VOICU N1TESCU

DOUAZECI DE LUNI
IN RUSIA $1 SIBERIA
Anii 1917-1918

CICLONUL RO$U

BRA$OV
Tipografia A. Muresianu: Branisce & Comp.
www.dacoromanica.ro
1928.
.
DOUAZECI DE LUNI
IN RUSIA SI SIBERIA

VOLUMUL II.

Inchinata:
CELOR CE VOR SA CONDUCA UN STAT.

www.dacoromanica.ro
 *-7 074

". 2 '-"9A,A41,-7
V 01CU NITESCU

DOUAZECI DE ZUNI
IN RLISIA $1 SIBERIA
Anii 1917-1918

CICLONUL RO$U

GLOI9GLC.3.9

BRA$OV
Tipografia A. Muresianu: Branisce & Comp.
1928.
www.dacoromanica.ro
 PREFATA.
Dacd am avut o datorie ca so' insemnez in volumul prim
al coda mete nobilele streiduinfe ale celor cari au alceituit Corpul
I de voluntari ardeleni, bcineileni 0 bucovineni, pentru a-0 da
contribufia for la deseiveir0rea idealului national, am crezut cei
este asemenea o datorie de a cuprinde in al doilea volum al
acestei cOrli baremi cateva crdmpeie, fie ele ode& de palide,
din marea tragedie, prin care a trecut Rusia in anii 1917-1918,
i ai cdror martori au Post o buna parte a acestor voluntari.
Ceeace au focal ei ca Romani, le va servi ca o frumoasa a-
mintire 0 fndemn pentru ce trebuie so mai lac& lar ceicice
au vazut co sunt capabili sa facet' alfii, le va fi un adverlisment
pentru ceeace ei nu trebuie scY fried. Fe bra, spazn-zul, cumplita
nebunie colectivd, in care au veizut sbeitemdu-se an mare popor,
inseamnei o teribilei lecfie, care li-a servit nu numai lor, dar
prin ei le poate servi i altora.
Scopul meu insei nu se opre0e numai aci. Cele veizute
nu pot avea numai caraclerul unor amintiri pe seama unui nu-
mOr restrans de oameni, can vOzdnd raid 0iu sa se 0 fe-
reasca de el. Cele scrise In aces! at doilea volum al corfii
mete, mOrturisiri 0 constatori facute Piro partinire 0 OM pa-
lima, ci doar insofite pe alocuri de fireasca mirare 0 revolter- a
spectatorului cu judecafa la locul ei, vor trebui so fie un cumplit
advertisment pentru toll doctrinarii visatori, fanta0ii, desroda-
cinalii viefii 0 invrajmO0lii cu realitatea.
Dacc7 Rusia, imperiul puternic de allOdatei s , a...,,-
preibu01 cu
vuiet enorm panel in temelii, daca ea a ajuns lo paoea dela
Brest-Litovsk, cdnd .0-a pierdut atdtea Orli din trupul sou,
Baca poporul ei se sbate in mizerie 0'n chinuri, vrednice de
paginile Apocalipsului, aceasta nu se datore0e ateit greelilor

www.dacoromanica.ro
li pcIcatelor acestui popor, ci vina o poarto in primul rand cei
care Pau condus. Egoizmul conduccitorilor din trecut, nepregd-
Urea, naivitatea si demagogia ce/or de eri, fanatizmul $i bar-
baria ce/or de azi, escluzivismul, lipsa de meisur6 si de echi-
libru, care caracterizeazo pe toil acesti conduccitori, unite cu
un intreg concurs de imprejurori externe si interne si ajutate
de ignoranla colectivd si de cunoscutul indiferentizm rusesc,
poartd marea rdspundere pentru prabusirea uria.sului imperiu.
Celor cari indeamn6 in mod inconslient si criminal la
imitarea pildei Rusiei, infeifisind prin viclenie $i minciund iadul
de acolo drept paradisul fericirii umcne, tuturor vrajmasilor
evolufiei firesti si tuturor naivilor, ignoranfilor ca si celor cari
inchid ochii in fafa invOrdmintelor istoriei, precum $i partiza-
nilor dictaturilor de unul sou colective, de sus sau de jos, de
dreapta sau de stdnga, le punem la dispozifie acesfe pagini
culese dintr'o lectie, stropitei din belsug cu suferinfd si songe
omenesc.

V. N.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL 1.

Noemurie 1917.

Crepusculul lib erfatilor.

Pe drumul falalild /ii. Grupdrile socialiste. Presa de pallid. Comitetul

central. In autarea unei solulii. Bo4evicii preparO alacul.

Lipsit de un reazim solid si neaviind o busolii ciiIiiuzi-

toare, guvernul provizoriu ajunse, subt conducerea lui Kerensky,
omul de vorbe $i incapabil de fapte, o biatii corabie naufra-
giatii, lovitii cu putere din toate piirtile de furia valurilor.
Vechile partide conservatoare $i liberate an Incetat de a
mai fiinta ca organizme active, politice, odatii cu revolutia din
Februarie. Numai parlidul constitutionalWilor democrat! ca-
det!! a putut rezista noului spirit al vremii, intrucat programul
lui infiitisa o ideologie mai mull sau mai putin revolutionarii.
Nici el ins nu se mai bucura de increderea masselor popu
lare si dacri continua s'a joace un rot in timpul revolutiei, a-
ceasla o datora in deosebi unor conduciitori ca Miliukov, Mak-
lakov, Lvov, $ingarev $i altii, de cart oamenii not nu se puteau
dispense.
Forte le politice reale, aruncate de revolutie pe primul
plan al vietii publice, erau parlidele socialisle.

www.dacoromanica.ro
2 CREPUSCULUL LIBERTATILOR

Din nefericire insa aceste forte erau Inca in stadiu de

fermeniare. Ele nu apucase sasi ficseze un program de guver-
namant, potrivit necesilatilor urgente ale noii asezari de stat.
Si nu aveau nici disciplina, care sa le impun6 la guvernarea
tarii. Fiecare din ele credea ca reprezinta ideologia cea mai
perfecta si nimeni nu le-ar fi putut convinge sa abandoneze o
particica din programul propriu pentru a face posibila o cola-
borare sau o fuziune cu alte grupari.
Asa fiind, nici unul din aceste particle nu se poate spune
ca era pregatil pentru a da Rusiei guvernul tare $i cu autoritate,
de care aceasta avea mai mare nevoie ca oricand.

Grupgrile socialiste.
Numarul partidelor socialiste, despartite unele de allele
pe terra de programe, de metode $i de scopuri, in fond putin
deosebite, era foarte mare.
Insiram pe cele mai principale :
I. Socird-reuolurionorii, earl imbratiseaza, mai mull decal
altii, ideile pi nevoile specifice ale poporului si mai ales ale
laranimii ruse.
II. Social-democralii, cari se inspira din teoriile lui Marx
$i cari inteleg sa se reazime in primul rand pe muncitorimea
dela orase.
Fiecare din aceste grupari iii are subgrup6rile sale:
dreapla, centru §i sldnga.
Asifel dreapta din partidul social-revolutionar are in capul
ei pe cunosculii revolutionari Lebedeu, Savinkov, Argunov.
Aderenlii acestei grupari se numesc curent : Eserii de
dreapla (pravaie eseri).
Batrana revolutionara, supranumita : Mama revolutieia,
BreAo-Breskovskaia, venlig in Aprilie din Siberia, unde fusese
exilata de regimul Wrist, face si ea parte din aceasta grupare.
Trudovici (parlidul muncii), at caror sef este Kerensky,
s'au raliat pi ei la socialrevolutionarii din dreapta. Fusesera
reprezentati si in Duma imperials din urma, prin capetenia lor,
Kerensky.

www.dacoromanica.ro
 CREPUSCULUL LIBERrAfILOR 3

Cenfrul social-revolufionarilor are in frunte pe Cernov,

Avksentiev, Gob Suhomlin, Bunakov si alf ii.
Steinga extrema a acestei grupari este condusa de Kam-
kov, Natanson, Maria Spiridonova, Steinberg $i alfii.
Partizanii acestei ultime subgrupari au fost botezafi: Eserii
din stanga (levaie eseri).

Oruparea social - democrats se imparte in urmatoarele

subgruptiri :
Dreapta, avand in fruntea ei pe vechiul lupt5tor socialist
Plehanov. Aceasta grupare este cunoscuta sub numirea:Edinstvo
(Unirea).
Cenfrul social-democrafilor, numili, dup5 ruptura dela 1903,
minimalisti (mensevici) este condus de Ceidze, Skobelev, Ce-
retelli, Martov si alfii.
Aceast5 subgrupare are si ea o intreit5 ramificafie: dreapta,
condusa de Potresov, central cu Ceize $i Ceretelli in frunte $i
stanga, reprezentatii prin Martov, Martinov $i alf ii.
Resiul social-democrafilor aparfine subgruparii bolsevice,
stanga estrem5 a partidului, care a. primit aceastg numire dela
desp5rfirea, provocata prin votul congresului dela Londra (1903).
Bolsevicii au ca sef supre'm pe Vladimir Ulianov-Lenin,
secundat de faimosii aghiotanli : Tro/ki (Braunstein), Zinoviev
(Apfelbaum), Kamenev (Rosenfeld), Suhanov (Himmer), Steklov
(Nahamkis), Lunaciarski, Radek $i alfii.
Acestei grup5ri ii aparline $i scriitorul Maxim Gorki, care
insa nu impartaseste mijloacele de agitalie si metodele de aca-
parare a puterii, propoveduite si practicate de tovartisii sal.

Presa de partid.
Fiecare din aceste grup5ri, subgrupAri si chiar ramificalii
mai m8runte isi au organele for de publicitate, prin cari isi
agit5 programele, isi espun vederile si combat chestiunile la
ordinea zilei.
Astfel social-revolulionarii din dreapta au gazeta Voinfa
poporului" (Volia Noroda), centristii: Cauza poporului" (Delo

www.dacoromanica.ro
4 CREPUSCULUL LIBERTATILOR

Noroda), tar Eserii din stanga: Drapelul muncii" (Znamia

truda).
Social-democratii din dreapla .editeaza llnirea" (Edinstvo).
tar cele trei ramificatii ale mensevicilor au jurnalele Ziva"
(Den) si Gazeta muncitorilor" (Rabociaia gazeta).
Bolsevicii tiparesc cunoscutele foi de propaganda nein-
franat5: Adeveirul (Pravda) gi $tiri (hvestia).

Comitetul central.
Curand dup5 triumful revolutiei din Februarie, toate aceste
partide socialiste infiinteaz5 un organ de conducere: Comitetul
central executiv al sovietelor, cu sediul in Petrograd. El este
o reeditare a sovietului, organizat de revolutionarii din 1905.
Fiecare grupare iii are, in raport cu fortele ce reprezint5,
delegali in acest comae,.
Numirea sovietului central se credea c5 inseamnii o ho-
t5rare de raliare gi concentrare a tuturor grup5rilor socialiste
in vederea constituirii unei forte, capabile de a da Rusiei un
guvern tare, care sa facii fat5 noilor imprejur5ri.
Partidele $i -au p5strat Ins si in salmi acestui organ de
conducere independenta for intreagii, ideologia gi programele
for deosebite. Si astfel sedintele Comitetului central executiv,
instalat in institutul Smolny, nu erau decal simple prilejuri pen-
tru membri ca sa tin discursuri interminabile, in cari diversele
programe $i idei se incrucisau cu inversunare, frail ca din ele
sti se desprind5 o solutie acceptatil de toti.
Si puneau inai ales indarjire in discutarea celor dou5
chestiuni: colaborarea cu burghezii gi problema continu5rii sau
sfarsirii r5zboiului.
Majoritatea era pentru o colaborare cu clasele cenzitare.
Cei cari fns se opuneau cu inversunare la aceasta gi cari
reclamau incheierea imediata a pacii erau bolsevicii. Acestia
cereau ea intreaga putere s5 fie dat5 sovietelor 1" (vsiu vlast
sovielam).

www.dacoromanica.ro
 CREPUSCULUL LIBERTATILOR 5

In cilutarea unei solufii.

Evenimentele se precipitau insg, ele treceau peste cape-
tele acestor risipitori de vorbe. Armatele germane inaintau pe
pgmant rusesc. Iar regimentele revolutionare erau in piing des-
compunere. Primejdia prsbugirii bgtea amenintatoare In portile
Rusiei.
Inspgimantate de perspectivele prapgdului inevitabil, cape-
teniile partidelor socialiste gt guvernuf provizoriu convocara in
Septemvrie Conferinta Democratic, In Petrograd. Principala
chestiune, care s'a pus in discutiunea acestei adungri, a fost
alcgtuirea unei forte centrale, capabile de a lua cu succes in
many carma tgrii.
Discutia inceputg $i continuata la infinil a deraiat ins
dela o vreme. Cad pe cand unele particle ca social-revolutio-
narii din dreapta (pravaie eseri) $i men$evicii pledau pentru
un front unic, cuprinzand toate grupgrile politice gi deci $1 pe
cele burgheze, allele $1 mai ales centri$tii $i estremistii social-
revolutionari, precum $i bolsevicii, combgteau cu inversunare
once colaborare cu burghezii (kadetii).
Conferinta a e$uat, fire$te, in urma intransigentii $i incg-
pgtangrii, cu care ace$ti primitivi politici tineau in punctele for
de vedere. Ideia unui mare guvern de coalitie a cgzut $i pe
terenul, devenit, in urma evenimentelor, a$a de $ubred, a con-
tinuat sa rgmang $i mai $ubredul guvern provizoriu, prezidat
de neholgratul Kerensky.
Motiunea, propusg de mensevicul Ceretelli, de a se con
voca un consiliu provizoriu, alciituit din reprezentantii tuturor
grupgrilor politice, inclusiv cele burgheze, avand atributiile unui
parlament temporar, pang In convocarea Constiluantei, este
acceptatg. Dar o motiune, propusg de un adversar siret, si care
prevedea escluderea kadetilor din acest parlament provizoriu,
e acceptatg $i ea.
Consiliul provizoriu al Republicei preparlamentul ia
Lipsit Irish' dela inceput de concursul hotgrat $i entuziast
al partidelor, $i in special de acela at kadetilor, $i despuiat de
atributiile unei adungri reprezentative, intrucat el nu era o re-

www.dacoromanica.ro
6 CREPUSCULUL LIBER rATILoR

prezentanlii suveran5 si n'avea dreptul de control al actelor

guvernului si nici puterea de a-1 trage pe acesta la r5spundere
pentru actele sale, e dela inceput o institutie moartit.
Deputatir isi pierd vremea in discutarea migtiloas5 si
fZirti sfarsit a problemei razboiului. Unii sunt pentru continua-
rea acestuia, &Pi pentru pacea imediatii $i- in fine sunt glasuri
cari pledeazii pentru o atitudine de pasivitate (defensivii) pe
fronturi.
Pe aceasta chestiune gruparile politice din parlament se
impart degrabii in trei mari tabere:
1) Tabiira aderentilor ofensivei, dirora li-se zice curent
nasluplenlii. Acestia sunt pentru respectarea angajamentelor
Internationale si socot ca numai continuarea razboiului, inifia-
tiva de atac $i o ofensivil grabnic pregiltitii si bine alimentatil
poate salva Rusia.
Num'arul aderentilor ofensivei este insa destul de redus.
Pentru ea sunt trudovicii cu Kerensky in frunte, o parte a so-
cial-revolutionarilor din dreapta si social-democrafii lui Plehanov.
2) Tabara partizanilor defensivei: oborontii.
Pentru aceasta tactics e majoritatea mensevicilor, a so-
cial-revolutionarilor si cativa maximalisti (bolsevici).
3) Tabilra defetistilor: anlioboronli.
Propoveduitorii defetivnului sunt foarte numerosi: tot res-
tul socialistilor, printre cari se insira aproape totalitatea bolse-
vicilor, social-revolutionarii de sub sefia lui Cernov si o parte
a mensevicilor.
Bolsevicii preconizeaz5 pacea imediata, in orice conditii.
Iar mensevicii si parlizanii ministrului agriculturii, Cernov, urmii-
resc sfarsitul rilzboiului printr'un acord prealabil al tuturor be-
ligerantilor. .

Adeva'rul din nenorocire e CA aproape toate partidele so-

cialiste sunt pentru pacea imediat5. Si pe aceasta chestiune
ele nu se deosebesc decal in ceiace priveste mijloacele si
metodele de urmat pentru sfarsirea rkboiului.
Dar chiar burghezii nu sunt toti pentru continuarea razbo-
iului. Multi din ei ar vedea cu ochi buni incheierea pficii, fie
chiar a unei pad separate.

www.dacoromanica.ro
 CREPUSCULUL LIBERTATILOR 7

Astfel Llniunea adev6rafilor RuO, alcatuita din elemente

conservatoare, propunea Inca in 1915 si propoveduia pacea
separate cu Germania.
In vreme ce insa toata aceasta lume, risipita in partide
politice, doreste pacea, ea e incapabila de a gasi drumul, care
duce In sfarsirea razboiului. In cautarea lui partidele socialiste
pi burgheze fac fel de fel de propuneri, dau solutii, cari se
contrazic si se anihileaza reciproc, discuia Fara repaos si ra-
man lotus pe loc.

Bol*evicii preparil atacul.

Numai bolsevicii iii urmeaza cu tenacitate punctul for de
vedere. Ei refuza orice colaborare eh partidele burgheze $i vor
incheierea pacii fara intarziere si cu orice pre!, °data cu alialii,
dace e posibil $i Fara ei sau chiar contra lor, dace nu se
poste altcum.
Iar pentru a inlatura pe burghezi dela guvern si a ajunge
la pace, ei intreprind cea mai vie propaganda in sanul masse-
lor si in ostire, capteaza partizani noi, distrama disciplina in
armada, patrund in ateliere si in cazarmi, pun stapanire pe
muncitorime si-si alatura In acliunea 5i scopurile for o !mina
parte din oaste si mai ales garnizoana de Petrograd.
In sovietul din capitala ei reusesc sa introduce un mare
numar de partizani si In congresul, de curand linut, izbutesc
sa albs majoritalea $i sa institue in scaunul prezidenlial al
acestui soviet pe TrolkiBraunstein, abia scapat din inchisoarea,
in care fusese depus dupe rebeliunea din Iulie.
Iar la congresul sovietului regiunii de Nord, in care infra
capitala, Kronstadtul, Tinutul Baltic si Moskova, intrunit curand
inainfe de revolutia din Oclomvrie, ei reusesc ase -nenea
sa dobandeasca majoritalea si sa aleaga presedinie tot pe
Trotki.
In sedinlele acestor soviete bolsevicii sunt de o indraz-
neala fara pereche. Vorbesc Fara inconjur de rasturnarea gu-
vernului, preconizeaza violenla si nu se sfiesc sa spuna des-
chis ca in curand ei vor pune cu forla stapanire pe carma Orli.

www.dacoromanica.ro
8 CREPUSCULUL LIBERTATILOR

Lenin, care se Linea ascuns in Finlanda, de unde dirija

acjiunea bolevic5, se fur*az5 in capitalg i la 10 Octomvrie
is parte la Sfatul bolevicilor, in care indeamn5 pe parlizani
s5 se pregateasc5 de revolujie i s5 fie gata de lovitura, pe
care vor trebui s'o dea in curand in contra guvernului pentru
a se trece intreag5 puterea in maim sovietelor sau in aceia a
bolevicilor.
Ouvernul provizoriu nu indrAzne0e sa is mosuri pentru a
prevent atacul. Kerensky ameninj5 ce e drept cu represalii, dii
ordine ca Lenin s5 fie arestat, dar nimeni nu vrea s5 se ating5
de el i eful bolevic continua a agita $1 a preg5ti lovitura"
in toal5 liberlatea.
M5sura, pe care acela guvern o is in vederea deplasiirii
catorva regimente din capitals spre front, ramone asemenea
far5 efect. Soldajii refuza s5 piece i Kerensky, in afar de
discursuri gi de ameninj5ri neputincioase, nu are site mijloace
de constrangere.
Singura fort& care are autoritate i de care toata lumea
se teme, este Comitetul militar revolufionar, instituit nu de mull
de cats bo*vici. El este organul de execujie imediat5 al so-
vietului de Petrograd. Troneaz5 in institutul Smolny i dispune
atotputernic de garnizoana din Petrograd. lar prin comisarii
s5i, r5spandiji prin Coate sectoarele capitalei, plasati in ateliere
$1 cazarmi, on ficsaji In r5spantiile, unde se intalnesc trupele
ce yin dela front sau merg inteacolo, turbur5 sufletele si deze-
chilibreaz5 minjile osta$ilor pregrrtindu-i pentru revolta in con-
tra guvernului §i pentru dictatura proletariatului.
Comandamentul militar a devenit neputincios fate de acest
comitet. El nu poate dispune nimic impotriva voinjii acestuia.
Cucerirea de &titre Oermani a insulelor Dago §i Osel,
cari inchid golful Riga §i deschid drumul flotei germane cats
golful finlandez; ameninjarea Petrogradului, teania populajiei de
zepeline, cari pot sti se abala asupra capitalei (linter) zi in alts,
lipsa tot mai accentuala de alimente, ameninfarile osta0or de
pe front, cari solicits cu insistenla pacea, zapAceala guvernului
i turburarea general5, care s'a produs in sufletul populajiei pe
urma atator evenimente neprevazute, lipsa de unitate in con-

www.dacoromanica.ro
 CREPUSCULUL LIBERTATILOR 9

ducere $1 de concentr.are a celorlalte parlide, bate aceslea

contribue intro mare masura la inlesnirea acliunei bolsevice si
la pregatirea rasturnarii lui Kerensky st intronarea Saturnului
bol$evic in locul lui.
Garda rosie, reinfiintata si reinarmata cu asentimentul
guvernului provizoriu, in preajma rebeliunii Kornilov, se pro-
vede de zor cu push, cu mitraliere $1 munitii. Fabricile refuza
arme comandamentului militar, nu indraznesc insa sa le refuze
comiletului militar bolsevic.
La 22 Octomvrie sectia maximalista a sovietului de Petro-
grad organizeaza un mare meeting pe strazile acestuia. Arma-
tele revolulionare sunt gata de atac. Si nimenea nu se gan-
de$te sa preintampine acest alac.
Masse le, *late de 5efii bolsevici, striga holarate In orice:
Jos guvernul provizoriu I Jos Kerensky ! Traiasca revolutia! Jos
razboiul I Vrem paine I Daf i -ne paces ! Toata puterea sovietelor I"
Zidurile palatului de lama se cutremuril de rasunetul a-
cestor strigate. Kerensky insa ramane impasibil, inamorat de
sine $1 convins ca verbul lui bagheta magica pe care o
poarta din Februarie pe toate drumurile it va mantui de
bate primejdiile.
In sedinta dela 24 Octonavrie a preparlamentului acest
dictator de carton tine o fulminanta cuvantare, in care tuna $i
fulgera in contra celor ce se vor ridica impotriva actualei
ordine de Stat $1 ameninta cu acelas fer si foc, cu care ame-
ninfa asta-vara in adunarea nationala dela Moskova.
Dar Trofki st sotii nu sunt oamenl, can sa se teams de
vorbe. Ei ridica cu indrazneala manusa. $i dupa ce citesc o
declaratie semeata, prin care repeta ca nu recunosc preparla-
mentul, ca nu vor colaborare cu burjuii" st ca ei reclama
puterea pentru soviete, se retrag din consiliul Republicei,
trantind usile acestuia cu zgomot in urma lor.
Toli ceilalti tovara$1" raman muti in fata acestei demons-
tratii. Kerensky freamata de manic.
Toata lumea simte insa umilirea, in care a fost aruncata
aceasta adunare de neputinciosi. $i tott se tern de Lenin, care
din aceasta clipa a devenit stapanul indiscutabil at Rusiei.

www.dacoromanica.ro
10 CREPUSCULUL LIBERTATILOR

Numai Bunica revolujiei ", Bresko-Breskovskaia, isi reca-

patii graiul si cuprinsrt de presimiiri dureroase, li spune celor
r5masi :

Noi nu am dat cuvenita atenliune necesitglilor istorice

ale poporului. Se impunea srt slim 51 sa inlelegem cu toIii ca
pamaniul trebuia dat iiiranilor, care $i asa it vor lua. Si pen-
truce nu v'aii gandit la timp $i pentrucil $i astrtzi ezitati de a
vrt. hotrtri, Rusia se va imparIi in dourt marl tabere vrrismase :
Intelectualii (Intelighenlia") deoparle pl feria fizied de cilia.
Aceasta inseamrai haosul. Nu uitali ca eu am trait o jumatate
de veac in contact cu jaranul rus. ra vorbesc ui vä atilt deci
in cunostinfa de cauz5 calea, care singurii duce In mantuire I"
Este insa totul prea tarziu. Rusia si-a pregittit calvarul si
ea trebue sal urce pang in varf.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL IL

Noemurie 1917.

Atacul bol*evic.

Cade celatea guuernului. Intdiul act al dramei. Prolestefri .i un all corni-

let. Hotardrile congresuiui. Noii stdpani ai Rusiel. Comisarii la lucru.
Villoarea decretelor.

In aceste imprejur5ri, cand de nic5iri nu se putea spera

un guvern, care facii fal5 situaliei, cand lar5nimea se infa-
lisa ca o masse amorf5, st5panit5 esclusiv de setea de p5mant,
cand muncitorimea se afirma ca un conglomeral de semidocli
indr5zneli, cand armata se transformase in urma pricazului no.
1. in adunori centuriate, incapabile de a da un st5pan cu auto-
ritate $i cand c5peteniile bolsevice desechilibraser5 minfile
prin lozinci, cari cereau armalei sii inloarc5 armele spre dus-
manii din5untru, 15r5nimei s5 pun st5panire pe p5mant si
muncitorilor s5 alunge pe patronii din fabrici si mai ales prin
lozinca p5cii imediate, si cand Kerensky nu mai avea niciun
partizan, iar partidele de diverse nuance se cereau pe chestiuni
de programe, Lenin a dat lovitura.
Anarhia era deslul de coapta pentru ca ea sii poat5 da
Rusiei guvernul cel mai anarhic.

www.dacoromanica.ro
12 ATACUL BOL$EV1C

Ceta uuriere ale fabricilor din Petrograd fur5 chemate

la lupt5 in contra ,,burjuilor ", iar comitetul revolulionar bolsevic
porunci garnizoanei din capital s5 is cu asalt Palatul de larn5,
resedinla guvernului provizoriu.
Cei peste 200.000 de ostasi din Petrograd erau la ordi-
nele escluzive ale Sovietului deaci $i niciunul din regimentele,
cari in Julie in5bu$isera tentativa bolsevicii, nu mai era acum
de partea guvernului provizoriu.
In noaptea de 24/25 Octomvrie 6'7 Noemvrie cateva
plutoane bolsevice pun st5panire pe post& telegraf, centrala
telefoanelor, banca de Stat etc. $i dizolv5 preparlamentul, risi-
pind pe vorb5relii membri ai acestuia, f5r5 a intampina nici
cea mai mica rezistent5.
Iar in vremea cand se producea aceast5 uriase transfor-
mare lumea, neb5nuind nimic, umplea, ca de obicei, teatrele $i
cinematografele, on dormea

Cade cetatea guvernului.

In ziva de 25 Octomvrie 7 Noemvrie bolsevicii preg5-
teau asallul Palatului de tuna. Cele cateva unitaji militare de
sub ordinele for incercuiau pe indelete resedinta guvernului
provizoriu. Un numlir de iunkeri (elevi ai scoalelor militare),
cari unii nu inplinisera nici 18 ani $i cateva femei din
batalionul Morlii erau singurii aparStori ai regiinului primelduit.
Cazacii, atali cati erau in capital5, r5maser5 neutri, deoa-
rece dup5 evenimentele din Julie ei socoteau ca sl5bilnogul
tribun din fruntea guvernului Kerensky nu mai media'
ajutorul lor.
Marinarii de pe cruciselorul Aurora, afl5tor pe Neva, ve-
nili din Kronstadtul intaiei republici sovietice, jineau acest for-
midabil instrument de lupt5 la dispozilia comitetului revolulionar.
In amurgul zilei Palatul de Iarna era complet incercuit.
Lupta intre bolsevici $i iunkeri incepu. Ea fu de scurt5 durat5.
Tinerele odrasle, ap5ratoare ale burgheziei, fur5 masacrate de
garzile ro$i, iar cele dou5 tancuri, de care se serveau, fug $i
ele degraba capturate. Cateva projectile, trase de pe Aurora',

www.dacoromanica.ro
 ATACUL BOL$EV1C 13

m'ari panica, distrama curajul celor ce aprirau cetalea Revolu-

tier, Palatul de lama cazu $i membrii guvernului provizoriu
furs arestati. Kerensky, $eful acestuia, dispriruse.
A doua zi, in 26 Octomvrie 8 Noemvrie, bol$evicii erau
stapani pe capitalg. Toatii puterea trecu in mans Comitetului
militar revolulionar.
Iar la ameazi in institutul Smolny partidul comunist, pre-
zidat de Troiky $i fiind de faiii $i Lenin, srirbritoarea onarea
biruiniii a proletariatului".
Congresul panrus al sovietelor, convocat pentru aceia$
zi, avea se horarasca asupra alcatuirii noului regim pi s8 dea
viara programului de guvernare al biruitorilor.

Intaiul act al dramei.

Legaii in laniuri, mini$trii cazuti, furs condu$i in huiduelile
unei multimi insillbgracite, care cerea ca zeii de pans eri s'a
fie aruncaji in Neva on uci0 pe loc, la inchisoarea Petra 0
Pavel, azilul atator infranli ai destinului.
Socialistul Ovosdev, fost ministru al muncii in guvernul
provizoriu, descrie in aceste scurte cuvinte calvarul arestalilor:
Am fost arestat de $apte on subt regimul Wrist, deportat
de douil on pi cunosc torturile mar$urilor din Siberia. Cazacii
faimosului general Saharov ma loveau cu nagaica, dar chinu-
rile de atunci sunt nimica pe lang5 cele ce a trebuit s'a indu-
rim in aceste zile.
Soldaiii, cari invadaserii sale Palatului de larnii, erau
mai furio$i decal fiarele sillbatice. In stradrt ne a$leptau multi -
mile revoltate $'am putut vedea atunci ce inseamnii o eascoala
a soldafilor $i muncitorilor. Belivi, exaltali de furie, ne aruncau
insultele cele mai briarane. Ni-se striga: Uciga$i ! Trridatori !
HO I Care dintre voi a vandut Rusia Nemlilor ? ! Liisali-i sa-i
stf6pungem cu baionetele I "...
Urletele se indreplau spre not tot mai intefite si rascu-
disperate sti se apropie de not amenin-
latii ft-wean sfortart
landu-ne cu lin$area.
Cel mai insultat era Kerensky.

www.dacoromanica.ro
14 ATACUL BOLSEVIC

Niciodatii nu mi-am putut inchipui elate selbatecie, furie,

nebunie $i injurii asa de rusinoase I
Noi nu puteam nici rrtspunde, nici sa ne justificgm. Tre-
buia se ascultiim gi se ne lasiim in voia sortii. Cativa ticelosi
loveau cu cruzime pe ministrul Instructiunei, care venea in urma
mea. Incercai se intervin $i srt reispund la invinuirile ce ni-se
aduceau, dar in aceastii clips un gardist imberb, beat, imi puse
revolverul in piept ameninfiindu-ma cu moarlea. In fata Pala-
tului, pe cheiul apei, multimile inebunite cereau sal fim arun-
cati in Neva. Pe podul Troilki cineva tragea din partea opusa
focuri asupra noastrri. Se produse panics, mullimea fugea in-
grozi15. Oardistii, cari ne conduceau, trilgeau pi ei....
Ajunserrtm in fine la forttlreata Petru si Pavel".

Protestriri al un
all Comitet.
Al doilea congres panrus al sovietelor, convocat pentru
aceast5 zi, se intruni in instituful Smolny in dupii amiaza zilei
de 26 Octomvrie 8 Noemvrie. Si in acelas limp Linea se-
dint& tot in Smolny, Comitetul central al Sovietelor.
In acesta din urmrt bolsevicii erau in minoritale. Trofki gi
tovarSsii lui incercarrt sa-si justifice actiunea, dar rarri succes.
Crici partidele antibolsevice, cari calificau fapta senior bolse-
vici drept o crime in contra Revolutiei, erau in mare 'majori-
tate. Ciipeteniile rosii, MI6 de aceastrt atitudine °Milk par5sesc
sedinfa si tree in congresul sovietelor.
Aci maximalistii sunt in majoritate. Ei au peste 260 de
reprezentanti, in vreme ce mensevicii au abia 74 si celelalte
partide ceva mai mull de 80.
Biroul congresului e ocupat de 14 bolsevici si 7 eseri
(social- revolutionari) din stiinga. Celelalte parlide refuzii sa
fad' parte din birou.
Sedinta congresului se deschide inteo atmosfera foarte
incrircatrt. Partidele antibolsevice protesteaz5 cu inversunare Im-
polriva loviturei lui Lenin si Trotki si deciar5 ca nu vor recu-
noaste noua stare de lucruri. Reprezentanfii acestor partide

www.dacoromanica.ro
 ATACUL BOL$EVIC 15

p5r5sesc congresul $i tree in localul Dumei municipale, unde

impreun5 cu membrii acesteia decid alciltuiren unui Comitet
National de salvare a Palriei ?i a Revolutiei, in care desem-
neazii ca membri pe corifeii tuturor partidelor socialiste, pe
delegalii Preparlamenlului §i pe aceia ai Dumei municipale cu
ins5rcinarea de a Iua inijiativa pentru reinstituirea la carma
f5rii a unui nou guvern provizoriu, rezimat pe forjele demo-
crajiei", care s5 preg5teasc5 convocarea Constituantei si s5 ia.
m5suri pentru inlaturdrea primejdiei anarhiei §i a reactiunei,
cari amenint5 Rusia.

HotgrArile Congresului.
Noul Regim.

In aceids zi, seara, congresul sovietelor se intruneste in

a doua sedint5.
De ast5dat5 el trece Ia organizarea regimului, care va
st5pani Rusia de ad inainte.
Alege un Comilet central executiv (Tentralnai ispolnitel-
nai Cornitet sau sirnplu 1k.), alc5tuit din 100 membri, dintre
cari 70 sunt comunisti, iar restul social-revolujionari din stanga
$i cativa reprezentanji ai najiilor alogene: Ucrainieni, Polonezi,
Letoni si Lituanieni.
Prezident at acestui comitet e proclamat comunistul
Sverdlov.
Dupa aceasta cei intruniti primesc urm5toarea propunere,
facut5 de Lenin:
Congresul national at sovietelor, alcrituit din deputajii
Muncitorilor, Soldajilor si Thranilor, dispune instituirea Ia carma
j5rii, pans la convocarea Constituantei, a unui guvern provi-
zoriu de muncitorii §i Irtrani, care se va numi Consiliul Coini-
sarilor poporului (Soviet norodnih Komisarov).
Administrarea diverselor agende publice se (15 in sarcina
unor comisii speciale, cari vor infaptui programul stabilit de
congres, in strans5 colaborare cu organizajiile muncitorilor,
marinarilor, soldajilor, jilranilor si funclionarilor.

www.dacoromanica.ro
16 ATACUL BOL$EV1C

Guvernarea jarii se incredinfeaza prezidenjilor acestor

comisii, adeca Consiliului comisarilor poporului.
Controlul asupra activitalii comisarilor poporului si drep-
tul de a-i concedia si inlocui aparline in intregime Congresu-
lui Sovietelor deputalilor lucrdtorilor, solda /ilor si laranilor
(Soviet rabocih, soldatskih i krestianskih deputatov) $i Comi-
tetului central executiv, ales de acesta.
In mod provizoriu, Consiliul comisarilor poporului se al-
catueste din urmatoarele persoane:
Presedintele Consiliului: Vladimir Ulianov-Lenin,
Comisar al poporului la Interne: A. I. Rykov,
Comisar la Agriculture: V. P. Miliutin,
Comisarul Muncii: A. O. Sliapnikov,
Comisari ai Razboiului si Marinei: V. A. Ovsiemko (An-
tonov), N. V. Krylenko si F. M. Dybenko, cari vor functiona ca
o comisie special&
Comisar la Industrie si Corned: V. P. Noghin,
Comisar al Instrucjiunei: A. V. Lunaciarski,
Comisar la Finanje: I. I. Skvorzov,
Comisar la Externe: L. D. Braunstein (Trojki),
Comisar la Justilie: O. I. Appokov,
Comisar al Aprovizionarii: I. A. Teodorovici,
Comisar la Poste si Telegraf: N. P. Avilov (Oliebov),
Comisar al Najionalitajilor: I. V. Djugasvili (Stalin).

Noii stSpani ai Rusiei.

Acestia sunt oamenii, cari vor conduce de aci incolo des-
tinele Rusiei.
Cine sunt ei ? Cele doua capetenii: Lenin, in primul rand,
$i Trojki, in al doilea rand, sunt cunoscuji de multa lume. Cei-
lalji sunt cea mai mare parte membri ai nIntelighenjei" ruse :
publicisti, avocaji, profesori etc., cari si-au trait viaja mai mull
in agitajii revolujionare ...arn Siberia.
Vladimir llici Ulianov-Lenin se trage dintr'o veche famili6
de nobili. El e fiul Escelentei Salem Ilici Ulianov, fost consi-
lier de slat in Simbirskul de pe Volga.

www.dacoromanica.ro
0 STRADA DIN SIMBIRSK.

www.dacoromanica.ro
 ATACUL BOLSEVIC 17

Dup5 terminarea $coalei secundare in acest ora$ el se

Inscrie la facultatea de drept dela universitatea din Kazan. In
acela$ Limp (1887) fratele sau Alexandru, fiind descoperit ca
implicat intr'un atentat contra tarului Alexandru at III-lea, este
condamnat la spanzur5toare si executat.
Vladimir se amestec5 $i el in vartejul agitaliilor revolu-
lionare si is pane la mai multe misc5ri studentesti. Din aceast5
cauz5 este esclus din universitate, iar polilia ii interzice de a
mai locui in Kazan.
Trecut la Petersburg, aci isi terming drepturile $i se c5-
s5toreste cu fica unui asesor: Nadejda C. Krupskaia, ea insii$i
o propagandists revolutionara.
Cariera de avocat ii displace. Lenin o par5seste degraba
$i se dedic5 escluziv propagandei revolulionare. Pentru scrisul
$i agitaliile sale el este insa condamnat in mai multe randuri
la inchisoare si exil in Siberia.
In 1900 pleac5 in strain5tate, unde reuseste s5-$1 cuce-
reasc5 degrab5 un loc de frunte prinire emigrantii rusi revo-
lulionari.
In 1901 infiinleaz5 impreun5 cu Martov si Polresov fai-
mosul jurnal Iskra (Scanteia), care devine cu timpul aproape
singura lectursa a revolulionarilor rusi din strain5tate si Rusia.
In congresul dela 1903 Ulianov rupe insa partidul social-
democrat rus in dou5: majoritari (bolsevici), cei cari au ac-
ceptat propunerile lui si minoritari (mensevici), adec5 cei cari
au votat contra. Seful celor dintai a devenit Lenin, iar seful
men$evicilor a ramas Martov.
In 1905 Lenin reuseste sa se strecoare in Finlanda, de
unde dirijeaz5 acliunea revolulionar5 a partidului bolsevic. Mi$-
carea e insa ingbu$itg si indrumatorul ei e nevoit s5 se rein-
!carca in str5iniitate.
Izbucnind r5zboiul, Lenin devine mai activ ca oricand
Propovedueste cu inver$unare defetizmul. Cuvantul lui spare in
coloanele tuluror ziarelor socialiste $i patrunde mai ales in
Rusia indemnand pe partizanii s5i In miscgri $i r5scoale in
contra rsezboiului. Lozinca lui predilecta era: Razboi contra
razboiului la
2

www.dacoromanica.ro
18 AT ACM. BOLUVIC

In primavara anului 1917 comandamenlul militar german ii

inlesneste intrarea in Rusia.
Descinderea lui in imperiul tarilor insemna cel mai pre-
tios sprijin, dat Germaniei pe frontul de Est. Lenin era formi-
dabilul microb, care patrunzand in organizmul societatii ruse,
avea se' provoace cea mai cumplita epidemie, care s'a abatut
vreodata asupra tariff muscalilor. Anarhizatii $i distramata, a-
ceasta tare infranta urma se' devina mai tarziu debuseul indis-
cutabil al industriei germane s'un inepuizabil izvor de bogatie
$i de glorie al imperializmului prusac.

Leon Davidovici Braunstein -Trotki este Dantonul sanghinar

al revolutiei bolsevice.
El e nascut la 1877 din piirinti evrei, intr'un sat de langa
Elisabetograd din gubernia Chersonului.
Trotki e condamnat in mai multe randuri de justitia fa-
ristii. In vremea turburarilor din 1905 ajunge presedintele inta-
iului soviet al deputatilor lucratorilor din Petersburg.
Condamnat, dupe' inabusirea rascoalelor muncitoresti, este
exilat in gubernia Tobolsk din Siberia. Evadeaza Ins in curand
$i se refugiaza in strainiitate. Traeste catva timp la Viena,
unde deschide o librarie. Deaci pleaca la Paris, dar guvernul
francez it expulzeazii in timpul razboiului pentru propaganda
pacifists, pe care o facea in ascuns. Din Franta T, trece in
America $i se opreste in Canada. Guvernul canadez i1 tine
catva timp internal. Dupe detronarea tarului, Ahasverul bolsevic
reuseste se' se intoarca prin Anglia in Rusia.
Indraznet, fanatic, vindicativ, ambitios si viclean el este
omul, care nu -$i alege mijloacele $i care nu cunoaste scrupule
in executarea scopurilor revolutiei bolsevice.
Trolki e secundul lui Lenin in intreagii aceasta actiune
bolsevica.

Ceilalti comisari sunt si ei, parlea cea mai mare, fii de

burghezi, cari calauziti de fanatizmul, propriu clasei intelectuale
ruse, s'au pus in slujba revolutiei .s'au pittimit pentru scrisul gi

www.dacoromanica.ro
 ATACUL BOL$EVIC 19

propaganda for ani de inchisoare gi exit in Siberia, in gubernia

Arhanghelsk sau in Caucaz.
A. V. Lunaciarcki este, ca si Lenin, fiul unui consilier de
Stat. Svortov e profesor. Noghin un cunoseator at industriei $i
comertului. Stalin e contabil. Rykov e un traducator autorizat
de limbi streine, Krylenko ofiler.
Numai Avilov e un simplu lucattor tipograf si Dybenko
marinar de rand.
Afars de cei numiti se bucur5 de autoritate in sanul par-
tidului comunist si urmatorii sefi bolsevici: Zinoviev (Rado-
milski), presedintele sovietului regiunii de Nord; Kamenev (Ro-
senfeld), un burghez cu bun5 stare din Moskova, Smirnov zis
$i Petrov, inginerul Clemov Moise Uritki (ovrei), Buharin, fiul
unui consilier de Curte etc.

Comisarii la lucru.
Comisarii, deli tot ce se chiam5 opinie publics este im-
potriva lor, deli Ii dusman insus congresul soviefelor forone0i,
care e intrunit be Petrograd, si desi insas armata de pe front
protesteaz5 prin delegatii s5i in contra noului regim, trec
degraba la fapte $i profitAnd de haosul general, de nehot5rarea
celorlalte partide si mai ales de inertia masselor, procedeaza
la aplicarea programului bolsevic.
Inca in seara zilei de 26 Octomvrie 8 Noemvrie Lenin
redacteaz5 un manifest 6:111.5 popor, in care schiteaz5 progra-
mul guvernului ai pe care Il lanseaz5 sub autoritatea congre-
sului sovietelor.
lat5 in rezumat acest program :
Regimul sovietelor va propune o pace democratic ime-
diata tuturor beligerantilor $i un armistitiu imediat pe toate
fronturile.
Noul regim declare exproprierea tuturor marilor proprie-
t5ti pitrecerea for in mana Comiletelor agricole pentru a fi
distribuite gratuit rarer:nor.
Comisarii vor ap5ra drepturile soldatului si vor proceda
la democratizarea complect5 a armatei.

www.dacoromanica.ro
20 ATACUL BOL5EVIC

Vor institui controlul muncitoresc asupra productiei.

Vor convoca la termen fics Constituanta.
Vor aproviziona orasele cu grau si vor prevedea satele
cu produse de prima necesitate.
Recunosc tuturor nationalitatilor din Rusia dreptul deplin
de a dispune ele insgsi $i in mod liber de soarta for (auto-
determinare-samoopredelenie).
Congresul proclamti trecerea orickei puteri locale in
myna sovietelor deputatilor lucra'torilor, soldatilor si Igranilor,
cari sunk datoare sa asigure ordinea revolutionary ".

Tot Lenin cileste in a doua sedint5 a Congresului un

lung apel, adresat popoarelor beligerante, din care retinem
urmlitoarele :
Ouvernul lucrgtorilor pi 15ranilor, exit din revolutia dela
24 si 25 Octomvrie 6, 7 Noemvrie si care se sprijina pe
sovietelc deputatilor lucralorilor, soldatilor gi l'aranilor propune
tuturor popoarelor beligerante pi guvernelor for de a incepe
imediat tratative pentru incheierea unei pad juste si democratice.
Ouvernul sovietic intelege prin pace juste si democra-
lic5, la care aspirg majoritatea lucrStorilor pi claselor produca-
toare, extenuate de razboi, pacea, pe care muncitorii gi jaranii
rusi n'au incetat de a o reclama, dupa doborarea tarismului, pa-
cea imediaka fara anexiuni, adeca fgra cuceriri de teritorii
streine, fiirg anexarea cu forla a altor natiuni si fara contd.
butiuni I"
In restul apelului Lenin si tovarhii sai invite pe munci-
torii celorlalte tari sa imiteze exemplul muncitorilor rusi.

Valtoarea decretelor.
Vertiginos apoi se citesc si se dispune publicarea decre-
telor de suprimare a pedepsii cu moarte, a justitiet burgheze
pi inlocuirea acesteia cu tribunalele revolulionare; decretul prin
care se suprima diplomatia secrete si se dispune publicarea
conventiilor secrete, incheiate de catra fostul regim tarist cu
guvernele aliate.

www.dacoromanica.ro
 ATACUL BOLSEVIC 21

In $edinfa de noapte a aceluia$ congres comisarii popo-

rului citesc $1 puopun pentru primire decretul privitor la pd.-
mont, care dispune exproprierea marilor proprietgli $i distri-
buirea for imediata $i gratuity catre f a'rani prin comitetele agrare,
-precum §i decrelul, prin care se institute controlul muncitoresc
asupra intreprinderilor industriale.
Decretul privitor la piimiint nu e ceva nou. El confine dis-
pozifille, pe cart le-a ficsat congresul deputafilor tyrant, finut
in lunie in forma $1 confinutul, propus de ditra Cernov, pre-
$edintele acestui congres.
Dar in timp ce restul parlidelor socialiste nu se putea
infelege asupra modalitiifilor de aplicare a acestei marl reforme
sociale, bol$evicii, prix decretul publicat, i-au dat putere de
lege, dispunand aplicarea imediata a dispozifiilor, can piln5
aci riimilseserg pe Waffle.

Controlul uvrier existase $1 pada acum.

Comitetele de uzine exercitase in fapt acest control $1 in
numeroase intreprinderi ele reu$ise sa acapareze intreaga con-
ducere a acestora. Decretul comisarilor, adoptat de congres,
consfinf ea o stare de fapt $i generaliza o masura, pe care de
aci incolo trebuia s'o respecte once patron.

Printr'un decret dela 27 Octomvrie 7 Noemvrie bol$e-

vidi proclardi libertafea de preso, dar in acela$ timp suprimii
Coate ziarele burgheze.

Decretul dela 28 Octomvrie 10 Noemvrie dispune re-

chizilionarea locuintelor:
Municipiile au dreptul de a rechizifiona toate localurile
neocupate $i nelocuite $i de a instala in apartamentele dispo-
nibile pe cetgfenii lipsifi de locuinte sau cart locuiesc in case
supraindircate $i nessangtoase. Asemenea se autorizeazii muni-
cipiile de a aleatui regulamente privitoare la Comitetele locu-
intelor $i asupra sferei for de activitate".

www.dacoromanica.ro
22 ATACUL BOLSEVIC

Tot atunci comisarii holarasc publicarea tratatelor secrete

Incheiate de vechiul regim lads' cu alialii.

$i ca sa face inceputul pentru suprimarea deosebirei de

class 'Mire cetaieni, ei terser privilegiile §i anulara vechile
cinuri, create de Petru cel Mare.
Faimo§ii cinounici ai Rusiei vor fi 'Medal deci de a mai fi.

Astfel vdecretelea se succedeaza cu o repeziciune cinema-

tografica. Fiecare zi 4i are decretul sau.
In locul dictaturii tariste se instaleaza dictatura proleta-
riatului. Tronul larului alb 11 ocupa tarul ro§u: Vladimir Ulianov,
iar in scaunele cinovnicilor se instaleaza comisarii uzinelor.

,-92236,

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL III.

Noemvrie 1917.

Cliderea unui om
of
Ma*ina celuilalt".

La Gacina. Kerensky pardse?te Rusia. Aura popularis. Guuernul din sudul

Rusiei. Armatele contrareuolulionare". Cuudntul lul Gorki. Fir busoli;.
Lenin *I Trolki la lucru. Volga Ina rezistA. Mesageril reuoluliei. Unul
care uiseazo qi crede.

Surprins de atacul bolsevic, Kerensky paraseste Palatul de

larna in noaptea de 6/7 Noemvrie st. n. si dupa un lung in-
conjur reuseste sa pairunda la stavka (marele Car lier General
rus). Ajuns aci ordona unui detasament de Cazaci sa piece
in frunte cu generalul Krasnov, spre capitala $i sa inabu§e
rascoala maximalistilor.
Nerabdator insa de a se vedea din nou §i cat mai de-
graba in Palatul de lama, Kerensky pleaca §i el pe urma a-
cestui detwment.
Krasnov ocupa opidul Gacina si avanseaza spre Tarskoe
Selo, fosta re§edinta imperials. Sovietul deaci §i cele cateva,
gArzi ro§ii se retrag precipitat in fala navalei Cazacilor.

www.dacoromanica.ro
24 CADEREA UNUI OM $1 MA$INA CELUILALP

Kerensky se ficseaz5 la Oacina.

Conduc5torii rebelilor bolsevici sunt nelinistiti. Garnizoana
Petrogradului, o adun5tura de uniforme, care nu vor s5 se mai
bath, nu inspira incredere.
Lenin $i Trotki fac apel la concursul uvrierilor, c5rora li
cer s5 se inarmeze $1 sa apere domnia proletariatului", ame-
nintata de contrarevolutie".
Sfortarile $efilor bol$evici nu dau Ins rezultatele astep-
tate. Dictatura proletar5" e in primejdie.
Dirt norocire pentru ei, marele for prietin, urm5rit $1
urat de loath suflarea socialis15, veghea. Kerensky nu era omul
hot5rarilor mari $i nu intelegea mai ales sa execute pan5 in
cap5t o hotheare luat5. Nu era omul faptelor pi nici al actiuni-
lor viguroase. El nu credea decal in verb $i socotea ca prin
el se poate face orice lucru mare: $1 r5zboi pi revolutie pi
guvernare.
C515uzit de aceast5 convingere dictatorul de pan5 eri s'a
oprit degrab5 In mijlocul drumului. El credea ca va convinge
pe Lenin $i Trotki s5 se retraga $i sa-1 reinapoieze puterea.
Dup5 oarecari consthtuiri cu delegatii Comiletului de
salvare a Patriei $i Revolutier $i cu caliva soli ai Vihjelului
(Sindicalul impiegatilor dela chile ferate) el da ordin Cazacilor
sa opreasc5 inaintarea.
Generalul Krasnov, ofiterii cari it insoteau $i trupa r5man
inm5rmuriti. Ei isi dau seama c5 generalissimul for e tot omul
din Iulie 'recut, care a inlesnit eschivarea capilor bolsevici $i
care a tr5dat in modul cel mai infam pe Kornilov.
Moralul contrarevolutionarilor" e stirbit $i scade cu de-
s5varsire insufletirea for de a mai lupta pentru un om ca
Kerensky.
Profitand de aceast5 stare sufleteasca, agentii bolsevici
reu$esc sa se strecoare in tab5ra cazacilor, sa li adu-c5 pi ci-
leasc5 manifeste comuniste, sh inceap5 $i continue bratania",
inv5rard pe front, $i s5i conving5, fie prin momeli, fie prin
amenintarea ea vor fi atacati de armata dela front, ca sa aban-
doneze pe Kerensky pi sa se impace cu noua stare de
lucruri.

www.dacoromanica.ro
 CADEREA UNUI OM $1 MA$INA CELUILALT 25

Indispusi pi cabtali de agitatiile bolsevice, Cazacii vorbesc

de arestarea generalissimului. Krasnov pi ofilerii s5i nu se mai
gandesc s5I apere.
Abandonaf pi inspiiimantat Kerensky dispare. El se in-
dreapt5 spre graniI4, holarat, se pare, de i p5r5si Rusia.
Lumea i-a perdut urmn.

gidicat pe primul plan al evenimentelor inc5 din intaiele

clipe ale revoluliei din Februarie, Kerensky a fost mai bine de
6 luni de zile girantul escluziv al Rusiei revolutionare.
Ministru al Justifiei in primul guvern provizoriu el exer-
cita asupra acestuia o influinta decisiv5. Grape puterii sale, el
a putut suprima, in timp de fazboi, pedeapsa cu woartea.
Devenit mai apoi presedinte de Consiliu si ministru de
R5zboi, agendele cele mai importante ale Statului se concen-
treaza in manile lui.
Si in sfarsit ajungand si comandant suprem al ostirei,
Kerensky isi ficseaz5 atotputernicia in rolul de dictator indiscu-
tabil, pe care si-1 aSumg.
Cum a stiut faimosul soldatgeneralissim sa se achite de
acest rot, am v5zut. La guvern el a crezut ca se poate carmui
cu vorba. Ca $ef de ostire, el a socotit tri disciptina military
se poate inloCui cu persuaziunea $i ca r5zboiul insusi se poate
face numai cu cuvantul..
Creer intgurat de misticismul revolulionarului rus si alintaf
de viziuni nedeslusite, Kerensky credea in realizarea chimerelor.
Pus in fats realifaf ilor guvern5rii, el se ferea cu indarjire
s5 le aprofundeze ai s5 le dea o solufie. Sesizat Ins mereu
de acestea, aprob5 la un moment dat pe Kornilov si propune-
rile reformatoare ale acestuia, dar in clipa urm5toare relireaz5
si devine Alin nou sclavul inactiv at visurilor sale revolulionare
s'al sugestiilor venite dela Sovietul, al dirui membru era.
Atotputernicia ia desarmonizat si judecata. El nu mai
cerea sfatul nim5nui $1 mai ales nu putea suferi al5turi de el
niciun ereler superior. Socolindu-se pe deasupra tuturora, el nu
putea admite nicio comparafie si nicio rivalitate. Mediocrifatile
singure mai erau tolerate in anturajul lui,

www.dacoromanica.ro
26 CADEREA UNUI OM $1 MA$1NA CELLULALT

far unica grije care-I preocupa era popularitatea. De dra-

gul de a $i -o pgstra intreagg, Kerensky menaja deopotriva bate
partidele $i loath* curentele sociale. Ameninfarile lui nu erau
decal izbucnirile de moment ale unui orgoliu, care nu injele-
gea sa se lase redus.
Niciodata Kerensky nu s'a silit sa opuna o autoritate per-
sonal& o voinla gi un caracter al sdu prejudecalii gi pasiunii
populare. El a fost totdeauna robul acesteia.
Individualist la aparenla, el nu era in realitate decal un
docil instrument in manile destinului. Indemnat gi calauzit de
acesta, el a fgcut totul pentru ca buba sit coach pe deantregul
$i ca spgrtura ei sa se produce cat mai degrabli.
Punte slabh intre trecut si viitor, Kerensky cel dintai a
lovit in ea pentru ca nici o legatura sa nu mai fie intre ce a
fost gi ceiace va fi.
Prezentul, deli se infalisa subt aspectul celor mai tragice
realitali, nu ocupa nici cel mai mic loc in capul revolulionaru-
lui mistic, in care se resfrangeau, inconstient, 4nlanluiri atavice,
pe cari se brodau inchipuite perspective de viitor.
Slavit pang azi, aclamat de massele in delir, purtat pe
umeri in adunerile populare, Alexandru Teodorovici Kerensky
pleaca asthzi huiduit de thata Rusia. Un lung $i formidabil pi-
cior repede aceastg uriase moarg de vent peste granija of 'n
anarhia, alimentatg si de el, se instaleaza omul, caruia el, mai
mult decal oricine, i-a pregatit terenul: Vladimir Ulianov-Lenin.
Turma inconstienta gi deprinsg sh traga mereu la jugul
cuiva, nalia rush adopth in locul tiraniei trecutului tirania
viilorului.
Crepusculul libertalilor, dobandite prin revolulia din Fe-
bruarie, iii infaliseaza deja contururile sale sinistre.
Puntea de pane eri e smulsa gi sfaramata de feria valu-
rilor $i 'n jillul larului alb se inschuneaza larul rosu.
Aura popularis a fost si va Tarnane cel mai capricios intre
fenomenele Universului I

t-90,06-1

www.dacoromanica.ro
 Marina celuilalt".
La 2 zile dupS lovitura bolsevica, in sudul Rusiei pe pa-
manful cfizacesc, generalul Kaledin se proclamfi hatman at
Cazacilor si cu concursul lui Rodzianko, fostul presedinte at
Dumei imperiale si alp patrioli refugiati aci, institue un guvern
provizoriu, care va gira afacerile Rusiei panii la izgonirea
uzurpatorilor dela Petrograd si reinstalarea guvernului provizoriu".
Iar din sotniile clizficesti Kaledin organizeaza o armatfi
puternica, cu ajutorul careia pune stapanire pe Intreaga regiu-
nea de sud a Rusiei 'Mainland pang la Harkov $i Voronej.
In muntii Uralului, in regiunea Orenburgului, un alt gene-
ral cazac: Dutou, Inarmeazfi asemenea cazficimea din aceasta
parte si declarg razboi aventurierilor bolsevici.
Comisarit dandu-si seams de primejdia, care-i ameninta,
procedeale la o acjiune repede si energica. Ei aprind faclia
riiscoalei in Coate provinciile si orasele principale ale Rusiei.
Ciocnirile dela Moskova indeosebi sunt de o violenti fare
pereche. Sease zile dearandul se mficelaresc aci comunistii cu
partizanii guvernului democrat. Mii de molt umplu strazile ve-
chei capitale a Muscalilor. Salbatacia omeneasca nu cunoaste
margini. Burjuii" sunt masacrati ffira mild. Bolsevicii biruitori
instituiesc s'aci tribunalele revolutionare, can suprimfi zilnic
sute de oameni, bfinuiti de vrasmasie in contra noului regim.
Conducatorii comitetului de salvare a Patriei $i revolutiei,
capii Vikjelului, membrii comitetului flotei centrale, ostili coml.
sarilor, sunt arestati si amenintati cu moartea.
Trotki intro adunare maximalistii:tinuta in circul Modern"
vorbeste de rnaina, care desparte capul -amnia' de (ranch'.
Presa burghezil este suprimatii.
Cativa comisari, Mire can Zinoviev, Lunaciarski, Kamenev,
Larin, infiorati ei insist de proportille mficelului si de barba-

www.dacoromanica.ro
28 CADEREA UNUI OM $1 MA$1NA CELUILALT

ria, care s'a desliinjuit asupra cetfifenilor, viizand di nu mai

pot opr) valul de distrugere, demisioneaza din guvern.
Dar Lenin si sanghinarul lui secund Tro lki isi continua
nestingheriii opera. Ei nu se emolioneazii nici de lacrimi, nici
de gemete, nici de stinge. Cu indfirjire satanic distrug, pentru
ca pe cadavrele adversarilor si'n neantul de maine sa-si asi-
gure domnia si sii cladeascii paradisul visat.

Cuviintul lui Gorki.

MIS ce scrie Maxim Gorki in gazeta sa Novak: Jizni
(Viala Nona) despre incerciirile noilor stripani ai Rusiei:
Clasa muncitoreascli nu poate sä nu injeleagg di Lenin
incearca o simple esperienfa cu sfingele si carnea ei si ca el
vrea sii impingil spiritul revolujionar al proletariatului pang la
ultima limitS, ca SS vaza ce va esi.
E sigur ca seful comisarilor nu crede in posiblilitatea de
biruinfil a proletariatului rus in actualele imprejurgri. Spera
poate inter) minune. Clasa muncitoreasca trebuie sil stie insil
di nu mai exists minuni si ca ceiace o asteaptA e foametea,
completa dezorganizare a industriei, dezorganizarea transportu-
rilor, o anarhie indelungat5 si sangeroasfi, urmatii de o reac-
jiune sombrii si nu mai pujin sfingeroasii.
Muncitorii trebue sil stie ca. Lenin nu e un magician atot-
puternic, ci un sarlatan ordinar, cgruia nu-i pasfi nici de viaja
sl nici de onoarea proletariatului. Ei nu irebuia sS ingaduie
aventurierilor si demenlilor ca se comita in numele for crime
rusinoase, sangeroase si nebune, pentru care nu Lenin, ci ei
vor purta rSspunderea...
Intreb :
Isi reaminteste democrajia rush* pentru triumful &Icor idei
lupla ea in contra dezpotismului monarhic ?...
Isi aduce aminte ca atunci, cand jandarmii Romanovilor
aruncau in inchisoare si in ocnil pe fruntasii ei, trata drept
lasitate aceste procedeie? Intr'u cat procedeiele lui Lenin NS
de libertatea cetillenilor si de presii se deosebesc de acelea
ale lui Stolypin, Plehve si MP pigmei ? Oare guvernul lui Lenin

www.dacoromanica.ro
 CADEREA UNUI OM $1 MAMA ,CELU1LALP 29

nu aresteaza pe toji cei cari gfindesc altcum de cat el $i nu-i

arunca in inchisoare, intocmai cum fficeau guvernele Roma-
novilor ?
Elementele rezonabile ale democrajiei sunt datoare sil
chibzuiasefi asupra tuturor urrnfirilor $i sa decidg, dacii ele pot
sii continue a merge aliituri de conspiratorii $i anarhi$tii de
teapa lui (Neciaeff " seful unei secfe revolufionare, care pro-
poveduia prin 1869 sffirfimarea tuturor elementelor alai-
tuitoare de stat $i stfirpirea tuturor tradifiilor $i claselor sociale
din Rusia I)" .

far despre cruzimile dela Moscova acela$ scriitor $i vechi

revolutionar scrie urmfitoarele :
prin caracterul sau acest mficel dela Moscova a fost un
co$mar $i un sanghinar masacru de nevinovati...
E o ru$inoasfi minciunfi afirmajia ca toji iunkerii (elevii
scoalelor militare) ar fi copii de burghezi $i de mari proprie-
tari $i ca in consecinja ei trebuiesc exterminaji. E o minciunfi
de aventurieri $1 doctrinari nebuni, cad dace faptul de a apar-
line cutfirei sau cutfirel clase e singur hofarfitor pantru situajia
$i conduita cuiva, atunci Illianov-Lenin, domni$orul din gubernia
Simbirskului ar trebui sit' is loc in randul agrarienilor ru$i, alil-
turi de Puri$kievici... Iar Braunstein-Trojki al.' trebui sfi fie co-
mis-voiajor...
A Inebunit oare toatil democrajia ? Este cu putinjii ca
dupfice am resimjit cu tojii ororile, cari se desfa$urfi in faja
noastril, s'a nu se gfiseascli nimeni, care sa svarle din mijlocul
nostru pe ace$ti nebuni ? "...

www.dacoromanica.ro
 Bra busora.
Partidele antibol$evice se zbuciumFt zilnic in autarea man-
tuirii din mijlocul talazurilor, in care sunt aruncate. Ele refuziS
sa recunoascil noul regim $i protesleazirt impotriva aventurii.
Aliituri de ele Congresul taranilor $i Vtkjelul, sindicatul
impiegatilor dela &dile ferate, manifests, prin comitetele for
executive, puternic in contra guvernului de comisari.
Armata insa$, cea dela front, nu simpalizeazZi cu acest
guvern $i prin delegatii s'eti cere inlocuirea lui.
Comitetul pentru salvarea Patriei $i a revolutiei isi ilk-
ge$te cadrele intensifier' actiunea.
Reprezentantii aliatilor fac $i ei toate sfortarile ca Rusia
sii ramitnii in Hindu' combatantilor. Ei sprijinesc incerearile de
alungare a comisarilor.
Dar toate in zadar. Partidele burgheze $i socialiste sunt
lipsite de o busolli. Ele nu $tiu precis ce vor $i mai ales nu
sunt hotifirilte sa actioneze. Ci repeta mereu, ca dintr'o cate-
rifled stricatk refrenul Constituantei:
Vrem Constituanta, singura indrituit5 sd desemneze gu-
vernul Rusiei la
Si pewit atunci ?
Vrem un guvern de coalitie, alciauit din reprezentantii
tuturor partidelor burgheze $i socialistel 0 spune Ceretelli
In intrunirea delegatilor zemstvelor gi ora$elor. 0 spun dele-
gatii autorizati ai Congresului Piranilor, ai Vikjelului, ai parti-
delor marl $i mici, burgheze pi proletare. 0 spune loath' lumea,
dar nim6ni n'o face. Nimic din dorinta unanitnii" nu se rea-
lizeazil
un $ir intreg de comisari i i dau la 4 Noemvrie demisiile
din guvern din cauzii ca acest acord al partidelor intarzie a se

www.dacoromanica.ro
 CADEREA UNUI OM $1 MASINA CELUILkLT" 31

realiza. Cativa membri al Comitetului central executiv: Zinoviev,

Kamenev, Rykov $i altii demisioneala si ei din locul ce ocupg,
pentru acelas motiv.

Lenin *i Trotki la lucru.

Dar cu toate astea acordul nu se face. Lenin $i Trotki
roman la postul for si prin manifeste incendiare It cer Want-
lor se fie de partea comisarilor, cad ei li garanteaza repartitia
pilmantului. Solicits concursul uvrierilor, cari subt regimul bol-
sevic vor fi stapanii dzinelora si ordorai soldatilor sfi 1111 as-
culte de contrarevolutionarii, cari vor continuarea razboiului".
NeastOmparati, plini de energie si fanatici pan5 la nebunie
pentru programul lor, Lenin si Trotki reusesc sa ruptt stanga
partidului social-revolutionar $i s'o determine ca sa sprijineasca
regimul sovietelor.
lar ca se scope de opozitia Comitelului central al Con-
gresului Piranilor, ei convoach un nou congres al acestora, al-
caluit din delegati, alesi dupii dorinta. Noul congres numeste
prezidenta pe Maria Spiridonova, faimoasa revolutionary bol5e-
vica. Candidatul centrului si al dreptei, V. Cernov, fostul minis-
tru al Agriculturii in guvernul provizoriu, code.
Deaci incolo Trotki anunta mereu ca taranii sprijinesc
guvernul comisarilor".
Cu Vikjelul se Intampl5 acelas lucru. Lenin convoacil un
nou congres al acestuia. Vechiul comitet e detronat, iar cel nou
se declare aderent neclintit al politicei sovietice".
Functionarii publici, de sigur aproape toti burghezi sau
socialisti, nuanta antibolsevicii, inlet' in grevil dupe lovitura dela
6 Noemvrie. Ei nu vor sa lucreze subt conducerea uzurpatori-
lor puterii.
Trotki, numit comisar al Externelor, constatand golul din
Minister, da ordin co acesta sift fie inchis, iar pe usa principals
dela esire dispune sa se emu* ca intrucat panS in 5 zile
functionarii nu se vor prezenta la slujbS, ei vor fi socotiti
demisionati, f5r5 nisi un drept la pensie sau pretentii de
daune".

www.dacoromanica.ro
32 CADEREA UNUI OM $1 MASINA .CELUILALT"

La fel s'a procedat si la celelalte institutii publice (minis-

tere, post5 etc.).
Dup5 5 zile greva a incetat in bunti parte. Majoritatea
funclionarilor, care traeste din leaf& s'a prezentat la serviciu
gi masinaria statului a continua! s5 functioneze.
Ace las Trojki solicits in ziva, and a luat portofoliul Ex-
ternelor, o intrevedere lui Sir O. Buchanan, ministrul Angliei
la Petrograd. Acesta refuz5, dar' semiticul comisar neputand
palrunde pe usa Englezului, intr8 pe fereastra lui G. Noulens,
ministrul Frantei, care st5 de vorba cu el (ca particular I).
Cand senatul a refuzat promulgarea decretelor comisari-
lor, Lenin, farii s5 se lase impresionat, a dispus ca simpla pu-
blicare in Bu /etinul oficial s5 dea acestor decrete putere le-
gala. Iar senatul fu suprimat.
Si pentruc5 poporul cerea pace, dar mai ales pentruc5
armata dela front continua sa insiste pentru un guvern de coa-
litie, Lenin d5 ordin (la 9 Nov.) lui Duhonin, noul generalissim
at armatei, sa inceapii tratativele cu Oermanii in vederea in-
cheierii unui armistitiu.
Duhonin refuz5. In locul lui e numit insa imediat prapor-
scikul Krylenko, care impreuna cu Lenin semneaza circulara
(radiotelegrama), prin care comitetele regimentelor sunt invitate
gi imputernicite sa inceapa ele insasi tratativele de. pace cu
dusmanul.
In urma acestor dispoziiii ostilitatile pe frontul rus sunt
degrab5 suspendate.
Duhurile distrugerii 41 deslivarsesc opera cu o staruinja
satanica. Ceilalli implore, prang, protesteaz5. Ei nu vor face
nimic, caci sunt lipsiti de busola.

www.dacoromanica.ro
 DE PE VOLGA.
VEDERE DE PE VOLGA.

www.dacoromanica.ro
 Volga Inc g rezistg.

0 buns parte din orasele de pe Volga rezista Inca jure-

sului bolsevic.
Traditia, stralucirea unui trecut, care nu se poate uita asa
de usor $i care traeste Inca in atatea institutil, se opune valu-
lui ce ameninta vechea asezare.
Dar rezistenta nu vo dainui nici aici asa de mult. Cade-
rea celor doua capitale s'a altor orase puternice in manile
bolsevicilor inmoaie moralul aparatorilor.
Orasele de pe Volga vor cadea pi ele.
In Samara sosesc mereu dezertorii. Ei sunt precursorii
loviturei de maine.
Mitingurile, in cari se incaera lumea veche cu lumea
noua", intrunirile dela raspantii, in cari toll vorbesc $i nimeni
nu da vreo solutie, se tin fart) intretupere, ziva pi noaplea.
Campania pentru Constituanta, nadejdea de azi, de maine
si de totdeauna a tuturor Rusi lor, e in plina desfasurare.
5i pentruca aceasta constituanta trebuie sa fie insasi sim-
bolul vietii si al sufletului rusesc, oratorii din mitinguri tin sa
vorbeasca despre tot ce agita azi mintea rust), asediata de gar-
gaunii revolutionari.
Ei descos viala lui Nicolae al II-lea, absent astazi ca pi
altadata, cioplesc barba lui Rasputin, trimis la cele eterne de
printul Iusupov, $i macina la infinit, odata cu resturile de se-
mi* (floarea soarelui), contrarevolutia lui Korni lov, vrasmase
a Oa pi cauza a lipsei de paine I"
Mesagerii revolutiei.
Dela un timp apar pe strazile Samarei pi cateva uniforme
letone latasi cei mai fanatici partizani ai lui Lenin, iar
3

www.dacoromanica.ro
54 CADEREA UNUI OM $1 MA$INA CELU1LALT"

de pe Volga debarca vreo sut5 de marinari, cari §iau creiat

faima de mesageri ai domniei bolevice.
Lumea dand cu ochii de ei 10 reaminte0e de ispravile
lor. Letonii au glontele totdeauna in leave armei, iar marinarii
0-au facut o adevarata profesie din asasinarea burghezilor. Is-
pravile lor din marea Baltica $i Neagra sunt cunoscute de toll.
Calmul barber, cu care ei au aruncat in apa clocolinda a ca-
zanelor sau in rolile i dintii ma0nelor on in fundul marl cu
greutati atarnate de gat, pe comandantii lor, intensifica insom-
nia celor ce nu vor sa moara.
Sovietul guberniei i al orwlui Samara, intarit in acest
chip, se pregate0e de asaltul final. $i pane atunci avangardele
sondeaza terenul.
Dezertorii; cari 0-au adus arme dela front, be incearca
deopotriva ziva ca $i noaptea. Trecatorii pacinici sunt adeseori
surprin0, in plina strada, de tiuitul strident al gloantelor, ce
pornesc din tabere adverse. Nefericitii, surprin0 de ace0i soli
ai mortii, sunt lasati ceasuri intregi in strada, acolo unde 0-au
dat duhul, i ridicati apoi in orele de armistitiu de catre parti-
zani sau de catre familiile lor.
Prelul vigil umane e mai scozut decal prelul curent al
pain!! de Wale.

Incartiruiti in etajul unei case de cazaci din colful ulilei

Leo Tolstoi suntem zilnic martorii incaierarii dintre diversel
tabere §i nu arareori .fatalitatea ne surprinde §i pe not Inca
drab intro tabara sau alta, cand trebuie sa constatam en pasi-
vitatea este situalia cea mai trista i di ochiul vravn tinte0e
de obicei pieptul, totdeauna gob, al inocentului.

Unul care viseazZi 0 crede.

Intr'una din zile pe cand venim dela baracile prizonierilor,
unde munca noastra e tot mai hirg spor, intalnim pe biltranul
amiral, cu care facusem candy° cuno0int5 pe drumul Soro-
cinskului. f
Ne intampinii aproape transportat de fericire.

www.dacoromanica.ro
 CADEREA UNU1 OM $1 MASINA CELUILALT 35

El ne veste5te ca a primit scrisoare dela fiul sau, care a

reusit sa patrunda in tinutul Donului, unde se pregate$te man-
tuirea pallier.
Bietul batran I Viseaza I Prabusirea care se desavar$e$te
sub ochii lui, nu are nicio importanra. Ea nu e reala. Ceiace a
fost nu poate sa nu mai fie. Prea a fost frumos, prea a fost
bogat trecutul, pentru ca acesta sa devina dinteodata urat, sa
se transforme intr'un prezent Hallos $i sa se perpetueze intr'un
viitor nelamurit 1 Asta e cu neputinla.
...La ce acest batran ostas, cu barba alba $i cu ochi se-
nini, $i-ar bate capul un cap, pe care nimic nu l'a chinuit
in vremea cat a fost in slujba imparatului sa afle, ca ceiace
e azi, se desprinde din ce a fost eri $i ca efectul unei cauze
nu poate dispare nebagat in seama ?
Dar visul e $i el o credinta 41 pentru cei ce cred, moartea
e aproape o fericire.

L9225G-,

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL IV.

Noemvrie 1917.

0 credinf5, care trAe*te mereu.

Toll egali tovardsii corturari". Igtzorattfd sl ord. Rusia si Siberia

cloud fori. Un veteran. Cu prietini si aliali. Candela care nu se slinge. So
nu pule pace Rom/into". La Sazran. Un curajios. Rob! cu voia. Casa Mor-
filar. Ameninlarea neimetilor. Amorul unui tovards.

Sterile de azi ingreuneaza peste masura misiunea noastra.

A mai concentra voluntari, in asifel de imprejurari, e o intre-
prindere temerara.
Cu toate astea in dimineata zilei de 27 Noemvrie ne ur-
cam impreuna cu parintele R. in trenul avand destinalia Kuznejk,
unde am convocat pentru 29 Noemvrie pe prizonierii romani
din circumscripjia cu acela§ nume.
Dupe multa lruda reusim sa strabatem intr'un spajios va-
gon de clasa a II-a.
Aci lume pistrita, ca deobicei, murdarie, fum §i miros
inabusilor de trupuri transpirate pi nespalate.
In partea de langa use se framanta ca in Infernul lui
Dante o numeroasa familie de corturari. Acestia, de cum ne
vad isi indreapta din umbra pletelor unsuroase ochii albi, sti-
closi si plini de o salbatica curiozitate spre noi. Cel mat tank,

www.dacoromanica.ro
 0 CREDINTA, CARE TRAE$rE MEREll 37

un flac5iandru ca de vreo 18 ani, z5p5cit poate de slr51u-

cirea nasturilor unei mantale militare, se ridic5 $1 adresandu-se
ofilerului romAn II invitrt s5 sead5. Sadites tavaris" ($ezi to-
varase)!
Ofijerul accepts oferta $i mullameste tovar5sului" aramiu
pentru gestul delicat. Pe banca din faIii stii biruit pi ametit de
somn capul familiei pater familias un nvaivodu voinic,
cu bronzul chipului incadrat in plete c5runte $i barb5 sure, in-
tunecat5. El strange in colful gurii o pips scurt5, neagrii, ca
de scrum $i din care fasnesc, to intervale, mici rotogoale de
fum. Lange el st5 tolanita, cu faja pi fruntea strabiitute de sbar-
cituri $i Crete adanci ssAia lui c'apoi ceilalli rnembri cei fami-
liei: barbali, femei pi copii, cari mof5ie infasurali in sdrenjele
for argasite $i duhnind de mirosuri inabusitoare.
C5zut asa pe neasteptate intre ei, imi yin o clip5 in minte
Iiganii corturari dela noi, cari in timpul verii poposeau la mar-
ginea satelor noastre...
Mat at aceia or fi ramas tot cei vechi, pe cand cestia, de
cand cu universala tov5r5sie", $i -au vandut c5ruIele $i caii pi
de-acum pribegesc cu trenul sezand alaturi de cei, tiirora eri
li cerseau sau li furau cateva kopeici.

Ignorang pi ura.
In stanga noastril un colonel doctor se aseaz5 pe
un loc, devenit gol. Dar in momentul urrraitor apare un soldat
fluluranduii agitat mantaua descheiat8. Manios el someazii pe
colonel s5 se ridice Cad locul e at lui. Coloneiul, un om in
varsto, se ridico $i cedeaza f565 murmur locul pi umilit se re-
trage apoi ca un caine lovit. Mult5 vreme el 1§i propteste frun-
tea aprinsil de sticla rece a geamului din faja. Jar ochii lui
tristi $i turburi se adancesc in infinitul oceanului de zapad5.
Ei nu vad probabil nimic.
Tovarlisul soldat", in deosebire de lovariisul corturar",
nu ing5duie tovar5$ie pi egalitate decat pentru semenul sau.
Pentru ceilalti el n'are decal ur5 $i p9rniri de rilzbunare.

www.dacoromanica.ro
38 0 CREDINTA, CARE TRAE$TE MEREU

Rusia $i Siberia douh Oiri.

In compartimentul vecin (vagonul e deschis) se incinge o

violenta cearta intre cativa pstrelli" siberiaci $i doi infanteristi ru$i
Cei din urm5 ii batjocoresc pe cei dintai: In faro voastrfi
ow sfrana se mlinfincil numai varza $i ceaiul se bey
laril zahar I"
Siberiacii nu roman nici ei datori: Nou5 eel putin nu
nise zice porci, cum vi-se zice yowl!'
Cearta continua pe acest ton $i ameninji 55 degenereze
in bataie.
Din aceasta inc5erare not rejinem ciudata aversiune din-
tre Rusi $i Siberiaci. Ei se trateaza ca $i cum ar aparjine unor
lad streine Siberia deoparte $i Rusia de alta in razboi
una cu Alta.
Batrana jigandi de pe banca de vis-à-vis se trezeste in
g515gia iscata, se intoarce spre faberele indierate $i se °fedi
sli foci pe intermediara intre beligeranji.
Detanta se produse numai prin aceasta simply °feria. Fe-
tele se insenineaza, oamenii rad. Tiganca, profitand de paces"
realizat5, vrea s5 dee cu ghiocul" on s5 cileasc5 norocul"
dintr'un pachet de call afumate. Nimeni insa nu e curios de
ce va fi maine. Numai doi ochi albastri, tremurand discret ca
sculuraji de o rejinuta teams I5untric5, se ridic5 dintr'un colt
at vagonului $i ficseaza cu o naive lacomie soioasele file sibi-
line ale bronzatei ghicitoare.

Un veteran.
In vreme ce ad la parter" mai loath lumea e irezita $i
face g515gie discutand politica on alte fleacuri, lumen dela
etaj ", cei intinsi pe canapelele de deasupra, continua a dorm i
ca ursii. Numai deasupra capului nostru stau mereu deschisi
doi ochi. Sunt ai unui urs b5tran, e0 pe jum5tate din vizuina.
Caput $i faja lui au infifilisarea unei tufe pline de zapadi.
D-voastr5 sunteji Romani ? ne intreab5 el, pe un ton de
prietinie.

www.dacoromanica.ro
 0 CREDINTA, CARE TRAESTE MEREU 39

Da, raspundem noi indiferenji.

-Vezi bine ca sunteti Romani!, monologhireaza mogul.
V'am cunoscut dupe uniforms si dupa grai. Am fost si eu in
Romania. In 77. Am luptat in Bulgaria um& la umar cu fratii
romani. 0, ce amintiri frumoase am de.ei. Erau buni, prietinosi,
mai viteji si mai darji decal noi. Erau socotiti si cuminti, mai
cuminti dealt noi... Fii si nepotii lor, pe cat vad, an ramas
aceiasi. $i ei sunt mai cuminti decat copii si nepotii nostrt.,.
Mosul trece la amanunte... El povesteste lucruri din raz-
boiul, in care a luptat si ficseaza in icoane plastice, cu mintea
lui simplista, dar dreaptii, deosebirile intre ce a fost atunci si
ce e azi. Un nor de revolts si dispret ii intuneca faptura albii,
cand ochii mici si buni ii scapa asupra tovarasilora, tolaniti
in preakna lui.
Procliataie I" (ticalosi), bolboreseste el inclestand dinlii
si suppindu-si buzele.
Au nenorocit si-au tradat jam, care ne-a mantuit °data
de prapH
Cuvantul mosului se rupe aci brusc. Ochii lui inoata in
lacrimi...
Din fericire Kuznetkul s'apropie. Strangem mane batranu-
lui veteran si spunem tuturora : Raines bun 1" Dar cand sa
esim, tan'arul corturar, Tanga care sezusem, se scutura de somn,
se avanta dupa noi, ne apudi si ne strange mans cu putere,
strigand entuziast:
Prosciaile favaref0 (fiji sanatosi tovarasi)1"
$i flindca eram in amurg, accentual poate si de fain lui
tuciurie, ii raspundem si noi :
Noapte buns tovarase I"

Cu prietini at anal'.
In azilul" din Kojevennaia ulita gasim aceiasi prietini, cti
aceias inima si cu aceias credinta. Ofiteri si soldati (propa-
gandisti) tra'esc in cea mai desavarsita armonie. Evenimentele
in curs nu i-au descurajat de loc, cad ei cred cu puterea unor
iluminali in singura deslegare logics a razboiului mondial: peel-

www.dacoromanica.ro
40 0 CREDINTA, CARE TRAE$TE MEREU

busirea tiraniei $i biruinta libertafii. Sau mai plastic: prabusirea

Austro-Ungariei $1 reinvierea vechii Boemii, unite cu pi:manful
sloviicesc.
Entuziaslul bucillar at azilului afland eh de 24 de ceasuri,
n'am mancat nimic (lucru obicinuit 1), ne preghteste in grabs o
cing in adevar imphriiteasch" (ciorbil de Praga, carnati pe
varzh, pea:0111ra $i... cate un bun pahar cu yin)... Asa n'am man-
cat de multh vreme.
Dupii cina discutia se continua vioaie $i prietinoash cu
acesti oameni, cari azi ni-s prietini $i maine ne vor fi aliati.
Contabilul dela Szabadka, care se pare ca inch tot nu
s'a incadrat in idealul iugoslav, ne intreabo dach Roniania se
gandeste in adevar sa incheie pac6 separate cu Puterile Cen-
trale, cum pretinde Ruskoie Slovo ?"
Rhspundem ca nu credem, Si nu cred nici frail' cehi.

Candela care nu se stinge.

Chire miezul noptii prietenii ne cenduc pe fiecare in
cate-o mica chiliuth chilii de mangire ale azilului, unde
ne vom odihni pang a dotta zi.
Intrebarea contabilului din Szabadka nu mg lash Ins
s'adorm, deli sunt mort de obosealh.
Imi scot carnetul cu notele zilnice $i In lumina opailului,
care lumineazh In chpatai ca o canderg, $i in acest pustiu desh-
varsit insemn pe albele file evenimentele $i observiirile de peste zi.
Randurile se insirh mereu, sthruitor, unele dupe altele,
umpland file cu file $i inchizand intr'o modesty icoana istoria
rhzboiului nostru dela inceputurile lui.
Din tot ce-i insemnat aci se desprinde mai ales puternich
si sthruitoare o neclintith credinth, care dach nu are propor-
title unui foc urias, ea lichreste lotus cu indhriitnicia $i linistea
candelei, ce arde aci, deasupra, la chplitaiul meu.
Afarh wig neindurator $i prevestitor de rele crivhful Ru-
siei. El pare sinistrul ecou at tunului, ce mugeste farg repaos
pe numeroasele compuri de bataie $1 versa mereu focul, subt
care se topesc milioane de vieti omenesti...

www.dacoromanica.ro
 0 CKEDINTA, CARE TRAESTE MEREU 41

Lumina opaitului se suptiaz5 dela o vreme, se lungeste,

tremura, pare c5 vrea s5 se stings.
Nu cumva credinta noastr5 se va ineca $i ea in fumul
obuzelor de pe fronturile vr5smase, on in negura anarhiei
musctilesti ?...
Dar candela isi revine degrab5. Lumina se indreap15, ea
isi reia linistea si ind5r5Inicia de adineauri. In reflecsul ei sill-
lucesc chipurile protecioare ale Precistei si divinului stiu Fiu,
ficsate in mica icoanti de deasupra stramtului $i sartic5ciosului
pat de prizonier.
Insemnarea notelor continu5..L Ele vor umplea astfel Mil
cu fi15. In fiecare s'amestec5 putinele bucurii cu multele mah-
niri. In toate vibreaza o credint5 si neclintitti ni e nidejdea c5
ziva, in care se va incheia acest carnet, va fi ziva biruintii
definitive.

Sit nu pule pace Romania I"

Simpaticul Polonez dela Zemskaia iiprava si-a tinut Cu.
vantul. El a convocat pe ziva de 29 Noemvrie pe prizonierii
romani din district. Multi Ins n'au putut sti vin5, fie din cauza
vremii rele, fie ca au fost retinuti de bolsevici. Intr'o scrisoare,
pe care mio (15 cineva $i care e semnata de mai multe nume
rusesti, mi se face cunoscut c5 prizonierii din volostea Evlasevo
nu pot raspunde chemarii noasire, deoarece ei sunt protivnici
r5zboiului $i doritori de pace".
Scrisoarea e scrisa in limb ruse si ni-se afirmii c5 ea
ar fi fost redactat5 in chiar biroul regimentului bolsevizat din
acea voloste.
Prizonierii adunati surd ca si cei dintiii: originari din p5r-
tile Hategului si Ofastiei. Ei au slujit in reg. 64. Inf.
Tr5iti la tare, mai toti an fete s5n5toase $i vesele. Un fe-
cior din Ofastie ne intreab5 dac5-i adevarat c5 Romania vrea
sa puie pace si s5 mearg5 cu r5zboi in contra Rusilor, araturi
de Unguri?" Radem de gogorita, r5spandit5 de prizonierii un-
guri 51 nemti.
l3ucuros de desminfirea noastr5, voinicul 1. L. spune:

www.dacoromanica.ro
41 0 CREDINTA, CARE TRAESTE MEREU

Sa nu puie Romania pace Dle, ca poate tot ajutli D-zeu

dreptalii l"
Fraza nu e o simple insirare de vorbe. Ea sung ca o ju-
decata, data de forul infalibil at sufletului.

Angajamentul de inrolare voluntary nul semneaza toll cei

themali. Urgia in Rusia e prea accentuate, nesiguranla prea
mare *i drumurile spre Kiev greu de strabatut. Prizonierii o
stiu aceasta si deaceia ei vor mai a0epta".
Se inscriu insa totu o seams de insi, pe care nicio con-
sideralie $i nicio piedeca nu-i poate reline de asi Implini
pofta inimei for ".
Insemnam mire acestia pe voluntarii T. Dobrin (din Arpa-
sul de jos, judelul Fagara0, Oh. Lupea (Valcele B., jud. Hune-
doara), N. Petrol, Traian Miran, Die Lupulescu $i allii din ju-
delul Hunedoara.
Cu expedierea for avem insa marl greulali. Vechiul co-
mandant at prizonierilor e inlocuit cu un praporscic bolevic
(de cand la comandamentul armatei e praporscicul Krylenko,
el numeste in siujbele de raspundere numai tovara§i prapors-
cici 1 "). Acesta nu vrea sa ne recunoasca docurnentele, libe-
rate sub vechiul regim. El ne cere documente dela noul gu-
vern" si ne opreste de a ne mai deplasa §i concentra volun-
tarii fare §tirea si Invoirea comisarilor l"
Dar oamenii cari au sfaramat porlile lvangorodului si cari
sunt hotarali sa sfarme stancile Carpalilor nu se lase intimi-
dali. Ei parasesc lagarile, I i iau ramas bun dela' gazdele, la
cari au slujit, $i pleaca la drum avand numai documentele, li-
berate de prietenul polonez dela Uprava.
Rusii sunt prosti, ei nu stiu carte. Li destul dace le arali
un document cu o pecete, fie §i chinezeasca §i-Ii dau drumu,
dace vreai, si'n Kreml", spune T. D. la plecare.

L-90C

www.dacoromanica.ro
 La S5zran.

Pentru intoarcere la Samara n'avem decat un tren de

noapte. E frig §i criviijul, care poarla in suflarea lui infernul
oceanului de Nord, ne strabate pane la os.
Zadarnic inceram s6 p6trundem in vagoane. Sunt bari-
cadate de tovarlisii dezertori", stapanii de azi $i de maine ai
Rusiei.
Ingaduili pe platforms (tormoz) impreurai cu alli burjur,
escomunicaji din societatea toviiraseascii, induram ad, Limp de
6 ceasuri, pardi la Sazran, gerul cel mai cumplit.
Rusii, infasurali in lungile for cojoace si deprinsi cu iarna
ruseasc6 rezist6 lotus cu mai mita usurinja, dar noi, cu man-
talele noastre militare, suntem puncte descoperite pentru sa-
gelile crivalului deaci. Dace n'ar fi chipiatokul" binefacator,
pe care-1 gasim la fiecare gars, sangele ar fi inghelat de
mull in noi I
Un curajios.
Orasul Sazran e cam la I. verst6 deplirtare de garb'. Ase-
zat Tanga Volga, in gubernia Simbirsk, el a luat in timpul din
arms, un puternic avant comercial. Comerful cu cereale, in
deosebi, e foarte desvoltat.
Sazranul e legat cu lumea de dincolo de Volga prin fai-
mosul $i monumentalul pod al lui Alexandru, care e desigur
cea dintai creatiune de acest gen in Europa.
In ora§ nu intr6m decal pentru a ne prezenta sefului mi-
filar at districtului $i a-i cere permisiunea sä vizitom pe prizonieri.
Colonelul lanusevsky, comandantul orasului, un biltran cu
o barbs pe cale de incilrunlire, afland de rostul venirii noastre

www.dacoromanica.ro
44 0 CREDINTA, CARE TRAESTE MEREU

aci, clipeste marunt din ochi, isi inalla inconstient miiinile in

aier, ca si cum ar vrea sa prinda mute, s'apoi ne cerceteaza
cu deam5nuntul ca un augur, care din sborul pasarilor ar vrea
sa descifreze norocul sau dezastrul unei intreprinderi.
Ne crede orice: spioni, bolsevici, nebuni, dar n'are pute-
rea sa treads di am fi ce spunem di suntem.
Cu un gest de ipnotizat el ne ingaduie sa vizitron bara-
cite prizonierilor, dar declare ca nu is nicio raspundere pen-
tru ce s'ar putea intampla.
Pe sfarticatura unui platou din marginea orasului, nivelat
pulin de uriasul omat, care-1 acopera, se vad ca niste puncle
negre, urine cele patru baraci the prizonierilor.

