Sunteți pe pagina 1din 20
FOALE ROMANEASCK Ds OPINTE §1 INFORMATLR « Ocb.—Dec-1977 XAVII,4 "7600 FREIBURO—Gormania - i Ne 144 : Erbprinzenstr-17 & : PRAZIICUL SATANBI Tarigi stau strains corbii pAnfntulud 1a Moscova,sd prdsnuiascd 60 de ani de la "nares revolufic",cea mai gigantios nistifionre din istorie! Ce-or t4 "sirbitorit"? 60 de ani de orime gi de jaf,de genooid gi tiranie,de bestialitate é gi colonialicn,de inperialisn f}ig.Promiscsord desfiintarea granifelor,dar de-au fnchis gi mai ernetic,ou sAmm4 clectrificat&,turnuri de pazk,cfini are— sajis figkduiser’ abolirca tnchisorilor,dar au oonstruit altele nol,dotate oa cele mai rafinate mijloace de tortur&.Munea,in loe s& fie o pl&cere,cum predi- cau,a devenit deadreptul silniod.Sangele,a curs mai mult ca niciodati: 60 de ani de tiranie,40 de milioane de ucigi: un milion pe an! Faliment gitn ccono- mie? fara caro,sub fari,hrinea Europa, tréiegte azi din pomana Americii.in lua nea Liberkyne—lprogresisti" »mincitorii au cadillacuri, televizoare tn edlord frigidere tnfesate ou de toates in fusia "progresist’",conl nesfargite pentru p&ine(adus& din Anerioa!),biciclete pe sponci,ete-: iat& de oo Ppagaportul e o Faritate acolo: S& nu vadd oamenii deoft oc le spune propaganda partidulul..+ Pattidultns& a obosit lovind,iar viaja-gi cere arepturile e1.Sub Stalin un Soljenijin disparea rapid gi thrd urmi.Nuexistau pe-atunel plangeri contea fmpicdic&rii cultului.Niciunui rus nu i-ar fi treout prin cap s& controleze aplicarea legilor-Asti2i exist comitete,ou mime,promune 1 adresa olar& a par tagilor,care cer curajos ‘libertatca Biserioii gi dcnunja,cniar gi'n streinita- te,abaterile dela legiygi dola deciziile internafionalé subscrise de Brejuiew Mulfi seriitori rugi gi-au trimis manuscrisele le pubdlieat tn Occident. Mai multd libertate,dcei,in Rusia? Wict pomeneals! Ci mai multd fndr&sneala robilor gi mai mare slAbiciunea guvernanfilor,ele conditionfndu-se reciproc.E Aneeputul sfargitului.Pe vremile lui Beria,opozanfii "dispfreau".Acd lise dau Pagapoarte,in nAdejdea,vant,a indepirtarii fermentuiul revoltel.Dar asta polie fica turcului cu canapeaua,c%cl fernentul sti mu fn indivizi,oiin sistem: Ac gonducore.Care ©, imposibil s4 se sohimbe.A cere lui Brejnev,eagi responeabilic lor sii din fArile robito,eX liberalizeze ofrma,e cag! oun le-ai cere af ee simicidd: ce slar, alege a6 ei tntrtun resin de tibereipi? Yor fine deci "ou dinjii" de acoasth situafic,citand c@rpirea prestagiutu: in acfiuni extorne,po drumul.vechilor jeluri ale politicli rusegtisTestanentul iui Petru cel Mare le st& gi-aga sub nas,ou clauze ne!aplinite.Paralel ou for- midabila fnargare,vor ota deci s& provoace peste tot desmét,ucidert, turburdcl, def $i haos: Nardnd",adtcl,pontru plantarea seminjel otraviteycare tnooljeste Stragnic in parile dozarmate moral.Rugii,soria gi Exinesou,"nu sunt poporul Plin de Sndrdtnic& mBndrie,cs provoack pe alte’ popoare 1a’lupta dreape gf hotrftoares sunt poporul ce-gi a4 riereu @ilinga si dézarmeze mereu pe cele lalte popoareypentru ca apoi s& le supuna". © gene do supravieyuiro mai pun st&pinii usici,mari degtert tn netanor- foze,fn divorsiunea "euroconunisti" Mosoova a tnedroinat cdteva dia scovecsio~ 1g-i europene s4 fack pe independentele,cu un program fndulcit,dar tot sub fire uk comunist&-Acestea pretind o& vor o nous socletate,pling de to fg libertatite, Personale gi oolective,civile gi religicase,in oare Seatul ea ettheen aaenie ; Sie,caln Rusia gi farile robite,ct pluralisn,cu partide politice; ele "garan- : feesh" tot soiul ae liverthtis de cuvant,presd, tntruniri. grevé aemifeateed ae Stradi asociert,sscretul pogtes,ctc.; dar liverthgile aune garantate giin cone stituplile arilor robite,fn cap ou Rusia — gi totugi..