4

(7*-
LITERATURA
SOVIETICA
RUSA

-depNw -romfammorirrimmermrase

er,d1449t RA4:6t,ci.
I' 1

ii www.dacoromanica.ro
 ERATA
La pag. 34, la randul 5, in loc de chqmanului se va citi dustnanilor
La pag. 38, la randul 26, in loc de intinse se va citi intense.
La pag. 46, la randul 27, in loc de cam pe la se va citi cam dela.
La pag. 75, la randul 4, in loc de qi alfii se va citi §i altele.
La pag. 92, rândul 8, in loc de incdtuqind se va citi incdtu4nd.
La pag. 98, la randul 37-38, in loc de Decemrie se va citi Decembrie
La pag. 99, la randul 17, in loc de Buhnov, se v,a citi Bubnov.
La pag. 112, la randul 34, in loc de ban: se va citi ban,.
La pag. 165, la randul 15-16, in loc de al realismului se va citi al
realistnului critic.
La pag. 169, randul 26, in loc de se apropie se va dti se apropia.
La pag. 289, la randul 3, in loc de Cotceag se va citi Colcear.
La pag. 297, la randul 11-12, in loc de va fi reluatti se vo citi vor fi
reluate.
La pag. 298, la randul 8, in loc de nesfc2t7ita se va citi nemarginita.
La pag. 301, la randul 7, in loc de social-revolufionari e va citi
socialiqti-revolufionari.
La pag. 307, la randul 35, in loc de razvihzi se va citi razvihri.
La pag. 365, la randul 10, In loc de indrumdtor se va citi indrumator".
La pag. 268, la randul 10, in loc de Plazan se va citi Riazan.
La pag. 518, la randul 18, in loc de polacii se va crti poleacii.
La pag. 520, la randul 30, in loe de sd nu-i se va eiti sd-i.
La pag. 524, la randul 32, in loc de Sasum" se va citi Sasun".
La pag. 529, là randul 5, in loc de le-o 'nfrdnge se va citi i-o'nfrange
La pag. 529, la randul 11, in loc de trimf ului se va citi trinmf ului.
La pag. 533, la 1 andul 17, in loc de cif ra de se va citi a atins cifra de.
La pag. 535, la randul 22, in loc de G. Babaevschi se va citi S. Ba-
baevschi.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Versurile din VI. Matacovschi sunt traduse de CICERONE THEODORESCU
Cele !site versuri exemplificative sunt traduse de CONSTANTIN ARGESANU

www.dacoromanica.ro
 L. I. TIMOFEEIT

Troducere din limbo rust.,

de
TAMARA GANE

EDITUR A CAR TEA RUS A"

www.dacoromanica.ro
 LITERATURA SOVIETICA RUSA
DE
L. I. TIMOFEEV
S'A EDITAT DE CATRE ASOCIATIA
ROMANA PENTRU LEGATURILE DE
PRIETENIE CU U. R. S. S.
EDITURA ARLUS CARTEA RUSA

1951

Traducere dupd orighialul in liniba rusa

/I. II. TI4M0(1)EEB

PYCOKAff COBETCRA2. JIHTEPATYPA

Ymnegrna 1950 r.

www.dacoromanica.ro
 Aceasti a cincea editie, ca i cea precedenta, apare sub titlul Litera
tura sovietia rus5"; materialul de baz'à al cktii 11 formeazg istoria litera-
lurii sovietice ruse.
Intrucat. totusi, Ong in prezent nu a fost Intocmit un manual de
istorie a literaturii sovietice multinationale si nu exist'd nici manuale de
istorie a literaturilor nationale din Uniunea Sovietic5 pentru uzul scolilor
medii, s'a introdus la sfArsitul manualului de fatg capitolul Literatura
popoarelor U. R. S .S.". Acest capitol oferA elevilor un material suficient
pentru cunoasterea in linii generale a principalelor particularitki care
caracterizeaz5 realizArile literaturilor popoarelor U. R. S. S., precum si
a celor mai de vaz5 reprezentanti ai acestora.
Capitolul Literatura popoarelor U. R. S. S." a fost scris de L. A
Ozerov, capitolul despre Maiacovschi de V. D. Duvachin

EDITURA

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE

Air marea Revolutie Socialista din Octombrie a determinat to,

cotitura radicalä in istoria omeniril; ea a pus bazele
transformaril revolutionare a societatll burgheze intr'o-
nocietate comunista. Prefacerile care au avut loc in U.R.S.S. in
urma Marii Revolutii Socialiste din Octombrie nu numai ca au
asezat pe noi temelli viata economica, materia15, ci ele au de-
terminat i caile de desvoltare spirituala a poporului, in clirectia
socialismului.
Marea Revolutie Socia lista, din Octombrie a descatusat for-
tele creatoare ale poporului, asigurand totodata posibilitatea
liberei lor desvoltäri. In articolul sau Cum sá organizam intre-
cerea" (1918), Lenin a scris ca, inainte de Revolutie, desvoltarea
fortelor creatoare ale poporului era impiedicata de innabusirea
nemaipomenit de salbatica a spiritului intreprinzator, a ener-
giei, a initiativel indraznete, insusiri pe care le poseda massa
populatiei, in uriasa ei majoritate, a nouazeci i noua la sutà
din cei ce muncesc"; acum insä Revolutia creeaza pentru ma-
joritatea celor ce muncesc posibilitatea de a fi cu adevarat
atrasi in arena unei activitäti unde el sa se poata manifesta,
sa-si desfasoare aptitudinile, sa scoata la iveala talentele, ce zac
ascunse in popor izvor neatins i pe care capitalismul le
al:Casa, le strivea, si le innabusea cu miile I cu mPioanele". (Op.
vol. XXII, pag. 158)1).
Abia victoria Revolutiei Socialiste a deschis calea pentru
participarea efectiva a poporului la crearea culturii, abia in
timpul regimului sovietic au fost create premizele politice Si
rnaterlale pentru inflorirea unel culturi autentice populare.
1) Vezi 0 V. I. Lenin ,.Marea initiativa", ed P M. R., 1948,
pag. 46-47.

www.dacoromanica.ro
 Inainte vreme spune Lenin intreg produsul mintit
si al geniului omenesc oferea toate beneficiile tehnicil I cul-
turii numai unui cerc restrans de alesi, in timp ce pe alii it
priva pana si de strictul necesar adia de dreptul la Irma,
-tatura. Acum insa, toate minunile tehnicel, toate cuceririle cul-
turii vor deveni patrimoniul comun al poporului si de acum
inainte mintea i geniul omenesc nu vor mai fi nicioclatä folo-
site ca mijloc de constrangere sau de exploatare. (Op. vol.
XXII, pag. 225).
In urma treceril puterii in mainile poporului muncitor, a
inceput crearea unei culturi nol, socialiste. Apar unul dupa, altul
decretele guvernului prin care se pun bazele vietii noi: la 23-
Noembrie 3917 se desfiinteaz5. privilegille de clasa; la 27 De-
cembrie 1917, se nationalizeaz5, hancile I cile ferate; la 28
Iunie 1918 se nationalizeaz5, marea industrie. Se faureste o
nou'a intocmire de viat5, social-politick La organizarea acesteia.
arta i, in special, literatura trebuiau s5, ia parte activä. Con-
comitent cu decretele cele mai importante, apar I o serie de
decizii in legaturá cu problemele de arta si literatura.
Inca la 10 Noembrie 1917, decretul Consiliului Comisarilor
Poporului referitor la presa constata ca presa este o arm5, foarte
puternica si tot atat de primejdioask in mainile dusmanului,
ea 91 bombele l mitralierele. Noi nu putem, scria Lenin,
referinclu-se la necesitatea de a suprima ziarele burgheze, care
calomniau Puterea Sovietic5. sä Iäsäm ca la bombele lui Ca-
ledin s5, se adauge 1110. i bombele minciunin (Op. v. XXII,
pag. 44).
In acelasi timp, in construirea celui dintal stat socialist din
lume, literatura clasia rusk cu inalta ei constilntä a dato-
riei obstesti l chemarea ei infläcarat5. de a iubi si a aphra
Patria, capata o deosebitá importanta. La 11 Ianuarie 1918,
guvernul adopt5, decretul pentru organizarea Edituril de stat.
In primul rand prevedea decretul urmeaza sa, se publice
o editie leftina a clasicilor... ale aror opere, potrivit legii de
fatä, vor trece in proprietatea poporului... EdliI1e populare ale
operelor clasicilor se vor vinde la pretul de cost, tar dacä mijioa-
cele vor permite, difuzarea lor se va face la un pret redus
sau chiar gratis."

www.dacoromanica.ro
 In Iu lie 1918 Consiliul Comisarilor Poporului hotäräste
printr'o decizie ca in toate orasele mai de seamä ale tarn sa.
tie inaltate monumente celor mai de vaza, scriitori, poeti l cri-
tici ai sec. al XIX-lea (Tolefol, Cern-asevschi, Dobroliubov, Gleb
Uspenschl, Saltdcov-$cedrin, Necrasov I altii). Se Infiintean.
muzee, apare decretul pentru ocrotirea valorilor artistice al
a monumentelor istorice.
In zina de 2 Octombrie 1920, la cel de al III-lea Congres
al Uniunii Tineretului Comunist din Rusia, V. I. Lenin a rostit
un discurs, care a jucat un rol extrem de important in desvol-
tarea culturii socialiste. ...Dar ati comite o gresealI enormá,
a spus el, dacl ati incerca sä trageti de aci concluzia eä
poti cleveni comunist färg st-ti insusesti tot ceea ce cunostinta
omeneasca a adunat. Ar ft gresit s. credem cä e deajuns sal}
insusesti lozincile comuniste, concluziile stiintei comuniste, fAr4
a-ti insusi acea sumä a cunostintelor a caror consecintä este
insusi comunismul...
Si dacl veti pune intrebarea: de ce invAtAtura lui Marx
a putut pune sthipanire pe milioane l zeci de milioane de minti
ale clasei celei mai revolutionare, yeti primi un singur aspuns:
lucrul acesta s'a intAmplat pentrua. Marx se sti-rijinea pe baza
solid a. a cunostintelor umane cucerite in epoca capitalismului...
El a prelucrat in mod critic tot ce a fost creat de societatea ome-
neascá, nelasâncl s scape atentiei sale niciun punct. El a pre-
lucrat, a supus criticei, a verificat prin miscarea muncitoreasa
tot ce a fost creat de gandirea omeneasc6, si a tras concluzlile
pe care nu le-au putut trage oamenii ingrAditi de limitele bur-
gheze sau legati de prejudeatile burgheze... FL% intelegerea
:impede a faptului el numai prin cunoasterea precia a cul-
turii creatä prin evolutia omeniril, c numai prin prelucrarea
acestei culturi se poate construi cultura proletarl, Ma% aceastà
intelegere nu vom putea rezolva sarcina aceasta... Cultura prole-
tarl trebue sä fie desvoltarea, dup5, anumite legi, a acelui bagaf
de cunoqinte pe care omenirea 1-a elaborat sub jugul societAtii
capitaliste, a societal:II mosieresti, a societAtil birocratice".
(Op. vol. XXV, pag. 384-397) 9

I) Vezi si Lenin despre literature, ed. P M. R 1949. pag 190,

191 *i 192

()

www.dacoromanica.ro
 Tot atunci, in zilele Congresului, Lenin a reclactat pro-
ictul rezolutiei privitoare la cultura proletara in care se spu-
nea: Marxismul 91-a cucerit insemnatatea istorica universala
ca ideologie a proletariatului revolutionar prin aceea ca el, mar-
xismul, nu a inläturat catusi de putin cele mai pretioase
cuceriri ale epocii burgheze ci, dimpotriva, si le-a insusit si a
prelucrat tot ce era mai de ptet in desvoltarea de mai bine de
cloua mii de ani a gandirii i culturii umane. Numai munca ce
va urma pe aceasta lama, si in aceeasi clirectie, insufletitä de
experienta (practica) a dictaturii proletariatului, ca ultimä
lupta a lui impotriva oricarei exploatari, poate fi recunoscutä
drept desvoltare a unei culturi cu adevargt proletarV. (Op.
vol. XXV, pag. 409-410) ').
Aceste opinii ale lul Lenin au avut o enorma important5
sociala prin faptul c. indicau cirumul de urmat in opera de fau-
Tire a culturli socialiste. Ele priveau in mod direct si literatura
sovietica, care urma sa foloseasca cele mai bune traditil ale
trecutului.
A. A. Jdanov, luand cuvantul la consfatuirea reprezentan-
artei muzicale sovietice, a spus: Not bolsevicii, nu re-
-tilor
nuntam la mostenirea culturall. Dimpotriva, ne insusim in
mod critic mostenirea culturala a tuturor popoarelor, din toate
epocile, pentru a alege din ea tot ce ar putea insufleti pe oa-
menU muncii din societatea sovietica la fapte marete in munca,
tiinä §i cultura".
Esenta l baza literaturii sovie-
Realitatea socialistä este tice o constitue,. mai inainte de
baza literaturit sovietice.
toate, viata .cea noul, socialista
Literatura epoch sovietice a devenit literatura cea mai inain-
tata din lume, cu cel mai profund continut ideologic, fiindca
zugraveste oranduirea socialä I statala, cea mai dreapta din
lume, fiindca cheama spre culmi de inflorire, necunoscu`e pana
acum, fiindca zugraveste chipuri de erol ai societatil socialiste,
care intruchipeaza cele mai bune trasaturi ale omului si re-
-flecta mersul poporului sovietic spre comunism.
Scriitorii sovietici sunt inarmati cu cea mai inaintata ideo-
logie a omenirii conceptia despre lume a partidului lui Lenin

1) VP 7i $i ,.Lenin despre literature, ed. P. M. R., 1949, pag 185-186.

10

www.dacoromanica.ro
si Stalin, ceea ce le ingadue sa devina adevärati inovatori in
dumeniul creatiei literare. ln decursul existentei sale, literatura
sovietica a imbogaltit literatura universal% printr'o serie de opere
de mare valoare, inovatoare atat ca fond, cat i ca forma.
Caracterizand particularitätile literaturii sovietice, A. A.
Jdanov a spus, in 1934, la primul congres al scriitorilor so-
vietici:
Scriitorul nostru sovietic il culege intreg materialul pep-
tm operele sale literare: tematica, personajele, stilul 1 lirn-
bajul, din viata 1 experienta oamenilor Dneprostroiului, Mag-
nitostroiului. Scriitorul nostru i1 culede materialul din enopeea
eroica a celor de -be vasul Celiuschin". din experienta colho-
zurilor moastre, din activitatea creatoare ce clocoteste In toate
colturile tarli noastre.
'..Tn tam noastra, eroii principall ai operelor literare sunt
constructorii activi ai vieii noi: muncitorii i muncitoarele,
colhoznicii l colhoznicele, membrii de Partid, conducatoril uni-
tatilor economice, inginerii, comsomolistii, pionierii. Tata eine
sunt eroii principali I tipurile de baza ale literaturii nuastre
sovietice Literatura roasta sovietica e puternica prin lap-
tul ca serveste o cauza nouà cauza construirii socialiste".
Aceste cuvinte ale lui A. A. Jdanov definese In mod extra-
ordinar de expresiv fondul insusi al literaturii sovietice i al
cuvantului nou pe care aceasta 11 aduce lumil.
Caractertil nou al raporturilor sociale din tara noasträ de-
termina esenta profund novatoare a literaturii noastre in ce
priveste ideile,Lercii, subiectele si forma ei.
Clasicii marxism-leninismului au subliniat in repetate ran-
dun cä numal In epoca socialismului arta 1, in special. lite-
ratura va ajunge la adevarata ei inflorire. Literatura sovietica
este tocmai literatura epoch de inflorire, care nu este posibila
cleat in conditiunile socialismului victorios.
Transformarea radicala a vietii, datorita Marii Revolutii
Socialiste din Octorhbrie, este factorul care a determinat i ca-
racterul nou al literaturii. Ceea ce este caracteristic pentru
viata tarn noastre e ca la rroi a lost inlaturata contradictia
clintre ideal si realitate, lucru imposibil de realizat In trecut.
Poporul eliverat al Tarn Sovietice 1i construeste viata intoernal
asa cum o vrea el si Infaptueste In reahtatea concretà exact

11

www.dacoromanica.ro
ceea ce vrea el sà existe, in timp ce popoarele asuprite de re-
gimurile capitaliste n'au putinta sl faca acest lucru.
In Tara Sovietelor se manifest& liber si din plin cele mat
nobile, cele mai inaintate idei, care cheamA omenirea spre re-
mire $1 libertate.
In centrul preocupArilor literaturii sovietice se afla omue
sovietic, omul societätii socialiste. Idealurile, activitatea, toate
formele raporturilor sale sociale, care decurg din esenta so-
cialistà a societAtii sovietice, au, in comparatie cu trecutul, un
caracter cu desävarsire nou. Dupà Marea Revolutie Socialist&
din Octombrie conditiunile de viatà din tara noastrà s'au schim-
bat in mod radical, s'au schimbat deasemenea si tra's&turile
caracterului national rus, care a absorbit tot ce exista mai bun
din trecut, imbogátindu-se totodatá in proportii extraordinare
cu tot ceea ce culture socialist& si orânduirea socialist'd cultivA
in om. Astázi nu mai suntem cei care am fost ieri, spune
A. A. Jdanov in raportul sàu despre revistele Zvezda" $1 Le-
ningrad" i maine nu vom fi cei care suntem astäzi. Nol nu mai
suntem ru$ii care am fost parfa' In anul 1917, nici Rusia nu mai
e aceegi, nici caracterul nostru nu mai e acela$I ca atunci.
Ne-am schimbat odatà cu acele mArete prefaceri care au modi-
ficat din rldacini aspectul tgrii noastre." Literatura sovieticl
creeazg, un nou tip de erou literar, Care intruchipeazg, cele mat
bune trAsáturi ale oamenilor sovietici.
lEroul acesta nou participà la cele mai de seamA evenimente
din viata Vex li sale. Unitatea care existà intre individ $i socie-
tate in tara noastrà determinä caracterul psihologiel $1 al ac-
tiunilor sale, caracter necunoscut pana, acum. Literatura so-
vieticl creeaz1 apol 1 un gen de subiecte cu desävarsire nou,
cuprinzand evenimente in care eroii infAti$ati reflect& pro-
cesul vital la care ei participà, procesul construirii socialis-
mului.
Omul sovietic, exponentul celor mai frumoase tfasäturi ale.
caracterulul national rus, patriotul, constructorul i apArato-
rul Patriei Socialiste, care acum a p4it in viatà $1 se afirmA
cu o plenitudine de manifestari nemaicunoscutã inainte, apare
In fata scriitorilor sovietici ca un erou nou, care Intruchipeaza
in viatà anticipand" literatura. In fata scriitorilor, chiar din
primele zile ale Revolutlei. s'a pus problema de a exprima In

12

www.dacoromanica.ro
lmagini artistice noile cerinte fata de om, cerinte care se
formau in conditiile socialiste, de a zugravi in imagini tipul
de om spre desvoltarea carula tindeau idealurile comuniste fl
de a cultiva in popor maretul sentiment al patriotismului so-
vietic.
Noul tip de om este mai intai de toate omul muncii crea-
toare libere. Gorchl spunea in aceasta privinta: Eroul princi-
pal al cartilor noastre trebue sa fie munca, adica omul creat.
de procesul muncil... Noi trebue sä ne deprindem a privi munca
ca o creatie... Individualitatea socialista, dupa, cum putem ye-
dea din exemplul eroilor nostri ai muncii, care sunt floarea
massei muncitoare, individualitatea socialistä poate sä se
desvolte numal in conditiile unei munci colective. Realismul
socialist afirma existenta ca o infaptuire, ca o creatie, al caret
scop este 0 desvoltare necontenita a celor mai pretioase apti-
tudini inclividuale ale omului, pentru victoria lui asupra f or-
telor naturii, pentru sanatatea lui 1 o viatä Indelungata, pen-
tru marea fericire de a trai pe pamantul acesta, pe care el
potrivit cresterii necontenite a trebuintelot sale vrea sa-1
.cultive in intregime ca pe o minunata asezare a 1ntregii ome-
niri, unite intr'o singura familie".
Totodata, chipul acestui erou nu mai este aratat in opo-
zitie cu viata, cum erau nevoiti adesea s'o facá scriitoril tre-
cutului, ci este luat din insasi realitatea vietii.
Acum soarta popoarelor si a statelor, spline tovarasul
Stalin, se hotaráste nu numai de conducittori, dar ea se
hotäräste mai ales si inainte de toate de massele de milioane
ale celor ce muncesc. Muncitorii i taxanii, care cladesc fära
sgomot l zarva fabrici ci uzine, mine si drumuri de fier, col-
hozuri l sovhozuri, care produc toate bunurile vietii, care bra-
nese si imbraca pe toata lumea lard cine sunt adevaratii erol
si fauritori ai vietii celel noi". (Problemele leninismului", ed.
11-a, pag. 422)1).
Fauritor al unei vieti noi In tara sa, eliberata de Care el
Insusi, omul sovietic este in mod fireso patruns de o deosebit
de puternica si deplina constiinta a legaturil sale cu pamantul
tarn sale dragi. Sentimentul patriotic, acea dragoste fata de
tara sa eliberatä, care creeaza condltiunile unei infloriri a per-

1) Vezi $i Problemele leninismului", ed. 11 P. M R., pag 676

13

www.dacoromanica.ro
sonalitätii omului, nemaiintalnite in istorie, constitue trasatura
lui fundamentall. Acest sentiment, s'a manifestat In munca
lncordata, neprecupetita, din zilele de construire pasnica, in
faptele de munch pilduitoare ale stahanovistilor; el si-a gasit
o expresie, necunoscuta pana acum de istorie, in faptele de
arme si in munca eroich a oamenior sovietici in timpul Mare-
lui Razboi de Aparare a Patriel.
Omul savietic, purtator al constiintet socialiste, reprezinta
un tip de cm nou, superior, in istoria societatii omenesti. In
activitatea sa, el se conduce de telul cel mai nobil si cel mai
inalt, idealul socialismului. Acest t el ii d. o neobisnuita forth
spiritualà, acea putere de eroism extraordinar si de nobleth, mo-
ralg, care ii definesc ca pe un om de tip superior care luptä
pentru fericirea poporului i, in servirea intereselor acestuia.
1st gaseste suprema fericire personala. In necrologul pe care
1-a facut muncltorului-bolsevic I. V. Babuschin, V. I. Lenin 1-a
numit erou popular.
...Eroii populari exista, scria el, sunt oamenii ca
Babusch1n1 Sunt oamenii, care... s'au consacrat cu totul, luptei
nentru eliberarea clasel muncitoare... Sunt oamenii care s'au
ridicat in fruntea luptei masselor impotriva absolutismului ta-
rist... Cu asemenea oarneni, poporul rus Ii va cuceri eliberarea
completa de orice exploatare". (Op. v. XIV, pag. 398). In per-
soana lui Babuschin, Lenin vedea tipul omului a carui viata
trebue s. fie luata drept pilda In opera de educare a tinere-
tului. El spune ca despre viata lui Babuschin trebue scrisä o
carte, lectura cea mai buna, pentru tinerii muncitori, care vor
invAta din ea cum trebue sa tralasca i sä actioneze orice mun-
citor constient". (Ibidem, pag. 399).
Superiorltatea chipului spiritual al lui I. V. Babuschin a
fost determinatä tocmai de faptul ca el a fost un participant la
lupta poporului pentru socialism, lupta care 1-a Mout sa devina
un erou popular. Ace least trasaturi ale omului-erou al epccii
socialiste all fost scoase in evidenta de I. V..Stalin in articolul
Sau, scris cu prilejul mortii lui F. E. Dzerjinschi:
Necunoscand odihna, nedandu-se inlaturi dela nicio munca
oricat de grea, luptand vitejeste impotriva greuta.tilor si invin-
gandu-le, däruindu-si toate puterile, toata energia. sarcinii pe

14

www.dacoromanica.ro
care i-a Incredintat-o Partidul, el s'a mistuit in munca in nu-
mele intereselor proletariatului, in numele victoriei comunis-
rnului." (Op. vol. 8, pag. 193)1).
Atat Lenin cat si Stalin releva träsaturi asemanatoare la
oamenii remarcabili activisti al Partidului nostru. Caracte-
risticile firil lor arata cum trebue O. fie si cum sunt in rea-
litate oamenli cei mai buni al t Aril noastre, ce anume trasaturt
ale caracterului uman desvolta la acestia Partidul Bolsevic,
consideranclu-le ca fiind cele mai de pret.
Tinul omului sovietic 11 creeaza viata In procesul luptel
Poporului pentru construirea societatil comuniste.
Asa se cxplica de ce tocmai in literatura sovietic5 care
oglindete trasaturile fundamentale ale realitatii noastre, apare
chipul noului erou constructor al societatil sccialiste panä
la inaltimea caruia arta trecutului nu a fost in stare sä se
ridice.
Scr Morn sovietici II afla trasaturile eroilor lor in viata
insäsi. Sarcina lor consta tocmai in a sezisa cele mai bune in-
susiri ale oamenilor sovietici si a le prezenta cititorilor in asa
fel, incat ei sa poata invata din aceste exemple cum trebue sa
traiasca 1 s. actioneze.
Metoda artistica a literaturii sovietice realismul socia-
list este expresia continutului el revolutionar, profund na
vator.
Inca in anul 1905, conducatorut
Partinitatea bolsevica §i fauritorul Partidului Bolsevic,
este conditia hothritoare a
desvoltArii Ilteraturii V. I. Lenin, a publicat articolul sau
sovletice de importantä istorick Organizatia
de partid i literatura de partid".
In acest articol, Lenin cu vigoarea lui caracteristica a
aratat ca nu poate exista o literatura fara de Partid; literatura
trebue s. constitue o parte importanta a cauzei generale pro-
letare. In acest articol al lui Lenin sunt aratate bazele pe care
se sprijinä desvoltarea literaturii noastre sovietice" (Jdanov)
Articolul lui Lenin are o importantä imensä pentru inte-
legerea exigentelor pe care epoca cea nona le are fata de lite-
ratura. In el, Lenin a aratat ca asa zisa libertate de creatie

I) Vezi i Opere, vol. 8, ed. P. M. R., 1950, pag 209

15

www.dacoromanica.ro
literal% din societatea burgheza, nu este hi realitate altceva ne-
at un Tel de camuflaj, care ascunde dependenta artei de cla-
sele dominante. Aceste clase tin In mainile lor editurile i apa-
Tatul de difuzare a operelor de artI, critica i ju-ititia, care se
näpustesc asupra scriitorului care ar cuteza sä critice prea vio-
lent oränduirea sociall existentä. Soarta tmor scriitori rusi
pt strMni, soarta lui Rad,scev, Cernasevschl, Byron si a altora
constitue un exemplu elocvent al justetii acettei afirmatii.
A UM in societate si a fi liber de societate e un lucru
scria Lenin. Literatura nu poate constitui numai o
cauzI individual& a scriitorului.
In articolul Organizatia 'de partid si literatura de partid".
Lenin scrie:
Literatura trebue s devinA o 1iteratur4 de Partid. Pen-
tru a contrabalansa moravurile burgheze, pentru a contraba-
lansa presa burgheza intreprinzAtoare i afaceristl, pentru a
contrabalansa carierismul literar burghez, cat si indiyidualls-
mul, anarhismul boieresc", goana dupä profit, proletaria-
tul socialist trebue sã treacg pe primul plan principiul literaturii
de Partici, sä desvolte acest principiu i sa-1 aducA la Inclepli-
fire intr'o fornla, cat mai cleplinä si mai unitarg.
In ce constI, asa dar, acest principiu al literaturil de Par
tid? In aceea c pentru proletariatul socialist problema lite-
ral% nu poate fi un instrument in folosul unor persoane sau
al unor grupuri, el ea nu poate fi, In general, o chestiune in-
dividuaM, independentä de cauza generall a proletariatului
Deci, jos cu literatii far% Partid! Jos cu literatii supraoamenil
tThestiunea literar6. trebue s6, deviná o parte integrantA a cau
yel generale proletare (Op. vol. X, ed. 4-a, pag. 27) 1).
Principiul partinitAtii literaturii 1 artei decurge din sin
gura conceplde stiliAifi3a justa care araU cA ideologia este o
formä de reflectare a vietii, un mijloc activ de luptA pentru inte
reseIe unei anumite clase. Problema constä doar in a vedea inte-
resale caret clase i ce Tel de tendinte exprima literatura pi
arta. 0 literatura care exprimä interesele claselor reactionare pi
apara tendintele decadente, de stagnare, trebue in mod inevita-

1) Lenin despre literaturr, ed_ P. M R., pag 7.

1 ti

www.dacoromanica.ro
bil s degenereze. Dimpotrivh, literatura care exprimh inte-
resele claselor revolutionare, tendintele de crestere i progres,
ajunge la perfectiune I inflorire. Dar intr'o societate presocia-
listh, impartith in clase antagonice, prin faptul ch puterea se
afl a. in mana, claselor exploatatcare, literatura si arta pu pot
ajunge nieiodath la o adevArath inflcrire i perfectiune. Numai
societatea socialistä, construith in U.R.S.S., of erh pentru aceasta
toate conditiunile i toate posIbilitgtile.
Definind caracterul literaturii societätii socialiste, V. I.
Lenin spunea:
Aceasta va fi o literaturä liberã, pentruch nu lhcomia ei
carierismul, ci Meth, socialismului i simpatia pentru cei ce
muncesc vor face sa, se inroleze in rândurile el noi i noi forte.
Acea,sta va fi o literaturá liberä, pentruch. ea nu va servi unei
eroine suprashtule, nu celor zece mil" din pgtura de sus care
se plictisesc i sufär d obezitate, ci milioanelor i zecilor de
milioane de muncitori, care alchtuesc floarea rii, forta el, vii-
torul eL Aceasta va fi o literaturg libel* care va fertiliza gan
direa revolutionarh a omenirii prin experienta i munca vie a
proletariatului socialist... ' (Op. vol. X, ed. 4-a, pag. 30-31) 1).
Indicatia lui V. I. Lenin ch noua literaturg trebue sh, fie
push in slujba poporului, in slujba milioanelor de oameni ai
muncH, sublinia caracterul popular pe care va trebui sä-I aibh
o asemenea literaturg, ca o trhsäturä a el inclispensabilh. Lenin
fh,cea o leghturh indisolubilä intre caracterul popular al litera-
turii i partinitatea ei. Aceasta a fost posibil fiindch acum
existg un Partid, care exprimg aspiratille intregului popor mun-
citor si_nu numai interesele inguste ale unei singure clase,
ar.esta este Partidul Bolsevic. Articolul lui Lenin prevestea tot
deoclath desveltarea viitoare a literaturii sovietice i definea
sarcinile i trasgturile ei fundamentale.
Invalltura lui Lenin despre partinitate defineste roluI ex-
trem de Important al conceptiei inaintate despre lunie in dome-
niul creatiel si aratà ch, in epoca sovietich, un scriitor n'ar pu-
tea sh IzugrAveasch viata veridic I cu mhestrie artistich, decal:
dach intelege r4spunderea politich pe care o are in Tata papa
rului. Opera 1114- (chifir (Meg intruneste toate celelalte condi-

I) Vezi Lenin despre literatura", ed. P. M. R., 1,149, pag. 14.

:2 1,44,1.11 Lit.'"ovietiee Ftw.e

17

www.dacoromanica.ro
tii, i anume: talent, experienta, de viatk cultur5,) va putea
dob'andi o importanta popularä numai in cazul când vati pl-
truna de spiritul partinitatii bolsevice.
Partinitatea bolsevic5, a literaturil sovietice este acea in-
susire nou5, determinantä, care tocmai caracterizeaa arta so-
cialistk Partinitatea bolsevicä a literaturii sovietice II d5, posi-
bilitate i ii obliga pe scriitorul sovietic s5, fie veridic In creatia
sa, adic5, s tie s. arate realitatea eroicA sovietick in aspectele
ei adevArate, in continua el desvoltare dialectick revoluponar5
s5, stie s5, scoatl pe primul plan nu ceea ce la un moment dat
pare stabil, dar incepe s moar5, treptat, ci ceea ce se naste si
se desvolta... " (Stalin Problemele leninismului, ed. 11-a,
pag. 537) ').
Partinitatea bolsevic5, face ca opera scriitorului s fie str5.-
bátutà de pasiline autent,ick de nkulnt5, spre progres, s5, albA
o atitudine neimpAcat5, fa45, de mice influente ideologice os-
tile si constiinta unei inalte raspunderi politice fail de popor.
Partinitatea bolsevia a literaturii sovietice ajutä pe scriitorur
sovietic s5, fie un lupt5tor activ si pasionat impotriva fortelor
reactiunil mondiale si ale atatátorilor la un nou räzbol, Impo-
triva a tot ce inthrzie mersul victorios spre comunism.
Literature sovietic5, a devenit cea mai prIncipialk cea mat
inaintat5, literaturä din lume, tccmai fiindca, reprezentantil sal
se conduc Intotdeauna dupa, principiul partinitAtii bolsevice.
Partidul a acordat I continua s acorde scriitorilor sovietici un
ajutor eficace pentru infaptuirea acestui principiu al partini-
tat,li bolsev ice.
Partidul acorn o mare atentie desvoltäril literaturil noas-
tre, gäsind in ea sprijIn 1 ajutor in opera de educare a omului
nou, omul socialist, sl In prImul rand In opera de educare a
tineretului.
Cartile, articolele, rapoartele, cuvAntarile lui V. I. Lenin
si I. V. Stalin, scrisorile l pArerile lor exprimate In anumite
ocaziunl, convorbirile lor cu oamenil de art5, sovietici, hotärirlle
si rezolutille congreselor 1 conferintelor de Partid, decizille
C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S., discursurile activistilor de frunte
al Partidului Bolsevic si articolele reprezentanWor preset cen-
trale de Partid, constitue o marturie a atentlei pe care a acor
1) Vezi 1 Problemele leninismului" ed. II P. M. R. pug. 850

18

www.dacoromanica.ro
dat-o Partidul Bolsevic literaturii sovietice, pentru a o trans-
forma inteun detgament inaintat al unel arte militante de cea
mai inalta tinuta ideologicg, al artei realismului socialist.
0 importantg exceptionall pentru cre§terea ideologicg a
scriltorilor sovietici au avut-o convorbirile lor cu tovargsul Stalin,
cu care prilej el a definit 1 rolul scriitorilor ca ingineri al
sufletelor omenesti" §i metoda literaturii sovietice ca fiind me-
toda realismului socialist.
Rolul indrumgtor al Partidului in domeniul desvoltgrii li-
teraturli a constat tocmal in faptul cg Partidul, Mg a limita
originalitatea creatoare a scriitorilor sovietici, a introdus in
iniscarea literarg acel principiu ideologic diriguitor, care a aju-
tat literaturil sg raspunda in modul eel mai prompt si rodnic
cerintelor vletii I sg ajungg la o maturitate ideologica si ar-
tistica.
Scriitorii sovietici au putut sä meargg pe calea insuOrii
icleologiei comuniste si a principiului partinitätil bolsevice, pe
masurg ce succesele construiril socialiste deschicleau in fata
lor un orizont ideologic din ce In ce mai larg I extindeau din
ce in ce mai mult experienta lor de viata.
Ideia partinitgtii bolsevice avea sa determine desvoltarea
Ior in domeniul creatiei, deoarece telurile spre care tinde Par-
tidul Bolsevic oferg artei eel mai Irian ideal estetic dg cel
mai profund continut ideologic. lata dece, asa dar, politica di-
riguitoare a Partidului In clomeniul artei I literaturii se do-
vedeste a fl atat de fecundg pentru artg, cad telurile Partl-
clulul alert oamenilor de litere §i de arta cea mai clepling liber-
tate ideologica i artistick
La fiecare etapg a istoriei sccietätil sovietice, Partidul a
dat scriitorilor indicatii diriguitoare si a ggsit pentru litera-
turg formele organizatorice corespunzgtoare fortelor literaturii
din acea epock
Hotgririle Partidului privitoare la literaturg si artg apa-
reau in momentele cand in fata tgril, l deci si in fata literaturii,
se ridicau probleme marl I extrem de importante, a caror
rezolvare reclama mcbilizarea politica §i incordarea fortelor
creatoare.
In anul 1920 au fost publicate rezolutia l scrisoarea ex-
plicativg a C.C. al P.C. (b) rus privitoare la proletcult. Odata
cu terminarea razbolului civil 0 trecerea tgril la reconstructia
19

www.dacoromanica.ro
economiei nationale, cel de al XII-lea Congro al Partidului
(1923) a aratat in rezolutia sa ca dat Thnd ca in ultimii doi
ani literatura din Rusia Sovietica a crescut, devenind o puter-
nica forta socialk care Il intinde influenta, in primul rand,
gsupra masselor tineretului muncitorese I äranesc, este ne-
cesar ca Partidul, in activitatea lui practick sa puna la ordinea
zilei problema indrumarii acestei forme de influentare sociala".
Un rol deosebit de mare in desvoltarea literaturii sovietice
au avut hotaririle Congresului al XIII-lea al Partidului si re-
zolutia din 18 Iunie 1925 a C.C. al P.C. (b) rus Despre politica
Partidului in domeniul literaturii". Rezolutia, in scopul des-
voltarii literaturii, admitea existenta unor organizatii literare
si sublinia importanta deosebita a Uniunilor scriltorilor pro-
letari.
Pe masura, ce, in cursul perioadei dintre anii 1920 si 1930,
raporturile pe plan ideologic si artistic dintre scriitori deve-
neau mai stranse, prin incadrarea lor activa in opera de con-
struire socialistä, diversele organizatii literare deveneau de
prisos.
La inceputul perioadei dintre anii, 1930 si 1940, poporul
sovietic a realizat succese insemnate in toate sectoarele con-
struirii socialiste. Vechile forme organizatorice din literaturA,
s'au dovedit depasite. La 23 Aprilie 1932, C.C. al P.C. (b) at
Uniunii Sovietice a adoptat hotarirea Despre reorganizarea
organizatiilor literare si artistice". Aceasta hotarire constituia
o dovada graitoare c unitatea morala si politica a poporului
sovietic a determinat i unitatea pozitiilor ideologice si artis-
tice ale scriitorilor sovietici.
Deciziile din 1946 ale C.C. al P.C. (b) ptivitoare la arta si
literatura au facut pe de o parte bilantul activitatii scriltori-
lor sovieticiin timpul razboiului, (land o inalta apreciere lite-
raturii sovietice, iar pe de alta parte au aratat lipsurile litera-
tutii si au pus in fata acesteia sarcina de a trata teme de ac-
tualitate si de a combate influenta daunatoare a culturii deca-
dente, burgbeze, a Apusului.
Astfel, desvoltarea literaturii sovietice se desfasoara sub
directa indrumare a Partidulul si aceasta constitue chezasia
succeselor ei artistice

20

www.dacoromanica.ro
 In a treia perioaclä a miscarii
Rea lisinuI socialist este de eliberare a Rusiei, sarcinile lite-
metoda literaturii sovietice raturii au lost pe deplin intuite
apoi intrucnipate in opera sa de catre Maxim Gorchi, fonda-
torul literaturii sovietice si al realismului socialist, ca metoda
a acesteia.
Experienta de viata a lui Maxim Gorchi, care i-a inlesnit
sã trMasel nemijlocit viata proletariatului i, Inca din tinerete,
sA resimtä influenta directa a teoriei revolutionare, 1-a ajutat
fireste sä seziseze atat cerintele noi ale vietii, cat i sarcinile
pe care aceste cerinte nor le impuneau literaturii. Dar toate aces-
tea nu erau inca suficiente: existau multi oameni care, ca st
Gorchi, cunosteau viata muncitorilor i teoria revolutionara.
Pentru a intrezari insa in primii pasi ai miscarii revolutionare,
furtuna crescancia a revolutiei si a intelege ce anume probleme
ridica aceasta in fata scriitorului, se cerea o clarviziune de o
putere exceptionala care, ridicandu-se deasupra evenimentelor
curente, sa le Otruncla sensul ascuns Inca in negura viitorului.
Geniul dupa definitia lui Plehanov ii depaseste contem-
poranii, in sensul ca el, inaintea I, seziseaza sensul noilor
evenimente care sunt pe cale sä se produca, in societate".
Tocmai acest sens al noilor cerinte ale vietii 'rata de lite-
ratura a si lost prins de Maxim Gorchi.
Patrunzand in insasi esenta sarcinilor pe care le avea de
rezolvat literatura rusa, Gorchi ei-a dat seama de necesitatea
de a merge inainte. Inca dela inceputul activitätii sale, Gorchi
a pornit sä caute noi cM de creatie. El s'a declarat impotriva
vechiului realism limitat. El voia ca scriitoruI, oglindincl viata,
sa promcfveze acele idealuri care germinau deja in aciancul ei,
datoritä suflului revolutier care o patrunsese...
Acest lucru era Insa posibil numai daca in creatie 41 facea
loc o atitudine partinica bolsevica, fata de viat4. Iata condi-
punile in care creatia unui scriltor putea sa capete importanta
unel opere populare. _
Aceasta cautare de drumuri noi pentru desvoltarea litera-
turii 1-a fost sugerata lui Gorchi, in primul rand, de acea ce-
rinta fundamentalã pe care el o promova: literatura trebue sã
se afle in slujba Patriei, in slujba poporului. Intreaga activi-
21

www.dacoromanica.ro
 tate artistia a lui Gorchi a lost impregnat& de credinta in
fortele poporului rus, a fost subordonatá unel misfuni patrio-
tice unice.
Exista un sentiment care se nume§te dragoste de Patrie.
Acest sentiment cere in mod imperios dela orice om scria
el a luoreze in scopul ca poporul säu sg devinä un popor
intelept, bun, sänätos §i drept, ca talentele lui 0, nu se piardk
ci sa se desvolte si sä lumineze pentru binele intregii lumi, al
tuturor oamenilor. Fericirea poporului s'au este bucuria §i feri-
cirea sa". Gorchi considera ca patriotismul constitue temelia
desvoltArii artistice a unui scriitor: Cand scriitorul simte pro-
fund leatura sa de samge cu poporul, aceasta 11 dg fortä si
frumusete".
Neobosit vorbea el clespre maretia poporului rus: Cunosc
poporul rus... am credinta a acest popor poate aduce vietil
spirituale de pe glob ceva specific §i adânc, ceva de mare im-
portanta pentru toatg. lumea" scrie Gorchi confratelui sau
francez Anatole France.
La baza creatiei lui Gorchi, la baza caracterului inovator
al literaturii sale se alga o inalta ideie patriotia: tendinta de
a consacra opera literal% unei sarcini centrale aceea de a
servi poporul rus.
Acest patriotism al lui Gorchi a lost o expresie a sarcinei
patriotice generale pe care si-o propunea clasa muncitoare In
frunte cu Partidul Bolsevic sarcina eliberkii Patriei. Clasa
muncitoare se afirma ca succesoare a tot ceea ce, in istoria
Rusiel, s'a creat prin munca neprecupetità, plinA de abnegatie
§i prin gloria ostáseascA a poporului rus; se afirma ca o conti-
nuatoare a operei de creare a marii culturi ruse.
In articolul Despre mândria nationalg a velicormilor",
Lenin scria: Noi iubim limba §1 Patria noastra; noi muncim
cel mai mult pentruca sa. ridiam massele et muncitoare (adia.
9/10 din populatia ei) la o viatá con§tientá de democrati §i
socialist!. Pe noi ne doare cel mai mult cand vedem §i simtim
cum calgii taristi, nobilli §i capitalistli, expun patria noasta
minunata la silnicii, la asuprire §i batjocuri". (Op. vol. XVIII,
pag. 81) 1). Lenin spunea in acest articol a muncitorii 10 apAra.

1) Vezi si Lenin despre 1iteratur5", ed. P. M. R., 1949, pag 178

22

www.dacoromanica.ro
?atria atunci cand luptA ImpotrIva monarhiei, mosierilor i ca-
pitalistilor, care sunt dusmanil cel mai rat al Orli noastre.
Enumerand numele marilor reprezentanti ai culturii ruse, cum
erau Radiscev, Cernasevschi 1 altii, Lenin a aratat cä toemai
clasa muncitoare este succesoarea operei lor, ca tocmai ea este
aceea care, Intorand privirile spre marea culturä rusA si con-
tinu-andu-i opera, este cuprinsä de un sentiment de mandrie
nationalk
Mutand sä inclrumeze literatura pe o cale pe care aceasta
sk-si poat. sluji poporul, in gradul cel mai inalt, Gorchi sezisa
tocmai ceea ce se plamaclea In viata insAsi. El intruchipa cerin-
tele vietil, in manifestArile sale critice si In operele sale artis-
lice. In jurul nostru, scrie el incA in 1899, viata incepe
sá clocoteasck se trezesc constiinte noi, apar cerinte noi, cute-
zatoare, se formeaz6 un om nou: cititorul dornic de a cunoaste,
fnsetat de carte. Acest cititor cere räspuns la intrebärile fun-
damentale ale vietil si ale spiritului, el vrea sa stie uncle este
adevarul, clreptatea, uncle trebue caute prietenii, cine-i
este dusman".
Sarcina principal-a a Ilteraturii era reflectarea partinica a
vietil care pe plan artistic se manifesta inainte de toate prin
crearea unui tip de om nou. In el, Gorchl Intruchipa ceea ce
se formase cu timpul mai de pret In caracterul national rus,
trlAturile omului luptator pentru o lume nouk socialistk
Acest tip de om luptätoe era pAtruns de patosul umanist
al luptei pentru fericirea si eliberarea oamenilor. In el I1 aflau
expresia noile idealuri socialiste, pentru care lupta clasa mun-
citoare.
Astfel, Gorchi se indrepta spre metoda artistick spre acele
principil artistice pe care mai thrziu tovarAsul Stalin, in con-
vorbirea din 26 Octombrie 1932 cu scrlitoril, le-a elefinit Ca
metoda realismului socialist. Gorchi a inceput sa elaboreze te-
melurile acestei metode Ina din momentul când clasa munci-
toare pornise lupta sa de eliberare.
Bineinteles ca noua metodà artisticá nu a apArut asa. din-
tr'odatk ci s'a format In procesul de creatie al lui Gerchi, pe
masura ce crestea si se maturiza insasi opera lui; dar mai cu
seama pe masura ce se desvolta miscarea revolationara a Po-
porului si mai ales in urma schimbarilor de dupa Octombrie,
Intervenite in viata

23

www.dacoromanica.ro
 Dupa Marea Revolutie Socialista din Octombrie, iiteratura
sovietica a obtinut toate conditlile pentru o desvoltare rapidA
si fecund creatoare. Realizärile literaturii sovietice a spus
A. A. Jdanov la primul congres al scriitorilor, sunt condoitio-
nate de succesele construirii socialiste; cresterea ei este expre-
sia succeselor i infäptuirilor oranduirii noastre socialiste".
Principiile realismului socialist, statornicite de V. I. Lenin
si aplicate cu cea mai mare mäestrie de Gorchi, au devenit te-
melia miscrii literare de masse, temelia desvoltarii literaturii
sovietice in totalitatea ei.
Metoda artistica in literaturä este formata din acele norme
de care se conduce scriitorul in creatia sa, selectionand i ge-
neralizand in imagini fenomenele vieii. Fundamentul realis-
mului socialist 11 constitue, dupa cum prevede statutul Uniunii
Scriitorilor Sovietici, oglindirea justa a vietli in desvoltarea el
revolutionarä. Aceasta presupune, in primul rand, ca scriitorul
porneste in creatia sa dela idealurile socialiste i tinde sä ajute
la realizarea 1 desvoltarea lor in viatä. Chiar i atunci cand
scriitorul vorbeste despre trecut, redandu-1 veridic, el porneste
totodata dela o intelegere socialista a desvoltaril istorice a ome-
nirii, contribuindo astfel la Intkirea acestor klealuri. Foga rea-
lismului socialist consta mai intai in faptul ca scrlitorul so-
vietic exprimit in opera sa interesele intregului popor. Aceasta
II Investeste cu o mare raspundece politica si totodata determinä
intinderea si profunzimea or4zontului sau artistic. Realismul
socialist presupune ca o conditie necesara a creatiei scrlitori-
lor sovietici partinitatea bolsevica, adicl o intelegere a vietli
din punctul de vedere al acelor sarcini pe care Partidul le pine
in fata taril, precum §i o participare activa, eficace, creatoare
la rezolvarea acestor sarcini. Sarcina fundamentalä a realis-
mului socialist este educarea sentimentului de lubire -rap, de
Patria Socialista, educarea patrictismului sovietic.
Principille umanismului isi gasesc cea mai profunda ex-
presie tocmai in realismul socialist, filnda, literatura sovietich
lupta pentru interesele intregului popor. Umanismul ski se in-
temeiaza in primal rand pe faptul ea in Uniunea Sovietica s'a
format cel mai superior tip de am, educat de regimul sovietic;
psihologia omului sovietic se intemeiaza pe unitatea dintre
'nclivid si popor, care ingadue celor mai l'une inclinki ale
firli omene5ti sit se manifeste In munca 11ber, creatoare si In

24

www.dacoromanica.ro
luptl eroica", pentru societatea socialista Eroismul in Uniunea.
SovieticA devine un fenomen de masse, propriu milLanelor de
oameni sovietici. ZugrAvind pe acesti cameni, scriitorii sovietici
pot crea cele mai des4varsite si mai umane caractere. Mani-
festarea deplinä a omeniei in conditiunile sccietMii sovietice
permite totodatä sá se observe deosebit de limpede tot ce stä
in calea realizarii ei in viatà; cleaceea umanismul literaturii
sovietice este cel mai ennsecvent, este un umanism militant,
care pleacä dela teza lui Gorchi cä dad, dusmanul nu se,
prea, el trebue nimicit". Iata de ce literatura sovieticl a
fost i rämâne detasamentul de avangard'a al literaturii uni-'
versale in infAptuirea sarcinii de doborire moralä i politicA a
fortelor reactionare din lumea intreagL
Intemeiatä pe conceptia inaintatä despre lume a marxisf
mului, sprijinita pe experienta grandloasa, a construlrii soda-
liste planificate, metoda realismului socialist permite scriitol
rului s'a zugräveasca veridic viata, intrezärind totodatä si vii-
torul ei, clesvoltarea el revolutionarA.
...Romantismul revolutionar spunea A. A. Jdanov, tre-
bue sä intre in creatia literal% ca o parte componentä a aces;
teia, fiindcA intreaga viatA a Partidului nostru, intreaga viat&
a clasei muncitoare i lupta ei constau in imbinarea celei mai
aspre, celei mai lucide munci practice cu eel mai mare eroism
cu cele mai grandioase perspective". Climatul chicinalelor a
creat un atare mod lucid de a percepe viata, concomitent cu
cea mai largä perspectivA a desvoltaril sale: in pAduri virgine, se
preg6tea construirea de noi orase, Volga era silita s curga spre
Moscova i dupa, Vorba cdntecului ea porni s. curgg indArät"..
In societatea socialist& idealul se intruchipeazA in reali-
tatea Insài. Scrlitorul vede in viata, in sentimentele, gändu-
rile, faptele oamenilor inaintati sovietici, realizarea nAzuinte-
lor de care e insufle`it impreurià cu intreaga tarl.
Regimul statal sovietic a creat toate conditiile necesare
pentru apropierea idealului de realitate, a flcut posibil sä se
vadä in insási viat intruchiparea a tot ceea ce noi sccotim ca
fiind cel mai de pret si mai important in om si in raparturile
dintre oameni. Asa, felul nostru de a privi munca ca pe o ches-
tiune de onoare, c chestiune de glorie. vitejie i eroism, 1i afra
expresia in viata si munca neprecupetitl a stahanovistilor, Eroi
ai MuncH Socialiste dela orase §i dela sate. Conceptia noasträ

25
www.dacoromanica.ro
 asupra felulul cum trebue sa fle un om din punct de vedere
sl Iclealurilor socialiste dela care pornim, Il afla concretizarea
in viata, clatorita faptului c regimul sovietic creeaza tcate con-
diiile necesare pentru o desvoltare completa §i pen, a per-
sonalitäit umane care, in deplina concordant 5. c,u poporul so-
vietic, i§i afla posibilitatea de desvoltare multilaterall a apti-
tudinilor §i a celor mai bune trasaturi ale caracterului ome-
nese. Scriitcrul sovietic are posibilitatea sä culeaga chiar din
via% materialul cel mai begat pentru creatia sa. Deaccea rea-
lismul socialist apare ca intruparea a tot ce este mai Inaintat
in viata. Totoclata, Tara Sovietelor se desvoltä necontenit, merge
inainte, vista ei este plina de perspectivele grandbase ale con-
struirii socialiste. -Comprehensiunea Scriltorului pentru perspec-
tivele vietii, priceperea lui de a privi prezentul in lumina des-
voltaril tendintelor sale inaintate, este tocmal ceea ce formeaza
fundamental romantismului literaturil sovietice. Deaceea ro-
rnantismul este legat in modul eel mai strans de viata; nu se
sepal% de ea, ca in trecut, ci Intl* dupa definitia lid A. A. Jda-
nov, ca o parte componenta a realismului socialist in ansamblul
lui, ajutand scriitorilor sovietici sá yedá ziva de azi In lumina
celei de maine si prin aceasta sa lumineze calea inainte a po-
porului sovietic.
Literatura clasica rusa recurgea la realism atunci cand zu
gravea formele deja inchegate ale viei,iI, iar la romantism
atunci cand voia s. intruchipeze visul despre ceea ce trebue
sa fie viitorul.
Astfel, Gogol infatiseaza in Suflete moarte" tabloul des-
agregaril Rusiel feudale §i in acelasi timp exprima in digresiuni
romantice, lirice, increderea sa in viitorul Rusiei, in fata careis
se dau laoparte popoarele 1 rasuna si se preface in vant aerul
sfasiat in bucati". Lermontov descrie chipul romantic al lui
intruchipand in el visul sau despre omul care nu se
plena. in 'rata nimanui si care este gata la orice sacrificiu in
numele liberttii. Chipul lui Wail a fost creat In epoca reac-
liunii celei mai sumbre de dupa infrangerea decembristilor; In
viata reala Lermontov nu putea gasi in jurul su oameni ase-
menea lui Mtari; in figura acestuia, el intruchipa visul sau de
lupta pentru libertate. Aceastä ruptura dintre vis si realitate se
producea pentruca in via% nu se conturasera Inca träsaturi a

-2 6

www.dacoromanica.ro
 ca.ror desvoltare sa porneasca din prezent si care sa corespuncla
totodatä si visului scrlitorului. Cu totul alta a devenit situatia
In mothentul and in fruntea miscarii de eliberare s'a pus clasa
muncitoare. Sarcinile pe care si le propunea erau pe masura
fortelor sale. Deaceea, eleacum inainte realismul si romantismul
zapata un continut cu desavarsire nou, fiinda o cercetare lu-
cida a realitatii ingadula sa se vadä si directia in care se in-
reapta, aceasta realitate. Viitorul se arata acum nu ca ceva
dorit numai, ci ca ceva posibil si cu adevarat realizabil. Iar
realitatea, la randul el, aparea de data aceasta in mersul des-
voltarii el.
Lenin a citat cu simpatie cuvintele lui Pisarev asupra ro-
lului pe care il joaca visul in viata omului: Visul meu poate,
s'o ia inaintea mersului firesc al evenimentelor... Daca omul
ar fi cu totul lipsit de itrusirea de a visa in felul acesta, daca
,el n'ar putea din cand in cand sä dea o fuga inainte si sa intre-
zareasca cu imaginatia sa, in linii implinite si unitare, acea
creatie care abia incepe sä se inchege sub munca mainilor sale,
atunci, hotarit, eu nu-mi pot inchipul ce pricing, imbolditoare
1-ar face sa intreprinda si sa duel la capat opere vaste si isto-
vitoare..." (Lenin, Opere, vol. IV, pag. 492-493) '). $1 Lenin
a mai adaugat cu acest prilej: Trebue 0, visaml".
Ncua perioadä a miscaril de eliberare permite scriitorului
-sa creeze tocmal imagini care Intruchipeaza un vis real, adica
un vis care are toate temeiurile de a se realiza. Zugravirea rea-
lista si romantica a vietii capata un caracter nou. Nu este
deloc cazul sä Tim invinuiti nol, batranii, scria la timpul
salt Gonciarov, ca zugrävim numai viata cea veche... Doar
-viata cea nova si oamenil cei noi nicl nu au iesit Inca din Ora-
cea lor". Acum insa literatura putea sa. van aceasta viata noua.
Se creau conditiuni pentru aparitia noulul realism in care ro-
mantismul se cuprinde ca o parte componenta a lui. Datoritä
acestui fapt, scriltorul dobandea posibilitatea de a reda reall-
tatea in desvoltarea ei revolutionara, fail a se rupe de ea.
Daca in literatura de tip presocialist figura eroului pozitiv
nu si-a putut gas! intruchiparea in viata din cauza contradicr
tiilor dintre om .i societate, in literatura sovietica, in schimb,
problema crearil tipului de erou pozitiv se rezolva pe deplin,
I) Vezi $i V. I. Lenin Ce-i de fkut?", ed. P. C. R., 1946, pag. 248

27

www.dacoromanica.ro
caci i idealul nostru concorda cu realitatea i realitatea creeaza
toate posibllitätile pentru intruchiparea lui. Deaceea Ira dir.
cele mai insemnate particularitati ale realismului socialist a
constitue rezolvarea problemei eroului pozitiv. Eroul literaturil
sovietice este un om cb,läuzit de un scop inalt socialismul
§icare inteadevar are Osibilitatea de a atinge acest SCDp)
Astfel sunt cei mai buni eroi ai literaturii noastre, dela Pavel
Vlasov al lui Gorchi pana la Pavel Corceaghin al lui Ostrovschi
si Oleg Ccsevoi al lui Fadeev. Bineinteles c fiecare scriitor so-
vietic creeaza in felul sgu, potrivit cu aptitudinile sale indivi-
duale, cu cunoasterea vietil pe care o poseda, cu talentul §1
cultura sa, tipul eroului pozitiv care se manifestä In viata; dar
tendinta de a arata cititorului adevara0 purtatori ai idealulut
si de a-I educa prin exemplul acestora este trasatura cea mai
caracteristich a literaturii socialiste. Omul cel nou, omul so-
cialist, actionea71 in conditii de via% noi, in conditiile muncii
creatoare eliberate, in conditille colectivismului. Aceasta deter-
mina si noutatea subiectelor Iiteraturii sovietice, in sensul cä
scrlitorul alege pentru zugravirea oamenilor acele situatil din
via% in care personalitatea omului se manifesta in chip deo-
sebit de complet, iar acest lucru este indisolubil legat de acti-
vitatea lui, care se desfasoara in deplina concordanta cu so-
cietatea, cu intreg poporul. Astfel, sentimentele de mama ale
Nilovnel capata, cea mai profunda si nobila expresie tocmai
fiindca ea e legata de fiul el printr'o cauza comuna; lupta ala-
turi de el pentru socialism. Omul creste de f apt in procesul
participaril sale la lupta pentru socialism. 0 tematica sccia-
lista, prin urmare, este trasatura caracteristica a metaclei rea-
lismului socialist care determina §i caracterul sau inovator in
acest domeniu.
Bineinteles cä, zugravind fenomene negative, demascand,
de pilda, societatea capitalista, realistul socialist nu va crea
tipuri de eroi pozitivi, dar in aceste cazuri el porneste dela
idealul socialist, de pe ale carui pozitii el critica realitatea
pentru care ideal el lupta prin opera sa.
Scrlitoral realist socialist, in atitudinea sa fata de viata
e calauzit inainte de 'Vete de ideia socialismului. El o intru-
chioeaza de preferinta in imagini de erol pozitivi ale caror In-
susiri sunt pe deplin realizabile In viata. El zugraveste acesti
erol prezentand existenta lor de az! In lumina zilei de ratline,

28

www.dacoromanica.ro
udica, in procesul dialectic integral al desvoltarii vietii lor.
in sfarsit, ideile lui, imaginile, subiectele, limba sunt luate din
experienta masselor populare care construesc socialismul si care
le inteleg, fiindu-le ipropiate i cu adevarat popu!are. Idealul
socialist, eroul pozitiv, caracterul dialectic §i caracterul popu-
lar lath care sunt trasaturile fundamentale ale metodei lite-
raturii sovietice, indicate teoretic de Lenin si aplicate pentru
prima carà practic de Gorchi. Aceste trasaturi generale ale rea-
lismului socialist presupun cele mai variate forme de realizare
-artistica in operele scriitorilor din literatura multinationala a
Uniunii Sovietice. Un exemplu de aplicare a realismului sccia-
list in literatura ii constitue romanul Mama" al promotorului
acestei metode, M. Gorchi, poezia lui Maiacovschi h cele mai
bune opere ale scriitorilor sovietici: Infrangerea", de Fadeev,
Pa.mant destelenit", de Solohov si multe altele.
Astfel, Ia baza realismului socialist se afla in primul rand
un conf inut ideologic nou. Scriitorul sovietic este un artist care
urmareste sa contribue prin opera sa la cauza infaptuirii socia-
lismului, artist care ii propune ca sarcina fundamentala edu-
carea cititorilor sM in spiritul idealurilor sccialiste.
Principiile de creatie ale realismului socialist fac ca litera-
tura sovieti3l sa fie cea mai inaintata, cea mai prtncipiala lite-
ratura din lame; ele deschid in fata Iiteraturii sovietice o imensk
perspectiva creatoare.
Aceasta insa nu inseamna deice ca principiile noii metode
s,unt suficiente prin ele insele pentru a da o inalta valoare ar-
tistica fiecarei opere in parte a scriitorilor sovietici.
Crearea unei opere cu adevarat artistice depinde de perso-
nalitatea scriitcrului, de devotamentul lui in munca si de in-
tensitatea muncii, de bogatia observatiilor culese din viata, de
cunoasterea limbii, de talent. Cand aceste elemente sunt pre-
zente se vkleste si superioritatea metodei sale.
Operele lui Maxim Gcrchi, V. Maiacovschi, A. Tolstoi, M.
Solohov, A. Fadeev si althl constitue o dovada stralucita in pri-
vinta aceasta.
Trasatura cea mai clistincta, a li-
Caracterul multinational aI teraturii sovietice este caracterul ei
literaturli sovietice multinational. Tovaräsul Stalin spune
dupa Revolutia din Octombrie cultura poporului isi pastreaza
lormo so na4ionala si dobandeste totodaiä un continut sozialist.

'29

www.dacoromanica.ro
Sunt oare compatibile faurirea unel culturi nationale, crearea
unel retele de scoli si cursuri In limba materna I formarea de
cadre dintre localnici, cu construirea socialismului, cu faurirea
unei culturi proletare? Nu este care aici o contraclictie de neinia-
tvrat? Desigur ca. nul Noi fäurim o cultura proletara. Este per-
fect adevarat. Dar este tot atat de adevarat c cultura proletara,
socialista prin continutul ei, capata, la diferite poprare antrenate
In construirea socialismului diferite forme si diferite moduri de
exprimare, In functie de deosebirile de limba, de felul de trai, etc.
Proletara in continut, nationaIl in forma iata cultura uni-
versalä spre care merge socialismul. Cultura proletará nu dr -
fiinteaza, cultura nationala, ci Ii d continut. 1 invers, cultu..a
nationala nu desfiinteaza cultura proletara, ci ii da forma.
(OP., vol. 7, pag. 138) 1).
Cu cat fiecare dintre popoarele TJniunii noastre I1 desvolta
mai complet cultura sa nationall, limba l literature, cu atat,
mai mare va fi gradul de desvoltare pe care il capata In aceste
conditiuni ideile socialismului i raporturile socialiste dintre
oameni. Patriotismul sovietic cuprincle in el un profund res-
pect fata de fiecare cultura nationala; el se Intemeiaza ne sen-
timentul de mandrie nationala. In schimb, imperialistii con-
temporani, care urmaresc subjugarea intregii lumi, se tern de
desvoltarea culturilor nationale, care ii impledica in actiunea
lor de depersonalizare a tuturor tarilor I popoarelor in fata
dolarului. Ideologii reactiunil imperialiste promoveaza, idela
atat de reactional% a cosmopolitismului, la baza carela rezida
renuntarea la specificul national al fiecarui popor, supunerea
acestuia intereselor burgheziel imperialiste. Trasatura cea mai
caracteristica a cosmopolitilor burghezi far% de neam l far%
de patrie este lupta inversunata pe care o duc impotriva ideil
de patrie, impotriva sentimentului patriotic, impotriva a tot ce
intareste cultura si originalitatea nationall a fiecarui popor.
Calomniile la adresa realitatilor sovietice, tendinta de a mini-
maliza valoarea realizarilcr culturii sovietice, de a discredita
operele scrlitorilor sovietici, de a contesta originalitatea cul-
turil ruse in trecut, sunt mijloace prin care cosmopolitil

1) Vezt i ed P. M. R., 1950, pag. 144.

30
www.dacoromanica.ro
burghezi cauta sh sdruncine nobilul sentiment patriotic al pa-
menilor sovietici.
Literatura sovietica este o literatura multinationalä, uni-
tar% prin partinitatea el, prin ideile ei fundamentale, si capa-
bill in acelasi timp sä exprime specificul culturil nationale a
fiecarui popor al Uniunii. Liam' cuvantul la I-ul congres al
scriitcrilor sovietici, M. Gorchl a spus: Literatura sovietich, nu
este literatura in limba rusa, ci o literatura a tuturor popoa-
re1or Uniunii". Gorchl a subliniat apoi si faptul ca literatura
sovietica in limba rus h. este citita nu numal de massele rusesti,
-S si de massele muncitoare ale tuturor popoarelor Uniunii So-
fence. Ea educa generatii ale tuturor nationalitatilor. Astfel,
literatura proletara sovietica in limba rus a. capäta un caracter
international... Acest important proces istoric pune pe primul
plan... noi sarcini si noi cerinte".
Caracterul multinational al literaturii sovietice imprima, o,
semnificatie si o putere de influentare deosebita, acelui con-
tinut socialist pe care ea II aduce popoarelor Uniunil Sovietice
sl lumii intregi.

Literatura este unul din factoril

Tipul nou de serilior cei mai de seama al desvoltarli cul-
din Uniunea Sovietieä. turale din Uniunea Sovietica. Scrii-
torul sovietic Os din osul si came din carnea poporului mun-
citor este legat in modul cel mai strans de viata tarii sale.
In trecut, clasele dominante cautau pe toate caile sa impie-
dice poporul dela orice contact posibll cu culture; puneau lite-
ratura rusa, In situatii dificile, inlaturand pe scriitori dela un
contact direct, viu, cu poporul.
In articolul sail O calatorie afara din oras" (1826) Gri-
boedov povesteste cu amaraciune felul cum a ascultat el niste
cantece populare: Cum stateam rezemat de un copac, mi-am
Intors Ma% sä vreau privirea dela cantareti asupra ascultato-
rilor-observatori, adich, acea clash de semieuropeni, viciata,.
careia ii apartin si eu... Prin ce magie am a.iuns noi sá devenim
strMni printre al nostri... Daca printr'o intamplare oarecare ar
fi nimerit aici un strain, care A nu fi cunoscut istoria rasa din
ultimul secol, el, desigur, ar fi dedus din contrastul izbitor al

31

www.dacoromanica.ro
moravurilor cá la noi domnii si taranii se trag din neamuri
diferite care n'au avut timp Inca sti se amestece twin objceiu-
rile si moravurile lor".
Zidul ridicat de asupritori intr& popor i scriitorii 1u1 Ana
de neinlaturat. Scriitorii sovietici au simtit adanc adevarul pe
care 1-a relevat cu atata asprime Dobroliubov and a spus:
In zadar... mai avem... si numele rasunator de scriitori
populari: poporul, din nefericire, este departe de arta lui Pus-
chin, de savoarea captivanta a versurilor lui Jucovschi, de
avanturile sublime ale lui Derjavin, etc. Mai mult chiar, nici
humorul lui Gcgol l simplitatea sireata a lui Cra lov nu au
ajuns pang la popor."
Inainte Inca de Marea Revolutie Socialistá din Octombrie
V. I. Lenin scria:
Chiar ;d in Rusia, artiqul Tolstoi este cunoscut doar unei
neinsemnate minoritäti. Pentruca marile sale opere sa devina
inteadevar hunul tuturor, este nevoie de o bupt,. impotriva or-
inii sociale care a condamnat milioane i zeci de milioane de
oameni la intuneric, la asuprire, la munca si1nic. i rnizerie,
este neceqara o rasturnare socialista". (Articolul L. N. Tolstoi,
Op. vol. XIV, pag. 400) ').
Acum, scriitorul sovietie este un participant deosebit de.
activ la opera de construire a socialismului, i lucreaza intr'o
stransa i neintrerupta legatura cu poporul.
Nu e o simpla intamplare faptul ca, in ziTele Marelui Razboi
de Aparare a Patriei, un numar de peste 800 scriitori au parti-
eipat direct pe front la lupta impotriva fascismului. 300 scrii-
tori sovietici au fost decorati cu ordine i medalii de razboi.
242 de scriitori nu s'au mai intors de pe fronturile de lupta.
Tara isi cinsteste in gradul eel mai inalt scriitorii. Multi
din ei sunt alesi deputati in Sovietul Suprem al U.R.S.S., in so-
vietele republicilor si in sovietele locale, sunt distinsi cu inalte
decoratii de Care guvern. Premille staliniste, instituite in anul
1940, se acorda anual pentru cele mai bune opere literare, in
proza si in versuri, celor mai bune opere dramatice i critice.
-Multi scriitcri sunt membri ai Academiei de Stiinte a U.R.S.S.
-si ai academiilor republicilor unionale.

') Veil i _Lenin despre literaturii", ed. P. M. R., 1949, Nw. /I.

32

www.dacoromanica.ro
 Legatura cea mai stransa pe care o mentin neintrerupt scrii-
torii sovietici cu realitatea face ca in literatura sovietica sb-si
gaseasca, extrem de repede un rasunet viu toate evenimentele
importante din viata tarn.
Particularitatea principala a literaturii constä in faptul cä
ea infatiseaza realitatea in toate aspectele el, ca §I cum le-ar
transpune in limbajul vietii omenesti, prin exemplul concret
al oamenilor reali, cu faptele, gandurile si främantarile lor, pe
care cititorul le poate lesne pune in legatura cu propria sa ex-
perienä de viata. Scriitorul exercita o influenta asupra con-
tinteI cititorului, ii organizeaza, desvolta in el insusirile bune
si lupta impotriva celor rele. i deoarece o opera literal% se
adreseaza unui cerc larg de cititorl, rolul social al literaturii
este deosebit de important.
Literatura sovietica are o importanta enorma pentru trans-
formarea societatii.
Scriitorii sovietici sunt ingineri ai sufletului omenesc",
ceea ce arata mai bine ca orice alteeva raspunderea cu care
este investit scriitorul sovietic l importanta pe care o are
munca lui.
Eroul pozitiv, zugravit de scriitor, este un exemplu de corn-
portare in viatg, pentru cititori. Puterea pildei scrie V. I.
Lenin, care nu s'a putut manifesta in societatea capitalista,
va capata o importanta enorm5, in societatea care a desflintat
proprietatea particulara asupra pamantului i asupra fabricilor".
(Op. vol. XII, pag. 414-415). Prin puterea pildel erollor lor
scrlitorii sovietici educa zeci de milioane de cititorl.
Istoria literaturii sovietice cores-
Perloadele principale punde in mod firesc cu fazele de
ale istoriel literaturii desvoltare a construirii socialismului
sovietice in U.R.S.S.
Ea cuprinde perioada razbolului civil si a refacerli econo-
mice a tärii, perioada avantului economic pe baza cincinalelor
staliniste, perioacla Marelui Rasboi de Aparare a Patriei I, in
sfarsit, perioada construirii postbelice.
Pe masura cresteri fortei politice, economice i culturale
a tAril, pe masura desvoltaril 1 consolidarli soclalismulul, se
produce in literatura o delimitare categorica a pozitlilor de
clasa Si ideologice ale scrlitorilor; in marea lor majoritate scrii-
3 Istorla Llt. Sovietice Ruse
13

www.dacoromanica.ro
 torii sovietici pasesc ferm pe calea unei insusiri din ce in ce
mai temeinice i complete a principiilur nartinitatii in creatia
literara.
Poporul sovietic, cu toate ca a trebuit sa duel o lupta ne-
incetata impotriva dusmanului socialismuIul, impotriva capitu-
lantilor si a celor vanduti statelor straine vrajmase noua, ob-
tine in perioada avantului si desvoltärii economice a tarii
pe baza cincinalelor staliniste victorii d insemnatate istoric&
mondiala in toate sectoarele construirii socialiste. Literatura
sovietica, se desvoltà si se intareste in lupta cu diversele teorii
contrarevolutionare in arta si literatura, in lupta impotriva for-
malismului si a naturalismului. Realismul socialist devine me
toda dominanta a literaturii sovietice, iar partinitatea bolsevica..
constitue temeiul primordial al scriitorilor in crearea unor opere
literare a caror valoare sä prezinte importanta pentru poporut
in treg.
Indeosebi, in anii Ivlarelui Razboi de Aparare a Patriei,
literatura sovietica si-a vadit misiunea sa inalta, de a spune po
porului cuvantul drept, necesar intr'o vreme de grea cumpana
Operele literare din aceasta perioada au constituit un pas nou
inainte in crearea unor opere patrunse de principiul partini
tatii bolsevice.
In anii construirii postbellce, scriitorii sovietici, aplicand in
plactica ler artistica hotaririle C.C. al Partidului in problemele
de 1iteratur i arta', s'au apropiat si mai mult inca de actua
litate, s'au legat si mai strans de interesele poporului si ale
Partidului Bolsevic. Literatura sovietica se aflä intr'un mare
elan creator, ea indeplineste sarcini grandioase in opera de
construire a societatii comuniste.
In toate aceste perioade exista trasaturi profund comune,
care le fac s5. se inrudeasc5. intre ele, dar exista in acelasi timp
si teme, idei, figuri, imagini proprii fiecarela din ele. Din insast
natura literaturii sovietice deriva legatura cea mai strans5, intre
forma ei artistica si ambianta rear& Scriitorul este participant
direct la construirea socialista i cuprinde in operele sale intreg,
sä zicem asa, materialul curent al realitatii; omul este infati
sat de el in plina activitate, caracterul lui este zugravit in le
glturà cu acele sarcini pe care le ridica viata in acel moment.
Datorita tocmal acestel legaturi stranse a erollor literaturit
sovietice cu toate aspectele construiril socialiste. literatura so
:3 4

www.dacoromanica.ro
vietica. reprezinta o cronich original& a vietii tarn, oglindind In
imagini vii cele mai de seama momente din viata ei, din des-
voltarea si consolidarea gloriei sale mondiale.
Para lel cu aceasta cea mai de seama sarcina, aprofun-
darea si oglindirea contemporaneitatii scriitorii sovietici au
desfasurat o activit ate extrem de vasta inteun alt domeniu
important, anume. zugravirea trecutului **Aril noasfrP priri '0
munch, de elaborare multilaterala a ternelor istorice. Aceasta
munch, a avut deasemeni o importanta deosebit de mare (nu
este o intamplare ea, printre operele distinse cu premiul Stalin,
un loc foarte important il ocuph, operele cu subiecte istorice).
Ea a permis in primul rand o nou a. intelegere a celor mai im-
portante momente istorice din viata tarn noastre, adesea pre-
zentata intr'o lumina' falsa de istoricil trecutului, in virtutea
simpatiilor si prejudecatilor lor de clasa; si In al doilea rand,
zugrhsind evenimentele care au avut o foarte mare insemnatate
in viata tarn noastre, infatisand pe oamenii el de seama:Petru I,
Suvorov, Cutuzov, etc., scriitorii nostri au cultivat un sentiment
de mAndrie nationalà, au desvoltat In cititorii lor un sentiment
patriotic de o deosebitä profunzlme, intemelat pe constiinta
marelui drum lstoric pe care 1-a parcurs poporul rus; au aratat
cele mai frumoase trasaturi ale caracterului sau national, de pe
positille unor oameni care fac parte dintr'o societate socialista.
Cresterea nemaivazut de rapid& a Uniunii Sovletice, succe-
siunea de evenirnente importante, trecerile nete ale Orli dela o
perioada a desvoltarii el la o aft& perioada, legatura foarte
stransa a scriitorilor sovieticl cu viata poporului, care le inga-
due sa seziseze cu o deosebitä sensibilitate etapele fundarnen-
tale ale desvoltárii sociale toate acestea au cleterminat tra-
satura cea mai caracteristica a literaturil sovietice; evolutia
el creatoare a decurs, In esenta, in concordanta cu desvoltarea
WU. Fiecare etapa Important& In desvoltarea Uniunii Sovietice
si-a gasit oglindirea in literaturg, si a determinat particularl-
tatile ei caracteristice pentru acea perioada. Trecerea la 0 noua
etapa de desvoltare atragea schimbari corespunzatoare sI in li-
teratura sovietica.
Aceasta legatura vie si indisolubila dintre literatura si viata
tarn in ansamblul ei a lost o urmare fireasca a acelor raporturi
reclproce cu realitatea prin care se caracterizeaza scriltoril so

35
www.dacoromanica.ro
 vietici. Scriitorul sovietic nu este un spectator sau observator,
ci un participant activ al construirii socialiste, deaceea percepe
el cu atata sensibllitate miscarea vietii, careia ii raspunde in-
data prin intruchiparea ei in imagini artistice.
Fiecare perloada din viata tarn a provocat in literatura
aparitia temelor, subiectelor, imaginilor, genurilor care cares-
pundeau cel mai deplin particularita:tilor i cerintelor acestel
perioade. In acelasi timp niciuna din perioadele de clesvaltare
ale literaturil sovietice nu ramAne izolata, el este legata de cele-
lalte in mod indisolubil, intrucat toate au la baza unul s1 acelasi
proces de desvoltare a tarn intregi.
In discursul sau rostit cu prilejul implinirii a doua decenii
de existenta a Puterii Sovietice, tovaräsul Molotov a spus: So-
cialismul a patruns in toate fibrele regimului nostru. Aceastä
viata noua ii inflacareaza pe camenii muncii, face sa se nasca
in el forte mereu nol. Din tineret, din copili nostri, creste si se
formeaza acea generatie noua care va rezolva cu succes sarcinile
marl si din ce in ce mai grandioase ale noll societati.
,,Noi nu am putea spune ca tot ceea ce apartine poporului
a sl luat un caracter socialist. Dar sub privirlle noastre, tot ce
este cu acievarat socialist, capata un caracter popular, devine
apropiat masselor populare. Pe de alta parte, oricine poate ye-
dea c massele muncitoare din tara noastra privesc ca ceva anti-
popular, ca ceva strain de popor, tot ce este anticomunist, fie
in chestiunile practice, fie in domeniul artistic si in cel tiin-
1fic. E un lucru obisnuit la nol ca dusmanii Partidului Comu-
nist sl al regimului sovietic O., fie considerati ca dusmani al po-
porului...
Ce inseamnä toate acestea? Toate acestea inseamna ca
in tara noastra s'a faurit o unitate politica si morala a secie-
tatii socialiste, nemaicunoscuta pana acum".
Procesul de desvoltare a literaturli sovietice a fost in fond
un proces de infatisare in imagini artistice tocmal a acestei
unitäti politice I morale in continua crestere a peporului so-
vietic, in formele in care s'a manifestat el in fiecare perloada
a desvoltarii sociale a Varil.
Acest preces a fost totodata si un proces de lupta neimpa-
cata impotriva a tot ceea ce statea in calea desvoltäril regi-
mului socialist, impotriva ramasitelor capitaliste din constilnta
oanienilor, impotriva oricaror incercarl ale dusmanului de clasa

36

www.dacoromanica.ro
de a opri aceastá desvoltare. Literatura sovietick, s'a desvoltat
si s'a intkrit in lupta cu influentele dusmknoase in arta ale cu-
rentelor antipopulare ale individualismului extrem cum au
fost simbolismul si acmeismul in lupta cu grupurile literare
Fratii Serapion", Pereval", si cu altele de felul acestora, care
li manifestau esenta lor reactionark. prin propagarea inclepen-
dentei literaturii fat-á de politick. In aceastk luptk, literatura
sovietick intirumatä cu grijá de Partldul Bol§evic a creat opere
de seamk ale artel socialiste.

In perioula relativ scurtä a desvoltärii sale, literatura so-

vietick a ocupat locul de frunte printre literaturile universale.
Inca la primul congres unional al scriitOrilor sovietici, A. A.
Jclanov a aratat c literatura noastra este cea mai tankra din-
tre literaturile tuturor popoarelor si tkrilor. Ea este totodata
literatura cea mai avansatá din punct de vedere ideologic l cea
mai revolutionara".
Literatura sovietica este inainte de toate si reflectarea si
expresia artistica a procesului nemaicunoscut in istoria mon-
diala de faurire a societktii socialiste, care s'a infaptuit in tam
noasträ sub conducerea Partidului Belsevic. Maretia.acestui pro-
ces, grandoarea evenimentelor in caie viata socialk se mani-
festk, eroismul si nobletea sufleteasck a oamenilor care inflp-
tuesc lumea cea nouk, socialistk, sunt acelea care determink
continutul ideologic bogat, al literaturii sovietice. Veracitatea
si caracterul istoric concret al zugrávirii artistice se imbina in
ea cu sarcina transformarli ideologice si a educaril oamenilor
muncii in spirit socialist. In aceasta constá eserrta acelui ori-
zont ideologic §1 artistic nou pe care-1 deSchide ea omenirii.
Regimul sovietic a schimbat radical conditiile vietii sociale
si prin aceasta a determinat si desvoltarea unui nou caracter
national al omului sovietic.
Interesul mandriei nationale a velicorusilor... coincide cu
interesul socialist al proletarilor velicorusi (§1 al tuturor celor-

37

www.dacoromanica.ro
lalti)" scrie Lenin (Op. vol. XVIII, pag..83 ,), referindu-se
la dragostea de tarä a democratilor revolutionari din trecut
Cernasevschi si aIiI dragoste care era plinä 4de jale si urk
fiincia, in Rusia domnea autocratia.
Patriotismul sovietic este un patriotism de tip principial
nou, superior. In el si numai in el coincid §i se imbinl armonios
§i dragostea de tarN, si devotamentul nemArginit fatA de regi-
mul scvietic, pe cand altAdata sentimentu1 de dragoste de tarä
la oamenil inaintati din Rusia (ca §1 acum in %Arne sträine)
era legat de lupta impotriva oranduirii sociale care impiedica
desvoltarea taril si asuprea poporul. Patriotismul sovietic este
trAsätura cea mai de seamä a literaturii noastre.
Numeroase opere ale literaturil sovietice sunt pätrunse de
un sentiment de mandrie pentru marea noastrl Patrie Sovie-
tick de un sentiment de iubire filialä fata de ea, de sentimentul
patriotismului sovietic. Totodat'a insä, literaturii sovietice, ca st
intregului popor sovietic, ii sunt profund strMne nationalismul
si mentalitatea nationalista ingustä, care sapa constiinta oame-
nilor din lumea capitalistà I pe care ideologii reactiunii impe-
rialiste le propovAcluesc pe fatA. Literatura sovietia cultiva in
poporul nostru sentimentul de stim6 NA de celelalte popoare,
caci, dupa cum a spus tovafasul Stalin, popoarele U.R.S.S. res-
peon, drepturile I independenta popoarelor celorlalte tari si au
manifestat toWeauna dorinta de a tral in pace si prietenie cu
statele vecine. Aici trebue cautata temelia raporturilor din ce
In ce mai intinse si mai trainice ale statului nostru cu popoa-
rele iubitoare de libertate".
Oprele scrlitorilor sovietici g'asese un rasunet viu la oamenil
simpli din Apus si din Wile strAine din Msärit, cultivand In
ei ur5, fara de oranduirea capitalistk urä tap, de asupritoril im
perialipti.
Poporul muncitor iubitor de libertate din tarile capitaliste
se convinge pe zi ce trece, din pilda vietil oamenilor sovietici,
c. numai o oranduire socialista permite manifestarea deplina
a insusirilor superioare ale omului si in primul rand a celui mai
nobil sentiment al anestuia a patriotismului. In strainMate,
creste pe fiecare zi numarul oamenilor care isi dau seama ca

I) Ve71 ,;1 Lenir clevre literatura-, 1. P \I. R., 141-J, pir2,.. 182

38

www.dacoromanica.ro
schiar si cel din urma cetatean sovietic, liberat de lanturile ca
pitalului, este cu un cap mai presus de orice functionaras sus
-pus din strainatate care poarta pe umerii sal jugul robiei ca-
pitaliste". (Stalin) I).
Operele patriotice ale literaturii sovietice, fiind o reflectare
si o expresie a patriotismului eroic al poporului sovietic, ofera
masselor populare ale natiunilor iubitoare de libertate din Apus
si din Wile straine ale Orientului un exemplu viu de felul cum
-trebue un popor sa-si apere libertatea si independenta natio-
mala si de felul cum trebue sa-si respecte traditiile nationale.
Cea mai stransa legatura cu viata tar% un continut bogat,
ajutor ideologic din partea Partidului, o afluenta larga de forte
creatoare iesite din insasi massele poporului, toate acestea
-au asigurat i asigur i cresterea extrem de rapida a fortei de
creatie a literaturii sovietice i realizarile ei de o inalta fac-
--tura artistica, care gasesc rasunet viu in sanul masselor mun-
citoare din lumea intreaga si care o fac sä fie literatura cea
mai inaintatä i cu cel mai inalt nivel ideologic.
Figurile eroice pe care le evoca literatura sovietica au de-
-venit intelese i apropiate oamenilor munch din Apus.
Figurile lui Ceapaev i Clacicov au jucat un rol mare in
.multe din etapele luptei impotriva reactiunii burgheze. Unul din
renumitele batalioane ale armatei spaniole care lupta impotriva
lascismului purta numele lui Ceapaev si era format din lupta-
-tort reprezentand clouazeci t una de nationalitati. Marsul ba-
talionului Ceapaev, scris in douazeci l una de limbi, sfarseste
astfel: nol toti suntem fil ai lui Ceapaev i luptam contra lui
Hitler si Franco. Inainte, la atac, batalion de asalt!" Ce rol
imens, mobilizator, avea, asa dar, chipul creat de scriitorul so-
-vietic.
Influenta ideoldgica si artistica a literaturii sovietice se
simte in creatia scriitorilor progresistf din lumea intreaga.
Aceasta se explica in primul rand prin faptul ca literatura so-
vietica aduce lumii idealurile socialiste care intruchipeaza cele
mai Inalte aspiratii ale omenirii. Scriitorii sovietici povestesc
lumii despre viata i experienta tärii lor, care a eliberat pe om

1) Problem le Lenintsmului". ed II, P. M R., pag. 130

39

www.dacoromanica.ro
 i-a deschis toate poib1litaçi1e pentru desvoltarea armonioasa
a aptituclinilor sale; zugrAvesc chipuri de oamenl sovietici, care
intruchipeazA in activitatea lor idealul socialist si sunt o
vie pentru oamenii muncii din toate Arlie. Noutatea, profun-
zimea 1 nobletea continutului literaturli sovietice nu-§i au egal
istoria literaturii universale, ceea ce si determinä importanta
mondialä a literaturii sovietice.

www.dacoromanica.ro
 v - ;;- wu,
m-740
Did,

ALEXEI MAXIMOVICI

GORCIEU

www.dacoromanica.ro
 Mai 1907 s'a cieschis la Lonclra al V-iea Congres
n
I Partidului Muncitoresc Social-Democrat Rus.
La periferia acestui ora§ strain, intr'o sala mica
al

§1
stramta, asemanatoare unei clase dintr'o scoala saracacioasa,
se petereceau evenimente care urmau sa hotärasca soarta Ru
siei. Cei mai buni fii ai acesteia bol§evicii intareau tot
mai mult ranclurile partidului revolutionar muncitoresc pentru
eliberarea tärii lor de sub asuprire si necireptate.
La acest congres s'au intalnit doi oameni marl al Rusiei:
Lenin §i Gorchi.
Obiectul discutiei lor a fost romanul Mama", pe care Gorchi
ii terminase de curand.
<Omul acesta chei, indesat, puternic, frecandu-§1 cu o manA
fruntea socratica... a Inceput de indatä sa vorbeasca, graseind,
despre defectele romanului Mama" povestea mai tarziu
Gorchi, s'a vazut ca 1-a citit intr'un manuscris... I-am spus
ea' 1-am scris in graba, dar n'am avut timp sa-i explic de ce ma
grabeam. Lenin a dat afirmativ din cap §1 mi-a explicat singur
ca este foarte bine ca m'am grabit, cartea e necesara, multi
muncitori au participat in mod spontan, incon§tient, la misca-
rea revolutionara, iar acum citirea romanului Mama" le va ft
de mare folos
«O carte foarte actuala". Acesta a lost singurul compliment
al lui, dar extrem de pretios pentru mine. Apol s'a informat
cu seriozitate daca Mama" se traduce in limbi straine, in ce
másura cenzura rusa §1 cea americana au stricat cartea, tar
afland ca s'a hotarit ca autorul sa, fie dat in judecata, intat
42

www.dacoromanica.ro
s'a cam strambat, apoi ridicand capul i inchizAnd ochii, a ras
cu un ras neobisnuit 1)
Cu Cand dupg aceastA intalnire, Lenin ii scria lui Gore
Prin talentul dumitale de scriitor ai adus un mare folos mis
cgrii muncitoresti din Rusia i nu numai din Rusia j vei
aduce incA atat de mult folos..." (Paris, 1909) 2).
Fireste ca l atitudinea cititorilor muncitori favà de opera
lui Gorchi a corespuns aprecieril lui Lenin. A. V. Lunaciarschi
descrie astfel impresia pe care o producea romanul Mama":
...Judecând dui:A impresia pe care o produce si dupa gradul ei
de r5,spandire, putine opere ar putea sä se compare cu acest
roman... Romanul Mama" a devenit cartea de capatal a prole
tariatului european >. In anul 1908 muncitorii i muncitoarele
din Petersburg i-au scris lui Gorchi o scrisoare in care spuneau
cä ei, ca si Pavel, au iesit din valtoarea indiferentei obtuze si
din bezna adânca spre lumina vietii constiente", a Mama si
fiul ei Pavel sunt ca o mustrare vie pentru unii i ca un ideal
pentru altii", sl-el exprimau admiratia si recunostinta lor sin-
cud, muncitoreascA" fat'a, de Gorchi.
In acelasi timp, insá, comitetul pentru chestiunile de presä
al regimului tarist a decis trimiterea lui M. Gorchl in judecatä
Gorchi a fost acuzat de raspandirea unei opere care indeamn'a
la comiterea unor fapte grave, la dusmänie din partea muncito-
rilor fat'd de clasele avute ale populatiel, instiga la rebeliune
si la comiterea de acte de rebeliune, precum si de sacrilegiu".
In ziare apAru publicatia de urmärire a mesterulul vopsitor
Alexel Maximovici Pescov din breasla zugravilor din crawl
Nijni-Novgorod, in baza actului de acuzare al Tribunalului re
gional din Sanct-Petersburg".
Dragostea adanca din partea unora, vrajmgsia i ura din
partea altora, constituiau cea mai bung, dovadà ct opera lui
Gorchi era legata de aspectele esentiale ale vietii si cà ridica
probleme fath de care nirneni nu putea ramane nepasator.
Care este, asa dar, aportul lui M. Gorchi in literatura? A
räspunde la aceasta intrebare inseamnä a intelege particula
ritätile fundamentale ale literaturii ruse dela inceputul seco-
lului al XX-Iea. M. Gorchi insusi spunea ca literatura ar putea
fi denuMità stiinta despre om", deoarece materialul de baz'a.
1) Lenin despre literature, ed. P. M. R., 1949. pag. 242.
2) Lenin despre literature, ed. P. M. R., pag. 120.

43

www.dacoromanica.ro
al scriitorului este omuL cti_toatá bcgatia lui de fapte i gan-
duri, simtaminte i na,zuinti. Cu cat scriitorul reuseste s cu-
prinda mai complet viata omului si sa atinga mai profund pro-
blemele fundamentale care il preocupa, cu atat mai puternic
rascolc§te el gandurile si sentimentele cititorilor säi. Dack, in-
chizand cartea cititä, incepem s ne dam seama cä in viata
noastra si-au facut loc sentimente nol, marl, durerea i bucu-
ria, iubirea si mania sugerate de soarta eroilor, ea tindem sa
devenim mai buni, mai puri, mai nobili datorita cartii citite,
aceasta inseamna ca autorul ei ne-a devenit prieten §1 invä-
tator. Un mare scriitor devine prietenul si invatatorul intregil
omeniri: atat de larg este orizontul lui, atat de adanc cunoa§te
el viata.
I-a lost dat lui M. Gorchi sa devina un astfel de prieten
si invätator al omenirii.
Prima lui povestire a fost publi-
Gloria mondiala a lui cata in 1892. i dupá numai noua
Gorchj ani §i cateva luni, la 21 Februarie
1902, Gorchi a 0 lost distins cu cea mai inalta demnitate
filnd ales membru de onoare al sectlei de limba si litera-
tura rusa a Academiei de $tiinte. Nu-i vorba, tarul Nicolae IT
a lost indignat si a scris pe buletinul care anunta alegerea lul
Gorchi ca membru al Academiei: Mai mult decal original", lar
intr'o scrisoare Care ministrul educatiel publice: VA insärci-
nez sa' anuntati ca, din porunca mea, alegerea lui Gorchi se
anuleaza". Dar indignarea tarului nu putea decat sa-1 bucure
pe Gorchi care, dupa cum scria Necrasov, gäsea justificarea ati-
tudinii sale: in strigatele salbatice de ura si nu in murmurul
dulce al laudei".
In semn de protest impotriva excluderii lui Gorchi din Aca-
demie, Cehov si Corolenco au publicat o declaratie de renuntare
la titlul lor de academicieni. A lost o expresie a respectului de
care se bucura Gorchi din partea intregii Rusii progresiste. In
scurtul astimp de cinci ani (dela 1898 când au aparut primele
doub," volume din povestirile lui i pana in 1903) operele lui Gor-
chi au fost tipärite in cinci sute de mii exemplare, numgr im-
preslonant pentru acele timpuri.
Cu acecasi iuteath, i amploare crestea si se raspandea in
lumea intreaga faima i popularitatea lul Gorchi. Operele sale
sunt traduse In diferite limbi.

44

www.dacoromanica.ro
 Castile lui apar in dile-
rite tari in mai multe editii
concomitent: in Germania,
de pilda, in anul 1902, ope-
rele lui Gorchi au aparut in
acelasi timp la Berlin in sapte
volume, §i la Leipzig in cinci
volume. In mai putin de doi
ani, piesa Azilul de noapte"
a fost reprezentata la Ber-
lin de peste 200 de ori, fiind
jucata in acelasi timp la
Londra si in alte orase. Sute
de articole si o serie de lu-
drari de studii au fost con-
sacrate lui Gorchi in steal-
natate Inca la inceputul se-
colului nostru.
Cand in 1905 Gorchi a
lost arestat si intemnitat in
f or t 'dr eat a Petropavlov-
scaia", Anatole France a
scris: Cauza lui Gorchl este
cauza noastra comuna. Un
talent de talia lui Gorchi a-
partine lumii intregi. Intrea-
ga lume este InteresatA ca
el sa fie eliherat". Iar in
1932, cand s'a sarbatorit im-
plinirea a patruzeci de ani
de activitate literal% a lui
Gorchi, scriitorul Martin An-
dersen Nexö nu a exprimat
decAt un aclevär cunoscut A. M. Gorchi
tuturor cAnd a spus: Maxim Sculpturä de Muhina
Gorchi este un mare artist,
dar impreuna cu noua Rusie el, capatand proportii extraordi-
nare devine personificarea lumii celei noi".

45
www.dacoromanica.ro
 Importanta universal& a lui Gorchi este indeobste recunos-
cutä. Scriitori cu cele mai variate tendinte, reprezentanti ai li-
teraturilor celor mai diferite popoare Bernard Shaw si Herbert
Wells, Stefan Zweig, Jack London, Henri Barbusse si Romain
Rolland, Martin Andersen Nexö si Germanetto, Mao Dun §i An-
tonio Machado si numerosi alti scriitori din lume fiecare din
ei a suferit influenta lui Gorchi. Fiecare din ei ar fi putut
s'a", repete cuvintele lui Henri Barbusse despre Gorchi: In vre-
plea noastrà Gorchi este o facile uriasä care deschide drumuri
noi lurnii intregi'.
M. Gcrclai acest, genial scriitor rus, a binemeritat dragostea
intregii omeniri progresiste.
Dar prin ce anume si-a atras Gorchi dragostea unei luml
intregi, ce anume I-a pregAtit pentru activitatea literará si a
facut ca faima lui SA se raspandeasca pretutindeni?

VIATA LUI GORCHI

Formarea lui M. Gorchi ca om si scriitor are log la star
situl secolului al XIX-lea, oclatä cu inceperea unei perioade not
a miscärii de eliberare i cu formele noi de lupta revolutionara
legate de inceputul acestei perioade.
In ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, apare pe arena
luptei istorice de eliberare a poporului rus o noua fort& clasa
muncitoare, proletariatul rus care catre sfarsitul secolului
al XIX-lea s'a transformat intr'o fort& istorica hotäritoare. In
anul 1914 Lenin scria: In Rusia miscarea de eliberare a trecut
prin trei etape principale, corespunzatoare celor trei clase prin
cipale ale societ6tii ruse, care-si puneau pecetea pe miscare
1) perioada nobilimii, cam pe la 1825 pan& la 1861, 2) a razno
Lintilor sau burghezo-democratica, aproximativ dela 1861 pAnA
la 1895, 3) cea proletara, dela 1895 pana in prezent" (Articolul
,Din trecutpl preset muncitoresti din Rusia". Op. vol. XVII.
pag. 341.)1).
Perioada dela 1884 la 1894 a fost consideratá de Lenin drept
perioada formArii teorlei revolutionare marxiste ruse, iar aceea

1)Vem i Lem despre hteratura", ed. P. Pel R 1949 pag 166.

www.dacoromanica.ro
dela 1894 pana la 1898 drept perioada trecerii dela teoria re
volutionara la rniscarea revolutionarä de massa.
Inca din anul 1875 ia fiinta la Odesa Uniunea muncito
rilor din sudul Rusiei"; in 1878 se formeaza la Petersburg Uniu
nea de Nord a muncitorilor rusi"; in 1883 Plehanov infiinteaza
la Geneva gruparea Eliberarea Muncii", iar intre 1890 si 1900
apar intr'o serie de orase i regiuni (Moscova, Ivanov, Iaroslavl.
Costroma, Transcaucmia etc.) diferite organizatii muncitoresti
revolutionare; in sfarsit, in 1893 soseste la Petersburg V. J. Lenin
si, reunind numeroasele cercuri marxiste, ereeaza in 1895 Uniu-
nea de lupta pentru eliberarea clasei muncitoare". Viata revo
lutionara din tail, devine din ce in ce mai furtunoasa. In anul
1898 se tine primul Congres al Partidului Muncitoresc Social-
Democrat Ru. In Dec)mbrie 1900 Lenin face sa apara in strai-
natate cunoscutul ziar Iscra", care a jucat un rol covarsitor
m organizarea miscarii revolutionare. Al II-lea Congres at
P.M.S.D.R., care s'a tinut in Iu lie 1903 (Bruxelles-Londra), a
consolidat victoria marxismulul in sanul miscarii revolutionare
muncitoresti si a adoptat programul i statutul partidului.
Intrarea in lupta a clasei muncitoare, puternica prin orga-
.nizarea ei, inarmata cu teoria revolutionarä marxista si con
dusa de genialii ei conducatori Lenin si Stalin, a impins lupta
revolutionara pe un ragas cu totul nou. Miscarea grevista se in
tinde in intreaga tara, dovedind cu cata fella proletariatul fa-
cea sl se sdruncine regimul statal de pe atunci. Sfarsitul seco-
lului al XIX-lea este marcat deja prin greve de sute de mil de-
muncitori (din 1895 si pana in 1899 au intrat in greva peste
220.000 de muncitori). In Octombrie 1905 au declarat greva peste
della milioane de oameni. Chiar l dupa infrangerea revolutiel
miscarea grevista a cuprins sute de mu de muncitori (in 1907,
de MIA, au declarat greva 740.000). In perioada noului avant
al miscarii revolutionare, prin anur 1912, grevele se intetesc din
nou, incat in prima jumatate a anului 1914 participa la ele circa
un milion i jumatate de oameni.
Inca dela inceputul primului deceniu al secolului al XX-lea
se contureaza o forma de luptä hotaritoare, aceea a rascoalei
armate. Greva dela intai 'Mai 1901 a muncitorilor dela uzina
Obuhov din Petersburg s'a transformat intr'o ciecnire armata
ru trupele Miscarea revolutionara patrunde in armata si flota

47

www.dacoromanica.ro
 Revolutia din 1905 sgudue tara intreaga. Amploarea miscarii a
fost atat de mare, incal, in decurs de trei ani (1905-1907) nu-
marul oamenilor care au suferit persecutil pentru participarea
la miscarea revolutionara, a trecut de 300.000.
Devenind enorm de puternica, datorita aparitiei clasei mun-
citoare pe scena istoriei, lupta revolutionarä isi propune acum
ca scop eliberarea patriei. Activitatea revolutionara este in ace-
lai timp si e activitate profund patriotica. Intr'o serie de scrieri
Lenin arata, c burghezia treideazd interesele libert ii, patriei,
limbii i natiunii", ea atunci cand e vorba de beneficii de clasa,
burghezia isi vinde patria i intra in tranzactii negustoresti cu
oricare strain, impotriva propriului ei popor". Lenin spune ca
mosierii i capitalitii sunt dusmanil eel mai rM ai patriei. Pro-
letariatnl, dimpotriva, luptä in fruntea intregului popor pentru
eliberarea patriei, pentru desvoltarea culturil ruse, creata prin
munca seculara si prin eroismul poporului. Patria, adica me-
diul politic, cultural si social dat, este factoruI de capetenie al
luptei de clasa a proletariatului", spune Lenin. (Op, vol. XII,
pag. 314). Proletariatul rus reprezinta astfel, dela sfarsitul se-
colului al XIX-Iea incoace, o for-VA capabilä sä schimbe cu des-
sävârire vechea oranduire i s. preia in mainile lui puterea de
stat. Acesta este sensul istoric principal al perioaclei nol a mis-
carii eliberatoare, perioada care a ineeput intre anii 1890-1900.
Este tocmai momentul cand il incepe viata Alexei Maximovici
Gorchl.
Alexei Maximovici Pescov (Maxim
Familia. Gorchi) s'a nascut la 16 (28) Martie
1868 la Nijni-Novgorod. Tatal sau,
Maxim Savvateevici Pescov, de meserie tamplar de mobila fina,
a fost administrator al unui birou de navigatie din Astrahan. In
anul 1872 el moare de holera. Dupä pierderea sotuIui ei, mama
lul Gorchi, Varvara Vasilievna, se intoarce in familia tatalui el,
Vasi le Vasilievici Ca Orin, la Nijni Novgorod. Capul familiei, Ca-
Orin, bunicul lui Gorchi, era proprietarul unei midi intreprin-
deri de vopsitorie.
Mama sa nu prea statea in familie, asa incat educatia lui
Gorchl a ramas pe seama bunicului lui, care 1-a invatat sá cl-
teasca, dar mai ales pe seama bunicil lui, Aculina Ivanovna Ca-
sirina. Bunlcul sau era un batran ranatic, sgarcit si aspru si
viata cu el a fost grea, in schlmb bunica a fost pentru Gorchi

48

www.dacoromanica.ro
o educatoare admirabill; bun& si desteapta, ea stapanea in chip
clesavArsit graiul rusesc 1 cunostea numeroase cantece L povestl
pe care cu multä maestrie le povestea baiatulul.
Inscris la scoalä, Gorchl trecuse
Copt Win in clasa a III-a, cand bunicul lul a
si adoleseenta
saracit. Fiind Inca elev de scoala,
Gorchi, pentru ajuta familia, aduna de prin curti vechituri,
-carpe, hArtii, pe care le vindea. Pentru un pud de carpe obtinea
20 de copeici. In cele din urma a trebuit sä se lase de scoala Inca
din clasa a III-a; bunicul sau 1-a dat, ca baiat" la o pravalle.
Curand insa i-a oparit acolo mainile 1 s'a intors acasa. Apol
a fost dat ca ucenic" la un desenator, in realitate insä a fost
rievoit s lucreze pur 1 simplu la gospodaria stapanului: sa
spele podelele, vasele, sa vada de samovar.
In cele din urma Gorchi fuge dela acest stapan, dar nu se
mai intoarce acasä, cl se alatura la munca hamalilor de pe
cheiul Volgai si-si duce viata Iaolaltä cu el pe debarcader. Pe
atunci n'avea cleat unsprezece ani. Mai tarziu reuseste sa se
angajeze pe un vapor care facea curse intre Nijni sl Perm. A
lost primit in postul de spalator de vase" si de dimineatä pana
seara späla vasele. Copilaria lui se sfarsise, desi in fond nu
existase niciodata. Incepuse viata la stapan". Ani dearândul
Gorchl si-a schimbat mereu locul si profesiunea, trecând dela
o munca la alta. A fost si portar, I brutar, i paznic de noapte,
nI cantaragiu la calea feratä. Dela Nijni nimereste la Cazan,
-dela Cazan la exploatarile de pescuit de pe malul Marii Caspice.
In conditille acestea de viata, extrem de grele, s'a otelit
taracterul lui Gorchi, a crescut Imbogatindu-se experienta lul
s'au intarit legaturile lul cu poporul.
Talentul artistic al lui Gorchi
PregAttrea pentru se trezeste Inca de pe timpul po-
activitatea literarä vestilor si cantecelor bunical. Mo-
mentul important urmator ln desvoltarea lui a lost cunostinta
cu lucratorul Smurai, pe vaporul unde se angajase ca spalator
de vase. Smural era un pasionat cititor de carti 1 Gorchi a
gäsIt in cuilrul lul opere de Gogol, Necrasov, Gleb Uspenschl
el altele.
4 Istoria Lit. Sovletice Ruse
49

www.dacoromanica.ro
 Ajungand in anul 1884 la Ca
zan, Gorchi Intl% in contact din
ce in ce mai apropiat cu intelec-
tualitatea localä, se alatura tine-
retului insufletit de idei revolu-
tionare i incepe sä cunoasca lite-
ratura revolutionarä serioasa; el-
teste Capitalul" de Marx. Cu a
formidabill energie se apuca sa se
autoinstruiasca i studiaza clasi-
cii rust i strain!. In anul 1889,
cand sosi la Nijni, el era in stare
deja s. lucreze ca secretar la un
avocat, ceea ce inseamna c reu-
sise pana la acel moment 0, com-
penseze in intregime lipsa unet
pregatiri §colare. Tot atunci el 41
incepe, dental, i activitatea de-
A. M. Gorchi 1891 creatie literara: scrie un mare
poem in proza i versuri Cantecul
batranului stejar" i un mare caiet de versuri.
Gorchi §1-a aratat poemul scriitorului V. G. Corolenco. Cri-
tica Mutt. de acesta a fost severa. Gorchi s'a hotarit O. se lase
de scris i inteadevar timp de doi ani n'a mai scris nimic.
In anul 1891 a intreprins prima sa mare calatorie prin
Rusia a pernit pe jos pe malul Volgai dela Nijni la Taritan
(Stalingrad), a trecut apoi in regiunea Donului si a pornit-o din
nou pe jos pe malul Donului; a strabatut Ucraina i Basarabla
[Ana la Duntre, iar apoi pe malul Mara Negre a ajuns la Odesa
§1 de acolo, prin Crimeia, Cuban, regiunea Terscaia, apoi pe
soseaua militara georgiana, a ajuns pana la Tiflis (Tbilisi). Pe
drum el a muncit pe Ia tarani, sau ca hamal in porturi. Aceasta
calatorie 1-a procurat lui Gorchi un imens material literar. E
deajuns sä menticnam ca opere ca Macar Ciudra", lear,
Batrana Izerghil", Emilian Piliai", Pedeapsa" I multe altele
se bazeaza pe cele traite de Gorchi in timpul calatoriei sale,
care a durat din primavara pana la starsitul toamnei anulut
1891.

50

www.dacoromanica.ro
 Dupa ce a devenit scriltor pe de-
Importanta autoblograficg plin format si celebru in intreaga
a povestirilor lui Gorchl: lume, Gorchi povestit copilkia
CopilAria mea", La eltineretea in una din cele mai in-
stapan" §I Untversttattle semnate opere ale sale ciclul de
m ele".
povestirl autobiografice: Copilkia
mea" (1913), La stApan", (1916) si UniversitMile mele" (1923).
Aceste povestiri oferl un foarte bogat material informativ
in ceea ce priveste felul cum s'a format tAnkul Gorchi i sursele
de inspiratie care se an-a la baza ideilor i personagillor din
operele sale.
Gorchi a redat in ele nu numal tabloul extraordinar de viu
al copilkiei sale, dar a zugrkit totodat I un vast tablou al
vietii rusesti dela sfarsitul secolului al XIX-lea, in care a creat
tipuri de rud extrem de interesante.
In literatura rusä existA o serie de insemnate opere literare
in care este descrisg copilkia: Cronica unei familii" a lui S.
Acsacov, Copilkia" lui L. To7stoi, Copilkia lui Tioma" de
N. Garin-Mihailovschi, Copilkia lui Nichita" de A. Tolstoi.
Toate aceste opere descriu o copilkie care poate fi numit5,
normalA: copilul se desvoltI in sanul famine!, inconjurat de
dragoste, intr'un mediu linistit; este cea mai but* cea mai
fericita perloadá a vietii. E firesc dar ca tema amintirilor in
aceste cazuri sä fie o tern& psihologia, tema inchegkii trep-
tate a sufletului copilului, tema formkii caracterului omului.
Gorchi introduce insä in genul literar al amintirilor din
copilArie un continut nou, prin aceea c. descrie pe larg viafa
socialä, arAtând conditille in care se desflsoarti, copilkia celor
d'n päturile de jos" ale societrii, unde copiii cresc in mizerie,
coplesiti de munci grele, si inteun mediu gata s. innlbuse in
fiecare clipl cele mai bune insusiri ale unui copil.
In acelasi timp, tema de bazä a povestirilor autobiografice
ale lui Gorchi o constlt ue credinta in om, credinta c omul
rus va invinge toate pledicile din drumul säu spre o viatl fe-
ricitä. Iatà ce scrie el in Copilkia mea":
Amintindu-mi acnste grozgvii apa'sätnare ca de plumb ale
Sälbaticei vieti rusesti, ma intreb uneori: dar meritä oare sa
mai vorbesti devpre ele? Si cu o siguranta reinnoità imi zic: me-
rita; cad acest infam adevk n'a crapat nici panä azi. E un ade-
var care trebue cunoscut Vanä in rädàclnl, ca sä fie smuls cu

51

www.dacoromanica.ro
totul din sufletul omului, din intreaga noastrà viatg penibilg
si rusinoasg.
Mai e i altg pricing, mai pozitivg, care ma sileste sa zu-
grävesc aceste grozgvii. Desi sunt desgustätoare, desi ne apasg
strivind pgra la moarte o multime de suflete frumoase, sufletul
rus e totusi Inca destul de sanatos si de tândr, asa incdt incepe
sä le invingg, si le va invinge. Dar aceastg viatg a noastra apare
uimitoare nu atdt prin stratul gras si fecund al marsáviei do-
bitocesti de tot felul, ci prin faptul cä prin stratul acesta rgz-
bate, totusi, invingator, ceea ce este luminos, sgingtos, creator,
creste ceea ce este bun omenesc, stimulgnd speranta nestrg-
mutatg in renasterea noasträ pentru o viatg luminoasg ome-
neascg."
Scrise cu putin timp inainte de izbucnirea Revolutiei din
Octombrie, aceste cuvinte exprimau idela centralg a operel Co-
piläria mea" Si anume, credinta in forta cresanda a revolutlei,
care va elibera poporul rus.
Prin toate cele trei naratiuni strgbate imaginea lul Aliosa,
Alexei-Gorchi insusi. Viata In familia Casirin, munca pe vapor,
la brutgrie, cAlgtoria pe Volga, la Crasnovidovo i munca revo-
lutionarg pm-Are 'pawl cele mai insemnate momente din
viata tângrului Gorchi sl-au gasit reflectarea in aceste opere
ale sale. Totusi Gorchl vorbeste cu multg modestie sl chiar cu
sgarcenie despre el insusi. Figura lui Al lop prezintg, pentru
Pi importantg, mai cu seamä pentrucg prin Intermediul acestuia
el poate sg clescrie o multime foarte variata de tipuri umane
si de evenlmente caracteristice vietii rusesti. Dar aprecierile
asupra oamenilor si evenimentelor se fac din punctul de vedere
al lui Aliosa. Trgsaturile lui caracteristice sunt: ngzuintá 1nflg-
cgratà spre dreptate, urg fail de acmpritori. munca neobosità
de autoperfectionare si un pgtrunzgtor spirit de observatie.
(Dupg prima Intglnire cu Gorchl in 1905, Lenin spunea: Trebue
Sg Invatgm dela el cum sg, privim sl cum sg ascultgm.")
Un loc considerabil ocupà in aceste povestiri descrierea
evolutiei literare a lui Alio,a. Dela basmele I versurile buniegi
(despre Alexei omul lui Dumnezeu, despre Ivan osteanul i multe
altele) el trece la biblioteca din cufgrul bucgtarului Smurgi,
pe care-1 poclideste plansul când Allosa II citeste cu glas tare,
Tams Bulba" de Gogol.

52

www.dacoromanica.ro
 Cand incepe sa cunoasca poemele lui Puschin, Gorchi are
impresia ea aceste versuri rasuna ca un clopot vestitor de viata
noua.". Milne se procurau cu foarte multa greutate; uneori
trebuia sa le cerseasc a. ca pe o pomana, dar in schimb ele trans-
formau cu totul lumea care-1 inconjura pe baiat. Aceasta forta
a cuvantului artistic a fost admirabil descrisl de Gorchi in scena
In care Aliosa citeste mesterilor din atelierul de zugravit icoane
poemul lui Lermontov Demonul":
Poemul ma tulbura chinuitor si dulce, glasul mi se fran-
gea, in ochi imi veneau lacrimi si aproape nu vedeam randurile
rersurilor. Dar si mai mult Inca ma tulbura miscarea innabusita
si atenta din atelier care se afla parca intr'o räscolire greoaie,
tar oamenii ca atrasi de un magnet se apropiau de mine".
Märetia literaturii si indeosebi a literaturii ruse este una
din temele principale ale acestor povestiri autobiografice.
Gorchi arata ca Aliosa isi gaseste in literatura acea forta spirt-
tuald care-I permite sa opund scarnavillor apasätoare ca de
plumb ale vietil" credinta in om, Ali afle odilmä si mangaiere,
sä innobileze pe oamenii din jurul sat'. Gorchi face totodata
aici si o caracterizare a operelor literare care au exercitat o cat
de mica influentä asupra preocuparilor sale scriitoricesti, indem-
nandu-1 pe calea creatiei. Aliosa este una din figurile cele mal
fermecatoare si mai pline de viatà din opera lui Gorchi.
Veracitatea riguroasa si aspra cu care Gorchi descrie toate
aspectele negative ale vietii rusesti din ultimul deceniu al se-
colului trecut ar fi fost unilaterala daca el s'ar fi marginit nu-
mai la zugravirea partilor negative ale acesteia. Si ca o com-
pensare fata de ceea ce. il apasa si-1 umileste in viata pe om,
Gorchl releva fortele spirituale ale poporului rus, inepuizabila
sa putere creatoare si nobletea lui sufleteasca. In familia Ca-
Orin el intalneste pe Taganco, un tip voinic, istet si vesel, care-0
pune mana sub loviturile buniculul ca sa-1 apere pe Aliosa. Pe
vapor, il ajutä Smurai, singuraticul si bunul bucatar, care s'a
rupt de viatli,". Pe cand lucra la desenator, il apara indrazneata,
desteapta si vesela spalatoreasa Natalia Cozlovscala; la iarmaroc
este inconjurat de niste 'pram ,,grozav de buni", la Cazan il
Intalneste pe liceanul Guri Pletniov, cu diverse talente promt-
tatoare; la Crasnovidovo pentru prima oat% se simte alit de
bine in societatea unui om", a lui Mihail Romas, un om de un
calm imperturbabil si un revolutionar devotat pana la capat p0-

53

www.dacoromanica.ro
porului. Un loc cu totul aparte printre aceste personaje Ii ocupg,
figura bunical, Aculina Ivanovna. Mama a optsprezece copil
(optsprezece nascuti, spunea ea; dacg ar fi trait toti, ar f1
fost o ulita intreaga de oameni, optsprezece case"), ea a dus o
viatä grea, piing. de suferinti; dar si-a pastrat, totu§i, intreaga
bogatie sufleteasca. In firea el se intrunesc cele mai frumoase
si tipice trasaturi ale femell ruse, descrise Inca de Necrasov.
Asa ea se avânta cu curaj In casa cuprInsa de flacari, altadatg
opreste calul inspäimântat de incendiu (ca la Necrasovopreste
calul din galop si intra'n casa care arcle"). Principlul creator
lzbucneste din tot ce face ea: când canta, când danseaza sau
canci spune lui Aliosa povesti si intamplari; este inzestrata cu
o dragoste de natura deosebit de vie. Mild e cu Al losa in paclure,
ea apare ca o stapang inrudita parcg cu tot ce o inconjoara".
Bunica trezeste sl in Aliosa principiul creator, sac:1We in su-
fletul lui dragostea pentru cuvant, nazuinta catre adevar sl
dreptate; ea I-a pregatit pentru botezul duhului sfânt al car-
tilor cinstite si intelepte" prin care Gorchl explica faptul ca e
intotdeauna gata sa, se avante In orice discutie sau luptg".
Figura bunical este in chip organic legata de figura lul Alio§a
II desvMue temelia rusg nationalg, populara, a acestuia.
Povestirile autobiografice ale lui Gorchi, pe langg ca dau o
Imagine deosebit de vie a copilariel §1 tineretil acestuia, mai
oferg si cheia pentru intelegerea intregii sale opere; ele aratg
deasemenea cum s'a format acea atitudine fata de viatg, care
sta la baza activitatil lul Gorchl omul.
In Noembrie 1891, strabatand
Inceputul activitatil §oseaua militara georgiana, Gorchl
literare ajunge la Tiflis. Ca deobicei, face
repede cunostinta cu intelectualitatea din oras in rândurile ca-
rela intglneste pe omul care 1-a ajutat sg imbratiseze definitiv
calea creatiei literare. Era Alexandr Mefodievici Caliujngi, unul
din cunoscutii lui Gorchl, dintr'un grup de deportati recent In-
tors din ocng. In scrisoarea sa catre acesta, Gorchi insusi relevg
astfel rolul pe care 1-a jucat Caliujnal in viata sa: Atl fost pri-
mul, scria el, care m'atI primit cu o privire bung, de neul-
tat pentru mine, a ochilor dumneavoasträ blânzi care vedeau
in mine nu numai un flacalandru cu o biografie cludata, un.
vagabond lipsit de mice tel, ceva amuzant dar dubios. Imi amin-

:54

www.dacoromanica.ro
tesc expresia ochilor dumneavoastrg in timp ce ascultati. ceea
ce povesteam despre cele vazute de mine si despre mine insumi.
Am inteles indatg cg fall de dumneavoastrg nu puteam sg mg
laud cu nimic si cred 0, datoritg dumneavoastrg niciodata In
-viatä-mi nu m'am lgudat cu nimic, nu m'am supraestimat si
n'am exagerat nici durerile cu care viata a fost ant de darnica
tatä de mine. Sunteti primul, zic, care m'at1 f gcut sa ma privesc
pe mine insumi cu toatg seriozitatea."
Macar Ciudra" a fost prima povestire a lui Gorchi despre
cele vazute $1 suferite de el in peregringrile sale. Prin intermediul
lui Caliujral, ea a fost publicatg, la 12 Septembrie 1892, In zia-
iml Cavcaz" din Tiflis. Gorchi avea pe atunci 24 de ani. Poves-
tirea a apgrut sub pseudonimul Maxim Gorchi, care mai tgrziu
-devine celebru In lumea intreaga.
In vara anului 1892, Gorchi strgbate din nou regiunea Vol-
gal si a Donului, Ucralna, Crimeia si Caucazul, trgind cu intensi-
tate, dupg cum se exprimg el Insusi, nenumgrate si felurite
impresii $1 intâmplgri".
Inca inainte de venirea sa la Tiflis, In toamna anului 1891,
Gorchi a lost arestat in legaturg cu un caz In care nu avusese
niciun amestec. La intrebarea ofiterului de jandarmi de ce umblg
prin targ, el a rgspuns: Vreau sg cunosc Rusia". Si inteadevar,
Gorchi si-a studiat taxa in mod enciclopedic, multilateral. Despre
creatia lui se poate spune cg este o enciclopedie a vietil rusesti
dela sfar$1tul secolului al XIX-lea si Inceputul secolului al XX-lea.
'El cunoaste felul de viatg, obiceiurile, particularitätile lingvistice
sle diferitelor tinuturi si ale grupurilor sociale din Rusia. In
,operele lui sunt zugrävite paturlle cele mai diferite ale popula-
tiel, cu toate particularitätile mediului in care trgesc.
In anul 1893 Gorchl se intalneste din nou cu Corolenco.
De data aceasta Corolenco, apreciindu-1 in gradul cel mai inalt
,oPerele Bgtrana Izerghii", Despre scatiul cel mincinos si eio-
cAnitoarea cea iubitoare de adevgr", Mos Arhip si Lionca", 1-a
sfgtuit sä scrie ceva mai mare, pentru o revistä". Gorchi a
scris atunci nu-vela Celcas", pe care Corolenco a trimis-o marii
ceviste Ruscoe Bogatstvo", din capitalg, care a si publicat-o.
-Ch tar in cele dintai lucrari, Corolenco seziseazg elementul cel
nou pe care-1 'introduce Gorchi in literaturg imbinarea prin-
tipiului realist cu eel romantic. Dumneata pop sa creezi Ca-
ractere, li spune el lui Gorchi, 1i lasi pe oameni a vorbeasa

55

www.dacoromanica.ro
si SA actioneze singuri, dupa firea lor, tlI sa nu te amesteci in
clesfasurarea gandurilor si in jocul sentimentelor lor; asa ceva
nu-i la indemana oricul s'o faca. Dar lucrul cel mai minunat
in toate astea este ca pretuestl omul asa cum este el. Ti-am
spus doar c esti un realist." Corolenco mai chibzui o clipa
aclauga zambind: Dar totodata i un romantic."
Pe atunci Gorchi publicase povestiri in ziarele din regiunea
Vo Igbi. Urmand sfatul lui Corolenco, el se muta la Samara unde
devine colaborator permanent al ziarului Samarscaia Gazeta"-
in care publica zilnie foiletoane sub pseudonimul Iehudiii
Hlamida. Faima lui literal% creste din ce in ce mai mult, dar
abia in 1898, and apar cele doul volume de schite i povestiri,
numele lui incepe s5, circule prin tara. Incepe o noua perioada
din viata sa. Face cunostinta cu Cehov i cu L. Tolstoi. Din
anul 1901 operele lui se traduc in principalele limb! straine, pie-
sele lui se joaca pe scenele celor mai bunc teatre rusesti si strainer
lar in 1902 este ales membru de onoare al Academiei de Stiinte.
Inca din 1884 pe cand lucra la
Activitatea revoluttonarA Cazan, Gorchi a intrat in contact
a lul Gorchi mai strans cu cercurile revolutionare
ale tineretului. In anul 1888 face propaganda revolutionara prin-
tre taranii din regiunea Volgai. In 1889 este arestat pentra
prima oara la Nijni; dupa o lunä este eliberat si pus sub supra-
vegherea secretä a politiei ca suspect". A mai suferit pe urma
alte repetate arestäri. La 10 Ianuarie 1905 redacteaza un ma-
nifest prin care indeamna poporul la rästurnarea guvernului tub
Nicoale II care ordonase sa se traga in demonstrantii pas-
nici dela 9 Ianuarie. Guvernul tarist ii intemniteaza atunci pe
Gorchl in fortareata Petropavlovscaia, ceea ce provoaca o fur-
tuna de proteste atat In Rusia, cat si in Europa. Guvernul na
cuteaza sa-1 judece; II pune in libertate I procesul sau e anulat.
0 activitate deosebit de intensa a desfasurat Gorchi in tim-
pul rascoalei din Moscova din Decembrie 1905. In locuinta lui
se confectionau bombe pentru muncitorii care lucrau la cons-.
tructii militare; el a aclunat sume marl de bani pentru cumpa-
rare de arme. Este timpul and V. I. Lenin si Gorchi se intal-
nese pentru prima data la Petersburg.
In 1906, pe cand se afla in strainatate, Gorchi a publicat
un energic protest Impotriva hotaririi guvernului francez de a

56

www.dacoromanica.ro
acorda guvernului tarist un mare imprumut (pamfletul Sp len-
dida Frantà"). Hoarirea aceasta nu era altceva decat un spri-
jin acordat tarului in lupta lui impotriva revolutiei Si Gorchi
a demascat Vara crutare i pe bancherii francezi si tarismul rus.
Aceste rnanifest5.ri ale lui Gorchi au fost atat de violente
Mat el nu se mai putea intoarce in tan, si se stabileste ca emi-
grant in Italia, pe insula Capri. Tot in anul 1906 el scrie i parn-
fletul Orasul Diavolului Galben", in care se ridica, irnpotriva
regimului burghez din America, care robeste i deformeaza
omul.
Gorchi In emlgratie
In Mai 1907, Gorchl la parte ca
delegat cu vot consultativ la al V-lea
congres al P.M. S. D. R., la Londra. In timpul acela incepe apro-
pierea sa de V. I. Lenin; se stabileste intre ei o corespondent5
prieteneasc6, permanentk Lenin urm'area cu grijá desvoltarea
creatoare a lui Gorchl si-1 ajuta s. inving 5. dificultAtile tarot,-
glee pe care le intampina uneori. Astfel, in 1908 Gorchi publicl
nuvela Spovedania", gresit 'S. sub raport ideologic. Se simtea
in ea influenta clAunätoare a filosofiei idealiste a lui A. Bogda-
nov, cu care Gorchl era pe atunci in strânsA leg5,tur6. Intr'o
scrisoare asprk Lenin 11 lámuri greselile. Ii pretuia mult pe
Gorchi, considerandu-1 un scriitor al proletariatului 1 deaceea-
condamna cu atAt mai sever oscilatlile lui ideologice. Scrisorile
lui Lenin adresate lui Gorchi in perioada dintre 1907 si 1913
sunt un model clasic de educare a unui artist prin marile idel
ale Partidulul Bolsevic.
Tr Mud in strAinätate, Gorchi desfasoarA nu numal o mare
activitate literal% (in intervalut de timp dintre 1908-1913 et
a scris: Viata unui om nefolositor", OrAselul Ocurov", Viata
lui Matvel Cojemiachin", Copiläria mea", Vassa Jeleznova",
Povesti despre Italia", Nasterea Omului", articolul Distru-
gerea persona1it54ii"), ci desfoar i o activitate socialk El
organizeaz5, pe insula Capri o scoal 5. pentru muncitorii rusi re-
volutionari, la care el Insusi tinea prelegeri din istoria literaturli
ruse (in 1939 aceste prelegeri au fost publicate intr'un volum
separat). In 1910, Gorchi primeste pe insula Capri vizita lui
V. I. Lenin.
Intoarcerea In Rusia
Abii, in 1913 (31 Decembrie) a
n

putut sa' se intoara, Gorchl In Ru-

sia. Sub presiunea opiniel publice mondiale, urmärirea penalk
57

www.dacoromanica.ro
impotriva sa incetase. In acesti ani, ca si mai tarziu dealtfel,
Gorchi intretine o vastä corespondenta cu tineril scriitori rust.
El acordä o importanta exceptionala chestiunii sustinerii scrii-
torilor proletari incepatori. In 191,14 publica o Culegere din ope-
rele scriitorilor proletari", in a Carel prefata prevestea Inflorirea
apropiat5, a artei revolutionare proletare. In 1915-1916, Gorchi
participa la organizarea revistei Letopis" in care publica poe-
mul lui Maiacovschi Razboi si Pace". Cu acest prilej il cunoaste
pe Maiacovschi. Cea mai de seam5, opera literal% din acqti ant
a lui Gorchi a fost povestea autobiografica, La stapan". Anul
1917 il easeste pe Gorchi la Petrograd, unde continua sa acti-
veze (in paginile revistei Letopis") impotriva politicii impe-
lialiste a guvernului tarist, impotriva razboiului criminal intre-
prins de acesta.
Ziarele burgheze il atacau vehement si 11 numeau traclator
de patrie". In 1917 Gorchi publica o noul Antologie a scrilto-
rilor proletari".
Amploarea evenimentelor revolutionare din 1917, la Ince-
put, nu a fost pe cleplin inteleasä de Gorchl, ceea ce explicg.
faptul ca el a aderat la ziarul semimensevic Novaia Jizni". Mai
tarziu el a scris in aceasta privint5.: Spre regretul meu... ant
subestimat puterea de vointA si curajul bolsevicilor". Critica pe
care au fäcut-o Lenin si Stalin greselilor lui Gorchl 1-a ajutat
salt regseasca drumul just, in spiritul bolsevicilor. Despre
greselile sale din aceastä perioadä Gorchi Insusi povesteste In
articolul san V. I. Lenin".
Chiar din primele zile ale Revo-
Perloada de dupa Wei din Octombrie, Gorchi ajuta
Octombrie a vietli lui Puterea SovieticA sl creeze o noul
Gorchi
culturA socialistä. El Infiinteazä Ca
misia pentru incurajarea savantilor, organizeaza editura Lite-
ratura Universalà", reclacteaza revista Nauca 1 e6 rabotnichi"
(Stiinta si oamenii de stiinta). In 1919 isi scrie amintirile des-
pre L. Tolstoi. Munca incorclatä pe care o desfasoarä agraveaz1
desvoltarea procesului tuberculos de care suferea mai demult.
In 1921 el incepe redactarea revistei Crasnaia Novi", dar la
insistentele lui Lenin pleacä sa se trateze in strAinatate.
(Pleacä, vindecA-te, il scrie Lenin. Nu te incäpat'ana, te
rog").

B8

www.dacoromanica.ro
 In acesti ani de sedere in strainatate (Italia-Sorento)
Gorchi a scris UniversitMile mele", Intreprinderea Artamo-
nov", amintirile sale desnre Corolenco, Bloc, Esenin, L. Ancireev,
faimoasele amintiri despre V. I. Lenin, si a inceput Viata lui
Clim Samghin".
Träind in sträinate, Gorchi mentinea cele mai stramse
legáturi cu Patria sa, intretinea corespondentl cu oamenii sovie-
tici, urmArea modul cum se desvoltä si se ridicA tineril scrlitori.
In revista Crasnaia Novi", el public5. romanul Intreprinderea
Artamonov", Jar in ziarele din Moscova publicä fragmente din
Viata lui Clim Samghin". In acelasi timp, in sträingtate, el
militeazA ca reprezentant al rarii Sovietelor si al culturii aces-
teia, infierand pe readionaril care calomniau U. R. S. S.
In ziva de 28 Mai 1928, Gorchi s'a intors In tara,. In fata
Orli Belorusschi din Moscova, s'au adunat pentru a-I intampina
zeci de mii de cetgteni. Tot aid i s'a inmanat carnetul de
memhni n.1 Comitetului Central Executiv, demnitate in care fu-
sese ales de curând.
Jubilcul de 40 de ani de activitate literark care a avut
lole in anul 1932, a fost o särbätoare nationala.
Tovar5.sul Stalin i-a adresat cu acest prilej urm6.toarele cu-
vinte de salut:

Scumpe Alexei Maximovici,

Te felicit din toatd inima g 1i strdng cdlduros mdna. Iti
urez multi ani de viatel fi de muncei pentru bucuria celor ce
muncesc 1 spre spaima dumanilor clasei muncitoare."
In cinstea marelui scriitor; 6rasul sau natal Nijni-Novgorod
a luat numele de orasul Gorchi. S'a acordat deasemeni dreptul
de a purta numele lui Gorchi 1 Teatrului de Artä din Moscova
pe scena aruia s'au jucat cu atala succes piesele sale. Numele
lui II poartit numeroase intreprinderi l colhozuri, institutii de
inv646.mtint superior, scoli 1 alte asezämlnte de cultua.
In anul 1928, Gorchi a intreprins o mare cAlátorie prin
Uniunea Sovietia, vizitand locurile prin care trecuse in tinerele:
Crime la, Bacu, Tbilisi, Nijni Novg^rod (Gorchl). In urma acestel
cAlAtoril a publicat o serie de schite sub titlul Prin Uniunea
Sovietia". In acesti ani, Gorchi desfoar I o intens5. activitate
59

www.dacoromanica.ro
publicistica 1,articole1e sale din aceasta perioada au fost aau-
nate in volumele Articole de publicistica" i SA' strim de
3trajá"). El demasca cultura decadentl burgheza din Apus,
ceea ce ii atrage atacuri vehemente din partea preset straine.
Ura dusmanilor poporului fata de Gorchi a lost atat de
mare, incat agentii lui Trotchi au voit sa-1 asasineze.
In 1934 i-au dat o grea lovitura, omorandu-i fiul, pe M. A.
Pescov. La 12 Mai 1934 tovaräsul Stalin sl colaboratorii sai mal
apropiati i-au adresat cu acest prilej o scrisoare de condoleante,
In care se spunea: Alaturi de dumneata, suntem indurerati 91
deplangem aceasta nenorocire care ne loveste pe noi toti atat
de salbatic.
Avem eredirita ca spiritul dumitale de neinvins, gorchian,
sl marea dumitale vointa vor invinge aceastä grea incercare".
Gorchi nu s'a lasat doborit de aceasta incercare 1 si-a con-
tinuat cu intensitate activitatea; sub conducerea lui a fost or-
ganizat in anul 1934, primul congres al scriitorilor sovieticl. A
sustinut in fa:ca congresului un mare referat despre literatura
sovietica, si a fost ales presedinte al Uniunii Scriitorilor So-
viet ici.
In timpul Puteril Sovietice Gorchi a creat opere artistice et
publicistice exceptionale. In ultimil ani ai vietil sale, Gorchl
scrie un ciclu de povestiri pe care-I intituleaza Povestirl despre
eroi". In ele povesteste despre constructorii noii societMi so-
cialiste, simpll muncitorl, plini de abnegatie, care fäuresc toate
bunurile i valorlle Pate& noastre.
Gorchi era figura centrala a intregii culturl sovietice. El
era presedintele Uniunii Scriitorilor Sovieticl, organizatorul ce-
lor mai variate Initiative culturale, dela Institutul de medicina
experimentala pang, la Istoria razbolului civil".
In articolele sale publicistice, Gorchi prevenise lumea des-
pre pericolul fascist, cu mult inainte ca fascistii sa fi izbutit
s. ajunga la conducerea Germaniel. Glasul salt rasuna in toata
lumea, starnind ura dusmanilor omenirii. Asasinil vandutl care
au stiut sä se strecoare in anturajul lui Gorchi 1-au provocat
treptat, pe nesimtite, o boala lncurabila, care 1-a curmat firul
vietii la 18 Iunie 1936.
Dupa Lenin, moartea lui Gorchi este cea mai grea plerdere
pentru tara noastra si pentru omenire", a spus tovarasul Molo-
tov in numele Consiliului Comisarilor Poporulul al U. R. S. S.

60

www.dacoromanica.ro
§i al Comitetului Central al P. C. (b) al U. R. S. S., petrecandu-i
pe A. M. Goichi pe ultimul sail drum.
Prin puterea influentei sale asupra literaturii ruse a
mai spus V. M. Molotov Gorchi se afla alaturi de titani ca
Puschin, Gogol, Tolstoi, ca cel mai bun continuator al marilor
lor traditil, In vremea noastra. Influenta cuvantului artistic al
lui Gorchi asupra destinelor Revolutiei noastre este mai nemij-
locita si mai puternica decat a oricarui alt scriitor al nostru.
Tocmai deaceea Gorchi apare in tara noastra si in ochil munci-
torilor din intreaga lume ca un adevarat intemeietor al litera-
turii proletare, socialiste.
Pe cal deosebite, propril lui, marele artist Maxim Gorchi
a intrat in iândurile luptatorilor pentru comunism. El a intrat
In randurile noastre ircä inainte de avantul revolutionar din
1905, dar a intrat cu steagul falfaind al vestitorului de furtuna
al revolutiel...
Maretia lui Gorchl constä in aceea c. mintea lui lumi-
noasa, apropierea de popor i munca lui gigantica, plina de
abnegatie, pentru insusirea realizarilor culturii omenirii, au
facut ca el sa devina un prieten devotat al celor ce muncesc
;I un mare inspirator al luptel pentru cauza comunismului...
Gorchi este un mare fiu al unui mare popor!"

PRIMA PERIOADA A CREATIEI LUI GORCHI

Prima perioada a creatiei lui Gorchi cuprinde intervalul
tle timp dintre anii 1892 si 1899. (Panä la primul sdu roman
Forna Gordeev", aparut in 1899).
In aceastä perioada apar operele sale Macar Ciudra",
(1892), Emi lian Piliai" (1893), Mos Arhip i Leonca" (1894),
Cântecul c:iimului" (1895), ,,Bdtrana Izerghil" (1895), Celcas"
(1895), Conovalov" (1897), ,,Fostii oameni" (1897), Din plic-
tiseald" (1897), Varerea Olesova" (1898) si altele.
Ceea ce caracterizeaza, indeosebi, creatia lui Gorchi Inca
de pe acum este acel interes exceptional pentru om, acea caldä
1ntelegere pentru suferintele omenesti de care sunt patrunse
toate operele sale. Dar el nu se limiteaza numai la relevarea Sb
descrierea suferintelor omului, ci exprima totodata increderea
Th fortele lui l cauta sä descopere pentru om calea spre fe-

Ill

www.dacoromanica.ro
ricire l libertate. Dar el crede mai ales in fortele omului rus:
Constat, sale el, c poporul rus este exceptional de in-
zestrat.. Acest popor minunat va tral o viata eroica, de erou
din povesti, si dela el va avea de invatat multe aceastä lume.
obosit l Innebunita de crime."
Acest inalt umanism al lui Gorchl, plin totodata de In-
credere in fortele poporului rus, care il va crol lumii drumul
spre fericire, este tocmai ceea ce I-a castigat inimile cititorilor
din lumea intreaga.
In prima perioada a creatiei sale, Gorchi apare, in multe
privinte, ca succesor direct al temelor l tipurilor care se con-
turasera deja in literatura claslca rusä. Dar el introduce, In
acelasi timp, atatea elemente nol sl le umple cu un continut
atat de original, sugerat de epoca cea nouä, incat chiar despre
prima perioada a activitatii lui se poate vorbl ca despre o pe-
rioad a. in care Gorchi este pe cale sa creeze o noua metoda ar-
tistica realismul socialist.
Prima povestire -a lui Gorchi,
Romantismul revolotionar Macar Ciudra", este o opera pro-
al tAndrului Gorchi nuntat romantica, apropiata prin
spiritul ei de romantismul lui Puschin, Lermontov, Gogol
Gan, ln.
In centrul povestiril e afla figurile lut Loico Zobar si a
Raddel, doua caractere exceptIonale prin forta lor sufleteasca.
Sunt oameni integri, gata 0.11 apere Ora la capat credintele,
ca 1 Mtarl, sau Taras Bulba, sau ca eroul cuprins de nebunie,
dar de o nebunie superioara l nobila, din Floa-ea Ro§ie" a
lui Garsin.
Pentru el, lucrul cel mai important In viata este liberta-
tea. Prefera sä moara, dar 0;1 ramanä credinciosi.
Importanta tipulul romantic constä in aceea ca, eliberat
fiind de tot ce este cotidian si banal, 11 indeamna pe cititor
s6, inteleaga idealul spre care tinde autorul, sà Inteleaga acele
trasaturi de comportare omeneasca, pe care scriitorul le con-
sidera foarte pretioase in viata (sau dacä tipul romantic are
nuanta negativä, acele träsaturi pe care scriitorul le res-
pinge in viata, acele care contra zic idealul).
Patosul libertatli, puterea de abnegatie dusa pana la sa-
crificiul suprem in numele idealulul Imbratisat frumusetea al

62

www.dacoromanica.ro
puterea unei personalftati Indraznete §i cu vointa hotärita
latä ce aducea Gorchi eititorilor sai, chiar in cea dintai a sa
povestire. El cultiva in ei neaclaptarea, acel spirit darz §1 pro-
testatar, atat de necesar in lupta revolutionara care se apropia.
Gorchi ci-a Insucit cele mai frumoase trasaturi ale roman-
tismului clasic progresist; datorita insa legaturii sale cu mic-
carea revolutionara muncitoreasca, romantismul sau este deja
diferit din punct de vedere caiitativ, este un romantism nou,
care intruchipeaza nu numai idealurile, dar §1 experienta de
lupta revolutionará a clasei muncitoare. Romantismul lui Gor-
chi este un romantism revolutionar, eroul sau e omul-luptätor,
gata oriand sa savarceasca fapte de eroism, care dispretue§te
moartea pentru a cuceri libertatea poporului sau, este pur-
tatorul ideit de lupta §i de sacrificiu in numele poporului.
Povestirea Macar Ciudra" se caracteriza, deasemeni, §i
prin anumite trasaturi formale, obisnuite in operele romantice:
acthinea se petrece intr'un mediu neobisnuit, departat de am-
bianta vietii reale, limbajul este extrem de emotional, subor-
donat necematil de a exprima cu deosebita amploare atitudinea
autorului fata de cele povestite.
Caracterul emotional si coloratura subiectiva a stilului se
datoresc in mare masura faptului ca cititorul este pus in fata
unei povestiri oarecum duble: povestind clespre Macar, autorul
vorbeste la persoana intaia, dar reproduce in acelasi timp ci
cuvintele lui Macar cu particularitatile individuale ale acestuia.
Pe ambele aceste planuri Gorchi foloseste din plin un stil me-
taforic, epitete colorate emotional (Marea canta un imn sum-
bra ci solemn", Silueta regeasca, frumeasa 1 mandra a Rad-
dei", ochii stralucesc ca stelele limpezi, iar zambetul e un ade-
varat soare", Sangele se aprinde in vine"). El recurge din
plin la constructii sintactice pentru sublinierea intonatiei, care
manse elementul emotional al povestirii i fac sa fie simtite
deosebit de puternic sentimentele povestitorului Insusl. (,,De
trage odata arcu§ul pe strune, simti ca inima-ti tresaltd, ci de
mai trage odata ftt std inima In loc.")
Actiune ci circumstante neobignulte, eroi exceptional!, lim-
baj emotionant toate acestea in ansamblul lor dau povestiril
un caracter de romantism exaltat, care pare O. opuna, vlell
obisnuite viata unor oameni adevarati, eliberati de tot ce e
meschin l neinsemnat.

63

www.dacoromanica.ro
 Cantecul Soimului, Bätralta Izerghil", Hanul 1 flul
itii" (1896) sI basmul in versuri Fata 1 moartea" (1892)
toate aceste opere ale lui Gorchl, precum i altele scrise in
-forma de legendk cântec sau basm, sunt impregnate de un
romantism plin de str&lucire si de afirmare a vietil. In ele Gor-
chi sustine consecvent ideia ca literatura trebue O. mai in-
frumuseteze viata pentru a ajuta oamenilor sh si-o schimbe
Un exemplu viii de romantism in opera lui Gorchl, gäsim In
povestea sa in versuri Fata I moartea" care a primit o Irian&
apreciere din partea lui I. V. Stalin cand a spus c& continutul
filosofic al acestei povesti este superior lui Faust" al lui
Goethe: Dragostea invinge moartea".

Figura central& 'a operelor ro-

Eroul romantic al lui mantice ale lui Gorchi este omul
Gorchi
eroic, care e gata de orice faptá vi-
tejeasca, sacrificandu-se pentru binele poporulul. In viatá gä-
sesti oricând prilejul sá fad o fapta vitejeasca", spune batrana
lzerghil.
0 important& deosebita pentru caracterizarea tipului de om
eroic are povestirea BdtrAna Izerghil". Ideia de baza a povesti-
rii se afla in vechiul aforism pe care Gorchi II repet'a cu plä-
eere: daca eu nu sunt pentru mine, atunci cine s'a. fie pentru
mine? Dar (lac& eu sunt numai pentru mine, atunci la ce bun
sä mai exist?"
Folosind forma lui de predilectie pentru subiecte roman-
tice, forma incadräril (povestirea autorului despre Izerghil sl
povestirea bàtrânei Izerghil ins'asi), care cra povestirii un ton
-deosebit de exaltat, emotionant, el prezintä doud legende in
care sunt pase fata in fat5, dolt& figuri aceea a lui Danco
si a lui Larra. Amândol sunt oameni cu o puternica structurà
sufleteasck cu deosebirea insa ca Larra 41 foloseste folio, nu-
mai pentru el insusi, el n'are un tel inalt care ar face ca viata
s& merite sä fie träitá. Deaceea are un sfArsit lipsit de glorie.
Prin el, Gorchi condamn& necrutAtor individualismul burghez
(foarte räspandit in special printre simbolisti), care si-a glsit
o desvoltare deosebit de largä I fätisä la filosoful german ul-
trareactionar Nietzsche, si a fost cunoscut sub numele de
nietzscheism

414

www.dacoromanica.ro
 Acestui individualism, Gorchi ii opune conceptia umanistA
despre om, dupa care acesta li dedica toate fortele unui scop
inalt i nobil si in primul rand slujirii poporului.
Pentru a-si duce poporul spre fericire, Danco se jertfeste
pe el insusi.
Tribul liii s'a ratacit in paclure. Ce vol face eu pentru
oameni?1" exclama Danco cu glas mai puternic cleat tune-
tul. S,i deodata ii sfasie pieptul cu mainile i ii smulse inima,
ridicâncl-o sus, cleasupra capului.
Si inima lui ardea cu o flacara tot asa de orbitoare ca soa-
rele. Atunci padurea intreaga a tacut luminata de aceasta fa-
clie a unei mari iubiri de oameni, iar in fata luminii intuneri-
cul s'a imprästiat...".
In aceasta figura, Gorchi intruchipeaza pe omul care-si
afla fericirea intr'o fapta mareata, savarsita pentru binele po-
porului.
Un loc aparte in povestire Ii ocupa figura batranei I7erghil
Pove3tind de legenclele lui Larra i Danco, ea Il cleapänä
Ins Asi.
al povestea propriei sale vieti. Aceasta ultima povestire ocupa
un loc atat de insemnat, incat este evident ca Gorchi a inzes-
trat imaginea batranei Izerghil cu un continut ideologic care
are o semnificatie de sine statatoare.
Izerghil e o fire inzestratä, piin g. de viata si de pasiune.
Mai presus de toate, ea pretueste libertatea si este gata sa se
jertfeasca pentru ea. Face o fapta eroica cand II salveaza pe
Arcadec, dar Ii paraseste numaidecat piing de mandrie cand
vecie ca el n'o iubeste. i totusi viata si-o sfarseste in singu-
ratate i Ma% bucurii: risipit fortele pentruca a trait nu-
mai pentru ea insasi. N'a urmarit in viata o cauza mare, care
sa depaseasca persoana ei, care s'o faca sa creasca si
care sa-i inalte sufletul I atunci cand a ajuns la sfarsitul
vietil.
Soarta batranei Izerghil arata Ca in viata se Infrunta pare&
cele doua princiij despre care ea insasi a povestit: principlul
lui Larra i principiul lui Danco. In suflepl el exista o mare
parte din forta care 1-a impins pe Danco la savarsirea faptel
sale eroice. Dar ea nu si-a.gasit niciun scop in viata si 0-a
5 Istoria Lit. Sovretice Ruse
65

www.dacoromanica.ro
cheltuit fortele pertru sine insäsi; or, acela care trdeste numal
pentru sine, la ce bun SA mai existe?
Omul nu se naste erou, el clevine erou dacl-s1 consacrl for-
tele unui scop mare. Neafland un asemenea scop, el ii va test
fortele chiar dacá a fost dotat din bekug in ageastA privintA.
In lumina chipurilor lui Larra i Danco, capAtA un inteles adânc
si soarta bltfanel Izerghil, care ad3arme pArAsitA sub sdren-
tele ei pe malul math Fgomotoase si triste, sub cerul pe care,
incet si monoton, se tarAsc norii intunecati.
Icleia unei fapte mArete, care-1 inaltà pi-I innobileaa. pe
om, a fost transpuil de Gorchi in renumita sa opera Cante-
cul $olmului". CAntecul" slAveste nebunia celor viteji", care
insl nu este o betie a luptei de dragul luptei, o irosire nebu-
neascA si lipsitä de orice scop a fortelor. Cantecul" cuprinde
aceeasi idele ca si povestirea despre Danco cu inima lui aprinsA.
, Nebunia vitejilor iatA intelepciunea vietiii 0, $oim semetl
Ti-ai vLrsat sdngele, luptandu-te cu dusmanii... Dar va venf
vremea când picAturile sAngelui tAu cald se vor aprinde ca nkte
scAntel in negura vietil i vor inflAcAra mune mimi chinuite
de setea nebunA de libertate si de lumlnAl
Moth... Dar in cantecul celor indrAznet1 si al celor tart
vel fl totdeauna pildl vie, vei fl chemarea mândrA la libertate
si lumlnAl"
Continutul revolutionar al chipurilor sale, Gorchi Ii la din
popor, dupl cum tot de creatia popularA este legatA sl forma
de prezentare a bor. Astfel, el foloseste genurile caracteristice
creatiel populare, cantecul, legenda, basmul, ba o serie in-
treagA de opere au chiar un caracter ramie, muzical (Cante-
cul $oimului", Legenda despre zana cea mica si tanärul pàs-
tor"). In cele mai multe cazuri el introduce in operele sale fi-
gura complementarA a cAntAretului sau a povestitorului popu-
lar si reclA povestile i legendele pAstrând particularitatile crea-
tiel populare. Ceea ce este insa, si mai important e faptul cA tot
in literatura popularA ii aflA Gorchi i chipurile eroilor sat.
Astfel, la loa7a CAnteeuiui soimalui" stA imaginea populara tra-
ditionala a soimului, iar figura lui Danco isi gAseste corespon-
dent in mitul popular al lui Prometeu. Vlsul popular despre
eroul eliberator ii gaseste o nouA intruchipare in romantis-
mul operelor dela inceputul activitätii literare a lui Gorchl.

66

www.dacoromanica.ro
 Este caracteristic, totusi, faptul ca. chipurile romantice din
ocesti ani ale lui Gorchi, ca l chipurile romantice din litera-
tura clasicl rasa dealtfel, Inca nu se impletesc cu elemente
de zugrävire realistä a vietii. Mtari al lui Lermontov ne (IA
imaginea neobinuit de puternica a until om cu vointá si vite-
jie de neinfrant care luptg paná la sfarsit pentru libertatea
sa. Dar intre faptele lui Mtari l startle de lucruri din societa-
tea rusA de pe vremea lui Lermontov nu existA, ca s zicem asa,
nicio punte; cu alte cuvinte, cititorul nu-si poate inchipui cum
ar putea slvarsi, in medial real al vietii sale, fapte asemanA-
toare celor Osarsite de Mari. In asta 1 consta de fapt ca-
racterul limitat intr'o anumitA mNsurl al romantismului clasie
rus. Gorchi Ii imbogMeste personajele cu acele tendinte re-
volutionare pe care le simtea mocnind in massele poporulul,
insl continua sa mai pastreze acel cunoscut conventionalism
al eroului romantic, despre care am vorbit mai sus. Aceste chi-
puri de personaje, prin continutul lor psihologic, prin faptul
ca. sunt gat 9. de lupt pentru un tel Inal1, sant legate in chip
nemijlocit de viatA. Dar modal cum se va desfastira aceastä
luptá rämaric in afarit de cadrul operei.
Continuand cele mai bune tradi-
Importanta figurilor tii ale romantismului rus, Gorchi le
romantice ale lui Gorchi imbcgAteste in acelasi timp cu un
Pont inut nou. Importanta figurilor lui romantice constä in faptul
cá ele sezisau träsaturile avantului revolutionar al masselor
populare, preatindu-se sti, se arunce in luptá impotriva regi-
mului autocrat, trdaturi neconturate inca pe deplin in reali-
tatea vietii, dar pe care Gorchl. artistul, le-a intuit cu puterea
sa de patrundere.
. Marile eiocniri de masse ale muncitorilor si täranilor cu
politia b armata, in timpul grevelor din orase si in timpul lup-
tei taranilor impotriva mosierilor, au apArut in Rusia abia la
inceputul secolului al XX-lea. Dar preggtirea revolutionarA a
masselor incepuse cu malt inainte. Operele romantice ale lui
Gorchi reflectau avantul revolutionar crescand al masselor de
muncitori si Want. Acesta a fost sensul profund generalizator
al operelor din ciclul romantic al lui Gorchi, aceasta a fost im-
portanta lor populai%.
Lupta plinä de abnegatie a revolutionarilor rusi, faptele
eroice ale Armatel Rosii in zilele räzbolului civil, faptele de

67

www.dacoromanica.ro
eroism l jertfa de sine Vara seaman ale oamenilor sovietici In
anii Marelui Razboi de Aparare a Patriei, au dovedit cat de
adanc a inteles Gorchi maretia sufleteasca a poporului rus, pe
care a aratat-o in chipurile personajelor sale romantice.
Eroul Uniunii Sovietice N. M. Cuznetor, care a pierit in
lupta- impotriva fascistilor, plecand in ziva de 1 Aprilie 1944
intr'o misiune primejdioasa in spatele inamicului, a lasat co-
mandamentului o scrisoare purtand inscriptia: A se deschide
dupa moartea mea". El scrisese: «Iubesc viata. Sunt Inca tanar.
Dar daca trebue sa ma jertfesc pentru Patria mea, pe care o iu-
besc ca pe o mama, o voi face. SA stie fascistii de ce este capabil
un patriot rus i un bolsevic. S, stie ca poporul nostru nu poate
fi supus, dupa cum nu poate fi supus soarele. Eu voi muri, dar
in memoria poporului meu eroli raman nemuritori.
Tu ai murit, dar in cantecele celor indraznetI i cu vointa
darza vei trar deapururea ca o pilda vie, ca o mandra chemare
spre libertatc, spre lumina!" Este bucata mea preferata din
Gorchi. Tineretul nostru s'o citeasca cat mai des».
Concomitent cu chipurile sale
Realismul in opera tanärului rornantice, in aceiasi ani, Gorchi
Gorc hi.
creeaza si un numar de opere pro-
nuntat realiFte, in care apare ca un coni inuator al inaltelor
traditii ale realismului critic din literatura clasica rusa. Intr'o
vreme se raspandise in critica p5rerea ca Gorchi se desvolta tre-
cand oarecum treptat dela romantism la realism. Aceasta afir-
rnatie e desmintita de insasi cronologia operelor lui Gorchi.
In aceiasi ani cand au fost scrise i povestirile romantice, Gorchi
scrie i povestiri pronuntat realiste: Emelian Piliai" (1893),
Mos Arhip i Lionca" (1894), Pedeapsa" (1895), Conovalov"
(1897), ,,Pozna.qul" (1807), .,Sotil Orlov" (1897), Fastii oameni"
(1897), Dirl plictiseala" (1898), s. a. m. d.
Operele realiste ale lui Gorchi sunt consacrate clescrierii
yleiI celor umiliti si obiditi de care literatura rusa se ocupa
Inca .demult. Cu toate acestea, cercetand person aiele din ope-
rele lui Gorchi, observam treptat la ele un continut nou In
comparatie cu literatura din perioada precedenta.
Toata experienta aceea amara l grea, pe care o acurnulase
scriitorul in timpul peregrinärilor sale prin Rusia se revarsa,
fireste, mai intal de toate in zugravirea omului care sufera, a
68
www.dacoromanica.ro
 :
ffit

\rl
,

6 -

. -

L. N. Tolstoi si A. M. Gorchi, mull 1900

omului-victimã a vietil din jurul au. Prime le povestiri realiste

ale lui Gorchi sunt pline de un arzItor simtamânt de durere
pentru omul care se incnvoaie si cade sub loviturile nemiloase
si necrutätoare ale vietil. El nu are nicio vinã 0, viola lul e
astfel. 0 putere neinduplecat6 din afarä il condamn 5. la sure-
rintä si, de cele mai multe ori, la pieire. El este victima acestel
puteri. Iatä-1 pe bunic si nepot plecAnd din gubernia lor info-

69
www.dacoromanica.ro
metatä, cersetori, bolnavi, cftretuiti de toti aceia care le db.-
cleau de pornann pe drum. BMatul a mai pnstrat Inca o svAcnIre
cle viatn intr'insul. Ochil lui mai pot scânteia de inteligentn,
curaj, dar totusi e conclamnat, nu mai are nici o scapare. 1

moare in stepn, noaptea, in timpul furtunii, innecat In apa

garlei In care azuse fugind ingrozit de bunicul care-si dä su-
fletul (Mos Arhip si Llonca").
Vata femeia, victima unui sot sälbatic, betiv, care Isi bate
joc de ea fall milä (Pedeapsa"), iat5,-1 si pe omul Ills ad-
mirabil, pe care 1ns5, 1-au distrus säräcia, betia, si snlbaticia
mediului Inconjurntor (Conovalov"). Tãnärul Gorchi zugrä-
veste o intrcag 5. galerie de astfel de oameni, care sufern farn
nicio vinn.
Omul-victirnn, iatâ eroul cel mai caracteristic pentru tang-
rul Gorchi realistul. Figura unul astfel de erou nu e noun. Nol
il cunoastem deja din literatura sec. al XIX-lea. Dar cine e de
vinä de toate aceste suferinti ale omului? Dacä existä o vic-
timä, apoi trebue s5, existe si cineva care e vinovat de suferin-
tele acesteia. Cine e dar vinovatul, uncle trebue cnutat?
Lionca (in povestirea Mos Arhip si Lionca") inthIneste
o fetitä care plânge; el o mangAle, cei doi copii se imprietenesc,
dar and el vrea s'o conducn pan5, acasn, ea II spune: Nu tre-
bue, nu veni... Mamel nu-i plac cersetorii". Inegalitatea so-
cialn acest rnu de bazn al vielii distruge pang, si Ta copii
-simplitatea in raporturIle dintre oameni. Sufletul omului este
clevorat, ca sn folosim expresia lui Malacovschl, de microbul
cu labe de aur" banul.
Fläcnul de tnran, blajin, cu ochi albastri, credul si simplu
(povestirea Celcas"), se târäste la picioarele lui Celcas, cer-
sindu-1 bani si märtunseste c5, era gata chiar s5.-1 omoare din
cauza acestor bani. 4t,ii la ce ma gandisem? Cand veneam in-
coace... mi-am zis.... Ia sa-1 clau una cu lopata'n capl... Iml
iau banii, tar pe el II arunc In. mare"... Pe tine adic5.... Cine o
sa-1 mai caute?
Banii ii pot aduce independenta, bunn stare, onoare; fara
ei flu e om, si pentru a-i avea el e gata sn savaveasca o crimä.
Dacn, are un profit corespunzator, capitalul devine indraz-
net. Dac5, are 10 procente asigurate el poate fi utilizac neste
tot; la 20 procente el se invioreaza; la 50 procente risen orice;

70

www.dacoromanica.ro
pentru 100 procente el calca in picioare toate legile umane; la
300 procente nu exista crima pe care sa nu o risce, chiar cu
pericolul spanzuratorli" (Capitalul vol. I, pag. 712) 1).
Aceastä lege stapane§te §i sufletul flacaiandrului dela tea,
Gavrila, in masura in care el este inclus in viata unei socie-
tati care trile§te in conditiunile stapaniril capitalulul. Se spe
rie cand afla ca a fost atras de Celca§ intr'o afacere hoteasea,
dar la intrebarea lui Celca§: ,.Ai mai merge odatä acolo?" el
raspunde: Inca odata?... Ce sa-ti spun?... Atarna de ca§tig...
Pentru doua, bumä§ti cu un curcubeu?
Pentru doul sute de ruble, vrei sá zici? Poate c'a§ mai
merge.
Stall Dar daca te nenoroce§ti?
Dar poate c nu ma nenorocesel zambi Gavrila
§i ma fac om pentru toata viata".
Astfel, pentru a ocupa un loc in viata, trebue sa fil gata
la or4ce compromisuri de con§tiirrta, crima, sa inlaturi din
drumul tau pe unul mai slab. Si Gorchi incepe sa creeze un
cerc nou de tipuri nu al celor care sufera, ci al celor care
imping §1 condemn& pe altii la suferinta, pentru ca ei sa-§1
obtina cele doua sutare".
In povestirile lui Gorchi apar figuri noi. Iata-1 pe morarul
Tihon Pavluvici (Mahnirea") care-§i aminte§te cuvintele pe
care i le-a spus la despartire taranul ruinat de el: Ei bine.
SA fii sanatos, pavlacil Dumnezeu sa-ti fie judecator. Cred insä
ca va veni vrernea si vei simti §i tu amarul lacrimilor noastre,
ale celor oropsiti. yel urla atunci §1 tu, prietenel...".
Iata-1 pe negustorul Petunnicov (Fo§til oameni") corci-
tura de vulpe §i pore" dura cum il caracterizeaza capitanul
Cuvalda. El i§i clade§te o uzing care prin aspectul ei parca sim-
bolizeaza locul pe carc-1 ocupa Petunnicov in viata: 11:§ie, ca
unsa, cu sange, cladirea seamana cu o ma§ing neinduratoare,
care nu functioneaza Inca, dar 'care a §i cascat o multime de
gun adanci §i lacome, gata sä mestece §i sa inghita".

