, ,,,,

`
I

"

www.dacoromanica.ro
ALMANAHUL
GRAFICEI

www.dacoromanica.ro
 4

GRAFICA
4
TIPARUL
SCRISUL

www.dacoromanica.ro
 E ae noi in servi-
ciul pentru regenerarea romnesc.
ani de prin Grafica
Almanahul care o Institutul militeaz
statornic o nou indrumare a me$esugului
resultate care s'au bucurat de buna apreciere a
tutulor oamenilor de prin cuprinsul,
prin presentarea cele
au preocuprile estetice industria tipa-
rului au ajuns a fi recunoscute ca singurele organe de
lupt pentru inchegarea unei arte grafice in
totusi, ori de fericite au din cei
sapte ani, ne datori cu o lmurire mai am-
in ce rostul noastre.
Cu deci de a mai bine spiritul acestei
luasem ca Almanahul de
mare lucrare care metodic
a tiparului a
de acurn doi ani, am indreptat un apel
personalittile noastre intelectuale, solicitndu-le
colaborarea in unor teme care, fixate de noi, deter-
minau asigurau unitatea
plnuite. lar in ce priveste ea urma
sprijinul celor mai din
lucrarea cea incercare de a
la un boc, tot organic, toate resursele, tehnice
de gust, ale nostru grafic.

www.dacoromanica.ro
 Cu toate apelul fcut de noi n'a izbutit
ne aduc de o parte din colaborrile dorite, ceia ce
ne-a impiedecat lucrarea dimensiunile care
concepusem.
Materialul adunat, pe care-I publiam in forma
a Almanahului, e totu$i de bogat de
pentru a vedea in el, nu expresia a
gndului nostru, cel o subliniere mai viguroas a
preocuprilor care activitatea aceslui Institut.
E oar cnd un mare numr de crturari i
scriitori vin se paginile unei
pentru a participa la o in cu pro-
blema liparului, ceia ce urmrim noi este
aducerea a$ezarea acestei probleme in centrul
noastre culturale.
arta nu e, cum s'ar crede, numai o chestie
de atelier bine ci e un produs al spiritului prin
care se cultura popor. strngi
atelier mijloacele ale unei mari
primerii moderne, departe de
care duc la inflorirea unei arte grafice, alturi de ma-
Oni, nu vine activeze i cultura care tran-
sforma o in creatoare de art.
De aceia, cu de da o superioar
inzestrare Institutul nostru a mereu
o a intelectualilor care alimenteze
efortul de domeniul graficei romne.
E drept la mi$care n'a
mai mult de exprimarea unor vagi privire
la necesitatea de a desvolta functiunea a
rului. Anii din i-au dat un contur mai precis,
cu Almanahul de ea se cristalizeze

www.dacoromanica.ro
jurul unor a unor de lucru a aror fixare
n'ar fi unei
Astzi, se spune
de noi nu e vorba numai de a prezenta un
frumos, ci de a crea a frumusele s fie un
produs al sufletului romanese.
Pentru a aici, e nevoe cunoa$tem,
prin lungi temeinice de bogat al
tiparului nostru, desprinznd din el elementele care
pot sluji la crearea unei arte grafice proprii.
Recunoa$terea acestei nevoi deci deose-
pe care Almana nostru a acordat-o in an
cercetrilor privitoare la gralicei
accentulda mai mult in Almanahul de care-$i
deschide paginile un luminos studiu istoric asupra
desvoltrii tiparului nostru, datorit d-lui profesor Nicolae
lorga, la care se adaog aceiaqi
tot de prejioase,,ale P. S. S. Episcopului Vartolomeiu
ale I. Lupa$, Sextil Pu$cariu Alex. Lupeanu.
In planul conceput de noi, Almanahul
un istoric al arjii d-lui
profesor I. Bianu pe care numai starea l-a
piedecat ne onoreze cu o colaborare alit de scump
de util pe care o reprezentm.
Continudnd acest de a incredinjaji
a junge noi puncte de
plecare pentru o a tiparului care triumfe
artistic al poporului nostru.
De altfel in Wile, in care se din
de progresele mari ale industriei moderne,
o puternic mi$care de a artei grafice spri-
in primul pe studiul laborios al trecutului. Cu
5

