri archaice) 1. desti-
tuit (vorbind de Turd sat de Tätarl).
NEc. 368: aft mers trftrzaci cill-va la Tarigrad de aft pIrlt pe
Hanul cel mazil. BALC. 109: Ferhad Paa dete luI Mehemet SatIrgi
Pasa pecetea impératésca In mâiffl, spunêndu-I ca el e vwzil.
2. scos din Domnie, destituit; depus din scaunul
metropolitan sat patriarchal.
N. COST. 8: Duca-Voda s'aft dus cu tóla casa lul de iznóvli la
Tarigrad maza la PórM; 87: Mihaiii-Vodgt, acum maza. ZIL. 13: te-all
facut fftra veste mazil; 81: din Domn de cloud Printipaturi se duse
mazil la Tarigrad. POP. 1:3: find Nifon Patriarchul mazil
3. boier scos din functiune : de la Grigorie-Voda
Ghica, boieril s'at Impartit In marl sat veliti (numitl
h alià,"), n ému PI sat titul ari (numiti i p ai A" ) si maziti
adicd boierinasi de clasa a treia, pe car" i-a scutit de
vinaricit si de dijrnArit (Fot. II, 155).
M COST. 293: Costin era maza la p.a. N. COST. 10: boierl ma-
zill ce fusese mal dinainte vreme cu boieiii la Curte; t-8: In Virg in
Birlad find still:15i tog boierii cei marl si mid si mazilit i Wt . taia
de gios. CANT. ler. 393: boieria de care era mazil sa-I dea. NEC. 184:,
Barnovski-Voda mergênd ea multa glóta din taro. la Pórta, cu multi
boier, si curteni i cu de cei-laltl maI provi. GHEORG. 308:
mergênd In Divan, sed totI boieril la rinduiala lor, si eel cu boieril
cel mazili. OD. I, 73: glóta boierilor mazal si a boierinasilor.
4. corp de cavalerie moldovenéscã formatA din

www.digibuc.ro
254

boieril esiV din functiune, asa numita calarime a Rsr-

daruluI de mazili (Bale. 621).
M. COST. 369: calarasil de tará si top mazilii cei mat sprinteni.
UR. IV, 74 (d. 17991: capitanil de wain ce s'ad obicinuit a se face
de la o vreme.
Var. (archaica si munténa): manzil.
ANON. 50: ad Inceput a strive pre o séma. de boiarl manzîU
la Mitropolie; 128: n'au supérat Maria-sa nicl pre bolail, niel pre
manzilt, nio pre manhstirl, nicI pre tala.
(sensuri moderne) 1. elasq compusa din urmasiT
boierilor mazili i supusa la o dare indoita de cat bir-
nicil, fara sa intre insa la cisla ca Oranif i fara sa fie
supusi ca acestia la beilicuri si havalele (Dragli. I, 93).
M COST. 41: Antioh-Voda scos-ad o socotéla peste tóu tara
pe boierl 5i pe main §i pe töte breslele i pe tftranI; 81: avea Ni-
culal-Voda téte orInduielile cate se strIngeau din Ora, asa pe taranI
cum si pre in rzill, izvótle grecesel. Doc. IV, 171 d. 1794): top acel
earl ad carp domn-sci la mana, adica némuri, biesla5i vechl.
Wlica, 38: pecetluituri. mazilt, némurl i Otte si nial cite !.. ; 295:
In fle-care casa boi .résca, se cresceau copiil de mazili, ue boierI de
ném i de poslujnicl. XEN. 72: vinatori renumiti, mazilii Stefan si
Nae Bursuc. 825 Du5manil mi-1 pun la bir, Si nu mi-1 pun
ea p'un copil, Ci mi-1 pun ea p'un mazil.
2. un fel de vatajel, In slujba boierilor, platiV din
baiii birula
CR. II, 8: Voinicul Nic-a Petrical cu paznicul, vatamanul si
cap-va nespélatl de mazill. CRAs. IV, 227 : rezesil slut cam aI dracu-
lui, mal ales ea Cioplria era si mazil.
MA'ZUI, (ar.), privé de sa dignité ou de sq, charge,
destitué (d. '0z1 ,,deposition"): ngr. Xic, déposé
Vorba, cu bogata ei familie de forme secundare, e
un rest din limba oficiala a trecutului dup1, ce a fost
pe rind aplicata DomnuluT, Mitropolitului i boierilor,
ea continua a trai In graiul saténului.
mazilaq m. contribuabil maT presus de tarani.
VAc. 297 : niel mal remasese boierinas 5i mazact.2 de a-I da dre-
gatorie [Mavroghene] si fara de voie.
mazilesc v. (si mazilesc) I. (sensurI archaice) a scóte
din functiune, a destitui, vorbind:
1. de dignitari turcl.
NEC. 368: Inteacea zorba multe capete ad perit i 111111t1 vezirl
s'ad mazilit. Koa 218: In Tarigrad pe acea vreme mazilise pre Vizi-
rul ad ficut Vizir pe Abdul-Pasl.
2. de Domnif romanY.
CRECHE, 223: Sultanul Selim ait socotit sag mazilésca pe Bog-
dan-Vodä. N. COST. 6: ad dis Impératul sa se mazilésca Duca-Voda,
Domnul Moldovel, DIoN. 165: sad faca Domn cu fer-
roan dupa obiceid 5i sa domnésea 7 an! In pace, apol sa-1 mazilésal
iar asemenea sâ puie pe altul.

www.digibuc.ro
 255

3. de Mitropolit sat de Patriarch.

N. COST. 19: atuncl ail mazilit pre Constantin-Voda si pre Sava
Mitropolitul, dându-I vina ... POP. 110 : Patriarehul pre care Turcil
II mazilise in surghiunie.
4. de boieril eel mart sat micl.
NEc. 2,6: dupa ce ait boierit boieril, aft §i mazilit pe Sturza
Vornicul §i pre Hie Catargiul Spatarul. Pop. 360: ail maalit pre Eri-
zea Vistieriul den Vistierie §i pre Iva§co, fecior Banulul Gherghe,
maalit den Agie.
5. de vechil funct,ionart administr
FID. 123: am augit C. s'a mazüit iTravnicul de Teleorman.
II. (sensuri moderne) 1. a destitui, vorbind de Dorn-
nit vechiulul regim (mat ales din epoca fanariota).
AD Pr 47: Domni dupa sépte anl... rnaziUl; 102: s'a
llttl GHICA, 77: Domnil tariI puteail sa se maziléscd. AD. 210:
Adev5r e c'aI chitit, Pan'a nu fi mazilit.
2 fig. a alunga, a indeparta.
AL. T. 1283: tut cant1 s mS mazilesd din inima copilei fad
intrigi ca Domnil GrecI la Tarigrad..
Verb co respundênd ngr.p..1CoDXstíto (1.1.c0CLXE.6(0), déposer.
mazilesc a rel.iiiv la muill (ca stare sociala sal) ca
clasa de contribuabilt).
UR. 1. 7 (d. 1802): lipsesce slujba atit de starea boierésca cat
qi de starea negutatorésca bisericésc i maziléscci; II, 28: rant
pus mazil §i In rind cu mazilil, dar dajde sa nu dea, nid mazildsca"
nicl alt-fel de dajde.
mazilie f. (si mazilie) scótere din Domnie.
Acest Petru-Voda, ce
CRECHE, 233 gis chiopul, dupii ce
al dommt cincI anl, venit mazilie. NEO. 196: cand venit
mazilia, era esit Duca-Voda la primblare. Zu. 49: când sint mazill
grijesc pentru Downie, iar and hint Domni grijesc pentru mazilie.
OD. I, 73: ea izbuti ha saga carte de maalie Domnului moldovenesc.
mazilime r clasa boierilor mazill.
ail poftit pe tót boierimea §i mazilimea, de la mic
NEC. 213;
pan& la mare; 246: tota boierimea §i mazilimea mnainte
cu mare bucurie.
mazilit n. destituire.
N. COST. 48: Moldovenil, cum li-i firea de hint gata la galcevit.
ales la mazilitul Domnilor.
mecèt n. 1. biserica turcéscA, mat mica de cat
giamia (litt, loc de Inehinaciune).
a. la cronicari:
M. COST 285: omorindu-1 ienieeril [pe Sultan Mustafa] pe cale
la Edecula, Ingropat la un mecet imp5ratesc fara de niel o cinste.
NEC. 261: desgropara pe Pa§1 de prin besericl, ce le facuse mecetud,
§i Acura osfe§tenil de le sfintira: 397: Turcil ail facut rea prada in
Bucuresd Mitropolia aS facut'o mece de se inchina Pa§iI inteinsa.
Pop. 163: biserica cea mare a luI Stint loan s'atl inchinat i o ail
facut mecet turcesc. Axor,r. 357: cum si-§1 piarcla [tam] legea slintele
biserici sa faet meceturi turcescl.

www.digibuc.ro
256

b. In poesia poliulara:
TEOD. 480 : Striga Paso, al Diiulul Din virfal mec tului .
Var. (literarg) : mecit.
CANT. Hron. 107: mecit turcesc a se zidi saù besórecä In gia-
mie a se preface pänä, la vrémile nóstre n'am vêcjut.
2. numele vechiuluT cimitir turcesc din Bucuresci
(in vecingtatea mecetulul).
TEOD. 131 (jocul phpusilor): SA-1 11 dus la mecet. In pála lul
Maom et.
3. (ironic) consistoriti bisericesc.
cR. II, 107: El, ce mal (lice Mecetul despre popia vósträ? Are
gänd sa vó deie drumul de grabt
ME6ID (ar. mesid), oratoire, petite mosquée (d.
sagada adorer"); bulg. serb. meMt (meeet), ung. mecset,
ngr. tLevrCiv..; sp. mesquita, it. meschita, fr. mosquée.
mehènghia n. 1. piatrg, de cercat aurul.
CANT. ler. 15: mehenghiu, platra pe care ispitese aurul, argin-
tul, de bun ; 157 : mehenghiul motalmile de curate si de spurcate
ispitesce. UR. IV, 114 (d. 1802): ispitindu-se cu piatra prubel
mehenghiul 1mperätescil mele cercarl.
2. fig. incercat, de.5tept, istet.
CR. 41 : te vM c :1;41 bun mehenghid; 165 : fata, bunk me-
henghe, Ii 1ntórce capul; 97: Gâtlan, bun mehenghid, ia un pahar
§Dp. IV, 230: flticaii la Impetit luall cu e1 i Cite un mehenghid bun
de gurä.
Var. (munténg,) : mehengher.
CAL. 1882, p. 47 :mehengherul de Cotosman. ID. 1883, p.59: un ovreiù
marfagiA, tinór i mehengher ; 61 : mehenghera de fata ca sosele
momele 11 1ntorsese capu. ID. 1895, p. 50: glume de lelitä mehen-
gherd ; 66: vadana nóstrâ era o cotusa si o mehengherd.
MEEIENK (ar. mehakki), pierre de touche; bulg.
mehenk, ngr. p.sim (=picsavc4). Sufixul variantei mun-
tene pare obscur.
melbz n. materie de lâng, §i de 'ukase.
STAM. 108 : camesä de melez ; 10J: Osea la burangic saù melez.
MELEZ (ar. meles mélange"), toile composée de
soie et de coton; serb. melez, rus. melesA.
Vorba pare a fi specialg, BasarabieT : n'am intilnit'o
de cá,t la Stamate.
mengheneà f. ma§ing, de strins a fierarilor.
0114. 68 : A dat-o 'n rIndea Si In minghinea.
MENGENE, machine à presse, pressoir (d. ov) ;
alb. bulg. serb. mengene presse", ngr. p.syysvgq, tenailles,
machine A, lustrer et A, moirer les étoffes.
merchèz n. 1. rostul unul lucru.
PANN, 143: nu-1 scie merchezul [calulul] si sa-1 piphie lul
2. dibacie (in jocul de cArt1): locutiunea a veni la
merchez", la indemâng,, a conveni.

www.digibuc.ro
 257

CARAG. 290 : eù joc conhna ótba en fantelo si am en merchezul

men. AL T. 431 : Ha, aferim, frumos I.. asa 'ml mal vine la merchez...
MERKEZ (ar. centre du cercle), centre adminis-
tratif, quartier général, endroit ; bulg. merkez, serb.
merkez politia".
meremèt n. 1. reparatiunea (unuT pod, a unel
case, a uneI gradini).
COND. 1776, p. 31 : la merernetul podurilor s lucreze farä plata.
AL. T. 827 : casa'l darapanata.. , are trebuinta de meremet. CARAG. II,
12 : cum vedea la un fel eu meremetul caselor lsp. 152 : ar-
gatul nu sciea de uncle sa incépa meremetul gradinel.
2. reparatiune In genere.
AL. Pr. 448 : merenietul unel chingl de Incins.
MEREMET (ar.), réparation; mcr. merimete, ngr.
p.pep.6rt Termin de zidärie (§ 105).
meremetisesc v. a face meremet, a repara.
UR. V, 438 (d 1815): buna Intocmire a ulitelor, pe unele benn
fiteendu-se din non §i pe celelalte locurl nzeremetisindu-se. CoNv. XVII,
804: trebue sa se meremetisescd velnita.
Verb corespunOnd ngr. ilepetLeTECco, raccommoder.
mertepeà f. termin de joc In cArt1 : rind, or-
dine : de la mertepea", de la Inceput, de a rindul.
AL. T. 402: de-om lua tréba de la mertepea; 434: halt! .. le-am
turnat'o de la mertepea.
MERTEBE (ar.), degré, ordre, point (§ 91).
me§ci pl. 1. cizmulite din piele galbenA peste care
se mcaltag papucil sag cizmele, purtati Inainte de bo-
ieri, de boieritia;;I §i de slugile bor.
REV. II, 333 (f. de z. 1821) : trel perechl papuci cu merl.
27 :incaltat eu me/l si papucl de saftian galben ; 169 : ciocoil cu ciac-
cu meg si papuel galbenl. ORAS. II, 60: treerand prin ma-
halale In papucl i fár meg. TROD. 572: (Tureil) Ciubuce calls arunca,
'n urma ea-0 Asa, Chiselele ch-s1 pierdea.
2. pantoff tAranescI din bucatI de postav (Dr. Crdinic.)
3. fig. In locutiunea munténa a da me§il cuI-va",
a avea curajul, a cutez (cf. a da mtina, cuf-va).
PAMT III, 22 : pe unde '1 scie, nu-1 mal det me0i sa mal vie.
TSP. 201 : lui Zorila nu prea f1 da mefil a sta mutt de vorba ; 255 :
sa se due& acolo, nu-I da me.2i1. htlaitiori, 64: sa mal poftescl si la anu,
daca me01.
Var. (arch. §i mold.): mesti i meEti.
MOXA, 370: pasmatil i mesti. NEc. 182 : fost avênd megii
la nadragI, ea tragêndu-1 ciobotele, numal cu coltunil aü fost
tat. AL. T. 82: boieru îI anina pólele anteriulul In Mil, i.I asvärha
papucil, de rémanea numal In mestit i giuca parola sad cordéua.
MEST, sorte de bottines en maroquin sans ta-
lons qu'on porte dans les galoches; serb. mestiT (mestva),
rut. me§ty, pol. meszty, alb. me§t, ngr. platt (§ 81).

60936 17

www.digibuc.ro
258

meqin5 f. 1. piele de óie, alba sat ro§ie, de cap-

tu§it pantoli §i cizme (pl. me§ine §i me§inurl).
TARIF 1761 : mefincl, de 52 lel, 1 led vechid. TA= 1792; me-
finele care merg la tara unguresca sad la tara azacésc4. GHIOA, 501 :
papucl sad cizme galbene de meOnd, cu botul ascutit, Intors In sus
0 ear5, toc. Bun. 240: Papucel tot de mefinci, CiorApel de ceI de 1anL
2. pl. nadragi taranescï din piele de óie (In Mold.).
3 piele in genere.
DOSOFT. Nov. 159b: le Inv41 de a§ternurli. pieile (no1A mar-
ginalD.: mefinuri) la pAmInt prostirele de asupra.
amsnq (pers. misin), cuir de mouton tanné, ma-
roquin (d. pers. mi, mouton"); bulg. serb. me§in, ngr.
',AG(VL (§ 105).
meterèz n. 1. Intarire militara: bastion, reduta.
N. COST. 108 : mare nAvalti ad dat ienicerilor la meterezele lor.
DIon. 173: Nemtil ad intrat In mânästire, In zidurl t/indu-se la me-
tereze cu A.unurl mal micl. AL. Pr. 107: vintul pustietAtil vijie scum
prin meterezele zidurilor. GANE II, 91: cetatuia era alArath, cu §an-
turl §i metereze. DELAVR. 5: 1.1111 aruncA butucil de meterezele podulul.
GliicA, 16 : n e-am a§ez at In meterezuri.
2. fig. loc de intarire.
REV. II, 389 (d. 1821): Tudor a apucat meterez mInAstirea...
METER1Z (ar.), rempart, fossé de fortification, tran-
cliée ; bulg. serb. meteriz, men mitirize, ngr. ilatsgt.
mezbt n. vInzare publica, licitatiune.
KoG. 205: aducênd tóte bucatele lul de le-ad scos la mezat.
BELD. 460 : Domnia se vindea la mezat §i se da celul dupb, arm& mu-
terit care da mal mult. Coyn. Irsu.,.: sr). cerceteze pretul lucrulul
nemi§ator prin mezat. AL. T. 164: prin mezat, ca nisce vite, câte su-
flete al vindut? 241: el se hot6.rIse all vinde robil prin mezat; 258:
i s'a scos averea la mezat; 251 : izbutise a cumpâra cele doue mo§il
de la mezat.
MEZAT (ar. mezad), enchère, licitation, encan ;
bulg. mezat, ngr. p.aCcizt, encan. V. Partea II: Sultan-
mezat. Termin juridic r6mas In limba (§ 71).
mezeb f. tot ee se manânca Inaintea bucatelor
sat dupa mistuirea lor : delicatese pentru a excita pofta
de mâncare.
GHEORG. 311: Vel-Clucer este purtAtor de grip, a mezelelor, ce
se aduc de la beciul domnesc F}i de la sclipul despre Dóruna; 312;
din mezele trAmite Domnul pe talgere pe la archierel §i pe la unil
din boierl. Cony. IX, 326 (d. 1769): alknard 0 portocale i alte multe
made. CARAG. 381: s'a dus sA cumpere vin §i mezeluri. STiNc. B.
Sn. 96 : d5.du mesenilor pesce, icre, mAsline §i fel de fel de mezelurf.
11EZE (pers. goût d'un mets"), aiguisement d'app kit
(confitures salées etc. que l'on mange en buvant du
vin); fig. plaisanterie piquante, sarcasme ; serb. meza,

www.digibuc.ro
 259

mcr. mezò (entrée : castravetl, rinichl, ficat...), ngr.

pilule qui donne de l'appétit.
*mezilea f. forma amplificata din mezea".
CANTA, 185: Mavrocordat-Vodl auta mal mult zefurile eu mese
marl §i cu mezilea de Tarigrad.
mezelic n. (si mizilic) 1. sens identic cu mezea".
GANE II, 53: scóse apol feliurite mezelicurl : limbl, mu§chiurI, sa-
lamh, cutil cu sardele, cu posmagl etc. PANN, 83 : mergl colea la ba-
can, stt41 dee mezelicuri, pline §i o caraftt de vin. DELAVR. 42: se duse
sr). ia aminte de rnezelic, cum se cuvenea unel ospétatóre. Fri,. 155:
farfuril cu mezelicurl de tot felul.
2. semin V) de dovléc prajite (sens special Munteniei).
MARION, 52: aruncând cu mizilic, floricele sful Urea sórelul.
3. fig. dres, aroma (cf. mezò plaisanterie piquante").
AL. Pr. 51 : amorul este eel mal vechiü §i cel mal cu gust me-
zelic a unel
MEZELIK, assaisonnement, choses salées, fruits,
salade etc. qu'Gn mange en prenant de l'eau-de-vie;
bulg. mezelik, m;r. hors-d'ceuvre.
mezelicar m. bacan care vinde mezelicurf (in Munt.)
miàmbal n.candel negru pentru tuse.
Var. : niambal (Cony. XXVI, 455).
kuyAN BALY, suc de reglisse (d. miyan reglisse"
bal miel").
micquneà f. 1. In Moldova, garófa (cheiranthus) ;
2. pl. in Muntenia, viorele (Viola), numita in Moldova
topora%" i in Oltenia tamAióse".
GOLESCU prov.): micfunéua ciit de frumósk dar pInrt In vari
nu tine. Fn.. 211: impenata cu rose §i miqunele. ISP. 114 : VIntul beit
apá de migunele dintr'o ella de marmurá. TEOD. 273 : Fdie verde mic-
furtea, Dumneclet 11 asculta. VULP. 20 : Sa resall garoflta, Viorele,
miclunele. CAN. 28 : Guritall mir6s6 a lion. Si buzele a mic§unele.
MENEK§E (pers. benefse), violette; bulg. alb. me-
nekse, ngr. v..eveUç (1.1.a.vs0).
micsandra f. micsunea rosie (in Muntenia).
Despre aceste douö forme, una metatetica (mek-
sene d. menekse) i alta amplificativA (§ 23).
micpniii a. de culórea micsunelil, violet.
Forma analogica : cf. ngr. lisvsealfig,
mindir n. saltea de paie.
x.v, 247 (f. de z. 1787): un mindir, patru perne
REv. II, 334 (1. de z. 1821): doué mindire lama i perinile lor. GAYE II,
14: lovi cu stratul puseel In perina, in mindire. BASME IV, 136: oe
-culca pe maldarul de teill ea pe un mindir.
Var. (archaica): mender.
Ax. 150: Craiul [Carol XII] era trifa,urat inteun mender, cat
.nu-1 se vedea niel capul, nice piciórele.

www.digibuc.ro
260

MINDER, matelas épais qu'on étend sur un sofa:

bulg. mender, alb. serb. minder, rus. minderA, ngr.
tungpt, stragulum. Sinonimul occidental (fr. matelas, sp.
almadraque) e asemenea de proveninta orientala.
mìndirigiù m. cel ce face mindire: plapomar.
MINDEREgY, matelassier.
mintén n. 1. vesta eu safl farä mâneci, purtata.
Inainte de arnauti si de ciocol.
FIL. 143: cafegiul boierulul, imbrheat en un mintén de postasr
negru cusut en fir, dar IAA rallied. OD. I, 73: Rosiorii purtând min-
tene roii. GHICA, 9R: Arnhut en mintén 4i en iminel rosil.
S. h.tina taranésca de dimie, la guler i pana jos
cu nasturi de gaitan, une-orl Impodobit cu cusaturi (la
cIile mari), numit In Oltenia laibar" si In Prahova ze-
gheoit" : taranul 'Arta minténul primavara si tómna,.
punênd la frig peste el gheba sat anteriul.
OD. I, 112; un mint& negru ca gaitane de fir; 161: surugiil ea
mintene numal ghiiane; 173: Dumbrav h. vorniettl era finbrheat en un
mintén de urs latos.
MINTAN, gilet pourvu de manehe et ouaté (§ 100).
miràs n. (§i meraz) mostenire (In Muntenia).
PANN, 68: TAt'a mea bogtdie de la mosl-strhmosl miras. JEP.
57: daù la copil meras alte alea: ol, cash, lhpteturl. ORAs. 170: nol,
dell, nu tinem la acest meras.
MIRAS (ar.), héritage, succession; bulg. serb.
miraz (si zestre"), alb. miras, ngr. pApiat (§ 71).
*mirzAc m. nobil tatar, capetenia unei horde.
a. la eronicari (mai ales moldoveni):
URECHE, 151: Hanul fugind en 9 feciorl al sel i cu o surds.
de mirzael. M. COST. 309: ail trimis Vasile Vodh pre Catargiul in
sara cerchezésah, I de acolo adus Dóninh pre fata unul mirecte
de al lor; 344: ail ales, ca sfatul mireacilor, o sénift de Tatarl s lo-
vésch dirept la Roman. CoNo. 1693, p. 326: 170 tal. dat la
mirzacul Sultanulul. AMR. 178: tóte le-am primit nol en tog mirzacil
§i bétrânil Nohailor. GREC. 156: de la Calga Sultannl Inch un mir-
sac a sosit eu poruneä de eonace. Pop. 151: unindu-se eu totl mir-
zacii Bugiaculul. DION. 169; sh, socotesch Turcil i mir-
zacil eh luat rob.
b. In cantecele populare (din Moldova):
AL. 79: La mtrzaci de eel mal marl Si la cinel deel de Ta-
tarl... 113: Ch scil, frate, un mirzac AA sosit de la Bugiae.
Var. (archaica): mirza (pl. mtrzi i mtrzah).
CANT. Hroni 26: Domnil sait cum 1s1 die el mtrzii Crimesel.
VAC. 286: avênd si multi din mirzall §i sultanI taraf al lul.
MIRZA (scurtat d. ar.-pers. emir-zade ffis de
prince, noble, seigneur"), titre ajouté aux noms de fa-
mines nobles chez les Tartares de Crimée; rus. rut..

www.digibuc.ro
 261

pol. murza (mirza) principe War." Forma amplificata

MIRZAK e curat tAtAréscd. Voroa e specialä Moldovei (§ 6).
mtrzäcesc a. ce tine de mirzac (In cântecele mold.).
AL. 78. Cu copile mirztIcesci $i cu róbe tätAresc1; 111: Pala
'n aer fulgela, Caput mirzacesc sbura.
mTrzacie f. rangul de Mirzac (la cronicarl).
M. COST. 289: sciut §i cApeteniilor tAtAresc1, ales a lul Canto-
mir, cu carele legase priete§ug Inc . den mirzacia lul.
mirzácitä f. femeia mirzacului (in cantecele mold.)
AL. 78: lath mirzacilele qi cu tAtAritele...
*Misir m. 1. Egiptul (ca tard).
a. la cronicari :
M. COST. 810 : tot Misirui §i Pa§il câÇí slut peste Arap1
pornit despre marea Ro§ie. Ax. 165: Apti-Paa sA se ridice de la
Hotin §i sA mergl la Misir. V-to. 261 : Suleiman I merse insu§1 la
Misir bAtu §i moneda In numele sett Dam. 198: Frantozil intrase
In Misir, de coprinsese tótb. stApanirea Misirului.
b. In tarifele vamale:
TARIF 1761: in de Misir de cel alb. TARIF 1792: zahArul de
Misir capere de Misir i de CrIm.
2. Egiptul (ca loc vesht pentru cal).
DION. 191 : Pasvandoglu aù gAtit un armAsar fórte bun de Misir
FIL. 29: armAsaril de Nisi,. Arabia cu care se servia Domnitorul
la solemnitatl. OD. 1, 162: calul de Misir miróse de departe unde-1
vertu zid pArAsit. AL. 204: Diruind chiar pe Vizir Cu armAsar1 de
la Misir. Si cu pung1 de banl o mie, SA te lase 'n Domnie.
4. cal bun egiptén.
Koa. 207: 1-all &trait Domnul [pe Pap] cu cuma§url §i ban',
dfindu4 §i un misir Impodobit.
Cu acest sens si In cantecele populare.
TEOD. 57: Cu 50 de cal, Tot cal nemesesc1, Tot misirl turcescl.
4. galben egiptén.
DION. 221: galbenl turcesct... misiru, 7 lel.
MISIR (ar. Mysyr), Egypte, le Caire ; MISIRLY, se-
quin de 64 piastres ; bulg. serb. Misir porumb si cur-
can", incr. misuru porumb", bulg. serb. misirka curca",
ngr. tucEpta, dinde, dindon ; rus. misiurka coif oriental"
(cf. Polysu : misiurcd, coif egiptén).
misirliü m. 1. egiptén (mai ales ostén).
Ax. 161: Beiut Mi4riulul cu totl misirliii §i ieniceril.
2. pl. varietate de porumbei (Baronzi, 95).
MYSYRLY, égyptien ; bulg. serb. misirlila.
mischèt n. varietate de struguri tâniaio§I (§ 102).
BARONZI, 91: mifchet bAtut. hp. 51: arloganca, mischet
MISKET, raisin muscat (d. it. moscato [vino]).
mischitin. (arch. meschiü) 1. otel magnetisat :
amnar de mischi4.

www.digibuc.ro
262

CANT. Div. 149 : pre aur focul, pre fler meschiul, iarli pre di-
reptul necazurile si dodaiele intäresc.
2. tocila de otel.
CARANP. 39 : Paloisul iute scotea, Pre mischia ineet tiagea.
MYSKAL mysk = 6elik ?), instrument qui sert A,
polir. Vorba e speciala Moldovel.
moflùz a. i m. 1. bancrut, falit.
AL. 19: ail marfä de mofluz Fn.. 289 : unul zace In pat lip-
sit de minte i sä.rac, celalt moftuz mineinos i gata a merge la ocnä.
S. NAD. 88: cogeamete bancher slt iasä deodatä mofluz.
Vorba figuréza In proverbul : a inceput cata
catastisele vechI oa mofluziL
2. fig. ruinat, prapadit (de aril).
AL. T. 635: sa n'am parte de tineretele mele ... de tinerete ?
augl, moftuzu!
MOTLÜZ (ar. maflis pauvre" d. fels obole"), qui
a fait banqueroute; bulg. miuhluz, serb. mulliz, ngr.
p,otypXoTSCils. Termin comercial remas In limba (§ 104).
mofluzenie f. sinonim cu mofluzlic".
JIP. R. Sat. 224 : creditu nostru sdruncinat pdn mofluzenit.
mofluzesc v. 1. a esi mofluz, a da faliment.
Fm. 259: ne-a spus e dumniata al mofluzit.
2. fig. a pierde starea, a se ruina.
AL. T. 836: cine-I prost i derbeden, lesne In lume mofluzesce.
3. fig. a strica, a prapadi.
.lip. 61: a mofluzit limba, a scos'o la mezat si va s puie alta
Verb corespundênd ngr. [LowfkonCE.6(0, faire faillite.
mofluzie f. (si moflujie) sons identic cu mofluzenie".
Bow). Pov. 120: tovaräsul lui de moftujie.
Formatiune originalä: cf. 1.1.otypkouCrh., banqueroute.
mofluzlic n. (si moflusluc) bancruta, faliment.
FIL. 289: a racut mojiusluc mineinos i m'a lasat pe drumurl.
MÜFLUSL UK, fallite, ban queroute ; bulg. miuhliuzluk,
ngr. tiotyfkopokEm.
moft n. 1. bagatela.: de moft", Inteo dóra.
CARAG. 123: ia numal de curiositate, sä, mö due sä. vöd ce
moft mal e i ästa. Mu,Lo, 10: dice cä cel multi §i cele multe se due
numal asa de moft, ea sä se vaqa.
2. fléc, minciuna, sinonim cu palavra".
CARAG. 8: ce mal efiutati la comediile alea nemtesel, nisce
mofturE... dam parale si nu Intelegem nimica; 117: lasä &lat.& mof-
avem lucrurI maI serióse de vorbit; 51: nu mal umbla cu mof-
turi; 277: nu mai crede In mofturile chrtilor, frate. Cras. I, 210: nu
Dial merge ert mofturi, la =nett! MARION, 113 : mofturi! Te sciù
bine eine estl!..
3. pl. fasóne, nazurl.
XEN. 13: iar are sä ne facä mofturt Negrethuia, mal ales eh i-o
venit si fata de la pension.

www.digibuc.ro
 263

MilFT (pers.), ce qui ne carte rien, gratis, gra-

tuit, bon marché, à bas prix ; serb. mufte de giaba".
Vorba caracteristica, care, r6masa stérpa in turcesce,
a produs In românesce o numerósa familie lexicala : mof-
tangie, moftolog, moftologie, mofturén, mofturos.
moftangie f. fanfaronada, minciuna.
CARAG. 207 : vil eu moftangiile d-tale...
moftolog m. fanfaron, palavragig.
cARkG. I, 142: '§I d cótele en moftologul
moftologic a. ce se .Vne de mofturt
CARAG. 108: eu tót. dhscalimea cu tót h. societatea mof-
tologiect a d-lus... de glaba!
moftologie f. minciuna, palavra.
CARAG. 207 : vi1 cu moftologii.
mofturén m. sens identic cu moftangiti".
GANE II, 265: ia un stromit, un mofturern, un frige-linte
mofturos a. care face mofturt nazurI.
BOGD. Pov. 234: ian tacl tu, fa, ch. e0I mofturósci
moftangiii m. cel ce umbla cu mofturi (fern. mol-
tangióica), sinonim cu palavragiu".
CARAG. 7: mim In dosul Agiel, cóte-góle dap& nol; ajungem
la Sf. llie In GorganI, moftangiul dup. nol; 297 : sh fie vr'o moftan-
gióied? TEOD. 126: Nu estl llie, moftangiule?
Mul"TAgr, qui veut aeheter tout pour rien (cf.
müfthor chevalier d'industrie, parasite") ser,b. muf-
tagifa
molim n. var inchiegat cu nisip din daramaturf
de la zidurile caselor.
OD. I, 388: un moloz tép6n §i ghlbuid. DELAVR. 174: Ingenuche
pe molozul prósp5t.
mum, moellon, cailloux employ& dans les con-
structions; bulg. molos gravier".
mosafir m. (i'n Mold. musafir) 1. strain, &pate.
KOG. 210: toll negutitori1 turd din Ias1 si tog musafiril turd
ce se [naafi in Imi; 225: ad chemat un mirzac, ce avea musafir Intel)
cash la pórth; 242: socotita c sintem toll musafiri aeestel luml. 1ST.
1715, p. 22 ad venit un arap, musafir al Impöratulul. I.JR. II, 42 (d.
1783): asternutur1 sail ararnurl sh nu li se ia pentra musafirt. BELD.
439: sh aibh 3 clibs musafiri pe tog boieril eu tóte cele trebuincióse.
GARR, I, 377: preghtesc mternutul pentru musafiri. CRAs. II, 203 : u§a ca-
fenelil se tot desehidea i venia musafirt nol. GHIOA, 491: odal marl
de musqfia CR. I, 301: nisce ease neloeuite unde culca pe totl mu-
safiril, carl veniail aa nitam-nisam. SEp. I, 153: când nividesce panza,
de vine musafir un barbat, ajunge bAtatura, iar de vine femee, n'a-
junge. Isp. 250: Imp5ratul porunci sh-I omenósch, pe amindoI ca pe
nisce mosafiri marl 5i sh-1 ghzduiasch, In palaturile Impifultescl.
2. cel poftit la o masa, la o petrecere.
AL. T. 440: sh cânte, când or veni musafirit; 460: balul s'a

www.digibuc.ro
261

inceput dei rea sosit Inca niel un musafir. FIL. 143: mosafiril
se aseclará pe cele doue paturl; 152: sina Se torminh si niosafirif 0111310.
casa.DELAYR. 40: nu-e nici un flächu Intre mosafire.
Vorba figurézA in prov. (Zanne IV,221) Dumnedeti
face casa, dracu aduce musafiril" si In locut. parcA e§t1
mosafir" (despre ceI ce nu-0 fac tréba cum se cuvine).
MÜSAFIR (ar. voyageur" d. sefer voyage"),
kranger, hôte, visiteur: serb. musafir, men musafer,
ngr. tiouovpígç, kranger qu'on recoit.
mosafirlîc n. (si musafirlfc) visita.
Doc. IV, 212 (d. 1794): popa 5i-a luat preotésa 5i cu. chip de
mosafirlic dus in vecinkIate.
MÜSAFIRLIK, hospitalité, visite ; ngr. ttous/Tcpkbcc.
mosior n. téva de depAnat.
GoLEscu (prov.): dupa fus i mosorul. Isp. 11: secli aca,A de-tI
vecll de fuse si mosóre . . .
MOSUR (masur), bobine, navette de tisserard: bulg.
masur fus", serb. mosur, ngr. p.ccaoúpt, tuyau. bobine.
mosorq n. mosor mic (Glos. 388).
mucallit a. i m. pozna, sinonim cu caraghios".
AL. T. 203: tare e..,ti mucalit; 420: bhrbatul med II tare mucalit:
1371: tot mucalit giupArnil Arbore; 1661: lumea'l o comedic) mucalita
juçath de cel pro5tI In folosul celor dibacl. GANE I, 167: un mucalit
care merges la vinat maI mult de petrecere. XEN. 149: 's destal de
hazlid si de mucalit, ca sa nu-I fie nimihnul urit ea mine. CAL. 1882
p. 30: sa aseulte cu tragere de inimN smívele si povestilelnl, ea efa
mucalit, bath-I sh-1 bath.
MUICALLID (ar. ,.qui imite"), bouffon, comédien ;
ngr. p.ouxakirriq (
mucalitlîc n. vorba de rIs, gluma.
BALc 36: Murat III, amator de dant si de musica, de vorbe cu
spirit, ba Inca si de mucalitlicuri.
fif OK A LLIDLIK (imitation"), bouffonerie ; ngr. p.our.2-
Xczki¡xt. Despre sinonimica bufonului (§ 27).
mucava f. 1. carton.
CARAG. 270: o bucata de hârtie ori de mucava.
2. pl. broderif de mkase pe carton ce se aduceati
din Constantin op ole.
MUKAVA (ar. mukavva), carton ; bulg. mukava,
ngr. v.ouv.apag.
muchelbf a. elegant (vorba Invechita).
BELD. 439 : esit o Aga de la bostangi-basa inainte, Mae
muchelef. FrL. 50: top' junil miwhelefi §i spudaxig aveall ate o biblio-
tech.; 68: un fläcä.ia§ a5a de frumos i muchelef I GHICA, 150: un tin&
möruntel, muchelef la haine.
MaKELLEF (ar.), somptueux, riche, élégant.
muhaibr n. (§i mohair) postav tesut de calugarite

www.digibuc.ro
 265

TARIF 1761 : muhair evri bueata 90 bans, muhair mijlociù bu-

.cata 95 banl, muhair de cel prost bucata 22 bard.
MUHAYER, espèce de vêtement grossier fait de
poil de chèvre; rus. mohoIar stofa din Bucara", pol.
muchojer (muchair), ngr. p.ouzcaapt; it. mucaiardo.
muhurdàn n. vasul cu apa calda (In forma de
.eadelnita) eu care barbierul spala la eap.
Km. III, loo: muhurdanul eu hiatus fu tras.
V orba e o simphi varianta fonetica din BUHURDAN cd-
deluita". V. Partea II: buhurdan.
murdbr a. 1. necurat.
GOLESCU prov): o vactt murdard muraresce ciréda tótA. ISP.
37 ne-a acoperit palaturile eu apa acestA, murdard.
2 fig. obscen: vorbe murclure.
3. sgarcit, sinonim cu scump".
MURDAR (pers.), impure, sale, immonde: laid,
-cleshonnête (d. mürd mort"); alb. serb. mcr. murdar,
ngr. p.oupaigq, malpropre.
Vorba pretutindenea populara i fará echivalent.
murdäresc v. a (se) face murdar.
ZANNE I, 695 (prov.): o viic cufurita murddresce o turm5, IntrégA.
Var. (grecizate): murdarisesc i murdaripsesc.
MARION, 116 : Nea Trandaflr, legat cu un sort mare alb peste
burtb,, ca s nu-sl murdaripséscd redingota.
Forma verbala corespuncyênd bulg. omurdarIa, alb.
murdaris (murdareps) i ngr. ilonpaccps6m, salir.
murdärie f. necuratenie.
TSP. 154: Vote murddrgle le arunca pe bordeiul lui. STINO. 286:
o lescae rIthcitA prin murddrie.
Forma originala ca i ngr. 1.1.oupaapt4., saleté.
murdarlîc n. murdaltc) necuratenie.
Doc. I, 516 (d. 1785): omidI cari prieinnese murdarlic §i putóre;
IV, 406 (d. 1790): stt fie tóte ulitiLe grijite §i MIA de niel un mur-
.darltc. GOLESCU (prov.) : i aurul cât de cinstit, inurdartic intrInsul
tot s'a gasit.
Ast41, acésta ultima forma se IntrebuinOza ad-
turea de murdarie".
MURDARLYK, saleté, ordure; Dgr. p.oupyrapkbct.
musach f. tocana de patlagele vinete.
AL. T. 505: sA'ml faca la madt... vie plachie, veo musaca.
MUSAKKA (ar. arrosé"), courges ou aubergines
cuites au beurre avec du hachis; serb. musaka, ngr.
Despre varietatatea toeanelor (§ 87).
muqamb f. 1. panza ceruita: cea fina serva pen-
tru acoperit mobile, iar cea grósa pentru parchete.
COND. 1693, p. 623 : un cort In dol stulpi cu mufantaua lul.

www.digibuc.ro
266

TAR1F 1792: One% lath rusésch, pentru muqama. GANE II, 49: cAmesh,
négrli i unsa de strAlucia ca o mufama. GHICA, 277: sapch de mu-
pima. TEOD. 298: Pisa le alhmite, Cu mu§antale 'nvelite. CAN. 216: $i
Tin Rusil tot pe vale, Invelit1 In mufamale.
2. fig. In locutiunea a face mu§ama", a acoperi
im lucru, a-1 cocolo§i.
AL. T. 401: sA ne pAzim aid vr'o clth-va vreme, pIn'ce s'o
face lucru tnwama. ?TEN. 152: vom pune sa ticluéscA an fel de cer-
cetare i sd facci Picrurile mmyama.
3. mupmaua, hora In Moldova dupa masa de cununie-
(Sev. Nunta, 282).
xtu§Am(B)A (ar. mii§emma enduit de cire" d
§ern cire"), toile cirée; bulg. mo§ama, serb. mu§ama,
mer. mu*umA,, ngr. 1.1.ousalog.
muschl n. fluer ciobanesc, sinonim cu naia".
FOT. III, 239: Tiganii sint f6rte IndemInateci pentru musicA
cIna cu vióra, ea cobza si cu muscalu. GRICA Rev. N.II, 174: trei
ghitaristl suflall Intr'un =meal-
MISKAL (ar.), espèce de flûte de Pan (§ 41).
muscalagiii m. lautar care cânta din museal,.
sinonim eu naingiii".
OR. III, 111: tobosarl i muscalagii cu naiul, cu dairaua, cu
cimbalele, cu diblele i ca surlele.
M1SKALsgY, id.
muqmilla f. (§i moEmónd) rodul unui arbore din
fam. rosaceelor (Mespilus): arborele se mal numesce
In Muntenia : mornol i molmon, scoru neratesc, macie§
(Dr. Briludza).
PANN, 113 (prov.): ca vreme si cu pale mumulele se móle.
muszkfuLA, nèfle (d. rR ; bulg. mopiula, alb.
serb. rug. mumula, ngr. tioócstiooXov.
niuteb f. muphea) 1. ciocanul cu care cizma-
rul netezesce pielea.
CR. II, 81: mqchea, piedic. hasc h. clin, ace, sule.
2. fig. pumn, lovitura.
JIP. 60: sa-si vaca sIngele gAlgAind sub multeua dusmanulul.
WIFE (pers. poing, coup de poing), maillet;
bulg. serb. muSta unélta de cizmar".
muteriü m. (§i muttiriii, In Mold. mupereii) 1. eum-
Orator, eel ce ofera mai mull, la un mezat.
'COG. 238: atunce aù gAsit mueret i pentru visternicia cea
mare. ZIL. 94: boierl multerii pentru Visterie. COND. !Rm.: sapInal
sali viR41 mosia lui fára de fricA la ori-ce fel de muyterii se va
intimpla UR. X, 108: ce mufterei vor da pret mal bun... GANE II,
62: ne-all venit un maytereti la stInh. AL. T. 900: banl sh fie, mu§-
teriit nu lipsesc. Fn. 166: pe tótá 4iva vin ate dol-trel mufteril, ca
sA ia mosiile ea arena.; 240: m6 temeam sá nu ias1 mufterii multi,.
sa ne strice chilipirul.

www.digibuc.ro
 267

2. cump6rator In genere, client.

CR. I, 136: mos Nichifor a pornit inapol cu alti mufterii.
57: negustoru stórce 14 castigurl din spinarea muftiriulta. MANioN, 50 :
top fläci1, ba chiar si Insuratil erarl mufteriii frurnósel Sultanichil;
61: barbieria luí nea Costache, o fostä carciuma, e plina de mufterii..
Vorba figurézA in mai multe proverbe.
H1NTESCU, 110: curg muteriii, bolta geme, unil thrclirl i altil
de vrerne. PANN II 68: vitelul niel nu l'a taiat i inufteriti pentru
piele a venit.
MOSTERI (ar.), acheteur, chaland, pratique (d. sira.
vente, aehat"); bulg. serb. musteriia, alb. mer. musteri,
ngr. ir,ouarsp*. Termin juridic si comercial.

Nafacà f. 1. (sensuri archaice) 1. subventiune,

bani de traia, sinonim cu ,,hac i léfa".
NEC. 191: boieril da nafaca lul [Antonie-Voda] pre (41 de chel-
tuialä ate 4ece potroniel; 417: Mavrocordat facut i nafaca.
léfa, ate cinc1-4ecl de lel de boier pre lima. GREC. 321: pre tog da-
tornicil turc1 11 tinea cu mertice si nafacale, cu left CANT. Divan,
184: Inchinatorilor de boz1 si 1nchinatorilor de foe 16fa, nafaca, le
dal. COND. 1693, p. 143; lo0 tal. s'arl dat la grecil sofagil pentru na-
facaua lor. UN. V, 35 (d. 1741): nafacaua suiulgiilor de la Vistieria
Domniel mele.
2. portiune anumitä, sinonim cu tain".
CANT. Ier.15: nafaca, obroc, mirtic, carele se da In tOte 4ilele ;
192: furnica indestulita nafaca uitandull Tom. 578 : i 'ml ce-
rea, mare cerea, Nafacaua cand fäcea, Tot de cash, Vaca grash...
Var.: nacalfa i nacanfa.
KM 256: facêndu-le Imp5ratia nacanfa de la Bucurescl
de la Moldova STAR. 528: nacalfa, léfa.
H. (sensuri moderne : sub forma metatetica nacafa}
1. nevoie, necaz, greutate de traia.
CR. II, 22: popia are multe nèicafele, e grad de purtat.
2. fig. sórta : asa i-a fost nacafaua !
NAFAKA (ar. nafakat tout ce qu'on dépense"),
dépense pour la nourriture, pension alimentaire; serb.
nafaka subsistenta" (si ursita"), alb. irtfaka dar", ngr.
avna7.54 (= róyj OA).
Primitiv termin technic militar (aplicat soldei dii-
nice a ieniceriler), vorba s'a Imbogatit In romanesce cu
acceptiuni metaforice necunoscute osmanliei.
nadoléncá f. soill de gAina originara din Anadol.
CR. 1, 13: puicele cele nadolence i boghete.
V orba e speciala Moldovei. V. Partea Anadolén.
nafeä f. (si nefea) blana de vulpe de la pantece.
DroN. 166: nefelele de vulpl parechea 22 [el pe ales. REV. II,
331 (f. de z. 1821): samur de Bechl la spate nafea. GHICA, 498: a
giubea soiósh Imblänita cu nafè.

www.digibuc.ro
268

Vorba revine in ctintecele populare.

TEOD. 644: Vraf de nafèle Si de malotkle ; 619: Arafea tatArésa
pinzb, turcésca, Marf5. femeiascA.
NAFE (pers. nombril"), le côté du ventre d'une
peau de fourrure estimée: serb. nafa.
naht n. numèratóre (bani), sinonim cu pesin".
UR. III, 182 (d. 1802): sag de bani in naht sag de altele ... AL.
433: o mie einci sute galbeni, bam In naht, Impérátesei si cu
zimti; 1251 : n'al primit In naht niel pe ginmötate din soma cuprinsh
In sineturi Fu,. 217 : bine ar fl sa-ml plAtesci in naht, dar ca st
nu te sup5r, primese i pe datorie.
NAKT (ar. nakd), argent comptant ; cum. nagd pe-
cunia" ; alb. naft avere", ngr.
n5hist in. (si naut) un fel de mazere originarg din
sudul CaucasuluT (Cicer arietinton).
TARIF 1792 : nahutul de un sae 30 ban!. Fit,. :42: farfurii cu
migdale curkite cu 'taut präjit. ISE'. B. Sn. 58: dete unuia vr'o
4ou6-trei bóbe de nciut prajit. TROD. 277: Fóie verde de mild SEN .
198 : Frunzulénft bob mild . . .

Var. (mold. : nohot.

TARIF 1761: nohot cantarul 50 ban!. AL. Pr. 365 : ciotbft de
gäinä cu orez, gäingt eu robot.
Vorba se affii si la Dosofteift (Fevr. 69a : eu nakut
cu bob muiat se hriinia ...), care o va fi luat din bulg.
NUHUT (pers. nohud), poix chiche ; cum. noghud
.,,cicer"; bulg. nohut (nuhud), alb. serb. naut (§ 102).
nahutia a. galben inchis (de colórea nAhutului).
Doc. II. 404 (d. 1790): un binis de postav nahutia. liEv.
331 (f. de z. 1821): ghermesit nahutzu, postav cu malteh
Var. : näutiü i nohutiii
DELAVR 146 : zabranicul unel dantele nautil. GHICA, 150 : pan-
talon! nohutil largi, de se vedea numal vIrful botinei de lac.
Formatiune analogica (§ 23).
naiü n. (si neiii) instrument compus din maT multe
fluere Impreunate, sinonim cu muscal".
NEC. 364: Grig. Ghica a venit tot pre apä cu multk pohval5., (ii-
cênd din trimbite si din naiur i dand si din pusce ODA ce ag. a-
giuns la Galati. AL. T. 80: chiarni doi scripcarl i un läutar cu naiul.
GANE I, .81: orchestru compus din o scripa, o cobzä si un naia.
BUR. Altnanah, 84: neia, un fel de fluer de trestie cu 7 gäurl. ORAs.
II, 83: din cobz5, si din gurà, di, cióra, din naia .
NAY, NEY (pers. roseau"), flute de roseau: ngr.
v6:1: (vR), flûte (§ 41).
naingia m. ci-IntAret din naia.
GANE ii, 243: ca din phmInt esira 3 lautari s'un scripcar, un
cobzar i un naingia.
Form4iune analogica (cf. muscalagiti).
*naisan (si neisan) m. cel ce ciintà din naiit, sens
identic cu nainghl" (vorba semi-literara).

www.digibuc.ro
 269

GHICA, 170: aduse pe cel mai vestit tacâm de Ikutart, tot me-
'ten alesi din cei mal buni, scripcari, cobzail i neisani din Buell-

reset.
NAYZEN, joueur de flûte.
nalbAnt m. potcovar, veterinar (si astaq1 la sate).
Doc. II, 329 (d. 1791): pentru rindul nalbanylor ce potcovesc
obstel; 380: se cuvine a plati nalbantalui po par. 48 potcovitul de
ate 4 picibre unul cal.
NALBANT (ar.-pers. na'lband), maréchal-ferrant,
vétérinaire (d. ar. n'al fer à cheval" si pers. bend qui
lie"); bulg. serb. nalbant, ngr. vaXimr4.vr% maréchal (§ 105).
*nalbant-ba§ in. veterinarul Curtil.
COND. 1776, p. 77: 120 lei nalbant-baqa. FoT. III, 30Q : nalbant-
bay al comisiel dite lb let pe lunh.
NALBANT BA§Y, chef des forgerons Ham.
naramgiii a. (si narangiii) de colórea nAramzeI
a. in vechea literaturA:
GHEORG. 312: Vel-Paharnic 5i Vel-Medelnicer sint legati cu tafttt.
naramgie, In curmezi5, numaI peste cattanele lor cele de taftä. REV. I,
341 (f. de z. 1669): un timbar postav naramgift cu patcea de jder.
b. in citintecele si descântecele populare :
MARIAN II, '7 : Cu tulpanul naraingia, Cu cosita pan& la brill._
I UR. 270: Be:zic5, ghivizie. besichnaranigie... II, 91: Rosa p. na-
rangie, rosatft portocalie; V, 81 (d. Sucbva): Iar in cap cu palaril íi
cu brie narangil.
NARENgf, couleur d'orange (d. pers. nareng orange
amère"); bulg. nerandza, serb. neranga, ngr. veri6,Att; din
forma araba narang" e trag numirile apusene : sp. na-
ranja, it. arancia (venet. naranza), fr orange.
Originara din rés iritul Indiel (sanscr. nagarunga,
indian narung), naramza, necunoscutil Grecilor i Ro-
nianilor (ca i portocala), fu transplantatA mal mat In
Persia, de uncle trecu in Arabia si in Europa la Bizan-
tinl ; de la acestia derivä numirile nóstre lânidie (X.spArn), nd-
rainz a (vapivCr.) i portocald OroploYAXXO, earl se importail la
noI din Rumelia. V. turungiù.
nargheleh f. lulea persana la care fumul trece
printeun vas eu apii, (la inceput o nuca scobita de cocos).
Fn.,. 79: porunci s aducâ douò cafele, doub dulcete, un ciubue
5i o narghelea ; 268: ciubucele i nargheleleie cele umplute cu parfu-
matul tutun al Siriel. GHICA, 388: el mi-a !lent cinstea a-mi aduce
nargheleua; TELEOR, 334: cerurä cafele turcesci i narghilele.
NARGILE, pipe A, fumer persane (d. nargil noix
de coco"); bulg. nargele, serb. nargila ; sp. narguile (§ 89).
*narghelegi-bap m. slujbasul Curtil care oferia Dom-
nuluI nargheléua.
FOT. UI, 311 : narghelegi-bafa are 30 lei pe lunA.

www.digibuc.ro
 270

n art n. I. (sensuri archaice) .1. taxa anumita pe

marfuri, dare fixa pe vite.
MUSTE, 72: Grigorie-Ghica ad scos In tara, vacarit de ad dat
'WO; Inca ad pus nartul mal jos de cat Mihai-Vod a. sa dea cate sése
potronici de vita. DioN. 201: herestea macar ca. o platia orasani1
ómenilor din tail... dar numal mal usor In nart.
2. pret hotarIt de stapanire pentru provisiunr §1
lucrurI de vindare (carne, paine, luminarl) : 'Ana, la Re-
gulamentul organic, aceste articole de prima necesitate
se vindeaü la contraccil cu apalt, fixandu-se In contract
un pret anumit; de aci locutiunea a tilia nartul", a
fixa pretul (§ 38).
Fn. 162: sa punet1 nart la tóte lucrurile ce veti tirgui, car-
nea este cu nart... painea tot asa... vInatul si plis5ri1e nu ad nart.
GHICA, 512 : ail taiat nartul graulul la schelele Dunáril pe 6 lei chila.
Var. (archaica): narc.
ARCH. Rom. I, 419: le ad pus narc la vindarea vinului.
II. (sens modern) fig. in muntii SuceveY. Inceput
(de actiune), prima Imboldire §i pilda de a face ceva.
Ei;. V, 113: nart, Indemn, initiativa; orn ce dá exemplu la
alti1: o fdcut nart la farind, a fost eel Intal care si-a 'grit vitele In ta-
rini si dupa el, 1754êndu-1, le ad vIrIt totl.
NARK (pers. narh taxe, taux"), taxation des mar-
chandises, des denrées ', bulg. nark, ngr. vapzi.
n ästrbpa f. cana de apa sat de vin.
BEV. I, 840 (f. de z. 1669» o nästrapd mare de argint cu cu-
perimInt si poleita. TSP. 38: apa diuruia din teve aurite si o lua cu
ndstrape §1 cu cause de aur. AL. 108 : Cu ndstrapa mi-1 atropin,
Cu nafrarnal r5coria. BUR. 98: i Inca 1 adaph Cu apa din ndstrapd.
MA§RAPA (ar. membe), coupe A boire en fer-
blanc ou en cuivre, aiguière d'or ou d'argent (d. §arab
boisson"); bulg. mastrapa i nastrapa, mu. mastrapà
supellex pretiosa", alb. sorb. mastrap, ngr. v..a.cstpariç,
vase. Vorba nastrapa" presupune o forma interme-
diara meistrapá (cf. naframa) ca In bulgaresce §i In men
ndsträpiórd f. nastrapa mica.
TEOD. 450: Nastreipióra 'n mainl lua, Pe ochil negri se sp51a.
naz n. (numal la pl.) 1. r6sfatare, capritit, tóna.
Koct. 283: veni Bogdan la curte, aratand si nazuri multe.
CAL. 1882, p. 63 : barbatul 'si iubia nevasta n ficea tóte voile si nazurile.
2. fascíne, mofturi : a face nazurl", a nu vrol, a
face pretentiunT (cf. turc. naz etmek se faire prier").
BASME 1V, 143: carciumárésa Incepu sh fad. 'lazuli §i. sa nu
mal dea de bifnitura. MARION, 13: piciórele faceadnazuri ca sa-1 tie ...
17: Tudose nu racu nici de cum nazuri. TEOD. 566: Grecu 'ntal se
Impotrivia, Grecul nazuri nia1 facea...

www.digibuc.ro
 271

NAZ (pers.), mignardise, minauderie, coquetterie ;

alb. men naz, gr. viCt (xólLvo.) viCcct, faire des simagrées).
näzuros a. care face nazurI, capritios ; fig. pretentios.
TSP. 22: fata de 1mparat nu se putu tnìprieteni cu top ceilaltI
fli1 de imparat1, flind-ca cel mal multI erail nazuroft, tembell si de-
suchiatl; 269: se facu mal ndzuros in tirg, tinu mal la pret ; 400:
mi-ar fi voia sa stric logodna cu ndzurósa aia de fata.
n azAr n. 1. favóre.
AL. T. 143: ministrul mil are la nazar i m'a chemat a41 in
cabinetul s6d. CAL.18S2, p. 31: slutul ajunsese la nazarul impératitei.
2. narav, vorbind de caul deochiati : cal cu nazar.
NAZAR (ar. regard, coup-d'ceil"), faveur, bonne
grâce ; mauvais ceil, fascination ; ngr.
n azir. m. (§i null') I. (sensurl archaice) 1. coman-
dantul cetatilor turcesci Braila, Kilia, Vidin.
COND. 1693, p. 312: s'ail dat 100 tal. nazirulul de la Diiü, caud
aü trimis un cal. Pop. 108: ad adus porunca tare la biailenI, la
nazirl, de la Imparatie. AMR. 156 : la Macin scos inainte nazirut
de Braila dunanma, de ad veuit Grigorie-Voda pe apa. DION. 201:
Imparatul ad rinduit un nazi?. §i alte agale cu o séma de Turd si
cu tunurl sâ pazésca tara. ZIL 19: ad mers la Braila nazirul cu catIva
brItilent Urt. III, 101 (d. 1802): 5men1 de aa nazirului Kiliel.
2. mal-mare peste vatavii plaiurilor.
Doc. III, 91 (d. 1787) : te orinduim nazir §i desavIrsit chiver-
nisitor la amindouò plaiurile judetulu1 DImbovita.
II. (sensurT moderne) 1. inspector, supraveghietor.
KOG. 211: pe beizedò Scarlat It lasase in Tarigra E nazir §i
purtMor de grija asupra capichehaielelor. DION. 178: ad trimis na-
zirul qi Cara Mustafa pe 3 4 turci la oras, sa vadft ce e i s cer-
ceteze. Doc. IV, 158 (d. 1793): D-luI biv-vtore Vist., nazidul Agiel.
CoND. 1813, p. 356: D-1u1 biv-vel dvornic Const. Samurcas, naztrul
casseI lefllor... UR. V, 437 (d. 1815): leffle nazirului i acelora din
slujha podulul; VII, 113 (d. 1827): cu epitropil i cu boieril nazirl ;
XXII, 351 (d. 1826): nazirul menzilurilor.
2. vatav de tiganï domnescl.
BELD. 339: nazir pe tiganil gospod... AL. Pr. 560: tiganiI In-
genunchiag sub biciul plumbuit al nazirului.
NAZYR (ar. qui regarde"), inspecteur, intendant.
*nazirlia a. cu vada, stimat. Formatiune analogica (§ 23).
ZIL. 18: orn nazirlitt §i iubit fórte Imperatulul.
*nazaret n. supraveghiere, intendenta.
Doc. VII, 72 (d. 1797): dam asupra d-tale naziretul acestel trebl.
UR. III, 188 (d. 1802): prin nazaretul Domnulul Moldovel.
NAZARET (ar.), inspection, direction, surveillance.
nazirie f. paza, priveghiere.
UR. V, 438 (d. 1815): se insarcinéza, cu naziria podulul orasu-
DRAGH. I, 85: Armasul cel mare avênd inert naziria temnitelor;

www.digibuc.ro
272

II, 67: sub Moruz (1802) s'a inflintat si naziria de poduil, o slujbh-
fórte bawls& ce a inut pan& la introducerea Reglementulul, apro-
visionat& find cu tot ce trebuia spre infrumusetarea orasulul.
Forma românésea originala paralela cu nazaret".
nefer m. 1. simplu soldat, In corpul ienicerilor.
Duid. 32 : Domnul Manole-Vodh, de nude era la mânhstirea Co-
trocenil, apucl cu beslegil i neferil äri1 drumul Pitestilor.
322: temêndu-se nu cum-va neferil plecând, s fach neorinduiell.
2. soldat parrantén faand parte din corpul arnautilor.
COND. 1802: neferif ce sint in slujba thril din inceput pentru
paza el... FoT. HI, 306: neferl al spâtâriel neferl al agiel. BELD.
404: De neferl still de beslégh, apol nu mal Intreba. Pm. 296: nu e
nefer in ostirea nóstrft, care fib, nu aibh cite un pungoiti plin de mah-
mudele i dodecarl.
Cu acest sens vorba figuréza In proverbul oltén
(Zanne IV, 484) a face net» pe cineva" (a-1 pacali) si
In cântecele populare.
AL. 209: Fratil mel, Neferil mel, Lotri, puisorl de zmel.
NEFER (ar. individu, personne), simple soldat ;
bulg. serb. nefer (§ 68).
n eft n. (si naft) bitume licid obtinut prin distilarea
petrolului: untul de naft (unt-de-neft) se Intrebuintéza
la scóterea petelor si la lustruire.
NAFT (ar. pers. neft), naphte, bitume ; rus. neftt,
ngr. viTTL, pétrole.
n eftiii a. verde Inchis.
.REv. II, 333 (f. de z. 1821): un binis postav neftid.
NEFTI, couleur de naphte, vert foncé et olivâtre.
n enéca f. (si ninéca) mama, In graiul copiilor.
STAM. 461: spune-1 ch. '1 rog sh, vie la nenécd. NEGR. 1H, 25 :
Când babaca la nenéca vre un mic favor cerea. AL. T. 396 s'a mânil
ninéca i nu ti-a mal cumphra minavet; 404: o ninécd cu done fete .
NENE, NINE, mère (nom de tendresse donné par
les enfants A, leurs mères ou nourrices). Vorba se aude
numal In Moldova (ac,li mai mult ironic) si e formata
cu acelasi sufix desmierdator ca i babaca.".
nenecutd f. diminutiv din neneca.
STAN. 462: ce poruncesce nenecula AL. T. 330: Ah! nenecuid,
clt estl de bunh I
netegeb f. Invoiala (Intr'un proverb muntén).
GoLEscu (Zanne III, 197): netegea pe ipingea ... (V. pesingea)
NET1gE (ar.), conclusion (d'un marehé).
nivevteà f. (arch. nipstea) flóre de faina din care
se face rahat.
TARIF 1792: nifastéua de oca una 1 ban.
NI§ASTE (pers.), amidon, fécule; bulg. serb. ni-
seste, ngr. %navy*.