') Vezi §i Karl arx Capitalul", vol. 1, ed II, P. M R. prig. 672..

71

www.dacoromanica.ro
 Eroul visat
Ca si clasicii rusi, Gorchl vede
cu toatA claritatea ca inteo socie-
tate Impart:AA in clase existA della lumi: lumea asupritilor 91
lumea asupritorilor. Inegalitatea socialA sfAsie lumea, microbul
cu labe de aur" devoreazA sufletele öamenilor. Puschin creiase
deja In Dama de Pica" pe Gherman, la care setea de bani sub-
juga totul. El trece pan& I peste dragostea Liviei, numal ca
sA afle dela contesa taina care-1 va face bogat.
Ca si in literatura noastrA clasicA, Gorchi cauta sa opunl
grozsaviilor lumii reale visul rcmantic despre un erou strAlucit,
care O. inlature toate piedlcile din calea omului spre fericire;
ca si la clasici, acest vis era expresia creclintel in fortele
Rusiel.
Acum insk câncl fortele poporului rus se desteptau, când
poporul se pregAtea pentru o luptA decisiva, ,acest vis, Gorcht
11 exprima cu deosebitA plinAtate, dAndu-1 un continut revo-
lutionar.
Cu dat imprejurArile vietil deveneau mat Incordate si mai
tragice, cu at'at mai acut se simtea necesitatea de a lupta Im-
potriva lor.
In anul 1898, Gorchi a scris povestirea Cititorul". E o con-
vorbire cu cltitorul in care Gorchi Ii exprimA pärerea despre
literaturA i problemele ei. Scopul literaturli spune Gorchi
In aceastl povestlre este de a-1 ajuta pe om sA se inteleagä
pe el insusl, sg-si infdreascA credinta in propriile sale forte
sA desvolte In el naminte catre adevAr; scopul el este sl lupte
Impotriva trivia1itäil dintre oarnen1,sr-Stie sa descopere ceea
ce au el mat bun, sa aprinda in sufletele lor rusinea, mania,
curajul, sA faca totul pentruca oamenii sä devina puternicl si
nobili si sä-s1 poatä insufletl viata prin spiritul sfânt al fru-
musetii". I cititorul cere scriitorului in aceastA convorbire
renasterea spiritului: Uncle-I atunci chemarea spre creatia vie-
tii, unde sunt lectiile de curaj, unde sunt cuvintele de imbar-
bAtare care inaripeaza sufletul?
Ai putea sA-mi rilspunzi Ca viata nu oferA alte Imaginl,
cleat acelea pe care le reproducem noi. SA nu spul asa, cad e
rusinos pentru om, care are fericirea de a putea folosi graiul,
sA-si recunoasca neputinta in fata viei1 si faptul cA nu poate
sa se ridice mal presus de ea. Iar dacA ram'al la acelasi nivel
cu viata, clacA nu poti sä creezi cu puterea inchipuirli tale Ima-

72
www.dacoromanica.ro
gini care nu exista in viata, dar care sunt necesare pentru in-
drumarea acesteia, atunci care-i folosul de pe urma muncit
tale si cum iti vei justifica numele de scriltor? Impovaranci me-
moria i atentia oamenilor cu gunoiul fotografiilor din viata
lor saracä in evenimente, gandeste-te, nu cumva le vel face un
rau? Cad, recunoastel Tu nu te pricepi doar sà zugravesti
viata In asa fel, !neat tablourile tale sa starneasca in om o ru-
sine vindicativä si 0. dorinta arzatoare de a crea alte forme de-
existenta,... Ai putea oare sa accelerezi bataia pulsului vietii?
Ai putea sa-1 insufli energie?..."
WA de ce apare la Gorchi chi-
Credinta In mull pul romantic aI omului luptator
luptator
(Danco). La inceput luptatorul acesta
sta, ca si la clasici, in afara lumil reale. Dar' Gorchl incepe trap-
tat sa afle In viata insasi sa afle in omul insusi i tocmai
in acesta consta in primul rand inovatia lui acele puterf
care pot schimba ordinea vietii, si treptat-treptat devine pur-
tatorul idealului socialist in Mantua.
Reallsmul lul Gorchi este atat de profund, !neat II In-
gadue sa includa in zugravirea vIeii 1 ceea ce abia se plama-
deste in ea.
Romantismul sail se bazeaza pe intelegerea a ceea ce ur-
meaza sä sa maturizeze In realltatea zilnica. Visul lui II este
sugerat de insusi mersul vietii. La baza acestula se aflä schim-
barea realitatil insasi in care a aparut ceva nou, care nu exista
pana atunci. Literatura clasica n'a fost In stare sa inlature
ruptura dintre realism si romantism, deoarece nici viata nu-I
oferea temeiuri pentru asa ceva. Or, tocmai in aceasta consta
valoarea oamenilor de arta progresisti, carora le ravine sarcina
sa facl un nou pas inainte in desvoltarea artel, intrucat ei
sunt eel dintai care vad Inaintea tuturor celorlalti cum apare
noul in via% 1 gasesc forme noi pentru oglindirea, lui. Un ast-
fel de artist-revolutionar a fost Alexei Maximovici Gorchi.
Oricat de asprä era viata, Gorchi /Astra mereu credinta
In om, in ceea ce are el mai bun. In aceactä noblete a spiritu-
lui omenesc a cautat Gorchi, in primul rand, puterea care va
ajuta omului sä reziste la toate vicisitudinile existentel.
Emilian Piliai, chinuit i hartuit de viatä, e gata sa fap-
tulasca o crimä, pe cand asteapta 1ang4 pod, cu o ranga de
7a
www.dacoromanica.ro
fier in maná, sa treaa negustorul Obaimov care avea asupra sa
banii incasati pe-o saptamâna.
Statham culcat si asteptam. Aveam in mine atAta ura, in.
c'e.t mi-ar fi ajuns atunci chiar si pentru zece negustori".
Dar cancl vine spre pod o fats Innebunita de durere, cu
ganclul sa se arunce in apa, omul acesta gSseste In el simta-
minte si cuvinte care-i redau fetei sl puterea si credinta In
viatä: .,$i deodata, fratioare, incepul sä-1 vorbesc. Despre ce
1-am vorbit nu stiu... Ce i-am spus nici eu nu mai Olu
ce anumel Vorbea inima mea. Dal Iar ea ma privea tinta, cu
seriozitate si deodata vad ca Incepe 0, za.mbeasca..."
Gorchi are credinta ferma ea puterea si frumusetea sufle-
tului nu-I vor ingadui omului sa, se impace cu nedreptatile
-vietii, oricat de jos ar fi cazut el. $i Gorchi cauta in realitatea
zilnica acele trasaturi de protest, de neimpacluire, de hotarire de
a lupta, pe care el le si seziSase intr'o forma generalä In chl-
purile sale rornantice.
Arina (DIn plictisealä") bucatareasa la o mica garb;
nu avusese 'Wan, viola ei nicio bucurie si nici liniste, si deo-
data la varsta de 40 ani se Indragosteste de acarul Gomozov.
Ei se intAlnesc in taina. Dar seful statiel af1Snd de iubirea ler,
isi bate Joe de ei Vara mill, din plictiseala. Arina e atat de
eprimata, prigonitä si neputincioasa incat nici nu-i trece ma-
tar prin Wand ea ar putea lupta pentru ea Insasi, nici ea ar
fl posibil sa reactioneze intr'un fel oarecare impotriva oamenl-
lor care o asupresc. Simte Inca in adâncul fiintei sale ca nu mai
poate trai era mai cleparte. In timpul noptil ea se strecoara In
pod si se spanzura.
Dar, chiar dna Arina a plecat din vlata fara lupta, chiar
-claca nu si-a aparat locul in viata, moartea el este totusi un
protest contra asuprirli, protest in forma in care 1-a fost el
accesibil sa-i facia. Ea nu mai putea till mai departe asa, si in
renuntarea ei la viatt s'a manifestat spontan, inconstient, re-
fuzul de a se Impaca, de a se supune asupririi.
Gorchi 0 preocupat, chiar dela inceputul activitatil lui ar-
tistice, tocmai de ctutarea acestui protest, fie chiar si in for-
mele lul ceie mai primare. El cautt chiar in viata puterea care
sa poata fi opusa raului din viatt.
74

www.dacoromanica.ro
 ZUGRAVIREA OAMENILOR DELA FUNDUL" *SOCIETATII

Tocmai aceste cautari Ii conduc pe Gorchi la eroll sM atait

iie originali, care au atras incleocebi asupra lui atentia socie-
-tatil in prima perioada a activitatii sale, si anume, Vagabon-
zil" (Celcar, Fostii oameni", 1 Mtn).
Tnteresul pentru aceastä tema se expl ca prin faptul a in
cleceniul 1890-1900 procesul säracirii satulul se accentuase si
sute de mil de oameni plecau spre oras in cautare de lucru;
somajul crestea i camenii, pentru a-si putea castiga existenta, .

rataceau prin taxa lipsiti de adapost, in vesnica cautare de

lucru.
Ian, cum caracterizeaza, aceasta perioada biograful lui
Gorchi, I. Gruzdeov: Ne agabondajul i cersetoria luau in toatä
tara formele cele mai Valise. Sute de mil de oameni erau lip-
sip de locuinte din cauza conditillor de viata. Cel mai bun re-
fugiu era Odesa cu renumitele ei Catacombe" labirintul
care se formase dedesubtul crasului, in urma exploataril carte-
relor de platy* vagabonzil le foloseau atat lama cat si vara ca
pe o vasta locuinta. 0 multime de vagabonzi din Rostov tralau
inteo rapa dintre Rostov si Nahicevan sl prin cimitire. La Chiev
vagabonzii populau gradina imperiall, tralau prin rapile dea-
lurilor din apropierea Niprului si prin turisurile de pe maluri.
La Cazan traiau pe plute, pe Cazanca, sub poduri, pe chelurl.
In apropierea gurilor Volgai, se adaposteau'prin gropile i bor-
deiele de parnant de pe malurile fluviului. La Rabinsc prin
colibele ramase iarna pe campurile din apropierea orasului.
La Penza sub gardurile inalte l prin gheretele din pieta. La
Voronej prin soproanele din pieta Scepnaia. In Ialta cea
lnsorita, vagabonzii tralau in crice anotimp sub cerul liber. La
Varsovia prin vagoanele i depozitele vechi etc. In unele
orase, vagabonzii ii tarau zilele prin cavourile cimitirelor sau
pur FI simplu, la generalul Brusture adica sub brusturli din
santuri."
Bineinteles c, un asemenea fenomen cu caracter accentuat
de massa §I care constitue dovada unei organizari clefectuoase
a societatii nu se putea sa nu atraga atentia. Despre viata
vagabonzilcr se scriu articole in .ziare, apar schite po- 1

vestiri.

75

www.dacoromanica.ro
 Interesul pe care 1-au suscitat povestirile lui Gorchi des-
pre vagabonzi" se explica nu prin simplul f apt ca el scria des-
pre vagabonzi, ci prin aceea Ca a §tiut sa vadá in ace§tia ceea
ce nu vazuse pana atunci nimeni. Orice temä ar trata, scrii-
torul vorbeste pentru a-si exprima punctul de vedere asupra
vietli si a determina pe cititor s simta iclealurile pe care el le
considera importante si preVoase in viata. l cu cat mai im-
portante sunt idealurile unui scriitor, cu atat va descoperi
mai multe aspecte in fenomenele vieFi chiar si in cele mal
ob4nuite la prima vedere.
Autorli care au scris despre vagabonzi inainte de Gorchl
si chiar in acelasi timp cu el i-au privit prin prisma obisnuitel
compatimiri fata de un cm care sufera.. Podeacev, de pilda se
adresa astfel cititorilor sal: Cititorule, dna ai suflet bun...
gandeste uneori la acesti Trap nenorociti, cad l ei sunt oameni"
(Suferintele").

Noutatea figurii Gorchi insa trateaza aceasta.

vagabonduJul la Gorchi terna, dintr'un punct de vedere nou.
Mai inainte de toate, el avea cre-
dinta in om §i cauta sa arate ca i pe treapta cea mai de jos a
scarii sociale omul ii pastreaza bogatia lui sufleteasca. Oamenli
dela funchll" societatii ii atrageau mai mult, mai ales pentrucl
prin ei putea s arate aria protestului prin care omul e in
stare O. raspunda la asuprire.
In opera lui Gorchi, vagabonzii ajunsi la fund" sunt mat
umani cleat acei oameni care, apartinand claselor stäpani-
toare, ii privese cu dispret.
Tanarul care se pomeneste deedata intr'un ora§ strMn,
Ma% bani si farä adapost, nu poate gasi ajutor l compatimire
cleat la o blatá fata de strada, nenorocita, batuta, cu care se
adaposteste noantea pe ploaie sub o barca rasturnata si sparta.
(Inteo toamna").
Ea il mangaie cancl el izbucneste in plans de amaraclune,
II imbratiseaza si Ii incalzeste, ferindu-1 de ploaie.
4M6, mangaia... M imbarbata... de trei ori s fiu blestematl
CAM ironie era in situatia aceastal Ganditi-val In acel timp
eu eram dcar preocupot serios de soarta omenirii, visam la
transformarea orclinii sociale, la rasturnari politice, citeam di-
verse carp grozav de intelepte a caror profunzime de idei cred

76

www.dacoromanica.ro
ca scapa autorilor lor; cautam din rasputeri sa m pregatesc
pentru a deveni o mare forta activa". Cand colo, Munsesem
sä ma incaizeasca cu trupul ei, o femeie cazuta, o fiinta neno-
rocita, batuta i prigonita, care null gasea Ice i nici pretuire
in viata i areia nu m'am gandit sa-i dau eu ajutcr mai inainte
ea ea sä ma fi ajutat pe mine, iar claca chiar mi-ar fi venit
in minte s'o fac, nu :?tiu claca as fi izbutit s'o ajut efectiv».
Dar ceea ce-i caracterizeaza pe oamenii dela fund" al lui
Gorchi nu este numai aceastä omenie a lor. Insusirea lor pre-
dominanta este taria protestulul, libertatea launtrica pe care
si-au castigat-o odata, cu iesirea lor din cercul vietii obisnuite,
prin aceasta capatand 'Carla de a nu se teme de nenorocirile
-care il asteapta pe oricare la fundul societatii". Aristid Cu-
valda (Fostii oarneni") -nu se teme nici de puterea oamenilor
(si deaceea poate sa tina piept i sa-1 respinga pe negustorul
Petunnicov), nici de puterea autoritatilor (si deaceea poate sA-1
respinga pe comisarul de politie).
Gavrila (Celcas"), supunandu-se puterii banului, il pierde
demnitatea i cinstea si devine robul lacomiei de bani. Celcas,
comparandu-se cu Gavrila, simte ca el hotul, chef Hui, in-
sträinat de tot ceea ce-i era odata scump, niciodata nu va fl
atat de lacom i josnic, nu-si va pierde niciodata cumpatul.
Niciodata nu va ajunge ca acela! i gandul l simtamantul
acesta, umplandu-1 de constiinta libertatii sale, il faceau sa ra-
mana langa Gavrilä, pe malul pustiu al marii". Primind suma
care ii dadea putinta s traiasca dupa voia lui (o sa-i tragem
un chef, baietel striga Celcas incantat. Hei, ce chef..."), el
arunca lui Gavrila toti banii: Eh, om de nimic, ce esti! Cerse-
UM.. PM, se poate sa te chinuesti asa pentru niste bani? Esti
un prost! Diavoli lacomil... Isi pierd mintile..."
Tocmai aceasta cutezanta, putinta de a depasi granitele
vietil obisnuite, care le par de netrecut oamenilor cu menta-
Mate mic burgheza, II deosebeste net ye vagabondul gorchian
tie oamenii din jurul sau.
In critica, indeosebi cea contem-
Aspectele negative ale porana aparitiei povestirilor lui Gor-
oamenilor dela fund" chi despre vagabonzi, s'a emis ade-
sea parerea gresitä ca Gorchl a fost un Cantaret al vagabon-
zilor", ca in aceste chipuri s'a exprimat cu mai multä plenitu-
dine romantismul lui.

77

www.dacoromanica.ro
 E o pärere cu toful gresita. Gorchi vede clar si infAtiseazA
cititorului slabiciunile care-i caracterizeaza pe oamenii f un-
.dului" si nii le ingAdue sa devinA eroi in adevAratul inteles al
cuvAntului. In literaturA, eroul este o figura demnä de a fi imi-
tata, un model de comportare pentru cititor, o figurA care ex-
prima exact acea atitudine fata de lume pe care scriitorul cauta
s'o arate in opera sa, ca una ce corespunde idealurilor sale.
S16,biciunea unor oameni ca Celca§ §i Cuvalcia, cu toatA
puterea spontana a caracterelor lor, constä in aceea CA ei nu au
un scop pozitiv in numele cAruia sa, poata lupta cu viata. El
lupta numai pentru ei insisi, Vara sa creeze ceva nou, ci numai
negAnd trecutul, care merita intr'adevAr hula bor.
Aceastä dualitate a oamenilor
Celcas" fundu:ui" din conceptia lui Gorchi
e infatisata cel mai complet in povestirea Celcas". In aceastA
povestire se pune totodatA si problema drumului adevArat pe care
trebue sa-1 urmeze omul in protestul sAu impotriva nedreptA-
tilor vieii, clacA vrea inteadevAr s'o schimbe.
Este caracteristic inainte de toate insusi felul cum este
construitA povestirea, compozitia ei. Cele mai multe din primele
povestiri ale lui Gorchi sunt construite pe temeiul participaril
nemijlocite a autorului in naratiune. El sta de vorba cu eroil,
redA cele ce ciii povestesc, participà uneori si el intr'o oarecare
masura la actiune (Emelian Piliai"). Personajele i se adreseazA
lui, ii spun pe nume (Maxim", Maxim Savateici"). Datoritä
acestui fapt autcrul este, deobicei, inseparabil de subiectul pa-
vestirii, este legat direct de acesta. Altfel stau lucrurile cu
Celcas".
Alci nu exista un povestitor care sA fie inclus in mod direct
in intAmplArile din povestire §i sA fie legat de personaje. Dim-
potrivA, prin insäsi compozilla acestel opere, povestitorul este
izolat de povestirea propriu zisA, fiindu-ne infAtisat intr'un ca-
pitol introductiv aparte. Aceasta introducere are o insemnAtate
foarte mare pentru intelegerea povestirii. Conflictul dintre oa-
menil din Celca§" capAta, datoritä introducerii, un ir4eles
deosebit de profund. In lumina acestei introduceri apare cu
totul clar Ca drumul pe care il urmeazA Celcas e limitat si nein-
destulAtor, cu tot farmecul exterior al acestui om.
Povestirea incepe cu descrierea unei zile de muncA dintr'un
oras maritim. Tabloul zugrAvit contine aspecte profund con-

78

www.dacoromanica.ro
traclictorii; forta de munca a omului produce in acela§i timp.
o impresie deplorabilä, pentruca aceasta, munca nu e munca
unui om volos §1 liber, ci o munch silith:
Granitul, fierul, lemnul, calclaramul portului, navele i.
oamenii, toate laolalta riclicá un imn puternic §i patimas inchi-
nat zeului Mercur. Dar glasurile oamenilor abea se deslusesc;
sunt slabe §1 ridicole. In§isi oamenii, fauritorii acestui sgomot,
sunt vrednici de ras §i meschini: trupurile lor pipernicite, pline
de praf, grabite, incovolate sub povara 'marfurilor pe care le
poarta in spinare, framantandu-se incoace §i incolo prin nori de
praf, prin ari% i larma par midi §i neinsemnate fath de
uria§ii de fier §1 de stivele de marfuri care-i inconjoara, fata de
vagoanele care hurue i fata de tot ceea ce ei imisi au creat.
Chiar aceste infaptuiri ale lor, in urmä i-au robit, jefuindu-i de
toata personalitatea.
Vapoare greoaie §i uriase pufae, sub presiune, gem din
greu, fluiera si fiecare sgomot al lor e ca o batjocura dispre-
tuitoare pentru ace§ti oameni prafuiti §i cenusii, care se tarase
pe punti §1 umplu calele adanci cu rodul muncii lor de rob!.
Sunt ridicole §i-ti vine sa razi cu lacrimi de sirurile lungi
de hamali care duc pe umeri mil de puduri de grane, in pante-
cele cle fier ale navelor, pentru a castiga astfel cativo, funti de
paine, plämadita din aceste grane. Oameni jerpeliti, plini de
sudoare, buimaciti de oboseala, de sgomot §i de arsitä §i masinf
marl, puternice, strälucind in scare, puse in miscare nu de aburir
ci de mu§cht si de sangele acestor oameni, fauritorii Ion! In
acest contrast neincetat, era un poem intreg, de o crucla ironie.
Sgomotul e apäsator, praful gadila narile §i la vederea,
arsita prajeste trupul, sleindu-1 de puteri, iar totul imprejur
sta incordat, ca si cum si-ar fi pierdut rabdarea. Para va izbucni
o catastrofa mareata, o explozie in urma careia respiratia va
fi mai u§oara in aerul reimprospatat...".
Sensul acestei Introducer!, care opune pe muncitori asupri-
torilor lor, adich acelora carora le apartin masinile si vapoarele,
si prezice catastrof a acestei lumi, bazata pe o contradictie de
neimpacat, este evident.
Si iata ea pe acest fond vast §i sumbru Gorchi zugraveste
drama care se petrece intre doi oamenl sl care poate fi inte-
leasa tocmai fiindca se contureaza. pe acest fond.

79

www.dacoromanica.ro
 Figura lui Gavrila Lenin spunea ca taranui are
cloug suflete: un suflet de muncitor
§1 un suflet de st'apan.
Pe de o parte thranul nu exploateazh munca altuia, mun-
sceste singur; ba mai mult, chiar el insusi este exploatat de bur-
ghezie i moF,derime. In aceasth privinth el este extrem de apro-
piat de proletariat. Pe de alth parte ins/ el sthpaneste mijloace
de productie sl in aceasta privinta el este un proprietar care
poate el insusi s exploateze pe altii, in anumite conditiuni
favorabile lui. Ian, de ce Lenin spune c satuI läsat in voia Jul
genereazh ceas cu ceas, cliph cu clip, capitalismul".
Dar tocrnal clatorith faptului c sufletul thranului este un
suflet de muncitor, el poate sa se patrunda de ideile socialiste
pe care proletariatul le aduce la sate si poate trece, datorith lor,
la munca in colectiv.
Tn persoana lui Gavrilh ne este infatisat taranul cu suflet
de proprietar, care e stäpanit de patima acumulArli. Omul
acesta cu ochi aibastri i limpezi si care in fond nu este deloc
rau, se aflh, in intregime sub puterea lnstinctelor sale de pro-
prietar, care-I transform/ intr'un sclav lacorn" cum il numeste
Celcas. Cuprtns de extazul lacomiel", el e sguduit parch pana
in adancul fiintei sale de o stranie convulsie, este gata i la
umilinth si la crima. Asa a fost crescut el de acea lume in care
omul färá bani e condamnat la dispre i lipsuri. Daca se in-
toarce acash Vara bani, Jul Gavrilh nu-i rämane decal o singurh
cale: SA se fach, ginere", adich sh, se insoare cu fata vreunui
-thran bogat, s intre in gospodhria acestuia l s devinä argatul
lui gratuit, famanand pentru totdeauna Ihrh cash proprie, fhrä
a avea dreptul de a-si spune cuvantul: si ma voi spetl mun-
tind pentru el... mult timp... ani dearandull 1 nu voi mai apuca
niciodath sh-mi inigheb o gospodhrie a mea".
Figura lui Gavrila, e o pilda vie de felul cum simtul de pro-
prietate sechtueste sufletul omenesc transformh pe om in
sclav.
Celcas e incomparabil superior lul
Figura lui Celcag Gavrilh, in primul rand prin calith-
tile lui omenesti: e destept, indräznet i nobil. E figura impre-
sionanth a umului cu o fire bine dotata, capabil de sentimente
marl. Ba mai mult inch, Celcas e superior lui Gavrilh, I prin

80

www.dacoromanica.ro
atitudinea sa fata de viata: a invins puterea banului, puterea
simtului proprietatii si a fricii pentru locul sail in viat,a. E strain
de lacomia lui Gavrila: el hotäräste singur sa-1 dea acestuia
banii i 1-i asvarle, cand il vale cum tremura la vederea lor.
Dar, cu toate aceste calitati ale sale, Celcas este si el o vic-
tima neputincioasa a simtului de proprietate, ca i Gavrila. A
reusit sä invinga puterea banului prin faptul ca a parasit viata
cea obisnuitä si a ramas singuratic. Nu e o intamplare faptul ca
Celcas se infurie tocmai atunci cand Gavrila ii spune ca e un
om netrebuincios pe pamant". Cuvintele acestea 11 ranesc pe
Celcas mai dureros decal orice, cad ele condamna intregul lui
drum: el a obtinut libertatea, pentruca s'a eliberat de toate
§i a devenit astfel inutil. Dar, ca si in cazul batranei Izerghil,
nu aceasta este calea pe care ar trebui s'o urmeze oamenii in
lupta lor pentru fericire.
Deaceea lui Celcas nici prin gaud nu-i trece eventualitatea
unei lupte impotriva oranduirii sociale care apasa pe toti oa-
menii. Idealul lui, de care propriu zis nici el nu-5i cla seama,
este acelasi Ideal ca si al lui Gavrila, independenta proprie-
tarului: cel mai bun lucru in viata sateanului este libertatea,
Ii spune el lui Gavrila. Esti stapan pe tine. Casa ta, chiar de nu
face nici doua parale, dar macar e casa ta. Ai numai un petec
de pamant, dar e al taut E5ti domn pe pamantul taut... Esti
cineva... Poti cere oricul sa-ti poarte respect... Nu-i asa?"
Celca ii bucura pe Gorchi cu aceasta bogatie de calitati
omenesti, care se manifesta in el cu atata efervescentä. Celcas ii
Intereseaza prin faptul ca in el incepe sä apara deja nemultu-
mirea fa:0, de viata, tend inta de a nu I se supune si de a lupta
cu ea.
Dar, in acelasi timp, Gorchi arata ca soarta lui Gavrila pi
aceea a lui Celcas sunt, in fond, identice: amandoi sunt victi-
mele aceleiasi puteri teribile care i-a subjugat pe oameni, acolo
in port. Deaceea i protestul lui Celcas nu are prea multa va-
Imre, pentruca el nu s'a oprit cu gandul nicio clipa asupra con-
tradictiei fundamentale aratata in introducere: el nu poate
aduce nimic nou in viata
Acest nou Ii poarta in ea acea clasa socialä care creeaza va-
borne fundamentale ale vielii, clasa muncitoare. Zugrävirea
muncitorului care incepe sa se ridice impotriva regimului care-1
asupreste reprezinta tocmai acea punte" pe care se intalnesc
6 istoria Lit. Sovietice Ruse
81

www.dacoromanica.ro
la Gorchi analiza realist's', a vietii care-1 diformeaza pe om et
credinta romantic& in aparitia omului luptätor.

Poznasul" I Conovalov"
Inca in 1896 Gorchi a scris po-
vestirea Poznasul". In ea este des-
cris un tanr zetar care a intercalat in articolul de fond al unul
ziar liberal cateva cuvinte ireverentioase. Textul frazei legis-
latia industrial& a constituit pentru presa obiectul unor discutil
sprinse", el 1-a completat prin cuvintele: adica al unei trän-
amen prostesti i desarte". Se constatl a acest tânar zetar e
in general un poznar. Odata, el da. drumul noaptea tuturor
porumbeilor din porurnbar. Altädatä, construind o soba, a zidit
in ea o sticlä cu mercur si ace care, ineälzindu-se, produceau
niste sunete pe care locuitorii le luau drept sgomote flcute de
draci. Intertalarea cuviotelor veninoase despre träncäneala pros-
teasca in articolul de fond, el o explicl prin faptul ca ziarul
i-a devenit desgustator prin minciunile lui: «Voi tot vorbitl
mereu despre alde noi, muncitoriL. iar eu citesc tot... si mi-e
scarbá sä citesc, pentruca toate acestea sunt numai fleacuri...
Voi scrieti nu jefui, dar la nol in tipografie ce se petrece?
Chiriacov saptamana trecutI a lucrat trei zile l jumätate pi
s'a imbolnärit; pentru aceste zile i se cuvin trei ruble si optzeci
de copeici. Vine nevastl-sa la birou dap& bani, iar administra-
torul Ii spune nu numai cá n'are de primit nimic, ci a mai tre-
bue ea sä-i dea o rubla 1 douazeci de copeici amenclà. Cum rä-
mane atunci cu nu jefui", ai? Cruzimile de sub nasul vostru
voi nu le vedeti, dar despre cruzimile turcilor tare frumos stiti
sä povestiti. i atunci, ce altceva decat niste tranc&nell sunt
toate articolele acestea ale voastre?y,
La acest poznas" nu exista, desigur, Inca nimic revolu-
tionar, dar in el a incoltit deja ideia protestului. i protestul
lui e cu totui nou. Nu este protestul pasiv al Arinei care renuntA
la viata pentruca nu mai este in stare s'o indure. Dar nici pro-
testul de rasvratit individualist al lui Celcas, protestul omului
care s'a izolat de viata.
E protestul unui om care e bine ancorat in viatä, I1 are In
ea locul lui si ii cunoaste valoarea. El are grija nu numai de el
personal, dar sl de altii: el e indignat si de faptul ca tovarawl
sau de lucru a fost inselat si de faptul ca in tipografie bAietil
sunt batuti si de faptul ca ziarul na scrie adevArul..

82

www.dacoromanica.ro
 Dar in acelasi timp, protestul sau este inteadevar al unui
poznar; e o iesire intamplatoare, nelegata de nimic. Vorbincl
despre miscarea muncitoreascl, Lenin in lucrarea sa Ce-i de
flout" (1902) a aralat ca, in aceasta perioada se produce o
trezire spontana a masselor muncitoresti" i ca problema consta,
In a transforma aceasta nemultumire spontanA a muncitorilor,
Inteo atitudine constienta, revolutionara, fa% de viata. Poz-
nasul" cla iniaginea unui muncitor in care s'a acumulat revolta
spontana fatä de realitatea vietii, cu toate ca nu s'a transformat
inca intr'o critica cat de cat constienta a acestei realitati.
Aceastä tema, a revoltei acumulate spontan in massele mun-
citoresti se desvälue si mai precis in povestirea Conovalov".
Ina lt, spatos, cu ochi blanzi, albastrl, cu infatisarea unui
adevärat slay, Conovalov e un om minunat, cu sufletul deschis
pentru tot ce e bun, care-si cauta neobosit, dupa cum el insusi
spune, punctul sau in viata". Dar viata e prea aspra pentru el.
El nu poate tral mult timp intr'un loc, ii cuprinde nostalgia"
si null mai gaseste alta scapare cleat in betie, vagabondaj l.
In cele din urnfa, in sinucidere.
Conovalov nu e un vagabond obisnuit, care traeste din fur-
turi, cersit sau vagabondaj. EI e, de fapt, muncitor mester, un
aitist in felul sau". Deaceea i protestul lui impotriva imper-
fectiunii vietii, ca i la poznar, are o nuanta socia1. Cenzura
tarist6 a interzis tiparirea acestor cuvinte ale lui Conovalov: oa-
menii se nasc pentru stapani, om ciudat ce esti, surase Cono-
valov, uitc-i, vezi, construesc diguri si calea feratA... apol va
rasäri un port aici. Cine-1 construeste? Oamenii. Dar cui Ii folo-
sete? Bolerilor. Oamenii vor lucra si vor pleca apoi in alta parte
sa-si caute de lucru, l atat. Iar in port vor ramane inginerii,
negustorii l altii".
Trasatura cea mai importanta, insg a caracterulul lui Co-
novalov este nemultumirea spontana adunata in el si gata-gata
s. izbucneasa, intr'o explozie de indignare, care ameninta
deja cu venirea acelei catastrofe despre care se vorbeste in in-
troducerea la Celcas".
Aceastä tensiune 15untrica a lui Conovalov apare deosebit
de clar in momentul cand asculta citindu-se dintr'o carte despre
Stepan Razin.
Stand in fata mea pe o ladä l cuprinzandu-si genunchil
cu mainile, lsl sprijini pe ele bärbia astfel Inca barba ii aco-
83

www.dacoromanica.ro
perea glesnele si el ma privea pe sub sprancenele-i incruntate,
cu niste ochi in care ardea o sclipire cludata. Nu mai exista in
el niciuna din acele trasaturi de naivitate copilareasca cu care
ma uimea, i toata, simplitatea aceea, blandetea feminina care
se potrivea atat de bine cu ochii lui albastri si buni acum In-
tunecati si ingustati disparuse undeva. Era ceva de leu, de
foc, in toata faptura lui stransa intr'un ghem de muschi... Pu-
teai crecie ca, el, Conovalov, si nu Fro lea este frate bun cu Razin.
Se parea c legaturi de sange de nedesfacut, durânci de trel
sute de ani, 11 leaga pana astazi de Stenca pe acest vagabond,
iar vagabondul simte durerea l mania soimului liber, prins
cu trei sute de ani in urma, o simte cu toata puterea tru-
pului sau viu i puternlc, cu toata pasiunea spiritului sau purtat
de nostalgia punctului" pe care si-1 cauta in viata... ochii lui
albastri straluceau ca niste carbuni."
In acest chip se incruciseaza cu o si mai mare preciziune
asuprirea i protestul, umilinta i eroismul, dar nu un eroism
abstract, ci un eroism nascut chiar in viata aceasta obisnuitá.
Cunoscand realitatea, Gorchl afla chiar intr'insa fortele care
cresteau pentru a intra in lupta cu ea.
Trebue s recunoastem ca cenzura tarista a stiut sa sur-
prinda acest continut fundamental al povestiril Conovalov".
Ea n'a ingasluit tiparirea povestirii, cleat clupà ce a Mat pagini
Intregi si, in special, toata descrierea felului cum asculta Co-
novalov citirea earth'. despre Stepan Razin. Cenzorul in raportul
sau inaintat comitetului de cenzura arata c. <schita lui M.
Gorchi Conovalov" a atras asupra el atentia speciala a cen-
zuril, indeosebi prin numeroasel6 pasagii cu caracter socialist
vadit instigator*. Si inteadevar, Conovalov" ii impingea va-
dit pe cititor s. ajunga, la concluzil revolutionare, desi Conovalov
insusi era, bineinteles, Inca departe de a avea o fire cu atieva-
rat revolutionara. <CO de aide Conovalov, scria mai tarziu
Gorchl insusi sunt capabili sa admire eroismul, dar ei Ini
nu sunt eroi, ci doar in unele cazuri rare defin Cava len de
o ora"».
In operele lui Gorchi intalnim
Figura autorului in mereu, pe langa personagiile poves-
povestlrile Int Gorchl tirilor, pe insusi autorul acestora
sub diferite chipurl: de observator (Meteor din Fostil oameni"),

84

www.dacoromanica.ro
Interlocutor (Maxim Savateevici in Soli" Or lov"), tovarás de
drum (Emelian Piliai"), prieten. (Conovalov"), povestitor
(Celcar, Din plictisealà"). Treptat, sub privirile noastre in-
cep sa se contureze i Mae i faptele 1 limbajul lui, dupa care
incepem sä ni-I inchipuim ca individualitate. Aceasta individua-
Mate are nu numai si nu atat o importanta autoblografica, cat
mai ales o importanta artistica, o semificatie generalä, de
creatie. Autorul vorbeste clespre el insusi nu pentruca se ocupa
de amIntirile lui i ne infatiseaza viata lui cum ar face, de
Okla, un autor de memorii. El se introduce in lumea eroilor
pentru a nuanta ceea ce nu se poate exprima prin actiunile
si gandurile eroilor insist (ca, de pilda, introducerea din Cel-
car), pentru a al-Ma noul tip de om. In acest scop el poate re-
curge i la material autobiografic, dupa cum o si face Gorchl,
dar acest material e prelucrat in mod artistic. Deaceea zugra-
virea autorului-povestitor intr'o opera are pentru ea o impor-
tanta artistica. Povestitorul este o figura aparte care se con-
tureaza' in primul rand datorita acelui limbaj specific pe care-I
foloseste povestimi despre eroii sal. Dupa aceasta limbá noI ne
inchipuim personalitatea sa, dupá ea ne inchipuim figura po-
vestitorului, departandu-ne de imaginea unui anumit scriitor
cu un anumit nume i pronume. Aici se petrece acelasi lucru ca
ci in lirica: pe de o parte poezia parca ne-ar povesti despre fra-
mantarile unei anumite persoane, unul anumit poet, iar pe
de alta parte ne intereseaza independent de el, ca o framantare
apropiata multor oameni. Acesta se explica prin faptul cä poe-
tul numal atunci poate vorbi despre framantarea sa, and simte
ca ea este caracteristica vietii, and generalizeaza starea de
spirit a oamenilor; In caz contrar poezia lui va prezenta numal
un interes pur biografic.
Tocmai deaceea figura autorului la Gorchi, cu tot caracterul
sau biografic, are valoare de generalizare artistica datorita ea-
reia se completeaza cercul figurilor din opera sa.
Importanta sa consta mai inainte de toate in aceea ca, In
limp ce figurile examinate de noi oglindeau cliferite aspecte ale
protestului spontan Impotriva realitätii, in figura povestitorulul,
Gorchi zugraveTte pe omul care vede conftient calea inlaturaril
contradictillor vietii, pe omul care gandeste socialist. El este
acela care face introducerea la povestirea Celcas"; el este acela,
care In povestirea Inteo toamna," viseaza la reorganizarea re-

85
www.dacoromanica.ro
gimului social, la transformári politice; in Emelian Piliai" el
rgspunde la intrebarea lui Emelian: daca I-ar fi curatat" pe
omul cu bani, care i-ar fi %sit acum in cale Nimeni Ware
dreptul sg-si cumpere fericirea cu pretul vietii altui om". El
se strädueste sl-i rgspunda lui Conovalov care-1 roaga sg-i ex-
puce viata lui". Am Inceput sà vorbesc despre conditil si me-
diu, despre inegalitate, ciespre oamenii victime ale vigil, sl
camenli beneficiari al acesteia... Cu multa Inflaxgrare m'am
apucat sg-1 argt viata lui 1 sg-i demcnstrez ca el nu are niclo
vina. pentru felul säu cie a fi. El e o biatg victimg a mediului,
o flintg, care, dupg fire, este egalg in drepturi cu tact ceilalti,
dar care printr'un lung sir de nedreptgti istorice e redusg la
gradul de nulitate socialP.
Concomitent cu aceasta interventle directa a povestitorulul,
autorul, folosind diferite procedee de stil si de compozitie, parca.
Bugereazg pe ascuns" cititorului generalizgri l concluzil.
Aceasta este, de exemplu, semnifical ia din punctul de vedere
al compozitiei, a introducerilor sau Incheierilor din unele pa-
vestiri. Ele nu sunt legate nici de oamenii, nici de evenimentele
despre care se vorbeste, dar au clarul de a da o perspectiva care-I
face pe cititor Fä patrunda mult mai adanc sensul celor ce i s'au
povestit (de pilda, introducerea la Celcas"). Povestirea ,.Din
plictisealg" este incadratg in niste descrieri ale vietil pline de
fortg a naturii; pe fondul acesta apare l mai evident cat de
mgruntg si reinsemnata, este viata oamenilor care isi bat Joe
unii de altil, in loc s trgiascg din plin o viata de libertate.
La fel, si caracteristicile limbil personaglilor lui Gorchi sunt
subordonate aceleiasi aspiratii ideologice si creeaza acel colorit
emotional, datorita, cgruia chipul devine mai concret, mat
precis.
Astfel, descriindu-1 pe Celcas, Gorchi alege cu stgruintä
epitel ele, metaforele, comparatille care subliniazg firea pra-
dalnica a lui Celcas: e un lup bgtran care a scapat de multe
goane", are o fat cu trasaturi ascutite", un nas coroiat prg-
tclalnic", cchii de uliu"; el se lacea cbservat imediat prin ase-
mänarea lui cu un uliu de stepa, prin trupul lui slab si prin
mersu-i care parca mereu tinteste". Pe Gavrila insu i Celcas II
priveste ca pe un om a cgrui viata o prinsese In ghiara lui de

;86

www.dacoromanica.ro
lup"; el semana cu o pi- ;
siCa gata sa, se arunce"; Si a
riclicat capul, aratandu:si
coltii"; si-a aratat colt% ca
un lup", etc. Toate acestea
creaza senzatia puterii läun-
trice a lui Celcas,. dar in ace-
IaI timp 11 pun pe cititor in
garda, nelasandu-1 s ajunga
la o apreciere unilateralä, ex-
clusiv pozitiva, a lui Celcas.
Dimpotriva, figura lui
Gavrila se desemneaza prin
folosirea unor mijloace sti-
listice cu totul diferite, dic-
tate de esenta diferitä a a-
cestui chip: Celcas ii priveste
ca pe un vitel tan6r". Gor-
chi il caracterizeaza pe Ga-
vrilá tocmai pe acest plan: A. M. Gorchi 1899
,,plescAia din buze I mugea",
se misca neindemanatic", a deschis larg gura", isi a-
tinti speriat ochii turburi", l altele. Tot astfel l felul de a
vorbi al lui Celcas este taios, precis, expresiv, pe cancl felul
de a vorbi a lui Gavrill este nehotarit, confuz, timid.
In concluzie, putem spune ca
Concluzii
prima perioadä a creatiei lui Gorchi
a fost o perioada de insusire a traditillor literaturii clasice ruse,
dar in acelasi timp i epoca de formare a inovatiilor literare
ale lui Gorchi. El si-a Insusit pe deplin preceptele esentiale ale
scriitorilor rusi clasici si a militat ca un cmtinuator al traditillor
tor umaniste. Marea durere pentru suferintele omului si pro-
testul impotriva conditillor vietii care fac din om o victimá au
determinat agerimea privirii artistice *a lui Gorchl l i-au in-
Oduit sä inceapa a vorbi dintru inceput cu o forta care a atins
inimile cititorilor.
Pentru mine spune el, amintindu-si de acele vremuri
viata era o problemä serioasä, vazusem I gandisem prea multe,
traisem intr'o continua neliniste. In sufletu-mi, inteun cor dis-
cordant, rasunau intreharile...

87

www.dacoromanica.ro
 Intfo zi, in piata, un poliist, 1-a batut pe un batran cn
infatisare clemna, un evreu Para un ochi, pentruca i-ar fi furat
unui negunor o legatura de hrean. L-am intalnit pe batran
pe strada, plin de praf, umbland agale cu o gravitate solemna:
unicul lui ochi, mare si negru, privea golul cerului arzator, iar
din gura lui r6.'nita se prelingeau dare subtiri de sange, colorand
in purpuria argintul parului din barba-i lunga si alba.
Asta s'a petrecut en treizeci de ani in urm I totusi, si as-
tazi parca vad privirea-i atintita spre cer cu o imputare muta
si tremurul sagetilor argintii ale sprancenelor, pe fata batranului.
Jignirile aduse omului nu se uita. i nici sa nu se uite.
Dragostea aceasta pentru om era legata la Gorchi, inainte
de toate, de atitudinea lui fata de poporul rus. i nu este o in-
tamplare faptul ca paná si la fund" printre fostii oameni"
Gorchl aude glasul batranului Tiapa (Fostii oameni") vorbind
despre puterea poporului rus.
Tocmai aceste idei inane i-au ingaduit lui Gorchi sa-si in-
suseasca atat de deplin maestria clasicilor rusi. Maestria este
nedespärtita de inaltimea cerintelor fata de via% ale artistului,
de klealurile lui, de felul in care a izbutit s adanceasca inte-
lesul vietii. Datorita acestui fapt el este in stare sa vada sl sä
descrie caractere intr'adevar remarcabile, sa arate in situatii
dramatice, sugerate de o profunda cunoastere a vietil, cat de
ascutita este lupta pentru viatä.
Asa se face ca Gorchi aduce in literatura, inainte de toate o
mare varietate de caractere, in care -el a tratat pe de o parte
problemele care framantasera inca i pe clasici, iar pe de alta
parte, a ridicat probleme noi, care decurgeau din noile conditli
ale vietii. El a 31'11'6:Opt oameni pe care el insusi i-a numit
victime ale vietii" (Conovalov") si pe asupritorli acestora, pe
.stapanii vietii". El a creat chipuri luminoase, ca de basm, de
erol luptatori pentru libertate, eliberatori ai poporului. In star-
sit, el a päsit primul pc calea imbinarli visului despre un erou,
cu acele forme reale ale luptei concrete a poporului pentru li-
bertate, care se si conturasera in viata.
Aceasta i-a permis lui Gorchi s la tot ce este mai bun atat
din metoda de zugravire realista a vietii, cat si din acea ro-
mantica, si s promoveze o noua metoda artistica realismul
socialist.

88

www.dacoromanica.ro
 lath de ce opera lui Gorchi a putut sh ocupe atht de repede
un loc central si in viata literal% rush si in aceea europeanh;
lath pentru ce urmeazh sh cercethm desvoltarea literaturii ruse
in sec. al XX-lea, in anii premergatori. Revolutiei din Octom-
brie, in lumina acelor principii pe care Gorchi le-a exprimat
atht in opera sa cat si in studiile sale de critich literará.
Anii din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea (1890
1900) formeazh perioada initialh din creatia lui Gorchi. Dar
acesti ani reprezentau totodath i inceputul epocii de desvol-
tare a mischrii revolutionare muncitoresti din Rusia. Pe mh--
surg ce miscarea revolutionarh crestea, se desvolta i Gorchi;
cu alte cuvinte, viata Jnsi, prin desvoltarea ei, ii oferea ca-
ractere din ce in ce mai formate, de revolutionari rusi, forme
din ce in ce mai ascutite ale luptei revolutionare.
A cloua perioadä a creatiei lui Gorchi e legath, in esenth,
de avântul mischrii revolutionare, care se produce chiar la In-
ceputul secolului al XX-lea §1-§1 atinge apogeul in perioada prl-
mei revolutii ruse.

A DOUA PERIOADA A CREATIEI LUI GORCHI

Sfarsitul ultimului deceniu al sec. al XIX-lea i inceputul
see. al XX-lea constitue o nouh perioacll in activitatea crea-
toare a lui Gorchl. In acesti ani el se indreapth spre noi genuri
literare: nuvela, romanul si drama. Interesul shu pentru aceste
genuri nu este deice intamplätor.
In povestire, care era genul literar preferat al lui Gorchi
in prima perioadh a activithtli sale (araturi de basm si de le-
gendh, apropiate de povestire ca gen de compozitie), omul este
infhtisat inteun moment trait in plin din viata lui. Povestirea
se descasoarà in jurul unei anumite intamplAri, in care apar
trAshturile caracteristice ale personajului. Duph ele, ne facem
si noi o ideie despre viata in care actioneazh asemenea oameni,
in care au loc asemenea evenimente.
Prin ce a trecut acel om inainte de a incepe evenimentele
din povestire i ce se va intAmpla cu el duph ce ele se vor sfhrsi,
in fond nu ne mai intereseazh. Astfel, nol nu stim mai deloe
ce a facut Celcas pank la intalnirea lui en Gavri1 1 ce se va
intampla cu el dupd aceastá intalnire.
89

www.dacoromanica.ro
 Nuvelasi cu atat mai mult romanulsunt genuri literare
ln care omul apare pe un fond de viata cu mult mal larg; ne
sunt infOtisate o serie de Intamplari din viata lui, -11 vedem In-
conjurat de mai multi alti participant! la evenimentele in curs
(pe and in povestire numarul personajeler este foarte redus).
Deaceea nuvela d o descriere mal ampla a vietil, atlngand mal
multe aspecte ale acesteia. Scriitcrul recurge la genul nuve-
lel sau rornanulul atunel and vrea sä redea raporturi de
via complicate, ceea ce se 'ntampla mal ales and I§l pro-
pune s inratiseze o problerna mai complicata decal cele din
povestire.

.,FOMA GORDEEV"

In 1899 Gorchl publica romanul Foma Gordeev". Dupa

-cum ne amintim, Gorchl, Inca din primele sale povestiri, re-
vine mereu asupra efectelcr dezastruoase pe care proprietatea
le are asupra omulul, cum aceasta Ii impiedia sä devina om
In adevaratul inteles al cuvantului. Instinctul proprietapi pa-
trunde pana $1 In raporturile dintre cop!! (Mo$ Arhip st
Licnca"), ii Impinge pe oameni la crime (Celcar). El face sA
se nasca, oameni-asunritori (de felul negustorului Petunni-
-coy), stapani al vietii", cum i-a numit Gorchi.
In romanul Foma Gordeev", Gorchl Isi propune sa-1 In-
fatiseze tocmai pe acesti stäpani al vietil". In fata cititorulul
se perinda tigurile expresive ale negustorilor rusi, Ignat Gor-
deev, Anania Sciurov, Iacov Malachin, care comanda autoritar
si aspru vietii, considerandu-se stapanii el. Banii? Asta in-
seamna mult, Mete! spune Sclurov. Ia, Intinde-1 frumu-
sel in fata ta si gandeste-te ce se cuprinde In el? Atunci al sa
Intelegi, ca toate astea inseamna putere omeneasca, toate
astea-s inteligenta omeneasa... Mii de cameni 0-au irosit viata
in ban!! tät. Iar tu pop sa.-1 arunci in foc pe top si s privesti
cum ard, socotindu-te in clipa aceea, stapanl"...
Dar puterea aceasta e cumparata cu pretul suferintelor
pieirii oamenilor; este o putere nectreaptä. Si Gorchi o de-
masa, aratund ca stapanii vietii" nu numai.ca-1 asupresc pe
ceilalti oameni, dar inceteaza ei insist de a mai fi oameni, cum
inceteaza de a mai fi om Gavrill din povestirea Celcar.

II 0

www.dacoromanica.ro
 Figur' le de negustori
Gorchi, in romanul Foma Gor-
deev", acorda multä atentie zugra-
virli cliferitelor tipuri de negustori. In multe cazuri acestia sunt
oameni puternici i remarcabili, dar puterea lor este folosita
pontru asuprirea oamenilor i deaceea devine intunecata.
cruda. Gorchi arat a. mijlcacele obscure prin care negustorli tI
acumuleaza averile; crimele nepeclepsite, savarsite de oamenil
ajunsi puternici cu ajutorul banului. La sfarsitul romanului,
Foma, clemascand negustorimea adunata la ospat, desvalue pe
rand crimele savarsite de bogatasii de vaza ai oracjilui si fie-
care cuvânt al lui Ii nimereste tinta. In cazurile cand acesti
oameni sunt i inteligenti, cu vointa si spirit tie initiativa, call-
tatile acestea agraveaza si mai mult suferintele pe care le pri-
c,nuesc oamenilor de sub orclinele lor. Asa este tatal lui Foma,
.Ignat Gordeev, al carui caracter puternic se iroseste intr'o
viata de cruzime si desfrau. Astfel apare imaginea expresivä a
tub Iacov Maiachin, pe care Gorchi 1-a zugravit cu atatd ma-
estrie convingatoare, incat negustorii care-I cunosteau perso-
nal pe Gorchi erau incredintati ca Maiachin exista aevea. In
el, Gorchi infatiseaza acele trasáturi sanatoase care s'au mai
pastrat in rdndurile negustorimii iesite din popor. Maiachin,
Incontestabll, are un caracter puternic, este inteligent si ma-
nifesta interes pentru invatatura. Vorbeste o minunata limba
populara, mlaclioasa si bogatä. Dar cu atat mai primejdios este
Maiachin pentru cel pe care-1 asupreste el prin puterea banilor
acumulati.
In roman, Gorchi schiteaza tema celei de a doua generatil
a negustorimii, pe care o va desvolta complet abia dura Oc-
tombrie, in romanul Intreprinclerea Artamonov". In Fostii
oameni" isl face deja aparitia fiul negustorului Petunnicov.
El este instruit, obisnuit din copilarie sa stie c banil Ii dau
putere asupra oamenil0r si deaceea este mai Mu si mai pri-
mejdios cleat tatal sau. El este acela care distruge viata aceea
originala pe care 0 crease in azilul de noapte al carui proprietar
era capitanul in retragere Cuvalda. In roman. fsc parte din
generatia a doua Liuba Maiachina, Taras Maiachin i Smolin.
Bog Atia a indepärtat-o pe Liuba de o legatura vie cu oamenii.
Ea traeste ci ganduri si sentimente culese din cAr4i, dar sunt
ganduri i sentimente bune. Daca ar fi nimerit intr'un mecliu
favorabil pentru desvoltarea ei ar fi putut deveni un om de
91

www.dacoromanica.ro
 treaba. Dar in mecliul care o inconjoara gandurile i sentimen-
tele el nu-si gäsesc rasunet si se sting, iar Liuba nu are un ca-
racter puternic care sa-1 ingadue sa-si afle un drum propriu in
viatä. i spre sfarsitul romanului cititorul intrevede c Liuba,
in fond, nu se va deosebi prin nimic de oamenil din mediul el
social. Tanarul Maiachin i Smolin si-au insusit cultura, dar
isI folosese cunostmtcle nurnai pentru a calca pe urmele pa-
rintilor, incatusind poporul cu niste lanturi de exploatare mai
putin vizibile, dar mai puternice. Prin zugravirea acestei a doua
generatii, Gorchi inlatura posibilitatea unei eventuale obiec-
tiuni c rani pe care Ignat Gordeev i cei de o seama, cu el,
.11 fac altor oameni, s'ar putea explica prin lipsa lor de cultura.
Nu, spune Gorchl. cultura agiaveaza suferintele oamenilor,
daca e pusa In slujba sacului cu bani. Pentruca s devina o bi-
nef acere pentru popor, ea trebue sa, fie eliberata de aceasta
dependenta.
Astfel, in roman, Gorchi a continuat tema, traditionall in
realismul catic, a demascarii nenorocirilor care se abat asupra
omului in societatea capitalistä. Desvoltand aceasta temä, insä,
el a tras din ea concluzii noi, sugerate de noua conjunctura
istorica; el nu se multumeste numai s demaste aceasta socie-
tate, ci ajunge chiar la o totala negare a ei.
Figura centrala a romanului
Figura lui Foma Gordeev este tanärul Foma Gordeev, care a
mostenit averea tatalui sau, intreprinderea lul. Dar a mai mos-
tenit i sentimentul care il cuprindea uneori pe tatal sau atunci
cand ii napatlea deodata senzatia ca el nu este stapan al in-
treprincierii sale, ci un rob umil l ci". Foma, dupa caracteri-
zarea pe care i-o face insusi Gorchi. este un orn sanatos, care
vrea sa trAiaqc,: o viata liberh".
Deaceea, cand Iacov Maiachin aceasta figura in care
Gorchi a concentrat aspectele puternice ale negustorimii ruse
proclama ca negustorii sunt cei mai insemnati oameni ai vie-
til", Foma ii raspunde strigand: Ceea ce ati facut voi nu e
viatä, ci e inchisoare... nu oranduiala, 0 lanturi pentru fere-
cat omul... Un suflet viu nici n'are unde sä se miste... se irmä-
bu§e... Omul pierel... Asasini ce suntetil... Nu intelegeti oare,
ct numal datoritä rabdaril omenesti mai traiti?"
Gorchi nu si-a propus s redea in Foma o figura, Unica.

92

www.dacoromanica.ro
pentru negustorime. DimpotrivA, el insusi aratA c. Foma s'a
detasat" de clasa lui si nu este caracteristic pentru dânsa in
ansamblul ei. Problema pe care si-o pune Gorchi e alta. El
vrea sA arate cum sentimentele firesti de compAtimire pentru
oameni, de dreptate, i nobieltea sufleteascA cu care este inzes-
trat Foma, vin in mod necesar in contradictie ru Pranduirea
vietii in care trAeste el. Pentru a ajunge sä fie la fel cu toti
,,stäPanii Foma trebne sA innAbuse in el toate aceste
sentimente, sa le substitue altele, contrarii, pentruca numai asa
va putea sA ocupe in viatA un loc potrivit cu averea acumulatA
(le tatäl sAu.
Foma este un caracter puternic si nu merge pe calea impä-
clurii cu cei din jurul sau. Totusi, el nu cunoaste vreo altA
fort6 pe care sA se poatA bizul in protestul sAu, nu are cultura
necesarA core sA-i lArgeascA ideia despre lume. Deaceea pro-
testul sAu e neputincios si infructuos. Este prltestul unui sin-
guratic. Mai tarziu, in romanul Intreprinderea Attamonov",
Gorchi va arg.ta prin exemplul tanArului Ilia Artamonov soarta
omului care nu numai cA s'a detasat de clasa lui, dar a stiut
chiar sA treacl de partea poporului, sA intre in Partidul Bol-
sevic. Dar aici Gorchi nu-si propune o asemenea sarcinA. In-
teresul sAu e concentreazA asupra zugrAvirii conflictuh I rth,tre
ome a fireascA a lui Foma i mediul s'gu social Is lz tt pe asu-
prirea omului.
Nefiind legat de nimeni, i nestiind sA-si lAmureascA nemul-
tumirea, Foma se sbate, face pozne", scandaluri", dar ex-
plozia spontanA -a sinytämintelor sale este sortitA sA dea gres.
.*1 in momentul nand Foma cievine periculos, el este fAcut Inc-
fensiv, fiind declarat dement.
SfArsitul tragic al lui Foma, inchis de Maiachin intr'o cash
de nebuni, de unde iese intr'adevAr nebun, ete tocmai rezul-
tatul final cerut de ideia centrall a romanului. Acest rezultat
aratA cA dacA printre stApanii vietii" se intamplA sA se iveascA
un suflet cu adevArat viu care-si cautA eliberarea, el null poate
afla loc printre ei I trebue s plarA.
Aprofundarea principiilor rea-
Flgurile de muncitort lismului din sec. al XIX-Iea se ca-
in roman racterizeazA in creatia lui Gorchi
prin aceea cA, zugrAvind prezentul, el 11 intregea cu gandul,
argtând cum se va desvolta in viitor.
93

www.dacoromanica.ro
 In roman, aceasta intregire" a prezentului, aceasta scru-
tare a desvoltärii sale viitoare, apare nu numai in desvaluirea
contradictiei de neimpacat dintre nazuinta omului spre liber-
tate §i acea situatie de sclav la care este redus de oranduirea
capitalista Gorchi continua sa, caute forta care va transforma
aceasta viata.
Tragismul protestului anarhic si neputincios al lui Foma
impotriva nedreptatilor vietii, cu toata furia cu care el se des-
lantue, consta indeosebi in faptul a acest protest apare izo-
lat si nu are in spatele lul o fort/ sociall pe care sa, se
sprijine.
Dar pe planurile secundare ale romanului, in intalnirile In-
tamplatoare ale lui Foma, Gorchi arata niste oameni cu totul
deosebiti de Foma si de cei din jurul lui. Oamenil acestia sunt
muncitorii.
Foma simte in ei ceva nou, neobisnuit, nemaiintalnit de
el in viata:
Ei nu seamänä deloc cu aitli spune el. Politicosi...
parc . ar fl domni... §i judeca drept... chibzuit... si cand te gam-
desti ca. sunt pur si simplu muncitoril..."
Aceste figuri de muncitori, abia schitate in roman, la fac
pe cititor si. simta, ca in viata mai exista si alte forte. El au
in roman aeelasi rol pe care-1 are introducerea in povestirea
Celcar: acela de a deschide cititorului perspective ingaduind
o intelegere mai profund5., a evenimentelor infati§ate de autor.

TEA TRUL
Opera lui Gorchi dela inceputul secolului al XX-lea se ca-
racterizeaz5, prin abordarea unui nou gen hterar drama. In
anul 1900, Gorchl scrie piesa Micii burghezi", in 1902 Azi-
lul de noapte", in 1904 Vilegiaturistii", 1n1905 Copiii
soarelui", in 1906 Dusmanit" si Barbarii".
. In total, Gorchi a scris 20 piese (inclusiv cele din perioada
de creatie de dupa Octornbrie). Chiar si numarul pieselor scrise
de el area, cä acorda genului dramatic o deosebita atentie.
Piesele lui Gorchi s'au bucurat de cea mal larga faspanclire. E
suficient sä spunem c. piesa Azilul de noapte" s'a jucat la
Teatrul de Arta din Moscova de 222 ori in 15 ani (inainte de Oc-

94

www.dacoromanica.ro
tornbrie, lar dup. Octombrie, de peste 1.000 de ori). Panä spre
inceputul anului 1906, piesa s'a jucat pe scenele europene de
500 de ori.
Importanta pe care o acorda Gorchi pieselor de teatru nu
este deloc iutamplatoare. Definitiile profunde pe care le-a for-
mulat el insusi in ce priveste esenta genului dramatic explica
interesul san pentru acest gen literar. In articolul Despre pie-
sele de teatvu" el spune inainte de toate c. piesa de teatru....
este genul literar cel mai dificil; dificil pentruca cere ca fie-
care personaj sa se caracterizeze el insusi prin vorbele l fap-
tele sale proprii, fara adaugiri, Tara, interventil directe din
partea autorului". Jar in alta parte el mitä sa-si explice aceasta
ideie: E mai usor de scris un roman, fiindca scriitorul, pe rang&
cá pane pe eroii sal O. vorbeaseä cititorului, ii mai arata citi-
torului si cum stau, cum umbla, cum zambesc sau cum se su-
Ora; el povesteste apoi ce gandesc 1 ce simt ei. In compu-
nerea unui roman, scriitorul foloseste doul procedee: dialogul
al descrierea
Dramaturgul nu foloseste cleat dialogul. El lucreaza, curn
s'ar spune, utilizand numai cuvantul gol, Taxa sa explice, fàrä
sä arate de ce eroul sau vorbeste astf el si nu altminteri, fara a
completa prin descrieri suplimentare cele spuse sau Mute de
personaj".
E firesc dar ca piesa, eliberata de descriere, sa se caracte-
rizeze Indeosebi printr'o actiune incordata.
Drama, spune Gorchi, cere miscare, dinamism din
partea eroilor, sentimente puternice, framantari Intense, care
se desfasoara intr'un ritm rapid, exprimare clara l concisä".
Sarcina dramaturgului, dupa Gorchl, este de a scoate in evi-
denta calitatile principale ale omului care-I preocupa, avand
dreptul de a lua oricare din aceste calitäti pentru a o aprofunda
si a o extinde, spre a-1 da vioiciune si relief, de a atribui uneia
sau alteia dintre figurile pieei un rol principal, determinant".
Asa dar, in fond putem desprinde intr'o piesa doua, trasaturl
fundamentale, strans legate intre ele: forta l concentrarea
sentimentelor eroului Si, ca o urmare a acestora, intensitatea
actiunil din piesa. Drama trebue sa fie riguros i pe deplin
dinamica, caci numai asa poate provoca emotii reale atat de
necesare in zilele noastre, and se cere un cuvant combativ,
inflacarat", scrie Gorchi in 1932. In epoca celor mai ascutite
95
www.dacoromanica.ro
 iocniri sociale, care se desfasoarä chiar dela inceputul secolu-
lui al XX-lea, genul dramatic a putut s oglindeasca deosebit
-de profund contradictiile sociale ale epocii. Tocmal aceasta 11
-face pe Gorchi sa, se adreseze dramei l, insusindu-si in multe
privinte particularitatile caracteristice desenului fin psiholo-
-gic din piesEle de atmosfera ale lui Cehov, creeazti, totodata un
-tip de piesa cu totul deosebit, piesa politico-sociala care desbate
marile Drobleme sociale ale vremil sale: lupta clasel muncitoare
impotriva capitalismului (Dusmanii"), tragedia omului in so-
cietatea burgheza i nazuinta lui nestavilitä spre libertate
<,,Azilul de noapte"), calle I destinele intelectualitatii ruse
(Vilegiaturistii", Copiii Soarelui"), degenerarea i decadenta
hurgheziei (,,Vassa Jeleznova", Igor Bulaciov i altii") etc.
Traim intr'o epoca profund, nemaivazut de dramatica in
toate privintele, in epoca dramatismului incordat al unor pro-
cese de distrugere si de creatie" spunea Gorchl. Tocmai acest
dramatism al epocii pe care Gorchi 1-a simtit cu atata perspi-
cacitate I-a facut s recurga la genul piesei vehement comba-
tive, impregnata la maximum de suflul marilor probleme poll-
tico-sociale.
Cu exceptia pieselor Azilul de noapte" i Dusmanii",
toate celelaite piese pe care le-a scris la inceputul sec. al XX-lea
sunt consaerate aproape in intregime luptei impotriva tendin-
telor decadente ale acelei parti a intelectualitatii ruse care se
izola in cercul ingust al starilor sufletesti individualiste. Aceste
stari sufleteqi, ori ii transformau pe intelectuali in vilegia-
turisti", adica oameni ai Intâmplrii, pe care nu-i leaga de
-viala nimie important (Vilegiaturistii"), ori 11 impingeau pe
cei talent ati Si bogati sufleteste care nu stiusera sa se apropie
de popor s1 sa se patrunda de interesele lui spre o existenta
tragica i lipsitä de scop (Copiii Soareluia).
Gorchi opune reprezentantilor
Figurile de muncitorl acestei intelectualitati, desoTientate
din piesele de teatru §i desprinse de popor, oameni noi
care au o ideie clara despre cum trebue sa fie viata, oameni tari
§1 orientati spre un scop precis, purtatori al unui nou adevar
al vietil, pe muncitori. Aceste figuri Intl in seria chipurilor
care au pregatit crearca figurilor lui Pavel Vlasov si a mamei
-sale. Muncitorul mecanic Nil din piesa Micii burghezi" ocupa

96
www.dacoromanica.ro
un loc aparte. De f apt Nil este cea dintai figura demuncitor
revolutionar care apare In literatura 'universala Cu el incepe
acea galerie de chipuri de revolutionari pe care o introduce in
literatura Gorchi. Prin figura lui Nil se afirma hotaritor con-
tinutul principial nou al romantismului revolutionar al lui Gor-
chi; el este purtatorul de cuvant al tendintelor celor mai inain-
tate in desvoltarea clasel muncitoare ruse din ultimul deceniu
al secolului al XIX-lea. Gorchi le-a sintetizat in chipul lui pil,
luminand oarecum prin realitatea zilei de azi a clasel muncitoare
ziva ei de maine. Figura lui Nil este profund realisa, dar ea
cuprinde totodata, ca o parte componenta a el, sl un roman-
tism revolurionar: perspectiva desvoltaril revolutiei in Rusia.
Stapan este acela care munceste spune el, tineti minte
bine asta". In piesa Dusmanii" apar o serie de muncitori.
Printre ei este revolutIonarul de profesie Sintov, tanärul mun-
citor Grecov, care seamana intrucatva cu Pavel Vlasov; batra-
nul Leovsin, care spune ca .banul trebue nimicit... Ingropat de
lot. Daca nu va mai fi banul, oamenii nu vor mai avea de ce
sä se dusmaneasca 1 sa se mai asupreasca unit pe altil". ()a-
men!! acestia se deosebesc fundamental de toti cei din jurul
lor proprietari, reprezentanti ai autoritatilor, intelectuali
prin faptul ca ei cunosc adevarul cel nou i aceastä cunoastere
II Malta deosupra tuturor celorlati. Aclevärul nou este socia-
lismul. Acest scop Malt le da, oamenilor o putere morala uriasa;
ei sunt gata sä se jertfeasca pentru a salva un tovarás, merg
cu tot curajul la inchisoare, pentruca sunt convInsi de drep-
tatea lor. l piesa se incheie cu urmatoarele cuvinte: Oame-
nil acestia vor invinge". Astfel, incepancl cu poznasul", Gor-
chi adanceste pas cu pas chipul omului nou, cautand sä des-
copere in el trasaturile revoltei impotriva realitatii, care va
culmina prin lupta revolutionarä impotriva asupritorilor po-
porului.

Azilul de Noapte. Dna, in perioada a doua a crea-

tiel lui Gorchi, Foma Gordeev"
apare ca o opera in care se desbate in chipul cel mai deplin
tema capitalismului, jar Mama", ca o opera in care tot pe atat
de complet este tratata tema revolutiei, la ranclul ei, piesa
Azilul de noapte" vine ca o incheiere culminanta, a temei oa-
7 Tstoria Lit. Sovietice Ruse
97

www.dacoromanica.ro
menilor de a lta data" care au detinut un loc considerabil in'
prima perioada.
Piesa s'a ndscut din acea legatura stransa care exista in-
tre Gorchi §i Teatrul de Arta din Moscova.
Legatura lui Gorchi cu Teatrul de Arta din Moscova, este un a chi
paginile cele mai luminoase din istoria culturii i artei ruse; ea a fost
extrem de rodnicd $i pentru scriitor $i pentru leatru. Teatrul de Arta din
Moscova, de cur:5nd Infiintat, a ocupat dela inceput primul loc printrr
teatrele ruse, intrucat la baza activit5tii sale fuseser5 puse principii
realiste, pe deplin intelese. Dar pana la Gorchi, nici acest teatrn nu
avusese un orizont politico-social larg, cele mai bune montari ale lu
fiind piesele psihologice ale lui Cehov. Odat5 cu venirea lui Gorchi.
teatrul a fa-cut un pas esential Inainte. Principalul initiator $i creator
al liniei politico-sociale din teatrul nostru a fost Gorchi", spune ionda
torul Teatrului de ArtA, C. S. Stanislavschi. Despre elanul cu care lucra
trupa teatrului la Azilul de Noapte" al lui Gorchi, ne poveste.$te un all
fondator al lui, V. 1. Nemirovici-Dancenco: Teatrul ii pune toat5 macs
tria $i maximum de insciratie, toata trupa este cuprins5 de bucurie $i
toti se afla In acea stare de Incordare suprema pe care o are omul atunci,
cdnd ii Indeplineste cu succes i cu bucurie principala sarcina a vietii
sale. Tonul combativ, cuvintele care sfichiuesc i substratul intens revo-
lutionar al piesei $i-au gäsit o puternica i captivanta intruchipare
teatrala".
La rândul sau, Gorchi datora mult acestui teatru. In scrisorile sale
catre Cehov, el 1$i exprima astfel toat5 admiratia lui: Imi pare chiar
rAu c5 nu locuesc la Moscova, m'a$ duce mereu la acest admirabil
teatru. Teatrul de Art5 este un lucru tot atat de bun $i important Ca $i
Galeria Tretiacov, Vasili Blajenai, ca tot ce este mai bun la Moscova
SA nu-1 iube$ti e cu neputint5, sa nu lucrezi pentru ef, o crima, zaul"
La propunerea acestui teatru, a 1nceput Gorchi sA-si scrie prima sa
pies5 (Micii burghezi"). Actorii spune In amintirile sale Nemirovici-
Dancenco au fost Indemnati sa-1 antreneze pe Gorchi sa scrie piese,
sa-1 fac5 s imbrati$eze idealul nostru despre un teatru nou". Si cea diniAi
pies5 a lui Gorchi i cele urmatoare, au fost jucate pentru prima data de
Teatrul de Art5.
Gorchi a scris pentru acest teatru mai intai piesa Midi
burghezi", care a si fost montata de el, iar apoi, la 18 Decem-
rie 1902, s'a jucat in premiera piesa Azilul de noapte".
Ambele piese au fost nrimite de public cu enorm interes.
Popularitatea lui Gorchl era foarte mare, era o epoca prerevo-
lutionara i montarea piftelor sale avea o deosebit de mare re-
zonanta, socialä. Guvernul tarist se temea atat de mult sa, nu
se produca vreo manifestatie in legatura, cu piesele lui Gorchi.
incat la montarea piesei Mich burghezi" (la repetitia gene-
98
www.dacoromanica.ro
 Piesa Azilul de noyte" pe scena Teatrului de Arta', 1902

rala) a concentrat in jurul teatrului forte polttienesti si de jan-

darmerie, iar plasatorii au fost In1ocu1i prin politisti. C. S. Sta-
nislavschi spune despre aceasta in amintirile lui a se putea
crede ca, se fgceau preggtiri nu pentru o repetitie generala, ci
pentru o While generalg".
Un sucees deosebit a avut piesa Azilul de noapte". Piesa
a fost primal, dupg cum Ii aminteste V. I. Cacealov (care a
jucat rolul Baronului), cu un entuziasm vijelios, ca o piesä
vestitoare do furtung, care prevestea furtuni viltoare i chema
spre furtunia.
Piesa lui Gorchi rgscolea gandurile i sentimentele ascunse
ale cititorilor l spectatorilor. In ea s'a revärsat experienta de
viatg extrem de bogatg acumulatg de Gorchi; sl, dupg cum
scria el insusi despre piesä, 'eprezintg bilantul celor aproape
20 de ani de continua observatie a limit fostilor oameni"*.
Cea mai mare parte dintre eroli piesei aveau prototipuri reale
(Satin, Buhnov, Baronul). In piesg s'au exprimat cu o vigaare
extraordinara particularitgtile esentiale ale talentului lui Gor-
chi iubirea lui infläcgratä fatg de oameni, arta de a-i descrie
in asa tel Meat s6, deving sufleteste apropiati de cititor. Gorchi
scria cA artistul trebue sg caute ca cititorul sg deving un tel de

90

www.dacoromanica.ro
participant al operei, sä traiasca impreuna, cu eroii ei. Piesa
Azilul de noapte" face parte tocmai din aceste opere In care
cititorul traeste impreunä cu eroli.
In piesa Azilul cle noapte" Gor-
Personajele principale chi ne infatiseaza o bogata: galerie
de caractere, fiecare continand o anumita generalizare. La
fund" aluneca oameni din straturi sociale diferite, si in azl-
lul de noapte al lui Mihail Ivanovici Costa Bev s'au lntalnit oa-
meni foarte diferii. Iat1-1 pe Baron, al carui caracter i soarta
sunt o mArturie a degenefarli clasei stapanitoare. 0 existenta
parazitara pe spinarea poporului, detasarea de munca care Irmo-
bileaza pe om toate acestea ucid in el treptat vointa, stapa-
nirea de sine, 'fermitatea, ai-I fac sa cada prada patimilor sale
jcsnice. Chiar si printre oamenirfundului" Baronul se remarcA
prin lipsa §a de caracter, prin amintirile sale absurde din tre-
cut (bogatie... sute de iobagi... cal... bucgtari"). E un om de
nimic, lucru pe care el insusi II recunoaste: Mi se pare cá n'am
caracter", spune el. A alunecat la fund" si nici nu incearca
sC plece de acolo. Pe and Cleci, dimpotriva, e numai de sase
luni in azil, dar isi incordeaza toate fortele pentru crea o
situatie oarecare in. via. Vorbind despre el insusi, spune: Sunt
un muncitor, muncesc de mic copil... 0 sä scap de aici... 0
sg-mi jupoi pielea, dar tot o sa les". Dar lipsa de drepturi al
mizeria la care erau condamnate massele populare din Rusia
tariStA nu-i ingaduiau omului sa se ridice dac a. a ajuns odata
la fund", si pentru cititor e clar cá visul lui Clesci nu se va
mai xealiza. Si clack' la inceputul piesel el mai incearca sl se
opunä celor 'care-1 inconjoara:, spunancl despre ei: Parca ei
sunt oameni?" apoi, la sfarsit, 11 auzim spunand: Cand te uttl
asa la ei, vezi c tati sunt, de bine de rail... oamenil" S'a re-
semnat.
Majoritatea locatarilor azilului de noapte insä nici nu
Incearca sa lupte cu viata. Ne lipseste credinta inteun ideal'',
spune despre el si despre altii Actorul alcoolic, bolnav incu-
rabil. ,,,Drurnul meu hi este desemnat dinaintel declara
Pepel. Tata si-a petrecut toata viata prin inchisori si mi-a
lasat vorh i mie sä fac la fel." In visari desarte la o dragoste
Inchipuita a unui oarecare Raul, despre care citise Inteo car-
ticia de diming, Is! afla Nastea un refugiu odihnitor de truda
vietil.

100
www.dacoromanica.ro
 Cu o deosebita, patrundere desvMue Gorchi profunzimea
contradictillor sociale care sfasie societatea capitalista. Lupta
asupritorilor cu cei asupriti, a celor prädalnici cu victimele lor
continua chiar si la fund. Locatarii azilului de noapte sunt
in puterea proprietarului Costäliov care, dupa expresia sotiei
sale Vasilisa, s'a infipt in ei ca o plosnitä", desi, Vasilisa
insasi pare sa fie si mai hrapareata cleat sotul el. Este o fire
tare, care ravneste la o altä viatä. Dar intr'o societate unde
omul e lup fata de om, fericirea ta proprie nu se poate cladi
cleat pe nenorocirea altora si Vasilisa este gata sa-si castige
fericirea cu orice pret. Ea il indeamnä pe Vasca Pepel sa-i
omoare sotul, iar dupà ce acesta Inteadevar ii omoara pe CDs-
taliov, ea il denunta din gelozie. Vasjlisa se va descurcal
spune Cleci. E sireata. Iar Vasca va intra la ocna"...
Singurul om care ramane oarecum aparte printre oamenii
fundului" este Satin. Dar si lui dupa inchisoare ii sunt talate
drumurilel"
Oameni diferiti dupa fire si destin sunt toti acesti loca-
taxi ai aZilului de noapte al lui Costa liov. $1 fiecare din ei este
zugravit de Gorchi ca o individualitate vie si bogata, cu na-
zuintele sale, cu graiul 1 caracterul sau aparte. Ei toti, oricat
de jos ar fi decazut, pastreaza, cu exceptia catorva, cum ar ft
Costa liov de pilda, acea omenie interioara care-i apropie de
cititor. Oamenii acestia ar fi putut ajunge oameni de reala
valoare obsteasca daca in calea lor nu s'ar fi ridicat forta, de
neinvins pentru ei, a ordinei sociale burgheze.
Datorita faptulul al Gorchi I1 zugraveste personajele cx-
trem de viu si de plaStic, continutul ideologic al piesei capata
o deosebitä putere. Acest continut ideologic poate fi definit pe
scurt: un umanism socialist.
Piesa e patrunsa de suflul unui inalt umanism. Gorchi
face pe cititor s5. simta ca in orice am, fie el hot, prostituata
sau betty iremediabil, se pastreaza i traesc frumoase senti-
mente omeneoti. Iar faptul ca aceste sentimente nu s'au maul-
festat pe deplin nu este vina omului, ci nenorocirea lui, este re-
zultatul acelor conditd sociale insuportabile in care se ga-
seste. Prin aceasta, piesa pune pe cititor si pe spectator in Tata
concluziei revolutionare si anume: pentruca omul sa poata de-
veni cu adevarat om, este nevoie sa se distruga regimul social

101

www.dacoromanica.ro
care transforma viata intr'un fund" al societatii. Acest sens al
piesei ii determina l extraordinara ei importantä sociall.
Gorchi foloseste cu o arta desavarsita contrastul izbitar
care creeaza contradictia dintre präbusirea totala a omului
spre fundul" societatii I credinta care traeste in oamenii
acestia dela fund" In puterea I nobletea omului. Ea se des-
value in visärile Nastel si ale Natasei, in nazuinta pasionata a
lui Pepel de a deveni om, de a se indrepta sprijinindu-se pe
dragostea Natasei, si in credinta Actorului ca exista undeva un
oras minunat in care se va putea vindeca.
Fiecare persona) al piesel are caracterul sau proprlu, o
viata a lui proprie si in spatele fiecarula se afla un anumit
mediu social.
Actorul este o fire poetica, de 'intelectual, care chiar si
acum traeRte printre creatiile sale .scenice, Il aminteste de
Ofelia, de Kent, de regele Lear. Nu este aproape deloc legat de
cellalti locatari al azilului I reactioneaza la intamplárile din
jurul lui ,.ca prin vis".
In Baron se manifesta trasaturi evidente de degenerare,
deprinderi de existenta, parazitara. Cu toate pretentiile sale,
cu toata spilcuirea sa exterioara, sufleteste el eqte dur si sec,
ceea ce reiese din felul in care Isi bate j n,C de visarile Nastel.
Pepel, dimpotriva, este o fire puternica. care nu si-a irosit
Inca fortele: el viseaza sa-si croiasca o viata care sa-mi in-
gadue s ml, respect pe mine insumi".
Fiecare dintre personajele piesei are o individualitate tot
atat de net conturata.
Figura lui Satin
0 importanta aparte prezinta in
piesä figura lui Satin. Este singurul
persona) din plesa in care nu a lost infranta vointa de a lup'ua
cu viata. El este intrucatva exponentul ideilor lui Gorchi in-
susi. Vorbele lui Satin sunt, ce-i drept, sterse scria insusi
Gorchi, dar nimeni altul afara de Satin n'ar putea sa le
spunk iar mai bine si mai expresiv clecat atat, el nu poate sa
spur* si asa ceea ce spune el e strain de felul WI de a vorbi,
dar n'ai ce-i face." Cuvintele lui Satin au un nrenuntat carac-
ter sententios. Fara a ascunde defectele lui Satin, care anartine
totusi categoriei cavalerilor de o ora", Gorchi infatiseaza In
el pe omul care in pofida tuturor Incercarilor si-a pastrat nein-
tinata demnitatea sa de om i credinta intr'o viatá mai bunä.

102

www.dacoromanica.ro
 Faptul ea Satin nu s'a läsat frant, nu s'a demoralizat, nu
a renuntat la lupta cu viata, se explica mai inainte de toate
prin aceea ca, el si-a pastrat credinta in om si in aceasta consta
esenta continutului piesei.
Monologurile lui Satin in care se exprima aceasta credinta,
capata o semnificatie deosebita in subsolul intunecos, ca o pes-
tera. Printre cei ce aproape ca'nu mai seamana, a oameni, ea-
rora li se potriveste mai mult ca oricul numele de fosti oa-
meni", räsunä deoclata cuvinte despre maretia omului:
Omul... iota; adevArull spune Satin. Omul e liber...
0-mull E magnifie! Sung... asa mandrul 0-mull Omul trebue
respectatl Nu cu milt 0, nu-1 umilim eu miIa... sa-1 respectam
trebuel"
In ereclinta aceasta in om rasuna chemarea la lupta pentru
el, pentru eliberarea lui. El nu este invins i nici neputincios,
nici chiar atunci cand s'ar parea ca clemnitatea lui a fest cal-
cata in pieloare, daeä in el continua sa traiasca credinta in el
lnsusi. Si Gerehi, in aceasta piesa, pune fata in -rata douà idei:
ideia milei care duce la umilire Si ideia de luptä.
Ic leia milei e intruchipata de
Figura lui Luca Luca. El cauta sà-1 consoleze pe om,
taxi sa faca, efectiv ceva pentru el, fara sa riste ceva. Dar pen-
tru o asemenea ccnsolare nu exista decal un singur mijloe:
minciuna. Minciuna consoleaza, usureaza; ea nu-1 costa nimie
pe acela care consoleaza n totusi creeaza o aparenta de aju-
torare.
Printr'o asemenea minclunä uscrara, consolatoare, reuse5te
Luca sa-i farmece pe oameni. Ascultä, mosule, Ii spune
Pepel, Dumnezeu existä?" Iar Luca raspunde: Daca erezi
in el, existä; daca nu crezi, nu exista... In ce crezi, aceea exista".
El o ajuta pe Nastea sá creada in drogastea ei inchipuitä. Dnä
crezi c. ai avut o dragoste adevarata, inseamna ea ea a exis-
tat..." El ii insufla Aetnrului credinta in sanatoriul pentru be-
tivi, uncle va deveni om.
Puterea minciunii sale se intemeiaza pe creclinta omului
intr'o viata mai buna l pe faptul c. cmul mai are putere de a
lupta. Dar in We sa-i ajute sa-si adune puterile pentru aceasta
lupta, fie ea cat de grea i chinuitoare, minciuna consolatoare
ii slabeste, ii rapeste ultimele forte si 11 pierde.

1 03

www.dacoromanica.ro
 In articolul sau Despre piesele de teatru", Gorchi explicg
Intelesul pe care 1-a dat chipului lui Luca: Trgind mai ales
printre vagabonzi si pelerini care se indreaptä spre locurile
sfinte" consolatorul de profesie aling durerile oamenilor pen-
trucg asta e meseria lui si din asta se hrgneste... Existg Inca
numerosi consolatori care consoleazg nurnai ca sa nu fie plic-
tisiti cu plangeri, sg, nu li se tuthure linistea obisnuitg a sufle-
tului lor rece, nepgsgtor la toate. Cel mai pretios lucru pentru
ei este tccmai aceastä linite, acest echilibru stabil al senti-
mentelor i gandurilor lor. Ei pun un mare pret pe traista lor
proprie, pe ceainicul si castronul lor de mg,ncare. Ei preferg
sg, aibg castron i ceainic de aramg. Consolatorii de felul acesta
sunt cei mai destepti, cei mai abili i elocventi. Deaceea ei sunt
si cei mai vatgingtori." Un astfel de consolator trebuia s'a fie
si Luca in piesa Azilul de noapte".
Impotriva acestei minciuni consolatoare, care lipseste pe
om de energie si preface cele mai bune ngzuinte ale acestuia
intr'o floare stearpg, luptg In piesg Satin. Existg multi oa-
meni, spune el, care mint din milg pentru aproapele lor...
Stiul Am cititI Mint frumos, inspirat, tulburgtcrl... ,Existg
minciuni consolatoare. impgciuitoare... minciuna justificA greu-
tatea care a strivit bratul muncitorului... si acuzg pe cei ce mor
de foame... Eu cunosc minclunal Cine e slab sufleteste... cine
trgeste din seva altuia, acela are nevoie de minciung... pe unit
Ii sustine, altii li ascund fata sub ea... Dar acela, care Il este
singur stgpgn... eine e independent si nu insfacg din bunul
altuia, la ce-i trebue minciuna? Minciuna e religia sclavilor si
a stdpgnilor... Dumnezeul omului lther este adevärul."
Adevärul crud, fie chiar i insuportabil, care nu lasg, nicio
portitg pentru autoconsolare i pentru sperante desarte, numai
un astfel tie adevär poate sg ridice pe om la luptg impotriva
a tot ce-1 asupreste. Cuvintele lui Satin sunt un rgspuns la tot
ce vorbea Luca si totodatg o chemare cgtre libertatea perso-
nalitgtii si a munch creatoare.

Compozilla 1 limba piesel Compozitia piesei Se caracteri-

zeazg printfun realism riguros,
adia prin aceea cg leggturile, relaiile dintre oameni, cnnflic-
tele care se iscg intre oameni, oglindevc situatil tipice pentru
raporturile de viatg realmente existente In timpul i In rnediul

104

www.dacoromanica.ro
de care se ocupa piesa. Cititorului ii apare clar cercul raper-
turilor dintre locatarii azilului, el intelege drumul care 1-a adus-
pe fiecare din ei la fund". Aceste raporturi ajung la o incor-
dare maxima datorita sosirii in azil a unui om nou a lui
Luca. In decurs de cateva zile izbucnesc si se deslantue acele
conflicte care mocneau demult i care-1 duc pe Vasca Pepel la
inchisoare, pe Natasa la spital, iar pe actor la sinucidere. Corn-
pozitia piesei ilustreaza parch indemnul lui Gorchi insusi ca.
spectatorul piesel s inteleaga ca, este inevitabil drumul pe care
sunt impinsi eroii piesei de logica relafillor de viata. In piesa
triumfa toemai aceasta legicä: cat timp nu exista, dreptate ft
nu este desfiintata asuprirea omului de catre om, Pepel nu
va- putea tral in asa fel, incat sä se respecte pe sine insu% tar-
actorul nu va putea redeveni om.
Dar aceasta baza realista a piesei capätti in acelasi timp
un viu colorit revolutionar, romantic: si monologurile lui Satin-
si insasi omenia eroilor plesei, c,i toata decaderea lor, dovedesc
cä aceasta logica a vietii este nedreapta si neomenoasa, ca, ea
trebue sä se schimbe t ca va fi schirnbata. Puterea zugraviril
realiste a vietii este atat de mare in plesa, incat provoaca, un
protest revolutionar romantic impctriva acestei vieti. Este Inca,
un exemplu de felul cum reprezentarea realista a vietil se im-
bind la Gorchi cu o perspectiva revolutionar-romantica.
Cu aceeasi claritate apare aceasta imbinare si in limbajul
personajelor piesei. Limbajul lor este net individualizat. Fie-
care din ei vorbeste corespunzator mediului sau social, psiholo-
giei sale. Limbajul Actorului abunda de termeni care sunt un
indiciu al vechei lui profesiuni, limbajul Baronului in amin-
tiri din trecutul sau, limbajul Nastel se caracterizeaza prin ex-
presii spicuite din romanele bulevardiere, far acel al lui Luca
prezinta particularitatile graiului taränesc. Toate acestea con-
stitue exemple caracteristice de Vmbaj realist. Se poate observa
usor totusi cà limbajul eroilor piesei Azilul de noapte" este
lipsit de acele elemente de jargon care ar fl trebuit SA se ga-
seasca in limbajul hotului Pepel, al prostituatei Nastea si at
oamenilor legati de aceasta lume. Gorchl insa exclude cu de-
savarsire acest procedeu lingvistic de efect exterior, care ar da
eroilor si un colorit exotic si ar permite SA fie considerati ca
niste oamer 1 din alta lume. Dimpotriva el vorbesc, dupa cum
a spus Insusl Gorchl despre Satin, o limba oarecum strain&

1 05.

www.dacoromanica.ro
limbajului tor real. Sarcina dramaturgului este de a arAta ome-
nia oamenilor dela fund", faptul ca decklerea lor este rezul-
tatul conditiilor sociale, iar nu al defectelor lor personale. Inla-
turand pojghita exterioarA a duritatil i grosoläniel limbajului,
care pAstrat5. n'ar fi Meat decat sA cliformeze chipul eroilor
piesei, Gorchi apare din nou ca un romantic. Eroii s51 vorbesc
nu numai asa cum vcrbesc el in viata, dar si asa cum trebue
sl vorbeascl. AceastA imbinare a realismului cu romantismul
este o träsäturà caracteristicA at5t compozitlei cat l limbii
-piesei.

Piesa lui Gorchi arata pe de o

lmportanta plesel parte cu un curaj necrutator acel
fund" la care ajunge omul mtr'o
societate bazata pe asuprire si exploatare. Iar pe de al*A parte
piesa este pAtrunsA de credinta in oin si in puterea lul de a se
elibera singur de sub asuprire. Tocmai acest umanism, adicä
un umanism al luptei, al invingerii orlearel pledici care stA in
calea omului spre libertate, formeaza continutul principal al
piesei lui Gorchl. Este umanismul socialist.
Acesti oameni dela fund" nu stint in stare s lupte numai
prin proprille- lor forte. Am simtit si am inteles curand, --
scria Gorchi, ca oarnenii acestia sunt incurabill", dar soarta
tor sI ccncluziile la care duce aceasta soart5 cleschideau orizon-
turi rel. El insici nu puteau vedea aceste concluzli, tot a'a dupa
cum soarta liii Celcas oferea temeiuri pentru concluzii pe csre
-el nu era in stare sA le inteleaga.
Piesa Azilul de noapte" a fest un protest umanist de o
importanta enormA impotriva acelei decgderi a omului care se
putea observa la fundul" societatii. Piea stimula credinta
in om, ea proclama umaniclnul luptei, combat-And minciuna
consolatoare" si mila umilito9re, care submineazA energia corn-
bativä a omului impiedicA de a lupta.
Succesul pe care 1-a avut piesa Azilul de noapte" a spe-
riat at5t de mult guvernul tarist, Meat acesta a luat mAsuri
speciale pentru a impiedica pätrunderea piesei 'Ana la massele
largi de spectatori: s'a dat dispozitia ca reprezentarea acertel
piese, in orasele de provincie, sA nu se faca decat cu concim-
tAmantul guvernatorului, tar guvernatcrilor ii s'a trirnis urma-
torul ordin secret: Dornnul Mlnistru a binevoit sa ordone:

1011

www.dacoromanica.ro
 1) sa nu se permita, pe cat posibil, reprezentarea piesei
,,Azilul de noapte si
2) 0, se dea reclactorilor ziare!or locale dispozitii cores-
punzatoare" Dar piesa deveni atat de cunoscuta, in Rusia ca
si in .strain5tate, incat nicio opreliste nu putea sa-I slabeasca
formidabila inraurire social-artistica.
Aceleasi idei ale lui Gorchi ,i-au gasit expresia si in one-
rele profund romantice create de el la inceputul primului de-
ceniu al secolului al XX-Iea: in poemul Omul" (1903) si in
Cantecul Albatrosului" (1901).
Spectatorii si cititorii piesei Azi-
Cantecul Albatrosulul lul de noapte" au putut sä seziseze
91 sa patrunda cu atat mai deplin
continutul revolutionar al piesei, cu cat Gorchi Inca inainte
de aparitia ei il exprimase cu o extraorclinara forta poetIca,
in Cantecul AlbatrosUlui", presimtirea apropierii revolutiei.
Va vent 'n curand furtunal se spune in acel cantec.
Iata-1, Albatvosul mandru, intre val i fulger sboara, peste ma-
lea maniata, proorocind izbanda 'n strigat:
Te desIlintue, furtunal"
Revista Jizni" (Via+a"), care publicase Cantecul Alba-
trosului" a fast suspendata. Era cel mai graitor indiciu ca gu-
vernul tarist intelegea despre ce fel de furtrina vorbea Gorchi.
V. M. Molotov spunea despre Gorchi: ,.E1 a intrat in ran-
durile noastre Inca inainte de avantul revolutionar din 1905,
dar cu steagul deja desfasurat al unui vestitor al furtunii re-
volutionare". V. I. Lenin Li incheie articolul intitulat Inainte
de furtunä" (1906) cu aceste cuvinte, devenite populare, ale
cantecului lui Gorchi: Te deslantue, furtuna!"
Imaginea Albatrosului vestitor de furtuna al lui Gorchi
s'a bucurat de o popularitate exceptional de larga in anil pre-
mergatori rovolutiei si a fcst simbolul revolutiei apropiate.
Daca in Cantecul Albatrosului"
Poemul Omul" Gorchi a creat simbolul revolutiei
aproplate, in poemul Omul" el a
exprimat marele el scop eliberarea omului. Poemul este lin
imn inchinst omului: In clipele grele de oboseala a spiritulul,
printr'o incordare a inchipuirii mele, eu chem in fata-mi ima-
ginea mare.45, a omului.

107

www.dacoromanica.ro
 Omull Parc& s'ar naste un soare in pieptul meu i in lu-
mina lui vie, de necuprins, ca universul intreg, p&seste inainte
si tot mai susROmul tragic de minunat!.
In aceast a. figura simbolica a Omului, Gorchi Il destn-
nueste gandurile despre felul cum trebue sa fie omul i repetA
din nou chernarea spre eroism: Metg ca sA ard cat mai luminos
si sä luminez cat mai adanc intunericul vietii. Si moartea imi
va fi recompensa..."
Scopul intregii activitäti a omului este, dupä Gorchi, inainte
de toate ca fiecare dintre oameni sa." fie Omul".
Poemul red& in mod extraordinar de viu si de puternic
umanismul lui Gorchi plin de o intens6 afirmare a bucuriei
de a träi, de incredere in forte3e omului, de hotärirea de a fi
gata oricancl s infrunte orice piedici: Totul e in Om totul
e pentru Om!"
Iata-1 din nou; märe I liber, ridicandu-si sus capul man-
dru; el p`ase§te rar, dar cu pasi siguri pe cenusa vechilor pre-
judecgti, singur in ceata cenusie a ratacirilor; in urma lui rä-
mane pulberea trecutului ca un nor greu, iar in fatl noianuI
de enigme 11 asteaptA impasibil.
Sunt nenumärate ca stelele in adancurile cerului, 1 dru-
mul Omului nu are starsit!
Si asa, tot inainte, tot mai sus pAseste omul nepotolit,
tot inaintel i tot mai susl"

ROMANUL MAMA"
Dupa sase ani dela aparitia romanului Foma Gordeev" (in
1906) Gorchi a scris renumitul sau roman Mama". Prin im-
portanta problemelor puse, prin noutatea imaginilor. prin ori-
ginalitatea metodei artistice 1, in sfarsit, prin puterea sa de
a influenta massele- de cititori din intreaga lume, romanul
Mama" reprezintI un fenomen literar de cea mai mare im-
portanta, nu numai in literatura rusa, dar si in cea universalä
dela inceputul secolului al XX-lea.
In romanul Mama", Gorchi a dat o imagine integrall a
acelei forte noi care apa'ruse in viat h. si intra^e in 1upt5, impo-
triva asopritorilor. In roman s'au contopit cu des'avarcire cele
douä chinuri care, la inceputul activiteii creatoare a lui Gor-
chi. existaserà adesea separat: chipul luminos si romantic al

108

www.dacoromanica.ro
eroului luptMor, eliberator al omenirii; §1 chipul omului real,
care se pregAte§te pentru lupta de eliberare (Pozna§u1", Co-
novalov", piesele Micii burghezi" §i Du§manii"). In centrul
romanului se a115, chipurile muncitorilor revolutionari, in care
sunt oglindite trasbiturile reale ale misc5zii muncitore§ti, flind
infäti§ate in acela§1 timp §I perspectivele acesteia.
DUpl cum in romanul Foma Gordeev" fusese pun, in an-
samblul ei tema capitalismului, tot a§a ci romanul Mama"
pune in toat5, amploarea ei terna micärii revolutionare impo-
triva asupritorilor.
Trksätura cea mai caracteristicl
Materialul romanului a romanului este c5, in el §1-au gäsit
oglindirea oameni §i ievenimente
reale. Intr'r) mare m5,surg, este un roman documentar. Tema
romanului are la baz5, evenimentele care au avut loc la Nijni-
Novgorod §i Sormovo in anul 1901-1902 (demonstratia de 1
Mai 1902 din Sormovo §i procesul membrior organizatiei de
Partid din Sormovo).
De bung seam a. ins5, ca, romanul nu reproduce evenimentele
din 1902 dela Sormovo. Gorchi zugräve§te aceste evenimente in
lumina bogatei experiente pe care i-a dat-o revolutia din, 1905,
generalizand faptele de luptä revolutionar5, dela Sormovo In
lumina inteiegerii partinice a perspectivelor revolutiel in an-
samblul ei (astfel, cuvântarea lui Vlasov la proces se deose-
be§te fundamental de cuvantarea lui Zalomov). A§adar, con-
tactul direct al lui Gorchi cu personajele §i evenimentele reale
nu 1-a ingr5,dit ca artist: el a introdus in roman o cuprinatoare
generalizare artistic5, a intregii lupte revolutionare din Rusia,
a creat tipur1 admirabile de revolutionari, bolsevici. Si cu toate
-astea, personajele romanului in multe privinte sunt direct le-
gate de oameni care au existat aevea. Gandul de a scrie o
carte despre muncitori, spune Gorchi mi-a venit Inca la
Nijni, dup5, demonstratia dela Sormovo. Am inceput indaM sà
adun material §i sá fac diferite insemn5,ri".
Pavel Vlasov §1 mama sa Pelagheea Nilovna personajele
principale ale romanului se aseamana in multe privinte cu
Piotr Andreevici Zalomov §i mama sa Ana Chirilovna, partici-
panti la demonstratia din Sormovo.

109

www.dacoromanica.ro
' P. A. Zalomov este un re-
prezentant caracteristic al acelei
generatil noi de muncitori, a c5-
rei formare si päsire in viata
intre anii 1890 si 1900 a dat o
nou'a forta miscarii revolutio-
nare.
In amintirile sale P. A. Zalo-
mov povesteste cum in munca
grea de toate zilele i se calea ca-
racterul. Cand i s'a propus lui.
care abia implinise 15 ani, sä
intre in organizatia revolutio-
nara a fabricii, el a cerut ragaz
sä chibzuiasa. Acest rägaz i-a
trebuit pentru a se supune unor
incercari care sa-i dovedeasa
lui insusi ca este in stare s'o. in-
P. A. Zalomov dure chinuri I O. nu divulge or-
ganizatia in caz de arestare. Si
iata c acest Mat de cincispre-
zece ani a inceput sa-si incerce
puterea de rezistenta la suferinta: 51-a infipt ace sub unghii.
ei-a opkit mama cu apa clocotita, el-a gaurit cu sfredelul pi-
ciorul pe o adâncime de un versoc i jumatate. Si, dupa ce
s'a convins cä poate suporta orice durere, a primit sit devina
membru al organizatiei ilegale.
Puterea avAntului sau revolutionar era atAt de mare, !neat
in clipa in care demonstratia in fruntea Orel mergea cu stea-
gul s'a ciocnit cu detasamentul de soldati care cauta sa impras-
tie pe demonstranti i asupra lui au inceput sit cada lovituri
de pat de pusca, er n'a simtit deloc durere. A fost clipa cea
mai fericita din viata mea", scrie el aducandu-si aminte cum
inainta cu pieptul deschis -spre balonetele soldatilor care-i Im-
pitstiau pe demonstranti.
Atm Zalomov cat i mama sa au ajuns sit vadit victoria
revolutiei. In 1935 A. C. Zalomova a vorbit de ziva aniversarli
Revolutiei dm Octombrie la adunarea lucrAtcrilor din uzina
Sevcabel" din Leningrad, carora le-a poVestit ce fac acum eel

110

www.dacoromanica.ro
45 de copii, nepoti i stranepoti ai sai. Fiul sail P. Zalomov era
in acel timp presedintele unui colhoz din raionul Sudjenschi,
regiunea Curse. Dupa victoria asupra Germaniei fasciste, a avut
boo in orasul Gorchi o intalnire a lui P. Zalomov cu cstasii so-
vietici.
Cu toate ct Zalomov era un caracter valoros, el nu era
totusi un on care sa poata fi socotit printre conducatorii mit
earn revolutionare ruse, un activist de vaza al Partidului; el
nu era decal un simplu revolutionar, ca multi altii din timpul
acela. In 1902, cu prilejul procesului dela Sormovo la care si-a
tinut cuvantarea Zalornov, Lenin scria: ...Au vorbit acesti sim-
pli muncitori, care dupa gradul lor de desvoltare erau departe
de a fi dintre cei mai inaintati; si nici macar n'au vorbit, in
calitate de membri ai vreunei organizatii, ci in calitate de oa-
meni din multime". Dar, claca pân i un simplu participant
al miscarii revolutionare poseda insusiri de caracter atat de
remarcabile, se putea judeca dupa aceasta ce extindere luase
Inca de pe tttunci miscarea muncitoreava si ce fel de oameni
il formase ea. Puterea artistica, a lui Gorchi se baza tocmai pe
aceasta legatura indisolubila cu cele mai bune, cele mai inain-
tate paturi ale closet muncitoare ruse.
Valoarea artistica a unei opere
Muncltorli 1 intelectualltatea de arta depinde, in fond, de trei con-
revolutionara In roman di'ii principale. In primul rand ea
e determinata de importanta problemelor vitale pe care le tra-
teaza acea onera "de arta. Cu cat sunt mai importante pentru
om problemele atinse de ea, cu atat mai mare va fi numarul
de cititori pe care ii va face sa se framante i sa mediteze asu-
pra vietii.
Dar pentru cititor ele nu capata importanta decal atunci
cand sunt intruchipate in sentimentele i framantarile unor
oameni vii, pe care cititorul 91-1 poate inchipui, a caror viata
o poate compara cu propria-i experien4ä. Fara, o asemenea trans-
punere in embajul vieii insasi, problemele puse de scriitor,
oricat de insemnate ar fi ele, nu vor patrunde intr'o masura
apreciabila in mintea i inima cititorului.
Valoarea artistica a unei opere se cleterminä, apoi, prin
scopul pe ca-e si-1 propune scriitorul, adicä prin directia spre
care 71 indreapa pe cititcr .si prin idealurile de via:0, pe care

11I

www.dacoromanica.ro
1 le infatiseaza. Scriitorul nu ell o oglinda pasiva a vietii, ci
-o oglindeste din punctul de vedere al ideii pe care o are despre
xe este frumos in viata, despre felul cum trebue sä fie omul.
Iar chipurile create de el ii cer parca cititorului 0, fie aseme-
nea lor, ii cheama la lupta pentru tot ce este mai bun in viata.
Profunzimea probtemelor pe care le ridica in fata citito-
rulul o opera de arta, zugravirea lor expresiva dupa modelul
viu al anuin'tor oamcni, frumusetea seopului de viall spre
-care ea il indeamna pe cititor, iatá ce determina rolul pe
eare-1 joaca acea opera de arta in viata sociala.
Ceea ce este principal, fundamental, esential pentru carac-
-terizarea acestei perioade din viata socialä a Rusiel e lupta
clasei muncitoare impotriva asupritorilor l exploatatorilor st,
In primul rand, impotriva autocratiel. Toemai aceastä contra-
clicUe fundamcntala a vietil fcrmeaza tema carela este con-
-sacrat romanul Mama". Trebue s declar aid spune la
proces Pavel Vlasov ea autocratia nu este pentru nol sin-
gurul lant care incatu.scaza trupul tarn, ci numai primul
cel mai aproape lank pe care trebue sa-1 rupem mai intai de
pe trupul poporului". Romanul este consacrat tocmai acestei
probleme, principale si decisive, pusa de viata lupta clasel
muncitoare pentru eliberarea tuturor celor ce muncesc. In acest
roman oamenii sunt impartiti in doua tabere care se aill lute()
dusmanie profunda. E usor sa ni-i inchipuim stand de ambele
parti ale baricadei luptei de clasa: deoparte muncitorii, ti-
-neretul revolutionar care a venit in randurile clasei muncitoare,
-aducandu-i teorla revolutionarä marxista, si taranimea unita
cu clasa muncitoare si organizata de aceasta. Cu multä grijä
iubire descrie Gorchi chipurile revolutionarilor patrunsi de
un spirit ad'anc de abnegatie: Pavel si mama sa, Nahodca, Ni-
colai, Sasa, Sofia, Nicolai Ivanovici, Rabin si altil.
Iar de cealaltá parte stau figurile prin care Gorchi repre-
zinta fabricile capitaliste i pe slujitorii lor, care store din mun-
citor l ultimul ban: justitia tarista, jandarmii l spionii ta-
risti in sfarsit, oamenii pacaliti de acestia, in felul celor
1,
-pacaliti de spionul care a urmarit-o pe Nilovna, la garb:. In
tcI oamenii acestia vii Il gasese expresia problemele centrale
ale luptel scciale, pe care le pune Gorchi in roman. E lesne
de observat ca pang si distributia" oamenilor in roman este
112
www.dacoromanica.ro
subordonata sarcinii de baza a operei, de a oglincli acea co-
zelatie reala a fortelor de clash din taxa care determina in
acest moment mersul luptei sociale.
Fiecare din figurile romanului legate de mediul muncito-
resc indeplineste in roman o functie deosebita. Tata]. lui Pavel
e un reprezentant al vechil generatii de muncitori, doboriti de
-exploatarea cruda la care au fost supusi. E un om de mate pu-
tere läuntrica, dar revolta care s'a adunat in el impotriva greu-
Vapor de nesuportat ale vietii, nu si-a putut gas! Inca o forma
-constienta de exprimare si se revarsh, in acte de betie, de iz-
bucniri violente si in batjocorirea satiei sale. Mama lul Pavel.
ca si tatal sau, oprimata, istovita, se teme de orice, dar lega-
tura cu tineretul revolutionar o ajuta sa-si gaseasca acea ati-
tudine constlenta fata de viata pe care n'o are tatal.
Pavel reprezinta generatia noua, care a stiut sh, rázbatä
spre o luptä constienta impotriva asupririi indoite: a auto-
cratiel si a capitalismului. Figura cea mai apropiatä de aceea
a lui Pavel este Nahodca, dar el nu are vointa si puterea de
eoncentrare a lui Pavel, Nicolai Vesovscicov se aseamana in
multe privinte cu Poznasul". In el se ascund Inca multe por-
niri de razvratit neorganizat, nemultumirea sa spontana de
viata inca nu s'a cristalizat, nu a luat forma unei atituclini pe
deplin constiente fa th. de viata, sl uneor, 41 Impinge la acte
anarhice. Numal in mainile lul Pavel el poate sh, se transforme
dintr'un material" revolutionar intr'un revolutionar adevarat.
Figura iui Rabin reprezinta caracteristicile taranimii care
päseste pe calea revolut,e1. Fiecare personaj din roman 41 are
specificul sau ideologic, oglindeste alte aspecte particulare ale
miscarii revolutionare, arata diferitele cat pe care oamenii din
Rusia mergeau spre revolutie.
Trasatura cea mai insemnata a miscarii revolutionare din
acel ani era actiunea conjugatá a tineretului muncitoresc si a
intelectualithtii revolutionare, care aducea in massele munci-
toresti teoria marxista si ajuta miscarii spontane a masselor
sa la forme revolutionare constlente.
Lenin scria in aceastä privinta:
' Trecem printr'un moment extrem de important in istoria
miscarii muncitoresti ruse... Ultimii ani se caracterizeaza prin-
-tfo raspandire ulmitor de rapida a ideilor social-democrate In
8 istoria Lit. Sovietice Ruse
113

www.dacoromanica.ro
rAndurile intelectualitAtii noastre, iar in intAmpinarea acestut
curent al gandirii sociale inainteazg miscarea näscutä dela sine
a proletariatului industrial, care incepe sá se unease& i sá lupte
impotriva asupritorilor sM, incepe s5, aspire cu nesat spre so-
cialism. Cercuri de muncitori si de social-democratl intelec-
tuali apar pretutindeni, se difuzeazI foi de agitatie locale, creste
cererea de literaturI social-democratä, depäsind cu mult oferta,
tar intetirea persecutiilor din partea guvernului nu poate stä-
vili aceastA rniscare. Inchisorile sunt arhipline, locurile de de-
portare sunt pline I ele panä la refuz, aproape in fiecare lung
vine stirea unor noi els:Jeri" in grup in toate colturile Rusiel,
stirea a au fost identificate noi transporturi (adicg literature.
transportatI clandestin L. T.), a s'au facut confisari de
literaturA si tipografii, dar miscarea creste mereu, cuprinde un
teritoriu din ce in ce mai mare, Vatrunde tot mai adânc in ran-
durile clasei muncitoare, atrage din ce in ce mai mult atentia
clasei muncitoare. i intreaga desvoltare economic& a Rusiei,
intreaga desvoltare a opiniei publice ruse si a miscAril revolu-
tionare ruse constitue o garantie c. miscarea muncitoreascI
social-democratä va creste in pofida oriaror obstacole pe care
In cele din urmä, le va invinge." (Op. vol. IV, pag. 37).
Acest aspect al miscArii revolutionare leatura dintre
muncitori si intelectualitatea revolutionara formeaza una
din problernele cele mai esentiale puse in romanul Mama" st
care au fost prezentate in lumina vie a exemplului pe care IF
oferg activitatea lui Nicolai Ivanovici, Sasa, Natasa si Sofia.
Romanul cuprinde cele mai felurite momente ale misaril
muncitoresti si ale luptei revolutionare. In el este prezentatà
71 lupta economicA (copeica pentru mocirra."), si organizarea
cercurilor de muncitori, i difuzarea foilor" (manifeste pe care
Lenin le-a numit forma embrionarä a räzboiului impotriva
intregil ordini sociale contemporane fundate pe jaf l asu-
prire"), I demonstratia, i ciocnirea cu armata, 1 judecata ft
propaganda revolutionarä la sate, pe scurt cele mai carac-
teristice momente ale activitatil revolutionare.
Romanul e intitulat Mama". In
Figura manic! felul acesta Gorchi a subliniat im-
portanta deosebitä pe care o are chi-
pul mamei pentru Intelegerea semnificatiel ideologice a roma-
nului. Inteadevg.r. prin esenta lui romanul este inainte de toate

114

www.dacoromanica.ro
o istorie a desvoltärii caracterului
mamei. Si aceastä istorie arata,
prin exemplul unel vieti omenesti
concrete, calea pe care au mers
spre revolutie massele muncitoare.
Aceasta este semnificatia adanc
generalizatoare a figurii Pelagheel
Nilovna Vlasova. f'
Este figura la care se pot re-
feri indeosebi cuvintele lui Lenin
citate mai sus: ...multi muncitori
au participat in mod spontan, in-
oonstient, la miscarea revolutio-
nark iar acum citirea tomanului
Mama" le va fi de mare folos" 1).
La inceputul romanului, Ni-
lovna aminteste in multe privinte
pe Arina, eroina povestirii Din
plictisealä". Viata a chinuit-o a-
proape pana la istovire; ea a cres- A. C. Zalomova
cut printre oamenii din al caror
muschi masinile au stors atata putere cat au avut nevoie". Sunt
aceleasi rnasini care ni s'au intiparit in memorie din intrcducerea
la povestirea Celca§". Nilovna nu este o exceptie. Viata el tra-
gica, era soarta oricarui muncitor si mai cu seama a oricarel
femei in regimul de exploatare capitalistä din Rusia taristä.
Primul capitol al romanului are un caracter expozitiv. Gorchl
face o descriere a fondului pe care se va desfasura actiunea,
caracterizand viata lipsita de lumina si de speranta a unul
cartier periferic muncitoresc. Aceastä viatä a Mut din ea un
om care se teme de orice si tremura in fata oricui: M'am On-
dit la viata mea spune ea Doamne Isuse Cristoasel Pentru
ce am trait eu oare? Baal_ si munca... n'am vazut nimic afar%
de barbatul meu, n'am cunoscut nimic In afar% de teama... To-
tul a fost sdrobit In mine, sufletul mi s'a incuiat, a orbit, a
asurzit".

') Lenin despre literatur5", pag. 242

115

www.dacoromanica.ro
 Intocmai asa apare ea la inceputul romanului: Mama era
neobservatä in casa, tcut i totdeauna traia in asteptarea
altor bátM. Trupul ei frant de munca indelungata si de Wane
sotului se misca Tara sgomot, strecurandu-se oarecum cu uma-
rul inainte, ca sl cum s'ar fi ferit mereu sä nu se atinga de
ceva... Era Wanda, tristá, supusä..."
Ceea ce caracterizeazA indeosebi atitudinea ei fata de viata
este frica. Cum sa nu-mi fie teama? spunea ea. Toata
viata am trait cu groa.za; mi-e sufletul stapanit de teama". Iar
teama naste supunerea.
Totul in viatä i se parea inevitabil, se obisnuise sa, se su-
puna. Doar cu lacrimi iata cu ce raspundea ea la tot ce I
se intampla in viata. Dar in acelasi timp in sufletul ei, fara
sa-si dea ea Insasi seama, pe neobservate, se adunase o nemul-
turnire uria0 'rata de viata, nemunumire pe care nici ea in-
sasi nu izbutea s'o priceapa. Dar Ian, ca ea se trezeste deodata
intr'un medlu de tineret muncitoresc si se ciocneste de ideile
lui revolutionare; abia atuncl incepe salt revie dea
seama in mod constient de tot ce se adunase in ea Inca mai
demult in chip inconstient.
Lenin scria ca avantul spontan al misekii muncitoresti
nu reprezinta, in fond, altceva decal o forma embrionara a ac-
tiunii constiente". Tocmai acest proces important pentru des-
voltarea clasel muncitoare ruse il zugraveste Gorchl in chipul
Nilovnei, urmarind pas cu pas cum se obisnueste ea treptat
sa cugete, cam in discutiile tineretului I1 recunoaste propriile
ei simtäminte confuze. Ea incepuse sa inteleaga multe din cele
ce vorbeau el despre viata; simtea ca el descoperisera adeva-
ratul izvor al nefericirii tuturor oamenilor si se deprinsese sä
fie de acord cu ei". Iar din cugetare naste si actiunea. Mama
incepe sa-si ajute fiul, dar nu numai pentruca ii este flu, ci
pentruc ine1ege elurlle spre care tinde el sl este de acord
cu ele. Este o rat% fericire, 11 spune Pavel, &and un om
poate s. spuna a maia-sa il este apropiat l sufleteste.
Sfarsitul romanului arata schimbarea care s'a produs in
sufletul mamei. Daca la inceput ea se misca strecurandu-se
oarecum cu umarul inainte, ca si cum s'ar fi fern mereu sa
nu atinga ceva"... la sfarsit devine o femeie curajoasä si libera,
care II indeplineste calm misiunea-i periculoasa. De cateva
ori pe luna, travestita in calugarna, precupeata de dantele,
116

www.dacoromanica.ro
sau burghez5, instáritä, ea CalAtorea sau umbla prin gubernie cu
un sac in spate sau cu geamantanul in mân5,. In vagoane si
pe vapoare, in hoteluri sau hanuri se purta intotdeauna simplu
si linistit; incepea cea dinthi convorbirile cu oamenii necunos-
cuti, atrAgea, 15,ra, team, asupra sa atentia prin vorba-i b1ânc15,
Si comunicativ5 I prin gesturile ei sigure de om umblat, care
a v5,zut multe."
Ea si-a invins teams care-i sthpanise sufletul, si cand vede
ca este observatá de un spion, simte pentru ultima oar% c o
fortá vrAjmasb." o apas5, cu putere, ii striveste umerii si pieptul,
o umileste st o cufundl intr'o team5, de moarte; vinele tample-
lor bäturI gräbit, simti ceva cald la fa'acina päruluil...
Atunci printr'o sfortare puternic5, i hotkitl, care parcl-i
cutremurase toatä fiinta, stinse toate aceste sovaieli meschine,
slabe i viclene si-si spuse poruncitor:
S5,-ti fie rusinel... Nimeni nu se teme".
Ceea ce Ii determina inainte intreaga viatA acea team5,
din care se n5scuse supunerea a fost invins acum pentru tot-
deauna. In e s'a n'ascut acum curajul, care este temelia luptei
si a victoriei. Iat5, de ce, chiar dac5, romanul se termin5, printr'o
inffangere aparentA a revolutionarilor, cititorul este increclin-
tat de victoria lor viitoare: pentrua ei sunt insufletiti de o
putere läuntrica" si de adevär, pentruc5, aduc poporului drep-
tatea i poporul e stfans unit in jurul lor.
Gorchi a lucrat foarte mult timp
Procesul de creatle al lui §i cu foarte multä minutiozitate la
Gorchi in realimarea figurii acest roman. Se cunosc cinci reclac-
Mantel
tart diferite ale romanului care au
precedat forma lui definitiv'a (a sasea). Munca de redactare
definitivä, se pare ca a avut drept scop inläturarea acelor lip-
suri pe care le-a semnalat Lenin cu prilejul Intâlniril lui cu
Gorchi la Congresul din Londra al Partidului. A fost modificata"
insAsi compozitia romanului si au fost ref-acute unele din per-
sonaje. 0 atentie deosebit'd a acordat Gorchi limbii. Alegand
vele mai precise definitii pentru caracterizarea oamenilor si a
evenimentel6r, scriitorul face mai int51 ca ceea ce descrie el s5,
aparä concret, palpabil, ca in viatl. Dar in aceste definitii scrii-
torul subliniaza in acelasi timp ceea ce considerá a este im-
portant, ceea ce ii place sau ceea ce nu-i place. Prin aceasta
117

www.dacoromanica.ro
indreapta oarecum simpatille cititorului inteo anumita directie
si ii influenteaza atitudinea feta' de personagii. S comparam,
de pilda, d3scrierea momentului venirli la Moyne a lui Andrei
Nahodca si a ofiterului de jandarmi. Mama aude glasul gros il
apasat al lui Nahodca, vede zambetuI lui deschis i sclipirile
vesele care-i joaca in ochi; toata faptura lui raspandeste In
juru-i ceva care te atrage. Cu totul altf el este redata sosirea
ofiterului: Se aude glasul lui ascutit, sacadat, spart, batjocori-
tor; el vorbeste pe nas, ranjeste cu dintii lui ma'runti, are fate
galbena, si mama simte c omul acesta Ii este un dusman
nemilos, cu inima plina de un dispret boieresc pentru oameni".
Alegerea acestor particu!aritati concrete care caracterizeaza un
personaj Ii ingadue lui Gorchi s. realizeze o descriere vie a
omului §i sa determine in mintea cititorului o anumita atitu-
dine fata de el.
Acelasi rol il are si felul de a se exprima al eroului: in vor-
birea lui se manifesta trasäturile caracteristice ale firii sale sl
mai ales acele trasaturi asupra carora scriitorul gäseste ne-
cesar s atraga, in deosebi, atentia.
Astfel Nahodca vorbeste bland, cu ealdura. Cum vorbesti
tu totdeauna, Andriusa, observa, mama , parca n'al ft fast
niciôdata jignit de nimeni". Felul de a vorbi al of iterului e
brutal, ca latratul unui caine: ,,Tacerel", Iscalestel" Mamei,
care ithucneste in plans, 11 spune: Bocesti prea devreme, cu-
coana."
Privite in ansamblu, toate aceste particularitati ale limba-
jului au menirea de a infatisa cititorului conturdrile unui anu-
mit chip sub aspectul Ideologic pe care gaseste cu cale sa 1-I
atribue scriilorul.
Lucrand la desavdrsirea chipului Nilovnel, Gorchi caracte-
rizeaza exceptional de fin, cu ljutorul limbajului, acea evolu-
tie spirituala interioara care constitue trasatura ei distinctiva.
Romanul are peste 300 de pagini. Dar actiunea lui se desfa-
soara cu extrema impetuozitate. Oamenii se schimba, ca sa
spunem asa, vazand cu ochil. i schimbarile acestea nu ni se
par deloc artificiale ci, dimpotriva, ne dam seama ca sunt ab-
solut necesare, ca unele ce decurg din mersul insusi al eveni-
mentelor. Aceasta se intampla datorita faptului ca Gorchi
schimba la fiece pas caracteristicile de limbaj ale personajului,
In concordanta cu desvoltarea lui in actiunea romanului, si in

118

www.dacoromanica.ro
felul acesta personajul capata mereu trasaturi noi, care 11 im-
bogatesc In mod firesc, producand lmpresla unel cresterl a lui
Tea le.
Acest lucru se observa incleosebi in zugravirea chipului Ni-
lovnei, deoarece ea este infatisafa in prccesul celei mal depline
desvoltari. La inceputul romanului, Nilovna e abrutizata, spe-
riatä, se teme para sa scoata un cuvant. Nu vorbeste aproape
cleloc cu fiul el, nici cu prietenii lui; se margineste la Intre-
bari §i la raspunsuri scurte. Dar and vin acasa jandarmii sa
faca perchizitie, mama, indignata de purtarea ofiterului, ca-
pan, grai. E pentru prima oara, de fapt, and ea vorbeste cu
adevarat. Dumneata sa nu strigi! incepu ea sa vorbeasca in-
tinzand mana spre el. Dumneata esti Inca tanar, nu stii ce sunt
necazurile"...
Linisteste-te, mama! o opri Pavel.
Asteapta, Pavel! striga mama vrand sa ajunga la
masa. De ce ridicati oamenii?... i dupa aceea din nou,
Taspunzand la brutalitatile batjocoritoare ale ofiterului, spune:
0 mama are lacrimi destule pentru toate, pentru toate. Dna
al mama, ea stie asta; dal
cu cat ultra mai mult in viata revolutlonara, cu atat
-vorbeste mai liber, mai indraznet si mai cu miez; §i daca ro-
manul incepe prin a da imaginea unei mame tacute §1 timide,
el sfarseste in schimb printr'o cuvantare a el, pllnä de cute-
zantà la gar* in momentul arestarii.
Daca la inceputul romanului ea se misca Vara sgomot, ca
§1 cum s'ar teme sä nu atinga pe cineva, strecurandu-se sfios
cu un unfair inainte, apoi in timpul demonstratiei ea ramane
printre aceia care nu s'au speriat de baionetele soldatilor care
imprastiau multimea si in sufletul el se desteaptä setea de a
vorbi: Ca niste scantei rasäreau in inima ei cuvintele, räsareau
si se inghesuiau aprinzand in ea o dorinta neclintita, porunci-
toare, de a le rosti in gura mare..."
Concomitent cu schimbarile din vorbirea mamei, se schirnba
si caracterizärile pe care 1 le da autorul. Aceasta desvoltare a
caracterului ei se poate urmari indeosebi dupa felul cum Gorchl
utilizeazai asa numitil tropi, adica cuvinte luate in sensul f 1-
gurat (comparatiile, metaforele si alt.). Ace§ti tropi (care sunt
folositi in general foarte des in vorbirea curenta) au o deose-
bita importantä pentru stilul scrlitorului. In primul rand, tropil

119

www.dacoromanica.ro
permit scriitorului sa dea celor descrise de el un caracter deo
sebit de concret i expresiv; astfel spunand tasneau cuvin-
tele" in loc de se nästeau cuvintele" noi reusim s redam mult
mai concret starea sufleteasca a omului. Iar in al doilea rand,
prin intermediul sensului figurat al unui cuvant, care are la
baza comparatia pe care o facem intre un fenomen i altul,
avem posibliitatea de a reda i aprecierea noastra subiectiva.
asupra acelui fenomen, deoarece comparatia depinde de noi.
Putem compara fenomenul cu ceva bun sau cu ceva ráu, dupa
atitudinea pe care noi insine am adoptat-o fa:VA de el.
Am fi putut spune ardeau innabusit" sau fumegau" el
prin aceasta am fi determinat la cititor o atitudine diferità
fata de cuvintele de mai sus. Deaceea tropii constituese un
mijloc puternic de zugravire artistica, care ingadue scriitorului
sä redea cele mai fine nuante ale celor descrlse si sa-si exprime
in acelasi timp 1 propria sa atitudine fata de acestea.
La inceputul romanului, and Nilovna abia apare in Tata
cititorului, Gorchi voroeste despre ea aproape fara a recurge
la tropi. Pentruca in sufletul Nilovnei nu existau Inca in acele
momente sentimente i framantari atat de vii, incat sa fie ne-
vole de a se recurge la tropi pentru concretizarea lor; autorur
nu dispune Inca de datele" necesare pentru a sublinia la Ni-
lovna asemenea sentimente vii, caci acestea vor apare la ea
abia in cursul desvoltärii ei treptate.
Deaceea Gorchi, infatisand-o, nu recurge la tropi si se mar-
gineste a da o descriere exacta a faptelor, gandurilcr i cuvin-
telor el: a oftat, s'a läsat in genunciai, intreba, gandea, etc.
Dar iata ca, sub lnfluenta suflului nou care intrase in viata
ei, mama incepe sa se destepte spiritualiceste, sa actioneze fl
ad intre in randurile acelora care lupta pentru libertate. Se
schimba, dura cum ne amintim, i limbajul ei I limbajul auto-
rului atunci cand vorbeste despre mama. Cand ea duce la fa-
brica manifeste, Gorchi, descriind sentimentele ei, foloseste
tropii pentra a reda elanul pe care-1 traeste mama si acea ati-
tudine noua fa:VA' de ea pe care ea insasi o determina acum la
autor i pe care va trebui s o determine si la cititor: In plep-
tul el ca o pasare canta bucuria, sprancenele ei tresareau siret..."
pi pe masura ce actiunea romanului se desvolta, apar din
ce in ce mai multe figuri de stil de acest fel care concretizeaza
chipul mamei si care redau tot mai viu si mai complet atitu-

120

www.dacoromanica.ro
dinea autorului fata de ea: Ochii ei zambeau luminos 0
sprancenele-i tremurau ca si cum le-ar fi inaripat strälucirea.
Era beatä de ganduri marl in care aduna tot ce-i ardea inimar
tot ce suferise, strangea gandurile in cristalele tari i inca-
patoare ale unor cuvinte minunate. Ele se na,teau tot mai pu-
ternice in inima tomnatica, luminata de forta creatoare a soa-
relui de primavara, infloreau mereu mai vii, desfacandu-si in
ea toata splendoarea lor purpurie".
Astfel chipul Nilovnei apare tot mai viu si mai luminos,.
datorita faptului ca autorul foloseste figuri de stil din ce in ce-
mai cuprinzatoare, care redau atitudinea lui fata de acest per-
sonaj.

Figura lul Pavel 0 importanta deosebita in roman.

prezinta chipul lui Pavel. Gorchi a
cautat, se pare, sä continue traditia literaturii clasice demo-
crat-revolutionare, care crease o serie de fturi de eroi iubitori
de libertate (Grigori Dobrosi-lonov din poemul lui Necrasov
Cine trdeste bine in Rusia", Rahmetov din Ce-i de facut?",
de Cernasevschi), dar in acelasi timp a introdus in romanul sáu
un continut cu totul nou, si figura lui Pavel devine la randui
ei precursoarea unei intregi galerii de figuri eroice din litera-
tura sovietica,: Pavel Corceaghin al lui N. Ostrovschi, eroii din
Tamara Garda" a lui Fadeev i multi altii. Importanta artistica
a chipului ful Pavel Vlasov conga in aceea ca. in el Gorchi a
intruchipat cele mai frumease trasaturi ale muncitorului revo-
lutionar dela inceputul secolului al XX-lea, demonstrand tot-
odata cum trebue sa fie muncitorul revolutionar, arätancl, prin
exemplul lui, sutelor de mii de tineri muncitori, calea spre re-
volutie, I invätandu-i sä fie darji i neclintiti, sá ailoa o atitu-
dine cu adevarat partinica fata de viata, s tie s sfideze si
sä invingä orice piedica.
In Pavel sunt reunite, in mod original, träsäturile carac-
teristice eroilor din primele opere ale lui Gorchi. Daca pe plan
romantic Gorchi a zugravit figuri de eroi, insufleti+i de cel mai
inalt curaj, care s'au pus cu trup i suflet in slujba poporului
si a luptei pentru libertate (Danco, $oimul), iar pe plan realist
a arätat trasaturile de. protest si hotarirea de a lupta impotriva
asupririi (Conovalov, Poznasul), in chipul lui Pavel, in schimb,
el reda atat telurile perfect constiente ale luptei din viata reala

121

www.dacoromanica.ro
-si hotarirea eroica de a lupta, cat si lupta ins1§1 impotriva oran-
duirii burgheze.
Chipul lui Pavel este inainte de toate chipul unui bolsevic,
aratat in procesul au de formaiie. Gorchi insu§i scrie in aceasta
privinta: Mei Pavel Vlasov nu este un caracter rar. Tineri ca
el au creat Partidul Bolsevic. Multi din ei au supravietuit inchl-
sorilor, exilului si razboiului civil si acum se gasesc in fruntea
Partidului, ca de pilda Clim Vorosilov si altii tot atat de talen-
lati". Gorchl arata in primul rand imprejurarile in care se for-
meaza caracterul lui Pavel: viata groaznica a muncitorilor din-
tr'o suburbie, viata care facea sa, se nasca in et, in mod spon-
tan, protestul impotriva realitatii inconjuratoare, contra careia
ei inca nu stiau cum sä lupte. Este atitudinea fata de viata a
lui Mihail Vlasov, tatal lui Pavel. Dar Pavel este reprezentantul
unei generatii noi, el creste in anii cand in Rusia se st clesvol-
tase teoria revolutionara a marxismului, cand incepuse deja
-miscarea muncitoreasca de masse. Deaceea protestul MI de-
vine constient, el este membru al unei organizatii revolutionare
si constiinta lui creste si se intareste in lupta pentru libertate.
Intr'o serie de episoade, Gorchl arata aceastä crestere continua
-a luptei care se termina printr'o demonstratle si printr'o cioc-
nire cu trupele tariste.
De unde in primele pagini ale romanului Pavel nu este
cleat un flacaiandru lipsit de experienta, spre sfarsitul roma-
nului el apare ca un revolutionar deplin format care, in cuvan-
-tarea sa de aparare la judecatä, arata clar pentru ce si impo-
-triva cui lupta. Descriind identificarea lui Pavel cu ceilalti re-
prezentanti ai clasei muncitoare din roman, Gorchi arata tot-
odata ca el primul intre egali" devine conducatorul lor recu-
noscut. Pavel se evidentiaza mai cu seama prin calitätile sale
personale: vointä, inteligenta, tarie de caracter, gratie carora
ideia eliberarli clasei muncitoare capata in constiinta lui o ex-
presie deosebit de clara si de completä. Toate acestea H fac si
devina conducater. Cititorul intelege ea in viitor Pavel se va
transforma intr'un revolutionar de frunte; el este un reprezen-
tant al tinerei garzi de bolsevici dela lnceputul secolului al
XX-lea. In el se manifesta tocmai acele trasaturi de caracter
pe care cauta sa le infiltreze Partidul Bolsevic in omul sovietic:
o constiinta clara a scopului urmärit, hotarirea de a invinge
toate piedicile care stau in calea atingerii acestui scop. Trasä-

122

www.dacoromanica.ro
turaprincipala determinantk a caracterului lui Pavel este de-
votamentul lui fata de interesele poporulul si ale Partidului.
Partinitatea bolsevica determinä intreaga lui atitudine fata de
viatä. Daca e nevoie, el e gata sa-si jertfeasca interesele per-
sonale pentru scopul comun. Dispretuind moartea, el infrunta
cu pieptul deschis baionetele soldatilor si are o atitudine deo-
sebit de ferma la judecatk In Pavel, Gorchi a zugravit, pentru
prima oar% in istoria literaturii universale, un caracter cu totul
nou, caruia i-a fast harazit s devina mai thrziu caracterul de-
terminant in viata si in literaturä: caracterul muncitorului re-
rolutionar, al bolsevicului, intruchipAnd in el noul ideal social
al omului format pe baza luptei clasel muncitoare pentru elibe-
rarea el.

Daca in prima perioada a crea-

Reallsmul i romantismultiei lui Gorchi trasaturile realiste
In roman §i cele romantice sunt intr'o anu-
mita masura Inca separate unele de altele, apoi in romanul
Mama" Ii gaseste realizarea in cel mai inalt grad tendinta lul
Gorchi de a reflecta viata in particularitätile ei tipice si tot-
odata de a introduce in ea principiul romantic. Si in aceasta
privinta figura mamei constitue un exemplu graitor. Ea este
profund realista pe de o parte, deoarece in ea se reflectä con-
ditiile cele mai caracteristice ale vietii unei muncitoare ruse
dela sfarsitul secolului al XIX-lea i inceputul secolului al
XX-lea. Tot ce se petrece in roman, ii scria lui Gorchi des-
pre Mama" bolsevicul S. Marasev din Siberia, unde era de-
portat este viata noasträ veridica din acea perioadk i aceasta
viata este redata in roman in chip magistral". Insusi Gorchi
arata ca afara de Zalomova a cunoscut mame, femei munci-
toare, care ajutau pe copiii lor, ca de pilda Cadomteva, care a
adus fiului ei la inchisoare o bomba cu ajutorul careia cei in-
temni;ati au aruncat zidul n aer si au evadat. Printre hartiile
lui Gorchi s'a pastrat scrisoarea unei mame catre fiul revolu-
tionar aflat in strainatate. Leonicica, fiul meu neuitat, a tre-
cut un an de and suntem departe unul de altul dar, crede-ma,
Imi vine mult mai usor sa traim asa despartiti decAt sa ma tern
mereu ca te vor inhata mutrele cele albastre. Ar fi timpul sA
ma obisnuesc cu toate astea, dar frica, frica aceasta de rob
123
www.dacoromanica.ro
n'a disparut Inca din mine de totl M'am nascut doar pe timpul
iobagiei".
Toate acestea sunt exemple care dovedesc ca Gorchi §i-a
compus opera ca un realist, alegand i generalizand fenomenele
caracteristice ale vietii insa§i. Mai sus am mai aratat cat de
complet a reprezentat el in romanul sau trásaturile cele mai
tipice ale luptei revolutionare de atunci a clasei muncitoare.
Dar Gorchi mai introduce in romanul sau 1 ceea ce abia
se infiripa in viata, vorbind despre aceste fenomene ca despre
ceva ce exist i se manifesta pe deplin. Asemenea trasaturt
exista desigur, si in caracterul mamel. Gorchi a inceput s lu-
creze la romanul sau inca din anul 1902. Pe timpurile acelea, o
evolutie atat de rapida a unei femei care traia in conditiuni asa
de grele ca Nilovna, desigur, nu putea sà constitue un fenomen
caracteristic, de massa. Gorchi subliniaza el insusi acest lucru
in roman prin cuvintele lui Rabin: Ea e poate cea dintai care
a mers dupt fiul ei, pe cirumul lui; cea dintail"
$1 in acest sens chipul Nilovnei cuprinde nu numai trasa-
turi realiste, dar i träsäturi romantice care-i sugerau lui Gor-
chi toata bogatia aceea de comparatii l metafore, atat de ca-
racteristice unel naratiuni romantice. Gorchi a infati5at in fi-
gura Nilovnel nu numai o intruchipare a specificului existent
al miscarii muncitoresti, dar i ceea ce trebuia sa existe intea
asemenea miscare.
Insa imaginea lui Gorchi despre perspectivele miscarii mun-
citoresti nu era in desacord cu ceea ce incepuse deja sa se in-
chege in viata. Visul romantic al lui Gorchi o lua inaintea vietil.
Deaceea, chipul mamei Ii pierclea parch pentru cititor, cu fie-
care an, coloritul romantic. Trasa'turile de caracter ale acestei
figuri se realizau din ce in ce mai complet in viata reala. Amin-
tindu-si reprosurile criticii care spunea c. eroii lui sunt nas-
cociti, neverosimili, romantici, cercetatorul operei lui Gorchi,
V. Desnitchi, a scris pe drept cuvant: <Toate personajele ro-
mantice", ,,nascocite", din Mama", s'au perindat prin fata
ochilor nostri ca persoane reale istorice, in anii Maril Revolutii,
in luptele cu garzilc albe i cu interventionistii. Mii, zeci de mii
de oameni de felul lui Vlasov, Nahodca, Vesovscicov, Rabin
si-au jertfit viata pentru cauza clasei bor. Neverosimilii" mun-
citori, tarani i intelectuali ai lui Gorchl au fost precursorii,
prototipurile a milioane de oameni reali, luptatori pentru so-

124

www.dacoromanica.ro
cialism. i Nilovna insa§i, eroica mama a lui Pavel Vlasov, §i-a
gäsit o multipla expresie §i repetare in acele femei muncitoare
care i§i echipau, fara lacrimi, copiii pentru lupta cu Colceac,
Iudenici, Vranghel, care luau ele in§ile arma in mânä §i in-
durau Vara murmur foamea §i frigul. Aceste femei, a caror pre-
cursoare a fost Nilovna, creeaza in zilele noastre, in zilele uria-
sei construiri, mama in mana cu copiii, soIii §i fraVi lor, o viata
noug in fabrici, in mine, pe ogoare, in Fon, §i in organele de
t onducere ale statului proletap.
In timpul Marelui Razboi pentru Apararea Patriei, exem-
plele inMtatoare de eroism ale femeilor sovietice au confirmat
intr'o masura §i mai mare felul just in care a fost zugravit
tipul de femeie muncitoare rusa in romanul Mama", cea mai
bunä opera a realismului socialist.
Guvernul tarist, cum era si de asteptat, a
Romanul si cenzura simtit imediat primejdia pe care o prezenta pentru
t aristä el romanul prin continutul lui, in care se oglindea
experienta revolutionarä a avangardei clasei muncitoare. Inca inainte de
a fi aparut in volum, romanul, publicat initial in culegerea Znanie",
editata de Gorchi, (Nr. 16, 17 si 18, pe anul 1907), a atras imediat asupra
sa atentia cenzurii. In raportul s5u, cenzorul scria c5 romanul reprezint5
un indemn la sAvarsirea unor acte de revolte. Apare deosebit de
b5t5tor la ochi, se spunea in adresa c5tre procuror a Cornitetului
pentru chestiunile de presS din Petersburg, o adeziune complet5 si clar5
la ideile socialiste". Romanul, se spunea mai departe, are un caracter
absolut subversiv", atáta la r5scoalS". Exemplarele respective din co-
lectia Znanie" au fost confiscate, iar mai tarziu s'a dat o hot5rire jude-
c5toreasc5, care dispunea distrugerea lor impreun5 cu zaturile si celelalte
accesorii tipografice, preg5tite pentru tip5rire". Exemplarele colectiei au
fost distruse prin ruperea in bucAti mgrunte", dup5 cum se spune In
raportul ajutorului de comandant al politiei capitalei. Gorchi urma s5 fie
judecat in baza unui text al codului penal, care prevedea o ipedeaps5 de
opt ani munc5 silnic5, dac5 el s'ar fi aflat in Rusia si nu in straln5tate.
Pentru a Inlesni ajungerea romanului la cititor (romanul a fost editat
in Intregime in str5in5tate) Gorchi a trebuit s5 consimt5 ca pasagiile
cele mai primejdioase din punct de vedere al cenzurii s'S fie scoase. Astfel,
din partea a doua au fost eliminate complet capitolele 24, 25 si 26 (ju
decata); au fost reduse, in unele cazuri aproape la jum5tate, capitolele 5,
7, 12, 15, 16, 17, 18 si 29.
Mama" astfel sfartecat5, a pierit definitiv, scria insusi Gorchi
intr'una din scrisorile sale. In Rusia, romanul n'a putut s5 aparS in vo-
lum nici m5car in forma ciuntit5 in care fusese publicat in colectia
Znanie".
Abia dup5 Octombrie 1917 romanul a putut s5 apar5 inteo editie
completa. I

125
www.dacoromanica.ro
 Insa chfar i in forma aceea ciuntit5 In care fusese publicat, romanul
Mama" se r5spandea prin toat5 Rusia. Dar nu numai cenzura taristy,
urm5rea cu arata inversunare romanul lui Gorchi. Cea mai mare parte
dintre criticii de pe atunci s'au nApustit $i ei asupra romanului si a al-
tor opere ale lui Gorchi din acei ani. Acegi critici, legati de presa bur-
ghez5 mensevic5, s'au speriat de propaganda revolutionar5 care r5suna
prin paginile romanului.
Inversunarea criticilor a fost o dovad5 fn plus c romanul era, dup5
expresia lui Gorchi din scrisoarea sa adresat5 lui Cehov (1898) o lo
viturA care a nimerit drept in tintä".

Insemnatatea romanulul
Romanul a fost publicat in anul
1907. Era perioada cand reactiunea
incepuse ofensiva dup5, infrangerea revolutiel din 1905. In
viata sociaV l indeosebi in literatur5, tendintele de descompu-
nere I decAclere se accentuau. Mensevicii se retrAgeau in pa-
nick necrezand in posibilitatea unui nou avant al revolutiel,
dezicandu-se in mod rusinos dela revendicArile revolutionare
programatice ale Partidului si dela lozincile lui revolutionare"
(Istoria Partidului Comunist (bolsevic) al Uniunii Sovietice
Curs scurt, pag. 127-128). Numai bolsevicii aveau certitudinea
ivirii unui nou avant al miscArii revolutionare, fáceau preg5,-
tiri in acest sens, strangeau fortele clasei muncitoare" (Istoria
P. C. (b) al Uniunii Sovietice, Curs scurt, pag. 127-128) 1).
Lenin scria in acel timp: Niel cele mai complete victor!!
ale reactiunii, niciun triumf al contrarevolutiei, nu-1 poate dis-
truge pe dusmanii autocratic! tariste, pe dusmanii asuprirll
mosieresti l capitaliste, deoarece acesti dusmani sunt milioane
de muncitori, care se strang tot mal mult in orae, in marile
fabrici, in uzine, la c5,ile ferate. Acesti dusmani sunt tarinimea
ruinatá, care o duce si mai greu acum... Asemenea dusmanl
ca clasa muncitcare sau s'aräcimea satelor, nu pot fi nimiciti"
(Opere, vol. XIV, pag. 391-392). Tocmai aceastä energie re-
volutionarl 1ndestructibil6 a intruchipat-o Gorchi in romanul
sAu. Aparitia romanului intr'un moment cand incepea ofensiva
reactiunii a fost deosebit de importanth si de oportunä, dupä
cum a spus Lenin. Gorchi insusi a definit precum urmeaz5, telul
romanului sau: misiunea mea e sä mentin spiritul de impo-
trivire fatä de fortele intunecate si ostile vietii, acum cand el
tinde s5, scan, in intensitate".
I) Vezi i Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bol$evic)
al Uniunii Sovietice, ed. III, P.M.R., pag 184.

126

www.dacoromanica.ro
 Gorchi sl-a incleplinit in totul misiunea. Aparitia romanu-
lui a fost extrem de oportuna si din punct de vedere pur lite-
rar. Inceperea ofensivel reactiunii s'a resimtit si n literatura
printr'o brusca accentuare a diverselor tendinte individualiste.
Eroul din Intunericul" al lul L. Andreev spune: Dad. nu pu-
tern lumina cu opaitele noastre toata intunecimea, atunci sa
stingem toate focurile §i sä ne afundam cu totil in intuneric".
Pe formlul unor asemenea opere, care umileau i calomniau
omul, romanul lui Gorchi, cu credinta lui in orn, cu chemärile
lui la lupta pentru libertate, a fost o expresie a celor mai bune
traditil ale literaturil ruse.
Locul pe care il ocupa romanul Mama" in literatura seco-
lului al XX-lea e determinat nu numai de faptul a in roman
sunt ridicate problemele hotaritoare ale epoch'. Am spus mai
sus a scriitorul intruchipeaza in personajele sale idealurile
care se formeaza in sanul societatli, aratand cititorllor sal cum
trebue sä fle ei 11100 pentru a se apropia de ideal, de frumos.
Simtul frumosului este clenumit simt estetic. Arta are me-
nirea de a destepta in om acest simt estetic si in aceasta con-
sta, insemnatatea el estetica. SI cu cat idealurile la care te In-
deamna artistul sunt mai inalte, cu cat mai complet sunt Intru-
chipate ele In eroll sal, cu atat mai mare este valoarea estetica
a operel.
Fiecare epoca, fiecare clasa 1I promoveaza, idealurile pro-
prii, are o ideie proprie despre frumos, pe care scriitorli el o
Intruchipeaza in figurile eroilor lor. Dna in ele sunt reflectate
acele aspeme din viata omului care sunt comune mai multor
epoch, fiindca sunt proluncl nationale SI mereu actuale, atuncl
aceste figuri devin general umane, adica Ii pastreaza insem-
natatea i pentru generatiile viitoare. Astfel figurile patrlatilor
taril rusesti din Cantec despre oastea lui Igor" si-au pastrat
valoarea estetica panä in timpurile noastre, pentruca sentimen-
tul patriotic se formeaza in decurs de milenii. Dar pe langa
faptul ca pastreaza valoarea estetica a celor mai alese carac-
tere alp trecutului, fiecare epoca II promoveaza si Idealuri pro-
pril, pentruca ea rezolvä probleme istorice care cer erol noi.
Maretia artistica a lui Gorchi consta in faptul ca el a inteles
mai aclanc decal oricare altul problemele vremurilor riot §i le-a
oglindit In operele sale Aceasta Insemneaza ca Gorchl intro-

127

www.dacoromanica.ro
duce in literatura eroi noi, exprimand prin ei idealurile tim-
pului sau.
Romanul Mama" este opera in care Gorchi a reusit sä dea
cea mai completä intruchipare a ideii sale despre omul cel nou,
erou al unei epoci noi, omul eliberator al patriei sale, omul
luptätor pentru socialism.
Pavel Vlasov, Pelagheea Nilovna mama sa, prietenii lui Pa-
-vel, cu totii sunt oameni in care sunt intruchipate cele mai fru-
moase trasrlturi de caracter ale omului: barbatia, fermitatea,
-devotamentul fierbinte fata de popor, hotarirea de a face orice
sacrificiu pentru eliberarea Patriei. Sunt oameni de o nespusa
frumusete i putere interioara. Ceea ce este esential insa, e OS
toate aceste calitäti ale lor noblete, vointa, barbatle, vite-
jie sunt subordonate unui scop suprem: slujirea propriului
lor popor, lupta pentru eliberarea lui. Oamenii acestia sunt pa-
trioti in intolesul cel mai aclanc al cuvantului. Suprema lor fe-
ticire este si lupte fad% preget pentru popor. Pavel intrand in
miscarea ilegala o previne pe mama lui, ca-1 asteapta inchi-
soarea. Pregatindu-se pentru demonstratie, Pavel ia hotarirea
s. poarte el drapelul; Tata pe care o iubeste incearca sa-1 de-
termine sa-si schimbe hotarirea.
Dumneata ai sA porti steagul? intreb5 fata incet.
Da.
E lucru hotArit?
Da. E drePtul meu.
Si jar inchisoare?!
Pavel tacu.
N'ai putea... incepu ea 5i se intrerup,A
Ce? intreb5 Pavel.
SA cedezi altuia...
Nu! spuse el tare.
Cand soldatii se indreapta asupra multimii purtand in
ata lor un pleptene rar cu dinti de otel cu luciu argintiu", iar
Nahodca iese in fata ca sa-1 apere cu trupul sau pe Pavel care
purta drapruul, acesta Ii striga: Treci in rand, n'ai dreptul
sa stai aici! Steagul trOue sa, fie in fruntel"
Urmarita §1 incoltita la gara de un spion, Nilovna se ridica
si, in gura mare, cheama oamenii la luptá §1 cu toate ea e lo-
vita si taritä, täria sufletului ei ramane neinfranta:

128

www.dacoromanica.ro
 Ochii nu i se stingeau l vedeau multi a11 ochi, care ar-
fleau cu acea flacarä binecunoscuta el, hotäritä, patrunzatoare,
flacara atAt de scumpa inimii ei.
Gorchi a stiut sä intruchipeze in eroii sal cele mai fru-
moase trasaturi ale omului in general si sa le lege totodata de
marile idel socialiste. Numai in legatura cu aceste idei, intr'o
epoca in care incepuse lupta pentru socialism, au putut sä se
manifeste in toata plenitudinea aceste frumoase träsäturi ale
omului, deoarece Tara un scop superior ele nu s'ar fi manifestat
niciodata in sufletul omenesc.
Dar eroii lui Gorchl sunt in acelasi timp adevarati oamenl
rusi, cu toate particularitatile caracterului national rus. In
aceasta epoca, trasaturile caracterului national rus puteau sa
se manifeste in cel mai inalt grad, dupa cum am mai aratat,
numai la cei care luptau pentru eliberarea Patriei lor: la revo-
iutionari, la bolsevici.
Eroii din romanul Mama" sunt precursor!! erOilor creati
mai tarziu de scriitoril sovietici, eroi ca: Pavel Corciaghin din
romanul lui N. Ostrovschi Asa s'a cant atelul", Vasile Ciapaev
din povestirea lui Furmanov, eroil bolsevici din operele lui
lohav, Fadeev i numerosi ali scrlitori.
Gorchi a intruchipat in eroii lui imaginea omului admira-
bil prin ideile sale, prin forta sa spirituaia, prin devotamentul
sau pentru popor, imagine care se forma in clasa muncitoare
in decursul luptel ei revolutionare, imagine care, avami o va-
loare universal umana, era totodata i profund nationalk
Deaceea, romanul Mama" al lui Gorchi a avut o influenta
atat de uriasa asupra cititorilor rusi ca i asupra celor din in-
treaga lume. 1Sub infaurirea operelor literare ale dumitale
spunea C. Vorosilov, adresandu-se lui Gorchi au crescut
generatii intregi de proletari rusi, care au vazut pentru prima
data modelele unei arte superioare i minunate, pe care ei o
intelegeau si care le era apropiata... Mama" constitue intr'ade-
Near o autobiografie a clasei muncitoare, intrucAt cuprinde aVA-
tea lucruri deosebit de apropiate, trMte de oricare proletar care
a trecut prin scoala grea a vietii aceleia vechl si blestemate,,.
A. LunaciarSchi scria astfel despre felul in care se raspandea
romanul Mama" in strainatate: Presa muncitoreasck indeo-
sebl cea germana §1 intfo oarecare masura ci cea franceza §1
9 Istoria Lit. Sovietice Ruse
129

www.dacoromanica.ro
italiana, 1-au difuzat cu repeziciune in milioane de exemplare,
sub forma, de suplimente la ziare sau de foileton".
In Uniunea Sovietica romanul Mama" a fost tipärit in
decurs de 3U de ant in peste o suta de editii cu un tiraj total
de aproape dotra milioane de exemplare. 0 editie cu un tiraj
de 109.000 exemplare tiparitä in 1946 la Paris s'a epuizat in
trei saptlmani, atat de popular% este aceasta carte in Apus,
unde muncitorii invata sl acum dupa, ea cum sä duel lupta re-
volut ion ara.
In cea dintal perioada a creatiel
Romanul Mama" ca operA sale, Gorchi desvolta si prelucreaza
claslcd a realismului traditia realismului critic si a ro-
socialist
mantismuhr4 revolutinnar. A doua
perioada a constituit pentru el perioada forrnaril definitive a
noii metode artistice care isi Insuseste cele mai bune traditil
ale trecutulur si le imbogateste cu noi principii creatoare. S'ar
putea sä para. oarecum ciudat: cum de a putut sa apart% metoda
realismului socialist inainte de a fi existat o societate socia-
lista? Insa trebue sa se stie ca con§tiinta socialistä nu apare
la un moment anumit sl intr'o forma pe cleplin inchegata. Fie-
care moment al luptei pentru societatea socialistà este in ace-
la§i timp si un moment al clesvoltarii constiintei socialiste. De
aceea si grevele si demonstratille si ciocnirile armate cu trupele
tariste si organizarea partidului muncitoresc toate acestea
sunt momente determinante in lupta pentru crearea societatil
socialiste. Deaceea si metoda artistica, care se naste in proce-
sul acestel lupte sl o oglindeste, este tot atat de indisolubil le-
gata de idelle socialiste, de lupta pentru socialism. Noi sun-
tern social4ti", spun eroil romanului Mama". Iar metoda ar-
tistica prin care se oglindeste lupta lor si se exprima idealurile
lor este metoda realismului socialist.
V. I. Lenin, Inca in snub 1905, in articolul Organizatia de
partid sl literature de partid" a dat o definitie a premizelor
de baza ale metodel realismului socialist. In romanul Mama",
Gorehl a dat un model admirabil al acestei metode. Oamenil
pe care-I zugraveste el sunt in acela§i timp i oameni care
apar asa cam sunt el in realitate, dar sl oameni asa cum ar
trebui el sa fie, cum devin treptat si CUM vor deveni in cele
din urma cu adevarat. Emil operelor sale sunt oameni insufle-
(41 de idealurile sociallste.