Robi cu voia.
lin convoi" (paznic) ne introduce mai intai in baraca,
care adaposteste pe °Merl
Intrati aci avem o clips impresia ca ne gasim in anti-
camera infernului. Patruzeci de fete ofilite, lucind ca ceara
subt pal a focului, ne privesc din umbra unor ochi, chinui(i de
friguri.
Recunoastem printre aceste figuri, supuse unei robii voice
cativa advocati si functionari de banc5.-
Ei sunt inbracati in uniformele lui Francisc losif $i poart5
Inca chipiul acestuia.
Paturile mici si strimte, insirate pe ambele laturi ale a-
cestei incaperi, ne fac sa ne gandim la sar5cia urui spital,
improvizat intr'o zone de razboi.
Cateva carti $i dou5-trei gramatici de limbs englez5, fran-
cez5 sau italiana alcatuesc vremelnica preocupare intelectuala
a unor manechine, cumplit chinuite de incetineala, cu care
trece vremea.
In disculia, pe care o avem cu acesti partizani ai eternei
pasivitati, ei risc5 gesturi de compatimire pentru cei cat poart5
in sufletul for credinti.
Doi -frei mai ales nu mai biruesc sail mullameasca orgo-
liul de a fi fost printre cei dintai, can au prevazut acest sforsit

www.dacoromanica.ro
 0 CREDINTA, CARE TRAE$TE MEREU 45

el razbolului : biruinta fortelor Centrale asupra forjelor Intele-

gerii si in special infrangerea Romaniei, flied vreo perspective
de postuma ridicare.
Noi incercam sa combatem constatarile acestor neindu-
plecate Casandre, dar argumentele noastre se perd in labirintul
nedeslusit al unei lumi, in care nu poate patrunde oricine pi
care de cele mai multeori nu reuseste sa convinga.
Cand le citim Angajameniul, prin care cei cari II sem-
neaza se .leaga pe onoare si constiinta, ca vor lupta alaturi
de armata romans pentru desrobirea tarilor noastre de sub
dominatiunea austro-ungara si alipirea for la Romania" pi pe
care-I incheie cu aceasta dorinta : Dumnezeu sa ne ajute ca
prin sangele nostru sa desrobim tarile noastre si sa facem
Romania Mare, units Intr'un singur trup si pe vecie", un zam-
bet acru, rau, dureros, ironic tiveste buzele albe-vinete ale lo-
catarilor acestui azil.
Naivitatea noastre e prea evidenta pentruca sa mai incer-
cam o justificare. $i din potriva totul justifica ironia lor. Nemtii
sunt victoriosi, Rusia e scoasa din lupla, Romania e in pri-
mejdie de moarte I
Cineva Ins se inalta peste aces! comun. In clips tend
not ne pregateam sa Inchidem Angajamentul", un tan& inalt
$i stapanind pe toll ceilalti cu ochii lui senini, avand o frunte
large i hotarata, imi cere lista voluntarilor. El o deschide gra-
bit, is in mane un toc pi pe pagina a 3-a inseamna cu mana
sigura, apasat parch ar trage o dark' cu sabia aces!
nume: Traian Backilula (Oura Humora, Bucovina). '
Solii lui urmaresc mirali fiecare linie a acestei semnaturi,
care sfideaza realitatea si care se ficseaza pe platforms cre-
dintii ca Intr'un monument de granit.
Niciodata nu mi-a aparut mai evidenta deosebirea dintre
stapan pi sclav ca in aceasta clip&
Or fi in sufletul sciavulul Inca colluri de constiinta, ele
sunt insa prea adanci si prea ascunse ca sa poata fi patrunse
pi rascolite de indeparlatele raze ale unei credinli.

www.dacoromanica.ro
46 0 CREDINTX, CARE TRXE$TE MEREU

Masa prizonierilor ofiteri, la care suntem invitati oi not

risipeote degraba norii, cart s'au aoezat o clips pe fruntile for
o'ale noastre.
0 sups bung, urt rasol moale cu sos gustos of numaroase
pahare de ceai, pe cart ni-le revarsa samovarul vorbaret din
fate, ne invioreaza stomacurile of ne reamintesc rolul hotarator
at acestora in pace ca oi in razboi.
Deastadata graiul celor 25 de Romani (minus oespetii) se
incrucioeaza deseori cu acele at celor 15 Sarbi, Slovaci oi Cehi
cart oi ei se inching mai mult realitatilor, decal ... chfmerelor.
Toti discuta of aoteapta pacea of deabia apuca ca vremea
sti se linioteasca, ca viforul deafara sil inceteze, ca polite in-
chisorii sa se deschida oi ca ei sa poata merge cat mai de-
grabs acasa, unde-i aoteapta o sotie, niote parinti Vahan' sau
copii ce li striga zilnic numele.
Ca mai tarziu sufletul for va geme subt catuoele pacii", pe
care o doresc acum atata, nui intereseaza. Suferinta for a fost
prea Brea of dorul li e prea mare, pentruca sii consimta la schim-
barea unui prezent ademenitor cu un viitor departat oi nelamurit.

Casa Mortilor.
Dupe masa trecem in baracile soldatilor.
Sunt toate cladiri vechi de lemn oi acoperite cu scanduri,
putrezite de vreme, pe care viforul be smulge deseori of be
arunca la marl distante.
Priveliotea din prima baraca, in care intram, se desfioura
ingrozitoare. Peste o suta de trupuri, eoind ingalbenite. din
sdrentete can be infaoura, stau trantite pe jos oi pe priciurile",
improvizate la repezeata.
Sunt toti tarani din Ardeal, cart la plecare spre campul
de bataie erau floarea satului of cart astazi ioi svarcolesc in
acest infern, in aceasta sinistra Casa a Molitor" oasele go-
lite de maduva, cornea cieoarta de sange oi creierul plin de
jeraticul patimirii.
Cineva, care n'a putut banui urmarile, i-a adunat dela
Ora, on din oraoele, unde fusesera impartiti la muncii, aci in

www.dacoromanica.ro
 0 CREDINTA, CARE TRAE$TE MEREU 47

lager crezand, probabil, ca vor fi indrumaji spre o destinatie

mai bud&
Acest cineva n'a cunoscut pe Rusi, n'a patruns tembelis-
mul for $i s'a Increzut in vorba §i In fagaduiala for I
Dar vai de cine se increde in cuvantul Rusului 1 Ca to-
varas el iti poate fi de folos,... dace it supraveghezi de aproape,
dar niciodata sa nuti Incredintezi pielea pe mana lui si pe
cat poji: lipseste-te si de tovarasia lui mai ales fa totul, ca
se' nu -ti fie dusman.

Prin crepaturile largi ale baracii a doua sufla acela§ vifor

Inv ersunat. lar inauntru aceleasi schelete §'aceia§i ochi infrigu-
raji intuneca sinistrul adapost.
Vazand aceasta ingramadire de trupuri umede, ma Intreb,
dace' mai este oare o a doua fit*, care se' se preteze la atata
umilire §i la state suferinja ca omul? Cainele insusi ar refuza
se' fie coborat pane acolo, unde soarta ii poate tad pe om 1..
Candidati ai morlii, acesti robi se mangaie cu ceiace li
poate aduce sinistrul vrasmas al fiintii.
Viforul deafarfi e insa§ chemarea insistenta, neingadui-
toare §i brutal& a Neantului.

In baraca a treia n'a patruns Inca ochiul mortii. Aci sunt,

concentrati oamenii, cari mai pot sta Inca in capul oaselor.
Stint insa si ei nefericiji, cad nimic nu Ii de' nadejdea, ca vor
putea scapa de soarta celorlalji.
Dar cand Etna de rostul venirii noastre aci, o seams din-
tre ei raspund imediat chemarii, ce li facem. Cu fetele invio-
rate $i luminate de perspective unui viitor, care poate Insemna
mantuire, vista, fericire plugarii George Stoica (Prilog, judejul
Satmar), Todor Neda (Bruznic, judejul Cara§-Severin), Stefan
Cozmuja si Timoftei Maguj (ambii din Cernesti, judejul Solnoc-
Dobaca), Todor Dula (Alma§, jud. Bihor), Const. Popescu
(Bilca, circ. Radauji-Bucovina), pantofarul Stefan Dugaciu (Arad)
§i altii, Isi tree numele in Angajamentul", care alcatue§te un
adevarat monument de glorie al constlinjii jaranulul roman.

www.dacoromanica.ro
48 0 CREDINTA, CARE TWAESTE MEREU

Terminfind aceasta dureroasa inspectie, adresam imediat

un memoriu comandamentului militar local, caruia ii cerem sa
to masuri pentru internarea in spital a nefericitilor prizonieri
din baracile 1 $i 2. Asemenea sa li inbunatateasca hrana la
cei ramasi, cad cu o portie de aline ca gunoiul, cu case"
cea neagra $i murdara, on cu ciorba sciul" In care baj-
bale gandacii, nu se poate lungi firul unor viett chinuite.
E de mirat ca, dupe toate informatiile ce avem, Crucea
Rosie nu intelegem din ce motive neglijeaza aproape
complet pe prizonierii romani.
Rusii ne dau, ca de obicei, asigurari.

Amenintarea n6metilor.

Ziva s'a scurtat. Se insereaza gi not trebuie sa plecam.

Ninge insa mereu si viforul, care in aceasta regiune e
aproape permanent, sufla cu indadire salbatica. Barficile se
clatina din temelii si cateva scanduri de pe acoperisul baracii
1. sunt smulse chiar subt ochii nostri, purtate multa vreme in
vazduh si aruncate apoi la pamant spre malul Volgii.
Deprinsi cu drumurile Ni cu vremea din Rusia, ne luam
'Imes bun dela cpnoscutii, cari vor sa mai ramana aci, Ni pe-
trecuti de vechiul prietin de coat S. U. pane la esirea din
cuprinsul acestui azil sinistru, ne indreptam spre gars.
Dela o vreme se intuneca at poteca indicate de prietenul
nosiru se pierde in avalansa de zapada. Incercam s'o regasim,
dar in zadar. Viforul rastoarna nametii aruncandu-i in vartejuri
uriase in calea noastga. Din cer pana'n parnant pare ca s'a
inallat un paravan de plumb, cu neputinta de patruns. Campia
irffinita, devenita un adevarat infern, genre subt gatuirea salba-
tica a crivatului neindurat, care-si adanceste furia in talazurile
apropiate ale Volgii.
Parintele R. dispare la un moment dat si numai dupii o
indelungata dibuire gi chemari it regasesc luptandu-se cu niste
nameti uriasi, cari ii trantiserri la Omani si cati amenintau
sa-1 inabuse.

www.dacoromanica.ro
PORT DE PE VOLGA.

www.dacoromanica.ro
 0 CREDINTX, CARE TRXESTE MEREI.1 49

Ajutandu-ne reciproc ne ficsam privirile spre punctele

electrice dela gars, ne smulgem cu sforjari extraordinare din
muniii de nea, in cari ne adancim uneori pane in gat, o in-
tindem incet spre dreapta $i in sfarsit extenuaji, cu trupurile
pline de ape dam de urmele soselii, pe care inaintam incet
s'ajungem in sfarsit, dupe ceasuri de trudZi, in gall.

Trenul, care vine dela Moskova, e incarcat cu tovafasi si

cu miazme. Suntem insa fericifi di ne giisim un loc in culoarul,
care geme si el de lume s'ale earui mirosuri ne ameninra mai
pujin cu asfixierea decat demejii de adineauri.
Tovariisii, tolaniji in compartimente, sunt ocupaji cu man-
carea de sears. Ei se indoapii cu carnaj si beau mereu ceai.
Dupii masa fac politics. Injure pe contrarevolujionarii",
it condamnii la moarte pe Kornilov in contumaciam §i1
advertizeaza pe Lenin ca dace in cateva zile nu va incheia
pacea cu nemjii, toll soldajii rusi vor pleca dela front".
Dupe politics urmeazii horcaielile. Vagonul are infilfisarea
unei enorme cocine. TovardOi dorm pe laurii supremului for
ideal.

Amorul unui tovara*...

Aproape de not un soldat pare ca sta de veghe... El are
aierul unei santinele jariste. Privirile lui nu sunt insa de loc
severe si nu au nisi scapa'fari de ura proletara.
Dincolo de podul Sazranului din compartimentul, la usa
caruia sta acest soldat, se desprinde o taniirii aparijie feme-
nina. Ea se uita. Wagatoare de seams de jur Imprejur, o clipii
ficseaza santinela" s'apoi isi opreste uimitii ochii Mari, de
caprioarii speriata, asupra streinilor, car! n'au nimic comun cu
tovarasii", in a caror societate s'a gasit Okla' acum.
Bucuroasii de aceasta descoperire, ea ne agraieste in
franfuzeste. Conversajia se inoadii, dupe asta, cu usurinfa. Ta-
nara femeie e o francezil, care vine dela Moskova si se duce
In Orenburg, unde e invitata de niste prietine si unde va pu-
tea fi la adapostu.
4

www.dacoromanica.ro
50 0 CREDINTA, CARE TRAE$TE MEREU

Ea ne istoriseste, amilnuntit felul cum s'a desfiisurat revo-

lupe in Moskova $i ca sfi pat fi inteleasti si de tovarlisi"
in cuvanful ei amestedi din cand in cand $i franturi de vorba
ruseasdi mai ales cand simte nevoia sä-i odirasdi.
Nimeni ins nu se supiirg, caci toll sunt biruiti de ochii
ei frumosi si de rasui, in care stie se$i invaluie dojana.
Mai mult insa decal ceilalti, sanfinela" . are in privirile
sale ceva neobicinuit, ceva ce arde oridecateori ele se in-
talnesc cu ochii micei franceze.
Pe un ton de saga it intreb, (loch' ai place frantuza ?"
Imi place grozav, riispunde el si cu mana tremuranda ca
legiinat de fiorii unui vis adanc el iii aruncg caciula pe cede
$i pe fruntea $1'n ochii lui albastri versa toatti striilucirea $i
tot focul unui suflet inamont.
Frantuza pricepe $i rade cu hohot.
Dar tovariisul nu se dä Hint. El imi cere staruitor
traduc tot ce zice mica cochetii.
li spun di $i ea it iubeste... Mujicul rtimane contrariat.
Obrajii lui rosesc si rosata asta N ie, umedii se intinde pang
dupe urechi. El mg priveste nedumerit, indoielnic. Fruntea ii
transpire $i rusinat isi plead' ochii in jos.
Dupe o tacere indelungalti, in care D-zeu tie ce se pe-
trece in sufletul acestui sermon om, el ma trage de manecit $i
ma cheamti discret la o parte.
Stilrue, imi sopteste el cu glasul frant, inecat aproape,
sti ma is de barbel $1i fagaduiesc ca am s'o tin ca pe o im-
paratease... Ba dace vrea isi poste tine $i un at doilea 'Jiirbat....
Eu n'am se ma super I..."
Frantuza se turburii. Fate ei is aiere de ingrijorare. Dela
Moskova e urmiiritri mereu de acest nenorocit $i nu tie cum
se scape de el.
.Sunt minors, strigii ea rfizand, si nu mil pot mifiritaa.
rovariisul da chinuit din cap si rilmatte pe ganduri.
Dar femeia vrea sal dezarmeze definitiv :
...$i se nu vorbesti de Impeirriteasa" ca ai s'o pale$11
Ai tai to vor socoti contrarevolutionar

www.dacoromanica.ro
 0 CREDINTA, CARE TRXE$TE MEREU Si

Tovarrisul iiimeine ca fulgerat. Pe fruntea lui se astern

boabe marl de sudori reci, peste cari plutesc nori de plumb.
Ochii lui lucesc in reflexul luminei opailului din coljul culoa-
rului. L5crimeaz5. La cea mai apropiat5 stajie el coboara, bol-
borosind printre dinji un inlibusit: prosciaite (rtnas bun 1).
Sarmanul Rust Toata viala lui aleargii numai dupii chimere...
Franfuza, ca sc5parii de un vis r5u, isi trece apasat lama
peste frunte, isi is ramas bun dela cei doi pasageri si se re-
trage in compartimentul ei pentru a nu se mai vedea niciodat5
nici cu mujicul inamorat, nici cu pribegii, cari au sc5pat-o de el.

Tarziu dupri miezul noplii intram in gara Samarei.

Pe strazi puslii si inzapezite ne indreptim luptand cu vi \
forul, care sufl5 mereu, s'ajungem aproape de ziu5, cu irupu-
rile inghetate si ostenite acasii", unde g5sim acela§ pustiu,
aceia§ facealii de cript5 s'aceia§ trist5 atmosferg ca pe tot
drumul, pe care l'am batut pans acum.
Cateva pocnete de unlit' mai rup doat ghiaja acestei
nopji, ea insasi simbol al unei vieji.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL V.

Noemvrie 1917.

In piing nesigurang.

Epidemic! jafului. Judecata poporului. Doud scene, aceiasi aclori. PACE

DEMOCRATICA. Proleslul atasalilor militari. Numai slauka mai rezisid.
Suspendarea unei munci. Touardsil prizonieri. Rev° !alio mondial& 0 ani-
versare dureroasd s'o veste bund. MUCENIC1A OFITERILOR. Un pri-
veghiu sinistru. Avangarda liberal& Conlagiunea raului. In limpid rdzbo-
lulu'. Vindicta popular& Kornilou scapd. Desfiin (area staiului ofi /eresc.
Degradari". Nici o rezistentd.

Autoritalea nu mai e azi in Rusia. Legea n'o mai recu-

noaste nimenea. Cei de sus au alcat-o &Radar& cei de jos se
silesc sil fetch' si ei azi ce au flicut odinioarri stilpilnii lor. $i
tali isi bat joc de singura fortil, care ar fi putut sit' infraneze
pornirile anarhice ale tuturora.
Banditii sau huliganil (voril), cum li se zice curent, isi fac
de cap. De cum se insereazil ei pornesc la atac. Unde gitsesc
porti si usi deschise infra fa'rg teams, ameningi cu revolvere
pe locatari, jefuesc nestanjeniti de nimeni si ies din casa rrivil-
sitri inctircati de pradil
Ei nu fac nici o selectiune asupra ohiectivului. Atacii pe
burghez $i prolelar, bilrbat si femeie, bogat si stirac, deopotrivli,
numai sil ias'e. cateva ruble. Pe cel ce se opune It suprinca ca
pe un pui de Oink f6ra teams si mai ales flied' mustrare de
constiinte.

www.dacoromanica.ro
 IN PUNA NESIOURANTA 53

Numeroasele jafuri sunt impreunate cu aproape tot atfitea

asasinate.
Lumea inspilimantatfi se baricadeazA in cash de cum se
intunedi. Dupil ora 9 rar mai poll intra inteo curte sau cash.
Banditii ins nu se lash', ei schimb5 tactica.
Cum zilnic se intamplfi indiierfiri intre proletari i burjui",
huliganii se strecoarfi §i ei printre taberele indlierate i se silesc
s5 tragii dead maximul de profit.
Sears sau in ulifi mai dosnice chiar §i ziva, atacii ei in4i
de front. Victima e somata cu strig5tul scurf, iniibuOt: ruki verh IN
(mainile sus) §i de grabil portmoneul, ceasornicul Si alte lucruri
de pre' trec in mfina indivizilor, cari urmAresc, toate m4cfirile
victimei cu mfina pe trAgaciul revolverului sau al carabinei
(viantovka).
Uneori ei procedeaz5 i mai barber. Desbradi pe victima
barbat sau fern eie de haine 15sandu-o in voia celor 18-20
gr. de frig. Cu blank nimeni nu mai indrazneVe s5 ias5, c5ci
nu e numai aceasta in primejdie, dar §i viata celui ce o poartfi.
Politia pretinde ca-§i (15 toate silintele ca s5 puns capAt
acestei stari de lucruri. Realitatea e insi ca ea ins5si o incu-
rajeazfi Numero0 agenti in slujba ei §i militionerii" impart
prada cu banditii. Si nu arareori ei insu§i sunt Riptuitorii.
Jaful a devenit o adev5rat5 epidemie. Se furs in casele
oamenilor, se filed' pe strAzi, se furs in tramvaie, se jefue§te in
cinematografe, pretutindeni. Cei cari muncesc, adunA pentru 10.
Justitie asemenea nu mai exists. Ori dac5 ici-colo se mai
dii o sentintA, ea rAmfine neexecutata. Organele executive nu
exists sau nu vor s'o aducii la indeplinire.
Judeditorii cari serveau pan5 eri clasa de sus, astral
nu mai au pe tine servi, caci aceasta clasii nu -i mai poate
sustine, ea nu mai are putere aldituitoare de slat. Locul ei I-a
luat haosul, anarhia.
In starea aceasta cetateanul ramfine avizat esclusiv la pro-
priile sale mijloace de ap5rare i in forma sa personals. E atacat,
incearca sa inlature atacul. E furat suprim5 pe hot, dace poate.
Procedeul acesta devine degrabtt general. IL practice deo-
potrivii burghezii ca §i proletarii. §i top cei cari au ceva de ap5rat.

www.dacoromanica.ro
54 IN PLINA NESIOURANTA

Astfel suntem zilnic martori la aceasta judecatlf a poporului (sud

noroda) cand carduri de oameni alearga dupe hotul prins asupra
faptului, care ajuns din urma, este executat Owl samosud)
Lumea se emolioneaza In inceput de astfel de judecliji
Dar dupe ce asista In cateva, sfar$e$te prin a deveni indife-
renta. Cu ce nu se deprind Ru$ii ? Cele marl ca $i cele mici,
extraordinarul ca $i comunul sunt calificafe de el deopotriva
drept lucruri obicinuite: Nicevo I (Nu-i nimic).

Doug scene. Aceiasi actori.

fn lupta dintre burghezi $1 proletari cad victime dintr'o
parte ca $i din alts. Fiecare tabara 14i inmormanteaza morlii
cu oarecare pompa.
'Me° dupe amiaza i$i duc la groapa pe unul de ai for
proletarii, stapanii de maine ai ora$ului.
Cerul e inorat, el pare imbracat in plumb. Atmosfera e
trista, apasatoare, sombre. In acest semiintuneric un convol de
muncitori i$i insole$te pe tovaria$ul clizut eri intr'o Inca-
erare cu burjuii". Acesta este a$ezat inteun sicriu descoperit,
facut din scanduri simple $i pe fata galbena $i brazdata de
sangele, ce se prelinge Inca dintr'o more rang de langa ochiul
slang at mortului, este intins un lung voal alb, transparent.
*ease muncitori, in uniforms de soldaji, duc cosciugul, iar al
$eaptelea poarta inaintea for capacul acestuia.
In frunlea convoiului o primitive orchestra muncitoreasca
intoneaza marseilleza. Insojitorii mortului inainteaza grabili, in
tactul mar$ului revolujionar. Ochii for au ceva din asprimea pa-
$ilor, pe care-i adancesc in pamant ca $1 cum i-ar infige in
trupuri de burjui. Cum merg a$13, cu capetele descoperite,
furtunatici, cu pumnii incle$tati $i cu buzele stranse, ace$ti uce-
nici ai lui Soloviov par o trupil de atac, porniii $1 hotaraji sa
razbune ceva.
Preoiul lipse$te. Proletarii it considers de prisos $1 de
du$man at lor. Crucea lipse$te $i ea. Cei -cari au inlaturat-o
spun di o poarta desful in viaja ...

www.dacoromanica.ro
 IN PLINA NESIOURANTA 55

Camera, in care locuim, e rece ca un ghelar. Rusii nu

incilizesc odat5 cu venirea ernii, ci mull mai tarziu.
Dup5 insistente rugaciuni, proprietary casei consimte sä
incillzeascfi cuptorul.
Bucuros de dildura, pe care o impr5stie, m5 asez la gura
sobei si devin de grab5 robul amintirilor trecute
Dar dupti un teas de vreme pe sc5rile cladirii s'aud deo-
data past grei, multi si grabili si'n curand puternice bubuituri
in use si strigiite repetate, riigusite, cerand s5 deschidem. Pro-
prietara casei, o bfitranil insp5imantatil de revolutie, ramane in-
cremenitii. Ea sty 1ang5 use si nu indr5zneste sa deschidk Dea-
feat se insists si se bate cu picioarele in use. Rirfi s5mi dau
seama ce poate fi, eu ies din camera mea pi dtschid. Gazda
sty sti lesine. Pe usa deschisa dau navels eateva matiihale ome-
nesti cu nasuri roaii, cu ochi sgaili, frunti inguste, buze burdu-
site, vinete $i cu parul fuglind pe frunte. Unii Vara niste sari
dupa ei, altii poarta in mind $i agith' ciocane 5i topoare puler-
nice si in urma for yin gafaind tabus marinari inarmali. Toli
se indreaptii pe condor inspre camerele din fund. Ochii pro-
prietarei se casei insp5imantator, ea lesin5 $i cade gaimad5
jos, hordlind ca sugr.usat5.
Din fericire in acest moment spare venind pe usa din MI5
un personaj cu o infillisare mai civilizatii. El infra in camera
mea, m5 intreab5 de sand fac foc pi dup5 ce-i rfispund, se
adreseazfi celorlalti: nhaideli tovarlisi ca nu-i foc I"
Pompierii"; risipiti deja prin camere se adunii cu gred
si se indreapt5 spre_ use maniosi. Ei ar fi vrut sa fie sail sa se
zits ca e foc. Marinarii i-ar fi sustinut cu apa" trebuincioasa.
far ei ar fi slins" de mama focului 1 ...
Ce se intamplasel Paznicul din turnul de veghe viizand
c5 iese fum dinteo case (a noastra 1), in _care nu se f5cuse pan5
atunci foc, a dal alarms. El credea c5 trebuie sa fie vr'un in-
cendiu. Pompierlia regret5 ca n'a fost, not ne ingrozim de ghi-
nionul ce era s5 ne ajungil, caci puteam provoca un adeviirat
foc si inert cu bobotaie, dac5 am fi (recut un chibrit aprins pe
subt nasurile pompierilor I...
Wa9GICZ:I.9*

www.dacoromanica.ro
 Pace demo crati

Armistitiul provizoriu, semnat la 22 Noemvrie, este anuntat

ca o important5 cucerire democraticii. lar Trolki 11 veste$te tu-
turora $1-1 consider5 drept Intaiul pas spre paces universal5".
Ca dup5 acest Inceput va urma armistiliul solicitat §i dup5
el finalul, adecii pacea, nu mai lincape nici o indoia15. Lenin,
Trotki §i ceilalti au misiunea horarat5 de a desavar$i tragedia.
Ceiace n'a putut face Hindenburg, Makensen $i ceilalti gene-
rali prusaci, vor face ace$fi compar$i ai lor. Armata ruse e
spart5, risipira, trimisti In vatrA de ace$ti opostolia ai pact'.
Abia anuntat acest armistitiu provizoriu, care este mai de-
grab5 o ratificare a singuraticelor incetari de ostilirati,Incheiate
de numeroasele regimente, In indemnul comisarilor $1 al noului
generalissim, praporscicul Krylenko insu$, soldatii socot ca
deacum s'a ispravit cu razboiul. Ei pgrilsesc in masse frontul
$i se scurg incet, incet spre case, sem5nand in drumul for
anarhia, destrilbillarea $1 surpand ins5$ temeliile statului rus.
Astfel in scurra vreme din cele vreo 12 milioane de osta$i
ru$i, call au fost pe front, r5man abia vreo trei milioane de ti-
neri, cari nici ei nu vor sa mai lupte.
Peste 500 de delegati ai acestei armate, reprezenrand
miile de comilete ale alator united, voteaz'S incredere comisa-
rilor $i be cer s5 demobilizeze imediat armata, sa recheme de-
ta$amentele ruse din Franta, dela Salonic, din Romania $1 site
parti $i sa incheie cat mai degrab5 pacea cu inamicul.

Comisarii pretind ca vor s5 incheie o pace democratic5,

flea' contributii gi f5r5 anexii".
Ca aceast5 pace democratica e o simply fraz5, praf in
ochii pro$tilor, o indr5zneat5 desonorare a Rusiei §i o frivol5
tradare a aliatilor, nu e nici o indoia15. Oameni, cari au fost

www.dacoromanica.ro
 IN PUNA NESIOURANTA 57

agentii inamicului, adui de acesta in Rusia §i sustinuti tot

timpul de el, simpli aventurieri, desradacinati ai solului rus,
multi din ei vri4mai hotarati §i streini de sangele poporului
rus, nu pot fi socotiti drept slujitori ai unei credinte.

Protestul ataaatilor
militari.
Alia Ili, speriati de proportiile, pe cari le is ofensiva aces-
tor duhuri rele §i de golul adanc, pe care aeeasta i1 pricinu-
e§te in randurile o§tirei ruse, se hotar.asc sa reactioneze, uzand
deocamdata de singurul mijloc, ce au la indemana: protestul.
Ei inmaneaza lui Duhonin, care, impotriva vointei §i con-
trar ordinelor comisarilor, continua a functiona 9i a se intilula
generalissim, urmatorul protest :
Escelenta! Subsemnatii aefi de misiuni, acreditati pe
langa M. C. 0. rus, in virtutea instructiilor categorice, date de
guvernele noastre prin intermediul reprezentantilor oficiali din
Petrograd, avem onoare a va adresa protestul cel mai energic
in contra tuturor violarilor tratatului, incheiat la 25 August
5 Septemvrie 1914 in Londra intre puterile Antantei, prin care
aliatii st inclusiv Rusia s'au angajat in 'nod solemn sa nu in-
cheie pace separate §i sa nu suspende niciunul, fare un prea-
labil acord, operatiunile militare.
Subsemnafii *efi,de misiuni consideram asemenea de a
noastre datorie de a aduce la cunoOnta Escelentei Voastre
ca orice violare a acestui tratat, comisa de &litre Rusia, va
atrage dupti sine cele mai grave consecinte... (ss) Barter, §eful
misiunei britanice, Coando, §eful misiunei romane, Tokanak,
eful misiunei japoneze, Lavergne, *eful misiunei franceze ai
Lufkievici, eful misiunei sarbe".
r
Comisarii nu se emolioneaza de aceasta protestare. Ea
le many mai degraba apa pe moara. Trotki, acest fanatic *i
veritabil Intelept al Sionului", tinut In u4e de atatea on de
catra reprezentantii aliatilor, are scum Inca un moth in plus
pentru a inmuia" simpatia Ru*ilor fata de aliati §i pentru a-i

www.dacoromanica.ro
58 IN PUNA NESIOURANTA

infetiaa pe ace$tia ca pe nista burjui insetosati de styge, du$-

mani ai pacii $i esploatatori neinduplecaji ai masselor proletarea
Apelurile repetate, pe cari acesta le adreseazii comite-
telor soldajilor, marinarilor, muncitorilor $i /grantor, precum $i
tovar5$ilor streini" aruncii mereu ocriri asupra Francezilor, En-
glezilor, Americanilor $i celorlalti aliaji, cari nu vor &a-$l in-
chine Wile iunkerilor prusaci $i se destivarseasdi asifel paces
democratic& farit anexii $i contribujii I"

Numai Stavka mai rezistii.

Un singur punct din intreg frontul rus se pare c0 mai
opune o oarecare rezistenta pornirilor de distrrimare ale comi-
sarilor. E oregehn Moghilev sau mai precis stavka, marele
cartier general rus, asezat in acest oras.
Noul generalissim, praporscicul Krylenko, riimane neputin-
cios fair' de rezistenta lui Duhonin $i ca se poatift pritrunde
parka In acesta, el trebuie 'sa parcurgii intreg frontul, se agile
gretutindeni, sr' revolte soldajii gi se mobilizeze loath ignoranja
$i toate nemullamirile acestora, impetuoasa for sete de pace $i
poftele cele mai ordinare.
Stavka, astfel izolata, abandonatri $i dezarmatA trebuie sä
capituleze $i sr' tolereze ca in scaunul, pe care l'a onorat un
Brusilov, Ruski, Kornilov, Alexiev $i alji atitji mari generali, se
se instaleze acest spion al nemjilor, unul din provocatorii ne-
mijlociti ai dezastrului dela Tarnopol $i care pentru propaganda
defetist5, ce o fiicuse pe atunci, fusese arestat de clitre comi-
sarul special Savinkov.
Duhonin este areslat In ordinul... noului generalissim.
Misiunile militare aliate piirasesc stavka.

Suspendarea unei munci

Tovargsii" prizonieri
Revolutia mondiala.
In astfel de imprejurrtri misiunea noastra pare a fi luat
sfar$it pentru totdeauna. Asteptilm de pe o zi pe alta ordinul
de rechemare.

www.dacoromanica.ro
 IN PLINA NESIOURANTA 59

Primim insa deocamdatil dela comandamentul voluntaritor

ordinul de a suspenda, ponrt In alte dispozifii, trimiterea volun-
tarilor la Kiev.
Si de altcum autoritSfile bolsevice ne fac imposibil con -
taclul cu prizonierii. Nu de mutt comisarii au decis sä consi-
dere populatia campurilor de prizonieri drept tovarSsi egali ,
in drepturi si datorii cu tovarisii rusi",
Preocuparea constants a conduatorilor bolsevici este
revolufia mondialfi. Ei o alimenteazil dau toate silinfele s'o
provoace. Caci iii dau perfect seams ca fare acest bellum om-
nium revolufia din Octomvrie se va limita In hotarele Rusiei.
Acesti not tovargsi", liberali din lagilre, vor fi dupS cre-
dinfa comisarilor, avangardele, care vor purta faclia anarhiei
in Virile for de origine gi vor desilvarsi asifel pretutindeni,
°data cu revolulia mondial5, gi perspectivele neantului sau pa-
ces mormintelor.
In executarea acestei hotSrari a stliplinirii bolsevice, co-
mandanfii circumscripfiilor militare de Moskova si Kazan, sol-
dafii Muralov ai Regionov, succesorii in comiinduire ai gene-
ralilor de pada* eri, printr'un ucaz It fac cunoscula prizonierilor
de subt autoritatea for hotirfirea Comisarilor roagii sil se
simta deaci incolo in Rusia ca la ei acasa"...
Prizonierii iau act de ucazul yt rugarea celor doi lova-
riisi comandanfig. Unii pleaci. giiseascS undeva o paine
mai bunil si mai mutt repaos. Foarte multi continua insa sil
ramana in laggre, aci aci li se da, cel pufin, in fiecare zi, o
bucatii de pfiine gi uneori si altceva.
Cei realest sunt insii pazifi de comiletele, cari se constitue
din soldalii, ce Ii -au fost paznici pang eri si din prizonierii mai
indriznefi, cari socot ca e bine sa facii gi ei pe Jovarisii".

0 aniversare dureroasS
$'o veste buns.
Una din aceste zite de adandi ingrijorare inseamnii pen-
tru not gi o dureroasil amintire. La 23 Noemvrie se implineste
anul, de and a cazut Bucurestiul.

www.dacoromanica.ro
60 IN PLINA NESIGURANTA

Soldatul meu O. P., prietin modest de ganduri, de sufe-

rinse *i de nfidejdi, imi spune induio§at ca in ziva caderii ca-
pitalei romane in mana vra§ma0or au plans amar toll cei 70
de prizonieri transilvaneni, ce se gfiseau la fabrica Vosne-
senski", unde era §i el peatunci.
Amintirea asta nu ne clatina insa credinia. Dimpotriva, ea
nise intare*te printr'o Mire de cea mai mare importanja. Sta-
tele Unite au declarat rfizboi §I Austro-Ungariei. $i cu aceasta
ocazie nemuritorul for pre§edinte, Woudrow Wilson, a spus in
Congresul american : Ca pacea se va incheia numai dupe
supunerea definitive a Oermaniei ". $i mai departe : Pacea
trebuie sa libereze OH i popoare. Pacea trebuie sa dezro-
beasca popoarele Austriei §i Ungariei l"
....Ca avt va fi, o spune sufletul nostru al futurora. Mute-
nicii trebuie sa sarbatoreasca candva biruinja dreptatii. S'ace§ti
voluntari vor trece °data, poate cat de curand, Tisa §i vor duce
steagurile credinlei for ca sa be infiga i sa le Mai sa fluture
deasupra Budapestei...
...Voljski Den!" Cineia striga numele acestei gazete.
Soldatul alearga s'o cumpere. Pe pagina intai ea veste0e cu
litere marl ca in curand armata romans va ocupa Petrogradul.
Ma terg la ochi. Ma uit incaodata. Literele joacii pe
hartie. 13 Petrogradul gi nu Budapesta...
Nu-i nimic. Peste tot ridicolul $i peste iadul patimirilor,
in cari se sbuciumfi lumea de azi, se va inalta totu§i candva
biruinja dreptalii. $i vom vedea atunci cum orice plata i§i are
rasplata ei i cum visul a devenit adevar, ca sa se menjina
mereu treaza in om credinia: ca din cununa de spini §i din
sangele, care stropeOe Mitt nevinovatului, vine mantuirea.

t-90006-1

www.dacoromanica.ro
 Mucenicia ofilerilor.

Dupa arestare, generalul Duhonin, declarat de ciitre co-

misari du$man al poporului Drag noroda" este urcat in
gara Moghilev inteun vagon de clasa a III-a impreung cu alti
contrarevolutionari".
Abia urcat, omul pus In afar de lege vnye zakona"
e dal din nou jos de cativa marinari, iar unul din ace$tia, fiind
$i Krylenko de fair', descarcii in capul fostului generalissim dour'
gloat*. Duhonin se rostogole$te in piimant ca fulgerat. Sangele
ii thne$1e cald din rani, se revarsti peste fain intepenitil $i se
prelinge incet peste mantaua-i de general. E mort.
Krylenko tresare, se culremurii. El pare sligetat de ame-
nintarea unei viziuni. Ochii i-se umplu de lacrimi. Soviiind,
bolnav, palid, frant ca un condamnat la moarte, el se face nevilzut.
In jurul cadavrului lui Duhonin eliman Ins marinarii, sol-
datii letoni $i toti inseto$atii de sange, cari ajutaserg generalis-
simului bol$evic so pfitrunda 'Ana la Stavka.
Si mai yin sa vadli trupul neinsufletit al omului, care e
amoral de ,popor ", pentrucii incercase siii apere onoarea, toti
dezertorii aflgtori in gall $1 numeroase alte bipede, cari numai
in compozitia fetii mai piistreazii tiparul primitiv al fiintii umane.
Cineva, o con$flintii onestii, se a$tepta la o indurerare ob-
$teasca in fata acestui tablou, la o osandfi popularfi a asasi-
nilor $i la dispretuirea celor ce ii pusese la cale.
Poporul rus e milos, el are oroare de sange $i urri$te pe
asasini.
Dar altul era acum sufletul acestui popor. El e iniibu$it
de fiara, pe care i-a sgandiirit-o cineva $i care singurii dispune
acuma de el.

www.dacoromanica.ro
62 IN PLINA NESIGURANTA

Priveghiu sinistru.

Un manor, reprezentand con§liinta umana, care nu putea

sa aiba nimic comun cu aceasta lume, dar care trebuia sa in-
semne pe seama istoriei una din sangeroasele scene, curente
in Rusia de azi, ne poveste§te urmatoarele despre aceasta in-
tilmplare.
Mullimea adunata In acest sinistru priveghiu, ramase
un limp lini§lita. Dela o vreme ea Incepu sa freamate ca cu-
prinsa de friguri. Din ochii catorva ta§neau scaparari de sfinge
§i dintii le clantaneau ca In flare, cand victima li sta in MI5.
Ca impin§i §i purtati de un indemn satanic ace§tia se aruncarii
urland asupra cadavrului Inca cold, pe care incepura a-1 lovi
barber cu tocurile de fer ale cizmelor, cu sabiile §i paturile
pu§tii. Doi-trei smintiti jucau pe.pieptul mortului, tar altii, §i mai
insalbataciti, infipsera baionetele in trupul lui, scoasera din el
cateva bucati §1 sugeau in fata lumii inspaimantate, sangele
care se prelingea ro§u-negru -din carnea proaspilta.
... Si fiindce nimic nu e a§a de contagios ca salbatacia
omului, deodata, ca la un semn desprins din adancimile infer-
nului, toata aceasta lume, panii eri a§a de impasibila, a§a de
naive, a§a de buns §i 13§13 de miloasa se prinse inteo hors, care
i§i largea mereu proportiile, de§fa§brandu-se sinistra ca un dans
macabru de canibali in jurul cadavrului ciopartit lar din
mijlocul dantuitorilor se inalta inchegat din note primitive un
fioros cor barber vestind moarte tuturor celor ce se incapti-
tanau sa mai pastreze ceva din fiinta umana.
Tfirziu, abia catre miezul noptii, cand lumea stafiilor is
locul vietuitoarelor, tovara§ii obositi, franti de Incordare, inspai-
mental' poate de spectrul, care li arata ce vor deveni §i ei, se
tarasc spre salile de a§teplare ale !Orli pentru a-$i odihni fru-
purile tngalbenite sau spre vagoanele, gata de a-i transports
spre rasaritul de soare, din care-§i trag originea.
Dupe plecarea for cativa oameni adunara franturile, ra-
muse pe urma fiarelor bipede §'a cfinilor veritabili, alcatuiril
din ele, atilt cat putura, rama§itele parnante§ti ale generalului
Duhonin §i le transporters la Kiev.

www.dacoromanica.ro
 IN PLINA NESIOURANTA 63

Aci generali, cari igi plistrau Inc h' autoritatea, o armatii

care era Inc ' disciplinata $i care avea pe deasupra un ideal
s'o lume, care Inca nu inebunise, i-a facut fostului generalissim,
mort pentru onoarea Rusiei, funeralii grandioase, slavindu-1 ca
pe un erou national, iar pe peatra morm&ntalg, sub care a fost
asezat, au Insemnat aceste cuvinte:
Jertfei Datoriei I Marelui mucenic, mort pentru Rusia I

Avangarda liberal.
Candva, ofiterii rusi fuseser'S aceia, cari alaturi de cei
cativa intelectuali, alimentau si sustineau lupta pentru democra-
tizarea Rusiei.
In rSzboaiele napoleonene ei fura primii dirturari ai im-
periului moscovit, cari au luat contact cu ideile liberate din oc-
cident, inspirate de revolutia franceza si cari intorsi acasa iii
dildeau silinta sa propage gi s'a intareasca si in Rusia curentul
liberal.
Primele societati revolutionare, cari au riis'aril in impSfatia
tarilor in intaiul piitrar al veacului trecut, fura infiinlate si con-
solidate in buns parte cu concursul ofiterilor.
Socielafea de Nord, care-§i avea sediul la Petrograd si
care urrniirea transformarea Rusiei autocraie in monarhie con-
stitutionalfi, Societatea de Sud cu resedinta in Kiev, care urrnii-
rea republica, ca ai Slavii Ilnili, cari visau o Rusie federative,
au avut printre numerosii for martini si foarte multi ofiteri.
Dar si mai tarziu marea majoritate a ofiterilor, ridicati din
paturile largi cettitenesti, continuarS a fi campionii democratiei
rusesti.

Contagiunea rituluf.
0 infima parte MA renting' cu timpul la mode demo-
cratiei". Ea trecu in solda antocratiei, care ii asigura numfiroase
privilegii ai un trai frui prea multe griji.
Intre acesti ofiteri, detingtori at apiiratori ai spiritului de
camarila, $i grosul armatei se deschise cu timpul o adevaratii

www.dacoromanica.ro
64 IN PLINA NESIOURANTA

prapastie. Sus stSpfinea disprejul impotriva plebei, tar jos ura

persecutatului, a flamfindului, a sclavului impotriva atotputerni-
cului, satulului, despotului.
Contagiunea rfiului e pretutindeni fireascii. Spiritul de caste
se intinde, Numerosi ofiferi calc5 pe urma celor, can dispre-
juiau poporul 9i deci pe riadovoii" din ostire.
Spre nefericirea Rusiei acest proces sfersi prin a infrfinge
spiritul de secularfi unitate in armata ruse impartind-o in doufi
tabere distincte ai invrismSsite: deoparte ofiterii, de cealaltii
soldatii.
De aceastil vhdita ostilitate allure sä profile apoi cu vfirf
si indesat elementele revolutionare.
Prapastia spat de cei can nu vild mai departe de !earful
nasului ai agitajia revolujionarilor furs cauzele, can au provocat
in 1.905 (in timpul razboiului ruso-japonez) numaroasele cazuri
de indiscipline in armata, rebeliunile ingrijoriitoare din flota
baltica si mai ales din flota Marii Negre (cazul celebru al cui-
rasatului Kniazul Potemkin).

In timpul razboiului.
Inceputul riizboiului mondial 'Area ca gfisise armata rust'
reins5nfitosit5.
Succesele ei din Oalijia mai ales, ii refacurS prestigiul.
Aliajii legau cele mai bune nildejdi de izbanzile infanteriei si
artileriei ruse.
Dar fazboiul se indelungea la infinit. Moralul armatei era
pus la incercare de numeroasele mizerii, inerente rfizbotului.
Comandamentul rus mai avu $i proasta inspirajie de a mobiliza
pe loath' lumea, bStrani si tined deavalma, umpliind froniul cu
gloate, lipsite de energie, de rezistenIS ai enluziasm. In loc de
3-4 milioane de tined, el tart la front Inca vreo 1.0 milioane
de oameni, Intre Coate varstele, can nu sunt niciodat5 prielnice
pentru alimentarea $i conservarea spiritului fazboinic.
Vechea distanfare intre ofijeri si soldaji reaporu. Cei dintfii
nu erau destul de pregatiji pentru a sti sail asigure supunerea
si mai ales spiritul de camaraderie, asa de necesar in rilzboi, al

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 IN PUNA NESIOURANTA 65

unitatilor, pe cart le comandau. Ei se comportau de ash' maniera

in lupta, incat aceasta purtare nu putea sa alimenteze elanul
soldatilor. Exemplul superiorilor, adeseori singur deciziv in
razboi, lipsea aproape cu desavarsire in armata rush'. lar ma-
surile, pe cari le luau comandaniii pentru intensificarea mora-
lului scazut sau pentru pedepsirea celor cari nu-si indeplineau
datoria asa cum trebuia, ignorau in buns parte sterile de fapt.
Reacliunea, pe care au provocat-o aceste masuri, deveni in-
grijitoare.
Curand inainte de revolutie spiritul de disciplina al sot -
datului si in deosebi al infanteristului rus se clatinese profund.
El sta smirna" numai pentru ca asa trebuia si continua sa
lupte pentru ca nu putea Inca sa paraseasca frontul.
Duhurile ascunse, elementele suterane cari credeau ca nu
trebuie sa alba si mai pulin sa pastreze o patrie, intrara in ac-
liune. Ele gaseau sosit momentul de a esploata cat mai mull
aceasta dispozijie sufleteasca a soldalilor rusi $i gaseau ca raz-
boiul e alialul cel mai bun at nazuinlelor urmarite de ei.
Revolutia declarer& acesti oameni aveau acum pregatit
terenul pentru desavarsirea operei tor.
Obfinand ¢t concursul atator inconstienli ei reusira sa
sfarme definitiv prin faimosul Pricaz No. 1 discipline din armata
ruse pt sa dea frau liber patimelor, cari clocoteau in sufletele
primitive ale readovoilor".

Vindicta pop ularii.

Ce-a urmat am vazut si vedem Inca.
Oameni, imbatati de mirosul stingelui pi robili de instinctul
animalic, trezit de cineva in ei, duc cea mai cumplita cruciada de
razbunare si de prapad impotriva semenilor for $'a Rusiei insasi.
Cei cari au gresit ca $i cei cari n'au gresit cad jertfa
acestei razbunari oarbe, acestei salbatice vindicte populare.
Asa au fost suprimaii, la Viborg, cei treizeci de ofileri
superiori.
Asa au disparut, asasinali in piing zi generalul invalid
Noskov, generalul Hirschfeld, comandantul diviziei 3 inf., gene-
5

www.dacoromanica.ro
66 IN PLINA NE IOURANTA

ralii Catkin, Vasiliev, Oranovski, Stefanov, Boldirev, comandantul

armatei 5 (arestat de Krylenko insus), Duhonin etc. etc.
$i asa mor stile yi mii de ofiteri, suprimati de aceastii
cumplitfi molima, care se chiami ignorant& sillbatticie ome-
neascii. Ei cad pe front, mor in garnizoane, sunt impuscati, sfi-
nfitosi, bolnavi, on raniti, in cazarmi, in cluburi, pe strazi chiar
(suntem martori 1) in plin centru al oraselor
Judecata poporului nu mai urmareste pe bandiji, ea su-
prima zilnic pe ofiteri si carturari.

Kornilov scapfi.
Dupii Duhonin trebuia sfi-i vie numai decitt randul lui Kor-
nilov. El era dipetenia contrarevolutionarilor" 51 spaima revo-
lutionarilor de carton dela Petrograd. Tarul avea sa revinfi pe
Iron prim acest dfirz fiu de cazac" si democratia" avea sa
piara de sabia lui. Asa visau tovarasii". S'acest vis ii chinuia
grozay.
Inchis in gimnaziul de fete din opidul Buikov, distantil de
11/z verstii de Moghilev, fostul generalissim isi astepta $i el,
ca toti kornilovfii (partizanii lui), sffirsitul fatal.
Dar cei patru sute de Turkomani, cari it prtzeau, nu erau
din aluat de mariner sau de infanterist rus. Ei continuau
respecle uniforms gi sii tine la prestigiul for de soldati.
De aceia ei au refuzat de a pleca dela aceastfi inchisoare
gi n'au primit sa fie inlocuiji cu oameni credinciosi revoluliei".
lar cand intelesera ca rezistenja for nu se va mai putea pre-
lungi, ca ceasul prizonierului a sunat gi cA asasinii lui Duhonin
se apropie, ei isi inversara rolul: declarara pe Kornilov liber, se
pusera in slujba lui $i subt comanda acestui fiu de Oran" dart
$i hotarat, plecarg spre Don, in imparalia lui Kaledin.
Furiosi, tovarasii lui Krylenko se aruncarg pe urma contra-
reuolufionarului, dar nu mai fu chip sa-I ajungri. lar comitetele,
cari incercarfi apt Una calea in marsul spre Don, furs usor
risipite de turcomani.
Kaledin 5i Alexiev (care a patruns si el la Don) vor avea
astfel in lupta for de rezistentS si concursul viguros al lui

www.dacoromanica.ro
 IN PLINA NESIOURANTA 61

Kornilov, precum si pe al generalilor Denikin, Or lov, Vanonski,

cari fusesera si ei inchisi la Buikov si cari au fost liberati
°data cu fostul generalissim.

Desfiintarea statului ofiteresc.

Dupil incelarea ostilitajilor pe front connisarii cred ca se
pot dispense definitiv de ofiteri. Ei ii considers de allcum si
ca o piedeca serioasa pentru incheierea pacii.
Printr'un obicinuit decret comisariatul razboiului desfiin-
teaza statul ofiteresc" declarand, di ofiterii vor fi de aci in-
colo una cu riadovoil (soldatii de rand), ne mai existand nici
o deosebire intre unii si altil Leafa (jalovania) nu li-se va mai
da, ei avand sa primeasca numai solda obicinuita a soldatului.
Li-se interzice de a mai purta uniforms distincta de aceia a
soldatului si li-se ordona ca sail ridice imediat epoletii (po-
goni). Si in fine sunt indrumati ca deaci Incolo sa locuiasca
si sa manance in cazarma la un loc cu ostasii de rand.
Soldajii Muralov 5i Regionov, comandanjii celor doua
circumscripti militare, Moskova si Kazan, aduc imediat in cu-
nostinta celor interesati acest decret.
Ofiterii in cea mai mare parte refuza sa se supunii dis-
pozitiilor decretului. Ei isi dau dimisia din armata si se fac
mai bine croitori, dulgheri sau cizmari. Ori pribegesc pe dru-
muri fliimanzi, rau imbracaji si betegi, decal sa se supuna unor
rosturi, spre care nu-i indeamna nici firea, nici traditia si nici
gandurile for de viitor.
Degradaria.
Orasul Samara, rezista Inca. Bolsevicii, cu toate asalturile
date, n'au reusit pane acum sa puns mane pe administrajia lui.
Dar aceasta numai de drept. In fapt sovietul este stapan
si'n Samara. Decretele comisarilor se execute aproape toate.
Agenjii sovietului s'au suprapus administrajiei orasenesti. Ei
lucreazii in afara de aceasta si execute consemnele bolsevice
chiar impotriva vointii organelor legate si fare ca acestea sa
aibil curajul de a reactions.

www.dacoromanica.ro
68 IN PLINA NESIGURANTA

Dezertorii vagabonzi, deveniti membri atotputernici ai so-

vietului, inspirati pi chrauziti de vrasmasi ai ordinei $i de dus-
mani ai Rusiei, manifests o plOcere sadich in executarea proas-
patului decret bolsevic privitor la degradarea" ofiterilor.
On unde vhd un epolet, sangele It sare in ochi, balbaind
de emotie pi revolt& someazfi victims s& -1 In Mare $i dach
aceasta refuzil, II smulg ei insusi cu o satisfactie satanich.
Inteuna din zile suntem martorii unei astfel de degra-
dad" in marele restaurant al ghrii centrale.
Un billet ca de vreo 22 de ani, pretins membru al sovie-
tului local, insotit de doi soldati cu baioneta la army degra-
deazil" rand pe rand pe ofiterii ghsiti cu epoleti.
El procedeazh cu o indriizneala fare pereche pi cu o
aroganth, pe care numai sclavul desrobit o poate avea.
In nemillocita noastrii apropiere sta la o mass un colonel
impreung cu sotia $i cu doi copii ai sei.
Comisarul" oprindu-se in fata lui is o atitudine de su-
premh aroganth piprovocaliune:
Da, d-ta tovar5s, ce astepti ? la-ti imediat epoletii (sniate
seicias pogoni) I"
Colonelul palid ca ceara iii pleach ochii turburi in O-
mani §i raspunde inabusit: Nu I"
Cuvantul parch vine dintr'un adanc de ocnii.
Comisarula it provoach a doua oars $'a treia oars....
Colonelul nu mai rhspunde nimic.
Flfichul de 22 de ani nu cedeazii nici el. Grail scoate
un briceag, cu prfisele de lemn $i cu !Sips! stirbit, s'apropie
de colonel, ii prinde epoletii si intr'o clips operatia e gate.
Oradeleg sboara in buzunarele mantalei celui ce a devenit,
dug' o clips& simplu soldat.
Fruntea colonelului se umple de mari borboane de su-
dori, fate ii svacneste subt arsurile bobotaiei, care-i incinge
sufletul, iar ochii lui nu mai vild pe nimeni in sale. Ei si-au
perdut lumina. 0 viath se mistuie in fate noastril pi asasinarea
morale* a acestui om ne infhtiseazi distrugerea si prabusirea
brutala a unei imperetti.

www.dacoromanica.ro
 IN PLINA NESIOURANTA 69

Sofia colonelului ramane tot timpul mute. Numai boabele

marl de lacrimi, cari ii 'Acura grele pe panzatura murdara a
mesei, arata ca in sufletul ei se petrece o cumplita tragedie.
Cei doi copii plang cu hohot. Sunt mici si n'au puterea
ca sa inabuse ataca durere Si nici ca sa razbune aceasta in-
fricosata umilire a parintelui lor.
Ei stau neputinciosi in porfile unui viltor, in care se de-
seneaza atata amaraciune, ataca brutalitate s'atata nesiguranfa I
Imberbul comisar, dupe isprava indeplinita, cerceteazti cu
un aier de brutala obraznicie pe noul tovaras" si dupe ce
constata ca e bine tuns", se Invarte pe calcaiul slang si dis-
pare, urmat de cei doi paznici ai ordinei proletare", pentru
ail continua misiunee.
Nici-o rezistenta.
Ce ne uimeste pe not in loath aceasta prigoana de su-
primare a ofiferimii ruse, e totala abdicare a acesteia, lipsa de
orice Indrazneala, de orice rezistenla si de cea mai mica in-
cercare nu de a ataca, dar de a se apara.
Ei fac impresia unor fiinfe necuvantlitoare, cari se lase
tarate in vole la abator.
Duhonin e masacrat in feta ofiferilor sal. Niciunul nu se
misca. Nicio sable nu fulgera in apararea sefului si camaradu-
lui maltratat.
Cei treizeci de ofiferi superiori dela Viborg se lash' line-
call ca niste brute fare a face vreun gest de Impotrivire.
Oeneralii Noskov, Oranovski $i atafia Mill sunt ucisi ca
niste miei.
Comandantul armatei a 5-a, generalul Boldirev, n'are
niciun cuvant de protestare, cand e arestat de praporscicul
Krylenko ca cel din urma criminal.
Kornilov insus si soul sal de inchisoare: generalii Denikin,
Orlov si ceilalfi tremura in gandul ca turkomanii vor fi into-
cuifi cu marinari.
Dar nu numai atat. Acesti oameni, cari fac in acelas limp
si majorr- 4 carturarilor din Rusia, nu numai ca n'au indraz-

www.dacoromanica.ro
70 IN PLINA NESIOURANTA

neala de a pare cel putin atacul, ci ei In§i§i ajuth nizuinjele

soldafilor insetati de razbunare.
Cazurile de sinucideri printre ofiteri sunt tot mai numh-
roase. El se sinucid mai degrabil decal sh incerce o schpare
printr'o infruntare deschish a primejdiei.
Sinuciderea generalului Skalon e un exemplu tipic.
Constrans de comisari de a urma pe loffe §i Kamenev
la cartierul comandamentului german pentru discutarea armis-
titiului, el se sinucide in momentul cand trebuia sa dea fate
cu generalul Hofman.
Cineva constala ca ofijerii ru§i au fost candva sub re-
gimul jarist de o indriiznealh frail pereche, brutali §i gata
in orice moment de atac. Cum or fi fost alth data, nu §tiu, dar
astazi sunt de o insphimantfitoare la§itate. Parch toll ar fi ni§te
liner' imberbi, can citind pe Werther au fost apucali de patima
sinuciderii. Cact in definitiv cei mai multi se sinucid din moment
ce renunfa la orice aparare.
Soldatii ru§i n'au avut niciodath faima de eroi, ei s'au
l'asat cel mull macelarifi pe pozitie, dar indrlizneala, inifiativa,
avantul, selea §i ambifia de biruinjA nu i-au caracterizat niciodath-
0 aphrare impotriva for e deci tot ce poale fi mai u§or.
0 infrangere chiar a acestor bande de dezertori, cari nu in-
driiznesc sh atace decal pe cei cari se tern §i pe cei dezarmaji,
ar avea toate §ansele de succes.
Ei, dar peste toate aceste opinii" §i pconstathri" se inalja
fatalitalea, destinul, care i-a luat Rusiei orice posibilithji de
aparare §i care o duce vertiginos spre dezastrul final.
Martori oculari la acesta vom cauta sh tragem din el
toate inviiiiiturile, de cari avem nevoie, pentru a feri poporul §i
ara noastril de astfel de finale.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VI.

Noemvrie 1917.

Reforma agrarli.

In trecuf. In timpul reuolutief. La tneeputul erei bolfeviee.

Rusia e o fart' prin escelenja agricola. Peste 85% din

populajia ei sunt jfirani. Rodnicul pfimant al acestei vaste im-
pfirfijii n'a fest Insrt, odinioare, decal intr'o foarte disproportio-
nate mfisurri al tfirfinimii. $i chiar pfinfi bine de curand abia
un sfert din cele peste patru sute de milioane desiatine (hec-
tare) a aparlinut siltenilor, restul continuand a fi proprietatea
statului, a Casei imperiale, a nobilimii, a bisericii, a mfinfistiri-
lor, a fundajiunilor $'a clerului.
Din aceastil cauzri chestiunea agrarii a luat in Rusia pro
porjii de neinchipuit $1 dela modul de rezolvire al acesteia
atarna insfi$1 siguranja statului rus.
Inainte de 1861 nu exista o proprietate forfineasd. Muji-
cul era robul domnului de Omani $1 supus unui tratament ad-
ministrativ $1 judiciar deosebit, decal acela al nobililor sau al
cetiljenilor liberi.
Mo$ia proprietarului era lucratfi parte de cfitre jiiranii
$erbi, dupe metodele mirului §i pentru acoperirea nevoilor pro-
prii, parte de iobagii boerului $1 pentru trebuinfele acesteia.

www.dacoromanica.ro
72 REFORMA AORARA

Ali proprietari ii cedau mirului" (identic odinioard cu

satul) intreagd mosia, tdranii (membrii mirului) avfind sa Ii pld-
teased pentru folosinla pimfintului o anumita arandd, in bani,
care se numea obrok".
Starea de umilire, in care se giseau, insuficienta cons-
tants a mijloacelor de trai, tratamentul vitreg, la care erau su-
pusi, regimul neomenesc al coroezii, sub care gemeau $i sclaoa-
jul, care se indelungea la infinit, au provocat adeseori tur-
burdri serioase printre tdrani. Cfici on cat de ignoranti ar fi
fost, aveau si el ceva din sufletul uman si din instinctul de
libertate si oricat de adanc s'ar fi plecat in fata domnului de
Omani, purtati de bundtatea $i resemnarea lor fireascii, nu
puteau sa suporte la infinit iobagia, In care erau condamnati.
$i de aceia chemdrile dintr'un indepartat trecut ale haiducului
Stenko Razin §i mai apoi ale brigandului Pugaceu, pe care
fantezia mujicului it confunda bucuros cu Petru al III-lea, au
primit degrabd rdspunsul robilor, cari se ridicard $i pornird
vertiginos sa -si cfistige $i ei titlul la o viajd umana prin smul-
gerea piimfintului, pe care it socoteau al lor, cfici ei it lucrau,
din mallet proprietarului, pe care-I urau si-1 socoteau drept un
parasit.
Constiinta ca pdmantul e al lor si di trebuia sit devind
si de drept al lor, incepu sa se afirme tot mai puternicd. Mu-
jicii isi strigau aceasta convingere in fraza bland& skeet', dar
hotarata: Spinarea noastra e a boerilor (barin), dar primantul
e al nostru"!
Luminaji $i incurajati si de pleiada de ciirturari $i mai
ales de numeroasele.societati secrete, cari fiintau deja din pa-
trarul prim al veacului al XIX-lea, tdranii incepura a pretinde cu
tot mai mita indraznealli pamfintul, care era al lor. Absolutis-
mul celor doi tad, Alexandru I. si Nicolae I., oricat a fost el
de desdvarsit, nu mai putea opri avalansa, care avea sa se
porneascd inlet) zi din satele rusesti.
Alexandru al II-lea, dispus la inceput sa respecte moste-
nirea primitil dela inaintasii sat, intelese din fericire ca abso-
lutismul nu mai putea sa se mentind prin perpetuarea robiei
tdrinesii s'a cormii si Ca problema agrard cereo o rezolvite

www.dacoromanica.ro
 REFORMA AORARA 73

grabnica. El le spuse sfetnicilor sai : Sa incepem not cei de

sus infaptuirea reformclor, inainte de a ne fi impuse de jos 1"
Urmator acestei infelegeri el promulga in anul 1861 legea,
care stergea iobagia, suprima corvada si rezolva, cel pufin
pentru un timp, problema agrara, acordand faranilor intinse
cantitafi de Omani.
Mind, satul sau colectivitatea faranilor serbi de Oral' eri
dobandea in baza legit agrare a celui, pe care recunostinfa
populara l'a numit Tarot Liberator, dreptul de proprietate asupra
terenurilor, ce le definea dela boer (pomescic), dela stat sau
alte institulii. El era obligat sa continue a lucra acest piimant,
care era de aci incolo al colectivitalii faranilor, dupe metodele
de pang acum.
Din nefericire legea avea si unele defecte, dintre cari cel
mai important era acela, care dispunea, ca mirul sa restitue
proprietarului pamantul pentru cazul di nu achita la timp preful
de rascumparare stabilit.
Aceasta dispozifie din reforma lui Alexandru at II-lea a
ingreunat in multe parft ale imperiulut ramanerea pamantului
in mana faranilor, acestia fiind silifi adeseori sa-1 restitue pro-
prietarului. Si astfel reforma in loc de a improprietari pe cei
setosi de pamant le lua si ce aveau pentru a largi propriela-
file boierilor.

Perioada de tranzifie a etern actualei chestiuni agrare

trece insa degraba. Cifre populafiunii atingea an de an pro-
porfii neinchipuite (poporul rus e cel mai prolific din Europa 1),
asa incat intr'un timp relativ scurt ea insemna aproape o suta
cincizeci milioane de suflete.
Odata cu acest urias spor fireste ca cresteau si nevoile
poporului. Lipsa de parnant se accentua din nou. 0 noun re-
forma agrara si mai ales o noua distribufie de Omani era
imperios reclamata.
Seapati de robie pi corvada caranii se puteau misca dupil
1861 mai usor. Ei isi puteau manifesta nevoile for mai liber.
Nemulfamirile, soptite la inceput, erau acum puternic strigate

www.dacoromanica.ro
74 REFORMA AGRARA

Luminati apoi si orientati asupra diverselor probleme la

ordinea zilei s'asupra diferitelor curente, cari incepuril a lua
fiintfi si a se accentua in Rusia, mai ales dela inceputul jurna-
Mill a doua a secolului al XIX-lea, de dare carturarii, ridicati
din siinul lor, asa numita Intelighentd, mujicii rusi deveneau din
ce in ce mai indrazneti si pretindeau cu o indfirjita staruint5
pamantul, pe care it considerau mereu a/ lor.
Desprins din curentul liberal, care a siliptinit aproape
singur n5zuintele de emancipare ale poporului rus, in prima
jum5tate a veacului al XIX-lea, noul curent populist, inspirat
puternic din doctrina socialist5 a Apusului, strabate $i mica
intreaga viat5 socials a poporului rus si se adanceste in sanul
masselor muncitoare si producatoare la oral si la tare.
Sate le, unde st5ruie chezasia fiintei statului rus si de unde
va porni candva energia indrumatoare a destinelor acestuia,
sunt cutreerate de carturarii populisti norodniki cari cu
un fanatizm, pe care numai misticismul rus iil poate esplica,
pregiltesc vremurile, ce vor trebui s5 vine, si trezesc la viata
fortele z5g5zuite ale masselor Mainesti.
Rezuliatele emancip5rii legale dela 1861 si ale acestei
continue si insistente opere de trezire popular se afirma in
scurt5 vreme. Pe ici, pe colo laranii tree dela gaud si dela
vorba la fapt5. Ei incearca s5 smulga cu forte parnantul din
mana proprietarului. Si fiindc5 aceste incerc5ri" amenint5 sa
se multiplice, puterea central5 imbrac5 din nou zalele autocra-
tiei, vr5smase oric5ror nazuinte de emancipare colectivii. Ale-
xandru al II-lea lust's refuzii sa treac5 hotarele reformelor
°data semnate, precum inlatura $i gandul, ce-1 cucerise un mo-
ment, de a da Rusiei o constitutie. El se retranseaz5 pe incetul
in cetatea absolutismului proteguitor al inaintasilor sai. Iar
Alexandru al III-lea $i Nicolae al II-lea se baricadeale in dosul
Secliei a treia a Cancelariei politice incredintand siguranta
imperiului si a persoanei lor escluziv agentilor Ohranei Si ca
marillei imperiale.
Rraboiul ruso-japonez, inceput de regimul tarist impotriva
sentimentului popular, cu sfarsitul lui dezastruos pentru impe-
riul moscovit, fu un nou si puternic prilej pentru laranime ca

www.dacoromanica.ro
 REFORMA AOR ARA 75

ea sig-si manifeste ngzuinjele nu numai prin vorbe, dar si prin

fapte.
Sute si mii de conace boeresti au fost atacate, incendiate
si distruse de taranii razyrtitiji. Numeroase gospodgrii de pe
mosiile statului, ale bisericii si clerului au fost devastate de
mujicii lipsiji de *amt.
Regimul inspilimantat de proporliile, ce ameninja sa is re-
volutia din 1905, lug o serie de mlisuri, destinate sa tempereze
miscarea liberalg si pe aceia a elementelor estremiste.
arul consimji, silit de evenimente, sa acorde si poporului
o participare, e adevgrat, foarte modest& la guvernarea jgrii.
El convoacti Duma imperials §i inlesni ca in aceasta sti pa-
trunda si un important numar de reprezentanti ai taranilor.
far printr'un ucaz, dat in Noemvrie 1906, el incearca o
noua reglementare a chestiunii agrare si o all distribujie de
ptimant.
Redactata de Stolypin, primul ministru de pe atunci,
aceasta lege zisa legea lui Stolypin urmgrea modificarea
radicals a metodelor de lucrare a piimantului $i indeosebi a
raporturilor de drept dintre posesor si terenul cultivat. Ea pre-
coniza abolirea sistemului de lucrare in comun a ptimantului,
practicat pang atunci de taranii rusi, inlaturarea mirului", si
pregtitirea, dace nu sanctionarea pe loc, a proprietdiii private.
In temeiul dispoziliilor acestui ucaz imperial fiecare cap
de familie devenea de drept proprietar al lotului, pe care-1
folosea, in calitate de membru al mirului, de mai bine de doi-
sprezece ani, avand in acelas limp $i dreptul de a-1 instreina.
In comunele, in cari distribuirea loturilor catre membrii
mirului s'a fficut de mai pujin de 12 ani, proprietatea continua
sa fie a colectivitglii (comunei), dar numai temporal, pang la
scurgerea sorocului, ficsat prin rescriptul imperial.
Legea lui Stolypin, departe de a rezolva asa de arzatoa-
rea problems a pgmantului, era, obiectiv judecata, opera unui
adevgrat bgrbat de stat. Desi poporul rus, in enorma lui ma-
joritate (tartinimea), nu cunoscuse piing atunci proprietatea par-
ticular& did cu mult inainte de institutia mirului" si inainte
chiar de existenta pomescicului", el lucrase pgmantul in comun,

www.dacoromanica.ro
76 REFORMA AORARA

prin asa numitele asocial/I agricole (taranesti), totusi Stolypin

redacta o lege, care incheia o traditie pentru a cladi §1 in .

Rusia edificiul de beton armat, ce avea sa se cheme proprie-

latea privatcY. Autorul acestei legi da prin aceasta do*ada de
o mare prevedere politics. Candva mirul $i in genere lucrarea
In comun sau mai bine proprietatea comuna va inceta definitiv
pentru a face loc, Impotriva inclinarilor colectiviste ale Rusilor,
proprietatii private mici §i mijlocii sau unui infinit num& de
tarani, proprietari mici si mijlocii, cari vor insemna cu vremea
cea mai formidabila, dad.' nu escluziva si unica forth' politica
in statul rus.
Cei cari afirma, ca miscarea cooperatista a luat proportii
in Rusia tocmai din motivul ca massele ruse au predispozitii
pentru lucrarea in comun (proprietatea comuna), au dreptate,
precum gresesc cei cari sustin ca aceasta miscare va vegeta
subt imperiul proprietatii private.
Cooperatia este $i va ramanea constant un puternic auxi-
liar al proprietatii particulare si taranii rusi, ajutati de ceiace
11-a ramas din spiritul traditional si calauziti de marile avantajii
ale proprietatii private, vor sti sa smulga darului dumnezeiesc,
care se chiama cooperatia, tot belsugul ei de binefacere pen-
trd noun ezere, cad orice cooperative ii va ajuta sa pro-
duce, dacii e util in comun, sa lucreze $i sa desfaca rodul
pimantului asemenea in comun, ea neatingand marele patri-
moniu, care e titlul la proprietatea pamfintului.
Dar din nenorocire legalitatea in Rusia nu s'a bucurat
nitiodata de respectul "bamenilor. Ouvernele inspirau §i redac-
tau legile, tarul le promulga, ele apareau in Monitorul Oficial
§i deaci incolo datoria guvernelor era de a be calca sau de a
le aplica unde le convenea. Si tot avi procedau functionarii
(cinovinici) $i toll cei cari nu aveau un interes din executa-
rea legii.
0 singura lege era riguros aplicata §i respectata: Arbitra-
rul, bunul plac. lar cetatenii erau obligati sa suporte toate rigo-
rile acestuia si toate capriciile lui. In publicatiile din Monitorul
Oficial nu aveau nici ei incredere, stiind bine di nu se va
aplica decal ceiace pretindea o jertfil vielii si avutului tor,

www.dacoromanica.ro
 REFORMA AGRARA 77

Dach legea lui Stolypin insemna prin compozitia ei un

pas urias inspre consolidarea Rusiei, executarea ei a suferit,
cum era firesc, o dureroash infrangere.
Marii proprietari, ai caror steamosi fusesera drtruiti de tari
pentru isprhvile lor rhzboinice cu mosii intinse sau ai chror
inaintasi au fost si ei dhruiti cu $i mai vast e mosii sute de mii de
desiatine de tarinele de odinioarh, pentruch au fost curtizanii
lor, recurserfi la toate mijloacele pentru a eluda aplicarea legii.
Pildele lui Lvov, Kropotkin, Tolstoi, Trubetkoi, cari intele-
gand spiritul vremii $i -au distribuit o bunii parte din mosii &titre,
Pirani, n'au fost imitate de prea multi propietari. Si astfel in
vreme ce 130.000 de mosieri se bucurau de Coate bungthtile
statului rusesc, zeci de milioane de thrani vietuiau in cea mai
neagrh mizerie, fiind lipsiti de phmantul trebuincios. Ei alai-
tuiau ins& din aceasth pricing $i mediul, in care indemnurile
la rilzvaitire ghseau cel mai bun teren.

Desi avea atatea drepturi de cerut, thrhnimea rush a rii-

mas multh vreme neorganizath. Dupii reformele lui Alexandru
al II-lea ea incerca stabilirea unor forme, in cari sh-$i imbrace
nizuintele sale. De principii si programe nu putea fi vorba. 0
doctrinh thrhnista inch nu era formulath. Un regim agrar nu-si
putuse trasa contururile. Mujicii rilmaserh astfel o vasty masse
amorfh, din care ins se desprindea din tend in cand ca niste
limbi de foc sthruitoarea reclamare a phmantului, pe care-I mun-
ceau $i pe care din aceasth cauza it considerau al lor.
Nina' la 1905 thranii rusi stau escluziv sub influinta pro-
pagandistilor intelectuali din diversele organizatii revolutionare,
in cari Ins ei nu se puteau incadra, chci programele acestora
nu acopereau, decal in parte, nlizuintele agrare ale fostilor serbi.
Dela 1905 massele thainesti incepurrt shil accentueze o
constiintil a lor, o constlinta de clash. Mentalitatea, care se
cristaliza in sufletul lor, privea escluziv numai interesele th-
ranilor, ,preocupfirile si telurile acestora. Mai mull, ea H fixa
Hite° tabfiril formidabilii, dar izolath si inviesmiisita cu celelalte
clase, dela cari avea sh-si smulgh candva dreptatea lor si pe
care, odath, vor ajunge sh be sthpaneasch.

www.dacoromanica.ro
78 REFORMA AGRAR A

Un organizm politic: Uniunea for5neasco panrusef, la in-

ceput timid, firav, 1u5 filar& ConducAtorii lui desfiisurau o ac-
tivitate bine intretinutfi. Ei tineau in toate partite gi foarte des
congrese liir5nesti, in cari se discuta problema agrarfi, se for-
mula si Inchega pe incetul o doctrin5 faranista si se preciza la
inceput mai timid s'apoi tot mai indrliznet scopul misc5rii.
. In prima Dumb reusir5 s5 pfitrundii peste 150 de deputati
tfira'nisti, cari alciituiau grosul Partidului, numit al Muncii. In a
doua Durnii intra un important numfir de deputati tilrani veri-
tabili, cari agitau constant reforma agrari gi cari ca se nu slfi-
beascii in lupta for erau dela un timp supusi supravegherii
unor supradepu fail, de cele mai multe on si ei tarani, alesi §1
trimisi in capitalfi de circumscriptiile electorate tfirfinesti.
Organizarea $i propaganda tfiriinismului s'a problemei
agrare se facea cu observarea formelor legale. Miscarea era
insa velzutil cu ochi r5i de proprietarii de Omani si chiar de
cake unele elemente liberate. Iar Ifiranii nu aveau totdeauna
si nici pretutindeni rabdarea de a astepta ceiace trebuia sa be
dea buns dreptate. Pe ici, pe colo, emotionati de ce li-se spunea
$i neputand rezista unor anume porniri instinctive, fiind apoi
farati $i de sentimentalismul for infiscut, ei se ridicau impotriva
boerilor Si distrugeau cu o pasiune, proprie Rusului, avert, la
a c5ror ffiurire ei insisi puseser5 atata trud5 gi :fedi&
Pentru a reduce proportiile miscfirii Si pentru a ajunge la
infibusirea ei, regimul crezu ca trebuie sfi recurgfi In represalii
si la confiscarea dreptului de vot (legea din 1907), pe care-1
avusese panfi atunci poporul de rand.
Rezultatul fu ca masele tarfinesti, imitand pilda celor dela
orase, trecurfi in pasivitate si refuzarfi aleagfi putinii de-
legati, cari impreunil cu delegatii, superiori ca numar, ai pro-
prietarilor, aveau s5 desemneze pe reprezentantii noilor colegii
in Duma.
Miscarea taraneasca fireste ca n'a putut fi infibusitfi prin
astfel de m5suri. Ea, dimpotrivii, crescu in intensitate.

In urma acestor continui agitatii si revolte Ifirfinesti si H-

inder' chestiunea agrar5 se impunea nu numai cu impeluozitate,

www.dacoromanica.ro
 REFORMA AGRARA 79

dar vi cu toat5 forfa unei probleme sociale, dela a c5rei re-

zolvire atarna insuv viitorul imperiului rus, toate partidele po-
Mice burgheze vi socialiste se gr5bira s'o is in progra-
mele for §i si ficseze soluliile, pe cari be credeau potrivite
pentru rezolvirea ei.
Socialivtii erau, firevte, pentru socializarea p5mantului vi
etatizarea subsolului, f5r5 nicio indemnizafie pentru propriefar.
P5mantul expropiat, socializat, se va da, dup5 concepfia
acestora, spre jolosintcl muncitorilor de Omani.
Partidele conservatoare, dintre cari unele faceau parte din
Blocul progresist, erau pentru o rezolvire lent& pacinic5, evo-
lutivli a chestiunei agrare.
Cadefii (constitufionalivtii democrafi), cari se inf5fivau ca
partidul burghez cel mai de stanga vi cu vederi democratice
foarte avansate, preconiza menfinerea propriet5fii private, dar
cerea rPducerea ei Vilna be maximul de 500 desiatine. Tot ce
Intrecea acest cuantum, ei cereau s5 se distribuie faranilor, cari
aveau sy lucreze p5mantul prima dupe metodele mirului". -
In programul, modificat dela 1906, cadefii Inscriseri ins
vi principiul indemnizatiei. bar mai tarziu, silifi de imprejur5rile
schimbate vi de proporfiile, pe care le lua agitafia in jurul
acestei probleme, precum vi de marea concurenf5, ce H-o f5-
ceau partidele socialiste, acevti burghezi revolufionari ru§i iii
modificar5 din nou programul agrar vi proclamara expropri-
abil5 once movie intrecand copacitatea de munch a proprie-
tarului In ce privevte indemnizalia, ei cereau ca aceasta sä
fie stability in baza unei evalu5ri echitabile".
Pentru paduri vi mine cadefii au acceptat punctul de ve-
dere socialist, consimfind la etatizarea lor.

In timpul revolutiei.

Aceasta era situafia problemei agrare din Rusia in clipa

izbucnirii revolufiei Si abolirei regimului farist.
Dupa executarea reformelor lui Alexandru al II-lea, Oran%
devi s'au inmultit in proporfii neinchipuite (dintr'o sea de nil-

www.dacoromanica.ro
80 REFORMA AGRARA

Roane ei numilrau acum peste o sutil $eaizeci de milioane)

n'au mai primit decal foarte putin p5mant.
Legea lui Stloypin n'a fost de loc sau foarte rau execulat5.
Legea transmuldrilor sau a colonizdrilor (pereselenie), asa
de buns in intentiunile sale, n'a fost decal in parte si defec-
tuos executata.
Asemenea institufia escelentfi a Bdncii fdranilor, care a
contribuit be inceputul existeniet sale infect importanta m5surA
la improprieffirirea plugarilor rusi, intrucat prin mijlocirea Bondi
de Economii le procure acestora creditul necesar, a fost cu timpul
transformatfi de biurocratismul venal $i corupt inteun simplu
instrument de aplituiala $i jaf.
Insetosarea faranilor dup5 parnant, atata vreme compd.
math' de instrumentele autocraitei, trebuia acum de urgeni5 sa-
tisfilcut5, c5ci in caz contrar revolutia ins5$1 era in primejdie.
.0uvernul provizoriu n'avea Ins niciun plan, niciun proect
precis 'si apt pentru rezolvirea problemei.
0 mare parte din oamenii, cart it compuneau, n'o vilzu-
sera decal prin prizma ademenitoare, colorata, mistic5 a lo-
zincei : Zemlia i volia (pAmInt $i libertate), pe care se bro-
dase andva intreaga mi$care revolutionary $i pe care cei in-
interesali, Ifiranii, o intelegeau $'o esplicau foarte simplist : Ii-
berfafea de a pune st5panire pe pilmantul boeresc.
Sositil acum vremea, pe care o vestisera profelii revolu-
Pei, introit in svoboda" (libertate), and totul trebuia sa li fie
permis $i and bel$ugul urma sil isvoreasca din plin $i ime-
diat, ca spa din pustiul Egiptului subt lovilura toiagului lui
Moise, mujicii pretindeau s5 fie instalati forfi intarziere in co-
nacurile boerea $i proclamati stiipani ai acestora.
Cfirturarii, can altiidatfi credeau ea ideile, pe can be pro-
poveduiau dealungul pfimantului rusesc, vor putea fi imediat
traduse in fapt5, pusi acum in feta realitAiii, avand guvernul in
mane $i trebuind so realizeze ceiace au ffig5duit, constatarfi a
una e a visa $i alto e a realiza. Insp5imantaji de perspectivele
ce se desenau in preajma lor, ei inieleser5 c5 dac5 reacjiunea
$i despotizmul sunt vra$mase ale existentii, consolid5rii $i pros-
per5rii unui slat, nu mai putin demagogia grfibe$te procesul de

www.dacoromanica.ro
ALEXANDRU ,LIBERATORULd IN KREMLIN.

www.dacoromanica.ro
 REFORMA AGRARA Si

descompunere al acestuia. Imperiul a cilzut prin picatele celor

ce l'au guvernat, dar cine va mallard republica 91 cum se va
consolida ea ?
Kerensky, fostul §ef al Partidului Muncii (Partid tiniinist)
in ultima Dum5, continua se f5g5duiasc5 ca si altildat5. Pro-
blemele, pe cari le punea revolutia, 1ntreceau §i capacitatea §i
puterile de realizare ale acestui faimos animator de masse.
.ingareu, ministrul agriculturii, cadetul, care Introdusese
monopolul graului si care prin asta dildu dovad5 ca e mai
democrat decal sociali§tii si ca gase§te mai degrab5 solutiile
in haosul, ce-1 pricinue§te once inceput de revolutie, amfina
§i el marea problem& lasand rezolvirea ei in sarcina Consti-
tuantei, care nu se §tia nand se va line §i dace se va tine.
Dar agitatia taranilor nu contenea, ea se afirma tot mai
amenintatoare. Ei cereau pamant, iar boerii refuzau se li-1 des.
Statul, guvernul revolutionar urmarea neputincios aceast5 slat
de primejdioasfi framfintare.
Partidele discutau in infinit programele agrare, fiecare
Linea in integralitatea acestora §i toti propuneau solutii, cari oricat
de asernanittoare ar fi fost, nu primeau pecetea realiz5rii, deoarece
fiecare Linea ca a lui sa fie acceptat5 §i aplicat5 pe deantregul.
Ceram), socialistul revolutionar centrist si preedinte at
Sovietului Central al taranilor luand rezortul agriculturii, I§i dete
Coate silintele se scoatfi guvernul din pasivitatea de pfin5 acum,
ciici el 10 da seama mai mull deal tovar50 s5i din minister
si mai ales mai mull dead Kerensky de urm5rile dezastruoase
ale acestei pasivit5ti.
In urma acestor insistence guvernul lufi deabia masura de
a se pregati, aduna §i concentra materialul necesar Constitu-
antei, iar piln5 in votarea legii el redactfi §i publicfi o ordo-
nant5, prin care declarfi proprietate nationals Intreg Nimantul
cultivabil at Rusiei, acesta neputiind deveni spitted de install-
nare". $i'n acela Limp mai d8du fiinte a§a numitelor Comitete
agrare, cari aveau insArcinarea de a controla proprietatile din
circumscriptiile for ".
Regulamentul de organizare at acestor comitete fu acceptat
si ratificat de primul Congres panrus al Sovietelor din lunie 1917.
6

www.dacoromanica.ro
82 RtFORMA AORARA

In sensul acestui regulament :

Comitete agrare trebuiau sa se Infiinteze in toate guberniile.
Fiecare C. A. e un organ autonom, ales prin sufragiu uni-
versal, direct, egal $i secret.
Toate cheltuelile de organizare gi administrare a C. A. cad
In sarcina statului.
Camere de conciliatiune se institue pe langil C. A. pen-
fru a rezolvi chestiunile in litigiu.
C. A. au datoria de a lichida repede gi definitiv urmele
iobfigiei, ram:Ise la sate, precum $1 suprimarea tuturor servitutilor.
Pentru administrarea rationalh a fondului agrar, C. A. va
aduna toate datele privind propriethtile din gubernia respective.
C. A. va stabili Intinderea pridurilor $i va ficsa un plan de
there. Va tine Insh seama in primul rand de satisfacerea ne-
voilor nationale in conbustibil $1 lemn de constructie.
Va ficsa preful lemnului.
C. A. supravegheazh apele $i da permisele de pescuit.
C. A. stabile$te intinderea pasunilor $1 ficseazii arenzile.
C. A. determinh suprafata primanturilor cultivabile, le dis-
tribue, supravegeazii gunoirea §i insemintarea for regulath.
C. A. preghteste reforma agrar pe teren, ficseazii nor-
mete de munch gi alimentare, stabileste prisosul $i lipsa de
phinfint, categoriile celor indrepthliti etc.
C. A. is toate mhsurile pentru cultivarea rationalii $i $ti-
entifica a phmantului, institue ferme model etc.
Ficseala pretul mainei de opera agricola...
Activitatea comitetelor agrare de plash trebue sh se des-
%pre in armonie cu aceia a comitetelor agrare districtuale gt
guberniale".
Nici aceste miSsuri insh nu satisfaceau astepthrile thra-
nilor iobagi. Ei cereau phmant, voiau sh He Impropriethriti
imediat. fiindch aceasth impropriethrire Iniarzia mereu, el
trecurii, dupg cum se prevedea, in violente. Atacau din nou
conacele $i Incercau sa intre cu forta in stripilnirea mo$iilor
boeresti.
Neputincios de a tine pas cu sfilbaticul apetit al masselor
turburate, guvernul provizoriu sffir$1 prin a fi mitt de acestea.

www.dacoromanica.ro
 REEORMA AORARA 85

... Si iatg pentru ce instalarea bolsevicilor la carma tfirii

se facu cu atata usurinfg. Reactiunea Incapatanatii $i demago-
gia neputincioasa deschiserg larg drumul puterii unor aventu-
rieri, cari nu intarziara sfisi is aiere de dictatori, imitand pe
efii tucinistilor de odinioarg.

La inceputul erei bol*evice.

Desfacuji de toate legfiturile cu ceiace se chiamg o tra-
difie, Intelegand sa-si consolideze stgpanirea prin satisfacerea
imediata a apetitului masselor, bolsevicii redactarg si publicarg
imediat dupg instalarea for in Smolny urmgtorul Decret al so-
cialize:1Ni p6mantului, adoptat de Congresul deputafilor lucrei-
torilor, so/dali/or si foranilor in sedinfa de noapte dela 26 Oc-
tombrie 8 Noemvrie 1927: .

1. Drepturile asupra marilor proprietati fonciare sunt

anulate fail Indemnizatie.
2. Marile proprietati fonciare, fideicomisurile, acelea ale
mangstirilor si bisericilor impreung cu intregut inventar apar-
fingtor sunt puse la dispozitia comitetelor agrare cercuale si
a sovietelor districtuale pang la Constituantg.
3. Stricificiunile, oricare ar fi ele, cauzate acestor pro-
prietati, cari de aci inainte apartin nafiunii intregi, vor fi jude-
cate de tribunalele revolutionare.
Sovietele districtuale vor lua toate miisurile necesare pen-
tru mentinerea celei mai desivarsite ordine incepand din mo-
mentul confiscgrii proprietgtilor fonciare.
Pentru realizarea marilor reforme agrare, comitetele agrare
se vor calguzi, pang la Constituantg, dupg Instructille, adop-
tate de cele 252 societatii locale Wanes% redaciate si publi-
cate in lzvestia dela 19 August 1917.
4. Pfimanturile cazacilor, ale soldatilor si faranilor nu se
confiscii".
Acest decret este un scurt rezumat din Instructille, pu-
blicate in Izvestia" dela 19 August 1917, continand modificfiri
san omisiuni, dictate de imprejurgri si mai ales de grija de
consolidare a noului regim.

www.dacoromanica.ro
84 REFORMA AORAR A

Instructiile cuprinse in Izvestia deputatilor laranilora, cari

pornesc in realilate dela conducatorii partidelor socialiste, pre-
cizeaza dela inceput ca reforma agrara nu va putea fi rezol-
vita in toata intregimea ei, decal prin Adunarile Constituante".
Ele fixeaza insa modalitatile de rezolvire a acestei reforme.
Pentru interesul informativ ce-I comports, reproducem $i
not aceste InstructiV.
Iala ce contin ele :
I. Dreptul de proprietate particulars asupra parnantului
este anulat pentru totdeauna. Pamantul nu poate fi nici vandut
nici cumparat, nici dat in arena nici ipotecat, nici expropriat
prin vreun mijloc oarecare. Toate marile proprietati fonciare,
fideicomise, domeniile familiei imperiale, ale manastirilor, bise-
ricilor, ale inajoratelor, private, comunale $i taranesti $i de ori-
ce soi sunt confiscate fare indemnizatie. Ele devin proprietate
nationals si trec in posesiunea muncitorilor, cari le cultiva.
Aceia cari vor suferi un prejudiciu de fapt pe urma tran-
sformarli sociale a dreptului de proprietate nu vor putea cere
sa fie ajutati de natiune decal pe timpul cat va fi necesar,
pentru a se adapta noilor conditiuni de vials.
2. Toate bogatiile subsolului: minele, petrolul, carbunele,
sarea etc., precum si padurile si apele, avand o importanta
nationals, trec in proprietatea esclusiva a statului. Toate apele
mici, lacurile $i padurile trec la comunii, cu conditia insa ca
ele ea fie administrate de organele oficiale locale.
3. Terenurile cultivate stientific: gradinile, plantatiile, pe-
pinierele etc. raman indivize, vor fi ins transformate in exploa-
tatii agricole model, urmand a fi trecute in proprietatea statului
sau a comunei, dupe intinderea $i importanta lor.
Cladirile, terenurile municipale si satesti impreung cu gra-
dinile lor private raman ale proprietarilor actuali
4. Chestiunile de indemnizatie raman rezervate Constituantei.
5. Toate bunurile, materialul agricol $i vitele apartinand
proprietatilor confiscate trec la stat in mod gratuit sau la co-
mma, dupe valoarea si importanta lor.
Materialul agricol, vitele apartinand micilor proprietati tri-
riine§ti, nu se confisca.

www.dacoromanica.ro
 REFORMA, AGRARA 85

6. Dreptul de uzufruct al primanhilui it au toti cethtenii

statului fare deosebire de sex, intrucat doresc sh lucreze ei
insisi primantul cu propria for familie sau in asociatie $i numai
atata cat pot lucra cu propriile for forte.
Ambosajul (lucrarea primantului cu salariali) e interzis.
In caz de incapacitate de munch a vreunuia din membrii
societatii agricole limp de doi ani, societatea e obligate sh-1
ajute in tot acest limp lucrand in comun primantul celui bolnay.
Plugarii britrani §i invalizi sau cari $i -au perdut pentru
totdeauna putinta de a-si lucra ei insisi primantul, pierd dreptul
de folosinth al acestuia $i vor primi in schimb o pensie dela slat.
7. Folosinta prtmantului trebuie sh fie egalii. Asta inseamnh
ca primantul se va imprirti Intre muncitorii lui duph conditiile
locale si normele de munch sau duph necesitate. Forma de
folosire a primantului va fi Visa% absoluf libera, dupg familie,
comun sau ob§tii, asa cum vor hotriri satele si colectivitritile
rurale.
8. Tot primantul, duph canfiscarea lui, alchtueste un fond
agrar national. Distribuita lui critre thrani se va face prin or-
ganele administrative locale si centrale.
Fondul agrar va fi supus, in mod periodic, is not repar-
Haar!, duph cresterea populatiei, intensificarea productiei §i
perfeclionarea economiei rurale.
Primanturile muncitorilor decedati sau deveniti incapabili
de a-1 mai lucra, tree inapoi la fondul agrar.
Cu toate astea rudeniile celor decedati sau persoanele
numite de acestia vor avea drept de intaietate asupra acestor
primanturi.
Cheltuelile facute cu gunoirea $i ingrrisarea loturilor dis-
tribuite trebuesc restituite din momentul, in care acestea fret
inapoi la fondul agrar.
Dach intr'o localitate oarecare fondul agrar este insufi-
cient §i populatia locale, indreptritith, nu poate #i satisfacuth,
escedentul de populatie trebuie colonizat in alte regiuni.
Vor fi colonizati intai: thranii, lipsiti de Omani, cari isi
vor fi arhtat dorinta de a fi colonizaji, apoi satenii cu familii
numrtroase §i altii. Sau in fine dupe invoiala sau tragere la soli.

www.dacoromanica.ro
86 REFORMA AORARA

... Tot continutul acestor Instruclii fiind expresia vofntff

indiscutabile a majorittitii considerabile a triranilor con*tienti
din Intreaga Rusie, se declarfi lege provizorie *1 pfin5 la Adu-
nrtrile constituante infra in vigoare, unde se poate imediat, far
in alte parti pe milsurrt ce o vor indica sovietele deputatilor
lucrfitorilor Omni din diversele districtea.
Comisarii *1-au insu*it in intregime aceste Instructii"
afarri de acele dispozitii .confiscarea propriettitilor trt-
rfine*ti §i comunale cart ar putea provoca agitatii in contra
for printre multimile dela teat'. Si in vreme ce pe fronturi §i la
Brest-Litovsk of desfivfir*esc pacea, inauntru terff realizeazd
cea mai importanirt reform& a direi deslivar*ire le va intliri *1
asigura gentru multa vreme domnia, de*i sunt simpli uzurpatori
ai puterii.
Ceiace guvernul provizoriu a intfirziat sfi lewd, de*1 pre-
galise tolul (legea agrar5, organele de executie: comitetele
agrare), fac astazi cotiva aventurieri. Ace*tia pun in practice,
fart ezitare, ffira scrupule gi fare intarziere, mai ales, tot ceiace
petit parlidelor burgheze *1 socialiste trecuser5 pe hfirtie, dar
on intitrziat sa execute. Or massele agitate *1 de pe can cfi-
zuse stAvilarul, ce if refinuse energiile sub stlipanirea taristri,
pretindeau fapte imediate. Ele cereau ca pamfintul sa nu le fie
numai fag5duit, ci §i dat. Comisarii au fault aceasta §i iatrt
pentru ce t5ranii n'au ap5rat guvernul provizoriu *1 nu inl5turil
azi un pumn de uzurpatori indrrtzneli ai puterii.
Reforma agrarfi este ast5zi, dup5 zeci de ani de tergi-
versare, in Oda executare.
Dar felul cum se execute *i imprejurarile, in cart ea se
desavfir*e*te, costa asa de mult Se distrug bogritii nepretuite,
se varsii atata sfinge, se suprim5 atfitea vieti, se ciunte*te o
imparatie vastii, se calcii in picioare prestigiul unui stat, temut
pima eri, o priipastie de netrecut se saps intre cei ce aveau
datoria de a conduce *i intre cei ce aveau Inc 5 ktfita nevole
de a fi condu*i.
Fantoma pieirii 41 ffilfale aripile red peste fiinta acestei
uria*e imp5ratii I ...
Otc.9.969

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VII.