www.dacoromanica.ro
cit tipografia se vede mai de puterea
mului industrial, cu atit se simte mai necesitatea
unei intoarceri spre epocile glorioase din trecutul tiparu-
lui tipograful, lipsit de mijloacele ale indus-
triei de azi, se ardoare loase
rodnice munci de artist.
Dar cercetarea trecutului, de indru-
nu ne-ar putea duce singur la resultatele dorite
nu i-am adoga contactul neintrerupt cu diferitele
curente prin care se manifest orientarea artistia a epocii
in care
A deci predilecjiile actuate in
cu problema tiparului a auta in ele puncte
de pentru o indrumare a grafic
eo imperioas a arei respectare constitue
una din preocuprile dominante ale noastre.
De aici partea a doua a Almanahului care cuprinde
un de In lumea literar i ziaristia
ne informeze asupra aspirafillor de ordin estetic
la care trebuie arta tiparului i a
Cci cine ar putea exprime mai bine aceste
nu cari, prin indeletnicirea snt mai direct
legafi de funcfiunea a tiparului, - adia scriitorii
i ? De aceia le-am solicitat cuvntul,
adnc recunosatori celor cari au binevoit ne rspund.
cum e alatuit, Almanahul de vrea
afirmarea mai a unor metode de
lucru de care acfiunii noastre.
Credem, c numai unind studiul trecutului
o documentare asupra filor culturii de
azi, vom a junge stabilim formula romnesc
de grafic.

www.dacoromanica.ro
 Desi, evident, departe de elaborarea
definitiv a acestei formule, totusi, din ceia ce s'a publicat
acum paginile Almanahului nostru, se desprind
destule indicii cu privire la direcjia in care e chemat
se desvolte miscarea
Dac n'ar fi de atiludinea bine de
problema ca lucrare de de
Apus in anii de rzboi, -
am s c in acjiunea de noi
incep s se liniile unei conceptii care,
desvoltat, ne va ajuta estetice ale
tiparului
Se la ce s'a in Apus,
- Fran/a mai ales, - cu de a infrumuseja
cartea prin mijloace streine tiparului. Cartea nu mai
semna imprimarea pe a unui text, ci etalarea
unei ornarnenta textul
era pus s ocupe al doilea al treilea Ani de-a
la adpostul bibliofiliei, cartea a transformat
de album in care pictorul ilustrator
aproape de prisos tipografului. Polichromia se
somptuos Loa te paginile desfi-
gurnd textul cartea in esenta
De abia acum asistm la o reactiune tot mai vie
prin care tiparul e reia locul prim
tectura unei
de Andr pentru catalogul
expozitiei de care a avut Paris vara
trecut, tocmai reactiune impotriva abu-
sului de ornamentatie prin care cartea e de la
rosturile ei
In excesul de e cea mai dintre

www.dacoromanica.ro
sarcii, - scrie Suars pentru a condamna care
debordeaz textul.
La noi ori de ori s'a problema
raportului dintre text ilustra fie, intoldeauna s'a afirmat
principiul c textul trebuie s comande tipografia
trebuie factorul de cpetenie in alctuirea unei
de Ceia ce spune Suars in Franfa, la
noi au spus-o de dintre intelectualii scriitorii
intre cari, primul rnd, d. Marin Simionescu -
distinsul esteticina care o preocupare
din a studia posibilitg file de infrumusefear a prin
pur tipografice. D-sa crede, se poate
concepe o a care tipografia aibe primul
cuvnt, credinfa d-sale, spontan de tofi
fi militm pe terenul artei grafice, constituie
pivotul noastre.
Slujitori ai acestei credinfei, noi nzuim spre o
a in care totul porniascb de la text care
frumuselea izvorasc numai din frumoasa intocmire a
paginii imprimate.
Dar, ca aici, ne trebuie desigur, o
delungat de e mai usor s
prin pete colorate, de prin mijloace
pur tipografice a cere prezenfa
unui solid laborios simf estetic.
A crea deci lipograful capabil
conceap este rostul noastre,
fericifi indeplinirea lui ne gsim alturi de cei mai
de reprezentanti ai culturii literaturii