www.digibuc.ro
 273

nisfeb f. (si nesfea) 1. veche moneta turcésc1 de

aur In valóre de 4 leT vechT (§ 92).
Fn.. 93: nesféua lei patru. ISP. 57: nisfiele d'alea mol. TEOD. 567.
Tot galbenI si mahmudele, Icosarl si cu nisfiele.
2. fig. ceva rotund ca o nisfea, rotocol.
DELAvR. 37 : pe umeril obrajilor II jóca si se schimbâ done
nisfele de rumen614.
NISFYE, demi-sequin (d. ar. nisf moitié").
nirfér in. planta cu florl late, albe sail galbene,
din care se face sorbet (Nymphaea).
GANE II, 228: glinusele sprintene sariall de pe nufér pe nufer.
AL. T. 1088 : serbet de nufér. ID. Poesil II, 63 :erpi1 fungi se 'neo-
1céz11. sub a nuférilor flóre.
Var: manufer, nuf6r galben (Cony. XXII, 885).
NUFAR (pers. nilufar = nil nufar le noufar bleu"),
nénufar; ngr. vo6T,cf.pct ; sp. fr. nenufor (§ 102).
Vorba circula numaI In Moldova, In Muntenia
planta se numesce pluta" (Dr. Brândza).
nur m. 1. farmec, gratie.
KoNfaxL 67 : Ah, nurule, Imp6rate al podóbelor firescl!
2. (obicmuit la pl.) gratif.
ISP. 400: \e41 a nu era urlta, avea nurl, avea pe vino'neóce
cum se (lice. STANC. 60 : când o vódu, II placu nurit si tótft fAptura el.
AL. T. 103 . un still facut Inadins pentru nuna mel ...; 140: nuril
matale m'ail scos din minte. REV. III, 357 (prov.): de ea un dram
de frumusete nril bine un dram de nuri.
3. fig. cu null", favorabil, zimbitor.
AL. T. 431: pentru noi sórta Incepe a 9 cu nuri.
NUR (ar. lumière"), clarté, splendour, beauté ;
alb. nur stralucire", mcr. niur azur", ngr. vcApt, mine.
nurliii a. i adv. I. (adj.) plin de nurt gratios.
AL T. 251 : o veduva nurlie . . . C. 1882, p. 188 : era si vred-
nice de privit fetiscanele, awl nurlii mal eraA chipurile bor.
II. (adv.) dragaln gratios.
AL. T. 404: tineti-ve maI drept si zlmbitI nurlift. DELAVR. 9:
se mlIldie asa de nurlia ; 42 : ce sa-I fact când omul e narli4 ?
NURLY, lumineux, resplendissant.

o
ocà f. 1. veche m6sura de capacitate si de greu-
tate, Impartita In 400 de dramurI (cu pl. ocale).
NEO. 225: ocaua cu unt câte dol ortI bâtutI, ocaua de brinzâ
era citte dol potronicl. DION. 166: carnea ocaua 1 para sat. mull
2, ocaua de vin la cârclume 2 parale. TARTF 1792 : mAlaiul m5.-
cinat ce se vinde In tirg cu orau.a. REV. II, 405 (d. 1821): atuncI
ocaua de pâine dróptri era 4 parale si ocaua de carne 8 parate. IsP. 90 :
60936 18

www.digibuc.ro
274

pregâtosce 100 oca de carne Merit& bucket() de cite o oca una. MARION
49: pe atunci era ocaua 1u Cuza, iar nu chilomanul.
Vorba revine si in cântecele populare.
TEOD. 299: SI béi vinul cut vadra, Pelinul cu ocaua. AL. 265 :
Vinul bun, ocaua mare, Beul vinul de gustare.
2. aceia§I m6sura, vorbind In special de yin.
0114. IL 159: [bandele] V 'nhltall la cerurl, când le datl ocale.
3 oca mica", cumpéna fal§a, cantar strâmb (al
brutarilor §i. macelarilor): eel prin§l cu ocaua mica eratt
tintuiti In piata de sfircul urechil (§ 69).
6HicA, "pe macelar1 pe brutarI and ti prindea cu ocaua
mica, 11 %intuia d'o ureche In mijlocul tirgulm.
4. fig. In locutiunea a princle cu ocaua mica", a
surprinde asupra f;iptuluT, a da de gol.
GANE III, 131 : vëgêndu-mö prins cu oca mia, Infundat cu
minciuna ... AL. T. 401 : pe aga gi pe spâtarul prins en oca mia
la piciórele fetelor In genunchi. Fu.,. 162: stâpânil prins
cu ocaua mico, . Isp. 95 : prins cu mâna in sac, cu ocaua
Enid., tog all pupat duba.
Var. (mold.) : ima (cu pl. ocn.
NEC. 420: a nu mai iée pâralabil tidve si oce de vin si de
horila. COND. 1776, p. 40: vadra de vin a se faca pe la tote argil-
rile i pe la tóte podgoriile de 10 oce §i oca de 400 dramurl. BELD.
391 : Bhnâril, orl pe la crIsme, dArl pe slugi i pe breslasI. UR. X, 216
(d. 180 i): darea de cora la manastire ate 33 ocd pe tot anul. AL. T.
1006 : beil boieresce cu ora ; 1031 : pott ridica multe oci de bere si
for ? 1537: ad& o oca de vin. NEUR. I, 258 (prov.) : betivuhtI i dracu
II ese cu oca Inainte. CR. II, 100: câte-va oca de pesce sArat.
OKA (ar. ukia), poids turc valant 400 dirhems (d.
otrptEct = uncia); bulg. serb. pol. oka. alb. oka, met% udt,
ngr. ¿xi. (pl. ¿x..4asc). Forma moldov. bccl vine din rusesce.
Pe când ocaua deriva din turcesce, subdivisiunile
el (litra §i dramul : MT(); Spew) se trag din grecesce.
ocãlutä f. oca mica (§i fara nuanti micoratóre).
J12. R. Sat. 206: d'ar mal ft 5 ocallufe, 'n'ar strica.
odbie f. I. (sensurl archaice) termin technic mill-
tar : 1. cazarma de ienicerL
M. COST. 270: ienicerl o mie orInduitl din oddile ienicerbscl.
2. regiment de ienicerf (V. Partea : odoba§).
Ax. 142 : ail poroncit Hanul i Paga de i s'ad täiat obrócele
ce i se daal de la Imporatie si i s'au ridicat [Craiulul Svegilor]
oddile cele ienicerescl ce'l
3. cazarma de seimenl §i de slujitori domnesci, care
servia §i. de inchisóre a Uurtil (BMc. 680).
N. COST. 85 : sarbindu-se Nicolal-Voda pe Gheorghe vel Vis-
te rnic, 1-ail aruneat la siimenl, la lefe, de 1-m1 inchis la oddde sale.
UREcuR, 211: la oddile därAbanilor celor ungui escl In curte aÙ mers.
N EC. 288 : Mihai-Vod b. ail pus de 1-au sugrumat acole [pePanaiotache]

www.digibuc.ro
 275

la odaile siimenilor, clicend eft pe toçi Domnii piresce; 368 : mal toc-
mit-ad 5i câte-va case 'in curtile domnesci i odaile siimenilor.
II. (sensor.]: moderne) 1. Incapere, camara.
MUSTE, 41 : Grecii umplut-aú curtea domnesel prin kite odedle
si prin Virg pe la gazde. OD. I, 127 : camerile feluritelor dregâtorii
odaile locuite de eltmeras1 si de obstea curtenilor. AL. 429 : nime in
tindk nime in odaie. S. NAP. 15: casuta avea done oddi eu Una prin
mijloc. ISP. 114 : sa ajung e. in odaia imperâtesei i o fure.
51: odaia le da Intel) curte dosniee a palatului.
2. adapost de vite, pe camp saft Inteo padure.
Odaia-Vizirulul" se numia un sat turcesc din raiaua
Brailel, ce fu anexat Munteniel sub Scarlat-Voda Ghica
(Sulzer I, 370; Tunusli, 130 si Fot. HI, 146).
a. la cronicarl:
AMIR. 178 : pestoril no5tri en vre-un chip de s'ar ispiti a face
vre-un super odailor sad fanetelor raielei locuitorilor Moldovel.
220 : avêncl porunca de la Doinnul ea sa calce oddile turcesci i pe
vacaril turcilor se-1 pue pe top la bir.
b. In eantecele populare:
TEOD. 474 (v. odalic . R.-CoP. 21: Mi-i de, pe la oddi i slu-
jesce ca la 01.
Var. (munténa): hodaie.
COND. 1693, p. 407: un agA aL Veziriului care all venit s strice
hodaile turcesci de la Diid; 578 : vitele ce cumperat de s'ail dat
la hodaia lui Mehmet Cilibi. ARCH. ROM. LI, 167 (d. 1753): ail primit
turd prin sate cu gazde si cu. hoddl. SULZER I, 74 : hodaie, asa se nu-
mese stanele en peretil de trestie. DION. 181: ail zidit spital mare la
marginea Bucurescilor, cu multe hoddi.
ODA, chambre, compagnie de soldats, régiment
de janissaires; bulg. serb. odaia (hodala), alb. oda (hoda)
camera reserval barbatilor", mer. oda i udaie, ngr.
ôniq. Ca terrain pastoral, vorba trecu si la RutenI : ho-
dall casarie".
odäiag m. servitor de tribunal, de primarie.
Formi rom.anizata alaturea de odagill.".
odaiap f. Ingrijitóre la o odaie de vite.
TAPU, 54 (d. Olt. : Ce rumân e mal delid, La tine'l herghele-
Ce runiâncal mai frumása, La tine e odaiap.
odaita f. odaie mica (Negr. I, 302).
odagiü rn. 1. odinióra camaras.
COND. 1776, p. 20: de la 12 portarel ca un odagin elte 2 lei unul.
2. adl, pazitorul unel odM de vite, sluga la ciobanI.
3. sens identic eu odaias".
loxEsar, Dorohold, 110: salariul unul odagitt a 63 lei pe
ODAaI, valet de chambre; domestique ou gar-
dien d'un Cureau public; bulg. serb. odaglia.
odalic n. odaie de vite cu tot ce One de ea (In
cantecele muntene).

www.digibuc.ro
276

TEOD. 474 (d. Brij la): lute, Gbineo, si te duel $i la nol sit mi-1
aducl, Cam eu ol, Cam cu odil, Cam cu odalicul hit
Formatiune cu sens proprit românesc: in turcesce
ODALYK insemnóza femme au service personnel de l'em-
pereur, concubine" de uncle fr. odalisque, §i de aci in
poesia nóstra artistica (Bol. 241 : 0 grupa d'odalisce apar
aici in sala). Termin pastoral (cf. odaie II, 2).
odagAciii n. (odogaciii §i udagaciü) 1. substanta. bal-
samica care, arsa, da un miros aromatic: lemn Inchis
cu fibre alb-galbui, dur $i impregnat de rè§ina $i de
parlf oleióse; o bucatica udata in gura §i bagata intr'o
lulea aprinsa, da un miros fórte phicut $i patrumptor,
de aceea Turcil $i Grecif fanariop '§1 afumat barbile
cu odagacit (NVOlf, 133).
AL. T. 341 : Cu vutel bune, De minune, Cu miros de odogaciit!
FIT,. 91: 151 alegea un inel de diamant, de mArgiritar sau o pernip,
de odagaci4. ()milt, 33: intAia altunirósi intra la mirési purlând o
citie de argint cu florl suflate in aur, din care esia fum de udagaeiit.
2. lemn de aloe numit §i sapunel" (Saponaria).
COND. 1693, p. 540: SO tal s'ad trimis la Tarigrad pentru o ju-
miState de ova de odagael.
ÜD(LJD) AGAgY, bois d'aloès; serb. odagae aloe",
ngr. 05Sa1enCt x6Spog (§ 90).
ogiac n. (ogiag §i hogiag) I. (sens modern) camin
sat co§ de soba, sens r6spândit in Moldova.
Kou. 243: boieril ad gäsit cu cale sâ scót b. o slujbh pe east, de
trel mini adici 11 lel i ö i pol lel si 3 lel lush pe ogiagurl i sa se
numései ajutorinti. STAM. 79: a fumulul clabucl esind lama din ogiag.
AL. T. 103 : tocumI atuncea se aprinsese ogiagu de la bucatirie. S.
Rim 22: fumurile ce se urea de la ogiagurile curi1. GANE 1, 248: el
horttia pe nas ca un hogiag. CRAS. I, 77: din hogtag se vedea un nor
de film; II, 174 : vintul da in hogiag. $s4). I, 192 : trebue s inchidl
usile ferestrele, s astupi eahla (gura hogiagulul din pod), ca sa nu
intro necuratu in easa. GHICA, 298: ad dirimat cuhnea cu ogiac cu tot.
Cu acest sens $i in poesia populara.
TEOD. 642: D'o veni puschiul bét, DA cu pusca pe ogiac.
(sensuri archaice, special militare) 1. corp de
o§tire, corp de ienicerf (cf. Partea II: ogiac-aga).
A.x. 159 : Beiul Misiriului cu sépte ogiacuri de misirlii. IST.
171e, p. 66: aduni pe mal maril ogiaculut.
2. corp de seimeni sau arnautT (cf. ogiaclit).
BELD. 339: Arniutil nu numal eel din ogiacuri, dar si eel de
la boierl. DRAGH. IL, 68 : neferil sad arniutil ogiaculuI sub ocirmui-
rea lui deli-basa. COND. 1813, p. 372: neferl al spitirieT, al agiel
alto ogiacurl; 383: s'ad dat hotArire cap iamaci s'aibi fie-care ogiac.
3 casa, familie In genere.
N. COST. 47: pe Gianu Mirza Pad luat cu tot ogiacul luf i pre
tog i-ad gonit farâ drum prin stuh.

www.digibuc.ro
 277

4. In special, sAlas sati familie de tiganT.

cortp. 1776, p. 77: clout; ogiagurl de tiganl cu fol ...
5. corporatiune, brésla de meseriasl.
Doc. I, 276 (d. 1783); ogiacurile mesterilor de fler, ogiacurile
cArfunidarilor si vArnicerilor.
6. colonie, In special Muntenia si Moldova.
A R. 213 (d. 1821) : ca nisce credinciosl slujitori si vechl pA-
minteni al ogiacurilor.
ogAK, cheminée, four ; foyer domestique, maison,
famille ; corporation ; corps (milit.), spécialement corps
des janissaires ; colonie, spécialement les régences
d'Alger, de Tripolis et de Tunis; bulg. ogak, serb. ogak
,, co,
s curte, palat", alb. ogak persema nobila" (si cos"),
mcr. ugiac vatra, fatnilie", ngr. ¿oroi.-/-t, cohors janis-
sariorum (si focus").
Sensul militar al vorbei se pastréza Inca in pro-
verbul moldovenesc (Zanne IV, 530) l'a luat la hogiag",
adica a pus mama pe el In schimbul until folos nein-
semnat, l'a acaparat pentru nimica tóta.
ogegar m. (si hogegariO) cosar (In Moldova).
CR. I, 249 : Papuc-Hogea hogegaria.
olbc n. 1. curier, trimis calare
A MIR. 155: venir5, olace la Vezirul de la Imperatul. DIoN. 188:
Indatft ail scris cu olac la Tarigrad Insciintând la regiale prietenil
lul. UR. VI, 438 (d. 1774); olacele cu trebnincióse treb1 mergênd ...
2. posta grabniea.
MELCHIS. Husl, 61 (d. 1620): de jold, de podv6d 5. si cal de olac.
Doc I, 104 (d. 177)): vel-apitan de mizil de cal de olacuri sft In-
grijéscrt. UR. II, 157 (d. 1805): s'ailift pace de caI de olac §i de pod-
vodl si de t6te angarille.
3. cal de posta: locutiunea de olac", iute, Intins.
URECHE, 241: ail venit de olac Oprea, vel Armas. M. Cosx.285:
repedise Imp6rA4ia de olac ciaus, 6-1 IntórcA pe sol; 323: au purees
Indatfi de olac §i Inteaceeasl 4i ad sosit la Bogdana. NEC. 191: In-
data ail repedit de olac si l-ail adus la Petru .Alexievicl. Dim 180 :
ail venit in Bucuresci cu olac la printu Cobor. AL. T. 601: ce primblare
de olac ... cale de o post& Ware. GANE [II, 167: surugi]l mInail de
olae, de scripárail copitele cailor.
4. carucior de posta, diligenta.
Isl.. Rev. Il, 452 (prov.): bóla vine cu olacul §i se duce eu ca-
rul mocanesc.
Vorba revine si In baladele oltene.
TApu, 53 : Car de olac 11 facea 'acas 5. cfi-1 trimetea; ibid.:
Cere call de olac ... 526: Impòratul trimetea Scrisorl dup.. scrisorl
i olac duptt olac.
uLAK, courrier (surtout a cheval), petit bateau-
poste, cheval (de courrier); bulg. serb. ulak, ngr. 6),Coolc.
Vorba veche, cum arata respândirea el §i mad'

www.digibuc.ro
278

ales forme1e-1 seeundare propril romanesci (ca i in-

semnarile variate) : vorba persista pana astji in anu-
mite locutiuni cu sensul generalizat.
oläcar m. vestitor Ware, stafetqr, sinon. cu lipcan".
MELOHIS. Husl, 43 (d. 1661) : vol oleicari §i podvodarl... intru
nimic se nu-1 Inveluitl... M. COST. 344: sosese de la Hanul oldcart
la $erim-Beill. CANT. Ier. 27: oldcati cu cerll in tóte partite si aler-
getorl in tóte laturile se se trimate; 399: chleras, oldcar de Tarigrad.
DION. 205: capicheheiaua de la Tarigrad ad scris lul \rode cu grab-
nici oldcarl turci. ISP. 107: venire olacaril i spusere imperatulul,
i so Intore totl fiji lul Inapo1 cu ost1 cu tot; 344: Imperatul. tri-
mise numal de eta dupe dinsul nisce oldcari.
Ca forma seeundarì i deplin romanizata, vorba
se afla §i la Dosoftein (Febr. 64) : era in céta olcicari-
bor Imp6ratesci, ce due i aduc serisori de tirg.
oldcdrie f. serviciul olacarului. mesagerie.
MUSTE, 42: tam era Ingreuiate ci derile ce scotea Nicolal-
Voile si era mare gred de oldcdriile Crainlul sveilesc.
olAcesce adv. iute, grabnic (In cantecele populare).
AL. 180: Oldresce se ducea $i la Domn scire fecea.
olùm n. vad de adapat vitele.
OD. III, 18: cateva saiele i olumuri pentru vite.
OLTJM, gué. Termin ciobanesc (§ 110).
orqhv n. ciorba taranésca facuta din mere
pere useate §i conservate iarna (Dr. Manolescu).
17103AF (pers. ho§ab eau douce"), compote de
fruits secs bbuillis dans de l'eau sucrée qu'on prend
la fin du repas (d. ho$ bon" ab eau") ; bulg. ho-
§av, serb. o§av paine uscata", alb. ho§af magiun",
ngr. xoa4TE. Despre alimentatiunea rustiea (§ 99).
ortà f. I. (sensuri archaice) 1. regiment de ieniceri.
CANTA, 186: Stavarachi mergênd la Tarigrad. ea alte nu s'4ù
putut mistui, ce s'ad Inchinat la ortaua ienicerilor i asa sl-ad see-
pat viata. 'COG. lll, 198: nu numal ortalele de ienicer1, ci i ceps
Pasi i Sarascherul ai trecut prin tare. BELD. 374: Cincl de ianicerl
ortale, cel mal aprig1 i delh.
2. céta de osta§f pamintenl (mai rar strain*
DION. 179: ad sosit si generarl nemp en multe ost1 celerime
cu multe ortale de ostas1 cu tunurl. FIL. 119: am porune e. se41
puiü bumbasir done ortale de slujitorl; 346: se incheia cortegiul
prin ortaua ciohodarilor si a satlrasilor.
H. (sens modern) cétA, clasa (mal mult ironic).
OuAs 62: ortaua boierésce...
ORTA, régiment de janissaires (litt. milieu, centre) :
serb. orta, ngr. ¿Fag. V. Partea orta-ciau.
Mho n. I. (sens archaic) lagar saü cort impodobit.
M. C'OST. 272: Lesi1 ad intrat In santurl pe la otace. Ax. 160:
mers-ad dark Hanul la otacul Sarascherulut NEC. 202; de sirg ail

www.digibuc.ro
 279

esit de subt cort afara si s'ail dus la otacul lor. GREC. 158: ail mers
la otacul Marie! sale, unde era din josul ordiel turcesc1 de ail mas
acolo ; 207 : la otacul capichehaielilor tfiril Domnul mergênd. DION.
190: Pasil s'au tutors cares1 la otacu lul.
[I. (sensuri moderne) 1. odaie 'de vite (in Muntenia).
COSTINESCU If, 222: otac, local pe câmpie pentru sederea ciu-
banilor si adapostirea oilor.
2. (si hotac) gazda, culeus.
R.-Con. 210 : E hotacu' hotilor, Locasu' voinicilor.
OTAK, grande tente faite de riches étoffes, tente
royale. Termin technic militar generalizat in limba
moderni si limitat apoi la sfera pastorald (§ 28).

1P

Paceà f. I. (sensurl archaice) 1. (si pat* partea de

jos a picioruluf la sarnurf sat la alte animale cu blanA.
LIEN,. I, 440 (f. de z. 1669): un timbar ros ell patced de sobol,
un tirnbar de adamasa galben cu paced de jder. TARIF 1761: blane
paced vulpe de Rumeli, blane paced de sobol. Doc. II, 403 (d. 1790):
blank de paced de jder de la o giubea femeiasck. TARIF 1792 : pacele
si picióre de samuri.
2. "in special, blanil din picióre de samur.
OD. I, 421 : o dulamit de lastrk verde cu paced de samur. GHICA.
501 : scurteica imblanit a. ea paced de samur. 0114. 49: pacele de Ru-
sia de cel mal bun sal:nun
II. (Sens modern) mâncare din burtä de vaca sag
din picióre de vitel, facuta ca o piftie cu ou6 si cu otet.
PA6A, pieds de zibeline ou d'autres animaux
dont la peau sert de fourrure; ragoût de pieds de mou-
ton accommodé à la gelée (pers. pa pieior"); bulg. pa'ea
gelée", s6rb. pa6e, ngr. nuTCas, sorte de ragoût.
paceagiii m. cel ce vinde mancarea numitä paceà.
MAG. II, 177 (doc. 1764): strain! cu me%eug ... zlatarI, simigil,
paceagii, pitarl, casapl si altil.
PA6AgY, vendeur de pasda.
paceagerie f. (si pacegerie) meseria paceagiula
Doc. VII, 548 d. 1794): bucktari1 cel ce tin alisveris de pacea-
gerie. Dux. 22 : s'ail apucat mutt1 iarasI de placintarie si pacegerie.
paciairrà 1. carpa ordinará.
f.
ORAS. IL 167 : nu-1 Camera óre buns paciaurd . .?
2. femee neonestá (ea injurátura) : evolutiunea se-
mantica e aceiasl ca la sinonirnele buléndra" si Urfa".
PA6AORA, torchon, mouchoir: serb. paèaura,. alb.
paavura, ngr. naTCx(p)oópa (§ 44).

www.digibuc.ro
 280

paftà f. (obicInuit la pl.) 1. agraM dintr'o placa

metalica : paftalele incing partea dinainte a briuluI.
a. In literatura :
20., 225 (f. de z. 1745) : o pereche paftale argint; XIV, 284
(d. 1813) : o pereche paftale argint suflate In aur cu colanul lor. STAR.
108: colanul la piept se 1ncheia cu douè paftale marI de aur curat
leit. AL. T. 228: T'ohl da salba de märgele i paftale §i inele. OD. I,
134 : paftale de aur t;i de matostat. Fn.. 171: era Incinsä cu un colan
de canavet rosu cu paftale mid de aur.
b. in cântecele populare :
AL. 117: Paftale marl de märgäritarl íi pattale mid tot de it-
mflicl. TEOD. 80 : Paftale cu boldurl, Läsate pe soldurl.
2. briA lat preotese cu câte o placa de aur de
ambe capétaiele (in Muntenia).
PAFTA (pers. bafte tissé, tressé"), petites boules
métalliques ; paillettes d'or, d'argent ou de cuivre qui
ornent les bords d'une housse, d'un vêtement Barb. ;
bulg. serb. (pl.) pafti.
paihnta f. birne ce urzesc o cladire si printre
earl reman ochiurI umplute cu zid i alcatuinci per*
uneI case.
JIP. 68 : latt, grincjl, talpl, paiente. CONN . XXV, 521 : odA1 jóse
zidite In paiantd.
PAYANTA (pers. payende stable"), soutien, pouti e
pour soutenir un mur (d. payiden mettre le pied sur");
serb. paTanta, ngr. 7:9:Ttcetcaç, solive, traverse.
pà15 f. sabie larga i scurtil, cu doué tai§uri.
IsP. 156: Filt-frumos lovia en pala de svinta. BAL . 439 : Aga
luâ de la Mihaiu o paid persienésch... OHICA, 45 : atirnapa/a de ed.
Vorba revine §i in cântecele populare.
AL. 12 : cu pala lul cea nouä Pe b;daur ilia In doue.
PALA, sabre A, lame large et courbée : bulg. serb.
men pala, ngr. riXot, épée courte (cf. hanger i iatagan).
phlov n. sens identic eu pala-.
CANT. Ier. 19: sabie dinteambe partiIe ascutliä, paloy lat $i
drept. Isp. 3: sä cerl de la tatä-Uni palo.ul, sulita, ai cul. 6TANC. 97:
l'a pus jos si i-a taiat capul cu paloful. Btat. 159 : Mana pe paloR
punea Mogos 11 repedia.
PALIO§ (curd. palo.), petite épée à deux trancliantR;
serb. palo§, ung. patios : it. palascio, germ. Pallasch.
Existenta vorbeI in dialecte turcescf i in cântecele
dobrogene exclude o derivatiune maghiara.
palamAr n. otgon (termin de marina).
TARIF 1792: otgóne saù palamare cu sait ma smóla.
PALAMAR, câble (d. it. paramarre) ; alb. bulg. serb.
palamar, ngr. vcaaph.pc.

www.digibuc.ro
 281

Vorba aprópe disparuta ; despre terminologia nau-

tica de origina turcésca (§ 95).
pallAvrà f. (obicinuit la pl.) 1. vorbe deserte, pros-
tii, minciunT, sinonhn cu moft".
PANN, 154: nu-mI spline mie la palavre de aste. AD. T. 60:
acuin credem in palavre; 954 : palavre frantuzescl, 973: audt palavre:
drumul de fier e zmeg cu aripI de foc, 1252: egalitaua e o pala-
vrd desértb.. OD. III, 45: mö musträ cugetul... când incept a Mia la
palavre vönötoresc).
2. vorbe laudaróse, fanfaronada : a taia la lavre
palavre" (cf. lafuri si talafuri), a spune verdi i uscate.
AL. T. 739: n'avem timp do pierdut cu palavre; 1289 : vorbe...
palavre
PALIVRA, (fanfaronnade Bianchi : d. sp. palabra);
serb. palavra, Incr. palavre, ngr. 7rn.Xi.ppx. Vorba s'a In-
trodus la Turci prin mijlocirea Evreilor spanioli. Sensul
peiorativ ce a doblndit la popórele straine e un fenomen
normal al semanticel : cf. fr. habler a taia la palavre"
cu sp. hablar , a vorbi" (viceversa) sp. parlar a fie-
cari" in rapore cu fr. parler.
palavragiii im flecar, fanfaron.
AL T. 31: Unil 'ml dic ritor hazliu, A1ti1 'mt die palavragitt.
ISE'. Rev. II, 103: bun de gurö palavragiü de frunte.
PALAVRAY, fanfaron (Bianchi).
pandiqpan n. turtl. dulce mal fina (Jip. 60).
PANDESPAN, pain d'Espagne.
Vorba e populara In Muntenia.
pangeb f. un fel de sfecla: sfecle pangelc.
PANgAR, betterave; ngr. icavec4p,.. Vorba e cunos-
cuta hi Moldova (Cihac).
papfidie f. planta amara ce se mananca ca salata
(Taraxacum), numita i parasita-gainilor" (Dr. Brandza).
PAPADIYA (femme d'un prêtre chrétien), la ca-
momille (d. gr. raraati, fem. d. ranas, popa): In neo-gréca
vorba n'arP sons de planta.
papará f. papara)1. mancare din paine prajita
branza oparita cu apa fiarta.
ISE% Sn. 5: asta este pdpara ... ea deschide apetitul. PANN
14 (prov.): Cine-a mâncat papard, Scie dulce-I orl amará. ID. Nastra-
tin-Hogea, 43; lupiI töböcht, pielea caprel... i-o Meuse pdpard i 1111
numal córnele II lAsarli.
2. fam. bataie : a manca papara", a fi batut, mustrat
sal). pagubit: Zanne (IV, (i5) mai citéza locutiunile : a-1
face papara" (Pann III, 56), a-I pisägi In batai; a gati o
papara cuiva", a-I tntinde o cursa.
cR. I, 254: s fil fost cu altil, hel! hel ! mâncai papard pan&

www.digibuc.ro
282

acum; II, 3: SinkAndita a mancat papard. Isp. 137: Bogdan mirosi

cam ce pdpard II se gittesce.
3. fig. (sens archaic) Infrângere, desastru.
N. COST. 107 . spun c& s'ad omorit Inteacea !Ayala 7000 de ieni-
cell n metereze, granate 0 de spAgile Moscalilor... iarrt dinteaceea
papard aü perit
Var. (arch. munt.) : poparä.
lkori. 177: Turcil se sOimIntase de popara Nemtilor, s'aü apu-
cat de sitnittósa; 178: Turcil gustase popara Nemtilor la Porceni...
PAPARA, soupe au fromage ; paparasyny yemek,
6ekrnek" (litt, manger ou tirer la soupe), être molesté
importuné, tourmenté (Youssouf).
Terrain ciobanesc a carui acceptiune figurata re-
produce un idiotism turcesc (§ 38).
papùc m. 1. Incaltaminte de casa, din talpa
puta peste degete paaa la jumkatea picioruluf (litt. ceea
ce acopera piciorul): dupa vech.ea eticheta sociala,
lasag papucil la scara i intraü numal cu
mesiT, ca sa nu strice covórele.
a. In literatura :
TAMF 1761 : papucl mestiI 14 pérechl I led. In. 1792: pa-
puci cu me0 bunl cu postav, papucl femeescI galbeni cu
fat% de topi. AL. T. 922: opinca se lipesce bine de pitmintul
iar nu ciubota nemtescá, niel papucul grecesc. F1L. 275: 16131'6,1nd nu-
mal cu mesil, 10 puse o pereche de papuci.
b. In ciintecele populare:
AL. 351 : Cu papucul tîr,iiud, Cu condurul trop&ind. TEOD. 78 :
Papuci ro0or1, Pe la toc cu flori, Mult sunt jucittorl.
Vorba figuréza In mat multe locutiuni proverbiale:
a o lua (a o §terge) la papuc", a da dosul; cat p'aci
sa-si piar0 papucii" (Isp. Rev II, 145), sA, dea ortul
popil; a fi sub papuc", a fi stapânit de muierea (pen-
tru alte dicetorl: L. Zanne 273-276).
GANE III, 205: Sépte mil a gustat trainl c5s5.toriel. in care Crap
a fost necontenit sub papuc. GOLESCU cel incAltat en papuct nu ea-
nósce pe cel cu opincl.
Obiceiul oriental de a bea, la chefuri, In papucil
nevestelor si acela de a se shruta papueul de care
subalterni.
AL. T. 82 : boierli béd vutca cu fesurile i cu papucii coed-
nelor. TEOD. 667:Turcul cu papucul bea. Mareul din carinab sugea.
CARANF. 39 Mâna, póla-1 sa.ruta $i virful papucului. ()Ras. 20: $i
póla si papucul smerit II s5.1utit.
2. papucu-Dórnnel", numele rnoldovenesc al plan-
tel conduru-Deannei" Cypripedium caiccolus).
PAPEJ6 (pers. papu§), soulier, pantoufle (d. pa

www.digibuc.ro
 283

pied" i pu§. equi couvre"); bulg. pol. serb. papuè,

ugr. nsurokCt, men paputa, ung. papues ; din aeeia§1
vorba orientala derivit: fr. babouche, sp. babucha (§ 81
100). Forma ,.papuc" se o inductiune din plural.
Vorba a pittruns §i In parlile limitrofe ale Ardé-
luldi (Reteg. Pove§ti, 44: ea avea o pareche de peipud).
Papuc-Hogea m. personaj imaginar (ironic). V. hogea.
cR. I, 249: parca era óstea 1111 Papuc-Hogea Hogegarid
papucel m. papue mic (dimin. ca ngr. notrourCfirm).
TEOD. 329 : esi afar& Numal 'u fustisórk Numarnpapucel
papugiii m. 1. cizmar de papucT, adi" mai mult
fabricant de papucl.
Doc. 1E, 292 (d. 1791): l'al1 fécut staroste de papugii, ca sé. lie
au purtare de grijrt pantru brésla papugiilor din Bucurescl. AL. T.
136 : mil de parpalec1 si de papugii aid alergad.
2. fig. viclén, §arlatan.
GANE III, 283: a fugit papugiul, fr sä-mi plétéscii. DELAVR.
24: unil '1 facead pisicher, papugia de Bucurescl. CARAG. 3 : iaeâ
nisce papugii, nisce scArta-scârta pe hârtie; 289: am jucat contina cu
nisce papugii
PapuggY ( papu§gy), cordonnier, domestique
chargé de garder les chaussures laissées dans le vesti-
bule de la maison Barb. ; bulg. papugila, ngr. iranouTC-11.
Sensul figurat e proprin limbei romane (§ 27).
parà f. 1. micA moneta turcéseä, a 40-a parte
dintr'un leg veehit : banul de 5 parale se numia
be§lic", cel de 10 rupie" (sag ort"), cel de 15 tult"
(Wolf, 135).
NEC. 416 : Constantin-Vod afi atml.at sb, fie patru elverturi
inteun an, sé dee de tot omul Casa§ câte 105 parale la civert. BELD.
381 : tf)pte mil de lei privesce, ca cum ar fl o para. Dim. 166: raci
20 de o para. AL 105: Nojita i leita, Curaua i paraua.
2. 1:15nut san obol funebru.
CR. I, 14: paraua din mina mortulul. *Et). III, 45 : la mort se
légã o para la degetul mijloctü, ca sé. alb& cu ce pléti cele 9 vaull.
3. ban, gologan In genere.
ORA§. 26: Vrenl tot pe d'a gata, fér'o para chiórá VULP. 9:
Nu mai veI para 'n pungâ.
4. pl. bani, avere (cf. fr. argent).
BELD. 367: cacl fir'a da parale, s'aducl ceva nu puteal. Isr.
207: acum ce sá facá el? parale n'avea... BUR. 155: Dach '0 este de
vingare, 'T1 dafi galbenl parole.
Vorba figuréza in proverbe i locuVuni : a lua la
(In) trei parale", all bate joc de cineva.
AL. T. 918: hotul cel de pálimar m'at. luat In trel parale ;
954: sail cA's iute si vii nitam, nisam s mé iel in trel parale.
50: ast1141 and are parale, mánâncá zaharicale; 59: când

www.digibuc.ro
284

paraua In mink Iéeo In 9 nodur1; 69: cine nu cruti paraua, niel

de galbenl nu-1 e mila.
5. la o para cincI", numele popular al rolinel,
numita si Baba Rusu te imbraca, Baba Rusu te des-
braca" (jocul find Introdus de Museall).
Fri,. 29: altil iat*i jacad la o para cincl i stos pe despulate;
208: dol nemt1 s'aibh, vole a juca pe la bIlciur1 la o para cinci.
PARA (pers. parè pièce, morceau"), pièce de petite
monnaie, argent en général, fortune, richesse Barb.;
alb. bulg. mer. serb. alb. para, ngr. ri.p5'.; (pl. vapi`asg).
Despre monete (§ 92).
paralic n. parale m6runte: a vinde cu paraltenl",
cu paraua, In opositiune cu ghiotura". Polysu [Adnot.]
maT citéza loeutiunea ,.a o sterge paralic", a se duce
p'aici Incolo.
Formatiune analogica (§ 23).
pärälutà f. 1. para marunta ; 2. pl. banT.
MARION, 85: a avut Sandapdreduie bunicele.
parceà f. 1. bucAica (In chntecele dobrogene).
BUR. 63: Urechile mele Vede-v'as parcele, Vol n'atl augit
2. bucata, ca mèsura mal ales de stole.
TARIF 1761: bice 5 la o parcea . cirsinä, próstä 5 bucall la o
parcea §i parceua 19 parale bucata.
3. In special, vorbind de tes6turi fine (ca saluri),
grosimea lâneT §i a mètasil: o parcca are 6 fire.
PAR6A. (pers.), petit morceau, pièee, coupon (d.
para morceau"); bulg. para, ,,bucat i brocart", serb.
paree, rus. paróa materie de métase cu fir".
pardbf n scândura subtire (in Muntenia).
JIP. R. Sat. 267: butucil se cioplesc si se prefac in scAndurl,
tinichele, läturol, doge, parclafuri ,
PADAVRA (pedavra), latte, ais, bardeau (priri meta-
tesä : pardava), d. 7:6T1upov, stinghie; alb. petavra (§ 105).
parlagiü m. macelar care spinteca vitele si le
taie ciosvirtele la zalhana : el alege carnea de óse spre
a face pastrama, cirivis, etc.
1SP. 343: plin de singe ca un parlagin de la zalhana. MARION?
66: parlagiii cari car ciosvIrtele.
PARLAgY, id. (d. parlamak hacher, déchirer").
parmbc n. 1. stIlpulet de lemn, zabrea.
a. la cronicari:
MT. 1715, p. 18: totl Beil cu catargele lor, esind afarll la par-
mac, stall de-a rindul; 41: despre aph tot salp1 cu parmace. DION.
183: all ficut tä.rie Imprejurul easel de pannaci
b. In cântecele populare :
BUR. 55: De cftpOstru mi-I trägea, De parmac cä mi-1 lega.

www.digibuc.ro
 283

2. (si palmac), rnèsurA de 12 degete satt a 8-a parte

dintr'o palmii a stInjenuluI moldovenese.
AL. T. 4 : m'o ingustat de un palmac ; 1660 : un palmac de mo-
sie. NEGE. I, 206 : cu folosul lor abia depra de un palmac lipsa.
PAI1MAK, doigt, pouee ; barreau, balustre, grille,
rayon (rune roue; douzième partie du pied (mesurel
Bar. ; bulg. alb. serb. parmak zabrea" (serb. i 312
centimetri"), ngr. pieu.
parmaclic n. Ingradire cu parmace, balustradA.
NEGR L 803: S stric gardul, fac parmaclkurl. OD. 127 : un
pridvor rotund cu parmarlic. FIL. 293: curtea avea parmacticuri cio-
plite si asetlate eu mare gust
PARMAKLYK, balustrade, grillage, jalousie ; bulg.
parmaklyk, serb. parmakluk, Dgr. irapp.coabcta.
pastrbm5 f. (si pastramä) 1. carne sarata i afumata.
TARIF 1761 : pastramd de 10 oca una la vama. Doc. II, 311 (d.
1792 : pastrama de vac& cea de zalhana. GANE II, 221: musctind crind
din cozonac si efind din pastramd. GHICA, 264: en cilteva bue(4,1
de pastramd, covrigl trei patru papusi de smochine tinea bacrinie.
MARION, 63 : fricatetul Invirtia la mamaligI tot una i una pentru
pastrama cea grasa. 1E0D. 332 : 85, bean vin, sr), frig pastramd...
Var. (archaice): pasträma §i pastramA.
TARIF 1792: pdstrilma care vine din tara turcésch. DION. 222 :
Calmucil manea earuea din les de om orl de cal] ea pastramaua de
Tarigrad sail ea ghiudenu.
2. fig. In locutiunile a pune pe cineva la pas-
trama" si a face pastrama pe cineva", a-1 jupui de
a-1 snopi In biitai.
CR I. 28: (lack ma vede ca-s o v6duva strmana i eu o casa
de copil, mal trebue bath joe de casa mea? i pe vol sa va pnie
la pastramd ! TEOD. 628: Ia sa-ml dal tu mie sema, Ia sa-nal vial pe
negrul vama, Un sa nu te fac pastramd.
PASTYRMA, conserve de viande de bceuf sechée
au soleil; bulg. serb. pastrAma, mcr. pästrilmá, ngr.
naatOOPIJA; (7CMCSTpap.d0. Termiu de cillsapie (§ 105).
pAstrámiórd f. diminutiv (si ironic).
TAPU, 60: Cu sfingeru '1 junghia, Pastrdmiórd nui-1 facea.
pastramagiii m. 1. cel ce face saft vinde pas-
trami: forrnatiune analogica (§ 23).
DELAYR Paras. 156: se duce la pastramagiul din colt... ia o
II face de petrecanie. MAIlloN. 66: pastramagif, cart fac pastrama.
2. fig. mojie, badaran (In graiul mahalagiilor).
CARAG 14: nene, mórta, taiata, nu mill stall ea mitocanul,
scapa-m6 de pastramagiul.
Pàfi m. I. (in literatura istorieA) 1. titlul mareluT
Vizir, al guvernatorilor si al generalilor turd, earl
ca semn al dignitätiI lor doue saü treT tuiurl (cu
pl. pug : cf. agi). V. Partea II: ichituin

www.digibuc.ro
286

M. COST. 282: tn Moldova Paid sb, nu puie. KoG. 206: in dilele

acestul Domn [Ión-Vodk Mavrocordakl au trecut prin Iasl un Papa'
mare cu trel LuiuzL DION. 166: Domnul Ipsilant domnià si stapinià
tara cu intelepciune si pace despre stapitnirea Paii tor de pe ling&
Dunäre. ZIL. 19: s'ad Impreunat cu celIa4I Pail . cu 3 si cu 2
tuiurl. AL. T. 81: parefe1 Pa?a din Rusciuc; 882: fuméz5 ca Page de
la Vidin. FIL 118: un compliment demn de un Paid ea trel tuiurl.
2. titlu de dignitate militara ce vine totdeauna dupa
numele proprift : Mustafa-Pap.
POP. 132: Impórätia ad orinduit pe acest Hasan si pre Abdu-
lah-Pafa si pre Ibraim-Paqa si pre a1t1Pas1 au treI tuiurl, cu cloak
si aú Intrat In Persia.
3. Domn in genere, guvernator.
M. COST. 15 : la t6te aceste tórl [Grecia, Iliria, Dacia] esia
de la him, la unele pre uu an, la altele pre treI anI.
II. (In literatura populara) 1. inteo chnilitura.
GonovEI 17 aricid] Merge Pap pe ulip, Ca trel mil de sulite.
2. (si Pap) in cântece istorice (eu pl. Paple: cf. agale).
TEOD. 131: SA-1 fi dus la mecet In póla lul Maomet, Uncle sed
Paialele In garb, cu ciubucele ; 481: Wit 50 de agate, lat.& 50 de
Paiale ; 481: Paia bine '1 asculta, Papa t6te i le da; 572: Hainl de
galâteni i Nit tarigradenI; 673: Gust5 vinul pritocit, De agale
mutt iubit, De Paiale malt doi it.
PAVA, titre officiel des vézirs et de certains
grands fonctionnaires Barb.; bulg. serb. alb. pasa, incr.
pasil, (pl. pasalar=turc. pasalar), ngr. Isccsig (pl. wacsáSss).
Vorba e o rostire vulgara (cf. § 21), in loc de basa
(V. Partea II) d. bas cap".
*p4esc a. ce tine de un Pasa (cf. agesc).
DIoN. 185: flind'In cetate Pa s5. asedat de lmpótatie, Pazvan Io-
glu af inceput a-I sta ImpotrivA la trebile si poruncile Flies& Bum.
30 : s4gAsir5 4 tuinr1 alte 14 semne pd,sescI §i de ale altor meghistanI.
*pa§ie f. provincie turcésca.
N. COST. 49: Turcil 11 qic acel piíil [Egipetulal] Mesraim sad
Misir. M. COST. 288: câmpil Cet501-Albe si a Chiliel, ce se dice Bu-
giaculul, dedese lrap5r54ia pkia lui Cantimir, de se scria Pash.
DASC. 421: si de pö4ii i de domnil a le schimbare i a le dare, la
mans Vizirilor.
Forma românizata dupa pasallc" (cf. agie).
päEóie f. femeia PaseT (cf. agóie).
NEO. 407: pre pdióia Iu Colceag a slobodit'o si ad purces de
s'ad dus In gios (de Hotin).
paqalic n. I. (sensuri archaice) 1. provincie gu-
Iernata de un Pasa.
N. Con. 117: ad rómas iar Turcul In scaun i socotiad at nu
cadA cu acele amestec5.turl vr'un paialtc la Moldova. NEC. 349: ad
asedat prin tóte cetätile [Moreel] paialtcuri. Kai. 215 : alt fost dat
Impórâtia paialtcul Hotinulul lul Musun-Zade. 1ST. 1715, p. 32: ad
Imblat tot din paialie paialtc. DIoN. 200: II cinstesce cu payakul
Diulul. ZIL 27 : Pórta lipsit pe Pasvant de paialic.

www.digibuc.ro
 287

'2. residenta mimI pasalic.

MUSTE, 34 : Intemeind cetatea Tighinea, s'aü mutat pafalicul
acolo, c5, pârtft atuncea era la Baba peste Dunarea.
(sens modern) fig. tara despotica, despotism.
AL. T. 1341 : guvern II aista? V5 'ntreb, holen, guvern re-
gulamentar orl pafalk, In care domnesce interesul i samavolnicia?
PASALYK, dignité, gouvernement d'un pacha,
province de l'empire ; bulg. pasalyk, serb. pasaluk,
ngr. raw.Xív.i. Vorba semi-literara.
paaIiü m. om al Pasei.
Dion.. 185: s'a6. sculat Pasa i esind din saraiti s5 se primble
prin eetate cut paalii lul; 200: s5, mérgfi, cu 100 de pafalii Turd.
PA3ALÜ, serviteur à gage chez un pacha Barb.;
ngr. icacsa.X-iic, servitor al Pasei.
patlageb f. 1. planta culinard din familia sola-
neelor, de douö patlagele roi, numite i paradais",
cu bóbe rosii originlre din America mericlionala (Lyeo-
persicum) §i patlagele vinete, originare din India, cu bóbe
vinete, lunguiete (SolanUM melongena).
AL T. 47: 'I se fácuse pipèrus si obrazulpatlagea vfn5th.
TIMEOR, 210 : am mlucat cu mare poftft patlagele vinete Imp5.nate
felii de carne de vitel cu sos de patleigele rosit
Var. (olténa): platagele (Dr. Brandza).
TAPU, 477 (d.Gorj): Când o face salca mere si rachita platagele.
2. (patlägian i pitlingian) rodin (Sulzer I, 121) ;
pitligéná, rodie (Polysu).
PATLYgAN (pers. badingan), aubergine; (kyrmyzy)
patlygan tomate". (frenk) patlykany pomme d'amour"
Barb.; bulg. serb. alb patligan, men pitligiane, ngr.
7CaTXCCaloa, mélongène (§ 102).
patläginia a. (si patlaginiti) de colóre Vinötd.
I'm. 75: Incins cu un sal ; 228: o rochie de catifea
patidginie cu pieptit iîdicati. Gmoik, 339 : iarna vopsind cu colóre pa-
tiaginie urechile si nasurile onaenesci.
Formatiune analogica (§ 23).
pazàr n. tirg, piata (vorba esita din us): Aga era
mli-marele paz-trului. Polysu [Adnot.] citéza proverbul
ironic : tumba la bazar, bun pazar.
Var. (literara): bazar.
Fu.,. 88: a treia ulit5 acoperit5 cu scfindurl ca bazarele din
Stambul. AL. Pr. 369: bazarul e plin de mhrfurl.
PAZAR (pers. bazar), marché public, lieu de
marché; alb. bulg. serb. pazar, ngr. raCapt, men pazare
roras" (cf. Virg= orasel); din aceiasi vorbd persana:
fr. bazar etc. V. Partea bazarghidén i pazarghian.
pazarlic n. tîrguiala, trafic.

www.digibuc.ro
 298

AL. T. 1237: nu-1 agiunge capul sa faca asemenea pazarliourt.

PAZARLYK (baz.trlyk), marché, discussion pour
fixer le prix ; bulg pazarlyk, ngr. naCapXbtr..
*pazarnic m. po1itaiu1 tirgului (In timpul ocupatiuniI
rusescI de la 1628-1834).
Ginc.A, 519: intré In curte vestitulpazarnic urmat de un cazac.
Formatiune slavo-turca : rus. pazarnikil, pol. ba-
zarnik marchitan".
pehlivAn m. 1. (sens archaic) atlet orI saltimbanc
care se oferia In spectacol la nuntile domnescI (§ 62).
NEc. 215: s'ail veselit doué séptémfinl eu felurl de felurl de
musicl si de giocurl, si peldivani ,i eu pusee. Gheorg. 332: ail esit
Pasa la cortul sèü, flind si Domnul cu tótA boierimea, uncle si óre-
care luptatori de pehlivant all fost. Fit- 29: poporul casca gura la
invirtelile si strimbEtturile pehlivanilor §i ale mAseftricilor domnet,c1.
ORAs. Il, 161: Si giucall chiar ciardas ca un pe.hlican.
Var. (archain): pelivan.
N ze. 363: Grigorie-VoclA sA fac t veselil cu naiurl §1 cu multi
pelivani maschricl. CAp. 351: Radu-Voda adus-aú pelicant de eel co
jóeA pre fringhil si de alte lucrurt ; adusése si un pelican hindid
harap, carele facea jocurI minuna'e si neaudite pre loeurile nóstro.
STAx. 463: cu mare sprintenélé. ca un pelican all skit paste pórtft;
474 : numele comedientilor si al pelivenilor ce jócl pe fringhil.
II. (sens modern) fig. §arlatan, panglicar.
AL. T. 792; pehlivan fAr' de rusine 1 tu tl-al batut joe de mine;
834: afarA, pehlivanule ! 1279: to despretwese ea po eel de pe tirmA pehli-
van din rara Moldovel. CEIs.11,110 ; tad, 'nos Teodor, estl unpehlivan !
S. Mu. 214: a trebuit un pehlican ea Prutescu, sA-ml deschidlt ochil.
PEHLIVAN (pers. héros), atlèthe, lutteur, boxeur
(d. pehlu force" si van (ban) possesseur"); alb. bulg.
s6rb. pehlivan (pelivan) acrobat", ngr. 7C .-17,Xeivris, ba-
teleur, lutteur (§ 62).
Vorba e un rest din sfera spectacolelor populare:
sensul figurat apartine limbeY romane.
pehlivänie f. I. (sens archaic) jocul pehlivanuluT.
NEo. 248: boierimea a doue pri nuntirl trel séptemlnl... eu
felurl de musiee si cu pehlivtlnit de mirare in ttrg In Iasl.
II. (sensurl moderne) 1. un fel de trintl sag de
lupt5. corp la corp (In Dobrogea).
BIM 19: obiceifi In Dobrogea cA in diva de St. Treime sA se-
adune flAehl de prin mai multe sate si eft se apuce la luptA, ce se
numesce pehlivanie.
2. rapt& de pehlivan: pozna, strengarie.
AL. T. 930: al sA-ml dal sami de pehlivdniile tale, ontitule ;
1344: ciocoid grecesc, intrigant care se furiséat printre RomânI, fit-
cênd pehlivdnii, pentru ea só, ri.',15. boieril. XEN. 36: cum sh nu se
sature omul de atItea berbantlIeurI si pehliveinii? SEQ. I, 36: min-
earea se aduce pe mese si pehliveiniile nu se mal sfIrsese.

www.digibuc.ro
 289

pelteà f. 1. must de 'Arne (mere, lAmAI, gutuf)

fierte p"ana, la Ingro§are.
PAPAZ. 119: duleeturile erml peltea de llmal, peltea de guttii.
GklICA, 296: peltele de gutul §i de mere.
Var. (mold.) : beltè.
AL T. 13: Si beltele de gut5.1; 323: m5 tem a din belte s'or
priface In balmu§; 477: mi-am ultat beltéua pe foc...
2. gelatina §i (fig.) polologhie : a facut o beltea.
PELTh, gelée des fruits, compote; ngr. neXt6s.
peltic a. care nu póte rosti unele litere.
OARAG. 1, 211: Dandanache vorbesce peltic i sisiit.
PELTEK, }Ague, qui grassaie: bulg. peltek, mcr.
piltec, ngr. reXtbsylq.
pelticäesc v. a vorbi peltic.
Formatiune verbalA analoga bulg. peltekuvam.
pelticie 'f. defectul pelticulul.
pembè a. (§i pimbiii) 1. (obicinuit invariabil) ro§u
deschis, litt, de colórea bumbaculul.
FIL. 75: fermen 6. de croazea pembe. XEN. 179: Irina avea cb.-
mh§1 de borangic. fuste de eit pembi1 §i cafenil. MARION, 10: Spanac
Ds& pe Trandailra, care se Meuse pembe la obraz. CAN. 102: EA t'am
spus odatb,tiI, S. nu porti rochl pimbil.
2. fig. §i fam. bizar (cf. fistichill.).
MARION 79: gust pembe §i la draeu. ID. 1892, No. 14: ee-1 vine
lu1 Nea Treuch gust, curat gust pembe, s5, se dea in dulap.
PEMBE (pers. coton"), rouge pale, blanc rosé;
serb. pembe, ngr. 7rsp.7c.i.., couleur rosée, incarnat.
perciùne m. (la pl.) 1. bucle de Or, sin. cu zuluff".
2. In special, se (lice de buclele purtate de-alun-
gul obrajilor de Ovreh ortodoe§1.
AL T. 22: perciunii mi se Meuse maciucä, §i barba tepu§1;
1018: nu te gtindesel, tartane, ea ti-oh.1 smulge perciunii? .
PER6EM (pers.), toupet de cheveux; alb. bulg.
serb. per'ein (per*dem), mcr. percè plete", ngr. repTCi.
perciunat a. §i m. 1. care 'Arta pereiunI; 2. fam. (iro-
nic) ovreitl ortodox.
GANE III, 290: venia un perciunat qi Intreba...
perdùf n. 1. stropire fórte subtire cu gura a unel
mhterii spre a-1 da lustru a doua Oa
2. In special, la barbierI, rasatura In r6spér.
AL. T. 20: brice lungl de dat perdaf. GHICA, 13 : ras regulat
In tóte Silmbetele cu perdaf. KIN. III, 100: Dom' laneu al nostru se
a§e45, eu bricill... :li trage-1 perdaf.
3. fig. §i fam. mustrare aspra (cf. sapunéla): a da
(a trage) un perdaf.
PERDAH (pers. perdaht le fini d'un travail"), lus-
60936 19

www.digibuc.ro
290

tre, polissure, dernier coup de main; perdahlü (tras)

dernier coup du rasoir dans la barbe"; bulg. perdah
lustru", serb. perdaf (de uncle verbul perclasiti"). Sen-
sul figurat e proprill limbeI rom'ine (§ 27)
perdafuesc v. a da perdaf, a face bun inceput; fig.
a mustra, a dojeni (Glos.).
perdeà f. I. (sensurl concrete) 1. pttnza ce se
pune la ferestre.
COND. 1693, p. 87: 292 tal. dat la vel-c5mAias pentru co-
vórele i perdelele caselor din Tirgoviste, ce aü cumpérat de la Ta-
rigrad. NEGE. I, 16: ferestre cu perdele verdl. AL. T. 1650 In fund
perdele marI de matash. GANE II, 202: la ferestre spInzurad nisce per-
dele de adamascL GHIGA, 311 : séra and perdelele smut trase. Isp. 251
la ferestre erad nisce perdele de métase.
Cu acest sens vorba figuréza In cneva proverbe:
a se da dupa perdea", a se ascunde ; a ridica per-
déua", a da lucrurile pe WA; a-1 lua cu o perdea maI
sus", a i-o lua inainte, a-i t'aia apa de la móra (Zanne,
III, 285 287).
2. cortina de pat si portiera de la usa de intrare.
KOG. 278 : pe copil cu tufecciI i-ad chemat s5.-I cinstésch sb.
nu stee la perdele. 11.ko. 290 : perderua ce se spInzurA de la baldachin...
3. in special, cortina usiI de intrare la camera lui
Voda, pazita pururea de un arnaut inarmat cu pistclle
iatagane (cf. perdegit).
AL. T. 101: portar-basa sedea la perdéua domné,c5, 4i si nópte.
OD. I, 81: intr'o 4i Vod5,, stând cu logofétul In odaie, de odatft el
cherna un fustas de la perdea. FIL. 29: ajungênd la scara palatulul,
feciorul deschise u.sa buteeI si ajutil betranului sA, se cobóre ; apol
Il urmAri pe scars pinh la perdeua salit de primire.
4. cortina ce ascunde manipularea la Jocul pa-
pusilor, cortina de teatru (cf. II, 3).
TEOD. 120 : Cum sft jucAm papusile Cu perdea orI tarn perdea ?
5. sopron saft adapost de ol (mai ales In Moldova).
a. In literatura:
cR. 1, 153: sur1 si ocóle pentru bo1 si vacI; perdea pentiu oI,
poiet1 pentru pasen, cotete pentru porci. COND. 1PSI.L. : de la perdelile
de 01 ce slut cu fátaciune pe movie, are sa ia stApanul mosieI de
tót5, perdéua ate un miel i cate un tal. unni, i ad a sedea acolo
perdelde de la BlagovesteniI pâná la St. Gheorghe.
b. In citntecele populare:
AL. 58: La perdéua Cu cam re1 A ..alghi1, a vádanel. TEon. 510.
El la staná se ducea, Prin perdele se 'ntorcea 514: De vremurI rele,
Trägea oile 'n perdele. VULP 32 : Frigea oile din perdea, Poruncia de
le mulgea. TAPU, 116 : Chad simte de vreme rea, Trage oile 'n perdea.
(sensuri figurate) 1. v61 ce acopera : a pune
cuiva perdele la ochi", a cauta sad insele.
CANT. 1er. 131 : dupá ce ochitil cerulul se Inchide i perdéua

www.digibuc.ro
 291

nopti1 peste fata pAmIntuluI se trage. Zu. 15 : óre-cum nu s'ad ari-

dicat perderua mintil, care la copilarésca vIrst5. acopere Intelegerea si
judecata cea desavIrsitä.
2. pata alba in ochl care 'I impiedica lumina (cf.
turc. göz perdesi cataracte").
f$Ev. I, 118: pohoelele se fac la cells; pohoelelor li se mal zice
§i perdea. TEOD. 369 (descantee de diochiti): Ochil Inve1it1 s fle cu
perdele albe, Sh nu maI priv6sc5, la obraze dalbe.
3. reserva, bunaeuviinta: sens luat de la modul
de a juca papu$ile (cf. I, 4).
DIoN. 180: acest lucru [muiErl In lagb.r] este la Nemt1 Mr& de nic1
o sfiél i Muscalil Inca o ai acésta Met perdea. CARAG. 58 : scil, na'S
sthpânesc, adic5, II vorbesc cu perdea, nu void sa-1 explic lucrul for-
mal, ca s§. n'o rusinez ORA§. II, 4: dar et, nu se bage de séml, mal
ascuns, mal cu perdea.
4. mustrare (pentru o necuviinta): a da cuiva o
perdea", a-1 dojeni, a-T da un frecu$ (Zanne III, 285-287).
PERDE (pers.), voile, rideau, portière, cloison de
planche ; cataracte de l'ceil ; ton, air ; fig. modestie,
chaste* bulg. perde völ i albéta. In ochI", serb. perde
cortina de pat", alb. perde cortina i pudóre", mcr.
pirclè, Dgr. repak, store.
Vorba fórte röspandita i fara alt echivalent ; In
Ardél II se mai (lice i firhang" (=ung. firhang d. germ.
Vorhang), care tinde Insa a dispare inaintea rivalulul
söti, mal armonios $i mai popular.
perdeluqd f. perdea mica de oi (cf. perdea I, 5).
R.-Con. 946 . Mos Luta dórme 'n cea mal
perdeluta f. perdea mica de feréstra.
CARAG. 177: grilaj de lemn acoperit cu perdeluie de chembrick.
*perdegiii rn. ($i perdegi-bap) cel pus sa pazésca
perdéua u$ii de intrare In camera lui Voda.
Doc. I, 289 (d. 1783) : perdegi-bqa, tutungi-basa....
PERDEgY, gardien de l'entrée, chambellan qui
ouvre et fèrme la portière.
pergamirte f. pl. ($i pergamote) varietate de pere
(litt, pere domnesci) cu gust fórte placut si care se to-
pesc In gura lasAnd un suc abundant i placut.
*EQ. V, 68 : pere pergamute fat5, galberat-rosie, dulci. BARONZI,
93: pere pergamote.
PERGA HUT, id. (d. beg prince" $i armud poire"):
de aci $i fr. bergamote.
pergh61 n. ($i pirghel) 1. compas de mösurat pro-
portiunea saU grosimea.
CANT. Ier. 126 : copac1 unul de altul de departe, ea cum cu
pirghelul ar fl fost pus1.
2. ziclarie In arcada sail In semi-cerc.

www.digibuc.ro
992,

OD. I, 128: tocurl Inalte i Inguste aduse sus In lndoit perghel.