130

www.dacoromanica.ro
 Ide la socialismului in arta, adica idealul estetIc socialist,
chipul eroului pozitiv al bolsevicului, descrierea vietil in des-
voltarea ei ievolutionarl, caracterul popular in forma lui cea
mai inalta, partinitatea boisevica, sunt trasaturile fun-
damentale ale realismului socialist, care apar In roman cu o
plinatate exceptionalà.
Romanul lul Gorchi este popular, flinda ridica l rezolvä
probleme din cele mai Importante, care cuprind viata poporu-
lui in intregime. In acelasi timp el este profund partinic, de-
oarece rezolvarea pe care-o da problemelor este in spiritul prin-
cipialitätii bolsevice, adica prin prisma intereselor poporului,
intelese deoseblt de profund l cuprinzator.
Aceste trasaturi sunt infatisate in romanul lul Gorchl cu
intreaga splendoare a mijloacelor lui de povestire artistica:
prin caractere expresive, prin dinamismul limn, care se schimba
odatä cu desvoltarea caracterelor, prin situatil bazate pe eve-
nimente tiplce pentru viata revolutionarilor din acea vreme.
In romanul Mama", realismul socialist se manifesta in unl-
tatea dintre continutul profund ideologic si forma supla l va-
data care Il corespunde. In sensul acesta, romanul constitue
un exemplu pentru literetura sovietica. Prin el Gorchi a aratat
cat de complet si la timp poate sä raspunda un om al artel la
problemele fundamentale ale vietil i cata importanta pot avea
pentru viata opere de un avant creator atat de cuprinzator.

Concluzii
Cea de a doua perloada a crea-
tlei lul Gorchl are o importanta ex-
ceptionala pentru opera lui. In aceastä perioada Gorchl a creat
cele mai insemnate opere ale sale: Mama", Azilul de noapte"
si altele.
Este perioada in care se afirma, in toata bogatia 1 origi-
nalitatea el, metoda artistica al Orel intemeletor a fost Gor-
chi, metoda realismului socialist.
In opera lui Gorchi si-au gasit reflectarea cele mai im-
portante probleme ale epocii. Gorchi a infatisat cele mal dife-
rite paturi ale societatil ruse: proletariatul, Intelectualitatea
In diversele el grupari, diferlte generatli ale burgheziei ruse
parintli i eopill (in Foma Gordeev"), satul rusese l acele
paturi ale socletatli care au fost denumite fundul", vaga-
zonzii, fostli oameni".
131

www.dacoromanica.ro
 Despre sarcina de a educa activismul revolutionar al masse-
lor. V. I. Lenin scria in acei ani:
«...Muncitorul trebue 0," priceap5, limpede natura econemica
Si trasáturile social-politice ale mosierului si ale popii, ale inal-
tului dregator si ale täranului, ale studentului si ale vagabon-
dului, sa curoasca partile lor tari i slabe, s tie A, se orienteze
in acele fraze stereotipe si in sofismele de tot felul, sub care
fiecare clasa i fiecare pátur ii ascuncle poftele sale egoiste
si adevarata sa fire läuntrica", s tie sal! dea seama ce in-
stitutii l cc legi oglindesc, si cum anume oglindesc cutare sau
cutare interese. Dar aceasta reprezentare limpede" nu poate
fi dobandita din nicio carte. Ea poate fi data numai de imagi-
nile vii si de urmele proaspete, lasate de demascarile faptelor
ce se petrec in momentul de fata in jurul nostru, de lucrurl
despre care vorbesc sau chiar numai soptesc toti i fiecare in
felul sáu. Aceste demascari politice pe toato taramurile alcatuesc
conditia necesar i fundamentala pentru educarea masselor in
vederea activitatii revolutionare». (Op. vol. IV, pag. 415) 1).
Opera lui Gorchi indeplinea cu o plenitudine extraordinarà
acele sarcini despre care vorbea Lenin: demasca toate aspectele
lumii capitaliste si in acelasi timp cultiva cu o formidabila
putere, activismul revolutionar al poporului. Gorchi crea
acele tablouri artistice pline de expresivitate din via:ta
diversLlor clase si grupe din Rusia, din a caror studiere
s'a desvoltat conceptia socialista despre lume a masselor
muncitoare. Eroii creati de el intruchipau cele mai fru-
moase trasaturi ale caracterului national rus. El invata omul
sa-si iubeasca patria cheama s lupte cu abnegatie pentru
eliberarea ei; prin intreaga lui opera el cauta s cultive in citi-
torii sai ideia omeniel. Gorchi a fost un mare scriitor rus, dar
totodata si un scriltor al omenirii in general, deoarece patrio-
tismul lui n'a fost fondat pe tendinta de a injosi alte popoare
pentru interesele poporului sau. A-ti iubi patria spunea ()di-
nioara Belinschi inseamna a dori cu Infläcarare ca in ea s'a
se realizeze Idealurile omenirii... In caz contrar, patriotismul ar
deveni ceva inchistat ca intr'o carapace stramta, care iubeste
') Vezi §i V. 1. Lenin Ce-i de racut", Ed. P. C. R. 1946, pag
116-117.

132

www.dacoromanica.ro
numai ceea ce e a1 lui, numai fiindca e al lui 1 uraste tot ce
este strain, rumal flinda e straM... Intr'un cuvant iubirea
de patrie trebue 0, fie unita cu iubirea Tata de omenire". Toc-
mai astfel apare I patriotismul lui Gorchi.

CREATIA LUI GORCHI IN ANII REACTIUNII 31

AI PRIMULUI RAZBOI MONDIAL
Dupa insuccesul revolutiei din 1905, a inceput ofensiva con-
trarevolutiei. Revolutionarii erau cleportati in massa la ocna,
inchisorile erau arhipline. Mii de oameni erau executati. Ca
consecinta a politicii guvernului care urmarea sä creeze cele
mai favorabile condliuni pentru desvoltarea gospodariei chia-
buresti, situatia täranilor cu loturi mici de pamant s'a inräu-
tatit si mai mult. Ziva de lucru a fost marita pretutindeni pana
la 10-12 ore. Muncitorii care participasera la greve erau tre-
ui pe liste negre" si nu erau primii nicaieri la lucru.
In randurile intelectualitatii, sub influenta reactiunii, Il
facuse loc o stare de spirit decadenta, mull dintre intelectuall
se departasera de lupta revolutionara. 40fensiva contrarevolu-
tiei se desfasura I pe frontul ideologic. Aparu o droaie intreaga
de scriitori la moda, care criticau" 1 faceau prat" marxis-
mul, improscau cu norol revolutia, o batjocoreau, ridicau, in
slava tradarea, ridicau in slava desfraul sexual, in numele cul-
tului indivIdualitätil".
dn dorneniul filosofiei se inmultira tentativele de criticl",
de revizuire a marxismului, aparura deasemenea tot felul de
curente religioase, care se ascuncleau in dosul unor argumente
zise stiintifice".
«Criticarea" marxismului devenl o moda. Tati acestl domni,
cu toate deosebirile dintre el, urmäreau un scop comun: sä abata
massele, dela revolutie.2. (Istoria P. C. (b) al Uniunii Sovietice.
Curs scurt, pag. 96-97) 1).
Desläntuirea salbatica a reactiunii ajunsese la limita ex-
trema. In modul cel mai violent se manifestä ea in tragicul
masacru al demonstrantilor dela Lena la 4 Aprilie 1912, cand
1) Vezi §i Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bol§evic)
al Uniunii Sovietice, ed. III, P.M.R., pag. 141-142.

133

www.dacoromanica.ro
armata a deschis focul asupra multimil, omorincl 270 oameni sl
ranincl alti 250. La protestele contra acestui masacru, ministrul de
interne tarist Macarov a declarat: Asa a fost asa va fi".
Partidul Bolsevic insa, care conducea miscarea masselor
muncitoare, le organiza pentru luptä, ca sg nu mai fie asa". Ca
rgspuns la masacrul dela Lena, numai la Petersburg s'au pus
in grevg peste 100.000 de oameni.
A sasea conferinta a partidului, la Praga (1912), a consti-
tuit cel mai de seamg moment In organizarea miscgrii revolu-
tionare. Aceasta conferinta spune tovarasul Stalin, a avut
o importantg considerabilg in istoria Partidului nostru, dat
fiind cg ea a tras un hotar intre bolsevici si mensevici, unind
organizatiile bolsevice din intreaga tara intr'un singur Partid
Bolsevic" (Istoria P. C. (b) al Uniunii Sovietice, Curs scurt,
pag. 137) 1).
RdspunFul hotaritor la toate incerazile de a face critica
temeiurilor filosofice ale marxismului a fost dat in lucrarea fi-
losofica a iu t Lenin Materialism si empiriocriticism", aparuta
in 1909.
A inceput lupta impotriva reactiunii si in literaturg.
0 serie de critici marxisti au
Critica marxistA In lupta pornit la luptä impotriva fenorne-
impotriva reactiunli In nelor desagregaril ideologice in lite-
literaturä
ratura. Raze le criticil marxiste in
Rusia au fost puse de G. V. Plehanov (1856-1918) care, cu toate
greselile sale filosofice sl politice, care 1-au adus in cele din
urmg in lagárul adversarilor Marii Revolutii din Octombrie, a
facut mult pentru aplicarea principiilor marxiste la analiza li-
teral* pentru insusirea mostenirii marilor revolutionari demo-
crati rusi. Meritul principal al lui Plehanov consta in aceea CI
el a desvaluit pana in adancime legatura care existg intre arta
si viata socialg (articolele Arta si viata sociala", Conceptiile
literare ale lui V. G. Belinschi", Literatura dramatica franceza
si pictura franceza din sec. al XVIII-lea vgzute din punct de
vedere sociologic" si alte lucrari ale sale, adunate mai ales in
volumul al XIV-lea al operelor sale).
1) Vezi si Cursul scurt, de istorie a Partidului Comunist (holsevic)
al Uniunii Sovietice, ed. III, P.M.R., pag. 198.

134

www.dacoromanica.ro
 S'au remarcat apoi A. V. Lunaciarschi (1875-1933) si V. V.
Vorovschi (1872-1923). Un rol deosebit de mare in lupta im-
potriva literaturii reactionare a avut V. Vorovschi. In articolele
sale (Noaptea de clupg Wane", Bazarov si Sanin", Dou5,
mame" i multe altele) el a dus o lupt5, inflAckratà Impotriva des-
compunerii literaturii. Culegerea de articole ale criticilor mar-
xisti printre care Vorovschi ocupa un loc de frunte indrep-
tate impotriva literaturii reactionare, purta tocmai acest titlu:
Descompunerea literaturii". Pe scriitorii reactionari care ca-
lomniau revolutia, Vorovschi II compara cu jefuitorii care in
noaptea de dup5., o 135,tMle prad5, ränII1 l mortii cäzuti pe cam-
pul de luptk
La lupta cu literatura reactional% au contribuit mult arti-
colele relative la problemele de literatur5, care apAreau des in
ziarele bolsevice Zvezda" si Pravda".
0 important5, fundamentala pentru desvoltarea unei critici
autentic stiintif ice, marxist-leninlste, au avut scrierile in aceastl
directie ale lui V. I. Lenin, care in 1905 a publicat articolul
Organizatia de partid 1 literatura de part.d", iar in 1908-1911,
o serie de articole despre L. Tolstoi.
In aceste articole (L. Tolstoi ca oglInd5, a revolutlei ruse",
L. Tolstoi sl miscarea muncitoreasc5, contemporanV, L. Tol-
stoi si epoca lui" 1 alt.), Lenin a dat modele de analiz5, mar-
xlst5, a literaturii. A arätat insemnätatea 1cieologic5, a literaturii
ca reflectare a vietii sociale, legatura ei cu ambianta istorick
necesitatea pretuirii scriitorului din punctul de vedere al inte-
reselor poporului, a cárui lupt5, de eliberare trebue sä fie aju-
tatA printr'o prezentare real5, a vietil. Lenin a afatat ck del pa-
rerile lui Tolstoi erau de nuant5, reactional% creatia lul prin
oglindirea just5, a vietil este importantä pentru intreg po-
porul SI constitue un bun al acestula. Lucrarile lui Lenin despre
Tolstoi au avut o important5, covarsitoare pentru desvoltarea
stiintei marxiste a literaturii, nu numal pentruca in ele Lenin
a fäcut o analizä prof und stiintificä a operei Int L. Tolstoi, dar
pentrucä ele aveau o urias5. 'mportant5, metodologick adica
d(terminau insesi principiile de cercetare stiintificä a literaturii
in general.
In articolul Organizatia de partid si literatura de partid",
care determina In mod genial principiile fundamentale ale 11-
teraturil soclaliste, care urma s5, se desvolte abia mai tarziu,
135

www.dacoromanica.ro
Lenin a atacat in mod direct si tendintele reactionare din lite-
ratura. Articolul acesta este indreptat impotriva simbolistilor
si a altor reactionari in literaturä: Jos cu literatii-supraoa-
meni", scria V. I. Lenin.
In anii reactiunii, Gorchi acti-
Maxim Gorchl In lupta veaza intens in presa bolsevica, la
ImpotrIva reactiunil ziarut Zvezda" §i la revista Pros-
vescenie". In Zvezda" el si-a publicat in 1912 Povestile din
Italia" despre care Lenin i-a scris: 4Sunt foarte, foarte bucuros
ca ajuti la Zvezda"... Prin minunatele dumitale povesti" al
ajutat foarte, foarte mult Zvezdei" l aceasta mA bucure; din
cale afar5, (1909)1).
In anul 1908 Gorchi publica articolul Distrugerea perso-
nalitätii", in care ataca foarte violent pe scriitorii in operele
carora se manifestau tendinte reactionare. Gorchi vorbea in
acest articol cu o deosebita fortA despre patriotism ca baza a
unei arte autentice, ca traditie a marii literaturi clasice ruse.
Spunea ca principalul defect al literaturii reactionare e ca-1
lipsitl de sentimentul patriotic. E greu sä-1 banuesti pe scrii-
torul contemporan aerie el ca-1 intereseazä soarta patriei
sale... Problemele sociale nu stimuleaza creatia Poetul se.
transforma in om de litere i alunecä irezistibil de pe Inlimile
generalizarilor geniale spre planul lucrurilor märunte ale vietii,
complacându-se in fapte banale cotidiene... Forma devine tot
mai rafinata si mai stridenta, iar cuvântul din ce in ce mat
rece i continutul din ce in ce mai sarac; se stinge sentimentul
sincer, lipseate patosul... Scriitorul nu mai este oglinda lumii, et
un mic ciob, care se amestecä in praful sträzilor; nu mai este
in stare sä reflecte, prin framântgrile sale morbide, mareata
viatä a lumii, ci doar numai crampeie de viaà banala, mid
cioburi ale unor suflete sfäramate".
Si Gorchi ataca pe acei literati care cautau sa descopere la
revolutionar puncte slabe, subliniind la el, cu mai mult sau mai
putin talent, tot ce poate sa-1 intunece t sa-i murdreasca.
fata de om unica fata luminoasá, poate, a epocii noastre".
Acestei decäderi a literaturii, Gorchi ii opune traditille litera-
turii clasice ruse. El scrie: In Rusia orice seriitor era cu ade-
I) Lenin despre 1iteratur5", Ed. P. M. R. 1949, pag. 129-130.

136

www.dacoromanica.ro
varat l intens personal, dar pe top II unea aceeasi nkuinta.
darza, aceea de a intelege, de a simti si a intrezki viitorul pa-
triei, soarta poporului ei, rolul ei pe pamant... Ce spunea, ce
invataturi dadea vechiul scriitor? Crede in poporul tau, care-
a creat ma'reata l viguroasa limba, rusa, crede In fortele lui
creatoare. Ajuta-i s se ridice din genunchi, apropie-te de el,
mergi cu el".
Aceste manifestari ale lui Gorchi au aratat °data mai mult
ca adevkatele traditii ale marii literaturi clasice ruse au fost
preluate in secolul al XX-lea de catre literatura revolutionara,
purtatoarea principiului patriotic, care avea in M. Gorchi pe eel
mai profund interpret al ei. Gorchi repeta mereu ideia e, artis-
tul a fost si este intotdeauna cel mai bun fiu al patriei sale, care,
o iubeste cu cea mai mare ardoare si in chipul cel mai rational.
In zilele de restriste pentru tara sa, el trebue sa-i trezeasca
spiritul erolc"...
Operele scrise de Gorchl in
Vara" aceasta perioada continua sa des-
volte ideia lui principala din perioaclele precedente. In anul
1909, Gorchl scrie nuvela Vara", care este intim legata de ro-
manul Mama".
Intr'una din scrisorIle sale, Gorchi spune ca dupa Mama"
intentionam sä scriu Fiul", aveam zice el scrisorile lui
Zalomov din deportare, incerckile lui literare, cunosteam pe
muncitorii celor doug partide I pe cei mai de seama gaponisti:
Petrov, Incov, Ceremohin, Carelin; aveam vii impresiile dela
congresuI dela Loncira; dar toate acestea s'au dovedit insufi-
ciente. Vara", Mordovea", Romanticul", Sasca" pot fi
considerate ca niste schite pentru romanul Fiul").
Vara" este o nuvela despre satul revolutionar. Tema sa-
tului era foarte raspandita in literatura acelor ani, fapt, dealt-
fel, cu totul explicabil: amploarea framantarilor taranesti atra-
gea asupra lor atentia tuturor. Dar operele consacrate satului
zugräveau viata de acolo, deobicei, in culori foarte intunecate.
Saracia, lipsa de culturä, inrairea provocata de cea mai aspra
exploatare, toate acestea determinau o incordare a relatiilor so-
dale la sate. Pana §1. scriitorii cu tendinte net revolutionare ca
Podeacev sau Volnov tot pe acest plan descriau satul.
Vara" lui Gorchi a constituit o exceptie unica. In aceasta

137

www.dacoromanica.ro
povestire el prezinta satul, nu reflectand numal ceea ce exista
In el, dar I ghicind ceea ce va fi in el dupä ce satul va capata
posibilitatea unel desvoltäri libere. Broil nuvelei Vara" Iegor,
Varea sunt zugraviti cu acelgi avant romantic ca i eroii ro-
manului Mama". Prin modul cum II concepe, Gorchl II Intre-
geste", scoate in evidenta pe primul plan structura lor spirituala,
c.ptimismul i bucuria lor intensâ de vista. Toate acestea nu se
puteau manifesta In sanul masselor sate$t1 din cauza dublel
asuprirl a capitalismului $1 a autocratiel, dar aceste forte mi-
nunate zaceou ascunse In oamenil rusi I Gorchi n'a facut alt-
ceva decat sa, accentueze in descrierile sale aceste trasaturl
t eale.
Lasati-i pe toti sä tralasca liber l sä munceasca pe pa-
mantul ingrapt de oasele stramo$11or lor, impodobit de tezaurul
muncii lor, $1 atunci ne vom simti in Rusia noastra ca I copiii
la sanul mamei", scrie Gorchl. In oamenii satului, zugraviti de
el, se arata tocmai ceea ce va putea SA se desvolte pe deplin
abla atunci cand Rusia va deveni realmente o mama, pentru ei.
Deaceea, dintre toate operele scrIse in acel ani pe tema satului,
numal Vara" lui Gorchi s'a dovedit a fl o opera in care scril-
Viral vorbeste despre prefacerile care se petreceau in satul pre-
revolutionar. Dupa cum in Mama" Gorchl a aratat acele tra-
saturl care an de an apareau din ce In ce mai evident, tot ast-
fel $1 in nuvela Vara" el infatiseaza viata in perspectivä,
aqa cum va trebui s. fie $1 cum clevenea realmente. Povestirea
se termina cu aceste cuvinte: Te felicit, mare popor rus, pen-
tru apropiata sarbatoare a Invieril; popor drag!".
In lumina acestel sarbatorl ce va sa vina, pot fl intele$1 oa-
menil infatisati in aceastà nuvela.
Varea ocupa un loc deosebit printre oamenii satului, ase-
menea Pelagheel Nilovna In romanul Mama", cu care se asea-
mana mutt. Ca $1 Nilovna, ea devine discipola a revolutionarilor;
-se trezesc In ea bogate forte spirituale, ascunse pana atunci. In
articolul Distrugerea personalitatil", Gorcht scrla astfel despre
f emeia rusa Chiar avand in vedere slabiciunea cronica a me-
moriei oamenilor rust, $1 Inca sper ca nu e necesar sä le amintesc
meritele isterice ale femell ruse, marea el munca sociala, lap-
tele ei de vitejle. Dela Marfa Boretcala $1 Morozova 1 pana la
femelle din schiturile rascolnicilor $1 din partidele revolutio-
nare, ea ne ofera o imagine constant epica.

138

www.dacoromanica.ro
 Simplitate majestuoasä, desconsiderare a pozei, mandrie
blajinä, o inteligentä extraordinara 1 o inima profund patrunsa
de iubire nesfarsita, o hotarire calma de a se jertfi oricand pen-
tru triumful idealului ei, iata calitatile spirituale ale Vasill-
sel Premuclraia, care au fost schitate cu atata maestrie i dra-
goste de cage vechii maestri ai cuvantului si al imaginil si con-
turate, mai precis Inca, de catre muza istoriei ruse moderne.
SI Nilovna l Varea, care i se aseamana, sunt figuri de ast-
fel de femei ruse, geniu bun al pill", cum spune Gorchi.
Dreapta, darzä, cu un zambet luminos pe fata, cu glasu-i lim-
pede, Varea strabate paginile nuvelei, intruchipand cele mai
frumoase trasaturi ale satului rus trezit la o viata noua.
Rusia celor din Ocurov" In anii 1909 1910 au aparut
douà nuvele ale lui Gorchi, strans
legate una de alta Oraselul Ocurov" si Viata lui Matvel
Cojemiachin". In ele Gorchi a infatisat alte aspecte ale vietil
rusesti: rutina l stagnarea ungherelor indepartate provinciale,
mica burghezle provinciala detasata de civilizatie. E viata ser-.
pilor de casa satisfäcuti de ei Insist din Cantecul soimului",
care cauta sa innabuse orice nazuinta spre adevar i frumos,
care se iveste la oamenli cu o structura sufleteasca mai sen3ibila
si mai Tina.
Stau In urmd-ne pdduri,
Mlastini marl in fard,
Doamne-al mild fi te 'nduri
De-o astfel de viatd!
Astfel de versuri compune poetul din Ocurov, Sima Devus-
chin, care se präpadeste atat de tragic in oraselul sau. Oamenli
se sbat in Ocurov, fara gaseasca posibilitatea unei afirmäri
a aptitudinilor si a fortelor lor.
Iata-ma ajuns la varsta de treizeci de ani, spune trist
unul din locuitori, putere am destula, si nu pot sa-mi gasese
un loc unde s5. nu-mi vin. sa urlu... Ce-mi trebue? Actiune,
drum liber imi trebuel"
Dar si in acest mediu, otravit de spiritul de inavutire al
miculul proprietar, de egoism, inviclie I cruzime, Gorchi cauta
sl gaseste ceea ce poate sä schimbe aceasta viata. El crede In
firea omului rus, care va sti sa invinga ce-i sta in cale, crede in
puterea inaltatoare a muncii, vede acea transformare a vietil
139

www.dacoromanica.ro
pe care revolutia apropiatä o acluce chiar si pentru Ocurov. Zu-
geavind tarà crwtare tablourile sumbre ale vietii din Ocurov,
Gorchi amane un realist socialist, aci vede perspectiva des-
voltArii Rusiei, si in lumina acesteia desvMue fortele care cresc
in Ocurov. Este in primul rand sentimentul iubirii de patrie.
Gorchi gäseste si in Ocurov figuri de patrioti rusi careli iubesc
patria i sunt gata s o slujeascá cu credintl.
Si a-0 spun o vorbä din inimä spune Iacov Tiunov,
e tare bun poporul rus.., bun, sanatos, un popor inzestratl"
Fostul soldat Puscar spune:
Ce-i aia Rusia, stii? Rusia e färä sfarsit: rapt, mlastini,
stepe, nisipuri, toate astea trebuesc oranduite, cumetre. Ea are
nevoie de toate, stiu, ca." doar am strbatut-o in lung si in lat.
In ea este de lucru pentru dou'a sute de ani. Poftim de mun-
ceste i randueste-o".
Ocurov, localitate parasita in voia soartei, nu poate lest
prin propriile sale puteri din aceastg, stagnare. Printre oamenit
acestia nu erau forte spune Gorchi care sa realizeze o uni-
tate de idei si de sentimente: obtuzi, sect si inchisi in sine, et
nu se contopeau 1ntr'o fortä vie, rationala, animata de o dorintä
unicg". Dar in Ocurov se revars'a din ce in ce mai intens o viatà
nouä; apar fosti deportati, se formeaa un cerc al tineretuluL
Se apropie i transformarea acestei lumi, asa cum se petrece
si in oras (Mama") si In sat (Vara"). Asa dar, tema celor
din Ocurov" se integreaza in tabloul unitar al patriei care se
trezeste la o viata noua.
Figuri de oameni Tot in acesti ani, Gorchi incepe
rust sä creeze o serie de portrete literare
ale oamenilor rusi celebri cu care a avut prilejul sá se intalneasca%
in viatA. Esti fericit, Alexei, i-a spus odata lui Gorchi, Leonid
Andrecv esti totdeauna inconjurat de oameni foarte intere-
santi..."
Un loc aparte printre acesti oameni 11 ocupau scrlitorii: Ca-
ronin, Corolenco, Cotiubinschi, Garin-Mihailovschi, Esenin,
Cehov, Bloc, L. Tolstoi, sl revolutionarii (Mihail Vilonov).
Schitele au fost scrise de Gorchi in decurs de mai multi ant
§1 vädesc o exceptionala mAestrie de portretist. In amintirile sale
despre L. Tolstoi si Cehov sunt evocate extrem de impresionant
cele mai importante trasaturi ale caracterului si in acelasi timp
si tot farmecul personalit411 bor.

140

www.dacoromanica.ro
 .o

419
1

A. M. Gorchi, 1912
In amintirile acestea Gorchi a cautat indeosebi sa arate
cum s'au intruchipat principalele trasaturi ale caracterului na-
tional rus In reprezentartii lui cei mai eminenti si cat de pu-
ternic era in ei sentimentul patriotic, cat de mandri erau ei de
tara si de poporul bor. ,,cititi, cititi literatura rusä, cat mai mult,
cititi tot... Este cea mai bunä literatura din lume", ii spune
Caronin lui Gorchi. Poporul rus e un popor bun, un popor ad-
mirabil, va spun"... Ah, de ati sti cati oameni talentati sunt
in Rusia si ce oribil traesc eil" spune tot el. Tara cea mai
fericitä, e 1-tusial exclama Garin-Mihailovschi. Ce camp
vast de activitate interesanta, ()Tara ea, cate posibilitati minu-
nate, cate probleme din cele mai complicate! Niciodata n'am
invidiat pe nimeni, dar ii invidiez pe oamenii viitorului, pe cei
ce vor till cu 30-40 de ani dupa noil"
In ajunul primului razboi mon-
Gorchi In anii räzbolului dial, Gorchi s'a intors in Rusia.
mondial
In anul 1915, el infiinteaza sl
editeaza In Rusia marea revista Letopis", care chiar dela ince-
put adopta o pozitie net antiguvernamentall.

141

www.dacoromanica.ro
 In timp ce scriitorii burgheziei i ai nobilimii prosläveau ma-
celul mondial, cautand in toate chipurile s ascunda sensul sl
eauzele rázbolului, proletariatul, Partidul sau l artistil sal au
adoptat o pozitie ferrna de Infrangere militara a guvernulut
tarist, prociamand lozinca transformarii razbolului imperialist
intr'un räzboi civil. Lozinca aceasta insemna ea toti cei ce
muncesc, inclusiv muncitorii si tbranii inarmati, Imbracati In
bathe soldatestl, trebue sa Intoarca armele impotriva propriet
lor burghezil si sa-i doboare puterea, daca vor sä scape de räzboi
§1 sa obtina o pace dreapta." (Istoria Partidului Comunist (bol-
evic) al Uniunii Sovietice. Curs scurt, pag. 161) 1).
Partidul Bolsevic ii preciza pozitia fata de razboi, actionand
sub steagul internationalismului revolutionar In concordanta
eu modul säu de a inte1ege natura i cauzele razboiului impe-
cialist. Numal Partidul Bolsevic a ramas credincios marelut
steag al Int ernationalismului revolutionar, numal el a ramas
ferm pe pozitille marxiste ale luptei hotarite impotriva abso-
lutismului tarist, Impoteva mosierilor si a capitalistilor, impo-
triva r5zbolulu1 imperialist." (Istoria Partidului Comunist (bol-
sevic) al Uniunii Sovietice. Curs, pag. 157) 2) A. M. Gorchi.
In timpul razboiului s'a situat pe poziii1e internationalismulul
proletar.
In acel timp Partidul Bolsevic se afla Intr'o adanca ilegali-
tate; presa muncitoreasca fusese suprimatä 1 orice posibilitate
de a duce pi; cal legale o propaganda antiràzboinica era exclusa.
Revista Letopis", cu care Gorchi avea legatura stransa, era
singurul organ legal care adoptase o pozitie indreptata impo-
triva razboiLlui imperialist. Faptul acesta scoate in evidenta cu
cleosebire rolul ideologic-progresist al lui Gorchl in epoca raz-
boiului.
Gorchi a ramas credincios cauzel internationalismului st
clemocratismului proletar.
In epoca razboiului mondial, ca si in ajunul acestuia dealt-
fel, Gorchi activeaza ca organizator si conducator pe frontul 11-
terar al fortelor progresiste, proletare I democratice. In anit
razboiului, glasul lui Gorchl, care ridicase sus steagul interna-
1) Vezi si Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bolsevic)
al Uniunii Sovietice, ed. III, P.M.R., pag. 233.
2) Idem, pag. 227.

1 42

www.dacoromanica.ro
tionalismului socialist, rasuna ca un glas al intregului popor
muncitor, al tuturor revolutionarilor cinstiti, ca un glas al In--
tregii literaturi proletare.
In dorneniul creatiei sale literare, fenomenul cel mai im-
portant din acest timp a fost partea a doua a trilogiei auto-
biografice La stäpan" (1916). Se apropla Marea Revolutie
Socialista din Octombrie.
Gorchi o intampina ca un conducator recunoscut al arta
revolutionare. Fara indoialä, scrie Lenin in anul 1917,
Gorchl este un mare talent literar, care a adus i va aduce mult
folos miscaril proletare mondiale" (Opere, vol. XX, pag. 41).
Incepea o noul l ultima perioada a creatiei lui Gorchi.

GORCHI $1 LUPTA LITERARA DELA INCEPUTUL

SECOLULUI AL XX-LEA
Inainte de a vorbi despre activitatea lui Gorchi de dupa
Marea Revolutie Socialista din Octombrie, este necesar sa, mat
examinam i ambianta in care s'a desvoltat opera sa inainte de
Octombrie. Lupta de clasa indarjitá din aceastä perioada a de-
terminat l 0 ascutire a luptei ideologice in domeniul literaturii.
Drumul lui Gorchi inainte de Octombrie este drumul luptet
pentru realismul socialist, lupta care se desfasura in conditiile
unel rezistente inversunate a curentelor ideologice °stile aces-
tuia. In acelasi timp, tati scriitorii cel mai buni dela Inceputul
secolului al XX-lea au simtit influenta binefacatoare a lui
Gorchl.
In operele lui Maxim Gorchi si-au gasit cea mai vie expre-
sie principille artistice care raspundeau in gradul cel mai 1nalt
sarcinilor pe care le punea in fata literaturil ruse epoca istorica
nouä. Ele constitue artera princ!palä de desvoltare a literaturii
ruse din sec al XX-lea. Asa se explica de ce Gorchi atragea
asupra sa atentia incordata atat a prietenilor cat si a dusma-
nilor, fiind figura centrala a vietli literare. Influenta lui au su-
ferit-o cei mai diferiti scriitori.
In acelasi timp, viata insasi ridica in fata scriitorilor pro-
bleme asemanatoare acelora pe care le punea Gorchi i.1 ducea
la concluziile la care ajunsese el mai inainte. Influenta literarä,
e vorba de o influentä serioasä, creatoare, si nu de o simpl&
143

www.dacoromanica.ro
4mitat1e se sprijina intotdeauna pe cerinteie vietii, care su-
gereaza scriltorului probleme gata rezolvate de predecesori sau
,de contemporani ai sal, deaceea o asemenea influenta literal%
treze§te interesul pentru forme elaborate de mai inainte.
Unii scriitori insa, situandu-se pe pozitil mai mult sau mai
putin reactionare si false, creau opere care oglindeau gresit
viata i exercitau o influenta daunatoare asupra constiintei pu-
blice. Impotriva acestor scriitori, Gorchi a dus o lupta ideolo-
gica neimpacata. -
Ca si in toate celelalte domenii ale ideologiei, in literatura
din ajunul Marii Revolutii Socialiste din Octombrie se dadea o
aprigä luptit de idel.
Amploarea mieãril revolutio-
Literatura proletarA nare i cresterea politica si ideolo-
dela inceputurile eret gica a clasel muncitoare nu se putea,
revolutionare
desigur, s nu trezeasca aspiratia
tineretului muncitor de a gasi o reflectare a realitatil in forme
artistice, fie chiar nedesavarsite deocamclata. Inca in anii 1880
1890 incep sa apara lucrarile poetului muncitor E. E. Neceaev
(1859-1925), autorul Cantecelor unui geamgiu". Ceva mai tar-
ziu incep sa se publice lucrarile lui F. S. Sculeov (1868-1930) au-
torul cunoscutului cantec Noi suntem fierari l sufletul nostru
e tanar".
Apar o serie de reviste: Cultura" (1911-1917), Drumul
nostru" (1913) si multe altele in care scriau autori muncitori
(isi incepusera cam pe atunci activitatea literarI: A. Novicov-
Pribol, F. Giadcov, N. Liasco). In anul 1911 Gorchi a publicat
un articol intitulat Cu privire la scriitorii autodidaqi". In acest
articol el spunea cä poporul merita respect si atentie pentru
cantarile lui, pentru munca mintli lui care s'a trezit", i analiza
materialul literar primit dela peste trei sute.cle autori muncitori
printre care. dupa socoteala lui Gorchi, erau noua cizmari, cinci
croitorese, patru croitori etc. In anul 1914 a aparut din initia-
tiva lui Gorchi si in redactarea sa cea dintai Culegere de opere
-ale scriitorilor proletari". In prefata care insotea aceasta Cu-
tegere, Gorchi a scris: Suntem in masura sa spunem ca, in
ciuda conditiilor groaznice de viata ale muncitorului rus, el 1s1
creeaza necontenit o intelectualitate a sa, transformandu-si o
parte din energia fizica In en6ree psihica, spirituala... Stint
144
www.dacoromanica.ro
'term convins continua Gorchl ca proletariatul este in stare
$5.11 creeze literatura sa artistica; este posibil ca despre aceasta
carticia O. se vorbeasca 'candva ca despre unul din primii pasi
al proletariatului spre crearea literaturil sale proprii". Litera-
-tura aceasta, Gorchi sit imagina ca o literatura care continua
memijlocit traditiile literaturii clasice 1 indemna pe scriitorii
muncitori incepätori sa invete din paginile ei.
tin rol important 1-au jucat In desvoltarea tinerilor scriitori
muncitori ziarele bolsevice Zvezda" si Pravda". In amintirile
-sale, scrise cu prilejul celel de a zecea aniversari a Pravdei",
tovarasul Stalin a spus: 1Pravda" avea misiunea de a ajuta pe
muncitorii inaintati S. stranga in jurul steagului Partidului pa-
turile largi ale clasei muncitoare ruse, care se trezeau la lupta
.-cea noul, dar erau inapoiate din punct de vedere politic. Tocmai
deaceea Pravda" si-a impus atunci ca una din sarcinile sale
formarea literatilor din insusi mediul muncitorilor l atragerea
lor la munca de conducere a ziarului» (1922).1)
In paginile acestor ziare sl-au publicat operele peste 400 au-
tori tineri. In rastimp de peste dot ani (1912-1914), Pravda"
a publicat aproape o mie de opere literare (versuri, povestiri,
schite) l articole de critica literara.
Tinerii autori aduceau in literatura un material nou, luat
din viata.
E deajuns sa enuntam numai titlurile poeziilor publicate in
Pravda" pentru a ne convinge ca aceastä literaturä de masse,
cu toate ea era la primii sM pasi, incepuse sà oglincleasca as-
pecte ale vietii care pana, atunci aproape ca nu fusesera atinse;
lata de pild6 cateva dintre aceste titluri: Mina", Ttpografia",
Schimbul de noapte", Coborirea in mina", Strungarul",
,,Cantecul zetarului", Cantecul fierarului",.Viata fochistului",
.Moartea minerului", Modelarul", Turnatorul", Tesa-
toarea" etc. Vorbind in cele mai multe ca7uri despre viaa grea
a muncitorilor, aceste opere sunt in acelasi timp patrune din
pun de un pronuntat simt al poe7iei si bucuriei muncii. Pravda"
avea pe aturici zeci de mii de cititori 1 rolul operelor literare
care se publicau in ea, era considerabil sub raportul efectului
dor social educativ.

1) Vezi: Lenin si Stalin despre pres5", Ed. P. M. R. 1948, pag. 29.

10 Istoria Lit. Sovietice Ruse
145

www.dacoromanica.ro
 Un loc aparte printre pogii dela Zvezda" si Pravda" It
ocupA Demian BednAi care a elaborat genul fabulei revolutio-
flare. In ;;Pravda", In timp de doi ani s'au publicat vreo 100 de
opere de ale sale. Fabulele lui s'au bucurat de o apreciere favo-
rabilA din partea lui V. I. Lenin.
Ca un model al prIceperil sale de a da unei idei politice o
formulare precisA, sclipitoare si foarte accesibilA, pot servi urmA-
toarele versuri scrise cu prilejul unor turburAri ce s'au iscat la
o uzinA de cauciuc in urma intoxicArii muncitorilor cu plumb.
Muncitorii adunati in stradA fuseserà imprAstiati de forte ar-
mate. Demian BednAl scris o scurtà poezie, care s'a raspandit
imediat in masse:
In fabrict amcireald,
In stradet reifutald,
lei gloante, colo iar, otel!
Sfdrgt la fel...
A. S. Serafimovici, ca sl Gorchl,
A. S. Serafimovici (Popov). a trecut printr'o scoalA grea a vigil.
Tani sAu a murit de timpuriu. Familia ducea lipsuri. Incepand
din clasa treia, Serafimovici dAdea meditatii, ajutAndu-si astfel
f amilia.
Absolvind gimnaziul in stanita Ust-Medveditcaia, el se in-
scrie ca student la Universitatea (Facultatea de stiinte fizico-
matematice) din Petersburg. Aid el I-a cunoscut pe Alexandr
Inc) Ulianov, fratele mai mare al lui V. I. Lenin. Ulianov pregI-
tea un atentat impotriva tarului Alexanclru III. Atentatul nu a
izbutit. Serafimovici a scris un manifest revolutionar prin care-
lAmurea sensul atentatului sAvArsit de Ullanov. Pentru acest
manifest a fr'st arestat 9 deportat pe timp de trei ani la Mezen,
pe tArmul MArii Albe. Acolo a inceput sä scrie, si prima lui po-
vestire a fost tipAritA in anul 1888. IncepAnd de atunci scrierile
lui Serafimovici se publicA regulat. In anul 1901 se editeazä
prima sa culegere de opere.
Gleb Uspenschi I-a apreciat ca un mare talent artistic",
un minunat scriitor". 0 primire foarte caldA a avUt Serafimo-
vici si din partea lui V. Corolenco, care a scris despre el: Limba.
lui adrnirabilA, bogatA in imagini, concis l viguroasA, descrieri
clare I pline de prospetime, figuri schitate fugitiv l totust

146

www.dacoromanica.ro
pline de via45., toate acestea n'au ramas neobservate de citi-
torii acestor schite".
Mutancla-se la Moscova in anul 1902, Serafimovici se im-
prieteneste cu Gorchi i devine colaborator permanent al cule-
gerii Znanle" editatä de acesta (1904-1913).
Sfera temelor si a imaginilor lui Serafimovici, in multe
privinte, se apropie de cea a lui Gorchi. Si la el ga'sim In pri-
mul rand imaginea omului-victima, care piere sub povara de
nesuportat a conditiilor vietii.
In poVestirea Acarul" eroul su moare strivit de tren, iar
calea ferata II d5, familiei acestuia un ajutor de trei ruble. In
povestirea Iepurele" un lucrator lipsit de bani incearca sa
plece cu vaporul, f5/5, bilet, la nevasta lui care e pe moarte.
E descoperit i drept pedeaps5, nu i se da vole s coboare de pe
vapor la oprire, ci e dus mai departe. El se arunc5, atunci in
apa si se irmeaca. Un zetar, cu un stagiu de treizeci de ani de
munca la tipogralie, fiind concediat din cauza ca lncepuse sg-sl
piarda ved.lrea, se spanzura (Zetarul"). Un batran, care mun-
else toata viata lui inteo mina, nemalavand puterea de munca
de pana abinci, este concediat; se duce In locul sau natal, dar
nici acolo nu gaseste mljloace de existenta. Se intoarce inapoi la
mina, dar nu Mai e primit la lucru l plea* incotro? (Se-
miscura").
Multe povestiri de acest fel are Serafimovici l toate te
fax sa simti situatia fltr iesire a lucrAtorului si a Vazanului,
lmpinI pana la Iimita mizeriel si a desnadejdil.
Serafimovici, spre deosebire de Gorchi, nu zugráveste atat
caractere, cat alege situatii foarte elocvente din viata, In care
se manifesTa caracterul omului si ambianta in care tra'este.
Este un maestru al povestirii scurte cu un stil §1 o actiune
foarte expresive i dinamice. Lev Tolstoi, Orilla 11 placea sl
puna scriltorilor note, I-a dat nota cinci plus, pentru poves-
tirea Nisipurile".
Ciclul de povestiri ale lui SerafimovIci, despre suferintele
celor saraci sl umill, ofera cititorului imaginea vie a unei vietl
care condamna oamenii la asemenea suferinte.
Ca §1 Gorchi, Serafimovici cauta explicatia acestor sufe-
rinte. Si el o gaseste tot acolo unde o gaseste l Gorchi: in prin-
cipiul proprietatii, care II otraveste pe om s1-1 impledica sg-s1
manifeste bogatele sale Insusiri. In povestirea Pe mare" el
147

www.dacoromanica.ro
descrie un conflict cu urmäri tragice intre doul familii de
pescari; doi frati au furat peste din plasa celeilalte familil
compusa din tata 1 dol fil. Acestia 1-au pandit, le-au iesit ina-
inte cu o bard, l s'au luat la ceartä. In timpul Inaieraril bar-
cue s'au rasturnat 1 numal dol (ate unul din fiecare fami-
lie), räniti, izbutesc s. lasa la suprafata apei langa barca ras-
turnatä. In primul moment, trezindu-li-se In suflet simtaminte
omenesti, se ajuta reciproc. Dar in cursul convorbirli unul 11
intreaba pe celalalt: cam cat facea pestele pe care 11 1-a furat
el cu fratele sau? Vreo sase sute... raspunde cel intrebat; atunci
celalalt se arunca din nou ca un turbat asupra hotului 1 In
Incaierare se inneaca amandol.
In povestirea Filca", o mama ca sa-si scape film de o
viata, de mizerle ii face o asigurare pentru caz de moarte, in
valoare de cincisprezece mii de ruble; insceneaza un accident
moare. Cu banii Primiti din asigurare film se marita, duce
o viatà inclestulata i fara griji; dar barbatul el bombaneste
nemultumit c. defunctel nu 1-a venit in minte sa-si faca o asi-
gurare de treizeci de mil de ruble. Tata, deci care au fost roa-
dele supremului sacrificiu al mamel.
In povestirea Desghetul", un negustor aude noaptea Ca
un om se inneaca in rau. Primejiluindu-si viata, 11 salveaza, 11
duce acasä la dansul ca sa se incalzeasca, dar afla, din vorba
In vorba, ca e un vagabond Vara acte. Temandu-se ca omul
salvat de el sa nu-1 prade, il duce la politie: Luatl-1, e fara
acte". (1909)
Admirabila este powstirea Nisipurile" (1909). Un batran
morar ademeneste o tanara 1 vesela slujnicl O. se marite cu
el: el nu mai are mult de trait 1 o sa-1 lase el ca mostenire
moara. Ea se lasa Cenvirsä si accepta. Dar batranul nici gand
SA moara i astfel se scurge I viata el; vazandu-se aproape Im-
batranitä, in cele din urma 11 otraveste pe batran. l iarasi totul
porneste dela inceput: la randul ei, ea convinge pe un tanar
argat sä ramana cu ea, fagaduindu-i drept mostenire moara.
Si acesta traeste astfel cu ea ani dearandul. I se uraste si In-
tea zi sare la ea cu toporul, dar femeia Ii striga ca a rupt tes-
tamentul l toporul se lasa in jos neputincios tar viata lor re-
Incepe in aceeasi atmosfera de ura reciproca.
Dar Serafimovici arata, In acelasi timp, l acele calitati
ale oamenilor care i-ar fi facut, In alte conditii, cu adevárat
148
www.dacoromanica.ro
umani, puternici, luminoi, clacá s'ar fi eliberat de catusele pe
care li le-au faurit ali oameni. In povestirea Vantul" este
vorba despre un barbat care si-a ,rapit iubita si a pornit cu
ea intr'o salupl pe mare in timpul furtunii. Toti sunt con-
vinsi el cel doi au pierit. El Insa a biruit furtuna, a ajuns Ora
la o insula pustie; uncle au inceput sä clua o viata fericitä st
libera, Vara sä depincla de nimeni.
Dar, unde-1 acea putere care-i va lzbavi pe oameni de su-
ferinte, care-i va elibera de acea mentalitate de proprietari ce
le deformeaza sufletul i va chema la viatä acea fortä cuteza-
toare i luminoasa care sälaslueste In ei? Acea putere este re-
volutia. Serafimovici vorbeste despre ea in povestirile sale In-
chinate revolutiei din 1905 (La Presnea", Bombele", In toiul
noptii" i altele). Mersul de fier al vietii istorice spune Se-
rafimovici Intr'una din povestirile acestea va reteza Tara
mill capul balaurului puterii omului asupra omului". (Marsul
funebru").
Serafimovici pune aceste probleme si mai pe larg in ro-
manul sau Orasul din stepl" (1907-1910). Romanul prezintal
o zugrávire multhaterall L convingatoare a contradictiilor oran-
duirii capitaliste. In el se aratl drumul unui exploatator ma-
runt, Zaharca, care treptat-treptat ajunge omul cel mai de
cud In tdrg", propiletar de fabrica; mai sunt descrisi In roman
reprezentanti ai inteIectualitätii burgheze care il slujesc pe
a cest Zaharca. Figura lui Reabov, abia schitata in roman, este
opusä lui Zaharca s' refletta principiul revolutionar.
Scris in anii reactiunii de dupa infrangerea revolutiei din
1905, acest roman a avut o mare importanta social-politica,
prin faptul ca demonstra ea, nu este infranta clasa muncitoare
si cá trecerea la o noua ofensiva nu este departe.
Ca l multi alti scriitori sovietici, Serafimovici a atins cul-
mea creatiei sale abia dupa Revolutia din Octombrie. In anul
1924 scrie una din operele clasice ale literaturii noastre, roma-
nul Torentul de fier" (despre acesta vom vorbi In capitolul
consacrat literaturli räzboiulul civil).

Scriltoril taranimil Vijelioasele tulburari taranesti,

al caror val s'a rostogolit la Incepu-
tul veacului al XX-lea prin Intreaga Rusie, influenta rascoli-
-ware, revolutionara, a clasei muncitoare, care se Intarea an cu

149

www.dacoromanica.ro
 an, nu se nutea sä nu atragã dupä ele 1 cresterea ideologic&
a satului rus, situatie ce s'a manifestat in special prin aceea
ca, in literaturl au intrat o serie de scriltori provenW din me-
diul tarAnese.
Ascutimea contradictillor sociale din lumea satului, faptul
cä exploatarea se resimtea aici deosebit de intens, sfticia, in-
cultura 1 betia care-I rodeau, toate acestea fäceau ca scril-
torn täränimii s.4 aduca" in literaturl, nedisimulat, adevárul
crud al vietb, sa povesteascg suferintele prin care trecea Va-
rAnimea. Creatia lor a fost, ca s spunem asa, spontan realistà
Si spontan revolutionarä. Era deajuns ca ei s. povesteascg des-
pre viata lor pentruca cititorul s'a inceapä a intelege ca asa
nu se mai poate trM, ca o asemenea viatä trebueste desfiintata.
Dar, in acelasi timp, toti acesti scriltori uneori nu stiau sA
creeze chipuri generalizate; realismul lor era lipsit de adân-
cime si de priceperea de a distinge principalul de secundar.
Opera lor se afla, oarecum, pe calea ce duce dela naturalism
spre realism ').
Opera seriitorilor Oranimii contine multe tablouri din viata,
intampratoare i neesentiale, si deaceea caracterele descrise
de ei sunt adesea palide, inexpresive, subiectele sunt construite
pe baza unel simple insiruiri de evenimente, 1àr, s 11 se dea
o desvoltare organizata, limba e suprainctircatá de ferurite
cuvinte locale sau vulgare (naturalism In limbaj).
Totusi, aceste opere vorbeso in fond, despre prob'emele
fundamentale ale epocii; ele sunt pätrunse de mult adevdr din
realitatea vietii, care sugereaza concluzii revolutionare; sunt
opere care prin esenta lor merg pe aceleasi cai pe care M. Gor-
chi a dus literatura.
Un loc zemarcabil printre scriitorii tärgnimit ocupä S. Pa-
diacev (1866-1934). Operele sale (Printre lucatori", Printre
sectanti", Sub escorta", Intfo casa de muncitori din Mos-
cova", Desbinarea", Cariera lui Dracalin" i altele) dau o

i) Termenul naturalism se intrebuinteaz5 in douà intelesuri. Derivat

din latinescul natura, termenul naturalism inseamnä in fond, redarea fidelà
a vietii de &Ore scriitor. $coala naturalistd in Rusia, naturalismul in Franta,
stint de fapt forme ale realtsmului. Dar in Intelesul teoretic al cuvântului
se numeste naturalism un mod de a ogflindi viita reproducand-o intocmai,
dar lipsit tn acelasi timp de generaliz'ari. Este un realism s'arac, incomplet.

150
www.dacoromanica.ro
imagine foarte clara a satului dinainte de revblutie, cu anta-
gonismele lui de clasä. Ele sunt pline de material_realist luat
din viata In mijlocul careia au fost create. `Pocliacev descrie
cum lucra intr'o casuta täräneasca la cartea Printre lucrä-
tori" (1904). Vitelul se trezea, in spateje meu, in coltul sau
despartit cu C scandurä, se scula in picioare, intindea botul spre
mine si prinzandu-mi poalele cämii, incepea sä traga de ea...
Culcat pe vatra,, scriam noaptea, la lumina unei lämpi mici de
tabla. Cateodatä, scriam i plangeam".
Gorchi i-a acordat multa atentie lui Podiacev. El a scris
o prefat6 la operele lui Podiacev, in care a arätat sensul
acestui scriitor. «S. Ficdiacev descria viata satului intr'o
limba curatk din regiunea Moscovel, Vara% a cauta s'o infrumu-
seteze cu vcrbe Sträine. Povestea Ingandurat, cu glas incet
folosind intotdeauna un ton oarecum intteblitor: Parca toate
asfea se pot socoti viatä de om? Para asa- ar trebui O. fie ea-
menii? Dar, para, in asemenea conditil ar putea s5. fie altfel
-de cum sunt?"2.
Istoria desvoltäril uriui bälat de t'aran, care devine cu tim-
pul revolutionar, a fast prezentata. de I. Volnov (1885-1931) in
trilogia sa autobiograficA ,,Povestea vietii mele" (1912). Aceastä
povestire, piing, de un begat 1 emotionant material documentar,
ne vorbeste despre cotitura ce s'a produs in viata satului, care
a pornit irevocabil pe drumul revolutiei.
Povestirile lui A. S. Neverov J1886-1923) din viata satului
sunt apropiate ca tematica de opera lui Podiacev i Volnov
(Viata Avdotiei", $i-au innecat amarul", Baba Ivan"). Dar
Neverov are o temä a lui proprie, care il frAmântá indeosebi
viata intelectualilor satului, in special a invatatorilor (dealtfel,
atat Neverov tnsusi, cat si sotia lui au fost invAtAtori). In aceste
povestiri se oglindeste aceeasi viata fara nicio razä de luminA a
satului prerevolutionar. 0 mare parte a scrierilor lui Neverov
Insa sunt scrise in epoca de dup5 Revolutia din Octombrie si
sunt inchinate zugravirii razbolului civil la tara (Gastele-Le-
bedele" 1923, Maria Bolsevica" 1922, Taschent orasul gra-
nelor" 1923). Neverov a izbutit sa arate in aceste scrieri ale sale
cum incepe satul sä-si intocmeascä viata cea noua.
Pe alta cale a mers spre realism
V. V. Veresaev V. Veresaev (1867-1945). Fiu de m -
die si el Insusi medic, Veresaev a dat primei sale lueräri mai

151
www.dacoromanica.ro
 importante titlul semnificativ
Fara, cale" (1894). In aceasta.
opera el vorbea despre criza
.
ideologic& a intelectualitatil na-
rodniciste ruse din anil 1890
1900. In 1916, insa, se produce um
eveniment care a avut o mare
influenta asupra lui Veresaev:
greva tesatorilor din Petersburg.
Greva aceasta I-a impresionat
pe Veresaev prin numarul mare
de participanti, prin fermi-
tatea prig organizarea lor.
1

Greva aceasta i-a convins pe

multi dintre aceia pe care nu
t. reu$ise sa-i convingl teoria, m'a
convins l pe mine odatä cu el,
s'a simtit o forta uriasa, temei-
V. Veresaev nick o forta nouä, care paseste
ferrn pe arena istoriei ruse... Au
venit oamenl nol, viguro$1, increzator1 care 1$i afla fericirea
in luptä, nu In jertfa".
Incepand de atunci, Veresaev devine scrlitorul care imbra-
tiseaza tematica originalä a zugravirii starilor de spirit si a
tendintelor din sanul intelectualitatil ruse In mersul el spre
revolutie, In cautarile $1 sovairile ei ideologice. Sunt caracte-
ristice In acest sens titlurile insesi ale operelor sale: La co-
titura" (1901), Spre viata" (1908). .

Realismul lui Veresaev ca l realismul scriitorilor tarani-

mil se caracterizeaza, printr'o trasatura fundamentala: feno-
menele vIetii se oglindesc la el prin prisma revolutiel ce se
apropie, adica in lumina contradictiilor fundamentale ale aces-
tei perioade istorice.
Pe cal diferite, fiecare in felul salt, scriitorii realisti, apro-
plati de Gorchi, isi insuseau traditiile realiste ale literaturil se-
colului al X1X-lea. Dar el le $1 prelucrau totodata, introducand
In ele acea perspectivl revolutionark care era necesara pentru
sezisarea a eeea ce apárea nou In viata. .
Ei toti tnergeau pe drumul deschis i trasat de Gorchl.

152
www.dacoromanica.ro
 Desvoltarea realismului celui nou (care pi-a gdsit elaborarea
cea mai completd la Gorchi sub forma de realism socialist) a
fost, apa dar, in literatura secolului al XX-lea dinainte de Oc-
tombrie, un proces amplu pi multilateral, dictat de intregul
titers al desvoltdrii vte1i rusepti din acea vreme. La el au par-
ticipat scriitori ai tuturor straturilor populatiet care fusesera
antrenate in luptd revolutionard, scriitorii proletariatului, al
tdrdnimii, at intelectualitatii; in ek se oglindeau cele mai di-
ferite domenii ale vietii rusegi.
Aceastä clesvoltare a noului realism apärea mai evident&
Indeosebi in prozl. Mu lt mai greu se desvolta el in poezie. Aici
rolul principal 1-a avut poezia lui V. Maiacovschi.

GORCHI $1 MAIACOVSCH1

Poezia cuprinde doll& genuri

Realismul in Ma principale: genul liric 1 genul lirico-
epic. Fac parte din genul lirico-epic: balada, poemul, romanul
In versuri. Ele au un sublect l personaje descrise pe larg. Po-
sibilitAtHe de oglindire realist& a vietii, printr'o form& sau alta
a genului Iirico-epic, sunt evidente.
Mu lt mal complicatä este, la prima vedeNe, problema ge-
nului liric. Aici nu exist& nici subiect 1 nicio zugrävire ceva
mai completà a vreunui caracter. Cum ar putea atunci un poet
Uric sä dea o zugravire realist& a aspectelor vietil?
In liricA, fenomenele vietil nu se oglindesc direct, ci prin
descrierea stärilor sufletesti pe care le trezesc ele. Dupa, ceea ce
simte omul, ne inchipuim ceea ce I-a produs acest sentiment.
Iar sentimentele insesi ne ajutg sä ne imagindm i chipul omu-
lui care simte astfel. Poezia liricä, asa dar, ne sugereazá ima-
ginea unui anumit tip de om, ale earui simtaminte sunt cauzate
de anumite imprejuräri ale vietii, adicl ne sugereazI imaginea
st&rilor sale sufletesti. DupA, aceste sari sufletesti ne formAm
o ideie despre viata care 1-a Mut sá simta 1 sä gancleascä
tocmal asa si nu altfel. Citind poezille lirice ale lui Puschin,
Lermontov, Necrasov, Bloc, Malacovschi si ale altor poeti, not
percepem viata reflectata prin startle sufletesti pe care aceasta
le trezeste, ;le oamenli care simt i gandesc astfel.
In fata noasträ apare un anumit tip de cm, asa numitul erou
1:5 3

www.dacoromanica.ro
Uric care, la fiecare din poetii amintiti de noi, are particulari-
tatile sale unice deoarece este creat in anumite conditil istorice
pe care le oglindeste. Intrucat Insä scrlitorul alege ceea ce este
scaracteristic §i tipic vietii, tot astfel I starile sufletesti pe care
le descrie el sunt tipice, caracteristice pentru circumstantele
in care se afla, fiind cauzate de niste imprejurari tipice pen-
tru viata tan! din acel moment. Engels, la timpul sau, a deft-
nit realismul ca fiind infatisarea unor caractere tipice in im-
prejurari tipice. Putem dar spune ca poezia lirlcä oglindeste
viata just si realist In träsaturile ei tipice prin intermediul
starilor sufletesti cauzate de viata. Este ceea ce numim o reflec-
tare lirica a vietii.
Asa dar, i lirica poate da o rasfrangere realista a vietii,
prin zugravirea unor stari sufletesti tipice in imprejurari
tipice.
Prin intermediul acestor stari sufletesti ne imaginäm tra-
sáturile naracteristice ale omului intr'o anumita imprejurare
istorica.
Sä examinam din acest punct de vedere cunoscuta poezie a
lui Puschin .,Catre Ceaadaev" (1818), care se Inchele prin ur-
matoarele cuvinte:
Cat timp ca flacdra vibram
gi ardem pentru libertate
rdrii, prietene, sd-i dam
Avanturile noastre toate.
Nu te'ndoi, nu-s numai vise,
Luci-vor zori invapaiate,
Rusia va zbucni din soma
ci peste prabwitul tron
Vor sta numele noastre scrise.1)
Puschin nu ne d nicio descriere amanuntita a ofanduiril
feudale si a regimului autocrat din Rusia dela inceputul seco-
lului al XIX-lea, dar descrie o stare sufleteasca concreta un
apel catre un prieten pe care-1 cheama la lupta pentru liber-
tate si noi intelegem c avem in tap un om care traeste intr'o

II A. S. Puvhin Poezii lirice", traduse de Maria Bums, Editura

de Stat, 1949.

154
www.dacoromanica.ro
-taxa, unde poporul este asuprit cle autocratie. Intelegem ca 1m-2
potriva acestei autocratii se duce 0 hipta pentru eliberarea po-
porului, ca. la baza acestei lupte se -afla lubirea de patrie, pe
care poetul xrea s'o vacla liber I fericita.
Astfel, dupa sMrile sufletesti clescrise de poet noi ne dam
seama de azea viata care le-a cauzat. Lirica ne d o imagine
a realitatii, aratand cum aceasta influenteaza, lumea-launtrica
a omului. Prin aceasta ea ne ajut s cunoastem i iealitatea
1nsasi I gama de sentimente i ganduri omenesti, care-i este
caracteristica_
Cu cat poetul le-a oglindit mai adanc st mai tipic, cu atat4
mai insemnata este lirica sa. cu atat 'vom gasi redate in ea
inteun grad mai mar9 start sufletesti tipice n imprejurari
-tipice_ t-P
Se intelege ca lirica oricarul poet este legata, in modul cel
mai strans de o anurnita conjunctura istorica (astfel la Pus-
chin e refleetata garna de sentimente i ganduri paracteristica
tinerettilui de nobilime, progresist, cu tendlate revolutionare
din llusia dela,inceputul z-,ccolului al X1X-lea decOmbristii).
In noile conditii istorice, in Tara Sovietelor, uncle au fost
inlaturate contradictiile clintre om i societate, lirica capätä
si ea un caracter nou. In ea se zugravese start sufletestl in
tare apare cu o deosedita putere identificarea omului sovietic
tu tam sa.
Daca patriotismut lui Puschin se exprima in visurile lui
despre dobortrea puterii antipopulare a tarului, apoi la poetil
sovietici sentimentul patriotic este plin de vmanclrie pentru tara
lor care intrachipeaza in realitate visurile i aspiratiunile ome-
niril progresiste.
In Versuri despre pasaportul sovietic" Matacovscht exprima
emotille omului sovietic, mandru de taxa sa:
Cu ce voluptate
a jandarmilor castd
m'ar ban cu vergi
ba mi-ar rupe i-o coastei
reistignindu-ma los7 neipristan,
uite-asa fancied' port
pe 'gapped
unite, o secerd i un ciocan.
...Cititi!

155
www.dacoromanica.ro
 Inzmuifi-md!
Ei da, 'n Soviete
acolo sunt eu cetatean...
Aceasta emotie oglindeste profund realist sentimentele
omului socialist, care traeste inteo tara socialista. Este lirica.
socialistä.
Maiacovschi paseste Inca inainte
Influenta lui Gorchi de Octombrie 'pe calea aceasta a Mu.-
asupra lui Maiacovschl riril liricii socialiste.
In proza, Gorchi gasise deja nOi principii si forme de creatie..
El a zugravit caracterele oamenilor noi, a dat acea perspectiva
revolutionara, in lumina careia a fost posibila intelegerea pro-
cesului desvoltarii sociaie din secolul al XX-lea; in sfarsit, el
a desväluit cu deosebità ascui ime plagile lumii vechi pe care
urma s'o cloboare revolutia. El a introdus in literatura, ceea ce
lumea veche cauta sa ascuncia fatarnic, a desvaluit ticalosia.
ca de plumb" a acesteia, aratand in chipurile vagabonzilor, ho-
plor, prostituatelor, 'Ana in ce hal de decadere a putut sa-1
aduca pe orn aceastä Iume veche, descoperind in aceIasi timp
In aceste chipuri trasaturi cu adevarat umane.
Aceeasi problemä se ridica si in fata poeziel.
La incepatul secolului a domnit in poezia rusa un curent
profund ostil realisrnului, si anume simbolismul. Din lagärul
acestuia veneau atacuri violente impotriva lui Gorchi; simbo-
lismul propovaduia individualismul extremist, indemnandu-i pe
poeti sa evadeze din lumea reala, in lumea visurilor, nelegata
prin nimic de realitate.
Cei mai buni, cei mai talentati poeti legati de acest curent,.
-- A. Bloc, V. Briusov, pasind pe calea negarii lumii vechi,
chiar i atunci cand vorbeau despre viitoarea revolutie, nu se-
zisau Inca trásaturile acelor oameni nol, exponenti al princi-
piului revolutionar, fara de care nu se putea da un tablou rea-
list al epoch'. Noua lirica socialista, care urma sä infaptuiasca
in domeniu poeziei principiile artistice introduse de Gorchi
In arta see. a] XX-lea, a fost ereatà de Maiacovschl 1).
1) Opera lui Maiacovschi o vom examina in tntregime in capitolul
special consacrat lui. Aici nu ne vom opri cleat asupra 1eg5turilor dintre
opera Ini Gorchi $i aceea a lui Maiacovschi $i numai pentru a prezenta
naf complet directiva gorchianä tn literatura sec. al XX-Iea.

156

www.dacoromanica.ro
 TovarAsul Constantin, asa 1 se spunea in organizatia
tolsevicA de Partid tAnArului propagandist ilegalist Vladimir
Maiacovschl. Agent II ohranei care 11 supravegheau ii spuneau
.VlAjganul". De trei ori, in anii 1908, 1909 si 1910 a stat
el in inchisoarea taristk Acolo in inchisoare, a sim'it in el pu-
Urea de a crea o artA nouk socialistä, a inteles necesitatea de
a se frAnge vechile forme literare pentru exprimarea continu-
tului celui nou.
Amintindu-si de timpul petrecut in inchisoarea din ButAr-
schi, Maiacovschi a scris: Am recitit pe totl poetil moderni.
Pe simbolistil Be 151, Balmont. M'a impresirmat noutatea asta
a formeL Dar imi este strAink Temele, imaginile nu erau din
sfera vietli mele. Am incercat sA scriu si eu tot atAt de frumos,
dar despre altceva. Am vAzut insA ca a scrie' tot qa despre alt-
ceva nu se poate". Dar ce era acel altceva '? Maiacovschi in-
susi (IA in autobiografia sa un rAspuns clar: «S'a intArit in mine
constiinta revoluflei anroplate. Imi pun probiema temei, a temei
revolutionare. MA gandesc la Norul in pantaloni".
Acest poem proclamg:
Purtand de spini cununa revolutiilor
Sosege anul Faisprezece.
Ace la care tine minte legenda lul Gorchi despre tAnArul
Danco, care-si smulge inima din piept pentru a lumina calea
poporului nu, va auzi rAsunAnd in poem, neindoielnic, un dia-
log intre Malacovschi si Gorchl, atuncl cAnd pcetul spune cA e
gata 0, ridice, ca un steag rosu, sufletul sau InsAngerat.
Cuvintele lui Gorchi: Om ce mAndru suna acest cuvAnti"
Maiacovschi le repeta intr'una din variantele poeziei Razboi
§i Pace", astf(I:
Nume le de om purtati-1 cu vidndrie".
Scriitorul preferat al tAnarillui Malacovschi a fost Gorchi.
LegAtura lul cu miscarea revolu'ionark cu Partidul Bolsevic,
li ingaduia lui Maiacovschi sA simtA apropierea revolutiel, sa-si
1nsuseasca ideile si SA inteleagA chipurile create de Gorchi.
Deaceea nu este o simplA intAmplare faptul el Gorchl 1-a
urmarit ant de atent pe Maiacovschi, chiar dela primele in-
ceputuri literare ale acestuia. Insusi Gorchi simtea necesitatea

157

www.dacoromanica.ro
reinnoirii poeziei. Rusia are nevoie cle un mare poet scria
el. Poeti talentai sunt destui... Dar ii trebue un poet mare
ca Puschin, ca Mickiewicz, ca Schiller; II trebue un poet de-
mocrat si romantic, pentruca noi, Rusia, suntem o larä demo-
cratic 1 tanara".
Iar cand critica burgheza a inceput in 1915 prigoana impo--
triva lui Milacovschi, Gorchl 1-a luat apararea. E tank
scria el n'are cleat 20 de ani... va scrie versuri bune, au-
tentice".
In Iunie 1915 Maiacovschi s'a intalnit cu Gorchi si i-a citit
poemul säu ,./iorul in pantaloni". Gorchi Ii invita pe Malacovschl
pentru o f;olaborare permanenta la revista sa Letopis". In
1916 a fost editata cu ajutorul lui Gorchi o culegere a versu-
rilor lui Maiacovschi, iar in anul 1917 poemul sau Razbol
Pace".
Interesul lui Gorchi pentru opera lui MaiacoNmchi n'a lost
desigur intamplator. Gorchi vedea in Maiacovschi tocmai pe acel
mare poet democrat si romantic, a carui aparitie o astepta.
Acest spirit de patrundere al lui Gorchl era cu atat mai extra-
orclinar cu cat in prima perioada a creatiei lui Maiacovschl.
fundamentul revolutionar al acestula a fost intunecat de ima-
gini si conceptii nebuloase formaliste, provenind dela grupul
de artisti l poet'. (fratil Burliuc, V. Hlebnicov, Crucionah si al-
til) care se intitulau futuristi

2) Futurismul (dela cuvântul latin futurum viitorul) e un curent

poetic care s'a raspandit in sträinatate si in Rusia, cu cativa ani inainte oe
primul ra7hoi mondial. Futuristii (V. Hlehnicov a pronuc in loctil acestu
euvant strain, cuvantul rusesc budetleane") tindeau la lnnoirea poeziei.
se straduiau sa gaseasca forme noi de creatie.
Cu toata asemanarea de denumire dintre futurismul occidental (care
s'a raspandit mai ales in Italia) si futurismul rus, exist5 Intre ele tolusi o
deosebire esentiala.
In Apus futurismul reprezenta curentul care exprima sentimentele
celui mai agresiv tineret burghez, cu tendinte imperialiste. El proslavea
razboiul, proclama cultul masinii, desconsidera 1ntreaga mostenire cultu-
rata i enunta o teorie formalista a artei.
La baza futurismului apusean se afla un individualism burghez nesd-
natos. Futuristii propovaduiau inegalitatea oamenilor de rase diferite, an-
ticipand" prin aceasta teoriile fasciste. In manifestul sau publicat In anul
1909 la Paris, seful futuristilor italieni, Marinetti, scria: Noi vrem sà prea-
marim palma i lovitura pumnului.... Vrem sa proslavim razboiul unica

158
www.dacoromanica.ro
 Ceea ce scriau futuristil era, clesigur, formalismul cel mai
rati§. E drept c in futurism rasuna un oarecare protest Im-
potriva realitatii din Rusla larista. Dar protestul acesta nu era
decat o negare, el nu continea nimic care sä se fi putut opune
acelei ordini de care ii bateau joc futuristii intr'un fel sau al-
tul. Ba mai mult cleat atat, in individualismul lor se afirma
toemai acea crItura burgheza pe care ei o repudiau. Deaceea,
in ultima anatiza, futurismul n'a fost altceva decat o mani-
festare de räzvratire anarhica a unei parti din intelectualitatea
artistica, ruptä din adevarata miscare sociall care aducea Ru-
stet eliberarea. Razvratirea" futuristilor a fost o razvratire
a unor cavaleri de o ora".
Chemarea spre innoire ce venea din partea futuristilor,
atitudinea lor independenta fata de opiniile indeobste accep-
tate, toate astea pe plan literar se apmpiau de acea cautare
a ceva nou spre care tindea tânarul Maiacovschl. Or, dupa cum
arata A. A. Jdanov, inovatia nu coincide intotdeauna cu progre-
suP'. Ceea cc aduceau ea nou futuristil era tocmai o astfel de-
Innoire neptogresista.
Protestul lui Maiacovsehl Impotriva realitatii prezente a fost
incomparabli mai adanc, caci se sprijinea pe acea scoala re-
volutionarl prin care trecuse el. In scurt timp Maiacovschi a
Invins boala copilariei", a futurismulul.

igiena a lumii... minunatele idei care omoara, i dispretul fata de femeie...

s5 vina incendiatorii cu mâinile Innegrite... Iata-i! Iata-il Dati foc raftu-
rilor bibliotecilorl Schimbati cursul apei din canaluri, pentruca sa inunde
criptele muzeelor... Ohl Lasati ca apa s ducd In departäri sldvitele pfinze.
Puneti mdna pe lopeti i pe ciocane! Distrugeti temeliile falnicelor orase!"
Trebtie sd luam ca model animalul", se spunea In manifestul futurist.
Toate aggstea formeaza programul banditismului fascist. Nu e de nil-
rare deci ca seful futuristilor italieni, Marinetti, a devenit until dintre mili-
tantii de vazd ai fascismului. In anul 1942 el ia parte cu trupele italiene
la asediul Stalingradului.
Tägdduind toate cuceririle culturii, In afara de tehnica nuda fu-
turistli apuseni s'au straduit si In literatura sd-i distruga acesteia conti-
nutul, ideile, chipurile, reducdnd-o la un joc individualist cu cuvinte Inte-
lese numai de cel care vorbea.
I ansAnd lozincele: CuvAntul descatu§at", Imaginatia fara fir", ei
cereau libertatea deplind. a creatiei verbalistice, renuntarea la sintaxa, in-
troducerea semnelor matematice si a onomatopeelor In limba, etc. Futuris-

159,

www.dacoromanica.ro
 Ide lle 1maginile
Maiacovschi Ii däclea el In-
s1
tandrulul Malacovsehl
susi foarte bine seama de ceea ce II
despärtea de futuristi: La David
scrie el despre Burliuc vedem mania maestrului care si-a
depäsit contemporanii. La mine. e protestul socialistului care-si
dä seama de prabusirea inevitabilä a vechiturilor".
Tocmai acest temei revolutionar al atitudinii lui Maia-
covschi fata de viata I-a ghicit la el Gorchi, cand a spus: De
fapt nu existä la el niciun fel de futurism, ci existä numai VI.
Maiacovschi. Poetul. Un mare poet".
Activitatca poetica, a lui Maiacovschi a inceput in anul
1909. El scrisese un caiet intreg de versuri nand se afla la in-
thisoare, daz caietul I-a fost luat I s'a pierdut.
Prime le poezii ale lui Maiacovschi au fost publicate In cu-
legerea futuristilor O palma gustului public".
Dela 1912 pana in Octombrie 1917, Malacovschl creeaza o
serie de opere de seama: poemele Norul in pantaloni" (1915),
Omul" (1916), Razboi si Pace" (1916).
Dupa ce dat tributul influentei futurismulul, ln pri
mele sale poezil, Maiacovschi ridica', chiar dela prim!! sai pas]
pe drumul creatiei, probleme de o mare importanta. In ope-
Tele lui incepe sä rasune inainte de toate o tema umanista
tema suferintelor omului. Maiacovschi stie si eine este vinovat

mul vest-european a fost vestitorul sibàticirii pe care i-o aducea lumit

fascismul.
Futurismul rus, desi In anumite privinte se aseamana cu cel apusean,
a fost un fenomen cu totul deosebit. A aparut ca curent In ajunul prirnului
azboi mondial, mult mai tarziu cleat simbolismul.
Futuristii rusi resimteau puternic criza sociala crescanda din Rusia
si ascutirea contradictiilor sociale, care duceau la exploz,ie. Dar nefiind
legati de miscarea sociala, trichisi Intr'un mediu de boema actistica si lite-
rara mic-burgheza, ei nu puteau sa-si formuleze In forme precise, ne-
multumirea faj de viata, s apuce calea luptei reale cu prezentul pe care-I
simteau inacceptabil. Deaceea, sub forma unui protest original Impotriva
vietii Inconjuratoare, ei au pus pe primul plan atitudinea batjocoritoare si
negativista fata de cultura contemporana, tendinta de a o sfida, de a In-
calea -regulile de hIlni cuviinta obisnuita, de a declara lipsite de orice sens
valorile sociale stabilite.
Futuristii umblau In haine tipatoare, care atrageau atentia prin as-
pectul lor neobisnuit (umblau in scurteici galbene etc.), Isi sulemeneau
obrajii, purtau pe revere in loc de flori vreun morcov etc.

160

www.dacoromanica.ro
 ode aceste suferinte e microbul cu labe de aur" rubia.
Evident ca. si figura omului victima si figura asupritorului, a
stapanului vietii", a posesorului ruble!, au accente direct in-
rudite cu figurile similare din opera lui Gorchi.
In creatia tanarului Maiacovschi ca SI la Gorchi se con-
tweste perceperea realistä a lumii sfAs:ate de contradictii so-
ciale c protestul revolutionar romantic impotriva acestel
lumi.
Tocmal aceasta determina inrudirea spirituala dintre Mala-
covschl si Gorchi. De buna seam)". Ca, aceasta inrudire nu exclude
originalitatea operel lui Maiacovschi; in ea este desvoltata,
indeosebi tema tragica a suferintelor omului; tema revolutio-
nail este abordata intr'o tratare romantica generala Vara acea
concretizare care caracterizeaza opera lui Gorchi, dar acestea
sunt deosebiri de ordin secundar. Ele nu schimbá cu nimic con-
cluzia fundamentala. principiaI, ca in acea larga miscare lite-
rara, in fruntea careia se aflä Gorchi, Maiacovschi, ocupa un loc
de seama.
REALISMUL CRITIC DIN SECOLUL AL XX-LEA
Pentru a infatisa un tablou general mai clar al desvoltäril
literaturii dela inceputul secolului al XX-lea, este necesar sa
dam, fie chiar i foarte pe scurt, o caracterizare a operei scrii-
torilor care tmdeau sa continue traditia realismului critic.

In operele lor ei c5utau mat ales s5-i scoat5 din s5Tite pe filistirl,
runcAndu-Ie o provocare batjocoriloare, ironizándu-le gusturile. David
Burliuc, dup5 ce a pictat un tablou futurist. I-a bägat Inteo 1351toac5, I-a
15ril pe c5rare cu p5nza in jos, a colorat apoi bucatelele de p5mAnt ce se
lioiser5 pe pAnz5 5i 1-a expus astfe1 la o expo7itie de art5. Repudiind rea-
tit5tile din jurul lor, futuristii proclamau c5 vis5rile urmasilor se vor In-
drepta spre intocmirea de viat5 a primilor s5lbatici" (Hlebnicov).
Ei ap5rau dreptul scriitorului la o limb* ininte1igibil5", adic5 de a
folost cuvinte inventate de lnsusi scriitor i intPlese numai de el, ca, de
4)11(15:

Ochii antau bee-omi

Gura anta bobe-obi
Genele spun pieeo
Fata 'ng5na lieei
Lantul suna gzi-gzi-gzeo.
(Hlebnicov)
!etude Llt. Sovietice Ruse
161

www.dacoromanica.ro
 Cu toate deosebirile ce existau intre ei, scriitorii realistt
apropiati de Gorchl ii puneau pe cititor, prin scrierile lor, in
fata problemelor fundamentale ale vietii, atingeau contradic-
tiile de baza ale epoch', ceea ce constituia noua calitate revo-
lutionara a realismului lor.
Continutul acesta revolutionar le ingadula sä desvolte tra-
ditiile literaturil clasice in noire conditii istorice, sä desprinda
din viata noul tip de om care se faurea in lupta pentru elibe-
rarea poporului.
Fara aceasta aprofundare realismul, reducandu-se la o sim-
IAA repetare a vechilor metode de creatie, reprezenta o anumitä
Indepartare de traditia clasica, pe care o simplifica I nu-i dá-
dea artistului posibilitatea de a sezisa ceea ce constitue conti-
nutul esential pozitiv al vietil. El se transforma intr'o oglin-
dire multilaterala a vietii, capata doar un caracter critic.
Clasicii rusi din sec. al XIX-lea nu gaseau In realitatea lor
conditille necesare pentru a zugravi in mod realist chipul omu-
lui care reconstrueste lumea. Dar ei oglindeau intens in operele
lor tot ceea ce, in conditille epoch lor, aparea In viata ca foarte
Insemnat si folositor pentru %ark pentru educarea poporului.
Ei creau chipuri in care in limitele imprejurarilor istorice
date erau exprimate cele mai frumoase trasaturi ale carac-
terului national rus (chipul Tatianei la Puschin, ale lui Pierre
Bezuhov, Bolconschl, ale eroilor dela Sevastopol la Tolstoi),
aparea visul lor romantic despre ceea ce este eroic in om (Mtar1).
Critica realitatii In opera lor era un mijloc de a trezi in cititor
o nazuinta pasionata pentru inlaturarea a tot ceea ce imple-
dica desvoltarea prezentuIul in om. Scedrin scria el poate ft
satiric numai acel scriitor in sufletul caruia traeste o deosebit
de puternica reprezentare a idealului. El Infatiseaza viata In
cele mai negative culori, pentrucä simte adanc cum ar 11 putut
ea sa fie.
Acum insa, in secolul al XX-lea, cand insasi viata oferea
material suftclent pentru crearea chipului omului nou, trezirea-
unei imagini a acestuia pe calea zugravirii cdtice a vietil era
neindestulMoare. 0 asemenea zugravire a vietii Il 'Astra, de-
sigur, valoarea, dar nu mai putea atinge problemele centrale
ale vietii. In mod inevitabil ea se limita la atingerea unor pro-
bleme secundare, Infatisand unele aspecte izolate, particulare

162
www.dacoromanica.ro
ale wsteia. Ea putea ä le redea chiar toarte veridic, dar In-
gustirnea orizcntului scriitorului determina caracterul incom-
plet al zugrävirii. 0 asemenea atitudine impiedica, bineinte-
les, realismal de a cuprinde intregul, si-1 transforma in arta
descrierii aspectelor particulare ale cletaliilor. Realismul se ab5.-
tea. astfel de pe calea cea mare a creatiei, pe un drum 15.-
1 uralnic.
Era un realism ma'rginit care, aparent, se apropia de rea-
lismul critic al secolului al XIX-lea, du in fond se departa
de acesta, flindca repetarea lui in noile conditiuni ii saracea
11 umilea.
Cei mai prceminenti renrezentanti ai acestui realism cri-
tic skracit din secolul al XX-lea au fcrt I. Bunin, A. Cuprin,
L. Andreev (in prima perioadá a creatiel sale).
Acesti scriitori au ocupat un loc foarte important in lite-
ratura dela inceputul secolului al XX-lea, prin puterea talen-
tului si mAestria stilului lor. Leonid Andreev era un scriitor
foarte popular. Gorchl 11 admira pe Bunin i scria ca talentul
sAu este asemenea argintului mat. Intr'un timp acesti scriltorl
au colaborat cu Gorchi, publicandu-si lucrärile in culegerile
Znanie". Totusi, prin rolul pe care 1-au avut In istoria lite-
raturil ruse din sec. al XX-lea, dupg importanta pe care o pre-
zintä el pentru educarea cititorului contemporan, acestl scril-
tori n'ar putea pretinde un lee insemnat.
Aceasta, din cauzá cä lor le lipseste darul de a sezisa ceea
ce este esential in creatie, priceperea scriitorului de a vorbi
despre ceea ce este mai important in viat'a. Ei stiu ã vorbeasca.
foarte frumos, dar despre chestiuni secundare. Gorchi scria la
Inceputul activitalii sale: In jurul nostru incepe sa clocoteasca
viata, se trezesc nol constiinte, apar noi probleme indaznete,
se naste un orn nou, care este si un cititor curios sl setos de
carte. Acest cititor cere sa i se dea raspuns la intrebarile fun-
damentale ale vietii si ale mintii. El vrea sà 5tie unde e adev5.-
rul, unde este dreptatea, unde sa-si caute prietenii i eine 11
este dusman". Tocmai despre aceasta nu i-au vorbit cititoru-
lui reprezentantii realismului critic ai secolului al XX-lea, tar
dacl 1-au votbit, au fácu-t-o incomplet si unilateral.
Lor 11 se adresau imputarile lui Gorchl, atunci chid a crls
in articolul s5u Distrugerea personalitAtii", c pe omul de there
contemporan nu-1 intereseaz6 soarta patriel. El a adus ininutarl

1 63

www.dacoromanica.ro
§1 lui Andreev si lui Cuprin ca denatureaza chipul revolutio-
narului. La inceputul secolului al XX-lea pe Gorchi si Andreev
11 lega o stransa prietenie personala. Dar aceasta prietenie a
incetat tocmai din lipsa de intelegere cle catre Andreev a noilor
cerinte ale vietii, ale revolutiei, ceea ce I-a facut pe Gorchi s6
se indeparteze de dansul.
In anul 1911, raspunzand la scrisoarea lui L. Andreev prin
care acesta ii comunica dorinta lui de impacare, Gorchi a ex-
plicat ca sunararea lui a fost provocata de faptul ca Andreev
In nuvela sa Intunericul" face sä triumfe brutalitatea, intu-
nericul, asupra omenescului (in nuvela lui Andreev revolutio-
narul se leapada de revolutie). Gorchi scria: «Trebue s iubim
Rusia, trebue s trezim in ea energia, constiinta frumusetil,
puteril, demnitatil sale; trebue sa-i insuflam senzatia bucuriei
existentei sunt de acord. Dar cu Insemnärile mele" (0 nu-
vela. a lui L. Andreev. L. T.) nu sunt de acord. Si nici cu In-
tunericul"... Scriitorul rus trebue sa fie o personalitate sfanta;
In Rusia n'avem doar pe eine s admiram, in fata cul sa ne in-
clinam in afara de scriitor... Scrlitorul rus, ori de ate ori vor
sa-1 la In brake main! rnurdare, venale, trebue sa strige: intO-
turi, stiu ea singur ce reprezint pe acest pamant al meu. Pe
pamantul meu, Leonid, asa sa spul, cad noi suntem aceia care
acoperim ranile i plagile lal cu inimile noastre pe care le ca10
dobitocil pu copitele lor tu §tii asta foarte bine... tu al dimi-
nuat insemnatatea literaturii, stiu, nu esti singur, bineinte-
'les, e i Cuprin i multi altil, multi. Dar acestia poate ti-au ur-
mat exemplrl, cad si-au zis el: daca insusi Andreev o face asa,
de ce ,n'am face si noi la fel?:-
Creatia lipsita de un sentiment patriotic adevarat, de o In-
telegtre a 1r:semi-:MAGI rntscarii revolutionare, nu putea sä ni
fie unilaterala, iar unilateralitatea in redarea vietii nu poate
sa nu duca §1 la o reprezentare diformata a el. Cunoscutul cri-
tic marxist Vorovschi a exprimat un profund adevar despre
Bunin: Bunin ne da un tablou incomplet, i deaceea unilate-
ral, al vietil... nefiincl in stare sa perceapa fenemenul observat
in formele miscaril, ale desvoltaril sale... da o prelucrare artis-
tica numal unel part! din acest proces si numal prime! lui ju-
gAttql I anume, desagregaril lurnil vechl, pe and aparitia
celei nol, aulca cealaltà jumatate a procesului, indisolubil le-
gata de cea dintal, scapá din campul viziunit sale artistice".

164

www.dacoromanica.ro
 ID'ana i critica cu totul depärtata de marxism a fost ne-
voita sa observe lipsa do orizont a acestor scriitori In ceea ce
priveste coneeptia lor artistica': Nu se observa la ei nici pri-
ceperea Si nici dorinta de a sezisa momentul, se spunea In
revista burgheza ,.Russcaia Mas II". El sunt preocupati de el
1'100, de propria lor lume care sälaslueste in ei adanc i tral-
ale... nu vom gasi in operele lor o reflectare a zilei", ci intot-
deauna vom da peste vreo drama, personala care-I framanta".
Opera scriitorilor realist! critici nu s'a putut desvolta pe
deplin; sovaielile din productia lor precum ci greselile pe care
le fac au fe4.-- strans legate de individualismul si caracterul
reactionar al conceptiei lor despre lume, de faptul c ei s'au
desprins de ceea ce era esential in viata Rusiel dela inceputul
secolulul al XX-lea, de miscaea revolutionara a poporulul.

I . A . Bonin
Cel mai de seam5 reprezentant al realis-
mului .si in acelasi timp cel care a exprimat cu
mu1t5 putere contradictiile interne ale acestuia a fost I. A. Bunin (n5scut
In anul 1870).
Emig.,r5nd in strginOtate dup5 Marea Revolutie Socialist5 din Octom
brie, Bunin n'a mai creat nimic demn de notat. S5r5cia ideologic5 i artistic5
a creatiei lui Bunin din timpul perioadei de emigratie constitue un exemplu
de felul cum creatia unui artist rupt de Ora sa alunec5 inevitabil pe caiea
degener5rii. M5rginirea orizontului creator al lui Bunin era determinat5
de intreg procesul de desvoltare a vietii sale, de pozitia sa ideologic5. El
era strâns legat de cultura mosiereasc5 si a perceput cu o sensibilitate
deosebit de ascutit5 criza inextricabil5 in care intrase nobilimea din se-
rolul al XX-Ica, pe de o parte sub presiunea burgneziei, care punea mâna
pe mosiile boieresti si desfiinta gospod5riile si conacele, iar pe de all5 parte
sub loviturile t5r5nimii, care se sufoca In menghenea lipsel de pámánt,
printre domeniile funciare ale nobilimii.
In povestirea sa Merele Antonesti", Bunin vorbcste despre curtile
aoieresti ca despre o lume care a s5r5cit, s'a f5r5mitat j acuma piere, o
lume despre care peste cincizeci de ani se va sti numai din povestirile
noastre". Cu o si mai mare emotie vorbeste el despre aceasta in nuvela sa
Suhodöl". Intr'o jum5tate de veac o cast5 1ntreag5 a disp5rut aproape
de pe Nita p5m5ntului, at5tia din noi au degenerat, au innebunit, s'au si-
nucis, s'au alcoolizat, au dec5zut sau pur si sirnplu au disp5rut pe undeva..."
Tabloul acesta al disparitiei vietii boteresti care ii era atat de aproape
ltii Bunin 1-a intep5rtat ins5 de acel ceva nou, care crestea in actualitate.
Opera lui se caracterizeaz5, in esent5, printr'un colorit sumbru, prin tema
singur5t5tii, a mortii lente, a desnklejdii. Asa apare, de pild5, i descricrea
pe care o face el vietii t5r5nesti in nuvela Satul"
Chiar si in &LA' Bunin creeaz5 o figur5 de erou liric plin de melan-
colie i pesimism. Sunt singur i acum i totdeauna" scrie el. Tema

165

www.dacoromanica.ro
aceasta a singur5tatii este tema de baz5 a liricit sale. Ea se desf5soar5
pe fondul conacului boieresc invechit intrat in descompunere, de cele mai
rnulte ori in cadrul unui peisaj mohorit de toamn5, In amurgul unei zile
care moare, sau noaptea. boate acestea accentueazg si mai mutt atitudinea
desnAd5jduit5 fata de viata a eroilor s5i:
Singur sunt in conac. A 'nmurgit
Si e vânt, sevaletu'i umbrit...
Ce sà-i fad! Fac un foc i voi bea....
Bine-ar fi. dac'un aine-as avea.
Vânturi, ploi, l cu ceturi s'abat
Peste-al apelor rece pustiu,
larna vine si viata a 'ncetat,
Dorm livezile 'n somnul tarziu.
Bunin Isi reda friimânt5rile winteo descriere vie si puternic5. Dar
sfera acestor fr5mânt5ri este extrem de m5rginit5, nu cuprinde acea fro
g5tie a vietii care in realitate 11 inconjura pe Bunin. Omenirea cu suferin
tele si bucuriile ei, cu lupta ei pentru eliberarea omului, cu =rile ei idea-
Juni, cu iubirea ei de patric, cu revolutia, cu lupta pentru transformarea
viPtii, acestea au sc5pat c5mpului vizual at lui Bunin, st5rile sufletestl
a1P eroului s5u liric nu oglindeau problemele fundamentale ale vietii,
iat5 care era lipsa lui principalà. Se cuvine s5 semnal5m importanta pe care
o are pentru poezie iraducerea lui Bunin din Cântee des-pre Hiawatha"
de Longfellow.

Foarte apropiat de Bunin prin specificul crea-

A. I. Cuprin Vei sale 5i prin soarta sa este A. Cuprin
(1870-1938). Cu expresivitate puternic5, vi-
guroasa a zugr5vit el in povestirile 51 nuvelele sale (Moloh", Duelul',
Gambrinus", Olesca") realitatea din jurul sdu. Viata armatei tariste
(Duelul"), fundul societalii (..Iama"), exploatarea muncitorilor, caracterul
pr5dalnic al capitalismului (Moloh"), boga'tia fortelor epirituale ale omulul
(Gambrinus"), toate acestea le-a v5zut si le-a zugravit Cuprin. In
aceast5 privint5 el vede viata mai multilateral si cu mai mult5 perspica-
citate dec5t Bunin, desi sub raportul preciziei compozitiei, al savoarel
al ci7elarii limhii ii este infprior. Dar caracterul limitat al operei sale constii
In aceea c5 el nu vede ml5clitele vietii noi si pe de altà parte imaginea
Imperfectiunii vietii nu atinge la el atata ascutime, trick prin puterea ne-
g5rii ei s5-1 fac5 pe cititor s simta acel adev5r nou la care 11 cheamS
seri itorul.
Intr'una din povestirile sale, Cuprin spune el Insusi detpre viat5: Nu
trite lea nimic din aceasta viatä. Cu o teami suousi si resemnat5 imi trag
biletul, dar nici eu Insumi rtu sunt in stare s5 descifrez scrierea lui ne-
Inteleas5... Nu stiu ce va fi cu mine maine... Nu cunosc firul evenimentelor,
nici momentul sosirii lor, nici forta lor e1ementar5., nici intelesul lor tn-
tunecat". (Musafirul de searg").

166

www.dacoromanica.ro
 Dezorientarea aceasta In fata vietii m5rginea l särAcea opera lui
Cuprin, impingAndu-1 in lag5rul emigrantilor. El a inteles ins5 inaintea lul
"Bunin a a gresit, i s'a intors In 1937 in U.R.S.S., dar era deja gray bol-
nav. Scriitorul N. Telesov descrie astfel un moment din tntAlrurea lui Cu-
prin cu ostasii Armatei Rosii, inalnire care a avut loc cuand dup5 intoar-
perea lui in Patrie.
4CAnd ostasii Armatei Rosii au inceput sa ante in cor antece ru-
sesti: Pe m5icuta Volga, la vale", Stepan Razin", Persiana" i altele, el
s'a transformat cu totul, parch a ap5tat viat5 deodat5. Iar and a r5sunat
antecul cel nou Intins5-i tam mea natal5", 1-a cuprins o adAnc5 emorie
La plecare, and ostasii Armatei Rosii si-au luat ramas bun salut6nd in el
pe scriitor, el n'a mai putut rezista. Tot ceea ce simtea el in ziva aceea tn
thcere, de p5rea c5 ramtine indiferent la cele ce se petreceau In juru-i, a
r5bufnit deodat5: Pe mine, marele p5cAtos in fata Patriei, Patria ins5si m'a
tertat, spuse el printre lacritni sincere si fierbinti, insäsi armata m'a
iertat. $i mi-am g5sit, in siarsit, linistea"*
Departarea de realism s'a manifestat deosebit
L. Andreev de tpronuntat si in opera unui scriitor atAt de
talentat curn a fost, f5r5 indoialä, Leonid
Andreev (1871-1919). Gorchi Ii amintea cum asupra lui a adiat un suflu
-puternic de talent" chiar dela aparitia primei povestiri a lui L. Andreev
(Bergamot si Garasca, 1898); in cuand o puternicA prietenie I-a legat de
Andreev. Aceasta apropiere se explica prin faptul ca in primele povestiri
ale lui Andreev se afirmase cu o deosebit5 putere acel umanism care ii era
ant de aproape lui Gorchi.
Primele povestiri ale lui Andreev sunt inchinate oamenilor mici, bucu
riilor i amaraciunilor lor. Un gardian 11 invit5 la el la mas5 pe vagabondul
betivan Garasca. In Garasca se trezesste sirntul demnit5til umane; el pl.inc;r1
pentruc5 i s'a spus pentru prima oarà In viata lui pe numele s5u complet
asa cum isi spun oamenii intre ei and se respeca. (Bergamot si Garasca.)
Inteo oddit5 murdar5 este adus dela un porn de iarna un Ingeras de cear5
si juc5ria aceasta frumoas5 transform5 pentru o clip5 viata tint! s5rtnan
bAietas (Ingerasu1"). Fiul unei buc5t5rese, crescut In mirosul bucAt5riel,
ajunge pentru infia oara la tara si fruninsetile natnrii 11 splidue §i 11

transfigureaza (Petca la tar5"). Acestea sunt subiectele misc5toare si

amare ale primelor opere ale lui Andreev, apropiate, din multe puncte de
vedere, -de temele si tipurile lui Gorchi si ale lui Cehov. CAnd a fost publi-
cat5, In 1901 povestirea lui Andreev Au fost odat5", scriitorul Merejcovschl
Intreab5 redactia: Cine se ascunde sub pseudonimul Andreev: Cehov sau
Gorchi?"
Andreev simtea cu multA acuitate imperfectiunea vietii i auta cu
Incordare calea pentru inläturarea acestei imperfectiuni. Tocrnai aceasta
11 Inrudea cu Gorchi. Ins5 in timp ce Gorchi a c5utat si a g5sIt aceastA
cale, in lupta socia15, In revolutia eliberatoare a ornului, Andreev a mers
pe o alt5 cale, In directia unui individualism accentuat.
El caut5 s afle in om in forill liti intern, valori cnre st-i schimbe
viata §I sa-1 Impace cu ea. AceastA tncercare este sortitä dinainte eseculul,
pentruc5 nu se poate ajunge la o transformare spirittral5 a ornului far5

167

www.dacoromanica.ro
o eliberare prealabila a lui de sub asuprirea sociala care Il apasa..
Deaceea, cautarile lui Andreev sunt sortite esecului si duc la um
adanc pesimism. In fond, toate operele lui pun aceeasi problem5 a sensului
vietii. Era tocmai acea partizularitate a lui care-i atrasese interesul publi-
cului sid facuse scriitorul la moda. Dar, neputand sa se ridice spre un
realism nou, adica sa vad5 forta care aducea cu ea adevarata reconstruire
a lumii, Andreev ca i alti scriitori ai realismului critic a pasit pe calea
fndepartarii de realism. In creatia lui se intareau, din ce In ce mai mult,
tr5saturi care-I apropiau de simbolism, adica de o miscare care ajunsese
sä fie antirealista.
Operele lui Andreev (Gandirea", Insemn5rile mele", Mastile ne
gre", Sasca Jiguliov") sunt pline de neincredere in om, care nu este in
stare s5-si crecze q alt5 viat5. Gluma aceea deprimant5 cum ca omul se naste-
fara dinti, färà par si f5ra iluzii si coboara in mormant tot fara dinti, fara
par si fara iluzii se poatc raporta foarte usor la L. Andreev. lntreaga lui
opera parca-I despoaie pe am de credinta in valorile fundamentale ale vietii
lui, it darama una dupa alta iluziile", aratand ca ele nu-i pot da omului
putinta sa se simta puternic in viata, plin de incredere si linistit. Nu e nicio-
scapare pentru om, i ii vedem pe Andreev ajungand la propovaduirea
sinuciderii. El nici nu va putea gasi vreo scapare, pentruca nu o caut5 in
viata social5, iar in afara ei, omul nu poate fi Inte les, nu i se poate afla
vreo cale spre fericire.
Vroind sa arate soarta omului inteo forma cat mai limpede si mai
precisa, Andreev cauta subiecte ,deosebit de puternice i tragice, foloseste
tin limbaj extrem de incordat i emotionant. Dar L. Tolstoi a stiut sa de-
fineasc5 cu multa precizie principala slabiciune a lui Andreev ca scriitor,
spunand despre el: El vrca sa ne sperie, dar mie nu mi-e frica". El punea
fn opera sa probleme importante pe care le rezolva insa gresit, departan-
du-se de desvoltarea reala a vietii.
Aceasta rupere a lui Andreev de creatia realista adevarata, trecerea-
lui la individualism, nu i-au dat putinta s5 infatiseze revolutia in adeva-
rata ei lumina. Scrierile consacrate de el revolutiei (Intunericul", Sasca,
Jiguliov") releva in mod gresit si simplist numai aspectul ei spontan i dau
o imagine gresita, denaturata, a revolutionarului. Tocmai aceasta I-a facut
pe Gorchi sa se indeparteze de Andreev. Teama de revolutie I-a impins pe
Andreev In lagarul reactiunii. Inainte de revolutie, devenise un colaborator
de seama al ziarului reactionar Russcaia Volia", iar dupa revolutie a emi-
grat in Finlanda, unde a si murit.
Soarta lui Andreev, care a fost, fara indoiala, un mare artist prin
Imaginatia sa vie, prin originalitatea subiectelor sale, prin puterea sa de
exprimare, constitue un exemplu extrem de instructiv al felului cum deta-
sarea scriitorului de adevarul vietii, incapacitatea lui de a vedea proble-
mete de baza ale vietii, influenteaza in .chip funest asupra talentuluf sàu
si nu-i dau posibilitatea sa-si desvolte darurile cu care este inzestrat.
Asa dar, in secolul al XX-lea reprezentantli realismului cri-
tic n'au stiat sa puna in operele lor problemele fundamentale
ale epocii, asa cum facuserà clasicii, ei n'au creat caractere bo-

168

www.dacoromanica.ro
gate si complexe, care sä intruchipeze in ele träsäturile carac-
terului national rus asa cum se manifestd in noile imprejurarl
istorice.
Bunin, Andreev, Cuprin sunt cei mai de seamd reprezen-
tanti al realismului critic. In partea el criticd, opera lor ne
cid multe observatii substantiale l importante asupra vietil
ruse si sub acest raport prezintd pentru noi un interes incln-
testabil. Ei insä n'au urmat drumul larg al literaturil pe care
a mers Gorchi, ci au apucat pe o potecd, mdrginasd care, de-
sigur, nu i-a dus la acele realizári artistice la care ei, de build
seamd, ar fi putut ajunge in alte conditiuni.
Printre alti scriltori din perioada de desvoltare a literaturil
de dinainte de Octombrie, legati de realismul critic, se afld scril-
tori mari ca: A. Tolstoi, S. Sergheev-Tenschi, C. Treniov. Dar,
desvoltAnclu-se impreund cu Tara Sovietelor, el au creat in pe-
rioada de dupd Octombrie tocmai operele lor cele mai de seamd,
In care au invins in intregime caracterul limitat al realismulul
critic si s'au ridicat la indltimea unor mari generanzdri artis-
tice, Vine de un bogat continut patriotic.

Accentuarea contradictiilor so-

Curente decadente reactio- ciale, care se producea din ce in ce
nare In IlteraturA.
mai mult cdtre sfdrsitul secolului al
XIX-lea, cu fiecare an ce trecea, dädea nastere i unel inver-
sunate lupte ideebogice. Ace leas! fenomene sociale erau inter-
pretate in mod diferit, dupd, pozitia social I ideologicl a fie-
cdrui scriitor. Am vazut cd revolutia care se apropiaajuta scrii-
torilor dernocrati sä dea din pEn realismului un continut nou,
revolutionar. Am vazut apol cd, scriitorii care se aflau pe pozilI
realiste, dar n'au stiut S. si le revizuiascd intr'o suficientd ma-
surd, in lumina noilor cerinte ale vremil, rdmâneau in urma
cloth, scriau opere care nu atingeau decdt aspectele el de ordin
secundar.
Dar au existat si scriitori pe care, in general, II speriau
ciccnirile sociale a cdror apropiere se presimlea. Acestia, fireste,
nu cautau nicidecum s redea o oglindire realistd a vietil, ci,
dimpotrivd, atacau vehement realismul si pretindeau sd se gd-
seasca altfel de cM pentru creatia artisticd.
1(19

www.dacoromanica.ro
 In cartea sa Despre cauzele decklerii 1 despre noile cu-
zente ale literaturii ruse contemporane", Merejcovschl pro-
clama cele trei elemente principale ale artei noi: continutul
mistic, simbolurile si lärgirea impresicnabi itätii artist:3e". Unul
dintre criticil din deceniul 1890-1900, A. Volanschl, demonstra
intr'o serie de articole (Religia in literatura contemporann",
Lupta pentlu Idealism") cä scoala cea noun literarä, inclepär-
tânclu-se de realism, pune la temelia el transferarea punctulul
eentral de atentie din lumea fenomenelor, in lumea de dinc9Io;
-convingerea c5, cunoterea stiintificn este neputincioasn In
fata tainelor acestei lumi, considerarea personalitntii ca o re-
flectare a principiului divin i o depling eliberare a ei de mo-
rala lumeasca si de cerintele sociale pn'mântesti".
Asemenea tendinte au avut o largn rnspandire in Europa
si sunt legate in mare mnsurn de influenta filosofului german
-Friedrich Nietzsche (1844-1900), care proclamase principiile
IndividualisnuIui extrem, emisese ideia unui supraom", pen-
tru care nu existn nici bine nici flu si care hatärnste totul
prin puternica lui vointn care este legea supremä. Scrierile lui
Nietzsche au fcst mai tftrziu folosite de fascismul german.
Dunn revolutia din 1905, s'a manifestat cu deosebit5, putere
-criza in care se afla literatura si arta Rusiel burghezo-mosie-
resti, crizn care a durat Orin in 1917. Literatura care cglindea
apusul istoric al burgheziei renunta la traditiile realiste. 4...0
arta scria Plehanov care nnzueste la ceea ce nu existä in
lume" este creatia unei palide neputintr. Arta aceasta carac-
terizeazn docadenta unui sistem Intreg de raporturi sociale al
-cleaceea a fost foarte nimerit denumitä decadent5d>.
Curentul cel nou a fost denumit la inceput decadentism
(dela cuvântul francez &cadence decadent5,) sau modernism
(dela cuvântul francez moderne nou).
Termenul decadentism s'a raspandit pentruca ideile .pe
'care le promovau reprezentantli noului curent se deovebeau
atat de mult de conceptiile literare obisnuite, incnt pAreau a
fi producul unel crealil aproape morbide, care dovedea degene-
rarea culturli.
Când V. Briusov a publicat in 1894 culegerea Shnbollatil
rusi" Intr'una din revistele de pe atunci, cineva a scris c simbo-
!Ism este tot ceea ce ne poate face s5,' exclamdm: Dracul stie
e vreal"

170

www.dacoromanica.ro
 Dat thud el acest curent insista cu deosebire asupra rolului
pe care-1 are simbolul in creatia artisticA, el a rämas in cele
din urm'a cunoscut sub denumirea de simbolism.
La baza naturii sociale §i continutu'ui politic al Acestui cu-
-rent, se afla ideologia decadent& burghezo-aristocratica. Teama
de revolutie determina principalele pozitil ideologice si artis-
tice ale simbolismului.
Tras&tut a cea mai caracteristic& a simbolismului era plo-
conirea in fata Apusului, ploconire care era o form& mai tim-
purie a cosrnopolitismului. Simbo1iti1 imitau pe scriitorii apu-
seni, imprumutau diverse teorii dela criticii apuseni. Una din
revistele bar, Zolotoe runo" (Lana de aur"), a ajuns pan&
acolo incat publica in fiecare numAr si o traducere in limba
francezá a thturor textelor revistei, adresandu-se astfel, in fond,
cftitorului din tlrile straine. Una din poeziile unui poet din la-
gArul simbolist continea urnlatoarea monstruozitate: imi uräsc
patria". Burghezia rusA,..gata oricand sä-si tradeze si sa-si vanda
tara capitaiistilor stthini, cauta s'a desvolte si in art& un spirit
antipatriotic vi de ploconire in fata Apusului. Ruperea de tra-
ditia luptei de eliberare caracteristica literaturii ruse a fost
cauza care e determinat pierderea sentimentului patriotic de
chtre simbolisti.
TAsatiurile principale ale simbolismului erau: individua-
lismul impins la extrem; rend-Mama ra legatura cu viata socialá,
renuntare elm se manifesta, in special, in propovkluirea artei
pentru artá; si, in sfarsit, repudierea realitätii in general si
tendinta de a-i opune acesteia o lume a visului si a fanteziei
scriltorului.
Unei yield ce nu-1 satisfacea, poetul nu-i opunea un vis care
sä presimth in viata ins&si energille noi care ar fi putut s'o re-
construiascg, ci ideia ni ,altelumi, 'reale, care nu cunostea
durerile si suferintele p&mantesti. La baza simbolismului stätea
asa nirirrirtif clualism,,adica invAtgtura despre dou& lumi lu-
'flea pamânteasca si lumea dumnezelasa, fa1 a. de care cea din-
tM nu este decal o antecamerá. AceastA baza misticá, reli-
gioasä, determina calitatea romantismului simbolistilor. Era un
maantism reactionarcare alonea literatura dela misiunea el
social& direct& si sugera cititorului ideia c. tog& problema
consta nu in lupta pentru schimbarea vietii oricat de au
171

www.dacoromanica.ro
ar fi pe päteant ci intr'o asteptare pasiva a comuniunii cu
o altà lume, cu o lume de miracol.
SimboIitii atacau cu vehementa literatura realista pi 1.1

calomniau pc Gorchi Lira incetare. In revista Vesi" (1904

1909) care-i grupa pe simboIiti, ei nu incetau sa publice ar-
ticole indreptate impotriva lui Gorchi. Revista s'a ridicat im-
potriva articolului lui V. I. Lenin Organizatia de partici si lite-
ratura de partid". Aceste manifestari aratau foarte clar natura
reactionara a simbolismului i vrajmasia lui fata de revolutie.
La inceputul celui de al cloilea deceniu tal sec. al XX-lea a
aparut in poezie un alt curent reactionar acmeismul (Ga-
miliQv Ahmatova i altii). Poetii care facbau parte din acest
curent, ca i simbo1itii, rupeau cu tradittie patriotice ale lite-
raturii ruse, calomniau revolutia; arta dupa definitia lor
era o meserie diAractiva"; ei cautau sa se sustraga dela rea-
litatea cruda, refugiindu-se in maruntele lor framantari per-
sonale si in scormonirea sufletelor lor mid" (Jdanov).
In raportul sat' asupra revistelor Zvezda" si Leningrad",
A. A. Jdanov a spus:
4Din istoria literaturil ruse stim ca. nu odata si nu de doug,
ori curentele literare reartionare, carora le apartineau atat sim-
bolistii cat sl acmeistii, au incercat s deschicia campanil impo-
triva marilor traditil revolutionare si democratice ale literaturil
ruse, impotriva reprezentantilor el de frunte; au incercat sO
rapeasca litcraturii inalta ei semnificatle ideologica si sociala,
s'o afunde in mlastina lipsei de ideologie si a trivialitatii. Toate
aceste curente la mon," au fost date ultaril sl au fast arun-
cate inapoi in trecut, impreunä cu acele clase a caror ideologie
o eglindeau Ce a ramas in literatura noastra draga, in litera-
tura sovietica, din toti acesti simboIiti, acmeisti, bluze gal-
bene", Valeti de caro"; oameni de nimie"? Nimic. Desi cam-
panille lor impotriva marilor reprezentanti ai literaturii revo-
lutionare democratice ruse Belinschl, Dobroliubov, Cerna-
sevschi, Herten, Saltacov-Scedrin au fast puse la cale cu
mare zarva si marl pretentil, ele s'au prabusit cu tot atata
zarva:. ').

I) A. A. Jdanov: Raport asupra revistelor Zvezda" si Leningrad%

ed. P. M. R. 1948, pag. 17.

172

www.dacoromanica.ro
 A. M. Gorchi a fdcut o caracteri-
Lupta lui Gorchi zare deosebit de sugestivá i just5
impoiriva slmbolismului acestei perioade a literaturil ruse
ourgheze: Intervalul de timp dintre anii 1907-1917 a fost o
perioadd de completd debandadd a gândirii iresponsabile, de
deplind liocrtate de creatie" a literatilor rusi. Aceastd, libertate
a luat forma unei propagande a tuturor ideilor conservatoare
ale burgheziel occidentale... si in general deceniul 1907
1917 meritd pe deplin calificativul de cel mai nerusinat si in-
fam deceniu din istoria intelectualitätii ruse".
Intr'o epocd, de cea mai ascutitd luptd de clasd, cdnd Lenin
proclamase ,,Jos cu literatii fàrã partic11", o creatie ca aceea la
care Indemna teoria simbolismului putea s aibd doar un sin-
gur sens social: de a opune reconstructiei revolutionare a lumil,
fuga de viatd, o atitudine pasivä, antisociald fatd de viatd. Crl-
tica marxistd si, in special Maxim Gorchi au dus o luptd ne-
impdcatd impotriva simbolismului. Gorchi considera el simbo-
lismul este un fenomen ddundtor, antisocial, un fenomen care
trebue combtut".
Impotriva simbolismului si in general impotriva oricdrel
arte antirealiste sau care diminua rolul principiului realist in
artä, se ridica opera lui Gorchi in totalitatea ei. Profunzimea
reflectdrii contradictiilor vieii, perspectiva revolutionard in zu-
gfavirea omului, figurile eroice de revolutionari, porniti la luptà
impotriva vechel oranduirl, apropierea ideilor, imaginilor, chipu-
rilor, temelor si a limbajului din operele lul Gorchi de massele
de oameni al muncii cu alte cuvinte caractecul popular al
acestora toate la un loc infirmau pe deantregul idelle i ima-
ginile reactionare ale simbolismului i dovedeau goliciunea lui
interioard. Gorchi definea misticismul simbolistilor ca pe un
,,subterfugiu viclean al societAtii burgheze, care, ingrijoratd de
contradictiile care rds5.reau din ce in ce mai accentuat din hao-
sul vietil, vrea sd-si impace constlinta 1, investmantându-se in
mantia fariseilor, se fereste abil de logica fatald a evenimen-
telor, sub scutul mizericordiei divine". Ferindu-se de aceastd
logicd implaeabild a vietii, simbo1itii erau profund ostili rea-
lismului.
Sarcina artel, din punctul de vedere al simbolistilor, este
de a ghici in viata plmânteascd, privindu-i atent fenomenele,
173

www.dacoromanica.ro
reflectarea unek lumt ideale, divine, sl a clesvalui aceast5, lume
cit itoru
In definitia lor, simbolul era ca niste usi Intredeschise
spre vesnicie", ca resfrangerea eternului asupra vremelnicu-
lui", adic5, tocmal o zugavire a vietii, in care fenomenele lumii
pa'mântesti clescrise de scriitor 11 fac pe om s gandeasc5, la ceea
ce este tainic, dumnezeesc in viat5,.
Trebue st mentionàm ea in desvoltarea teoriei simbolismu-
lui rus, pe lâng5, influentele venite din Europa apuseanl, un
rol mare a avut si filosoful i misticul reactionar rus Vladimir
Soloviev (1853-1900), care s'a manifestat i ca poet. In ver-
surile lui a fost pus5, tema perceperli dualiste a realitMii, adop-
tatá de simoolisti. Fenomenele realitAtil ii interesau pe simbo-
listi nu prin ele insele, ci numal ca un pretext pentru a vedea
in ele o alu7ie la ceva ascuns in spatele lor, o aluzie la o ta1n5.
pe care numal poetul o poate ghici.
Individualismul extrem al poeziei simbolistilor ii ducea la
formalism si la individualism extrem si in ce priveste limbajul
lor i intregul lor sistem de mijloace de expresie.

Scurte concluz!1
Asa dar, toat5, viata literarl din
secolul al XX-lea in perioada de di-
nainte de Octombrie decurge sub semnul creatiei literare a luf
Gorchi. El elaboreaz5, bazele noii metode artistice a literaturii
socialiste, combate tot ce i se opune, tot ce e contrar princi-
plului adevarului vietii. Sub inra,urirea lui se produce apropie-
rea de acest adevär i, pe aceast5, bazg, 1 apropierea de revo-
lutie a celor fnal de seaml scrlitori dela inceputul secolului al,
XX-lea.
Opera sl activitatea de critic literar a lui M. Gorchi, si a
scriitorilor care i-au fost aproplati in lupta ideologic5, incordat5.
impotriva curentelor antirealiste, duceau spre desvoltarea unor
noi principil artistice: principlile realismului socialist. Nasterea
piafirmarea treptatá a metodel realismului socialist, demasca-
rea curentelor reactionare, faptul c eel mai buni scrlitori si-au
revizuit conceptille ideologice I artistice si au p5.sit pe calea
revolutiel, toate acestea au avut o importantä foarte mare
pentru desvoltarea literaturii sovietice.
In fata literaturii se ridicau pe atunci sarcini cu totul noi
Umanismul trebuia sä deving un umanism militant, care s5, in-

174

www.dacoromanica.ro
dernne la luptb, pentru fericirea oamenilor, impotriva aceloral
cari asupresc pe oameni. Tendinta de a da operelor literare un
caracter popular trebuia sa fie patrunsA de un spirit de par-
tinitate bolsevia, spirit care exprimg mai deplin interesele po-
porului. Patrictismul trebuia sä devin g. un patriotism revolutio-
nar, care s5. vorbeasa despre lupta de desrobire a proletaria-
tului, eliberator al patriel din atusele monarhiei, mosierilor si
capitalistilor.
Realismul trebuia sá infAtiseze viata in desvoltarea ei, In
lumina unui vis revolutionar si deaceea real, adia putand fl
realizat.
In felul acesta trebula sà disparä acea opozitie dintre rea-
lism sl romantism care caracteriza literatura trecutului, unde
realismul i romantismul existau ca dou5, metode artistice dig-
tincte. Romantismul e absorbit de realism devenlnd o parte-
component5, a acestuia si treptat se creeaa un realism nou, la
baza arula se afla Ideia socialistA.
Desvoltarea realismului socialist, lupta acestula Irnpotriva
a tot ce sthtea in calea desvoltsaril ideii socialiste in literaturà,
formeaa continutul principal al vietil literare dela sfArsitul
seeolulul al XIX-lea si dela Inceputul. secolului al XX-lea. In.
realismul socialist Ll gäsea expresia ideia fundamentalA a des-
yoltaril literaturil, desi aparent (dup'a" numArul scriitorllor pe
care am putea sä-I cnrmideräin ca reprezentanti al lul, dupl
num6rul operelor, etc.) celelalte curente ieseau atunci in evi-
den% mal mult decat el. Idela de patrie, träsäturile fundamen--
tale ale caracterului national, asa cum se manifestau ele in
epoca luptei pentru socialism, nolle idealuri obstesti socialiste
toate acestea nu se puteau exprima cleat mergand pe drumul
realismului socialist. Aceasta nu inseam/fa cà celelalte curente
nu aveau nlc'o importanta artistia. Caracterul mArginit al con-
ceptiei despre lume, a unora dintre scriitori, cu toate a se
resimtea asupra creatiel lor, nu excludea totusi pentru
el posibilitatea de a reda profund l just unele aspecte ale vietil.
Aceasta, fiincla scriltorul, and 1s1 expriml conceptia in opera.
sa, zugrävesie In acelasl timp, prin Imaginile pe care le evoa,
tablouri concrete din viatA. i chiar daa nu aderá ideologic la
ele, el nu va putea Ma% a Infange adevArul vietil concrete
cgtre care rasneste orice scriltor mare s6 le zugaveasa
175

www.dacoromanica.ro
mtfaltfel decal asa cum apar ele in viatk Dar numai o con-
ceptie inaintatà despre lume ingAdue scriitorului o realizare
deplinä a taientului sau, ii d cea mai jusa reprezentare a
lumil, ii apropie de popor, ii impregneaz5, opera cu idei inalte.
0 conceptie progresistA asigurá scriitorului posibilitatea unel
desvoltäri maxime a talentului sAu. In epocile trecute, fuel unil
scrlitori marl nu puteau uneori, din cauza conditiilor istorice,
s. inteleagA just realitatea din jurul lor. Totusi, noi pretuim
capacitatea lor de a se ridica deasupra prejudeatilor lor de
clasP.
Intr'o societate impärtitä in clase, literatura este una din
formele luptei de clasA. Lupta realismului socialist impotriva
simbolismulul reactionar si a realismului critic, care ii pier-
duse din valoarea sa artistick era expresia in domeniul artei a
aceIorasi conflicte sociale fundamentale, a aceleiasi lupte pe
care o ducea clasa muncitoare impotriva regimului burghezo-
nobiliar, lupta." care determina raporturile sociale din Rusia dela
inceputul secolului al XX-lea.
Interdependenta curentelor literare se manifesta nu numal
In lupta pe care o duceau acestea intre ele. Maiacovschi, Sera-
fimovici, Veresaev, scriitorii satului in curs de revolutionare, se
clesvoltau, bineinteles, sub influcnta creatiei lui Gorchi. Dar sl
unil clintre cei mai buni, cel mai sinceri i cinstiti reprezen-
tanti al literaturii burghezo-nobiliare sufereau influenta curen-
telor inaintate. Sensibilitatea lor fatá de manifest1iri1e vietii si
ori,ontul cultural pe care-1 aveau le ingdduiau s'a inteleagä cä
poziiiIe pe care le ocupau erau nejuste l condamnate. Astfel,
in creatia lui Bloc si Briusov s'a produs o cotiturá in care un
rol important 1-a avut atitudinea lor fatä de problemele vietil,
pe care pentau prima oar 5. le ridicase in literaturA Maxim Gorchl.
Astfel, la inceputul sec. al XX-lea, in cea de a treia perioadA
a miscarii de eliberan, se creeaa premisele pentru desvoltarea
literaturii socialiste sovietice.
Principatul drum de desvoltare al literaturii secolului al
XX-lea este drumul stfah'atut de Gorchi.
Opera lui Gorchi constitue cheia pentru intelegerea proble-
melor fun damentale ale desvoltaxii literaturil sovietice.

176

www.dacoromanica.ro
 CREATIA LUI GORCHI DUPA MAREA REVOLUTIE
SOCIALISTA DIN OCTOMBRIE
In clesvoltarea artel socialiste dupg Marea Revolutie din
Octombrie a jucat un rol imens activitatea lui Maxim Gorchl,
eel mai mare reprezentant al acestei arte; vasta lul experientä
artistica, medelele de arta noua socialistä pe care le-a dat in
romanul Mama" si in alte opere ale sale, activitatea lui crea-
toare si organizatorica directa In tam eliberatä a Sovietelor au
constituit o pilda, vie pentru toti =Mori' sovietici.
Inca Inainte de Octombrie, Gor-
Perloada sintezel creatoare chi ii vorbea lui Lenin despre inten-
tia sa de a scrie un roman in care sa fie zugravita istoria unel
familii pe 0 perioada de 100 de ani. Excelenta temä a ras-
puns Lenin grea, desigur, va cere mult timp, cred el vet
sti s'o realizezi; dar nu vad ce sfarsit vei da acestei carti. Rea-
litatea nu-I d niciun sfarsit. Nu; asa ceva va trebul sä scril
dupa revolutie." (Din Amintirile lui M. Gorchi despie Lenin.)
4prin bubuitul tunurilor sale, indreptate asupra Palatulul
de Iarna, CruciStorul Aurora" vesti la 25 Octombrie Incepu-
tul unet ere noi era Marti Revolutli Socialiste, (Istoria P. C.
(b) al Uniunii Sovietice, pag. 199) 1).
Gorchi a pasit in aceasta era noua cu o bogata experienta
de viata, cu un vast cerc de idei strans legate de Revolutie. Re-
volutia a pus capät acelei vieti pe care o studiase Gorchi 1 cu
care luptase dealungul intregulul sau drum creator. Ea a des-
ells cal noi de desvoltare acelel vieti ai caret germeni Gorchl
II banuise chiar dela Inceputul activitätil lui.
Pentru Gorchl sosise timpul totalizaril tuturor observatii-
lor 1 ideilor pe care le acumulase.
Dupa Revolutia din Octombrie, creatla lui Gorchi capata
un caracter deosebit. In aceasta perloada el oarecum se Intoarce
incaodata, la toate temele I chipurile sale principale, pentru
a le reda Imeo forma i rnal completa i mai generala, pentru
a cuprinde Intreg materialul säu Inteun mod unitar, sintetic.
Astfel, el creeaza o opera in care trateaza tema capitalismului

1) Vezi si Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bolsevic) 'Jl

Uniunii Sovietice, ed. III, P. M. R., pag. 290.
19 Istoria Lit. Soyietice Ruse
177
www.dacoromanica.ro
In chipul ccl mai cuprinzAtor (Intreprinderea Artamonov").
El imbrMisesza cu o neobisnuitä multhateralitate cAlle si desti-
nele intelectualitAtil ruse in monumentala sa epopee Viata lui
Clim Samgnin", care reprezinta o istorie artistla a celor 40
de ani de dinainte de Revolutie. In figura lui Cutuzov (Via4a
lui Clim Samghin") el creeazO," imaginea bolsevicului con-
ducAtor al masselor muncltorestl. J1 inchele trilogia autobio-
grafica" prin UniversitMlle mele". Dupg, Octombrie Gorchi lu-
creazá Cu o fecunditate extraordlnar I, creand o serie de
opere marl, adanceste la maximum temele sale principale.
In anul 1924 Gorchi a aclus o con-
Figura lul Lenin tributie de cea mai mare valoare
pentru tezaurul artel universale prin publicarea amintirilor sale
despre V. I. Lenin. Sarcina de a zugrAvi figura lui Lenin este
exceptional de grea pentru toate genurile de artl, dar mai ales
pentru literaturA. Printre operele care si-au propus ca scop sb,
arate in literatura figura lui Lenin, studiul lui Gorchl este opera
cea mal insemnatl si cea mai valoroash% din punct de vedere ar-
tistic.
Gorchi o stiut sA redea cu o finele l o profunzime extra-
ordinal% chipurile oamenilor pe care-i inthlnise in v1a0.. Amin-
tirile lui despre L. Tolstoi, Cehov si altil, sunt modele ale asa
numitului gen memorialistic, genul amintirilor. Fireste cä Gor-
chi si-a consacrat toatA puterea talentului Om artistic sarcinli
de a pAstra pentru multe generatii imaginea lui Lenin, de care II
legau multi ani de prietenie. Aparent, cu multá simplitate si
chiar cu sgArcenie, dar in acelasl timp Ca un mare elan creator,
Ii descrie Gorchi pe Lenin ca om si ca bArbat de stat. Aspectul
exterior al ;ui Lenin, fruntea lui socratic 1 ochil atotväzätori,
rAsul lui molipsitor, facultatea de a se läsa captivat ca un cop!!
de unele distractii ca jocul de sah sau pescuitul, atitudinea lui
piing., de grijA fatA de tovarlsi, toate aceste trAsâturi ale
firil lui Lenin se contureaz1 una dupA alta in fata ochilor citi-
torilor, (land o imagine unitarg a figurii unul om care, dup5,
cum se exprimA Gorchi, avea in el acea magneticà putere, care-i
atrAgea inimile i simpatiile oamenilor munch'. In acelasi timp,
In fate, cititorului se inalp, o mare personalitate istoricl, cu
o putere de vointä uimitoare, cu o putere de munc6 supraome-
neasa, al ca'rel cuget ca acul busolel, se indrepta intotdeauna

178

www.dacoromanica.ro
 :k4

V. I. Lenin si A. M. Gorchi. Desen de pictorul PTVasiIiev

spre interesele de clasä ale poporului muncitor". Gorchl d& o
descriere admirabill a felului de a vorbi al lui Lenin, care Il
fAcea pe on s. alba, senzatia Mica a unul adevar incontes-
tabil", Lasted impresia c6, energia nestävilitä a spiritului säu
santeia in ochl, iar cuvintele impregnate de puterea acestel
energil pareau c. sclipesc prin aer".
0 vrajmit§ie nesfarsitä, neimpAcatA, impotriva mizeriel ome-
nesti, pornirea pätima0, de a obtine eliberarea intregii ome-
niri, erau legate la Lenin de un sentiment de Malta mândrie
nationalä, de credinta, In puterea §I talentul poporului rus, dupi
cum insusl acest Om cu Men, mare era si el un rus, spune
ln incheiere Gorchi.
Tot astfel si in L. Tolstoi, Gorchi vedea concentrarea celor
mai caracterlstice tra'säturi nationale ruse.

179

www.dacoromanica.ro
 Ca si in figurile eroilor sai creati prin forta imaginatiel ar-
tistice, Gorchi, si in portretele oamenilor d seam& rusi, a cAu-
tat, in primul rand, sA inf54iseze figuri de patriati, figuri de
oameni care *41 dAruiau fortele si gandurile pentru fericirea po-
porulul lor, pentru fericirea Patriel.

INTREPRINDEREA ARTAMONOV"
La inceputul primului deceniu al sec. al XX-lea, Gorchi a
discutat cu L. Tolstoi despre felul cum degenereazA o familie
de negustori. 4I-am povestit II amintea el istoria a trel
generatii de negustori dintr'o familie cunoscutti de mine, isto-
rie in care :egea degenerarli a actionat deosebit de necrutAtor;
atunci el, emotionat, incepu Sá mA traga de ma/leek cautand
sl ma convinga:
Asa este; e adevArati Cunosc la Tula doll/ familil de
acest fel. Trebue neaparat sä serif despre asta. SA scril concis
un mare roman, intelegi? Neap Aran.
Ochii lui lucir5, cu aviditate... Unul care se calugAreste
spre a se ruga pentru toata familia, e ceva minunatl E pro-
fund adevarat... Si celMalt, plictisitul, constructor si totodatä
jefuitor, l asta-1 adevarat!... Uite, despre asta trebue s5.
scril"*.
E foarte probabil ca aceasta convorblre sa fi fost o reluare
a idell despre care Gorchi ii vorbise lui Lenin.
Dupa Octombrie, care a pus capät tuturor istorlilor fami-
lillor negustoresti, degenerate si nedegenerate, a devenit posi-
bilA realizarea acestel,vechi idel a lui Gorchi, intr'o forml isto-
riceste desavarsIta; Inteadevär, In anul 1925 apare noul sAu
roman Intreprinderea Artamonov", in care nu este greu de a
se observa tocmai acele chipuri l imagini despre care, cu un
sfert de secol inainte de aparitia romanalui, Gorchl 11 vorbise
lui L. Tolstoi. Romanul lui Gorchi este istoria a trei generatii
dintr'o famflie negustoreasa, care reprezint5, o istorie prescur-
Lath' a degenerAril intregli burghezil rusestl.
Idealul omului eliberat este idea-
Sensul ideologic lul intregil omenirl progresiste, 91
al romanului.
sensul revolutiei socialiste este atin-
gerea acestui ideal. Ea creeaza conditille materiale necesare pen-

180
www.dacoromanica.ro
 tru inflorirea personalitalii umane, pentru cea mai cleplinä ma-
nifestare a tuturor puterilor i posibilitgtilor omului.
Toatä activitatea lui Gorchi a insemnat o luptà continua
pentru acest ideal, a fast o verificare a celor mai diferite as-
pecte ale vietii sub raportul acestui ideal. Intreprinderea Arta-
monov" este opera in care Gorchi pune In toata amploarea ei
problema caritalismului pe care II supune unei critici umaniste
consecvente: cum se poate clesvolta omul in conditiile societAtii
capitaliste?
Intrebarea aceasta, Gorchi al-a pus-o de repetate ori, Inca
dela inceputul activitAii sale literare, i ne reamintim cum o
rezolva. Dar In Intreprinderea Artamonov" el n'o mai examt-
neazä numai pe baza materialului pe care-1 oferA un episod izo-
lat dintr'o viatA omeneasc5. (Celcas") l nici chiar pe baza
aceluia pe care-1 oferl Intreaga viatà a unui singur individ
(Foma Gordeev"), al urmArInd dealungul unui sir de generatii
felul cum se desvoltà personalitatea omului Intfo famine ca-
pitalistk Incepand dela fondatorul ei i terminânci cu nepotii
acestuia. Alcl Gorchi vorbeste putin despre ceea ce se Intampla
cu oamenil supusi exploataril capitaliste, chestiunea aceasta
a fost deja famurita. El atac 5. acum capitalismul in Insill cita-
dela lui si aratá cä, exploatând pe art% omul incetea711, treptat
de a mai fl om In adev5ratul inteles al acestui cuvant, ea omul
degenereazk Afacerea", Intreprinderea capitalistk devine sta,
!Ana omului, suge din el toata esenta lui umanä si 11 face sl
deving, dui:A expresia lui Marx, un om inuman". In Intre-
princlerea Artamonov" Gorchl urmareste pas cu pas cum decade
omul, cum se sting cu incetul In el cele mai bune aspiratil, prin
faptul c, träind prin munca altor oameni, InceteazA s5, se des-,
volte pe sine Insusi prin muna.
Intr'unul din discursurile sale,
Munca in conceptia Gorchl.a spus: DacI as fl fost art-
ful Gorchi tic si a fi scris o carte despre Maxim
Gorchi, as fi spus In acea carte al forta care 1-a facut pe Gor-
chi ceea ce este el, asa cum II vedem In fata noastrk.. consta
in faptul ca el este acela care, 'primul in literatura rusa sau
poate.chiar primul din lume, a Inteles importanta extraordinara
. a muncH, care zAmisleste tot ce este mai de pret, mai frumos
si mai mAret In lumea aceasta".

181

www.dacoromanica.ro
 Gorchi scria: Am credinta ca toate enigmele i tragediile
vietil noastre se vor rezolva numai prin munca si numal munca
va putea realiza atragatorul vis al egalitatil Intre oamenl, al
unel vieti in care va domni dreptatea".
Tema muncH, care-1 Innobileaza pe om si care transforma
lumea, strabate ca un fir rosu Intreaga opera a lui Gorchl. Ta-
bloul muncH umane inspirate, zugravit -in Universitätile mele",
este remarcabil nu numai prin puterea sa artistica, dar si prin
cea filosofica, daca se poate spune astfel. Lucrau cle parca ar
fi Post nesatui de munch', parca de multa vreme ar fi asteptat
placerea de a-si svarli din mana'n mana sacil de o suta de chile
si de-a alerga cu baloturile la spinare. Lucrau jucandu-se, In-
demnandu-se voios ca niste copii, cu bucuria deslantuita a mun-
cii pe care n'o'ntrece decat Imbratisarea duice a unel femel...
Ti se parea ca nimic n'ar fi putut stavili o asemenea deslan-
tuire de lona impletita cu bucurie 1 cá ea ar 11 fost in stare
sa faca adevarate minuni pe lume, ea' ar fi putut sa acopere
tot parnantul intr'o singlira noapte, cu orase si palate minunate,
asa cum spun basmele pline de profetii... i pang la ceasurile
doua din zi oamenil au muncit fara ragaz sub ploala cu galeata
si sub vantul taios, pana ce-au ispravit de carat toata marfa,
facandu-ma sä pricep cu evlavie de cate nemarginite puteri e
plin pamantul omenesc".
Munca pentru Gorchl este creatoarea culturii, a celel de a
doua naturi, ea este calea spre sarbatoarea generala umanä a
ratiunii si frumusetii, dupa cum scria el.
Deosebit de interesant este faptul ca Gorchl vedea chiar In
firea neasthmparata a lui Vasca Buslaev expresia formidabIlei
energli de mum& a poporului, care se ascuncle in clocotul pro-
priu fortelor care nu si-au gasit Inca Intrebuintare. Inca In ti-
nerete el li propusese sa scrie o piesa intitulata Vasca Bus-
laev", in care Buslaev rostea urmatorul monolog:
Hei, de-as avea putere... i Inca multd!
A. dogori, zeipada s'o topesc,
$i a pornt sä ar intreg pdmdntul...
Un veac umbland, orase sã zidesc,
Biserici st grddini sd fac de-a rdndul!
Pdrndntul l-af gat ca pe o fatd,
L-a$ prinde strdns, ca pe inireasa inea.

182

www.dacoromanica.ro
 La pieptul meu, pdmdntu'as ridica
?i drept la Dumnezeu l-as duce 'ndatd:
Ia'n uite, Doamne, cdt de mdndru-aratd
V cum a lost de Vasca 'mpodobit!
Din cer, tu ca pe-o piatrd l-al svdrlit,
Ear eu l-am prefdcut in nestematd!
Te uita si te bucurd, doar, Doamne,
Cum strdluceste verde, viu in soare!
Eu i l-as da in dar, insd, vezi Doamne
N'ar Ii pe drept, cd-mi este drag prea tare!
Acest monolog Gorchl 1 1-a citit lul Cehov care, dupà cum
scrie Gorchi In amintirile sale, 1-a spus tu$ind emotionat": E
foarte bine... Foarte real, omenescl Doar gsta-i sensul Intregli
filosofii".
Deta$Andu-se de munca innobilatoare, omul devine särac
suflete$te, pierde sensul real al vietii, degenereazä. Aceasta este
!dela centralá a romanului. Din ea decurge in chip riguros acea-
stà concluzie: numal revolutia va aduce omului eliberarea, va
elibera munca pentru creatie, pentru infrumusetarea Oman-
tulul nostru, pentru organizarea pe intinsul lui a unor forme
tie viatä demne de om".
Conceptia lui Gorchi asupra
Figura lui Ilia munch este cheia care deschide por-
Artamonov tile intelegeril continutului Ideologic
al romanulul Intreprinderea Artamonov". In spatele lui Il la
Artamonov Intemeietorul neamului Artamonovilor eo
via% 5. de muncg de Oran; el singur, prin munca lui si-a cucerlt
un loc In viatä. AceastN scoall a muncii a desvoltat in carac-
terul lui träsaturi pretioase: este un om lnzestrat cu spirit crea-
tor, cu vointi puternIcA i cu suflet larg. nub,' la o varstA Inain-
tatä el n'a Oräsit viola de munch a poporulul sAu; e plin de
energle clocotitoare si are o inteligentA neobisnulta; el ctie $1
are plAcere s. munceascg $1 s'a tralasc6; viata 1 se supune. Totul
11 reuseste, oamenil 1 se supun; el poate singur SA se apere 1m-
potriva a trei Valharl, sà iasä cu furcolul Impotriva unul urs,
$1 numal cu el se simte cu adev6.rat fericitA Ullana Balmacova.
Dar societatea capitallst N. e organizatä asa, Inat ridicarea unula
cauzeazA deobicel subjugarea altora; el se desvolt5, In detri-

183

www.dacoromanica.ro
 mentul ceior1aii, umiindu-i i subjughndu-i; insusirile sufle-
testi cu care este inzestrat, le utilizeazá pentru a se imboghti,
a insela, a exploata poporul; el este primejdios pentru_popor
tocmal filndch 41 indreapth aptitudinile exceptionale Impotriva
poporului. Deaceea, pe miisurä ce Ilia se depärteazä de massa
poporului, puterea lui devine In mod inevitabil prädalnich, asu-
Dritoare. Cu banii acumula:ti el 41 clhdeste o fabric l incepe
sa, trhiasch din munca altora. Astfel la nastere intreprinderea"
lui, care-I face domn peste alil, care-1 salt& In sus. Dar ridi-
chndu-1 astfel, 11 si depârteaza. In acelasi timp de popor. Lea-
tura lui prin munch cu poporul este rupth. Or, tocmal aceasth
leghturg ii formase caracterul. Intreprinderea" ii inghdue lui
Ilia sh subjuge pe Mtn, dar totodath Ii Izoleazh de temelia crea-
toare a vietil de munch I 11 supune l pe el spiritualiceste.
El devine sluga intreprinder11" sale, 41 cheltueste puterile pen-
tru a-sl Insusi munca altora, se ciepArtean de munca creatoare
pe care se bazeazh ridicarea personalithtil umane. Intreprin-
derea" ii rhpeste omului insusirile lul omenesti, fAr5, a-I da alt-
veva in scliimb, färá a-I Imboghtl sufletul, ba dimpotrivä, In-
treprinderea" Ii roade, cum roade viermele mhrul.
Ilia Artamonov moare farh sh-s1 fi pierdut toate Insusirile
sale spirituale, dar asupra familiei sale se resimte, cu toath
puterea-i aphsätoare, aceastg, stäpAntre a intreprInderii", care
pustieste sufletul omulul.
La inceput, j fiii lui Ilia mat
A doua generatte au inch multe trasaturl umane, mos-
tenite dela tatal lor si educate prin leghtura cu poporul, care
nu este Inca complet rupth. In tinerete el inch au dus o viath
de munch, sunt oameni voinici 1 Indrazneti, au mers impreuna
cu tathl lor la vanAtoarea de ursi si au luat parte la trânta
dreapta in public. Fiecare din el 4i are Insusirile lui bune.
Dar pe rnäsurà ce intreprinderea" se clesvoltä (IntreprIn-
derea-1 ca mucegalul in plvnita, creste prin proprla-i putere",
spune Tihon Via lov), toate aceste insusiri incep sa scadá. Plott
se ingrash si se prosteste vazand cu ochii. Ace Iasi lucru se in-
thmpla t cu Natalia, solia lui. La Inceputul romanului ei sunt
oameni simpli si blãnzi. Emotiile lui Piotr si ale Nataliel in tim-
pul nunIl, stitudinea Nataliel fall de mama el, fata de NI-
chlta, toate acestea indich un suflet viu, inteleghtor.

184

www.dacoromanica.ro
 Dar toate acestea se inneaca treptat in osanza trandg-
viei; fata ei simpig, blanda, devine seven canci ia banii in mana,
buzele I se strang tare, iar in ochi apare o licarire unsuroasg
intepgtoare.
Cat avem la banca? ii intreabg ea pe Piotr. Ia
seama, o fl bung banca? Sg nu dea cumva falimentl
Toata ziva ea manancg, si se ingrasg. Cand incearcg sa in-
terving serios pentru a spune ceva, fiul sgu Ii spune ironic:
Mai bine ai mânca ceva, mama". Iar ea rgspunde supusg, ne-
hotgritg:
Parca nu mai am poftg".
,,Si iar manca".
N'a mai rgmas nimic din Natalia dela inceputul romanului,
care in conditii favorabUe ar fi putut deveni o femeie simpig,
bung si inimoasg. Natalia sfarsoste prin a deveni o batrang ob-
tuzg, fan, niciun rost, cu totul nefolositoare, care nu a still;
salt gäseasek locul adevgrat in viata. Are ochl farg nicio ex-
presie, maini nefolositoare, o fa. vesnic injectatg care asuda
de lacrimi" Meat se pgrea ca se scurg nu numai din ochi, ci
din toti porii pielii intinse a obrajilor ei umflati, din barbia-i
dublg, puhavg, pima de pe undeva de langg urechi".
Tot astfel, lent si implacabil, Intreprinderea" distruge
omenescul din Piotr. La inceput si el, asemenea Nataliel, este
un om simplu, un om de inimg, pe care Intreprinderea" II
apasg ca o povarg: Nu-I de nol afacerea asta cu fabrica,
spune el non, ni s'ar potrivi mai bine sa plecgm la targ, sä
cumpgram parnant I sg, gospodgrim acolo. Ar fl mai putin sgo-
mot si mai mult folos".
Dar intreprinderea" crestea mereu: fabrica vuia tot mai
tare, respira neliniste l griji; era pig.cut sg te stii stapanul
acestei averi, surprinzator 1 mggulitor de pigcut. Dar uneori,
si din ce in ce mai des, 11 cuprindea pe Artamonov oboseala;
tsi amintea de. anii copilariei sale in sat, de apa Ilnitit. 1 cris-
taling a paraului Ratl, de intinsele zgri sI de viata simpla a
tgranilor. Atunci simtea c maini nevgzute l puternlce 1-au
prins si-I rgsucesc, ca sgomotul din cursul zilei, Impuindu-i capul,
nu lasg loc altor gandurl, afar/ de acelea pe care I le impunea
Intreprinderea, fumul incretit al cosului fabric!! Intuneca totul
in jur, asternand tristete SI plictIsealg".

185

www.dacoromanica.ro
 astfel, cuprins de tristete, Piotr bea si decade: nu mai
este nici el necesar vietil j nici viata nu-1 foloseste la nimic.
La fel este, in fond, si drumul pe care-1 urmeaza Alexei. Spre
sfarsitul vietii nu mai ramane nimic din omul acesta placut,
cu caracter puternic; el se consum I ii pierde toate trasatu-
rile cat de cat remarcablle ale caracterului sau.
Nici nefericitul Nichlta nu are loc de scapare..1 astfel, f a-
mind Artamonov atat de tânär Si puternica la inceputul ro-
manului, degenereaza spre sfarsitul lui, se piperniceste ca un
copac ramas Vara soare, filndca s'a rupt de popor, de munca
creatoare.
Cea de a treia generatie a Arta-
A treia generatie monovilor este lovità de o degene-
rare completa 1 inevitabila.
Daca Piotr i Natalia devin oameni nefolositori, stersi, et
totusi au mai avut Inca ce pierde din ceea ce le daduse viata
ia inceput. Copiii lor, insa, sunt nefolositori i tersi chiar din
copilarle: Elena, Tatiana, Iacov, Miron, toti sunt flori sterpe.
Neamul Artamonovilor s'a stins.
Caracterizand conditille in care s'a format la timpul salt
burghezia rush, Gorchi scrie: Fabricantii, constructoril de vase,
negustorii, pana mai deunazi lipsitl de drepturi, isi cucereau
cu indrazneala loc in viata alaturi de nobilime... Massa tara-
neasca, prornovand astfel de oameni, parca demonstra prin
aceasta forta si talentele ascunse in ea". Aceastä forta, aceste
talente atluse in familia Artamonovilor de catre fondatorul el
au lost supte in intregirne de intreprindere" in decurs de nu-
mai trel generatil. Acosta este sensul fundamental al romanului,
profunzimea lui umantsta: capitalismul este sortit pieirli, filndca
'11 face pe om neom", reprezentantli capitalului devin pro-
priii lor gropari. Soarta lui Piotr, a Nataliel, a copillor lor, a fra-
tilor lui Piotr, dovedeste acest lucru cu acea forta de nebirult
pe care o are adevarul artistic.

Ilia Artamonov tanarul

Ar fl insa nedrept sä credem cä
decaderea omului se produce auto-
mat si in mod inevitabil. Vointa si ratiunea omului pot invinge
puterea intreprinderli"; pentru asta insa se cere sa lupti im-
potriva el, sa te smulgi din stransoarea bratelor el nemiloase.

186

www.dacoromanica.ro
Omul slab poate st-si p5streze insusirile sufletesti, daa condi-
tille favorabile pentru desvoltarea lui. Dar el le va pierde
daca nu va sti s invInga greutátile vietil. Piotr si. Natalia n'ar
fi fost, poate, oameni raj, daca ar fi putut s reziste ispitei In-
treprinderil" Dar sunt slabi si s'au läsat dust in voia curentulul
vietil.
In figura lui Ilia Artamonov-tanarul, Gorchl infatiseaa
un om crescut ea si Piotr c Natal:a intr'un mediu burghez, dar
care a stiut sä invinga influenta clesagreganta a acestui mediu,
sa se smulga din el si s devina un participant activ al miscaril
de eliberare a poporului, sä treaa de partea poporului.
In Manifestul Comunist" se spune c eel mat clarvazatorl
reprezentanti al clasei conclamnate pot sail dea seama de si-
guranta istorica a pieirll acesteia I s. treaca de partea closet
progresiste.
In amintirile sale despre Lenin, M. Gorchi povesteste ca
Lenin demonstra Ca eel mat inaintati reprezentanti al claselor
dominante vor fi de partea revolutiel.
Gorchi Insusi vorbea despre corbil albi" din sanul burghe-
ziel: Trebue sa se Ole c i in randurile burgheziei aparea din
and in and ate un corb alb", ate un om care privea cu
mai multa agerime si patrundere faptele desgustatoare ale rea-
litatilor de clasa decat o face deobicei gandirea burgheza>>.
iata, a al cloilea fiu al lui Piotr, Ilia, este un astfel de
om puternic, care a stint st-si desvolte o agerime si o perspi-
cacitate suficienta pentru a se pbtea desface de Intreprindere",
care il seatueste pe om. Nu este deloc intamplator faptul cä
Gorchi releva a el manifesta Inca de copll calitati care-1 Inru-
deau mult cu bunicul sau, si anume: vointa, intellgenta, perse-
verenta, indepencienta. Aceste insusiri ii ingadue lui Artamo-
nov-tanarul sà gaseasa in el insusi suficienta putere pentru
a rune cu intreprinderea", cu familia, pentru a se intoarce
Inapol la popor, care la astfel burgheziel tot ce are ea mai lu-
minat si mai de talent, adia tot ceea ce el daduse, candva,
burgheziei. Desvoltarea tanärului Artamonov are loc aproape
complet in afara romanului, atentia lui Gorchl fiind Indreptata
Indeosebi asupra intreprinderil" si a influentel acestela asu-
pra omului. Dar sensul ideologic al figuril lui Ilia este clar: eel
mai bunt oameni at burgheziel, care au stiut sa inteleaga efectul
dezastruos al detasaril el de popor, se indeparteaza de ea si,

187

www.dacoromanica.ro
datorita acestui fapt, capata posibilitatea de a deveni cu ade-
varat oameni.
Figura iui Ilia, care a Mut ceea ce n'a stiut sa faca Foma
Gordeev, confirma c omul poate s descopere in el destule pu-
ter!, care sa-1 ajute sa invina influenta ucigatoare a intre-
prinderii". Figura aceasta accentueaza si mai mult semnificatia
umanista a tomanulul.

Tihon Via lov

Personajul care exprima atitu-
dinea poporului fall de Intreprin-
dere" este Tihon Via lov. El este conceput, dupa cum o spune
insusi Gorcht, ca un mujic care in orice condltii ramane tin
mujic care nu accept'a civilizatia oraseneasca". Civilizatia orb',
seneasca este acea intreprindere" pe care o infiinteaza Arta-
money la Dreomovo. Gorchi atribuia figurii lui Tihon o in-
semnatate aparte. Lucru pe deplin explicabll: el este un fel de
antipod al lui Artamonov. Si unul l celalalt sunt oameni din
popor, purtatorii puterit i intelepciunii sale. Artamonov lnsa.
s'a supus intreprinderit". Iar Tihon reprezinta. constiinta p0-
porului, care insoteste familia Artamonovilor dealungul titre-
gului roman si care judeca cele savarsite de ea. Nu este intam-
platoare in aceastä privintä scena cand Tihon se lupta cu Ilia,
care se dovedeste a fi, nu mai puternic, ci mai dibaci. Nu este
intamplator faptul ea Ilia se dovedeste a fi uclgasul fratelut
lui Tihon. Nu este deloc o intamplare c Tihon apare in cele
mai irnportante episoade (el vede c Piotr a omorit balatul,
el este acela care il scoate din juvat pe Nichita). Uncle e Ti-
hon, spune Piotr, n'ai de ce s te astepti la bine."
Deaceea i pune Gorchl in gura lui Tihon aprecierile prin-
cipale asupra celor ce se petrec in roman. El este acela care
compara intreprinderea" cu mucegaiul. Cu vorbele lut se in-
chelé romanul, vorbe pe care le actreseaza lui Piotr: E rázboi
impotriva ta, Piotr Mi... Ai vazut cum s'au intors lucrurile.
Spuneam doar: toti la .ocnal Si lata ca a venit. Te-au sburat,
cum se sterge praful cu carpa. Te-au maturat ca pe o surcea.
Asa e, Piotr Mei. Da. Dracul dadea cu rindeaua, iar tu 11 aju-
tal. Si pentru ce au lost toate astea? Ati pacatult, ati pacatuit.
Nenumarate sunt pacatele voastrel Ma tot uitam: l ce sa-ti
spun, ma cuprindea mirareal Cand se vor sfarsi toate astea?
188

www.dacoromanica.ro
$1 iata, ca a venit i sfarsitul. Au venit ca o ghiulea pe capul
vostru toate astea. Si-a pierdut docarul roata..."
Intreprinderea Artamonov" incheie intr'o ampla desfasu-
rare cercul de figuri i imagini prin care Gorchl a Mut critica
ordinei capitaliste. Se inrudesc cu acest roman, dupa continu-
tul lor ideologic, piesele Egor Bulaclov i anti" i Dostigaev
ei altii" scrise de Gorchl In anti 1932-1933.

VIATA LUI CLIM SAMGHIN"

In anul 1927 Gorchi a inceput s publice capitole din cea
mai mare opera a sa: Viata lui Clim Samghin" (Patruzeci de
ani"). El a denumit-o povestire. Dar in cazul de fata denumirea
de povestire are o semnificatie neobisnuita. Povestirea in accep-
tiunea obisnuita a cuv'antului este o opera care ocupa un loc
lntermediar intre schitä si roman. Or, Viata lui Clim Samghin"
este o opera monumentola in patru volume si Inca neterminata.
Denumind-o povestire, Gorchi a avut in vedere, färä indoialä,
sensul pe care-1 atribuia termenului povestire vechea noastra
literatura (Povestirea timpurilor trecute"), cronica ce cuprinde
un mare numar de ani, fapt pe care ni-1 indica si subtitlul po-
vestirli, Patruzeci de ani". In critica contemporana Viata lui
Clim Samghin" e considerata ca o epopee, adica forma cea mal
cuprinzatoare si mai importanta a genului epic. Si este, Intea-
devar, o epopee deoarece cuprinde o intreaga perioada istorica
din viata tarii pe care o reda in ansamblul ei.
Gorchi si-a luat sarcina de a cuprinde etapele de baza ale
desvoltäril sociale a Rusiel pe o perioada de patruzeci de ani
(dela sfarsitul deceniulul 1870-1880 Vana in anul 1917) zugra-
vind cele mai diferite p5turi sociale I, in deosebi, cele mai di-
ferite directil de lupta ideologica, caracteristice acelor vremuri.
Viata lui Clim Samghin" poate fi denumita, pe buna drep-
tate, O enciclopedie a vietii ruse", asa cum Belinschi denumise
rândva romanul lui Puschin Evgheni Oneghin".
In scenele de masse, care cuprind un numar enorm de per-
sonaje (aprcape 500), 'prin fata cititorului se perinda cele mal
importante evenimente ale epocii: revolutia din 1905, razbolul
mondial, revolutia din Februarie, sosirea lui Lenin la Petrograd
in Aprilie 1917.

189
www.dacoromanica.ro
 Pe fondul acestor evenimente se clesfasoara o lupta idea-
logica multilateralä, infatisand intreaga sfera a preocuparilor
ideologice ae intelectualitatii ruse dela sfarsitul secolului al
XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea.
Povestirea Viata lui Clim Sam-
Figura lui Clim Samghin ghin" e construita dupä tipul cro-
nicilor: nu are un subiect net conturat, pe care cititorul sa-1 ur-
mareascä. Este istoria vietii lui Clim Samghin, i evenimentele
din povestire se perinda intr'o succesiune cronologica: ea incepe
cu nasterea Jul CHm, aratand cum I-a ales tang sau numele,
si sfarseste (desi nu este complet terminatä) cu moartea lui.
Clim este figura centralä, organizatoare a povestirii, un pi-
vot sui generis care reuneste In jurul sàu oamenil l evenimen-
tele descrise de Gorchi in povestire. Cu toate cä interventia lul
nu are un efect transant in ce priveste fondul povestirii, el
apare totusi ca unul din personajele cele mai esentiale prin
semnificatia lui principialL
Sensul acestei figuri in povestire va deveni mai clar, daca
ne reamintim ca Gorchi a vrut la un moment dat sä dea poves-
tiril un alt titlu: ,Istoria unui suflet pustiu". Clim este un
astfel de suflet pustiu". In el, Gorchl a infätisat cu o profun-
zime extraordinara soarta jndividplismului burghez, a egocen-
trismului pustiu _mtc-burghez. In raportul prezentat primului
acingres al scriitorilor sovietici, Gorchi a spus: Noi am scris
Ii continuam s scriem mult despre mica burghezie, dar o In-
truchipare a midi burghezii intt'un singur personaj, intr'o sin-
gura figura reprezentativa, nu s'a realizat Inca. Or, ea trebue
infatisata mai ales astfel, intr'un singur personaj si in pro-
portii care O. atinga m5r1mea tipurilor universale ale lui Faust,
Hamlet si altii".
Clim Samghin este tocmal un asemenea tip general al indi-
vidualismului marunt, egocentrist, care reprezintä un model
desavarsit il acelei psihologii secatuite, care se formeaza la oa-
menii societatii burgheze, societatea in care homo homini
lupus".
Secatutea Jul spirituala provine din aceeasi degenerare a
omulul pe care Gorchi a infatisat-o in Intreprinderea Arta-
monov". Deosebirea constá numal in aceea ca Artamonovii sunt
proprietari, stand/1i, pe cand Samghin e un om al muncH inte-

190

www.dacoromanica.ro
lectuale, un avocat, un reprezentant al acelei intelectualitMi
care slujeste clasele dominante i, integrandu-se in ele, se im-
boln'aveste de aceeasi boall a golului sufletesc. El trãeste farä
niciun scop adevärat In viatg. Tace i deaceea pare destept.
Are leaturi cu revolutionarli, dar in sinea lui ii uräste si tine
un jurnal intim dup'd citirea cäruia ofiterul de jandarmi il con-
sider% omul sAu.
Are multi cunoscuti, dar singura fiintä apropiatä lui este
o femeie, fostà colaboratoare a politiei secrete. Gorchi o carac-
terizeazA ca pe o fiinä dintr'o lume in care tot ce nu este
trivial provoac5. o neincredere bänuitoare l tacutä, iar trivia-
litatea se considerg natural l omul poate fi inteles numai prin
ea". In scrisuarea ei de adio atre Clim ea scrie c il consider%
ai pe el un colaborator secret al politiel. E drept, el n'a fost,
dar totul e ca in fond ar fi putut fi colaborator al politiei fara
sg fie nevole sä se schimbe. Tocmai din oamenii acestia ca
Samghin, cu sufletele secátuite de slugArnicia fatä de clasele
dominante, s'au format oamenii care mai tarziu au constituit
acele grupulete mizerabile de dusmani l trantori, care au In-
cercat sä submineze din interior Uniunea Sovietick Sfärsitul ro-
manului, judecâncl dupá notele care s'au pästrat, dadea o de-
scriere a sosirii lui Lenin la Petrograd, cand ai-a rostit la gara
Finlanda" de pe un automobil blindat celebrul säu discurs.
Samghin ii urgste cu Tillie pe Lenin. Are senzatia ca Lenin II
este dusman personal. I se Orea ciudat si-1 neajea and 41
amintea ca numele acestui om rAsun'd pretutindeni, ca vorbele
lui sunt ascultate de mii de oameni."
SI nu este deloc o simplà intAmplare ca moartea lui Sam-
ghin, ucis de multime, coincide cu sosirea lui Lenin (dup5, no-
tele autorului). Revolutia aducea moartea a tot ce condamna
pe om la degenerare, a tot ce-i stnea in cale, incercand sa apere
trecutul.
Figura lui Samghin este una din cele mai insemnate gene-
ralizari create de Gorchi. La temelia acestui tip aflam aceeasi
lupta a lui Gorchi impotriva a tot ce impledica desvoltarea omu-
lui adevarat.
In povestirea sa Gorchi, ca intotdeauna, nu se margineste
numai la zugrAvirea aspectelor negative ale vietii; el tinde In
acelasi timp sâ scoata la ivealá fortele care vor trebui sg-1 dua

191

www.dacoromanica.ro
pe om spre clrumul cel adevarat. Bineinteles ca mai ales in
Viata lui Clim Samghin", adicg in opera care-si propunea sä
dea, ca sg spunem asa, o vedere de ansamblu asupra istoriel
Rusiei, Gorchi zugrgveste cu o claritate deosebitg aceastg per-
spectiva a vietii, adicg revoluVa care se apropie. Povestirea
este pling de evenimente prevestitoare ale prgbusirii inevitabile
a vechii intocmiri de viatg; ea cuprinde o multime de personaje
care intruchipeaza trasaturile caracteristice ale revolutionarilor
rusi, cunoscute cititorilor Inca din romanul Mama". Chipul fe-
tei ruse Liubasa aminteste In multe privinte chipurile Natasei
si Sasei, tinere care activeaza in cercul revolutionar din acest
roman.