EM. TTRESCU
Direclorul Soc. Scrisul

www.dacoromanica.ro
PARTEA CALENDARISTICA

www.dacoromanica.ro
CRONOLOGIA ANULUI 1931

INAINTE DE CHRISTOS
La anul : Sunt ani:
5508 Crearea Lumii, socoleala Bis. 7439
4713 apusene 6644
764 Fundarea Romei 275

NASTEREA LUI CHRISTOS

33 Moartea Mntuitorului Isus Christos . . 1898
105 Descalicarea Romanilor in Dacia, sub Traian 1826
830 Venirea Ungurilor Europa 1101
1171 Venirea Sailor Ardeal 760
1342 Descalicarea lui Moldova 589
1492 Descop. Americei de Christof Columb
(11 Octombrie) 439
1567 Introducerea limbei romne Bisericile
Romneli din Transilvania 364
1599 lui Mihai-Vileazul Alba-Iulia 332
1700 Unirea Romnilor din Ardeal cu Biserica
Romei (4 Septembrie) 231
1784 Revolutia lui Horia Magnatilor
Unguri din Ardeal 147
1859 Unirea Principatelor Romne (24 Ianuarie) 72
1873 Moartea lui Avram capetenia Motilor
supranumit regele Muntilor 58
1877 Proclamarea Independentei Romniei 54

10

www.dacoromanica.ro
La anul : Sunt ani :
1881 Incoronarea domnitorului Carol, ca rege al
50
1914 marelui Razboiu European (20 17
1916 Intrarea marele Eu-
ropean (14 August) 15
1918 Unirea Basarabiei cu (27 13
1918 Unirea Bucovinei cu (15 Noemb.) 13
1918 Adunarea dela Alba-Iulia 13

DATE DIN TRECUTUL TIPARULUI

1350 Xilografia de 581
1373 558
1399 Naterea lui Gutenberg 532
1440 Inventarea tiparului 491
1462 Introducerea tiparului in Italia de Pa-
Schweyteym, doi lucratori ai
lui Faust 469
1466 Moartea lui I. Faust la Paris 465
1466 Scheffer scrisorile lui Ci-
cerone cu caractere numite cicero" 465
1468 Gutenberg 463
1469 Introducerea tiparului de
Michel Freiburger G. Fichet . . . 462
1473 Introducerea tiparului Olanda de
Dierik Martens oraul Aalst . . 456
1473 Introducerea tiparului Ungaria prin tipo-
graful Andrei Hess 458
1474 Introducerea tiparului Anglia prin
Corselles 457
1474 Introd. liparului in Spania, oraul Valenta 457

11

www.dacoromanica.ro
La anul : Sunt :

1476 Inlrod. liparului in Boemia, orawl Pilsen 465

1483 Inlrod. tiparului Suedia prin L Schweel 448
1490 loan Froben primul nonpareille . 441
1493 Introducerea tiparului Rusia de
George Cremovici 438
1508 Monachul Macarie prima carte pe
pmnt . . . 423
1540 Celebrul parisian Claude Garamond
tip. Etienne primul garmond" 391
1540 Tipritura celei rom. la Sibiu 391
1542 Introd. tiparului in prin Francisc
Xavier 389
1545 Introducerea tiparului In Belgradul Serbiei 386
1549 Introducerea tiparului America (Mexico) 382
1559 Prima a lui Coresi 372
1561 Cea carte bisericeasca rom-
de Coresi : teatraevanghelul 370
1799 Introducerea tiparului Egipet 314
1800 Invenlarea presei de fier de Lordul
Charles Stanhope 131
1814 Punerea functiune a primei de
de forla aburilor,
de Koenig i Bauer 117
1851 Se construegte prima maina de litografie 80
1869 Inventarea matrilei de steriotipie din 62
1884 Invenhia Linolyp-ului de Mergenthaler
la Baltimore (S. U. A.) 47
1884 Invenhia autotipiei 47