Noemvrie 1917.

Chestiunea muncitoreasa.

Un scurt rezumat istoric. Zubatov. Uniunile uvriere. Pope Capon. Mani-

festul cake far. Demonstrafia dela Palatul de lama. Primul soviet at de-
putalilor lucratorilor. In timpul rozboiului mondial. In Februarie 1917. Si lb
regimu! revolufionar. Sub bo4evici... Conirolul munciioresc. Program&
vechi, executare bol*evicO.

In jumatatea prima a secolului at XIX-lea nu exists in

Rusia o chestiune propriu zis muncitoreascii.
Miscarea de emancipare a acestui imperiu spre o vials
constitutionals era animate yi indrumata aproape escluziv de
elementele liberale, cari se recrutau in cea mai mare parte
din clasele suprapuse.
Numai mai tarziu, dupe ce viala industrials a inceput sa
is o oarecare desvoltare si in Rusia $i mai ales in urma re-
formei agrare din 1861, care mana spre orase in numar consi-
derabil de proletari agrari, chestiunea muncitoreasca trecu $i ea
pe ordinea de zi a numaroaselor grupari liberate, socialiste
revolutionare.
Muncitorii insa rezistara mita vreme de a se incadra in
aceste organizalii ,democratice" vi on cat ideile gi prouramele

www.dacoromanica.ro
88 CHESTIUNEA MUNCITOREASCA

socialiste acopereau revendicarile si scopurile lor, ei preferara

s'a fiinteze ca grupari aparte si numai rareori consimleau sii
sprijineasca actiunea partidelor democratice, fie prin colaborari
de mai lunge sau mai scurta durata, fie prin miscari comune
pentru realizarea unui scop imediat.
Intaia incercare de organizare a muncitorimii ruse a fost
Alianja muncitoreasca din Sudul Rusiei" la 1875.
Iar in nordul Rusiei, la Petrograd, Blagoieu a Infiintat
Prima grupare socialists muncitoreasca, care a intrat in le-
gaturi de colaborare cu gruparea Desrobirea muncii ", infiinjata
tot atunci de Plehanou, cunoscutul socialist.
Partidul social democrat muncitoresc rus", care a luat fiinja
la 1898, a continuat sa ramana o organizajie mai mult a inte-
lectualilor, tot asa cum a fost in koala vremea partidul socialist
cu toate subdiviziunile lui: Gruparea populistilor, organizajia
nihilistilor, cercul Zemlia i Volia (Omani si libertate), Volia
Noroda (libertatea poporului), gruparea teroristilor sau faimosul
Comitet executiv", constituit din extrema stanga a social re-
volulionarilor, Uniunea pentru lupta de desrobire a clasei mun-
citoresti, infiinfata la 1895 de Lenin $i Tederbaurn (Martov),
massele muncitoresti finandu-se In disianla si refuzandu-le
concursul.

Zubatov.
Intaiul om, care a reusit prin anii 1900 sa organizeze §i
sa concentreze populajia uzinelor in grupari viabile a fost fai-
mosul Zubatov, cu al carui nume a fost poreclita mai tarziu
profesiunea de agent provocator: Zubatoucina (Multi intelec-
tuali ca faimosul Evno Azev §i muncitori, Inscrisi in
organizajiile revolulionare, erau in acela§ timp zelosi slujbasi
ai polijiei 1)
Acest personaj fusese student In Universitatea din Mos-
cova si bibliotecar aci. El facea parte, ca Mafia intelectuali din
aces vreme, dintr'o organizatie 'socialists revolujionara. Ade-
menit de ofertele, cari Ii deschideau largi perspective de viitor
§i fiind, cu toata bogafia cunostinfelor ce poseda, un om slab

www.dacoromanica.ro
 CHESTIUNEA MUNCITOREASCA 89

de caracter 51 foarte ambitios, Zubatov 'infra in slujba vestitei

Ohrane (politia secrete ruse). In aceasta calitate el prezenta
inaltului sat' sef, ministrului de interne Sipiaghin un plan de
organizare a muncitorimii, care avea sa o scoata din sfera de
influinta a parlidelor socialiste revolutionare, sa o ,face inofen.
siva si la nevoie sa o utilizeze pentru regimul, in slujba cifiruia
sta acest agent provocator.
Planul croit de el urmarea organizarea muncitorimii dupe
interesele for profesionale admitand in aceste organizme numai
pe uvrierii mai inteligenti cart ofereau garantiile necesare, re-
clamate de ordinea de stat de pe atunct

Uniunile uvriere.
Sipiaghin, incantat de propunerea subalternului sat], spri-
jinita puternic si de marele duce Serghiu, guvernatorul Mos-
covei si de generalul Trepov, seful politiei, se grabi s'o aprobe,
si insarcina pe Zubatov sa infiinteze la 1900 prima Llniune
muneitoreascd in Moscova.
Muncitorii, °Hat le repugna sa se grupeze subt ochii po-
litiei vazand ca aceasta era singura cale, in imprejurarile date,
de asi strange randurile si' de a-si apara interesele tor, im-
bratisara cu hotafire ideia lui Zubatov si in curand ei se or-
ganizara in Uniuni uvriere" in toate orasele mart din Rusia
incepand cu Petersburgul.
Inchegati astfel incea mai puternica organizatie ni
ajutati in interesele for chiar de catra stat, muncitorii se infa-
-Ilse au in scurta vreme ca o forth', de care trebuia sa se !Ina
seeing.
Un om insa, care era nascut autocrat, minisirul Plehve,
succesorul lui Sipiaghin $i care avea ni inteligenta si capa-
citatea de a masura dintr'o ochire primejdiile pentru regimul,
pe care intelegea sa-1 slujeasco cu fanatizm, iii dadu de gr'aba
seams de amenintarea, pe care aceste uniuni muncitoresti o
ridicau impotriva vechei ordine de stat. El concedie scurt pe
Zubatov, tempera prin fel de fel de masuri ardoarea muncito-
rilor de a se organiza in uniuni profesionale ni Introduse un

www.dacoromanica.ro
90 CriESTIIINEA MUNCITOREASCA

control mai prompt si mai riguros asupra activit5tii lor, dar nu

indriisni s5 le suprime.
Cu loath' ostilitatea acestui strasnic politist uniunile uvriere
continuara a se organize si a-si apara cu indadire interesele lor.

Popa Gapon.
In anul 1904 Uniunea dela Petersburg accepta in fruntea
ei pe un om de o extraordinary -capacitate de agitatie si or-
ganizare. Era vestitul pope Gapon, fiul de tOran din districtul
Poltavei.
Printr'o munca farA preget $i propaganda neobosit5, fil-
cut5 in tain5, ziva si noaptea, in uzine si ateliere, acest pops
reusi sa inscrie in Uniunea din Petersburg cea mai mare parte
din muncitorii de aci si sit' dea astfel acestei organizatii pu-
lintel de a trece la o acliune, care dupe socoteala lui, trebuia
sit* determine f5r5 intarziere realizarea revendic5rilor muncitoresti.
Aceste revendicari erau cat se poate de simpliste. Ele
erau imprumutate in partea cea mai mare din vocabularul so-
cialist. Muncitorii cereau: legi, cari s5 reglementeze in mod
just raporturile dintre capital si munca, dintre muncitori si pa-
troni ; Comisiuni de conciliatiune $i arbitraj ; maximul zilei de
munca ; 1-n5suri de ordin sanitar in ateliere ; asigur5ri sociale
pentru caz de accident si boal5 ; azile pentru muncitorii de-
veniti incapabili de munca si in fine crearea unor condifii de
lucru, cari s5-i asigure muncitorului rus un trai egal cu acela
al muncitorului din occident.
Un eveniment neprevazut xeni ins s5 utilizeze cu mull
mai de vreme forla Uniunei dela Petersburg.
Muncitorii dela uzinele Pulilov declarar5 greva din cauzil
c5 patru tovariisi ai lor au fost concediati fiira motiv just.
In discutiile de reconciliere cu directia uzinelor ei incer-
cata sa-ii validiteze. pe Ifing5 pretenlia de a fi reprimiti in
munch lovarOsii concediati si cateva din revendicarile muncito-
resti, ca: Ziva de 8 ore de lucru; stabilirea salariilor pentru
munca invoit5 de ciitre o comisiune const5tOtoare din patroni
si delegati at muncitorilor, avand drepturi egale; instituirea unei

www.dacoromanica.ro
 CHESTIUNE A MUNCITOREASCA 9i

comisiuni, fora avizul careia sii nu poata fi concediat nici un

muncitor i care avea chemarea sii reglementeze toate diferen-
dele ivite intre patroni §i muncitori; fixarea salariului minim in
1. rublii pe zi pentru barbati §i 70 kopeici pentru femei; supri-

marea orelor suplimentare, cari in caz de nevoie absolute vor

fi platite dublu; crearea unui azil pentru copii personalului; spo-
rirea medicilor §i ingrijirea cat mai serioas5 a muncitorilor
bolnavi sau infirmi; ameliorarea conditiunilor sanitare din ate-
lieie; achitarea salariului i pentru zilele de grefa.
Aceste conditiuni fiind respinse, agitatia muncitorilor crescu
*i popa Oapon, devenit intre timp pre§edintele Comitetului cen-
tral al uniunilor muncitore§ti, gasi in aceast5 dispozitie sufle-
teascii a for pretextul pentru a-i determina Ia o actiune ime-
diat5, care trebuia sil iasii din comun. Incredintat ca tot Caul vine
dela biurocratismul stricat al Rusiei §i di land e strein de ac
tele plic5loase ale putregaiului administrativ, el sugera masselor
muncitore§ti hotarirea unei demonstratii monstre in fats palatului
imperial i pregiiti un manifest, pe care o delegatie de muncitori
avea s5-1 predea cu aceast5 ocazie tarului Nicolae al 11-lea.
Purtat de un fanatizm, pe care numai un suflet slay it
poate avea, hot5rat Ia orice jertfii i necunoscand nici o obo-
seali, el puse in picioare, in vederea acestei demonstratii, aproape
loath* muncitorimea capitalei, peste 200.000 de oameni, cari ins-
pirati de cel mai curat patriotizm §i de un devotament des5var5it
pentru scumpul for tar", se declarara gala de a infrange orice
piedec5, ce ar intalni in calea spre tanta lor, i jurar5, In cere-
rea lui Oapon, c5 sunt gala sil moar5 pentru triumful cauzei for ".
In aceastil holgrare popa Oapon tiu s5 amestece §i con
sideratii de ordin mai inalt: ca libertatea politick principiul
constitutional §i guvernarea poporului prin popor. Formula, pe
care muncitorii trebuiau sii jure, era alciituit5 de el §i consta
din cuvintele: Constilufie, a Invinge sau a muri.

Manifestul catre tar.

Manifestul era redactat in termeni de retinuta revolts im-
potriva incapatan5rii patronilor de a intelege, precum .i a refu-

www.dacoromanica.ro
92 CHESTIUNEA MUNCtTOREASCA

zului for de a lecui plangerile muncitorilor, impotriva adminis-

tratiei necinstite $i arbitrarului guvernamental $1 apela respec-
tuos $i umilit la clementa $i dreptatea imperials In$irand re-
vendicarile populatiei muncitore$ti, a caror -solutionare o cerea
dela tar.
MIS cateva pasagii din acest Manifest:
Noi suntem batjocuriti $i tratati nu Ca oamenii liberi 'CI
ca robii ... Am suferit mereu pane acum $i din zi in zi sufe-
rinta ni e tot mai mare $1 ne cufundlim tot mai adanc in noroi...
Suntem ameninfati cu pieirea, fortele noastre sunt sleite ....
Administratia e alatuitil din oameni, can furs $1 jefuesc, ea
ne-a dus tam la ruins $1 tot ea ne-a begat in acest rilzboi de-
zastruos (rilzboiul ruso-japonez 1), care impinge Rusia tot mai
mult spre prfipastie ...
ImpSrate vino in ajutorul poporului $1 &aroma zidul, care
Te desparte de el. FS ca poporul Tau sa guverneze impreung
cu Tine ... E absolut nevoie ca poporul sa se ajute singur,
dici numai el 1$11 cunoa$te adevfiratele sale lipsuri. Nu-i refuzd
ajutorul, pe care Ti-1 oferS, ci prime$te-1 Sire. Dispune ca repre-
zentantii tuturor staturilor $1 tuturot claselor de pe pamantul
rus sa fie chemati la un Sfat comun. SO fie acolo $i patronul
$1 functionarul $1 preotul $i dascfilul .. , Ca toti, on cine ar ft
ei, stili desemneze pe conducAtorii for $i ai Orli ... Si toll
sa fie egali $1 liberi in exercitarea dreptului for de alegator...
Aceasta e principala noastril rugSminte, in ea se cuprinde totul I"
Manifestul rezuma apoi pretentiunile muncitorilor in urmS-
toarele randuri :
A) M5suri contra ignorant& $i robirei poporului rus:
Deplina libertate $1"garantarea drepturilor personale; li-
bertatea cuvantului $i a presei, Itbertatea de con$tiinta, de in-
trunire $i asociatie; instructia publics $i obligatorie pe spesele
statului; responzabilitatea ministerialg fats de popor $1 garantii
depline pentru aplicarea legilor; egalitatea tuturora Inaintea
legit; amnestie pentru toti condamnatii politici.
B) Mdsuri contra mizeriei:
Inlocuirea impozitelor indirecte prin impozitul direct $1
progresiv pe venit; suprimarea plfilii prefului de rSscumparare

www.dacoromanica.ro
 CHEST1UNEA MUNCITOREASCA 43

a pamantului Si organizarea creditului pentru cei siiraci; dis-

tributia progresivii a pamantului care Virani.
C) M5suri contra oprimorii muncii prin capital :
Protcctia muncii prin lege; libertatea asociatiilor rilunci-
toresti; ziva de 8 ore de lucru §i reglementarea orelor supli-
mentare; libertatea de lupta a muncii contra capitalului; parti-
ciparea delegatilor muncitorimii la elaborarea legii pentru asi-
gurarile muncitoresti; salar corrispunititor".
Manifestul se incheie astfel:
luta Imparate nevoile noastre de capetenie. Noi am venit
sa Ti-le arritam. Dispune 5i filgildueste de a ni le satisface. Tu
vei face astfel Rusia fericita si vei marl gloria ei, iar numele
Thu se va sapa in inimile noastre si in acelea ale urmasilor
nostri pe vecie ... Si daci Tu nu ne vei satisface §i rug5ciunea
noastrfi nu va grisi fasunet in sufletul Tau, 'eta iTi spunem, ca
suntem hog:trail sa murim pe loc in fata palatului Tau. Caci
not nu mai avem cui ne adresa §i r6stul vietii noastre a in-
cetat. Doug c5i numai ne riman deschise: Aceia a libertiltii
sau aceia a mormantului. Desemneazii-ne Sire pe una sau pe
ceatalt5. Noi vom merge pe ea f5r5 a murmurs, fie aceasta
chiar calea mortii ... Viata noastrii iTi sta la dispozilie §i e
gala sa se jertfeasc5 pentru Rusia, care suferil asa de mutt".

Demonstrajia dela
Palatul de llama.
Cu acest manifest in mans, semnat de 135.000 de muncitori si
purtand in fruntea for icoana tarului, in dimineata zilei de 9 lanuarie
1905 p este 200.000 de muncitori, condusi de popa Gapon, se re-
varsar5 din cet5tile uvriere ale Petersburgului spre Palatul delarn5.
Ei mergeau sa se plang5 imp5ratului (acesta se refugiase
la Tarskoie-selo 1) si sfi Ceara dreptate.
Dar la r5spantia, dela care se vedeau cupolele resedintei im-
periale §i unde aveau sa se intalneasca Coate aceste masse de
desculti" (bosiaki), ele se loviril de armata, care le atinea calea.
Si fiindca muncitorii tineau cu once pret sa *net la
ante, ei incercadi sa forteze cordoanele strigand: Trfilasca tarul 1"

www.dacoromanica.ro
94 CHESTIUNEA MUNCITOREASCA

In faja acestei insistence, de undeva, din gura unui

alter, porni suerittor $i rece comanda: foc I
O ploaie de gloanje secerfi rfindurile prime ale manifes-
tantilor. Cateva sute cazurii inrosind cu sfingele for cold MI-
mejii albi din fata porlilor Narvei.
Dar avalansa se rostogolea impetuoasa ameninjAnd sit
rastoarne tot ce i se opunea in marsul ei inainte.
Descultii au jurat sii moara. Citzuserfi abia cateva sute si
mai erau atatea sute de mii.
Primele gloat* lovisera in varlejul for orb si chipul ja-
rului, pe care it purtau in frunte cfiliva muncitori. Ochit impfi-
ratului Nicolae al II-lea furA sfredeliti de gloanjele celor ce -1
apfirau. Dar muncitorii, parch mai indfirjiji de profanarea ce
i-se aducea imparatului, decal de propriile dureri, voiau sil-1 vadrt
cu orice pret si sa-i aducA la cunoOnro si aceasta nelegiuire.
O nouil salvfi $i mai puternicii despicli vAzduhul si alte
sute de trupuri muncitoresti se prilbusira in ziipadfi. Insus pope
Oapon'cazu rfinit.
Dar cersitorii de dreptate nu se miscau. Ei ingenunchiarA
pe cfimpul de omat insfingerat si incepurA sii fredoneze cfintece
religioase, in vreme ce Mill strigau puternic ca sii fie auziji:
,Am jurat 'ea vom muri aci subt ochii impgratului si vom muri la.
O a treia salvfi s'un litres formidabil al cavaleriei reusi
sfi disloce pe manifestaniii, cari voiau sii transforme intinsul
din faja palatului imperial inteun vas cimitir... Urland de durere
si infiorati de groaza ei o luarfi la fugii.
Urmiirili de armatfi cei ajunsi furA trecuti prin sabie si
foc. Insusi studentii, cari se angajase la serviciul de ambulanja,
nu furfi crulaji de nfivala cazacilor ...

Primul soviet al de-

putatilor lucrAtorilor.
Asa se sfitr§i cea dintai incercare a muncitorilor rusi de
a objine dreptatea unei cauze.
Un gest al tarului in favoarea lor, o ffigAduialii cat de
vagfi ar fi intarit si mai mult dragostea populajiei uzinelor pen-

www.dacoromanica.ro
 CHESTIUNEA MUNCITOREASCA 95

tru jarul alb, dar el n'a facut aceasta. $i de aceia sfarsitul Du-
minecii sangeroase dela 9 Ianuarie pogora in sufletele celor ce
fuseserii goniti dela porjile palatului o stare de am5raciune mai
neagra decal noaptea Care i-a urmat.
Carturarii, cari n'au aprobat demonstratia aceasta si al ciror
sfat muncitorii au refuzat se-I is in seam& incercaril sa ate-
nueze aceasta primejdioas5 stare sufleteasca. Ei continuara sä
facia' sforjari pentru a infeuda pe muncitori in partidele lor, dar
in zadar. Acesiia rrimaserg izolati si cand liberalii §i majorita-
tea Intelinghenjii" spuneau, dup5 ce jarul prin rescriptul sau
din 1905 a acordat Rusiei constitujia, ca lupta for a luat
sfarsit, massele muncitoresti, cari prin glasul popii Oapon ce-
rusera tocmai aceasta constitujie si cari refuzau sa colaboreze
cu socialistii pentru c5 acestia (teroristii) uzau de mijloace
violenle, vestira ca ele nu depun armele. Asifel in toamna
aceluias an muncitorii din Petrograd dadura fiinja intaiului So-
viet al deputafilor lucrdtorilor, subt a carui conducere s'a de-
clarat greva generals (cea dintai in Rusia !) din Octomvrie
1905.
Sovietul a fort insa in curand disolvat §M membrii lui (intre
cari si TrojkiBraunstein) inchisi sau deportaji in Siberia.
In Duma a doua muncitorii au reusit sa strecoare cinci-
zeci de deputaji, cari au fiinjat si au luptat ca grup separat, in
colaborare uneori cu partidele socialiste $i faraniste.
In Duma a treia, dup5 legea restrictive dela 1907, nu mai
patrund insa decal 11 deputaii, reprezentanji ai muncitorilor.
Legea sindicatelor din acelas an, care pretindea autoriza-
jia prealabila pentru once asociajie muncitoreasca, ingreuneazii
in mod deosebit posibilitSjile de organizare concentrare a
clasei muncitoresti.
Sefii acestor sindicate sunt supraveghiaji $i urmariii de
aproape. Ei sunt deseori condamnaji, inchisi, deportaji in Si-
beria sau suprimaji.
Cea din urm5 Incercare a muncitorimii de a smulge drep-
tul la grev5, intamplata inainte de rfizboi, la sfarsitul anului
1913, este si ea inabusita cu violenja.

www.dacoromanica.ro
96 CHESTIUNEA MUNC1TOREASCA

In timpul rilzboiului mondial.

Inzboiul mondial giisi pe muncitorii rusi in aceastri si-
tualie de nemulliimire generals si de revolts mocnilii, gala de
a trece dela fasvratirea sufleteasa la easvriltirea de fapt.
De o reconciliere a for cu regimul nu mai putea fi vorba.
Tarul Nicolae al II-lea, care dup5 credinta for de odinioara tre-
buia sii fie desrobitorul sufletelor" asa cum Alexandru al II-lea
fusese desrobitorul trupurilor ", era socotit ast5zi, impotriva
opiniei multora, drept un tiran, tot asa de mare vrasmas at li-
bert5filor publice, precum fusese p5rintele sat! Alexandru al
Ill-lea.
Dup5 sanghinara inilbusire a manifestatiei dela 9i22 Ia-
nuarie 1905 popa Capon adres5 de pe patul de suferinta celor
11 sectii muncitoresti din capita15, f5cand parte din uniunea
uvrier5, aces! apel :
Tarul $i functionarii lui, can fur5 statul si jefuesc po-
porul, s'au facut ucigasii fratilor nostri, ai femeilor si copiilor
nostri. Oloantele, cari au masacrat In portile Narvei pe munci-
torii puraitori ai chipulut tarului, au p5truns insus acest chip si
i
au ucis credinta noastr5 in tar.
De aci in colo nu ne Himane decal sii ne fezbuniim pe
tarul, blestemat de popor, pe cuibul de $erpi, can it inconjoarfi,
pe lacheii lui si pe toll cei ce jefuesc nefericitul p5mant rus...
Cine nu e cu poporul, e contra lui... Daca m5 vor prinde si
ma vor ucide, voi fratilor sfi continuati lupta pentru libertate.
Aduceti-vii aminte, muncitori, de jur5mantul filcut. Luptati pang
ce yeti dobandi Constifuanta, in care se vor intruni -alesi prin
sufragiul universal secret si personal ap5r5torii drepturilor si
intereselor, pe care voi le -ali formula! in rugarea voastr5, adre-
satil tarului trildiltor I"
Acest apel stapanea $i in 1914 sufletul muncitorilor rusi.
Ei se incalisau ca vrilismasii neimpacali ai vechei ordine de slat
si nu asteptau decal prilejul pentru a o dgrama.
Wazboiul le-a dat aces! prilej. El a creat printre proletari
o stare de neastampgr, de turburare si rilzvriitire, care amenin-
fa s'a treaca la fapte dintr'un moment intealtul. Protestarea for

www.dacoromanica.ro
INTRO MINA DE CARBUNI.

www.dacoromanica.ro
 CHESTIUNEA MUNCITOREASCA 97

impotriva mizeriei, care lua proportii §i impotriva razboiului se

f5cea tot mai puternic auzita.
Armata ins era strabatuta de curente nelini§titoare. Re-
crutata in enorma ei majoritate din sanul muncitorilor §i taranilor,
ea nu putea ramanea streini de framantarile acestora. Discipline,
vechea §i sobra discipline a soldatului rus, incepu sa cedeze.
Instinctul celor ce purtau de atatea decenii in sufletul for
ganduri de revolts, pricepu ca a sosit momentul pentru actiu-
nea deciziva.

Februarie 1917.
Dup5 trei ani de razboi muncitorii dela acelea§i uzine Pu-
Nov (coincide* stranie 1) organizara in Februarie 1917 o in-
trunire de protestare impotriva relei aprovizionari. Directia uzi-
nelor, drept raspuns, suspendeaza lucrul §i inchide atelierele.
Lucratorii, printre cari erau acum Si foarte multi de data nova,
neinitiati Inca in taina etapelor de realizari muncitore§ti, ras-
punser5 cu declararea grevei, care lull degraba proportii, in-
trucat la ea se ata§ara §1 muncitorii dela alte intreprinderi.
In ziva de 24 Februarie 9 Martie un uria§ convoi de
lucratori §i mai ales de femei strabate strazile capitalei intonand
imnul revolutionar §i cerand paine. Politia intervine, se produc
incilerari. A doua zi izbucne§te greva genera15. Armata ocupa
podurile, dar muncitorii trec peste Neva inghelata §i se revars5
inspre centrul capitalei. Incaierorile cu politia §1 armata devin
generale §i iau un caracter sangeros.
Fiindca Duma simpatizeaza §i incurajeaza mi§carea, un
ucaz imperial ordon5 prorogarea el.
0ruparile liberale, indignate de aceasta lovitur5, proles-
teaza puternic §i se asociaza la mi§carea muncitoreasca, fiind
ferm decise sä se opuna executarii ucazului Wrist.
Duma insarcineaza un comitet executiv cu alcatuirea pla-
nului de actiune §i cu supravegherea ordinei §i se declare in
§edint5 permanents.
Capii muncitorilor fac o intinsa propaganda in cazarmi.
0 companie din regimentul Paul e ca§tigata de rebeli §i la 27
1

www.dacoromanica.ro
98 CHESTIUNEA MUNCITOREASCA

Februarie 12 Martie trec de partea r5sculatilor $i regimen-

tele de Volhinia, Lituania $i Preobajensky. lar la 13 Martie in-
treag5 garnizoana Petrogradului, in frunte cu °Neill sill, clefi-
leaza in feta Dumei. Comifetul executiv, desemnat de aceasta,
dirijeaza revolutia, care e in piing desfhurare. Tarul e detronat.
Vechiul regim a murit. Carturarii ru$1, promotorii revolutiei, iau
in mans conducerea Rusiei noui, hot:6111i sa desevfir$easc5 re-
gimul democratic, pe care l'au propoveduit Oat atunci.

Sub regimul revolutionar.

Situatia e Irish' cu mutt prea complicat5 ca sa se poat5
imbunfitati totul dintr'o data. Noii conducatori au nevoie de limp,
de liniste $i de ordine pentru a consolida regimul $i a realiza
multiplele revendic5ri ale poporului.
Massele muncitoresti $i tiir5ne$ti, cari spre deosebire de
c5rturari, nu -$i bateau de loc capul cu preocupari patriotice $i
can nu urmareau prin miscarea for decal scopuri de ordin ma-
terial $i in prima linie incetarea rfizboiului, nu se puteau insa
deprinde cu a$teptarea. Ele erau ner5bd5toare s5 vaz5 inffip-
tulle cat mai degraba revendiefirile, pe cari be formulase odi-
nioarii pope °upon $i urma$ii lui $i pe cari he f5g5duise me-
reu $i Intelighenta" ruse.
Si fiindc5 Lvov $i tovar5$ii lui constitutionaNti democrati
(cadetii) din primul guvern provizoriu nu puteau realiza peste
noapte imposibilul, ei crizur5 curfind in disgratie. Massele se
intoarsera in contra for $i reelamau in fruntea Rusiei pe oa-
menii, cari trebuiau s5 le dea imediat tot ce a$tepta gandul for
simplist $i inseto§area for dup5 cat mai mult prisos de bine $i
fericire.
Kerensky luii locul lui Lvov. El fus ?se $eful $i purtkorul
de cuvfint at grupkii 15r5niste $i muncitore$ti in ultima Durnii.
Programul $i intreag5 affludinea Jul r5spundeau mai bine neas-
tamp5rului masselor $i dorintei acestora de a smulge statului
tot binele, pe care acesta it putea da.
Dar in (awl de vorbe frumoase $i de vagi f5gfidueli, nici
Kerensky nu le putu da mai mult. Pus in situatia de riispun-

www.dacoromanica.ro
 CHESTIUNEA MUNCITOREASCX 99

dere, el isi d5du repede seams, di realiz5rile nu pot veni dead

dup5 o anume pregiitire. Purtat si calguzit de gandul intim de
a desilvdrA el voia sii ridice pe cei de jos panfi la inallimea
ideilor, cari st5paneau randurile intelectualilor, din care facea
si el parte. Democrat convins, Kerensky respingea dictatura,
pe care o comb5luse pane atunci si care nu putea s5 to locul
autocratiei abia disparute. El refuza s5 adopte o politics de da-
ramare precipitat5 a ceeace fusese si urm5rea, cum era firesc
in Imprejur5rile date, o transformare tent5, o trecere fare sgu-
duiri dela ce a fost la ce trebuia s'a fie. Armonia socials fgrii
invingatori si farg Invinsi, cu libertate desavarsira pentru toji si
cu respectul reciproc al omului, fie acesta din oti care ramurit
socialii, era idealul suprem at noului sef de guvern.
0 astfel de atitudine nu era Ins pentru societatea ruse
si nu mai ales pentru massele populare, a cum se Infatiseau
ele acum -in plin5 revoltfi. Acestea pretindeau realiza'ri ime-
diate : Paine, pfimant si pace, pe cari nu o docking, un prin-
cipiu sau vorbe frumoase le puteau Inf5ptui.
Dar si de altcum Kerensky nu era omul realizarilor ime-
diate, chiar dacii aceslea ar fi fost posibile. El era prea perso-
nal, prea rob at grijei de popularitate $i mai ales prea neho-
fared ca sa poat5 inf5ptui nu aceia ce pretindeau massele ne-
s5lioase, dar chiar propriul sat: program politic.
In plus seful guvernului provizoriu se g5sea si i'ntr'o si-
tuatie extrem de difici15. El n'avea concursul nimanui pentru
infliptuiri momentane sau pentru luminarea si Indrumarea mas-
selor. Aceslea erau lipsite de un stat majpt propriu, luminat si
cu autoritale. De zeci de ani muncitorii au refuzat constant co-
laborarea cu elementele intelectuale $i cum lupta for era in-
dreptat5 impotriva burgheziei, subt toate aspectele ei, in sufle-
tul lot se adancise un sentiment de neincredere, de reicea15,
de aversiune, de ura chiar in contra oamenilor cu carte, cari,
dup5 convingerea lor, nu putean s5 se asimileze cu nifizuinjele
$i scopurile unei lupte excluziviste de clas5.
Organizatiile muncitoresti mereu persecutate $i distruse de
regimul Wrist nu mai Infiiiisau acum, dup5 inlaturarea acestui
regim, uniteli regulate sociale, Investite cu programe de luptii

www.dacoromanica.ro
100 CHESTIUNEA MUNCITOREASCA

dare, pe baza carora sit se poata sta de vorba si sa se avi-

zeze la mijloacele de realizare sau de combatere. Clasele pro -
letare erau, dupe delronarea jarului, o masse haotica de ele-
mente nedisciplinate, anarhice si gata de a deveni instrumente
de manevra in mina unor forte oculte-, lipsite de ra'spundere,
de dragoste si de devotament pentru patria ruse.
lata pentru ce aceasta imenza lume a parasit degraba $i
pe Kerensky si s'a lasat tot asa de repede captata de elemen-
tele bolsevice. Acestea le fagaduiau realizarea imediata a tuturor
poftelor $i nazuinjelor, pe cari le alimenta egoizmul lor mate-
rialist. Avutul burgheziei, intreprinderile acesteia, fabricile si uzi-
nele aveau sa devina ale muncitorilor, pamantul urma sa fie
dat jaranilor $i razbolul trebuia s'a is sfarsit flea intarziere
pentru ca locul lui sa-1 to pacea, in care toti cei satui de munca
sa huzureasca in belsug si deplina fericire.
Cadejii au fast inlaturali. Kerensky a cazut. Lenin cu to-
varasii lui au luat puterea.

Sub bolvavici ...

Bolsevicii, infelegatori ai psihologiei, care framanta haosul
proletar, s'au graft sa tread'', in dispreful marei primejdii care
ameninfa Rusia, dela vorbe la fapte.
.Lenin puse repede in practice regaduelile ce le !Ikea Inca
din 1914 prin manifestul publicat in organul Social-Democratur
dupe conferinta Italo-Elvefiano dela Lugano (Septemvrie 1914).
Ceeace urmareau ntimai in taina gandului lor, clasele proletare
aveau acum pe deantregul. Conducerea si adminisirarea Rusiei
erau in mina lor. Numeroasele soviete erau alcatuite din sanul
lor §i conduse de ele.
Dictatura proletar deveni astfel o realitate. Atotputerni-
ciei celor de sus ii succeda atotputernicia celor de jos, inla-
turand tot ce se putea intrepune intre acesti doi poll opusi.
Botsevicii daramau cu frenezie Rusia veche, inecau in
singe vestigiile autocrafiei jariste si pe ruinele vechei cladiri
se sileau sa cladeasca edificiul cel nou cu :concursul mas-
selor de jos, lipsite de orice pregatire politica, ignorante,

www.dacoromanica.ro
 CHESTIUNEA MLINCITOREASCA 10i

inseto§ate de rilzbunare §i animate de revendicari pur materi-

aliste, fare a-gi da seama de eau!, care trebuia sa urmeze mai
tarziu, pentru toll, din aceasta distrugere.
Striga lor: joata puterea sovietelor", lansat sub domnia
lui Kerensky era expresiunea concrete a gandurilor, can fra-
mantau multimile, era talmacirea instinctului popular, care nu ve-
dea mantuirea decat in instalarea masselor insa§i la carma tern.
Nimeni in afara de not nu va putea sa vindece durerile
celor de jos. Numai cand puterea va fi in mantle noastre, ne
vom putea face dreptate", spuneau de mult aceste masse.
Pu§i in situatia de a dirigui dictalura proletara, comisarii
poporului fliceau acum toate sforlarile ca sh execute pe dean-
tregul mandatul, pe care li-I da acesta.
*I mai vartos ei se sileau sa menajeze massele muncito-
re§ti dela ora§e, cad avand de partea for aceste masse, mai
mult sau mai putin con§tiente de misiunea noului regim, ei se
simteau in mai deplina siguranta §i §ansele de consolidare a
terenului, pe care se gaseau, erau fare indoial6 mai multe.
Deaceia comisarii considers confrolul muncitoresc asupra
intreprinderilor indusfriale ca un drept, achizilionat odata cu
instituirea dictaturei ro§i. De§i acest control exista deja inainte
de izbucnirea rascoalei bol§evice. Comiletele uzinelor fiintau
Inca pe vremea lui Kerensky §i devenisera deja de pe atunci
atotputernice. Ele delineau in mana for intreag6 directia intre-
prinderii, patronul ramanand un simplu §i nefericit contribuabil
In sustinerea ei.
Legiferarea acestui control" de cake hol§evici nu putea
fi deci decal o consfinfire a unei Mari de fapt. In baza decre-
telor bol§evice muncitorii deveneau §i de drept detinatorii in-
treprinderii. Mijloacele de productiune sunt luate, in baza acestor
decrete, din mana burjuilor" §i socializate, nationalizaie sau
comunizate, on mai precis: predate proletarilor.
Decretul dela 14 Noemvrie, publicat in Izvestia" dela 16
Noemvrie 1917, privind reglementarea provizorie a acestui con-
trol, confine in esenta urmatoarele dispozitiuni:
1. In vederea unei organizari regulate a economies na-
lionale se decreteaza instituirea in Coate intreprinderile, in co-

www.dacoromanica.ro
102 CHESTIUNEA MUNCITOREASCX

operativele de productie $1 alte institutii lucrand cu muncitori,

fie in ateliere, fie dare, un control at lucratorilor asupra pro-
ductiunei vanz5rii $i inmagazinajului de produse $i materii prime,
precum $i asupra gestiunei financiare a intreprinderii.
2. Controlul va fi exercitat de totalitalea lucr5torilor din
intreprindere prin intermediul unor organe alese ca: comitetele
de uzine $i fabrici, consiliile $efilor de lucr5tori etc. en parti-
ciparea reprezentanfilor funcfionarilor $i personalului tehnic.
3. Pentru fiecare oras mai mare, gubernie sau regiune in-
dustrial5 se institue o comisiune regional5 de control, compus5
din reprezentantii uniunilor profesionale, ai comitetelor de uzine
$i fabrici $1 ai cooperativelor muncitore$ti. Aceast5 comisiune
e atasatii la consiliul deputafilor muncitorilor $i soldafilor.
4. Pang In convocarea Congresului consiliilor (sovietelor)
de control muncitoresc se institue In Petrograd un Consiliu
de control muncitoresc pentru foal& Rusia (panrug). Din acesta
vor face parte reprezentantii urm5toarelor organizatiuni: Comi-
tetul central executiv panrus at consiliului deputaf ilor muncitori
$1 soldati; Comitetul central executiv at deputafilor taranilor; Con-
siliul panrus at uniunilor profesionale; Biuroul panrus al co-
mitetelor de uzine $i fabrici; Uniunea panrus5 a inginerilor $1
tehnicienilor, fiecare din acestea cu cafe cinci membri; Comi-
tetul central panrus al cooperativelor muncitore$ti; Uniunea,
panrusa a agronomilor; Consiliul uniunilor profesionale din Pe-
trograd, fiecare cu cafe doi membri $i orice sindicat muncitoresc
din Rusia, dac5 num5r5 mai pulin de 100.000 de muncitori in-
scrisi, cu un membru $i dac5 are mai multi de 100.000 de mun-
citori cu doi membri.
5. Pe lang5 organele superioare de control muncitoresc
se institue comisiuni de specialisti (tehnicieni, contabili etc.),
cari la inifiativa acestor organe sau in cererea comisiunilor man-
citoresti de control se prezinta pe teren pentru a proceda la
examinarea tehnic $i financiarii a intreprinderilor.
6. Comisiunile muncitore$ti de control au dreptul de a
supraveghea productiunea, de a fixa minimul de rendement al
intreprinderii $i de a lua masuri pentru stabilirea prefului de
cost at obiectelor fabricate.

www.dacoromanica.ro
 CHESTIUNEA MUNCITOREASCA 103

7. Comisiunile muncitore0 de control au dreptul de a

controla toath corespondenta intreprinderii *i proprietarii acesteia
vor fi facuti rhspunzatori de orice disimulare a corespondentii.
Secretul comercial e abrogat. Proprietarii intreprinderii sunt obli-
gati sil prezinte comisiunilor muncitore§ti de control Coate chrtile
*i bilanturile atilt pentru exercitiul in curs cat §i pentru trecut.
8. Deciziunile comisiunilor muncitore§ti de control au ca-
racier executoriu fath de proprietarii intreprinderii, ele pot ft
anulate numai de organele superioare de control muncitoresc.
9. Administratia intreprinderii are dreptul de a inainta in
decurs de 3 zile recurs in comisiunea regionalh de control im-
potriva deciziunilor comisiei de control muncitoresc.
10. Proprietarii i reprezentantii muncitorilor §i functiona-
rilor sunt rhspunzatori de ordinea i avutul intreprinderii ...
11. Chestiunile litigioase dintre comisiunile de control ale
intreprinderilor se rezolvil de cake comisiunile regionale de
control.
12. Consiliul de control muncitoresc panrus elaboreazti
planurile generale de control, promulgh deciziunile obligatorii,
reglementeazil raporturile dintre comisiunile regionale §i sta-
tuiazil in ultima instants asupra tuturor chestiunilor privind con-
trolul muncitoresc".
Organizarea in sine a controlului muncitoresc este §i ea
ffigfiduitii, dar anti:Math pentru mai thrziu.

Un decret promulgat la 29 Octomvrie st. v. introduce ziva

de 8 ore de lucru §i reglementeazil felul i timpul de munch
pentru femei i copii.
liar decretul dela 30 Octomvrie st. v. proclama necesitatea
asigurgrilor muncitore§ti.
Proletariatul rus, spune acest decret, a Inscris asigurarile
sociale integrale pe seama luceatorilor salariati ca §i pentru
shracii dela ora§e §i sate. Ouvernul tarului, al proprielarilor §i
capitali§tilor ca i guvernul coalitiei n'au realizat revendicarile
muncitore§ti privitoare in asiguriiri.
Ouvernul muncitorilor i thranilor rezimandu-se pe consi-
liile (sovietele) deputatilor lucrhtorilor, soldatilor *i thranilor

www.dacoromanica.ro
104 CHESTIUNEA MUNCITOREASCA

face cunoscut clasei muncitoare din Rusia §i saracilor dela orate

*i safe ca el va prelucra de urge*. decretele privifoare la asi-
gurarile sociale integrale, bazate pe insa§i propunerile mun-
citorilor:
1. Asigurari pentru toll muncitorii salariali, fare excepjie,
precum §i pentru saracii dela orw §i sate.
2. Estinderea asigurarilor asupra oricarui soi de pierdere
a capacitafli de munch §i in principal asupra cazurilor de boala,
de infirmitate, de batranete, de sarcina, de vaduvie gi de moarte
a rudeniilor de sange, precum $i asupra cazurilor de §omaj.
3. Toate cheltuelile de asigurare se trec in sarcina pro-
prietarilor intreprinderii.
4. Salarul integral in caz de pierdere a capacitalii de
munch sau in caz de §omaj.
5. Autonomie complete pentru asigurajii din toate orga-
nizaiiile de asigurare".

Programe vechi executare

bol§evia.
Toate aceste reglementari muncitore0 nu sunt noutati bol-
§evice. Ele au fost inscrise in programele tuturor partidelor so-
cialiste, cari le-au revendicat cu staruinla. Deosebirea e ca in
vreme ce aceste partide socoteau ca executarea for nu poate
fi indeplinita dinteo data §i mai ales nu in vremea razboiului
§i in conditii neprielnice pentru insa0 existenta Rusiei, bolae-
vicii fart' a lua in seams astfel de lucruri s'au grabit sa le tra-
dual imediat in fapta. Aceasta nth atat pentru motivul de a re-
aliza cu un ceas mai de vreme programul marxist, ci numai
din consideratii de oportunifate §i pentru a-Si consolida sta-
panirea.
Vor fi avut candva conducatorii for §i poate sa aiba si
azi in intimitatea sufletului for gandul de a da not forme de stat
vechei imparaiii ruse, dar astazi ei nu fac altceva decal opera
de distrugere, de ruins totalti $1 chiama la desavar§irea acestei
opere tot ce poporul rus are mai rau, mai ignorant, pe toil
vra§ma§ii ideii de patrie, pe razvratifii de loath* vremea gt pe

www.dacoromanica.ro
 CHESTIUNEA MUNCITOREASCA 105

seto*ii de rhzbunare, cart vor puterea nu pentru a face din ea

un instrument de primenire *i regenerare a statului rus, ci ca
un scop in sine pentru salisfacerea instinctelor animalice.
Lenin *i tovara*ii lui in loc de a incerca o ridicare a
celor de jos, coboara ei in*i*i la ace*tia *i se potrivesc pof-
telor neinfranate ale plebei, lipsite de orice scrupule.
Pasionaji de comodidate, de odihna perpetua, de libertatea
de aii insu*i ce este al altuia, proletarii ru*i sunt astazi stapanii
uzinelor, tirani implacabili ai tuturor intreprinderilor *i paironii
de Warta eri pu*i la dispozifia oarbei for pasiuni de umilire *i
razbunare.
Comisarii prin decretele for n'au facut altceva decal au
dat forma legalri unei primejdioase stari suflete*ti, on consfinjit
apucaturile de coborare a frumuselii tuturor institujiilor *'au con-
sacral destrabalarea generals inlaturand on ce urma *i mai
ales orice indreptalire de existenla a ordinei burgheze.
Si aceasta ei o fac intro vreme, cand munca avea mai
multh nevoie de organizare, cand imprejurarile grele, prin care
trecea Rusia *I cand foametea, care ameninta pe toti, reclatna
nu reducerea ci intensificarea ei.
Prin puterea, pe care $i -au insu*it-o, bol*evicii au desfi-
intat un stat *I an daramat o stare de lucruri punand in locul
for nu un stat nou, consolidat *'o ordine legala, ci haosul,
anarhia. Si aceasta tocmai in clipa, cand armatele vra*ma*e
incalcau pamantul rus *i cand existenja naliunei ruse se gasea
in cea mai cumplita primejdie.
Parch o logics ()culla, stranie impingea regirnul comisarilor
sail inswasca toate gre*elile, abuzurile *i crimele autocraliei
jariste *i sa sporeasca in mod nelimitat gama tor.
Rusul, a vem zilnic dovada *i o marturise*te *i istoria,
refuza calea de mijloc. El e nascut extremist, se a*eaza la
dreapta sau la stanga extrema, dar la mijloc niciodata. Demo-
cratul rus e o vorba. Burghez sau proletar, Rusul ajuns la putere
e un tiran. Democrajia e numai un instrument de distractie
pentru unul ca *i pentru celalalt.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL VIII.

Noemvrie 1917.

Problema nationala din Rusia

,Drepturile popoarelor din republica Sovieticlia

Stramo01 Rufi lor. Neamuri streine. Primul hie! rus. RUSIA MICA. Incre.p-
linarea Rusiei. Vladimir cel Sf6nl. Inuazia &Varner. Sub stapanirea Litua-
Wei. Sub jug polon. Regimentele cazacefti. Zaporogii. Pregatiri de fiber-
tate. Bogdan Hmelni/ki. Ucraina irece sub sceptrul larului. Incercarea
halmanului Mazeppa. Ucraina f,si pierde autonomic!. Sub domnia Ecalerinel
a II-a. Rusia Mica e fn Intregime anexaid. Dorul de independenfd $1 sfor-
lori pentru realizarea ei. POLONIA LITUANIA. PROVINCIILE BALTICE.
RUSIA ALBA. RUSIA RO$IE (GALITIA). FINLANDA. TATARII (MON-
GOL//). ALTS NEAMURI ALOGENE. OVREII DIN RUSIA. AUTODE-
TERMINAREA.

Inca din primele veacuri de dupa Cristos Slant! Rupi,

cum ii numeste intaiul istoric at Rusiei din secolul XII, calu-
garul Nestor din Kiev, erau impariiii in mai multe seminiii,-
avand fiecare numiri deosebite.
Astfel, dup5 cronica istoricului rus, o ramura a acestor
slavi Rusii adevarali locuia in preajma lacului Ilmen si
pe liirmul vestic al lacului Peipus. Vechile cetali : Novgorodul
Pskovul au fost cladite de ei Inca prin veacul at VIII-lea si

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATIONALA DIN !MIA 107

se ridicara in curand la o importanja, pe care numai foarte

tarziu o egalara $i o intrecura diversele capitale ale Rusiei.
0 alts ramura Krivicii era asezata la izvoarele rau-
rilor Dvina pi Nipru, avand capitals cetatea Smolensk. lar mai
in jos in spre largul Dvinei fiintau Polocianii, grupaji in jurul
cetajii Poi*. Radimicii locuiau la izvoarele Niprului. lar pe
Nistru si in rasfrangerile paduroase- ale Carpalilor pribegeau
triburile Croafilor Albi. Pe Omni Prutului, spre gurile Nistrului,
pe Bug si afluenfii acestora viejuiau alte mici fragmente no-
made ale rasei slave.
Spre Nord $i Vest slavii rusi se hotarau cu slavii ase-
zaji pe tarmii Vistulei, cari mai tarziu, dupe invazia LeVlor,
prin veacurile 4-7,.puneau temeliile s/a/u /ui polon §i cu cei
salasluifi pe farmii Elbei, cari impreuna cu COW cuceritori
alcatuiau Boemia. lar triburile dela gurile Nistrului $i de pe
Prut jineau contact cu triburile de pe Duniire, cari prin secolul
al VII-lea alcatuiau impreuna cu Bulgarii lui Asparuh regaful
bulgar si cu seminjiile croate si sarbe, cari mai tarziu puneau
pe jarmii Adriaticei temeliile Croaliei, Serbiei pi Dalmafiei.
Slavii rusi odupau deci, dupe constatarile calugarului Nes-
tor, la inceputul istoriei Rusiei numai o foarte redusa intindere
din pamiintul acestei cari.

Neamuri streine.
In afara de slavii din regiunea platoului Valdai si mar-
ginase cu el mai locuiau in partite de Nord, de Est si Vest ale
vechei Rusii pi alte neamuri, cari se deosibeau esenfial prin
graiul, originea tor, calitajile elnice 5i prin intreaga alcatuirea
for fizica si morala de Rusi.
Aceste neamuri erau Letonii, Lituanienii, Finii si Turco-Tatarii.
Le /onli, asezati pe jarmul drept al raului Dvina pi cunos-
cull la inceput subt numele de Lefgoli, au trecut mai tarziu in
istorid Rusiei sub numirea de Laldpi. Ei populau mai ales par-
tea de Sud a Letoniei, a§a cum ea se infatiseaza azi.
Lituanienii.i§i aveau principala asezare in bazinul raului
Nimen. lar in tinutul dinspre nord al acestuia si pe jarmul de

www.dacoromanica.ro
108 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA

vest al golfului Riga trgia tribul Korsilor, dela cari *i-a impru-
mutat numirea provincia Curlanda.
Toate aceste popoare apartineau rasei Arice.
Fla trfiiau in majoritatea for pe jfirmii golfurilor Letoniei
§i Finlandei. Doug triburi ale acestui neam de oameni i anu-
me Livii a§ezaji in partea de meazanoapte a Letoniei §i Esto-
niei, precum 0i Ciuzii, sfil4luili in preajma lacului Peipus sunt,
spune istoria, strfirno0 unei bune pfirli a locuitorilor ce popu-
leazil astfizi cele dotal' provincii Baltice.
Finlanda era locuila 01 ea in partea cea mai mare de
Fini. Iar in partea de Nord a ei pripegeau Laponli.
Pe girmii Volgii erau asezaji, dupa cum am mai viizut,
Ciuvasii, Ceremizii, Votiacli, Mordvii, Baschirii si aljii, cari s'au
pfistrat pant' in zilele noastre, deli in num& foarte redus
circa doufi milioane §i jumfitate in guberniile Kazan, Viatka,
Nijni-Novgorod, Simbirsk, Samara 0i Ufa, restul topindu-se
in massa coloni§tilor ru0.
lar in sudill Rusiei, deasupra mfirei de Azov §i in vastele
stepe ale cazacilor de mai tarziu traiau Kazarii, apartinand a-
semenea neamului Finilor, cari au Ifisat dupfi disparijia for
amintirea unui popor de marl caligifi.
Istoria mai face pomenire 0i de neamul Bulgarilor, a§ezat
la originile sale in regiunea, in care Kama se varsfi in Volga.
Ei aparjineau rasei fino-turce. Ruinele infloritoarei capitale bul-
gare Bolgary se mai vfid, dupii cum am arfitat cu alts
ocazie, §i astlizi.
Prin secolul al IX -lea isi fac aparijia in jinuturile de Sud
ale Uralului §i Volgii faimo0 Pecenegi, apartinand aceleia
rasse fino-turce. Curand dup5 ei se anungi Polovlii, iar in se-
colul al XIII-lea piimantul rus e invadat de Mari.

Precum se vede din cele de mai sus slavii ru§i ocupau

in adevfir prin secolul 01 IX -lea numai o infimfi porliune din
vastul sol al Rusiei actuale. Ei erau inconjurati dinspre Nord-
Vest de triburile finice, dinspre Vest 0i Sud de Letoni §i Litu-
anieni, iar dinspre Est de semintiile Turco-Tatare.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATION ALA DIN RUSIA 109

Astazi, in urma uriasei $i pana acum neintrecutei for pu-

teri de asimilare, gratie vitalitatii, rezistentei, calitatilor de acli-
matizare, a sporirii fail pereche, a ravnei de cucerire, a inde-
letnicirei for agricole $i a atator alte insusiri, cari infrang re-
zistentele etnice, Rusii numara circa o suta milioane de suflete
*i sunt raspanditi pe toata intinderea imperiului rus, avand
deplina stapanire politica a acestuia.
In schimb neamurile letone si lituaniene, impreuna cu tot
ce au putut asimila in cursul vremii au ramas pada azi aproape
numai cu piimantul, pe care I-au ocupat in primele veacuri ale
istoriei ruse si nu numara in prezent mai mutt de patru mili-
oane de oameni. Tot asa si Finii, cari cu locuitorii Finlandei
la calla abia sunt cinci milioane de suflete. far Turco-Tatarii
au limas ostroave izolate, risipite in regiunile cele mai putin
manoase ale Rusiei actuale $i numarand circa patru milioane
de oameni.

Deosebirile de limb& conditiile istorice, in care au trait,

traditia si caracterul regiunilor, in care au locuit, au despartit
in decursul vremii pe Rusi in mai multe categorii: Rusii Negri,
Rusii Albi, Rusii Mici, Rusii Rost si Rusii Mari. Iar tinuturile
locuite de acestia s'au numit Rusia Neagro, Rusia Albd, Rusia
Mica', Rusia RWe i Rusia Mare. Cea dintai cuprinde o parte
din terenurile locuite odinioara de slavii rusi propriu zisi si de
Lituanieni sau guberniile Grodno, Bielostok si Novogrodek. Ru-
sia Albd este alcaluita la fel din tinuturi locuite candva de tri-
burl slave si lituaniene, acestea rusificate in cursul vremii. Ea
se intinde astazi asupra guberniilor Moghilev, Minsk si o parte
din guberniile Vitebsk $i Smolensk. Rusia Mica s'a constituit
din tinuturile de pe Nipru, Bug si Nistru, locuite in vrerriuri
vechi de Schitii Agricultori si apoi de triburite slave, amplificate
cit triburi nomade, barbare venite mai tarziu, asezate aci $i asimi-
late de Rusi. Asfazi acest tinut rusesc se intinde asupra guber-
niilor Volhinia, Podolia, Kiev, Cernigov, Poltava si Harkov.
Rusia RWe este Cara cunoscuta sub numirea de Galifia,ajunsa
sub stapanirea Habsburgilor. Ea este un fel de prelungire a
Rusiei Mici. Rusia Mare, compusa din Rusia de Nord (guber-

www.dacoromanica.ro
110 PROBLEMA NATIONALX DIN RUSIA

nia Arhangelsk), Rusia de Mijloc cu Moscova si celelalte gu-

bernii din centru, Rusia Oriental5 cu valea Volgii $i farmii.
m5rii Caspice, Rusia NouS (Taurida) cu fara cazacilor $i Cri-
meia, s'a alcatuit in cea mai mare parte din colonistii rusi,
adusi sau emigrali din vechile piimfinturi slave si asezafi in
finuturile locuite odinioaril de popoare finice si turco-tiitare, pe
cari au sfarsit prin a le asimila aproape in totalitatea lor.
In vecin5tatea acestor diverse Rusii, in finuturile de Nord-
Vest, pe jiirmii Visiulei s'a mai constituit, dupe cum am vazut,
un stat slay : Polonia, care deli avand o populafie de aceias
rasa cm cea din finuturile slave dela Est, a continua! a ram&
nea independent5, izolatrt $i foarte adeseori .in lupt5 cu ele.
Sfarsitul veacului al XVIll-lea a pus capal acestei izoliki si o
buns parte a regatului polon a fost incorporate la Rusia.

Pang la inchegarea sa inteun stat cu aparenje de unitate

Rusia a fost framantatil vreme indelungata de lupte inversunate
interne, desfiisurate nu numai intre slavi $i alogeni (Letoni,
Lituanieni, Fini, TurcoTiitari), dar si int(e diversele triburi slave,
lupte determinate in prima linie de ravna de cucerice, de Intl
ietate si de dominafie escluziva a unui trib sau a unui jinut
asupra celorlalte si mai tarziu de considerajii sociale, religi-
oase si politice.
CStre sfarsitul veacului al XIX-lea se p5rea c5 aceste frii-
mant5ri au luat sfarsit. A fost e iluzie optic& Caci latii ast5zi,
in plin razboi si revolufie sunt provincii $i neamuri, nu numai
alogene dar si slave, cari calauzite de frumuselea unor tradifii,
de str5lucirea unor situajii din trecut, de perspectivele fericitoare
ale unei autonomii sau independenfe desavarsite si in fine de
con.siderafii, cari, dace* nu mai derive dintr'un trecut, sunt prin
actualitatea for cu mull mai pulernice, se pregatesc s5 reia
firul luptelot de &facial& poate nu pentru visurile de atunci,
dar pentru scopuri, pe cari prezentul le reclama si be impune
cu o vigoare, ce nu poate fi refinutii.
Un scurt rezumat istoric al acestor provincii si neamuri
ne va limuri asupra starilor for de suflet si_n5zuinfi.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA 111

Primul slat rus.

Cel dintai slat in tinuturile slave din preajrna platoului
Valdai $i in regiunea lacurilor Ilmen si Peipus a fost stolid
Novgorodian.
Slabiti $i satui de certurile dintre ei, cetalenii acestuia
s'au hotarat prin veacul al IX-lea sa cheme in lama for pe
prinfii Varegi, de neam scandinavic, ca sa le fie domni si sta-
pant, sa pun5 copal dezordinei pi anarhiei ce nu mai inceta $i
sa le dea putinta ca sa munceasca in pace. Delegajii for tri-
misi la capeteniile razboinicilor Varegi li-s'au adresat acestora
spunand : Tara noastra e mate $i plina de belsug, dar lipseste
ordinea si nu e dreptate. Veniti in not si ne fiji stapani 1".
Varegii ascultaril apelul. Prinjul Rurik (Pacificul) trecu la
862 cu drujina lui in Novgorodia §'aci facu din cetatea Novgo-
rodului orasul de mare stralucire al Rusiei vechi.
Asezat in regiunea de rauri pi lacuri a Rusiei de Nord-
Vest, avand legaturi prin raurile Dvina, Neva si Nimen, prin
lacurile Peipus, Ilmen, Onega $i Ladoga $i mai apoi prin Nipru
i ,Volga cu neamurile din tinuturile invecinate si de mai de-
parte, Novgoroduf a devenit degraba un centru politic, corner-
cial si cultural de cea mai mare important& care si-a mentinut
veacuri dearandul autonomia, a purtat razboaie victorioase
$i $1-a afirmat nu numai 'Ana In caderea sa definitiva sub sta.
panirea jarilor rusi (Ivan cel Mare), dar $i mita vreme dupa
aceia siralucirea pi preponderenja fata de celelalte orase rusesti.
Mandria, cu care Novgorodienii spuneau : Cine s'ar putea
asemana lui Dumnezeu si Novgorodului cel mare ?", nu era
de loc exagerat5, spun istoricii.
Republica Novgorodiana nu mai exists de mult. Cetattnii
ei s'au confundat cu desavarsire in fill* statului rus. Dar deed
republica de odinioara nu mai exists pi gloria trecuta a apus,
tine stie, dace tovarasii" din acea regiune, iubitori pi ei, ca
toti proletarii rusi, de republici", nu viseaza cel pujin asa din
pur atavism, o republica Novgorodiana Sovietic5 L.

www.dacoromanica.ro
 Rusia Mic5.

Este Ins un alt tinut, o regiune a Rusiei de azi, care desi

locuil5 de o populatie aproape complect slavii sau slavizahl
(rusifical5), totusi se pare c5 n'a rupt toate leg5turile cu tre-
cutul, si care din potrivii nraueste spre ce a fost odinioar5, cu
adausul, pe care 11 poate da puterea unei populalii, ce num5r5
astral aproape treizeci de milioane de suflete.
E Rusia Mica sau Ucraina (cum se numeste in limbajul
curent).
Ea a lust fiinfa pe In sfarsitul veacului al IX-lea.
In regiunea, ce se numea Russ, pe t5rmul Niprului, fiinta
cetatea Kievului, in care rezidau in jum5tatea veacului al IX-lea,
doi Varegi : Askold si Dir.
Rurik, printul Novgorodului, murind, ii la mostenirea fra-
tele sat' Oleg. Acesta, fiind o fire rraboinic5 si dorind skit
intindfi domnia si asupra altor p8manturi, plec5 cu oastea sa
impotriva Kievului, hot5rat sa alunge de acolo pe cei doi Va-
regi, cari nu erau de neam de print. Dup5 lupte inversunate
el reusi sa cucereascrt capitala tinutului Russ si dupe ce ucise
pe siiipanii acestuia isi mute resedinta aci.
Kievul se pare c5 era deja un oras in desvoltare. CAci
Oleg, dupg cum arat5 alugfirul Nestor, ar fi fost cuprins de o
mare adminatie In vedenea lui. Aceastii cetate va fi mama ce-
151ilor rusesli I", a spas el and infra in Kiev.
Putand sa aib5 leg5turi cu impiiralia Bizantului prin apele
Niprului, locuitorii Kievului se pare c5 cunosteau inert inainte
de a deveni supusii lui Oleg aceasta imp5r5tie. Stailucirea Ta-
rigradului sr civilizatia lui inaintatti nu li erau strfiine. Nimic
deci mai firesc ca printii for sa ravneasca cucerirea acestui
ores. Asa se esplia ca Ina Askold $i Dir, primii st5pani Va-
regi ai mamei ceteitilor ruse" au incercat o invazie asupra

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA 113

Bizantului. Oleg, la fel '.de razboinic si tot asa de ravnitor de

a pune stiipanire pe comorile cetatii lui Constantin cel Mare,
cobori pe apele Niprului, patrunse in hotarele imparatiei Bi-
zantine §i ajunse pane la Poarta de Aur a stralucitei capitale
crestine, pe care o supuse §i o constranse sii-i plateasca tribut.
Dar contactul cu aceastfi cetate nu putea sa ramana fare
urmari. 0 oaste alcatuita din oameni primilivi, dar bogati in
fantezie ca aceia a printilor rusi, era cu atat mai bine prega-
Hitt pentru influinte, pe cari nu le putea prevedea. In Bizant erau
biserici pompoase, erau preoti imbracati in odajdii de aur, o
curie imparateasca plina de fast, vechi $i puternice inslitujii de
culture si traiau oameni cu carte, imbracati altfel decal bar-
barii ... Contagiat ca multi din osta§ii sai de cele vazute aci
si biruit de o putere, pe care n'o vedea, dar care-i cucerise
si-i stapanea sufletul, Askold insus s'a intors din Tarigrad crestinl...
Ucis de Oleg, trupul lui a fost ingropat nu departe de Kiev.
Si dupe cateva veacuri pelerinii rusi au inceput sa villa an de
an sa se inchine mormantului, care pastreaza moastele celui
dintai comandant de oaste ruse increstinat ...
()data drumul spre Bizant deschis de falangele oste§esti
este neIndoielnic ca pe acest drum mai plecau spre cetatile
Bizantine si veneau de acolo in cuprinsul Russului $i alti oa-
meni purtand alte uniforme decal acelea ale ostasilor. Se du-
ceau si veneau negustori dornici de afaceri si cu ei sau sin-
guri se mai duceau si oameni, manati de alte indemnuri, mai
tart decal interesele materiale, impinsi de necesitati sufletesti
si cu ei sau pe urma for soseau spre Kiev si carturari, veneau
preoti si misionari cu gandul:de sigur de a desteleni un pamant
sk de a impinge stralucirea Constantinopolului cat mai departe.
Dupe expeditia nereusita a lui Igor, urmasul lui Oleg si
fiu al lui Rurik asupra Tarigradului, supu§ii imparatului bizantin
prinsera curaj si incepura sa vin tot mai multi in tinuturile
de pe valea Niprului.
Prinsa in mrejele cuvantului acestor oameni $i mai ales
al preotilor §i emisarilor ortodocsi, sositi din parfumul si Wit-
lucirea unei lumi, care in mintea primitivilor din stepele de pe
Nipru lua proportii de basme, insas vaduva lui Igor, principesa
8

www.dacoromanica.ro
114 PROBLEMA NATIONALS DIN RUSIA

Olga, energica regentii a regelui si fiului sau minor Sviatoslav,

cAzu jertfa unei convertiri precipitate, pleat' In Constantinopol,
unde fu botezatii, avand nas pe impfiratul Constantin Porfirogenetul,
si de unde intorcfinduse acasii deveni sub noul nume de Elena
una din cele mai infocate propagandiste ale credinlei ortodoxe.
Cum Ins drujinele varege, prea deprinse cu rfizboiul, cu
cruzimile lui si cu dispretul pentru vdismasi, nu puteau fi usor
captate pentru o religie, care insemna mil fate de' oameni, fie
pretini fie dusmani, care cerea abnegatie, iubire si pace,
Rusia veche continua a dimanea pagans sub domnia lui Svia-
toslao, distrugfitorul Kazarilor $i biruitorul Bulgarilor.

Increstinarea Rusiei.
Vladimir cel Want.
Dupii moartea acestuia insA istoria Russului face saltul
puternic, care va determina intreg cursul desvoltfirii viitoare a
poporului rus.
Inca in vials fiind, Sviatoslav a 1mpfidit pAmantul stfipanit
de el intre cei trei fii ai sfii: laropolk, Oleg si Vladimir. Aces-
tuia din urmA, desi era fructul unei legaturi cu o sclavg, fostul
stApAn al Kievului 1-a Ifisal Novgorodul.
Vladimir insfi era un om de o ambilie salbatici, poftitor
de domnie absolutfi, setos de cuceriri lipsit de culturfi ca
si de on ce sentimente de umanitate, depravat, de o sen-
sualitate bolnavi (intretinea, dup5 cum spune legenda, un mare
numfir de femei I) si de o cruzime, pe care numai Ivan cel
groaznic i-a putut-o egala. Abia inscilunat la domnie el porni
cu dizboi in contra fratilor sfii, ii ucise si sefficu stripan peste
Odle tor. A cucerit apoi o parte a Lituaniei, a supus triburile
letone 5i finice ale Letoniei, a recucerit Rusia Rorie, pe care
o stApanea Polonia si gi-a asezat resedinta la Kiev.
Crud cum era, Vladimir simlea ca $i Ivan cel groaznic
necesitatea unei religii. El avea nevoie de mangit'erile, de taria,
de primenirea sufleteascA, pe care o poate da o credintel.
La inceput aces( primitiv sanghinar crezu ea-5i poste gasi
aceasta necesarfi impficare cu sine in formele vechei religii

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATIONALA DIN MIA 11S

slave. El ridica statui zeilor pagani $i jertfi acestora cu ferocitatea

unui Nero pe crestinii de pe atunci.
In curand insa el se plictisi de aceasta religie. Ea nu-i
da aceia ce ravnea sufletul lui, torturat de nelinisti inexplicabile.
Ii trebuia o alta, o adevarata religie. Dar nu stia, nu putea sa-si
dea seams care poate fi mai bunt'. S'atunci el trimise depu.
tafiuni in farile cu religiuni deosebite pentru a-i educe infor-
male asupra acestora. Catolicizmul nu-1 mulfami, fiindca i se
pitru prea rigid. Religia islama nu-i place°, fiindca prevedea
circumcizia $i interzicea beutura. Pentru credinfa mozaica nu
se putea hotari, deoarece nu iubea pe ovrei. Ramase insa foarte
incantat, poate incalzit si de un sentiment atavic (bunica sa
Olga-Elena fusese intaia prinfesa ruse ortodoxa), de raportul
deputafiunei intoarse dela Constantinopol. Amploarea $i stra-
lucirea ritului ortodoi, bogafia bisericilor bizantine $i fastul ce-
remoniilor de ocazie la Tarigrad sfarsira prin a-1 cuceri gi a-I
hotari sa imbrafiseze credinfa ortodoxii. Ambilios cum era Ina,
barbarul print nu se putea decide sa cerseasca, el vote sail
cucereasca $i credinfa. $i de aceia cobori cu ostirea sa pe
apele Niprului, pfitrunse in hotarele imparafiei bizantine, cuceri
orasul grecesc Cherson si de aci trimise vorba imparafilor
Constantin si Vasile sai dea in casatorie pe sore for Ana,
ceiace acestia, terniandu-se de o invazie a Rusilor, consimfira
sa face. Satisfacut astfel in orgoliul sau, Vladimir primi botezul
dela preotii greci gi adopts numele de Vasile.
Intors la Kiev ca cretin ortodox el porunci sa se &lame
statuiele ridicale zeilor slavi, intre can gi faimoasa statute a
zeului Perun cu capul de argint gi barbs de aur, ridicatA pe
Ifirmul Niprului, $i ordona tuturor supusilor sAi, inclusiv celor
din Novgorod, sa prim easca din manile preofilor bizantini, os-
fetid si prizonieri, botezul.
Dupe increstinare Vladimir se schimba cu desavarsire. El
deveni un adevarat crestin. Nu mai ucidea, nu mai torture, ura
razboiul si iubea pacea. Inalfa biserici si zidea scoli, in can
tinerii rusi citeau $i Inv:101u biblia $i carfile sfinfilor. Barbarul
de alai data se transforms in bunul, in milostivul, cucernicul,
sfanial Vladimir, frumosul Soare al Kievului 1 ..."

www.dacoromanica.ro
116 PROBLEMA NATIONALI DIN RUSIA

Astfel sub domnia acestui print tinutul Russ cu capitala

Kievul, leaginul Rusiei, adiuga la unitatea sa de slat $i puterea
uriase a credintei ortodoxe, comorile civilizatiei bizantine $i in
consecinta garantia consolidarii, perpetuirii $i infloririi Rusiei
de mai tfirziu.

LIn Limp oarecare, dupfi moartea increstinotorului Rusilor,

numirosii fii riimasi din asa de multele sale crisitorii, imp5r-
tasiti toil cu domenii din primantul stripanit de parintele lor,
provocarfi turburriri Ingrijorfiloare pentru soarta mostenirii f, Bo-
teziitorului".
laroslau, printul Novgorodului, procedand Ins dupi pilda
tatalui sau, ajunge singur striprin al mostenirii acestuia. El isi
asezi ca st Vladimir reseal* la Kiev. Potoli tulburorile interne,
distruse definitiv pe Pecenegi, barbarii cari nelinisteau mereu
populatia stepelor $i procedfi la consolidarea Rusiei, atfita, cat era
pe atunci, Intari credit* ortodoxi dfind tfirii sale o legislatie
solidi Ruskaia Pravda $i inzesirfind resedinta sa Cu nu-
miroase institulii, biserici, manastiri $i scoli dupi modelul celor
din Bizant, nazuind ca din ea sa fact un al doilea Tarigrad.
Oratie acestor sfortiri Kievul se ridici la o strfilucire $i
putere, care intrecea pe a tuturor celorlalte cetriti din acea
vreme. El deveni marele principal 1'4 de celelalte principate,
cari existau in veacul al XI-lea iii vechea Rusie. Iar principele
care it stipinea lua titlul de mare principe exercitAnd $i o su-
prematie asupra celorlalti printi.
Acest fapt fu insa in acela$ Limp $i un izvor de marl $i
nesffirsite neajunsuri pentru Rusia. Caci mostenitorii marelui
principe, ca $i principii altor provincii, se intreceau sa devinfi
domnitorii Kievului.
Dupe vechiul drept succesoral slay $i scandinav succe-
siunea se cuvenea celui mai britrin din familie. Astfel succe-
siunea marelui principal al Kievului ca $i a celorlalte principate
trebuia in sensul acestui drept uzual sa -i revina celui mai Va-
han din familia printului defunct.
Dar dupfi legiturile cu Bizantul $i dupli ce de ad reusiri
sa pitrundi in Rusia, in afarrt de modele de biserici, de cetili

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA 117

51 de porii de our ai norme privind indrumarea vietii private,

publice $i sociale, Ru5ii incepura sa amestece ceiace aveau
din trecutul lor cu ceiace venea dinteo lume cu mai multa
lumina' de cat a lor.
Astfel unit printi, cuceriti de aceste noui formule de villa
sau pentrudi interesul 5i ambilia be poruncea, incercau sa de-
semneze la tronul lor ca mostenitori nu pe cei mai batrani din
familie, cum be indica uzul slay $i scandinav, ci pe fiul sau fii
lor, cum ii indruma dreptul bizantin.
In aceste condiiii problems succesiunii aparu in curand
ca un adevArat bici a lui Dumnezeu. Ea deveni un izvor ne-
secat de riizboaie civile, de framantliri interminabile 5i/de lupte
fratricide, cu repercursiuni adeseori dezastruoase, intre priniii
Rusiei.
UrmArile lipsei unei ordine de succesiune bine stabilite
se accentuarg mai ales dupii moartea lui Iaroslav eel Mare. 0
serie intreaga de printi se socoteau ca avand dreptul la sca-
unul marelui principat al Kievului, fie sub titlul de cei mai bA-
Irani, fie sub acela de fii ai marelui principe decedat $1 din
aceasta cauza urma o perioada nesfar5ita de tulburari, de mi-
zerii neinchipuite $1 de primejdii grozave pentru Rusia.
Lupta aceasta din nenorocire nu se da numai pentru Kiev,
dar at pentru celelalte principate, ele fiind reclamate de diver5ii
gi numero5ii printi pentru acelea5i motive de mai Miami" sau
de descendenti directi" ai domnitorului.
Rusia de odinioarii veacurile XI. $i XII. se imparli
din aceasta cauza in foarte numeroase principate sau republici,
unele mai mart sau mai mid, can toate insa erau expuse pri-
mejdiei de a fi cucerite de popoarele barbare, can be invadau.
Intr'un astfel de haos cu greu se putea inchega o auto-
ritate centralizatoare.
Un singur mare principe se ridicii in !mita aceasta perioadii
de turburari ai rrizboaie civile pentru succesiune: Vladimir Mo-
nomacul, Intemeietorul cetatii Vladimir pe raid Kliazma, din
care Andrei Bogoliubski, marele principe de mai tarziu at Su-
daliei, incerca sa Mai al doilea Bizanj rus.

www.dacoromanica.ro
118 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA

Un bine insa se desprinse $i din aceasta stare de turburari

continui. Numero$i locuitori, saracili de atatea fazboaie, incal-
call mereu, baljocurili, tortureji $i ameninjaji in viata for de
barbarii nomazi, veniji din nordul marii Caspice $i din jinutul
Uralilor, satui in fine de atatea lupte fratricide $i crezand ca
vor gasi hrana $i mai multa lini$le in finuturile paduroase din
vecinatate, se ridicara din stepele Rusiei $i trecura in vaile
marilor fluvii: Volga, Oka, Kama, Don etc., unde se stabilira ca
coloni$ti $i se amestecara cu triburile finice $i turcotalare, cari
mai pujin. rezistente sfar$ira prin a se topi cu vremea in mas-
sele ruse$ti.
Timp de trei veacuri dura acest proces de colonizare con-
tinua, al carei rezultat fu creiarea Marei Rusii, desparjita un
limp indelungat prin hotare bine definite de Rusia Mica.

Dupa Vladimir Monomacul ramasera doi fii: George Dol-

goruki gi Mitislay. Cel dintai deveni stapanul Sudaliei, noul prin-
cipat intemeiat de coloni$tii ru$i pe valea Volgii pi fundator
al cetajii Moskovei. lar cel urma primi succesiunea asupra ma-
relui principat al Kievului.
Prinjii Rusiei Mari, descedenji ca gi cei din Rusia Mica
ai Varegului Rurik ravneau gi ei, ca toji ceilalji, in domnia ma-
relui principat din jara de origine. Si de aceia ei incercara in
mai multe randuri, profitand de turburarile deacolo, sa puns
mane pe Kiev.
Prinjul Sudaliei, Ahdrei Bogoliubski, fiul lui George Dol-
goruki, ajutat de o coalijie de unsprezece .prinli reu$i in 1169
sa infranga pe Mitislav, marele principe al Kievului $i sa re-
duce importanja acestuia la aceia de simplu principal, la fel
cu celelalte din acea vreme.
Dupa aceasta infrangere titlul de mare principat a trecut
asupra Sudaliei din basinul Volgii pf prinjul de Sudal deveni
mare principe avand o supremajie deocamdata numai de ordin
spiritual asupra celorlalji prinji.
Colonia pi-a invins Ora de origine. Rusia Mica a fost re-
dust' in un rol secundar.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA 119

Invazia tetarilor.

0 nenorocire insa $i mai mare incerca Rusia Mica in se-

colul at XIIIlea, cand Tatarii lui Octai, condusi de Mangu, strip
nepotul marelui Oengis-Han, tabarara asupra oraselor $i sa-
telor ei. Kievul fu devastat cu o salbatacie fare pereche. Bise-
ricile ai manastirile ca si mormintele marilor printi furs aril-
mate $i jefuite. Ceiace se refa'cuse dupe jaful intreprins de Su-
dalieni $i Vladimirieni la 1169, fu scum din nou distrus $i pre-
fficut in cenuse si praf.
In tot timpul slapanirei mongole tatarscina printii
Rusiei Mici ca si cei din alte regiuni $iau perdut indepen-
dents, ei atarnau de bunavointa Hanilor $i erau nevoili sa se
prezinte acestora din cand in cand pentru a face dovada de
credinta lor sau pentru a li refera asupra situatiei din princi-
patele supuse.
Fiecare print, Inainte de a se urca pe iron, trebuia sa
alba Invoiale, firmanul iarlikul Hanului. Fara acesta ni-
menea nu putea deveni domnul vr'unui principal.
Orice decret, trimis de Han, era ascultat de print in ge-
nunchi.
Cetatenii din toate aceste principate ruse furs obligati sa
li plateasca tatarilor o dare de cap (capitatie). Acest tribut era
o greutate insuportabila pentru populatia Rusiei Mici, saracita
si sleita de vlaga in urma indelungatelor rfizboaie civile s'a lup-
telor cu barbarii din afara. ,Si cum foarte multi nusi puteau
achila birul, ei erau nevoili, conform legamantului ce aveau, sa
Intre in slujba stapanilor mongoli, devenind sclavii lor.
Dar pe langa tributul banesc, Rusii mai erau siliti sa ofere
tatarilor $i un tribut de sange, un numar limitat de °Oast, can
trebuiau sa lupte in randurile mongole. Acest tribut era ase
menea o sarcina foarte grea pentru poporul rarit al Rusiei Mici,
$1 in fine niciun principal rus nu putea face razboi cuiva
fare autorizatia prealabila a suveranului tatarilor.
Influinta stapanirii mongole asupra statelor ruse si mai
ales asupra Rusiei Mici a fost dezastruoasa. Avantul, ce-1 luase
aceasta, dupe Imbratisarea religiei oriodoxe a civilizailei bi-

www.dacoromanica.ro
120 PROBLEMA NATIONALA.DIN RUSIA

zantine, fu paralizat de ignorania barbara si de cruzimea azi-

atica a noilor stapani. 0 lunge si chinuitoare perioada de le-
targie, de indobitocire sistematica a unui popor, care daduse
semne evidente de inclinari spre o desavarsire cultura15, in-
seamna asprul jug mongol.

Sub stiiptinirea Lituaniei.

Acest jug se prelungi pane prin jumatatea a doua a se-
colului at XIV-lea, cand Rusia Mica cu capitals ei, Kievul, fu
cucerita de armatele lituane ale regelui Jedimin urmasul lui
Mindvog, increstinatorul at primul rege at Lituaniei.
Eliberata de sub jugul mongol, Rusia Mica putu subt noua
stopanire se -pi pastreze intact5 religia gi limba sa, cad Litu-
ania, care cuprindea in noile sale hotare un mare numfir de
provincii rusesti, adopts ea insas in buns parte ritul ortodox $i
proclama pentru o buns bucata de vreme limba ruse drept
limbfi oficiala a statului lituan.
Aceasta stare de relative !Wale $i mullamire (Wiwi insfi
numai pang catre sfarsitul veacului at XIV-lea, cand regele li-
tuan Jagello, fiul lui Oljerd $i nepot a lui Jedimin primi, dup5
stingerea dinastiei de Anjou, sa fie incoronat la Cracovia, in
1386, rege at Poloniei.
Jagello, °data cu incoronarea sa, primi religia catolica
$i constranse pe supu$ii sai din Lituania, cari pane atunci nu
adoplasera o religie crestina, s5 se boteze in credinta Romei.
Cu trecerea regelui lituan in Polonia $i cu str5mutarea
resedintei regale in Cracovia, Lituanienii constatara ca unirea
tariff for cu Polonia nu e numai o simple uniune personal5, ci
ceva mai mull: anexarea Lituaniei cake Polonia.
lar populatia din provinciile ruse, cari fficeau parte din
regatul lituan, i$i dadu curand seamy ca limba ruse $i religia
ortodox5 nu se mai bucurau de consideralia al toleranla de
mai inainte. Limba poloneta si credinja catolica se straduiau
sa li is locul.
Nemulfumirea comuna a Lituanienilor si Ru$ilor ajula pe
prinful Vitovt, fiul lui Kestut, fratele lui Oljerd pi unul in marii

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA.NATIONALA DIN RUSIA 121

eroi populari ai Lituaniei, sa constranga cu forla armata pe

Jagello, ca sa recunoasca complecta autonomic a Lituaniei si
sa numeasca pe seful rasculafilor mare principe at aces-
tei fad.
Dornic de independenfa pi marire, Vitovt nu putea insa
suferi sa fie vazalul nimanui $i de aceia se straduia din toate
puterile sa scape de subt supremafia regilor Poloniei, precum
se silea sa inlature ai orice supremafie a Rusiei orientate, fapt
care 1-a indemnat sa ceara Rusilor ortodocsi din provinciile
sale sail aleaga un mitropolit, independent de acela at Rusiei
orientate si avand resedinfa in Kiev.
Cala vreme Lituania si-a putut menfine independenfa ei
aproape absolute subt dinastia Jagellonilor, populafia ruse din
provinciile aparfinand Lituaniei s'a putut desvolta inteo relative
liniste pastrandu-si limba si religia ei.

Sub jug polon.

Dupe stingerea dinastiei Jagellone insa aristrocafimea po-
loneza incepu a agita ideia unei uniri mai stranse intre cele
dotal fari.
La insistenfele ei regele Sigismund at II-lea convoca la
1569 o adunare a tuturor marilor seniori din Polonia si Lituania
la Lublin, unde cu concursul catorva voevozi ai provinciilor
lituane se hotari ca cele doua f ari sa se lege pe veci inteo
uniune personalo, avand un rege comun: pe acela al Poloniei,
o capitala comuna: Varsovia, o dieta si un senat comun.
0 parte din provinciile rusesti ramasera in baza acestei
hotarari si mai departe in granifele Lituaniei, dar Rusia Mica
fu detasata de aceasta gi incadrata in statul polon.
Hotararea dela Lublin avu consecinfe din cele mai se-
rioase pentru provinciile rusesti si mai ales pentru Rusia Mica,
Nobilimea poloneza urmarind consolidarea uniunei dela
Lublin fiicea Coate sforfarile pentru a cuceri si asimila nobi-
limea lituaniana si ruse. Cultura inaintata si moravurile ei avand
lustrul unei civilizafti occidentale erau arme puternice de per-
suasiune sigura, de atracfie si de cucerire.

www.dacoromanica.ro
122 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA

Se punea ins In calea succesului definitiv religia orto-

doxa, pe care nici nobilimea $1 nici mai ales multimile ruse
nu voiau s'o abandoneze.
0 dispozitie a Intelegerii dela Lublin garanta respectarea
des5varsit5 a credintei ortodoxe.
Cetatea aceasta trebuia insa cuceritii cu once pret pentru
a se ajunge la o uniformitate politica $1 religioasii.
In vederea realizarii acestui scop Sigismund at III-lea in-
lesni Intrarea iezuilllor gi propoveduirea credintei catolice de
catre ace$lia In provinciile ortodoxe ale statului polon-lituan.
Pusi la lucru $i calauziti in sfort5rile for de o culture so-
lid5 $1 de o indemanare neintrecut5 in captarea sufletelor, cru-
cialii lui Loyola realizar5 in curand succese holaratoare. Ei
convertira la catolicizm o bunii parte a nobilimei ortodoxe. Si
pentru a invinge $1 pe cei earl nu se puteau desp5rti de fastul
ritualului ortodox $i de limba liturgics slavon5, iezuitii se mul-
tumir5 cu o stare de provizorat, cu un fel de compromis mire
ortodoc$1 $i ctitolici, cu o unire de ocazie, care mai tarziu tre-
buia sa devina complecta $i definitive.
Aceasta Unire consta in recunoasterea Papei ca $ef su-
prem al cre$tinismului. Ea Visa Unitilor ritul ortodox $i limba
liturgics slavon5. CAci poporul slav, prea legat de trcidiliile lui
$1 prea inamorat de fastul credintei bizantine ca $i de limba
lui liturgics, nu u$or putea fi determinat se imbriltiseze o religie
rigid5, lipsit5 de forme $i amploare, ca cea catolic5 $1 s5 as-
culte liturgia inteo limbs, cea latina, care ii era cu desaviirsire
streina.
Contopirea supusilor pravoslavnici cu cei catolici inteo
singura credinI5, cea a Romei, era fire$te $1 in interesul Polo-
niei $i at regelui ei. De aceia statul polon sprijinea din Coate
puterile actiunea iezuitilor. Unirea $i soliditatea acestui scat ca
$i sprijinul Apusului catolic numai in chipul acesia puteau fi
garantate.
Dar dace iezuitii au avut oarecari rezultate, de sigur irn-
portante, In shnul nobilimii din provinciile rusesti, fie din moti-
vul ca aceasta era geloas5 de stralucirea si puterea seniorilor
polonezi, fie pentru pastra domeniile, amenintate de puterea

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA 123

de stat a Poloniei sau pentruca ea s'a lasat convinsfi de uriasa

putere de persuasiune a ucenicilor lui Loyola, in schimb sfor-
guile acestora au rams fare roade remarca bile in massele
populare. Aces lea, prea concrescute cu tradifiile $i datinile sira-
mo$elli $i prea strains legate de credinla ortodoxi, de biserica
$i preofii for pravoslavnici, la inceput au refuzat cu indadire
de a se supune injoncfiunilor iezuitice, iar mai apoi, cfind °data'
Cu propaganda iezuitil interveni si puterea de stat a Poloniei,
ele recurser5 la o acfiune de aparare din cele mai vii, pe care
nu odatfi au transformato in miscari si represiuni violente.
Inca din timpurile cele mai vechi rus.ii au cultivat ideia
si spiritul de asociare, de colectivitate. Organizaliile for de ajutor
reciproc iii adancesc originea pima in negura acestor vremi
primitive.
Rfimasi acum singuri, amenintati in existenta lor, vazand in
primejdie insfis credinfa $i biserica nationals $1 constatand c5 chiar
unii din episcopii si mitropolifii for dela Kiev (Mihail Ragoza $1
Ruski) trec la catolicizm Ruski reinviara vechile for societali de
asistenla mutual5, le transformara in tot atatea lovar4ii reli-
gioase §i prin ele incepurfi lupta de aparare, o vasnica lupta
de salvare a nalionalitalii $i crediniii stramosesti.
Colegiilor iezuite aceste tov5rfisii le opuserfi scoli si se-
minarii, pe cari be ridicau in orasele rusesti si in cari cresteau
$i se inarmau cu cunostinfele necesare iinerii orlodoxi, de cari
poporul avea nevoie penfru a-i apara credinfa. Un astfel de se-
minar ele intemeiazii si in Kiev pe care mitropolitul ortodox,
Petru Movila, 11 transforms inteun impozant colegiu, dup5 mo-
delul colegiilor iezuite si din care cu ajutorul savanfilor Invitati
de el facu un mare si puternic centru de cultura al Rusiei Oc-
cidentale.
Aceasta lupta, purtata cu insistenffi si inversunare, dfidu
degraba rezultate. Episcopii, dupace cafiva din cei trecufi la
Unire furs ucisi de massele revoltate, se inspaimantara de pri-
mejdia, care-i ameninf a si trecura ei insisi in fruntea celor ce
apirau ortodoxismul.
Dup5 mitropolitul unit Ruski, se instals in Kiev fanaticul
mitropolit ortodox Peiru Movilo, care pe langa cultura sa nu

www.dacoromanica.ro
124 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA

intarzie sa-si pun5 in aplicare, ca fost c5petenie de oaste st cu-

nostintele sale militare si sä opreascii astfel cu ajutorul armelor
incerc5rile de convertire la catolicizm ale credinciosilor sai.

Regimentele clizacesti.
Zaporogii.
Pentru a-si ap5ra hoiarele regatului de inc51c5rile tatarilor
si ale turcilor cari deveneau tot mai dese, regii Poloniei orga-
nizeaz5 din sanul colonistilor adusi din sudul Rusiei de seniorii
polonezi pentru a-si popula intinsele for domenii din Ucraina
(tare de granit5), un corp de graniceri, pe care-1 imp5rtira dup5
circumscriptii in dourizeci de regimente c5zacesti, avand fiecare
in fruntea lui un polcovnic (colonel) si toti ascultand de un
halman, ales de cazaci si intarit de rege, care isi exercita atri-
butiile lui dupil ce lua avizul unui consiliu al bairanilor (stal7ina).
Acesti graniceri cazaci se bucurau de o seams de privi-
Iegii si de o desavarsit5 libertate individual5 si cetateneasc5.
Cum insa num5rul for crescu prea mull si deveni ame-
ninfator pentru linistea Poloniei, regele Stefan Bathori 1u5 ma-
suri pentru reducerea for la un num& de abia case mii con*
derand cazaci si graniceri numai pe cei inscrisi intr'un anume
rtgistru, revazut si aprobat de autoritatea de stat, iar restul tre-
buind sa reintre in sirul t5ranilor sau al robilor gliei.
Cazacii refuzar5 insa s5 dezarmeze. Ei ramasera si mai
departe militari si cum toti erau de religie ortodoxa si descen-
denti din massele populare ruse prezenta for in Rusia Mica
deveni o primejdie reala pentru pulerea centra15, pentru nobi-
limea polonez5 si rush si pentro catolicizm.
Un fel de avangarda a acestor cazaci erau asa numitii Zapo-
rogi sau cazacii de dincolo de faimoasele cataracte ale Niprului
avand inlr'una din insulele acestuia puternica for cetate sicia.
Ei erau o ceat5 de osteni vecinic in arme si gate in on
ce clipg de a apara credinta si p5mantul slay, on de a ataca
pe p5ganii, cari nutreau ganduri de cucerire a acestui patrimoniu.
Zaporogii erau ca si sotii for de credinta de pe cursul de
sus al Niprului si ca si cazacii de pe Don Don /ii subt

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA 125

ascultarea unui hatman (pe unul din acestia Taras Bulba

l'a invecinicit scriitorul Oogol!), aveau toll drepturi egale, traiau
in mese comune $i se socoteau frail pe vials.
Pregatiri de libertate.
Persecufiile religioase incepute in veacul al XVI-lea con-
tinuara si in veacul al XVII-lea. Si la durerea, pe care o in-
cerca poporul Rusiei Mici pe urma acestor perseculii se adauga
§i suferinfaf pe care acest popor trebuia sa o indure din cauza
impilarilor de tot soiul, In care era supus de catre seniorii po-
lonezi si polonizafi sau de arendasii ovrei ai domeniilor acestora.
Dorul de libertate si ravna de a scapa de robia, in care
gemea poporul ucrainian, nu gaseau nicairi rasunet. Magnafii
Poloniei si ai Lituaniei erau atotputernici. Nici regele nu putea
face nimic in contra voinfii lor.
Izolatele revolte ale celor cari nu mai puteau suporta im-
pilarile $i sarcinile nemaipomenite, cu cari erau impovarafi, furs
inabusite in sange. .
Cazacii insa vegheau. Descinsi din sanul robilor, cari su-
fereau, infrafifi cu ei prin credinfa si nazuinfi comune, ei a§tep-
tau numai momentul potrivit pentru a interveni si seful hotarat,
care sa-i conduce in biruinfa.
Si mai aveau o nadejde robii Ucrainei. Dincolo de Nipru,
peste hotarele farii for si mai departe pe farmii Volgii se taiga
tot mai puternica si mai ademenitoare mantia unui stapan im-
perial, purpura farului Marei Rusii, care descindea din aceia§
origine, era rus si ortodox ca si ei si care trebuia sa se milos-
tiveasca de soarta for si se le vine in ajutor.
Momentul asteptat de poporul Rusiei Mici $i de cazacii,
can vegheau in capataiul destinului acestui popor, vent.
Bogdan Hmelnitki.
Un modest raze§ cazac, Bogdan Hmelnifki, fusese baljo-
curit, arestat, batut si inchis de un senior polon. Revoltat de
acest ultraj darzul cazac se infafise inaintea Jul Vladislav, re-
gele Poloniei si ceru dreptate. Regele se planse de neputinfa

www.dacoromanica.ro
126 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA

sa, II numi in schimb pe razesul cazac hatman at Zaporogilor

$i inainte de a-1 concedia ii arata un petec de Mille, pe care
desemnase o sable, spunizindu-i: MI5 insemnul regal! Apara-te
cu sabia impotriva celor ce to batjocuresc. Fa-ti dreptate cu ea
si dupe ce itt vet lua satisfactie $i vei birui pe dusmanii tai,
vei binevoi sa vi sa ma ajuti $i pe mine in contra paganilor
si rebelilor din regatul meu!".
Hmelnitki ascultand sfatul regelui lua comanda zaporogilor
$i ajutat de tatarii din Crimeia infra in Rusia Mica. Cazacii de
aici se insiruir5 subt sleagurile lui $i se rasculara $i robii gliei.
Armatele poloneze furs infrante. Panii poloni si seniorii
rusi avura mutt de suferit din partea sclavilor rasculati. Caste -
lele lOr furs devastate $i cei prinsi acolo ucisi. Arendasii ovrei
isi parilsir5 in grabs avutul $i se refugiara in Polonia din MO
masselor, hotfirate sit se razbune.
Bogdan Hmelnitki fu proclamat hatman al intregei Rusii
Mici.
Dar regele Vladislav muri $i succesorul lui, loan Cazimir
hotari sa inibuse degraba $i cu orice mijloace revolts Ucrai-
nienilor.
Tradat in vreo trei randuri de Hanul tatarilor, care fusese
mituit de Polonezi $i infrant tot de alatea on de acestia, Hmel-
nitki se hotari sa recurga la ajutorul Romanovului Alexe Mihai-
lovici, larul Rusiei Mari, caruia ii ffigadui unirea Rusiei Mici
cu Rusia Mare.
Alexe, dupti ce lua juramantul atamanului si al adunarii
demnitarilor, convocati de acesta, $i dupii ce aproba ca Rusia
Mica sa continue a avea armata sa nationals, ea alegand si pe
hatman, ca nobilimea sa -$i p5streze drepturile avute, ca admi-
nistrarea oraselor gt perceperea impozitelor sa fie flicute de
ucrainieni etc. declare razboi regelui polon.
Succesul formidabil at tarului inspaimanta pe hatmanut
Bogdan. El se temea de atotputernicia tarului. Sciipat de jugul
polonez, darzut cazac, gelos de libertatea lui si a supusilor sit,
ezita acum sa accepte de bunavoe stiipanirea unui autocrat ca
acela al Rusiei orientate. Rusia Mica independents, al card
unic stapan putea sa fie el, ii convenea cu mutt mai bine. Si

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA 127

aceste ganduri ale hatmanului le inpfirtfiseau intocmai si tova

rfisii lui de arme.
Impins de aceasta dorinta, Hmelnilki isi dilcrt jurilmantul
gi intro in !rotative cu Carol al X-lea, regele Svediei, caruia ii
ceru ajutorul impotriva larului.
Dar Alexe Mihailovici incheie pace cu Polonia si nu peste
mull si cu Svedia.