Cea mai rernarcabila figura insa,

Figura lid Cutuzov care incununeazg galeria de revolu-
tionari zugrävitg de Gorchi, este figura bolsevicului Cutuzov.
Ea infatiseaza personalitatea omului care s'a consacrat luptei
pentru binele poporului si care tocmai datorita' acestui fapt a
ajuns la inflorirea fortelor si aptituclinilor sale. Cutuzov trgeste
o viata intensa, plina de continut. El iubeste oarnenii, pretueste
bucurille simple, omenesti, are pasiunea pescuitului, cantg can-
tece rusesti, Ii place O. se ocupe de copii, i in acelasi timp e
un revolutionar, dar nu unul incepator ca Pavel Vlasov, ci un
conducgtor de seama al miscarli revolutionare; vorbirea lui este
incgrcatg d idel in care se intrezgreste inrudirea directa cu
tezele lui Lenin. El vede apropiindu-se revolutia si merge cu
hotgrire spre ea. 4In revolutie spune el, principlul logic
al tertiului exclus" va actiona necrutator: da sau nu>.
Sfarsitul povestiril 11 arata pe Cutuzov in pragul izbucnirii
revolutiei. Suntem, spune el, in ajunul revolutiei. Nu este
nevoie sg fil prooroc ca sa afirmi asta, e cleajuns sg treci pe
la fabric! i prin bargcile muncitoresti. Revolutia va izbucni...
dacg nu maine poimAine. Ce sa facg intelectualii?... SI mearga
algturi de proletariat spre revolutia socialista. Da sau nu."
Aceasta linie de baza a revolutiel apropiate, care strabate
toatg actiunea, determing unitatea intregului material atat de
variat, folosit de Gorchl in povestirea sa.
Viata lui Clim Samghin" este o .epopee monurnentala so-
cial-istori, care cuprinde cele mai importante etape ale des-
192

www.dacoromanica.ro
 1

I. V. Stalin i A. M. Gorchi in 1932

voltarli Rusiei dela sfarsitul secolului al XIX-lea i Inceputul

secolului al XX-lea si le infa4iseaz1 In chip artistic In miscarea
vie a gIndui nor, suferintelor i faptelor omenesti. In aceasta
constä importanta el uriasä pentru literatura rusä I pentrn
literatura universal& din sec. al XX-lea.

GORCHI PUBLICIST

Aptitudinile multilaterale i cu totul deosebite ale lui Gor-

chi, legAtura lui vie cu viata social6 participarea lui direct&
la activitatea revolutionarä au fäcut ca el sä nu se limitcze nu-
mai la cadrul creatiei artistice. Am amintit mai inainte cä Gor-
chi a participat in cele mai diferite forme la viata social& a
tarn, ca initiator i organizator al celor mai importante actiuni
culturale. El se manifesta ca un critic remarcabil i ca un teo-
retician al literaturil. A scris cartea Istoria literaturil ruse"
13 Istoria Lit. Sovietice Ruse
193
www.dacoromanica.ro
 (cursul de prelegeri tinute de el la scoala dela Capri pentru
muncitoril rusi). In culegerea sa de articole Despre literaturä",
gäsim pArerile sale asupra esentel creatiei literare, asupra pro-
blemelor muncil scriitorului I asupra ma'estriel literare. Este o
expunere a tiriasei experience artistice personale care prezintä o
important5, deosebitl. Panä in ultimii ani al vietii sale, Gorchi
publica in special articole in care cu multa infla'clrare deschide
1upta pentru puritatea i claritatea limbii ruse (au fost publi-
cate in cea de a treia editie a culegerii susmentionate). Un We
aparte in creatia lui Gorchi ii ocupä activitatea lui publicisticä
in care, prin articole en caracter politico-social, lua atituaine
1'045, de ceW mai de seam5, evenimente din viata tgrii.
Activitatea publicisticA a lui Gorchi se desvolt5, paralel cu
munca lui de creatie artisticA. La Nijni-Novgorod, unde locuia
prin 1895, Gorchi a dus o viata grea. Lucra la un avocat, co-
l:111nd tot felul de documente. Nrazand viata grea pe care-o duce,
corolenco i-a propus sä plece la Samara.
. Mci, la Samara, Gorchi devine foiletonist l trebue s scrie
zilnic pentru ziar Cate un foileton cu subiect local. Totodatã
el Ii publicA in ziar i operele artistice. In Samarscaia gazeta"
Gorchi a publicat in decurs de un an si ceva peste trei sute de
dAri de seama, articole l foiletoane. Tot in acest ziar sl-a pu-
blicat el si Cantecul soimului", l35.trana Izerghil", Inteo
toamn6" i alte povestiri dintre cele mai cunoscute.
Foiletoar:ele lui Gorchi aveau un caracter de categoricl de-
mascare. Eram nemultumit 1l amintea el mai târziu des-
pre munca sa din acesti ant de guvernator, de arhiereu, de
oras, de lume, de mine insumi l Inca de multe altele." El ataa
Para incetare multumirea de sine a micil burghezii. Astfel, cu
prilejul veniril in turneu la Samara a unor pitici, de pild5 el
scrie: Piticii vor avea desigur la Samara un succes colosal.
Oricine va Pi curios a vada doi oameni si mai mid Inca de-
cat el.
Privindu-i pe liliputani, locuitorii Samarei se vor desfata
cu reflectii potrivite in aceastä imprejurare:
Noi ca noil De bung seamA, nu suntem eine stie ce oameni
mari, dar iatà cä sunt oameni vii si mai marunti cleat noi."
194

www.dacoromanica.ro
 ,,""-.6

A. M. Gorchi in jurul anului 1930

Foiletoanele lui Gorchi luau apararea slujba§ilor pe .care-i

asuprea administratia cailor ferate, luau apararea vAnzatorilor
din magazine exploatati de patron, a unui baiat batut crunt de
proprietarul tipografiel. Iehudiil Hlamida, spune biograful
lui Gorchi, I. Gruzdev, era reprezentantul acestei masse de
jos a orqului, lipsita de dreptul de a vorbi.".
In anii 1905-1906, determinat de evenimentele prime! re-
volutil, Gorchi 41 reia activitatea publicistica. El scrie un apel
cu prilejul criminalei masacrari a muncitorilor In ziva de 9 Ia-

195
www.dacoromanica.ro
nuarie 1905 pe stazile Petersburgului de cAtre trupeie tariste.
El public, apoi o serie de articole adresate cititorilor din str61-
n5tate cu privire la Imprumutul pe care guvernul lui Nicolae II
i-a Inchelat In scopul de a combate revolutia: Nu dati Roma-
novilor bent pentru omorurl", scrla Gorchi.
Dup5, algtoria pe care a flcut-o in America, Gorchl a scris
o serie de pamflete (Orasuf Diavolului Galben" 1 altele), In
care demascá ipocrIzia, coruptia, conditla 1numan5, a orânduiril
sociale din republica burghez5, de dincolo de ocean.
In anil reactiunil el publia articolul Distrugerea perso-
nalitätil", care constitute un Infläcärat apel patriotic adresat
scriitorilor rusi 1 prin care le reamintea acestora datoria lor
principa15, de all servi patria.
Dupä Revoiutla din Octombrie, activitatea publicistla a lul
Gorchl cap5:15, o importantá sI o desvoltare deosebitk Profun-
zimea extraordinará I forte sentimentulul, patriotic, patosul
proslävirii noulul om socialist, care 41 cladeste o viatk fericitä
Intr'o ¶ar eliberath, pregktirea in vederea clocnirilor viltoare
cu fortele reactiunii si ale jafului, demascarea orickor cleve-
titorl, chemarea la o lupt5. necrutMoare cu dusmanil Revolu-
tiel In numele fericirli omenirii (Dac5, dusmanul nu se predä
el trebue nimicit") 1at. continutul principal al articolelor si
cuvantärllor lui Gorchi.
Bucuria l mandria mea declare Gorchi este noul om
rus, constructorul unui stat nou..." ,,Niciodat I nicMeri binele
n'a fost atat de frumos, ca acum In Rusla."
Toat5, viata, Gorchi a dus o lupt6 neobosit5, pentru elibe-
rarea omului qi soarta I-a hAr52it o mare bucurie: de a vedea
realizandu-se In timpul v1e1I sale tocmai lucrul pentru care a
luptat.
Sunt un admIrator al omului de voint5, spune el la o
sedinta a Sovietului din Cazan In anul 1928 care stie ce vrea.
Acum visurile mele se implinesc. Ii vedem In realitatea cea vie
pe omul acesta viteaz, puternic, indrAzner. In scrisoarea sa
atre oamenii muncH din acel ores, G-orchi spune: In procesul
grandioasei munci socialiste se creeazI un nou tip de om
tolectivist, om st'apa'n pe tare sa, care invinge toate piedicile
din calea lui spre un tei than".
196

www.dacoromanica.ro
 Acum se realizau ideile lui Gorchi despre rolul creator al
munch libere, care va da putinta unei Infloriri nemaivitzute a
culturil. ,,Esenta culturil spunea el este respectul perso-
nalitatil, Inerederea in puterile ei spirituale, nemanifestate Inca,
dar care sunt posibile l Intotdeauna pretioase. Activitatea cul-
turala este tendinta de a chema la viatä cat mai multa ratiune
si vointl, de a elibera pe om din subjugarea lui fIzic, pentruca
energia lui fizica sa se indrepte spre producerea unei energil
spirituale."
tocmai acum, spunea cu o mandrie de patriot Gorchi,
se poate sustine ea niciodatä pana azi i nicaleri nu s'a afir-
mat cu o putere atat de coplesitoare si in forme atat de eroice
marea insemnatate a munch', cum se afirma la not".
Trasatura cea mai caracteristica a publicisticil lul M, Gorchi
este varietatea ei extraordinara. Ca unul dintre oamenii eel
mai culti din timpul säu, Gorchi se orienta cu usurinta in cele
mai variate probleme ale vietii sociale. Toate problemele pe
care el le atIngea, le prezenta inainte de toate prin prisma ve-
derilor Partldului, luptand cu darzenie Impotriva a tot ce ra-
masese In riata, din lumea cea veche. Intr'asta consta esenta
publicisticil lui M. Gorchl. Unul din articolele sale poarta chiar
titlul: Despre omul vechl 1 eel nou". In publicistica lui Gorchl
ocupa un loc considerabil demascarea descompunerii, salbati-
chit I ipocriziel culturil burgheze, tema desväluirli primejdiei
pe care aceasta cultura, o aduce In lume. Cultura lor, scrie
el e scoala unde se minte, e biserica uncle se minte, e par-
iamentul unde deasemenea se minte, e presa unde se minte
se calomniaza." Lumea capitalistilor este pentru Gorchi o lume
a fiarelor de prada"; sistemul economiei capitaliste spune
el devine tot mai fatis si mai nerusinat un sistem al bandi-
tismului". In articolul säu Despre culturi", Gorchi a aratat
toata josnicia morala a culturii burgheze.
Lumea capitalist& se descompune i molipseste prin otrava
cadavrului el pe toti aceia care de voie sau de nevoie ii servese
interesele inumane". Aceasta este concluzia Ia care ajunge Gor-
chi. Iar de aid decurge o alta concluzie: Umanismul proleta-
riatului cere o ura neimplcata... impotriva a tot ce provoaca

197

www.dacoromanica.ro
suferinta, fall de toti aceia care traesc din suferintele a sute
de milioane de oameni".
Publicist'xa lui Gorchi atinge o desvoltare deosebita Ince-
pand din anul 1928, dupg, o mare calatorie pe care a facut-o el
prin Uniunea Sovietica. El a putut vedea astfel la fata locului
cum orgsetele Ocurov se transforma in centre de cultura so-
cialista". Intors din calatorie, Gorchi organizeaza revistele
U. R. S. S. In constructie" i Realizg,rile noastre", a caror
sarcing a fost de a reda inflptuirile construirii socialiste si in
caie si el insu§i publica o serie de articole.
Cu o extraordinarl forra exprimg, Gorchi sentimentul nou-
lui patriotism sovietic patriotismul poporului eliberat, care
cuprincle sentimentele tuturor popoarelor (Conlocuitoare din
Uniunea Sovietica. Cu un avant uimitor descrie el tabloul math
construiri socialiste: Avem nevoie de sute de mil de raedici,
invatatori, ingineri, muzicienl, actori, poeti, romancieri etc.; ne
trebue o armata de oameni care sa se ocupe cu cautarea si pre-
iucrarea comorilor care zac in adancurile pamantului nostru.
In statul nostru nu trebue sg, existe insecte claurfatoare snä-
ttii oamenilor, buruiene care sug 1 seaca seva pamantului,
nici räufacatori care vatämä padurile l cerealele. Trebue sa
cultivam tot pämantul nostru ca pe o grading., O. secam mlas-
tinile, s aprovizionam cu apa pustiurile secetoase, sä canall-
zam si s. aclancim raurile, sá construim milioane de kilometri
de drumuri, sä curatim imensele noastre pacluri. In tara noastrg
nu trebue sa existe lacuste care devoreaza cerealele, tantari care
dau oamenilor friguri, must raspanditoare de boll, insecte care
chinuesc animalele dornestice".
Acest imn inältat muncii socialiste, omului sovietic pentru
care munca a devenit o chestiune de onoare, de glorie, o ches-
thine de vitejie i eroism, exprima tot ceea ce a constitult preo-
cuparea principala a lui Gorchl in decursul Intregli sale vieti.
Toata viata mea am considerat ca eroi adevarati numal pe oa-
menii care stiu i cgrora le place sä munceasca, oamenii care
is% propun ca scop eliberarea tuturor fortelor omenesti pentru
creatie, pentru infrumusetarea pämantului nostru, pentru or-
ganizarea pc el a unor forme de viata demne de om."

198

www.dacoromanica.ro
 Glorificand munca socialista, -
Gorchi luptator care transforma tara noastra, o pre-
Impotriva fascismului face In grading, ga cum visa Vasil]
Buslaev intfo piesa de tinerete a lui Gorchl, acesta nu pierdea
din vedere faptul ea TJniunea Sovietica este inconjurath de du--
mani, ca, in Apus se aude din ce in ce mai clar thcnetul feroce
al fascismului sangeros. Articolele lui Gorchl se indreapta cu
toata puterea impotriva fascismului. Gorchl devine sef recunos-
cut al miscarii antifasciste mondiale.
De fapt, este grea sä separi activitatea antifascistä a lul
Gorchi de intreaga lui activitate. Toata opera lui Gorchi, dela
primul /Jana la ultimul cuvant, este indreptata impotriva f as-
cismului. Gorchi cheama fara incetare la lupta pentru eliberarea
omului, face apel sa se respecte personalitatea umana, sa, se res-
pecte cultura care elioereath pe om. El creeaza chipuri de oa-
meni patrunsi de o imenth dragoste pentru om, vorbeste despre
grandoarea femeii ca ziclitoare a culturii.
Gorchi este eel mai mare reprezentant al umanismului, in
cea mai inalta, forma, a sa: umanismul socialist.
Gorchi este exponentul patriotisrnului sovietic. Gorchi a
intrunit in cr eatia sa cele mai bune traditii ale culturii ruse.
In lumina principiilor fundamentale de via th. formulate
de Gorchi, apareau si mai evidente toata, neomenia, tot cinismul
si caracterul criminal al strigateIor care se auzeau din lagarul
ascist.
Deaceea dgmanii poporului nostru II i urau pe Gorchi cu
atata inversunare.
Cu cat primejclia fascista se contura mai vizibil, cu atat mal
tare räsuna glasul lul Gorchi adresat lumii intregl. El prezicea
a fascismul pregateste un razboi nemaipomenit de crud. Fas-
cismul, scrie el, este o organizatie formata din cei mai odiosi,
nemernici si ticalosi oameni, pentru subjugarea celorlalti oa-
meni, pentru a-i readuce la starea de animale domestice ale
capitalismului." Glasul lui Gorchi thsuna in lumea intreaga,
math/1cl c, fascismul pregateste exterminarea fara niciun sens
a milioane de oameni, clintre cei mai sanatosi, o noua nimicire
prin foc a valorilor culturale seculare, nimicirea rezultatelor
muncii grele a masselor care au creat fabric!, uzine, au cultivat
ogoareIe, au construit podurile i drumurile."

199

www.dacoromanica.ro
 Gorchi a prezis sfarsitul inevitabil al fascismului, pe care-I
definea ca o tumoare canceroasä a culturii burgheze". Ceea
ce se impune acum, desigur, nu este o incercare de a indupleca
fiara sä se poarte cu mila fata de omul care i-a can't in labe,
ci de a-i smulge fiarei laba din umar cu cap cu tot." Fascismul,
spune el, este un animal turbat, care trebue nimicit".
$i daca se adreseaza el ostasilor Armatei Sovietice --
vel fi nevoiti s leoti pe campul de Wale cu armele in mana
Impotriva lumii vechi, apol la aceastä ultima lupta va 1eI cea
d'ntai armata din lume, din care fiecare luptator va sti absolut
precis pentru ce lupta el, cine este adeväratul lui dusman; va
sti ca acest dusman este sortit de istorie pieirii i cä pieirea lui
este Inceputul fericirii oamenilor muncii din lumea intreaga."
Publicistica antifascista a lui Gorchi apare ca o expresie
deosebit de vie si deplinä a patriotismului lui, a credintei lul
neclintite ca poporul sovietic va nimici aceasta flan, turbata
fascismul.

Candva, la inceputul activitMii lui literare, Gorchi, vor-

bind despre scriitorii clasici, a spus: Printre noi au trait marl
maestri ai slovei, cunoscatori fini ai vieii i sufletului omenesc,
oameni inspirati de o nazuintl neinfranata spre perfectionarea
existentei, inspirati de o credinta profunda in om. El au creat
carp pe care uitarea nu le va atinge niciodata, cad in cartile
acelea sunt inscrise adeväruri vesnice; din paginile lor se des-
prind frumuseti nepieritoare. Imaginile zugravite in aceste cart!
traesc, ele sunt animate de puterea inspiraie1. In cartile acestea
gasim si barbatie i manic, arzatoare, in ele räsunä i dragostea
sincera, libera".
De buna seama c aceste cuvinte ale lui Gorchi se potrivesc
in chip admirabil in primul rand operei lui Gorchi Insäsi. Iata
de ce, asa dar, a putut aoeasta opera sa, reflecte cu atata
plenitudine viata rusä, sa exprime cu atata fort& ceea ce simte
omul nou socialist, idealurile sale, sa determine intr'o masura
atat de mare cane de desvoltare viitoare a literaturii sovietice.

200

www.dacoromanica.ro
 La moartea scriitorului francez Henri Barbusse, Gorchl a
spus:
Mud vezi ca pleach din viata, I1 Inceteaza munca, un lup-
tator pentru cauza mondiala a proletariatului, null vine sä
spui: a murit. Simti ca, nu este asa. Pentru oameni ca Barbusse,
ziva mortil marcheaza tnceputul bilantului muncii lor, Incepu-
tul ext1nderi i accentuarli Importantel revolutionare a acestel
munch."
N'a murit nici Gorchi. Imaginile si figurile create de el au
educat 1 vor ecluca zeci de genera:VI de patrioti sovietici pro-
fund devotati Patriel lor, gata s I se darulasca In Intregime,
gata 1 la fapte de vitejie si de munca vitejeasca. In timpul
Rázboiului pentru Apararea Patriei, in apropierea orasului Be lat
era un lagar in care fascistii tineau pr,zonieri rusi. Pe o lespede
de platra care s'a gasit In acel lagar unul dintre prizonieri a
sapat cuvintele lui Gorchi: Om ce mandru sunä acest
cuvantl"
In cuvintele acestea ale scriltorului iubit Il aflau oamenii
puterea i clarzenia.
Pentru lovitura pregatita de Armata Sovietica in directia
Velichie Luchi, s'a convenit ca semnalul pentru deschiderea fo-
cului I treccrea la atac sa fie cuvintele lui Gorchl: Daca du--
manul nu se preda, trebue nimicit". In momentul In care aceste
vorbe au fost transmise la telef on dela postul de comanda, s'a
desläntuit focul de salva al artileriei, dupa care infanteria a
pornit atacul cu aceste vorbe ale lui Gorchl In Inimi.
In timpul Marelul Razbol pentru Apararea Patriel, opera
lul Gorchi a jucat un rol imens: personajele, cuvantul lui pa-
triotic Inflacarat, idealurile lui Inaltatoare, care cheama ome-
nirea spre fericire i bucurie, au fost unul din acele drapele
sub care au mers la lupta ostasil Armatel Sovietice sl au dis-
trus hoardele fasciste. Aceasta opera continua sa ramana un
astfel de drapel i In zilele cand Tara Sovietica, dupa nimicirea
dusmanului, ii infaptueste maretul efort de munca pentru re-
construirea teritoriului sau ars de ineendil l sfartecat de obuze.
Opera lui Gorchi in ansamblul el reprezinta Introducerea In
Istoria literaturii sovietice. Gorchl este primul care a realizat,

201

www.dacoromanica.ro
cu o putere artisticä formidabilk principiile artistice ale lite-
raturii sovietice, el este fondatorul realisthului socialist. El a
jucat un roi covaxsitor si in organizarea vietii literare din Uniu-
nea Sovietica. luand conducerea Uniunii Scriitorilor Sovietici.
Influenta lui Gorchi, legAtura vie cu opera lui, se simte in toate
perioadele de desvoltare ale literaturii sovietice.

www.dacoromanica.ro
cC7-4
Ar-

LITE TU IA
'DIN PERIOADA
ZBOIULUI CIVIL
$1 A REFACERI1
ECONOMIEI
NATIONALE

www.dacoromanica.ro
 . ,ZikAwft:

jur area Revolutie din Octombrie a pus in Tata literaturil

sarcini not Scriitorii sovietici trebuiait s, oglindeasca
activitatea masselor populare care li construiau Patria
Socialistä, sä exprime idealurile acestor masse I in acelasi
timp, prin imaginile pe care le creau, sá le lumineze calea spre
construirea unei vieti noi.
Literatura sovietica, a päsit la indeplinirea acestor sarcint
chiar din primele zile dupa infa'ptuirea Marii Revolutii Socialiste.
Crearea literaturil sovietice ruse n'a avut nevoie s inceapä
dela abecedar", dela capat, pentruca avea de urmat cMle de
desvoltare fireasca, a principiilor artistice promovate de mull
reprezentanti ai literaturii ruse clasice si Impregnate de con-
tinutul nou revolutionar al literaturii proletare in cea de a treia
perioada a miscarli de eliberare din Rusia. Un rol determinant
'Insa pentru desvoltarea literaturii sovietice 1-a avut Invatatura
marxist-leninistä, invatatura geniala a lui V. I. Lenin despre
partinitatea literaturii, experienta activitätii eroice a Particlulut
Bolsevic. Gorchi Il continua munca de creare a unei enciclopedit
a vietii ruse in romanele sale: Intreprinderea Artamonov",
Viata lui dim Samghin" si in piesele: Egor Bulaciov i alit"
s I Dostigaev I altii" i creaza, flguri de bolsevici rust. Malacov-
schi ii pune din primul moment tot temperamentul pasionat hl
talentului sau poetic in slujba poeziei sovietice: Misteria-Buff",
150 000.000", activitatea la Vitrinele Rosta" sunt inceputurile
incordatei sale munci creatoare din perioada de dui:A Octombrie,
Tineril scrlitori sovietici isi anal% tanära lor tara pe frontul
de lupta. Mai tarziu, dup a. sfarsitul razbolului civil, au intrat In
randurile literaturil sovietice aproape 300 de scriitori ven10 de

204

www.dacoromanica.ro
pe fronturile de lupta; printre el se aflau 1 4t)l0hov, Ostrovschi,
Furmanov, Fadeev, Fedin, Leonov, Malaschin sl multi altii.
Au aparut teme cu desävarsire nol razbolul civil, con-
structia socialistä. Omul rus sovietic incepe sa se manifeste in
forme de activitate cu totur nol. Energia creatoare, eliberata a
masselor populare se afirma in cele mai variate directii. Un Ioc
nou in viata II ocupa femela eliberata. InsuI sentimentul de
patriotism sovietic capltä alt continut istoric, bazat pe prietenla
dintre popoarele care locuese pe teritoriul Uri lunil Sovietice.
Revolutia din Octombrie a cerut dela fiecare scriitor rus in
primul rand un raspuns raspicat de ce parte a baricadei se
ufla el. A accepta sau a nu accepta scria mai tarzlu Mala-
covschi in autobiografia sa pentru mine n'a existat o ase-
menea intrebare. A mea este Revolutia." Aceeasi a fost i ati-
tudinea altor scriltori rusl dintre eel mai buni, Vara 0, mai vor-
bim despre un militant activ al Revolutiel cum a fost Gorchi.
Majoritatea scrlitorilor rusi s'au situat pe platforma regi-
mului sovietic. Era o urmare a acelel legaturi a literaturii ruse
cu miscarea de eliberare, care in sec. al XIX-lea a determinat
calea pe care au -mers cei mai bunt scriltori al el, sl care sl acum
11 ajuta pe scriitori sa-si defineasca in chip just atitudinea fata
de revolutie. Serafimovici, Gladcov, Veresaev, Prisvin, Sergheev-
Tenschl, Cispaghin, icov, aghinian, Novicov-Priboi, Aseev,
Esenin, ceva mal tarzlu A. Tolstoi, iata o enumerare departe
de a fi completa, a scriitorilor care au intrat in literatura inainte
de Revolutla din Octombrie l s'au alaturat acesteia, au mamas
credinciosi Patriei lor in momentele decisive ale istoriei ei.
Sentimentul cel mai puternic, spunea amintindu-si de
acea epoca C. Fedin care m'a adus la Revolutle, a Yost sen-
timentul de atasament fata de Rusia, fail de Patrie. Revolutla
nu-I desfiinta ci dimpotriva era una cu clausal. Ace lasi sen-
timent ii mans, spre Revolutle pe tot! acela care rarnAsesera in
afara de cercul de idel nemijlocit sociale care duceau la Revo-
lutie; acum nu mai era posibil ca ei 0, nu simtä ea Revolutia
infaptueste o opera patriotica a intregului popor."
Dar nu toti au stlat sA inteleag% acest lucru. In articolul
Speriati de falimentul trecutului l luptAtori pentru lumea
nou6", Lenin scria in 1918: Nu stiu sà inteleaga perspectiva
Istorica toti eel ce sunt apasatio de rutina capitalismului, asur-

205

www.dacoromanica.ro
ziti de formidabila prabusire a trecutului. de trasnetul, sgomo-
tul, haosul'' (aparent) al näruiril edificiilor seculare ale ta-
rismului si ale burgheziei, sunt speriati de faptul c lupta de
clasä a ajuns la o ascutime extrema, la transformarea ei in raz-
boi civil, singurul legitim, singurul just, singurul sfant, nu in in-
telesul popesc al cuvantului, ci in intelesul lui omenesc, razboiul
dant al celor asupriti impotriva asupritorilor, pentru rastur-
narea acestora, pentru eliberarea oamenilor muncii de orice jug".
(Op. Vol. XXII, pag. 155). Oamenii acetia, doboriti de prabu-
sirea trecutului, care nu vedeau cresterea lumii celei noi, au
ajuns in tabara emigratiei, au rupt legaturile lor cu patria ai.
despartiti de ea, si-au pierdut puterea creatoare. Cei mai buni
dintre ei s'au putut intoarce abia spre sfArsitul yield (Cuprin,
Schitalet). Au ajuns in emigratie Bunin, Balmont, L. Andreev
sl altil.
Multi dintre scriitorii care au ramas in Rusia s'au putut
apropia de intelegerea Revolutiei numai treptat, trecând prin-
teo indelungatä restructurare ideologica. In anii aceia a devenit
foarte uzitat termenul tovarasi de drum", aplicat scriitorilor
care In principiu erau legati de Revolutie, dar care o intelegeau
Inca confuz I in multe privinte nu aveau Inca o icleie dal%
asupra sarethilor I temeiurilor ei sociale.
Situatia in domenial literar in primii ani de dupa Revolutie
era, fireste, neclara I plina de contrazicerl.
Perioada aceasta a constituit inceputul unei miscari literare
de masse. Ia 1920 a fost convocat primul congres al scriitorilor
din intreaga Rusie. In anii razboiului civil s'au publicat peste
100 de culegeri literare din opere ale scriitorilor proletari. In-
contestabil ca Inca de pe atunci s'a precizat träsatura caracte-
ristica a literaturil sovietice orientarea ei politica hotarita.
Dar tot In anii acestia unele grupari literare s'au manifestat
prin conceptii evident gresite asupra caracterului i sarcinilor
artei noi, soeialiste.
Astfel, futuristii In saptam'analul lor Arta comunei" (1918)
propovaduiau idei destructive fata cle cultura trecutului. pro-
letcultistii1) deasemenea negau cultura trecutului. El ii inchi-

') Reprezentantii organizatiilor culturale proletare, denumite pre-

scurtat Proletcult-uri, ap5rute Inca' Inainte de Revolutia din Octombrie.

206
www.dacoromanica.ro
puiau. munca de construire a culturii Statului Sovietic ca o ac-
tivitate a uncr organizatii culturale aparte, independente de Par-
tid. Organizatia literal% ,,Cuznita", in practica ei artistica rea-
liza principiiie teoretice ale Proletcultulul.
Tendinta spre cuItura I arta a poporului eliberat a fost atat
de mare, incat organizatiile Proletcultulul, avand ramificatii
in provincie. au prins sub influenta lor paturi considerabile de
tineret. Proletcultul a inceput sá exercite o influenta vatama-
toare asupra desvoltarii culturale I literare a masselor si a de-
venit o piedeca in realizarea sarcinilor pe care le trasasera in
fata literaturii V. I. Lenin si Partidul Bolsevic. Aceasta a deter-
minat pe V. I. Lenin sa intervina printr'o serie de discursuri 91
scrieri consacrate construirii culturii socialiste 1 demascarii
esentei reactionare a Proletcultului.
Cunoscuta cuvantare rostita la al III-lea Congres al Com-
somolului din Rusia 1 proiectul de rezolutie privitor la Pro let-
cult ale lui V. I. Lenin au fost in intregime consacrate sarcini-
lor construirr culturii proletare l criticii nimicitoare a teoriei
reactionare si practicil vatárnatoare a Proletcultului.
Pe temeiul acestor afirmatii ale lui Lenin C. C. al P. C. (b) R.
a publicat in Pravda" din 1 Decembrie 1920 rezolutia i scrisoa-
rea explicativa cu privire la Proletcult in care se arata ama-
nuntit atitudinea Partidului fa:0, de acesta. In acea scrisoare
se punea: Proletcultul a luat nastere inainte de Revolutia din
Octombrie. El a fost declarat organizatie muncitoreasca in-
dependent de ministerul instructiei publice din timpul lui
Cherenschl. Revolutia din Octombrie a schimbat perspectiva.
Proletcultuthe au continuat sa ramana independente", dar
acum independenta" era fata de Puterea Sovietica. Datoritä
acestui fapt si din diferite alte cauze, in Proletcult au navalit
elemente de origine sociala straina de nol, elemente mic-bur-
gheze, care uneori puneau mana in f apt pe conducerea Pro let-
culturilor. Futuristii, decade/11H, adeptii filosofiei idealiste ostile
marxismului I, in sfarsit pur l simplu ratatil, proveniti din
randurile publicisticel i filosofiei burgheze au inceput prin
anele locuri 0, conduca, toate treburile Proletcultului".
Mai departe, scrisoarea demasca conceptiile reactionare ale
Proletcultului, care in loc sa ajute tineretul proletar s invete
serios, sl-I faca s. adanceasca atitudinea comunistä in toate
problomele de viata si de arta, impiedecau pe muncitorii in-

207

www.dacoromanica.ro
fluentali de Proletcult sä iasti pe calea larga a ereatiei libere
alcu adevarat proletare".
Cuvantarile lui V. I. Lenin si scrisoarea C. C. al P. C. (b) R.,
an aratat calea cea justa pentru crearea unei arte socialiste de
malta principialitate.

Poezia este genul care predomina

Poezia din primil ani In acest timp: Inca nu se acumula-
al Revolutiel
sera destule impresii limpezi despre
evenimentele care aparusera, sau mai exact, abia apareau in
viatä; scriitorii Ii culegeau impresille gat pe fronturi, cat si in
munca lor Incordata din spatele frontului, pentru front. Nu se
acumulase Inca acea experienta de creatie care sá ingadue zu-
gravirea In forme largi, cuprinzatoare, a oamenilor noi si a noi-
lor raporturi dintre ei. Infine insuSi caracterul acestor ani, plini
de neobisnuit, de romantismul neprevazutului (Din lumea
v,etii, din lumea prozel, suntem asvarliti in neverosimil" scria V.
Briusov), de cele mai extraordinare sperante, facea ca scril-
tori! sa se adreseze tocmai acelor genuri poetice care redau, in-
deosebi, atitudinile sublective, emotionale 'trice fata, de viata.
1

In romanul lui A. Tolstoi Calvarul", in care aceasta epoca

este descrisä pe larg si multilateral, este infatisat rnarinarul
Hvedin din ['iota Mara Negre. Acesta se adreseaza soldatilor din
Armata Rosie cu urmatoarele cuvinte:
Trebue s. intelegeti, fratilor, le spunea el cu o voce
cam ragusita. el cei cu care luptam noi nu sunt nici Denichin,
nici atamanul Crasnov, nici cehoslovacii, ci intreaga burghezie
sangeroasá ain cele doua emisfere. Astazi se dau lupte langa
Samara, iar peste scurt timp se vor da lupte pe toate continen-
tele".
Amploarea cu care se percepeau pe atunci evenimentele
care sfäramau intreaga intocmire obisnuitä a vietli si care,
deaceea, pareau ca se intinsesera in toatá lumea constituia
trasatura cea mai caracteristica a literaturii din acei anl
romantismul ei exaltat care uneori atingea literalmente
proportii cosmice. Numerosii, pe atunci, poeti al Proletcultului
alai gruparii literare Cuznita" apropiate acestula scriau ver-

208

www.dacoromanica.ro
suri care au si fost denumite cosmice" dela cuvAntul Cos-
mos" (univers), ant de abstract si de sforgitor era zugrävitá
in ele Revolutia, despuiatä astfel de toate particularitátile ei
concrete (Lumea intreagg e arena de luptg a cloug princi-
pli" etc.).
In anti aceia si-au inceput activitatea poetii care mai tar-
ziu s'au relevat in poezia sovieticä: A. Bezgmenschi (primul
lui volum Zorile din Octombrie" a apárut in 1920), M. Golodngi
(Parli de lemn", 1920), N. Poletaiev (Versuri", 1919), V. Cazin
(primul lui volum Mai muncitoresc" s'a tipgrit in 1922, dar In
reviste el a inceput sá publice inca din primii ani ai Revolu-
tie!), V. Alexandrovschi (Rgscoala") §i altil.
Fenomenul literar cel mai de seamg din acel ani, din punct
de vedere al perspectivelor desvoltgrii ulterioare a literaturii
sovietice si al zugrgvirii trgsgturilor omului nou, a fost opera lui
V. Maiacovschi. Inca in cronica lui poeticl Revolutia", prin
care exprima sentimentele pe care i le trezise revolutia din Fe-
bruarie, Maiacovschl scria:

Stfp, voi ceteitenii,

cd azi
se prdbufege un trecut de milenti.
Se duc temeliile lumii rapace.
Azi pawl la ultimul nasture-al hainei
viata
din nou-
ne-o vom face!

Patosul acesta al revolutlei I intelegcrea clarg a esentel ei

sociale au fost exprimate de Malacovschl in piesa Misteria-
Buff", in poemul 150.000.000", in Vitrinele Rosta" (placarde
cu ilustratil 1 texte in versuri, avgnd ca temg actualitgtile po-
Mice; el scria i textele, desena 1 Hustratille).
In versurile din aceastg perioaclg se observg si la Malacov-
schl acel romantism exagerat care duce uneori (150.000.000") la
an oarecare simplism; dar in ansamblul el, opera lui din acesti
14 Istoria Lit. Sovieilce Row 209

www.dacoromanica.ro
ani are o importanta cleosebit de mare. In ea se schitau deja
si trasaturile caracteristice ale omului nou sovietic, 1 amploarea
generalizarilor si flaara avantului nestavilit.

Tot in anii acestia se desfa,soara.

Opera lui D. Bednaldin plin §i activitatea lui Demian
Bednal (1883-1945), care avea o mare importanta agitatorica.
Opera lui D. Bednai a Post puternic colorata de ideile revolutio-
nare ale ziarelor bolsevice Zvezda" §i. Pravda" in paginile ca-
rora pcetul a publicat multe scrieri.
Versurile lui D. Bednai au fost foarte mult .apreciate de
V. I. Lenin sl I. V. Stalin.
Lenin, dupl cum I1 amintesc contemporanii, spunea
a opera lui D. Bednal este o creatie cu adevarat proletara, ea
este apropiata massei muncitoare care desigur ca o Intelege
foarte bine". Despre D. Bednal, Lenin a spus ca el va servi in
eel mai mare grad Puterea Sovietica 1 Partidul, prin pana sa".
In scrisoarea sa adresata lui D. Bednal, tovarasul Stalin a
caracterizat poezia acestuia Povara", ca o periL
In anii razboiului civil, D. Bednal a publicat aproape 30 de
carti de versuri, care au capatat o raspandire extraordinara.
Cantecele (Cum m'a conclus maica mea scumpa.'" si alt.), fa-
bulele, povestile si poemele lui duceau in masse, in special in
cele taränesti, ideologia revolutionara intr'o formä clara, vie..
In aceasta consta importanta bor. Pentru aceasta activitate a
sa, D. Bednai, eel dintai dintre scriitorii sovietici, a fost de-
corat in 1923 cu ordinul Drapelul Rosu.
In versurlle sale, D. Bednal face sä rasune amplu ecoul tu-
turor evenimentelor actualitatii. Valoroasele sale insusiri de
baza sunt o extraorclinara varietate de'genuri (cantece, fabule,
poeme, foiletoane in versuri, poezil lirice etc.), bogatia temati-
eel, un talent satiric viguros, o cunoastere admirabill a limbil
ruse. Patosul revolutionar al unor opere ca Strada principala'
sl Marseilleza comunistä", satira usturatoare impotriva tuturor
ramasitelor lumil vecni si, indeosebi, satira antireligioaa
(Noul testament 'Para niciun cusur, de evanghelistul Demian")

210

www.dacoromanica.ro
zugrävirea realist& a evenimen-
telor revolutionare (Despre pa-
mant, despre libertate, despre
soarta muncitorimii") toate
acestea 1-au creat lui D. Bednai
o mare popularitate printre cele
mai largi paturi de cititori. (
In anii acestia, versurile lui,
alaturi de Vitrinele ROSTA"
ale lui Maiacovschi, reflectau
realitatile revolutionare si se in-
cadrau direct In lupta pentru
viata nouä. Glasul lui Demian
Bednai a rasunat si in anii Ma-
relui Razboi de Aparare a Pa-
triei; afara de o serie de poezii,
el a mai scris si poemul Ste-
pan Zavgorodn'ai" (1941). D. Bednai

Au trecut far& nicio rezerva de

Valerl Iacovlevici partea Revolutiei si au cantat-o in
Brlusov (1873-1924) felul lor cei mai bunt dintre poetii
simbolisti: V. Briusov si A. Bloc.
In 1917 M. Gorchi ii scria lui Briusov: Urmaresc demult
si cu multä luare aminte eroica dumitale viata, activitatea du-
mitale cultural& si mereu afirm despre dumneata: este cel mai
cult scriitor din Rusia. IV spun sincer ca nu cunosc o lauda mai
mare". In adevar, e greu de inchipuit ca toata mostenirea cul-
turall ramasä dela Briusov este opera unui singur -om, care
n'a trait decât 50 de ani. Briusov a trMt o viata orientata deo-
sebit de puternic spre un scop unic: de a servi cu toata pasiu-
nea culture rust.
Cu piilcjul jubileului sail de cincizeci de ani, sarbatorit In
anul 1923 intr'un cadru solemn la Teatrul Mare din Moscova,
Prezidiul Comitetului Central Executiv din Rusia ija trimis o
scrisoare speciala, prin care ii exprima in numele guvernulul
multumiri pentru pretioasa lui contributie adusa culturii Pa-
triei sale".

21 1.

www.dacoromanica.ro
 i r6.spunzard la felicita.-
rile care I s'au adresat In ziva
jubileulul, Briusov a putut cu
drept cuvânt sä spuna: $tiu
ca, la urma urmei, recunoscan-
clu-mi toate lipsurile si greelile,
drumul pe care 1-am strabatut
n'a fost totusi zadarnic".
La inceputul activitatil sale
creatoare, Briusov a exprimat
cu multa putere in versuri §1
individualismul, si misticismul,
-si detasarea accentuata de rea-
litate, in numele cautarii unor
'sae lumi, toate acestea fund
tendinte i imagini caracteris-
tice simbolismului.
V. Briusov Dar orizontul sail istoric larg
si perspicacitatea sa social&
I-au dat putinta sa lute leagi treptat, cu destulä pätrunclere,
lupta sociala care se intensifica in Rusia si care ducea spre
Marea Revolutie din Octombrie, 1-au dat putinta sail Invinga
conceptia reactional% si idealist/ despre lume, care se manifes-
tase atat de pronuntat la inceputul creatiel sale.
Toata viata lui Briusov pang la Revolutia Socialistä din
Octombrie a decurs fara, vreo legatura cu massele populare, cu
marea miscare sociala. Odata el 1-a intrebat pe Gorchl: Ai
putea dumneata sä traesti timp de dougzecl de ani printre calf
si numal printre carti?" Nu, ce spul dumneatal... Ma ceva
nu se poate". Niel eu nu pot, raspunse cu amaraclune
Briusov, 0 totusi, uite, am trait".
Deaceea drumul lui spre revolutie a fost complicat l greu.
$i totusi el simtea ca izbucnirea ei este inevitabila. In legatura
cu svonurile despre un viitor pericol pentru Europa din partea
Chinel care, chipurile, o va inunda candva cu massele el de
multe milloane, el scrla: O, vor vent, nu chinejil batuti la Tien-
tsin, ci oamenil aceia mult mai de temut, striviti in mine si In-
ghesuiti in labricil... Eu il chem, pentruca sunt inevitabili".

212
www.dacoromanica.ro
 Aceste presimtiri ii apropiau pe Briusov de revolutie 1 cand
aceasta s'a desläntuit, el a trecut fara sovaire de partea ei ociatg,
cu cel mai bunt reprezentanti ai vechii intelectualitati. Putem
spune c 1 lui i se potrivesc intru totul cuvintele lui Gorchi
despre corbii albi", adica despre oamenii aceia deosebit de vi-
guroI i patrunzatori care, desi crescuti printre clasele clomi-
nante, au gasit In ei puterea si barbatia de a se uni cu poporul.
Timpul scurt care 31 mai ramasese de trait dupa Revolutle,
Briusov 1-a inchinat activitatii pentru desvoltarea culturil so-
cialiste, film! un colaborator de seama al Ministerului instructiei
publice si rector al Instktutului.superior de arta si literaturä.
In scrisoarea de salut a Prezidiului Comitetului Executiv Central
din Rusia activitatea lui a fost caracterizata astfel: Dupa Re-
volutia din Octombrie el a intrat imediat I farg, sovaire in ran-
durile activistilor el, tar din anul 1919 si in randurile Partidului
ComuniSt Rus. Cu talentul sau cunoscut el a cantat Revolutia
noastra, cea mai mare Revolutie din cate a cunoscut istoria
universalV.
Aceasta integrare a lui Briusov in Revolutie a fost un rezul-
tat al intregului drum al vietii sale, rezultatul faptului el a
stiut s. priveasca viata cu o patrundere i cu o onectitate neo-
bisnuite, si s. invinga tot ceea ce 11 indeparta de ea. Intr'una
din poezille sale cu caracter autoblografic el spune:
_Stand la geam
Trei revolutii plin de nesat vdzut-am!
Briusov nu a avut o legatura directa si vie cu Revolutia. Bi
totusi, a stiut sa se ridice la o atat de inalta intelegere istorica
a vietii, sa-si formeze un orizont social atat de larg, incat a
vazut calea care il ducea spre popor. E caracteristica intampla-
rea despre care ii aminteste sotia lui. tOdata (in 1917 L. T.)
inteo conversatie cu un poet, V. I. a spus: Totul se va schimba
curand, a sosit Lenin". Dar eine este Lenin?" a intrebat
tanarul poet. Valeri Iaeovievici s'a ridicat atunci in picloare al,
atingandu-i usor cu mana umaruI, 1-a intrebat mirat: Cum,
dumneata nu stii cine este Lenin? Asteapta putin, In curand
vor afla toti de Lenin".
Acest exemplu arata mai bine cleat orice cat de atent ur-
marea Briusov mersul miscarii revolutionare, intr'o vreme and
oamenii din jurul lui nici nu se gandeau la ea.

213

www.dacoromanica.ro
 Drumul desvoltArii lui Briusov ducea la o acceptare MIA re-
zervA a Revolutiel. AfarA de importanta muncl socialA pe care
o desfAsoarA dupA Revolutie, Briusov Isi continuA activitatea
incordatA de creatie. El publicA mai multe culegerl de versurl
. (,,Th astfel de zile", DepArtgri", ,,Clipr, Mea" ceea ce In
latineste inseamnA'grAbeste-te").
Tema Patriei constitue continutul principal al. operei lui
Briusov dupA Revolutie. Vastitatea orizontului istoric al lui Briu-
sov nu se putea sA nu-I duel la ideia mgretlel Rusiel, a desvol-
tAril ei multisecurare, a locului pe care il ocupg ea in istoria
culturii umane. IncA in anul 1904 Briusov scrla in poezla sa
CAtre concetAteni":
sd finefi minte, fir de veacuri
Rusiei sta sortit un fel,
In fafa lui copii rdmetnem
.i-al nostru timp veriga'n el...
Ca lea Rusiei in istorie, destinul ei de vitejie ce de veacurl
se aratA" i-a fost relevat lui Briusov, si el null putea concepe
drumul sAu propriu in afarA de aceastA cale. Pentru Briusov
poporul rus este popor mAret al cArui nume in veci, nicicAnd,
n'o fi uitat".
Revolutis din Octombrie, care a eliberat Rusla, a fost in-
teleasA de el, inainte de toate, ea un eveniment care duce tam
WI spre glorie si mArire:
Menirea ni-e sd fim cu tine,
Mdrirea'n veac sd ti-o slavim!
spune el adresAndu-se Rusiel.
InfierAnd pe tovarAsii intelectuali", pe cel care s'au inde-
partat de taxa lor, speriati de arnploarea evenimentelor, el pro-
clama:
Pe'nzdpezite larguri de-altddatd
Lumina altor zorf acum se-aratd.
In poezla Iat-o, incercarea" el vorbeste cu milt& vigoare
despre felul cum trebue sA fie omul sovietic care-si aparA Patria:
Un murmur e-o trddare 'n sine,
Unde-i vdrtef, gliiulele's fel,

214

www.dacoromanica.ro
 Fit stdned, toarnd-ti foc in vivo
O'n infrad un arc de-otel.
$1. incheind acest ciclu minunat de versuri, In care sunt ad-
mirabil formulate trasaturile funclamentale ale patriotului so-
vietic (Alegerea-1 asprä: construeste, Ioveste, sau cazi. Nouà
ne trebue luptatori, carmaci, pazitori"), Briusov creeaza, opere
inchinate lui Lenin in care el vede Intruchiparea vointei mi-
Iloanelor", cea mai minunata slava a pamantulul.
Astfel a luat sfarsit sirul de rataciri, ba uneori l greseli,
complicate si contradictoril, care au Insemnat drumul ceeatlei
qui Valerl Briusov.

La moartea lui A. Bloc, V. Ma-

Alexandr Alexandrovici iacovschi scria despre el: Opera lui
Bloc (1880-1921) Bloc reprezinta o Intreaga epoca
poetica. Woe a avut o influenta enorma asupra intregli poezii
contemporane". Aceste cuvinte ale celui mai mare poet al epocil
revolutionare, despre cel mai mare poet al epocil prerevolutlo-
nare, sunt absolut juste. Forts, extraordinara a simtului lui poe-
tic, splencloarea maestriei lui poetice, sinceritatea impinsa pana
la extrem a cantarilor lui artistice, patriotismuI inalt din cele mai
bune scrieri ale lui, toate acestea fac ca opera lui Bloc sa
constitue un fenomen nepleritor in istoria poeziel ruse 0-1 de-
termina importanta si in zilele noastre.
Ca si al(4 scriitori dintre cel mal bunt al culturii ruse, Bloc
a Intampinat Revolutia Cu rsufletul deschis, primind-o din-
Wodata, integral. Biograful lui povesteste: <<Rästurnarea dela
25 Octombrie, falimentul Adunarli Constituante si pacea dela
Brest au lost primite de Alexandr Alexanclrovici cu bucurie, cu
o credintä noua In puterea purificatoare a Revolutiel... Umbla
lamas, vesel, viol, cu ochil stralucitori Il-ti Incorda auzul ca
sa, princia bine acea muzica a revolutlei", acel sgomot al pra-
busiril lumii vechi care dupa, propria-1 marturisire, Ii rasuna
fara Incetare in urechl. Elanul acesta sufletesc, Incordarea plina
de bucurie au atins punctul culminant in momentele and
scria vestitele sale poeme Cei doisprezece" I Scitii". Poemul
Cei doisprezece" a fost creat dintr'un singur avant al inspi-
ratiel, a carel forta ne aminteste de vremurile cand poetul
era Inca tanars..

21 5

www.dacoromanica.ro
i!* Vechii lui prieteni s'au in-
departat de Bloc. Nu cumva
esti cu bolsevicii?" 11 intreaba
indignata la telefon Hippius
care ii facuse valizele pentru
a pleca in strainatate (ea era
convinsa ca va pleca pentru
scurta vreme si i§i rasa la Pe-
trograd toata arhiva ei secretä,
in speranta ca o va putea regas1
la intoarcere). $1 Bloc 1-a ras-
puns: Da, dna vrei, eu
sunt mai curand cu bol5evicii".
Hippius, dupa märturisirile ei,
a simtit ca i se taie respira-
tia".
Uremia murdara, rea, tur-
bata a sacului cu bani, spaima
A. Bloc §i servilismul lingailor lui
latä temeiul social adevarat al
urletului actual al mititeilor intelectuali... impotriva violentei
din partea proletariatului §i täranimii revolutionare" scria
Lenin (Opere, vol. XXII, pag. 156) in acele zile. Inteo aseme-
nea atmosfera Blcc scria: Ascultati Revolutia, cu trup §i su-
flet, cu toata constiinta", si la ancheta ziarului Ecoul Pe-
trogradului" care pusese intrebarea: Pot sau nu intelectualii
sa conlucreze cu bolsevicii?", Bloc declara categoric: Pot §1
sunt datori... Intelectualitatea intotdeauna a fost revolutionara.
Decretele bolsevicilor sunt simbolurile intelectualitatii".
$i Bloc scrie in acele zile poemul sáu intitulat Cei doispre-
zece". Bloc a lucrat la acest poem, cu un avant extraordinar,
aproape o lunä de zile si 1-a terminat la 29 Ianuarie 1918. In
ziva and §i-a terminat poemul, si-a notat: Azi eu sunt ge-
niu". i dna ne aducem aminte de cuvintele lui c geniul este
totdeauna popular", faptul cä el s'a simtit geniu in momentul
cand a creat poemul Cei doisprezece" ne arata indeajuns ca
era patruns de constiinta patosului revolutionar al poemului
sau, de constiinta apropierii acestuia de popor. Intocmai asa a

216

www.dacoromanica.ro
0 fost primit poemul in acele zile. Era recitat pretutindeni_
In Nr. 12 din 18 Ianuarie 1919, ziarul Pravda" a dat o Ina RI
pretuire poemului.
Intr'adear, poemul recla cu o deosebitg mgestrie i fogä .
patosul revolutionar al marilor zile ale anului 1913, avantul
nestävilit, oroismul, ura patimasa fatg de lumea veche I In-
crederea inflacgrata In viltor din acele zile; o curioasa, Imp le-
tire de evenimente grandioase si de ggnduri i pasiuni per-
sonale. k

Constructia insasi a poemului exprimg aceastä implet0e

a diferite aspecte ale vietil. Este compus din mici capitole se-
parate (12) net deosebite dupg continut sl care creeaza, totodata
un tablou unitar al unui oral cuprins de Jurtuna revolutiel,
Ritmul poemului este deasemenea deosebit de variat: poemul
cuprinde I versul liber al conversatiel (inceputul) l ritmut
saltgret al arigaturilor din jocurile populare (si au plecat-
baietii nostri In Garda Rosie sg slujeascg"), 1 Intonatia unet
romante mic-burgheze (nu se mai aude sgomotul orasului"), al
patosul loziiicll revolutionare (Inainte, in pas revolutionar")
si lirpbajul mahalagillor (zavoriti iatajele"), si in sfgrsit, rit-
mul mereu ascendent spree sfarsitul poemului, cgrula I setif--
bordoneazg toate intonatille lui, un ritm solemn i hotgrit al
pasului majestuos al revolutiel.
Cu toata aparenta diversitate lexicä i ritmicg incoherenta,
poemul este strabatut de un elan impetuos, unitar &Anita 1 se
subordoneazt fiecare cuvant, si numai sfgrsitul poemului pune
capgt incordarli, aduce destindered, desvgluind Intelesul lut
ideologic. Oricat de grea s'ar pgrea lupta revolutionarg, de ori-
cate sacrificii 1 duritgti ar fi ea legatg cauza ei e sfântä 81
in fruntea celor care inainteazg se afla Isus Hristos", care pen-
tru Bloc reprezintg simbolul curgteniel si al dragostei.
In articolul sau Intelectualitatea I Revolutia", publicat.
tot in Ianuarie T918, Bloc a aratat-fehIreum intelege el poemul:-
Revolutia, ea o furtung cumplitä, ca un viscol, aduce intot-
deauna ceva nou 1 nebgnuit; ea deceptioneazg pe mu1i, in
vârtejul ei ea vatama uneori pe Cate vreunul destoinic; ea scoate
adesea la *tam, nevgtgmati, pe unil nedestoinici; dar acestea
sunt cazurl izolate, i ele nu schimba deIoc directia generalg a

211
www.dacoromanica.ro
 -torentului i nici vuietul cumplit l asurzitor pe care-1 face.
Vuietul acesta oricum, va vesti lntotdeauna ceva mazer.
aceastä afirmare a caracterului sacru al cauzel Revo-
lutiei strabate intregul poem, chiar daca In el s'a amestecat
Petruha care se razbuna pe Catica lui care nu 1-a fost credin-
,cioasä. (Nu e timpul acum sa-mi bat capul cu tine"). Acest
Petruha, care merge inainte Impreuna cu poporul muncitor
impotriva dasmanului nevazut, va fi gata sail verse sangele
in orice clipa pentru cauza poporului si se va alatura marl!
cauze a Revolutiei. Poemul zugraveste viscolul Revolutiei
(Searä neagra, zapada, alba") care poarta cu sine sl unele lu-
cruri märunte, inutile, dar care in esenta el ramane invariabil
sfanta 1 mareata.
In poem apar patru teme principale. In primal rand, tema
lumil vechl, cainele vagabond, pripäsit, care se lipeste de plcioa-
rele stäpanulul sau prapädit I tacut (sta burjulul"); apoi
-tema apärätorilor Inversunati ai lumil vechl care se prabuseste,
tema acelora pe care Bloc ii numeste in jurnalul sau lepädä-
turtle burgheze" (cucoana cu blana de astrahan, scriitorul fle-
car). Urmeaza tema soldatilor din Garda Rosie, care Intruchi-
peaza in el mania milloanelor de oameni necunoscutl" prin
care se justifica i unele fapte pe care le savarsesc cu totul
intamplator; i, in sfarsit, e tema grandoarel 1 sfinteniel Re-
volutiel. Aceasta incepe In punctul de cotitura al poemului,
. cand Bloc Inchele cu 0 maestrie extraordinara tot corul acela
de mai multe voci discoriante din primele capitole ale poemu-
tut printr'o brusca schlmbare a ritmului:
Nestiuti, se pierd in depdrtare
Doisprezece, toti...

Iar mai departe, accentuandu-se cu fiecare cuvant, Incepe

-transformarea acestor oamenl, care merg In dezordine i vor-
besc alene despre Catica sl bancnotele lui Cherenschi, ascunse
in clorapul el, transformarea Intr'un fel de apostoll al Re-
-volutiel care Incep salt pIarda conturuthe de oameni obis-
nu
Steagul rosu
Std 'ndltat,

218
www.dacoromanica.ro
 Pug rdsund
Cadentat
Viscolul in ochl le bate
Zi Fi noapte
Ne'ncetat...

$i el patrund, cu pasul majestuos al invincibilelor coloane

ale Revolutiel, in zarea viitorului. Poemul parca e turnat din-
tr'un singur bloc de metal, atat de inchegate sunt in el intr'un
tot unitar, toate chipuriIe, toate ritmurile 1 intonatiile.
Dar tocrnai aici se ciocneste felul cum intelegea Bloc Re-
volutia exprimat in chip desavarsit i extrem de plastic
cu continutul ei real, cu intelesul ei istoric. i din nou se con-
stath aici insuficienta unei perceperi numai romantice a vie-
tii, oricat de sincer revolutionara a fost ea la Bloc.
Chipul iul Hristos era stain masselor, el nu reda acel scop
real al Revolutiei pe care il simtea oricine l pe care il vedeau
toti aceia care o intiptuiau nemijlocit.
Ceea ce este esential in opera lui Bloc, e dragostea lui pen-
tru poporul rus i increderea in fortele acestuia, dar totodata
acea rup6re de analiza realistä a vietli care-I condanma pe
poet sa ramana unilateral.
Bloc n'a putut sa.s1 uneasca atitudinea romantica fata de
viata cu o analiza realista; dar forta l bogatia romantismu-
lui sáu revolutionar 1-au permis sä resima adevarul autentic
il vietii i sa vorbeasca despre el cu atata sinceritate, simpre,
pasiune l eu atata inalta maestrie artistica, `Incat opera sa
poate fi socotita cu drept cuvant ca unul din cele mai remar-
cabile fenomene, nu numal al literaturii ruse dela inceputul
sec. al XX-Iea, dar si al literaturii ruse in general.

S. Esenin (1895-1925) In anii aceia se facea puternic

slintita ideologia burgheza, prin apa-
rarea tendintelor decadente 1 individualiste in literatura. Ea
s'a manifestat, indeosebi, prin faptul ca in orge incepurá sa
nal% niste grupuri poetire originale .,de o singura zi" mici
scoll literare care faceau declaratli literare rasunatoare, pro-
2t9
www.dacoromanica.ro
 mitand marea cu sarea, si ras-
turnau toata literatura anteri-
oara (astfel a aparut chiar i o
grupa a nicevocilor") 1) etc.
Lipsa de hartie, care pricinuia
intarzierea publicarii versurilor,
obliga pãn i pe poetii proemi-
nenti sa-si citeasca versurile
de pe estrada, in cafenele (car
_ de pilda, in Grajdul lui Pe-
gas"). A. Tolstoi clescrie in
Calvarul" o asemenea cafenea
cu numele de Born". Aici se
adunau poetii tuturor scolilor,
fosti earisti, speculanti literari,
tineri abili care se adaptau cu
usurinta si dibacie acestor vre-
S. Esenin. (1895-1925)
muri tulburi, femei intoxicate
de plictiseala t cocaina, anar-
histi märunti in cautare de dis-
tractii tari, mici burghezi ispititi de vederea präjiturilor." Intfun
asemenea mediu se desvolta opera lui S. Esenin §1 acest fapt
bineinteles, nu putea sa ni prejudicieze atat vietii personale
eat §i operil lui.
S. Esenin e un poet complex si in multe privir4e plin de con-
traziceri. Gorchi scria despre el: 4Serghei Esenin nu-i atata
un om, cat un organ creat de natura exclusiv pentru poezier
pentru exprimarea nesecatel tristeti a campurilor", a dragos-
tei pentru tot ce este viu pe lume si a car1t5411 pe care omul o
meritä mai mult cleat orice altcevas.
Talcntul liric al lui Esenin s'a manifestat In toata, plenitu-
dinea in descrierea pasionata a naturii ruse si intr'o gingasä
lirica de iubire.
Rusze, tu Patrie iubitei,
Pentru tine dragostea-mi pdstrez.

I) Acei care nu recuno0eau nimic din literatura anterioaru. N. trad.).

220

www.dacoromanica.ro
 Bucurla-ti meld palpita
Primavara 'n cantec prin livezi.
Dar Esenin n'a ctiut O. se opuna totodata influentelor ideo-
logice ostile i ele 1-au impieclicat s simta cu adevarat viata
cea noua, insufletind tendintele lui profund clecadente. Aceastä
detacare de popor s'a rasfrant deosebit de greu i asupra vietil
ci asupra operei lui Esenin. 0 consumare neinframata a vietii
proslavirea in versuri a acestei mistuiri sterile i-au creat
lui Esenin acea faima nesana'toasa de chefliu care e legata de
numele lui.
Versurile lui au lost alterate de tema morbida a bravurii
de betiv ci a orgiei de taverna.
Ragufit, prin cant netrebnic
Al fdrii somn ii turburam...
a spus el insuci despre versurile sale din ultima perioada El
s'a trädat pe sine insusi, sl-a tra'clat talentul, tfadat I dra-
gostea de Patrie (sunt un om strMn ci mie insumi I pentru
tot ce-mi este drag") afundandu-se in Moscova tavernelor",
;,um )l-a intitulat el ciclul cel mai decadent al versurilor.
Dar versurile lui cele mal frumoase, despre natura rusk
despre dragostea curata I luminoasá, traesc l vor teal In poe-
zia noastra

In anii räzboiului civil, Intr'o ambiantá pestripi., plina de

contraziceri, printre fenomene secundare, intAmplàtoare, care
vor dispArea pentru totdeauna, In atmosfera de romantism ci
Iirism plin de avant incep deja sa se formeze trasaturile esen-
tiale ale poeziel sovietice, se creeaz 5. opere care Intl% definitiv
in istorla literaturil (Maiacovschi, Bloc, Briusov, Bednhi 1 a!-
tii). In acecti ant se schiteaza temele fundamentale, tipurile sI
problemele, care vor fi prelucrate In perioadele urmatoare ale
desvoltarii literaturii sovietice: tematica razboiului civil, a mun-
cii eliberate, a luptei dintre lufnea veche I lumea nouä, figurl

221
www.dacoromanica.ro
de oameni noi. Se fac simtite 1 acele dificultati care vor trebui
sä fie inlAturate in viitor de scriitorii sovietici: romantismuI
unilateral, schematismul, zugrävirea simplistä a Revolutiei,
prezentarea incompleta a esentei ei sociale.
0 mare Insemnatate are activitatea din acea vreme a lid
Gorchl, cars organizeazI cadrele literare. Gorchi aduna In jurul
sau pe scriltori, le acorcil ajutor in munca lor de creatie, con-
tribue la ridicarea tinerelor talente. Scriltorii C. Fedin, V. Ca-
verin, V. Ivanov si altii 1§1 datoreaza. lui Gorchi intrarea lor In
literatura sonetica
Gorchi a organizat in 1918 editura Literatura universala"
care, in imprejurki foarte grele, a editat o serie de traducert
ale celor mai bune opere ale autorilor sträini. In cele mai di-
ferite clomenii ale construirii culturale se manifestO in acestt
ant sl A. V. Lunaciarscbl, pe atunci comisar al poporului pen-
tru invätämAnt. El public. plese de teatru, articole de critic&
si are initiativa si conducerea diferitelor actiuni i mäsuri de
ordin cultural.
Astfel, la inceputurile literaturii si culturii sovietice, gasim
pe cei mai de vazg §i pe cel mai talentati oameni care, chiar din
capul locului, in pof Ida tuturor dificultatilor care se iveau in
lmprejurkile razbolului civil, provoacl o puternicä miscare cul-
turala, care an de an E.e tncheag I creste in acelasi ritm en
intreaga Tara Sovietica Dar aceste straduinte ale lor au putut
sä dea roads in primul rand datorita faptului ca eraa sustinutI
de acea fort.), care ducea inainte intreaga tara, forta Par-
tidului Bolsevic.

Razbolul civil se terminase. Tara.

Trecerea la munca paplc4 incepuse munca de reconstructie. Se
de refacem a economlel intorceau de pe fronturile raztoiului
na tionale
civil scriitorii sovietici, aducand ca
el experienta rázboiului i dorinta de a zugrävi faptele eroice
la care fuseserà martori. In acesti ani s'au intkit, s'au limpezit
si s'au conturat cu mai main, precizie si noile trasaturi ale ca-
racterului omului socialist. Realitatea sobrä si lucida de zi cu zi
a munch de reconstructie lua locul patosului l romantismulut
din perioada räzboiului civil.
Toate acestea deterrninau aparitia unor noi fenomene In.
literaturä si promovarea unor noi scriitori. Incepea o nouä pe-

292
www.dacoromanica.ro
rioada in desvoltarea literaturii. Literatura sovietica oglindea o
noua perioada din viata tarn, modificandu-se ea insasi prin
aceasta.
Odata cu desvoltarea poeziei incep sä se afirme acum sl
genurile de proza schita, nuvela, romanul. Apar reviste: Cniga.
i revolutia" (Cartea i Revolutia"), 1920, Peceati i revolutia"
(Presa 1 Revolutia"), 1921, Crasnaia Novi" (Destelenirea
Rosie"), 1921, se intensifica, activitatea editoriall.
Viata literara pasea pe un fagas nou.
In literatura acestor ani predoming, in fond, doua teme:
tema razboiului civil si (din a doua jumatate a deceniului al
treilea) tema reconstructiel (cele dintal marl opere inchinate
acesteia sunt: romanul lui F. Gladcov, Cimentul", nuvela lul N._
Masco, Furnalul").
Zugravinci tot acest material nou si variat al vietil, lite-
ratura sovietica trata in fond, mereu, problema sa centrala::
Infätisarea formaril si cresterii omului nou, sovietic, cu
lui noi, Cu atitudlnea lui noua fatä de mina, cu dragos-
tea lui fata de Patria Socialista, cu acest sentiment al pa-
triotismului sovietic din ce in ce mai puternic si mai profund..
Un loc aparte, sub acest raport, ocupa in literatura dece-
niului 1920-1930, creatia lui Maiacovschl: lirica lui caracte-
rizeaza, deosebit de cuprinzator träsaturile omului nou 1 duce-
o lupta infocata, impotriva a tot ceea ce impledica' desvoltarea.
acestor noi trasaturi In viatä.

In conditille trecerii la noua po-

Politica Partidului Mica, economica," care tolera inteo.
In domenlul literaturil anumitä masura unele elemente ca-
pitaliste; in conditiile accentuarii tendintelor anarhice mic-
burgheze intr'o vreme cand clasele dusmane nu erau Inca definitir
lichidate, era necesar ca vigilenta politica sa fie intarita,
era nevoie ca Partidul O. fie deosebit de atent fata de orice
manifestare a ideologibi burgheze. Era cu atat mai necesar
aceasta, cu cat reprezentantii lagarului dusman cautau s.
otraveasca in primul rand constiinta tineretului.
Deaceea Partidul i conducatorii sai au urmarit de aproape
lupta care se dadea intre fortele noilor scriitori si reprezen-
tantil curentelor reactionare burgheze in literatura. Proble-
mele presei si artei literare fac oblectul discutiei consecutive.

22'3,
www.dacoromanica.ro
in congresele al XI-lea, XII-lea si al XIII-lea ale Particlului. In
hotaririle luate la aceste congrese (in problemele de propaganda
agitatie) Partidul Il propune ca sarcina fundamentala lupta
impotriva influentelor reactionare in literaturä, pentru crearea
mnei literaturi autentie socialiste de care are nevoie poporul
el care prezinta o importantä covarsitoare in opera de educare
_a tineretului.
In rezolutia Congresului al XI-lea (1922) se spunea: Con-
-gresul constata necesitatea urgenta de a se crea o literatura
pentru tineretul muncitorese 1 taTänesc, care sa poata fi opusa
influentei exercitate asupra tineretului de catre literatura bu-
levardierä renascanda si care sa contribue la educatia comunista
a masselor tineretului".
Cel de al XII-lea Congres constata deja (1923), ca in ul-
timii doi ani literatura din Rusia Sovietica a crescut, deve-
nind o puternica forth socialä" si ch. deaceea Partidul in munca
lui practica" trebue s puna intre problemele la ordinea zi-
lei" si problema indrumarii literaturii.
Rezolutia Congresului al XIII-lea (primul dupa moartea
lui V. I. Lenin) privitoare la presa dadea un program extrem
de vast menit s'à duca la desvoltarea presei sovietice In toate
domenille activitatii ei. Un loc aparte I s'a rezervat, in aceasta
Tezolutie, literaturil. In rezolutie se spunea ca. niciun curent
literar, nicio scoala sau grupare nu pot si nu trebue sa vor-
beasca in numele Partidului" I prin aceasta se asigura desvol-
tarea curentelor literare I intrecerea lor creatoare, contribuind
ta desvoltarea personalitätii scriitorilor. Dar rezolutia cerea In
-acelasi timp, o interpretare cat mai deplin partinica a operelor
literare In paginile presei de Pallid sovietice, o critica in care
sa,se arate greselile scriitorilor provenite dintr'o intelegere
lnsuficienta din partea lor a caracterului regimului sovietic,
si care sä-1 indemne la invingerea prejudecatilor burgheze".
0 caracterizare cleosebit de completa a starii in care se
.afla literatura si a callor de desvoltare ale acesteia a fost data
In rezolutia C. C. al P. C. (b) R. Despre politica Partidului in
domeniul literaturii", din 18 Iunie 1925. Ea arata in primul
rand a dupa cum la nol nu inceteaza, lupta de clasä in ge-
-neral, tot astfel nu inceteaza nici pe frontul literar. Intr'o so-
eietate impartita in clase, nu exista si nu poate sa existe o arta
neuträ, desi caracterul de clasä In arta In general si In litera-

224
www.dacoromanica.ro
 tura in special se manifestä in forme infinit mai variate decal,
cle pilda, In politica". Definind sarcinile desvolta'rii literaturii
sovietice, rezolutia spune Ca esenta lor consta in a indruma
treptat pe fl.gasul ideologiei proletare" cadrele de =Mori care
se formeaza. Atingand chestiunea tovarasilor de drum", re-
zolutia arata ca directiva generala trebue sä fie aceea de ati-
tudine grijulie Si plina de tact fata de ei, adica o atitudine care
sa asigure toate condipile pentru o cat ma !. rapida trecere a
!or de partea ideologiei comuniste. Inlaturand elementele anti-
proletare 1 antirevolutionare (foarte putine la numar in mo-
mentul de fata) l luptând Impotriva formaril unei ideologii
noi burgheze in randurile unei parti a tovarasilor de drum"
de tip smenovehovist ,), Partidul trebue s adopte o atitucline
de toleranta fata de formele ideologice intermediare, ajutand
cu rabdare la lichidarea treptata a acestor forme, inevitabil
numeroase, in procesul unei colaborari din ce in ce mai tova-
rasesti cu fmtele culturale ale comunismului".
Cerând criticei sa nu paraseasca niei macar pentru o clipa
pozitiile comuniste", rezolutia ii recomanda totodata sa dea
. dovada de cel mai mare tact, de prevedere, de toleranta fata
de reprezentantii tuturor acelor paturi literare, care pot merge
cu proletariatul si vor merge cu el. Critica va avea o insemna-
tate educativa, adanca numai atunci cAnd se va bizul pe supe-
rioritatea sa ideologicti". Rezolutia sublinia din nou necesitatea
unei intreceri libere a diferitelor grupari l curente" In litera-
turä i termina prin a arata ca literatura sovietica trebue sä
tinda la elaborarea unei forme artistice accesibilä Intelegerii
milioanelor".
Aceastá rezolutie a Comitetului Central al P. C. (b) R. a avut
o insemnatate enorma pentru desvoltarea literaturii sovietice,
careia 1-a determinat formele de organizare.
Literatura sovietica, fiind o arrna
Lupta de clasä puternica a revolutiei culturale, nu
in literaturä se putea sa nafl atraga o atitudine
ostila din partea dusmanilor de clasa. Am mai vorbit de ata-
curile carora a trebuit sa le faca fata Gorchi Inca Inainte de
I) Smenovehovit partizani ai acelui curent din rândurile emigran-
tilor albi care considera NEP-ul ca o cale spre restaurarea capitalisrnului
si deaceea Inclina spre recunoasterea Puterii Sovietice. (N. trad.)
15 Istoria Lit. Sovietice Rave
223

www.dacoromanica.ro
 Octombrie si care nu reprezentau altceva decat o tentativa a
grupurilor kleologice vrajmase lui Gorchi de a micsora im-
portanta sociala si revolutionará a operei lui. Cu o flute si mat
mare, reprezentantii claselor doborite au pornit lupta impo-
triva literaturii sovietice, care papa pe drumul larg al des-
voltäril sale sub conclucerea lui Gorchl. In acelasi timp, condi-
tiile se moclificau pentru ei radical; ei nu mai puteau ataca di-
rect pe scriitorii sovietici: organele preset burgheze fusesera
suspendate. Incercarile de a frana desvoltarea literaturii sovie-
tice se canalizau indeosebi pe linia a tot felul de teorii camuflate
indreptate impotriva principiilor artistice ale literaturil sovie-
tice. Aceste teorii exercitau o inraurire daunatoare asupra scrii-
torilor si ii impiedecau s slujeasca din plin, prin opera lore
interesele poporului. Astfel, in anul 1921 a aparut grupul Fra-
til Serapion" care lansase teza caracterului apolitic al litera-
turii i contesta necesitatea pentru scriitor de a se patrunde pe
deplin de raspunderea sa politica. Era evident ca aceastä teza
era indreptata pe deantregul impotriva Invätäturil lui Lenin
desnre partinitatea literaturil, era straina de ideologia sovie-
tica i avea repercusiuni profund daunatoare asupra creatiei
scriltorilor care sufereau influenta acestui grup. E suficient
sá aratam c unul din membrii acestui grup, i anume M. Zos-
cenco, a publicat o serie de scrieri in care erau calomniate rea-
litatile sovietice. Activitatea lui a constituit obiectul unei critici
extrem de severe in rezolutia C. C. al P. C. (b) al If. R. S. S. din
August 1946 si in raportul lui A. A. Jdanov asupra revistelor
Zvezda" si Leningrad".
In acestl ani apàrur 1 alte organizatii 1 grupurt literare,
care insä numarau destul de putini membri. Din aceste grupurt
au facut parte si unii scriitori de seama. Cu grupul LEF"
(Levai front v iscusstve") 9 avea legaturi Maiacovschi. Din
grupul L. T. C." (Literaturnai tentr constructivistov"2) fa-
ceau parte I. Selvinschl, V. Inber. Printre membrit grupului
Pereval"2) se aflau; M. Prisvin, N. Ognev, E: Bagritchl st
altil.

') Frontul de stanga in artr. (N. trad.)

') Centrul literar al eonstructivi5tilor'. (N. trad.).
3) Culme de deal". (N. trad.)

226
www.dacoromanica.ro
 o organizatie literará de massa, era: Asociatia rush a scriito-
thor proletali (RAPP), care fAcea parte din Asociatia Unionath.
a scriitorilor proletarl (VAPP). RAPP avea ca membri pe: A.
Fadeev, I. Libedinschl, F. Panfiorov, M. Solohov, A. Serafimo-
vici i altil (vreo 3.000 de scriitori); VAPP numAra 4.300
membri.
Aceste organizatii formau Federatia Scriitorilor Sovietici,
care a luat fiinlä curAnd dupg, publicarea rezolutiei C. C. al
P. C. (b) R. din 18 Iunie 1925. Mai erau i alte grupuri literare.
Reunirea scriitorilor in asemenea grupuri i-a ajutat sh-s1 cla-
rif ice atitudinea fath de Revolutie, 0, se apropie de realitate.
Acesta era si rostul organizhrii grupurilor literare pe baza re-
zolutiei C. C. al P. C. (b) R. Dar in conditiile unel lupte de
clash inversunate aceste grupuri deveneau arena unei ascutite
lupte ideologice i, intr'o serie de cazuri, erau folosite de oame-
nii ostili Puterii Sovietice, care se strecurau in conducerea or-
ganizatiilor literare.
La conducerea grupului Pereval" s'au strecurat contra-
revolutionari i trotchisti. Constructivistil desvoltau teorii cu to-
tul gresite care influentau in rhu creatia br. Acordând o im-
portanth principal& tehnicei, care permite omului s supunh
natura, el nu intelegeau rolurile diferite pe care le joach teh-
nica in societatea capitalistá si in cea socialisth; nu intelegeau
insemnätatea luptel de clash care avea loc in tara lor. Gre§eli
esentiale au fost fAcute si de teoreticienii grupului Ler". Si
in sfhrsit, la conducerea organizatiei RAPP, care avea ramifica-
til sl se bucura de o mare influenth in toath tara, s'a descoperit
un grup de dusmani ai poporului, camuflat cu multh grijá. In
domeniul literaturil, dupg, cum se spunea in rezolutle, se däclea
o lupth de clash. Dusmanii poporului chutau s deprecieze cea
mai importanth armh a revolutiel culturale, 1 anume: lite-
ratura.
Criticil care se oplosiserh in grupul Pereval", declarau,
de pIldh, a o dictatura, proletarl, care sh apere interesele cla-
sei muncitoare, nu poate s existe in general si propovhduiau
abtinerea scriitorului dela politich. Teoreticienil LEF"-ului des-
voltau teorla literaturil faptuluP, clutând sg, demonstreze ch
scriitorul trebue s evite fictiunea, eh rolul salt se reduce la a
prelucra faptele deja existente in viata realg. Prin aceasta,
227

www.dacoromanica.ro
rolul activ al scriitorului caruia imaginatia ii ajuta s. ge-
neralizeze, s. sublinieze i s ghiceasca, ceea ce este caracte-
ristic, tipic, pe cale de maturizare, in viga, se reducea la
zero, si astfel se micsora importanta socialä a operel sale.
Au fost i incercari de a reinvia teoria reactional% a ar-
tel pentru arta", care dadea intaietate formei operei de arta,
incliferent de continutul ei ideologic, politic. Formalismul si-a
gasit o larga raspandire si in scrierile de teorie, critic i istorie
literara, si in operele unora dintre scriitori. In ultima analiza,
cu toata dwersitatea unor astfel de teorii" dusmanoase, ele
se reduceau la un singur lucru: la o lupta mai mult sau mai pu-
tin fatisa impotriva temeliei literaturii sovietice, impotriva
partinitatii bolsevice, impotriva cerintei ca opera unui scriitor
sovietic s fie patrunsa in primul rand de constiinta ca ea ser-
veste interescie poporului, i cä scriitorul are o raspundere po-
litica pentru tot ceea ce cla poporului.
In acelasi timp, criticil dusmani atacau, sub aparerrta unor
probleme de forma etc., creatia celor mai marl scriitori sovie-
tici: M. Gocchl, V. Maiacovschi, A. Tolstoi si altiL
Rezolutia C. C. al P. C. (b) R. Despre politica Partidulul
in domeniul literaturii" a deschis o perspectiva clara pentru
desvoltarea literaturii t'arii, a aratat drumul de creatie al scrii-
torilor si a combatut violent teoriile gresite I ostile culturii,
prin care dusmanii Puterli Sovietice cautau sa intarzie cresterea
literaturil sovietice.
Literatura sovieticd rdzbdtea, cu afutorul Partidului spre
drumul larg al unel arte de Malta' principialitate, prin luptd
inddrjitd cu tot felul de incercdri, dupindnoase in teorie pi
in practicd de a-i Infrdna desvoltarea, demascdnd esenta lor
ddundtoare.
In aceasta, lupta ea se intarea, cultivand doctrina realis-
mului socialist ea baza a creatiei scriitorilor sovietici, care punea
in fata acestora sarcina educarii masselor populare in spiritul
socialismului. Forma principala a acestei lupte era insasi creatia
celor mai talentati scriitori sovietici care intruchipau in operele
lor idealurile poporului sovietic. Bogatia continutului de idel,
pregnanta politica, legatura cea mai stransä cu viata, le inga-
duiau sa zugraveasca figurile oamenilor noi, sa reflecte cele mai

228
www.dacoromanica.ro
Importante aspecte din viatia
WU, sh arate calea spre unita-
tea ei politico-morall si prin
aceasta sh desminth si sh de-
maste in mod constructiv toate
atacurile calomnioase pe care
le Odeon direct, sau sub o
formä camuflatk reprezentantil
ideologiei dusmanilor de clash.
Tocmai acest lucru asigura su-
perioritatea ideologic si artis-
tich a scriitorilor sovietici in r
lupta pe care o duceau.
Lupta aceasta a luat forme
deosebit de ascutite in anii rhz-
boiului civil si in anii noii po-
litici economice, cand, din cauza
situatiei generale, elementele os- V. lvanov
tile au prins a se inviora.
Astfel, incepand chiar dela primii pa§i ai literaturii sovie-
tice, Particlul a dirijat neintrerupt desvoltarea ei, asigurandu-i
pe de o parte o viath creatoare libel* afirmarea particularitä-
tilor individuale in creatie, iar pe de altä parte, ghsind formele
de organizare care-i erau necesare si clandu-i orientarea ideo-
logic& fundamentalä. Printr'o indrumare atenth si constantä,
Partidul gäsea pentru fiecare perioadA, a desvoltarii literaturii
sovietice, chile ideologice si organizatorice necesare, incepand
cu perioada rázboiului civil.
Descrierea rrabolului civil Räzboiul civil a bantuit literal-
mente intreaga taxa'. Victoria a fost obtinuta cu pretul unei
Incordhri extraordinare a fortelor poporului. In lupta lor cu
ausmanii, oamenii sovietici au dovedit, sub conducerea Parti-
dului, un simtämânt patriotic exceptional, aphränd cu un eroism
nemaivAzut Patria lor Socialisth. Rhzboiul civil a dat, in fond,
un material creator inepuizabil, plin de fapte de eroism, de
evenimente dramatice, de abnegatie si frdmânthri sufletesti de
o frurnusete neobisnuith. Era firesc, deci, ca literatura sh folo-

929
www.dacoromanica.ro
 seasca in masura cea mai largg, tema razboiului civil. Gäsim
in fiecare din perioad.ele de desvoltare ale literaturii sovietice
opere importante consacrate razboiului civil. Zugrgvirea rgz-
boiului civil ca un rgzboi pentru apgrarea Patriei se afla in
aceastg perioadg in centrul atentiel scrlitorilor sovietici. Poezia
(versurile lui V. Malacovschi, D. Bednal, culegerile de versuri
Braga" si Hoarda" de N. Tihonov, 1921-1922), proza (A.
Serafimovici Torentul de Tier" 1924; Vsevolod Ivanov
Povestiri despre partizani" 1921-1923; L. Seifulina Viri-
neia" 1924; I. Libedinschi Saptamana" 1922; S. Malasehin
Caderea Dairului" 1923; D. Furmanov Ceapaev" 1923,
i multe altele), drama (C. Treniov Liubov Iarovaia" 1926)
toate genurile literare abordeazg in literatura sovieticg tema
rázboiului civil.
Dar cu toatg varietatea materialului si a figurilor prin care
s'a reflectat in literaturg aceasta tema, se pot deosebi anumite
linli fundamentale dupg, care este tratata tema. Astfel, razbolul
civil este reprezentat, in primul rand, ca o miscare de masse
constientg si orientatg spre un scop precis; vine apoi problema
eroului popular care se naste in mersul razboiului si, in sfarsit,
problema Partidului ca principiu organizator si conducator al
Revolutiel si al razbolului civil. Bineinteles, toate aceste pro-
bleme sunt aproape inseparabile una de cealalta, dar in functie
de directia in care se indreapta atentia scriitorului, ele ies cand
mai mult, cancl mai putin, in evidenta.

Opera lui A. S. Serafimoviel Chiar dela inceputul Revolutiei

(1863-1949) din Octombrie, Serafimovici acti-
veazg in presa bolsevicg (Izvestia" si altele) ceea ce atrage
impotriva lui atacuri furioase din partea dusmanilor Revolutiei.
In anuI 1918 el devine membru al Partidului Bolsevic sl isi
continua neintrerupt activitatea literara, in special ca cores-
pondent militar al Pravdei" pe front,
V. I. Lenin pretuia mult munca pe care o desfasura Serafi-
movici. Mid in 1920 el a fost lovit de o mare nenorocire, fiul
lui fiind omorit pe front, Lenin i-a scris: Operele dumnea-
voastrg mi-au inspirat o mare simpatie fata de dumneavoastrg

230
www.dacoromanica.ro
§i as dori mult sa IA spun cat de mult le trebue muncitorilor,
§i nona, tuturora, munca dumneavoastra si ce necesara va e acum
taiga ca sä infrangeti durerea si s va, fortati sa va reintoarceti
Ia munca" 1) In 1933, in ziva cand scrlitorul a implinit 70 ani,
guvernul 1-a distins cu Ordinul Lenin, iar in 1943 cu prilejul
celei de a 80-a aniversari cu Ordinul Drapelului Rosu al
Muncii. Stanita in care a invatat el a luat in cinstea lui numele
oficial de orasul Serafimovici.
Locul marcant pe care-1 ocupa Serafimovici imediat dupà
Revolutie a fost o urmare fireasca a intregii lui activitati dina-
Inte de Marea Revolutie Socialista din Octombrie.
Cand in anul 1933 tara a sarbatorit jubileul de 70 ani al lui
A. Serafimovici, care cu acest prilej a fost decorat cu Ordinul
Lenin, Comitetul Central al Partidului i-a adresat salutul sau in
care se spunea: 4Partidul Comunist pretueste foarte mult pe
tov. Serafimovici ca pe un scriitor revolutdonar proletar, crea-
torul operei clasice Torentul de fier". C.C. al P.C. (b) al U.R.S.S.
ureaza tov. Serafimovici sanätate §i putere de munca pentru
cauza clasel muncitoare, pentru cauza victoriei depline a socia-
lismulu5.
In anii Puterii Sovietice, Serafimovici publica o serie de
opere noi (Minunea" 1923, Doug morti" 1926, Trac-
torist de nevoie" 1938). Cu toata varsta sa inaintata, el acti-
veaza si in anii Razboiului de AO:rare a Patriei, face o calä-
toile pe front la ostasi, publica noi opere (Armata tineretii",
1943, Autovehiculul mortii" 1944, In vizita la Lenin"
1946, si altele).
Torentul de fier (1924) Dar aportul lui cel mai de
searna in literatura, dupa Octombrie, 11 constitue romanul To-
rentul de fier". Acest roman a intrat In randurile operelor cla-
FAce ale literaturii sovietice, tocmai datorità faptului ca Sera-
fimovici a reusit s. arate in el caracterul popular al Revolutiei,
sa arate cum, sub conducerea Partidului, Revolutia devine o
miscare populara puternica, de neinvins. Porta si grandoarea
torentului popular, care matura in drumul sau toate zágazu-

I) Lenin despre literatur5", Ed. P. M. R. 1949, pag. 215-216.

231

www.dacoromanica.ro
rile, care clgramg piedici ce s'ar pgrea la prima vedere de ne-
invins, pe care nu-1 poate opri nimeni I nimic si care iese vic-
torios asupra oricgror dificult4i, iatg in esentg, care este con-
tinutul principal al acestei povestiri.
Dar massa poporuln4 nu ajunge dintr'oclatá a capete o ast-
fel de putere i organizare. Serafimovici aratg, cum ciocanu)
greu sfarmg sticla, dar cglesteMelul"; cum se formeazg, si se
maturizeazg, prin luptg tenace acest principiu organizatoric, care
transformg multimea disperatg, i pestritg de oamenl inten
putere de neinvins. Am luat, scrie el, o massg de oameni
anarhicg, .nesupusg, gata in orice moment sg, infigg baioneta,
chiar l in propriul ei conducgtor. i, prin suferint5., prin chinuri,
1-am dus pe acesti oameni pang la capgt, pang când s'au simtit
o fortg organizatg".
ConducgtoruI aceae1 masse e tocmai acela tare a iesit din
ea si a mers pe drumul parcurs de ea.
«Cu toate ca n'ar fi stiut sg exprime prin vorbe ce-i aceea:
clasele, lupta de clasg, raporturile de clasg", Cojuh prinsese
intelesul lor din cele ce spuneau muncitorli, prin sitntire, prin
Intultiev.
Eroul principal al povestirii este massa poporului. Povestirea
nu .pontine o zugravire mai amplg, a personajelor; pân 1 Cojuhr
tnsusi este descris extrem de sumar. Af lam despre el 0, are
sotie, dar nu stim nici cine este, nici cum o cheamg. In cursul
romanului, Cojuh nu schimbg cu ea nicio vorbg. Tot atat de
fugitiv apare intr'unul din episoadele povestirii 1 fratele lut
Cojuh. E drept cä odatg Cojuh se aseazg la masg, sg. bea ceva
't.rnpreung cu sotia i fratele lui, dar chiar pe aceeasi paging.
apar marinaril, eland buzna in caa.
Romanul nu are-un subiect in acceptiunea obisnuitg, a cu,.
vftritului: intamplgri care sg scpatg in eviclentg, caracterul erou-
lui. Aid, eroal e insgsl massa, ion subiectul e construit pe insgs1
miscarPa ei: povert'--La I -1-epe nrin a descrie preggtirea campaniet
11 se incheie prin terminarea el.
Dai" rngestria de povestitor a lui Serafimovici 11 permite
totodatg sg, intreteasä", ca sg, zicem asa, povestirea cu anu-
mite situatii redate foarte concis si expresiv, in care se relie-
feazg deodatg, cu multg claritate, ate unul din repretentantit

232

www.dacoromanica.ro
acestei masse, sau cate un eve-
niment oarecare, scos in evi-
denta printr'o descriere impre-
sionant de vie si caracteristica
pentru intreaga campanie
ceea ce d un caracter viu si
plastic Intregil opere. Astfel
sunt: scena dela inceput dintre
Anca 1 Alexei, episodul cu
mama care 1I vede pruncul o-
morit chiar in bratele el, baba
Gorpina cu samovarul ei pe care
trebuia sä-1 pazeasca ca ochii
din cap" sl atatea alte episoade
din povestire. Sub acest raport,
povestirea intreaga se aseama-
nä mult cu un film de cinema, IL. .

cu scenele lui de massä, cu zu-

grävirea de aproape i scoate- A. Seralimovici
rea in relief a episoadelor mai
caracteristice, Cu detalii subliniate, accentuate, exprimate lapidar
Ace lasi lucru se poate spune 1 despre limba povestirii. Un
Umbel special, individual al personagiilor, dupa care sä se poata
forma o ideie precisä despre insusirile lor, aproape ea nu exista.
Personagiile sunt infatisate fugitiv, In situatii de o clipa, care
se succed cu repeziciune; ele nu se desprind Ina de massa, din,
care au fost scoase la iveala pentru un moment si cu care se
contopesc, revenind in multime. Serafimovici tinde sä redea lim-
bajul specific, individual" al massei, un cor de voci al ei, voci
care, intrerupandu-se i alternandu-se, dau totusi o impresie-
unitara.
Cand Cojuh Il conduce armata prin fata muncitorilor exe-
cutati de generalul Pocrovschi, toti ostasii sai traesc un singur
sentiment comun: $i nu mai sunt nici plotoane, nici companii,
nici batalioane, nici regimente, ci ceva care n'are nume, ceva.
linens i ornogen. Paseste o singura inima uriasa. Batai le ei sunt
I'arã numar, privirile inmiite".

233
www.dacoromanica.ro
 Aceeasi unitate tincte s'o redea §i limba povestirii.
In Rusia e Puterea SovieticA.
La Moscova-al
Ap Ai unde e mujicul, acolo e §i puterea.
La noi au venit ni§te muncitori, au adus cu ei libertatea,
au pus soviete prin stan4e, au spus sA ne luAm pAmAnturile.
Ne-au adus dreplatea, lar pe burjui i-au alungat.
Dar parcA muncitorul nu-i tot %Aran de-al nostru? SA
vezi numai cãti de ai nostri lucreazA la fabrica de ciment, la
presele de ulei, in uzine prin toate ora§ele.
De undeva se auzi slab:
Mama..."
Astfel de discuVi, care se iscA in multime, §i se topesc in ea,
iredau starea el de spirit, fac ca aceastA multime sA fie simtitA
ca un organism aparte, unitar, ca §i cum s'ar misca un singur
om de o statufa uriasä, de o greutate uriasa §1 in care bate o
singurA inimA enormA, nefiresc de enormA". Cojuh intelege prea
bine cA atata timp cat duce aceasta massA inainte, la luptA, ea
merge dupA el ascultAtoare, supunAndu-se docil orickui ordin
al lui, dar <dacA 1 s'ar fi nAzArit sA spunA: BAietl, faceIi calea
intoarsA, inapoi la cazaci, la ofiteri", el 1-ar strApunge cu ba-
ionctele.
$1, exprimand sentimentul comun al intregil masse, Cojuh
spune la sfar§itul povestirii: SA luptam pentru Puterea Sov le-
tick cAci e doar pentru tArani, pentru muncitori si afarA de ea,
ol nu mai au nimic...
Atunci, din miile de piepturi, izbucni un oftat, lacrimi stin-
ghere se scurserl sgArcite pe chipurile lor de fier, se scurserà
incet pe obrajii bAtirti de vAnturi, pe obrajli hatrAnilor §1 ochil
fetelor se luminarA de lacrimi...
...a Varanilor §i a muncitorilor...
VasAzicA, asta a fost! lard, pentru ce am luptat, am cAzut,
am murit, ne-am distrus, ne-am pierdut copiii!"
Tot astfel §i limba pe care o foloseste autorul, povesti-
torul, este oarecum aparte §i subordonatA scopului artistic al
operei. Intr'o anumitA mAsurA ea se apropie, prin construcpa el,
de maniera Iui Gogol; episoade din vialA, redate realist, se im-
pletesc cu un limbaj avAntat §i colorat romantic. Povestitorul
pare/ ar fi sguduit de tabloul mAre't care se desfA§oarl inaintea

-234

www.dacoromanica.ro
sa. Lacornsmul descrierii e compensat de forta atitudinii sale
emotionale fath de ceea ce clescrie.
Uneori lunbajul devine patetic si solemn, preshrat din abun-
denth cu tel de tel de figuri intorsäturi sintactice si de into-
natii care imprimh vorbirii un colorit emotional: prin aliteratil,
prin omisiunea unor pärti de cuvant, printr'o asezare neobis-
nuith a lor, prin intrenri, prin construirea sintetich a frazelor,
etc., (astfel este construit, de pildh, inceputul ultimului capitol
al povestirii: Dar de ce... Si pentru ce... Ca atunci... Atunci...
Numai atunci..." etc. La tel este construit si inceputul povestirii:
Dar ceea ce... dar de ce...").
Uneori limbajul autorului lash impresia eh pätrunde direct
in actiunea care se desfäsoarl i redh, evenimentele in asa fel,
twat parch ar fi observate de un participant direct al lor:
,,Aleargh cazacii... Ce multi suntl i de unde au aphrut, nu se
vhzuse niciunul 'Ana atunci". Chteodath autorul incepe sh folo-
seasch acea limbh amestecath ruso-ucrainianh. pe care o folo-
seste i multimea: zasiiali slezami divoci oci"1).
Aceastä limbá pronuntat individualizath, folosith de autor,
imprimh povestirii un colorit puternic emotional t1 o tendinth
romantich, i fac ca cititorul s ajungh la intelegerea continu-
tului ei oarecum prin dephsirea limitelor imediate ale subiec-
tului, cu alte cuvinte, ca acest continut sh fie perceput ca o
generalizare care exprimh indeobste puterea invincibilh a
poporului revolutionar.
Construith pe un anumit material documentar de fapte pe-
trecute aevea, privind istoria campaniel fäcute de armata din
Taman (1918) care a fast inconjurath de armatele albe si de
chiaburimea chzhceasch rhsculath din Cuban, povestirea dä I o
largh generalizare acestui material, inghdue sh se intrevadä
Maas( perspectiva luptei revolutionare. Din acest punct de ve-
dere, Torentul de fier" al lui Serafimovici este un exemplu tipic
de ereatie bazath pe meLoda realismului socialist. Opera ne dh
o zugrävire a vietii in desvoltarea ei revolutionarl si figura co-
munistului erou pozitiv, ca o urmare a atitudinii partinice a
scriitorului fata' de realitate.
') Ochii fetelor se luminar5 de lacrimi" (N. trad.).

235

www.dacoromanica.ro
 Ceapaev, de D. A. Povestirea Ceapaev" de D. Fur-
Farmanov (1923) manov (1891-1926), se concentreaa,
!n comparatie cu povestirea lui Berafimovici, asupra altor pro-
bleme legate de rlzboiul civil. Furmanov §1-a propus sa% infäti-
§eze chipul eroului popular care se na§te in epoca Revolutiei
Intruchipeaz5 trashturile caracterului national rus, in modul in
care s'a manifestat in epoca luptei pentra socialism.
Povestirea lui se bazeazá pe un material de fapte reale,
intr'o mäsurä mult mai mare decât a lui Serafimovici. D. Fur-
manov avea leg6turi stranse cu Frunze, unul dintre cei mai
vwtiti conducatori ai Armatei Ro§ii. Furmanov a intrat in
Partid in 1918 §i a plecat pe front, unde a fost numit comisar
al diviziei pe care o comanda faimosul Ceapaev. Povestirea lut
Furmanov reprezinn tocmal rea.tarea aniAnuntit clocumentatk
a vietii §i mortii lui Ceapaev. El insu§i particip5, la actiunea.
acestei povestiri sub numele de Craticov.
Faptul c Furmancv parc numal repet5 ceea ce se petre-
cuse in viata realä, fark sä transforme materialul cu imaginatia
sa, nu scade cu nimic valoarea artistia a operei sale. Ar-
tistul are nevoie de imaginatie pentru a contura personagiul cv
mai mare claritate, scotand astfel puternic in evidentä acele
trAaturi ale personagiului care sunt mai caracteristice pentru
viata societätii respective. Daca artistul va intalni in viard fe-
nomenul insu§i care §i-a manifestat puternic tasAturile lui ca-
racteristice, atunci imaginatia sa rämâne pe planul al doilea;
sarcina lui const5, in a zygrAvi extrem de concret acest feno-
men; dacâ procedeazil a.tfcl, chipul va cAp5.ta o mate putere de
expresie artistica, va fi §i concret §i general. Mai mult decal
ant, artistul oglinde§te viata nu in mod pasiv, ci o exprimg es-
tetic, adicä tinde s trezeascA in cititor reprezentarea idealului
spre care trebue sä aspire. El poate gasi in viata oameni care au
§tiut, prin activitatea lor, sá intruchipeze tfasAturile corespunzà-
toare idealurilor socientii. Iat5, de ce reprezentarea vietii cere o
plenitudine tot atat de mare a inspiratiel artistice, ca §i operele
create cu ajotorul fanteziei. Artistul trebue s5, inteleagá cä f e-
nomenul respectiv corespunde anumitor idealuri sociale §i sä
vadá prin ce anume este caracteristic pentru viatá, ca sá poatà
astfel s5.-1 wgráveascA in mod concret. Artistul trebue sA-1

236
www.dacoromanica.ro
creeze din nou in inchipuirea sa, pentru a face din el on per-
sonagiu artistic.
Furmanov a intruchipat in Ceapaev multe trasaturi vii ale
eroului popular, ale eroicului caraeter national rus, asa cum il
calea Revolutia rusl. Iata de ce Furmanov a procedat foarte
bine ca artist, cand si-a pus problema despre care vorbeste in
jurnalul sal.' intim:
Problema e daca sh-1 descriu pe Ceapaev real, cu pacatele
lui, cu micile lui slabiciuni omenesti, ori sa-i dau, ca deobicei,
o infatisare fantastica?" i a hotarit sh-1 reprezinte pe Ceapaev
asa cum a fost in viata.
$i a avut dreptate, pentruca, intrebuintand chiar cuvintele
lui, Ceapaev reunea, reflectându-le ca intr'o oglindä, insusirile
firesti ale trupelor sernipartizane din acea epoca, cu curajul lor
nemarginit, hotärirea i puterea de indurare, cruzimile inevita-
bile si moravurile lor aspre".
In Ceapaev, Furmanov a gasit intrunite acele träsaturi pe
tare le observase razletite, fragmentar, la ceilalti tovaräsi al
sal de lupta.
Importaata figuril lui Ceapaev consta si In faptul ca, Fur-
manov a aeitat in el DU numal trasaturile eroului popular, ci
insusi procesnl nasteril eroului in noile conditil istorice Insu-
§irile cornune ale caracterului national ras se contureaz& in
Ceapaev cu c deosebitä putere. Prin faptul ca el slujeste Revo-
lutia i Patria, ele apar orientate spre un scop bine determi-
nat, ceea ce face ca semnificatia lor sa devina si mai evident&
In fata noastra apare omul educat de !dela socialismului, omul
care devine mare pentruca participa la lupta poporulul pentru
socialism
Ceapaev avea i inainte de Revolutie minunatele calitati ale
soldatului rus, curajul fara margin!, puterea de rezistenta, ta-
iga; stia sill placea sä lupte. Dar, pe de o parte, sistemul armatel
tariste era astfel incat un ostas talentat nu se putea afirma
daca, nu apartinea clas3lor conducatoare (acelasi lucru se pe-
trece i cu Cojuh in Torentul de tier"), bar pe de alta parte.
nici Ceapaev insusi nu vedea telul adevarat In numele carula ar
fi putut desvolte pe deplin toate bogatele lui posibilitati.
Revolutia a schimbat din radacini conditiunile in care se mani-
testa energia creatoare a masselor l I-a dat in acelasi timp un

237
www.dacoromanica.ro
 scop real acestei energii: lupta
pentru fericirea Patriei si a pa-
porului.
Ceapaev povesteste despre
sine insusi comisarului sau,
Clacicov:
Iata eu, and eram numat
simplu soldat; ei bine, puteau
11. s m. omoare sau sa nu ma
omoare, imi era tot una... Eram o
nimica testa si a fi putut fi in-
locuit foarte u§or... D'astia ca
mine, imi ziceam, se fabrica cu
duiumul... N'as fi dat nici cinci
bani pe viata... La doua sute
de metri de transeele dusmane,
ce crezi Ca faceam? M sulam
pe parapet si incepeam sa urlu:
D. Furmanov
Ducett-va draculul, porcilcrl"
Alte dati jucam, fOrt sa ma
gandesc macar o clipa la moarte.
$i lata ea intr'o Duna zi incep sa, fiu remarcat. Nal nal nal
imi spun... si noteaza, tovarase Clacicov, ca pe masura ce ma
ridicam, pe atata imi pretuiam mai mult viata... Asa e... Incep
0, ma iau singur in serios l imi vine pofta sa. traesc cum tre-
bue, sa traesc cu adevarat."
cititorul vecle conturandu-se treptat figura unui talentat
comandant de oaste, nascut de Revolutie:
Urmarind contururile fine ale hartii, Ceapaev vedea des-
fasurandu-se dinaintea ochilor drumuri desfundate, pline de
zapacla, targusoare arse pana la temelii, trupe care se deplasau
prin intuneric in siruri, coloane sau convoaie. Auzea sufland
viscolul inghetat al diminetii; dealuri apareau si dispareau din
fata ochilor lui; puturi, raulete albastre inghetate la suprafata,
poduri de lemn cenusii, stricate, tufisuri pipernicite.
Ceapaev pornea la ofensival"
Furmanov arata 1 exactitatea planului de operatii militare
al lui Ceapaev i sangele lui rece, puterea lui de rezistenta in

238
www.dacoromanica.ro
lupta i dalul lui de a insufleti massa luptätorilor pe campui
de batalie, talentul lui oratoric, care subjuga pe ascultatori, si
caracterul lui cuceritor, care se manifest& prin cantec si dans,
tot farmecul lui de om, pe care se sprijinea autoritatea lui de
luptator.
$i in acelasi timp Ceapaev este redat in procesul cresterii
sale neintrerupte, cu toate slabiciunile i defectele sale pe care
le invinge treptat sub influenta comisarului Clacicov.
Figura lui Clacicov este una din primele si cele mai bune
figuri Menne de comunist din deceniul 1920-1930. In el Fur-
manov a aratat clar si profund rolul conducator i educativ al
Partidului in timpul Revolutiel. Tocmai sub infaurirea lui Claci-
cov creste i Ceapaev.
Ca, si in Torentul de fier", prin toata povestirea lui Fur-
manov strabate, ca un fir rosu, rolul conducator al Paitidului
care promoveaz i creste patrioti de felul lui Ceapaev, le creeaza
posibilitatea de a se manifesta pe deplin cu toata vigoarea pu-
terii lor navalnice.
Chipul lui Ceapaev a devenit una dintre figurile cele mak
dragi poporului, in special dupa ce a fost transpusa in film. In
zilele Ftazbolului pentru Apararea Patriei, numele lui Ceapaev,.
nazuinta de a-i semana, mandria de a face parte din deta%men-
tul care-i purta numele, 11 insufIeteau pe luptatori sä fug fapte
eroice, le dadeau putere sufleteasca l tarie, mai ales partiza-
nilor.
Aceasta este cea mai sigura confirmare a faptului cä figura
lui Ceapaev, creata de Furmanov, are o mare importanta ar-
tistica.
Orice prost ar fi in stare sa generalizeze ceva nascocit,
viata realä o poate sintetiza numai o adevarata opera de arta"
a spus Serafirnovici cu privire la Ceapaev". 1 a avut dreptate_
Fa'a nevoie de o mare forta artistica pen tru a-1 observa atat de
profund pe Ceapaev, pentru a sezisa trasaturile lui principale
si a le Infatisa cititorilor a-tat de convingAtor, fäcand ca figura
lui Ceapaev sä devina una dintre figurile de erou si de patriot.
rus cu adevarat dintre cele mai dragi poporului.
Asemanatoare cu Ceapaev" este ultima povestire a lui Fur-
manov Ra3coa1a" (1925), tot cu caracter documentar. Furma-
nov povestete cum a fost innabusita de catre un mic grup de co-
239>

www.dacoromanica.ro
anunisti, intfunul din crasele Asiei Centrale, rascoala unei marl
unitAti militare, instigatä, de armata albA
Un grup de simpli membri ai Partial. lui, educati de el, in-
sufletiti de e!, sunt in stare sA dea dovadA de un deosebit sange
rece si de o mare putere de rezistentA, riscandu-si via'a in fie-
'rare clipA. El gasesc un limbaj comun cu massa inselatA, o lints-
tesc i biruesc toate intrigile dusmanilor.
Povestirea are un caracter strict documentar; in ea sunt
incluse o serie de documente istorice, dar Furmanov a stiut sA
interpreteze artistic si sa, clescrie viu caracterul comunistilor.
Figura centralA a operei este insusi autorul povestirii. In aceastA
-figura, Furmanov a Infatisat pe larg caracteristicile comunis-
tului. Deosebit de important in aceasta, privintA este episodul
In care se aratA ce simte autorul cand trebue sA apara i sä
la cuvantul la un meeting, in fata multimli asculatilor, mer-
gaud la mom te aproape sigurl. El 41 spune: Dacl e vorba sA
mor, apoi sä mor cat mai bine, sub pumni i paturi de arma,
ca un agitator! Asa s. morl, !neat InsAsi moartea ta sA fie folo-
sitoare. SA mori ca un caine, urland i vAitandu-te, e o prostie.
S. mori cu folos! Adana-ti puterile, mobtlizeazA totul din tine,
-creier i inimA, nu regreta c. ai sA irosesti prea multA energie,
doar asta-1 iltima ta mobilizare! SA mori cu folos..."
In aceastA figurA a comunistului care cauta, sA serveascA po-
porul panA la ultima clipa, a vietii sale, care, ca un adevazat agi-
tator, vrea ca 1 moartea lui sa. fie folositoare cauzei pentru care
luptA, Furmanov a evidentiat, cu deosebitA claritate, caracterul
nartinic al operei sale.
«RAscoala" este o parte din lupta revolutionark o parte au-
tenticA, came din carnea ei, sange din sange,e ei scria despre
ea Serafimovici; e povestitA simplu, sincer, verosimil si, In
multe locurl, cu o arta. exceptionall... AceastA carte ne poate
invata mune*.
Moartea prematura, a lul Furmanov, rapus de meningitA,
a intrerupt activitatea lui creatoare. El n'a avut timp all des-
volte panA la capat darul artistic, In special sa-si creeze un
stil propriu; limba lui nu devenise Inca bogatA si variatA. Dar
principalul merit literar al lul Furmanov este talentul lui de a
gasi caracteristicul din viatA, de a sezisa ceea ce este tipic pen-
tru ea, si de a transforma acest material In Imagini artistice
originale; aceasta defineste locul aparte si de frunte pe care-I

240

www.dacoromanica.ro
cocupA in literatura sovietic i importanta contributiei lui la
desvoltiarea genulul documentar-arVistic. Figura lui Ceapaev,
,eteatA de Furmanov intrA in galeria celor mai importante XI-
gurI ale literaturil sovietice.
Printre operele din aceastl pe-
Liubov Iaruvala" de C. rioadA care trateaa tema rkboiului
Treniov (1926). civil, se disting indeosebi piesa Liu-
boy Iarovaia" de C. Treniov i romanul InfrAngerea" de A.
Fadeev. In aceste remarcabile opere se aratA cele doul drumurl
pe care poate sA apuce omul: drumul poporului, drumul revel],
pe care urmandu-1 omul capatä posibaitatea de a-si mani-
testa insustile cele mai bune, eroice, ale caracterului sau (Le-
vinson, Morozca, Baclanov, Mete lita, Liubov Iarovaia), sau dru-
mul unor scopuri inguste, personale, care clepArteazA de popor
11 31 due pe om spre rusine l pieire (Meoic, Mihail Iarovoi).
Piesa Llubov Iarovaia" este cea mai bunA opera' a proza-
torului i dramaturgului sovietic C. A. Treniov (1878-1945). El
a inceput sá scrie incA, inainte de Marea Revolutie SocialistA
din Octombrie. Prima lui nuvelA a fost publicatA in anul 1898.
La formarea lui ca scfiitor a contribuit foarte mult M. Gorchi.
Treniov a creat si in perioada prerevolutionarA o serie de
opere literare valoroase (povestirea VI 'Mica", 1911, si altele).
Dar talentul lui a puttit sA se manifeste cu toatA vigoarea abia
dupA Revolutie, care a impregnat creatia lui Treniov cu Ufl
bogat continut socialist si 1-a dat posibilitatea sl zugrAveascA ca-
racterele nol ale erotic* rkboiului civil.
Acuitatea conflictelor sociale care s'au deslAntuit in epoca
revolutionarl, forta i profunzimea cu care se afirmA principiul
eroic in omul luptAtor pentru viata cea noul, i-au sugerat lui
Treniov sl imbrAtiseze i genul dramei.
DupA Octombrie, el scrie piesele: Pugaciovscina" (1924),
Sotia" (1928), Experienta" (1933), Pe malurile Nevei" (1937).
AceastA din urmA pies5. este remarcabilA prin faptul el. in ea
este zugrAvita cu multA vigoare figura conducAtorului Revolutiel,
V. I. Lenin.
Dar opera lui cea mai importantA si mai popularl este piesa
Liubov Iarovaia", reprezentatA pentru prima ow% In 1926 pe
scena Teatrului Mic si care se bucurA i astki de un mare succes
in fata spectatorilor sovieticl.
16 Istoria Lit. Sovietice Rise
241

www.dacoromanica.ro
 In piesa aceasta, autorul aro.% ascutimea luptei de clasat.
care se desfasoara in tark lupta care desbinä familia, clesparte
rude si prieteni, impingandu-i pe a parte sau alta a baricadei.
Totodata piesa lui Treniov vrea s spuna c personalitatea
umana poate atinge adevarata el inflorire, numal aflandu-se .
inteo legatura indisolubila cu revolutia, cu lupta victoricasa a
poporului eliberat. i dimpotriva, lupta impotriva poporului
duce in mod inevitabil la decaderea morala a omului, la pier-
derea demnitatii umane, ii aduce pe om in lagärul
dualitilor si al tradatorilor.
In centrul piesei lui Treniov se afla drama dintre sotil Ia-
rovoi. Pana, la Revolutie, ei au dus o viata plina de intelegere
trainic i aimonioask de dragoste si respect reciproc. Alegan-
du-si fiecare un drum diferit in Revolutie, s'a deschis intre el a-
präpastie adanca.
Iarovoi este o fire cinstità i sincerk care in felul lui este
profund devotat tarii sale si cauta sä lupte pentru interesele el.
Dar el nu intelege Revolutia, se incurca in complexitatea event-
mentelor in curs si devine o unealta oarba in mainile contra-
revolut ion ari bor.
Botta lui, Liubov Iarovaia, dimpotrivk a stiut sä se patruncla
de acel adevar pe care-1 aducea poporul räsculat. Legandu-sic
soarta de Revolutie, cu toata dragostea pe care o poarta, sotului
ei, gaseste In ea destula forta pentru a se despärti de dansulr.
eand a inteles a el s'a angajat pe calea unei lupte criminale im-
potriva poporului eau.
Mai mult, imprejurarile o supun la un moment dat pe Liu-
bov Iarovaia la cea mai grea incercare: ea trebue s porneasca
o lupta deschisa impotriva fostului el sat si sa-1 predea in mai
nile justitiei revolutionare.
Astfel se mistue in focul marii lupte a poporulul tot ce este
personal, marunt, privat. Liubov Iarovaia Ii identifica in intre-
gime drumul ei cu drumul Partidului Bolsevic i rupe pentru,
totdeauna eu satul el devenit dusman al Revolutiel.
Drumul acesta al ei se mai fundeaza dupa idela autorului
piesei i pe faptul ca Liubov Iarovaia are in Tata ei pilda devo-
tamentului eroic pentru Revolutie a comisarului Coschin si a.
marinarului vandea. In felul cum sunt zugraviti aceOia, Treniov
a reusit sä infatiseze trasaturile bolsevicilor din epoca razbolu-
4

www.dacoromanica.ro
lui civil, eroismul, principialitatea 1 spiritul lor de abnegatie,
apropierea de massele populare. Comisarul Coschin nu ezitä
sa impuste pe omul prins cu talharii, chiar claca acest om
11 considera mai inainte prieten al sax.
Para lel cu descrierea acestui aspect eroic al activistilor Re
volutiel, Treniov introduce in piesa l un ascutit element sati-
ric atunci cand zugraveste pe dusmanii Revolutiei. Tragismul
soartei Jul Iarovoi constä si in faptul ca el, care in felul sau
cauta s serveasca cinstit poporul, incepe s Inteleaga ea,' a ni-
merit in tabara unor jefuitori si oameni moraliceste decamp.
Prabusirea lui Iarovoi in piesa este o prabusire ideologica, care
clemonstreaza ca, a merge impotriva bolsevicilor inseamna a
merge totodatä l impotriva poporului. Sarmane locotenent de
revolutie, II spune una din participantele miscArii contra-
revolutionare, in zadar te mai sbati, In zadar camp sa mai
tii banca, cad cartea dumitale este demult batuta... i eu sunt
pe acelasi drum cu dumneata: am ajuns la acelasi impas."
Astfel, piesa lui Treniov arata In ce mama atitudinea fata
de revolutie determina i soarta omului 1 desvoltarea carac-
terului lui. Numai in iupta pentru scopul superior de eliberare
a poporulul sub conducerea Particlului, numai inteo unitate
cu poporul 1i poate forma omul un caracter integru. i in-
vers, tot ce are omul bun se stinge daca el se rupe de popor
sl nu luptá pentru interesele acestuia. Este una din ideile fun-
damentale ae literaturil sovietice, tcleie care a fost desvoltata
cu multa profunzime in piesa lui Treniov.
Importanta piesei mai conga In aceea a autorul a reu-
sit sä zugraveasca unu1 din primele chipuri de femeie partici-
panta, la razbolul civil.
Figura eroinei Liubov Iarovaia este plina de farmec. Tra-
satura ei esentiall este puritatea chipului ei moral, intransi-
genta ei prineipia1, insusirea de a nu accepta niciun fel de
compromisuri. Doi ani de zile 1-a plans pe barbatul ei, soco-
tindu-1 mort. Intalnirea cu el I-a proclus o bucurie sguduitoare.
Dar afland ea el s'a alaturat albilor, ea lesiná. Dragostea ei e
Inca vie si ea incearca sa-1 salveze pe omul din el, dar vazand
v5. el ramane dusman al Puteril Sovietice, nu ezita sa-1 predea
ea insasi in mainile autoritatilor tocmal In momentul cand el
ar fi putut sa se sustraga.

243
www.dacoromanica.ro
 I,Eu intotdeauna te-ani conskierat o tovaräsa sigura",
II spune comisarul Caiehin. Nu; abia Incepand de azi eu
sunt o tovarlsa sigurV, ii raspuncle Liubov Iarovaia, inte-
legand ca dupa aceasta incercare ea inteadevar ai-a verificat
pe deplin devotamentul fata de Revolutie.
Piesa lui Treniov este una din cele mai bune realizari ale
dramaturgiei sovietice, i prin profunzimea ideilor, i prin im-
portanta si vigoarea caracterelor Infatisate; ea oglindeste pe-
rioada initiala a räzboiului civil cu toata complexitatea rapor-
turilor ei soeiale si ale vietii private din acel timp i constitue
o demascare satirica ascutita a lagarului garzilor albe.
Probleme nol se ridica In fata
Inceputul perloadel literaturii in cea de a doua jurnatate
de reconstructle a cleceniului 1920-1930, and Par-
ticlul Bolsevic a Inceput lupta pentru industrializarea tarn. In-
cepe perioada de reconstructie a tarii, care a dus la victoria
socialismului in U.R.S.S. Eroismul in munca al masselor de mi-
lioane de oameni ai clasei muncitoare a determinat un avant
nemaivazut de reconstructie dela un capat la altul al tarn.
Tovarasul Stalin spunea in 1926: Pentru a aplica direc-
tiva Partidului cu privire la industrializarea tarn noastre, este
necesar, in afar% de toate celelaIte, sa cream cadre de oameni
noi, cadre de noi constructori ai industriei.
Nieto sarcina si mai cu seama o sarcina atat de impor-
tanta ca inttastrializarea tarii noastre nu poate fl indeplinita
fan, oameni vii, Mira oameni nol, fara cadre de constructori
not. Inainte, In perioada razboiului civil, am avut nevoie In-
deosebi de cadre de comanda pentru construlrea armatei sI
pentru a purta rlzboiul, am avut nevoie de comandanti de re-
gimente si de comandanti de brigazi, de comandanti de divizie
si de comandanti de corp de armata... Dar acum ne aflam in
perioada de construire a industriei. Acum am trecut de pe
fronturile razboiului civil pe frontul industriel. In consecintä,
avem nevoie acum de nol cadre de comanda, pentru Industrie,
de bunt directori de fabric! si uzine, de bun! conducatori de
trusturi, de oameni priceputl in ale comertulul, de planificatori
priceputi In construirea Industriei. Acum trebue sa formam
noi comandanti de regimente si de brigazi, noi comandantl de
divizle si de corp de armata In domeniul economiei, In dome-

244
www.dacoromanica.ro
niul industriei. Daca, nu vom avea astfel de oarneni, nu vom
putea progresa nici cu un pas". (Op. vol. 8, pag. 138-1939) 1).
In 192e. tovar4u1 Stalin, vorbind la al VIII-lea Congres
al Uniunii Tineretului Comunist-Leninist din U.R.S.S., a spus:
Avem nevoie de bol§evici specialigi in metal, textile, mine,
chimie, agricultura, transport, comert, contabilitate etc. Avem
nevoie acum de grupuri intregi, de sute de mii de cadre noi de
bol§evici, capabili sa, fie stapani pe situatie in cele mai diferite
domenii de cuno§tinte. Fara acest lucru nici nu poate fl vorba
de un ritm rapid al constructiei socialiste In tara noastra". 2). In
lumina acestor idei ale tovara§ului Stalin, cu privire la sar-
cinile noi care s'au ridicat in fata tarii §i la pregatirea cadre-
lor noi de constructorl pentru Industrie, prezint a. un interes
deosebit romanul lui F. Gladcov Cimentul" cea dintal opera
din literatura deceniului 1920-1930 in care este infati§at in
chipuri §i imagini artistice inceputul muncli bol§evicilor pe
frontul industrializarii.
Romanul lui F. Gladcov Cimen-
Tema reconstrucilet 0 a tul" a fost publicat chiar la ince-
construirii. Cimentur de putul perioaclei de reconstructie.
F. Gladcov (1925)
Activitatea literara a lui F.
Gladcov a inceput cu mult inainte de Revolutie. El s'a rascut
in anul 1883, dintr'o famine sAracä de tgrani.
A inceput sa peregrineze dela varsta de 9 ani pe la pesca-
rine de pe Volga §i Marea Caspica §I pe la exploatazile agri-
cole din Caucaz. Gladcov a lucrat intr'o farmacie, intr'o tipo-
grafie, inteo litografie. Copilaria lui s'a scurs intr'o saracie
nespusä. Cu multa greutate a reu§it sä termine §coala medie (cu
mare intarziere, la 18 ani). Inainte de a termina scoala a publi-
cat in Cubanschi Vedomosti" (Jurnalul Cubanului") prima
sa productie literarä nuvela Spre lUminä", dupà care a
continuat sa, publice Cu mai multa sau mai putina regularitate.
In anul 1901, Gladcov a facut cuno01ntä cu Gorchl care, dura
propriile lui cuvinte, i-a rascolit tot sufletul. Participarea la
activitatea revolutionara, activitatea lui ca invatator, deporta-
rea, viata in Siberia, toate I-au dat lui Gladcov posibilita-
1) Vezi §i ed. P. M. R. vol. 8, pag. 149-150.
2) Vezi I. V. Stalin, Despre sarcinile Comsomolului, Ed. Tineretulul.
1951, pag. 26.

245
www.dacoromanica.ro
 , tea sa adune o multime de ob-
servatii, sa stuclieze fel de fel de
oameni. Dvpa Octombrie, Glad-
cov membru de Partid
participa la razboiul civil, tar
la sfarsitul razboiului isi reia
activitatea literarä.
Cimentul" a fost prima
opera insemnata a lui Gladcov.
Romanul a starnit un mare in-
teres, situandu-1 pe autor in pri
mele randuri ale scriitorilor so-
vietici. Gladcov este primul scrii-
tor care a aratat in literatura
noile träsaturi ale vietil din tara
noastra, primul care a incepiit
munca de creare a figurii bol-
sevicului constructor.
F. Gladcov
Extrem de interesanta este
recenzia lui Gorchi despre romanul lui Gladcov.
Dupa parerea mea, este o carte foarte important& si foarte
Nina. In ea se ataca puternic si se arunca o lumina clara, pentru
prima oara dupa Revolutle, asupra celei mai insemnate pro-
bleme a actualitätii munca. Paul la dumneavoastra, nimeni
nu a tratat aceastä tema cu atata forta §i Intelegere. Tot atat
de reusite sunt, dupa parerea mea, §i caracterele. Gleb e des-
eris precis, si daca este tratat si romantic, apol asa §i trebue.
Epoca noastra cere, pe bunä dreptate, ca autorul, artistul, fOra
sa treaca peste fenome.nele negative, sä sublinieze §1 astfel A
romantizeze" fenomenele pozitive.°Dumneavoastra oiti O. f a-
ceti aceasta, fapt pentru care va felicit din suflet. Totusi, sa
ma intelegeti: eu nu vorbesc despre romantismul celor speriati
de realitate care, departandu-se de ea, se refuglaza in dome-
niul fanteziei, ci despre romantismul acestora care cred, despre
tomantismul bamenilor care stiu sä se ridice deasupra realita-

246
www.dacoromanica.ro
111, care au curajul sä se uite la ea ca la Un material crud si
creeze din ceva ran, care ne este dat, ceva bun pe care II
41orim. Aceasta este pozitia adevaratului revolutionar 1 acesta
,este dreptul lui".
Romanul lui Gladcov este simplu ca subiect. Lacatusul Gleb
Ciumalov se intoarce din razboiul civil, la fabrica de ciment
la care lucrase mai inainte. Fabrica este in plina decadere,
lrnasinile stricate, lucratorii, ocupati cu treburile lor personale, Ii
-OA de gospodariile lor; au inceput s creasca vaci. Gleb se
srunca in lupta contra a tot ceea ce impiedica fabrica de a se
intoarce la viata, cu aceiasi indarjire cu care atacase dusma-
nul: Ce-i aia noua politica economicä? spune el la sedinta ce-
lulei. Asta inseamnä sl le venim de hac prin constructii
marete". Evenimentele romanului se concentreaza in jurul mun-
cli pline de incordare pentru ref acerea uzinei. Dar esentialul e
-el refacerea uzinei pentruca ea sa, poata intra in viata so-
tialistä a tar% e totodata i o educare I o reconstruire" a
-oamenilor. Gladcov arata cum creste Gleb 1 devine organiza-
tor si conducator al massei muncitoare. Autorul introduce in
--roman si figura unul batran specialist, inginerul Kleist, pentru
care la inceput Gleb este inspaimantator si de neinteles: Ci-
vilizatia care lumi o aduce cu el lucrätorul Gleb Ciumalov?
se intreaba neciumerit ingineruL Renascut din sangele varsat,
el este dam 1 neinfricat; privirea lui te infloara i vadeste o
forta extraordinara". Avantul munch' lucratorilor care refac fa-
brica II antreneaza si pe inginer; patosul muncii libere trezeste
in el cele mai bune sentimente omenesti, si el participa la con-
structie cu acelasi entuziasm ca 1 eL
Gladcov a atins o problemä noted in descriefea raporturilor
intre Gleb i sotia lui, Dasa. Aceasta este una din primele fl-
gull din literatura sovietica prin care s'a Mut incercarea de
a se zugravi noul tip de femeie, care ia parte la zidirea vietil
nol, pe picior de egalitate cu barbatul.
Gladcov incearca sa schiteze in roman träsäturile noii fa-
milii socialiste, dar acestea sunt pagini mai putin reusite. In
pasajele in care vorbeste povestitorul, limba, lui Gladcov are
un colorit romantic foarte pronuntat. Ea este impovarata sl
sde tot felul de tropi, de cuvinte locale, si din punct de vedere
zrtistic lasä uneori de dorit. In ultimele editii, autorul a im-
Ibunatatit considerabil stilul romanului.

247
www.dacoromanica.ro
 Dup5, Cimentul", au urmat cateva productii cu aceeap
/mg, §i care tindeau sä arate noile trasaturi ale omului socialist
care a inceput reconstructia, crearea non economii.
Figura lvi Gleb Ciumalov §i a sotiei sale Da§a Ciumalova,
au inspirat inteo anumit 5. masurä figurile de constructori so-
ciali§ti, atat de caracteristice pentru literatura sovietic5, de
mai tarziu. In fond, aceasta temä este mo§tenitá, far& indo-
iala, dela Gorchi, dar meritul lui Gladcov const5. In faptul
a §tiut s o desvolte pe un material de viatl proaspät §1 anum
in momentul istoric in care tema aceasta era impinsä pe pri-
mul plan, prin Insusi mersul vietil

In istoria literaturii sovietice, epoca razboiului civil §1 a.

reconstructiei economiei nationale este extrem de importantä
din punctul de vedere al creatiel literare.
Se large§te mult mi§carea literal% de massA. In timpul ee-
lor 10 ani dela data stabilirii Puterii Sovietice, au fost publi-
cate, in editii separate, mai mult de 900 de opere literare ale
unor scriitori necunoscut1 publicului pang la Revolutia din Oc-
trimbrie.
In 1917-1918 au aparut in literatura Furmanov, Bezamen-
schl, Poletaiev, Romawv, Svetlov; In 1920 -- Tihonov, Caverin;
in 1921Seifulina, Jarov, M. Golodnai, A. Caravaieva; in 1922
Leonov, Utchln; in 1923 Solohov, Fadeev, Lavreniov; in 1924
Paustovschi; in 1925 Chirsanov. In fiecare an au apärut in
literatura forte noi. Dar principalul consta in progresul artis-
tic §1 ideologic al literaturii sovietice.
In anil ace§tia se desfäsoara creatia de dupg Octombrie a
lui Gorchi; Gorchi creeaza cele mai geniale opere ale sale, care
Sintetizeaza ideile, temele §i tipurile sale principale.
Maiacovschi creeaza, in anii ace§tia poeziile sale cele mat
Insemnate; in opera lui se exprim 5. cu cea mai mare deplin5,tate
ideile patriotismului sovietic, chipul noului om socialist §i In
primal rand chipul lui V. I. Lenin.
Tot in ace§ti ani apar o serie de scriitori In opera carora
sunt exprimate in chip viu, atat experienta extrem de bogath .
a razbolului civil, acumulatä de taxa, cat §1. trasaturile eroice
ale noului om patriot sovietic care, terminand victorios räzbo-

248

www.dacoromanica.ro
lab a inceput sail reconstruiascI tara distrusã. In sfArsit in
literaturä apare tema constructiei si tipul comunistului con-
structor.
Se creeaka, opere care Intl% definitiv In istoria literaturii so-
vietice. Realismul socialist capAtI, de acum inainte, o mare des-
voltare, folosind din plin experienta vietil noi socialiste. Prin-
cipiul partinitätii bolsevice clevine principiul determinant §f
conducAtor in creatia majoritMii scriitorilor sovietici.

www.dacoromanica.ro
 Of.

VLADIMIR VLADIMIROVICI
MAIACOVSCHI
1893 19 3 0

r
-Ft parerea lui Maiacovschi, Ca o carte cu cat este mai bun&
cu atat mai mult anticipeaza evenimentele, adanc justa
valabila pentru toti scriitorli de seama ai trecutului,
,este intru totul aplicabila I lui insusi. Cu cat scriitorul va
reusi s. redea in opera sa aspecte mai esentiale, mai tipice ale
cu atilt este mai probabil ca se vor desvalui, cu timpul,
in aceasta opera, i alte aspecte, ca, ea va fi necesara si gene-
ratillor viitoare.
In poezia lui Maiacovschi sunt infatisate cele mai frumoase
träsaturi ale omului sovietic (eroismul, dragostea pentru Pa-
tria Sovietica, entuziasmul 1 energia in mina, simtul colec-
tivitätil). lath', de ce poezia lui nu numai ca nu se invecheste
ci, dimpotriva, cu fiecare an care trece capätä un continut nou.
In zilele Marelui Razboi pentru Apararea Patriei impotriva co-
tropitorilor germano-fascisti, oamenii sovietici gäseau in versu-
rile lui Malacovschi expresia eroismului pe carerl Intalneau
pretutindeni in jurul lor pe front. Ostasul sovietic A. P. Chiri-
loy a trimis in Decembrie 1942, de pe frontul Stalingraclului,
bibliotecii-muzeu Maiacovschl" din Moscova, un volum cu ver-
suri de Maiacovschi, strapuns de o schljá de obuz dusman. Din
scrisoarea lui A. P. Chirilov reiesea ca el nu s'a despärtit de
acest volumas nici chiar in cele mai grele zile ale apararil Sta-
lingradului.

250
www.dacoromanica.ro
 Cu aceeasi plenitudme cu care-i exprimat eroismul luptei
armate pentru libertatea i independenta Patriei Socialiste, este
exprimat in poezia lui Maiacovschi I eroismul muncii creatoare,
eroismul construirii socialiste:
De partea-acelora eu sdnt
care-au iesit
sã construlasca pe pdmdnt
fro febra zilelor de 'maned
fãrä zdbavd
ce-i vechiturd, mdturd st-aruncd f
Dau slavd
Patriei de astdzi
ft
de tret orE slavd
celei ce va ft.
(Poemul E bine 1")
Iubesc imensitatea planurilor noastre", spune Maiacovschl
In acelasi poem. Acum, and poporul sovietic, ccndus de Par-
tidul lui Lenin si Sta1n, infAptueste cu succes planul grandlos
al cincinalului stalinist postbelic, aceste versuri ale lui Mala-
covschi rAsun5, ca 1 cum ar fi fost scrise In zilele noastre. StA-
Vanind metoda realismului socialist, Malacovschi a stiut sä
exprime in poezia sa cele mai fundamentale, cele mai profunde
tenclinte ale desvolatril sociale din timpul säu.
Orice fenomen al reallfatii contemporane era perceput
interpretat de Maiacovschi in raport cu perspectiva generalä
a miscArii omenirii spre comunism. Deaceea, cu fiecare etapl
noul In desvoltarea societätii sovietice, cititorul sovietic aflA
In poezia lui Malacovscht idel i emotli noi, In acord cu vremea
noul.
Se obisnueste sà i se zicá lui Ma-
Poetul-agitator iacovschi poet-agitator. Este o de-
flnitte justl. In versurile sale, Maiacovschi aborda de cele mai
multe ori teme la ordinea zilei", legate de faptele curente
ale vietli politice si culturale, biciuind tot ce era fals i craunI-
tor si ducand in masse cuvantul drept al bolsevicilor. In zi-
251
www.dacoromanica.ro
lele Mare lui Razboi pentru Apararea Patriei, brigazile de agi-
tatie de pe front recitau in fata ostasilor versurile lui Maia-
covschi; agitatorii bo1sevici din spatele frontului foloseau ver-
surile lui pentru a exprima In fata auditorilor cele mai impor-
tante ganduri I sentimente, spre a le indruma vointa la lupta
Impotriva dusmanulul cotropitor.
Ca o chemare directä, adresata noil generatil a tineretului
sovietic, careia 11 revine sarcina de a construi societatea comu-
nista, rasunä azi versurile lui Malacovschi:
E tinet etea lumii
comunismul
0 tinerit
II vor dura...
Se cuvine totusi, sa subliniem el expresiei acesteia de poet-
agitator", aplicatä in deosebi lui Maiacovschi, I se atribuia
adesea un sens prea Ingust. Nu arareori Iiricul" I ,,agitatori-
cul" sunt considerate ca doua natiuni opuse, care se exclud;
se lasa, a se intelege totodata a numal Ur lcul" apartine poe-
ziei adevarate, tar agitatoricul" ii este strain. 0 asemenea
opozitie este cu desavarsire eronata. Lirica este intotdeauna o
expresie a atitudinli poetului fata de realitate. Exprimand In
versuri starile sufletesti ale eroulul stag Uric, poetul, prin fap-
tul Insusi de a fi apelat la forma versificatä Inaltä" parch
aceste star sufletesti In inchipuirea cititorului, cauta sã tre-
zeascd in el o stare sufleteasca corespondenta, adica sa exer-
cite o influen ta. activd asupra gandirli 1 sentimentelor sale;
In acest sens, orice lirica are un caracter agitatoric.
Cuvantul agitatie" vine dela cuvantul francez agiter
a indemna, a pune in miscare. AgitatoruI trebue sa puna In mis-
care oamenii, s provoace in ei anumite sentimente, sä dirl-
jeze vointa lor; sarcinile unui agitator si cele ale unui pcet
liric sunt in multe privinte apropiate.
Denumindu-1 pe Malacovschl poet-agitator", not nu vrem
sg, spunem prin aceasta el el nu este poet liric, ci doar cautam
sa subliniem ca In lirica lui ocupa un boo important temele cu
caracter politic si ca startle sufletesti care stau la baza celor
mai multe poezil ale sale constitue pentru nol un sthnulent
pentru o activitate socialä, o chemare la munca si la lupta.

252

www.dacoromanica.ro
 Cel mai talentat poet liric rus al veacului al XX-Iea, Ma la-
covschi, se inrucleste in multe privinte cu cei mai de seam*.
poet! rusi ai trecutului: Derjavin, PuSchin, Lermontov, Necra-
soy. Dar lirica lui Maiacovschl este totodata o lirict calitativ
nouä. Calitatea ei noul constä in aceea ca este o lirica a omului
din epoca socialistl, o lirica partinica, socialistä, a care par.
ticularitate esentialä este ca inlatura contradictia dintre In
divid l societate. Niciunuia dintre marii poeti ai trecutului,
tema luptei pentru fericirea omenirii, tema politica, nu 1-a de-
terminat inteo masura atdt de mare intreaga viata.
Pentru a exprima continutul nou
Caracterul inovator al poeziei al epocii sale, Maiacovschl a cautat,
lui Maiacovschi
fireste, sä gaseasca mijloace noi de
expresie artistica. Astfel el a contribuit mult la innoirea voca-
bularului poetic, a sintaxei poetice, a creat un nou sistem de
versificare nisä. Cu fiecare pelican, nouä in drumul sau de
-creatie, Maiacovschi (ea sa folosim propria lui expresie), se
depasea pe sine insq1"; supunea unei noi revizuiri intreg ar-
senalul mijloacelor poetiCe descoperite tot de el mai inainte.
sub raportul concordantel lor cu temele 1 problemele pe care le
ridica etapa istorica nouã. Maiacovschi a cautat totcleauna Ca
toate elemcntele unui versvocabular, sintaxa, tropi, ritm, rima,
sa fie riguros subordonate fonclului ideologic unic, scopulul
unic; s gaseasca, dupà cum spunea el insusi, pentru fiecare
eiclu de idei, expresia lui speciala". Inovatiile lui Maiacovschi
nu apar ca ceva formal, alaturi de fon dul creatiel sale. Ele
formeaza trasátura cea mai esentiala a acelui caracter liric pe
care-1 are poezia sa. Mai mult, acest caracter liric este o ex-
presie a celor mai bune insusiri ale omului epocii noastre, ale
omului sovietic. In activitatea fruntasilor productlei socialiste,
In activitatea celor mai buni oameni de st11t-0 sovietici, ga
sim acelasi patos al cautarii, al inovatiilor, al cutezantei, atat
de caracteristic pentru epoca sovietica, cu planurile ei indraz-
nete i grandioase.
Maiacovschi isi punea toata forte
Patriotismul talentului sau viguros in arta sa,
lul Maiacovschi in versurile sale, cautand in pri-
mul rand ca ele sa fie folositoare poporului, Patriei. Aceastä
trasatura caracteristicA a lui Maiacovschi a fost relevatä de M.

253

www.dacoromanica.ro
I. Calinin, ca exemplu de inalt patriotism pentru tineret: Ma-
iacovschi, prin felul cum a servit poporul sovietic, este un mo-
del stralucit de patriotism... El cauta 0, se identifice cu poporul
revolutionar, nu numai prin cuprinsul, dar l prin forma
operelor sale".
Aceasta apreciere a lui M. I. Calinin subliniazA foarte just
Ca patriotismul lui Maiacovschi este indisolubil legat de temeiu-
rile conceptiei lui poliaco-sociale I artistice, definind totodatä
atitudinea lui fata de munca poetului, fatal de cuvant. Pa-
triotismul care il face pe om sa se simta o particica din
tara aceasta mare este o trasatura inseparabila a eu"-lui liric
al lui Maiacovschi. Nemarginit de scumpa ii este lui imaginea
Patriei sale Rusia, U.R.S.S. care-si incordeaza toate fortele.
in munca i luptä:
lat-o
Rusta
iubita mea tar&
e roie, parcd-i de pard,
de-abia iqitd din cuptorul Revo 1400
afard
Act
doar invincibila putere
muncitoreascd,
door ea rtiit
s'o rdscoleascd,
s'o gefuiasca...
scrie el in anul 1922. Iubesc acest pamant" exclama el cinci
ani mai tarziu, in poemul sàu E bine!" (Poemul lui Oc-
tombrie).
Patriotismul lui Maiacovschi este in primul rand un pa-
triotism sovietic.
...Citifi

Ei da, 'n Soviete

Acolo sunt eu ceteitean...
spune mandfu lumii intregi poetul, prezentandu-si pasaportul
sovietic. (Versuri despre pasaportul sovietic").

254

www.dacoromanica.ro
 Patriotismul lui Maiacovschi, ca i patriotismul intregulut
popor sovietic, este strain de &Ice exclusivism rasial sau na-
tional. Maiacovschi ii lube§te Patria, mai ales pentruca ea
merge in avangarda omenirii progresiste, in lupta acesteia pen-
tru un viitor mai bun. Patriotismul sovietic al lui Maiacovschi
nu contrazice internationalismul proletar, ci este expresia cea
mai inalta a acestuia. Patria Sovietica ii este cu deosebire
scumpa poetului, pentruca ea este purs.atoarea ideilor comunis-
mului. Deaceea poetul vede in Patria sa primavara omenirii".
Patriotismul lui Maiacovschi este
Umanismul lui Malacovschim legat de o alta, trasatura importanta
a conceptiei sale, de umanismul socialist. Aceasta Ii inrude0e
cu Gorchi.
Pentru Maiacovschi, ca §i pentru Gorchi, tema centrala a
creatiei sale o formeaza omul. Problema eliberärii omului de tot
ceea ce 1-ar putea deforma intr'o socletate impartita in clase-
antagoniste, 0 a formarii unui om nou, liner, membru con§tient
al colectivului socialist, este problema centrala a celor doi scrii-
tori. Pentru Maiacovschi (ca §1 pentru Gorchl), omul este tot-
deauna, in toate etapele creatiel valoarea cea mai inalta. Opera
de dinainte de Octombrie a lui Maiacovschi este patrunsa de-
durere pentru omul diformat de conditiile sociale; omul de-
sävârIt, omul liber, apare aici abia ca un ideal de viitor. In
epoca sovietica insa, figura omului pozitiv capata la Maia-
covschi contururi concrete. Omul cel nou, integru, la care se
contopesc gandirea i sinitirea, indatorirea sociala §1 libertatea
personala, este omul eel mai uman"; asa este Lenin (poemul
Vladimir Ind Lenin"), P§a este Dzerjinschi (poemul E bine"),
asa sunt Eroll Muncil Socialiste care, In conditiunile neinchipuit
de grele ale taigalei, inalta combinatul nietalurgic din Cuznet
si noul oras-gradina din jurul acestula:
Orawl
gata e;
curãnd...
grddini
vor inflori
frenetic.
Cäci oameni tot ca 4tia sant
ape tot pdmdntul sovietic!

255.

www.dacoromanica.ro
 inteadevar, Cuznetcul s'a
inaltat, s'a construit de catre
oamenii sovietici. Realitatea
programului nostru suntem nol
toti", a spus tovaräsul Stalin.
Oamenli reprezinta valoarea cea
mai de seama a Tarn Sovie-
telor.
Umanismul, ca i, in pri-
mul rand, patriotismul, consti-
tue o caracteristica trasatura
care strabate intreaga opera a
lui Maiacovschi. Dupa cum am
vazut, aceste trasaturi nu sunt
individuale, proprii numai lui
Maiacovschi, ci apartin in ace-
Iai conceptiei de viata
Sovietice, celor mai buni oameni
ai Tara Sovietelor, ai literaturii
6,111. sale. Maiacovschi le-a expri-
mat intr'un chip inimitabil, ge-
V. Maiacovschi neralizandu-le totodata cu pro-
funzime.

Stalin despre lila lacovachl

Trasaturile cele mai generale
ale personalitatii artistice a lui Ma-
acovschi, pe care le-am examinat mai sus, si-au aflat cea mai
adanca 1 lapidara definire in cuvintele prin care tovaräsul
Stalin a determinat locul pe care-I mint Maiacovschi in des-
voltarea literaturii noastre sovietice. Tovarasul Stalin a spus:
Maiacovschl a fost '?1 ramane cel mai mare, cel mai talentat
poet al epoch '. noastre sovietice".
Maiacovschi este poetul unei epoci; nu al unor anumiti ani
sinici al unei perioade, ci al unei epoci. Prin acest cuvant am
definit deja proportiile operei lul. El este poetul epoch noastre
sovietice; ideile i sentimentele exprimate in poeziile lul sunt
proprii epocii Marti Revolutii Socialiste, epocii de construire a
Statului Sovietic. Pentru aceste idel i sentimente, comune In

256

www.dacoromanica.ro
tregii poezii sovietice, Maiacovschi, in urma unor continue
ctltrtAri artistica, a gäsit cele mai adecvate mijloace de ex-
primare poeticg. Iatà de ce el este cel mai mare, cel mai ta-
lentat poet. In fine, cieoarece Malacovschl este poetul care ex-
prima nu o etapg istoria tranzitorie oarecare, ci o intreagg
epocg istoricg, epoca sovieticd, el nu numal c5, a fost, dar rgmgne
astäzi cel mai mare, cel mai talentat poet. Aceste cuvinte ale
tovargsului Stalin, pubhcate in 1935 (17 Decembrie) in ziarul
Pravda", au fest o replicg la stirea c dusmanil incearc5, sg
impiedice räspandirea operelor lui Maiacovschi. Dupg cum se
stie, i marele scriitor patriot A. M. Gorchi 91-a atras ura in-
versunatg a dusmanilor din strgingtate si a dusmanllor as-
cunsi al poporului din interiorul tarn. Nu-I de mirare, cad el
Gorchi i Maiacovschi reprezintä stindardul culturii sovietice
care pgseste in avangarda omenirii prcgresiste. Locul pe care-1
ocupg Malacovschl in poezia sovieticg este in multe privinte
analog cu locul he care-I ocupg Gorchi in proza sovieticä.
Malacovschi s'a ngscut la 7 (19}
Viata lui Malacovscbi. 1893, in satul Bagdadi (acum
Iu lie
Copilaria. Maiacovschi) din Georgia, in apro-
Fainiha piere de Cutaisi, in Caucaz. Tatgl
poetului, Vladimir Constantinovici, era brigadier silvic in Bag-
dadi. In decursul celor 17 ani de serviciu In Bagdadi, V. C. Ma-
lacovschi se Meuse iunit de populatie. Bátramil din Bagdadi 41
aduc aminte cu drag despre el si astgzi. Familia Maiacovschi
invgtase i vorbea curent limba georgiang.
Micul Volodea ii trecea timpul printre copill tgranilor geor-
gieni din localitate, dar mai ales cu päduraril care lucrau cu
tatM sgu. Oamenii cu care venea in contact Malacovschl erau
simpli, plini de sentimentul demnitatii personale, atat de des-
voltat la munteni. Toti munceau. Bglatul a crescut in libertate,
dar a fost obisnuit de mic s5, vadg In muncg datoria, dreptul
el bucuria vietil omului.
In primgvara anatui 1902, Maiacovschi d5, examen pen-
tru a intra in clasa preggtitoare a liceulul de bgleti din Cutais.
A trebuit, deci, sg-si la rgmas bun dela viata satulul de munte
si s5, se mute la Cutais.
La inceput invatä foarte bine. Merg in frunte. Numal in
foarte bine", II aduce el aminte despre acel timp, in auto-
17 istoria Lit. Sovietice Ruse
257

www.dacoromanica.ro
blografia sa. Citea malt, de preferint5, povestiri de alltorie,
aventuri in general fantastice" (autobiografie).
Cuand Insä, evenimentele zilei 1-au atras mai puternic
decat orice lectur5, fantastia Incepuse azbolul ruso-japonez.
Se apropiau evenimentele revolutionare din anul 1905.
A crescut numärul ziarelor si al revistelor pe care le
prhnim aca3. Citesc totul. Sunt intr'o neinteleas1 stare de in-
cordare... A apärut cuvantul proclamatie"v (autobiografie).
Sora lui mai mare, Ludmila Vladimirovna Maiacovscaia,
care studia la Moscova, venind in vacanta acas5., a adus ma-
nifeste ilegale si poezii revolutionare. Poeziile si revolutia s'au
asociat In capul meu. Am fast introdus Intr'un cerc marxtst"
( autobiografie).
Veni anul 1905. Miscarea revolutionarl a cuprins Intreaga
tar5. Ea crestea cu o fort5, uriasä.
In acest timp. Stalin desfäsoar5, o colosalA activitate re
volutionarä in Transcaucazia... Stalin U demascä sI-i biclueste
pe mensevici, ca adversari al revolutiel si insurectiei armate.
El ii preateste neclintit pe muncitori in vederea luptei hot5,-
ritoare contra absolutismului. FlacAra incendiului revolutionar
se propagä in toatá Transcaucazia." (I. V. Stalin. Scurt5, bio-
grafie, editia 2-a, revizult5, si ac1gugit5,.)1).
La Cutais, din initiativa personal5, a tovarAsului Stalin,
s'a format un comitet bolsevic care conducea organizatille de
Partid din fosta gubernie Cutais Au ap5zut in ora§ ziare social-
democrate, reviste sarirIce, 11teratur5. subversivä. Au inceput
demonstratiile si meetingurile. M'am dus si eu. Era bine", Il
aminteste Malacovscht.
La adunärile revolutionare ale elevilor, la care era admla
si ate un reprezentant al claselor inferioare, Maiacovschl lua
parte ca delegat al clasei sale. Acum el nu mai citea earti f an-
tastice", ci brosuri revolutionare.
In lama anului 1906, tat51 lui
Participarea la munca Maiacovschi, transferat dela ocolul
revolutionara Ilegala silvic Bagdadi la cel din Cutais, pre-
Wind hârtiile pentru predare, s'a intepat cu un ac ruginit pe
cand cosea un dosar, §i la vreo cateva zile (19 Februarie 1906)
a murit de septicemie. Familia sa se muta atunci la Moscova,
1) Vezi §i ed. P. C. R. 1947, pag. 31.

258

www.dacoromanica.ro
unde invata sora mai mare. Acolo aveau s'o duca foarte greu,
din cauza lipsurilor materiale. Maiacovschi a fost nevoit salt
caute de lucru, si in orele libere dela scoala pirograva l picta
tot felul de märuntisuri pentru un magazin de obiecte de arta
populara. 4Mama a fost nevoita sa mai inchirieze din camere
sä ia studenti in pensiune. Camerele erau mizere. Chiria§li
studenti saraci, socialiti. Mi-aduc aminte de cel dintAi bolse-
vic" pe care 1-am cunoscut, era Vasia Candelachi (autobio-
grafie).
Curanci, Maiacovschi a cunoscut in camera mea multi bol-
sevici", adaaga Vasili Candelachi in amintirile sale despre poet.
BaietaSul de paisprezece ani, cu parul negru i ochii negri l isco-
ditori, asculta cu incordare discutille politice ale studentilor pl
peste putin timp a cerut sa i se dea de citit ceva revolutionar".
Cartile i brosurile au urmat una dupa alta. Maiacovschi
citea mult si cu nesat, in special carti de filbsofie si politica.
Pe la inceputul anului 1908, el se incadreaz g. in munca de
Partid, bolsevica, ca agitator ilegalist. Am intrat in P.M.S.D.R.
(al bolsevicilor). Am trecut cu succes. Sunt propagandist. M'am
dus la brutari, apoi la cizmari, i dupg aceea la tipografi... Imi
spuneau tovaräsul Constantin" (autobiografie)
Intrarea in Partid, in anii reactiunii, trebue privitä ca un
act de inalta constiinta politica. Era un act pe care putea sa-1
faca un revolutionar adevarat, caci revolutionar nu este acela
care devine revolutionar la izbucnirea revolutiei, ci acela care
apara principiile i lozincile revolutiei in timpul celei mai gro-
zave desläntuiri a reactiunii, in timpul celor mai mari ezitari
ale liberalilor i democratilor" (Lenin Opere vol. XVI, pag.
494).
Munca de Partid 1-a absorbit complet pe Maiacovschl. Se
simtea adult. Dealtfel, infatisarea, tinuta i maturitatea lui
intelectuala ii faceau pe toti sa-1 considere om pe deplin format.
A fost chiar cooptat in comitetul P. M. S. D. R. al raionu'ul ora-
senesc al Moscovel. Maiacovschl era mandru de increderea to-
varasilor sM muncitori revolutionari.
La 29 Martie 1908 tovarasul Constantin" a fost arestat de
o echipa de spioni ai politiei, instalatä in locuinta muncitorului
bolsevic Trifonov, in camera carula fusese descoperita tipografia
clandestina, a cornitetului bolsevic din Moscova.

259

www.dacoromanica.ro
 La 9 Aprilie 1908, Maiacovschi a fost pus in libertate pro-
vizorie sub supravegherea politiei, pana la proces.
Dar inainte de proces a trebuit sa faa cunostinta pentru
a doua si a treia oara cu circumscriptia de politie I cu inchi-
soarea.
Cu putin Inainte de prima arestare, mama-sa, la insisten-
tele lui, 1-a retras actele dela liceu. Maiacovschi se temea, in
cazul cand va fi arestat, de o eliminare definitivä, cu interdictia
de a se mai inscrie la vreo altä scoala. Acum se riclica in Tata lui
problema: unde sa-si continue studiile? De mic manifestase apli-
catie pentru desen. Sora lui cea mare, Ludmila, care absolvise
scoala de arte i meserii Stroganov, reusi s obtina dela director
admiterea fratelui ei in acea scoaM.
In acelasi timp, Maiacovschi cauta printr'o munca siste-
matica sa-si completeze cunostintele si se pregateste pentru
examenul de bacalaureat. Dar munea po1itic ilegala continua
sa ramang pentru el preocuparea principalä. Ohrana continua
sa-1 tina sub o stricta observatie. S'au pastrat numeroase ra-
poarte si note ale agentilor pus! sa-1 fileze pe Vlajganul", cum
fusese numit Maiacovschl in aceste documente.
La 18 Ianuarie 1909 Maiacovschi a fost arestat pe strada 91
inchis in arestul politiei. Arestarea aceasta a fost cu totul in-
tamplatoare, deoarece el nu avea niciun amestec in afacerea
care a prilejuit arestarea. Dar Maiacovschi, nimerind acum
pentru a doua oat% la inchisoare, n'a mai peva chestiunea prin
prisma romantismului de adolescent ci prin aceea a revolutio-
narului de profesie. Profitand de regimul relativ bland al in-
chisorii, el hotäri sa se cultive cat mai intens. El scrie surorii sale
sa-i trimita pe langa manualele de scoala l volumul I din Ca-
pitalul" de Marx, istoria literaturil ruse, mai multe carti de
filosofie, Istoria artelor" de Gnedici, Istoria picturii" de
Muther, carti de psihologie i logica. Cea mai mare parte din
ele scrie elle vet gas! in camera mea."
Pe atunci Maiacovschi avea cincisprezece ani 1 jumatate.
Dupd doug luni de detinere, in lipsä de dovezi de vinovgtie,
Maiacovschi a fost eliberat. Si-a reluat stadiile la scoala Stro-
ganov. Curand insä intelese ca desenul tehnic nu-I poate satis-
face. El vrea sa ajunga un pictor adevarat i I1 propune sa, in-

260

www.dacoromanica.ro
ceapa in toamna (1909) sa se prepare pentru scoala de pictura.
N'a pucat insä sa-si realizeze planul, caci a fost din nou ares-
tat.
Aceasta a treia arestare s'a produs in legatura cu un ca
foarte gray. Un grup de femei condamnate politice, osandite la
munca silnica, reusesc s evadeze din inchisoarea Novinsc din
Moscova. Maiacovschi stiuse despre evadarea planuita i ajutase
la organizarea ei. La 2 Iu lie 1909 este arestat. Instructia s'a f a-
cut in acelasi timp in ambele afaceri in care fusese implicat
Maiacovschi (afacerea tipografiei clandestine si cea a evadaril
din inchisoarea Novinsc). Instructorul acestor afaceri insä n'a
reusit sä descopdre toate firele care-1 legau pe Maiacovschi de
actiunea ilegala. Totusi, in afacerea evadarii 11 amtninta depor-
tarea in tinutul Naram. L-a salvat faptul ea era minor (in mo-
mentul judecarii el n'avea cleat 16 ani).
La 9 Ianuarie 1910, Maiacovschi a fost eliberat i lasat sub
supravegherea: politiei i pe raspunderea parintilor".
In 1911, Maiacovschi se inscrie la scoala de pictura, sculp-
tura si arhitectura. Acolo 1-a cunoscut pe futuristul David Bur-
Hue. In culegerea de poezii futuriste a acestuia, intitulata Co
palma data gustului public", aparutd la inceputul anului 1913,
Isi publica si Maiacovschi primele sale versuri.
Celelalte date biografice ale lui Maiacovschi le vom expune paralel
cu desvoltarea operei sale, deoarece datele principale din viata lui sunt
atAt de strAns legate de activitatea lui literar5, incM separarea lor ai
ap5rea artificial5 si ar s5r5ci biografia poetului.

Poeziile publicate de Maiacovschi

Inceputul activitatli
literare a lui Malacovschl. In
culegerile futuriste, in primii dol
ani dupa aparitia celor dintâi vet-
surl ale sale in culegerea O palma data gustului public", repre-
zinta in majoritatea lor imagini orasenesti, un Tel de peisaje"
specifice orasului. Aceasta reiese clar chiar din titlurile mai
multor poezii publicate in 1913: Noaptea", Dimineata", Pe
strada", ,,Portul", Din strada in strada", Teatrele", Fir_
mele", Cate ceva despre Petersburg", Iarasi despre Peters-
burg". In versurile acestea ale lul Maiacovschi se observä o oare-
care influenta a formalismului, o predilectie pentru experiente
si elueubratiuni pur verbale.

261

www.dacoromanica.ro
 In unele dintre operele sale de tinerete (1913-14), se simte
inraurirea contemporanilor sai mai in varsta Briusov si Bloc
(de Okla, in tragedia Vladimir Maiacovschi") si a tovara.silor
sai literati mai apropiati poetii futurist. Elementele de for-
malism care se gasese in primele versuri ale lui Maiacovschi (de
Okla: Dimineata", Din strada in strada") se clatorese apro-
pierii sale de acest grup de poet!.
Trebue insa s subliniem ca nicl In anii acestia de apropiere
oarecum exterioara a lui Maiacovschi de futurist nu gasim in
versurile sale asa numita zamni" 1), adica o simpla imbinare
de sunete sau cuvinte lipsite de sens. Inca in poezii ca: Ati pu-
tea care", $i totusil", Asculta", Na-ti-ol", Vioara si putina
enervare" i altele, gasim deja teme i intonatil poetice carac-
teristice operei lui Maiacovschi din anii 1914-1917.
Asa dar, in versurile sale din anii 1913-1914, Maiacovschi
abia dibueste clupa noile forme poetice. Inainteaza insa cu o
siguranta si cu o repeziciune extraordinará 1 curând Ii des-
coperá stilul, ocupandu-si locul In literatura.
Originahratea operei lui Maia-
Noutatea versului covschi apare mai intai in lirica sa.
lui Malacovsehl
Dupä cum am aratat deja in
Dried nu avem o zugravire ampla a oamenilor i evenimente-
lor. Lirica reda impresia pe care o produc asupra poetului acesti
oameni si aceste evenimente. Iar stärile sufletesti ale poetului
vor prezenta pentru noi o importanta esentiala numai In cazu)
cand intelegem cä In ele poetul generalizeaza start de spirit ca-
racteristice pentru vremea lui. Atunci el devine pentru nol
Un frate intru omenie" ca sa folosim expresia lui Belinschi; in
starile sale sufletesti nol recunoastem sentimentele noastre
Avem in fata noastra figura unui erou liric. Dupa felul lui de
a simti viata, intelegem cum este acea viata i ce atitudine trer
bue sa luarn fata de ea.
Originalitatea lui Maiacovschi consta in primul rand in fap-
tul ca lirica lui oglindeste acele aspecte ale vietii pe care Gor-
I) Zaumi" Procedeu poetic folosit de futuriti, constand din
crearea de cuvinte noi, lipsite de sens, formate din imbinAri arbitrare de
sunete (N. Trad.).