3. un fel de joc circular.
4. fig. la pl. arcóle.
KIK. III, 28: pergheluri duph fete §i muierI frumóse.
PE RGEL (pers. perkiar ,.plein d'art"), compas
cum. parc,ral circulus dimensorius" : alb. bulg. pergel,
ngr. Termin techuic de zicltrie.
peruzeà f. piatra scumpa de colóre albastra.
UAL. 1882, p. 60: sit-ml dureze o biserich mare shpatä, Inteo
singurh piatra de matostat, cu turnurile de bi.1a i pardoséla de pe-
ruzele. DELAVR. 63: cerul e albastru ca o bolt& de peruzea.
PIRUZE (pers. firuze d. firuz heureux"), turquoise;
cum. peroza ; serb piruze, rus. biriuza, ngr. 7CEpouCé. Tot de
la Turci provine i numele occidental al acestei pietre
(cdreia se atribuia virtutea de a le cui ochil): medio-lat.
turchesia, sp. turquesa, it. turchese, fr. turquoise, adica
piatra venita din Turcia, de unde vechit-rom. turcovi (Rev.
I, 389 [f. de z. 1669] : doue inele cu turcoza).
pervAz n. (si In Mold. privaz) 1. Incadrarea unet
sinonim cu cercevea".
DELAN R. 3: pervazurile usil curate ca un pahar. CARAG. II, 81:
le Insemnhni cu tibiir pe peivazul
2. deschidatura la izmene sat la nadragi.
3. pl. spetezele ferestraulul (Damé, Terminol. 86).
4. bordura unit' tablot.
5. fig. cadru.
EMIR. 168: In privazul negru al vieti-mI e ieónä de luminh.
PERVAZ, cadre, chassis, garniture, bordure ; bulg.
serb. alb. pervaz, ngr. 7CEpp4.4.
pe* n. 1. partea de dinainte a unit' zid; 2. lature.
GHICA, 96: m'am pomenit cu trasura inteun per. CARAG. 54:
séde rezemat Intenn per.
PE (pers. devant"), partie antérieure, fronti-
spice, avant-corps; serb. pes partea de dinainte a unel
rochl". Vorba circuM In Muntenia.
peqichè* n. (si pipheg) I. (sensurl archaice) 1. dar
oferit ca omagit. Portii din partea lui Mircea-Voda
a lui Bogdan, schimbat mad' tardit In dare obligatorie
sat. haracit (§ 72).
CRON. III, 452 : pentru semn de supunere, Moldova va avea
purtare de grip, a trimite pe tot anul la Pórt h. prin dol boierl 4000
galbeul turcescl, adich 11000 lel, 40 §oiml, 40 iepe fhthtóre, aceste tóte
en numele de peFche, adich dar.
2. In special, plocon oferit la bairam, asa numitul
rbairamlic".

www.digibuc.ro
 293

CANT. Mold. 111: in bairarn vel paschate Turcatum piszkieszi

vel donarii nomine Moldavia solvere debet.
3. dar Mcut until superior sau intre egal1 (spre
deosebire de bacsis").
N. COST. 48; dinteacele bucate Constantin-Vodh ail triads si
peschef cumötrului Koc. 202 : Domnul trImitöndu.-1 multe perhe-
§uri §i banl; '234: sh ckutam sk-1 dim acea somft de banl câteva
perhereri sa-1 trimitem, ca sk nu aduck vr'o peire täril. CANT. Mold.
67: aliiscine muneribus, qua) quidem piszheez sive donariorum no-
mine insigniunt. OnN. 170: ail mers en peschefurs scumpe Imp/5ra-
tesel la Crim sk le dea Impörätesil. I'LL. 130: ell le trImit Vizirulu1
si capugibasil] pe tot anul perhquri de câte 50000 pungi de hanl.
IL (sensurf moderne) 1. dar In genere.
XEN. 101 : peschefuri de ale negustorilor earl fac negnstori1
regulate cu vamesul. AL. 135 : Bre. Pandele, de vrel bans, Sk nu-1
potI mânca dol ani, DA-ne pe Vulcan 1egat, Ca-I peschq de impörat
2. (ironic) plocon.
AL. T. 115 : politaiul de oras häxtuise revoltantil i nnutaI eu
cincl dorobantl II legase butuc dase peschef procurorulul; 527 .
n'am scint ch-1 plac peRchourile ; 1356: Leiba liptcanul era s'aduca
perhq 40 de capoktIn1 de zähar si 50 de oca de cafè. CR. I, 46: sk
ueida vr'o Iii i s'o duck perhig fatine-seb.... S. NAO. 151: Turcil
pe carl i-am trimis pesche lui Mos Scataoschi. GHICA. 264: II ajung
[pe copil] órnenil lul Tebe lelen si-1 duc peschq Indfukt la Ianina:
417: täiase capul socrulu1 seu si-1 aduse perhq nevestel sale Inteo
traistk. CAL. 1895, p. 65: pomanktighnésck cactuta pe,?che,F din cer. AL.
125: Si s11-1 dues [capul] pe tipsie De pe:Fches la Imperktie
PESKE (pers. piskes, litt, qui prend le devant),
présent offert comme hommage à un supérieur, petit
présent, pourboire ; bulg. serb. pec;kis, alb. peskes,
incr. perhese, ngr. 7rEaxglt. V. Partea II: peschegitt.
Rest important din veehea nóstra, terminologie
politica, adT cu sensul generalizat i cu o nuanta ironica
destul de pronuntata.
*pepheVic n. sens identic eu pesches" (formatiline
analogica).
'GIL. Rev. III, 74: luând cilte un perhe,slic, isealirk anaforaua.
pelcchir n. 1. panza de sters mâinile saft fata.
Cuv. I, 213 (d. 1588): trel pe:Fchire de la voevoda. GHEORG. 300:
peschirul cel rinduit ce se chiaink si fota. Doc. II, 403 (d. 1792): tn
perhir pânza de Olt OR. XIV, 234 (f. de z. 1813): patru perhire de
obraz, patru perhire de mâni. CRON. III, 439 (d. 1822): perhire la
fiesce-care cusute nu fir si altele cu méthsurl, dar prea trim-IC/se.
Var. (archaica) : pitchir.
REV. I, 339 (f. de z. 1669): un pirhir de mötase cu fir virstat.
2. marama (In Olt si Arges), sinonim cu stergar".
ZANNE 111, 21/3 (prov.): cum e perhirul i mindirul. (despre cel
carl se potrivesc).
1)q1KIR (pers. piskir, Iitt, qui tient le devant),ser-

www.digibuc.ro
294

viette, essuie-mains; alb. bulg. sörb. peskir, mcr. pis-

kire, ngr. icealtEpt.
Vorba e açiT proprie Muntenie'i ; in Moldova se gice
prosop" (Inainte si perhir), In Ardél chindet", iar la
tara §ervet sat stergar".
pegchirgiii m. (§i pephergiO) titlu identic cu pes-
chirgi-basa", tradus si cu
COND. 1776, p. 77 : Vel-perhirgiti 2J lei pe lunh. DION. 197: ce-
buccill §i perhergia ai tnceput a tipa... Dom. 19: trase un pistol In
Vizirul §i nimeri In perhirgiti, care In loc muri. FOT. II, 189: un turc
perhirgin al Vizirulul; III, 289: perhirgiul, sofragiul...
PEICIFtgY, conservateur des nappes et serviettes
la Cour.
*peichirgi-bap m. pephergi-bap) 1. slujba§ insar-
cinat cu tinerea peschirelor si a servetelor la Curtea
Sultanulut sat a Vizirului (V. pe§chirgit).
2. boierina§ care presentà Domnului peschirul.
FOT. III, 310: perhirgi-bap primesce 20 lel pe luna. Doc. I,
289 d. 1783): sufragi-ba.a, perhergi-bap .
PESICIRgY BA§Y, premier peqkirgy A, la Cour.
pegin adv. (si pesim) In numöratóre, baril gata.
Doc. IV, 267 (d. 1794): sa platéscA surugiulul peen de la men-
zil In menzil. Koo. 241 : Indemnându-1 [Gane pe Mitropotitul Iacob]
sh ia clte-va pungl pentru paretis peen. Wt. IX, 120 (d. 1804): this-
rea cherestelelor s flo p15.tite cu batu pen. REV. II, 396 (d. 1821):
Cu galben1 ti-1 cânt5.rim, Cu banl peen ti-1 plblim. AL. T. 284: mie
'ml place sh plhtesc peen iaca 500 de lei; 141: banlpeqin, sh cum-
perl lemne. bade lime. BASME IV, 136 : sIi. cumpör 6-6 hug de vin
cu banI pgin. FIL. 215 : scóte tot ce al mal bun §i voiü pläti cu haul
peqim. ONA§. II. 22 : Pan'atuncea insh. plata pe Dad), voitl
credit §i amid
PWN (pers. pisin anticipé"), argent comptant
payé d'avance ; ngr. mob).
(pe) gin adv. Indata, la moment.
Zn,. 8 : §i pe en all hothrit ponturile s& se a§ecle. Doc. II, 305
(d. 1791): v6 poruncim stra§nic ca acum pe fin sh avetl a da nizam
brutarilor. GOLESCU (Rev. II, 161): cum sbóra, pe fits aucll era! In.
Cum sórele apune, tóte la Intuneric pe fin se pune.
sirs, tout-à-Pheure, immédiatement (cu prep. pe).
Ambele acesi,e adverbe, cari exprima notiunI sino-
nime, s'at confundat sub raportul fonetic: acésta con-
fusiune a provocat §i disparitiunea ultimeI vorbe din
limba moderna.
pegingeb adv. cu banI gata (Intr'un proverb).
.PANN, 163 : mal bine peengea pe ipingea de cilt cu toptanul §i
banil la anul (cf. netegea).
PEplgA, argent comptant. Vorba figuréza In acest
pasaj unic §i pare a fi fost introdusa de chiar A. Pann.

www.digibuc.ro
 295

pe*timbl n. (peqfiman i peEteman) 1. ciar§af de

§ters corpul.
REV. II, 240 (f. de z. 1817) : trM prosópe de baie .5i un pegimal.
2. or.t mare vopsit cu ro§u i albastru (In Mol-
dova, Bucovina §i Basarabia).
TARIF 1792 : pe2timanele cele bune, la o sut 5. de banl, 3 banl.
NmnEt. I, 300 : Un peginzan carat §i o ammo burangic eu altite. SBIERA,
211 : mopégul cumpdra totdeauna câte ceva fetel babel, orl cIte o
ruche, orl ate un tulpan, orl câte un pefteman, orl cite o foth, sad
cate alta ceva. Ei2. II, 199 : Le lia cu pe,stinaan Nu 'nvdta capul hicIón.
PE1TIMAL (pers. pti4tma1 essuie-dos"), linge dont
on se couvre au bain, tablier, grand fichu (d. pers pii§t
dos" 5i maliden, frotter"); bulg. serb. petimal, alb.
pe5tma1, ngr. neatsp.iXt (§ 100).
pezevènghiii m. 1. mijlocitor neonest, sinonim
cu codW.
N. C(31 r. 164 : un galion ce avea inläuntru 150 de copil
luag din Kefea pentru spurcata sodomie a prea curvarulul ture, i ce
era doblndh mal bunk al dus la Sultan Mehmet, find ispravnic pre
acel galion un gree (iat& 5i pezevenghl grecl!) OD. I, 276: V. codos).
SBIER A, 280 : un pezevenghia care scia Mt baba are la ealbIna5I...
2. Injuratura triviala.
KIK. III, 52: un pezevenghia de bhcan ; 310 : uu pezevenghiti de
caruta5 se legâ de el.
PEZEVENK, maquereau; bulg. serb. pezevenk, alb.
pizaveng, ngr. naCepipc-is, entremetteur (§ 44).
pezevenclic n. fapt i meseria de pezevenghiü.
PEZEVENKLIK, maquerellage; ugr. 7CECEPsykiptt.
baiat mic, mai ales trengar sburdal-
nic, sinonim cu puvhig".
PIÒ, petit, batard ; bulg. piè. Sub raportnl sen-
sului : cf. copil, In vechea-romanésca, bastard.
pillàf n. 1. inancare nationala turcésca din orez fiert
cu unt la care se adaoga une-orl carne de miel sag de
pasere. Pilaful, ce se aduce la sfiritul mesei, era odi-
nióra mancarea favorita §i Oilnic servita la mesele bo-
ieresci (Sulzer IV, 369): o varietate cu stafide fOrte gus-
tata se numesce agem-pilaf (litt, pilaf persan).
.NEGR. I, 151 : dup5, bor5u1 polonez, veniad mâncarl grecesci
lierte cu verdetarl, caii plutiad in tint, apol pilaful turcesc. AL. T.
1408 : am poroncit sa-1 faca un pilaf de o banita de orez. PANN
129 : piperul e negru si-I pun d'asupra pilafului. OD. I, 79 : un mor-
man de pilaf alb :71. fumegos: III, 22: ce pilafurl ne gatia la masa me§-
terul bucatar! TEOD. 130: Al inghitit pilaf ßert Si te-al opArit pe piept !
2. fig. In locutiunea a face pilaf pe cineva", a-1
pisagi In batAI.

www.digibuc.ro
296

BOGD. Pov. 120: Sultanul chemIt ieniceril lui si-1 trimise de

racu Inteo elipa pilaf Si harcea-parcea pe tog eel adunati.
PILAV (pers. d. sanscr.), riz à la turque, plat natio-
nal avec du riz, du bouillon et du beurre; 'agem pi-
lav", mélange du riz avec des pistaches et du raisin
(plat fort en honneur en Perse) Barb.; bulg. serb. pilav,
mcr. pileafe, ngr. 7ccXicf (§ 87).
pilaf-aga m. nume ironic dat Turcului (In Joeul
pusilor), dupl. mâncarea4 favorita.
AL. T. 68: iacITurcu si Cazacu, Pilaf-aga si cu Moscov-ghianr,
clusmani de mórte.
pilafgia m. care face sail vinde pilaf ; (ironic) Turc.
AL. 246: Si la cttnI flfunan41 nerntesc1 Si la pilafgil turcescl.
Formatiune analogiea (§ 23).
pingeà f. 1. jumaate talpa : petic..earpitura.
ORAs. 77: pune pingea noua la veche pingea
2. fig. In locutiunile : a pune cuiva pingéua", a-1
In§ela; ,.a-i da pingéua", a-1 respinge §i pune pe góna;
a bate la pingea (saiA papuc)". a eheltu, In jocuri §i
petreceri; a tinea la cineva ca la pingele", adica fórte
putin safl mai de loc (Zanne IIT, 302).
ORA,. 6 : Dar mal tog 11 pun pingéua si din ochl de om 1l furlt.
PENAE (pers. griffe"), le devant de la semelle:
bulg. pen6e. serb. penne. Termin de cizmarie § 105).
pingelesc v. (si pengelesc) 1. a carpi incaltamintele:
2. fig. a insela safl amagi pe cineva.
ORAS. 76: Pe mic si pe mare am s5. pingelesc. Kn. III, 141:
tog negustolii pengelesc pe musteril.
pingid f. diminutiv (desmierdator).
Boor,. Pov. 244: tot bare din pingicd.
pirpiriii a. 1. saracacios, golan
: pirpiri-cosac",
despre un orn saracut §i de tot scap6tat (V. saxana).
ARCH. ROM. II, 166 (d. 1753): alt1 turd pirpiril ce tuubla prin
judete f&cênd zulumurl locuitorilor. lsp. 279: cfind se desmetici el
si se végu pirpiri-cosac. golanel 5i gonit...
2. (§i jigarit, slabanog (in Muntenia).
GHICA, 676 : un galigan de sco1ar, cat un bivol de mare, t6.136.-
rise pe un bäiat slab si phpiriii. CAL. 1895, p. 61: un Oran stirae,
becisnic, pirpiriii. MARION, 27: Weft e un pitigoill de pirpilie eel e si
ti am dat-o grasä si frumósft! ORA§. 17 : din gol §i pirpilif
1ntolit deodatf(...
PIRPIRI. mesquin, étriqué Barb.; qui appartient
aux artisans, aux ouvriers; fig. grossier (Youssouf).
pivichèr a. §i m. rafinat, §iret.
CARAG. 171: mare pificher, strajnic prefect ar fl TEOD.
671 : Dalel, puifi de pilicher. ORA§. 35: P4icheri cu istegme tót.4 (gua
m6 'mpresor.

www.digibuc.ro
 297

P1§EKIAR (pers. qui professe un métier"), habile,

adroit, faiseur de tours, saltimbaque (cl. pers. pise mé-
tier, art" si kiar qui fait").
pisicherlic n. înselaciune, siretlic.
CAL. 1895. p. 52: viclenia $?i pifieherlteurile mele. CARAG 3:
trag lumea pe sfórb. cu
PISEICIARLIK, chef-d'ceuvre. ouvrage difficile exé-
cuté par un ouvrier Barb.
pistil n. magiun de prune sail de gutui.
PESTIL (pesdil), fruits écrasés et séchés en lames
minces; bulg. pestil, serb. bestill, ngr. rEorfAt, gâteau
fait de miel et de sésame. Vorba cunoscuta In Moldova.
pos n. turban usor de mètase négra brodata cu
fir (In cantecele dobrogene si oltene).
BUR. 177: Peste poful cel din cap Tu ti-ai pune un calpac.
TAPU, 84 (d. Teleorman): Panzele sa se 'negrésca Ca jasa caluga-
résea i ca popl de la gat.
PO§ (pers. pus couverture"), turban leger porté
autrefois par certains troupes, notamment par les ar-
tilleurs Barb.: bulg. pos, serb. posa, ngr. 7C6CP..
potirri pl. I. un fel de nadragi largi ce-1 purtati
odinióra mai cu séma arnautii i haiducii.
AL 81 (d. 1821): poturi cu copcI de argint. AL. T. 1530: Ga-
vril, argat serb de 40 anI, Imbia.cat cu poturt, ilic, brîü ros, pal&rie
taranésca, si opincl. FIL. 143: potura se1 de postav visinitt cu turiecil
de flr; 344: poturl ghebe scutte, 1mpodobite cu gaitane tricolore.
GHICA, 290: tinér, fiumos, cu pletele lungI. cupoturl i cu cepchen.
AL. 159: Cu dol-spie-Oce pandurl, Cn ghebe i cu poturl.
2. nadragi purtati pilna astaçli de preota baritni (In
judetele Vtticea i lalomita).
3. nadragi taranesel ce se Inchid eu copei, strinsl
pe picior, eu marginile garnisite cu gaitane i cusaturt.
TAMP 1870: poturt de aba
POTUR, pantalons à larges plis (comme portaient
les Albanais); bulg. poture (bosniaòki). serb. potur, met'.
poturf, IlgT. rato5pot, ghetre (§ 100).
poturet pl. diminutiv de la poturi.
TAPU, 385 (d. DImbovita): Ia croesce-mi poturel, Verc11 ca si
frunda "de tel.
pùchiü m. (arch. pup) 1. (sens archaic) sodomit.
NM. II, 278: impèratul cel mazil fost puft i el l'Aeea
era voia, de schimha Pasil i Domnii totdeauna.
II. (sensuri moderne) 1. craidon, desfrînat.
hp. 289: muLt trebue sft ft cfmtat panh set gasésc b. tan pufchial
ca tine. TEOD. 041: ÇJ. mi-a venit purhiul bót Asta sér4 pe 'nserat.
Bum. 177: pufehiul at5 tem c'a veal. Pe feróstrit a privi.
2. strengar, berbant.

www.digibuc.ro
298

AL. T. 70: mare nostimior mal era puphia ; 826: sft se dee in
dragoste cu pwchia M. de Pepelea. X. 15: la betrânete void In-
Odui eü sft-si bat& joc un puphia de mine?
Pcisrr (pers. piist dos"), mignon, garon dé-
bauché ; alb. bulg. serb. pust, ngr. icoósryi; (§ 44).

Rachhi n. alcool combinat cu apa: se face din vin

sag bucate, din prune orI cirese etc.
a. in literatura proprit-disa:
DION. 175: sit:It la Buda multe vil i aduc rachia, spirt; 224:
rachia prost 70 par. ocaua. TARIP 1792 : rachiul ce-1 aduc de la pod-
gorie. BELD. 414: vin arunca la orinda, rachiul a lor mal tot. CR. 117:
mos Nichifor a tras o dusc5, de rachia din plosca lui cea de Brasov.
GARR I, 205: cate un pahar de rachia fu Implirtit la flecare staler.
DR. MANOL. 302: saténul cousum b. tuicti sad rachia de prune, bass-
mac sad rachia de bucate si rachia de tescovinft sail bostintt sail prtts-
rar delenil mai bed si rachia de drojdil. Isp. B. Sn. 122: cum
apuca de bea un ciocan de rachiü, isi perdea mintile. MARION, 33:
din rachtii in rachid II venise pofta de cantat. STANC. 350: mai bet
rachis cu piper.
b. In poesia populara :
TEOD. 10: Inainte ne esia C'un clondir plin de rachia . BITR.
203: Cu rachia clondir scotea, Paharul eft si-1 umplea...
La Baronzi (p. 150) se afla locutiunea a face ra-
chiü a pliInge.
- RAKI (ar. 'arak sueur. suc exprimé"), eau-de-
vie ; bulg. serb. rakiIa, alb. rus. raki, mcr. arachie, ngr.
f)cotí. ; sp. arac, fr. arack. De la Sêrb1 at luat Ardelenif
forma rachie.
BIBICESCU, 330: Un ac5A de rachtie, De rachie marmazie.
V orba rèspilndita In Muntenia si In Moldova, uncle
circula sinonimele slavone : horelca i palinca.
rachia ri. rachig (diminutiv clesmierclator).
TAPU, 77: Cocosel pe talerel, Rachiaq la clondiras.
rachier m. fabricant sail vind6tor de rachig.
UR. II, 41 (V. abager). GHIOA, 480: fig de rachier Ingimfat.
rachierie f. fabrica i comerl de rachig.
rachieritá f. femeia rachierulut
NBC. 223: Duca-Vodft luase o fat& a unel rachierife...
rachiita f dusca de rachig.
DIort. 219: la urniA. Muscalii ad cotelit pe Turcil cel morti si
aü castigat din destul pentru rachiiyi
rachior m. (ironic) paharut de rachig.
VULP. 21: Badu-i bat, batisor, Tot de vin rachior.
rachighl m. sens identic cu rachier" (lnvechit).

www.digibuc.ro
 299

COND. 1813, p. 385 : arenda51 de mo5i1, de eIrciuml, rachigif..

RAKIgI, distillateur, vendeur d'eau-de-vie; serb. id.
raft a. twitmul calului : séua, friul etc.
Ax. 150 : aü aflat multe luerurl scumpe, rafturi inapórâtescl, ar-
gintAril si alte odáre. NEC. 246 : cs1, rafturl, corturl, doué sute de siimenl
en haine 5i eu lefe ; 379 : cai cu .5e1e cu rafture, sute de lel. COND.
1698, p. 497 : o sea i un raft i o Oreche de tocurl de pistOle. CANT.
Ier. 235: eh, voróva nu iu vrémé si la local stql ca rafturile de aur in
capul mhgarulul se prind. BELD. 444: ail aflat armasarl impódttesci
impodobiti cu frumóse podóbe, rafturz i har§ale. AL. 63 : Orl frîul
cu fluturl, Orl scumpele rafturi...
Vorba se afla si la Dosofteitl (Ghen. 40a: unde-I
stilt fustasif. unde's cail cu rafturt?), luata prohabil din-
tr'un text sèrbesc.
RAHT pers. raht apprêts"), harnais et brides du
cheval brodés ou garnis de franges d'or ou d'argent:
serb. raht, ngr. pecztta (§94).
Vorba turcésca maI are si sensul de ration, quote-
part", de uncle trecu la Se'rbI si de la acestia la Ro-
mtmil ardelenI sub forma raftä, cotisatiune : a B rafta",
a fi aehitat: a spune rafta", deadreptul, lamurit (Reteg.
PovestI, 214: sIntem raftd; 135 : mi a spus rafta, ca sa
ne lasam de astfel de gAndur1).
Din pluralui luI raft" s'a format verbul Inräfturez,
a pune caluluI rafturile.
BUR. 61: In5elat czi 'nrafturat, Cum e bun de indlecat
raft n. polita pentru marfuri.
BASME I, 61: tóte scumpeturile erail a5e4ate in rafturi frumóse,
pe mese in dulapurl. ORA5. II, 139: si-a vindut fondul, rafturi si
virabb.; III, 24 : Altai (15, din rafturt mart& s'altul este tejghetar.
RAHT (pers. raht, meubles, hardes"), support
de fenêtre : alb. raft. Formele fara t final, ca sèrb. raf
ngr. (ATE., se trag d. RAF, tablettes, rayon.
rahht n. I. (sens primitiv) confort, sin. cu huzur".
HELD. 443 (d. 1822): pe ceilaIll boierl i-aa poftit sä mlfirg 5. intr-
altà odaie. sh sa(1à ea tot rahatullor. OriAs. II, 160: Tu estl invëtat ca
sà träiesel bine, bine 5i in rahat.
II. ( sensurl populare ) 1. un fel de peltea eu
migdale si must de 'Arne: in acest sens, rahat e o abre-
viatiune din .,rahatlocum", litt. bucata deliciosa.
GANE II, 220: cutil cu rahat. ()RAS. II, 162 : Un fnnt de rahat.
2. trivial, sinonim cu ,.boc", In locutiunea analoga :
a mânca rahat", a spune minciunT, a o sfecli; rahat
cu apa rece", flée, moft.
KIK. III, 3: rahat en apà reee ! palavre veriti 5i uscate. TEOD.
126 (Jocul pfi.pu5ilor): d'alâta vreme 11111111nel rahat...
RAHAT (ar. ralytt), tranquillité, aise, commodité

www.digibuc.ro
300

(pl. délices); bulg. serb. rahat, mcr. rahate liniste",

ngr. paz4tt, repos.
rahagiii m. fabricant saü vIndetor de rahat.
Forrnatinne analogica (§ 23).
rahagerie f. pravalia rahagiului.
rahatlocam D. sirop de zahar amestecat cu pu-
tina scrobai, crema de tartru solubil i uleiti de mig-
dale: siropul se Ingrósil prin cócere i apol se taie in
mici patrate aü romburi, de colóre trandafirie ori alba
(litt. desfatarea gatlejului"): acésta priljitura se numesce
obicinuit popular rahat".
Doc. IV, 348 (d. 1793): rahatlocum 3 tal. UR. XXII, 302 (d.
1826): flbticuri, castane, rahatlocumuri s5, fie slobode de tóth. darea.
AL. Pr. 298 : betranul dervis ni se infatoséza en o eutie de rahatlocum.
RAHAT LoxtDA (ar. ratiati hulkum délices du
gosier"), pate douce faite avec du miel, du sucre, des
amandes etc. et parfumée d'eau de rose ; serb. rahat.
likum. Despre celelalte confiseril orieutale (§ 87).
ravbc n. (si ravac) 1. partea eea mai curata a
mieril ce se scurge din faguril expusi la sóre.
UR. IV, 133 (d. 1792): 15 par. ()ea miere rávac.
2. must scurs din struguri.
TEOD. 330 : kasa-me s5 13611 rdvac, C5, slut voinicel burlae ; 546 :
vedrita de ravac, Sa-11 (tail leita en drag.
RANTAK, miel coulé et purifié; serb. ravak.
ravènt m. (si revent) planta purgativa (Rheum).
Dksc. 409: scórta dulce, piper, recent, zahar. TARIF 1792: recent,
la 100 de ban1 8 ban!. TARIF 1761 : ravent, ora 220 banl. DR. CRAIN.
Cony. XXII, 973: revent.
RAITENT (pers. ravend), rhubarbe; bulg. rus.
serb. revent, ngr. (,apávv. (t)apivs).
razachie f. varietate de struguri frumosf au bóbe
marl ovate, albe saù rosii, i cu cója grósa.
ZANNE, 304: Crall In del la vie, C& s'a copt razachie. TABU, 229
Cand s'o cóce córna 'n vie Si struguril r«zachie.
Var. (archaica): rezachie.
TARIF 1792: staflde, rezachie de o critic) 24 banl.
RAZAKI (ar. rezaki d. rez cep de vigne").
sorte de raisin excellent, à grains longs et blancs,
dont on fait des compotes; bulg. serb. razakiia, ngr.
(§ 102).
refeneh f. I. (sons archaic) cotisatiune.
CAP. 361 : trimitea en urciórele In Virg, Antonie-Vod i flu-seü
Négu-Voda, en ban! refenea, de cumpéra Yin de bea.
II. (sensuri moderne) 1. petrecere In comun, benche-
tuire In societate cu alii (in Prahova si in Oltenia).

www.digibuc.ro
 301

JIP. R. Sat. 107: casft de cuscrenie uncle s'ar pune lumea la re-
fenea. R.-Con. 153: Ca te pul la retenea Si vine ibomnica: 284; Si pe
mindra o vedea, La o refenea trhgea TAPIII 339 (d. Valcea : Cum
ti-e drag la veselie i mie la herghelie, Cum ti-e drag la refenea
mie asemenea; 380 : Haiducil c mi-I stringea Si la refenea pleca.
2. refenelele, In Bucovina, adunare (In séra de la-
satul seculuI) a flacailor $i fetelor Inteo easa anumita
spre a petrece manettnd, bênd i jucand (Marian, Sörba-
torile I, 266 270); de aci §i locutiunea a trage o re-
fenea (ibid. 270), a lua In batjocura pe flacaiI earl nu s'at
Insurat In ea§legile de iarna.
REFENE (herfene), écot, cotisation : bulg. erfene,
ngr. kpevés. Termin comercial generalizat In limba.
regeb f. (§i régea) rugaminte, cerere plecata.
KoG. 23v : Vezirul nu primia pe algl s Imble, ca sa-I vie
régele ; 247 : este uu Franc or1 FrIncóica de merge la o Sultana si
face régea pentru un Patriarch. AL. T. 387: iacahina d-tale, care vrea
sa-tI faca o règea.
REgA (ar. riga espoir"), prière, demande, re-
gate ; alb. bulg. ri,a, mer arigiae, ngr.
regialic n. rugaminte. Formatiune analogica (§ 23).
GORJ. I, 73: II facu semn, ca sa faca regialk pentru dInsuL.
136 : p rin regialieul 1 u1 Beizadea Costache .
rènghiii ri. festa, pacaléla, pozna.
ISE'. 249: când au4ira boieril de una ca asta, se ternura sa nu
le fl jucat iarasI vr'un renghia ; 356: pasa-mi-te gazda se vorbise cu
vataful lingurilor, ca sa-1 jóce renqhiul asta; 370: simg c5, alt n'Are
eine sa-I fi jucat renghiul acesta de cat ucenicul lul. CAL. 1883, p.
o4: pasa-mi-te procletul de impSrat Ii jucase renghiu. GHIcA, IX: n'a
apucat sa afie de renghiul jucat amiculul seü Niculae.
RENG (pers. couleur, fig. nuance), fraude, ruse ;
serb. renk, ngr. (-Jári.L, couleur, tour, plaisanterie. Notiuni
de colóre serva une-on i. a exprima o pacaléla (ef. boiesc).
rif n. 1. cot de m6surat (Glos. 506).
mARIAN, Nascerea, 253: opt pina la gece rill de panza fina.
2. (sub formele gref i grit) a doua parte a unuI rup.
Doc. I, 468 (d. 1785): lagmea de cot 5 rup1 i 1 gref COtul.
UR. II, 136 (d. 179-): o manta de aba lung% 2 cog si 1 grif.
RIF (irif), aune de Vienne ; bulg. greh, serb.
rif, ngr. pfc, ung. réf (§ 92).
rindeb f. unélta dulgheruluI §i a tirnplarulul spre
a netegi lemnul.
FIL. 284; buati de lemn lustruit cu rindeua. ORA§. 58: A dat'o
In rindea Si 'n minghinea. TEOD. 529: Taiata cu securea, Barduita cu
barda, Din tesla frumos luata, Cu rindéua Indreptata...
RENDE (per§.), rabot; alb. rende, serb. erende.
Despre celelalte unelte profesionale (§ 105).
ristic n. (i rästic) nuca sat gogó§a cu care fe-

www.digibuc.ro
302

meile îT negresc sprincenele: substanta, la inceput

verde, se face négra când se arde.
TARIF 1702: gogosile de rdstic cfintar 00 banl. FIL 64: gogo-
Ole de ristic arse cu care '§i Innegria sprIncenele. GHICA, 66: gogo-
§ile de ristic i plasturil negril en care Imbina sprIncenele. TROD.
132 (In Jocul pApusilor): Cere mal cu inima, babo, cere, tre-
bue ristic pentru sprincene.
RASTYK, antimoine, fard noir avec lequel les
femmes d'Orient se peignent les sourcils; serb. rastok,
ngr. pacycExt. (§ 83).
rizilic n. dispret. injosire.
BOGD. Pov. 68: sa ne jaluim, sa mal faa rizilic asa de
capul nostru. CAL. 1875, p. 50: fata esi din casa rusinata, ca sà se
apuce de trebile sale femeescl si sk sufere rizilicul celorlalte surori.
REZILLIK, vileté, état de mépris (d. ar. rezil vil,
bas"); serb. reziluk. V. Partea II: rezalet.
*rubeb f. moneta turcésca de aur in valóre de 5
lei vechi (a patra parte dintr'un irmilic).
BELD. 367 : De nu le dal rubtfua, nu-1 mai vedeal impacati.FIL.
120: numerl cele 50 de pungI de banl In mahmudele, dodecarl,
funduci si rubiele. OhicA, 505: II aducea saci en rublele i icosarl.
Vorba revine i in cântecele populare.
A L. 156: i neveste frumusele i dèsagI en rubiele; 255: Ga-
sh numal rubiele, De fAcuill cercel cu ele i salbe mandrelor mele.
TEOD. 541: Cu rubiele arapesci, Cu groe hpox enesci...
Sub numirea analóga de rupiè circula in Moldova,
la sfirsitul secolului trecut, o moneta de 10 parale
2 beslici (AI olf, 135).
RUBIYE (ar.), petite monnaie d'or valant 2 fr. 20
cent. (d. riib' quatrième partie, monnaie turque de 10
paras") ; bulg. serb. rubiia, ngr. ofyrrt, le quart d'un
piastre (§ 92). V. rup.
rufbt n. I. (sensuri archaice) 1. corporatiune de
meseria0, sinonim cu isnaf" : rufetul podarilor, al oc-
nef, al luminararilor, al zabunarilor etc.
UR II, 165 td. 1762): Insà tot rufetul acesta al ocneI cupiinde
223 lindi, adicà saugal, 1Aturas1, curteni, tarabantas1; VIII, 36 (d.
1804): venitul de la rufetul ciubotarilor.
2. corp de osta§i.
MIR. 164: armäseii, aprogil i alte rufeturi, cine$1 cu stégul
GREORG. 299: acolea 11 Intimpin5, si alaiul cel gätit din partea
Hatmanulul, a Agb.1 si a altor rufeturi; 303: Turcil negutatorI earl
se af15. In Iasi si partea neguptorésea de cre§tinl, si tóte alte rufe-
turi ce slut In séma Agel.
3. clasa sociala, sinonim cu hrésla".
CoRn. IPSIL. : zapise de siiracl si de negup.tori O. se tréch. In
condicile rufeturilor lor.
(sens modern i ironic) partid, clica (cf. variante).

www.digibuc.ro
 303

Var.: räfet si refet.

DION. 174: Vodli Ilavroghene punea satarale de 6 anl pe bo-
ierl marl si micl, si pe cumpanil si pe totl breslasil, si pe rdfeturile
tuturor. ORIs. 22 : Cum s'a schimbat refetul, 'ajuns boierl otrepe!
OR.ks. II, 3: CA s'a Intors refetul iarA, CA boieril 's la meidan.
RUFET (ar. hirfet métier"), corps d'artisans;
bulg. serb. rufet, ngr. fJotypitr. (§ 96).
rufetaR m. membrul unul" rufet, breslas.
NEGE. I, 309: tóte interesele rufetafilor §i a orasenilor.
rup m. a opta parte dintr'un cot.
ue. IV, 136 (d. 1792): o manta largul In póle 6 coti 3 rupi.
RUP (ar. rilb' quatrième partie"), huitième par-
tie de l'aune; serb. rub 8 centimetri", mer. arupe,
ngr. &port : sp. arroba (d. ar-rub' le quart" (§ 93).
ruvfèt n. (si rueert) 1. plocon, dar de mituire.
lion. 206: Grecil mancail ru,sferturi destule, ca45nd la boierii ;
232 : rufferturl si apucAturi nu se socotiaal ate luag top In Vote partile.
1359: luase ruffert In predmetul de mal sus... Fn.. 240: da-ml lei
{lece mil ce am cheltuit In ruffeturl.
2. mita, mituire.
V kc. 277 : jafurile si ruileturile, dupa clt era cu putintk se
Imputinasera. AR. 210 : dregatoriile plunintene se vindeaa eu rulfe-
turi ; 2:5: fle-care sA se ImpartAsóscA din mila ImpérAtéscA si fArA
ruilet. I'm. 126: isprAvniciile se dall cu mild. AL. T. 1133: cat nil-
few se ivesce, Cinstea 'ndata se topesce! XEN. 239: maI o ruga-
minte, mal o vorbk mal un ruffet ici, o unsóre dinace si asa se
astigA procesurile.
RiVET (ar. rivet), présent donné pour cor-
rompre, gratification: alb. riisfet mita, dar". Termin
juridic aprópe disparut din limba moderna (§ 71).
rueetar m. cel ce ia rusfet, mitarnic.
ruifetarie f. fapta de a 'lua rusfet, mituire.
AL. T. 402: matrapazlarie si ruiletdrie
ruteb f. termin de joc In carti" : moment favorabil.
AL. T. 403: tot mestesugul 11 sA poniarisescl la vreme si sA
gasescl ruteua noroculul, ca sA facl min.
ROTE (rtiteb pl. ar. d. rtitbe), degré, point (§ 91).

s
Shbur n. 1. suc de aloe.
TARIF 1792 : sabur, oca 5 banl. DELAVR. 264: sA-t1 puid sabur
la ppi. CONV. XXVI, 458: sabur alb zincum sulphuricum", sabur
negru (salisabru) sabur aloe".
2. fig. afinare, rcangiliere.
CAL. 1895, p. 31: imp5rAtita Incepu sall maI facA sabur inimel.
SABR, alobs (plante); men sabur, rus. saburtii,

www.digibuc.ro
304

ngr. actl.orrApt. Sinonimul occidental, greco-latinul aloe, e

asemenea de proveninta orientala (ebr. ahalim).
sacà f. butoifi pe doue róte tras de un cal pen-
tru carat apa, de la vad sati de la o
1. odinióra, pentru trebuinta armatef In mar§url.
NEC. 326: Moscalil cel din räzboid tragéü atunce mare greii de
sete, ca ca Turcil, s4 le care apa cu sacalele. sr. 1715,
p 114 : sa nu se pót apropia sacalele la apt. COND. 1776, p. 77 : douS
s acute ate 5 lei una.
II. aql, pentru trebuinta ora,enilor; fig. In
unea dop de saca", bondoe.
Dot,. II, 315 (d. 1791): ap5. sacaua in arg In ocolul agiesc 9
banl, iar in ocolul spAtrirese la mahalale 12 banl. FiL 67: sh, aducI
apa en sacaua de la Filaret. VULP. 18. Ada-ne o skca de WI, SA-ts
cosim livedea.
SAKA (ar. sakka), porteur d'eau (un sous-officier
des janissaires avait le nom de saka); serb. rut. saka ;
sp. azacan In românesce fzi in sérbesce s'a substituit
numelui de agent vasul ce-1 mîna, iar agentul a fost
inlocuit cu o formatiune analogica (cf. sacagin).
*sacabaq m. vataful saeagiilor (la alaiurl).
G.HEouG. 323 : pe urma telegarilor sacabq, apoi vel-armas
Doc. IV, 517 (d. 1795): sése lei emiclicul lui sacabin. FOT. III, 308:
sacabas al comisiel cats 30 lei pe lun4.
SARA BAIY, le chef des porteurs d'eau.
sacagiü tn. I. (sens archaic) la pl. : ce) ce ducég sa-
calele de apa la alaiurile domnesci : e minail cate un
cal sati catir en hamurile acoperite cu elopotel §i in-
carcata cu burdw de piele négra pline cu apa (Fot.
III, 2,50, 257). . sacaba.
Doc. I, 530 (d. 1784): sacagiii calarI ; II, 18 (d. 1791): sacagiii
duph orinduiala cu sacalele.
(sens modern) cel ce cara i vinde apa cu sacaua.
Doc. VII, 548 (d. 1794): sacagiii totI sa fle datorl a alerga cu
sacalele acolo uncle va face trebuinta. AL. T. 1163: NecOnd un saca-
gia c trece pe la 'Arta, am alergat dupb, el, ca ne vind5,
vr'o douS cofe cu aph. FIL. 293 : in acea uliA loeuiaü numal sacaga
cArutasl. ISP. 134: argatul se ilzu sacagiul Curtil. NI,utior 114: (15,
ordin until sacagiü comunal, care stropia strada, s dea drumal
Format,tune analogica ea §i serb. sakagiia.
sacbt a. 1. vatamat, stricat (vorbind de vite).
GR. ALEX. 375: Boul find sacat, la un picior rânit.
2. (sub forma sacdt) de calitate inferióra.
um Iv, 131 (d. 1792) : migdale sactit en cójA.
SAKAT (ar. sakyt vil, bas"), mutilé, estropié; de
qualité inférieure ; bulg. serb. alb. sakat, ngr. cmcirtis.
sacatlic n. vatamare, stricãciune (la ómen i vite).

www.digibuc.ro
 305

Do VII, 88 (d. 1797): a slujit 30 aril la tréba calemulul, I»

Divanul Vail, de care au venit si la patinitt de sacaatc. COND. 1813,
p. 377 : chrp de aparare ce vor fi date entiu biitrilnete i schpIttA-
came sail sacatrc.
SAKATLYK, infirmité; Dgr. cicoo.rX4xt.
sacia n. 1. saaz dulce sail de gur5, mastic: In
Orient femeile fetele obieinuese sd mestece In gun
sacz citind mistue.
TARIF 1761 : saccie, de ock O pot banl. TARIF 1792: sacctzul de
oca una 10 banl. Do . IV, 348 (d. 1793): migdalele cu cója de &tea.
AL. T. 90: pol oca icre tescnite, 80 dratnurl mole . . OD. I, 84 : ra-
.

chiurile de sacdz si de anason. PANN, Nastratin Hogea, 6: mesteand

mastic, care Romanil de obste sacciz bun saa dulce
2. sacitz d, vióra, colofoniù.
DLLAva Trubad. 49: IsI fteci arcusul cu sacciz.
3. (Sacdz, ca nurne propria) numele turcesc al in-
sulei Chio ce abunda In sacAz (de aci Sacazliü, Chiot).
V . 261 : la 1566 Suleiman I luf). Hio sa Saccîzul de la Ge-
nevezi st date lege si canon rag tle de iznáv& ImperatieLFIL. 160:
a fost odata an imperat de la Hindiile résAritulul sail de prin tam
Sacaula COND. 1603, P. 74 : Mateia Postelnicnl, Sacdzliul.
SALYZ, mastic, résine; l'ile de Ohio (SAKYSLY,
habitant de Chio); serb. sakaz, alb. sakes, men sacAze.
sacnàsiii n. 1. balcon and pe ulita garnisit cu
giamuri si cqfasurT saft jaluzele, une ori elegant sculp-
tate, la o casti domnéscA sau boierésca: sacnasiul era
sederel, f vorita a cocemelor, earl dinteinsul putea privi
In strada fIra a fi védute.
OD I, 129: In odaia u sacnasia uncle se adunall la lucru tóte
femeile Dómnel. CHIC k, 299: casa avea un sacnasiu scos la 111ita. ID.
Rev. Ill, 219 : una din petrecerile boietulul era sa-s1 bea caféua si
ciubucul d TA masa in sacnsiu, stilnd de vorba cu ate un amic.
2. anticamera în fundul salii.
234: luatl pe cocona.sul Asta si duceti-1 In sacnasiit.
N ar.: sagnasie, sagnig, sahnig §i gachnichie.
COND. 1693, p 96: perine de fringhie In casa cu fahnichiile.
KOG. 241: 1-ail spIn7urat [pe Alexandra Dram sub sagniful case] lul.
STAM. 304: la sah,i usa deschis. GHIc, 4947 WI marl, tin4I
paratingl, sagnasie, odat marl de musafhl.
SAKNISIN (pers. sahnisin siège du roi"), balcon
en saillie des maisons turques, fenêtre qui avanee sur
la faode Barb. (d. sah roi" si nisin qui s'assied"):
ngr. oar/MM. Variantele pornesc de la formele scurtate
saknisi i phn4, prima o rostire vulgarA, iar a doua o
deductiune ulterióra din plural.
sadeà adv. 1. simplu i farLi podóbA (vorbind de
haine sari stofe orT de fata hinel la 61).
1ST. 1715, p. 136: caftan cu blane de samar i alte caftane sadea.
60936 20

www.digibuc.ro
306

Doc. II, 236 (d. 1732) : materiile de Messina sad Venetia cu fir sad
sadea. REV. II, 239 (f. de z. 1817) : rochie de percal sadea. I'm. 215:
catifea cu aur si sadea de Venetia. DAME, Terminol, 67: dupa fata
linel, oile stilt albe sadea, neoTe sadea...
2. fig. pur §i. simpru, MIA forma1itat1.
AL. T. 614: tact nu me coconi... 4i-mI Stan sadea; 1371: hal
dar sa intram sadea ca nisce... GR. A LEX. 322: Când WO, lighióna...
Cline sadea 'ml dice, iar nu Dumnia-vóstra...
3. se dice de cafea curata, nearnestecata cu zahar
(cf. turc. sáde kahve café sans sucre").
SADE pers. plat, rag), simple, pur, non melangé,
sincère, niais; adv. seulement, simplement ; alb. bulg.
sade numaI", serb. sade ordinar", alb. sade simplu".
*saclètica adv. simplu, fara broderfi (de stofe: cf. sa-
dea, 1). Formatiune ibrida turco-gréca (§ 23).
Fu,. 205 (d. 1794): flude si linas sadetica i in euskturk.
safteà f. (Mold. seftea) 1. prima vInclare (cu noroc).
AL. T. 136: s'ail dus far% a-ml face seftea. S,. NAD. 155: numal
de al fi bunk de seftea. PANN, 112: cum eia strins satul, Men si saf-
téua. BASME IV, 137 : va face saftea des de diminéta eu un ali5veris
sdravén. ORAS. II, 69 . Ai !ulna buna, Ia pofiim de-ml fft saftea.
2. fig. Inceput bun.
AL. T. 1379: iml dal voie sa fac saftea cumpénil?
3. (ironic) Inceput in genere.
CARAG. 16 : iad pe Sf. Nieolaie din cuid . . sk nu-I fac saftea
pe spinarea ta.
SEPTE (ar. istifta commencement"), première
vente de la journée, première recette d'un marchand ;
fig. commencement; bulg. serb. sefte Inceput", men
sifte, ngr. asF6q. Termin comercial (§ 104). Sinonim cu
pocinog", la figurat (Al. T. 1547: sa I fac et Inchi6oril
pocinogu ?), safMua s'a substituit sensulw propria, In Mol-
dova §i In Mu.ntenia.
saftiAn n. (si sahtian) 1. piele argasitil de ied sau
de capra, fórte móle si fina, ce se Intrebuintéza la fqe
de pantofi.
TARIF 1761: saftiane de Bikir ce tree in tara cAzacéscA. Corm.
1776, p 16: ciobotan ce lucróza sehtieni. TARIF 1792 : saftianul de po-
varä, 60 banl. GANE III, 201: fata-1 strklucia ca o piele de saftian.
Fn.. 171: pantotI de saftian negru cu funde rosil de mötase.
2. pielPa feteï (ironic ,si despre orn); de aci locuti-
unile: urechl de saftian", tare de urechi i obraz de
saftian", gros, ordinar (in oposit. cu obraz subfire").
AL. T. 393: ho, tarki ca dór n'am ureehl de saftian. ILRION.
85: a Imbétranit röd, h s'a sbircit saftianul §i de inimé, rea a släbit.
SAHTIAN (per. sahtian), maroquin (d. saht dur,
solide"); bulg. serb. sahfilan, alb. saftian, ngr. cotnivc.

www.digibuc.ro
 307

sahAn n. vas mare pentru plaeintarii.

UR. X, 254 (f. de z. 1809) : sahane de bucate. AL. T. 432: tin-
girl, castróne .si sahane ... OD. I, 79: medelniceril adusefa pe mask
In sahane de argint... STANC. 86: II dad fetele 3 sahane cu galbenI.
SARAN (ar. sahn), plat de euivre ; alb. bulg.
serb. sahan, ngr. (37.-,(vE, casserole.
saià f. staul de vite, in special de of (Costinescu).
OD. I. 126: saielele cu vite si zalhanaua Calif domnesci. Kix.
III, 180: skrirh, peste saiaua oborulul.
SAYE (pers. ombre), étable. Termin ciobanesc.
saià f. 1. postav de Venetia, bun sag ordinar.
2. haina de saià: vorba revine In cântecele populare.
AL. 105: Cu &via Imbairata, Cu salvarI de ciorca latil. TEOD.
501: Sa-ml dal ginga ciobanéscá, Ca sá41 daù saia domnéscä; 640:
Cu saiaua 'nfipta 'n beta, Cu murgul trbgênd de Md.
SAYA, étoffe croisée, espèce de serge (d. it. saia
rstoM de Irma"); bulg. &Oh haina lunga", serb. saià
postav fin rou", men saiè anterit", ngr. aatá.
saielutä f. saià mai scurta, camisol.
VIILP. 48: Peste saielufa ta Pune, maicá, rochea mea.
saidechr rn. (§i seidicar) meter-aurar care broda
In fir odórele bisericesci. .
OD. 1, 347: cusaturi vechl bisericescl... acéstft artá exercitatá
de breslele seidiearilor *i ciaprazatilor...
zADE-K1AR (pers.), orfèvre (d. sade or) pur" §i
kiar travailleur") Vorba pare a fi disparut odata cu
vechile corporatiuni (§ 96 §i 97).
saigiti m. (§i saingiü) I. (sensuri archaice) 1. turc
trimis sa stringa beilicul sat oieritul din tarile române :
el cump6rat oile eu fiat adica cu pret hotaril de Pórta
(Fot. III, 229 5i Dragh. II, 181).
POP. 151: merge in Tarigrad la casa unul saigiii, anume Fo-
tache. UR. III. 140 (d. 1792). cumpárIttórea oilor prin saigii a casap-
ba,ilor. Ux. III, 4 (d. 1799): saingii ce va loa asupra tréba stringeril
oilor mumbaieliI Impérátescl In fle-care an; XXII, 294 (d. 1826): nu
este slobod a vinde oile la altil de cilt numal la saigil; VII, 105 (d.
1827): silnica luare a saingiiler.
2. omul stapAnirii insarcinat sa numere oile pentru
perceperea taxei (In cântecele dobrogene sii. oltene,
uncle vorba revine sub formele saegi §i saigén).
BUR. 120: Dobrogén Tudor, Saegi Tudor. TApu, 134: El, Tu-
dore, Tudorel, Saigen Tudorel, Dobrogén Tudorel...
il. (sens modern) pl. obiceit traditional In Do-
brogea : In nóptea spre Sf. Dumitru, mal multi Meal,
unul fiind Imbracat in haine de cadîna, se duc din casa
In casa ¡nand §i cântând din fluere §i cavale (Bur. 26).

www.digibuc.ro
308

sAyIky, compteur : autrefois, agent du fisc chargé

de la perception de l'impôt sur les moutons Barb.
Termin primitiv fiscal care a inibogatit apof no-
menclatura pastorala §i a lasat (mai ales prin formele
derivate) urme In poesia populara.
saigesc V. a numëra i CollfisPa oile (In poesia pop.).
TEOD 671: Ca sa haiducOsca, Ca sl saigéscd; 672: Tnrme ce
gasia, Tâte le scria i le saigia.
saigie f. sarcina saigiuluf (In cântecele dobrogene).
TEOD. 670: C'acum mi-a venit i mie, Ca sä plec In saigie.
saigit n. sens Mende cu saigie".
TEOD. 671: $'acum am venit Pentru saigit.
*sai(n)gi-bap m. vataful saigiilor.
KOG. 233: 1-au surgunit i pe saingi-bafa, ad le gasise
de scria lui Constantin-Vodä. COND. 1693, p. 214: darul 111 saingi-
bafa dupa obicehl.
Titlul lipsesce In dictionare 0 In izvórele istorice.
saivhn n. säivan) I. (sens archaic) cort deschis,
litt. umbrar.
NEC. 199: all descalecat Imperatia In camp sub saivan; 261.
nn sdivan a Papi ce era 1i:dins, de deschlecalït cu totiI, i Pasa
Antioh-Vod5. si LeiT. Amin. 157: sub Galata la amp eta saivanul
Intins. 1sT. 1713, p. 63: an pus saivanul sus Intr'u
Var. (archaice): saivant si seivan.
AMIR. 173: viind Paa s'an Impreunat sub saivant. GHE RG.
299: saivantul este Intins pe malul Duraih. N. COST. 63: din sus de
Tighina pe podis, despre Nistiu, acolo era Intins seivan 4 Pasil
colturile. Dum. 19: p'amIndol Vezirului II Mena b ical
supt sawant.
II. (sensurt moderne) 1. adapost de iarna pentru
of, In Moldova.
2. In Dobrogea, magazie cu perete de gard sail
de trestie unde se adapostesc §irele de tutun pe timpul
umed (Dr. Popovicf, Tutunul, p. 96).
SAYVAN (pers. sayeban tente-abrit"), ombrage,
tente ouverte (d. saye ombre"); bulg. saivan vpron".
Ca .si a1i termini analogf (cf. otac), saivan a do-
bindit In limba moderna sensurf speciale §i locale.
salàfiù n. talisman purtat ea cing6tóre (Intr'un
basm rnuntén) : vorba eqe o forma paralela cu siléf".
CAL. 1895, p. 73: na acest cornisor de aur, el este salafiul mea,
adica talismanul care me ocrotesce, me indestuléat fmplinesce
tóte doriotele.
salahbr m. I. (sensurf archaice) 1. (la Turci) Co-
mis Impöratesc, rang inferior imbrohorului: el implinia
une-orf rolul lui sehemni-aga, instalând pe noul Domn.

www.digibuc.ro
 309

KOG. 211 : Grigorie-Vodh Ghica, facênd mare alaiii la esitul

din Tarigrad, aú venit la Moldova, orinduind si un salahor impèra-
tese ea sa'l adttch la scaun; 229: cu mare alaid, dimpreunh cu Bala-
lwrul cel Impërhtesc care era orinduit, Const. Racovith aú intrat In
Curtea domnésch. CoNn. 1693, p. 440: darul lul Osman-Aga, salahorul
Impérätesc, and aü venit cu mujdétia pentru coconul Imp5ratu1uI ce
s'ail nhscut. CRON. III, 440 (d. 1822); aú venit Un salalwr-efendi §i lo
ail dat de scire boierilor.
2. (la Romani) Comis domnesc sub ordinul rahti-
vanula earl mergeatt la alaiuri cu bastcine In mAnA,
(Fot. III, 257).
COND. 1776, p. 76 dol salahori câte 20 lei unul. Doc. I, 660
(d. 1784) : salahorii top calarl cu semnele in mânh. FIL. 346: sacagiil
domnesci si salahorii en betele In niâinI.
3. satenI scutiti de darl i Insarcinap cu Intreine-
rea drumurilor i cu repararea cetAilor turcesct
N. COST 63: Muntenil amii venise Inainte de shpait unil la santul
altil cira la lemn ; c Muntenil adusese i salahori, iarh. Mol-
dovenil ba, Ax. 169: i-aa venit luI Nicolal-Vodh poronch de a trimis
numaI salahort, ca s lucreze la Hotin. OREC. 351 : sh dea Const.-Voda
o mie de care si sépte sute de salahori . . s curAtésch pre marginea
Nistrulul padurI, cringurl... DION. 187: Pasvand ail pus multime de
salahori, din sarhatul Diiulul si din tarh, de ail fheut un sant mare si
adine Imprejurul varosulni; 201: cerut-inl si salahori i bile sa taie
din phdurI sh-i le duch la Diiú, sa intarésca cetatea; 221: ail adus
multime de Cuneni sa'ahori. de pus la skparea santulul.
Var. (archaice): sarahol i sarahor.
DIoN. 176: ail poruneit VocHt Mavroghene sh mérgh. Turcil eu
sarahori cu ciochnasiI ocnei din .Maglas, sh strice o parte de zidu-
rile mInhstirilor din pregiur, sh nu se mal póth Inehide Nemtil In-
trInsele ; 183: afarh din oras, unde erà santuri marl de saraholi sh-
pate adincl.
(sensurI moderne) 1. muncitor cu c,liva, mal ales
la cladirl si la sosele.
GHICA, XIII: spoitorl i salahorl la ziduri.
2. (0. salaor) In special, clitcas (Glos. 513).
Doc. II, 317 (d. 1791): salahorul de lucru pe 4i 40 haul. Vulx
11 când a ft la coptul lor, Iml ieü mândra salaor ; 27 : Maico, tu sh
te gthbescf. Salahori sa-mi toemesel, Cu sape, cu tirnheópe.
SALAHOR (pers. ser ahor), palefrenier, écuyer du
Sultan; corps d'écuyers sous les ordres du mirahor;
habitants de villages chargés A, la réparation et de Pen-
tretien de quelque place forte (d. ser tête" i ahor
écurie"); serb. saraor, mcr. salaora om fan% cAp6taii1",
ngr. capaxóptSEs (cu sensul archaic) Ham.
InteresantA scAdere a sensului: salahor" designa
la Inceput o dignitate militard, strAina i pamInténd, si-
nonima cu imbrohor" i corespundênd bizantinului
Comes stabali (Connétable = Cbmis); apoi pe subalternil

www.digibuc.ro
310

acestuia, rindas1 Impëratescl sail clomnescI; mal tAN.ig,

saten1 scutelnici earl Ingrijiail de merernetul forturilor
si In cele din urma (singurul sens ce a persistat) mun-
citor cu cliva si clacas.
salahoresc v. a munci ca un salallor.
DANE I, 240: nu erati deprinsi de era sh salahorill pun thguri.
salahorie f. 1. In vechime, munca gratuita a satenilor.
MUSTE 68: s'aiti mai orinduit care pentru salahorie.
2. astadf, munca de salahor.
3. (salaorie §i. saraolie) in special claca.
MARION II, 161 : sh-I seap de salahorie, De beilic si de robie,
VULP. 11 : De eilt la salaorie, Mai bine cu puiea in vie. TAPu, 451:
De cIt in saraolie . . .
salahorit n. munca salahorului.
GR. v, 66 (d. 1823): 82 liudi pentru salaho it.
salavat n. 1. (sens archaic) marturisirea credin-
teI mahometane (Cant. Ist ot. 140, 164).
2. talisman pe care se scria formula religiósa a
Islamulul (Inteun ciintec din Brai1a).
TEOD. 621: Ca inelul de-mi privia, Salavatul cunoseea.
sALAVAT (pl. d. ar. salat prière"), prière cano-
nique. V. Partea II: Alah!
salcâm m. 1. numele popular al acaciel (numita
In Ardél ac4" si In Oltenia dafin"), ale carii fol. se
Intrebuintéza In medicina populara.
NEGR. I, 71: salami slabi si subtiratiel ce nu sint huni niel
de foe nici de umbra. Fn,. 64: se aburia cu ch.rhauicl1 ineahlite in foc
si stropite cu aph de salceim. DELAVR. 140: miresme de tei, de sal-
ami. GHIOA, 65: aph de salam si aph de pelin.
2. (adv.) dulcég: a vorbi mal salcám (sens cunos-
cut p'alocurea In Muntenia).
SALKYM, grappe (flórea salcamuluT avênd forma
unel ciorchinl); bulg. salkym, ngr..59:Xxivv.:, muguet.
salbp n. (si salip) 1. feculä alimentara extrasä din
tuberculele unor orchidee.
TARIF 1792: salepul oca 3 banl.
2. b6utura sanatósit si usórA. preparata clintrInsa
cu miere si apa, In felul bozalel.
DELAVE. 206: 1360 c'ai vindut salip la noi.
3. (sens archaic) fig. otrava.
DION. 217 : Mitriston vhOnd eh va chdea in urgie imphrhtéseh,
s'ail adhpat cu salepul mortii ki ail murit.
SALES, salep, boisson préparée du salep; serb.
rut. rus. salep; sp. fr. salep. Despre celelalte b6uturi
din Orient (§ 88).
salepgiii in vInd6tor de salep.

www.digibuc.ro
 311

MI,. 29: bragagil §i salepgii arnautl.