Ucraina trece sub

scetprul tarului.
Bogdan Hmelnilki muri. Dupe el fu ales hatman al Rusiei
Mici fiul situ Gheorghe. Sub acesta izbucnirfi not rfiscoole. Ca-
zacii 41 impfirfeau simpatiile. Unii erau pentru tarul Moscovei,
aljii pentru independenta Rusiei Mici si in fine erau glasuri,
cari pledau pentru regii Poloniei si Svediei. Osfilitatile Intre
Rusia Mare si Polonia reincepurfi si durarrt pfinfi cand ambele
jfiri iii sleira cu desfivfirsire resursele, necesare pentru conti-
nuarea rfizboiului. Un compromis interveni la 1667 intre ele, in
baza caruia tarul Alexe lua in stilpfinire intreg teritorul Rusiei
Mid de pe jfirmul slang al Niprului Ucraioa propriu zisti
inclusiv Kievul $i Smolenscul de pe jfirmul drept al atestui eau,
restul fronfinfind Poloniei. Alexe mai renunta in schimb 4i la
Lituania.
Abia incepu Moscova administrafia noului teritoriu $i tur-
burfirile izbucnira din nou. Cazacii nu se puteau impfica cu
dictatura I arului si nu puteau suferi pe demnitarii moscoviti,
insfircinaji cu aceasta administrare. Insus Mefodiu, mitropolitul
Kievului I i arala nemuljfimirea impotriva Moscovijilor. El refuzil
sit se supudi patriarhiei de Moscova care dela 1686 in urma
renuntfirii patriarhiei de Constantinopole la suzeranitatea asupra
bisericei ruses% exercita ea aceastfi suzeranitate si insista
sit famantio sub aceia a Constantinopolului. La indemnul si di-
recta lui instigare ucrainienii se rfiscularfi si uciserli un mare
num& de demnitari moscoviji. Iar dupe aceasta ispravii se until
cu fraiii for de pe frirmuL drept al Niprului, pe at dirui hatman
Dorocenko it proclamarfi stiipirt unic at intregei Rusii

www.dacoromanica.ro
128 PROBLEM NATIONALA DIN RUSIA

Mici. Temandu-se insa de invazia Turcilor, cari in aceste vre-,'

muri erau in culmea puterii si cari sub Mohamed al IV-lea
invadara solul Rusiei Mid devastand orasele si satele de pe
tarmul drept al Niprului cu of salbatacie, care egala pe aceia
a tatarilor, ucrainienii revenira $i recunoscura din nou stapa-
nirea tarului.
Prea mull insa nici Ucraina nu ramase linistita din partea
turcilor. Ea deveni ca si Rusia din dreapta Niprului camp de
batae, camp de morminte si de mormane de oase. Pacea ce
s'a incheiat intre tarn!, care o apara si sultanul, care o ravnia,
i-o lase lotus celui dintai (1681).

Incercarea Hatmanului Mazeppa.

Ucraina .10 pierde autonomia.
0 noua incercare de rupere a Ucrainei de cake Rusia
Mare si de proclamare a independentii ei mai fact' pe la ince-
putul veacului al XVIII-lea hatmanul Mazeppa, erou Invecinicit
de versurile lui Punkin, Byron si Victor Hugo.
Prietin al Poloniei, in care crescuse si aliat al lui Carol
al XII-lea, !agate Svediei, el fu infrfint, °data cu acesta, la
Poltava (1709) de °stile lui Pettit cel Mare.
Faimosal hatman, care simboliza asa de desavarsit men-
talitatea rusului viclean s'a omului, capabil sa inspire toate
iluziile pentru a masca nazuintele si gandurile sale intime, se
dill* refugiat, desnadajduit $i plangand soarta 'aril sale in
Benderul Basarabiei.
Dupe el fu ales hatman al Ucrainei Skoropadski, un om
supus tarului si gala de a executa toate poruncile acestuia.

Petru cel Mare, inselat asa de crunt de Mazeppa, caruia

ii acordase cea mai desiivarsita Incredere, temandu-se de nil-
zuintele separatiste ale populatiei si cazacilor din Ucraina $i
voind SA le puns copal pentru totdeauna lua o seams de ma-
suri, cari, dace nu suprimau Inca autonomia .provinciei de pe
valea Niprului, insemnau lotus o brutala stirbire a acesteia.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA 129

Tarul numi un comisar al sau pe langa hatman, el avand

dreptul sa asiste la sfatul starOnei, sa controleze activitatea
acesteia §i a pre§edintelui ei §i sa coordoneze interesele i
adiunile Rusiei Mici cu acelea ale Rusiei Mari, urmarind unifi-
carea §i contopirea definitive a acestora infr'un singur stat.
Cazacii din Rusia Mica perdura, ca §i cazacii de pe Don
(Donfii), rand pe rand privilegiile de altadata. Cei cari au mai
ramas militari furs pu0 sub disciplina comandamentului central
moscovit, iar polcurile" (regimentele) suspecte mutate in re-
giunile din Rusia Mare. Ucraina fu impanata, in vederea unifi-
&aril, cu fundionari moscovili §i orice rus, de on unde, putea
sa cumpere proprietafi, in oricare parte a Rusiei Mici §i sa
se a§eze ad.

Avanpostul Ucrainei, republica Zaporogilor, fu i ea des-

fiinfata. Sicia cazu in mainile armatelor imperiale §i fanaticii
ei locuitori neputand suporta jugul autocratului moscovit, emi-
,
grara in Crimeia.
Dupe moartea hatmanului Skoropadski, Petru cel Mare
refuza sa numeasca un nou hatman. El i§i perduse toatil incre-
derea in aceste capetenii de oaste cazaceasca.
Succesorii lui mai folerara institufia restrangand insa din
ce in ce mai mult atribuliile hatmanului.

Sub domnia Ecaterinei a II -a.

Sub stapanirea Ecaterinei a II-a vulcanul vechilor pasiuni
religioase 'al nazuinfelor de libertate nalionala §i socials
izbucni din nou. Fanaticii ortodoxiei urmareau starpirea unifilor.
Ucrainienii voiau reunirea cu frafii for de pe I &mut slang al
Niprului §i strangerea tuturor RuOlor Mici inteun slat fiber,
independent de Moscova. I ar sclavii din ora§e §i dela fare,
serviforii §i robii gliei clocoteau nadajduind scaparea din catu-
ele stapanilor.
Autocrafia insa ignora tattle aceste nazuinfi, ea nu infe-
legea sa apere decat scopuri, can intrau in rostul ei de a fi.
9

www.dacoromanica.ro
130 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA

Ea vrea cuceriri cat mai multe, cat mai largi gi cat mai desa-
varsite. Ea pretindea ca toata lumea din cuprinsul stapanirii
sale si chiar dincolo de aceasta sa creada in ortodoxism gi
refuza sa tolereze nrizuinji de emancipare socials in provin-
ciile anexate, aiata vreme cat in Rusia Mare era alta ordinea
socials.
Si fiindca de o reconciliere a acestor nazuinli opuse nu
putea fi vorba, Ucraina deveni din nou campul de generals si
inversunatrt indierare. Pe piimantul ei ingrrisat de veacuri cu
sange omenesc, plin de Kurgane, de morminte stratiliate gi risi-
pile de ferul plugului si de oase scorojite de arsija soarelui,
se ridicara in arme din nou Cazacii, chemaji in ajutor de pa-
rinlii gi neamurile for robite gi setoase de lib eriate ; apilrura
vijeliosi $i disprejuitori de moarte, proectandu-si busturile pu-
ternice in apele limpezi ale Niprului, Zaporogii, rechemaji din
Crimeia de Ana Ivanovna, gi (Aar& cu ei furs gate si °stile
impetuoasei jarine Ecaterina a II-a, seniorii gi cavalerii regelui
Stanislau al Poloniei avand alaturi pe spahii gi ienicerii suite-
nului sau gloatele Hanului din Crimeia. Iar printre toji acestia
se amestecarS, setosi de jefuirea $i devastarea tuturor gi
a orice haidamacii sau haiducli, cari in pornirea for de dis-
trugere erau ajutaji de plebea dornica de razbunare gi satula
de robie.
Focul care se incinsese cu bobotaie trecu si in rfizoarele
vecine. Din stepele Donului, inconjurat de furioase cete de
flamanzi, pornea acel faimos brigand Pugacev, care, inaintand
pe urmele lui Stenko-Razin, ameninja cu distrugere creajiunea
lui Petru cel Mare.
Autocrajia nu era insa sortita sa piara. Ritmul ei era in
plina ascendent/1. Soarten ii alesese ins un girant la inallimea
lui Ivan si Petru cel Mare, inlemeietorii ei. Ecaterina a II a stia
sa domneascrt, sfi pastreze 5i sit inmuljeascii mostenirea pri-
mita dela inaintasii sei.
Revolta din Ucraina si sudul Rusiei fu inabusita de ge-
neralii, pe care Ecaterina stiu sa-i aleagrt din cei mai de-
votaji favoriji ai sai. Polonia fu infrantrt. Turcii gi Tatarii fura
b 'Mutt.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA iii
Rusia Mica e in intregime
anexatA la imperiul moscovit.

S'odatfi cu alte provincii fu anexata la Rusia §i tot

pAmantul din dreapta Niprului. Rusia Mica fu rupfa in intregimea
ei de cAtre Polonia $i cu hotarele, pe cari le avea inainte de
uniunea dela Lublin, fu anexata la imperiul moscovit.
Stapana absolutA si pe Rusia Mica, Ecaterina suprima
institulia hatmanalului $i prin ucazul din 1783 legitima servitu-
dinea fruineasca si aci, intrucat aceasta in Ucraina nu existase
de cat de fapt, Mai a fi fost incadratA in vreo dispozifie legalA.
Confesiunea units (uniata I) primi si ea o puternicA lovi-
tura. 'Un an inaintea morfii sale Ecaterina semna ucazul, prin
care se suprimau toate episcopiile unite din Rusia Mica (1795)

Se desfiinfeazti si
republica Zaporogilor.
Odatfi cu anexarea Rusiei Mici orgolioasa impArateasii
se hotari sA desfiinfeze, de astadato pentru totdeauna, si cuibul
de pe Nipru at Zaporogilor. Generalii ei daramara sicia si iz-
goniril de aici pe vulturii, cari pane atunci aparaserii cu fana-
tizm ortodoxia $i pilmfintul Ucrainei in contra pfiganilor. Zapo-
rogii se stabilira in mici colonii, presArate pe farmii mArii Ne-
gre si de Azov, devenind din cruciafii, cari fusesera altadatA,
simpli calarefi sprinteni §i viteji, incadrafi in °stile imperiale.

Dorul de independents si
sfortari pentru realizarea ei.
Sub noua stApanire populafia Rusiei Mici indurA alaturi
de frafii for slavi din Rusia Mare toate relele unui autocratizm
fare scrupule. NAzuinfele ei de emancipare $i libertate furs ina-
bu$ite de camarila imperialit Ea 'Astra lush* cu tenacitate
vechiul sau vis de libertate si independenfa.
Carturarii, ridicafi din sanul ei cultivau $1 propoveduiau
aceasta nazuinfa in societafi secrete. Faimoasa Societate de

www.dacoromanica.ro
132 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA

Sud, constituita dupe anul 1822, in care fusese desfiinf eta Ifni-
unea Binelui Public, iii avea aderenfii mai ales printre °Medi
Rusiei Mid, cari propoveduiau idei republicane $i preconizau
subt aceasta forma independenfa Ucrainei.
Tematori de aceste nazuinti separatiste, tariff Rusiei si ca-
marila imperials nu crufara nici un mijloc $i nici o violenta
pentru a desrivarsi unificarea. Ei suprimara si inlaturara once
organizm si, once asezare, care s'ar fi putut opune unei cen-
tralizari desavarsite.
Astfel la 1839 confesiunea si biserica unite furs suprimate
pentru totdeauna (sinodul dela Polotk).
Tarul Alexandru al II-lea, urmand politica predecesorilor
sai, inlatura prin ucazul din Mai 1876 limba ucrainianii (sau
mai bine: idiomul ucrainian) din administratie, justifie si din
scoli impunand pretutindeni limba Moscovei.
Revo lufia din 1905 &Mu locuitorilor Rusiei Mici nadejdi de
mantuire. Ei se aruncara cu entuziasm in varlejul razboiului civil.
In primele Dume patrunsera peste 40 de deputali ucra-
nieni. Lupta for provoca insa din nou reacjiunea autocrafiei
si camarilei jariste. Legea electorala din 1907 ii puse in impo-
sibilitate de a mai alege vreun reprezentant in Duma imperials.

Dupe revolutia din Februarie 1917 Rusii Mici socotira

sosit timpul pentru realizarea vechiului for vis. Ei staruiau deo-
camdata pentru federalizarea statului rus, in care Ucraina urma
sa -si albs deplina sa autonomie politica. Foarte multi urmareau
insa o rupere a Rusiei Mici de cake Moscova si proclamarea
deplinei sale independent e.
Inca subt Kerensky, Rada (diets) ucraniana isi reluase
vechea sa activitate $i nazuia sa realizeze vederile revolufiona-
rilor Ucrainei. Autonomia Rusiei Mici devine realitate. Dar modul
de a actiona at conducatorilor Ucrainieni facea pe dictatorul
Rusiei revolujionare sa banuiascii ca acestia nutrese idei se-
paratiste.
Dupe luarea puterii de cake bolsevici Rada numeste in
inceputul lui Noemvrie (1917) un guvern national autonom si
proclamii independents de fapt a Rusiei Mici.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA 133

Comisarii insa, cari urmaresc conservarea unitatii Rusiei

pentru motive de ordin social, asa cum Orli o voiau pentru
motive de ordin nalional, refuza sa recunoasca noua stare de
fapt. La ordinul for Sovietul deputatilor lucratorilor $i solda-
filor din Kiev declare i'ntr'o motiune, ca nu Rada, ci el, Sovie-
tul, e in drept sa reprezinte Ucraina. Refuza in consecinta sa
recunoasca guvernul, numit de Rada §i adaug5 ca proletarii
Rusiei Mici sunt hotarati sa nu sa despart5 de tovarhii for din
Rusia Mare, cu cari impreuna vor apara guvernul central al
Sovietelor.

Conflictul e aslfel declarat. Vechii revolutionari, adevaratii

patrioti, intelectualii §i . toate elementele con§tiente ale Rusiei
Mici proclam5 independenta acesteia. Bol§evicii ins& cari vor
dictatura proletariatului, cari urmaresc revolutia mondiala §i
cari se straduesc sa concentreze loath' suflarea umana in pa-
radisul bol§evic, se opun, fire§te, cu indarjire acestei indepen-
dente 51 vor face totul cu putinta pentru a inliitura guvernul
burghez" de azi §i a-I inlocui cu imputernicitii comisarilor.
Cine va e§i biruitor din acest conflict, vom vedea.
Noi romanii nu putem dori decal biruinta celor ce vor sepa-
rarea Ucrainei de &litre Rusia. Independenta ei e garantia cea
mai sigura §i cea mai puternica a independentii §i infloririi
Romaniei-Mari, ce va veni.
late in aceste cateva cuvinte esplicarea depa$irii cadrului
restrans al unui rezumat istoric, ce-mi propusesem sa fac. A
cunoa0e cat mai bine tam, pe care ni-o dorim vecina, inde-
pendent& ordonata §i infloritoare, este o datorie a noastra a
tuturora.

<90061

www.dacoromanica.ro
 Polonia.

Triburile slave, asezate pe Vistula, la originea for nu se

deosebeau inteu nimic de triburile de aceias rash din preajma
lacurilor Ilmen $i Peipus $i de pe vsaile raurilor din Rusia nord-
vesticii. Datinele, limba $1 Intreagii psihologia for erau identice.
Dupil cucerirea log- de &litre Le$i, .anarhia, care e o cali-
tate iniiscutii a slavului, Inca& asa cum i-se puse caplit prin
Varegi $i anarhiei, care stlipanea triburile dela poalele Valdailor.
Oratie energiei cuceritorilor $i simtului de disciplini5 al
acestora se inchegti pe Vistula statul polonez, care avea sil
joace mai bine de doulisprezece secole un rol din cele mai
importante in istoria mondial.
Acest fapt ins inchegarea Poloniei contribui inteo
puternic5 masurti la separarea slavilor poloni de slavii din
Rusia. Limba for lua forme $i accente deosebite de acelea ale
limbei rusesti. Mai aproape de Occident, ei imprumutaril cultura
$i civilizatia acestuia $i imbriitisarii religia Romei, cultul romano-
catolic, in timp ce slavii rusi adoptara religia ortodox5 $i cu
ea cultura $i civilizatia bizantina. /
Mai tarziu Polonezii $i Ru$ii incepuril a se afirma ca doua
popoare streine $i avand interese deosebite, peniru cari Intrara
de repetite on in conflict armat unul cu altul. Fiecare i$i avea
credintele, nr3zuintele $i idealele sale, opuse scopurilor celuilalt.
Diferentele de religie, de nationalitate, de cultura $i dorinfQ
de a be uniformiza, setea de cucerire a guvernantilor, ambitia
$i orgoliul claselor dominante be impinserg la razboaie Inde-
lungate $i ceancene.

Una' raai intai la 1386 subt Jagello $'apoi definitiv la 1569

prin paclul dela Lublin cu Lituania, care cucerise Intre limp $i

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA 135

anexase si provinciile ruses% Rusia Altai si Rusia Mica,

Polonia devine statul cel mai puternic in orientul apropriat at
Europei insemnfind pentru principatele ruse cea mai serioasii
primejdie.
Rezimat5 pe aceastfi forj5, ea Blecg in repetite rfinduri
principatele ruse invecinate. Este insfi adeseori paralizat5 in
miscArile sale de armatele Hanilor Mari,. de Turci si de ostasii
Moldovei.
La inceputul veacului al 17-lea, in perioada cumplitelor
turburiiri, cari frimantau Rusia Mare si tend Moskova era ame-
nintatfi de rebelii, condusi de pretinsii descendent! ai lui Ivan
cel Groaznic falsii Dimitri , cavaleria regelui Sigismund
reuseste s5 cucereasca si sa puns siSpfinire pe Kremlinul Mos-
kovei. Dar dupe doi ani Polonezii sunt alungaji din Cetatea
sfanta de massele ruse rasculate si conduse de cei doi eroi
popular!, printul Pojarski si macelarul Minh!, a cfiror statuie
este astazi una din podoabele Moskovei.
Un destin eau se pares ins ca urmareste Polonia. Rusia
More devenea subt fart (Ivan cel Oroaznic lug cel dintfii acest
titlu 1) o putere de temut. La vest se ridica regatul prusac, mani-
feslfind tendinta sail liirgeasca hotarele si sa puns maim pe
Danzig si Thdit, cari o desparteau de colonistii sal; Austria, acest
monstru, rezultat din inconstienta $i lipsa de energie a alutor
popoare alogene, dar inzestrata cu o guvernare centrals hots-
riitS, n5zula si ea sa -si impinge granitele mai departe si sail
infig5 tentaculele in primfinturi m5rginase. In Lituania, in pro-
vinciile Baltice, in Rusia Alba, Rusia Mica si Rusia Rosie (Oa-
litia) se afirmil tot mai 15murita o constiintS, urm5rind libertfiti
nationale, desrobiri sociale si libera practicare a credintelor
religioase.
In fala acestor ameninjfiri Polonia r5manea pasiv5. Ea se
lega de asezilmintele ei invechite si 'Astra cu indarjire orga-
nizatia sa feudall
Puterea central se distrama amenintand sa se pulverizeze
cu desavarsire. Regele era sclavul marilor senior!. Liberum
veto ii paraliza once initiative $i once mfisuri tinzilnd la mo-
dernizarea si consolidarea Poloniei. Dieta, departe de a-si in-

www.dacoromanica.ro
156 PROBLEM NATIONALA DIN RUSIA

deplini chemarea sa de fauritoare de legi, corespunzatoare

vremii, $i de indrumatoare a variatelor §i multiplelor framantari
popula/e, se transformase intro arena de pugilat reciproc, de
certuri continui si de ambilii nestapanite. Armata ramasese cu
cadrele sale medievale. In afara de cavalerie, Polonia nu avea
alte formatiuni militare. Poporul de jos *i mai ales tadinimea
patimea incatu§ata de glia, pe care o muncea. Nimeni nu se
gandea la emanciparea acestor masse, cari ele singure ar fi
putut inlatura primejdiile din deal $i garanta independenta §i
inflorirea Poloniei. Cei de neam strein §i de alta credinta, de-
cat cea catolica, erau urmariti §i persecutati. $liahta nobi-
limea se lupta sa polonizeze toate natiile alogene si sa
uniformizeze religia, contopind in credinta catolica pe toti
supu§ii regatului.
Sfortitrile catorva patrioti luminati, cari prevedeau furtuna,
de a modifica constitutia, de a intari puterea regal& a suprima
,,liberum veto" §i de a reduce prerogativele Dietei se izbira
de nepasarea multora, de ambifia §i refuzul altora §i de Ira-
darea catorva.
Rusia, Prusia §i Austria facura planul sa imparts intre ele
regatul bantuit de anarhie. Ele aveau deci tot interesul de a
mentine aceastrt stare de lucruri $i de a indeplini cererile no-
bililor tradatori, can le solicitau intervenfia.
Fatalul nu mai putea fi inconjurat. 0 prima impartire a
stralucitului regal de altadatil urma dupii razboiul dela 1772 prin
tratatul din acest an. Ecaterina lua Rusia Alba, Prusia primi Po-
senul *i Austria Galitia.
Prima impart ire fu urmata de a doua. Modificarea consti-
tutiei din Mai 1791 impinse pe duwanii launirici ai Poloniei
$i aparatorii vechei start de lucruri sa ceara din nou intervenfia
vra§ma§ilor din afara impotriva rjacobinilor" reformatori. Astfel
o noua incursiune a imperiali§tilor externi in regatul lui Sta-
nislau Poniatovski determine a doua impart ire a Poloniei.
Rascoala celor ce voiau sa pastreze pufinul ce le
mai ramasese, sub conducerea eroului popular Kosciusko, de
origine lituan, nu impiedeca a treia §i definitiva impartire a
fern, care fusese puternica Polonie.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA 137

Mamie ducat a! Val7oviei, infiintat de Napoleon §i hota-

rarea acestuia de a reface, ca un raspuns la concursul, pe
care i-1 dadusera in toate razboaiele sale de pane atunci legi-
unile poloneze de subt comanda lui Dombrowski, vechiul regat
polono-lituan (1812), aprinse nadejdea *i inflacara moralul celor
ce ardeau de dorul de a-si regasi patria pierdula. Dar fatalul
se puse si de astadata deacurmezisul.
Alexandru I danduli seama, ca o constiinla ca aceia
care prinsese aripi in toate sufletele poloneze §i di amintirea
unui lung trecut, plin de stralucire, nu pot fi a§a de usor Ina-
buOte, recunoscu Poloniei o constitulie liberals $i primi sa
poarte titlul de rege al acesteia (1815).
Dar nesuccesul revoluliei din 1831 aduse dupa sine su-
primarea acestor libertiiti. Inversunatul autocrat, care era farul
Nicolae I retrase constitulia data de predecesorul sau. Minis-
terele Poloniei fura inlocuite cu simple directiuni, subordonate
guvernului central dela Petersburg. Dieta fu inchisii. Regatul
era administrat de funclionari, numili de tar. Armata nationals
fu §i ea abolita §i recrulii polonezi incadrafi in oastea impe-
riala. Impozitele fura unificate treptat $i moneda nalionala in-
locuita cu moneda rusa. Averile rasculatilor au fost confiscate
$i foarte multi incarcerali sau deportali in Siberia §i alte pro-
vincii indepartate ale Rusiei.
Dar 4i dup.(' aceasta definitiva prabusire a Poloniei na-
lionale, armatele ruse se intalneau deseori in razboaiele, pe
cari tarn le purtau in fad streine, cu legiunile poloneze, ray-
nitoare de a infrange pe marele for dusman si de a-si reinvia
patria asasinata. Asifel in Ungaria aceste armate se intalnira
cu revolulionari $i legionari comandafi de generalii poloni Bern
i Dembinski (1848).

Refaculi dupa moartea lui Nicolae I, cel mai inver§unat

autocrat al Rusiei, care inecase in sange nazuinlele de emanci-
pare ale supusilor sai, sforfarile de libertate ale Polonezilor,
Romani lor si Maghiarilor, §i profitand de oarecari concesiuni,
pe cari le acordase Alexandru al II-lea, conducatorii Poloniei,
organizali in nurneroase societafi secrete, pusera la cale o noua

www.dacoromanica.ro
138 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA

incercare de smulgere a patriei for de 'subt calcaiul strein

(1863). Cantand imnul lui Dombrovski: Nu, Polonia nu va
pied". (Escio Po lsa nie sginella), multi linen primira moartea
pentru a reinvia prin ea Polonia iubita.
Incercarea insa dadu si de astadata gres. tar urmarile furs,
cu loath' interventia celor trei marl puteri: Anglia, Franta si Aus-
tria in favoarea revindecarilor poloneze, foarte grave. Orice
aparente de autonomie furl' inlaturate. Vechiul regat, atilt cat
apartinea acum Rusiei, fu impartit in zece gubernii. Limba ruse
fu proclamata limba oficiala $i sfortari se faceau ca limba po-
loneza sa fie scoasa pane si din invillamantul primar. Univer-
sitatea din Varsovia deveni universitate rush. 0 adevarata furie de
unificare si rusificare se deslantui asupra Poloidei. Averile confis-
cate ale rasculatilor se vindeau escluziv Rusilor si mosiile tu-
turor nobililor suspecti furs date taranilor, can le lucrasera
pane atunci. Deportarea, capeteniilor poloneze in Siberia sau
in Ellie provincii departate ale Rusiei, precum si deplasarea
functionarilor in-guberniile rusesti apartineau planului de poto-
lire si rusificare a Poloniei.
In vremea revolutiei din 1905 Polonezii asteptau si se pre-
gateau s'a prinza din nou momentul pentru a-si realiza visul.
Elementele liberate ruse in frunte cu cadetii pledau in
Duma imperials, in care Polonia era reprezentata printr'un im-
portant num& de -deputati, pentru autonomia complecta a pro-
vinciei din basinul Vistulei.
In 1915 guvernul imperial rus la cererea aliatiloroi pentru
a ridica moralul trupelor poloneze, facu fagadueli solemne de
libertate urmasilor lui Koscinsko. Kerensky, dictatorul Rusiei
revolutionare, repeta si intari $i el aceste fa'gadueli.
Dar stralucita tars de altadata zace astazi infranta si Ina-
busita subt calcaiul de fier al armatelor prusace. Ea si-a pus
loath' nadejdea in biruinta armatelor aliate. $i pentru aceasta
biruinta legiunile ei lupta si azi, ca si odinioara legiunile lui
Dombrovski, al'aturi de armatele Frantei, increzatoare deopotriva
in deslegarea fericita a destinului.

www.dacoromanica.ro
 Lituania $i Provinciile Baltice.

A§ezati dup5 venires for din Azia pe tfirmii raului Nimen,

Lituanienii din secolul al VIII-lea, de$i apartineau acelea§i fa
milii arice, nu aveau nimic comun cu slavii ru*i. Ei §i-au p5s-
trat credinta pagan& zeii si datinele, structura specifier" §i limbs
lor, strein5 de aceia a slavilor.
Pe la inceputul secolului al XIII-lea printul Minduog, un
primitiv indrasnet §i sanghinar, suprim5 pe Coate celelalte c5-
petenii ale singuraticelor triburi lituane §i puse temeliile solide
ale statului unitar lituan, la care mai adauga pi cateva principate
ruse din vecidatate. Primi botezul dela papa Inocentiu al IN71ea
§i fu proclamat cu aceast5 ocazie rege at Lituaniei.
Urmwil lui Mindvog care Intre timp deveni un fel de
Iulian Apostatul, Tntrucat p5r5si creOnismul §i se intoarse iarh
la credinta lui pagan5, regele Gedimin I i ad5og5 la regatul
s'au plimantul invecinat al imuzilor pagani, supuse Rusia Alba
§i cuceri Rusia Mica cu capitala ei, Kievul. Flub s5u Olgerd
consolid5 mo§tenirea p5rinteasc5. Iar Jagello, urmwil acestuia
primi sr" fie ales rege at Poloniei §i legit astfel inteo uniune
personals cele dou5 Earl: Polonia §i'Lituania (1386).
Subt Vi/out, nepptul lui Jagello pi fiul eroului popular
Keslul, fratele regelui polon, Lituania fu recunoscut5 §i procla-
math' mare principal, care-§i pfistra deplina independents de stat
0415 la Uniunea dela Lublin (1569), cand legatura intre cele
dou5 fari deveni mai strans5, intrucat ele in afara de regele
comun aveau §i o capital"' comun Yar§ovia §i o diets
comun §i cand Rusia Alba §i Rusia Mica trecur5 subt sfera
de influint5 a Poloniei.
In timpul cat a dainuit aceast5 leg5tur5 a Lituaniei cu Po-
Ionia prima s'a resimfit puternic de influinta celei din urnii. In

www.dacoromanica.ro
140 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA

special nobilimea a adoptat multe din insueirile si deprinderile

nobilimei poloneze, a carei limbs o vorbea cu preferinfa.
Un proces spontan de unificare ei contopire sufleteasca
era pe cale de a se desavarei intre clasele nobilitare ale celor
doua popoare.
Aea se explica hotararea lor, afirmata gi dupe inglobarea
celor doua OH la Rusia, puternic susfinuta cu ocazia invaziei
lui Napoleon, ca si in timpul revoluflei din 1831 el mai tarziu,
de a reface uniunea de odinioara.
Tars puternica ei locuita de oameni gate de toate jertfele,
era firesc ca Lituania sa fie temuta. Tariff ruei o ravneau cu
ardoare. Ei o atecara in repetite randuri. Nu reuei s'o cuce-
reasca definitiv Ins decal Ecaterina a II-a, care-ei intinse astfel
granifile imparatiei sale pans in apele Nimenului.
Incercarile Lituaniei de a -si redobandi independenta sau
de a reconstitui vechea unire cu Polonia dadurg, ca $1 incer-
carile acesteia, gree. Timp de un veac si mai bine ea cunoscu,
ca ei aliata sa ei ca ei celelalte provincii alogene, anexate la
Rusia, persecuiffle nalionale, religioase ei sociale, precum $i
toate brutalele mijloace ale unei unificari ei rusificari, lipsite de
orice scrupule.
Amintirea generalului Muraviev, spanzuratorul", care in-
sarcinat de Alexandru al II-lea cu inabueirea riiscoalei din Li-
tuania (1863) ei care spunea di nu e nevoie ca rasculatii sa
mai fie facuji prizonieri", este de sigur si astazi vie in mintea
Lituanienilor. Precum la fel va ramanee amintirea evacuarilor
in masse a populatiei civile spre Siberia de catre comanda-
mentul rus in razboiul Inca nesfareit.
Astazi Lituania se gaseete subt ocupafle germane. Ea vrea
sa devina independenta. Diela ei a fost redeschisa. Cancelarul
Germaniei a declarat in Reichstag di tars din valea Nimenului
nu va mai fi restituita Rusiei.
Viitorul apropiat ne va lamuri asupra swill acestei fad.
Ceiace e sigur e ca biruinta aliafilor poate sa Insemne
independenta ei. Un triumf al Germaniei ar insemna insa cu
siguranta schimbarea jugului de panel eri cu acela al Prusiei.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA 141

Provinciile Baltice.
Cele trei provincii din nord-vestul Rusiei $i de pe Iiirmii
Balticei: Letonia, Estonia i Curlanda deriva din p5manturile
locuite odinioarrt (sec. VIII.) de Lelgolii, apartinand rasei arice
(partea de sud a Lituaniei), Livii §i Ciuzii, apartinand rasei
finice (partea de nord a Letoniei si Estonia) si Korsii, apar-
tinand familiei arice (Curlanda).
Atrasi de situatia geograficA a acestor tinuturi negustorii
germani incepura s5 descind5 aci Inca de prin veacurile 11 $i
12. Iar pe urma for sub pretextul de a increstina pe p5ganii,
cari le Iocuiau, sosirA si misionarii catolici, cari incepura" s5
clildeasca biserici. Populatia b5stinase se art insa ostilg noii
credinti si ostilitatea ei se transforms in violente cand b5g5 de
seamy c5 trimisii papei urmiresc nu atilt cuceriri sufletesti, cat
mai degrab5 cuceriri materiale. Cei treculi la crestinism isi
spfilarii in Dvina botezul primit $i se intoarser5 la zeii for pii-
gani. Papa Inocentiu al III-lea infuriat trimise sub conducerea
episcopului Buxhiitaden (an. 1200) o expeditie de calugari-os-
tasi, care patrunseig in Letonia pe valea Dvinei cu un mare
num& de corabii $i se asezarri in cetateii, pe care o cliidiril
in repezeal5 si pe care o numira Riga, fficand din ea resedinta
comandantului lor. Curand apoi acesta Buxhowden chern5
$i instalift in p5mantul cucerit Ordinul: Frail! milifiei lui Cristos,
a cliror uniform' consta dintr'o mantie alba, prev5zuta cu in-
semnul unei cruci rosii si o lance. Partea cea mai mare a
acestor frail" erau Nemti veniti din Saxonia si Vestfalia. Ei
aveau inf5tisarea de calug5ri, dar in realitate erau ostasi nemti.
Strigtitul de ajutor al bistinasilor si hotifirarea for de a
se opune cu forta acestor pirati cu cruce nu duse la niciun
rezultat. Fratii militiei lui Cristos" a dancirti cuceririle for in
primantul virgin, pe care -1 calcar5, si unde intampinau o rezis-
tenta transformau in cenuse gospodifiriile p5gfine, iar pe locurile
pustii inallau cerati, tot atatea puncte de reazim si apilrare cres-
Unease:la.
Uniti mai tarziu cu cavalerii Ordinului teutonic (Insemn:
crucea neagr5,) intemeiat in Prusia Orientals pela 1230, acesti

www.dacoromanica.ro
142 PROBLEM NAIIONALA DIN RUSIA

rifler! se declarii stapani pentru totdeauna ai provinciilor cu-

cerite. Iar Mare le Maestri', §eful lor, trona in adevarat Dom-
nitor peste toate aceste pamanturi. Indigenii letoni fini tura
vreme indelungata robii lor, indurand cele mai cumplite per-
seculii gi umiliri.
Tull rusi socotind aceste provincii ca aparlinand Rusiei
le atacarg in mai multe randuri. Ivan cel Oroaznic purl un
lung $i sangeros razboi cu ordinul cavalerilor letoni, sprijiniji
pi agitali de Po Ionia catolica. El reusi insa in cele din urma
sti Intranet rezistenla pi se curme pentru totdeauna puterea
tor. Dar Letonia fu cedatrt Poloniei scapand deocamdata de Ru$1.
Mai tarziu provinciile Ba ltice ajunsera subt protectoratul
Svediei $'apoi din nou fur inglobate in statul polon $i iarhi
recucerite de Carol al XII-lea, regele Svediei.
Petru cel Mare, care lines deschiza cu orice pret,
o fereastri spre Europa" reu$i dupe lupte indelungate $i pline
de jertfe s'a cucereasca definitiv Letonia $i Estonia, pe can le
anexrt la Rusia (1721), duet ce le asigura o autonomie destul
de largS. Curlanda fu $i ea unite cu-Rusia subt Ecaterina a II-a.
Nu putura ins nici aceste povinciii s'a ramana pentru
totdeauna crutate de procesul de unificare gi rusificare.
Alexandru al III-lea, mai ales, se sforla sit duce la bun
sfar$it aceashi operatie. Suparat ca Nem tii considers cele trei
provincii ca fiind germane de$i conafionali de-ai lor sunt
prea putini acolo gi ca ei le reclami pe seama lor, tarul
recurse la o serie nesfar$ita de mijloace, cari i-se pareau po-
trivite pentru a desavar$1 rusificarea populatiei letone $i fine
din %rile Baltice. El puse la cale gi incuraje o vie propaganda,
care jintea se-I aducri aminte populatiei de jos $1 mai ales fa-
ranimii ca originea ei nu era germane $i ca ritterii" au lust
cu forla pamantul, care trebuia se' fie al bastina$11or. Refuza sa
dea urmare plangerilor, pe can mosierii germani be adresau
impotriva laranilor, can le atacau castelele $i be distrugeau
gospodatiile. Printr'un ucaz el inlocui limba germane cu limba
rush ca limbs oficiala, inlesni propaganda ortodoxli $1 puse
numiroase piedeci in calea consolidarii confesiunei luterane
(pe care o imbfatiose intre timp populatia letonS). Suprima

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA 143

§colile confesionale inlocuindu-le cu §coli de slat ruse §i inter-

zise utilizarea limbei germane pfinii §i in colile particulare.
Rusifica universitatea din Dorpat. Suprima tribunalele speciale
existente pada atunci si ordonfi unificarea cea mai complete a
justiliei, a administratiei §i extinderea Intregei legislafii ruse
asupra provinciilor Baltice.
Spre deosebire de alte provincii alogene, grosul popula-
'lei bri§tina§e se bucura de aceastri rfisturnare a ordinei vechi,
care nu-i folosise In nimic. Ea ura din tot sufletul pe ritterii"
streini, esploatatori ai avutului national.
In 1905 Ifiranii letoni nu cerudi independents §i nu pro-
testaril In contra Rusiei, ci ei se ridicarri impotriva agresorilor
de ptinri atunci a ritterilor §'odatii cu devastarea caste-
lelor *'a mo§iilor acestora ei masacrau cu o adevfiratri pasiune
sadica pe stripanii for germani.
Astrizi provinciile Baltice fiecare alcfituind o gubernie
sunt asemenea subt stfipiinire germanfi. Si nimeni nu crede
ca Nemtii biruitori le-ar mai restitui Rusiei sau ca le-ar recu-
noa5te independenla. Viitorul ne va larnuri §i asupra sortii for

www.dacoromanica.ro
 Rusia Alba, Rusia Rosie si Finlanda

Rusia Alba s'a intemeial in regiunile locuite odinioar5 de

popoare finice, rusificate in cursul vremii. A primit aceasta nu-
mire spre deosebire de Rusia Neagra, care cuprindea vechile
teritorii lituane (Grodno, Novogrodek §i Bielostok). Supusa in
secolii 13 §i 14 de Lituania, a trecut mai tarziu subt sth'panirea
Poloniei, dup5 a crirei imp5rtire, la 1793, a fost anexata la
Rusia.
Populatia Rusiei Albe a indurat in trecut suferinte cum-
plite, mai ales din motive religioase. Polonia o persecuta pentru
ca era ortodox5. Jar Rusia pentrucil o mare parte a populatiu-
nei Mena, dupe actiunea iezuitilor §i concursul, pe care ace§tia
l'au avut dela puterea de stat polon5, trecuse la unire. Preotii
uniti §i credincio0 for au fost supu§i la torturi Fare pereche
de catra armatele ruse, cari au invadat:o In numeroase randuri.
luso Petru cel Mare a ucis cu mainile sale mai multi preoti uniti.
Dupe anexare diverse ucaze au cautat sa Iniibu§e cu de-
silvfir§ire unirea §i sa restabileascii in vechile §i escluzivele
sale drepturi religia dominants: ortodoxia.
Astazi sunt glasuri cari pretind ca cele palm gubernii :
Moghilev, Minsk, Vitebsk §i Smolensk, cari alciltuesc Rusia
Alba, se vor rupe subt pretexte de ordin istoric, limbistic (graiul
rutean are oarecari nuantilri de diferentiare fatfi de graiul Ru-
§ilor Mari I), social, religios §i geografic.
Clasele proletare se pare Ins c5 se opun acestor ten-
dinte separatiste. Inteo Rusie Alba independent5 ele nu vor
putea juca rolul de atotputernicie, pe careI vor avea pastrand
legatura cu sovietele. Si dad' ele totu§ urmand uzul curent, vor
proclama Rusia Alba republics, aceasta va fi o republics so-
vietic5", incadratil in marea Uniune a republicilor sovietice §i
recunoscand consiliul comisarilor ca guvern central.

www.dacoromanica.ro
 PROBLtMA NATIONALA DIN RLI8IA 145

Rusia Rosie (Galina).

Vechea Galitie era un fel de prelungire a Rusiei Mid.
Triburile slave Croatii albi,
asezate pe tarmii raurilor San,
Pripet si Nistru se deosebeau prea putin de celelalte triburi
slave si pastrau cele mai stranse legaturi cu acestea.
Ca si'n Polonia si Ungaria se afirma cu timpul $i in Ga-
lijia atotputernicia unei aristocratii, impotriva careia printii nu
puteau face nimic.
Pela inceputul secolului al 12-lea boerii gonira pe printul
Vladimir si oferira tronul lui Roman, principe de Volhinia.
Acesta fu gonit la randul sau de cake Maghiari. Dupa moartea
lui Vladimir, Roman reintra in Halici, capitala Galitiei. Se izbi
insa de asta data de ostilitatea nobilimei. El ceru ajutorul Po-
loniei $i dupe ce-si consolida domnia, proceda la inabusirea
atotputerniciei magnatilor suprimand pe toti cei cari refuzau sa
se supung vointii lui.
Cruzimea lui Roman si metodele intrebuintate in tortura-
rea vrasmasilor sal s'au inscris in istorie ca pilde de cea mai
grozava lipsa de simt uman. Teapa lui Vlad Tepes a fost cel
mai modest instrument, cu care Roman i0 suprima victimele.
tar Stefan cel Mare pe el l'a imitat, cand a arat Dumbrava
Rorie cu Lesii injugati la plug (Roman procedase la fel cu prim
zonierii lituanieni).
Subt domnia fiului salt Daniil, Galitia a fost invadata si
pustiita de tatari. Ca sail populeze tare, ramasa pustie pe urma
prapadului mongol, el colonize Rusia Rorie cu un mare numar
de ovrei, germani, polonezi $i armeni.
Daniil se izbi $i el de vrasmasia aristocratiei, in contra careia
proceda tmttand pe fatal sat], der cu mijloace mai putin crude.
La insistentele misionarilor catolici Daniil primi religia ca-
tolica $i fu investit de papa Inocentiu al IV-lea eu titlu de regn.
Dupa moartea primului sau cap incoronat Galijia trecu
cand sub stapanirea Ungariei cand sub aceia a Poloniei. tar
in secolul al XIV-lea fu anexata la aceasta gi facu parte din
regatul polon piing la 1772, cand primul partaj al Poloniei
trecu vechea Rusie Rorie subt stliptinirea Austriei.
10

www.dacoromanica.ro
146 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA

Ce se va alege de ea la sfarsitul razboiului, vom vedea.

Multi din cethienii ei vor reunirea cu Rusia, shit sun! pentru
mentinerea sthrii actuate sau pentru independenja complecth a
Oa litiei si foarte multi, printre can fireste in prima linie ele-
mentele poloneze, sunt-pentru reunirea ei cu Polonia inde-
pendenth.

Finlanda.
Ravnith multh vreme de Svedia, at carei protectorat o
aphra impotriva poftelor Rusiei si dorinjelor germane, Finlanda
a limas o provincie independents panii la anul 1743, cand ar-
matele Elisabetei Petrovna au rupt din trupul ei partea de sud
pang in raul Kiumen.
Iar mai thrziu la 1809 larul Alexandru I infrangand o5tile
lui Carol al XIII-lea, regele Svediei, impinse cucerirea vechei
provincii finice Ong la Torneo.
Finlanda push in lila acestei situatii de fapt, dandu-$i
seama de sliibiciunea protectorilor sgt scandinavi si avand cu-
no5tinlii de pactul intervenit intre Napoleon $i Alexandru, prin
care cel dintai o oferea in schimbul unor concesiuni impor-
tante celui din urmh, fu nevoita sa se puna de bunh voe subt
protectoratul Rusiei gi se recunoasch supremafia acesteia pro-
clamand mare principe Finlandez pe tarul Alexandru I.
Imphratul tuturor Rusilor primi oferta 51 faghdut sa res-
pecte autonomia Finlandei, constitutia (cea mai veche dupe
constitutia Eng lea) si toate privilegiile ei.
Succesorii lui Alexandru respectara si ei leglimfintul pre-
decesorului lor.
Subt imparatul Alexandru at III-lea elementele Bovine ruse,
cari nu se puteau imphca cu injosirea ca mica Fin lima sh
afiseze o nefireasch uniune personals cu uriasa Rusie $i ca ea
sh-5i dirijeze toate afacerile sale interne pe picior de egalitate
cu guvernul jarist, ca sasi aibh parlamentul si senatul sau,
armata sa national& moneda, vamile, posta, timbrele si chile
sale ferate, bugetul, justitia si inviithmtintul shu national, uni-
versitatea sa (Helsingfors), crutatil de once amestec si influ-

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATIONALX DIN RUSIA 141

infa ruseasca etc., incepura o intense agitafie peniru restran-

gerea acestei prea largi autonomii".
Subt Nicolae al II-lea aceasta agitafie continua cu $i mai
multa intefire. Tarul insus gasi ca reclamafiunile rusesti, mai
ales in ceiace priveste unificarea armatei, a monedei, precum
$i a legislafiei, privind interesele comune a celor doua fari,
sunt indreptalite.
Hotarat de a traduce in fapta aceste vederi, imparatul
numi la 1899 guvernator al marelui ducat pe darzul Bobrikov,
un om animat de intentii, cari treceau dincolo de vederile fa-
rului $i cari vizau o legatura mai stransa, o unificare mai ampla,
o contopire a Finlandei cu imperiul, dace nu o rusificare cont.
plecta a ei.
Sovinul guvernator plati in 1904 aceste intenfii cu viafa sa.
Tarul revoca in timpul revoluliei (1905) Coate masurile,
cari tindeau la stirbirea autonomiei finlandeze si numi un gu-
vernator, al carul liberalizm era o garanfie de respectare a
drepturilor marelui ducat.
Dupa ce valurile revolufiei au trecut $i primejdia a fost
indepartata agitafia pentru spargerea fortarefei autonomiste din
Finlanda al.a reluat firul. La 1910 Duma imperiala vote o serie
de legi, cari insemnau o importanta spartura in autonomia acor-
data de Alexandru I, intarita de Alexandru al II-lea $i respec-
tata de fiul acestuia Alexandru al III-lea.
Finlandezii recursera la rezistenla pasiva, implorara aju-
torul strainatafii §i trecura uneori $i la rezistenfa active, care
insa nu le fu de nici un folos.
Revolutia din Februarie 1917 aduse. insa atpeniru Fin-
landa, ca $i pentru alte provincii alogene din Rusia, zorile man-
tuirii $i reintrarea in vechile sale drepturi.
Inainte de a lua puterea, bolsevicii in ceiace priveste
chestiunea nalionala si drepturile popoarelor alogene preconizau
idei de cea mai larga libertate ai spuneau deschis ca ei sunt
peniru independenfa Poloniei, Finlandei, Basarabiei ai chiar a
Ucrainei rezervand pentru celelalte provincii autonomii complecte.
Ajun$i insa la putere oamenii, cari constituira guvernul comi-
sarilor, nu mai erau de aceasta parere.

www.dacoromanica.ro
148 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA

In republica finlandeza toll patriotii reclamau deplina ei

independent& Bolsevicii insa intrigau $i indrumau clasele pro-
letare sa se opuna acestei pretentii burgheze". lar armata
ruse, bolsevizata, din Finlanda avea misiunea de a sprijini pe
tovarasii" de acolo ca sa impiedece refacerea vechiului stat
burghez".
Unificarea, care pornea altadata dela camarilla turista ur-
marind rusificarea cu Coate mijloacele, continua a fi si preocu-
pared comisarilor. Ea se manifests doar in alts forma. Urma-
reste nivelarea social& unirea proletarilor de acolo cu cei din
fostul imperiu, legalura republicei for cu republica ruse, care
in definitiv promoveaza aceleasi scopuri: centralizare, dictatura
$i rusificare. Atata doar ca cenlralizarea $i dictatura de azi
nu mai sunt lariste, ci proletare", ceiace inseamna ins& spre
deosebire de domnia unei adevarate democratii, un mare de-
ficit in contul civilizatiei.
Sfarsitul razboiului sau poate chiar viitorul mai apropiat
va lamuri $i situalia Finlandei si a celor trei milioane de suflete,
cari o populeaza.

CO20 70000000

www.dacoromanica.ro
 Basarabia.

Locuit'a din cele mai vechi timpuri de Romani (Moldoveni),

dup5 cum o recunosc toll istoricii de buns credintii, inclusiv
scriitorii $i publici$tii ru$i; st5panit5 de voevozii Moldovei, din
care film' parte integrant5; recunoscut5 de insii$ imp5r5teasa
Ecaterina a II -a atunci cand propunea imptiratului losif al II-lea
al Austriei reinfiintarea Daciei, care trebuia s5 fiinteze ca un
slat fix $i puternic printre cele trei monarhii Rusia, Austria
$i Turcia $1, care trebuia sii inglobeze in hotarele ei Mun-
tenia, TransilVania $i Moldova, inclusiv provincia dintre Prut $i
Nistru, Basarabia a slujit veacuri dearandul, ca loc de in-
talnire a multor o$ti vrii$ma$e: ru$i, polonezi, turd, scandinavi,
tatari $i atatea alte neamuri barbare, ca arena de Halle, de
sangerare $i de moarte, in care Moldovenii $i-au dat cu priso-
sint5 tributul for de jertfil.
Si totu$i ... In pofida tuturor acestor jertfe, a uraganului
$i a prtipildului, care s'a abalut asupra for amenintandu-le mereu
fiinta, Moldovenii au continual sii existe $i s5 intreadi cu nu-
marul for Coate semintiile venetice a$ezate pe plimantul basarabean.
Prin pacea dela Bucure$ti, semnat5 la 1812, tam' Alexandru
I. a rupt Basarabia dela sanul Moldovei $i f5r5 sil intrebe na-
tiunea, care o stripanea $i o locuia, singura care conta: pe
Moldoveni, c5ci ei erau $i ba$tina$ii Basarabiei $iintemeietorii
$i apar5torii $i sustin5torii ei $i aproape unica populatie a
acestei provincii, a inglobat-o manu militari in granitele Rusiei.

Un veac $i mai bine primantul dintre Prut $i Nistru a ge-

mut subt cnutul rusesc.
Autonornia, pe care io daduse cuceritorul ei curand dupii
raptul dela 1812, s'a distramat incetul cu incetul. Limba moldo-
veneasc5 incepu a fi persecutata. Ea fu scoas5 din adminis-

www.dacoromanica.ro
150 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA

tratie, din justitie, din §coala, din biserica si din cazarma si in-
lacuna cu limbo rush' §i nu se mai pastra de cat in colibele
larane§ti, in franturile de versuri §i in tristele cantece ale ta-
ranilor basarabeni. Conducatorit moldoveni de all data, vechii
boeri, marii proprietari in ravna de a-§i salva avutul $i de a.si
mentine prestigiul iii renegara legea §1 adoptara nationalitatea
ruse. Astfel turma" ramase mita vreme fare pastor, abando-
nata in grija destinului, pierduta in intunerec §i ignoranta, sa-
r5ci15, persecutata gi expusa la toate intemperiile vremii gi ca-
priciile unei autocratii brutale, bovine, spoliatoare §i lipsite pada
§i de cel mai elementar siml de umanitate.
Urmator unui uz practical §i in alte provincii streine, care
s'a dovedit eficace in procedeurile de desnatiOnalizare, guvernul
central recurge §i in Basarabia la masura colonizarilor. El sa-
mana printre moldoveni cede mai variate specii de colon4ti:
Ru§i (Cazaci), llcrainieni, Ovrei, Bulgari, Gagauti, Nemti §i chiar
Elvetieni (Francezi).
Reforma agrara a lui Alexandru al II-lea (1861), din cauza
opozitiei insistente ce o faceau detinatorii marei proprietati din
Basarabia, abia la 1869 incepu a fi aplicata $i aci.
Nu fu insa impartit obOiilor taranoti din provincia mol-
doveneasca decal ceva subt jumatate din totalitatea pamantului
cultivabil de aci. Restul ramase §i mai departe in proprietatea
boerilor ru§i sau rusificati, a statului, a bisericilor, a manasti-
rilor etc.
Lotul (nadelul) taranesc fusese original fixat la 6.5 desi-
aline (7 hectare). Cu timpul insa el se faramita prin succesiuni
§i instrainari.
Multi ar fi vrut complecteze mica mo§ioara, altii cari
n'aveau pamant de loc ar fi cumparat bucuros dela proprietarii,
cari voiau sa-1 vanda. Dar Banco Tdroneasco, infiintata de gu-
vernul rus la 1882 cu scopul de a inlesni cumpararea marilor
proprietati pe seama taranilor, refuza sa o fetal peniru taranii
moldoveni, lipsili de pamant. Ea ajula escluziv pe ru§i si pe
coloni§tii streini §i constrangea, pe cat putea, pe basarabeni
ca sa paraseasca Basarabia §1 sa piece cautand a§ezare sit
Omani in regiunile deparlate ale Rusiei *i in $iberia.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATIONAL/I DIN RUSIA 151

Revolufia din 1905 gasi pe Moldovenii basarabeni in

aceasta stare de sbucium neputincios, de adanca nemulfamire,
de mare mizerie $i de o surdii revolts sufleteasca.
Dar freamatul focului din Rusia Mare se auzi si in Basa-
rabia. Caldura lui patrunse si in inimile basarabenilor.
Manifestul din 17 Octomvrie 1905 al farului Nicolae al
II-lea, care fagaduia constitufie, parlament, libertafi §i dreptate,
puse in miscare §i populafia basarabeanii.
0 seams de carturari, modesti fii de farani §i muncitori,
de dascall simpli, de preoli cucernici, in cari traia Inca dra-
gostea pentru trecut, de tlizesi darji se ridicara sa propove-
duiasca §i sa talmaceasca solia, care venea sa trezeasca din
amorleala lui seculars norodul basarabean.
In entuziasmul for virgin acesti carturari se stransera intro
grupare national - democrats §i infiinfara in Mai 1906 prima ga-
zeta moldoveneasca : Basarabia, inchinata ideilor nafional-de-
mocrate" §i avand ca misiune lupta pentru recastigarea vechi-
lor drepturi moldovenesti si pentru promovarea vietii econo-
mice, sociale §i politice a basarabenilor.
Insemnam printre cei cari au condus cu statornicie si In-
sufletire acest ziar de pregatire a vremilor, ce aveau sa vine,
pe luptatorii : Pan Halippa, loan Pelivan, I. Inculef, Oh. Starcea,
Mihai Vantu, Al. Nour, V. Hertia, A. Mateevici §i attn.
La indemnul for faranimea basarabeana incepu a se afirma.
Ea se organize (tot la 1906) intro Ligd Tordneascd, care intra
in legaturi cu Liga Tartmeasca Panrusa si primi sa populeze
diverse mitinguri, in cari se protesta in contra dizolvarii primei
Dume ai impotriva autocratiei.

Dupe revolufia din Februarie 1917 si mai ales subt guver-

narea lui Kerenski basarabenii sunt intro continua miscare. Con-
stiinfa for se thezeste §i devine active. Contactul cu fulfil de
peste Prut se afirma in timpul tovarasiei de arme mai des si
mai pregnant. Mitingurile moldovenilor basarabeni, in cari se dis-
cuta chestiunea autonomiei farisoarei lor, sunt puternic frecven-
tate. Congresele cooperatorilor (cooperatia in Basarabia luase
in timpul din urma un mare avant), ale preofilor §i invafatorilor

www.dacoromanica.ro
152 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA
ill

voteaz5 in vara anului 1917 cu entuziasm unanim pentru auto-

nomia Basarabiei.
Un duh de inviere sufla asupra provinciei dintre Prut §i
Nistru. Moa$1ele strfimo$ilor adormiti in sfantul p5mant al chi-
nuitei OH basarabene p5rea ca se trezesc $i ele indemnand
$1 cfilfiuzind pe nepoli spre telul suprem.
Osta$ii moldoveni auzirii graind in sufletul for glasul arca-
$ilor de alt5 data. Ei nu puteau sa raman5 streini de freamiltul
care incinsese Basarabia.
Si iat5 c5 ceiace Dumnezeu a volt $i ceiace sufletul ome-
nesc a dorit s'a intamplat.
Basarabia prin glasul o$tenilor siii: Congresul soldafilor
moldoveni, constatator din peste 800 de tfirani in uniform5 $1
ofiteri reprezentand comitetele moldovene$11 ale soldatilor de
origine basarabean5 din garnizoanele Cherson, Odesa, Sevas-
topol, Ecaterinoslav $i allele a volat in jurntitatea a doua a
lunei Octomvrie pentru autonomia Basarabiei, pe care ei sin-
guri erau in stare s'o apere $i s'o impun5 $i altora pentru a
fi recunoscut5.
Vestea ne surprinde tarziu in exilul nostru din Samara de pe
Volga. Ea Ins ne recompenseaz5 de Coate patimirile suflete$0,prin
care am trecut !Anti acum $i ca Saul ne a$ternem fruntea in
tiirana Rigtiduind ca vom r5manea eterni supusi $i credincio$1
Dumnezeului, care ap5r5 $i ajut5 cu atata dragoste poporul roman.
Intaiul act s'a implinit. El a fost cel mai greu. Al doilea,
care va insemna desfivar$irea: reintoarcerea ficei martirizate la
sanul maicii-si, dela care a fost rapit5, va urma de sine.
Un inainta$ al doctrinarilor de 0115 eri $'al aulocratilor
ro$i de azi, faimosul Tihomirov, fostul ppe$edinte al Comilelului
executiv, care a condamnat la moarle pe Alexandru al II-lea,
convertit mai tarziu $i devenit subt Alexandru al III-lea fervent
apfirAtor al autocratiei, pleda in cariea sa La Russie politique
et sociale (1886) pentru dreptul nostru asupra Basarabiei.
Stfipanii Rusiei actuate ni-au recunoscut $i ei altodatil acest
drept. Astilzi 1$1 reneag5 credinlele de odinioarii, precum poate
$i le-ar t5g5dui $i dasc5lul lor.
Dar cu sau fare voia comisarilor, destinul totu$ se va implini.

www.dacoromanica.ro
Tatarii (Mongolii) §i alte neamuri alogene.

Succesorul lui Gengis-Han, intemeietorul imperiului mon-

gol, Oktai, insetosat ca $i talfil s5u de cuceriri, i$i trimise pela
inceputul secolului al 14-lea o parte din triburile sale dela
poalele muntilor Altai sa 15rgeasca hotarele imperiului inspre
Wile din apus.
In dou5 rfinduri principatele rusesti, stabile prin nesfar-
$itele lupte interne, fur5 calcate $i pustiite, pe alocuri prefilcute
in cenu$e gi supuse de hordele barbare ale Aziei subt comanda
printilor Baty $i Mangu, nepotii lui Oktai.
Dup5 a doua invazie (1240), Tfitarii intemeiar5 pe pfimantul
Rusiei un mare imperiu: Orda de Aur, care cuprindea toat5
intinderea dela lacul Caspic gi Urali 0115 la gurile Dunfirii
avfind capitals cetatea Sarai, zidita de Baty pe Volga inferioar5.
Aceast5 Impar5tie era populate de tfitarii cucerilori $i
saipani, de numeroase triburi turce, de resturile Pecenegilor $i
Polovtilor, stramo$ii Nogailor $i Circhizilor de azi $i de alte
fragmente de neamuri finice, peste care domnea atotputernic
Hanul cu re$edinta in Sarai.
AIfita vreme cat a trait Baty, Orda de our 41 pastry in-
treag5 puterea gt leg5turile sale cu imperiul mongol. Dar dup5
moartea cumplitului pustiitor de Cari gi popoare, Saraiul refuz5
sfi mai recunoasc5 autoritatea Marelui Han din Azia $i proclam5
in 1260 independenta Ordei. lar dup5 12 ani Tatarii adoptara
religia lui Mahomet.
Vreme de dou5 veacuri ace$ti intru$i barbari tinura sub
vasalitatea for pe printii Rusiei, cari far5 iarlikul Hanului dela
Sarai nu puteau s5 urce tronul niciunui principal.
Influinta talgrilor asupra desvolt5rii Rusiei, dup5 cum am
mai aratat, a fost destul de puternic5, cad ei au oprit cursul
normal, civilizatoric, pe care-I luase Rusia dup5 incre$tinarea

www.dacoromanica.ro
154 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA

§I legliturile ei cu Bizanful §i mai apoi cu Occidentul suspen-

dand sau oprind pe loc pentru multi"' vreme mar§ul spre cultur5
§i civilizafie al poporului rus.
Au profitat ins din stiipanirea mongol sforrarile de atot-
puternicie ale prinfilor, cari nu mai aveau trebuinj5 de con-
cursul poporului pentru a fi Domni, c5ci numirea §i intarirea
for pe tron li venea dela Han §i cari ca s5-§i poat5 asigura
bun5voinia acestuia nu crulau nici un mijloc pentru a stoarce
contribuabililor birul ce trebuia plata Saraiului.
S5manja autocratismului, a centralismului brutal, a sclfiviei
maselor de jos s'a pl5m5dit in Rusia in aceastii perioada de
vazalitate mongol5.
$'a mai profitat sub st5panirea t5tarilor biserica pravo-
slavnic5, cad hanii tem5tori de atotputernicia preofilor i-aulasat
aceleia toate liberfatile §i i-au intarit toate privilegiile, acor-
dandu-i §i dreptul de a justijia pe credincio§ii s5i. Preojii 11
calugarii furii scutiji de darea de cap (capitafie),pe care tatarii
o instituiserii asupra Ru§ilor §i care s'a mentinut in Rusia §i
dup5 distramutarea imp5r5fiei mongole.
Imenza avere a bisericei ruse 1§i are in bun5 parte origi-
nea in arnicia Hanilor, cari in definitiv nu daruiau din al lor,
dar cari prin aceste danii 1§i garantau lini§tea §i supunerea
poporului rus.

A treia invazie a Tiitarilor in Rusia sub conducerea ma-

relui Han Tamer /an, care nu cruja nici Orda de Aur, fu o lovi-
tufa puternic5 pentru existenja acesteia.
In jum5tatea a 2-a a veacului al 16-lea Orda se dismem-
br5 §i din ea se alc5tuir5 trei state independente : acela al
Saraiului sau Astrahanului, Kazanul, avand capitala cu acela§
nume §i Crimeia cu re§edinla in Krim, toate aceste cet5ji fiind
zidite de Mari.
Statul mongol al Kazanului a fost a§ezat in regiunea, st5-
panita odinioar5 de Bulgari §i in jinuturile populate de Ba§chiri
§i de triburile finice: Ceremi§i, Ciuva§i, Mordvi.
Statul Turco -Otar din Crimeia a fost infiinjat tot cam prin
acea vreme de Hanul Asi Chiral (atributul obicinuit at hanilor

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA 155

din Crimeia). Triburile tatare$ti, asezate aici au reusit sa asimi-

leze cu vremea popoarele indigene : Creel, Armeni, ramasife
de 00 etc.
Tot timpul cat au existal aceste state, principatele ruse au
fost mereu invadate si predate de catre Ritari, fie singuri, fie
in alianla cu site neamuri si toate tarile rusesti continuau a fi
tributare Saraiului pane cand Ivan al III-lea, cel Mare, reusi sa
scape Cara lui de sub povara birului $i de jugul mongol.
Kazanu! sau Sinful bulgar, cum se numea de catre Rusi,
fu cucerit intaia oars la 1469 de cake Ivan al III -lea, dar el it
trecu sub supremafia aiiatului sat', Hanul de Crimeia.
Tarul Ivan cel Groaznic in fine dupe un asediu greu si
indelungat capture cetatea Kazanului (1552) $i desfiinfa Bul-
garia", pe care o anexa Orli sale.
Tot el cuceri Astrahanul, darama Saraiul gi constranse pe
Wadi $i Nogaii de aci sa se supuna Moskovei.
Iar pentru a slibi Crimeia, el reusi sa convinga republica
clizaceaseil a Donului sa se uneascii cu Rusia Mare.
Crimeia, pentruca dispunea de o escelenta situafie geo-
grafica, pentruca avea aliati, cand pe Polonia, cand pe Kazaci,
cand pe Rusi, dupe cum li cerea interesul $i pentruca se gasea
ca provincie locuita in majorifate de musulmani subt scutul sul-
tanului, protectorul religiei islame, a putut sa supravejuiasca
pe celelalte state mongole $i sa-$i prelungeasca viafa auto-
noma pane aproape catre sfarsitul veacului at XVIII-lea, cand,
dupii ce prin tratatul dela Kuciuk-Kainardji (1774) fu scoasa cu
desavarsire de subt influinta sultanului, subt pretext de a potoli
turburarile, provocate de certurile dintre diverse particle $1 di-
versii pretendenfi la Iron, ea fu °cupola de armatele Ecaterinei
II-a. Turcia fu nevoila dupe scurta vreme sa recunoasca anexa-
rea celui de at treilea si ultimul stat tataresc la Rusia (tratatul
dela Constantinopol 1784).
Dupe infrangerea $i inglobarea for la Rusia, fatarii n'au
dat de loc semne simfite de refacerea statelor pieraute.Ei s'au
resemnat $i s'au mulfamit sti-si apere limba $i religia si se, -gi
deschiza drumul, pe calea $colii, spre culture, civilizalie $'un
trai mai u. son Metodele de desnalionalizare si urgij rusificarii,

www.dacoromanica.ro
156 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA

perseculiile religioase (numaroase mo$eie au fost inchise) nu

lau crulat nici pe ei. Astazi vechii mongoli sunt putini, numara
abia vreo cinci milioane, traesc risipiti prin stepele $i nisipu-
rile Rusiei. Ei nu se pot gandi 1a independent& afara dacti nu
cumva tovarasii", de cari au $i ei destui, caci saracia nu i-a
crulat nici pe ei, nu vor injgheba pe ici, pe colo cate-o
republics" I

Alte neamuri alogene.

In afara de popoarele $i provinciile insirate in paginile
ce preced mai sunt in Rusia at alte neamuri $i provincii streine
cu nazuinti mai mult sau mai putin de independents sau cari
nu urmaresc decal scopuri obicinuite : libertati complete indivi-
duate, cetatene$ti (politice), religioase, sociale at economice.
Astfel sunt vechile popoare finice : Ceremizii, Votiacii,
Ciuvasii, (in guberniile Kazan, Viatka $i Nijni-Novgorod), Ba$-
chirii (guberniile Samara $i Bugulma) $i Laponii (partea de nord
a Finlandei). Apoi nearnurile musulmane, risipite in mici os-
troaVe pe piimantul rusesc.
Colonistii germani, a$ezaii in Letonia, Estonia, Curlanda,
Lituania $i cam de un secol $i jumatate in sudul Ucrainei, in
Caucaz $1 in tinuturile Volgii (dupe cum am mai aratat) nu-
mara ceva peste trei milioane de suflete. Ei asemenea nu se
pot gandi la independent& cel mull la Jespublicia. Sunt Insa
avanpostul con$tient al sfortarilor de colonizare $i cucerire
germane.
In Caucaz, de$i cucerirea lui dainue$te de mai bine de
trei sferturi de veac $i desi colonizarea aci s'a facut pe o scara
foarte intinsa $i rusificarea a dat roade importante, sunt totu$
neamuri $i provincii, cari vor autonomie $i chiar independent&
Astfel provincia Georgia, al carei tar, Heracliu, sub Ecaterina
a ll-a recunoscuse protectoratul Moskovei, s'a declarat Inca in
1905 independent& iar astazi face sfortari pentru independenta
definitive. Tot a$a Circhizia, ai carei locuitori Cerchezii sunt
cunosculi pentru bravura $i fanatizmul lor. La fel Abkaria, Dag-
hestanul, linuturile armene etc.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA 151

In Turchestanul din Azia, cucerit sub Nicolae I Circhizii

$i Tatarii nu s'au impacat niciodata cu stapanirea ruseasc5. Pu-
ternicile colonii rusesti deacolo n'au avut inc 5 vremea sa asi-
mileze. Tot asa statele vasale Bukara, incluziv Samarkanda $i
Kiva, cucerite de armatele espeditionare ale tarului Alexandru
al II-lea, se pare call vor relua independenta. Turcomanii de
pe Oxus, cuceriti de aceleasi armate, sunt ai asfazi vr5smasi
ai Rusilor.
Aceastil independenta o ravnesc Ins nu numai popoarele
indigene din aceste provincii, dar ai... Englezii, cari ar rasufla
linistiti vazand drumurile spre Indii si China curillate si libe-
rate de °stile rusesti.
In Siberia sunt asemenea diverse popoare, cari ai daca
n'or fi avand o cultura deosebit5 Si dac5 n'or fi prea initiati in
tainele civilizatiei umane, se pare c5 dragostea de libertate nu
li e nici for strein5. Sunt aci numeroase glasuri, cari pledeaza
pentru autonomie si allele pentru independenta complet5 a
uriasei provincii aziatice.
Ce va esi din toate aceste friimantari at ce se va inchega
din scanteile, cari lasnesc din atatea piimanturi, strabatute de
s5geti, cari pot ucide, dar pot si invia, vom vedea. Istoria e
plin5 de fenomene ciudate.
Inainte de a termina cu acest capitol, care pentru marea
insemn5tate, ce comport5 chestiunea national5 in Rusia, se
didea sa fie si cat mai 15muritor, ceiace nu se putea face
numai in caleva note fugare, trebuie si mai pomenesc de un
popor, care-si are vechimea at importanta lui in imparatia mus-
caleasc5. E poporul ovreiesc, caruia pentru .multe considera-
tiuni ii voi inchina cateva pagini speciale.

000clocoagooz

www.dacoromanica.ro
 Ovreii din Rusia.

Inca dela inceputul alcatuirii for principatele ruse au fost

populate, alaturi de majoritajile slave §i de minoritafi mai mult
sau mai pulin numeroase, de ovrei. Ei s'au strecurat aci venind
din Virile vecine odata cu alte neamuri si s'au asezat mai ales
In gorodiOele (targurile), unde au contribuit la Injghebarea §i
consolidarea comerjului si industriei ruse§ti. Priceperea for in
aceste ramuri de bogajie nationals, istefimea, spiritul de ini-
fiativii si capacitatea for de munch au indemnat mai farziu pe
capii diferitelor principate sa-i cheme ei insisi in cuprinsul fa-
rilor de subt stapanirea for $i sa-i a§eze acolo pentru a popula
jinuturi, cari dupe invazia atator popoare barbare §i mai ales
dup5 aceia a tatarilor au ramas pustii.
Cazuji in pamant roditor si intr'o lume, care nu putea opune
o concurenja istetimei §i priceperii lor, ovreii au devenit de-
graba oamenii cari nu erau numai comersanti §i meseriasi eau-
taji, dar cari s'au dovedit necesari si in administrajia princi-
pat elor.
Nimeni mai bine ca ei nu puteau sa administreze avutul
ora§elor, sa incaseze venitele si 85 face socoteala cheltuelilor.
Si de aceia principii, cari voiau sa Incaseze cat mai mult §i cat
mai prompt, Insarcinau pe agenjii ovrei cu perceperea impozitelor.
$i tot pentru acelea§i motive marii proprietari angajau ca
administratori ai avulului for pe ovrei dandu-le depline puteri
asupra robilor cari munceau mosia si cerandu-le sa stoarca cat
mai mult venit din ea.
far mai tarziu ca nici-o grije sa nu mai alba §i ca sa poafa
frill 'We() desovarsita lenevire, pe care §i-o intrerupea numai
cand trebuia sa piece in razboi, seniorul isi arenda mosia
ovreiului imbogajit, care trebuia sa scoata acum rod indoit din

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATIONALX DIN RUSIA 159

ea pentru .a acoperi cheltuelile proprietarului si pentru a reline

§i pentru sine un profit satisfgeator.
Aceste insarcingri puneau ins?'" pe ovrei in bgtaia tuturor
pasiunilor populare. Mania si ura plebei sari:kite se revgrsau
adeseori tumultuoase asupra lor. Astfel venirea lui Vladimir Mo-
nomacul to tronul Kievului e determinatg de o cumplitg rgs-
mirita 0., plebei impolriva perceptorilor, printre cari foarte multi
erau ovrei. Iar sangeroasele razvrgliri, cari au pustiit Ucraina
subt Alexe Mihailovici (Bogdan Hmelnitki), Petru cel Mare, Ma-
zeppa al Ecaterina II -a, au amestecat sfgrAmand in vartejul lor,
()data cu proprietarii nobili, at pe numerosi arendasi ovrei.
Secolii frgmantgrilor fanatizmului religios au mai adgugat
un puternic motiv in plus pentru prigonirea fiilor lui Izrael.
Subt Elisabeta Petrovna un mare num& de ovrei, dus-
manii lui Cristos", au fost espulzati din Rusia.
Si in sfarsit curentele revolutionare din veacul al XIX-lea
an ocazionat un nou, dar poate ultim pretext pentru cea mai
inversunata persecutie a ovreilor.
Revollati pentru rgul tratanrient, la care erau supusi si in-
setosati ai ei de libertate ovreii se insiruiril cu fanatizmul, pro-
priu rasei lor, in randul numeroaselor organizatii revolutionare,
cari luarg fiinta mai ales in jumgtatea a 2-a a secolului al XIX-lea.
Puterea centrals, drept rgspuns la aceastg actiune, inter-
veni, pentru a da forme legate persecutiei si oprimgrilor ovreiesti.
Dupe asasinarea tarului Alexandru at IIlea, la care au
luat parte si revolutionari ovrei, fiul celui ucis, inversunatul au-
tocrat care fu Alexandru al III-lea, lug o serie de mgsuri, cari
tindeau la ingbusirea at starpirea elemenlului israelit din Rusia.
Ovreii, cari numgrau acum peste 6 milioane de suflete,
furg constransi prin ucazul dal la 1882 sg tritiascti escluziv in
cele zece districte ale Poloniei (cam 1.200.000 suflete), iar res-
tul (circa 4.000.000) in cele 15 gubernii ale Rusiei sud-estice.
Acest teritoriu fu numit linutul ovreiesc" sau ,zone de
resedinte, pe care niciun ovrei n'o putea pgrasi M.I.5 a fisupus
la pedepse grele.
La sate si intre granitele acestei zone ovreii nu se puteau
aseza. Iar and un targ oarecare devenea prea incorcat cu

www.dacoromanica.ro
160 PROBLENIA NATIONALK DIN MIA

mozaici, guvernatorul avea dreptul ca printr'o simple ordonanca

sä transforme targul in sat $i sfi evacueze pe izraeliti din el.
Ucazul dela 1888 silea pe ovrei sa se intoarcii in targurile, pe
cari le locuiserfi In 1882. Cazacii, instircinati cu executarea
acestei porunci imperiale, ridicau fare crutare si aruncau pe
drumuri sule $i mit de familii nefericite, cari pribegeau zile,
saptfimani $i luni prin pustiul stepelor ucrainiene in cfiutarea
unui popas. Ofisit in fine azilul In cine tie ce targ depfirtat,
sfirac 5i urat, acesti Ahasveri bfirbati infasurati in caftane
lungi, negre, murdare $i purtand brirbi incalcite, cu cari iii in-
vfiluiau ca cu un vfil de doliu sufletele in agonie, femei cu fete
palide, pline de pistrui 5i copii anemici se strangeau aci,
hiind o viattt de chin, condamnati la mizerii cumplite, la foame
perpetufi din care cauza li-se mai zicea si oamenii aerului" cfici
traiau din aer" al In pfitimiri sufletesti 5i fizice ffirfi pereche.
Nici un ovrei n'avea dreptul sa cumpere sau six arendeze
proprietfiti In fare si nu putea sti ireaca dintr'un tang intialtul
fare o autorizatie specialfi.
Ei n'aveau drept electoral nici activ, nici pasiv. Nu puteau
alege Si nu erau eligibili In consiliile municipale (duma), chiar
dadi ei erau in majoritate inieun oral, $i nici in zemstve.
Foarte putini ovrei mai erau primili in administratie.
De asemenea erau impiedecati de a imbrfitisa profesiunile
libere. In barou de pildfi nu puteau fi inscrisi de cat maxi-
mum 10°/o advocati mozaici.
La universitate si mai tarziu chiar si in scolile secundare
(ucazul din 1887) era introdus numerus clausus. Astfel in uni-
versittitile din ieritoriul ovreiesc" nu erau primiti mai multi de
1070 tineri mozaici, 51/0 in universitatile din alte tinuturi si 2 °/o
la universitfitile din Moscova si Petersburg.5colile confesionale
ovreiesti fur% Inchise, iar copii ovreilor inscrisi in scolile cres-
tine erau trecuti in registre ca ortodocsi.
Izraelitii mai erau obligati sti plfiteascii si anume biruri
speciale. Astfel trebuiau s'a plfiteascii taxe pentru luminile sab-
batului, pentru pasfirile Mate dual ritul mozaic, pentru caftan
(5 ruble), un plus de taxe pentru mosteniri, pentru produsele
muncii for etc.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATIONALX DIN RUSIA 161

Duminecile $i sarbatorile crestine trebuiau jinute de ovrei,

tot asa cum iii fineau §i sarbatorile lor. Ovreiul sau ovreica,
care primea botezul avea dreptul sa divorieze de soda sau
sojul ramas mozaic.
-Botezarea copiilor ovrei se facea adeseori chiar impotriva
voinjii parinfilor.
Pogromurile se fineau lent. Ele se nasteau din diverse
motive: religioase, sociale, politice. Se desfasurau Insa subt
ochiul binevoitor al autoritajilor §i jertfele se multiplicau la in-
demnul Insus at acestor autoritaji.
Urmariji, chinuiji, batuji 5i asasinaji, ovreii se hotarasc dela
o vreme sa paraseasca Rusia. Emigrarea for e ajutata de un
comitet avand sediul la Londra §i presedinte pe bancherul
Rotchild.
Mai tarziu (1895) ei se constituesc Intr'un partid numit
Bund, care devine una din cele mai puternice organizajiuni po-
litice In Rusia. Acest partid reclama ca §i celelalte partide alo-
gene drepturi politice, sociale, religioase si libertaji individuale
si cetajenesti pe seama celor ce-1 compun, precum si Inlatu-
rarea liniei de ficsare pe loca.
La congresul revolutionar, finut la Paris in 1904 de cake
delegajii popoarelor alogene din Rusia, iau parte si delegafii
Bundului, cari i0 unesc sforlarile cu acelea ale Polonezilor, Le-
tonilor, Finlandezilor, Oeorgienilor, Armenilor etc. pentru doban-
direa libertajilor publice pe seama tuturor nationalitalilor si con-
fesiunilor din imperiul rus.
In revolufia din 1905 ovreii se misca si ei. Unul din pre-
sedinjii primului Soviet al deputajilor lucratorilor, Trojki
era de sange ovreiesc.
Dar Infrangerea revolujiei se sparge mai ales in capul
lor. Toata lumea, §i cei de sus si cei de jos, se razbuna pe ei.
Bei Jidov I" (Ucide pe ovrei I) rasuna In lungul §i latul
Rusiei autocrate ca un sinistru ecou al Indemnului, ce porneste
Inviforat din maruntaiele unor suflete, ce urasc cu pasiune un
popor si o religie.
In prima Duma ovreii, cari aduc cu ei capitolul unor su-
ferinte de veacuri, tributul de sange, dat din belsug pentru do-
ll

www.dacoromanica.ro
162 PROBLEMA NATIONALX DIN RUSIA
_ .

bandirea unor drepturi, de cari avea sa se impArtheascii intreg

poporul rus, $i prestigiul, rezultat din participarea for la luptele
pentru doborfirea autocrafiei, precum §i proectul de expropri-
ere, redactat de depulatul izraelit Herzenstein, reu$esc sa se
impunA $i sä exerciteze o puternica influinfA asupra tuturor
chestiunilor in desbatere.
In Dumele urmatoare ovreii n'au mai pulut sa-§1 afirme
revendicarile obicinuite. Influinta for deasemenea a scAzut mull.
In schimb ei sprijineau Coate partidele de stanga $i mai ales
puternica grupare a Cadefilor, partidele social-democrate $i so-
cialrevolufionare $i Coate organizafiile muncitore$ti. Alaturi de
cApeteniile, cari puneau la cale §i alimentau mi$cArile §i gre-
vele muncitore$ti, erau toldeauna $i revolufionari ovrei.
Ultimul for calvar a fost acela din rkboiul mondial. Fai-
moasa evacuare forfata" a ovreilor din provinciile ameninfate"
in timpul retragerei .armatelor ruse$ti, in 1915, va ramiinea pentru
poporul izraelit din Rusia, ca §i pentru popoarele alogene din
acele provincii, un capitol de sangeroasa amintire.
Dupe revolutia politics din Februarie 1917, determinatil in
parte $i de ei, ovreii se inalfii din nou pe primul plan al marei
bstelii sociale, la care se angaja Rusia $i pun in aceastA ba-
falie toata indarjirea, loath' ura for Impotriva vechilor a$ezari §i
tot fanatismul mozaic, infaji$at cu elate vigoare de Ernest
Renan, pentru a dArama ce-a fost §i pentru a face ca sA nu
mai revina niciodata farul, subt care au piitimit atata.
kith* pentru ce ei, de$i reintrafi in vechile for libertafi,
de$i subt Kerensky se bucurau de acelea$i drepturi ca $i ce-
tatenii mai §i de$i cultul for nu mai e prigonit de nimeni,
rAman totu$i membri ai organizajiilor estremiste §i ai partidului
comunist 4e. subt conducerea h i Lenin. Aci puteau ei sa.si
realizeze mai bine idealul tor. Ideal nu numai de o completfi
desrobire a ovreilor din Rusia, ci $i de regAsire, de reunire cu
fralii for de aceia$ rash din alte fari.
In guvernul comisarilor poporului $1 in organizmele de
conducere sovieticrt revolufionarii ovrei se infiiji$eaza intr'un
num.& impungtor. Trolky-Braunstein, Kamenev-Rosenfeld, Zino-
viev-Apfelbaum, Ioffe, Steinberg, Suchanis-Himmer, Zalkind (se-

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA 163

cretarul general la Externe), Steklov-Nahamkis (directorul ziaru-

lui official sovietic Izvestia"), Gorey-Goldman 5i altii sunt tots
ovrei, unii, e adevarat, converfiti la crestinism, ca Trotki, Kame-
nev, loffe, dar r5masi tot asa de mozaici ca si tovarfisii lor.
In organizatiile provinciale sovietice sunt la fel de nu-
merosi intelectualii" izraeliti, cari indeplinesc in mod obicinuit
roluri de conducere, de indemn si actiune.
In asa de multele comitete militi re, de locuinte, de b5nci,
in comisiile extraordinare, in tribunalele revolutionare de ase-
meni nu lipsesc niciodat5 intelighentir ovrei.
Presa e si ea in buns parte in mana revolutionarilor
mozaici.
Noua lume face in adevar impresia c5 ar fi condus5 st
indrumatfi de ovrei. Si aceasta pentru motivul c5 ei sau mai
bine intelectualii" for mobili si fanatici, cum sunt, isteti st ne-.
obositi s'au angajat cu tot avantul in noua mascare.
Martori oculari ai d5ram5rii de azi, ai pr5busirii celor ce
au fost 5'ai incerc5rilor de alte alc5tuiria not distingem tre-
cand ca un fir rosu dealungul acestei opere" initiativa st ac-
tiunea iudaic5, care urrnfireste mai mult decat o corectare,
mai mull decal o riivelare, mai mull chiar dealt o dreptate so-
cia15, pe care n'o pot intelege turmele ignorante, ea ravneste
ceiace viseaza toll pasionatii, toti ambitiosii, toti fanaticii: o
stapanire, o dominatie, o dictatur5.
Nu e deci de mirat, dacii atata lume socoteste actiunea
bolsevick mai ales acum la inceputurile ei, cand mai toti car-
turarii rusi se tin la distant si sunt ostili bolsevicilor, ca o ac-
tiune ovreiascii st dacii consider5 lozinca dictaturei proletare
ca o mascare a altei dictaturi: dictatura
Ravna ovreilor din guvernul comisarilor de a incheia cu
once pret pace? cu Puterile cenirale, unde sunt atatia ovrei cu
ambitii st raizuinti identice, e socolit5 asemenea ca o dovadfi
a tainicului scop, pe care-1 urmilresc revolutionarii ovrei.
Noi ins5, cari suntem martorii rasturn5rilor bolsevice, nu
putem considers poporul ovreiesc, in ansamblul lui, siirac st
dornic si el ca 51 poporul rus numai de dreptate 51 libertate,
ca urmarind scopuri pentru cari lupta intelectualii" si semi-

www.dacoromanica.ro
164 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA

doctii ovrei bo*vici i socotim ridicol sai atribuim idei sau

ambilii de dominatie universals ", ca acelea, pe cart le pot
nutri cateva capete desechilibrate.
Care va fi viitorul ovreilor in Rusia, dupe ce furtuna de
azi se va potoli, ori dupe ce destinul va relua construirea edt-
ficiului astazi in ruine;vom vedea. Cunoscatori ai sufletului ru-
sesc not socotim di pornirile lui de reactiune Inca n'au murit,
ele au adormit numai. Cine *tie daca adancurile acestui suflet
pentru acelei motive din trecut sau pentru allele noui nu vor
mai svarli i in viitor scanteile pogromurilor, contrar tuturor
a0eptarilor lumii civilizate I ...

www.dacoromanica.ro
 Autodeterminarea.

WS cuvantul magic, care fram'anta de luni de zile sufletul

atiltor natii, dornice de liberiate. El a fost aruncat in clocotul
r8zboiului mondial de calre preedintele Statelor Unite. El a
fost fluturat de &Sire Kerensky, dictatorul de Vilna eri al Rusiei
revolutionare. In lozinca lui: Pace fora anexii i WA contd.
bulii" vibra puterea acestui cuvant. Congresul din Iunie 1917
al sovietelor a adoptat acest nou crez at popoarelor cu entu-
ziasm. Iar congresul at II-lea, jinut in zilele cand bol§evicii smul-
geau guvernului provizoriu puterea, a repelat a f8gelduit tu-
turor popoarelor alogene acest drept firesc.
In executarea acestei hotrultri a congresului, comisarii
publics la 3/1.6 Noemvrie 1917 urmiitorul decret:
Declaraliunea privind drepturile popoarelor din Rusia.
Revolujia din Octomvrie a lucrStorilor i jaranilor a in-
ceput sub steagul comun at libertalii.
Pranii sunt . eliberaji de sub jugul marilor proprietari.
Astfizi pilmantul cultivabil nu mai e proprietate privat8, ea
e suprimato.
Lucrritorii sunt emancipaji de subt arbitrarul capitaliOilor,
cad deacum un control muncitoresc va fi introdus in. uzine
§i fabrici.
Nu mai raman decal popoarele Rusiei, can au suferit §i
sufera robie. Ele trebuesc asemenea eliberate Mil intarziere.
In vremea jarismului popoarele Rusiei erau asmujate unele
impotriva celorlalte. Rezultatele acestei politici sunt cunoscute :
masacre gi pogromuri deoparte §i sclavia popoarelor de alai parte.
.1
Nu mai poate fi intoarcere spre o asifel de politics rui-
noasa. Astazi ea trebue§te inlocuita printr'o politica de initiative
§i de unire benevola a popoarelor din Rusia.

www.dacoromanica.ro
166 PROBLEM NATIONALA DIN RUSIA

Dupi revolufia din Februarie and puterea trecu in manile

cadefilor burghezi, politica de asmufare fu inlocuit5 printr'o po-
litic5 de neincredere fali de popoarele din Rusia, politica de
*icanti $i provocaliune, acoperit5 cu lozinci de libertatea $i
egalitate". Rezultatele acestei politici sunt cunoscute: antago-
nismul dintre nafionalitafi s'a accentual.
Acestei politici de mincion5, de $ican5 $i provocaliune
trebuie sa i-se punti in sifir$it capit. Ea trebue$te inlocuita
printr'o politica clarli $i cinstitii, care va duce la desavar$irea
unei increderi complete intre popoarele Rusiei.
Numai grafie acestei increderi se va putea realiza unirea
cinstitti pi solids a nalionalitafilor din Rusie.
,Si numai o astfel de unire va putea Inchega pe mun-
citorii $i Piranii din Rusia inteo forf5 revolutionarti in stare de
a se ap5ra Impotriva oric5rei lovituri ce ar veni din partea
burgheziei imperialiste pi anexioniste.
Plectind dela acest principiu primal congres al sovietelor
in luna Iunie a acestui an a proclamat dreptul popoarelor din
Rusia de a dispune de soartea for (autodeterminanea sa-
moopredelenie).
Al doilea congres al sovietelor din tuna Octomvrie a afir-
mat $i mai precis acest drept.
In executarea voinfei soviefelor, consiliul comisarilor po-
porului a hotarat s5 se conducti in chestiunea nalionalitafilor
de urmiltoarele principii :
1. Egalifatea $i suveranitatea popoarelor din Rusia.
2. Dreplul popoarelor din aceastil fare de a dispune de
soarta for chiar pan5 la separarea de c5tre Rusia $i constitu-
irea for in state independente.
3. Suprimarea tuturor privilegiilor sau ingr5dirilor nafio-
nale $i religioase.
4. Libera desvoltare a minorit5filor nafionale $i gruparilor
etnice locuind pe p5mantul Rusiei.
In numele republicei ruse, comisarul poporului pentru na-
fionalit50. Iosif Jugasli-Stalin.
Pre$edintele consil. comis. poporului : V. Ulianou-Lenira.

www.dacoromanica.ro
 PROBLEMA NATIONALA DIN RUSIA 167

Cum vor aplica comisarii aceast5 lege fundamenlalef a

republicei sovietice ruse, se va vedea mai tfirziu. Pima atunci
constal5m ca. Polonezii, Ucrainienii, Finlandezii, Letonii, Litua-
nienii, Basarabenii, Caucazienii, diversele popoare alogene din
Rusia aziatic5, Siberiacii §i chiar Ru§ii Albi agit5 mai mult
deco! o autonomie, ei urmaresc desfacerea de catre Rusia §i
constituirea provinciilor, pe cari le Iocuesc, in state indepen-
pente, unele tinzand sa cuprinda in hotarele din nou trase Intreg
patrimoniul dinainte de anexarea for la fostul imperil rus.
Calupta va fi foarte grea, e in afar de once indoia15.
Cad bol§evicii, cari i-au dat Rusiei titlul semnificaliv de Re-
publica democralicd federative a sovietelor, nu u§or vor con -
simti ca farile, cari Inca fac parte din Rusia, s5 ajung5 subt Ma-
p/mid burgheze ", ci dimpotriv5 vor lupta ca ele sa r5man5 in
granifele marei republici federative pentru a avea toate un
singur stfipfin: dictatura proletar5, intruchipata ast5zi in per-
soana lui Lenin, farul ro§u, succesorul tarului alb de panfi eri.
Alt5dat5 a sfarfimat independenta acestor state §'a determinat
anexarea for la Rusia ideia nalional5, orgoliul, vanitatea, setea
de cucerire §i de st5pfinire a unui imp5rat. Ast5zi va impiedeca
eliberarea for ideia socia15, concepfia marxist5 §'aceia§ vanitate
§i rfivn5 de cucerire a dictaturei, care de o lung se nume§te pro-
letar5 sau rosie. Centralizmul tails! de odinioarrt va fi inlocuit
cu centralizmul proletar. Ambele fiind In fel, nici-o deosebire
nu va exista intre ele.
... $i asifel Declarafia drepturilor popoarelor din Rusia" se
va in§ira §i ea prinire celelalte legende ale revolufiei bol§e-
vice, dac5 intre limp fermitatea popoarelor interesale §i biruinfa
aliatilor nu vor preintampina gandurile viclene ale comisarilor
realizand ceiace ace§tia considers in intimitatea for o simple
potemkiniad5, proprie pentru a orbi pe cei naivi §i ignoranli.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL IX.