262

www.dacoromanica.ro
chi Ie-a zugravit in oameni si evenimente. Maiacovschi nu de-
scrie propriu zis pe omul care sufera, cat ne face sa simtim
sguduirea pe care 1-au produs-o lui Insusi suferintele omenesti;
el nu descrie atat pe asupritor, cat exprima mai cu seama re
volta profunda a poetului fall de asuprire. Lumea interioara a
eroului line din poezia lui Maiacovschi a oglindit contradictiile
fundamentale ale epocii, intocmal cum le oglindiserä oamenD
evenimentele zugravite de Gorchl.
Asa dar, inovatia lui Maiacovschl constä in faptul de a fi
introdus in poezia rusa a secolului al XX-Jea un nou erou lisle,
necunoscut pante% atunci in poeziel_ figura omului nou ca stari
sufletesti nol.
Aceasta a determinat I elementul nou pe care I-a adus
Malacovschi in versul rus, acele mijloace nol de exprimare ar-
tistica, care faceau ca versurile lui sa se deosebeasca atat de
mult de versurile poetilor din epocile precedente. Forma se OM
intr'o legatura indisolubith. cu fondul. Poetul care afirma un
nou ideal estetic, poetul purtator al atator idei, teme i ima-
gini noi era firesc s. fi clutat s. gaseasca mijloace nol prin
care sa le exprime.
Malacovschi devine un reformator al versului rus. El in.
troduce noi principii de versificare sl de organizare a ritmului,
promoveaza o atitudine noug, Tata de limba poetica. Roman-
cierul cand vorbeste despre un om, cauta in primul rand sg-i
atribue un limbaj caracteristic, pentru a permite cititorului
sa-si feel o imagine concreta despre acel om. Dup5, felul cum
vorbeste, nol judecam gradul lui de cultura, temperamentul,
originea lui etc. In al donee rand, scriitorul 11 pune pe om sä
sävarseasca anumite fapte, care permit cititorului sa-si fecä
o ideie despre caracterul eroului romanului. $1, in sfarsit, lim-
bajul eroului 1 faptele lui se completeaza prin descrierea De
care o face scriitorul atunci &and arata lnfatisarea, gandurile,
felul de viata al eroulul etc. Cu ajutorul tuturor acestor mij-
loace de individualizare, romancierul creeaza figura eroului.
Care sunt mijloacele de care dispune poetul, cand creeaza
figura unui erou liric? El nu dispune, propriu zis, de un subiect,
Ceti ceea ce reda el nu sunt atat actiuni, cat star sufletesti.
El nu are nici posibilitatea de all descrie eroul Uric, caci eroul
Om este propriul säu eu. Asa dar, mijlocul sau principal de
concretizare a unel figuri 11 constitue votbele pe care le spune

263

www.dacoromanica.ro
direct, ca autor, si din care intelegem ce simte el si ce atltu-
dine are Tata, de viata. Pentru noile stari sufletesti pe care le
reda Maiacovschi, se cerea i un nou Tel de exprimare
Care erau acele star sufletesti?
Erau, in primul rand, neobisnuit de cuprinzatoare; li gäseau
loc in ele i durerea pentru om I credinta in zacamintele de
aur" ale sufletului lui, i ura fail de asupritori, i chemarea la
luptá impotriva lor. Diapazonul vieli sufletesti a eroului lirie
al lui Maiacovschl este extraordinar de larg.
Pe de WO, parte, aceste stari sufletesti erau deosebit de
intense si acute; eroul Uric al lui Maiacovschi este numal
inima".
Aceasta il face sa scrie:
Dumnezeu ar pldnge asupra cdrtii mele!
Nu sunt cuvinte, matt cdrcee, ghem...
Astfel, versul lui Maiacovschi trebuia sa exprime pe de o
parte bogAtia de sentimente, iar pe de altä parte incordarea
extrema a acestor sentimente.
Iata ceea ce determina I vocabularul lui Maiacovschi. El
cauta s redea prin limbajul sau inclignarea pe care i-o provoca
acea viata care diformeaza omul; el Ii bate joc de ea, o uraste.
atunci poetul recurge la expresil de un colonit emotio-
nal exceptional de aspru sl brutal: Cafeneaua i-a stalcit pana
fa sange mutra", Ca de o taverna imi este frica de judecata
voastra cea groaznica". Dar aceasta brutalitate nu este decat
un aspect al lexiculul lui Maiacovschi. La baza creatiei lui se
afra" de fapt sentimentul lubirli de oameni.
poetul recurge la cuvinte de un tip cu totul diferit:
De ce esti
iubitd,
de ce?

Bogatia sentimente,or sale cere redarea unor nuante pen-

tru care lui Ma1acovsch II lipsesc cuvintele i deaceea el simte
nevoia de a cäuta cuvinte noi. Dar aceasta tendinta, care-1
caracterizeaza indeosebi, nu-1 duce pe calea futurista a nAsco-
cirii unor cuvinte lipsite de orice sens. Creatia de cuvinte a lul

264

www.dacoromanica.ro
Malacovschi are un caracter morfologic si nu lexic, ceea ce le
face pe cleplin accesibile intelegeril I totodatä proprii a reda
nuantele necesare de simtire. Astfel in loc de sum" (sgomot)
el scrie sumisce" (sgomotoiu) in loc de izdevatsia" izizde-
vatsia" s. a. 1).
De aid i toata originalitatea sintaxei lui Maiacovschi. Se
observá la el o preferinta pentru frazele scurte, in care uneori,
pentru a reda toata, acuitatea sentimentelor, se Inca la chiar
ordinea obisnuita a cuvintelor. La aceasta contribue l folosirea
Intonatillor vii ale limbil vorbite.
Fratilor!
Deajuns!
Spre soare!
Haide!
Versurile lui abuncla in intrebari i exclamatil, a earor
menire este deasemeni sa redea acel ton emotional care-I ea-
racterizeaza pe eroul sau liric.
Tot astfel i structura tropilor atinge la el 0 incisivitate
maxima: inima lui este parjolita ca Egiptul". el sta deasupra
lumii ca o fiat% incoltitV.
Toate acestea ii ingadue lui Maiacovschi s. construiasca o
sintaxä i un vocabular extrem de elastice i variate, care pot
reda cele mai variate nuante ale celor mai felurite stari sufle-
testi si determlna supletea, borgatia de intonatii a versului sat'.
Fireste ca aceasta trasatura originala a sintaxei si a voca-
bularului lui nu se putea sa, nu se fi resimtit 1 asupra ritminit
versului lui.
Expresivitatea limbajului lui Maiacovschi face ca fiecare cu-
vant al lui sä fie extraordinar de net si de distinct. Unul din
cercetatorii limbii lui Maiacovschi a remarcat, pe buna dreptate,
ea, la clansul pana i cele mai obisnuite cuvinte qi asocieri de cu-
vinte au o forta atat de mare incat par cä au fost rostitP
atunci pentru intlia oara. Spre deosebire de limbajul obisnuit,
in care cuvmtele sunt subordonate accentului logic principal al
frazei, la Maiacovschi fiecare cuvant se pronunta atat de ex-
pressly, incat apare egal In importantä cu celelalte. Asa se ex-
1) Izdevatsia = a-5i bate joc; izizdevatsia reprezinta o intensificar .
a sensului acestui verb. prin repetarea prefixului (N. trad.).

265
www.dacoromanica.ro
plica de ce el nu-si scrie versurile in randuri obisnuite, ci le
insira pe trepte, in cascada". Aceasta ne obliga sä citim fie-
care rand, accentuandu-I separat si sublinlindu-1 prin pauza
necesara, pe care o impune o asemenea constructie, chiar dac5
acel rand nu contine cleat un singur cuvant:
Eu,
cu povara mea,
trecdnd peste piedici,
rdsbesc
mai departe
spre Nord...
Or, sistemul nostra predominant de versificatie (asa nu
rnitul sistem silabo-tonic), introdus in deceniul al treilea al se-
colului al XVIII-lea de Trediacovschi si Lomonosov, se distinge
tocmai prin faptul a intr'un rand, de cele mai multe ori, unul
sau doul din accentele versului predomina asupra celorlalte
Asa, de pilda, in randurile:
Albeste-o panzd in depdrtare
In ceata marii de azur
accentuarea cuvintelor albe§te" si ceaVa," este vadit subor-
donata cuvintelor panza" si mare". Acest sistern e prea
stramt pentru limba lui Maiacovschi, care simtea nevoia de a.
accentua puternic fiecare cuvant:
Voi storciti
de perete
plosnite,
de tapete
paraziti
si gunol,
ce-aveti cu scrisul
voi?
Veti sti:
atunci cdnd nu scria
si el, Francois Villon, ei da,
cu tdlhdrii
se ocuva

266

www.dacoromanica.ro
 Aici, fiecare cuvant este independent, fiecare accent rA--
sung, cu putere.
Astfel, Maiacovschi II elaboreaza propriul sau sistem clA
versificatie, in care ritmul se intemelaza pe o alternare de ac-
cente (pe and In sistemul silabo-tonic se tine seama In mod
riguros atat de numarol silabelor accentuate cat si de al celor
neoicentuate). Acest tip de versificatie se numeste tonic (ca-
zuri de acest fel de versificare au existat si mai inainte, das
Maiacovschi este cel care 1-a elaborat pe deplin si a Mut sa
fie utilizat pe scan' larga In literatura).
Aid ritmul versului este determinat exclusiv de numärui
silabelor accentuate din fiecare rand, ceea ce face ca rolul ac-
centului sä creasca in importanta, iar cuvantul, prin urmare
sa capete un relief si o expresivitate mai mare. Acest lucru era
necesar pentru exprimarea sentimentelor eroului liric al 1111
Malacovschl.
Astfel, Maiacovschi a restructurat totul, I vocabularul sl
sintaxa 1 ritmica versulul, si a facut-o nu pentru a satisface
tendinta de cautari abstracte formale, ci pentru a face sa
apará cu deosebitä forta si relief continutul nou pe care 1-a dat
poeziei. Aceasta nu Inseamnl, bineinteles, c Malacovschl a
meditat anume daca trebue sa inà seama sau nu de silabele
neaccentuate, dar simtul WI artistic il face sa, prefere o forma
de exprimare alteia, pentru a obtine cea mai mare expresivitate;
si el alegea particulariatile de limba cele mai corespunzatoare
tipului de vorbire necesare eroului säu liric.

Noutatea versului si a limiba-

Caracteruf democratic jului poetic al lui Malacovschi a
al reformei poetice a lui starnit atacuri din partea criticii,
Malacovschi care afirma ca versurile lui nu se
pot Intelege. Aceste atacuri erau absolut nedrepte. Eroul liric
al lui Maiacovschi raspundea celor mai importante probleme ale
vietii 1vorbea limbajul care corespundea cel mai deplin na-
turii sentimentelor pe care le trezea in om aceasta, viata. Ver-
sul lui Maiacovschi cuprindea cele mai variate forme lexicale,
care caracterizau diferitele aspecte ale vietil omenesti; gaseai

267
www.dacoromanica.ro
In el si vorbire familiara, cu rapiditatea ei caracteristica,
vulgarisme si cuvinte create de poetul insusi:
Strada pornefte sd se rasuceascd,
doar n'are glas ci limbd
sd strige, sei vorbeascd...
scria el, stiind s. gaseasca formele lexicale cele mai nimerite,
care 0, exprime starea de spirit a masselor in ajunul izbucnirii
revolutiei. Intr'unul din articolele sale din acea vreme, Maia-
covschi scria ca. daca artistul... porneste pe drumul larg al
artel democratice, el este dator sa. arate societatii conditlile in
care munca lui individual necesara devine folositoare sub
raport social". Tocmai pe un asemenea drum de creare a unel
arte democratice pornise Malacovschl. El a apropiat poezia de
problemele fundamentale ale vietii, 1-a imprimat un continut
revolutionar, i-a extins in mad neobisnuit diapazonul. In
aceasta consta in primul rand importanta lui Maiacovschi pen-
tru istoria poeziei ruse.
Versurile hi Maiacovschi din
Poemul Norul In pan- anil 1912-1914, cu toata originali-
talon!". tatea si vigoarea lor, n'au fost to-
tul decal simple incercari pentru acela care mai tarziu urma sa
devina, un atat de mare poet. Pe de altä parte ele nu apareau
decat in culegerile futuriste, care se tipareau intr'un tiraj
foarte redus. Numele lui Malacovschl ii gaseste o consacrare
adevärata abia dupa ce in anul 1915 a fost publicat primul sau
poem, Norul in pantaloni" tetraptih. (Tetraptih" in-
seamna impartit in patru parti": poemul flind campus din
patru parti.)
Din autobiografia poetului reiese ca el facea o legatura nitre
inceputul murcii sale asupra Norului" l constiinta maturi-
tMii sale artistice 1 ideologice.
cAm sentimentul maestriei. M simt in masura sa stapa-
nese o tema. Din plin. Imi pun problema temei. A unel teme
revolutionare. Ma gandesc la Norul in pantaloni"».
Poemul fusese conceput Inca inainte de razbol, dar Mala-
covschi a inceput sä-1 aerie abia in toamna anului 1914. In-
treaga lui fllnt. vibra de presentimentul unor sguduiri gt

268

www.dacoromanica.ro
schimbari sociale inevitabile. E caracteristic faptul a atuncl
cand isi aminteste despre vara anului 1915, adica timpul cand
a lucrat In mod deosebit de intens la poemul sau Norul in
pantaloni", Maiacovschi il pune din nou in legatura cu revo-
lutia:
«Scriu Norul". Am constiinta ferma a unel revolutii apro-
piate>> (Autoblografia).
Poemul a fost terminat In Iunie 1915, iar In Septembrie a
aparut in volum. Cenzura tarista a ciopartit crunt Norul in
pantaloni", inlocuind prin siruri de puncte pasagille care i s'au
parut ,,dubioase".
«Norul" a iesit cam rasfirat. A trecut, prin el suflul cen-
zurii. Are acum vreo vase pagini la rand numai de puncte,»
Ironiza poetul cu acest prilej.
Dar, Inca inainte de publicarea volumului, Maiacovschi ci-
tase deja cea mai mare parte a versurilor masacrate de cen-
zura in articolul Despre diferiti Malacovschl", publicat in
Jurnal jurnalov" (Revista revistelor). Articolul cuprinclea un
Important comentariu despre poem al autorului.
Vexatiile cenzurii s'au resimtit si asupra titlului poemului.
Initial, poemul fusese Intitulat Al treisprezecelea apostol"
dar cenzura a taiat acest titlu, considerandu-1 profanator".
Maiacovschi a folosit atunci drept titlu metafora din prolog
(,,daca doriti voi fi nespus de gingas, nu un barbat, ci un
nor in pantalonil").
«Consider Norul In pantaloni"
Reza ideologleä (al carui titlu initial Al treispre-
0 tematica a poemului gecelea apostol" a fost sters de cen-
zura, dar la care nu ma mai Intorc, pentruca m'am obisnuit
Cu titlul nob) scrie Malacovschl In introducerea sa la editia
a doua a poemului (1918) drept un catehism al artei de azi.
Jos cu dragostea voastra, jos cu arta voastra, jos cu orandulala
voastra, jos cu religia voastrd sunt cele patru strigate ale
celor patru 046.
In aceste cuvinte gasim o formulare exacta a tendintel
ideologice a poemului. Norul In pantaloni" este poemul unel
iubiri neimpartasite. Adevärul simtämantului omenesc se iz-
beste de minciuna raporturilor sociale. Deci jos cu aceste
raporturi, jos cu regimul acesta care sugruma adevarul si im-

269

www.dacoromanica.ro
piedicg manifestarea sincerg a sentimentelor omului. Jos -,si cu
dragostea diformg si mincinoasä, atAt de obisnuitg in aceastO
societ ate.
Sentirnentul de durere personalg capgtä In poem o semnifi-
cape generala:
,,Eu sunt acolo uncle e durerea: pretutindeni" spune
Maiacovschi. Tragedia personalà a poetului este In acelasi
timp sl tragedia sutelor de mli de oamenl contemporani cu el,
oamenii acelei strazi mute" al cgrei glas vrea sg deving Maia-
covschi. Poetii si artistii desconsiderg strada", sau chiar se
tern de ea. NelzbutInd sa, ting pasul cu miscarea impetuoasg a
vietii, poetii, dupg obiceiul lor

Din scdrtdiala versurilor lor

atdta scot, la lien:
o marmeladd
de privighetori
gi-amor

Iar In dosul acestei fierturi nu gasesti niclun sentiment au-

tentic, sl niciun gand viu. 0 asemenea artg este neputincioasg.
Ea nu este in stare sg exprime viata sufleteascg suferIntele,
dorintele, lupta rnassel orgsenesti contemporane. Ea nu e capa-
blig cleat dear sg impoclobeascg intrucatva minciuna moralg sf
socialg a lumii vechl. Ea nu poate sg cheme omenirea inainte.
Deaceea jos cu o asemenea artgl
Cum indrdznegti sii-ti spui poet
gi, cenugiu cum egti, cum poti
ca pitpalacul cdntaret sd te socoti
Ei, nu... Ar trebui sti cazi
pe capul lumii
cu niãciuca
(mil

Lipsa de orandulre a lumli acesteia caut6, a se justifica prin

vointa diving. Dacg-i ap, apol, jos cu Dumnezeu, care a putut
eoncepe o asemenea lume, In care omul trebue sg indure atAtea

270

www.dacoromanica.ro
suferinte 1 nedreptati! Motive le antireligioase" sunt foarte
puternice in poem, incleosebi in partea lui finala:
Atotputernic te-am crezut
cogeamite dumnezeoiul,
cdnd colo, ecti un jigdrit de puisor,
un dumneze4or...

exclama cu durere si inversunare poetul.

,,Pletosul Dumnezeu" este inconjurat de niste puslamale
inaripate" ingerii, carora le sunt straine sentimentele i su-
ferintele oamenilor vii. Aceasta sada a fost cu drept cuvant con-
siderata de cenzura taristä ca un atac violent impotriva religlei
si a religiozitaiii.
Malacovschi intelegea I simtea c societatea era prost
oranduitä. Prin toate fibrele flintei sale, ca om 1 ca poet, el
slmtea ca asa" nu mai poate merge mai departe, c orândulrea
veche Il traeste ultimele zile.

Acolo unde ochiul mdrginit

al omului n'ajunge ci nu trece,
in fruntea gloatelor ce-au fldmdnzit
purtdnd de spini cununa revolutiei
sosecte anul faisprezece.

Acest presentiment al revolutiel apropiate 1-au avut 1 Bloc

§I Briusov. Dar in presimtirea acestora revolutia aparea ca o
forta de o mantle cumplita l cu totul de neinteles pentru el.
Malacovschl, dimpotriva, se simte o particica a furtunil revolu-
tionare care se apropie i isi spune premergátorul" ei. El este
gata sä se consacre cu desavarsire cauzei revolutiei.

Eu, pentru voi, inima mea

din piept afard am s'o trag,
o vol cdlca'n picloare
ca sd se'ntindd, mare,
frnsdngeratd-am sei v'o dau
drept steagi

271

www.dacoromanica.ro
 Nu este o intamplare ca aceastA imagine a unui poet care-si
transforma sufletul insangerat in stindard rosu reaminteste ima-
ginea lui Danco din celebra povestire a lui Gorchi. Viziunea an-
ticipativa a revolutiei este strans legata la Maiacovschi de uma-
nismul revolutionar.
Caracterul organic al poeziei lui
Caracteristicile esteticeMaiacovschi, adica acea legAtura in-
ale poemului. disolubila dintre continut i mijloa-
cele poetice folosite, e deosebit de evident in poemul Norul in
pantaloni". Deaceea caracterizarea pe care 1-a dat-o insusi Maia-
covschi, denumind poemul o lucrare program", nu este deloc
intamplatoare. Ceea ce atrage indeosebi atentia cititorului la
prima lecturà a poemului sunt cuvintele noi, care apar pentru
intaia data in limba. SA ne reamintim ca futuristii propagau,
in declaratiile pe care le faceau in culegerile lor, crearea de
cuvinte noi". Cu toate acestea, cuvintele noi sunt foarte rare in
versurile lui Maiacovschi despre oras, care apareau In aceste
culegeri.
Se vede cä acolo Malacovschi a putut sa se dispenseze de
ele. Iat. insa ca predica neobisnuita a celui de al treisprezecelea
apostol", din Norul in pantaloni", a necesitat 1 cuvinte neo-
bisnuite. Lexicul limbli literare" obisnuite s'a dovedit a fi insu-
ficient, ceea ce il face pe Maiacovschi sa introduca, pe de o
parte, In poemul salt liric cuvinte care pana atunci erau consi-
derate ca prea vu!gare" pentru acest gen literar, iar pe de alta
parte sa inventeze el insusi cuvinte nol.
Facand aceasta, Maiacovschi nu admite nicio violare a legi-
lor limbii sale materne. Toate cuvintele noi din Norul" sunt de-
rivate din radicale vii ale limbii ruse vorbite. Astfel el adauga
la verbele, adjectivele i participiile existente in graiul uzual
noi prefixe 1): vajirevsii (prea ingräsat, ingrasat la maximum)
vapeti, vachipiacivaiut (ras-rasfierb), izrughivalsia (rasiniura).
izizdevaiusi, ogromiv, obradal (1-a supradeplans), razmozoliv
(supraexasperandu-1). Creeaza din substantive existente noi
I)Traducerea In paranteze e facuta de noi.
Majoritatea exemplelor din acest paragraf sunt, bineinteles, cu totul
intraductibile. In traducerea noastra am cautat sa gasim echivalente ro-
mâneti pentru cuvintele create de Maiacovschi, pe cat ne-a fost posibil,
doar pentru a face pe cititor sa le Intrevada intrucatva structura (N. trad.)

272

www.dacoromanica.ro
verbe si adjective: tinitsia (se innoroieste), gromAdit (gramii-
dueste), imenint, iudit (iudeste; dela Iuda), craslastdi (aripos),
nebie (cerean), ocosecinoe, slezovoe.
0 predilectie deosebitä manifesta el pentru crearea (tot cu
.ajutorul sufixelor vii) de noi cuvinte diminutive sau augmenta-
tive: bojic (dumnezeisor), bojisce (dumnezeolu), dojdinchi (pi-
eaturele de ploaie). Uneori, fara a schimba cuvantul, II trece
oarecum dintr'o categorie gramaticala in alta. De exemplu v
.cvartirnoe tiho..." (Intilmitul casei...") aici tiho" (tihnit) flu
e adverb, ci substantiv.
Toate aceste cuvinte noi creeaza noi nuance de sens. Aceasta
ne-o dovedeste usor simpla comparatie a lor cu vorbele Inrudite
existente de mai Inainte in limn. Sa luam de Win cuvantul
nebie" (cerean"). Evident ca acest cuvant are cu totul alta
semnificatie i alt colorit emotional cleat cuvantul nebesnoe"
(cense). Nebesnoe"-ceresc inseamna asemanator cerului (Ca
frumusete, culoare, etc.), nebie" (cerean) indica apartenenta la
cer i aceasta cu o categorica nuanta peiorativa. Cuvantul
vapeti" (a canta pana la epuizarea resurselor) evident ca este
altceva decat rvospeti" a canta, in sens de a preamari (compara
eu varugati"-a injura la maximum) etc. Cuvintele create de
IVIalacovschi, printre care locul oel mai de seama ii ccupa cu-
vintele formate din verbe cu prefixe, dovedesc la el un deosebit
simt al limbli. Modificarile de sens obtinute sunt In majoritatea
lor de aceeasi natura: ele exprima actiuni duse la extrem (iziz-
devaiusi-imi supra-bat-joc, Imi bat joc la maximum), sau feria-
mene care ating proportii neobisnuite (proevsisi nascvoz a ra-
-mas gol pusca, cheltuind totul pe mancare). Aceste cuvinte sunt
intotdeauna puternic colorate emotional. Sunt cuvinte foarte
active".
Natura materialului pe care-I foloseste Maiacovschi pentru
comparatiile l metaforele sale din Norul in pantaloni" des-
value orientarea lui revolutionara generala si experienta lui da
pang. atunci, de propagandist ilegalist.
Comparatille lui abunda in cuvinte i notiuni legate de viata
revolutionara din ilegalitate. .Astfel apusul, pentru Malacovschi,
e rosu ca Marseleza"; noaptea e neagra ca Azef" (adica ca un
tradator provocator); reflexele ro$ietice ale razelor soarelui din
vitrine ii amintese de sangele comunarzilor executati de Wan]
18
Wolin Lit. Sovietice Ruse
273

www.dacoromanica.ro
Comunei din Paris, generalul Gallifet, iar toate acestea Ia rAn-
dul lor pregAtesc versurile care indeamn'a la ascoall.
In acest din urmA exempla metafora justifia trecerea dela
o asociatie de idei la alta. Ea joa.:6 un rol important in compo-
zitia operei; ,,Norul in pantaloni" nu are un subiect unic, I este-
construit in intregime pe astfel de treceri. Poemul reprezintA un
Tel de monolog al omului (eroul liric al poemului), care cu mu1t1
emotie l pasiune vrea sa, spunA dinteodatl tot ce este mai
Important: a viata trebue radical schimbatA in toate. In fella
acesta, trecerile, neasteptate la prima vedere, dela o teml la
alta au o motivare interioarg in figura eroului liric. Deaceea
poemul la inceput indispune pe alocuri prin trecerile sale via-
lente, dar o lecturA mai atentA cucereste pe cititor prin unitatea.
lAuntricA a simtiril i gandiril.
Satira prerevolutionara Maiacovschi tinde, chiar dela Inceputul
a lui Malacovschl creatiei sale, spre o arta care intervine
activ i eficient in viata. Fireste, ca razboiul mondial a accentuat si ma
mult aceastä tendinta. Soarta patriei 11 tulbura adânc, rascolind in el
nazuinti spre o arta mare, eroica, insufletità de mare* ideie national-
patriotica.
Dupà cum nimeni nu va accepta sa se cunune cu iubita lui In sune-
tele triste ale unlit mats funebru," scria el in toamna anului 1914,
tot asa in razboi nu va merge nimeni la moarte cu muzica de tango".
Azi ne trebuesc imnuri; or imnurile se scriu greu" (articolul Srap-
nelul civil").
Dar nazuinta aceasta a lui Maiacovschi spre eroic contrasta cu ceea
ce vedea el in jurul salt. Era clar c5, in timp ce poporul Ii varsa sangele in
razboi, burghezia, speculantii, delapidatorii, banda Romanovilor si a tut
Ra putin erau gata sa vanda Rusia, cu bucata sau cu ridicata, oricui s'ar
luta' tnpla.
In vara anului 1915, inteuna din bodegile artistice frecventate de
burghezie, Maiacovschi she citit noua lui poezie, Voug, celor din spatele
frontului". Era un pamflet violent la adresa burghezilor Imbogatiti de
razboi.
Asistenta era formata din oameni care aveau toate motivele sä sP
considere direct vizati prin cuvintele pline de manie ale lui Maiacovschi la
adresa celor care ii consuma viata petrecand In orgii". Serata s'a In-
cheiat cu interventia politiel.
Astfel, patosul social, publicistic, de care incontestabil fusese animal
Maiacovschi Inca din timpul muncli sale de Partid, a luat tntai de toate
forma unor versuri de manioas5 i vehementa demascare. Tendinta lot
spre o arta activa, In loc sa porneasc5 pe fagasul eroismului, se revarsa pe
cel al satirei. In loc de imnuri, Maiacovschi Incepe sa scrie imnuri", In
ghllimele, adica versuri satirice, acuzatoare. Impulsul 1-1 dadea tabloul

274

www.dacoromanica.ro
pe care-I oferea regimul burghezo-mosieresc; care ii träia ultimele luni
ale cárui pragi fuseser5 desv5luite deosebit de evident de evenimentele
r5zboiului.
Versurile sale pline de manic si sarcasm si intitulate ironic imnuri",
Maiacovschi le publica in revista Novdi Satiricon `. Era pentru el singura
posibilitate de a iesi din cadrul strâmt al publicatiilor futuriste, de grup, si
de a se adresa unui cerc mai larg de cititori.
In poeziile Irrin mitei" i Imn judec5torului" Maiacovschi Ii bate
joc cu un sarcasm usturator de aparatul functionaresc birocratic tarist, ma-
cinat de delapidari si de un formalism ucigator. Ca poet patriot el ii ura
pe toti aceia pentru care Rusia era tin fel de gradina care poate fi devas-
tat5 far5 nicio team5 de sanctiuni, la anpostul frazei plind de cinistn
n'ai de ce sä te sinchisesti in tam ta" (Imn mitei"). Poet democrat si
revolutionar, el scria cu toatà ura despre cei burtosi", adic5 despre pro,
prietarii capitalisti (Atitudinea mea fat5 de aceasta", Irrin pranzului").
Din felul In care Maiacovschi Ii infätiseaz5 personagiile imnurilor
sale satirice se desprinde usor tra's5tura lor comun5: ochii judec5torului
o pereche de tinichele care sclipesc inteo groap5 de Mud", criticul e un
tam priz5rit", capitalistul burt5 cu panama", savantul nu e om ci
neputint5 bipedd, cu capul ros In Intregime de tratatul despre negii in
Brazilia". Toti acestia sunt monstri care nu au nicio insusire omeneasca.
Astfel devin oamenii In sistemul capitalist. $i dac5 omul se transformd
inteo burt5 cu panama", apoi burta nu se imboln5veste deck de apen-
dicità i holerd". (Imn pranzului"), i deci este inutil s5 te astepti sa
lic5reasc5 In ea vreun gaud despre ceilalti oameni, sau in general vreo mis-
care sufleteasc5 mai complex5.
Ceea ce biciueste Maiacovschi in personajul pe care II satirizeaz5 este
atat de hiperbolizat, that figura acestuia cap5t5 tr5sAturi fantastice. Dar in
acelasi timp stint pdstrate tr5sdturile reale in descrierea unor detalii, ale
mediului etc. Tabloul care rezultà pare compus pe de o parte din elemente
reale, iar pe de altd parte proportiile dintre aceste elemente sunt cu totul
rasturnate. Realul se impleteste cu fantasticul; acesta e perceput deosebit
de intens din cauza vecinat5tii sale cu realul pe care II subliniaz5 totodata.
Acest procedeu de a zugrAvi a fost denumit grotesc". In poezia lain
savantului", de pild5, desprinderea savantului de viat5 este hiperbolizatd
atat prin tema neverosimild a tratatului säu (Negii in Brazilia"), cat si
prin obiectele neverosimile care-i umplu cablnetul (o inim5 de fecioar5 r5s-
fiarti in iod, un crampei impietrit din vara rastrecut5"...). Dar al5turi
gäsim i detalii absolut reale (scolarii din anul preg5titor se duc sargul-
tori la licee"...). Este real5 i tema ins5si detasarea stiintei de viata in
societatea capitalist5.' Grotescul presupune o discrepanta violenta si de
aceea este folosit mai ales In satir5. Grotescul poate s5 fie comic, dar el
poate sa produc5 i o senzatie de groaz5, neliniste, etc.
In literatura rusa, procedeul grotescului a fost folosit Inteo largg
mdsurd de Gogol (Nasul") si Saltdcov-Scedrin Existd multd asemdnare
ft-Are felul cum au fost zugfavite personagiile lui Scedrin i cele din im-
nurile" lui Maiacovschi. Dregdtorii orasului Glupovo sunt fantastici Ca
figuri umane: In realitate nu exist5 oameni cu mecanisme automate in
ealia eranian5. Si totusi aceste figuri stint reale In felul lor dup5 cum sunt

27

www.dacoromanica.ro
 reale si tipice sub raport social acele tr5s5turi (ca, de pilda, samavolnicia
lui Ugrium Burceev) cu care, printr'o exagerare,fantastic5, 41 Inzestreaza
personajele $cedrin. Prin mijlocirea grotescului, atat $cedrin cat i Maia-
covschi desvälue räul social din realitatea cotidianä. Atat $cedrin cat si
Maiacovschi accentueaz5 treptat i intensific5 din ce tn ce mai mult carac-
terul grotesc al imaginii, Ympingandu-1 pang la un grad and aceasta nu
mai pare comic5, ci devine InspAimant5toare.
Buboiul" lui $cedrin, cu capul plin de toc5tur5, starneste rasul. Dar
nerusinarea de nedescris" a lui Ugrium Burceev nu mai este de its, ci
e pur i simplu inspaimant5toare. Privirea lui, scrie $cedrin, fAcea
s5 se nasc5 in om o senzatie cu totul aparte, in care rolul principal 11 juca
nu atat instinctul de conservare, cat teama pentru fiinta uman5 in general".
0 asemcnea leamä pentru fiinta umanä in general" starnesc si figu-
rile grotesti din poeziile lui Maiacovschi 'publicate In Satiricon". Fiinta
extrem de misterioasà" din poezia M'am plictisit", in care 4i g5seste
expresia cea mai des5varsitä imagine a burtosului", trezeste In poet un
sentiment de groaz5 in fata unei diform5ri atat de insp5imantaloare a na-
turii omului.

Cu Mei
doar cefi
doar burti
In rev5rsare.
Slinosi obrajii-i curg in cute moi.
$i iat5 inima, in disperare
tunand i fulgerand:
Ajung5-ti, inapoil
Cat oare sà te'mbuibi
mai ai de gand?
Versurile satirice ale lui Maiacovschi din anii l915-19l6 nu numai
c5 ridiculizeaz5 unele aspecte ale realitatii prerevolutionare, dar i demascfi
totodat5 esenta antiuman5 a oranduirii capitaliste.
Concomitent cu versurile publi-
Figura omului in poemele cate in Noul Satiricon" Maiacov-
Pleat coloand verte- schi a scris i trei poeme: ,,Flaut
bralä, Räzbol si Pace" coloanä vertebralä" (1915), Razbol
si Omul"
si pace" (1916), si Omul" (terrni-
nat in Februarie 1917).
La baza acestor poeme se aflä aceeasi problemã a esentel
antiumane a capitalismului pe care o cuprhuleau si satirele sale,
dar intr'o prezentare cu totul diferitä.
In poemul. Flaut coloanä vertebrall", Iuhta poetului a
fast apitä de unul care avea putinta s5, incarce grumazul so-
ilei lui cu .11ragurl de perle care atArnau greu ca piatra". In

27(3

www.dacoromanica.ro
poemul Razboi si pace" poetul protesteaza impotriva räzbolului
imperialist, provocat de interesele egoiste ale claselor stapani-
toare. Maiacovschi opune monstrului mätähälos cu bot de
vita", adica burgheziei degenerate, si micului burghez in al 0,-
rui suflet gaunos joacg rubla ca un microb cu labe de aur", pe
omul pe deplin clesvoltat al viitorului, pe sapänul liber I feri-
cit al pamântului:

Cu ochii mart scrutdnd pdmilntul,

tot crege
omul
cd-i Din muntii
fn dreptul fruntii.
Spre deosebire de imnurile" satirice, in centrul acestor
doua, poeme se a116, figura pozitiva a Omului, scris cu Men, mare.
Ca si figura celui de al treisprezecelea apostol" din poemul
Norul in pantaloni", tipul Omului este realizat prin mijloacele
liricii prin eul" liric al poetului.
Intonatiiie tragice, strâns legate de ura nemärginitä a poe-
tului fat6 de capitalism, sunt aici si mai puternice cleat in
Norul in pantaloni". Eroul liric al poemelor lui Maiacovschl este
Omul. Destinul i fericirea lui sunt opuse puterii inumane a au-
rului. Aceasta opozitie dintre uman si capitalist, care in general
ocup5, un loc foarte important in creatia lui Maiacovschi dina-
Ante de Octombrie, este exprimata cu o deosebitä fortä 1 cu o
deosebitä profunzime in ultimul sau poem prerevolutionar,
Omul". Subiectul acestui poem il formeaza o parodie a legen-
dei evanghelice. Nasterea lui Maiacovschi", Viata lui Maia-
covschi", ,,Patimile lui Maiacovschi", Inaltarea lui Maiaco-
vschi" asa sunt intitulate diferitele capitole ale poemului. Dar
caracterul de parodie al acestor titluri este subliniat si mai mult
prin descrierea zeflemist glumeatg. a impáratiei ceresti" din
capitolul Maiacovschl in "cer". Si totusi, privit in ansamblu,
poemul nu este deloc glumet. Construindu-1 pe schema unui
paraIelism ironic cu patimile Domnului", Maiacovschi opune
suferintelor inventate ale lui Crist, suferintele autentice ale
omu li.

277

www.dacoromanica.ro
 Nasterea lui Malacovschi este nasterea omulut, a omulul
obisnuit.
A lost banal
da, fdrd hal,
asta pthe la limita de sus a slid
cdnd pogorind la vol,
vitzui lumina zilei.
Pupa evanghelie, locul nasteril lui Crist a fost aratat de o
stea. Dar nasterea omului este cea mai mare bucurle, mai mare
cleat nasterea oricdrui zeu, pentrucä este o bucurie
0 dacti nici de ziva nagerii
in sdrbdtoare n'o sa fim,
apoi ce naiba
stea
sa mai sdrbdtorim?
exclama poetul. Aceasta exclamatie oarecum glumeatl exprima
convingerea lui fermg ca omul este fenomenul cel mai de seamä
din tot ce existä pe pämânt.
Dar omul are un rival. Acesta nu are nume l e denumit In
poem chelul", atotstapanul". Aceasta figua reprezint6, o des-
voltare ulterioargi a figuril burtosului" din versurile publicate
In Satiricon". In poem el este opus Omului. Chelul" repre-
zintA imaginea generalizatá a capitalului.
Chelul", ,,atotstapanul" transformN, acest p5lnant IncanW
tor Inteo inchisoare pentru Om. Chelul" nu vrea sä recunoascä
ca Omul posedä un lucru de valoare asupra cärula el nu poate
avea nicio putere si anume acea admiranilA comoarä a omului
inima.
Sunt cel
ce-si naltd inima drapel,
ininune (nu e chip s'o'ntreci)
a secolului doudzeci:
afa e de frumos,
di la mormantul domnului au dispdrut hagfil
Fi cd nu ?nal vezi la Mecca picior de credincios.

278

www.dacoromanica.ro
 Inima, inflacarata inima a omului, care este gata, ca
Danco al lui Gorchl, sa, se jertfeasca pentru fericirea omenirii
lata care este valoarea suprema pentru Maiacovschi. Inima este
tocmai ceea ce ii deosebeste pe Om de vrájmasul sax, chelul".
0, bliniprii mei iubiti!...
dar dacd inima e tot,
de ce atuncea, la ce bun,
vd tot adun
vd tot fnnod?
exclama in poem vrajmasii Omului.
Chelul" e neomenos, fiindca n'are inimá.
Cuvantul inima" apare la Maiacovschi Intotdeauna acolo
unde vorbeste despre un lucru pe care-1 considera important sl
care-i este cu deosebire drag. In partea finala a poemului ,,Ráz-
boi si pace", este infatisat un tablou utopic al viitoarei infratiri
a popoarelor. Omul viitorului primeste daruri dela toate tarner
liecare tara II aduce in dar tot ce are mai bun. Propriei sale
Rusiel, Maiacovschi 11 atribue tot cc considerä el ca este
anal de prat.
Ce glas puternic
Imbina
cdntare
mai rdsundtoare,
cdnd ea,
Rusia,
inima
in imn de'nfldcdrareli deschidea!
Ideia universala a omului liber, pe care Maiacovschi o leaga,
Inca in ,,Norul in pantaloni" de asteptarea revolutiei socialiste,
se imbina aici cu constiinta marelui aport al Rusiel in tezaurul
culturii universale. Umanismul 1 patriotismul sunt la el steams
legate intre ele Inca din perioada prerevolutionara.
ii totusi, pana In 1917, si omul liber l patria carell des-
chide inima intr'un imn infläcarat nu reprezinta pentru poet de-
cal viitorul. .041
Adevarata omenie 1 adevarata lui Patrie nu le-a desco-
verit cleat abia in Revolutia Socialista din Octombrie.

279

www.dacoromanica.ro
 La 17 Noembrie 1917 (30 Noem-
Maiacovschi in anii brie stil nou), adicl la trel skat6.-
1917-1918 mani dupl instaurarea in Rusia a_
Republicii Socialiste Sovietice, a avut loc la Petrograd §edinta
,,Comitetului provIzoriu al delegatilor Uniunii oamenilor de
artà".
Aceastä Uniune", constituit5. In luna Martie a aceluia§i an,.
cuprindea pe tati acei care activau In domeniul artei, indiferent-
In ce ramurk indiferent de curente estetice qi de conceptii poll
tice. Nu e de mirare idea a desbaterile asupra apelului comisa-
rului poporului pentru instructia publick A. V. Lunaciarschi,
care propunea o activitate comuna, a Uniunil oamenilor dP
artà" ea Comisariatul instructIunii, au fost foarte furtunoase.
S'a destatut de fapt problema atitudinii fatg de noua putere
popularA. Reactional* s'au declarat fAti§ impotriva politicii gu-
vernului sovietic si cereau insistent respingerea apelului lul.
Lunaclarschi.
Se remarcl in cuprinsul procesului verbal al acestei sedinte
urmAtoarea scurt5, frazA a lui Maiacovschi: Trebue sä salutlm-
puterea cea noul si sä lua'm contact cu ea".
In thnnul revolutiei burghezo-clemocrate din Februarie-Mar
tie, Maiacovschi 1§1 fácea serviciul militar. Unitatea sa, §coala
militarà de auto, se afla chiar in Petrograd. In momentul izbuc-
ninit fascoalei impotriva tarismului, conducerea reactional% §1-a
päräsit posturile si Maiacovschl a luat pentru cateva zile co-
manda §colii de auto care a trecut in mod activ de partea revo-
Juliet
Un prim ecou poetic al evenimentelor de atunci a fost poe-
zia Revolutia, cronicA poetica,", in care Maiacovschi saluta
poporul, care se ridicase cu arma In maul sá hotarasc5, singur
soarta Patriei:
cdnd stau pe arind nidinile-arndndoud
firesc
se cere o vointd noud...
Revolutia pentru Maiacovschi:
E glasul tundtor
al uriaplui popor:
Cred
in mareria 1111mb oniului!

9 ql)

www.dacoromanica.ro
 Cu toate ea' in vara anului 1917 situatia politica era extrem
de complicata, Malacovschl se orienteaza repecie si just data-
rita colii politice severe prin care trecuse in tinerete ca bol§e
vic ilegalist. El nu s'a lasat ademenit de frazele frumoase pe
care le lansau cu darnicie particiele burgheze. Batranul bolsevic,
tov. Povoljet-Vc gher, care-1 cunoscuse pe Maiacovschi inca de pe
vremea activitätii in ilegalitate, povesteste in amintirlle sale el
la 1 Mai 1917 1-a intalnit la un meeting de stradä. Malacovschi
sustinea pozitiile leniniste, bolsevice. Se stie cleasemeni el in
vara aceluiasi an, Maiacovschi a tinut conferinte despre arta
noua pe care le intitula demonstrativ Bolsevicii srtei". Cuvan-
tul Bolsevic" avea Inca de atuncl nentru el o rezonanta de
onoare.
Invitat de Gorchi sä colaboreze la ziarul Novaia Jizni" 'I,
Maiacovschi Ii incepe activitatea cu Povestea cu_scufita ro-
sie" o satira veninoasa la aclresa cadetilor burghezi, revolu-
tionari I ei", publicand apol mai multe poezii in care se situa
categoric pe pozitiile bolsevice. Pentru Maiacovschi era clar ca.
regimul burghez al guvernului provizoriu va fi inevitabil matu-
rat de desfasurarea ulterioara a Revolutiel.
Rumegi sitarl, bortosule,
si te'nclopf cu-ananas?
Ti se-apropie ziva!
0 sd-ti lasd pe nas!
Maiacovschi a saris aceasta strigatura in Septembrie 1917.
Mai tarziu el Ii amintea cu mandrie ca, dupa cum relatau zia-
rele din Petrograd, marinarii i garzile rosii cantau aceste versuri
ale lui in ziva de 25 Octombrie, mergancl ia asaltul Palatului de
lama.
Iata de ce chestiunea pun in discutie la adunarea (Jniunil
oamenilor de arta n'a constitult o problema pentru Maiacovschi.
Deaceea, pe buna dreptate, el a putut scrie In autobiografia sa:
Octombrie. A accepta sau a nu accepta? Aceasta intrebare pen-
tru mine... n'a existat. A mea este revolutia. M'am dus la
Smolnal. Am lucrat. Tot ce a trebuit." Intradevar, indata dupa
Octombrie 1917, Malacovschl desfasoara o mare activitate. Par-
ticipa la adunarile oamenilor de arta, organizeaza editurile
1) Viata noua. (N. trad.)

www.dacoromanica.ro
Asis (Assotiatia sotialisticescovo iscusstva") si Imo" (Is-
,cusstvo moloah") pentru editarea operelor scriitorilor de stAnga,
simpatizanti ai Revolutiel, tipäreste culegerea Rjanoe slovo",
una din primele culegeri literare aparute imediat dup5. Octom-
brie; lucreazA la Directia artelor plastice de pe langa, Comlsa-
riatul instructiunil ca redactor al organului ei Arta comunel"
al deseori citeste din versurile lui In fata muncitorilor, solciatilor
marinarilor. Afarl de aceasta, el I1 inceara cu succes for-
tele ca actor de cinema sl joacä in trei filme montate dupä sce-
-naril scrise de dansul.
Pentru prima aniversare a Revolutiei din Octombrie, Maia-
covschi al-a terminat piesa Misteria-Buff", la care luerase
aproape un an si jumMate. ,,Misteria-Buff" este, dup5, cum in-
dict subtitlul el, ,,o zugrävire eroic, epla i satiricA a epocii
noastre". Este cea dintAl plea, revolutionarl rusä care s'a jucat
pe scena teatrului sovietic. Continutul acestei piese scria
A. V. Lunaciarschi este inspirat de toate famântarile gigan-
tice ale vietil contemporane." In zugrAvirea Revolutiei, Maia-
covschl imbing cu indräznealã eroicul i patosul (misteria")
cu ghidusil sclipitoare (buff"). Bufoneria serveste in plesA pen-
ru a ridiculiza pe dusmanii doboriti al Revolutiel eel puri";
-ea este deasemenea mult folosità I in zugrävirea ladului" si a
ralului".
Misteria-Buff" a fost reprezentata, chiar in zilele de 7, 8 si
.9 Noembrie 1918, cu prilejul serblrilor aniversärii, l s'a bucurat
de un mare succes. A. A. Bloc, care a asistat si el la primul spec-
tacol, a lost puternic impresionat de piesa lui Maiacovschi.
Energla i ardoarea convingerilor lui Maiacovschl se trans-
miteau i celor din jurul lui. Simteam, scrie unul din parti-
-cipantli punerii in scenk cum ne impártAsim din arta cea
.noul revolwtionarA, a Carel imagine dinamicl s'a concentrat
pentru noi, pe totdeauna, in figura lilt Vladimir Maiacovschi".
0 lunà dupA premiera plesei Misteria-Buff", la 17 Decem-
brie 1918, Maiacovschl a fost invitat sà-si recite versurile In fata
marinarilor. PregAtindu-se pentru aceastI manifestare, Mala-
.covschl al-a terminat poezia Mars pe stângul", conceputä Inca
in anul 1917.
Revolutia a deschis astfel in fata lui Malacovschl grandioasa
perspectivl de a deveni poetul strAzil revolutionare, al poporulul,

282

www.dacoromanica.ro
Ifte a face sa se prabuseasca in f apt zidul dintre marea" litera-
tur I literatura ,,pentru popor". Munca aceasta, pentru noul
auditoriu revolutionar, '11 absoarbe pe Maiacovschl cu desavar-
sire si treze§te in el un formidabil elan creator. In decurs de nu-
mai un an §1 jumatate dupa Octombrie, el a scris o serie de
poezli acimirablle, dintre care unele au devenit foarte cunoscute
si au fost traduse in limbi straine. Erau versuri despre Revolu-
tie sau despre locul pe care-1 ocupa arta In Revolutie.

Versurt despre Revolutle Senzatia trArii unei not ere", a

unei cotituri istorice de marl pro-
port% imprimä versurilor lui Maiacovschi despre Octombrie o
Porta extraorclinara. Opera sa prerevolutionara 11 Meuse apt pen-
tru a deveni poetul lui Octombrie. Si totusi Octombrie este mo-
mentul de cotitura cel mai important din drumul ereatiei lui.
Tonalitatea generalä a versurilor lui se schimba brusc. In ele
rasuna." acum un mare avant, bucuria eliberaril fortelor creatoare
ale omului.
Soarbe ce-i bucurie! Mita!
Prin vine primfterile cuvantel.
Inima bate'n gale triumfale.
Rdsund'n piept
amnia de chimvale.
(Mar§ul nostru", 1918)
.Acest accent eroic, patetic, devine deosebit de puternie
in cunoscuta poezie Mars pe stangul", care mai tarziu §1-a
dobandit o faima mondiall.
In Mar§ul pe stangul" (1918) Maiacovschi a exprimat
erolsmul Tuptet de aparare a Patriei revolutionare impotriva
imperia14tilor straini si a celor vanduti bor. Poporul revolutio-
nar inarmat nu va ingadui niciodatä inrobirea Patriel sale.
Ne'nconjur banditii pldtiti la meicel,
Revarsd Antanta puhoaie de-otel,
Oricine-i durnanul Rusiei, infrangu-l!
Stang,
stang,
stangul...

283

www.dacoromanica.ro
 Arta l Revolutia
Orasele devastate Li asteapta
constructorii noi. Uraganul Revolutiei
a smuls din suflete raciacinile noduroase ale robiei. Sufletu)
poporului asteapta insamantarea. cea mare.
AStfel scria Maiacovschi in primavara anului 1918 in
Scrisoare deschisä catre muncitori". El intelegea ca Revolu-
tia a pus in fata scriitorului, poetului, pictorului, muzicia-
nului sarcini noi, nobile, si a deschis posibilitäti nelimitata
pentru o munca creatoare, posibilitäti pe care niciodata nu
le-ar fi avut arta in oranduirea capitalistä. Aceasta face ca
Revolutia 0, fie de trei ori scumpa poetului. Dar in schimb
impune tuturor poetilor i artistilor obligatii mari. Arta tre-
bue sä lasa din palate, din muzee, din turnurile de fildes"
ale decadentilor, in stracia", in popor l s. exprhne bucuria
celei mai marl sarbatori an istoria lul. Poeta i pictorii trcbue
18-51 starpeasca din suflete orice urma. M,sata de regimurile ba-
zate pe asuprire i pe proprietatea particulara. Pentru aceasta
este necesar sä se gaseasca culori vii l cuvinte nol, neobisnuite.
Bucuria, voiosia, inflacat area revolutionara, impetuozitatea ti
nereasca, constitue nota dominantä a poeziel lui Maiacovschl
Ordin de zi catre armata artelor" (1918):

Momondesc, moci-pe groO,

brigdzile domnilor wog
motdind deanpicioarele,
gata sd cadd...
Tovardfil
Pe baricadd!
Pe baricadd de congiinle f t inimi...

Poetul nu se indoeste el arta este necesarl poporului in

perioada revolutiei 1 ca, influentand massele, ea poate dever0
o mare forta.
Revolutia a determinat o crestere accentuata, a simtului
de raspundere al lui Maiacovschi pentru munca lui de inovator
In poezie. Poetul este in primul rand un membru folositor
societatil. El depune o munca sociala de mare importanta si do

281

www.dacoromanica.ro
raspundere aceea de a dirija inimile, adica, sentimentele
oamenilor.

inimile sunt nipte motoare...

Deptept motor
pi conga* este!
E caracteristic insusi titlul poeziei din care sunt -eitate
aceste versuri: Poetul-muncitor". In formula aceasta se simte
un adanc respect pentru munca i un nou fel de a intelege
creatia poetica, acum privita ca o forma importanta a activi-
tatii omului in societatea socialista; chemarea lui Maiacovschl
se indreapta spre tot ce este viu l cinstit In literatura rusa
La lapte!... Iar fapta-ti
mai vie tu fd-o,
mai noud...
(Poetul-muncitor", 1918).
Maiacovschi se includea 1 pe el insusi in aceasta clr.mare.
Pe,e1 nu-1 satisfacea numai faptul de a putea canta Revalutia.
El voia sä participe in mod activ Ia ea. Puterea Sovletica exista
de aproape un an si Jumatate. Desfasurarea Revolutiei punea
mereu probleme not, apareau nol greutati: Denichin era in
ofensiva, starea de desorganizare economica se agrava, situatia
internationalá devenea din ce in ce mai complicata. Maia-
covschl ravnea la o puma care sa-1 fug zi de zi s. simta ca
aduce un folos direct poporului muncitor al Patriei sale si ch
aduce acest folos mai ales ca poet si nu numai ca cetatean. El
voia s serveasca cat mai eficient cauza" cauza Revolu
tiel prin iscusinta lui de maestru al cuvântulul, de Inginer
al sufletelor omenesti". Suflul eroic al Marsului pe stangul",
trebuia zilnic reinviat l fault s patrunda pân l in constiinta
acelui cititor caruia nici nu-I trece prin cap si dealtfel nici
n'are timp macar sä deschida o carte de versuri. Deaceea Ma-
iacovschi cauta cu perseverenta adapteze maestria artis
tica la sarcinile agitatiel politico de massä. Opera lui Maia-
covschi n'a fost niciodata, pasiva, contemplativa. In conditille

985

www.dacoromanica.ro
Revolutiei, puterea de infaurire, proprie lui Maiacovschi ca
mare poet liric, imbinatä cu claritatea pozitiilor sale politice
partinitatea lui bolsevicA, devenea actiune agitatorica.
Pentru a face ca cuvAntul adevArului bolsevic, turnat In ver-
suri, sä ajunga", la constiinta acelora care poate abia de curand an
invätat sA citeascä, se impuneau forme cu totul noi de comuni-
care cu cititorul, dar i foarte simple in acelasi timp. In pre-
fata la volumul intitulat Tot ce-a scris Vladimir Maiacovschi".
apraut in Martie 1919, autorul spune:
Us And scolilor tot ce-am scris panä acum, ma detasez
de tot ce-am creat i, numai depäsindu-mä, voi scoate o carte
noua."
Timp de o jumAtate de an, Maiacovschi n'a scris nimic..
Toamna Ii incepe activitatea la ROSTA. ').

Maiacovschi la Rosta
In toamna anului 1919, Maia
:tovschi, impreunä cu pictorul M. M
Ceremnah, a organizat pe Iângl ROSTA o sectie artistia, care
a inceput sä scoath. Vitrinele satirice ROSTA", sau pe scurt
Vitrinele Rosta", un gen deosebit de afise, multiplicate de
man'a cu ajutorul unor sabloane thiate din carton si expuse
apoi in vitrinele magazinelor.
Maiacovschi a desfäsurat la Rosta o activitate foarte va-
riatä si uriasä. De fapt, el era acela care conducea munca In-
tregului colectiv artistic: fixa temele, compunea textele, le re-
partiza pictorilor i impreuná cu Ceremnah receptiona sau res-
pingea afisele prezentate. E cert ca din cele aproximativ 1.60
de afise ale Vitrinelor Rosta" (din care circa o treime n'au
ajuns Ora la noi), nou5, zecimi erau Mute dupI textele lui
Maiacovschi (in versuri i proz5.) 1 aproximativ o treime din
ele cu desenele lui, simple, expresive i pline de dinamism.

1) ROSTA denumirea prescurtat5 a institutiei: Rossiiscoe Telegraf-

noe Aghentstvo (Agentia Telegrafic5 Rus5; in prezent TASS: Tele
grafnoe Aghentstvo Sovetscovo Soiuza. (Agentia Telegrafic5 a Uniunii So-
vietice).

28 6

www.dacoromanica.ro
 -01t110- CATHI'M YOCTE
, JO 9To moinET* ,

.4:tv '17111f ))CA t')1 annormy rtrfl!

!j
1

fur -

14
,11 rqu
FUTit.
10W-1 TvarthPftt
ri--ALvs-set

11114.1i

oat 1-1 tin ,Q>1

"

ernrx :fl )3% rfll/rfOrl

Miff Crxmotri
ift INITO wino. 1 1 Of
cri slc r190, kift 4 firpon fif xrif

Olthrtilffif e.

row,vro RN, yrrmotift cow

0,,,.. tr Ito .
rirt E61
!,'..
::.
rent%
--i
,, -,,,-, -t ,

0 VitrinA Rosta", executatà de V. Maiac wscni

www.dacoromanica.ro
 Vitrinele Rosta au inceput s.
Temele fundamentale si apara in momentul cel mai greu
partieularitätile artistice ale pentru Puterea Sovietica, in toiul
Vitrine lor Rosta"
razboiului civil. Presa strain& scria
ca numai o minune ar mai putea salva Moscova Rosie, si
aceasta minune" s'a produs. Eroismul revoluVonar al mili-
oanelor de oameni ai munch', Imbracali in uniforma Armatei
Ros II, devotamentul lor fala de Patria Sovietica, au %cut ceea
ce se pareik a fi imposibil: au sdrobit .s1 au respins pe euman.
Vitrinele Rosta" ale lui Maiacovschi au pastrat suflul acestor
zile maree, atat de asemanatoare cu eroismul Marelui Razboi
pentru Apararea Patriel, trait de noi.
Ele sunt un fel de proces-verbal al celor trei ani de lupta
revolutionara foarte grea, intocmit in limbajul culorilor si al
lozincilor rasunatoare" (articolul Cer cuvantul", 1930).
Cavaleria zeflemelei" a lui Maiacovschi a contribuit la
sdrobirea morall a dusmanulul, 1A:tut I urrnärit de Armata
Rosie.
WA, de pilda, o strigatura la wiresa lui Iudenici, lansata
de Vitrinele Rosta" sub titlul Nazbatii" (Noembrie 1919):

Pe-un cal !Alan, sburdnd a cdldrit

Spre Smolndi, ludenici... Ce mat scofald!
Acura galoful gdurit 0... ne-smolit
la dd-1 cu... smoald! 1).
Iata. versuri satirice despre Denichin i Colceac:
Denichin lud
clod
Voroneful...

'1 E un joc de cuvinte, care foloseste asemanarea dintre numele Smol-

t-15i" i cuvantul Smoalä", si are la baz5 o expresie rus5 foarte uzitatã Set
v calosu" (s'a asezat In galos", cu sensul de a intrat la ape), avAnd
corespondentul s5u românesc in expresia a lua ap5 la galosi" (N. trad.)

288

www.dacoromanica.ro
 Las'o, neniforule,
c'ai sã4i rupi gdtlejul!
Colceag, ca un vapor
scotea un pier dur...
MäI, comandant suprem",
ia 1 stdnga'mprejur!
Nu i-a uitat Maiacovschl nici pe capii" str5.ini ai contra-,
revolutiei:
Astdmpdrd-te, Antanta... Nu-i pace cu-anasdna!
Nu mdcindm la moara de cuvinte.
...Cine cinstit nu vrea sd'ntincld naina,1)
ii vom... intinde cu picioarele'nainte!
Maiacovschi tinte§te in aceste versuri in conducatorii de
atunci ai statelor imperialiste, care incercau sä mai continue
politica interventionist a. deja cornpromisà. Astäzi aceste ran-
luri räsunä ca un avertisment pentru atat5Aorii la un nou
-rAzboi.
Asul cumplit" este titlul pe care-1 d'a mai farziu Maia-
-covsthi ffolumului de versuri scrise la Rosta", pe care-I pre-
galise pentru tipar. Era un ras care insufletea pe luptätor §i
inspäimânta pe du§mani.
Adresandu-se massei, poporului, Maiacovschi se adresa in
scelasi timp fiecärui cetMean sovietic in parte.. Astfel in toamna
anului 1920, cand Armata Ro§ie ducea lipsä serioasA de echipa-
ment alduros §i guvernul sovietic §i Partidul chemau popu-
latia s'a", organizeze colecte de imbräcgminte c61duroas5, pentru
front, versurile de afis ale lui Maiacovschi interpelau pe treca-
tor cu o intrebare drastia:
Veston fi pantaloni de pielc?
Rufine! Stai!
Cei de pe front infruntd geruri grele...
Tu frontului degrabd sei le dai.

1) Desenul reprezintii un ostas al Armatei Rosii, intinzAnd mana unui

englez i unui american. Acestia if Intorc cu trufie spatele.
ig _Istoria Lit. Sovietlee Ruse
289
www.dacoromanica.ro
 .1

Ish.

I .acno RPACHCAPMERLIEti 2. '4AWf. ff: 14PLCHOAPMEP.;

APAUCA tic') PAM

opmitioAemti, 4.-HA1111. 13E110 3A mpnOT

EIt
,

Vitrina Rosta"
Vitrina Rosta" (Octombrie 1920).
sau:
Pe front, sd bap baronul, nu tii ce e...
$t nici nu Ftii ce-i gerul din &awe...
Ce fact atunci, tu, pentru tard?
Du-te la munca voluntard!
Vitrinele Rosta" au avut o mare 1nsemnätate pentru evo-
lutia ulterloara a operei lui Maiacovschl. Ele 1-au ajutat pc
poet sä gäseasca tonul i mijloacele noi de comunicare cu massa,.
cu poporul revolutionar, salt revizulasa metodele poetice pe

290
www.dacoromanica.ro
care le gAsise in epoca de dinainte de Octombrie, sa. se dep5.-
seasc5, pe sine insusi". Vitrinele Rosta" au constituit o expe-
rient5, importantl, pozitivg, si pentru literatura sovietic5, in an-
samblul ei. Maiacovschi a fost pentru ceilalti scriitori sovietici
un exemplu de felul cum un patriot trebue sa-si serveascä tara
in vremuri de grea cumpänä. El era indreptMit sä vad5, in Vi_
trinele" sale nu nurnai niste documente artistice din epoca räz-
boiului civil, dar i un model viu pentru viitor. Un deceniu mai
tArziu, in 1929, Maiacovschi, publicandu-si versurile compuse la
Rosta", a scris in prefata volumului: Ne face plAcere s5, ne
amintim i versurile in sunetul cárora Denichin a fost pus pe
fug5, la Orel... Ne vor fi de folos pentru timpurile când va tre-
bui din nou sä strigAm:
Cu una Cu cloud, n'ai scl ne jet_
Tovaraffl
La aline!
Pe et!
Cand inteadevAr, au venit astfel de vremuri qi, in lunie
1941, hoardele germano-fasciste s'au nApustit asupra Patriei
noastre, pictorli i poetii sovietici au organizat editii de Vi-
trine TASS", voind s5. sublinieze prin acest titlu c reiau traditia
glorloasä din timpurile azbolului civil, legat a. indisolubil de
numele lui Maiacovschl.
Cu toate cä activitatea la
Poemul 150.000.000". Rosta" i-a cerut lui Maiacovschi
Tema poporulul zilnic o muncä incordata, timp de
aproape trei ani, el mai are destu15, energie creatoare pentru a
lucra In acelasi timp 1 la dou5, opere marl, precum i la mai
multe poezii lirice. In cursul anilor 1919 si 1920, Maiacovschi re-
face complet Mlsteria-Buff" I scrie marele sail poem
150.000.000".
Comparat, pe de o parte, cu poemele Nokul in pantaloni"
gi Omul", iar pe de alta parte, cu poemele lui cele mai mature
de mai tarziu Vladimir 111C1 Lenin" §1 E bine!" poemul
150.000.000" are un caracter intermediar, de tranzitie". Sub
raport formal, poemul contine inc.. foarte multe asemänäri cu

291

www.dacoromanica.ro
forma versurilor lui prerevolutionare: limba poemului este su-
praincarcata de hiperbole i metafore, abunda in inversiuni com-
plicate, versul are aproape peste tot un ton solemn si avantat.
Se poate afirma el experienta stilistica acumalatrla Rosta"
a fost Inca prea putin folositä in poemul 150.000.000". Pe de
alta parte, caracterul imaginilor i felul in care sunt prezen-
tate inseamna o incontestabila noutate. Tot nou5, este sl ten-
dinta vIzibil spre folklor. In sfarsit, continutul insusi al poe-
mului lupta lui Ivan, care intruchipeaza Rusia revolutionara,
Impotriva lui Wilson, care intruchipeaza capitalismul este
inspirat de Revolutia din Octombrie si de lupta ulterioara pe
care a dus-o Rusia revolutionara impotriva interventionistilor.
Prin caracterul lor de tioizare conventionala, figurile lui Ivan 0
Wilson amintesc Vitrinile Rosta". Maiacovschi 1111-0 propune
sä arate in acest poem chipuri umane concrete. Ar fi inutil sa
lncercam o determinare a träsaturilor lor umane individuale,
clupa cum s'ar putea face aceasta, sa". icem, in privinta lui One-
ghin sau Rudin. Si cu toate acestea Ivan si Wilson nu sunt
rezultatul unui Joe arbitrar al fanteziei autorului. In spatele
lor se contureaza o realitate precisä: cele doua ideologii i sis-
teme sociale care se infrunta: sociansmul i capitalismul. Fi-
gurile lui Ivan si Wilson sunt---personificari conventionale ale
acestor ideologii, ca l figurile conventionale simplificate ale
muncitorului" si burghezului" de De afisele lui Maiacovschi.
Dar pe cand figurile de pe afisele lui sunt recunoscute numai-
cleat de spectator, filndu-1 familiare, caci sunt subordonate
infatisaril unei teme concrete, particulare, in noemul acesta
scopul lui Malacovsni este altul: s, dea o imagine generall a
eDocii.

Revolutia Socialistä din Octombrie

0 nouA vizinne liricA Si mareata lupta eroica a poporului
a lumil la Malacovschl sovietic pentr,u libertate si inclepen-
denta, al carei participant direct se simtea Maiacovschi, au in-
fluentat puternic felul lui de a percepe i simti lumea. Dacd
in poeziile i poemele lirice prerevolutionare ale lui Maiacovschi
intalnim aciesea un adanc tragism, bazat pe contrazicerea din-
tre umanismul activ al poetului afirmarea omeniel autentice,
proprie eului" lui liric pe de o parte, si oranduirea social-po-

292

www.dacoromanica.ro
Mica inumana, pe de altg parte, acum in versurile lui Mala-
covschi räsung bucuria i increderea calmä. Aceastg noug, vi-
ziune lirica a lumil, acest continut calitativ nou al eului" liric
a imboggtit poezia lui Maiacovschi cu noi tonalitkti, care se pot
observa si in poemul 150.000.000" si in Misteria-Buff", si in
Vitrinele ROSTA", si n deosebi in poezia Un caz neobisnuit
inta.mplat lui Vladimir Maiatovschi intr'o varg in vilegiatura."
In poezie, sentimentul de vie bucurie este usor voalat, de o
nuantg, fink de umor liric. La initiativa poetulut, soarele vine si
se intretine cu el la un pahar de ceai in fata samovarului, dis-
cutand despre treburile bor. Din aceasta discutie Deiese cã in-
tre ei existk multe puncee de asemanare.
Aceasta comparatie glunieata intre munca poetului i a..
soarelui are un inteles adanc: sarcina poetului este de a
face in viata ceea ce face soarele s. stimuleze cresterea a
tot ce este viu i sa lumineze in acelasi timp, scotand la ivealä
fara Inconjur, i cele mai intunecate coltuii ale vietii. Versul
trebue sg actioneze la fel cu raza soarelui i, dupg cum acesta
nu se poate abate din drumul lui pe cer, tot asa nici poetului
nu-i este Ingadult sa se abatk dela mune% lui necesara oameniz
lor. Trgiascg soarele, sg dispara intunericull" proclama e
cu o sutg de ani in urmg marele poet rus A. S. Puschin. In felul
sgu, in alta forma', dar cu acelasi inteles, se exprima Si naia-
covschi, cand spunk:
Da, pdad ceasul o sd-f* vind,
lumina
set aduci mereu
sd dal lumina
peste tot
acesta este rostul meu
Si-al soarelue,
socot...

Pentru cei doi poeti, arta, poezia, este o manifestare a prin

cipiului rational, lumlnos, insorit.
Mare le poet al Revolutiei face O. rasune, dupg un veac,
ecoul chemgrilor geniului insorit al lui Puschin.

2 93

www.dacoromanica.ro
 Trecerea la o viata pasnica i-a
Cresterea celebritatil dat lui Malacovschl posibilitatea de
lui Maiacovschl. Noi le a se afirma multilateral printfo ma-
forme de lueru
nifestare mai variata a fortelor sale,
ceea ce i-a adus o 1 mal mare celebritate literarä i obsteasca
in tail i peste hotare. Tirajul cartilor lui creste taxa incetare,
versurile lui se traduc in limb! straine l atrag atentia preset
progresiste din alte täri. Maiacovschl desiasoara o activitate
multilateral i clocotitoare: participa la organizarea primelor
reviste sovietice de mama, indeosebi a celor satirice (clintre
care Crocodil", exist azi), lucreaza regulat la ziarul Iz-
1

vestia" si la alte ziare; pleaca aproape in fiecare an in straina-

tate unde prin manifestärile sale publice contribue la intarl-
rea prestigiului literaturli sovietice, la demascarea a tot felul
de prejudecati formate pe seama Uniunil Sovietice; scrie ar-
ticole deopre arta franceza contemporana, i totodata gaseste
noi forme pentru munca de agitatie. Asa, de pilda, in acel timp
devenisera populare numeroase texte scrise de el pentru recla-
rnele organizatiilor comerciale sovietice. Pe atunci Lenin scria
c. statul trebue sa invete a face comert", deoarece lupta impo-
triva capitalismului a trecut din domeniul militar in domeniul
economic. Maiacovschi cauta s ajute Statul Sovietic si in
aceasta directie. In munca aceasta atat de neobisnuita pentru
un poet, el ii perfectiona maestria literarà. Textele afiselor de
reclama ale organizatiilor comerciale sovietice Mosselprom", el
Rezinotrest" (in majoritatea lor glumete) starneau zambetul
prin forma lor stilistica neasteptata, printr'o .comparatie sau
printr'un joc de cuvinte, si se intipareau usor in memoria citi-
torului. Literatii de tip vechi i estetii murmurau impotriva lui
Maiacovschl: poet... si poftim, scrie reclame pentru Mossel-
prom"! La seratele literare. oamenii al atati de dusmanil lui II
acuzau cä lucreaza de mantulala" i ca., este un functionar al
Mosselprom"-ului. Malacovschi raspundea la .aceste invinuiri
prin intrebarea: Voi, adica, sunteti pentru firmele particulari-
lor?" Iar clupa aceea, cu calm si seriozitate, explica:
Vreau sä scriu despre Mosselprom-uri, fiindca este nevoie
de asta". Este tocmai ceea ce 11 caracterizeazá pe Maiacovschi:
nevoile Statului Sovietic deveneau dorinta lui personala, in-

294

www.dacoromanica.ro
 tr'atat erau de contopite interesele lui personale cu interesele
'tarn intregi. .

Iata dar de ce, Maiacovschi, panA si lucrurile rnarunte"

-trebuincioase Statului Sovietic, le scria cu toatA seriozitatea
sl puterea maestriei sale". Multe din textele reclamelor scrise
de el sunt cu adevarat stralucite. Asa, de pildI, reclama tigari-
!or Ira" (mama existenta si inainte de Revolutie), procluse
.de firma comerciall sovieticA Mosselprom", suna astfel:
Din lumea
veche
doar ce-i bun
noi ludm,
iar tigareta Ira"
de-ai cduta oricdt
n'o s'o gdsegi decdt
la Mosselproml

Si totusi activitatea (le reclama agitatorica din acesti ani

-a lui Maiacovschi nu se poate compara cu munca lui la Rosta,
rtici in privinta seriozitätii temelor si nici a importantei pe
care o prezinta in creatia poetului. Munca la Rosta intre anii
1919-1921 a fost pentru el o munca de capetenie. Reclama agi-
tatorica din anul 1922 si anil urmatori n'a fost decat, ca SA
spunem asa, o ocupatie auxiliara in marea lui gospodarie poe-
tick. Acum lucrau tipografiile, se editau reviste, se puteau pu-
blica culegeri de versuri si poeme. 0 continuare a Vitrinelor
Rosta", dar pe o scarl mult mai mare, sunt versurile publicistiee
si satirice ale lui Maiacovschi care apar In ziare si reviste de
satira. Dar el lucreaza in acelasi timp si la cateva poeme lirice
cle marl. proportil.
Forme le variate de munca. ale
VersurIle satirice ale lui lui Maiacovschi au determinat. si 0
Malacovschi. Sed sl tot extinclere a ternaticel in opera lui.
sed la sedinte"
In conditiile de viatA pasnica, ala-
-turi de temele politice generale si internationale, devin din ce
in ce mai actuale problemele de cultura si de intocmire a vie-
iii. Regimul sovietic si Partidul Bolsevic urmau sa construlasel

29E,

www.dacoromanica.ro
o viatä noua nu pe un colt de pamânt virgin, cu un om socia-
list" cu totul aparte, abstract, ci trebuiau s. intocmeasca ra-
porturi sociale sl personale noi intre oameni sovietici obi§nuiti,
care 'Ana nu demult träisera sub apasarea vechii otanduiri si
continuau sä se afle Inca sub influenta daunatoare a rämäsitelor
claselor exploatatoare sdrobite. Lupta impotriva fenomenelor
negative in s'anul intocmirli private si obstesti sovietice in curs
de formare, lupta impotriva influentelor mic-burgheze asupra
clasel muncitoare, lupta impotriva birocratismului, toate aces-
tea au necesitat crearea unei satire sovietice care sa devina o
arm& eficace a autocriticii bolsevice. In Martie 1922, Maiacovschi
publica In ziarul Izvestia" poezia ed si tot sed la sedinte"
In care ridiculizeaza sedintele interminabile care incepusera s.
devina, un fenomen frecvent in Institut'', din cauza lipsei unei
conduceri unice. Reclactia ziarului a trebuit sá faca fata la o su-
medenie de telefoane: cum de s'a admis?
Dar poezia lui Maiacovschl a fost sustinuta de autoritatea
lui Vladimir Bid Lenin. Luand cuvântul in ziva urmatoare, la
6 Martie 1922, la adunarea fractiunil comuniste a congresului
sindicatelor metalurgistilor, Lenin si-a exprimat astfel parerea
asupra a3estei poezii: demult n'am mai simtit o asemenea.
placere din punct de vedere politic si administrativ. In poezia
sa, el (Maiacovschl Red.) isi bate joc amarnic de sedintele-
si parasedintele interminabile ale comunistilor. Nu stiu cum e
sub raport poetic, dar sub raport politic vä asigur a are per-
recta, dreptate". Maiacovschi a stiut, prin urmare,, sä adopte
chiar dela inceput o atitudine politica justa si eficienta. Scoala-
pe care o Meuse poetul la ROSTA I1 producea si aid efectele
binefacatoare.
ed si tot sed la sedinte" este prima poezie a lui Mala-
covschi publicata in presa centrala. Aprecierile lui Lenin i-au
deschls lui Maiacovschi uslle redactillor. El publica In Izves-
tia", Rabociaia Moscva", Crocodil" i alte pubilcatli, zeci de
poezii, intre care si multe cu continut satiric (am fost intre-
bat odata: iti place NEP-ul? Imi place, raspunsei,
atunci cAncl nu-i MI% rost"-1). ...Un vers cam violent despre che-

') Joc de cuvinle NEP rimeazg cu nelep: Uiri rost, absurd. (N. trad )

296

www.dacoromanica.ro
 min de fer i ruletä", Poezia despre strada Miasnitcaia, des-
pre o femeie i despre cartierul Miasnitchi in general", Biro-
cratiada", Harababura", Trusturile" i altele). Un loc conside-
rabil printre versurile publicate in ziare, II ocupg versurile sa-
tirice i foiletcanele indreptate impotriva politicii si diploma-
tiei statelor capitaliste (,.Diplomatice", Pace pe p'amant, bun&
intelegere intre oameni", Discursul meu la conferinta din Ge-
nova" si altele)
Tema influentei desagregante a mentalitätii mic-burgheze
Si aceea a birocratismului, trat ate pentru prima oar% in poe-
ziile Despre o canalie", si $ed si tot sed la sedinte", va fi
reluata. de Maiacovschi mai tArziu in multe din poeziile sale din
anii urmAtori (Versuri nu despre o scArnAvie, ci despre o
scantävioarä", Ororile din hartii" i altele).
In anii 1917-1921, orohlemele imuuse de in
Poem.ele: Iubesc" terecele aplrArii armate a Patriei, impotriva
si Despre asta" arneninfArii cu inrohirea ecliusau totul.
Era firesc deci, ca desv5luirea lumii interioare a omului s treacä
atunci pe al doilea plan. Intre anii 1922 si 1925, dimpotrivg, rezolvarea
just5 a problemelor personale devenea o chestiune obsteaca. Cum va fi nout
om sovietic in chestiunile lui personale, intime? Cum va rezolva el pentru
sine problemele stNivechi, prohlema dragostei, a prieteniei, a moratet, a
raportului dintre personal si social, in ce va vedea el fericirea lui persona%
etc.? De huna seama di nu se putea da La toate aceste intrehari deodata
on raspons clar i indiscutabil; ele se rezolvati si se re/olv.1 treptat de viala
noastra sovietica, de literatura si cultura sovietica in ansamblul ei. Nu
este de mirare deci ca, in primii ani ai nep-ului, and toate aceste problerne
au survenit cu acuitate, la ordinea zilei", Maiacovschi, care stia sa per-
ceapá, sa simta, preocuparile omului sovietic. a exprimat intr'o forma nouä
Itceleasi teme despre care scrisesera poelii lirici ai tuturor popoarelor din
toate timpurile si despre care scrisese si el mai inainte in poemele Flaut-
coloari5 vertebralr i Norul in pantaloni". Tema poemelor sale Iubesc",
(1922) si Despre asta" (1923) tema dragostei nu este nou5; el insusi
suhliniaza aceasta la inceputul poemului Despre asta". Dar epoca noasträ
socialista trateaza aceasta problema intr'un chip nou. beaceea, eu toate
ca Maiacovschi o caracterizeaz5 ironic drept tern5 personal5 i mSruntr,
ea devine in realitate, in poema lui, universal5 si nicidecum neInsemnat5.
In amhele poeme lubesc" si Despre asta" Maiacovschi afirm5
o mare iubire, care II cuprinde pe om pentru toat5 viata si care il face sa
perceap5 mai complet si mai profund universul. Spre deosebire de poemele
tut tirice prerevolutionare, poemul Inhesc" infatiseaz5 iubirea ca o bucurie
si ca o fort5. Poemul are caracter autobiografic (Maiacovschi isi aminteste

297

www.dacoromanica.ro
copithria, adolescenta, arest5rile) i ofer5 multe elemente care fntregesc por-
tretul lui Maiacovschi ca om i ca poet. Lirismul lui Maiacovschi s'a mani-
festat aid cu o deosebit5 plinätate:
Anatomia simt an mine
a apiat... Mai pot?
0 inim5, nemArginitä
dudue peste tot.
O inim5 nesfarsit5" iat5 cum se caracterizeaz5 Maiacovschi pe
sine insusi, i pe bung dreptate.
Oricum ar fi ea" si atitudinea ei, poetul Ii descrie astfel sentimentul:
Iubirea nu mi-ar sterge
nici certuri,
nici distante...
GAndit5
si'ncercat5
la bine si la greu,
un brat se'nalt5,
jur5'n versul meu
pentr'o iubire, deci,
netr5dAtoare'n veci!
Prin simplicitatea si fortele lor, aceste versuri se pot compara cu cele
tnai str5lucite modele din lirica universa15.
In poemul Despre asta" (terminat la 11 Februarie 1923), reinvie inteo
oarecare m5sur5 accentele tragice ale tân5rului Maiacovschi. Dar dadi
Flaut-coloan5 vertebralr, Omul" i chiar Norul In pantaloni" sfâr-
i

esc brusc printeo not5 tragicg, poemul Despre asta" se Incheie, dimpo-
triv5, printr'o convingere pasionat5 c5 tragedia individual5 Ii va OM re
zolvarea friteun fericit viitor comun al omenirii.
Chiar In anul 1923, pe cand Vla-
Poemul Vladimir climir Ilici Lenin era Inca In viata,
Mei Lenin" MaiacovSchl concepuse un poem In-
chinat conducatorului. Moartea l funerarille 1W Lenin, mul-
timea imensa de oameni insiratä intr'o interminabila coloanä aq-
teptand intr'o tacere Incordata pe un ger napraznic sä intre In
Palatul Sindicatelor pentru a aduce ultimul salut corpului nein-
suflefit al scumpului ei Ilici, ceremonia inmormantärii In Piata
Rosie, toate acestea au produs asupra lui Maiacovschi o im-
presie profunda si 1-au dat un imbolc1 pentru infaptuirea celor
concepute.
In convorbirile cu oamenii care-1 cunoscusera pe Lenin si
in memorille lor, Maiacovschi cauta s afle cat mai multe tra-

298

www.dacoromanica.ro
saturi caracteristice i cat mai multe detalii concrete ale per-
sonalitatii lui Lenin-omul. Studiind operele 1111 Lenin, mecti-
tând asupra conceptiei leniniste a istoriei societatii omenesti,
Maiacovschl a cautat sa lifteleaga 1 s. cuprinda cat mai com-
plet importanta istorica universala a lui Lenin.
In toamna anului 1924, poemul a lost terminat. La 18 Oc-
tombrie, Maiacovschi 1-a citit in fata activului organizatiel de
Partid din Moscova.
Mai tarziu, Maiacovschi LI amineste despre aceasta in au-
toblogralia sa:
4Am terminat poemul Lenin". L-am citit la mai multe
aciunari muncitoresti. Mi-a lost tare frica pentru poemul acesta,
deoarece era uSor sa alunecl la nivelul unei simple relatari po-
litice. Felul cum a lost primit de muncitori m'a bucurat 1 mi-a
intärit convingerea ca poemul era necesar.s.
In 1925 poemul a lost publicat, cu dedicatia: Partidului
Comunist Rus".
In ziva de 21 Ianuarie 1930, la sedinta solemna de doliu
a Sovietului din Moscova, tinuta in sala Teatrului Mare cu
prilejul comemoraril a sase ani dela moartea lui Lenin, Maia-
covschl a citit partea a treia a poemului Vladimir Ilici Lenin".
Citit cu bogatia de intonatil proprie lui Maiacovschi I cu un
elan deosebit, poemul a fost primit de auditoriu cu o aprobare
unanima. Erau de fata, in salä, conducatorii Partidului si al
guvernului. Biroul Politic 1-a salutat pe poet in numele Parti-
dului. Maiacovschi a lost aplaudat de tovarasul Stalin.
Acum poemul este cunoscut si se bucura de o larga rAs-
pAndire, nu numai la not In Uniune, dal* l peste hotare. El a
fost tradus in limbile europene si in multe limbi ale popoarelor
to R.S.S.
Figura lui Lenin ii era scurnpa
Figura lui Lenin lui Malacovschi cu mult inainte de
a fi scris poemul. Maiacovschi citise operele lui V. I. Lenin Inca
din frageda tinerete, cautase sa cunoasca ideile leniniste §i ad
le propage, ceea ce-1 ajutase, chiar din primele zile ale Revo-
lutiei, s5,-§1 alle locul just in randurile ei. In munca lui de agi-
tatie din perioada rázbolului civil, Malacovschi dovedise o cu-
noastere ampla a operel lui Lenin. In Vitrinele Rosta" Intalnini

29R

www.dacoromanica.ro
mereu idei, formulnri, citate luate din articolele i discursurile
lui Lenin. In anul 1920, când Lenin a implinit cincizeci de ani,
Maiacovschi a scris poezia Vladimir Ilici."; era prima lui in-
cercare de a reda in poezie figura conduatorului. Trei ani mai
tarziu, in primAvara anului 1923, ca un räsunet al stirilor des-
pre boala lui hid, apare poezia lui Maiacovschi despre Lenin,
intitulatn Nol nu credem". Asa dar, pentru Maiacovschl tema
aceasta nu era noun.
In pcemul Vladimir Mei Lenin", Maiacovschi reuseste sä
creeze un chip a lui Lenin, unitar, istoriceste veridic si profund
emotionant. Acest poem este si astäzi considerat ca cea mai
bunä opera a poeziei sovietice despre Lenin.
Träsätura determinanta. a figurii lui Lenin in poemul citat
este profunda lui omenie. Nu este o simpin intnmplare câ Maia-
covschi foloseste in repetate randuri, In diferitele contexte ale
poemului, epitetul omenesc", omenos".
...V nu Dumnezeu
ii dete poruncd
fii, tu, cel ales!"
Cu pas de om,
cu propria minte,
at munca ddrza a nidinilor sale,
rdzbi spre'nainte
tale noua cale

Cand vrea sà caracterizeze dietatura clasei muncitoare,

având in fruntea ei pe Lenin, Maiacovschi o numeste dictatura
omeneascd a muncitorimii"; in figura conducatorului, el re-
marcä in primul rand fruntea adeväratä, ineleaptä, omeneascd,
imensä a lui Lenin, etc. Pentru Malacovschi Lenin este omul
cel mai uman".
Era
ca mitten totul
ca vot, ca altitsute
doar
col tul gurii f erme-avea

300

www.dacoromanica.ro
 ironice intrandur4
Fi'n coltul ochilor
brazdau mai multe ganduri
sapdnd mai multe cute.
Omenia lui Lenin se deosebeste radical de umanitarismul"
Ials-dulceag despre care vorbeau palavragiii liberali, mensevici
si social-revolutionari, incerand sä atenueze ascutirea luptei de
clas'a In Interesul asupritorilor poporului muncitor.
El
cu tovarafit
plin
de cd/durd-omeneascii,
mai agpru ca fieru'n
dufman
stia sà izbeasca
Sdrobirea impotrivirii exploatatorilor este necesarä pentru
infAptuirea comunismului binele suprem al tuturor oame-
n ilor.
A. M. Gorchi citeazA, in amintirile sale despre Lenin, cuvin-
tele unui mu4citor pe care-1 rugase sa-i releve tras5.tura cea
mai caracteristicg a lui Lenin: Lenin e simplu ca adevárul".
Aceastá mAreatei i inteleaptA simplitate a lui Lenin cautä s'o
redea in poemul säu Maiacovschi. Simplitatea lui Lenin face sä
-aparä si mai 1mpresionant6., mAretla lui.
Lenin este omul cel mai uman dintre oameni, fiindcá in el
s'au intrupat cele mai frumoase calitati ale omului.
Intr'insul se imbinä o mare fortä de gAndire, o inimä cu-
prinzAtoare care inte puternic pentru omenire, si o vointA ne-
clintitä, si toate sunt indreptate spre un singur scop: lupta pen-
tru comunism.
Maiacovschi vede in Lenin, pe de o parte, cea mai desä-
vArsith expresie a träsäturilor revolutionarului rus care s'au for-
mat in decursul istoriei, iar pe de altá parte, idealul, modelul
de om in general, dupá care poetul incearcA sä se verifice:
Ma curat
intru Lenin
de mrizga mea i eu
sa pot in revolutie .sa navighez'nainte.

301

www.dacoromanica.ro
 Figura pozitivä a omului, senzatia valorii pe care o repre-
zinta omul, sunt constant prezente in opera lui Maiacovschi (ca
§i in opera lui Gorchi). Dar in perioada prerevolutionara el vor-
beste sau de omul viitorului (Etazboi si pace"), sau de eul"
liric al poetului. In anii razboiului civil, Maiacovschi gase§te
omenescul autentic In massa revolutionara, in popor, in totall-
tatea lui (figura lui Ivan din poemul 150.000.000"). In poemul
Vladimir Ilici Lenin" Ina, tema omului, comuna intregii opere
a lui Maiacovschi, este tratata intr'un chip cu desavar0re nou.
De data aceasta Maiacovschi vede intruparea omului nou, a
omului epocii socialiste, in figura reala, concretk a lui Vladimir
Ilici Lenin. Astfel, aspectul calitativ nou al umanismului lut
Maiacovschi este legat de aprofundarea l desvoltarea in creatia
sa a metodei realismului socialist.
Figura lui Lenin va ocupa deacum inainte un loc important
In opera lui Malacovschl.
In legatura cu moartea lui Lenin si cu prilejul comemora-
rilor acestui eveniment, Maiacovschi scrie o altä serie de poesii
despre Lenin: Comsomolscaia" (1924), Lenin este cu noi"
(1927), Convorbire cu tovara§ul Lenin" (1929), Lenini011"
(1930) si altele.
Pentru a argta importanta is-
Elementul epic. torica universall a lui Lenin, Mala-
Compozitia poemului covschi introduce in poemul lui un
abundent material de fapte instructive.
Prime le peste frei sute de versuri ale poemului formeaza
un fel de introducere desvoltatk in care Maiacovschi expune
motivarea temei. Poetul nu poate sa nu scrie despre Lenin; a
crea un poem despre Lenin constituia pentru el o necesitate
si personala si sociala totodatä.
Azi inima-a votat!...
La datorte!
Indeplinind mandatul ei, vol scrie.
Semnificatia sociall a temei i un sentiment personal de
dragoste pentru Lenin fac ca poetul sa fie patruns de un simt
deosebit de ascutit al raspunderii pentru calitatea inalta a rea-
lizarii artistice a acestei teme. De aid, reflectille lui din versu-

302
www.dacoromanica.ro
rile care urmeaza, asupra verbului poetic. Strofele in care Mala-
eovschi face portretul exterior, individual, al lui Lenin, alter-
nand cu cele in care descrie cum rnilioane de oameni ai munch !
vin sa aducä ultirnul salut corpului neinsufletit al lui Lenin,
pregMesc formularea Intrebärii asupra careia poetul vrea sal
faca pe cititor sä mediteze:
Ce-a fdptuit?
Ce om a lost?
Ce lel
cd tori grdbesc
cu-atdt cinstire pentru el,
el, dintre oameni, cel mai omenesc?
In randurile acestea, incheind strofele pe care noi le-am
definit ca o introducere desvoltatä, Maiacovschi parca pune
tema, determina continutul §I caracterul expunerii care urmeazà.
In capitolele urmatoare ale peemului. Omul cel mai uman"
este, dupa cum am mai vazut mai sus, caracteristica esentiala
a figurii lui Lenin creata de Maiacovschi. Ce a facut el? Cine-i
el §i de unde-i? Sunt intrebäri la care raspunde acel imens ma-
terial istoric §i politic pe care-1 folose§te poetul in prima §i a
doua parte a poemului. La intrebarea cine-i Lenin, nu se poate
raspunde printr'o simpla informatie biografica, deoarece
De departe, demult
la doud sute de ani Inapoi,
yin despre Lenin
primele ve0i
cdtre noi.
Aparitia pe arena istoriei a unui om ca Lenin a fost condi-
tionata de mersul Intreg al istoriei de cateva secole incoace, de
Intreaga istorie a clasei muncitoare, de intreaga lupta a came-
nilor muncii pentru eliberarea lor de sub jugul exploatarii.
Maiacovschl vorbe§te despre regimul capitalist, care a schimbat
feta Europei feudale cu Imparatiile §i ducatele" ei, despre
aparitia §1 adâncirea antagonismelor de clasä dintre muncitori
qi capitali§ti, despre impilarea popoarelor coloniale §i ruinarea

303
www.dacoromanica.ro
täränimii, despre primii pasi ai miscarii socialiste, despre apa-
ritia partidelor proletare, despre Marx si despre Comuna din
Paris.
Fiecare din aceste teme formeaz5, obiectul a cate unui frag-
ment. Fiecare din aceste fragmente este strans legat de ideia
geneialk desvoltat6, in fragmentele invecinate. dar are $i un
caracter oarecum de sine st5.0.tor. Trecând dela un fragment
(o tem6) la altul, Maiacovschi schimbg, uneori brusc caracterul
expunerii. tonalitatea, ba chiar i ritmul versului. Iar toate
acestea la un loc pregAtesc concluzia care sintetizeaz6, prima
parte a poemului
?i uite-qa
in Simbirscul indepdrtat
se n4tea
Lenin,
1.zn bdiat ca orice bdiat.
Dacä in primul capitol Lenin este conturat pe fondul istoriei
universale, in capitolul al doilea al poemului, Malacovschi de-
scrie viata lui Lenin in leaturá cu istoria Rusiei, cu istoria
miscArii revolutionare ruse.
Din biografia lui Lenin, Maiacovschi scoate in evidentä
ceea ce are o semnificatie istoria, deosebitA, i infg,tiseazA acti-
vitatea lui ca o intruchipare a celor mai frumoase traditii ale
miscärii revolutionare din Rusia. Prin fata cititorului se perinda
Rusia iobagk revolutionarii din organizatia Narodnaia voila",
printre care se afla si fratele lui Lenin, Alexandr Ulianov, exe-
cutat din ordinul tarului; inceputul activitsqii revolutionare a
lui Ilici; tanärul Lenin dAnd lämuriri muncitorilor cum sä-sl
imbine lupta de toate zilele impotriva patronilor, pentru imbu-
n'aratirea conditiilor muncii, cu sarcina general5, a transfor-
márii socialiste a Rusiei; Lenin combátând pe frazeologii libe-
rall l narodnici SI faurind in Rusia Partidul Bolsevic. Nasterea
bolsevismului, organizarea Partidului ca avangardá a clasei
muncitoare, este bilantul intregii istorii a misc'arii de eliberare
din Rusia i totodatä rezultatul activitAtii lui Lenin. Lenin si
Partidul surt inFeparabili, lath ideia pe care este axatk"
intreaga expunere.

304

www.dacoromanica.ro
 Creierul clasei
cauza clasei
puterea clasei
gloria clasei
iatcl ce este Partidul.
Partidul 0 Lenin
frati gemeni
Istoria-mamd
0-1 simte asemeni.
far noi
spundnd: Lenin
Partidul nunzim
Partidulnoi spunem
la Lenin
gdndim.
In descrierea inträrii lui Lenin in Petrograd pe un automobll
blindat si in fragmentul care-I inMtiseazA pe Lenin la Smolnai,
Maiacovschi reuseste sä dea o imagine deosebit de izbutitA a
figurii lui Lenin conduatorul.
Maiacovschi d6 un ráspuns complet i concludent la intre-
barea pusä la inceputul capitolului ce a flcut Lenin, omul
zel mai uman dintre oameni" si de ce i se dä atata cinstire".
Momentul m'aret al desp6rtirii poporului de conduatorul
sku clecedat constitue continutul capitolului al treilea, final al
poemului. Dar aid elementul narativ, epic, trece pe planul al
doilea pentru a ceda locul unei exprimAri lirke directe.

Elementul lirie in poem

Cu toate ca poemul Vladimir
Ilici Zenin" cuprinde un vast mate-
rial istoric si in general narativ, el este inainte de toate un poem
Iiric, ca dealtfel toate poemele lui Maiacovschi. Afarl de faptul
ca redA imaginea unui mare personagiu istoric, care constitue
pentru poet Intruchiparea idealului slu umanist, poemul este
totodatä i un poem despre omul iubit. Elementul liric formeazA
urzeala poemului, legand intre ele partile narative.
Liric este insusi inceputul poeinului, in care Maiacovschl
41 defineste atitudinea fatä de terra, aratä motivele care I-au
tieterminat sä apeleze la ea.
20 lstoria Lit. Sovietice Ruse
o
:3 0 5,

www.dacoromanica.ro
 E timpul,
voi incepe
sd povestesc de Lenin.
Nu pentrucd
amarul
n'ar da ghes.
E timpul,
fiindcd toatd
histefea 'nverfunatd
mi-e limpede acum,
acum
e de'nfeles.
Ultimele pagini ale poemului se adreseazA viitorului. Pentra
Maiacovschi e clar c poporul desteptat de Lenin, poporul care
a reactionat in felul acesta la vestea mortii conducAtorului re-
prezintA, o fortA uriasà. Constiinta de a fi o pArticicA din aceast5
fortA 11 d'a lui Maiacovschi pentru prima oarl, senzatia fericirii,
fericirii de a se simti o pArticicA inseparabilA a unui colectiv de
muncA.
Sunt fericit
cd sunt i eu
o pdrticicd 'n marea noastrd fortd,
cd sunt aceleafi
chiar si lacrimile noastre
si cd dogoare 'n noi aceea0 toga-.
Mai bine, mai neprihdnit fi mai la tine-acasd
nu poti sd te impdrtdcegi pe lume
din sentimentul uriaf al cdrui nume
e clasd!... .
Imensul material istoric folosit de
Limba poemului Maiacovschi in poem, precum si no-
tiunile politice si filosofice legate de acest material, necesitaa
un limbaj corespunzAtor pentru exprimarea lor.
In poemul Vladimir Ilici Lenin", Maiacovschl, ca i in cele-
lalte opere ale sale, cautA mijloace de a lArgi posibilitAtile de
expresie, ale limbli, in scopul de a gasi pentru fiecare ciclu de
idei expresia adecvatA". CAutArile lui In domeniul limbli se In-
dreaptA acum intr'o directie nouA. In Norul in pantaloni"-
306

www.dacoromanica.ro
Maiacovschi a cautat s creeze cuvinte noi care sa corespuncla
incordarii extreme a emotiei lirice. Cand lucra la ROSTA, el
urmarea sä obtina forme sintactice cat mai energice 1 lapidare.
Inovatiile lui din poemul Vladimir Ilici Lenin" constau in lär-
girea vocabularului, in introducerea in vers a unui insemnat
,stra*" de cuvinte care nu intrauin compunerea obisnuitä a
vocabularului poetic.
Acest strat" cuprinde cuvinte din vocabularul tratatelor
social- economice, ale articolelor politice, ale tribunei Si ziarelor
epocii revolutionare, ca de pilda: feudal, plusvaloare, colonii,
crize, pomaj, imperialism, proletariat, capital, capitalism, clasa
muncitoare, socialism.
Tot asa cuvintele legate de istoria revolutiei: cei dela Schliis-
selburg, proclamatii, liberal, conciliator; sau acelea care dupd
1917 devenisera de o circulatie curenth ca: front, chiaburime,
detasamente de aprovizionare, cotd obligatorie, dictaturd, de-
mocratie. cooperative, trusturi si altele.
Neadmiterea unor asemenea cuvinte in poezii ar fi insem-
nat crearea unui zid artificial intre poezie i viatä, adica o sa-
racie a poeziei i timitarea influentei pe care o pcate avea ea
asupra vieii. Introducandu-le in versuri si mai cu sea/nä intr'un
poem cu o temä istorica importanta, träitl, de el liric, Maiacov-
schi contribuia la dgramarea acestui zid artificial si apropia
limba poeziei de aceea a omului din epoca sovieticA. Bineinteles
ca folosirea in poezie a vocabularului de meeting, de ziar sau a
celui stlintific nu este o particularitate numai a poemului Vla-
dimir Ilici Lenin". Acest vocabular este propriu intregii opere
a lui Maiacovschi din epoca sovietica. In poemul Vladimir Ilici
Lenin" insä, acest aspect al inovatlei sale lexicale apare mult
mai accentuat deck in celelalte poeme ale sale.
Pe de alta parte, gäsim in limba poemului, in earl de par-
ticularitatile de vocabular mentionate, l calitatile care s'au
format la Maiacovschi mai inainte, chiar inainte de Revolutie.
Casim deasemenea si multe cuvinte noi de tipul celor din poemul
Norul in pantaloni" (de pilda: razvihzi, tarii, etc. = rasvijelie,
taresti).
Termenii politici", cum ar fi cuvintele proletariat" si
capitalism", nu numai ca sunt folositi mai des in poem, dar
307

www.dacoromanica.ro
ei Ii imprimg totodatä §i un anumit colorit" stilistic. Malacov-
schi prevede el insu0 eventualitatea ca introducerea in poem a.
acestor termeni politici caracteristici epocii §i care expriml o
serie de notiuni de cea mai mare insemnatate pentru omul so-
vietic, s provoace obiectiuni din partea ap"aratorilor ferventi
ai vechilor forme, §i respinge dinainte aceste obiectiuni.
Poetul Uric
stiu, stramba din nas
iar criticul
cu biciul
mi-ar fi tras:
Dar unde-i sentimentul?"
Asta-i oratorie"....
Nu-i poezie"...
E gazetdrie!"...
Capitalism:
cuvdnt disgratios!
Privighetoare
hei, e mai Malt.
E mai frumos.
Numai cd eu
1-ol folosi pe celdlalt
neincetat, merpf.
Voi scrie cdte 'n fund...
Da. Se poate.
Dar ce nu trebue acum,
fntdi de toate?.
Eu stiu.. Deaceea scriu
vers vfu
de-agitator.
Acum nu-i timp
de desfdtdri fi-amor.
Cu fureF gurq, cdntec i solie
cu tot
ce sunt
ce po!
ce cant
ce fac,

308

www.dacoromanica.ro
 MU aarui tie
clasd in atac!
Celui ce
comunismul e-o capcana
cuvantul proletariat,
ii pare aspru 'ngust, neapdrat.
Dar proletariatul pentru noi nu-i un cuvant,
e-o apriga g mare
cdnt are
ne'ntreruptd
ce-ar cla avant
pi mortilor la lupta.
Caracteristic pentru Maiacovschi este faptul c discutia cu
privire la cuvântul elegant" sau neelegant" se leagg, la el In
mod deschis de lupta pollticg
Cuvintete cu continut politic" din poem au un accent deo-
sebit de emotional, deoarece pentru cititor ca 1 pentru Maia-
covschi ele sunt indisolubil legate de figura lui Lenin. Lucrand
la poem, Malacovschi a stucliat cu grij'a articolele l cuvânttirile
Jul Lenin. Textul poemului este literalmente intesat" de cu-
vinte, expresii, comparatil si forme sintactice specifice stilului
tui Lenin. Aceasta face ca figura lui Lenin s5, aparg si mai vie, si
mai concreth.
tin loc aparte printre operele lui
CAlatorille in strdindtate. Maincovschl II ocupA versurile et;
Matacovschl despre Apus terne de peste hotare".
Inc5 in Vitrinele Rosta", Maiacovschi a acordat o mare atentie ternei
tncercuirii capitaliste. In anul 1923, curánd dupà celebrul Ultimatum" al
ministrului britanic Curzon a apärut un volumas intitulat Galeria Maia-
covschi", cuprinzAnd un ciclu de versuri ilustrate de poetul Insui. Erau
,.portrete", satirice ale reactionarilor militanti: Stines (mare capitalist
german), Poincaré (fostul presedinte al Republicli Franceze, dusman Inver-
sunat al U.R.S.S.), Curzon, (conservator obtuz" englez), Pilsudski, Mus-
solini.
Maiacovschi refuz5 s5-i recunoasc5 lui Mussolini calitatea de om:
Ce mutr5
Mussolini
vai-de-el!
Cémas5 neagr5
la cap e chel.
Pe m5ini,
pe picioarele groase,

309

www.dacoromanica.ro
 paroase,
numai tufe flocoase.
Parca-i morniie
Bratul lui greu
matura praful, da de painant
pAna'n calche.
IJn cimpanzeu
e Mussolini
Inteun cuvAnt.
Semn de pogrom I)
chipu-i, e-o svastic5,
nu-i chip de om...
Mussolini este caracterizat asa dar ca o bestie cu chip de om si on
1') rromist. Intr'o perioadà chnd fascismul abia isi concentra fortele in Eu-
r ,t 1, Maiacovschi a stiut s vad5, in dosul demagogiei sforäitoare a lui
Mussolini, adevrirata lui fat5" politic5 (un enorm semn al pogrornului").
Galeria lui Maiacovschi" este o culegere de pamflete versificate.
Maiacovschi nu cauta sa redea in ele caractere concrete de oameni, ci
intruchiparea anumitor tendinte politice. Metoda exagerlirii grotesti si a
generaliziirii de ati5 face ca Galeriile Maiacovséhi" s apar5 oarecum apro-
piate de Vitrinele Rosta".
Cu totul altfel este tratata problema zugravirii dusmanului
in operele lui Maiacovschi scrise pe baza materialului adunat
cu prilejul calatoriilor sale ,,in strainätate".
In primul rand, tematica aici este mai larga si mai variata.
Intre anii 1922 si 1929 MaiacovsThi a plecat de noua ori dincolo
de hotarele Uniunii Sovietice (de sase ori intre 1922-1925 si Inca
de trei ori in anii 1927-1929). A fost in Franta, Germania,
Spania, Havana. Mexic, U. S. A., Polonia 1 Cehoslovacia. Ob-
serva cu un interes nepotolit viata tarilor straine, compara, con-
frunta, aduna observatii, invata sä inteleaga l sail iubeasca
mai profund Patria Socialista. Pe baza materialului adunat prin
observatii personale asupra vieii tarilor de peste hotare, el a
scris operele atat de bine cunoscute acum: La taifas cu Turnul
Eiffel" (1923), ciclu de versuri Parisul" (1925), ciclul despre
America (1925), renumitele versuri despre ,,Pasaportul sovietic"
(1929) si o serie de schite in proza. Viata Apusului se oglindeste
in aceste opere sub diverse aspecte.
Maiacovschi era strain de orice tendinta ingusta de exclu-
sivism national si stia s vadà binele si atunci cand ii gasea din-
colo de hotarele tarn sale. Are aceeasi admiratie pentru operele

1) Adic5, svastica fascist5. (N. red. ruse)

310

www.dacoromanica.ro
Tnuncii omului, in oriee tall. ar fi create ele. Versurile despre
turnul Eiffel si podul Brooklyn din New York, versurile ciclului
..parizian" dovedesc c5, Maiacovschi stia sg, pretuiasa si tehnica
americana si realizärile culturii franceze. Dar o ploconire glo-
ball, anticipatá, necontrolatä, necriticá in fata culturii contem-
porane a Occidentului capitalist era cu desävarsire straina de
firea lui. Tehnica inaintata, a U. S. A. nu 1-a putut ascunde lui
lvlaiacovschi starea de inapoiere a raporturilor sociale din tara
dolarilor". Podul Brooklyn din New York stkneste admiratia lui
Maiacovschi, dar poetul nu uitá ca
Viata
aici
jur imprejur
era pentru unii
numai huzur,
urlet de foame prelung
pentru altii...
De-aici
fomerii
foarte frumos,
IV dau drumul
In Hudson
cu capul In jos...
(Podul Brooklyn", 1925) 1)
Rochille doamnelor burgheze din Paris sunt luxoase, dar:
la o rochie ca asta
ar trebui...
pi-un cap.
(Frumoasele", 1929)
Capitalismul calcl in picioare demnitatea femeii. Pentru
clasele instärite femeia este un capriciu, o juarie, e lipsità de
vointä proprie, de dreptul de a gandi, ;az pentru parizienele
autentice, pentru femeile care muncesc, viata este mai aspra",
deoarece, aratä Malacovschl:

I) Vezi Maiacovschi despre America", ed. Cartea Rusr, 1950.

311

www.dacoromanica.ro
 ...f e mei a
la Paris
din greu trdege
dacd
ferneia
nu se vinde,
ci munceftel
(Pariziana", 1929).
Malacovschi a stiut S priveasca, viata tarilor capitaliste ca
tin om sovietic. El a putut, astfel, sä vada, ca. in closul grandioa-
set façade a sgarle-norilor new-yorkezi se ascunde de fapt, un
lelet sau Conotop1) de clinainte de Octombrie". Viata locuito-
rului de rand new-yorkez nu este cu nimic superioara, ca nivel
cultural si moral-politic felulul de viata prerevolutionar din
provincia rusl,
Poezia Sectiune in sgarie-nori" (1925) se Inchele prin ur-
matoarea exclamatie cu caracter de concluzie:
Am mers cu
sapte ma de verste, inainte
dar am ajuns
la apte ani, In urma.
Exterminarea populatiei indigene a Americii de catre pur-
tatorii nemilosi ai civilizatiei" mercantile (Mexicul", Atest",
1925), asuprirea salbatla a negrilor, care au chipurile drep-
turi egale" (Black and white", Sill lls", 1925), contraste so-
dale violente (Cetäteanul cumsecade", Sectiune in sgarie-
nori", Domnivara si Woolworth", 1925, ,,Versuri clespre fru-
musetile arhitecturil", 1929) si alAturi de acestea fatArnicia al
bigotismul (Cetateanul cumsecade", Cucernicia", 6 clluga-
rite", 1925), sangele, sudoarea 1 minciuna ca temeluri ale oran-
duirli capitaliste, sunt aratate re larg 1 veridic in operele lut
Maiacovschi legate de calatorille lui in strMnatate t 1ndeosebi
in versurile lui despre America §I In reportajele Cum am des-
coperlt America".
Dar versurile i prcza clespre sträinAtate" ale lul Mala-
covschl sunt importante nu numai prin tematica bor. Lucrind

1) TArguri In Rusia tarist5. (N. trad.)

312

www.dacoromanica.ro
 A

V. V. Mahcovschi (Mex.c 1925)

cu un material nou si variat, adunat prin propria lui observa-

tie, Maiacovschi gAsea si mijloace noi de expresie artistica prin
care cAuta sa ajungA, la o mprezentare multilaterala mai con-
creta si mai exacta a vietii.
Acest lucru se poate vedea mai cu decsebire daca urmarim
cum a evoluat Maiacovschi in ce priveste metoda de tipizare
si modul de zugrAvire a omului.

313

www.dacoromanica.ro
 In timpul cglatorillor sale in straingtate, Maiacovschi s'a
ggsit din nou fatg in fatg cu dusmanul sau de totdeauna, cu
burtosul", adica cu proprietarul, capitalistul, mic-burghezul
despre care oamenii din Uniunea Sovietica incepusera aproape
-SA uite. ,,Capitalistul" insg apare, in poezille despre strgingtate
ale lui Maiacovschi, in altg infätisare cleat aceea pe care o
avea in poezille lui prerevolutionare si altfel cleat In perioada
,,Vitrinelor Rosta" sau chiar in Galeria lui Maiacovschi". Ca-
pitalistul" nu mai este o burtg cu panama", exagerat grotesc
Si lipsit de träsäturi individuale; nu este nici acel Wilson tipi-
zat in stilul specific afisului din poemul 150.000.000". El este
intruchipat de astädatal intfo serie de figuri omenesti inzes-
-trate cu trpaturi individuale, ca de pildg: regele zahgrului
(Black and white"), regele porcilor Swift (,,Sifills"), perso-
najul din poezia Cetäteanul cumsecade", Henry Ford (Camp
Nat ghedaige" din ciclul de poezii despre America, 1925), vizi-
tatorii din Monte Carlo" (Monte Carlo") 1929. Sunt dease-
menea inzestrate cu trasaturi individuale si figurile de oameni
al muncii din aceste poezii (negrul, mäturgtorul, fata din poe-
zia Domnisoara si Woolworth" si alt.). Este lesne de urmarit,
pe baza rnaterialului operelor lui Maiacovschi despre Apus, cum
creste si se adanceste realismul lui si cum se intgreste in creatia
lui elementul narativ, adicg epic. Deosebit de insemnate din
acest punct de vedere sunt Versurile de:4)re America" legate
cle cea mai lungg (a §asea) calatorie a lui Malacovschl in strgi-
ngtate (1925).
In timpul calatoriilor sale in straingtate, Maiacovschi se
manifestg ca un propagandist activ al culturii sovietice. Inte-
lectualitatea progresistg il saluta ca pe un trimis al Tarn So-
vietelor, pe cand presa reactionara s'a folosit de venirea lui
pentru a rgspandi diferite aberatii l calomnii senzationale des-
pre U. R. S. S. Numele lui facea sg se inchege in multe 'tart
(Franta, Po Ionia, Cehoslovacia) grupuri de poeti i scriitori re-
volutionari. Forta si importanta poeziei lui Maiacovschi au tre-
buit sg fie treptat recunoscute si de cronicarii revistelor bur-
gheze cu greutate". Malacovschl a fost primul poet sovietic
bine cunoscut in Apus. Pe bung dreptate, el a putut sa se inti-
tuleze intr'una din poezlile sale ambasadorul versului".
Astgzi versurile lui Maiacovschl sunt traduse in peste trei-
zeci de limbi ale popoarelor lumii. Interesul pentru Malacovschi

314

www.dacoromanica.ro
 a crescut cu deosebire in anii Marelui R62boi. pentru ApArarea
Patriei. AstAzi se lucreaz6., in mod intens la traducerea versu-
I nor lui Maiacovschi in Wile de democralie populark Pentru
Maiacovschi cálátoriile erau o necesitate de creatie. Simt ne-
voia imperioasA de a caTatori", scria el in schitele sale ,,Cum
am descoperit America".
Dar de indatä ce trecea granita, Maiacovschi incepea sa
dud. clorul Patriei i sk-si grAbeasc5, intoarcerea acask in U.R.S.S.
(aceasta reiese din scrisorile lui).
Calátoriile i-au accentuat si mai mult dragostea de Patrie,
au %cut ca patriotismul lui s. devin6 si mai profund si mai
tonstient; i-au intArit si mai mult sentimentul responsabilitätii
tare-1 caracteriza. Pe vapor, la mapoierea lui din America, Ma-
iacovschi si-a inceput una din cele mai izbutite poezii ale sale,
Acasg,", in care a exprimat simtAmantul adancii legaturi a
poetului cu poporul sovietic si al raspuncierii sale fatA de acesta.
Nu vreau
pe mine sd ma rupa
dupd
povara zilelor de muncd,
flindca miros
sau cd-s frumos
ca floricica de pe luncd...
Vreau
ca'n desbateri
Planul
de Stat,
sarcini, tot anul
sd-mi dea ne'ncetat.
Vreau
comisarul timpului
sd-mi stea de-asupra gdndului
s'ascult de ordinele lui.
Vreau
tot afa
cum tsi primesc inovatorii prima,
sd capete iubire
inima

315

www.dacoromanica.ro
 ci ritmul meu
fi rima.
Sd fie, vreau
scrisul fi el
ca baioneta socotit
la fel...
Si mai departe:
tot afa
precum vorbefte
asupra mersului
otelului fi fontei,
Stalin, af vrea,
din partea Biroului Politic,
fi despre munca versului
sd dea rapoarte...
Poezia Acasa", care incheie ciclul versurilor despre Ame-
rica, marcheaza totodata sl incheierea perioadei de creatde de
pana, atunci si inceperea ultimei perioacle a creatlei lui Mala-
covschi. Ea apare ca o formulare a gandurilor framantate,
verificate si supraverificate", ale lul Maiacovschi, despre locul
si importanta poetului in societatea sovietica, iar din punct de
veciere tematic se apropie de poezia De vorba cu un inspector
financiar..." si de alte versuri despre arta, scrise in anul 1926.
Critre anul 1926, munca gran-
dioasa de refacere a economiei na-
Ultima perioadil a crealiei tionale, inceputa dupa incheierea
lul Malacovschi räzboiului civil, era in fond termi-
natl. ,,In lupta desfasuratä pentru
industrializarea socialista a tarn, Partidul birui in 1926-1929
ariase greutatd interne si internationale. Sfortärile Partidului
si ale clasei muncitoare au dus la victoria politicii de industria-
lizare socialista a tarn... S'a desfasurat o urias5, opera de con-
structie de noi uzine, de organizare de sovhozuri si colhozuri".
(Istoria Partidului Comunist (bolsevic) al Uniunii Sovietice,
Curs scurt", pag. 285. ')
Tara isi schimba cu repeziciune infMisarea. Noua etapa in
istoria Statului Sovletic il punea pe Maiacovschi in fata unor
-I) ve7i .i Cursul scurt, ed. III, P. M. R., pag. 418.

316

www.dacoromanica.ro
 probleme noi; ea venea cu o tematica noutt 9i-1 deschidea not
posibilitäti de creatie. Activitatea lui capata o amploare si mai
mare, forma scrierilor sale devine si mai variata. Maiacovschi
scrie lozinci pe tema productiei si a igienei sanitare pentru
afise in cadrul campaniel de culturalizare, scrie I poemul E
bine!", cart! pentru copii de toate varstele,_si In gura mare";
-publica eseuli despre America, lucreaza la ziar si ia parte la
montarea pieselor sale Plosnita" (1928) si Bala" (1929).
In cursul anilor 1926-1930 Maiacovschi tine conferinte si
citeste din operele sale in 52 de orase din Unlunea Sovietica.
Tot in acest interval de timp el a mai scris, afara de lo-
zinci, de douasprezece scenarii de filme cinematografice, de
noug volumase pentru copii, articole i doul piese in prozk, o
revistä de circ in versuri, Inca aproape trei sute de poezii si
doua din cele mai bune poeme ale sale. Maestria artistica a lui
Maiacovschi se desavarseste; el ridica poezia realismului socia-
list pe o treapta si mai inalta.

La hotarul acestei noi perioade

,,De vorba cu un Inspector din viata tärii i din propria-i crea-
financier despre poezie". tie, Maiacovschi simte nevoia de all
Malacovschi despre munca revizui si de a-si lamuri complet con-
poetulut
ceptia sa asupra esentei literaturil
-si asupra4 menirii i sarcinilor scriitorului in societatea soda-
lista.
<Munca principala, lupta principala a scriitorului in clipa
.de fata trebue sa fie lupta comunä pentru calitate, scria Ma-
lacovschi in primávara anului 1929 ...Cea mai importanta
poezie a mea din ultimele saptamâni, De vorba cu un inspector
linanciar", este inchinatä unei asemenea dorinte de calificarea.
(articolul Si ce suit, ma rog?").
Cam tot pe atunci Maiacovschi scrie articolul: Cum se
lac versurile?"
Problemele de actualitate ale literaturii i culturii sovie-
lice sunt tratate in poezille ,,Catre Serghel Esenin", Mesaj
Care poetii proletari" i altele, care alcatuesc un fel de ciclu
de versuri speciale despre arta. Acest ciclu de versuri Ingklue
formarea unei idei complete asupra sistemului de conceptii este-
lice ale poetului.

317

www.dacoromanica.ro
 Ideia de Ina a lui Maiacovschl este a poezia inseamna.
munch, o munch comp3exh, incordath, dar §i däthtoare de bu-
curl in acelaV timp. Maiacovschi dore§te ca munch poetuluf
sä i se dea toath consideratia in societate, iar poetii sh se pa-
trundh de simtul rhspunderii pentru rolul lor social. Mei poe-
tul este un explorator inciráznet, care descopera lucruri noi in
viath §i in om:
Ce-i poezia
toatd?
Spre ne0iut, prin vreme,
o aripd-avdntatd...
Maiacovschi cere ca poezia sh ante o mare ideie socialär
sá reprezinte o viziune puternia bol§evich, a scopului urmárit_
(,,Mesagiul atre poetii proletari"). El desvalue cu multh pa-
trundere esenta socialh a artel. Pentru el nu exista o contra-
zicere intre faptul ca poezia, ca §1 orice arta, este reflectarea
vietii i faptul a." ea este o armä de luptd.
la un vers
dintre ramele lui de hdrtie
i
cv el timmentoarce-1 din mers secular.
Ia un vers
sd re'nvii
o asemenea zi
cu inspectori financiari!
Ia-1, sd'nme
fi strdlucirea minvnilor, qi
duhori de cerneald,
de birocratie.
...Dar puterea poetului
aici doar sã stea
cd, pornenindu-1, va sughita
viitorul, cdndva?
Nu!...
Eu vreau, astazi,
sd vdd cum rdsare
rima lui ndrdvafd
baion eta,

318

www.dacoromanica.ro
 lozincd,
desmierdare,
cravasd...
Dar, ca sa-si poata indeplini in mod demn misiunea lui so-
ca sa, fug sä izbucneasca splendorile cuvintelor din adan-
ciallti,
curile sufletului omenesc, poetul trebue sa lucreze. De fiecare
data el este dator sä gaseasca rnetafore unice, ritm si rime po-
trivite pentru fiecare caz aparte. 0 munca perseverenta ridica.
calitatea versului, adica forta i durata influentei sale asupra..
eamenilor.
Extractie de radium
aceasta-i poezia!
Avan
sd scoti un gram
munce?ti un an...
Pentr'un cuvdut de-al tdu,
mai rdu
ca un hamal
cari tonele, cu mia,
de minereu verbal.
Dar ce mistuitoare
ce'naltd a crescut
vdpaia fi povestea
cuvintelor acestea
ldngd cuvdntul brut.
E-o flacard
i pentru mil de ani e
p mifcd inimile,
mil l milioane...
Maiacovschi i§i lucra versurile cu grija si rabdare. Nu o-
zi de opt ore, ci ziva de optsprezece ore este- ziva de lucru a.
poetului", scria el mai tarziu. Avand o memorie extraordinard,
Maiacovschi putea saii lucreze versurile in orice conditii: pe
strada, la cafenea, la jocul de biliard sau in timpul discutiilor..
Si tetu§i, iatà ce scrie el: Norma mea de lucru mijlocie este
numai de vreo 8-10 versuri pe zi", ceea ce e explicabil daca
tinem seama ca el i§i refacea de multe ori fiecare vers. Iata,.
de pilda, dougsprezece variante ale unui singur vers din cunos-
cuta lui poezie Catre Serghei Esenin":

319

www.dacoromanica.ro
 1. Zile le noastre pentru veselie sunt putin potrivite.
2. Zile le ncastre pentru bucurie sunt putin potrivite.
3. Zile le noastre pentru fericire sunt putin potrivite.
4. Viata noastra spre veselle este putin potrivitk
5. Viata noastra pentru bucurie e putin potrivitk
6. Viata noastra pentru fericire e putin potrivita.
7. Pentru veselie planeta noastra este putin potrività.
8. Pentru hucurie planeta noastra este putin potrivita.
9. Nu prea este planeta noastra pentru bucurie potrivitk
10. Nu prea este planeta noastra pentru bucurii potrivita.
11. Planetuta noastra pentru placeri nu prea este potrivitk
12. Pentru veselie planeta noastra este prea putin potrivita.
Un scriitor povesteste ca Maiacovschi odatã, in timp ce as-
culta ceea ce-i povestea interlocutorul sau, a respins ?aizeci de
variante ale inceputului unei poezii agitatorice in care trebuia
gasitä rima cuvintelor expozitia", agricola", a intregii Rusii".
Dar nici munca cea mai intensA nu-i va aduce poetului rea-
lizari frumoase, daca inima lui tace, daca el nu este clecat un
inregistrator impasibil si nu un participant activ la viata po-
porului Om.
Nu flaceird
sacrd
dar nici pdlpdire, de leac,
nu existd
in versul lor
rece,
sdrac.
El toarnd
prostege
ce le treisnege
in rime i, pac,
dau la revistd!
spune Maiacovschi intr'o scrisoare in versuri, adresata lui Gor-
chi (1926).
Poet adevarat este acela care, rAspunzancl la chemarea cla-
sei sale, a poporului, a Patriei sale, Mra a se cruta c'atusi de
putin,

320

www.dacoromanica.ro
 Merge'nainte
se mistue
arde,
pdud la rap
pdna la alb...
Sunt bine cunoscute de massele largi de cititori versurile:
cdntec
0 vers,
ti-e bombd, ti-e steag,
Dä clasci avdnturi,
ridic-o pe creste .
Azi, cine
sd cdnte cu noi
nu-i e drag
Acela 'mpatrivd
ne este !
(Domnul artist al poporului", 1927).
Poetul este conduator §i totodatä si slujitorul poporului".
Nu e de mirare Ca, avancl o asemenea atitudine faVa de pro-
cesul muncil sale de crealle, Maiacovschl si-a supraincordat sis-
temul nervos:
Vine cea mai teribill dintre amorOri: amortj.rea inimil
M a sufletului", spune el in poezia De vorbä cu un inspector
financiar despre poezie". In schimb, el dárula poporului sovie-
tic cuvântul luminos, necesar, de viguroasa afirmare a vietii.
Bucurie de mester fäuritä", iata, definitia caracteristica si
foarte justa pe care o d. Maiacovschl poeziel sale.
Inarmat cu o conceptie socialistà despre lume, poetul, in-
IMisand ziva de azi, §tie sä vaclA §i sä redea ceea ce existá in
prezent numai in stare embrionara, dar se va desvolta in vii-
tor. Versurile care urmeazA sunt pe deplin aplicabile lui Mala-
eovschi insusi:
Poetu-adevdrat
e inviltat
sufldnd, din vreme, viata la hotarul
scdnteii vii cu spuza care moare,
s'aprindd jarul
cunogintei clare.
21 Istoria Lit. Sovietice Ruse
321

www.dacoromanica.ro
 Nu este greu de observat ca in formularea aceasta a lui Maia-
covschi se cuprinde aspectul esential, aplicat In poezie, al me-
todei realismului socialist. Bucurie", cunostintä clara" iatä
ce reprezintä pentru Maiacovschi cuvantul poetuluL Cuv&ntul
ecte comandantul fortei omenesti", spune el in altl parte
(CAtre Serghei Esenin", 1926). Poezia este o arm& serioas& tr
lupta socialä. Scopul poeziei este
...sd ridice
sd ducd
s'atraga
pe cei cu vederea sldbitd.
Acest scop este atins de poezia lui Maiacovschi din epoca
sovietic 1 indeosebi prin cel mai bun poem al Om E binel"
Poemul E bine"
Poemul E binel"1) a fost scris in
cursul primäverii l veril anului 1927
si a fost publicat de ziva celei de a zecea aniversäri a Marii Re-
volutii Socialiste din Octombrie. In raportul säu Despre bilantul
de zece ani in domeniul construirii culturale", tinut la sedinta
jubiliara a sesiunii Comitetului Central Executiv al Uniunii So-
vietice, comisarul poporalui pentru Instructia Pub lick A. V. Lu-
nacearschi, a relevat acest poem al lui Maiacovschi ca fiind una
din cele fnal marl realizári ale literaturii sovietice.
Maiacovschi, a spus A. V. Lunacearschi, a creat In,
cinstea Revolutiel din Octombrie un poem pe care noi trebue
s&-1 consider&m ca cel mai märet imn in cinstea sarbatorii noas-
tre, care nu contine nicio nota falsá si care in fata auditoriulut
muncitorilor va sta,rni ropote de aplauze."
Iar in alta conferintä a sa, vorbind despre aceast& opera,.
Lunacearschi sintetizeaz& impresia general& produsa de poem:
E Revolutia din Octombrie turnata In bronz".
E bine!" este un poem despre
Tema Revolutiel 1 tema Revolutia din Octombrie l despre Pa-
Patriei in poemul
E bine" tria Socialistä. Aceste doug, teme in,
poem sunt strans legate intre ele. Mat
bine zis, ele nu sunt decat doll& aspecte ale uneia 1 aceleiast
teme. Sentimentul patriotic al poporului rus s'a manifestat cu
1) A fost tradus in romAneVe sub titlul Poemul din Octombrie"_
(N. trad.)

322

www.dacoromanica.ro
 _
b016111A11 AYANTOPHH

20
9ETBErf
OHTFli,PR
BlIAAHM liP I
llogilTEMECI10{0 r3E8
i
4

MINHOBCIINN
1

i.:
I.
. Ilitnec 12. Aux o room
t. Seth u. t r MOIR c gr 2+4, 9 .7TA,
L 1113,41$ Sefltf, ment-aravora 14 1,634114.1.6. 2mo,m. Maws
4 ',tame. MINI. Ii t . POSCAlOylet, a ',ley luc A.*
3. 4119/4,, navies., ,5 WM. - tnrdill. ip,,,an
C. 5. 1514.2.77.45. .3 1..41 0.0*... ') Ave .....Ave:o.o xery is .e 175s114.
175152.75 157 1,...4?i,127bt -"Ji AJ 0.44 omits opt* aorvistmIL
i4.44S11-gli, 0454.4115 E..0GM 01111fi 01 5 0.45". 41.1 410. Masts:
en, ta . rwx., ow oleet-ro.c b:4
ror,zew srsituir.55. xontr.4.4:c sr., :!. X.Ct,0 An. owe Twe...v.,..viva,,,,e
7, tillirawse.*74 St+ tlenaert et t, Z2. 2,se.ats,

L
.71,-.1 IN .. OTBET HA 3ATHICHH N BORPOCIA. t`r.7,rxrr"--=.71.'"

Un afis care anunta citirea de are V. Maiacovschi a poemului

E bine!" (Moscova 1927)

vigoare si in trecut. In epoca contemporand, datorita cuceririlor

Revolutiel Socialiste din Octombrie i transformarii vechii Rush
tariste intr'o Uniune a Republicilor Socialiste Sovietice bazata
pe prietenia frateasca a popoarelor, acest sentiment patriotic a
devenit mai adanc, mai deplin, a capatat un caracter cu desa-
varsire nou.
Forta patriotismului sovietic consta in aceea ca el nu are
la baza prejudecati rasiste sau nationaliste, ci adancul devote-
ment i credinta poporului fata de Patria Sovietica, prietenia
frateasca a camenilor munch tuturor natiunilor tarn noastre",
a spus tovaräsul Stalin in raportul sau inchinat celd de a 27-a
aniversari a Revolutiel din Octombrie 1). La baza patriotismului
sovietic se aflä interesele vitale comune ale tuturor celor ce
muncesc din Uniunea Sovietica".
Poemul E bine!" este o expresie poetica tocmai a acestei
legaturi dintre patriotismul sovietic i cuceririle Revolutiei din
Octombrie.

i) Vezi: I. V. Stalin Despre Marele Razboi al Uniunii Sovietice

pentru Ap5rarea Patriel, ed. II, P. M. R., pag. 135.

323

www.dacoromanica.ro
 Cu mult inainte de inclierarea cu fascismul, Malacovschi a
arátat in poemul ,,E bine)" care sunt temeiurile puterii de ne-
invins a tArii noastre. Esenta ideologicl a poemului constA in
nceea ca pentru omul sovietic adevarat, comun" inseamná al
meu".
Strada lung?"
unduind
e-un parpe
Case le se'ngrue
de-alungul lui.
Strada aceea
este a mea.
Case le acele
sunt ale mele.
Munca fiecdrui om se contopeste cu avantul de mune& al
intregil tgri.
Vitrind! Vdd,
in vrafuri,
volumele o mie:
numele meu
e'n standul
cu cdrti de poezie...
Md bucur
este rodul
nzuncii grele
ce ft revdrs
in munca
Republicii mete.
(Capitolul 19)
Munca poetului, irnpreunä cu munca otelarului I aceea a
taranului sunt verigi ale unui tot unic, este munca colectivä a
poporului organizat de Partidul Bolsevic. Poetul glorifica munca
socialistä care transforma Patria.
tubesc
imensul
planurilor noastre,
pafii de-un stdnjen
ai avdntului.

324

www.dacoromanica.ro
 Vibrez
de marprile ne'ntrerupte
Cu care'naintiim
in munal
g in lupte. (Capitolul 17)
Astäzi, dupd trei planuri cincinale staliniste, dupá victoriile
Armatei Sovietice care au uimit lumea intreagd, dupa patru
ani de munca, incununatä de succese pentru reconstruirea si
desvoltarea economiei tärii, in urma distrugerilor pricinuite de
r52bol, chiar 1 pentru dusmanii nostri devine clar marsul cu
care inaintäm in munc a. si in lupte".
Maiacovschi a stiut sä intrezareascl in primele constructil
care se ridicau sub ochii lui, ,,formandu-se din fier si din pia-
trä", 1 inciärätul maidanelor uncle azi putrezeste gunoiul",
Patria care va veni", Patria transformatd de planurile cinci-
nale staliniste.
Noua Patrie Socialistá s'a n6scut din Revolutia din Octom-
orie. In poem sunt ardtate cauzele Revolutiei t tot-tele prin-
cipale care au actionat i s'au clocnit in ea: clasa muncitoare
(capitolele 5, 6, 7, 8 si 12), t Ardnimea (capitolele 2 si 7), massa
soldatilor (capitolele 2 si 6), burghezia contrarevolutionarg, 71
garzile albe (capitolele 4, 5, 10 §i 16), partidele conciliatoare
(capitolele 3 si 4). Un loc aparte ii ocup5, in poem zugra.virea
rolului Particle lui si al clasei muncitoare Si atitudinea lor fatà
de taldnime (capitolele 2 si 7).
Republica Sovietic 5. dupgr expresia lui Maiacovschi ,,s'a Was-
cut in munc 5. si in luptg". Tema muncii din descrierea unui
subbotnic1) comunist (capitolul 8) lea.g 5. in mod deosebit de
strâns tema lui Octombrie de tema Patriel.
Subbotnicele comuniste sunt o creatle a Marii Revolutil So-
cialiste din Octombrie. Lenin a inchinat acestor zile de muncä
voluntarl articolel säu intitulat Mama 1niiativP. Rusiei pre-
revolutionare nu-i putea fi cunoscutä o asemenea forma, a erois-
tnului de masa Subbotnicele comuniste sunt:
...o muncd liberd
a unnr oameni
din Meru lor voie intruniti.
I) Subbotnic ore de muncii voluntar5 colectiv5, care initial scefec-
uau sAmbata, de uncle denumirea de subbolnic. (N. (rad.).

325

www.dacoromanica.ro
 In acela§i timp munca aceasta marcheaza, inceputui recon-
structiel Patriei devastat6, de azbol.
Vom munci
cu radare cdineascd
pentruca
zilele
rotile
sti pi le grabeasca
tar viata
aid unde-i ger
in vagoanele noastre
pe cdmpiile noastre
spre orasele noastre
s'alerge
intr'un iureF de fier.
DacI pentru Alexandr Bloc, in poemul MI Cei doisprezece",
revolutia este o stihie, o furtun6, care se abate asupra lumii,
apoi pentru Maiacovschi revolutia nu (ste numai o desläntuire
de folIe elementare, ci § o fort 5. creatoare, organizatoare, In
fruntea arela se aflä clasa muncitoare §1 Partidul el: e mun-
citorul din biroul militar, care indicA cu grijA punctele de pa-
trundere la asaltul Palatului de Iarná, este Lenin la Smoln6.1
hotärind ziva rascoalei. Nu este o intamplare c5, tocmai in ca-
pitolul 7 (intälnirea cu Bloc), care parca se prolecteaza in In-
tregime pe fondul poemului Cei doisprezece", dui% strigaturile
i chiuitul aprig al tAranilor care devasteaza conacele bolere§ti,
Malacovschl spune:
Intreg acest vdrtel
dela gdnd la trägaci
tot ce se arde
tot ce se pastreazd,
Partidul Indruma
cu-aceeag treazd
Fi Incercatd viand
de cdrmaci.
In capitolele 14 §i 15 ale poemului, In care Malacovschi des-
crie viata grea a Moscovel din primil ani al Revolutiel, poetul

326

www.dacoromanica.ro
rmbing patosul aspru cu ironia blAndg si un umor Uric. Perso-
najele poemului stint aici el insusi si cei din anturajul lui. Ci-
titorul parcg trgeste alaturi de poet toate greutätile acestea
dinteo Moscovg inconjuratg de dusmani. Aceasta ajutg O. se
simtg mai adanc si mai intim frumusetea asprg a vietii coti-
diene revolutionare si intensificg emotional ideia fundamen-
tall a poeniului: soarta personalg, a fiecgrui om sovietic este
inseparabil.g de destinele generale ale pmantului sovietic.

..pdmdntul
cu greu
cucerit
g care In suflet fti infra, s'agatd,
intorcdndu-1, la viatd,
ddddcindu-1, la boli,
pamdntul unde sub gloante te scoli
ft unde cu arma sub tine te culci
Fi'n fluviu, tu undd, cu fluviul te duct,
acolo, da, face de-o mie de ori
sd trdeFti
sd muncegi
sd te bucuri,
sd mori...
(capitolui 15)

Figurile epice ale poemului: Lenin, Dzerjinschi si altii, pre-

cum si figura insgsi a poetului, actiunea poemului e poves-
titg la persoana intala, afirmg cu putere forta si frumusetea
moralg a omului sovietic. Iath, de pildg, cum il caracterizeazg
din acest punct de vedere Maiacovschi pe F. E. Dzerjinschi:

Eu unui tdndr
care chibzuefte
asupra vietii lui, 11 spun frdtepte,
aceasta mi-e povata:
Tu, ca tovardful Dzerjinschi,
trdege-ti viatal
(capitolul 18)

327

www.dacoromanica.ro
 Dzerjinschi este omul care s'a mistuit in munca pusä in
serviciul binelui Patriei revolutionare. Pentru Maiacovschl, ca
Si pentru toti oamenii sovietici, el este un exemplu de urmat.
Astfel, problema educatiei omu!ul epocii socialiste este legata.
!n poem de tema patriotia
Consider poemul E binel" ca
Importanla Inovatlilor o lucrare program asa cum a fost
pe care le aduce poemul Norul in pantaloni" pentru acele
timpur5, scrie Maiacovschi in autoblografia sa. Prin aceasta el
a subliniat cA poemul avea pentru el o importantA principialä.
$1 de bunä seam'a a este asa. E bine!" a insemnat un pas mare
inainte in desvoltarea mAestriei artistice a lui Maiacovschi. Din-
tre toate poemele lui, ,,E bine!" este poemul cel mai multilate-
ral si totodatä cel mai sintetic. Varietatea de gen, limbä si
Intonatie ritmic6, a poemului corespunde aspectelor mutilate-
ra pe care le infatiseazg, amploarel materialului Istoric si de
viatà pe care il cuprinde, diversitätil si amploarel sentimentelor
exprimate in el.
Citind poemul, simti caracterul de necesitate a flearei ima-
gini si a fiecArei forme stilistice. Detallile sunt raportate la in-
treg, ceea ce face ca poemul, cu toatä multilateralitatea si di-
versitatea exterioarl a stilului, sá proclucä (in comparatie cu
poemele Norul in pantaloni" sau Despre asta") impresia unel
mai marl dlaritAti si simplit1, accesibile numal marilor artisti.
Maiacovschi, dupA cum foarte bine a observat unul din cer-
cetätoril operei sale, subliniazä importanta caracterulul ino-
vator al poemului prin primele versuri, precum §l prin capito-
lele 3 si 4 in care el parodiazá unele texte din Lermontov si
Puschin. Aceasta nu inseamn'à nicidecum c. Maiacovschi ar fi
lipsit de intelegere §i dragoste pentru operele lui Puschin sau
Lermontov. Parodille lui aratä doar c. stilul poetic, chiar al
celor mai marl poeti i trecutului, nu poate ft folosit mecanic
pentru zugrAvirea a ceea ce este nou, in intelesul larg al cuvãn-
tului, adicá pentru zugrávirea epocii contemporane poetului.
Originalitatea manierei artistice a lui Maiacovschi, asa cum s'a
format ea in ultima perioadä a creatiel sale, s'a manlfestat pe
deplin in poemul E bine!".
Maiacovschi a modificat in multe privinte si a clesvoltat genul
poemului istorlc lirico epic, in comparatie cu ceea ce realizase

328

www.dacoromanica.ro
el in* poemul Vladimir Ilici Lenin". Intnicat evenimentele des-
pre care e vorba In poem cuprind o perloada de timp relatiw
scurta, a lost posibil ca ele sa, nu fie povestite, ci Infatisate priri
actiunea 1 vorbirea unor personaje 1 grupuri, cu alte cuvinte .
prin gramat,zarea evenimentelor.
Poemul ,.E binel" cuprinde multe evenirnente §i multe per-
sonaje. In comparatie cu poemul Vladimir Mei Lenin", el este:
mult mai 'complex ca subiect. Personajele sunt zugTävite foarte.
concis si totusi apar vii si concrete. Nu sunt figuri conventio-
nale, ca cele din poemul 150.000.000" (Wilson si Ivan), ci carac-
tere urnane lndividualizate 1 tipice. Aceasta se ref era in egala.
masura si la tigurile reale, Infatisate in poem (Lenin, Dzerjin--
schi, Maiacovschi Insui, sora lui i altii), si la personagille fic-
tive, chiar l cele mai episodice (capitanul Popov, aghiotantul,
tovarasul din biroul militar", lucratorul dela Uzinele Putilov,.
flacául care a sustras ceasul, marinarul, interventionistul etc.).
In toate cazurile, metodele de individualizare sunt extrem de-
variate.
Asa, de pilda, lucratorul dela Uzinele Putilov" este schitat
doar in cateva versuri. Dar replica lui:
Ia pine jos
tu
fldcdiafule
ceasul ciordit!
Mdi, acuOca,
toate ceasornicele
sunt ale noastre...
En care contioutul adanc se imbina cu limb9jul caracteristic ugz-
corect (pune jos, acusica), i varbele prin care autorul ii defi-
neste atitudinea fata de cel vinovat (mai bland decat un
tata"), sunt suficiente pentru a crea in ansamblul lor o figura
omeneascl individualizata.
Pentru a-1 caracteriza pe Dzerjinschl, Maiacovschi ii fac
portretul. Bloc este infatisat oarecum pe fondul" imaginilor
sale poetice (necunoscuta, negura nordului). Nu este nevoie StO
se examineze toata aceste procedee. Esential este ca, in primul
rand, Maiacovschi creat in poemul lui c galerie de figuri
329.

www.dacoromanica.ro
umane individualizate, pozitive si negative, iar in al dollea rand,
c. procedeele de individualizare a figurilor sunt extrem de
variate.
In galeria figurilor create de
PartieulavItAtile de gen Malacovschl ln acest poem, alaturi
literar, ritm ci intonatle de acele ale unor personalitati isto-
ale poemului
rice reale si de altele, desi nAscocite,
dar tipice din punct de vedere istoric (marinarul, lucratorul dela
Uzina Putilov i alt11), gAsim figuri de rude, prieteni I cunos-
cuti ai poetului (sora sa, Lavut i altil). In autobiografia sa,
dupa, ce aratA caracterul programatic" al poemului, Maiacov-
schi indicá cirept una din inovatiile sale poetice introducerea
pentru a realize o Intretaiere de planuri a unor fapte de
dimensiuni istorice diferite, admisibile numai In cadrul unor
asociatii de idei personale".
InteadevAr, desfAsurarea intregului poem se produce parcA
pe doul planuri: un plan mai mare, cuprinzand o zugrAvire mai
mult sau mai putin generalizatA a evenimentelor istorice (capi-
tolele 2 si 6) si un plan mai mie, pe care sunt inregistrate con-
vorbirea din restaurant a gardistilor albi, intalnirea cu Bloc,
IvIaiacovschi ducand cativa morcovi in mina etc.
Odatá cu schimbarea evenimentelor I personajelor, se
schimba, brusc I tonul general al povestirii. Gäsim in poem si
pasagii de ironle fina, (capitolul 3 despre Cherenschi) i dia-
loguri din viata de toate zilele, pline de sarcasm .(capitolul 5,
capitolul 15) si descrierea patetica, a luptei (capitolul 6) stri-
gatura plina de roc (capitolul 7) si naratiunea domoall etc.
Aceastä simpla enumerare este deajuns pentru a vedea cA
varletatea de intonatil este o expresie directA a bogatiel si a di-
versitAtil relevate mai sus a continutului InsuSi al poemului. Pe
de altA parte insA, notiunea de Intonatie este esentiala pentru
intelegerea sistemului Wylie al poetului. Cad, intonatia In graiul
viu (versurile lui Maiacovschi sunt menite, in primul rand a fi
rostite) cuprinde pauzele, Incetinirea sau accelerarea ritmului,
ridicarea sau coborirea vocii etc.
Acestei diversitAtl de gen sl Intonatie 11 corespunde I o di-
versitate ritmicA a poemului. Noul sistem de versificatie, creat
de Malacovschi, ajunge In poemul E binel" la cea mai deplina
desvoltare I supletä. Deosebit de caracterlgticA pentru versul

330
www.dacoromanica.ro
lui Malacovschi din perioada de maturitate a creatiei sale, este
folosirea maiastra a pauzelor de sens. WI, de pilda, versurile:
Ferestrele petersburgheze-apar
din bezna-albastrd.
Orqu'n somn
a'ntepenit,
nu-i plc de larmd,
dar...
nu poate madam Cuscova
sd doarmd.
Aici, cuvantui monosilabic no" (dar) echilibreaza ritmic
primul vers care e lung (deoarece temno" intuneric rimeaza
cu ,,no", iar scovan" intepenit rimeaza cu Cuscova"). De-
aceea cuvantul no" se pronuntä foarte accentuat, iar dupa el
vine o pauza foarte mare, necesara din punct de vedere ritmic.
Dar aceastä pauza este dictata si de sens: aici cuvantul dar"
trebue accentuat cu putere, pentru a sublinia tonul ironic al fra-
zei si a sugera cititorului o atitudine corespunzatoare Nä de
madam Cuscova". Daca omitem sä accentuam cuvantul dela
rima, daca trecem peste pauza si citim cuvintele la rand, dar
nu poate madam Cuscova sä doarma", prin aceasta vom dena-
tura ritmul si totodata vom saraci expresivitatea acestui frag-
ment si sub aspectul sensului.
Pentru o mai mare claritate am citat aid cazul, destul de
rar la Maiacovschi, cand un vers intreg din poezie este format
flintr'un singur cuvant monosilabic. Dar pauzele de sens au o
insemnatate ritmica si atunci and corespund unor versuri cu
un numar egal de accente independente. Versurile lui Malacov-
schi, deobicei nu pot fi citite ritmic corect, f Ara o justä patrun-
dere a sensului lor, Vara o sezisare exacta a intonatiilor, pau4
zelor etc. 1

In lumina acestor consideratiuni, devine pe deplin inteleasä

importanta pe care o acorda Maiacovschi rimei. De rima este
legata pauza principalä dela finele versului, iar cand versurile
se deosebesc mult prin numärul silabelor (dupa cum se intamplä
in mod obisnuit in versul tonic), aceste pauze nu vor putea O.
apara dela sine, In virtutea unei inertil ritmice. Rima ajuta
cititorului sä faca legatura intre versuri.

331
www.dacoromanica.ro
 Fara rima... versul se imprgstie scrie Maiacovschi ir
articolul Cum se fac versurile". Rima ne face sl ne intoar-
cern la versul precedent, sg ne aducem aminte de el si astfel
toate versurile care imbracg o ideie raman legate intre ele". CI
vantul care constitue rima se percepe cu mult mai puternic siJ
se memorizeazg mai bine. Iata de ce Maiacovschl cere rimarea
cuvintelor care au o semnificatie mai mare si nu a celor auxi-1
Hare: Cuvantul cel mai caracteristic, eu il pun intotdeauna la
sfarsitul versului caut apoi rimg, cu orice pret. Deaceea
rimele mele aproape intotdeauna les din comun..." (Cum ss
fac versurile.")
Rime le poemului E bine!" sunt exceptional de yariate si
neasteptate. Maiacovschi face sä rimeze: bombisciiu obsciuiu
obniatisia naii, plutal teplota, detisia-crasndgvardeiti
cronstadti satatisia, sar horosa, do sta rasti starosti.
El a introdus in versificatia rusa un nou principiu referitor la
rimg, care a largit foarte mult lista cuvintelor care rimeaza.
In versificatia rusa clasicd, se considera rima numai atunci
cand toate sunetele cuvintelor rimate coincideau, incepand dela.
'vocala accentuata Si pana la sfarsit. In versificatia lui Male-
covschl, coincidenta sunetelor care urmeaza dupa vocala accen-
tuata nu este obligatorie. Se cere sa coincidg vocala accentuata
si consoanele cele mai intensive" si mai caracteristice pentru
auz din cuvintele care rimeaza, in special consoanele care
preced accentului (asa numitele consoane de sprijin). Rima lur
Maiacovschl nu constg in coincidenta terminatillor, ci in coin-
cidenta, ca sg spunem astfel, a sonoritatii interioare" a cuvinz..
telor care rimeaza. Bogatia rimei din poemul E bine!" accen-
tueaza varietatea lui ritmica.
Poemul E bine!", din punct de vedere ritmic, este cea mai
remarcabila opera a lui Maiacovschi. In capitolul 2, numärul
accentelor din vers variaza dela unu pang la 7-8 accente. Da-
torita acestui fapt, versurile scurte, formate uneori dintr'un
singur cuvant, capata un caracter deosebit de expresiv (nétu"
nu este; zria" in zadar etc.). In capitolui 4, versul tonic
alterneaza cu iambii puschinieni. Capitolul 7 este construit pe
baza unel imbingri intre versurile cu patru accente i cele cu
douà accente etc. Trecerea dela un capitol la altul se face,
332

www.dacoromanica.ro
aproape intotdeauna printr'o schimbare totald a intonatlei ge-
nerale a versului sl a ritmului salt. Aceasta varietate ritmica il
tine pe cititor tot timpul incordat. Intregtil poem, care constitue
un crescendo emotional, pregateste concluzia formulata, in titlul
sau. Ultimul capitol al poemulul face sa' räsune o nota, deosebita
de bucurie: el cuprinde concluzia intregului drum parcurs de
-cal% si de poet. Capitolul 19 este ca o cuvantare a omului care
abia isi reline bucuria care-I umple toata flinta.
Am
colindat
Aproape
tot globul pdmdntesc,
?i e frumoasd
viata,
Fi-i bine
sei trdefti!

Pentru creatia sa, Maiacovschl

Malacovschl poet-gazetar. simtea nevoia unui contact perma-
Activitatea la Comsomol- nent cu viata practica care sa-i dea
seata Pravda". Folletonul constiinta deplina ca, munca lui era
In versurl.
folositoare tarn. Simtea nevoia de a
sta de vorba cu tara intreaga si nu numai cu un grup de cu-
noscatori" ai cenaclului respectiv. Din acest punct de vedere,
activitatea sa ziaristica, la fel ca si cea dela Rosta odinioara,
raspundea unei necesitati interioare si se dovedea deosebit de
fecunda pentru creatia sa.
Activitatea ziaristica a lui Maiacovschi a inceput in anul
1922 la ziarul Izvestia", dar abia in anul 1926 ea ajunge in cen-
trul preocuparilor sale.
Anul 1926. Tree In plinl cunostinta de cauza la munca de
gazetar" '(autobiografie). 0 importanta deosebita acorda el
muncil sale dela Comsomolscaia Pravda" (1926-1930). Acolo
si-a format el stilul de munch, devenit apoi caracteristic pen-
tru poetul-ziarist Maiacovschi.
In calitate de colaborator permanent la Comsomolscaia
Pravda", Maiacovschi nu numal ca era gata oricand sä raspunda

333

www.dacoromanica.ro
cererilor redactiei, dar intervenea i din proprie initiativl pen-
tru a propune ziarului probleme de actualitate care se cereau
destatute. Nu s'a intamplat niciodatä ca el sá nu fi executat
vreo sarcinA redactionall urgentl. Sistemul au de a lucre ne-
incetat la schite" de poezii II ingadula sá scrie si in mare grabk
fAra, ca aceasta sl se resimtä l asupra calitMii versurilor, e1 Sb
fie totdeauna gata la timp. El cerceta cu atentie materialul va-
riat care sosea la redactia ziarului, precum l scrisorile cititorilor
etc. Aceasta II dldea posibilitatea de a aborda in poeziile sale
teme de actualitate care främantau aclânc pe cititorii sovietici
pi, indeosebi, tineretul. Acestor poezii adesea 11 se spune foile-
toane". Foiletoanele lui Maiacovschi din Comsomolscaia Pravda".
sunt un Tel de convorbiri directe cu tamarul sovietic, cu comso-
molistul, asupra unor teme care-1 preocupg:
. . rad lasei-afa
ca unut bun prieten,
sd-filf afez
mdinile
pe umerii tdi...
se adreseazA Maiacovschi thnärului muncitor intr'o poezle con-
sacratä problemel stärii de spirit nesAnAtoase, decadente, prin-
tre tineretul muncitor, I 11 imbárbMeazá, amintindu-i sarcinile
cu adevärat granclioase care stau in Tata Republicil.
Printre versurile sale, publicate in ziare §i reviste, un toe
Important il ocupa cele satirice. El biciuieste cu manie pe toti
aceia care vatämA interesele Statului Sovietic, din af ar5, sau
dinguntru. Chiaburul l nepmanul" (Fata dusmanului de
clasa."), delapidatorul (Zeus desminte", *pertarul"), biro-
cratul ingamfat (Stalpul", Pompadour"), artistul care lu-
creaz5, de mamtuial6. (Superficialii"), Imperia1iti1 polonezi care
puseserä ochii pe Ucraina Sovieticá (Pantalonii tuciurii"), sa-
botorii dela $ahti (Sabotorul"), domnii grdsuni" americani
(Americanii se mirl"), latá figurile care se perindA in sa-
tire lui Maiacovschl din acei ani. Multe din foiletoanele satirice
publicate in Comsomolscaia Pravda" sunt consecrate fenome-
nelor negative chiar din mediul Comsomolului, ca de pildb.:
Incärcati pang, peste cap", Manual pentru lichelele incepA-
334

www.dacoromanica.ro
toare", Fabrica de suflete moarte", Din treburile frumoase
§i unele compromitatoare ale scoalei superioare", al caror con-
tinut 11 indica insusi titlul lor etc. Foiletoanele satirice ale lui
Maiacovschi din Comsomolscaia Pravda" si Crocodil" cons-
titue marturia desvoltazii din ce in ce mai mari a maestriei lui
realiste. Maiacovschi a infatisat In ele o intreaga, galerie de
figuri satirizate, luate din viata concreta, dar avand totodatà .
§1 un caracter de generalizare. (Vezi versurile Pompadour",
Pliusthin", Licheaua", Lasul", Ipocritul" i altele, precunk
§i piesele Plosnita" si Baia").
E demn de relevat ea in aceasta perioada Maiacovschi re-
curge adesea in creatia sa la figurile satirizate 'create de marii,
satirici-real4ti rusi Gogol1 cedrin (Pliuschin, Pompadour), iar
tn anul 1929 scrie o poezie in care indeamna pe satiricii sovietici
sá urmeze traditlile minunate ale lui $cedrin. Activitatea zia-
ristic i, indeosebi, cea satirica a lui Maiacovschi din anita
1927-1930 constitue un exemplu clasic de legatura strans a. a
scrlitorului sovietic cu viata tarn sale.

Conceptta granclioasä a planuluk

Tema planului cincinal. cincinal stalinist, patosul Industrie-
Figura omului sovietic lizarii i colectivizärii socialiste
toate acestea 1-au cuprins pe Maiacovschl in cursul anilor 1928
1929, cu aceea.si putere ca i patosul luptel armate pentru Pe-
trie Socialistá din perioada anilor 1918-1921. In versurile pe
care le inchinä planului cincinal preclomina intonatia exaltata.
de lozinca:
A strdbunicii tehnicd
svdrle-o, uitãrii jalnicer
Invdrte '17 stdvilare
tu, Niprule,
turbine....
Azi, brigcla de udarnici
mdine, sectii udarnice
ci dela sectii-apoi,
udarnice uzine!
Strdlucitoare de entuziasm,
lumina'n cal curcubeean a labricilor cre0e.

335

www.dacoromanica.ro
 Socialismul
nu, n'a lost un basm...
E viu,
e adeviirat,
se-adevereftel
(Marsul brigazilor de udarnici" 1929).
In poezille despre planul cincinal se desavarseste tema omu-
aul, care strabate intreaga creatie a lul Malacovschl.
In pragul Revolutiei Inca, Malacovschl scria (in poemul
Razboi sl pace") ca. omul liber va vent". Acestel convingerl
i se opunea pe atunci tema fundamentala din toata perioada
prerevolutionara, a suferintei I degradarli omului sub opresiu-
nea societatil capitaliste. In prim!! ant al Revolutiel, tema omu-
'lui s'a contopit cu tema poporulul. Figura lui Ivan (poemul
150.000.000") este personificarea poporului rus i Intruchipeaza
'In acelasi timp pe omul adevarat. In fond, prima figura con-
creta, pozitiva a noului om, a omulul sovletic, este figura ma-
relui Lenin din poemul Vladimir Ilici Lenin". In 1926, Male-
covschi a scris cunoscuta lui poezie Tovarasului Nette vapo-
Tulul i omului". Aici tema umanista Ii gäseste o si mai mare
desvoltare. Figura lui Nette, care II (IA viata la postul sau, apa-
rand de bandit!! fascisti valiza diplomatica care-i fusese lucre-
clintata, este figura eroului sovietic care si-a dobandit pen
laptele lui nemurirea in memoria poporulul. Am putut urmari
in poemul f! bine!" o intreaga galerle de figuri tipice, i pozi-
tive 91 satirizate.
Intr'o serle de poezii create In cursul anilor 1928-1929 (In
majoritatea lor legate de tema planulul cinclnal), Maiacovschi,
el dintai in literatura sovietica, creeaza tipul pozitiv al omului
-sovietic din epoca stalinistä. II vedem in eroul liric din faimoa-
-sele Versuri despre pasaportul sovietic", In inventatorli Indraz-
neti (Noi"), in turnatorul Ivan Cozarev (Povestea turnatorului
Ivan Cozarev..."), in figurile muncltorilor d!n poezia Povestea
.Cuznetcstrolului si a oamenilor dela Cuznetc", care In conditlile
-aspre ale taigalei siberiene nu-al pierd increderea plina, de bucu-
Tie in succesul operei incepute de el. Omul sovietic se lmpune
prin forta constiintel ca in spatele lul se aflä Patria lul pu-
ternica:

336

www.dacoromanica.ro
 Not
suntem Edisonii
mdretelor avdnturi
lumini l energii.
Dar ce e mai de pret in noi
ci asta
nimic t nimeni n'o va'ndbug,
dar ce e mai de pret in noi,
mai mare dragul,
e-a noastrd Ord, Tara Sovietelor!
Vointo sovieticd.
$i sovietic, steagul.
lar pe creste,
pi soarele tot sovietic este!
In felul acesta, in epoca planului cincinal, tema omului se
timpleteste la Maiacovschi din nou cu tema Patriei. Omul pu-
ternic este in epoca sovieticA omul care simte legAtura lui indi-
solubill cu Patria.

