Sunteți pe pagina 1din 30
FOALS: ROMANEASCA DE OPINTE GI INFORMATIE Apre—Iunie 1977 XVII, 2 78 PRELBURG-Gormania We 142 Brbprinzenstr.17 A CENSENARUL INDEPENDENTET ROWANTET +. Detronarea iui. Alexandru Cuza n'a fost un act popular.Dimpotriv&!, Refor- mele ‘marelui Donnitor,foarte tndrésnoye pentru vremea lui, ereaserd figusd de legend&,chipul lui a rémas lang’ iooane pan’ fn ultinul c&tun,de el vorbeau HEranit' ca de Cristosul neamului-Narele noroc a fost of ina urmat un om tntredy care gins servit: ou lealitate si destoinicie noua patrie: Carol I a soos Roman ria din "Baloani",fn4lfand-o unde origina,vechimea $i {nsugirile loeuiterilor © Andrept&jeau,distanfand-o astfel de pripigitele noroade dimprejur.Inconjurat deo pleiadd de b&rbaji,a o&ror iscusinga le cgala fierbintele patriotiamyol g gtiut cu tect s& intdreasol roformele lui Cuza,si fnzestreze fara ou insti_ fUHii modeme,cu tot co exporienja sa cccidentald £4 ardta a fi util progresu- jul,s& fntdreasc& economia fArijajungindu-se pani la egalarea leulud ou francul! Cind,le 10 Mai 186642 iuat ofrma,Unirea Principatelor abia avea vreo patru ani de recunoagtere internationala.Jara plitea tnoA tribut Turciei,a cAre! su. zeranitate o reounogtea,de vole de nevote,ou “Intreruperi r&sboinios sau pleok. eiuni fanariote,de mai milte veacurl.Acceptand tronul Rowéniei,m&ndrul Hohen. Zoremm nu sia géndit o clipA sk rman tn stare de vasalitate.Conjunctura fa- vorabil& gandului sduygi’dorinjei de totdeauna a Roménilor,a adus-o interven— Hia ruseasod fn viesparul din sudul Dunkrii.la 9 Mai 1877 Gogliniceanu precia- nerfs Qclanajiile deputafilor neat&marca ~ fapt adus solean la cumogtinfa, tao rii,fntr'un entuziasm de nedescris.Cu vreo lunX tnainte guvernul incheiase ou musealit,cari n'aveau ou tureii granif% comun,o tnfelegere prin caré ii ee permites trecerea ogtilor pe la not tn enume condifii,cu garantarea ‘integri ta fA1 neastre teritoriale.dun s'au finut de vorbl,e alt# treabé: nu nuaat clan Erect Pratul fnaints de ratificares de oftro parlanent a fnfelegorii,dar,ter- Rinat victorios rizboiulyne-au furat gi ole trei judefe din sudul Basarattcas qamlsBolgrad gi Ismail, retrocedate Moldovei dup’ rizboiul din Crimea; bayia fmceputseu respins ou disprey oferta participirii noastre In rizbolses ef’na igi oreeze obligajii... Acelag dispret ofnd ou tratativele dela Aariancpol gi San Stefano,unde nu ne-au admis,degi,infranfi de turol;trebuiseré o& ae cai® deasc& cerandu-ne ajutorul gi luaserdm astfel Parte,hotirttor,1a cfgtigarea biruinfei.Noroe cu revenirea,la sfnul patrici,a Dobrogei lui Mircea cel B&tran! Razboiul Independenjei a fost una din marile epopei ale neamului nostru, fecrntse 1 Posada de Basarab Bktranul gi continuate de Mircea 1a Rovine,1s Razbooni de §tefan,la C4lugironi gi gelimb’r de Mihat Viteazuly Plevna tnsigi Bia fost capit’ de drum, coi au venit apoi MArdgtii, 0ituzul Murdgogtit,a unmet Odesa — gi, 08nd va bate ceasul,va voni gi marea inclegtare ou tiara rogie,spre izb&vires omeniril.ba '77 a participat toat& suflarea romaneasod,printr'o mo— bilizare generald a congtiintei nafionale.De la soldatul Grigore Ion,oare a luat’ steagul verde al. Semilunei,la Domnitorut Carol.In Ardeal,Bucovina, Banat, s'au fkout colecte de puturi,alimente,banijmul}i de-acolo au trecut furig gra— nifa a si se fnroleze voluntari.in tari,populatia a dat tot ceo putut: bolt dgn