L I. V.

II

13 0
ACADEMIA ROMANA
497 I'm iq
MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE
S E R I A III. TOMUL XIX. M E M . 2.

STIRI NOI DESPRE SFARSITUL

SECOLULUI AL XVI-LEA
ROMANESC
DE

NICOLAE IORGA
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

r.

ll
LiOTE-d1,4
.1
(\eo,
Atli/DIM
kk'
`\--:,!1.(fitiPIPOLARt 1°."

MONITORUL OFICIAL DEPOZITUL GENERAL

CAR TEA ROMANEASCA
SI IMPRIMERI1LE STATULUI
r, IMPRIMERIA NATIONALA B-DUL ACADEMIEI 3-5
BUCURESTI
'937 [1,

www.dacoromanica.ro
 MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE
SERIA III Lei
TOMUL I, (1922-23): 100.
TOMUL II, (1923-24): 130.
TOMUL III, (1924-26): 840.
TOMUL IV, (1924): 160.
TOMUL V, (1925-26): 160.
TOMUL VI, (1926-27): 300.-
TOMUL VII, (to271: 300.
TOMUL VIII, (1927-28): 320.-
TOMUL IX, (1928-29): 200. -
TOMUL X, (1929): 400.
TOMUL XI, (193o): 340--
TOMUL XII, (1931-32): 3oo.
TOMUL XIII, (1932): 300.
N. IORGA. Un cugetator politic moldovean dela jumatatea secolului al
XIX-lea: $tefan Scar lat Dascalescu
N. IORGA. Doamna Elina a Tarii-Romanwi ca patroana literary . .
45.
10.
I. I. NISTOR. Bisericile §i §coala greco-romans din Viena
N. IORGA. Ceva din legaturile domniilor romane§ti cu Ierusalimul .
45.
20.
N. IORGA. Doua scrisori ale lui Atanase Anghel
N. IORGA. Domnitorii romani Vasile Lupu, Serban Cantacuzino §i Const.
10.
Brancoveanu in legatura cu Patriarhii Alexandriei
N. IORGA. Radu Cantacuzino
5.
to.
N. IORGA. Donatiile romanesti pentru Megaspileon ci Vlah-Sarai .
N. IORGA. B. P. Hasdeu ca istoric
5.
5.
N. IORGA. In jurul pomenirii lui Alexandru cel Bun 1o.
I. I. NISTOR. Contributii la relatiunile dintre Moldova §i Ucraina 3o.
ION I. NISTOR. Din corespondents lui Todleben dela Plevna . . 40.
ALEX. LAPEDATU. Campania polona in Moldova la 1686 25.
N. IORGA. Un pedagog a moldovean s pe la 1800
N. IORGA. Cateva observatii asupra celui mai vechiu tezaur cultural ro-
5.
mftnesc
N. IORGA. Legaturile romanesti cu Muntele Sinai . . .
5.
5.
I. LUPA$. Inceputul domniei lui Matei Basarab si relatiunile lui cu Tran-
silvania
I. C. FILITTI. Oameni dependenti §i cultivatori liberi in Principatele
15.
Romane in sec. XVXVII 15.
TOMUL XIV, (1933): 300.

dupe razboiul de independents . .. .. ...... .

N. IORGA. Opinia publics germana §i Romania lui Carol I, inainte gi
. . . . .
G-ral R. ROSETTI. Faptuirea razboiului dela moartea lui Stefan cel Mare
20.-
la acea a lui Matei Basarab. V. Strategia 70.
N. IORGA. Din vieata socials a Brailei subt Turci . . . . . . to.
Vladimirescu . ...... . . ...... .
N. IORGA. Un observator englez asupra Romanilor din epoca lui Tudor
. . . . .
N. IORGA. Un om de severs munca ci apriga autoritate: D. A. Sturdza
. . . . .
5
20.-

www.dacoromanica.ro
13a-
RIBUOTE.2.;
it

RialetE Mai
Cola f10
Ia t GO-
ICU Tee
AC A Df 2 LI I
4
:----.14?w4'il
1H''-51

*TIRI NOI DESPRE SFARSITUL ..

SECOLULUI AL XVI-lea ROMANESC
. -
. . DE

NICOLAE IORGA
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

S'edinta dela 23 Octomvrie 1936

I
DANIILE ROMANESTI LA MANASTIREA MAICII
DOMNULUI DIN PATMOS BSI GENEALOGIA LUI
PETRU-VODA SCHIOPUL
Nu se poate lauda in deajuns cercetarea pe care o face in
toate partile Rasaritului cineva care nu e un istoric, ci, scriitor
insarcinat cu functiuni consulare, arata un asa de mare interes . ,
pentru un trecut romanesc de care inaintasii sai romani din - .

Macedonia s'au impartasit prea putin. D. Marcu Beza ni-a

- adus si acum doua saptamani unele stiri de folos din partile
unde a strabatut, luand pretutindeni, pe sama sa, excelente
fotografii, si ni-a presintat, promitandu-ni si posesiunea ei,
asa de frumoasa pecete de argint pe care se vad chipul lui
lVlihnea menit turcirii si al acelei Doamne regente Ecaterina a
carii figura s'a desemnat tot mai clay, ca buns si stradalnica sta.-
panitoare si ca ocrotitoare de sfintele lacasuri, in deceniile din
urma : o importanta opera a mesterilor nostri giuvaergii.
Dintr'una din aceste calatorii, d. Beza a mai adus si patru
fotografii de documente din insula scrierii Apocalipsului, cu asa
de venerata manastire a Sfantului Joan, Patmos, si a avut
bunatatea sa mi le incredinteze spre publicare.
r A. R. Memo,. Sectiunii Istorice. Serra III. Torn. XIX. Mem. 2.

www.dacoromanica.ro
2 NICOLAE IORGA 34

Primul act e de cea mai mare importanta. Prin el, la 30

August 7092, deci 1584, cu binecuvantarea sefilor Bisericii
moldovenesti, mitropolitul Teofan, Agafton, episcopul de Ro-
man si Gheorghie de Radauti, si cu marturia fiilor, Stefan
si Vlad, a boierilor : Bucium Vornic de Tara-de-Jos, Ie-
remia Movila, de Tara-de-Sus, Gheorghe si Cocorea, par-
calabi de Hotin, Gavril si Vasile, de Neamt, David si Bejan, de
Roman, Andrei, Portar al Sucevei, Bartolomeiu Bruti (Brut),
vestitul Postelnic de origine albano-venetiana, Barladeanul
Spatar, Iani, amestecat in atatea lucruri, pana si la inaltarea
rudei sale, Mihai Viteazul, ca Vistier, un Ceasnic al carui nume
s'a sters, un Sava ca Stolnic, un Stan in rost de Comis, se face
danie manastirii memorabile a Evanghelistului.
Priceputul pisar Crastea Mihailescul si-a dat cele mai mari
silinti pentru a redacta inteo slavona ornata, cu termini rani,
un document dupa toate regulele artei.
El se infatiseaza, si cu o scrisoare deosebit de aleasa, astfel:
[E] HArk CaT11,A H G Hilt% H CKATOr0 ASKA, CE 13 pA6 KAAAKIKIII imofro
IVC1rCA XplICTA H HOKAOHHK CKAT*11 EAHHOCAULIWkH H >KHKOTKOIALLIEH H
FIEN13,1,-kAHMAII TOMO EH >KE 114MAAWLECIA H CAS}KA H NIKO-FAA A,t;r0N1
!VOHSl flOAKOCAAKHIH rocnoAH111% IW ILET(rh KOEROAA, AAHAOCTI10 Ron*
rocnoAnfrn WhCEH MOAAOKAAKYHCKOH 3EXIAFI RAArOCAOKEll whew nirksnariii
Born MICE KEC Chl 6AAr0[11]CTIIHHH 11>KE H36pAKIH AAA H3 HAKA AIATEOE
MOM H MOOKA AIRt 11,,AKTKONI H KOEKOACTKOAI 3EA1Hk1 H 3A 11(1-klt-hCKC+A-11416
60I'AT'ItCTKA CROIX AHIAOCTH HONCHO 860 6AAPOAARITE fiord noAosaiT, raKo
WT141%3E HAM AKEPH AM /10CW' CKOEX H CK-kT 13A3SAM H 611,4;kr H 1103 flair
MKO HOOCH CAAKA CTOHT HA SEWN 1lEflp*AOKHA H C-hAlp-hT41 FIEFIMIACTFIA,
HX. MKO 111,K-kT OIrK-kAAET H MKO Cliff AMMO rrkAET H pa3M18111AFTC/A
K-hrkK LIAM*Wh.
Tint. RAArOKOAEHIFAI GDT11,4 H C'h 110C11-kIIIEHTEM 011114 H C'h r\-kVICTKOA1
01/ATOP0 ASKA EAAr011p0H3KOAHK rOCI10ACTKO A111 H OlfCcrhAHEM KEA1111,MAi
flACHAMIKCJA IchCEAN WHOM A8inex H IchrkA1 CrhAll,ENI H KrkKON. Kirk-
novel& H K'hadY. AUICAIX. H IchCEA HAHN.% ,1,061I0A KCMG% H WT flora
nostotigia H ASOAEHIEM FIALIHCTIZ, KAAA1141111A HAMA, 11 Rorop0A1-114,ii H
110HCHGA-kKli (11411.1.1i, Illp*CTATEAH1111,A, MHOS H Rita rOCAOKIHIEM 111AWC1341-
114EHVIKIK H K'hCWCKANHIEFIIIHK TpEK WT11,6)C H CHAT.. A1CAAAKCKKIX" KV'p
Oftvihati, muTponomiT Gto-husanix H IWO flI tAQH, EIHICK011 POAIAHCKKIX H

www.dacoromanica.ro
35 STIR/ NOI DESPRE SFARSITUL SECOLULUI AL XVI-LEA ROMANESC 3