12

www.dacoromanica.ro
 LEGALE
TREBUIESC TINUTE DE TIPOGRAFII
(MON. OFICIAL No. 131).

Potrivit legii repaosului duminical, stabilimentele

comerciale industriale trebuie fie Duminicile
ziva.
In de Duminici, urmaloarele legale
sunt zile de repaos, care
tuliunile publice :

Anul Nou (1 Ianuarie). 1 Maiu.

Boboteaza (6 Ianuarie). 10 Maiu.
24 (Unir. Princip.) 8
Primele 2 zile de Pati. Pomen. Eroilor (21 Maiu).
Sf. Gheorghe (23 Primele 2 zile de

ZILELE CAND NU SE

7 (Sf. loan). 15 August (Adorm. Maicii

25 Martie (Buna Vestire). Domnului).
Cele trei zile de Pati. 8 Septemb. (Nat.
21 Domn.) D. Sf. Maria
(Sf. Const. El.) 14 Sept. (Ziva Crucii).
31 (Rusaliile). 8 Noemb. (Sf. Mih. G.)
29 (Sf. Petru Pay.) 6 Decemb. (Sf. Nicolae).

13

www.dacoromanica.ro
 IANUARIE
J. SF. VASILE Vineri 16
2 Vineri 17
3
4 Luni 19
S Luni Marti 20
6 M. BOTEZ. DOMN. Miercuri 21
7 M. SF. BOTEZ 22
Vineri 23
9 Vineri SARB. NAT. a UN. S. 24
10 25
11 Luni 26
12 Luni 27
13 Miercuri 28
14 Miercuri Joi 29
15 SF. V. GR. V. 30
31

14

www.dacoromanica.ro
 DUMINICA
2 L. DOMN. Luni 16
3 Marti 17
4 Miercuri Miercuri 18
5 19
6 Vineri Vineri 20
7 21
8 DUMINICA 22
9 Luni Luni 23
24
11 Miercuri Miercuri 25
12 Joi oi 26
13 27
14 28

15

www.dacoromanica.ro
 MARTIE
Luni 16
2 17
3 Miercuri 18
4 Miercuri Joi 19
Joi Vineri 20
6 Vineri 21
7 22
8 Luni 23
9 Luni 24
10 Marti VESTIRE M. 25
11 Miercuri Joi 26
12 Joi 27
13 Vineri 28
14 DUMINICA 29
15 Luni 30
31

www.dacoromanica.ro
 Miercuri Joi 16
2 Vineri 17
3 Vineri Sambt 18
4 19
5 DUM. FLORIILOR Luni 20
6 Luni 21
7 Marti Miercuri 22
8 Miereuri SF. GHEORGHE 23
9 Joi 24
10 Vineri 25
26
12 D. SF. PASTI Luni 27
13 L. SF. 28
14 M. SF. PA$TI 29
15 Miercuri 30

2
17

www.dacoromanica.ro
 MAIU
V. MUNCH 16
2 17
3 DUMINIC Luni 18
4 Luni 19
5 Marti Miercuri 20
6 Miercuri INALT. SF. C. E. J. 21
7 Joi Vineri 22
8 Vineri 23
9 24
10 D. NAT. a IND. Luni 25
11 Luni 26
12 Marti Miercuri 27
13 Miercuri Joi 28
14 Joi Vineri 29
15 Vineri 30
D. RUSALIILOR 31