Jug, cruja cu cai ou totyturme de o1,fage pentru r&nifi,sacl de f8ink, ant, cote din lefuri-Prezent& a fost presa pe toath zarea romfneasod,dela Oradea gi Corndufi la Bucuresti; prezenfi poe}ii,soriitorii,pictorii,artigtii. Romani au duat ou.asalt Grivija,Pleyna,Opanez,Sm@rdan, Rahova,Vidin,dand eroi ao logend& ca maiorii Gonfu si Giurescu,ori Valter M&rdcincanu; Romfnilor 1i sa predat paga Ooman,odpetenia suprom& turetl,fntinafind sabia odlonelulul Gerched ner in_ fopendenta proclapatd fn’ 1877, cuceritA povedmpul de bitae gi recunossaik an 1878,abia fn Februarie 1880 va tntruni: sonsensul internajional: o&ci diplomapit ae curbed or peenattdonaserk de egalizarea cu bigtinagii a unel rase yaauvonte, de ourdnd prip&git& fn Principatele Romine. : facutd de ani s'ou sours dela prodlenarea Neatirnirii,urmat& 1a 1eél ¢e fnAljarea le rangul de Regat,gi-ce Introgirea din 1g18,{n Romfnia Mare.Cu ex. —— ET |. Te cepjia sGngeroasclor neomenii din'907, Romania a avut de-atunci un mers ascen- dent,pani ls intrarea trupelor ed tn Budapesta.Deokderii treptate ce-a urmat regisirii tn granijele Daciei 1a pus varf epoca de crime gi jaf a lui Carcl al 2-lea,anticamera instauririi s&lbaticului regim de coupafie ruscaso&.Quis- Lingul Mogoovei,pre nume Ceaugescu,sArbitoregte gi el-.. "idependenta",de care Poucnegte- ca ehelul de p&r.Pn'acum gtiau gi pruncii of independenfé fhrk 14- bertate nu exist; Ceaugesou © originalul inventator al independenfol une1 piri fe robi,cdudatul amator de libertate gi independenj&,oare insA hiituegte gi noide 1a Canalyin munfi,la Gherla,Aiud,Fitesti,Galati,in Delt&,1la Ocnele Nari, is mincle de plumb,la Sighet,Ramniou SArat gi oriunde poate,mil gi mii de ro- néni,tocnai pentruc luptau pentru libertatea gi independenja p8rii lor,cotro~ pité de haitele protectorilor lui Ceaugescu! $i dack,prin absird,star putea Yorbi gin cazul lui de o independenj&apoi ca n'ar fi altceva dectt o indepen denja personal gi nu nafional&,de vreme ce nu nafiunea 1-a-ales,nicd nave vreun cuvnt de spus.Dar el nici personal nlare ollm fi independentyexei n'a cu- ogrit fara ou vreo bravur& personal,oi adus comod fn furgoanele dugmanului, céruia a trebuit sti dea fn sonimb tot ce-a putut fura din despoteres fArti gi de care trebuc s& asculte in genunchi,dact nu vroa s!0 p&foascK’ ca Dubeck SeU,gi mai rfu,ca Imre Nagy. independent cue jara,indepondent nue nicl Ceaugesou,g4 nici refugiapit slabi de Inger,cari,pundndu-se in slujba Ceaugescului,slujoso fn realitate Mose covei gi nu patriei lor.Singurii romfni indepéndon}i,la o'suth de ani dela o&- derea Flomei,surt. acei pujini refugiagi cari au fnjeles a imines g1 liber!, servindu-gi humai neamul lor: ou rile rimase litere,cnd interesele se potri- veso,sau Singuratici,cum s'a fntamplat cel mai ades.Prin acogti pufdnt;gi prin milicancle din fark ce saboteas’ ou {ndirktnicie ordce fncorearo ocaugiet& de 8 impinge tnainte carul dracului,rospiré astiizi adevaratele pulsafii romfnesti. Din aceast sofintie vareregte iartgi,cfné ccasul: destinului va bate,libertarea gi independenja RomAniei Mari,pentra care au luptat 1 s'au jertfit cei mad alogi fit ei noamului,de 1a Viadiniresou 1a BAlcesou,Aleosandri,Aloou Russo, Eliade, frafii Golegti gi Britient ,Cogliniccamu, Cuza,fiminescu, Aurel Popoviel, Aoiiu, Vasile imcaci,Averescu,Parvan,Goga gi aljii,pand la gonerajia lut Mota gia lui Corneliu Codreanu.