Noemvrie Decemvrie 1917.

Armistifiul.

Sondarea alialilor. So lit armistiliului. IMPOTRIVIRI ARMATE $1 VER-

BALE &area de asediu fn linulurile contrarevolulionare". Intaia sesiune
a Constituantei. Monopolul anun/urilor. Promulgarea legilor.

Comisarii urm5rind mereu idela pacii universale, caci ei

isi dau seama c5 numai aceasta ii poate consolida la putere,
fac toate sforl5rile peniru a da forme de realitate unei iluzii
sou mai bine pentru a servi Puterile Centrale, fat5 de cari se
pare c5 1-au luat anume angajamente.
Trolki-Braunstein, comisarul dela Externe, succesorul faimo-
sului socialist rus i spion al Oermaniei Helfand-Parvus in
scaunul prezidential at primului soviet muncitoresc din 1905,
st5ruie inteo tumultuoas5 activitate in vederea realizarii acelei
p5ci universale", din care azi numai Germania poate profita *i
care pentru popoarele, dornice de libertate, inseamnii pur §i
simplu robirea for pentru totdeauna.

Sondarea aliatilor.
Cu o indraznea15, proprie semitului, Tr otki adreseaz5 repre-
zentantilor Antantei la Petrograd, de§i nimeni nu i-a recunoscut
0115 acum calilatea de ministru al Rusiei, urm5toarea scrisoare:

www.dacoromanica.ro
 ARM 1 STITIUL 169

Prin prezenta am onoare a va informa domnule Amba-

sador ca Congresul panrus al Sovietelor a numit in sedinta sa
dela 26 Octomvrie 8 Noemvrie un nou guvern at Republicei
ruse : Consiliul comisarilor poporului. Presedintele acestui nou
guvern este Vladimir Ilici Lenin, iar direcjia Afacerilor streine
mi-s'a incredintat mie in calitate de comisar al Externelor.
Atreigand atentiunea d-voastr5 asupra textului propunerii
de incheiere a unui armistitiu gi pfici democratice feirfi anexii
si contribulii $i cu respectarea dreptului fieceirui popor de a
dispune liber de soarta sa, propunere, aprobatil de Congresul
panrus at sovietelor, am onoarea a va rugs se considerali
aceastfi hotfirAre ca o propunere de inffiptuire imediatfi a unui
armistitiu pe toate fronturile gi ca un inceput de tratative in
vederea definitivfirii
Primiti domnule Ambasador asigurarea profundei stime,
pe care guvernul sovietelor o are pentru poporul francez, care
nu poate se nu vrea pacea, tot aqa precum o vreau gi cele-
lalte popoare, epuizate si tevoltate de aceastii mficeleirire umana
fare exemplu".
La aceasta invitatie, care frizeazil cinizmul cel mai vulgar,
nu reispunde nimeni dintre reprezentantil aliatilor. Numai minis-
trul Spaniei, care asistii impasibilii la focul care miscue lumea,
crede ca dace tara lui poate sta de vorba cu impfiratul Pru-
siei' diriguitorul masacrului universal, poate si el ca reprezen-
tant al castelelor din Spania sa rfispundei unui comisar

Solii armistitiului.
Treigeinarea insii nu mai putea fi impinsa la infinit. Coman-
damentul german voia sa stie, dace comisarii vor sau nu sa
incheie pacea. Inceteirile de ostiliteiti, objinute de singuraticele
unitati de pe front, nu mai puteau fi prelungite. Armatele ger-
mane se pregfiteau de inaintare gi ameninjau Petrogradul.
Pe de altfi parte lozinca pad; democratice si universale
se topea in neant ea o beside de sfipun. Vulgara scamaforie
nu prindea consistentfi. Armatele aliate nu se lfisau impresio-
nate de tiradele bolsevice. Si astfel Trolki gi sotii se vedeau

www.dacoromanica.ro
170 AR MIST LTIUL

nevoili sa ramana la realitate, micat de dureroasa ar fi fost

aceasta pentru ei $1 sa incheie singura pace, care era posi-
bila, pacea frontului rus sau mai lamurit: capitularea Rusiei in
fafa imperializmului prusac.
La 20 Noemvrie 2 Decemvrie o delegafie oficiala, numita
de guvernul comisarilor 51 avand in frunte pe vechiul comunist
Joffe si Kamenev ca substitut al acestuia 51 pe un muncitor,
un soldat $1 un mariner ca membri, a plecat la Brest-Litovsk
pentru a discuta 5i incheia cu comandamentul german armis-
tipl oficial sau mai bine pentru a ralifica incetarile de ostilitali,
incheiaie pane atunci de unitajile ruse, la Indemnul comisarilor
$1 al praporscicului Krylenko, generalisimul armatelor ruse50.
Odaia cu plecarea acestei delegafii 5i pe cand ea stra-
batea pamantul rus, invadat de soldajii Kaiserului, Lenin $i Trojki
mai faceau o ultima $i supreme sforjare in vederea provocarii
acelei miraculoase revolutir mondiale, din care trebuia sa
rodeasca fericiloarea pace democratica si universals. Ei redac-
tau 51 lansau prin ageniii for un apel, adresat soldafilor ger-
mani, prin care ace5tia erau somaji in numele tovara5ieig so-
cialiste ca sa sprijineasca nazuinjele comisarilor 5i in unire cu
Karol Liebknecht sa determine incheierea unei pad democratice.
Apelul fire5te s'a oprit in tran5eiele ruse50, caci nici una
din sentinelele germane n'a ingaduit ca el sa ajungfi in mainile
osta5ilor lui Hindenburg.
Delegajia bol5evica ajunsa la Brest-Litovsk prezenta co-
mandamentului german, generalul Hofman, condifiile armistijiului,
formulate de guvernul comisarilor 5i cari se rezumau la aceste
dour' puncte esenjiale:
1. Evacuarea insulelor din golful Riga de catre nemji.
2. Comandamentul german sa se oblige ca pe tot timpul
duratei armistifiului nu va fransporta trupe de pe frontul oriental
pe frontul apusean.
Aceste propuneri provoaca insa, cum era 51 de a5teptat,
indignare in sanul comandamentului german. Generalul Hofman
mandru 5i indraznel educe la realitate delegajia sovietica. El ii
reaminte5te acesteia ca numai invingatorii pot pune astfel de
condijii,

www.dacoromanica.ro
 ARMISTIT.IUL 171

Delegatii comisarilor incearea sa discule, dar dup5 ce lise

arat5 ca generalii germani n,u inteleg sa discule politics si sa
fac5 teorii socialiste, bolsevicii consimt s5 semneze un armis-
titiu provizoriu, care avea sa dureze numai zece zile, pada la
3/16 Decemvrie inclusiv.
La acest termin delegajia sovietic5 se prezinfa din nou la
Brest-Litovsk.
Deast5datii comandamentul german, spre uimirea celor
naivi, declare c5 accepts propunerea a doua a delegatiei so-
vietice cu adausul ins c5 vor fi deplasate de pe frontul ori-
ental numai acele trupe, a c5ror transportare a fosf ordonafd
1nainte de semnarea arrnistitiuluia.
Desi acest adaus anula aproape intreaga propunerea bol-
sevic5, totusi loffe si sojii 1-au primit si astfel armistiliul a fost
semnat si Inceperea tratativelor in vederea Incheicrii pica de-
finitive a fost hoi5ral5.
Semnarea armistitiului (peremir) (15 prilej comisarilor si
.

preset sovietice sa lansete o nou sf universals chemare c5tre

proletarii din toat5 lumea invitandu-i la Brest-Litovsk s5 stirule,
odat5 cu loffe, talpa cizmei prusace.
Telegrafia f5r5 fir dela Petrograd poart5 pe undele viz-
duhului scanteile vestitoare de biruinj5
Vsem I Vsem I . . . Vsem I... (C5tre toat5 lumea)
sboara pe aripi de flacara inviforafa ducand la Paris, la Londra,
la Washington, la Viena, Berlin, Iasi etc. faima pacii, raynit5
de toll.
Acceptarea propunerii a doua de ciitre Nemji e irambijata
ca un mare triumf si ca un semn de bun augur al pacii de-
mocratice".
Presa sovietic5 crede c5 are dreptul s5 exclame: Revc-
lutia rush nu tradeaz51 Ea ap5r5 mai mult dealt oricine pe
soldatii proletari ai Antantei I" ...

0000oc000000

www.dacoromanica.ro
 Impotriviri armate verbale.
La Don, Orenburg 0 In Rusia bol*evicg.

Onoarea brutal ultragiat5, constiinta national5 a Rusiei §i

revolujia cu toate iluziile ei de dreptate social& asa cum a fost
conceputa alth'dat5, s'au refugiat in tinuturile Donului, Orenbur-
gului gi Siberiei, acolo unde triieste un neam de oameni: Ca-
zacii, cari au mai pasha Inca cliteva franturi din virtutile ina-
intasilor.
La Don hatmanul Kaledin, ajutat de Alexeiev pi Kornilov
iii alc5tueste din unitatile cazlicesti intoarse dela front si din
populajia b5rbateasc5 deacolo, animatil Inca de resturi atavice
de milndrie §i vitejie, un puternic corp de armat5, care inain-
teazii intr'un limp Nina adanc inspre nordul Rusiei $i ocupand
Harkovul si Voronejul se pare c5 intentioneaz5 sa gi face drum
spre Moskova.
Ouvernul provizoriu, alcaluif in provincia de pe valea Do-
nului, se pare ins5 di nu are nici el puterea de a intelege si-
tuatia. Republica Donului, reinviat5 prin vointa hotarat5 a gene-
ralului Kaledin si din care acesta se gandeste sa face Piemontul
Rusiei, inculcate de vriismasi, §i batjocoritii de cativa aventu-
rieri, nu dri pan5 acum semne de viabilitate. Ouvernul rezimat
pe opinia unor generali refugiati ad, vrea o actiune repede ar-
mat& Kaledin Ins st5ruie pentru tactica lui Kutuzov. N'are arme,
n'are munijii §i pe urmii la Don nu sunt numai cazaci si mai
ales nu numai patrioti ci si foarte multi bolsevici 1 Orasele de
aici, pline de muncitori, sunt infectate de microbul comunist,
ca si celelalte ore din Rusia. Marile Intreprinderi industriale,
risipite pe un sol, bogat in minereuri, sunt §i ele tot atatea fo-
care de proletariat rosu. S'apo propaganda intense si stgrui-
toare a agenjilor sovietici, cari pledeaza pentru pace, pentru
p5mant, pentru disirugerea capitalului, pentru capturarea fabri-

www.dacoromanica.ro
 ARMISTITIUL 113

cilor nu poste rAmfinea nici ea f5r5 efect, cfind la Don, ca

pretutindeni e atfita saracime, atatia ravnitori de trai mai bun
5'atatia doritori de pace.
In regiunile Uralilor (Orenburg) generalul Du /oo a reu5it
sfi strfing5 5i el o armat5 de cazaci, care deocamdata rezistA
pe pozitie $1 se pregate5te pentru a trece mai tfirziu la ofensiv5..
Noi aflAm ca acest cazac intentioneazil s5 decreteze mo-
bilizarea Intregei populatii crizirtce5ti dirt gubernia Orenburg.
Multi ofiteri pi dirturari trec in aceastfi gubernie $i se pun subt
comanda hotarfitului general pentru a combale molima, care s'a
abatut asupra Rusiei.
In Siberia se svone5le ca s'ar fi alcatuit asemenea un pu-
ternic deta5ament de Cazaci, care subt 5efia hatmanului Seme-
nov, face sfort5ri pentru a in5bu5i Intinderea epidemiei bol5evice.

Starea de asediu in tinuturile

contrarevolutionare".
Comisarii hotirati s5-5i consolideze puterea, realizeze
programul $i mai ales deci5i sa incheie pacea cu Puterile
Centrale iau dupii semnarea armistitiului cu nemtii gi dupfi ce
au siguranta ca massele nu le vor opune nici-o rezistent5, o
serie de masuri pentru combaterea contrarevolutionarilor", cum
numesc ei pe toti adversarit guvernului sovietic.
Astfel la 26 Noemvrie (st. v.) Lenin 5i Trotki publics ur-
matorul decret :
I.. Regiunea Donului, a Uralului, precum gi acele firm-
furl, unde vor ap5rea unitati armate contrarevolufionare sunt
puse subt stare de asediu.
2. Garnizoana locals revolutionary trebue sti actioneze cu
loath' hot5rfirea contra dumanilor poporului, f5r5 a a5tepta in-
structiile centrului.
3. Sunt oprite orice fratative cu 5efil r5scoalei, cari sunt
declarati trfidatori ai revolutiei $i pu5i in afar de lege.
4. Orice cazac care se va scutura de jugul lui Kaledin,
Kornilov 5i Dutov va fi bine primit 5i se va bucura de Intreaga
solicitudine a sovietelor ..."

www.dacoromanica.ro
174 A f2MIS

Odata cu aceste dispozifii comisarii dirijeaza $i cateva

regimente impotriva contrarevolufionarilor". Care va fi rezul-
tatul ccestor incaerari, se va vedea in curand. Cum insa pecin-
ginea s'a intins cu repeziciune $i cum massele nu area* nici-o
hotarare de a se opune $i mai put in de a lua armele In contra
sovietelor, el se poate ghici de pe acum.
In contra cetelor dezordonate bol$evice se vor opune
poate fii Donului, dar impotriva armatelor de agenfi, cari sea-
mana cu staruinta semanfa anarhiei, cu greu se vor putea opune
chiar gi stanifeleg (satele ciizace0), astazi pline de mizerie
gi setoase de pace.

Intaia sesiune a
Constituantei.
Intre granifele Rusiei bolsevice e in !Ana $i violenta des-
fa$urare batalia verbala.
Conform legii electorate, alcatuita de guvernul provizoriu,
alegerile pentru Constituanta trebuiau sa Inceapa la 12/25 No-
emvrie $i sa se sfar$easca pane la 15/28 Noemvrie, ziva pe
care era convocata Constituanta la Petrograd.
Inca Inainte de alegeri presa $i agenfii bol$evici incepura
o vie agitafie in contra Constituantei, de$1 aceasta era socotita
chiar de capeteniile bol$evice ca supremul corp legislativ, care
avea misiunea sa dea Rusiei revolufionare forma definitiva de
guvernamant
Insasi decretele comisarilor erau date subt rezerva ratifi-
carii Constituantei, ele avand putere legala numai pima la con-
vocarea acesteia.
Naivi, cari credeau in alegafiunile bolsevice, erau destui.
Ace$tia socoteau, subt imperiul influinfelor mistice care-i calau-
zeau, ca odata ce Constituanta era rezultatul sufrajului univer-
sal, direct, egal $i secret al poporului, numai ea singura-putea
sa aiba $i indreptafirea de a reprezenta acest popor, orice alt
corp insemnand o uzurpare a voinfii si suveranitalii nafionale.
Daca aceasta Constituanta ar fi fost alcatuita numai din
comuni$ti sau din membri in majoritate bol$evici, guvernul co-

www.dacoromanica.ro
 ARMISTITIUL 115

misarilor ar fi fost de sigur incantat. Forta si indreplatirea lui

de a guverna n'ar fi mai fost discutata. Dar rezultatul alege-
rilor nu era de loc in favoarea sovietelor. Poporul, inclusiv
soldatii de pe fronturi, au dat majoritati partidelor antibolsevice.
In fata acestui rezultat comisarii vestesc ca ei nu vor re-
cunoaste Constituania, aleasa de burghezi" si ca loath puterea
va ramanea in manile Congresului panrus al sovietelor, con-
stiluit din vointa maselor muncitoare".
lar ca prima masura de impiedecare a sesiunii Constituantei,
ce-si anuntase inceperea pe ziva de 28 Noemvrie, ei dau o circu-
lars, prin care imputernicesc sovietele districtuale sa retraga
andatele deputatilor, cari nu mai prezentau vointa poporului".
Si tot atunci ei arestara pe membrii Comisiunei electorate,
instituite ai insarcinate de guvernul Provizoriu cu verificarea
mandatelor alesilor Constituantei.
Dar alesii acesteia, odaid in posesiunea mandatului si in.
crezdtori in forta, pe care li-o da constiinta de membri at unui
parlament, care reprezenta vointa a peste o sutd de milioane
de suflete, se socotira indreptatiti sä sfideze pumnul de uzur-
patori ai Puterii, cari se rezimau cel mult pe cateva milioane
de proletari, constituiti in cele vreo 900 de soviete, ai rand pe
rand ei incepura a se strecura spre capitala penttu a fi de Mgt
la deschiderea Constituantei.
Sosirea for in Petrograd fu prilej de o tumultuoasa insu-
fletire si de manifestatii grandioase a celor peste 200.000 de
burghezi, muncitori, soldati gt marinari, can unii in mod cons-
tient, Oil in mod vag credeau in puterea mantuitoare ai adu-
catoare de fericire general& a de mull asteptatei Constituante.
Condusi de manifestanti sub steaguri rosii, pe cari stra-
luceau marl gr albe literele: Toato puterea Constituantei $i in
intonarea frenetic& a Marseillezei cei vreo 60 de deputali pd-
trund in splendidul palat al Taurizilor, fosta resedinta a Dumei
imperiale.
Adunarea e deschisa de vechiul luptator, social-revoluti-
onarul Schreider, primarul capitalei, asistat de Rudniev, pri-
marul Moskovei, si el vechi revolutionar si ambit alesi Inca sub
Kerensky.

www.dacoromanica.ro
116 AltriI8/ITI1IL
In cuvantul sau de deschidere primarul Petrogradului se
ridica cu violent5 impotriva condotierilor din ma'nastirea Smolny
i spune di aceast5 zi 28 Nov. (st. v.) va fi inscrisa in
istoria Rusiei ca cea mai importanta din viata poporului rus.
Adunarea ins5 nu e in nurrair. Ea nu poste deci lua ho-
tariri valabile. Numaro§i deputati n'au putut sosi, fie din cauza
razboiului civil, fie din cauza dep5rt5rilor sau pentruca au fost
simplu §i pur impiedecati de a veni. r
Deputatii prezenti aleg totu in mod provizoriu preedinte
at adurairii pe Cernov, fostul ministru al Agriculturii in guvernul
Kerensky.
Comisarii insa fream5t5 de manie. Ei sunt holarati sa puns
copal Constituantei. Acuz5 pe deputatii antibolevici ca sunt
toti burghezi in fel cu cadelii, iar pe ace§tia ii invinuesc ca
sunt in slujba contrarevolutier *i ca sustin pe Kaledin.
Lenin insarcineaza pe ovreiul Urifki pre§edintele Comisiei
Extraordinare de combatere a contrarevolufier sa supravegheze
activitatea deputatilor constitutionaNti §i sa is toate masurile
pentru impiedecarea actiunii Constituantei.
A doua zi deputatii sunt molestati §i nu sunt lasati sa intre
in palatul Taurizilor decal aceia cari prezint5 un bilet rou,
semnat de Uritki.
Numaro§i deputati cadeti, printre cari Koko kin, singarev,
Kuper, fo0 miniOri in guvernul Provizoriu, printul Dolgorukov,
faimoasa contes5 Panin, cunoscuta in toata Rusia pentru faptele
ei filantropice i altii sunt arestati.
Schreider, primarul capitalei, e $i el arestat de aceia§i
agenti ai lui Lenin, cari cu cateva zile inainte invadasera §i
disolvasera cu forta Duma municipal5 a Petrogradului.
Cernov i ceilalti sunt amenintati §i ei cu arestarea.
La 30 Noemvrie Consiliul comisarilor printr'un decret de-
clare pe coda du§mani ai poporului" §i dispune arestarea
tuturor §efilor sau mai bine a tuturor deputatilor cadeti.
In acela limp Lenin repeta circulara catre toate sovietele
locale cerand acestora s5 revoace pe deputatii, cari nu repre-
zinta vointa poporului" §i sa-i inlocuiasca cu oameni, cari sunt
in spiritul i ideile claselor muncitoare".

www.dacoromanica.ro
INSTITUT DE CULTURA.

www.dacoromanica.ro
 ARMISTITIUL 177

Cine cunoaste structure acestor soviete $i oamenii cari le

compun $i mai ales pe fanaticii indigeni gi alogeni, cari le con-
duc, $tiu ca circulara comisarilor inseamna simplu $i pur into-
cuirea deputatilor alesi cu deputati bolsevici numiti.

Iat'a cum Intelegeau comisarii sa aplice, acum cand se

gaseau la putere, democratia, pe care altadata o stropeau cu
lacrimi sentimentale $1 pentru care I i ofereau capetele la mezat I
Dar Lenin $i tovarasii nu se oprira numal act.
Ei nu se puteau supune surprizelor $i de aceia Consti-
tuanta trebuia rispita.
Membrii Comisiei electorate furs impiedecati de a se mai
aduna in palatul Taurizilor.
Si subt pretext ca ale$ii Constituantei nu s'au prezentat
in numar, comisarii ficseaza convocarea ei pe ziva de 5/18
Ianuarie 1918, oprind pe deputatii aflatori in capitals de a mai
tine $edinta in localul Dumei.
Pada atunci Lenin spera, probabil, sa alba o Constituanta
ro$ie, alcatuita din 400 de membri bolsevici.
Avi se sfar$i Intaia Incercare de Intrunire a Constituantei
(ucireditelnoe sobranie), nadejdea tuturor RuOlor

Monopolul anunturilor.
Ina'bu$irea presei burgheze gi antibol$evice, a fost, dupe
cum am vazut, Inca una din mijloacele utilizate de democratia
integrals" bolsevica pentru infrangerea bataliei verbale ", an-
gajate de partidele adverse.
Aceasta inabusire nu putea deveni Insa efectiva decal lo-
vind in situatia materials a ziarelor ostile comisarilor.
Urmarind acest SCOD comisarii redactara gi publicara la
20 Noemvrie 1917 urmatorul Decret asupra Monopolului Anun-
turilor :
Imprimarea anunturilor in ziare, carli gi afisarea for in
chioscuri, birourigt alte institulii se declare monopol de stat.
Anunturile nu vor putea fi publicate, in Petrograd, decal
in organele de publicitate ale guvernului provizoriu muncitoresc
12

www.dacoromanica.ro
178 ARMISTITIUL
$i jfirfinesc, iar in provincie in presa sovietelor locale ale de-
putatilor lucrfitorilor si soldatilor.
Proprietarii jurnalelor, ai birourilor de inserare a anuntu-
rilor, tot a5a angajajii tuturor intreprinderilor de soiul acesta sunt
obligati sit rfimana la postul for panfi la predarea intreprinderii
in mainile delegaiilor guvernului sau ai sovietelor indreptiijite.
... Persoanele, cari se vor fi fficut vinovate de inealcarea
acestor dispozitii, vor fi traduse in fata judectilii $i pedepsite
cu inchisoare pint' in 3 aril 5i avutul for va fi confiscat.
Inserarea anunturilor cu plat& ca bilaniuri $i reclame in
publicaliuni particulare sau in orice alts formit deghizatii, se
va pedepsi ca mai sus.
Case le de publicitate pot fi confiscate in caz de necesi-
tate de cittre guvern contra unei indemnizatii.
Toate casele, birourile $i in general intreprinderile, cari
se ocupit cu inserarea anunturilor cu platfi sun' obligate sit
anunie Mfg intarziere sovietele locale ale deputafilor lucrfitorilor
si soldatilor $i de a remite imediat anunturile sub urmarea pe-
depselor de mai sus".
Acest decret inseamna, dupfi cum rezultii din textul lui,
nu numai un monopol al anunturilor, dar $i un monopol al pre-
sei. Alfituri de baioneta, bol5evicii vor sa aibfi in mane for $i
arma tiparului.

Promulgarea legilor.
Ca guvernul comisarilor insu5 acorda putere de lege pro-
uiz orie decretelor sale $i numai pant' la convocarea Constitu-
antei se vede din urmatorul:
Decret asupra promulgarit legilor, redactat $i publicat in
Noemvrie 1917 §i care coniine aceste dispozitii:
Pdna la intrunirea Constituantei, eiaborarea $i promul-
garea legilor se va face in conformitate cu prezentul decret.
Orice proect va fi supus guvernului spre examinare de
cfitre comisariatul competent, purtand semnitura comisarului
poporului sau prin biroul creiat de guvern pentru redactarea
proectelor de legi subt semnfitura directorului departamentului.

www.dacoromanica.ro
 ARMISTITIUL 179

Dup5 aprobarea data de guvern, proectul primind redac-

tarea definitive este semnat in numele Republicei ruse de pre-
edintele Consiliului comisarilor poporului sau in locul lui gi
pentru el de comisarul poporului, care a prezentat proectul. Si
in urm5 el va fi adus la cuno§tinfa publics.
Fiecare proect de lege va infra in vigoare in ziva cand
va apare in Oazeta guvernului muncitorilor 5i taranilor" (Oa-
zeta rabociavo i krestianskavo pravitielstva).
Ouvernul poate ficsa insa §i o alts data pentru intrarea
in vigoare a unei legi. Aceasta data poate fi anuntata §i tele-
grafic. In acest caz legea infra in vigoare din momentul cand
telegrama a fost publicata in fiecare localitate.
Publicarea legilor prin Senat este abrogata. Departamentul
proectelor de legi de pe Tanga consiliul comisarilor va edita o
coleclie de legi §i ordonante.
Comitetul central executiv al sovietelor deputafilor lucra-
torilor, soldalilor §i taranilor are oricand dreptul de a suspenda,
modifica §i anula orice decret al guvernului".

6t01961019

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL X.

Decemorie 1917.

Iara pe drumuri.

Saratovul sub! stopantre bol$evIcO. Imnul fltimanzilor. E?i burfulute. So-

viola! e Wolin fi to Samara.

0 telegrami venal. dela seful misiunei noastre ma invite

de urgenta la Saratov.
Chipul tfirii mete, imagines pfimantului insangerat al pa-
triei ma chiamii sforuitoare, definitiv I
A sosit ceasul mfintuirii. Vom pleca din acest iad, in care
nu avem pentru ce muri $i ne vom duce acolo unde suferinta
ne va fi mai usoarri, cad ea e impfirtfisitii de milioane de frati
$i unde credinta ne va fi mai tare, dici hotiirirea de jertfii a
tuturora va deslega mai degrabfi destinul.

In trenul, care vine dinspre Siberia se abate aceias ava-

lanse obisnuita de calfitori. Usile vagoanelor troznesc din la-
tani, ferestrele cad in tartar; §i prin golurile negre, larg des-
chise, se rostogolesc in acest miez de noapte sute de trupuri
natiivilloa se.
Cu sfortilri supraumane ne facem si not loc scriitorul
acestor randuri §i credinciosul sfiu soldat O. P. in enorma

www.dacoromanica.ro
 1ARA$ PE DRINUR1 iii
cetate ambulant& care e trenul rusesc. Suntem poate singurii
pasageri cu bilete, cari tovarhii" sunt scutiti de plata de and
chile ferate sunt administrate de sindicatele ndorojnicilor" (impie-
gatii dela chile ferate).
Dupace pasagerii se aseaza, unde pot, $i trenul isi is dru-
mul adhncindu-se in negura stepelor rusesti, grupurile cari nu
pot sh adoarma fin . mitinguri. Din culoarul semiluminat, in
care ne striuntorlim ca late() cutie de sardele asculthm $i noi...
discursurile. Tovarisii" aproba peremirul" (armistiliul) $i re-
clamh sgomotosi pacea. Ei condamna in acela$ limp Consti-
tuanta $i sunt pentru dizolvarea definitive a acesteia ca fiind o
institutie ncontrarevolutionara". lln glas rilgusit, care se des-
prinde de subt lumina palida a unei lamp' de gaz in agonie,
strigii eh in Constituanth sunt numai cadeli, cari trebuesc
ucisi" (streliaty nada vsehl), fiind toti in slujba lui Dutov ai
Kaledin.
Printre ascultiitorii acestor discursuri" sunt Iasi" $i oameni
cari nu le aprobh. Ei sunt victimile vremilor de azi $i mo$teni-
torii ordinei de pane eri, sunt burghezi cari au totul de pierdut
$i cari izgoniti din comodele for gospodlirii sunt sortiti sh
populeze azilurile mizeriei de ratline. Tacuti ei se adancesc in
masse calatorilor masurand ingandurati proportiile tragediei, ai
chrei eroi involuntari au devenit.

La Penzq, dupe 24 de ceasuri de drum $1 de veghe in

picioare, trecem in alt tren, in care avem norocul sh ne ghsim
si noi un loc $i sti ne odihnim ochii inrositi de obosealh.
In gars e un continuu vuet de trenuri $i de glasuri de
oameni. Tovar4ii" se intorc dela front. Ei sunt in plina de-
mobilizare. Si pretutindeni ii intampina si aclamh comitetele
revolutionare si ghrzile rosii, cari au pus stfipanire aproape pe
toate ora$ele.
BoNevicii ne urmaresc cu priviri incruntate. Ochii for de
crucial' ai fazbuntirit se infig asupra nasturilor de pe unifor-
mete noastre $i in scapartirile, cari reflecteaza sangele de pe
fronturi continua sa palphe focul, in care /Alia nevinovaii $'au
gasit sfar$itul. Dar o injuratura, care se rostogole$te printre tre-

www.dacoromanica.ro
182 IARX$ PE DRUMUR1

muralul unor buze carnoase, birue pe o clips furia. Tovarasiig

trec mai departe $i noi ramanem intacti.
La Rtifevo trebue sh schimbhm din nou trenul. Dar de
aci suntem condamnali sii facem restul drumului, Inteun ger
cumplit de 25' $1 in bataia doboratoare a unui crivhf nemilos, pe
platforma unui tren militar. Vanatorir, adhpostili in vagoanele
incolzite, refuza sh ne primeasch $i pe noi $1 zhvoresc furio$1
u$ile cand dau cu ochii de uniformele noastre.
Morti de obosealh $i intepeniti de frig descindem in sfarsit
in amurgul zilei de 6 1.9 Decemvrie, duph un drum de 48 de
ore, in sgomotul infernal din uria$a gars a Saratovului.
Peronul, intrarile $i esirile din gars sunt phzite $i supra-
vegheate de garzile ro$ii. Saratovul e subt stapanire bol$evich.
Pe drumul dela gall spre centrul ora$ului se ridich la toate
raspantiile scaphrand prin ceata, care inviilue frumosul ora$ de
pe Volga, baionetele crasnocvardeitilor" (gardi$tilor ro$ii),
gata parch de a se indrepta in orice cliph asupra burjuilor
contrarevolulionari".
Un izvoscic (birjar) ne conduce la hotelul Tiumin, unde
isi are domiciliul camaradul nostru, voluntarul Lt. Gavrilfi Bog-
dan, unul din membrii comisiei de concentrare a voluntarilor
de pe Volga.
Intalnirea cu vechiul nostru cunoscut e un prilej de o fireasch
bucurie. De atata vreme n'am mai slat de vorbh eu chrturari
romani. Fiecare ne povestim, atata limp cat ne mai putem tine
ochii deschi$i, odiseia, prin care am (recut. Prietenul B., un
bland $i cuminte daschl din Ardeal, poveste$te de drumurile
lui prin Uralskul de dincolo de Volga, unde a vilzut tinuturi va-
riate, a cunoscut moravuri ciudate, oameni primitivi, dar buni,
porturi $i atitudini interesante $i mahnit Isi arath phrerea de rhu
di la izbucnirea rilzbolului civil" din tinutul Saratovului a fost
nevoit sail suspende activitatea.
Hotelul, in care ne incartiruim $i noi e un fel de izba"
(colibil) de proportii uria$e cu lemnul in distrhmare: Camera,
in care sunt instalat, e neagra de vreme, tavanul se pierde in
panze groase de paianjeni, podelele putrede joach subt pi-
cioare, in colturi se fad gaud de soared, prin ferestrele hodo-

www.dacoromanica.ro
 1ARA$ PE DRUMUR! i83

rogife sufla vfintul, mobila straluceste de murdarie, iar patul e

o mizerabila brancarda uzata.
Si lotus cat de bine am sa dorm ... Trupul omenesc su-
poarta astazi mai mult decal o piele de caine, el e gol de suflet,
frumosul nu-1 mai animeaza $i nici visurile de alts data nu-1
mai turbura.

Subt stgpanire bol*evicl.

Saratovul este astazi in mana sovietelor. Bolsevicii au dat
lupte grele si indelungate penfru cucerirea lui. lunkdrii (elevii
scoalelor militare), ofiterii aflatori in garnizoana, tinerimea uni-
versitara, o mare parte a carturarilor si negustorilor leau opus
o rezistenta inversunata. Pe strazile principale s'au sapat Iran-
seie si adversarii au stat sapttimani intregi fats in fate luptand
cu granate de lama, cu arme si mitraliere si facand uz chiar
de artilerie. In cele din urma ,,burjuii" au fost nevoiti sa pa-
rfiseasca frontul, deoarece li s'a terminat munitia. Dar ei au
continual sa se apere cu ceiace au avut. Bolsevicii n'au putut
pune stapanire pe oras decat luptand pas de pas, asediind ade-
seori casele particulare, cari se transformasera in cetati $i cap-
turand strada de strada ...
Pe urma luptatorilor bolsevici, spune prietenul nostru, avan-
sau cete de sansculor: barbali, femei si copii, provazuti cu
dasagi, cu cosuri si carucioare. Ei navaleau in casele cucerite,
iii umpleau dasagii cu ce griseau mai de pret in ele si plecau
apoi mai departe.
Dupii inabusirea rezistenfei burgheze bolsevicii $i -au inau-
gural domnia asupra orasului cu asasinarea in masa a lun-
karilor si ofiferilor, pe cari i-au putut prinde.
Cu grabs si zel au procedat apoi la aplicarea decretelor
comisarilor dela Petrograd. Au confiscat casele celor cazuti in
razboiul civil" si ale burghezilor bogafi constrangand pe vechii
proprietari sit locuiasca in una sau dour' camere, cele mai
strimte si mai dosnice, au rechizitionat pe seama proletarilor
tot surplusul de haine gasite in proprietatile bogatasilor si-au
insusit automobilele si trasurile publice si le-au 'confiscat pe

www.dacoromanica.ro
184 1ARA$ PE DRUMURI

cele particulare, an pus stfipanire pe sucursala bfincii de stat

si pe bfincile si intreprinderile particulare declarandu-le na-
lionalizate".
Cei cart au avut imprudenfa sa protesteze au fost decla-
rati contrarevolufionari" $i aruncafi in inchisoare. Teroarea cea
mai inversunatfi s'a deslfinjuit asupra orasului. Comisia extra-
ordinard bo4evica avand chemarea sä urmgreasca contrare-
volufia" are ziva si noaptea ochiul deschis. Garda rosie populeazi
zilnic beciurile numeroaselor inchisori cu pretinsii vrfismasi ai
nouei administrajii. Si in casele famase ffiril stapan se insta-
leazfi fel de fel de existenfe, foste pang era clienfi ai puscfiriilor
pentru crime si delicte infamante, aventurieri, cari trilesc din
speculafiuni ordinare, farnienfi invaismasifi cu munca si toatfi
liota de trantori $i sanghinari, cari urrisc pe deaproapele for
numai pentrucfi acesta a invalat o scoalfi sau pentrucii imbracfi
o haina mai curate sau in fine pentru di poartfi ... o cravats.
Urmele rfizboiului" abia terminal se viid incfi foarte bine.
Unele transeie au fiimas neastupate. Multe cliidiri sunt sfrede-
lite de gloanfe si sffiramate de schije. Galantarele magazinelor
mai luxoase sunt distruse. Oeamurile caselor din strazile in cari
lupta a fost mai inversunata sunt sparte.
Incolo orasul, privit in ansamblul lui, si-a pfistrat aproape
neatinsa inflitisarea de altfi data. El e tot asa de ordonat si tot
asa de curat. Zapada e curolatfi de burjui", cari sunt pusi la
lucru cu randul.
In amurg strlizile si trotuarele se populeaza cu fume de
toate categoriile. Femei cu chipuri distinse, imbricate in splen-
dide Vani de samur sau astrahan isi risipesc parfumul elegan-
jei for pe largile trotuare, bogat si feeric luminate de marl be-
curi electrice, in sociefatea cavalerilor burghezi, cari an reusit
sä se sustragfi magnetului ohranei bolsevice.
Galantarele luxoaselor magazine, crulate de gloanfele to-
varfisilor" isi imbie $i astfizi, ceva poste mai restrans, dar tot
asa de ademenitoare, bogfilia costumelor, derivand din fabricile
rusesti sau streine ca si variajia alimentelor proaspete si gustoase.
Prin feerica perdea de dantelii, crosetatfi de marl fulgi de
zfipadii, sclipind ca cristale multicolore subt potopul de luminfi

www.dacoromanica.ro
 IARAS PE DRUMURI 185

al becurilor electrice, sboar5 acelea*i limuzine elegante ca *i

alias:Mtg. Atata doar ca in ele nu mai fo*nesc rochii de miltase
*i nu mai stralucesc fracuri, ci salt5 ca ni*te manechine inje-
penile pozele grave, ridicol de grave, ale tovarti*ilor", noii
st5pani ai urbei Saratov.
Pe proaspiitul covor de ztipada moale ca m5tasea se in-
fund5 insa din and in and tglpile unor cizme mari, aspre, de
Tuft. Ochii celor ce se plimb5 cad *i se fixeazti involuntar asu-
pra acestor urme. Pupilele privitorilor se largesc puternic *i
tremurti ca subt vtipaia unui fior, cand magnetul for se intal-
ne*te cu baionetele crasnocvardeijilor". Cad nimic nu e azi
mai u*or decal ca de pe trotuar sii treci in beciul umed al
ohranei ro*ii.

Lumea, care nu se poate desparti de ce a fost on care

urmare*te altceva decat ce a fost in trecut, nu e capabila de
a se imp5ca nici decum cu ceiace este in prezent.
De aceia oamenii, cari vor o libertale pentru toff *i nu
una pentru cei din dreapta on pentru cei din stanga, urm5resc
cu o fireasa pasiune desfa*urarea evenimentelor din Cara Do-
nului *i din codrii Uralilor. Ouvernul provizoriu dela Novocer-
caysk f5g5due*te libertate pentru toff. Dutov asemenea.
Vestea despre cucerirea Tarifinului *'a Harkovului de catre
cazacii liberatori este primita de ace*ti oameni cu o adeviiratti
esplozie de entuziasm. Inaripala for fantezie vede deja o*tile
lui Kaledin Mainland spre Saratov *i sustine a sotniile lui
Dulov au infrat in Samara ...
Cr5ciunul nemiesc inseamn5 nu numai pentru num5ro*ii
burghezi nemti de aci un prilej de bucurie, dar *i pentru bur-
ghezii pravoslavnici. Toji n5d5jduesc intro schimbare spre
mai bine.
Noi nu mai sperm nimic, c5ci nu mai credem in nimic.
Rusia anarhic5, Rusia f5r5 armat5 e scoasa din randul crucia-
jilor dreptillii.

Spre marea noastra am5rticiune, not trebue s5 mai rama-

nem in lumea deaci. Numai *eful misiunei e chemat in fart'.

www.dacoromanica.ro
186 1ARX$ PE DRUMURI

Camaradul B. va continua sa riimana in Saratov, far cel ce

scrie aceste randuri are ordin sa se inapoieze cu soldatul O.
P. in Samara. Undeva, departe, se crede probabil ca se mai
poate face ceva in Rusia. Noi cei de aci zadarnic argumentlim
ca lagarele sunt goale, ca prizonierii ardeleni $i bfinfifeni sunt
risipiti $i ca nu le mai putem da de c5patai, ca nimeni in Rusia
nu mai vrea razboi $i di America, Japonia, Frani a si Anglia
sunt ins5si neputincioase sa reInvie frontul din Rusia ...
Dar peste toate calculele si rationamentele se inalla asa
de adeseori fatalitatea. Ne vom supune $i not ei $i vom astepta
ca din misterele, pe cari le Inchide cu atata grije, sa se des-
luseascii cat mai degrab5 nepreviizutul.

Imnul flamanzilor.
In dupfi amiaza zilei de 15/28 Decemvrie incerciim sa ne
imbarciim in trenul, care pleaca spre Penza. Incercarea ni e za-
darnic5. Garnitura geme de lume. Ins5s acoperisele vagoanelor
sunt pline cu masse de drumeli. Pe postamentul celor doufi
vagoane din urma se indeasfi asemenea gr5mezi de oameni.Ei
se acala desnfidajduifi de drugii de fer, care le spanzur5 pe
deasupra capetelor, far5 sa se mai gandeasca In primejdia,
care-i poate ajunge in cale.
Pe colful unei scarf se caf5r5 ca o caprioara urmaritii $i
hot5ratfi sa se a danceasc5 in neant o student5, ai carei ochi
albastri lficrilmeaza de ger $i peste capul careia se balanseaza
cizmele grele, de iuft infibusitor ale catorva tovarfisia.
Insemnam chipul ei, cad el reoglindeaz5 parcii insus des-
tinul Rusiei.
Trenul pleac5 $i altul nu mai avem pada maine.
Cum insfi in Rusia de azi nimic nu mai merge dupii o
anume ordine, ci totul este determinat de capriciul clipei $i
calauzit de intamplare, ne lufim si not inima in dinfi. Un vi-
cinal" pleac5 la Afkarsk. Ne urcam in el $i pornim cu cafiva
Bill drumeli in necunoscut. La Atkarsk indefiznim sa trecem
inteun tren de marfa. Franarii, gramildifi in vagonul de langfi
locomotiv5, ne primesc $i pe not $i ne fac loc in jurul unei

www.dacoromanica.ro
 IARA$ PE DRUMURI 187

sobile, pe care flecireste prietinos un samovar. Toa15 noaptea

stem de vorbil si bem ceai. FrAnarii si-au 'Astral, spre deose-
bire de obicinuitii tovarasim, intact sufletul naiv, bland si bun
al Rusului de alt5dad5 si se gr5besc s5 ne trateze cu belsugul
de ospitalitate al acestuia.
Dimineata sosim In Rtisevo. E un frig de plesnesc ou'ale
de corb. $i'n trenul mixt, care soseste nu ne giisim loc decat
intro tiopluscre far5 foc, rece ca o case de morti. Din noro-
cire vagonul se umple cu lume. Sunt peste treizeci de pro-
letari, muncitori, cari yin de undeva si can nu stiu inctitrau merg.
La plecarea trenului din gar5 cateva glasuri fredoneaz5
melodii rusesti ca s5 se inc51zeasc5 s'apoi deodat5 toate cele
treizeci de voci se unesc ca s5 intoneze Imnul fldrndnzilor,ba-
lada lui Stenko Bazin, capetenia cetelor de razvratiti, cari acum
dou5 veacuri si mai bine amenintau domnia tarilor.
,Vsio otdam nye pojaleiu
Bujnu golovu oldam...
Razdajolsa golos vlastnai
Po okrestnam beregam...
(Imi dau tot farli regret
Imi dau si capul meu buiac ..
Suns glasul lui pulernic
Peste *mit departati...)
Volga, Volga maty rodnaia
Volga ruskaia reka
Nye vidal'I to podarka
Ot donskogo kozaka...
(Volga, Volga maica dulce
Volga, Volga rau rusesc
N'ai avut to pima acuma
Parte de dar cazacesc...)
,,I slob nye bill° rozdora
Mejdu volnami liudymi,
Volga, Volga maty rodnaia
Na krasavilu primi...
($i ca cearta sa nu fie
Infra solii libertaiii,

www.dacoromanica.ro
188 IARAS PE DRUMURI

Volga, Volga mica dulce

Na, primeste aces! cadou...)
$10 va ciorla priunali
Ei to Filka gut pliagf
Brianem braisi udaluiu
Na pomin eia dui 1...
(Nu va intristali copii mei
Tu Filka drag bufon sa razi
Veseli frafi vileji cantali
Eterna ii fie pomenirea I ...)"

Adineauri Irupul imi tremura de frig. Acum nu mai simt

nimic. Se desprinde atata vapaie din aceste fiinte palide, cu
ochii incalziti de febr5, incat nu mai e cu putint5 still mai re-
gasesti fizicul.
Aceste treizeci de glasuri par a se fi topit intr'unul singur,
puternic, formidabil, st5panind nu numai acest vagon, dar toatil
infinita campie, pe care o strgbatem. Sdrentele de pe acesti
bosiaki" par a fi disparut ; umerii galbeni, asa de reliefati
adineauri, ai unor fete, spintecate de crete adanci $i dese, nu
se mai mai viid nici ei. Peste Coate aceste treizeci de capete
sbarlite se inalla atotstapanitor ceva, ce nu mai are nimic din
vremelnicia materiei. E sufletul. Vibrarea celor treizeci de voci,
e vibrarea lui, e manifestarea, e strig5tul lui, care rasuna cu
t5rie de anima $i otel. Niciodat5 nu voi uita aces! imn al fla-
manzilor, in care armonia e mai desilvarsita ca oriunde, dar pe
care n'ar trebui s5-1 mai ante nimeni. Niciodat5 aceast5 scene
numi va mai esi din creier, &ad imaginea mizeriei morale
pi fizice se leaga de om cu puterea unei obsesii. Nicicand
nu voi sc5pa de ecoul acestui shied desnad5jduit, did sufletul
e al tuturora gi oricat ai vrea s5 le izolezi, sa ignorezi, sa infrangi,
n'ai puterea s'o faci. In jurul meu si'n imaginea mea iii vor striga
mereu mizeria si riizvratirea aceste stranii arritfiri, desprinse
din paginile lui Gorki, Gogol, Dostoievski, Tolstoi, Punkin etc.
Si ca sä nu le mai auzi, ar trebui sa faci ca s5 nu mai fie
fl5manzi, s5 nu mai existe sdrentosi, s5 nu mai fie betegi. Dar
ca sa fie asa, trebuie sa cunosti, sa simli mizeria, sa to ardil

www.dacoromanica.ro
 IARAS PE DRUMURI 189

frigurile beteagului. CAci faril sa cunosti $i fiirg sa simti nu

vei putea niciodatA indrepta...
Subt lutul fiecgruia $i subt po$ghila de parnfint a acestor
flfimanzi si razvratiji tr5e$te un suflet, o gandire, o judecatii.
Dacii n'ar fi fost asa, ei n'ar fi putut deveni eroii atator pagini
celebre $i n'ar fi putut exista un Tolstoi, un Gorki si alji Mafia.
0 adfincire, o cunoastere a acestei lumi ar da miisura,
cu ajutorul direia s'ar putea proceda Ia o indreptare, Ia o in-
drumare spre bine. Au refuzat s'o facg insa autocrajii de eri si
nu vor putea s'o fad' nici dictatorii nebuni de azi. Si iata pentru
ce in Rusia talazurile razvrAtirii 9i anarhiei nu se vor aseza
niciodatfi.

Eli burjuiule I
Dela un timp pasagerii din tiopluscaa noastrA se rAresc.
Ei se risipesc pela diverse stain. Iar inspre sears famfinem abia
vreo 5-6 insi. Frigul incepe sa devina iarA$ insuportabil. Sunt
290. Catava vreme rdisurAm in lung si'n lat vagonul 91 ne in-
vfirtim in strimtul lui ca ni$te fiare in cuscfi. Incercarea ramfine
insa zadarnica, nu ne mai putem incaizi. Suntem injepeniti dea-
binelea.
Dar Intel) garii afigm ca in urma noastra vine un tren
accelerat. Ma hotirasc sa -1 Wept aci si se continui drumul cu
el. Soldatul G. P. reu$este insa sr:-$i giiseascA un loc intr'un
vagon de class al trenului cu care am venit 9t pleacA mai de-
parte pentru a reline cel pujin in trenul dela Penza locuri mai
convenabile.
Acceleratul nu intfirzie prea mult. lIrc grAbit in el $i nig
reped intr'un compartiment de clasa I. Dar cfiteva trupuri
nAtavAloase, trantite pe canapelele despuiate de invelitori, se
ridica infierbantate 9i -mi strig5 sa inchid usa. Sunt soldaji, cari
vin dela front. Incerc se-i capacitez ca sA-mi dea $i mie un loc,
dar ei isi infig ochii furiosi asupra nasturilor uniformei mete.
Li aria biletul, ei rad cu hohot, iar unul Imi trfinteste sgomotos
u$a in nas strigand cu un glas ragu$it, ameninfator : Uhadi
burjui i. f. m. /.. (E$i burjuiule m. I. .).

www.dacoromanica.ro
190 IARAS PE DRUMURI

Fire* ca insistenta mea nu mai are rost. Sant nevoit sit'

finnan in culoar, sau mai bine in liber cu alit burjuia.
Trenul pare a fi fost insu pe front. Ii lipsesc toate geamurile
i u§ile abia se mai tin in Otani. Din eleganta catifea de pe
canapele tovar4ii si -au flicut obiele.
Era de sigur mai bine in tioplwil" decat ad, dar se vede
di nu ne este dat sd scilparn din cle§tele fatalitiitii a§a de
curand.
Mahnit §i revoltat de barbaria tovara§ilor ma intreb, adan-
cindu-mi ochii in infinitul campului de zapada, ce am eu ca sa
pot fi calificat burjuia i tratat cu s'albetficie de soldatii to-
Igniii pe canapelele din compartimentul dela spatele mete ?
Intrucat ei sunt proletaria §i eu burjuia ? Cu cat suferii dan§ii
mai mull decal mine ? Care dintre not o fi avand mai multe
bucurii on intristari in vita ? Sunt ei mai saraci decal mine ?
Sunt eu mai bogat decal ei? Cu cat muncesc dan0 mai mull
*i mai greu decat cel huiduit de ei? $i cu cat o fi mai Brea
truda for decal a mea ?
$i in definitiv pot ei pune despiirtitoare intre toti burjuii"
§i toll proletarii"?
Cumpiinind trecutul §i flicand bilantul unei vieti, traite mai
mull in suferintii, adancind calvarul, pe care it strabat de atata
vreme, nu pot raspunde decal cu constatarea, pe care am
flicut-o de atatea on : Cat de cumplitii e ignoranta i cat de
oarbil e ura oamenilor I Dadi Rusia e astazi prada celei mai
cumplite catastrofe cauza e aceasta ignorantil brutalii §'aceasta
ura sillbaticii precum §i cei cari lipsili de prevedere au alimentat
cu bunii llintiit microbii dishimikii I ...

In toviirlisia unor siberiaci

cari yin din Moldova.
Tarziu dupii ce s'a intunecat ajung aproape neom, cu trupul
intepenit de suflul de ghiarti al criviltului, la Penza. In gars ma
a0eaptil credinciosul meu soldat, care imi spune di a gilsit ni§te
locuri potrivite intfun tren militar. El imi cere sa -1 urmez ime-
diet spre triaj, unde se gise§te trenul. Pe drumul lung §i intu-

www.dacoromanica.ro
 IARAS PE DRUMURI 191

necat, impiedecandu-ne adeseori de §ine §i traverse, Inaintilm

ince1 printre sutele de vagoane blocate in imenza garA. Din
cand in cand trecem pe subt sclipirea baionetelor grtrzilor ro§ii,
cari de catva limp au inlocuit i la Penza militia social-revolu-
tionarg. Amintiri trecute, sforrarile de astg toamnk chipurile tru-
dite ale prizonierilor din lagitrile dela marginea orwilui, figurile
desn5d4duite ale celor trei sute de voluntari, cari veneau dela
TaOcent, ecoul sinistru al pocnetelor de arms, cari bufneau init.-
bu§it in atmosfera umed5 de atunci, ne Insojesc pa§ii, amortili
de frig §i oboseall
Triajul pare a se dep'arta pe masurg ce ne apropiem de el.
Nu ne-am rallicit cumva Oh ?
Nu I suntem Indatil acolo, r5spunde asigurtitor soldatul
meu ... Sä vedeji ca o sit vtt piaci", mai adaugii bunul meu
tovaril§ simlind parch nevoia &aqui alunge Ingrijorarea. Sunt
ni§te siberiaci cari yin dela frontul romfinesc ...
Cum, din Romania ? ...
Lumea toatri §tia §i gazetele scriau ca soldalii ru§i Inca-
sasefa oarecari paturi de pu§cli pe frontul moldovean. Si pentru
asta bol§evicii din Soodepia jurau di la cea dintai ocazie vor
manca fripji pe toll burjuir, romani.
N'aveti grije! se grgbi sii faspundii soldatul ghicind gan-
durile mele. Sunt oameni buni, ei povestesc o multime de mi-
nuni despre piitiiniile for prin Romania ...
In clipa urmittoare ciattuza mea se oRie§te §i bate puternic
in uvt unui vagon. Cineva riispunde dinituntru §i imediat u§a
se repede zuruind in Mud. 0 ceata de uniforme brune slit
adunatA in jurul unei sobe. Magnetul privirilor for se indreaptil
spre noul sosit. Nimic sillbatic in aceste priviri, ci un u§or suras
pare di tive§te buzele celor dourtzeci de soldati. Ei se Intal-
neau cu o uniformii, pe care o mai vitzuserii §i care le rea-
mintea probabil lucruri interesante. Unul din el se repede si -i
ajuta ofijerului roman sit urce in tiopluscii" §i toll primese
salutul acestuia cu obi§nuita bland* i ospitalitate ruseascii.
Vagonul tiopluKa are Infiitiqarea unei colibe am-
bulante. Sunt instalate aci douit randuri de paturi de scanduri
(priciuri), peste cari sunt aruncate in disordine mantale, bran',

www.dacoromanica.ro
192 lAllik$ PE DRUMURI

&Ada mart din p5r de copra, paturi, sad cu merinde §i cfo-

boate de 'Asia (valenchi).
Abia wzati in vagon, tovara§ii ne ofer5 ciai, carnaji, sla-
nina, ou5 §i paine. Mancam cu o pofra de lup, cad rabdam de
30 de ore $i bem pahar dup5 pahar de ceai ca sa ne deste-
penim oasele.
In Rusia se gasete mancare desfula, spune un tovarii§.
In Romania nu-i decal mamaliga si fasole" ... ,

Dup5 masa" parte din tovar4i se retrag pe priciuri, altii

mai I's/man in jurul sobei $i toti fumeazil mohorca inegurand
vagonul cu fum.
Cei de langa soba povestesc de casele for, de nevestele
§i copii for §i printre pfcaturf amesteca franturi din viata Willa
in Moldova.
Rupt de obosea15, eu ma retrag engleze§te. Soldatul meu
mi-a a0ernut la parter" pe scandurile de subt priciurile lova-
rfiOlor o manta de ploaie, mi-a pus capatai o ranita §i m5 in-
velesc cu mantaua militar5.
Dar pe cand incerc sa trec in lumea visurilor, un hohot
de ras imi risipe§te somnul. Siberiacli I i povestesc pataniile
din Moldova.
Tu cate paturi de pwil ai capatat? intreb5 unul.
Tu cafe zile ai stat 'inchis? intreaba al doilea.
Tu cand te inapoiezi ?
Raspunsurile urmeaza unul dup5 altul si toate sunt into-
vara§ite de hohote de ras.
Unul spune c5-1 doare o coasts, decand un vanator in-
desat l'a adiat cu un pat de pu§c5. Altul se plange ca-i vine
§'acum sa sughite de pe urma unei tranteli mancate dela un
Roman mic de statur5. Un al 3-lea poveste§te ca stomacul nu
i-se mai indreapfa, de cand a fost supus in inchisoare la un
post sever cu manalig5 $i fasole plina de gargarile. Un al pa-
trulea spune ca limp de patru zile, cat a fost inchis, n'a fost
tratat de cat cu apfi ...
Era sa ma inece in ap5, se plange acesta.
Doar n'a0,eptai sa te ineci in vodc5 1 observa un
altul.

www.dacoromanica.ro
 1

Ar

r
11.-
!ir,

41.

or,

HAMALI DINTR'UN PORT DE PE VOLGA,

www.dacoromanica.ro
 IARAS PE DRUMURI 145

Bucura-te di nu to -au b5gat in Stret, ca sä null mai

fach Romanii de lucru cu adusul apei, i§i da cu parerea un
glas din fundul vagonului.
TO rad de stau s5 cada in branci. Vreo doi dela etaj"
se rostogolesc de ras la parter".
Inapoierea" la front Inca li face haz. Mai toti au con-
cediu de 15 zile.
De dou5 saptamani suntem pt drum, spune unul, alte
doua vom face pang acasti ... S5 nadajduim ca om mai fi pe
front, cand s'o muta el la noi, inchete acesta in hohotul general.
Dela o vreme lush* oboseala ii infrange pe toti. Somnul
biruie §i bung dispozitie. Rand pe rand camarazii" se retrag
§i se intind pe paturile dela .etar. Cativa in descalt5 cio-
boatele pentru a da variatie aerului de mohorcii din tioplu§c5.
S'apoi in curand totul se potole§te, tiicerea e desiivar§i15. 0
lumina de seu, uttata in colful vagonului, vegheazg In capul tu-
turora §i razele ei slabe, galbene *se risipesc peste fete bu-
Mite, peste barbi §i plete incalcite dand spatiului infati§area
unui adevarat azil de noapte".
Numai afar& in preajma noastr5 s'aud mereu uruituri
de roate §i bu§ituri continui §i puternice de vagoane. Dela un
timp se pare ca se potole§te §'acest sgomot. Sunt doug cea-
suri dupe miezul noptii. Trenul nostru inc a nu pleac5, c5ci rfipi
locomotive.
Soldatul meu a adormit de mult, al5turi de mine. Inchid
§i eu ochii §i fac sfortari s'adorm. Dar in clipa cand truda mea
era spre sfar§it deodat5 creierul §i inima sunt ravhite de svac-
niri puternice. Am impresia ca vor sa se desprind5 dela locu-
rile lor. ,Si tot vagonul pare ea se mi§c5, se elating, se sbu-
cium5 ca prins in vapaia unei flacari. Un siberiac din fundul
vagonului smulge din taina unui fluer o doing, care se revarsa
in valuri de foc peste trupurile pe jumalate adormite. Cama-
radul" i§i arunc5 pe furl§ ochii spre ,,parterul" nostru. Si cand
.ne simte pulzatia sillbaticil a inimei, el ii da drumul fluerului
cu Indotta inflacfirare. Am senzatia, c5 ma sufoc. Soldatul meu
ma atinge u§or cu mane. Aud" ii raspund eu Incet §i el yes-
pirti fericit. Arunc apoi mantaua la oparte, imi desfac vestonul
13
www.dacoromanica.ro
194 IARAS PE DRUMURI

$i las s5 p5trund5; si coboare pi sa se adanceascii in tot plinul

for 0115 in mtiruntaiele sufletului divinele sunete ale doinei.
Ele sunt glasul duios, plin de dor si de suferinI5, strigiltul du-
reros $i chemritor al neamului meu, care vine din meleaguri
departate, porneste din spas pustiu de cimitir, se ridic5 din potop
de lacrimi si din ocean de sange si se inallti -purtat de puteri
nev5zute peste toate ororile dead, infrange viforul deafarti, po-
toleste volbura de patimi, care a incins aceasta lume si co-
boarti in toate inimile pacea pi buna inSelegere. Smuls de atata
vreme din phmantul ffirii mete, rupt $i desptirlit de-ai mei, osandit
sa pribegesc fara preget dealungul stepelor $i troienelor ru-
ses% silit sfi fiu m5rturie la cea mai cumplit5 desfasurare de
ur5 omeneascri, la aceasta siilbatica cruciadti de rfizbunare a
unora contra altora si la un carnaj uman lira pereche in
istorie, iat5 ca mi dat in aceste clipe, aci in aceasta ca-
bana ambulant& plina de mohorcii si acreal5 se uit aceasta
lume st sa m5 simt in lumen mea, intre semenii mei, intre mu-
cenicii, cari suferti, cari se lasfi legati in lanSuri, taraji in in-
chisori $i cari mor pentru un ideal, pentru o credinja...
Niciodata nu voi uita aceasta clip5 de fericire. Ii mulja-
mese in gand vaditorului siberiac, care simte mulfamirea mea
pi e- fericit $i el. Patul de puscli al Romanului de stature mica
se pare ca nu l'a sup5rat prey mull. In dosul acestui pat de
pusdi era un suflet, cum mai bun si mai nobil nu e altul. Si-
beriacul rrispunde prin fluierul lui acestui suflet. Si ca sit ne
int5reascri aceasta convingere el (15 drumul dup5 doina iris%
de adineauri 5i Anei Lugojana".
Vagonul sta sa sara in sus. Iar soldatul meu Imi strange
tremurand mane ca apucat de friguri.
Suntem amandoi numai urechi, simfire pt suflet. Trupul asa
de trudit panti adineauri nici nu-1 mai simiim. Somnul ni s'a
dus. Vaniitorul socoteste ca e bine ca sa aliiture la arta noastrfi
$i arta lui. El potriveste in clipa cand trenul se pune in mis-
care pe duiosul lui fluer una din cele mai frumoase doineu
rusesti: Iamscik nye g6nyi Wadyei (Iamscik nu goni call tail).
lar un frumos bariton din coltul opus al vagonului ii acompa-
niaiti Meet. Strofa :

www.dacoromanica.ro
 IARK$ PE DRUMURI 19S

,Tak grusno i scucino krugom

Toskliv besotradyen moi puty,
A prosloie kajetsa snom
Tomit na bolevsuiu grudy...
(Ce trist si urilt e in preajma mea
Greu gi pustiu e drumul meu,
Icoana trecutului stins
Imi surpfi pieptul bolnay...
suns ca o poveste dureroasa a fiediruia, iar refrenul:
Iamscik nye giinyi losadyei
Mnye nye cuda bolse spesity,
Mnye nye kayo bole liubity
Jamscik nye ganyi losadyeii., .
(Jamscik nu goni call tai,
Cfici n'am unde me grab',
Eu nu mai am pe tine iubi
Jamscik nu goni caii tai...)
pare ca ii tine isonul pustiului si viforului de afar&
Uruitul trenului face sa face' si cantecul acompaniatorului.
Uriasul car de foc se rostogoleste grabit in adancurile intune-
cate ale stepelor...
Catva timp gandul meu masoara sufletele a doua neamuri.
cata asemanare si 'card departare intre aceste doua suflete!
Asezati pe strimtul for pamant si stransi intre hotare nu
prea distanfate, Romanii s'au deprins sa se preocupe mai mult de
existenta for si sa-si margineasca fantezia numai pana, la asi-
gurarea acestei existence, refuzand sa depaseascii limilele rea-
Rusii, cari nu cunosc hotare, cad Cara for e nemarginita,
large st intinsa ca insus globul pamantean, n'au simlit niciodata
nevoia de a-si ingradi gandirea si fantezia for a putut sa se
desvolte la infinit fret a fi zagazuita de brutalitatea realitglii.
Ordonati cei dintai, cad sunt mereu ingrijorati de pas-
trarea petecului for de Omani, cei din urma sunt intruchiparea
dezordinei s'a anarhiei, cad nu s'au simtit niciodata ameninfati
in existenta for si nici n'au banuit vreodata ca Rusia ar putea
fi candva cucerita de cineva.
Dar in acelas timp tale note comune, cafe linii identice,
cat prisos de simtire, de tolerant& de umanizm, de dragoste st

www.dacoromanica.ro
196 IARAS PE DRUMURI

insufletire pentru arts, pentru ideal, pentru desfivarsire e in

sufletul acestor popoare... ,Si card primejdie ascunde aceasta
reciprocilate de calitati I ... Inchid ochii, dici nu vreau sa des-
cifrez enigmele viitorului.

A doua zi ma trezesc in sunetele unui adeviirat cor bar-

bar. Tovar5sii" horcfiesc ca patrupedele, a cAror slanina li-a
cladit infatisarea diformii a trupurilor nal5v5loase s'al c5ror
nume it poarI5 uneori.
Perelii vagonului sunt plini de moroz i trupul, inegrit de
sgura de arbune de pe jos si fr5mantat de maruntii musafiri
ai oric5rei colibe" rusesti, mie intepenit ca osul. Abia imi
mai pot misca mainile. Printre scandurile, pe cari zac, suflii
un vent aspru, rece ca criv5tul de afar5.
Siberiacii se trezesc $i ei rand pe rand. far la statiile ur-
miitoare asediaza gardurile, rup seanduri, captureazfi traverse
smulg stalpi §i-i dau de zor foc sobitei din mijlocul cabane:
ambulante. Chipialokul ne destepeneste $i el oasele si rezervele
de sliinin5, unt $i carnati ne asigur5 cuantumul -de caldur5,
cu care vom putea invinge greut5tile, drumului ce nia mai
ramas.
Almosfera din ntioplusdia devine degrab5 tot asa de prie-
tinoas5 ca $i azinoapte. Siberiacii ne dau toate atentiunile si
au grija ca s5 fim pe deplin mulliimiti.
Ce pacat c5 acesti oameni, poporul rus, lumea asta de
muncitori ai cernoziomului" n'au avut si nu au conducatori,
care sa-i inteleaga si sai c51a.uzeasc5 pe drumul cel adev5rat 1
In trecut ca $i azi ei au fost copii vitregi ai mantei ruse",
striiini in casa for i iota pentru ce odinioaril ca $i azi ei pot
fi intrebuintati la acte, cari sunt protivnice firii si sufletului lor.
Dadi candva viitorul le va da si for conduciltori adev5rati,
dacfi cineva li va cere salt numeasc5 $i ei in mod liber pe
acesti condueStori, am Credinta ca poporul rus, tfiranii rusi in-
cetand de a mai fi instrumente oarbe in mans unor clici, vor
fi tot asa de pacinici, tot asa de ingaduitori si tot asa de ci-
vilizafi ca §i alte popoare.

www.dacoromanica.ro
 IARAS PE DRUMURI 197

In dup5 amiaza zilei de 17 Decemvrie (st. .v.) sosim in

sfar5it la Samara.,Ne luarn ramas bun dela tovara5ii de drums
le mull...Arnim de ospitalitate 5i ei se despart de not cu inima
Rusului iubitor de oaspefi.
Cu sufletul indoit 51 stingher ne indrepram apoi spre ve-
chea noastra locuinfii. Cine tie dac5 mai suntem a5teptafi I
La rascrucea din Saratovskaia ulita" intalnim o ceat5 de
oameni, imbeacali civil, avand o rozela ro5te la uria5ele for
caciuli din p5r de capra 5i purtand pe umeri carabine legate
cu sfoar5. Sunt crasnocoardeili (gardi5ti ro501
La Saratov se spunea c5 Samara e in mainile lui Dutov
5'acum ne intalnim cu osta5ii sovietelor I Ei ne privesc lung,
cercelator, o clips pare ca-i bate gandul s5 ne opreasc5, dar
trec mai departe.
Ce-o mai fi 5'asta ?

Sovietul e slapan
*1. in Samara.

Domiciliul nostru e puternic zavorat. El nu ni-se deschide

decal dup5-ce batem de cateva on la use 5i dup5 ce asigur5m
pe cei dinguntru ca suntem vechii for airiest.
Proprietarii ni-au f5g5duit la plecare ca nu vor inchiria
camera inainte de primirea avizului nostru. Nu s'au limit de
cuv5nt. F5g5duiala e o calitate a rusului, implinirea ei e ceva
ce nu se cunoa5te in Rusia.
Camera noastra e de nerecunoscut. Podelele sunt imbri-
cate cu marl 5i bogate covoare persiane. De pe perefi str5-
lucesc culorile variate, exottce $i atragatoare ale unor prea
luxoase cuverturi orientale. bar pe mese i in unghiurile 'ca-
merei stau ingram5dite vase 5i, obiecle, cari imf reamintesc bo-
gatele colecfii din muzeie.
Transformatorul camerii mete $i posesorul acestor minu-
nate comori e noul chiria5, Victor Ivanovici. Intins pe o ca-
napea moale, 5i ea oriental& el pare in mijlocul acestor avulii
un mic Arun al Ra5id..

www.dacoromanica.ro
198 1ARA$ PE DRUMM

In rilzboiul, care pentru Rusia a luat sfar$it, V. I. fusese

judecator militar cu grad de colonel in armata din orient. Re-
volufia bol$evic5 l'a surprins in Erzerum. $i cum armata rush
a inceput sh se descompun5, s'a hot5rat sä piece $i el c5tre
cash.
In timpul cat functionase Ins ca judec5tor militar, fiind
tot timpul foarte corect $1 sever", cum ne 15mure$te el, a
cump5rat" aceste covoare $i obiecte orientate, pe care lea
adus cu sine $i pe care fiindc5 nu le mai poate transports la
Moskova, unde 41 are domiciliul $i unde II a$teapt5 o sotie gi
vreo trei copii, a hotiirat s5 le vand5 aci I
Cu anarhia asta, se plange colonelul, am mai perdut
cafe ceva din calabalac" pe drum (probabil t I'au cumpiirata
tovarti$ii, cum it cumparase" $i el dela cutare pave).
Mustafa stufoas5 $i indoiturile brutale de pe figura-i tears
ne fac sä credem c5 V. I. a fost in adev5r judeciitor sever".
Ast5zi ins5 el tremura ca un epure, surprins in tuf4 $1 ne asi-
gur5 c5 e fericit ssa locuiasc5 cu not pan5 and 41 va desface
marfa".

De 48 de oare Samara trAe$te subt st5panire bol$evic5.

Sovietul socotind sosit momentul pentru inraturarea adminis-
trafiei socialisto-burgheze a haarat s5 is cu asalt prim-aria $i
institufiile publice ale ora$ului.
Lovitura s'a dat ca de obicei prin surpria intro noapte.
Populafia Samarei s'a culcal in seara de 15 Decemvrie (st. v.)
subt st5panirea vechei administratii $i s'a trezit dimineala subt
steagul sangeros al bol$evicilor. Pilda a dat-o capitals si dup5
ea s'au luat toate celelalte ora$e.
Indierarea a fost scurt5 $1 far5 mult5 v5rsare de sfinge.
Bo4evicii au pus degrab5 st5panire pe prim5rie, po$tia,
gar5 si pe temnita ora$ului. In schimb clubul for a fost surpat
de o bombil social - revolutionary ingropand subt daramiituri
cafiva membri ai comitetului central.
Clienfii de pan5 eri ai uria$ei temnite (tiurma) din Samara
au fost eliberali pentru a fi treculi in slujba sovietului $i mai
ales pentru a alciltui garda ro$ie, far primarul, membrii dumei

www.dacoromanica.ro
 IARA$ PE DRUMURI 199

si toti sefii de servicii, precum si numSrosi cadeti au fost in-

stalati in locul lor.
Decretul Comisarilor privitor la rechizitionarea locuintelor
le serveste noilor stSplini pentru inlaturarea persoanelor os-
tile lor.
Bazati pe acest decret delegatii sovietului si gardistii rosii
patrund ziva si noaptea in casele burghezilora, ridicii pe con-
trarevolutionari" si-i aruncii in temnilii sau ii suprimfi in drum
&Sire aceasta subt preteAtul ca au incercat sa fug de subt
escorts.
CS oamenii, cart Vilna' eri 41 ispSseau in pusciirie crimele
srivarsite, nu inteleg sii se poarte, °data intrati in bogatele
case burgheze, ca mironositele, e de sine inteles.
$i iatii pentru ce eavoarele casei, in care am intrat adi-
neauri s'au desfacut asa de greu....

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XI.

Decemurie 1917.

Tratativele de pace.

Declare lia Souietelor. Raspunsul cenlralilor. Llimuriri pe earful sablei. licra-

ina trateaza V ea, Conflictul cu Romania. 0 dovada". Nemfii la Petrograd.

In vederea tratativelor de pace guvernul sovietic a Insiir-

cinat cu conducerea for aceias delegatie, care a incheiat ar-
mistitiul. Iar Puterile Centrale au numit delegati pe cancelarul
Kuhlman din partea Germaniei si pe Czernin din partea Aus
triei. Delegatii Turciei si Bulgariei aveau, fireste, numai rot de
figuranti.
Locul, in care urmau sa se duce trativele, a ramas tot
Brest-Lilovskul.

Declarafia Sovietelor.
La scadenta arinistitiului (15 Dec. st. v.) deputatiunea so-
vietic5 s'a prezentat la BrestLitovsk, unde in acbia zi a pre-
zentat delegatiei Puterilor Centrale urm5toarea Declarafie de
principii, care ayes s5 serveasc5 ca baza de discutie a trata-
tului de pace:

www.dacoromanica.ro
 TRATATIVELE DE PACE 201

1. Sunt escluse anexarile foliate ale teritoriilor ocupate in

cursul razboiului. Trupele cari ocupa aceste teritorit sunt obli-
gate sa le evacuieze in termenul cel mai scurf.
2. Popoarele cari si-au perdut independenla politica din
cauza razboiului trebue sa $i-o recapete in modul cel mai de-
s'avarsit.
3. Sa se garanteze popoarelor, cari n'au avut indepen-
denja politica Inainte de razboi, posibilitatea unei libere con-
sultari pe cale de referendum ast?pra regimului politic ce vor sa-1
adopte. La aceasta consultare va fi admisa intreaga populajiunea
teritorului respectiv, incluziv emigranjii $i refugiajii.
4. In cazul cand aceste leritorii sunt locuite de mai mulfe
nalionalitali, drepturile minoritajilor trebuiesc garantatd prin legi
speciale asigurand independenla unei culturi nationale si pe
cat e posibil aulonomie administrative.
5. Niciun beligerant nu e obligat sa plateasca vreo con-
tribujie. Contribujiile Incasate trebuiesc restituite. Reparajiile
pagubelor, pe cari razboiul le-a cauzat particularilor, trebuiesc
facule cu ajutorul unui fond special din varsamintele propor-
tionate ale beligeranjilor.
6. Chestiunile coloniilor trebuiesc rezolvate in conformi-
tate cu principiile espuse mai sug.
()rice soi de restricjiuni directe sau indirecte indreptate im-
potriva micilor najiuni, boicotajul economic $i restrangerea liber-
tajii comerfului prin tratate vamale sunt inadmisibile".

Riispunsul Centralilor.
Dupii zece zile, la 25 Decemvrie, delegajia Puterilor cen-
'rale inmaneaza deputajiunei sovietice urmatorul Rdspuns la de-
clarajia acesteia:
Delegafiunile puterilor aliate accentuiaza ca prim punct
de plecare voinf a clar exprimata a guvernelor $i popoarelor,
pe can le reprezinta, de a incheia cat mai degraba o pace
generals si juste. In deplin acord cu punctul de vedere, pe
care guvernele for l'au expus in repejite randuri, delegajiunile
quadruplet alianfe sunt gala a incheia imediat pacea generala

www.dacoromanica.ro
202 TRATATIVELE DE PACE

fare anexiuni forlate si ffiri contribufiuni. Ele se raliazii In

opinia delegafiei ruse, care condamnfi prelungirea rilzboiului
in vederea unor scopuri de cuceriri, Barbafii de stat ai guver-
nelor aliate au accentual mai mull decal odatii in programele
si declaraliiie for ca &lain nu vor prelungi rtizboiul nici cu o zi
pentru scopuri de cuceriri teritoriale. Guvernele aliate au res-
pectat acest punct de vedere, fare a devia vreodati. In acest
moment ele isi afirmii cu solemnitate hotirfirea de a semna
imediat condifiunile de pace cari vor pune captit rilzboiului, con-
difiuni deopotriva de juste pentru tofi beligeranfii fail nici-o es-
cepfie. Este ins necesar de a afirma ca propunerile ruse nu
se vor pulea realize decal numai in cazul and toll beligeranfii
fiirti escepfie se vor angaja intr'un termen fix de a indeplini cu
rigoare si fara rezerve condifiunile obligatorii pentru toate po-
poarele. Puterile quadruplei alianfe care trateaza in prezent cu
Rusia, nu vor pulea, bine infeles, sA se lege in mod unilateral
prin astfel de condifii Mil' a avea siguranfa ca aliafii Rusiei
vor recunoaste si indeplini cu onestitate si fiirfi rezerve condi-
fiunile din chestiune fafh' de quadruple alianfA. Plecand din
aceste principii delegafiunile acesteia declare in ce pri-
veste cele cease puncte, espuse in declarafia rush', cele ce
urmeaza:
La punct 1. Puterile aliate n'au intenfiunea sii anexeze cu
forte teritoriile ocupate in cursul rtizboh.flui. In ce priveste ches-
tiunea trupelor, cari ocupti in prezent teritoriile cucerite, solutia
va fi cuprinsii in tratatul de pace, intrucht nu va interveni un
acord pentru evacuarea trupelor din cutare on cutare teritoriu
inainte de semnarea tratatului de pace.
La punct 2. Puterile aliate nu au intenfiunea sti priveze de
independenja politica popoarele, cari au pierdut-o in decursul
razboiului.
La punct 3. In ce priveste chestiunea de a alipi grupuri,
de nafionalitrifi, cari nu posed independents politica In cutare
sau cutare stet, puterile quadruplei alianle sunt de piirerea ca
ea nu poate fi rezolvalti pe tale internafionalg. In cazul dat
aceastii chestiune trebuieste rezolvatti de &litre fiecare stat in
acord cu popoarele sale pe cane indicate in constitujie.

www.dacoromanica.ro
 TRATATIVELE DE PACE 203

La punct 4. In ce priveste garantarea dtepturilor minorit5-

jilor, bfirbajii de stat ai quadruplei aliante au declarat in repe-
tile randuri c5 aceasta face parte esenlial5 din dreptul de au-
todeterminare at popoarelor, el trebuind s5 fie inscris in con -
stitutie.
La punct 5. Puterile aliate au accentual de mai mule on
posibilitatea de a renunta reciproc nu numai la restituirea chel-
tuelilor de r5zboi dar si la aceia a daunelor cauzate de razboi.
De acord cu acest punct de vedere, fiecare beliger5nt va avea
sii supoarte numai cheltuelile prilejuite cu Intrejinerea supu-
silor s5i, faculi prizonieri de r5zboi si reparaliile ce se cuvin
supusilor civil ai statului dusman pentru stric5ciunile cauzate
pe teritoriul s5u propriu, cu violarea dreptului international.
Crearea unui fond special, propus de c5tre guvernul rus nu
poale fi discutat decal numai in cazul cand toate celelalte pu-
teri beligeranle vor lua parte Ia aceste tratative Intr'un termen fix.
La punct 6. Din cele patru puteri aliate numai Germania
posed colonii. De acord cu propunerile ruse, delegajiunea ger-
maue declar5 urm5toarele: Restituirea &titre Germania a terito.
riilor coloniale ocupale cu forla in decursul r5zboiului formeaz5
partea esenlial5 a revendic5rilor germane, Ia cari Germania nu
va putea renunja cu nici-un chip. Cererea guvernului rus de a
se evacua imediat aceste teritorii concords cu panctul de ve-
dere german.
In ce priveste realizarea dreptului popoarelor de a dis-
pune liber de ele, aceasta nu e cu putinl5 in prezent din punct
de vedere practic, parte din considerajiile expuse mai sus,
parte din cauza condijiilor naturale, in care se gasesc coloniile
germane. Faptul c5 indigenii din aceste colonii au r5mas, in
ciuda tuturor obstacolelor $i a imposibilitalii materiale de a fi
victoriosi, fideli prietinilor for germani, probeaz5 devotamentul
i hotararea for neclintit5 de a aparjine Germaniei. Acest fapt
e mai categoric decal on ce alt soi de manifestare a voinjii
poporului.
In ce priveste relajiunile economice, delegajiunile celor
patru puteri aliate aprob5 principiile expuse in Declarala russ.
Ele le aprob5 si pentruca puterile quadruplei aliante s'au de-

www.dacoromanica.ro
204 TRATAfIVELE DE PACE

clarat du toate ocaziile in contra restricliunilor economice,

fiind convinse ca restabilirea unor raporturi economice nor-
male $i corespunzetoare intereselor popoarelor este una din
condiliile cel& mai importante in pregetirea si desevarsirea le-
geturilor de prietinie fake popoarele cari se gesesc astezi in
rezboi".

Respunsul Central' lor", esit din experienta diplontatice a

lui Czernin $i Kuhlman este, trebue s'o recunoastem, destul de
islet. El se indreapte nu atal catre rusi, ci mai vartos calm
aliatii de pane eri ai acestora.
Delegatia ruse, care trateaza in numele unui popor, inse-
tosat de pace si voind s'o aibe cu orice pret, primeste cu o
retinute satisfactie respunsul quadruplei aliante" si face nu-
mai de forme cateva esceptii. Asa la observ.atia germane dela
pct. 3. spune di aceasta limiteaza in mod simtitor principiul
pace fdrd anexiuni $i in observatia dela pct. 5. adauge ce qua-
drupla aliante poate transforma cheltuelile de intretinere a
prizonierilor intr'o contributie deghizate".
Nimic din rest nu emotioneaze pe lovaresul Joffe si nici
pe secundul acestuia, Kamenev. Tonul refinut al notei, ambi-
guitatea frazei, atributele singuratice, cari pot da loc la nume-
roase restelmaciri, lipsa de precizare a principiului de autode-
terminare, care intereseaze in gradul cel mai Malt neamurile
din provinciile afletoare azi subt ocupatie germane, dedesup-
turile, pe cari be ascund caleva propozitiuni, lash* cu desevar-
sire indiferenti pe delegalii sovietici.
La Petrograd raspunsul nemtilor provoaca o adeverate
esplozie de entuziasm. Comisarii si presa for li spun celor ce
nu stiu citi ca delegatia centralistilor a acceptat subt presiunea
democraliei, care se afirme tot mai puternice si in Virile celor
patru state aliate, punctul de vedere sovietic.
Trotki organizeaza un mare railing, la care iau parte toll
dezertorii adunati la Petrograd. Cuvantul lui e ascultat si apla-
udal cu frenezie, cad neobositul Braunstein se infatiseaza ca
initiator si maestru el pea.

www.dacoromanica.ro
 TRATATIVELE DE PACE 205

Telegrafia fhrii fir trimite si ea veste in loath lumea

vsem, vsem, vsem ca pacea generals, pacea sovietich, paces
proletaril e aproape de realizare

In curand Insh yin deziluziile. Czernin si Kuhlman se arata

stupefiafi de felul cum interpreteaza Comisarii raspunsul lor. Ei
lamuresc pe delegafii acestora ca nota quadruplei alianfe con-
fine anume precizari ca de pildh in ce prive§te autodeter-
minarea si chestiunea contribufiilor can sunt ignorate sau
fal§ interpretate de guvernul sevietic.
Comisarii in posesia aceslei insiiinfari se suptirii, acuza
pe Centrali de intenfii subversive si ameninfh. In numele for
Joffe adreseaza delegafiei nemfesti o not cominatorie.

Lamuriri pe varful sabiei.

Dar Kiihlman si Czernin in loc de raspuns Imping pe ge-
neralul Hofman inainte. Acesta din insarcinarea for Intinde lui
Joffe pe varful sabiei o hartie de urmatorul cuprins:
Delegatia rush vorbeste pe un ton ca si cum ea ar re-
prezenta pe invinghtorii, cars ni-au cucerit far& Or situalia de
fapt e tocmai contrara acestui punct de vedere.
Trupele victorioase germane se gasesc pe teritoriile ruse.
Delegatia rush pretinde recunoasterea dreptului de autodeter-
minare al nafiunilor inteo forma, pe care guvernul rus insus
n'o recunoaste pe teritoriul de subt autoritatea sa.
Guvernul actual al Rusiei se reazima escluziv pe violenfh.
Tot omul care cugeth altcum decat el este declarat de catre
guvernul bolsevic dusman al revolufiei (contrarevolufionar) §i
e scos de subt scutul legii.
Pentru aceste motive inaltul comandament german soca-
teste necesar sa refuze fnvinOor orice amestec in regiunile
ocupate $i din considerafii tehnice socoteste ca nu trebuie sa
evacuieze trupele germane din Curlanda, Lituania, Riga si din
insulele aflifloare in golful Rigii".

www.dacoromanica.ro
206 TRATATIVELE DE PACE

Si pentruca Nemfii nu infeleg sa se opreasca numai la vorbe,

ei trec si la fapte. Armata germane infra in Dvinsk fir5 a intam-
pina vreo rezistenfa si face pregatiri sa inainteze mai departe...
Trofki tuna Si fulgera. Ameninfa cu ruperea tratativelor,
vorbeste de mobilizarea tuturora, cari mai pot purta, o arms. .
Dar dup5 24 de ore intiratatul Mepfisto 41 da seama ca vorba
n'ajuta 5i ca singur glasul Jul nu poate inabu5i funul german.
Actorul schimba rolul. Trofki se hotar5ste sa is el insus con-
ducerea tratativelor de pace si pleaca la Brest-Litovsk.
Kuhlman $i Czernin it asteapta. Ei consimt fireste sa as-
culte pe fostul librar *vienez 5i se indupleca sa continue trata-
tivele cu el.
Comedia ruleaza inainte. Actul at doilea reclam5 tin ac-
tor in plus. Trolki, librarul dela Viena, spionul dela Paris, os-
%lieu) din Canada era cel mai indicat. Kiihiman se lupta sa
dimana gray, Czernin se st5paneste cu greu.

Ucraina trateazA 0 ea.

Patric lui Mazeppa 41 proclamase nu de mull indepen-
denfa. 0 mane de patriofi alc5tuisera de curand un guvern
care fagaduia s5 duce lupta mai departe pentru infrangerea
militarismului german. Aliafii si cu ei tofi naivii $i toll necunos-
catorit situafiei din Ucraina credeau in aceasta fagaduiala. Ofi-
ferii aliafi se ofereau s5 sprijineasca nobila hotarare, iar volun-
tarii nafiunitor din monarhia austro-ungara, stransi la Kiev, se
aratau $i ei gala de jertf5 $i decisi sa lupte alaturi de soldafii
Rusiei Mici pentru a (Mama subreda alcatuire habsburgica si
a da fiinf5 unor vechi idealuri.
Hotiirata sa-si realizeze angajamentul luat fate de sine $i
feta de aliafi, Ucraina se str5dula sa-si injghebeze o armata a
ei, nafionala, $i s'o pima in situafia de a lupta. Rada lurt con-
tact cu comandamentul cazacilor dela Don 5i incerca sa se
puns de acord cu guvernul dela Novocercaysk in privinfa unui
plan comun de lupta.
Revoltat de adiunea Radei guvernul comisarilor adreseaza
acestera un ultimat, in care-i cere sa-si lamureasca in timp de

www.dacoromanica.ro
 TRATATIVET.E DE PACE 207

48 de ore atitudinea fajh de soviete, sh lase drum liber arma-

telor revolujionare trimise in contra lui Kaledin si sh opreasch
imediat trecerea trupelor crizricesti prin feritoriul ucrainian. In
caz de refuz armata sovietelor va invada Ucraina.
Dar Rada nu se insphimantii. Drept raspuns la amenin-
jarea sovietica ea lanseazii un manifest &hire poporul ucrainian,
prin care acordil pilm'antul chranilor, stabileste ziva de 8 ore de
munch, amnestiazh pe toji delicuenjii politici $i promite con-
vocarea Constituantei pe 21 lanuarie 1918.
Dar cei cari coboaril din Mazeppa nu puteau fi altfel de-
cat acesta. Imprejurarile, dorinja de pace generals, care era tot
asa de accentuate in Ucraina ca si in Rusia, rtivna mujicilor
s'a muncitorilor de a Iua locul si de a-si insusi avutul burghe-
zilor si profunda, potologica ostilitate a masselor impotriva gu-
vernelor burgheze sau mixte au constrans Rada sh schimbe de
front. Pe cand Trojki descindea la Brest-Litovsk, se infajise alit.-
turi de el, ca parte contractanth, s'o deputajiune ucrainian
avand misiunea sh discute $i sh incheie pacea cu Centralii in
numele guvernului si poporului ucrainian. Ea pretinde in primul
moment di se prezinth in numele republicei ucrainiene, fticand
parte din statul federally rus, dar duph pujin limp ea trata in
numele Ucrainei libere si independente.
Mirarea celor cari sunt martorii acestor precipitate schim-
bfiri de atitudine, e mare. Dar cum evenimentele nu stau pe
loc si cum Brest-Litovskul devine centrul, in care ge desfigurii
cea mai sinistrii comedie, ale chrei umbre macabre se proec-
teazh asupra Iumii intregi, in curand toate privirile acesteia se
concentreaza asupra ecranului, pe care destinul inseamnh o
judecata $'o ()sand&

Conflictul cu Romania.
Push intre ciocan si nicovalh, intre Centralii vrii§masi
*i Rusia tradatoare, Romania face sforrari supraumane ca sit'
se salveze, sh -$i phstreze neatinsa onoarea si sh-si asigure
posibilitifile de realizare a idealului, penfru care a intrat in
rhzboi.

www.dacoromanica.ro
208 TRATATIVELE DE PACE

In mijlocul acestor sforlari esfe firesc ea autoritajile ei,

constiente de inalta $1 greaua for misiune, trebuiau sa ajunga
in conflict cu organele revolulionare st cu multiplele comitele
ale unei armate in plina debandada, care nu mai voia sa lupte,
care parasea frontul filed stirea St impotriva ordinelor coman-
damentului, care hotarase sa fixeze si pe front ziva de opt ore
de munca", care isi vindea efectele $i armamentul pe prejuri
ridicole sau pentru beutura, care in targurile Moldovei se in-
deletnicea cu negustoria de sapun, zahar, semi* etc. si care
pe deasupra furniza spioni pe seama dusmanilor.
Masud drastice trebuiau st furs luate de autoritajile ro-
mane. Defetistii furs dezarmaji $1 expediaji peste granite. Spionii
de teapa lui Rosala st aljii flied arestaji. Musafirii" austriaci
invitaji le bratanie" de tovarasi, furs ridicaji si aruncaji peste
front sau facuji prizonieri st internaji.
Aceste masuri deli nu erau pe placul comisarilor, ele
full lotus considerate ca un bun pretext pentru a gasi aliatei
de pans eri nod in papura. Ouvernul sovietic adresa, spre stu-
pefacjia general& o not cominatorie guvernului roman prin
intermediul legaliei din Petrograd.
Nota se sfarseste cu aceasta indrazneaja ameninjare:
Socotim neeesar sa adverlizam autoritajile romane ca gu-
vernul sovietelor va lua cele mai severe masuri impotriva con-
spiratorilor contrarevolujionari romani, complici ai lui ICaledin,
Scerbacev st ai Radei, oricari ar fi situajiile pe cari le ocupa
acesti conspiratori in ierarhia romana".
Alitudinea aceasta a guvernului sovietic fata de o jars,
care de drept continua a fi aliala a Rusiei, poate 'Area stranie
$1 ea e infierata de aliaji cu toala taria unei indreptajite indig-
nari. Dar cine cunoaste pe comisari si in deosebi pe omul,
care gireaza Comisariatul Externelor, cine a reusit sa patrunda
cat de putin dedesuptul tratativelor de pace, psihologia moti-
velor, cari au determinat aceste tratative st scopurile, pe cari
ele le urmaresc, st cine $tie Ca Czernin 2i Kuhlman zambesc
plini de injeles cand vad sforjarea, pe care oamenii /or dela
Petrograd o fac pentru a-i servi, nu se mai emojioneaza de ges-
turile, fie ele oricat de nebunesti, ale comisarilor.

www.dacoromanica.ro
 TRATATIVELE DE PACE 209

0 dovadli".
Un oarecare dezertor sosit de curand din Moldova des-
crie in ziarul local bolsevic Gazeta lucratorilor si Ora-
nilor" o serie de patanii", cari i-s'ar fi intamplat pe frontul
moldovean si arata. ca Romanii au arestat s'au impuscat In Iasi
un mare num& de soldati rusi comunisti pentru motivul di au
fugit dela front sau pentruca faceau propaganda pacifists ".
Imitand pe comisari acest corespondent" cere sa se is
masuri severe in contra burjuilor romani" si sa se des tot aju-
torul proletarilor din Romania, ca sa inlalure dela putere pe
vrasmasii revolutiei".
Agitatia pe aceasta chestiune se intensifica. Mai ales di
dela un limp se raspandeste svonul ca Romanii ar fi avand
intentiunea sa intre in Basarabia si s'o anexeze la Romania'.
Presa sovietica si dezertorii fugiti dela front ca si revolutio-
narii" dezarmati si aruncati peste Prut alimenteaza cu staruinta
aceasta agitatie.

Nemtii la Petrograd.
E vorba deocamdata numai de o mica avantgarda. Grosul
va navali ceva mai tarziu.
La Brest-Litovsk darza" delegatie sovietica i-a solicitat
glelegatiei germane asa intre patru ochi" un imprumut de doua
miliarde de ruble pentru refacerea Rusiei. Delegatia Centralilor
n'a refuzat cererea, dar a inteles s'o foloseasca ca pretext pentru
a studia pe teree starea actuala a Rusiei. Ouvernul comisa-
rilor s'a grail sa admita dorinta nemtilor si i-a invilat sa trimita o
deputatiune la Petrograd pentru a se convinge de visa de soli-
daritatea sovietelor si de creditul, pe care it media acestea ".
Inainte de Craciunul ortodox aceasta deputatiune, avand
in fruntea ei pe contele Mirbach §i ca membrii mai importanti
pe amiralul Kaiserburg si M. Lamshof, fostul reprezentant al
Bancii Germane in Rusia, s'a infiintat in capitala sovietelor.
Deputatiunea numara peste patruzeci de persoane, partea
cea mai mare germani si cativa austriaci.
14

www.dacoromanica.ro
210 TRATATIVELE DE PACE

Sterile din Rusia fire$te ca nu li-au convenit celor cari ve-

neau cu gandul de a pune ochii $i mana pe cat mai multe.
Economia, finanfele, comerful, industria statului rus surd in piing
descompunere. Si pe deasupra viala social& noua ordine" de
stat nu ofera nici-o garanfie pentru plasarea de capitaluri sau
de incheieri de tratate economice.
Dar deputafiunea finea totu$ sa se informeze" in vederea
unor combinalii de mai tarziu, sa pregateasca terenul pentru
realizarea acestora $i mai ales sa netezeasca drumul pentru
mar$ul, pe care armatele germane ar fi eventual" nevoite sa -1
face spre Petrograd. (In acest scop deputafiunea trebuia sa fie
ajutala de marele numar de spioni, cari rava$eau Rusia cu $tirea
$i asentimentul comisarilor in$i$0.
Nil admirari, spunea candva Horaliu. Nici not nu ne mai
miram azi de nimic. De ce n'ar descinde nemfii la Petrograd
$i de ce nu s'ar simfi act ca acasa la ei, cand cei cari trateaza
cu Kiihlman $i Czernin sunt servitorii credincio$i ai acestoral...