KVp rEWPVTE, f MIMI! PAAOKCKHK, HONK NOKAK APEUrkHELI HAI NpAKOCAAKHHM

11,4PTE11 H POCHOMPTE HIKE Wit IIPAKOCAAKTE HPOCTIJK OCAAOKATH CTO.
HAM 11K H SEA1111t1N1 11,i1PCTKOA1 H POCEIOACTKOM H MEECH FIX Sitar% 131%CflPTATTF1

110A$11HTH.
GEPO (MAT A1tIAIITEA1 KH 11111idli flPIAAAAPOCTH Ich3P11110KAK FOCHOACTKA MIN
11t13KATHCA1 Nolan KTHTOP $ PRATO MON ACTLIP raaro% MId AIECTO 11ATA10,
HAENCE ECT VAN\ CRATON/ H 11110EKKAAHAr0 ivArrEAHCTIH iWt1F1i1 BOVOCAOKA
H Amor H C'KTKO1HK OM-MIN OROPOK CK1AT*11 A1ONACTH pH HET THC*4
ACnpN WT roA Ao roA H pl1KOA*11.1HAI 6PATTI3A1 CEIEHS$ THC*11 ACHPH WT
coroAmmaro MN cT-kmarlia. 'Miyake $60 WTH,H CK /ATM MOMIM 1111 C/A Mt
H MENEM 160NCTEM H CUATOPO lEVAPTIAHCTA IWANHA liOPOCAOLGA AA 111111WHTE
HA VOCHOACTKA MW K h CKATTH HOA1*HEK 11V HETPIt H POCHONG,A,11 roc-
noAcTita mid illAPT/A H 911AE4IIHK qmAti rocnoAcTita MIA GTE4SAHA H
E.AAM KOEKOAOKE H CcrliA0111,1 PAPA rOCHOACTKA A1H rOCHONCAH &VIA H
CK iAT01101-111K HI 11K POAHTEATH VOCHOACTKA MN Hpqa KOEKOM H MATH roc-
H OACTKA MIA 11,ECHHHA H ENVIE POCHOACTIL1 MN 11111X11* KOEKOAA H RAIIAA
KOEKOM H 111HAOILIE KOEKOAA H a1l-414A KOEKOM H CECTPIt FOC 110,..1,CT114 MN
P OCEIONCAH Map 1 H Go4s11a H POI1H AA H AECHH11,1 N GAM*HPA H HpHCHO
Aa KitCHONI*11$HTE 11 AC Kb MATRIX HAW FiX AIOANTKAK 11 Kb CKATOE
HPOCKOAAH ATE, N AA ClITKOPHT HAM HAMM WT roA AO roA WANK,
K'KCKOLIJET fort CTAT11 CKATAA A10IIaCTHp. I MIN DPI AhHH NOHOW
rOCHOACTKA MM AltANC H 11 H A1h1 110A1HAOK,ITH 11 Olf141*11HTH CKATIAli A10..
FIACT1111 CitC CIE Kil WEPPIEFI HOE W6OPW11 HA WkrkKO A*TO RUTH CK/AT*H
MONACTHIM1 It% SK irkflAEHTE, A ECONECTKEHH AA HHOKOM Kb 11H141X, A VOCHOA-
CTKA MW H POAHTEAEA1 POCHOACTKA AIM K-k4110E KitC110A11111111TE. 11 HA TO
ECT it*pa H HI Er0 VOCIIOACTKA KH WEN HCA 1111APO HETPA KOEKOAH H IrkpA
INAKIt31110 KAEH HK H OAP4H.1NX NAAFI rOCHOACTKA MIN GTE*114 A H RAAA4
KOEKOAOKE H [K*PA 6]0130 HAWN : KAPA HAMA il.841M1A AKOPIHKA AOAH*11
SEWN, K*PA HAN A PEA. AKOPN H KA rOPHiiH BEMAH, It*PA NAHA FEWPPTE
H 111141 KOKOP* [111PIAS-Iii1,1]ROKE XOTHHCKHX, rkPA HAW raison. H UNA
EAC H ATE no'hKlult11101i6 HEMED,K 11K, 11*PA DANA AtiltH,A,d H NAHA fiEHMHA Hp-K-
K iNAtIROKE PO[AIMICKHK, K-kpa Haw] /MAMA HOPTAirk G84AKCKAPO, 11*Pit
HAIM ROT 110CTEA1111Kil, K*PA licrhAliAtH$A CIrkTiltrk, K-kpa min
naII
BUN KHCT*1/[11H Ka, skit HAIM rEWPPTE] 4L1W 1111K K*P1 NAHA GL1KA
CTOANHKA, It*PA NAHA GTAN KOA1HCA, H K*PA IcItC*X ROMP HA III FIX A10A-
MKCKhIX, KEAHK H [AMAX. II HO 114 MEM ]1111]110T* KTO KSAET POCHOAAP
WT AITHX HdWHX HAIl WT HAW EP° POM HAN !UK &SAFI KOPO Boris

.r*

www.dacoromanica.ro
4 NICOLAE IORGA 36

H36EllfT I'OCHOMPEA1 RUTH HA111&H liI0AMKCT*H 3EA1411 . . . .. .. 1) -

POCIIOACTKA AM! AAAOK H HOMFIAOKAK CLINE. A14HACTHP7 AAE 6H ALIA H
SKp MINA CKA TAA MOHACTHil. II HA 60411HE KAIIOCT1 H HOTK}110KAEHIE
TOE K'hCE 11k111161111CAHHOE KEAAH ECA111 Ha HEMS K*11110A18 H HOLITHIHGAIS
E0A-kpH1101,' IMH GaTc1011,1 KEAHKOAAS A0r04iETS HHCATH H lima UNLIT 1-111-
KliCHTH K HEMS HCT1111H0A18 AHCTS HAMM. ITHCAA K(11s.CT* ifillrItlIAECKOVA
or IfICOK K A'k'ro ,Stig ArkC/MI,A clisrveTa A.

El, documentul, a servit de model intaririlor care urmeaza

si din care e de nevoie sa se reproduce intreg numai acela
dela Grigore-Voda Ghica.
Duca-Voda, cu blagoslovenia episcopilor sai : Ghedeon mi-
tropolitul, Dosoftei de Roman, Efrem de Radauti, Ioan de
Husi, da o sums aceleiasi manastiri. Marturi: fiul Constan-
tin si boierii : Miron Costin Mare Vornic de Tara-de-Jos,
Grigorie Habasescul de Tara-de-Sus, Necula Racovita Hat-
man, Prodan Draganescul si Hajdau, parcalabi de Hotin,
Constantin Mare Postelnic, Gavril Costachie Mare Spatar, .-
Talmaciu Mare Ceasnic, Lascarachie Mare Vistier, Ilie Sturd-
zea Mare Stolnic, Ion... rovici Mare Comis.
Impodobirea in stil curat popular, cum am gasit-o si de .1
mana unei femei din sat langa Manastirea Humorului, e deo-
sebit de interesanta, ca si curioasa sterna zugravita deasupra
pecetii.
Unul din ultimele frumoase documente slavone iesite din
cancelaria Moldovei e actul prin care, din Iasi, la 29 Iunie .