— Petre VAlimfreanu CB-Ti DORESC BU [I#,DULCE ROMANTE de Mihai Sminesou Geni doresc Qu jie,dulce Romdnie Ingerul iubirii,fngerul de pace, fara mea fe glorii,jara mea de dor? Po altarul Vestei tainic surdzind, Brajole nerv-ase,arma de tarie, Ce pe Marte'n gloria s& orbeasc-1 face, Za trecutu-ji tare,mare viitor! CAné’ ‘cu lampa—i sboarS lumea luminnd, Fiarvé vinu'n cupe,spumege poodlul, El pe sfinu-}i vergin fnol s& coboare, Deck fiii-fi m&ndri aste le nutrescy Guste fericirea raiului cereso, CAci riimfne stanca,degi moare valul, Tu f1 strénge'n uraje,tu fi £4 altare, Dulce Romfnic,asta $i-o doresc. Dulce Rominie,asta fi-o doresc. Vis de r&zbunare negru ca normfntul, Co-i dorese ou pie, dulee Romfinis, Spada ta de sange dugman ffumegind, fanaré mireasA,mam% cu amor! i. deasupra idrei flaturo ou vantul Pili tHi tréiasc& numai fn frifie feu} tau de-glorii falnic triumfind, Ca a nopfii stele,oa a zilei zor, 1, ‘Spunk lumii large steaguri tricoloare, Viafa fn vecie,glorit, buourte, . Spun& ce-i poporul mare romfneso, Ame ou térie,suflet romfnesc, Gand staprinde sacru candi¢a~i valvoare, Vis de vitejic,fald gi mandrie, fi Dulee Romanie,asta fi-c doresc. Dulee Fonfnie,asta ti-o doresc! x ZEGE MAL-— Rondnii refugiaji au sirbStorit pretutindeni ou elan centenarul Indopendenjel $&rii,tn oortitudinea of zared ae va limpezi gf Romania va fi te_ rag liberd gi neatarnatd.Dar nunai 1a Freiburg putea srodtortrea atinge ape, gealrprin deplasarea participanfilor la izvoarele Dundrii noastre gi la Signe. Fingon, leaginul Cased cea prezidat 1a suwigerea indepencenjel. Organi zatd ao Biblioteca Romfnk,prin dl prof-Minkilesou gi colaheraverid fil ect patronajul Gasei de Hohenzoliern-Siguaringen,sErb&tcarea a atras romint din tonte coljuriie Aitepel,deia Viena 1a Madrid, reprezentan}i ai euteritajilor geraane gi franceze, fete sty ot Zefugiagt din Rondnia,profesori dela mai milte universi thji,mesaje - dela cei oe mlau putut voni (P.3.Trifa,prof.Gino lupl,profeLeontin Constantinescu, a jen. lon Gheorghe, prof.Gies¢,oto.).2rintre participan}i: d-na Stela Candeleama Madrid), fan. ing. Gavor(Viona) ;fam. prof.Caragat# (Florenja),tam.Bujin(aona)scee Jean Stroe ou mica HélénokStrasbourg) , fam-dr.Corbu, fam Hussu, fam.Mller,Nico— riuo(Slvepia),Miorifa Constantinesou(Hilano),pr.Goia, fam. Varduni (Parte) pr au Fa,fan-ing.Maccel Wioolau, dz~guga(KUln), fan. dr.Sporea, ir, Nagaoovaeni ,drjfase, Mircea Carp, Cioald,v.Grafenstein,Stolan, dr-Apostolesou (Minchen),Apostol,Pletea, Bftimie,Gornistu (Berlin), fam.dr.Curdu, fam. dr. VAlimdreanu, pr.Birkner,Williy Pra- her, fam. pr.D. Popa, dr. Rahner, pr. Haas, prof, leder, prof.Habenicht ,prof.Vinjan,Cle- Sent’ Munteanu,ing-Teugan,maior PEunesou,Gcta PArvulesou, Radulescu, Sever Tordk. ges fee zp ecnege rary, fey? nal (Uentnon| fn ‘Bidianu (Mainz) fon-D.leaga (estat), fam-ar, Ttaru,Stanomir(Heidelborg) stam. ing. Rowatosér-Ane » Balaci (Otfonbach) dry aiasian(etatione yfan. ing.Zamtiresou(Fronkfurt),pr.dr~ Harlan Witter, fam.dr~Lonesouyfan-Hons Diplich,tan-ing.Kaitulis,ar-Visto? Satu, ing-Sorin Nicolae, prof.Ioana lonesou,B4drau,conandor Harti » lupageu, fam.ing. Spanachidr-Mehedintu,Leuod 71 alfii,cateva sute. Sambate 7 Mai,la Sigmaringen,a avut loc o slujbé fn biserica arhiplin& de ifingi castel.Dupé masa conund,vizitarea castelului si a uned expozifii speciale, undo au vorbit primarul