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XII.

Decemarie 1917.

erg ciunul.

CeaI5. Un porn de Cr Ociun. alas de clopot. La Biser Ica. Pravoslaunicia

In distrdmare. Virtutee nafionalcY simbol reuolutionar. Masa Rusulul.
Soarta arturarilor. Femeia rus6. Cum se agthesc Rust!. Ca so-si aduco
aminte de moarte. PRESA. Intemeletorul presei nafionale. Cenzura. Presa
subt bolsevIci.

E seara de Crociun 1
Nici colinde, nici sunete de clopotei, nici muget de buhai,
nici pocnete de harapnic ...
Zapada scartae strident subt picioarele trecatorilor si gerul
de 26° patrunde pane la os. 0 ceata groasa se intinde $i in-
value ca inteun giulgiu urias vechea cetate de pe tarmii Volgii.
Becurile electrice, aninate dealungul ulitelor inegurate, abia
mai clipesc. Par niste ochi inghetati. Casele burghezilor, odi-
nioara asa de vesele, astazi par umbrele unor puscarii, cari iii
rasfrang tremuratoare siluetele macabre in dara subtire de lu-
mina sure a felinarelor din preajma. Ferestrele sunt infundate
cu obloane, ca nimic sa nu se vada de afar& iar zavoarele
de pe usi nu cad niciodata. Ulitele infundate in ceata sunt
pustii. Nocturna pace, o totala suspendare a vietii, e turburata

www.dacoromanica.ro
112 CICA CIUNUL

numai rareori, cand glasul ragu§it al gardWilor ro§ii, mereu

in cautarea contrarevolutionarilora someaza uinbrele, ratacite
in noapte, sa se legitimeze. Acest glas aduce a§a de mult cu
somaliunea infrigurata a asasinului, care cu mana in gatul vic-
timei ii cere acesteia sä spun' unde sunt cheile dela casa de
bani. Somatiunea e urmata uneori de pocnete surde de arms.
Cineva e trimis in lumea mortilor in aceasta noapte a Werii.

Un porn de Craciun.
Intr'o camera dosnica a casei noastre se aprinde un Pom
de Craciun". Ce indrasneala I ... Dar copii continua sa Ira-
lasca $i sa se bucure. Ei te fac sit* uiti de tot ce te prive0e
pe tine, prizonier at societatii $i at vietii, si sa impline§ti chiar
cu riscul de a te esclude din acestea toate capriciile unor
inimi, cari pentru a trill §i a se bucura nu au nevoie de creier...
Gazda noastra are o copila mica, anemi', bolnavicioasii. De
dragul ei mama a uitat §i de soviete si de gardi0 §i de tem-
nita §i de talhari §i de moarte s'a cumparat din toata lipsa ei,
din cumplita saracie, care o chinue, un mic, un saracacios bra-
du§can din bazar, unde l'adusese indrazneala $i nepasarea
unui mujic.
Cateva luminile sunt aninate pe crengile pomului §1 ran-
turi mici de hartie colorer& simbolizand astazi alte lanturi, le
leaga unele de allele.
Un clincanit ascutit de clopotel veste0e sosirea ingerului".
Copila se repede nervoasa, tremurand, bate in palmi, rade
uscat §i se oprete in fata luminilor. Prins' in reflexul sumbru
al acestora ea are infati§area unui finger al mortii. ?Una ei
mica, dungata de vine subtiri, albastre, ridica o papule de
ceara, ascunsa sub pom $i tot avi de vie" ca §i copila.
In loc sa ne bucure, acest porn ne intristeaza. Sumbrele
$i saiiicacioasele tremuraturi de lumina, cari cad din luminile
presarate pe porn §1 se risipesc in spatiul sirimt, inchis, astupat
cu obloane si ferecat cu zavoare, par privirile inghetate ale
unor ochi de stafie. Copila, obosita dela o vreme de efortul
de bucurie, pe care frageda el inima a silit-o sa -1 face, arunca

www.dacoromanica.ro
 CRICIUNUL 213

dela un limp jucariile §i se a§eaza pe un scaun din fata po-

mului. Pe buzele ei mici §i vinete incremene§te un zambet
subjire, ca un fir inghejat, alb, de brume. lar in ochii ei mari
§i fic§i se rilsfrang prin dungile de lumina, ce cad pe pupilele
larg deschise, inspgimantate §i chinuite de friguri, tot pustiul §i
loath* tragedia de afara.

Glas de clopot.
Tarziu, catre miezul noplii, vazduhul se umple de un zgo-
mot surd, prelung. Din turnul catedralei, a carei umbra se
inalta stapanitoare peste ora§ul in agonie, se desprinde bon-
canitul adanc, puternic §i sguduitor al clopotului cel mare. Unda
lui despica departarile, strabate massele de ghiaja ale Volgii
adormite $i se pierde in intunerecul stepelor. El, le reaminte*te
celor ce mai cred Na*rea Celui ce avea sh rascumpere prin
jertfa viefii sale pacatul, multele pacate omene§ti.
In noaptea asta insa, cand moartea pare atotstapanitoare,
cand intunericul §i teama sile§te pe oameni sa se inmorman-
teze de vii, acest lugubru svon de clopot nu pare de loc un
vestitor al viejii, ci un bocet trist de moarte, un prohod. Ra-
gu§it, surd §i adanc, el nu veste§te mantuire, ci judecat5 pi
osanda. Glasul lui descinde din lumea umbrelor, din adanc de
infern, rascole0e suflete §i infioreaza pe toji, cari mai pastreazil
o legatura cu vista...
Niciodata sears mai iris% ca asta n'am avut. Niciodata
crelerul nu mkt fost mai inactiv, mai pustiu, mai ravii0 ca
astaseara §i nici odata n'am simtit atata neputinja de a trai cel
pujin cu amintirile, ca acum. Bolta cerului e inecata in negura
§i prin ea nu se intrezare0e nici-o stea, nici-o raze, nici-o nii-
dejde, nici-o cal5uza Nimic nu poate inoda ce a fost cu ce
e $i nu poate lumina ce e pentru a intrezari ce va fi. E o noapte
neagrii, desavar*ita, infinite si ve*nicii ca ins4 noaptea morlii.

Ziva de Crociun I
E frig in odae ca intr'o casa de morji. Caput mi-e inje-
penit §i abia imi mai simt mainile. Focul a devenit un lucru

www.dacoromanica.ro
214 CRACILINUL
de lux. Bogatele covoare, cari imbracau perelii camerei pane
mai deunazi, au fost vandute de colocatarul meu de teams de
a nu da peste ele bolsevicii. Ramasa goals $i lipsita de aceste
&ell camera pare si mai pustie $i mai rece. Asezata insa la
strada, in Moja soarelui, lumina pfitrunde in ea de cum se
face ziva. Si acest belsug de raze de lumina topeste tristetea,
imprastie intunerecul $i pogoara pacea in suflet. Ochii, treziti
la vials, urmaresc cu lacomie prin perdeaua sure de aburi, pe
care ii respir, florile de ghiata, crescute pe ferestri si frigurile cari
ii ardeau aseara se risipesc pe incetul. Nicio biruinta nu poate
egala pe aceia a vietii asupra morlii, a luminei asupra intunericului.
Ea e slavita de toti, cad pe urma ei nu ramane nici-o patima,
nicio ura, nici-un dor de razbunare. Vrasmasul biruit nu se mai
vede, fortele lui s'au evaporat, nimeni nu le mai simte si nu se
mai teme de ele. Viata, lumina da senzatia eternitatii $i fiinta,
oricat de vremelnica ar pfirea, respire prin aceasta senzatie a
perpetuitatii, a nemuririi.
kith' pentru ce in aceasta dimineata, oricat de pustiu $i frig
e in ghelarul nostru si oricat de vie ar hal in not realitatea trage-
diei deafara simlim caldura sarbatorii de azi. Renascuti $i refa-
cup prin lumina simlim Nasterea Omului, care ne reaminteste,
on decate on uitam, ca moartea $i intunericul au fost infrante
pentru totdeauna prin venirea Lui intre noi $i prin invierea,
care a inlaturat lespedea de pe mormantul, in care fusese asezat.
Din turnul catedralei porneste din nou glas de clopot. Dar
de astadata undele lui se resfira ca tot atatea trambe de lu-
mina, cari despica gi risipesc ceala si coboara caldura, pacea
$1 fericirea in suflete. Acest glas e sirigarea solemn& birui-
toare $i cucernica a Adevarului. Genunchiul se frange si se
pleaca umilit in fata lui. Din maruntaiele amortite ale fiintii se
ridica credinta, pe o clips adormita, pentru a li da celor slabi,
chinuiti §i prigoniti incredere, nadejde $i siguranta.
Ori cats galfigie ar fi afara si neintelegere $i vrasmasie
not ni avem pacea noastra. E pacea sfanta, adanca $i nebiruita,
pe care ni-o da Nasterea Mantuitorului.
...In aceasta clips de impacare cu mine, de abnegatie $i
despartire de cele materiale, soldatul meu se precipita brusc

www.dacoromanica.ro
 CRICIUNUL 215

in camera. El aduce samovarul $i o bucatica de cozonac. Vorba

sfatoasa, domoala si fare sfarsit a acestei minunate masini ru-
sesti pare un glas de prunc nevinovat, iar ceaiul amestecat cu
cozonacul moale $i aromat imi da impresia cuminecaturii.

La Biserica.
Negura de eri a disparut $i vremea s'a mai potolit. Din
norii albi $i luminosi cad fulgi desi de zapada, cari sclipesc
ca niste fire de argint $i improspateazii troianele, ce invaluie
de mai bine de doua luni orasul.
Catedrala soborul Samarei e o pulernica $i impre-
sionanta creatiune artistica. E cea mai pompoasa, mai. masiv
$i mai desavarsita constructie din aceasta regiune. Ziditii in stil
bizantin ea infatiseaza toate formele templului lui Justinian,
care de secole isi imprumutii modelul bisericilor ortodoxe.
In interiorul larg, majestuos $i proportional se. rasfrang in
bogate straluciri razele soarelui, cari patrund prin ferestrele
multicolore ale soborului. Iconostasul e imbracat in inIregime
intro splendida armura de aur. Candelabrele si sfesnicile, din
cari se inalta drepte un potop de Mai de ceara curate, gal-
ben& ale caror reflexe curcubeice se inialnesc cu acelea ale
sutelor de becuri electrice aprinse, sunt din aur $i argint masiv.
Portretele sfintilor, cari impodobesc iconostasul, puternicile co-
lumne si zidurile pane sus in cupola $i catapeteazma templului,
sunt lucrari de arta desavarsila, a caror alcatuire rasfrang in
toga idealitatea lui suflelul celor pe cari ii infatiseaza. Pietre
scumpe de toate culorile, infipte in ramele acestor portrete, tin
locul lampilor electrice. ele revarsa peste fapiura icoanelor lu-
mini discrete, mistice, cari trezesc curiozitatea, merest cucer-
nicia $i interest credinta. In fata pristolului ingenunche cativa
preoli in stralucitoare odajdii aurite. Din mijlocul for se ridica
figura de patriarh, inseninata de. o lunge $i bogata barbs 5i plete
albe ca zapada, a episcopului Samarei. El pare pustnicul, care
acum cateva veacuri a fost descoperit in pestera dela gurile
Samarcii, pe ale carei maluri se inalla ashizi uriasa cetate a
Samarei. Pe podiul din fata altarului rasuna plina $i puternica

www.dacoromanica.ro
2i6 CRACIUNIIL
Ca o incrucisare de ecouri adanci, sguduitoare vocea de bas
neintrecut a diaconului. lar de deasupra, din coral templului,
pornesc inaripate glasurile de argint ale caniaretilor bisericii
barbati si femei cari incununeaza armonia comorilor de
arta ale acestui sobor.
Toata aceasta stralucire, tot acest belsug de cucernicie si
de mislicism atrage insa de astadata prea puling lume. Odinioara
la marile sarbatori, valuri de credinciosi inundau biserica. Astazi
imensul spatiu al soborului, desi e Craciunul $i desi oficiaza
batranul vladic al Samarei, e aproape gol, glasurile preotilor si
raspunsul coristilor fasuna in pustiu.

Pravoslavnicia in
distrAmare.

De cand cu revolutia $i mai ales incepand dela stapanirea

sovietelor lumea de jos, proletarii, arata o complecta desinte-
resare, dace nu vrasmasie fate de bisericii. Bigotizmul de anti
data, acea ingramadire de fanatici, cari inlepeneau ingenun-
chiati pe lespezile de pealed ale bisericii, ascultand ceasuri
dearandul liturghiile si litaniile fare sfarsit, acele infrigurate
inchinari in fala sfintelor icoane, facatoare de minuni $i acea
pasionata intrecere de a bate cat mai multe matanii si de a
face cat mai multe crud, astazi nu mai exists. Pravoslavnicia,
asa cum a fost cunoscuia, e in plina distramare. Temelia, pre-
supusa pane eri de granit, se surpa pe incetul, pe neobservate,
fiira sgomot ca $i cand ar fi facuta din nisip.
Desprinsa din stralucirea imperiului bizantin si aducand
de acolo splendoarea mantiei imperiale, absolutismul $i atotpu-
ternicia acesteia, conceptia de stat teocratic si tot belsugul de
mijloace spiriluale, cu care se influinteaza, se cuceresc si se
stapanesc sufletele, mai ales cele cari au fost ferite de contactul
cu stiinta, investita cu bani si bogatii enorme nu numai de
bigotii capi ai principatelor ruse, dar si de cuceritorii streini
(Tatar°, biserica ruse a devenit s'a fost in cursul secolilor rea-
zimul cel mai puternic al printilor rusi, sprijinitoarea statornica,

www.dacoromanica.ro
 CRICIIINUT. 217

a autocrafiei, chez5sia linistei $'a ordinei de pttn5 eri, factorul

de seams al maririi 5i intinderii Rusiei.
Mitropolitul Moskovei Oa' In Boris Oodunov, patriarhul
incepand dela acesta erau prinfii spiritual', atotputernici ai
Rusiei, cars al5turi de sefii principatelor ruse si de fart au f5urit
si Tiara statul absolutist, teocratic rus. lar sfantul Sinod, crea-
fiunea Jul Petru cel Mare, primprocurorii generali ai acestuia,
numili din sfinul elementelor cele mai reacfionare si uneori
chiar dintre sefii armatei (ca subt Nicolae I-full) s'a concetrat
tot rostul si toat5 activitatea sa in menfinerea si consolidarea
acestui slat s'a autocrafiei fariste.
Preofimea, care dintr'u inceput, reusi sa aib5, cu loath*
ignoranf a ei, un puternic ascendent asupra poporului bigot al
Rusiei 5i care deveni cu vremea $i mai ales in urma ucazelor
si vergilor lui Petru cel Mare $i Elisabetei Petrovna un formi-
dabil si disciplinat corp de ostasi la indemona autocrafiei, se-
cunda din r5sputeri si ajutora consolidarea 5i inflorirea acesteia.
Alexe, fiul lui Petru I-iul, avea dreptate and spunea : La
moartea tatalui meu eu voi sopti ceva episcopilor, acestia vor
transmite soapia preofilor si preolii o vor comunica credin-
ciosilor, iar eu voi fi facut far, chiar f5r5 voia mea!".
Forfa aceasta a preofimei trebuia ins5 sa fie si ea supusii
mai tarziu, ca Si autocralia, in slujba direia se g5sea, loviturilor
celor can luptau pentru libertate. Revolufionarii veacului al
XIX-lea loveau tot mai intefit in biseric5 $i slujitorii ei. Fana-
tizmul unor oameni ca Pobedonosciev, procurorul general al
sfantului Sinod subt Alexandru al III -lea $i Nicolae al IIlea,
colaboratorul intim at celui dintai $i dasc5lul celui din urma,
care stia s5 armonizeze asa de bine puterea material5 a impe-
ratorului rus cu puterea spirituals a pravoslaniciei, nu mai putea
inabusi efectele dezastruoase ale acestor 'a tacuri. In loc de
'Tatill Nostru" multi credinciosi spuneau puternic, ca sa fie
auzifi : Noi vom manca dimineaf a ovrei, vom Jejuna proprietari
5i vom cina preofi I".
LIM explicarea pentru ce lumea, care a dtiriimat autocrafia
proletari 5i burghezi nu mai simte indemnul de a vent
la biserica. Nu-i atrage nici stralucirea odajdiilor, nici lumina

www.dacoromanica.ro
218 CRACIUNUL
multicolora a facliilor, nici splendoarea ritualului, nici miracolul
icoanelor, nici arta desilvar*it5 arhitectorala $i mistica a tern-
plului. Odata cu autocratia tarist5 se distram5 $i ortodoxia.
Bunul, blandul, supusul $i bigotul popor rus de alt5 data ras-
turnand pe tar nu mai asculta azi nici de preoti.
0 cuvantare, pe care un diacon o tine din u*a altarului
*i in care acesta pledeaza pentru credinta *i ortodoxie iii
frange ecoul in zidurile reci $i pustii ale soborului. Glasul
insu* al preotului e timid, sec *i lipsit de puterea convingerii.
El nu are nimic din taria glasului preolesc din Slujba ade-
varata" a lui Lermontov. Se teme parch omul ca nu cumva sa
fie inhatat cinat de gardi*Iii, cari iii fac in acest moment
aparitia in Linda bisericii cu pu*tile pe um5r legate cu sfoar5...

Virtutea" nationals
simbol revolutionar.
Uria*a cetate de pe Volga are prea putina infati*are de
stirbilloare. Tovarhii igi continua in colturi de uliti mitingurile
obi*nuite, cari li fac, dup5 parerea lui Lenin, cea mai buns
educatie revolutionaram *i in cari discuta cu aceia* pasiune
chestiunile dela ordinea zilei. Sovietul e *i el in plin5 *i nein-
trerupta activitate. Execute ordinele dela Centru si n5scoce*te
el insult fel de fel de m5suri, privind intarirea adminisfratiel
bol*evice, pe cari le aplic5 fora intarziere. Preocuparea lui prin.
cipala rtimane insa urmarirea pcontrarevolutionarilor" pe cari
gardi$1ii ro*ii ii ridicfi ziva on noaptea din c5minele for $i ii
incartiruiesc" in formidabila pu*dirie a Samarei, zidit5 de cei
cari nu se puteau gandi ca vre-o data vor fi *i ei locatarii a-
cestei sinistre Case a Morti lor".
Magazine le micilor sfarnari, cari au imbrati*at credinta
ro*ie, precum *i dughenele ovreie*ti sunt toate deschise. Pro'
prietarii for iii dau silinta sa apara cat mai internationali",
trateaza cu o sgomotoas5 atentiune pe prizonierii puterilor cen-
trale, cari sunt 15sali liberi de soviet *I in sa se gilseasc5 cat
mai mull in treaba pentru a arata cat de mare a fost ura for
impotriva ucazelor de odinioar5, cari ii obligau sä tine sarba-

www.dacoromanica.ro
 CRACIUNUL 2i9

torile pravoslavnice §i cat de bucuri* sunt astazi cand pot

sfida Ins sarbatoarea Craciunului.
Un singur fapt arata doar ca azi e sarbatoare: Multimea
de oameni heti. Sarbatorile au faurit §'au mentinut traditionala
virtute ruseasca : belt& $1 tovar4ii cari au lepadat toate tradi-
Vile, pe aceasta una se incapatineaza s'o respecte cu toala ri-
goarea. Afumati de samogonca", gatita in intunericul dughe-
nelor ovreie*ti, ei leaga ce e cu ce a fost prezentul cu tre-
cutul , amesteca conOientul cu inconOentul §i probeaza ca
firea, pacatul i patima Hese i-§i afirma virusul in ciuda on
carei disciplini revolutionare. Am chiar impresia di befit, a
devenit un semn simbolic al calitafii de tovarae. Cine nu bea,
nu e tovarh. Iar cel ce Injura pe omul beat, e contrarevolutionar.
Pe vremuri Petru cel Mare pretindea ca atunci cand bea
el sa se imbete toll cei din societatea lui. Iar Ana Ivanova pe-
depsea sever pe invitaiii, cart refuzau sa se inbete. Tovara§ii
de azi pedepsesc §i ei lipsa de respect fate de aceasta Meg-
mo§easca virtute §i in Incapatanarea de a rivaliza cu stralucirea
capetelor incoronate ei si -ar vinde de dragul acestei virtuti nu
numai pu§tile, caii, mitralierele, tunurile, onoarea, hainele de
pe ei, dar i Rusia. 0 impordlie pentru o sticld de with!

Masa Rusului.
Ru§ii, dupe cum am mai vazut, pun un deosebit pret pe
mancare. De cum se scoala ei dau foc samovarului §i °data
cu cele cateva pahare de ceai IV aprovizioneala stomacul din
greu cu carnuri, unt, marmelada, oat, miere etc. Iar la miezul
zilei incalzesc din nou samovarul pentru a goli iara§i cateva
pahare de ceai peste placintele (blini), pentru care au o deo-
seb ita predilectie. Dupa amiazi, cam intre 3 §i 4 oare iau de-
junul obi§nuit, compus din mezeluri *i mancari grele §i variate
dar mai ales din ciorba (sci) specific ruseasca, Oita dintr'o
amestecatura de zarzavaturi, printre cari prevaleaza varza, *i
din piftele facute din carne de vacs tocata Ceaiul nu lip.
se§te nici de astadata. El se bea in loc de cafea. Intre 7 §i
8 ore seara burghezul rus is o u§oara dna frugala, care se re-

www.dacoromanica.ro
220 CRACIUNUL
duce uneori In cateva paleuri (pirogi) $i fire*te la douri-trei
pahare de ceai. Cina adevarata se serveste inainte de culcare,
intre orele 1.0 *i 11 sears, cand rusul are grije sail provada
stomacul cu carnuri reci, pe*te, branzeturi, paine, pi*cote (su-
harei) $i.... ceai.
Dela revolutia comunista insa aceasta nesfar*ita lista de
bucate s'a redus in mod simtitor. Burghezii sunt aproape mai
lipsiti *i traesc mai eau chiar de cat proletarii. Garnitura, care
se in*iruia a*a de imbel*ugata $i variata in jurul samovarului,
s'a limitat aproape numai la o bucatica de paine neagra, com-
pusa dintr'o amestecatura de orz, ovas, paie *i tarate, la o mi-
nuscule portie de unt *i rareori se mai vad pe masa burgheza
mancarile gustoase de odinioara. Alimentele obi*nuite ca : pili-
nea, untul, oaule, laptele, zaharul *i carnea nu se pot dobandi
decat cu cartels $i cu marl sfortari, dupe oteptari adeseori de
ceasuri inaintea magazinelor sau a depozitelor de aprovizionare.
Cum azi e Craciunul proprietarii caselor, in cari locuim,
fac sforlari sa dea acestei sarbatori baremi intro masura re-
dusa atributiile de odinioara. Cumpara tot ce pot *i cat pot.
Tin samovarul mereu subt presiune $i-1 garnisesc cu crampeie
din bucatele de alta data, cad pentru dupe masa ei au invitati.

Soarta arturarilor.
Pu*i intro chinuitoare situafie de umilinta, prigoniti $i ur-
mariti mereu pentru banuiala ca ar fi vra*ma*ii noii start de
lucruri, amenintati in orice moment cu arestarea *i incarcera-
rea in cazemafele Samarei, carturarii rusi sunt astazi mai soli-
dart ca oricand. Ei se cauta, se aduna $i solicits mangaere $i
ocrotire Impotriva teroarei $i a furtunei, care s'a abatut asupra
tor. Casa gazdei noastre se umple pe incetul cu neamuri *i
cunoscuti : Profesori, profesoare, slujba*i de slat, ofiteri despu-
iati de epoleti, comersanti, industria*i, pensionari etc.
Infati*area acestor oameni e cat se poate de jalnica. Dad'
din chipurile for ar lipsi liniile, cari marcheaza pe omul de
carte, ei nu s'ar deosebi de loc de proletarii, cari pang eri
alcatuiau gloata supusa $1 muncitoare. Saracacios imbracati,

www.dacoromanica.ro
 CRYtelliNilt. 22i

subliati la face si cu urme de friguri in priviri, semn al chinu-

lui si spaimei Ihuntrice, ei par niste muschetari, infranti de cru
zimea neprevilzutului. Femeile, cari althdath striiluceau in boga-
tele for costume si blifini luxoase, asthzi sunt imbricate in vest-
minte de muncitoare. Temhtori de rechizitii $i confiscari, bar -
bali $i femei, isi ascund in beciuri sau in gropi spate in ph-
mant hainele mai de pret, precum si prisosul ce trece peste
douri randuri de inbrAchminte, douil perechi de albituri, o pe-
reche de cizme sau ghete, un palton, o diciula etc., cat inghdue
un decret al sovietului. Bijuterii, inele, decoralii nu mai poarth
nimeni, sunt si ele ascunse.
Asezati la o mash rotunda si incaphtoare, relicvie a vre-
murilor de nephsare, de bucurie si de uitare, oaspetii poves-
tesc, fiecare, necazurile $i pfilimirile curente. Profesorii se plang
ca scoala e in plina distrhmare $i ca educatia copiilor se gh-
seste in mare primejdie. Ofiterii sunt rusinati de starea de umi-
lintel, in care i -au cufundat sovietele. Iar un biltran general,
care a stat in slujba armatei si a larii limp de 45 de ani, con-
stath amarat ca la bhtranete trebuie sa se multhmeasch cu o
leafs lunarh de 8 ruble, solda unui soldat. Comersantii isi plang
si ei soarta. Bolsevicii ii incarch cu impozite $i ii silesc, deli
nu be mai renteaza, sa aduch marfuri. Si in sfarsit industriasii
sunt mahniti pentru rolul, la care au fost degradati, caci azi nu
ei, ci muncitorii sunt stapanii intreprinderii. Produclia s'a redus
in mod simtitor, materiile prime lipsesc, profit nu mai exists $i
cu toate astea muncitorii cer salarii marl. Patronul care refuza
sa satisfacii aceasta cerere risch sa ajungh in temnith.
Aceste plangeri ficseazi o stare de fapt, dar ne desvaluesc
si un trecut. Chrturarii rusi aproape in totalitatea for au luptat
pentru emanciparea Rusiei, pentru desrobirea thranilor $i pen-
tru respectul muncii. Inchegand Inca in cursul veacului al
XVII1 -lea diverse socieliiti cu caracter secret si postandu-se
dealungul veacului al XIX-lea si pant' la prhbusirea autocratiei
tariste in prima linie de foc pentru eluptarea si triumful liber-
tiitii ei au dat jertfe nenumarate in drumul spre ajungerea sco-
pului lor. Universitatile ruse, ca $i Academia lui Petru cel Mare,
numaroasele Cercuri literare $i cluburi au fost tot atatea fo-

www.dacoromanica.ro
222 CRACIUNUL
care de propoveduire a ideilor §i curentelor liberatoare §i de
lupta acerb pentru biruinta acestora. Stapaniti §i calauzifi de
fanatizmul, propriu slavului, carturarii ru§i au imbrati§at suferinfa
cu frenezie §i bucuro§i au primit sa ra'scumpere chiar cu preful
viefii lor noun lume aducatoare de libertali §i de emancipare
morals pe seama poporului rus. Nu exists aproape nici un
mare scriitor rus, care sa nu fi trecut prin cazematele ,Petru §i
Paul" sau prin cumplita Casa a Mortilor" din ghefurile Sibe-
riei. Masonil de pe vremea Ecaterinei §i din timpul domniei
autocratilor urmiltori ; Decembri§tii, cari cereau, umpland pa-
manful capitalei cu sangele lor, lui Nicolae I-iul constitutia ;
membrii atator societati tainice, toate urmarind prabu§irea auto-
cratiei ; randurile nesfar§ite ale liberalilor, foarte multi conser-
vatori ; octobri§tii, cari luptau pentru realizarea fagaduelilor lui
Nicolae al II-lea (rescriptul din Octomvrie 1905); constitutio-
nali§tii democrati (cadelii), progresi§tii de mai tarziu, sociali§tii,
etc. toti au indurat incepand dela vergile tarilor, suprimate abia
de Alexandru 1-iul, cele mai cumplite suferinte §'au dat jertfe
fare de numar pentru democratizarea Rusiei.
Autocratia tarista a cazut in urma acestor lupte §i jertfe.
Care e insa soartea luplatorilor §'a urma§ilor atator mu-
cenici ?
0 vede toata lumea. Carturarii ru§i sunt astral oamenii
cei mai de plans. Poporul, pentru care au luptat, i-a parasit.
El nu e sub conducerea lor, ci sub mana catorva aventurieri,
cari le fagaduesc cerul §i pamantul. Politica nefasta a regimu-
lui Wrist, care a impiedecat contactul intelectualilor cu massele
populare, care s'a silt sa distruga autoritatea lor, care a asmu-
tat chiar armata in contra intelighentii", cultivand in cazarmi
spiritul de ura in contra ei §i care s'a basal calauzita numai
de interesele unei camarile orgolioase §i oarbe, e singura
vinovata de aceasta jalnica stare de lucruri §i de cumplita
nenorocire, in care se sbate astazi Rusia. Poporul, ramas in
ignoranta §i care abia a ajuns sa-§i insu§easca cateva notiuni
din codul Domostroi popii Silvestru, fostul ministru al
lui Ivan cel Oroaznic, nu degraba va intelege teoriile constitu-
tionale §i legaliste ale urma§ilor lui Nabokov. Ci [Ana atunci

www.dacoromanica.ro
 CRACIUNUL 123

el se va indruma dupe iresponzabilii de azi, cari ii ingadue

$14 indeamna sA traiasca in complecti destrabalare $i anarhie.
tar profesorii de universitate $i literatii vor trece dela catedrele
$i masa for de lucru pentru a curati zapada de pe strazi sau
pentru a incarca carbuni in vagoane ...

Femeia rush.
Istoria Rusiei e plina de figuri femenine, cari au jucat
roluri de initiative, de indrumare, de progres $i de hotaritoare
prefaceri politice $i sociale.
Olga, vaduva lui Igor, mama $i regenta minorului Svia-
toslav, a fost cea dintai princess rush*, care a imbrati$at cre-
dinta ortodoxii $i care a fost trecuta drept Sfta Elena" in
calendarul bisericei pravoslavnice.
Elena Glinska, sotia urmasului lui Ivan al Ill-lea, Vasilie
Ivanovici, mama $i regenta lui Ivan cel Oroaznic, s'a afirmat
ca o femeie de mare energie $i indrazneala. Puternicele inta-
rituri ale Moscovei Kitai gorod dela ea purced. Vrh-
ma$ii Rusiei $i ai dinastiei moscovite au gasit in ea o apara-
toare neinfricata a traditiei $i maririi Marelui principat al
Moscovei.
Republica novgorodiana a aflat, in raspantia cea mai
primejdioasa a existentii sale, in sufletul de (lel $i de martira
al fanaticei Marfa, vaduva posadnicului Boretski, invecinicita
in romanul lui Karamsin Regenta Marfa sau supunerea Novgo-
rodului", pe cea mai hotarita aparatoare a independentei sale im-
potriva tentativelor de cucerire $i subjugare a printilor moscoviti.
Petru cel Mare a avut in timpul minoratului regenta pe
sora sa Sofia, o femeie de o energie $i ambitie, pe care
numai vointa robusta a lui Petru a putut-o mai tarziu infrange.
Cumplita Ana loanoona a lasat in istoria ruse nu numai
amintirea majestatii sale fizice, a luxului, pentru care cheltuia
comori, $'a urgiilor, pe cari be aranja in societatea curlizanilor
(Biron I) $'a popilor, dar $i amintirea unui regim. (bironovcina,
dela Biron I) de o stra$nicie, care intrecea uneori chiar pe
aceia a lui Ivan al IV-lea.

www.dacoromanica.ro
224 CRXCILINUt.
Frumoasa §i autoritara fica a lui Petru I-iul, Elisaveta
Petrovna, dfirza apfirAtoare a ortodoxiei, prigonitoarea fanatics
a religiilor streine §'a ovreilor, a consolidat, a lfirgit §'a ingliat,
mai ales prin invazia Prusiei §i cucerirea Berlinului prestigiul
imperiului rus.
Ecaterina a II-a, Semiramida Nordului, care cu mane de
tier a §tiut §'a isbutit ,sti mentina, se intreach si sti intindii
statul lui Petru cel Mare pima in apele Nimenului §i in sud
pfinfi la Mare.

Eliberatii din lerem §i putand sti iasii in lume fora voal

§i fail litierS, datine importate in Rusia odatfi cu acceptarea
cre§tinismului bizantin, femeia rush a deschis, ajutath chiar de
intaiul ei liberator Petru cel Mare, darza luptii pentru completa
ei emancipare §i pentru pregatirea marelui rol social, pe care
eves sa -1 joace mai tfirziu.
Staruitorul concurs, pe care i-l'a dat chteva imptirtitese
i mai ales Ecaterina a II-a §i sotia lui Paul I-iul prin marele
numir de §coli §i institute, intemeiate pe seama sexului feme-
nin, ambele fiind ctilfiuzite de convingerea di o mama cults
i bine educatfi va putea promova cultura §i educatia copiilor
mai mult dead toll dasciilii, au contribuit inteo puternicii mil-
sura la accentuarea procesului de emancipare femeninti.
Asifel inert pe vremea Ecaterinei femeile din aristocratia
ruse incepura §i ele a se interesa de ideile §i curentele, cari
au promovat revolutia franceza §i cari alcatulau bagajul inte-
lectual al proaspetilor masoni ru§i.
Impinse de un indemn, care proba o fire inclinatfi spre-
lucruri ce ies din comun, femeile se sileau din toate puterile
sä fie admise §i ele in societiltile secrete, cari incepura sti is
fiintii sub domnia lui Alexandru I-iul. Sotiile Decembri§tilor au
e§it in strada lupland §i pretinzand constitutia altituri de
btirbajii lor. lar dupti ce rebeliunea a fost infibu§ire, ele numai
cu forts au putut fi oprite de a -si insoti barbatii in exilul din
Siberia.
Imparatii din secolul al XIX-lea, dar mai ales Alexandru
al II-lea au imbrati§at *i ei convingerile Ecaterinei a II -a. Ta-

www.dacoromanica.ro
CATEDRALA DIN SAMARA.

www.dacoromanica.ro
 CRACIUNUL 225

rul Liberator a infiinjat un mare num& de gimnazii $i pro-

gimnazii pe seama sexului femenin, far universitatile s'au des-
chis largi portile femeilor, studente, dandu-le dreptul sa imbra-
tiseze orice cariere.
Cercurile liter-are si organizatiile revolutionare incepura
a numara printre membrii for tot mai multe femei, can intre-
ceau adeseori pe barbaji in talent, initiative si indrazneala
participand direct si executand personal actele menite sa desa-
varseasca scopurile acestor societati.
Bogatia sufletului, culture, inaltele si puternicile senti-
mente; cu can erau inzestrate, au dat marilor scriitori ai yea-
cului al XIX-lea un inepuizabil material pentru scrisul lor. Fe-
meile eroine din baladele, epopeile si romanele ruse sunt
comorile cele mai de seama ale acestor opere. Felicia lui
Derjavin, scriitorul de origine !Mara, infatisand tot ce sufletul
Ecaterinei a II-a avea mare ; Tatiana din Eugeniu Onighin",
monumentala opera a lui Puschin ; fantastica flea a boerului
Kociubei din Poltava" aceluias scriitor; Tamara din Demonul"
lui Lermontov ; Printesa Zenaida din Primul Amor" a lui Tur-
gheniev ; Irina din Fumul" aceluia§scriitor ; Sonia din Crime
si Pedeapsa" a lui Dostoevsky ; Liza din Frail; Karamazov" si
Nelly din Umilili §i batjocorili" ai aceluia§ scriitor ; Katiu§a din
Invierea" lui Tolstoi, Kelly Levin din Ana Karenina", Princi-
pesa Maria (mama lui Tolstoi) din Razboi si Pace" ale ace-
luias scriitor, infali§eazii tot variatul §i specificul complex de
sentimente, de viala §i de manifestare sufleteasca a femeii ruse.
Inainte insa de a fi un element de puternica si sgomo-
toasa contributie la promovarea $i primenirea vietii sociale ca
atatea femei martire, cari si-au gasit expresiunea supreme in
faimoasa mama a revolutiei" Brogro-Brekovskaia sau in cu-
noscuta filantroapa contesa Panin, femeia ruse a infeles si
intelege sa fie o cultivatoare fanatics a sentimentului de dra-
goste. Intreaga viala si toate miscarile ei sunt dictate $i cilia-
uzite de acest sentiment. El o face sa fie solie devotata si fa,
natica ca o Natalia Dolgorukaia, care nesocoteste suferinta §;
accepts cu millet senin orice sacrificiu, dupti chipul vechilor
femei slave, cart primeau sa fie arse alaturi de sotii for dece-
15

www.dacoromanica.ro
226 CRACIUNUL
daft El da familiei ruse§ti acea almosfera de caldura, de prie-
tenie §i seninatate, care se desprinde cuceritoare din Ana Ka-
renina", din Puterea Intunericului" lui Tolstoi, din Cronica
Familiei" lui Aksakov §i celelalte romane ruse*ti. El alimenteaza
acel foc maternel, care se afirmil cu putere in Mama" lui
Gorki §i care nu cunoate nici-o jertfa §i nici o menajare a
vietii cand e vorba ca mama rasa sail mantue copilul sou.
Sentimental de dragoste al femeii ruse e lipsit de orice
egoizm. El exists numai pentru dragostea in sine. Deaceia
spune ea cu atata abnegatie :
... No nye grustnaia ia, nye pecialna ia,
thyesitelna ved' sudba moia;
Vsio cito lucisavo v' jizni Bog dal nam
V' jertvu oldal ia ognionam ociam I"
(... Dar nu sunt trista si nici suparata,
Ciici buns mea soarta ma mangae;
Tot ce mi-a dal Domnul mai bun in viola
Eu am jertfit pentru frumosii lui ochi 1).

Acest sentiment e totdeauna prezent. El e insiii viata Ru-

soaicei. Fara el nu poate bal. Din aceasta cauza multi cred
ca femeia rush e putin fidela.
Muth, umilita §i tinuta odinioara in sclavie, sotia rush e
astazi, in multe privinte, superioarA barbatului comun. °data
cu cultura a evoluat in ea §i sentimental, care o domineaza §1
care ii calauze§te viata. Prefers barbatului de rand §i mai ales
barbatului simplu pe omul superior, cult, i respectuos fats de
sentimentele i libertalile ei. Un om de litere, un osta bray,
un cantaret bun, un orator distins, un causeur inteligent, un
pianist priceput, un barbat civilizat §i cu cunoOnte, fie el chiar
strain, e privit cu simpatie de femeia rush.

Dela lovitura bolsevica incoace femeia burgheza e prigo-

nith *ii amnita la fel cu barbatul. Nu mai putin e eau tratata i
femeia, care refuza sa imbrati§eze evanghelia bol§evica, fie ea
. de revolutionary gi °podia chiar partidelor socialiste
oricat
,

de cea mai accentuate stanga". Ea e umilifd 0 bafjocoriid

www.dacoromanica.ro
 CRXCILINLIT. 221

impreuna cu barbatul social-revolutionar, chiar dace amandoi

si-au trait o buns parte din viata in temnita sau in Siberia.
Femeile cari cants insa pe struna comunista se bucura
$i subt noul regim de o deosebita atentiune. Faimoasa tero-
rista Maria Spiridonova, asasina generalului Lujenovski (1905),
revenita in Rusia revolutionary dupa 12 ani de robota in caze-
matele Siberiei, este numita in calitatea ei de fruntase a par-
tidului social-revolutionar de stanga, aliat cu bol$evicii, prezi-
denta a Congresului taranilor in locul social-revolutionarului de
dreapta Auksenteiev, inchis in cetatea Petru si Paul s'apoi in-
credintata cu conducerea sectiei taranesti a Comitetului Central
executiv. Tovarasa Ko llontai (o editie a faimoasei printese Das-
kov din vremea Ecaterinei a II-a 1), fosta inainte de revolutie
sotia unui cunoscut general larist, iar azi casatorita dupa toate
formele religioase, in fata unui preot, contrar uzantelor bolse-
vice, cu sdravanul mariner Dybenko, comisarul marinei, conduce
sectia asistentei sociale din guvernul comisarilor. Nadejda Con-
siantinovna Ulianova, sotia lui Lenin, este una din cele mai
apreciate gi respectate colaboratoare ale noului regim. Ea im-
parte in mod efectiv munca cu barbatul sau.
Provincia nu ramane nici ea mai prejos decal capitala.
Aci, in numeroase soviete conduc gi hotarasc in multe chestiuni
fanatizmul $i inteligenta femenina.

Cum se agrilesc Ru*ii 7

Adunata in casa asta burgheza, toata aceasta societate de
carturari si de fosti luptatori pentru democratia sincere reinvie
un crampei din viata sociala de pang eri a Rusiei. Barbatii se
agraesc asa de familiar $i frumos pe numele de botez, unit cu
acela al tatalui, ca de ex. Vasile Ivanovici (Vasile a lui Ion).
Iar femeile pe acela de botez, unit cu numele tatalui, ca de
ex. Elena Vasilievna (Elena lui Vasile). Agrairea barbatilor ni
reaminteste felul de a se chema al taranilor din unele regiuni
dela noi, ca de ex. George a lui loan, Nicolae a lui Vasile,
cu deosebirea ca acestia cand se agraesc intre ei intrebuin-
teaza numai numele de botez $i uneori 4i acesta prescurtat ca

www.dacoromanica.ro
228 CRACIUNIIL
in Maramures, unde in loc de: Kai George!' se zice scurt:
Mai Ohio l" sau in loc de: Mai Dumitrel" ,,Mhi Mi I" in loc
de: ,,Mai Toaderel" -- Mai Too!"...
Streinul agrheste pe burghezul rus cu cuvantul gospodin
(domnule). Femeia ins numai foarte rar e agrAith cu vorba
gospoja (doamnh). Ea a continuat sh rfimanh in mentalitatea
rush subordonalh, sclavii biirbatului, lucrul" lui. Si nici Petru eel
Mare care dadu femeii libertatea sh se casatoreasch cu cine
vrea, care umilea pe blirbat thindu-i barba si care rildea capul
sofiei sale Eudoxia s'o inchidea in miingstire pentruch nu voia
sh se desparth de vechile datini, nici alp tari si nici scoala
n'au fost in stare sh steargh aceste urme ale unei sclavii mul-
tiseculare.

Tarziu dupg miezul noptii numhroasa societate trece prin

faja pomului de CrAciun, despuiat de putinele lui podoabe de
mica Vavusca, care adormith intr'un fotel vechi din coljul solo-
nului pure un inger at morjii si se strecoara pe furls in stradh
pentru a se indrepta, fiecare spre cash. Ulitile rasunii inch de
sgomot. Tovartisii sarbatoresc cucerirea Omskului de chtre fru-
pele rosii si in ecoul intarziat al strightelor for ei sliivesc in-
ceputul ... revolujiei mohdiale si triumful dictaturei proletare
universale.
Duph plecarea oaspetilor zavoarele cad din nou grele pe
usi st casa Oral adineauri vesela si luminoash se cufundh in
facere si intuneric.

Ca sh-0 aduch aminte

de moarte.
Azi noapte cineva a ucis doi gardisti bolsevici in faja tea-
trului orasettesc. Trupurile for insangerate riiman papa seara
intinse pe giulgiul de ziipadn. Din cand in cand trechtorii se
optesc pentru a vedea dach' eel ucisi nu sunt deai for s'apoi
tree nephstitori mai departe. Sovietul da ordin ca cele douil
cadavre s'a fie inmormantate chiar in locul, in care au dint
peittruca burjuli cand es din teatru sail aduch aminte de

www.dacoromanica.ro
 CRACIUNUL 229

moarte i de rfizbunarea proletarilor". Cativa din burghezii e§iti

la sorti" sunt ridicati chiar In aceasta sears din casele for §i
aruncati in beciurile ohranei ro§ii ... far a doua zi mari afire,
lipite pe localurile publice §i pe geamurile i uOle cafenelelor,
ceainariilor §i restaurantelor indeamna pe tovara§ii proletari sa
smulga ... epoletii ofiterilor, sil-i arunce afar din local §i sii-i
dea pe mana garzii ro0i ... Ceeace inseamna arestarea, incar-
cerarea i foarte adeseori lin§area (samosud) contrarevo-
lutionarului".

0000030000000000

www.dacoromanica.ro
 Presa rusa%

Presa rush s'a ridicat in cursul vremii la o infiltime, care

cu drept cuvant putea fi invidiat5. Ea s'a a$ezat cu cinste al5-
turf de cea mai bung press din occident.
Intaiul jurnal rus, editat de Nachtsokin, reputatul sfetnic
in afacerile externe al lui Alexe Mihailovici, al doilea Romanov
pe tronul larilor, era un simplu buletin de informatii pentru
uzul personal al tarului, continfind $tirile reproduse din jurna-
lele streine.
Petru cel Mare, care in caTatoriile sale prin larile din
Apus a avut prilejul sa cunoasca importanta preset $i care a
Inteles ca opera sa de reformare $i primenire a vietii sociale
din Rusia va putea fi mult ajutatA de cuvfintul imprimat, $i-a
dat loath' sill* sa promoveze $i in tam sa industria tipogra-
fic5 $'a infiintat dup5 creiarea $i introducerea alfabetului civil
$'a limbii oficiale $i literare ruse, intaiul mare organ de publi-
citate : Gazeta Pelersburgului.
Nal la Ecaterina a H-a ins5 presa rusa nu reu$ise sa -$i
deschiz5 calea, pe care trebuia sa mearg5. Ea era mai mull
un amestec de impresii personale, de inregistr5r1 de eveni-
mente interne $i externe, de incerc5ri literare mai mult sau
mai putin reu$ite $i de d5ri de seams asupra variatelor aspecte
$i intampl5ri obicinuite din viala socials curenta. Dar marea $i
puternica fr5mantare intelectual5, care cuprinsese Apusul $i
care urmarea o fundamentals transfounare a vial sociale $'a
instituliilor, care guvernaserfi pfin5 atunci societatea $i statele,
n'a putut ramanea Mfg ecou nici in Rusia. Inshi Ecaterina se
molipsi de teoriile, cari vizau inchegarea unei lumi noui $i
infra in leg5tur5 directs cu marii promotori ai acestei lumi.
lar alaturi de ea, la Indemnul $i sub protectia ei, se ridich' o

www.dacoromanica.ro
 CRACIUNUL 231

serie intreagii de ganditori ru$i, cari se sileau s5 transplanteze

teoriile $i ideile filozofilor occidentali in solul virgin at impe-
riului moscovit.

Intemeietorul presei
rationale.
Cel mai de seams printre ace$lia fu Nicolae I. Novikou.
Membru al primei loji masonice ruse, infiinjate in Petersburg
la 1772 de masonii, cari incepuseril sa-$i afirme existenta in
Rusia Inca sub Elisabeta Pelrovna, acest creier viguros reu$1,
in urma contactului, pe care1 avea prin societatea, al carei
conduc5tor era, sit se aprovizioneze cu tot bel$ugul de arma.
tura intelectual5, care ilustra occidentul. Purtat de setea lui de
inoire sociaI5, indemnat de firea sa fugoas5 $i neastamp5rat5
$i calh'uzit de sentimentul unui patriotizm fanatic, Novikov se
apuca cu frenezie de lucru pentru a -si traduce in fapt5 gan-
durile. Minte clar vazatoare $i practice el injelese Inca dela in-
ceput ca cel mai bun $i mai eficace instrument pentru reali-
zarea scopurilor sale este presa. Aci putea el sa organizeze $i
sa indrumeze marea b5l5lie, pe care o visa $i prin care avea
sa infrang5 pe du$manii nouii alc5tuiri sociale $i s5 inscrie
triumful deplin at slatului modern, a$ezat pe temeliile solide
ale patriotizmului, moralei $i drept5jii sociale. In gazetele, in-
fiinjate sau conduse de el $i mai ales in Gazeta Moskover,
al carei tiraj a luat degrab5 proporjii nea$teplate, el lo. vea de
front moravurile societ5iii deatunci (stricilciunea administrafiei,
coruptia magistraturei, destr5b5larea camarilei $i abuzurile cur-
tezanilor atotputernici, spoliarea 15ranitor $'a servitor...), despica
cu vigoare problemele in ordinea zilei, ataca cu indrilzneal5
teoriile la mod5, supunea celei mai crude critici actele de guver-
n5mant, se straduia s5-$i impun5 convingerile, sa creieze o
opinie publics, expresie a rafiunei chibzuite $i logice, sa des
frumuseje $i varialie stilului, sa imprumute viata $i fond expu-
nerii, sa aduc5 in discujie idei $i sa impun5 solujii.
Ca sa asigure presei posibilitatea de imprimare in con-
dijii bune §i eftine el s'a silit sa intensifice cat mai mull indus-

www.dacoromanica.ro
232 CRAC1UNUL
tria tipografica i a infiintat puternica Societate tipograficd, care
a promovat apoi injghebarea altor multe tipografii. Iar pentru
a r5spandi gazetele i c5rtile, editate subt conducerea §i in-
demnul lui, el a infiintat gi un mare num.& de librtirii.
Novicov, secundat in uriwt sa activitate de cliti-va scrii-
tori contimporani i mai ales de marele istoric 0 romancier
Karamzin, intrat i acesta in templul literelor 0 al gandirii pe
poarta masoneriei, de printesa Daskov, prezidenta Academiei
de tiinte i altii, a fost adev5ratul intemeietor §i promotor al
presei nationale ruse, al gazet5riei critice, reformatoare, al scri-
sului viu, indrumAtor i educafiv.
Urma0i lui avand mai toti concursul larg §i devotat al
pleiadei de scriitori ca Bielinski, maestrul criticei ruse, Punkin
piirintele poeziei nationale, V. A. Jukouski, cantareful gloriei ru-
se0i, fabulistul Krylov, precum 0 al celorlalti marl scriitori de
mai tarziu, au continual opera inceput5 cu aceia ambitie no-
bil5, pricepere §i entuziasm, reu0nd s5 consolideze presa ruse
i sä facti din ea, mai ales de pe vremea lui Alexandru al
II-lea o formidabil5 putere.

Cenzura.
Pentru a reduce i a paraliza efectele imediate ale aces-
tei marl puteri organizate autocratia, comb5tut5 §i vr5§m50t5
de mai toti gazetarii de talent i de toti marii scriitori ai vea-
cului al XIX-lea, a recurs mereu la arma cenzurei, care era ma-
marl, i aplicat5 cu o asprime far5 pereche.
Conform regulamentelor de cenzur5 nici-o gazet5 nu putea
apare f5r5 o autorizatie prealabil5, datA de puterea adminis-
trative i ftir5 depunerea unei cautiuni de 5000 ruble (pentru
jurnale) i 2500 ruble (pentru reviste).
Fiecare publicatie provincials era supus5 cenzurii preala-
bile. Gazetele din cele douti capitale Petersburg 51 Moskova
se bucurau de oarecare favoare, ele fiind scutite de aceast5
cenzur5, dar conduciitorii for riscau sa indure toate rigorile ad-
ministratiei, care aplica pedeapsa laril vreun drept de apel la
justitie, in cazul sand gazeta inctilca ordinele, cari opreau

www.dacoromanica.ro
 CRICIUNUL 233

anurne publicatii. Advertismentul, repetat, da dreptul puterii ad-

ministrative s5 pun ziarul advertizat subt cenzura preventiv5,
dacA nu se conforma circularelora biroului de cenzurii.
Dela aceast5 pedeapsil se trecea foarte usor si Ia alte
masuri. Ziarul era oprit s5 se mai vfinz5 cu numArul, era sus-
pendat pe un termen dela o s5p15mart5 0[15 Ia sase luni sau
in fine suprimat de c5tre comitetul suprem de cenzur5, consti-
tuit din ministerul de Interne, al Justitiei, al Instructiei publice
si procurorul general de pe laugh' Sftul Sinod.
Subt redimul interdictiei de publicare intrau diferite ches-
tiuni de slat, organizarea armatei, chestiuni dinastice, felul de
viatil al familiei imperiale, dar $i lucruri cari nedumeresc pe
cei cari tin In libertatea gandirii. Astfel era interzis sti se pu-
blice si sti se scrie despre grevele muncitoresti, despre sectele
religioase, turbur5rile din universit5ti, abuzurile si coruptia ad-
ministratiei si magistraturei, despre... Tolstoi $i Gorki, de actele
politiei, uneori era sters cuvfintul biurocratie" si suprimate nume
si descrieri de lucruri obisnuite, dac5 nu erau pe placul cenzorului.
Dar in afar de oprelistele, insirate in numiiroasele dr-
culare administrative", cari se adresau conduc5torilor de ziare,
mai era interzis s5 se publice si chestiuni, cari intrau in cadrul
rezoanelor de inalt5 politico` sau mai corect cart nu erau in
vederile guvernului. Directorul de ziar era invitat" in mod dis-
cret, dar hot5rit, prin scrisoare confidential& verbal sau pe
cale telefoniat de biroul cenzurii ca se nu publice nimic des-
pre cutare chestiune, persoana sau intamplare.
Foarte adeseori bietul director de ziar trebuia s5-si pre-
zinte foaia spre cenzurare nu numai la un singur birou ci la
mai multe deodat5, dup./Kum publicatia privea chestiuni de di-
ferite ordine. Asa dac5 scria despre o chestiune militar5, despre
una bisericeasc5, politieneasc5 sau estern5, el trebuia se -si
plimbe ziarul inainte de a apare pela birourile de cenzura mi-
litar5, bisericeasc5, la prefectul politiei sau In ministerul de
Externe.
Brosurile rusesti cuprinzand mat putin de dourizeci pagini
si traducerile de mai putin de 40 erau asemenea supuse cen-
zurei preventive. La fel si artile provenite din strainatate, pre-

www.dacoromanica.ro
234 CRACIUNUL
cum $1 cele scrise in limbile alogenilor (colonialilor"), polo-
nezi, finlandezi, ucrainieni, armeni etc.
Ca s5 scape de subt sabia cenzurii, cfirturtaii $i mai ales
organizatiile revolutionare recurgeau adeseori la imprimariile
clandestine $1-$1 plasau articolele de propaganda $i critics in
gazetele tiparite in suterane. Rispandirea acestora, precum $i
strecurarea publicatiilor streine revolutionare numai cu marl
greut5fi putea fi impedecatii, c5ci organizatiile secrete erau
multe $i puternice. In loath' aceasta vreme cenzura ocupa o
important5 pozitie in bugetul imperiului, cad trebuia intretinutfi
o intreag5 armata de agenti, insircinati cu aplicarea severului
Regulament al control5rei scrtsului.

Presa subt bolsevici.

Dupil caderea autocratiei, la care a contribuit intr'o pu-
ternic5 mfisuri $i presa rusk aceasta $i-a dobandit $'a s5rbii-
torit libertatea, pentru care a luptat. Bucuria a fost Irish' de
scurt5 durat5.
Regimul bol$evic a scos din arsenalul regimului Wrist
toate instrumentele $i metodele de prigonire $1 inilbuOre a pre-
sei, pe cari le aplic5 cu o egal5 rigoare MI5 de gazetele ostile
bol$evicilor. Ziare, cari papa eri erau mandria gandirii omene$ti
$i ruse$ti sunt cenzurate cu o cruzime canibalic5 sau simplu $i
pur suprimate, iar directorii $i colaboratorii for inchi$1 ca $i pe
vremea regimului tarist in inchisorile, administrate ast5zi de co-
misarii poporului.
Si lotus... bol$evicii pretind ca ei au proclamat $i ca
respect5 libertatea presei. De dragul teoriei, dar sfidand reali-
tatea, ei public5 la 27 Octomvrie st. v. urmatorul decret :
I. Vor fi suprimate numai gazetele, cari :
a) Vor indemna la rezistenta active $i fat* impotriva gu-
vernului luceatorilor §i jaranilor ;
b) Vor semana $i incuraja dezordinea denaturand cu bun5
$tiintfi faptele ;
c) Vor of la acte criminate, adec5 la acjiuni pasibile
de urmariri judiciare.

www.dacoromanica.ro
 CRACIUNUL 235

II. Suspendarea provizorie sau definitive nu va putea fi

executatS decal in baza unui ordin emanfind dela Consiliul
Comisarilor poporului.
III. Aceste m5suri n'au decal un caracter provizoriu. Ele
vor fi anulate prin un ucaz special, indate ce viaja imperiului
va reintra in normal".
Decretul e aplicat la inceput cu oarecare bland*. Ga-
zetele suspendate sau suprimate n'au decal sfisi schimbe titlul
ca sfi-si continue aparitia regulati5. Dar dela o vreme blandejea
se evaporeazfi $i comisarii incline spre rigoare. In sedinta din
5 Noemvrie a Comitetului Central executiv Lenin spune urmil-
toarele: Noi bolsevicii am afirmat cu toate ocaziile ce Mind
cand vom veni la putere vom suprima gazetele burgheze. A
tolera aceste gazete inseamnfi a Inceta de a mai fi socialist". PS-
rerea lui Lenin starneste vii discujii in salmi comitetului exe-
cutiv. Multi fruntasi bolsevici si chiar parte din membrii Con-
siliului Comisarilor sunt protivnici tezei 5efului bolsevic. Ei cer
ca sa se respecte libertatea de press. fia ameninja se
provoace o sptirturS in sfinul guvernului $i in comitetul exe-
cutiv. Atitudinea hotiiratfi a lui Lenin ins5, sprijinit5 5i de fana-
tismul lui Trojki, triumf5. Dead Incolo regimul falii de presa
nu numai burghezii, dar fajii de toate gazetele, cari nu spriji-
nesc guvernul bolsevic, se iniispreste.
Ca prima miisurii de iniibusire a glasului acestei prese,
comisarii decid nationalizarea imprimeriilor catorva marl jurnale
burgheze. Iar prin decretul dela 7 Noemvrie st. v. ei proclamfi
monopolul (mull lurdor, prin care ii dau o lovituril de moarte
presei antibolsevice. In plus rididi lariful postal, fixand laxa de
expediere a unui jurnal la 16 Kop. $i ingreuneazil prin foate
mijloacele distribuirea 5i ra'spandirea presei antiguvern a mentale,
in vreme ce tot ei inmullesc publicajiile bolsevice, le ajutfi bii-
neste, usureaz5 rfispfindirea, transportul si distribuirea acestora.
Criiciunul ni aducea candva $i bucuria Gazetelor. De as-
tadatii nu mai avem aceastii bucurie. Jurnalele, cari odinioarii
aduceau scrisul for frumos, bogat $i plin de o nobili gandire,
apar sub firme deosebite ca Nase Slovo" (Cuviintul nostril)
sau Novoe Slovo" (CuvAntui uou) in loc de Ruskoe Slovo"

www.dacoromanica.ro
236 CRACILINUL
(Cuvantut rus), Novai Dyen" (Ziva nouel) in loc de Dyen"
(Ziva), Svobodania Rieci" (Discursul liber) in loc de Rieci"
(Discursul), Zarin Rosii" (Zorile Rusiei) in loc de ,Utro Rosii"
(Dimineata Rusiei), Luci" (Raza) in loc de ,Rabociaia Ga-
zeta" (Gazeta muncitorilor), La Trahison" (Tradarea) sau Le
Combat" (Lupta) in loc de L'Entente" (Intelegerea), redactata
de Ludovic Naudeau, corespondentul ziarului ,Le Temps" §i
pline de petele cenzurii. Singura Novaia Jizni" (Viata Noua)
a lui Gorki continua sa apara subt vechea ei numire si nepro-
fanata de mana cenzurii.
In schimb gazetele bolsevice Pravda" (Adevarul) Izvestia"
(Stir° cu toll puii for provinciali purtand acela§ nume §i nu-
miiroasele Gazet soldat, rabocih i krestianin" (Gazeta solda-
tilor, lucratorilor si taranilor) sau Krasnaia Gazette (Gazeta
Rosie), fiecare cu marca ei locale, deli cuprind articole si in-
formatii de o sangeroasa alatare impotriva burghezilor $i car-
turarilor, impotriva aliatilor de pane eri, care toti sunt capi-
talistic`, burjui", asasini", sugatori de sange proletar" si desi
pledeaza pentru o pace rusinoasa si propoveduesc umilirea
fate de pumnul prusac si defetismul cel mai destrabalat, se bu-
cura de cea mai large protectie si de tot concursul regimului.
Stand in fala bazarului, in care se insiruesc toate aceste
produse ale tiparului, editate de condeie cumin% dar infrante
$i de condeie indraznete, dar ignorante, am senzatia ca ma
gasesc in fate unei ghilotine. Victima sta subt amenintarea fie-
rului, pe care catgut il tine gala pentru on ce. In trecut ca $i
in prezent libertatea gandirii a fost si e victima, iar dietatura,
fie de dreapta sau de stanga, larista sau bolsevica calaul ei.

Gi0190.9

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XIII.

lanuarie 1918.

Anul nou.
Arestarea ministrului Rom Aniei.

InifialIva lui Noulens. Nola Corpului diplomatic. Demersul pe 181;0 Lenin.

.Rezoanele` comisarilor. Ordinul de eliberare. Un mita/. Procesul ver-
bal` de plecare. Fal,ul Pravdel". Ultimatul comisarllor. Invadarea Lega-
lie! Italiene.

De mai bine de dou5 sAptamani gazetele bolsevice $i

oratori improvizati protesteazA in mitinguri impotriva guvernului
roman, care aresteazA comitetele armatelor ruse, dezarmeaz5
$i expediazil acasA pe tovarAsii doritori de pace $i refuia sa
acorde ospitalitate pe teritorul roman delegatilor armatelor dus-
mane, cari yin in vizir-a la stat-majorele sovieticeg.
Dupe aceasta intense pregatire, dechisfi de artileria ver-
bard bolsevic5, la Petrograd Comisarii arunc5 bomba decisive,
a cruel esplozie pune toata lumea diplomaticii in miscare. Pa-
truzeci de marinari si gardisti rosii, inarmati cu pustile for le-
gate cu sfoara si prevazuti cu un ordin dat de Lenin, pAtrund
in preseara Anului Nou in localul Legatiei romane, din care
ridica pe ministrul C. Diamandy si-I depun cu intreg personalul
Legatiei in inchisoarea Petru §i Pavel.

www.dacoromanica.ro
238 ANUL NOU
Initiativa lui Noulens.
Avizat din timp de acest abuz nemaipomenit Noulens, mi-
nisirul Frantei, incunoatiinjeazfi de cele intiimplate pe ministrul
Statelor Unite, decanul Corpului diplomatic din Rusia, care la
rimdul sfiu invite pe reprezentantii tuturor jarilor aliate $i ne-.
utre, aflatori in Petrograd, la o consfatuire pentru orele 12 din
ziva de Anul Nou.
Nota Corpului diplomatic.
Miniatrii adunati, constatand faptul, hotiirasc sa acjioneze
grabnic $i pe propria for faspundere !lira a mai aatepta avizul
guvernelor respective. Chestiunea era prea gravi. Ea trebuia
solutionat5 fare intarziere. Dupg o sumar5 disculie toti cei
adunati redacteaza $i semneaz5 urm5toarea note de protest :
Subsemnatii aefi de misiuni diplomatice, reprezentand in
Rusia toate statele aliate ai neutre, profund indignati de ares-
tarea ministrului Romaniei C. Diamandy $i efirmand solidari-
tatea simfamintelor for impotriva violarii imunitiiiii diplomatice,
respectate de veacuri de ciitre toate guvernele, reclamil pune-
rea in libertate imediat5 a d-lui Diamandy $'a intregului perso-
nal al Legatiei".
Protestul e o splendid $i pane acum fare pereche mani-
festare de 'solidaritate a tuturor celor cari reprezin15 mai bine
de trei sferturi din globul p5manfesc cu reprezentatul unei T5ri
martire, batjocurite $i tr5date de mafia bolaevici, El e semnat
de miniatrii Statelor Unite, Frantei, Angliei, Italiei, japoniei, Bel-
giei, Serbiei, Svediei, Norvegiei, Elveliei, Danemarcei, Portuga-
liei, Spaniel, Olandei, Greciei, Chinei, Siamului, Brasiliei, Ar-
gentinei $i Persiei.

Demersuri pe langg
Lenin
lar in dupil amiaza aceleiaa zile Anul nou toll repe-
zentaniii acestor state, avand in fruntea for pe decanul Cor-
pului diplomatic se prezintil la manfistirea Smolny, sediul Co-

www.dacoromanica.ro
 ANAL NOU 239

misarilor poporului, pentru a face un demers personal pe lang5

Lenin. eful bolsevic ii intampinfi cu un aer de satisfactie si
triumf. El e acompaniat de un personaj imbriicat in uniforms
de soldat. E tovarttsul Zalkind, substitutul lui Trolki la comi-
sariatul Externelor, doctor in stilt* dela Sorbona", spune Lenin.

Rezoanelea comisarilor.
Ministrul Statelor Unite transmite presedintelui Comisari-
lor nota redactatti la ameazi $i -i cere in numele Corpului di-
plomatic stt puntt imediat in libertate pe ministrul Romaniei.
Lenin, ajutat de doctorul" dela Sorb ona incearea sa arate mi-
niatrilor aliati gi neutri rezoanele" pentru cari a fost arestat d-1
Diamandy : o divizie ruse inconjurata gi facuta prizonierti de ar-
mata romans, soldatii rusi dezarmati si in fine arestarea unor
ofiteri austriaci, veniti in gosh (in vizita) la un regiment rusa.
$eful bolsevic crede ca prin aceastil miisurti se inlaturti un
rtizboi s'o vfirsare de sange inevitabila intre Rusia gi Romania".
Reprezentantii statelor allele refurti instt sti discute aceste re-
zoane" gi constatand numai faptul in sine : arestarea unui di-
plomat, inc./di:area inviolabilitatii diplomatice, ceiace nu s'a in-
tampIat decal in Turcia secolului al XVII-lea, pretinde liberarea
ministrului roman. Zalkind se striidueste sti argumenteze teza
sefului stiu recurgand la interpretari ridicole, luate din arsenalul
sofisteriei sovietice. Ministrul Belgiei indignat it indrumti sa ra-
manti in cadrul faptelor, iar ministrul Serbiei Spalaikovici, scos
din fire de palavrele doctorului", care la un moment dat are
indrfizneala stt vorbeasc5 de... leadarea" Romaniei, nu mai poate
infraneze revolts, ci ridicand glasul gt amenintand cu pumnul
li striga celor doi comparsi adevirul in fate, arStandu-le di nu
alialii, ci ei 'comisarii sunt tradatori ySi ca purtarea for a neno-
rocit micile popoare, cari an crezut in ajutorul si'n cuvantul Rusiei ".
Lenin si tovartisul lui roman stupefiati. D. Noulens, mi-
nistrul Frantei, cautd sa atenueze impresia produsti de repre-
zentantul Serbiei incercand sa justifice indreptiitirea revoltei
acestuia. Dar Lenin faspunde cu un calm retinut ; Imi mai place
limbajul ministrului Serbiei decttt limbajul diplomaticTM.

www.dacoromanica.ro
240 ANUL NOU
Discutia indelungindu-se In infinit reprezentantii statelor aliate
cer un ritspuns categoric si pun in vedere presedintelui comi-
sarilor, ca intrucat cererea for nu va fi indeplinit5, vor piir5si
fare intarziere Rusia.
Pus in fala acestui ultimat Lenin promite ca gnvernul co-
misarilor va examina chestiunea $i c5 riispunsul va fi comuni-
cat ministrului State lor Unite inc il in acea sears.
Consiliul comisarilor, convocat de urgentade presedintele
lui, hotareste punerea in libertate a ministrului roman s'a per-
sonalului Legaliei.

Ordinul de eliberare.
Un aantaj.
Iat5 ordinul de eliberare :
,Consiliul comisarilor poporului. Intai lanuarie 1918.
Cage Comisarul fortaretei Pefru si Pavel :
Ordin
Puneti in libertate pe ambasadorul Romaniei pe toti
gi
membrii ambasadei romane arestati $i atrageti-le atentiunea c5
ei vor trebui s5 is toate m5surile ca armatele ruse inconjurate
$i arestate pe frontul roman sa fie puse in libertate.Presedintele
comisarilor poporului (ss) Ulianov (Lenin). Secretarul Consiliu-
lui (ss) Gorbunova.
Inainte ins de a fi 15sat liber ministrul Romaniei e invitat
de seful inchisoarei sit* semneze o declaratie, prin care d-1 Dia-
mandy isi lua obligamentul de a interveni pe langii guvernul
silu, ca sa li-se restitue soldatilor rusi armele confiscate si
ca ofiterii austriaci arestati sil fie imediat pusi in libertate ".
Ministrul roman refuzii de a semna aceast5 declaratie $i
cere ca eliberarea sa s5 se fact' f5r5 conditii. In caz contrar
preterit sa rAmanfi in inchisoare.
.Procesul verbal"
de plecare.
In dupe amiaza zilei de 2 lanuarie d-1 Noulens, ministrul
Frantei, descinde, nelinistit de intarzierea executiirei ordinului

www.dacoromanica.ro
 A N tl L NOU 241

de punere in libertate a colegului sau, in inchisoarea Petru si

Paul si dupa discutii indelungate cu seful inchisorii acesta con-
simle sa elibereze pe d-1 Diamandy, care redacteaza $i sem-
neaia urmatthrul
Proces-Verbal
La 2 lanuarie 1,918, ora 10 dimineata seful bastionului
Trubefkoi se prezinta la mine pentru a-mi cell o comunicare,
primita dela Consiliul Comisarilor poporului la 1 lanuarie 1918,
dupa care punerea mea in libertate si a personalului legatiei se
faces pendenta de luarea unor anume masuri pentru liberarea unor
trupe ruse, inconjurate* si arestate de armata romans pe frontul
roman. Eu am raspuns ca nu voi accepta ea eliberarea mea sa
fie legate de vreo conditie si ca fate de o incalcare atata de
brutala a dreptului international refuz sa tratez chestiuni de
slat atala vreme cat voi fi limit inchis. In urma acestei decla-
ratiuni am parasit impreuna cu personalul legatiei: colonel Pa-
lade, Anion, maiorul Draganescu, d. Zafiropol, locot. Bratu si
curierul Madison celula No. 59, pe care am ocupat-o din sears
de 31 Decemvrie 1917 ora 9, cand soldatii rusi au patruns,
violand- dreptul de exteritorialitate, in localul Legatiunei pentru
a proceda la arestarea mea si a personalului Legatiei. (ss) C.
Diamandy. Facut in dublu exemplar la 2/15 lanuarie 1918 in
fortareata Petru si Paul (bastion Trubetkoi)".
Ministrul Romaniei si personalul Legatiei sunt pusi astfel
in libertate fare condilii.

Fal*ul Pravdei".
In aceia§ zi Pravda", ziarul guvernului, publicand comu-
nicatul asupra arestarii $i punerii in libertate a ministrului Ro-
mfiniei adauga ca tovarasul Zalkind ar fi primit asigurari din
partea ministrului. Statelor Unite ca imediat dupii eliberarea
d-lui Diamandy dansul va depune o not de protest cerand eli-
berarea imediata a Rusilor $i Austriacilor arestati in Romania
$i ca va telegrafia ministrului american din Iasi ca acesta sa
transmits guvernului roman o note identica".
16

www.dacoromanica.ro
242 ANAL NOU
Decanul Corpului diplomatic desminte imediat k invenfia
,doctorului dela Sorbonag, de care ins acesta avea nevoie
pentru a li furniza cetitorilor naivi ai gazetei bolsevice un ar-
gument in justificarea nu a arestiirii, ci a elibedirii ministru. lui
roman, determinat5 de emolionanta solidaritate si energica in-
tervenfie a reprezentanfilor statelor aliate gi neulre.
Ultimatul Comisarilor.
Infrant gi umilit sounarkomul (Consiliul comisarilor) nu se
resemneaz5. El redacteafo ni expediazil dup5 pufin limp gu-
vernului roman un ultimat de urmStorul cuprins :
Comandantul diviziei revolufionare 49 ni-a inaintat un
protest impotriva atitudinei autorit5filor romane, dup5 care aces-
tea nu numai c5 nu fin niciun cont de principiul eligibitaf ii,
care e in vigoare in armata ruse, refuzand sa is contact cu
sefii alesi si cu reprezentanfii comitetelor, dar Indraznesc sa
confiste gi rezervele noastre de provizii, 15sand call nostri fare
nutref. Romanii Impiedecii mai departe deplasarea trupelor
noastre cu forla armata. Unul din regimentele diviziei 49, re-
gimentul Troilko-Sergievsky 194 a fost inconjurat de forfele ro-
mane, cari tiiindu-i leg5turile cu baza de aprovizionare l'au de-
zarmat si condus in5untru trait.
Autoritofile romane au mai arestat comitetul regimentului
195 si pe ofiferii austriaci, invitafi ca oaspefi la statul major al
acestui regiment.
Fara de aceasta Consiliul Comisarilor poporului pretinde
guvernului roman s5 puns in libertate persoanele arestare, sa
pedepseascS pe cei cari au dal ordinul de arestare si au co-
mis actele arbitrare menfionate 9i cere garanfii ca astfel de
fapte nu se vor mai repeta. Dad' nu vom primi un riispuns in
decurs de 24 ore, vom considera aceasta facere ca o noua
rupture gi vom continua a lua cele mai energise masuri mili-
tare. (ss) Lenin preyed. C. C. P. Krilenko generalissim si Pod-
voisky comisarul Rrizboiuluig.
Ultimatul acesta desvalue un gand gi fixeaz5 o realitate.
Comisarii erau in sufletul for de mult in contra aliafilor gi pentru

www.dacoromanica.ro
 ANAL NOLI 243

Puterile Centrale. Ei socot c8 a sosit vremea ca sail traduce

giindurile in fapte. In cur&nd vom avea un razboi ruso-roman,
pe care &lea nu l'a putut face Stiirmer, it vor face Lenin i
Tro flci pentru a primi Inca odatil confirmare adeviirul di Rusia,
fie cea reactionary de erl, fie cea democrat8" de azi sau mai
bine: ea once dictatur8 a Rusiei, de dreapta sau de shinga, ni
e deopotrivfi vrama§e.
Anul nou ni-se deschide subt dureroase auspicii. Doar cu-
vantul a§a de frumos a lui Wilson, care ffigaduie§te libertate
neamurilor subjugate *I asigurarea, pe care Lloyd George o
dii ca ffizboiul va libera Phi §i neamuri", ne compenseazii intru
calva supliciul de a fi martorii celei mai urate dicier' morale.

Invadarea legatiei italiene.

Tot in noaptea de 31 Decemvrie 1 lanuarie cativa sol-
deli inarmaji au pfitruns in localul legafiei italiene §i forland
zavoarele au pfitruns in beci, de unde au furat mai multe sti-
cle cu vin. Trecand apoi in biroul ambasadorului, numai cu
mare anevoinlii au putut fi indepfirtaji deaci.
Ministrul Italiei, care spre morocul lui lipsea in acest timp
dela legalie, a transmis in ziva urmatoare guvernului sovietic o
note de o indreptfijilii indignare protestand Impotriva brutalei
inctilcfiri a... dreptului de exteriorialitate.
Diplomajii protesteazfi .... Dar ei tiu, ca i alji muritori
ca in Rusia sovieticfi siguranla de drept nu mai e o favoare
pentru nimeni *i ca aci cea mai primejdioasii nesiguranra e
adefarata stare normara".. :

aCa9Gtc.).9

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XIV

Ianuarie 1918.

Constituanta on Sovdepul?

Adunarea staturilor. adeile" Apusului. Pen/ru constitulie. Sub. Nicolae al

II-lea. Duma imperial& Cele patru Dume. Evenimentele din Februarie sl
Marne 1917. Guvernul provizoriu. Abdicarea farului. 0 profelie implinig.
Conuocarea Constituantei. 0 repetare de me/ode. Deschiderea $i decursul
Adundrii. Dizolvarea Constituantei. .Dreplateaa sovietico. DOI MARTIRI.
Koko skin si $ingarev.

Sentimentul de conlucrare, de initiative §i de activitate in

comun a dilinuit, dupii cum am va'zut, din cele mai vechi tim-
puri in Rusia i el este §i astral tot a§a de puternic:
Dragostea de libertate, dusli papa la extrem, neIngraditil
de nimic, impinsa pang la anarhie, asemenea a fost 0 este una
din insu§irile de apetenie ale poporului rus. Autocratia a putut
fi necesara pentru a infrana candva depli§irile libertglii legale sau
pentru a asigura exisienta vechilor institutii de stat din Rusia
tarist5, dar ea n'a fost niciodata iubira. Dictatura de ati a luat
fiinth' odata cu lovitura bol§evicfi §i se mentine prin teroarea, pe
care o exerciteazti un pumn de condotieri indaizneti, dar poporul
rus n'o aprolA i n'o simpatizeaa
Rusul a fost i este colectivist, el. a cultivat sentimentul
de apropiere, de dragoste §1 de sprijin reciproc numai pentru

www.dacoromanica.ro
 CONSTITUANTA ORI SOVDEPUT.? 245

ca a crezut $i crede ca prin colectivitate i$i poate elupta $i

asigura mai bine acest bun individual : libertatea.
Isla Iiimurirea,pentru care poporul rus Inc a din cele mai
vechi vremuri a reclamat institutii de ordin constitutional, pe
cari Orli au fost nevoiti sa le dea.
Adunarea staturilor
(Zemski Sobor).
Ivan al IVlea, dup5 luptele $i frAmant5rile indelungate ale
claselor libere din Rusia, suspendate un limp Indelungat de in-
vazia Mara, a fost nevoit sa convoace prima Adunare a statu-
rilor generale Zemski Sobor compusa din diversele staturi

Dumq ,
ale imperiului moscovit pentru a discuta $1 a da fiint5 unor a$e-
z5minte fundamentale de stat, iar administratia propriu zis5 s'o
ezerciteze prin vechiul Consiliu de Slat prezidat
de el $i alc5tuit din membrii Inallei aristocratii. Acesf consiliu
a lost inlocuit mai tarzin, sub Petra cel Mare, cu senatul, inte-
meiat de acesta, cu Inaltul Consiliu Secret, subt Ana Ivanova,
$i iar5$i cu Senatul sub Elisabeta Petrovna.
Tarn urmiitori au tontinuat s5 facil $i ei intrebuintare in

Sobor ,
imprejur5ri grele $i importante de Adunarea generald Zemski
constituit5 din deputatii diverselor staturi ale Rusiei
$1 avand putinta prin marele num& de reprezentanti ai micei
nobilimi si ai preotimei s5 tempereze uneori escesele de putere
ale tarului $'ale consilierilor siii.
Subt Ana Ivanova Inaltul Consiliu secret Incearc5 sa im-
parts st5pfinei tuturor Rusiilor anume Puncte, cari insemnau
un inceput de constitutie, dar cari furs respinse de Adunarea
staturilor, rocs prea imbibate de respectul pentru atotputernicia
imperia15.

Ideile Apusului.
Ecaterina a Ha convoc5 $1 ea, la 1766, in vederea alca-
tuirii unui nou cod al imperiului, o Adunare generals, care,
spre deosebire de cele anterioare, era compusfi din deputatii
tuturor marilor institutii de stat, tuturor ordinelor, claselor, sol-

www.dacoromanica.ro
246 CONSTITUANTA ORI SOYDEPUL?

dafilor, milifienilor, cazacilor $i a tuturor neamurilor, provinciilor,

districtelor $i ora$elor din Rusia.
In Instruct file ", privind alc5tuirea noului cod, Ecaterina
inscria aceste formidabile noutali, imprumutale de sigur dela
cei cari pregateau marea Revolufie francez5:
Nu nafiunea e pentru DomnitoK, ci acesta pentru nafiune"...
Libertatea e dreptul de a face tot ce nu e interzis de lege"...
Mai bine s5 scape zece vinovafi decal s5 fie osandit un ne-
vinovala... $i alte adev5ruri, cari contrastau in mod violent cu
realitalea.
Deputalii full declare(' inviolabili pe tot timpul cat va fine
Adunarea $i scutifi pentru totdeauna de pedepsele corporale.
Influinfali $1 sugestionafi de ideile noi, cart framantau Apu-
sul, multi din membrii acestei adun5ri i$i ridicara cuvfintul
pentru largirea libert5filor poporului, pentru Ingradirea dreptu-
rilor boere$ti asupra servilor, pentru emanciparea $i slobozenia
frulinimii, pentru toleranfa religioas5 etc.
Dar infl5c5rarea pentru aceast5 inoire de lucruri finu pu.
fins vreme. Cfind din Franfa vent vestea ca ideile ucid oamenii
$i sfarm5 insiligi, Ecaterina trimise la vats pe deputalia $i
continua s5 domneasc5 dup5 calapodul inainta$ilor siii f5cand
o largii intrebuinfare de bravura $i devotamentul Orlovilor, Po.
temkinilor, Oalifinilor, Dolgorukilor $i ant favorifi $i arnag.
Alexandru I., elevul elvefianului Frederik Laharp, caTauzit
de Inv5f5turile acestuia $i supt puternica influinf5 a patriotului
$i umanistului Speranski, relu5 firul ideilor de emancipare,
pentru calve limp intrerupt de autocratismul brutal al lui Paul
I. In primii ani ai domniei sale el prirea complet ca$tigat
pentru institufia reprezentanfei nafionale, pentru guvern consti-
tutional, pentru liberarea servilor $i emanciparea 15r5nimii.
Polonia 1$1 dobandi subt el constitga, pentru care lupta
dela cliderea ei subt jugul moscovit. Basarabia obfinu $i ea
autonomie.
Dar dup5 invazia francez5 (1812) $i dup5 inlaturarea lui
Speranski, acuzat de clasele dominante de pe atunci de idei
subversive $i de vr4rnii$ie faf5 de imperiu, fiindcfi simp atiza
cu Franfa revolgonari, farul Alexandru, ca $i Ecaterina, I$i

www.dacoromanica.ro
 CONSTITUANTA OR1 SOVDEPUL? 247

infrana pornirile liberatoare §i se margini sii-si manifeste incli-

narile numai in cercurile restranse ale saloanelor pariziene frail
a mai intreprinde ceva pentru realizarea lor. Locul lui Speranski
11 luase faimosul reacfionar Arakceief, fostul sfetnic at lui Paul
I., dasciil al Trepovilor de mai tarziu.

Pentru constitutie,
Pu0 in imposibilitate de a mai propovedui pe fafa ideile
liberate, carturarii de peatunci alcatuira numaroase socieffiji se-
crete Uniunea de saluare, Uniunea Binelui Public, Societa-
tea de Nord, Socielalea de Sud, Societatea Slavilor Unili
cad impreuna cu organizafiile masonice refacute si cu acelea
ale popoarelor alogene §i mai ales cu puternica Societale Pa-
trioticO a Polonezilor continuau cu asiduitate lupta pentru do-
bandirea libertafilor publice, rezumate in cuvantul constitulie,
lupta care culmina in sangeroasa incordare de pe strraile Pe-
frogradului din Decemvrie 1825 (Decembri0i) in clipa cand
Alexandru inchidea ochii.
Asaltul acesta pentru infrangerea autocrajiei si pentru do-
bandirea constituliei, devenita o ideie fixa a aproape tuturor
carturarilor, un .cuvant magic pentru loath' lumea, o fluturare
mistica pentru toll fanaticii, s'a perpetuat dealungul intregului
veac at XIX-lea. Pentru susjinerea lui s'au angajat batalioane
nenumarate de osta5i inregimentafi in multiplele societali se-
crete ruse $i alogene, logodifi cu moartea, cuprini de o ade-
varatil frenezie de a popula pusctiriile §i de a muri...
Alexandru at II-lea, oricat de mull ar fi dorit sa ramarai
autocratul, care fusese tatal sau Nicolae I, nu mai putu. Prea
era generals sfrigarea tuturora $i prea inverunata lupta pentru
hada libertafilor publice. El libera pe seryi, emancip5 pe g-
ran!, imparti pamantul, descentraliza Administrajia 41 inainte de
tragicul sat' sfar0 semna, la 1881, un proect de Constitufie,
care aparea in Monitorul Oficial in clipa cand trupul i-se risipea
subt esplozia bombelor aruncate de agenlii terorismului.
Alexandru at III lea, calauzit in inceput de sfaturile lui
Loris-Melikov, era inclinat sa execute hotararea dela sfarOul

www.dacoromanica.ro
248 CONSTITUANTA ORI SOVDEPUL ?

vietii lat5lui stm, dar mai tarziu biruit de sugestiile camarillei si

mai ales de puterea de persuaziune a dasc5lului s5u, darzul
reactionar Pobedonoscev, procurorul Sfantului Sinod si de ge-
neralii Ignatiev $i Katkov, el continua s5 domneasdi dupe re-
jeta mosului siiu Nicolae 1.

Sub Nicolae al II-lea.

Sub Nicolae at 11-lea lupta pentru dobandirea constituliei
continua cu aceias intetire. Fiul Jul Alexandra al III-lea n'avea
lu' energia tatalui &au. 0 fire mai sensibil5, mai nehorarat5
decal acesta $i poate pentru asta $i mai supus influentelor din
afar5, tarul Nicolae Linea s5 fie in acelas limp si autocrat si
democrat. Legal prin sangele $i prin educatia sa de traditia,
pe care o mostenise dela un lung sir de inainlasi, el se lupt5
s5 impace, sit* armonizeze cele mai izbitoare contraste, can se
incrucisau in personalitatea sa. De aceia actele sale nu poart5
marca unei chibzueli limpezi, ci mai degrab5 timbrul unei ho-
t5rari precipitate, unei impresii de moment.
Emotional si inspalmantat poate de tumultuoasa avalanse
a muncitorilor, cari la 9/22 lanuarie 1905 subt conducerea popii
Capon cereau subt ferestrele palatului imperial constitutia,
pentru care erau hotarati sii moar5; impresionat de rezolutiile
inteleplesti ale adunkii zemstvelor, populate de tot ce Rusia
avea mai patriot si mai inteligent ; miscat de apelurile nobili-
mei ins5s ; zguduit de -dezastrul armatei sale, care refuza s5 mai
lupte in Manjuria $i intrez5rind poate urm5rile, pe can le pu-
teau avea miscrifile cart fr5mantau imperiul, Nicolae al II-lea
prin rescriptul dela 18 Februarie 1905 f5cea flig5duial5 Rusiei
c5 va convoca intr'o adunare general5 pe oamenii cei mai des-
toinici, alesi de popor, pentru a elabora $i examina proectele
de legi"....
Pretentiile grup5rilor liberate, existenfe in acel limp, erau
relativ destul de reduse. Ele cereau o minima participare
a poporului la dirijarea afacerilor publice. Mut% vreme pro-
gramul for se reducea la acordarea unor libertali elementare :
ca :siguranta de drept, abolirea blitilii, examinarea si jude-

www.dacoromanica.ro
 CONSTITUANTA ORI SOYDEPUL ? 249

cares delictelor polilice de catre justifie $i nu de administralie,

mai multa chezasie pentru libertatea presei $'a dreptului de in-
trunire. Si numai mai tarziu agitau pentru o adunare Naliondla
cu caracter de constituanta. In schimb elementele radicale ce-
reau cu hotarare .inca de mutt o Reprezentanfa nationals, Con-
stituanta, aleasa pe baza sufragiului universal, direct, secret $i
proportional, guvern constitutional, deplina respectare a liber-
tafii de gandire, dreptul de Intrunire $i asociare, complete li-
bertate de press $i de cuvant, toleranfa desilvarsita religioasa,
Invaliimantul obligator $i gratuit in scoalele elementare, autono-
mic univerOafilor etc.

Duma imperia16.
Tarul Nicolae urmarind impacarea prezentului cu trecutul,
pastrarea intacta a tradifiei .si investmantarea ei dupe moda cu.
rents, persuadat $i terorizat de anturajul reaclionar $i mai cre-
zand ca trebuie sa stabileasca un echilibru, o armonie Intre ce
a fost $i ce se cerea sa fie, urmarind in acelas timp $i impli-
nirea fagaduelii sale, prin legea din 6 August st. v. 1905
acorda Adunarea, care Imprumuta, pentru a acoperi gandul in-
tim al Imparatului, strans legat de ,recut, numirea de: Duma im-
periak Ea trebuia sa fie aleasa de proprietarii dela orase $i
sate, precum $i de delegafii faranilor $'avea insarcinarea de a
desbate, a examina $i a da solutii' In legatura cu proectele de
legi, cari i-se prezentau. Hotararile Dumei urmau apoi sa fie su-
puse deliberarilor Consiliului imperial, ui fel de senat sau mai
bine o camera de revizuire. Imparatul 1st rezerva Insa dreptul
de a decide liber, independent de hotararile cel9r doua Cor-
puri legiuitoare".
Captat din nou de elementele mai avansale $i mai ales de
contele Witte, farul Nicolae lansa in 17 Octombrie st. v.1905 un
manifest cunoscut subt Manifeslul din Octombrie, prin care da
mai mita preciziune $i amploare promisiunilor anferioare spu-
nand eit alesii poporului vor avea dreptul de a participa In-
tel:, masura efectiva in controlul legalitafii actelor administra-
tive $i ea nici-o lege nu va putea infra in vi9oare fora asen-

www.dacoromanica.ro
250 CONSTITUANTA ORI SOYDEPUL ?

timentul Dumei". In plus manifestul mai promitea §i o estin-

dere a dreptului de vot, fart' Ins a-i da caracterul de sufragiu
reclamat de elementele avansate.
Inainte de convocarea Dumei, dar dupe alegerea ei, land,
convins din nou de anturajul sau, semnS un maid& de legi,
prin cari atributiile Dumei erau simlitor limitate. Horartirile asu-
pra apirArii nalionale, politica externs, incheierea de tratate
internationale, chestiunea datoriei publice §i alte importante
probleme de stat continuara a fi rezervate pe seama tarului au-
tocrat, care putea decide independent de piirerile Dumei sau a
Consiliului imperial.

Cele patru Dume.

Intaia Dumb se intruni in Palatul Taurizilor, strillucitul pa-

lat a lui Potemkin, faimosul favorit al Ecaterinek, II-a §i cuceri-
torul Tauridei, in primavara anului 1906. Alegerile, cari au de-
curs sub controlul §i fireasta presiune administrativii, au dat
majoritiiti partidelor mai avansate i in special Coast/Ill/lona-
liOilor democrat! (Cadeti), reprezeniantii i liilmScitorii men-
talitStii, raizuinf elor §i sfortorilor aka numitei Infelighenfe, com-
puse din majoritatea arturarilor rui §i Partidului Munch!, care
combatea legalismul, accentual mereu de cadeti i care 4i for-
mulase un program agrar, Intretesut de principii socialiste.
Cadelii reu0.6 prin numlirul, disciplina, hotararea de lupta,
bogatia §i noutatea programului for se se impung chiar dela
primele edinte ale Dumei ca indrumatori i conducatori ai
acesteia. In adresa de riispuns la mesaj ei isi precizar5 liniile
de lupta in urmiitoarele : Amnestiarea tuturor delictelor politice
i eliberarea detinutilor politici, abolirea pedepsei cu moarte,
libertatea personals §i completa sigurant5 de drept, libertatea
de press, de intrunire §i asociare, tolerant5 religioasi, reforma
agrarg, legi de protectie a muncii, sufragiul universal, descen-
tralizarea administrativii, liberaiti pe seama popoarelor alogene,
autonomia Poloniei, guvern constitutional, raspunziitor in fain
Dumei, suprimarea Consiliului imperial, instructia obligiltoare

www.dacoromanica.ro
 CONST1TUANTA ORI SOVDEPUL ? 251

$i gratuity pe seama poporului, suprimarea deosebirilor dinlre

clasele sociale..,.
Intaiul parlament at Rusiei tariste nu fu, fireste, pe placul
regimului. Prea erau multe plangerile, protesairile si prea in-
.versunatri ciocnirea intre lumea node' si lumea veche", ca
existents lui sa fie prea mull ing5duitii. El fu dup5 abia cateva
luni de viat5 dizolvat de dare Stolypin, noul primministru. Mem-
brit concediati se intrunira la o adunare de protestare pe teri-
toriul Finlandei, unde redactar5 o motiune, prin care poporul
era invitat sfi refuze a mai plali d5rile si a mai face serviciul
.militar, aceasta ca un act de demonstratiune impotriva dizolvfirii
Dumei. Dar regimul dispuie in baza legilor in vigoare pe sem-
natarii acestei motiuni de drepturile politice si ei nu mai putur5
fi alesi in Duma viitoare.

