G. G.

LONGINESCU
DOCToll IN tiTIINTE, PROFESal.

4,

Cronici tìintifice
CU 0 INTRODUCERE DE Dr. C. I. ISTRATI

BUCUREt5TI

MURIA NATIONAL:A"
SOCIETATE COOPEILATIVA PE ACTIUNL
45-47 Calca Victorici, 45-47

www.digibuc.ro
 G. G. LONGINESCII
DOCTOR IN STITNTE, PROFESOR.

Cronici tiintifice
du 0 INTRODUCERE DE Dr. C. I. ISTRATI

BUCURE§TI

LMÄRIA NATIONALA"
SOCIETATE COOPERATIVA PE AcpuNE
45-47 Ca lea Victoriel, 047
INN

www.digibuc.ro
 PREFATA
Aceste cronici §tiintifice ail apärut, mai
toate, in Vointa Nationale' §i sunt scrise,
in mare parte, pe irgelesul tuturora. Le
recomand cu deosebire elevilor de liceil.
Ei pot gäsi intrInsele lecturi folositoare
pentru examenul de absolvire.
G. G. L.

www.digibuc.ro
 INTRODUCERE
Nuptial prin cetire aleasd si prin
example Mudninle se Ina 114 suflelul
si se nufreste cugetarea celor lined.

D. G. G. Longinescu, este doctor irr tiintele

fizice, profesor la Liceele Lazar i Sf. Sava, §ef de
lucfäri la Institutul de Chimie din BucurqtI §i a
fost insärcinat §i cu facerea unti curs de Chimie
Fizica studentilor universitarI.
D. Longinescu este un muncitor i un spe-
cialist,care, gratie lucrärilor sale de Chimie
Fizicd, s'a fäcut cunoscut in cercul destul de
populat al oamenilor de §tiintd din streinätate.
De cit-va timp D-sa a inceput publicarea unor
cronicl §tiintifice in ziarul Voinfr Nationald,
care fiind destul de räspindit, le-a fäcut cunos-
cute nurneroilor säi cititori.
Cronicele acestea sunt scrise in mod desluit,
färä pretentii, foarte practic i inspirate de o
singurä dorintä : aceia de a vulgariza tiintele
i de a face cunoscute vietele oamenilor ce se
ocupä cu ele.

www.digibuc.ro
 VI

Tot in aceste cronici s'a silit sä presinte citi-

torilor säI párerile actuale relative la ultimele
importante descoperiri §i a cautat sd punä in
evidentä §i incercärile ceva mai reu§ite in mis-
carea noasträ culturalä pe cimpul tiintelor §i
aplicatiunelor lox.
Aceste cronici facute in mod regulat si cu
un anumit scop sint primele ce ail fost facute
la noi.
Literatura noasträ tiintificá este, din neno-
rocire, foarte restrinsä ; afarä de Buletinul so-
cietcifei routine de ftiinte si de D«rea de seaina
anuald a asociatiunei ronfine pentru inaintarea
si respîndirea Oiintelor, care ati un caracter
§tiintific hotärIt §i un numär de cititori foarte
restrins, mal tot restul publicatiunelor sporadice
cu coprins §tiintific are caracterul pur didactic.
Din acest punct de vedere constatam ca pa-
rere de ráii cä sintem inapoiati nu numai fata
cu alte tärl, dar cä sintem in scädere chiar
fatä cu noi in§ine, dacd compardm prezentul cu
ce se petrecea in aceastä tara cu cite-va decenii
mai inainte.
Am avut in timp de 7 ani, cu Incepere de la
1871, o importantd publicatiune e Revista qtiin-
tificd» datoritä d-lor Gr. Stefänescu §i P. S.
Aurelian.
Cu mult mai inainte, am avut (Isis sail Na-
tura», publicatiune de vulgarizare scrisä cu
multä cäldura de Dr. Bara §i in urmä de Ana-

www.digibuc.ro
 VII

nescu, precum si importanta : «Revista rominii

pentru #iinte, litere 0 arte», ce a apärut in anii
1861-62.
Nu putem sä uitdm de asemenea publicatiunea
foarte utild si practicd, datoritá lui Alexe Marin,
Muzeul National, jurnal säpfaminal ilustrat, 1857-
1860.
Cea mai principalà publicatiune stiintificä cu
caracter vulgarizator este cMinunile naturei»,
scrisd cu multà cäldurd si pricepere de D-rul
Iulius Baras si care ar face cinste, si in prezent,
publicisticei romine,
Pentru moment nimic ! Ar fi insa timpul a se
face ceva.
lath' de ce cronicele d-lui Longinescu ad o
mare insemnatate ; pe linga valoarea lor spe-
cialä ele astupd in present, in parte, un gol
regretabil ; d-sa a fäcut foarte bine de a fi reunit
toate aceste cronici la un loc si, adaogindu-le
cite-va noi, de a le fi publicat inteun volurn
special.
Publicul cel mare si mai ales tineretul scolar
va putea citi in romineste ceva util si inaltator
in locul pacatoaselor publicatiuni, cele mai
adesea-ori foarte imorale, ce se vind in prezent
itt mod mai mult sail mai putin tainic, in fas-
cicole periodice.
Ar fi de dorit ca publicatiunele sändtoase si
utile sa." fie incurajate de top si sä facem ast-fel
ca in ce priveste stiintele, o foae sAptäminalä

www.digibuc.ro
 VIII

ilustratA si bine scrisä, sA poatA apare cit maI

curind.
Starea noastrA culturalA actuald nu permit&
a ne gindi in prima linie n umaI la publicatiuni
stiintifice cu caracter de inovatiune, sail rezu-
mind numal cercetdrile noI.
Prima noastrd datorie e de -a inmulti publi-
catiunele sporadice eu caracter stiintific de vul-
garizare si de a avea tot in aceias1 directiune
cel putin o singurA publicatiune periodica te-
meinicA.
CAci inainte de a face lucrAri noi, e de.prima
noasfrà datorie a infusa, in publicul mare, va-
riatele 0 importantele cunostinte sigure, ce sint
indispensabile a fi stiute de mase si care sunt
atit de utile tuturor.
SA sperAm dar, cA exemplul dat de d. Lon-
ginescu va fi In curind imitat i in acest cas
d-sa va malt' avea si marele merit de a fi pro-
vocat in prezent aparitiunea unot ast-fel de pu-
blicatiunI utile pref.
23 Fevruarie 190.5.
DR. C. I. ISTRATI.

www.digibuc.ro
 I.
Poloniii, Radifi, Actinifi
30 Ellie- 1908.

Poloniü, Raditi, Actiniii, iatä trei nutn'e care

apar in literatura stiintifica numai de vre-o sase
ani incoace ; cetitorul nostru le intilneste, poate,
pentru Intdiasi datá. Ele corespund la, trei cor-
purl cu proprietäti atit de curioase Incit fan-
tazia cea mai aprinsä nu le-ar fi putut concepe.
Necunoscute eri, aceste corpuri sint celebre
astä-zi; savanti de elitá le studiaza cu de-amä-
nuntul. H. Becquerel si d. si d-na Curie, In
Franta; Sir W. Crookes, in Anglia; Karl Hof-
mann si Marckwald, In Germania, si Ruther-
ford in America, ail dovedit cu acest prilej, cä
un nog domeniü stä. intredeschis fizicei si chj-
miei, Numärul comunicatiunilor fäcute in acest
sens academielor si societätilor stiintifice este
foarte mare. Revistele stiintifice contin capitole
din ce In ce mai marl' cu privire la aceste cor-
pull. Se pare, cä träim in timpurile in care
studiul electricitatei era in formatiune. Aceiasi
abundentä de fenomene nol, aceiasi diversitate
aparentä intre unele si altele si aproape aceiasi
confuzie, din cauza lipsei unel teoril inläntui-
toare, se constath si astä-zi ca si la inceputul
1

www.digibuc.ro
 2

secolului trecut. Daca asemAnarea noastrA nu

este gresitA atund resultA cA cercetdrile savan-
tilor de 'astAzi Sint, in realitate, zorile care se
luptA cu intunericul ce invAlue un domeniÚ tot
atit de frumos ca acel pe care 11 presintA in
timpurile de fatä electricitatea. Dupa cum tele-
fonul, telegraful, luminatul electric, care ne fac
sA trAim astAzi in lumea basmelor, in care calul
näzdrAvan al lui FAt-frumos aude peste muntl
peste vAI, iar zinele trAesc in palate luminate
feeric noaptea, dupA cum, zic, aceste aplicatiuni
ale electricitätel sint, in definitiv, consecintele
scinteei electrice scoase din chiblimbarul frecat
cu postavr tot astfel din primele dibuiri cu Po-
Artiniú, vor urma consecinte can
vor transforma adinc i stiinta §i omenirea. Ase-
menea cercetári meritA sa fie, de sigur, cunos-
cute de ori-cine intr'un mod fie chiar cit de su-
perficial.
SA ne intoarcem cu mintea cu vre-o sapte
ani in urmá, pe la 1896, in vremea cind razele
Röntgen uimeail lumea cu proprietAtile lor. Se
stie, cA patru sint insusirile de cApetenie ale
acestor raze : 1) ele pot impresiona placa foto-
grafica ; 2) ele pot strAbate unele corpuri opace
pentru lumina ordinarA ; 3) ele pot descArca
corpurile electrizate provocind ionizarea gaze-
lor si 4) ele pot provoca luminiscenta, adicA
licarirea corpurilor luminiscente peste care cad.
Henry Becquerel fAcu, in acest timp, Acade-

www.digibuc.ro
miei de §tiinte din Paris, comunicarea foarte
iinportanta, cAl i sulfura de calciti luminiscenta
mai cu seamA sdrurile de waniii aü proprie-
tatea de a emite raze capabile sA impresioneze
ele placa fotografica §i sA strAbatä §i ele prin
foite de aluminiii, lemn, cauciuc, etc. Aceste
raze, numite In urmä raze Becquerel, sint de
douA felurl; unele, raze ft, sint deviate de mag-
net §i se bucura de proprietätile de mai sus,
altele, raze a, nu impresioneazä placa fotografica
dar descarcA corpurile electrizate, ionizind ga-
zele. Aceastä descoperire a lui Becquerel este
de cea mai mare importantA cAci aratA posibi-
litatea de a obtine §i altfel de cit prin descAr-
earl electrice raze analoage cu razele Röntgen.
Doamna Curie, plecind de la rationamentul, cA
dacä uranul §i compu0i sAI prezintä aceastA
proprietate numitA radioactivitate, atund
mineralele naturale cu uran trebue sA o impär-
tä§eascA, reu0 sä izoleze din mineralul cu uran
Pechblenda un corp analog, in ce privWe pro-
prietätile chimice, cu bismutul, dar cu o radio-
activitate de 400 off mal mare ca a uranului.
D-na Curie afirmä cA acest corp ar fi un corp
simplu noil 0 II nume0e, in onoarea patriel
sale perdute, Po Ionia. Marckwald confirmA in
totul cercetärile d-nei Curie izolind din o aka
varietate de Pechblendä un corp cu proprietäti
identice cu ale Poloniului. Cantitatea in care
acest corp simplu s'ar afla In mineralul natural

www.digibuc.ro
 4

ar fi cam de un gram la o mie de chilograme.

Izolarea acestul metal este asa dar unitä de
marl dificultäti. Marckwald a prezentat la con-
gresul de chimie, care s'a tinut in Maiii la Ber-
lin,o probä de Poloniil in cantitatea minimalä
a unei simple pete negre pe o bucäticä de
härtie, In valoare totusi de treI sute de märci.
D. si d-na Curie reusiserä de asemenea sä iso-
leze tot din Pechblendä un alt corp, analog cu
bariul, care dupd diverse manipulärl fpresenta
o radioactivitate de 100.000 ori mai mare ca a
uranuluI. Acest corp a fost mai bine studiat de
cit Polonifi. El a fost recunoscut ca un corp
simplu al cäruI pond atomic ar fi 225 si al cärui
loc In sistemul periodic ar fi in vecinätatea
Thorului i Uranului. Acest corp simplu radio-
activ a fost numit Radiii. El emite ca si uranul
dota feluri de raze : raze a care ionizeazä ga-
zele si raze ß care strabat din ce In ce mai
greil prin corpurile urmätoare : hirtie,
cadmiú, zinc, fer, cupru, plumb, paladiii, platin.
Pe linga aceste raze trial pleacd de la Radiii
o emanariune rnaterialci. Energia emisä de
Radiü Intr'un an corespunde la 3200 caloriI.
De unde 41 la acest misterios corp aceastä
energie nu putem sti pinä in prezent ; in nici
un caz ea nu poate fi datoritá temperatureI am-
biante sail luminei solare, ad' radioactivitatea
radiului rämine neschimbatä i in aerul lichid,
la 186° si in mine adinci de mai multe sute

www.digibuc.ro
 5

de metri. , Intocmai ea vi razele Roentgen ra,

zele radiulul nu sint vizibile cu ochiul; un tub
cu .Raditi infävurat in hirtie vi tinut MaI mult
timp pe un ochiii repauzat produce totuvl o
senzatie luminoasä care 11 obosevte foarte re-
pede. Doctorul London din Petersburg afirmä
cä orbilor cu nervul optic nealterat Radiul le-ar
putea reda vederea normalä. Stiolele in care
se pästreazA preparatul cu Radid devin cu
timpul rovii, violete vi chiar negre. Fosforul alb
e transformat in fosfor rovu sub influenta Ra-
diuluï. Unele seminte ivl perd puterea de ger-
minatiune; clorofilul este distrus. Asupra pelei
el produce arsuri. Bacquerel a purtat in buzu-
narul vesteI vre-o vase ore cite-va decigrame de
preparat cu .. radid pecetluit inteun tub de sticlä
invelit cu un carton gros ; la zece zile dupä
aceia, cind actiunea radiului Incetase de mult,
el constatd cu surprindere o arsura pe pele care
nu disparu de cit dupä 46 de zile. 0 experientä
fácutä cu voarecii a dovedit, ca Radial poate
cauza chiar moartea. Presenta until chilo-
gram de radia ar fi periculoasä pentru viata
experimentatorului, cad i-ar distruge pelea vi
vederea. 0 asemenea cantitate de Radia ar
putea fi preparata, dupa procedeele actuale, de
abia in trel ani vi ar costa 5,000.000 lei. In
astfel de conditiï, ne putem lesne explica de ce
experiruentatorii se servesc de cite-va centi-
grame saii eel mult cite-va decigrame. Razele

www.digibuc.ro
 6

RadiuluI ozonizeaza aerul, influenteaza radio-

conductorul Jul Bran ly, de la telegraful färd
sit-ma si inlesneste producerea uneI scintei Intre
doi conductori electrizati. Radiul nu are Insä
nicl o actiune asupra curentulul care trece prin
o solutiune.
Al treilea corp radioactiv, Actinid, a fost izolat
tot din Pechblendd ; el se aseamänä cu Thorid
si are o radioactivitate de 500 ori maI mare ca
a uraniului. Asupra natureI sale elementare sa-
vantil nu sInt de acord ; se banueste, ca ar fi
Thorid si ea: activitatea lul ar fi o activitate
indusa, adicá provenita sub influenta traniului
radioactiv, intocmai dupa cum un corp electri-
zat poatt electriza prin influentä un alt corp
neutru. Aceiasi observatie se face cu privire la
plumbul radioactiv si la un alt element radio-
activ Caroliniii. Rutherford a facut cu compusl
radioactivi ai ThoriuluI experiete foarte impor-
tante. Ca si de la RadiCt pe linga raze pleaca
si de la Actinid o emanatiune materiald sub
forma de pärticele foarte mid capabile de a se
fixa pe diferite corpuri si a le comunica aces-
tora radioactivitate. 0 sirma de platinä electri-
zata negativ fixeazä foarte usor pe suprafata eI
aceas-tä earanatiune. Nid prin inrosirea in foe
a sit-me, nid prin spälare cu apa calda, rece
sad acid azotic aceastä emanatiune, acest ceva
radioactiv nu poate fi Indepärtat. Acidul clor-
hidric sail sulfuric pot Insa sä räpeasca de pe

www.digibuc.ro
 7

sirma pe acest spirich.15 radioactiv 0 sl-1 treacA

In solutie; evaporind aceasta solutie pia la
uscare restul care amine este radioactiv. Se
pare ca particele acestei emanatiuni sInt atit de
midi In cit douA mid dintrInsele or cintari abia
eft un atom de hidrogen. Aceastä emanatiune
se gaselte i in aer. Pentru a se dovedi aceasta
ea expus timp de trel ore In aer liber o sirma
de cupru de 20 metri lungime Incarcatä negativ
la un potential de 5000-10.000 volti. in urma
acestei operatiuni sirma deveni radioactivä.
Intensitatea radioactivitätei este cu mult mai
mare In cazul chid sIrma e intinsa In aer fiber
de cit In cazul cind e InvAlitä cu un cilindru
metalic. Faptul acesta pare a dovedi, el acea
emanatiune vine de la depärtaii marl' din aer
de se fixeazä pe Oirmà atrasä de electricitatea
negativa. 0 data. fixatä aceasta emanatiune, ea
persistA tiny de mal multe ore. DacA se freaca
sirma cu o &pa' muiatä in amoniac, cirpa de-
vine radioactivä ; dacA se aide cirpa, centia ei
retine emanatiunea 0 prezintä toate proprieta-
tile de la inceput. In apa de ploaie, in zApada,
in grindinA s'a gAsit prin evaporarea, primeIor
portiuni mai cu smug, emanatiune radioactivä.
Aerul din pivnite, din pe0eri, din pämint este
de asemenea radioactiv.
Iatä fapte reale cari seamána mai mult a ima-
ginatiuni poetice. Ceva fantastic. vine de nu
tim unde, se fixeaza pe sIrma, trece, prin spa-

www.digibuc.ro
 8

lare, pe cirpa si. famine, dupd ardere, In ce-

nusd. NumaI in frumoasa legenda ansirä-te Mär-
gärite, mai Intilnim transformatiuni la fel cind
douI copil se fac doul brazi, douä scintel, cloud
stele. iarä ele douä märgäritärele.
Acestea sint, pe scurt de tot, fenomenele cele
mai principale referitoare la Poloniti,". Radiii,
Actiniii. Ele ne aratä cä sunt mai generale de
cum s'ar fi crezut. Multe fenomene noui se vor
cunoaste miine si aplicatiunI numeroase si de
tot soiul vor räsäri ca din pdmint. Radiatiunile
acestea representind a energie trebue sá fie ca-
pabile si de transformatiuni in diferitele forme
pe cari energia le poate lua. Nu va fi surprin-
dere pentru omul de stiintà daca vor apärea,
ca mline, procedee de incälzit, luminat, de pro-
dus fortä motrice cu ajutorul radioactivitätei.
Stiinta a inceput deja sä se resimtä de insu-
ficienta teorielor cari domnesc astä-zi ; ipoteza
atomilor bate In retragere ; pentru a se sustine
ea are nevoe de noi intärituri ; fenomenele
acestea cer cu insistentd päräsirea ideeI ca
atomul este insecabil; se pare cä atomul este
In realitate un conglomerat de pärticele atit de
mid', in cit cel putin douä mii, dura. cum am
spus, cintäresc abia cit un atom de hidrogen.
Sintem la limita materiel, in apropierea eteruluI
ipotetic. Telegraful färä sIrmä, lumina WI Tesla,
radioactivitatea vor avea drept urmare transfo'r-
marea atmosferel intr'un ocean de energie, lar

www.digibuc.ro
 9

secolul al. XX va fi cu drept cuvint numit se-

colul eterului qi al radiatiunilor. Trebue sa ne
Weptäm la o astfel de transformare and cu
asemenea fenomene se ocupä savant:1 de renu-
mele WI Crookes §.1 and, dupä expresia fericith
a until Invätat german, ,ubi Crookes (crucs)
ibi lux».

www.digibuc.ro
 Il
lpotezele Moderne asupra Materiel

REAUZAREA UNIT! NIS'

.24 August 1908.

In palatul Reichstagului din Berlin, in ziva

de 5 Iunie anul acesta, distinsul savant englez
Sir William Crookes a tinut o interesantA con-
ferintd ca titlul de mal sus inaintea membrilor
congresului de chimie aplicatä. Profunditatea
fondulul §i frumuseta formel ne indeamnA sA
facem pentru cititorii no§tri o scurtä expunere
a acestel comuniari. Vom reproduce, trebue sA
spunem, cit mai multe citate pentru a pAstra
preciziunea ideilor i a reda pe cit posibil ele-
ganta expresiunilor.
Visul despre care este vorba este un vis englez,
ne spune Crookes ; el se referA la chestiunea
subtilA a naturel materiel. Savantil englezi s'ail
ocupat inteatit cti probleme misterioase, ca ge-
neza elementelor, existenta párticelelor mai mid
de cit atomil, etc. in cit in dorul de a gAsi o
solutie satisfAcAtoare ail venit in contrazicere cu
caracterul rasel lor, acela de a fi prim excelenta
oameni practici.

www.digibuc.ro
 n
Primul care exprimd pärerea, cd. corpurile
simple de astäzi ar fi in realitate corpuri com-
puse, este Sir Humphry Davy. Inteo conferintä
din 1811 acest chimist genial se exprimd astfeh
«Este fdrä nici un folos s'O. speculäm urmArile
unui astfel de progres din partea chimiei de a
putea descompune si recompune metalele.
Este de datoria chimistului de a fi indrdsnet
in cercetdri. El nu trebue sä considere cu ne-
putintä de realizat unele lucruei numai pentru
cuvintul CA n'ail fost realizate Inca. El nu trebue
sä le considere ca lipsite de judecatd pentru cd
nu merg mind in mind cu pArerea populard.
A cAuta dacd metalele slut capabile de a fi
descompuse si recompuse este marele obiect al
adevdratei filosofiTz.
In 1816, celebrul fizician 0 dhimist Faraday,
atinge de asemenea aceastä chestiune. «A des-
compune metalele, spune dinsul, a le reface, a
realiza nostiunea odinioard absurdd a transmu-
tärei, iatä probleme a cAror solutie se cere astäzi
de la chimist».
In 1878, Crookes insusI, reia aceastd problema
cu ocazia renumitelor sale cercetäri asupra ra-
zelor catodice. El reinviazá, cu acest prilej, «ma-
teria radiantd», afirmind categoric, cd «pärticelele
carl formeazd curentul catodic, nu sunt nici so-
lide, nici lichide, nici gazoase si nu constail din
atomi ; aceste pärticele sunt mai mici de cit

www.digibuc.ro
 13

atomil, sint fragmente ale materiel, corpupare

ultra-atomice».
Savanti ca Herbert Spencer, Graham, Stockes,
Lord Kelvin ad sustinut de asemenea, daca nu
chiar ideia cä elementele pot fi descompuse, cel
putin complexitatea lor Intr'un grad Oare-care.
Toate a ceste afirmatiuni însà, ori cit de marl
ar fi savani carI le-ad fäcut, sunt In definitiv
numal ipoteze cari reclamä fapte precise pentru
a putea fi sustinute. Asemenea descoperiri par
a se fi fäcut astdzi: gsuntem ne räbdätorI, adaogä
Crookes, sä trecem pragul regiunel misterioase
prea curind numità Necunoscut i Incunoscibil».
Primul räspuns la intrebarea cam care ar fi
acele pärticele cari constituiesc prin aglomerarea
lor atomiI, apare la 1875 sub forma gfie-care
atom poartä In sine mid curenti electricl, daca
nu este el insufi chiar curentul electric». Acest
räspuns, In concordantä cu faptele cunoscute
astAZI, a fost formulat Intr'un studid al sail de
Clifford, gun orn care a Impärtä0t Impreunà cu
alti pionieri aI cea maI nobila dintre ne-
norocirI, aceia de a se fi näscut inaintea tim-
pului
In 1886, ca preedinte a sectiuneI de chimie
a lui «Britisch Association», Crookes preciseazä,
Inteo Incercare asupra originei materiel, modul
curn ad luat na0ere corpurile simple. La in-
ceput a existat o substantä primordialä, pre-
atomicä, o materie fátá form5, gprotilul». Sub

www.digibuc.ro
 14

actiunea a trei forte electricitate, chimism,

temperaturä aceastä materie s'a condesat for-
mind corpuri simple cu greutatea atomicä din
ce In ce mai mare. Ast-fel a luat naqtere seria
Intreagd a corpurilor simple dela hidrogen pinä
la thoriil si uraniil. Niel un corp din aceastä
serie nu manifestä tendinta de a se descompune
ori cit de numeroase ail fost Incercärile fäcute
pInd astdif. Condensarea s'a continuat, dupA
Crookes, si mg departe si a trebuit sä dea nas-
tere la corpuri capabile sä se descompunA sub
actiunea surselor de cAldurd actuala. Care sunt
insd acele element ? Acum 20 de anl, pe cInd
descriea Crookes acest tabloil al creatiunei erail
necutoscute. De atunci fapte noi, numeroase,
cereail pentru a fi explicate existenta unor cor-
purl mai midi de csit atomii si care sa se poatA
despärti de acestia In anumite imprejuräri. Fa-
raday, Weber, Lawrentz, Gaus, Zöllner, Hertz,
Helmholtz, Stoney, Lodge, ad desvoltat aceastä
ideie si ail ajuns la faptul, cä acele particele
electronI sunt de douä feluri, unii electro-
pozitivI iar altii electro-negativi. Pinä acum ne
afläm Inca in Indoiälä, mg' trebue de fäcut un
pas ; se poate sä fie lucrurile ast-fel, dar se
poate prea bine sä fie si alt-fel. Din fericire si
ultima distantä pinA la iealitatea faptelor a fost
strAbdtutA ; toate aceste hipoteze izolate sunt
acum apropiate si unite In o teorie armonioasä
prin gäsirea radiului_ Nicl o descoperire a tim-

www.digibuc.ro
 15

purilor moderne n'a avut de sigur atitea urmäri

de mare importantä si n'a aruncat atitea valuri
de luminä esupra regiunei vaste ale fenome-
nelor ramase nexplicabile ca descoperirea d-lui
si. d-nei Curie si a d-lui Bemont. Cititorul isf
aduce aminte, cä in articolul nostru de la 30
Iu lie am vorbit pe larg despre proprietatile mi-
raculoase al radiului si ale tovaräsilor sal po-
Ionia si actiniii. Nu stria, credern, sd reamintim
proprietätile radiului care staii in legatura di-
recta cu natura elementelor de care ne ocupam.
De la radiu pleacá trei feluri de emanatiuni.
0 serie e asemenea curentului catodic astazi
identificat cu electroniI. Electronil liberf sunt
foarte penetranti. EI descarcä un electroscop,
radiul find chiar la treI metri depärtare. El_im-
presioneazA placa fotograficä treclnd prin placI
de plumb groase de 5-6 mm. El pot fi tiriti
de un curent de aer si se pot alipi usor de cor-
purile electrizate pozitiv. In mersul lor, electroniI
sunt deviati de magnet. El sunt aruncati de
radiii cu o iutealà egalä cu a zecea parte din
iuteala luminei ; In mersul lor isl perd repede
aceasta iuteald din cauza ciocnirilor ce ail loc
Intre el si atomil din aer. A doua serie de pär-
ticele emise de radia nu e Influentatä de magnet
si nu trece prin corpurile opace cit de subtirr.
Masa lor este enormä fatä cu a.electronilor.
Fac aerul bun conducätor si impresioneazä placa
fotografica. Ele sunt si mai usor oprite in drumul

www.digibuc.ro
 16

lor din cauza ciocnirilor cu atomil aerului. Ru-

therford a mAsurat masa 0 iuteala lor 0 a clo-
ven, cá aceste pArticele sunt chiar ionii
mi0ilor. A treia serie, in fine, o formeazA ra-
zele foarte penetrante, ca §i electronii, dar ne-
deviate 'de magnet, spre deosebire dp ace0ia.
Acestea sunt razele Röntgen, vibratiuni ale
eterului, produse ca un fenomen secundar.
Masa unui electron este, de apte sute de ori
mai mica de cit masa hidrogenului. DupA Bec-
querel un centimetru pAtrat de suprafata ra-
dioactivä ar trimete In spatia un gram de ma-
terie inteun bilion de ani. Ionii sunt foarte marl
in comparatie cu dimensiunile electronilor. DupA
Lodge putem sA concretizArn precum urmeazä
raportul de mArime intre ioni §i electroni. SA
ne inchipuim o bisericà de dimensiuni obici-
nuite ; aceasta sA fie atomul ionul de hi-
drogen. Electronil acestul atom ar fi 700 fire
de nisip care s'ar mi§ca in voe cit e biserica
de mare. DacA nu perdem din vedere insA, cA
atomul de hidrogen In loc sà fie mare cit o bi-
sericA e atit de mic In eft dacd o picAturA de
apa ar fi ap de mare cit e pdmintul atomul de
hidrogen ar fi cIt o alice, dacd tinem seama
deci de aceastá proportie atund intelegem mi-
cimea extremA a electronilor §i ne dam seamA
cu inlesnire de uprinta cu care pAtrund ei prin
corpurile opace ; nu trebue sA ne surprindA

www.digibuc.ro
 17

aceasta putere de pätrundere dupà cum nu ne

miram de fel cä fäina trece prin sità.
Dupä ce am ajuns experimental la acest re-
zultat asa de frumos, la existenta particelelor
mai midi de cit atomii, sä facem o substituire
de nume ; In loc de « electronl» sd zicem «pro-
til, .nume propus de Crookes la 1886 pentru
materia primorcbalä. FAcInd aceastä schimbare
ajungem la explicarea titlului crealizarea unui
vis», realizare care trebue sä fie sc-umpä pentru
bdtrinul savant care in atitea rinduri a sustinut
cu convingere natura complexa a elementelor
si putinta de a le reduce In part! mai simple.
Aceastä multumire, pe care trebue sä o aibd
Crookes väzind realizate pärerile emise acum
25 de ani, ne explica in deajuns fascinatiunea
ce a produs auditorului expunerea orald a con-
ferintei. Un membru al congresului se exprimd
cam ast-fel inteo dare de seamd : Cind cu
vocea sa muzicald Sir W. Crookes a pronuntat
ultimele cuvinte ale discursulul sda, cind a is-
pravit fäcind un gest larg cu mina sa delicata,
se pdrea, cd auditorul stä In nedumerire, ca si
cum i-ar fi trebuit un moment ca &A se sco-
boare cu pärere de rail pe pämint pentru a pä-
rási inältimele senine pe unde conferentiarul i-a
preumblat. El s'a recules insä indatà si a fäcut
bätrinului frumos si gray ovatiunea pe care o
merita metafizica sa Indräsneatä si plinä de
convingere». Drept incheere a articolului de
2

www.digibuc.ro
 18

fata vom reproduce pe de a intregul sfirsitul

articolulul original.
gAtomul chimic poate acum suferi o actiune
catabolicá, dar asa de inceatà In cit dacd pre-
supunem ca un milion de pärticele sunt arun-
cate pe fie-care secundà ar trebui un secol pentru
o scadere de greutate de un miligram. Aceastä
calitate fatalä a disociarei atomice pare a fi uni-
versalä ; ea are loc ori de cite ori frecdm o bu-
catä de sticld cu matasä, ea este activä in ra-
zele solare si picäturele de ploae, In fulgere, in
flacäre, in aderile de apa 0 in marea furtu-
noasà. Cu toate cà experienta omenirei este
prea scurtd pentru a ne procura paralaxa cu
care sä putem calcuIa data stingerei materiel
putem afirma totusl, ca cprotilul», evapoarea
färä forma» va domni din noil in tot Universul
tin ziva in care acul de la ceasul Eternitätei
va fi ispravit o revolutiune».

www.digibuc.ro
 III
Expozitia §tiintifica Rominä
19 Septenlbrie 1903
Cälätorul care se aflä pentru intiias -datä in
fata vestitei cascade Niagara vede, se spune,
un tabloil cu totul diferit de tabloul pe care
imaginapa i l'a zugrävit In minte cu ajutorul
descrierilor cetite. Masa de apá nu i se pare
impunkoare ; inältirpea de la care ea cade nu
este ametitoare, spuma ei albä si sclipitoare
nu-i (IA de bänuit cit de groaznice sunt frd-
mintärile cari ail loc acolo, suprafata ei nu se
intinde roatä imprejurul lui atit cit ochiul poate
zdri. Intr'un cuvint natura e vial* pre jos de in-
chipuire.
Rämiie Irish' cAlatorul, dupä cum se reco-
mandá, cite-va zile in localitate si repete obser-
vatiunile din punctele cu perspectivá mai ni-
meritd. El va constata atunci cd proportiile se
schimbä märindu-se si cä tabloul ii apare din
ce In ce mai grandios. Reaminteascd-si vizita-
torul de incerarile curagioase fäcute de indräz-
netii färd seamän ca sd o treack Intr'un mod
sail intealtul si aducäll aminte de vietele n-
ghiPte cu zile In valurile ei. El va avea ast-

www.digibuc.ro
 20

fel sublimul. Tabloul propriel lui imaginatii din

exagerat devine necomplect. Aparenta inselä-
toare il arnagise.
Pe splaiul General Magheru No. 2, In curtea
Laboratorului de chimie organica, este instalata
Expozitia stiintifica romina. Aparenta amagitoare
pindeste si aid sa prinza publicul In mrejele el
inselatoare cautind s5.4 dea impresia unei Intre-
prinderI nereusite. Succesul i se pare asigurat.
Un pavilion mai mare, patru mai mid si cite-va
camere ale InstitutuluI, iata localul. Dulapuri,
mese, colectii si aparate, iata continutul. Exte-
riorul modest, interiorul simplu, totul menit la
prima vedere O. zmulga din gura vizitatorului
exclamatia : eAceasta-i expozitia! ma asteptam !»
§i totusi, cIta deosebire Intre forma si fond,
intre ce se vede si intre ce se ascunde sub
cele vazute. Repete vizitele sale cetitorul pe
care, din fericire, lenea si nepasarea nu-1 vor
putea opri acasd, observe din punctul de vedere
curat rominesc si cugete la importanta pasului
ce aceasta expozitie inseamnä pentru viata noas-
trä intelecttiald. Rearninteasca-si de incercarile,
prea adesea fard succes, de a sädi si la noi
stiinta apusulul si aduca-s1 aminte de talentele
reale Inghitite In floarea lor de valurile nestiin-
tel si ale nedreptatei. Compare golul de cit-va
timp in urma cu bogatia si importanta lucarilor
stiintifice fäcute de Romini asta-zi. Pue in cum-
pänä atmosfera seninä in care trebue sä traiasca

www.digibuc.ro
 21

omul de stiintä i neajunsurile fárd pereche cu

cara el trebue sä se lupte la noi in tard. Tie
seamä de frdmintarile grozave ce aú loc intre
aspiratiunile lui alese i greutdtile vietel sale.
Aibä in vedere vizitatorul nostru toate aceste
consideratil. 0 transformare adincd va avea loc
atunci in judecata lui. Exteriorul expozitiei va
rämine i dupä aceasta tot modest ; interiorul
el insä nu i se va mai pärea simplu ; ca prin
minune Il va vedea 1nál-et, asa precum el este
de fapt. Cu expozitia stiintificd rominä se sfin-
teste izbinda Rominiel pe cimpul cercetdrilor.
Data deschiderei ei va deveni istoricä. Bätrinul
de eri îi fixa amintirile ;in legdturä cu intim-
plärile mai de seamd ale trecutului zavera,
ciuma, timpuri de bejenil, holera cea mare. BA-
trinul de azi îi aduce cu drag aminte de patru-
zeci si opt, de anii cari aü urmat si de faptele
cari ail creat Rominia din prezent. Bätrinul de
miine va spune in timpul : eram de atitia
ani pe vremea celei dinal expozitil stiintifice
ro min e.
Sä facem, dupd cele spuse, o preumblare
prin expozitie. Sä inträm pe usa principalä, in
pavilionul cel mare, sä mergem pe drumul din
mijloc, sä trecem pe sub modelul märetului
pod de peste Dundre i sà inaintäm pind la
peretele din fund. Pe o suprafatä de 13+26 m.
vom gäsi expuse aici lucrärile sectiunei geo-
grafice. In primul rind privirile noastre sunt

www.digibuc.ro
 22

atrase de marea hartä a Rominiei, lucratä, pe

scara i : 50.000, de Institutul Geografic al ar-
matei. Tot aci se af1à diferite härti de la cele
mai vechi pind la cele mai noul". Aflati in acest
punct, sd stabilim, in legaturä cu dinsul, pla-
nul acestei säli. Pe dreapta, in primele rinduri,
se aflä Chimia cu aplicatiunile ei, iar in ultimul
rind de alungul peretelui Matematica si Fizica
cu aplicatiile ei. Pe stiga, in primele rinduri,
Mineralogia, Petrografia si Geologia, Botanica,
Zoologia si Fiziologia, in ultimul rind, la perete,
Medicina umanä, veterinard, farmacia ,si den-
tistica. LingA 10', pe dreapta, la esire, Agri-
cultura si Silvicultura, iar pe stinga Primdria
si Domeniul Coroanei. SA facem cite o dare
de seamd a continutului fie-cärei sectiuni. Ni
se va erta gresala de a nu fi pe deplin corn-
plecti din cauza faptuluI, CA in momentul in
care aceste rinduri sint scrise, unele grupe nu
sunt definitiv asezate.
Matematica. Domnul profesor universitar
G. Titeica expune aicl colectia eminentei re-
viste didactice Gazeta MatematicA D.
Un tabloil grafic aratä lämurit progresul rea-
lizat in predarea matematicelor in scoalele
noastre.
Fizica. D. profesor universitar D. Negreanu
expune o parte din dispozitivele intrebuintate
in cercetärile sale originale. Remarcdm o ma-
sinA electricA care function eazd in ambele sen-

www.digibuc.ro
 23

surf cum si cite-va metode pentru determinarea

rezistentelor electrice. D. dr. Hurmuzescu, pro-
fesor la universitatea din Iasï, expune de ase-
menea aparatele intrebuintate in cercetdrile sale
originale, ca eletroscop Hurmuzescu, dielectrinä,
cohereuff, releil Hurmuzescu. Directia postelor
expune un dulap cu aparate telegrafice si te-
lefonice.
Chimia. D. dr. C. I. Istrati, cloud dulapurl,
unul cu Franceinele, altul cu ultimele cercetdri
asupra Poliaminele Fenului. D. A. Vraciii, o
grupà de eteri. D. dr. A. Zaharia, colectia ce-
realelor analizate. D. dr. A. Poltzer, cercetärf
asupra alimentelor. D. dr. Bernard, cercetári
atupra petrolului. D. P. Poni, compozitia petro-
leuluf rominesc, D. dr. Edeleanu, derivatele pe-
troleuluf. D. dr. S. Minovici, falsuri in acte.
Scoala de podurI, colectif stiintifice.
Ludwig Jasiek, paste fdinoase, Galati. C. si
S. Schiel, productele fabricei de hirtie, Busteni.
Stella , sdpunuri si luminäri. Fabricele Ro-
mine-unite, ape gazoase. Fratif Assan, uleiurl.
Fabrica Eft. Polizu, ape gazoase, PloestI. Pietro
Axerio, piaträ de ipsos, ipsos si marmurd arti-
ficialä. Fr. Nesler, marmurä artificiala, coloane,
placf. D. Staicovicf, conserve alimentare. Isidor
Bring, distilerie vinicolä, «Carpatif», PascanT.
.5.tiintele naturale. D. prof. dr. L. Mrazek,
colectie de minerale. D. dr. Munteanu-Murgoci,
colectie didactica de minerale. D. dr. Sava Ata-

www.digibuc.ro
 24

nasiu, colectie didactica de roce si fosile. D.

prof. Butureanu, colectie de minerale. D. prof.
Grigore Stefänescu, colectie de minerale. D. in-
giner V. I. Istrati, colectie mineralogica si geo-
logica. D. dr. Grecescu, cercetaff botanice. D.
dr. Antipa colectie zoologica. D. Varlam, co-
lectie de fluturi din Congo. D. Licherdopol, co-
lectie de ma si meld.
Medicina. D. dr. Petrini-Galatl, tablouri,
fotografii si mulage din clinica dermato-sifilopa-
tica. D. dr. Gerota, mulage si tablouri. Institutul
medico-legal, fotografil. Fr. Broehm s-sor, apa-
rate chirurgicale. Eforia sf. Spiridon, apele mi-
nerale de la Slanic.
Farmacia, o expozitie de producte farmaceutice.
Medicina veterinard, colectie stiintificä.
Stafiunea agronomicd, rezultatele cercetärilor
pe cimpul de experienta a statiunel.
Serviciul silvic, colectie de trunchiuri de ar-
borf, lemne, obiecte de lemn, etc.
Laboratorul municipal, in sectia primariei,
tablouri grafice relative la alimente si falsfficarea
lor in Capitala.
Domeniul Coroand, expozite in formatiune,
promite a fi foarte interesanta.
Din aceastä ultimä sectiune a Domeniului
Coroanei sä trecem in pavilionul geniului civil.
Aci observam : un alt model al podului de peste
Dunare impreunä cu o sectiune a terenului,
docurile de la Braila, Portul Constanta.

www.digibuc.ro
 25

LInga acest pavilion se aflä un altul rezervat

industriel petroleuld.
Pavilionul RegieI, asezat la poarta de intrare,
contine productele RegieI.
La dreapta acestul pevilion se afld Pavilionul
fabriceI Lessel si Pavilionul fabriceI de bere
Azuga. intre acesteat in cladirea laboratoruluI,
sunt patru camere rezervate de asemenea expo-
zitiel. in una expune Casa scoalelor material
didactic. Tot aicl se aflä expozitia publicatiunilor.
in sala amfiteatrulul de curs se aflä sectia
retrospectivä, templul trecutuluI nostru. unde,
pentru prima card, se gäsesc unite la un loc
atitea amintid scumpe de la generatiile care
ne-aii precedat. Intrind In aceastä salä vizita-
torul simte cu totul alt-fel de cum simtia In
sectiunile de pind aicl. Admiratia provocatd de
cele ce vede se uneste cu remuscarea ce il
coprinde gindindu-se cd a practicat atit de putin
cultul bättinilor, nedreptätindu-I atita prin uita-
rea In care i-a l'asat asa de usor. Un catalog
amanuntit va ldmuri publicul de toate cele cu-
prinse in aceastä sall Putem atrage atentia vi-
zitatorilor asupra grupurilor deja aranjate.
Grupa lui Gheorghe Asaki coprinde portrete
de ale luI, picturi, còpil de dinsul, härp, edlin-
darul istoric si o colectie de publicatiuni.
De asemenea se afld aid si placa de lemn
cu inscriptia cLucru si al meti repaus», care a
.figurat pe frontispiciul case! sale din Iasl. Grupa

www.digibuc.ro
 26

lui Vasile Alexandri cuprinde un tabloa cu

Alexandri tatdl Intre cei doi fii si alte tablouri
ale lui Alexandri in diferite timpuri. Un stejar,
din lunca din Mircesti, oferit de d-na Alexandri,
va incadra acest grup.
Grupa lui Vodd Cuza coprinde tablouri, hai-
nele de colonel cu sabia si urna cu care el a
fost ales Domn al Moldovei.
Grupa lui I. Heliade Rdduleascu coprinde por-
trete si o masd de lucru.
Grupa lui Aman coprinde portretul si tablouri
si
'f desemnuei de ale lui.
Grupa d-rului Carol Davila coprinde portrete,
biroul de lucru, tabla neagrä pe care 41 fdcea
carsul si planurile grddinei lui botanice.
Urmeazd a se aranja tabloul marelul Ban
Nästurel Herescu, a lui Mihail Cantacuzino Spa-
tarul, fondatorul Co 40', a lui Bacaloglo, dr.
Hepites, Cogälniceanu, etc.
Cam acesta este, cetitorule, cuprinsul expo-
zitiei stiintifice romine ; el nu este de despre-
tuit. S'ar fi putut negresit aduna mai mult daci
ar fi fost mai multd bund-vointd si mai putind
räutate din partea acelora care cred, cd este
rdil tot ce se face la noi in tard. Viziteazd, ce-
titorule, expozitia asa cum este, indeamnd prie-
tenil sd facd acelasi lucru si ofrriti ast-fel cu
totii cea mai temeinicd erdsplatä a muncei ) ce-
lui care ccu mintea, cu pana si cu vorbaz a mun-
cit pentru reusita ei, d-lui prof. dr. C. I. Istrati.

www.digibuc.ro
 IV
Chimia la expozitia tiintificA rominä
e Octombrie 1903

Am terminat foiletonul anterior, «Expozitia

stiintificä rorninä», cu urmätoarele rindurI: eVi-
ziteazà, cetitorule, expozitia, indeamnd prietenif
sà facd acelas lucru si oferiti astfel cu totii cea
mai temeinicd 4resplatä a muncei» celul care
,cu mintea, cu vorba si cu pana» a lucrat pen-
tru reusita el, d-lui prof. dr. C. I. Istrati». A5
trecut de-atund vre-o cloud säptärnini. Putem
spune ail', a indemnul nostru a fost ascultat.
Numärul vizitatorilor creste continua in fiecare
zi, atingind Duminica trecuta cifra de 2500. Cu
totil recunosc, färd rezervä si fdra deosebire,
reusita deplinä a distinsului chimist.
Munca si främintdrile acestui orn neadormit
se gäsesc astázi incununate de cel mal corn-
plect succes. Fiecare vizitator 41 exprimd admi-
rarea fata cu aceastä dovadá evidentd a price-
perei si a puterei de muncá de care s'a arätat
Inca odatd capabil poporul rorninesc. Data des-
chiderei acestei expozitil va famine, dupa cum
am spus, istoricä. Traim, färd indoialà, intec
epocd de cea mai mare importantd pentrn vii-

www.digibuc.ro
 28

torul nostru ; se främintd astäzI aluatul care va

fi plinea generatiel de miine.
In articolul trecut nu ne-a fost posibil sä fa-
cenn o expunere amdnuntitä a celor coprinse
in aceastä expozitie. Nu inteun singur foileton
se poate reda, orl-cit de pe scurt, materialul
atit de bogat al acesteI manifestäri, pe terenul
§tiintific i practic al poporului nostru. Pentru
o asemenea lucrare se cere o serie intreagä de
articole. Ne propunem, de o cam-data, sà. arätäin
in liniI generale partea pe care chimia teoreticä
o are in aceastä expozitie. 0 asemenea insär-
cinare nu este insä, trebue sä märturisim, a.a
de simpld §i a.a de tioarä precum s'ar pärea
la prima vedere. Se §tie cite dificultatI intim-
pinä acela care vrea sa redea in traducerl fru-
musetile uneI opere sträine ; de multe orI chiar
realizarea acestuI scop nu este cu putinta. 0
asemenea imposibilitate se ivWe §i in cazul
cind cine-va se incearcd sä facd cunoscute lu-
crarl §tiintifice publiculuI nespecialist. Impor-
tanta uneI lucrarl de laborator nu poate fi apre-
ciatä in dreapta el valoare decit de acela care
cunoWe greutdtile metoadelor experimentale
intrebuintate, sad complexitatea chestiuneI des-
pre care este vorba. Putem afirma, in acest caz,
impreunä cu poetul, cpentru ce-I in lume mare
graiul omultil e mic, pentru ce-1 in suflet mare
graiul sail este nimic».
Intr'un dulap, nu tocmaI mare, modest i ele-

www.digibuc.ro
 29

gant In simplicitatea lui, se aild expuse o parte

din lucrärile laboratorului de chimie minerald a
Universitätei din Iasi. Ele se referd la compo-
zitia petroleului rominesc si la unele minerale
descoperite sail numai studiate de exposant. 0
serie de sticle, unele cu lichide fdrä coloare,
altele cu corpuri solide cristalizate sail nu, co-
lorate sail incolore si o sumd de minerale cu
forme bizare si färd Insusiri bdtditoare la ()chi,
iata ce vede vizitatorul, In primul moment, in
acest dulap ; apd goald si pletre de tot soiul,
lucruri comune care null vorbesc nimic. Este
de datoria acelor ce cunosc valoarea insemnatd
a acestei colectil ca sd intervind la timp si sä
facd atent pe vizitator spunindu-i : oprestete,
pleacd-ti fruntea, privitorule si observd cu res-
pect ceea ce ai Inaintea ta ; te afli in fata unei
lucrärI monumentale ; ea a cerut pentru Inde-
plinirea ei o viatd de orn si a avut nevoe de
pätrundere, precizie si perseverentd In grad su-
perlativ.
Lucrarea aceasta asupra compositiei petro-
leului rominesc constitue una din cele mai te-
meinice manifestári ale stiintei rominestI. Aceastä
parere nu este forrnulatd intiia carà de cel ce
scrie aceste rinduri. D. Hepites si d. dr. Riegler,
ca presedinti de sectiune, ail afirmat aceasta si
acum un an si la congresul din zilele trecute.
Ovatiunile fäcute, cu aceastá ocazie, bdtri-
nului savant iesan, de Intreaga asistenta a sec--

www.digibuc.ro
 30

tiunei de chimie, dovedesc iard0 importanta

foarte mare a cercetärilor d-lui Petru Poni. Re-
sultatele obtinutè de d-sa sunt insemnate nu
numai din punctul de vedere al nature! acestei
avutii a subsolului romin, ci §i In ce prive0e
chestiuneva importanta a originei petroleului. Se
stie, ca.' cloud sunt ipotezele mai de seama care
cauta sa raspunda la intrebarea din urmä. Dupa
unil, petroleul ar fi de originä organicä prove-
nind din descompunerea, in conditil speciale,
a resturile de pe0I din märile geologice.
Dupa altii, petroleul ar fi de originä minerald
luind nWere din reactiunea vaporilor de apa
asupra carburelor metalice. Fiecare ipotezä 10
are adeptii el', cea d'intiiii mai multi geologi,
cea de a doua mai multi chimi0I ; lupta intre
amindouà e crincend 0 dureazd de mult ; in
prezent nici una nu pare a e0 Invingatoare. In
sprijinul originei organice ail venit, in ultimul
timp, experientele lui Engler. Acesta a obtinut
un lichid analog, in aparentä, cu petroleul dis-
tilind oleuri asi resturi de pe§te la temperaturi
Mahe §i sub presiuni mari,
0 asemenea distilatie intimplatä odinioarä in
naturrar explica suficient, dupa partizanil acestei
teorii, origina petroleului i-ar da in acela timp
-0 un raspuns intemeiat la intrebarea ce ail de-
venit milioanele 0 miliardele de pe§tI care ail
vietuit in märile din timpurile atit de indepair-
ttate. Acestui din urrnä raspuns partizanii ori-

www.digibuc.ro
 31

ginei minerale II opun urmátoarea obiectiune ;

can titatea de petrol extrasä ping azi, precum si
aceea care se mai ggseste Inca in parnint, e
atit de mare in cit ar necesita pentru explicarea
ei un numär de animale care ar intrece orf-ce
limitä si care cu nicl un pret n'a putut sä existe
in realitate. Obiectiunea aceasta e in adevär
foarte serioasä ; ea nu este insä capabilä sg fie
indltatä la rangul de probg decisivä ; nimeni
nu poate sustine astäzi cd a existat odinioarä
atitea animale si nu mai multe. Ne trebue o
probd mai temeinicg ; d. Poni o pune in evi-
dentä si o sustine precum urmeazd. Intre oleul
lul Engler si petroleul natural existg numal o
asernanare aparentä in ce priveste proprietätile
exterioare ; intre aceste cloud corpuri existg insd
o deosebire fundamentald din punctul de ve-
dere al compozitiei lor chimice. In oleul lui
Engler se gdsesc olefine ; in petroleul rominesc,
dupg lucrarile d-lul Poni, si in cel american,
dupa cercetgrile lui Baldieri, aceste hidrocarburi
nu se gäsesc. 0 deosebire. Petroleul contine
apoi hidrocarburi benzenice care nu se gäsesc
in oleul lui Engler. Dupg acest savant hidro-
carburele benzenice nu s'ar gäsi nici in petro-
leul natural ; ele ar lua nastere ulterior in urma
diferitelor operatiuni la care e supus produsul
natural si mai cu seamd sub actiunea tempera-
turelor ridicate. Fäcind distilatiuni sub presiune
redusà si prin urmare la temperaturi joase, d.

www.digibuc.ro
 32

Poni obtine totu0 cantitäti marl* de hidrocarburi

benzenice ; acestea ail trebuit, prin urmare sä
existe prealabil In petrol. In modul acesta d.
Poni dal o loviturd serioasä ipotezei dupd care
petroleul ar fi de origind organicd. Argumentele
pe care d-sa le aduce in sprijinul originei mi-
nerale sunt foarte puternice. Prin actiunea apei
asupra carburelor metalice (combinatiuni de ale
metalelor cu carbonul) au luat nWere hidro-
carburele in ordinea urmatoare : acetilene, naf-
tilene, terpene, benzene, naftene §i in fine pa-
rafine. Trecerea de la hidrocarbure sdrace in
hidrogen la cele mai avute In hidrogen a avut
loc sub influenta unui metal ; lucrul acesta a
fost dovedit de Sabatier, care a arätat experi-
mental cä acetilenele prin incalzire in prezenta
nichelului fixeazd hidrogen. Aceste pärerI ale
d-lui Poni vor avea resunet in lumea intreagd
§i vor resfringe asupra §tiintei romine renumele
la care sunt menite sä ajungä.
Dintre mineralele studiate de d. Poni amintim
numai pe cele douà descoperite de d-sa. Unul
e o arsenio-bismutura de cobalt, gäsit in fata
satului Badenl-UngurenI din Muscel §i numit
pentru aceasta Badenita. Cel-l'alt mineral e un
manganit de fier i manganez care exista in
abundenta in §isturile cristaline de la Broteni ;
pentru acest cuvint a fost numit BrWenita.
Descrierea amdnuntitä a acestor minerale pre-
cum §i a tuturor celorlalte studiate de d. Poni,

www.digibuc.ro
 33

cititorul o poate gäsi in importanta sa publicatie

«Etudes sur les minéraux de la Roumanie, Jassy
1900 >.
Sä trecem la lucrärile d-lui dr. C. Istrati si
sd incepern cu Franceinele, despre care d. Al-
phonse Berget se exprimd astfel in «L'Obser-
vateur français» din 8/2 1899 : «Printre lucrärile
si descoperirile cele mal frumoase fäcute in
chimia organicd, in ultimul timp, in primul loc
trebuesc puse acelea ale savantului profesor al
Universitätei din Bucurestl, d. C. Istrati. Din
punct de vedere stiintific, importanta lor este
extremd, cad ele fac cunoscut o serie intreagd
de corpuri noui de un interes capital...» Lucrä-
rile d-lui Istrati asupra Franceinelor sunt nume-
roase : descrierea lor complectd cititorul o poate
gdsi in Anuarul laboratorului de chimie orga-
nicd pe anul 1888-1889. Pe scurt putem spune
urmátoarele : «Nurnele de Franceine le-a fost
dat cu dorinta vdditd din partea mea, spune d.
dr. Istrati, de a putea rdspldti, cel putin in parte,
stiinta si chimistii francezi, si cu deosebire pe
cei cari m'ail cälduzit, intr'un mod atit de amical,
in tot timpul studiilor mele la Paris». Aceste
corpuri sunt materii colorante carl fac parte
din seria aromaticd ; ele sunt cloratl, bromati
si iodati si nu contin azot. Reactiunea care le
da nastere. este generalä ; ea are loc sub in-
fluenta acidulul sulfuric asupra nucleilor aro-
matici cu brom, clor, iod. Franceinele sunt chi-
3

www.digibuc.ro
 84

none §i fenolI in acela timp §i sunt solubile

in acid sulfuric, alco-ol, eter, cloroform §i benzen.
Solutiile alcoolice sail solutiile apoase ale säru-
rilor lor, daft singure, sail cu diverl mordanti,
nuante foarte frumoase §i foarte fixe. In dulapul
franceinelor se poate vedea o serie intreaga de
panglici de rind §i matase väpsite cu aceste
corpuri. Tot aci sunt expuse i diferite probe
de sare analizate de d. dr. Istrati. Intr'un alt
dulap se afla expuse productele de oxidare ale
anilinel prin aer, chinoleina diodatä qi deriva-
tele sale, franceinile fenilor cloro-iodati, deri-
vatii halogenati ai fenilor, alcool 930 obtinut,
impreunä cu dr. Oetinger, din coceni de po-
rumb precum §i mai multe probe de sare §i
ozocheritä studiate. Intr'un al treilea dulap, d.
dr. Istrati expune o importantd colectiune de
succin din Rominia. In scurt, lucräri de cea mai
mare importantd.
Distinsul chimist, d. N. Tec lu, profesor la
Handelsakademie din Viena i membru al Aca-
demiei romine, expune aparatele sale ingenioase
§i practice. CitAm : aparat pentru preparare de
gaze, mäsurätor optic pentru hirtie, becul Teclu,
cel mai bun dintre toate becurile existente §i
menit a deveni cel mai rdspindit, aparat pentru
sinteza apei, aparat pentru prepararea acidului
carbonic solid, aparat pentru prepararea ozo-
nului, aparat pentru despicarea i separarea fla-

www.digibuc.ro
 35

cäreI cu care se pot executa frumgasele expe-

riente ale d-lui Teclu In aceasta privintä.
D. dr. Anastase Obregia, profesor la Univer-
sitatea din Iasi, expune o parte numal din cer-
cetärile sale de laborator si mai cu seamd ultimii
corpi obtinuti de d-sa prin actiunea acidului
azotos asupra acidului amino-benzoic. Tot in
acest dulap se afiä diverse preparate organice.
Aläturea se gäsesc aparate construite dupà in-
dicatiunile d-sale. Citam : gazvolumetrul Lunge
simplificat, foarte practic si menit sä se gene-
ralizeze, aparat pentru filtrare repede, de ase-
menea foarte practic, un nor' colorimetru, tip noil
de pilnie cu robinet, ingenios.
Domnul dr. Bernard expune, in douä dula-
purl foarte elegante, diverse probe de petrol si
derivati obtinuti prin distilatiune, apoI probe de
asfalt rominesc, probe de sare si probe de fäinurf.
Domnul dr. L. Edeleanu, directorul laborato-
rului de chimie de la ministerul de domenii, ex-
pune o bogatà colectie de probe de petrol ro-
minesc, si de derivati al petrolula
Domnia sa mai expune si cite-va materii co-
lorante, obtinute, printr'un procedeil noii, bre-
vetat, din oare-care producte scoase din petrol.
Domnul dr. A. Ostrogovich, ef de lucrári in
laboratorul de chimie organicA a d-lui dr. Istrati
expune o bogatä colectie de corpi obtinuti in
cursul lucrärilor sale asupra metildioxitriazinei,
triaminotriazinei amelinei si amelidei.

www.digibuc.ro
 36

Domnul dr. A. Vraciu, asivstent in laboratorul

de chimie organicä, expune Eterii fenoluluI pen-
taclorat, resultatul cercetärilor sale propriI §i
corpiI obtinuff prin gactiunea fenamineI asupra
fenului hexaclorat», ca secundant al d-luI dr. C.
Istrati.
Domnului dr. A. Colorian, profesor la liceul
Sf. Sava, expune corpii obtinutl cu ocasia stu-
diilor sale asupra cromatilor, molibdatilor §i ar-
seniatilor.
Domnul dr. C. .5'urnuleanu, directorul institu-
tului de chimie din Ia0, expune corpiI nol ob-
tinuti in ultima sa lucrare asupra amino-vanilinei.
Acestea sint lucrárile de chimie teoreticd care
figureazä la expozitia §tiintificd romind. Si nu-
märul §i importanta lor arata, cä pe acest teren
Rominia a fäcut progrese marI §i cd la orI-ce
congres din apus ea poate lua parte cu dem-
nitate.

www.digibuc.ro
 V
Energia intra-atomia
14 Noembrie 1903.

«Piatra mica rastoarnà carul mare» spune

zicätoarea. Radiii, metalul misterios, care se gd-
seste in laboratoarele savantilor numal in can-
titate de cite-va decigrame sail cel mult cite-va
grame, este pe cale sä savirseascd o adeväratä
revolutie stiintifica. Proprietätile lid extra-ordi-
nare, considerate la inceput ca apartinind numal
unul numar restrins de elemente, par dupa cer-
cetarile ulterioare, a fi generale materiel sub
ori-ce forma. Interpretärile teoretice, la care stu-
diul acestor insusiri a dat nastere, pun din noil
in discuOe chestiunea foarte importantä a con-
stitutiel materiel. In trel numere consecutive din
Revue Scientifique, de la 17, 24 si 31 Octombre,
Gustave Le Bon expune, in peste trel-zeci de
pagini, o serie de vedeff originale si foarte in-
teresante cu privire la aceasta chestiune. Ceti-
torul nostru cunoaste dintr'un foileton anterior 1),
ideile lui Sir William Crookes asupra acestul
subiect.
Articolul de fatà este o scurta dare de seamä
s
1) No. II.

www.digibuc.ro
 38

a celor continute in memoriul distinsului savant

francez. Trebue sd facem insä, de la inceput, o
mica digresiune. S'ar pdrea, la prima vedere,
cd un asemenea subiect, de domeniul chimiel
teoretice, nu ar putea interesa Inteun grad mai
mare publicul nespecialist. Este drept, ne-ar
putea rdspunde cititorii, CA proprietätile radiului
sunt foarte curioase; este just, cd am cetit cu
mult interes descrierea fenomenelor extra-ordi-
nare de radioactivitate ; nu intelegem insd, ar
mai putea addoga dinsii, intru cit ne poate fi
de folos cunoasterea ipotezelor ce aii luat nas-
tere cu aceastä ocazie.
Da, recunoastem, cd teoriile bune ail fost in
tot-d'a-una de cel mai mare folos specialistilor
-ardtind acestora drumuri nol de cercetat. Noi
insd, cititorl profani, nu dorim, si nu putem
chiar, sd aprofunddm chestiunile stiintifice si cu-
riozitatea noastrd este multurnitd cu descrierea
superficiald a citor-va insusirl mai bdtAtoare la
ochi. Da, se poate din noa rdspunde, sunt drepte
obiectiunile acestea ; ele cad insd in fata unui
fapt. Ipotezele despre care voim sá vorbim as-
td-ii stail in legAturd cu cea mai mare chestiune
a tuturor timpurilor, aceia relativd la natura ma-
teriel. Consecintele logice deduse din interpre-
tarea proprietdtilor radiului, in special, si a ra-
dioactivitdtei, in general, zgudue din temelie
intreg edificiul nostru stiintific. Dogma care isl
are origina in scrierile de acum cloud mii de

www.digibuc.ro
 89

ani si dupa care atomil sunt eterni se dovedeste

asta-ii, cd este neexactä. Este un principal, con-
siderat ca absolut, ca totul evolueazä in aceasta
lume afarä de materie si de atomii care o com-
pun. Fiinta se naste, traeste si moare; astrele se
sting cu timpul ; totul are un inceput si sfirsit;
totul este efemer. Atomul singur este etern ; el
singur rämine in \Ted neschimbat. Acestei ex-
ceptil i-a venit rindul ca sa disparä din stiintä.
Gustave Le Bon aratd, cä atomul urmeaza si el
evolutia generalä luind nastere, existind si pie-
rind la vremea la
Un subiect de asemenea importantä se cuvine,
credem, sa fie adus si la cunostinta nespecialis-
tilor. Cititorul isf va da ast-fel seama si de noua
indrumare a chimiel si de faptul, (cá furtunile
imaginatiund netarmurite se unesc adesea, cum
spune d-rul Istrati, cu senindtatea observatiunei
si a experimentatiunei pentru a concepe, a pro-
duce si a da mijloace nol omenirel».
Pentru a intelege cele ce urmeaza trebue sä
facem cunostinta cu douä proprietati esentiale
ale radiului. a) Daca in vecinätatea unuI elec-
troscop electrizat asezam, piná la dou'i metri
departare, un tub cu radii'', electroscopul se des-
carca. b) Daca se introduce o placd fotografica
in o cutie si daca in afarä, in dreptul place,
se afla un tub cu radii.' placa fotografica este
impresionatä ; aceastä atacare a place sensibile

www.digibuc.ro
 40

are loc si cind intre tubul cu radiu si cutie se

aflä placi metalice nu tocmal groase.
Pentru a explica aceste cloud insusirl trebue
sd admitem, cd si inteun caz si intealtul pleacd
din tubul cu raditi ceva care e capabil sd pro-
ducà acele efecte si care e in stare sà treacd
in acelas timp prin corpurile materiale ca sticld,
hirtie, pläci metalice, etc. Din studil amänun-
tite, in descrierea cdrora nu putem intra, rezultä,
ca de la raditi pleacd in mod constant cloud fe-
luri de pärticele materiale si urk fel de raze ne-
materiale. Pärticelele de felul intiiti ad mdrimea
atomului de hidrogen, sunt incarcate cu elec-
tricitate si se' miscd cu o iuteald de zece ori
mai micd de cit iuteala lumitLk'ärticelele de al
doilea fel sunt de o mie de off mai mici de cit
atomul de hidrogen, sunt incdrcate cu electrici-
tate negativa, se miscd cu iuteala lurninei si im-
presioneazä, prin corpurl opace, placa fotografica.
Raze le nemateriale, in fine, sunt la fel cu razele
Röntgen.
S'a crezut, la inceput, cd aceastä proprietate
a radiulul de a emite radiatiuni este particulard
numai lui si citor-va alte elemente. Gustave Le
Bon este cel dintliti care a afirmat, acum sase
ani, cd toate corpurile, si cu deosebire metalele,
sunt capabile, in anumite conditiunI, sä devie
radioactive, adicd sd descarce corpurile electri-
zate si sä impresioneze, prin corpuri opace, placa
fotograficä. Afirmatiunile lui Gustave Le Bon

www.digibuc.ro
 41

ail fost trecute la inceput cu vederea ; expe-

rientele lui, fdrä sä fi fost controlate, aii fost
declarate de gre§ite ; iar publicarea memoriilor
lui in «Comptes rendus de l'Acadentie des scien-
ces» a fost consideratA ca «un adevcirat scan-
dal . Exactitatea celor spuse de Gustave Le Bon
este astA-zi recunoscutä de toff savantil i ra-
dioactivitatea e consideratä ca o proprietate ge-
neralä a materiel. AstA-zi, spune Lodge, este
greti nu ca sä gAsim un corp radioactiv, ci este
grea ca sä dAm de unul care sA nu fie citu§I
de putin radioactiv. Deosebirea, In aceastä pri-
vintä, de la un corp la altul, constd in intensi-
tatea cu care aceastä peoprietate se manifestä.
Importanta acestei generalizArl este foarte
mare. In adevär, dacA de la radia pleacä n4te
pArticele de o mie de oil mai mici de eh ato-
mul de hidrogen, atunci urmeazA, cä materia se
poate prezenta in 041 atit de mid. Faptul a-
cesta este cu totul surprinzator. Chimia nu cu-
noWe pinä azi atorni mai mici de cit acel de
hidrogen. De vreme ce, apol, aceste pärticele
pleacd de la radia urmeazA cA atomii de radift
se pot desface in pärticele §i mal mici. Faptul
acesta este de asemenea surprinzAtor, cad de
douA mil de ani se crede cd atomif sunt inal-
terabilf i indestructibili. i dacä mai departe,
aceastá radioactivitate este o proprietate gene-
ralä a materiel, atunci urineazA cd e generalä
i insuirea de a emite pärticele mai mid de cit

www.digibuc.ro
 42

atomil si rezultä de asemenea cd sub ori-ce

formä s'ar afia materia ea se poate disocia, adica
se poate desface in substante necunoscute !And
azi. Punctul de plecare fiind adevärat, rationa-
mentul find logic, urmeazd cd si concluziile sä
fie exacte ; de fapt savantil le admit.
Concluziunile de mai sus fiind admise sd mer-
gem mai departe ; sä ne interesäm de cauza
acestor fenomene. Am väzut, Ril emanatiunile
materiale sunt aruncate de radid cu o iutealä
foarte mare, egalä in unele cazuri cu iuteala
lirminei, de trei sute de mii de chilometri pe
secundä. Miscarea reprezintä insä o energie; in
cazul de fata energia aceasta trebue sd fie co-
losald. Imprumutd radiul aceastd forta din afard
sail o are acumulatä inteinsul ? lath' o intrebare
de cea mai mare importantä. Pentru a respunde
la aceastä intrebare invatatii ad incercat, in pri-
mul rind sa meargä, ca de obiceid, pe drumuri
cunoscute ; incercdrile lor ad rämas färä succes.
Experientele nu ad gásit nici un izvor exterior.
Tinindu-se ani de zile la intuneric tuburi cu
radid s'a constatat, cd radioactivitatea acestui
corp nu scade citusi de putin cu timpu ; lumina
nu este asa dar sursa autatd de energie. Pro-
prietätile radiului nu sunt citusi de putin modi-
ficate nid i. cind radiul este tinut in aerul lichid,
la o temperaturd de minus o sutä opt-zed de
grade ; urmeazä deci, cd. nici in caldurd nu tre-
bue cäutatä energia radiului. Pentru a gäsi ori-

www.digibuc.ro
 43

gina acestor forte trebue sd mai lásám la o parte,

spune 'Gustave Le Bon, dogmele clasice. Este
destul, pentru a afla solutia cerutá, sd admitem,
cà atomil insisl sunt niste rezervoare imense de
energie acumulatä din vremea cind el aa luat
nastere. Aceastá fortä, numitá energie intra-ato-
mica de Gustave Le Bon, diferä de toate ener-
giile cunoscute pinä azi prin intensitatea ei co-
losalä. Dacà am putea disocia, desface complect,
un gram de cupru o monedä de un bánut
am obtine o energie corespunzátoare la vase
miliarde opt-sute de milioane de cal-vapori. A-
ceasta putere ar fi in stare sä miste un tren de
marfá de patru-zeci vagoane pe o distanta de
patru ori si ceva eh circomferinta Pämintului.
Unel locomotive i-ar trebui pentru asemenea
drum dota milioane opt-sute trel-zeci de mii de
chilograme de cárbuni in valoare de sase-zeci
si opt de mil de francl. Aceste cifre sunt asa
de mail in cit ar putea fi lesne considerate ca
exagerate. Aceasta indoiald trebue sd dispara
insä cind ne &dim la iuteala cea mare a pár-
ticelelor, iutealä de cel putin de o sutá de miI
de ori mai mare ca a glontelui aruncat de cea
mai perfecta armä.
Dacá admitem faptul, cd atomul este un isvor
de energie atunci urmeazá, ch nzateria este ener-
gie condensatd. Gustave Le Bon admite si a-
ceastä consecintä si are convingerea, cä stiinta
o va inregistra, pe viitor, ca principiul el fun-

www.digibuc.ro
 44

damental. Ajunsi aid sd nu ne inchipuim cA am

isprävit seria deductiunilor. Plecind de la faptul,
constatat experimental, cd radhl in special, si
toate corpurile, in general, aruncd in aer parti-
cele mai mici de cit atomi, am dedus, a atomil
nu sunt indestructibilf si eterni si am vazut, cd
materia se poate distruge, se poate disocia. Ple-
cind de la iuteala mare cu care pärticelele sunt
bombardate am coThis la existenta unei energii
intra-atomice colosale care va putea fi de mare
folos omenirei cind stiinta ne va Inväta sä e
punem In libertate.
Fenornenele de radio-activitate ne invatä, mai
departe, ca.. In interiorul atomilor ail loc trans-
formäri cu totul diferite de cele cunoscute pind
acum si earl se petrec intre atomi. Acest fel
noil de transformäri intra-atomice vor forma
obiectul de. studiii al stiintei viitoare, chimia in-
tra-atomicii ; mijloacele de cercetare ale acestei
stiinte vor trebui sä fie cu mult mai superioare
celor actuale si sa intreacA sensibilitatea balan-
telor si reactivilor de azi.
4 mai rämIne, pentru a termina, sä mai atin-
gem Inca o chestiune. llaca rezultä din cele
spuse, a atomul nu este indestructibil si dacA
primim ca fapt demonstrat ca materia piere cu
timpul si CA are o existentä relativ efemerà atunci
se impun Intrebärile urmätoare : Ce au fost
atomiI odinioara ? Prin ce schimbäri ail trecut
ei ? Ce forma ail avut ? Ce ail fost odata sub-

www.digibuc.ro
 45

stantele de asta-zi : piatra, plumb, fier, toate cor-

purile inteun cuvint ?» Dupa expunerea unei
serii intregi de consideratiuni Gustave le Bon"
admite urmätoarele patru 5tadil succesive pentru
materie. cIntaiul stadia e constituit de eter. Al
doilea e reprezentant prin materia obicinuita for-
mata din atomi, care sunt, dupa cele spuse, ener-
gie condensata In o stare particulara. Al treilea
stadiil este reprezentat prin atomul zis elec-
tric, emanatiunile materiale ale radiului, sub-
stanta intermediara intre materia ordinara si
eter, puntea de trecere intre ponderabil si im-
ponderabil. Ultima fazä a materiel ar fi aceea
in care atomul electtic perzindu-si individuali-
tatea disp.are in eter. Acesta ar fi ultimul termen
al disociärei materiel, Nirvana final unde pare
cä se intoarce ori-ce corp dupa o existenta efe-
mera». Modul anume cum a luat nastere ma-
teria actuala din eterul primitiv nu poate fi pre-
cizat in starea de asta-zi a stiintef. Prin com-
paratie cu sistemul lumei desvoltat de Laplace
ne putem totusl inchipui o stare nebuloasa pri-
mitiva care racindu-se progresiv s'ar fi conden-
sat mai intiiii intr'un gaz ca hidrogenul, heal
si apoi in cele-l'alte corpuri simple.
Acestea Sint, pe scurt, vederele originale ale
lui Gustave Le Bon cu privire la radioactivi-
tate si la natura materiel. 0 bunä parte din ele
sint ipotetice; importanta lor nu este mal mica
pentru acest cuvint. Para ipoteze nu este chip

www.digibuc.ro
 46

de pätruns in regiunile intunecoase ale §tiinteI.

,(1VIeritul uneI ipoteze, spune Duclaux, nu este
acela de a fi adeväratä: nici nu existä chiar ipo-
teed adevaratä: o teorie trebue sd fie produc-
tivä) ; acest merit il are incontestabil sistemul
lui Le Bon.

www.digibuc.ro
 VI
Fizica §i, Chimia in §colile din Anglia
6 Deceinbre 1908

Acum trei ani, in «Noua Revised Romind,

care aparea pe atunci, am publicat cite-va con-
sideratiuni privitoare la (Fizica si Chimia din
scolile noastre secundare». Socot nimerit sa
aduc, asta-zi, la cunostinta cetitorilor si obser-
vatiunile, de aceiasi natura, culese in Anglia
de d. Karl T. Fischer. Acesta a fost Insärcinat
de ministerul de culte din Bavaria sa viziteze,
pentru cestiuni de invatamint, (patria lul Newton,
Faraday si Maxwel». Invätäturile trase de dinsul,
din cele vazute cu acest prilej, sunt expuse in
cartea publicatd, in 1903, la Teubner, din Leip-
zig, cu titlul (Der Naturwissenschaftliche Un-
terricht in England, insbesondere in Physik und
Chemie». Cuprinsul acestei carp' este foarte in-
structiv ; el merita sa fie cunoscut de toti aceia
care poarta cit de putin interes invatamintului
stiintific din gimnaziile si liceile noastre.
Scoalele vizitate in 1897 si 1898-99 sunt nu-
meroase ; ele sunt de toate gradele si din foarte
multe orase ; o listä amanuntita e data la pa-
ginele 4 si 5. In paginele urmatoare pind la 36

www.digibuc.ro
 48

sint expuse rezultatele studiilor a'cute. Ele co-

prind cestiunile : A) Ce intindere se dà in An-
glia stiintelor naturale, adica ce pärtl din acestea
se invatd ? in ce scoli ? si in cit timp ? Cum se
predà, in special, Fizica si Chimia in scolile de
toate gradele superioare. De la pag. 36-70 se
arata : B) Metoadele intrebuintate la predarea
stiintelor in Anglia in gimnazii si licee, metoda
heuristicd, formarea profesoruluI, material di-
dactic, biblioteci scolare, laboratoare scolare,
pretul acestora. De la pag. 70-77 se aratà :
C) Experientele acute in Anglia cu aceste me-
tode. De la pag. 77-79 se aratd ; D) Pdrerile
"englezilor asupra invätdmintului stiintelor in
Germania. De la pag. 80-84 se arafal : E) PA-
rerile germane asupra metoadelor engleze. La
pag. 85 e incheerea,
Articolul de fará coprinde, in partea intlia, o
scura dare de seamá a capitolelor pomenite
mal sus si, in partea a doua, o mica comparatie
intre invätdmintul englez si cel romin.
*
* *
Invätämintul englez, in genere, observa Fis-
cher, diferd de cel german in urmatoarele doua
puncte. In primul rind el nu este uniform si nu
se da in scoli anumite. Totul este läsat la apre-
cierea directorilor de insitute, care institute sunt
in cea mal mare parte, scoale private. Trecerea
elevului la o treapa mai superioarà de invätd-

www.digibuc.ro
 49

mint nu are loc in virtutea examenelor de ab-

solvire. Intrarea in o scoalä oare-care se face
in urma unui examen special, cum este «en-
trance examination» pentru urmarea cursurilor
universitare. In Anglia dominä sisternul scoalelor
cu internate. In cari profesorii nu clail numal in-
structie, ci lucreazd, mai cu sarnä, si ca educa-
tori. Gratie acestui sistem elevii din Anglia pas-
treaza, pind la bdtrinete, pentru fostii lor pro-
fesori mai multd stimä de cit pastreazA cel din
Germania pentru ai lor si de cit ai nostri, pu-
tern adäoga, cu circumstanta agravantä, In plus,
cà adesea elevul romin nu respectä pe profesor
nici macar in scoalä. Acestui sistem de scoll, cu
crestere ideald, Fischer ii gäseste un pacat
foarte mare. Taxa de intretinere inteun institut
bun variazd, pentru un elev, intre 3800 si 5000
franci pe an ; mai jos de 2500 franci aceastä
taxà nu scade nicl odatä.
Studiul stiintelor a fost introdus in toate scoa-
lele engleze numai de vre-o zece ani incoace ;
mai inainte domnea invdtämintul clasic. Astäzi
insd, de la grädinele de copii i Ora la Uni-
versitate, stiintele sunt reprezentate in toate
programele. In scoalele primare elementare
in cele primare superioare se preda notiuni de
Fizica si Chimie in mod experimental. Fizica
Chimia se predä apoi in toate scoalele cores-
punzdtoare liceelor, gimnaziilor, scoalelor co-
merciale, scoalelor de meseril. Mal pe larg se
4

www.digibuc.ro
predä aceste stiinte in scoalele numite «Orga-
nized Science Schools» frecuentate de copir intre
13-17 ani ; ele sint singurele cad ail un pro-
gram anumit i singurele cari depind de o au-

toritate centrald. Fischer reproduce programul

in intregime ; lucrul acesta, cu regret, noi nu-1
putem face. Vom spune numai, cä este un pro-
gram pentru incepätori i un altul pentru elevil
mai inaintati. Acest din urmä corespunde, pen-
tru Fizicá, unul curs de doi ani de zile cu
5-6 ore pe sdptämind. Programul de Chimie
pentru cei inaintati este astfel alcatuit in cit dà
elevului, care la 17 ani pdräseste scoala, toate
elementele de Chimie de care are nevoe in fa-
brici saü pe care trebue sä le poseadà spre a
intra in scoale superioare. in afard de orele de
curs, care se face experimental, bine inteles,
programul prescrie obligator cite 11/2 orá pe
sdptärnind pentru lucräti practice facute de elevl.
Acest program a fost adoptat in urrnä si de aIte
scoale. Pretutindeni se pune mare pret pe cur-
surile experimentale si mai cu seamd pe lucrärile
practice acute de elevi.
Scopul urmärit in Anglia prin invátarea stiin-
telor nu este acela de a da elevului numai cu-
nostinte ; in prirnul rind se are in vedere pu-
terea educativä a stiintelor ; scopul urmärit e
acela de a desvolta in elevi facultatea de a
gindi #iintificeqte, asa precum gindesc de fapt
oamenii de stiintä ; cunostintele date elevului

www.digibuc.ro
 51

trebue sä devie forte care sA facä dinteinsul

un om folositor societAteI.
Metode. «Ori-unde, spune Fischer, am vizitat
vre-o scoald in care se precla Fizica si Chimia
am gäsit in totd'auna functionind si cite un la-
borator pentru elevl, fie cA scoala era elemen-
tark fie cA era mijlocie sail superioard. Cu cit
elevil sInt mai mid cu atit se predà in mod
mal practic, adicà se face mai multe experiente
de scolari. Cu cit elevul inainteazá cu atit se
dA atentie mal multä si cursurilor teoretice. in
scoala t Tonbridge School, condusä de Earl mai
nu se face intrebuintare de sala de curs, lec-
tiunile avind loc aproape exclusiv in laborator.
Lucrdrire practice se fac de 20-25 elevi in
acelas1 timp sub conducerea unui profesor. In-
troducerea in FizicA se face prin determinäri
simple de lungimi, suprafete, volume, prin cin-
täriri, prin determinärI de cAldurA, etc., lucrArl
care desvoltA observatia si judecata. Pentru in-
cepátorl mai cu seamä cea mai mare parte din
timp e consacratä determindrilor practice. De-
monstratiile teoretice vin in al doilea rind. CAI--
tile, pe cit e posibil, sint evitate. Armstrong,
un inamic al cArtilor, afirmA, cA atunci se va
inväta bine Chimia in scoalä cind se va da foc
tuturor cartilor de Chimie. Elevil 41 inseamnA
observatiunile in caete anumite».
Foarte interesante sint indicatiunile pe care
Fischer le tIA asupra metodei beuristice a lui

www.digibuc.ro
 52

Armstrong pentru predarea Chimiei la inceph-

tori. Totul se bazeaza pe observatii ; nu se
afirmä nimic prin anticipatil ; elevul e adus s'a'
inventeze singur legile. In mod radical insd, aa
precum sustine Armstrong, aceasta metodà nu
este admisä de pedagogii englezi.
Asupra laboratoarelor, Fischer (Fa amänunte
interesante pe care le insote§te de schite pri-
vitoare la dispozitia meselor, bäncilor, a insta-
latiei intregi, inteun cuvint.
Prepararea profesorilor. Lucrarile practice
in laborator cer, spune Fischer, o educatie prac-
tied desdvir§ità din partea profesorului ; acesta
avind a experimenta cu aparatele simple trebue
sd fie in stare sd faca i midi reparatiuni qi une-
ori aparate de-a intregul. Candidatii cari doresc
sä profeseze la Organized Science School sint
obligati s'a urmeze un curs practic in institutul
cSount Kensingtdn unde se afld ateliere spe-
ciale,foarte bine instalate. Pentru profesorii
mai veclii sint cursuri practice anumite de la
1-13 Iulie. NumArul practicantilor a ajuns in-
tr'un an pind la 500. Ce contrast este intre
candidatul pregätit astfel §i intre candidatul
nostru la profesorat .
Experiegele fdcute in Anglia cu metoda heu-
risticd. «in acest capitol Fischer reproduce p.a.-
rerile culese de diferiti pedagogi englezi cu
privire la metoda de predare. Se vede, din
acestea, ea metoda radical heuristicei a fost res-

www.digibuc.ro
 53

pinsä. Mial, in urma proprielor lui experiente,

afirmd cä metoda curat practicä e mai putin
avantagioasà pentru elevii talentati tinindu-i
prea mult in loc ; pentru cei mai slabi aceastä
metodä e insä excelentä. Miss Walter recu-
noaste, contrar pärerilor lui Armstrong, Ca este
cu neputintä a nu se recurge si la memorie.
Conferinta profesorilor de stiinte din 1901, corn-
pusä din 350 profesorl si savant!, a hotdrit, cä
cel mai nemerit metod de predare este acesta :
1) cursuri teoretice, 2) demonstratiuni experi-
mentale si 3) lucrdri individuale ale elevilor. In
calea raspindireI acestuf invätärnint se pare Ca'
stä malt* putin cheltuelile pe cari le necesiteazä
de cit greutatea principala, cd nu se prea gd-
sesc profesorl format! in acest sens.
Incheere. «Cu toatä importanta, spune Fischer,
pe care o metodä de predare o poate avea, me-
toda in sine nu oferá nici o garantie de suc-
cesul final al invätämintului. Numal profesorul
destoinic si iubitor de meseria lui poate asigura
reusita unui prograM bine alcatuit. Partea prin-
cipalä in invatämint este personalitatea profe-
soruhti.
*
* *

Invätämintul nostru stiintific, intocmit de or-

ganizatorii sai prin cea mai aleasd selectiune a
legilor si programelor scolare, este rnenit, in
teorie, sd dea, in practick rezultate strAlucite.

www.digibuc.ro
 54

Programele analitice sint ast-fel alcdtuite in cit

contin tot ce-1 mai interesant din punctul de
vedere teoretic si tot ce-i mai folositor din punc-
tul de vedere practic. Nurnärul chestiunilor este
ast-fel potrivit in cit elevul poate gäsi rdspuns
inteinsele la ori-ce intrebare din viata zilnicä
si se poate ajuta de ele la urmarea unui curs
universitar ori di de desvoltat. Metodele de pre-
dare recomandate sunt admirabile metode ale
Germanilor si Englezilor. Lucrdrile practice ce
urmeazd a face elevil singuri vor contribui, de
asemenea, sà desvolte in scolarii nostri spiritul
de observatie i facultatea de a gindi stiintifi-
ceste. Corpul profesoral, in fine, este format
prin o vastä culturä stiintificä si recrutat prin
cele mal riguroase examene de admitere. Reu-
nirea acestor calitäti inteun singur mänuchiti
ar trebui, neapärat, sä dea nastere unul Invä-
tdmint ideal organisat. i cu toate acestea,
nu este asa ; este o mare deosebire Intre rea-
litatea lucrurilor i aparenta inselätoare a in-
chipuirel.
Sd arätäm aceasta färd urd i färd pärtinire.
Îi lipseste acestui sistem armonia intre mijloace
dispositiunl ; aceastä lipsä este capitald. Nu
poti aplica metoda heuristicä cu un program
analitic prea incdrcat si räü alcatuit. Programeie
noastre cer, neapärat, pentru a fi aplicate, ca
sA mergi in galop ; alt-fel te gäseste sfirsitul
anului cu materia neisprdvitä. Nu poti aplica

www.digibuc.ro
 35

metoda heuristicd cind numärul elevilor u cari

aI a face este Indoit si intreit celui permis de
teoria pedagogicd. Cind lenea si reua crestere a
majoritätei elevilor iti stall atita in cale ori-ce
metodd este ineficace. Cel mai multi elevI nu
invatd pentru cd nu vor si nu fiind-cd nu pot.
Este o crimä a preda Fizica si Chimia fárd
experiente. Este o ilusie a crede, a fäcind ex-
periente al' captivat atentia elevului. Pentru ca
folosul experientelor sä fie cit mai mare acelas
elev trebueste sd fie controlat cit mai des po-
sibil. Lucrul acesta este foarte greii de realizat
in scoalele noastre. Numárul orelor de curs teo-
retie fatd de numdrul elevilor si intinderea pro-
gramulul nu permite de cit o singurd ascultare
de elev pe fie-care bimestru. 0 lectie experi-
mentalä reprezintd un minus de ascultári ; un
rezultat bun este anulat print'un efect rau.
A face un curs teoretic urmat de demonstra-
tiunI experimentale inseamnd, in cazul cel mai
bun, a usura munca elevului in functiunea lui
de receptor mai mult sail mai putin mecanic.
Individualitatea elevului nu este pusd in joc..
Pentru a-1 deprinde sd observe, elevul trebue
pus sd experimenteze singur. Un elev trebue sá
ia parte la o experientd intreagd ; numal atunci
se desteaptä increderea inteinsul cind scolarul
constata cd a dus la bun sfirsit ceea-ce a in-
ceput. Experienta nu trebue sd fie la limita usu-
rintei, cacl atunci ea poate lesne deveni ridiculd.

www.digibuc.ro
 56

Care sint insä orele pentru aceste lucrari

practice ? De sigur ca. tot acelea care nu ail
fost gäsite indestulätoare pentru lectiunile ex-
perimentale. Englezii daù, dupa cum am vazut,
o orä si jumatate pe saptäminà pentru aceste
lucrari. Noi nu vrem sa dam, dar dorim sa
avem foloasele lor. Aceasta nu se poate ori-cit
indemn si ori-cite amenintari s'ar pune in joc.
Mal putem adduga, in ràú pentru noi, cA elevul
englez respectä bunurile statului sail ale altuia,
pe cind elevul nostru nu lasa, in genere, bancd
netaiata saù perete nedärimat si nu perde, de
cit rar de tot, ocazia sä-si insemne trecerea,
pe ori i unde, printr'un act de vandalism.
Greutätile pe cari va avea sa. le invinga pro-
fesorul romin vor fi, din acest punct de vedere,
cu mult mai mari de cit acelea intimpinate de
colegul sail din Anglia.
Resultä, asa dar, din cele precedente, ca nu
existä. armonie intre dispositiile invätämintului
nostru stiintific i mijloacele menite sa le tran-
sforme in fapte. Ne invirtim inteun cerc vicios,
desi ni se pare ca. sintem in plinä libertate de
actiune. SA ne inchipuim totusi, ca toate neajun-
surile al-Mate mai sus dispar ca prin minune. Ur-
meaza oare, cA si resultatele practice vor deveni
bune, tot ca prin minune ? Iata o intrebare foarte
importantä. Räsdundem, nu. in calea noasträ
a mai ramas o piedica, i inch' acea mai mare.
Partea principala in invätämint este, dupa cum

www.digibuc.ro
 57

am vdzut, personalitatea profesorului. Dupd cum

va lucra acesta vor fi §i rezultatele bune sail
rele. Fie numärul orelor cit de indestulator, fie
nurnärul elevilor cit de redus, fie programul cit
de bine alcdtuit, fie elevii cit de bine crescuti,
rezultatele vor fi tot mizerabile dacd profesorul
va lucra de silä. Iar profesorul va lucra in tot-
dea-una de silä and munca lui nu va fi apre-
ciatd in deajuns. Lectiunile bune, teoretice sail
practice, sunt comori nepretuite. Grersc aceia
cari vor sd le evalueze dupd numärul de ore
in care sunt predate. I se recomandä sä fie
apostol In misiunea lui, i se cere ce nu li se
cerea apostolilor §i nu i se dä ce li se da
acestora. Cunosc un profesor de §tiinte fizice,
un bun amic al meil, care a avut naivitatea sd
facd pe apostolul. In ase aril" de zile, imi spu-
nea dinsul, am acut, in plus, peste apte-zeci
de lectiuni experimentale, Dumineca sail sdr-
bdtoarea. Ce satisfactie moralä, nu materiald,
md intreba dinsul, crezi cd am primit de la au-
toritatea §colarä ? Aceta ce imi putea da cind
dinsa habar n'avea de sacrificiul meil. i ca
acest profesor sunt mai multi in tara romi-
neascd. Ce ail toti acqtia de pe urma devota-
mentului lor ? De sigur ace dol-trei franci pe
lurid dati servitorului ca sd-i ajute in zilele
cind §i acesta. ca orn, ar trebui sd se odih-
neascd.

www.digibuc.ro
 58

Nu este in intentia mea, scriind aceste rim-

duri, sd mä ridic in contra autoritatel. 1mi per-
mil numai sa ridic un colt al vdlului ce acopere
o stare de lucruri care ar trebui sA fie mal bine
cunoscutd.

www.digibuc.ro
 VII
Aerul lichid
9 lanuarie 1904.
aTräim, fail indoialä, inteun timp begat
in miracole ; faptul acesta este atit de evident,
minunile urmeaza minunilor cu atita bie4ug si
cu atita rinduiald incit se pare chiar a e de
prisos sa mai adeverim aceastä afirmare.
Razele Röntgen ingäduesc ochiului sa scor-
moneasca tainele corpului nostru in cele mai
ascunse indoiturf ale lui. Automobilele alearga
ca niste naluce pe toate drumurile. Creta si ar-
bunele se transforma In spirit prin mijlocirea
arcului electric. Submarinele, dind dreptate ge-
niului lui Jules Verne, brazdeaza adincimile ma-
Tiler. Analiza spectralà iscodire de neinchi-
puit zmulge stelelor celor mai depärtate se-
cretul constitutiunei lor chimice. Radiul, scos la
iveald prin cercetärile savante ale d-nei si d-lui
Curie, incearcd sd rastearne prin radiatiunile lui
miraculoase, conceptiunile cele mai sigure ale
stiintei noastre. Fotografia isi mareste din zi in
zi sensibilitatea de neauzit a procedeelor sale si
este in stare sä reconstituiasca aidoma pina si
cotorile cele mai delicate. Telegrafia fail sirma,

www.digibuc.ro
 60

in fine, ingAdue gindirel omenesti sa se innalte

de pe transatlanticul perdut in mijlocul Ocea-
nului si sd-si ia zborul catre tärmurile indepartate.
ha' cite-va din popasurile cele mai strä-
lucite prin dreptul cärora stiinta a trecut, fall
a se opri, in mai putin de un sfert de veac».
Cam astfel isi incepe d. George Claude intere-
santa sa lucrare de popularizare, a L'Air liquide»,
din care extragem, pentru cititorii nostri rindu-
rile de mai la vale.
Proprietdtile aerului lichid. Aerul lichid curat
este limpede ca apa si are o culoare bätind In
albastru din cauza oxigenului pe care II contine.
Une ori el are aspect laptos din pricina crista-
lelor de apa sad de anhidrida carbonicä. 0 sim-
pia strecurare printr'un filtru de hirtie II face
cu totul limpede. Daca turnam o mica por-
tiune de aer lichid in at* observam, cd el se
preface In midi märgele, call start cam pe la
suprafata apel ; aceasta experienta dovedeste, ca
aerul lichid e cam tot atit de grerz ca si apa.
Läsat liber el se evaporä producind o scadere
de temperaturä si o aerisire cu atit mai puter-
nicä cu cit el contine mai mult oxigen. Aceasta
insusire va putea fi intrebuintatä cind-va In sa-
lile de teatru, de conferinte, etc., si va consti-
tui gun mijloc pe cit de original pe atit de priel-
nic de a incälzi entuziazmul spectatorilor... re-
cindu-i». Cind este turnat ca o ata pe o masa, el
se evaporä repede sfirlind ca fierul ros pus in apä.

www.digibuc.ro
 61

Temperatura aerului lichid este de 1900 sub

zero. Turnat pe mini, in vine subtiri si nu
prea de sus, ne-am astepta sal ne o inghete la
moment din cauza acestel rdciff considerabile.
Spre marea noasträ mirare insd abia simtim o
mich räcoreald. Fenomenul acesta e la fel cu
altul, tot atit de curios ; lucrätorii din fabricele
de fier fac, pentru vizitatori i mai cu seamd
pentru gologanii acestora, urmätoarea experi-
entä ciudatä ; ei introduc mina in tuciü topit
o scot eh de repede bine inteles ard cea
mai mich urmd de arsurd. Fenomenul se nu-
meste in Fizicä calefactiune ; explicarea lui e
urmätoarea. §i inteun caz i intealtul mina omu-
lui nu suferd de-adreptul, nici temperatura foarte
innaltä a tuciului topit, nid acea foarte scAzutd
a aerulul lichid. intre mind si intre ferul topit
sad aerul lichid, se aflä un strat de vapori räu
conducätori de cdldurd. Lucrul se petrece, in
scurt, ca si cum mina noastrd ar fi viritd inteo
mdnusd magicä. Aceastd mänusd nu este din
nefericire, tot atit de rezistentá pe cit e de izo-
ldtoare ; ea se rupe foarte usor si face astfel cu
putintä atingerea celor cloud corpuri ; rezultatul
final e atunci o arsurä mal mult sad mai putin
gravä, dupä imprejurdri ; ne putem astfel arde
cu frig si cu foc, «si aid, ca in multe impre-
jurari, extremitätile se ating». Tot aceastä ex-
perienta o mai putem face mai simplu, introducind
degetul inteun vas cu aer lichid ; «nu trebue sà

www.digibuc.ro
 62

intirziati insd prea mult pe drum ; cite-va se-

cunde, peste termen, aduce o arsurd destul de
gravd, iar altele peste acestea vd preface dege-
tul de carne intealtul de piatrd pe care-I puteti
pisa foarte lesne cu ciocanul. Nimic mai usor,
dacd experienta vA ispiteste, ca sA vA incredin-
tati incercind'o...»
Ceea ce s'ar petrece cu degetul, se petrece
de fapt cu foarte multe corpuri. Toatd lumea stie
cit e de moale guma, cauciul, in imprejurdrile
ordinare. Cu totul altfel se prezintd un tub de
cauciuc care a fost tinut in aerul lichid ; el de-
vine atit de spdrgAtor in cit poate fi sfdrAmat
cu ciocanul intocmai ca si sticla. Fructele, bo-
bitele de struguri, ciresele, etc., se prefac in
adevArate mArgele de sticld si sar ca si acestea
cind sunt aruncate pe un plan oare-care. Un
biftec tinut in aer lichid se impietreste in ade-
vdratul sens al cuvintulul si e in stare, aruncat
pe o farfurie, sd o facd tänddri. cat de ciudatd
infdtisare ar avea prinzurile noastre, dacd am
trdi la aceastä temperaturd a aerului lichid !
Pluta, lina, pisla devin si ele foarte fdrAmi-
cioase chid sunt muiate In aer lichid. Florile
capdtd aspectul de flori de portelan. Aceste
modificdri sunt curat fizice si trecdtoare. Cau-
ciucul, biftecul, fructele revin la starea lor obici-
nuitä indatd ce temperatura devine din noti acea
de toate zilele.
ModificArI nu mal putin ciudate suferd si me-

www.digibuc.ro
 63

talele. Un clopotel de plumb rdcit cu aer lichid

capätä o sonoritate neobicinuitä la acest metal.
Ferul insu§T se schimbä cu totul. Uti vas de ti-
nichea se sparge foarte lesne, dacd a fost tinut
in aer lichid. in timp ce insd metalele devin
astfel spärgdtoare, ele se fac, in schimb, mai
rezistente la intindere ; un fir de aramd de o
anumitá grosime poate sä tind o greutate de
cinci chilograme cind este räcit ; de Indatd ce
aerul se evapord firul se rupe i greutatea cade.
Argintul viii Ingheatd foarte lesne in aerul li-
chid. Se poate injgheba foarte u§or urmätoarea
experientd putin comund de a se bate, in lemn,
cue de mercur cu un ciocan de argint viii. Al-
coolul considerat multd vreme ca un fazvrätitor
in ce privWe ordinul de inghetare «a pierdut
toate drepturile la aceastä reputatieP de oare-ce
se face, in aerul lichid, tare ca piatra. a Ce ne-
norocire ar cddea pe capul bietilor betivi, dacd
ar fi siliti sd trdiasa inteun iad inchipuit la
200°P. Mai mult Inca. «Nemultumit de a in-
gheta lichidele a cdror rea vointd este a§a de
cunoscutä aerul lichid este in stare, in zelul &ail;
sä se inghete el singurp.
«Bacteriologi0I, cari nu tiä ce sd mai facd
pentru a necäji microbil, s'ati folosit cu acest
prilej, §i de aerul lichid silindu-I sd ia o lec-
tie de innotat. Pe chid o temperaturd modestd
de 50,) e in stare sä distruga germenii, cele 190°
li s'ail pärut acestora cu totul indiferente. Dupd

www.digibuc.ro
 64

trel saptamini de cufundare bacilul pyocyanic,

readus inteo lume mai buna, a reinceput sa se-
creteze filozofice§te materia albastra de la care
i se trage numele, intocmai ca §i cum 0-ar ride
de public in general §i de bacteriologisti in
particular». Faptul acesta al rezistentel germe-
nilor la temperaturi a§a de joase, este de cea
mal mare importanta ; el aratä, CA e posibila ipo-
tesa acelora cari sustin cá viata pe pdmint a
fost adusa de germenii veniti din regiunile ce-
resti ; aceastä ipotezd a fost combätutä, la tim-
pul sad, cu obiectiunea neintemeiatd, dupd cum
vedem, Ca' germenii ar fi trebuit sä moard pe
drum de frigul cel mare al spatiurilor interpla-
n etare.
*
* *

Afilicatiunde aerului lichid. cCind aerul lichid

se evaporeazä, in ciuda, prea adesea, a proprie-
tarului sad, nu trebue sä credern, ca se face
din nod aerul gazos din care a luat na§tere.
Se constatd, din contra, cd, din cele doua
corpuri care-1 compun, azotul fuge cel d'intiiil.
Aceasta e, la drept vorbind, o fericita inspiratie
din partea lui». Evaporind, in conditii anumite,
aerul lichid obtinem, din cauza aceasta, un li-
chid mal bogat in oxigen §i mai sarac in azot. Un
chibrit aprins introdus intr'un asemenea amestec
nu se stinge, cum ne-am a§tepta, paralizat de fri-
gul sail grozav. Arderea nu numai cd dureaza

www.digibuc.ro
 65

mai departe, dar este chiar i mai strdlucitoare;

<cavern astfel privelistea ciudatá a unel tempe-
raturi enorme in contact cu frigul cel mai te-
ribil». Experienta e i mal frumoasä and In loc-
de chibrit ne servim de o bucatica de arbune
aprins. Ferul i Magneziul care ard destul de
frumos in oxigenul gazos, ard cu mai mare
strälucire In acest aer lichid in parte evaporat.
0 bucatica de fosfor aprins face explozie cind
e aruncat In aer lichid. Un amestec de alcool
si aer lichid produce o explozie groaznicA, cind
este aprins. Petrolul se poartd la fel. 0 apli-
catie, foarte importantá din acest punct de ve-
dere, a oxigenului lichid e urmdtoarea. Un a-
mestec de praf de carbune, bumbac i oxigen
lichid introdus intr'un cartus constitue un ex-
plozibil de un no5 ; aprins de la distantä
acest amestec da nastere la o explozie puter-
nicA. 0 portiune din Simplon a fost strApunsä
cu aceastä dinamita originalä.
Domnul George Claude a reusit sa facd in
conditiuni foarte avantagioase aceastà separare
a oxigenului din aerul lichid. intr'un viitor,
foarte apropiat, tona de oxigen pur, extras din
atmosfera dupd procedeul säú, va costa 15 franci
adicA cel mult dol bani metrul cub. Odatd cu
eftinätatea oxigenului se deschid industriel ori-
zonturi nemärginite. Arderile In oxigen sint,
dupä cum se vie, cu mult mai puternice decit
arderile in aer. Arend in oxigen combustibilele
5

www.digibuc.ro
 66

desvoltä temperaturi cu adevArat foarte mari,

vecine cu acelea ale arculdf electric. In cAldura
cuptoarelor IncAlzite astfel ferul si otelul vor
curge ca apa. Otelurile cu crom, nichel si titan,
atit de cAutate de technica modern A, vor putea
fi preparate cu mare inlesnire. Carbura de calciu
va putea fi obtinutä foarte eftin si tot asa si
acetilena, care rezultA din atingerea eI cu apa.
Cuartul se va topi atit de lesne Incit se va pu-
tea fabrica usor si eftin o sticlä nouA din cris-
tal de munte. Metodele de luminat vor fi si ele
influentate la rIndul lor. Industria aciduluI sul-
furic, prepararea clorului dupä Deacon, prepa-
rarea asa de importantA a ozonului si a apel
oxigenate vor putea fi puse pe baze maI eco-
nomice. t.iinta purA va beneficia si dinsa In
mare parte de aerul lichid.
(1n scurt, aerul lichid va realiza cu usu-
rintä extremitAtile scärei termometrice ; la un
capät vom avea temperaturl innalte gratie ar-
derilor In oxigen, iar la cellalt, temperaturi
foarte joase datorite evaporäreI lui ; cloud ph-
ghiI extra-ordinar de puternice vor fi puse astfel
In serviciul industriei omenesti de Intrebuintarea
rationalA a proprietAtilor material).

www.digibuc.ro
 VW
Fabricarea aeruhd lichid.
Cel d'intliü care a rdusit sä prepare in mare,
industrial, aerul lichid este Linde, profesor la
§coala politechnicä din München. Ma0na lui
Linde, construità in 1896, se bazeazd pe urmd-
torul principiü. De la intelegerea acestui prin.
cipiti atIrra 0 intelegerea fabrichel aerului li-
chid. Ne vom sili sä-I expunem cit mal. desluOt
pentrü a face pe cetitor sä-I inteleagä eft mai
u§or. Pentru a licheface aerul se cere s5.-1 rdcim
0 sa-1 comprirnám in acelaq timp. In ce prive0e
comprimarea, lucrul este Ror de realisat de
oarece sint in industrie ma0ni de compresiune
care pot exercita presiuni considerabile. Ne dis-
pensdm de a insista mai mult asupra lor. Putem
aminti doar, ea* ele se aseamänà intru cltva cu
pompele de umflat cauciucul de la biciclete. In
ce privete rdcirea aerului, chestiunea e mai
complicatd. Pentru a licheface aerul se cere o
temperaturd de 1800. Aceastd temperaturä nu
poate fi atinsd cu nici unul din amestecurile
rAcitoare cunoscute ; ele nu dad decit cel mult
500 saü 600. Pentru a produce aceastd rd..
cire alergdm la urmatorul fenomen. De dte ori

www.digibuc.ro
 68

un gaz comprimat se destinde, adica trece de

la un volum mic la un volum mate, in totdea-
una acel gaz se räceste putin. Cu cit destinderea
este mai mare cu atit rácirea este si ea mai
mare. Cetitorul poate verifica lesne acest fapt,
färä nici un aparat, aducindu-si aminte de ur-
mätoarele. Iarna, cind ne sint minele inghetate,
sufläm inteinsele aerul din gura si le incalzim.
Vara, cind mincarile gilt prea ferbinti, sufläm
inteinsele, tot aerul din gurk 0 le räcim. Cum
se face aceasta ? Numal calul näzdrävan al lui
Fät-Frumos fäcea sä clocoteasa apele cind sufla
dintr'o narä si le ingheta cind sufla din cealalta.
Explicarea e simplä. 'in casul India, cind ne in-
calzim minele, sufläm aerul direct din plämini,
prin urmare cald. In casul al doilea, comprimäm
mai intiiit aerul in gurà 0 umfldm obrajii pare
cd ar fi niste foi ; chid aerul ese, el se destinde,
adica ea un volum mai mare decit cel din gurä,
si se raceste. Se intelege lesne, cd räcirea nu
este mare pentru cl si comprimarea nu este
grozavä. Inchipuiascä-0 insä cetitorul, cd in loc
sä comprimäm aerul in gurä, ill comprimäm cu
o masinä si in loc sä-1 comprimdm putin 11 corn-
primänt mult. El 41 va da lesne seama de un
mijloc ingenios ca sä räcim gazele. Se dove-
deste, ca pentru o destindere de o atmosfera,
adicà pentru o apäsare cam de un chilogram,
gazul se räceste cu un sfert de grad.
Acesta este principiul masinei lul Linde.

www.digibuc.ro
 69

Nu vom descrie maOna in intregime pentru cA

Jucrul este tu neputintä färä sprijinul unei fi-
gull schematice. Aceastä lipsd ingreuiazä intru-
citva §i descrierea functionärei. Ne vom incerca
totu0 sä arätäm cam cum lucreazA aceastA ma-
Onä. Aerul luat din a 1tmosferä este comprimat
inteun tub metálic, re istent, lung de douA sute
de metri §i Indoit in spiralA ca sA ocupe et mai
putin loc. Cind presiunea a ajuns douA sute de
atmosfere, se deschide automatic o supapä i
aerul se destinde brusc pink' la douäzeci de at-
mosfere, räcindu-se cu clteva grade. Aceastä
fácire o ea tubul. Aerul acesta care s'a destins
este adus din nod la pompa de compresiune
i din nod comprimat in tubul metalic. Cind
presiunea a ajuns iard§1 douA sute de atmosfere
se deschide incA odatä automatic supapa res-
pectivä §i aerul se destinde a doua oarä, rAcin-
du-se din nod cu citeva grade. Aceastd fAcire
trece din nod la tub, care acum se face §i mai
rece. Se comprimä aerul a treia oarä, se des-
tinde §.1 se rAce§te. Tubul se rAcqte a treia oarà.
Se repetä acest ciclu de nenumärate orl. Se i'nte-
lege lesne, cA tubul tot rAcindu-se ajunge un
moment cind temperatura Jul devine 1800,
cit se cere pentru lichefacerea aeruldi. Din acel
moment aerul comprimat fiind si räcit, se va
licheface. In modul acesta se poate produce o
jumätate litru de aer lichid pe ora cu o putere
de un cal vapor.

www.digibuc.ro
 70

Cetitorul care isi va fi dat osteneala sd ur-

märeascä cu atentie rationamentul de mai sus
va recunoaste färä indoialä ingeniozitatea ma-
sine lui Linde. Se adevereste si aid, ca in multe
casuri, cd adesea cauze thici sint in stare sd
producà efecte mari. 0 singurd destindere nu
e in stare sä producl o temperaturä de 1800.
0 serie de destinderi, continuate cu rabdare,
sfirseste prin a atinge scopul final. 0 picaturä.
de apä nu gäureste o piatr9. ; cu timpul insd
piatra toatd poate sd fie roasd.
D. G. Claude a simplificat si Imbunätätit
simtitor masina lui Linde si a ajuns sd producd
aer lichid in conditii economice de cloud ori
mai bune. Nu putem face insä cunoscut cetito-
rului aceste imbundtatiii de oarece ele ail de-
venit proprietatea societätei ,l'Air Liquides care
le pästreazd secret. Se stie numai, cd compri-
marea aerului are l6c la o presiune de douzeci
de atmosfere, In loc, de cloud sute curn e in
sistemul lui Linde.
Conservarea aerulni lichid are loc in vase
speciale. Sistemul actual de conservare a fost
propus intiia oarà de d'Arsonval la 1888 si a
fost modificat In urmä de invätatul englez Dewar.
Forma acestor vase este variabild i unele sint
in forma de pahare, altele in formä de baloane
de laborator, altele de eprubetä, etc. Toate sint
din sticla si ail peretii dubli si argintati ; aerul
dintre acesti pereti este scos in intregime. In

www.digibuc.ro
 n
modal- acesta aldura nu poate strabate de la
exterior la interior pentru ca nu poate trece
prin spatiul vid ; reflexiunea care are loc pe
suprafetele oglindite Impedica ì urmele de al-
durA care ar putea scäpa prin conductibilitate.
In lipsd de figuri cetitorul WI poate da seama
despre un asemenea vas, inchipuinclti-0 un pahar
me mic Intr'altul mai mare aqa ca sä nu se
atingá, qi buzele de la amIndouà lipite impreunä
prin topire. Acest sistem de izolare este atit de
eficace In eft aerul lichicl se conserva mai multe
zile, evaporIndu-se In timpul acesta putin de tot.
Asemenea vase cu dublu perete 0 vid complect
fac i serviciul invers ; ele pot pästra färä a se
ráci maI multe zile un lichid ferbinte, ca ceaiii
sad cafea. Observäm, pentru a termina cu aceastä
chestiune a conserväreI aerului lichid, Ca' toate
vasele trebuesc tinute neastupate sail cel mult
acoperite cu putinä vatà. Aerul lichid tinut In
vase inchise produce explozie orl cit de mare
ar fi rezistenta lor.

www.digibuc.ro
 IX.
Aluminotermia.
17 Februarie 1904
Aluminotermia este o industrie noud creatä
i perfectionatä de d. Hans Goldschmidt, fabri-
cant din Essen. Aceastä industrie este o iritre-
buintare a aluminiuluI la prepararea metalelor
§i la producerea temperaturelor inalte. D. Carnil
Matignon, maistru de conferinte la Facultatea
de §tiinte din Paris, a scris un interesant articol
asupra acestuI subiect in numärul de la 15
Novembrie 1903 al cunoscutel reviste «Revue
Generale des Sciences pures et appliquées».
Dupl acest articol rezumdm cele ce urmeazä.
Principiul acestei metalurgil este foarte simplu.
Se §tie din Chimie, cA aluminiul se combind
cu oxigenul desvoltind o mare cantitate de cäl-
durA §i transformindu-se in oxid de aluminiil.
Oxigenul intrebuintat poate fi sail oxigen
curat sail oxigen luat dintr'un oxid oare-care.
In cazul din urmä metalul oxidului este pus in
libertate ; cu oxidul de fer reactiunea se pe-
trece conform ecuatiuneI chimice : Al2+Fe203.
A1203+Fe2--E-184 caloril.

www.digibuc.ro
 74

Din cauza cAldurel care ia nastere in canti-

tate foarte mare In aceastä reactiune metalul
pus in libertate se topeste i poate fi turnat In
forme.
Putem intrebuinta aceastd reactiune fie pen-
tru a prepara metale fie pentru a produce cAl-
durd mare.
Preparared metalelor. Metoda lui Goldschmidt
pentru prepararea metalelor este urmatoarea.
Se formeazd un amestec omogen de aluminiii
pulverizat si de oxidul metalului pe care voim
sd-1 fabricam. Cantitätile care trebuesc luate se
calculeazä cu ajutorul ecuatiunilor chimice. Acest
amestec se introduce intr'un cruzet special in-
fuzibil. Cruzetele acestea sunt vase de plomba-
gind captusite pe dinduntru cu o päturd de_
oxid de magneziä i invälite in tabld de fer pe
dinafard.
Pentru ca reactiunea sà aibd loc nu avem
nevoe de cuptor de Incälzire ca In cele-l'alte
metoade. Este de ajuns sà pornim numai reac-
tiunea inteun punct, cdcI prin cäldura care se
produce ea se continud singurä pinä la sfirsit.
Poinirea se face ast.fel. Pe suprafata substantei
din creuzet se aseaza cite-va grame dintr'un
amestec inflamabil fäcut din pulbere de alurni-
niil si bioxid de bariii. Acestui amestec i se dä
in urind foc cu un fir de magneziil aprins. Re.
actiunea se termind foarte repede ; pentru 300
kg. de amestec ea nu dureazd mai mult de

www.digibuc.ro
 75-

20 de secunde. Cromul poate fi obtinut in modul

acesta in mase de 200 pia la 300 kilograme
inteo singurä operatie. Acest crom este lit er
de carbon §i este foarte cautat pentru fabri-
carea otelurilor cu crom. Kilogramul de crom
se vinde astazi cu 7 fr. 50. Manganezul Gold-
chmidt se vinde cu 6 fr. 50 kilogramul. Metoda
aceasta este aplicabilá§i la fabricarea aliagelor.
In cazul acesta se amestecä pulberea de alu-
mina-I nu numai cu un singur oxid ci cu oxizii
metalelor respective. Un amestec de 82 13641
acid titanic, 285 párti oxid feric §i 132 pärtl
alumina-1 dart un aliagid de fer §i titan cu 20°/0
titan.
In reactiunile acestea se produce, dupa cum
am väzut, §i oxid de aluminiti topit. Acest
oxid de aluminiti este foarte dur in cazul cind
se obtine la prepararea cromului. Duritatea
acestui corindon artificial este mai mare de cit
a corindonului natural, Goldschmidt i-a dat nu-
mele de corubis 0.-1 intrebuinteazä la fabricarea
petrelor de §lefuit. Une-ori In timpul preparareI
cromului o parte din crom se combinä cu oxid
de aluminiCt i formeazä adevärate rubine. Din
cauza insä, ca aceste rubine sunt foarts midi
ele nu ail nici o valoare comerciald.
Tornitul. Amestecul, in proportiuni teore-
tice, de oxid de fer §i aluminiti pulverizat, a
fost numit de Goldschmidt termit. Acest ames-
tec este intrebuintat de dinsul pentru produ-

www.digibuc.ro
 76

cerea temperaturelor ridicate. Temperatura va

fi cu atit mai ridicatA cu cit vom face intre-
buintare de o calititate mai mare de amestec.
Dupä Goldschmidt aceastA temperaturä e une-orl
vecinä de 3000. Iatä cum ne putem da seamä
de modul cum se produce o ridicare de tern-
peraturd aa de mare.
SA presupunem, cA ludm 300 kg. de termit.
Fie-care kilogram produce 860 calorii ; cele
300 kilograme vor produce 258.000 calorii cari
vor topi alumina, vor topi ferul §i vor ridica
temperatura bor. Aceastä cäldurä este respinditä
pe o masA de 300 kgr. care ocupä un volum
de 70 litri.
Aceastä cAldurA corespunde la 110 milioane
kilogrametri sad 1.400.000 cal vaporl. Reacti-
unea se petrece insä in 20 secunde. Pentru o
singurA secundä, pentru un litru vom avea deci
peste o mie de cai vapori. Aceastä temperaturd
ridicatà poate fi pusd experimental in evidentä
in modul urmAtor. Se waz5, un creuzet cu
termit deasupra unei placi de fer de 25 mili-
metri grosime ; se provoacä reactiunea §i se
lasä sä curgA ferul topit in formä de vinA pe
suprafata tablei metalice ; se formeazä o des-
chidere de grosimea degetuluf. Operatiunea de
gäurire e atit de repede in cit placa nici n'are
timp ca sä se incAlzeascA.
Acest termit mal are In plus i alte insusiri
care ii rezervä numeroase aplicatiuni. El nu se

www.digibuc.ro
 77

aprinde prin lovire, nu se aprinde de la focul

obicinuit, este inofensiv, este transportabil §i
este maniabil färd ori-§i-ce pericol. Pind in pre-
zent termitul a fost intrebuintat cil deplin suc-
ces la lipirl de ori-ce natura a instrumentelor
metalice. Se lipesc tuburi de orl-ce diametru,
se lipesc pd loc cap la cap inele de tramvaiii,
se repard rotile dintate de orl-ce märimi §i se
repará pe loc diferite stricAciuni acute vapoa-
relor. Lipirele de tuburi se fac cu o garantie
absoluta.
Fabricele Goldschmidt ail executat in 1902
peste 30.000 lipirl de tuburi de ori-ce naturä
§i de intrebuintärile cele mai diverse. Cräpä-
turile facute In tuburi sail cazane se lipe-sc atit
de bine in cit nici nu se cunosc nici nu se mai
desfac In urmä.
Lipirea inelor de fer revine l?. 25 fr. de in-
cheeturä.
Patru oameni cu §ase aparate pot face 30 de
lipiri pe zi.
Sinele lipite nu se rup cu timpul. Pe aceste
§ine vagoanele de tramvaiil merg foarte uniform
§i nu se saltä la fie-care trecere de la o §inä la
alta. Acest fapt este apreciat nu numai de vo-
iajori, ci §i de companil care constatä cu plä-
cere, cä atit vagoanele cit. §i liniile se stria
mal putin. La tramvaele electrice lipirea §inelor
prezintd pe lingà avantajul pomenit §i avan-
tajul, ca rezistenta electricä a liniei fiind mic-

www.digibuc.ro
 78

soratd curentuf nu mai cautä alta cale de in-

toarcere si nu mai provoacd stricaciunile cu-
noscute. Din aceste cauze lipirea sinelor se
generaliseaza in Germania, Anglia, Franta, Aus-
tria, Norvegia, State le-Unite, etc. In toate tä-
rile se recurge pentru acest scop la termitul
Goldschmidt.
Pentru a at-Ma de ce folos poate fi termi-
tul pentru reparatiunile la vapoare vom cita
urmätoarele douä cazuri. in Hamburg a intrat
intr'o zi la amiazi vaporul Assyria cu un brat
al cirmei sfärimat. In timp ce se fäcea descdr-
carea s.'a asezat tiparul imprejurul locului unde
era ruptura, s'a turnat la 10 ore 100 kgr. ter-
mit. La unul operatia a fost terminatd fard ca
vaporul sd fi fost imobilizat si färä sá fi pus
vre-o piedecd cit de micä la descárcarea mdr-
furilor.
Cazul cordbiel Sevilla e si mai interesant.
In urma unel loviri violente a suferit i acest
vapor stricdciuni marI in regiunea cirmei. Dupd
procedeele obicinuite ar fi trebuit sd se desfacd
toatd partea corespunzAtoare, sa se trirnitä la
fabricä si sä se toarne alta noud. Aceastd ope-
ratie ar fi cerut o imobilizare a vaporului de
cloud luni i ar fi echivalat pentru companie cu
o perdere de 125.000 franci. Aluminotermia a
simplificat cu totul operatia redurind-o la b
imobilizare de cite-va zile si la o cheltuiald de
cite-va mii de franc-4.

www.digibuc.ro
 19

Aceasta este aluminotermia Ea a fost cu drept

cuvint numitä emetalurgie de. buzunar . In
adevär, cu un creuzet, care ocupà un loc foarte.
mic cu un amestec de dottä pulberi, se poate
obtitte ori-ce metal in cantitäti destul de marI.
Metalele preparate ast-fel se caracteriseazä prin
absoluta lor puritate. Aluminotermia nU va in-
locui de sigur cuptoarele Ina lte in carl se pre-
parä ferul ; ea- va putea fi intrebuintatà Insä la
preparatiuni in mic a ori-cärui metal.
Din punct de vedere teoretic aluminotermia
mai are §i urmatoarea importantä: Aluminiul
intrebuintat este aluminig fabricat prin electro-
liza oxidului de aluminiii. Curentul electric care
face aceastä descompunere este produs cu aju-
torul cäderilor de apä. Cäldura desvoltatä In
aluminotermie este egalä cu cäldura produsä
de curentul electric 0 este echivalentä cu ener-
gia cäderei de apà. Putem aa dar spune, ca
aluminotermia rezolvd pe o nouä cale problema
transmiterel energiel la distantä. Aluminiul joacä
In acest caz rolul unui cec emis de uzinä In
care se fabricä aluminig pentru atita energie,
cec pe care nol II transformäni din nog in
fortä, fat-A retinerl i färä dificultate, cu ajutorul
termitului Goldschmidt.

www.digibuc.ro
 X.

Descoperfrile §ffintifice In secolul al

XIX-lea §1 legAtura lor cu evolutia comer-
tului din lume
12 Martie 1904.

La inceputul secolulul al XIX, sail maI xact

In urma Congresului de la Viena, 1814-1815,
patru natiunl I§I disputail piata lumei. Acestea
erail : Marea Britanie, stäpina märilor, Franta
0 Tdrile de jos släbite prin sfortärile marI pe
care le fäcuserä i Spania ruinatd. Comertul
acestor natiunI avea caracterul comertului din
vechime §i consista In importarea de produse
pretioase, de cafea §i de zahär din Indiile orien-
tale §i occidentale. Exportul era neinsemnat.
Nicl un alt popor nu se gindea pe atunci sä
figureze in acest concert. Fie-care stat cauta
sd se inchidd cu vämI, sä multumea sä con-
sume propriele producte agricole sail industriale
0 nu cerea dè la vecin de cit cele absolut in-
dispensabile. De alt-fel nicI nu se putea vorbi
de un comert pe o scarä mai intinsä inteo
vreme cand drumurile erail putin numeroase,
rdil Intretinute 0 infrerupte de foarte multe sta-
tiuni vamale.
13

www.digibuc.ro
 82

Anglia eSte cea d'Intii prä care a fäcut

primil pas1 inteo directie nouä. In 1850 triumfg,
dupä o campanie celebrä, principiul liberului
schimb. Toate produsele alimentare ale lumei
Intregi putind intra libere pe pdmintul AnglieI,
agricultura nationalä fu läsatä pe planul al doi-
lea. Industria incepu, in schimb, sä se desvolte
foarte repede. In curind se ivi supra-productia.
Debuseuri noi trebuiaii sd fie gäsite. Lucrul nu
era tocmai usor din cauza vämilor si din cauza
atonleI generale de pe acele timpuri. Franta
incepu din fericire a se Indrepta in spre doc-
trina libertätei comertuluI. Ea nu se putea pro-
nunta insd pentru liberul schimb absolut.
In cazul acesta ar fi trebuit sä-s1 sacrifice
agricultura. A face aceasta ar fi 1nsemnat a se
expune la foamete In caz de räzboia, Anglia
avind o marinä prep.onderantä. Din aceastä cauza
Franta se hotdri pentru liberul schimb moderat,
cu alte cuvinte pentru un protectionism mode-
rat. Ea inaugura in- 1860 sistemul tratatelor cu
termen lung. Europa si toatá lumea civilizatä
träesc astazi sub imperiul acestul regim eco-
nomic.
Comertul a cistigat incontestabil foarte mult
de pe urma acestuI sistem. Importanta cea
mare si desvoltarea enormä pe care el a luat-o
astazI se datoresc 'MA si unuI alt factor. Des-
coperirile stiintifice fac sd se intindä din ce In
ce raza luI de actiune perfectionInd masindriile

www.digibuc.ro
 83

industriale, imbunätatind cälle de transport

unkind iuteala schimbulu): de ide.
Prima descoperire importantä fu aceia a ma-
§iner cu vapori. Dupä incercarile lui Denis
Papin, filbsoful ratacitor (1707), dupä acelea ale
lui Savary i dupi pompa lui Newcomen, James
Watt reu0 sa construiascd, in 1769, ma0na cu
vaporl capabilä sa functioneze in conditii admi-
rabile. gAceasta a fost, spune Louis Figuier,
origina bunel sari materiale de care se bucurä
societatea moderna. Ea a inmultit inteo propor-
tie extraordinara suma muncei publice 0 a aco-
perit solul natiunilor cu mii de lucratori supu0
§i neobositi cari dorm la picioarele noastre sub
forma unei sarcine de carbune i care la un
semn al .nostru se ridica pentru a ne oferi bra-
tele lor de fier muFhil lor de otel». In citiva
ani ma0na cu vapor se raspindi in Anglia in-
treagd, End intrebuintatä in uzine metalurgice,
la fabricarea hirtiei, la lucräii hidraulice, la fe-
restrae mecanice, la fabricarea portelanului §i
faiantei, etc., inteun cuvint la toate ramurile in-
dustriei engleze. Lucrul produs astazi de ma0na
cu vapori intrece lucrul ce l'ar produce un mi-
liard de lucratori.
in aceste conditil, se intelege uor, ca pro-
ductele fabricate in centrele industriale, Intre-
ceail cu mult in cantitate cerintele locale. Ele
cereail sä fie raspindite in lumea intreaga. Pen-
tru a se realisa aceasta, trebuiail creiate mijloace

www.digibuc.ro
 84

puternice de transport. In 1814 George 0 Ro-

bert Stephenson pun in serviciii cea d'intaiii
locomotiva in minele de cärbuni de la Kilingh-
worth.
In 1825 se deschide prima linie ferata, de 61
km., de la Darlington la Stockton. In 1829 George
0 Robert Stephenson es triumfatorI la concursul
de locomotive.
De la aceasta data liniile ferate incep sa se
Intinda putin cite putin pe continentul european.
Lumea toata este strabatuta astazI de o retea
de cäi ferate care costa. 200 miliarde. In Europa
iuteala ajunge la 100 km. pe ora cu locomotive
de 1600-1800 cai putere. Unele linii sträbat
continente Intregi. Astfel sunt cinci linii ame-
ricane transcontinentale. Transiberianul Mosco-
va-Vladivostock une§te reteaua europeand cu
extremul-orient 0 permite sa se strabatä aceasta
distanta in 29-35 zile.
ln modul acesta productele comerciale aveail
putinta de a se räspIndi In toata. Europa. Pen-
tru a fi trimise tot a§a de lesne peste ocean se
cerea ca navigatiunea cu pinze sä fie inlo-
cuita cu navigatiunea cu vapori. Dupa incerca-
rile, reu§ite in mare parte, ale lui Robert Foul-
ton, 1803, Henric Bell stabile§te, In 1812, un
servical de vapoare intre Glascow §i Greenock.
Prima trecere din Franta in Anglia are loc in
1816. In 1819 corabia Americana Savannah face
pentru intäia oarä drumul de la Savannah la

www.digibuc.ro
 85

Liverpool, la Petersburg §i apoI in America. Ih

1825 l'Entreprise face cu succes cälätoria in In-
dia. In modul acesta fu deschisä §i marea na -
vigatiunel cu vapori. Toate natiunile europene
incenurd, dupa aceste reu§ite, sä construiascä
vapoare din ce in ce maI puternice. Tot atunci
luard na§teie marile companiI de navigatiune.
Flota comercialä modernd reprezintd astäzi 15
miliarde franci. De la 350 tone pentru ,avan-
nah'am ajuns astdzi la 29.000 tone pentru Cel-
tic, care este lung de 213 metri i poate duce
2850 pasageri qi 400 oameni de echipagiil.
Deutschland are 36.000 caI putere, este lung de
209 metri §i intrebuinteazd 5 zile *i 6 ore pen-
-tru a face drumul din Europa in America. Gra-
tie acesteI navigatiunI cu vapori productele
extra-europene pot fi aduse repede la nol, iar
ale noastre pot fi trimise cu inlesnire in coltu-
rile cele mai indepdrtate ale lumel.
Inginerii aú mai gdsit incd un mijloc prin
care sd mdreascd iuteala de transport. Pentru
aceasta el migoreazd de fapt distanta dintre
cloud locuri suprimind pur i simplu obstacolele
cri opresc un drum direct.. La 30 Noembre 1854
Said-Pap semneazd firmanul prin care autorizd
pe amicul sail Ferdinand de Lesseps sd taie
istmul de Suez. Lucrarea incepu la 25 Aprilie
1859 §i fu gata la 17 Noembrie 1869 cind l'Aigle,
care avea pe bord pe impdrdteasa FranteI intra
in canal urmatä de iachturile impdratului Aus.

www.digibuc.ro
 86

Principelui de Prusia 0 65 de alte vase.

In m'odul acesta drumul de la Londra la Cal-
cuta fu scurtat 5000 km. iar basinul Mediteranei
cdpätä din noil in importantä.
Dupä tderea istmuldi de Suez inginerii, pro-
fitind de experientele ci0igate, incepurä a täia
cu succes i alte istmuri. Istmul de Corint
fu strdbätut, in 1893, de un canal lung de 5940
m. Canalul ImpAratului Wilhelm de 99 km. des-
chis in 1895 evità trecerea din Baltica germanä
in Marea Norduldi prin strimtorile daneze. Ship-
Canal, de 57 km., de la Liverpool la Manches-
ter, fu deschis In 1894. Canalul de Panama va
permite, in cel mult 12 ani, cr scurtare de drum
de. 10.000 km. cordbiilor care merg din Europa
la San-Francisco.
O datä cu scurtarea drumurilor pe mare ail
avut loc modificari analoage i pentru dru-
murile de pe uscat. in 1871 fu täiat tunelul
Mont-Cenis de 12.200 m. Tunelul St. Gothard.
de 14.900 im fu deschis in 1880. In 1905 sail
1906 se va deschide tunelul Simplon de 19.737 m.
Aceste transformArl, miqorind distanta, ail
contribuit sd mdreascä iuteala de transport. A-
ceasta crescind comertul a luat o desvoltare
din ce in ce mal mare. Pentru Intreprinderi
comerciale marl se mal cerea imperios Incà o
imbundtätire ; trebuia sä se renunte la curierul
po0al. tiinta rdspunde 0 de data aceasta la
chemarea ei punind la dispozitia oamenilor te-

www.digibuc.ro
 87

legraful electric. in 1832 Morse construi primul

model al telegrafuluT sail 0 in 1837 facu ex-
periente care furä primite cu räcealä in Sta-
tele-Unite. De abia in 1844, dupä multe mijlo-
ciri acute In America si in Franta, Morse reu-
seste sa invinga inertia compatriotilor sal
stabileste intlia linie telegiafica. intre Wat-hing-
ton si Baltimore. In curind Europa intreaga fu
legatä cu linii telegrafice. In prezent sint in uz
1.200.000 km.
Pentru a se complecta aceastä opera se
cerea i stabilirea unei comunicari electrice
peste ape, marl si peste oceane. Prime le Incer-
càri instalarea cablurilor full acute la
gurele Gangelul 1839. Wollaston si Crampton
asezara cel cablu submarin la 1851 in
Pas-de-Calais, intre capul Souther land, aproape
de Douvres in Anglia si capul Sangatte in
Franta i inaugurara ast-fel linia Paris.Londra.
De la distante mid s'a trecut in urmä la dis-
tante marl% Energicului capitalist american Cy-
ius Field se datoreste asezarea cablului intre
Islanda i Terre-Neuve. Aceasta intreprindere
a rämas celebrä prin peripetiile care amenintail
sä o nimiceascä.
Dupa nesuccesele din 1857 si 1858 cablul
functiona cite-va ore la 5 August 1858. In 1865
,avu loc o notia nereusia i tocmai in 1866
succesul final fu atins gratie geniului unuI sa-
vant ilustru Sir William Thopson, actualul lord

www.digibuc.ro
 88

Kelvin. De atund telegrafia submarina nu cu-

noaste piedici care sd nu fie ihvinse. in pre-
zent sint 300.000 km. cabluri sub-marine.
Gratie telegrafului comertul international este
pus in curent, minut cu minut, cu tot ce se
petrece In lumea intreagd. Telegraful fard sirmä
va inlesni in curind si mai mult realizarea
acestui scop.
in 1876 Graham Bell, profesor la institutul
de surdo-muti din Boston, creiazä telefonul
electro-magnetic care face si mai usoard co-
municatia electricä dintre persoane. Hughes,
in 1878, introduce microfonul care transforma
telefonul inteun aparat cu totul practic MO-
duindu-ne sd transmitem vocea pind la 1500
km. Reteaua telefonicd are astä-zi o lungime
de 700.000 km.
in legaurd cu telegraful si telefonul luä
o desvoltare foarte mare si presa menità sà
facä cunoscut publicului noutätile primite tele-
grafic. Gratie ei se cunosc astä-zi orä cu ora
la New-York, Londra, Paris, Hamburg, etc.,
oscilatiunile eursurilor de bursä financiare si
cornerciale ale marelor centre din lume.
Mcà un factor care a contribuit la inflo-
rirea comertului ad fost expozitiile universale.
*
* *

A rticolul de fata este o prescurtare copiatd

dupä un studiu foarte importwnt si documen-

www.digibuc.ro
 89

tat publicat de d. Marcel Bichon, sub-direc-

torul §coalei comerciale superioare din Mont-
pOlier, in «Revue Générale des Sciences» din
15 Decembre 1903. in partea finalä a studiu-
lui säil autorul aratä cari sint azi marile pu-
tell economice §i explica expansiunea colonialä
a Europei §i a Statelor-Unite. De §i aceastä ches-
tiune este foarte interesantä, o läsäm la o parte
din cauza lipsel de spatiii §i terminäm cu urmä-
toarele rinduri.
«In organizarea nouä a marelui comert ne-
gutätorul de moda-veche nu-§I va mai gäsi loc.
Ordinea economicd, activitatea, cari erail sufi-
ciente comerciantilor de pinä azi, vor rämine
calitäti necesare ; comerciantului modern II mai
trebue azi capital mare si instructie intinsä, färd
capital mare el rdmine la placul concurentilor
bogati, iar fdrä instructia comerciala complectä
el nu va putea utiliza toafe elementele technice.
Soarta va suride acelor mal instruiti, mai activi
i mai intreprinzátori».

www.digibuc.ro
 XI.'
IntrebuintArile industriale ale alcoolulul
7 April% 1904.

.Printre industriile agricole cari ad luat, in

timpul din urmá, o desvoltare foarte mare in
primul rind trebueste pusd industria alcoolulut.
Cantitatea de alcool produsä astäzi prin fer-
mentatiunl in fabricl i distiläril intrece cu mult
consumatiunea lui ca bduturd. Aceastd supra-
productie a dat nastere la numeroase probleme
cu privire si la alte intrebuintäri posibile ale
alcoolula in Fran ta, Germania si Austria ches-
tiunea intrebuintäref hit' in dustriale a fost obiectul
unei deosebite atentiuni din partea guvernelor
si a asociatiunilor agricole. Rezultatele obtinute
aü fost atit de importante in cit numai de la
1901 incoace ad putut avea loc patru expozi-
tiuni referitoare exclusiv la intrebuintärile indus
triale ale alcooluluI. Aceste expozitiuni ad fost:
la Halle pe Saalle (13 18 Iunie 1901), la Paris,
in Grand Palais (16-24 Noembrie 1901), la
Berlin (8-16 Februarie 1902) si concursul in-
ternational, la Paris (24 Mai 1 Iunie 1992).
Zilele acestea, in fine, s'a deschis_ la Viena ex-
pbzitia internationald a alcoolului. S'a dovedit

www.digibuc.ro
 92

cu acest prilej, ca alcoolul poate fi intrebuintat

cu mult succes la luminat, la incalzit si la pro-
dus forta motrice, fära a mai vorbi de industria
chimica care intrebuinteaza ea singura ast'azi
cantitati considerabile de alcool.
0 chestiune de o importanta asa de mare se
cuvine sä fie cunoscutd de off i cine in li-
niile generale. Pentru acest cuvint dam si noi
cetitorilor o scurta expunere In cele ce ur-
meazä.
Lurninatul cu alcool. Alcoolul aprins arde,
dupai cum se stie, cu o fiacàrà albastrue prea
putin luminoasa. Pentru a produce astfel o lu-
mina' numai clot o luminare ar trebui consumati
150 cm. c. pe ; sistembl acesta de lumi-
nat ar fi prin urmare prea costisitor. Luminatul
practic cu alcool se bazeaza pe unul din urma-
toarele cloud procedee :
Dupa un sistem, alcoolul se carbureaza, adicä
se amesteca cu un lichid bogat in carbon care
Il face sa arda cu fiacara luminoasa. Dupa al
doilea procedea, se transforma mai întîiü alcoo-
lul in vapori i apoi se arde in lampi Bunsen,
prevazute cu site de incandescentä, ca in lumina
Auer. Primele incercari pentru carburarea al-
coolulul aù fost fäcute de Ludersdorf In 1834.
Acest inventator recomanda un amestec de patru
volume alcool 95 ° o un volum esenta de te-
rebentina. Arderea acestui amestec avea loc
Intel) lampa speciala care suferea insa de mál

www.digibuc.ro
 93

multe neajunsuri; a§a aprinderea cerea o in-

cälzire prealabilä ca o maind Primus, iar stin-
gerea dedea na§tere la substante cu miros ne-
placut. Acest sistem a fost pärdsit §i läsat ui-
tärei de la 1834 i pind la 1900, cind a fost
reluat §i imbundtAtit in parte. Astäzi se gäsesc
in comert n4te lampi asemändtoare cu cele de
petrol. In lämpile societatei francese cAlcoolu-
mine» se arde un alcool carburat cu 35 la sutd
benzind.
Aceste lämpi dad o luminä intre 7 i 16 lu-
mindri §i. consumä §ase grame pe luminare-ord.
*i. acest sistem de luminat nu este economic §i
nu pare a fi menit &à primeascà in viitor o des-
voltare mai mare.
Lurninatul cu incandescentd 41 are obir0a,
lucru de necrezut, in lucrarfle lui Frankenstein
de la 1847. Acesta a publicat in 1848 un me-
moriu amdnuntit asupra sistemului sdii. Alcoolul
ardea in o lampa cu fitilul rotund §i producea
o flacärä fArd luminà insá foarte calda. In
aceastä flacdrä el introducea un con de pinzd
find muiatd cu o pasta fdcutä din var, oxid de
magnezid, apd i gurnd arabicd. Sub influenta
cAldurei din flacärd aceastd pinza devenea in-
candescentd. Sita lui Frankenstein se aseamänä,
dupd cum se vede, cu aceea a lui Auer ; deo-
sebirea dintre ele constd in compozitia lor chi-
mica, ultima continind torid i urme de cerid.
Nicl inventia lui Frankenstein n'a avut mult

www.digibuc.ro
 94

succes, de oare-ce de-abia in 1905 Auer reu-

.seste sd generalizese sistemul sail. Lampile ac-
tuale cu alcool se compun dintr'un reservor
metalic, dintr'Un dispositiv care vaporiseazd al-
coolul ridicat prin capilaritate, dintr'un bec unde
ard vaporii formati si In fine dintr'o sitä Auer
care devine incandescentd. Deosebirea intre di-
feritele sisteme consta in modul cum e realizatä
gazeificarea alcoolului. S'a ajuns a se obtine o
luminare-ord cu 1,7 gr.-2 gr. alcool denaturat
90%. Sint lámpi de camera carl dal o lumind.
de 27-36 luminäri si sint lAmpi pentru gaff,
de cite-va sute de lumindrI. Calitätile pe care
trebue sd le intruneascd o lampà bund domes-
ticä sint urmatoarele : sä dea o luminA omogenä
si stabild, sA aiba un mod de aprindere lesni-
cios si sä consume o cantitate moderatä de
alcool.
Un sistem de luminat cu alcool cu totul noil
este acel propus de Pampe. Acest inventator
obtine un gaz special prin incOlzirea unul amestec
de alcool si petrol in aparate anumite. Acest
gaz se aseamanA in totul cu cel produs in uzine
si dd o lumina albd in becurile ordinare si o
lumina foarte vie in lampile Auer. Acest sistem
de luminat a functionat India oard. In public la
expozitia din Berlin din 1902. Resultatele obti-
nute de inventator in cinci lunif de experienta
ail fost urmatoarele : Un litru de alcool carburat
produce 900 litri de gaz. Alcoolul intrebuintat

www.digibuc.ro
 95

de 800 costa 20 bani litrul, iar hidrocarburele

15 banI chilogramul. Un metru cub de gaz costa
aproximativ 25 bani, adica e mai economic de
cIt gazul de carbunI sad ori-ce alt isvor de lu-
mina. in timpul fabricarel acestui gaz se obtine
un praf negru si fin care poate fi intrebuintat
la fabricarea vaxurilor §i care-I scoboara consi-
derabil cheltuelile de fabricatiune. Acest sistem
ingenios este menit sa primeasca o mare Imbu-
ratatire.
Incdlzitul cu alcool a fost de asemenea stu-
diat cu deamanuntul. Se gäsesc astazi in comert
masinl de tot soiul pentru fert lichide, pentru
topitul i lipirea metalelor si pentru incalzirea
masinelor de calcat si de aka natura. Toate se
bazeaza pe principiul gazeificareI prealabile a
alcoolului. Unele sunt cu totul simple lar altele
sunt mai complicate, asemanindu-se In parte cu
ma§ina cunoscuta Primus. In termen mijlocid
aceste aparate consuma cam 30 grame- alcool
denaturat 900 pentru a ferbe un chilogram de
apd. Unele cuptoare cu alcool pot fi transfor-
mate cu Inlesnire In adevarate calorifere de
apartament. Aceste sobe par a fi economice si
higienice tot odatä.
Motor)" cu alcool. Intrebuintarea alcooluluI pen-
tru producere de forta Inotrice este cu totul
nou5.. Cititorul cunoa§te principiul motorilor cu
benzina sad esente. In aceste masinl pistonul
Weste miscat prin aprinderea, in anumite condi-

www.digibuc.ro
 96

tiuni., a unul amestec explosibil de benzina i

aer. Un ciclu complect e alcatuit din urmatoa-
rele patru faze : 1) Cind pistonul se departeaza
de baza corpulta de pompa are loc aspirarea
amesteculuI gazos. 2) Cind pistonul se intoarce
acest amestec este comprimat -§i silit prin ur-
mare sä ocupe un volum foarte mic. 3) Ames-
tecul comprimat se aprinde la un moment dat,
se destinde §i impinge pistonul ; acesta se mi§ca
§i produce lucrul util. 4) Pistonul revine la baza
corpuluI de pompä §i goneste in atmosferä pro-
dusele combustiunel. Cu aceasta s'a Incheiat un
ciclu ; dupa dinsul Incepe altul §i tot astfel se
continuà functionarea pind la sfir§it. Un motor
cu alcool e un motor An care amestecul explo-
zibil e facut din aer §i alcool, simplu sail fit
parte carburat. Un asemenea motor nu are a§a
dar nimic a faee cu o ma§inä cu vapori ; alcoo-
lul nu servWe, cum s'ar putea crede din gre-
§alä, la in calzitul apeI Inlocuind carbuni sail un
alt combustibil.
Teoreticqte se pdrea, cd alcoolul nu ar pu-
tea inlocui benzina, din cauza cd puterea lui
calorifica de 6000 caloriI, este mal mica decit a
benzinei care e de 10 mil calorii. Primele ex-
periente comparative päreail a confirma aceasta
parere de oare-ce s'a' aflat ca' pentru un cal-orà
se cerea 839 gr. alcool §i numaI 426 gr. petrol.
Cu toatd elocinta cifrelor Asociatia distilatorilor
germani nu s'a descurajat ; ea a continuat qi

www.digibuc.ro
 1)7

mar departe incercärile experirnentale pentru

realizarea motorilor cu alcool. Rezultatele obti-
nute in urma acestor studir sunt cu totul favo-
rabile alcoolului. S'a dovedit ast-fel, cä intrebu-
intarea alcoolului simplu saü carburat, pentru a
produce fortä motrice, este si avantagioasä si
economicä. Consumatia alcooluluI carburat va-
riaza intre 360 si 420 grame pe cal-oil. Se in-
trebainteaza astazi cu succes motor! orizontalf,
verticalf, locomobile, automobile si vaporase cu
alcool. Profesorul Strecker din Leipzig a facut
o anchetä foarte interesanta cu privire la Intre-
buintarea in Germania a locomobilelor cu al-
cool In locul celor cu aburr. El a adresat un
chestionar amänuntit la 120 cultivator!, cari se
serveaii de asemenea masinl. Din rdspunsurile
primite se constata, ca.' 570/0 afirmä cà cheltue-
lile de intretinere a locomobilelor cu alcool sint
inferioare acelora pentru masina cu vapor, 44C o
nu gasesc nicr o deosebire, iar 90 0 gasesc, ca
intretinerea locomobiler cu alcool e mar costisi-
toare ca a celeI cu aburr. 0 locomobila cu al-
Cool de zece cal putere costa, dupa calculele
luI Strecker, pentru o mie de ore de lucru 2484
franc!, iar cea cu aburI de aceiasl putere si pen-
tru acelasi lucru 3574 franc!. Un cal-orä costa
cu cea d'intil 24 ban!, iar cu a doua 35 banI.
Locomobila cu alcool e superioara celei cu
aburI si din alte puncte de vedere. Asa, ea func-
tioneazä maI regulat ca cea din urma si exclude
7

www.digibuc.ro
 98

cu totul orI ce pericol de incendiii. Deplasarea

pornirea unel locomobile cu alcool se fac cu
mai multä inlesnire ca a unei locomobile cu
aburI ; aceasta din urmä e cu o treime mai grea
ca cea cere cel putin cloud ore de
pregAtirI pentru a fi push" in miscare. Cel 120
de fermieri consultatl sint tog de acord in a
recunoaste, ca locomobila cu alcool cere un orn
mai putin, rnasinistul el putind supraveghea si
batoza, ceea ce nu poate face fochistul locomo-
bilei aburi.
Experientele numeroase fácute cu automobile
cu vapoare cu alcool ati confirmat de ase-
menea succesul deplin al intrebuintärei alcoolu-
lui i in acest caz.
intrebuinfdrile alcoolului In industriile chimice.
In trei moduli poate fi intrebuintat alcoolul in
industriile chimice. In prirnul rind el poate servi
ca material prim pentru fabricarea diferitelor
preparate. In al doilea rind alcoolul poate servi
ca mijloc de purificare i separare a diferitelor
producte naturale i artificiale. In al treilea rind,
in fine, alcoolul joacä rolul de vehicul care tine
in disolutiune corpul final. Pentru a ne face o
idee de cantitatea considerabild de alcool con-
sumatä de aceste industriI, vom aminti urmä-
toarele intrebuintärI.
Din alcool se fabricA :
In prima clasä : eterul, intrebuintat ca dizol-
vant i anestezic ; clorura de etil, anestezic;

www.digibuc.ro
 99

brornura i iodura de etil,lntrebuintate la fa-

bricarea materiilor colorante ; cloralul i cloro-
lormul, producte farmaceutice foarte cunoscute;
bromoformul, intrebuintat contra tusei ; iodofor-
.mul, antisepticul cunoscut ; paraldehida, ureta-
nul i sulfonalul, intrebuintati ca anestesici ;
esentele de fructe, intrebuintate la parfumarea
bomboanelor, acetatul de etil, intrebuintat ca
disolvant la fabricarea prafului de puscd farà
fum, etc., etc.
Cu privire la clasa a doua vom spune numai,
cä fie-care fabricá germana consumä ca disol-
vant cantitäti de alcool 95 grade cuprinse Intre
10.000 §i 60.000 chilograme pe fie-care an.
Intrebuintdrile din clasa a treia, in fine, aii
loc la fabricarea productelor de colodiu, care
formeazd haza industriel celuloidului i a mata-
sei artificiale.
O singura fabricä germana de matase artifi-
cialä a intrebuintat in 1901 600.000 chilograme
alcool 95 grade i 500.000 chilograrne efer. In-
dustria lacurilor §i a parfurnurilor Intrebuinteazä
de asemenea cantitäti enorme de alcool.
Cantitäti considerabile de alcool sint consu-
mate in fine la fabricarea oteturilor i la dife-
rite cercetári in laboratoarele Ointifice.
Dupd statisticele comparative fäcute In Franta,
Germania, Austria §i Elvetia, rezultä cä cea mai
intinsä iptrebuintare a algoolului are loc In in-
dustria germanä. Aceasta se datore§te unel le-

www.digibuc.ro
 100

gislatiunI favorabile si uneI admirabile organi-

zarI comerciale. Consumatiunea industrialä In
1900-1901 a ajuns in aceasta tarä cantitatea
respectabild de 1.115.869 hectolitri.
Remarcäm, pentru a termina, cä alcoolul des-
tinat industriei este alcool denaturat, adica ames-
tecat cu substante capabile sä-1 facd impropriii
de a fi bäut. Aceastä denaturare stä in legaturä
cu schimbarile ulterioare ce are a primi alcoo-
lul in industrie. Chestiunea denaturarel consti-
tue o problema economicä de cea mal mare
insemnatatt.. Solutiunea ei cea mal blind a fost
data tot de Germania ').

1) D. Sidersky, Les usages industriels de l'alcool, Paris

1993, 400 pagini.

www.digibuc.ro
 XII.
O criza in §tiinta
18 Mal 1904.

Cititoril cunosc din capitolele anterioare ra-

sunetul mare pe care l'a avut îri lume cer-
cetärile savante ale. d-nei §i d-luI Curie. Ra-
diul i radioactivitatea par a surpa cele doua
marl* principif ale FiziceI i Chimiel, legea con-
servareI materiel, qi legea conservarel energiei.
S'ar zice chiar, cà savantil a§teaptä dintr'un
moment intealtul präbusirea complectä a intre-
gulul edificia ridicat cu atita munca. Falirnentul
stiintel, trfmbitat de Brunetière, i-ar bate la usa.
Alfred Naquet, distinsul chimist i cunoscutul
orn politic francez, publica, cu privire la Radiii,
un studid foarte important In numärul pe Maid
al revisteI (Moniteur scientifique du Docteur
Quesneville»., El desfa§ura §i de data aceasta
strälucitele calitAti ale spiritulul sad precis si
se ridica din toate puterile In contra orI-earei
consecinti defavorábile stiintei. Pericolul Intreg
este o simpla apArenta. Ne vom Incerca sa
schitam, In cele ce urmeazä, argumentarea lui
Naquet.
A crede In realitatea unel. primejdii Inseamna

www.digibuc.ro
 102

a da dovada, ca. nu suntem patrunsi in deajuns

de metoda stiintifica si cä ne mai afläm inca
sub influenta sentimentelor religioase. intre sti-
inta si religie exista cloud deosebirl fundamen-
tale. tiinta se intemeiazä numai pe probe, In
timp ce religia se sprijinä pe relevatie ;. stiinta
se poate schimba in timp ce religia ramine
aceiasT, derivind numai din cuvintul lui Dum-
nezeil. Sa nu se creadä totusi, spune Naquet,
cà din mobilitatea stiintel trebue sd rezulte ne-
aparat ca adevärul de erl...sä ajunga gresala de
miine. Adevärurile deduse prin observatii si.
experiente sunt pentru vecie cistigate de stiinta.
Ceea-ce se schimbä sint sistemele metafizice,
sint ipotezele mai mult sail mai putin demne
de crezare cu care se ajuta spiritul nostru in
cercetarea labirintului de fenomene. Ceea-ce
se schimbä sint teoriile arora s;vantii nu le
acordä _nici odata o valoare intrinseca si pe
care le inlatura ca pe un instrument fara folos
de indata ce apar fapte nouä in contrazicere
cu ele». Pentru a dovedi temeinicia acestei afir-
marl Naquet aminteste urmatoarele douä cazuri
cunoscute din istoria stiinteT. In timpul Ptole-
meilor se credea, cä Pamintul este centrul Uni-
versului si cä bolta cereascá se invirteste im-
prejurul lui.
tiinta de astazi admite contrarul fara ca
prin aceasta ,sa se fi adus vre-o schimbare cit
de mica in lungimea zilelor sail anilor. Cu un

www.digibuc.ro
 103

cuvint faptele ad' rämas acelea0, expicarca s'a

schimbat.
Al doilea exemplu e luat din Chimie ; el se
refer-A la fenomenul cunoscut al oxiddrei meta-
lelor. Inainte de Lavoisier se credea cA un metal
care rugine0e perde ceva din materia lui tran-
sformIndu-se in oxid. Lavoisier a ardtat cd, din
contrA, metalul ciVigd ceva In timpul oxiddreI.
Dupä vechea teorie metalul este un corp corn-
pus, iar oxidul un corp simplu, In timp ce
dupa aceea noud metalul este simplu i oxidul
un corp compus. i in cazul acesta s'a schim-
bat, dupa Naquet, numal explicarea, fenomenul
rdminInd acela i petreclndu-se in acelea§1 Im-
prejurdri independente de teorie.
Aceste consideratii se pot aplica §i la criza
prin care trece astazI Fizica i Chimia. Chiar
dacd Intregul nostru sistem de explicdri s'ar
schimba, spune Naquet, faptele nu vor fi intru
nimic atinse ; ele rdmIn aa precum aü fost
observate experimental. Din punctul acesta de
vedere, aa dar, nu poate fi vorba de falimen-
tul §tiintei.
.. Din fericire Insd de data aceasta nid espre
atita nu poate fi vorba. Naquet aratd, cd cer-
cetärile cele noud nu numai cd nu distrug dar
mai lärgesc chiar legile actuale. In adevär, prin-
cipiul conservdrei materiel spune, cd nimic nu
se creiazd, nirnic nu se perde, totul se trans-
forma. Proprietätile radiului par a contrazice

www.digibuc.ro
 104

aceastd lege de cire-ce radiul trimite neconte-

nit materie in spatiü si se distruge ast-fel cu
timpul. Aici nu ar mai avea loc o simplä tran-
sformare. Aceastd concluzie nu o primeste Na-
quet. Iatä cum rationeazd dinsul.
Chid vedem säminta CA se face planta si cä
animalul mic devine animal mare nu zicem cd
plusul de materie se creiazd din nimic, ci ex-
plicdm aceastä crestere prin trecerea materiel
neorganice In materie organicA.
Cind, mai departe, animalul si planta putre-
zind dispar din lume nu zicem iaräsi, cd,materia
Jor s'a distrus, ci recunoastem, ed. materia orga-
nica a trecut In materie minerald.
De ce atunci sä nu aplicdm si in cazul ra-
diului acelas mod de a vedea? De ce sd zicem,
cd. materia radiului se perde ? Nu e mal logic
sä admifem, CA si in cazul acesta are loc o tre-
cere a materiel ponderabile inteo materie im-
ponderabild, in eterul care se deosibeste de
dinsa in acelo grad si mod dupa cum materia
organica se deosibeste de cea mineralä ? Ad-
mitind aceastá trecere principiul conservdrel
materiel ar fi salvat in intregime ; mai mult
chiar, el s'ar generaliza si aplica ast-fel si ete-
rului imponderabil. In loc de o infringere am
avut o victorie, in loc de o perdere, un cistig.
In acelasl tirnp s'ar complecta si chestiunea
privitoare la viata si moartea corpurilor ceresti.
Acestea ad luat nastere, dupa teoria lui Laplace,

www.digibuc.ro
 105

printr'o condensare continud a materiel primor-

diale. Cu timpul sorif sisternelor planetare se
vor stinge §i toate corpurile intrind in frigul
etern vor muri. Ce vat mai urma apoi ? Se va
reintoarce, de sigur, totul in rezervorul mare
din care vor e0 alte nebuloase, alti soli, alte
planete i alte lumi. Cum va avea loc aceastd
trecere ? Intocmal dupä cum radiul se transformd
in eter, vom putes rdspunde.
lath decl, cd legea fundamentald a fost sal-
vatd. In modul acesta am §tirbit insá integritatea
teoriel atomice. In adevdr, dacd materia pon-
derabild se poate desface in unele conditil in
eterul inponderabil atunci urmeazd cá atomii
nu sunt insecabili. Aceastä consecintd trebue§te
admisä. Ea nu are insd urmärI funeste pentru
tiintä. Chitnia va räminea neatinsä intocmai
dui:Ca cum clddirile noastre nu 41 schimbd ca-
racterul prin faptul, cd petrele 'de constructie
atomil architecturali se pot preface in praf.
In a doua parte a memoriului säti Naquet
aratd, CA i principiul conservärei energiel a-
mine in picioare. El aminte§te de la inceput
pdrerea filosofilor, intre care se numärä §i din-
sul, dupá care materia §i energia e o singurd
entitate. Deosebirea intre ele este artificialä §i
41 are explicarea in imperfectiunea spiritului
nostru care nu poate coprinde de odatd toate
fetele aceluial" lucru. Naquet admite explicarea

www.digibuc.ro
 106

lui Gustave Lebon, dupä care materia este ener-

gie condensatä.
In cazul acesta, ehergia emisä de radiii nu
este creatä de dinsul ; ela este energia acumu-
latd din timpul cind materia a luat nastere si
nu contrazice legea conservdrel energieT.
La sfirsitul articolului säti Naquet recunoaste
totusi, cd radioactivitatea a produs oare-care
nesigurantä in ce priveste unele conceptiuni.
Acestor contradictiuni ins ä. nu trebue sd Ii se
acorde o importantä prea mare. Dacä Newton
si urmasil säi, spune dinsul, s'ar ii oprit la per-
turbatiunile observate, legea gravitatiunif uni-
versale nu ar fi fost nib: astdzi formulatd. 4Ceia
ce simt, spune Naquet, cu ocazia acestor des-
coperiri nu este impresia dureroasä a omului
care .vede prdbusindu-se edificiul credintelor
sale ; este bucuria savantului si filosofului care
priveste, ca la teatru, la ridicarea cortinei si a
cdrul orizont se lumineazd dinteodatä».

www.digibuc.ro
 XIII.

Fizica §i Chimia in Scoalele Secundare

din Franta
9 Iuaie 1904.
In legäturä cu articolele anterioare : «Fizica
Chimia in scoalele noastre secundare» i «Fi-
zica i Chimia in scoalele din Anglia», cred
nemerit sä arät, in liniI generale, i pärerile
emise de curind In Franta cu privire la aceasta
chestiune.
In urma reformei invätämintulul s'a Infiintat
in Paris un Muzeil Pedagogic. D. Ch. V. Lan-
glois, directorul acestui institut, a organizat anul
acesta prima serie de conferinte asupra Invätd-
mintului stiintelor matematice si fizice. S'a avut
in vedere, in primul rind, metoda de predare.
«Programele cele maI bune, spune Liard In dis-
cursul de deschidere, sint a proape fárd impor-
tantä. Ceea-ce valoreazä In ele este profesorul
ceea-ce pretueste in profesor este inetoda».
S'a tinut sase conferinte i s'a discutat in urnnà
propunerile fkute cu aceastä ocazie. Subiectele
conferintelor au fost urmätoarele :

1) No. VI.

www.digibuc.ro
 108

1) Henri Poincaré, membru al Institutulusi,

profesor la universitatea din Paris: Definitiunile
generale in matematici.
21 G. Lippman, membru al Institutultg, pro-
fesor la Universitatea din Paris : Telul invätä-
mintului stiintelor experimentale in cursul normal
al invätämintulul secundar.
3) Lucien Poincaré, inspector general al in-
structiunei publice : Metodele de invätamint ale
stiintelor experimentale.
4) Langevin, profesor supleant la Colège de
France : Spiritul invätämintului stiintific.
5) Emil Borel, maistru de conferinte la $coala
Normald superioarä : Exercitiile practice de ma-
tematice- in invätämintul secundar.
.6) Marotte, doctor in stiinte, profesor la li-
ceul Charlemagne : Invätämintul stiintelor ma-
tematice si fizice in invätämintul secundar din
Germania ; cele din urmä reforme.
Ne vom ocupa in acest articol nurnai de stiin-
tele fizice recomandind cititorului, pentru rest,
memoriul interesant al d-lui Marcel Ascoli, din
«Revue Generale de Sciences), 30 Mai5 1904.
In urma programelor din 31 Maiii 1902, stiin-
tele a5 astäzi o parte mai mare in invätämint
de cit in trecut. Aceastä reformg a avut loc pe
baza convingerel generale, ca nu numal literele,
ci si stiintele, aú caracter educativ. D. Laisant
aratá ca nu poate fi vorba de invätämint literar
sail de invätärnint stiintific a parte, dupa cum nu

www.digibuc.ro
 109

se poate pune chestiunea edaca e mai bine sà

mänince cine-va si sa nu doarma, sari sa doarmä
sä minInce». Ventru ca sà lucreze stiintele
in sens educator, se cere neaparat ca ele sä
fie predate dupa o metoda alcatuitä in acest
scop. predat stiintele, spune L. Poincare,
si inainte de 1902 ; invätämintul lor nu a pro-
that insa de cit foarte putin. Obiceiul de a nu
neglija nimic intr'o demonstratie riguroasa, e in
stare sa formeze un spirit care nq se poate ho-
tdri ; 4cind este vorba sa ea vre-o hotärire, ei
cautä sa cintäreasca toate dovezile pro si contra,
dupd cum face thimistul cu reactivii ; lucrul
acesta insa nu -1poate face, de oare-ce arguMentele
nu au o comuna masura». Nu se tine compt In
destul, spune Liard, de legatura strinsä dintre
stiinte i realitate. In mintea elevului s'e for-,
meazd, spune Lippmann, o separare absolutä
intre ceea ce invatä in clasà i ceea ce intil-
neste in viata. Cind inteo problemä necunos-
cuta nu se chiama X numai putini elevi indraz-
nesc sa o rezolve. Elevul gaseste cal e foarte
mica eroarea ce o face cind aft' cä o Iocomo-
tiva face pe oil 8000 de chilometri sail 800
metri in loc de 80 de chilometri; e mutat doar
grqit virgula. Tot asa de putin absurd i se
pare rezultatul cInd afla temperatura de 1250
pentru o cantitate de apti la 100.3 in care se in-
troduce ghiata ; daca are timp mai mult, saü

www.digibuc.ro
 110

dacd vrea sd fie mai precis, elevul va calcula

zecemiimile de grad, scriind 1250,2437 !
0 asernenea stare de lucru trebue sá inceteze,
se strigä in Franta; «studiile stiintifice trebue
sä devinä umanitciti qtiinfice. Este gresit sis-
temul actual, spune Liard, de a se turna In
mintea elevului o masä de abstractiuni si de
fapte de invdtat pe de rost. Adeväratul profit
se cunoaste dup. ceea ce elevul poate AA pro-
ducä nu dupd ceea-ce el poate sa reproducä.
Este adeväratá formula veche a filosofului «a
sti este a face:.
«Este gresita, spune L. Poincaré, expunerea
deductivä intrebuintatd In stiintele inductive ;
aceastd metodä nu poate desvolta in elev spi-
ritul de observare si simtul critic ; ea impune
legile in mod aprioric si nu le deduce din
fapte ; rolul experientei este schimbat i redus
la o simpld verificare».
Leacul ar fi In metoda heuristicä, dupd care
profesorul este numaI o cäläuza, elevul stabi-
lind singur legea fizicd cu ajutorul experientelor
väzute. S'a cdutat natural, sä se pund in evidentä
calitatile acestei metode; s'a cäzut, ca i la noi,
In greseala de a o crede färd neajunsuri si de
a i se atribui puterea magicä a talismanelor, pe
care, de sigur, cä nu o are. S'ail ridicat, insa,
si obiectiuni. S'a arätat de exemplu, cä pentru
clasele superioare metoda expozitivä este pre-
feratd chiar i in Germania. Invätämintul pur

www.digibuc.ro
 111

experimental este apol cu totul impracticabil in

clasele de o ord, de oare-ce profesorul trebue
sd facd in acest timp si cursul i ascultárile cu-
venite i corectarea lucrárilor.
Acest neajuns ar fi märit i prin faptul cd in
aceeasi salä se succed cloud sad trei clase asa
cd montarea de mai Inainte a experientelor nu
poate avea loc. Multi profesori se intreabd apoi
dacd aceastd metodd, mai poate fi asa de folo-
sitoare in clasele cu trei-zeci, patru-zed sad
cind-zeci de elevi i clack' neastimpdrul si ten-
dinta Ia nedisciplinä a scolarului francez nu vor
face mai grea de cit pentru colegul säil din
Germania sarcina celui din Franta de a o aplica.
Aceste obiectiunl vin la rind, bine-inteles,
urma obiectiunel principale privitoare la partea
budgetard; cu toate simplificärile ce s'ar aduce
aparatelor de experimentare, instalatiunile ne-
cesare ar necesita totusi cheltueli insemnate.
Chestiunea programelor nu a fost nid ea
uitatä.
Din toate pärtile s'ati ridicat proteste in contra
programelor analitice tab-16 de materii , cum
le numeste Lippmann. Acest savant de mare
merit se intreabd cu drept cuvint dacd e mai
bine ca un elev sä fie biniqor la tot programul
si nu foarte bine numal la unele chestiuni.
Programele actuale observä Lemoine
Malapert vor duce la rezultatul nedorit de ni-
meni, cd in aceeasl zi i in aceeasi old profe-

www.digibuc.ro
 112

sorii din toatd' Franta vot trata In acelas1 mod

aceiasi chestiune.
«Dacd voiti ca profesorif sä lucreze Inteligent,
a declarat Tannery, atunci läsati-I liberia. cAr
fi de dorit, a addogat L. Poincarè, ca progra-
mele noastre de Fizicd si Chimie sd nu fie un
cadru rigid off o barierd de netrecut de-a lungul
intreguluI drum de urrnat. In stiintele fizice, nu
este, ca In matematicl, numaI o singurd cale
logicä de urmat ; este loc intrInsele de- toate
initiativele personale si, dupä trebuintele para.-
culare ale elevilor, dupá gusturile lor, dupd re-
flexiunile si aptitudineie lor speciale, profesoril
vor putea sa varieze, pentru cel mai mare folos,
regula de urmat la ordonarea Invätdmintului lora.

www.digibuc.ro
 XIV.
0 couferintä despre radiu.
1 August 1904.

Am avut prilejul sä expun in aceastä lu-

crare cite-va din proprietätile uimitoare ale mi-
raculosului radiu. Reviti acum asupra aceluiaqi
subject in urma ocaziunei fericite de a fi välzut
eil insumi in toatá splendoarea lor o mare parte
din aceste insusiri. Doctorul Siegmund Sauber-
man, chirnist inginer, asistentul profesorului Ra-
oult Pictet de la Berlin, a tinut de curind in
Carlsbad o interesantä conferintä experimentala
asupra radiului. in fata unui numeros auditor
d-rul Sauberman a arätat cum se prezintd ra-
diul §i. ce experiente mai interesante se pot face
cu el.
Radiul metalic este pind ail necunoscut ; se
cunosc numal combinatiuni de ale lui ; in spe-
cial bromura de radiri este corpul cel mai ra-
dioactiv al timpului de fata. inteun tubu§or,
mare cam cit o tigare intim club, d-rul Sauber-
man a prezentat auditorului cinci-zeci qi cinci
de miligrame de bromurä de radiu cristalisatä,
in valoare aproximativa de unspre-zece ma de
lei. Tubul de sticlä care la inceput fusese in-
8

www.digibuc.ro
 114

color este astäzI aproape In intregime colorat in

albastru inchis. Aceastä bromurä are aspectul
unei pulbere cenusii care aduce mult cu scru-
mul de tigarä. Cu cit acest corp este mai cu-
rat cu atit el lumineaza mai putin In intuneric ;
radiul metalic pur va fi probabil neluminos. Bro-
mura de radiu mnsa este In stare sä facá lumi-
noase corpurile fluorescente, ca platincianura
de bariil, florura de calciii, diamantul si alte sub-
stante. in intunericul in care d-rul Sauberman
si-a desvoltat conferinta se putea vedea chiar
si de departe cum prezenta radiului in vecinä-
tatea acestor corpuri provoacA luminarea lor.
Pentru a inlatura ori-ce urnià de indoialä un
ajutor al conferentiarului defila prin fata audi-
torilor si prezenta fie-cäruia intuit' corpul fluo-
rescent neluminos si apoi apropia de dinsul
tubusorul cu radii': ; luminiscenta apärea indatä
si con vingerea complectä a exactitätil celor afir-
mate lua In stapinire si pe Toma necredincio-
sul. Aceasta actiune a bromurei de radiu are
loc si prin corpurile opace. Iatà cum s'a at-Mat
aceasta.
Ajutorul de mai sus prezenta auditorului pe
o tabla de nichel de cafenea corpul fluorescent ;
acesta era, bine inteles, neluminos ; indatä ce
tubusorul magic cu bromurd de radiu era pus
sub tabld corpul de deasupra strälucea ca un
licuriciu. Aceiasi experientä a mai fost fäcutd
si precum urmeazä. Peste bromura de radiu

www.digibuc.ro
 115

dinteo cutiuta ca de hapuri s'a a§ezat un florin

de argint i peste acesta o hirtie unsä cu un
corp fluorescent. Cu toata grosimea i opacita-
tea fiorinului hirtia devenea luminoasd 0 dove-
dea ast-fel pima la evidentä, ca acel ceva mis-
terios care pleaca de la radiu este In stare sa
treaca i prin argint ca i prin nichel.
Foarte interesant se presinta acest fenom en
de luminiscenta cind este observat cu lupa. SA'
'§I inchipuiascd cititorul o cutie de chibrituri ;
unul din funduri sa fie uns pe dinduntru co
un ccrp fluorescent ; in apropierea acestui fund
la o distantä de un centimetru, sá ne inchipuim
fixat un ac §i pe acesta o mica cantitate de
bromura de radiu. in cel alt fund al cutii sa
fie, in fine,, o lupa maritoare. Acesta-I apara-
tul construit intaia oara de Cruockes si numit
de dinsul spintariscop, adica observator de
scintef. Privind prin lupa fericitul posesor de
un minut al instrumentului vede o scena de ne-
descris in frumusete. Limb! de foc fiiflie inteuna
de la mijloc catre margini intocmai ca para din-
tr'un cuptor in flacarT. Am vazut 0 in tara acest
aparat, am fost uimit i atunci de frumusetea
fenomenului ; comparindu-le pot spune cà pot
fi asemanate cu o candela alaturea de lumina
electrica a unui arc voltaic. Aceasta deosebire
provine de la cantitatea §i puritatea bromurei
de radiu de pe acul din apropierea päreteluI fluo-
rescent.

www.digibuc.ro
 116

Pe cit de splendid este fenomenul, pe atIt de

ingenioasä i captivantd este explicarea lui datä
de Croockes. De la bromura de radiu pleacä In
continua pärticele materiale. Aceste pärticele
salt neInchipuit de mid ; Intre ele i microbi
este acelas1 raport de märime ca Intre un mi.-
crob si PämInt. DacA masa lor este atit de micá
iuteala lor este in schimb nespus de mare. 0
pärticicä de aceasta este aruncatä de radiu, cu
o iutealä de dotrá sute de miI de chilometri pe
secundd. in virtutea acestel iuteh aceste pärti-
cele constituesc In miscarea lor adevärate pro-
ectile care bombardeazä ca pe o cetate peretele
fluorescent si-1 aduce inteo stare luminoasa, in-
tocmai dupa cum bombardärile cetätilor cau-
seazA adesea aprinderea adestora.
Pentru a se aräta actiunea radiului asupra
placei fotografice s'a procedat ast-fel. S'a intro-
dus intr'o cutie de carton un rnänunchi de chei
luate la intimplare. S'a asezat aceastä cutie
peste o placä sensibila, iar de-asupra ei s'a fixat
tubul cu radiu. Dupd o expunere de un sfert de
orá s'a desvelit placa prin spälärI In apele cu-
venite i s'a prezentat auditorulul un negativ
foarte reusit. 0 serie de alte fotografii obtinute
mal Innainte aa circulat de asemenea In mlnele
celor de fatd.
VoI pomeni aid numai despre una singurä
de o importantä foarte mare ; ea reprezintä un
portofel cu citi-va helerl in läuntru. Aceastä fo-

www.digibuc.ro
 117

tografie a fost obtinutä dupd o expunere de 18

zile la actiunea citor-va grame de baritä radi-
ferä de la renuminul Miihlbrunn. in modul a-
cesta se dovedqte experimental cä in apa aces-
tui isvor atit de cäutat se gdseste o substantä
radioactivd ; in ace141 timp se poate explica
ast-fel cu multä inlesnire efectele cu adevdrat
miraculoase ale apelor de Carlsbad. Dat fiind
faptul cd existä o radioactivitate indusä precum
exista un magnetism prin influentä se poate
telege de asemenea Lwor de ce apele acestea
lucreazd mai energic cind sint bäute la isvor ;
ele es din pdmint incdrcate cu emanatiunea ra-
diului. Auditorul de la conferintd care le bea
poate afirma ca a §i bäut radiu, fard sä glu-
meascä ca tiganul din anecdota care spunea cd
el a §i. mincat Constantinopol, nu numal I-a
väzut.
In o aka* serie de experiente s'a al-Mat cum
radiul ioniseazä aerul, adicä il face bun condu-
cdtor de electricitate. Pentru aceasta s'a Incär-
cat un electroscop cu foite de argint; acestea
ati rämas, dupd cum se §tie, indepartate una
de alta. De indatd ce se aducea tubul cu ra-
dii"' In apropierea aparatului foile se läsail in
jos, apropiindu-se; aceasta inseamnd cd elec-
troscopul s'a descárcat si cd descärcarea a pro-
venit din causa aerului care a devenit bun con-
ducátor de electricitate. inteo camera In care
s'ar volatiza la lampa o micä portiune de bro-

www.digibuc.ro
 118

mura de radiil incarcarea electroscopului nu se

mai poate face ; aceasta aratä cA intreg aerul
din camera este radioactiv. F'enomenul este la
fel cu parfumarea unel camere. El constitue
adesea un neajuns in laboratoare Mend impo-
sibile unele experiente de electrostatica.
in afara de aceste demonstratiuni d-rul Sau-
bermann a mal facut si altele nu mai putin in-
teresante si a preserat conferinta cu considera-
tiutif teoretice de mare importanta. Trec insa
cu vederea asupra lor spre a nu da o intindere
prea mare acestui articol si a nu obosi pe ce-
titor. Auditorul a resplätit cu aplause pe con-
ferentiar si a plecat ducind cu dinsul pe linga
un stoc de cunostinte pedagogice cistigate si
amintirea unei cantitati de radiu cu care nu
adesea se va mai intilni.

www.digibuc.ro
 XV.
Urania
14 August 1904.

In Berlin, in Taubenstrasse 48-49, se afld un

edificid impundtor, Institutul Urania pentru po-
pularizarea tiintelor. El apartine unei societdti
pe actiuni cu un capital astd-zi de 600.000 märci.
Aceastä societate a luat nWere in 3 Martie 1888
§i coprinde in sinul &Ad oameni de §tiintd, in-
ginerI, legi§ti, bancherl, rentierl, doritori cu totil
sä xdspIndiascd in publicul mare pläcerea aleasä
a cunoWerei naturei. Clädirea nouä din Tau-
benstrasse contine §a§e säli marl' cu bogate co-
lectiuni §tiintifice, un teatru §tiintific cu 700
locuri §i un amfiteatru pentru 200 persoane. In
vechiul institut din Invalidenstrasse se aflä astäzI
numai observatorul astronomic §i un amfiteatru
de 400 persoane intrebuintat in prezent pentru
scopuri de invätämint. Institutul din Taubens-
trasse este vizitat anual, in termen mijlociü, de
cloud sute zece mii de persoane. 0 intrare in
sälile de experientä costa 50 pfenigi. Preturile
teatrului variazd intre 1 1 2-3 märcI §i dad
dreptul i la vizitarea colectiunilor.
Sub ingrijirea acestui institut apare de 14 ani
revista §tiintificä lunard (Himmel und Erde .

www.digibuc.ro
 120

Articolele scrise pe intelesul tuturora, de oameni

de tiintä de toate natiunile privesc descoperirile
principale din Astronomie, Fizick Chimie, Ge-
ologie, Technologie §i Biologie. Tot in editura
Uraniei ati apärut, in brosuri eftine de 50 pfenigi,
diversele conferinte tinute in teatrul §tiintific
precum §i numeroase alte cdrti de popularizare.
Cunosc Urania de-acum zece ani. 0 vizitam
atunci, in Invalidenstrasse, mai in fie-care lurid.
Am cAutat sa vizitez, zilele acestea, i Institutul
cel nod din Taubenstrasse. Colectiunile sunt,
cum era de prevázut, mai bogate iar instalati-
unile mai complecte i aduse in curent cu ul-
timele descoperiri.
Cred ca e destul de interesant sä ardt, pe
scurt, pentru cititori cam ce contin colectiunile
tiintifice §i sà: trag pe urmä, invätäturile cu-
venite.
I. Sala maqinilor coprinde 26 de articole.
Mentionez un model de maind cu vapori in
sectiune, o m4nA care functioneazd cu aer
comprimat, un tren electric suspendat care mer-
ge pe o singurá iná electric5, electromotorl,
motor cu aer cald, motor cu benzinä i diferite
instalatiunl de al ferate.
II. Chimia i technologia chimicii. A. Tech-
nologia luminatului i inalzitulul cu articole
privitore la varietdtile de arbune, uzine de gaz,
comptori de gaz, aprinzdtoare electrice de gaz,
lumina incadescentá cu petrol, etc.

www.digibuc.ro
 121

B. Fabricarea hirtiei din cirpe si din lemn.

C. Actiunea chimia a curentului electric.
Descompunerea apei. Galvanoplastia.
D. Diverse. Difuziunea gazului. Distilarea apei,
coloarea vaporilor de iod, experiente astfel dis-
puse, in cit pot fi cu inlesnire fäcute de vizita-
tor. 0- colectie de elernentele cele mai impor-
tante. 0 farfurie cu 280 grame mangal concre-
tizeaza admirabil cantitatea de carbon eliminat
de un orn inteo zi sub forma de 500 gr. bioxid
de carbon.
E. Analiza spectrala. Vizitatorul experimen-
teaza singur cu spectrul sodiului, barului, stron-
-tiului, calciului, litiulul si spectrul solar. Spectrele
de absorbitiune ale bromului, fuxinei, permanga-
natului de potasiii.
F. Reactiudi chimice. Instalatiuni carl permit
-vizitatorului sa- realizeze singur reactiuni cu
cite-va piaturi de diferiti reactivi. Ast-fel: acizi-
baze. Clorura feria, ferocianura de potasiii.
Sare piatra iadului, etc.
G. Industria chimia. Fabricarea sapunurilor,
luminarilor de stearinä, chibriturilor, cimentului,
acidului sulfuric, acidului azotic ; productele unei
rafinärii de petrol; colectiuni de materil colo-
rante, de producte farmaceutice, oleurl eterice,
etc., etc.
III. Sectiunea Biologicd. A. Lumea plantelor.
B. Animale inferioare. Modele si preparate. Co-
lectii de oud de pasari si alte feluri. Schelete.

www.digibuc.ro
 122

Mode le de creer, ureche, ochili, inimh, etc. Tot

in aceastà salá se aflà si o colectie foarte inte-
resantä privitoare la fazele prin care a trecut
luminatul pind in ziva de asta-zi.
IV. Biologia (urmare). Colectiuni de diferite pre-
parate. Microscoape cu preparate. Un aquarium
de ap51 dulce. Un crocodil de Missisipi crescut
de pui. Diverse Terrarium. Colectiuni de fluturi,
gindaci, scoici, meld. Schelete de capete de
cline, oae, porc, caprä, cal, etc., etc.
V. Mecanica, Acustica si Ofitica. Aceastà salá
si cea urmatoare sunt cele mai autate de vi-
zitatori. Aparatele de fizia sunt prin felul lor
mai atrAgdtoare si mai demonstrative, iar expe-
rientele ce se fac cu ele stint, in genere, mail*
cunoscute de public, mai lesne de inteles si nu
arare ori chiar amuzante. Intreaga Fizicä ce se
invata in liceu este reprezentatd. Mentionez :
pirghii, scripete simple si compuse, presa hi-
draulick pompe, barometre, masina pneumaticai
manometre, armonica chimica, figuri acustice,
reflexiunea sunetului pe oglinzl concave, refle-
xiunea chldurei radiante, reflexiunea undelor e-
lectrice hertziane, substante fosforescente, ca-
leidoscop, experiente de refractiune, fonograf,
sterescop, masinA pentru concretizarea undelor
de luminä, fenomene de polarizatie, telefon, etc.,
etc.Aceste a parate fun ctioneaza dupa in dicatiunile
arätate pe mid tab* in dreptul fie-cäruia. Une
ori invirtelti o manivelà, alte off este deajuns

www.digibuc.ro
 123

sá ape§i pe un buton de sonerie; in cazul acesta

se stabile0e contactul electric la dispozitii spe-
ciale care pune aparatul in functionare.
VI. Electricitate i Magnetism. Electroscop,
respindirea electricitätei pe suprafata corpurilor,
izolator, ma0na electricä Wimshurst, butelia de
Leyda, moriFa electricd, tuburi Geissler, tuburi
Croockes, raze catodice, raze Röntgen, ma0na
Ruhmkorff, elemente galvanice, incalzirea sir-
melor metalice printr'un curent electric, galva-
nometre, magneti, linii de fortä, influentä mag-
neticd, electromagnet, busole, puntea lui Wheas-
tone (model ca apä 0 model electric) foarte
instructivä, telegraf, curentl de inductie, lampi
cu arc, microfon, ma§ini Grame, comptor elec-
tric, etc.
* *

In scurt Urania ingädue prin colectiunile

instalatiunile sale sä se repete mai toate expe-
rientele necesare in lice', unui curs tiintific.
Ea este de fapt vizitatd de elevii diferitelor
coale. Urania aduce, in special, servicii pre-
tioase acelora care doresc sä.'0 complecteze, ca
adulti, o instructie primitá necomplect in copi-
läria bor. Ea este in acela timp i un muzeü
§tiintific §i un laborator in care vizitatorul poate
pune in mi§care singur cutare sari cutare ins-
trument. In adevär, intrind In sala de Fizicá, de
exempla, auzi de o parte cintind armonica chi-

www.digibuc.ro
 124

micä si in altd parte ticAnind telegraful Morse,

yeti pe unul studiind puntea lui Wheastone
saii razele Röntgen si pe altul experimentind
presa hidraulicd ; ori-unde te intord, in fine,
observi dorintä de studii si seriozitate.
Conferintele, in sfirsit, insotite de proectiuni
luminoase, alcAtuite de persoane competente,
redactate pe intelesul tuturora si preserate cu o
puternia dozd de aluzii patriotice sunt ascul-
tate in tot-d'a-una de un public numeros. Ele
sunt foarte instructive si lArgesc mult cercul cu-
nostintelor stiintifice, geografice, istorice ale ce-
lor ce le urmeazA. Scopul urmätit de actionarii
Uraniei este atins si gustul pentru studiul Na-
turel este impins ast-fel pe zi ce merge din ce
in ce mal adinc in diversele strate ale Societätii.
Sd imitäm si nol Urania, pare cä-mi zice ce-
titorul. Sd punem si noi, in säli convenabile,
material stiintific la dispozitia publicttlui lacom
de invätAturA si sd tinem si nof conferinte ins-
tructive la fel cu Fata Piimintului, De la pd-
mint la hold. Unde si Raze, Faptele apei, Lu-
mina lul Tesla, Galileo Galilel, Lupta pentru
polul nord, etc. Sä mergem chiar mal departe
si sA nu uitAm Mun(il nostri, Valea Putnel, Pe
Bistrita cu pluta, Monastirile din feard, Ruinele
istorice, etc.
Nu, cetitorule. NoI nu putem imita Urania.
N'avem nici mijloacele ei si nu ne arde nici de
scopurile ei. Indatorirl mai grabnice sunt de

www.digibuc.ro
 125

indeplinit. SA' imbunätätim mai intli invätdmin-

tul tiintific in §coalele particulare. Statul a fäcut
§i face sacrificil insemnate pentru licee §i gim-
nazii ; acestea vor fi in curind dotate cu tot ma-
terialul didactic necesar ; invätämintul tiintelor
va fi ast-fel a§a cum trebue sä fie. Elevul va
vedea aidoma proprietätile oxigenului, clorului,
loduluT, va sti sigur ce este un barometru, o
descarcare electrick o presd hidraulicä, se va
convinge singur de simplicitatea faptelor si Du
va mai crede, cä §tiintele experimentale sunt
introduse in §coli pentru a-1 chinui pe dinsul.
Aceastä indreptare nu este de sperat, din nefe-
ricire, pentru toate coalele particulare. Ele nu
pot avea toate nici capitalul necesar pentru pro-
curarea intregului material didactic, nici clddiri
corespunzkoare pentru instalatiunile cuvenite.
Cu toate acestea trebue sä inceteze o stare de
lucruri ingrijitoare de a vedea la examenele
particulare elevi afirmind CA n'aii väzut mdcar
un termometru, un barometru, un magnet sad
o experiente.de chimie fie cit de simplä.Elevii
pregätifi in familie ocupä treapta cea mai de jos
pe aceastä scard a ne§tiintei.
Leacul acestei stäti de lucruri il vdd in ur-
mätoarea solutie. SA se imiteze, in parte, Ura-
nia. Sä se facd in §colile Statului, in anumite
zile §i. dupä anumit program, experiente pentru
elevii particulari. Ace§tia sd. pläteascd o taxä
cuvenitd pentru materialul consumat, pentru

www.digibuc.ro
 126

uzarea aparatelor si pentru munca depusA de

profesorul respectiv. SA nu se primeascA la exa-
menul de stiinte de citelevil care pot dovedi
cA ail urmat la aceste sedinte experimentale.
Multi parintI s'ail ardtat foarte favorabili acestei
idel si mi-ail dorit succes pentru realizarea ei.
Cred cA ea poate fi pusä in practicA cel putin
ca incercare. -- Am convingerea ins6 cA prac-
tica o va sanctiona si cA ea va da o indrumare
fericità invätämintului stiintific particular.

www.digibuc.ro
 Chimia la cei vechi.
26 Septembrie 1904.
tiinta, cdreia se datore0e o bunä parte din
civilizatia timpurilor de fata 0 care studiaza
fenomene in strinsa legatura cu viata §i cu
moartea, cu pacea 0 räzboiul, Chimia actuald
- 41 are inceputul in vremuri de mult apuse.
Dupa Ferdinand Hoefer, cHistoire de la Chi-
miez, daii, in traducere, o scurtä expunere a
trecutului Chimiei in antichitate.
Fabricatiunea piineT, vinului, otetului §i oleiu-
rilor poate fi c9nsideratä ca prima descoperire
chimicä. Nu putem cunoa0e data cind ea a
apärut 0 cu alit mai putin putem §ti care sint
inventatoril acestei prime industril omene01.
Nu se §tie unde 0 cum apäru omului ideia de a
zdrobi semintele, de a face din fäina o pasta.
§i de a o minca numai coaptä. Moise care
trae0e in anul 1500 a. Chr. cunoa§te intrebuin-
tarea aluatului pentru dospirea piinii. Acest le-
gislator interzice Evreilor de a minca in anumita
ocaziune, piinedospita. Vinul i berea le intilnim
la Egipteni. Untdelemnul 11 intrebuintail popoa-
rele orientale la mincare 0 la serviciul religios.

www.digibuc.ro
 128

Cunoasterea aurului si argintului e de sigur

foarte veche. Prin culoarea si lucirea lor in
stare nativa, ele aü atras de timpuriii atentia
omului. Vitelul de aur era de lemn acoperit cu
foi de aur. Egiptenii intrebuintaii aurul si ar-
gintul ca mijloc de schimb. Monedele lor erail
rotunde, patrate sail poligoane si purtail figuri
de animale sfinte (vaci, tauri, etc.). Cu plumbul
si staniul fäceati Fenicienif un comert intins.
Albul de plumb, ceruza, se fabrica in mare la
Rhodos, Corint si Sparta ; el servea ca fard
doamnelor de pe acele timpuri. Spoirea vaselor
se datoreste Galilor. Cuprul a fost cunoscut
mal intii sub formá de bronz. Ferul brut a
fost cunoscut probabil din cea mal innaltà an-
tichitate. Se pare c.a. Homer cunostea alirea
feruluf. Vorbind de ciclopul Polyphem, aruia
Ulyse II scoase ochiul, zice «si se auzi un su-
net asemenea aceluia dat de un fer inrosit
cufundat in apa rece, «aid aceasta dei ferului
putere §i teirie». Sofocle (405 a. Chr.) comparä
in Ajax pe omul dur si inapätinat cu ferul
alit. Moise compard o inirra nesimtitoare cu
un lant de fer, iar profetul Isaia numeste dom-
nie de fer o domnie tirania. La inceputul im-
periului roman intrebuintarea ferului era foarte
rAspinditd.
Sulful atit de räspindit la Vezuv si Etna era
cunoscut din cea mai innaltd anticitate. El era
intrebuintat la oare-care ceremonii religioase

www.digibuc.ro
 129

din cauza mirosului caracteristic ce-1 dä prin

combustiune si din cauza fläcdrei palide du
care arde si care, dupa cum zice Pliniu, co-
municá in intuneric pe figurile asistentilor co-
loarea mortilor».
Carbonatul de potasiu (borit) i 'catbonatul
de sodiu (neter) era intrebuintat de Evrei la
albirea pinzelor. Se stiea, cà produc eferves-
centä cu otetul.
Sarea ordinard era cunoscutd de rnult. in
primele timpuri ale Romei soldatilor li se da
piine i sare, de uncle i numele salar pentru
leafa trupelor. Se exträgea sail din mare sail
din ocnele din Sicilia si Capadocia.
Din Cirenaica, mai eu seamd din imprejuri-
mile templului Jupiter Ammon, venea sarea nu-
mitä Ammonos ; aceasta era salmiacul (clorura
de amoniu, tipirigul).
Alaunul din Melos si Cipru era intrebuintat
in industrii la prepararea linurilor si in medi-
cind pentru oprirea Jlemoragiilor si spdlarea
rdnilor. §i azi mai are el aceste intrebuintdff.
Argila si arta oläriei e cunoscutä din timpu-
rile mai vechi. Puinile Babiloniei si Tebei
din Egipt dovedesc aceasta.
Sticla era cunoscutä de Egipteni care o fa-
bricail la Teba si Memphis cu mhlt mai innainte
de a fi stabilit Fenicienii fabricele de la Sidon.
Geamurile de sticld apar de abia in sec. I a.
Chr. in ruinile de la Pompel s'aii gäsit ferestre
9

www.digibuc.ro
 130

de sticle tot asa de frumoase ca ale noastre.

Pe la finele republicei apar vase de cristal
opac, care erati foarte scumpe. Nero a cumpá-
rat unul de un litru cu 700.000 franc!. Pliniu
se plinge, cA un parinte al patrieT bea dintr'o
cupä asa de scumpa si adaogä, cu aceastä oca-
zie, cd Nero nu s'a rusinat sä fi adunat toate
hirburile acestor vase, sä le fi preparat mor-
mint si sd le fi asezat inteinsul, spre rusinea
secolului, cu aceiasi pompä cu care s'ar fi dat
ultimele onoruri cenusel lui Alexandru.
Arta tesutului dateaza din timpurile mitolo-
gice. Inventiunea ei se atribue la toate popoa-
rele unei femei i probabil, cä ea s'a fäcut sub
impresia unei priviri aprofundate a pinzei de
paiangen si a ramificatiunilor din frunzä. Inul
bumbacul erati cultivate in Egipt din timpu-
rile cele ma! vechl. Romanii aduceau pinzele
din Galia si Germania. Patricianii din Roma
intrebuintail la masä servete de asbest incom-
bustibile pe care le arunca5 in foc spre a le
curáti.
In timpul regalitatei pinzele de asbest erail
intrebuintate pentru arderea cadavrelor regilor.
Arta väpsitorieI se cunostea de asemenea de
mult.
Popoarele primitive iubeafi colorile vil si mai
cu seamá rosul. Egiptenii cunosteati intrebuin-
tarea mordantilor pentru impietrirea colorilor.
In cerneala cea mai veche intra negrul ani-

www.digibuc.ro
 131

mal ca in tusul de China. Cerneala propriti

zisä (din sulfatul de fer si acid tanic) apare in
sec. III a. Chr.
Hirtia se fabrica din mäduva de Papirus tä-
iatä in foi subtiri si comprimatä. Orasul Alexan-
dria era renumit in sec. II a. Chr. prin fabri-
cele sale.
Un numär mare de otravuri era cunoscut in
antichitate. Ele eraa de originà animalä, vege-
talä si mineralä.
Ape le erati impärtite in pure si impure. Lim-
pezirea apelor tulbuye se fäcea prin filtre si
prin fierbere cu albu§ de oil. Vitruviti recomandà,
ca si noi, ca ape curate pe acelea in care le-
gumele fierb usor.
Aerul contine, dupa Heraclit, un element sub-
til care in tretine arderea si respiratia. Euripid
zice cä nid o fiinta nu poate träi I-Ara aer sk
afirmd eä materia nu piere, ci numai se trans-
formä.
Galien considerä, ca 'si noi, flacära ca un
aer (gaz) incandescent si zice, ca. trestia arde
nu fiind-cd e uscatd, dar fiind-cä are mult aer
capabil de a lua foc.
Conceptiuni filozofice cu privire la naturä si
diverse fenomene intilnim de asemenea in an-
tichitate. Studiul sistemelor propuse face parte
din Istoria filosofiei. In ce ne priveste putem
spune urmätoarele : Thales considera apa ca
principiul tuturor lucrurilor, Anaximenes aerul,

www.digibuc.ro
 132

Heraclit de la Efes focul, Xenophan (500 a.

Chr.) pämintul si apa. Empedocle (400 a. Chr.)
stabileste cel d'intäiii patru elemente : focul,
aerul, apa si pämintul.
El introduce ideia de atomi. Amicitia si ura
dintre acestia slut, dupa dinsul, cauzele corn-
punerei si descompunerei. Teoria atomicä a fost
desvoltatä in urmd de Leucip si Democrit. Ei
admit ca si noi cal atomil sint neegali in mä-
rime, in greutate si in formd. Atomil sint su-
pusi unei tniscdri interioare care este cauza
compunerei si descompunerei. Atomii sint im-
penetrabili. Leucip si Democrit resping ca ima-
ginard si fárä folos ori-ce interventie a unel
divinitäti si se incearcd sä explice toate feno-
menele prin actiunea fortelor fizice. Aceastä
teorie atomisticd displdcu partizanilor credinte-
lor religioase. Anaxagoras care o profesa in
invdtdmintul sail fu acuzat de nelegiuire si nu
scäpa de moarte de cit prin fuga. Platon (420
a. Chr.) incearcd cel d'intdiil a grupa corpurile
dupä tipurf. Aristotel (300 a. Chr.) admite cinci
elemente : (loud elemente opuse pämintul si focul
cloud intermediare apa si aerul si un al cincilea
eterul.
Prin sec. III d. Chr., apare arta sacra', adicd
Chimia imbrdcatä in simboale si dogme reli-
gioase. Olimpidor in cComentaril asupra artei
sacre si a petrel filosofale, ne face cunoscut,
cä in Egipt ail existat multi alchimisti care prac-

www.digibuc.ro
 133

titail arta lor in profitul regilor. «Tot Egiptul

s'a mentinut, zice el, prin aceastd artä. Numai
preotilor era permisd insd aceastd ocupatie.
Ori-ce preot saü invdtat ce ar fi indrAznit sd
comunice scrierile vechI era pus afarä de lege.
Era o lege la Egipteni de a nu se publica
nimic. Iatd o formuld de jurämint: «Jur pe cer,
pe pdmint, pe luminä, pe intunerec ; jur pe foc,
pe aer i pe apd ; jur pe innältimea cerulul,
adincimea pämintului i abizul tartarului ; jur
pe Mercur i pe Anubis, pe lätratul balaurului
Kerkuroburos i a cinelui cu trei capete, Cerber,
pdzitorul infernulul ; jur pe Acheron ; jur pe
cele trei Parce, pe Furii, cà nu voiil spune ni-
menui nici unul din aceste cuvinte).
Pseudo Dernocrit aratd in opul sàü Fizicile
Misticile urmdtoarea retetä pentru a face aur.
Luati, zice el, mercur ; amestecati-1 cu corpul
magneziei, saü cu corpul stibiului din Italia,
saú cu sulful care n'a trecut prin foc, safi cu
var nestins, saú cu alaunul din Melos, sag' cu
arsenicul, saú cu ce vd place. Aruncatl pulberea
albd peste cupru i veti vedea, cd acesta ii
perde coloarea. Respinditi pulberea roOe peste
argint §i vet1 avea aur ; dacd o räspinditi peste
aur yeti avea coraliu de aur». Un singur grdunte
de acest coral ar fi fost de ajuns sd producd
imediat o mare cantitate de aur.

www.digibuc.ro
 XVII
Statiunea Agronomia la Expoztiunea
SocietAtel Agrare
90 Octombrie 1901.

Printre colectiunile de seamd expuse, in pa-

vilionul ministerului de domenil, la expozitia
agrard, acelea ale statiunel agronomice de la
Herästräii meritä, far& indoiald, o atentie deo-
sebitä. Importanta lor este mare §i din punctul
de vedere teoretic al cercetdrilor i din acela
practic al rezultatelor la care acestea ail ajuns.
Am vizitat, in MaI.multe rinduri, aceastd sec-
tiune interesantd §i am studiat cu multd atentie
materialul ei bogat. In rindurile care urmeazd
voiii incerca sa ardt, partea Insemnatä pe care
statiunea agronomica o ia, in prezent, in stu-
diul §tiintific al agriculturei noastre.
Intrind pe u§a din mijloc observatorul pri-
vqte in fata un aranjament cochet. Intre
patru coloane de shad, cam de un metru §i
cinci-zeci centimetri inältime, se ridicd, aseme-
nea until monument, un piedestal cu numeroase
trepte. In virful lui troneazd un cub elegant in
sticlä i nichel, continind cinci-zed de chilo-

www.digibuc.ro
 136

grame pämint din cimpul de experiente al sta-

tiunei.
De-asupra acestuI, In vase de sticlä de dife-
rite forme, se aflä, in proponiile cuvenite, sub-
stantele nutritive ce pot fi scoase din aceastä
cantitatet de pamint. Efectul produs de aceastä
grupare este foarte instructiv; el este complec-
tat de restul colectiilor care o insotesc. Cele
patru coloane de sticla contin profiluri de pa-
mint arätind stratificärile de la ferma Studina,
pind la zece metri adincime, de la scoala de
agricultura din Roman, pinä la doi metri, de la
mosia Rätesti a d-lui Vintild Brätianu, pima la
doi metri si de la statiunea atronomicà de la
Herästraii, pind la cinci metri si sase zed cen-
timetri. Din acest din urmá pämint a fost scoasd
rädäcina de lucernä de cinci metri si sase zed
centrimetri ce ar trebui sä fie observatä de fie-
care vizitator.

Mai jos de cub se afld trel placi de sticle cu

o serie de eprubete reprezentind compositia me-
canicá a terenurilor din Moldova de sus (Doro-
hoiii, Iasi, Botosani, Roman, Vasluiii, Fälcia),
din Cimpiia Bäräganului (R.-Sdrat, Brdila, Bu-
zeii, lalomita) si Basinul Dunärei (Ilfov. Vlasca,
Teleorman, Olt, RomanatI si Do lj). Din compa-
ratia acestor tuburI se vede, cä regiunea Mol-
dovel de. sus se apropie, in ce priveste compo-
zitia mecanicA, de cimpia BäräganuluI si cä Ba-

www.digibuc.ro
 337

sinul Thindrei este ceva mg nisipos, argila Rind

in cantitate ceva mg micà decit in celelalte cloud
regiuni.
Tot aid se aild si o colectie de ingräsdmin-
tele cu care s'aii fäcut incercdri pe cimpul de
experiente, si anume: sulfat de potasiii, salpetru
de Chili, suprafosfati, var si cenusd de la cre-
matoarele de gunoaie ale primdriel din Radu-
Vodd. in cinci cilindre se aft' productia le hec-
tar a griului cultivat cu aceste ingrdsäminte
grupate in diferite moduri intre ele. Din cer-
cetärile fäcute urmeazd, cd numal parcelele in
care a intrat azotul ad dat un plus de produc-
tie, adicd 2400 kgr. in loc de 1800 cit ad dat
cele neingrdsate ; suprafosfatul si sulfatul de
potasiii au dat o productie tot de 1800 kgr. ca
si pdmintul neingräsat.
Diferitele produse din culturele experimentale
cu grid, ovdz, fasole si in, expuse de asemenea
la. aceastà grupd, sunt cu totul interesante. La
fasole se gäsesc varietati care ail fost studiate
comparativi, ca productie si calitate, cu fasolea
oloagd romdneascd. Fasolea oloagd, zisä obä-
datd, are o cäutare foarte mare pe piata Bräilei
si este pldtitä mai scump ca ori-ce altd. varie-
tate. Ea a fost obtinutd curat oloagd numai
dupd multe selectiuni ingrijite in timp de citl-va
ani. Se sperd, cd cultura el se va lati in toatd
tara de indatä ce statiunea va putea produce
o cantitate ceva mai mare de semintd.

www.digibuc.ro
 138

in dreapta si stinga acestel grupari se aiia

cite o colectie de boabe si stiuleti de porum-
burl cultivate de preferinta in diferite judete.
Se vede si aid, ca. in Moldova predomina po-
rumbul cincantin si pignoletto portocaliii, si a in
Muntenia, pe lingd cel romanesc, a inceput sa
se cultive porumbul dinte de cal, precum si o
corcitura a acestuia cu cel romanesc, porumbul
coltat. in judetele Putna, Rimnicul-Sarat, Braila,
Buzeii, Ialomita, Prahova si o parte din Ilfov se
cultiva asa zisul porumb rosu foarte cautat pe
piata Brailei pentru exportul in Italia. Romanatil
si Doljul cultivä numal porumb curat romänesc
cu stiuletii remarcabili de marl.
*
* *

in afara de aceste colectil statiunea mai ex-

pune si la douà colturi ale pavilionului. inteunul,
cel din dreapta, in fata, intend pe usa din mij-
loc, se aflä etagere coprinzind monstre de va-
rietatile de grid, in si ovaz cultivate in anul
trecut in diferite localitati. Aid se da, odatá cu
locul de cultura si productia si uleiul, la in, si
substantele azotoase, la grid si ovaz. Din aceste
date se vede, care varietate convine cutarei sad
cutarei regiuni. Ori-ce proprietar poate alege
ast-fel, fard a mai face incercari pe socoteala
lui, varietatea convenabila pentru regiunea mo-
siei lui.
Tot aid sunt expuse, pe pereti, fotografii in

www.digibuc.ro
 139

märime naturalä de toate varietätile de cartofi

cultivate in experientele regionale. Asa se väd
fotografil de spice de grill, pästäi de fasole si
boabe de fasole in märime naturalä precum si
diferite Jotografiii care aratd efectul ingräsämin-
telor chimice la sfeda de zahär si meith Pe
masä se aflä publicatiunile statiunei in numär
de patru-spre-zece, precum si o colectie de se-
minte de plante de nutret.
In celdlalt -colt se aflà un dulap cu aparate.
Dintre acestea putem numi: aparatul pentru de-
terminarea cuscutei (planta parazitä a lucernei
si trifoiului care poate infecta un cimp, chiar
cind se aflä un singur bob la intreaga culturä)
si aparatul pentru determinarea, In comert, a
umiditätii cerealelor. Acesta din urmd va aduce
servicii marl* armatorilor ferindu-I de perderi
cauzate de umiditatea cerealelor. Tot In dulap
se aflä mai multe cutii cu eprubete cari contin .
separatiunile mecanice (argil, nisip fin, inpalpa-
bil ca fdina cea mai finä, si nisip, cu bobul de
märimi mai mari) a cite unui sol arabil din fie-
care judet. Se vede de aid, cä pämintul nostru
are, In general, mult nisip fin care il face sä nu
se usuce prea repede si sä fie prin urmare foarte
bun pentru cultura griului. Se mai gäsesc in
acest dulap si, cutii cuprinzind rezultatul ana-
lizei mecanice a cite unui sol arabil bun pentru
cultura secarei, viei, tutunului si griului. Un ta-
bloil grafic aratä compozitia mecanicä, si altul

www.digibuc.ro
 140

compozitia chimica medie a terenurilor din fie-

care judet.
Diferite alte tablouri rezumä o activitate con-
siderabild §i pun In evidentä rolul insemnat al
unei statiuni agronomice in tara noastra.
intr'un alt tabloú grafic, In fine-, se aratä, prin
cercuri numArul statiunilor agronomice din di-
ferite tari. Rominia figureaza cu un singur cerc,
semn cä ar avea §i dinsa o statiune agronomica
complectà. Se pare insk, ca d-nfi C. Roman §i
I. Enescu, e§irkd din modestia care-I tine departe
de oft' ce reclamd, aü azut de data aceasta in
pacatul laudei de sine. Statiunea agronomicd
are multe lipsuri i aa cum este, spun gurele
rele, ar trebui sä fie reprezentatä printr'o jumd-
tate de cerc cel mult. Domnii Roman §i Enescu
sint insd cei mai-putini vinovati de aceste lip-
surf i este de datoria celor in drept sd le dea
tot ajutorul ca sa ridice statiunea agronomicd
la nivelul cerut de trebuintele timpului de fata.

www.digibuc.ro
 XVIII.
Rolul social al Viintei
17 Noembre 1904.

Asociatiunea francezä pentru innaintarea stiin-

telor si-a tinut anul acesta congresul la Gre-
noble. D. C. A. Laisant, presedintele el, a pro-
nuntat, cu acest prilej, un interesant discurs de
deschidere cu titlul de maI sus. Dupä revista
«Bulletin de la société astronomique de France,
Octobre 1904» este tradus, In mare parte, rezu-
matul care urmeazä.
A ctiunea socialà a stiinteI este Indoità : di-
rectä si indirecta. Ea este directä prin pätrun-
derea din ce In ce maI mult a stiintei pure In
creerul omenesc si indirectà prin modificatiunile
pe care aplicatiunile stiintel le aduc in viata in-
dividuala si in viata socialä.
*
* *

Pentru a ne da seama cit de puternicä este

actiunea transformAtoare a stiintel asupra men-
talitäteI omenestI, este de ajuns sd comparäm
timpul de fatä cu cel de acum doua veacuri.
Pe atunci stiinta toatä era In minele until nu-
mär foarte restrins de oameni exceptionall. Lu-

www.digibuc.ro
 142

crdrile acestora aveail un caracter misterios,

aproape sacru. Nici Intre dinsii el null cornu-
nicail ideile pe fatd ; ei cdutail in totdeauna sd
le ascundd 61 mai mult ; corespondentele lor
erail adevärate turneuri intelectuale. Instructia
stiintificd, cu totul elementard, era rezervatd 'nu-
mal unei pd.*" foarte mid din populatiune. Li-
teratura stiintificä a lumei intregi, scrisd in
limba latind inteleasd de prea putinI, nu repre-
zenta in cantitate de cit cel mult a zecea parte
din ce publicä in timpul de fatä, o singurd Ord.
Industria, in fine, sub forma cunoscutd nouä,
nu-si fdcuse Inca aparitiunea.
Astd-zI, ce contrast ! §tiinta s'a rdspIndit atit
de mult in cit a putut pätrunde si In scoalele
primare. Rezervatd odinioard unel aristocratii
alese, ea are In prezent un caracter democratic.
Articul de lux altd datä, ea este astd-zi obiect
curent. Lucrul acesta poate bucura pe unii si
poate intrista pe altil. UniI cred, d. ex., cd se
pierde astä-zI in adincime ceea-ce se cistiga in
suprafatd. D. Laisant ii linisteste pe acestia in-
demnindu-I sä consulte lista ilustratiunilor con-
timporane ; aceastd listd aratd pinä la evi-
dentd cd nu poate fi vorba de nici o decddere.
Aceastd räspindire a notiunilor stiintifice tre-
buia sä aducä In mod fatal o modificare adincä
a spiritelor. Aceastä schimbare a avut inteadevär
loc; ea se continua mereii si se manifestd sub mil'
de forme. Una din aceste forme este pusd in evi-

www.digibuc.ro
 143

dentä de Berthelot prin t constatarea stiintificä

a legei solidaritäteI universale». Spiritul de pa-
triotism, fárá sä släbeasa, tinde astä-zi sà." se
lArgeascä. Raporturile stiintifice apropie din
ce in ce mai mult oameni de diferite natiuni,
inläturà multe neintelegeri si aruncd sAminta
bund a ideilor de pace care va aduce in viitor
roade bine-fAckoare. Individul capätä de pe
urma stiintef o notiune mai dreaptä despre
demnitatea actuald, 41 infrineaza orgoliul si
egoizmul, rezultat al ignorantei, si ajunge la
convingerea ca deasupra micilor neintelegerl
intimpla.toare domnesc marile probleme ce tre-
buesc studiate si chiar rezolvate, dacd se poate.
Omul de stiintä este clispus mai mult ca oil-
care altul catre rdbdare, indulgentà, si respectul
libertäteI, iar steagul stiintei este destul de larg
spre a da adapost tuturor doctrinelor, tuturor
pärerilor si tuturor convingerilor ori cit de deo-
sebite. Oamenil de stiintà sint aceia care inde-
plinesc si vor indeplini, direct sad indirect,
aceastä actiune moralä, adinca si trainica, care
transforma de pe acum conditiunile de existentd
ale societdtilor omenesti.
*
* *.

Prin aplicatiunile ef, in al doilea rind, stiinta

mmareste buna stare a oamenilor, fäeindu-le
existenta mai dulce. Mecanica, Fizica si Chi-

www.digibuc.ro
 144

mia, spune Berthelot, a inlocuit munca märgi-

nitä a bratelor individulul cu aceia nesfir0td a
fortelor naturei. Poetilor le place, spune d.
Laisant, sä ante bunätätile nature, blindeta
acestei mame bune 0 därnicia cu care ea im-
parte avutiile el. Tabloul este seducalor ; el
este insd §i inplator. Aceastä mamd este mai
de grabä o mamä vitrigá. Fard bunurile el noi
nu am putea träi ; aceasta4 adevärat ; numai
cu ajutoarele ei insá am pieri foarte de graba.
Bogatá, färal margini, dar §i foarte sgircitä, ea
ne sile§te sd-i zmulgem una cite una, prin lupte
incordate, pretinsele ei bine-faced. Legile ei
sint inflexibile ; ea ni le ascunde insá a§a de
mult in cit veacuri lungi §i sfortäri intelectuale
de mil de generatif ne-ati fost de nevoie ca sä
descoperim vre-o cite-va din ele. Atunci, qi.
numai atunci, o putem imblinzi, subjuga qi sili
sd munceascä in locul nostru.
Cucerirl de acestea a fäcut omul de cum a
apärut pe pämint ; ele s'ail inmultit repede 0
importanta lox a devenit mare numaI in de-
cursul secolului al XIX. Atunci a luat na0ere
industria modernä care a avut un resunet aqa
de mare asupra vietei economice. De pe urma
acestei industriI starea individuluI a devenit, in
general, mal bunä. Plingerile de nemultumire
ce se ridicd astä-zi in tärile civilizate nu se da-
toresc tiinteI. Nu se poate tägädui de nimeni,
ce e dreptul, särdcia ingrozitoare §i mortile de

www.digibuc.ro
 145

foame si de frig ce se intilnesc adesea in cen-

trele marl cu industrii infloritoare. Este nedrept
insä a pune in sarcina stiintei aceste neajun-
suri si e o copilarie a ataca progresele indus-
triei pe aceasta tema. Acestea din urma ail
intrat inteatita In moravurile noastre in cit ail
devenit necesitäti. Care dintre noi s'ar mai
servi astä-zi de diligente si de coräbii de pinze,
cine s'ar lipsi de telegraf si cine s'ar multumi
cu luminatul caselor si oraselor de alta-datä ?
$i cu toate acestea, parintif nostri se multu-
meat', acum un veac, cu asemenea mijloaCe
primitive si nu pareail a sufer 614 de putin.
Neajunsurile de mai sus arata cel mult, ea
omenirea nu-I perfecta si ca egoizmul indivi-
dului ajuta pe unii, pe cei mai tail, sa se slu-
jeasca in profitul lor de mijloacele cele noua
pe care le oferd stiinta. $tiinta nu este insa
vinovata de acest rail ; ea singura, din contra,
il va putea tamadui. «Dacr --amir cuceririle
stiintei, spune Henri Poincaré, fac aceasta pen-
tru CA inteo zi ea ne va da la top' ragazul sa
contemplam natura mintuindu-ne de grijile ma-
teriale. EC' nu zic: stiinta este folositoare fiind-ca
ne invatä sä construim masini. Ed zic : masinele
sint folositoare fiind-ca lucrind in locul nostru
ele ne vor lasa odata mai mult timp liber ca
O. facem stiinta». $tiinta singura va arunca din
ce in ce mai mult in lume germenii adevd-
rului, bunatatei si infratirei omenesti care vor
10

www.digibuc.ro
 146

da roade Intr'un viitor mai mult sail mai putln

in depärtat.
D. Laisant crede, cd omenirea este de abia
la inceti u-a ixistenteLsale qi cd civilizafiunire
noastre sint pa§ii nesiguri al copilului care
cautá sa-§1 cumpaneascä mersul qi care face
primele asociatil de idel. Ceea-ce §tie omul as-
tä-zi nu e nimic fata cu ceea-ce va §ti el odatä.
Perioada prin care trecem in prezent este o
perioadd de criza, o boalä de cre§tere. Pe ma-
sura ce veacurile se vor scurge, omenirea va
deveni mai bunä, mai luminatd, mai dreaptd,
mai inteleaptä ; nici odatä peVecta, dar tot-
deauna perfectibilä, ea se va supune färd ince-
tare la legea eternä a muncei ; iar munca ilti-
ratá prin intrebuintarea fortelor naturei, va fi
mal mult intelectuald de cit mu§chiulara §i va
inceta sä parà o povard grea qi obositoare.

www.digibuc.ro
 XIX.
Raze le N.
16 Decembrie 1904.

Raze le N, numite ast-fel in onoarea orasului

Nancy unde ail fqst descoperite, sint astäzi
din noil la ordinea zileI si preocupä pe savantil
din lumea Intreagä din tr'un punct de vedere cu
totul neobicinuit. Dupà un an numal de la des-
coperirea lor lumea stiintific5. Incepe a se indoi
din ce In ce mal mult de existenta acestor raze.
Un murmur general de uimire si de scepticism
cautà sä se intindá si in Franta dupà ce a re-
sunat In acest timp in lumea intreagd. Toate
incercArile fäcute de savanti recunoscutI ca sd
punä In evidentä si In afarä de Franta exis-
tenta acestor raze aii rämäs färd succes. Cu-
noscuta «Revue Scientifique» gäseste cá este
de datoria stiintei franceze sä dezlege definitiv
aceastä problemä fard nil si färä pärtinire. Ea
deschide lupta care-I face onoarea in numdrul
de la 29 Octombrie 1901. Dupà ce aratä starea
actualä a chrstiunei aceastä revistä incepe o
anchetä generald si publicd In numerile urmä-
toare rdspunsurile primite de la diferitl savanti

www.digibuc.ro
 148

francezi. Un rezdmat al acestei discutiuni poate

gasi, cred, citi-va cetitori i in tara romaneasca.
*
* *

Descoperirea razelor N. a fost facutä de R.

Blond lot, profesor de Fizicä la Universitatea din
Nancy. Acest savant, gunul din cel mai buni
fiziciani ai timpului de fata», face cea d'iLtii
comunicare precisa la 25 Mai 1903. El arata,
cu aceastä ocazie, ch. razele Röngen stint Inso-
tite in totdeauna de un nod soid de raze care
pot trece prin sticla §i care nu pot trece prin
sare i prin apa. In curind el arata ca ast-fel
de raze iail nWere in toate corpurile incälzite,
in metale incandescente, in sita de la lampa
Auer §i chiar in soare. Aceste raze nu se
vad cu ochiul ; ele ad frisa o proprietate carac-
teristicä cu ajutorul cäreia ad fost descoperite
studiate. Aceastä proprietate este, ea' ori-ce
obiect slab lumint devine mai vizibil cind este
atins de raze N. Ast-fel o flacdrà mica cit
o gämälie de chribit, o scinteie electrica mica,
o hirtie unsä cu o substantä fosforescenta devin
mai luminoase cind sunt puse in calea acestor
raze N. Numärul izvoarelor de raze N a cres-
cut in urmä a§a de repede in cit aü Jamas
foarte putine corpuri care sä nu le trimeatä.
Toate corpurile, de plida, care ad fost supuse
cind-va la o presiune sad ail suferit vre-o difor-
matiune trimet in continua raze N. Ori-ce

www.digibuc.ro
 149

instrument acustic, clopot, sirenä, diapazon,

trimete raze N cind sunä. Aerul lichid, bi-
oxidul de carbon, ozonul, florile, frunzile, nisipul
insolat inträ de asemenea in aceastä categorie.
In Dec. 1903, A. Charpentier, prof. de Fizicd
medicala la Universitatea din Nancy, aratä, a
orl 0 ce act vital e insotit cu o emisiune de
raze N. El afirmä cä a putut sä determine locul
unde se aflä inima plimbind o hirtie fosfores-
centä dealungul peptului i oprind'o unde ea a
inceput sä sträluceascä mai mult. El a putut
stabili de asemenea dacä un om ginde0e sau
nu inteun moment dat dupä cum aceastä hirtie
arzatä in dreptul fruntei se face mai mult saii
mai putin luminoasa. Aceste rezultate, §i altele
multe, ad fost confirmate de Broca, B,allet, E.
Meyer, etc. In total patru-spre-zece observatori
garanteazA prin autoritatea lor existenta razelor
N. Academia de §tiinte din Paris i-a dat lui
Blondlot pentru aceste merite i pentru altele
premiul Lecomte de 50.000 franc'''.
*
* *

Un cimp a§a de bogat in descoperiri trebuia

sd atragd cu sigurantà un numär 0 mai mare
de cercetätori. Aceastä ispitire a avut inteadevar
loc. Sute de fizicani §i savanti de toate felurile
ad inceput a fabrica hirtii fosforescente §i s'aii
apucat indatä de lucru spornic. Sperantele lor
ad fost insä i epede zdrobite ; cu toate silintele

www.digibuc.ro
 150

ei putut gäsi razele N nid in izvoarele

cele mai bogate. Li s'a rdspuns, deocamdatd,
cà n'ad lucrat bine si li s'a dat informatiurif mai
amänuntite ; incercärile repetit din nod,
dar rezultatul n'a fost mai bun. Multi ad fäcut
atunci drumul la Nancy. Academia de stiinte
a trimes i dinsa trei din membrii sál. Unii ad
vdzut ceva ; altil putut vedea ceea-ce chute.'
nid in laboratorul de la Nancy ; cu totii de
alt-fel mai vdzut nimic cind ad reinceput
acasä incercärile lor cu aceste «raze de doud
off invizibile,. De atunci razele N s'ad deochiat.
Cef mai multi savanti fäcut convingerea,
cà toatd descoperirea e o operd fictivd i cd
Blondlot i ceilali opt-spre-zece aü fost victima
unei autosugestiuni. Blondlot a continuat, se
intelege, sä sustie afirmatiunile sale si ultimele
numere din «Comptes rendus, contin experiente
noud care ar trebui sd fie hotäritoare. Profesorul
Wood din Baltimore publicd in «Nature, din
Londra o scrisoare cu acuzatiuni foarte grave
la adresa unui profesor din Franta care a vd-
zut razele N.; acel francez pare a fi însui Blon-
dlot. Savantul american ar fi intrebuintat un
truc ca sa stabileasca buna credintá a numitului
profesor. In loc sä apropie de ochiul acestuia
un cuid de otel, vicleanul Yanke ar fi apropiat
un cuid de lemn care nu trimete raze N. Ex-
perimentatorul, Blondlot ? färä sä stie de
aceastä inlocuire, càdi experienta se fdcea in

www.digibuc.ro
 151

Intuneric, ar fi continuat sä vadà fenomenul asa

cum ar fi trebuit sä se petreacä In cazul cuiului
de otel. Tot asa ar fi observat, acelasi experi-
mentator, refractiunea printr'o prizmd de alu-
miniú toate cä prizma fusese luatä de la
locul el in momentul decisiv.
Aeeastà stare de lucruri a indemnat pe di-
rectorul de la (Revue Scientifique» sà inceapa
ancheta despre care m vorbit. (Stiinta francezä
nu trebue sä ajungd un obiect de ris in ochii
sträinilor. Nu trebue sà ne temem, de asemenea,
nici de faptul cä spirite prea superficiale saü
prea strimte ar dori sä vorbeascä incd odatd
de falimentul stiintel. Stiinta a respuns in de
ajuns la toate probele ca sä nu se mai teamä
de nimic. Va fi din conträ o noud dovadä de
puterea el faptul cä stie sà recunoascA gresala ;
spiritul stiintific se distinge nu numaI prin aceia
cä descoperä adevärul, dar si prin faptul cä dä
de gol minciuna».

www.digibuc.ro
 XX
Viermele de mAtase
11 Ianuarie nos
Era, acum 4547 de ani, intr'o incintätoare zi
de primävarä. Soarele topise inch' de mult za-
pada. Un covor verde cu floricele sclipitoare
acoperea cimpia. Mai toff copacii sträluciati in
plind podoabd de foi inverzite ; numai citiva, ca
stejarul i agudul, dedeati de-abia acuma cele
frunzisoare. Un cer albastru de safir,
presärat cu nourasi albi, inväluia aceasta lume
impodobitä cu verdeatà.
in mijlocul grädinei largi de care este vorba,
nu povestim un bazm, ci o istorie adevdratä,
era un palat de toata frumusetea. Poarta cea
mare, pazitä de strejeri cärunti i crunti, se dete
de-odatä in láturi. Impäratul Hoang-Ti, insotit
de copilita sa i urmat de sfetnici si multi sluj-
basi ai curtei, intra innäuntru. El purta o mantie
cu blanä de pantera si era in nespus de bune
toane. Sfetnicii ii däduserd numai vesti bune
despre ale impärätiei. De aceea cAuta si el sä
mai räsufle plimbindu-se acuma in grädina in-
verzitä. Pe dud mergeati astfel cu totii, pe aleia
de aguif inmuguriti, mica principesd se opri

www.digibuc.ro
 154

de-oda.tä inaintea unei crengute care era mai

inverzitä i privi cu uimire ceva ce gäsise ea
acolo. Impdratul se intoarse dupd dinsa i rd-
mase i el uimit de ceea ce vedea. Erail sute
de vermisori negri care se tirall iute pe creangd
chutind de mincare. Mica principesd se bucurd
mult, cum se bucurd, de altmintrelea, in totdea-
una copiii cind dail de o juarie. Impäratul dete
ordin sä taie crenguta i porunci sä o ducd in
Pa lat. Acolo el o puse inteun vas foarte frumos
asezat in camera printesei.
Louit-Seu urrndrea cu bagare de seamd din ce
in ce mai mare mersul copilasilor ei si le da
in totdeauna de mincare proaspdtd. De la o
vreme ea bagd de seamd cá vermii se albesc
din ce in ce mai mult din negri ce ere'. Une-
ori ea chernd i pe marna sa, irnpArdteasa Fe-
Ling-Shi, sd se bucure i dinsa cum cresc
Intr'una din zile copila vdzu ceva asa
de minunat in cit nu-si mai putu tinu neräb-
darea i dete de odatd buzna in cabinetul de
lucru al tatälui sáü. Acolo, fárà sd-si fi Intors
rnäcar privirea catre ministrul bdtrin, chemat
chiar atunci in audientd, mica principesd se
ruga inteatita de tatal sail in cit acesta o as-
cultd i primi sä meargd cu dinsa la minunea
ce se intimplase. Ce era ? Vre-o citl-va vermi
mai mari se asezaserd pe crengi inteo urzeald
de fire gälbui i sclipitoare i rniscail intr'una
capul incoace i incolo. Impäratul, cu ochiul

www.digibuc.ro
 155

ager, isbuti dupd multä silintä sA vadA cum fi-

rele de atä curgeail din gura vermilor. Acestia
se inväluiaii din ce in ce mai mult cu aceastä
retea care-i ascundea complect la urmd de tot.
Impdratul se indreptä atuncl cAtre sotia sa, carl
isi läsase räzboiul de tesut si venise sä. vadA
minunea aceasta. gAnimalele acestea Is harnice,
zise el, ele urmeazh exemplul dat de tine si 41
tes singure vestminte frumoase».
Din ziva aceea imparatul venea mai des ca
sA vadä vermisorii ; cite odatA de mai multe ori
in zi. Interesul lui pentru aceste fiinte minunate
se fäcea mere' mal mare si el isi bAtea inteuna
capul sA afle ce va esi la urniA. Intr'o zi a aflat
si aceasta. El auzi odatä un fosnet mic esind
dintr'o gogoase de acestea sclipitoare. Chid luA
mai bine seama si privi mai de aproape, bägai
de seamd cA ea incepuse a se descolora si a
se umezi la un capät. El observA de asemenea,
cA acest capAt era irnpins din lAuntru in afard
si cA firisoarele se rupeati unul cite unul. In
cele din urmd iesi un fluturas. ImpAratul, impA-
räteasa si principesa rArnaserä uimiti de-o cam-
data. Ei cunosteail de altfel fiuturasl de acestia
albi ; vdzuserA adesea cAtre amurg de seard
roiuri de acestia zburind in grAdinä pe Hugh'
ague. Dupa scurtA vreme, camera printesei se
umplu de un mill intreg de fluturasi, spre ne-
cazul slugilor din cagA care nu-i putea suferi.
Dar Louit-Seu era copilä si pe Hugh* aceasta

www.digibuc.ro
 156

era §i. principesä. Ea ingriji i mai departe de

ace§ti favoriti, dupd cum ingrijise mai inainte
vermii mal putini pldcutl. 0 bucatd de vreme
ea a fost foarte supdratd de oare-ce fluturif nu
voiail sd mänince. Intr'o build dimineatá copila
cea de§teaptd mal fdcu o descoperire. Ea ob-
servä, cd pe crengile de agud se fdcurd ni§te
brobonele la fel cu acelea de pe ramura din
grAdind. Pdrintil inteleserä Indatd aceastd in-
timplare. Aceasta era metamorfoza fluturilor §i
ei ajunserd acum din not"' la oudle de la care
plecaserd.
Din vremea aceea Hoang-Ti era din Ce :in ce
mai cufundat in ginduri. Pentru rapoartele sfet-
nicilor de la curte nu mai avea aproape nici
un interes. «Inchipuiti-vä, excelentä, se adresd
inteo zi marele maistru de ceremonie ministrului
de rdsboitl, inchipuiti-vä, cd majestatea sa n'a
vroit sd asculte nicl un cuvint rndcar din ra-
portul meil in care II fAceam cunoscut nouile
mdsuri luate de mine pentru stirpirea omizilor
din grädina impdrdteascä. Cel putin o sutä cincl-
zed de oameni ar fi avut de lucru dacd impä-
ratul primea propunerile mele §.1 dacd ar fi in-
cuviintat infiintarea posturilor de stirpitori de
ol-nizi. Md gindisem chiar la o uniformd foarte
frumoasä pentru ace§ti functionari atit de folosi-
tori».
«Da, da, rdspunse ministrul de räsboiii, al
dreptate, iubite amice, impäratul nu mai are

www.digibuc.ro
 157

vioiciunea de maI Inainte. Pe cind dedeam eri

raportul meil, Impáratul s'a jucat tot timpul cu
un ghemusor de al principeseI si pInd sä isprd-
vesc eii raportul el desfäcuse ghemul numaI In
fire si firisoare». Cei doI bätrIni dadurd atuncI
din capetele lor inälbite si se despärtirl Mi-
rarea lor cu privire la purtarea ImparatuluI se fácu
si mal mare cind, In primdvara viitoare, impäratul
porunci sä se adune toti vermiI si sd fie cres-
cuff cu mare ingrijire In Wile de primire ale
palatuluI. Impäräteasa si principesa supraveghiail
iar impäratul inspecta singur aceastä crescdtorie
de &dad'.
Toamna, dupa ce toate gogosile furä toarse,
irnpäratul se ivi cu o masind pentru depdnatul
firelor, iar Impäräteasa se asezd la räsboiul de
tesut ; de data aceasta nu mal erail ghimurile
de rink ci de fire de ale gindacilor. Impäratul
ndscoci astfel industria mätäsel. Nu mult dupä
aceea gäsi el si mestesugul sá boiasca mätasa
ell fel de fel de väpsele scoase din burueni.
Cea d'intiiii pinza tesutd de Impäräteasa a Im-
podobit in alb de fecioard pe desteapta copilitä.
Ea mai gäti pe urmd si pentru bärbatul eI o
hainä vdpsità In albastru culoarea cerului
si In galben culoarea parnintului, in amin-
tirea dulceI zi de primdvarä In care impäratul
gäsise pe pamint fericirea poporului säil.
i, mat* inainte ca moartea sä fi pus capät
domniel glorioase a Impäratului Hoang-Ti mil

www.digibuc.ro
 158

de Mini harnice se Indeletniceaii in intinsa lui

impärätie cu mestesugul cel non.
Dup. ce impAratul fu chemat la pärintii sat,
si Irnparateasa ii urma, tot poporul se ridicä
ca un singur orn i Vroi sd-I Ina lte un monu-
ment cum n'a mal avut vre-un alt orn pe lume.
Atund se ivi un pustnic nespus de bätrin, care
tráia din timpuri stravechi in munti si care stà-
pinea toatä intelepciunea omeneascd. «Voi vreti,
asa gräi el cAtre popor, sä ridicati un monu-
ment de metal, drept recunostintä, omului care
a fost cel mai modest. Faceti-o. Mai frumos
este insä sä-i ridicati un monument In mintea
intregului nostru neam. lnvatati pe copiii vostri,
cind privesc seara la cerul instelat, sä lege de
steaua cea mal strälucitoare amintirea mareluf
nostru impärat, iar de steaua care nu strälu-
ceste de loc mai putin amintirea sotiel lui. Tre-
cep' mostenire aceastä deprindere de la copii
la copiii copiilor vostri pind In timpurile cele
mai depärtate». Asa s'a imtimplat. Mil* de ant
scurs de atunci. Noi nu mai stim unde sail
dacä mäcar s'a inältat vre-un monument impä-
ratului intelept. Astäzi Insä, de cite ori se lasä
noaptea peste irnpärätia cereascA si cind incepe
a se aprinde stea dupä stea pe bolta intunecatä,
copiii ies in usa casei, îi indreapta capetele
lor micute catre cer i cautà cu ochii lor cei
mici i lungdreti ceva printre stele chid ad
gäsit steaua stiutä, ei striga bucurosl Tsan-Fang,

www.digibuc.ro
 159

cAsuta de mAtase. i atunci se gindesc cu totif

la bunul lint:JAI-at Hoang-Ti, care a Inteles acum
cinci mil de anI aproape o artA pe care chiar
astAzi multl EuropenI nu vor si nu pot sä o
inteleagd, adicA arta de a pindi natura la cele
ce ea face si de a intrebuinta cele aflate Intru
pbmenirea ta si a lor täl.
(Traducere dupá prof. dr. Otto N. Witt, Prometheus,
No. 425).

www.digibuc.ro
 XXI.
Apologia chimiel 0 a oinului de Oil*
dupa Sir HUMPHRY DAVY

Este, de sigur, o nespusä pläcere sä tii in ce

mod pämintul se imbracä cu viata i verdeatd,
sa afli in ce fel se formeaza norit, negurile si
ploaie, sá gäsesti care sunt cauzele tuturor schim-
bärilor care' se petrec in sistemul lumei noastre
sa dal* de legile care pästreazä rinduialä in
mijlocul unel presupuse neorindueli. Este sublim
sä cercetezi cauzele vijeliilor, sä zmulgi fulgerul
infläcärat din nourul furtunos si sá fact elec-
tricitatea roaba experientelor tale, sä product,
pentru a spune astfel, un microcosm in labora-
torul tag, sà mäsort si sA cintärestI atomii n e-
vdzuff care alcdtuesc universul si care se misca."
dupa legile poruncite de Inteligenta cea mai
inaltä.
Adeváratul filosof chimist vede binele in tot
ce se petrece in lumea din afarä. In vremea ce
el cautä sä priceapà faptele unet puterf nemär-
ginite sufletul säil se dezbracd de ort ce sldbi-
ciune. El priveste omul ca un atom pierdut intre
atomi, stäpinind spatiul i timpul si dovedind,
11

www.digibuc.ro
 162

prin mintea IA cà este insufletit de scinteia

dumnezeirei.
Studiile stiintifice, in general, si experientele
chimice, in particular, Ina lta inteligenta, nu amor-
tese, dupd cum se crede, imaginatia si nu slä-
besc sentimentul binelui si frumosului. Lucrärile
de acest fel dail spiritului deprinderea exactitu-
dinei silindu-1 sd se ocupe cu fapte si sä gä-
seascd analogii. Studiul Chimiel atitä setea, in
veci nepotolitä, de stiintd, de oare ce fie-care
descoperire deschide un cimp noil de cercetäri,
intocmai dupa cum cu cit cercul de lumina se
face mai mare cu atit si umbra care II incon-
¡card se märeste din ce in ce. Pentru a intelege
si desfäsura aceastä stiintä se cer aceleasi ca-
litati intelectuale ca pentru ori care stiintä. Ima-
ginatia trebue sa fie vioae pentru ,a cduta ase-
mänäri intre fapteld descoperite. Memoria trebue
sa fie bunä si gata de a reaminti mal mult ve-
derile generale de 61 amänuntele particulare ale
gindirel. Mintea nu trebue sä fie o enciclopedie
off un sac de cunostinte, ci mai mult un dic-
tionar critie in care sä se gäseascä informatiurn
generale. Anuntind vre-o descoperire fie ell de
mare adeväratul invätat dd deslusiri cu modestie
si nu se asamänd cu sarlatanul care aruncä la
cer focurl de artificii si care bate toba mare in
lumea intreagd. Omul de stiintd modest si harnic
nu este orbit de desartaciuni ; el are inaintea lui
pdrerea viitoruliff si nu pe aceia a timpului de

www.digibuc.ro
 163

fatd ; el cautd renume in paginele sublime ale

istoriei de mine i nu in laudele eftine ale jur-
nalelor de astdzi. Omul de §tiintä demn de acest
nume are sufletul indreptat cdtrá Intelepciunea
inflnita care-I ingddue§te sd se bucure de minu-
nile naturei. Ajungind mal invdtat el se face mai
bun §i se inalta pe scara existentei morale
telectuale. Stiinta lul din ce in ce mai mare 11
duce cdtrd o credintd mai curatd §i pe mdsurd
ce devine mai transparent välul prin care el cu-
noa§te ratiunea lucrurilor pe aceiasi mäsurd
mintea lui pricepe mai bine principiul luminos
§i sublim al universulul.

Sir Humphry Davy

dupa CAMILLE FLAMMARION

Näscut in 1778, in Penzance, un ordsel din

Cornuail in Anglia. Davy si-a petrecut primii ani
al tineretii ca ucenic de farmacie .Cu tubuff de
sticld, cu lulele vechi, cu aparate foarte simple
a fäcut el primele experiente de Chimie §i a
inaugurat seria de cercetäri care aveaa sa-1 ducd
la rezultate strálucite qi sd-i inscrie gloria pe
fruntea Panteonului secolului nostru.
Cea dintdi descoperire mare a lui a fost izo-
larea potasiului in 1807, descompunind prin
electricitate hidratul -de potasia. Dupa potasiti a
descoperit sodiul §i dupd soditl, rind pe rind,

www.digibuc.ro
 164

bariil, strontiii, calciii, magneziu. El a arätat

de asemenea, ca clorul, descoperit de Scheele,
nu este un corp compus, dupa cum credea
acesta. Tot Davy a descoperit i iodul in ce-
nua de varec pe care i-a arätat-o, din intim-
plare, Curtois la Paris in 1813. Lampa de si-
gurantä a lui Davy, care a scapat Viata la mii
de minierl, este cunoscutä de lumea intreaga.
In 1812 o explozie puternica omori, in mina
Felling, peste o suta de lucratofi strivindu-i in
mod cumplit. Atunci a fost rugat Davy sä des:
lege promblema foarte grea «de a impedica un
gaz inflamabil sä se aprinda in atingere cu focul».
Savantul indeminatic a construit, dupa nume-
roase cercetari, lampa de sigurantä sprijinindu-se
pe faptul, «Ca flacara nu trece prin ochiurile dese
ale unei pinze de metal,. Sfatuit sä breveteze
aceastä inventie care i-ar fi adus 250.000 franci
venit, Davy a refuzat spunind : singura mea
dorintä este de a sluji omenirea §i resplata cea
mai frumoasä va fi pentru mine sa fi facut bine
semenilor mei». Cuvier a rezumat in urmatoarele
cuvinte serviciile pe care D'avy le-a adus terei
sale : «i se comanda o descoperire cum se co-
manda altora n4te marfurI oare care».
Davy a ajuns profesor la Institutul regal din
Londra la 1801, adica la 23 ani, membru al So-
cietatei regale la 1803 §i pre§edinte al acestei
academii §tiintitice celebre in lumea intreaga la

www.digibuc.ro
 165

1820. In 1812 a fost fäcut nobil (sir) si in 1817

a fost ales membru al Institutului de Franta.
Spirit inventator, minte chibzultd si adincd,
sentimente alese si pottice, ndzuinti Mahe, ca-
litAti- care se intilnesc arare ori impreund, se gd-
seail in bunä intelegere in acest suflet superior.
Davy ar fi ajuns mare in ori ce directie ar fi
muncit. Ca si Kepler el a fost invdtat, filosof si
poet in acelas tirnp. Apologia Chimiel este luatd
din cartea lui nurnitä ,Cele din urmä zile ale
unui filosof». Aceastä care a fost scrisä la 1828,
cind Davy avea 50 anl si cind el era in Anglia
ceia ce era Humbold In Germania si ceia ce
fusese, cu cinci ani mai Inainte, Laplace in
Franta, adicä seful miscärei stiintifice.
El a murit la 30 Mai 1829, In Geneva, in
timpul unei cdlätoril de pldcere pentru intre-
marea sänätätei. Sufletul säii a rupt cele din urmd
si slabe legdturi care-I tineail de pdmint, si s'a
indltat la viata cereascä, pe la unu dimineata,
in tácerea adincà a unel nopti instelate. Corpul
muritor al invdtatului ginditor a rdmäs acolo
unde s'a stins. CdlAtorul, care calcd in täcere
iarba cimitirului din acel oras, poate sd vadd,
alaturea de mormintul naturalistului Pictet, si nu
departe de acela al reformatorului Calvin, un
monument inalt de marmurä vrednic de renu-
mele lul Sir Humphry Davy.

www.digibuc.ro
 XXII.
Circulatia materiel In lume
(dupa CAMILLE FLAMMARION)

...S'ar párea de o camdatd, cd toate fiintele

trdesc resldtite. Bradul care incununeazd cres-
tetele muntilor n'ar avea nid o legdturd cu
iepurile care o iea la goand prin ogoarele dm-
piei. Trandafirul din grädinele noastre nu cu-
noaste, de sigur, pe leul din pustiuri. Vulturul
si condurul din podisurile Asiel centrale n'aii
onstat nid odatd din fructele livezilor noastre.
t.,
Griul si viia nu se ocupd de pestii din apd. Nu
se pare, in fine, cä existä vre-o legAturd intre
viata omului si aceia a ierburilor.
Si totusi... viata acestor fiinte care locuesc
pdmintul oameni, animale, plante este in
realitate o singurä viatä. Aceastd viatá univer-
sald este un schimb vecinic de materie. Toate
aceste fiinte sint alatuite din aceleasi molecule
care trec fdrä incetare de la o vietate la alta.
Din cauza acestui schimb nici o fiinta nu e
stapinä cu adevärat asupra propriului säil corp.
Prin respiratie si prin brand noi ingbitim o
anumitä cantitate de alimente. Prin digestie,

www.digibuc.ro
 168

secretiuni si excretiuni nol perdem cam aceiasi

cantitate. Corpul nostru se reinoeste astfel si
dupd citva timp nu mai avem in noi nici un
gram din materia care o aveam mai inainte.
Prin acest schimb se intretine viata. Aceased
primenire are loc si In fiecare animal si in fiecare
planed. Milioanele si miliardle de fiinte care
trdesc pe suprafata pdmintului isi schimbd prin
urmare necontenit organizmele. Atomul de oxi-
gen pe care il respir acum a fost expirat eri
de vre-un arbore oare-care. Atomul de cai bon
care arde in aceastd clipd in pidmInul meil a
mai ars poate si in luminarea cu care fdcea
Newton experientele de opticd. Si poate, cd
fosforul care alcdtuia fibrele cele mai scumpe
din creerul lui Archimede zace acum in scoica
unel stridii sail in animalele microscopice care
populeazd marea fosforescentA. Nimic din corpul
nostru nu este al nostru. Numai sufletul care
gindeste in noi este neschimbAtor. Substantele
care alcAtuesc creerul, nervii, muschii, oasele,
carnea si membrele noastre vin si se duc de la
unul la altul. Fdrd metaford se poate spune,
cd plantele sint rddAcinele noastre. Noi scoatem
prin ele azotul din carnea si fosforul din oasele
noastre. Oxigenul pe care ni-1 dd respiratia lor
ne intretine fortele, iar bioxidul nostru de car-
bon impodobeste cu verdeatd colinele si vane.

www.digibuc.ro
 169

Atomi §i molecule
(dupa CAMILLE FLAMMARION'

Pentru a explica combinatiunile chimice §i

schimbärile fizice invätatil admit, dupd cum se
stie, cd materia e alcatuitä din pärticele foarte
midi, atomi si molecule. Aceste pärticele nu se
ating intre ele nicl chiar in corpurile cele mai
grele. Din cauza micimei lor depärtärile dintre
aceste pärticele sint relativ tot asa de maxi ca
si acelea dintre corpurile ceresti. Intocmai ca
si acestea din urmà atomi si moleculele nu stail
locului inläuntrul unui corp. Dupä cum corpu-
rile ceresti se miscti unele imprejurul altora tot
asa si atomil si moleculele oscileazd dupd niste
legi cirmuite de coeziune si afinitate. Intre
lumea stelelor si lumea atomilor nu este la drept
vorbind vre-o deosebire esentiald. Mdriti cu
gindul o moleculd si presupuneti cd ati fäcut-o
atit de mare cit si sistemul planetar ; yeti avea
astfel un univers noti cu forte si miscdri. Pre-
supuneti, din conträ, cä sistemul planetar sd
desumflä, pentru a zice asa, cä distantele se
scurteazd, Ca' toate corpurile care-I compun se
micsureazd din ce in ce si opriti-vk in urink la
intinderea unui agregat chimic ; veti ajunge
astfel la un microcosm, la atomf si molecule.
ldeile de mare si de mic slut asa dar cu totul
relative. Natura nu cunoaste acest mod de Ind-
surare.-

www.digibuc.ro
 170

Sub inriurirea puterilor din afard atomil

moleculele se string sag se departeazd
schimbä miscärile, intocmal dupa cum in uni-
vers lumile ceresti ii gräbesc mersul la peri-
heliul orbitelor i il incetineazd In apropierea
afeliului. Molecule le unui corp sonor, de 1],ilda,
se zbat in cadentä orl de cite ori acesta este
silit sá vibreze.
Atomii i moleculele Sint pärticele nespus de
Numdrul atomilor coprinsi, de exemplu,
inteo gämälie de chibrit se urcd la cifra de
necrezut de opt sextilioane (opt urmat de doud-
zeci si una de nule). Pentru a numära aceastd
puzderie de atomi, luind in fiecare secundä cite
un miliard, de-abia ar ajunge cloud sute cinci
zeci de mil de ani.
Putem sd ne däm samä de rnicimea atomilor
si din exemplele urmätoare Un centimetru cub
de tripoli contine zece mil de milioane de
ghiocei fosile. in clasa infuzoriilor microscopul
ne ajutd sä deosebim vibrioni a cdror diametru
nu trece peste o miime de milimetru. Aceste
fiinte se miscd in apà nespus de iute ; ele
prin urmare, aparate de mis.care cu muschl
cu nervi. Trebuind sä se hräneascä ele umblá
dupä prada, se luptd si se aruncd In prápastia
unei picdturi de apa cu o iutealà relativ mai
mare ca aceia a unul cal in galop. Dacä aceste
fiinte sint asa de micl, cit de mid: trebue sä fie
organele lor i cit de mid moleculele de albu-

www.digibuc.ro
 171

mina i gelatind din aceste organe ? Cit de mici,

in fine, trebue sd fie atomil acestor molecule
mintea noastrd de-abia poate pricepe.
Acqti atomi sint neschimbätori. Ei intrà i
esä din corpuri pästrindui natura lor. Atomul
de fer, de pildd, nu se schimbd, fie ca.' purtat
de meteorit strebate universul, fie cd resund pe
drumul de fer in rotile vagonultif, fie CO zvic-
nwe in globulele de singe sub timplele poe-
tului. Forma corpurilor singurd este peritoare,
materia este nemuritoare. Molecula de bioxid
de carbon ce esd din peptul apdsat al celui
ce-vi dd sufletul intins pe patul mortei va lua
loc mine in floarea din grädind, in iarba din
cimpie ori arborele pädurei. Molecula de oxigen
care esd din ultimele ramure ale bdtrinulni
stejar se va intrupa pe urmd in capul blond al
copiluluT din leagdri. cNimic nu se perde, nimic
nu se creiazd».

George Stephenson
(dupa LOUIS FIGUIER)

George Stephenson s'a ndscut in 1781 in

satul Wigan, iinga Newcastle-pe-Tyne, in mij-
locul minelor de carbunl care sint foarte nu-
meroase in acest tinut al Angliei. El fácea parte
dintr'o familie sAracd de lucrätori, care mun-
ceail din grea in fundul minelor din Newcastle.

www.digibuc.ro
 172

Aproape päräsit de párinti, din pricina sáráciel,

incä de copil el se acu pastor. In noptile se-
nine ciobdnasul nostru privea cu nesat corpurile
cerestI. Regularitatea minunatä a miscárei lor
trezea in sufletul lui tinär názuinti atre stiinte
si aprindea inteinsul un dor färd de margini
de a cunoaste lumea si puterile care o cirmuesc.
La patrusprezece ani George Stephenson schimbd
meseria de cioban pe mestesugul -mai cumplit
de fochist la masina cu vapori. In vreme ce
arunca cu lopata cdrbunii sub cäldare el cduta
sd priceapä singur mecanismul complicat al
acestuI motor atit de puternic. Ajungind sä-1
inteleagd ceru si cäpdtd ingaduirea de la sefii
sal sä curete el insusi aceastä masind, adicd sd
desfacä si sä lege din noil toate rotile si in-
cheeturile el. Prin partea loculuI se rdspindi
indatd vestea de indeminarea cu care fdcea el
aceste curätiri, si toate fabricele invecinate II
dadeafi mereil de lucru. Färd sd fi avut invä-
tdturd de acasä el izbuti numai prin inteligenta
1.1ii sa atragä atentia stápinilor sal si reusi sä
se inalte numal prin merite in posturi din ce
in ce mai 'Mahe. Lovindu-se in cariera lui de
mil de neajunsuri George Stephenson a inteles
cit de folositoare e invätätura. Pentru a feri pe
fiul sdil Robert de piedicile care i-ail stat adesea
lui in cale George Stephenson lucra noptl in-
tregI, reparind ceasornice , pentru a pläti lec-
tiunile ce i le da fiului sda. Adesea, in zori de

www.digibuc.ro
 173

ziuä, cind se intorceati la fabricä, lucratorii

zäreati Ina lumina in cAsuta celor doi Ste-
phensoni. Aceste lectii aü dat mal tärziù roade
bune. Robert a luat in urmà parte insemnatä
la lucrärile tatälui säfi. George Stephenson
aducea in aceastä toväräsie tributul lungei lui
experiente, iar Robert cunostintele lui intinse
de teoretician. George Stephenson a construit
prima sa locomotivä, premiata la concursul de
la Liverpool, cu ajutorul fiului säil Rohert.
George Stephenson a construit cel dintäl
drum de fer si a ajuns la cele mai inalte po-
zitiuni in Anglia, iar Robert a ajuns cel mai
mare constructor de locomotive si a fäcut dru-
muri de fer in Europa, Asia si Africa. in mij-
locul onorurilor de tot felul, Robert se läuda
Mai mult cu faptul ca era fiul lui George
Stephenson.
Tinerilor care va incepeti cariera lipsiti de
mijloace, dar insufletitl de dorul yid de a in-
'väta si a va desävirsi cunostintele, vol care fa-
ceti jertfe cumpärind aceastä carte, in care
nädäjduiti sa gäsiff invätaturi alese, in zilele
voastre de mihnire si de neliniste, chemati in
ajutor, pentru a vä innälta sufletul doborit,
amintirea sdraculul minier care a ajuns omul
cel mai insemnat din Anglia si, ceea-ce este
mal mult, un bine-fäcätor al omeniril. invätati
din istoria vietei lui la ce poate duce in so-

www.digibuc.ro
 174

cietatea modernd silinta la Invãtäturà si munca

necurmatd. Aveti, inteun cuvint, innaintea ochi-
lor vostri drept pildà, drept cälduzd si drept
sperantä pe micul 'Astor, pe saracul lucrätor
fochist din Newcastle-pe-Tyne.

www.digibuc.ro
 TABLA DE MATERII
Pag
Polonio, Radiu, Actiniu 1
Ipotezele Moderne asupra Materiel il
Expozitia stiintifica Romina 19
Chimia la expozitia stiintifica romina 27
Energia intra-atomica '37
Fizica si Chimia in scolile din Anglia. 47
A erul lichid 59
Fabricarea aerului lichid 67
Aluminotermia 73
Descoperirile stiintifice in secolul al XIX-lea
legatura lor cu evolutia comertului din lume. . 81
Intrebuintarile industriale ale alcoolului. . . 91
0 criza in stiinta 101
Fizica si Chimia in Scoalele Secundare din Franta It 7
0 conferinta despre radiu 113
Urania 119
Chimia la ceI vechl 127
Statiunea Agronomica la Expozitiunea Societatei
Agrare 133
Rolul social al stiintel 141
Raze le N. 147
Viermele 'de matase
Apologia chimiei si a omului de stiinta dupa Sir
Humphry Davy 161
Circulatia materiel in lume. Atoml. Molecule.George
Stephenson 167

www.digibuc.ro
EP;euf'_.-20

www.digibuc.ro