oragului,pringul Franz gi dr.BnilianeA dova/al 1e Pret burg, fn marea biseriod,central# gi catolick,"Sf.loan",a Slujit tot P+S.Vasile Gristea,ajutat de preofii Milller,Maura,Goia gi Haik.Parintele Miller, dobrogean, @ vorbit cu.mult& ‘c&ldurd despre istoria gi tragicul destin al Romfniei,tecni- nand ou aperanté tn biruinfa Binclut-Festivitatea a inceput la ora 11 th vconea elddire a "Casei Negustorilor" de langi Don.Dup’ salutarea oaspepilor de c&tre Gr-Hagacevschi au vortit prof-Hilgruber dela Universitatea din Klnspe tess |Homfnia in istoria Europei 1877-1977", g1,ca totdeauna ou elan,dr.I.V.Bmilian: (Gonsideratit pe marginea Independenjei Rom@niei".Corul dela Mllnchen, condus de 1 Alexandru Potre gi cu participarea d—nei dr. Thorgerd Linfa,a executat ofnte- ce populare gi patriotice,tncheind cu "Pe-al nostru steag",cand a cfantat toath lumeaeIn s&lile Institutului Roman a fost tot timpul deschis& expozifia de pic. turf a d-nei Anoa Romalo-Buescu. gaiogictates “icardal” a celebrat 1a 6 iai,1a Londra,contenaral Independenjot Ronfine-Au vorbit despre eveniment domnii Rafiu gi Silviu Gr&ciunag. ~, Samb&t& 21 Mai, Romfnii din Paris au sirbitorit tn impun&tcare manifeste. it,1a biserica romani din Jean de Heauvais,undo,dupd slujb&,au vorbit maiorul Ghinteseu gi dr.Miloae,si seara,fn sala "Chopin" ,unde,printre joourt g1 e&ntece, @ vorbi¥ ar-Bonoe, centenarul Independengei-a fost present sa Bis mee = Cele trei biseriot rominegti din Ghicage gi-au dat mina pentru o demi oGonguorate @ contenarului Indepehdenjet Ronaniei organizina do Zece Wat,pe o vrene splendidd,o serbare cu cantece gi jocuri,in frumoase gi variate costume nafionale.Au participat §i Romani din Indiana Harbor, Gary, Hamond.— jigyfongrserbirite contonarulut Independenjet au fost organtsage do eeofia italiand @ Societ&jii Academice Rondne,prezidath de prof.Bruno Mansone Duninic’ 8 Mat sta‘celebrat la biserica romind Sf.Liturghie,iar in sara de Zoce Mai au Ugrpitste Soo-Dante Aidgniert,prof.Vasi1o Glaldoa-Rona despre "Independenga te- méni gi diplomatia ouropearA" si prof. Teodor Qnoiulescu-Napoli despe "Aspiratia poporului romén la independenta nafional4".In seara ée 12 Mai,pianigtii Cipulio $i Adrian Baciu au dat,fn sala Borromini,un concert de muzick. jf Un comitet.compus din d-nii maior Bumb&cesou,comandor BAIIA,farmacist Blagu, dr-Ronnett, Nie-Novae,Al.lonescu-Lungu,¢: »Eulumete,Covfnea gi Remus Lazkr gluat intyietiva agecirii la Campul Rondnese dela Hamilton~Canada a unel Oticr gn sonoria genoralului Flaton Chirnoagl.Goi ce doreso sh contrituie aunt tants agit trimite cbolul pesadresa: Remus Lazkr,2418 So. Ridgeland Ave;Berwin /I11, 60402 — Statele Ynite.. : «fH Ue ieeibure a apirut vol.IX al Bulesinulut Bibliotesii Ronfne, fnehinat jubfleulud a 25 de ani de existensa a acestei institujil,eu edlabrectes treet Giese, Gzdaru, L. Constantinescu, 1.G.Dinitriu,lucia Fopoviel ,Grigors Hanérig,Sava Garleanu,Mangzatti,ete.Costul: 40 de m&rci.— @@ GCatedrala Patriarhiet nelkite din ieruselim a fost de: curdnd Pictata, sregreside trapit Mihail $1 Gabriel Norosan.Tot @1 ou piotat, du uasstreie ton, ir-Sofian Boghiu,manistirea "Sf.Gheorghe" din Dar-Bl-Harf,biserica din Brumana Tiban) gi biserica "3f.Tulian" din Hoas(Siria).— a& Din "Bire"aflim of regretatul Stroescu "igi desiva@rgise progdtirea muzi- cal& la Milano gi Paris,debuténd prims dat& la Nisa".—