Contactul cu cititorul. In autobiografia sa, Eu insumi",

Expozilla in capitolul Anul 1926", Maiacovschi, dup5
ce spune cg munca lui principal5 a fost
ziaristica, arat5: A doua munc5 pe care o Indeplinesc este cA, reluand
traditia Intrerupt5 a trubadurilor si menestrelilor, umblu din oras in oras
li-mi citesc operele".
Dup5 cum spune P. I. Lavut, organizatorul lecturilor lui Maiacovschi,
fn ultimii patru ani (1926-1930) Maiacovschi a petrecut in astfel de pere-
grinäri aproape trei sute de zile... Ceea ce inseamn5 c5 la fiecare cinci
zile el a fost pe drum. Scopul acestor c5I5torii era stabilirea unui contact
direct cu cititorul. Maiacovschi vroia s5 ridice nivelul intelegerii versurilor
la un num5r cat mai mare de oameni i pentru aceasta nu-si cruta deloc
lortele, era o munc5 plin5 de bucurii, dar i istovitoare totodat5, care, prin
amploarea ei si incorclarea nervoasA pe care o reclama, nu era mai prejos
de aceea dela Rosta.
E o munc5 destul de grea. scria Maiacovschi In una din scrisorile
sale. Citesc in fiecare zi: samb5t5, la Novocercasc, de pild5, am citit dela
8,30 seara pan5 la 12,45 noaptea; m'au rugat s5 mai citesc la ora 8 dimi-
neata la Universitate, iar la 10 la regimentul de cavalerie, dar a trebuit
ch refuz, deoarece la ora 10 am plecat la Rostov, unde am citit dela ora 1,30
pan5 la 4,50 la R.A.P.P., iar dela 5,30 la atelierele Lenin". nu se putea
sä refuz nici Intr'un caz, era pentru muncitori i cu intrare liber5."
Arn citit tkanilor fn Palatul din Livadia. Am citit In ultima lung In
.docurile si la uzina Schmidt din Bacu, la clubul Saumian, la clubul mun-
fcitoresc din Tiflis, am citit de pe un strung sub sgomotul potolit al ma-
22 Molls Ut. Sovietice Ruse
337
www.dacoromanica.ro
sinilor care se opreau treptat". (Nu te inteleg muncitorii §i taranir.
1927). far In articolul Ce fac", Maiacovschi, dupà ce vorbeste desprc
aceste manifestAri ale sale, Incheie pe bun5 dreptate: Nu stiu dac5 a avut
vreodat5 vreun poet un asemenea contact cu massa cititorilor?"
Afisele care anuntau lecturile lui Maiacovschi aveau adesea ca sub
titlu mentiunea: Referat-convorbire". Intradev:ar, Maiacovschi nu se
rnultumea pur si simplu s5 refere", ci stAtea de vorb5, discuta cu cititorii
sai. Replicile din sala, reactia activ5 a auditoriului, toate acestea
pared fuseserg prev5zute in program. 0 asemenea discutie" cu mai multe
ute de oameni simultan pretindea poetului insusiri personale exceptionale
VIaiacovschi pgrea c5 este creat pentru asa ceva.
Statura lui inalt5, gestul degajat si liber, träsäturile mari §i expresive
ale fetei, vocea-i puternic5, r5sunAtoare, cu care putea s5 acopere tumultul
unui auditoriu de mii de oameni, dar si s5 redea cele mai fine nuante ale
censului, emotiilor, ritmului, toate acestea produceau o impresie enorma
asupra auditoriului. Dac5 mai ad5ug5m la asta c Maiacovschi era totodata
si un declamator neintrecut al operelor sale, nu e de mirare c5, chiar in
c17111 cand maioritatea asistentei ar fi avut o ideie preconceputà Impotriva
lui, spre sfarsitul festivalului nou5 zecimi din auditori erau cuceriti de
ersurile lui.
Scopul lui Maiacovschi era s5 ridice nivelul artistic al intregii masse
t poporului.
Imi ofer poezia, spunea el, asa cum ar proceda un bun director
care vrea sa 1ac5 reclam5 productiei uzinei sale". Expozitia 20 de ani de
activitate a lui Maiacovschi", organizat5 de poet in ultimul an al vietii sale
urmarea acelasi scop de a face cunoscut5 cat mai mult munca unui poet"
Toat5 rnunca de organizare a expozitiei a fost f5cut5 de poet personal, cu
ajutorul catorva tineri entuziasti pentru care chiar o simpl5 munch' teh-
nic5" impreun5 cu Maiacovschi era o mare bucurie.
La inaugurarea expozitiei, in ziva de 1 Februarie 1930, Maiacovschi
o citit pentru prima oar5, dupa carnetul sau de note, opera sa In gura
mare". Poemul a produs asupra asistentei o impresie sguduitoare. In pres5
ap5rut abia dupa moartea poetului.

Maiacovschi si-a inchinat poezia,

Ultimii ani de viatil daruindu-se i pe el insusi In intre-
gime, Patriei. Timpul ridica in fata poetului probleme mereu,
noi si el voia sa raspunda la toate, fara sa se crute. 0 simpla
enumerare a muncilor si faptelor" lui Maiacovschi arata cu
prisosinta cat de supraincarcat era programul sau zilnic de lu-
cru, cu atat mai istovitor cu cat poetul nu putea sa renunte Pt
munca de creatie nici chiar in timpul odihnei. Aceasta, incor-
dare supraomeneasca in munca ii submina fortele.
Ultimii ani de vlata (si in deosebi ultimul) al lui Maiacovscht
sunt plini de contraste adanci. Pe de o parte, Malacovschl era_
poetul care ii cucerise o popularitate enorma; pe de altä parte,.

338

www.dacoromanica.ro
dusmanii trotchisti si alti agenti camuflati ai fascismului, stre-
curati in organizatiile literare din acea vreme (RAPP, Pereval),
care nu fusesera Inca descoperiti pe atunci si se erijasera cu
nerusinare in rolul de indrumatori" al literaturil sovietice,
II atacau cu inversunare pe Maiacovschl, sustinand ca nu este
inteles de massele muncitoresti", sufera de un individualism
boem" etc. Acesti agenti ai dusmanului denaturau voit sensul
creatiei lui Maiacovschi si locul pe care-1 ocupa acesta in poe-
zia sovietica. Sabotorii 11 ignorau pe Maiacovschi, 1-au bolcotat
expozitia-bilant 20 de ani de activitate" si 1-au creat o atmos-
feed de persecutie sistematica si meschina.
Imprejurarile grele ale vietii lui personale, boala de gat
care i-a luat putinta ccntactului direct cu auditoriul de massa,
toate acestea au accentuat si mai mult starea de desechilibru
nervos extrem care 1-a dus la catastrofá. La 14 AprPie 1930,
Maiacovschi si-a curmat firul vieiI, cu un foc de arma tras in
Inima.
punerariile lui Maiacovschl, la care au venit zeci de mii de
oameni, s'au transformat intr'o demonstratie grandloasä de dra-
goste a poporului fat% de poetul sau, care a cantat si a preamarit
Tara Socialismului.

In gura mare Ultima mare opera a lui Maia-

covschi, In gura mare" (introducere
la poem), pe care autorul o daduse la tipar inainte de a muri,
a aparut in revista OCTIABR" (Oetombrie") abia dupa moar-
tea lui. Poemul urma sa alb a. ca tema primul plan cincinal
stalinist. Dar Maiacovschi n'a apucat sa-si realizeze complet
aceasta opera, conceputa inca in 1929. El n'a terminat decal
prima parte a Introducerii". Printre notele lui s'au pastrat
fragmente din cea de a doua parte a introducerii, publicate post
mortem si care, probabll, urma sa alba forma unei scrisori ver-
silicate catre iubita lui. In gura mare" este una dintre cele
mai bune opere ale lui Maiacovschl.
4In ultimul timp, spunea Maiacovschi, la festivalul din
25 Martie 1930, dela Casa Comsomolului din Crasnaia Presnia,
toti aceia pe care ii enerveaza activitatea mea literal% si publi-
cistica spun adesea ca m'am desvatat pur i simplu de a scrie
versuri Si cä pentru aceasta urmasii ma vor freca... Eu sunt un

339
www.dacoromanica.ro
 om hotarit i vreau sa stau singur de vorba cu urmasii l sa nu
astept ceea ce le vor spune in viitor criticii mel. Deaceea, ma
adresez direct urmasilor in poemul meu care se intituleaza In
gura mare"o.
Astazi poemul In gura mare" este una din operele pref e-
rate ale cititorulul sovietic si in special ale tineretului. Ea este
tradusa in numeroase limbi ale lumil.
Faptul ca opera, in care poetul se adreseaza viitorului si face
bilantul drumului parcurs, a fost conceputa ca o introducere
la un poem inchinat planului cincinal, este deosebit de carac-
tcristic pentru Maiacovschi.
Maiacovschi era constient de importanta operei sale si de
locul pe care-1 ocupase in literatura rusk Catre sfarsitul anului
1929,el scrisese deja poemele Despre arta", Vladimir Did
Lenin", E lAnel", poeziile: Mars pe stangul", Scrisoare din
Paris tovaräsului Costrov despre esenta iubirii", Povestea des-
pre Cuznetcstrol 1 despre oamenii din Cuznetc" i multe alte
opere de prim rang. Nu e deloc de mirare ca, odata cu concepe-
rea poemului care trebuia sa oglindeasca uriasa opera construe-
tivä inceputa de popor sub conducerea tovarasului Stalin, Ma la-
covschi a simtit nevoia de a face un fel de bilant al intregii lui
opere poetice, de a se adresa direct acelor generatii viltoare
pentru care contemporanii sai construesc o viata noua. Dealt-
fel, se lvise i un prilej direct pentru aceasta. Se implinisera 20
de ani dela data cand scrisese in inchisoare primele lui poezil
(care n'au ajuns la noi). Timp de doul luni neintrerupt (De-
cembrieIanuarie) el lucreaza la organizarea expozitiei 20 de
ani de activitate", care era un fel de dare de .seama in fata
contemporanilor si a lui insusi asupra creatiei sale. In gura
mare" a fost scris tocmai in aceasta perioada si este strans le-
gat de expozitie.
Cu prilejul uneia din ultimele lui manifestari publice,
Maiacovschi o spune direct auditoriului sau: ultima mea lu-
crare este despre expozitie, deoarece aceasta arata in intregime
ce fac i pertru ce lucrez".
Apelul atre urmasi, din poemul ,,In gura mare", nu este
primul din literatura universala. Apelul poetului catre posteri-
tate, peste capul contemporanilor, cu aprecierea propriei sale
opere, are o traditie foarte veche. Cu 2000 de ani In urma, poe-

340
www.dacoromanica.ro
tul latin Horatiu a.scris o oda. catre Melpomene, in care asemuia
opera poetului cu un monument mai putin supus actinnii dis-
trugatoare a timpului cleat piramidele faraonilor. Aceasta oda
a fost tradusä de Lomonosov in limba rusä. Asa a aparut in li-
teratura rusa primul Monument". Poezil Intitulate Monumen-
tul" au si Derjavin, Puschin, Briusov. Fiecare din acesti poeti,
pastrand schema generala a odel lui Horatiu, a creat o opera
originala, In care facea o apreciere a propriei sale opere, ara-
Vaud pentru ce anume vrea A, fie pretult de posteritate, si-si for-
mula conceptia sa asupra sarcinilor poezlei. Poemul In gura
mare" al lui Maiacovschi, Independent de motivele care au de-
terminat scrierea lui, vine sa se incacireze in randul acestor
opere.
Nu Incape Indoiala a poemul In gura mare" reprezinta
fata de opera lui Maiacovschi ceea ce reprezenta Monumentul"
fata de creatia lui Puschin. Nu exista niciun temei direct pen-
tru a afirma ca Malacovschi sl-a legat In mod constient aceastä
opera a sa de tratlitle, scriind un fel de varianta noua a Mo-
numentului" poetic, des! 0 asemenea ipoteza este probabilä. In
orice caz Insa, Maiacovschi a rezolvat aceasta problema poetica
cu totul altfel cleat cum o facusera alti poeti Inaintea lui. El
sta de vorba cu viitoril sal cititori, si nu cu o muza," mitologica
conventionalä. Convorblrea aceasta decurge asa cum obisnuia
Malacovschi sä vorbeasca cu contemporanli sal: deschis, cinstit,
uneori chiar aspru. El nu-i cruta pe eel care mandolineaza sub
ziduri", pe toti acela care cauta glorie, mergand pe linia celei
mai mici rezistente, pe eel care il ademenesc pe cititor cautand
sà Infrumuseteze banalitatea. El vorbeste demonstrativ despre
el Insusl:
Chemat, mobilizat
de-al Revolutiet tumult,
eu sunt asanator
Fi sacagiu,
nimic mat mult...
Aceasta imagine, cu toata brutalitatea ei, exprima Intocmal
idela necesara: de a Insanatosi viata, de a distruge toate foca-
rele de infectie, de a In latura tot noroiul moral si politic. Poetul
lsi ia astfel asupra-si o munca foarte anevoloasa, dar foarte fo-

341

www.dacoromanica.ro
lositoare oamenilor. Daruindu-si fortele acestei munci, el se gan-
deste la generatiile viitoare:
Ca voi sd fli
voinici, vol00,
poetu-a lins
cu limbd asprd de placarde,
cu limbd ce usuca pi ce arde,
urma scuipatilor tuberculo0...
Poemul In gura mare" apare ca o expresie poetica a bar-
batiei i puterii omului sovietic, care au cleterminat vigoarea
exceptionala a ritmurilor si a intonatiilor poemului. Nu intam-
plätor spune insusi Maiacovschi intr'unul din fragrnentele
partii a doua:
Cunosc puterea vorbelor,
cunosc a lor chemare.
Nu cu aplauzele lojilor
mi le mdsor...
Dar sar sicriele
cdncl le aud,
sunt in stare
s'o fa din loc, pe cdte0 patru picloare ale lor!
Cuvdntul t du
se'ntdmpld unif
sd-1 respingd?
El, calul ndsdrdvan,
cuvdntul strdns in chingd,
sboard ne'mpiedicat spre vremuri noi
bdtdturile din palma poesiei
yin sd lingd
tdrife trenuri,
veacurile-apoi...
Ca §i la Gorchi, creatia a fost pentru Maiacovschi, o munck
iar munca o creatiel Drumul lui Maiacovschi nu a fost un
drum de victorli ware. Poezia lui, piing de cutezan i toto-
data de o mare putere de asprl autolimitare, este in totul pe
potriva epocH noastre staliniste. El continu6, sä rmän i acum
r el mai mare, cel mai talentat poet al el.
:11-2

www.dacoromanica.ro
 Opera lui Maiacovschi a avut SI
1mportanta lui Malacovschi are pentru poezia sovietica o insem-
ventru poezia sovietica 51 cea natate cleterminanta i principiala.
universala
Nu este vorba numai de faptul
aL Maiacovschi a extins si a imbogntit pos1bIlItlle expresive ale
versului rus (desi acest lucru este prin el insusl deasemeni esen-
Val), ci despre acea atitudine Mei de poezie, pe care o cultiva
Maiacovschi in acea figura noun de poet pe care o afirmn, prin
zreatia sa.
Cele mai importante träsaturi ale acestei noi figuri a poe-
lului le vedem realizandu-se intr'un grad diferit si in forme di-
ferite (uneori partial si incomplet) in operele poetilor sovietici
din generatiile urmatoare. Ele continua a-0 pastreze si in zilele
noastre valoarea de criterii pentru aprecierea poeziei lirice.
Care sunt aceste trasaturi?
Este, in primul rand, acel sentiment al unitdtii dintre indi-
vidual fi social, dintre ceea ce este dorit i ceea ce trebue, sen-
timent desvoltat la Maiacovschi, in gradul cel mai inalt. Este
patriotismul sovietic al lul Malacovschl i calitatea socialistä a
umanismului lui, principialitatea Malta a operei sale. Este ca-
racterul activ al poeziei sale, e atitudinea fava de cuvantul poe-
tic ca fata de o forta care are o inraurire activä asupra omului.
Este constlinta adanca a rdspunderii fn fata contemporanilor
(si nu numai in fata istoriei si a urmasilor), pentru calitatea
politica si poetica a versurilor sale.
Este, in sfarsit, un simt ascutit al noului §I o stracluinta
neobosita de a exprima acest nou intr'o forma cat mai perfeetä.
Literatura n'are numai menirea de a se tine la nivelul
cerintelor poporului, ci mai mult este obligata sa desvolte
gusturile poporului, sä ridice si mai mult cerintele lui, sa-1 liii-
hog4easca cu idel noi, sa duca poporul Inainte", a spus A.
A. Jdanov In raportul snu privitor la revistele Zvezda" si Le-
ningrad" 1). Tocmai pentru un asemenea rol de avangarda al
literaturii a luptat Maiacovschi. El aplica aceasta cerinta färá
.sovaire, Indeosebi fata de poezie, considerand-o, pe buna drep-
tate, genul literar eel mai sensibil 1 eel mai mobil. Malacovschi
-cerea ca poetul sa se avante mereu lnainte, spre ziva ce va
sä vIna", O. Ole sä vada ziva de azi" in lumina celei de maine".
1) Vezi ed. P. M. R., pag. 33.

343
www.dacoromanica.ro
 Importanta lui Malacovschi consta in aceea ca, afirmandu-s5
eroul liric, el afirma tolodatä prin aceasta l noua norma sovie-
tic/ a frumosului l poeticului, afirma noua lirica socialistä. Prim
experienta uneia din artele cele mai fine a poeziel Maia-
covschi a dovedit in mod practic rodnicia adancl a principluluiA
leninist al partinitatii artei.
Exemplul lui Maiacovschl are o important& mare nu numal
pentru poezia sovietica, ci l pentru poezia progresistä din tarile-
de peste hotare. Maiacovschi este un poet de rezonanta universall.
Versurile lui au fost traduse in mai mult de treizeci de limb! ale
tarilor apusene i räsaritene. In timpul razbohAlui civil din 1936
1938, in Spania, apAreau pe front foi volante antifasciste, cu
versurile lui Maiacovschi In traclucere. Multi poeti progresisti de
seama din lumea intreaga, ca Louis Aragon, militant activ al
miscarii franceze de rezistenta, antifascistii germani Johannes:
Becher si Erich Weinert, scriitorul chinez Tian-Tsen, polonezul
Tuvim, au suferit mai mult sau mai putin influenta lui Maia-
covschi.
Poetul Vladimir Maiacovschi, scria Aragon, m'a in-
%/tat ca trebue sa ma adresez milioanelor de oameni, acelora .
care vor sä transforme aceastä lume."
Oamenii culturii progresiste din toate tarile vád in opera lui
Malacovschi expresia cea mai vie a figuril omului nou, a omululi
socialist oglindit in poezie. Deaceea Maiacovschi e atat de urit
de dusmani. In Germania fascistà, odata cu cartile lut LenIn
si Gorchl, au fost arse si cartile lui Maiacovschl.
In ultimele doul decenii, Maiacovschi ,,a inconjurat aproape
tot globul pamantesc" pentru a doua oara, de data aceastai
insa prin versul l cartea sa. l acest mars triumfal al lui Mala-
covschl constitue una din probele evidente ale fortei creatoare
a culturii sovietice.

www.dacoromanica.ro
'6.11 -aair

PERIOADA
CINCI NALELOR
STAUNIS T E

www.dacoromanica.ro
- ^t"". 47" jaffeitt * 0,-2Fr 11,
ef".-e-Vv. 4AAN,iti
...wersww
- N1S11. r1(434

dry onstruirea socialistä victorioasa din U. R. S. S. a inregistrat,

U in anul marii cotituri, succese deosebit de marl in industrie,
primele succese serioase in agrIcultur i insemnate pro-
grese in domeniul crearii culturii socialiste.
In Apriie 1929. a XVI-a conferinta de Partid a adoptat
primul plan cincinal. S'au inceput lucrarile pentru construirea
Dneproghesului, Uraimasstroi-ului si a unei suit intregi de alte
constructii importante. Prin aceasta se schimbau i sarcinile care
stateau in fata oamenilor sovietici, care deveneau constructori
si organizatori ai economiei socialiste.
Noi am ramas in urma cu 50-100 de ani fata de tkile
inaintate, spunea tovaräsul Stalin in Februarie 1931. Trebue
s5, parcurgem aceast5, distant5, in zece ant. Ori vom face acest
lucru, ori vom fi striviti." 1)
Iar in anul 1934,- la al XVII-lea Congres al Partidului, to-
varäsul Stalin putea deja sä sputa: ...forma social economica
socialista este unica forta care stapaneste in mod absolut; ea
este singura forta care comanda in toata economic natio-
nala".2) In acelasi raport tovarasul Stalin mai spunea: In
aceasta perioacla U.R.S.S. s'a transformat radical, lepadand ca-
tacterul ei inapoiat si medieval. Dintr'o tara agrara, ea a de-
venit o tan. industrial. Dintr'o tara cu mica gospodkie Ora-
neasca individuara, ea a devenit o tara cu mare agricultura colec-
tiva mecanizata. Dintr'o tar5, a intunericului, a analfabetis-
mului si a inculturii, ea a devenit mai bine zis devine o
taxa a stlintei de carte si a culturii, avand o retea Int1ns5, de
1) Problemele leninismului", ed. II, P. M. R., pag. 531.
') Idem, pag. 704.

.346
www.dacoromanica.ro
§coli superioare, secunclare i primare, in care invatamantul se
pren in limbile nationalitátilor care träesc in U.R.S.S."
In raportul facut la al XVIII-lea Congres al P. C. (b) al
U. R. S. S., tovaräsul Stalin a aratat c6, Dela Revolutia din Oc-
-tombrie incoace, Statul nostru Socialist a trecut, in desvoltarea
sa, prin doug faze principale. Prima faz5," a lost perioada dela
Revolutia din Octombrie pan5., la lichidarea claselor exploata-
toare". In aceastä perioadä, dupg, cum aratä tovarlsul Stalin,
statul a avut de indeplinit cloug functii principale: sdrobirea
claselor rAsturnate dinAuntrul tarn i apärarea tärii impotriva
agresiunii din afal%. Aci a lost spune tovaräsul Stalin
al o a treia functiune: munca economic-organizatoricl i cul-
tural-educativä a organelor statului nostru, munc6 al ca'rei
scop a lost sä desvolte inceputurile economiei noi, socialiste,
al sä reeduce pe oameni in spiritul socialismului. InsA aceastA
nouä functie n'a luat, in perioada aceasta, o desvoltare se
rioasä".
A doua faza spune tovaasul Stalin a lost perioada
dela lichidarea elementelor capitaliste dela orase si sate, pana"
la victoria depling, a sistemului economic socialist si adoptarea
noii Constitutii... Astäzi, principala sarcirfa a statului nostru
inAuntrul VIM este de a duce o muncá pasnic 6. economico-or-
ganizatoricl si cultura1-educativV2).
Aceste cuvinte ale tovarásului Stalin oferä cheia pentru
mtelegerea literaturii sovietice i pentru continua ei desvol-
tare.
In literatura din perioada planurilor cincinale staliniste se
aflg pe primul plan chestiunile legate de problema formArii_ea-
racterului socialist. Daca' omul luptä pentru o viatà noufl, apol
si viata aceasta nou'a 1upt6 pentru om, pentru reeducarea lui
al formarea unui om nou. Acesta este sensul multor opere din
literatura sovietia din deceniul 1930-40, care arata, procesul
desvoltárii constiintei socialiste la oamenii sovietici.
Transform %rile enorme care au avut loc in viata tärii au
determinal, fireste, si in literaturl aparitia unor teme si chi-
purl noi. Nu este daps o intamplare c tocmai in acesti ani au
loc in viata literal% a 1rii evenimente ca: hotarirea C.C. cu pri-
1) Problemele leninismului", ed. II, P. M. R., pag. 702.
2) Hem. pag. 952, 953 si 954.

347
www.dacoromanica.ro
vire la restructurarea organizatillor artistice si literare, Minn-
tarea Uniunii Scriitortlor Sovietici i Primul Congres al scrii-
torllor din Intreaga Uniune, In anul 1934.
Victoria intocmirli socialiste a
Restructurarea organizatfflor vietii, a dus la o accentuare a unita -
literare $1 artistice. ii ideologice a scriltorilor si la o In-
Congresul scriltorilor.
tarire a spiritului combativ al ideo-
logiel socialiste, punand In fata scriitorilor sarcini not.
La 23 Aprilie 1932 C. C. al P. C. (b) al U. R. S. S. a adoptat a
rezolutie cu privire la restructurarea organizatillor artistice sl
literare" in care se spunea: Acum cativa ant, cand in litera-
tur a. exista inca o influenta puternica a elementelor sträine,
inviorate indeosebi in primii ani al nep-ului, tar cadrele litera-
turii proletare erau Inca slabe, Partidul incuraja prin toate
mijloacele crearea i consolldarea unor organizatil proletare dis-
tincte in domeniul arteI qi al Ilteraturil. Acum Insa ele au de-
venit de prisos. Cadrul organizatillor proletare artistice si lite-
rare existente devine prea stramt I franeaza avantul creatiel
artistice". Deaceea C. C. a decis lichidarea Asociatiel scrilto-
rilor proletari 1 reunirea tuturor scriitorilor, care sprijina plat-
forma Puteril Sovletice sl sunt dornici sä la parte la construirea
socialista, Intr'o singura Uniune a Scriltorilor Sovletici, orga-
nizancl in sanul el o fractiune comunistä.
Aceasta hotarire istorica a constituit un moment de cea
mai mare importanta in desvoltarea literaturil sovietice sl a
lost primita cu mult entuziasm de scriltoril sovietici. In 1932
a lost creat comitetul de organizare a Uniunil Scriitorilor So-
vietici in frunte cu M. Gorchi, comitet care avea sarcina s.
pregateasca Congresul Unional al scriitorilor sovietici. In prezi-
diul comitetului de organizare au intrat: Fadeev, Tihonov, Leo-
nov, Malaschin i a1ii. Dupa marl pregatiri, s'a tinut la Mos-
cova primul Congres Unional al scriitorilor sovietici. Lucrarile
lul au durat dela 17 August pana la 1 Septembrie Con-
gresul a constituit un eveniment de extrema Insemnftate in
viata %Aril. Au adus salutul lor c1e1egaiile minerilor din regiu-
nea Donetului, ale garnizoanel din Moscova, ale colhoznicilor
din Tataria i numeroase alte delegatil. Au participat 597 de
delegati, printre care 40 de reprezentanp al literaturllor din
tart straine. Au lost reprezentate 52 de nationalitati. La lucra-

248
www.dacoromanica.ro
rile Congresului au luat parte toti scriitorii sovietici mai de
seama; 180 de scriitori au luat cuvantul vorbind despre proble-
rnele l sarcinile literaturii i despre participarea creatoare a
scriitorilor la construirea socialismului. Din partea C. C. al P. C.
(b) al U.R.S.S., a luat cuvantul A. A. Jdancv, care, aducand salu-
tul Partidului, a %cut o expunere aratand cu o extraordinara
profunzime caracterul literaturii sovietice si al metodei ei al
realismului socialist. A. A. Jdanov a definit literatura sovietica
ea thud cea mai principiala, cea mai inaintata i cea mai revo-
lutionara literatura din lume.
Congresul a fost o manifestare deosebit de viguroasa a uni-
!Atli morale si politice a scriitorilor sovietici si a jucat un rol
imens in desvoltarea lor creatoare.
Amploarea constructiei soda-
Tema industrializärii liste, care asezase U. R. S. S. In
si a colectivizAril
randul primelor tari industriale din
lume, transformarea satului vechl intr'un sat colhoznic, Mar-
mat cu cea mai noul tehnick exceptionala repeziciune cu care
se schimba infatisarea ri1, toate acestea puneau scriltorl-
lor sovietici probleme din cele mai grele. El trebuiau s5. adune,
neincetat, material nou. Viata se schimba repede, inainte ca
artistul sa izbuteasca a. fixa in tipuri trasaturile ei variabile.
In aceastä originala intrecere (Entre arta si viata, nu in-
tamplator s'a desvoltat la inceputul cleceniului al patrulea, genul
reportajului literar care a devenit in U. R. S. S. unul din ge-
nurile cele mai Yaspanclite. M. Gorchi a intemeiat in 1930 o re-
vista speciala, Nasi Dostijenlia" (Realizarile noastre"), in
jurul careia a strans sl a organizat pe scrlitoril autori de re-
portaje literare. Reportajul literar e cea mai reusita forma de
cunoastere a vietil sl de Impartasire la milioane de oameni a
ceea ce se petrece In afara spatiului accesibil ochiului lor", spu-
nea Gorchl.
Arta reportajului literar se bazeaza tocmai pe priceperea
scriitorului de a prinde ceea ce este caracteristic in viata, de a
zugravi un fapt din viatá, clandu-i o semnificatie artistica
(adica generalizata j estetic colorata). Astfel, cartea Fapte
'intamplarl dela muntele Vasocaia", aparuta sub ingrijirea re-
dactlonala a lui Gorchi, este compusa din amintirile l poves-
tirile a o sutä de lucratori dela mina de fier de pe muntele
349

www.dacoromanica.ro
 Vasocaia. Toate acestea cuprind
1
fante reale. tar din ele se in-
cheaga istoria unei (uzine, isto-
rie extrem de caracteristica pen
tru vremea noastra si care in-
., cepe din zilele in care muncitorli
gemeau sub jugul exploatarii a-
, Tistocratilor l sfarseste cu epoca
muncii libere. Cartea de repor-
.: taje literare Oamenii fabricil
de tractoare din Stalingrad", a
lui I. Din si B. Galin, recta auto-
biografille a 32 de constructori
ai acestei vestite uzine gigan-
tice i autobiografil care, aratand
cresterea impetuoasa a oame-
nilor sovietici, dintre care unit
nu mai vazusera niciodata ma-
llet, capata pe langa imper
V. Stavschi tanta lor de fapte reale st
semnificat'a unor fapte artistice.
Reconstructia satului a fost zugravitä in chip foarte viu
in reportajele literare ale lui V. Stavschi, mort in anul 1943, in
biota cu nenhil, la Nevel. Cartea lui.Avântul", in care este
descrisa lupta pentru colectivizare in satele din Cuban, ne cla
o imagine clara a drumului pe care a mers satul sovietic spre
colhozuri, sdrobincl impotrivirea disperata a chiaburilor. Cartea
e atat de precis documentata, incat autorul, in Ianuarie 1932,
a putut sa adune, la o conferinta, in satul Vasiurinschi, pe eroii
acestei opere literare; la conferinta au participat 378 de oameni
Trebue remarcat ca scriitorul de repertaje literare poatc.
desigur, O. nu relateze complet tot ceea ce-i caracterizeaza Ii
viata pe eroii lui. El selectioneaza materialul, subliniaza un
anumit fapt, grupeaza unele fapte sau inlatura altele pentruca
sä scoata in evidenta ceea ce este mai tipic, mai Insemnat.
Reportajul literar nu exclude chiar introducerea unui element
de fictiune, pentru a face sa apara 1 mai bine träsäturile esen-
tiale ale fenomenului. Si in Avantul" lui Stavschi gasim acest
element de fictiune. La comentarea acestel carti, emit repor-

350

www.dacoromanica.ro
tajelor literare au protestat in contra unora dintre episoadele
de acest fel, sustinand ca ei n'au savarsit faptele despre care
vorbea scriitorul. Totusi, In urma explicatillor autorului, ei au
fost de acord ca ar fi putut sä le fad., ea autorul nu contra-
zice realitatea, ci numal subliniaza trasaturlle ei caracteris
tice.
Dar reportajele literare cu toata insemnatatea br, n'au
putut desigur s cUprinda tot cercul problemelor pe care tre-
bue s le trateze literatura. Allturi de reportajele literare apar
si opere de intindere mai mare, ca nuvele, romane, in care sunt
infatisate tablouri ample din reconstructia vietii, din industrie
si dela sate. Aratand noile forme de munca si de constructie,
aceste opere 141 concentreaza in acelasi timp atentia asupra fe-
lului cum omul insusi se schimba in conditiile noi, cum se na,te
in el atitudinea nouä, socialista, fata de lume. Acest tip nou
de Om sovietic comandantul in industrie, despre care vorbea
tovarásul Stalin capäta in operele scriitorior sovietici din
acest timp o caracterizare ampla I completa. Din acest punct
de vedere sunt caracteristice: romanul Hidrocentrala" de M.
Saghinian aparut in anul 1931, romanul Soti" al lui L. Leo-
nov-(1930), romanul lui I. Ehrenburg Pe nerasuflate" (1935),
romanul Timp, inainte" (1932) 'a lui V. Cataev. Toate aceste
romane sunt patrunse de patosul unei munci eroice, pline de
abnegatie; toate sunt pline de simtamantul a,scutit al ritmu-
lui necesar pentru recastigarea in zece ani a celor 50-100 de
ani care ne desparteau de tehnica inaintata a Europel. (Ori
vom face acest lucru, ori .vom Ti striviti") 1). Timpul e scurt",
scrie Cataev in romanul sau. El sboara, ne strange; trebue sä
ne smulgem, s. evadam din el. Trebue sä i-o Wain inainte."
Eroul romanului, inginerul Margulies, traeste clepasind mersuL
ceasului sau: ,,Desteptatorul a inceput sä sune... E sase l ju-
nib:tate. Cea.sul merge exact. Dar Margulies nu dormea. Se
sculase la sase I depasise timpul. Inca nu s'a Intamplat ca
desteptatorul s5.-1 trezeasca. Margulies nu putea s incredin-
teze.unui mecanism atat de simplu cum este mecanismul unui
ceasornic ceva atat de pretios ca timpul".

I) I. V. Stalin Problemele leninismului, ed. II, P. M. R., pag. 531.

351

www.dacoromanica.ro
 Romanul lui Gladcov, Ener-
gie", A fost inchinat noil etape
de construire a socialismului §1
oamenilor care s'au format In-
tre timp. Gladcov a pus la baza
acestui roman un material le-
gat de constructia Dneproghe-
sului. Cu multä vigoare fusese
pus5, in romanul lui A. Mall--
chin (1890-1938) Oamenil dela
periferii" (din cauza mortii au-
torului, romanul a rAmas neter-
minat), problema transformAril
treptate a constlintel de mic
proprietar a taranului, prin forte
muncii socialiste creatoare.
Romanul lui Panfiorov, Bru-
- schi", zugräveste transforma-
F. Panfiorov rea satului l oamenli noi care
se formeaz5. acolo. Istoria lui
Chiril Jdarchin este istoria tipicI a taranului sovietic inaintat.
Figura lui Jdarchin, organizator si creator al unor forme noi
de viata la sate, arata, cá personalitatea omului sovietic creste
si se intäreste cand el merge in pas cu Partidul.
Cel mai izbutit roman care descrie transformarea satului
este romanul lui M. Solohov 135,mant destelenit". In poezie,
victoria orânduirii colhoznice este oglindita In admirabilui
poem al lui A. Tvardovschl, Tara Muravia" (1934-1936).
Toate operele acestea, pline de atmosfera epocil lor, de
pasiunea §1 inflAcArarea muncii, transformatà Intr'o chestiune
de onoare, de glorie, de vitejie si de eroism, au caracterizat acel
element nou din raporturile omenesti, reconstructia t5xii, care
are loc intre anii 1930 si 1940.

Figura omului nou

Pe masura ce se desemnau tot
mai lin-inede contururile constructiilor
grandioase care se iraltau conform planurilor cincinale stall-
niste, deveneau tot mai distincte §1 trAstturile noului om care
trestea Impreunä cu tara sa. Salutând In August 1935 pe cälá-

52

www.dacoromanica.ro
..tetii din Turcmenistan, care executasera un mars de mai multe
mii de kilometri, Ma precedent in istoria cavaleriei, tovarasul
Stalin aerie: Numai claritatea scopului, perseverenta intru
atingerea scopului i taria de caracter care in1atur4 tpate ob-
stacolele, de mice natura, au putut sa asiguro o atat de fru-
moasä victorie.
Partidul Comunist se poate felicita, pentruca el cultiva
tocma1 p,ceste calitäti in randurile muncitorilor tuturor natio-
nalitAtilor din uriasa noastra Patrie".
Tocmai aceste trasaturi ale caracterului omenesc, faurite
de realitatea socialista si care au ridicat pe o treapta de des-
-voltare supefioara caracterui national rus, atrag din ce in ce
mai mult atiintia scrlitorilor sovieticl.

Poernal Pedagogic" Problema educatiei sociall-te

de A. Macarenco, a omului, prin influenta muncH 11-
(1933-1934). bere care innobileazA, a fost in acerAl
ani adAncItA si intens prelucratA in
Peemul pedagogic" al lui A. Macarenco (1883-1939). Ca st
multe alte opere ale literaturli sovietice, Poemul Pedagcgic"
are in multe privinte un caracter decumentar. Materialul foto
sit este rezultatul experientel lui Macarenco in calitate de di-
rector al unei colonli de copii vagabonzi. Macarenco a izbutit, In
conditiile cele mai grele, cu acesti copil stapAniti de deprinderl
artisocialo, canatate intr'un mediu de delicventi, s creeze un
colectiv organizat, hazat De prietenie, din care au esit oameni
minunati: ingineri, medici, profesori, comandantl ai Armatei
Sovietice.
Macarerlco a izbutit nu numal 0.11 educe elevii dar a
reusit sa transforme acest fapt real intr'un fapt artistic, adica,
a tras din el concluzii generale si estetice, care ne Ingadue s.
intelegem mai adânc realitatea in care au devenit posibile ase-
menea fapte. Macarenco arata pas cu pas cum incep sa se in-
drepte sufletele gchilodite de viata ale colonistilor sal, sub in-
fluenta unei munci cclectIve si voloase si a acelel increderi in
om care a fuzt principiul fund9mental pedagogic al lul Maca-
renco Impresimant este episoctul in care autorul povesteste
cum a increclintat unui colonist, lost hot, misiunea sit Inca-
sere pentru colonie dela oficiul postal o importanta sunfa de
rbani. Increderea aceasta I-a sguduit profund pe colonist, fa-
23 Istorla Lit. Sovielice Ruse
353

www.dacoromanica.ro
 .73 candu-1 sa se simta om demn de
incredere, si deci, cu destula pu-
tere sufleteasca pentru a justifica
aceasta incredere. Pe drum, inchi-
puindu-sl cá ar fl putut fi atacat
A
de talhari, simtea in el atata forta,
si atata dorinta pasionatä de a se
1.
clarui cu Loath fiinta lui misiunil
ce I s'a ircredintat incat, martu-
. riseste el: A§ fi impu§cat, a§ fl
t muscat, a§ fi sfasiat cu dintii, ca
un caine, pana m'ar fl omorit... Si
stiti ca aproape plangeam...°
Macarenco 1§i define§te astfel
sensul muncil sale pentru educa-
-j rea omului: ,,cel mai important
lucru pe care ne-am obi§nuit sa-1
A. Macarenco pretuim In om este forta si fru-
musetea lui. Si una si cealalta.
sunt determinate de atitudinea pe
care o are feta de rerspectiva. Omul a carui comportare este
orientata dupa perspective sa cea mai aproplata, cum ar fl de
pildä, pranzul salt din acea zi, este omul cel mai slab. Daca el
se multumeste numai cu propria lui perspectiva, fie chiar si cea
depärtata, el ar putea sa par% puternic, dar nu ne va da im-
presia de frumusete a personalitatii sale si sentimentul unel va-
lori adevarate a acesteia. Cu cat este mai larg colectivul ale ca-
rui perspective devin totodatá si perspectivele personale ale in-
clividului, cu atat omul va fi mai frumos si superior".
Tocmal prin faptul ca-i creeaza omului o perspectiva de
desvoltare, care cultiva cele mai nolokle sentimente si-1 ridica
la cel mai inalt grad de frumusete spiritualä, zicern ca socia-
lismul formeaza tipul de om superior. Faptele de vitejie din
Mare le Rend. de Aparare a Patriei ale oamenilor sovietici au
aratat el, dupa douazeci de ani de existent& a Puterli Sovietice,
eroismul muncii sociallste si sentimentul identificarli omului
cu tare au format In omul sovietic cel mai inalt spirit de abne-
gatie, o hotarire si o barbMie nemaiintalnite in istorie, si au
desvoltat In el un sentiment de dragoste neasemuit de puternie

354

www.dacoromanica.ro
fatA de Patria sa soclalista. Ele 1-au adus cea mai mare victo-
rie din istorie, asupra celui mai periculos du§man care a ame-
nintat vreodata. omenirea.
Meritul lui Macarenco este tocmal acela ca a §tiut, intfun
exemplu simplu §i concret, sä van., sa inteleaga, §1 sä arate
cu o mare putere atat none trasaturi ale omului sovietic, cat
acele forte ale vietii care desvoltä aceste trasäturi.

www.dacoromanica.ro
 N. OSTROVSCHI
SI INSEMNATATEA LUI
IN ISTORIA
LITERATURII SOVIETICE
.994ae

xistenta scurta, dar extraordinara de bcgata in experienta

U plina de forta, intensitate i insemnatate sccialá,
a lui Nicoai Alexeevici Ostrovschi (1904-1936), reprezinta
ceea ce se pcate r.umi viatä tipica a unui cm i ciiitcT sovie-
tic. In ea s'au manifestat cele mai bune tras5,turi ale firii omu-
1u1 soyiatic.
Dela varsta de 14 ant, N. Ostrovschi, ca participant la raz-
boiul imrotriN7a albil-r in Ucraina, aproviziona cu cartuse pe
ostasii rosii din linia de foc, se avanta in actiunl de recunoas-
tore. Incepand din Mai 1919, el este unul din primii comsamo-
Jiti din Ucraina, iar din anul 1924 este membru de Partid. La
va.rsta de 16 ani luptá deja ca ostas al Armatel Rosii facand
parte la inceput din divizia vestitului Grigori Cotovschl, iar
apoi din Prima Armata de Cavalerie a lui Budionnal.
In toanina anului 1920 este ränit gray. Dupl vindecare,
Ostrayschi se indreapta spre frontul munch i toate fortele Cl
le consacr5 munci1 de reccnstruciie a tärii. Dar in anul 1925 il
doboara din nou o boala grea. Treptat, un proces neindurAtor
de osificare a articulalilor ii imebilizeaza; la aceasta stare
grayä vine F5, se adauge si o pierdere completa a vederil. In
anul 1928 el scrie unui prieten: Inca o loyitura nemil a-a s'a
abatut pe capul meu. Ochiul drept mi-a orbit complet... cu cel
E tam g abia mai vacl, 3am cinci la suta."

356

www.dacoromanica.ro
 Dar nimic, nici durerile chinuitoare, nici izolarea de vlatä
care parea inevitabila, nici faptul c. e condarnnat la o stare
act neputintg, de completa pasi7itate, n'au putut infrange spi-
ritul de luptator al coniunistului Nicolai Ostrovschi.
De trei ant ma lupt pentru viatrt, scrie el prietenului
sgu. Dacg la baza full mele n'ar sta antic si puternic sg-
clita legea luptei pang la ultima posibilitate, desigur ca demult
m'as fi impuscat... Numai ca cel ca mine, care lubim la nebu-
nie viata, itsbim lupta aceasta pentru construirea lumil nol,
mai bune, noi? cei care ne-am luminat si am vazut viata asa
cum este ea, nu putem pleca cat timp mai exista macar o sin-
gura sansa".
Aceasta putere de a lupta pentru virtd, Nicolai Ostrovschl
o gäseste in conceptia sa partinica, in nazuinta sa pasionatg
de a-0 servi pang in ultima clipa poporil, tam. Ca si eroulul
din Waseca la" de Furmanov, nici lui nu 1-a trecut vreodata
prin gand c'ar putea exista o viatg care sa nu Tie pusg in
slujba cau7e1 comune. Lupta lui pentru viata a fost o lupta
pentru drevtul de a-si servi pana la cap:it poporul, tara, Par-
tidul.
Lucrul cel mai de pret este sit fii !uptator, nu s5, te ta-
rasti in coada", spune el in cuvantarea radiodifuzata in ziva
de 12 Octombrie 1935 din camera sa dela Sod, adresatg citi-
torilor siti uciaineni din Chiev. Ostrovschi a explicat el insusi
de uncle isi trag aria camenil care si-au .,integrat viata in fra-
rnantarea generala". Astfel el scrie: Egoictul piere in primul
rand. El traeste numal pentru sine. $i iacit eul" sgu a fost
schilodit, el nu mai are pentru ce sit traiasca. In fata lui se
aTterne intunericul egoismului si al condamnaril. Cancl insa
omul nu traeste numzi pentru sine, ci se contopeste cu viata
obsteasca, e greu sa-1 ucie, ar tr2bui sa ucizi tot ce-I inconjoar5
toata tara, toata viata". I mai departe: Dna la un om viata
personal5, ocupa un loc imens, iar cea obsteasca unul neinsem-
nat, sfaramarea vieii Jul personale e o catastrofg pentru el.
Incepe sg-si pung imediat intrebarea: la ce sa mai tralasca
atunci? 0 asemenea intrebare nu sl-o va pune ins5, nicicand un
luptator".
Nu si-a pus-o nici Ostrovschi. Tot ce poate fi mai minu-
nat pentru om, e sa s'ujeasca omenirea prin tot ce creeaz5, el,
si atunci spunea el eul din om inceteaza de a mai exista".

357

www.dacoromanica.ro
Este Weld, nobila a unui comunist adevarat, care-I improspata
fortele in lupta pentru viata: Dna, ar fl ca numai o singura
celula a organismului rneu s ramana vie, 0, poatä rezista, a§
trai, as rezista I atunci".
In lupta aceasta pentru gasirea unei posibilitäti de a slujl
Partidul i poporul, in ciuda bolii care-I impiedica, lui Ostrov-
schi ii vine ganclul sa devina scriitor, s povesteasca cele va-
zute si traite de el pentru a contribui prin experienta sa de
viata la educarea oamenllor sovietici.
Incepe sa scrie, infruntand greutatd enorme, Ma a putea
vedea si reciti textul. L-a ajutat Insa memoria lui fenomenall.
La Inceput a incercat s scrie I singur, cu un transparent o
mai:A groasa cu nieturi orizontale de lungimea randurilor de
scris. In n-lapa, se introducea hartia de scris. Astfel Ostrovschi
putea scrie far% a vedea textul. Dar a trabuit in cele din urma
sä renunte si la asta si sä treaca la dlctare.
In pofida tuturor acestcr piedici, prima parte a romanu-
lui Asa s'a ciit otelul", inceput la Moscova In toarnna anulul
1930, a fast terminata in anul 1932 si publican, in numarul
patru al revistel Tanara Garda". Aparitia el a Insemnat o vic-
torie a lui Ostrovschi asupra tuturor obstacolelor care i-au stat
In cale. El reintra In viata ca luptator. El scrie: Portile vietil
s'au deschis larg in fata mea. Visul meu arzator de a deveni un
participant nctiv la luptà, s'a realizat... Viata mea este plina
cu desavarsire. Inainte, la munca, pentru o i mai Ina lta, des-
voltare, pentru si mai inalte infaptuiril Strangeti-mi mMnile,
tovarasil Victoria mea este victoria voastral Auziti ce tare imi
bate inima?"
Incadranclu-se ca scriitor, in randul luptatorilor pentru so-
cialism, N. Ostrovschl s'a patruns deosebit de profund de acea
raspundere Malta pe care si-a asumat-o in aceasta calitate. In
articolul Cum trebue sa fie un scriitor sovietic" el scrie: El
este in primul rand un constructor al socialismuluL.. un lup-
tator. Luptator, invätator, tribun. Un Om (cuvantul trebue scris
ru Men, mare)". Pentru a deveni un astfel de scriitor este
nevoie de un singur lucru: atitudine partinica fan, de viata. Cu
multa, profunzime Ostrovschi a spus despre sine Insusi: Sunt
doar o picatura mica, in care se reflecta soarele Partidului".
Tocmal deaceea reprezinta el tipul omului i scriitorului so-
vietic, pentraca si in viata sa privata si in creatla sa a realizat

358

www.dacoromanica.ro
cu o exceptionail profunzime
principiul partinitatil, aflandu-si
in aceasta izvorul fericirii sale:
Nu exista fericire mai mare,
spune el, ca aceea de a fi un
fiu credincios al clasei munci-
toare, al Partidului", este toc-
mai sarcina pe care i% propu-
-sese s'o realizeze in opera sa:
Vreau ca, citindu-mi cartea, ci-
titorul sa fie cuprins de un sen-
timent minunat, sentimentul de
clevotament fatä de maretul
nostru Partid".
Acect spirit de Partid pe
care Ostrovschi 1-a exprimat
loarte strälucit atat in viata cat
si in opera sa a fost infiltrat in
el de tcata existenta sa consa-
crata Partidului si traitä de el N. Ostrovschi
intr'o lupta neobositä pentru
cauza socialismului. Vorbind des-
pre felul cum trebue sa fie un scriitor sovietic, Ostrovschl vor-
bea in fond despre sine insusi: lin tanar creste cu adevarat
numai atunci and creste ca om, ca luptator, and creste im-
preung cu toata tara... Numai filnd in coloanele luptatorilor
inaintati, Inflacarat de pasiunea luptel, simtind durerea In-
frangerilor, bucurandu-se impreunä cu tot poporul de orice
victorie. numai atunci el va sti sa scrie o carte patrunsä de
adevar, de emotie si indemn". i Ostrovschi obtine un succes
literar extraordinar chiar cu primul sau roman, tocmal fiinda
a pus la baza operei sale ideia de partinitate, care ii determi
nase toata viata.
Cu o uriasa putere interioara
Asa s'a cAllt otelul" rod al suferintel sale N. Ostro-
(1932-1934) vschi a pus problema omului nou,
Intemeindu-se pe un material documentar viu, oferit de pro-

359

www.dacoromanica.ro
pria-i viata. Jar viata lui, la randul ei, a fost atat de mult sub--
ordonata idea lurilor lui si atat de luminata de frumusetea in-
terioara a acestui om neobisnuit, incat ea insasi a fost o opera
de arta a epccil noastre.
Romanul Asa s'a cällt otelul" este insasi povestirea vietit
lui, interpretata artistic si redata in imagini. Dar ar fi gresit
sA consideram romanul drept o biografie a lui Ostrovschi. Au-
tcrul insusi avertizeaze." in acest sens pe cititori cand spune:
Romanul meu e in primul rand o opera de arta, la crearea.
eareia am folosit dreptul de a recurge la fantezie. Romanul
are la baza nn considerabil material de fapte reale. Dar in
niciun caz nu poate fi socotit drept document. Este un roman
si nu o biografie, ca sa spunem asa, a comsomolistului Ostro-
vschl".
Ostrcvschi a putut s introduca in roman si un considera-
NI material cie fapte din propia-i viata, tocmai pentruca via'a
sa era in multe privirrte o realizare a celor mai bune insusid,
;I celor mai apropiate de idealul socialist, ale omulut sovietic.
$i viata lui N. Ostrovschi i romanul sAu reprezinta cea mai
luminoasä expresie a acelei atitudini fata de perspectiva des-
pre care vorbea Macarenco. Identificarea cu poporul a deter-
minat frumusetea figurii create de Ostrovschi; ea sta la teme-
lia caracterului lui Pavel Corceaghin, eroul romanulul, care re-
petä prin drumul vietil sale scarta lui 03trovsch1.
Nimic nu-i mai scump pentru om eecat viata, gandeste
Pavel Corgeaghin. N'o traeste decal o singura data i trebue s'o
traiasea astfel ineat sa nu simta o chinuitoare durere pentru
anii trecuti in zaclar, sa nu se simta rusinat pentru trecutut
lui meschin si ticalos, iar in fata mortii sa poata spune: toata
viata i toate puterile mi le-am inchinat celui mai minunat
lucru din lume, luptei pentru eliberarea omenirii. i trebue
O. se grabeasca s'o tratasca".
Pi Corceaghin traeste intocmai asa. El se afla in primele
randuri ale ostasilor rosii, in anii razbolului civil; este in pri-
mele randuri ale muncitorilor in anii constructiei socialiste.
',all cA boala Ii scoate din luptä. E orb si tintuit in pat. N'are
Incotro sa se grabeasca A tral asa, ar insemna sa mananci, sA
bei, sa, respiri i atat... Nu e care mai simplu, cPt mai al inca
putere i ti-a ramas revolverul, EA te impusti? Dar asta in-

360

www.dacoromanica.ro
seamna sa-ti subordonezi viata numai propriel tale perspective,
celei mai apropiate de tine; or, aceasta ar insemna Ca Pavel
Corceaghin da dovada de cea mai mare slabiciune. Dar ai in-
cercat sa invingi viata aceasta? li spune el. Ai facut tot ce
se putea ca sà iesi din incercuirea ei de fier? Ai uitat ca langa
Novograd-Volansc v'ati dus la atac de saptesprezece ori i of
ati cucerit orasul in ciuda tuturor calcuIelor? Ascunde-ti revol-
verul Fi nu mai spune nimanui despre fapta pe care al avut de-
gand s'o fact. Trebue s tli s traesti, chiar atunci and viata
devine insuportabila. Trebue s'o fad folosituare."
Iata dee! cum aceasta tarie de caracter care sfarma mice-
fel de piedici", sadita, in sufletul lui Corceaghin de Partidul
Bolsevic, ii ingadue salt invinga slabiciunea si sa-si gaseasca
perspectiva care-i cia ur scop si-1 lumineaza din nou viata. ft
el isi insuseste singura arma care-I mai este accesibila; cuvantul.
Serie o carte in care-i invata pe pititoril si sa nu-si plarda ni-
clodata curajul, s caute intotdeauna in el insisi puterea de a
rezista in lupta.
Romanul a ocupat un loc de seama in literatura sovietica
fiindca Ostrovschi a reusit, datorita ideii de partinitate care-I.
determina intreaga activitate, sä realizeze cu o deosebita cIa-
iitate principiile realismului socialist. Aceasta reiese in primuI
rand din faptul ca in central romanului se afla figura pozitivä
a eroului bctsevic care ii manifesta din pith si multilateral cele
mai bune trasaturi ale caracterului su. Problema de a crea
figura unui erou pozitiv a constituit preocuparea principalk.
diriguitoare, atat in munca de creatie a lui Ostrovschi, cat sb
In cerintele pe care le punea el scriitorilor sovietici. Este a
chestiune de onoare pentru scriltorii sovietici de a crea figura
unui Omar revoluticnar al epocii noastre, scria el. Literatura
noastra... are Inca prea putine figuri de acest tip. Viata noastr5
contine mult mai mult eroism de-cat cuprindeau cartile noastre."
Mild a scris romanul Asa s'a calit otelul", Ostrovschl s'a condus
dupa cum se exprima el insusi numai de o singura dorinta
aceea de a crea chipul unui luptätor tanar care sa fie un mo-
del pentru tineret". Aceeasi probIema si-o propusese Ostrovschi
si in munca de elaborare a celuilalt roman al sau, ramas neter-
minat, Nascutl din furtuna": Trebue s educam in tineret
constiinta ca un singur luptator chiar, gasindu-se intr'o situa-
tie care s'ar parea ca este fara esire, poate cauza dusmanulull

361

www.dacoromanica.ro
wa mare paguba, daa gaseste In inima lui clestula barbatie. Tre-
buesc insuflate curajul i hotarirea de a lupta pana la ultima po-
sibilitate. Vreau s demonstrez aceasta tea, creand tipul lui
Andri Ptaha... Uneori sunt necesare 1 asemenea pornirl de
bravura, iloglce; ele dovedesc a nu exIsta situatil fan, !este,
caci vitejia i hotarirea de a rezista !riving totul."
Iata de ce i Ostrovschl insusi I eroul sau Pavel Corceaghin
au putut sá invinga toate plediclle pe care le-au Inta Inn In
nlata Acea bucurie imensa de a tral pe care el o simteau cu
atata putere se baza pe InteIegerea sensului maretel lupte
pentru fericirea omeniril si a Patriel, la care luau parte. Vor-
bind despre faptele de vitejie ale Armatel Sovietice In Mare le
Razbol pen tru Apararea Patriel, tovarasul Stalin a subliniat ca
scopul nobil, inaltator, care o anima libertatea Patriei a
trezit la via% activa eroismul a mil si mil de oameni sovietict
Maretia scopului determina I maretia caracterulul acelora
care lupta pentru acest scop. Un asemenea caracter apare ant
In lupta, cat si In munca lui Corceaghin si a tineretului cu
aceeasi structura spirituala, din romanul lui Ostrovschl Asa
s'a alit otelul." Romanul a fost una din primele opere din lite-
ratura sovietica in care a fost redat patosul maretel construlri
a socialismului care a inceput imedlat dupa anul maril coti-
turi. Desi evenimentele descrise In roman s'au petrecut in de-
ceniul al doilea, cartea a fost scrisa in deceniul al trellea. Dui:A
turn romanul Mama", care descrie evenimente petrecute in
anil 1902-1903, nu poate fi inteles in toata adancimea lul cle-
at In lumina revolutiel din 1905, dupa care a fost scris si care
I-a dat lui Gorchl Walt') patos revolutionar ce determlna tona-
litatea romanului, tot astfel si romanul lul Ostrovschl devine
deosebit de clar dna II raportam la prima an! al deceniului al
patrulea, perloada incheieril prlmului plan cinclnal, lndeplinit
In decurs de patru ant sl de incepere a celul de al doilea plan
perloada victoriel socialismului In toate domenille
economiel nationale, clespre care a vorbit Stalin In Ianuarle
1933. Congrezul al XVII-lea al Partidului, care s'a tinut In
1934, a lost un congres al invingatorilor". Nu e Intamplator
faptul cä bolsevicul Juhral 1.1 rosteste cuvintele: Iata uncle se
taleste otelul", care definesc sensul ideologic al romanului, toc-
mai In momentul and vede in fata sa tineretul muncitor lu-
trand pe santler.
.362

www.dacoromanica.ro
 Cartea Asa s'a cälit otelul" ImpArtAsind tineretului atat
experienta acumulatA in timpul rAzbolulul, cat sl experienta
construirii, 11 InvatA s lubeascA viata mai mult ca orice, dar
s'o iubeascA nu pentru ei 1nl1 numal, el in numeIe cauzei Par-
tidului care conduce poporul spre fericire.
Intr'unul din romanele scrlitorulul polonez Boles law Prus,
existA un episod curios: eroul lul, participand la o rAscoalA
nelzbutitä, scapA de urmAritori. El dA dovadl de bArbatie si
dibAcle, fuge de urmAritori si, simtindu-se aproape in sign-
rantA, Intl% intr'un sat sl se ascunde in podul unei case, pentru
a se odihni. DeodatA vecle cA in sat luta un detasament de ca-
va1erist1 dintre aceia care-1 urmArlserA pe rasculati. Doi dintre
ei clescalecA, yin In grabl spre casa in care se afla el si bat in
usA. Totul e clar: cineva 1-a denuntat sl au venit sA-1 prindA.
El scoate revolverul trage un glonte in frunte. Cavale-
ristii, care bAtuserA la usA, cer gospodinei apA, beau si pleacA
in fugl sä-si ajung5, unitatea, far impuscAtura lul din timpul
bAtAllor In usA n'a fost auzitA de nimeni. Unul om din scoala
lul Corceaghln, desigur, nu 1 s'ar fl putut intampla ceva ase-
mAnAtor. El ar fl stiut cA viata, ca i moartea lul, nu-1 sunt ne-
cesare nurnal lui; el si-ar fl pAstrat taria panA la sfarsit, ar fi
pastrat glontele pentru a-1 slobozi in inamic; pe el 1-ar fl sal-
vat perspectiva pe care n'a a avut-o eroul ha Prus.
0 minunatA putere de rezistentA, bArbatia, fermitatea, pe
care 1 le (15, omulul imagInea clarA a unui scop mAret, 1atA asa
dar acele insusiri pe care le cultIvä Ostrovschi in oamenil so-
vietici, atat prin viata, cat s1 prin opera sa.
C. Simonov a scris un poem mi-
Puterea pildultoarenunat, inchinat lui Ostrovschl. Se
a figura lul Corceaghin.
intituleaza, intocmal asa cum tre-
bue sA-1 numim pe Ostrovschl: InvingAtorul". '
Subiectul poemului este istorla vleII lum Ostrovschi. Tema
principalA a poemului este lupta lul Ostrovschl cu boala care
1-a lipsit de cea mai Ina IVA fericire: munca pentru binele poporu-
lpi Ou. $i Ostrovschi invirme bnala: orb, tintuit In pat, Ii
gaseste, in sfarsit, locul in viata t
Si greu cdpigatuli-a dreptul, cu fapta,
De-ai duce pe oameni prin Map 'neatati:

363

www.dacoromanica.ro
 Pe-aicea cotit-am la dreapta? La dreaptal
Pe-aicea luptat-am? Aid sei luptatil
Putea ca sä scrie? E limpede cale,
Mal simpld ca traiui de-acum, ne 'nsemnat...
S'aftearna deci urmele laptelor sale
Scriindu-le 'n randuri adanci g-apdsat.
Si Slmonov gaseste cuvantul expresiv, care explia fermi-
tatea vieii lui Ostrovschi. Descriind inmcrmantarea lui Ostro-
vschi, dus pe afet ca luptatorii cazuti in slujba poporului", et
spune:
Imi pare cd far se ridicd 'n avant
Imi rare cd aura lui asprof 'ncZe.Ftatd,
E gata sel strige un ultim cuvdnt.
Un ultim cuvant de marie 191(d:rite!
Cum iei o potcoavd gdsitd pe jos,
ri iei ca sd-fi poarte noroc st-I tit minte
E csnru cuvantul. Cuvantu-i volos
0-f singurul care e drept. Inaintel
Cu acest cuvant mare% Inainte", a intrat Ostrovschi I a--
mane in viata noastra.
Cuvantul acesta este cuvantul lui Ostrovschi insusi: Numal
inainte, numai pe linia de fcc, numal prin greutati, spre vic-
torie; si numai acolol Iata deviza tineretului din tara noastrá,
o deviza minunata, o deviza barbateasca, deviza care ne-a fost
lasata mostenire de marii nostri conducatori".
Inainte 1 numai inainte 11 cheama pe cititorii sM cartea lui
Ostrovschl. Fa ii invata sä traiasca si s lupte In numele celui
mai trumcs i celui mai inalt scop care poate sä existe, i in
primul rand sä lupte pentru apararea Patriei lor Socialiste.
,,Tineret din marea noastra Patrie! spunea Ostrovschi In
1935 la radio, te chem la lupta pentru viitorul tau luminos.
Cand se va deslantui tunetul furtunil 1 va veni noaptea san-
geroasa, mii de luptätori se vor randui pentru apararea scum-
pei noastre tAri, dar eu nu voi putea fi printre voi. Deaceea vit
rog: loviti, loviti 1 pentru mine, loviti 1 pentru Pavca Corcea-
ghinl"

364

www.dacoromanica.ro
 In zilele Marelui Razbol de Aparare a Patriei, tineretul
nostru a raspuns in mod demn la aceasta chemare. In nume-
roase unitäti ale Armatei Sovietice s'a luat obiceiul de a de-
numl pe cel mai buni luptatori c:rceaghinisti". Romanul ,,Asa
s'a cälit otelul" a fcst cartea de capatai a lui Oleg Cosevoi si a
celorlalti participanti ai grupului eroic Tamara Garda" din
crawl Crasnodon. La muzeul Nlcolae Ostrovschi" din Mos-
cova se pastreaza scriscarea unei partizane din timpul Mare lui
Razbol de Aparare a Patriei. In aceastä scrisoare ea scrie ca
pentru ea si tovarasii ei, Ostrovschi a lost un indrumator In
lupta i cel Cintai tovaras"
Ziarul Crasnal Cernomorer relata in timpul razbolului
un e;:isod interesant petrecut in Iegatura cu aceastä carte.
Vedeta 0-65 a dus timp de 7 ore lupta Impotriva a 30 de born-
baediere germane si, desi a fcst gaurita in 1.500 de locuri, a
reusit totusi s ajunga la baza el. Doua treimi din echipaj a
fost omorit. In timpul luptei, sergentului-major Curapiatnicov
i-a fost retezat brul, dar el nu si-a parásit postul ci, vazand
ca un inceput de incendiu ameninta s provoace explozia born-
beler de adancime care se aflau pe bord., a ros cu dintii Iran-
ghla, a aruncat bombele peste bold i astfel a salvat vasul.
Dupa lupta, el a spus, tinand cartea lui Ostrovsehl in mama:
Da, aceasta carte ne-a ajutat mult in momentele grele. Aici ce
arata admirabil cum trebue sa te porti in lupta".
Ostrcvschi a devenit un lndrumator in viatá pentru citi-
torii sal. In timpul victii el a primit din partea acestora mii de
scricori, in eare-i spuneau c entru dansii cartea lui este un
program de viatV i ca datorita ei se trIeste, se luereaza pi
se inving greutatile, mult mai usor". In cartea sa ca Si in viata
sa, el a lost intocmat a-a cum spunea el ca trebue a fie un
scriitor scvietic: Luptator, invarator, tribun, Om, cu literä
mare". Mare le sburator al timpurilor noastre Valeri Cica'ov,
scria despre Ostrovc.chi: <Nicolai Ostrovschi este un erau al ta_
rii noastre, este mandria ei. Cartea Jul Asa s'a cant otelul"
a inva'at, continua sa invete si va invata Inca multi ani dea-
cum inainte tineretyl Fovietic. Nol, aviatoril, am aflat adesea
In aceasta carte o sursa de energie, cle forta, si de inspiratie In
minim noastra.
reaceea cartea lui Ostrovsehi este ura din cariile cele mai
lubite din tara noastra. Ea a fost tiparita In 153 de editii in 42

365

www.dacoromanica.ro
de limbi ale popoarelor tarn noastre, cu un Ural' de peste doua
milioane jumatate de exemplare. Glasul lui OstrovschL
1

ajunge ping, la cititorii progresisti din lumea Intreaga. Din

1941 si pana in 1947, operele lui au fost tiparite in 31 de eclitil
in 16 taxi straine. Aceastä popularitate enorma a lui Ostrov-
schl si a romanului lui constitue cea mai buna, dovada a fap-
tului ca el a stiut sa Indeplineasca sarcina principala a unui
scriitor sovietic, aceea de a fi inglner al sufletelor omenesti,
a stiut sa-si lnsuceasc l s exprime ideia de partinitate atat
In viata cat si in opera sa. 0 caracterlzare admirabila i-a dat
A. E. Ceaica, Erou al Unlunil Sovietice: Niro lal Ostrovschl e
un om simplu ca l noi UAL dar care a strabatut cu o deose-
bitä preclzie itinerariul indicat de marele nostru Partid al lul
Lenin si Stalin".
Figura lui Pavel Corceaghin creata de Ostrovschi a deve-
nit un puteinic mijloc de educare a omului seivietic, tocmai
pentruca intruchipeaza acele träsaturi pe care cerem s. le al125,
omul sovietic, trasaturi pe care le desvolta, in el Partidul.
Aceasta, educatie II ingadue s ramana ferm pana la capat,
tocmal pentruca pe el 11 calauzeste un scop maret fericirea
Patriel.
Cu un exemplu contrariu, aceeasi tema a fost desbatuta_
si de M. So!ohov In monumentalul sau roman Pe Donul 11-
n istit."
Eroul lui Ostrovschl s'ar parea ea este distrus de viata, stri-
vit de ea fticeste, e lipsit de orice pcsibilitate de rezistentä.
Dar mareata idele a eliberaril poporului si a devotamentulut
pentru Patria sa Ii transforma intr'o imensa forta, necesara
tarn.
Eroul lui Solchov, Grigori Melehov, e un om plin de forta
si de rara barbatie, cu o fire gata sä infrunte cele mai aspre
incercari. Dar e un om care si-a pierdut perspectiva, s'a rupt de
popor, sl-a t.cadat tara, viata lul si-a pierdut contInutul el acle-
varat i lata. c Grigori este strivit de via:0, cu adevarat, el
duce la pleire pe femela iubit, isi risipeste far& rost toate for-
tele spirituale, este mort moraliceste, desi mai are Inca destulä
putere fizicá.
Forte omului nou, patruns de ideia mareata a Patriei so-
cialiste, pe de o parte si condamnarea la neputintä a celui care
s'a legat de vechea intocmire a vietii si care prin aceasta se
3 61;

www.dacoromanica.ro
pierde, 11 pierde stabilitatea interioara, pe de alta parte,
prin aceasta, opozitie literatura sovietica rezolvä problema fun-
damentala a artel, problema omului si a locului pe care-1 °cup&
acesta in viatä. Problema aceasta nu-si gäsise pana acum o
astfel de rezolvare. 0 asemenea rezolvare a ei a putut-o da nu-
mai acea metoda artistica care a fost creata in procesul luptei
pentru societatea socialista.
Activitatea creatoare a lui N. Ostrovschl a avut o mare im-
portanta, pentru desvoltarea ulterioara a literaturil sovietice In
ansamblul el. Insusindu-si adanc invätatura leninista, a parti-
nitatii, trecand prin scoala artistica a lui Maxim Gorchi, N.
Ostrovschi a dat exemplu de cum se infaptuesc principiile crea-
toare ale realismulul socialist In mile conditli istorice. In opera
lui Ostrovschi gasim un model de atitudine partinica a scriito-
rului fata de realitatea pe care o zugräveste, o profunda inte-
legere a trasaturilor fundamentale ale caracterulul omulul so-
vietic.
Daca in literatura contemporana occidentall decadenta
tema nefericirii personale a omului se rezolva in spiritul unui pe-
simism si al unei desna'clejdi extreme, care decurg din insäsi
natura indivIdualismului burghez, apol Ostrovschi prin exem-
plul lui Pavel Corceaghin a aratat cum principiul colectivismu-
lui Ii ajuta, pe om sa invinga totul 1 sa inlature orice fel de
obstacole, mentinandli-i energia si optim:smul in orice impre-
;urari. Inflaeca figurii lui Pavel Corc6aghin s'a simtit puter-
nic atat asupra generatiei tinere din tsra noastra educata in
spiritul cartii lui Ostrovschl, cat si asupra chipurilor de oa-
meni sovietici zugraviti de scriitorii nostri dupl Ostrovschi.
Oameni ca Saburov (Zile I Nopti" de C. Simonov), Meresiev
(Povestea anui om adevarat" de B. Polevol), Zernov («Pri-
mAvan, in colhozul Podeba"*. de N. Gribacicv) i multi altii,
s'ar putea spune c sunt toti crescuti I formati In spiritul
conceptillor de viata ale lui Pavel Corceaglf.a.
Pasiunea bolsevica, intelegerea esentei irsäsi a firii omu-
Jul sovietic, o profunda putere de orientare spre un scop bine
determinat, aceasta mostenire fecunda a scriitoralui bolse-
vic N. Ostrovschi a patruns adanc in literatura sovietica, Pfir-
mandu-se intfun chip mereu nou si original in once noua
opera' literal% mai importanta,

www.dacoromanica.ro
 01111ok
Imem111130,T1

OPERA LUI
M.A. OLOHOV

-AN ihail Alexandrovici So'ohov este, clupa Gorchi, repre-

lyi zentantul cel mil de seama, al prozei sovietice. Solohov
este academician ci deputat al Sovietului Suprem al
U. R. S. S., ales consecutiv, in ultimele trei legislaturi. Drumul
Eau Iiterar incepe abia in epoca cea noua, dupa Octombrie.
In cartea sa ,,Stepa azurie", Solohov li poveste§te pe scurt
-viat a:
M'am nascut in anul 1905, in catunul Crujilino, stanita
Vocensca..a, di3trictul Donet (fostã regiunea Ostii Donului).
Tatal men era raznocinet, originar din gubernia Plazan;
.§i-a schimbat mereu, pana la moarte (1925), ocupatia. A fost
rand pe rand §ibai" (negustor de vite), a cultivat cereale pe
pamantul arendat dela cazaci, a fost functionar la o intreprin-
dere comerciala sateasca, administrator de moará mecanica,
etc.
Mama semicazaca, semitaranca. Abia cand tata m'a
clus la liceu a invatat carte pentru a putea sa-mi scrie Vara aju-
-torul lui. _Edna' in anul 1912, ci mama §i eu am avut pamant;
ea ca vaduva de cazac, jar eu ca fiu de cazac; in 1912 tatal meu,
Solohov. m'a infiat (pana atunci traise necununat cu maica-
mea) si atunci am fost trecut in scripte ca fiu de mic-bur-
ghez".
Am invatat in diferite licee pana in anul 1918. In tim-
pul rkboiului civil am lost pe Don.

-368

www.dacoromanica.ro
 Incepand din anul 1920, am lucrat si am ratacit prin Or-
li le Donulul. Mu It timp am lucrat la aprovIzionare. Am urma-
Tit bandele de talhari care se facusera stapani In regiunea Do-
nului pang in anul 1922; si bandele ne urmareau pe noi. Toate
au mers asa cum se cuvenea. Am trecut prin multe, dar tim-
purile de azi te fac so, le uiti pe toate acestea.
Am inceput s scriu in anul 1923; tot atunci scrierile
mele au inceput s. fle publicate prin ziare si reviste comso-
moliste. Prima mea carte a fost publicata In anul 1925.
Desvoltarea artistica a lul
Inceputul activitatit literare lohov s'a proclus foarte repede. La
$4:1-

.vreo trei ani numai dupa debut el incepe sá lucreze la roma-

nul Pe Donul linistit". In anul 1928 apare primul volum al
<romanului, care atrage asupra lui Solohov atentia generala s1-1
promoveaza In primee randuri ale scrlitorlIbr sovietici.
Primii trei ani de activitate literara, Solohov e1-1 consacra
povestirilor, in care se si manifestau trasaturile caracteristice
ale talentului lul. Primul lui velum a aparut sub titlul Poves-
tirl de pe Don". ,Solohov a scris despre vlata cazacImil dela
Don, pe care o cunostea mai bine ca orice. Natura stepei dela
Don, obiceiurile si moravurile cazacilor, Indeosebi din perioada
razbolului civil, limbajul Incarcat cu expresil dialectale carac-
teristice regiunil Donului, toate acestea le Intalnim Inca In
primele povestiri ale lui Solohov, dln anti 1923-1925.
Sublectele povestirllor lui sunt inspirate de razbolul civil,
care a Impartit oamenii, ca printeun hotar, in doua tabere.
Copiii 1st omoará pärintil (Gradlnarul", ,,ComIsarul de colec-
tare"), parintil pe cop!! (Putregal", FamIlistul"), In lupta
zangeroase, crancene, se naste o viata noul.
In aceasta lupta necrutatoare Solohov a stlut, totusi, sa
vadá 1 partile bune ale omului sl sa-1 Infatiseze pe acela care
treaesc In om aceste porniri bune, pe comunIsti. Povestirlle
sale sunt patrunse de o mare Incredere In om I ele arata cum
in cele mai grele Imprejurari se manifesta firea nobila a omu-
1111, capabil sa savarseasca fapte de vitejle pentru cauza carela
1 s'a Inchinat, putand sa mearga pana la sacrificial suprem
pentru a salvo, viata altui om. Comunistul Bodeaghin, gasind In
drum un baletas aproape Inghetat, 11 ia cu el pe cal; nu se In-
durA sa-1 lepede, desl este urrarit de aproape de albl, si-1 da
24 !stork Lit. Sovietice Ruse
369,

www.dacoromanica.ro
 baiatului calui sä fuga, iar el rarnane s intampine o moarte
sigura (Comisarul de colectare").
Secretarul sovietului satesc Efim nu se teme, In lupta pe-
care o duce impotriva chiaburilor, nici de urmarirea continua
la care este supus din partea acestora, nici de focurile de arma
trase in ferestrele case! sale. Tine minte bine, Efim, IV
spune prietenul lui, daca te omoará pe tine, alti douazeci de
Efimi vor 1'5:sari in locul tau." Aceste cuvinte It lumineaza
constiinta in ultimul moment, cand este omorit cu salbaticie
de chiaburi.
Prime le sale povestiri au constituit pentru Solohov o bunä
scoala literara. In ele les deja in relief trasaturile fundamen-
tale ale talentului lui o zugravire profunda si multilateralä
a firii omului, un dialog admirabil, o descriere fina si calda a
naturii. Toate aceste calitäti si-au gasit o expresie deplina in
cea mai de seama opera a lui Solohov, In romanul Pe Donut
linistit".
Pe Donul linlatit" fost scrisRomanul Pe Donul linistit" a
in decursul mai multor ant
. (in anul 1923 a aparut primul volum, in 1929, al doilea, in 1933,
al trellea, si in 1940, al patrulea I ttltimul).
Ant prin diversitatea aspectelor zugravite cat i prin adan-
cimea problemelor tratate, romanul acesta ocupa, pe drept, un
loc de frunte in literatura sovietica.
Viata cazacilor dinainte si de dupa Revolutie, originalita-
tea vietii lor, aschtimea conflictelor de clasa din sanul lor, eaile
grele i aspre pe care cazacimea a trebuit sa le urmeze pentru
a ajunge la revolutie, infrangand impotrivirea disperata a var-
furilor chlaburesti, au fost infatisate in roman cu o extraordi-
nafe, plenitudine. Descrierea Iuptelor, descrierea armatelor
albe, tablourile vietil cazaceti, succedandu-se. dan cititorului
o impresie de ansamblu a marii miseari populare care inlatura
din drumul ei toate stavilele.
Dar pe langä insemnatatea lui ca epopee cazaceasca, se
mai desbate in roman si alta problema, mult mai larga, prin
zugravirea personagiului principal, Grigori Melehov. Soarta lui
este adanc instructivä. Prin el, Solohov arata destinul tragic at
omului care s'a rupt de poporul sau, sfaramandu-si astfet
viata, Vara sa-si poata afirma toate posibilitätile cu care-1 in-
zestrase natura.

.370

www.dacoromanica.ro
 Grigori e un om exceptional, cu
o vointa de tier. El 41 traeste viata
cu sinceritate, cu pasiune. El in-
spill cititorului, dealungul Intregu-
lui roman, o adanca simpatie. Chiar
si atunci cand savarseste fapte care
indigneaza mintea si inima citito-
rului, acesta Intelege ca e vorba Ir
numal de o greseala mare, dar nu
de rea vointa. Insa greselile lui Gri- ,
gori sunt inteadevar grave. El,
omul din popor care a simtit pe
propria lui piele toata greutatea I;

asupririi, care a cunoscut bucuria

muncii constructive rodnice, si care
in tot timpul revolutiei, prin gan- II

durile sale, este inrudit si apropiat

de bolsevici, el, care intruchl-
peaza vointa poporuluise afla to- M. Solohov
tusi in randurile dusmanilor aces-
tuia. Mainile lui sunt manjite de sAngele luptatorilor pentru popor
Oricare ar fi calitätile omului, ele nu-1 pot ajuta daca el
s'a rupt de propriul sail popor, daca nu merge In pas cu Pa
tria sa, daca nu lupta pentru ea in munca pasnica sau In fap,,ei
de vitejie. Tocmal aceasta rupturg de poporul sau 1-a pierdut pe
Grigori.
Se framanta, trece cand de o parte, cand de alta, Insa nu
se poate opri nicaleri. Ma sbucium ca o vijelie de stela,"
spune el insasi. i aceasta incapacitate de a face o alegere, de
a lua o hotarire definite% si de a lupta pang la moarte, im-
preuna cu Intregul popor, il pierde pe Grigori, II desradaci-
neaza. Acest sfarsit al istoriel vietil lui Grigori cuprinde un in-
vatamant adanc. El Isi pierde in viatä acel loc la care ayes
dreptul prin munca sa si prin bogatia puterilor pale sufletesti,
ca i prin cautarea inflacarata a adevärului. Neavand lucre-
dere niciun moment in succes, intra, totusi, intr'una din acele
ultime bande care rátaceau prin stepg, apol arena armele §I
se intoarce in satul sau natal cazacesc. Nu este Insä intoarce-

371

www.dacoromanica.ro
 rea catie o viata noul, ci sosirea unui am stors de puteri, care
trebuia primeasca o pedeapsä grea pentru pacatele sale
pentru lupta Impotriva poporului sàu, Impotriva Patriei sale.
Acesta e sfarsitul, lipsit de glorie si de onoare, al vietii lui
Grigori.
La inceput, romanul a Intampinat numeroase critici pen-
tru felul cum se incheia. Criticilor li se parea a Grigori trebuia
sa Inteleaga, i s. apuce In cele din urma pe calea cea buna.
Insa sfarsitul acesta ar fi sleit important°, ideologica a roma-
nului si ar Il fast contrar adevarului vietil. Solohov, Ma% sail
crute eroul, ea un adevarat artist, I-a lasat sa traga consecin-
tele sovaielilor lui. Revolutia, pe care Grigori o tradase, nu mai
, avea nevoe ca el s'o recunoasca". Cel care s'a rupt de popor
trebuia sa primeasca din plin pedeapsa vietil. Tragedia omului
singuratic care a Innabusit in propria sa inima glasul Patriel,
ar fl lost slabita printeun sfarsit favorabil, care ar fl menajat
nervil cititorului. Grigori nu e conducatorul unui grup deter-
minat de cazaci, cum au crezut unit criticl, a caror cale spre
revolutie ar sirnboliza-o 1 impreuna cu care ar 11 trebuit sa
ajunga la revolutie. Omul este odrasla poporului sau, a clasei
sale, dax In acelasi timp el nu reproduce mecanic In viata sa
tot ce a lost sklit in el de popor 1 de clasa.
Propria sa vointa, mintea sa, hotarasc In ce masura omul
Ii va Indeplini datoria si in ce masurä se va orlenta just In
viatA. Omul laspunde de sine Insusi in tot ce face. In momen-
tul hotaritor, doi oameni, ale caror caractere sunt formate In
acelasi mediu, care au lost educati in aceleas1 conditii, care
gandesc i simt mai mult sau mai putin la fel, pot totusi sa
actioneze foarte diferit, aceasta depinde de el Insist In mo-
mentele hotaritoare, omul rämâne singur cu soarta sal toata
faspunderea este a lui, nimeni nu va cugeta si nu va hotari
pentru el. Si el Ii va lua rasplata din plin pentru greselile
sale. Astfel, din Win, plateste i Grigori. Circumstante usura-
toare, din cauza originii lui, nu I se cuvin. Solohov nu a repre-
zentat in persoana lui Grigori o categorie social& anumita. El a
pus problema mai larg. Soarta lui Grigori te face sä cugeti el
omul care s'a deslipit de poporul sau este sortit unei totale
pustliri sufletesti, este sortit pleirii. Intrebarea veche, pug, de
Gorchi, daca eu exist numai pentru mine, atunci pentru ce

372
www.dacoromanica.ro
mai exist?" iplohov a rezolvat-o pe fondul grandios al event-
mentelor Marii Revolutii din Octombrie. Tragedia lui Grigori
este tragedia individualismului In epoca socialistl.
In acelasi timp, *alohov I-a zugrävit pe Grigori prolec-
tandu-1 pe un larg fond social. $1 ca orice mare artist, II zugra-
vegte amAnuntit l pe toti ceilalti care, impreun6. cu Grigori,
participä la aceleasi evenimente. Eroii lui se sprijinä pe anumite
forte sociale. El aratä desbinarea cAzAcimii; se folosegte In ro-
man de un vast material documentar, descrie figurile bolgevi-
cilor. Pe Donul lini.gtit" este istoria razboiului civil pe Don
si istoria fAuriril treptate a vietii noi pe Don, infrângerea im-
potriviril disperate a vajma§ului.
Acestei vieti noi, in intregime, ii este inchinat un alt roman
al lui olohov, Pämânt destelenit". Pe Donul linigtit" este
de fapt prima parte a marii epopei create de st:flohov, pe care
o putem numi CAzAcimea 1 Revolutia". Partea a doua a epo-
pelt este Plmant destelenit".
Pe Donut linistit" a fost creat
Caracterlstleile estetire
in decursul multor .ani. El cregte,
ale romanulul cum s'ar spune, odatá cu scriitorul.
Aceasta s'a resimtit asupra particularitätilor artistice ale ro-
manului. Pe langl subiectul principal, se dä multä atentie epi-
soadeIor secundare. Multe capitole menite s. dea o imagine a
mersului general al rlzboiului civil nu sunt legate de subiect
gi spar ca niste marl digresiuni semlistorice. Insb," subiectul prin-
cipal al romanului, viata lui Grigori, este prezentat cu kits
preeizie, incat romanul se infatiseazg ca un intreg, in duds
compozitiel sale libere.
Limbajul personajelor este foarte puternic individualizat.
In ciuda semnificatiei generale a eroilor lui olohov, determi-
Ilan de mediul social, figurile centrale sunt caracterizate prin
particularitMi de limbaj care corespund structurii lor sufletegti.
Bltrânul limbut, Pante lei Procofievici, asprul l tAcutul Gri-
gori, $tefan Astahov, care intretine o convorbire cultà", fie-
care din ei se caracterizeaza printeun fel al lui de a vorbi, care
se IntipAreste In memoria cititorului.
Limbajul de autor al lui $olohov nu re deosebeste mult de
eel al eroilor s1. Dup6. cum Tolstoi in Petru" lace ssa se sinatá

373

www.dacoromanica.ro
 mai viu si mai direct actiunea prin intermediul limbajului, care
parcä reproduce felul de a percepe viata secolului al XVIII-lea
de catre contemporanii acelor vremuri, tot astfel si limbajul
de autor al lui Solohov, impletindu-se cu limbajul celor din me-
diul cazacesc pe care-1 zugraveste, Indeplineste aceeasi sarcina:
Lititorll A perceapa. romanul In mod cat mai concret.
Limba pasagillor In care vorbeste autorul este Incarcata
de felurite expresii locale. Nu numai eroli sai, dar st el Insusi
vorbind despre ei foloseste cuvinte si forme lingvistice carac-
teristice graiului cazacesc: cichiliaia na adnoi noghe", viliu-
jilisi zigzaghi acopov", hruschii cernoziom", Sboci s1iahu"1)
Si alte expresil de acest tel se intAlnesc adesea In roman. Pe
acelasi plan isi construeste *olohov si comparatiile si metaforele:
La taierile de lastaris, nuiaua taiata piezis, prirrtfo lovitura
puternica si brusca, cade fara ca ciotul de tulpina ramas pe
rAclacina sa fi fost miscat de un trernur macar. Se Infige moale
cu taletura ei ascutita in nisip, alaturi de tulpina de care a
despartit-o sabia cazaceasca. Tot astfel frumosul Semiglazov,
care aducea putin a calmuc, a alunecat incet de pe §eaua ca-
lului ridicat In doua picioare, strangandu-si cu palmele pieptul
despicat de o lovitura plezisa". .
Se cuvine totusi sa notam ca folosirea unor expresii locale,
care nu sunt Intotdeauna Intelese de cititori, poate sä scadil
1mpresia artistica a opera Cuvintele neintelese nu permit citi-
torului sail inchipue concret despre ce-i vorbeste scrlitorul, cu
alte cuvinte produc un elect contrar. Afara de aceasta aseme-
nea cuvinte, folosite mai ales in pasagiile in care vorbeste auto-
rul, pot exercita o influentä nedorita asupra limbii cititorului.
Expresiile locale nu sunt cleat rezultatul acelei lipse de leg-
turi culturale care in epoca tarismului separa paturile culte
ale populatiei de cele lipsite de lumina invataturil. Satul, in-
deosebi, era cu desavarsire rupt de mersul desvoltarii culturale
generale a 'Mei. Deaceea limba literara comuna nu era acce-
siblla päturilor cu o cultura redusa ale popu:atiel. Astfel se ex-
plica existenta expresillor locale, intelese numai intr'o anumita
reglune si care inlocuiau cuvintele corespunzatoare ale limbii

1) "top5ind pe un picior", mijeau zigzagurile tran§eelor", cernoziorn

fardmieios", pe Iânga. drum". (N. had.)

374

www.dacoromanica.ro
fliterare generale. Insa expresiiie locale, in fond, indeparteaza
de limba literara, generalä i cleci constitue o piedica in calea
unei comuniuni generale, fiind o mostenire a Inapoierii cultu-
rale din trecut. Odata cu instaurarea Puterii Sovietice, s'a in-
ceput i folesirea limbii literare generale de catre toate patu-
rile populatiei.
Intrebuintand expresii locale in vorbirea eroilor sal, autorul
Ala prin aceasta o caracterizare a nivelului lor cultural, a me-
diului, etc., i, in aceasta privintä, ele ll indeplinesc menirea
-de a contribui la concretizarea portretului personajului zugra.-
vit (bineinteles daca se recurge la aceste expresii cu man pru-
denta). In pasagiile in care vorbeste autorul, insä, folosirea lor
este justificata numai in cazul cand, dupa cum am vazut cä o
face Solohov, vorbirea autorului se contopeste cu vorbirea eroi-
lor si. Altminteri aceste expresli locale vor ingreuia intelegerea
textului j vor !nal-ea cu elemente nedorite limba cititorulul.
Gorchi a publicat pe vremuri un articol special despre lima,
in Scare releva la multi scriitori sovietici abuzul de expresil lo-
cale in pasagiile in care vorbeste autorul, explicand ca ele sunt
admisibile numai pentru caracterizarea personajelor. La Solo-
bov, in pasagiile in care vorbeste autorul, expresiile locale sunt
justificate, ocupa lnsa un loc prea mare. Autorul si-a dat seama
el insusi de acest lucru: in primele parti ale romanului Pe Do-
nul linistit" asemenea expresii sunt mult mai numeroase, cleat
in celelalte, bar in ultimele editil ale operel, ele sunt I mai pu-
-tine cleat In ediiiIe anterioare, deoarece autorul le foloseste
cu mai multä prudenlä.
De buna seama ca, introducand in text expresii locale, care
dau vorbirii autorulul un colorit specific, Solohov nu se iden-
tffica prin aceasta cu eroll sal.
In pasagille in care vorbeste autorul intalnim I multe di-
gresiuni lirice. Mormintele se acopar cu iarba, durerea o aco-
pera timpul. V Antul a sters urmele celor plecati, timpul va sterge
si durerea 1 amintirile celor ce n'au mai ajuns sä-1 revada pe
cei dragi si nu-i vor mai revedea, caci viata omului e scurta
si nu ne este dat noua tuturora prea multa vreme s calcam
iarba pamantului". El Introduce in text documente istorice,
comenteaza evenlmentele din punct de vedere Istoric t militar,
oeea ce imprima, romanului o noul particularitate lingvistica.
Varletatea lingvistica, provenind din deosebirile de limbaj intre

375

www.dacoromanica.ro
eroli principall, elasticitatea limbil autorulul care ba se Intro--
tese cu a eroilor, ba oferg digresiuni lirice puternice, ba ape-
leazg la limbajul documentelor, etc., creeazg o naratiune
complexg i bogatg, care corespunde diversitMii i complexitgt11
materialului folosit in roman si profunzimii ideilor In lumina,.
carora este infAtisat acest bogat material.

Pamânt destelenit" In anul 1930, Solohov a Inceput

sä lucreze la noul sgu roman ,,136,-
mAnt destelenit", care a apärut in 1932. Cititorul recunoaste
in el figurile de cazaci, atat de familiare, din Donul Ilnistit",
insl puse intr'un caldru istoric nou, in perioada colectivizáril
satului. Spre deosebire de Donul liniatit", atentia lui $olohor
se indreaptg aid, in mare mäsurg, asupra desvgluirli procesuluk
de diferentiere socialg din sanul eazgcimii. Acest proces este
Infatisat, desigur, destul de amplu si in romanul Pe Donul II-
nitIt", insg in centrul evenimentelor se situeazg soarta lui Gri-
gori, adicg drumul individului in hipta sociall, tar lupta so-
cialg, cu toatg insemngtatea el, formeazg un fond grandlos pe-
care se desfgsoarg tragedia omului care si-a pierdut Patria.
PgmAnt destelenit" trateazg reconstructia socialg a cgzg-
cimil, trecerea cazacilor la organizarea economicl-socialistg. In-
tr'una din figurile centrals ale romanului Condrat Maida-
nicov Solohov generalizeazg träsáturile caracteristice ale pg-
turn mijlocase a azgclmii. Deaceea insusi subiectul romanului
e construit altfel cleat In Pe Donul Melte". Viata personal/.
a erollor ocupg aid un loc relativ mic, tema principal/ for-
mând-o momentele caracteristice ale vieti! colhozului. Dacii lm
Pe Donul liniatit" figurile comunistilor au fost redate In cu-
lori palide, In Pamant destelenit" ele sunt pe primul plan.
Si compozitia romanului e alta. Intreaga aetiune se concen-
treazg In jurul luptel pentru viata colhozricg; actiunea se des-
fgsoarg fgt./ IntArzieri i digresiuni. Romanul nu a fost Inca
terminat de Solohov. A fost publicata numai partea intaiar
care Insg fiind pe deplin inchelata, sub raportul integritatii pro-
blemel Infkipte, cititorul intelege foarte bine calea de desvoh
tare a colhozului Gremiacii.
Romanul, dupg materialul istoric pe care-1 cuprinde, con-
stitue un monument al anului marii cotituri", al perioadei de
reconstructie hotaritä a satului care, dupg importanta pe care

376

www.dacoromanica.ro
o prezenta pentru viata tarn, a fost egala cu transformarea ra-
dicala din Gctombrie 1S17 (,,Cursul scurt de Istorie a P.C. (b)
al Uniunii Sovietice"). Dar totodata Solohov a dat in romanul
salt o caracterizare Mat de profuncla a oamenilor sovietici, incat
el depaseste cacirul perioadei istorice de care este legat, infati-
sand pe omul sovietic i indeosebi pe comunist intr'o lumina.
care neingadue sag vedem in desvoltarea lui i s ni-1 inchi-
puim clar in etapele noi ale vietli tarii noastre.

Insemnätatea romanulul
Caracteristica principala a lite-
raturil sovietice este legatura el
stransa cu viata. InsäI realitatea din taxa noastra ofera un ma-
terial bogat pentru crearea unor subiecte atragatoare, pentru
descrierea unor personagil ale caror ganduri l sentimente In-
truchipeaza trasaturile ideale ale omului. Construirea satulut
socialist il oferea scriitorului un material extrem de bogat: cres-
terea omului nou din sat, infrangerea rezistentei disperate a
dusmanulul de clasa, care nu se da indarlt dela niclo crima,
patosul muncii, toate acestea atrageau atentia scrlitorilor. Pa-
mant destelenit" reprezintä cea mai importanta opera din lite-.
ratura sovietica consacrata satului nou in perioada colectivi-
zarii lui.
Cu obisnulta sa arta de a Individualiza, Solohov Infatiseaza:
saracimea care incepe sa rasufle liber in timpul Puterii So-
vietice, chiaburimea satului, care pregatea rascoala, crimele pi
tabotajul (Iadov Luchici Ostrovrov), gardistii albi (Polovtev),
;I mijlocasil care Ii inving cu timpul dualitatea atat de carac-
teristica taranulul. Principalul motor al satului nou este orga-
nizatia de Partid. Munca plina de abnegatie a comunistilor satu-
lid, in frunte cu muncitorul Davadov, care a ven,t dela oras,
constitue pivotul intregil desvoltari a subiectului romanului.
Solohov aratä, in persoana lui Maicianicoy, drumul spre col-
hoz al taranului mijlocas care se elibereaza incetul cu incetul
de instinctele sale de proprietate. Foarte interesantl este scena
care infatiseaza formarea noli atitudini socialiste a taranului
fata de muncl, atunci and Davadov creeaza, prin exemplul
&au, intrecerea socialistä in brIgada. Si Antip Graci, care pana
atunci trecnse neobservat, ajunge in '1'1 unte: De alde noi n'am
rilmas niciodata printre eel din urma la munca" spune sfl-
tlator Grad, bronzat si mai tare de soarele de primavara.

377

www.dacoromanica.ro
 Un thnp, Wohov a fost nelinistit de faptul cA romanul slu,
tare infAtivazI abia inceputurile vietii colhozurilor, ar putea
famAne in urma v1eiI. Am scris Pamant destelenit" spune
el pe urme proaspete, in anul 1930, cAnd evenimentele mai
erau IncA vii in amintirea noastrA. DupA ce am terminat prima
carte, m'am Indoit de actualitatea temei tratate, deoarece Imi
spuneam cà astAzi ea nu mai constitue un punct central, altceva
11 intereseazA acum pe cititor. Scth cum se formau colhozurile,
cAnd colo acum se pune problema zilelor de munca... Eveni-
mentele se precipitA, ele depAsesc oamenii 1 In aceasta constA
greutatea problemeb.
Dar, descriindu-si eroii intr'un moment istoric determinat,
a:plohov a stiut sã prindl in figura lor trAsAturi atAt de tipice
ale omului sovietic, Meat, färA sA-si schimbe fondul, ele pot
fi transferate si in alt cadru. Cititorul intelege a eroii roma-
nului sunt insufletiti de idel care le vor pretinde intokleauna
sA fie In primele fanduri si care totdeauna Ii vor Indemna säjl
mdeplineascA datoria cu abnegatle.
Eroii lui 0lohov sunt oameni simpli, cgmra le este, uneori,
mai usor sA realizeze ceva important in muncl, decAt sA-si dea
seama de aceasta sau salt exprime In cuvinte atitudinea fatA
de viatA. CAnd nevasta lui Condrat Maidanicov aude a sotul
ei a fost numit udarnic 91-1 roagI sA-i explice acest cuvant, el
insusi nu poate s'o facA. Aceasta nu-1 impiedicA insA, sA fie
int° adevAr membru al brigAzii de udarnici. Eroll lui olohov
nu vorbesc despre ei MOO, nu rostese cuvAntAri patriotice,
"nsA din munca sl actiunile lor, cititoril vad clar ca este vorba
de adevArat,1 patriot! sovietici, care preferl sA plat% cleat sA
trAdeze poporul, Partidul i Patria. IatA de ce, InfAtisati In ca-
drul real al anilor 1930-1940, eroii lui *olohov nu ImbAtrInesc.
In ei se vAd clar trAsaturile generale ale omului sovietic, care
subsistA In el tot timpul, in orice cadru istoric.

Figura lui DavAdov

Deosebit de reprezentativA din
acest punct de vedere este figura lui
Davadov. Acest bolsevic simplu, care Indeplineste o munch mo-
destä de toate zilele, II face pe cititor sA 'simtA In el o fortA
1AuntricA deosebitl. IatA-1 punAnd pentru prima oarA mana pe
plug: trebue s birue, trebue sg, invinga acea atitudine fat& de
muncA pe care o vede In brigadl, el trebue sä arate prin exem-

378

www.dacoromanica.ro
 1

ted.:Aisti. !A-

Scriitorii (dela dreapta la stanga):

$. Daliani, A. Tolstoi, A. Corneiciuc, M. Solohov deputati ai Sovietului
Suprem al U. R. S. S. din pri na legislaturä si 1. M. Moscvin, artist al
poporului U. R. S. S.
plul Om cum se munceste; deaceea arà mai mult decat prang
obisruiti cu munca agricolk Voi muri pe brazda, dar vol iz-
buti", gandeste el, si cltitorul stle ca Davadov va savar§i ceea
ee spune. Iata-le pe femelle din colhoz, inselate de propaganda
dusmana, napustindu-se si molestandu-I pe Davadov, cerandu-i
bheile dela hambarele colhozului. Nu le voi da" spune Da-
vadov. $1 In cuvintele lui se simte hotarirea nestramutata de a
se lasa mai bine ucis decat salt calce datoria. Davadov este
pAtruns de convingerea ca s'a contopit cu tara sa §i ca nu se
poate desparti cu niciun chip de ea. Pentru el, sentimentul
acesta patriotic este insasi viata sa; el ii da putere, este trasä-
tura principala a caracterului Om. Gandindu-se ca trebue sä
are numaidecat o cleseatina I) pe zi, Davaclov 10 spune: De-a§
munci si noaptea la lumina felinarului sl tot o sä ar o desea-
I) 0 deseatini = 1,096 ha. (N. trad.)

379

www.dacoromanica.ro
tina sl nu un siert, altfel nu se poate, ar fi rusinos pentru In-
treaga clasä muncitoare". i asta e snumai o fraza. Davadov
simte ca reprezinta Partidul, clan muncitoare,..poporul. Este
puternic nu numai prin propria sa forta, dar prin Iona Par-
tidului, a poporului. In aceasta constä forte de neinv_ins a omu-
lul sovletic, forta care i-a ingadult sä savarseasca, minunate
fapte de vitejie in munca I anli de construire pasniea si 1-a
Indemnat sa, savarseasca, in anii Razboiului de Aparare a Pa-
triei, acte eroice cum n'au existat vreodata altele in istoria
lumil.
Oamenii sovietici care au acoperit cu pieptul lor tevile mi-
tralierelor inamice, care s'au trantit cu grenade la brau sub
tancuri, au trait nu numal viata lor si au fost puternici nu nu-
mai prin propria lor putere. let& de unde provenea forta uriasa
a faptei lor eroice, care Infrangea moartea.
Patriotismul acesta formeaza temella flintel insasi a lui
Davadov. Nu este greu sa ni-i inchipuim pe Davadov 1 prietenil
lui Razmiotnov, Nagulnov, Maidanicov, in zilele Marelui
Razbol pentru Apararea Patriel. Calitatile lor s'ar fl afirmat In
tnnpul luptei ca si in zilele constructie! pasnice. Razbolul a
fost un tel de examen al scolii de caractere prin care treceau
camenii sovietici in reconstructia soclalista. 1 marele merit al
scriltorilor sovietici constä In faptul ca el au stint sä surprinda
In viata aceste trasaturi 1 s educe pe cititorl generalizandu-le
In personajele din operele lor.

Figurile de comuni*ti Solohov a infatiQat satul In pe-

rloada reconstructiel sociallste sub
toate aspectele: saracil satului, care nu numai ca n'au protestat
lmpotriva alcatuiril colhozuffor, dar le-au si sustinut, trecerea
treptata catre colhoz a taranilor mijlocas!, furioasa Impotrivire
a dusmanilor Puteril Sov,etice dusmanil fatisi (Poiovtev)
eel ascunsi (Ostrovnov). Toate se Intruchipeaza in caractere, vli,
in evenimente, i sunt Infatisate cu multe detail! In cadrul bo-
gat al cazacimil de pe Don.
4alohov descrie, deasemenea, foarte varlat si viata organi-
zatiel de Partid din Gremlacii-Log. Figura el centrala este Da-
vadov, muncitorul dela uzina Patilov. nand abstractie de ral-
elle gresell, Davadov a ajuns sa alba destula maturitate poll-
ticl 0 el este princip?lul inMptuitor al politieli Partidului in
380

www.dacoromanica.ro
sat. Alaturi de. el, $olohoy plaseaza doua personaje care lntru-
chipeaza acele n-ialaolii de crestere de care sufereau comunisti1
din sate care abia incepusera sa frecventeze scoala politica
figurile lui Nagulnov si Razmiotnov. Nagulnov este cu tot sufle-
tul devotat Revolutiei: s'a contopit cu ea, dupd propriile lui
cuvinte, cu inima si cu sangele meu varsat pentru Partid".
Dar are o fire nestapanita si lipsa lui de maturitate politica II
face sa savarseasca tot timpul greseli mari, care dauneaza Re-
volutiei. Eu sunt cu totul pregatit pentru revolutia mondialä"
cbserva el, si asta il impiedica adesea 0, inteleaga ce trebue sa
faca in cadrul concret al luptei pentru colhoz si II duce la ac-
tiuni absurde, extreme. 13a face propunerea sa fie Impuscati
cazacii care taie vacile ca sa nu le dea la colhoz, (De am aranja
o pereche din astia... ceilalti poate s'ar trezi"), ba vrea sa, faca
un colhoz de päsari domestice (Lasa sl gainile O. tralasca In
colhoz", spune el), ba, cu arma In mana, incepe sa stranga grft-
nele dela cazacl, cerand dela ei o dovada scrisa prin care se
obligau sä nu se puna deacurmezisul drumulul Puterll Sovie-
tice"... Neindrumat, ar fi putut sa devieze dela calea dreaptil
si sa, faca greseli de neiertat, insa, sub influenta lui Davadov,
Incepe putin cate putin sa se Indrepte, si $olohov il echlibreaza
partile negative, Inzestrandu-1 cu o dorInta emotIonanta de a
se cultiva (invata limba engleza). Energia si curajul Oa ies la
iveala In clipa In care femeile cazace, !use late, 11 ataca pe Da-
vadov.
Daca Nagulnov este omul extremelor, lui Razmiotnov, dim-
potriva, )1 lipseste unecrl vointa sl puterea de stapanire, 41
pierde cumplital cand chlaburimea este desflintata; nu poate
s'o convingl pe Marina sa nu iasa din colhoz. In acelasi timp,
Razmiotnov ca si Nagulnov vecle'n Davadov un ejcemplu demn de
urmat. Cu Incetul el devine mai sever, mai Term si se transformb.
Intfun adevarat comunist.
Mestesugul lui $olohov de a Infatisa caracterele, price-
perea lui de a arata omul in diferitele Imprejurari ale vietii, 11
dau posibilitatea sá descrie feluritele tipuri ale comunistilor
din sat in perioada inceputului colectivizarii, cu toata varie-
tatea träsaturilor individuale, atat In ce priveste felul lor de
vIata, cat sl In activitatea lor politica. Eroii lui sunt oameni v11.
Au cusururi, fac gresell, nu sunt destul de culti, dar cititorul

381
www.dacoromanica.ro
vecle devotamentul lor fall de Revolutie si forta lor de carac
ter. Sunt adevärati oameni rusi, care stiu, In momente grele,
Ali arate adevarata valoare; sunt oamenil Inaintati al satului,
riclicati de Part Id.

Ca si celelalte opere ale lui o-

Caracteristicile estetice
lohov, romanul Parnant destelenit"
ale romanului se caracterizeaza printr'o inalta per-
fectiune artistica. Continutul lul ideologic capäta o semnifi-
catie deosebita, tocmai datorita bogatiel si varietatii mijloacelor
de expresie folosite de Solohov in romanul Oa. El ajunge 0, dea
viata caracterelor zugravite, datorita, in primul rand unui dia-
log realizat cu maestrie. Fiecare erou al romanulul 41 are lim-
bajul sau propriu, bine conturat, maniera sa de a vorbi, care
il subliniaza inclividualitatea. In acelasi timp Solohov II pune
pe eroll sal in situatii variate, ingaduindu-le sail arate di-
feritele trasaturi ale caracterului, prilejuind astfel Intelege-
rea fiecarui om din roman ca o individualitate independenta,
care se Intipareste bine in minte. Davadov este aratat In roman
atat in activitatea sa publica cat si in viata particulara. Este
infatisat: intr'un moment de primejdie de moarte, in atitudi-
nea sa fan. de Lusa, intr'o clipa de adanca emotie provocata
de occilatiile lui Razmiotnov, atunci cand isi povesteste copila-
ria,la munca la plug, etc. Toata aceasta multilaterala pre-
zentare a omului, ant de caracteristica lui Solohov, face ca
perariajele sale sa fie pline de viata., si prin aceasta puterea
de convingere a ideil care sta la baza conceptiei romanului, sa
fie exceptionala.
Subiectul romanului este si el original. Spre deosebire de
constructia traditionala a subiectului, care se bizue pe eveni-
mentele din viata particulara a eroilor, Solohov si-1 alcatueste
din intamplarile ivite in cursul organizarii unui colhoz, adica pe
evenimente din viata sociala. Aceasta este o trasatura carac-
teristica a realismulul socialist, care s'a manifestat pentru
prima data si intr'un mod deosebit de clar in romanul Mama"
al lui Maxim Gorchi, intemeietorul acestel metode literare. Le-
gatura dintre subiect si evenimentele vietii sociale este 0 tra-
satura caracteristica a literaturli clasice, ln general, dar la Gor

382

www.dacoromanica.ro
chi evolutia personal& a omului ne apare ca o urmare a acti-
vitätil lui sociale, este indisolubil legatä de ea; aceasta defi-
neste inovatia lui Gorchl In acest domenlu, profunzimea ar-
tistica a subiectelor sale. Pe aceeasi cale merge si $olohov In
romanul au. Vedem cum se maturizeaza constiinta unor oa-
meni si cum li se formeaza caracterele in atmosfera incordata
a luptei de elm& care se desfasoara la Gremiacii, in procesul
muncii, In lupta ideologica. Sub ochii nostri, caracterul lui Raz-
miotnov canal& trasaturi not, crescand sub influenta lui Da-
vadov, si chiar la Lusa se constatä o transformare la sfarsitul
romanulul. Venlrea el la Daqadov, faptul ca incearca sa-i In-
teleaga preocuparile, nu vadesc numai un simplu calcul, ci re-
zultatul acelor sguduiri sufletesti pe care le-a suferit, poate
inconstient, in timpul luptei care s'a desfa.surat la Gremiacii.
Si e greu de presupus ca eq vs duce painea si slänina lui Timo-
fel Rvanal, care o asteapta ascuns in Crasnaia Dubrava.
In acelasi timp, desi se comenteaza evenimentele cele mai
pline de incordare din viata sociala, Solohov nu le Izoleaza, de
cadrul natural in care se gasesc, imbinand lucrurile mari si
cele mid, cele insemnate sl cele comune inteun tot unic, le-
gaud viata omeneasca de viata naturil.
Acesta este dealtfel rostul figurii basil a lui mos .$clucar,
care aduce eleménte de humor in imprejurari adesea drama-
tice, ingaduind erollor romanului sa-si arate simplitatea si uma-
nitatea pe care trebue O. si le Infraneze in lupta grea cu dus-
manul de clasa, dar care traesc in sufletul lor si lzbucnesc in
rarele momente de ragaz.
Pe langa nota de humor pe care o introduce in roman, So-
lohov foloseste din plin descrierea naturii. Multe' capitole lncep
cu astfel de descrieri (Capitolele 1, 14, 19, 26, 34); In multe altele
ele se gasesc chin' in text. Pline de observatii fine, izvorite
dintr'un ales sentiment al naturii, aceste tablouri poetizeaza
minunat viata dela tail, ne arata de ce vlatá plina si larga
se bucura omul care s'a eliberat definitiv de asuprire si mi.-
zerie, frangand rezistenta dusmanului sl ajungand sa, vad& si
0, simta astfel toata splendoarea si frumusetea naturil.
In realizarea unei individualizari cat mai deplin artistlee
a redaril oamenllor si a evenimentelor joaca un mare rol In
roman si vorbirea dlrecta a autorului, personalitatea de poves-
. 38g

www.dacoromanica.ro
titor a lui olohov. Ea este deasemenea variata. Uneori $olo-
boy povesteste de parcá ar lua parte direct la evenimente. Fo-
tosind cuvinte dialectale, vorbirea lui se bonfunda cu aceea a
eroilor romanului1). Alteori povesteste contopind in mod di-
rect naratiunea ci starile sufletesti ale unui persona), cum ar
fi acelea ale Luscal din capitolul XV: opteau ca frunzele din
plop cuvintele mangaietoare ale lui Timofei, se vede ea nu
le va mai auzi Lusca. i cum sl nu piara femeia mistuità
Tie dor, cum sä nu se sbuciume!"
Altädata, dimpotriva, Intrebuinteaza o limba literarä fari
legatura cu limba eroilor (Prima -Incercare a lui Iacov Lu-
chici de a clauna colhozului n'a avut urmari rele pentru el"),
introduce digresiuni lirice (legate mai ales de descrieri de na-
tura.), etc. In felul acesta, vorbirea directä a autorului se mg,-
diaza dupa, mersul evenimentelor si dupa starile sufletesti ale
oamenilor, intarind i mai mult caracterul concret al reprezen-
taxii artistice.
Toate aceste particularitati ale subiectului Si limbil ro-
manului Ii determinä puterea de convingere artistica, acea pul-
Satie directa a vietii, care face ca eroil romanului sä fie aproape
de inima cititorului, pentruca el SA le impartaseasca gandu-
rile si nädejdile, amaraciunile l bucuriile.
cilohov a participat la razbol,
Activitatea lui Solohov ca majoritatea scriitorilor sovietici,
in ztlele 1Vlarelut Razboi
de ApArare a Perla in calitate de corespondent militar.
In timpul razboiului, bandele Tas-
ciste navalisera in regiunea In care träise scriitorul si din care
lsi aduna material pentru romanele sale. Dar Armata Sovietica a
aruncat din stepele Donului hoarciele de ucigasi. Ispra'vile
vitejesti ale Armatei Sovietice sunt oglindite de Solohov in
romanul Au luptat pentru Pat-ie" care nu s'a publicat Inca
in intregime.

I) Urmeazd doua fraze cu expresii dialectale intraductibile, avzlnd

urrnatorul sens: Dupa cat se pare, ei se si pupasera", si deodati 11 tin-
pro5c5 pe mos Sciucar cu rantasul din strachina luil" etc. (Oni, kac
vidno, uspeli tachi tocnutsia". Da s tem kac sarahniot v deda Sciucaria
casei iz svoei rnischil") (N. tract 1

384

www.dacoromanica.ro
Schita lui Solohov Stiinta urii" a jucat un mare rol in zilele
rAzboiului (1942). 1

SAlbAticia in massk de care a dat dovadA armata german&

a surprins toatA lumea, ca si tara noastrk cu toate a stiam
multe despre fascism. Nu se putea prevedea pAnA la ce grad
de cruzime era in stare sit ajungA soldatul fascist. SA-1 infMi-
sezi pe inamic ma cum era in realitate, a cultivi sentimentul
de urA pe care-1 meritA dusmanul, sentiment pentru care oa-
menii sovietici nu erau Inca pregAtiti, era una din problemele
cele mai insemnate ale literaturii sovietice din prima perioadä
a rAzbolului. In schita lui Solohov Still* urii", se povestese
eu o extraordinarl putere de evocare batjocurile la care erau
supusi de nemti prizoniefil sovietici. Schita aceasta a trezit
in adevAr un puternic sentiment de urA impotriva dusmanului.

25 !stoat+ Lit. SovietIce Ruse

www.dacoromanica.ro
 sy.g.

ALEXEI NICOLAEVICI
TOLSTOI
4883-1945

uand cuvantul la al VIII-lea Congres Unional Extraordi_

nar al Soivietelor, V. M. Molotov a spus: Inaintea mea a
vorbit aici renumitul scriitor A. N. Tolstoi. Cine nu stie-
ca el este fostul conte Tolstoi? Si acum? Unul dintre cei mat
mari i populari scriitori ai Tara Sovietice, tovaräsul Alexel
Nicolaevici Tolstoi". .

Prin aceste cuiinte ale lui V. M. Molotov se caraterizeaza

calea complicata a vietii pe care a strahatut-o A. Tolstoi. El
s'a nascut si a crescut intr'o familie nobill, a avut legaturl
stranse cu simbolitii i a fost influentat de o ideologie foarte
Indepärtata de ideile revolutionare; insä ca l ai1 reprezen-
tanti dintre cei mai buni a i culturii si ai literaturii vechi ru-
sesti, el a trecut de partea Revolutiel, careia 1-a inchinat viata,
devenind propagandistul idealurilor Tarn Sovietice i 1ln edu-
cator al oamenilor sovietici.
Daca inainte de Revolutie Tolstoi a Yost numai scriitor, in
epoca sovietica el a devenit i un militant social de frunte, la
cuvantul caruia era atenta intreaga tara. A fost i membru al
Academiei de Stiinte a U.R.S.S.; a fost clecorat cu mai multe
ordine si a fost ales deputat in Sovietul Suprem al U.R.S.S

386
www.dacoromanica.ro
In 1937. In thnpul razbo1u1uI a activat ca membru in Comisia
Extraordlnarg de Stat pentru cercetarta sl1b6tici1or fasci§t1-=
lor germani.
A. N. Tolstoi s'a nascut la 10 Ianuarie 1883. Copilarla si-a petrecut-o
In stepele de pe Volga, nu departe de Samara, uncle se afla conacul tatalui
sau vitreg. El a dat, dealtfel, o mare importanta amintirilor sale din copi-
larle. Vorbind despre romanele sale istorice, spune: Crect c, daca m'ag
fi nascut la ores si tut la tea o multime sle lucruri fi ramas necu-
noscute in copilaria mea: viscolul din stepe, din satele pierdute, Craciunul,
bordeiele taranesti, ghicitorile, povestile, surile cu mirosul lor specific, si
n'as fi putut descrie nici Moscova veche. Aspectele din Moscova veche se-
Impleteau in imaginatia mea cu impresiile adânci din copilarie... Lecture
documentelor fini indica actiunea romanuluf, tnsà substanta a ceea ce de-
scriam Ifni era data de senzatiile vizuale i gustative provenind din im-
presiile profunde din copilarie, de acele lucruri subtile, abia sezisabile,
pentru care nu gasesti cuvinte ca sä le exprimi. Arta nationald consta
mai cu seama In aceasta, In miresmele pamAntului natal, In limba materna,.
In care cuvintele au parca un tnteles artistic dublu: unul, cel de astazi;
celalalt, care ti-a patruns in suflet din copilarie, cu caracter pur emo
tional consta In cuvintele care ne stint apropiate, intime la gust, la Vaz
§i la miros: aceste cuvinte sunt cele care creeaza arta adevarata".
, Tolstoi a Inceput sa scrie de tank. La vArsta de 15-16 aril am In-,
ceput sa scriu versuri, povesteste el versuri proaste. In timpul revo-
lutiei din 1905 am scris versuri revolutionare, deasemenea nu prea bune.
Inca nu ma gandeam pe atunci la o activitate literati."
TerminAnd liceul real din Samara, Tolstoi inträ teE Institutu1 tehno-
logic din Petersburg, II p5r5se§te insa, ca sä Invete pictura; infra In relatii
cu simbolistii 1ç in sfarsit, in 1907, publica primul sdu volum de versuri
Lirica". Urmeaza o carte de povesti (Povestile cotofenei, 1910), Inca un
volum de versuri (Dincolo de râtirile albastre, 1909) si o serie de povestiri
despre Rusia secolului al XVIII-lea. Acesta a fost Inceputul activitätii lite-
rare a lui A. Tolstoi.

Perioada dinainte Tolstoi li castiga renumele literar cu po-

de Octombrie a activithill vestirile adunate mai tarziu In eiclu' Pe
literare a lui A. Tolstoi Volga", P(,c9re proza dela inceputb, eerie
rei sale literare, Tolstoi gnuie ""T. cu imitatii, apol a gäsit un
eubiect original: Erau povestitile mamei si ale rudelor tnele despre lumea
nobilimii ruinate care pierea o lime de oameni ciudati, pitoregti i ab-
surzi... o adevarata comoara, literara."
Cu volumul Pe Volga" si alte lucrari, In mare parte Inrudite prin
subiecte i personaje Oameni ciudati", Boierul schiop" A, Tolstoi
a intrat In literatura, mai ales ca reprezentant al traditiei realismului
critic. Er6ii §1 subiectele lui Infatiseaza ceea ce este condamnat de istorie,
ceea ce dispare din viata nobilimea saracita, care nict ea rut gtie sA
traiasca i fi Impiedica i pe ceilalti sa &Masa In aceastA lume viata si-a
oprit, In realitate, cursul. Oatnenii acestei lumi nu gnu cum sali,,Intrebuin-

87"

www.dacoromanica.ro
 teze paterile, devin tr5ndaii 1 samavolnici, ca eroul unei povestiri MI-
.suca Nalâmov" sau vis5tori seminorrnali ca ,,Boierul_schrop", care
g5seste un mijloc ciudat de all isp5s1 vine fate de sotia sa pe care 11
pArAsit-o: face in drumul dela conacul sau....1a,conacu1 sotiei sale.
In ceea-ce priveste subiectele, opera lui Tolstoi se aseam5nA mult cu opera
lui Bunin. Dar fn timp ce Bunin se identific5 oarecum cu aceast5 lume
muribundA, fi tr5este in mod tragic dal-situl i cauth mormintele treentului
nobiliar dragPlui pentru a le plânge, A. Tolstoi vede i fntelege cä dispa-
ritia clasei nobile este o necesitate istoric5 i arath neputinta ei de a tr5i.
Astfel se explich ironia sa i felul in care zugAveste viata mosierilor, care
dup5 expresia lui a friceput s5 se descompun5 ;a o arip5 de fazan altera..",
Lucearile sale in care trateaza aceste teme ne amintesc-in-finulte privinte
satire lui Gogol. Intettna din ele, PStaniile liii gasteoghin"; care se asea-
mn i prin compozitia ei cu ,Suflete tnoarte", se povestesc cutreier5rile
lui Rasteoghin pe la conacurile baieresti, ande intálneste pretutindeni oameni
caraghiosi, ciudati i absyrzi.
In acest limp, A. Tolstoi fnc5 nu are in operele sale a atitudine revo-
lutionarà, totusi critic5 realitatea i arat5 in mod-tlar -c5 este necesar5 o
schimbare, izà multe- sthri de lucruri s'au invechit. r-
Ins5 el stie s5 fnf51,iseze i acele elemente ale vietil rusesti care nu
sunt supuse schimb5rii poezia naturii rusesti, tr5s5turile pline de farmee
ale earacterului national rus. Una dintre tete mai bune-lucrAri ale lui este
nuvela autobiografic5: Capiläria lui -Nicbife (1918) in care-si povesteste
amintirile din copithrie, analizánd cii finete thologth copilului i flescriind
trAseurile caracteristice ale vietil rusesti.

Tolstoi n'a intrat deodata In

Prim!! ani de dupa fândurile scriltorilor sovietici. A pe-
Octombrie
trecut 5 ani (1918-1923) in strMnit-
tate. Dar in acesti ant s'a intArit tot mai mult in sufletul su
legAtura cu Patria: MA apropiam cu incetul de maturitate,
astfel vorbea el despre acesti ani ai vietil sale m cufunciam
cu incetul in contemporaneitate, sorbind:o cu toate simturile".
Prim!! ani dup5. 1920 se caracterizeaza, in activitatea lite-
ral% a lui Tolstoi printr'o serie -de opere satirice aspre la adresa
emigrantilor care-si tradaser5. Patria (Ibicus", Un manuscris
Osit sub pat").
Fantasticul este mult folosit de Tolstoi in acesti ani. Ro-
manele sale fantastice trateaa probleme sociale. Ele U ajuta
s5, g5.seasc5, .drumuL spre intelegerea actualitatii. Un astfel de
roman este Aelita", in care zugräveste niste bolsevici ajunsi

388

www.dacoromanica.ro
pe planeta Marte, unde organi-
zeazä o rascoala. De acelasi gen
este si romanul ,,Hiperboli-
dul inginerului Garin", in
care autorul povesteste incer-
carea unei contrarevolutii mon-
diale cu caracter fascist f,..1

prabusirea ei drept rezultat

al revolutiei populare
Dar apogeul desvoltarii ta-
lentului lui Tolstoi U gasim
in genul cel mai caracteristic
pentru creatia sa, in genul
naratiunii istorice de mare
amploare. care cuprinde pro4
blemele fundamentale ale epo-
cii descrise de el. Astfel sunt
romanele sale Petru I",
Calvarul", Painea", paves-
tlrea dramatica Ivan eel A. N. Tolstoi
Groaznic".

Romanul Petru I" Ca orice mare scriitor, A. Tol-

stoi 1i indreaptä privirea spre is-
torte, cautand sä !Me lead prin intermediul ei v'ata care-1 in-
conjoara, sä patrunda prin experienta trecutului legile care
conduc prezentul. Aceasta ideie a exprimat-o bine Gogol: Ia
aspecte... din viata veche autentic ruseasca, dar alege-le in asa
tel incat ele sä se potriveasca vremurilor de azi 1 s cuprincla
ori un repro$, ori o aprobare a lor...fa, deci, ca trecutul st-el
Implineasca datoria, I vel vedea cat de mare va fi impresia pe
care o va produce. Lasä-1 sa apara cat mai viu ca sä lämureasca
prezentul, pentru care exista el de f apt. Infatiseaza un tablou al
trecutului I Judea pe oricine ai vrea din acest trecut, dar In
asa tel !neat contemporanul O. se scarpine dupa. ceafa...
Prin trecut lovete prezentul si cuvantul tau va capata o
putere Intrelta; trecutul va aparea mai viu, prezentul se va
!Me lege mai neon" Adevärul vietii infatisat prin prisma tre-
cutului si totodata, interpretarea lui In lumina intereselor con-

389
www.dacoromanica.ro
temperaneitatii sunt träsaturile esentiale ale unei tratari au-
tentic artistice a oricarei teme istorice.
Astfel Puschin, de pilda, in timpul cand se pregatea ras-
coala Decembristilor, scrie Boris Godunov", in care arata ca
lupta pentru domnie este imposibila fara sprijinul poporului.
Intre anii 1830-1840, atunci cand se intensificau miscarile t5,-.
ranesti, Puschin scrie Fata capitanului", consacrata miscaril
lui Pugaciov, adica, recurge la experienta istoriei pentru 4n-
telegerea evenimentelor contemporane,
Nu e intamplator faptul ca Tolstoi ll indreapta privirea,
In anii celei mai adanci prefaceri din viata Rusiei, spre accle
vremuri cand:
Tamara Rusie
Incordtinduli fortele in lupte
Prin geniul lui Petru se ccilea.
Tolstoi se ocupase si mai inainte de personalitatea lui Pe-
tru (Nalllca", 1916, Ziva lui Petru", 1917, La cazna" 1921),
dar necunoscand experientele pe care le-a acumulat construe-
tia Statului Socialist, 1-a zugravit pe Petru in chip unilateral
si deaceea, neadevarat, vorbind in special de aspectele nega-
tive ale activitatii lui. Prima parte a romanului Petru I". a
Post publicata In anul 1929, a doua, in anul 1934, iar partea a
treia a ramas neterminata. (A. Tolstoi a murit in anul 1945.)
Prin urmare, romanul a lost scris de Tolstoi in lumina acelei noi
experiente pe care a trait-o in Uniunea Sovietica.
Importanta romanului consta in primul rand in inaltul avant
patriotie cu. care autorul infatiseaza paginile glorioase ale is-
toriei rutesti, aratand maretia caracterului national rus, In-
trupat in modul cel mai deplin in persoana lui Petru si des-
criincl sfortdrile uriase prin care poporul rus 91-a creat sta-
tul sdu.
Epoca lui Petru este epoca unei adanci prefaceri culturale,
este timpul cand in massa poporului s'au ridicat oameni nol,
care au izbutit in scurt timp sa duel Rusia pe o cale noua a
desvoltaril culturale, sa o situeze printre principalele puteri
europene.

:190

www.dacoromanica.ro
 Aceastà prefacere a fost intrezkità in tot cursul jum646-
iii a doua a secolului al XVII-lea; ea a fost prevazutä si de
multi alti fruntasi ai vieii rusesti, dar lui Petru i-a fost dat sa
o realizeze intr'o mäsurá depling. Ca orice om genial, el era
Inzestrat cu o mare inteligentg care-i ingadula sá vadá departe
mai mult decat altii, §*1 avea o vbinV, care-1 fAcea propriu sä
infäptuiasca; ceea ce plgnuia. Romanul lui A. Tolstoi reprezintä
istoria vietii lui Petru, i deoarece viata lui Petru este strâns
legatä de viata Rusiei, romanul ne d o istorie artistia a Ru-
siei din primul sfert al veacului al XVIII-lea.

Importanta artisticA a figurii lui

Figura lui Petru. Petru nu consta numai in faptul cà
Intruchipeaz5, in modul cel mai complet insusirile reale ale
omului rus eminent, ci si in aceea cä ele sunt generalizate, pre-
zentate ca insusiri ale caracterului national rusesc in general.,
Din aceasth caufa, figura lui Petru, ca si pasagiile in care ni
se descrie viata acelei epoci, desvoltA si mai mult sentimentele
patriotice ale cititorilor.
La Petru e deosebit de desvoltat sentimentul mandriei na-
tiora'e, care il indeamn5, sä razuiascg cu pasiune a scoate po-
porul rus din starea inapoiaM in care se afla. Tolstoi ne aratä
foarte bine aceasn niimintä in episodul in care povesteste
sosirea lui Petru la Arhanghelsc, unde se intaineste cu strAinii.
Dincolo de o cotitur5 a Dvinei, in directia In care inaintau vasele,
cu oamenii spetindu-se Ia v5sle, se intindea o c15dire lung5, asemenea
tmei cet5ti, cu sase turnuri, cu barbete i cu un gard lacut din pari: colonia
str5in5. In5uiftrul unui dreptunghi, erau hambare trainice, case curate,
acoperite cu tigle, iar pe valuri falconete i mortiere. Dealungul tarmului
se intindeau arsenale zidite pe pari Infipti in fundul apei, cheiuri de IPmn,
galerii acoperite deasupra muntilor de baloturi, saci si butoaie. Se vedeau
gr5mezi de odgoane. mald5re de cherestea. Vreo douazeci de vase de
,ocean erau ancorate 15ng5 arsenale i Inca de trei ori pe atAtea, In mijlocul
fluviului. Catargele lor uriase. cu un p5injenis de manevre, se ridicau ca o
p5dure, iar pupele lor se leg5nau, Inane $i Impodobite cu sculpturi. Pin-
zele pavilioanelor olandeze, engleze $i hamburgheze erau cAt p'aci s5
-ating5 apa. Bordurile erau smolite $i at,eau c5te o dung5 alb5 lat5. Gurl
tle tun ie$eau pe saborduri...
Pe malul drept r5s5ritean, Incepuser5 s trag5 clopotele de ziva
1rrtampin5rii Domnului. Acolo era aceea$1 Rusie: clopotnite, c5sute s5r5cA-
cmase Impr4tiate pe ici, pe colo, para din pIictisea1 i lene, garduri,

391

www.dacoromanica.ro
gramezi de balega. Langa tarm era.i sute de luntri si slepuri. inc5rcate ctl
materii prime si acoperite cu rogojini. Petru se uita chiora* la Lefort (stä-
teau alaturi pe punte). Lefort, elegant ca deobicei, b5tea din baston. Silt,
mustacioara lui si sub pleoapele lui umflate juca un zambet, i avea gropite
in obrajii-i pudrati... Era multumit, vesel i fericit... Petru incepu sà gafAe:
simtise dorinta sa"-i dea o paltn5 bunului s'au prieten Franz...
...Cat de jalnice i se parusera vasele lor rusesti pe când treceau prin
dreptul bordurilor Matte ale coraiilor... Ce rusinel 0 simtise toata lumea.
boierii, care se intunecasera la fata, strainii politicosi de pe tarm, capitallis
pi marinarii batuti de vanturile oceanului, aliniati pe punte... Ridicol....
Rusine..."
Dar tare -avea I oameni si forte care puteau duce Rusia
pe o cale nouä. I Petru cauta sá le adune I curand ele devin.
puterea lui.
Tolstoi urmareste pas cu pas desvoltarea tarii si a lui Pe
tru insusi. Ne arata in chip admirabil insusirea cea mai insem-
nata, a caracterului rusesc energia i perseverenta in atinge-
rea tintel propuse. Insuccesele nu fac decat sa-1 oteleasca pe
Petru I sa-i intensifice nazuinta catre tinta. Rusii Inhama in-
cet, dar merg repecie", a spus candva Bismarck, sfatuinclu-i pe
germani sa renunte la un atac Impotriva Rusiei.
Greutatile maturizeaza caracterul lui Petru. (Ciecanur
greu sfarma sticla, dar caleste otelul"). Primul atac impotriva
Azovului e respins; Petru pregateste atacul a doua oar 1 cu-
cereste .Azovul. Incepe razbolul cu suedezil. Petru Lsi dt seama
imediat ea, In acest razbol, tara trebue Incordeze toate
puterile.
Oamenii din jurul lui Inca nu lute leg cum se va desfasura
razboiul, dar la Narva, pentru Petru e deja clar: Ca sä tragi
tunul trebue incarcat la Moscova..." Intelege ca a fost bi-
ruit la Narva Inca Inainte de lupta cu Carol, dar tocmai aceasta.
Intelegere Ii d puterea de a Indura mahnirea pricinuita de In-
frangere si de a pregati biruinta. Af lând ca armata lui Caro!
se Indreapta spre Narva, Petru Is1 paräseste armata. Intere-
santa este convorbirea lui cu Mensicov:
Alexasca 11 intreba incet.
Unde mergem, Piotr AIexeevicl?
La Novgorod.
Petru se uith, In sfAr§it, tn ochil alba§tri t strAvezli larg deschisi ai
lui Mensicov, care priveau cu nespusa uimire. Se rosi deodatii, i o van5 i
se umfLa pe fruntea asudat5.

392

www.dacoromanica.ro
 El spuse, stapanindull mania:
Waietandrul acela n'are ce pierde pe and eu... Crezi ca la Narva
e Inceputul si slarsitul? RAzbolul abia a inceput... Trebue sä biruim... Dar
cu oastea asta nu putem... Ai Inte Trebue sá incepem cu spatele fron-
tului, dela c5rutgrie... E foarte usor s alergi in goana calului cu sabia
scoas5.... Vrei sã fii mai viteaz decal Carol, prostule? Lasá ochii in jos!
(Mania i se revarsd pe fata.) Nu te mai uita la mine asal
Alexasca nu-1 ascultà si nu-si plec5 privirea. Dintr'un simt5mant de
arz5toare rusine ochii i se umplurA de lacrimi. 0 picàtur I se prelin,,e
dealungul obrazului incremenit. Petru ii atinti privirea spre el. Nu mat
r5sufla niciunul. Pe urm5 tarul zambi, deodatA. Sprijinindu-se de perete,
b5g5 mdinile adanc in buzunare.
Min Herz", spuse el, imitand glasul lui Alexasca. Scumpe
prietene.... Ti-e rusine de rusinea mea? Asteaptä s5 vezi ce se va mai in-
tampla, cu totil o sA-si intoarc5 mutra dela mine. S'a speriat de Carol....
A p5r5sit armata... A fugit la Novgorod, ii e tot una ca atunci la Troita
Bine, sterge-ti fatal..."

In aceastä scena, autorul ne arata cu o profunzime extra-

ordinara patriotismul lui Petru, care este gata sá indure orice-
batjocura pentru interesul tarn pe care numai el Ii inte:ege
acum. Chlar omul cel mai apropiat de dânsul, Mensicov, nu-sr
poate Inchipul c Petru e capabil sä paraseasca armata In clipa
In care ameninta primejdla cea mare, and plecarea Jul Petru
nu poate s parä altceva deck o fuga, o lasitate. Ins. geniur
vede mai cleparte decat ceilalti. Pentru Petru e clar ca Ma el
tare nu va putea avea forta necesaa ca s lndure infrAngerea
inevitabilä dela Narva i, trecand peste orice alt considerent,.
el la aceastä hotärfre a lul, singura: hotärlre justa, pentru o ase-
menea situatie.
Tolstoi nu trece sub tacere acele trasaturi ale lui Petru
care au fost determinate de conditille istorice, conditil ca-e
au lasat urme adanci In caracterul lui. Lenin a spus despre
Petru ca a luptat lmpotriva barbaric! cu mijloace barbare.
Aceste tasaturi ale lui Petru sunt sugestiv zugavite In roman:
Petru, care tunde barblle boierilor, care pune la cale orgli, care-f
tortureaza pe streliti la interogatorii, apare ca un om din se-
aolul al XVII-lea In toat a. asprimea 1 cruzimea sa. Dar e, In
acelasi timp, un mare om de stat, cu o adana Intelegere a in-
tereselor patriel In serviciul ckeia 41 pune Wet/ pasiunea firil
sale. El este purtätorul Insusirilor nationale celor mai alese aIe
poporului rus, cu bail:041a lui nestavilita, cu tenacitatea lui de

393.

www.dacoromanica.ro
-nesclruncinat, cu inepuizabila lui putere de rezistentà. Formarea
treptatá a personalit'atil puternice a lui Petru, maturizarea
caracterului lui, lupta cu greutMile pe care le Intampin6 in
realizarea scopurilor sale inalte cArora II se declicase, acesta
este subiectul at'at de atr6gator al romanului lui Tolstoi. Tre-
bue remarcat totusi c5. Tolstoi, in romanul au, nu supune unel
analize crltice admiratia unilateralA a lui Petru pentru cultura
occidentard. Aceast'a pasiune a lui Petru a avut efecte clAun'a-
toare asupra desvolfarii ulterioare a culturii nationale ruse §t
a Ideilor ei progresiste. Preferinta pe care o argta el culturil
occidentale se baza, in rnulte privinte, pe o supraapreciere a va-
lor"' et adev'arate i pe o oarecare ciesconsiderare a desvoltarii
-originale a culturil ruse. Problema aceasta, din nefericire, n'a
lost push'. in roman.

Ca la orice mare scriltor, per-

Personajele princlpale sonajele romanului lui Tolstoi ilus-
ale romanulut treazä generalizAri acranci, raportu-
rile dintre ele oglindind raporturile fortelor principale care se
ciocneau in Rusia 'in acel moment istoric.
0 serie de personaje (Hovanschi. SaclovitM, Mstl;lavechi.
Tao ler si atilt) reprezinth, pqturilo bo]aninL l nservatoare
care, in frunte cu Sofia, i se opureak lui pe'zu in timp ce
acesta punea temei pe elementele tinere i pline de vigoare
ale Fusiel. Cu el tine poporul, care incg nu-si d seamA in mod
constient de necesitatea crearii unei noi forme de organizare
a vietii, necesitate pe care o simte insA in mod instinctiv. Iat5.
de ce Sofia nu-I poate rAzvfati pe streliti impotriva lui Petru
(Strelitii, ca I lemnele ude, au sfa,rasit, dar nu s'au aprins").
lath de ce poporul din Moscova merge la Petru, dup4' fuga lui
in mahalaua Troitcaia, lath de ce strelitii se lupt6, f6x5, niciun
elan cu armata generalului Gordon. Iatg, de ce este atat de tra-
gica figura lui Vasili Golitan, care se afirmA ca partizan al
Sofiel, dar, in1eleggn-1 totodatá c vechea orAnduire a vietii
este condamnatä, nu se simte In stare 0, lupte Impotriva lul
Petru. Go litân este lipsit de insusirea prIncipalA a unui om de
stat, de vointa cu care este atAt de begat Inzestrat Petru, care
simte In spatele su puterea poporului.

394

www.dacoromanica.ro
 Acest sprijin daf de popor lui Petru cste clar exprimat prin
aceea ea Petru se inconjoara cu oameni din popor. Alexasca
Mensicov este fiul unui randas care vindea in piata placintele
Cu came de iepurc; Brovchin fusese sluga boiereasck ajunsese
negustor, iar copill lui, oameni de cultura noua, ii facusera
studille In strainatate 1 ajunsesera ingineri constructor!.
Aproape de acesti oameni este si grupul de boieri inteli-
genti i cu vederl mai largi, castigati pentru reforma lui Petru;
dln randul lor au iesit oameni devotati I talentati, care 1-au
sprijinit pe Petru, de pilda: stolnicul lui, Piotr Tolstoi i primul
feldmaresal rus, Boris Seremetiev.
Acesti eameni s'au desveltat i s'au maturizat impreuna cu
Petru. Petru a trezit la viata toate insusirile bune pe care le
aveau ei vointa si initiativa. Cand Seremetiev afla, ca. gene-
ralul suedez Schlippenbach a intrat in garnizoana de lama,
se sperie singur de gandul Indraznet care-I venise, sa patrunda
pe neasteptate in inima tarii inamice l s tabere pe vraj-
masi pe negandite, in timpul odihnei. Era un prilej rar. Alta-
data, Boris Petrovici si-ar fi spus, fireste, ca ar ft mai bine sa
nu mai Incerce un noroc perf id, dar in anul din urma, Petru
Alexeevici devenise foarte aspru: nu mai dadea pace nimanui
al te dojenea nu atat pentru ce ai facut, cat mai ales pentru
un lucru bun pe care ai fi putut sa-1 faci, dar nu 1-ai facut...
Astfel trebuia sa-si incerce norocul."
Tr'1stc Ii frezinta si pe strainii care 1-au ajutat pe Petru
sa freeze o cultura nouA si au jucat tin rol important in viata
ruseaset din timpul lui. Intre ace-Aia erau unii care criutau o
-viatä work ca Gallart, care in timpul luptel dela Nary a rama-
sese in cortul sau, asteptand 1initit momentul cand va trobui
sg predea sabia, cu o Inchinaciune, ofiterulul suedez". Insa Pe-
tru a avut si tovarási buni Lefort, Bruce, Gordon. Tolstoi nu
le exagereaza Insemnatatea. Chiar prezenta lor in Rusia l ac-
tivitatea lor a fost o consecinta a marii cotiturl istorice care se
pregatea In Rusia Inca din jumatatea a doua a secolului al
XVII-lea si care a fost intruchipatk in graclul eel mai inalt,
de activitatea lui Petru.
In sfarsit, constitue un grup deosebit in roman personajele
prin care Tolstoi intruchipeaza soarta paturilgr de jos ale p0-

395

www.dacoromanica.ro
porului, soarta acelora care au fost atat de greu apasati da
greutatile razboaielor, de constructia noilor orase si porturL
Constructia cerea ban! l oameni, care au pierit nu numai in
lupte ci si in munci ingrozitor de grele, munci care rapeau tot
atatea vieti omenesti ca i razboaiele.
Intr'o convorbire cu scriltorul german E. Ludwig, tovarásul
Stalin a rem arcat ca, victoriile lui Petru erau bbtinute pe socoteala.
taranimil iobage, de pe care se jupuiau trei piei". Acest as-
pect al activitatii lui Petru este deasemeni zugrávit in roman,..
in special in partea a ITT-s
Andrei Golicov, Fedca-Umoisia griaziu,) i altil care au lu-
crat la acele constructii despre care Petru a scris: foarte multi
Se Imbolnavesc si multi au murit", ne arata prin viata lor ate
jertfe a adus poporul rus pentru marea opera infaptuita de,
Petru: transformarea Rusiel intr'o mare putere europeana.
Varietatea evenimentelor si a aspectelor de viata descrise
in roman, dela bordeiul saracacios al lobagului boieresc Ivasca:
Brovchin, pana la curtea stralucitoare a regelui August; gale-
ria foarte bogata a personajelor, toate acestea formeaza un
fond istoric grandios pe care se desfasoará actiunea principala
viata lui Petru cu intreg continutul el istoric i cu tot pa-
tosul el patriotic si national.
Intr'o opera literal% profunzi-
Limbs romanulul mea continutului ei poate fi inte-
leasa In toata deplinatatea de catre cititori numal atunci and
scriltorul a putut s realizeze opera Inteo forma artistica des-
tul de bogata si mai cu seama in tablourl vii din viata. Cu
ajutorul materialului oferit, cititorul Il imagineaza realitatea
despre care Ii vorbeste autorul. Aid, rolul preponclerent tl joaca,
insa., mai intal, puterea de imaginatie a scrlitorului, priceperea
sa de a reda cu ajutorul fanteziei creatoare caracterut oameni-
lor despre care vorbeste, 1 mediul lor inconjurator. Se intelege
ca fantezia este alimentata de cunostinte: cu cat scrlitorul ist
cunoaste mai deplin materialul, cu atat mai adevarata si mai
puternica va fi imaginatia sa. Talentul literar este determinat
in mare masura de puterea de imaginatie cu care este inzestrat
scriitorul. Bogatia imaginatiei este Insusirea principala a operef.
l) Porecl5. Literal: ,,spalä-te cu noroi". (N. trad.)

39 6

www.dacoromanica.ro
lui Tolstoi. El vede cu o claritate extraordinará ceea ce poves-
teste l deaceea cititorul inträ, oarecum nemijlocit, in povesti-
Tea lui, atat de plastic sunt zugravite personajele.
Unul din numeroasele exemple ale acestei aptitudini a scrii-
torului de a vedea cu ochiul unui artist acpunile prezentate
Rste descrierea atacului dela Gresec, la sfarsitul parVi a doua
a romanului. Si tabloul luptei, l nelinistea lui Petru care o
tirmareste privind prin ochian, l vitejia lui Mensicov a cam!
..camasa trandafirie apare.si dispare printre crenelurile zidurilor,
i calmul batranesc al lui Seremetiev (Cand suedezul se
manie, nu se teme nici de moarte" spune el cu sange rece In
clipa in care suedezil Ii resping pe rusi prin spartura zidului),
toate acestea se Impletesc intr'un tablou unic, viu, pe care ci-
titorul 11 vede, 11 traeste. .
Inteo convorbire cu cativa scriitori tineri, Tolstoi a spuh
ea scriltorul trebue s, nazuiasca a scrie Inteo limba de dia .
inant"; o ideie poate fi exprimata numai intr'un singur fel si
trebue gasit acest tel de exprimare aceasta este limba de
diamant". Limbo, vie, Individuala a omului este strans legata,
.de gest. Nu este neaparat nevoie ca acesta sa apara strident,
spune Tolstoi, poate fi numai o dorinta nerealizata sau retinuta
de a face un gest, dar gestuI Insoceste Intotdeauna vorbirea si
Il dA un colorit individual. (Este caracteristic faptul ca atunci
cand ascultam, dar nu-1 vedem pe vorbitor, de pilda intr'o
sdunare, cautarn Intotdeauna s starn In ga fel !neat sa-1 sl
Tedem: ne ridicam In varful picioarelor, intindem capul printre
persoanele care stau Inaintea noastra etc. S'ar parea cà aceasta
nu adaufgA nimic la cuvintele pe care le auzim. Insa vedem
rnimica, aproape imperceptibila, care le insateste, miscarea mai-
nilor etc. Mimics i gesturile dau cuvintelor Intelesul definitiv,
caracteristic pentru vorbirea unui om.)
Dup5. gest urmeaza, cuvantul scrie Tolstoi. Gestul
precizeaza Irqelesul frazei. Si dacá tu, scriitor, ai sim1t, ai ghl-
cit gestul personajului pe care-1 zugravesti (cu conditia nea-
parata de a avea o imagine clar inchipuita a acestui personaj)
Imediat dupa gestul ghicit va urma singura fraza nimerita, cu
-ordinea cuvintelor, ritmica I expresiile care corespund gestului
personajului crest de tine adich stäril lui sufletesti In mo-
enentul respectiv.

397

www.dacoromanica.ro
 De aici rezultä... c dumneavoastra, scrittorii, trebue sa,
aveti intotdeauna inaintea ochilor imagini care sa, alba inten--
sitatea rea1itàil, sä aveti viziunea limpede a ceea ce scrieti. Cu
cat yeti vedea mai clar pläsmuirile dumneavoastra, cu atat mai
exacta, si mai adevärata va fl l limba operei dumneavoastra...
Cum sä auziti aceasta limba? Trebue s'o vedetl. A crea opere cu
ajutorul intuirii läuntrice a celor descrise, iata, una din le-
gile scriitorului.
Eroii lui Tolstoi vorbeso aceasta limbA ,,vazuta" de el, care
le drt o viath 1 un relief neobisnuit.
Mensicov s'a distins la Azov, ucigand un aga turc. In con-
siliul de razboi care s'a tinut in conditil grele. Intervine si el In
discutie:
Mensicov facu un pas spre masa, cu o privire obraznica,...
Intinse mama:
Petre Alexeevici, cla-mi vole... Nu s'ar cadea sL.. s vor-
besc aici... Dar ca unul care am fost pe zid... SI am strapuns un
aga, fireste... Sa. spun cum e obiceiul lor...
Alexasca ridica din sprancene i trecu repecle in umbra."
In aceste cuvinte 11 vedem pe Mens !coy Intrea, cu Munro-
senia i vitejia lul, inteligenta I indräzneala lui; fiecare cu-
vânt, fiecare Intonatle exprimá trasaturlle caracterulul 101
Cand autorul unui roman istoric recla cuvintele rostite de
eroii sal, se izbeste de doug feluri de greutati: reproducand
fidel limba timpulul respectiv, el II indeparteaza prea mult de
cititori si face ca gandurile l sentimentele exprimate in Iimba
aceasta sä ne parä prea straine. Reclandu-le in limba moderna
el distruge impresia acelei departari pe care o simte cititoruI
dupa ce I s'au infatlsat viata i obiceiurile unui trecut inde-
partat. Scriitorul trebue s gaseasca o cale de mijloc, iar suc-
cesul depincle de tactul sau artistic. Tolstoi rezolva aceasta pro-
blernä cu p mare iscusinta. Eroli sM se exprimä in cea mai mare
parte prin cuvinte care sunt comune i trecutului l timpului
de fall, Cand Petru exclamä: Dracul I-a luatl", de buna seama
rA fraza aceasta este perfect inteligiblla si in acelasi timp nu
contrazice inchipuirea cititorului despre limba din trecut. Insä
Tolstoi impregneaza, cu multa Ware de seama, limba eroilor
sM cu vorbe I expresli arhaice neobisnufte, ceea ce d Imba-

398

www.dacoromanica.ro
jului lor o mireasma, de vechime, fara a-I face in acelasi tlmp
mai puTin intellgthll eltitorulul modern.
Astfel, Vasili Go litân ii spune vrajitorului Vasca Si lin:
Minciuna... talharia t hotia sunt vrajitoril de ale tale... Caine,
putoare, misel... Sh, te bath cu biciul... i ind-1 prea putinl..."
Fiecare dintre personajele romanului are limba sa proprie,
care exprima particularitatea caracterumi lui.
Limba din pasajele in care vorbe§te airect autorul este;
deasemenea, foarte originala. Tolstoi nu o searh, de aceea a
personajelor, astfel ca in ea sh, apara o noua personalitate care
sà completeze cercul persoanelor din romanul sau. El istori-
seste actiunea, impletind mereu istorisirea sa cu graiul erolIor,
dand astfel cititorului posibilitatea de a asista ca martor la
evenimentele povestite. Vorbind despre semnele rele care au
precedat expeditla lui Go litan in Crimeia, scrie: 4Intfo noapte
cu vant de Martie, in tabara de bagaje, tapul regimentului
multi au auzit a strigat cu glas de om: 0 sh, fie nenorocire".
Cand au volt sä bath tapul cu peril, el a fugit in stepad>. Acest
adaus multi au auzit" d vorbelor autorului aparenta.
pentru cei care citesc ca acesta ar fi fost prezent la evenimente,
le da tonul caracteristic unui contemporan. Descriind drumurPe
din Germania pe care Petru calatorea cu suita, mergand in
strainatate, Tolstoi vorbeste cu naivitatea simplh, a unui mos-
covit care pentru prima data vede randuelile strainatatii:.
Mergea pe drumurile plantate cu peri si treri si niciun locultor
nu fura vreo poama". Povestind despre complimentele dupa,
moda noua, scrie: Artamon pa'si deandaratelea, dung, toate
regulile, batu din picior i (Mai din maini, parch, ar fi clatit rufe",
fäcandu-1 pe cititor sä simta cum au primit rusii dela inceputul
secolului al XVIII-Iea noile obiceiuri.
Cateodatä introduce in textul povestiril expresii care apar-
tin persoanei despre care este verba. Astfel cand boierul Bui-
nosov in casa druia, spre adanca lui mahnire, a napadit viata
noua a epocii lui Petru cu care el nu se putea deprinde deloc, in
lee de mandri vechi rusesti 'flatland o placinta mica, Tolstoi
observa in treadt: O placinta mica, dracu' stie ce-o fi". Cu-
vintele din urma sunt ale lui Buinosov i ele exprima starea su-
fleteasch, a boierului. Si mai departe, la Intampinarea musafi-

399

www.dacoromanica.ro
rilor, Buinosov trebue sá avante palaria inainte i sä arunce
picioarele indarat". Aici picura din nou in descriere expresiile
personajului, ceea ce da descrierii coloritul epocH.
Aceasta limba, mladioasä si exacta ii d lui Tolstoi posibi-
litatea sä prezinte cititorului epoca lui Petru cu toata origina-
fltatea I maretia ei.
Tolstoi La inclreptat atentia
Nese le de teatru despre spre o altä figura interesanta a tre-
Ivan eel Groaznic cutului rusesc, spre Ivan cel Groaz-
mic, inca In timpul Marelui Rázboi pentru Apararea Patriei. El
a tratat acest subiect in dCua piee strans legate una de alta:
,,Vulturui I vulturoaies" §i Anii de.grea cumpana".
17n aspect caracteristic al opereior literare i istorice
scrise de autorii sovietici, inchinate trecutului Rusiei, II consti-
tue revizuirea aprecierii evenimentelor istorice elaborate de
vechea istoriografie, care infatisa trecutul rus in mod gresit qi
preconceput.
Una dintre aceste aprecieri gresite era parerea räspandita
despre Ivan cel Groaznic, parere care sublinia In mod unilateral
asprimea 1 cruzimea lui,- läsand cu desavarsire in umbra si ne-
aratand cu nimic cat de bine a inteles Ivan cel Groaznic inte-
resele Rusiel si cat de mult a facut el pentru tara sa, sprijinin-
du-se pe popor in lupta impotriva boierimii care se opunea poll-
ticii sale.
Piesele lui Tolstoi ni-1 infatiseaza altfel pe Ivan; scriitoruI
paraseste cu desavarsire traditia raspandita nu numai in studiile
istorice, ci si in literaturá. Cu maestria sa obisnuita de a modela
caractere i cu o intuitie admirabila pentru frumusetea limbli,
Tolstoi a zugravit o figura foarte interesanta a lui Ivan. Piesele
lui Tolstoi despre Ivan cel Groaznic sunt evenimentul eel mai
de seama din istoria dramaturgiei sovietice.
Alaturi de operele inspirate de
Mines" (1937) istoria Rusiei, care reinvie trecutul
nostru indepärtat, in creatia lui Tolstoi ocupa un loc important
un gen pe care-1 putem numi romanul istoric contemporan.
Sunt opere care zugravesc trecutul apropiat anii räzboiului
civil. Fac parte din categoria aceasta de opere romanul Painea"

400
www.dacoromanica.ro
si trilogia (adica, trei romane unite prin unitatea subiectului 95
a eroilor comuni), Calvarul". Povestirea Painea" descrie apg-
rarea eroica a Taritanului din anul 1918.
Printre celelalte opere ale literaturil sovietice care trateaza
subiecte din rgzbolul civil, Painea" se distinge in primul rand
prin aceea cg. in ea se arath, cu o clarltate deosebitg, impor-
tanta rgzboiului civil ca rgzboi patriotic, liberator. In roman ni
se infatiseaza lupta cu cotropitorii germani care ngvgliserg In
Ucraina, marsul eroic al Armatei a V-a de sub comanda lui
Vorosilov, dela Lugansc la Taritan, asediul Taritanului de cgtre
gardistii albi i distrugerea lor de cgtre Armata Rosie de sub
comanda lui I. V. Stalin.
Elementul cel mai important al romanului este zugrävirea
conducgtorilor Revolutiel Lenin si Stalin. Convorbirea rioc-
turng dintre Lenin si Stalin, activitatea lui Stalin, care a orga-
nizat biruinta la Taritan si a trimis paine la Moscova, salvand-o
de blocada foamel, sunt paginile centrale ale romanulul.

Povestirea Painea" are o Iegdtura

Calvarul" directg cu opera cea mai mare a lui
Tolstoi algturi de romanul Petru I" Calvarul". Tolstoi
a lucrat la aceasta trilogie timp de 20 de ant. Partea I-a, Su-
rorile" a fost scrisg, in anul 1921. a doua, Anul 18" in anul
1926. La 22 Iunie 1941, Tolstoi a terminat partea a treia a tri-
logiei O dimineata posomoritä".
Titlul trildgiei este luat din vechea scriere apocrifg rusg:
Calvarul Ma len Domnului". Titlul n'a fost ales la intamplare:
subiectul trilogiei este ratacirea intelectualitatil ruse din epoca
Revolutiei, in drumul el spre popor.
Pe un fond amplu de viath ruseascg prerevolutionarg, Tolstoi
zugraveste viata celor doug surorl Bulavin Catia I Dasa
91 a prietenilor lor Ivan Teleghin I Vadim Roscin. Anil primului
rgzboi mondial, Revolutia din Octombi ie, rascoala socialistilor-
revolutionari de stanga, a partizanilor lui Mahno, lupta cu
Denichin, prin toate acestea au trebuit s treaca surorile Catia
si Dasa, pang cand sä se intalneasca cu cel ce le sunt dragi, la
Moscova, la raportul despre electrificarea Rusiel. Romanul se
terming cu vorbele lui Roscin, adresate Cat lel:
96
Istoria Llt. Sovietice Ruse
401

www.dacoromanica.ro
 Intelegi ce sens capät1 toatg strgdania noastrg, tot
sgngele värsat, toate chinurile nestiuto l nemArturisite... Vom
clgdi lumea din temelie pentru binele tuturor... Oamenii pe
care-i vezi In salg sunt gata cu totil sg-si dea viata pentru asta...
$1 nu e nurnai o inchipuire: fiecare Iti poate argta cicatricele si
petele vinete pe uncle au trecut gloante... I toate acestea se
petrec In tara mea... Asta-i RtIstaj
In partea a treia a trilogiei, drumul eroilor din Calvarul"
se Incruciseazg cu drumul eroilor din Pginea", Ivan Gora 91
Agripina. Acestia sunt oameni din popor care au Inceput, IdrO
frgmantgri de constiintg, fär ovälri, sg lucreze pentru cauza
lor, cauza Revolutiel. In aceastg apropiere a lor cu eroll roma-
nului Calvarul" ggsim un Inteles aclamc unirea prii ceiei
mai bune a intelectualitatii rusesti cu poporul. Trilogia care
lmbrätiseazg evenimentele ceIe mai importante ale rgzbolului
civil si zugrgveste in mod larg I complet cgutgrile ideologice,
greselile si in sfgrsit indreptarea acestor greseli de cgtre oamenl
care se strgduesc 0,91 slujeascg Patria in mod sincer l cinstit,
este una din operele cele mai importante ale literaturii so-
vietice.