- SALEI3kI, qui prepare ou vend du salep.
sallikanàt n. pompi, suitä, sinonim cu
a. la vechif scriitori:
BELO. 349: Cam Rind ciocoid de curte, facea haz de saltanat.
VAr. 276: Mustafa-Pasa, aflandu-se Vezir, trecu cu graba In serai5
si scóse dupa nobetul saltanatului pe Sultan Osman III si-1 sui In
tahtul Imp5ratesc. FIL. 270: asta este casa de boi,-rI de protipen-
dada, e saltanat donine4,e.
b. In bagmele muntene:
CAL. 1875, p. 22: porni Imprenna cu tot saltanatta de slugl;
1883, p. 52: In sfir§it plecará Insotiti de o multime de slugl, osta§1
§i carute inearcate cu haine si merinde, curat saltanat Imp5ratesc;
ib. 61: dupa aceia plea Inteale sale cu saltanat mare; 1895, p. 25:
a nu rum Ina parte la niel o petrecere i saltanat impGratese; ib.
34: nunta se petrecu ca mult saltanat i mare parada.
- SALTANAT (ar. saltanet puissance, souveraineté"),
magnificence, pompe, somptuosit6 bulg. saltanat, serb.
saltanet. V. alahl §i dandana.
sallteà f. mindir de Mph.
1. de §eejut jos, duph moda turcésch: locutiunl:
a §edea pe saltea", a triti fära grija ; a pune suli sal-
tea", a da ; de pe saltea", fhrä munch.
DION. 188; poftit [agalele pe capighl] pe saltea, dandu-i
cafea, ciutnic si dulcéta CRON. 111, 445 (d. 18_2): in odaie la Reiz-
Efendi, ail allat pe Domn §egênd pe saltele jos unul langa altul.
2. de a§ternut pentru dormit.
KOG. lU, 286: Pe o saltea h pamInt, 'Uncle nu-I trecea niel
înt. BELD. 342: Si nóptea douó saltele sa-I astérnä de culcat. UR
XVI, 277 (f. de z. 1797): douS saltele, una de atlaz §i una de cit.
REV. II, 240 (f. de z. 1817): o fat& de saltea de cit; 331 (f. de z.1821):
saltele de eit ea pernele i fetele lor. AL. T. 500: cutil §1 saltele. CR
I, 117: saltele cu puf, perim m01. GANE II, 58: un strat de fin fu
a§edat In loc do saltea. I'm. 153: saltele de Ulna acopelite cu chili-
muri vergate. ST kNC. Gl. si Pov. 136: In pat saltele, plapaml si perne
de puf. C. 86: Si mi-I perna de ciulim, i oghialu-I de pelin, Si
salté ca4 de suspin.
§1LTE (gelte), matelas rempli ordinairement de
coton bulg. serb. §ilta, alb. §ilte, ngr. ciakcis, petit
;
matelas. Vorba póte teni §i din neo-gréca (§ 21).
samaniii a. galben deschis (litt, de colórea paiulul).
REV. ll, 240 (f. de z. 1817): o boiama samanie cu bibilurl de
metase. DELAVR. 247: feeióra eu pèrul ca un abur samanifi. REV.
N. I, 339: o bro§a. samanie.
SAMANI, couleur de paille, gris jaunatre (d. saman
paille"). Vorba e specialh Munteniel.
samsàr m. mijlocitor la vincytri §i cump6rArI.
AL. T. 48: pomenise samsaru de masline. BASME IV, 136: lu-
andu-1 drept un satnsar, eunoseStor de vinuri.

www.digibuc.ro
a12

Var. (mold.) : simzar.

AL. T. 48 : vre un posesoras, sad vre un simzar.
SIMSAR (ar.), courtier, censal ; bulg. serb. sam-
sar, mcr. simsar (ef. it. sensale, fr. censal).
sämsäresc V. a trafica.
hi'. R. Sat 32: samseiresc interesele
samsarlic n. 1. meseria samsarului.
2. beneficia dat samsaruluT.
SIMSARLYK, état et office du courtier, courtage.
samsim m. nume de cline, dulail.
GR. ALEX. 822: Samson, dulâti de curte, ce lâtra Mite tale
Var. (archaice) : samsun i sampson.
CANT. 1er. 19: samsun, coteiu mare si fórte II LOS, cat ele pe urs
biruesee; 316: In fundul maril de m'as coborl, acolo slut dulal.ln
mung cotes, In Mull copoI, In câmpI ogarl, In stuhuil sampsm I.
SAMSUN, chien de Samsoun (ville de l'Anatolie),
chien de chasse, dogue; ngr. cloy a6vt, dogue.
samina rn. i n. 1. (pl. samuro soiu de jder din
Siberia cu përul fórte fin Plustclla zib
2. (pl. si samururi) blana sa, négr i luciósd, fórte
scumpd : samuriT constituiati bo2Atia costumuluI b oie-
rese de ocliniór d. pdrtile cele maI cdutate erati spatele
(fdgar), pantecele (nafea) i piciórele (paceh .
KOG. III, 228: Doninul Imbracând pe Divan-Efendi cu blanA
de samur i pe boierl cu feregele si cu eaftane. TAR. 1792: solocul
de samuri ce vin din tara unguréselt... samuri bru I de Rush...
samuri ce es din Lehia rusések maI sam crl de Decift. .
pântece de samurl, códe de samurl, furda de sam tri VAC. 289:
.

Printlpul Kannitz m5 Intrebl de ce pret slut sam iri . Di N 189:

aeele cloud blane de samur pocion dupa cuviinta slaAimil tale. BAL .
256: stole tesuto en aur si argint, samururi friundse. OD. I, 101. con-
tosul Domnulul e deschis la piept si lasa sa se rag& o scumpa bianá
de samur ; 112: o turcá de samur en surzlcid; 131. bhnurl de
jder, de rís i samur. FM. 25: acuru Innótá In atlas irI, calif le 5i sa-
muri ; 140: gugiumanul de samur cu fundul alb.
Cu acest sens i In poesia populard.
AL. 121: Blaná lung,* mdle, Cu samur In i dle. BUR. 107: Bla-
nurl de samurl, Ghiuluri de melasb....
SAMUR (pers. semmur), zibeline servant à faire
des pelisses ; bulg. serb. rus. samur, ngr. csap.o6p.: qp
zamarra, fr. simarre. De aceias1 ar fi (dui-a Mi-
klosich) sinonimul rsobol": rus. pol. sobol, germ. Zobel,
it. zibellino. Despre celelalte bldnurI (§ 84).
samura che m. nume de Caine (cu pr neted ca samurul).
GR. ALEX. 832: Catelul Samurache ce §edes la o parte...
samur-calpac n. cdciuld de samur purtatá de Domn
de boieril cei marl%

www.digibuc.ro
 313

SAMURKALPAK, id.; bulg. samur-kalpak.

sbnchii adv. (si sanche) cum s'ar dice.
AL. T. 115 : nisce patriop fArA posturl se incercarft a face
sanche o revolutie. Cit. I, 84: m'am dus pe coclaurI sli-11 aduc,
sanchi, copil de suflet. BOOD. Corn. 15: am trimis pescil greculul
pentru doué carb6ve sanchi present.
SANKE (litt. pense que), comme si, comme qui
dirait; bulg. sanki ca si cum". Despre particule (§ 25).
sanchiii a. posomorit, sinonim cu posac".
Km. I, 1 : posacl si sanchil.
sANKE (ar. sankit), tqciturne, silencieux.
Vorba circula In Muntenia.
sandal n. 1. un fel de lemn originar din India.
'1ARIF 1761: sandal oca 1 pol leü vechill.
2. luntre lunga mal ales in citntecele pop. (si zandal).
1ST. 1715, p. 12:2 alergat ea sandalurile de-1 au luat in
galióne. AL.116: La Brhila 'n vale septe bolozale i septe sandals. TEOD.
643: Cara-nii-se, 'ncarcl Doue-treI sandals. TAPti, 87 NouS galaóne,
. . Bun. 107: DonS-trel sandale $'im caic mare;
Doue-trel zand ace .
110: In sandal a pus'o Ì cu el a das'o; Prinabl&-mi-se, plimbk
In sandal de alamk Pe boaz de mare.
SANDAL (ar.), bois de sandal, barque, chaloupe;
bulg. rus. serb. sindal luntre", ngr. aavaiXt.
sandhi n. un fel de metäsica sai tafta.
UR XI, 225 (d 1745): un polog sandal. TARIF 1792: sandal
francesc cotul 3'2 banl, sandal de Tarigrad si de Hid 90 bam. Doc.
IL 403 (d. 1792): o umbre1A de sandal. OD. 1, 421: zabun do sandal
de Venetia cu fete.
taffetas, étoffe de demi-soie; serb.
SANDA1, (ar.),
rus. santal, ngr. ; sp. sandalo, it. zendalo, mlat.
sindalum (d. ngr. atvadw), de origina egipténa.
sfindisc n. (si senduc) iadl, sinonim cu sipet".
KW. 273: ... in 'sdnduce sóreeil ce s'ap ice. Dux. 98: do-
bindira Rusil 3 senducuri pline de s6.bil. TARIF 1792: table de Ve-
netia micl, sdnducul de s6se sute 90 ban!.
SANDUK, coffre en jonc recouvert de cuir; cum.
sunduk area"; bulg. serb. sanduk, rus. pol. sunduk,
alb. senduk, men senduche, ngr. asysoim.
sänducel n.
In. 1715, p. 98: cu oglingiórele. sdnducelele cu steclisórele...
sangiàc m. ispravnic la Turd (V. Partea II): sub
forma sail*. vorba revine intr'un cantec oltén.
TEOD. 587: Sangiacul &And augia, Chia sute de tura pornia.
TAPU, 203: Un arap sangép, Negru i buzat. .
sangeclesc v. a jafui (Intr'un ctIntec dobrogén).
TROD. 678: Sti, int5 1al sa seingeclesc, C n' am hal sâ road trIiiesc.
Vorba deriva din sangiae" : administratiunea a-

www.digibuc.ro
314

busivä a acestor ispravniel a dat nascere sensului pe-

iorativ al verbului romanesc.
sàpá f soldul calului (In Moldova).
CANT. 1er. 174: códa pftunului, cea rotatft, nu despra sapa,
dupft obiceiul tuturor dobitócelor ... AL. 106: De-aapat cu ce '1
adapft? Tot cu Aptisor de iapft, De §i-1 face lat pe sapd.
SAP, manche: serb. sapi. Despre nomenclatura
calulul (§ 94).
sarailie f. seralie) plAcinta invIrtittl cu. fidea,
miere §i. zahar (Glos. 519).
NEGR. I, 286: iaurt, seralif, baclavale, plAcinte, InvIrtite.
SARAILY, appartenant au polais (saray lokmasy
friandise du grail"); serb sarailila din Seraievo",
sarailika un fel de mere".
n (§i seraiü) I. la Turci: 1. pAlatul Sulta-
nulul sag al Hanului.
a. 'in literatura istoricA :
CANT Ier. 397: saraitalmpératese 5i haremul, casele muieresel.
NEC. 197: l'au dus la saraiti de 1-all Irnbricat Impòratul en caftan
de Domnie, de 1-au pus Domn In Moldova In locul DucM-VodA.
MUSTE, 11: ail luat pre Dómna luI Grigorie-VodI ca tói. easa sa
averea In saraiele Impórätesei só,-1 turcésca. OD. I, 1o1: Chiajna 1§1
ca§tigase aparAtorl chiar In sInul saraiului Impkatesc.
b. in cantecele populare ($i sub forma salaiü):
AL. 106: Pe Sérb lata efa '1 zaria, Din saraitt de la zábrea;
179: La saraiul Hanulul, Cumnatul Sultanulul. TEOD. 671: La saraill
cá mi-1 cherna §i din gur5, '1 Intreba. 5E9. Ill, 43 (conftcárie): Ca s'o
mute peste plaiurl La a d-sale salaturi.
2. palatul marelui Vizir sag al unui
Id. COST. 298: ail mers a doua top boieril §i glótele la
gazda 1111 Moisi-Voda si de aeolo la saraiurile Vizitulul, de ail luat
caftan de Domnie. Mort. 185: ail Impregiurat saraiul Pail
3. fig. ImpèrAia turcésed (sens literar).
FIL. 180 taraintrégi geme sub biciul §1 caznele órnenilor dent-
nesci, numai ea sa satur lacomia Saraiului.
II. la Romani: 1. palatul Domnului (In Bucuresci,
in Ia0" sag in Tarigrad).
AMIR. 148: S'et ban Spatarul frate-séd a 4is, cá va face pod de
pung1 de la saraiul muntenese papa la Vezirul §i tot li va face pe
voie. Ax. 124: mers'atl §i a doua ciau§-ba§a la saraiul eel de la
Fanar a lid IsItcolal-Vodá; 150: dupá ce au boat pe Craiul, Indatft ail
Inceput a jácui ce mal rémásese In saraiul Clainlul. KOG. 129: satul
Terapia made aveail Dracescil doue case minunate alature saraiuri.
AL. T. 101: când se trezia Mária sa, el striga prin
2. in special, palatul agenOlor roman.' la Constan-
tinopole numit obicinuit Bogdan-saraig" sag Vlah-
Sarait" (V. Partea II).
COND. 1693, p. 659: Durnitra§co Vórzaul care esto ispravnie
la saraiul tarn, la Tarigrad.

www.digibuc.ro
 315

3. palat In genere.
N. COST. 55: ridicat eu totul pe Antioh-Vodä 5i dus
Inuntru In Tighinea 5i 1-ail a5edat la un seraiü. DIori 169: dându4
ci o cetate spre a lacui in cele mal alese saraiurl, adecli
palaturl; 218: dat [luI Ipsilant) un saraitt de läcnintä.
168: o sh nil fac o pereche de case sä le Intréca pe ale Arma5ulu1;
saraiuri bre! nu gluniä.
4. (sens archaic literal.) fig. locas desfatAtor.
VAc. 276: Sultanul Mahmut 5i-a dat sfir5itul, trecênd la saraiul
cel de trandafirI din cealaltä lume.
- SARAY (pers. seray), palais: alb. bulg. sero. sa-
raj', rus. sarai grajcI" (cf. dam), pol. seraj, ngr. aarh:c;
sp. serallo, it. serraglio, fr. sérail. V. Partea sarata-
basa si saraitI-divan. Despre clivisiunile palatulul dom-
nesc (§ 55).
sarariii a. gälbuin. (la boiangiii din MehedintI)-
IoNEscu, 694: cu vitriol se face colórea... fistichie 51 saraiie.
- SARYLY, jauniltre, (d. sary jaune").
sarmb f. 1. cocolos de carne tocatA sag de orez
Invelit In foI de vitil sau de varza.
CR. I. 29: face ea sarmale, face plachie, face alivencI. GHICA,
76: Cosiachi buchtmul nimeria fórte bine sarmalele, ihnelele, ostro-
peturile etc.
2. fig. in locutiunea a toca carnea sarmale", a o
taia In bucatele, a sfaia pe cineva.
S. NAD. 147: mu5ch, mai iute, ca-ti toc carnea sarmale.
Vorba revine In antecele oltene.
TAPU, 203: F(Sie d'o sarma, Cine tirguia? 434: Verdicicä
trel sarmale, aru o mândrutä la vale.
3. fig. gAlu.$,ca (cf. hap).
BOGD. COM. 31: când arata contul al sa Inghi1,1 sarmaua.
SARMA, boulette enveloppée dans des feuilles
de vigne très fines (d. sarmak envelopper"); serb.
sarma, i gr. agpvAq, ung. szitrma.
sármalutä f. la pl.: sarmale mid acoperite cu iaurt.
BOGD. COM. 208: Ji am 5i et parte de bor5 5i de siirmalufe . . .
satarà f. I. (sensuri archaice) 1. exactiune, im-
posit ilegal.
NEC. 285: sase orinduele multe i satarale i hârtil .51 fumä.-
rit. 0n45 11, 132: venim sä ne plângem d'astä, satara.
2. executiune judiciara.
DION. 168: ail pus satara de banl pe Mitropolitul 5i pe epis-
copl i pe bojen, mnc i pe negutatoril eel man; 192: aa dat ol,
vaci, orez, grâfi 51 banl satara.
(sens modern) fig. belea, bocluc neasteptat.
CAL. 1881, p. 37: baba incepu iarâ1 s toddle pe vladul de
bärbat, ca s'o scape de sataraua procletulul de bäiat. !sp. Rev. I,
454: cade satara In spinarea omulul.

www.digibuc.ro
 MUSADERE (ar. müsadere), confiscation. Vorba face
parte din vechea terminologie juriclica (§ 71).
satara-belea f. sarcind ce cade pe neasteptate.
ORA.5. II, 80. satara-belea 'n spinare emu ca din senin.
satir n. 1. secure (mai ales de caldg).
BALo. 32: gfidea cu sattrul In mIna se apropie de ostudit; 113.
apAra Inteo bataie, Mind mal multi dusmanI numal cu un satir.
OD. I) 65: ainIndol purtail la brill satir j junghei.
2. cubit mare de tocat earnea.
Isp 202: tiganul se aruneâ, au sati.ut de la bucAtarie si-i taie
eapetele; 256: tiganul arata cu mândrie satirul plin de sAnge si hai-
nele stropite.
3. (ironic) sable.
AL. T. 926: MAI, se41 binisor eä scot sat'ru i te hAcuesc!1119:
vö poroncesc In numele rne sh punetI satirele 'n
SATYR (ar. satur), grand couteau de boucher,
coutelas de bourreau; alb. bulg. satyr, ngr tip
satiraq rn. soldat Inarmat cu satirul.
FOT III, 311: patru sattrag ate 10 lei flecare pe Inna. P.m
29: satiraqi1 's1 curAtail armele.
F'ormd corespundênd luf SATYR::,Y, aide-boucher
*satirgi-baEa m. cspetenia satIrasilor.
Fr,. 106: idielil sub comancla maielul satIrgi-bafa al ( AmArAsieI.
Tit lu militar ce lipsesce la Hammer si d'Ohsson.
saxanà f. 1 (arch. saxanea) sarcind, samar (litt cal
de samar): cu acest sens mal ales in poesia populani.
AR. 45 (d. 1921): dol tigan1 cu done saxancle lsp. 212: se ho-
tart si el a se duce acasA cu saxanaua bufnita] In spinaie si o luA
la drum. TEOD. 677: Nu seil tu C'm mal aut Saxanale en parale.
CAL. 1874, p. 64: Marimea de 5 oca Ali si-o pártA saxana. VLia>. 18:
La grajd de piatrA intra, Pe cióea ch-I o scotea, Saxanaua i-o punea.
TAPU, 214: Tragea mAciuea de la saxana, Cale venia 17 oea...
Vorba figurézil in proverbul muntén [Isp.]: pirpiri
cosac saxana bricég (litt. usor ca un cosac si 'grett
un bricég), ce se qice despre UIi orn sedpartt i golan.
2. sarsana, fig. ceva greg. i nesuferit.
3. (adv.) gol puscd.
CAL. 1881, p. 80: se lAsarh top saxana, cum i-a nAsent ma-sa.
SEKSANA (ar.-pers. seyis-hane), cheval de charge
du voyageur, bagages ou effets d'un grand personnage ;
bulg. seiksana, serb. sexana.
Vorba e speciald MuntenieI, ca si formele-I derivate.
desdxänez v. a scóte saxanaua sag samarul.
TARA N. U, 194; Sub copacill cum se vedea, Un mAgar desdrüna.
Insaxdnez v. 1. a tricarca, a impovara (vorbind de
cal sag de mAgarI).
TARA N. II, 194: Scobor veo 5 magarus1 Cu cle'sagl

www.digibuc.ro
 317

2. a Incarca, In genere.
Tsp. 378: se intárse cu mal multi innenT insaxanag cu buate-
lele foisorula ID. B. Sn. 12: ma hisaxanata cum era, biata Impera-
tés 5. cea finer& resbatu vaile. CAL. 1881, p. 71: plécé. hisaxanata cu
lucrurile spre camp.
saxie f. ghiveciti de florI (ma, ales In Oltenia).
FOIA IL. I, 279 (ap. Rudow) : saxia din care sé, depArtam rimele.
sAiksiz, vase de terre pour y planter des fleurs
(d. Saxa Saxonia"); bulg. serb. sakslia.
schèle f. Echele) 1. port (mic), sinonim cu liman".
a. In literatura istorica:
Diox. 166: deschlitêndu-se tóte schelele hotarelor Impregiur.
TAMP 1792 : Iâné, tigae ce vine din tara turcésca sa platésca la schele
pe unde va intra in tais la 100 de bard 3 banI. UR. XXII, 312 (d.
1826): marf . alit sé va afla descAreath, la Galati pe malul Dun MAI,
adica jos la schele. Dula. 35: Zmirna, orm de Anadol... mare schela.
b. (i schila) in poesia populara:
CARANF. 34: Drumul TarigraduluI, La schelea Impératulul. BUR.
124 : In drumul spre Tarigrad, In ychele de Impérat... TAPU, 84: Cain
la vadu Biailil, Cam de din josul schilii, Tureil, frate, se opriail.
2. podi de lemne pe care lueréza zidarif.
AL. T. 1573: s'o prébusit cltelea! 1576: acu sese luni, a acIut
de pe schele bietn Ion teslari i. GIIICA, 151: zidire inftt,urata Intl In
fe§ele schelelor pe cari lucra i me5terii pietiall. CARAG. II, 57: schelele
meig 0125. 'n capélnl binalii. TAPU, 26: Dar Manole ce'ml facea, Pe
schila sus se suia, In diumul Vilaii se uita.
3. podéla In genere.
ISP. 373: a pune trupul eel farn cap in mijlocul pietel, pe o
schela cu ti ei trepte.
4. fig. fundament (sells exclusiv literar).
ERIN. 31: Suind, pali I suflet, a norilor schele.
Var. (archaica i literara): eschele.
Dux. 53: vinand i omorin I pe eschele pe fackorii de rele.
SKÈLE (eskele), échelle, débareadère, port, écha-
faudage [d. it. scìl, ngr. axg.),x (cf. N. Cost. I, 51: lima-
nun sag scale... 451: Astrahanul, cea m bogata scald
pe Ktrea Caspie] ; bulg. skela port, trecötóre,
serb. sóelq, mcr. schele, ngr. oxas.
Din eel doI termini nauticl, chela i liman, primul
a pierdut aprópe cu totul sensul maritim, iar al doilea
il conserva numaf erm acceptiune figurata.
schimbeh f. la pl. droburI de miel.
Doc. II, 301 (d. 1792): schimbele 3 po bani 6.
Vorba figuréza in loeutiunea a manca schim-
béua", a se pIrli Inteo afacere (Zanne IV, 116).
ISKEMBE (pers.), tripes de bceuf ou de mouton;
bulg. serb. §kembe. Termin de casapie (§ 105).

www.digibuc.ro
318

schìngiú n. chin, tortura.

NEGR. I, 311: cuptoras In care se inferbin tad uneltele schingiurilor.
ISKENgE (pers.), torture, question; ngr. azev*ç.
Vorba e o induqiune ulteriórA din schingiuesc".
schingiuesc v. (§i &chingiuesc) a chinui, a cazni.
COND. 1776, p. 36: Ucigasi i jacasi ce se fac cete si umb15.
prin tari ucigind, jacuind i schinginind. AL. T. 236: bate-m(5 schin-
giuesce-mè... tot am sh mor odata; 1618: unul schingiuesce ómenii,
altul necinstesce femeile. CR. I, 60: ail tabhrit cu totil pe dinsul
schingiuit dupa placul lui Dani15. X. 65: schingiuesct t5ranii in-
teun mod cumplit.Gnica, 288: Mel nu omora, nid nit schingiuia,niel
nu jhfuia. BOOD. Pov. 164: dór nu esti not de codru s5, §rhingiuesci
ómenti de giaba!
Vorba revine §i In efintecele populare.
AL. 250: i mò iè la schingiuit, C nimic nu i-am cosit. TEOD.
83: M'o bate, m'o schingiui i tirla mi-o riipi.
Formatiune verbald corespundênd turculuT ISKEN-
gELEMEK torturer' 0 ngr. oxsyrCE60).
schingiuire f. torturare.
AL (Negr. I, XIV): schingiuirea taranilor si a tiganilor fácea
parte din obiceiurile dilnice.
scrum n. materie négra ce rëmtine din ceva ars.
AL. T. 116: regia tutunului din care s'a ales numal fum
scrum. BOOT). Pov. 229: inteo clipa s'a preficut in cenus5 si scrum.
TSP. 355 : friptura so Meuse scrum. TAPII, 212 : De lumul odiii, De
scrumul cIdài if.
KURUM, suie (cu protesa uniff s: § 21): alb. §krump,
men scrum, ung. korom.
0 forma secundara, ascrum, a face scrum, revine In
Sinaxarul luI Dosofteift (110a: §'ati oparit de att ascrumat
§'att ars buruianele ...)
sefertàs n. serviciti pentru transportul bucqtelor
(litt, tas de drum). V orba se aude In Muntenia (Polysu).
Doc. II, 405 (d. 1790): un sefertas mic. TARIF 1870 ; sefertas de
table de Iler.
SEFER TASY, espèce de garde-manger de voyage
(d. ar. sefer voyage" 0 tas tasse").
seftereà f. (§i safterea) planta cu sueul amar (Fu-
maria). Vorba e speciala MuntenieL
On. III, 173; pojarnit5 si sefterea...
§MITERE (pers.) fève du roi fumeterre (d. §ah
roi" §i ter humidité"): ngr. accptip6q (§ 102).
seiz m. rinda§ domnese.
COND. 1776, p. 77: al doilea seiz 5 lei pe lunä. FoT. III, 308:
patru seizi ai grajdului domnesc cite 20 lel fie care pe 1un. NEGR.
I, 277 : judetele se ocIrmuiaal de caiccii i seizi. BALc. 401: opt seizi
duceail de frig opt cal acoperiti cu sele pretióse.

www.digibuc.ro
 319

SEYIS (ar. sayis), palefrenier ; bulg. serb. seiz, Dgr.

astC/s. Vorba semi-literara.
*seiz-bap m (§i saiz-baEa) vatavul seizilor.
GREORG 324: pe lIngl comis, seiz-baf §i alg seizi si comi§el.si
ciohodatI. Doc. 1776, p. 77 : seiz-baf 10 lel pe lunk Doc. IV, 616
(d.1795): 7 leI emiclicul saiz-balii. FOT. III, 808: seiz-bafa turc cIte 30
leI pe lunA, seiz-bafa rumân câte 90 leI.
sEyIs-BA§y, chef des palefreniers ; serb. seizba§a.
selamèt n. I. (sens archaic) scapare, mantuire.
BELD. 109: salametul lor, le (lice, este a se 1nchina; 432 : On
copil §i. cu rudeniI la selamet n'a e.;,i. Zu.. 67: nicl un selamet altul
nu gftsesce. Doc. III, 622 (d. 1787) : arl trecut cu selamet fár b. de raid
o poticnélá.
IL (sens modern) fig. sftr§it rUi., ruina desavir§ita
(cu var. selemet, silimet §i zelemet).
AL. T. 1232: and te-a ruina ginere-1,60.... Pe mine! el sI m6
scótI silemet! Fir,. 86: putem in scurt timp sI4 scrStem la silimet. ()RAS.
1, 33: §i ca maine tromânh o scótem la selemet; If, 4: de vrel dar sa
duceg tréba, sti e§itj la selemet. MARION 1893, No. 36: nisce daraverl
pr6ste il duser5, la zelemet ; 1896, No. 41: unde o s'ajungI cu atâta
b6uturtt? .. la zelemet §i pe urrnk la balamue.
SELMIEr (ar. smté), sécurité, sureté; bonne fin,
bon résultat; serb. selamet pace", alb. selamet fericire",
Dgr. aeXatlitt, sapare.
Sensul figurat al vorbei e propria limbel romane.
*serchir m. I. la TurcI (§i serdar-aga) comandantul
ienicerilor intr'un district.
L.RoN. III, 438 (d. 1822): la rinala conacciul i-a dus la conac
la casa unul serdar-aga turc.
Il. la Români : 1. In Moldova, comandantul cala-
rim 1 din tinuturile Orheibi, IiIpuna i Soroca, desti-
nata sa apere granitele dintre Prut §i Nistru de navali-
rile Cazacilor §i Tatarilor : Serdarul venia in rang ime-
diat dupa Hatman, generalul cavalerier moldovenesei
(Cant. Mold. 80 ; Ist. ot. 508: Dragh. I, 84 §i Bale. 677).
N. COST. 40: ad trimis Constantin Duca-Voda sol In tara le-
séscA, pre lón Costin ce ad fost serdar. NEC. 108: Alexandru Buhu§
ce era pre acea vrerne serdar. AmIE. 164: Iordachi serdatut cu tog
LIpu§nenil §i Orheenil §i Sorocenil, Lupul serdarul de mazill cu
tog mazilil. C'AITT. Ier. 186: §oimil ca hatmanil, ulil ca.serdaril, corral
ca capitanil pe dinaintea glótelor §i a bulucurilor se primbla.
Var. : sardar §i Order.
N. COST. 303: Matel-Vodft, ad venit pânI, la marginea taril sale
§i de acolo ad primit un sardar al s6d cu o§tI. NEc. 230: viind aice
in tail Cantemir §i slujind bine, Pad pus c/pitan mare §i apol a
fost §i sardar §i. mal pe urmI, ad fost §i Clucer .mare. UR. VI, 402
(d. 1741): despre partea sardarilor fäcêndu-se multe rele §i jafurI sa-
lahorilor §i du au,,,ilor ...

www.digibuc.ro
320

2. In Muntenia, capitanul menzilurilor si Ingriji-

torul conacelor: avea sub el o céta de ostenT, salahorif
carele de provisiunl (Fot. Ill, 292 si Tunusli, 110).
3. rang de boierie de a doua clasa.
IVEGR. I, 72 : vedênd ch core pe Rich-15a un Postelnie, pe dinsa
fath de Serdar AL. T. 409: plechcinne, arhon Serdar ! tot la agie
esti? 740: Serdarul Pipirig me insciintéia, eh are sh v'e la soup&
Fn.. 178 : Domnitorul onora pe Gheorghe eu rangul de medelnicer,
care mal in urinft 1'1 schimbh treptat paná la eel de Serdar. GHIca,
XIV: serdari, ehminari si cluceri mari Vol.?. 30: Ca mat are o fath,
mare mi-o care 5erdar mare.
SERDAR (pers.), commandrmt des janissaires d'ut
district, général (d. ser tête" i dar qui tient"); bulg.
serb. serdar, ngr. cepaCtpv.
Vorba a jucat la nor, In special In Moldova, un
rol mar important de cat In Turcia: ea 'sr mantinu In-
semnãtatea pân1. veni In rivalittte cu Aga", care se
înalLt treptat In paguba Serdarului (V. aga).
serdärdrit n. glóba vitelor ce intrau prin vir In jude-
tail Manic (venitul serdarulur In Muntenia).
FOT. III, 294: doue-sute lei de la serdararit . . .
serdärésä f. nevasta serdarului (boierinas).
AL. T. 740: serdaresa are nisee ochi...
serdäresc a. ce tine de serdar (ea rang militar).
Doc. IV, 516 (d. 1795): polcovnicul serdaresc.
serdarie f. stqrea 5i dregatoria serdarulul.
bdusTE, 29: Dimitrasco-Vodh, l'ad suit [pe Cantemir la boierie
ma i. mare, la ser lcirie i elucerio. COND. 1776, p. 81: serd irta ot
pusna, Orh iu... polcovnicul serdartei . . . Doc. 111, 200 (1. 1 88 : pe
tine te cinstim en diegatoria serdetriel cei mail.
Formet originala si paralela cu serda r lIc".
serda r)lic n. ,,ens identic cu serdarie".
COND. 1693, p. 671: 265 tal. s'ati dat pentru serdalic a lui Dom-
nus-Aga ot Dirstor.
SERDARLYK, dignité de généralissime.
Tóte aceste forme secundare, odinióra populare,
aü disparut odatil cu desfiintarea rangurilor catre mij-
locul acestur secol.
serpengeb f. numele popular al antraxulm (Glos.).
SERPEN6E (pers. paume de la main), abcès, an-
thrax (d. ser tête" i pen6e griffe").
sic! bine ti-a facut! asa trebue! a da cu sic"
a necaji pe cineva la o patéla (repetind vorba sic").
CAL. 1883, p. 40: toll ineepura sh.-1 dea cu sc. BASME II, 127 :
gel asa trebue, (Ilse fata R.-Con. 287: Sic, sic, sic, surath,
fa, Ch. nu te ia pe tine si mé ia p5 mine.
SYK, serré, gêné (sykmak presser, tourmenter").

www.digibuc.ro
 321

sîcäiíi V. 1. a da cu stc, a necaji intr'una: nu mè

mat' Siài atata!
2. fig. a nu römilnea loculuT, a se agita.
ISP. 208: se tot sialia pe scaun de neastImp5r si de film.
sichimeh f. secatura: sichinzéua de ginere.
2. adv. Intr'o dóra, cum o
MARION 1892, No. 30: si decl siehimea . cum mi-o fi sortit!
SIKISIE (litt à mon tel), mon dédain. Vorba face
parte din graiul mahalagiilor.
sìciü n. partea ar0cu1ui care sta pe pamint.
ISP. Juc. 87: la cine carle arsicul ia arma5ia.
SVC. compact. Despre jocul In ar0ce (§ 42).
sictir: int. injuratura triviala turcésca: la naiba!
a da cu sictir", a injura obscen, a sudui.
TIR. XIV, 247 (d. 1923): la acest rëspuns al meu el mi-ad adaos
en dispret: hal sictir, ghiaur! ()RAS. H, 21: Si marele Vizir, Cu ma-
role mu*, Le-a dat eate-un sictir ; 159. Mel nu voia guvernul, ca
bietul mosailr, In loc de i,7a1a, plecand, sa.-1 dea sictir.
Vorba revine In cantecele oltene.
TAPU 40: Si [Vlaicu] In urnaa, o judeca: Al sictir, curvk catea,
omorit peCncea ; 79 ; Banu din gura striga : sictir, pagan, d'acilea,
tu e,t1 turc Medin-Paa... 135: Mal, taiane, tu es11 bétl Sictir,
ciocoid gulerat...
slime! imper. pasiv d. siktirmek (sikmek co-
habiter" d. sik membre viril"); mcr. sictir! Despre
Injurilturi (§ 44).
sictiréla f. suduitura.
sictiresc v. a da cu sictir, a-1 goni injurându-1.
TAPU, 120 (d. Teleorman); Domnil cand cattril vedea, Pe Stanca
ini-o sichria, Iar Stancuta cand auilia, In cueie se punea.
sidbf n. materie alba, tare $i luciósa de la unele
scoici: din siclef se fac nasturt, milnere de cutite etc.
Doc. 11,405 d. 1792): nisce inetanii de sidef. AR. 46 d. 1821) : o pusca
numal sidefur1. OD. I, 130: fusul de sidef nu i se mal Intorcea Intro
degete; 132: pistólele ghintuite, luerate in Venetia numal en strina
de argint cu sidefu 1. FIL. 131: sabil turcesel cu manerele de si-
de!. DELAVR. 16o: pistdle cu plasele de argint si de sidef. Tsp. Juc.
28: copiii se jucad en nasturl de sidef. BUR. 103: Légan mandru si
fiumos, Lucrat en sidef i OF,
SEDEF (ar. sadef coquille"), nacre de perle; bulg.
serb. sidef (sedef), men sidefi, ngr. anng,ft. Despre cele-
lalte minerale venite din Orient (§ 103).
silléf n. siléh) chimir de tinut pistólele.
REV. II, 413: Incinsel un site f §i 'mi pusel pistólele In ben.
CIRCA, 349: Hiotoglu purtand la piept un siléf bogat de arme; 113:
incins cu un sile7i rosu cusut cu flr.
In cantecele populare (0 sub formele seléf, silép).
R.-Con. 224: Ia lépada-t1 arinele, Silef eu pistólele, Sa-t1 mai
60936 21

www.digibuc.ro
322

lungim cjilele. AL. 43: Tu al galbenl la chimir, Ed am un seldf cu

fir i tu selef un is.tagan, Ce m6 scapti de a16n; 131 : La seleru-T se
pleca, Pistólele-I le-apuca; 258: Se léful eu armele, Armele cu glón-
telel TEOD. 565 : Lana 'n sae! c punea, Palos mare ch scotea. TAPTI,
318: Trupul moil i armele, Si kg' cu pistólele; 382: Sft-tl iaü pielea
dupft cap, S4I fac silép la mazdrac.
SILAH (ar.), arme; bulg. siliah (selraf), serb. silab,
alb. sillah chimir pentru arme", men shale §erpar
de pastrat cutite, pistóle". V. Partea II: silihtar.
simit m. pezmet móle.
Doc. II, 302 (d. 1791) : simitul alb, ea i jimbla, la para po dra-
murl 100. AL. T. 136: simit! covrigI pe buze s te frig11 Fri,. 139:
simitl cu brânzh. Gm A, 71: s5, cumpere halvit&
SIMIT (ar. semit), petit pain en forme d'anneau;
alb. bulg. serb. simit, men sìniit covrig", ngr.
'Ate de farine; sp. acemita.
simigiü m. cel ce face sail vinde simiti, covrigt
Doc. II, 317 (d. 1791): covrigil simigiilor . . . Fox. hI, 295: 300
lel de la simigil (unul din veniturile Aghl). Fn,. 29: 8imigii eu tabla-
lele lor sferice puse pe cap si cu tripodele de lemn la subtiórft
SIMITgI, qui cuit, vend.des biscuits; bulg. simigi1a.
simigerie f. pravalia simigiuluL
TELcoR, 12: o fats ayes zestre o simigerie la obor.
sinamechie n. (§i siminechie) foile unul arbust din
Orient, luate ca purgativ (litt. sena din Meca).
TARIF 1761: siminechi oca 44 banl. TARIF 1792 : sinamechie oca
3 banI. CoNv. XXVI, 459 : siminechie, sinamichie, folia sena3.
SENAMEKI, séné de Mecque (d. ar. sena séné"),
de undo sp. it. sena, fr. séné.
sinèt n. I. (sensuri archaice) 1. act, document.
KOG. 210 : trimiênd sineturi pentru t6te la capichehaiele, scriin-
du-le ea sa cheltuiasca ti sA stea cu capul, ea sh potóle acéstft price ;
236: s. ia sinet de la dînsjl de tóte ale a dat in miina lor. COND. 1802,
p. 313: avaeturI cererl ce s'ad izvorit din noil in urma sinetuluf ce
s'aii facut la Mt 1199, sa lipsésa. COND. IrsrL. (d. 1796 : judecAtord
citéscâ to:Ste cartile i sineturils, acelor ce se judech.
2. (§i senet) fig. clovadà, garanlie.
ZIL. Rev. VI, 103; si fu acest ferman senet Rumânilor pentru
nevinovatia lor.
II. (sens modern.: §i sine) chitanta,
uR. XI, 355 (d. 1805): sft plItt6sch t6te datoriile ce vor fl atat
cu sineturi cat si far& sineturl. AL. T. 1018 : a trecut de mult vad6ua
sinetulut . . . 1251: sineturile mele trebue sit fie achitate fárft niel o sa-
dere; 1433: se vorbesce de un stnet al durnitale de 30,000 de galbenl;
1740: sa ve dad sinete, ea sl mnelai lumea, eh avetl stare? FrL. 274:
trimit prea osfintiel tale aeea piatra, ea sft o aibS, In pftstrare
ain sinetul sfintiel tale de primirea el. GHICA, 513 : stafi cu sipeturile
pline de amaneturi si de sineturc §i nimenl nu-ml plâtesce.
SENED (ar. appui, soutien), document, pièce au-

www.digibuc.ro
 323

thentique, acte, diplôme ; serb. senet, men sinete, ngr.

angst. Termin juridiP pe cale de a dispare (§ 71).
singép m. §i n. blantt u§6rPt §i calda de jder.
CoND. 16931 p. 415: done blane de spinArl de ringepi ce
triatis la imbrihorul. Km 231 : Domnul tmbrAcAnd pe salahorul eel
impërMesc i pe Divan-Efendi ea blanA, de samur i pe Visternicul
Caimacanil eel marl cu blanA de singép, iar pe cei1a1t1 boierl cu
feregele i cu cAftane. TARIF 1761 ; stngepi blane de spinArl marl 66
banl, singepI Wane de pántece marl 55 banl, stngepf tanele de o mie
dol pol lel. UR. XV, 217 (d. 1787); o seurteia de canavat aptusita
ea sängép. TARIF 1792: engepl ce vin din tara ungurésci de povarb.
660 bard... sengepl negri nelucratl oca 80 banl sad nelucrati
oca 40 banl. TABIF 170: b1An1 de singdpuri negre.
Var. (archaicA): singif.
COND. 1693, p. 407: un eonte§ de canavAt cu nasturl de sIrmh,
cu gMtan de fir, cu s'ingif de atlaz.
SINgEF (pers. singab), écureil de couleur grise,
peau de cet animal, fourrure en petit gris ; serb. singef,
ngr. CSMCcirt (§ 84).
siingepiii a. de colórea cenu§ie ca a stngépului.
Don. lf. 407 (d. 1792): catifea singepte i galbenA.
snigABr, gris, de couleur grise.
sinie f. 1. tablà, de cositor, Impodobit6 la mijloc
cu desenuri de flori.
CIA'. I, 213 (d. 1588): o sinie mare. Coisv. IX, 277 (f. de z.
J 821) o sinie mare.
2. In Banat, masà rotundà fAcuta de lemn In forma
uneI farfuriI, cam de un metru in diametru de mare
§i cu mijlocul oblu, iar (*tole de asupra mal scunde
de curn e mijlocul de desubt (Marian, InmormInt. 390).
SINI, plateau rond (d. sin Chine", primitiv: por-
telanti, chinezà) ; bulg. serb. sinha mesciórá jósa" (de
unde vorba trecu la Banaterii), alb. sMi, mcr. sinie,
ngr. atvE, tourtière. V. cinie.
sipèt n. co§ de papurAeservind de cuför.
MIISTE, 14: daca a1 esit Neratil din cetate [Némtul], all imas
t)t ce aù fost In cetate lucrarl boierescl §i negutatoresc1,141, sipete
mahle AR 81 (d. 1821): le am deschis sipetele §i giamantanele
AL. T. 891: In códa tritsuril hint aninate o naultime de stpete 0 de
emit; 1720: ad& sipetul eel cu haine. FIL. 128: deschise uu mic sipet
de lemn de chiparos ; 142 : un sipet mare Imbrheat cu piele de ca-
p ¡cirri alb i legat ca tier alb. GHICA, 266: alea sipeturi pline eu
hineturl.
Vorba revine In cantecele oltene.
TAPII, 86 : Un negustor s'a 'necat C'un sipet mare 'ncArcat.
Var. (literare): sepet §i söpet.
INT. 1715, p. 95: sepeturl eu lumInArI, DION. 197: trel sPeturi
de pecetluiturl.

www.digibuc.ro
324

SEPET, panier, corbeille de jonc et d'oseille ; alb.

serb. sepet, ngr. csit6tt; ung. szepet.
sipet4 n. 1adià, cuföra§.
I'm. 142: un sipetaf mal mie de lemu de nue cu florl de si lef.
sipetel n. sipet mic.
UR. -XVI, 277 (d. 1797): sipetele miel lipscaneseI hp. 144:
capitanul. desehise sipelelele §i afta tóte celea.
sirghial n. taraba.
MARION, 66: strghil ludo cate cu pastramA.
SERGI, étalage. Vorba circula In Muntenia.
sofa f. divan de odihnit,
a. In literatura:
CRON III, 441 (d. 1822): odaie avênd sofale... NEGR. I, 73:
tfuera nevasta... lasata pe o sofa. FIL. 24: §ectur r). pe o sofa de
postiv rosu eu ciucuil albl de Venetia; 30: sala tronulul era Impo-
dobita cu o sofa pentru Printul i lavite pentru boieil. XEN. 66 :
puse o sofa lfingrx sobfi. CHICA 9 : se a,e4ase rêsturnat pe sofa.
b. In ciintecele populare:
TEOD. 600: De pe sofa se scula, Pe ochl bine se sp61a.
SOFA (ar. soffet , lit de repocz, canapé fixe dans leg
maisons turques; alb. bulg. serb. sofa, ngr. clopas; de
aceia,;1 origina: it. fr. sofa. V. divan.
*sofagiu m. boierina§ care purta grija de divanuri
§i sofale (Kreuchely ap. Hurmuzachi X, 518).
COND. 1693, p. 32 : s'ad dat la dol sofagil nafacaua lor de 7
luni; 426: 40 tal. s'ad dat la dol sofagil greel din simlnia lor.
sofrà f. mescióra rotunda cu doue picióre late-
rale, la cire mâncati 6 8 penióne §eqênd Imprejur pe
divan dupa moda turcésca.
CRON. Ill, 439 (d. 1822) : la 11 césurl le-ad pus masa, sofi a
turcêscA, poleita cu aur. PANN, 132 (V. ciorba).
SOFRA (ar. siffret provision de voyage"), sac A,
provision qui sert aussi de nappe ou de table sur la-
quelle on sert le repas ; bulg. serb. sofra, alb. sutra,
men sutra, ngr. awfpiq.
sofragiii m. I. (§i sufragiu) numit §i.
(sens archaic) titlu identic cu sofragi-ba§a".
CoNn 1776, p. 7i : Ve1-sofragi4 20 1431 pe luna. Doc. IV, 517 ( I.
1705): 15 lel sufragiul...
(sens modern) Ingrijitor de masa §i tacámuri,
la o casa boierésca.
AL. T. 482: unde sA gasese ed talgere, eucónA? .. nu's sofra-
FIL. 104: scóse pe sofragzu pe stolnie, sub envInt de mancatorie.
S0FRA6I, domestique qui dresse la table, maître
d'hôtel; bulg. serb. sofragha, ngr. coTpavrC*.
*sofragi-basa m. stolnicul curtiT, boierina§ care In-

www.digibuc.ro
 325'

grijia de masa Domnulul, de tacAmurile ,si de pilnzaria

e], punênd si ridicilnd masa (Fot. III, 310).
Doc. I, 289 (d. 1783) : sofragi-baga... pe5chergi-basa...
SOFRAAY BA§Y, le gardien de la vaisselle, chef
des laquais de table Ham.
sofragerie f. (si sufragerie) sala de mAncare.
DRAGH. I, 90: stolnicel, slugi in trebointa sofragerief. AL. T.
1129: am bent sus, in sofragerie, vin de cel cu spuma. GANE, III,
168: introduse in sufragerie. GHICA, 279: Hine% tulpina acelul arbore
aseqasem soft ageria.
Forma originala ea si ngr. aorpparCapEa, salle A manger.
soitarifi m. (i suitariü), 1. mascariciul Curth care
lnsotia pe Domn la alaiurI. Voda avea 4 soitaril Ina-
intea lui, iar beizadelele 2: el formaìl elementul comic
al paradel, excitind risul multimif nu numai prin ges-
turile si bufoneriile lor, ci si prin costumul lor grotesc,
purtAna caciuli mari din blana de tigru si códa de
vulpe atirnata, iar In fata caciuliI aveau oglingi (§ 63).
Doc. IV, 518 (d. 1795): soitaria cu 7 lel emiclic. t'APAZ. 53:
soztariii Curtil domnesc1 faceau la Maid pe earaghiosil, strimbindu-se
,..,i rld'end in hohote câtre totl privitoril de pe ferestre. NEGR. I, 29:
inainte mergeall suitariit câläileu nalte eaciull floceose, la care atirna
&ate o lunga adâ de vulpe, impingênd pe norodul ce se inghesuia.
GHCIA, 322: ostirea turcéseâ all pornit pe la amiadl, soitariii inainte
imbracatl in haine pestrite, cu cOde de vulpI la cac.n11, jucând chio-
ce 'tulle, strimbându-se la lume pe uli t.b. si faand fel de fel de ca-
raghiozneurl. ORAs. II, 118: soitartil cu motnil, eu perucl In coltm.1.
2. bufon, pad*.
AL. T. 115: sultana de eaftnea. ORA§. II, 96: estl cel mal
nostim dintre soitariii. TEOD. 486: Sbieratl soitaril, nu-sl tineall gura.
SOYTARI, arlequin, bouffon; bulg. serb. soitarila.
sbiii n. 1. rasa (vorbind In special de cal).
GANE III, 11 : cal aprig de saia moldovenesc. ISP. 365: avênd
un cocos de soia, eu mare cheltuialti a alergat prin tarl de a cum-
perat si o glinâ asijderea de soia. A. 179: Vun fugar frumos dom-
nese, De soia bun moldovenesc; 314: Iepele de soia bun moldove-
nesc Cu galbinl se chntâresc.
2. ném, vita. (despre ómeni).
STAM. 4i1: este avut si de soia inalt. AL. T. 684: Graure, flu eu
inima, efL fetele 's (16 soia. GANE I, 126: de soia lArnesee si eu gar-
gaunI de cocórat in cap.
3. fig. calitate, natura.
AL. T. 580: ce soiu de mn 11? Xr.x. 147: s'apol cioccdul de
Anton parcâ-I mal de sofa? non. 296: Dar ciocoiul, ca eiocoiul,
C'asa 'I e Brea si soiul.
4. fel, specie, varietate (§i. fig.).
AL. T. 68: lumea 'I plinfi de papusI de tot soiul, marl si mid;
622: spre a eurma tot soial de neintelegerI; 781: orn petrece iarna

www.digibuc.ro
 326

in plkeerI de tot soial; 1120: ne vom da tot wild de agiutor la tot

soita de IntimplarI; 1221: mi-am ruinat starea eu tot soiia de nebunil.
SOY, race, famille, lignée, espèce, sorte (adj. de
race, noble); bulg. serb. soI stare, rang", alb. sol
ném, rudenie", mer. sol fel, familie", ngr. (72., race.
Vorba fórte rspândit i cu sensuri variate ce
coincid In mare parte cu ale sinonimuluï maghiar ném".
solinihn n. onix (Intr'un cantec bucovinén).
MARIAN II, 167: Pe cornul tulpanulal Piatra solimanulta... So-
limanul de ce-I bun? De primblat sara pe drum.
SULEYMANI, onyx (litt. propre A, Salomon).
samba n. 1. eodru de faille: nu cunóscem vorba
de cAt din proverbul nu-1 nebun cine manâned 7 so-
nuhte, ci eel ee-i le da".
2. fig. gros de cap (cu acest sens numaI la Cihac).
SOMUN, pain entier, pain grossier et noir ; bulg.
serb. somun, alb. somune.
sòpà f. maciuca scurta §i grósa.
REV. I, 395 (d. 1821): i-al dat elteva sope pe spinare. HRIST.
1818): Tot cu sopa neghiobesce Vedeal numal ca-I lovesce. AL. T.
1332: ce te-m mesura eu cu sopa, ca'n vremea ienicerilor.
SOPA, gros baton; bulg. serb. sopa.
spahhl m. calaret turc: cavaleria otomana era
divisatA in spahiI sari calaret1 propriu qi§1, In
sag arma§T, In lefegil sag ea1Aret1 cu WA, etc.
a. la cronicari:
M. COST. 283: s'ail strins italic:era ea Loin, plecând spre sine
pre spahil i ad mers la curtea fnapërattisa; 357: pre Ismail-Aga
1-ad trimis, carele apoI ad cttdut Ag& spahiilor. N. COST. I, 453: Intal
pornirtt spahia in câte-va stolurI, apol dupâ din§il mergead tunurile
gebhanóua; II, 48: ad trimis fartt de veste vr'o cincl sute de spahis
de l'ad ridicat din la§1 pe Constantin-Pod& NEC. 324: acel tare ad
spus Imptiratulul &La óste turcésca este, o mitâ doué decl mil de
ienicerl pedestrime doué sate §i cincl lec1 de mil spahii cM6.-
rime. IsT. 1715, p. 83: s5, mérg6, din spaha i din arnhug. BALo. 90:
o réscólA, a spahiilor turburâ lini§tea capitaleI.
b. In cântecele populare (in cele din Oltenia sub
formele corupte pafiu i pafir, pasfir, pasfiü i spafit1).
AL. 131: Turcilor, spahiilor, Nu datl vint sabiilor. TEOD. 539:
Turcilor, spahiilor, íi voI ienicerilor; : Patrtkmil spahil scotea, Dar
Bâcul niel ea5tepta. BuTt. 84: i stt impârttiscrt left La lefegil, Cal
pe la spahil. TAPU, 71: Multumescu-vti, Domnilor, i mal marl Pa-
firilor ; 72 : Turcilor, Pafirilor...; 80: Turcilor, Spafiilor ...; 84: Tur-
cilor, Pasfiilor ...; 85 : Turcilor, Pasfirilor
SIPAHI (pers.), cavalier (d. asp cheval"); bulg.
serb. spahiia, ngr. Crna-As ; sp. eipayo, fr. cipaye nom

www.digibuc.ro
 327

donné dans l'Inde aux indigènes qui servent dans les

troupes européennes" (Devic).
spahiesc a. cum purtail spahiff.
ANON. 352: Mihnea-Voda cinstia si ditruia némul dorobfIntese
cn fringhit (=frenghil) si cu haine scumpe si imbraca pre dorobang
tot cu haine spahiesci.
Stambisl n. numele turcesc al Constantinopolif,
numit de popor si Tarigrad (in cântecele populare).
AL. 114: Dach sorfil te-or purta, Tarile de-a vIntura i'n Stam-
bul de a intra; 210: La Stambul, in turnul mare, Ce se 'naltii, langa
mare, Unde zac fete domnescl i soli marl impäratesci.
1STANBOL (Stambol), Constantinople (d. 's niv Haw :
cf. Istankioi d. 's rip K6)); bulg. serb. Stambol, pol. Stam-
bul, ung. Sztambul.
stambólá f. chila de Stambul (Inteo balacia mold.).
AL. 116 : Descare la zambóle i 'ncarc la stambóle.
Var. (archaica): stambol-child.
Doc. I, 274 (d. 1783): sit se dea din tail. [Muntenia] 300,000
stambol chile orz si 80,000 stambol-chile raina. UR. IV, 346 (d. 1812).
and se da din plmintul acesta [Moldova] 100,000 stambol-ehile de
grfill cArnfii1.
kilo de Constantinople; bulg.
ISTANBOL (ICILE),
stambolila sac de oyes".
sucmAn n. 1. postav gros de Baia alba.
TARIF 1761: sucnian de cot 1 ban prost ... sucmanl cusug de
14 un let.. UR. IV, 136 (d. 1792): ,alvar1 de sucman . .. un sucman
mare de 8 cog. IoNEscu, Dorohoiil, 499: postavul tAxanilor nostri
este sucmanul.
2. gheba, de suernan cu sireturi.
AR. 143: 11 duceati golf si desculg [pe Lesi], numal cáte un
sucman rbil asupr6.-le, si-I dail poste hotar. NEc. 293: ail imbracat [pe
un grec] cu sucman negru si l-ail trimis de Pail inchis la cetate la
Némt. CANT. ler. 299: din ruf6se sucmane In porflra priminindu-1. AL.
T. 4: cu sucman, cu opinci, cu itarl; 426: 0, b5,1a15.escI ea intr'un
sucman? In. Pr. 215: 's1 aruncft sucmanul pe umere. 1SP. 177: sAra-
cul, umilit si strins la piept, de sta sA-I crape sucmanul cel sdren-
tuit de pe dinsul. TEOD. 331: Foicia de 'limit, Ungurén cu sucman
scurt, Nu Ode 'n Moldova mult.
Vorba figuréza in diferite dickorï (Zanne III, 388).
Var. (mat' ales mold.): suman.
AL. T. 1546: tI-am curnpbrat suman, opinel, ciubote. CR. II, 23:
dou6 perechl de obiele de suman alb; 47: se fac multe gigurI de
sumani. GANn I, 243; imbrlicat inteun suman sdrenteros. STÀNC. 213:
Ill puse popa sumanul in spinare. SEQ. I, 219: tot II mal apr6pe a-
masa de cilt sumanul. AL. 202: Pe de asupra-1 ca suman, Dar pe trup
are caftan. HINTEscu, 182 (prov.): sumanul alb se p6te negri, iar cel
negru nu se póte albi.
3. haina grósa purtata de Orancele din Ia1om4a,
Vlasca, Buzn. (Dr. Manol. 182).

www.digibuc.ro
328

grandes bottes à l'usage des Turko-

mans; bulg. sukrnan fusta, caftan", rus. sukmatil, rut.
pol. sukmana, ung. szuktnáni tundra, zeghe". Sub ra-
portul sensultg, cf. cele qise la cióreci.
Sumanul este postavul tIrAnesc prin excelenta, ea
abaua si dimia In Muntenia (V. aba).
sumAeg n. suman scurt (si desmierdator).
BOOD. Pov. 661 nil-I mal remäsese de cat un biet sumacs.
sucmänar m. eel ce thee sau vinde suemane.
COND. 1776, p. 16: starostele de sucmanari.
sugiùc n. 1. un fel de carnat.
Luau 1792; limbl de laca i sugiucuri canter 40 de baul. Doc.
310 (d. 1792): ghindenul sau sugiuc ce se face aici In Bucuresa
NAD. 100: ce pane alb& bine se mal lovesce cu sugiucul asta
2. un fel de pasta de nucl si zahar, rosie pe din
afara i alba pe dinauntru : acadele i sugiucull.
3. nucl Insirate pe o sfóra i acoperite cu must
fiert cu faina (Damé s. v.): un fel de magiun de struguri.
suguK, saucisse, saucisson ; alb. bulg. serb. suguk,
ngr. cmoTcofrxt. Vorba circula mai ales In Muntenia.
sulimàn n. sublimat de mercuriA servind ea dres
pentru fata : tarancele obicinuese albèle cu stubecill
rumenele (Dr. Crtiin. 179).
TAEIF 1761: suliman oca 44 banl. CR. I, 112 : piatra vIneta,
piatra sulimanului saù piatra bun& pentru facut alifie de obiaz. GHICA,
65: dresul, sulimanul §i rumenéla cu care se vapsia. .R.-Con. 101 : De
n'al da cu suliman, Nu ti-ar face pielea un ban ...
SULÜMEN (ar. arsenic), nom de deux préparations
de mereure, fard (d. sublimatum); bulg. smlemen, serb.
sulimen, ngr. couX46:g ; sp. soliman sublimé". Despre
datina sulimeniril (§ 83).
sulimenélä f. dres de sulimenit.
CR. I, 112: ghiléla, sulimenéla, boia de Or ...
sulimenesc v. a da cu suliman, a se drege la fa4i1.
Si forma compusa Insulemenesc antr'un cântec oltén .
tAPIT, 17: Deno Zimzéno, Ia sc61', te gatesce, e 'nsulemenesce .
sulimenit a. (si sulemenit) 1. dres cu suliman.
PANN, 195 : a venit suhmenita §i se duce terfelita (ghicit6ie
despre zapada).
2. fig. spoit, superficial.
NEo, 270: Aluntenii 1,1 avatars obrazil de facura pace cu tainä,
sa nu scie Duca Voda; numal pace sulemenitii.
Sultbn m. I. titlu dat Impèratuldf Turcilor (litt.
stapânire), la cronicari obicinuit inlocuit cu Impèratie".
1. cu acest sens vorba revine adesea In cântecele pop.
AL. 105: Nep6ta Sultanului, Oopilita Hanulul; 107: iar Sultanul,

www.digibuc.ro
 329

stând pe cal, Sub un verde core de sal. TEOD. 671 : Tudorel spunea,
Vezirul. semna, Sultanul scria 5i firma II da. R.-CoP. 301: Cam pe
stégurI pe sirégurl, Pe Sultuni pe cäpitanl.
2. titlu analog dat frateluT Hanului Tatarilor (la
vechiI croni earl).
M. COST. 230: au orinduit pre Cazi-Gherei Sultan Hanul tAtaresc ;
803: Hanul pre TâLar aù lasat pre dol Sultani, frati ai seI, s5, vie cu
(Bash. N. COST. 40: s'a sculat un Sultan din Bugiag si ail mers prin
tar& de aü intrat In tara unguréseL Ulna% 294: find hulit totdea-
una de Sultan1 earl sInt Domnit Tatarilor. V.A.c. 287: acestea furs
de 'ndestul, ca sa fach pe toll nalrzalil si Su tanii s'a primésca pe
5ahin-Gherel de Han. COND. 1693, p. 74: 155 tal. s'ad trimis la 2 Sal-
im/I de la Bugiac dar; 21o: loo tal. s'ad dat Sultanulul de la Stambul
dar. DION. 165: ad remas Critmul, adec 6. tara thtaresca, jumetate supt
stApitnirea Muscalilor, iai alti jumetate dupA. pace o au rescumpérat
dela Sultan tataresc, cu multe milióne de ruble.
II. (ca adj.) de cea mai buna calitgte, vorbind de
stofe (V. sultanit).
TARIF 1761: zof sultan bucata 95 banl.
SULTAN (ar. pouvoir), prince, souverain, seigneur ;
brag. sultan, ngr. oouXteviog, rus. sultanti (5i surguciii"),
pol. sultan Imbracaminte femeiasca" ; sp. soldan, it.
soldano, fr. sultan. V. Partea II: sultan-valide.
Sultana f. domnita, sotie sag fiica de Sultan.
KOG. 224: Bind orn mare, thud si Sultana; 239: o regea de la
o Sultana. BUR. 209: Turcilor, Agalelor, SultanI i Sultanelor.
sultänesc a. ce tine de Sultan.
N. COST. 94: intru a nóstra sulteinesal prea 1naltat5, Curte.
sultanica f. un fel de hora 'in Muntenia (Jip. 51).
sultaniü m. pl. varietate de struguri cu bóbe
litt. struguri domnesci (Baronzi, 94).
SOLTANI, royal, impérial; fig. excellent, de pre-
mier choix. V. Partea sultanin.
surdac n cósth rIpósa, dél muntiT Sucevii).
*Up. 1, 46 : Me usuc ea frunza 'n nue, Ca larL de pe surduc ;
III, 160: Alb& casa cuculut 1i cM'area lupulul, Pe virful surducului.
SURDUK, défilé de montagne; serb. surduk urias
de munte".
surghibn n. si adv. (Mold. surgun) I. (subst.) 1. exil.
M. COST. 11: pre acel dascal Ovidius l'ad fácut, cum. die Tureil,
surgun, de Pad gonit din Rim tocmal la Cetatea-AlbL AL. T. 1407:
poronca de arestuire si de surgun a lui Radu. GHICA, 296: clbad s'a
intors din surgldun din tam turcescâ. CAL. 1877, p. 33: Impératul se
indura sr). le daruiasa, clilele, dar sA, le trimita Inteun. surghiun
depttrtat.
2. fig. parAsire, napustire.
CR. II, 123: ghemuiti. In chruta luI Mos Luca ne duceam
surgun, draculul pomanâ. MARIAN II, 210: Da eu dobeI obi da surgun

www.digibuc.ro
330

m'oid duce 'n cel cordun. SEV. 154: St), ias rdvasul bun, Stt darn
la baba surgun.
IL (adv.) exilat, expatriat.
CAETr. 218: 1-ad mazilit Tamil (pe Petru-Vod5.] si 1-ad trirnis
surghiun la Halep. DION. 203 : 1-aù fAcut surghiun, de ad pâtimit Moruz
rnuit vreme; 23'2: 1-afi pus pe M5.ria sa la opréltt in cetatea Gratiu,
adects surghtun. NEC. 277: at trimis Vezirul de ad luat pe Duca-Vodtt
de pe drum, de 1-aù fácut surgun. Zr.L. 94: ardica pe Filipescu cu
tót casa lui surghiun la Rosia. OHICA, V: s5. I trimitit surghiun la Eski-
Zagra: 11: Clucerul era pornit surghiun la Snagov eu camaga pecet-
luita pe el si a rdmas acolo pârat la venirea Muscalilor.
StiRGUN, exilé, banni ; bulg. siurghfun, serb. surgun,
alb. surghiun, ngr. couno6vt.
surghiunesc v. (Mold. surgunesc) a exila, a proscrie.
Drotr. 168: ail surghiunit pre tol boieril cel marl din BucurescI
pre eel din Craiova in tam turcése4. BAr..o. 114: strigirile popo-
rulul neurA pe Sultanul a-1 mazili [pe Mihnea II] si a-1 surghiuni
la Tripolis. OD. I, 158; Petru Schiopul fuse pus in lanturI si trirnis
surghian la cetatea Conia din Anadol. Fu,. 34: poruncesce maI bine
sa-ml taie capul sad surghiune.sce-na ca pe ata1.1 alti boierl pftm1nten1
al tttril ; 129 : AL. T. 1339 : tema de-a fl surgunip pe la manastiri XEN.
15 : nu am de gând stt-1 surgunesc la schit.
Formatiune proprie corespunpud serb. surgunisati,
alb. surghlunis Dgr. ao9ppovE6w.
surghiunie f. (Mold. surgunie) exit, proscriptiune.
NEC. 186 : s'ad timplat de ad murit feciorul Radulul-Vodit, in
surgunie; 205 : ail scos si pre Serban din surgunie de la Crit: 256 : a-
tunce i Lascarachi Rusot Inca ail egit din surgunie de la Rodos.
XOG. 211: Grigorie-Vod5, Ghica dupâ ce ail edut sépte ant mazil si
In surgunie la Bocceda, care Tenedos, iart1 Irnprâ-
Çia cu Domnia Moldovel. V.ko. 298: defiima pe Mavroghene pentru
surgunia nóstra. COND. Caragea, p. 462; când se va pedepsi unul din
tovarási cu ocna, cu pusc6.ria sad cu surghiwnia. CAL. 1877, p. 40 :
este osIndita a trai aid in surghiunie.
Forma originala §i paralela cu surghiunlic".
surghiunire f. proscriptiune.
Dull. 34: pentru surghiunirea lui din pinfintul Moreel.
surghiunit a. §i surgunit) proscris.
awe. 15: aduse si pre surgunitul Crimghere1 ot Rodos...
surghiunlic n. surgunlic) exil.
XOG. 203 : 1-au fAcut pe Grigorie-Vodk surgun la Bocceda, la
care surgunlic ail egut dol anl; 218: era la surguntic la Mitilin.
serrtGtitrurnc, exil, bannissement; serb. surgunluk.
surgùciii n. I. (sensuri archaice) 1. la TurcÌ : crésta
din pene pretióse cu pietre scumpe: ea un insignitt re-
gese, Il purtan In turban Sultanul i NO din Egipt,
Bagdat §i Buda (Cant. Ist. ot. 474).
1ST. 1715, p. 137 : ail adus caftau gi surguciti de izbindtt.