7214 (1706), Antioh Cantemir, cu binecuvantarea soborului

sau de vladici: Misail mitropolitul, Lavrentie, episcop de
Roman, Ghedeon, episcop de Radauti, Varlaam, episcop de
Husi, da manastirii Bogoslovului dela Patmos 4.000 de niturksti
ApoRrimx, in fiecare lung a lui Septemvrie, la Santamaria Mica, :

manastirea fiind a ca o corabie pe mare ». E de folos lista mar-

turilor in acest act solemn, supt iscalituri, dar purtand pecetea -
cea mica. Se pomeneste fiul Ioan Voevod, care nu era sa dom-
neasca niciodata, si fratele Dimitrie, apoi boierii Neculai
Costin (nu Costan; deci de atunci apare noua ortografie
pentru numele familiei) Mare Vornic de Tara-de-Jos, Lupul
1) Rupt §i text ilizibil. Lecture e a d-lui Damian Bogdan.

www.dacoromanica.ro
 37 $TIR1 NOI DESPRE SFARSITUL SECOLULUI AL XVI-LEA ROMANESC 5

. Costachi Mare Vornic de Tara-de-Sus, Antiohie Jora Hat-

man si parcalab de Suceava (Inca vechiul titlu), Maxut Mare
Postelnic, Ion Neculcia Mare Spatar, Dabija Sera let Mare
Ceasnic, Ilie Cantacuzino Mare Vistier, Ion Sturdzea Mare
Stolnic, Gheorghie Mare Comis. Nu se scrie, ci se lass in
. alb ( !), numele Marelui Logofat. Numele invatatului mester
de slavonie nu este dat.
Ultimul act pentru Patmos e acesta, in romaneste:
intru numele Tatalui si a Fiiului si a Svantului Duhu, Troita intru
o fiinta si nedespartita, iata eu, robul stapanului mieu, Domnului Dum-
nedzaului si Mantuitoriului nostru Isus Hristos si a Troitai adevarat
inchinator, not Io Grigorie Ghica Voevod, cu mila lui Dumnedzau
. Domn tarsi Moldovii, blagoslovit prea-bunul Dumnedzau, carele sin-
gur iaste bunatate, carele m'au ales din pantecele maicii mele si m'au
daruit cu Domnie si Voevozie tarii, din pre-covarsita bogatie a milii
sale, pururea dard a multumi lui Dumnedzau sa cade ca ni-au deschis
noao usa milii sale si lumina intalegirii, am vadzut si am cunoscut ca
nice o marire nu este pre pamant neschimbata si mortii nepartasita,
ce ca floare sa vestejeaste si ca umbra treace si sa rasipeaste totti omul.
Pentru aceaia cu buns invoire Parintelui si cu sirguiala Fiiului si cu
lucrare Svantului Duhu bine au voit Domnie Mea cu a noastra buns
- invoire, cu curata inima din totti sufletul nostru de la Dumnedzau
. agiutoriu si cu rugile preasvintei si pre-blagoslovitii stapanii noastre
de Dumnedzau nascatoarei si purure feCoarei Marie si cu blagoslovenie
a patru arhierei moldovenesti: chir Gheorghie mitropolit Moldovii si
chir Athanasie episcop la Roman si chir Calistru episcop de Radaut,
si chir episcop de Hus si cu vrere a totti sfatul nostru a boiarilor
nostri moldovenesti, a mari si mici, rahnind (sic) altor Domni rapo-
sati care au fostu innainte noastra, cari au miluit si intarit svintele mana-
stiri, asia si Domnie Mea am rahnit si am cugetat ca de asiamine sa
luam driapta datorie, precum singur Is: Hrs. graiaste intru svanta Evan -
ghelie: fericiti cei milostivi, ca aceia vor fi miluit. Pentru aceaia si Dom-
nie Mia, precum mai sus scriem, am luat pre Hristos Dumnedzau intru
agiutoriu si den stransura noastra ce ni-au dat noaao, dupa datorie
. am fagaduit aceai mari svinte besareci ce sa chiama Patmos, unde este
marele si minunata a svantului Ioan Bogoslov, unde s'au scris si svanta
Evanghelie, in tot anii vietii noastre, ca sa fim datori aceai svinte mana-
stiri cu 4.000 de bani manunti; insa miluire noastra ae'asta si banii
aceastii care mai sus s'au scris, ce am fagaduit ca sa sa dea in luna lui Sap-
- tevrii, la Nastere Presvintei de Dumnedzau nascatoare, pentru caci acia
sfanta manastire iaste ca o corabie care pururea innoata prin valurile
unii mari si niciodata nu poate agiunge la locul sau si iaras am socotitti
si calugarilor carii yin la gasta milostenie de la acea sfanta manastire

www.dacoromanica.ro
 6 NICOLAE IORGA 38

li-am datu deosabitti ca sa le fie for de la Domnii Mea Cate o suta de

. bani manunti de cheltuiala. Si pentru aceaia este credinta Domnii Meale
care mai sus m'am scrisu Io Grigorie Ghica Voevoda, Domnul tarii
Moldovii, si credinta pre-iubit fiiului Domnii Meale Io Scarlat Voe-
voda, si credinta boiarilor nostri Darie Donici Vel Vornic de Tara -de-
gos, Costantin Rusetu Vel Vornic de Tara-de-sus i Costantin Costachie
Hatman i parcalab sueayschi, i Iamandiiu Vel Postialnic i Iordachii
Cantocozono Vel Spatar i Andronachii Vel Paharnic i Sandul Sturdze
Vel Vistiiarnic i Costachi Vel Stolnic i Mihalachi Vel Comis i Andreiu
Rusat Vel Cluciar si credinta tuturor boiarilor nostri, a mari si mici. Tara
dupa moarte noastra pe cine va aleage Dumnedzau a fi Domnu on din
fiii nostri sau pe cine a aleage Dumnedzau a fi Domnu in tara noastra a
Moldovii, poftim ca sa nu strace a noastra danie si miluire, ce mai vartos
sa aiba a da si a milui si a intari aeasta svanta manastire care mai sus
scrisa, Patmos. heft' pentru mai multa vartute si intaritura am poruncitu
alui nostru credineos si cinstit boiar dumnialui Gavril Miclescul Mamie
Logofat, care au scris, sa (sic) al noastra peciate sa pue. Aeasta scriem.
Io Grigorie Ghica Voevoda. U Iasoh, vlto 7236, April 30, mortar°
rcart, c'r Ka .
Pecete pentagonala mica, de inel.
*i in formula noua se incepe cu invocatia Treimii, care in actul
prim e « cea de o fiinta si de viata datatoare si nedespartita ».
Si multameste apoi lui Dumnezeu care alege pe Domni « din
pantecele mamei for » si li darueste « Domnie si Voevozie »,
din bogatia milostivirii sale. Pisarul lui Voda-Ghica urmeaza
apoi caz rar cu traducerea celorlalte inflorituri de stil,
cu « usa milii », cu « floarea care se vestejeste » si « umbra care
trece ». Se arata invoirea inaltului cler al Moldovei, dupa
alte fraze care apar mai pe scurt in documentul secolului al
XVIII-lea. Patmosul, prezintat in deosebitele versiuni ca o
corabie in mijlocul marii, care nu va ajunge niciodata Mi-
hailescu scrie dupa greceste CPO metal» = 'g ray Ilcivp,ov, e
daruit cu o sutra de bani anuala, de luat, in cinstea Maicii
D omnului, de Santamaria Mica: cei 5.000 de aspri dela ince-
put devin 4.000 de « bani marunti » la capat, pe langa ce se
da de cheltuiala calugarului care, dela 1584 inainte, tot venea
la Iasi cu hrisovul de danie.
Dar Petru-Voda singur introdusese, inainte de obisnuitele
formule care lass donatia in sama si a urmasilor, insemnarea,
atat de pretioasa, a familiei daruitorului.

www.dacoromanica.ro
39 $T1R1 NOI DESPRE SFARSITUL SECOLULUI AL XVI-LEA ROMANESC 7

El zice, aratand pe aceia cari, ca multamita, trebue sa figu-

reze in pomelnicul manastirii: « Io Petru Voevod si cu Doamna
Domniei Mele Maria » Maria Amirali din Rodos, pe care o
cunosteam si cu iubitii fii ai Domniei Mele », carifigureaza
apoi si ca marturi « Stefan si Vlad Voevod si prea-iubita
fiica a Domniei Mele, Doamna Maria » acea care s'a mari-
tat pe rand cu Zotu Tigara si cu Polo Minio, lasand o odrasla
si_ in aristocratia venetiana, « si sfant-raposatii parintii Dom-
niei Mele.. . ».
Se stie ca Petru e fiul lui Mircea pretendentul, fiu el insusi
al lui Mihnea. Si documentul urmeaza deci:
« Mircea Voevod ». Dar iatd cd apare si numele maicii, si acest
nume aminteste pe al Doamnei lui Neagoe Basarab, Despina:
« si mama Domniei Mele, Despina ».
Numele fratilor sunt de tot ciudate, pdrdnd cd aratd o con-
fuzie la scriitor. Lipseste Alexandru, Domnul Tarii-Romainesti,
desi legatura frdteascd e mdrturisitd nu odatd de izvoare, si langa
fratele Milos, Si el o cunostintd veche, apar ca frati nepotii, si ei
Domni munteni, Mihnea si Vlad: «si fratii Domniei Mele Mihnea
Voevod si Vlad Voevod si Milos Voevod si Mircea Voevod ».
In stars*, o revelatie e numele a trei surori: una Maria, o
a doua Despina si alte trei, Sofia, Ruxanda si Zamfira: o si
surorile Domniei Mele : Maria si Sofia si Ruxanda si Despina
si Zamfira ».
In aceste vadiri genealogice, mai mult decat in legatura cu
Patmos, care e deci de adaugit la binefacerile larg rasp andite
asupra ortodoxiei intregi ale Domnilor nostri, sta importanta
documentului.