Activitatea lui A. Tolstoi In zilele Marelui Razboi pentru

din vremea Marelui Razboi Apgrarea Patriei, A. Tolstoi acti-
pentru Apdrarea Patriel. yea* inainte de toate, ca publicist
Inflgcgrat, adresgndu-se täril intregi cu inclemnul patriotic de
a lupta Impotriva hoardelor fasciste. Patria mea, scrie el, tu
treci acum printr'o incercare grea, insg vei ieo biruitoare, pen-
trucg tu esti puternick tânärg, bung si porti in inima ta bung-
tatea I frumusetea. Esti piing de sperantg intr'un viitor luml-
nos, II clgdesti cu mhinile tale marl, pentru el Il dau viata fill
tàl cel mai buni. Glorie nemuritoare celor ce mor pentru Patrie,
glorie nemuritoare ii cuceresc i cei care rgmam in viatg".
Articolele lui Tolstoi, adunate in culegerea Patria", sunt
un model de publicisticg artisticä.
Glasul au a rásunat prin radio, adresandu-se Orli Intregi
In zilele grele ale toamnei anului 1941, nand a spus la microfon:
Va veni ora eand vom trece la faza decisivg a räzbolului la
atacul sdrobitor impotriva frontului nemtesc". (Dusmanul
amenintg Moscova" 18 Octombrie 1941). Aceste cuvinte pline

402

www.dacoromanica.ro
 de calm si de siguranta victoriel erau cuvintele until artist care
studiase temeinic istorla poporului sau, Wind bine si ce puteri
nesecate zac in el. In timpui räzboiului, A. Tolstoi a muncit cu
o energie uriasä. Activand ca publicist strälucit, continua in
acelasi timp sa lucreze la operele sale istorice (piesele despre
Ivan cel Groaznic si partea a treia a romanului Pettru I" ).
A publicat si o serie de povestiri in legatura cu Marele RAzbol
pentru Apararea Patriei. (Povestirile lui Ivan Sudarev").

LITERATURA DIN ANII DE DINAINTEA RAZBOIULUI

(1937-1941)
Acloptarea Constitutiei Staliniste de atre cel de al VIII-lea
Congres Extraordinar al Sovietelor, in Noembrie 1936, a consti-
tuit in viola tarn noastre un nou pas uria§ inainte. Socialismul
a pAtruns in toti porii regimului nostru" (Molotov).
Uriasele succese ale industriei si ale agriculturil creau con-
diii pentru o desvoltare exceptional5, a bunei star a t ri1. Noi
forme ale muncii socialiste miscarea stahanovistä se ras-
pandeau in toata taxa. Tot mai stransä devenea prietenia po-
poarelor U. R. S. S. Cele mai importante evenimente ale vietii
culturale din s'anul fiecarei nationalitAti in parte constituiau
sArbätori pentru toate popoarele Uniunii. Toatá tara sarbatorea
jubileul lui Puschin, Rustavell, David din Sasun, evcenco.
Au rasunat in lumea intreaga faptele eroice ale oamenllor
sovietici, savarsite de ei in lupta cu natura epopeea expedi-
tiei de pe vasul Celiuschin, drumul in deriva al spargatorului de
ghiatä blocat, Sedov", statiunea in deriva dela Polul Nord, sbo-
rurile pilotilor si ale ferneilor-piloti sovietici: Cicalov, Gromov,
Grizodubova, Osipenco, Rascova.
Patrundea si se afirma in viata o generatie noua crescuta
in intregime sub Puterea SovieticA, generatie care cunostea nu-
mai din carti si din povestiri realitatea dinaintea Revolutiel.
Intr'una din schitele din acea vreme, se povesteste o scenä
curioasa si foarte caracteristic: un calätor, treand prin Sim-
feropol, pe strada Karl Marx, a vrut sa stie cum se chema ea
inainte si s'a adresat cu aceasta intrebare unor tineri care-i iesi-
sera in cale.Cum se numeste?"PAi se numeste Karl Marx".

403

www.dacoromanica.ro
 Nu, inainte de Revolutie".
Iti spun: Karl Marx" a ur-
mat räspunsul iritat. Intot-
deauna s'a numit asa." Iatà
deci tineretul, care nu-si mai
putea inchipui ca,, nu demult,
strada ar fi avut un alt nume
decAt al lui Karl Marx, tinere-
tul care ducea cu el in viatä
o nouä intelegere a lure!! 0
noi simboluri. Se ridicA nol
nume literare, legate tocmai de
faptul a In opera lor apare
tanarul om al epoch sovietice.
Pe tineril stahanovisti II descrie
I. Cramov in romanul situ Pe-
trolierul Derbent".
I. Cramov povesteste in au-
I. Crâtrov tobiografia sa: In anul 1930 am
absolvit universitatea si am in-
ceput s lucrez pe santierul de
constructie al unui Rost de ratlio-emisiune. In cei doi ani cat
am lucrat aid, liniild esentiale ale conceptiei mele despre lume
s'au format pe deplin. Erau anii când se construia Magnitogorsc,
Dneproghes i Taihil, anii colectivizärli 1 at intrecerilor. Am
plecat de acolo ca inginer calificat. Guvernul a anuntat mobili-
zarea specialistilor pentru transporturi. Am plecat s lucrez la
Comisariatul poporului pentru comunicatiile pe ap5.. Aid am
lucrat la montarea utilajului pe vase maritime, inspectarea re-
telelor de comunicatie, la experimentári in cadrul santierelor
navale.
In anul 1936, navigAnd pe bordul petrolierului PrOfin-
tern" pe Marea Caspicl, am avut prilejul s. observ de aproape
cum se naste miscarea stahanovistä.
Ceea ce m'a impresionat indeosebl, la initiatorii micärhI
stahanoviste, era acel ceva principial nou care-i deosebea de spar-
ggtoril de norme din timpul primului plan cincinal. Pe atunci

404
www.dacoromanica.ro
oamenii sovietici abia 4ncepeau Ali insuseasa tehnica. Vic-
toriile lor in productie erau rezultatul unei enorme incorari;
adesea inteMneau unele pierderi neproductive de timp si de
forte. Pe temeiul acestei noi tehnicl industrialci au crescut oa-
meni noi. Muncitorii, mesterii, mecanicil i-au depäsit pe nesim-
tite pe conducltorii lor tehnici, au luat initiativa in niãinhle
lor si au cleclarat räzboi deprinderior si normelor invechite. In
aceast5, luptä pe care au dat-o sub conclucerea Partidului, ei
au invins.
4Chipul moral al primilor stahanovisti, tenacitatea l vointa
lor, mi-au Mat o impresie de neuitat. NavigAnd pe bordul pe-
trolierelor mi-am notat in jurnalul meu impresiile si reintor-
cându-m5, la Moscova am conceput romanul Petrolierul Der-
bent".
Ceea ce aducea nou Cramov in creatia lui era o consecintA
imediatA a leaturilor lui vii, directe, cu realitAtile vietii, a par-
ticIpril lui \personale la construirea socialismului.
In romanul Petrolierul Derbent" este descris modul cum
se transform& echipajul vasului petrolier Derbent" sub influ-
enta mecanicului Basov, om simplu si modest. Eroii lui Cr Amoy
ca I eroii celorlalti scriitori sovietici, purtau in ei taaturi In
care se afirma o noul atitudine fatä de viata, se manifestau
ldealurile estetice noi, crescute si consolidate in realitatea so-
vleticä.
In acelasi sens, ca §i Cramov, rezolvau problema crearii
figuril omului nou sovietic l autorii clramatici i lirici.
C. Simonov in piesa sa Un flAcAu din orasul nostru" a zu-
grävit figura omului sovietic simplu, Serghei Luconin. In per-
soana simplä si plinA de bärbätie a acestuia, cititorul si specta-
torul aflau fot ce era mai bun in ei in§i§i; Luconin era pentru
el, folosind expresia lui Belinschi, o cunostinth, necunoscutl",
adica o intruchipare individualä nou5, a insusirilor omului so-
vietic formate in realitatea vleii sovietice. Constructia in taiga,
munca constructorilor metro-ului, rnutarea unor colhoznici In
Extremul Orient constitue un izvor nesecat de teme noi care,
sugerate de viata p11n5, de tumultul muncii constructive, pa
trund in literaturä.
Acest sentiment al omului cgruia ii este deschisá calea
peste tot pärnântul sgu, Ii reclä minunat A Tvardovschi in poe-

405

www.dacoromanica.ro
zia Familia fierarului". Fierarul pleacl impreuna cu familia
In Extremul Orient:
Sub steagul root, o maFind fn fata portii
Impodobitd cu flori de camp.
Azi familia cea mare'a fierarului, toatd,
Pleacd din locurile natale
,F 1 viata parca va Incepe din nou acolo, fn depdrtare.
Dar, pdrdsind meleagul pdrintesc,
El n'a mai luat un pumn de permdnt.
Pdmdntul e al lvi acum ci 11 e drag peste tot.
Literatura dela sfarsitul deceniului al patrulea i inceputul
cleceniului al cincilea este patrunsa de ideia ea tot pamantul
Patriei este la indemana intregului popor pentru o viata liberl
si fericita.
Acest sentiment se manifesta cu multa vigoare In cantec,
gen literar desvoltat in poezia sovietied, in clomeniul caruia s'au
afirmat maestri de searna ca M. Isacovschi, V. Lebedev-Cumaci,
A. Surcov I altil. Cantecele lor, cunoscute i cantate pretutin-
deni, sunt pline de vigoare, bucurie de viatä, optimism. Ele
redau sentimentele patriotice ale omului sovietic.
Alaturi de tinerii scriitori in ascensiune, Ii continua acti-
vitatea i generatia mai veche. In acesti ani sunt duse la bun
sfarsit opere de cea mai mare insemnatate ale literaturii sovie-
tice cum ar fi Calvarul" lui A. Tolstoi, Pe Donul linistit" al
lui M. Solohov.
Dar pe langa temele i figurile care redau patosul funda-
mental al desvoltarii literaturii sovietice patosul munch pa--
nice si fericite, al vietii voioase i libere inteo tara eliberatä
incep s rasune, din ce in ce mai puternic, 1 alte teme nellnis-
titoare.
Eu am deschis
In forcete ware
Ochii filelor,
Si m'a rdzbit un miros
De praf de pufcti
din spre hotare.

406

www.dacoromanica.ro
 Aceste cuvinte ale lui Ma-
lacovschi deveneau acum, pe
fiecare zi, tot mai profetice.
In Cursul Scurt de Istorie a
P. C. (b.) al Uniunii Sovietice
aparut in 1938, se spunea:
...Razboiul a si inceput de f apt.
El a inceput pe furls, färä decla-
ratie de razboi... Razboiul a lost
deslantuit in diferite puncte ale
lumil de trel state agresoare, de
cercurile conducatoare fasciste
ale Germaniei, Italiei i Japo-
niei. Räzboiul se desfasoara pe
o intindere imensa, dela Gibral-
tar pana la anghai" 1). Vechiul
proverb latin: Data vrei pace,
pregateste-te de razboi", capata
acum un inteles deosebit de S. Sergheev-Tenschi
amenintator.
Cu cat literatura sovietica cu-
Desvoltarea romanulul prindea mai deplin prezentul, cu ant
istoric.
mai interesant si important al:Area
si trecutul. Sentimentul mandriel nationale, care se manifesta
din ce in ce mai puternic, determina tendinta scriitorilor sovie-
tici de a oglindi In imagini cele mai insemnate momente ale
vietil istorice a Patriei, de a-i infatisa pe oamenii ei marl, de a
revizui acele aprecieri care, adesea, erau influentate de orizontul
ingust de clash al invätatilor si al scriitorilor din trecut. Cu fie-
care an, temele istorice ocupa in literatura sovietica un loc tot
mai mare.
Sentimentul de mandrie nationala al omului sovietic li
naste acestuia tendinta de a-si determina cat mai complet qi
mai profund legaturile cu trecutul maret al poporului sau. Ale-
turi de tematica contemporana, Incepe prelucrarea din ce In co
mai larga a temel istorice. Alaturi de preocuparea de a zugrävl
1) Vezi Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (botsevic) al
Uniunii Sovietice, ed. III P.M.R., pag. 465-466.

407

www.dacoromanica.ro
 trasaturile fundamentale ale
omului sovietic, se afirma din ce
in ce mai mult interesul cres-
cand pentru caracterul national
al omului rus, asa cum, s'a for-
mat el dealungul trecutului sau
istoric In procesul de desvoltare
a Patriei noastre. Romanul is-
boric tinde A .ocupe un loc din
ce in ce mai mare in literatura
sovietiel.
Inca dela inceputul deceniului
al patrulea, Gorchi scria: Pe
neobservate, s'a crcat la noi un
roman istoric, original si pro-
fund artistic... romanul minu-
nat al lui A. Tolstoi Petru r,
- )
Stepan Razin" al lui Ceapa-
V. Simw
ghin... care parca ar fi brodat
cu fire de matase, si Inca vreo
cateva cart! remarcabile. Toate acestea sunt niste tablouri ins-
tructive ale trecutului, scrise cu multä mäestrie, Si reprezinta
o hotaritä reconsiderare a lui. Nu cunosc un alt deceniu din
trecutul nostru care sa fi prilejuit crearea atator cart! de
valoare".
Munca romancierului istoric este asemanatoare in multe
privinte cu munca scriitorului de opere documentar artistice
despre care am vorbit mai sus. Si el are deaface eu un cerc de
evenimente si de oameni reali, care au existat chiar In viata
si trebue A stie sa transforme in fapte artistice faptele vietii lor.
Dar dael Furmanov, de exemplu, a avut deaface cu feno-
mene luate direct din viata care-1 inconjura, si deci a putut
dinteodata 0, le conceapä estetic, A le lege de idealurile con-
temporane, romancierul istoric are deaface cu o epoca Inde-
partata de idealurile sale. Sarcina lui consta, pe de o parte, In
a oglindi In mod veridic trasaturile caracteristice ale acelei
epoci, iar pe de alta parte, in a surprinde In ea trasaturi care-1
vor ajuta sa desvolte simfamantul estetic al cititorulul au In
prezent, sa lege aces epocA de idealurile contemporane. Este
408

www.dacoromanica.ro
tocmai calea pe care merg ro-
mancieril istorici sovietici. Ei Ii
concentreaza atentia asupra ace-
lor momente din viata Patriei
noastre care pot avea insemnit-
tate si astazi pentru desvoltarea
idealurilor vremurilor noastre,
pentru cresterea simtamintelor
patriotice ale cititorului con-
temporan. Scriitorul sovietic ra-
mane un realist socialist chiar
atunci cand creaza o opera
cu subject istoric. El pastreaza
pe deplin adevarul istoric in fe-
lul sau de a reda epoca, dar in
tratarea temei insasi se situeaza
pe pozitii socialiste, adica ridica
pe temeiul acestui material is-
toric problema care educa pe
cititor in spirit socialist. A. Novicov-Priboi
0 serie de opere sunt inchi-
nate marilor figuri ale luptatori-
lor pentru libertate. Noi, bolsevicii spunea tovaräsul Stalin,
in convorbirea sa cu scriitorul german Emil Ludwig, ne-am in-
teresat intotdeauna de personalitätile istorice de felul lui Bo-
lotnicov, Razin, Pugaciov t altii. Noi am vazut In actiunile
acestor oameni oglindirea revoltei spontane a claselor oprimate,
a räscoalei spontane a taranimii impotriva jugului feudal. Pen-
tru noi a prezentat intotdeauna interes studlerea istoriel pri-
melor incercari de revoltä ale taranimil." In literatura sovie-
tica, o serie de opere sunt Inchinate lui Bolotnicov, lui Pugaciov
(Inca in timpul razboiului cu fascistil a aparut marele roman al
lui V. Siscov Emelian Pugaciov"), lui Razin (Razin" de Cea-
paghin). Atentia scriitorilor este atrasä apoi de figura marelui
reprezentant al culturii ruse, Lomonosov.
Un interes mereu viu 11 provoaca tema razboiului civil.
Acuma, de pe poultice cucerite de planurile cincinale staliniste,
apare deosebit de clar continutul istoric fundamental al acestel
perioade a Marelui Razboi national pentru eliberarea Patriei si

409

www.dacoromanica.ro
 patriotismul participantilor la
el. Despre eroli rdzboiului civil
ne vorbeste povestirea lui V.
Ivanov: Parhomenco". Luptei
pentru Taritan ii este inchinatá
povestirea lui A. Tolstoi Pal-
nea". A. Tolstoi a terminat
chiar in ajunul izbucnirii Rãz-
' t boiului pentru ApArarea Pa-
triei marea trilogie intitulatl
Calvarul", care oferä o zugra-
vire cuprinzMoare a epoch pre-
revolutionare si a epocil räz
boiulni civil.
Ori de ate ori scriitorii nos-
tri abordau teme din trecutul
istoric al t'arli noastre, atentia
lor era atrasg, fireste, in spe-
cial de intamplarile legate de
A. Gaidar lupta poporului rus pentru in-
dependenta sa.
Aceasta, flinda aid, pe de o parte, s'au manifestat cu o
deosebitä putere träsAturile eroice ale caracterului national
rus; aid trecutul oferea In special multe evenimente i figurl,
dup5, exemplul cArora se putea educa sentimentul patriotic;
iar pe de altä parte, tocmai aceste teme dtideau intuitia acelei
atmosfere prevestitoare de räzboi care se fäcea sinititg, din ce
in ce mai mult la sfdrsitul deceniului al patrulea.
Scrlitoril sovietici ramose ca prin experienta evenimen-
telor eroice din trecutul Rusiei s arate acele trAsAturi ale ca-
racterului national rus care au ajutat totdeauna poporul rus
sä-si doboare dusmanii cei mai periculosi, sä reziste in lupt6.
eu cele mai marl greutäti, sä rldice din shnul säu conducätori
de osti genial! ca Suvorov, Cutuzov l altll.
Vremurile de grea restriste pentru Rusia din timpul rav5.-
Brit tätarilor (romanele lui V. Ian Ginghls-Han" si Satan,
eliberarea de sub jugul tätar si victoria de pe campul Culicovo
(Dmitri Donscoi" al lui S. Borodin), Infrangerea germanilor
pe lacul Ciudscoe de cAtre Alexandr Nevschl (Poemul BMA lia

410

www.dacoromanica.ro
de pe ghiatä" al lui C. Simonov), eroismul Rusiei din zilele lui
Petru I, (Petru I" al lui A. 'Tolstoi), victoriile si faptele de
vitejie ale lui Suvorov (Poemul Suvorov" al lui C. Simonov),
victoria asupra lui Napoleon (Feldmaresalul Cutuzov" al lui V.
Soloviov), mgretia apärärii Sevastopolului, aratatg in morni-
mentala epopee a lui Sergheev-Tenschi, Asediul dela Sevasto-
pol", eroismul marinarilor rusi in lupta dela Tsusima (Tsu-
sima" de Novicov-Priboi), toate acestea, scriitorii sovietici
au stiut sg le prezinte intr'un urias tablou istoric al märetit..i
poporului rus, al gloriei lui militare si al vitejiei lui in luptä.
In zilele acelea de neliniste, and tara asculta tot mai
atenth tunetul furtunii azbolului care se apropia de granitele
el, aceste opere clpgtau o rezonanth, patriotica de o putere
,deosebith.
*
In operele in care se trata tema vietii contemporane In-
cepea sl rasune din ce in ce mai puternic intrebarea: daa
maine va fi räzboi?". Este caracteristicg in aceastg privintä
convorblrea dintre dol pionieri, din- povestirea lui Gaidar Se-
cretul militar":
Ce zici, To lca, daca ar fi sa vina avioanele, s5 n5v5leasca tancurile,
tunurile, sa se adune albii din toata lumea si s5 caute sa distrug5 Armata
Rosie si sa restabileasca totul ca In trecut?... Ce-am face noi amandoi?
Ce vorbesti?... raspunse linistit To lca, deprins cu fanteziile ciu-
Aate ale tovarasului sau.
Si ar cauta s5 distruga Armata Rosie, continua cu inc5pata-
nare si sfidator Vladic, sa spAnzure pe comunisti, sa arunce in inchisori
pe comsomolisti, sä imprastie pe toti pionierii: ce-am face noi amandoi
atunci?
Ce vorbestil repeta To lca de ast5 data enervat deoarece chiar
si el, care era obisnuit cu nazarelile lui Vladic, gasea ca ceea ce spunea
acesta era prea insultator si neverosimil. Chiar ii vezi asa, predandu-se,
pe ai.nostri? Tu stii ce Armat5 Rosie avem noi, Armata Sovietica... In
lumea intreaga nu exist5 alta ca ea...
Dar, daca? Ce-am face atunci noi arnandoi?
Atunci am gasi noi ceva de facut, ofta To lca.
Ce sa mai gasesti atunci? spuse repede Vladic. Ne-am as-
cunde amandoi In munti si in paduri. Am aduna un detasament si toata
viata.pana la moarte i-am ataca pe albi si nu am trada si nu ne-am preda
niciodata. Niciodata, repetà el, privind dispretuitor cu ochii lui cenusii
si vii pe cub pleoapele pe jumatate inchise.

411

www.dacoromanica.ro
 Cine s'ar fi gandit atunci cat de apropiate erau aceste
ränduri de ceea ce a trebuit sa sufere tineretul sovietic In reglu-
nile In care au intrat fascistiil Prea liber si prea usor respira
tineretul sovietic, prea era absorbit de poezia munch sale pas-
nice, voioase si creatoare, pentruca tema razboiului sa-i poata.
atrage In mod deosebit atentia. Cu toata acuitatea ei, tema
razboiului, a apararii, n'a luat totusi o desvoltare insemnata in
anii de dinaintea razboiului. Scriitorii erau preocupati de tema
constructiei, a bucuriei muncii; atentia lor era concentrata asu-
pra chipului noului om sovietic. Dar aceasta nu insemna ca lite-
ratura nu pregatea pe oamenii sovietici pentru viitoarele In-
cercari militare. Ea le pregatea caracterul, desvolta in el un
simtamant fierbinte de dragoste pentru Patrie, pentru trecutul
el eroic si prezentul el voios, Mama in ei acea tarie de caracter
si acea statornicie in atingerea scopului care in vremea aceea se
manifestau pe campurile muncii, iar putin mal tarziu aveau sa
se manifeste pe campurile de lupta.
Astfel, daruindu-se cu tot sufletul constructiei pasnice si
voioase a noii vieti si privind in acelasi timp din ce in ce mai
Incordat spre Apusul care se lumina tot mai mult de flacara
razbolului, Tara Sovietica si impreunä cu ea literatura au in-
tampinat vara anului 1941.

www.dacoromanica.ro
LI TERATURA
IN ANII
MARELUI RAZBOI
PENTRU ARAIREA
PATREEI

www.dacoromanica.ro
 Marele Räzboi pentru ApArarea Patriei a constituit un
punct crucial in istoria Statulul Sovietic: perioada de
pace luase sfax§it, incepea perioada räzboiului elibe-
rator impotriva cotropitorilor germano-fasci§ti. Tot poporul
sovietic rnuncitori, colhoznici, intelectuali toti ca unul,
dela mic la mare, s'au ridicat in ap6zarea Patriei lor scumpe
si iubite, la luptà impotriva celui mai crud du§man al omeniril.
La 22 Iunie 1941, cotropitorii fasci§ti s'au rApustit asupra
TAM Sovietelor spre a o inneca in sange §i a o acoperi cu ce-
nu$, pentru a transforma in robi pe cei care aveau sä scape
de executii, gazare §i spanzurätori. Hitler i§i propusese sá ni-
miceasca, vreo 40 de milioane de oameni sovietici §i sd-i sub-
juge apol pe cei rAma§i in viatk Aceastá zi aducea suferinte
lnimaginabile multor milioane de oameni, condamna la pieire
milioane de vietl tinere, pline de vigoare §i optimism.
Dar rAzbolul n'a fost numal un blestem, spune tovarä§ul
Stalin in cuvantarea Fa tinutl in fata alegAtorilor in anul
1946, el a fost in acela§i timp §I o mare §coalá de incercare
si de verificare a tuturor fortelor poporului"1).
Poporul sovietic §i-a demonstrat forta sa extraordinark
cultura §i puterea sa de organizare, §I aceasta in conditiunile
extrem de grele ale unui fazboi de cotropire, cAnd du§manul
ocupase regiuni imense §i importante centre vitale din terito-

1) Vezi: Stalin Cuvântare tinuth in ziva de 9 Februarie 1946 la

adunarea electoral5 a alegalorilor circumscriptiei electorale Stalin" din
ora§ul Moscova, ed. P. M. R., 1948, pag. 9.

414

www.dacoromanica.ro
riul lui. In decurs de trei luni, in anul 1941, au Yost transpor-
tate din realurile de Vect spre cele din Est Peste 1360 de intre-
prinderi industriale marl.
In cursul räzboiului s'au construit peste 5860 km. de cale
ferata, prodactia de avioane a crescut de 5 oil, productia de
artilerie de peste 5 ori, productia de tancuri mai mult de 15
or'. In trei nI de razbol (1942, 1943, 1944), afara de intreprin-
derile evacuate, au fost puse in functiune in regiunile de rasarit
inca 2250 de noi intreprinderi industriale marl. Au fost intro-
duse in productie 100.000 de ma§ini de prelucrat metalul. S'a
(tontinuat construirea In domeniul culturii; astfel in anii de
razbol s'au mai infiintat 60 de noi institutli de invatämant
superior.
Sprijinindu-se pe aceasta munca eroica a spatelui frontu-
:ui, ostasii sovietici au oprit, au dat peste cap si au sdrobit ar-
matele fasciste.
E pe deplin intemeiat a spune ca munca plina de abne-
gatie a oamenilor sovietici din spatele frontului, a spus to-
varäsul Stalin, va intra in istorie aläturi de lupta eroica a
Armatei Roil, ca o Tapta eroica färä precedent savarsità de
popor intru apararea Patriei sale"1).
Mare le Razboi pentru Apararea Patriei a aratat ca in doua-
zeci §i ceva de ani, Puterea Sovietica a educat In oamenli so-
vieticl un sentiment de Malt patriotism, care si-a gasit o mani-
festare splendida in unitatea morala §i politica a intregului
popor. Ea a creat numeroase cadre de oameni dtitati cu prega-
tfre tehnica §i organizatorica. Razboiul modern este un razboi
la care participa intreaga taxa. In spatele fiecarui luptätor de
front se afla zeci de oameni care organizeaza i coordoneaza
activitatea uzinelor, produc §1 aprovizioneazá frontul cu cele
mai variate muniii, cu alimente, imbracaminte §1 echipament,
au grija de raniti, de familille celor ce lupta pe front, etc. In
1914-1917, Rusla taristä, in razbolul cu Germania, afiandu-se
In conditiuni mai putin grele deoarece netntil au trebuit din
capul locului sa duca un razbol pe doua fronturi si nici tehnica
:or de razboi nu avea o forta cilstructiva ant de mare cu
toata darzenia in lupta a soldatului rus, n'a putut rezista greu-
1) I. V. Stalin Despre Mare le Wazboi al Uniunii Sovietice pentru
Apliraroa Patriei. ed P. M R. 1949, pag. 126.

415

www.dacoromanica.ro
tátilor räzboiului: armata ramasese fara munitii, transportu-
rile se desorganizasera si tara intreaga cazuse Intr'un adevarat
haos economic. In timpul razboiulul din 1914-1917, Rusia ta-
rista nu faorica decat 16.300.000 proiectile de artilerie anual;
Ia nol s'au produs anual 240.000.000 de proiectile. Rusia tarlstä
nu producea deloc tancuri, numkul avioanelor fabricate era
foarte reclus, lar al tunurilor nici nu atingea cifra de 4000 pe an.
Or, industria noastra in ultimii trei ani ai Razboiului de AIDA-
rare a Patriel a dat o productie anuall de peste 30.000 de
tancuri, 40.000 de avioane si 120.000 de tunuri.
In Razboiul pentru Apärarea Patriei, Uniunea Sovietica a
luptat singura impotriva Intregli armate germane, care lupta
pe un singur front si se sprijinea pe industria tarilor din in-
treaga Europa cotropita. Dar Uniunea noasträ nu numai ca, a
lezistat presiunil armatei germane de milioane de oameni cu
tot echipamentul ei tannic, dar a si dat-o peste cap, sdrobind
gigantica masina de razboi germana, obtinand cea mai mare
victoria din cate a cunoscut vreodata istoria. Pentru aceasta
era nevoie pe de o parte de acea Ina 10, cultura a muncii, pe
care a faurit-o construirea sotialistä, tar pe de alta parte, de
acea dragoste nemärginita fatä de Pate.e, care a Inflorit In
tara noastra libera, unind intreg poporul Intr'o forta unitara.
Aceasta dragoste de Patrie este izvorul tuturor acelor fapte pline
de abnegatie si eroism legendar de care au dat dovada oamenil
sovietici In acest räzbol. Razbolul a aratat lumli Intregi ce fel
de oameni s'ati format In Uniunea Sovietica si a prilejuit o ve-
rificare a fortel lor morale.
Tovarawl Molotov, vorbind despre cea de a 30-a aniversare
a Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, spunea: Mari sunt
succesele Statului Sovietic. Socialismul a patruns adanc In In-
treaga noastra viata. Sub Puterea Sovietica a crescut o gene-
ratie noul, care incepe Ali Intindá ariplie de vultur.
Trebue sä recunoastem ca cea mai importanta cucerire a
Revolutiei noastre este noua Infatisare spiritualä si ridicarea
ideologica a oamenilor ca patrioti sovietici. Aceasta se ref era la
toate pogoarele sovietice, se refera atat la oras, cat si la sat,
atat la oamenii muncil manuale, cat si la oamenii munch Inte-
iectuaIe. In aceasta consta succesul cu adevarat maret al Revo-
lutiei din Octombrie, succes de o insemnatate istorica mondialä.

416

www.dacoromanica.ro
 AstAzi oamenii sovietici nu mai sunt la fel cum au fost
acum 30 de ani 1).
In rAzboi s'a manifestat cu putere mAretia poporului rus,
care este, dupA cum a spus tovarAsul Stalln, cea mai de seamA
dintre toate natiunile care formeazA Uniunea SovieticA". Min-
tea lui 1uc1cI, firea tenace i fermitatea lui rAbclAtoare au asi-
gurat Unlunii Sovietice o victorie hotArltoare asupra Germaniel
fasciste, acest dusman al omenirli Intregi. Si scriitorii sovietici
descriau tocmai aceste calitAti ale poporului rus In figurile de
eroi din RAzbolul pentru ApArarea Patriel. RAzboiul a prilejult
totodatA i o verlficare a acelor principii artistice care si-au
gAsit expresia In cele mai bune din operele scriltorilor sovieticl.
Pe cAmpurile de bAtAlie s'au manifestat tocmai acele Insusiri
pe care scriltorii sovietici cAutau sA le redea In figurile eroilor
lor i sA le cultive la eititorii lor. Recunoastem In faptele vite-
jesti ale estasilor sovietici trAsAturile eroilor nostri preferati:
Ceapaev, Corceaghin l alii tocmai pentrucA acestea, la ran-
dul lor, au lost culese de scrlitoril sovietici din Insäi realitatea
vietil.
Deaceea literatura sovieticA a sl fost In mAsurA sA rAspundA
atAt de deplin cerintelor pe care I le ridlca In fatA viata In
epoca Räzboiului pentru ApArarea Patriei.
M. Gorchi spunea IncA in 1929:
No ile sarcini ale Ilteraturli «Toatä viata mea am fost pacifist".
RAzbolul trezea In mine numai desgust, rusine pentru oameni
si dispret pentru atAtAtorii la omoruri In massA, pentru distru-
gAtoril vietil.
Dar dupA acel eroic rAzboi pe care 1-au dus pan& la vic-
torte munciterii i tAranii nostri, flAmAnzi, desculti, pe jumAtate
goi, dup g. ce clasa muncitoare, construindu-si noua 'cal% In
conditiuni extrem de grele, s'a arAtat si se aratA un gospodar
eapabil i talentat, dupA aceasta m'am convins si eu de inevi-
tabilitatea unei lupte pe vIa% i pe moarte.
dacd va izbucni un rdzbol impotriva acelei clase prin pu-
terile cdreia trdesc g lucrez 0 eu, md voi duce si eu ca simplu
soldat in armata ei. lWd voi duce, nu pentrucd ctiu cd ea va
birui neapdrat, ci pentrucd marea Fi dreapta mad a clasei
1) V. M. Molotov Probleme de po1itic5 exterrO, Ed. de Stat, 1951,
pag. 530.
27 Istorla Lit, Sovietice Ruse
417

www.dacoromanica.ro
muncttoare a Uniunif Sovtetice este pi cauza inea legitimd, da-
toria inea (Despre neomenie").
Scriitorii sovietici au Infaptuit in zilele razbolului acest
testament al lui Gorchi. Istoria bteraturii moncliale nu cunoaste
alt exemplu de o asemenea activitate in massä, piing de abne-
gatie, din partea scriitorului participant direct la razbol, ca
acela pe care 1-au atatat scriitorii sovieticl.
Cuvantul pasionat al scriitorilor sovietici a rasunat chiar
din primele zile ale räzboiului.
Ca si In anti razbolului civil, s'au desvoltat in primul rand
genurile cele mai operative", care permiteau scriitorului sa
raspuncla evenimentelor cu o repeziciune mai mare: lirica, af I-
sul cu text versificat, povestirea scurta, articolul publicistic, re-
portajul literar. A reinviat traditia lui Maiacovschi, autorul
Vitrinelor ROSTA"; in Moscov l In alte orase au Inceput sà
apara ,,Vitrinele TASS".
Scriltorll sovietici trebuiau s rezolve o serle de probleme
de creatie dintre cele mai complicate. frebuiau 0 reallzeze un
tel de mobilizare a sentimentelor oamenilor sovietici pe calea
literaturii, sä exprime in imagini avantul lor patriotic, hota-
rirea lor de a face 'rata celor mai grele incercari, necesare pen-
tru obtinerea victoriel.
Trebuiau sà adune si Sá redea in operele ler tot ceea
ce se petrecea pe grandioasele campuri de luptä, sä povesteasca
faptele de arme ale oamenilor sovietici, 0, generalizeze expe-
rienta lor de luptl.
In sfarsit, trebuiau s arate Intregii lumi chipul de flail.
al fascismului, s creeze stiinta urii" (cum si-a intitulat M.
Solohov una din operele sale), pentruca, in special la inceputul
razboiului, era greu sä ne inchipuim pan& la ce grad de fero-
citate i barbarie puteau s. ajunga hoardele fasciste.
Scriitorii sovietici au desfasurat o uriag activitate crea-
toare. Mil de schtte, scrise In graba pe drumurile razboiului,
expediate cu avionul, apareau In pag,nile zlarelor, imediat dupa
evenimentele de pe front; versuri 1 articole chemau la luptä
Cu dusmanul In cele mai grele zile ale razbolulul, zugraveau
faptele eroice ale Armatei Ro5ii. A. Tolstoi a denumit litera-
tura anilor Mare lui Rázboi pentru Apararea Patriei: ,,Vocea su-
fletului eroic al poporului".
In arili razboiului, scriitoril sovietici au creat o multime

418

www.dacoromanica.ro
de opere de o mare valoare artistica, ai in iirica ai in proza
in drama; multe dintre ele au fast distinse cu premiul Stalin.
Operele scriitorilor sovietici din timpul razbolului au avut
o importantá enorma nu numai pentru cititorii sovietici, ci 91
pentru cititorii democrati din t Arne de peste hotare. In inter-
valul de timp dela 1941 'Ana la 1 Iu lie 1947, operele scriltorilor
sovietici au fost editate in 33 de tari straine. In r1le euro-
pene s'au publicat peste 1500 de opere a 231 scriitori sovietici.
T. Ehrenburg a fost editat de 87 de ori in 26 de tari. A. Tolstoi
de 70 de or in 16 tari. M. Solohov de 59 de ori in 17 tart.
C. Simonov de 62 de or! In 26 de tari a. a. m. d. i ca i mal
Inainte a fost citit ea mare interes M. Gorchi, care In neat]
ani a fost editat de 152 de ori In 24 de taxi din toata lumea. In
timpul razboiului glasul scriitorilor sovietici a rasunat in lu-
mea intreaga, asa dupa cum rasuna I azi pentru intreaga
lume progresista.
In anul 1928, Maiacovschi a scrb
Lirica in zilele rdzbolulul poezia Intamplarea dela via", In
care povesteate cum niste vilegiaturiati care se plimbä prin pa-
dure incep SA traga la tintä:
Era sprdnceana
din nou incruntata
Reveneau anii
de alai data
Cdnd
tandari
copacul sbura
?i ploaia de gloante'n copac
ciuruia...
SIaceasta povestire, care arata ca oamenii sovietici sunt
combativi ai In imprejurari pasnice, Malacovschl o tenni&
astfel:
?tit:
revolutia
n'a 'ncaruntit.
De orbul soboluZul
nu, n'a orbit!
Revolutia-i tdnara
mereu t mereu,

419

www.dacoromanica.ro
 (land ptept
totdeauna
unde-i mai greu..
Tot a§a era si poezIa sovietica: patosul muncii papice, al
constructiei papice, nu numai ca. nu innabu§ea in ea spiritul
combativ, ci, din contra, maturiza o atitudine barbateasca ci
ferma, fall de viatri. MU, dece liricii sovietici au lost dela Ince-
put pe linia de loc.
Penttele se toarnd din otelul
Din care vom turna 1 batonete,
scria C. Simonov, inca inainte de razboi, in poemul sau Invinga-
torul", caracterizand exact spiritul combativ al poetilor sovietici.
N. Tihonov, C. Simonov, A. Tvardovschi, A. Surcov, M. Isa-
covschi §1 aiti 'poensof-it-MI credaza o serie de opere care des-
criu pe larg §i cuprinzator lumea interioara a omului sovietic
din epoca Marelui 13,52bol de Aparare a Patriel.
Tema dominanta devine tema dragostei de Patrie. C. Si-
monov scrie in poezia dedicata lul A. Surcov:
Azi gloantele incd ne crutd anume,
De trei ort crezut-am cd viata-am pierdut
Si totug, mai mdndri, tubit-am pe lume
Pdmdntul rusesc unde not ne-am ndscut,
Pe care sd-/ apdr idsat mi-e de soartd
Rusoaicd e mama ce viatd ne-a dat,
Spre luptd, o femeie rusoaicd, in poartd,
De &el ort rusefte ne-a lost sdrutat...
In opera poetilor sovietici rasuna cu o_mare putere tema
urii lap, de ducmanul salbatic §i crud. Eu cant ura" ci-a Intl-
tulat A. Surcov versurile sale:
In oglinda apet s'a privit.
$1-0 vdzut, deodatd, pdru-albit.
Doudzeci de ant avea. Atdt.
privindult chipu-a holdrit
lard mild, aprig, sd doboare
pa acei ce tara i-au cdlcat.
Cine va putea sd-acuze oare
c'a fost crud ft neinduplecat?1)
1) A. Surcov Poezii", traducere de Mihu Di agomir, Ed. Cartea
Rus5, 1951.

420

www.dacoromanica.ro
 C. Simonov ea aratat in chip
minunat cum il_ insufleteste pe
luptator gandul despre cei ce-i
sunt apropiati, cum gaseste
forte noi in cele mai grele clipe,
and stie ca este asteptat O.
se intoarca invingator. Poezia
Asteapta-ma", care desvolta
aceasta tema, s'a raspandit
foarte mult printre soldatii
de pe front, era multiplicata
in foi volante, era trimisä, in
scrisori de pe front, celor
apropiati.
Simonov a reusit sa gaseasca
cuvintele care reclau foarte
exact acuitatea §i forta senti-
mentelor omului care priveste
primejdia In fata, de dragul sal- A. Surcov
yarn a tot ce ii este scump, sl
care a§teaptä, dela cei apropiati lui, ajutor sufletesc, In stare
sa-i insufle barbatie si hotärire. Ritmul nervos, sacadat, bazat
pe alternarea de versuri trohaice de patru §i trel picioare, re-
petarea In gradatie ascendenta a unui cuvant:

Sd m'aftepti pe ger, pe mint,

Pe-arfitd de veri,
Sd m'agepti cdnd altli sdnt
Toti uitati de ieri,
S'aFtepti cdnd din departdri
VeFti nu vor sosi,
S'aqtepti cdnd de afteptdri
Top s'or plictisi.

toate acestea creaza un grai viu, direct, in care e intruchipata

suferinta, dandu-1 o concretizare artistica, sugestiva.
Considerám nereusit in poezie numal mijlocul strofel a doua,
care vorbeste despre simtamintele flului si ale mamei.

421

www.dacoromanica.ro
 Mama, fiul au sel creadd
Ca eu nu mat sunt.

Necrasov scria despre dragostea mamel pentru fiul ei:

In lume este Insd un suflet,

Ce nu te Wei pan' la moarte.
aceasta este, bineinteles, mai profund §i mai exact.

Stransa legaturä a poetilor so-

Poemul vietici cu viata le-a ingaduit sa cre-
eze, odata cu poeziile care Itgravese o anumita. stare sufle-
teascä a omului, §1 o serie de poeme in care s'au oglindit, cu
cleosebita, plinatate, evenimentele rdzboiului §i caracterele oa-
menilor. Poemul reprezinta' o foarte origirial imbinare a unei
povestiri cu subiect determinat, adica a unei povestiri care cu-
prinde o anumita succesiune de evenimente, cu perceperea lor
lirica, poetul obligandu-1 pe cititor, cu ajutorul digresiunilor it-
rice, sa-i perceapl sentimentele. Dupa sentimentele poetului,
n1-I inchipuim i pe eroil poemului. Tocmai acest filon liric,
care strabate intregul poem, determinä patosul, caracterul emo-
tional al limbil §i forma versificata a poemului.
Era firese, in epoca Razboiului pentru Apararea Patriei,
bogata in evenimente eroice generatoare ale unui deosebit avant
sufletesc ca genul pcemului, care are drept scop descrierea
oamenilor §i a evenimentelor §i generalizeaza in acela§i timp
sentimentele oamenilor sovietici, s atraga atentia intr'un mod
deosebit. Inca pe la sfar§itul anului 1941 a aparut poemul 1ui
N. Tihcnov Chirov e cu noi" (distins cu premiul Stalin).
Poemul vorbe§te despre LenIngradul asediat:

Pe strdzi baricarle, trawe,

ft Fanfuri adancl lãngä porti.
422

www.dacoromanica.ro
 Si noaptea, Serghei Mirono-
vici Chirov trece prin ora§ ca
un simbol al vointei de fier, de 4
neinfrant, a bolsevicilor si al
tarlei de neinvins a poporului
rus:
De numele-i drag amintindult,
In suflete tort se stint tart.
Plin de barbatie si credinta
in victorie, poemul lui Tihonov
a fost una din primele marl
opere ale literaturii din epoca
Marelui Razboi pentru Apararea
Patriel.
Lupta eroica a Leningradului
asediat a trezit in literatura un
rasunet adanc. Daca Tihonov
a dat un tablou romantic al Le-
ningradului nocturn, gata sä In-
frunte orice incercari §i greu- N. Tihonov
t641, alti poeti au vorbit despre Leningrad pe plan realist, de-
scriind greutatile de neinchipul: pe care le tale si sub care
marele ora§ rezista. Asa sunt poemele lui Z. Sisova Blocada",
ciclul versurilor lui 0. Berggolt Jurnal intim din Februarie",
poemul Verei Inber Meridianul din Pulcovo". oemul Verei
Inber, sever, retinut 1 plin de o mare incordare interioara,
arata Leningradul in cele mai grele zile ale lui §I In zilele vic-
torte!, rand incepuse sä-§1 refaca distrugerile si sail vindece
ranile.
Poe?mul Margaritei Aligher este inchinat nemuritoarel
fapte de vitejie a Zoiel Cosmodemianscaia. Aligher descrie fi-
gura acestei eroine a poporului sovietic, trecand-o prin sensibi-
litatea sa 11110... Poemul e un tel de convorbire Intre autor sI
eroina:
Totu-i stins, linit1t, UniFtit, Iinigit,
Gerul dur
a 'nghetat
peste tot
ci strdpunge,

423

www.dacoromanica.ro
 Mdine 'n zori soarta ta se va fi imp !init.
Rasuflarea in piept,
glasul,
nu-mi mai ajunge!

Pavel Antocolschi a inchinat poemul Fiul" memoriei fiului

salt mort pe front. El infatiseaza aspectul cel mai tragic al raz-
bolului: pleirea tankrulul soldat, mahnirea tatalui.
Notiunea de tragedie Implie o contrazicere, farä iesire,
fat% naclejde si de neinlaturat, din viata omeneasca. Tragedia
antica zugraveste lupta eroulul cu fatalitatea, cu soarta nemi-
loasa, care-i era predestinata. El murea in aceast 1uptä fara
speranta. De aici provine ideia de tragedie si de tragic.
Dar tragedia pare de nerezolvat numai atunci and o prl-
vim prin prisma unei singure vieti omenesti, and o tratam pe
un plan individualist. Este deajuns sa. Intelegem ca exlstenta
omului nu se reduce numai la el insusi (Daca exist numal pen-
tru mine, atunci la ce mai exist?"), a in spatele lui sta. po-
porul, Petrie lul; a in insusi tragismul mortil lui se aflä forte
de a invinge, contraclictie care nu poate fi rezolvatä pe plan
personal. Murind, omul poate s. tie cä moare pentru triumful
cauzei comune, cä salveaza pe alti oameni scumpi lui, i, in
acest entuziasm plin de uitare de slue, el blrue sfarsitul salt
tragic. Tiutcev scria si el:

Arunce-olimplenii privirea pismafd

La lupin ce inzmi ne'nfrante-o pornesc,
Cdzutii fnvini doar de-o soartd trufaFd
Cununa de lauri din indini le-o rdpesc.
Aceasta maretie a sufletului omenesc, care se ridic a. pana la
ultare de sine, in numele unui scop inalt, a atins cel mai mare
avant tocmal in tara noastra care a pus in fata onutlui cele mal
Inalte probleme.
Nu e o intamplare c s'a faspandit la not, Inca Inainte de
razboi, expresia ,,tragedie optimista" (asa si-a intitulat piesa
sa V. Visnevschi), imoinandu-se astfel notiunl aparent incom-
patibile. Tragedia ramâne tragedie, pe plan personal: omul cede

424

www.dacoromanica.ro
In lupta cu piedicile de neinlaturat, dar daca, murind, 41 da
seama ca totu§1, cauza pentru care lupta invinge, ca prin moar-
tea lui salveaza dela pieire ceea ce-i este scump, tragedia lul
parca, s'ar rezolva, s'ar elibera de con§tiinta desnaclejdll §i a
pieirii zadarnice. Alexandr Matrosov, acoperind cu pieptul sau
teava mitraliereI du§mane, 41 intampina cu bärbatie moartea,
pentruca-§1 (la seama ca-I salveaza, pe prietenli sal, ca apropie
de vIctorie o cauza cea dreaptä.
In articolul scris cu ocazia mortii lui I. V. Baburhin, Irn-
pucat impreunä cu alti chid tovara§i al caror nume a ramas
necunoscut, Lenin scria: Au murit ca ni§te erol. Despre moar-
tea lor au povestit soldatil §I muncltoril feroviari care erau In
acela§i tren. Babu§chin a cazut jertf a cruzimil salbatice a opri-
cinicului tarist, dar murincl, el §tia ca marea cauza pentru care
§1-a dat viata nu va murl, cä o vor sustine zeci, sute de mil,
milloane de alte maini, ca, pentru acea cauza vor muri §i alti
tovara§i muncitori care vor lupta Ora la victorie". (v. XIV,
pag. 397). En acest sentiment al victoriel cauzei comune gase§te
omul sovietic baza eroismulul säu In lupta pe care o duce pen-
tru fericirea poporulul.
Tocmal aceasta cale de rezolvare a tragediel pierderli flintel
dragl o urmeaza Antocolschl in poemul sau. El 41 termina poe-
mul astfel:

Vi nu ai drept la o tristete-aparte,
In sufletu-ti incitisd s'o pastrezz...
In lupta-aceasta grea, far?' curmare,
Atdti feciori ai altora, mereu,
Se auc sã scizimbe-alti fii in lupta'n care
E-un adeviir mai 'nalt decdt al Ulu.

Daca Tihonov a dat un poem ro-

Vasill Tiorchin, mantic original, cu figura simbolica
de A. Tvardovschi a lui Chlrov care trece prin noptIle
crunte ale Leningraclului, iar M. Aligher §1 P. Antocolschi au
dat poeme de un lirism accentuat, la baza carora au fost puse
fapte reale din via4a, A. Tvardovschi s'a silit sa redea, in poe-

=125

www.dacoromanica.ro
 mul Vasili Tiorchin", chipul
real, generalizat, al soldatului rus.
Tiorchin e un simplu soldat; in el
se manifesta cu o extraordinarä
simplitate cele mai frumoase trä-
rt. saturi ale soldatului rus: barbatia,
abnegatia, dragostea pentru Patrie,
blandetea sufleteascä si umorul.
Tvardovschi isi zugraveste eroul in
cele mai variate situatii si In
extrema incordare a faptel de vite-
jie si in mijlocul glumelor din tim-
pul repausului aratarcl in el
acele tras'aturi care constitue baza
invincibilitätii Armatei Sovietice.
Poemul se compune dintr'o se-
rie de episoade care infatiseaza
viata de luptãtor a lui Vasili Tior-
A. Tvardovschi chin. In anul 1941 el a trebuit A
last dintr'o incercuire.
Slabi, desculti, mergeam agale
Pe neCunoscutul drum
Unde-i Rusia, ce-i in cale,
Unde-i frontul el acum?
El null pierde prezenta de spirit cand sta culcat Intr'o balta,
sub ploala de gloante, cand Intr'un sfarsit de toamnä trece innot
un rau, ducand plicul care i se incredintase, cand doboara un
aviun german, and conduce plutonul la atac si se intoarce din
nou, dupa ce fusese greu ran% la unitatea sa; pe scurt, viata
lui este viata tipica a unui ostas din Armata Sovietica.

Nu numa'n companii;
i'.71 Vuton, fldcdi ca el
Vezi, lard strddanii.
spune autowl despre el.

426

www.dacoromanica.ro
 Vasil" Tiorchin i§i Indeplthe§te misiunea grea cu o ne-
spusa demnitate sufleteascd, simplu, calm, cu o glumä vesell §I
in acela§i timp cu con§tiinta fermd a datoriei sale §i a dragostel
tle Patrie.

Plot Fi nea, nu fa aminte,

Ba-i glumet, ba incruntat,
Merge'n lupte inainte.
O'n pdcat frit cele sfinte
Omul rus e minunat!
Poetul 1§1 zugräve§te eroul pe formlul vIelI Armatel Sovietice
doveOind o admirabild cunoa§tere a materialului a felului de
viata, a psihologiel §i limbil acesteia. Poseddnd curgator vorbirea
populard, autorul folose§te in poem din plin aforisme lapidare
ile un umor fin:
Dacd n'om da grey, vom sparge,
De-om trdi, nu vom muri...
Fi-va vremea, ne-om intoarce
Tot ce-am dat, vom dobdndi!
El introduce In poem motive din folklor (capitolul Moartea
§I osta§ul"). Poemul redd viata Armatel Sovietice din timpul rdz-
boiului §1, totodatä, zugr5ve§te chipul plin de farmec al osta§ului
sovietic, inrati§at Intr*0 descriere cuprinzdtoare. In zilele rdz-
bolului, Vasui Tiorchin a devenit una din figurile preferate ale
Armatei Sovietice §1 a capdtat o largd popularitate.
La desävdr§irea artistia a poemului contribue I stdpdnirea
miastra a cuvantului §i a ritmului. Poemul peste cinci mil
de versuri este scris aproape in intregime In versuri trohaice
de patru picioare. Dat fiMd marele numar de versuri, ritmul lui
ar putea pdrea monotony dar Tvardovschl Introduce in acest ritm
multä varietate, izbutind sd creeze un vers mlädlos §i expresiv.
Pe alocuri, versurile trohaice de patru picioare alterneazd cu cele
de trel picioare (in capitolul Despre rdzboi"); pe alocuri, intro-
duce versuri scurte, schimbd numärul lor in strofd (cloud versuri,
patru, cincl etc.) §i folose§te foarte larg posibilitatile pe care I

427

www.dacoromanica.ro
le dau diversele tipuri de imbinare intre ritm §i constructia sin-
tacticl, adicI foloseste corelatia clintre constructia frazei, pe de
o parte, si constructia versurilor si a strofei, pe de altA parte.
Astfel strofa:
Volburi prin vdzduh stdrni-va
Artilerla trdgdnd,
Din pozztii rdbufni-va
Peste capete cdntdnd.
este formati dinteo singurl frazA care ocupA toate cele patru
versuri ale strafe! reunite printeo intonatie unitarA.
Iar strofa:
Linifte. Dungi de lumind.
Ce se 'ntdmpld, vom vedea.
0 nu-i nimeni cin' sd vind...
Nimeni nu-i in preajrna mea.

cuprinzAnd sapte propozitii pronuntate separat, =nä cu totul

altfel. Este usor de vAzut a structura strofelor intensificA con-
tinutul bor. In primul caz avem deaface cu o povestire inAltAtoare,
captivantA, despre felul in care artileria noastrA bombardeaz§.
pe inamic, tar in al doilea caz e redatl vorbirea incetinitA §1 aten-
Va cu care Tiorchin cerceteazA cazemata micA in care a pAtruns.
SI lulm un al trellea exemplu:
In rdzboi, prin praf fi soare,
Nu-i mai bun, mai natural
In zdduf, sau pe rdcoare,
Din fdntdni, sau de pe deal,
Din conducte, rezervoare,
Dinteo urmd &liar de cal,
Sau din rduri, din izvoare,
De sub ghiatd, din ponoare,
Nu-i nimic mai natural
Decdt apa frdtioarel

428

www.dacoromanica.ro
 Aci enumerarea este sustinuta de repetarea aceleia§i rime
care a strofei un caracter cu totul particular fatt de celelalte.
Prin utilizarea acestor forme sintactice §i procedee de versifi-
catie variate, A. Tvardovschi obtine un vers care suna liber §I
expresiv. Prin importanta figurii eroului, prin amploarea cu care
autorul a imbrati§at diversele aspecte ale razbolului, prin adan-
cimea sentimentului Uric, poemul lui Tvardovschi ocupg
boo printre poemele epocii Marelui Rtzbol pentru ApIrarea Patriei.
El a jucat un mare rol educator In anti razboiului §i-§i pastreaza
§i acum importanta profund ideologia §1 estetiel.

Activitatea prozatorilor sovietici

Proza
era indreptata in diferite directii. Cea
mai larga rgspandire a capatat-o reportajul literar documentar,
care reprezenta oamenii §i evenimentele epocii Marelui Rtzbol
pentru ApArarea Patriei. Schltele din Stalingrad" ale lui Gross-
man, Dela Marea Neagrà la Marea Barent", de C. Simonov §i
multe alte carp §i raportaje literare ale scriitorilor sovietici, au
adunat un material de o covar§itoare importantä istorict. In
acest material sunt consemnate toate perioadele räzboiului, toate
imprejurarile concrete in care se ducea marea luptA pentru eli-
berarea pamantului sovietic §i pentru distrugerea amenintärii
fasciste care plana asupra Intregii lumi. Autorii reportajelor
literare au pbstrat pentru genera-tine viltoare figurile multer
minunati eroi sovietici sl le-au imortalizat faptele de vitejie.
Un mare rol I-a jucat activitatea publicistico-artistia a
scriitorilor, articolele Dar' inflAcarate, adresate intregului popor
sovietic, ca;e exprimau cu cea mai mare vigoare avantul lui pa-
triotic §i ura lui NI de du§man. Culegerile de articole ale lui
A. Tolstoi, Patria", Räzboiul", de I. Ehrenburg §i altele, au
avut o mare importanta, atat in spatele frontului, cat i pe
front.
Pe masurä ce räzbolul se prelungea, se marea experienta
§i se inmulteau observatiile; alaturi de reporttje literare §1 de
scurte povestiri, au Inceput s aparà opere mai cuprinzgtoare:
nuvele, romane (Curcubeul", de V. Vasilevscaia, Neinfrântii",
de B. Gorbatov, Poporul e nemuritor", de V. Grossman, So-
seaua Volocolamscului", de A. Bec, Zile si nopti", de C. Simo-
nov 1 altele). Aceste opere zugraveau cele mai variate aspecte

429
www.dacoromanica.ro
"TrIlln,f,
ale razbolului, aratand mereu
alte träsaturi ale omului sovietic
in lupta pentru apararea Patriel.
$coala razboiului, in care se ma-
turiza arta minter% a ostasulul
sovietic, devotamentul de neclin-
tit fata de Patrie, care facea sa
se pastreze fortele oamenilor so-
vietici din regiunile vremelnic
ocupate de nemti (Neinfran-
- tii"), fermitatea nemaivazuta in
istorie a apararil Stalingradu-
lui (Zile si nopti"), cruzimile
marsave ale fascistilor (Curcu-
beul"), maretia spirituala si
unitatea politico-morala de ne-
L infrant a poporului sovietic,
C. Simonov (Tanara. Garda", de A. Fadeev),
toate aceste opere zugravesc
mareata epoca a Marelui Itazbol
pentru Apararea Patriei, pe care o vor studia multe i multe
generatil.

In romanul sail Zile si nopti",

Zile 1 Nopti", C. Simonov a stiut sa infatiseze el-
de C. Simonov. titorilor sovietici eroismul i puterea
de rezistentA a ostasilor Armatei Sovietice in zile'e marii batalii
a Stalingradului. Simonov null propune sà cuprincil aid epo-
peea Stalingradului in ansamblul el. In centrul romanului, se
afla un simplu participant al batAliel Stalingradului, capitanul
Saburov, comandant de batalion. Descriind activitatea lui de
lupta, Simonov da cititorului imaginea luptei pentru Stalingrad,
pana in momental rand armatele sovietice incep operatia pen-
tru incercuirea trupelor fasciste din fata Stalingradului. Event-
mentele descrise in povestire se petrec aproape exclusiv in jurul
unel case ocupate de ostasii lui Saburov. Apararea acestei case
Impotriva atacurilor furioase ale fascistilor formeaza baza ac-
tiunilor care se desfasoara in roman. Este doar unul din nenu-

430

www.dacoromanica.ro
märatéle episoade eroice ale apararli Stalingradului. Dar in
lupta aceasta pentru ruinele casei, ostasii sovietici in frunte cu
Saburov. dovedesc o extraordinara, barbätle i darzenie i acea
foga Interioará care sunt proprii numai patriotului sovletic,
pentru care Patria este mai scumpl decat viata. Comandantul
diviziei Protenco, capitanul Saburov, fats pe care el o iubeste,
Ania Cllmenco, agentA sanitarä a batalionului de sub comanda
sa, tovaräsii lui de luptà, ostasii i comindantii din bata-
lion, toti acestia sunt oameni a caror comportare simplA sl
naturall a fost determinata mai ales de faptul c ei s'au de-
cHcat trup si suflet scopului suprem de -a-si apara Patrla I sunt
gata In orice clipl sg-si dea viata pentru ea. Ian, de unde pro-
vine la el aceasta darzenie I barbatie extraordinarà. In cursul
unei singurc nopti, capitanul Saburov strabate de trel ori pe
malul Volgäi distanta care-1 desparte de celelalte unitati ale
diviziei izolate de stfapungerile fasciste, riscandu-si la fiecare
pas viata, si este gata, la nevoie, sá mearga si a patra oarä.
Iar cand se incepe ofensiva trupelor din jurul Stalingradulul
sl s'ar plrea c Saburov I batalionul sau ar fi putut n-Lacar
putin s räsufle, propune el insusi un plan de ofensiva
conduce batalionul la lupta in care il pierde pe cel. mai scump
prieten al sau, pe Maslennicov. Aici apare In toata naretia ei,
dragostea nclarmurita a oarnenilor sovietici tap, de Patrie, care-I
face sa. Invinga orice interese personale, orice oboseall, toate
greutätile in lupta impotriva dusmanului Patriel lor.
Importanta povestirii lui Simonov consta In aceea ca el a
stiut sä arate cltitorilor I acea incordare extraordinarl 1 greu-
tatile supraomenesti ale.luptel dela Stalingrad si pe patriotil
sovletici care, trecand cu vointa lor darza peste toate acestea,
au aparat Stalingradul si au Invins.
liferitul principal al povestlril Id C. Simonov este ca des-
välue cu o extraordinarä profunzime natura si caracterul patio-
tismului oamenilor sovietici, aratati In conditlunile unel nein-
chipuit de grele IncercAri.
In timpul razboiului o mare des-
Drama voltare a luat i genul dramatic, ceea
ce nu este o intamplare. Drama este genul a cArui particulari-
tate principall constä In faptul ca in centrul ei se afla, Un ca-
racter care se distinge printr'o mare precizie 1 putere de con-

431

www.dacoromanica.ro
centrare a sentimentelor, dotat, cum spunea Gorchi, cu pasiunl
puternice. Deaceea el se manifestä in actiuni deosebit de intense,
in evenimente care-i rellefeaa, atat de net teasgturile fundamen-
tale, Incat Oevine de prisos orice caracterizare a lui suplimen-
tarä Cu ajutorul vorbirii directe a autorului. Eroii dramei se Ca-
racterizeath pe deplin prin insOsi faptele bor.
0 asemenea conturare precisl a caracterului apare atunci
cand fenomene deosebit de importante din viath trezesc In oa-
meni o incordare extrema a tuturor sentimentelor lor. Deaceea
drama atinge gradul cel mai mare de desvoltare in acele pe-
rioade ale vietii sociale, In care au lac evenimente Insemnate
care cuprind toate fortele societh411.
In anii räzbbiului scriitorii sovietici au recurs, fireste sl la
genul dramatic, pentru a athta märetia de simtiri si de fapte
a patriotilor sovietici. Au apärut o serie de piese care au atras
atentia asupra lor atat in U.R.S.S., cat si In sträinAtate.
Operele care infätisau lupta
Oamenii Ru0", eroica, a poporului rus impotriva
de C. Slmonov hoardelor fasciste erau asteptate pe
atunci In strainätate cu atata nethbdare, Incat piesa lui C. Si-
monov Oamenii rusi", indatä dupä aparitie, a fost transmith
In America prin telegraf.
Eroii piesei lui Simonov sunt simpli oameni rusi, care pot
fi Intalniti pretutindeni: Safonov, fost sofer, iar acum ofiter al
Armatel Sovietice; soferul sau tanara fatä Valea; Vasin un ba,-
tran ofiter rus care s'a Inrolat in Armata Sovietica ca sä-si dea
ultimele sale forte luptei impotriva dumanilor Patriei; agentul
sanitar militar Globa. El nu se disting cu nimic de ceilalti oa-
meni sovietici Si sunt inzestrati cu acele insusiri fundamentale
pe care le desvoltä Patria In oamenii sovietici. Un puternic simt
al datoriel, barbAtie calma, gata de orice sacrificiu in numele Pa-
triel, sunt trassaturile esentime ale caracterului lor. In zilele
de construire pasnicg ele Ii aflau expresia In munca lor de toate
zilele pAtrunsa, de un adanc spirit de abnegatie patrioticA. In
timpul räzboiului aceste trOsAturi Ii gäsesc expresia cea mai
concentrath si viguroasa, pentru c omul raspunde acum cu viata
pentru ceea ce face. Unitatea de sub comancla lui Safonov este
inconjuratO de nemti inteun othsel. Cu tot% dela comandant
panä la simplul ostas, stiu c5, mai curand vor murl decat sit se

43 2

www.dacoromanica.ro
predea sau sg-sl pgräseascg postul de luptl. Fla, a §ovM, Safonov
o trimite pe fata iubitä de el, Valea, intfo recunoastere pericu-
loasg, la care Valea se duce Mil sovgialg, iar Globa plin de
abnegatie o apgrg cu pieptul sau de gloantele unei arme auto-
mate nemtesti.
Cu o deosebitg putere se manifestg eroismul lul Safonov si
al detasamentului lui, atunci and sunt pu§1 in fata unel misiuni
de luptg care cere o totall abnegatie si cu care sunt insgrcinati
de comandament tocmal in momentul card, Odatg cu apropie-
Tea unitgtilor Armatei Sovietice, se 'Area ca vor putea sapa de
moartea Inevitabllä cu gandul cgrela se si impacaserg. Oamenii
care se preghtiserg deja de moarte si trgiserg bucuria intoarcerli
la viatg trebuiau sg intre din nou intr'o luptä din care multi din
el, daa nu chiar toti, n'aveau sg mai scape: trebuiau s cuce-
'masa si sg, meriting luptând impotriva unui dusman cu mult
mai puternic, un pod de mare importantg pentru miscarea ulte-
irioarg a armatei noastre,
Si iatg-1 pe Safonov, conducandu-si din nou fgrg nicio so-
Ilia la oamenii in luptg. El stie Ca pentru fiecare din el, ca §i
pentru el insusi, datoria fat& de Patrie este legea supremg, ca-
reia i se subordoneazg interesele personale ale omului.
Piesa lui Simonov a stärnit un foarte viu interes. Publlcatg
un ziarul Pravda", a fest cititä de milioane de cititori. Acest
interes 1-a meritat pe deplin. A fost una din primele opere im-
portante din epoca rgzboiului. Piesa desvälula cu o mare clari-
tate ceea ce se poate numi secretul invincibilitatii omului sovie-
Vc: dragostea lui de Patrie, care treze§te in el cele mai inalte
sentimente omenesti, II formeazg caracterul, care-1 face capabil
sg suporte price incercgri. Si toate aceste trasaturi minunate,
plesa le ilustra lugnd ca exemplu viata unor oameni simpli,
obisnuiti, care nu se evidentiaza prin insusiri exceptionale.
Insä ezoll piesel sunt ru§i din epoca sovleticg, si aceasta
xplicg marea lor fortg moralg.
Piesa lui A. Corneicluc, Fron-
.,Frontur, tul", a fost publicatä, ca si ,,Oamenii
de A. Corneiciuc rusi" de Simonev, in ziarul Pravda".
A. Corneicluc este un scriltor ucrainian, dar plesa lui atingea
probleme atat de insemnate pentru intreaga taxa., inat ea a
devenit, asa cum se intamplg la noi intotdeauna, nu numai un
28 Istoria Lit. Soviet lee Ruse
433
www.dacoromanica.ro
 bun al literaturii ucrainiene, el
si al literaturii sovietice In ge-
neral.
Piesa a ap6sut In zilele de
grea incercare pentru Ora din,
vara anului 1942, and trupele
nemtesti patrunsesera in stepele
Cubanului, amenintau Cauca-
zul si se apropiau de Stalingrad..
Cu o mare cutezanta artis-
tica a zugrävit Corneiciuc in piesa
sa figura unui general ridicat In.
anii razboiului civil, care se
bucura de o mare autoritate mi-
Mara. Rázboiul modern, cu teh-
nica lui nou a. cu bätäliile de
1

mai multe zile in sir, MA pre-

A. Corneiciuc cedent ca numar de ostasi si can-
titate de armament, ii prezenta.
ILA In calitate de comandant cerinte noi. Dar Gorlov n'a Inteles-
acest lucru. Temandu-se sa-si recunoasca aceastä lipsä, el cautä
sail Inn Abuse orice parere personala si se inconjoará cu niste
jalnici lInguitonI. Inchistarea lui spirituala i ramanerea lui In
urma fata, de cerintele noi ale stiintei militare duc la esecuri In
Wain si la pierdere de vieti de oameni sovloticl bunul eel mai
pretios din toate bunurile acumulate de tara, Figura lui Gorlov
dovedeste ea insuccesele din cursul razboiului provin nu dinteo
superioritate oarecare de nebiruit a dusmanului, ci sunt rezulta-
tul faptului ca unil oameni arora tam le-a incredintat apararea.
ei, nu si-au Inteles intotdeauna pe deplin sarcina, n'au cautat
sä Invete din experienta razboiului chiar In timpul desfasuraril.
lui si au facut ca toata tara sä plateasca grewlile lor. 0 figura.
cu desavarsire contrarie lui Gorlov este generalul Ogniov pe care-
Corneiciuc Ii prezinta ca pe un adevärat patriot, care si-a Insu-
sit Invätämintele de pang atunci ale razboiului, care stie O. In-
vete chiar si dela dusman, daca aceasta e necesar, i sa-1 sdro-
beasca apoi, folosind aceastä invatatura.

434
www.dacoromanica.ro
 Faptul ca o asemenea piesd,
care-I oblige pe fiecare coman-
dant sd-si supund unei priviri
critice propria-i activitate pentru
a scapa de orice urme ale ,,gcrlo-
vismului" deed le avea, a apdrut
tocmai in zilele de lupte foarte
grele cu nemtii, care exercitau
o presiune puternica la sud, con-
stituia o mArturie elocventa a a-
celei increderi in fortele sale cu
care tare duces rblzbolul mai
departe cu toate insuccesele vre-
melnice de pant atunci. Numai
acela care se simte tare poate sa
vorbeascA deschis despre sla-
biciunile sale pentruca ii dá
seama cà va sti sä invingd aceste
lipsuri i va avea destuld putere 4

pentru a invinge pe dusman.

Importanta piesei mai consta L. Leonov
si in faptul cä infatisa pe ge-
neralii nostri care, in cursul campaniei din iarna anului
1941-1942, invätasera sa-1 bata pe dusman, i inspira incredere
ca armata noastra sub conducerea lor va merge spre noi victorii.
Piesa Frontul" ofera un exemplu stralucit, care arata eat de
direct, cat de strans era legatä literatura noastra de cerintele
vietii si cat de receptiva era fatä de ceea ce framanta intreaga
tara. Si mai ales, ca aceasta piesa aparea ca o ilustrare a acelei
increderi in fortele poporului nostru care nici pentru o clipa
macar n'a fost sdruncinat5., cu toate insuccesele vremelnice pe
care le-am suferit.
Sdrobirea nemtilor la Stalingrad, eliberarea Caucazului, Ina-
Intarea victorioasá a armatelor noastre spre Vest si infrangerea
totala a Germaniei fasciste si a Japoniei imperialiste toate
acestea au aatat ca." figura generalului Ogniov, creata de Cor-
neicluc. a Intruchipat träsaturile caracteristice ale generalilor
tovietici, care si-au luau 9It pe deplin arta conducerli razbolulul
modern.

433

www.dacoromanica.ro
 Simonov a infatisat patriotisrriut
Invazia", luptatorilor sovietici, de rand, Cornel-
de L. Leonov clue patriotismul conducatorilor. iar
Leonov si-a propus sarcina de a arata puterea sentimentului pa-
triotic care-I ajuta pe om sa invinga tot ce este in el marunt,
egoist, meschin si-I desparte de ceilalti oameni. Eroul piesel sale, ,

Feodor, se intoarce in orasul natal intr'un moment tragic, in

ajunul intrarii nemtilor in oras. Dar Feodor nu poate gasi un
limbaj comun, nici cu cei care se pregatesc sa piece din oras spre
rasarit, nici cu cei care pregatesc o rezistenta in oras, organizand
detasamente de partizani. Se intorsese tocmai din inchisoare,
uncle fusese detinut cativa ani. Rupsese legatura cu oamenli,
dar nici oamenii nu mai pot avea in el incredere intr'un aseme-
nea moment de raspundere. Ramas singur, furios i Indârjit,
Feodor trece printr'o grava criza interioara; s'a rupt de al sal,
si nu se stie Inca unde se va oplosi.
Leonov arata cum creSte in Feodor, cu toate piedicile exis-
tente, un sentiment cu adevarat patriotic, care-i permite a in-
vinga micile jigniri suferite I amaraciunile, pernirile meschine
ale amorului propriu. El vede cruzimea revoltatoare a nemtilor,
vede pe eel cativa tradatori, care au iesit din gaurile lor dupa
retragerea Armatei Sovietice si se gudura in fata fiarelor cotro-
pitoare. Dar el vede, totodata, i eroismul celor mal buni oamenl
rusi, pe aceia care au intrat in randul partizanilor.
Tot ce salasluia mai bun in sufletvl lui Feodor se trezeste
deodata si el se angajeaza in lupta impotriva cotropitorului taxa
sale, omoarl pe un agent al gestapoului; el incurca. socotelile
servicmlui de spionaj german, dandu-se drept seful partizanilor
sl apará astfel de urmari pe adevaratul conducator al partiza-
nilor; el /ware ca un crou.
Patriotismul II uneste pe tc4l oamenli rusi, elimina din su-
fletele lor tot ce este marunt si egoist si-i transforma in luptä-
tori patrunsi de un spirit total de abnegatie iatá idea cen-
trall a piesel. Piecele lui Simonov, Corneiciuc I Leonov au fost
clistinse cu premlul Stalin.

www.dacoromanica.ro
 OPERA LUI
A. A. FADEEV

A lexandr .Alexandrovici Facieev face parte dintre scriitorii

sovietici care chiar dela inceputul activitatii lor au partici-
pat in mod direct la construirea Tarn Sovietice I s'au ins-
pirat in creatia lor din experienta vie a acestei construiri. Scrii-
torul s'a nascut in gunernia Tver; tatM lui era agent sanitar.
Copilaria 1 tiperetea si le-a petrecut in Extremul Orient in partea
de sud a tinutului Ussuri. Familia lui traia intr'un sat din taiga,
Ciuguevca, la 120 km. departare de linia feratä. Studiile 1 le-a
Mut la scoala comerciala din Vladivostoc. In 1918 intra in Par-
tidul BolsevIc. In anii razboiului civil, and Vladivostocul se ga-
sea in stäpaairea albilor, A. Fadeev participg la lupta de rezis-
tentä impotriva dusmanilor Tarn Sovietice.
Intre anii 1919 si 1921, A. A. FaclPev activeazd in randurile
partizanilor, tar apoi luptä in Armata Rosie impotriva lui Colceac
si a interventionistilor japonezi; participa la reprimarea räscoa-
!ei din Kronstadt, unde cade gray ranit La sfarsitul razbolulul
civil, stucliaza la Academia de mine, dar mai inainte de a o ab-
solvi este trimis la munci de Partid.
Impresiile razboiului civil au format principalul continut al
activitätii artistice a lui Fadeev inca dela inceputul ei. A ince-
put O. scrie din 1921. In 1923 terming nuvela Revarsarea", la
care lucrase in 1922-1923, iar in 1924, nuvela Contra curen-
tului", consacrate temelor razbolului civil. Odata cu aparitia, in
1927, a romanului Infrangerea", care i-a adus o larga popula-
ritate, Fadeev s'a dedicat in intregime activitatii literare. Des-

437

www.dacoromanica.ro
flsoara o activitate intensa, la Asociatia Scriitorilor Proletari din
Rusia, apoi devine secretarul Uniunii Scriitorilor Sovietici. Ro-
manele sale, Ultimul din Udeghe", (1930-1936, roman Inca
neterminat), i Tanära Garcia" (1945) fac s creasc5, si mai
mult celebritatea literara a lul Fadeev. Pentru activitatea sa li-
terar5, a fost decorat de guvern cu ordinul Lenin, si ales deputat
In Sovietul Suprem al U. R. S. S.
Fiind unul dintre cei mai marl scriitori ai Uniunii Sovietice,
el conduce totodat5. Uniunea Scriitorilor i desfásoará o intensl
munc5, de Partici ca membru in C.C. al P.C. al U. R. S. S.
Tr5s5turile caracteristice ale creatiei lui
Primele nuvele Fadeev se contureazA chiar in priluele_sale
nuvele. desi mai tarziu autorul Insusi a v5zut nuvela sa RevArsarer
intr'o 1umin5 nefavorabil5. Prima mea lucrare scria el I5sa foarte
mult de dorit". In ea se povesteste viata satului de taiga, Sandagou,
din partea de Sud a tinutului Ussuri, in ajunul Revolutiei din Octom-
brie. Figura central5 a povestirii este aceea a bolsevicului Neretin,
care organizeaz5 in jurul &au pe cei mai buni oameni ai satului.
En lupta lui pentru reconstructia revolutionarà a satului, Neretin intrevede
deja viitorul acelui sat. El se &idea cum implacabilele vine de otel vor
täia candva valea Ulahin, iar prin vaile de netrecut Sihote-Alin, se va croi
un tunel drept i darz ca vointa omului. Atunci muntii Ii vor deschide
adâncurile, minereurile desgolite vor str5luci In soare cu r5sfrangeri vii.
rosii, ca sángele omului din taiga, pe vArfurile acoperite cu brazi va apärea
pentru prima dat5 c5rbune1e i noi ogoare bogate vor fi r5scolite pentru
prima dat5 de tractorul electric". a
In nuvela Contra curentului", se descrie lupta impotriva interven
tionistilor japonezi. Si aici figura central5 este un comunist, Selezniov,
care Inf5ptuieste vointa Partidului In Revolutie (in anul 1934, Fadeev a re-
fäcut aceastä nuve15, intitulând-o Nasterea Regimentului Amgunsc").
Astfel, ambele nuvele au la baz5 un material din räzboiul civil din
Siberia i, ceea ce este cazul sa relevam indeosebi, in centrul actiunii se
aftà figuri de comunisti care conduc miscarea revolutionarà. Dup5 Cea-
paev" al lui Furmanov, erau In fond primele figuri de comunisti din lite-
ratura r5zboiului civil. Importanta lor const5 in aceea c ele relev5 rolul
organizatoric al Partidului in Revolutie i prezint5 Revolutia ca o miscare
constienta si conform5 cu legile istoriei, a masselor conduse de clasa mun-'
citoare si de Partid. Era un important pas fnainte pe care II f5cea litera-
tura primilor ani de dup5 1920. Aceste nuvele 1-au ajutat, de bunä seam24, pi
Fadeev sä poat5 trece la pregAtirea cre5rii romanului Infrangerea" con+
ceput de et Inca din anii and lucra la aceste nuvele. Schitarea punctelor
esentiale ale acestei teme spune Fadeev despre Infrângerea" a fost
facuta Inca in anii 1921-1922".
Romanul Infrangerea" Romanul lul A. Facleev, Infran-
gerea", este una din cele mai insem-
nate opere ale literaturil sovietice consacrate temel räzbolului

438

www.dacoromanica.ro
civil. Fadeev si-a scris cu multä r-
grip, romanul. Unele capitole,
dupa marturisirea lui, le-a re-
vizuit de vreo douazeci de ori. Nu
existä capitol care sa, nu fi fost
modificat de 4-5 ori. Insusi au-
torul a definit astfel ideia prin-
cipalä a romanului sail: Prima
idele si cea principalà: intr'un
razboi civil se face selectia mate-
rialului uman". Romanul arata
tocmai cum creste si se schimba
caracterul omului in procesul
razbolului civil si al luptel revo-
iutionare. Cel mai mare merit al
lui Fadeev este, totdeodata, de
a ft aratat elementul principal
care determina cresterea omului _ _

in revolutie, procesul transfor-

marii lui In om sovietic. In cen- A. Fa deev
trul romanului se OM figura
bolsevicului Levinson in care e
infatisat principiul partinic in revolutie. Levinson este omul care
aduce In revolutie spiritul organizatoric bolsevic si o orientare ho-
Orin spre un scop bine determinat. Figura lui Levinson este una
din cele mai reusite figuri de bolsevic din literatura sovietica.
Scrlindu_si romanul, Fadeev foloseste in mare masura mos-
tenirea artistica a clasicismului rus, in special experienta realis-
mului psihologic al lui L. Tolstoi, urmand totodatä calea trasata
de Gorchi, calea realismului socialist.
Compozitia romanului se aseamana in multe privinte cu
aceea a romanului Mama" al lui Gorchi. Ca si Gorchi, Fadeev
vede pe langa fiecare din personajele sale principale, si mediul
r.ocial In care traesc aceste personaje, ceea ce ii ingadue A oglin-
deasca, In micul detasament de partizani, corelatia dintre for-
tele principaie care determina mersul räzboiului de partizani.
In roman este Infatisata massa taräneasca si ura ei crescancla
lmpotriva intervetionistilor (Un om, garbovit, cu fata aspra,

439

www.dacoromanica.ro
cu un singur ochi stthlucitor in bezna, se Ina ltg, deasupra mul-
timii l spune: Japonezul a trecut acum trei zile prin Sunclugu.._
Ptiu, Doamne 1arta-m6...." exclamg, el deodata, cu maul% fa-
cand lin gest brusc cu mane, ca si cum ar fi vrut sä reteze .
ceva"); dar baza organizatorica sunt muncitorii. Osatura detasa-
mentului o constitue plutonul lui Dubov, fdrmat din muncitori
miner!. (In ziva aceea a clevenit dinteodatä limpede pentr
tot ceea ce thmäsese umbrit in avantul general si in preocupari
cotidiene deopotrivg, de intense pentru totl cg. intreg detma
mentul se sprijinä, In prImul rand, pe plutonul lui Dubov.") In
persoana lui Levinson ne apare un bolsevic care executl hoth-
ririle Partidului cu cerinta lor fundamentalA mentinerea Ufli-
tIItlI combatante care va trebui ä devinä nucleul luptel cu albiL
Figura lui 11eelc reprezinth acea citegorie din intelectualitatea,
oraseneasa care s'a dovedit a fi oträvitä de individualismul mic-
burghez mascat de ipocrizie sI rYinantism verbal.
Astfel, mgrginindu-se la descrierea unui grup redus de par-
tizani, autorul reuseste sg arate fortele fundamentale care aw
luat parte la räzboiul civil: rolul organizatoric al bolsevicilor, im-
portanta muncitorilor ca forth de baza a miscarii revolutionare,
diversele pgturi. ale thrgnimil si ale intelectualitgtii. Aceastà
analiza profundg a vietii obstesti constitue träsatura caracteris-
tica a lui Fadeev, care determing adevIrata insemnglate a ope-
relor sale.
Toata afteasta diferentiere a chipurilor imprimä romanului
o mare rezonanth socialg: dator1t6 cgreia, prin zugravirea soartei)
unui grup de partizani, Fadeev izbuteste sä arate fortele de ca- ,

petenie care au luat parte la razboiul civil.

La tel de apropiat de Gorchi este Fadeev 1 prin ceea ce s'ar
putea numi perspective compozttlei romanului. Ca si romanul
Mama" care, desi se terming, cu Infrangerea aparenta a eroilor,
este plin de viath, plin de o incredere viguroasa a va veni vre-
mea and ei vor birui, tot astfel i Infrangerea", cu toate ca
detasamentul lui Levinson este distrus §i din el n'au mai fames
cleat 19 oameni, arata.c Revolutia n'a fost invinth. In spatele
ei este poporul. Moartea eroica a acelora care au mers cu Le-
vinson constitue o garantie ca poporul va gas! noi forte care sa,
Inceapa o noua lupta. Unitatea de lupta a ramas. Razboiul po-
porului pentru eliberarea Patriei continua. Aceastä tendintä de

440

www.dacoromanica.ro
a merge mereu inainte se manifest& clar in zugravirea realitatil
In desvoltarea ei revolutionara, in intelegdrea unitarardialectica,
a procesului vieir, zugravire care este atat de caracteristica me-
todei realismului socialist.
Constructia romanu!ui, principiul dupa care sunt zugraviti
oamenii, mäestria de a ne infätisa nu numai ceea ce exist& In
viatá dar i ceea ce abia se plämadeste in ea, toate acestea.
aratä ea' in romanul Infrangerea' apar vizibile trasaturile rea-
lismului socialist.
In decursul povestirii, Fadeev foloseste o analiza minu-
tioasa a psihologiei eroilor, metodá atat de caracteristica lui L.
Tolstoi. El arata cele mai variate aspecte ale personajelor sale,
11 face pe cititor sä pätrunda in adancul sufletului lor, le incon-
joara, cu o multime de detalii de via:0, cotidiana, datorit& carora
profilul fiecaruia devine concret 1 individual. Chiar atunci and
vorbeste despre un cal, Fadeev observa cä gaitele II pareau in
seara aceasta mai agitate si mai proaste ca de obicei".
$l in pasagille in care vorbeste direct autorul, Fadeev se
orienteaza in mare masura dup& experienta lui L. Tolstoi. Ast-
fel el insusi spune: Lucrancl la opera Infrangerea", am adop-
tat uneori, far% sa vreau, in ritmul l constructia frazel, cateva
trasaturi caracteristice limbii lui Tolstoi".
Deosebit de caracteristic pentru Tolstoi este vorbirea directä
a autoruluj, in care acesta (IA impresia cä tie despre eroi mat
mult decat ei lnil. Fadeev se foloseste de aceeasi metoda: A
suferit spune el despre Mecic, dupa ce acesta a ,p,redat detasa-
mentul din lasitate nu atat pentruca din cauza gestului sau
pierisera, zeci de oameni, care avusesera incredere in el, cat pen-
trued pata de nesters, murdarä, desgustatoare a acestui gest era
in contrazicere cu tot ceeace gäsea el bun si curat in sine insusi.''
$1 mai departe: ,,Acum m voi duce in oras: nu-mi ramane ni-
mic altceva de facut decat sa ma duc acolo, se gandea el,.
straduindu-se sä dea acestui fapt o nuanta de trista necesitate
innabusindu-si cu greu simtamantul de bucurie, rusine I.
groaza cä aceasta ar putea O. nu se indeplineasca".
Figura centrala a romanului e Levinson. El intruneste tra-'
satürile caracteristice ale bolsevicului, ale organizatorului, ale
conducatorului. Fadeev arata cu multä dragoste 1 fineta, cum,.
Invingandu-si släbiciunile omeneI, l subordonand sentimentele

441'

www.dacoromanica.ro
sale personale cauzei comune, Levinson ii concentreaa, tciate
fortele sufletesti asupra unui singur lucru: slujirea Revolutiel,
tonclucerea oamenilor care-1 urmeazl, cu o incredere nemArgi-
nita, infruntând primejdiile i moartea. El absoarbe parcl cele
mai alese simtäminte i ganduri ale massei care-1 urma, pentru
-a le reda sui) formä de hotärirl clare i chibzuite, cArora ea 11
se supune.
Fadeev a izbutit s arate in figura lui Levinson acel vis
mare% al fericirii care ingadue omeniril chiar i In clipele cele
mai grele sä Weasel destull, putere 1 destull increciere in vlatA.
Acest umanism al lui Levinson este in acelasi timp un umanism
riiiiitant, bolsevic. Levinson plange când aflä clespre moartea
ajutorului slat, Baclanov, trece cu Ware de seaml ca s5, nu tre-i
zeascl sentinela de zi, adormitl, pentruca sl nu-1 turbure zam-
betul de pe buze, dar Ii ameninta cu revolverul pe partizanul
care calcl clisciplina, i toil cei de fa t1u el nimic nu-1 mai
poate opri sà-si aducl la indeplinire amellintarea. Levinson e
un comandant extrem de suplu. II. judecl pe Morozca, atuncl
and acesta furl pepeni galbeni din bostAnlrie, pentrucl, Jude-
cata serveste la riclicarea disciplinei in detasament al-I apropie de
populatia satului in care e cantonat detasamentul, dar tot el se
preface cä nu-1 vede pe comandantul de pluton beat: Tot deta-
§amentul vedea cá Cubrac e beat. Numal Levinson 'Area cl nu-1
observä, ccI altfel ar fi trebuit sal inlocuiascA pe Cuorac din
functie i n'ar fi avut pe cine pune in locul lui".
Forta interioara a ideologiei bolsevice, care trAeste in Levin-
son, ii ingadue s lmpun detasamentului vointa sa. Fadeev
subliniazl, a Levinson nu prea avea infätisarea de comandant de
detasament; nu avea nici forta fizica potrivitl, nici tinuta mi-
Mart, dar vointa lul darza si experienta revolutionarl 11 inspira
hotäriri i solutii juste, care-i dau posibilitatea de a-si scoate
detasamentul din situatii clificile; astfel, atunci când detasa-
mentul este Inghesuit la marginea unei in!astini de netrecut, el
chotArlste s'a se construiasca un pod de barne, i ia unica hotä-
rire posibilä, anume fortarea incercuirii. batorita acestui f apt
ci mentine detasamentul ca o unitate care, dupa aceasta, se va
manifesta din nou ca o fortl de lupta..
Figura profund umana a lui Levinson, zugravita adlnc si
multilateral de catre Fadeev, intruchipeaza forta organizatorIcI

442

www.dacoromanica.ro
a Partidului si a Revolutiei, organizatoria tocmai pentrua Par-
tidul Bolsevic e legat in mod direct de popor, se sprijlnä pe el,
cristalizeazá ceea ce are acesta mai bun.
Deaceea, in galeria Vgurilor literaturii sovietice care oglin-
desc razboiul civil, aceea a lui Levinson este deosebit de impor-
tanta, deoarece ea intruchipea-za esentialul; Partidul in mersul
Revolutiet
Aratand pe de o parte cum lupta pentru cauza poporulul
11 inal pe om, ii innobileaza pana la gradul cel mai inalt in-
susirile sufletesti, Fadeev desválue pe de alta parte, in persoana
:1
1u4 Mecic, toatä desertalciunea si ipocrizia individualismului
mic-burghez impotriva caruia a luptat cu atata darzenie Gorchi.
Mecic e preocupat numai de interesele sale, deaceea nici
.nu-s1 poate gäsi locul adevärat in viata adevAratk_Rämane un
singuratic in detasament si se potriveste numai cu Cij, un om de
nimic, ca si el. Respinge iubirea Varlet, care poate ar fi ajutat
germenilor de omenie din el sa, se intäreascO. $1, in ceasul in-
cercarii hotAritoare, el tradeaza, detasamentul in mod rusinos.
Filnd una din cele mai de seama.
Träsäturile realismului opere ale literaturii sovietice, roma-
socialist In roman nul este, fireste, foarte instructiv
prin faptul ca, in el si-:au gäsit 1ntruparea particularitAtile fun-
damentale ale realismului socialist. La baZa acestei metode se
afla principiul partinit4ii bolsevice, care determina toate as-
pectele creaVei artistice. Partinitatea bolsevica, se manifestO in
primul rand in atitudinea principiall a scriitorultiffatä de viatà,
In idealul prin a cgrui prisma. el reflectO realitatea. Aceasta
-atitudine principialä a fost definità de V. I. Lenin in articolul
Organizatia de Partid 1 literatura de Partid", in care el a ar5,-
tat cl la baza literaturli noi va trebui s stea ideia socialismului.
La baza romanului lut Fadeev se afla, ideia socialismului, in-
trucat el este inchinat zugravirii luptei poporului pentru
impotriva interventionistilor i gardistilor albi. Fadeev
ftgraveste razboiul civil In lumina Intelegerii socialiste a ca-
racterului acestuia; el infatiseaz1 lupta pentru socialism ca o
miscare populara ca o miscare patrioticg, organizatá prin nä-
2uinta Poporului de a-si curati tara de toti dusmanii ei externi
§i interni. Aceastá miscare este inspirata, i condusa. de Partidul
Bolsevic, al carui reprezentant este Levinson, care la ranclul lui

-143

www.dacoromanica.ro
primeste directive dela conducerea Particlului. In felul acesta
romanul se incheaga in jurul ideii socialismului. Ea reprezinta
acel scop inalt care inmbileaza pe oameni, Ii ridica la o inaltime
moralä exceptionalä, ii umple de patosul slujirli poporului si al
luptei pentru eliberarea omului. Traia in el spune Fadeev
despre Levinson, un dor imens, incomparabil cu vreo alta, do-
rinta, de a vedea un om nou, admirabil, bun §i puternic." Despre
Mete lita, Fadeev spune: Faptele cele mai insemnate din viata
lui el le facea, frä sa, observe aceasta, pentru oameni i spre
binele oamenilor".
Morozca c Intrucatva apropiat de gardistii rosii din poemul
Cel doisprezece" al lui Bloc. El k In stare sä fure, se imbata, e
gata A loveasca pe Varia cu cravasa. Dar simte in aceIasi timp .
ca este In serviciul unei cauze marl. 1--aceasta Ii oda putere: ini
-clipa in care moartea se ridica In fata lui, el se sacrifica far&
sovaire. Aceastä putere de a innobila pe om, care izvoraste din
slujirea intereselor poporului, apare cu o deosebltä vigoare In
scena mortil lui Morozca. Se simte contopit atat de adanc cu
acesti oameril obositi care nu bänulau nimic, care aveau incre-
dere in el, !neat nu-i vine in minte nicio WO, posibilitate de a-i
anunta pe tovari despre primejdie... El smulge revolverul §i,
ridicandu-I deasupra capului, pentruca sä se aud a. mai bine, trage
de trel ori, dupa, cum era intelegerea." Flacara curata a Revo-
lutiel mistue in ceasul hotäritor tot ceea ce era in el marunt,
meschin si egoist, in asa masura incat el nu cedeaza nici macar
simtamantului flresc de autoapärare in fata cazacilor care-1 In-
conjurasera, si in loc sä traga In el, trage in sus, pentruca sem-
nalul lui n fie auzit mai bine de aceia pe care-i salveaza.
Ideia socialismului apare in romanul lui Fadeev ca un su-
prem ideal moral, care inaltä pe oameni pan/ la fapte eroice.
Cu cat omul se apropie si se ptrunde mai mult de acest ideal,.
"cu atat mai lnalt si mai semnificativ devine chipul sau moral,
§l dimpotrivä, omul care se departeaza dd el Ii pierde calitätile
morale. 0 asemenea soarta o are in roman Mecic.
Ideia socialismului, care se afirma in literaturl ca un ideal;
care eletermma, gandurile l faptele oamenilor, este fireste in-
disolubil legata de figura eroului pozitiv care o intruchipeaza.
Zugravirea eroului pozitiv ca purtator al idealului socialist este
trasatura cea mai caracteristica a realimului socialist. Roma-

444

www.dacoromanica.ro
nul lui Fadeev ne infatiseaza un erou pozitiv, viguros conturat
-in figura Iui Levinson, omuI care paseste mereu In frunte",
cum il defineste autcrul, Si a unei serii de oameni a caror trasa-
-tura principal& este faptul ca sunt gata oricand la fapte setejesti
pentru binele poporului. Aceasta inseamna ca el sunt dotati
eu insusiri a caror desvoltare ar face din ei oameni de tipul lui
Levinson, oameni care rnerg in fruntea luptei poporului Samar-
'sesc fapte de vitejie si Mete lita l Morozca, savarsesc asemenea
tapte l Baclanov i Dubov, Stasinschi si Fro lov; inaltimea idea-
lului socialist face sa se ridice oameni care nazuesc la realiza-
Tea luI. SI aid, deasemPnea, se face simtit spiritul partinic bol-
.sevic in care e scris ro:nanul lui Fadeev, ai carui erol, purtatori
ai principiului partinic, sunt oameni iesiti din randurile poponl-
lui si care duc dupa ei poporul. Lenin spunea ca literatura de
Partid va trebul sa fie patrunsa de intelegere pentru oamenii
munch', pentru experienta de viata si de munca vie a lor, pentru
lupta muncitorilor. Aceasta Inseamná ca literatura 1i va afla
Ileacum inainte eroil sal pozitivi in randurile reprezentantilor
Inaintaci al poporului. Tocmai astfel de oameni sunt i eroil
poiitivi al romanulul lui Fadeev.
0 trasaturk csentlaiä a realismulul socialist este acea pro-
lunzime cu care zugraveste el procesul vietil in desvoltarea lui.
In orice fenumen greth trásaturi dominante care sunt pe cale
sä dispara si trasaturi progresiste care se nasc. Capacitatea de
-a privi fenomenul multilateral, de a reflecta clialectica desvol-
täril lui, de a scoate In evidenta trasaturile lui progresiste, MI%
a se detasa de viata, este trasatura cea mai important& a realis-
mului socialist, determinata de faptul ca la baza el se afla,
dupa cum spune V. I. Lenin, ultima expresie a gandiril revo-
iutionare a umenirii" conceptia bolsevic& despre lume. Acest
caracter dialectic apare cu multa intensitate in romanul lui
Fadeev: SA, vezi totul asa cum este in realitate pentru_ a pu-
-tea sä schimbi ceea ce existä, sä grabesti venirea a ceea ce abia
se naste 1 va f I, foga hylepciunea simpla dar i cea mai
dificila la care a ajuns Levinson", spune Fadeev voind sa
arate atitudinea unui bolsevic fata de via4a. Si In romanul säu
-el ofera moaele de o asemenea reflectare dialectic& a vietii.
Astfel, el prezintä dialectic istoria miscaril de partizani, luand
ca exemplu detasamentul lui Levinson, ale carui elemente in-

445
www.dacoromanica.ro
vechite (lipsa d9 organizare 1 slabiciunile) sunt pe cale de (HS-
paritie, al anti element predominant este procesul luptei pline
de abnegatie impotriva dusmanului §1. In sfarsit, elementul nou
care se Itate, cel esential, este apropierea victoria Victoria
este eenditionata de faptul c partizanil sunt expondittii voin-
tel intregului popor, §i in sprijinul acestula ei gasesc forte ine-
puizabile. Dupa ce reuseste sä sparga liniile dusmane si It
lasa din incercuire, detasamentul ramane numai cu nouaspre-
zece oameni I s'ar parea ca este sdrobit; Levinson, vlzand in
depärtare, pe o arie, vn grup de oament, se gandeste a v a
trebui sk-i tae I pe ei tot atat de apropiati lui, cum erau
cei optsprezece oameni care-I urmau in tacere". In aceasta le-
gatura cu poporul se aflà chezasia victoriei inevitabile a Re-
volut lei.
Tot atat de dialectica este si descrierea detasamentului In-
susi: gäsim aici elementul pe cale sa, moara, SA dispara (de-
saxatul Cij, betivul Cubrac), elementul dominant massa O-
ra/teasel räsculata impotriva dusmanilor Revolutiei, I ele-
mentul inairtat, conducator si din ce in ce mai puternic
forta si ratiunea Revolutiei reprezentata de muncitorime (baza
detasamentului pluconul de mineri al lui Dubov) i condu-
c`atorii ei bolsevici (Levinson).
Aceeasi dialectica o gasim la Fadeev §i in felul cum ii zu-
graveste pe oameni: slbiciunhIe pe cale de clisparitie ale luk
Levinson (Vom avea oare... destule puteri", gandi Levinson)
si calitätile de bolsevic, organizator, conducator, care se for-
meaza, se intäresc si se manifesta In mod stralucit cu prilejuk
construiril podulul plutitor peste mlastina, pe unde detasamen-
tul reuseste sa se salveze. Lupta noului cu vechiul a fost ara-
tatá de Fadeev cu o deosebitä claritate in cazul lui Morozca.
Romantismul revolutionar sentimentul noulul care se naste
In viata este indisolubil legat la Fadeev cu zugrävirea cea
mai realistä a vietii, inträ In ea ca o parte componenta a nou-
lui realism, a realismului socialist al literaturli sovietice.
Lenin considera cea mai de seama trasatura a literaturii
socialiste faptul cä ea se va pune in slujba a milioane §i zeci
de milioane de oameni ai muncii, care formeaza floarea tarii,
forta ei, vittorul ei". Legatura. cu. miscarea de eliberare a
poporului, cu experienta lui, care il sugereaza scriitorului subiecte

446
www.dacoromanica.ro
 caractere prin care el oglindeste viata poporului, apar dim
nou cu multa.claritate In romanul lui Fadeev, sunt o marturi&
a caracterului lui popular, a apropierii de interesele i cerintele-
masselor populare.
Romanul lui Fadeev constitue asa dat un exemplu graitor
al realismului socialist. Idea lul socialist, zugravirea unui erou
pozitiv care intruchipeag acest ideal, reflectarea dialectica _a
caracterul popular, toate aceste träsaturi distinctive ale-
realismului socfarist si-au OM in el o expresie profunda si de-
01111.
Al doilea roman al lui Fadeev,.
Ulthnul din Udeghe" Ultimul din Udeghe", nu este Inca
terminat. Romanul acesta este foarte vast prin amploarea p1
natura problemelor pe care le suscitä, fag a fi desvoltate Oita-
la sfarsit de autor. Partea a treia, cea mai importanta din ro-
man, are multe puncte comune cu Infrangerea".
In ea este infätisat din nou razboiul de partizani din Sibe-
ria, si chipurile de bolsevici zugravite de Fadeev sunt foarte
izbutite.
Intr'unul din_episoadele romanului se povesteste cum mun-
citorul Ignat Saenco, poreclit Ptasca" cade in mainile garzilor
albe. El este torturat pentru a-si trada tovarasii din ilegalitate
(la o perchizitie s'a gasit dinarnitä la locuinta lui). Este supus-
unor cazne de necrezut pe care le nascoceste seful semidement al
serviciului de informatii. Ptasca" Indura toate aceste chinuri
gi nu-si tradeaza tovaräsii. Inainte de a muri in chinuri, Ptasca
1si eta deodat a seama, cu o extraordinag claritate, ca cei care
Ii chinuese cu atata rafinament au Incetat demult de a mai
fi oameni, ca principatul lucru pe care nu 1-1 pot lerta lui este
tocmal faptul ca el era singurul om printre ei l cunostea ma-
rea valoare a tot ce este creat de mainile l mintea oamenilor,
snazuind catr e. o lume fericita I frumoasa pentru el si pentru
semen!! lui. Aceastä forta a umanismului socialist care stra-
bate intreaga opera a lui Fadeev determina valoarea artistica
a creatiel sale, care trateaza problemele fundamentale ale lite-
raturii sovietice.
Fadeev insusi scria despre problemele artei sovietice: Nol
am fost primii care am avut fericirea sä povestim oamenilor des-
pre viata socialistá, despre felul cum a fost cucerita. Noua ne-a
!ost data ferlcirea sá rostim cu glasuri de copil cuvinte Inca

447
www.dacoromanica.ro
col In desvoltarea artisticg a omenirii, cuvinte care inainte de
nol n'au putut fi spuse nici chlar de cei mai marl artisti al
trecutului... Tangra artg sovieticg ridia sus steagul moralei so-
eialiste a poporului nostru, steagul omeniel celei noi, steagul
umanismului socialist, nobilul steag al lul Lenin si Stalin. Si
In aceasta constä puterea artei noastre, adevgrul el si caracte-
rul el autentic popular".
Romanele lui Fadeev, care au apgrut Inainte de Mare le
Elzbol pentru Apgrarea Patriei, au jucat un insemnat rol In
desvoltarea literaturil sovietice. Ele au exprimat cu mare pli-
ngtate princlplile el fundamentale si au arlus un element nou in
prelucrarea uneia din cele mai Insemnate teme ale sale
-tema rgzbolului civil.
TANARA GARDA"
Rgspunsul lui Fadeev la evenimentele Marelui Rgzboi pen-
-tru Apgrarea Patriel a fost crearea romanului Tamara Garda".
Acest roman, distins_eu,.premiul Stalin, a ocupat, pe drept, pri-
mul loc printre romanele literaturii sovietice care trateaza tema
Ivlarelui Razbol pentru Apararea Patriei. In el Fadeev s'a dovedit
oclatä mai mult ca un artist care stie sa surprinda cu o extra-
orclinara sensibilitate i deosebit de complet träsaturile esentiale
ale regimului sovietic si sá descrie cu multg profunzime felul
In care se oglindesc ele in constlinta oamenilor sovietici.
Tocmal deaceea In romanul sàu sunt zugaviIi cu atata
adanclme oamenil sovietici si sunt scoase la lumina principa-
lele particularitäti ale regimului sovietic, care s'au manifestat
in zilele räzbolului.
Baza documentarA La 20 Iu lie 1942, nemtii au ocupat unul din
a romanului orasele Donbassului, Crasnodon. Au inceput
bestialitAtile. In August c515ii germani au ingropat de vii In parcul ora-
s,ului 58 de oameni. Sentimentele tineretului sovietic al orasului, care
n'avea posibilitatea s5-1 p5r5seasc5, se oglindesc in cele ce a spus tA-
n5rul comsomolist Oleg Cosevoi in vArst5 de 16 ani: Nu, nu mai putem
indural" In Septembrie 1942 el orEanizeaz5 un grup ilegal TAn5ra
GardA"; iar In Octombrie grupur num5ra deja 103 oarneni. Oleg Cosevoi
devine comisar al organizatiei. Dup5 amintirile mamei lui, Elena Nico-
laevna Cosevaia, Oleg era un tAn5r in care ap5reau, extrem de accentuate
tr5s5turi1e caracteristice ale tineretului sovietic. Era sportiv i juc5tor de
sah, redactor al ziarului scolii, tr5g5tor vorosilovist i membru al Osvod"-
ului, I) iubitor pasionat al literaturii, citea pe Shakespeare, Goethe,
I) Societate de salvare in cazuri de accidente pe ap5. (N. ti ad.)

448
www.dacoromanica.ro
Heine Crescuse in spiritul operei lui Gorchi; dupa propriile sale marturisiri
el voia s semene cu Pavel Corceaghin din romanul Asa s'a cAlit otelul"
si promitea s5 devinä un om exceptional. O frunte malta, parul blond,
sprAncenele stufoase i lungi, ochii mari, pátrunzAtori, migdalati i cu gene
dese, nasul drept, buzele mari, iatà portretul fiului meu", scrie E. N.
.Cosevaia.
Patru luni a lucrat TAnara Garda", nimicind soldati i politisti ger-
mani si adunAnd arme pentru a organiza riscoala and se va apropia Ar-
mata Sovietica. Dar organizatia a fost descoperitä in Ianuarie-1943,_..cu o
iuna Inainte de eliberarea orasului de dire ArinataSovietica. Din 103
oameni care o formau, au supravietuit 8 (o parte din ei au pierit mai tarziu
ri rAndurile Armatei Sovietice, In lupta cu nemtii). Corpul lui Oleg a fost
g5sit deabia la 19. Mantle 1943. Purta urmele unor torturi groaznice: un
ochi era scos, iar pe piept avea infierat numArul artii lui de membru al
Comsomolului. PArul tanarului Incaruntise. Dar chiar i asa dup5 o lun5
si jum5tate dela moartea lui, fiul meu avea o tnfalisare minunat5. Pe
fruntea lui Inalti adea parul carunt, iar genele prelungi umbreau paloarea
do marmora a fetei lui. Nici chiar moartea groaznia, In chinuri, iu schim-
'base nobilele trasattni ale fiului meu", tsi Incheie povestirea despre fiul ei
E. N. Cosevaia.
Lui Oleg Cosevoi i altor patru conduatori ai grupului Ii s'a conferit,
post-mortem, titlul de Eroi ai Uniunii Sovietice. Poporul sovietic Ii cinsteste
pe eroii dela Crasnodon. Una din membrele Tinerii G5rzi" Olga Iva-
novna Ivantova a lost aleas5 deputat al Sovietului Suprem al R.S.F.S.R.
Autorul si-a propus sä dea o descriere veridica a caracterelor mem-
brilor Tinerii GArzi" i sä nu omitä niciuna din actiunile remarcabile ale
2resteia As putea spune f5r5 exagerare scrie Fadeev ea am scris
despre eroii din Crasnodon cu mult5 dragoste si c5 am daruit romanului
mult suflet". Fadeev a petrecut cam dou5 luni la Crasnodon, a vizitat fami-
hue membrilor Tinerii G5rzi" i s'a intAlnit cu tovar5sii lor de scoalà, cu
profesorii lor, cu partizanii i cu cei care lucraser5 tn ilegalitate. Munca
zutorului a fost wrath' si de faptul a el Inst.* desf5surase Inainte acti-
vitate de Partid In Donbass. F5r5 a pune la socoteal5 timpul folosit penttu
culegerea materialului, romanul a fost scris tnteun an si nou5 luni. Cu
toate c5 a cautat sa fie at se poate de precis In zugrgvirea infatisarii reale
-pi a caracterului membrilor Tinerii Gárzi", autorul a trebuit, fireste, s5
completeze multe lucruri prin puterea fanteziei sale artistice. Astfel, de-
scrierea tnfatisarii exterioare a lui Stepan Safonov i Anatoli Orlov, cu
privire la care nu reusise sa adune datele necesare este rodul imaginatiei
sale creatoare. Dar In ansamblu, romanul este riguros intemeiat pe do-
cumente.

Importanfa romanului
Importanta romanului nu can-
stä numai In faptul cä Facleev a §tiut,
ea un cronicar, s. pAstreze cu grija, pentru genera;rile viltuare,
arnintirea unuia din admirabilele episoade ale Marelui RAzboi
29 Istoria Lit. Sovietice Ruse
449

www.dacoromanica.ro
pentru Apararea Patriei i s reclea figurile pline de farmec ale
celor care activau in Tanara Garcia": Oleg Cosevoi, Ulia Gro-
rnova, Liuba $evtova, Serghei Tiulenin si multi altii. Sarcina
artistului consta nu numai in a zugravi ceea ce a existat aevea
in viata. El trebue sa arate ca ceea ce s'a petrecut in viata este
caracteristic i tipic pentru ea, a s'a produs in virtutea unor
legi inerente conditiilor sociale respective, ca este justificat
de ele i desvälue trasaturile lor esentiale. Iata pentru ce, in
romanul sau, Facieev trece dincolo de limitele imediate ale eve-
nimentului istoric pe care-I reprezinta s.L.1.51._zugraveste eroli
astfel incat in ei se manifesta träsaturile cele mai esentiale a1
tanarului din epoca sovietick trasaturi care exprima Idealul
cthirilui format in societatea noastra l pe care tinde s1-1 for-
meze literatura noastra in tanara generatie. Fadeev insusi scrie
despre eroul sau: In sufletul lui Oleg navaleau ganduri
sentimente ea acestea, ba poate el nu chiar ca acestea", subli-
niind astfel ca figura lui Oleg iese din limitele conditiilor de
viata de care el era legat in realitate. I meritul lui Fadeev
consta in aceea ca el a legat evenimentul istoric care constituia
baza romanului sau de problemele fundamentale politice, sociale
si filosofice ale epoch noastre. 13.tä ce a determinat imi3ortanta
romanului. In el este aratat sensul general, valabil pentru intreg
poporul, al unui eveniment din Mare le liazboi pentru Apararea
Patriei, iar trasaturile tinerilor dela Crasnodon sunt infatisate
ca trasaturi caracteristice tinerei generatii sovietice, care este
patrunsa de ideile fundamentale ale regimului sovietic si ale
umanismului sovietic.
In roman par doul generatii de oameni sovietici ph-
rintii I cop!ii. Cei care au cucerit libertatea tOxil lor in anii
razboiului civil si cei &kora le-a fost harazit sa fie verificati in
anhl Marelui Razboi pentru Apararea Patriei, sa arate daca sunt
demni de parintii lor, daca si-au insusit invatatura lor.

Generatia varstnica
Generatia varstnicl este repre-
zentata in roman prin figurile bolse-
vicilor Valco i Sulga. Convorbirea lor din incasoare,Inainte
de moatte, este cel mai important pasaj al romanulur, pentruca
arata bazele fortei spirituale a poporului sovietic, bazele invin-

150

www.dacoromanica.ro
cibilitMii regimului sovietic: unitatea omului cu poporui §i
credinta in om. Lucrul cel mai scump din lume spune
$ulga pentru care merit a. sa traesti, sa munce§ti si sä mori,
sunt oamenii nostril Omull Mai este oare pe lume ceva mai
frumos decat omul nostru?... Noi putem, suntem obligati 0, ne
asemuim cu tot ce trenue sä fie, cu tot la ce nazue§te sufletul
poporuluil" $1 mai departe: Iar idiotul de neamt, crede a
noi ne temem de moarte!... Pe noi, bol§evicii, eine nu ne-a
ucis?... Ne ucideau calMi si jandarmii taristi. Ne uckleau jun-
kerii in Octumbrie, ne ucideau albii si interventionistii tuturor
tarilor lumil bandele lui Mahno §1 Antonov; culacii au tras in
nol cu carabinele retezate, du§manii poporului ne-au hartuit
si au trimis oeigasi impotriva noastra, iar noi am ramas in viata
ocrotiti de aragostea poporului. Fascistil germani n'au cleat
sä ne omoare acum si totusi de putrezit vur putresi in parnant
el sl nu not'
Literatur a epocii Marelui Rasboi pentru Apärarea Patriel
a inchinat mune pagini admirabile descrierii actelor eroice ale
oarnenilor sovietici, curajului lor neclintit.
Romanul lui Fadeev ne ingäclue sa intelegem a aid nu-i
vorba numai despre calitati innäscute curaj, presenta de
spirit, abnegatie, adia de acele calitati care sunt necesare pen-
tru savarsirea unui act eroic. Ci despre constiinta pe care o au
oamenii sovietici cu privire la acele klealuri, cele mai nobile
prin caracterul lor uman, pe care le intruchipeaza taxa noastra,
pentru care a luptat impotriva inamicului si care 1-au ridicat
pe omul sovietic pe culmi nemaiintalnite de eroism; si nu un
eroism al unor personalitati isolate, ci un eroism al masselor,
eroismul milioanelor de oameni, eroismul poporului. Märetia
spirituala a poporului sovietic este bazata pe faptul a el a
lost eclucat, dupa cum spune $ulga in roman, de ceea ce con-
stitue näsuinta poporului", de legatura indisolubila dintre om
si popor... ulga simte a in spatele lui sta poporul si aceasta
li da o puGre extraordinara.

Generatia tanara
Tocmai aceasta trasatura fun-
damentalä a conceptiei sovietice des-
pre lume, tluitivata de Partid si educata clealungul decenlilor
de Puterea Sovietia, si-a insusit-o tangra noastra generatie

451

www.dacoromanica.ro
descrisä In roman. Acestei generatii ii este organic straing acea
umilire a omului, caracteristica in general regimului capita-
list, si pe etre fascismul a dus-o la extrem. Separarea propriului
säu destin de aL poporului, al Patriei, este pentru ea o impo-
Mbilitate organica. Ea nu are nevoie de niciun soc exterior pen-
tru a intra in lupta cu inamicul Patriei, pentruca simte organic
nazuinta poporului", aceasta fiind o parte din ea. Iata pentru
ce tangra generatie sovIetica, incepe lupta dela sine" dupa
cum se sput,c in roman. Si iata ca asupra Patriei se abatuse
o nenorocire atat de mare, incat nu te puteai gandi sau privi
la ea, fan t te doara inima sfasietor. Trebuia sä treaca la ac-
tiune, o actiune imediata", asa descrie Fadeev starea sufle-
teasel a unuia din emit din Tankra Garda", Anatoli Popov. In
acelasi fel se zugraveste §i starea sufleteasca a unel eroine a
romanului Ulia Gromova: ,,Am Inteles ca nu am alt
drum", spunea ea, incepand lupta Impotriva nemtilor. Da,
eu nu pot teed decal asa, sau nu pot teal deloc. Jur pe mama
mea ca pang la ultima suflare n'am sä ma abat de pe calea
asta..."
In roman sunt Infatisati o serie de reprezentanti ai tinere-
tului din Crasnodon, i fiecare din el e zugrävit de Fadeev cat
mai conform cu datele istorice pe care le avea; fiecare dintre
el avea o individualitate proprie care reiese destul de limpede
din textul romanului, asa bleat nu mai e nevoe s'o caracteri-
zam aid. Dar el sunt ut.iti top printr'o träsiitura comuna care-i
apropie de eprezentantli generatiel varstnice: se simt reprezen-
tanti ai Int egului popor, ceea ce determlna §i gandurile §i fap-
tele lor. Luczul acesta este admirabil aratat de Fadeev in scena
in care Cosevoi ii cere lui Nicolai Sumschi s depuna jura-
mantul.
De acum Inainte viata ta null mai apartine tie, ci Intregu-
lui popor 11 spune OZeg §1 ii strange mana." Si aceste cuvinte
definesc esenta spirituala a eroilor din Crasnodon, ca cei mai
buni reprezentanti ai tinerei generatii.
Fadeev i.*aracterizeaza adanc principalele particularitati ale
tineretului sovietic, in discutia dintre Valco si Oleg (cap. XIX).
Trasaturi vire pareaa cu totul contradictorii: inclinarea spre
visare l spititul activ, sborul fanteziei §i spiritul practic, bunä-

452

www.dacoromanica.ro
tatea §i neindurarea, largheta de suflet §i calculul rece, iubirea
patima§1 a placerilor lume§ti §i spiritul de renuntare, toate
aceste trasáturi, care se pare el n'ar putea s convietuiasca
lini§tit una alaturi de cealaltä, alcatuiau totu§i, luate la un loc,
chipul moral cu desavar§ire unto al acestel generatdI."

Tema prieteniei si a iubirii tateaPuritatea sufleteasca §i comuni-

klealurilor nobile care traesc in
sufletul oamenilor sovietici determina apropierea lor interioara,
nasc acel sentiment superior al prieteniei care ii leaga pe unii
de Mtn.
Romanul lui Fadeev este strabatut dela un mat la altul
de tema statorniciel §I a prieteniei de nesdruncinat care-I leaga
pe oamenil sovietici. Este neobi§nuit de emationanta prietenia
dinainte de moarte dintre vechil bol§evici Valco §i Su 1ga.
Pentru a-I ajuta pe prietenul sau Volodea Osmuhin, Vania
Zemnuhov renunta la propunerea de a pleca din ora§ impreuna
Cu fata iubit, iar Tolia Or lov ramane cu Volodea §i nu se eva-
cueaza, pentru a nu-1 parasi pe acesta-,--care-er'a bornav In mo-
mentul venirli nemtilor. Adevarata prietenie, nedespärtitä de
Vdelitate, este accesibila numai unor oameni cu sufletul pu-
ternic, §i membrii Tinerli Gärzi" dovedesc aceasta trie sufle-
teasca in camera de tortura a nemtilor. Merg la moarte can-
tand cantecul Chinuit de grea robie".
A fost ultima hotarire a statului major al Tineril Gärzi".
Inainte de moarte, Ulla Gromova transmite prin alfabetul
morse, In celelalte celule, ultimul ordin al statului major: «In
curand ne vor duce la moarte. 0 vom infrunta a§a cum am
trait cu barbatie. Pc drum vom canta cantecul iubit al lul
Ilici Chinult de grea robie">>. (Amintirile E. N. Co§evaia.")
Si odata cu tema prieteniei, strabate dealungul romanului
tema iubirii curate, tinere§ti, dintre bieii i fetele care abia
incepeau s tralasca. 'Yeg §1 Nina, Serioja §i Valia, Van la §1
Clava §i altli toti erau legati printr'o dragoste acianca, dar
care nu-i indeparta de cauza comuna ci, dimpotriva, ii ajuta
sa-§i indeplineasca datoria cu mai multa tarie §i abnegatie.
Cand Vasia Zemnuhov Ii poveste§te Clavei ca exista o organi-
zatie clandestinä §1 I spune ca munca In ea poate aduce moar-

453

www.dacoromanica.ro
 tea, Clava intreabä. doar atAt: Si tie?" Si mie". S; ea as-
punde numal ant: Sunt gata sa, mor cu tine..." Si in ultimele
lor clipe se intklnira lânga mina. *1 Clava Covaleova putu sä
stea alaturi de Vania, sa-i punk mama pe frunte si sä nu se mai
desparta, de el."

Noile relatli dintre oamenii din

Familia *i coala, in roman Tara Sovietica si sentimentul uni-
tatii launtrice care ii leaga determina si caracterul special al
relatiilor dintre copii si adulti. Intr'o societate in care nu existä
ingradiri sociale si de castä, tar in relaiile dintre oameni dom-
neste un democratism total bazat pe respectul omului fata de
om, naturaletea si spontaneitatea copiiäriei §i a tineretil se pot
manifesta liber §1 complet. Am dat mai sus unele date biogra-
f ice despre Oleg Cosevoi, din care se vede cat de larg si liber
se desvoltase individualitatea lui. Unul din aspectele esentiale
ale romanului lui Fadecv constá in faptul a a stiut s redea
farmecul si poezia familiei §-ra scolii sovietipe precum si rela-
tiile tovafasesti dintre eleve si elevi. Sentimentul de apropiere
sufleteasca si prietenie nesdruncinata care-i leaga pe pärinti
de copii in familiile lui Cosevoi, Bort §1 ale altor membri al
Tinerii Gkrzi" constitue baza acelei unità1 pe care o dove-
clesc parintil §i copiii acestor familii in clipele de primejdie.
Una din principalele cauze care au facut ca timp de mai multe
luni Tânära Garda." sa poat a. pricinui nemtilor o serie de lo-
vituri, fara pierderi proprii, a fost ca tineretul lucra cu spri-
jinul intreg al generatiei mai batrane; aceasta It ajuta §i cu
fapta §i cu vorba si, indeosebi, cu dragostea-i nemarginita pen-
tru Patrie, dragoste care a facut-o sa-si dea Patriei, fat% mur-
mur, copiii, intr'o org hotaritoare, dui% cum §tiuse mai inainte
in viata ei plina de griji si abnegatie, s. inchine acestor copii
toate fortele sale. In seena profund miscatoare care se petrece
cand directorul §colli vine la familia lui Serioja Tiulenin (capit.
XII), Fadeev cu multi simtire recta sentimentul de dragoste
plinä de amaraciune care cupende inima adolescentultil, and
el intelege deodatä cite griji si privatiuni, neobservate de el,
indurä cu atftta abnegatie mama si tatál lui, pentruca el sti
intre mai u§or si mai liber in viata. Tu bagi de seanal pentru

454

www.dacoromanica.ro
prima oat% ca, bätranii tät paring nu mai au demult ce imbraca
in zi de sarbatoare. Aproape toata viata lor el nu manânca la-
olalta cu copiii, ci separat, sa nu fie vazull, pentruca ei nu ma-
nanca cleat paine neagra, cartofi si hrisca, ca sall ridice, unul
dupa altul, copiii, si ea tu, cel mai Omar din famine, sa ajungi
invatat, sa ajungi om." Aceste randuri il vor ajuta pe tanarul
care va citi Tanara Garda" sa, inteleaga ceea ce ii ramane as-
cuns din cauza preocuparilor marunte ale vietii, salt van pa-
rintil cu alt1 ochl, sa se gandeasca la purtarea lui fata de el.
Tot atat de complet si de adanc arata Fadeev sl rolul scolli
In viata copilului. Cand Serioja Tiulenin si Val la Bort se intal-
nese pe neasteptate In localul scolii, dupa venlrea nemtilor,
el inteleg brusc toata importanta pe care a avut-O scoala pen-
tru-el. Fusesera vremuri in care acea lume 11 se /Area gat de
obipultä, atat de banalä, ba chiar pEctisltoare cateodatal SI
deodata ea le aparu in fata de o frumusete de nedescris, plina
de libertate, de raporturi sincere si curate Intre cel care predau
si cei care invataul Uncle sunt acum si unii si altil, unde i-a
aruncat destinull Si pentru o clipl inima lui Serioja sl a Va-
liel se umplu de o dragoste puternica pentru aceasta lume clls-
paruta, si de o veneratie inexplicablIa pentru puritatea inalta-
toare a ei, pe care nu stiusera s'o pretuiasca atunci (capit.
XVIII).

Zugravirea dumanuluf Oamenii sovietici se a1irm5 in romanul lui

Fadeev ca purtAtori ai unui umanism su-
perior, ca exponenti ai acelor sentimente nobile si drepte care intrupeaz5
culmile culturii umane. $i nu este o intamplare cd tocmai acel membru al
organizat'ei care a tradat-o si a distrus-o Stahovici apare in des-
crierea lui Fadeev ea un om inferior din punct de vedere moral, in care
s'a p5strat un individualism rneschin, care-I indep5rta de popor. In clipa
hothritoare, el nu a avut tAria sufleteasea, ant de accentuatA a eroilor din
CI asnodon, nu a fost in stare sä se simtá reprezentant al poporului si s'a
aeoperit de rusine.
Lupta oamenilor sovietici impotriva fascismului nu este numai lupta
unor oameni izolati, ci lupta intre doug sisteme antagoniste, douS tipurl de
orânduiri sociale: a orfinduirii bazate pe Intruparea tendintelor progresiste
ale omului si a celei in care homo homini lupus", in care societatea e ba-
zatS pe lndividualismul burghez.
Fadeev face o descriere foarte succintà a bestialit'atilor fascistilor,
presupunAnd, pe buns dreptate, a cititorii cunosc crimele acestora In toatS
amploarea lor. El nu se multume$e sS-I InfAt4eze numai pe fascistul izolat,
ci caut5 sS descopere fn el i trSs5turile acelui regim care a trebuit s5 dea

455
www.dacoromanica.ro
nastere in mod necesar unui om cu apucAturi bestiale. E remarcabil5 dim
acest pund de vedere discutia imaginar5 pe care o duce Rotenführerul S.S.,.
calaul Peter Fenbong, cu un gentleman imaginar, cu obrazul bine ras,..
corect, cu expresie chiar de burfatate, i cu pantalonii bine cAlcati". Fen-
bong ti spunea: De ce s5 ne judm de-a v'ati ascunselea? S5 vorbim sincer:
dac5 vrem s lucreze altii pentru noi, trebue sä omortm In fiecare an, prin-
tr'un mijloc sau altul, un oarecare numAr din eil In ceea ce m5 priveste-
v5 tnsp5imant5 faptul c mA gAsesc asa zicand lang5 masina de tocat
carne. In toat5 treaba asta sunt doar un lucrätor de rand, cu ziva, si dim
cauza ocupatiei ce-o am sunt nevoit sA nu ma spa! i duhnesc. Dar va veni
un timp and voi späla murd5ria de pe mine si voi deveni un om absolut
curat". Aceast5 discutte exprim5 esenta demascarii filosofico-sociale a fas-
cismului ca sistem, ca regim, intreprins5 in romanul lui Fadeev. Lupta
celor din Crasnodon se Malta In roman la nivelul conflictului istoric de-
clansat In anii Mardui Räzboi pentru Ap5rarea Patriei. Esenta romanului
const5 tn aceea c5 el vorbe,ste desze sdrobirea istoriceste inevitabil5 a
fascismului si tlespre irtvincibilitatea is-tox1c-5 a regimului sovietic.

Insemnatatea continutului ideo

Particularitatile logic al romanului este strans legatä
de compozitie I llmbã sl de inaltul lui nivel artistic. Ro
manul acesta este unul din cele mai luminoase succese ale rea
lismului socialist. Facleev rezolvk problemele eele mai impor
tant6, pe care'le pune in Tanära Garda", inteun spirit pro-
fund partinic.
Eroil lui sunt purtAtorli idealurilor societatil sovietice st
zugravirea lor veridicl se imbira la Fadeev cu perspectiva re-
volutionarl. Ca si in Infrangerea", zugravind o infrangere
temporara, el nu-1 1asa pe cititor nicio CO sa se indoiasca de-
victoria zilei de malne.
Aceasta nazuintä spre viitor apare clar in unitatea elemen-
telor realiste 1 romantice din roman, atat de caracteristica
metodei realismului socialist. Fadeev Ii descrie eroll, i asa
cum au fost, i asa cum ar trebui sa fie, ca reprezentanti at
celor mai frumoase trásaturl ale caracterului tineretului sovie-
tic. Ei apar inaintea citttorulul in momente atat de importante
si de raspundere atat, de grava, incat träsaturile lor marunte,
si secundare nici nu se cer O. fie puse in lumina de catre ro-
mancier. Tenclinta romantica se resimte si in caracterul poves-
tirii, care in roman are un colorit emotional si abundä in digre-
siuni pe care le face autorul adresandu-se cititorului, subll-
456

www.dacoromanica.ro
niindu-§1. emotia §i simpatia pentru erol. Aceasta este trasa-
tura cea mai caracterlOcry-a- compozitiei romanului, care face
ca desvoltarea subiectului s apara mai complexa; altmintert
subiectul se deapana in mod firesc, ca o naratiune cu caracter
de cronica, intrucat este construit pe o baza documental% st,
run, o desf5,surare Succesiva a evenirnentelor intamplate Ia.
Crasnodon. Caracteristica aceasta are darul de a imprima in
acelasi timp si coloritul fundamental al limbli romanulut
Daca prin limbajul eroilor sal autorul cauta sa obtina o in-
dividualizare a vorbiril, caracteristica zugravirii realiste, indi-
vidualizare care sä co espunda particularitatilor sociale, psiho-
logice si culturale ale eroului, limba pasagillor in care vorbeste
direct autorul se caracterizeaza prin avant romantic.

Lipsurile romanului
Cu toate caiitti1e marl ale ro--
manului, autorul a läsat sä se stre-
coare l uneld greseli destul de marl. 0 iprima lipsä este c.a in
roman nu se arata rolul organizatoric proeminent al Partidului
Bolsevic in lupta impotriva lnaxulcului, pe teritoriul vremelnic.
ocupat. S'a omis sa se arate in roman elemAttul principal care .
caracterizeaza viata, cresterea si activitatea Comsomolului,
rolul conducator 1 educator?al Partidului. Autorul romanului nu
a stiut sa patrunda in via4a §1 activitatea organizatillor-ilegaler
de Partid, s studieze aceasta activitate si s'o arate asa cum se
cuvin e.
Bolsevicii Sulga si Valco, insa'rcinati cu activitatea clan-
destina cu toate cä sunt personalitati vii si remarcabile, sunt
hotariti si curajosi nu au fost in stare sa organizeze si sä
conduca lupta, s'au cornportat stangaci, n'au dat dovada de
inteligenta si perspicacitate suficientä; din acest punct de ve-
dere, figurile lul ulga si Valco sunt intamplatoare, netipice.
Prin insusi faptul acesta, o problemä atat de importanta nu §1-a-
gasit in roman o oglindire justa.
Descriind mersul evacuaril, Fadeev a insistat prea mult asu-
pra aspectului el exterior, imbulzeala, zIpaceala etc. Nu a ara-
tat insä munca aceea extraordinara clatorita careia am putut,
in realitate, sa' transpertam, in mod organizat, sute de Uzine
spre-rasarit, -care in scurt timp au !net-Tut sä faureasca, pe lo-
zurile noi arme pentru victoria asupra inamicului. Nici aid

457

www.dacoromanica.ro
munca organizatorica: a Partldului nu si-a gäsit oglindirea cu-
venit6, in roman. Daccritä acestui fapt, activitatea celor din
Crasnodon, astfel cum este descrisä in roman, rAmane izolatä
de lupta generala Impotriva nemtilor, pe care a dus-o toatà tars
in frunte cu Partidul; refiind infälisatá pe un fond istoric, ea
are numai un caracter Iimitat.
Autorul romanului si-a insusit justetea criticilor aduse si
lucreazá la ref acerea rcmanului pentru a-i inlätura aceste lip-
suri.

www.dacoromanica.ro
::1/411,z-
--rfaW7--- sui?

LITERATURA
DIN PERIOAD A

DE c ONSTRUIRE
DE DUPA RAZBOI

www.dacoromanica.ro
 Eroismul fan', precedent al poporului sovietic in Mare le
Rdzboi pentru Apararea Patriei a inscris in istoria ome-
nirii cea mai emetionanta §i cea mai mareatá pagina:-
Poporul nostru sovietic nu §i-a precupetit fortele §i munca in
vederea victoriei. Am trait ani grei. Astazi insa, fiecare dintre
noi poate spune: am invins",,) a spus tovara§ul Stalin int
mesajul sau din 2 Sepl embrie 1945 adresat poporului cu prile-
jul capitularil Japoniei.
Victoria poporului sovietic a fost posibila daterita superio-
ritätii orancluirii sociale §I statale sovietice ssupra oricarei alte
oranduiri nesovietice, datorita unitatii de nesdruncinat a po-
porului Uniunii Sovietice, clatorita fortei fecuncle a patriotismu-
lui sovietic de care sunt insufletiti milioanele de oameni sovie-
tici. Victoria poporului sovietic in Marele Razboi pentru
Apararea Patriei a constituit o confirmare stralucita a supe-
rioritatii incontestabile a ideolcgiei socialiste asupra oricarei
ideologii burgheze.
Razboiul a costat aproape 7 milioane de vieti de oameni
sovietici §i a adus pagube incalculabile. Pe teritoriul vremelnic
ocupat de dumani au fost clistruse in intregime sau partial
31.850 de intreprinderi lndustriale, Vara a pune la socoteall in-
treprinderile mici, 1.876 sovhozuri, 2.890 statiuni de ma§ini §i
tractoare, 82.000 de §coll, 43.000 de bibiioteci, o retea de 65.00ff'
de kilometri de cale fetata si 2.078 de kllometri de telecomu-
I) I. V. Stalin Despre Marele Riizboi al Uniunii Sovietiee pentru:
ANirarea Patriei, ed. II, P. M. R., 1950, pag. 173.

460

www.dacoromanica.ro
 Pagubele pricinuite de ocupanti se urea la 679 de mi-
liarde de ruble la preturile de clinainte de razboi, ceea ce for-
meazä cloul treimi din valoarea intregii avutii nationale de pe
teritoriul ocupat.
Afar5, de aceasta, cheltuielile de razboi ale Orli I daunele
provenite din saclerea productiei in timpul räzbolulul, de pe
urma distrugeril intreprinderilor, se /idled la 1.890 de miliarde
de ruble.
Asemenea pagube n'a suferit nicio tara din lume. Si cu
toate acestea avftntul muncli pasnice a poporului sovietic a fost
de asa natura, incat volumul productiei antebelice a tgrii a
lost restabilit Inca din 1948. Pentru sfarsitul primului plan
encinal postbelic (1946-1950), a fost prevazutg construirea
a 2.700 de uzine noi i refacerea a 3.200 de uzine.
NumArul scolilor de InvAtImant superior, care in timpul
r52boiului scAzuse Ong la 460, a dep4it In 1948 nivelul ante-
belie (ajungand la peste 800). Tirajul cartilor editate In 1946
(463.700.000) a dep`asit tirajul anului 1940 (446.500.000 exem-
plare).
Avantul grandios al construirii in toatk" tara, extraordina-
rul eroism In munc5, al oamenilor sovieticl, au pus fireste in
fata literaturil sovietice probleme noi de cea mai mare ras-
pundere.
Räzbolul a prilejult o verificare i o consolidare a presti-
giului politic In targ al scriltorilor sovietici. Prin aceasta a
crescut totodatl I sentimentul raspunderil politice pentru
munca lor creatoare adresata masselor de milioane ale po-
porului sovietic. Ca intotdeauna si in orice moment de tranzitie
din viata ãrlI, cand In fata acesteia apar probleme not care
determinA in acelasi timp si sarcinile nol ale literaturil, Par-
tidul a intervenit prin directive privitoare la calle cele noi
pe care trebue sâ le urmeze scriltoril sovietici 1 prin critica
greselilor savarsite In literaturl.
Partidul a dat o inalta pretuire
HotärIrile Partidulul rolului pe care-1 are literatura sovie-
In problemele de literaturii tiel in opera de educare a constiin-
s1 artä (1946). tel socialiste. In raportul sãu despre
revistele Zvezda" si Leningrad",
A. A. Jdanov a spus: Flinda. Statul Sovietic I Partidul nostru

46 1

www.dacoromanica.ro
au eclucat tineretul cu ajutorul literaturii sovietice in spiritui
curajului, al increderii in fortele sale, am invins cele mai mark
greutäti in constructia socialismului si am repurtat victoria
asupra nemtilor I j aponezilor.
...Leninismul acorn: literaturii noastre o covarsitoare sem-
nificatie social I transformatoare... Tovaräsul Stalin a numit
pe scriitorli nostri inginerii sufletelor omenesti. Aceasta defi-
nitie are un talc profund. Ea denota uriasa raspundere care re-
vine scriltorilor sovietici in educatia oamenilor, in educatia ti-
neretului sovietic, in respingerea din campul literelor a lucrari-
lor fara, valoare... Bolsevicii pretuese mult literatura, ei vac' clar
marea ei misiune si marele ei rol istoric in consolidarea unitält
morale si politice a poporului, in cimentarea unit5411 si in edu-
carea poporului." Adresandu-se scriitorilor, A. A. 3danov a
spus: Tovarasi, literatura noastra sovietica, traeste i tre-
bue s traiasca in stransa legaturä cu interesul poporulul,
cu interesul Patriei. Literatura este cauza proprie a po-
porului. Ian', de ce poporul consiclera drept propria lui vic-
tone fiecare succes al vostru, fiecare opera importanta. Iata de
ce fiecare opera reusita poate fi comparata cu castigarea unel
betel% sau cu obtinerea unei marl victorii pe frontul economic.
Dimpotriva, fiecare insucces in literatura sovietica este adano
suparator l intristeaza poporul, Partidul, statul."1)
Pretuirea inalta 'a rolului literaturii artei in viata tarit
1

noastre s'a väzut in atentia pe care le-a acordat-o Particlul odata

cu trecerea la perioada construcliei pasnice de dupti razboi. In
August-Septembrie 194A s'au publicat trei documente de im-
portanta istorica: Deciziile C. C. al P. C. (b) al U. R. S. S. pri-
vitoare la literatura (Despre revistele Zvezda" si Lenin-
grad"), la dramaturgie (,,Despre repertoriul teatrelor de drama
pi masurile pentru imbunatätirea lui") si la cinematografie
(4Despre filmul Viata cea mare"»). Aceste decizii constitue
o noua veriga In lantul masurilor luate de Partid in domeniut
politicii literare. In ele au fost supuse unei critici aspre operele
scriitorilor in a caror creatie s'au maniff:stat tendinte stra'ne
de ideologia sovietica, care Il aveau origina in literatura deca-
'denta a trecutului, in teoria extrem de dáunatoare a arta
pentru arta" (Zoscenco, Ahmatova) anume apolitismul, idea-
3) Raportul asupra revistelor Zvezda" §i Leningrad", pag. 31, 40.

162

www.dacoromanica.ro
lizarea trecutului; precum i activitatea acelora care i-au coco-
losit in literatura si in critica literara. Deciziile privitoare la
literatura, si arta au subliniat ca scrlitorli trebue sä se con-
duel de ceea ce constitue temelia existentei regimulul sovie-
tic de politica lui. Regimul sovietic nu va ingadul educarea
tineretului intr'un spirit de indiferentism fata de politica so-
vietica, intr'un spirit de totall nenasare g de linsa a oricarei
preocupari ideologice.
Forta literaturii sovietice, literatura cea mai inaintata din
lume, constä In aceea ca. ea este o literatura care nu are si nu
ar putea avea alte interese decat interesele poporului, intere-
sele statului. Sarcina literaturii sovietice este de a ajuta sta-
tului sä creasca just tineretul, sa raspunda cerintelor acestuia,
sä creascA generatia cea nouà astfel ca ea sa fie optimist5,
plina de vigoare si incredere in cauza el, sä nu se teama de
greutati i sa fie gata orichnd a invinge orice obstacol.
Deaceea orice propovaduire a Upset de preocupari ideolo-
gice, a apolitismului, a artei pentru arta", este sträina lite-
raturii sovietice si claunatoare intereselor poporului i statului
sovietic..."
Desvoltând aceste teze, C. C. al P. C. (b) al U. R. S. S., In
decizia Despre repertoriul teatrelor de drama sI masurile pen-
tru imbunatatirea lui", arata ca sarcina dramaturgilor nostri
si a celor ce muncesc in teatru este de a crea opere vii, vain-
roase din punct de vedere artistic, despre viata societg.tii sovie-
tice, despre omul sovietic. Dramaturgil si teatrele trebue sa.
oglindeasca In piesele i spectacolele lor viata societatil sovie-
tice in necontenita ei miscare inainte, sä contribue in toate
chipurile la desvoltarea celor mai bune trasâturi ale caracteru-
lui omului sovietic, care s'au manifestat cu o deosebita putere
in timpul Mare lui Razboi pentru Apararea Patriel. Dramaturgil
si regisorii nostri sunt chemati sa participe In mod activ la
opera de educare a oamenilor sovietici, s raspunda la inaltele
lor cerinte culturale, sa educe tineretul sovietic Intr'un spirit
de optimism, de Incredere in viitor, de devotament fatä de Pa-
trie, ca el sa alba deplina Incredere In victoria camel noastre,
sa nu se teama de obstacole, sa, fie capabil de a Invinge orice
greutati. In acelasi timp, teatrul sovietic este chemat s. arate
ca aceste insusiri sunt proprii nu numal atorva personalitatI
alese, unor erol, ci multor milloane de oameni sovietici."

463.

www.dacoromanica.ro
 Deciziile C. C. al P. C. (b) al U. R. S. S. aratg cat de mult
a crescut literature sovietica in cei treizeci de ani de desvol-
-tare si ce loc ocupg ea In viata cultural& a taxi% pun In fate ei
nol sarcini, II deschid nol drumuri de creatie si pun bazele vii-
-toarelor ei succese de creatie. Noi, spunea A. A. Jdanov,
cu oranduirea noastra noua, socialista, reprezentand intruchi-
parea a tot ce este mai bun In istoria civilizatiei i culturil
Tumane, trebue cu atat mai mult sg cream literature cea mai
progresistg din lume, care 0, lase cu mult In urma cele mai
laune modele ale creatiei timpurilor vechi."1)
Deciziile C. C. al P. C. (b) al U. R. S. S. determind carac-
terul literaturil noastre in noua etapd a desvoltdrit et in anii
de dupti rckboi.
Aceste decizii au edicat si mai mult nivelul ideologic al
noilor opere, au ajutat scriitorilor sä se patrunda, de Malta lor
misiune, au Indreptat pe o cale justg straduintele lor creatoare
si au determinat un avant nou al literaturil.
Decernarea premiilor literare
Noul avant al Ilteraturii Stalin in primii ani de dupg rázbol,
constitue 0 marturie stralucita ca literature sovieticg se afla
pe calea unui nou avant, cg ea creste neincetat in necontenitul
el mers inainte. 0 recunoastere a succeselor creatiel literaturii
sovietice o constitue deasemenea I faptul foarte semnificativ
ca guvernul a marit numarul premiilor Stalin pentru prozg
dela 4 la 12, instituind totodatg 1 premii suplirnentare de gra-
dul al treilea pentru opere remarcabile in arta i literatura.
In anii Marelui Razboi pentru Apararea Patriei, literature
noastra a crescut 1 s'a intarit. In perioada de dui:A rázbol, In
Tandurile ei vin mereu scriitori noi. Opere insemnate creeazg
§i scriltorii care s'au format inainte de razboi 1 s'au maturi-
2at in acesti ani sub raportul fortel de creatie.
Succesele scriitorilor sovietici 1-au Indreptatit pe V. M. Mo-
lotov sà spuna in raportul sau, facut cu prilejul celei de a 31-a
aniversari a Merit Revolutil Socialiste din Octombrie: Sun-
tern indreptatiti sa fim mandri de succesele artei sovietice pi,
in ultima vreme, indeosebi de succesele literaturii sovietice:
ele se datoresc conducerii Partidului, care a aratat drumul care
1) Jdanov Op. cit., pag. 44.

464

www.dacoromanica.ro
trebue urmat. Literatura, cinematograful i alte forme ale artei
noastre se imboatesc tot mai mult cu opere care clesvAlue in
eroii lor sensul ideologic al evenimentelor si al muncii oameni-
tor (pocii sovietice.
Arta adevAratA este accesibilA i lasä urme adAnci in con-
tiinta oamenilor i deaceea este atat de mare insemnAtatea
avAntului de astIzi al artei sovietice in educatia comunistl a
poporului sovietic, in sporirea succeselor el. Arta sovieticA pA-
trunde depute dincolo de frontierele Orli, popularizand inflp-
tuirile §i viata Patriei noastre, pe care presa capitalistA cautA
sä le ascundA sau sá le denatureze in ochii oamenilor muncii."1)
Prelucrand, in raportul sAu asupra revistelor Zvezcla" §i
Leningrad", sensul hotAririi Partidului privitoare la cable de
desvoltare ale literaturii sovietice in perioada de dupa razboi,
A. A. Jdanov a spus CA literatura sovieticA ocupl in viata cul-
turalA a tArii si a lumii intregi un loc urias. El a subliniat ma-
ea misiune istoricA i rolul pe care il are ea in intIrirea uni-
tali morale si politice a poporului I in unirea l educarea Po-
porului, a arAtat ca in fats, literaturli noastre stau sarcini
uriase de importanta. internationalk
RAzboiul de Aparare a Patriei a consolidat Statul Sovietic,
4-a ridicat enorm prestigiul international, a contribuit la lär-
girea experientei politice si a orizontului omului sovietic care
a eliberat omenirea de primejdia sclaviei fasciste. Oamenil so-
vietici au venit in Europa occidentalA ca reprezentanti ai Sta-
tului Sovietic intemeiat pe cele mai inalte principii sociale
cunoscute pInA, acum de istorie, pe principille socialiste, si au
putut sA se convingA la fata locului de superioritatea incompa-
rabilA a orAnduiril sovietice.
Experienta de lupta si de organizare, un orizont larg inter-
national toate acestea au contribuit ca omul sovietic trecut
prin focul rAzboiului sä se intareasca si mai mult si dragostea
lui de Patria Sovietica sA dev.ie si mai profunda; poporul a de-
venit mai exigent In cerintele lui fatA de operele culturil so-
vietice.
Nivelul exigentelor l gustul poporului nostru, a spus
A. A. Sdanov, e foarte Malt." Cresteau totodata 1 cerintele

1) V. M. Molotov Raport la a 31-a aniversare a Marii Revolutii

Socialiste din Octombrie, Ed. P. M. R., 1948, pag. 25.
30 Istoria Lit. Sovietice Ruse
465

www.dacoromanica.ro
fata de literatura noasträ al care! nivel trebuia, bineinteles, sä
fi crescut odata, cu cresterea politlea i culturaiä a tärii. Po-
porul sovietic, spunea A. A. Jdanov, asteapta dela scriitor
o armä cu adevärat ideologia, o hranä spirituall, care sä ajute
la realizarea planurilor marii constructii."
Fireste Ca sarcina principalg a literaturii sovietice este toc-
mai o asemenea participare cat mai intensa la marea construire.
Poporul nostru, spunea A. A. Jdanov, asteapta ca
scriitorii sovietici sä infatiseze i sä exprime eroismul cu care
poporul lucreazá asazi, dupb; lzgonirea dusmanilor, la refacerea
economiei nationale." El a dat ca exemplu faptele de eroism
in ampul muncii ale locuitorilor din Leningrad, care trebue
sA-si afle reflectarea in literatura. Odatá cu aceastg, terra, A. A.
Jdanov a indicat 1 terna Razboiului pentru Apararea Patriel,
punand in fata scriitorlior sarcina sa aprofundeze i 0', gene-
ralizeze uriasa experienta pe care sl-a insusit-o poporul in Ma-
rele Razbol pentru Apararea Patriei". Fireste ca aceste teme in
multe privinte se impletesc. Sa lua"m, spunea A. A. Jdanov,
tema femeii sovietice... A fetelor I femeilor eroine din Lenin-
grad... ele au dus pe umerli lor uriasele greut5,ti din anti de
razbol I acum cu prqui jertfiril de sine muncesc la implinirea
grelelor sarcini ale ref acerii economiei".1)
A treia temä esential6, care s'a nascut in perioada de dupa.
razboi, in conditlile and fascismul sdrobit, aneastá tu-
Oat -
moare canceroasa, a culturii burgheze", dupá expresia lui Gor-
si-a gasit un teren prieinic de desvoltare in tärile impe-
rialiste, este tema demasarii meritelor fictive ale culturil bur-
gheze, cultura care de f apt a intrat demult in perloada de ma-
rasm si de descompunere. Jdanov indemna pe scriitorii sovie-
tici s 5. biciulasc6 cu curaj, sä atace cultura burgheza", a are!
influentä desagreganta impiedia desvoltarea culturli adeva_
rate, socialiste.
Acestea sunt linille tematice principale ale desvoltarii lite-
raturii sovietice dupä Mare le Rázbol pentru Apararea Patriei st
sarcinile pe care Partidul le-a pus in fata ei.
De buna ,seamä cä elaborarea acestor teme nu numai cä nu_
excludea indeplinirea sarcinii centrale a literaturil sovietice In
oricare din etapele desvoltAril el aceea de a crea figura omu-
1) Idanov Op. cit., pag. 22, 25.

466

www.dacoromanica.ro
lui sovietic ca erou pozitiv al epocii, ci dimpotrivä, contri-
buia 1 mai mult la desvaluirea lul cat mai completa in toata
realitatea concretä a activitätii lui din anil de dupa razbol.
Aceasta sarcina, dealtfel, este cuprinsä si ea In decizille
C. C. al P. C. (b) al U. R. S. S. din 1946 privitoare la arta so-
vietica de dupg. razboi. In ele se vorbea despre necesitatea de
a se crea opere vii, de mare valoare din punct de vedere artis-
tic, despre viata societatii sovietice, despre omul sovietic... s.
reflecte viata societatil sovietice in miscarea ei inainte, s.
contribue in toate chipurile la desvoltarea continua a celor mai
bune trasaturi ale caracterului omului sovietic". A. A. Jdanov
indemna In raportul su pe fiecare scriltor sovietic constient"
sa arate noile insusiri inalte ale oamenilor sovietici, sa infa-
tiseze poporul nostru nu numal asa cum este astazi, dar sa-i
priveasca i asa cum va fl maine, facand ca scrisul nostru s6.
fie un far care sn-i lumineze mersul inainte".
Succesele extraordlnare ale Statului Sovietic, cresterea
omului sovietic, experienta dobandita in anii Marelul Razbot
pentru Apararea Patriel i, in sfarsit, profunzimea analizei
procesului literar i claritatea perspectivelor de desvoltare a li-
teraturii indicate prin deciziile Partidului, toate acestea asi-
gurau succesele literaturil sovietice In perioada de dupa razbol,
II asgurau un nou avant creator.

Pe la sfarsitul razboiului, atentla

Tema construirii cititorului si a criticil a fost atrasa
de o mica nuvela a lui V. Ovecichin intitulata Salut de pe
front". Ceea ce este interesant in aceasta carte e c autorul -el
a stint sa arate c `Inca in timpul razboiului, aflandu-se In lupte,
oamenil sovietici se gandeau la zilele apropiate ale muncli de
reconstructie pasnica. Eroii lui Ovecichin sunt lup Vatori col-
hoznici, care in scurtele momente de repaos cliscuta problema or-
ganizarii muncli din colhozul lor, tinand seama de experienta
clobanditä de el In timpul razbolului, incat munca lor sä In-
semne nu numal o reluare pasnica, ci l o ridicare a el la un
nivel nou, mai Irian.
Nuvela era semnificativa toemal prin faptul ct arata cat
de adanca este nazuinta omulul sovietic spre 0 muna pasnica.
constructiva I câtä intelegere dovedeau simplii luptatori din
randurile Armatel Sovietice In ce priveste raspunderea pentru

467

www.dacoromanica.ro
 probl6mele complexe pe care le
ridica inaintea lor apropiata pe-
rioada de ref acere economica fi
totodata si de ridicare a eco-
nomiei nationale pe o treapta
mai inalta.
Se intelege el tema construi-
rii este aceea care s'a impus
chiar din primul moment si a
ocupat primul loc in literatura
de dupa razbol. In centrul aten-
tiei scriltorilor sovietici se afla
acum munca eroica a oamenilor
sovietici, care.refac 1 desvolta
economia 1 cultura tarn lor pe
baza grandiosului plan stalinist.
Una din figurile centrale in ela-
borarea acestei teme este figura
P. Pavlenco ostasului sovietic care se Intoarce
de pe front la munca lui con-
structiva, imbogatind-o cu experienta razboiului in care came--
terul lui s'a intarit I s'a càlit. Dintre operele care zugrávesc
construirea postbelica din colhozuri, se remarca Indeosebi ro-
manele ,,Cavalerul Ste lei de Aul", de S. Babaevschl i ,,Feri-
cirea", de P. Pavlenco. Figura centrala a romanului lui Ba-
baevschi este tanarul colhoznic Tutarinov care, Intorcandu-se
de pe front cu distinctia de Erou al Uniunii Sovietice, se apuca
de munca pasnica cu acelasi eroism ca i pe front. Mu It mai
complex e drumul pe care-I parcurge eroul romanului lui Pav-
lenco, colonelul Voropaev. El se intoarce de pe front fat% un
picior, bolnav de tuberculoza i, iesind din cadrele armatei, vine
sa se stabileasca In Crimeia.
Cedand oboselii i slabiciunii sufletesti care-1 cuprind de pe
urma greutatilor prin care trecuse, el se gandeste la odihna lI
la tihna lui personala, convins ca nu mai este bun pentru o
munca obsteasca serioasa. Dar amploarea i forta cu care se
desfasoara in jurul lui construirea vietii noi II atrag pe nesim-

168

www.dacoromanica.ro
tite in torentul general de =Inca, experienta lui i§i gase§te
aplicatie si in timp de pace §i Si oda posibilitatea sa antreneze
dupa dansul oameniiprin munca lui 1nf1äcrat I necesara
tarn, colonelul Voropaev, i§i regaseste fericirea.
Munca plink de eroism in productie este infati§ata in ro-
manul Verei Panova Crujillha", in schitele lui B. Galin
Donbass"; dar cea mai completa prezentare a temei muncii
eroice a fost data de V. Ajaev in romanul sau Departe de Mos-
cova". In esenta, in acest roman este infatisata constrairea in
timpul Rázboiului pentru Apararea Patriei. Departe de Moscova,.
in rásarit, se construe§te o conducta de petrol pentru care Ina-
inte de razbol se prevazuse un termen de trei ani. Izbucnind
razboiul, guvernul a pus in fata constructorilor sarcina de a
termina construirea conductei in doi ani. Unii cred ca realiza-
rea lucrarii intr'un termen atat de scurt este imposibild. Altora
11 se pare chiar ca nu este necesar sa se mai continue construe-
tia. Momentul cere ca toti sa piece grabnic pe front, O. apere
Moscova. Dar bolsevicii care conduc lucrarea inteleg importanta
pentru stat a sarcinil, inteleg perspectiva stalinista a victo-
riei, In lumina carela munca lor In spatele frontului este tot
atat de importanta ca i lupta pe front impotriva dusmanului.
Inlaturand din calea lor pe cei neincrezatori, ei nu se lasä im-
piedicati de greutätile pe care le Intampina §1-si ating telul-
Patosul eroic al muncii socialiste care Insufleteste romanul lut
Ajaev face ca aceastä opera sa fie deosebit de aproape de atmos-
fera zilelor de construire pasnica de dupa razboi, face ca tema
ei sa, fie actuala
Generalizarea experientei Razbo-
Tema RAzbolului iului pentru Apararea Patriel pre-
pentru Apärarea Patriel zinta o mare' insemnatate in timp
de pace. Sarcina scriitorilor nastri consta In a da o cronica ar-
tistica a razbolului, a arata faptele de vitejle ale oamenilor so-
vietici §i a educa prin pilda tor generatille de tineret sovietic..
Intrucat In timpul razboiului caracterul omului sovietic s'a ma-
nifestat cu o forta l plInatate neobisnuita.
Este tocmai problema pe care o rezolva o serie de opere din
ultimil ani. Ele oglindese in primul rand cele mai de seama
etape ale operatiilor militare. Cirezi pe drumuri", de Avdeev
este opera care Infatiseaza chiar inceputul razboiului. Insemna-

469

www.dacoromanica.ro
tatea el constä in aceea c scriitorul a reusit sä redea expresiv
acel spirit de discIp1ln l organizare launtria cu care oamenil
Sovietici intampinau I suportau incercIrile din timpul raz-
bolului. In nuvell se povesteste cum se evacuau din regiunile
amenintate de invazia dusmana cirezi imcnse de vite I cu câtä
bärbMie II indeplineau aceasta sarcinA oamenii sovietici simpli.
Tot despre perioada initialä a r52bo1ulu1 vorbe*te scriitorul
Bubennov in prima parte aparuta a rornanului sau Mesteacanul
alb", a cArui figura centrala este tanärul luptator Andrei care,
retrAgandu-se, castiga experienVa i devine un luptator pe de-
plin format. Povestirea lui Necrasov In transeele Stallngradu-
lui" infatiseaza cu multa putere perioada cea mai grea a lup-
telor dela Stalingrad, and Armata Sovietica a oprit inainta-
rea dusmanului.
Eroicul Leningrad, ale cgrui incerari din timpul blocadei
formeaza unul dintre cele mai tragice episoade ale rAzboiului,
a fost infAtisat in romanul scriltoarel Chet Unseals., Asecliul".
Munca cotidiana a personalului de rand al unui tren sanitar,
muncä plina de incordare launtrica 1 eroism, a fost arAtata
in povestirea TovarAsi de drum", de V. Panova.
0 serie de opere au fost inchinate luptel pe care au dus-o
impotriva dusmanului partizanii din regiunile cotropite ale prii.
(Oameni cu constiinta curatA", de Versigora, In ilegalitate
in Crimeia", de Cozlov).
In sfarsit, scriitorii ricOri au inceput sä descrie l ultima
perioada a razboiului, cand Armata Sovietica a pornit Main-
tarea ei nestävilita spre apus. Maturitatea soldatului sovietic,
iscusinta comandantilor sovietici, care pe baza strateglei stall-
niste si-au insusit pe deplin tehnica luptei moderne, au fost
infatisate in nuvela lui Berezco, Noaptea unui comandant",
in care Armata Soviet* inaintand in conditii care par impo-
sibile, pe niste drumuri complet desfundate, sdrobeste pe dus-
man.

Unul din efectele perioadei raz-

Tema demascarli culturit boiului in viata tarn noastre a fast
burgheze
o lärgire extraordinarä a orizontului
International al ornului sovietic. Sträbg,tamd o serie de tari eu-
topene, avand prilejul sa loculasca in mai multe ri, oamenii

470

www.dacoromanica.ro
sovietici s'au putut convinge aevea de incomparabila superio-
ritate a regimului sovietic si de putreziciunea regimului bur-
ghez. Ei s'au ciocnit totodatg I cu acea prigoang indreptatg
Impotriva culturii sovietice si a oamenilor sovietici pe care o
desfäsoarg peste hotare toti aceia care au preluat din mâlnile
Intepenite ale lui Hitler si Gbebbels steagul lor negru. A al-Ma
adevgrata fall a purtgtorilor culturil burgheze degenerate, a
care fatadg camufleng, armata Fenbongilor (din Tamara
(arda"), care sunt gata cu ajutorul bombei atomice sg-i intreacg,
pe profesorii lor fascisti nimiciti de Armata Sovieticg, iatg
una din sarcinile cele mai imp,gtante ale scriitorilor sovietici.
In privinta aceasta este Insemnatä contributia pe care a
adus-o I. Ehrenburg in romanul sau ,,Furtuna", infltisand un
-vast tablou al luptei popoarelor TJniunii Sovietice si a fortelor
democratice de dincolo de hotare Impotriva Germaniei fasciste
si a aliatilor ei.
Tema aceasta devine tema de bazg In perioada de dupg
ra,zboi a creatiei lui C. Simonov, care ii inching piesa Ches-
tiunea rusg" l un ciclu de versuri intitulat Prieteni 1 dus-
mani".
In piesa Chestiunea rusg", Simonov a infltisat pe repre-
zentantli vAnduti ai presei americane, lipsiti de principii si de
scrupule, de care se izbeste ziaristul Smith, democrat cinstiti
care refuzg sg scrie despre Uniunea Sovietica calomnia care
i se cere din partea Dicki-lor i Podhaliuzin-ilor americani con-
temporani, conducgtori ai unor uriase edituri.
Ciclul de versuri lirice ale lui Simonov pune cu ascutime
al vehementá tema culturii burgheze.
Eroul Eric al versurilor lui Simonov, infatisat pe fondul cg-
lgtorillor lui peste hotare si al Intglnirilor lui cu oamenli de
acolo, simte cu toate fibrele fgpturii sale cg prin toatä lumea,
-tot pgmantul strabatand, pgseste prin fum avangarda"
avangarda luptelor de clasg tot mai dgrze.
Vorbind despre prigoana impotriva negrilor din America,
Simonov conchide:

nu 'mparci lumea 'n negri, oachept, galbeni,

Ci doar in rogz, not._ Fi albil, et!