www.digibuc.ro
 331

2. la Romanl: peni§ inalt, impodobit cu diamante,

la calpacul Domnulul.
NEC. 248: Domnul, ca un mire impodobit si ea surgurig in cap
si eu mare alaid, ad liters la gazda miresel de ad luaro. CANT. 231:
viind solil lul Mihal-Vodd cu sabie, eu buzdngan, eu surgucia §i cu
cal, Vito de mult pret. Aram. 369: Radul-Vodd flard. Did o sflald In-
cepu a Inedrea tars eu datoriile, ludnd seule seumpe Impdrätesel i
surguciuri ale de 40,000 de talent BADc. 273: un surgucia lucrat cu
mare mdestrie, Impodobit en briliante, rubine si mdrgAritare. NEGR.
I, 145: slicul de samur pus cam Intel:I parte era impodobit en un
8urguoi4 alb. OD. I, 134 : cu surguciuri de briliant.
II. (sens modern) planta numita §i pintena§" (Dd-
phinium Ajacis).
soactue., panache, aigrette ornée de diamants qui
surmonte le bonnet du Sultan ; touffe de plumes, de
fleurs et de pierres précieuses, qui ornait autref. la coif-
fure des dames turques; serb. sorgu6, men serguce, ngr.
aepyoinCt aigrette, panache (§ 80).
sarlà f. fluer militar cu sunet ascutit : a (lice
surlele, a qice din surle, a da In surle", a canta mu-
sica militara (la ocasiunl mal ales vesele).
N. COST. 60 : cu sal* si ea d6be, Inert si ea trImbieerl lesescl.
NEC. 228 : diceml surlele i tambitele si bAteail dobele; 253 : nu de-
dell nicr puscele, nicl diser5, surlele. DION. 188: Pa,lil II dicea surlele
si-I blitea tobele din afara de cetate. NEGR. I, 151: Ineepurd a dice
din surle §i bucatele se adusera pe masa. GANE III, 11 : atuncl sur-
lele, trimbitele si darabanele II Mena einslea cea din urmA. OD. I,
72 : Incepurd a suna din tube, din pauce, din tambite si din sur'e.
ISP. 2: iar slajitoril deter& In timpine si In surle ; 51: esise Intru
IntImpinarea lul eu bueiume, eu tobe si en surle.
SURNA (zurna), espèce de flate d'un son aigu et
criard ; cum. surna buccina" ; serb. bulg. surla §i zuHa
(zurna), ceh. surma, alb. surna, met-. zurna, ngr. Coupvlç
§i ao6pXa. Forma derivata surmacig (--- surnaciü)" con-
serva Inca nasala primitivA.
surlar m. cel ce canta din surld.
COND. 1693, p. 644 : casele surlarilor. ANON. 93 : surlarI, trim-
bita§1 domnescI si turcesel...
surfq m. sens identic cu surlar".
DELAVR. 100 : buciumasil, flueraril si surla§ii rösunad alaiil mai e.
surloiü n. fluer mare, find vorba numal de flue-
rul piciorulul (când se rostesce §i turloiü).
*surmacifi m. (§i strrnaci0) trImbitas.
COND. 1776, p. 9: un surmacii2 .,i un 'fluerm. GNEORG. 323:
trImbita§i1 domnesci §i strmaciul povodnieilor, i 6sunând in trîmbitd
si in surla. Doc. I, 648 (d. 1784): vel cApitan de cazael en stégul i
sfrinaciul §i tobosul sell'

www.digibuc.ro
332

Formatiune analogica ca bulg. zurnagiia, cores-

pundênd turc. ZURNAZEN (= trampetat,i).
surugiii m. postalion.
BELD. 342: Pentra ca-i statuse can, pe surught aù taiat. POT.
III, 322: surugiii sá fle neinsuratl i nesupu,I la dare. STAN. 302:
se auitir h. pocnete de biciu si clopotel i chiote de surugia. AL. T. 12:
s'aclucl vr'o patru surugii de la poVA. OD I, 161: dol surugii, BA-
caiandri cii mintene numal gäitane. GIIICA, 240: intrh In curte opt
cal cu doI surugil. Vu Lp. 44: Ilie, Ilie, Surugiu Ilie... MARIAN 1, 33 :
Surugiul c asculta, lute 'n grajd ca se b5ga...
Vorba figuréza In proverbul muntén (Pann Ii, 117):
si pentru calul vhiop se gasesce
stiegr, postillon (d. stirmek avancer"); serb.
surugila, ngr. csoupoutvig.
surugiesc a. de surugig ; fig. ordinar.
AL. T. 391: chiote i pocnete surugiescl.
surugiesce adv. ca surugir.
AL. T. 51: chiuie surugiesce i pocnesce din harapnic.
susan n. 1. (si susam) p1anta oleiósa, originarA din
Orient, cu ale carii seminte se presarA covrigif (Seseli).
1ST. 1713, p. 30: se face bumbac mutt si susant pesto tátA Ru-
mele. TARIF 1702: susanul ciintar 12 banI.
2. prajitura lunguiaVi din zahar sag miere, sare
de lìmftie, nue1 si susan.
SUSAN (ar. sesem), sésame ; alb. bulg. serb. susam,
Dgr. : din aceiasi vorba araba : gr. cripap.ov, lat.
sesamum (de unde formele europene).

ahrnarà f. (§i phmarand) stofa suflatA cu aur

cu argint, litt. dorul regelul (Cant. Ist. ot. 426).
REV. I, 339 (f. 61e z. 1669 : uu tImbar de phmara verde en
patcea de sobol, o sucna de ahmara alb, un otghial de ahmara alb
cu prostir de Tarigrad. NEC. 225: Durnitrasco-VodA, o purta [pe fata
lachieritel] cu salloi de galbenI i cu haine de §ahmarand i cu slie
de sobol i cu multe odiire Impodobita.
Vorba s'a pAstrat (sub forma Eämurè) inteun cantec.
CAN. 237: Cu mesinl, cu cojocel, Cu antereil de famurè.
Sax MERAM, brocart (d. sali roi" si meram
désir"). Despre stofele orientale (§ 86).
qàibc n. varietate de aba, postav fabricat de maiei
din lana tigailor rosiI, care se 'Arta maI ales de ca-
lugarI: saiacul póte fi negru, sur sag cafenig.
GANE III, 40 : haine croite din acelas soiil de fifiac manastires .

www.digibuc.ro
 333

Var. (mold.) : §eiac si §iiac.

CR. I, 110 : Cum scil, sflnpa ta, mat mult cu feiacul ne hth-
Dim. S. NAD. 14: cu straie de qiiae calugaresc. BoGro. Pov. 247: hai-
nele preotesel cele de Oiae cafenlil.
AYAK, étoffe d'un tissu leger et croisé, espèce
de serge Barb.; bulg. serb. saiak (tozluti, 6alcsire, do-
lama) ; mcr. siiac aba i manta de aba (§ 100).
qhica f. (si &eici) salupd turcéseä, luntre de trans-
port pe Dumire si pe marea Négril.
GEM. 206: undo dar Domnul pre DunAre mergênd, Oicele ce
era cu zaheréua Impeattéscl Indt din jos venia. COND. 1770, p. 67:
WA faica mare ce se pogórá pe Siret Incarcath. Ax. 16 : nu sosise
§eiceie eu zaherétia co le trfigeall pe Prut In sus. EL . 235: erban-
VodA, fAcuse gatire mare de ost1 In Tara munteuésch i Meuse cate-t a
vase, price, la Arges cu zaheté, de start gata sa se scobóle pe Du-
nAre; 231: cand au sed.ut Imperatul In §etca sA tréch DunArea, i-au
pus vi 13rancovanu1uI-VodA caftan In spate, de s'ail tutors Inapol In
Budniescl iathst Domn. DIOR. 175: acolo sosese feicele i luntrele
cele mail ce yin pe Dunftre de la Viena si de h Pesta en mArfuri ;
219: all oprit drumul Dunatil si multe piel de mArfurl ail luat. C D.
I, 111: Inaltele catattur1 ale clicilor ce se vedeati albind In depqr-
tare. Grun,A, 302: s'a pus Inti'o :qaicd sk tréck la Nicopoli.
Vorba revine adesea In enntecele populare.
VuLp, 17: Bate vintul salcile, Trece éstea cu faicele. TI OD.
309: Sâ poinese si pica mea, Tocma colo'n Cladova. BUR. 208:
Turcil pica o umplea, Cu chibunl o 'ndesia.
s VYKA, sorte de barque, saïque ; bulg. serb. ailca,
ung. sajlia, ngr. 0 7.tX1.. Despre vase marine (§ 95).
§aucar m. (si teicar) conclucötor de saica.
Doc IV, 100 (d. 1793): sA remilie,seicarf cu peeetluiturl dornne,,c1.
&diculita f. ,icit mica (sari. desmierdator).
BuR. 208: P'acea lunga Dunftrip, Merge, merge o Oiculitd.
qall n. I. (sens archaic) stofa de lana finA.
TARIF 1761: pl, 200 banl bucata. TARIF 1792: p/ Migri pia
alb en lustrurl... CRoN. ILI, 110 (d. 1822): ciacsirl de pl. I'm. 'JO:
retele si horbote din Lipsca, fesuti de Taligiad, galari de Iran.
Cu acest sens si In poesia popuhra.
AL. 107: Dar Sultanul stand pe cal, Sub un verde cort de §al ;
203: In carnarA 'ntnnecala, Tot cu faluri ImbrAcatA.
IL (sensurï moderne) 1. sql de Incins, de Imbrobodit.
NEOR. I, 16: coconasul era Indus cu un pl ros cu florI. GANE,
230: avênd un fa/ lat turcesc. I'LL 13: cane de pl ; 15: Incins peste
mijloc cu un pl de Tarigrad. GHICA, `:,20: tath-meg se léga In gra A
eu §alal la cap; 501: se ineingeml la bria cu sal de Indil.
2. sal saü boccea de infAsurat.
TARIF 1792: qalurl de Misir. BELD. 335: tabachere In brilian-
turi si plan de mare pret. GHICA, BENT. N. II, 175: coalnele cu pl
pe spate.
AL (pers.), toute étoffe de laine, de drap ou de
camelot; châle de Cashmire ; serb. sal ; sp. chal, fr. chille.

www.digibuc.ro
 831

aIgiü m cel ce drege i spala a1urÏ. VorlA puVn

röspAndita (profesiunea InsasI aprópe disparuta).
aliù m. un fel de pesce (Perca lucioperca), nu-
mit i suduc" (Baronzi, 94).
CAN. 24: Frunzh verde §'un fa114, Oliulo, pe malul 155, Cresce
iarbh §i dudad.
§ALY, crochet-perche.
m. diminutiv desmierdator (In cântece oltene).
TAPIT, 103: NumaI cegh, §i paqtrugh, Galbonh de caracuda,
p'esce gras.
qahrbri pl. 1. nadragI largi turceseT, din postav
sail lAnä, asa eum 'Arta Turcil si cum purtall Inainte
boerii nostri.
TARIF 1792: alvarif de postav de pace merg la lam turasch
sail la Moldova. AL. T. 81: Olt It *ode de frurnos Cu salvari de me-
rinos. DELAVR. 205: cu al van ro§il §i creti.
Vorba revine In cantecele populare.
AL. 105: Cu saia Imbairattl, Ca plvarl de ciorch. lath TEOD.
640: Cu falvari de ciocitrlat, Cunt se Ora la 'mp6rat. Bus. 174: Cu
:Falvarl de lipiscat, Cincl galbenl cotal a dat. TAPIT, 4: Sus la munte
cu iail, Jos la balta en qalvarT.
2. nadragI taranesci largI mal" ales In partea de
sus si a turului (In jud. V1aca, Ialomita si Braila), nu-
mitt' i dulvuri".
sALVAR (pers. caleeons), pantqlon large et flot-
taut ; bulg. serb. salvare, alb. sarvar, rus. rut. saravary,
mcr. sirvar nadragI scurV la meseriasi", ngr. csaAß4pc
§i aspot(34.pa.; ung. salavár (de unde In A rdél plovol iz-
mene"). Despre hainele boieresci i taranescI (§ 79 si 100).
EdIvareT pl. (§i &elvdrei) alvari scurV (saft desmierclAtor).
SR. Ill, 214: BirniNiciu se rupea, §VIvareil se lhsa... TEOD.
611: Avea nisce felvtlrei, De umbla vara ca et.
&alvaragia m. 1. croitor sati vindötor de salvarl
de alte haine vechI : salvaragiil formal). Inainte o cor-
porAiune deosebita de a croitorilor proprift-disi.
Doc. II, 288 (d. 1702): Intro alte rufeturl trebuincióse ob§til
fiind falvarayiii rufet vechid; 290: Incrul ce-Ivind gata plvaragiii din
pravhlie cum §alvarl, dulâml, mintene, ginbele ... Iv, 283 (d. 1793):
postav de tall ce lucréza ruFetul falvaragiilor.
2. (ironic) cel ce pórta salvari, Turc.
JIP. 139: luarhm prin§1 cateva mil de §alvaragii.
Formatiune analogicti (§ 23).
Ealvaragie f. um eseria salvaragiuluI.
Doc. x, 885 (d. 1813): cojochria i falvaragia
qèmä f. damasca (intr'un farmec din Bucovina).
UOLUMNA 1882, p. 339: in briu de gamti m'am Incins.
SAM (ar.), llamas ; bulg. samiIa damasca" (si

www.digibuc.ro
 335

a1§arni1a testemel ro§u"), mer. §amie batista" ; sp. xame

un fel de stoilt".
qamalageh f. alagea de Sam, varietate scumpa de
alagea de Damasc (ora§ numit iurcesce Sam).
DION. 224: alagótia prósta 12 lel, famalageuit 25 lel si 30 lel
bucata. UR. XV, 247 (d. 1787): o roche de fatnalage. FN.,. 75: anteriill
de famalagea morieo.
§Aisi ALAgASI, étoffe de soie rayée fabriquée
; serb. §amalaga damasca". V. alagea §i §am.
vandramà f. 1. stré§ina unel case.
HEIST. (18 18) Cate until alirnat, De vr'o fandrama legat.
2. §opron, magherniVt.
GHICA, 31 : la flé-eare 'Arta era chte o fandrama, un fel de
ghereta, In care se adapostia cate un servitor.
3. baracà, casA ruinata.
Doc. IV, 414 (d. 1794): ,sandrainalele din launtrul firgulul.
4. fig. e46tura de ora.
OBA§. III, 22: chcleturl nepntincióse, 1nvelite fandramale.
SONDURMA, auvent, hangar, appentis (d. sondur-
mak allonger"); alb. sondurma.
qart n. 1. (sensuri archaice) 1. conditiune sau ar-
ticol (de tractat), pont.
Co/in. 1802, p. 308: prea Inalth porunch, ce s'au dat mat nainte
coprinOtóre de nizamul Tarn rornanesel si a multor farturl; 310:
tóte eele ce s'ati clis farturi fár de gres61 a de a se pazi, se va face
mare oArdie.
2. conditiune In genere, toeméla.
AR 15 (d.'1821): o mie cinci sute de lel sa se trimith la le-
r i,alim, la bisorica sfinta, tot ca asa fart, ca sa arcla o candela In vée.
II. (sens modern) rInduialit, ordine.
AL. T. 911 : iath-mé's en tot fartul boierese!.. m'o Imbrheat
giupanu Herseu chiar de modh ca la ÈI. GHICA, 321 : tata chlare ca
Hagi-Grigorie Manafu pe lingh cal, cu mana, pe harsa, dupa fart, por-
nesce la cuite.
Fórte des cu aeest sens In basmele muntene (§i fig.).
aid tóte grit en fartta lor, de aceea trebue sâ seil
1 sp. 1 48
sa41 fad tu un chpetahl; 287: cotosmanul 11 spune pe fart
ióte si-1 facea sh. prieépa, ea aid pe panaînt tóte stilt cu rIndu-
iala lor; 351: tóte lucrurile In acéstli cash, erau cu fart, nimic nu
lipsia; 399: cum 1.511:lane cu haina miresel? Daca n'o face-o dupa
fartal el, logodnica nu o primesce. CAL. 1877, p. 1: nu litsa sâ tréca
nepedepsitâ cartirea lor Impotriva artului dumnecleese; 1882, p. 19:
logodna se shvirsi cn tot fartul el; p. 31: sh.-s1 meAre vorbele
faptele en fart gi chibzuinp; 1883, p. 37: a asega tóte la loc cu fart
or'induialh; 1895, p. 31 ; e baiat cuminte i ea fart.
§ART (ar.), condition, convention, stipulation,
traité ; article de traité, charte ; serb. alb. art.
*aqiii a. chiorl§ (vorba circulà In Muntenia).
TELEOR, 12: fetele sbanghit sail fetele fasil sau fetele basaóche.

www.digibuc.ro
336

MARION, 15 : Todose e mitt .. CAL. 1882, p.28 : la nevoie m'as face 5i

aiü §i §chiop i chiar eocosat.
louche; serb. sa§av (§ 106).
qatrànge pL 1. jocul In ah.
FIL. 144 : tabLe pentru joeul de fatrange §i pentru tintar.
2. cadrilat (cf. satranglii koma§ étoffe quadrillée").
Doc. II, 403 (d. 17J0 : patru cop allaz In fatrange. On. I, 133:
un lat brîi saa omofut, semenat eu matostaturl in fatrange.
Var.: aritrace i (grecizata) sandrace.
Doc. If, 403 (d. 1790): o blank de sandrace de la o giubea At-
meiascA, IV, 277 (d. 1794) : blank intréga in §antrace.
SANTRAg, SA.TRA.1s1 (pers.) le jeu d'echecs: carré
(d. sanscr. hturanga cu o suta de colori") ; ngr. accv-
zpirCt; sp. ajedrez. Numele occidental al jocului, sah, e
asemenea de origina persana: port. escaques, fr. échecs,
it. scacchi (d. essah regele !").
qeitAn (si pan) m. numele necuratuluT (Intr'un
descitintec de apucat din jud. Valcea).
MAT. FOLKL. 1602: i a ve(jut pe Soztan viind In fug% mare, Din
copite scAnteI dand, Din guiA hopaie LAsAnd.
§EYTAN (ar.), diable, démon 41in ebr. satan pro-
tivnic") ; rut. saItan, alb. seitan.
eitanieä m. fam. (si ironic) Satana.
qerbèt n. 1. b6utura r6coritóre din zahar, apa
de trandafir si miros de odagachl.
CANT. Ier. 23 serb t, Labatt-ir k. de doftorie 51 tot ce se bea. ID.
Mold. 51: principi de nova dignitate congratulatur ei potionem
catfee et serb6t (qnae e sacharo aqua diluto conflcitur) ()nit. A x.
124: aducend café i erbet de sus, s'aa. dus de acolo en atata. Koc.
242: 1-ail adus café, duleetl, ferhet si fumatóre. TARIF 1701 : §erbet de
11 ocA 1 lea. Fn,. 29 : vlu(jetoril de qerbet din Fanar.
2. dulcéta, ingro§ata ca o alifie, sinonim cu peltea".
CnoN. III, 444 1882): i-au poflit sA séda, dat duleep,
rodozahar i erbet de trandafir 5i apa. AL. T. 1088 : ce du1cet1 sInt
aceste ? ferbet de nutkr. GHICA, 29.5 : rodozahar, erbeturi de trandaflr
st. de vione.
Var. (archaica): cerbet.
NEC. 261: 11 cinsti Pa5a cu café i cu cerbet, dupft cunt este
cinstea turcéscA.
ERBET (ar. boisson), boisson suer& et aroma-
tisée, limonade (d. sariba boire"); bulg. serb. serbet,
ngr. csoplizért. ; it. sorbetto, fr. sorbet ; de aceiasT origina:
it. sciroppo si siroppo, sp. xarope, fr. syrop. V. ciorba.
§erbetelnitá f. vas de fiert serbetul (§ 23).
TELEOR, 333: samovarele si gerbetelnijele ferbeail pe cArbun1 elo-
cotind i ,coênd abur1, can aducead orl-cul pofta de ciaid saa de cafea.
qerbegiii m. ferbeciii) 1. (sens archaic) saA Vet-
serbegiú, titlu identic cu §erbegi-ba§a".

www.digibuc.ro
 337

COND. 1776, p. 77: V ellerbecia 20 leI pe

(sens modern) cel ce prepara sail vinde serbet.
saturrgy, marchand de sorbets, (autref.) titre
d'un officier de bouche chargé de la confiserie.
lerbegi-bap m. slujba§ul Curtif care prepara §er-
bet i purta grija de dulceturI (Sulzer III, I 68).
FOT. III, 210: erbegi-bap 20 lei pe
SERBETgY BASY, chef des préparateurs du sorbet.
ibòiú m. un fel de mic§unea (Glos. 536).
§EB0Y (pers. seb-buy litt. mirésma noptiI), girofiée
(d. seb nuit" si buy arome"); bulg. sibol, serb. sebol.
virèt n. nur sat panglicA lätarétd.
Doc. II, 464 (d. 1790): o paiárlt 'Agra cu fireturi. TAErp 1792:
fireturl de fir dramul 1 ban. NEGR. I, 298: o jiletcl roqie cu fireturi
de fir. AL. T. 282: desn6d 5. fireturile de la botin5; 396: ml-o plesnit
fireturile de la rochie.
Var. (archaicA): §eret.
COND. 1693, p. 703: un raft pus pe curea, altul pe geret.
SIRET, galon, ruban ; bulg. serb. §irit, ngr. sapETE.
§iritenie f. §ir de IntImplArI (Inteo povestire).
Fn.. 259: s5, vedl, coeóne, cuna merge qiritenia. ISE. 36: Incepu
sa le povestésch firitenia celor ce se Intimplase; 77: Fét-frumo9
spuse drept tóth Oritenia en morele, eu pastirea; 78: spuse fie-care
firitenia istoriel sale.
In privinta sensuluI: cf. firul povestiV.
virbt a. i m. fin si istet, sinonim cu telpiz".
GANE I. 128: marl firete mal sint femeile; IT, 240: avea fata
XEN. 21: guraliv, ciireotas, firet . I'm. 226: un Oret de n'are
pereche. MARION, 99 : cea maI mica din fete, mal firétd.
SIRRET (ar. malice), malin, chicaneur; serb. siret
(seret), Dgr. cstrigrric.
fireterge f. fineta.
GANE HI, 202: lt1 venia sti credI, cA e vr'o firetenie la mijloc.
iretIic n. apucAturä sirétà, vicle§ug.
GANE II, 19: Invat(1-1 un firetlic, cum sa, ne prinda. I'll,. 230:
sh nu se bage de sérak Oretlicul med. Isp. 225: o intórse bash la §i-
retlie. STANG. 112: e un Oretlic la mijloc; 207: cum Melt, cum drese,
mal cu
Var. (archaicA): ¡aerie.
ROG. 209 : 1-all pus la cale, ea stt Mc& feretlie, gland cIi el II
vor ajuta la tóte.
§IRRETL1B, chicane, tracasserie; serb. seretluk.
viric n. m6surA la negotul cu plute (In Muntenia).
TARIF 1870: o suta iricurl ate 25 la plut& 3 tel.
SYRYK, perche, pique.
viv n. baston cu stilet (In Muntenia).
CARAG. 30 : mitocanul scosese Sipa de la baston.

60936 22

www.digibuc.ro
338

sr§ (pers.), épée mince et pointue, glaive ; bulg.

serb. i§ frigare".
*iqaneh f. 1. puvA ghintuitA, mai ales arnAntésca.
BELD. 349: amindol eu i,Fanele, grecI, dar bine Imbracag; 400:
fiqanefua ia In mânft, pune la ochl, II d foc. GELICA, 264 : trel patra
filanele totcleauna Inarcate pank la gura.
Var. : iqinea, ¡ipanea i upnea.
DION. 177: o sétufk da 6ste, Turd' si ma]. mulg ArnMitl ce era,
se meclase In meterezurl i da de aeolo cu fignélele lArbatesce In
Nemg ; 218 : du si el cu tunurile i cu Oqinele. Dux. 44 : Turcil cu cele
gifhanele descior pisca p6 Rusl. Pii. 294: un arn&ut armat cu o fignea
bosnegéscA. AL. T. 1114: pnea en. mâna drépt i tilaneua cea de-o
pr6jinl. GANR I, 203 : o §u,sanè lung& pe care Turcul o rezema pe
crAcanft; II, 96 : tog alergall cu fatfanelele pe la metereze.
Vorba revine in cantecele populare.
AL. 89 : De 'nettrca o fufanea i 'n. Codrén o sloboclia.
2. fig. (§i ironic) sceptru.
AL. T. 1440: Aga Nénu ail prins la m'an& fulangua dreptatil.
§ESANE (pers. §e-hane), fusil rayé, carabine,
tube sexangulaire (d. six" §i 4alle étui"); bulg.
§i§ane, serb. §e§ana, ngr. atacw6g.
Oubbciii n. sare de plumb, intrA In preparatiunea
sulimanului (cu variantele tubete, stiubici §i stubet).
TARIF 1792: tubecia (MO.) canter 27 banl. MARION 1890, No. 2 :
tubetele, petits, §i t6te dichisurile femeescl. TARIF 1761 : stiubicI 14 oca
1 11311. CoNv. XXVI, 460: stubet (praf), cerusa veneta.
IST-UsEe (iistübe6), blanc de céruse (§ 83).

IL"
Tabbc m. sens identic cu tabAcar".
TARIF 1792: piel de la tabaci . . For. III, 206: o sutfi de lei
de la tabacl (anul din veniturile AgM). GRICA, XVI: tabacl, braso-
venl, gabrovenl... 197: tabacil, cavafl1
TABBAK (ar. dabbag), tanneur; alb. bulg. serb.
men ung. tabak, ngr. Tcyziwils, corroyeur (§ 97).
täbäcar m. eel ce tabitcesce piel sat.1 le vinde deja
täblcite, sinonim cu argAsitor".
JIP. 52: tog pftlftrieril, tog túbdcaril . .

Vorba revine des in poesia popularä.

AL. 266: lacelaril alergara, Carnes [caprel] 'ndatft-o cump6-
pielea el tadcaril Si matele hutaril. 11.-Coo. 48: Pielea pe
la tdbdcarI, dsele la mAcelarl. TEOD 69: C6rnele la pieptenarl, Iar
pielea la tadcarl.
Formatiune originalá de la tabae" : vorba trecu
la Sêrbi (tabakar).
tábäcärésci f. joc de catI1 (obieinuit de tnácari).

www.digibuc.ro
 339

CR. II, 101 : tencusa, ba tilbdcarefsea saù concina.

tabdcarie f. 1. meseria tabacarulut
Doc. I, 453 (d. 1784): mestesugul tabcfcctriel de aftiene. GHICA.
233: lucrar1 de cizmrtrie, de tabdcdrie...
2. locul unde se tabacesce: tabeicaria de la Bucovöt.
Vorba trecu §i la SêrbI: tabakariIa.
täbacesc v. 1. a prepara pieile cu acid tanic.
2. (ironic) a snopi.
Nastratin, 43: lupil Indatli 11 täbcleira pielea (caprel)...
3. fig. §i fam. a usa §i strica.
CARAG. II, 85: mi-am tabacit gingiile.
Formatiune verbala directa de la hbac".
täbdcit a. 1. Imbibat cu acid tanic.
ISP. 143: stt-t1 dad din opincutelp astea tübeicite.
2. fig. de colóre óche§-galbuie piele tabdcitd.
tarbaca f. 1. se dice de spinzurarea cainilor cu
capul In jos §i InvIrtirea lor pana ametese: obiceiul
tabacilor a doua di dupa lasatul seculul (despre acest
obiceiü pretutindenea cunoscut, cf. Zanne IV, 645).
2. fam. trintéla In locut. a lua la tarbaca" (a da
prin tarbaca), a snopi In IMAM §i ail bate joc de cineva.
tarbdcéla f. 1. bataie stra§nica: a da in tarbacéla, a
lua la tarbacéla.
Isr. 108: 11 luar 5. din noll la tclrbdeerld.
2. fig. bataie de joc.
ISP. 36: II luaü vorba din gura si-1 cam dedea5. In tdrbcleerld
.cu graind care =1 de care pAcMitáre.
tarbäcese v. 1. a bate pana ametesce; 2. fig. a bat-
jocori, a ocart ; 3. a se murdari.
1st,. 129: scrófa se svircoli prin 1 norohl si se tfirbaci de n'o
mal cunosceal...
Forma verbala paralela cu tabacesc".
tarbacit a. fig. ametit, intunecat.
MARION, 14: II luminâ putin tarbcicita-1 mints.
tabhn n. partea dinauntru la talpa incaltaminte-
lor. Vorba e cunoscuta in Moldova.
TABAN, plante du pied ; serb. taban talpa".
tabibt n. (§i tabet) 1. fire, caracter, temperament.
AL. T. 422: tinerl en vorbk cu ighernonicon, cu tabieturi
iar nu ca Brustur §i Cociurik si grosi In céfá i morocánosl.
2. deprindere regulata .§i comoda, apucatura (buna
satt rea), närav.
AL. T. 1248: de trel Inni acum, ati dus-o una en bencheturile,
en zaifeturile... ar fi vreme póte de a vó mal schimba tabietul.
lamiz III, 174: nu-1 scog cu una cut doué de la tabietu luI. TELEOR,
831: fficurá bietil ómenl acésta mal inult, ca sh iasé din ni-
ravuri, sé nu-s1 strice tabietul cu alte cuvinte.

www.digibuc.ro
340

3. gust, poftä.
CRON. II[, 434 (d. 1822) : sed unil din boierl la Nem i altit
la Moscall, unde ad gasit multrimirea lor i potrivirea tabieturilor lor,.
si de acolo cer Domnie i stápInire sa li se dee lor. Ei;). V, 161
(In muntil Sucevel) : Za tabet, la porunca, la vrointa tiranulul.
4. in special, comfort (dupa moda orientala): a-§1;
face tabietul", a bea cafea §i a fuma din ciubuc, seend
turcesce.
FIL. 115: el se ase4B, pe un scaun, ceru cafea i ciubuc, iar
duplt ce Mc% tabietul . .. MARION, 1896, No. 13: boierul dupá dejun
fAcea tabietul, adia tr4.ea un Fluid de somn. Was. 15: mal bine
poruncesce s'aduch o dulcétá si o cafea turcéscl, tabietul boieresc.
5. (ironic) despre iganL
Km. III, 203: dânciucu sta pe vine faandu-s1 tabietu cu luléna.
TABI'AT (ar.), nature, naturel; qualité innée,
caractère, tempérament, habitude, disposition (bonne-
ou mauvaise), le bon goat ; cum. tabiat natura"; alb.
bulg. serb. tabiTat (na tabilat A, son gré"), men tabiete.
ngr. TOILITL6V, habitude, goat.
VorbA caracteristicApentru traiul oriental (cf. chef").
tabietliii a. §i m. 1. cu tabiet, deprins cu regula.
SIK. I, 19: Mitica, ca om tabietli4, se ridica binisor si 1äs vi-
ziera cea verde sub lampa.
2. om cu gust (rar intrebuiatat cu acest sens).
TABI'ATLY, qui a une habitude, du gait.
tablà f. 1. masa placintarilor §i a rahagiilor.
AL. T. 135: Stan vine aduand pe cap o tabld rotund& si In-
carcatá cu covrigi, simi1, plácinte; 143: de-al vrea d-ta, mi s'ar de-
serta tablasa. FIL simigil cu tablalele lor sferice puse pe cap.
2. tava mare piltratA.
AL. T. 1301: Ghitá. ridica tablaua cu ciaid ; 1327: hal, iute,
merget1 de gátitl tablalele cu duleetl.
TABLA. (tavla), plat de bois, plateau, établi des
boulangers (d. it. tavola) ; bulg. serb. tavla, ngr. rapXaq.
tablabaq(a) in. 1. (sens archaic) litt. primul din
grajd, cal din grajdul Imp6ratesc cu flit de fir §i frumo&
Impodobit, avênd pe §ea topuz §i sabie, pe care Sultanul
11 trimitea nouluT Domn (Cant. Mold. 60 §i Fot. III, 247).
GHEORG. 304: cal Impérgtesc cu tacImul lui ee se numesce-
tablabal; 324: Vel-comis, Ware pe calul Impératese ce se chiamk
tablabq, Imbrácat In caftan, flind calul lmpodobit eu podóbele cele
mal alese. Clam. 448 (d. 1822): ad imbrácat pe Vod1 cu blana
puind In cap slic de samur, ail Incálecat pe tablabap cu putin alaid
de ciohodarl i ciaus1 Impératescl. GIIICA, 28: Caragea facut in-
trarea In Bucuresel cu alaid don nesc, cálare pe tablabafa, In sunetul
clopotelor, al surlelor si tobelor.
II. (sensurT moderne) 1. (ca subst.) In Oltenia, om
care nu face nimic (Weig. Rum. Dial. 87).

www.digibuc.ro
 341

2. (ca adv.) de a gata (In basmele muntene).

CAL. 1883, p. 46: §i el cu fruntasil eitpeteniilor se aseclarh tabla-
bafa In palal.
TABLA BASY, cheval de l'étable impérial; serb.
tavlabasa. V. Partea H : talambasa.
tacfim n. cele trebuincióse spre a forma un tot.
I. aplicat la persóne (sensurf mat tóte archaice).
1. suitii, cortegit.
KOG. 199; mere:1nd Al. Ghica Terzimanul si in Iasl cn taceim
domnesc, imblând pre la tóte man11.Edirile de s'ad inchinat; 224: Pasa
avênd mare taceim ea el si multime de ómeni. GHEORG. 332: Domnul
all purees de la Frumósa cu tot taceimul !1i. obicionitul domnescul
sell alaid, de ail venit la scaunul seg. BELD. 339: Cu taceimul Curtil
hale nu se da mai potrivit. Zit,. Rev. III, 76: laria Sa en tacelmul de
boieri al sel; 81: Vodh cu tot taceimul Curtil din boieril pAmintenl.
2. (ironic) comitet, comisiune.
REV. I, 394 (d. 1821): s'ag orinduit un taccimde cereetatorl co
se numia politie.
3. partid, gasca.
BELD. 118: Top acel din Tas1 boieril cu taceimul lor unit.
4. fig. glóta, orn de nimic (cf. turc. ayak takymy
has peuple, populace").
BELD. 383: i din taceimul acesta Indestul s'ail Innecat. AL. T.
748: iaca! domnisorul Ala care se hranesce cu out) cópte? prost
taceim! 1686: CAA i-ohl lasa banI de jncat elrtile, a inchide ochil;
a;.a?.. de Ast tareim e?.. minunat!.. MARION, 105: nite tot taceimul
la sectie si d'acolo si la politie. In. 1890, N. 24: v'am spus cam ce
fel de taceim e D. Raducanu.
Il. aplicat la lucrari (sensurT maT töte moderne).
1. serviciü de mas5. (panza, cOt, furculita, lingura,
§ervet, pahar): cf. turc. sofra takymy couvert".
ult. XVI, 277 (d. 1797): don5 taceimuri de mass pânzA, de o-
landft. AR. 14 (d. 1821): arhmurile si taceimurile de masa sA se dea
frMine-med. NEGR. 156: porunci sa ridice masa si sa string& taccimu.
rile. AL. T. 735: m'a trimis stSpilnu-meg sa-1 opresc o odaie cu clout')
taceimuri; 740: mai adauga douS taccimurl la masa. Isp. 355: talerele,
lingurile si celelalte taceimuri; 390: taccimurile mesel, trAncanaile de
la bucâtArie, asternuturite, tóte erag eu rind melile lor. BASILE III,
125: o masâ numal en clout) taceimurl.
2. servicit de tratat lispetT (dulcéta, cafea, ciubuc).
Fri.. 96: cafegiii cu taceimurl de dulap, cafea §i ciubuce; 285:
o tavh cu taceimul dulcetil si a cafelel.
3. complex de instrumente (vióra, cobza, nalii).
GHICA, 170 adusese pe cel mal vestit taceini de lautarl, tot
mesterI alesl dintre eel mal bunl. MAnioN, 40: un taceim de tigan1 11
delecta cu aril nationale.
4. hamut de cal (cioltar, ham): cf. turc. ahyr
takymy matériel d'écurie".
GHEORG. 304: cal ImpörAtese cu taceimul lul. Dios. 189: trime-

www.digibuc.ro
312

sel slâvimil tale de la nol acestl dol armasarl cu taceimul lor. VuLF.
28: Calul s mi ti-1 gâtesc, Cu taceimu eel domnesc. BAsmE I, 65: ha-
murl, sele si taceimuri de calhrie alese.
5. costum de baie (cf. turc. hammam takymy ser-
vice de bain").
UR. XVI, 273 (d. 1797) : un taceim de feredell cusut cu fir.
G. aparat de pompier (cf. turc. top takymy équi-
page d'artillerie").
Doc. II, 528 (d. 1700) : tacdmuri de foc, sacale pline de apa, to-
Ore, donitl, cângl, schrl i tulumbe; III, 411 d. 1790) : cele trebuin-
cióse taceimuri ale foculul
7. aparat militar (tunurr, puscI, ghiulele): cf. turc.
ordu takymy équipage d'armée, train".
KOG. 268: tot tacârnu otiri1 cu 1.45111 zaheréua ce avea. DION.
180: aù poroneit ostilor sale de s'ail ghtit un corpos cu tot taceimul
a ostiriI ; 218 : gatindu-se 05111e cu tot taceimul §i cu tunurile.
8. dichis, tóte cele trebuincióse (cf. turc. sdamavr
takymy trousseau, linge").
UR. XVI, 277 (d. 1797): asternutul cu tot taceimul §i cu ntlframa.
9. numor óre-care (cf. ture. bir takym certains").
Fu,. 248: sh facem un taceim de pitace cfitre zapcil hâtrnânescl.
TAKYM, suite (de choses et de personnes), ap-
pareil, effets, meuble, assortiment ; outils, instruments;
division de troupes, équipage de vaisseau ; groupe,
classe, série, bande, troupe d'hommes, partisans ; fig.
lie du peuple ; bulg. takym, serb. takum unelte", alb.
takym ,.scule de casa. costum, hamut", mcr. tacitime,
ngr. Tcosigt, fourniture, douzaine, équipage.
Vorba importanta prin infinita varietate a aplica-
Vunilor el. deopotriva familiare In Muntenia §i Moldova.
tactit n. cingötóre din stofa vargata ce se lega
peste mijloc set la cap turcesce : purtat Inainte de
apoI de preop In jud. Vtticea i Ialomita.
OD. I, 134: cu giarurl i cu taclituri turcescl. Fri,. 27: legat la
cap cu un taclit cadrilat; 169: Incins1 cu taclite asegate astfel Inat
le acoperia pântecele i o parte din piept. GHICA, XVI: legase un
cAp5tâill al taclitulul de clanta ui1 i se incingea paste antiriA Invir-
tindu-se 5i strIngêndu se In briu; 51: la cap eu cauc de taclit vèr-
gat cu ciarsaf alb.
TAKLID (ar. imitation), imitation d'alaga ou étoffe
en soie rayée d'Alep ; bulg. taklit brouillon".
tacrir n. 1. interogatorift (sens i adI popular).
Dum. 31 ; din tacrirul unul War rob se adeveri... BELD. 415:
Cu o paza Indestulk, cu tacrirul lor Inscris, Pornindu-I pe tog de-
aice, la Silistra i-ati trimis. COND. Ips.: 1ogofe1il sIt tie condeiu pen-
tru hothrIrile ce se fac i pentru examene i tacriruri. Fu,. 231 : am
mulit pe logofétul Mitropolitulul luând tacrir vizitiulut

www.digibuc.ro
 343

2. raport, nota diplomaticd (sens archaic §i literar).

VAc. 294: Insuml ram ved.ut ch scrie un tacrir la Devlet prin
care arata, c Nemtil nu mimal alianth cu Rush, ci clicea ch le
stilt si vrAjmasl.
TABRIR (ar. expression), rapport, rélation, note,
exposé, attestation, déposition sous serment (d. karar
déeision"); serb. takrir. V. Partea carar.
Termin juridic r6mas In limbä (§ 71).
thfta f. 1. m6tase luciósa §i neteda.
Cuv. I, 214(d. 1688): o zavédt de taftd albasträ. BENT. I, 341 (f.
de z. 169) : polog cAptu5it cu tafid... perinI marl cu taftd Imbracate.
M. COST. 27 In chip ciatläulul î.r1 inv1ia capol slujitoril Bîmu-
lui cu taftd subtire ca in chipu de cununh slujitorbsch. N. COST.
1, 453: pe urml venian trel stégurl marl de tafta, Invélite, care nu-
mat la bhtaie le desvelesc de tot. NEc. 199: s'an Intins chte-va bu-
chtl de atlazurl si de tdftI pre Imbe partile de ulith pe undo mergea
Impérhtia. GHEORG. 311 : Vel Paharnic Imbrácat In caftan si cu sépte
cop taftd naratugie legatI poste umér. Bun. 103 : [Légän] acoperit
cu taftd verde
2. fig. In proverbul a veni tafta la cot" asp.), a-
dica a se brodi.
3. (adv.) cu clestivInsire, pe
CR. II, 32 : In Vinerea béch ne-am trezit vindecatl tafta. SENr.
Pov. 210 : ridicâ franza, lipi buchtich de btcic de 's1 Intruchipa
feciorul si prinse a-I adie cu frunza i pe uncle '1 adie, remânea
taftd curat,
TAFTA (pers. tafte tissu, luisant"), taffetas; rus.
pol. tafta, ngr. Tnqtacs; de aceial origina: it. taffeth, fr.
taffetas, germ. Taflet (§ 86).
taftalùc n. (arch. tahtalic) lemn Intreg necioplit, in-
trând 22 Inteo pinta: taftallcul se mai numesce §i ghila"
(Bur. Crestaturi, 15). Vorba e speciala Moldovei.
COND. 1767, p. 67: 3 banl de tot tahtalicul ce pogérä. pe Siret.
*E9. III, 90 (d. Sucéva): taftaluc un butue de 19 20 metril.
TAk1TA (pers. tahtè), planehe, table, ais: forma
vulg. TATITALIJK lipsesee in dictionare.
taftim n. curea de legat scarile
Doc. LI, 407 (d. 1790 : un taftur de curea ; IV, 190 (d. 1793):
doué chimire, tiel tafture. CONTEMPOR. TI, 768: vhtaful mal are si cal
ea 5i poclade i presur i taftur i zabale i pogl i schrl.
Vorba revine §i In cântecele populare.
TEOD. 523: Numa'n tafturi se umfla i departe 11 asvIrlia.
65 : Si la cal ch'ml alerga, In sépte chingl chinga, Sépte
chingl, sépte tafture.
TAPKUR, petite sangle qui retient la housse du
cheval (§ 94).
talfin n. faina din care se face supa de post.
1.4nys (ar. tahin farine"), suc de sésame.

www.digibuc.ro
311

taht n. I. (sensuri archaice) 1. tron i'mp6rätesc.

vAc. 252 : Sultan Murat cel dintaid mosteni §i tahtul si daru-
rile bunIttAglor tatâne-seil; 257: Sultan Mehmet se sui in tahtul lin-
pörâteseil sale mo§tenirl In al doilea rind In Adrianopoli.
2. residentd, capitalit.
VAc. 251: Sultan Orcan, rivnind Ihrgi laturile
supusese Nicomidia i mtg./ tahtul impörötesc la Brusa.
(sens modern) residenta:uneT subprefecturf (cu
variantele populare taft i tact).
OELs. 21 : chemarea prin volnicie la taht pe tog taranil. TELEOR,
279: nimen1 nu mal vorbia pe la tafturI §i prin Bucurescl despre
fuga din ostire a lui Gavril. JIP. 157: ne tot trimit la taft cite un
cioflingar tinör si rupt de Male. AL. T. 45 : a fl vre un ispravnic de
cel nol, cärora le qic perfecg e grabit s'ajungli la tact.
TAHT (pers.), trône, siège, capitale ; bulg. taht
tronul Sultanului", ngr.
*taifà f. 1. suita de ennenT domnescI, sin. cu
Ax. 123: aft intrat ciaus-basa si hasichiul cu taifaua lor. CAPIT.
315: s'ail ghtit ea casa lul §i cu tót taifaua domnesce Pop. 30: cu
pompa domnösca cu tóta taifaua mers la Curtea domnéscri.
2. personal, brésld.
Kola. 225: indat an fácut ortnduial4 de at lema trobue, ea sö.
se Matt Curtea la loc, &and maI mare asupra acestel trebI pe LAscA-
rachi Genet Vel-Comis, ca tóta taifaua grajdulul gospod. Doc. I, 284
(d. 1782): mehter-basa cu tót taifaua lu1 cântând; IV, 516 d. 1795):
D-lul vel-Aga si tatfaua d-sale.
3. echipai de corabie.
UR fIC, 181 (d. 1902): stt nu cuteze a intra In pimintal Moldo-
vel serhatlil i altil din taifalele caicelor DunâriI.
TAYFA (ar.), peuple, troupe, société, corporation,
suite, cortège, équipage d'un navire; bulg. taifa bandA,
familie", alb. tiift partid", men taifa céta, alaia de
nuntA", ngr. toci.,0-4, troupe, bande, équipage; sp. taifa.
tairrás n. 1. sindrofie, convers4iune familiara.
AL. T. 33: sa söd ea dinsil la taifasurl pe divan, cu ciubuce,
cu cafele, eu tot ighemoniconul boierese. Isp. 264: ospetându-se
stInd et la tatfas, flud Imperatulm intreba, pe zmeil ; 2U: Ilind-ert
vorba vorbA aduce, cotosmanul si boierul stAtura la taifas §i se in-
teleserâ la cuvinte.
2. palavre, vorbe
GANE III, 280: n'am vreme de stat la tatfasurt. XEN. 36: al
umblat la taifasurl vr'o dol anl do 4ile, dar la urma te a prins cu
mita In sac.
Derivatiune secundarit prin intermediul formeI
neo-grece : sub raportul sensulul, cf. cuirtnt cu lat con-
ventum, serb. divaniti a conversa" cu divan, ngr.
(51.1).X6) a vorbi" cu 6p.tXsEg., bulg. zbor (vsl. sabora sobor')
aclunare, vorbire" : zborvam vorbi". Pretutindenea

www.digibuc.ro
 345

revine asociatiunea de idef Inteo grupare de ómeni si

resultatul eI : convorbirea.
tain n. termin technic militar : I. (sensurl archaice)
1. portiune anume destinatä de pAine, carne etc. ce
se da ostenilor turcI si in special ienicerilor (§ 12).
KOG. 216: Pasa trimitênd Domnulul Antiohi Caragea 40 de
delibasi tot ales bosniad... gicilndu-le Pasa din gura la tóte ce va
porunci Domnul A urmeze si léfa lor si tainul de la Domnul sa-1
scie. VAC. 279: Vezirul taia zahréua si tainurile ostasilor, ea sa fuga.
2. portiune analoga alocatA ostenilor pAmintenl.
NEC. 387: Vezirul trimis-at bani la Grigorie-Voclit, sa fach óste
Moldoveni... aù steins áste tined eu sinete, de le da bard left si tain.
BELD. 352: eteristilor tainuri a se mal da II opresc. Fn.. 296: am
spus pandurilor, eft ostenii lui Ipsilant ad ate 30 de lei pe Luna si
tain Imbelsugat de carne, pfiine si vin.
3. provisiunea çlilnicA ce Pórta da óspetilor si
solilor (ca un fel de ospitalitate traditionala).
MUSTE, 39 : pre Craiul 1-an primit Tureul en mare cinste si
l-aù dus la Imparatie, dandu-1 tain si nafaca §i bani cati II trebuiad.
II. (sensuri moderne) 1. pensiune alimentara, intre-
tinere gilnica. acorclata lnainte de Domn r:d de boieri
subalternil or lor.
GIIICA, V[1: rênfii aid, A (lie sit-0 dea tainuri, void sa te fac
orn. GANE III, 39: el sta la impartitul tainurilor In curte. Ora§ II,
163: la fosta Domnie ti se da tainul.
2. subsidi g. anumit, portiune hotArItà (= mertic).
Gmco, 50: dasealal Stan avea si de la biserica tain de malaid,
de fasole si de lemne.
3. In special, banl de piline qilnica ce se dad slu
oilor
.t, afara de simbrie (cf. Damé s. v.).
4. hrana de tóte Oilele.
BOCA). Coin. 208: ()id sa am si ell parte §i de bors si de sär-
matute din tainul boieresc, ett de tainul ciobãnesc 's prea satul. Trot,.
679: Pan& voI ea mi-eti sosi, Io tain.ul void gati, S6pte bug Mil des-
tupa, Simbrióra ea v'ohl. da ...
5. portiune de orz sag de oyes (= oboroc).
AL. T. 117: am obosit ea un cal de post& (43 nu-s1 are tainul
la vreme
G. fig. provisiune, In general.
DELAVR. 65 : pescuitoril ad tainul lorde glume, cantece §i povesti.
JIP. 63: oil-el:I dregator are tainu lui hie de la primarie, or1 de la
casa judetuluI, ori dó la tail.
TA'YIN (ar. destination), provision journalière (spéc.
somme d'argent et provisions que recevaient autrefois
les ambassadeurs étrangers), ration, partion ; bulg. serb.
tayin, mcr. taine, ngr. TA:. Termin technic militar ge-
heralizat In limba moclern5. (§ 28).
*tainat n. 1. provisiune militara (V. tain I, 2).

www.digibuc.ro
 316

DR. III, 152 (d. 17921: necurmata trimitere a vitelor... pentru

tainaturile ostilor. COND. 1813, p. 358: orinduiala graululsi a lemnelor
ispravniciel gospod, orinduiala finulul si a orzulul ... a altor tainaturi.
2. provisiune alimentara (V. tain II, 1).
BELLI. III, 421 (d. 1822) : s'ail dat chtluta poronc a. a li se da
[boierilor] tainat. Vio. 284: am fost primit cu libov, orinduindu-ml
tainaturi i cele trebuincióse.
TA'YINAT (ar. pl. d.
ta'yin), provision, portion ;
serb. tainat.
m Impartitor de tainuri in o§tire.
N. COST. 66: furien saù taingii. HELD. 894: Nisce taingit mult
scarnavl din eel boierescl ciocol. FoT. II. 199: nisce taingii aù scris
Domnulul, c pasvantliil se gatese sa, tréca Oltul i sa, vie nirri de
veste S surprimla Bucuresch.
TA'YINgY, qui donne le ta'yin; bulg. serb. taingiia,
ngr. tceNTC7, officier des rations.
talaq n. paie gróse din earl se fae pdrii or-
dinare. Vorb0. cunoscutd In Muntenia.
TALAS, sciure de bois, limaille ; bulg.
tal5qmAn m. 1. tAlhar (epitet d at cailor : cf. haram).
AL. T. 191 : ian ca de abia se urnesee... hais, ta,
mane! 002: hAis, talcIpnan . . . ta, bourén.
2. nume de v4el (Darné, Terminol. 29).
3. stupid (in muntil Sucevei).
*Dp. V, 161 : tonte, talaman, prost, bucciit
TALASMAN, querelleur, batailleur ; cum. talasman
praedo" (d. talasmak se piller l'un l'autre").
talàz n. val de mare.
a. In literatura :
OD. I, 140: pe Dunare scanteiail racTele el résflinte in mil de
talazuri. GR. ALEX. 304 : fmpinsa, de talazuri, corabia slabita. se sfa-
rama. DELAVR. 5: riul DeunneI,umflat, curge repede in talazurl. PANN
I, 145: Mama e plina de talazuri i lumea cu feluil de necazurl. Isp.
354 : bolobocul ajunsese la margine, adus Rind de talazurile Dunarii.
b. in crintecele populare :
TEOD. 62: Lin, mal lin cu innotatma, CA fac val, talazuri marl.
R.-Con. 108: Cerno, Cerno, Cerno, 'nnu5ie-ti talazu, Incétá urletu
TALAZ, flot, vague de la mer (d. i5iXotocsa) ; alb.
talaz, serb. talas, mcr. talaze (§ 95).
tali n. pleeAciune : a face tali", a se presenta.
AL. T. 405 : Copilele mele (Ineet fetelor) Facetl tali frumos.
TALY (ar. sort), qui se présente ; serb. tallla
noroc". Vorba cunoscuta in Moldova.
talim n. 1. inchinaciune dupà moda orientalà.
AL. T. 1332 : Lipicescu presinta ciubucul lul Flirzobénu. cu
talim turcese. ID. Despot-Voda, 43: fäcênd tureesci talinturt cat póte
un Bulgar.

www.digibuc.ro
 347

2. apucaturA, deprindere.
KIK. I, 45: asta nu-ml conviue, ell am tatinturile mele...
TA'LIM (ar.), enseignement, instruction, exercice
(de troupes) ; bulg. talim exerc4ig", serb. talum, ngr.
exercice.
tamachibr a. sgArcit (se aucle in Muntenia).
KIK. III, 175: un betrân armón, orn eu avere, Ins& tamachiar la culme.
TAMAKIAR (ar.), avide, avare ; ngr. Taliaxt91.p-qs.
tambn adv. tocmal.
a. in literatura proprig-disâ.
CR. I, 59. sbórk iute, cu gandul, taman la casa lul Dänilh: 196:
sa-1 slujesel taman trel ani de clile. GANE II, 208: taman pe la miectu
noptii. isp. 143: ti-as da taman cat 'ml cei. MARION, 4 : tanian asta
vrea si Ilie. STINC. 26: taman cand erail aprópe de vintul turbat ;
36 : era taman in mijlocul balti1; 175 : se ram taman ca cum ar fl fost
ite doisprectece anl.
b. in poesia populard:
TAPII, 105: Taman la mash il gAsia $i hartia i-o da; 157: Ta-
man ca o ph,sérea, Pan& codru 'mI ajungea. MARIAN II, 146: Mind
vor sci NemtiI taman, Cate pene 's pe un curcan. BuR. 148: Taman
când sosi, Sóre 'n VULP. 27 : La Domnie c mergea, Taman
Domnu afar' era.
TAMAM (ar.), complet, achevé ; TAMAMEN, complète-
ment, tout-A-fait; cum. tamam rperfectum" ; alb. bulg.
serb. tamarn (taman), men tamam, ngr. TOtp.a.p.ou. Una
din particulele tureescI cele maT röspAndite §i rivali-
and, sub raportul circulatiunif, cu sin. sött slay tocrnar.
tamazlic n. 1. loc de ingrasare a vitelor.
UR. XXII, 267 (d. 1826): vacile de tamaztic. CR. II, 19 : turmele
si tamaztieurile lul.
2. turmä de boI sag vacI cu taurul lor de prâsila.
IoisEscu, Doroh. 371: ingrijitorul tamazlieului sail sufarul, cum
se (lice. AL. T. 261: Tacl, fa, eh, sphril tamazlteul satului. DELAVR.
234: taurul rasnit din tamazlic. CAL. 1882, p. 47: 11 duse pe la her-
gheliile de cal, tamazlieurile de vite ; p. 48 se Intilni cu o herghe-
lie de cal mal mare si mai frumósh de cat tamazikul de bol.
TAMAZLYK, engraissement du bétail et Pendroit
où cela se fait; bulg. tamazlyk, serb. clamazluk.
tambilrfi f. (arch. tambur) mandoliná cu gâtul lung
§i cu córdele de metal.
N. COST. 89: sciind [Dimitrascu-Vodh Cantemir] bine in tambur,
il chiemau Agil la ospete pentru clieSturl. NEC. 300: i clicea Beizadò
Cantemir in tamburd, c. asa scia (lice de bine in tambura, cat niel
un tarigradén nu putea (lice bind ea dinsul. AL. Pr. 22: capitanul
scóse de sub mintén o tamburd mica cu strune de sirma. OD. I, 292 :
un sunet plhcut de viorl, de naie, de tambure, aniestecat cu glasurI
femeescl. Fu.. 39: ea tinea In man& o tambura, ell care se acompanih.
PAYN, 169 : un Negru ea Arapul en o tamburei 'n mânh.

www.digibuc.ro
348

Vorba revine si In cântecele populare.

TAPU, 56: Sacaua ca tambura, CA sciea gic6tura. SED. V, 83 (d.
Sucéva): Cum busna 'n casá n'ohl da, S6. v6 cânt cut tambura.
Var. (literara): tembur.
FOT. III, 183: 56se fusta51 en tembururile.
TAMBUR (pers. tembur), pandore, guitare à longue
queue: bulg. serb. tambura, ngr. Taparot5pa; it. tamburo,
fr. tambour. Despre instrumente musicale (§ 41).
tamburagia in. cel ce cânta din tambura.
REV. N. I, 350: Busnioc s'a dus inteun ora5 vecin la un tam-
buragid §i s'a inv6tat a cânta din tamburk.
TAMBURgY, joueur de pandore.
tandint n. un fel de masa patrata, acoperita cu
co vóre, sub care se punea un mangal de Incalc;lit pi-
ciórele (dupa moda turcésca): de aci locutiunea a sta
pe tandur", a nu face nimic.
AL. T. 505: §edo tóth. diva pe tandur.
TANDUR (ar. tannur), brasier placé sous une table
recouverte d'un tapis Barb. ; bulg. tanclyr, serb. tan-
dur, ngr. tccno5pt, étuve (§ 55).
tapangeh f. 1. calcavura (In Moldova).
CR 11, 40: era nevoitá biata marnh Wi ne Les mucal cate-un
§urub, douS, prin cap si s ne dea cate-va tapangele la spinare.
2. pistol (In Oltenia).
11.-COD. 217: La picere cu curele i la piept cu tapangele.
TAPANgA, soufflet donné avec le creux de la
main ; pistolet ; serb. tapange ,.pistol."
tapangiti a. bataios. Formatiune analogica (§ 23).
KIK. III, 12: militarohl brutal, hidos, tapangia.
tarbbá 1. masa de pravalie pe care se intinde mar-
n, sinonim cu tesghea".
OD. I, 100: scaunele mkcelarilor 5i tarabele gelepilor. CARAG.
I, 9: Anea care Ode rezemat& eu eótele pe tarabd. TEOD. 571: Jos
pe mask cal Asa, Pe tarabd 1-1 punea
2. pravalie mica, maghernita.
Doc. X, 710 (d. 1812): prkvklia5i1 din tirg cu 5andramalele,
tdrdbile §i alte scosurl ce aft obicehl de fac in prâvliile lor... AL.
T. 1272: am Ineeput a mirosi a tarabd aicl; 1338: ramul dicanicesc
o tarabd unde se vindd sfinta dreptate cu dramul i cu vurta. CR.
II, 85: umbla trela-lela In puterea iernel pe la tdrdbile jidovescl, in-
trebrind ba t6c6, de cosor, ba apestre.
3. oblon ce se indoiesce i usa culcatä pe o gura
de becia.
TARAB (ar. darb ,.action de frapper"), id.; bulg.
serb. taraba scandura" (cf. tarapana).
tarabagiü m. pravalia. Forrnathme analogica (§ 23).
FAMILIA XV, 56: a constata gregtatea pâinil la un tarab«giit.

www.digibuc.ro
 349

täraboiii n. gAlitgie mare (litt. sgomot de tarabg.).