II

0 HARTA BSI 0 DESCRIERE ITALIANA A TARILOR

ROMANESTI LA 1595
La vechiul meu anticvariat de langa frumoasa biserica San-
Zaccaria din Venetia, unde am vazut un sir intreg de negustori
de carti vechi, cu cari se pot discuta prieteneste preturile
pang ajung la nivelul unei pungi mai suptiri, un teas cu noroc

www.dacoromanica.ro
 8 NICOLAE IORGA 42

m'a ajutat sa descopar si sa pot cumpara un exemplar din

geografia italiana din chiar anul cand Mihai Viteazul, lup-
tandu-se de moarte cu Sinan-Pasa, castiga, si cu ajutorul ca- -
valerilor si inginerilor toscani, trimesi de Mare le Duce Cosimo,
creator al unui ordin de lupta contra Turcilor, biruinta
dela Calugareni si Giurgiu. Nu e vorba de o carte necu-
noscuta, caci d. Claudiu Isopescu o mentiona pe scurt, ara-
tand si legaturile cu opera originala, mult mai intinsa, a lui
Botero, de care m'am ocupat alts data, dar cred ca nu e
fara interes a da textul intreg si a reproduce harta care -1
intovaraseste.
Titlul lucrarii, frumos ilustrate si cu mai multe harti, e acesta :
Ii mondo e sue parti cioe Europa, Affrica, Asia, et America. Nel
,
quale, oltre alle tauole in disegno, si discorre delle sue provincie,
Regni, Regioni, Citta, Castelli, Ville, Monti, Fiumi, Laghi,
Mari, Porti, Golfi, Isole, Populationi, Leggi, Riti, e Costumi.
Da Gioseppe Rosaccio con breuita descritto. In Fiorenza, Appreso .
Francesco Tosi, 1595. Con Licenza dei Superiori.
Harta (<< Tauola della Pollonia, Romania, Tracia, Bulgaria,
et altre Regioni », pp. 122-3) are, in oarecare desordine, dar
cu o foarte buns linie a Dunarii si a gurilor ei: Transilvania
cu Bisticia (Bistrita), Dobritinul (Debrecin), Moldavia cu
Seoca, la Nistru, deci Soroca,§i Moncastro. La Dunare, Corsov
e fleir,sova, iar, de cealalta parte cetim: Orsova. Langa Mare .

nu lipseste Caliacra. Este si Insula Serpilor, fara titlu.

Textul intovarasitor (cap. 20, pp. 13o-2) cuprinde, pe langa
largul imprumut pe care 1-a stabilit d. Isopescu, si cateva
lucruri noi:

DELLA UNDECIMA TAVOLA D'EUROPA

Cap. 20 .

La undecima tavola d'Europa a nominata coi diversi nomi di pro-

vincie cioe Ongaria, Valachia, Transilvania, Bulgaria, Romania gia
detta Tracia e Serbia gia detta Dardania. L'Ongaria ha da Settentrione
i monti Carpazi che la dividono dalla Polonia, e la Moldavia, a mezo
di la Sava, ad occidente l'Austria e la Stiria, e a Levante it fiume Allu-
ria : nel qual spazio vien anco compresa Transilvania, si divide l'On-
garia citeriore e ulteriore, rispetto al Danubio che la passa per mezzo,

www.dacoromanica.ro
 41 STIR' NOI DESPRE SFARSITUL SECOLULUI AL XVI-LEA ROMANESC 9 '

l'ulteriore si accosta ai monti Carparetij, e d'incredibil fertility di vini,

biade, bestiami, pesci, e minere d'argento e d'oro, vi hanno acqua che
converte it ferro in purissimo rame, la citeriore traversata dalla Drava .

fiume, contiene due laghi nobili, it Balatone lungo tredici miglia, e it

. Fortoo non cosi lungo ma piu largo; le citta piu importanti sono : Stri-
gonia, Albareale, Buda, Belgrado, tutte dei Turchi, e di piu Vesperino,
e cinque chiese, l'ulteriore e traversata dal Tibisco fiume pescosissimo,
contiene Possonia, Tirnaria, Colosa, Cassovia, Agria, e oltre at Tibisco;
Varadino, Debrecino e Lippa, sul fiume Merisco, e Temesvar, sul
. Tamer terre importante.
Queste a l'altre terre d'Ongaria hanno piu largheza e grandeza per
benefizio dei siti che per arte da gli uomini perche fuor che in Buda
e in Polonia non si vede ne gli edificii cosa riguardevole perche i popoli
essendo di natura austera e di costumi duri, e piu atti alla guerra che
.
alla pace disprezano le comodita e non abitano nella citta se non come
. stranieri e con animo di uscirne presto, i grandi collocano le loro delizie
nei giardini, e nei bagni: nelle fabriche non si curano d'altro the d'abi-
. tar largamente : it resto abitano in capanne, e in case piccole e mal fatte,
non dormono in letto finche non sono maritati, ma su tappeti e sul
fieno, e cosa comune alla piu parte delle genti vicine, segue ai confini
dell'Ongaria la Transilvania, che gli antichi chiamarono Dacia, 6 divisa
dalla Ongaria da monti che si partono da' Carpazi e seguono fino a
Severino, la quale e da detti monti circondato a guisa di una forte citta,
,
e la Transilvania lunga e larga quattro giornate, e copiosa d'oro, ar-
gento, metalli, bestiami e grani: parlano i Transilvani quasi ongaro,
le sue citta di maggior stima, sono : Albaiulia, Claudiopoli, Bistricia,
Cibinio, Cantocoli, e passato it fiume Alute, Fogaras, e Stefanopoli,
habitano tra it fiume T ernes, e't Danubio : i Rasci, gente dedita at vino,
rustica dedita all'agricoltura : ricca di biade, e bestiami, habitano per
it piu in villaggi e luoghi di poco conto, le sue terre di piu conto sono
Smizlerovi non lungi da Belgrado, Zarnovia, Crusovetia, Covino, Nova-
bardio, Severino, Colambes, Colobosta, e Bodon. Uscendo fuori dei
confini di Transilvania, si entra nella Valachia ove si vede ancora i
vestigi del ponte di Traiano, i Turchi chiamano questa provincia Cara-
bogdana perche fa it formento negro, si stende di qui al Nester, e fino
at Mar Negro, si divide in due, cio6 maggiore e minore, la maggiore si
chiama Moldavia di cui 6 parte Bessarabia, sopra it mare dov'e Mocastro,
ha it nome la Moldavia da un fiume che gli passa per mezo, la minore
- ha fatto di se solo queste terricciole, cio6 Ternoviza, Brella e Trescorto,
it resto sono villaggi, vicino a Trescorto, sorge una sorte di bitume negro
che sente di cera, dal quale fanno bonissime candele. Segue la Valachia
qual'e vicina at Danubio, massimo dalla parte del mezo giorno, e da
levante ha it mar maggiore, da Ponente la Transilvania, e da Tramon-
tana la Moldavia, 6 paese fertilissimo di bestiami, e grani: i popoli
sono d'amino instabile e sdegnoso, amici delle taverne, e dell'ozio, habi-
tano poveramente per to piu nei casali, le loro case sono di legna, e di
I

www.dacoromanica.ro
lo NICOLAE IORGA 42

paglia intonicate di creta, coperte di cannuccie delle quali abbondano,

le mercanzie sono maneggiate qui, e in Moldavia da Armeni, Giudei,
Sansoni, Ongari, e Ragugei, e consistono in grani, e vini che si por-
tano in Russia, e Polonia, si levano anco di qui in quantita, cum di
vacche, schiavine, cere, mele, came secche di bue, legumi, e butiri per
Costantinopoli, per de qui passa it moscatello e it malvagia di Candia
che va in Polonia, e altri parti Settentrionali, onde it Prencipe ne cava
gran summa di denari del Datio, l'essercizio principale de i naturali
la vettura, mostrano questi popoli tirar l'origine da Romani perche
intendono la lingua Latina, ma piu corrotta, che not chiamano it cavallo
callo, l'acqua apa, e it pane-pa[ne].
Nel culto divino usano la lingua Serbiana che e quasi Toscana tra
gli Schiavoni, i Valachi pagano grosso tributo al Turco, e lo accom-
pagnano alla guerra con cavalleria perche questo paese abbonda assai
di cavalli fortissimi, venendo oltre al Danubio si trova la Bulgaria,
Serbia, e Bosna, divise tra it Danubio e monte Eno, dalla Schiavonia,
Macedonia e Tracia, la Bosna giace tra it fiume Danubio, e la Schia-
vonia e prende it nome da un fiume che mette nella Sava, 6 paese as-
pero, e pieno di monti, percio 6 forte di sito, eui una fortezza che si
chiama Iaiza sua metropoli, posta sopra un giogo d'un monte in mezzo
di due fiumi con una rocca inaccessibile. Si comprende anco nella Bosna
Cozzacca, e Clissa, si va poi spiegando it paese quasi alq uanto nella Ser-
bia che da Samandria citta posta sopra le rive del Danubio, si stende
sino a Nissa, ove comincia Bulgaria, i luoghi piu notabili di Serbia
sono Stonibirgado, sua Metropoli, Prisdeno, ove nacque Giustiniano
Imperatore.
Se pomenesc, in legatura cu Ungaria, Oradea, Dobritinul,
Lipova pe Muras (« sul fiume Merisco ») si Timisoara pe
Timis (« sul Tames »). Parerea aspra in ce priveste inapoia-
rea tarilor noastre e deci si pentru Ungaria insasi: « acestea si
alte teritorii din Ungaria au mai multa frumuseta si maies-
tate din cauza asezarii for decat prin arta oamenilor, caci
afara de Buda si de Pojon nu se vede in cladiri nimic vrednic
de vazut, pentruca, locuitorii fiind de o fire aspra (austera)
si de obiceiuri dure si mai potriviti pentru razboiu decat
pentru pace, despretuesc lucrurile comode si nu locuesc in
orase decat ca strain si cu gandul de a iesi rapede din ele.
Cei mari isi pun placerile in gradini si in bai; de cladiri n'au
grija decat sa locuiasca larg. Ceilalti stau in colibe si in
case mici si rau facute; nu dorm in pat pans nu se casatoresc,
ci pe coceni si pe fan, lucru rasp andit la cea mai mare parte
din neamurile vecine ».

www.dacoromanica.ro
 43 STIR] NOI DESPRE SFARSITUL SECOLULUI AL XVI-LEA ROMANESC II

Se arata bine hotarele Ardealului si pang la Severin

.

(Severina), « care e incunjurat de acei munti ca o cetate

tare ». Se arata productiile cunoscute ale Ardealului, locui-
torii unguri, orasele: Alba-Iulia, Cluj, Bistrita, Sibiiu, « Can-
tocoli » ( ?), apoi, peste Olt: Fagarasul si Brasovul (Stefa-
nopoli). Se trece la Sarbi, « intre raul Timis si Dunare »,
insemnandu-se localitatile for balcanice, in care e pus insasi
Severinul.
Urmeaza « Valahia », cu urmele podului lui Traian, con-
fundand-o cu « Carabogdan » a Turcilor, Cara e graului negru »
(« Cara »).
Moldova, Cara <c cea mare », e numita «dupa un rau ce trece
prin mijlocul ei*, Tara-Romaneasca, « mai mica » avand cetatile
Targoviste (Ternoviza), Braila (Bella) si Tarsor (Trescosto),
cu petrolul, pomenit si de Botero, care se afla acolo: o smoala
neagra, care miroasa a ceara din care se fac lumanari (can-
dele) foarte bune ». Aceasta tars e imbielsugata in vite si grau,
dar ai nostri sunt presintati ca « in suflet nestatornici si supa-
raciosi (e sdegnosi), prieteni ai carciumilor si ai lipsei de ocu-
_ patie », stand in case « de lemn si de paie, varuite (intona-
cate di creta), acoperite cu papura, cannuccie. Negotul, cu
grane si yin, dus pang in Rusia si Polonia, cu piei de vacs,
cergi, ceara, miere, pastrama, legume si unt pentru Constan-
tinopol, in afara de vinurile din Creta, moscatello si malvagia,
care pe aici trec in Polonia « si alte parti de miazanoapte »,
folosind vamii domnesti si carutasilor nostri, carausilor, se
face de « Armeni, Evrei, Sasi, Unguri si Ragusani ».
Interesant e ce se spune cu privire la limba ca si la origine.
« Aceste popoare arata ca-si trag originea dela Romani pen-
truca inteleg latineste, dar mai stricat, ceea ce not numim
cavallo: callo, aqua: apd si pane: pa (sic) ». Dar in biserica
se intrebuinteaza limba sarbeasca, « toscana la Slavi#.
- Se mai adauge doar mentiunea tributului si contingentul
de cavalerie dat Turcilor, caci « tara e plina de cai foarte
voinici »1).
Restul priveste Peninsula Balcanica, a carii harts urmeaza.

1) V. ceva, pentru hotarul cu Polonia, qi la pagina 126. .

. ,

-e,A3
REASchlE,
O
)
*Up/
."(// POPULMIZ
www.dacoromanica.ro
 12 NICOLAE IORGA
44

Inchinarea catre Mare le-Duce de Toscana nu dA nicio lamu-

rire asupra altor izvoare decat Botero. Se dau unele indicatii
in ce priveste geografia matematica. Aiurea nu gasim nicio ex-
plicatie cu privire la informatia intrebuintata. La Franca s'ar
vedea urme ale unei calatorii personale. La Udine se pomenesc
lucruri din 1593 1). La Gradisca pe Isonzo autorul povesteste cum
in Februar 1592, in casa lui Hermann (« Armano ») de Atems
d'Atemis »), pe care-1 lauds, a vazut cresterea subita a apei
si i s'a spus cum speria pe locuitori 2). La Trigesimo, in aceeasi
regiune, a vazut un copac de trandafir in varsta de peste opt-
zeci de ani si dand Inca flori 3). La Spilimberg se lauds senio-
rul, Erasm 4). Toata partea de-asupra Venetiei e prezintata in
stil de calator atent si cu multe si pretioase cunostinti. I1 preo-
cupa mai ales rozele, cu frumuseta si parfumul lor. Sunt si
parti elegante, cartea intreaga fiind scrisa, de altfel, cu o
deosebita Ingrijire. Alaturi, numai doua, trei randuri despre
Venetia, « cetatea cea mai minunata din lume ».
- Ar fi posibil ca unele informatii sa vie dela Venetieni, cum
iarasi nu ar fi exclus sa fie si amintiri de-ale Toscanilor, deli
acestia abia-si terminau aventura dunareana catre sfarsitul
acestui an 1595.

III

Cu prilejul Congresului de studii bizantine la Roma, cole-

gul mieu Silvio Mercati, caruia-i datorim cu totii asa de mult
pentru asa de greaua organizare a acestei adunari stiintifice,
mi-a facut placuta surprindere, pentru care-i multamesc cal-
duros si astfel, de a-mi darui, Intre alte amintiri, nu numai
un mare numar de portrete halcografiate, dar si un important
stoc de harti.
Ele suet, afara de una, evident mai veche, din a doua juma-
tate a secolului al XVII-lea.

') P. 107.
. 2) P. io8.
3) Ibid.
4) Ibid., pp. 108 9.

www.dacoromanica.ro
45 $T1RI NOI DESPRE SFARSITUL SECOLULUI AL XVI-LEA ROMANESC 13

Privesc Ardealul si partile vecine, cu planuri de orase. Imi

par necunoscute si de un interes deosebit, asa Inca s'ar putea
reproduce. .

lath' lista lor:

z. Samosch Uywar in Transilvania.

A. Castello. .

B. Fossa del Castello.

C. Fiume Samosch.
D. Stalle per cavalli et animali
E. Borgo.
F. Fossa.
2. Transilvania.
3. K5war in Transilvania.
Kowar in Transilvania 4 leghe de Neubania nella montagne 6 un passo
dall' Ungheria in Transilvania ui sono due Castelli: it magiore al basso,
e'l minore ad alto, circandati da balze grandissime pieno it basso de boschi,
per mezzo scorre un riuolo chiamate Lapusch. Nel maggiore habitaua la
moglie del Principe Kemmi lanos, e nel minore la guarniggione Imperiale.
A. II Castello maggiore.
B. II Castello minore.
C. I precipitii delle rupi.
D. II riuolo Lapusch.
E. Un picciol prato.
F. Monti ripieni de boschi et alberi.
G. L'entrada del Castello maggiore.
H. L'entrata del Castello minore.
I. Strada de Neubania.
4. Zattmar.
B. Fortezza.
C. Borgo.
D. Fiume.
E. Ponto.

/O.

www.dacoromanica.ro
 Nicolae Iorga. $tiri not despre sfdrfitul secolului al XVI-lea ronidnesc Pl. I

4ir

'
r
.C
.
t,to,,itt it. ma, IRA
.
hi '(1.r. 44V,
tt't
OA
. . r; I als

I:, win/ wo ,s . ia dr, .t. *.i,

Or, otoh .1 bow rt..% , mo Aan no. fru AI r: erier da.T

. '
6.01,
,
st.d..tinf 1,n, 14 /Ma. AAA, 04 is .ta
964( t.
/tit:
awn
.1.1r0 [Lt. ti .1°It ',Mt titj:43. CO* ilv.144.
.
.
s
50f .41
. ,,,;
Tit st- to . ..1.
tlIr%
. ...
t f,
.0, -l. ;, 1, I
); ;:n"
1 ,
" r"- t"4-'
.7 ;,... ;T. O , p 04 v. i.,-
AT ea IN. 4. ....,... f. ,. .... ... ,,,,,f./: (Ito, a s-,. irro% ,t 8 11,111. not
' 4--
-

g 11
. ft ta to ol t: 1 *I ...lion
-
,
; f., ;
;
-- - 1.16:
1-
tt..1:AritA sty to 144
ttf .tottlits. MN 'It ttt-t t "0 ..;y,x,S1
1;tft
I 'tt ...7-;JA.....1-::7
-1-- :1 zvrt tt,fl et, r.:...1441.,,0.,
-; if-^ '''" 'to
..!:71,,t,
14 , t4 - s. .1

ot.t0
'4117
.4
4,... 4:4+LA'
ert
qt. ,.$3.t...41.ATIftl f/.-
.r.
S.

If

trn.
L
p 40 1:444P P 406r
t; Y Ati t'saPP
.041'

!17 '1

z ^

ru"

Document dela Petru-VoclA $chiopul pentru manastirea Patmos

A. R. Memorille Segiunii Istorice. Seria III. Tom. XIX. Mem. 2.

t
\*,www.dacoromanica.ro
Nicolae Iorga. AFtiri not despre sfdrpitul secolului al XVI-lea romdnesc. Pl. II

-7

Jr. A,77 4"

a,
T's rr,
II1 - t:'. ..r.-41.-.1,:e, - e ,
r.. .:; .
_.,1-4r-
r "(, ,. -t
'''';1'7,--,Ryi;-.. :,74.7
_
. .1 7

.t-414
'771
fa
.:75.6y.
I,:.%eet.
- l'r4. fr!!1;4''''" 447: ,;f1i-1,

....-1-4 -:- - - ^ft^ ......4'0:1,7tftp-,

..,.rjr_10,0 : 1.00, , 1.0Z, 04,0. ...11...02017: . l /Um:11,4.1.4i
.- 14/41 '''4.0-ii--iye4;:;X.::elr....%,...L
,,.., - .1 er-. , r-
.t :!......Irerter-.tr.....6... '41f7,
ir.- ::. ...ere,,,.1,....itit,;71;,...0. ffureni.a
rt... -7,,IX. - ' ,, -7::%,,....,7.-?..,%;i1-,..,:, (f)..4,0!4#105.....:44t.
4 !-z: -". - '* ,
. 4
11 r ,t e
43 .7C% s 47/
r'r

4,
' E
- 9

Document dela Duca-Voda pentru manAstirea din Patmos

A. R. Memoriile Sedition Istorice. Seria III. Tom. XIX. Mem. 2.

ova LI 0 T
ACAIENIEl
NO PINK An Ob.
www.dacoromanica.ro
Nicolae Iorga. yStiri not despre sfdrsitul secolului al X V romdnesc. PI. III

RiBlitammixows"""wu""--
. ,

; .

5
a

11
.

-,. I I.i.t" UNA A .,fi

,\,11,6 , ticrni 1
.. ..
0
pity'"'
.-
,Jaie .
A . r-en.*
,-. '
'il.....7,..,,,..k..,....:
yip,/
,.., ri.,,,,,
.: A10(4!"14.11t4SA4 (I( f ,..I, I
er...,,,,S.11110 qCAtt,14,
,20,..4,, . .4,, k_,..4,,,,A,,
/4 .1.
. :. , ....,,
'
+

, , ,
loci NW: leXI )2
': ,--1
, irit 1r' -4 . : _ ell '"" , en4,,.. ,,en.A4,
4.
brood .110(.2tg rs F. .4&.4"-Z
,,'
,
.772.. 10
.., er. grIt.'. nrts I .

W.16160 tort ;S An Ocao,....19.

A-W.5
'I' tl CLOW(.0 , C+11f10
, 14'48A, 111; n A4
A
.1 . n9,f
A coin,i:4, 1111101.10.0
9 0 eitnoa $4," Ant...::fVeTilio2-2
4 ,
il 6 434 ...-'4. ?
ft'''Af..,isANI ( ,...! I
"14 ...; 60911 64 ..Z.4ti$1 r i''.....,, ..,
' .---Q . ilyno g.--1.;:811,60,66 ..i.. 10066667 .
rn.fc.a., C.5.2fm if,C10110 . lift ok ,' 4 C...-
' . I1C434
ito '-' fA i:.4.'
.04 . dne, i mini " . ,I;jnm too...42.4.e., " dill0107 14'

n Ateilla. 6.0.4 1.,4 .1 :6, c I -

" `1" :: ,

7:7;r. .SA 0 NV. tea' Thrk 1.z...t..vc .

4 e, -.4.
,
Ve . , ,,...,.'".1. .17 4"-'-'''es
ntl':.,., Ci ..12,1.243 1.'4,24
r '.i..".... ,,, , ... 4-' ,,,, Z.,.....'
0 DAyt,-00,:30.411 (III -
tiCIPonrt 01 cri I: L,,,,,,C0,4r.cre."o ,..n.'',3
AtFi>i cw4A
-?.,
-,
..-0 ., - ...ltAiltf4
, 2r a ...a Iris . III goof rtt±C.P14. ^1,4
-
ef.laff41 ..0.111(4 . C.; 0;.;
_, r [41 rif . nOilkilacZir !Ali CO( F. ;
.1:1,Y fl.-irtilA ritlir-CIs glr.s . cno-70, 14'10 irlf7A, . n'<iir7.. c.,,,,,. ii,...., n C544'0.1-intrIZ
. '. ..
711:6:rt...-: . ..
q.."' ,.,.. fr. . '-
7-',., ,, -d' e .
.- J 41' . ,,' ,7 .".. A le.:."1 ..
C11..co I 00.1.60,6 . 1 rVI,
1 i ACC, k 6.. 6: rAt6 . .1
j, o .16 n ni,,,no.on,,,,i1,7,.un. nivp prt..tir
4 fn.. 7 -'
' ,,'... T ClewmA,
, dual: 6; 2
1111'c
,-'4.- C" .
'0A.9.....----
oAn ,emeaZ 711,ifrfac:1 f4 n n' rt'122.14..._..,.. .
f.2'.i.2.1 lutej(1C4P-- .
T.,.4 ),,....... rt.'r r J rit , t; -
,
C.; 4 .1,- an:tin . tAt flitt.7,1A , fr:lisi 17.1,..;7-104.01''.,,,;"(Viiiift;
,
C. r7r 711.147,117 .
21,-, 6. ....", ,-.6 s... - r ' "Am noll, ,,,,b(
id1%4:Nn
, '
...-
, ,-Z 1 Alto
Atn,z1No
I.
6 noit'ripkwrnfAcicZts:%1 At,g , IC XC T60 ,or I Crno Ca., f :1,S
1 7. , ,,, 4 ',... 6.5.-70)(;:i.: HATT0,10 41:1)0100:111.1681' Kilt Tnlat p......,,' , ,'"....... ,,
faun 7.1413.a.n pitIC., -30r. ).1,11,,11 It r-43.1.stet . halo 45::::11( _a
Clp-21* :-.3'' Vii.23.;;; af..1"77.G4.2.1!,7,2, /,`fsn;.:,,,," .1";" nr7,...2". rif i 7,..m n'41.,4.,;, 1'4- l.i..1;..1..," tr..e..di re,i n,u.t.
A ;.-.,,. e 41,,, , ...; c .e,.' iths-;., .r,(7,,,, . ex. c.,:4,' .
.fA ISCanof 'CVAIC . nAa.s.b2 .0tril:, in:" .1.211K41 6.2"*IAll III: Crn'i: 'Mina /1';r5.;:-
c -,,_ , ..,
-,J....,z LA el.i..74 <lamp
.. _2. fedi:1So 1!14CrmuS 5 ... n..,, . ,

so.,4, nwc Ytrtn$n (1-, Sass 7Inx 7:14 thfrity10401X0"

.
n..C....2,77
,)/1//4 C,41,4, 1,11)ti.,.1 c Sze
c- 4 ' ftlin .:4410/4/4447 n/ 11//7:0 1,4434C 1448444.1. 4106,0 f X1.610c1C0(6,17....M.6647.266611.110,01.,, I
I, 1 .-""
4'' .6,061,, .147-,,, . 110.:',...ari C6,00.6111:A. 0;. , fig .00'-01.174. 01.67. or 77/110 ..26Ct irlArift(if . II I. 4 , .. 4 .k.F.""bi ' .4".`er'Y
- e , -,,,,
'''''''''''
-4-
4.... . 7 ....
e.g. 40,5i n W1.1,A.4111. 00 C.nn"Z000 i idsn ,21,r,,iji ' 'n 4.- ,....,,....s,:; ( t r12114.1.1thl .1 Tine.... 1:...,
,..

0 '
-4- FA n I1,1.:
A/T:1 1;:-r-fr";-(i...-t,t3 , r .r% .. :9',""n.°""",.,
110(0,,c.
,i.-.AL
-1164fit 01.021,2.4/1.1 gr.7rnxiatit21
. --kg
n.Hrimlit : ii:Got4.30 - nil
_t .C. 7 .;'s .......-. ...2...... ,X , .-
l' I" 1...".0^--, 5., rf,.4-,...-f . sc.. .0.--,3.. n6.4. gaZion . 3,.. NA H faX20' . Iri2;"2.'31.2.3S.J:411' 5'-'2'.2 22
.- it' .--- 1 ,.. ., , , _ .1 , .:..,-N
l'-'1/4 in. Aviv .,,,,-, 6e-.-e.n., ennor 0;;;C7ri . ri.sar th, AmiajiciaulA:. 7.tirirt:idiV,' ..... .. ey?...4..1:-.
.,
n" 04f. rtn....,nrta
..] = .....:,::...., . ,;&i f. U.-. 12.,,17. 6Fcrr1m6f4 . tieoits "an; :vol cild,7 ei-7:51.r14 16.ti A 1114-4 fiel: 4 ;.. 311ArWrI"-.7
,.
.
.... ... ,r . :;.$ -,-, , .
ai'04;"; . ?sl'Ots rt;.. Ticpris ail4.-gc.%. n E49A sa,.1; s.r;'.,,
"'::..,....47-t' "4/,...' tr"-' ...4."''"-.7 ,
.:.,-.. V....0,...,....,,te.,,,,, 7,,.. ,..s., .. clf r....(ina.r:74 Anul bill( Ty: ah4,... gliF 71, 22 /4/Nri n'',2117 SS ..2 772,
i

''. 1.
. "0,
: I.69. 2 Ii.,11.,i P.1.6.,,,,t 01 tativ' Hui t If 9.(0 43 4.145. . HOMO )1." 'i tio,n "1°"4_6: ...),
..... _ -.4 , , tr6.1 rii'f
.,.,-

.14'4 'r"4 ''''''' lit":"!. V. ''.-1-1:r1.A`:-'1:`,.0Fie,A.;:!,,,,,f1Z

--v...x=1, ;IT.mt(402C: ,,Get.T T..,, ,..-,--:34:-,44..
-"kir f-417. :
,
, ri ,... ,,, A . Laqien,7A rijrr:2' nK3 i';''''.:::1''''.7411'-"
..... .. i

\ \- . 9--- -r
.1/
..61ar GATITU3Coi

pr..121Tamd.t,
1 ..I
."- '- 47tit::77.-;:". A
\-,
17
3
-
. 7

Documentul lui Antioh-Voda Cantemir pentru manastirea din Patmos

A. R. - Memoriile Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. XIX. Mem 2

-4
ACASEMILI
'4471 mutt
www.dacoromanica.ro
Nicolae Iorga. tiri not despre sfdriitul secolului al XV I-len romdnesc. Pl. IV

ta
1r
t, _I I

,/ 1 °ZS
.liff ft, r"; 7 C.'.
sun Q7. es,:n.54 41 irmr. my. ,
lr0%4:: f;
norox .T000nmelo, n Atm.414.
41MYT.W. mor.41, MAII11.t
keret.. $ Km
(2
- N - rirt, ' .47tinstn
.
..4.41044.
; wad.. 1,i., ,. cis . 147 , t.... sol ("11.1. ,
11
..
oair',7.
. ft It ft a meao mos 61/1'es_A,444o me mAatorolt:.
. Ate
711 1.1 3...gor
& 777"':"7".a Mtn Art
( rtrifn
o

J a
t .'
.1r a
., . WW1
ff
L. ea . ..."
'"""'".:31..114.
.; -1\ loosninoT t r, :on otaf rya ani vi A
fungi j 444 ATT. maser. amns' /TA N'I111; F.11 n mum,* ie

.1:
JR- ......,.,....,,, .... 4:1 as. t Wm!
(... S1Wenenrisix744
.sae j . no. on.
.nooysnw.,,
'

tijia
teen .l6 ,
G v. I: i7,7177,11.' A '17,p
, V s' .41.1 ;.
"r
t- 1.7;72'
rh
5" ,
Ert A.;
. en az r ;7.)

Arr.. aare Af.OPI

a-
,
1r4"
oe.
,". ct.."7....:T.rV. AL.
1 A:74.n ny'n

.11
.. -0- 1.-t,
S 'ZN
.2AC
iren I
A
A
43.
. zt
..-ys mow
t

nc f-f-r. 74- i"'".IY

.i....
"Y.1" """'"3.- ''-a- 7-7 h
atoirnoo 1. loojon
..., --
114.
.., I

-, ,
fn. as . t
loo onoo:..2. 6 t smantnnean4 .4tiz.,.,..,,...1..,
11mja,:o ,
, A! ,
f Yris .....61:....fr:«)..1..,
' !..,?...,;77.7 6-, in '42 momme nlm serm 4m...ea...A .
....s.r....
, .,
foe ts:r4.-.142.40(77;4...4 . 4 , - . . . . (.6:71'FiiM /14matr. r 4-4 1P-1
tyuct sts . erjailm

-.. -L.." 11 11:it'fe. ,P.V .14 I t lP, , 1... -

1---,071,, _r-i-"-1". "'"; n"-
.-
-- ' 1' 4 7

etn......1. : Z64./.1 . 7- T one 0

I' tr-711.-
07, .,S1'-"-fi7..7,1-.".11
\,...T" ,._
.r.j, . A "Y.." , 4 .? .,114%.27.
,
ri.,,....r...:...r.... ....t.f..: .rre.....,.._.,t....... 1_ A -pr,.
...........1.,......,..:......:Yif..4,....; ii......4,;.,.. ;:;
.
.,...r.,: I: t.,.....-...
'11 trig ""114K-.777S"nt
- Vin ..; .3 Inaffo,N., .... I . '-1.:1 1 1r- (71' f i.) PA)
'N,..1....1. . :1 .. No. nie
.
:.) ,1/4.1
-Airy
i_
. t ,
jr
.
r
r I .71(r. te'nt -111 toknnl A.:Z..4c 9sn 14

...-.7,+?..751"'
"1r 7." --Tr 4--.r
.11:".../ . .
ali.:444.. .. c.7.07
- r. 14 31;.:" VII,. noW
if---T-I'
.....A .... ,......,,,,,;
.9 ,016Onn `.r..
.)ry ) On' ,,,.=P I
::."'f') .
ri
...... - I ...mon or
..,... .4M Wumais.
.
As, .1")
... tot oams. ae 4. 1 1
. s

tyl. . t'..7.-',4ifi . ...,

.:et
.; 1.. n 6.,
.
., ...
......-, ,,
. I. . .,
e. 34
,.....,
..
.
. .
I ' ,.,
.......M.. . =ge,.... --....' no.. n1-oe, ... Ao...c........no .1).4.44.:-.Vn. 'F.'S&

Documentul lui Grigore -Voda Ghica pentru manastirea din Patmos

A. R. Memoriile Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. XIX. Mem. a.

4')891./f/7 pS,1 www.dacoromanica.ro

 [it FIGVRA DELLA. FOLLONIA. I 2.

ANAPIIIF
-
,9/1/

S A NIOQ I
v
SARMA.1 IA
x:".:.--;,>7%.
IA -AaATH yRsy
52;4 It VIGO le
Lzvorli A ,et. M OSC9V
or t1_
EPA A
E RSV
LIT VAN I ..114APJEVIVCG 0
720 D
wAt\ 7 ART AR I
I '1181k,
rjOVOGKODA 4%.1Z/7_,NO
VDN ICH Atik. PL_SCOV1
SZTON TA
0 11 lesrl
T ANA( E. I
e.