18

www.dacoromanica.ro
 L. SF. TREIME 16
2 Miercuri 17
3 Miercuri
4 19
5 20
6 21
7 22
L. NAT. Marti 23
9 Marl! N. SF. BOT. M. 24
10 Miercuri 25
11 26
12 Vineri 27
13 28
14 SF. PETRU L. 29
15 30

19

www.dacoromanica.ro
 1 16
2 17
3 Vineri 18
4 19
5 DUMINICA SF. PROOR. ILIE L. 20
6 Luni 21
7 Marli
8 Miercuri Joi 23
9 24
10 Vineri 25
11 Runb 26
12 Luni 27
13 Luni 28
14 Miercuri 29
15 Miercul 30
31

20

www.dacoromanica.ro
 AUGUST
DUMINICA 16
2 Luni 17
3 Luni
4 Miercuri 19
5 Miercuri Joi 20
6 J. SCHIMB. la Vineri 21
7 Vineri 22
23
9 DUMINIC Luni 24
10 Luni 25
11 Marti Miercuri 26
12 Miercuri Joi 27
13 Vineri 28
14 Vineri T. CAP. SF. ION. B. S. 29
15 AD. M. DOMN. DUMINIC 30
Luni 31

21

www.dacoromanica.ro
 SEPTEMBRIE
Mar Miercuri 16
2 Miercuri 17
3 Vineri 18
4 Vineri 19
5 20
6 Luni 21
7 Luni Marti 22
8 M. NAST M. DOMN. Miercuri 23
9 24
10 Jot Vineri 25
11 Vineri 26
12 27
13 Luni 28
14 L. IN. SF. CRUCI 29
15 Marti Miercuri 30

22

www.dacoromanica.ro
 ll

OCTOMBRIE
Vineri 16
2 Vineri 17
3 Sambt 18
4 Luni 19
5 Luni 20
6 Marti Miercuri 21
7 Miercuri 22
Vineri 23
9 Viner 24
10 DUMINICA 25
SF. DUMITRU L. 26
12 Luni 27
13 28
14 Miercuri 29
15 Vineri 30
31

23

www.dacoromanica.ro
11

NJOEMBRIE
DUMINICA Luni 16
2 Luni Marti 17
3 Marti Miercuri 18
4 Miercuri Joi 19
5 20
6 Vineri INTR. IN BIS. 21
7 DUMINICA 22
8 ARH. MIH. G. Luni 23
9 Luni 24
10 Marti Miercuri 25
11 Miercuri Joi 26
12 27
13 28
14 Smbt DUMINICA 29
15 DUMINICA Luni 30

24

www.dacoromanica.ro
 DECEMBRIE
Miercuri 16
2 17
3 Joi Vineri 18
4 Vineri 19
5 20
6 DUMINICA Luni 21
7 Luni 22
Miercuri 23
9 Joi 24
10 Joi NAS. DOMN. V. 25
11 Vineri SOB. NSC. S. 26
12 SF. STEFAN D. 27
13 DUMINICA Luni 28
14 Luni 29
15 Miercuri 30
Joi 31

25

www.dacoromanica.ro
 NOUILE TAXE POSTALE
Pentru t
Pentru
Pentru Austria
MAJORAREA LOR DELA
IANUARIE 1927 Italia celelatte
Polon

i B. B. i B.
1. 0 scrisoare la 20 gr.
a) In interiorul unei comuni 4
b) Pentru alte . . . 6 7 50 10
2. 0 carte . . 2 4 50 6
3. 0 carte ilustratA . 3 4 50 6
4. 0 carte pentru
militari, grade inferioare incazarmali
5. 0 carte pltit 4 9 12
6. Imprimate ordinare de fiecare
50 grame 2 2
7. didactice, i
tifice, prospectele cata-
loagele de de
50 grame cAte 6C 2 2
8. Ziare publicaliuni periodice 25 2 2
Imprimat. de sub 7 Wile
cari au la o reducere de 1
9. Imprimate In relief pentru
de fiecare 1000 grame 2 2
de pAnA la 250 gr. 5
pentru surplus de fiecare 50
grame sau fractiune 1 2 2
Probele de mrfuri pAnA la 100
grame 3 4 4
pentru surplus de fiecare 50
grame fractiune I 2 4
Francarea corespondentelor
este obligatorie. Cele depuse nefran-
cate cad In rebout la originA. Cele
insuficient francate se la des-
dublul insuficientei.