CR. I, 266: in liuntrtt se augia un tcfrdboitt grozav, toll boa-
niaù la usit, &it ce puteall si strigail; II, 38: cu cle,tele si cu vatra-
riul face hodorogóli si un tiirdboill de-ti ia auclul. 1EN. 295: ce o ft
insemnind tefraboittl In sat? STÀNC. Alte B. 171: cind sit se sale
imp5ratu1 ... se ridici un tardboia de si-t1 ia augul.
tärnute pl. catrafuse (litt. lucrurl de tarabil.).
TSP. 17i: umblati cu tdreibutele de colo pin& colo si ca sit se
statorniascit si el la un loc, nu gisiat.
tarbf n. I. (sens archaic, cu nuanta seriósä: 1.
partid, grup de partisani.
&L. Rev. III, 66: la care turburare flandu-se boieril taraftai.
VAc. 286 : de va avea taraf mare numitul Han, sa-1 tréci la Cam.
BELD. 301 : Interes, taraf stt-s1 facts s'a se putea apira; 415: Vogo-
ridi mergea bine en taraful ce ayes. Pm. 34: 13,AI si tu ell taraful
boierilor rèsvrititi ; 303: facetl amIndouö tarafurile cite un inserts.
II. (sensurf moderne) 1. ci nuanta ironica : ga§c6.
AL. T. 736: vine Domnu Agachi Flutur cu tarafu lut: 1136:
nu me lasa, irate, cu dór nu's din taraful lor; 1353: iati-m5 's e5it
din taraful ciocoilor si ajuns secretarul, omul de incredere al mi-
nistrulul; 1665: pentru cei1a41 ce nu slut din taraful nostru, li stig-
matizim cu numele de proelep, vinOtori, prostl.
2. In special, banda de lautarI.
AL. T. 79: un taraf de 1intari incepe a suna un cântec vechid;
1327: cum a sosit Barbu litutariul cu taraful illi . .. DELAVR. 182:
taraful läutarilor de sub Sotir ciupitul.
TARAF (ar.), côté, partie, direction ; bulg. serb.
taraf parte, directiune", ngr. zapi?t, parti, secte, soeiété.
tarapanh f. monetAria StatuluI, numitä in ve-
chime §i bAnarie".
DION. 224: ace§t1 'haul i-all suit negu1itori1 la pret, ca-1 adunti,
gi-1 due la Nemti, de-1 topesc si fac caragros1 nemtesc1 fárte frumosi
cu scirea Imp5ritie1, plittind havaetu si tarapanaua 1naperatésch. GANE
Ill, 31: nu seil tu, eh ell n'am tarapana aice in iad. GHICA, 306: le-am
fleut bulgAr1 de aur §1 de argint §i i-am trimis la Stavraeolu, ea
sh-1 bata la tarapana.
Var. (archaice): faraphana, zaraphana §i zerphanea.
13N. VI, 433 (d. 1774): sMitra care s6 va lua din Moldova
pentru trebuinta taraphanalef din Tarigrad; III, 192 (d. 1802): ghiuver-
giléua ce este trebuinciósi pentru zaraphandua Imp6ratések COND.
1802, p. 326: la Imp6ratésca mea zerphana.
TARABHANA (ar. darbtiane), hôtel de la monnaie
(d. ar. darb action de frappe& §i. pers. bane maison");
bulg. taraphana, ngr. TapalCr.lac.
tarhim n. planta aromatica, originara din Tataria,
ce se mftnâncA ca salatA (Artemisia dracuneulus) : ea se,
intrebuintéza §i In medicina popularii.
coNy. XVII, 258: cu tarhon §i cu ardei5.

www.digibuc.ro
350

Taatior (ar.), estragon; bulg. pol. rus. tarhun,

ung. tarcony; it. tragone, fr. estragon (tóte d. apx6vrtov).
tfirim n. I. In basme 1. regiune sub-piimInténa
In care Föt-frumos intra printr'o pe$terd sati printeun
put spre a scdpa pe fetele rapite de zmeT orl a prinde
pe furul merelor de aur: tarimul celilalt e locuit de dine,
zmel, pasörl mAiestre $i se deosebesce cu totul de la-
mea &b saü pAmIntul locuit de ómenT.
ISP. 27: dupa o cale lungs si grea, ajunsea pe tdamul unde
pitsceail iepele ; 84: Prfislea ajunse pe tdrimia celAlalt, se utt& cu
silalA in tóte p.rÇiIe i cu mare mirare véclu tke lucrurile schimbate:
p&mintul, florile, copacil, lighionl altfel faptuite erail p'acolo ; 80:
stabatu cele patru 041 ale tdrImului de jos si se intárse ea desert;
113: earn o simi flul med, a se aflii, la mine ómeni dupit teirtmul
celalalt, v6 omárli; 148: se duse, pân ce ajunse pe teirimul unor
cline; 295: paskea miliastrii, de pe tdrimul celAlalt.
2. coprins, hotar, mo$ie.
ISE'. 38: tog intoleserk c. acésta era femee de pe alte teiri-
muri ; 55 : cum se pke ca ora de pe alto tdrimuri s ritzbéscil pân aci.
II. din basme vorba trecu In poesia populara.
TAPIT, 140: Pe potea apuca, La Din se ducea; Din pe cal c'o
punea, Drum all lua, Pe tdrimu Malt intra.
TARYM, habitation (Bianchi). G. Meyer admite (p.
45) urmatorul itinerar al vorbel: Tipspov, acoperemtnt,
loeuinta slay. trömU turn" ung. terem sala"
rom. tartm, de unde vorba ar fi trecut In turcesce.
Numal In basmele i In chntecele istorice rusesel re-
vine o expresiune analoga, terem, dar cu sensul opus
de locuinta Malta, aeriana, iar nu sub-ptiminténa ea In
basmele nóstre. Accentul vorbel românesci $i forma el
indica un imprurnut direct turcesc (cum o dovedesc
vorbe ca abitir, &cm etc. clef revin asemenea exclusiv
In basmele din Muntenia).
tarlà f. bucatä de pamtnt sernênat si lucrat.
GHICA, 537: tarlalele de deosebite mriau despartite unele de
altele prin garclurl vil. CAL. 1881, p. 18 : munci din zo/1 de
la nAntiecll, pan& ce cute/ la patuInt o tanla bunicia; 1885, p. 20 :
sorbia cu nesatitl mirosul cel dulce ce esia din tarlalele de florI.
TARLA., champ ensemencé et labouré; ung. tarló.
tasmA f. ($i täsma) panglica, sinon. cu cordea".
NEGR. I, 321: c15, cuviosulul un sfestoc de busuioc prósp&t, le-
gat cu o cochea tasma négra. CR. II, 62 : 0-ohl lua de la FMticen1
o pftl&riu t5. cu tdsma ; 173 : De draga ce-ml era draga, O purtaut cu
tasma négrh.
TASMA, courroie, lanière, ruban, galon; pol. rut.
tasma. Vorba e speciala MoldoveI.

www.digibuc.ro
 351

tasmaluta f. panglicutá, cordelutd.

SEv. ilót. 58 : pe frunte au feti,órele taameilute eu margele.
tátbr m. 1. (§i tatar) numele popórelor turce de la
Nordui. EuropeI, In special al Nogailor din Crimeia §i
din Bugiac (§ 4 §i 5). Desele lor navalirI in Moldova afl
lasat urme pâna astadl In limba, In anumite locOunI §i
In sensul peiorativ al numelul etnic (cf. 5).
AL. T. 658: ada-1 astA41. §i rni rAeni ma, ert nu te a1ung5. Td-
taris; 1717 : deodath, am pornit, ca §i cum ar fl nv1it Teitarii.
Numele figuréza §i In proverbul istoric (Pann,
105): tara piere de Teitari i el bea cu lautari.
2. curier potal, calara§ turc cum eraa la noi
caniI" (Tatarii fiind noma11 neao§I. i calaret1 dibaci
earl merg repede ca vintul): tataril curierI eratt. Insar-
cinap cu coresponde* Intre Pórta §i Tarile române
(V. Partea II: tatar-agasi i tatar-mizil).
a. In literatura istorica :
F COND. 1693, p. 56 un War al Vizirulul care ail venit eu ekti.
U. III, 186 (d. 1802): eel ce merg cu pricini trebuincióse, treatori
sail tdtari. BUD. 421 : Inadins Mari sh, mérgrt, eftel nu am niel un
prepus. CRON. III, 437 (d. 1822): sh fach chrtile i cu poroncile ce
slut a se trimite eu inadins tatar la Moldova; 446 : ail sosit tatar
vtltav de cal&rml de la Moldova, aducênd haul §i insciintare de
ridicarea ienicerilor §i a lui Vogoridi, §i earti de heretisire pentru
Domnie.
b. locutlunile Mr nu &A. tätaril" i parca '1 a-
lungá tataril", ce se dic despre cineva care se grabesce
§i lucréza cu zor § 33).
AL. T. 50 : eoconmu era grabit, pareA-1 alungall tatarii din urnift:
88: te ear& indat& din cask dór nu dall tdtaril; 808 mó due ...
dór nu dall tdtaril.
3. pop. urin sinonim cu jidov".
Studil folkl. 198: orm vechiu de And eu Tdtarif
Jidovii... duprt vrermle cand eu Urimil orl cu Jidovii.
4. fig. barbar, om cumplit.
AL. T. 1700: despre multemire nu (Tic, e5, dóra om slut §i
nu-s Mar.
5. (In basmele muntene) drac, naibl (§i ung. tatár
drac"). V. han-tatar.
CAL. 1877, p. : dar ce tataril te silesee O. dal ma pe foe ?
1881, p. 72: ce tataril o fi avênd de nu mai sosesce ? 1883, p. 49 .
cum tatara sa nu scull?
TATAR, tartare ; courrier, estafette ; bulg. serb.
tatarin (tatarinka sitgétä" i tatariIa cioltar"), ngr.
tipos, ung. tatár (§i. drac"). Numele occidental, tartar, pro-
vine din acela§I nume asiatic sub influer4a lui Tarta-

www.digibuc.ro
352

rus infern" : DitariI fiind óre-cum inchipuitl ca ómenI

esitì din fundul iadului.
tätara f. 1. femeia tAtaruluT.
AL. 78: Si tdtarce-am veduvit, Fete marl am bkrânit.
2. iapg, tAttirésca.
AL. 161 : Pe-o Mara 'nchleca Si la gónh se lua.
3. cojoc lung (cum purtail TätariT).
Doc. III, 613 (d. 1787) : tatarcei voinichsch... tatarca de postav.
F1L. 14 : tatarca ro0e blhnit h. cu vulpe nafe.
4. hriscd (Fagopirum tartaricum), introdusa in Eu-
ropa orientala de Tatarii din Crimeia (rut. pol. ung.
tatarka hriscA"); planta e originara din orientul Eu-
ropel: hrisca (pol. hryczka, litt. [gilt] grecesc), ngr.
äparosEtt (litt. griial arapescl, fr. blé sarrasin etc.
1 (si tärtaculd) planta Coccinea indica" (Dr. BránzA).
tätäresc a. 1. ce .0.ne de TAtarl.
DAS . 406 : de impòrâtia tateirisca 0 de obiceiul lor 0 at loc
cuprinde tara tatdrésca. UR. II, 254 : galbenl teitaresd. GANE TII, 11 :
intréga urdie Maraca a fost sfärâmath. AL. 78: Cu copile mirzacescl
Si cu róbe Mares&
2. pop. strasnie, cumplit, grozav (mal mult ironic).
AL. T. 608: puteai sh prin4I un gutunar din cele tateiresci;
669 : or da boierii peste col 0, In loc de bucate, 41 mânca o calca-
vulk din cele tatdresci ; 1071 : i-am aruncat o ochire de cele tataresci.
FIL. 169: aidet1 dar sh tragein un dant d'ale tataresci. tiTANC. 219 : l'a
fost rupt o Mule d'ale tatarescile.
tätärime f. némul tAtilresc (In poesia popularg).
AL. 79 : Tatarimea purcedea $i pe Gruia mi-1 ducea ... TEOD.
616: A intrat tatarimea, Pustiesce paji0ea, Paji,tea §i mo0a.
tätäritä f. sens identic cu tAtarca".
AL. 78: Iath mIrzhcitele Si cu tatdrifele.
thva f. 1. tigaie de fript (cu pl. tave §i tdv).
MAmox, 4: trimisese la cuptor clout', gasce grase, ca sh. se ru-
menésch la tava pe nisce var4 6. acra; 156 : sérbâtórea DrAgaica cu
vin 0 cu fripturk la tavd.
2. tabla de servit cafea, dulcéVi, ciait.
Fix,. 143: o tavd de argint In manh pe care erail depuse multe
feligene; 183: femeile aduserh tavile cu dulcéta. 0 cafea. GHICA, 34:
douéspregece tave Incarcate cu tot felul de darurl. lEoL. 655: Iar pe
tavd ch'm1 punea Oglinda 0 cununa.
3. fig. si fam. a da tava pe cine-va", a-1 bate röt.
MARION 1892, No. 26: mi-1 dote tava, de-I fhcu otova de praf.
Var. (mold.): WM.
BOGD. Cora. 17: pune pirostrille, pe earl a§é(lh tavaua cu pesc1.
TAVA, poèle A frire, creuset; bulg. serb. tava,
mer. tavá, Dgr. mpg.
tavbn n. 1. podul easel.
Doc. II, 319 (d. 1791): podina pentru tavan de stejar sah de

www.digibuc.ro
 353

fag. OD. I. 127: sala al carel tavan de grinill inegrite se sprijinia pe

',loud sirurl de stilpL FIL. 285: tavanul acestel camere de grin41 si
ulucl de stejar frumos lucrate. GHICA, 495: o sal& mare, zugravita
pe perep si tavan ell tog Oil Olimpulul. Cras. I, 33: o camera lunga,
j6sh, cu tavanul murdar: 197: camarulA mica si tavanul de scandun.
1sp. 221: se ascunse inteo crapatura de grind& de la tavanul easel si
asculta la sfatul lor.
2. scandura de brad, lunga si subtire.
XEN. 171: butucI marl si necioplitl de braa se preracead pe
nesimtite in tavanwri taiete frumos si regulat.
TAVAN, plafond, étage (cf. taban poutre, tra-
verse"); alb. bulg. serb. tavan, m cr. thvane, ngr. TaP6'.1n.,
plancher, plafond.
techer-mechbr adv. cu zor, cu nepusa, masa, pe
sus (litt. de-a dura).
CAL. 1881, p. 23: tineril se pothenira luati pe sus techer-
mecher de o céta de slujbast impdtatesct; 1883, p. 56: fetele tirind
techer-mecher dupa ele pe bietn1 argat al gradinaruluI; p. 58: trimi-
.ese in (Ate partile sumedenie de olacarl cu porunca de a o aduce
techer-mecher, oil pe unde va gási-o; 1895, p. 66: imperatita fu dusa.
techer-mecher. I. P. si Gh. 16: techer-mecher 11 due turma la adapost.
TEKEE MEKER, precipitamment, très vite, en grande
hate (d. teker róta"). Vorba e speciala basmelor muntene.
tecnefès n. astm (la cal).
Isp. 256: un cal al sell, statut de bétran si. plin de tecnefes.
Var.: ticnafes $i. tignafes (Damé, Terminol. 52).
TEKNEFES (pers.-ar. teng nefes souffle court"),
asthmatique (d. pers. teng gêné" ar. nefes respi-
ration"); serb. teknefes.
tel n. 1. fir de metal, strma de fier sail de ()tel.
TARTY 1792: teluri de fler cantar 48 bail:.
2. cea mal mica si ultima córda a unul instrument.
PANN, 169: mi-se rupsese la tambura telul.
3. betéla miresel, In Dobrogea si Macedonia (Ma-
rian, Nunta, 251, 260).
-- TEL, fil de fer, de laiton, fil en général; alb.
bulg. serb. tel, ngr. Tgkt.
telà1 m. 1. (sensurI archaice) 1. strigator public,
sinonim cu crainic" si pristav".
IST. 1715, p. 64: ad poroncit sa, strige telalul, ca tot omul sa,
sting% focutile. BELD. 314: Telalul pun ca sit strige, si cu voie si ne-
vrut, Cati vor avea cat si arme sft le aducâ la vindut. COND. Caragea.
250: se vor face cunoscute aceste strigarI prin Mitch la locun pu-
blice. GANE HI, 289: strigate de telail .$i pocnete de biciu. Br:FR.117:
Telal ca. punea, Telal 1mi cata, Unde s'afla, Un mic calusel...
2. I.n special, strigator la mezaturl.
UR. XVII, 91 (d. 1770): sa puie telal sa strige la sultan-mezat
dupli obiceid. L. Pr. 42: tetalul striga indata: 4ece galbeni fata giu-
delnl l Fn.,. 241: aerul r6suna de glasul cel tare si lip6tor al telalilor.
60936 23

www.digibuc.ro
354

Var. (archaicà): telar.

DION. 197: ail poruncit O. strige telari pe ulith, sll, strIng4 no-
rodul sti, yap. (trupul lul Vodb, Hanger lid).
II. (sensurf moderne) 1. vinptor de haine vechl
(strigand pe ulitI).
Doc. IV, 283 (d. 1793) : telalil crtrora acésta le este hrana cu
haine gata date de obste, sh se tie numal de acel alisveris al meza-
tulul, iarä s5, nu croiasc b. nicl sA cósit din bucata; IV, 430 (d. 1793):
telalii earl vInd haine vechi si purtate. PANN, 65 (prov.) : stapInul
vinde si telalul nu se Indura s/-1 dea; 165: merge la telal Indattt, se
'mbrach pe sine 'ntill.
2. mijlocitor la negot (V. teleleicd).
TELLAL (ar. dellal guide"), entremetteur, crieur
public, marchand de brie-h-brae (d. dalla montrer le
chemin, vendre àl'enchère"); cum. talal auctionator" ;
alb. bulg. serb. telal (§i telar), ngr. TeXXakriS.
*telalba(a) m. starostele telalilor la mezaturI.
Doc. I, 450 d. 1784): Fad facut telalba.2 asupra telalilor din Bu-
curescl. UR. X, 108 (d. 1799): sg puie pe telalba .F, ea sâ strige tot
locul la mezat; V, 445 (d. 1815): tóte veniturile podulul cu tidulb.
prin telalbaqa s5, se vin4I la cochil-vechi In vistieria gospod. I'm.
210: am dat 1111 telalbaot lel 1500, ca stt nu strige prin tóte réspIntiile.
TELLAL BASY, chef des crieurs publics dans les
enchères des fermages ; bulg. serb. telalba§a.
telüldü m. (si teleleü) vagabond (in Moldova).
AL. T. 343; iar te-al Inecat, mIl telalda. NEGR. IA 4: StAri-
cicall rasipesce 'apol Imbll teleled. CR. I, 320: de atuncl Incáce am
umblat ia ma, teleleit Tanase.
telälita f. sens identic cu telelóied".
AL. T. 342: amp teldlija cum Isl laud& marfa?
teleleici f. 1. sàmnróica, mijlocitóre.
Doc. I, 450 (d. 1781): pamintene cât si staine muieri teleleice.
2. fam. femee care blrfesce de totf.
,hp. 56: &Ind e Indîrjit rumlnu Ofemeia lul, Il 4ice... iazmâ,
puhl. de lele, teleleicd... MARKIN, 131: era o teleleicd §i jumètate, nu
se misca nimic ln mahala far& scirea dumniaeI; pe tog 11 birfla...
telelóica f. vindétóre pe ulitl de luerurI vechI.
Doc. I, 450 (d. 1184): sa nu se faca Inselaciune si furtiagurI
de catre telalil si de catre telelóicele; IV, 430 (d.1795): telelóicele carl
obiclnuesc de via si se string Lunia la tirgul Cuculul si vînd haine,
pInzeturl si alte meruntisurl. Fn.. 213: teleloica mi-a 4is cgt pietrele
slut próste; 225: diamantele si rubinele slat aruncate pe dînsa cu
lopata, parca e brezaie sail telelóicd. OnA§. II, 166: 'apo1 trage-1
gm% de mahalagióck Clcl al marfa d'asta ca o telelacd.
telalic n. 1. meseria telalulul ; 2. marfa sa.
Doc. I, 450 (d. 1754): sit nu-1 Ingaduésca a face telatic.
TELLALYK, office et remise pereue par le courtier.
telemeh f. branzà, de putina din laptele din care
s'a scos untul (Dr. CrAinicénu).

www.digibuc.ro
 355

TELME, fromage troué (d. telmek percer").

teletin n. (§i telatin) piele rorata, numit ì iuft".
TARIF 1761 : teletin pkrechea 45 bani. Corm. 1776, p.16: (tece
lel de la starostele de ciobotari ce lucrézk teletinuri. TARIF 1792 :
telatinuri de Bulgaria perechea 6 bani. IONESOU, 703: cizmele se fac
din pieI de vaca lucrate de tabaci gi fácute teletin.
TELA.TIN, cuir odorant préparé en Russie a vec
du bois de l'huile de santal et de bétuline ; bulg. telatin,
serb. teletin carne sag piele de vitel" (d. vsl. tele
ngr. TEXUTEYL, cuir.
telteà f. valtrap de Ling, ce se pune sub ,sea.
Cum*. XVII, 108: scosel géua de pe cal, trksei calabalicul meil
de sub teltea.
TELTI (tegelti), coussinet de feutre cousu au
dessous de la selle (d. tegel couture A. gros points").
temb61 a. i m. trinclav, trintor.
ISP. '22 : eel mal multi erail nkzurogl, tembell §i deguchiati.
BARU IV, 135 : era prostut i tembel val de lume.
TEMBEL (pers. den-bel care hranesce corpul"),
paresseux, lent; bulg. serb. dembel, mcr. timbel, ngr.
TEp.icalc, fainéant. Vorba e speciala MuntenieT.
tembelic n. trinclavie.
TEMBELLIK. paresse, oisivité; bulg. dembelik.
temenà f. (§i temenea) inchinaciune dupa maniera
turcésca: corpul plecat, drépta lasata putin in jos,
dusa apot repede la buze i In urma la cap.
CRON. III, 444 (d. 1822): ail Mont eke trel temenele pink la pk-
mint gi ingenunchind, ail sarutat crosurile macatului pe care gedea.
AL. T. 142: Sk se filing5. In loc din gele, Ca sa fack temenele; 1331 :
flicand temenele, se apropie smerit de Hirzobenu saruta p6la
hainel. I'm. 14: bietul june ce.i racea temenele pknil la pamint ; 28 :
desele complimente i temenele ce fl.ceaù in drépta gi In stinga; 97:
îi racu temenea pan& la panlint gi shruta mkna lul lpsilant. ORAS.
20: De loc vre-o trel métanil g'o temenea turnai.
Vorba revine §i In cântecele populare.
AL. 108: La Sultan de se 'nehina Cu adinca temena. TEOD. 482 :
Temeniva c '§1 fâcea, Póla, mâna 'I shruta; 539: i la dinsa se ducea,
la dînsa nainta, Temenele ck 'I racea.
TEMENNA (ar. exprimer un sonhait"), manière
de saluer en portant ses doigts aux lèvres et ensuite
au front; alb. bulg. serb. temena, ngr.
temenesc v. a se ploconi (inteo balada).
TEOD. 551 (d. Teleorman): Ieniceril de-'ml sosia, Bunk (Tina
ch-1 dedea Si frumos se temenia.
ténc n. i. balot de marfa : téncurT-téncurI", gra-
mada, unul peste altul.
DIoN. 208: in beserick n'ai1 intrat sh jefuiasca, ck, era p6te o
mie .gi mal bine de lacll i sepeturi i te'neur1, calabalicul orkganilor.

www.digibuc.ro
 356

TARIF 1792 : celelalte poveri de mad& sh dea de douö Uncurl de cite

oca 60 dupa obicehl 300 banl. BASME I, 64 : blimurile nepretuite oraü
puse téncuri-téncuri.
Vorba revine adesea in poesia populara.
AL. 176 : SarA el téneurile, SA-0 ia postavurile. TEOD. 56 ; Téncuri
de postav Curtea sa-ini Imbrac §i. nunta s-ftml fac. BUR. 214: Septe
téncuri de postav. De cel mic si puhav.
2. pachet, gramadd.
AL. T. 90 : seóte un ténc de hârth ; 256: un te'nc de hârtóge.
CR. II, 62: nn ténc de sumane croite, nalt panft In grina, astepta
cusutul; 96; un ténc de chite de chnepl. JIP. 90 : stringe-le,fA-le ténc.
3. num6r de 10 topurl de hârtie (5000 cóle).
TARA N. II, 366: &it ea cóla de hârtie, Cand stA tenc In prA-
valie Si logofetil pe ea scrie.
TENK (pers. denk étroit"), balle de marchandise,
ballot ; alb. bulg. denk, serb. denIak, ngr. Tiro.. Terrain
comercial generafizat In limbA (§ 104).
tencurel m. One mic.
AL. 238: '8.11 trecut in ceea parte Cu trel tencurele 'n spate.
tènchin m. a patra parte dintr'un dram.
ORAS. II, 39: Cântar ca acesta nu-s alte cântare Si ve41 el
nu bate niel un tenchiit mat mult.
TENK (pers. denk), poids, petite mesure, le quart
d'un danek égalant un dragme Barb. (turc. or. tenke
bani", de unde rus. denigi moneta"); ngr. ,c7-11., scru-
pule, quart de drachme (§ 93).
terezie f. cumpënä, cântar me mic.
ORAS. 6 : altil vinde eu bucata, WA cot si terezie.
Vorba revine In cântecele oltene.
WEIG. Rum. Dial. 79: Si sfingele 'n terezie Sa vi-1 vind la spite-
rie. TABU, 326 : Sa-ml vadA carnea 'n cântar Si sângele 'n terezte.
TERAZI (pers.), balance, trébuchet; serb tere-
ziTe, alb terezi. Vorba e speciala MuntenieL
terlIci m. pl. (si tirlicT) pantoft garnisitT pe din-
nAuntru cu postav, peste earl se puneail papuch (ca sa-I
apere de prat).
Doc. II, 313 (d. 1792): papuel cu terlici femeesel liochil cu topI
si postav rosu InlAuntru. DR. IV, 133 (d. 1792): condur1 cu terlict
fAra cordele. FIL. 269 : cu &lief F.:i iminei rosiI In piciöre.
TERLIK (fraicheur), éspèce de chausson ou de
bottine en cuir mou, crdinairement de couleur jaune,
qui se porte par dessus la chaussette de coton et à
Pintérieur des babouches Barb. : serb. terluti botinP"
(rus. terlikti hainã lunga"), alb. terlik, ngr. TspXbct.
tertèl n. snur de mètase.
NEGR. I, 16 : broderia cu fir si eu tertel II acoperia tot pieptuL
TYRTYL, chenille, fil d'or tordu.

www.digibuc.ro
 357

tertip n. tirtip) I. (sensurf archaice) cu nuar0

Serióse : 1. ordin dm partea autoritAil, dispositiune oficialA.
Doc. I, 257 (d. 1783): indath, am facut tertzP, sh se taie che-
restäua. UR. III, 201 (d. 1802): cIte tertzpurI se vor face din partea
prea Inaltel mele L1101141, at'at din zaharele cat si de unt,
2. plan, proiect.
pm/. 89 : Suvarov II izbi iar nóptea si tot cu ace1as1 tertip ea si de
celalt rind. BELD. 341: socotind a acesta este cel mal minunat tertip ; 395 :
vr'un tertip de-o dare noufi a mal putea iscocli. COND. 1813, p. 373:
de tertipu en care socotim c s'ar cuveni sh se puie postele in orin-
duialh. AL. T. 1232: Inca s'atinge deqpre dräpta giudecatä, despre
tertipul lumil.
1.1. (sensur r. moderne) cu nuar4e peiorative : 1. mij-
loc (mal aclesea neonest), uneltire.
BELD. 3.16: C'un tertip viclén sä, intre, c 'n silh chip nu era.
AL. I, 840: daeas gasi vr'nn tertip, ca sa schimb idelca ; 1403 : sh is-
codim vr'un tertip. Frr. 257: sä se vinila casa in care te afli lo-
cuind, ea prin tirtipul acesta sh se despagubäsch tog creditoril; 325:
sä trimitem banil, dar sh ghsim vre un tertip, ea shl luam Inapol.
GHIPA, 38: gasise cap-vs amenl sdravenl, cari 11 ajutail la desavir-
sirea tertipuriior 1.111. isp. 16: calul spuse fetel cu ce tertipuri Imblä
tatä-säil, sh-1 incerce brirbhtia; 376: de nu va fi dintre boierl, apol
tot cu tertipuri prin tagma prostimil sh-I cant.
2. pl. chich4e, clenciuri.
AL. T. 1280 : nu se prinde Petcu cu tertipuri. Isp. 337 : nu se
nita la tertipurile §i la renghiurile ce-1 tot jaca. XEN. 200: tare mé
tem, ch Hristea umblä. cu tertipurf.
TERTIB (ar.), arrangement, ordre, disposition, or-
donnance; système, plan, projet ; bulg. serb tertip .,or-
dine", alb. tertip mijloc viclén", men tertipe, ngr.
Tsprf.m. In priviAa scaderii sensuluT, cf. sin. marafet".
tertipgiu m. care umbla cu tertipuri.
OR 13. 19: Tertipgii de frunte ca orl-ce advocat.
Formatiune analogica (§ 23).
tésn. tas) 1. cé§cA de lut (in care se bea cafea).
CRON. III, 433 (d. 1822): acolo se lucréza lulele, tesurl §i alte
lucrurl de lnt poleite cu aur.
2. disc (de balanta, de rótA) satt pentru stringerea
milelor: a umbla cu
3. lighenas de barbier.
4. tobita de cavalerie.
AL. Pr. 369: tésuri de alamh, ciselate cu arabescuil. PAPAZ. 127:
tersurile se numiaù i giamparale.
5. cle,%e de lemn, unélta dulgheruluI (Damé, Ter-
minologia, 114).
T S (ar.), coupe, tasse ; ngr. 'riot; de aceial' ori-
gina: fr. tasse, it. tazza.
te?gheb f. 1. masa de lucru (a timplaruluI, a croi-
toruluI etc.).

www.digibuc.ro
368

GHICA, 41 : croitoril se serviall de fórfecile cele marl de tefghea.

TAPU, 100: Tar pe Maica Precista [Tataril] O facuat d'o tewhea, De
foca tutun pe ea.
2. taraba de expus marfa.
Doc. IV, 287 (d. 1793) : avênd i tefghea cu lumtnarile de céra.
earl tot norodul, cI merg la biserica, cu Inlesnire gasese de cumpara.
3. masa pe care se numöra bani si se fac socote-
lile In carciumf.
CRAs. I, 211: câniumarul stând tanto§ 1âng6. tewhea.
Var.: tejghea i tijghea saù tiqghea.
MARION, 60: Nea Barbu nu se mi.5ca de la tejghea; 116: Nea
Trandafir st a. priponit la tijghea cu palaria In cap qi cu un tibi§ir
In mâna, ca sa, Insemneze tuicile. ORAs. II, 70: Chir Vasila, nu te
face! Da-te 'nace la tifghea.
TEZGIAH (pers. dest-giah lieu où l'on travaille
des mains"), atelier, comptoir, établi ; alb. bulg. tez-
giah établi", serb. tezgia masa de lueru", mcr. tizghié,
ngr. TECTL4.-it, bane, étalage. Vorba speciala Muntenia
teghethr m. (§1. tejghetar) 1. (sens archaic) lu-
orator pe tesghea.
Doc. IV, 307 (d. 1794): sS. Impart1 Berul pe la totl mu§teril,
herarl, tefghetari, tigan1 i sêibI.
2. (sens modern) baiat care stä la tesghea.
CRIS IV, 370 : tefghetarul zuruesce la teghea cu gologanil
&and 11,icur1. CARAG 63 : Chiriac, tejghetarul nostru. BASME IV, 136:
intrând in vorb corajliü cu unul din tejghetari.
TEZGIAHDAR, premier commis d'un magasin, com-
mis d'un café etc. qui tient le buffet (dar ,qui tient");
bulg. tezghetar. Forma asemenea speeiala Muntenia
testeà f. tistea) 1. o duzina sat dece
TARIF 1761: cutitóie testéua 18 banl i In testé 10 cutito1. TARIF
1792: fárfecl bricege testeita 2 banl, potcgve de cal de o tistea 6
banl. Doc. II, 336 (d. 1792): testéua de fanil do teig netopit. REV. I,
413 (d. 1821): lual crite-va testele de fl*icur1 i le pusel prin buzunare.
2. numör de 24 cóle de hartie (In Ardél conr).
3. fig. numör de douö-spre-dece.
BASME III, 4 : va da peste testéua de surorf pentru cel 12 feciorl.
TESTE (pers. deste une main de ..."), douzaine,
vingtaine etc.; alb. bulg. serb. teste, men tisté, ngr.
TECSTgq, cahier. Termin comercial (§ 104).
testemèln. basma mare patrata cu campul negru,
galben-roscat i pe margine cu flori colorate: brobóda
ordinara i subtire (sinonim cu buiama" i pambriA")
ce se 'Arta obicinuit vara, pe când iarna se mai pune
asupra-1 marama.
REV. Il, 240 (f. de z. 1817): dou6 testemelurl sadea. AL. T. 99 :
testemel cu Bong; 530: giupInese cu testemeluri ; 1270: Kera Varvara
'Arta testemel. XEN. 120 : huninar1 legate cu testemele se Impartiall la

www.digibuc.ro
 359

preoti i daschli. BuR. 101 : Chimirul sii-1 ia, Testemel sh-ml dea. VIILP.
45: C'am sh plec la Cornhtel Vam sh-ti iell d'un testimel.
Var. (munténg) : tistimel.
REV. Il, 240 (f. de z. 1817) : un tistimel cu bibilnri de mkase.
JIP. 70: mhrfuni, tistimele, seufe. TROD. 521: Undo baba l'amlia, Tistimet
imbrobodia. VuLp. 41: Tistimel turcese cu florl i cercel de ghlbiorl.
TESTIMEL (pers. destimal essuie-main"), serviette,
grand mouchoir; bulg. testemel, serb. testemell ma-
ramg.", mer. destemiale basma", ngr. vzsoravAc (§ 100).
testemelar m. fabricant do testemelue.
GHICA Rev. N. II, 422: ce s'all fitcut fecioril testemelarilor ..?
tetreh f. ,erbet safl dulcétA de chitrg,.
GHICA, 296: tetrea de chili% §i deosebite vutel.
TETRE (kitre résine de cèdre"), sorte de patisserie.
tevatùirá f. (si tivaturd) targhoitl, tarabnati.
GANE III, 261: duph o lung& tevaturd cu chelnerul... porunci
si-1 dee o frigarue. Tsp. 37: de co sh mai facem p'acolo teva turd, s&
ne imbhiem aci; 212: era rupt de ostenéla de atâta calétorie §i de
atâta tevaturd ce mu pe drum ; 272: nu credea sti. se fad atâta teva-
turd pentru nimieul Asta de mëruntaie. CAL. 1881, p. 45: ce numal
atâta all phtit i faceti atâta tevaturd ; p. 49: zmeul aucli tevatura, ce
se fficea in curto; 1883, p. 41 unde se fleu, mAre, un sgomot §i o
tivaturd prin chmrtrile de joc; 1885, p. 19: dupa ce se sfir§i §i cu
tevatura nuntil; 1895, p. 66: o tinea lant cu gura §i cu tevatura.
TEVATUR (ar. continuité), bruit répandu, rumeur
publique. Vorba revine mai ales 'in basmele muntene.
tibiqìr n. creta. Vorba e specialg. Muntenia
Do . 11, 332 (d. 1792): s& insemneze cu tibisir pe loitra carulul
pietul a fle0-chruia. CARAG. 272: le Tusemnam §i en tibisir pe pre-
vazul u§il. MARION, 117: cârciumarul cu un tibipr in mâna, ea sh in-
senmeze Inicele. OBAs. II, 102: cum fad pe spate cruel de tibisir. . ..
TEBESM (pers. tebasir), eraie ; bulg. tebesir, alb.
tebesir, men tibisire, ngr. TEIJ.7cacrOr..
tichie f. 1. scufie sail fes ce boierif purtat in-
nainte sub cAciulg. (ea si astgqi Armilnul): cu acest sens
vorba figuréza Intr'un sir de proverbe.
PANN, 120: chelulul ce-I lipsesce? tichie de marghritar; I, 85:
Cap d'avea, n'avea, el scie, Dar §'a cumpérat tichie. Isp. Rev. II, 162:
eu tichia chelului nu te juca.
2. scufie de nópte.
MARION, 79: l'a vMut tolhnit in plapumh §i eu tichia in cap.
3. scufie de copil de curind ngscut.
SEQ. IV, 31 : tichie de strigoi d'a cu care se nasc copiil in cap,
o ia mkele, o usuch .5i o phstrézh; rupe din ea, scuipli pe ea §i frée&
cu ea pe copil la bmic.
4. scufia sail fesul ce pórtä Evreil eel 136trAni si
bigoti sub palgrie (si sub forma metatetica chitie).
AL. T. 23: mi-am'scos degrabh §i. cupth. §i. chitie de pe cap.

www.digibuc.ro
360

GHICA, 353: cânele care la un semn shria pe d'asupra Ovreilor, smut-

gêndu-le chitia négrh de pe cap. STANC. B. Sn. 90: un cap de jidan
cu tichia luL
5. poporul atribue draculuT o tichie minunatd, care
n face nev6dut.
JIP. 115 : necuratu umblh cu tichie i te phzescI de a te jrica
en tichia draculul.
TIKIYA (takiye), bonnet de toile blanche qui se met
sous le fez; alb. taki, mcr. tachie scufie sub caciula".
tichiuta f. 1. tichie mica.
GRICA, 284: parch avea tichiula draculul In cap.
2. unul din numele necuratuluT (cf. tichie, 5).
SE12. III, 76: turcu e i In chipu draculul, c pórth fes ca
dracu, c dram pórth fes rosu ca tichia, de aceia i draculul h se
mal clice si tichiuíä.
tiftic n. 1. MIA de capra de Tibet, un fel de al-
paga (Tarif 1870).
2. scamd (pentru M1141).
TARIF 1792: tiftic oca 11 2 banl.
TIFTIK, laine blanche et pure, surtont celle d'An-
gora ; charpie de pansement; bulg. serb. tiftik. rus.
tyftyk materie de land", ngr. tscprbtL.
tighèl n. 1. cusatura repede pe marginea unel
materii, sinonim cu refec".
DELAVR. 57 : da i jóch, bats-1 pustia! parear trage tighel. BOOD
COM. 160: prostiiele i tighelurile. BUR. 106: Binikor ca-1 rinduia.
Tighele dose fhcea.
2. fig. mustrare asprd, dojana (cf. refec).
GANE III, 128: vkluva ti-a tras un tighel de mania foculul.
CARA13. 80: i-am tras un tighel, de i-a plhcut si lul. 0114. LI, 169:
tremurtind ca capul, vS trase tighel.
TEGEL, couture a, gros points pour ajuster deux
pikes d'étoffe Barb. Vorba lipsesce aiurea V teltea.
tinglre 1. 1. óla de metal, tigaie.
Ri.v. I, 341 (d. 1669 : cincl tingirl cu capace. GHICA, 76: tin-
girile cu bucate din curtile boierescl. STANC. 01. Pov. 136: pe vatrh
óte, cracane, tingiri §i câte alea tóte.
Vorba figurézà In mad' multe proverbe.
ISP. : ghsit tingirea capacul. GoLE.,cu: duph tingirea
tâmâia (capacul ; a lins piinS. a pus tingirea cu fundul In sus.
2. fig. tingire spoita", muiere sulemenita (Golescu).
TENg ERE, casserole, marmite ; bulg. serb. tengere,
Incr. tendzerè taler", ngr. TrysCpt i tawcCspk.
tingiricä f. tingire mica.
BASME IV, 112: aghtâ de crâcane tingirica de bucate.
tinicheh f. (§i arch. tenechè) 1. tablit de fier spoita
cu cositor.
TAR F 1761 : prunz, teneche, telud oca 10 banI. NEGR. I, 303:

www.digibuc.ro
 361

prefac ferestrele duprt plan, s'o acoper cu tinichea sag et 61e. CR.
II, 89: cutite de otel or1 de tinichea. OD. I, 127: canaturl de stejar,
etsptusite ea tinichele §i legate cu drugur1 de tier. GHICA, 279: luml-
nhyl de sèd in sfesnice de tinichea. DELAY& 3: pe crésta easel scar-
tie done limbl de tinichea. STANC. 74: sórele ti lAsa ratfele pe un
acoperi5 de tinichea.
2. urcior de tinichea.
JIP. 148 : but1, lemne, tinichele...
3. scândurica de brad (subtire ca tinichéua).
IONESOU, 738: pretul cherestelil varieza: tenechelele de 7-10
formi suta.
4. pop. sgardâ, mai ales próstá (de tinichea).
MARION 1892, No. 6: só. lege cainelul tiniche'ua de gat.
5. (fam. si ironic) decoratiune, medalie, cavAlitrie.
AL. T. 485: 'Ispravnieérs5. ! de acum sa videti bontonuri si tenechele!
6. fig. si fam. sarac lipit (sens prop nit' Umbel române).
DELAVR. 6: un ciocan (de rachiu), Inca unul si al treilea pank
ajungi la tinichea. MAR ON 1893, No. 18: n'o sa se dica ca ris o
tinichea ca tine de pomanagig de o femee ca mine; 18J6, No. 25:
trage pe dracul de códó,... adicá e tinichea.
TENEKE (mince lame de métal), fer-blanc, usten-
sile en fer-blanc; bulg. tenekila. serb. teneèe, alb. te-
neke, mcr. tiniehe, ngr. TEVEZi..;.
tinichigiù m. meter care lucréza §i acopere ca-
sele eu tinichea.
JIP. 52: polcovarl, tinichigit .
MNEKEgf, ferblantier ; bulg. tenekPgila, serb. te-
neèegiia, ngr. revezeTC.
tinichigerie f. meseria §i
tipsie f. (si tepsie) 1. vas de copt pe jaratec.
OD. I, 422: tipsil de cositor. TEOD. 481: In conac langá gia-
mie, [porcil] Fript1 d'a intregul pe
2. tablà saU tavti : locutiunile séde cu capul pe
tipsie", se pocaesce (Zanne III, 401) si parca jóeä pe
tipsie", saltA de bucurie (ib. IV, 412).
Cuv. I, 213 (d. 1588 : o tepsie de argint de coliva. NEc. 198:
au lacrátnat icóna Maicel Preciste, cat se resturnad lácrámile pre chi-
pul icónei, de le edeail tog ómenil picad Inteo tipsie ce era pu.,5,
supt icóna. GHEORG. 309: vel Capar eu tipsia cea de argiat, stand
Inaintea Domnulul, pune \Trite& In doue pahare. AL. T. 142: In cap-
tor s'o rumenésca li s'o ducá pe tipsie Colo sus in Spátárie. NEGR,
I, 151: tipside pe care aducead bucatele, talgerele i pAharele erau
de argint. OD I, 154: cu tipsil, lighen i ibrice de argint. kL 125:
sa-1 due& [capul] pe tipsie De pesche, la 'mpêrätie. \rum,. 34: Po
tepsie cu
3. tés, giamparale.
01/4. ii, 144: i Zisu se scie, Bate din tipsie.
TEPSI, large plateau de cuivre, plateau en argent

www.digibuc.ro
 362

etc. pour servir de la confiture ; alb. bulg. serb. tepsila,

mcr. tipsie, ngr. tatpi, tourtière.
tiptil adv. 1. stravestit, incognito (sens special
Munteniel).
CARTA, 192: un boier moscal ce imbla tiptil, ca srt ghséseh
ómen1 de óste. OD. T, 78: un om tiptil scosese un trup de femee
invelit inteo rash; 88: nevoind a trage nid chiar tiptii la gazdh,
in oras. GHICA, 7: Imbrheat tiptil, eram introdus ea alughr in odaia
reposatulul coeonu Tache. PARR, 146: un Sultan odath care des tiptil
umbla. STANO. 153: imphratul s5 imbrhea tiptil se ducea sh se plimbe.
Cu acest sens .si In cântecele oltene.
TAPU, 215: Iencea 'ntocmal ch urnià. Crt tiptil mi-se Imbrhea.
S. in taina, pe furis (sens special Moldovel).
Vac. 302: voill merge pe tainh, In Tara românésca, adech tiptil,
c a cum as merge pentru EWA trebuinth a mea. CR. I, 144: atuncI se
ie pe urma ei. GiusE II. 224: esil tiptil pe usa din dos
spre a nu face vuet. -.KEN. 127; Hristea intrase tiptil in salon si se
apropie pe nesimtite de Maria. SEV. Pov. 148: trimite pe poph sh
oblicésch ce-1 si tot tiptil-tiptil in urma lul sh vado. ce aie sh faa.
Var. (archaice): teptil i diptil.
Ax. 147; ail venit si Craiul Stanislav cu seeretarul la Curte
teptil. NEO. 292 : at. trimis Imperatul un om al sell din cash teptil,
de all venit in Moldova; 367: Dumitrasco Hatmanul ail fugit teptil
peste Dunhre, tägêndu-se la Tarigi ad la frate-seu /vlihaiil-Vodh.
A MIR. 156: nim pe Ianachi-Aga nu 1 all eunoscut nime, vtind teptil
Invelit turcesee ea ciohodaril. DIoN. 168: all inceput a umbla (Tina si
míptea pre ulith si prin cuttile boieresel, une orl dzptü, alte orl de
NA. AL. T. 508: palemi-se ea 'i tlimes teptil, ea sh, cerceteze starea
isprhvniciilor.
TEBTIL (ar. tebdil changement"), deguisé. incog-
nito ; bulg. tibclil (tebdil), serb. tevdil, men tiptil.
tiribc n. (arch. teriac) electuar preparat cu afion.
TARIF 1792: teriacut oca 18 bam. PANN I, 121: si ametesce
[macul] firea ea un tiriac.
TIRIAK (ar.), antidote de tout poison, opiat, nar-
eotique (d. bulg. serb. terilak ; fr. thériaque.
tiriachiii a. si m. 1. care bea afion, ame0t, bk.
PARR, 1$e4. I, 13 : la dinsele mh uitam, tiriachi it in cap cu fumul.
2. mahmur, posac.
STA.m. 396: Satana intri in sail% tiri[a]chiei i murmurând sudhlml.
TIRIAKI, mangeur d'opium; fig. pointilleux,
grognon, hargneux 88).
tiriplìc n. 1. bumbhcel de impletit (de colóre
alb A, rosie sail alb a stra).
TARIF 1761: horbote de tiriplic . tiriplic lesesc. TARIF 1792:
tiriplic de Hotin ... REV. II, 340 (t. de z. 1817): eiorapl de tiriplic. OD.
I. 422: ciarsaf eu Impletiturl de tiriplic. CAN. 3:Frunzh verde tiriplic,
De and eram copil mic, Doina o scull si doina o
2. (adv.) strunii (cf. gilitan).

www.digibuc.ro
 363

Oias. II, 157: Tréba, pot sh clic, Merge tiriplic.

TIRE IPLIK, fil à coudre, fil de coton (d. tire fil
coudre" i iplik fil de lin"); serb. tiriplik bumbacel".
tivilichie f. (si tevelechie) pieptar lung al taraneelor.
Doc. VIII, 555 (d. 1804) : o tivilichie de be1acosh b1Anith eu ca-
com. Fox. ILI, 137: thrance1e Ora o scurteic 1r mânecl numith,
tevelechie. PANN. Spit. V, 12: sr). 'mbrace tivilichie, Sa placi altor
mie.
Vorba pare a fi o compositiune din ilic" sub forma-T
neo-gréca. (prima parte obscura).
tizic n. (si tezic) balega uscata la sóre, putrigain
cu care Oranif 'sì incaldese iarna bordeiele.
corn,. oot: icl ;4. 'colea fumul subtiratic de tizic se strh-
curs prin hórnele de nuiele. DR. MANOL. 60: saténul arde lemne,ier-
burl uscate, excremente de vile bovine uscate (tezic).
TEZEK, bouse de vache pétrie en forme de
brique et servant de combustible dans les villages
d'Asie-Mineure Barb.
tòiú n. 1. sgomot, larmä.
ZIL. 36: o pl6ie repede ce tImplat in toiul räzboiulul.
CARAG. 79 :cat giindescl e'a tinut toiul revolutiel?
2. temeit, mijloc, punct eulminant.
N. COST. 103: G1igoras lvanenco Polcovnicul, Bind om vit6z
eu alll rohmistril, luptat cât-va si a1 esit din toiul Tatarilor.
BOGD. Pov. 181: biata betrilna cum se vhcfu In starea asta afara, In
toiu iernel. MARION 1896, No. 45: ea, un trandafir in toia. In'. 99 :
tocmal in toiui rugaciunii. CAL. 1883, p. 41 : pe and era veselia mal
In toiul el; 1885, p. 31: petrecerea e tocmai In toiul el. TEOD. 601:
La finttina hotu1ul, Unde-I toíul fìnutul.
TOY (t. or.), festin; rus. tuT ospèt". Sensul pri-
mitiv a dispärut in românesce, lasând numal pe cel se-
cundar : sgomot la benchetuire" i apoi larma" in
genere. Vorba pare a fi un imprumut vechit (§ 9).
toiesc v. a striga, a face larma. Vorba se afia numal
la Dosofteit (OctM94: *Maid qicênd acéle scrieVi voT acés-
tea) si apartine exclusiv MoldoveT.
Si astadI Inca circula tot acolo (ea in Bucovina)
comphsul destoiesc, desearea necazul, a se rösbuna.
CONT. XVIII, 26: cu &At se InchNia destora inima, cu a-
tâta se Inglima limba. *Ep. V, 71 (d. Sucéva): a.,I distoie, rès-
buna... mi-am distoiet inima, mi-am resbunat. SBIERA, Povestl, 54:
destóie inima.
top n. I. (sens archaic) tun. V. Partea IL
II. (sens modern) 20 testele de hârtie (480 &Ile).
TARIF 1792 : hârtia cea mal bunk de un top 12 banl.
TOP, tout ce qui est de forme ronde : balle,
globe, ballon, boule.

www.digibuc.ro
864

topt'an adv. numaT In locutiunea cu toptanul", 1.

cu ridicata (vorbind de vInc;lare).
PANN, 153 en toptawd banil la anul. ORAS. 53: I6nid bi-
eanul Puse en toptanul Icre i misline,
2. cu gramada, in genere.
MARION, 132: Inmagazina la pumn1 $i la palme eu toptanul ;
barbatl, femel, fete en toptanul. ORAs. II 141: ardic cu toptanul
156 :
sume fórte marl.
TOPTAN, en gros, en bloc (opposé à parèa-pare'a
en Mail"); bulg. toptan. Termin comercial generalizat
in limba (§ 104).
toptangiii rn. cel ee vinde marfa cu toptanul,
FormaVune analogica (§ 23).
BASME IV, 136 : se duse In Virg la un toptangiü de vinuri.
toptangerie f. 1. negotul cu ridicata; 2. pravalia top-
tangiului.
topùz n. I. (sensuri archaice) 1. maciuca aseme-
nea unui sceptru, terminata la unul din capete cu o ma-
ciulie fórte grea si acoperita peste tot cu placi sculp-
tate de argint Irnpodobite cu diamante : topuzul eta u-
nul din insigniile Domnief trecute, ce noul Domn 11 pri-
mia oclata cu sabia si calul cel imperatese (Cant.
Mold. 60).
DION. 206: Wclâ ad gis boierilor. chat nu avetl ferman, sk nu
avet1 nicl o grijá, ca nu yeti pâtimi nimic; iar de voig rftzboid eu
mine, sabie topaz este In mina mea, poftim. Do . I, 551 (d. 1784):
al doilea Spatar purtind topuzul i sabia. Pm. 31: Padiahul mi-a dat
sabie i topuz, ea O. ve r,farim 6sele, and vd ve1.1 resvráti ; 316 : tagina
Divanulul purtând topuzul, sangiacul si setnnul Domniel. BASME IV,
131: Impèratul s'a jurat pe steina si topuzui
2. maciuca scurta de argint In capöt cu un nod:
la Q.ile de serbatori, Spat irul purta topuzu.1 domnesc
qi sabia atirnata cu un colan aurit de subtiori.
GHEORG, 302: Grigorie-Vodi ad suit Agia dupft vel-Comis, din-
du-1 Domnul cu mina lul semn sft p6rte topuz, adici buLdugan. POT.
III, 293: din vechitne Armau1 sta inaintea Domnulnl tiind, ca setnn
al dregitoriel sale, un top a de argint; as1.5.41 însâ nnmal Armasul
II si III p6rth topuzurl.
3. pedépsa infamanta, batiie la talpT cu topuzul
aplicata boierului culpabil de Insui Domnul, bataie maT
Infricosqtä de cilt falanga, cad: vatama ósele talpif pi-
eiorului, dar era mai putin desonoratóre (cf. turc. to-
puzu yemek recevoir un coup de massue").
CANr. Mold. 74 si quis insolentius se erga ipsum gerere aut
vel unico verbulo ejus honorem laedere ausus fuerit, flans ossa ne-
mine contradicente clava sive topuzo, quod a Sultano in sua inau-
g uratione acceperat, potest conterere; 103 : sin verberibus castigandus
est, nemini id facerP licet, nii principi, idque vel topuzo (clava prin-

www.digibuc.ro
 86'4,

cipali quae verbera licet gravissima sint, tamen honorein non lae-
dunt, uti habetur, indiguissimum virgis aut flagellis ab alio caedi.
BELD. 428; Chiuciue-Ahmet, fórte strasnic, zu1umurl nu suferia, Daca
Indraznia vre unul, sub topuzul lui peria. I'm. 08: de'ml vei spune
minciunl, îl van da cincl-qeel de topuze la thlpl; 230: parcl v64 pe
Dumititchip al dumneaveistra bätut la falangh bad sdrobit cu topuzul.
II. (sensuri moderne) 1. numele pietrel maI rösd-
rite, inteun joe de copiI (Isp. Jim 34).
2. fig. autoritate, fold cu topuzul", prin abus de
putere (cf. topuz altynda par la violence, litt, sous la
massue"). Proverbul nu-e nici topuz nicI tuig", nu-e
nimic de dînsul, nu are nicI o putere (Zanne IV, 668).
TOPUZ, massue, masse d'armes du généralissime,
scèptre; alb. bulg. serb. topuz, ngr. Toror4t, baton de com-
mandement. Ca §i buzduganul, topuzul a römas simb olul
despotismului trecut.
tbrb5 f. tolba) 1. sac de drum; 2. boccea de
marfa; 3. giantd de vIndtor.
AL. Pr. 29: aduandu-s1 aminte a are torba
4. (mai ales sub forma tolba") sdculet de sagett
TORBA, sac, besace, alb. bulg. serb. rus. rut.
torba, ngr. Topp.rocs, valise.
Forma munténd tolbd" a produs derivatul
tolbq, cel ce duce o tolbd In spinare, marfagiii.
trahanà f. aluat framintat cu ou i redus In firi-
Ore din care se face supd ; se epee i tarhana (Costinescu).
TERHANA (pers. terbane), bouillie preparée avee
du lait caillé et de la viancle Barb.; bulg. serb. tarhana,
ngr. Tpa.zavg.q, semoule ; ung. tarhonya.
trämpá f. schimb (de lucrurI).
CR. I, 46: ha1 sa facem trampd: dt-mi carul i na41 boil.
TRAMPA échange, troc (d. it. trAmuta) ; bulg.
serb. trampa, men trAmpa, ngr.
trinchèt n. (si trunchet) lemn maI subtire: §épte
trIncheturi formézd o plutd (Bur. Crestäturi, 15).
COND. 1776, p. 67: tot trinchetul ce se pogóra pe Siret. TARN
1870: truncheturi &Ate 7 la pluta 25 lel.
TRINKET, voile triangulaire d'un navire (d. it.
trinchetta); fr. trinquette, ngr. rpoupdro.
trufandà f. 1. plrga ródelor.
GANE III, 204: el cel dîntâiü manca trufandale. PANN, Nastratin-
Hogea, 33: ciresele inteun ciur le puse i ca lucru trufanda, pleeâ
la ciirmultorul,vrênd plocon a-i le da. Isp. 161: si le manca eu multa
poftt, ca pe nisce trufandale.
2. fig. prinos (acceptiune semi-literard).
TURPANDA (pers. tfirfende d. ar. tilde chose

www.digibuc.ro
366

nouvelle, nouveauté"), primeurs de la saison (adj. frais,

qui paraît avec la saison) ; alb. bulg. turfanta.
tùciii n. 1. fier combinat cu. carbon; 2. vas de
tuciü, de fiert mamaliga, sinonim cu ,.ciaun".
Jip. 89: când are sac si cracane, ;fare malaill si tuoi4.
TU6 (pers.), bronze; alb. serb. bulg. men tuè,
ngr. Toóttc. Despre metale (§ 103).
tuciurin a. negru-deschis ea tuciul (cf. plumburit).
REV. IT, 395: Cu giubóua fumurie, Fermenéua tuciurie.
tulpän n. (si tulipan) 1. bucata de pAnza fing de
bumbac : milino sat. muselina.
NEO. 213 : 1-ail Inchis Turcil [pe Anton-Voda] si 1-ai1 batut si
1-atl caznit cu fel de fel de cazne, pan& si tulpanuri subtirI 11 fa-
ceail de Inghitia si apol le tragea Inapoi, de-I scotea matele pe gura.
Cip. 352: un tulpan lung de multi coti II tinea órnenii In mlinl cât
era si se répedia iute si mergea calcând pe tulpan si nu se afunda.
UR. XI, 225 (d. 1715): o naframa tulipan. TARIF 1761: tulpan, bucata
90 banl. 1-try. II, 339 (d. 1817): roche alba de tulpan. OD. I, 422 :
perne de tulpan cu florI de tiriplic. Fit,. 90: mstasaril de Venetia,
tulpanurt, panglice; 345: un bruit de tulpan alb... rochie alba de
tulpan. TEOD. 312: Ochisori-tI chihlibar, Fat*, alba de tulpan.
2. brobóll. dinteinsa.
AL. T. 52 : 1.1-oit aduce un tulpan not.. Fn,. 170: femel Imbro-
bodite la cap cu tulpanuri albe.
Vorba figuréza in proverbul ce-I caciula nu-I
tulpan", adicg bgrbatul e superior femeff (Zanne III, 38)
§i. maI ales In cantecele populare.
TEOD. 161: Tulpane, caltunI si legatorl, Ca sail fie de sérba-
torI. C. 36: Numa tulpanu eel din cap II cumpérat de al Oil barbat.
MARIAN II, 167: Cu colanul lat pe sele, Cu tulpanul pe sprIncene.
3. turban (Intr'un cantec din Sucéva).
*El?. II, 183: MS 'ntilnil c'un turculén, Cu fes rns si ea tulpan.
Vorba se presinta sub forme variate: tulbent, ho-
botul saü brobóda mireser In Ardél (Bur. Datim, 21)
si. turbent, aceia§I in Banat §i Bucovina (Marian, Nunta,
239, 249 *i. 705), ambele imprumutate de la SèrbI.
. TGLBENT (pers. dülbend qui charme le cceur"),
mousseline ordinairement blanche qui sert h. faire des
turbans, turban; serb. dulbent (tulbenta) brobóda",
bulg. diulben (tiulpan), men dulben bucata de materie
alba In semn de don", ngr. TODX7C4W. 0 TODX0D7Civt, étoffe
fine, turban; de aceiasl origina ; it. sp. turbante, fr.
turban (de uncle forma semi-literarg turban).
tulipan f. Urea numita obicInuit lalea" (Brandza,
436: §i tulpeni), forma eI fiind asemenea unuI turban.
DÜLBEND (LALE), tulipe blanche ; serb. tulipan, rus.

www.digibuc.ro
 367

tiulipant, ceh. tulban, ung. tulipan; din aceiasI vorba

persana: it. tulpano i tulipa, fr. tulipe, germ. Tulpe.
tulpanaE n. diminutiv de gingäsie.
S. NAD. 7: 11 mal 9.01 tulptinaful.
turban n. 1. brobóda de tulpan cu care Turcil
infasura capul.
RA.Lo. 306: ImbrA,c& o babli cu hainele i ea turbanul Pa511.
2. brobóda analoga purtata Inainte de boieróice.
UR. XI, 225 (d. 1745) : nasturi vechl ce ad fost la un turban
fb.ra miirg&ritar. NEGR. I, 239: bärbatu-sed 11 aduce vr'un turban vechid
sad vr'o cindatk capeld. GHICA Rev. N. If, 75: cuc6nele cele duel e
se purtad legate la cap cu turban.
Var. (munténa): durban.
G ORJ. Diet. 108: durban safi concit, înveliul capulul. PAPAZ.
92: In calésch se aflad cloud jupineae legate cu durban de calem-
cherid cu llorI.
Turban e forma européna de la tulbent" : despre
variatele forme i nume ale turbanuluf (Cant. Ist. ot. 610).
tult n. veche monetä turcései, pretuind a treia
parte dintr'un leg, cam 15 parale (Wolf, 135).
4.)orip. 1693, p. 406: pentru faind de trel lunl, de orn, de lund
cate un tult. N. COST. 101: clte 5 ruble de on' Inteo luna, care fac
50 lel pro,7t1 51 un tult
Proverbul [1sp.]: un ort, un zlot, un hat i o óla
cuunt (se qice de plata unui pret cam pip6rat).
Vorba circula i ac1.1 printre Rornitinii din Banat
(=20 creitarl), earl l'ag Imprumutat de la S'"e'rbi.
HODOS I, 189: S5, fi sciut mal de mult, A5 fi cump6rat d'un
tu/t; 197: Cine-1 d un tult un zlot, Sa-1 dea cu fune cu tot.
TULT (ar. sUIs un troisième"), a treia parte din-
tr'un leg (Cant. Ist. ot. 479); ngr. to5krt, jumétate leg.
tulùm n. 1. burdut (pentru unt-de-lemn).
CuoN. Ill, 41u (d. 1822) : unt-de-lemnull1 a lucead cu tulumurile.
2. un num6r hotarît (40 sag 20) de bucatf de bla-
null, de piel, de misacli (Stam. Diet. s. v. Zimmer).
TULUIS, outre, sac de cuir, morceau de fourrure ;
bulg. serb. tulum, ngr. touX6p.t. Vorba speciala Moldovel.
tuliunbfi f. pompa de incenditi.
Dtoil. 204: aruncrind up& si din tulumbe, ail potolit focul. AR.
80 (d. 1821): avand api in vase marl si tulumbei. GANE III, 210: deo-
dat 5. s'aud tulumbele duruind pe dinaintea ferestrelor.
TULUMBA, pompe à incendie, seringue (d. it.
tromba); bulg. tulumba, met% tulumba, ngr. TooXo5pirx.
tulumbitg f. clistir (litt. tulumba mica).
tulumbagiii m.pompier (numit Mold. si pojarnic").
BALO. 656: lt10 pompierl (tulumbagii) sub dol Apitanl. AL. T.
1139: chiamá un tulurnbagig sa-1 tórne o cofá de apá pe cap.

www.digibuc.ro
368

TULUMBAgI, pompier.
lulumbagi-bap m. staro-Aele pompierilor i sacagiilor.
uR. XX, 358 : o sutft lel lu1 tulumbagi-bafa. POT. III, 312: ta-
lumbagi-bap 350 lei léfa.
TULUMBAgY RAv, chef des pompiers.
tumbac n. arama galbenL
142: sfesnice de tumbac cu luminärl de set inteinsele.
TEOD. 301: Cu toiag de liliac si metâni1 de tumbac.
TUMBAK, tombac, plaque d'or et d'argent (d. ma-
laezul tombaga cuivre").
tumurùg n. 1. (In Moldova) trunchfil, butuc.
CR. I, 48: se duce ruin j adure i incepe a chiti copacil tre-
buitorl: ista-1 bun de amanare, cela de thipi, ista de grimp, ista de
tumuruN, cela de costoróbe, ista de tóca. Cias. I, 25 : sh nu se lo-
vésca luntrea de tin tumurug mare ce plutea pe apa.
2. (si tumurluc) gros, Inchisóre (in Muntenia).
1SP. Sn. 43: duse la tumurluc. CAL. 1883, p. 60: când îi
veni in fire, se pomeni la tumurluc.
TUMURUK, tronc d'arbre, tige, ceps, prison, ca-
chot; bulg. tumruk, serb. tomruk, alb. tombruk, ngr.
toup.r.p06zt (Vote insemnând butuc i inchisóre).
tura f. I. sensuri archaice) 1. monograma Bulta-
nuluI pe firmane si pe vechile monete tureesei ce cir-
culau in tara: iscalitura, representând o mfina deschisa
cu cele 5 degete, se facea cu cernéla de diferite co-
lorT In aur si era pusa pe diplome de un dignitar
special numit nisanghr.
CANI. Mold. 64 : sanctissimo nostro signo (tura minirum, vel
nominis Imper. superscriptioni) ftdem habeatis atque ita sciatis. Koo.
283: ad invblit tóte cartile inteun sandal verde si au peeetluit san-
dalul cu turaua. GHICA, 606 (V. tarapana). PANN I, 17: De când n'am
vegut paraua, I-am uitat cum e turaua. ORA§. II, 140: Vre o dol an1
d'a rindul mat merse cum merse, Pfinl ce turaua de tot i se terse.
2. devisa, monograma.
ploy. 215: Bonaparte at poruncit de at fAcut din aurul vis-
tieriilor Vienel galben1 pe numele i chipul lul, si s'aü facut precum
se ved galbenii pe turaua Frantel.
II. (sensurI moderne) 1. fam. si ironic, isalitura :
p un elf turaua.
2. fAa monetel tureesc i un joc cu moneta ana-
log aceluï numit asta0 risea".
Fn.. 29: unil jucat. nue1, Mtn iaslc i tura.
TURA (tugra), chiffre ou monogramme d'un sou-
verain; bulg. tura fata monetel", Dgr. toupac.
turaliú a. 1. galben cu zimti, drept la cump6na.
GORT. IV, 25: impbratul porunci haznatarulul, de 'ml dete o
mie de galben1 tot d'M turalil, adica eel cu blangul.

www.digibuc.ro
 369

2. moneta In genere cántece oltene i dobrogene).