Alegerile pentru a doua Dumfi fury facute cu si mai mull5

presiune $i violent5 administrativfi. Erau in deosebi urm5rite
partidele progresiste $i mai ales cadetii. Prigoana aceasta insa
&I& cfistig de cauz5 partidelor $i mai avansate, elementelo r
extremiste 5i mai ales gruparilor socialiste. Aleg5torii erau prea
dornici de o lume noun si prea satui de cea veche, pentruca sa-si
des votul pentru perpetuarea acesteia. Lipsa de intelegere a
regimului pentru spiritul vremilor noi, orbirea si inversunarea
lui impotriva cadefilor, cari reprezentau cumprina intre trecut
si viitor, Jinja de ascendent5 normal5 pe drumul evolutiei fire4ti
$i alcatuiau elope de trecere f5r5 zguduiri 5i primejdii pentru
stat dela autocratie la constitutionalism, facu sä incline axa evb-
lutiei sociale spre organizmele extreme, revolutionare, vr5smase
ale echilibrului de forte in stat.
Deschisa in Februarie 1907, Duma a doua fu si ea dizdl-
vat5 dupti cateva luni. Pretextul fu gasit in agitatiunea 5i atitu-
dinea revolutionar5 a majorit5tilor, fiicand parte din partidele
radicale sou socialiste, cari urm5reau impunerea pi realizarea
programelor for integrate pi cari pretindeau mai ales statuarea
si convocarea unei constituante.
De astildati regimul recurse, in vederea asigur5rii lucr5-
rilor viitoare ale Dumei $1 pentru salvarea autocratiei, la 0 mfi-

www.dacoromanica.ro
252 CONSTITUANTA ORI SOVDEPUL ?

sure radicals. Captat din nou de elementele reacjionare, Ni-

colae at IIlea semnii si promulga, Ears consultarea si avizul
Dumei, un ucaz, prin care se modifiCa radical legea electorala
in vigoare si prin care se escludea dela dreptul de vot masse
intregi de populatiune, precum si provinciile ba'nuite de idei
avansate sau de ganduri de emancipare politics.

Duma a treia, alciituilfi in majoritate din elemente conser-

vative sau moderate, printre cari se ficsa gruparea destul de
puternica a Octobr4filor, avAnd drept program ideile si con-
cesiunile enumerate in manifestul imperial din Octomvrie 1905,
colaborarea cu guvernul si cucerirea treptara a libertiltilor pu-
blice si reformelor administrative si sociale dainui din 1908
Oral la 1912.
Escluse din Durnti elementele radicale $i extremiste con-
tinuaril cu indoita inversunare, pe falli §i clandestin, lupta im-
potriva autocratiei $i pentru intronarea unui regim de legalitate
si de democratie, solicitand mereu convocarea constituantei,
intratii deja adanc in constiinta masselor Si asteptatii ca un
miracol aducator de fericire pentru toti.

Duma a patra e please si constituitii tot pe bazele legii

electorate din 1907. Elementele conservative si moderate sunt
in majoritate, dar piitrunde in ea si un numAr de elemente ra-
dicale (cadeti) si socialiste.
Tarul declarg rOzboiul si decreteaz5 mobilizarea (1914)
avand intregul asentiment a.1 acestei Adunari. Cadetii $i Coate
elementele cu adevOrat patriolice, intre cari $i socialistii mai
moderati, precum si marea majoritate a carturarilor rusi, sus-'
penda lupta impotriva regimului si-si dau tot concursul for in
lupta contra dusmanului din afara $i pentru dobandirea victo-
riei finale. Ei au credinta ca aceastO victorie va incununa cu
laurii biruintei $i lupta pentru intronarea unui regim de drep-
tate in Rusia.
Dar reactiunea sta. la panda. Ea se teme ca. infrangerea
Kaiserului va provoca o diminuare a forjelor autocrajiei ruse.
i de aceia ea conspirii, actioneazg in taina si face sforlari.

www.dacoromanica.ro
 CONSTITUANTA ORI SOVDEPUL 253

pentru incheierea unei p5ci separate cu Germania. Blocul negru,

alcfituit din sanul gruparii ultraconservatoare: Uniunea Ru*ilor
adeviiraji", precizeazit deja conditiile acestei pfici. Defetizmul reac-
tiunei merge paralel cu acjiunea defetizta a elementelor extre-
mist?, bol*evice, cari se deosebesc de reacliune numai in ce
prive*te aprecierea urmfirilor ce se pot desprinde dintr'un raz-
boi victorios pentru %Jae. Cgci bol*evicii cred c5 acesta va
consolida autocrafia sau ca cel pufin va inters burghezia, ceia-
ce asemenea nu le convenea, in vreme ce vechii conservatori.
*i mai ales membrii Uniunii", partizani ai perpetu5rii regi-
mului de pang atunci, cari alcatuiau majoritatea Consiliului im-
perial *i anturajul tarului, se temeau de o sl5bire sau chiar de
prabu*irea acesteia.
Atotputernica la' Curie *i avtind gi concursul farinet, care
ca principesa germanit simpatiza cu Germania, clica reactio-
nary profitkind *i de absent a tarului, care iii petrecea cea mai
mare parte din vreme la Mare le Cartier general, se amesteca
tot mai mult in guvernarea f grii, indrumand alcatuirea *i schim-
barea guvernelor potrivit cu scopurile ce le urm5rea.
Push* in gard5 fajii de aceast5 primejdioas5 acliune, Duma,
care in majorifafe era pentru continuarea fazboiului alaturi de
aliafi, se pregati sit* is o atitudine *i protests. Guvernul ins5,
instrument at camarillei defetizte gi germanofile, recurse de
repefite ors, la arms eficace a prorogarii. Duma lipsit5 astfel
de putinja de a se intruni nu mai ptitea controla gi critica ac-
tele guvernului $i acjiunea subver*iv5 a defeti*tilor, sprijiniji
de inshi jum5talea imperia15.
In fata acestei situajii, pline de consecinfi dezastruoase
*I ingrijorat5 de proporfiile uria*e, pe care le luase coruptia,
de marile furturi cari s'au descoperit la intendenja armatei, de
num5roasele acte de tr5dare, incurajate de mini*tri in*i*i, de
dezastrul, in care ajunsese chile ferate diminukind gt amenin-
land s5 fac5 imposibil transportul gi aprovizionarea armatei,
vfizand di la etyma farii se perind5 cele mai mediocre *i mai
suspecte personalitaft, inl5turandu-se toll cei capabili, gi simjind
datoria de a apiira onoarea Rusiei gi viaja ei impotriva defe-
ti*tilor din dreapta *i din sfanga, in contra dumanilor dinatin-

www.dacoromanica.ro
2$4 CONSTITUANTA OKI SOVDEPUL

tru §1 din afara, la initiativa si propunerea acelorasi Cadefi,

cari pare ca erau pe drumul de mijloc sau pe calea de aur,
cari urmareau inchegarea acelui echilibru social, de care Rusia
avea utala nevoe, Duma se refacu si hotari sa treaca fare in-
tarziere la act Tune. Partidele din dreapta si din stanga sau mai
bine toll cari iii iubeau patria, fie ca marluriseau credinte mai
ayansate sau mai moderate, se concentrara in anul 191.5 in
acel faimos Bloc progresisf, care iii ficsa ca prim scop cere-
rea $i obfinerea unui minister responsabil in fata Dumei sau
cal pufin numirea unui minister, avand increderea opiniei
publice.
Gratie acestei concentrari de forte, Duma putu sa deter-
mine inlaturarea din fruntea ministerului de razboi si darea in
judecata a lui Suhomlinov, care incuraja slabirea rezistenfei $i
dezagregarea armatei, neglija aprovizionarea acesteia, inlesnea
fraudele in stil mare la Intendenta ostirei si care pe deasupra
era acuzat ca a informat pe inamic de planurile statului major
rus $i inlocuirea lui cu Polivanov, care in scurta vreme reusi
sa reface armata (reactiunea a putut insa s5-I inlature in cu-.
rand pe acestal). A putut apoi sa °blink in urma interpelarii
lui Miliukov, demiterea lui Sliirmer, care era pe punctul de a
semna un tratat de pace separate cu Germania, prin care Po-
Ionia trecea subt supremafia Prusiei, Stramtorile se neutralizau
si piimantul tarii romanesti se impartea intre Austria si Rusia.
Nu poate lush* impiedeca numirea ca ministru de Interne a fai-
mosului Profopopov, partizan al Oa separate si creafiunea
combinatiilor de culise, fesute de germanofilii defetisti.

Evenimentele din Februarie gi Martie 1917.

GuvernuL provizoriu. Abdicarea farului.
Acfiunea de salvare a statului rus gff onoarei acestuia, in-
treprinsa de Bloc, este insa si ea in curand paralizata de greu-
tali insurmontabile. Organizarea dezastruoas5 a aprovizionarei
populafiei provoaca protestari violente din partea acesteia si
pealocuri turburari. Abandonarea guvernittrii de catre far in
mtlinile Wand $'a camarillei, care urmareste incheierea pacii

www.dacoromanica.ro
 CONS/I/LAMM 01U SOVDEPUL T 255

separate cu orice pret, agitatia Mai frau a organizatiilor clan-

destine, coruptia, care se intinde ca o epidemie si pe dea
supra valul de infectie, reviirsat asupra dinastiei s'a clasei
diriguitoare de imoralul inujic Rasputin,- care diirueste mitre
episcopesti, numeste si concediazii minisiri, face aproape
cu neputinti acjiunea Dumei si precipitil dbaclul. Lipsea
doar scanteia ca focul sä se produce. De undeva vent §i
aceasta scanteie, Intr'o zi painea lipsea in diverse cartiere ale
Petrogradului. Multimea flamand5 si infuriate devasteaz5 bruta-
rifle, lucriitorii din fabrici se pun, La 23 Februarie, in greva si
invadeaz5 strazile Capita lei fluturand steaguri rosii si cantand
Marseillesa. Ouvernul mobilizeazh' politia si pe cazaci, insta-
leaz5 mitraliere pe coperisele caselor si'n turnurile bisericilor
si decreteazil la 27 Februarie (st. v.) prorogarea Dumei. Din
aceasta clips inversunarea devine genera15, massele trec
la fapte. Arsenalul armatei e invadat si devastat. Regimen-
tul de Volhinia, trimis sa reocupe arsenalul, trece de part ea
rasculatilor, celelalte trupe se pun si ele la dispozitia Dumei.
Rodzianko, presedintele Adunarii implore telegrafic pe tar ca
s5-i dea Mai guvernul dorit de opinia publics si singurul in
stare s5 mai salveze ordinea si tam. El repels cererea inlr'o
a doua telegrams insistand: Ceasul suprem, in care se va
decide de soarta jarii s'a dinastiei, a sunat. Maine va fi prea
thrziu"1 Tarul nu raspunde nimic, dar guvernul demisioneaz5 si
conducerea afacerllor publice o ia un comilet, alc5tuit din sefii
tuturor parlidelor din Dum5. Membrii guvernului demisionat
sunt arestaji. Trupele din capitala defileaz5 in frunte cu ofiterli
for in fate Dumei, dela care asteaptii ordine. Kerensky, seful
Partidului Muncii, vorbeste masseror si schijeaza programul de
viitor al regimului popular. Locul guvernului demisionat it ia un
guvern provizoriu, alcatuit din membrii Dumei. Prim-ministru si mi-
nistru de Interne e desemnat prinjul L11210V, presedintele zemstvelor
si vechi lupt5tor democrat, ministru at justitiei A. F. Kerensky,
ministru al Externelor Miliukov, ministru al Rrizboiului si Ma-
rinei Oucikov, fostul presedinte al Dumei a treia, ministru al
Muncii M. V. Nekrasov, vicepresedintele Dumei, ministru al
Agriculturii A. I. ingarev, ministru al Industriei A. I. Konova-

www.dacoromanica.ro
256 CONST1TUANTA ORI SOVDEPUL

lov $i in fine ministry al Comunicatiilor M. I. Terescenko (am-

bii acestia din urma membrii ai vechei grupari liberate).
In discursul, in care iii anunta constituirea noul guvern,
rostit in Palatul Taurizilor' si in WEI unei lumi enorme de cu-
noscutul profesor si om politic, ministru al Afacerilor Streine
Miliukov, constatand prabusirea vechiului regim prin vointa $i
sfortarile unaninte ale tuturor bunilor patrioti, face apel la so-
lidaritatea nationala gi unirea tuturor partidelor $i cetatenilor
al cere armatei mai ales saii pastreze intacta disciplina pen-
tru ducerea la bun sfarsit a marei sarcini, care apasa asupra
noului regim. Nu gfiseste necesara numai decal schitarea unui
.program de actiune, dar declara ca preocuparea guvernului pro-
vizoriu in privinta formei de guvernamant este transformarea
monarhiei absolutists in monarhie constitutionala, tareviciul ur-
mand sa is locul actuplului tar si avand regent pe fratele aces-
tuia marele Duce Mihail Alexandrovici, urmand ca imediat
dupti ce ordinea va fi restabilita $i primejdia va fi trecut sa
se face pregatirile peniru convocarea Constituantei, reclamata de
toti bunii patrioti, care aleasa prin vot universal, secret, egal
si direct, se va declara in ultima instanta asupra formei defi-
nitive de guvernamant *i asupra tuturor principiilor .constitutio-
nate, pe care se va intemeia noua organizatie de slat.
Tarul pus in cunostinta de evenimentele dela Petrograd
se, indreapta imediat spre capitals. Dar revolutionarit ii taie
drumul. Nevoit sa ramana in gara Pskov, aci e covins de gene-
ralul Ruski, sprijinit *i de avizul marelui Duce Nicolae si al
generalilor Brusilov, Alexeiev si Evert sa abdice. Sosind in
acest limp 2/15 Martie 1917 gi delegatii Dumei: Oucikov
si Sulghin, tarul convine cu ecestia ca sa abdice in favoarea
fratelui sau Mihail Alexandrovici si nu a tareviciului Alexe, de
care nu se poate desparti. Cu scrisoarea de abdicare a lui
Nicolae al II-lea trimisii Dumei se inapoiara in capitals. Dar ma-
rele Duce Mihail, pus in cunostinta de dorinta fratelui sau, pentru
motive de ordin constitutional, care prevad urmarea la tron p tare-
viciului, refuza sa primeasca coroana gi declara ca n'o va primi
decal din mans constituantei, singura in drept sit modifice or-
dinea de succesiune la Iron $i noua forma de guvernamant.

www.dacoromanica.ro
 CONSTITUANTA ORI SOVDEPUL ? 257

Cu refuzul marelui Duce Mihail monarhia pare inmor-

mantatii. Profetia lui Rodzianko s'a implinit. Dinastia si-a perdut
tronul. Romanovii, la cativa ani abia dupii serbarea anivershrii
de trei sute de ani dela Incoronare, par a fi inlaturati pentru
totdeauna dela conducerea destinelor Rusiei. Sarcina de in-
drumatori ai acestora cede acum intreagh asupra Dumei 4i
asupra guvernului provizoriu, desemnat de ea. Nici cea "dintai,
nici cel din urmA nu erau ins expresiunea vointei populare.
Aceste institutii nu 'erau rezultate din asentimentul si votul liber
esprimat al poporului. Revolutia nu Duma a facut-o, ea a jucat
numai un rol 'preponderant in desfasurarea loviturei. Din aceste
cauze peste capul $i impotriva ei si a guvernului provizoriu
burghez" $i capitalist" se inhlia atotputernicia Sovietului cen-
tral reinviat, cu Ceize presedinte, cu Skobelev si Kerensky
vicepresedinii s'acele numerease comitete populare", soviete,
infiintate la repezealh, cari lipsite de scrupule $i raspundere
agitau fare rezerve massele ignorante, setoase de pace si dor-
nice de a triii fare munch $i fiat griji.

0 profetie implinitA.
Alunecath pe pante concesiunilor, prinsh in mreaja celei
mai destrabrilate demagogii, Duma, eri aclamath de massele in
delir, constata in curand golul, care s'a facut in jurul ei. Mas-
sele i-au schpat si ei $i guvernului din mane, nu mai au pu-
tinta sh Indrumeze evenimentele si sh canalizeze curentele cari
framantau Rusia.
Ooremkin, fostul prim- minisiru al lui Ntcolae al II-lea, dArz
apiirator al absolutizmului si vrAsmas al orichrei incerciiri de
reforme a spus candva: Nimic nu trebuie sh se clinteasch din
edificiul in fit*. De se va atinge numai o mica parte din el,
intreg edificiul se va pribusi cu sgomot enorm si mirosuri
otrAvitoare se vor ridica din ruine". Iar un alt om de stat rus
spunea: Toata lumea vrea daramarea acestui zid (autocratia).
El va fi d'artimat. Dar cand prhbusirea va fi fapt implinit, atunci
abia va incepe marea incherare. Unirea va disparea si sangele
cethjenilor rusi va curge din belsug I" Viziunea e azi realitate.
17

www.dacoromanica.ro
258 CONSTITUANTA ORI SOVDEPUL ?

Ouvernantii de Oral eri au ignorat cu o indarfitnicie prosteasdi

sterile de fapt, ei n'au fficut nimic pentru pregfitirea vremilor
not §i pentru preintampinarea tragediei de azi. Cele doufi Dume
din urmii an avut un prea slab contact §i foarte putina legs-
tura cu poporul. In ele n'a existat nici un partid cu rfidficini in
massele populare. tar Duma ultimfi n'a avut nici energia §i nici
cumintenia de a se pune in calea curentului, ci s'a lasat ta-
rata de el. $'acum n'are nici puterea, nici autoritatea de a-1
stipfini §i indruma. Poporul e ipnotizat §i condus de demagogi
§i aventurieri. Ouvernul provizoriu e un izolat, o nefericitrt
barcii purtatrt §i izbitrt din toate partile de furia.valurilor. El
n'are niciun reazim. Destinul i-a spulberat nadejdea inteun mo-
narh constitutional §i nu-i ramane decal... supapa Kerensky, care
maine va deveni moara de vent, prea puternica pentru a mii-
cina tot graul revolutiei §i incapabilii de a dumica ceva din
neghina acesteia.
Mirosuri otrfivitoare se vor ridica din ruine ... Atunci va
incepe marea incaerare "... Mirosurile se simt deja. Incfierarea
se pregfitete...

Convocarea Constituantei.
Dar deocamdatil §i ceice n'au vrut ce e azi §i ceice vor
mai mull deaf e, urmitresc toff alcatuirea unei puteri centrale
$i inchegarea unei autoritriti, Rill de care Rusul nu poste Wei,
de§i firea lui e protivnica acesteia. Si fiindca nu intrevad pen-
tru moment ceva mai bun ei cer convocarea neintarziata a
Constituantei, punfind in staruinta for tot fanatizmul, pe care
11-1 dfi forta atavica a unor framfintfiri, lupte §i jertfe de mai,
bine de un veac. Dar Constituanta nu is fiintfi decal subt re-
gimul bol§evicilor, cari §i ei voiau se-5i consolideze autoritatea
§1 stfiptinirea cu ajutorul acestei adunfiri. Aleasi la 12 Noemvrie,
ea e convocata in sesiune pe ziva de 28 Noemvrie 1917, cand
un decret at comisarilor o proroaga o convoaca din nou pe
ziva de 5 Ianuarie 1918.
In aceastrt adunare, care e o raidejde de bine pentru
foarte multi, o fluturare mistica, o icoana miraculoas& un izvor

www.dacoromanica.ro
 CONSTITUANTA ORI SOVDEPUL? 259

de ap5 vie $i de regenerare $i fericire pentru tot atilt de multi,

un instrument de parvenire, de miirire $i de revenire in vechile
metode de inabusire a libertalilor publice pentru altii, vechile
partide mi mai p5trund de loc sau numai mici epave, slabe
resturi din formatiunile, cari altadatil se asezau pe bancile din
sranga ale Palatului Taurizilor. Locul for it is o lume pistrita,
o inviiimfi§earit de mantale sure, un formidabil cor de voci
primitive, nedeprinse incii cu notele parlamentare, o in$iruire
de tabere vrii$mase, o negurii de s5geti veninoase... Sate le tri-
mit mai ales pe social-revolutionarii din dreepta (279 ale$0,
cari au dus cea mai st5ruitoare lupt5 pentru Constituantil 0i
cari, dupe parerea aleg5torilor, aveau putinta Si vrerea ca sa
le dea prin votul acestei adunari titlul de a sttipetni pe veci
p5mantul, in posesia caruia au intrat. Orasele $i -au impartit
voturile intre bo4evici (165 ales°, cari li diduse muncitorilor
suipanirea asupra uzinelor $i le fagilduiau perpetuarea dicta-
turei proletare $i cadefi, in care 1$1 pusese toata nildejdea in-
telighenta" si toti cei cari voiau o restabilire a armoniei sociale
$'o mlintuire a Rusiei.
, Diverse le grupiiri se infilliseaza cam in proportiile urmil-
toare: Social-revolutionarii de dreapta: 279; Social-revolutionarii
din -stlinga, urma$ii teroristilor de odinioarli, colaboratori azi ai
bol$evicilor si adeviiratii maximali$ti, caci ei cei dintai in Rusia
an adoptat maximul din doctrine socialists (0 nu bol$evicii,
cari au primit aceasta numire, dupii cum am mai viizut, numai
pentru ca au objinut majoritatea in legatur5 cu propunerile lui
Lenin, privitoare la doctrine socialist5, formulate la congresul
din Kienthal) in num& de 35; men$evicii riima$i 'in
minoritate la Kienthal) 3, sociali$tii ucrainieni 79, cadeti ,
bol$evici 165 $i natiile alogene, fiecare avand unul sau m
multi deputaji.
In faja acestei situaiii bol$evicii, cari sperau sa capleze
Constituents pentru planurile lor, v5zfind ca nici cu cele mai
drastice m5suri ca arestarea cadefilor si ca decretul de revo-
care a mandatelor celor ce refuzau sa recunoascii noua ordine
in stat, nu pot ajunge be acest scop, se hotiirasc pentru o ati-
tudine, care insemna nimicirea institutiei, in care poporul rus

www.dacoromanica.ro
260 CONST1TUANTA ORI SOVDEPUL ?

15i pusese atala n5dejde. Dupfi prorogarea dela inceputul lui

Decemvrie bolsevicii fixeazfi ziva de 5 Ianuarie pentru intruni-
rea alesilor Constituantei. Dar in vederea acestei intruniri gu-
vernul sovietic is cele mai strasnice mesuri. Mobilizeaza gar-
zile rosii si imptineazil toate strazile cu arma15, aseaz5 in curti
si pe coperisele caselor mitraliere, face se circule pe stefizile
principale artilerie si tancuri. Biroul Constituantei, in care o
comisie parlamentara pregfitea proectele de legi, Fe aveau s5
fie discutate de aceasta, este cfilcat cu cateva zile inainte de
adunare si devastat complet de gardistii rosii. Redactille zia-
relor antibolsevice sunt perchizitionate, gazetele suspendate sau
suprimate, redactorii arestati $i tnchipi.

0 repetare de metode.
Partidele. antibolsevice intro intelegere supremii se pre-
glitese si ele de cea mai hotfirfit5 rezistenta si de atac. Popu-
latia infometat5, chinuit5 de lipsa alimentelor si mai ales a
painei, prigonita de administratie si revoltatil de teroarea, pe
care o destfinjuise pumnul de aventurieri, isi de si ea con-
cursul. Carturari, industriasi, comersanti, foarte multi muncitori
deziluzionati de tovartisii din fruntea fruit se pregatesc sa face
o puternici manifestatie alesilor Constituantei. In ziva de 5 Ia-
nuarie masse compacte de celateni se indreaptil spre palatul
Taurizilor, unde se va tine adunarea. Dar in calea for spar
prompt marinarii st gardi0ii ro§ii §i bind -ce manifestantii vor
se-pi ajungfi cu on -ce pret scopul, soldatii trag in ei. De
unde-va trage si artileria. Numarosi cet5teni cad si umplu tro-
ianele capitalei cu sfinge, asa cum be umpleau acum 13 ani
manifestantii, condusi de popa Gapon... Printre cei ucisi e si
deputatul socialist Longinov, reprezentantul Siberiei, iar printre
aniti Maxim Gorki, apostolul JrAliei" si al Own" universale.
Manifestantii asediati si ciuruili de gloante se risipesc um-
pland, cel raniti, viaduhul cu gemete si strigfite de durere.
Dupii ce ordinea" a fost restabilit5, bolsevicii deschid
portile palatului vechei Dume si 455 de deputati, prevazuti toti
cu biletul de intrare al comisarului pentru Constituant5, lirIlki,

www.dacoromanica.ro
 CONSTITUANTA ORI SOVDEPUL ? 261

tau loc in band. Niciun cadet nu e lasat in incinta. Deputatii

burghezia se gasesc mai toti in chiliile dela Petru $i Paul.
Cei admisi in sale sunt aproape in intregime socialist'.

Deschiderea si decursul adungrii.

Presedintele de varsta, batranul mensevic Hvostov,fost mi-
nistru in guvernul provizoriu, incearca sa deschida Adunarea. Dar
cuvintele lui sunt intampinate de un vacarm enorm, care nu se polo-
leste decal in clipa cand apare Sverdloo, pre§edintele ispolco-
mulur (comiletul central executiv). Acesta asezandu-se langa pre-
sedintele Adunarii is cuvantul, fora a-1 cere, $i spune urmatoarele:
Comitetul central al Sovietului deputatilor muncitorilor,
soldatilor $i laranilor m'a insarcinat sa deschid Constituanta....
In numele acestui comitet Sverdlov cere apoi :ca Adu-
narea sa aprobe urmatoarea propunere:
Constituanta proclama Rusia Republica a sovietelor de-
putatilor lucratorilor, soldatilor $i taranilor. Toata puterea cen-
trals $i regionals apartine sovietelor.
Republica Sovietelor e intemeiata pe temelia unirei, Ti-
ber consimlite, a natiunilor din Rusia, alcatuind federatia repu-
blicilor nationale a Sovietelor.
Constituanta proclama suprimarea dreptului de proprietate
private asupra pamantului. Acesta se declare proprietate a na-
tiunii si se da taranilor fora nici-un pret de rescumparare.
Constituanta aprobe decretul Consiliului Comisarilor po-
porului asupra controlului munciloresc $i asupra Consiliului
superior economic, care indica primul pas spre nationalizarea
industriei si a mijloacelor de transport.
Constituanta aprobe decretele si demersurile facute pen-
fru nationalizarea bancilor, dezarmarea claselor bogate si for-
marea unei armate socialiste compuse din garzi rosii.
Constituanta aprobe politica Sovietului privitoare la anu-
larea tratatelor secrete si in incheierea unei paci generale de-
mocratice fare contributii si anexii.
Constituanta sanctioneaza legea privind anularea impru-
muturilor de stat si considers drept cea dintai lovitura data

www.dacoromanica.ro
262 CONSTITUANTA ORI SOVDEPUL ?

puterei capitalului bancilor internationale. Smolny sper5 ca.

Adun5rile constituante vor lua o atitudine horarat5 in aceast5
directiune, pe care o vor p5stra 'Anil la victoria definitiv5.
Constituanta salut5 politica Comisarilor poporuluf, cari
au proclamat independenta Finlandei, dreptul de autodetermi-
nare al Armeniei si cari au luat m5suri pentru evacuarea Per-
siei de &Aire trupele ruse.
Constituanta declare ca fiind aleasa pe baza de liste ale
partidelor politice, stabilite inainte de revolutia din Ocfomvrie,
nu ii)telege s5 opun5 puterea sa aceleia a guvernului Sovie-
telor, care singurii este expresiunea intereselor claselor mun-
ciloare".
Sverdlov dupe citirea acestei propuneri tine sfil5mureascii
adunarea c5 guvernul sovietic o socoteste drept baz5 de dis-
cutie si de hot5rare a Constituliei, dupli care apoi incheie sen-
tentios :
Din ordinul Comitetului central executiv al sovietului de-
putatilor, muncitorilor, soldatilor si t5ranilor declar Constituanta
deschisa"...
Dupil acest monolog penibil Adunarea procedeaz5 la ale-
gerea presedintelui. Orup5rile antibolsevice candideaz5 pe so-
cial-revolutionarul de dreapta V. Cernou, iar bolsevicii si cola-
boratorii for pe Maria Spiridonouna, social - revolutionary de
stanga. Cernov, care intruneste 244 de voturi MI5 de cele 153
ale adversarei sale din cele .402 voturi esprimate, e procla-
mat ales.
Dup5 discursul presedintelui, un discurs deslanat, lipsit
de logicii, plin de contraziceri $i inc5rcat de planuri incurcate,
is cuvantul Buharin, leaderul $i doctrinarul bolsevic, care cere
ca Adunarea s5 recunoasca inainte de a infra in disculia or-
dinei de zi puterea sovietelor, sustinand ca reformele anuntate
de Cernov nu vor pules fi incaptuite decal prin guvernul co-
misarilor.
Adunarea respinge ins propunerile bolsevice si adopt5
ordinea de zi, precizatil de reprezentantul Blocului anticomu-
nist, social-democratul Ceretelli 3i care consta din urmatoarele
puncte:

www.dacoromanica.ro
 CONSTITUANTA ORI SOVDEPUL ? 263

1.. Instituirea §i proclamarea Republicei democratice, ba-

zatiS pe votul egal, direct, secret $i proportional fare deosebire
de sex.
2. Recunoscandu-se ca singurul organ autorizat $i repre-
zentand vointa poporului rus, Constituanta in vederea incheierii
pacii stt procedeze la alegerea din sanul sat' a unei comisii
speciale, care va fi insarcinat5 sti stabileascfi conditiile armis
titiului pe front §i sa propurai tuturor puterilor beligerante de
a infra imediat in discutii pentru o pace general5 democraticfi
intemeiatii pe principiile Revolutiei ruse.
3. Constituanta sa recunoascA printr'o lege specialii ire-
cerea gratuity a pfimantului in stapfinirea celor cari II muncesc.
4. SA is masuri in vederea restabjlirii industriei $i a ra-
porturilor acesteia cu agriculture.
5. Constituanta sa decreteze imediat ziva de 8 ore de
mace%
6. Constituanta sa asigure, sa restabileasca pi sa inta-
reascil prin lege drepturile cetatene0 dobandite prin Revolutie.
7. SA se garanteze prin legi speciale drepturile nationali-
tAtilor (alogenilor) ".
Majoritatea accepts punctele, cetite de oratorul et, cari
in definitiv sunt aproape identice cu cele din programul bol§e-
vic. Deosebirea sty numai in faptul ca Blocul refuza sa recu-
noascii guvernul comisarilor §i proclamil Constituanta drept or-
gan suprem constitutional $i singur in masuril de a decide de
soarta Rusiei.
Bol$evicii viizand ca nu pot capta Adunarea pentru sco-
purile for se retrag cu hotarfirea de a pune capfit Constituantei.
cam. vreme bo4evicii au fost prezenti desbalerile deveni-
serfi imposibile. Ei au introdus fel de fel de partizani, capabili
de once, gard4ti ro§ii $i marinari, cari urlau, fluerau, huiduiau,
injurau on de cateori un orator al Blocului lua cuvfintul. Pe
and vorbea deputatul socialist Fundamiski, fostul prietin al
lui Kerensky, un marinar puse arma la ochi §i ameninta ca
trage dace oratorul mai continua sfi vorbeascii. Pilda acestuia
fu imitate i de alti tovar4i ", cari edeau in bind printre
deputati.

www.dacoromanica.ro
264 CONSTITUANTA ORI SON7DEPUL ?

Dup5 retragerea deputatilor bolsevici desbaterile decurg

intro relative liniste. Blocul is in discutie chestiunea p5cii.
Vorbeste toatil lumea $i fiecare orator tine s5 face propuneri,
sa emits planuri, sa argumenteze... Sedinta tine toatii noaptea
si pare di vrea s5 se intind5 la infinit. Poate $i pentruca fie-
care deputat are senzatia ca... a doua sedint5 nu se va mai
tine.
La ora 5 dimineata un marinar armat urea* la tribuna pre-
zidential5 si baland pe um& pe presedintele Adunarii ii strigii:
Destul tovarase, garda e obosit5, ridica sedinta I"
Adunarea f5r5 a tine seams de aceastil invitatie continua
sa delibereze. La ora 6 presedintele ridica ins5 sedinta si con-
voac5 pe deputati pentru dup5 ameazi, ctind se va continua dis-
cutia asupra ordinei de zi.

Dizolvarea Dumei.
Teka (1k comitetul central executiv) ins5 cam in aceias
vreme decide de soartea Constituantei. Comisarii declaril cea
dintai adunare national5, dorit5 de toll Rusii, ca fiind protiv-
nic5 revolutiei, contrarevolutionar5, si hot5rasc dizolvarea ei.
Deputati socialisti, lupt5tori, cari au pitimit ani dearandul in
cazemate si 'n exil siberian pentru libertate si cari ei au fticut
revolutia din Martie (Lenin, Trotki si sotii erau peatunci in
streiniitate) sunt timbrati drept vr5smasi ai revolutiel... (pentru
c5 refuz5 sa aprobe dictatura rosie, cum au refuzat alteldat5 s5
aprobe dictatura tarist5 I)
Populatia revoltata de hotararea comisarilor s'aduna din
nou, se insirue pe str5zi, se indreapt5 spre palatul Taurizilor
$i vrea s'ajung5 la Smolny. Dar pustile troznesc din nou, san-
gele cald inroseste z5pada $i multimile se risipesc urrand pen-
tru ca dup5 putin limp tolul s5 reintre in liniste.
Bolsevicii spud $i scriu : Constituanta a fost. Tr5iascil
sovdepul"/ (Consiliul deputatilor).
Cand se va inversa aceast5 constatare, este cu neputint5
de prevazut I Poporul rus e iubitor de libertate. Dar Rusia e
tam contrastelor, a estremelor s'a tuturor posibilit5tilor.

www.dacoromanica.ro
 CONSTITUANTA ORI SOYDEPUL ? 265

Dreptatea" sovietica.
Ceiace n'au putut sa Med prin constituanta, comisarii
sunt hotarati sa Mai prin Congresul sovietelor, care este ins-
trumentul tor. Aci ei declare Rusia Republica federative a so-
vietelor deputatilor muncitorilor, soldatilor, taranilor i cazaci-
lore. Reintaresc dispozitiile din Decretul de reform's agrara afir-
mand ca pentru a realize socializarea pamantului, proprietatea
privatil se suprima" i di intreg pamantul cultivabil se decla-
14 proprietate nationals §i se preda celor cari il muncesc fare
nici un pret de rascumparare pe baza unei distributii egale a
uzufructului. Se declare asemenea proprietate nationals padu-
rile, subsolul i apele prezentand un interes national, domeniile
§i intreprinderile agricole de model i de culture specials im-
preuna cu intregul inventar". Ratifica decretele privitoare la
controlul muncitoresc", la ,,imprumuturile contractate de gu-
vernele taristea, la band, cari an fost predate statului mun-
citorilor §i taranilor", la armata ro§ie i dezarmarea cla-
selor bogate". Institue munca obligatorie" pentru toti. Procla-
ma .necesitatea unei pad generale democralice a claselor
muncitoare fail anexii i contributii pe baza dreptului popoa-
relor de a hotari de soarta tor'. Declare massele muncitore0
singure in drept de a exercita puterea in slat prin organele
for autorizate: Sovietele deputatilor lucratorilor etc." Statuiaza
ca autoritatea supreme in Republica socialists federative a
Rusiei o va ezercita Congresul panrus al sovietelor, compus
din delegatii sovietelor urbane i ai congreselor guvernamen-
tale (rurale) i'ntr'o anume proportie. In inlervalul dintre §edin-
tele congresului atributiile acestuia ii revin comitelului central
executiv, numit de congres, care alege din sonul sau i pe
membrii Consiliului Comisarilor. Proclama... libertatea presei
precum §i... libertatea de intrunire §i asociare. Statuiaza asupra
dreptului de vot, pe care-I acorda cetatenilor de ambele sexe
din Republica rush' fare deosebire de confesiune, nationalitate
§i origine, dace traesc pe urma unei munci productive, sunt
tarani sau cazaci agricultori Si nu esploateaza munca altora
pentru folosul propriu sau dace sunt soldati ai armatei i ma-

www.dacoromanica.ro
266 CONSTITUANTA ORI SOVDEPUL ?

rinei sovielice. Refuz5 dreptul de vot celor ce exploateaza

munca altora pentru a trage foloase personale, celor cari tra-
esc dinteun venit ce nu e produs prin munca proprie, comer-
santilor, intermediarilor 5i agentilor comerciali, preotilor $i di-
lugarilor, membrilor fostei jandarmerii 5i ohranei lariste, precum
51 fo5tilor membri al dinastiei ruse". Dau dreptul aleglitorilor
s5 revoace oricand pe deputatul ales in Congres 51 s5 pro-
cedeze la o nouii alegere".
Iat5 la ce au dus jertfele atator generatii de luptatori $i
martini. Comisarii fixeazii cu brutalitate contururile raiului bol-
5evic".

Odatil cu deschiderea Constituantei in capitala carii par-

tizanii ei aranjeaz5 marl manifestatii de simpatie in toate ora-
5ele din provincie.
In Samara exilului nostru suntem martorii uneia din cele
mai uria5e manifestatii. Pela miezul zirei un lung 5i nesfar5it
convoi, in care se in5iruie b5rbati $i femei 51 toat5 lumea in-
seto5at5 de libertate, toti ceLin cari tr5e5te amintirea atavica
a luplelor pentru Constituant5, porne5te din capul ulitei prin.
cipale (Dvorianskaia ulita) hot5riiti sli traverseze aceast5 strad5
51 s5 se scurga in spre parcul Alexandru din centrul ora5ului.
Peste capetele manifestantilor flutur5 sute de steaguri ro5ii de
pe cari se desprind insemnate cu litere marl, albe lozincile:
Triiiascii Constituanta I Toata puterea Constituantei I Mantuiti
Rusia I
Sgomotul produs de manifestant; pare vuetul Volgii in
timp de furtun5.
La un moment dat pela mijlocul convoiului se 'sea o
ceart5, care degenereaza degrab5 in inc5ierare. Cfiliva agenti
sovielici se legaser5 de manifestanti, cari la randul for au ras-
puns cu Ad. Inc5erarea se intindea 5i ameninta s5 devin5
genera15. Atat i-a irebuit sovietului local, care supraveghea ma-
nifestatia. Cativa marinari... caliri 5i un deta5ament de gardi5ti
ro5ii inarmati panien dinti inchid pe manifestanti din ambele
capete ale str5zii. tIrmeaz5 discutii violente, protestari, imbran-
cell. Marinarii 5i gardi51ii trag in carne vie, sangele curge din

www.dacoromanica.ro
 CONSTITUANTA ORI SOVDEPUL? 267

belsug. Din cazarma artileriei pornesc cateva ghiulele. Lumen

infioratA tipA, urla, aleargil, se refugiazA in curti gin casele
deschise. Altii cad, sunt striviti in invAlmAsealii si multi fug
inebuniti de spaima dealungul ulitei. Risipiti pi aruncati- in as-
cunzAtori manifestantii se resemneazil degrabA, marinarii si gar-
distii se retrag si ei. Romane doar un singur paznic, cel mai
grozav, al ordinei sovietice : moartea. Cadavrele celor ciizuti
sunt lasate Oral noaptea in stradA, ca sfi le serveascii de ad-
vertisment contrarevolutionarilora pi ca banditii sfi le poata
jefui subt protectia noptii.
Corpul Letonilor, cart au luat $i ei parte in ingbusirea
acestei manifestatii, publicii a doua zi in ziarul local bolsevic
aceasta amenintare:
Tremurati burjuilor, baionetele vanatorilor letoni suet in-
dreptate in contra stomacurilor voastre pline I (noi am viz-aut.
mai multe stomacuri goale printre manife5tanii I) Traiascii Con-
stituanta 1(7) TrAiasca bolsevismul I
Ignoranta brutalii at bestia umanfi si-au dat maim pentru
a sugruma tot ce a suflet $i pentru a ingbusi tot ce i-se cuvine
acestuia.
Pentru Constituanta s'a vArsat atata sange s'au pierit atfitea
vieti. Revolutia pregAtita de toti ciirturarii Rusiei ai doritli de
milioanele de rusi in loc sa insemneze biruinta inseamnti
moartea ei.

0000000000000000

www.dacoromanica.ro
 Doi Martiri
Kokovkin *1 $ingarev

Dotal nume cunoscute in viata politica, socials *i econo-

mica a Rusiei. Doufi nume de carturari, cari §i-au topit theta
energia, invatatura §i koala marea for iubire de tall §i popor
in uriew.11 cazan al framantarilor pentru emanciparea §i liber-
tatea natiunii ruse.
Pe savantul profesor F. F. Koko Ocin it vedem in primul
plan de lupt6 inch' din 1906, and in memorabila adunare a
Zemstvelor, tinut6 in casa printului Dolgorukov, facand parte
din stanga" acestei adurairi, preciza in linii de o luminoasa
claritate proectul de reforms constitutional6 §i da rotunziune,
putere §i amploare faimosului Manifest al Natiunii, care influ-
int6 a§a de mull pe Nicolae al 11-lea i care i-a servit acestuia
ca izvor de orientare asupra instaufarii regimului parlamentar.
Ca membru in al patrulea guvern provizoriu, alcatuit de
A. F. Kerensky (27 1ulie 10 Septemvrie 1917), Koko 0(in s'a
distins in deosebi prin elaborarea proectului de lege electoral
pentru Constituanta. Aceasta adunare era visul lui, ideia lui
fix6, iar votul universal, secret, direct era pasiunea lui. Consti-
tuanta trebuia sa se intemeieze pe cea mai !argil §i desavar-
§itii voinlii populara.
A. I. Singarev era gi el unul din fanaticii, care socotea di
frebuie sii-i jertfeascii viola pentru binele poporului sat'. Toata
mintea i tot prisosul marelui sat' suflet i-l'a pus in slujba pa-
triei §'a natiei ruse. Modest doctor de plash' odinioara el era
mereu in contact cu poporul, ingrijea §i lecuia gratuit, biltea
mereu drumurile dela tars purtand in toate partile cuvantul sail
luminos §i iubitor, facile a redeOeptarii, impiirlea bro§uri 16mu-
riloare, scrise in ceasuri de veghe §iii filramila sufletul alaturi

www.dacoromanica.ro
 CONSTITUANTA ORI SOVDEPUL ? 269

de falanga intelectualilor, hot5rAti sit sufere §i sit moarit pen-

tru libertate.
Ca ministru al Agriculturii in primul guvern provizoriu, al-
cAtuit dupil revolujia din Februarie 1917, $ingarev, ctilauzit de
marea lui dragoste de jars si de neam, precum si de adancile
sale convingeri si sentimente democratice, a stiut $'a reusit sa
impun5 monopolul cerealelor, rezolvind astfel marea problemii
a aprovizionilrii, care in acele imprejurrtri nu-si putea grisi o
mai potrivit5 solujionare. Ca ministru de finanje in guvernul
coalifiei el $i -a dat asemenea toat5 truda pentru asanarea fi-
nanjelor j5rii.
Fruntasi ai partidului cadejilor Si ambii facand parte din
comitetul mantuirii nationale", Kokoskin §i $ingarev au fost alesi
deputaji in Constituant5. In ziva primei convocari a acesteia
(28 Noemvrie) amandoi sunt ins arestaji §i Incarceraji in ca-
zematele Pettit si Paul Bastilia Rusiei (utilizat5 deopo-
triva de dictatura alba de eri si de dictatura rosie de azi), unde
erau inchisi toji mini§trii burghezi din ultimul guvern provizoriu,
prezidat de Kerensky, precum §i faimosul revolujionar Burzev, care
se plange ca poporul, pentru care a luptat, it inchide in aceias
temnica, in care it inchisese acum 35 de ani regimul tarist. Umi-
liji, batjocuriji, infometaji §i torturaji mai bine de o lung de zile
cei doi c5rturari se imbolnfivesc gray. Comisarul inchisorii dis-
pune transportarea §i internarea for in spilalul Maria (Marlin-
kaia bolnija) in chiar ziva dizolv5rii Constituantei (6 lanuarie
1918). Marinarii si gardistii rosii ins5rcinali cu transportarea
proferau in drumul spre spital cele mai scandaloase injurii la
adresa celor doi bolnavi. La un mement dat ei se hot5raser5
s5 arunce pe bolnavi in canalul Fontanka. Dar fiind zing si te-
mandu-se de muljimea trecAtorilor briganzii iii amanar5 planul
infernal pentru mai torziu. Nerabdatori lase §i inebuniji de uril
marinarii §i gardistii sanghinari isi pusera in giand s5 diva-
leascA in chiar acea noapte in spitalul Maria pentru a-ai exe-
cuta planul. La miez de noapte sunarg In poarta spitalului,
cineva le deschise §i el p5trunseri mai intai in camera lui $in-
garey, diruia ii despicar5 capul cu baionetele §1 dup5 ce ii
mai trasera dour' gloanje, unul in piept §i altul in stomac, tre-

www.dacoromanica.ro
270 CONSTITUANTA ORI SOVDEPUL ?

curs in camera lui Koko§kin pe care-1 suprimara asemenea

scurf cu un glonte de revolver descarcat in cap.
Asasinatul acesta ese din comun. El emotioneazii i pune
in m4care intreaga capitals §i pe loll cari au cunoscut pe cei
doi carturari. Comisarii ini§i tremura in chiliile manSstirii lor.
Lenin i§i trimite pe §eful salt de cabinet Bonci-Bruevici sii cer-
ceteze cele intamplate §i promite- ca sanctiuni severe se vor
da uciga,ilor. Inmormantarea se face i'ntr'o atmosferii inciircata.
Asista zeci de mii de oameni. Pe crucile celor doi martini prie-
tinii lor inseamnil : F. F. KokoAin asasinat 7 Ian. 1918. A. I.
5ingarev asasinat 7 Ian. 1918. Ca sii nu se uite niciodatii fapta
abominabillil
Pe cei cari au nefericirea sil fie martorii acestor acte de
barbaric nu-i intereseaza insa fagriduiala dictatorului bol§evic.
Ace§ti martori §tiu ca asasinatul din spitalul Maria ca §i alte
mii de asasinate identice sunt fructul celor cari propoveduesc
i conduc lupta pentru dictatura revolutionary 0 proletarilor,
soldatilor §i laranilor urmarind transformarea socials a Rusiei
pe bazele programului bol§evic". Suprimarea celor doi marl de-
mocrat! este rodul unor agitatii Si atatari continui, facute meto-
dic nu numai impotriva burgheziei" §'a capitali§tilor esploa-
tatoriE, dar §i impotriva tuturor ciirturarilor, tuturor celor ce
purtau un palton", tuturor luptatorilor pentru libertatea adevi-
rata, pentru armonia claselor, ordinea intemeiata pe lege, regi-
mul parlamentar real §i pentru intronarea acelei democratii,
care se intemeiazil pe ratiune §i echilibru sufletesc.
Spectatori obiectivi §i distantati a celor ce se vorbesc in
mitinguri simtim o cumplitS arnarriciune tend auzim di oameni,
pentru cari au luptat §'au suferit cei doi /nadir% aproba Alba-
ticul asasinat. Stapanin de amintiri trecute simtim greutatea lor,
ele ne strang §i ne apasa ca ni§te obezi. Si ignobilul act din
capitala Rusiei ni-se infati§eaza ca un cumplit §i dureros ad-
vertisment, iar aprobarile celor pe cari ii auzim vorbind in a-
ceste mitinguri adorm in not in aceste clipe cu lovituri
brutale de maciuca atatea sfinte iluzii §'atatea raidejdi de aur.
Un Decembrist spunea, inainte de a fi executat : Cea mai
mare gre§ealit 4 mea este de a fi vrut sa culeg inainte de a

www.dacoromanica.ro
 CONSTITUANTA ORI SOVDEPUL ? 271

semana!" Marturisirea aceasta ar fi putut-o face §i cei doi car-

turari inainte de a -ui da duhul. *i cu ei atiiiia robi ai iubirii
fag de deaproapele lor...
Dar mitingurile sfar§ite, incercam dup5 pujina vreme bu-
curia §i manggierea convertitului de pe drumul Damascului. La
noi, in lumea sufleteasc5 a poporului nostru, straluce §i st5pil-
ne§te lumina Celui ce s'a jertfit pentru biruinfa Adev5rului.
Osta§i ai acestUia oamenii no§tri nu ucid pe cei ce li-au facut
bine. Cei cari r5splatesc suferinja §i jertfa celor buni cu astfel
de fapte, cei cari urasc pe cei ce li-au facut bine §i le r5s-
pund cu cea mai cumplit5 ingratiludine sunt Ru§i. Distrugatoa-
rea epidemie se margine§te la hotarele Rusiei. Bol§evizmul
este at Ru§ilor, numai al lor. Sufletul altor neamuri 11 refuzil,
saniitatea lor ii resping ca pe un microb daunator §i nimeni
pe care natura l'a daruit cu o judecat5, nu se va putea hotari
sail difirame de bun5 vole §i cu §flinta echilibrul minjii pentru
a-§i lipsi viaja de busola con§tiiniii. Rusia cultivatoard de con-
traste §i iubitoare de estremitali era odinioar5 o vasty inchi-
soare, astazi e o uria§e cash de nebuni sau §1 una §i alta. La
a§a o soartil nu poate ravni nicio jug §I nici un popor.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XV.

Februarie 1918.

Viata economics

Elemenlul muncitoresc. Rolul social - democratic!. Sub guvernul provizoriu.

Sub regimul bolsevic. Decretele. Epidemla salarelor. Nationalizarea &M-
ellor. Anularea tmprumuturilor. Abolirea dreptulul de succesiune. Impozl-
tele bolsevke. Potopul bancnotelor. Anarhia editor de comunicalie. Con-
siliul superior al economic! Nationale. Haas...

VI* economics in Rusia a inceput sfi se accentueze si

sii is proporiii de o mai intense desvoltare abia subt domnia
lui Alexandru al II-lea. In acest limp luar5 fiinj5 numfiroase in-
treprinderi comerciale si industriale. Fur5 construite o sums de
fabrici si uzine in diverse regiuni ale imperiului. Industria me-
talurgic5 mai ales promitea s5 is un mare avant. Pentru a se
face MI5 nevoilor de credit furii infiinfate multe brinci, se in-
lesni circulajia efectelor si legi speciale facilitau Incheierea
tranzacjiilor comerciale. Rejeaua cailor ferate fu maritfi in pro-
porlii apreciabile, se dadu toate ajutoarele pentru infiinjarea si
desvoltarea flotei comerciale, maritime $i fluviale. Porturi flour',
la mare si pe larmii fluviilor, fiat infiinjate, tar cele in sufe-
rinj5 refacute. Ponta si telegraful filth' unite si concentrate in-
tr'o direcjie unitar5.

www.dacoromanica.ro
 -!:1

,, a
,. a
,.
r.fr, ' : I .01:1A11°
r
,-,,.
.4
rrN,
. . r.

,..._, ., 4.
8 I I,' -"4 .,.,
i , '' '14: ...I ' _,........' -, -
.., pi
:
, ,,
4- ,,, sai
I
- -.'r" 17:1";17or). , .c,T,
t+N
3P It .,
I
'-'1'.
71.-,' 'IAN!'
.
..
'.110
-
vele ;$ #4, ..f
'
-
gal-.. . '
94 II
-,-a, ,I.,..-j-.., e-in::,, ,

I,
.
---
V
41 \ 1 rr
,014,

14114
"- 4,`

, ,

FABRICA DE BERE DIN SAMARA.

www.dacoromanica.ro
 VIATA ECONOMICA 273

Subt Alexandru al III-lea $i mai ales subt Nieolae al II-lea

aceasta tendinta de accentuare $i inflorire a vial economice
in Rusia, a intensificarii industriei marl $i mici $'a comertului,
in mare $i mic, se mentinu viguroas5 f5g5duind sit' ridice cu
timpul imperial tarilor la treapta, pe care se g5sesc 15rile din Apus.
Sub impulzul $i cu concursul larg al capitalului strein :
englez, francez, belgian $i 'german (mai putin !) solul Rusiei se
umplu de intreprinderi comerciale $i industriale in plinii inflo-
rire. Petersburgul $i Moskova ca $i imprejurimile acestora, bo-
gatul Omani in minereuri din valea Donefului, Uralul, Cauca-
zul $i diverse regiuni ale Siberiei i$i Intemeiau $i afirmau o
viatil industrial5 $i comercial5 din ce in ce mai intense. C5ile
de comunicatie se multiplicar5 strAb5tand intinsele tinuturi ale
imperiului $i navigalia maritime $i fluviala facu progrese uimi-
toare. Exportul, in afarA de acela at cerealelor, produsul prin-
cipal al solului rus, lug o desvoltare din ce in ce mai accen-
tuate. Carbunele, petrolul, arama, aurul, ferul, Mehl!, bumbacul
$i chiar produsele textile faceau o puternica concurenta pro-
duselor straine pe plata mondialii.

Elementul muncitoresc.
°data cu aceasta puternica afirmare a vietii industriale $i
comerciale incepu a se injgheba in Rusia $i o vialli muncito-
reascii, care, ca pretutindeni, trebuia sa des na$tere, fie subt
impulzul unor necesit5ti fire$ti, fie subt acela al unor agitatii,
intemeiate pe doctrine $i programe muncitore$ti, unei lupte
intre patron $i angajati, mire capital $i munca, intre exploa-
tatora $i exploatat". Lupta aceasta, dus5 la inceput pe cont
propriu $i prin forte proprii urmarea, in primele ei faze, sco-
puri de ordin escluziv profesional, dar mai liirziu contagiata $i
sugestionata de ideilea apusului, ea primi s5 fie indrumat5 de
agentii social-democratiei, cari ii schimbarii caracterul $i-i lfir-
gill fintele. Subt indemnul $i in staruintele acestora ea de-
phi in curand cadrul strimt al preocuparilor strict profesionale,
imbriicil armura luptei de clas5 $i nazuia spre realiziiri politice
imediate: ca rasturnarea regimului, atunci in fiint5, $i inlocuirea
18

www.dacoromanica.ro
274 VIATA ECONOMICA

lui printr'un regim democrat mai propriu pentru consolidarea

muncitorimii, sau mai indepiirtate: ca acapararea puterii de dare
clasa muncitoreasca insasi si realizarea integral5 a programului
economic munciforesc.

Rolul social-democratiei.
Revo lutia din Februarie 1917, n5scut5 dintr'un concurs de
imprejuriri, in mare parte Mmurite, a ridicat pe primul plan
elementele muncitoresti, cari isi d5duser5 partea leului in de-
terminarea si reusita marei transform5ri politice, care a urmat.
Social-democratia se lupta ins sa esploateze aceast5 victorie
in favoarea sa si s5 indrumeze desflisurarea evenimentelor es-
cluziv in spre realizarea tintelor sale finale $i aceast5 sfortare
ise parea cu stet mai war& cu cat in fata sa nu avea un
vr5jmas redutabil. Unica mare piedec5: autocratia Wrist& dis-
p'iiruse. Duma, aleas5 in baza unei legi electorale, pline de res-
tricliuni, nu reprezenta o fort5, ea n'avea r5d5cini in masse.
Ouvernul provizoriu, numit din sanul ei, nu insemna nici el
vointa unei opinii publice. Burghezia nu luase Inca proportiile
unui organizm social puternic. S'atala cat era carturari, in-
dustriasi, comercianti etc. nu se ficseaz5 Mtn) grupare po-
litics unitary si consistent5, ci troia impartit5 in diferite partide
de dreapta sau de stanga, cari adeseori iii risipeau energiile
in inciiieriiri reciproce. Organul central al social-democratiei:
sovietul, socotea, in aceaslii situatie, sosit momentul de a trece,
acum dup5 victoria politic5, la lupta pentru realizarea marei
transform5ri sociale, care trebuia sa se cladeasca pe infran-
gerea burgheziei $i pe prilbusirea capitalului.

Subt guvernul provizoriu.

Lwov si prietinii sal burghezi din primul guvern provizoriu
fireste ca n'au putut rezista prea mull asaltului, pe care forta
organizat5 socialist5 ii da. Dandu-$i seams de necesitatea im-
perioasfi de a r5miinea la guvern $i sgaltaiti mereu de preten-
jiile, cari izvorau impetuoase din doctrina gi programul fiir5 in-

www.dacoromanica.ro
 VIATA ECONOMICA 275

ceput $i flied sfar$it al socialismului, ei in$i$i furs nevoifi sa face

concesii, cari depii$eau convingerile proprii $i cari distr5mau pe
incetul concepflile for de refacere $i consolidare a noului slat.
Kerensky $i tovarhii siii sociali$ti din guvernul provizoriu,
alciituit dupe retragerea lui Lwov, erau simpli delegaji $i agenli
of Sovietului central. Ei acflonau la indemnul $i subt controlul
acestuia.
Konovalov, ministru de corned $i industrie in guvernul
Lwov, ajutat de vastele sale cuno$tinie $i de experienfa lui de
mare industria$, proceda in grabs la luarea unor m5suri, des-
tinate s5 u$ureze situatia economics $i s5 reduc5 cel putin in
parte greutfilile, cu cari era osandit s5 lupte guvernul provi-
zoriu. Printr'o lege propus5 $1 votat5 de acesta inch' in luna
Martie, K. inlatura formalitiiIile multiple, cari se cereau subt
regimul Wrist la infiinjarea $i inregistrarea unei societ5Ii co-
merciale sau industriale. In temeiul acestei legi streinii primeau
$i ei drepturi egale cu Ru$ii $i nu se mai facea nici-o deose-
bire Mire comercianfli sau industria$ii apartinand unei nationalitaji
alogene sau unei confesiuni alta decat cea ortodox5. lar pentru
a tempera marele conflict dintre capital $i muncii el (lath' fiinja
camerelor de conciliaflune $i comisiilor de arbitraj Irebuind sa
functioneze in toate regiunile industriale. Promova incheierea
de contracte colective de mune& asemenea pe regiuni, $i ajuta
din toata puterea desvoltarea $i funclionarea uniunilor profe-
sionale. Tot el insists $i reu$i sa impun5 organizarea unut Mi-
nister al Muncii. Convins apoi ea nimic n'ar putea lua mai
u$or ascuIi$ul luptei de class ca o cointeresare a muncitorilor
la beneficiile inlreprinderii $i eventual, in cazuri anume pre-
cizate, introducerea for prin delegali in organele de con-
ducere, ale aceleia, Konovalov pregatea stfiruitor un proect
de lege urmarind realizarea acestor convingeri.
Tot in vederea atingerii lintel sale, K. preconiza in gu-
vernul provizoriu impozitul pe proprietate, pe beneficiile re-
alizate in razboi precum $i urcarea impozitului pe venit $i pe
mo$teniri.
Presionat de Soviet $i poate captat $i el de mode demo-
cratiei integrate ", on neputand rezista solicitfirilor st5ruitoare ale

www.dacoromanica.ro
276 VIATA ECONOMICA

muncitorilor sau poate simtind ca nu se poate opune fatalitatii,

Konovalov consimti sii propung $i sg facg sii se voteze de gu-
vernul prezidat de printul Lwov, faimoasa lege, prin care li-se
da fiinta legala comitetelor de uzine, can fusesera infiintate
Inca din Februarie, imediat dupg revolutie. In senzul acestei
legi comiletele nu se puteau ocupa decat escluziv de interesele
profesionale ale muncitorilor $i n'aveau dreptul sg se amestece
in conducerea tehnica $i'n administratia Intreprinderii, precum li
era asemenea interzis de a angaja sau a concedia muncitori
Cum $i cat limp au inteles aceste comitete de uzine sa res-.
pecte legea din Aprilie 1917, am vgzut $i cu alai ocazie. Ea a
fost mai degrabg poarta, prin care s'au strecurat toate abuzurile
$i prilejul de a duce revendicarile socialiste pang la capgt.
Rezimati pe textele acestei legi muncitorii, asmutati $i inebuniti
de agitatorii bol$evici, au sfar$it prin a inlatura pe patron $i a
pune mana pe mijloacele de productie, adecg pe fabrics $i
lazing. Konovalov $i guvernul, din care faces parte au putut fi
bine intentionati alunci cand au redactat aceasta lege, dar ei
au uitat ca nici imprejurgrile, nici oamenii, nici mai ales ni-
velul scgzut, la care se ggsea muncitorimea rasa', nu le ingg-
duiau atala grabs in rezolvirea unui punct atat de important
din programul muncitoresc, cand mai ales li lipsea $i puterea
de a Indruma execularea legii in spiritul in care o fauriserg.
Nimic insa din ce fgceau burghezii" din guvern ne -i con-
venea sovietului. Chiar $i capete mai luminate ca Skobelev,
Ceretelli, Ceize, Cernov i$i aratan nemultamirea $i agitau sta-
ruitor pentru socializarea" industriei.
In guvernul coalitiei, alcatuit subt prezidenjia lui Kerensky,
mini$trii sociali$ti $i mai ales Skobelev, ministrul Muncii, cre-
deau ca vor putea desavar$i" aceasta opera a socializarii".
Dar guvernarea e una $i doctrina e alts. Mini$trii sod-
ali$ti luand contactul cu realitatea au inteles in scurla vreme
ca ceiace combina a;,.a de indraznet fantezia lor, nu putea gasi
aplicare imediatg. Pu$i in fata pretentiilor staruitoare ale mun-
citorilor de a li-se urca mereu salarele $i constatand dispro-
podia grozavg intre aceste pretentii $i productie, vazand anarhia,
care barduia in intreprinderile industriale $i la caile ferate, afland

www.dacoromanica.ro
 VIATA ECONOMICA 277

ca multe din aceste intreprinderi sunt nevoite sail Inchiza por-

tile, pentrucfi nu mai puteau functiona, $i di traficul pe chile
ferate se reduce ingrijorator de pe o zi pe alta, consultand ra-
poartele, cari aratau debandada generals in viata economics a
proaspetei republici, s'au grabit sa bath in retragere. Era insa din
nefericire prea tarziu. Masele agitate $i atatate mereu de de-
magogia fare frau a acestor docirinari $i $efi ai sovietului cen-
tral, refuzau de a asculta cuvantul de potolire al lui Skobelev $i
sotii, pe care acestia se sileau sa-1 strecoare in cuprinsul uzi-
nelor, $1 incepura subt influinta $i Indemnul agitatorilor bol$e-
vici, noii for conducatori, sa insulte pe tribunii de pada eri, nu-
mindui tradatori ai cauzei muncitore$ti". Deaci incolo lavina
nu mai putea fi oprita. Sclavii eliberati, asmutati de balivernele
demagogilor iresponzabili, turmele lipsite de sentimentul de
patrie, orbite de ura de class $i calauzite numai de inver$u-
narea instinctelor, tarau din rfisputeri Rusia spre descompunerea
totals $i definitive.

Sub regimul bol*evic.

Decretele.
Lovitura bolsevica n'a fost decal desavar$irea debaclului,
sanctionarea acestei descompuneri. lar decretele comisarilor
n'au facut decal sa consfinteasca anarhia general& sa dea forma
legala prabu$irii vietii economice.
Decretul reformei agrare, care ar fi putut fi rezolvita prin
Constituanta spre satisfactia tuturora, arunca pamantul taranilor,
cum ar arunca cineva cu indiferenta un ciolan unor flare flu-
mande, pentru a provoca sfasierea intre ele. Fara a tine cat de
putin seams de legatura, care trebuia sa exisie mire prezent $i
trecut pentru a putea asigura viitorul, acest decret, cade ca o
lovitura de maciuca, care prabuse$le intreg edificiul agrar al
Rusiei. Ignorand realitatile dela Ora $i sfidand psicologia schim-
bats a taranului rus, care prefers proprietatea private, decretul
comisarilor, luat din doctrina marxista, nsocializeazfi" $i na-
tionalizeaza" mull inainte de vreme pamantul desechilibrand $i
distrugand astfel Intreaga ordinea de munch' taraneasca, care

www.dacoromanica.ro
278 VIATA ECONOMICA

mita vreme nu va fi in stare sa dea Rusiei contingentul de

productie agricola, ce o pusese printre primele state exporta-
toare de cereale. Cel mai mare izvor de bogatie at Rusiei este
astfel adanc sdruncinat. Taranii nu mai au, in urma acestui de-
cret, siguranta proprielatii tor, ei sunt Impin5i la sfa5ieri reci-
proce, cari cine 5tie dacii se vor mai sfar5i vreodata.
Decretul, prin care se introduce 5i se sanctioneaza con-
trolul muncitoresc in intreprinderile industriale, pe care legea
comitetelor de uzine a lui Konovalov Incercase sa-1 inlature,
de5i exista de fapt, smulge dintr'o lovitura uzina 5i mina din
mans patronului, de subt conducerea inginerului 5i priceperea
tehnicianului 5i le trece in mana muncitorului ignorant, lene5,
lacom 5i anarhic, care deaci incolo va pune pe patron $1 in-
gineri sa execute ei munca manuala sau ii va suprima pur 5i
simplu. Decretul formal de nationalizare" (confiscare) at acestor
Intreprinderi, prevazut de aceia5 doctrina marxista, nu va in-
tarzia nici el prea mull, dacii pang attinci Intreprinderile vor
mai exista.

Epidemia salarelor.
Urcarea continua a salarelor ingreuneaza peste mSsura
situatia patronului. Disproportia Intre salare 51 productia in ge-
neral este izbitoare. Abia dupa cateva luni salarele lucratorilor
s'au sporit dela 130 pana la 200 la sure, iar rendementul muncii
a scazut cu mai bine de 50 la suta. Numorul muncitorilor an-
gajati, in loc sa se reduce din cauza scaderii productiei, se
inmulte5te. Comitetul uzinei angajeaza cu u5urinta pe tovara5ii
dornici de a infra in intreprindere. Muncitorii ale5i in comitete
(sunt atatea I Comisarii le-au inmultit in infinit), de5i nu mai lu-
creaza, sunt 5i ei platiti 51 Inca mai bine decal alegatorii".
Deasemenea lucratorii Inrolati in garda ro5ie (sovietul a infi-
intat cate o astfel de garda in fiecare intreprindere mai mare)
continua a-5i primi salariul integral dela intreprinderea, in care
se gaseau in momentul inrolarii. Ciocnirile intre salariatii cali-
ficati 5i lucratorii negri ciorn de rabocie (angajati provizoriu)
pe chestia salarelor merg asemenea pe pielea patronului,

www.dacoromanica.ro
 VI ATA ECONOMICA 279

care pentru a 'Astra proporliile este nevoit a urca plata am-

belor tabere. Bolnavii au asemenea, conform decretelor in vi-
goare, dreptul In salarul integral, 5i decand comifetele sunt sta.-
pane in uzine, bolnavii sunt tot mai numero5i, iar doctorii, ame-
nintati gi terorizati de muncitori, sunt nevoiti 55 constate tot-
deauna existenta boaleia. Tot patronul trebuie in fine sa con-
tribuie cu o simtitoare cola in fondurile pentru caz de 5omaj
$i celelalte asigur5ri sociale ca gi pentru inlrelinerea nume-
roaselor comitete, ins5rcinate cu administrarea acestora $i al-
catuite din atatia trantori. Ziva de munc5 e limitat5 prin de-
cretul comisarilor in 8 ore, dar in realitate muncitorii nu mai
lucreaz5 nici 6 ore, iar allii de loc 5i salarul it incaseazfi tot!.
Spre deosebire de altildat5 plata muncitorului se ridic5 sub
bol5evici la mii de ruble pe lun5. Munca se dezorganizeaza
pretutindeni, in ora5e ca 5i la tarn. Preturile de productie ale
fabricatelor cre5te dep55ind peste mlisuro costul normal 5'odatfi
cu ele cre5te, fire5te, gi pretul de vanzare, scumpind viata in
mod ingrijor5tor. Preturile maximale, introduse in anus at doilea
al rilzboiului, sunt mentinute de toate guvernele, cari s'au suc-
cedat. Subt bol5evici ins5 ele nu mai pot fi aplicate, fie pentru
motivul ca micii negustori, bol5evizati, ca 5i num5ro5ii negus-
tori ambulanti (foarte adeseori soldati) nu vor sa le respecte,
fie c5 ruineazil pe produclitori sau pe vanzatorul in mare.

Nafionalizarea bAncilor.
Decretul din 14/27 Decerhvrie 1917, promulgat de corni-
sari in urma raportului pretinsului financiar Sokolnikov, declar5
operatiunile de bandi monopol de slat gi trece toate hancile
private subt controlul Bacii Poporului (vechea Bancli de stat)
transformandu-le in sucursale ale acesteia. Toate activele 51 pa-
sivele acestor band sunt trecute in portofoliul Banc!! Poporului.
Printr'un at doilea decret din aceia5 zi comisarii dispun
luarea in primire a depunerilor in prezenta depunatorilor §i var-
sarea for in con! curent pe numele proprietarilor. De opozilia
deponentilor nu se tine seams. Comisarii anuntfi ca vor res-
pecta numai interesele micilor deponenti.

www.dacoromanica.ro
280 VIATA ECONOMICA

Decretul dela 29 Decemvrie 1917 suspends plata cupoa-

nelor i suprima tranzacjiile asupra titlurilor.
Decretul dela 26 Ianuarie 1918 declar5 confiscat in fa-
voarea B5ncii Poporului intreg capitalul social, de rezerv5 $i
special al brincilor private najionalizate. Toate acjiunile acestor
blind sunt anulate $i orice plat5 de dividend5 e opritil. Ele ur-
meazii sa fie prezentate 15r5 amanare sucursalelor locale ale
B5ncii Poporului, deaci incolo singura for proprietar5. Contra-
venientii sunt a menintati cu confiscarea avutului i cu inchisoarea.
Deponentii nu pot ridica mai mull de 150 ruble pe skip-
taman5. Siruri nesfar*ite de oameni aVeapt5 zilnic in fata su-
cursalelor !Yana Poporului, ca sa li-se dea mica sums, la care
au dreptul §i farri de care sunt amenintati in viata asta scump5
s5 piar5 de foame. Plata nu se face deobicei decal in baza
unui certificat, liberal de comitetul de uzin5 sau de catre
soviet.
Decretele acestea sunt o lovitur5 de moarte ce se d5 cre-
ditului. Comertul i industria sunt condamnate la o iremedi-
abil5 ruins.
Dar comisarii nu se opresc nici aci. Ei vor sa dea lovitura
de gratie capitalizmului.

Anularea imprumuturilor.
Abolirea dr eptului
de succesiune

Prin decretul dela 8/21 Innuarie 1918 guvernul bol§evic

dispune anularea tuturor Imprumuturilor, coniractate de ciitre
guvernele proprietarilor §i burghezilor rui, anularea tuturor ga-
ranjiilor date de acele guverne pentru imprumuturile diverselor
intreprinderi §i institujiuni, precum i anularea tuturor imprumu-
turilor slreine, f5r5 escepjie".

Sovietele urm5resc in acela limp i desfiinjarea dreptului

de succesiune. Ele pun deja fel de fel de piedeci la trecerea
succesiunii mobiliare in mana moOenitorilor burghezi.

www.dacoromanica.ro
 VIATA ECONOMICA 281

Impozitele bol*eviee.

Iar pentru a aplica in totalitatea for dispoziliile progra

mului marxist, in afar de mlisurile de ordin financiar ar8tate
nationalizarea (confiscarea) litincilor private $1 anularea im-
prumuturilor comisarii infensific8 impozitul progresiv pe venit
$i pe capital $i nu mai dau nici-o atentiune impozitelor indi-
recte, acestea urmand 38 fie desfiintate. La birurile directe $i
pe capital sunt supusi insa numai burjuii", cei incadraji in
oastea bol$evic5 n'au de pl5tit nici-o sarcina dare stat $i sunt
scutiji de once contribujie $i pe cat pot ei iau dela stat (tot
asa cum iau $i dela burghezi 1). Garzile rosii execute cu loofa
brutalitatea pe cei ce mai au ceva (burjui I) der pe tovarasii"
ii lass s8 huzureascil in averile furate dela altii
Cat incaseaz5 statul bolsevic din birurile ordinare" $i
extraordinare" impuse pe burghezi ? Foarte pujin sau aproape
de loc. Cad burghezii despuiati de avutul lor, de propriet5tile
urbane rechizijionate sau confiscate (decretul din Noemvrie),
de p5mantul, de Intreprinderile, de uzinele, fabricile, brindle,
marfurile, de banii $i de Coate posibilitajile for de producjie,
nu mai au de unde $1 din ce pl5ti. C5rturarii nici ei nu pot
satisface pretentiile statului, c5ci multe din profesiunite, pe cari
le praclicau sau slujbele, in cari se g5seau, an fost desfiintate.
Prea pujini dintre ei mai castigii cafe ceva, cei mai multi sunt
pieritori de foame $i mereu subt amenintarea morjii. Advocalii
$i magistratii nu mai au din ce tr5i, caci advocatura ca $i ma-
gistratura tarista an fost desfiintate $i inlocuite en .. . njustitia
norodului", (vechea justijie de clas5 inlocuit5 lot cu o justijie
de clash" I). Inginerii sunt alungaji din uzine sau ucisi, locul for
lu&ndu-1 to miri ce ... me$teri-stricii. Profesorii sunt privati de
slujba ca ostili noii ordine de stat, altii continua sa stea in
grevi refuzand sä-$i dea contributia la distramarea sufleteasca
a $colarilor. Medicii nu castig5 nici ei. Tovar5$ii vor sa fie
tratati gratuit $'adeseori nefericitii ucenici ai lui Esculap sunt
sacrificali pentruc5 n'au reusit sa vindece pe beteagul bol$evic
(ca pe vremea lui Ivan al III-lea cand bietii doctori erau at*
pe rug ca vrajitori ...). Si cu ace$ti carturari de elit5 alte zeci

www.dacoromanica.ro
282 VIATA ECONOMICA

de mii de slujbasi nu-si mai primesc salarul, ei fiind in greva

sau concediali. Astfel o buns parte din impozitele de alt5 data
nu mai pot fi incasate.
Si pentruca nici impozitele, nici confiscarile, oricat de nu-
meroase ar fi, nu pot satisface nevoile de numerar gi schimb
ale statului, comiletelor si cetalenilor, comisarii sunt siliti sa
intensifice in infinit fabricarea hartiei moneda. Cand au natio-
nalizat bancile private s'au sechesirat miliardele, de cari dis-
puneau acestea, erau convinsi ca statul va avea de acum can-
titatea de moneda necesara. S'au inselat. Cetatenii, vazand ca
bolsevicii le confisca banii, refuza sa mai Ma depuneri la ban-
cite nalionalizate si-si fin economiile in cash'. Banca Poporului
devine asifel in curand goals gi bolsevicii ca sa poata plati
salarele si ca sa satisfaca apetiturile crescande ale plebei, se-
toase de trai usor, liparesc zilnic zeci si sute de milioane de
ruble in Warne Kerensky" sau chiar larista (lunar cam trei mi-
liarde), fara vre-o acoperire aur. Astfel piala intreaga este inun-
data cu teancti de Kerenke" (bancnote Kerensky) brune gi
rosii in valoare de zeci de miliarde. Etalonul aur,Introdus subt
Nicolae al II-lea, nu mai exists. Rub lele aur sunt ingropate in
Omani sau ascunse subt podelele caselor de cei cari le mai
au. Lipsiti cu desavarsire de credit, bolsevicii nu indraznesc sa
tipareasca bani sovietici, ci mentin in circulalie bancnota veche.
Fireste ca scumpirea vielii in aceste condilii merge in ga-
lop. Ea se accentueaza pe masura ce se inmulleste numararul,
a carui valoare e tot mai redusa. In scest moment lumea nu
se mai preocup5 de razboi, ci aproape numai de scumpetea
vielii $i insists pentru pace in credifilli Ca numai punand capat
razboiului viala se va eflini.
Este de prisos sa mai aratam ca banii cu toate masurile
luate lipsesc de pe pinta. Producatorii in imprejurarile schim-
bate au nevoie de numerar si de fonduri de rulment cel putin
impatrite. Nimeni Ins nu le incuviinleaza aceste sume. Banca
Poporului, dupe cum am vazut, li refuza nburjuilor" chiar $i su-
mele depuse la fostele band private.
Cu decretul din 14 Februarie comisarii, clirora nici mili-
oanele tiparite zilnic nu le mai ajungeau, au Introdus in circu-

www.dacoromanica.ro
 VIATA ECONOMICA 283

lajie pentru Inlesnirea schimbului, obligatiunile imprumutului

libertalii", a diror valoare nominal nu intrecea suma de 100
ruble. 1315tirea cupoanelor este ins interzis5.

Anarhia cAilor de comunicatie.

Pe 1ang5 toate aceste rele se mai adaug5 $i o dezastru-
°ash' deteriorare a cailor ferate $'a altor mijloace de transport
$i c5i de comunicatie.
Inainte de lovitura bolsevic5 era atasat pe lang5 ministe-
rul de comunicajii asa numitul Vikjel sau comitetul central al
impiegajilor dela cone ferate. Aces! comitet era alatuit pe a-
tunci din elemente in majoritate ostile bolsevicilor $i era un
organ auxiliar de mare importani5 pentru minister. Dupii lovi-
tura sovietic5 comisarii intervenind au f5cut ca in comitet sh
primeze elementele bolsevice, cari la randul for an pus stopa-
nire efectiv5 pe c5ile ferate.
Dezorganizarea drumului de fer incepuse Inca inainte de
revolujia din Octomvrie. Dup5 ce ins5 Vikjelul a devenit bol-
$evic $i crtile ferate au intrat in mana muncitorilor dez-
organizarea a mers crescand producand un adev5rat haos
in administralia ciiilor de comunicatie. Comitetele easar $i
se inmullesc ca ciupercile dup5 ploaie. In fiecare gars, in
stafii, in ateliere, in depozite se infiinjeaz5 comitete, cari isi
fac de cap. Trenurile vin pi pleac5 cand pot, sau cand vor co-
mitetele $i comisarii on turmele de dezertori, curl fug dela front.
Cele de marf5 sunt adeseori oprite $i jefuite de talhari sau de
bandele de soldaji, cari misun5 in dezordine pe toate drumu-
rile. La fel sunt jefuite, deteriorate $i despuiate de podoabele
for g5rile, magaziile $i atelierile. Un mers at trenurilor" nu mai
exists $i massele sure de c515tori nuI mai respect5. Ei spe-
culeaz5 adeseori locurile vanzandu-le pe bani pujinilor pasa-
geri burghezi. Asemenea $i vagoanele de marf5. Sute de loco-
motive $i mii de vagoane zac deteriorate prin gari. Nimeni nu
se gande$te sa le repare. Rendementul atelierelor e intrist5tor
de micsorat. Combustibilul nu mai ajunge, din lipsa lui trenu-
rile intarzie zeci de ceasuri. Nimeni nu se ingrije$te de aprovi-

www.dacoromanica.ro
28 4 VIATA ECONOMICA

zionarile necesare. Transportul alimentelor se face cu mare greu-

tate, deoarece sefii de soviete din diversele Oki refuza sa in-
gaduie transportarea lor mai departe. In plus capii sovietelor
din diverse regiuni sau districle, transformate in adevarate re-
publici sovietice autonome, nu lase ca alimentele dead sa fie
duse in alte regiuni.
Daca lucrurile vor merge lot asa, caile ferate din Rusia
vor ajunge in starea, in care se gaseau subt Nicolae I, cand a
fost construit intaiul drum de fer.
Dar in imperitil larilor au avut un mare rot pe taramul
transporlurilor $i peste tot in injghebarea, consolidarea $i pros-
perarea vielii economice, a comerlului $1 industriei ca $i a ci-
vilizatiei marile rauri ca : Dnipru, Volga (a carei lungime e de
aproape 3800 Klm.), Neva $i altele. Pe cel dintai s'au scurs in
vremurile vechi, venind din primele ora$e negustoresti Nov-
gorod $i Pskov , asezate la izvoarele celor mai de seams
rauri rusesti $i pe lacurile Ilmen $i Peipus, $i ceva mai tarziu
din Kiev barcile, facule din trunchi de copaci $i corabiile cu
panze ale negustorilor slavi ducand in imparajia bizantina pro-
dusele for : cereale, miere, dark blani etc. Si tot peaci veneau
negustorii streini (gostimusafiri sau streini) aducand cu ei
marfurile din Bizant, dupa cari apoi au venit deacolo diversi
emisari $i preoji pentru a sadi in principatele ruse credinta or-
todoxa, civilizatia $i moravurile bizantine. Pe Volga, asemenea
din vremuri vechi, au patruns aceia$i negustori novgorodieni $i
mai tarziu emisarii Hansei germane s'apoi membrii ghildelor"
orasenesli pentru a intemeia pe jarmii ei centre de negot $i
pentru a deschide calea in vederea largirii stapanirii rusesti.
Acest minunat fluviu mama Volga (maty rodnaia)" a de-
venit cu vremea principala artera de comer( a Rusiei orientate
$i drumul" constant de vara $1 de iarna (cu sanille) al ceta-
fenilor rusi. 0 minunata $i puternica flota comerciala, construita
subt Alexandru III $1 Nicolae al II-lea, thin valurile facand
legatura intre numeroasele $i infloritoarele °rase $i porturi se-
manate pe jarmii ei, intre sud $i nord, intre orient $i occident.
Pe Neva Petru cel Mare, zidind Petersburgul, a reusit sa des-

www.dacoromanica.ro
 VIATA ECONOMICA 285

chiz5 faimoasa sa fereastraa, pe care a Malt s5 intre comer-

tul, industria $i civilizatia europeana.
Dela revolutie aceste marl pi puternice c5i de comunica
tie sufer5 ca $1 chile ferate. Cauzele sunt aceleasi : dezorgani-
zarea muncii in porturi $i pe vapoare, inversunata lupta de clash
$i insistenta muncitorilor de a se inst5pani pe porturi, vapoare
etc. Ei rivalizeaz5 in anarhie pin pornirile for brutale cu mari-
narii rebeli pi s5lbatici din flotele m5rii Baltice $i Negre. Inca
astatoamna circulatia se redusese simlitor, multe vapoare nu s'au
mai mi$cat din porturile acestor fluvii.
Ouvernul comisarilor a socotit ca e bine sa dea $'aces-
tei start de lucruri o bazii lega15. Prin decretul dela 26 Ianua-
rie st. v. ziva dela 1-13 Februarie nu mai exista in calen-
darul bolsevic, deoarece comisarii adoptand calendarul greco-
rian au inscris ca zi urmatoare zilei de 31 lanuarie data de 1.4
Februarie el hot5re$te confiscarea flotei de comer( a intre-
prinderilor particulare, trecandu-o in proprietatea statului sau
mai bine a muncitorilor anarhizati, lene$1, ignoranti, ahtiati de
a realiza maximul de profit cu minimul de munch pi avand mai
ales dorinta de a lua locurile burjuilor", f5r5 insa a depune
munca, priceperea $i grija acestora in a dministrarea unui avut.
Rentabilitatea drumului de fer $'a celorlalle chi de comu-
nicatie se intelege ca a devenit minima. Intrefinerea for in
schimb costa cu mult mai mull. Statul pentru a face MI5 nu-
mai pretentiilor de salar ale lucr5torilor (dorojnicilor) e nevoit
sa ridice bugetul c5ilor ferate cu aproape cinci miliarde in timp
de abia patru luni, fara nici-o perspective de indreptare a situatiei.
Paralel cu dezorganizarea cailor de comunicatiune suferg
fire$te pi po$ta. Multi din vechii functionari sunt pi azi in grev5,
allii sunt fortati sa lucreze, iar altii sunt conced jail $i 15sati pe
drumuri. Noii slujba$i, dintre care unii ignoranti cu totul, nu
pot r5spuncte instircin5rilor.
Consiliul superior al
Economiei nafionale.
Pentru a indruma noua ordine de viat5 economics $i pen-
tru a construi" in conformitate cu programul marxist, dup5 ce

www.dacoromanica.ro
286 VIATA ECONOMICA

ordinea veche, intocmirea burghezifi a fost distrusa $i capitalis-

mul suprimat, $i pentru a dirija noua alciituire industrials i
comerciala in folosul proletariatului, comitetul central executiv
sovietic infiinleaza prin decretul dela 5118 Decemvrie 1917 Con-
siliul superior al Economiei nationale, pe care I! delaseazii pe
Tanga guvernul comisarilor §i-1 pune sub controlul acestora. El
e constituit din membrii Consiliului muncitoresc de control, din
reprezentanfii Iuturor comisariatelor $i din diverse personalitiiji
avand experienj5 in materie economics.
Misiunea Comitetului superior al economies najionale nu
este numai de a construi", ci si de a pregati aceastii cons-
truire", sau mai bine de a desilvarsi opera de distrugere a
ordinei capitaliste". El are deci dreptul de a confisca, a re-
chiziliona, a sechestra" s'apoi puterea de a oblige diversele
ramuri de industrie §i corned de a se federaliza de a Iua masu-
rile necesare privitoare la productie, la repartijia bunurilor si
la resursele financiare ale administralier. El are $i obligafiu-
nea de a prezenta consiliului comisarilor pentru legiferare toate
proectele de legi, precum si tot materialul necesar privind viaja
§i activitatea econotnicii nationalo".
Acelas decret mai prevede ca toate instituliile in fiinja
de economie nalional5, sunt puse sub controlul Consiliului e-
conomic, el avand dreptul sa Melt modificarile gt transformiirile
ce va soca necesare".
La inijiativa acestui Consiliu §i In baza proectului °Ica-
tuit de el, comisarii prin decretul dela 3 Ianuarie 1918 infiin-
jeazii consiliile economice regionale si locale in vederea or-
ganiz5rii §i indrumarii viejii economice provinciale $i locale,
pe cars le pun subt controlul consiliului superior.
Activitatea acestui consiliu, precum §i a numgroaselor con-
silii economice provinciale, se desfilsurii in marginile ideolo-
giei §i patimilor bolsevice. Specialistii", Carl fac parte din el
n'au dealt vot consultaliv. In Coate chestiunile supuse delibe-
rarilor lui triumfa totdeauna voinja celor cars urmaresc distru-
gerea ordinei vechi §i anarhizarea complete a viejii economice.
Larin, presedintele consiliului §i faimosul demagog, lipsit de
once judecata §i condus numai de ura lui de class si de se-

www.dacoromanica.ro
 VIATA ECONOMICA. 287

tea de a distruge, este pentru completa i cat mai urgenta na-

tionalizare a tuturor intreprinderilor economice, industriale, co-
merciale, financiare, de transport etc. §i pentru desavarOa so-
cializare" a tuturor mijloacelor de produclie. La indemnul lui
§'a tovarhilor sal, in fel de instruiti", Consiliul procedeaza in
curand in nationalizarea unei serii infregi de intreprinderi §i
pregate§te de zor terenul in vederea decretarii nationalizarii
complete §i definitive.
lar ca prjmii masura a monopolizarii comertului el suge-
reazil §i comisarii decreteaza, la 6/19 lanuarie, ca nici un fel
de' produs sau marfa nu va mai putea fi importata sau expor-
tata Mai autorizatia (permisul) comisariatului de comert si in-
dustrie, acesta putand sa conNie §i sa considere drept contra-
bands marfurile importate fare permis".
Ca §i guvernul comisarilor, Consiliul superior economic
se osteneVe' sa lanseze cat mai multe decrete, pentru ca or-
dinea veche economics sa fie cat mai degraba lichidata i in-
locuitii cu ordinea" economics bol§evica.

Haos . . .

Acesta este regimul vietii economice de subt stapanirea

bol§evica.
La tetra mujicul bun §i bland, sgaltait de instinctele sale
i impins de violenta sa pasiune dup5 pamant, acum dupii ce
a intrat in posesiunea lui, nu §tie sau n'are ce face cu el. Ma-
cinat de sfortarile facute, trudit de razboi, zapacit de lozincile
revolutionare i tentat sa creada ca din moment ce nu i-se
mai cer impozite §i alte indatoriri dare stat, ar putea teat i
fora munch', el plute§te in vag, se sbate in nesiguranta i lash'
sa zacatotul in paragina, in grija fatalitatii, subt scutul desti-
nului. Dar pe de altS parte el n'are nici utensilele trebuin-
cioase, ii lipsesc instrumentele necesare pentru lucrarea pa-
mantului.
La ora§e §i'n regiunile industriale e un complet haos.Aci
guverneaza avalanvi de comitete biurocratia bol$evica
§i turmele majoritare sunt conduse de o sums de indivizi in-

www.dacoromanica.ro
288 VIATA ECONOM ICA

drrtzneji §i violent', de o seams de firi insillbStacite, de ni0e

creeri infierbantati, de un numrir de capete ireale, fantaste 5i
lipsite de once contact cu realitatea. Ajuni stilp&ni pe uzine
ei se luptii sa stoarcii din acestea totul fare a-i da ceva in
schimb Si MCA a-i asigura posibilitMile de productie. Cer si
smulg salarii fantastice $i cand uzina nu mai are de unde le
da, ii cer slatului, ai arui proprietari se socot. Pun la munch'
pe fo§tii 'patroni §i cand ace§tia refuza sa le implineascii po-
runcile, ei sunt ittrati in fata comitetelor, baljocoriti, batuti sau
suprimali simplu §i pur fara a mai fi tradu§i in fata Tribuna-
lelor revolutionare sau a consiliilor de combatere a contrare.
volutiei, prezidate de sanghinarul Peters. Burghezia a luat lo-
cal regimului Wrist in ochii masselor. Ea e atacatil, lovita gi
prigonitrt parch' cu o ura $i mai mare, deli a dat atalea jertfe
pentru cucerirea libertatii pe seama tuturora.
Chile ferate sunt in piing debandadii. Ele sunt acaparate
§i devastate de mantalele sure, cari fug dela front $i cad asu-
pra ora§elor §i satelor ca o ploaie de lacuste, ca o hordil de
Wad pustiind tot ce gasesc in cale.
Plehanov, socialistul, luptStorul fanatic pentru stalul-mo-
nopol $i pentru regimul colectivitatii, omul care cerea guver-
narea ideals prin popor si pentru popor", opus biurocratiei
lariste, care refuza sa actioneze, prin popor", der pretindea ch.
lucreazii pentru popor", vSzand tot aces! furnicar de comitete,
de dezertori dela munch si dela datoria de a-§i apara si manful
Cara, de uciga§i ai revolutiel si de distruglitori a tot ce inseam
na o putere de productie, a putut in marea lui deziluzie sa
schimbe chemarea lui Marx strigitnd acestei turme: Dezertori
din toale facile uniti-v5"!
Iota rezultatul aplicarii programului integral a lui Marx si
Engels
Regimul sovietic n'a dat decal mina §i foame. El e un
regim de jaf, de distrugere, de perpetua amenintare §i de stinge.
E regimul sclavilor, liberati peste noapte, al dezertorilor §'al
hordelor, cari refuza sa se pima subt pavgza autoritritii, cari
nu vor salt creieze o ordine legalh $i cari nu inteleg sa se
supunit decal instinctelor de distrugere *i de dririlmare. E re-

www.dacoromanica.ro
 .lam

.... ... 7-;:-' . r"---.../gr

31i.. I 5111ci.:.
. A ....* .1......
..
: ..--4- ,
4..4i
14 a ili , Z

.
4."--
-
----
i

-,
A ...
'-...--, .4--:.;--A' '")4.
-:
.:. -:".-: ---- -- -..1..t.
.-.,..._ ..,-..ki 51,N.X.
e'...- 've. _

:;4.6.z. ,1;j: el I ...:1'.., '' K.-

,.
scl..if '?''' i.Ve/.',...
7'...1'N it? '-'real.'":411661
'.
v.- fik, ' '... ,,,,,'7 -' s".K:4 :MA

PORTUL SAMARA.

www.dacoromanica.ro
 VIATA ECONOMICK 289

gimul aventurierilor indigeni $t streini, du§mani ai patriei ruse.

Unde ai cum va sfar0 aceasta fated experienta, s'o spuna cei
cari au indrazneala profetiei!
Noi martori ai acestui spectacol constatam cu card uti-
flail se poate prabu§i o We& un popor §'o civilizatie.
Nu de o revolutie socials, nu de aceasta paganeasca ai
precipitate transformare avea nevoie Rusia, care nail formase
Inca o burghezie, o class de mijloc complete, dar care dispu-
nea totu de o armata destul de puternica burgheza pentru a
putea face din revolutia politica din Februarie 1917 un punct
de plecare pentru noua evolutie, lee& pacinica, sigura §i pros-
per& o temelie solids a noului slat rus. Populatia din imperiul
tarilor avea nevoie Inca de lumina, de ajutorul marinimos al
culturii, de marile daruri ale disciplinei suflete0, de pavaza
clar vazatoare §i protectoare a autoritatii, de Indrumarea ratiu-
nii cumpanite, pentru ca dupe prab4rea regimului larist, a§a
de putin prevazator §i urat de toll, ski se poata proceda la con-
solidarea nouii stari de lucruri, la alcatuirea §i indrumarea
unui regim democratic, infelept *i real. 0 colaborare a tuturor
celor cu dragoste de Para §i cu grije pentru intarirea §i pros-
perarea ei, o intelegere intre conducatorii sociaNti §i burghezi
cu escluderea avi de fatalei lupte de class, cu ccnsecintele
ei a§a de funeste, o armonizare inteleapta a tuturor marilor
interese, o uniune sacra a tuturor celor cari au luptat §'au in-
frant tarismul, ar fi putut inconjura debaclul, iremediabilul
dezastru de azi.
Neprevazatori, orbi, incon§tienti §i criminali au fost cel
cari au condus destinele acestei cari subt regimul Wrist, cad
ei au ignorat constant realitatea, au incalcat libertatile publice
§i individuate, au neglijat a'au oprit sa se dea acestei populatii
o educatie politica §i social& o con5tiinta, o discipline a su-
fletului.
Dar dace oamenii knutului tarist 4i au partea for de cum-
plita vinoviitie nu mai pupil constatam ca martori ai evenimen-
telor deaci ca o vinovatie tot a§a de mare apasa §i sufletele
acelor conducatori, fie de dreapta sau de stanga, fie burghezi
sau sociali§ti, cari de dragul popularitatii sau tentati de moda
19

www.dacoromanica.ro
290 VIATA ECONOMICA

democratiei on r5pili de visuri si ademeniti de doctrine i chi-

mere au rasa' friinele din mans, au rupt contactul cu realitatea,
au tolerat i Incurajat toate apetiturile §i s'au lasat terorizati,
debordati §i infranti de instinctele colectivitatii.
Astazi oricat ar regrela §i °Hat ar vrea sa intoarca su-
flarea furtunei, ei n'o mai pot face.
Raspunderea pentru haosul de azi, pentru nefericirea a-
cestei tari o au toti conducatorii ru§i §i mai ales toll guver-
nanlii ei, pentruca ei au fost deopotriva robii prejudecatilor, ai
unei gandiri vra5ma$e realitalii §'ai incapatangrii de a crede or-
be§te in solutii, cart n'au fost trecute prin retorta ratiunii §'a
experientii. Ei sunt cu totii Rui i deaceia i bol§evismul e,
din fericire pentru civilizalia *i saniitatea umana, o board spe-
cifics a Ru§ilor Si limitata escluziv la hotarele Rusiei.