471

www.dacoromanica.ro
§i intrezAre§te totodatA apropierea zilelor cAnd vor avea §i et
acolo Perecop-urile1) lor §i albii vor fi aruncati §i acolo in mare.
Este foarte sugestiv felul cum a redat Simonov ura de care sunt
cuprinse clasele conducAtoare din statele capitaliste impotriva
Uniunil Sovietice §i sentimentul lor de neputintA in 'rata aces-
teia:
Sd stai iori cat sd tot socoti,
Sd-i arzi sau sd-i finpufti, nu poti
Cum fu in Crasnovodsc cu toti
Cei doudzeci i vase...2)
Dar in acela§i timp, poetul intalne§te pretutindeni prietent
de-al Uniunii Sovietice. El ii vede in jurul sAu la meetingul din
Canada, in America, &And trece la brat cu o negresA prin sàllle
hotelului in care accesul negrilor este interzis; el ii vede in
Franta:
Cu pumnii grei, ca inteun crez,
Votdnd cu brate avdntate,
Ei it salutd pe Thorez.
Eti sigur de majoritate!
Intr'un sat japonez, el aude numele lui Lenin §1 al hit Stalin:
Ce-avant ia revolutia 'n mersu-i viu
?i uncle a ajuns curentul ei purtat
Cdnd chiar aid, la nord de Tokio 'n acest sat,
Sidvit e Stalin, Lenin Incd-i viu.
Din pipe de aramd'ncet tritgand
Tdranii, de emotie, tac deodatd,
.1-a lost o clipd-inteadevdr ciudatd
Cdnd am simtit in mintea mea un gand
In cale, tried mult le este dat:
0 Aurord" lupta 'n zorii fumurii
qi Un palat de iarnd", tulle aurii
Ce'n Tokio chiar in centru Fi-a 'naltat.

I) Perecop istm din nordul Crimeii, unde Armata Ro§ie a repurtat

o victorie strAlucit5 Impotriva bandelor contrarevolutionare §i interventio-
ni§tilor, In cursul rgzboiului civil. (N. trad.)
2) Aluzie la cei 26 comisari ai poporului Impu§cati In timpul rkboiului
civil, de c5tre interventionitii stfaini. (K. trad.)

472

www.dacoromanica.ro
 Astfel, demascancl cultura burgheza a tarilor de peste ho-
tare, Simonov, ca §i ceilalti scriitori sovietici, arata, in acelmf
timp i forta mi§carii democratice progresiste din acele tari.
Plin de caracterizari sugestive privind pe reprezentantii cla-
selor exploatatoare (poezia Tigrul"), de analogii usturatoare
(Arde, arde in America Reichstagul"), patruns de spiritul soli-
daritatii revolutionare internationale (poezia Nu!"), ciclul de
versuri Prieteni i dusmani" al lui Simonov reprezinta un mo-
del admirabil de lirica politica militanta si in versurile sale
cele mai bune se inrude§te cu lirica. lui Maiacovschi. Tot atat
de apropiat de lirica lui Maiacovschi e l eroul liric din versu-
rile lui C. Simonov, plin de ardoare si temperament revolu-
tionar:
Pdfind, incep discursu-apoi,
Era ca'n salt la un atac
In care nu mai dai 'napot!
In raportul sau privitor la revistele Zvezda" i Lenin--
grad", A. A. Jdanov spunea c sarcina literaturii sovietice con-
sta. nu numai in a raspunde la lovituri prin lovituri, in a ras-
punde la aceste calomnii i atacuri josnice la adresa culturil
noastre sovietice, la adresa socialismulul, dar i in a biciul cu
temeritate si in a ataca cultura burgheza, arlata In stare de
marasm i descompunere"1).
Tocmai aceasta, sarcina o I indeplineste C. Simonov in piesa
sa Chestiunea Rusa" si in versurile sale.
Figura omului sovietic
Tratarea temelor de baza care
s'au impus in perioada de dupa raz-
bol, in toata diversitatea lor, este caracterizata printr'o com-
pieta unitate a modului cum sunt concepute de catre scriitoril
sovietici. Aceasta unitate este determinath in primul rand de
atitudinea partinica a scriitorilor sovietici, de faptul c ei apre-
ciaza realitatea din punctul de vedere al luptei pentm crearea
societatil comuniste si se rnanifesta in primul rand prin aceea
ca in centrul atentiei lor se afla omul-patriot sovietic, a carul
cream, dupa, cum a spus tovarasul Molotov In raportul säu cu
prilejul celei de a treizecea aniversari a Marii Revolutii So-
1) Jdanov Op. cit. pag. 41.

4Th

www.dacoromanica.ro
 L'A-1 cialiste din Octombrie, constitue
cea mai mare cucerire a Revo-
Iuiei noastre".
41 In anii de dupl azboi, scrii-
torii sovietici au Mut mult
pentru prezentarea figurii omu-
lui sovietic asa cum s'a afirmat
el in timpul räzboiului I dupl
rlzboi. Anii de rAzboi au scos in
404, evidentä eroismul fArt precedent
al oamenilor sovietici. Oricare
luptätor al Armatei Rohi,
scria tovarasul Stalin, poate
spune cu mAndrie ca duce un
rlzboi drept, de eliberare, un
räzboi pentru libertatea si in-
dependenta Patriei sale. Armata
B. Polevoi Rosie are telul slu de räzboi,
nobil i inalt, care o insufleteste
la fapte eroice. Iatä cum se explicit de fapt cä Räzboiul pentru
Apärarea Patriei dä nastere in tara noasträ la mii de eroi si de
eroine, gata sA meargä la moarte pentru libertatea Patriei lor" 1).
In aceastä scoall de eroism de mass& au crescut I s'au otelit
caracterele oamenilor sovietici. Sarcina scriitorilor sovietici este
-tocmai de a aräta träsäturile lor cele mai bune, de a educa
prin pilda lor massele poporului si mai ales tineretul.
Am vorbit mai inainte despre insemnatatea figurii colone-
lului Voropaev din romanul lui Pavlenco, Fericirea", despre
Eroul Uniunli Sovietice, Tutarinov, din romanul lui Babaevschi
,,Cavalerul Ste lei de Aur". Pliná de farmec e figura b6.tranului
medic Be lov si a comunistului Danilov din povestirea Verei
Panova, Tovaräsi de drum".
0 zugthvire deosebit de completA a tipului omului sovietic
a dat-o B. Polevoi in cartea sa Povestea unui om adevärat".
Ca si multe alte opere ale scriitorilor sovietici, nuvela aceasta
-se intemelazá pe un material documentar i descrie oameni

I) I. V. Stalin Despre Mare le Razboi al Uniunii Sovietice pentru

Ap5rarea Patriei, ed. II. P. M. R., pag. 40.

474
www.dacoromanica.ro
-rapte reale. Are la baza cazul pilotului Meresiev care, desi cu
labele ambelor picioare amputate, in urma ránilor prImite, a
avut vointa ca prin exerciVi repetate s. devina in stare de a
se intoarce la unitate §I de a-§i relua cu succes misiunea lui
de pilot. 0 putere de vointa exceptionalk perseverenta,.capa-
citatea de a suporta orice suferInte, pe scurt acea forta spirt-
tuall care se manifesta in om numai atunci cand el sluje§te
scopul inalt pe care-1 poate oferi numai dragostea fata, de Pa-
tria Socialistk toate aceste träsaturi de caracter ale comu-
nistului Meresiev au fost aratate cle autor in chip viu §i cu
multa adancime. In nucela aceasta este infatisat §i alt caracter
puternic de comunist, acela al comisarului Vorobiov, care moare
agitatoric, ca sa folosim expresia lui Furmanov, Insufletind II
educand oamenii panä in ultima clipa a vietii lui i chiar prin
insu§i sfar§itul lui.
Un loc deosebit ocupa, romanele lui C. Fedin, in care se
arata, desvoltarea caracterului unui comunist Inca Inainte de
Octombrie (Primele bucurii") §i In anii razbolului civil (0
vat% neobisnulta"). Tipul comunistului Izvecov, creat de C. Fe-
din, este una din cele mai vil figuri de comuni§ti din literatura
sovietick Trásäturile fundamentale ale caracterulul sau II leaga
straits de eroli zilelor noastre, de§i autorul Ii infatiseaza pe fon-
dul unui material apartinand trecutului.

Un mare rol in zugravirea figurii

Poezia lui M. Isacovschi omului sovietic ii joaca lirica, care
descrie lumea lul interioark starile sufletesti pe care le tre-
ze§te in el realitatea sovietica. Lumea interioara a omului so-
vietic, gama variata §i bogata, a sentimentelor §i gandurilor sale
nu au egal in istoria lumii, pentruca se bazeaza pe unitatea in-
disolubila dintre om §i societate, cu totul irealizabilä altädata.
Intr'o Iara socialista personalitatea individului atinge o stare
de desvoltare. Infloritoare tocmai atunci cand ajunge la gradul
cel mai inalt de contopire cu colectivitatea; In lupta pentru
nobilul §i maretul scop comun se afirma §i se maturizeaza fuse-
sirile ei cele mai bune.
Bogatia lumii interioare a omului sovietic, format in pro-
cesul construirii societatii comuniste, determina noutatea §i in-
semnatatea liricii socialiste.

475
www.dacoromanica.ro
 , Unul dintre cei mai de
seama reprezentanti ai acesteia.
este Mihail Vasilievici Isacov-
schl.
Genul poetic de baza al lut
Isacovschi este cântecul. Nu
intamplator acesta este unul,
din genurile preferate ale po-
porului rus. In el apare cu o deo-
sebita claritate acel sentiment
de unitate dintre om si socie-
tate care e atat de caracteristic
pentru oranduirea socialista.
Mäestria in cantec a poetulut
liric se dovedeste prin faptul eä .

el stie sä gäseasca formele de

limbaj cele mai potrivite pen-
truca emotiile pe care le ex-
C. Fedin
prima sä fie cat mai apropiate
sufletului intregului popor, sg.
[matt fi lesne intelese de milioane de oameni i sa se int-
pareasca usor in inima si memoria lor, devenindu-le dragi. Iata
de ce in Uniunea Sovietica cantecul este atat de drag tuturor sil
cantecele favorite räsunä cantate de milioane de oameni din
tara noastra.
Printre cantecele favorite ale poporului sovietic se numara
si multe cantece de ale lui M. Isacovschi ca de pilda: Cantec
despre Stalin", Cantecul Catiuri", ,,Au cine ghiceste?",
Dati-mi armonica in maini", In padurea de langa front",

simulte, multe altele.

i
Ceata partizanilor", O fata petrecea un ostas pe front", ,,Ocht
caprui, pe unde sunteti", Nu te necaji, nu", Nu t floare mat
trumoasa", M'auzi oare, draga mea", largsi s'a potolit
totul pana'n slut", Pasari calatoare", Pe cararea inrourata"-
Mihail Isacovschi a strabatut un drum al vietii care 1-a pre-
gaud sa devina exponentul sentimentelor i gandurilor poporu-
lui sovietic.
El s'a nascut in anul 1900 dintr'o familie saraca de tarani,
in satul Glotovca din regiunea Smolensc. De multe ori, iS
476

www.dacoromanica.ro
aduce aminte Isacovschi, nu
aveam nici macar o bucata de
paine neagra." Mutat de invä-
-tatori, care observasera aptitu-
dinile exceptionale ale baiatului,
el reusi sä termine scoala sä-
'teasel si sá intre la liceul din
Smolensc, unde a invatat pana
in anul 1917. Revolutia 1-a gasit
pe Isacovschi invatator la o
:scoala, sateasca.
Revolutia 1-a cuprins chiar
dela inceput inteun vartej de
evenimente i interese politice
de mare insemnatate, incat el
a participat activ la viata pu-
blica. In 1918, Isacovschi a intrat
in randurile Partidului Bo lse- M. lsacovschi
Tic. Concomitent cu munca lui
multilaterala in presa, el nu inceta sa scrie versuri. Dar cele
scrise nu-1 satisfäceau. Am ars toate manuscrisele vechl, II
aminteste el, dar acel nou asteptat tot nu mai venea." Abia
incepand din 1923, dupa märturisirile lui, incepe i munca lui
poetica fecunda, iar in 1927 publica la Moscova volumul de ver-
suri intitulat Fire de cablu prin paie". Insusi titlul cartii arata
ca in cuprinsul ei este vorba despre transformarea socialista a
satului. Gorchi a relevat chiar din primul moment talentul poe-
tic al autorului si a facut o apreciere favorabila cartii. El a
relevat ideia de ball a creatiei lui Isacovschi unitatea dintre
sat si oras in Tara Sovietelor, disparitia treptata a contradic-
tiilor dintre ele in societatea socialista: Mihail Isacovschi nu
.este sätean, ci acel om nou care stie c, orasul 1 satul sunt doua
forte care nu pot exista separate si a a venit timpul ca ele
sä se contopeasca Intro mare forta creatoare, asa cum nu s'a
mai intamplat nicaleri pana acum.
In fond, acesta este motivul care rasuna in toate versurile
lui Isacovschl:

477

www.dacoromanica.ro
 kle-au trezit deodatd diminetile.
lnima din rdsputeri svdcni.
Ca sd creftem faptele,
Mdretele,
Inviat-am astdzi, suntem vii! 9
Are un vers simplu, frumos, care emotioneazá prin since-
ritatea lui".
De atunci, Mihail Isacovschi a intrat temeinic in literatura
sovieticä. Incepand de prin anul 1930, când compozitorul Zaharov
a transpus in muzicl poezia lui Dealungul satului", atentia lul
Isacovschi s'a concentrat asupra ca,ntecelor, care au fácut ca
numele lui sä fie cunoscut §i iubit de intreg poporul.
In versurile sale, Isacovschi exprimä cu mult5, amploare si
varietate sentimentele oamenilor sovietici, patriotismul lor
adânc si dragostea netärmurita pentru tovar4u1 Stalin. In Cu-
vânt calre tovarAsul Stalin", el spune in numele intregului
popor:
Iti multumesc cd'n vremi de cumpeni pline,
De fier in luptd ddrzd ne-ai crescut.
Tovaray Stalin, am crezut in tine
Cum poate nici in noi nu am crezut.
Si scut ne-ai fost. Dupmanul cel nemernic
De ce-i e dat, nu va scdpa nicicdnd
Ingddue-mi sd-ti strang mana puternic,
fatd-ti sa nurnchin pan' la pdmdnt.
Pentru credinta datd Patriei-mume,
Pentru curata yield ceo trdegti,
Si pentru 'ntelepciunea ta In lume,
iç multumesc cd efti afa cum egi. 2)
In versurile lui Isacovschi se oglindesc pe larg cele mai dife-
rite aspecte ale vietii Tarn Sovietelor §1 indeosebi ale noulut
sat sovietic, intocmirea ärii, traaturile de caracter ale oame-
nilor sovietici, atitudinea piing de noblete sufleteasa a unuia
fatA de altul.
1) Versificare de Nina Cassian. (N. trad.)
2) M. lsacovschi Poezii alese, traducere de Nina Cassian, Ed Car-
tea Rusà. (N. trad.)

478

www.dacoromanica.ro
 In cantecele si versurile lui Isacovschi si-au gäsit o admi-
rabilh expresie poetich sentimentul de prietenie si de ciragoste
al oamenilor epoch staliniste, bucuria I mandria faptelor lor
in munch, eroismul lor pe campurile de bätalle recente. Dra-
gostea fath de Patrie, con§tiinta superiorithtii oranduiril sovie-
tice asupra orichrei alte oranduiri formeaza patosul poeziel pro-
fund populare .a lui Isacovschi:
Spre-a verii trecuta dogoare
Trec paseiri in sbor cdlator.
SPre caldele 34r1 ele sboard.
Dar eu de aci n'o sd sbor.
Mereu m'oi afla langa tine,
Tu, tard pe care-o iubesc.
Nu-mi trebue tarmuri straine.
Nici soare strain nu-mi doresc1).
Se observh in versurile lui Isacovschi o mare scoalä poetick.
o culturh inalth; el a atins simplitatea imaginii poetice si a
limbii, caracteristice numai marilor poeti. 0 frazh concish, caldl,
cu o constructie fireasch, folosirea din plin a formelor si into-
natillor graiului uzual, cunoasterea perfectä a poeziel populare,.
un umor bland, abundenth de comparatil din domeniul naturil.
ruse, repethrile de vers i relu5zile de cuvinte dela un vers la
altul atat de caracteristice pentru cantec (Merg dealungul strh-
zii, tar luna in cer lumineazh, iar luna in cer lumineazá, ca noi
amandoi sh ne intalnim"), varietatea lexicului, toate acestea
poetul le-a invAtat si dela clasicii poeziei ruse si dela poezia.
popularä rush. Deaceea versurile lui se astern atat de bine In
muzich i oferh o baz5, pentru crearea unor melodil expresive.
Sentimentele i gandurile oamenilor sovietici, care se afirmä
din plin si multilateral In cele mai diverse domenii aie vietil
thrii lor, care hi iubesc cu pasiune Patria lor Sovietich, acesta.
este continutul bogat al liricil lui Isacovschi, care determinh
boghtia i expresivitatea formel el poetice. In anul 1950 M. Isa-
covschi a fast distins cu ordinul Lenin pentru meritele lui deo-
sebite In domeniul desvolthrii literaturii artistice.

1) Versificare de Nina Cassian. (N. trad.)

479,

www.dacoromanica.ro
 Chipul eroului liric al lui Isacovschi, insemnatatea lumii lui
interioare, determina locul important pe care-I ocupa opera lui
In viata noastra Metal* contribuind la indeplinirea sarcinii
tomune a scriitorilor sovietici infatisarea caracterulul omului
-sovietic In toata plinatatea lui.

Succesele dramaturgiel
In anii de dupa razboi, au apa-
rut o serie de piese in care se re-
flecta aspectele esentiale ale vietii tarn. Ca si poezia i proza
dramaturgia a imbratisat tema contemporank tema activitätii
oamenilor sovietici care 11 reconstruesc tara. Alaturi de dra-
maturgii consacrati (B. Romasov, N. Virta, A. Corneiciuc, C. Si-
monov) apar i scriitorl tineri (A. Sofronov, A. Surov si altii).
In centrul atentiei dramaturgilor nostri se afla zugravirea celor
mai frumoase träsaturi ale oamenilor sovietici si ale luptei aces-
tora cu tot ceea ce sta in calea desvoltärii omului sovietic si a
Patriei Sovietice. In piesa lui Sofronov Caracter moscovit", se
arata procesul cresteril omului sovietic, care invinge pornirile
egoiste i individualiste din el. Personajul central al piesei este
directorul de uzina Potapov. Acesta i1 indeplineste munca ire-
prosabil, uzina lui depaseste intotdeauna planul de productie,
toti (chiar si el insuqi) ii considera ca un adevarat om sovietic.
Se constata ca totusi Pntapov mai are Inca trásaturi indiviclua-
lisle, straine unui adevarat om sovietic. Cand este solicitat sä
dea o mana de ajutor unei uzine vecine, el refuza, temanclu-se
sa nu provoace prin aceasta scaderea indicelui de productie al
uzinei sale. El este preocupat numai de succesul salt. La un mo-
ment dat izbucneste un conflict asctrtit intre el qi cei din jurul
lui, in special cu sotia lui, care au inceput lupta impotriva lui
Potapov, pentruca el sa-si dea seama de greseala pe care o face
de a apara interesele uzinei sale in detrimentul intereselor sta-
Conducerea de Partid ii ajuta pe Potapov st-st vada gre-
seala si s. gaseasca drumul cel drept.
0 tema deosebit de acuta a fost tratata in piesa lui C. Si-
rnonov Umbra Straina". Piesa infatiseaza un savant sovietic
de seamk care este stapanit inca de deprinderea mostenita din
perioada prerevolutionara de a se ploconi in fata Apusului. El
trimite in America o foarte importanta inventie a sa pentru a
cleveni celebru in Apus, neputand intelege Ca prin aceasta tea-

480

www.dacoromanica.ro
deaza intexesele statului sau. Se na§te un conflict gray intre el
§i personalul uzinel §i prietenii lui, care cu totii sunt adevärati
oameni sovietici. Incercarea de a readuce inventia in tax% este
incununata de succes. Savantul Il d seama c. s'a lasat prins
de spioni, clevenind o juarie in mainile lor §i, fara s vrea, §i
tradator al taril sale. Dar guvernul, cu toate ca el insu§i ceruse
SA fie eliberat de conducerea institutului, 11 incredinteaza con-
tinuarea muncii sale la institut §i el reintra in laborator cu de-
savar§ire transformat de increderea pe care 1-a acordat-o tara.
Astfel, conflictele profunde §i grave pe care le scot la iveala
cu indräzneala dramaturgii sovietici in piesele lor se incheie
prin infrangerea a tot ce impiedica cre§terea omului sovietic,
pentruca societatea sovietica, ajuta pe oricare din membrii ei
sä ajunga printeo muncl creatoare socialistá la o depling des-
voltare a personalitatii sale, la afirmarea celor mai bune in-
sushi ale sale. Succesele artei §1 literaturil sovietice, plinätatea
cu care este exprimat in ele sentimentul patriotismului sovietic
bucura pe toti aceia care duc lupta pentru fericirea §1 liber-
tatea omenirli 1 provoaca spaima §i furia acelora care inteun
fel sau altul sunt legati de lumea veche.

Continutul principial al hotaririlor Partidului privitoare la

literatura si arta consta in primul rand in aceea c ele arata
oamenilor de litere i arta sovietici caile de urmat §i determina
sarcinile care se ridica in fata lor in perioada de trecere a t
noastre dela socialism la comunism.
Cele mai variate fapte din viata statului nostru dovedesc
cä pentru el comunismul nu mai este acum o problema de viltor
1ndepartat, ca mladitele comunismului se inmultesc pe zi ce
trece (desvoltarea culturala §i tehnica a satului colhoznic, dis-
paritia granitelor dintre munca intelectuala §i cea manualà, etc.).
Personalitatea omului sovietic se desvolta din ce in ce mai
adanc §i mai complet in sanul colectivului. Tipul omului so-
vietic este tipul omului inaintat al timpurilor noastre. Si ceeace
constitue noua trasatura in desvoltarea culturii noastre din
ani, e faptul ca ceea ce-i mai inaintat in ea capata curand
un caracter de msg.
31 Istoria Lit. Sovietice Ruse
481

www.dacoromanica.ro
 Zugrávirea cresterii principiului comunist in viata tarn noa-
stre din perioada de dupa razbol constitue continutul funda-
mental si sensul literaturil sovietice din ultimil ant.
Succesele literaturii sovietice sunt evid.ente; superioritatea
ei artistic/ si ideologica asupra literaturilor Apusului este in-
contestabilä. Hotäririle Comitetului Central al Partidului au
facut bilantul desvoltaril literaturii sovietice In cursul perioa-
delor precedente, au subliniat din nou imensa el bogatie ideo-
logicA, superioritatea :ncomensurabill a artei sovietice asupra
artei in descompunere a Apusului burghez. Hotaririle C. C. al
P. C. (b) al U.R.S.S. au condamnat totodata cu asprime greselile
anumitor artisti si au demascat panà la capat manifestarile de
apolitism, de neprincipialitate, de indiferenta, fall de politica.
Statului Sovietic, care ii facusera lac indeosebi in poezia sear-
hada, lipsita de orice continut ideologic a Ahrnatovei sl in scrie-
rile lui Zoscenco. In decizia C. C. al P. C. (b) al U.R.S.S. despre
revistele Zvezda" si Leningrad" se spune ca: Forte, litera-
turii sovietice, literatura cea mai inaintata din lume, consta In
aceea a este o literatura care nu are si n'ar putea avea alte
interese decat interesele poporului, interesele statului. Sarcina
literaturii sovietice este de a ajuta statului sa educe just tine-
retul, sä raspunda la cerintele acestuia, sa ereasca generatia
noua astfel !neat ea sa fie plina de vigoare i incredere in cauza
el, O. nu se teamä de piedici i sa fie gata oricand de a Invinge
orice obstacol".
In Ianuarie 1949, Pravda" a publicat articolul Despre un
grup antipatriotic de critici teatrali", care demasca atitudinea
antipatriotica a unui grup de critici cosmopoliti, care incearca.
sä discrediteze fenomenele inaintate din literatura si arta noas-
tea, napustindu-se cu furie, sub pretextul unor pretinse imper-
fectiuni artistice, tocmal asupra operelor patriotice, cu o orien-
tare politica ferma".
Acesti critici antipatrioti i cosmopoliti fara patrie, din
domeniul literaturii si artel, depreciau continutul nobil patrio-
tic al culturii sovietice i atacau in chip calomnios ideile inane
ale patriotismului sovietic. Ei cautau s. sugereze poporului so-
vietic ca literatura si arta rusa, ca 1 literatura si arta celor-
lalte popoare din tam noastra, nu ar fi lndependente i origi-
nale, ci un produs al influentelor straine.

482

www.dacoromanica.ro
 Poporul sovietic Infiereazg cu adanc dispret si indignare
ideologia cosmopolitismului, cu totul strain& conceptiei sovietice.
Articolul ziarului Pravda", Despre un grup antipatriotic
de critic! teatrali", este Inca o manifestare a grijii Partidului
nostru pentru puritatea ideologiei socialiste; el contribue la
desvo'tarea si cultivarea patriotismului sovietic, ridica si mai
mult forta morala, tenacitatea si hotärirea oamenilor sovietici
de a apara interesele Patriei lor Socialiste.
Deciziile si indrumarile C. C. al P. C. (b) al U.R.S.S. in pro-
blemele ideologice, raportul lui A. A. Jdanov asupra revist lor
Zvezcla" si. Leningrad" si cuvantarile lui la consfatuirea mu-
zicienilor sovietici, articolul ziarului Pravda", Despre un grup
antipatriotic de critici teatrali", toate aceste documente de o
importanta excevtionala sunt unite prin scopul comun de luptg
pentru partinitatea bolsevica, pentru o inalta principialitate pa-
triotica a intregii culturi sovietice, impotriva apolitismului, ne-
principialitatii, obiectivismului burghez, prosternarii in fa,a
culturii burgheze, impotriva cosmopolitismului in stiinta, arta.
si literaturà.
In perioada de dupg räzboi, ca si In toate etapele vietil
Statului Sovietic, Partidul a luat atitudine hotarita impotriva
unei arte antirealiste, antipopulare si In apararea artel realiste
de o inalta principialitate care cultiva in oamenii sovletici in-
crederea in victoria comunismului 0 sentimentul de mandrie
pentru Patria lor socialistg.

www.dacoromanica.ro
LITERATURA
POPO ELOR U .S.S.

www.dacoromanica.ro
.U! VA/1\A .
/Ogee 1.,
A .

Areata noastrà Patrie SovieticI este chezAsia sigura a

M prieteniel popoarelor". Cele mai luminate minti ale omeni-
rii au visat prietenia intre popoare. Dar panä la Revolutia
Socialistä din Octombrie, acest vis nu se putea implini. Abia
dup5, Revolutia Socialist6 din Octombrie, el a devenit pe deplin
realizabil.
Puterea sovieticä a reunit toate
Politica nationalä nationalintile din tara noastrA 'in-
leninist-stalinistä, baza tr'o singurl uniune fateasca. SIM
Inflorirll Meraturllor cesele si victoriile Statului Sovie-
popoarelor U. R . S . S.
tic multinational pot fi socotite un
triumf, in adevgrata acceptiune a acestui cuvânt, al politicii
intelepte leninist-staliniste dun', de Partidul Comunist si de
Statul Sovietic, un triumf al politicii care, pentru prima oarà
in istoria omeniril, a dat solutla justg problemel nationale.
In Octombrie 1917, au fost asezate temeliile unei convie-
tuiri pasnice a popoarelor Orii noastre. In Decernbrie 1922,
Primul Congres al Sovietelor din intreaga Uniune a adoptat de-
claratiile si acordul pentru formarea Uniunii Republicilor So-
cialiste Sovietice. In cuvântarea sa de inchidere a Congresului,
M. I. Calinin a spus:
Milenii intregi au trecut de când cele mai luminate minti
ale omenirii se frAmant5. cu problema teoreticI de a g5si for-
mula care 0, dea popoarelor posibilitatea de a inlätura suferin-
tele si lupta dintre ele si de a träi In prietenie si frätietate.
Abia acum, astäzi, se pune in mod practic prima platra funda-
mentalà in aceastä directie."
Inflorirea literaturilor popoarelor U.R.S..S. constitue o mar-
turie a eficacitMii politicii nationale leninist-staliniste, a fortei

t86

www.dacoromanica.ro
 §1 a mAretiei ordnduirli socialiste. In Uniunea Sovletia au fost
create toate conditiunile necesare desvolt'arii culturii numeroa-
selor popoare care populeazä tara noasträ. Insufletlte de marile
Mei ale comunismului, Imbogatite prin tezaurul marii culturi
ruse, popoarele U.R.S.S. au realizat progrese enorme in opera
de creare a unor literaturi nationale proprii.
0 minunata, dovadà de inalt respect al oamenilor sovietici
taä de cultura nationall o gäsim In organizarea la Moscova, a
rlecadelor literare §1 artistice ale popoarelor Infatite, In s'arbä-
toririle jubillare populare ale marilor scriitori si In editarea
masivä de cArti ale scriltorilor popoarelor U.R.S.S. In republi-
rile frgtesti s'au creat opere care se bucurg de o lamb, recu-
noastere l pretuire din partea poporului, iar autoril lor au
lost distinsi cu titlul de onoare de laureati ai premiilor Stalin.
Un rol deosebit de important in istorla literaturii po-
poarelor U.R.S.S. au avut scriitorii progresisti ai marii literaturi
ruse. Puschin, Gogol, Lermontov, Necrasov, Belinschl, Cerna,
sevschi, Dobroliubov, Tolstoi, Ostrovschi, Turgheniev, Cehov,
Gorchi au pätruns In viata culturalA a popoarelor infrMite si
le-au ajutat la opera de construire a propriior lor valori lite-
rare. Despre aceasta ne vorbesc scriitorii progresisti ai tr's cutului.
Astfel, poetul clasic al poeziei cazahe Abai Cunanbaev
era tarismul rus, dar pretuia In gradul cel mai lnalt cultura rusä
progresistä. El a tradus in limba cazahä fragmente din Ev-
gheni Oneghin" de Puschln. Scrisoarea lui Oneghin atre Ta-
tiana a devenit un cantec popular al poporului cazah. Stu-
diazA cultura si arta rusilor. Este chela viet11. Dm& al reu§it
s'o obtil, viata iti va fi mai usoarl", scrie Abai In 1894.
Poetul progresist al Azerbaidjanulul, Said Azim irvan
4see. XIX), spunea:
?Uinta rusd'ntreagd f.U1 meu,
Si graiul el invatd-1 cd 1111-i greu,
De ele 'n lume-avem nevoie-acton
SPn spre lumina ele nt sunt drum
DacA maica mea este bätrana Selimnaz, apoi consider
opera Ce-1 de fácut?" de Cernasevschl ca a doua mea mam6.
Ele amândouä m'au crescut." Asa a scris Mesadi-bec Azizbecov.
unul din cel 26 de comisari din Bacu.

487

www.dacoromanica.ro
 Poetul clasic al poeziei tatare, Gabdulla Tucai, afirma:
De mult, nt-e prteten poporul rusesc
Nicicdnd nu sfdrfi-va avdntul frdtesc
Pornit-am 0 creftem cu anti In gir
Ca'n salbd mdrgelele acelutaft fir.
Despre influenta aceasta Intins i fecunda a culturii ruse
progresiste asupra literaturii popoarelor infratite, vorbese In
auzul tuturor scriitorii nostri sovietici. Pe langa, tezaurul li-
teraturii clasice ruse scriitorii din republicile fratesti mai au
la Indemana lor i imensele valori ideologice l artistice create
de scriitorii sovietici rust.
La una din sedintele plenare ale Uniunii Scriitorilor Sovietici,
A. Corneiciuc, a spus: Cu o bucurie deosebita vreau sa subliniez
aici traditia oamenilor progresisti ai Ucrainei a lui Taras
Sevcenco, Lesia Ucrainca, Ivan Franco, M. CoVubinschi
traditia de prietenie cu militantil progresisti ai poporului rus.
Aceasta traditie, noi, scriitorii ucrainieni, o vom pazi ca ochii
din cap. 'Ea face ca poporul nostru sa creasca i contribue la
clesvoltarea acelei man i indestructibile prietenii, care ne leaga
de cel mai straluciti scriitori contemporani al marii literaturi
sovietice ruse."
Poetul i prozatorul uzbec Aibec scrie: Savantii rusi, car-
tile rusesti i-au Invatat pe uzbeci sa cucereasca culmile
tel si ale culturii. Deaceea inima poporului uzbec este plina, de
dragoste fata de fratele sau mai mare ocrotitor fata de ma-
rele popor rus."
Romancierul 1 Invatatul cazah M. Auezov scrie: Poporul
cazah sovietic nu uita ca dada el are acum posibilitatea de a-si
desvolta intens fortele t talentele, aceasta o datoreste poporu-
lui rus, culturii lui de valoare universala."
In chestiunea unitatil literaturilor fratesti ale popoarelor
conlocuitoare din Pattia noastra a jucat un rol important Pri-
mul Congres al Scriitorilor Sovietici. Aici s'a constatat c prin-
cipiul partinitatil bolsevice a devenit un principiu calauzitor al
literaturii noastre multinationale, al literaturii realismului so-
cialist. Luand cuvantul Ia acest Congres, A. A. Jdanov a indem-
nat pe scriitorii nostri sa-si culeaga materialul pentru operele
lor din activitatea creatoare, care clocoteste In toate colturile
Vaxii noastre", in toate pärtile marii noastre Patrii Socialiste.

488

www.dacoromanica.ro
 Caracterul multinational La primul congres al scriitorilor
al literaturli sovietice din U.R.S.S. (1934), din numarul to-
tal de 600 de delegati, jumatate erau scriitori de altä nationa-
litate decat cea rusa. Erau reprezentantii diferitelor republic!
din U.R.S.S., scriitori In peste 50 de limbi nationale.
La acest congres A. M. Gorchi a spus urmatoarele: ...lite-
ratura sovietica nu este numai o literatura de limn rusa, este
o literatura a Intregii Uniuni. Nu trebue sa uitam ca pe tot cu-
prinsul Uniunii Republicilor Socialiste se desvolta rapid pro-
cesul de renastere a intregii masse a poporului muncitor spre
o viat a. omeneasca demnä, spre faurirea libel% a unei noi (ate
istorice, spre crearea culturii socialiste".
Caracterul multinational al culturii sovietice (literatura
este o parte integrant& a culturii) s'a conturat foarte clar Inca
din primii ani ai Revolutiei. Aceasta pentruca, dupa cum spunea
tovara§ul Stalin: ... Revolutia Socialista nu a redus, ci a spo-
nit numarul limbior, deoarece rascolind paturile cele mai de
jos ale omenirii §1 Impingandu-le pe scena politica, ea a trezit
la viata noua un sir intreg de nationalitäti noi, necunoscute sau
putin cunoscute inainte. Cine putea sä creada ca in vechea
Rusie tarista existau nu mai putin de 50 de natiuni §i grupuri
nationale? Or, Revolutia din Octombrie, sfaramand vechile lan-
turi §i aducand pe scena un sir Intreg de popoare i nationalital;1
uitate, le-a dat o viata noua §1 o noug desvoltare... Si daca e
vorba ca diferitele nationalitati sa fie atrase pe fagasul cul-
turii proletare, nu incape Indoiala en aceasta se va face in forme
care vor corespunde limbii §I felului de traI al acestor natio-
nalitati". (Opere, vol. VII, pag. 139)9.
In anii Puterii Sovietice un sir intreg de nationalitati noi,
necunoscute sau putin cunoscute inainte", si-au creat o scrie
proprie, o presa proprie, cadre intelectuale i o literatura pro-
prie. Para in Octombrie, aceste nationalitMi nu numai ca nu
aveau o literatura proprie, dar nu aveau nicio scriere proprie.
Creatia literara a acestor popoare avea o traditie orala ( fel-
klor), care a contribuit in mare masurn, in primil ani ai Puterii
Sovietice, la crearea literaturii lor. Intre aceste popoare se nu-
Mara: mordvinii, comii, buriatii, oiroii, lezghinii, adagheenii,
avartii, evencii §i multe altele.
l) Vezi §i vol. VII, Ed. P. M. R., pag. 145.

489

www.dacoromanica.ro
 Popoarele din Wile coloniale l dependente, in sistemul
capitalist, nu au posibilitatea shasi desvolte cultura lor origi-
nalg. Ele se aflg, sub cglcgiul lmperia1Ltibor, cgrora le convine
de minune ca robil lor sà nu aibg scrierea I literatura lor pro-
prie, 0 culturg a lor nationalg. Acesta este rostul tMnuit al teo-
tiel pe care o rdspAndesc imperIalitiI despre inferioritatea
popoarelor", pe care tot el le-au privat de toate drepturile pi
le-au adus in stare de completä särgcle. Iatg de ce nu avem
nici pgriä azi vreun roman malaez, vreun poem al locuitorilor
Coastei de Aur, o nuvelg zanzibarezg sau vreo piesg, a begua-
nezilor. Imperialismul este o frail& In desvoltarea culturii po-
poarelor din tgrile coloniale I dependente.
Cu totul altfel se prezintg lucrurile in orânduirea soda-
listg. Statul Sovietic este interesat in desvoltarea culturii tuturor
popoarelor care form, szg U.R.S.S. Tovargsul Stalin spune in
aceastg privintg: Oamenii sovietici consider% cä orice natiune,
mare sau mica, ii are particulaxitatile el calitative, specificul
ei, care-i apartine numal el sl caro nu existg la alta natiune.
Aceste particularitgti reprezintá contributia pe care fiecare na-
tiune o aduce in tezaurul comun al culturii universale, comple-
tând-o 1 Imboggtind-o.In accst sens toate natiunile, i cele marl
si cele mici, se ang in conditii egale 1 fiecare natiune prezintä
aceeasi insemnätate ca ori si care alta".
Succesele enorme ale culturil sovietice multinationale Ilus-
treaza in chip admirabil aceste cuvinte ale tovargsului Stalin.
Zeci de nationalitgti care inainte de Octombrie nu aveau o
scriere a lor proprie au ajuns actualmente sg fie popoare cu o
Malta culturg. Astfel, In literatura poporulul cazah, care abia
dacg numara In timpul tarismulul un procent 1 jumätate la
sutg de stiutori de carte, apar acum opere remarcabile In toate
genurile literare, inclusiv romanul (Abal" de Muhtar Auezov,
romanele lul S. Mucanov, G. Mustafin sl ale altor scriitori).
Puterea Sovieticg, spune scriltorul sovietic chirghiz Casa',
mall Baialinov, m'a vindecat de distrofie si de inculturg. Am
absolvit scoala pedagogitä, mi-am des'avgrsit studiile la Mos-
cova, am devenit scriitor, sunt decorat cu ordlne 1 medalli, am
calatorit prin mai multe republici."
Cgrtile scriltorilor popoarelor U.R.S.S. se editeazg in tiraje
marl si se traduc in multe limb!. An cu an cultura socialista a

490
www.dacoromanica.ro
popoarelor U.R.S.S. devine din ce in ce mai bogata si mai corn-
pletä. Orice victorie noug a literaturii sovietice multinationale
constitue o sarbatoare pentru toti oamenii sovietici.
In sistemul capitalist, cultura veche a popoarelor se ofi-
leste, se secatueste. Irnperialismul, cu planurile lui de domi-
natie mondiala, adica de supunere a popoarelor unui grup de
monopolisti, cu Indemnurile lui la ura Intre oameni si discri-
minarile rasiale, nu este in stare O. sustina ideile unui scriitor,
sa-1 inspire in crearea unor opere epice märete. Tot ce s'a creat
mai de pret in ultimii ani in afara de granitele U.R.S.S. (Rolland
In Franta, Next) in Danemarca, Dreiser In America si altii) a
lost inspirat de maretul exemplu al Statului Socialist.
Regimul sovietic insufla o viatä nouà culturil a numeroase
popoare si nationalitag. Acestea isi traesc acuma, in sistemul so-
cialist, epoca renasterii si infloririi lor. Literaturi vcchi curn sunt
cea armeaná, georgiang, tadjica, uzbeca, turcrnena, azerbaidjana
si altele creeaza in epoca sovietica opere de arta remarcabile.
Toate popoarele sovietice, atat cele care abia de curand
.si-au format o scriere a lor proprie, cat si cele care numarä
multe secole de clesvoltare culturall, s'au incadrat cleopotriva
Intr'o miscare literal% de proportii grandioase. Forta acesteia
consta In patriotismul sovietic. Patriotismul sovietic Imbina, In
mod armonios traditille nationale ale popoarelor si interesele
vitale comune ale tuturor celor ce muncesc din Uniunea So-
vieticV (Stalin) 1)
Mersul triumfal al Revolutiei, oranduirea sovietica, aceeasi
la toate republicile sovietice, atrag toate popoarele la construi-
Tea unei culturi, nationala dui:A forma si socialista dupa con-
tinut. Literatura multinational5, a popoarelor de cliferite limb!
din U.R.S.S. se afirma totuSi ca un tot organic, ca literatura
.sovietica.
La sfarsitul primului plan cin-
Desvoltarea literaturii cinal, literatura sovietica exista deja
popoarelor din U. R. S. S. in 110 limbi, neingaduind nicio corn-
paratie cu situatia de dinainte de Octombrie. In limba cazah5,
de pilda, in decursul primilor 15 ani de regim sovietic, au apa-
rut mai multe opere literare decal in 600 de ani precedenti.
1) Despre Mare le RAzboi al Uniunii Sovietice pentru Apärarea Pa-
triei, Ed. P. C. R., 1945, pag. 173.

491

www.dacoromanica.ro
 0 atentie deosebità s'a acordat studierii trecutului fiecareia
dintre literaturile popoarelor din U.R.S.S. Mar lie opere epice
din trecut: Viteazul cu blarA de tigru", David din Sasun",
Manas", au ajuns sA fie la Indema.na tuturor cititorilor sovie-
tici, si devin un bun al tuturor culturilor popoarelor din U.R.S.S.
Intreg poporul sovietic slrlAtore§te 1.000 de ani dela crealia
epopeii armene David din Sasun", 750 de ani dela aparitia
poemului lui Sota Rustavell, Viteazul cu blang de tigru", 500
de ani dela nasterea clasicului poeziei uzbece, Al Isar Navoi;
datele jubiliare, legate de numele marelui poet ucrainian Ta-
ras evcenco, cie clasicul literaturii osetine Costa Hetagurov, de
cunoscutul scriitor din Daghestan, Suleiman Stalschi, si de
multi altii. Poetul se bucurä de o mare cinste sub regimul so-
vietic. Nu in zadar, In Ucraina, Sevcenco este numit duios Ta-
ms", tar Ucrainei 1 se spune Tara lui Taras"; In Osetia, nu-
mele curent al lui Hetagurov este Costa", iar al lui Rustaveli,
in Georgia ota".
Un mare rol in creatia §i cresterea culturilor nationale
au jucat cântAretli populari, povestitorii care au pgstrat in
memorie legendele §1 cântecele, povestirile eroice si basmele,
transmise din gurä In gurl. In Rusia, creatorii poeziei populare,
'Asti-Mori ai traditiei orale, se numesc scaziteli povestitori;
in Ucraina cobzari (dela cuvAntul cobza" instrument
popular cu care se acompanian cantecele); la turcmeni si uz-
beci bahsi; la caucazieni asugi; la cazahi i chirghizi
acâni, la iacuti olongohuti. Printre camfgzetii populari care
au intampinat Revolutia cu entu7iasm §1 fAr5, nicio rezerv5, §i
au intrat in randurile poetilor sovietici, sunt oameni de diferite
warste i diferite gusturi artistice: Djambul Djabaev (Cazah-
stan), Durdi Clad (Turcmenia), Suleiman Stalschi (Daghestan),
Feocla Bezzubova (Mordovia), Marfa Criucova (R.S.F.S.R.) etc.
Cântaretii populari au lost pentru cea mai mare parte a
popoarelor analfabete din U.R.S.S. promotorii literaturii so-
vietice, Maud leggtura intre trecutul poporului, istoria lui §i
actualitatea sovieticä. Aceasta a determinat urmAtoarea parti-
cularitate caracteristicA desvoltMii multor literaturi nationale:
disparitia treptatg a granitelor dintre literatura scrisä i folklor.
La Tel dispare granita i intre limba literaia scrisA si limba vie
a masselor populare. In literatura sovietica, folklorul Inceteaza.

492

www.dacoromanica.ro
de a mai fi anonim, ca mai inainte. Paternitatea operelor lui
Suleiman Stalschi sau ale lui Djambul Djabaev este tot atAt
de incontestabilsa ca si aceea a operelor oricärui scriitor sovietic,
creator de literaturg, scrisg. Si Suleiman Stalschi, si Djambul
Djabaev, si Durdi Clad, i Farrah, si elibi i Bezzubova sunt
dascMii directi ai multor poeti tineri sovietici.
Publicarea operelor de literatura oralä, extinderea larg5, a
retelei scolilor populare, a teatrelor, a cluburilor si a preset in
limbile nationale, au contribuit la nasterea I desvoltarea li-
teraturii scrise. Poezia sovietia s'a pl6mädit in inimile unor
oameni, Ozora Revolutia le-a dat totul: posibilitatea s lucreze
si sg, invete, s ajute poporul lor s6. construiascl o viatl noul
Alegerile in soviet, colhozurile, construirea de uzine electrice
pe raurile de munte. irigarea pustiului, sborul avioanelor, pre-
atirea luptMorilor pentru Armata Sovietica, tot ce forma
clocotul vietii Tarn Sovietice constituia obiectul de studiu
creator al scriitorilor sovietici de diferite nationalitti. Ei im-
br'acau continutul socialist, comun intregii literaturi sovietice,
inteo formg nationalk potrivit cu spiritul poporului lor, cu is-
toria §i cu aspiratiile atre progres ale acestuia.
Colaborarea in muncä a popoarelor din U.R.S.S. in anii de
constructie si de r1zboi, a fAcut 0, se desvolte la popoarele Pa-
triei noastre sentimentul familiei unice", dup 5. expresia poe-
tului ucrainian Pav Io Tacina. Un rol determinant in unirea
intregului detasament al scriitorilor sovietici I-a jucat litera-
tura rusk Influenta Iui Gorchi si a culturli ruse asupra for-
rnärii multor scriitori nationali a fost extrem de binefga.toare.
Despre aceasta vorbesc i belorusul Ianca Cupala, i ezghinul
Suleiman Stalschi si cazahul Sabit Mucanov, autorul povestirii
Sco lile mele", si baschirul Madjit Gafuri, autorul povestirii
Mina de aur a poetului", si turcmenul Berdi Cherbabaev etc.
Multe dintre popoarele din U.R.S.S. n'au cunoscut Tana' la Re-
volutie o desvoltare a prozei artistice. Experienta lui Gorchi a in-
locuit pentru scriitorii acestor popoare lipsa experientei clasicilor
nationali. Gorchi poate fi numit, si trebue sà fie numit astfel
-fArá exagerare, Orintele prozei literare a popoarelor din U.R.S.S.
Influenta poeziei revolutionare a lui Maiacovschi poate fi
urniaritä la o serie de poeti nationali. Se stie cat de binefAcà-
toare a fost aceasta influentA asupra poeplor din republicile

493
www.dacoromanica.ro
rashritene ale U.R.S.S. Traditille multiseculare ale poeziei lor
au fost foarte puternice 1 formele fixe de poezie, gazelul" sau.
robaiul", inchtusau desvoltarea viitoare a literaturil. Noua viata.
cerea insistent noi forme poetice, 1 tocmai in aceastä directie
munca inovatoare a lui Malacovschl a adus un mare folos poe-
tilor din republicile sovietice. Pav lo Thcina in Ucralna, Gafur
Guliam In Uzbechistan, Nairi Zarian in Armenia, Simon Cico-
vani in Georgia, Samed Vurgun in Azerbaidjan, se afirmh, tie-
care in literaturile respective, ca inovatori indräzneti, poeti,
publicisti care nu se multumesc numai s chnte viata, dar 1st
impun cuvantul i resping sabloanele literare.
Colaborarea dintre popoarele sovietice, verificath in munch
si in lupth, prietenia leninist-stalinisth a popoarelor, au clus la
o imboghtire culturalh reciproch si la cresterea constiintel lor
comuniste. In literatura sovietich se inthmplä foarte adesea
ca un scriitor apartinând unuia dintre popoarele sovietice shit
aleagh drept subject de inspiratie a operelor sale viata altui
popor sovietic. Pentru literatura rush acest fenomen nu este
nou. E de ajuns s ne amintim poemele lui Puschin si ale lui
Lermontov despre Caucaz, Cazacii" i Hagi Murat" de Tol-
stoi, opera lui Gogol etc. IMp. Revolutia din Octombrie, acest
fenomen a devenit frecvent i pentru literaturile altor republicl
sovietice (asa, de pildh, scriitorul belorus Samuilionoc a scris
un roman despre Georgia, bar scrlitorul georgian Lordchipa-
nidze despre Belorusia).
Ca un curcubeu al prieteniei strdlucege
Unitatea intre popoare."
scria Pav lo Thcina in volumul shu de versuri inchinat prieteniel
dintre popoarele sovietice. Ideia sa fundamentall e ch, pentru
un patriot ucrainian sovietic nu existh limbi I popoare sovie-
tice sträine", l cä vorbele sträine se varsh ca inrudite in
limba ta maternä".
Procesul de intrepatrundere si de influentare reciproch
a literaturilor noastre ar fi fost cu neputinth fàr o extindere
a actiunil de traducere a operelor poetilor, prozatorilor si dra-
maturgilor nationall. In trecut, poetii rust au lost tradusi in
limba georgianh de Alexandr Ceavceavadze, in limba cazahh.
de Abai Cunanbaev, in limba tätarl de Gabdulla Tucai, in cea

494

www.dacoromanica.ro
ucraineanä de Lesia Ucrainca etc. Din limbile nationale an
Mut traduceri in ruseste: Curocichin, Gorchi, Briusov (este de-
ajuns s ne gândim numai la uriasa lui lucrare Antologia poe-
ziel armene") etc. Avântul Ins& pe care 1-a luat munca de
traduceri in U.R.S.S. nu are egal In istoria literaturii mondiale.
Gorchi I $evcenco, Cupaia I Stalschl, Abal I Navoi, Rustavell
pi Hetagurov sunt cititi In toate republicile sovietice. La Mos-
cova apare un almanah, Prietenia popoarelor", intemeiat de
A. M. Gorchi, in care se publicA cele mai izbutite opere ale scrii-
torilor nationali.
Legaturile literare dintre LeOturile literare dintre popoare
nationalitati, Inainte si dupä existä din vechime. In ce formA se
Octombrie realizeazá ele? In ce constau aceste
legkturi literare? S6 luám ateva exemple din istoria relatiilor re-
ciproce intre dou 5. literaturi frktesticea rusa i cea ucrainiank
Literatura ucrainiara s'a desvoltat odatã cu literatura rusA
cu cea belorusk Cantecul despre oastea lui Igor" este un
si
monument, care apartine deopotrivä celor trei literaturi: rusk
ucrainianA i belorusk Puschin (Poltava"), Raleev (Voina-
rovschi", Nalivaico"), Gogol (Taras Bulba", Povestiri", arti-
cole) i alti scriitori rusi apelau bucuros la teme ucrainiene.
Scriitorii ucrainieni, in special cei din prima jumktate a seco-
lului al XIX-lea (Cvitco Osnovianenco, Grebinca, Marco Vovcioc,
$evcenco si altii), si-au scris unele din operele lor in limba rusk
luand i teme din viata rusk Aceasta le-a dat posibilitatea sk.
creeze 1 In limba materra capodopere literare, având ca ternk
viata ucrainiank
Scriitorii inaintati n'au autat niciociatá sä se incuie In
cercul ingust al intereselor lor nationale, s5, se izoleze de cele-
lalte popoare printr'un zid chinezesc. Când nationallstii ucrai-
nieni au sfätuit-o pe eminenta scriitoare ucrainianä Marco
Vovcioc (1834-1907) sA scrie numai in limba ucrainiank ev-
cenco cel mai mare poet al Ucrainei a räspuns c5, se poate
scrie si in limba nomazilor din nord, numai sá seri! adevArul.
Istoria literaturii cunoaste numeroase cazuri de scriitori
rusi progresistl care au fost ostili ideologiceste scriitorilor rusI
reactionari si au luptat impotriva acestora, fiind in acelasi timp
prieteni 1 tovaräsi de idei cu scriitori ucrainieni, belorusi, ar-
meni, georgieni, tadjici, cazahi I altii.

495
www.dacoromanica.ro
 Astfel, Necrasov 1 evcenco erau poeti luptatori ai ace-
leiasi tabere democrate-revolutionare, in timp ce Necrasov sl
Fet erau artisti cu tendinte sociale deosebite. Ace lasi lucru se
poate spune despre Sevcenco I contemporanul shu, prozatorul
§i poetul Culls. In timp ce primul a fost un poet autentic popu-
lar, care a luptat pentru idealurile democrate-revolutionare,
eel de al doilea a fost un conservator, un scriitor care propovh-
duia conceptii inapoiate despre viath, societate i om, i care-si
imbina convingerile monarhiste cu propovaduirea sovinismului
§i a intoarcerii la viata rural Sevcenco Ii ura pe tirani i pe
exploatatori, Med a face distinctie intre rusi i ucrainieni. Ca si
-Necrasov in Rusia, Sevcenco era foarte iubit de oamenii progre-
sisti si de partea cea sänätoasa a poporului in patria sa. Ucraina.
In felul acesta, legaturile literare dintre nationalitäti de-
pindeau in primul rand de unitatea de conceptii sociale i ideo-
logice ale scriitorilor nationalitätilor respective.
Abai din Cazahstan, Tucai din Tataria, Ceavceavadze din
Georgia, Tumanian din Armenia, Ahundov din Azerbaidjan,
eäutau sa se apropie de cultura rush dar nu de cultura" reac-
tional% a lui Benchendorf, a lui Bulgarin, ci de cultura inain-
tath, progresistä a lui Puschin, Belinschi, Dobroliubov, Necrasov
si Crernasevschi.
In anul 1859, a aphrut la Petersburg, in traducere rus5, car-
tea scriitoarei ucrainiene Marco Vovcioc, Povestiri populare".
Cartea a fost tradus i prefatath de I. S. Turgheniev. Prin ten-
dinta lor antifeudalh Povestirile populare", de Marco Voveioc,
sunt foarte apropiate de Insemnarile unui vanator", sau de
opere din literatura rush ca Anton Goremaca" i Satul", de
Grigorovici. Deaceea, nu este intamplator faptul ch progresistii
rusi din vremea aceea au primit cu entuziasm povestirile scrii-
toarei ucrainiene. Din operele lui Marco Vovcioc se desprinde
mireazma stepei dupà o ploaie de primavark dar rázbate si bles-
temul campului rus impotriva casei boierului" a spus Herten.
Dobroliubov consacra un articol (Cateva trIsaturi pentru ca-
racterizarea omului rus din popor") chrtii scriitoarei Marco
Vovcioc, Povestiri din viata poporului rus". Aceste povestiri au
fost primite cu entuziasm de Sevcenco, care tocmai se intorcea
din surghiun 1 le citise la Nijni Novgorod. Mare le poet ucrainean
a vazut ca nu este singur in lupta sa impotriva asupritorilor

496
www.dacoromanica.ro
feudali: el avea partizani, i printre compatriotii sM ucrainieni,
printre scriitorii democrati rusi, i printre oamenii de litere ge-
orgieni, l printre scriltoril altor tinuturi din fostul imperiu rus.
Scriitorul rus Gorchi, i scriitorul ucrainian Cotiubinschi au
fost in lagärul revolutiel. Prietenia lor poarth un caracter pro-
fund principial.
Pentru Gorchi l Cotiubinschl, patriotismul insemna slujirea
poporului, a fortelor democratice revolutionare ale poporului,
sentiment completat cu altul ura pentru cei care Inlantulau
poporul prin sclavie l despotismul tarist. In epoca imperialls-
mului, un adevárat patriot nu-si putea apara Patria"... altfel
cleat luptand prin toate mijloacele revolutionare impotriva
monarhiei, mosierilor si a capitalistilor din patria sa... altfel,
decat dorind infrangerea tarismului in orice razbol, ca fiind
ra'ul cel mai mic pentru 9/10 din populatie..." (Lenin, Opere
vol. XVIII, pag. 82) 1).
In epoca sovietica, devotamentul fata, de Patria Sovietich,
face sa, se desvolte 4n om sentimentul fraternitatil, sentimentul
respectului adhnc fall de demnitatea nationala, a rusului si a
ucraineanului, a moldoveanului si a tacilicului, a letonului
a osetinului. Patriotismul sovietic nu rlesbina, ci, dimpotrivh,
inchiaga toate natiunile l popoarele tärli noastre inteo familie
unich frateasch." (Stalin, Despre Mare le Razbol al Uniunil Se-
vietice pentru Apararea Patriei, editia 5-a rush, pag. 161) 2).
Pentru un patriot sovietic, Patria nu este numal locul uncle
S'a nascut si a crescut, nu este numai pamantul parintilor
al bunicilor, ci i aceasta este principalul dreptul la liber-
tate, la o existenta cu adevarat omeneasca, drept dobandit
prin lupth eroica, si munch vitejeasca. Pentru un patriot sovie-
tic, Patria este Statul Socialist, care realizeaza, pentru prima
oat% In istoria omenirii, idealul prieteniei popoarelor, idealul
comunismului.
Cand poetul sovietic uzbec Seihzade spune MoscOva noas-
tra" el rosteste numele orasului care It este cel mai drag din
lume. El vorbeste nu de 'Drawl in care s'a nascut. Moscova este
pentru el orasul unde a trait Lenin, unde traeste Stalin, e
capitala Tarn Socialismului; Moscova este pentru el simbolul
1) Vezi si Lenin despre literaturg", pag. 180.
2) Vezi si ed. II, P. M. R., pag. 135.
32 Istorla Lit. Soviet Ice
497

www.dacoromanica.ro
rea§tigärii demnithtii nationale a poporului u cAlcate ina-
inte in picioare, simbolul dreptului poporului sau la o cultura
proprie:
Avut-am din Moscova totul pe veci:
Uzbecii cuvantul acesta uzbeci",
Rapsozli au cdntece pline de foc,
Chiplacii de carte avurd noroc,
lar spacla de-otelul ca soarele 'n mai,
Pdmdntul de vlagd, poetul de grai...
Eminentul poet al Azerbaldjanului sovietic Sameci Vurgun,
se adreseazä Moscovei cu un salut in aceste versuri inspirate:
0, Moscova! Mare-Adevdr ce trdepti,
Tu epti bucurie, mdndrie ne epti,
Stai ddrzd 'mpotriva sclaviei, minciunit,
Lumind-a slm1ri1 pi a 'ntelepciunii!
De cdnd impart pdinea t sarea cu tine,
Mi-e dragd-orice piatrd pi gdndu-mi atine.
0, Moscova! Nu e cuvdnt mai sldvit,
Cu el, in restripte, te sin1t inrudit,
Epti glorie, dreptate, 's al tdu pe vecte,
0, Moscova dragd, icoand 'n veci vie!
Nu-i mdndru degeaba, oricare rus, Irate,
De tara-i, ce piedici in drum nu socoate,
De tara-i, ce lumii pe Lenin a dat,
Ltd Pupchin, ca muza alaturi i-a stat.
Ratiunea pi inima strdnse trdesc,
Ca cerul cu stepa ce'n zari se unesc...
Cunoscutul poet al Ucrainel sovietice, Maxim lialschi, a
scris in anii räzboiului, pe langl alte opere, ci versuri dedicate
Moscovel:
Acolo, prieteni, ades ne 'ntdlneam,
Familie strdnsd la munca mareatd,
Aldturi, de-Ucraina, Caucazul vedeam,
Acolo, cristalul din vers plefuiam
Si celor mai bune din gdnduri, dam viatä
Acolo-al lui Tolstoi renume-am gdsit
Si-al lui Griboedov surds ce nu moare,

498

www.dacoromanica.ro
 Malacovsclii pe veci s'a 'nrudlt
Cu Pusclan 021.70i de torent ne'mbldnzit
Cu 'ntinsul albastru din valul de mare...
Scriitorii sovietici rusi la Vandul lor ii aleg teme din viata
popoarelor republicilor frItestI.
Multe popoare mai midi, care
Harta literarä a U. R. S. S populau teritoriul vechii Rusii, nu
§tiau carte, n'aveau un alfabet 1 o scriere proprie l, prin ur-
mare, nici literaturä nationalh. Marea Revolutie Socialisth din
Octombrie a schimbat radical aceasta situatile. Cu trecerea ani-
lor in special In epoca cincinalelor staliniste In colturile
indephrtate ale U.R.S.S. au aphrut orase construite de oamenil
sovietici, cu c0li, teatre, tipografii nationale proprii; au ince-
put sä aparl ziare, reviste I chrti In limbile nationale; au aph-
rut scrieri propril 1 literaturä proprie. Transmisiunile radiofo-
nice se fac In republicile nationale nu numai In limba rush, cl
si In limba nationalá respectivh.
Candva, Fet a spus Inteuna din poezille sale:
Un Anacreon, Ciuccii n'or avea,
Niel la Zdriani un Tiutcev nu s'o naste...
Cu alte cuvinte, poetul nu credea c nationalithtile mici
din vechea Rusie pot avea o literaturA proprie. Fet nu intelegea
Cd desvoltarea celor de alt neam" era int'arziath constient de
guvernul tarist. Cu totul de alth pärere era Dobroliubov. Vor-
bind de adevAratul patriotism, marele 'critic spubea c6, el nu se
impach deice cu dusmania fath de diferite'e natioralitati
conlocuitoare". Dobroliubov exprima astfel punctul de vedere al
democratiei revolutionare, referitor la desvoltarea nationalith-
tilor si a grupurilor etnografice care alchtuiau Rusia taristh.
Dach s'ar desemna o harth literal% a U. R. S. S. si s'ar
lnsemna pe ea, cu diferite culori, literaturile nationale, aceasth
harth ar fi extrem de Impestritath. Dar nu numai aceasth diver-
sitate de culorl a hhrtil literare a U. R. S. S. ar fi remarcabilä,
ci I faptul ch In locul petelor albe", adich, acolo unde Inainte
de RevoIutie nu exista o scriere proprie 1 o literaturl natio-
nail, s'au creat acum, In limba materna, opere consacrate dra-
gostei pentru marea Patrie U. R. S. S. opere consacrate
puteril si vitejlei omului sovletic.

499

www.dacoromanica.ro
 Printre literaturile popoarelor U. R. S. S., cea mai puter-
nica prin irnportanta artistica si ideologica 1 cea mai influent&
este literatura rusa. Toate literaturile popoarelor din U. R. S. S.
au suferit in grade diferite influenta binefacatoare a literaturli
ruse progresiste. Apropiate de ea prin caracterul desvoltarii lor
sunt literaturile ucrain1an 1 belorusa.
Pornind dela Moscova In diferite directii, intalnim litera-
turile multor popoare fratesti ale Marti Uniuni.
La nord-est de centrul partii europene a U.R.S.S., traese o serie
de popoare care vorbesc limbi ugro-finice (carelii, comii, mordvi-
nil, etc.), care inainte de Revolutie nu aveau scriere i literatura
proprie, literatura nationala a inceput O. se desvolte la aceste
popoare abia in urma Marii Revolutii Socialiste din Octombrie.
Regiunile dela marginea de nord a U.R.S.S. sunt locuite de
cateva zeci de neamuri, relativ putin numeroase, care se gaseau
Inainte de Revolutie la un nivel cultural extrem de scazut. In
epoca sovietica, fiecare neam a putut sa-si manifeste caracterul
sau national si sa-si creeze o intelectualitate a sa, nationala.
Literatura neamurilor din Camciatca l Extremul Orient
(nanaenii, orocionii, ciuccii, lamutii etc.) apartine, deasemenea
celei mai tinere ramuri a literaturil sovietice.
Nationalitatile i neamurile din interiorul Siberiei repre-
zinta treapta urmatoare a desvoltarii literare. De pilda, la buriati
si iacuti incepe sa apara In ultimil ani o proza artistica proprie.
La est si sud-est de Moscova, pe Volga si pe Intinderile
uriase ale Asiei Centrale, traesc popoare si neamuri de limba
turco-tatarä. In U. R. S. S., cam un sfert din populatie vorbeste
limbi i dialecte turanice.
Literaturile popoarelor Asiei Centrale (uzbeca, cazaha, tad-
flea, turcmena, chirghiza etc.) reprezinta actualmente literaturi
desvoltate, sprijinite, pe de o parte, pe traditiile seculare ale
unor clasici propril, iar pe de altä parte, pe experienta literaturii
ruse clasice 1 sovietice l, In sfarsit, pe poezia populara orall.
In literaturile Asiei Centrale, care aveau o bogata traditie poe-
tica, a Inceput sa se desvolte, dupa Octombrie 1 proza (de ex.
scriitorul uzbec Aibec, tadjicul Aini, cazahul Auezov, turc-
menul Cherbabaev, chirghizul Baialinov etc.).
Caucazul prezinta atat din punct de vedere literar, cat si
din punct de vedere lingvistic, un tablou foarte pestrit, Ince-
500

www.dacoromanica.ro
[And cu popoarele i neamurile altadatä Ma% scriere (ca de ex.
lezghinii) pasA la vechile literaturi ale Georgiel, Armeniel
Azerbabijanului.
Literaturile republicilor sovietice baltice (Lituania, Leto-
nia, Estonia) se ,bazeaz1 pe traditia clasicilor nationali i pe
experienta literaturii popoarelor din U. R. S. S., in primul rand
pe experienta literaturii ruse.
Subliniind caracterul multinational al literaturil sovietice,
la Primul Congres Unional al scrlitorilor sovietici, M. Gorchi a
spus e valoarea artel nu se apreciazI dup5, cantitate ci dupg
calitate".
Succesele literaturii sovietice multinationale vorbesc des-
pre calitatea Inalta a operelor scriitorilor nostri. Cele mai bune
din ele au, incontestabil, o importantá universala.
Desvoltarea culturii si a literaturii nationale nu a produs
desbinarea ci, dimpotriva, apropierea l colaborarea activa a
culturilor l literaturilor nationale din U. R. S. S. Tocmal spre
aceasta tinde politica nationala a Partidului Bolsevic. Unitatea
scopului urmarit de poporul sovietic construirea societätii
comuniste, reuneste intr'un singur stat toate popoarele so-
vietice.
SULEIMAN STALSCH1
(1869-1937)
VeChea intelepciune orientala spune: E mare poetul pe
care 1-a proslávit o mare patrie, dar tot atat de mare este si
poetul care a stiut sä-si preamareasca mica sa patrie".
Taranul muntean Suleiman, dintr'un aul din Daghestan,
a compus versuri In limba lezghina si a devenit un poet cu
renume mondial, un Homer al veacului al XX-lea", dupg, ex-
presia lui Gorchi. El a fost un cântäret popular un asug. Asug
inseamna indragostit". Bätrdnul Suleiman era indrägostit ca
un tân6,r, de tamarul pámant sovietic. El 1-a däruit cei mai buni
ant din viata sa, anii Intelepclunii si 1nlarI1 spirituale, 1-a
Inchinat cele mai frumoase si inspirate cantece ale sale.
Poetul s'a nAscut In satul de lez-
Viata lul Suleiman ghini Asaga-Stal (de unde-i vine si
porecla de Stalschi) dintr'o familie
de tarani araci. A rämas de mic copil fàrä mama fiind cres-

www.dacoromanica.ro 501
 cut de o femele sträina, care 1-a Ingrijit panä la varsta de
gapte ani. In acest timp, tat61 lui Suleiman s'a Insurat a doua
owl.. Mama sa vitrega era o femeie rea, si la varsta de 13 ani
Suleiman a fest nevoit sä munceasca cu ziva. A inceput sä
amble din loc in loc. A lucrat la plantatille din Gandje, la pod-
goriile de Mug& Derbent, la depoul din Sam arcand, la construe-
tia podului de peste Sar-Daria, la exploatarile petrolifere din
Bacu. Intorcandu-se In satul Au natal, Suleiman s'a insurat
sl a trait särac. Auzind Inteo zi cum aqua ambulant! canta
privighetoarea, Suleiman a spust La naiba, demult mi-e plin
sufletul de asta". Intorcandu-se acasa, el compune cantecul:
Indrdgostitd eftt de-o floare
Nu veal nicicdnd, privighetoare,
Nici suferinti, nici chinuri, oare,
Nici gemete tnnabufite?
Nu ftii de greu, nici de urgie,
De-un om sdrac ce-ti pasd tie?
In toamnd, sboru'ti lei sglobie,
Spre alte plaiuri Insorite...
Primul cantec al lui Suleiman trateazá tema traditional&
oriental& tema privighetoril. Dar chiar si aid Suleiman apare
ca un poet al saracimil daghestane, ca un poet care a invins
sablonul multisecular al poeziei orientale. In loc de a educe
laude privighetorii cantareata indragostitilor care plange un
trandafir Suleiman vorbeste de muncile l durerile anilor
Indelungatl, vorbeste despre sine Insusi. Cantecul devine pen-
tru Suleiman o necesitate imperioasa. Nu mai era un tanar u§u-
ratic, ci un barbat de 40 de ani I tata a mai multi copii, cand
a simtit cä poezia este necesará oamenilor, caci evocä fericirea
¢1 incleamna, la realizarea el. Cantecele lui Suleiman si-au gäsit
ele singure drumul spre inimile ascultatorilor.
Suleiman a intampinat cu bucurie vestea Revolutiei din
Octombrie. EI a fost primul dintre poetii generatiel mai vechi
a Daghestanului, care in versurile sale, a cantat cu o infla-
carare sincera Revolutia. Cu mult lnainte ca Daghestanul sà
fi devenit sovietic, Suleiman vorbea cu entuziasm clespre
boIsevici.

502
www.dacoromanica.ro
 Pe atunci nu stiam Inca nimic
despre bolsevici, desi simteam cA n.,4
trebue sä vin5 cineva, un ales al po-
porului, i s5 Impr5stie aceast5 ta
r.a135. Gandeam mult..
Odat5 au venit la Enichet inter-
ventionistii si au spanzurat trei con-
s5teni de a mei. Pentru ce? Am aflat
c5 erau bolsevici i veniser5 din
Bacu sa ne ajute... Cum adic5
gandeam eu p5mantul e al nos-
tru, muntii stint ai nostri. 5i oamenii
pe care-i spanzur5 §i-i omoara sunt
tot ai no§tri... Ce inseamna este?
Inseamn5 c5 bolsevici suntem i noi,
iar treburile s5 le conduc5 aici oa-
meni str5ini?
In aceeasi zi m'am Inta Ina pe
strad5 cu fostul meu proprietar.
Suleiman, a spus el, de ce
n'ai compus un cantec in cinstea lui
Cazim Bei? Sau ii pästrezi pentru
.' 1

bolsevici? Suleiman Stalschi

Eu am t5cut.
Lumea asta e ca o roat5, a anugat proprietarul, se Invade,
se Invarte mereu.
Nu se invarte bine, 1-am Intrerupt eu.
Stai, stai, nu cumva gatului tau i s'a first de carlig?
Nu, am r5spuns eu carligului ii place osanza, iar gatul meu
e numai piele i noduri...
Inteadevar. in ziva aceea se pare ca o pic5tur5 din sangele care
curgea prin vinele mele a vorbit ca in vinele unui bolsevic. N'am Incercat
sa impiedic inraurirea pic5turii de sange de bolsevic asupra mea... vocea
ei era autoritarg, i mi-a devenit scump5..."

Mai tazziu, Suleiman Stalschi a aclangat la operele sale,

care cântau regimul sovietic in muntii §I satele de prin p6rti1e
lui natale, poemul Daghestan" (1935-1937), versuri inspirate
de sosirea lui I. V. Stalin in Temir-Han-Suru, unde conduc5.-
torul popoarelor a proclamat Constitutia Daghestanului:
Prin filele de calendar,
Existd-o lila minunatd
In treisprezece-al lui Brumar",

503

www.dacoromanica.ro
 Aceasta-i lila minunatd!
In ziva aceea ne-a sosit
Cel ce-i avant nestdvilit,
Cel care neamul ne-a trezit
$i-i chezdge minunatd!
Curaju-i, face sel te 'ndrepti,
Prin cinstea-i, face oameni drepti
Si 'ntelepciunea-i, intelepti...
lzvor de lapta minunatd,
Din adevdr, legi a creat
El cel ales de-al vremii leat,
El ce-a 'ngrijit ci-a inndltat
$i tara-mi, floare minunatd....
Suleiman Stalschl si-a inchinat cele mai frumoase can-
tece ale sale: Patriei, istoriei ei si actualitätil, precum si celor
mai alesi oameni care constitue mAnclria §i gloria el.
Prime le sale poezii (1909-1919)
Poezia lui Suleiman Stalsehl Suleiman si le InchinA intAmplAri-
lor din viata care il inconjoarl. El
nu iese din cad.rul tematicei satului s5,u: scrie despre consA-
tenii sM, despre autoritAti, care sunt din ce in ce mai aspre
cu oamenli sáraci", despre samovarul inaccesibil celor sgraci,
despre judeatorii hra,pgreti (dacg. nu vh" clAm mitA, nu ne
dati atentie, judeatori").
Anil stabilirii regimului sovietic in Daghestan se desf6.-
§oarA. pentru Suleiman Stalschi sub semnul unei extinderl a
orizontulul sAu tematic si ideologic. El scrie despre se/715115.W-
rile de primävarl In colhoz, despre Gorchl, Chirov, Puschin,
despre alAretli care au participat la alergarea din jurul masi-
vulul caucazian. Toate aceste teme Au un adanc caracter liric.
Suleiman le simte ca evenimente care fac parte din propria lui
viatl. Operele sale Cantecul tovaasului Stalin", 41 voi canta
pe bolsevici", Cantecul Armatei Rosii", poemele GAndurl
despre Patrie" §1 Daghestan", apartin celor mai strälucite
pagini ale poeziel sovietice. Intelepclunea popularI este nedes-
pArtitl In ele de farmecul personal al lui Suleiman Stalschl, mai
ales cä el intervine direct in naratiunea sa liria.

504 www.dacoromanica.ro
 Cantand victoriile Armatei Sovietice, Suleiman Stalschi
scrie din toata inima:
Mdndria mea-i un vers de-avdnt,
Dar versul cere greu cuvdnt
Si Stalschi trei leciort pe rand
Crescut-a pentru-a tdrii oaste.
Suleiman Stalschi a fost un patriot al tarn sale, un om
modest §i muncitor. Cu toate ca a fost clecorat cu ordinul Lenin,
distins cu titlul de poet national al Daghestanului (1934), iar
operele lui au fost traduse in multe limbi, el nu qi-a päräsit
saclea" 1) §i lucra cu sapa, la camp §i in gradina. A, rämas
pana la sfar§itul vietii lui un Oran muntean §i un cantaret
inspirat. Chiar §i la congresul scriitorilor dela Moscova, a venit
in costumul sau national, subliniind prin aceasta ca este fiul
poporului sau. Uneori, mi se pare ca tara mea este o mare
prisacä §i fiecare colhoz din ea, un stup harnic, fericit. Noi
construim fericirea tuturor oamenilor" spunea Stalschi In
una din cuvantarile sale. Regret, cateodata, numai un singur
lucru: imi pare rau c, mi-a trecut tineretea §i numai la batra-
nete mi-a fost dat s Imparta§esc §1 eu bucuria omeneasca."
Dupa 1930, in special dupa congresul scriitorilor §i in urma
ajutorului §i influentei binefacatoare a lui Gorchi, creatia lui
Suleiman Stalschi atinge cel mai inalt grad de inflorire.
Incep un cdntec de alean,
Cdnt muncitori i pe tdran
ft iar e tan& Suleiman,
Cdci Gorchi 1nsui m'a cinstit...
Inainte de Revolutie, versurile 91
Suleiman Stalschi cantecele lui Suleiman Stalschl nu
maestru al cuvântului vedeau lumina tiparului. Lezghinii
nu aveau o scriere a lor proprie. Memoria lui Suleiman Stalschl,
memorie pe care trebue s'o alba fiecare povestitor a§ug sau acan
ne-a pastrat o multime de cantece compuse de el inainte de
Revolutie. In anii regimului sovietic, ele au fost adunate cu
i) Cas5 a locuitorilor din muntii Caucazului. (N. trad.)

www.dacoromanica.ro 505
grije de folkloriTti §i scrlitori §i traduse in limbile popoarelor
din U. R. S. S., In primul rand In limba rug,.
Suleiman Stalschi I§i cuno§tea foarte bine tara, viata ei,
cantecele §i obiceiurile populare. $ederea sa In Transcaucazia
§i in Asia Centrala 1-a Imbogatit foarte mult cuno§tintele. Vor-
bea limba azerbaidjana, Intelegea tadjica, cuno§tea poezia
Orientului; datoritä prieteniei cu muncitorii ru§1 din Bacu, a
ajuns 0, cunoasca Demonul" de Lermontov, §1 Prizonierul
din Caucaz" al lui Pu§chin. II pläceau nespus versurile poetilor
Hafiz §i Nizami, Saadi §iNavoi §i, insusinduli cele mai frumoase
realizari ale acestei poezil, pe care o cuno§tea din traditia oralä,
Suleiman Stalschi §i-a faunit propriile sale procedee poetice.
Astfel, In strofele sale, primele trei randuri rirneaza, cel de al
patrulea vers ramane MI% rima, sau are o rima permanenta pen-
tru poezia respectiva, asemenea unui refren, care Insa de fie-
care data sunä inteun chip nou.
In ultima stroll, Stalschl 0, ca incheiere un rezumat al
continutului poeziei: este, de cele mai multe ori, iclela de baza
exprimatä aforistic, cu sublinierea autorului ca aceasta este
convingerea lui, a lui Suleiman;
_
de pildä:
Eu, Suleiman, all n'am citit,
Un lucru insa l-am ghicit.
Un stih e greu de Idurit
,Frntr'unul sterp nu este viatd...
Suleiman Stalschl a fost un autor pretentios cu sine In-
su§i: alegea cu Ware de seama fiecare cuvant, pentruca inte-
legea ca vorbirea versificata trebue O. fie cat se poate de con-
cisa §1 expresIva. Deaceea, la Primul Congres Unional al ScrIi-
torilor Sovietici, Suleiman Stalschl a fost privit ca cel mai de-
savar§it reprezentant al poezlei populare. Apgul Suleiman a
facut asupra mea, §i nu numai asupra mea, o impresie sgudui-
toare, a spus A. M. Gorchi in cuvantarea sa de inchidere.
L-am vazut pe acest venerabil batran, ne§tiutor de carte dar
intelept, creand in soapta versuri in timp ce statea in prezidiu.
Dupa aceea, acest Homer al veacului al XX-lea le-a declamat
minunat. Aveti grija de asemenea oameni, care sunt in stare
sa creeze astfel de perle poetice cum a creat Suleiman."

506

www.dacoromanica.ro
 DJAMBUL-DJABAEV
(1846-1945)
Un creator de poezie populara, devenit legendar Inca din
timpul vietii sale, este Djambul-Djabaev, cel mai batran dintre
scriitorii contemporani. El 1st scria cantecele In acompania-
mentul instrumentului popular dombra. Gloria lui Djambul
este neobisnuit de mare. El este iubit i apreciat In toate coltu-
rile Uniunii Sovietice.
Mare le acan s'a näscut In apro-
Viata lul Djambul.piere de muntele Djambul, de unde
I se trage l numele de Djambul.
Tani sau, Djabai, a fost un pastor nomad sarac l dji-
ghit 1) iscusit.
Djambul a crescut Intr'o iurta 2). Ca si ceilalti cofii cazahi
se muta din loc in loc impreuna cu familia. Unchiul sau, fra-
tele tatalui Om, a fost un cunoscut dombrist. Lui Djambul II
placea foarte mult sä asculte canteceIe, §1 la varsta de 12 ant
a Invatat sa ante la dombra. Cand am pus mana pe instru-
ment, am uitat de §trengariile mele 1i aminteste Djambul
mi se I:Area Ca nu suna dombra ci inima mea tanara". Astfel
soarta viitorulul cantaret al Cazahstanului fusese hotarIta.
Natura I-a Inzestrat cu o voce plina i puternica. La varsta
de 14 ani, Djambul s'a hotarit sä -duca o viata independenta. A
lnceput, In timpul postului mahomeclan, sa umble pe la iurte
sa ante Jarapazan" (cantec ritual). Cantecul lui placea,
ascuItatorii II dadeau mancare I daruri.
La varsta de 15 ani, Djambul a pIecat inteun sat, Ia cu-
noscutul acan Sluiumbai, care a spus dupa ce i-a ascultat can-
tecul:
Ai daruri de acan. Ai voce frumoasa. Cuvintele pe care
le canti sunt bine alese."
Djambul a devenit eIevul lui Siulumbal. Cand acanul pleca
In aul, 11 lua cu el si pe elev. La inceput, Djambul executa can-
tece compuse de Sluiumbal; mai tarziu a inceput s, cante 51
cantece proprii. Djambul se Intrecea cu tinerii acani. Se Wa
In stepele din Cazahstan ca infrangerea unui acan In intrecere
1) Ca15ret. (N. trad.)
2) Locuinp-cort transportabil5, la popoarele nomade. (N. trad.)

507
www.dacoromanica.ro
insemna moartea lui ca poet si cantaret. Djambul nu avea Inca
destula experienta 1 nici cunostinte pentru a se lua la intrecere
cu marii acani. A urmat un curs" original de istorie a patriei
sale, a Cazahstanulul. El trebuia, ca orisice acan, sä cunoasca
epopeea eroica, nationalä, toate neamurile i triburile, toti inte-
meietoril de neamuri l oamenii de seama, toate evenimentele
gb 'Ana, in cele mai mid amanunte, stepa cazahstana; trebuia
st-gi desvolte darul de improvizatie, s tie s creeze pe be
versuri iscusite referitoare la evenimentele zilei. Djambul in-
vata Mra odihng.. Fi ind slrac, Intelegeam foarte bine lumea
saraea. Puteam sä cant adevärat numai despre mine sl despre
popor. Cand cantam despre popor, cantam l despre mine, iar
eanol cantam despre mine, cantam in acelasi timp l despre
popor. Intelegand cu toata inima ca un acan nu poate sä falsi-
flee adevärul l sa linguseasca, am inceput sa cant numal ade-
varul. Si cantecele mele au pornit in sbor prin toata tara Djetas,
ea niste pasari libere". Faima lui Djambul s'a laspandit prin
tot Cazahstanul. El a Mut ealatorii prin Chirghizia si Cara-
ganda. Canta i participa la irittecerile acanilor, din care lesea
intotdeauna Invingator. La una din ele 1-a invins pe Culma-
gambet, care nu fusese invins de nimeni pana atunci. Asa a
ajuns Djambul sa fie primul acan din Djetas.
La intrecerile de mai tarziu, Djambul 1-a Invins: pe cunos-
cutul acan Sasubai, pe primul acan al Chirghiziei Balgu, pe
acanil Sar-Iras i Sa-Basa. Am cunoscut o singura infrangere,
dar nu inteo Intrecere de cantece, ci in chiui" (piese muzi-
cale): m'a Invins dombristul chirghiz Orazall, care nu stia sa
eompuna cantece, dar canta admirabil la dombra. In cantece
mi-a fost usor sä-1 InvIng".
Canteeul reprezinta o mare forta In stepa. Cantecele lui
Djambul se raspandeau ca fulgerul. Bogatasii localnici se te-
meau ca In cantecele mele sä nu spun ceva rau despre el si
soatä stepa s ante impreunä cu mine.
Astfel am ajuns 0115. la 55 de ani, umbland prin stepa
cantand. La 55 de ani ani inceput s ma* simt prost. M'au
garbovit batranetea l greutatile v1ell ca pe un vultur batran.
Vederea a inceput s mi se intunece, tar vocea sa-mi slabeasca.
Si am inlocuit dombra cu carja. Si In locul stepel intinse, m'am

508 www.dacoromanica.ro
multumit cu patul ingust. Ma jT
stingeam, nu mai eram In stare
sa cant cantece frumoase".
Cantaretul Imbatranit, care
'Area ca-si sfarsise ciclul crea-
tiel, se trezeste deodata la o
noua, viata. Simte in el forte
proaspete I noi posibilitati de
creatie.
Cand am implinit 70 de
ani, am vazut zorile luminoase
ale unel vieti nol. Pe pamant s'a
coborit dreptatea pentru toate
-fiinte le. Am auzit de numele lui
Lenin si am fost martorul mar-
sului victorios al Armatei ROM
Deodata a inceput sa cloco-
teasca in jurul meu viata, viata -

pe care o cantasem in ante_

cele mele ca pe un vis de aur. Djambul Djabaev
Am simtit forte nol si am luat
in mana dombra. Mi-a venit Inapoi tineretea si am inceput sti
cant."
Djambul a fost martorul renasterii Asiei la o noul viata.
Stepele lui cazahe s'au schimbat (uitandu-ma Imprejur, nu-mi
pot recunoaste stepele").
In anti regimului sovietic, batranul man din Cazahstan
creeaza cele mai desavarsite opere ale sale: Cantecul lui Le-
nin", Cantecul lui Stalin", La mausoleul lui Lenin", Mama
lege stalinistä", Cantec de leagan", Eroilor dela pol", ,,Can-
tecul lui Puschin", Lui Suleiman Stalschi", Cantec la pri-
mirea decoratiei", Despre Insoritul Gorchi", Leningradeni
copiii mei" si altele.
<A inceput o noua viata pentru mine scrie Djambul
in autoblografia sa. Para am Intinerit si am inceput sa cant ca
un tanar de 25 de ani: puternic, cu avant, cu mare caldura si
elan.
qAceastä renastere a fortelor mele mi-a adus-o conduca-
torul celor care lupta Impotriva asupriril, mi-a adus-o Stalin,

509

www.dacoromanica.ro
care a revarsat fericire asupra tuturor popoarelor. Am devenit
un inflgarat agitator pentru colhozuri. Despre colhozuri am
compus sute de cantece, care au sburat prin step5., pentrucl
erau cantate din inimä. Am fost cel dintfti care a intrat in
colhoz. Am fost la Moscova, care e mai minunat5, cleat legen-
clara tar5, a Ghiulistanului. L-am vazut pe Stalin si ne-am
salutat.
tGuvernul sovietie mi-a dat, pentru cantecele mele, Or-
dinul Drape lulu! Rosu. Am spus atunci 1 repet 1 acum: Nu
eu am fost clecorat, ci poezia popular% a Cazahstanului. cant
cantece si le voi cânta cat timp Imi va bate Inima.",
In zilele räzbolului, Djambul compune cantece InflAcIrate
prin care cheaml la lupt5, impotriva fascismulul dusman al
omenirii iubitoare de libertate. Versurile lul Djambul pe care
le-a trimis In Leningradul blocat de hitleristi (Leningrädeni,
copiii mei"), 1-au bucurat pe ap5x5.toril eroici al orasului, care
au Omit In ele salutul puternic i sprijinul Intregli Patel
Sovietice.
Cantecul Moscova" a fost compus In zilele groaznice când
hoardele nemtesti se aflau In apropiere de Capita lg. Djambul
scria atunci:
Puterea-i a ta, Moscova!
Pe nemp: nu-i cruta, Moscova!
Strivege-i intruna, pe rand,
Of secerd-i crunt, Moscova!
In leatur5, cu faptele de arme nemuritoare ale celor 28
de eroi al lui Panfilov, care au oprit cu trupurile lor tar curile
nemtesti care se indreptau spre Moscova, Djambul a compus un
cantec despre ostasii din gardä, cu care se mandrea. Când Sta-
lingradul era amenintat de inamic, Djambul a compus Seri-
soarea atre stalingrAdeni". In marea lupt5, de pe malul VolgM
fiul acanului, Algadai, a azut ca un erou. Djambul 1-a Inchinat
un cantec Intitulat La moartea fiului meu", prin care cheaml
pe cazahl s. lupte Impotriva cotropitorilor germani si sA-1 räz-
bune.
Djambul Djabaev a rnurit In Iunie 1945, ateva luni Ina-
Inte de centenarul s5m.

www.dacoromanica.ro
 Cantecele i poemele lui Djam-
Djambul, artist al cuvantului bul sunt prin excelenta lirice. In
operele sale se resimte intotdeauna
puternic I marea lui experienta l cunoasterea adanca a vietli
poporului. Orice tenth; personalä" ar trata Djambul, ea capata
o Insemnatate general* nalionalä. Si invers, orice cugetare a
lui cu privire la soarta poporului sau, ori a popoarelor din Uniu-
nea Sovietica, la evenimentele de mare importanta, se confunda
cu propria-i persoana, cu caracterul l viata lui, mergand pana
la citarea chiar a propriului sau nume (aceasta, dupa traditia
poeziei orientale). Aceastä unitate organica. a individualului
sl a generalului este o trantura a poeziel sovietice, caracteris-
tica chlar i pentru patnarni al ei, ca Djambul i Stalschl.
Djambul reprezintä intelepciunea poporulul cazah. Astrel,
In Cantecul lui Stalin", and acanul vorbeste despre conduca-
torul popoarelor, intreouinteaza cuvinte sträbatute de o puter-
flea emotie, care pornesc din adancul sufletulul
Tema fundamentalá 1 organica a creatiei lui Djambul este
patriotismul sovietic. Din acest punct de vedere, Djambul ra-
mane, in toate operele sale marl si mid credincios tradl-
tlilor poeziel clasice a Rasäritului Inflorita si multicolor* ca
portul si obiceiurile popoarelor orientale, bogata in comparatii
si metafore, Mina de aforisme si maxime.
Socialista prin continut, poezia lu Djambul este ant d6
profund nationalä prin forma incat, vorbind despre poetul rus
Puschin, el ramane cazah caracter!zeaza In felul sau, spe-
cific:
Ca pietrele scumpe, aFa strdluce$ti,
Acdn prea puternic in stihuri rusegi.
Ca perlele, cdntece lumii 'mpdrteat,
Din veac de'ntuneric prin geniu-ti luceai,
0 sutd de ant sunt, de cdnd ai murit
ci-acdn al poporului ai devenit.
Azi toti te citesc, cu 'ncdntare'n priviri,
Cazahi, BeloruFi Fi Turcmeni ci Bafchiri.

Aedesea in portretele lui Lenin si Stalin, Puschin l Gorchi,

pe.care-i picteaza cu dragoste pe panza sau II es pe covoare di-
feriti reprezentanti al popoarelor noastre. observam trasaturile

511

www.dacoromanica.ro
caracteristice fiecärui popor. Astfel, Djambul 11 numeste pe
Puschin, actin", pe M. I. Calinin ac-sacal" (barb6. alba om
in vArstä). Gorchi e deasemenea apropiat de intelegerea celor
din stepA, de Cazahstan.
Cu degetu-i, strunele atins-a Djambul
?i-un cdntec porni din aul in aid
Pe 'ntinsul de stepd in soare scdldat
Eu cant despre Gorchi-acel om minunat.
Arzi, cdntec, ca focul pe-un munte inalt,
Dd flori ca migdalui in vdi de smarald,
Revarsd-te 'n graiuri, in cdntec de-alean,
Ca apc- de rduri in marele-ocean.
Mu lte versuri ale lul Djambul au intrat in cultura rusä eta,
de altfel, si in cultura altor popoare sovietice. De pildk versurile
lui Djambul Mama lege stalinistä" reprezintä una dintre cele
mai bune opere asupra Constitutiei Staliniste:
Rdsund, deci, dombrd'n colhoznic aid!
Ascultd-acum, stepd, pe-acdnul Djambull
M'ascultd, tu, Castec, Caschelen, Caracol,
Sldvind Constitutia 'n mdndru-i simbol,
Ea care ne-aduce la toti bucurie;
Tinuturi de ghiaki ci stepele 'nvie,
Ea, Legea, ce face ca inimi sä cdnte
?i-i ää tineretit imbold sd se-avdnte.
Ea, 'n numele cdreia natura slujecte
Spre cinstea poporului care muncecte,
Voinicilor liberi, cu mintile treze,
Deschide largi drumuri spre fapte viteze....
E Legea prim care copiii au parte
Sd piece din sate 'n orace la carte,
E Legea pe care 'n republici, ca natii,
Trdim in a tdrii frategi constelatii.
Djambul a stiut s. redea In cantecele sale gAndurile si as-
piratiile oamenilor sovietici, care au realizat visul omenirii des-
pre infratirea popoarelor.

M2

www.dacoromanica.ro
 PAVLO TACINA

Mare le poet ucrainian Pav lo Gri-

Viata $i opera. gorievici Tacina S'a nascut in anul
1891, in satul Peschi din fosta gubernie Cernigov. A invatat carte
la scoala priman din sat si la seminarul teologic. Ii castiga o
existenn modesta, luerand ca statistician ambulant; umbland
prin sate, el a cules multe cantece populare, strigaturi, proverbe.
In 1913, Tacina s'a inserts la institutul comercial din Chiev. In
Cernigov, Tacina s'a intalnit cu renumitul scriitor ucrainian
Mihail Cotiubinschi, autorul nuvelei Fan Morgana". Prin
Cotiubinschi, tanarul poet ucrainean ajunse sa fie cunoscut de
Gorchi, cu care intra mai tarziu in corespondenta Astfel s'au
imprietenit. Despre aceastä cunostinta, (din 1910) si despre pri-
mele intalniri cu. Cotiubinschi, care a fost in acelasi timp maes-
trul i prietenul mai mare al poetulul, Tacina ne vorbeste in
noezia sa Prima cunostinn" (1938).
Cotiubinschi a lost acela care 1-a cáläiizit pe Tacina in pri-
mele lui incercari literare. El a avut o influenta binefacatoare
asupra formarii talentului tanarului poet ucrainian. Cotiubin-
schi face astfel legatura intre poezia sovietica a Ucrainei, al
eareLreprezentant de frunte devine mai tarziu Pav lo Tacina, sl
literatura clasiea ucTainiana ($evcenco, Franco, Lesia Ucrainca,
Grabovschi). Mai tarziu Tacina va spune despre influenta bine-
facatoare a poeziei ucrainiene clasice:

Noi, viata vrem s'o salutdm semeti,

Ca cei al cdror glas ne-a Inca' let
Si'n lume ne-au deschis ochi indrdzneti...

Inca dela inceputul activitatii sale literare (inainte de Re-

militia din Octombrie), Tacina se orienteaza spre popor, spre
:olklor, spre oamenii de culturä progresista. Cu timpul el Il da
seama tot mai mult de menirea adevarata a poetului. Inflorirea
talentului lui Tacina incepe dupa Mare le Octombrie.
Prima poezie a poetului a lost publican, in anul 1912, in
revista Rodnoi Crai". Prima sa culegere de versuri, intitulata
Clarinete Insorite", a aparut sase ani mai tarziu, adica in anul
33 istoria Lit. Sovietice Ruse
513
www.dacoromanica.ro
 -,--, - 1913. Gandurile pcetului asupra
io
,r s3artei Ucrainei iau deccamdatA
, forma unor meditatii utopice si.
cosmice, Poetul cautA sa pa-
trundä totodata, §i mersul real
it al faptelor istorice, sträduindu-
ii
r
0
i se sA perceapa, semnificatia §I
fortele motrice ale evenimente-
bor. Inrudirea cu spontaneitatea
cantecului popular, cunoasterea
rpiritului limbii poporului, o In-
telegere flub a coloritului täril
q sale, umplu din ce in ce mai
mult operele lui Tacina cu seva
p'amantului", cu amanunte din
realitatea nouá, revolutionara.
Aceasta apare cu mare clarl-
tate in cartea sa Plugul" (1920),
Pav lo Tacina DacI in prima poezie a acestut
volum (Vântul"), transforma-
rea revolutionarà a ordirei sociale a lumii ne este redatä inc5
sub aspectul hinerbolic al vAntultii:

Vant.
Furtuna, nu vant!
Smulge fi strange. slarma i frange,
Din virile vinete
Fulgere, tunete,
Din zari neguroase
Milicane de brate vanjoase...

apoi In alte poezii ca: Pa maidan", Psalmul fierului", Ron-

dele", poetul ne vorbe§te despre manifestrulle concrete ale lup-
tel revolutionare, de oamenii Revolutlei, de partizanii §i de con-
structorii unei lumi noi. TAcina cant5, frumusetea zilei noi".
Poezia Pe maidan" (1919), foarte popularl In Ucraina, se

514

www.dacoromanica.ro
gaseste in toate cartile de citire i e una din cele mai izbutite
opere ale poeziei ucrainhne din perioarla rázboiului civil.
Pceziile revolutionare ale lui Pay lo Tacina au provocat ura
pi nelin4te in lagArul nationalistilor ucrainieni emigrati. Ca rgs-
puns la urletele lor pline de ura, Tacina a scris usturaterul su
, Raspuns compatriotilor mei", pnn de oatjocora, in care-i ataca
pe pogromistii lui Petliura, afirmand honxirea de a ramane ne-
elintit pe poziita sa.
Voi toti, din nou, 111 blestemati!
Dar sufletu-mi ru-1 cumpdrati
Nici prin cununile de /au;
ft nici cu pdine, nici cu aur...
Ca stdnca nec:intitd voi rdnidne!
Aceasta peezie, care arata c Tacina devenea repede un
mare liric politic, a fost publicata in cartea Vant din Ucraina"
(1924). Cu cat trec anii, tema politica in creatia lui Mina Ca-
pata o vigoare din ce in ce mai mare.
Versurile sale cele mai bune, le coasacra marelui Partid al
lui Lenin si Stalin, organizatorul tuturor victoriilor poporului
sovietic. Astfel in pcezia sa Partidul ne conduce", el scrie:
Munti insufletim g ape,
Largi urine stau aproape,
Nu vom da 'napoi!
Slavd pentru cincincee,
Pentru-ogoare i canale,
Partidu-i cu noi!
Cartile lui Pav lo Tacina: Cernigov" (1931), Partidul con-
duce" (1934), Sentimentul famillei unice" (1936), ,,O;e1 si gin-
gäsie" (1941), Va veni ziva" (1943) nu indica numai etape
ascendente in evolutia creatiei sale, ci reprezinta In acelasi
timp i jaloane pe drumul renasterii socialiste a Ucrainei, tara
sorb: a noastra. Pav lo Tacina este unul din participantii acestei
renasteri, un mare poet tribun si militant al vietli obstesti,
a carui voce este auzità 1 ascultata departe, in toate colturile
lumii. 1

Savant, membru activ al Academiei de Stiinte a R. S. S. U.

sl membru al Academiei de $tiinte Pedagogice a R. S.F. S. R.,
deputat In Sovietul Suprem al U. R. S. S. si R. S. S. U., Pavel Gri-

515
www.dacoromanica.ro
gorievici Tacina a fost in zilele Rázboiului. pentru Apkarea Pa-
triei in primele rânduri ale laptätorilor pentru libertatea
independenta Ucrainei Sovietice. In perioada de dupä rázboi,
el 1i consacrá toate cunostintele i talentul, toatà puterea sa
vibrantA de poet", operei de ref acere a economiei i culturii
Ucrainei Sovietice.
Poetul Pav lo Tacina este un a-
Bardul Infrätirii dept convins al marii devize: Sa, In-
popoarelor sovietice yeti mereu". El este stäpanit de lin
dor neobosit de a cunoaste; cercul intereselor i cunostintelor
sale este vast si cuprinde cele mai variate manifestäri ale vietii.
Ajuns om matur si poet cu renume, el nu ezitá sä inceapä
s. invete mai multe limbi europene i räskitene. Citeste, in
original operele multor poeti ai diferitelor popoare din U.R.S.S.
si le traduce in limba ucraineana: are traduceri magistrale din:
Puschin, poetul belorus Ianca Cupala, poetul georgian Vaja
Psavel, poetul armean Acop Acopian, poetul baschir Saifi Cudas
si din multi altii. El studiazA culturile popoarelor din U.R.S.S.,
interdependenta lor i, ca rezultat al acestor studii, publicA vo-
!umul de versuri Sentimentul familiei unice", distins cu pre-
miul Stalin gradul I (1941). Titlul acestei ckti a devenit acum
o formulA uzual5, and e vorba de prietenia popoarelor sovie-
tice. Continutul ei este profund l variat. In prima poezie-pro-
gram, al ckei titlu a clevenit si al cktii, poetul ne spune cu
c'atä bucurie a adancit spiritul altor culturi fratesti, ceea ce
1-a ajutat sa, aprofundeze si mai mult constiinta sa nationalä,
si nicidecum sä si-o stirbeasa.
Parcd bdut-am bucurie
Dinteun izvor cu apä vie.
Bdui addnc, ftergdndu-mi gura
$i m'am lipit de el cu-ardoare
$i'n graiul cel strain aflat-am
Cd ne-avem firul fiecare.
De te atingi de el, mai dulce
Si tot mai stdpdnit se lasd,
$i chiar de-i spusd alt let vorba
Dar ea se lasd inteleasd!
Ar Ii, precum in mdini potcoava,
516

www.dacoromanica.ro
 Se 'ndoae ca molatici unde
Si simtz cii vorba cea strdind
In graiul tdu de-acas' patrunde!
Cd nu-i doar limbd, sau doar sunet,
Nu-i vorba ghiatd 'n sloi topitd,
Ci 'n ea sinzti munca Fi strddania
Si sinzti familia unitd.
Aceasta atitudine fata, de limbile si culturile popoarelor
Uniunii Sovietice nationale dupa forma, si socialiste dup.
continut" se intalneste la tot pasul in opera lui Tacina si
mai cu seama in volumul Sentimentul familiei unice", unde isi
gäseste cea mai desavarsita expresie. Fie ca povestest,e cum,
odata, poetul georgian David Guramisvili, care a trait un anu-
mit timp si in Ucraina, a citit poetului filosof ucrainian Gri-
gore Scovoroda poemul Viteazul cu blana de tigru" al lui *ata
Rustaveli; fie ca ne descrie copilaria clasiculut literaturli ar-
mene, Ovanes Tumanian, sau scrie un cantec despre John Bull,
fie ea, redd discursul lui Henri Barbusse la Congresal dela Paris
pentru apararea culturii; fie Ca scrie epistole in versuri adre-
sate lui Gorchi; sau ca raspunde la urarile bardului cazah Djam-
bul, in toate aceste manifestari, Tacina apare ca un aatentic
patriot al Ucrainei Sovietice, care si-a imbogatit si adancit con-
stiinta nationald prin sentimentul familiei unice", prin as-
piratia sa neobosita la luptd pentru comunism.
Pav lo Tacina este cel mai mare
Matstria lui Pav lo Tacina maestru si inovator al poeziel sovie-
tice ucrainiene. Versurile lui sunt extrem de laconice, au un ritm
suplu si sunt bogate in intonatii foarte nuantate. El cauta, me-
reu noi mijloace de expresie artistica, atingand o adevarata vir-
tuozitate in stapanirea materialului. Pentru fiecare ideie poe-
tica, Tacina gase,te o metafora, o intrucnipare proprie numal
ei. Deaceea orice poezie noua este cu totul nou'd" la Tacina,
in sensul deplin al cuvantului, pentruca in ea nu se repeta nici
forma, nici ritmica poeziei precedente. La Taxina nu intalnirn
numai metri clasici, dela iamb la hexametru, ci si versul liber
si proza rimatä, si ritmuri combinate.
Tacina, ca si Maiacovschi, este intr'o continua cautare; dar
niciodata forma artistica nu a devenit pentru el un scop In
517

www.dacoromanica.ro
sine, pentruca poetul avea de rezolvat probleme mari ideologice
§i artistice. In indeplinirea acestui scop 1-a ajutat atat finetea
sa artistica, aducandu-i mereu aminte de cititor, cat si cunoas-
terea desavarsita a limbii poporului ucrainean si a poeziei lui
populare. Suflul poetic popular devenea tot mai simtit in creatia
sa si s'a afirmat deosebit de viguros ir culegerea Partidul con-
duce". Mcntionam ea' aici nu e vorba de o imitatie a pceziei
populare, ci de o patryndere creatoare in insasi esenta poeziei
populare. Folosind poetica popularä, Tacina §i-a creat o sintaxa
poeticti proprie, foarte concisa si expresiva, cu mijloace prcro-
dice propril. Asa este, de pilda, poemul Cant despre Cotovschi":

Spre Lvov, vom cleirdma

gleallta lor, grdmadd,
Jar in luptd-om indlta
Ca la o paradd
Spada lui Cotovschi grea,
Apriga lui spadd.
Jos polacii albi! Luptdm
Pentru Soviete!
Noi in casd nu 'ndurdm
Orifice scaete...
Nu se prinde! Nu rdbddm,
Cdini turbati de sete!

Tot astfel sunt cele (iota poezil Cantecele tractoriztei"; in

prima se arata cum Olesia Cu lic fugea la cursurl", in a doua
cum babele au vrut s'o goneascl cu bolovani pe Olesia Cu lic,
väzand tractorul ei care destelenea ogorul"; sau poezia Cantec
din armonia":
l'znza deasd neculeasa
Fir de tarbd necalcat,
Trdntule 'n vdrtej te 'nvdrte
SI ne prinde 'nvolburat
adie fi ma 'mbie
Iarbd, terbulita meal
oj flu lce ti-e imireasma tg,
Flori de Jimmie...

518

www.dacoromanica.ro
 Du'ce-i vara cdmpul seara
In ve/inta florilor,
Ploaie deasd 'n crdng se lasd,
Bate 'n struna plopilor!
Du-te nor, te Ia fuior
Peste zdri albastre,
Mtt ma sta si-mi picura
Boabele-ti albastre!

Tacina a folosit toate mijloacele expresiei artistice in zilele

1I5.2beiului pentru AVararea Patriei, in poezii de toate genurile,
dela antecul pcpular la satirà, dela poezia liricä la pcem. Vo-
lumul s5.0 de versuri Va veni ziaa" este rAspunsul manios al
-unui credincios fiu al ITcrainei sovietice, adresat ,gotropitorilor
fasci;ti.
Artist exigent, care nu public5, decAt lucfaxi cizelate cu grif a,
-Tacina a scris, Mr5 s trAcieze acest principlu, mult mai mult
in zilele r52boiului cleat ani dearandui dinainte de azbol. Nu
pot s5, tac" pare a sDune el in fiecare din operele sale, stra-
blitute de marea dragoste pentru poporul sovietic si de ur5, im-
potriva caropitorilor german!.
TAcina a salutat victoria poporului sovietic asupra Germa-
viel fasciste in multe versuri si manifestäri publicistice. El a
veils Lupta pentru Nipru" un capitol din poemul colectiv
,Cuvantul poperului ucrainean ctitre Marele Stalin". Ca mem-
tru al delegatiei sovietice, Tâcina a citit la congresul slav din
Sofia, in Martie 1945, discursul versificat ..CAtre poporul bul-
gar". In ziva intrarii armatelor sovietice in Berlin, poetul ucrai-
nian scria:
Armata intrat-a 'n Berlin
De-avant ni-este sufletul plin!
Pe Stalin, poporul sleiveste,
Cu el noi cunoastem doar gloria,
Victoria! A noastrd-i Victoria!
ci'n noi inflorefte!
In versurile scrise dupá fazboi (Trezirea prinaveril", Ale-
gAtorilor mei", ,,Ne-a fost dat s. träim, S. crestem 1 s5, actio-
ram", Cântecul lui Micola Luchielov", Moscova", Oceanul
519

www.dacoromanica.ro
e plin", etc.), poetul Cann, munca eroica a oamenilor sovietici
care refac economia Ucrainei distrusa, de fascistii germani, pre-
cum si a intregii Uniuni Sovietice. 'Mina glorifica munca, pen-
truca ea se transforma in frumusete", pentruca in munca pen-
tru binele Patriei Socialiste, in munca pentru realizarea idea-
lurilor lor, oamenii sovietici vad rostul i frumusetea vietii. In
versurile sale, Thcina apare ca un luptator pentru pace si de-
mocratic (Marea povesteste", In uzina de tractoare", Ursus"
ci altele).
Cantecul poetului fasunä voios: este patruns de combati-
vitatea constructorilor comunismului. Ian, cum chnta, el omul
sovietic, gloria i vitejia lui, importanta universala a cauzei lui
marete:
Ii &Pm cu drag al nostru cdntec,
A fost ostaf azi construege
Noi suntem tineri plini de-avdnturi
Wntreaga lume ne privefte.
Afar& de versurile sale lirice, Tacina a mai scris poemele
Scovoroda", Sabia lui Cotovschi", Inmormantarea prietenu-
lui". Un poem dramatic (din care s'a tiparit fragmentul Moar-
tea feudalului") l dou5, culegeri de articole cu felurite sublecte
istorice, filosofice, literare, folkloristice, intitulate: Pe chile
vietii" (1941) si Puterea creatoare a poporului" (1943).

IANCA CUPALA
1882-1942

Ianca Cupala este eel mai mare poet si luminator al po-

porului belorus. In tinerete, la inceputul activitatAl sale lite-
rare, scriitorul deplangea faptul ca poporul belorus nu are un
cantaret al sau care sa-si proslaveasca tara in toata lumea.
Visul lui Ianca Cupala era sa devina un astfel de cântaret:
Nu este tard sd n'aibli poetii
Care sd nu-i cdnte neamului fala.
Ori, belorufii nu'g au cantaretii,
Vreau sti le fie, deci, lanca Cupala.
(Eu nu sunt poet", 1906)

520

www.dacoromanica.ro
 Visul lui Ianca Cupala s'a implinit; el a devenit poetul
popular al Belorusiei.

Viata lul Ianca Cupola.

Ianca Cupala (Ivan Lutevici) s'a
nascut la 25 Iunie 1882 (stil vechi),
in apropiere de satul Radascovici din fostul judet Vileisc. Anil
copildriei si ai tineretii lui se scurg in peregrindri prin judetele
Borisov si Minsc. TatM 3ui, nascut in Cervenscina, era un Oran
dijmas. Tineretea mi-am petrecut-o pe pamantul boierului de
care depindeam si care ne asuprea mereu", scrie Ianca Cupala
in autobiografia sa.
A invatat carte cu invätätori ambulanti. A urmat o juma-
tate de iarna, la scoala din Sennita, de langa Minsc, iar restul
anului, la Minsc, intr'o scoala particulard pregatitoare, deoarece
a vea de gand sä intre in liceul real de acolo. Cu toate ca, direc-
torul liceului 1-a inserts in scoala, scutinclu-1 de examen, tatal
lui a both:1.ft sa-1 ia dela invatatura, si 1-a silit sa raman6, cu el
la gospoddrie. Ca gospoolar, a fost slab. Se tinea numai de citit,
fapt care-i atragea nemultumirea tatalui lui. Mai tarziu, inteo
singura iarna, Cupala a absolvit cursul scoalei populare din
Bieloretc.
Pana in 1901, se ocupa, cu gospodaria casei, cu aratul pa-
mantului, cositul recoltei, taiatuI lemnelor din padure. Stabilin-
du-se in orasul Vilno, gaseste o slujba la redactia ziarului Nasa
n3va" (Ogorul nostru"). Mai tarziu, Ianca Cupala urmeaza la
Petrograd, timp de patru ani, cursurile pentru adulti ale lui
Cernaiev. Intors la Vilno, devine redactor al ziarului ,,Nasa
niva". In timpul primului razboi mondial, in anul 1915, este
evacuat la Moscova, unde fa/haze numai un an, pentruca sa se
stabileasca mai tarziu la Minsc, apoi la Polotc si, in sfarsit, la
Smolensc.
Primul sail volum de versuri, publicat- sub numele de Ianca
Cupala, a fost intitulat Jaleica",), (dupa cum si marele poet
ucra'nian Taras Sevcenco i§i intitulase volumul de versuri Coh-
zarul", dupa denumirea instrumentului muzical popular ucrai-
nian); volumul Jaleica" a fost Ina confiscat la aparitie, iar
I) Instrument muzical popular.

521

www.dacoromanica.ro
 editorului i s'a deschis act,iune
publica. Satrapii tari§ti cautau
sá sugrume literatura belorusa.
Abia dupa Marea Revolutie
Socialistä din Octombrie incepe
activitatea artistica, libera §1 in-
floritoare, a lui Ianca Cupala.
- .,Numai datcrita politicii natio-
nale leninist-staliniste, a putut
obtine §i poporul meu, alaturi
de celelalte popoare ale Patriei
noastre, fiinta sa statalà. Cul-
tura nationala belorusa a atins
in Belorusia sovietica un grad
de desvoltare pe care nici nu-1
puteam visa inainte de Revolu_
tie. Cartile mele se tiparesc in
Ianca Cupa la zeci §i sute de mil de exemplare,
shut ccele mele patrund pana in
zele mai indepartate colturi ale Marii Uniuni Sovietice.
Numai Puteril Sovietice si Partidului Comunist le datorez
inflorirea poeziei mele", scrie Ianca Cupala in Autobiogra-
fia" sa (1938).
Alexei Maximovici Gorchi a dat o pretuire inalta operel
poetului, iar Ianca Cupala ii consider% pe Gorchi maestrul §1
prietenul sari. Gorchi a tradus in ruse§te una din primele poezil
ale lui Ianca Cupala, intitulatá: Dar cine umbla pe acolo?"
11907).
Prietenia dintre Gorchi §i Cupala a deschis calea prieteniei
clintre popoarele belorus §i rus; ea este simbolul legaturilor ce-
lor doug, literaturi: belorusä §i rusä.

Poeziile lui Ianca Cupala au fost

Drumul creatiel intotdeauna o expresie atat de corn-
lui Ianca Cupala pieta a vietil poporului belorus Inca%
dupa opera poetului, se poate urmaxi nu numai cre§terea unuia
din reprezentantii cei mai de seama ai literaturii sovietice, dar
§I etapele procesului de desvoltare istorica a poporului belorus

522

www.dacoromanica.ro
In ultimele trel clecenii (1905-1942). Incepand cu motivele de
protest impotriva inegalitäii scciale (pceziile Mujic", Dar
eine umbld pe-acolo?", Eu nu sunt poet", Fratelui`, Mai
rasari-vel, soare, pentru noi" 1 altele), Ianca Cupala, ca si Gor-
chi si Maiacovschi, prcsimtind apropierea Revolutiei, al cdrei
vestitor in literaturd a fost si el, lupta pentru restabilirea drep-
turilor incAlcate ale omului, pentru triumful personalitatil omu-
lui, pentru o muncd creatoare.
Se intelege ca Ianca Cupala primeste Revolutia din Octom-
brie din tot sufletul, ca o realizare a celor mai scumpe idealuri
ale umanitätii din toate veacurile. Cele mai frumoase laturi ale
personalitátii umane sunt libere de acum sa se desvolte din plin.
Cupala cântä Nebunia celor viteji", In pcezia sa Fii indräz-
net" (1918), el scrie:
Fii Indrätzng ca insãi libertatea!
Nu te-o atinge bezna, neclreptatea!
Fii ca furtuna ce smulge gorunul,
Destinu'ul fi-vei tu insug steiginul!
Tema constructiei unei vieti noi, sovietice, at'at la oras cat
si la lard, apare des in scrieriie de mai Varziu ale lui Ianca
(lupe. la (Cantecul construirii", Tinut natal", In serviciul Be-
lorusiel", Cantecul tractoristei", Comsamolul" l multe al-
tele), aldturi de tema liberei desvoltari a fortei creatoare a po-
porului belorus. In poezia Ne trebue Cantece noi" (1924), se
vede cat de mult s'a schimbat poezia lui. incepAnd cu tema-
tica" si sfarsind cu tonalitatea".
Ianca Cupala nu s'a multumit numai sd declare necesitatea
unei noi tematice in poezia sovieticd. El a utilizat din plin te-
mete pe care le sugera viata. Astfel, in poezia Alesia" (1935),
vedem imaginea fetitei beloruse careia mama ei i-a prevestit
Inca din copildrie:
larna, In oath te-alind,
Tource alcituri cu focal,
rar primeivara In tindd
Stat ;141 adastä norocu/...
S'au scurs ani de atunci; Alesia a cfescut, dar prezicerile
mamel nu s'au Imp linit. Alesia a ajuns sä piloteze un avion.

523

www.dacoromanica.ro
 Dela Ianca Cupala ne-au lamas, afark de poezii mai m10,
si poemele: Vesnica primg,varä", Sparta tAranului", Movilita",
In susul ramlui Oresa" s. a., piesa Cuibul daramat", precum
ci o serie intreagä de articole de publicisticA. Tendinta patrio-
tia din opera lui Ianca Cupala s'a evidentiat cu vigoare In zilele
Marelui Räzboi pentru Apärarea Patriei (poeziile: Partizanilor
belorusi", Hitler, nebun furios", Se ridicA poporul"; articolele
Fascismul german cel mai mare dusman al poporului belo-
ius", Apel atre poporul belorus" etc.).
Ianca Cupala s'a manifestat nu
Ianca Cupala ca maestri.' numai prin operele sale, foarte apre-
al euvantului ciate de popond belorus, ci si prin
lupta sa pentru formarea unei noi poezii beloruse. El a fost un
poet-creator de limn. Materialul poeziilor sale, Cupala nu I-a
cules din arti, ci din viata poporului belorus. Avamd o cultura"
vast5, el invAta totusi din viatA, dela povestitorii popular,, dela
poporul s'Au scump.
Poeziile lui Ianca Cupala sunt foarte meloclioase, cuprind
multe rime interioare, aliteratii 1 repetitii.
Prin mgestria artistului, fondul poetic popular din ele se
purificA de elementele intamplAtoare, cu caracter prea particu-
lar, limitat.
Din acest punct de vedere, Ianca Cupala poate fi comparat
cu poetii rusi Necrasov i Coltov, cu poetul ucrainean Sev-
.
cenco, cu poetul oset Hetagurov
Ianca Cupala, impreuila cu Iacub Colas, sunt intemeietorii
poeziei sovietice beloruse. Ei ocupa primul We printre ceilalt1
poeti belorusi sovieticl (Culesov, Brovca, Glebca, Pancenco,
Tanc etc.).
AVETIC ISAACHIAN

Literatura Armeniei este una din cele mai vechi literaturi

ale popoarelor U. R. S. S. Comemorarea implinirii a 1000 de ani
dela crearea epopeei David din Sasum" a fost un eveniment
politic si cultural al intregului popor sovietie.
Literatura Armeniei Sovietice este mostenitoarea tezaurului
cultural bogat al poporului armean. Dintre poetii acestui neam,
cea mai proeminentA figurá, este, far5, indola15., cea a poetului

524

www.dacoromanica.ro
Avetic Isaachian, devenit clasic Inca din timpul vietii. Nu exista
locuitor in Armenia, care sa nu-i cunoasca, versurile.
Cititorul rus 1-a cunoscut pe Isaachian pentru prima oara
prin anul 1910, cand a rasunat cantecul lui Salcioara":
Noaptea'n gradind, la geam,
Pleinge o salcie pletoasd,
Trist ii atdrnti un ram,
Salcie, seilcutd stioasd...
Zorile tar or vent,
Zorca1) cu plete-aurite,
Salciei mele mdhnite
Lacrima-i va potolt.

Traducerea Salcioarei" a fost facuta de Bloc, iar muzica,

de Rahmaninov. Bloc scria despre Isaachian, in 1916: Isaachian
este un poet de mana intaia; poate ca nu mai existä in intreaga
Europa un talent atat de luminos si atat de sincer".

Avetic Saacovici Isaachian s'a nas-

Viata i poezia cut in anul 1875, in orasul Le-
lul Avetic Isaachian ninacan (fast Alexandropol). Din
copilarie, Inca de pe cand hoinärea pe dealurile si prin vane
Mantasului" si ale Aragatului", s'a simtit atras de cantecele.
zicalele i basmele populare ale asugilor, in care i se desvaluia
sufletul Armeniei lui scumpe, istoria ei si eroil ei nationali. La
varsta de 11-12 ani, a inceput sa scrie versuri inspirate din
folklor. In anul 1889 Isaachian urmeaza cursurile Academiei din
Ecimiadzim, unde pe vremea aceea tineau prelegeri savanti ci
scriitori cu renume. Leg5turile lui cu intelectualli progresisti din
Armenia au avut a influenta hotaritoare asupra cenceptiei lui
de viata si asupra inclinarilor lui literare.
In 1893, poetul plea:A din tail ca sa-si continue studiile in
strainatate. Studiaza filosofia, istoria culturii, socio'ogia. In
1896, Isaachian se inapoiaza in Armenia, dar in scurt timp, din
cauza activitatii lui subversive impotriva regimului tarist, este
arestat. Dui:a ce ie-e din inchisoare, poetul publica, in 1898, pri-

I) Persortificare a zorilor. (N. trad.)

525
www.dacoromanica.ro
 mul sau volum de versuri:
Cantece i dureri" care e prl-
mit cu entuziasm de compatrio-
til lui.
Urmarit de regimul tarist
pentru activitatea lui progre-
sista, Isaachian se expatriazd
din nou in anul 1911, plecand la
Constantinopol, s de acolo, in
Europa. Rataceste ani dearan-
\ dul prin multe tan, departe de
patria lui iubita. In sfar,it, se
intoarce in Armenia dupa in-
f staurarea sovictelor. Iata ce de-
clara el la Congresul scriitorilor
.. din Erevan: M'am intors de-
finitiv, om nou, in tam In care
A. Isaachian se realizeaza o opera mareata
din punct de vedere national si
un iversa 1".
Isaachian apare in primul säu velum de versuri, ,,Cantece
el clureri" (1898), ca un interpret al durerilor poporului si al
dragostei umane neimpartásite.

Cdt de bolnav fi de trist sunt iubito,

Elite la inima-mi care md doare,
Rdnile-mi poti sd le vindect tu oare?
Rdnile 'n care durerea 'si rdsfrdnge
Toate durerile lumii ce pldnge...
Trist sunt, ca cerul bolnav de furtund,
Clintecu-mi trist II auzi cum rdsund?
Atdtea dureri in cdntdrile mele
Pot sd se stingd vreodatd din ele?
Suferintele lumii in ele gdsesti,
Dureri omenecti...
Tema durerli pamantului nefericit" din poeziile lui Isaa-
chian o gasim adesea si in primele versuri ale lui Bloc si ale
526

www.dacoromanica.ro
altor poeti rusi din vremea aceea. Tânguirile lui Isaachian au o
cauzl istoric5,; sunt plânsetele patriei nefericite.
Trece lin, deinganind caravana
Prim devrl lard urmd de pas,
Stai! 0 cfrpd! AucI caravand
Pared cheamd al Patriei glas.
Nu! Tdcut ci pustiu e desertul,
Stepa arsd de sOare-a tdcut....
Aici nu este vorba de o durere personal5, a individului izolat,
care nu-si Oseste rostul in lume. Este glasul unui popor core a
suferit durerea asupeirii si a vialentei. Despre legalura lui de
salage cu poperul armean, vorbesc, deasemeni, i Cântecele
asuguluP, Cântecele lui Alaghiaz", fanulele, baladele si legen-
dele lui Isaachian.
Exilat, rätäcind prin tari straine, pcetul isi aminteste cu
adanca duiosie de mama lui rAmas5., in patrie; irnaginea ei se
confunc15, cu aceea a patriei sale scumpe. Intreaga natur5, a Ar-
meniel, luminoas5, si plin5, de ca:ori vii, face ca meditatiile lirice
ale lui Isaachian despre soarta patriei-mame EA fie foarte im-
presionante si pitoresti: muntii 1nz5peziti, ciocarlia in revärsatul
zorilor, cântecul unei fete.
Eroul liric din primele versuri ale lui Isaachian se caracteri-
zeaz5, printr'o evadare romanticä din realitate in lumea visului
ki a naturil. Cele mai viguroase din aceste versuri elegiace sunt
Inchinate dragostei nobile i puternice;
Dacd din rana inimii vreodatd
Un fir de trandafir mi-ar rdsdri
i-un Irate printeo tard 'ndepdrtatd
Sd pldngd la mormdntu-mi ar veni,
Din lacrimile lui, de s'ar abate
Peste petale o boabd ft-cm pica,
Prin floare, ca prin vine, ar strabate
ft rana mea atunci s'ar vindeca.
Poetul a lost adanc impresionat de evenimentele revolutio-
nare din anul 1905, care au asit o reflectare vie In versu-
527

www.dacoromanica.ro
rile sale. De atunci, atitudinea sa de contemplatie pasiv6 este
inlocuità printr'un protest activ, bine conturat. Isaachian in-
deamna, la actiune; el insusi este gata sa scoatá sabia I pe
campul de lupta sa moara". In poezia Clopotul libertatii", poe-
tul cheama popoarele din Caucaz sa se uneasca pentru a lupta si
a inlätura pe veci sclavia.
Ajunge, ajunge cdt stat-am ca robii
Cu mintea 'n altufe fi lanturi la
Isaachian 41 cla seama de necesitatea de a se prelucra mo-
tivele eroice ale literaturii popu'are armere. In figura puterni-
cului viteaz, Mgher cel Tamar (d1n poemul Mgher din Sasun"),
el intruchipeaza ideia victoriei justitiei sociale asupra nedrep-
Mtn. In acest poem, Isaachian foloseste figurile de eroi din epo-
peile populare, pentru exprima propriile sale nazuinte de
dreptate socialä, a chror intruchipare o afll in Puterea Sovietica.
In figura viteazului Mgher, poetuI vede un precursor al erei
noastre, in care muncitorul va deveni stapanul muncii si al
painii sale". In poezia Istoricii si gusanii nostri", scrisa cu oca-
zia anivers6zii unui mileniu dela crearea epopeii ,,David din
Sasun", Isaachian Ii compara, pe cronicarli armeni, care nadaj-
duiau in Dumnezeu", cu gusanii cantaretii populari care
inclemnau la barbatie poporul, pastrand in cantecele lor spiritul
libertatil".
Poetul, care a plans durerea poporului sau. Inca cu mult
inainte de Revolutia d'n Octombrie, a avut fericirea sa-si vada
Armenia eliberata SI S traiasca in anii ei de renastere.

Tu mei vrdjecti cu groiul tdu cel minunat

M'ademenesti in cdnt de farmec rar,
Te veld acum cu Wind nou, inseninat,
In frumuseti de antic milenar.
0, mama! Viitorul tdu strdlucitor
Puternic azi imi scdnteiazd 'n prag,
Armenie, de viatd tineresc izvor
Tu, sunet dulce-al graiulai meu dray!

528
www.dacoromanica.ro
 In 1939, cand hitleristii au aprins focul celui de al cloilea
azboi mondial, Isaachian scrla in poezia Mare lui Stalin":
Cali de fier peste norii de prof tree sdltdnd,
Vine puholul de marte stdrnit de rezbel,
Dar ddrza poporului vrere le-o 'nfrdnge pe rand,
Soarta popoarelor fade in indva-ti de-otel.
Vocea celui mai bätiAn poet al Armeniei Sovietice a rAsunat
cu 1nf15,c5zare in zilele Feazbolului pentru Apárarea Patriei. Po-
porul armean a luptat secol dupg secol, cu un eroism neinfranat,
impotriva asupririi si a sugrumktorilor libert5411. i iatk ca,
in sfarsit, a venit i ziva trimfulut. PTin Marea Revolutie Soda-
listä a fost incoronatä si a luat sfArsit lupta secularä a poporului
armean. Politica nationalk clus5. de Partidul lui Lenin si Stalin
a deschis larg poporului armean portile unel ere not de munch
pas/lick creatoare." Cel mai bgtran poet al Armeniei a scris
poezii patriotice inflaarate clespre Patria Sovietick
Cuvantul lui Isaachian a rasunat in toate colturile Arme-
nia Poetul a alätorit prin sate si orase, vorbind combatantilor
care plecau pe front. Prin gura lui vorbeste istoria eroia a unui
popor care realizeaz a. politica nationall a lui Lenin si Stalin,
popor care s'a ridicat in anil razbolului ca sa-si apere cuceririle,
tar in perioada de dup5, 15.zbot s'a consacrat munch pasnice, con-
structive.
Avetic Isaachian este membru activ al Academiei de Stlinte
a R. S. S. Armenia si deputat al Sovietului Suprem al R. S. S.
Armenia.
Pentru poezille; Patriot /tele", Marelui Stalin", Striatul
de luptä", Inima mea este in varful muntilor", Lupta noas-
trk", In memoria uI S. G. Zaghian", Avetic Isaachian a fost
distins cu titlul de laureat al premiului Stalin (1945).

GALACTION TABIDZE

Literatura Georgiei numär5, muite secole de desvoltare isto-

rick Ea e reprezentata printr'o pleiad5, de poeti mari ca: Sota
Hustavell autorul poemului Viteazul cu blan5, de tigru" Da-
v'd GuramLvili, Baratosvill, Eristavi, Ciavciavadze si multi attn.
Istoria Lit. Sovietice Ruse
34
529

www.dacoromanica.ro
Poetii Georgiei Sovietice (G. Tabidze, S. Cicovani, G. Leonidze
51. altii) sunt succesorii i continuatorii celor mai bune traditii
ale acestei bogate literaturi.

Galaction Tabidze s'a nascut In

Drumul creatlei anul 1892, in familia unui institutor
lui Galaction Tabidze strAns legat de cercurile literare.
Studiile i le-a fäcut la Eeminarul teologic din Tiflis.
Prime le sale scrieri apar rn anul 1908, in ziarul Civeni
Cva li". In anul 1907-1908, Galaction Tabidze se alâturá cer-
curilor revolutionare. ima lui poezie Intai Mai", stralAtut6.
de un adamc patos revolutionar, este bine cunoscuta, in tam
poetului, fiind reprodus'a, in toate cartiie de citire din scoli. To-
tusi, in anii reactiunii de dup5, revolutia din 1905, poetul alu-
necä in misticism i individualism.
Volumul de versuri publicat in anul 1914 este dominat de
tendinte decadente si de o stare de spirit confuz misticA. Din
acest punct de vedere sunt caracteristice poeziile sale Cai al-
bastri" i ciclul de versuri Men", scrise sub influenta poeziilor
ui Bloc: Prea Frumoasei Doamne" i Necunoscutei". Galac-
:ion Tabidze transpune pe eroul liric al poetului rus in proprille
sale versuri, dandu-i bineinteles coloritul national al Orli sale.
Aici Tabidze a folosit dtn plin imagini simbolice, metafore lip-
site de un continut concret. I-a plácut sl descrie toamna, ca-
derea frunzelor, amurgul,
Treptat, temele poetului l tendinta lor ideologia sufAr mo-
dificari considerabile. Sub influenta märetelor evenimente re-
volulionare, care au transformat viata Georgiei, simtind pu-
ternic efectul binefg,c6tor al realitatii sovietice, inspirata de
faptele mArete ale oamenilor sovietici, literatura georgiank care
numAra in desvoltarea ei istoria multe secole, ajunge la inflo-
rlre. Infloreste i talentul lui Galaction Tabidze, devin tot mat
largi orizonturile lui ideologice i artistice.
Galaction Tabidze apare ca un maestru inovator al poeziel
georgiene. El introduce In poezia gecrgiang, teme si imagini not,
o ritmica, nouk principii nol in domeniul structurii muzicale
a versului, necunoscute pa,n5, la el de lirica acestei täri.
Galaction Tabidze a fost cea mai proeminentä figurä a It-
teraturii georgiene din ajunul Marti Revolutil din Octombrie.

Ii3()

www.dacoromanica.ro
Evenimentele din Octombrie 1917
.au avut o mare influentä asu-
pra lui.
In opera lui Galaction Ta-
bidze a inceput o perioadä noua,
foarte fecundk &data cu instau-
rarea Puterii Sovietice in Geor-
gia, adica in anul 1921. Reface-
rea vieii pe baze noi, socialiste,
ii obliga pe Galaction Tabidze r.4
sa_si revizuiasca, atat conceptiile
filosofice, cat i ideile in lega-
tura cu creatia poetic-A. Galac-
tion Tabidze a fost unul dintre
primii intelectuali georgieni care A'

s'au alaturat Puterii Sovietice.

El devine cantaret al Georgiei
sovietice, una dintre republicile Galaction Tabidze
Uniunii Sovietice. In operele
sale: John Reed" (1922), Epoca" (1927), Georgia revolutio-
nara" (191), Presa" (1932) si altele, el imbratiseaza tema rea-
litatilor vietii noi sovietice, ca: industrializarea, sistemul col-
hoznic, refacerea mijloacelor de comunicatie, Armata Sovietick
viata picnierilor, etc.
Galaction Tabidze scrie versuri minunate despre menirea
poetului. El aduce o conceptie noua despre rolul artistului. El
condamna orice abatere a poetului dela viata realk dela viata
poporului.
Guvernul Georgiei II confera in anul 1933 titlul de poet
al poporului.

In anul 1923, Galaction Tabidze

Versurlle lui Tabidze scrie poezia Despre certitudine" in
despre Georgia sovietic6 care Smolnai este prezentat sub nu-
mele de far al revolutiei (Smolnai nu este o cladire, ci farul
unei lumi .noi"). El cantä pe eroii revolutiei.
Aceasta insemna pentru poet paräsirea obscurantismului
mistic i indreptarea spre viata noua, spre leninism.

531

www.dacoromanica.ro
 In poezia Abhazia", el prosläveste tam in care muncitoril
se odihnesc, Impreuna cu sotiile lor, in palate".
Poetul, adept credincios al traditillor clasice ale poeziei geor-
glene, percepe totusi, desavarsit, noua muzica" a vietii, mb-
reata armonie a noii oranduiri. Comparand noua oranduire a
vietil Cu cea veche (poezia ,,Orchestra Iui Octombrie"), Galaction
Tabidze exclama cu entuziasm: lath, de ce iubesc uvertura Oc-
tombrie" mai mult cleat orice altä opera muzicala din lume".
Galaction Tabidze scrie despre oamenii sovietici creator!
ai vieil noi, despre contrastele din viaca, despre automobilul
care se vede alaturl de car pe strazile orasului (Carul si auto-
mobilul"), despre Henri Barbusse la congresul pentru apararea
culturil, despre Lenin, despre stindardele victorioase (Stindar-
dele"), despre Georgia sovietica (Cantecul Georgiei reinviate").
In zilele Marelui Razboi pentru Apararea Patriei, Galaction
Tabidze preamkeste In versurile sale de altfel ca si cellalt
scrlitori georgieni (S. Cicovani, G. Leonidze I altil) faptele
eroice ale ostasilor sovietici (printre care si ostasii georgieni) in
lupta lor Impotriva cotropitorilor german!:
Intim ta la un loc cu a fratilor bate,
Decdt o 'nfrdtire, mai nobil ce poate sä fie?
Drumul ne este spre slava Irate cu frate
Frdtia 'ntre inimi de niciun obstacol nu ptie!
Galaction Tabidze prosläveste unirea popoarelor din U.R.S.S.,
a care! trainicie s'a dovedit In timpul anilar de grele Incercari.

www.dacoromanica.ro
 1NCHEIERE
tT ransform6r11e radicale din viata economicii a Orii, eli-
berarea energiilor creatoare ale masselor populare au
creat In U.R.S.S. toate conditiile necesare pentru o ado-
varatä revolutie in viata culturala, a tarn, pentru o inflorire
nemaivAzutä a literaturil sovietice.
Revolutia culturala, din U.R.S.S. i§i Oseste o ilustrare vie
in nenumaratele exemple de desvoltare puternia a instructiel
publice si de activitate uria §A. in domeniul editgril artilor si
a preset periodice.
Numärul §colilor .creste In timpul Puterii Sovietice dela
106.000 la 170.000, pentru a ajunge in anul 1950 la 193.000. In
anul 1914 existau numai 92 de §coli medii sätesti, tar in 1940
numArul lor s'a ridicat la 8.263. NumArul scolilor superioare
s'a ridicat dela 91 la 806.
Mg, la Revolutie, Rusia numAra abia 105.000 de oameni cu
studii superioare, In anul 1945 numgrul acestora a ajuns la
1.700.000 de oameni, lar In anul 1950 cifra de 2.300.000 de
oameni.
In republicile nationale, uncle regimul tarist prin politica
sa fr'ana desvoltarea culturalg, acest tablou este si mai graitor.
In Georgia, pAn5, la Revolutie, nu exista cleat o singur6 insti-
tutie de invätämânt superior, acum sunt 20; In Azerbalcijan,
unde inainte nu exista nicio scoalg, superloarl, astazi sunt 18;
tar numarul total al scolilor s'a ridicat dela 18 la 2.000. In
Ucraina numarul scolilor cu sapte clase a crescut de 24 de ori,
tar numärul institutillor de invätb.mant superior a ajuns dela
19 la 148.
In Cazahstan, uncle intreaga populatie era analfabeta, da-
tele statistice din anul 1935 indicau deja existents, unei retele
de invät6mant care numara 7.780 de seen si 24 de institutii de
Inva45,mant superior.

53,
www.dacoromanica.ro
 Dupla numärui eievilor aflati in scolile de invatamant ge-
neral, U.R.S.S. ocupa in anul 1938-1939 primul lee in lume.
Numai in Leningrad, in ajunul razboiului, existau mai multi
studenti decal in toata Germhnia fascistä.
De unde inainte de Revolutie regimul tarist interzicea
multor nationalitäti (Ca de pilda belorusilor) s, scrie in limba
lor proprie, in afara de alte nationalitati care nth! nu aveau o
scriere proprie, in anul 1936, s'au editat in U.R.S.S. in limbile
diferitelcr natioralitati (exclusiv rusa) 133 de milioane de
carti. In 1913. in limba 1-elorusa nu se publicasera decal 3
carti, in timp ce in anul 1936 apar in aceeasi limn 693 de
carti.
Editarea de carti i presa periodica in U.R.S.S. atinge o
desvoltare exceptionala. /n intervalul de timp dintre 1918 si
1946 s'au editat in Uniunea Sovietica 4359.000 de carti i brosuri
cu un tiraj total de circa 11 miliarde de exemplare. In timp
ce in anul 1913 in Rusia reveneau in medie cate 0,7 exemplare
de carti de cap de dm pe an, in anul 1939 (la o populatie care
a inregistrat o crestere numerica considerabila), numarul car-
tilor editate revenea la 4,1 exemplare de cap de om, Jar tirajul
mediu al cartilor a crescut dela 3.000 exemplare, cat era in 1913,
pana la 20.000 exemplare in anul 1946.
Inainte de Marea Revolutie Socialista din Octombrie, car-
tile apareau abia in 50 de limbi ale nationalitatilor care popu-
lau Rusia; dupa Revolutie ele apar in 119 limbi.
A crescut extraordinar editarea operelor clasicilor litera-
turii ruse, tare. datorita inaltului lor patriotism, umanism si
caracter popular, ajuta poporului sovietic in viata si munca so.
In total s'a editat in cursul anilor 1918-1946 peste un miliard
de exemplare din operele clasicilor.
Apar in tiraje de multe milioane cartile celor mai iubiti
scriitori sovietici Gorchi, Maiacovschi, Fadeev, (31ohov, Os-
trovschi 1 altii. Operele lui Gorchi s'au editat in 66 de limbi
cu un tiraj de circa 44 de milioane de exemplare; Asa s'a câlit
otelul" de Ostrovschi s'a tradus in 46 de limbi; Solohov a lost
editat in 51 de limbi si 192 de editii, Infrangerea" lui A. Fa-
deev a fost tradusa in 45 de limbi.

531
www.dacoromanica.ro
 Intr'o perioada relativ scurta, scriitorii sovietici au infap-
tuit o opera uriasa. Au creat o serie de opere in care apare
extrem de viu trecutul istoric al Patriei noastre (Intreprinderea
Artamonov", Viata lui Clim Samghin", de M. Gorchi, Pe-
tru I", de A. Tolstoi, Stepan Razin", de A. Ceapaghin, Bmi-
han Pugaciov", de V. Siscov, Asediul Sevastopolului", de S.
sergheev-Tenschi, Tsusima", de A. Novicov-Priboi, Abai", de
Auezov, Navoi", de Aibec); au infatisat evenimentele razboiu-
lui civil si constructia socialistä (Pe Donul lini§tit" I Pamant
clestelenit", de M. $olohov, Torentul de fier", de A. Serafimo-
vie!, Infrangerea de A. Fadeev, Ceapaev", de D. Furmanov,
Cimentul", de F. Gladcov, Pasul hotdritor", de Cherbabaev):
au zugravit chipul noului om soviettc, trasáturile sale cele mai
caracteristice, patriotismul sau, idealurile sale (Poezia lui Ma-
lacovschi, Tacina, Cupala, Asa s'a calit otelul", de N. Os-
trovschi, Poemul pedagogic", de A. Macarenco); au descris
laptele eroice ale omului sovietic si in atilt Marelui Razboi pen-
tru Apararea Patriei, (Oamenii rusi", de C. Simonov, Fron-
tul", de A. Corneiciuc.Neinfrântii", de B. Gorbatov, Vasili
Tiorchin", de A. Tvardovschi, Tamara Garda", de A. Fadeev);
faptele lui marete din anil de construire post-belica (Ferici-
rea", de P. Pavlenco, Cavalerul Ste lei de Aur", de G. Babaevschl,
Trecere liber6", de A. Surov, Primavara la Sachen", de G.
Gulia i numeroase altele).
Literatura multinationalä sovietica poate fi numitd, pe
buna dreptate, o cronica literara a vietii tArii noastre. Ea este
strdns legata de fiecare perioada a desvoltarli acesteia pe ciru-
mul cornunismului, de cele mai de seamä evenimente din
viata el.
In aceasta legaturl indisolubila a literaturii cu viata in-
tregii ärl rezida chezasia succeselor ei creatoare,4 pe care le
realizeaza sub conducerea Partidului.
In aceasta consta temeiul acelei importante enorme educa-
tive pe care o are literatura sovietica si in 'taxa noastra si prin-
tre oamenil munch din lumea intreagA. Literatura sovietica
zugrAve§te figuri de oameni inaintati ai vremii, insufletiti de
Idealurile comuniste §1 care sunt pild5, vie de luptl pentru
535

www.dacoromanica.ro
comunism, educand astfel milioane de cititori in spiritul co-
munismuluf.
Studiind literatura sovietica, trebue sa, ne imaginam clar
procesul de ansamblu al desvoltaril ei, 0, intelegem locul pe
care 31 ocupa fiecare scriitor in acest proces, in diferitele pe-
rioade ale acestuia. Procesul de desvoltare a literaturii sovie-
tice este procesul insu§irii din ce in ce mai complete a prin-
cipiului partinitatii bol§evice §i al comunicaril acestui princi-
piu prin imagini artistice, mintil §i inimilor a zeci de mi-
lioane de oameni al munch!.
InfatiOnd experienta grandioasa a construirP socialiste in
fiecare din etapele ei, literatura noastra 1§i desvolta din ce in
ce mai larg principiile sale artistice principiile realismului
socialist, §i le da un continut mereu nou, educand totodatä §i
generatia prezenta §i generatille viitoare de constructori ai co-
munismului.
Considerand caracterul desvoltarli metodel realismului so-
cialist in legatura cu schimbärile conditiilor istorice din viata
tgril noastre, avem posibilitatea A intelegem §I locul §I im-
portanta operei unui anumit scriitor in procesul acestel des-
voltari.
Calle de desvoltare ale literaturil sovietice duc, odata cu
desvoltarea intregii tri, spre comunism.
Llteratura sovieticA multinationalA merge din victorie in
victorie, desgvarsindu-se riecontenit si progresand mereu. Aceste
succese ale literaturii sovietice se explica min faptul ca ea
este o literatura socialista, all pune realizarile In slujba In-
tregului popor-erou, popor-Invingator.
Literatura sovieticä se desvolta ca 0 literatura, nationalä
prin formg s'i socialisfa prin continut: ea este literatura poporu-
lui sovietic, care primul din lume a construit societatea so-
cialista.
Literatura sovietica continua cele mai bune traditii pro-
gresiste ale literaturilor nationale ale flecarui popor din U.R.S.S.
§i exprimä in acela§1 timp interesele tuturor oamenilor mun-
cii din tara noastra, oglindind unitatea politica §I morall a
societatii sovietice.

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
INTRODUCERE
Paf.
Realitatea socialistA este baza literaturii sovietice (10) Partinitatea
bolsevicA este conditia hotAritoare a desvoltArii literaturii sovie-
tice (15) Realismul socialist este metoda literaturii sovietice (21)
Caracterul multinational al literaturii sovietice (29) Tipul nou de
scriitor din Uniunea Sovietica (31) Perioadele principale ale isto-
riei literaturii sovietice (33)
ALEXEI MAXIMOVICI GORCH1 41

Gloria mondialh" a lui Gorchi 44

VIATA LUI GORCHI 45
Familia (48) CopilAria si adolescenta (49) Pregatirea pentru activi-
tatea literarA (49) Importanta autobiograficd a povestirilor lui
Gorchi: CopilAria mea", La stApdeUniversitAtile mete" (51)
Inceputul activitAtii literate (54) Activitatea revolutionard a lui
Gorchi (56) Gorchi in emigratie (57) Intoarcerea in Rusia (57)
Perioada de dupA Octombrie a vietil lui Gorchi (58)
PRIMA PERIOADA A CREATIEI LUI GORCHI 61

Romantismul revolutionar al tAnArului Gorchi (62) Eroul romantic al

lui Gorchi (64) Importanta figurilor romantice ale lui Gorchi (67)
Realismul in opera tAndrului Gorchi (68) Eroul visat (72) Cre-
dinta in omul luptätor (73)
ZUGRAVIREA OAMENILOR DELA FUNDUL" SOCIETATII . . . . 75
Noutatea figurii vagabondului la Gorchl (76) Aspectele negative ale
oamenilor dela fund" (77) Celcas" (78) Figura lui GavrilA (80)
Figura lui Celcas (80) Poznasul" l Conovalov" (82) Figura
autorului in povestirile lui Gorchi (84) Concluzii (87)
A DOUA PERIOADA A CREATIEI LUI GORCHI . . 89

537

www.dacoromanica.ro
FOMA GORDEEV" 90
Figurile de negmtori (91) Figura lui Foma Gordeev (92) Figurile de
muncitori in roman (93)
TEATRUL 94
Figurile de muncitori din piesele de teatru (96) Azilul de noapte" (97)
Person* le principale (103) Figura lui Satin (102) Figura lui Luca
(103) Compozitia st limba piesei (104) Importanta piesei (106) Cantecul
Albatrosului (107) Poemul Omul" (107)
ROMANUL MAMA' 108
Materialul romanului (102) Muncitorii i intelectualitatea revolutionara
in roman (1 1 1) Figura mamei (114) Procesul de creatie al lui
Gorchi in realizarea figurei Mamei (117) Figura lui Pavel (121)
Realismul si romantismul in roman (123) Romanul $i cenzura ta-
rista (125) InsemnAtatea romanului (126) Romanul Mama" Ca opera
clasica a realismului socialist (130) Concluzii (131)
CREATIA LUI GORCHI IN ANII REACTIUNII $1 AI PRIMULUI
RAZBOI MONDIAL 133
Critica marxisfa in lupta impotriva reactiunii in literatura (134) Maxim
Gorchi in lupta impotriva reactiunii (136) Vara" (137) Rusia celor
din Ocurov" (139) Figuri de oameni rusi (140) Gorchi in anii
razboiului mondial (141)
GORCHI SI LUPTA L1TERARA DELA INCEPUTUL SECOLULU1
AL XX-LEA 143
Literatura proletara dela inceputul erei revolutionare (144) A. S. Sera-
fimovici (Popov) (146) Scriitorii tarAnirnii (149) V. V. Veresaey (151)
GORCH1 $1 MAIACOVSCHI . . . . . . . . . 153
Realismul in !ilia (153) Influenta lui Gorchi asupra lui Maiacovschi (156)
Ideile, i imaginile tanarului Maiacovschi (160)
REALISM UL CRITIC DIN SEC. AL XX-LEA 161
1. A. Bunin (165) A. I. Cuprin (166) L. Andreev (167) Curente deca-
dente reactionare in literatura (169) Lupta lui Gorchi impotriva sim-
bolismului (173) Scurte concluzil (174)
CREATIA LUI GORCHI DUPA MAREA REVOLUTIE SOCIALISTA
DIN OCTOMBRIE 177
Perioada sintezei creatoare (177) Figura lui Lenin (178)
INTREPRINDEREA ARTAMONOV" 180
Sensul ideologic al romanului (180) Munca in conceptia lui Gorchi (181)
Figura lui Ilia Artamonov (183) A dotia generatie (184) A treia
generatie (186) Ilia Artamonov, tanarul (186) Tihon Vialov (188)
Viata lul Clhn Sarnghim" . . . . . . . 189
Figura lui Clim Samghin (1S0) Figura lui Cutuzov (192)

538

www.dacoromanica.ro
 Pag.
GORCHIPUBLICIST 193
Gorchi luptStor impotriva fascismului (199)
LITERATURA
din perioada Razbolului Civil l a refacerii economiei nalionale. 204
Poezia din primii ani ai Revolutiei (208) Opera lui D. Bedndi (210)
Valeri Iacovlevici Briusov (1873-1924) (211) Alexandr Alexan-
drovici Bloc (1880 1921) (215) S. Escain (11195 1925) (219)
Trecerea la munca pasnicd de refacere a econ oniei nationale (222)
Politica Partidului in domeniul literaturii (223) Lupta de clasd in
literaturd (225) Descrierea Rdzboiului CiVil (229) Opera lui A. S.
Serafimovici (1863 1949) (230) r lorentul de fief" (1-924) (231)
Ceapaevw de D. A.-Furmanov f19231f236) Liubov larovaia" de
C. Treniov (1926) (241) Inceputul perioadei de reconstructie (244)
Tema reconstructiei si a construirii. Cimentul" de F. Gladcov
(1925) (245)
VLADIMIR VLADIMIROVICI MAIACOVSCHI (1893-1930) . . . 250
Poetul agitator (231) Caracterul inovator al poeziei lui Maiacov-
scht (233) Patrrotismul lut Maiacovschi (253) Umanismul lut
Maiacovschi (235) Stalin despre Maracovschi (256) Viata lut
Maiacovschi. Copildria. Familia (257) Participarea la muira revo-
lutionard ilegald (258) Inceputul activita(ii literare a lui Maiacov,
schi (261) Noutatea versului lui Maracovschi (262) Caracterul demo-
cratic al reformei poetice a lui Maiacovschi (267) Poemul
Norul in pantaloni" (2,13) Baza ideolo gica i te natica a
poeinului (269) Caracteristicile estetice ale poem ului (272)
Satira prerevolutionard a lui Maiacovschi (274) Figura ornului
in poemele Flautcaloana vertebrald" Razboi si Pace" si
Omul" (276) Maiacovschi in anii 1917 1918 (280) Versuri
despre Revolutie (283) Arta si Revolutia (284) Maiacovschi
la ROSTA (286) Teme(e fundamentale si particularitatile artistice
ale Vitrinelor ROSTA" (288) Poemul 150.000.000": Tema po-
porului (291) 0 noud vizitme liricd a lumii la Mliacovschi (292)
Cresterea celebritgii lui Maiacovschi. Noile forme de lucru (294)
Versurile satirice ale lui Maiacovschi. $ed si tot sed la sedinte" (295)
Poemul lubesc" i Despre asta" (297) Poemul Vladimir Ilici
Lenin" (296) Figura lui Lenin (299) Compozitia poemului. Ele-
mentul epic (302) Elementul liric in poem (305) Limba poe-
mului (306) CaTatoriile in strAindtate. Maiacovschi despre Apus (309)
Ultima perioadd a creatiei lui Maiacovschi (316) De vorbd cu
un inspector financiar despre poezie". Maiacovschi despre munca
poetului (317) Poe nul E bine!" (322) Tema Revolutiei i tema
Patriei in poemul E bine !" (322) Importanta inovatiilor pe care
le aduce poemul (328) ParticularitStile de gen literar, ritm si into-
natie ale poemului (330) Maiacovschi poet gazetar. Activitatea la
Conrisornolscaia Pravda". Foiletonul in versuri (333) Tema pla-
nului cincinal. Figura omului sovietic (335) Contactul cu cititorul.
Expozitia (337) Ultimii ani de viatà (333) In gura mare" (339)

539

www.dacoromanica.ro
 Pag.
lmportanta lui Maiacovschi pentru poezia sovietIcA si cea univer-
salA (343)
LITERATURA PERIOADEI CINCINALELOR STALIN ISTE . . . 345
Restructurarea organizatiilOr literare si artistice. Congresul scrii-
toril or (348) Tema industrializArii si a colectivizarii (349)
Figura omului nou (352) Poemul pedagogic" de A. Macarenco
(1933-1934) (353)
N. Ostrovschi si insemnAtatea lui in istoria literaturii sovietice. 356
Asa s'a cAlit Melte (1932-1934) (359) Puterea pilduitoare a
figurii lui Corceaghin (363)
Opera lui M. A. SOLOHOV 368
Inceputul activitAtii literare (369) Pe Donul linistit" (370) Caracte-
risticile estetice ale romanului (373) PAmant destelenit" (376)
InsemnAtatea romanului (377) Figura lui Davadov (3781 Figurile
de comunisti (380) Caracteristicile estetice ale romanului (382)
Activitatea lui Solohov in zilele Marelui Rdzboi pentru ApArarea
Patriei (384)
ALEXEI NICOLAEVICI TOLSTOI . 386
Perioada dinainte de Octombrie a activitAtii literare a lui A. Tol-
stoi (387) Primii ani de dupA Octombrie (388) Romanul Petni 1"(389)
Figura lid Petru (391) Personajele principale ale romanului (394)
Limba romanului (396) Piesele de teatru despre Ivan cel Groaz-
nic (400) Painea" (400) Calvarul" (401) Activitatea lui A. Tol-
stoi din vremea Marelui RAzboi pentru ApArarea Patriei (402)
Literatura din anii de dinaintea rázbolului (1937--1941) . 403
Desvoltarea romanului istoric (407)
Literatura in anii Marelui RAzboi de ApArare a Patriei . . . . 413
Noile sarcini ale literaturii (417) Lirica in zilele rAzboiului (419)
Poemul (422) Vasili Tiorchin" de A. Tvardovschi (425) Proza (429)
Zile si Nopti" de C. Simonov (430) Drama (431) Oamenii rusi"
de C. Simonov (432) Frontul" de A. Corneiciuc (433) Invazia" de
L. Leonov (436)
OPERA LUI A. A. FADEEV 437
Prirnele nuvele (438) Romanul Infrangerea" (438) TrAsAturile rea-
lismului socialist in roman (443) Ultimul din Udeghe" (447)
TANARA GARDA" 448
Ban documentarA a romanului (448) Importanta romanului (449) Gene-
ratia varstnicA (450) Generatia Milani (451) Tema prieteniei si a
iubirir (453) Familia si scoala in roman (454) ZugrAvirea dusma-
nului (455) ParticularitAtile de compozitie si limba (456) Lipsu-
rile romanului (457)
Literatura din perioada de construire de dupà rAzboi. 459
Hothririle Partidului in problemele de literaturà si arts (1946) (461)
Noul avant al literaturii (464) Tema construirii (467) Tema RAz-
boiului pentru ApArarea Patriei (469) Tema demascArii culturii

540

www.dacoromanica.ro
 Pag
burghen (470) Figura omului sovietic (473) Poezia Jul M. Isa-
covschi (475) Succesele dramaturgiel (480)
LITERATURA POPOARELOR U. R. S. S. . 484
Politica nationala leninist-stalinistA baza infloririi literaturilor popoa-
relor U. R. S. S. (485) Caracterul multinational al literaturii sovie-
tice (488) Desvoltarea literaturii popoarelor din U. R. S. S. (491)
Leg Ruffle Iderare dintre nationalitAti Mainte si dupA Octombrie (494)
Harta lilerarA a U. R. S. S. (498)
SULEIMAN STALSCHI . . . . . .............
Viata lui Suleiman Staischi (501) Poezia lui Suleiman Stalschi (504)
. 501

Suleiman Stalschi maestru al cuvantultd (505)

DJAMBUL DJABAEV. 507
Viata lui Djambul (507) Djambul artist al cuvAntului (511)
PAVLO TACINA 513
Viata si opera (513) Bardul infrAtirit popoarelor sovietice (516) MAes-
tria lui Pav lo TAcina (517)
IANCA CUPALA 520
Viata lui larca Cupala (521) Drumul creatiei Int lanca Cupala (522)
lanca Cupala ca rnaestru al cuvAntului (524)
AVETIC ISAACHIAN 524
Viata si poezia lui Avetic lsaachian (525)
GALACTION TABIDZE 529
Drumul creatiei lui Galaction Tabidze (530) Versurile lui Tabidze
despre Georgia Sovietica (531)
INCHEIERE 533

www.dacoromanica.ro
 Cititorii sunt rugati sh ne comunice observatiile
lor in legkurA cu problernele ridicate in aceastà
carte. In ce fel le este de folos ? Ce au de spus in
privirita traducerii ei.
Scrisorile se adreseaza Editurii ARLUSCARTEA
RUSA (Serviciul Popularizärii), Str. Nicolae Filipescu
Nr. 34, Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
8809
L. I. Timotee: Literature Sorietici Rua. Ilditura ArIns
Cartea Roar 1951 Colectia : Literature Sovietici
Format : 215X152 mm. Pedal 544 Lei 350. Dat In lu..
cru : 21/VIII/951, Bun de titter 11/X/951. Hattie : ed.
semlvelina 61X86. That : 10.100 Coll de tipar 34 Coll de
edltari 32,20. Central Poligrafic 2

www.dacoromanica.ro
 -1..

Nr. 215/951,
Lel 350
www.dacoromanica.ro