* Simpla enunjere a anor Vorbe mari nu mat ingealM azi pe nimeni,ofnd 1i's'a verifioat ainceritatea tn fSrile robite.9i oniar de star mai gisi fn Occident lume diepusl sk fo sckli- Sayadevirata greutate pentru conmigti este acum in fnsegi furile robite;oare sisu liberat fn sfargit de fricd gi de-acun nimic mi le mai tntinideazts De aceéa fntAlnires dela Moscova a avut gai mult-un caracter de parastas a1 ordminalulut -regin ce-apasi oncnirea do 60 de ani tnohelafl.oanenli Satagel au mat putut venchetul,dar "viitorul" tor este ae-aoun tn uridstn eel 6O ae «82 de sufocare sangeroast,gi nu°fn faph.- Petre Vilimtreanu SN LL LE TN a EL Semen Sg: RRL Ro STS TP CTT ee §1_BISSRICA UNITX? Pujini vor fi observat cu prilejul investiturii noulul = Patriarh 0 lipsa care trebuic caracterisath de uimitoare.Erau acolo,unde gi @iplomajii de toate religiile s'au gribit s& felicite deosebit de oglduros pe p&rintele Wicodim,represintanfii tuturor oflturilor din Ronfinia: goful Biseri- cif evanghelicejunul din opiscopii maghiari,episcopul najional armenes¢.Nu 1ip- Sia nioi hogoa gi nici rabinul Niemirover.Dar nu se vedea calota rogie gi voat— mantul de ceremonic,croit romanjal calei de-a doua Biserict romfnegti De ce? Bra care deplorabila repetare a gestului de 1a Incoronarea regelu! Berdinand,e@nd,in noua biserick ortodox4 de 1a alba Iulia,se aflau tofi acogti infhjigktori ai altor orcdinfi,asist@nd 1a un corvieiu divin care mu era al lor,pe' cand prelajii uniji erau afart,tndreptijindu-se of aga li-a ordonat Pa- Pa;Pe cand nunjiul fmi spunea cM nu aveau decdt sA nu-l intrebe? Sau,oum mi S'e spusyinvitatia lor s'a fAcut tntrto form’ care. olals& cu gefit oredinoiogilor nero#Ani,gi au lat accasta cao jignire' De observat © §1 lipsa lo dola gedingele Senatului,unde se vi episcopul luteran.0 explicatié mi se pare neccsark. ga de des N.torga(Neamul Romfnesc) Mog CRAGTUN de.§t2G.Theodoru Mog Criciun,cu dalbe plete, Ce cobori,pe fndelete, Printre nori si pe ninsoare, §i prin goomuri numai floars; Mog Cr¥ciun,copilirié Cu speranje zeci,o mic. Mog Grdciun, tnfiorare, Ce tefmparfi ou flecare $1 aduci fn lumea'ntroagh Der de dar sk so alcagi. tns&'n ani de'nfometare, Tu newai d&ruit rfbdare, Iar fn clipe de urgie, Tu rie-ai dat arept oucurie Noi puteri,puteri tntriuna Mog’ Gr&ciun,ca prima cari, Bu'te rog din cer coboark C'q desag& mare,plina, De eflduri gi iumink, §i-o fuparte,ou r&baare, Rand pe rand 1a origicare Ge $f tesetn drum sau,poate, St& ascuns de topi si. toate. Duste gi fn fund'de zare, Pe un drum gi 0 cararc, acei-ce nu te cheamd, acei ce tac de teama, La acei din targ giv sate, -au fost luates lar la rogii dcnastaci,Srinte, Satmpletim, din spini,cumuna. DAcle ochi gi G&-le minte. + Ze 30 Tunie sts stins,la Gluj-Napocs,isborioul. Stefan Metes,1a 90 de ani + La 15 Noembrie @ fost inmormintat,la Bellu(Bucuregti);istorioul ¢ poscu.Ocupanfii farii reugiser’,cu5 ani de pugesrie Opérapia sé pare of n'a fost exccsiv de grea +. Jol. 17 Noembrie’s'a sting, la Kln,avocatul Yeorge Acrivu.La tnmormintare, Microuri 25 Noeubrie,a asistat multZ lume,roméni gi nen}i,in frunte cu deoto- Tul Vasile Andrei,membru tn Censiliul Conductor al Leeiunif.— 8& Duminicd 4 Decendrie,printele D.Ba.Popa a celebrat,ia Fi rastas pentru tof fMuritorii Romfnied Mari,amintindu-i pe fi nominal, cum gi pentru Cormeliu Codreanu gi camarazii sii wcigi uoigi acun 39 de and NICOLAG OXY: un OM! AdevSrapii cakioni sunt,gi au fost totdeauna, rari: nu degeaba wabla Diogene ziua nimiaza gare ou felinara'n ménf,doar ae va desoo- Peri un exemplar! Mog Teodu,din Sevegul transiivancan,stabilit din tinerete én dmericayeste unul dintre acegtia: onenos,cinstit,iubitor al noamului gi fers, generos-Urmolo mirinimiei sale le vedem frieh dc acum 50 de eni,aflandu-i nunele brintre sprijinitorii\idealuriior generajiei de luptitori dela 1922,consomnat de Cormeliu Codreanu tn prinele tntaptuiri: G&minul dela Rapa Galbon(Iagi) 94 publicajia "Pim@ntul Stramosesc"sIar dup& ultimul mare cataclien,firk s fie Pree bogatra eprijinit din risputeri po cei silifi si-gi ia tolagul pribegiol, alodtuind chiar un comitet de ajutor pentru b&trani,copli gi suferinai. Gu pldcere amintin deci aicl cei 9Y 48 ani al ski,choltuifi in ce ¢ mad -Pileut 1ui Dumezcu,~ eu cordiala urare dena ajungo ofargitul voacului: sore buguria prietenilor de pe toate continentele! #e. Dialog 1a Buéurogti Se face c& Geaugegtii mu oran in farkyednd eotuai, currecunttan tei ulesigie ce domesticeasoa". a, si—1. 35 0 POLEMIGK DEPLASATH ie Minchen a aprub,prin August,un aanifost anonim,prilejuit de numirea, ea gef al misiunii unite din Germania,a parintelui Caitar,care n'ar fi find "nied romfnjnici unit gi nici exilat,ci ceanglu-ungur de confesiuno romano- eatolick" De unde se vede cf autorul 2 un Sndarjit adept al teorici rasei pure, care-gi crede neanul iegit direct gi exclusiv din patul lui Traian g1 Decebal.«, Realitatea fnc&,e ceva mai altfelelar acogti "ciangai",despre a ckror proveni_ enfa iotoricii mu s'au pronuntat definitiv,e'au dovedit oxoelenfi' roméni acasi, in pace gitn r&zboiyiar fn exil,la Rona de exemplu,au figuri care,ea preofii Moraru,Tocinel,€Sdaru,au fAcut gi facyprin comportare,gtiiny’ gi ferbintele dor patrictism,numai cinste neamului nostra romfnesc.Monseniorul Menges, titu- lar al.multor ani de pugclric fn fari,desigur nu pentru cochetare cu duganul, nuvmerita nicl dansui tarbaca ancnimilut,pentru"yvina”. of e noan} gi catolic! Anonimul,cars,spre a-gi da mai multX greutate,senneaz& "Exilul Romfnese", € furios of n'a fost “consultat" 1a numirea suecesorului preotulul Z&partan! Nol nu gtim oc pAoate o fi avind pirintele Caitarjo¥ei fn manifost nu sunt 1&- surit spuses dar,chiar de le-ar fi avénd pe tonto,e olar of geful unei nisiunt este nurit de cel ce-2 dM g1 fntrepine misiunca,el nefiind alteeva,in cazul nostrusdect un fune}ionar al’ Vaticanului.Iar Vatiegnul n'are a tnbreba pe ni- meni offia tgi mimegte ‘reprozentangii-Singurul luoru oo poate face exilatul,da- cd numirea nu-i'e pe plac,este s& ‘nu-i docepte Nasistenta™ Abas! Mai fntemeiat& pare obsérvafia ou privire la P.8.Cristea,carc,la sert&rile de Zeee Mai dir Freivurgyar fi "tefuzat" st aibi,"ea oacpe in fafa eltaruiui”™ (cosa ce e ste altceva Aec&t "coliturghisirea"),pe pArintele protopap D.ia-Po- Pa;geful Bisericii Romfne Ortodoxe din Germania.Contrariu oricrei elenentare curtenii,gestul n'ar fi,tn acelag tinp,nici ecumenio,nici romfnose @i nici fraq fese-Sper&m ins c'a fost doar o gregala,ncintenpionaté,de regie. Noi om fi ignordt aceast& anoninl.ca pe atatea altcle.Din prinodpiu.Chei unvom serlos 251 i rlspundorea pirorilor emise,isc&lind.lat& fns& oh al Rafiu, probabil ca "unit";s'a’ simjit obligat c& ia atitudine.3e gi preotul Goia,soco- tit om oump&nit,ou chip vegnio surfzitor,s'a sezisat,gi tnc% pe un ton dé care nu lap fi. erezut capabil.De acord of "Biserica unit nu are de primit lecpi4 ae ronfnion dela nineni"; dar indignarea sfinjied sale. se manifesta prin nigte podoabe de stil "clic de inoongtion}i","iresponsabili","haimanale"- de care, acd s'ar fi lipsit,eubstitiind invectivelor arguuente,n'ar fi avub decat de cAgtigat.Unde tusk pornirea dansului atings oulmea,e cand se leagi,@in senin, de goful Bisericii Ronfine Ortodoxe din Germania: "An vrea sf ni se’ spun -cere sfinfia sa, cnd a fost consultat exilul ramfnoso din Germania pentru Prot. Enil Popa? Au fost poate 4-5 ortaci care 1-au 'acceptat' ca din canthrefi do Strang dela Paris si salte pastor fn Gormania,hirotonit ae un vidio stréin Can tot at&ji ortaci so unflK acum tn perle gi decreteaz’ categoric in nunele gxilului of Prot.Popa este 'singurul preat ‘al exilului in Germania Faderalé!". Fentru ‘ca ceva mai jos,duph acaastX icgire ou atat mai deplasati eu oat preotal Popaycare a fost mereu un cavaler,ntare nici fn clin nici tn mfnecM ou-anonina dela Mlnchen,preotul Goia s& oreadi,cu toati eandoarea,oX poate ai mai spere cf (mu-1 yon lipsi de fnerederea frfjeasc% pentru a continua sk luordn -miak tn mng".Het,pSrinte Goia,vei® fi gtiing sfingia ta zicala cu piatratn balt&,ugor ue aruncat,dar pe care nici zoe. Intelep}i n'au mai putut-o sedate! W'gn vreg fnsi o& Va 1ésth nelimurit.tc-chestia ou... “Ortacdi"! Aga dar: B adevarat c& prootul Popa a cfntat fn stranA 1a Paris, degi era politermician #1 nu fGroovnic,ca Anton Pann,ori Nicolae Filinon... De altfel,a cfntat la nai multe strni: gi fn satu-i natel;gi ca student,g1 oa ofifor fn arnaté (dobandin- du-gi;pe linia inta@ia a frontului antivolgevie,gi-o alti oruce decdt cea de mai tarziusa preojied: Grucea de Fier!),dar.a facut-o aga,de’dragynu pe bigtari; ta aceasta privinjA se poate spune ofa mai dat i din busunar: ofei oot fue! pi soa fulfi pe-atuncea la Paris, ramanoau,dup& slujba,in mijlocul strazii,iar "arcov- nicul "i aduna pe tofi la-masa sa,intoomai oun sorte la Carte(niray do éare na gla lsat nici mei tarziuyla Preifurgyunde oaga-i devenise hanul refugia;iior), deja toate familia-i tréia doar dintr'd leafM,gi nioi umbrela protecteara a Var $isanulut ‘n'o avea deasupra capului-Fapt 0 of’ lumea f1-iubea,odet Ja migte ales geri de Comttet eparnial,prin 1949,a intrunit cele mai multe voturi,nai bine do 200e1asind cu ult tn urna atdtea mune ca "blazon",oa alde Mircea Eliade,¢hile- Zan, Protopopescu, Palade, #AreSganu,Yeorgel Demetreseu,etc;