R.-Con. 250 : Tot parale turalif, Luate de pe la SibiL BUR. 223 :
sh, câstig, deg, la parale, La parale turalii, Luate pe la betii.
TURALI (altyn), écu d'or au chiffre impérial ; serb.
turali (ferman), bulg. turali (florin*
turc m. 1. sens identic cu osmanliA" i busur-
man" sail musulman (cum se numesce eI insii, reser-
vánd numele de turc" Turcomanilor din Asia).
M. COST. 25 : Turcii de pe locul kr Turchestan. AL. T. 1656:
ineet a. nu ne alungil. Turcii . nu Impinge.
2. locutiunea vin Turcif !" analoga celel (clór nu)
vin tataril!" V. tatar.
NEC. 200: stag satele pe marginea târii lesesei pline de ómenl:
si le spunead Moldovenii: Fugii, fugi1, c vin Turcil in tara 1-6s-
ta! AL. T. 1000: ce sedeti In picióre ? c dór nu vin Turcii.
TURK (tiirk), turc d'Asie, turcoman; barbare, va-
gabond, lourdaud, rustre ; alb. bulg. turk, ngr. touptoc ;
ung. török.
turcesc a. 1. ce tine de Turd, ce provine din Turcia.
STAND. 294 : trimise sa-1 aduch un rind de haine turcesci.
2. ce tine de islam : mahometan.
AL. 2111 Lasa legea crestinósca i te d 'n legea turcescd.
turcesc v. a se face turc.
TROD. 129 : Dar crestin e. ori turcit? 480: Turcesce-te, Ianeule,
Turcesce-te, Beiule
turcesce adv. 1. ea Turcif: a vorbi turcesce.
2. fig. si fam. nedeslusit, netateles.
AL. T. 125: asa1 ea si cand le-as fi gait turce,sce; m'ad luat
la trei parale. CR 1, 260: incepi a bolborosi turcesce, far6, a sci bechid.
turcime f. némul turcesc.
TEOD. 607: Cadinimea lesina i turcimea alerga.
turcomerit a. 1. (ironic) partisan al Turcilor ; 2. fig.
despotic ca i dmnii. Vorba aji esita din us.
AL. ( NE JR. I, XXXLV): pe vremea meaerad multe rele, ómenil
se g6siaü cam turcomerip. AL. T. 1233: nu esti un phrinte blind, des-
mierdgtor; esti prea turcomerit.
Derivatiune neo-gréca (ToupxoppErrig).
turculet m. numele stigletuluI (in Ardél).
turlAc a. 1. ametit de vin.
REV. N. I, 339: dol mitocani imbrAcati ferches, turlael. ORAs.
II, 63: Aci vestitul Pitpalac Jócit 'n loc, ch. e turlac i in cap cu
basamac. TROD. 557: C'am p'aci nisce bâieti, Ionicen, tunad i beg;
585: Cu capul de somn umflat si la minte cam turlac.
Vorba figuréza In pro verbul oltén (Tapu, 707) :
nicl turc, nicT turldc, ia un ;Oa, adica un tercliea-berchea.
2. fig. nedumerit.
REV. II, 389 (d. 1821): eel mai socotitori din boieri cat si din
orAsani, umbla turiael, mirându-se de acésta reform& [a lui Tudor].
60936 24

www.digibuc.ro
370

TORLAK (jeune, inexperirnenté), paresseux, négli-

(-rent ridicule, idiot; serb. torlak fanfaron", alb. turlak.
turlâceso v. a se ImlAta.
Isp. B. Sn. 122: bea de se turidoits.
De aci desturläcesc, a se desmetici (ironic).
BASME IV, 142: se puse iarasl pe b6utura, ea sit se deeturlddeal.
int. frumos, nostim, fain: locutiunea tur-
n turlitt", scósa, din cutie, frumos gatita (Polysu).
0114 IL 86: C'asa vrea Maria sa, Tiurlia, aloha, lease!
TilaLtr, divers; türlü türlii", de diverses sortes,
de toutes sortés ; cum. turlu turlu varietas" ; bulg.
turli turli fel de fel", alb. tiirli türli pestrit".
turungiii a. portocalia, sinonim cu naramgill".
IONESCU, 693: fetele de colorat chilirourl cicic, verde,
galben, turungiit SE9. II, 91 : Rosatl narangie, rosata turungie. TAPU,
610 (descantee d. Teleorman): BrancE turungie, 131-Ana cafenie
TURUNAI, jaune, rouge foncé, litt, couleur d'o-
range (pers. turung orange amère"); mcr. turungi.
tuteb f. oxid de zinc (considerat de medicil orien-
tali bun pentru ochl).
BALo 326: arsenicul, cobaltul, tuteisa.
TOTYA (pers.), zinc, antimoine, collyre; ngr. TOInteC,
oxide de zinc; fr. tutie.
tutiin n. foile unel plante din fam. solaneelor
(Nicotiana tabacum), uscate, apoi sucite sa0. pulverisate.
Tutunul cultivat in tara se transportl la Tarigrad In
mare cantitate §i de acolo se intorcea iarki: In tara ca
tutun turcesc saü persicén, tin prá§tiat In boccele sa
In téncurI (Drilgh. I, 24). AstädI se importa din Turcia
3 varietV de tutun earl, dupa locurile de proveninO,
se numesc Yaka, Samsun i Persicén. Obicinuit se dice
a bea tutun", In loc de a fuma saü a trage tutun (§ 37).
TARIF 1792: tutunul turcesc tutunul de Iarti ce merge la
tam turcesca. DELAVR. 65: pescaril vorbesc i mestea tutun. CRAB.
I, 122: tutunul §i spirtul muscMesc trecea din Rusia In Dobrogea.
TROD. 613: Din flligea cafea bea, Din ciubuc tutun trägea.
Vorba figuréza inteun §ir de proverbe.
PANN II, 139: dupft ce-1 urlt, bea i tutun. HINTEscsr, 203:
ce-ml estl bun? st-mi bel tutun? ZANNE, IV, 678: ce atata vorbb.
pentru o lutes de tutun. Ibid: i-a dat frunza de tutun pe la nas
(adia l'a 1nfruntat).
Var. (mold.): tiutiun, titin §i tition.
N. COST. 51: sedênd Antioh-Voda pe un scaun den afara de
corturl, band tiutiun. NEC. 249: Const. Duca-Voda ail scornit un
obieeill nod pe tan. de pogonul de tiutiun el le lua ate 4 lei.
Koch 216: Constantin-Voda Mavrocordat ail pus de ail facut pecet1
tipttrite pe stupl si pe mascurl pe pog6nele de tcutiun. 1ST. 1715,

www.digibuc.ro
 371

p. 26: aicea se face tiutiunta cel bun care se &iamb, si persicén.

1 AR1F 1761: tiutiun muntenesc... tiutitat furda. COND. 1776, p. 67:
un led de un pogon de titin ce se alla sérnfinat In tarh. BELD. 397:
Fh,i 11. niel o Inglijire bênd ttiutiun, altil rântând. AL. T. 477: el sh
tragi tiutiun, sot o? *Ep. V, 162 (d. Sucéva) : tition, tiutiun, tabac, tutun.
TUTUN, tabac it fumer (in Egipt dultan); bulg.
tutun (tfuttun), serb. tutun, rus. rut. tiutturtl, pol. tutun,
incr. tutune, ngr. TOOTO6V:.
In Muntenia, tutunulul turcesc se maI c,lice baeon
(Dr. Britindza), iar in Moldova tabac" (Kog. 279), ea
pan astä41. In Ardél, uncle maI circulit $i &than, (Sed.
Il, 24: trage duhan cu pipa) tot de origin orientafá
(ar. duhan tabae") prin mijlocirea maghiareI (clohány).
cum indici accentul: bulg. serb. duhan, rut. dohan.
tutunärit n. (Mold. tiutiunärit) dare pe fiecare pogon
de tutun Ole 4 let vechI $i un plocon de 80 banI(Sul-
zer Ill, 406; Fot. III, 319 ; Tunusli, 54).
ZIL. 7 : Când Mou o socotaft &ail schpat negresli, lath si tutu-
naritul iar indoit i-all izbit. Doc. I, 412 (d.1785): carte de slujba tu-
tundritulul. Uu. I, 86 d. 1797): neflind obiceid tutundritul sli, fa, crite
un lell de pogon ce se aflk In tara seménat. FIL. 323 (V. taxidar).
tutungiii rn. vInqëtor de tutun.
TUTUN'gr, marchand de tabac ; serb. tutungila.
tutungerie f. (Mold. tiutiungerie) prAvillia tutungiula
mt. X, 214 (cl. 1806): sh nu facá sáraril, tiutiungeril, fhinftril sh
nu aibh. AL. Pr. 113: tiutiungerie armenésch. GHICA, 535: o tutungerie,
4.) Careillma, o cizmhrie. CARAG. 31: m'am dus la tutungerie.
*tutungi-ba§a m. slujba$ul Curlif Insárcinat sä ingri-
jéscA, de ale tutunula
Dot,. I, 303 (d. 1783): tutungi-basa. cu serbeci-basa; II, 78 (d.
1792): s'aü fécut porunch chtre Vasile tutungi-ba.sa sh, cerceteze jalba
orftsenilor. COND. 1813. p. 813: orinduitul mumbasir tutungi-bafa al
Isláriel tale ad adus pe acestl mal jos numitl inaintea mea.
TUTtrisigIBASY, chef des valets cre chambre chargés
du soin des pipes et du tabac Ham.
tuzlamb f. mâncare din burtä de vitel si din pi-
cióre de vacá [Isp.]: doue citatiunI la Rudow.
TUZLAMA, mets salé (d. tuzlamak saler").
tuzlisci pl. I. ghetre de aba, incheiate pe dinapoI
cu eopci sail eu sireturI, earl se trägeml peste ciorapI
si apoi se bägau In cizme (litt, ce feresee de praf).
AR. 81 (d 1821): tuzltwi ca gaitane de mátase.
Vorba figuréza In proverbul oltén n'are nicl tuzluc,
-nici ipingea", aclicit e lipsit de Vote (Zanne III, 419).
2. turiect de la dosul piciorului pâna sub genuchT,
cum 'Arta olteniI si tärancele.

www.digibuc.ro
372

&MAC, 7: Gheba lui scurtri, itari, minténul, Tuzluct napraznicI

cum p6rt6. Olténul.
TOZLUK, sorte de guêtres, pantalon lare du
haut et étroit du bas qui présèrve de la poussiere (d.
toz poussière") ; alb. bulg. serb. tozluk ngr. touCX6xt.

Ugùr n. (mai des ogur) noroc, plaza bunit.

1ST. 1715, p. 66: pentru lege i ogurul Imp6ratulul sft murim.
UR. III, 148: in fericitul si Imp6r1ttescul met ogur s adaugi i sA
inmultesci inch i alte credinci6se slujbe; 149: te vel intrarma cu
to:Ste puterile silintei in fericitul ogur a imp6rAtie1 mele. AL. T. 1258:
cine sam6n1 galben1 are mânh cu ogur ; 1379: poftim fle en ogur !
auspice, présage, rencontre heu-
UGUR (ogur),
reuse, chance favorable, sort prospère; serb. ugur.
u gurlic n. noroc.
ORils. 20: Dar dup'un an de slujbâ, boieru en ugurlie Plâtia
tóte acestea prin vre-un ciraclic.
UGURLUK, bonheur, bon présage.
ugurliù ogurliü) a. de piaza bura, norocos, "in
opositiune cu ursuz" au belalit".
'AL. T. 1333 : s v6 fie sfintul Vasile ogurlia. ISE'. 221: paserea.
astâ, gingas& nu mi se pare ogurlie pentru casa nósträ. OnAs. 41:
Cunaperi la presente mal de timpurit, De vel s4i ureze anul ugurliü.
UGURLT), heureux, de bon augure; serb. ugurli.
u lùc n. 1. canal de scurgere la o casä, jghiab de
plóie sat pentru nutretul vitelor.
Doroh. 173: b'agrAsatul oilor merinóse se face cu
verde i cu darea de zahara In uluce odat 5. pe qi.
Vorba figuréza In proverbul dinteun butuc facr
un uluc", ad. dintr'un mojic un oin Inv6tat (Zanne Hi, 419).
2. o parte a téscului (la culesuf viilor), o parte a
morii (Damé, Terminol. 82, 114, 154).
3. crestätura de-a lungul until lemn.
BASME II, 78 : bätu cu ciocanul d'asupra butoidul, panl ce in-
trar4 d6gele in ulucul gardenulul.
ULUK, rigole, gouttière, canal.
ulud f. 1. scândura grósd cu care se inchide un loc.
Doc. II, 318 (d. 1791): ulutile cele de palme 12. FIL. 283:
curtea acestei case era big:Ito:lit& cu uluci de stejar ascutite la yid si
fórte inalte; 284: o párth. invelita cu strésinft de uluci möruntele.
MARION, 54: apucând un par de la zâplazul curtil, Il zmulse cu uluct
cu tot.
2. gard de uludi.
OD. 1, 109 : ici gardul unel colibe de vecin, mal colo ulueile
unel cascióre de breslas oil de scutelnic. GHICA, 42: gaidina era.

www.digibuc.ro
 373

cu zid Ina lt sail en uluol de scândurl de stejar; 526:

Incunjurat ri.
ilucile erat ciur de gkurile prin care e0ail la ulith clinil eu gra-
mada. DELAY& 219: ulucile cu portile marl. CARAG. I, 106: ferestrele
vraite, ulucile lnalte.
Uluca e forma românizata, din uluc" i Insemnéza
primitiv scândurä de jghiab". Vorba e speciald Munt.
uluca§ n. mic canal la o mórd (Damé, Terminol. 155).
ulucesc v. a netedi scândurile: du.sumeld date la
findea §i ulucite.
urine f. (si ordie) I. (sensurI archaice) 1. taböra
turcésca sat tatarésca.
M. COST. 277: ail lovit un Sultan cu urdiile sale, sub Hotin,
la tabèra le§t5sck. N. COST. 25: Turcil ail Inceput a scéte urdidle, apol
óstea; 113: orI cati robl si-ar gâsi In tót k. urdiea, sk-I ia pe toti.
IEo 199: s'ail Intors Impératul la urdie la Tutora. BELD. 404: silih-
tariul cu urdiea la Backe, cum ail venit 28: ordiea plink de
tot feluL dc avutie. DION 176: cu mare vitejie ail mers fatit de s'ail
lovit cu ordiea VeziruluI. ZIL. 19: la locurile unde ei a sk, se wile
ordiile Imperktesel. GANE III, 11: Intréga urdie iiitärésert a fost sfa-
ramath. (1HICA, 264: rail scos mort In brate din ordia turcések.
Cu acest sens i in cântecele populare.
AL. 124: Badiule, te tine bine, CA urdia 'ntrégk. vine; 172 : Te
calc Hanil tktkrescl §i urdiile turcesel. TEOD. 571: [Palo§ul] D'un
mare Pa*Ii. purtat. In ordia lul Murat.
2. lagar In genere.
DION. 209: Ipsilant adunase cal, 01, sbii, mazdrace o ordie
se fricuse. Fri,. 296: m'am strecurat In ordia pandurilor cu me§te§ug.
GUICA, 24: In ordia mriscklésck se Incinsese Ma. de muriat cate
dout trel sate de soldatl pe 30: porniaù cu carul plin spre
Dudescl saü spre Oioplea mule erat ordiile ciumatilor.
ilL (sens modern) afard din sfera militara: mul-
Vme mare, glóta (cf. buluc), sens popular In Moldova.
URDIr (ordy), champ, campement, armée en mar-
che; dans le langage familier, lieu tumultueux, plein
de foule et de bruit ; bulg. serb. ordiia (hordila) Wire",
ngr. ¿rArcE, lagár. Din aceias1 vorba, turco-tatarg, : it. orda,
fr. horde, germ. Horde, de unde rom. arch. drda §i
mold. horda (M. Cost. 288 : se desbatuse Cantemirescii
de subt ascultarea Hanilor i edeat cu órdele sale din-
cóce de Nistru). V. Partea ordu-agasi.
urdu-belea adv. pe nea$teptate, nesam-netam.
ISP. Unch. sf. 91: mi-a venit aci, iac aa urdu-belea; 122:
numal s scape de rOul astel juvine, ck4utk, urdu-belea pe spinarea
bietilor ómenl. CAL. 1877, p. 47: mh, dar tu e«lti urdu-belea! te til
scaid de mine O. te legl ea béla de om shnktos.
Sub raportul sensuluI, cf. tabaresc" de la tabard.
V. belea.

www.digibuc.ro
374

ursùz a. (Mold. hursuz) 1. de piaza rea, nenorocos,

In opos4iune cu ugurlit."
AMR. 153: Grigorie-Vodik, 4icea ch Turcilor nu este obiceifi
sh se batS din santurl, fhrh numal Nemtilor; ce s ias h. la amp, si
cum a da Dumne4ed; Pasa niel cum n'ad vrut Rind hursuz, a si
la Leva In tara ungurésch si In alte locuri, undo a fost trimis cu
coA tot ail pierdut rftzboiul. CARAG. 12: de ! ca muierea mal ursuzd.
CAL. 1882, p.45: co nenorocire, ce scrish ursuzd pe bietu sthpâtui-med.
2. posac, tiran,
ZIL. 44.: Moruz era din fire iubitor de dobIndire i spre tars
prea ursuz. CR. II, 42: era om hursuz si pâclisit popa Oslobanu. XEN.
35: de o bucat h. de vreme parch s'a fäcut i mai hursuz. TEOL. 549 :
Turcul tot turc ursuz, Foe la case mi-a pus; 671: Cu ban1 ce lnam
Mult m6 chiaburiam, Dar Pasa ursuz La haracid m'a pus.
URSUZ (ugursuz), de mauvais augure, malheu-
reux, sinistre, fatal (d. ugur sort prospère"); alb. serb.
ugursuz, ngr. ô109 pao6C-qc.
ursuzluc n. piaza rea, nenoroc.
TELEOR, 14 : pentru ursuzlucu acesta tare miihnit rdmase nnache.
CAL. 1895, p. 70: ti-am intrat In cask cu ursuzluc.
URSUZLUK, malechance, mauvaise étoile.

Vadeh f. termin de plata, sinonim cu soroc".

KOC4. 208 : sh. deie un zapis la miri pentru banl en vadi; 217:
implinindu-se cadet= care pusese Lajilor. COND. 1778, p. 33: datoriile,
ce se vor schimba vadelele i vor Innoi zapiselo, sh nu ia 4eciuiala.
UR. XXII, 311 (d. 1826): plata lemnelor la vadelile hotitite. AL. T.
791 : arendasul n'aduce banil la vadea? 1550 : m6 Indatorese a plhti
Infatishtorulul cu acest sInet, In vadè de cloud luni. GHica, 387: regula
era, pentru polite, vadea de trel luni.
Var. : vediè §i vedea.
SEp.V, 170 (in muntil Sucevii): vedie. termen, soroc. TApty, 147
(d. Prahova): Iarth-ml Dómne, pe Corbea, Cá. si-a fhent vedèua, Noud
anl i jumótate Si noud (tile de vat% $i alte trel de primSvarS.
VADE (ar. va'det promesse), terme, époque dé-
terminée pour une promesse ; alb. bulg. vade, serb. vada.
Termin juridic care circula mai ales In Moldova.
vátàf m. (vatah i vatav) I. (sensurf moderne) 1.
termin primitiv pastoral: cioban care pazesce stâna, sens
i astadi popular (pl. vataff i vata).
TEOD. 76: Tóte [oile] 's ale mole, Cu non6 ciobanl i vdtaful
dece ; 592 : De belele, de nevol, M'am facut vdtaf de 01. Tapu, 3 (d.
Teleorman): ScobórA ol mnite ... i cin'le mina? Vdtafu Ión, Fecior
de mocan Si de mocârtan. Adus din Ardél.
2. ell sensul generalizat : mai mare peste
PANN If, 23 : mule nu este pisick sórecil vdtaf ridictt. TANI, 18

www.digibuc.ro
 375

(d. Velcea): Vdtafi de zidarl, De la Poienarl, Peste mesterl marl ;

149 : Gheorghith, Gheorghite, vataf de temnith... FOT. ILI, 285: lei 600
de la vatufui de arabagil.
3. Ingrijitor de curte domnéscä saü de mo§ie bo-
ierésca : intendent.
BELD. 348: val s'amar de veitajii de pe la mogil. For. TU, 310 :
vataful cemeril are 20 lel léfá pe lime, vdtaful beizadeletor primesce
100 lei léfa pe lunk STINo. 179: imperatul avea un vataf de curte.
XEN. 8: se fieu vdtaf de mosie, pe urme. vechil...
4. vata0, inspector de tiganI (Pontbriant).
PANN, Mos-Alb I, 18: [vetaful] ,;eni cu Orbacid Indate,si-1 goni
pe tog la cort. TAPII, 5t2; Vdtaful tiganilor, M6rtea cotofenilor.
5. in Bucovina, sin. cu colacer" (Marian, Nunta, 223).
II. (sensuri archaice) 1. capetenie peste 500 de o§-
tea numit in urmil ciau§": era un vdtaf de vInatori,
un veitaf de aprocp, un veitaf de copil de casä (Bale.
618, 620).
GHEORG. 302 : dupe. Vel-cupar, vatavul de plilatrnicel, vatavul
de stolnicel, vdtavul de aprodl... CANT. Mold. 85: Vatavul de aprozi
de Divan, inspector aprodorum Divani; vatavul de stolniczei, pne-
feetus dapiferorum; vatavul de copii, prEefectus cubieulariorum; va-
tavul de aprozi1 de tirg, inspector aprodorum forensium; vatavul de
palczi,pra3fectus peikiorum... FOT. HI, 279: din vechime In Tara ro-
mânésce erail sóse zapcil de Divan, vataful de aprodi, ciausul de a-
pro41, vdtaful de Divan, vataful de pebernicel, vcitaftil de vistelie
vataful de Curte.
2 sub-prefect de plaiú, in opositiune cu zapcit".
FOT. III, 146: la plaiurl se rinduiesc de catre Vornicl vdta.2i,
earl pezesc intrerile la trecetorile Carpatilor, veghiaze, si plindesc
ingrijebc ca sä nu treat nimeni prin potecile muntilor In Ardél
sail in Ungaria; iai.1 séma sä nu se ealce hotarete de dare vecinl;
elasificä si adune (ladle prin sate, deaci sema ispravnicilor; judecä
hoteresc, pedepsesc i arestéze. ZIT,. Rev. If f. 77: ispravnicil judete-
lor plaiurilor, zapciil
VATTAS (ar.), pasteur, berger. De la Romani' vorba
trecu la Ruteni (vatah saù vata§ bacit, capitan de tal-
hari" §i vataha turma, céta,") §i la Ru§1 Orataka
turma" §i vataLlika bacia"); pol. wataha compagnie,
bande", wataszka chef de brigands dans les Carpathes,
capitaine de Cosaques" ; la Tatarl vataha foule, asso-
ciation de pêcheurs au bord de la mer Caspienne", de
unde rus. vataga compagnie de pêcheurs".
Vorba importanta, ce face parte din bogata termino-
logie pastorala venita de la Turcl vAtaful saü vatavul
(forma dedusa d. pl. vata§1) e primitiv sinonim cu
apol terminul s'a generalizat pentru capetenie Tri genere
(§1 in special militara), sens trecut si la Ruteni §i con-
servat In formele derivate ale vorbet

www.digibuc.ro
376

ONO m. 1. comisar de cartier.

FOT. III, 291: vettcifet sad zapcil de mahalale earl adunA
PANN III, 5 : vdtdfel de mahala a plecat a eolinda.
2. paznic de nópte (Glos. 571).
3. curier sa aprod de sat.
4. (in Moldova §i Bucovina) numele celor doT taa-
cAI nunta§i earl' daù ajutor mireluT i miresel, cores-
punqlênd munténulul vornicel" : bötul impodobit al
vorniceilor pórta asemenea numele de vatael," (Marian,
Nunta, 215 i Zanne IV, 676).
La RutenT, vatalelo (imprumutat de la Romani) are
asemenea sensul de vornicel de nunta".
vätä0e f. 1. intendenta, inspequne.
FOT. III, 285: lel 2000 de la mitcifia pescarilor unul din veni-
turile AgM).
2. slujba vatafuluT : sub-prefecturd.
III, 78: vdtet§ia plaiulul. OHICA, 293 : s5. aspire la slujbe
REv.
mal Inalte de eit un zapciLic, o veitgie de plaid, sad o s5mesie.
3. cApitAnie.
BALO. 675: vdtcyia alArasilor, vdtcyia de fusta51, vatiifia co-
piilor de cask veitckia aprogilor de Divan, vdtclfia de paic1, vdtdfia
de postelnici si de phharnicel.
vitäpiie f. so0a vatafulul.
TAPU, 23 (d. VAlceal: Vilaie, Vilaie, Dalbl
vechil m I. (sensuri archaice) 1. loctiitor.
Ax. 122 : ad farnit vechil Nicolm-Vodá pe frate-sed Ión-Vod5,
marele tergiman. KOG. 216: In Domnia lul Constantin Racovit5 se afla
pe Mg& el un franc, anume Lintul, care intrase In rindul boierilor,
eAel It Meuse sulger mare si varnes mare si vechil cámárAsiel ceI
marl la BucnrescI. V.A.o. 249: Sultan Baiazid II gási cu cale sá orin-
duiaseti vechil al Imp6rA4iel pe Corcut si el se &Ise la Meca;
302 : vechil de tergiman se afla beizadò fordache Moruz. AR. 28 (d.
1821) : vechilul lul prea puternicul nostra Imp5rat.
2. ilnputernicit, representant (sub raportul politic).
DION. 181: strIngêndu-se solil i vechiliE ImptirátescI la saraiul
eel ortnduit Inadins pentru congres peste Dunare ; 2l8 : Imperatul
Alexandra ad trimis [ValahieI] pe un generar sh fle In loc de Domn,
vechil Impèrátesc, cap mal mare al Divanulul, i fat% de dînsul nimic
stt nu se file& de boieril divanistl.
8. proeurist, mandatar (sub raportul juridic).
Am R. 173: Grigorie-Vodá trimiOnd acolo boierl vechili de ad
státut en Nohail la Divanul Hanulul. COND. .IPSIL. (1796): se va In-
timpla unul sa se judece prin vechill. COND. CARAGEA, 466 (d. 1817):
vechil este cel ce sta In locul stap5nulul la vr'o trébá. UR. X, 216 (d.
1806 fatá find vechilul mInAstiril i totl tlrgovetil; IX, 9 (d. 1844):
:

Indemnand pe rezes1 alege vechill. Fa. 192 : un vechil pus din

parte-ml ca si nu (tic& lutnea, a camper mosiile st5pInului mod ca
banl furati de la dînsul.
II. (sensuri moderne) 1. advocat.

www.digibuc.ro
 377

GOLESCII: vechitul ea omida, ph ce se pune tot istovesce. NEGR.

1, 280: tocmit un vechil, ea sh le apere dreptul.
2. omul de incredere al mosierului.
AL. T. 557: a luat mo§ia de la vechilul d-sale; 692: de când a
venit pe mo§ie vechilu ist nail; 1535: vechilu minástiril mI-o rh§luit
buchtiea mea de reze§ie de aicl din sat. X. 9: stApInul vorbia cu
subprefectul plil i cn vechilul moieI. Cras. Il, 16: de atuncea se
feria de daraverl eu vechilul.
VEKIL (ar.), procureur, mandataire, lieutenant,
substitut, délégué, avoué, avocat; alb. bulg. vekil, serb.
veèil, ngr. pexEktig
Termin juridic (§ 71) aprópe esit din us, mai ales
formele sale derivate
*vechilet n. mandat, procura
C OND. CARAGEA J. 466; vechilet (jicem fapta vechilulul.
VEKIALET (ar ), procuration, administration.
*vochilic n. procura, imputernicire.
Doc. I, 166 d. 1777) : de la vechill sh se p6th ma eärtile de
vechilic. UR. 1V, 150 (d. 1803): sh le deie scrisóre de vechilic din par-
tea tuturor, ch slot deplin respumlétorl.
VEKILLIK, fonction de vekil, lieutenance.
*vechilime f. procura (actul i persóna).
UR. III, 232 (d. 1822): until din bojen saü doI cu vechilime din
partea boierilor ob§tel; XIX, 63 (d. 1825): viind din frunta§il Virgo-
vetilor cu vechilimea din partea tuturor.
venetic a. §i m. I. (sensurï archaice) 1. Venetian.
NEc. 349: fidicatu-s'all Imphrhtia cu t6th putel ea §i s'ail dus
la Frâncl la tara Moreil, ce o tineaü Veneticii, §i a& luat-o eu tóte
cetatile ce erwci inteacea tarh.
2. venetian (vorbind in special de monete): galben
de Venetia, In valóre de 5 lei' vechi.
DION. 136: balbinil Iniperhtescl era 4 leI §i b creitarl, olandezi
4 lel §i 13 creitarl, veneticif 4 lei §i 20 creitarl. GORJ. II, 87: bucatele
erail puse tot In sahane §i In castráne tot de aur venetic... AL. 80 :
Saü ch i cumphni De treI orl cu veneticf, Venetici de eat() chid:
113: De tot omul de pe-aicl, oece galbinl venetici.
(sens modern) strain (in sens reil), sin, cu litfa".
AL. T. 80 : -We intreg [cobza] a fost cinstith De boieril de pe-aicI,
Ba §i chiar de veneticf ! 1440 strmanh tarfd Cum al ajuns de rIsul
veneticilor! 1385: un venetic priph§it In tara Moldovel. lsp. 175; acest
praphdit de om, venetic In satul nostru. CAL. 1877, p. 47: imphratul
mhrita fetele CII treI veneticf. nritl §i pociti ea pdeatul.
VENED1K, Venise, venitien, &ranger, Mote; serb.
venedik (un fel de tun"), alb. Venedik Venetia", ung.
venedeg óspete".
Accentul vorbei i sensul el* popular indica o de-
rivatiune turcéscaimediata, iar nu greca, cum admite d.
Hasdeù. (Etym. vol. IV, p. CXXXIX), dupa care vorba
s'ar trage de la bizantinul [3.3vsmtós, venetian.

www.digibuc.ro
378

veresie f. credit : vorba se allele numaT in locu-

tiunea pe veresie" (cf. serb. na veresila).
CARAG. 3: manânch pe datoHe, bea pe veresie. GaAs. II, 95: Ca
nu-0 mal da nimenl adl pe veresie.
VERESI, commerce à credit: bulg. serb. veresiIa,
mcr. veresie, ngr. pepeag. Termin comercial (§ 104).
veznea f. cump6na mica pentru aur.
Doc. II, 404 (d. 1790): o veznea midt.
VEZNE (ar.), trébnchet; alb. bulg. vezne, ngr.
virAn a. se e,lice de un loc Imprejmuit unde aú
fost inainte eladiri. Vorba e populara In Muntenia.
V1RAN (pers. désert), espace vide dans un guar-
der habit&
*viranea f. ruine lasate de o casa arsa.
Koo. 239: lucrându-se corabiile alaturea de casele lul Alexan-
dru Dracu pe o viranea ce era acolo aläturea.
MANE, les ruines d'une maison, la place vide
que laisse un incendie.
visinbp n. rachitt de vi§ine.
AL. T. 82 : boieru bea v4inap ; 505 : dulcell, vutcl, viqinapuri.
VINAB, ratafia, kirsch, sirop de griotte (d. pers.
sne griotte" §i ab eau"). Vorba vifind pare a fi de
2 vi77

origina slava (bulg. vi§nT, ceh. vi§ne).

Vizir m. (arch. Vezir) I. (sensuri archaiee) 1. nu-
mele inaltilor dignitarl ai Curtif otomane §i in special
al ministrului de externe (litt. hamal", fiind-ca el su-
porta greutatea trebilor StatuluI).
M. COST. 241 : datornicif turd ea to(iI ad mers la Vizirul, de
ad strigat pentru Aron-Veda si de nevoia datornicilor i-ad dat tir
Domnia. Ax. 153 : Pasa este un Vizir §i nu se cade sk-1 mânie, niel
sa se pule 1mpotriva poruncil Int NEc. 196: ad scris Vizirul la Duca-
Voda, aice In tark; 198: Vizir era atunce Kiupruliul. VAc. 277: Os-
man III maI In tóte saptamInile schimba rigialil si pe vizirt. DION.
169: insciinrandu-se Imparatul de venirea Sultanulut at poruncit
Vizirului de l'ad IntImpinat cu mare alaid si cu pompa Imparatésca.
2. primul ministru al Hanuluf.
COND. 1693, p. 55: tal. 500 s'ad dat la Vizirul Hamad. M. COST.
319 : Sefir Gazi Aga, Yizirul Hanulul.
(sensuil moderne) 1. cu aeceptiunea originara,
in basme §i In cântecele populare.
&ran. 835: Vizirul se tot plimba prin gradina. Al.. 204 : Da-
mind chiar pe Vizir Cu armasari de la Misir. TEOD. 480: Pass. dadl
'1 asculta, La Vizirul câ vestia; 581: Imparatul o 'ntreba i ca fat%
mi-o lua, Ou Vizir o logodia. VULP. 90 : Am sa plec iar la Vizir, Ca
s'adun banil de bir.
2. (sall armn), numele moldovenesc al ar§icului
numit in Muntenia sicift".

www.digibuc.ro
 379

VEZIR (ar. portefaix), ministre d'État, lieutenant

du roi (d. vasara porter" : cf. lat. minister servitor");
alb. bulg. serb. vezir, mcr. vezir, pgr. peCEns; poi. ve-
zir ; sp. vizir (pe lângA alguacil", pentru a cAruT scadere
a sensuluf : cf. Dozy, 129). V. Partea II : Vezir-azem.
Vizir-berbece m. numele bArbatuldi une1 paserl rnA-
iestre, intr'o poveste moldovenéscA (SO. IV, 176).
vizercan m. Vizirul Hanulul cântécele bucovinene).
MARIAN II, 110: Vizercan, Tatar spurcat, Cu Maria se juca
cu ea se desmierda
vizirési f. s4a ViziruuL
BASME I, 114: sA I perdem nol pe el, qise vizirésa.
*vezaret n. viziriat.
VAc. 259: Impöratul II fAglidui vezaretul ; 265: Rai aid. Ahmed
Pasa Chipruli-Zadè mosteni i averea si vezaretul tätâne-söd; 277:
sus numitul vezir flind scos din vezaret, dupl ce aü Imp5r4it, §i iarI§I
adu, de iznóva la pecete. Dum. 15: st&tut-ad la vezaret Emin-Pap.
VEZARET (ar.), charge, fonction du vizir.
veziresc a. (si viziresc) ce tine de Vizir.
BALc. 248: fu investit cu slujb vezirescd.
veziresc v. (0 viziresc) a exercita puterea de Vizir.
Ax. 155: l'ad fácut si Vezir, dara n'ad vezirit malt, at treand
20 do 4ile, afL trimis Impöratul de i-ad luat pecetea. NEC. 278 : nu
putea sft viziréscd de röul Muftiului.
vezirie f. (vezerie i vizirie) formA românizatA i para-
lell cu vizirlic".
M. COST. 275: 4ic unii sh. fie murit otrhvit de un Vizir ce era
atuncl la Impörhtie, temöndu-s1 viziria de el; 284: ad InOles veste
de cMftras de viziria acelul Vizir; 304: acesti dol [silihtar-aga
chzlar-aga purtad tóte trebile Impörötiel, viziria tnaintea kr era fórte
slaba: and se aduna Vizirul cu unul de aceia, spun ch le shruta
peola hainelor. N. COST. 79 : lacom aü fost acel Ali-Pap; In veziria
lui In care Meuse aprópe de 3 ani, multi banl a adunat si pu.si In
visteria Impörhtésa. COND. 1693, p. 350: tal. 5000 s'ail trimes bani
gata Vezirului Husein-Pasil pentru poclonul de vezerie noun.
vezirlic n. (si vizirlic) sarcina i dignitatea de Vizir.
Km 228: find si Vizir-Mustafa Pasa In al doilea viziritc, bun
prieten ml RacovitfL. COND. 1693, p. 37: poclon Vizirului
chehaialil lui de vezirlic nod.
VEZIRLIK, grade et dignité d'un Vézir.
Ultimele cinci forme secundare stilt exclusiv istorice.

Zabian n. 1. hainA lungA fArA máneci, inchisit pe

dinapoi, iar de jos de ambe laturile cu ate o deschip-

www.digibuc.ro
380

Wrä ca sa, póta umbla comod, purtata inainte de boieri

si de cocórie.
OD. I, 421 : zabun de sandal de Venetia cu fete.
2. anterit, larg si lung, de preot.
0B.A§. III, 25: Vicar e o functiune... PórtIL plete, barb è. lungh,
rasi négrO. §i zdbun, Adicl hainft turcésch, mare, largti §i prea
3. haina Arariésca, de iarna, usórA i cMdurósa, de
bumbac sail de MIA (cojoc purtat mal ales la câmp).
JIP. 80 : are hinu pS el zdbun, itarl, glugA. TEOD. 79 :
mè maI Ora Cu zdbune dalbe, Dalbe de bumbac. BUR. 70 : Cu dalb
zdbun, Tot de cel bun.
4. liainA lunga panit peste genuchi i infloratä mai
ales pe umerl i in jurul gâtului, purtata de prance
(Dr. Manol. 182).
Var.: zeban, zebon i zobon.
Ery-m. 1231 (d. Ialomita): anterig sag zeban, coporan sag zeche.
TAMP 1761 : zebóne vechi la o parcia, adich de 28, un leg. NEGR. I, 145:
peste zobonul de stofft aurità Ruxandra purta un beni§el de felendre .
albastru blAnit cu samur.
ZEBUN (zybun), camisole, veste; bulg. zabun,
serb. zubun. TaraniI bulgari 'Arta zabun de aba, iar
bulgäróicele 11 pun iarna la qile marl (Boué II, 204).
zabunar rn. eroitor sati vinçlötor de anterie si de
zabune.
Doc. I, 437 (d. 1785): rufetul zdbunarilor ptunInteni din Bucu-
rescl ; IV, 283 (d. 1793): zeibunarif all a face numal cu baine de bumbac.
zabunärie f. 1. mestesugul zabunarilor cari formail
un rufet deosebit.
Doc. I, 438 (d. 1785): mWe§ugul zdbundriel care este oil. câte
se umple cu bumbac t cu IânI; VIII, 101 (d. 1800): a prisosit
trebuinta de lucm zdbundriel.
2. hainele fäcute de znunar.
Doc. I, 433 (d. 1785): sà vIn0 mad& de zdbundrie, adicà an-
terie i zlibune femeiescl §i copilitrescl.
3. atelierul sat pravalia sa.
Doc. XIII, 101 (d. 1800): al deschis prAvAlie de zdbundrie.
zabunaf n. zobona0 cojocel (de femei si de copi)).
BUR. 157: Cu zdbunuf de atlaz, Mor boieril de necaz. Say.129:
Zobonal cu florl cusut i cu fluturi tot lAtut.
zabunel n. zAbun mal scurt.
R.-Cop. 206: Cu piele cu cojocele, Pe d'asupra zeibunele, Peste
ele ipingele.
zagAn m. ulitt de stirvuri (3/i/vus).
Ccv. I, 311 (Glosar d. 1630) qi. COSTINESCU S. V.
ZAGAN (pers.), milan: ngr. Crivoc, avis venati-
cae genus Due. Vorba esitä din us.
zagarà f. blanä de Zagara (oras in Macedonia).
COND. 1603. p. 76: conte.sul de postav sag ciptu§it cu paceà de

www.digibuc.ro
 381

jder §i en zagara de samur §i cu ciapraze de fir. TowF 1870; zaga-

rale de pântece... malotele de postav cu zagara i spinlrl de lup.
ZAGARA, pelisse ou fourrure de Zagara, vêtement
collet et à manches garnis de fourrure Barb.
zaga'rel n. diminutiv de la zagara.
VULP. 30: Cere 4ece d'un berbece. Lag 'n códh de treI palme
la cap cu zdgdrele.
zahareà f. (cu var. zahara, zaherea i zahrea) I.
(sensuri archaice) tenpin technic militar: 1. proviant.
N. COST. 451: la Azae Turdl mal sfir§ise zaharaua, ce-§I adu-
sese pre amine §i pre catirl, sl le fie de calea Astrahanulul. ID. 35:
Hatmannl le§ese vrênd sl poprésa zahere'ua turcóscl care o duceall.
Tarcil s'o bage in Camenita. MUSTS, 22 I trimetênd prin tinuturl ca
sft-1 aducl zahara. lac. 253: Baiazit I aA batut pe Ungurl, luânclu-
le §i tót ordia, zaherelele §i soma mare de banl. DION. 171: Musealil
in urnil at luat haznalele turcesci §i zaherelele i tunurile §i vitele ;
175: luat'ad Turcil §i tunurl i prafaril i zahercrua tot ce ad glsit.
2. In special, furnitura mai ales de grtine, provi-
siunl de hrana pentru o§tirea turcésca, ce Tarile ro-
mâne erail Indatorate a trimite la Constantinopole saü
la serhaturl (Sulzer III, 382, 415).
N. COST. 115: ail fost triinis §i din Tara muntenésel Doinnul
BAshrab-Vodk câteva mil de chile zahere, fain& §i orz, de ad §e4ut
carele la Tutora multl vreme. VAc 292 : (V. serhat). DION. 185:
Hangerliti iinduind boieriile §i a§e4ând trebile tárii, aü inceput lu-
data a face gltire de o§1.1, dând porundt pe la tóte isprAvniciile
scrie bueatele 6inenilor §i sft stringft zaherea, gr15, orz, vacl, ol, unt
altele ce trebuesce ostilor §i ad inceput a veni col asupra cetätil
Diiulul, ea sft scótl, pe Pasvandoglu. Uo. III, 140 (d 1802): zaherelele
ce se vor trimite diii arl; IV, 399 d. 1741): zaharelele de orz, de
Mina, conace, podvo41 de eare... Oath. COND. 1802,p. 312: din
numitele doue tlrI din tóte felurimile zahrelelor ha se awl suml pe
at nu se aduce superare raielil. GHICA, VII: stringe zaherea de prin
satele vecine pe preturile capanulul; 612: (V. serhat).
3. provisiune In genere.
CANT. Ier. 97 : ad nu de cu vara st/pinil caselor de iarnl gri-
jindu-se, Wt . zaharaua trebuitóre in jicnitele §i. eamerele sale gramft-
dese? CoND. 1693, p. 318: s'ad dat pe 500 Oc 3. de unt, care tri-
mis lul Mustafa-Pa§a Veziriulul poclon, impreunft i cu albs zaharale.
OD. I, 126: jicnita cu tótft zaharéua.
(sensurl moderne) 1. provisiune de hrana (eu
acest sens numaï In basme i In cantecele populare).
CAL. 1875, p. 63: void plitrunde pinl la magaziile cu zaherele.
TEOD. 669: Unde'ml tree o§tirile, Unde'rn1 merg poverile, Tóte zahe-
relele; 678: Prin sangiacurl el umbla, Zaherele cl stringea.
2. tain pentru vite (cf. tain).
loNEscu, Doroh. 173: Ingrl§atul oilor se face pe camp cu iarbl.
verde §i en darea de zahara In uluce odatft pe 4i; Zaharaua este de
popu§oiù de clte 4 dimerlil pe qi. SEV. MAL 88: pe unde tar-
nat zaharaua la bol.

www.digibuc.ro
382

3. (ironic) provisiune.
TELEOR, 142 : 10 crease, pe rang& laud i diurne, i o alta
multime de zaherale, adich aduna la epocl determinate de pe la ma-
halagil plocóne, fie In banl fie In alte obiecte.
ZAHRA (ar. zabire), provision, vivres, grains, cé-
réales ; bulg. zahare (zahere), serb. zahira, alb. zaire,
men zaeree merinde", ngr. Cctzapi §i Caztpi (§ 74).
*zaharagin m. (§i zaheregiii) ingrijitor de proviant.
Doo. V11, 516 (d. 1708): carte cu care s'ag orinduit D-lul Clu-
cer Vacarescu zaharagitt in 6 judete ot peste Olt. Doc. II, 501 (d.
1784): brésla gelepilor i zaheregiilor straini.
ZABIREP, fournisseur de vivres, commissaire
des subsistances.
zaif a. indispus, slab.
num. 195: m'am bucurat, c este MaxieI tale mal binisor i te
ai mal Indreptat, si fiind Inc h. zaif, sh au vil Maria ta la mine. AL.
T. 808: te a cauta, chnd el fi zaif ; 1023: e cam said% dräguçaL.. all
rhgusit. CAL. 1895, p. 37 : imparatita, cam zaifd de suparareA din ajun.
ZA'IF (ar.), faible, infirme ; bulg. zaif, ngr. CaErlç.
zaiflic n. indispositiune, slabiciune.
AL. T. 92: slnt ferit de asemine zatflic.
ZA'IFLYK. faiblesse, infirmité.
zalhanà f. locul unde se taie vitele pentru ma-
celarl (litt, casa jupuitoruluI de vite). Câmpulungenil
in o anumita serbatóre a zalhanalelor" (Olanescu, 153).
TARIF 1792: vitele ce vor aduce Turcil din tara turcésch.
vor vrea sA le taie la zalhanale aid, sh platesca vama unde se va
tine suhatul de vite. OD. I. 126: zalhanaua curtil domnesci. FIL. 105:
al mosil, vil, live41 de poml, helestaie i zalhanale. TEOD. 518: Foe
la ease efi dedea, SA ardit zalhanaua Cu ótá turcimea 'n ea.
Var. : (arch.) salhana §i (pop.) zahana satt zaana.
TARIF 1761: call bol se vor taia pe la salhanale. COND. 1776,
p. 67: lel 30 bezman de tótá salhanaua. MARION, 64: cin'te trimise la
zaana ? 150: n'al fost cu min. la Tel, la Mosl, la Zaana ? FUNDESCII,
Basme, 33: du te la zahana. TAPIT, 80: Uncle Turcil Navala
la el da, Ca clinil la zahana.
RALHANA (pers. sell). hane maison écorche"),
abattoir, boucherie (d. ar. salyh écorcheur" §i pers.
liane niaison") ; bulg. salhana, serb. salana.
zalhanagifi m. care stringea vitele de taiat la zalhanale.
Doc. Il, 3.4 (d. 1792): sh fach porunch de a se opri de la ne-
gustoril zalhanagii acestá stung de 80000 oat sea.
Form4une analogica. (§ 23).
zamlii la f. planta §i flóre (Hyacinthus).
TEOD. 320: Foicica trel zantbile. Dragile neichil copile...
zumstL, jacinthe ; bulg. serb. zumbul (zimbil),
alb. zümbill, ngr. CtincEXE.

www.digibuc.ro
 383

zambul n. phmta Muscari commostim, numitä i eépa-

cioriT" sail flórea-vioreleI" (Dr. BrAndza).
Forma paralela cu zambila".
zamparagiii m. berbant, craidon.
CR. II, 12U: o adunAturA de zamparagii duglis1, din UM lumea.
CARAG. 376: ce caut1 sA te amesteci cu vagabonti1, cu zamparagia?
Formatiune analogica d. ZAMPARA (pers. zen-pare
qui court les femmes"), galant, débauché, coureur
(pers. zen femme"); bulg. zempare.
zamparalic n. berbantlic, desfrinare.
OoR.T. IL 8: prhpAdi averea pArintésa cu fel de fel de mi5e1i1,
adia eu zamparaticuri, cu betd. CAL. 1881, p. 77: peri din pricina
zamparaltcurilor §i a tialosiilor.
ZAMPARALYK, galanterie, paillardise.
zapciü m. E. (sensurI archaice) 1. termin technic
administrativ: cArmuitor, sub-prefectul unel pla§I (In
opositiune cu vataf").
BELD. 391: De iznávA rInduialA, sad hapea a cut era, Zapciii
alergad prin tall, In eat se cutrernura. FOT. III, 146 : la p1A5I se o-
rinduiesc de cAtre ispravnicl zapci, carI clasifia, dârile pe sate si le
adunA dim& orinduielile ispravnicilor. Ingrijese pentru buna rmudu-
ialä pentru Impheiuirea sAtenilor i observA micile lor nointe1eger1,
ea sa nu se asupl6sca unit pe alti1; 201: ispravnicit IndatA ce sosese
la tactul lor, finduiesc pe zapciii sail epistati1 plA5ilor, cail tin locul ea
subasil In Turcia. Corm. Intl,. 1790): zapciii sA nu InchlitA, pe cineya51
ma de otatire i far& carte de judecatA. Ray. Il, 3.43 (d. 1821):
vAtmil de plaiurl si zapciii tot1 biraril; III, 77: zapciif
Fa.. 116: arenda5u1 ne jAfuesce, zapciul ne jup6ie de piel. OHICA.
VI : Pasi1 traetail pe Domnif nostri ea pe nisce zapcif, le trimetead
ordine scrise i verbale ; 289; incaleca calul i drept la zapciu. PANN
II, 7: Si rachial It bea zapciul. JIP. 101: a adus o ghinft la un
Cu acest sens In doue proverbe.
ZANNE IV, 689: zapcifi mort 5i poloboc plin In drum nu r6-
milne (zapeiul e ghzduit In totdeauna); ac i ata a a venit zapciul
In sat (odini6rA and intra zapciul In sat, trebuia sh. gAs6sch. 6menil
la rnunc i femeile la flcut pAnzii, la tors etc.; astA41 se mal (lice
and vrel sá Indemni pe unul la lueru).
2. termin technic militar: capitan.
GHEORG. 306 : eel ce a semnele lor, cart se ehiamo, i zapcil,
merg la biseria, mergênd Inaintea Domnulul; 322: trel
de 6nien1 la un stég cu zapc;ii lor. COND. 1770 p. 8 : de la 12 zapcif
de la 4 stégur1 al seimenilor din elute gospod, ate 3 zapcii la un
stég, adia stegar. odobaa i ciaus ... de la 12 zapeii de la 4 stégurl
a hMmAniel .. de la 3 zavcii de la stégul vinAtorilor. Doc. I, 802 (d.
1783): vel apitan de dorobantl eu zapciit sel inainte. FoT. III, 276:
SpAtarul are sub dInsul un boier logofét i Ose boierl zapcii, adia
pe apitanul de lefegil, pe pe polcovnicul de poteri, pe
polcovnicul de vInhtorl, pe polcovnicul de seimenI i pe bas-buluc-
basa ; 279 (V. vAtaf). FIL. 341: vel-apitan de dorobant1 cu zapciíl seI.
3. agent executiv.
N. Con. 54 . ykOnd eA nu sporesce lucrul nimia Rind 6inen1

www.digibuc.ro
384

decl all pus zapcii de ad scos curtea tóte. NEC. 292 : era un
capegi-basa in Ia1 pentru banii birulul, de sta zapciü. MUSTE, 41 :
indate, ban1 multi pre beierl de aù dat imprumut, en zapcif
stringetorl de bani grecl. FOT. III, 279: Vornicul de aprocll era ce-
petenia zapciilor de divan; 291 (V. vetesel). FIT,. 85: void scri Pos-
telniculul s te fach vetaf de curte in locul Ini Gheorghe, pe care
voiesce se-1 face zapcift de stainl; 244: sése zapcil pentru implinirl
de haul i inratisitri de pricini tu Bucurescl, i cate unul de &-
care judet.
4. In special, sergent de strada.
COND. 1776, p. 17: si strAjile pe la respintil se. le rinduiasce,
Vel-Aga cu slujitorl de ajuns, i cn zapcii de credinte, ca se. stre-
juiascli neadormit, de cu sara pâne. In 4iult. Doc. IV, 409 (d. 1794):
zapcii cel earl skit de pedepsesc pe la respintii si la capetul podu-
rilor. COND. 1802, p. 342: zapciii speterescl agesc1 ce ant paznici
la margine pe la ulitele i drumurile ce intr in politie sfi nu se In-
dreantesch a cere nitnenl nimic de la lecuitorl saü negutfitoril ce vor
aduce acestea de vin4are Ineuntru politiel se, se pedepsésc e. cu straj-
nich betaie prin scirea zapciilor color marl. NEGR. 1, 29: la tóte res-
pentenile ate un zapcia al agiel opria carele se, nu se vire, pan e. dupe.
trecerea alaiului.
(sens modern si popular) sub-prefect.
Cu acest sens mal ales In cântecele populare.
TEOD. 290: De frica zapciulul Si de gróza birulul, latal dru-
mul satului i córnele plugulul; 321: De gróza zapcialui, trecu apa
Oltulul; 601: Ispravnicul 'ml scria Volnicil pe la zapcii, R4,7111(516 'n
seticele. CAL. 1875, p. 75: La ispravnic zapcia Giaba merg,i giaba
VuLp. 12: isióptea piva jure La zapcia in batetura.
ZABT6Y (qui contient dans la discipline sévère),
administrateur, gouverneur. V. Partea II: zabet.
Important terrain din sfera administrativa i mili-
tara a trecutuluI, care persista In literatura populara
(cu o nuanta pronuntata de ironie) in limba de ast141.
zäpcesc v. a executa pe cale administrativa, a a-
supri cu dArT (vorbind de zap Cif).
NEGR. I, 151: se. micsureze dajdiile! se. nu ne zdpcescd!
Forma verbala corespunend bulg. zaptisam a
zabovi", serb. zaptiti a Onea In frIA", alb. zapatoi a
Inhata", men zaptisescu.
*zapcle f. sub-prefectura uneI plasI (Sulzer III, 100).
Forma originala alaturea cu zapciret".
zapcieä f. execOe (po4enésca).
AL. T. 1033: Sint satul de birurl grele Si de plug si de lopate,
De ciocol, de zapciele Si de sap4 lati.
Formatiune analogica (cf. angara, arch. angared).
*zapciituri f. execupne administrativa.
NEC. 217: Duca-Vode, multe strinsóre feces pentru remitsita
banilor birului... mergênd cu óste tot zapciiturt erall
Forma românésca paralela cu zapcilic".

www.digibuc.ro
 383

zapoialic n. (§i 2apcirlic) 1. funqiunea de zapchl. §i

postul seA zapcie §i zapciret.
REv. IL, 411 (d.1821): de la un zapcilic ce puteal clstiga atuncl?
FIL.191 zapcilicurile, polcovniciile de poterA i cApitAniilede judet il
dederA un cistig bunicel. GHICA, VIII: deor l'o impAca en un zapcitie,
o vAtAsie de plahl, cu o ispritvnicie celmult. Oras. 20 : SA-t1 fac vint,
ca la altil, la vre-un zapcilk ; ILI, 30 : Va scóte din mormintu-1 zap-
cirlicul rëposat.
2. executie politienéseg : zapciea.
Doc. III, 411 (d. 1790): call banI implinindu-se cu zapcilteu
d-sale vel-Spatar. GANE 1, 240: eine v'a scApat de zapeilic, de bir, de
havalale ?
Formqiune analogicA dupg vizirlIc".
zapciret n. postul de zapcit.
Doc IV, 238 (cl. 1795): sA lipséscl si din tréba zapciretului de
acum inainte cu tot.
FormaVuno analogica dupg. vezaret".
zapt n I. (sensurl archaice) 1. administratiune,
autoritate.
COND 1776: p. 39: bite cantariurile omul rinduit de la acel
ce va avé miluire venitul cantariulu1, sh le aibA sub zaptu seü. Wm.
186: pasaliilor turcl le poruncia Pasvandoglu si le da lefdua i tóte
subt zaptul lul supus. Um. III, 146: pentru zaptul §1 buna oar-
muire a plmintulul. Dum. 26: apkrând tara de fAcétoril de rele cu bun
zapt ce le Mum.
2. stapanire: a face zapt", a lua In posesiune ceva,
a pune mtina pe cineva.
Kola. 212: Constantin VodA a répecjit Caimacami, Rind schim-
bare Intre Domnie, fAcênd fiesce-care zapt la locul ce mersese. VAc.
252: Lala-Sahin fAcu zapt Ischenderie si Darma Cavala, asijderea
Alacbedonia si Albania. DION. 175: Turcil se rumpea din ordie cele-
cete fugla n6plea cu prada cu robil ce-1 prinsese in Wile lor,
§i sarascheru nn putea sa le fach zapt. Dum. 20: trimisil Acura scaunul
zapt. Zu. 34 : Pasvan4i1 aii caleat Craiova i ait fAcnt'o rapt ; 81 : s§. vie
si sA facA tara rapt. AR. 6.) (d. 1821): ail fAcnt manAstirea zapt; 169:
fAcêndit-s1 mosiile i acaretnrile rapt.
8. confiscare : a face zapt", a sequestra.
HRIST. (1818): Iar dupa cel surghiuni, Drept la case nAvAli 8i
bíte rapt le fAcu, Setae alte ce avu. Fn.,. 205 (d. 1794): sA scie ca
ftta de a avea voie sh le deschi44, se va pecetlui i fAcêndu-se zapt
la Chmara domné-cli, se va sc6te din tam Domniel mele afara.
II. (sens modern) jaf, in Oltenia (In jud. Gorj).
ZABT (ar. pouvoir, autorité sur), saisie, confis-
cation, administration ; serb. zapt discipling.", alb. zapti
zbir", ngr. Ci7rrt. V. Partea zapt-ferman.
zar m. cub de joc.
OD. I, 188 : Tent ar fl nAscocit sahul, zarul §i meA si seri-
s6rea.
ZAR (pers.), dé à jouer (au trictrac); alb. bulg. zar
60936 25

www.digibuc.ro
396

ngr. Cript (6cCapc.), it. zara, alaturea de azzardo, de aceia§r

originA (ar. az-zar dé à jouer", primitiv joc In zarr" :
cf. fr. échec d. §ah): sp. azar, fr. hasard.
zaràf m. 1. eassier al vistierier.
DIoN. 197: când a esit poruncl in ar sA rémlie vAaritul jos,
care pe uncle s'ad Intimplat banl aduna$1.i-ad oprit boieril ispravnicl
zarafit lor. FOT. III, 305: sése zarafi de vistierie, cari primese
banil co se trimit de cdtre ispravnicil dupa cele sése dajdil ordinare,
ad ate o lel pe lunk de ilecare. FIL. 240: am dat zarafulul de
la cochiI-vechl lel una mie, ca s nu-mI fack Adufurl la numérdtó-
rea banilor ; 291: Sérdarul Gheorghe, zaraful vistieriel.
2. bancher (adi mar mull ironic).
AL. T. 1394 : dol zarafi cunoscutl ad venit In cabinetul meù
si mi-ad inchinat acéstft besaclea. GH:CA, 362 : zarafil armenl i ovrel
nftpltdise pe cel cklut; 507 : scriseI zarafului. meü.
3. eel ce schimba, banr (in piati1).
AL. T. 1062: lifta de zaraf s'ad spériet de mine s'ad. fugit Jrp.
29: atnbcl te al juca cu banu ca zarafu. STANC. GI. i Pov. 81: vede
un romIn odattt pe un ovreid prieten al lul, zaraf In piap.
Var. (archaicA): saraf.
CoND. 1813, p. 364: sése saraft al vistieriel.
SARAF (ar. sarraf), changeur (de monnaie), ban-
quier ; alb. hulg. serb. saraf (zaraf), met% sAraf, ngr.
pi?ijs; sp. carafo.
zaràfie f. 1. cassierie (de judq).
Alt. 48 (d. 1821): zdrdfiile judetelor erad Inchrcate de banl
&Libre. Alte B. 32: zornlia bfwetul In traistâ. ca la zdrdfie.
2. meseria §i localul zarafuluf.
zaraflic n. schimh de bani, agiotaj.
SARAFLYK, profession de changeur ou de banquier ;
serb. sarafluk, ngr. wpacpMxt.
zarafir n. 1. fir de aur. V. ba§-fir.
TEOD. 618: La cuvinte apropiald i 'n zarafir Imbrk.ath. 8E17.
Nunta, 126 [oratiel : 'a cumpétat firuri, zarafiruri
2. stofä daurità, brocart.
TEOD. 654 : Cu postavuri ungurescl, Cu zarfurI (sic) talienescI
cu bani lipovenescl.
ZI:Et (pers.), or (cf. zarpa).
zarcirlà 1. 1. (sens archaic) diciulA brodatA cu fir.
IST. 1715, p. 129: o chitie ce ad In loc de zdrculd. Dum. 45:
un buluc de Turd purtând awhile si zdrcule.
2. (sens modern) gluga: eu acest sens vorba
figurézA in proverbul dupa plóie zärcula", corespun-
Ond celuI dupa plóie chepenég" (Zanne III, 432).
ZER Kt:FLAB, bonnet brodé d'or (d. pers. zer or"
turc. kiilah bonnet"); serb. zarkula calpacul ieniceri-
lor", incr. zarcula glugg,", ngr. CEpx6Xx, bonnet, ca-
puchon. Forma lotnânéscd pare a se trage din ngr.