6101.9629.9

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XVI.

Februarie 1918.

Razboiul" comisarilor cu Romania

Parerea preset. Ce spune norodul. Ostilitatea celorlaili. Prlkaz penfru

agentil guuernului roman. Ostatic. Acflunea lui Rakovsky. Samoohrana.
Voluntarli continua a se fnscrie. Voluntarul Gheorghe Munteanu. PACE'A
CU ROMANIA. Vsem, vsem, vsem. RAZBOIUL CU UCRAINA. Donul ce-
death si el. Sinuciderea lul Kale din. Moare st Kornilov. Dutov se retrage
fn Turkestan. Lupta din Finlanda.

Neprimind nici un raspuns din partea Ouvernului Roman

la ultimatul dat diipa eliberarea ministrului Diamandy, comisarii
printr'un comunicat publicat la 13!26 Ianuarie in oficiosul bol-
§evic declare razboi Romaniei pentru motivele expuse de Lenin
§i Zalkind Corpului diplomatic cu ocazia interventiei dela J.
lanuarie.
Prin acela§ comunicat Sovietul confisca tezaurul oligarhiei
romane", depozitat la Moscova §i declare ca it va restitui poporu-
lui muncitor roman" atunci cand acesta va scutura jugul oli-
garhiei opresoare".
Odata cu aceasta comisarii repeta anatema", aruncata
asupra generalului Scerbacev, comandantul armatelor ruse de
pe frontul roman, intovara§it cu oligarhia romans" §i pe care

www.dacoromanica.ro
292 .RAZBOIUL" COMISARILOR CU ROMANIA

oricine si oriunde it va putea ucide", el fiind dusman al

poporului" (vrag noroda) si pus in afara de lege" (vnye
zakona).
Comunicatul in incheiere adverlizeaza pe ministrul Roma-
niei cif ... Rusia gasindu-se in stare de razboi cu Ora, pe care
o reprezinta, sa priraseasca de urge* Petrogradul".
Ministrul Romaniei refuzand sa is act de .comunicatul"
comisarilor, acestia inmaneaza la 16/29 lanuarie printr'un de-
legat special si-i cer ca in termen de zece ore sa paraseasca
Rusia.
Diamandy trebuind sa piece incredinjeaza cu protectia su-
pusilor romani pe ministrul Franjei, tar pentru cazul ca si acesta
va fi nevoit sa piece roagrt pe ministrul Norvegiei sit protejeze
pe cetatenii romani.
In aceasta vreme Basarabia, a carei autonomie fusese pro-
clamata la 22 Octomvrie 1917 de cake congresul soldatilor mol-
doveni $i care fusese declarata la 2 Octomvrie 1917 de calre
Slain! TcYril, numit de acelas congres al soldatilor, republics
autonomy ", apartinand Republicei federative ruse, este incalcata
mereu st jefuita de bandele de dezertori, can fug dela front sau
sunt aruncati peste Prut de armata romans.
Populajia pacinica a Basarabiei cere ajutorul aliatilor si
al Romaniei Impotriva jefuitorilor. Consiliul directorilor generali,
un fel de guvern al republicei dintre Prut si Nislru si o dele-
gajie a Sfatului Tarii cer la Iasi intervenjia arm atei romane
pentru restabilirea ordinei.
Bolsevicii afland de aceste demersuri se napustesc cu
furie asupra Chisineului, pe care-I devasteaza necrutand nimic,
furs fondurile comisiei interaliate de aprovizionare, aresteaza
pe cativa din directorii generali, o parte a membrilor Sfatului
Tarii si un numar de voluntari ardeleni, veniti sa ajute pe frajii
basarabeni. Multi sunt osanditi la moarie.
Guvernul roman gasind ea trebuia sa raspunda apelului
desnadajduit al populatiei Basarabiei hotaraste sa trimitri, la 13
Ianuarie 1918, divizia 11 subt comanda generalului Brosteanu,
care intrand in Chisineu reuseste sa restabileasca degraba or-
dinea in aceasta veche provincie moldoveana.

www.dacoromanica.ro
 ,RAZBOIULa COMISARILOR CU ROMANIA 293

Ciirturarii ru$1 f5r5 deosebire de par lid au cuvinte de

inver$unat5 pornire impotriva acestui act $i inregislreaza cu mare
satisfactie protestul", pe care pre$edintele Sfatului Mil, Ivan
Constantinovici Inculetz" it ridic5, cum spun gazetele in contra
invaziei armatei romane".
Dar la 24 Ianuarie 6 Februarie 1918 Sfatul Tarn intr'un
elan de suprem5 con$1iint5 proclamii independents Basarabiei
smulgando din ghiarele vulturului cu dou5 capete, care o ra-
pise acum un veac $i mai bine dela sanul maicei sale. lar
directorii generali de pane acum devin Mini$trii Republicei
Moldovene" dintre Prut ai Nistru.

Parerea Presei. Ce spune

norodul. Ostilifatea celorlalfi.
Presa vorbe$te deja de r5zboiul Ruso-Roman", fare
ins a inregistra vre-o batalie sau vre-o Infrangere dintr'o parte
sau alts. Cad r5zboiul acesta se face mai mull intre comisari
$i Romania, el e un rozboi de vorbe. Dezertorii risipiti prin
Basarabia n'au, dupi inirarea armatei romane mai ales, deloc
de gand s5 se angajeze inteo b5t5lie cu aceasta, ci doar se
grabesc ceva mai bine decal inainte, ajulati poate in graba for
$i de oarecari ustensile ale osta$ilor romani, de a trece Nistrul.
In articolele $i reportajele din presa bol$evica, scrise in
bun5 parte de condeie nepravoslavnice, Romania e injurata in
sill curat bol$evic pentru raptur, pe care it face ocupand Ba-
sarabia ai pentru barbaria", de care a dat dovad5 comanda-
mentul roman arestand pe onusafirlia nemti on in fine pentru
indelicateta de a refuza sh' admits ca soldatii s5-$i petreaca
vremea ... in mitinguri $i nu in tran$ee.
Ziarele burgheze $i cele socialiste (nebol$evice. Bol$e-
vismul nu e socialism I) ca Na$e Slovo" (fost5 Ruskoe Slo-
vo"), Ruskii Viedomosti, Zaria Rosii" (fost5 Utro R.), Volj-
skoe Slovo" (din Samara), atata cat $i cum mai pot ap5rea,
inregistreazA f5r5 comentar conflictul dintre comisari 9i Romania.
Critics Ins in accente pline de violent protesteazii fart' ail
9i
alege termenii impotriva invaziei armatei:romane",in Basarabia

www.dacoromanica.ro
294 RAZBORIV COMISARILOR CU ROMANIA

advertizand guvernul roman ea in privinta ap5r5rii $i conserviirii

p5mantului rus" cet5tenii Rusiei inteleg sa fie perfect uniti.
Odinioara un gazetar rus, Victor Toporov, fost redac-
tor la Recta, ziarul lui Miliukov, ii spunea profesorului Ni-
colae lorga, la Valeni, in 1912, c5 democratic" ruse ajungand
la putere va restitui Romaniei Basarabia,r5pit5 de regimul
larist ". Nimeni lush' aduce aminte ast5zi de aceast5 f5g5-
duial5 $i nici o gazet5 burghez5 sau socialist5 on de all nuant5
democratic5" nu mai sprijineste acest drept sacru al Romanilor.
E interesant Ins ce se vorbe$te in mitinguri pe aceast5
chestie. Comisarii sau agentii sovietelor ataca fire* Romania,
dar oratorii neoficiali, 151m5citori ai opiniei publice, expresie a
gandurilor si psicologiei comune se ridic5 impotriva r5zboiului
in general $i deci $i impotriva r5zboiului cu Romania, intrucat
socialismul, dupa p5rerea tor, exclude acest instrument bur-
ghez in tran$area conflictelor internationale". Ei critics penlru
aceast5 inclilcare a crezului socialist" pe comisari $ i cer s5 caute
a tran$a conflictul cu Romania dupti prevederile codului soci-
alist, neuitand nici de importantul articol al samoopredeleniei"
(autodetermin5rii). Multi din acesti oratoria $i foarte multi din
cei care-i ascult5 au fost pe frontul roman $i au trecut prin
Basarabia aducand cu ei $i oarecari amintiri, producatoare de
friguri. Ei fac m5rturie c.5 majoritatea populatiei din Basarabia
e romaneasc5 (moldovean5), ca armata romaneasc5 nu seamii-
na de loc cu cea ruseasca si ca nici decum nu se poate glu-
mi cu ea. Dach. Basarabenii vor sa triiiasc5 liberi sau sa se
uneasc5 cu Romania, n'au decal s'o fac5 1", spun aceste glasuri
din popor. No ladno 1" (fie, bine I), raspund indiferent, fumand
mahorc5 cei cari ascult5 $i can idee nu au in ce colt al lumii
e Basarabia... $i dace Lenin propovedue$te autodeterminarea
popoarelor 91 pacea, atunci el trebue sa puns cap5t razboiului
cu Romania $i sa faca pace cu ea,, cact poporul scapat abia
dela riizboi nu mai vrea s5-1 inceap5 din nou ", mai 15muresc
aceste glasuri. Tak i est 1 Doloi voina 1" (a$a e, jos r5zboiul),
intareste unanimitatea celor prezenti.
Nu a$a judec5 lush' cei cari au fost deprin$i cu gloria $i
m5rirea de alt5 data a Rusiei. Carturari, negustori, vechii ofi-

www.dacoromanica.ro
 -RAZBOIUV COMISARILOR CU ROMANIA 295

Jeri, despoiaji de epolejii lor, uita cumplita mizerie morale $i

materialii, la care i-a adus regimul sovietic pentru a se preo-
cupa aproape numai de instrainarea" Basarabiei si intentiile
Romaniei de a $i -o anexa". Prieteni 'Ana eri cu acesti oa-
meni, astazi ei si-au denuntat simpatia fate de cel ce scrie
aceste randuri. Insasi gazda la care locuesc, o stranepoata a
unui colonel sarb si sojie azi a unui colonel cazac, se uita
crucis la chiriasul ei $i cu un fanatizm demn de un Krijanici,
intaiul propoveduitor si intemeietor al slavofilismului in Rusia,
izbucneste in ocari si blesteme la adresa Romaniei cand afro
din ziare ca armata romans ar fi inaintand spre Odesa. Ma
sinucid, striga ea plangand si facand gesturi dezordonate de
nebuna isterica, in clipa cand Romanii vor ocupa Odesa 1 ".

Prikaz pentru agenfii

guvernului roman.
Neputinciosi de a mai inchega pe dezertori si oardele,
dedate in jaf, intr'o armata capabila de a rezista disciplinei,
avantului $i entuziasmului ostasilor romani ca si moldovenilor,
dornici de libertate, ahtiati de ordine si hotarali de a se reuni
cu patria mama, comisarii continua razboiul de vorbe si ame-
ninjari. Trojki adreseaza garnizoanelor din Rusia un ordin sem-
nat si de generalissimul" Krylenko, prin care porunceste... ca
Regele Romaniei sa fie arestat on unde va fi Ostia. lar sovie-
tul ordona ,ca toll agenfii guvernului roman aflatori pe pa-
mant rusesc sa paraseasca in 24 de ore republica sovietelor.
Cei cars nu se vor supune vor fi arestaji si trimisi la inchi-
soare sau internati in lagarele prizonierilor, iar cei cars vor fi
prinsi ca lucreaza impotriva regimului sovietic vor fi impuscajl
pe loc (na mestye)". In continuare acest decret spune ,ca vor
fi esceptionali de sub rigorile lui numai muncitorii romani
(dezertorii I), cars vor fi primiji si trataji cu dragoste frajeasca
de tovarasii rusi si can vor gasi adapost oricand pi oriunde
in republica sovietelor. Nu vor fi insa in nici un chip crufaji
burghezii si oligarhii romani, ei urmand a fi trataji la fel cu
agenjii guvernului Romaniei".

www.dacoromanica.ro
296 RAZBOIUL* COMISARILOR CU ROMANIA

Ostatic ...
In baza acestui ordin comandantul militar local, care a
trecut $i el In slujba sovietului, declare pe cel ce scrie aceste
randuri cu Incepere dela 1 Februarie 1918, ostatic al soviete-
lore si-i trimite vorba sit fie gala pentru a fi internal in la-
garul prizonierilor".
Toti prietenii" de pane eri aproba dispozilia nacialni-
cului" sovietic. Numai un advocat, bine cunoscutul S. St., se
indigneaza impotriva acestei masuri. El e armean de ori-
ging, cunoaste Romania, a vizitat capitala ei pi vorbeste si azi
binisot romaneste. Ingrijorat de soarta noasira S. St. insists sa
ne refugiem in casa lui si sa slam acolo, ,pane se va mai po-
toli furia comisarilor". Tot a doua zi el ne viziteaza, pentru a
vedea ,dace mai suntem liberi ".
Spre norocul nosiru un voluntar Adam Gusan ne
aduce to aceste zile dela comandamentul Volunlarilor din Kiev
niste documente salvatoare. Ele ne decreteaza drept misionari
ai Crucii Rosii internationale" si poarta pecetea acesteia $i
semnatura sefului secjiei pentru Rusia, pe care numai not o
putem descifra (e a colonelului P., comandantul voluntarilor).
Stapani pe aceste documente si mai ales pe stampila, cu care
sunt prevazute, vom reusi poate sa rezistam pe pozilie. 0 stam-
pila face mai mull ca o armata in lumea bolsevicilor analfa-
beji. tar stiutorii de carte ne vor lasa, probabil, in pace pentru
motivul ca. misionarii Crucii Rosii sunt internationali 5i... nemti,
pe cart bolsericii ii respects deopoiriva.

Actiunea lui Rakovsky.

Actiunea impotriva Romaniei o dirijeaza vechiul ei vras-
mas, faimosul bulgar Rakovsky, care ca Mafia aventurieri, sar-
latani si escroci reuseste sa ocupe un loc de frunte in aceastri
Ora de orbi ... La inifiativa si cererea lui, Trofki, cu care se
cunoslea de multa vreme, consimte sa infiinfeze un Inalt co-
legiu pentru chestiunea romaneasca", pe care-1 detaseaza pe
langa comisariatul externelor $i in fruntea lui numeste ca sef

www.dacoromanica.ro
 RAZBOIUL COMISARILOR CU ROMANIA 297

pe Rakovsky insu$. Ajutat puternic de Soviete, acesta se pune

pe treabli, agit5, scrie, lanseaza manifeste, publicii articole in
gazete in contra burgheziei $i capitaliVilor romani" $i mai ales
se sile$te sil inchege din dezertorii streini ai armatei romane,
treculi in Rusia, o armath revolujionara" avand misiunea de
a libera Romania de sub jugul oligarhiei", dar in realitate de
a lfirgi hotarele Bulgariei infeudand in cuprinsul acesteia ...
$i Dobrogea romfineasca.
Acest colegiu" mai are $i rolui de secile a ohranei bol-
$evice. Agenjii lui, in frunte cu $eful", vaneaz5 in loath* Rusia,
dupil burghezii $i oligarhii romani", pe care-i aresteaz5, ii
aruncii in pu$c5riile sovietice, ii tortureaz5 $14 amenini5 cu
moartea.

Samoohrana.
Dispozijia noastra in aceast5 situajie poate fi u$or ghi-
cit5. Ostatici ai bolsevicilor, ameninjaji de a pierde orice le-
gatur5 cu comandamentul voluntarilor, terorizaji de perspecti-
vele intunericului din beciurile ohranei sovietice $i a epuiz5rei
oric5ror resurse de trai, indignaji de tradarea acestei Rusii,
care se preg5te$te sa"-$i str5pung5 pe la spate aliata de pant'
ori, ne mentinem $i ne ajutam cu ce ne poate da destinul in
astfel de imprejurari. Insiircinati de comitetul de case' (do-
movoi comitet) s5 facem de paz5 (samoohran5) tot a doua
noapte imprejurul casei noastre, plimbandu-ne cafe dou5 ceasuri
in pustiu, in ger $i intuneric, darzul $i credinciosul meu tovar5$
de suferinia, soldatul voluntar O. P., nu odat5 i$i descarcii
aceast5 dispozijie adancind cu patul armei coastele talharilor
nocturni sau f5cand s5 flue pe la urechile acestora plumbii, ple-
call din jeava armei sale.

Voluntarii continua a se inscrie.

Citiforul acestor insemn5ri crede, probabil, ca prizonierii
ardeleni aflatori in Rusia, in aceste imprejur5ri, cane ciclonul
ro$u face ravagii teribile asupra acestei pH §i cand comisarii

www.dacoromanica.ro
298 -RAZBOIUL" COMISARILOR CU ROMANIA

§i descarcii avalan lor de oc5ri i trimet s5geti otr5vitoare

lasupra Romaniei, stau nep5s5tori sau resemnati in lag5rele lor.
Nu. Ei tin contact viu 0 azi cu delegatii guvernului roman. Multi
din ei cer i azi s5 fie trecuti pe lista voluntarilor .0 trimi0
la Tara Romfineasc5a. Astfel Petru Nacea, Ion Glava, Ion Vuc
din Calnic, Pavel Bloc 5u, Achim Vit din Valea Paii, judetul
Cara$ Severin, Nicolae Marginean din F5g5ra§, Ion Neamtu din
Tolaj, judetul Arad i allii veniti de curand dela tare se inscriu
voluntari i incredintali c5 nebunia bolevic5 s'a sfar0 de-
grabs", ei se imbarc5 in trenuri §i inarmati cu documente, pre-
vazute §i azi cu §tampila Corpului, pleac5 spre Romania, In
credintali c5 vor putea patrunde printre cordoanele bol§evice
i ajunge la tint5.
Cu &Pi 0 mai ales cu cei din districtele invecinate in-
tretinem o intense corespondent5, pe care o facem sa ajung
la destinatie prin intermediul unor trimi0 speciali. Ilisati liberi
de calre bo*vici, prizonierii no0ri tree din district in district,
din voloste in voloste §i se intalnesc cu frail de ai lor, c5rora
le duc cuvantul §i indemnul delegatilor guvernului roman.
Sdrobiti de munc5, chinuiti de necazuri, de foame §i de
boli, multi din ace0i prizonieri ajung in spitale. Noi ajutati de
biletul Crucli Ro0i" reu0rn sä p5trundem in ei i sii be ducem
un cuvant de inbtirb5tare, care be face mai mull bine decal
tratamentul §i hrana mizerabila din spital.

Voluntarul
Gheorghe Munteanu.
Intr'unul din aceste spitale sunt martorul unei scene ce
nu voi uita nici odat5. Un tanar ca de vre-o 25 de ani, palid,
cu fata supt5 §i cu ochii dizuti adanc in orbite §i chinuiti de
friguri, intins pe un pat siirgeacios i murdar din coltul slang
al unei camere strimte i piing de betegi imi face semn sii
ma apropiu.
Domnule, incepe el, cu voce optit5, stins5 §i intrerupt5
de lungi popasuri, eu am s5 mor. M5 gandeam de mull sii
intru voluntar in armata romans, da n'am reu0t ca sunt beteag

www.dacoromanica.ro
 RAZBOIUL- COMISARILOR CU ROMANIA 299

de mai bine de un an. Dumneata, dace vrei sa-mi faci un bine

Si sa-mi usurezi sufletul scrie-m5 voluntar. 0 s5 mor mai It-
nistit asa ... Si df c5 ii ajunge candva acasa vedea pe
p5rintii mei sä le spui c5 am murit ca ostas roman ... Dad'
or afla de asta n'are s5 le para aka r5u de moartea mea.
Fata bolnavului se impurpureaz5 si svacneste sub focUl
unor pete ro$ii, iar in ochii lui ard, jucand ca inteun izvor, la-
crimile, apa sfanta pornita din adancul sufletului.
Am deabea puterea s5 scot din buzunar lista voluntarilor.
Cu mana tremurand5 ii scriu numele : Gheorghe Mun-
feanu §i langii el trag o cruce. Bolnavul se indreapla pe pe-
rind, se sforteaz5 s5 se ridice si pune radios degetul pe cruce.
Senin $i usurat ca dup5 cuminec5tur5 el isi lash apoi greu ca-
pul pe perna. II intreb de adres5, dar nu mai are grai. Fata
pare a-i fi luminat5 de strafulgerarea unei raze divine, iar ochii
parch -1 rad.
Voluntarul Oheorghe Munteanu era in agonie, el murea
fericit cad devenise ostas roman.
Doctorul spitalului se apropie de pat $i nu -$i poate reline
nici el lacrimile cand afla de cele petrecute. Tremurand imi
strange mana si balbAe incet: Ce eroi aveli D-voastrit I".

OLK700000 00000000

www.dacoromanica.ro
 Pacea cu Romania.
Vsem, vsem, vsem.

De ce-or fi declarat bol$evicii razboi Romaniei, nu ne

putem nicidecum Ittmuri. Pentru a le fi pe plac nemfilor?
Pentru a arata ca sunt tari ? Pentru a provoca o diversiune $i
a -$i int5ri astfel regimul ? Pentru Basarabia ? Din motive pa-
triotice, imperialiste sau sociale ? Pentru a salva o sums de
tovarhi Pentru a desfide lozinca for curent5 : autodeterminn-
rea, de care fac atata caz ? Enigma 1
La fel de nedumerifi r5manem cand afl5m c5 bol$evicii
au incheiat pace cu Romania. Abia de pufin5 vreme Mura-
viev, comandantul 410i ro$ii, instalat in Kiev, dup5 cucerirea
$1 devastarea lui, ameninfa Romania cu pumnul de fier al
revolufiei ruse", dac5 ea 1) nu va evacua imediat Basarabia,
2) nu va pedepsi pe uciga$ii lui Ro$ial5 (1), 3) nu va 15sa li-
ber5 trecerea armatelor ruse peste teritorul ei $i al Basarabiei
$i 4) nu va extrada pe generalul Scerbacev" $i spunea arma-
tei romane, in aprobarea tuturor comisarilor $i a vechilor $i
noilor imperiali$ti ru$I, despre care aflase c5 ar inainta spre
Odesa, c5 mai degrab5 va preface acest or in cenu$e (na
pepelia), nel5sand sti riimanli din el piatril pe piatra (kamen na
kamnia), decal s'ajung5 in manile burghezilor romani1"
...Dar iala c5 dup5 o declarajie de r5zboi pi nici o ba-
Valle,dup5 cateva armistiliuri $i foarte multe ameninfttri, dup5
o cumplittt furtun5 intr'un pahar cu spa, guvernul bol$evic prin
emisari autorizafi discut5 cu delegafii generalului Averescu,
col. R5dulescu pi *Han Cadere" $i se gr./these s5 incheie
pacea cu Romania inainte de a li-se Vila aceasta posibilitate de
ctitre nemfii, cari inconjurand Basarabia coborau spre Odesa.
La 25 Februarie 1918 gazetele ruse$ti publics urrnaloarea
radiogramil :

www.dacoromanica.ro
 RAZBOIULa COMISARILOR Cu ROMANIA 30i

Tarskoe Selo (Palatul de Luna). Berlin, Viena, Paris,

Constantinopol, Sofia si la tot i, la tofi (vsem, vsem, vsem.). Sta-
tut major revolulionar comunica aceasta telegrams, primita din
Odesa pentru a o face cunoscuta lumii intregi :
In Odesa s'a incheiat pacea cu Romania. Condifiile puse de
guvernul sovietic si acceptate de cake Romania sunt urmatoarele:
1. Romania se oblige ca in decurs de 2 luni sa evacueze
Basarabia, inclusiv Benderul.
2. Teritoriile evacuate vor fi succesiv ocupafe de cake ar-
mata msg.
3. Administrafia trece in mainile organelor civile autonome.
4. In fiecare oral se va forma din sanul populafiei locale
milifie pentru apararea intereselor locuitorilor.
5. Guvernul roman declare ca nu se va amesteca in afa-
cerile interne ale populafiei basarabene.
6. Guvernul roman va pane in libertate pe tofi prizonieril
si arestalii rusi atat politici cat $i pe cei definufi pentru delicte
comune, fiind stabilit di sub pretext de infracfiuni comune au
fost arestafi numerosi delicvenfi politici.
7. 0 comisie, alcatuitti din doi delegafi rusi si doi romani,
va lamuri si rezolvi conflictul dintre Rusia si Romania.
8. Romaniei i se recunoaste dreptul de a-si apara depo-
zitele din Basarabia si pe cetafenii siii, aflatori in aceasta pro-
vincie, cu armata sa.
Autoritafile locale primind aceste condifii au avizat gu-
vernul roman ca le accepts din parfea for si an mai ad'augat
aceste dour' puncte :
1. Imediata evacuare a districtului Akerman de care ar-
matele romfine.
2. Complecta amnestie dezertorilor si delicvenfilor politici
romani.
Inallul Colegiu (i. e. Rakovski I) pentru afacerile romane
e incredinfat ca guvernul roman va primi aceste doua puncte
si in consecinfa pacea intre Romania 5i guvernul sovietic va fi
asigurata. Vicepresedintele stalului major Regional: Sirokovici.
Intrucat corespunde adevarului aceasta radiograms, nu
putem sti.
0000000000000000

www.dacoromanica.ro
 Waboiul cu Ucraina.
Dupe cum am vilzut, guvernul bol$evic ceruse prin Trojki,
Radei (dietei) ucrainiene, in Decembrie, sa-i dea concursul in
lupta contra Donului $i in orice caz sa lase sa treacti peste
teritorul ei trupele sovietice, trimise in contra rebelilor" lui
Kaledin gi sa impiedice pe cazaci gi contrarevolufionari" sa
ajunga in republica din sudul Rusiei.
Raspunsul Radei n'a fost satisfacator, el inconjura ches-
tiunea, care-i interesa in primul rand pe comisari gi vorbea
exclusiv numai de reintrarea trupelor ucrainiene in Rusa Mica. Iar
Petliura, comisarul razboiului in guvernul republicei ucrainiene,
printeo note cominatorie cerea lui Krylenko sa elibereze fare
intarziere pe ofiterii $i soldatii ucrainieni arestaii gi sa-i lase
sa se inapoieze imediat in Ucraina.
In faja acestei atiludini, pe cand secrelariatul general al
Radei se pregatea sa convoace Constituanta ucrainiana, Con-
gresul national al sovietelor din Ucraina, intrunit la Harkov, se
declare drept singurti gi unica putere pentru intreaga republicti
ucrainiana. Iar sovietul dela Moskova trimetea si punea la dis-
pozijia comitetului executiv sovietic dela Harkov un numar de
3000 de gardi$ti ro$ii, jru$i sub comanda faimosului colonel
Muraviev, fost director de polifie sub regimul jarist $i coman-
dant militar al Petrogradului dupe lovitura bol$evica, pentru a
porni in contra Radei.
Ciocniri de mai mici proporiii se intampla intre gardi$tii
ro$ii $i intre haidamaci (nume imprumutat dela haiducii Ucra-
inei de odinioara, cari luptau impotriva boierimii $'a coloni$tilor,
adusi aici de jari $i mai ales de Ecaterina II), aparatori ai in-
dependenjei Ucrainei $i partizani ai Radei.
Cum ins nici Rusia Mare nu mai avea o armata gi nici
Rusia Mica $1 cum comisarii credeau ca vor putea cuceri Ucraina
$i cu obicinuita armata de propagandi$ti sovietici, se incearca

www.dacoromanica.ro
 RAZBOIUL COMISARILOR CU ROMANIA 303

si dintr'o parte $i din alta o impacare. Stalin, comisarul nationa-

litatilor, prime$te delegajia ucrainiana trimis5 in acest scop $i
tratativele incep.
In cursul acestor discujii Rada insil tine la 11 lanuarie o
$edint5 istoric5, in care se proclama complecta independenlfi
a Ucrainei $1 se hot5re$te continuarea luptei cu bol$evicii, pre-
cum $i continuarea tratativelor de pace cu Puterile Centrale.
lJniversalul (hot5rirea) Radei mai prevedea drept organ suprem
executiv a liberului stat ucrainian Soviet& minWrilor poporului
(soviet norodnih ministrov), care va funcjiona astfel pang in
adunarea constituantei ucrainiene. Pre$edinte al acestui Sfat
de mini$tria este numit cunoscutul socialist $i foarte popularul
profesor universitar, Gru$evski.
In faja acestui act al Radei, care reda Ucrainei hotarele
$i independenja ce avusese panfi la hatmanul Bogdan Hmel-
nitzki, discujiile cu Stalin se intrerup brusc §i delegajia Radei
aduce In Kiev declarajia de r5zboi a comisarilor, semnat5 de
Lenin, Trojki §i Krylenko.
Muraviev se indreapt5 cu armata lui spre Kiev. Sforleirile
Ucrainei $i ale lui Scerbacev de a alcalui o o$tire ucrainian
n'au' putut da rezultate. Imprejurarile nu erau deloc prielnice
pentru aceasta. Populajia lor5neasca §i muncitoreascii situlli de
razboi $i dornic5 de a fi staplinii pe p5mfintul oferit gratuit
de soviete 3i pe uzine, sta in mare parte pasiv5. Numai hai-
damacii, cari nu puteau fi consideraji ca o armata regulatA, spri-
jineau Rada $i n5zuinlele ei.
Subt aceasta ameninjare delegajiunea ucrainiana semneaz5
la Brest-Litovsk pacea cu Puterile Centrale, care e ratificatfi la
9 Februarie de Rada refugiatA din Kiev.
Dup5 lupte izolate $i mai pujin sfingeroase armata lui
Muraviev infra la 16 lanuarie in Kiev $'aici se incinge o lupta
pe viatfi §i pe moarte intre bol$evici §i sustiniitorii Radei. Cinci
zile dureazii aceasta incaerare, care se sfar$e$te cu infrfingerea
ap5r5torilor cetalii Sftului Vladimir $i cu cucerirea ei de cake
armata ro$ie.
Ce a urmat dupe aceasta biruinta a ro$ilor se asea-
m5n5 cu invaziile de odinioarii ale Pecenegilor, a armatelor

www.dacoromanica.ro
304 ,RAZESOIUL`g COMISARILOR CU ROMANIA

lui Andrei Bogoliubski $'a Tatarilor. Martorii oculari, veniti dela

Kiev, povestesc lucruri ingrozitoare. Au fost morli peste 6000
si r5niti mai bine de 10.000 de contrarevolutionarig, neflican-
du-se nici o alegere inire balrant $i tineri, intre b5rbati $i femet
si necrulanduse nici chiar copii. Au fost devastate si jefuite
magazinele, c5lcate si furate casele parliculare. Si nu s'au
crutat nici bisericile de straveche maretie ca: M5nastirea Cata-
combelor, Lavra, Sft. Sofia, din care s'au furat si s'au batjocorit
odoarele sfinte, s'au jefuit aurul si pietrele scumpe, iar preotii
si monahii au fost alungati, batutt si unii ucisi. Muraviev Linea
sa fie la inntillimea lui Muraviev spanzurittorula, insarcinat de
guvernul lui Alexandru al II-lea cu pacificarea" Lituaniei. Im-
pins inainte de liota, in fruntea ciireia se gasea, el trebuia sa
execute tot ce cerea aceasta si sä laude toale bravurile" si
barbariile oardelor ignorante, vindicative si male de sfinge.
Karamsin spunea despre oardele lui Bogoliubski, clind acestea
invadau si jefuiau la 1169 Kievul: Spre vecinica for rusine, in-
vingatorii uitara ch. erau Rusi. Timp de 3 zile nu numai locu-
!Mete particulare, dar si bisericile si manastirile, ba si templul
Sftei Sofii $i catacombele fur5 jefuite". Aceste cuvinte se pot
spune $i despre cei cari la 21 Ianuarie au invadat Kievul cu
adausul doar ca azi nici Mull si nici alte neamuri n'ar paten
face ce fac Rusii. Numai Rusi pot fi cei cari se preteaza la
astfel de cruzimi si acte de nebunie.
Ca s5 restabileasc5 ordinea si sa scape Ucraina de ban-
dele rosii, guvernul lui Orusevski, dup5 ratificarea pacii cu
Puterile Centrale, a cerut concursul armatelor germane si aus-
triate, cari intrand in Rusia Mica nu si-au batut capul numai
cu alungarea rosilor, ci poate mai mull cu earatul stocului de
cereale g5sit aci, precum si a altor produse ale bogatei Ucraine,
de care fliimandele Puteri Centrale aveau atata nevoie.
Bolsevicii infranti si alungati de germani, nu cedeaz5. Ei
organizeaz5 un razboi de guerilla (partizanskaia voina) impo-
triva ostasilor Kaizerului $i impotriva garzilor albe (haidamaci)
ale Radei, pe care-1 ajuta puternic guvernul comisarilor.
... Si astfel Ucraina e condamnata sa r5man5 ce-a fost in
cursul veacurilor : pilmtint scaldat mereu de sfinge si ingrhat

www.dacoromanica.ro
 .RAZBOIUL' COMISARILOR CU ROMANIA 305

cu oasele cetelor invrajmasite ce $i -au dal deatateaori intalnire

in cuprinsul lui.

Donul cedeazif *i el.

Sinuciderea lui Ka ledin.
Donul devenise pentru cei ce visau restabilirea ordinei in
Rusia 5i mantuirea ei oaza, spre care nazuiau sa strabata toll
cei cu dragoste de Ora.
La un moment dat se svonise ca sotniile cazacesti, puse
sub comanda lui Kaledin $'a generalilor Alexeiev si Kornilov
au palms adanc spre nord impingand regimentele rosii pane
dincolo de Harkov 5t Voronej.
Pe la incepulul lui Februarie insa o veste dureroasa igi
facu loc si cerni toate inimile patriotice ruse. Hatmanul Kaledin
s'a sinucis.
In scrisoarea, pe care a lasat-o la moartea §a, el lamurea
motivul sinuciderii: neinielegerea cu generalii Alexeiev 5i Kor-
nilov, cari, in deosebiri de vederi cu el, voiau o acfiune si'n
afara de regiunea Donului si'n tot cazul o aciiune mai energica
si mai intense ". In afara de asta Kaledin mai arras ca ostirea
sa, lipsita de provizii $i de material de rasboi, nu se poste atasa
decal de comandaniii cari o duc la izbandii, ceiace el nu mai
putea face".
Dupe moartea lui Kaledin, armata de subt comanda lui,
contagiata si ea in bung' parte de microbul bolsevic, se distrama
pe incetul 51 regimentele rosii cuceresc degraba provincia dela
Don cu orasele Novocerkask $i Rostov.
Noua provincie infeudata la republica federative a sovi-
etelor e botezata Republica sovietelor din jinutul Donului".

Moare §i Kornilov.
Micul num& de cazaci 5t ofileri, hotariji sa lupte si dupe
moartea hatmanului for in contra bolsevicilor, au trecut sub
comanda generalului Kornilov in provincia Kubanului. Aid insa
i'ntr'o lupta, pe care o angajase cu un delasament de rosii
20

www.dacoromanica.ro
306 .RIZBOIUL' COMISARILOR Cu ROMANIA

Kornilov este ucis de gloanjele a doi gorli" $i astfel ultima

rezistenfa contrarevolulionar8" e suprimat8. Bolsevicii deveniji
stiipani pe Don au drumul deschis si pentru cucerirea Caucazului.
Moartea lui Kornilov e primit8 de bolsevici cu o adevii-
rats explozie de bucurie. Omul care le cauzase atata grije si
teams, generalul temerar, asupra c8ruia de luni de zile se
striga de &etre partizanii sovietelor Ieribilul slovo i dielo", pe
care Kerenski si dup8 el comisarii I-au declarat dustpan at
poporului" si 1 -au pus In afar de lege", a cazut.
Cum ins el e produsul Rusiei tuturor paradoxurilor, cine
stie dad' acest fanatic si darz aparator at Rusiei glorioase de
altadatii, acest neinduplecat fiu de Oran si de cazac" nu va
renaste candva allituri de Sviatogor, Micula Seliaminovici, Ko-
ciubei, Minin, Pojarski si alli eroi ai legendei ruse.
Dutov se relrage in
Turkestan.
Cazacii din Urali de sub comanda lui Dutov avanseazil
la un moment dat pan8 la portile Buzulukului. Bolsevicii din
Samara tremurau. Ei alineau calea luturor trenurilor cari se
Indreptau spre Orenburg $i puscau adeseori asupra pasagerilor
Mai a mai cerceta dacii ei sunt sau nu cazaci. Dar in urma
alarmei date de sovietul din Samara int8ririle bolsevice resping
pe Dutov, inainteaz8 si ocup8 Orenburgul, facand legatura cu
Taskentul. Sotniile c8z8cesii, epuizate si lipsite de provizii si
munijii se retrag impreuna cu hatmanul for in pustiul Turkes-
tanului, unde asteapt5 vremuri mai bune.
Oelosi de a piistra pe seama Rusiei sovietice toate pro-
vinciile, cari au aparlinut imperiului jarilor, bolsevicii fac toate
sforliirile de a nu le pierde. Basarabia li-a sdipat din mans.
lar Polonia, provinciile Baltice, Lituania, Ucraina se gasesc
subt ocupalie sau protectoral german.
Lupta din Finlanda.
Finlanda. ea proclamat in Decembrie 1917 Republica in-
dependents. Franta si Germania au recunoscut-o ca atare.

www.dacoromanica.ro
 ,RAZBOIUL" COMISARILOR CU ROMANIA 307

Trupele sovielice intarzie ins& cu toate insistent ele depuse, sii

evacueze teritorul finlandez.
In 15 lanuarie grirzile rosii rgsculate proclamZi la Hel-
singfors Finlanda republics sovietica. Membrii Dietei si ai
Senatului se refugiara in nordul carii, la Nikolaistadt. Ibizboiul
civil se incinge si se desfiisoarg cu violentrt Intre rosii, ajutati
de bolsevici, si albi, intre sudisti" si nordisti". Cand se va
sfiirsi si in ce conditii, nu se poate prevedea. E probabil Ins
ca Germania si Franta, cari au recunoscut independenta Fin-
landei, vor avea si ele un cuviint de spus, de care guvernul
comisarilor va fi nevoit ss tins seams. Se vorbeste chiar de
intentia Germaniei de a interveni in mod efectiv.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XVII.

Februarie 1918.

Ultima Cetate

Convocarea soborului. Bolsevicll separo biserica de slat. Un stare) moare

apdrond biserica. Procesiuni de prolesfare.

Biserica a rams ultima cetate, care mai rezista loviturilor

bol§evice. Comisarii fac sfortari sa Infra:MO rezistenta aparato-
rilor ei §i s'o &flame. Din nefericire imprejurarile niciodata
nu li-au fost mai prielnice. Altadata poporul era plin de cre-
dint& de supunere, de umilinta fate de biserica §i preoti. Sol-
datii ru§i purtau pe campurile de bataie chipurile sfintilor, cari
ii protejau, le u§urau suferintele §i-i incurajau impotriva mortii.
Ei posteau §i in cele mai grele §i obositoare campanii, prefe-
rand sa moara decal sa incalce aceasta dating. Astazi poporul
nu mai e bigotul de odinioara §i biserica e socolita ca o
institutie reactionara, prielina a celor bogati, azil pentru bur-
jui". Oardi§tii ro§ii i§i bat joc de preoti. Proletarii, porniti sa
despoaie de avutul for pe cei cari i-au stapanit pima acum, nu
mai au alts legatura cu biserica §i slujitorii ei decal poate
rfivna de a pune cu un ceas mai de grabs stapanire pe aurul
§i avutul acestora. Sufletul lor, cand se gase§te in feta alta-

www.dacoromanica.ro
 ULTIMA CETATE 309

rului, nu mai e p5truns de fiorul credintei ci de altceva. Ochii

for se anin5 de aurul de pe iconostas, de argintul sfesnicelor
si de firul auriu al od5jdiilor, cu 15comia si pasiunea unui
Grande!. Gandul nui mai Indeamn5 s5 bath mattinii", ca air&
data, ci mai de grabs sa bal5 pe popia. Li-au cl5linat cre-
dinta nu numai ideile" importate din lumea necredinciosilor,
dar si preotii insisi, cari nu si-au flicut datoria a$a cum li-o
cerea curatenid crestinizmului. Slaruinta in a mentine ortodoxia
Intr'o garniture de superstitii si datine, cari n'aveau nimic co-
mun cu Inv5t5tura lui Cristos, ci doar cu buzunarul si materia-
lizmul slujbasilor bisericii, ostilitatea acestora fate de nazuin-
tele poputare spre libertate ; multimea de sarlatani, can misu-
nau in preajma palatului imperial insus, ca popa Antoniu, care
sfatuia pe tar sti impuste pe deputatii rebeli si s5 ordone ca
sa fie aruncat in aer palatul Taurizilor", unde se intruneau mem-
brii prime! Dume si ca faimosul pseudoctilugir Rasputin im-
preun5 cu protectorul sau episcopul Teofan, rectorul academiei
teologice din Petrograd, si cu toate creaturile lui ca vladicul
Pitirim si ca destratilatul si analfabetul griidinar Varnava, nu-
mit episcop de Tobolsk, si alti atatia, au contribuit intr'o puler-
nicti masura in sltibirea ortodoxismului.

Convocarea soborului.
In fata acestei st5ri sufletesti a credinciosilor pravo-
slavnici si previizand furtuna, care avea &A se abatii asupra bi-
sericii, conducerea acesteia convoacti la Moskova, Inainte de
lovitura bolsevic5, soborul bisericesc al tuturor Rusilor, care
vreme de douti veacuri nu mai fusese convocat.
Alctituit de astiidat5 nu numai din membrii clerului supe-
rior mitropoliti si episcopi dar si din reprezentanti ai cie-
rului inferior preoti si diaconi precum si din delegalii
laici ai credinciosilor, soborul decide reinflintarea patriarhatului
numind cap al acestuia pe Tihon, milropolitul Moskovei, un om
rezolut si de vasta cultur5; declarti totodat5 institutia soborului
drept cea mai mare autoritate bisericeasc5, subordonand aces-
teia pe Sftul Sinod si pe palriarh. Prevazutii astfel cu parato-

www.dacoromanica.ro
310 ULTIMA CETATE
nerul autonomiei, biserica putea, dup5 credinta conducerii ei
s5 resiste mai usor furtunei ce o ameninta.

Bolsevicii separif biserica de stat.

Veniti la putere, bolsevicii s'au izbit de ostilitatea bisericii,
care avea inc5 destul5 putere ca sa fac5 mune incuraturi
§ineajunsurl comisarilor. Dar acestia ajutati puternic de concursul
editor imprejuriiri, incepur5 f5r5 amanare lupta cu ea. Ateii sau
mai bine personagiile, care aparlineau altei confesiuni decal
ortodoxiei, ca Trolki-Braunstein, Zinoviev-Apfelbaum, Kamenev-
Rosenfeld, Steklov-Nahamkis, Gorey-Goldman, Mikloivski-Gol-
denberg, Zalkind, Joffe $i ceilalti puser5 la tale atacul in con-
tra ortodoxismului, a credinfei vechi, dusmane a dizordinei si
anarhiei Si pentru intemeierea credintei noi", a bisericii vii"
cu Juda in frunte, inlocuind pe Cristos cu icoana acestuia. Et
despoiar5 comunil5file bisericesti §i m5n5stirile de vastele pro-
pe cari le aveau $i printr'un decret, fixat in cateva
linii, separar5 biserica de stat (20 lanuarie 1918). Iar printealte
decrete suprimar5 obligativitatea inv5f5mantului religios in scoli,
ordonand ca in documente s5 nu se mai introduc5 religia sau
confesiunea cetofenilor ; desfiinfar5 c5s5toria religioas5 inlocu-
indo cu cea civil5 (unele soviete ca cel din Saratov, credea
ca e bine s5 admit5 $i socializarea" femeilor 1); inlocuir5 ca-
lendarul iulian cu cel gregorian ; obligar5 bisericile (decretul
consiliului superior economic din 18 lanuarie 1918) sa prezinte
tezaurului inventarul obiectelor de our ce posed5. Jar printr'un
ordin proaspal comisarii, la cererea §i insistenfa d-nei Kollontai,
dispun rechizifionarea celebrei m5n5siiri Alexandru Nevski din
Petrograd, in care urma s5 fie mutat comisariatul Asistenfei
publice, al c5rei sef era tovarasa Kollontai.

Un stared moare aptirand Biserica.

Procesiuni de protestare.
Garzile rosii insarcinate cu executarea acestui ordin din
arms intdi in manastire Gu figarile in gurii §i cu sepcile pe

www.dacoromanica.ro
 ULTIMA CETATE 311

cap. Caluggrii se opun acestei profangri. Iar egumenul protoereu

Skipetrov ii dojene*te cu indreptinito asprime. El e insa im-
pu*cat pe loc de un gardist.
Incercarea de a rechizitiona nin5stirea, atitudinea barbara
a gardi*tilor §i uciderea egumenului provoacii o fireasca emo-
tiune *i revolts printre toti dreptcredincio*ii. 0 mare demon-
stratie se organizeazii. Mii de pravoslavnici in frunte cu via-
dicii, imbr5cati in odaldii stralucitoare, purtand carjile *i cu
ton preotii capitalei traverseaz5 str5zile acesteia. E o mani-
festatie care mica §i sguduie toate con*iiintele. In*i*i gardi*tii
ro*ii se descoper in fate superbei procesiuni. Dar la un mo-
ment dat s'aud pocnete de arms *i tipete desnild'ojduite. Sol-
datii, cari altildata urmau *i apgrau crucea §i cari numai adi-
neauri se inchinau impreuna cu manifestantii in fate miilor de
icoane *'a praporilor, cari falfalau pe deasupra miilor de ca-
pete credincioase, trag in manifestanti umpland nu *nu pentru
a dila oars albul zapezii cu lacuri de &Inge nevinovat.
Patriarhul Tihon printr'un manifest scris in termeni de
cructa osand5 pune subt anatema pe profanatori *i uciga*i ca
§i pe autorii morali ai crimei. Dar ace*lia s'ar emotiona probabil
mai degraba de blestemul vreunui rabbi decal de acela at
unui preot ortodox.

Procesiuni religioase de protestare se fac *i in ora*ele

din provincie.
In ziva sorocita pentru o astfel de demonstratie (28 Ian.)
clopotul Caledralei din Samara chiama mai strtruitor ca oricand
pe credincio*i la lupta pentru salvarea bisericei *i a credintei.
Uria*ul spatiu at *uperbului sobor se umple de lume. In
reflexul auriu at miilor de lumini se roagil balranul Vtadic, in-
conjurat de intreg clerul Samarei, iar corul mixt d'S easpun-
surile.
Un diacon iese pe estrada din fata altarului pi incepe s'S
eiteasea blestemul pafriarhal. Lumea ingenunche *i se face o
lini*te de mormant. Dar in aceastii clips doi gardi*ti inarmati
avanseafa spre altar *i se indreapta &lire diacon. Credincio*ii
se ridicii in picioare:*i urma'resc infioran scena. Diaconul nu' $i

www.dacoromanica.ro
312 ULTIMA CETATE
pierde insa cumpatul. El se repede in altar, is potirul cu sfanta
cuminecatura $i intorcandu-se pe estrada, inconjurat de toll
preolii, ridica potirul in sus *i striga puternic ,Hristos voskres I"
(Cristos a inviat I). Credincio0 raspund ca electrizali: V'istinu
voskres I" (Adevarat a inviat I) In acela limp clopotele cafe-
dralei prind gi ele a suna uninduii protestul gi revolta for cu
acela al credincio0or. Incurcaii si inspaimantaji cei doi gar-
diOi se opresc ca fintuili Iocului §'apoi ca impin§i de un me-
canism nevazut intorc spatele $i pleaca Impletecindu -se. ere-
dincio0 se revarsa apoi pe strazi intro impunatoare proce-
siune inaliand spre cer icoane fluturand prapori si alte embleme
sfinte gi Insolili de svonul sublim at tuturor clopotelor din Samara.

Dar comisarii nu cedeaza. Ei continua lupta §i mai ales

i§i inteiesc propaganda in contra bisericii .11 ortodoxiei.
Odinioara sacrilegiul se pedepsea cu moartea in Rusia $i
judecata o da biserica
Sacrilegiu era batjocurirea preotului $i once atingere a
prestigiului bisericii, a dogmelor §i canoanelor el.
Astazi preotul batyuAa poale fi batjocurit, batut sau
ucis, prestigiul bisericii injosit §i dogmele ei incalcate. Cel ce
o face e laudat. Cel ce n'o face e considerat, ca §i preotul,
vrajma al sovietelor *i al noii ordine de stat.

GECN96tc1.9

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XVIII.

Februarie 1918.

Teroarea ro*ie

Ceka.

Urm5rindAransformarea revolutiei politice dela sfarsitul

lui Februarie 1917 in revolutie socia15, Lenin spunea Inc 5 de
ast5 primilvar5 c5 aceasta n'ar fi o opera prea grea. Dotal-
trei sale de burghezi ucisi si transformarea va fi perfect5",
spunea el.
Peniru a face s5 succead5 lovitura din Octomvrie, bolse-
vial n'au fost nevoili s5 omoare nici atatia burghezi call cerea
Lenin. Dar pentru a desrivarsi" nu revolutia, ci distr5marea
socia15, bolsevicii aveau sa suprime mii, zeci de mii $i sute
de mii de nevinovati.
Opera" aceasta de suprimare a adversarilor distrugerii"
a inceput-o comitetul militar bolsevic, a continual -o apoi Sta-
tul major extraordinar cirezaciainai voiennai stab" sub
sefia faimosului T. Nikonov, acesta avand insarcinarea special5
de a apiira puterea sovietelor impotriva machinatiunilor $i
atentatelor ce ar veni din partea confrarevolutionarilor".
Dar organul cel mai potrivit pentru infiiptuirea planurilor
bolsevice trebuia sa fie acea injghebare, carets i-a fixat cadrele

www.dacoromanica.ro
314 TEROAREA RO$ I E
celebrul calau, Dzerjinski, si pe care Consiliul Comisarilor
aprobando prin decretul dela 7 Decemvrie 1917 o numea
Comisia extraordinary panrusa pentru combaterea speculei
s'a reacjiuneig sau prescurtat : Ceka (Cirezviciainaia Komissia-
Comisia extraordinary).
Aceasta institujie bolsevica trebuia sa rezume toate rai-
zuinjele de distrugere si de daramare ale Comisarilor. Ea era
destinatti ca se' fie ochiul neadormit, satanic, si care din ascun-
zatoarea lui, nevazuta de nimeni, pandeste, vfineaza, comanda
si suprima pe loc, fara mils, Cara judecata si farti nici o ezi-
tare pe adversarii regimului sovietic. In ea trebuia sfi vibreze,
se' traiasca, se' se manifeste in toata vigoarea, cruzimea §i deia-
varsirea lui Duhul eau, Spiritul blestemat, deslegat de tot ce
inseamna umanitate, ideal si credinja pentru a sfarama tot ce
poate fi bun, nobil pi virtuos, ISsand sä traiasca numai barba-
rul, salbaticul si primitivul in societatea umang, intorcand pe
om la originile lui de tiara.
Puss sub conducerea inijiatorului ei, Dzerjinski, si a corn-
parsului acestuia nu mai putin sanghinarul Peters si investittt
cu atribulii gi puteri nemarginite, Ceka 41 intinse degraba ten-
taculele ramificajiile in toate provinciile, regiunile, dis-
trictele, orasele st satele Rusiei. Membrii ei fury recrutati din
tot ce aceasta Rusie in plina involburare avea mai Indraznej,
mai pornit, mai josnic, mai salbatic si mai crud si activitatea
ei incepu precipitate', furtunatica, nimicitoare in toate collurile
Rusiei revolujionare. Ceka se infajisa deacum ca o enormil
ghilotina ciiscata §i mereu in funcjiune stropind ziva $i noaptea
solul rus cu sangele nenorocijilor inctipuji in raza magnetului ei.
Opera" acestei ghilotine, devenite un infricosat perpe-
luum mobile, in Ucraina infranta, in republica cucerita a Do-
nului, in Uralii capturaji de bandele sovietice, in sudul Fin-
landei si in alte regiuni contrarevolujionare, va eamanea in-
fipta ca o insiruire de chipuri macabre din prevestirile Apoca-
lipsului in minjile martorilor, cari au fost sortiji s'o vada de
aproape.
Kievul, Odesa, Chersonul, Sebastopolul, jalta, Simferopolul,
Teodosia din Crimeia, Novocerkaskul, Rostovul, Ekaterinodarul

www.dacoromanica.ro
 TEROAREA RO$IE 315

Taganrokul, Mariupolul, Ekaterinoslavul, Bachmutul, Jusofka, Lu-

ganskul $i intreag5 regiunea Ucrainei, Donului si a Kubanului,
Tiflisul, Orenburgul, Taskentul, Kronstadtul, Helsingforsul gi alte
atatea orase iii vor geme dealungul veacurilor palimirea indu-
rata pe urma tatarilor rosii si vor povesti generafiilor viitoare
chinurile grozave, in care s'au sfarsit Mafia cetrifeni deai lor.
Aceste generafii vor citi infiorate cum mii de oameni iubitori
de fare si de neam au fost impuscafi pe stra'zi, spanzurafi de
felinare pi rasafi pradti coinilor, legafi fedeles gt aruncafi In
cuptoarele galbene de fladori ale uzinelor, in cazanele cu apti
clocotindti a vapoarelor, inire masinele in funcliune ale aces-
tora sau in adancul ma'rii, cum alfii au fost schilavifi th'indu -li se
membrele corpului, scofandulise ochii si cum Mafia nevinovafi
rrmifi sau betegi au fost ucisi chiar in spitale sau inmormantafi
de vii gi prohoditi de ranjetul rosu al groparilor. Din gura mi-
ilor de orfani si neveste vtiduve, cari isi vor cersi maine painea
cea de Coate zilele, lumea, ce va supravefui teribilul cosmar,
va mai afla ca fiarele de azi, °data cu viafa atator nevinovafi,
li-au ridicat acestora $i avutul pentru a li distruge si familia
$i a li lua urmasilor on ce putinf5 de a se mai reface.
Si aceasto teroare fare pereche in istorie o indrumeaz5.
constient si cu perseverenfa demonic Ceka, creatura comisa-
rilor, prin uriasa ei arinata de asasini, printr'o intreagti clash'
de ucigasi, impotriva cgrora nu exists nici o aptirare $i nici o
sancfiune.
Teroarea, care a urmat dupil revolufiile, intamplate in di-
verse fari, a fost de obicei rezultatul conspirafiei dintre artu-
rarul, rtimas barbar in sufleful lui, $i ignorantul, caltiuzit mai
mull de instinct, decal de constiinf5. Nicaieri insa aceasfa con-
spirafie n'a putut fi mai eficace ca in Rusia, ctici aci masele
rtimase in intuneric trSesc aproape in totalitatea for nurnai prin
instinct. Comisarii, faimosii doctrinari ai comunismului" $i
umanitaristii" de pant eri n'aveau decal sa" sgand5reascti a-
ceste instincte pentru ca din massele, odinioar5 asa de paci-
nice, sa trezeascil fiara, care asttizi Amide pi distruge cu ade-
viiratri frenezie. De aceia teroarea bolsevicil va fi inscrisg in
istoria revoluliilor drept cea mai cumplittl din toalti valloarea

www.dacoromanica.ro
316 TEROAREA ROSIE
de crime, legate fatal de transformarile violente politice $i so-
dale. Jar Ceka, ohrana rosie, autoarea morals, executoarea doc-
trinelora predicate de comisari si indrumatoarea acestui torent
de crime intrece deja de pe scum reputalia ohranei fariste,
despre care Inca de mutt un ambasador englez spunea ca
este mai rea decal inchizifia spaniola" si agenfii ei sunt desigur
mai neindurafi In strasnicia for decal opr4nicii (gardistii) lui Ivan
cel Oroaznic.
0 revolutie de sclavi, cum au fost toate revolufiile de pant'
acum in Rusia (Hmelnifki, Stenko Razin, Crugacev etc.), nu putea
da altceva.

6;1196-K:.19

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XIX.

Februarie 1918.

Reformele bol*eviceig

Justilia. Instruclia publicd. Armata Rorie.

Pe tgramul justijiei bolevicii procedeaza tot dupil calapodul

obi§nuit. Darama intregul edificiu justijiar, existent sub vechiul
regim i in locul tribunalelor de altadata institue Tribunalele
revolujionare ", pe cari mai tarziu le boteaza Tribunalele
.

populare revolujionare" (Norodnaie revolujionnaie suda), alca-

tuite din zece soldaji, marinari, muncitori sau muncitoare, ale§i
printre cei mai devotaji intereselor proletare §i numiji de Con-
siliul comisarilor.
Foal magistraji sunt lasaji pe drumuri, iar cei cari an
curajul sa protesteze in contra noii oranduiri judecatore0 sunt
aruncaji in inchisoare.
Senatul, primenit sub guvernul provizoriu §i care indepli-
nea funcjiunea de ultim5 instanj5 de revizuire §i casare, e si
el suprimat, iar atribuliile lui le indepline§te provizoriu comite-
tul central executiv at sovietelor.
Alcatuite exclusiv din elemente proletare, tribunalele bol-
§evice sunt simple instanje de clas5, cari judeca finand seams

www.dacoromanica.ro
318 .REFORMELE BOLSEV10E'
numai de interesele clasei proletare. Ele nu se conduc, pan5
acum, dup5 nici un cod sau procedur5, ci cel mult dupe de-
cretele comisarilor sau aproape exclusiv dup5 cum ii indeamn5
simful lor, imprejur5rile si interesele proletariatului $i regimului
bolsevic. Burjuiula ajuns in fala for e fireste totdeauna con-
damnat. Considerat contrarevolufionar", averea e confiscat5
si viala lui foarte des in primejdie. Procedeul pare a imita
exemplul seniorului de alt5dat5, care dispunea in mod nelimi-
tat de avutul si viafa sclavilor sei, predecesorii njudecillorilor"
de azi. In schimb cei cari se rarfurisese bolsevici, se bucur5
de imunitate chiar and comit crimele cele mai abominabile,
ca : omor, jaf, furt (fireste in contra burghezilor I).
Cii15uzile de ura de clash si de indemnul de razbunare,
aceste tribunale fac adev5rate ravagii in viala, siguranfa si
avutul cet5fenilor (burghezilor). Ele sunt instrumentul docil in
mana Comisiei extraordinarea si condama cu promptitudinc
pe cei denunfali de purlare ostil5 regimului sovietic sau de
neplata impozitelor c5tre stat, tot asa cum judeatoriii lui Petru
cel Mare condamnau pe cei denunlafi pentru furl.
Steinberg, comisarul justiliei, membru at partidului social-
revolufionar de stanga, doctrinarul sf umanitaristul de.alta* data,
aprob5 toate aceste condamnfiri, ba chiar t pe acelea pe care
le dau Aribunalele", constituite ad-hoc din sanul sovietelor
locale, de uzine, de mine etc. on de simple aduari sau mi-
tinguri de muncitori. El da forma legalii si linsajului (samosud),
pe care-1 justifier' ca pornind dinteo indrept5fit5 revolt5 a
mulfimii. Fanatic aderent al desfiinf5rii pedepsii cu moarte el
impart5seste azi avantul, cu care Trofki vorbeste de marina, care
desparte capul de trunchiul omenesc" si spune cA reaefiunea
faristii proceda la fel cu proletariatul". S'al5turi de Comisia
extraordinar5 pentru combaterea contrarevolufiei" el incuviin-
feaz5 dreptul de a aresta, a perchiziliona si chiar a execute
pe loc si numeroaselor comisii de anchetrt", detasate pe
lang5 sovietele locale, precum si comitetelor de curand infiin-
fate pentru 1ppla in contra pogromurilor". Odinioar5 si chiar
la originile statului rus, and stripanii acestula erau Varegii
barbari, impotriva sentinfei Marelui print insus, care nu con-

www.dacoromanica.ro
 REFORMELE BOL$EVICE 319

damns nici odatri la moarte, inculpatul putea recurge, conform

Adevilrului (Dreptului) Rus" (Ruskaia Pravda)lui )aroslav cel Mare
la instanta duelului judiciar". Sentinta, pe care o dri azi un co-
pallet oarecare de tovar4i e definitive. Burghezul condamnat
este executat pe loc Fara a mai putea recurge la gratia sau
protectia cuiva.
Astfel pretinsa dernocratie integralri easpunde unei justitii
de class rea, partinitoare, corupt5, dar care totu0 nu condamna
decal pe captuitor §i complici, cu o justitie tot de clash*, dar
strigator de excluzivist5, vindicativ5,piltima§e §i cgrauzitil numai
de mit care nu condamna numai pe autorul moral, pe infractor
i complicii dovediti, ci care execute masse Intregi de nevino-
vati, numai pentru motivul et' apartin unei clase, din care face
pane infractorul.
Prietenul advocat S. St., care de cand advocatura s'a des-
fiintat §i s'a inlocuit cu apararea proletarg" trae§te din ce
poate, imi spune intro zi amilrit: E mai rriu frate sub bol§e-
vicii ilia ca pe vremea Tatarscinei !a (ocupatia tatarii).

www.dacoromanica.ro
 Instruclia public5.

In ce priveste scoala, e acelas haos. Par lea cea mai

mare din profesorii scoalelor secundare si superioare refuzand
srt treaca in slujba sovietelor si ca o protestare impotriva aces-
tora s'a declarat in grevii. Astfel un mare numiir de institutii
de inviiMmant si-au inchis portile si nu mai functioneaza.
Comisarii vor sii Mat din coal un instrument pentru re-
gimul si partidul lor, pentru sustinerea, apararea si consoli-
darea acestora.
Filrit a spune aceasta, ei precizeazii totusi principiile pe
cari trebue sii se intemeieze de aici inainte invaTamantul public.
Trei sunt mai ales aceste principii : 1. $coala trebue sä des-
volte si infareascii spiritul revolutionar" $i s'a preghleasca pe
seama statului comunisti convinsi". 2. Inviitamantul atat cel
primar cat si cel secundar $i superior trebue &A fie gratuit si
accesibil tuturora. 3. Programele de invittiimant vor fi elaborate
de care profesori in unire cu parintii elevilor $i cu concursul
elevilor insist dupa normele stabilite de comisariatul instructiei
publice.
In aplicarea acestor principii" cari trebuiau sii pregateascii
si destivarseasca reformele bolsevice pe taramul invgfamantului
public, Lunaciarski, comisarul Instructiei, prin decretul dela 9
Noemvrie institue o comisiune guvernamentara avand misiunea
sa gaseasca si stabileascil mijloacele $i metodele cele mai po-
trivite pentru inbunalittirea, desvoltarea si consolidarea vietii
intelectuale a Republicii sovietelor ". Iar prin decretul dela 15
Noemvrie acelas comisar numeste In vederea elaborhrii noilor
programe scolare" diverse comisii, compuse din delegatii insti-
tutiilor de invatiimant, functionari ai ministerului, din membrii
delegati ai sovietelor locale, din psarintii elevilor si din repre-
zentantii acestora.

www.dacoromanica.ro
 UN GIMNAZIU.

www.dacoromanica.ro
 REFORMELE 13 OL$EVICE' 321

Ucazul dela 21 Februarie interzice tat elevilor cat $i pro

fesorilor purtarea de uniforme, insignii, cocarde, epoleti, ves-
tigii ale regimului tarist.
Iar circulara d-nei Kollontai da elevilor din scolile atar-
nand de ministerul asistentei publice toata libertatea de aso-
ciare $i intrunire.
Elevii in executarea acestui ordin se impart dupit origine
§i conditii sociale in grupuri §i partide distincte pi invrajmasite
unele cu altele. Bol§evicii" se constituie in soviele.
Pentru controlul instructiei, care trebuia sa se fact' in spi-
ritul ,,evangheliei" comuniste, guvernul sovielic numeste nume-
roi comisaricontiolori, cari de cele mai multe on sunt alesi
printre tinerii semidocti, aventurieri, indrazneti sau demagogi
lipsiti de culture.
In mai multe parti sovietele refuza de a primi pe copiii
burjuilor" in scoala pretinzand Ca regimul Wrist Inca oprea
pe copiii din clasele de jos sa cerceteze §coalele secundare.
Fara a exisla Inca un decret, bolsevicii dispun inchiderea
coalelor confesionale §i coalelor zemstvelor (considerate ca
institutii burgheze) sau transformarea for in scoli de slat. Ase-
menea pun fel de fel de piedici functionarii seminariilor teolo-
gice §i opresc de pe acum predarea religiei in §colile de stat.
Multe din colile destinate altadata pentru Invatamantul
fiilor de nobili sau burghezi sunt breui mane rechizitionate ai
intrebuintate pentru inslalarea birourilor sau inslituliilor sovietice.
Astfel frumoasa manastire Smolna, cladita subt Ecaterina a II-a
si destinata pentru educatia ficelor de nobili, este rechizitionala
pe seama Consiliului comisarilor. La fel §i faimosul institut
Vospitatelndi dom" din Moskova $i allele.
In afar& de retigie comisarii se siraduiesc sa escluda din
scoli istoria rasboaielor, cantecele patriotice, limbile clasice,
filozofia spiritualists& dreptul burghez (juristii, oamenii logicei
§'ai claritatii au fost in mod firesc 'Inca dela inceput impotriva
uzurpatorilor bolsevici, caci ei nu se puteau impact' cu teoriile,
intortochiate §i actele de cruzime ale unor doctrinari haoticil)
§i impun indeosebi studiul mi§carilor muncitore0, al materi-
alizmului istoric §'al economiei politice in cadrele trase de doc-
21

www.dacoromanica.ro
322 ,REFORMELE BOL$EVICE'
lrinarii comunisti si in special de Marx si Engels. Si °data cu
aceasta ,primeness" $i bibliotecile 15sand in ele numai aft
favorabile conceptiflor §i nazuintelor bolsevice. Asemenea con-
troleaz5 lectura cetatenilor confiscand §i distrugand once c5rli
de provenient5 $i cu continut burghez. Oandul conducatorilor
bolsevici e ca sa dea §colii cu timpul un caracter cu desavar-
sire practica, s'o transforme inteun simplu atelier, inteo scoala
masin5, intro uzin5, escluzand din ea tot ce inseamn5 preocu-
pare spiritual5 si interes pentru abstract, indemn spre idealism
sau grije de a forma individualit5ti $i caractere. Peniru acesti
conduc5tori, individul nu exists pentru sine, ci pentru colecti-
vitate, el e o simple funcliune partial5 a massei umane. Colec-
tivitatea e tofu! §i individul nu trebuie s5 fie decat un instru-
ment, o marina in serviciul acesteia.
Vriljmasi ai religiei, pe care o socoiOsc un primejdios
opiu pentru naivi", dispretuitori in ce priveste originile fiintei
ai filozofiei spiritualiste §i insufletili escluziv pentru doctrina
materialisI5, partizani fanatici ai masinismului (mecanicizmu-
lui), dusmani ai oricaror institutii burgheze, adversari ai fami:
lief, doctrinari orbi §i patimasi, indrumatorii bolsevici distrug
intreg edificiul invatamantului de pang acum si'n haosul produs,
ei se pregatesc, ajutali de teroare si de cenzura, s5 incerce o
experient5, ale carei rezultate nici ei nu le pot prevedea.
Lin lucru e cert. $coala lui Lunaciarski e pus5 exclusiv
in serviciu de parlid si de clas5. C5 ea, asa cum e alcatuita
si indrumat5, nu poate multami inclin5rile firesti §i necesitatile
sufletesti inascute ale omului, este f5r5 indoia15. Bolsevicii ig-
noreazfi ca fill* uman este rodul unei evolutii indelungate,
at unei desvoltari de veacuri si de mii de ani, care nu poate
fi modificatii sau transformat5 in cateva luni on in cativa ani,
precum ignoreaz5 §i adevarul, ca Fara cultura motalii a indivi-
dului nu exists progres social $i ca nici o societate, nici un
organizm uman, injghebat cu nesocolirea culturii s'a civilizatiei,
nu poate fi viabil.

www.dacoromanica.ro
 Armata r(*e.
In Decemvrie Consiliul comisarilor printeun decret con-
sfintia garda rosie" (krasnaia kvardia), recunoscand-o drept o
institutie a statului proletar rus, in care erau obligati sa se
inroleze toti muncitorii, apti de serviciu si avand obligatiunea
de a supraveghea ordinea revolutionary si de a apara libertatile
populare".
Ce-a insemnat si ce inseamna aceasta garda rosie in
statul bolsevic, am vazut. 0 probeaza asasinatele fare numar $i
jafuiile facute de acesti aparatori ai libertatilor democratice
La o lung abia dupa organizarea acestei institutii prole-
tare, guvernul comisarilor hotaraste prin decretul promulgat In
15 Ianuarie infiintarea armatei rosii" (krasnaia armia). Luta
continutul acestui decret :
Vechea armata tarista a servit In oprimarea si exploa-
tarea claselor muncitoare de catre burghezie. Puterea trecand
acum in mainile claselor muncitoare, s'a ivit necesitatea de a
forma o armata noua, care va servi de suport at puterii si in
viitor de baza pentru Inlocuirea armatei permanente printr'o
militie. Asemenea aceasta armata proletara va fi sprijinitoarea
viitoarei revolutii sociale in Europa (adica transformarea Eu-
ropei inteo enorma si ... fericila Rusie I).
In vederea acestor scopuri Consiliul comisarilor poporului
decide sa dea fiinta unei noui armate, care se va numi armata
rosie a lucratorilor $i taranilor si care va fi asezata pe urrna-
toarele baze:
Armata rosie se va compune din elementele cele mai
constiente si mai bine organizate ale clasei muncitoare.
Vor fi admisi in cadrele ei toti cetatenii Republicei ruse
trecuti de 18 ani. Orice cetacean care va primi sa intre in ar-
mata rosie, va trebui sa-si sacrifice toate puterile si viata sa

www.dacoromanica.ro
324 REFORMELE BOLSEVICE"
penlru apararea revolujiei din Oclomvrie, a puterii sovietelor
$'a socializmului. Pentru a fi primit in armata rosie solicitantul
trebuie sa aib5 recomandalia comitetelor de regimente sau a
organizajiilor democratice, cari si-au insusit programul de gu-
vernamant al regimului sovietic.
Soldatii armatei rosii vor fi intretinuti de stat pi vor primi
o sold de 50 ruble pe tuna. Farniliile for in neputinta de
a lucra vor fi $i ele inlretinute de stat dup5 indicatiile sovie-
telor locale.
Consiliul comisarilor poporului va fi organul conducator
suprem al armatei rosii. Administratia acesteia se va concentra
la comisariatul razboiului, pe langa care se va institui $i un co-
mitet superior national".

Pentru executarea acestui decret si infaptuirea armatei

proletare, membrii Consiliului comisarilor pi agenjii comitetelor
regionale, guberniale, districtuale, cantonale pi comunale fac o
intens5 propaganda printre tarani pt muncitori. Ei adreseaza
fel de fel de apeluri, cu conjinut variat pi utilizeaza mai ales
mitingurile fagaduind sold grass si diverse beneficii penfru a
atrage cat mai multi voluntari in noua armata.
Norodul insa nu se grabeste de loc sa raspunda slam-
iloarei inviiatii. El nu vrea sa mai face armata, ci tine sa Ira-
iasca in pace.
Se inroleaza numai cei care n'au cu ce trat, cei chinuiti
de mizerie $i de foame, acesti sinistri companioni ai bolsevis-
mului, tarani care n'au cu ce -$i lucra pamanturile, muncitori,
carora uzinele jefuite iii inchise nu le mai pot da paine, cri-
minali de rand, nedeprinsi cu munca ()nest& kuli chinezi, liota
semintiilor aziatice, analfabejii, ambitiosii can pot ocupa locuri
de conducere, marinarii, aceste animale scociorate din spuma
valurilor marii de tridintele lui Neptun si aruncate pe uscat,
can dup5 ce si-au epuizat pornirile sanghinare pe marl, vor putea
sa $i -le continue in aceasta armata.
Eri dezertorii dela front iii vindeau armele si echipamen-
tele, maine acesti ostasi" se vor vinde poate pe ei ingtgt sau
vor fi vanduti neamjului, pe care fara sa-si dea seams sau

www.dacoromanica.ro
 ,REFORMELE BOL5EVICE' 325

constient l'au servit asa de bine $i pe care maine ii vor servi

poste $i mai bine.
Ingrosate randurile acestei armate cu gardistii rosii, co-
munisti convinsi, ea e aruncat5 in calea armatelor germane ce
inainteaz5, dup5 denuntarea armistitiului, spre Petrograd. E ins5
degrab5 risipit5 de r5zboinicii Kaiserului. Raman tolusi atatia
rosii call ii trebuie lui Lenin ca sa-$11 apere regirnul $i ca s5
recruteze din sanul ei calaii, de care are nevoe pentru masa-
crarea contrarevolutionarilor".
Ce forth' va reprezenta aceast5 armat5 rosie" $i care va
fi rostul $i rolul ei in viitor, se va vedea. Martori ni injghebarii
acestei forte proletare", not constat5m c5'n, afara de ura care
e adancit5 in sufletul soldatilor rosii impotriva burgheziei, Lenin
se straduieste ca inc5 de pe acum sä rivalizeze cu Ivan cel
Oroaznic $1 sa-$i creasc5 -streltii" sai Intr'un spirit la fel de
imperialist. Ne indoim Ins ca acest tar rosu va putea s5 dea
suflet creaturei sale, cand el insus nu-I are. $'o armata lipsita
de suflet, de credinta $i ideal nu invinge niciodat5, ea e tot-
deauna infrant5, oricari $i oricat de multe $i desavarsite i-ar fi
instrumentele de lupt5.

61:19G101.9

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL XX.

FebruarieMartie 1918.

Umilirea supremil.

Aulodelerminarea ?i raptul". Pacea dela Brest-Litovsk. Nici pace, nicl Ms-

boiu. Nemlii din nou to marf. Rozboiul slant". Vizionarul vegheazd. Pal
;much, accepla fi semneazd.

In conferinta dela 22 Decembrie 4 lanuarie delegatia

Impiitritei Aliante transmite delegatiei sovietice un proect de
tratat de pace, care cuprinde in esent6 urmiltoarele puncte :
1. Puterile Centrale vor continua a 'Astra subt ocupatia
§i administratia for teritoriile ruse, pe care se vor gasi arma-
tele ,,aliatea in momentul semnikii tratatului de pace.
2. Ouvernul rus se oblig6 s6 relrag6 fried* arrainare trupele
ruse din Estonia §i Finlanda.
3. Rusia se declar5 gata s6 incheie pace cu Ucraina §i
s6-§i retrag6 f6r6 intarziere irupele din aceast6 tarn devenita
independents.
4. Anatolia se retrocedeaz6 Turciei.
5. Flota ruse se retrage in porturi.
6. Guvernul rus se WW1 sa demobilizeze imediat §i com-
pled armata rush'.

www.dacoromanica.ro
 UMILIREA SUPREMA 527

7. Tratatul comercial, incheiat intre Rusia si Germania la

1904 cu clauza natiunei celei mai favorizate, se prelungeste
pada la 1925.
8. Guvernul rus isi is obligatiunea precise de a opri si
impiedica orice propaganda si agitatii pagubitoare farilor im-
patritei aliante.
Primind acest proect de tratat, delegatii sovietici in frunte
cu Tro lki roman stupefiati. Ei le reamintesc delegatilor Pute-
rilor Centrale declaratia can] in conferinta dela 12/25 Decem-
brie, prin care acestia acceptau Coate principiile din nota de
pace a Rusiei si cari se rezumau in hotarirea de a face o pace
feala $i democratica fora anexii $i fora contributii".
0 ample si infinite discutie, garnisita cu tot ce prevad
doctrinele socialiste-comuniste, se deschide mai ales in jurul
punctului 1. din proiect. Trotki $i solii insists pentru retragerea
trupelor din teritoriile ocupate pentru a da pull* popoarelor,
locuind acestelteritorii, sa se pronunte in toata libertatea asupra
regimului ce doresc sa adopte.

Autodeterminarea 0 raptula.
Kamenev, doctrinarul delegatiei sovietice si aparatorul fa-
natic al principiului autodeterminarii, fixeaza liniile acestui prin-
cipiu precum urmeaza :
Manifestul congresului al doilea at sovietelor privitor la
pace spune : Prin anexiune sau rapt de teritorii straine guver-
nut sovietelor intelege orice alipire a unei nationalitali mid sau
slabe la un stat mare sau puternic Vara consimlamantul $i do-
rinla clar $i constient exprimata ale acestei nationalitati, inde
pendent de timpul $i imprejurarile, in care aceasta alipire a
fost facula. Tot astfel and o natiune e trimisa prin forth' in ca-
drele unui stat oarecare, dace nu i-se da dreptul de a decide,
fara cea mai mica consfrangere, prin vot liber si dupe evacu-
area complecta a trupelor natiunei anexioniste sau in general
mai puternic forma de stat care-i convine, atunci alipirea
este o anexiune sau mai precis un rapt si un abuz de putere".
$i mai departe acela§ Kamenev adauga in legatura cu proectut

www.dacoromanica.ro
328 UMILIREA SUPREMA
auslro-german: Delegatia rush in fata imperializmului german
$i mondial nu s'a gandit sii apere drepturile de proprietate ale
Rusiei asupra Poloniei, Lituaniei, Ctrrlandei $i Estoniei adica
vechile hotare ale imperiului rus. Violentii Kaiserului ea nu-i
opune dreptul de vechime al violentelor tarilor ru$1, ci un prin-
cipiu cu desavar$ire aparte: drepful nafiunilor de a dispune
ele ftWle de soarfa for, independent de faptul in limitele ciirui
stat imperialist a glisit rilzboiul aceste natiuni $i subt care
sceptru le-a aruncat hazardul razboinlui in momentul incheierii
pricii"... Lamurind mai departe acest punct de vedere,Kamenev
precizeaza : Acest tinut este al nostru", spune burghezia rush,
pentru ca not l'am cucerit sunt acum (Italia zed de ani. Nu,
acest finut e al nostru", raspunde burghezia germanii, cad noi
l'am cucerit mai pe urma $i it refinem in baza dreptului, pe
care ni-1 dii aceasta cucerire... In MO acestui fel de a vedea
noi spunem ca tinutul din liligiu nu este nici al nostru" $i nici
al vostru". Soartea lui trebuie sa fie hotirriita de propria lui
populatie $i numai ea are dreptul de a intra in relatiuni, in
alianta sau de a se uni cu voi on cu noi sau de a se declara
autonomy on independents, aceasta avand sfi o decide ea in-
sa$i $i nu un tratat incheial mire not pe baza unor succese
militare dobandite de o partid5 sau de alta".
Bol$evicii mai discutii destul de lung clauzele economice
din proectul german. Ei opun tezei Puterilor Centrale principiul
de libertate $i egalitate economics international& sustinand
punctul for de vedere asemenea cu un vast aparat de probe,
luate din doctrina marxista.
$i in sifir$it delegatii sovietici solicits reciprocitate in tot
ce prive$te tratamentul cetOtenilor ru$i $i austro-germeni.
Delegatia Puterilor Centrale se amuzeaz5 catva limp de
argutiile sovieti$tilor, devine ins nervoasti, cand constata ca
aceasta nu mai terming $i raspunde la insister*, pe care
ace$tia continua s'o depung de a se evacua teritoriile ocupate,
di nici ei, bol$evicii, n'au respectat principiul autodeterminOrii,
de care fac atata caz. Dovada Ucraina, Finlanda, Rusia Alba,
cari sunt impiedicate cu forta de a hotari de soarta for ". $i
in sfar$it dup5 Incheierea pacii cu Rada ucrainiank delegatii

www.dacoromanica.ro
 UMILIREA SUPREMA 329

austro-germani luand atitudini de sfidare li cer doctrinarilor pa-

lavragii s5 semneze sau sit pl °ce. Patruzeci *i opt de ore vor
mai a*tepta *i dac5 Comisarii nu$i vor pune semn5tura pe
proectul austro-german, generalii Kaiserului vor da ordin tru-
pelor s5 inainteze.

Nici pace, nici rAzboi.

In fajta acestei ameninfari, delegalia sovietica redacteazil *i
inmaneazii d-lor Kiihlmann, Czernin *i Hakki pa*a urm5toa-
rea note:
In numele guvernului comisarilor poporului al Republicei
federative sovietice facem prin aceasta cunoscut guvernelor $i
popoarelor, cari se g5sesc in razboi cu noi, j5rilor aliate *i
neutre c5 refuzand s5 semneze un tratat anexionist, Rusia de-
clar5 din partea sa ca starea de rraboi dintre ea *i puterile
imp5tritei alianje a incetata.
°data cu inmanarea acestei note comisarii, printr'un pri-
kaz, adresat tuturor trupelor ruse de pe toate fronturile, ordona
demobilizarea generalii.
Acest prikaz e aproape superflu, cad dup5 cum *Iim, ar-
mata ruse se autodemobilizeath de mull.. El -pare ins5 c5-$1
are talcul lui C5ci s'ar pulea intampla ca fo*tii seden-
tari" (ataji caji au mai r5mas !), mobilizati (circa patrusprezece
milioane 1) de comandamentul jarist, cari li-au dat revolujionarilor
din Februarie (1917) concursul cel mai eficace pentru r5stur-
narea vechitilui regim sa dea *i altora acela* concurs pentru
rasturnarea guvernului de comisari, pe care tot ei 1 -au ajutat
sa is puterea.
Lumen luand cuno*tin15 de nota delegajiei sovietice, ra-
mane aiuri15. Nici pace, nici razboi 1 Adicii nu inchei pace
pentrucii la baza ei e un tratat anexionist *i nu continui nici
raiboiul... pentru ca sä poji fi in pace *i s5 to conformezi doc-
trihei socialiste. Stupefiant5 concepjie I Carturarul rus r5mane
ineremenit *i inspilimantat in acela* timp. Muncitorul semidoct
aplaudit. Mujicul analfabet ramane cu gura discat5, crede c5
a§a e bine sa fie. Trojki, inlors In Petrograd i9t ,15mure*te"

www.dacoromanica.ro
330 UMILIREA SUPREMA
tovari4ii, adunati in sala Alexandru in miting, asupra intelesu-
lui notei sale : Razboiul nu -1 continuum, paces n'o semnam 1"
(vojnu nye prodoljaty, mir nye podpisaty 1). Tovarasii ascultil
mereu $1 din cand in and 41 reped mainile in aer ca $1 cum
ar vrea sa alunge mute. Ei continua s'asculte $1 dupe ce
Trojki a incetat de a mai vorbi...

Nerniii din nou In mar*.

Mizboiul stint.
Cele 48 de ore tree Mil ca guvernul sovietic sa se fi
putut hotari. Cum s'ar $1 putea hotari oameni, care sunt obi&
nuiti sa vorbeasca la infinit I
Trupele Kaiserului in ziva de 5 Februarie, cand armisti-
tiul e scadent, parasesc vechile pozifii $1 se pun din nou in
mar$. Ele tree cu usurinfa Dvina, ocupa Dvinskul, Revalul,
Pskovul $1 se indreapt5 precipitat spre Petrograd. Nimeni nu
11 sal in cale, turmele bol$evice se retrag in derula $1 fug
inspaimantate din fata celor abia cincizeci de mii de nemli.
Comisarii cuprin$1 de panics chiama pe muncitori la arme,
someaza pe toti comunistii s5 se inroleze in armata ro$ie, pro-
crama razboiul sfant" pentru apararea $i mantuirea patrimo-
niului socialist" (socialisticeskoe otyecestvo). Mobilizeaza pe
burghezi pentru pregatirea rezistentei. Barbali $i femei, pada
ieri deprinsi cu indeletniciri ceva mai delicate, azi saps tran-
$eie, care material de razboi, incarca carbuni, ingrijesc de cai,
imping furgoane, transports munitii etc., subt supravegherea
garzilor rosii $i sub continua amenintare cu executarea pe
loc, dace ar refuza sa execute ordinele.
Krylenko, generalissimul" adreseaza un manifest catre
armata, in care li cere fugarilor sa se opreasca $1 sa des fate
cu soldatii nemti, carora sa le spuna cat de ran e in Para for
$i sai capaciteze ca sa mntoarca arniele... in contra burgheziei
germane... cad Rusia nu vrea $i nu va mai continua razboiul,
ea a demobilizat deja"... Dar tovara$11" germani n'aud, nu
fad, ei aduc in ranila ordinul prinfului Leopold al Bavariei,
care dispunand reluarea ostilitatilor in contra Rusiei lamurea,

www.dacoromanica.ro
 UMILIREA SUPREMA 331

ca impAtrita infelegere urmiirete iniibu§irea anarhiei din Ru-

sia, care ameninfil sa devina o primejdie europeanaa.
Armata ro5ie, proasprit create, e trimisa inaintea nemfilor.
E prima incercare. Trofki o crede capabilo, cel pufin de un
razboi de gueri115. Dar tinerii revolufionari" sunt repede putt
in debandad5 §i risipifi ca fiiina orbului. Smolna tremurfi, nu
mai are nici un sprijin, de nicairi nu poate cere ajutor. Trofki
vorbe§te deja de plecarea comisarilor §i de convocarea Con-
stituantei pentru a decide ea, dac5 accepts sau nu condifiile
de pace ale nemjilor. Burghezii ru§i tresar, ei se bucura de
inaintarea armatelor germane, cari ii vor sciipa de co§marul
bo4evic. Vechii conservatori, care Inca in 1915 doreau victo-
ria germane inaintea liberignia, insists prin solii for ca guver-
nul german &A nu opreasdi cu nici un pref ofensiva inceputa.
Soldafii bo4evici, mujici indiferenfi, imbrOcali in mantale ostii-
§e§ti §i muncitori la§i continua a cere ca sa fie trimi§i cat
mai degrabil la vatra cad Rusia e mare §i nemfii vor inainta
papa vor osteni 1"

Vizionarul vegheaza.
Dar §eful bolevic, Lenin, fanaticul defelist veghiazii, lace
§i e satisfacut.
Paces trebue sa porneasc5 de jos ", spunea el acum cateva
luni. $i regimentele bolevice ascultand dorinfa lui au inceput bra-
taniaa cu soldafii nemfi §i rand pe rand au incheiat pacea cu ei.
Pentru a nu se demasca, el declare ratos acum o lung :
Noi nu vom incheia o pace ruOnoasii I" (na paozornai mir
ma ne poidjom1).
AstOzi este insa pregiitil perfect terenul pentru pacea hot-
§evicg, pentru capiiularea definitive, pentru sanclionarea defe-
tizmului, propoveduit de atata vreme, cu atata tenacitate. Numai
ea poate salve puterea sovietelor §i de dragul salvarii aceste'a
nu trebuie sa se fins seams de onoarea" de care se face
atata caz §i care e o conceptie burghezii
Lenin, visatorul tenace al revolufiei mondiale, pe cape
n'o poate impiedica o pace forfat IncheiatO cu Kaiserul, con-

www.dacoromanica.ro
332 UMILIREA SUPREMA
voaca pe ziva de 24 Februarie comitetul central executiv. in
sedinta. Facand pe raportorul, el citeste si analizeaza Intr'o
cuvantare mai lung5 $i plinfi de argutii condiliile de pace
impuse de neniti pe varful sabiei" si conclude cerand ca ele
sa fie primite in intregime. Acceptam orice numai sa salvam
puterea sovietelor la (ifyi na vsio spasaia vlasti sovietov 1),
incheie el pe un ton imperativ.
Trolki, care !Ana' mai deunazi, card vreme nu se vedea
amenintat, fiind aparat de garzile rosii, facea pe razboinicul,
azi, cuprins de spaima, ingaimeaza abia cateva fraze si lase
pe tovarasi sa se pronunte in libertate.

Bol*evicii accept6
*i. semneaza.
Push la vot propunerea lui Lenin e acceptata de majo-
ritatea celor prezenti (116 membri voteaz5 pentru, 85 contra
$i 28 se ablin).
Holarirea comitetului e comunicata prin radio la Berlin
si'n aceias zi delegatia sovietica alearga la Dvinsk, unde e
comandamentul german, caruia ii comunica c5 are mandatul sa
semneze pacea si caruia ii cere sa opreasca inaintarea tru-
pelor. Acesta ins subt cuvant &a n'a primit Inc a ordinul gu-
vernului german, refuza sa indeplineasca rugamintea emisarilor
sovietici... Si trupele nerntesti inainteaza de zor, ca sa inghita cat
mai mult pamant rusesc si ca punctul prim din proectul tratatului
de pace sa gaseasca o cat mai large" aplicare. Oermanii adan-
cesc in spre nord directia Petrogradului avand coman-
dant pe insus Mirbach, fostul sef al misiunei germane in ca-
pitals ruse, o distanta de peste 200 de klm., iar in centru Ina-
inteaza peste 100 de klm. Austriacii, chemati $i ajutati de Rada,
patrund in adancul Ucrainei, incercuiesc Kievul $i coboara
spre sud ocupand Odesa si alte cetati de pe tarmul mfirii
Negre. lar Turcii avanseaza in Caucaz ocupand provinciile Ar-
dagan, Kars si Batum.
Comisarii inspaimantati isi fac bagajele si temandu-se ca
nu cumva linia Petrograd-Moskova sa fie capturata de trupele

www.dacoromanica.ro
 UMILIREA SUPREMA 333

nemje0 ei se precipita fulgerator spre Moskova, unde §i sta-

bilesc noua re§edinta.
Din norocire pentru ei, Berlinul, upa ce a crezut ca tru-
pele sale s'au suprasaturat cu pamant muscglesc, li anunja ca
is act de hotarirea comitetului executiv §i invite delegafia so-
vietica sa semneze pacea la Brest-Litovsk. Aceasta 4i pune la
3 Martie semnatura pe tratatul, intregit cu noile cuceriri, iar
congresul soviefelor, infrunit la 15 Martie (st. n.) in Moskova,
it ratifica cu mare majoritate.
Crima este astfel consumata. Brest-Litovsk este suprema
umilire a unei marl i puternice imparafii, e cununa de spini cu
care se incinge fruntea unui popor, cazut i devenit neputin-
cios nu atat din vina lui cat mai mutt din vina celor ce l'au
guvernat §1-1 guverneaza.

www.dacoromanica.ro
 Cuprinsul vol um ului II.
Pag.
Pref.*
Cap. I. Congresul liberttif nor . . . . . . . . . 1
Cap II. Atacul bolsevic 11
Cap. III. Cadenza unui om si marina celuilale 23
1. Fara Imola 30
2. Volga Inca rezista . . . . . . . . . . . 33
Cap. IV. 0 credinf a care traeste mereu 36
1. La Sfizran - 43
Cap. V. In plina nesiguranta 52
1. Pace democratica , 56
2. Mucenicia ofiferilor 61
Cap. VI. Reforma agrara . . . . , 71
Cap. VII. Chestiunea muncitoreasca . . 87
Cap. VIII. Problema nafionala din Rusia 106
1. Rusia Mica 112
2. Polonia 134
3 Lituania $i Provinciile Balfice . . 139
4 Rusia Alba, Rusta Rorie si Finlanda 144
5. Basarabia
6 Mari! (Mongolii) $i alle neamurl alogene .
7. Ovreii din Rusia
. . ... 114593

158
8 Autodeterminarea 165
Cap. IX. Armistiliul 168
I. Impotriviri armate si verbale 172
Cap. X. Iarasi pe drumuri 180
Cap. XI. Trafativele de pace 200
Cap. XII. Craciunul 211
I. Press ruse 230
Cap. XIII. Anul nou 237
Cap. XIV. Constituanta on Sovdepul 244
1 Doi Martini 268
Cap. XV. Vista economics 272
Cap. XVI. Razboiul comisarilor cu Romania . I A. .. 291

www.dacoromanica.ro
 1. Pacea cu Romania
2. Razboiul cu Ucraina
Cap. XVII. Ultima Cetate . . .
...... . . . . .
.
.
. . . . . . .
300
302
308
Cap. XVIII. Teroarea ro*ie 313
Cap. XIX. Reformele bol*evice 317
1. )(is liiia 317
320
2. Insiruclia publics
3. Armata rosie .
Cap. XX. Umilirea supremfi
. ..
. .
523
326

www.dacoromanica.ro
 ERATA
La pag. rOndul In loc de sd se citeasca

11 at 9lea de sus in jos car care sii

29 . 7-lea ,. . (Neciaeff seful Neciaeff (seful
39 ,, 2-lea . ,, monologhireazi monologhizeazA
70 . 1 de jos in sus era jars
87 . 9-lea de sus in jos in un
105 . 7-lea . . comodidate comoditate
110 , 16-lea de jos in sus cucerice cucerire
116 . 13-lea de sus in jos *1 si
127 . 9-lea . . sceiprul sceptrul
135 . 2-lea ,, ,, apropriat apropiat
138 , 7-lea 1 JP revindearilor revendicirilor
138 . 8-lea de jos in sus Koscinsko Kosciusko
142 , 8-lea de sus in jos leloni leutoni
157 , i4 -lea . . initiali initiate
175 . 12-lea . . prezenlau reprezentau
177 , 10-lea . . rispita risipito
182 . 5-lea . . 25 25°
182 , 10-lea ,, . 6 19 6/19
187 . 14-lea . A Bazin Razin
188 . 17-lea de jos in sus mai mai mai
196 . 16-lea de sus in jos cabane cabanel
209 . 7-lea de jos in sus solidarilalea solidilatea
238 . 3-lea ,, . repezentanill reprezenianill
240 , 5-lea de sus in jos gnvernul guvernul
246 . 2-lea de jos in sus simp aliza simpatiza
251 . 12-lea de sus in jos dispute despuie
267 . 7-lea de jos in sus bolsevismul I bolsevismul 1"
296 . 6-lea , . bolsericii bolsevicii
297 . 13-lea II SI on eri

Greig_MScaca9

www.dacoromanica.ro
 Pretul 200 Lei,

www.dacoromanica.ro 0

.41