PIC
AC044...... INLVILA

JVIEDZIR
4'
COI CO
CIODEO =fifk.,
Ro S TA ROSSA
OMIT
KT
s ex = FOAM.
etA.
x:ov
V 12 WV A
A. cop3:->1 srivA_P

ti
INt IGRo

vai-mx
n
CVL I RAN ?CsDO L rA, 0 SIAN
tlikar..01)7C.2{. M E071DE
nIST VV.
- R CO C A
TRAM AO, 71;19tTCA

2SaltplUoi
psalm= t ^cost'. A.....ger
-- zi
'S I IV #T
CO RSOZ 4,. .- 42.P .11

1-2-E
CAF fA
-tit 1,'
,M0 LD BVLGAR IA Iff C-:
INT\ A Fs CG 0 R. Eiv;-7.Z"--fROP.1:7-1
if
y7/ oh."' o R SOW
ALI
r 5-;11,1 A
G rt,i.!4.
-
ScOPI
et1
N K070 L

0
A74.RIA't Or
A
)1 ktt._C
OrTALL
.
z-, - -
\-_
.
/*
I

Harta regiunii dunarene la Rosaccio

www.dacoromanica.ro
 Lei

Gurus lau din 3 August then . . ..... ..... .

CONST. I. CARADJA. Steagurile cucerite de Mihai Viteazul in lupta dela
.
ALEX. LAPEDATU. In jurul asasinarii lui Barbu Catargiu (Iunie x862)
5.
30.
ANDREI RADULESCU. Cercetari privitoare la infiintarea Curtii de
Casatie in Romania 40.
I. LUPAS. Corespondenta lui Grigore Ghica, Domnul Moldovei, cu Felix
von Schwarzenberg, ministru presedinte al Austriei 1849-1850 . . . 25.
G-ral R. ROSETTI. Inceputurile artei militare in cuprinsul Romaniei de azi 40.
N. IORGA. Vicisitudinile celui dintai student moldovean la Paris: Gh. Bog-
dan 3o.
TOMUL XV, (1934): 300.
R. V. BOSSY. Agentia diplomatica a Romaniei in Belgrad si legaturile
politice romano-sarbe sub Cuza-Voda 50.
P. PANAITESCU. Contributii la istoria lui Stefan cel Mare 25.
G-ral R. ROSETTI. Granite le Moldovei pe vremea lui Stefan cel Mare
G-ral R. ROSETTI. Un document inedit asupra miscarii dela 3 August 1865
to.
r5.
G-ral R. ROSETTI. Despre unele precizari recente ale locurilor bataliilor
dela Doljesti, Vaslui si Scheia 5--
AUREL V. SAVA. Vornicul de Vrancea 48.
ALEX. LAPEDATU. Doi misionari scotieni in Tarile Romane acum o
suta de ani 20.-
ALEX. LAPEDATU. Evreii in tarile noastre acum o suta de ani . . 20.-
N. IORGA. Wilhelm de Kotzebue si momentul de prefacere moderns a
societatii moldovene§ti 80.
N. IORGA. Memoriile unui vechiu dascal 15.
G-ral R. ROSETTI. Problems militara romaneasca alaltaieri-ieri-azi . 12.-
TOMUL XVI, (1934-35): 240.-
IOAN C. FILITTI. Proprietarii solului in trecutul Principatelor Romane 15.
N. IORGA. $tiri despre Axintie Uricariul . . . . . . . . 15.
CONST. I. CARADJA. Despre editiile din 1488 ale Cronicei lui Johannes
de Thurocz . . . . . . . . . . . . r5.
ro.
G-ral R. ROSETTI. 0 mica intregire la istoria lui Stefan cel Mare .
I. NISTOR. Tratativele lui Mihai Viteazul cu Polonii
N. IORGA. Legaturi cu manastirile Meteorele din Tesalia. Cu o notita
7.
15.
despre Nicolae-Voda Petrascu
N. IORGA. Testamentele domnitei Elina Cantacuzino . . 5.
GEORGE FOTINO. G. Popovici: Un istoric uitat al vechiului Drept
romanesc 40.
Em. Bujoreanu 1862) . ..... . . . . . . . ....... .
N. IORGA. Bucurestii de acum un veac, dupa romanul unui avocat (Ioan
N. IORGA. I. Scrisori de familie ale vechilor Brancoveni.
15.
N. IORGA. II. Doul arzuri ale %aril catre Sultan in sec. XVIII . . . 20.-
ZENOVIE PACLI$ANU. Un vechiu proces literar 25.
N. IORGA. Practica domneasca a unui ideolog: D. Cantemir
I. LUPA$. Imparatul Iosif II si rascoala taranilor din Transilvania .
5.
50.
N. IORGA. Trei generatii in vieata publica romaneasca dupa judecata lui
J. A. Vaillant 5--
TOMUL XVII, (1935-36): 240. -
N. IORGA. Doua hrisoave domnwi pentru manastirea Margineni inchi-
nata Muntelui Sinai 30.
N. IORGA. Trei rare documente fanariote . . . . . . so.
G-ral R. ROSETTI. Din corespondenta inedita a Principelui Milan al Ser-
biei cu colonelul Gheorghe Catargi in timpul razboiului din 1877-1878 35--
$T. METES. Din istoria Dreptului romanesc din Transilvania 20.-
N. IORGA. Formularul fanariot 0.
N. IORGA. Consideratii istorice asupra documentelor prezentate de d-I
Marcu Beza 5.
(^,

www.dacoromanica.ro
FRANZ BABINGER. Robert Bargrave, un voyageur anglais dans les pays
roumains du temps de Basile Lupu (1652)
N. IORGA. Comemorarea lui Lope de Vega 35.
5.
N. IORGA. Explicatia monumentului dela Adam Gild
AURELIAN SACERDOTEANU. Doug acte hategane §i unul valcean
5.
',D.
P. P. PANAITESCU. 0 istorie a Ardealului, tradusa de Miron Costin .
ALEXANDRU CIORANESCU. Petru Rare§ §i politica oriental:1 a lui
to.
Carol Quintul . . . . . . . . . . . . . 50.
N. IORGA. Dovezi despre con§tiinta originei Romanilor . . 5.
. . . . . . . . . ....
. . . .
.
H. DJ. SIRUNI. Marturii armene§ti despre Romania. Extrase din Cronica
Armenilor din Camenita . .
N. IORGA. Mare le logofat al bisericii constantinopolitane Hierax §i
insemnarile sale pe un manuscript al Academiei Romane
20.-
5--
ANDREI RADULESCU. 24 Ianuarie 1862 25.
TOMUL XVIII, (1936): . v
290.
ANDREI RADULESCU. Constitutiunea cehoslovaca
FRANZ BABINGER. Originea qi sfargitul lui Vasile Lupu
45.
15.
I. LUPA$. Voevodatul Transilvaniei in sec. XII §i XIII . . . . . 25.
Dr. ALEKSA IVIC. Documente privitoare la milcarea literary §i culturala
a Romani lor din Ungaria in sec.: XVIII qi XIX . . . . .
N. IORGA. I. In jurul lui Mihai Viteazul; II. Originea lui Mihai-Viteazul
. 25.
dupa o cronica romaneascA . . . . . . . . .
MIRCEA DJUVARA. Criza dreptului public international
25.
20.-
N. IORGA. 0 scrisoare importanta a lui Cezar Boliac . . . . .
N. IORGA. Inceputurile §i motivele desnationalizArii in Sacuime . . . .
5.
r5.
ALEX. LAPEDATU, Un episod revolutionar in luptele nationale ale roma-
50.
nilor de peste munti scum o jurnatate de veac
I. LUPA$. Leopold Ranke §i Mihail Kogalniceanu . ......
N. IORGA. Congresele de istorie dela Venetia §i dela Roma . .
to.
to.
N. IORGA. Au fost Moldova §i Tara-RomaneascA provincii supuse Fana-
riotilor ?
N. IORGA. Sculptura in lemn romaneasca . ..... . . .
N. IORGA. Neamul lui Petru $chiopul §i vechi documente de limba mai
. . to. >
noun . .
1
ro.
TOMUL XIX, (1937):
G-ral RADU ROSETTI. Un uitat, Generalul Ion Em. Florescu . . 10.
N IORGA. $tiri not despre sfar§itul secolului al XVI-lea Romanesc
R. V. BOSSY. Urme romane§ti la miaza-noapte
. 15.
10.

11

'u

C. 42.698.

www.dacoromanica.ro