www.digibuc.ro
 f;87

zarf n. 1. un fel de cupa din filigran (de aur sali

de argint) 'in care se punea feligénul.
LE. XI, 249 (d. 1780) : zarfurI de argint cu feligene. Doc. II,
404 (d. 1790): trel felegene bune i patru zarfuri tumbac. FIL. 18:
feligene pentru cafes cu zarfurile lor de argint; 143; (V. feligón).
AL. T. 1337: dol arn6.141 aduc eafele In felegene eu zarfurl.
2. vas In forma de cupa.
CAL. 1895. p. 37: al treilea rob purta un zarf de aur plin de
fel de fel de póme.
3. in loct4iunea lucrat tri zarfurI", sapat in re-
lief (Codrescu s v. bosselage).
ZARF (ar. eontenant), espèce de coquetier qui
enveloppe la tasse de café nommée fingan, Barb.; vase,
plateau ; bulg. serb. zarf, alb. zarfa, ngr. Capept, soucoupe.
zarif a. 1. nostim, elegant.
DiLkoH. IL 46: Postelnicul Caliarhi cel mal galantom i maI
.zari f din boieril Fanariulul. NEGR. I, 87: un bal mare care avea sft
se sfirsések cu un bane de cele mal zarife.
2. fin, delicat.
BELD. 404: De aü dat una, trece clece In izvódele ce aü dat,
Un mestesug fórte sigur §i prea zarif de prlidat.
ZARIF (ar.), joli, élégant, ingénieux, spirituel;
serb. zarif, ngr. CapEscriN.
zarifior a. dragut, frumu§el.
VAc. [soimul]: Intr'un copacid zdrafior, Un soim prim
In lAntisor.
zariflic n. 1. eleganta.
HEIST. (1818): In zarifikurI i 'n primblarl.
2. lucru de moda. gatéla, podóba.
5TAM. 452: se wind prin magazinurl cele maI frumóse
curl §i od5re ; 497: foil, blonde si alte zariflicuri.
ZARIFhYK, finesse, élégance ; ngr. Captp),Ext.
zarnacadeà f. nurnele moldovenesc al newel de
narcis (litt. potir de aur), numita in Muntenia reaprine".
AL. T. 409: dol bujorl, suriór, dori5 zarnacadele! 810: acea
dam& era v511uvri. Imbobocith ca o zarnacadea.
ZERIN KADE (au ealice d'or), narcisse (d. pers.
zerin d'or" §i ar. kade calice"); serb. zelenkada, ngr.
capyszaak (= wirAccaaog).
zarpà 1. 1. (sens archaic) stofa scumpa de maase
esuta, cu fir de aur orl de argint (cf. variante).
2. (sens modern) haina scumpa dinteinsa.
PANN III, 39: fie [mojicul] In zurpale de aur... nu este de cat
un taur. CAL. 1875, p. 62: unchiasal se stolisise i el frupreunft cu
baba si se Imbräcase eu nisce haine Impel Mosel, cu fel de fel zar-
mai mare mindrep3a; 1895, p. 23: se Imbraca numa1 In zarpale
§i haine seumpe i aatóse.
Cu acest sens §i In etintecele populare.

www.digibuc.ro
 388

TEOD. 497: Niel dalbe zurpale, Niel scumpele arme ; 608 : Hainele
'1 sfâia, zarpalele 1 rupee: 656 : Pe Letini apo1 lua, Cu zarpale mi-1
gAtia, Sus pe cal mi-1 aaeda.
Var. (archaice) : zarba i zerbap.
CT.117. I, 197 (d. 1688): un otghial de zarba de la stolnicul Con-
stantin... o pól de icóne de zarba pre margine cii urainic negru,
trei dvere de zarba albastre i eu rotele de aur. ETYM. 77 (d. 1621):
o dulamit de zarba aptuaith cu atlaz roau; 65 (d. 1679): dol abai
zerbap cosut.
ZER-BAF (pers.), étoffe tissue d' or, brocart d'or
(d. zer aur" si bafte tesut").
zarzavat n. legume.
Doc. If, 355 (d. 1791) : bucate ai zarzavaturi ce se va vinde In
tirg. GIIICA, 31: tirguielile de pain% de carne ai de zarzavatur ; 494:
geadinl de flori at de zarzavaturl. CRAs. IV, 366 : oltenii cu zareavaturt
pesce. MAR ON, 32: lahrbatul ,s611 vindea zargavat. ISP. 14: vedl de
zarzavaturile de la buchthrie.
Var. (archaiea): zerzavat.
COND. 1802, p. 342 : pometurl orl-ce fel vor fl uscate si nenscate,
leguml, zerzavaturi.
ZARZAVAT, ZERZEVAT (pl. ar. sebzevat d. pers. sebze
verdure"), légumes, herbes potagères; bulg. serb. zar-
zavat, men zarzavate, ngr. Cagapear..
zarzavagiii m. precupet de legume.
MArtioN, 31: nea Nip ném de némul lul fusese earzavagift.
ZARZAVATO (sebzevagy), marchand de légumes
fruitier Barb.
zavalali a. biet, strman (in cântecele dobrogene).
BuR. 120 : Tudor, Tudoraa, Tudor zavalaf!
ZAVALLÜ zeval111), malheureux, infortuné (d.
zaval malheur"); serb. zaval nenorocit", ngr. Cot[300N,
pauvre diable. Forma românizatä (cf. budulac).
zèvchiii n. petrecere, osp6t, masa, mare.
N. COST. 64: nol n'am venit aicea sh facem zefehiuri, ce s lu-
crhm, s. plinim porunca Imperatului. CANTA, 185 (V. mezilea). KOG.
227: Domnul facea zefchiuri cu dickorl, cu primblárl, cu jocuri, iu-
bind ai partea muieresch. STAM. 45: bencheturile ai zefeurile In-
ceput in curtile domnesci.
ZEITK (ar. gait), amusement, partie de plaisir;
serb. zevak Ponfort", alb. zefk osp6t", mcr. zefca pe-
trecere", ngr. Ciptt. Vorba aprópe e§ita din us.
zeflemeà f. bátaie de joc (banala), ironie (u§óra):
vorba, ca i derivatele el, circula maI ales In Muntenia.
Gon.J. II, 89: p6te fi lucru de cat acesta mal de Hs i mai
de gefiente? ISP. U. sf. 104: ai pe tog Ii lua in zejlemea. CAL. 1883, p.
41 : fetele se puse pe ris i Incepurá sh, iea in zefiemea 161ele de pe-
tece de scórth, cu carl era sirmánica inabritcath.
ZEVICLENME, derision, moquerie, raillerie.
zeflemisesc v. a lua In zeflemea sat peste picior..

www.digibuc.ro
 339

Forma greeizata si eorespundêncl turc ZEVICLEN-

MEK, se moquer, rire dé quelque chose (litt. s'amuser).
zeflemist rn. moftangitl. Formatiune semi-literara.
zefliii a. vesel (Pontbriant).
ZEVKLT, joyeux. Vorba speciala Munteniei.
zerdicibb n. (zirdiciab i zérdicea) lemn a earuT ra-
daeina se intrebuintóza de boiangil spre a vopsi in
galben (lonescu, Meli. 694).
TARIF 1761 : zirdiciab de 14 och I led. CONy. XXVI, 01 : ar-
dicea, prat de galbinare, cureumh.
ZEIIDE6AV (pers. zerdaapl, safran des Indes qui
donne un sue jaune (pers. zerde jaune").
zevzèc m. neghiob.
CARAG. 365 : d-ta ca un zevzec ce e5t1. ORA§. III, 30 : Ch-s dec--
tuI zevzed de frunte §i in tarh aci la nol. BOGD. Pov. 165 : ad mal
stkrostit'o cu un a§a zevzec.
ZEYZEK, sot, imbecile; serb. zevzek.
zevzeclic n. neghiobie.
ora§. EH, 30 : acel care a adus zevzeclícu 'n tara nÓstia.
ZEVZEKLIK, nigauderie, imbécilité.
ziafèt n. 1. masa mare, petrecere cu ospete.
FIL. 141 : fanariotul fäcea In toll anil mash mare §i ziafet; 168 :
avell ziafet pentru coconul Andreid. UHICA, 33 : logodná cu archiered,
cu diaconl, eu preop, en crinthretl, cu lAutari §i cu ziafet teal aptea
plIntt la lucef5rul de 4i ; 35: petrecead tótá nóptea pe ziajet, pe bere
§i pe mancare. 0114. II, 84: Ao 1)801 §i riafetuet, IvIândre serbátorl.
CAL. 1882, p. 19 : duph ce se tinu lant fel de fel de petrecerl t zia-
feturt; 1865, p. 36 : duptt nuntlt incepuse alte tâmbhläurl §i alte ziafeturi.
Vorba are diferite varrante, arehaiee i moderne.
a. Var. moderne : (mold.) zaifet i (munt.) zaiafet.
AL. T. 70 : d'apol salóne, d'apol zaifetua; 81: d'apoI la fling! ..
ee de real zaifeturi! 1218 : de trel lunl de când v'all insurat, all dus'o
cu bencheturile §i cu zaifeturile. XEN. 37 : place sti trhiescl In zai-
fetwi qi stir bel ciubue qi cafea; dar sh muncescl, ba! halal nepot!
BASME II, 280 : trel aile i trel nopti fu veselie i zakfet in WO. I'm-
perAtia ; lEt, 73 : o duse inteo petrecere §i un zasAt ; 115 : pe urma
petrecerl §i zaifeturi.
b. Var. (archaice): zeefet, afet i zdefet.
Atm. 172 : fland un Wet fórte frumos en fel de fel de music'.
ROG. 206: Domnul chdut cu totul la mese marl §i zeefeturi §i plimbári
§i la alte desfhläri a lumil; 239: ginpinesele la Dómna, petrecend ou
mare bucurie §i veselie, ales Beizedelele, cIt ori-ce nunlh sad zaefet se
aunt, trebnia sh mérgh. &Am. 462 : primblându se pe ulite cn autarl,
thand zeefeturf.
2. (ironic) petreeere, bataie.
NEC. 229 : slugile lul Fliondor 11 dad palme §i-1 :
Grece, bine, nu 4ice a§a! A.cest fel de zeefet frumos bent.
ZYIAFET (ar. hospitalité), festin: alb. bulg. serb.
zilafet, men ziafete, ngr. CtaTin, festin.

www.digibuc.ro
390

zimbil n. (§i zambol) copiO, de Wan.

CRON. Ill, 440 (d. 1822) : orezu111 aducerul cu zimbaurile. AL. T.
1356: 60 de oat de cafe Martinica In zimbauri. PANN III, 78: i In-
teun zimba mare dupa ce i-a pus... A L. 116: Descarc la zumbóle
Incarc la stambóle, Descarc bichlii i 'ncarc dimerlil.
ZEMBIL (pers.), panier de jonc; bulg. zimbil, serb.
zembel, rus. zimbill, alb. zimbile, ngr. CEpat, cabas.
zimberbc n. 1. resort de césornic.
2. fig. resort, fortä.
KONAORE, 316: intiritarea singelul gribind si iutind Timbers-
chiud vietii ...
zEMBEREK, ressort de montre et de pendule (de
métal); alb. bulg. zemberek clantä", ngr. Ceprepixt, ca-
denas, ressort.
zof n. 1. materie de lánä find §i u§órä de Angora.
TARIF 1761: Tot sultan... zof pmli. .. zof turcesc... zof §ali ...
Var. (archaiee): sof §i zuf.
TAREp 1792; sof gros de la Tosia. Doc. II, 402 (d. 1790): giubea
de zuf vinètft FIE. 345: giubea de zuf albastru deschis.
2. varietate de pere cu -fata lucie.
*Ep. V, 68 (d. Rad4ana): pere de zof, cede maI timpuril, fata
alba, gust dulce.
SOF (ar.), étoffe de laine fine et légère dont se
servent spécialement les ministres de la réligion;
ngr. csóln. Despre stofe (§ 86).
zor n. 1. violentA, silnicie.
Zu,. 7: care cu destule zoruri din tara s'aii linplinit; 9: cu
zor mare incepura a cere banl. TApu, 167 (d. Teleorman): A, bre,
snrióra mea, ce zor mare c'al v5clut De la mine c'ai venit..?
2. urgentä, graba mare: a avea zor", a fi tare
grabit; a da zor", a impinge, a face sä se grabésca;
de zor", de nevoie; cu zor", urgent, repede.
DION. 186: sa dea zor slujbasilor sa istovisca dajdia vicaritului.
ZIT.. 60:le di. cu zor, sto. 'raga ce vor face. DION. 192: slujbasi1 nu
mat Inceta dind zor lacuitorilor, qicênd: ado! ado! AL. T. 229: dor
de zor nu cunóscem pe la nol. GANE II, 54: zorul de a Imprastia
ciini. ISE'. 227: Imp5ratulu1 nu-1 prea placa zorul ce da sfetnicul
pentru nunta qi mal taragani lucrurile. TEOD. 271: DA mai lute, sócri
mare, C11, la nunta e zor tare; 583: Murgule, murgutul met, Datu-
mi-te-a taica-ted, Ca sa-mi 111 de ajutor La nevoie si la zor.
Vorba figuréza In urmAtórele proverbe:
PANN, 103: Mila de silk si dor de zor nu se lake. HINTEsou,
22: Ed nié vaiet ca slut cMugar si tu-mi dal zor cu Dómne-ajuttt.
3. tréba grabnica.
STINc. 367: da ce zor al tu? Am, crt acilea stat. TEOD. 73:
Sti, fll lute de picior, Sa-mi ajull la cite un zor.
4. asalt (sons e§it din us).
AL. Poesil II, 231: Sa dam zorud nostru, cumplitul nostra Tor,
Ce trece §i réstórna ca trasnet razbitor...

www.digibuc.ro
 391

5. (adv.) musal; zor-nevoie", cu orlce pret.

MARION, 11 t taman m5 'ntorceam scat* când toropoe-poe cn
dumnélul In spinare §i zor-nevoie c§, am fost la 1 de ghindh. CAL.
1895, p. 26: zor s Bath din mintl pe biata fatft. BASME II, 16: II
trhgea ata zor nevoie-mare spre Fate din dafIn; III, 87: se nechji zor
sä, plesnésa de eiudä.
ZOR (pers.), force, violence; alb. bulg. serb. zor,
mer. zore nevoie", ngr. Cópt (-= pEct). Sub raportul sen-
sulul: cf. sl. grablla (rapire: raptim) i urgenta (d. ur-
gere a impinge").
zoresc V. 1. a da zor, a impinge, a Imboldi.
Isr. 227: sfetnicul umbla d'a 'ncâlelea, zorind sa se faca mai
eurind nunta.
2. a se grabi fórte, a se sili din rësputeri.
TEOD. 410: Tesl si 'nehidisescl, i mi te zoresci, Camh§1 sa-ml
gatesel; Si mi te grahescl, SI te logodescl.
Forma verbala corespumilênd serb. zoriti se 0,
face pe grozavu".
zoraha f. 1. un fel de batuta (litt. joc violent),
hora cu sariturl uniforme i neregulate.
Fm. 172: clisera lautarilor sa cânte chindia i jocul nnmit ca
la usa cortulul sad zoralia
2. hora dupa masa de eununie (Sev. Nunta. 282 .
ZORLY, violent, fort, vigoureux; serb. zorli.
zorbb f. (§i zurba) I. (sensurl archaiee) 1. rebel.
CAPIT. 295: den eel mal marl ai Tätarilor care s'ad socotit
maI zorbale, ad omorit Pasa Inteo nópte 13 si asa s'atl asädat trebilo
despre Tatari. VAc. 256: sa faca razbae asupra unor zorbale, ce so
sculase impotriva ImpèrMiel. Am. 160 (d. 1821): s'aft amagit do s'ad
unit ea zurbalele.
2. revoltä, rebeliune.
N. COST. 74: pe vremea zurbalelor Tarigradulul asupra luI Sultan
Mustafa la Odrid. NEc. 189: pre acea vreme se tImpla de era multo
zurbale In Tarigrad; 273: Lesil, Rind Racoti pribag la crinsil, i-ad
dat vre-o 20 stégurl de óste intru agintor, de ad esit si el in tara
ungurésca de la Nemp. HEIST. (1818): Nu era 4i trecuth A nu fl
zurba fhcuta. NEGR. I. 153: ótnenl bunl! Maria Sa Voda Intl éba co
vreg §i ce cerep si pentru ce atl venit asa cu zurba ?
(sens modern) bataie, cérta, peruiala.
BASME III, 85: Imphratita le thia pofta de zurba. 0E4. II, 52:
In tot local chef sit Re, Chef. zurbale §.i betie.
ZORBA (pers. zorbaz qui montre sa force,
athlète"), rebelle, séditieux (d. zor force" §i baz qui
joue"); serb. zorba (cf. furba ,.presse, foule, hâte"),
ngr. Copprdc.
zorbagiii m. (§i zurbagiii) 1. (archaic) rebel, r6svratitor.
AMIR. 154: pre cel mal zurbagii ea 80 de ómenI i-ad bagat In
butucl. Dum. 36: sh pedepsésea pe acel zurbagii.

www.digibuc.ro
392

2. (sens modern) cata-cérta, galcevitor.

DELAVR. 15: e betiv, strichtor de ease, ourbagitt. SEV. C416t. 58:
nu-1 ticnesce, de-1 barbatul zurbagift.
Cu acest sens §i In cantecele populare.
TB:pp. 646: Cam bhut si cam cheflit, Cu cheful de zurbagiii.
MARIAN I, 131: IVIrtcelarul Turcilor, Zurbagiul mindrelor; 137: Orl
ch-1 un mare zurbagii2, Orl ch-1 un betit.
Forma analogica (§ 23).
zorbalic n. (§i zurbalic) 1. (sens archaic) revolta.
N. COST 47: pentru acésta pricina Tataril aù facut carbalic, de
aü PAcut razbohl cu Turcil. NEC. 272: puind pricina curbalicul
17.ic. 262: se Men un corbalic In Tarigrad de ienicerl, pe earl
'1 supuse Imp6ratul. BELD. 390: Ii Ingrozese sh rldice zorbalic asupra
lul; 394: zorbalicul este gata, top ieniceril rhenesc.
2. (sens modern) har0, lupta.
TEOD. 299: Sh-mT aleg un cal porumb, Scurt In ght si lung in
trup, Cum e bun de zurbalic, SA m6 tréci. Dunftrea... TAPII, 101 : Nu.
se cauth sluga numal la zurbalic, Se cautft si la cinste.
ZORBALYK, rebellion, sédition ; bulg. zorbalyk,
ngr. CoppraXExt.
zorbaliii a. §i im (§i zurbaliii) sens identic cu zurbagia".
Dux. 12 : In mijlocul acelor imperecherl, Inmultindu-se adunarea
In dou6 felurl, s'at numit eel ce urnià Tartoriskilor aristocratie, iar
ceilalil confederati, saù mal bine sâ clicem zurbalii.
zorbäluesc v. (§i zurbuluesc) a face zorba, a se revolta.
BELD. 384: De s'ar fl unit cu dinsil, nu s'ar 11 zurbuluit.
zulid m. 1. bucla de Or.
STAM. 103: A el galbenl zulufi pe la timple impletitl. AL. T.
187: Florica scolte o oglincliórh din buzunar si-s1 drege sprincenile
si rithifii; 417:11 pune rosu si-laskth, culufii. GANE II, 203: o cucónâ
b6tránh, cu zuluft dinainte. GHICA, 610: sh-11 mal Incretesc zulufii, câ
nu te-am jumulit de mult. TApu, 72: Peste Bhclulésa da, La oglindft
se gatia, Zuhtfil rbsucia, Puna tliva câ mi 1 da.
2. perciune.
AL. T. 22: [lierscu] Dach estI cu zuluf §i pe cap plin de puf.
ZtLÜF (pers. zillf), boucle de cheveux, cheve-
lure ; bulg. sorb. zoluii, alb. zulufe, ngr. CouXo6?t
TCouXo6v. (de unde Mold. pclue chica").
zulufel pl. diminutiv de ginga0e.
R -Con. 154: Sft nu mal purtatl cercel, Numal negril zulufei.

www.digibuc.ro
IMPRUMUTURI LOCALE

www.digibuc.ro
 Angâq n. carimbii de la loitrele carului (se aude
In Dobrogea: Etyrn. s. v.); ANGYÒ, grand chariot pour
le transport de la paille Barb.
arcaciii n. vale sat loc adapostit, la ciobanil din
Moldova (Etym. s. v.): ARKAÒ, versant ou pied d'une
montagne Barb.
aslan m. varietate de cire§e, rosiI sat negre (Ba-
ronzi, 93); acest sens lipsesce (V. Partea II): vorba
se trage probabil de la un nume proprit.
asma I. un fel de vita (se aude peste Olt: Etym.
s. v.); ASMA, vigne, cep de vigne. V. asmaciuc.
asman m. (si hazman) berbece sat tap juganit (se
aude In Dobrogea i Covurluift: Etym. s. v. si Damé,
Terminal. 68); AZMAN, énorme, puissant ; serb. azman
mistrey (litt, animal naprasnic).
avá f. un fel de plasa, In Dobrogea (Etym. s. v.);
- AV, chasse, Oche ; bulg. serb. av Vinatóre". V. Par-
tea II: avgit i avgi-basa.
avat m. (si Mold. haut) pesce ce sérnena cu mréna
(se aude In Dobrogea: Etym. s v.) ; -HAUT (avat), carrelet.
baargic n. (si bairgic) bucata d'asupra osiel cam-
lui : prima forma se aude la Constanta, a doua la Covur-
luit (Damé, Terminol. 9 si 14); ?
baidîr n. rinza (de vite), pântece (de om); bal-
femee grasa (se aude prin Ilfov : Etym. s. v.);
BALDTB, mollet ; bulg. balclyr.
balic m. un fel de pesee (se aude prin liimnicu-
Sgrat: Etym. s. v.); BALYK poisson". V. calcan-balic.
barac m. 1. (ln Muscel i Ialomita) nume de caine
de vinat ; 2. (In Dobrogea) caine cu per flocos si mu-

www.digibuc.ro
390

stath marl la bot (Etym. s. v.) ; BARAK, barbet, braque ;

bulg. serb. rut. barak dulad".
bigi-bigi n. prAjitura turcésca din fainä, zahär
nuci (se aude prin BucurescI); gigi Bigi, id. (litt. pompon).
bunar n. fintana (In Mehedintl §i God, judge in-
vecinate cu Banatul) ; cf. § 34.
cäigiü m. taietor de tutun, In Muntenia (Polysu) ; -
KYIgY, ouvrier qui hache le tabac (d. kyimak couper
en petits morceaux").
calangiù m. spoitor de vase, In Moldova (Cihae);
- KALAYgY, étameur (d. kalay étain"); bulg. serb. ka-
laigiIa. V. cAlal.
&Arne f. plAcinta umplutA ce se face la s6rbätorI
(Cihac); KALIYE, légumes bouillies en beurre; rus.
kaliha sup de icre si de castravetI".
caplama f. Imbucarea marginiI maI subtirI peste
marginea d'alaturea a podelil sail a tavanula in casele
taranesch (Damé, Terminol. 95 si Tiktin s. v.); -KAPLAMA
(action de couvrir), chose redoublée, plaquée.
caraman m. (fem. caramana) numele boulul sail
vaceh cu pérul negru, In jud. Braila (Damé, Terminol.
28); KARAMAN id. (d. kara noir").
cfiscâchi n. lantul de strins la o nióra de Vint,
numit i halatul" sail lanful cdscdciurilor (se aucle la Con-
stanta : Darms, Terminol. 162, 163) ; inrskaes, échelle por-
tative qui s'ouvre et qui se ferme.
cherpiciii n, cAramidl. din pAmint nears cu care
sînt cladite casele In Dobrogea (Dr. Crainicénu, 52);
KERP16, briquP crue avec de la paille ; bulg. kirpió
tigan", litt. cAramidar), serb. 6erpiè.
chesmec f. grAul noroios i pamintos, numit o-
bichnuit goz" san codina" (se aude prin Constanta:
Damé, Terminol. 56) ; KESMIK, paille d'épi.
chiler n. numele muntén al polateh, la o casa tara-
nésca, In Prahova (Damé, Terminol. 98) ; KILER, garde-
manger, cellier. V. Partea II : cheler.
chiser n. tesla dulgherulul (Damé, Terminol. 111) ;
- KESSER, doloire.
chigmiq n. stafide ro§i1 ce se pun In pilaf; KIMI
(pers.), sorte de raisin sec à petits grains sans pépins ;
rus. kimi, pol. kiszmisz.
ciulea f. sucitura din foI de tutun (Costinescu) ;
'dux, peloton de fil, balle.

www.digibuc.ro
 397

ciric n. pachet de pier In numèr hotarIt; 6EREIE

(Ceyrek), un quart (p. ex. de bétail) ; bulg. 6erek sfert",
serb. 6elrek, met% cereche.
col n. o parte a morif de Vint (Dan* Terminol.
162: colurile sat sagetile); se aude prin Mehl, Covur-
luiti, Tutova (ibid. 163) ; KOL, bras, manche.
cordel n. un fel de ipingea cu mânecl, din oho
cusuta cu gaitane sat cordele (se aude In Olt : Damé,
Terminol. 169) ; Koobht.a (d. it.), large galon de soie.
cubea f. numele cosuluT la casele ta ranes of din
Muntenia, numit in Moldova bagiaca" (Damé, Terminol.
98); KII13BE, voûte. V. Partea II: cubea.
curuluc m. (pl. curuluci) a§a se numesce In Dobro-
gea modul de a se usca tutunul pe §ire earl' se Intind
si se suspenda Intre nisce pari de lemn crestati §i la
distanta. de 4 metri (Dr. Popovid, Tutunul, 8-1-); -KURULOK,
sécheresse.
derec m. (si direg : pl. dererï, §i. diregi) numele stil-
pilor earl sprijina stré§ina unel case taranescl: vorba se
aude In Moldova §i In jud. Braila : In Muntenia derecil"
se numese atIrnatl" (Damé, Terminol. 95, 98, 100) ;DIREK,
colonne, pilier, poutre. V. direclie.
ghermec n. legatura loitrelor (se aude prin Mus-
cel : Damé, Terminol. 10, 15) ; GERMEK, tendre, tirer.
ghilba m. cArnat din earn e de pore tocata cu piper
sat usturoit, cu care se umple intestinul gros al por-
culul, apoi ill pune In tava eu grasime .§i eu cépa, §i
asa se eóce In cuptor : vorba se aude In jud. Braila
(Dr. Manolescu, 262 §i 321); KUL BASTY, eötelette (d.
kill cendre" §i basty viande cuite avee des légumes");
serb. òulbastila, ngr. xtouXiircasvil.
ghiobec n. numele zahunulul In jud. Braila (Dr.
Crainicénu, J 64); ef. GÖBBK (nombril), milieu (haina
ce incinge mijlocul ?).
ghiociii n. numele muntén al earelor ce se pot lungi
si scurta dupa voie eu ajutorul until cuit ce trece prin
furculitä §i prin inima (Damé, Terminol. 7 : ghiociurile
n'at loitre ... de ghiocia se Inhama adesea cal); - en,
déménagement, délogement (----= car de transport).
ghiudunea f. vorba se aude prin Ilfov, numal In
locutiunea a trage cuiva o ghiudunea", adica a-1 trage
la fit; GÖTIYNE, dans le derrière (d. göt eul").
ghiunie f. numele coltarulul drept sat dreptarulul

www.digibuc.ro
898

(la zidarl, dulgherl §i timplari: Damé, Terminol. 112);

otiN1E, équerre.
halat n. numele lantulul ce stringe móra de Vint
(V. aseácit); HALAT, grosse corde.
mala f. (§i maala) unélta zidaruluf numitä nete-
4itóre" (Damé, Terminol. 103); MALA, truelle de maçon.
revaniú n. un fel de prajitura din migdale, in Mun-
tenia (Polysu) ; REVANY, gateau d'amandes.
ticnea f. vas de tAbacit piei ; TEKNE, auge, cuve;
serb. tekne, ung. tekenö, ngr. Taw/6s.

www.digibuc.ro
 ADAOSE 41 INDREPTART

I. la INTRODUCEREA

§ 21. Un t (sat d) final parasitic s'a desvoltat la urmAtórele

vorbe : maibent (= mabein), saivant (= saivan), §ahmarand (= cah-
maran) etc.
elisiunea until r in vorbele : berbe[r]lic, murda[r]lic 0 ser-
da[r]lic.
§ 40. Cu rogojina aping:, in cap" ... 0 reminiscent& a acestui
obiceit 0 in Cântecul lui Priscovenu" din Teleorman (Tapn, 97-98):
Sépte boieri de tarh, Sh mergem la jMuialtt, Sd del= jalbd Imp'eratu-
NI, in 'Arta Tarigradulni... Cei cepte boierl se ghtia... La Teri-
grad ajungea... Ei din caic jos se da, Ca ipingele se 'mbrâca...
&pte rogojint ed'nti lua... Cu catran le catrânia, Cu bumbac le bum-
bficia Si cu spirt ch le stropia, In trel prdjini le ridica, Luminarea
c'aprindea, Foc la rogojinl anti da. Rogojinile 'ml ardea, Focu mare
se fIcea, Tarignadu inspAiminta... Am venit la jeluialh Inaintea Ma-
riel sale, Cum judecl lumea tótli, SD, ne faci none dreptate 1
§ 41. Lhutaril conservh 0 astkli uni1 termini speciall din tech-
nics musicei turcescl. Ast-fel córdele viórel (0 cobzel) pórth nume
orientale : córda lui sol" se numesce rust, a lul re" sail mi" neat
§i a lul la" sebet sat sabet (Bilciurescu, Ghidul Bucurescior, p. 67).
In capitolul ce Sulzer concoct% musicel turcesc1, se a116. urmAtorul
pasaj (II, 438), care !Ate servi de comentar observatiunil precedente:
Numele tonurilor pe violinft: prima cárdh rast, a doua ... nevi t ...
iar semi-tonul sebet...
§ 45. Tractatul din 1391 e atestat, independent de Fotino, de
batre d'Ohscon (VII, 442) 0 Hammer (XVII, 105).
§ 76. In privinta terminului scândurh de Galati", cf. M. Nacu,
Geograila jud. Covurluit (1991), p. 240 : Când e vorba de lemnele
de constructie nu se amintesce la Constantinopole de clt de cheres-
telele din Galati. Asa, de exemplu, când cineva cere acolo o scândurh
grúsh (dulap), nu se exprimh altft.1 de &it: dh-mi un gdldiern... (dupa
un report al consululul roman din Constantinopoie).
§ 109. Elementul turcesc lipsecce nu numai din literatura re-
ligiósh proprit-clish, ci aprópe cu desavircire 0 din acele ramurl ale
literaturel populare (ca colinde, descintece, vrhji...). cad stall in
raport mai mult sail mal putin intim cu credintele religióse.
Bogate in turcisme shot 0 baladele oltene culese de d. Chr. N.
Tapu 0 publicate in colectiunea Materialelor folkloristice (cf. adaosul

www.digibuc.ro
400

la Bibliogralla) de sub directiunea d-lul Gr. G. Tocilescu. Ele sint

interesante prin o tendent a. modernizhtóre, care se manifest& pe de
o parte In numer6sele diformatinnl ale terminilor titulaturel otomane
(earl In coleetiunile auterióre conserv a. forma primordiala: ca ex. cf.
spahid), iar pe de alta ruin substituirea de vorbe neologice (ex. de
haine) in locul vechilor numirl eonsacrate. Aceste particularita41
arata. Indeajuns, ea spiritul poporulul a intrat deja In al doilea sta-
dia al evolutiunil sale, când amintirile trecutultd Incep sh amur-
gésc i expresiunea lor s devie din ce in ce mal vagh.
Colectinnil oltene tì sint particularel
a) nume propril ca : Agus[ith], Aisa [Aisica, Aisita], Arsan,
Delidarda, Idirna, Mizil.Craiù [Mizilca, Mizilcuta], Savalat, Sulirnan-
Pasa etc. si frase intregl turcescl mal mult sad mal putin eorupte (ex.
p. 63) : Cine te-a ucis, Ioldasim ? Vala birbam, cardasim I i formula
obielnuite : Bara, baca, ghiaura (Oath, oath, ghiaurul
b) un num6r de vorbe turcescl ce nu le mal intilnim aiurea :
ardaltc (=odalie), baldag baltag), basce4 (=baccea), begu (=bey),
buhaz bogaz), cafat (= cafas), ciorbagid, co1giü derea. dugialic
(=ghigialie), gialap (=gelat-Fgelep), iortoman, refenea, tambnrh, tere-
zie, zurbalic ; i in fine, forme verbale unice z bulucesc, bulibltsese, ch-
fenesc, ciobesc, ma.rtacesc etc. si adverhiale cerchezesce, deliesce etc.
Mal este de observat, câ unele din turcismele propril acestel
colectiuni aft forma s6rbésea (cf. bascea, beg, dugialic ...).
§ 110, Cunoscbtorl al graiulul macedomSn asigura, cá sensul
de surveillant de la boucherie" ce röposatul Obedenaru dá vorbel
bacia la Românil din Macedonia, e imaginarh...
§ 111. Procedura de-a reproduce vorbele turcescl dupli tran-
scrierea neo-gr6c& e destal de veche Miron Costin Intrebuintéza,
deja alternativ Habef i Hambes Acestel curióse sisteme de tran-
scriere II se datoresee existenta unel vorbe imaginare, care se repeth
In tóte manualele nóstre de istorie §i care in fapt e o simplh eróre
de transcriere. E vorba de Talambasa, pretinsul nume al calulul boie-
rit de Mavroghene (Fotino II, 175 : Mavroghene, spre all bate joe
de caftanurl si de boierl, a Imbracat cu caftan pe un cal al sift ce se
numia Talambqa ,i-1 a dat titlul de Clueer). Vorba nu este altceva
de at transcrierea neo-grécá a lul TABLA-BA§A acne& Tapaap.nacia :
cf. Fotino II, 47: un cal ImpérAtese carele se chiamá tablampafa
Transcrierea eronata. a tra4ue6torulul, réposatul Sion, a dat astfel
nascere maul mime carat &UN!, un fel de idol istoric...
La formele intermediare maghiaro-turce adaogh:
beschie (ba§chie i bestie) 1. unélta dogarulul si a dulgherulul:
un fel de ciocan al carul capét este !zantuit (Damé, Terminol. 87, 89,
112); 2. nn fel de ferestrad ingust si lung (In Moldova); BICSKI
d. turc. bieky), scie ; bulg. serb. biôkila. V. Partea II: bisehigitt
captar, un fel de eapae cu care se acopera stupul: aeest capac,
adesea o strachina sad seafh (Dam& 75, 120), se mal numesce :A cap-
talan ; KAPTALAN $i KAPTAR Bienenkorb" (d. turc. kaptar capote"
(d'une ruche) d. kapmak couvrir" (V. capac). Din turcesce nu avem
nie1-un termin de apiculturh.
La formele intermediare greeo-turee: mangtarci, un fel de ciu-
perch (Agarkus) ; p.cenvipt (d. turc. mantar champignon"): finalul
-cd se datoresce inlluentel analogice cu ciuperca".
HATI§ERIFUL d. 1802 : citesce 23 Novembre In loc de »23 Oc-
tombre din acelal an".

www.digibuc.ro
 401

BIBLIOGRAFIA. Adaogh urmAtórele trel opera in curs de publi-

catinne (primele dou6 terminate :
Dam6 (Fr)., incercare de terminologie poporand. Bucuresci, 1896.
Materiale folkloristice, vol. I: Poesii populare pnblicate sub auspi-
ciile Ministerulut1 de Instructinne public& sub directiunea D-lui Gr.
G. Tocilescn (in special TApu, cânteco din Oltenia, p. 1 500).
Tiktin (H.), Rumiinisch-Deutsches WOrterbuch, 6 fascicule, 1895
1899 (pInh la cela).

II. la VOCABULAR

Abaio citesce : abaid n. In loc de abai(e) f.

agug adaogh: Agugitä, in Oltenia (TApu, 63 : *wild al luI
Topalit, Care-I mândru fara sérnh. $i de revestit prin tara).
alis sterge :
ama TAPU, 62 : Ba Stoian, n'al fost aga mare, Ama numele
ti-a fost mare ...; adaogl : itgr. mer. ma.
anterid Var. (olt6na) hantiriü (TAPti, 80 : Dar am vklut pe
mama luI Stanislav, Sp61ându-1 zhbunele, Tóte hantiriile).
arap adaogh: ngr. fent. apclrerlaca, n. aparvita, nis3gre,
négresse ; espke génie (myth. pop.); iip6ata-ç, stalli pazittlre de
comorl.
arbid adaogh : arbiag (TAPu, 165 : $i dh-ml Al fluter al t66,
dad arbiqul meu).
arman adaogh : i In ju(l. Tulcea (MATER FOLKL. 1476 : Din mâ-
nunchI In snopl, Din snopl clha, Din claI In car, Din car pi ar-
man)... arminit, treerat (Darné, Terminol. 56 : treeratul In jud. Con-
stania se numesce armdnit, iar aria arman).
at adaogh: pl. bag. (TAPIT, 54: A pus trel higi la cogare).
Forma hate" la Teodorescn e gresitit.
ban adaogh : 1. ngr. p.aarnec; (forma pAzalinclza; e probabil
romfinésch : cf. suf. -cei j '23) ; 2. fig. = babalic (la o móra de %int.)
Dam6, Terminol. 162.
babalic adaogh: 1. la o márit de \Tint (Dan* Terminol. 162);
2. (gi bubuluc) tarac ce sprijinesce cOstele prispelor, In Bach() (Lb. 95)
bhcan adaogh : bichnesc: hârtie bdcdnescii (Tiktin s. v.) si bi-
&Anima, Mold. bicilime starea de bilcan" (ibid.).
bacsis TAPU, 117 : Tine, Dolfo, acilea, Mare bagif ti-oiti da...
A daogé.: bacgiguesc a da un bacsis" (hp ap. Tiktin s. v. : adrninisti atia
bagipitd de rei arendast).
badie SENT. Nmata, 126 [oratie] : JderurI i papucl imbadil
[= in badii], Porechea kr 6 lel.
baibafir (V. basflr) i baibazir, stofe pretióse din earl se fficead
haine sad cioltare domnescl, la Tatari : cf. Tiktin s. v.
balaban adaogh, : rut. sokol balaban un fel de sohn de 'it-
nlitdre" ; despre raportul vorbei cu slay. bolovand (primitiv butuc").
cf. Miklosich, Tiirk. Elem. I, 19.
balamale (TApu, 90 : Cu picioru 'n ush da, Din balamale
Adaogh: balemare (ID. 151 : Cu picioru ci& mi-I da, Usa din bale-
mare shria) i blagamale (=baglamale : DArd, Terminol. 98: balama-
lele sad blagamalele use*
60936 20

www.digibuc.ro
402

baltag Var. enema, baldac (TApu, 152: [Codrénu] Vindea calul,

armele, 116mb:ilea cu baldacu Numal cu Owl 'n spinare ; 387 : Si unde
ohl ggsi om bötran, Sti-1 dog baldace . ..)
bas adaogg: barhamal, primul hamal (BENGEscu ap. Tiktin:
sint al halel baf-hantal).
bazea TAPU, 276 : Cum sl-o [Arta maiett-sa Cu rochita de
bazea. Adaogi: ngr. p.TraCi; (= ;ip.vroy).
behl Var. (semi-literarg) beg, In baladele oltene (TAPu, 60 :
La Cladova se ducea, La begu ch se ducea; 62 : Begule, Domnia ta,
Frate nu me judeca, Ca sa fil tu la mana mea.
belezic adaogg: men (forma metatetica.) bizilica bratarli".
berechet adaogg: 6. (ea adv.) à foison ; men belsug".
beliT vorba, ca i derivatele el, revine adesea In baladele
oltene (TAPR, 53 : Belii ell se stringea, Ca cainil la zalhana; 65: Ce
belit e po pamint, Maine sh-1 vöd pribegit ; 56 Vestea la begil eh
'ml da, Toll pre cal gata era; 67: De la iztaz pang la MI,
lofa la beli ; 89 : Frunzulitg de secara, Cat era beglii in si
In canlecele maeedo-romane (Wm. If, 56 : Tu sa-nl noun flciorl...
Del s'ng li pitretem belil, Ta s'arrivésca caftlinl si vetl...); i ca
adj. voinic" (TABU. 58 : Ce Lure era inai bogat, La Stoian brigat
argat; (Je ture era maI beflia, La Stoian arghelegia).Formele secun-
dare : besléga 67 : Sh mö pul ghiuter mal mare Peste beflegil
din Ora) i besfegia (TAN', 67: Sh nul due la Bucuresci, Ca sa iad
ghiuleria Si beflegia).
bondoc adaoga : bundad (Dimbovita) i bunduci (Mehedinp),
numPle taracilor ce sprijinesc cóstele prispelor (Dame), Terminol.
95, 100: tarash, gascele, bundacil, bunducif, derecil, parmacil, bubulu-
cil, ursit, popondocil sail gorgozanil).
bre ! vorba revine adesea In cautecele oltene (TApu, 14 : lana
striga: A, bre! Mos-Craciun, Ca eti mal bétran ... 54 : Am amlit,
bre, Agus 15 : SelmI striga In gura mare: Dalel, suratico Stance,
bre ! bre ! D'al fäcut vreodath bine, Fh41 pumana si en mine 1)
bolibasa adaogg: bulibäsesc, a ajunge bulibasa (TAPu, 58 :
Dar Stoian Bulibasa, Capitanul de Craina, De cand s'a bulibafit, Haz-
nale n'a mal venit).
bulucescadaogg: (si bulugesc), in cantecele oltene (MATER. FOLKL.
825 [doinh] : Nu ne duce ca pe nol, (i ne duce ea pe bol, Legati
In fringhil de tel, Bulucip ca nisce ol). Cf. WEIG. Rum. Dialekte, 83 :
bulugesc, a granahdi, a ataca.
buríü CAP. 318 : Constantin-Veda. tras de ail venit In
tara, pentru cä ail avut avutie inearcata In burie In helesteul de la
Dobreni; Dim. 26 : burie eu praf.Adaoga : burial Cum 82 :
scóseia praful din 580 burlap).
burghid MATE& FOLEL. 439 : Foiie verde, nib!' sälciú, D'as ft
gros ea un burghi4). Adaoga: burghial (TABU, 37 : D'un burghiaf ca
cata, Gaul% 'n caic eg da, Apa 'n dinsu ca intra).
but cit ngr. p.noki
butuc vorba e o formatinne indigena de edging obscurit (cf.
Schuchardt In Zeitschrift flit. romanische Philologie XV, 97-104).
buzdngea adaogh : buzdugéni, In cantecele oltene TAPU, 86 :
Cu 180 de buli, Töte buI, buzdugene D'o 150 de vedre). Vorba bum-
nar" sung oltenesce pozunar (TAPu, 92, 115).
eadîna ZANNE IV, 287 : a sta ca o cading", flu% a face niel o
tréba (despre femeile lenese).

www.digibuc.ro
 403

cafas Var. cafat, tn cântecele oltene (TAP'', 104 : Sus In cafat

se suia, Pe Dobrisan II judeca, On cat capu nu I Ina:- 111: Letinu]
Sus In cafat se suia, Cu ochianu se nita).
cafenea adaogâ: cifenesc, a bea cafea (TAru, 69: El uncle
mergea La négra cafea, Dò se cilfenia) si cafegig (Tapu, 56 : Cincl
galbeni de aur scotea, Cafegiuluf dOeuia).
célép adaogé.: calepele se numese In Muntenia scul tiff" (Darn&
Termiuol. 140).
calup adaogrt: 8. ilórea ce se face la capétul stulpilor, la
casele de munte, In Prahova (Dam& Tenninol. 99).
canara adaogé. : 3. In Moldova, pasune de Ingrésat vitele pentru
zalhana. (cE Tiktin s. v. : vile penten canara.
capcanh vorba se aflé. si In Psaltirea in versurl a lul Dosof-
teig (XXIV, 61: Câ tu 'ml vei smite de edprand Piciarele din cursa
vicléna), care a luat vorba din rusesce.
capot adaogé.: capoceliü, imbracat ca capolul sau mantaua
(formailune originala analogica): cf. .Doc. III, 506 (d. 1787):
Postelnicl capocelif §i Inarmati
ardäsesc adaogh t 2. (ironic) a snopi in halal, In cântecele
oltene (TAru, 55 : Besliii lul Abdulali Cu maciuci cdrdqia; 58:
(And pe scara jos se da Told turcil ca-1 cardckia) §i cardai, hoer). dupa
masa de cununie, In Moldova (Soy. Nunta, 281).
casap adaoga: basal). (Baronzi, 161).
ca§caval TAPIJ, 111i: Brânzb. &lice din sedila, Ca§caval din
comanic. Cum sté. bine la voinia. Adaoga: originea vorbei italiene
(cf. Tiktin s. v.): ca§ ce se aniné de-a calarele (a cavallo) pe prajinl.
câ§M adamra: clslar, col ce stringe fruptul, In Moldova (IoNEsou.
Doroh. 370 : a4lartil este tocmit eu 6V2 galben1 pe an).
cil§tiu au sensul de astig", Intr'un cântec oltén (TANJ, 71:
vindut ciredile Si-am bent aktiurile).
cataif adaoga: 2. (cf. Tiklin) so dice despre tutuuul fin MiaL.
catifea adaoga: catiielat (formâ neologicA: cf. fr. velonté)
VLAR1JTA, Dan, 151 (ap. Tiktin): pielea femeil alhA §i catifelatcl.
catIr adaoga; 2. (§i calacatIr=ca la catir), in /vloldova, bociincl
(Tiktiu s. v.).
cauc adaogft (la 3): cf. bulg.. serb. kalpak (igumenski).
cazan adaogtt: (ca adj.) rosiatic. despre fata lânel la 01 (Damé,
Terminol. 67 : dupà fata linel oile slut.., negre sadea, cazane sag
rosiatice, stogomane
cazma adaogft: 1. (in Mold.) Ifirletul ea slujesce la facerea
5anturi1or; 2. (In Munt.) tirnAcopul ce se Intrebuintézé la scosul bu-
turogilor (Damé, Terminol. 38).
cerchez adaoga: cerchezesce, In cântecele oltene (TAm.r, 128:
Sa mé: tundl cerchezesce, SA-m1 lasI chica deliesce; 131 : Si mi-ltundea
sfrantuzesce. Si mi-1 rädea cerchezesce).
chebe in Brttila, zabunul se numesce gheboiu (Dr. Mano-
lam], 181).
chenar adaogA : 3. (sans archaic literar) margine (Dula. 54 isind
din curtea unul unchias ce-I era casa cam la chenar).
cherestegid citesce: KERESTEgI
chervan adaoga : caravani, dew sag car funebru In Bucovina
(MARIAN, Inmorm. 250 : eel mal avug se duc la grópà cu patasca sag
caravana`. Ca FA ruténul karavan, vorba românéscrt e o formA para-
lelii. la chiarvan" sail chervan.

www.digibuc.ro
404

chillturc. i KIL (de unde alb. kilft), dar ngr.

chisléc citesce: KY§LYK .
chiub var. chiabur, deductiune ulterióra d. pl. chiuburI (Rod,
Terminol. 74: in unele parti se (lice chiaburi la castrdne).
chiulhanagid citesce : KtEmAmaI
ciachr adaogh: 1. (despre bol) and imprejurul luminilor
ochilor are un córchn alb; 2. (despre cal) când are un ochid albastru
altul negru (Damé, Terminol. 28, 48).
cialma adaogh: 2. in Banat, conciul miresei paste care se
trage turbentul sad hobotul (Marian, Nunta, 239 si 705), forma si sans
luate de la &Irbil lahnftl.enI.
ciapraz adaogh: (si ciaprazar), unélth cu care se indreptézh.
dintii ferestritulul (Damé, Terminol. 115).
ciardac adaogh: 3. numele unel 041 a moril de vint (DAmt,
Terminol. 162: cerdacul, pridvorul sad tinda la móra (le vint).
ciaun adaogft : (si ciaon), cumpëna orizontalh a zidarului
(Dam% Termino). 104).
ciaus adaogh ciaugesc, a ajunge ciaus, In cântecele oltene
(TAru, 122: MM ciaus, tu 'mi esti rdd, De and tu mi-al ciaufit, Niel
o slujbh n'al fäcut, Dar pe-asta ca s'o facI1).
cicaric adaogft: cicaricul din Moldova se numesce In Mun-
tenia sucalh" sad rodan" si nu este altceva de eta o letca push
In miscare de o róth, (Damé, Terminol. 140, 142).
cigher adaogh,: ceghiriii (V Tiktin s. v.) si ghighir, antec
oltén (TAru, 495: Trimetea la mhcetarl Si lua Ghighir (ficati de Vintarl).
eiob adaogrt: ciebesc, a se färhma, Inteun cântec oltén (TAru,
402 [cântecul nunulul]; Luati-vh cuitele, C s'a ciolìlt lingurile).
ciorbh adaogli: ciorbuliti, diminutiv de gingäsie (TAru, 105 :
Stuculith, lungulith, Buns este ciorbulita).
cisnit citesce: cefnia In loc de cesnul".
citarie TAPII, 72: Si 11 ia iie dintr'o mie, Rochith de citaric.
ciubucádaogä: ciubucar, unélt h. de zidar saii do dulgtier
(DAmg, Terminol. 104: ciubuc sau ciubucarul, tiparul de tras ciubucurl
ye zid ; 113 : dupà intrebuintare, rindéua se numesce ciubucar sau
lainbar, mucheriii...).
ciurucadaogh,: (in Mold.) caotua de vith, buna de Ingrasat
pentiu zalhana.
civit adaogh, : 3. (in Bucov.) piatrh, vintith (Marian, Serb. 11, 16).
cobuz vorba, specialh cántecelor moldovenescl, a sufnrit cu-
rióse diformatitml (dims, topuz) In baladele oltene (TAru, 195: Copuzul
(le os mult antä frumos : 18 : D'un capul de os Rêsuna frumos; 187:
Topuzu de os Mult (lice duios).
condac adaoga: 2. o parte a ferestranlul (DAME, Terminol.
8 6 : bratele ferestrhulul, mhinl, end, cotóie, mânere, condace . . .)
curcut adaogh: un fel de tercid.
cutnie vorba revine In cântecele oltene sub Var. (cornyte)
cuhnie i cutie (TAru, 67: Si rochi( h de cuhnie i buld lat din Tali-
grad; 70 : Si rochith de cutie, Brîü lat din Taligrad).
dairea adaoga: daragiil, tobosar (ALEXANDRESGU, Diet. jud.
Valcea, p. 532 : chindia s'a introdus de curind i se anta de lautarI,
insotitI pe un le locurl de câte un tobosar saii daragiii [vuva]) ;
vorba corespunde unel forme turcesci analogice DAIREgI.
deli d adaogh : deliesce, cum purtad deliii (TAPE', 129 : i frumos
wi-o tundea, F,3'o tundea cerchezesce Si-1 rasa chica deliezce).

www.digibuc.ro
 405

divan ddaogh.: diving =divanist (TAFT', 209 : Vol boierilor,

voi, divelnaqilor. . Pinh 'n ciu sh, ).
doldora TANI, 77 (d. Teleorman) : Cersesc shracele Pe töte
ulitHe Cu traistele doldora
dughianh adaogi, : dughine', diminutiv de ginghsie (TApur, 67 :
Dar un turcrdet mititel... écle 'n dughinel).
duium Inteun efintec din Prahova (TApu, 75 : Umbla furcil
tot d'aiurea, D'ainrea prin pridurI, Tot duiumuri pe druniuri).
du1amh adaogh . dulämitä, diminutiv, hainh, domnóscit saü hai-
ducbsch, In cântecele oltene ('.rApu, 158 : Na de la mine ast h. dulei-
Sh-mi dal li1 cojoc mare Iritos ; 302 : Se61A, mändro, de mé
ghtesce croesce duldmifei. Verde ea fóia de viti).
durbac adaogh : 2. (si durbaci) lada sad eutia téscului de stru-
gurl, numit i tare" (Damé, Terminel, 82).
fanar adaogil: 2. o parte a morii de Vint, nuwit i pris-
ne1u1' 4 sad vklugul" : In Tulcea II se dice fanar, iar In rovurluid
Constanta fener (Damé, Terniinol. 162, 163).
flrman adaogh: firmäng, intr'un cântec din Teleorman (Tams,
68 : Darh Hanu C'audia, D'un firming ch 'ml scria, Cu slova ea fur-
niea, Sa-i se crédh vorba).
fudul adaogh falnic, despre cai (ffARIAN I. 49: Inchlecat'a
surul, Surrd aprig si fudul).
gärbaciii adaogh: sgarbaciii, In ciIntecele oltene (TAN:7, 4: Când
frIu-1 siobodia Cu sgeirbactu Pamelinta; 72: Cu sfircu sgdrbaciului
Pe fata obrazului). Forma bucovinénh corbaciü scorbaciii harapnic
ap. Marian, Serb. 1, 14) e hull din rutenesce.
gelat vorba revine (sub formele gialap .si gialäp [un compromis
gialat gelep] in cântecele oltene (TAPu, 61: Chip gialeipului Meer).
dete capul alâturea ; 66 : La gialeipl el.poruncia, Capul Jul Drhgan 65,1
in; 106 : La gialapi eh poruncia laie chp4ina ; 182: Doi gialapi
c4 trimetea i pe Corbea '1 aducea). Sensul de Muscieapa" e bh-
nat.én (Marian, Ornitol. 1, 428) i deci luat din sérbesce.
ghebrea adaogh : chebrea (TAPu, De chpöstru ell mi-1 lua,
afara cit mi-1 scotea, Cu chebréua ch. '1 stergea).
ghigélic Var. (olténh) dugiallc, cu sensul de coafurh doinnésch, :
vorbh identich cu ghighelic", duph rostirea serbésch diegeluk" (TAPu,
149 : Poftesc caftan de 'mpérhtie Si dugialk de Domnie).
giubea adaogh giubelusä, diminutiv alhturea cu giubelup"
(TAru, 262: Strhsióra 'ml pick. Giubeluqa 'mi stria.).
giurginh Var. (olténa) gherghinä, Intr'un proverb d.Villcea (Zanne
IV, 413) : a juca gherghina", a fl belsug, and merge anul bine
téta lumea e veselh. Vorba e o asonanth popular& cu gherghinh".
haham adaogh, In genere, inteun cântec din Co-
vurluid (MATER. FOLKL. 729: Macelaru turcilor. Hahamu jidanilor ... Cf.
TAPU, 75 [din Prahova] : Mäcelaru turcilor, Ohisâgiù ovreilor).
hambar adaogh, : hambarg, lada morii In care curge Mina,
In Tulcea (Damé, Terminol. 153, 155).
hergholighl Var. (olténh arghelegiü (TAPu, 58 : Ce turc era mai
besliu la Stoian arghelegia).
hindichid adaogi : 3. jghiabul tésculul de strugurl numil si
rgarlicid" (Damé, Terminol. 82).
hunie 1. In Moldova, plinie (TARIF 1761 : hunie cintarul 50 bam);
2. in Muntenia, unélta dogarului numith i leich" (Dam!), Terminol.
85) ; 3. sens archaic si exclusiv literar : vale Ingusta, ea o pllnie (IsT.

www.digibuc.ro
406

1715, p. 40: este ca o hunie vale strlinta, care hunie pogóra in margi-
nea mariI; 65 : bogaz, hunie, suis, pogorls); RUM, entonnoire
gr. xtuvE); bulg. serb. hunila, mcr. honie limier" (=ngr. xtuvE).
iatagan Var. (oltene) atagan si iatan (TAPE, 156: PB la sele buz-
dugano, La brill cu atagane ; 73 : Cu latul iatanulut Tot in lungnl
trupulul).
ienicer Var. (corupte) In cântecele Oltene : ianginer i nicen
(Tart', 57 : langinert ch-ml amlia ... 85 : Turcilor, pasfiilor, i maI-
marl, nicenilor ...).
imurluc adaogh : imurlucul se Imbrach in Oltenia sub cortel
(Danié, Terminol. 186) ; cf. TAPU, 384 : i 'ml croiesce imurluc Verde
ca frunza de nue.
iottoman In baladele oltene : iortoman ortoman (TAPti, 11 :
Dar Al voinic ortoman, P'11.1 cal bun si ortoman... 12: MaI, voinice
iortomane, Bate murgn, tine drumu ...) precum si iortominos (Tarn, 8:
Un voinic ortomdnos, ("un cojoc mare alms). Chderea lui i initial e
o particularitate mal ales olténh: cf. Alomil.a, asomie, atagan (In cân-
tecele din Oltenia).
vorba revine intenn cântec d. Tulcea (MATER. FOLKL. 1472 :
Dot-trit frail al Jul, Cu 41ii 'n bru ...)
lalea Var. (oltene) : lala, lelea i lelie (TAru, 23 : Ftlie verde
44'o lelea, ch.-1 asculta... 747 : Fóie, fóie i o telie, Daoleo, drag&
MATER. FOLKL. 1233: Frunza verde de lalale, Se uita pe drum
la vale ...).
léfa lefea, si in cântecele oltene (TAr.u, 80: Saval-Aga al Diu-
lui, Mustafa de la Baba, Care le Imparte leféua...
mahalagiii adaoga: (adj.) din mahala (Tart', 133 : Ca Turcil
silnicil, Câinit mahalagii, Averea mi-aa jetuit...).
maidan adaoga: loc.:Ow:ea a face maidan", a incura calul,
in cântecole oltene (TAru, 148 : Dark Corbea ce-ml races N) Rosit ea
'ncaleca, Putintel maidan racea, Pana când bine 'nfleibinta).
martac adaoga : mirticesc, a propti cu martacl, inteo ghicitóre
olténh despre opinea" (raru, 536 : Am o casa desvelita, Intil o mdr-
tdcesc, La urmh. o 'nvelesc).
melez in loc de Basarahia" a se citi Moldova" (TARIF 1792:
melez §i halalL topul 30 ban1).
mosintíne Tani, 339 : Maica mea e vrhjitóre, Ia dhsagil la
spinare, Pléca 'n sat dupa mornóne.
nhstrapa adaoga : nästripat adv. in locutfunea a chlca nhs-
trapat" (=a calca in strachini sau farfuril), in cântecele oltene (TAPu,
53: Calch rar i nastreipat, Cum e lul Topalh drag ; 97 : PrIscovénu
cel begat, Beier mare si asectat, ('alca rar ndstreipat).
nazuros adaoga: 2. (despre cal) când se sperie de te mirl ce.
odalic Var. ardalIc i ardalip, In baladele oltene (TAT3ur, 102 :
La cloban1 cf). poruncia, Oitele le pornia, Cam cu câinii, Cam cu do-
bani, Cam en ardalicu tot ; 104 : Dar Dobrisan c'a sosit, Cam cu of,
Cant cu miei, ('am cu ciobanil, Cam cu ardatip cu tot; 105 : Sh, mi41
aducI poruncia, Cam cu ol, cam cu cioban1, Cam cu ardalic cu tot).
papuc adaogh : la o cash laranésea, flórea ce se face la ea-
petul stilpilor (Damé, Terminol. 90).

www.digibuc.ro
 TABLA DE MATERII

Prefatl V VI
Abreviatinnl VII
Vorhe populare 1-392
ImprumuturI locale 393-398
Adaose fi Indreptarl 399
I la IuLroducerea 399-01
II la Vorbele populare 401-400

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro