Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
-
� - - - .-
"'='"'wP-uFiv ;;;:;-�-�
��
năama �
· -�
u•crr •-�mâ--m
ur -��· ��
- ri��-��-
=A ... --- -
� n
----•
-
•
•
•
•
•
CUPRINSUL •
' . '
•
I
ARTICOLE
•
I
REDACŢIA: Cernăuţi, str. General Berthelot 5.
ADMINISTRAŢIA (Profesor Constantin Zoppa):
•
Cernăuţi, str. Baltinest�r 15.
•
.
Abonamentul pentru I an ·
• •
• • • • Lei 60
„ .
Exemp!arul . . . • . • . . • • • • •
" 5
I
•
•
•
- -„.
'
• •
• •
•
•
' •
www.dacoro111anica.ro
REVISTA CĂRŢILOR
C. Narly -· Către o politică şcolară.
Orlgore Nandrlş - Iosif Pilsudskl.
Dimitrie Bucevscbi - O viaţă de om în slujba neamului.
Ernest Bemea - Otndurl pentru Ţari Nouă .
REVISTA REVISTELOR
Iconar, II, 5, 1937.
Cuvtntul studenţesc, >}II, No. 1-4-, 1 937 .
Prcd�nia, Dir. O. Racoveanu, 1, No. 1, 1937.
Revista Institutului Social-Banat-Crişana, Dir. Dr. Cornel Grofşorian,
lV, No. 16, 1936.
·
•
www.dacoromanica.ro
ANUL ll. Nr. 11. Februarie, 1937.
Insemn.ări Sociologice
Director: TRAIAN BRĂILEANU,
profes<>T' de Sociologie la UnirJersitatea din Oernăuli.
I.
Neamul romtnesc n'a cunoscut tn ultimele secole momente
de avint sufletesc, tn afară de cel al războiului de întregire. O
încordare supremă şi o jertfă uriaşă au dat naştere Statului
nostro. Dar luptătorii întorşi de pe front, biroiti şi tnlătorati de
politicienii venali �; imorali, s'au moltomit să se înflăcăreze
din ctnd tn ctnd prin amintirea faptelor sivtrşite şi sA reciteze
crtmpee de epopee din luptele purtate. Ei au renon\at să mai
lupte tn contra duşmanului dinlăuntru, fie ci atenţia lor a fos.
sustras! dela această primejdie, fie că energia Ie fusese secă
tuită de războiu. In orice caz, epoca de dopA războiu se carac
terizeazi printr'o totali lipsă de credinţi vie.
Clasa noastră conducătoare no este chinuită de împlinirea
unui ideal, ci-i preocupati numai de formule şi programe. Li
beralismal şi „democraţia" romtneascA au sttrpit chiar din mu·
www.dacoromanica.ro
-2-
www.dacoromanica.ro
-3 -
li.
Comnoismnl luptă aşadar pe donl fronturi : în cuprinsul
fiecărui Stal şi pe plan internaţional. Lupta eontra Ini lrebue
dusă pe ambele fronturi. Statele naţionale trebne sl aibă o po
litici interni şi una externă bine îndrumate ca să poată com
bate co succes acest flagel ce ameoinlă omenirea.
Statul care ar neglija una din aceste cli de aplrare n'are
sorti sl iasă biruitor d.in acest rlzboin. Cn at tt mai mult Statul
care le-ar neglija sau le-ar îndruma greşit pe amtodonA. ln silua
tia din urmi se găseşte Statal nostru. Aoţiunea de aplrare
www.dacoromanica.ro
-4-
www.dacoromanica.ro
- 5 -
www.dacoromanica.ro
-
6 -
www.dacoromanica.ro
- 7-
www.dacoromanica.ro
-8-
www.dacoromanica.ro
-9-
www.dacoromanica.ro
-10 -
www.dacoromanica.ro
- 11 -
www.dacoromanica.ro
- 12 -
111.
Rezolvirea problemei jidoveşti ca şi a celorlalte ce-şi aş
teaptă soluţionarea in Statul legionar, e tn foncţie şi de reforma
Statului. Structura juridici şi formală a Statului trebue pusă în.
concordantl cu realităţile romîneşti.
Din cauza excesului de abstracţiune datorit spirilului raţio
nalist şi tnstrăinat al epocei, s'a ajuns ca forţa juridică a Sta
tului să lovească to realitlţile romtneşti şi să apere pe cei ce
compromit cultura şi viitorul Neamului nostru. Exemplul ni-I
oferă constituţia care declară cetăţeni pe toţi locuitorii Statului
. romtn dela un moment dat, indiferent de originea lor etnică..
In acest fel, dopă constituţie, no poate exista o problemă
jidoveascl şi o politică de romtnizare a oraşelor flră a cădea
in contrazicere şi ilegalitate (pg. 139).
Structura juridică a viitorului Stat romtnesc va trebui să..
fie expresia realitlţilor romtneşti care sunt : naţiunea, familia ş�
finalitlţil& creştine ale vieţii (pg. 14).
Ideile de libertate, egalitate şi frăţie nu trebuesc înlăturate,
ele fiind derivate ale învăţăturilor Joi Isus Hristos. Trebuesc însă
privite prin prizma posibilităţii lor de realizare folositoare tn
împrejurările de azi, şi mai ales, trebne de respins interpretarea
dată acestora de cf'ltre jidani, cari Ie folosesa to contra scopu
lui pe care-l urmăreşte acceptaţiunea lor just interpretată, tn-
drepttndu-le contra neamurilor creştine. ln aceastl operă de
purificare a lor de tot ce-i otravă jidoveascl şi in opera lor de
adaptare tmprejorlrilor şi cerinţelor romtneşti, trebue să fim
călăuziţi de spiritul celui mai intransigent naţionalism. (pg. 18)�-
Dreptnl nu este produsul condiţiilor economice, ci-şi gă·
seşte fundamentul său tn ideia binelui. Dreptul este astfel sas--
www.dacoromanica.ro
-13-
1) La securite juridique
. • . pg. 31-32.
1) .Arestarea - Act de guvernamînt" Axa, 23 Det. 1933.
www.dacoromanica.ro
- 14 -
www.dacoromanica.ro
- 15 -
www.dacoromanica.ro
-16-
IV.
Pentru Ionel Mota primejdia jidovească era mondială. N11
numai Neamul romtnesc e tn pericol, ci tntreagă creştinătate.
Iudaismul este o forţii internaţională, - cea mai puternică din ctte
au existat vreodată - care caută sii-şi instilue dominaţiunea
pe două căi : prin francmasonerie şi comunism.
Prin francmasonerie, urmăreşte să strice frăţia dintre po
poarele creştine şi să le asmute tntreolaltă, pentru a le sustrage
aten�ia dela primejdia ce o prezintă.
Prin comunism, cauti să tragă ultimele consecinle ale
www.dacoromanica.ro
- 11 -
www.dacoromanica.ro
-- 18 -
www.dacoromanica.ro
- 19 -
www.dacoromanica.ro
- 20 -
www.dacoromanica.ro
- 21 -
www.dacoromanica.ro
-· 22 -
www.dacoromanica.ro
- 23 -
www.dacoromanica.ro
- 24 -
www.dacoromanica.ro
- 25 -
faţă de popor". III Ginseppe Scuderi : „Stat fascist sau Stat corpo
rativ fascist ?" Autorul arată superioritatea Statului corporativ fas
cist faţă de forma pur politică." IV Gian Filippo di Paola se ocupă
de „Coordonarea prevederii şi a asistenţei sociale." V. Viaţa grupu
rilor universitare fasciste (Guf.). Secţiunile studenţilor străini. Pentru
anul acesta Guf îşi imputle să strîngă şi mai mult legăturile cu
studenţii străini, urmînd cuvintele Ducelui : „ transportarea întregii
vieţi nationale pe planul imperiului."
Revista mai cuprinde articole scurte asupra presei universitare,
asupra concursurilor, caci se ·deschid anul acesta pentru cele mai
bune opere în diferitele domenii de culturii italiană, precum şi arti
cole omagiale în memoria lui Arnoldo Mussolini, fratele Ducelui,
unul dintre primii fascişti, asemenea un articol omagia.I în amintirea
ero11l11i Orazio Antimori.
2. Reglme corporativo. (Polemica). Director responsabil : An
tonio Goglia. O revistă de apreciată valoare ştiinţifică. ln 11umărul
pe Octomvrie 1936 aflăm următoarele studii : l. Antonio Gogiia : O „
www.dacoromanica.ro
- 26 -
www.dacoromanica.ro
- 27 -
www.dacoromanica.ro
- 28 -
www.dacoromanica.ro
- 29 -
www.dacoromanica.ro
- 30 -
Din cele cîteva note, pe cari le-am scris despre unele reviste
italiene cu preocupări sociale, se desprinde tendinţa ştiinţei sociale
italiene de-a furniza mijloacele cele mai adecvate pentru ordinea so
cială nouă. Intre aceste realizări ale Italiei fasciste si străduinţele
,
www.dacoromanica.ro
- 31 -
www.dacoromanica.ro
- 32 -
www.dacoromanica.ro
- 33 -
www.dacoromanica.ro
- 34 -
www.dacoromanica.ro
- 35 -
www.dacoromanica.ro
- 36 -
REVISTA CĂRŢILOR.
C. Narly, Ciitre o politică şcolară. Bucureşti 1937. 138 pg.
40 lei. - Din „ Cuvi n t înainte" : „ Articolele strînse la un loc aici
au fost publicate în Revista de Pedagogie, incepînd odată cu apariţia
.acesteia în 1931 şi pînă în prezent. Chestiuni referitoare la şcoala
primară, secundară şi la universitate au fost desbătute în aceste ar
ticole pe măsură ce împrejurările tăceau oportună discutarea lor.
Toate au pe de-o parte un rost critic, pe de-alta de sugerare a unor
eventuale reforme trebuitoare şi posibile. . . . Cărticica de fată are un
caracter de luptă , nu pentru idei depărtate de viaţa de toate zilele,
ci pentru realizări practice, de utilitate imediată, în diversele do
menii ale şcoalei şi educaţi ei romineşti ". Şi aci, ca şi în domeniul
pedagogiei teoreticE>, D-l Narly n i se înfăţişează cu mpenit, cu jude
cată obiectivă şi exprimată cu claritatti desăvîrşită: Poate că în unele
chestiuni l-am vrea mai înspre linia noastră, mai aproape de zbu
ciumul şi nădejdile flamurei verzi . . .
.
www..da man1ca.ro
coro
- 37 -
www.dacoromanica.ro
- 38 -
R EVISTA REVISTELOR.
------ --
www.dacoromanica.ro
- 39 -
T. 8.
Reviste
.
Ziare
Libertatea. Redacţia : Orăştie, Jud. Hunedoara, Adm. : Bucu
reşti, Calea Victoriei 63. Această foaie pentru săteni şi muncitori,
întemeiată la Orăştie în anul 1902, a fo8t editată şi susţinută cu
neobosită inuncă şi grele jertfe de părintele Ion Moţa, ajutat în ul
timii ani de fiul său Dr. Ion /. Moţa După moartea eroică a aces
tuia, ,,Libertatea" a devenit proprietatea familiei n1oştenitoare a lui
Jon I. Mo ţa. Ea a fostt este şi va răminea cel mai luminos focar
de credinţă 11eclintită în destinul Romîniei Eterne. • Legionarii.
Director Cola G. Ciumetti. Bazargic. • Ogorul, Bucureşti. • De·
şteptarea României, Ploeşti. • Cuvintul Argeşului, Piteşti. Nr.
28-30 închinat î n întregime memoriei lui Ion I. )fota şi Vasile
Marin, cu numeroase fotografi i • Omul nou, Brăila. • Opinia
.
www.dacoromanica.ro
- 40 -
www.dacoromanica.ro
'
'
•
J
•
•
•
• •
•
•
•
•
·)
•
•
•
•
I •
•
•
•
I
• •
• •
'
-
•
wwwd
. acoro1narrica.ro