26

www.dacoromanica.ro
 NOUILE TAXE Pentru
PO5TALE Austria
C..Slovacia
Pentru

Italia celelalte
MAJORAREA LOR DELA Polon a
IANUARIE 1927
B. B. B.

12. Taxa de recomandare . . . . 10 - 10 - 10

se pe
cele de sub No. 1- 11.
13. Taxa avizului de primire la
obiectele recomandate:
a) Cerut depunerei
obiectului 10 10 10
b) Cerut ulterior depunerei 20 20
14. Taxa foi de reclamatiune 10 40
15. Taxa unei crli de identitate . 40
16. Suprataxa pentru obiectele
adresate Poste-restante 10 10
17. Suprataxa pentru obiectele
registate prezentate
legale 5
18. Taxa de pentru
obiectele care se depun din eroare
insuficient francate 2 4 4
Se ca nefrancate obiectele
care au un de francare,
timbrele aplicate pe ele nu re-
putin taxa de francare
pentru prima unitate de greutate.
birourile debitele de timbre obligate ca
publicului actualele potale, externe de 2 lei, francate
complect anume lipind pe ele pe taxa un
timbru franco-mobil de leu sunt destinate pentru Austria,
Cehoslovacia, Italia, Polonia, Ungaria) sau de 2 lei,
sunt destinate pentru celelalte

27

www.dacoromanica.ro
SISTEMUL PUNCTELOR TIPOGRAFICE
(SISTEM NORMAL, NUMIT DIDOT).

metru 29 mm. = 2.660 puncle lipografice

punct = 0.376 m.
6 puncte nonpareille
7 = colonel
8 = petit
9 borghis
1 garmond
12 =
14 =
16 = terlia
20 =
24 = dublu cicero
28 , dublu
32 = canon mare
36 = 3 cicero
40 = (missal mic)
48 = 4 cicero (missal mare)
60 = 5 cicero (sabon)
1 = 221 cicero 1 petit
4 cicero = un quadrat (48 puncle).
10 kgr. conhine 18.000 nonpareille,
12.000 petit, 10.000 borghis, 8.400 garmond 6.300
(normal) este puncie tip.
sau 22.566 milimetri.

28

www.dacoromanica.ro
 FORMATELE DE
mai jos dimensiunile hrtiei in lar :
No. = 42 X 68 centimetri.
2 76
4 84
6=56 77
80
12 96
Semi-carionul se de obicei pe de
35 X 45, cartonul (alb sau colorat) pe de 50 X 60
cm. diverse In alte mai ales Germania,
formatele de sunt reglementate avea
toarele formate :
No. = 33 X 42 centimetri.
2 43
45
4 48
5=40 50
53
7=44 56
8=46 59
9 48 64
65
11=54 68
78
au formatul conventional de 9,2X14,2
stabilit de Uniunea Postal.

29

www.dacoromanica.ro
 LEGEA EXEMPLARELOR
OBLIGATORII
Monitorul Oficial" 205, din 10 Decemvrie 1923,
urmtoarea modificare a legei din 19 Martie 1904 :
Proprielarul oricrui atelier de arte grafice : tipo-
grafie, litografie sau procedeu de arle grafice, este
obligat s din carte, revist, ziar,
note muzicale, geografica, planuri, stampe, portrete,
tablouri, foae reproducere, cte dou
exemplare bibliolecii Academiei din Bucureti,
cte exemplare bibliotecii din Iai,
bibliotecii Universitlii din Cluj, biblioiecii
din bibliolecii Ateneului romn, bibliotecii din
un exemplar fundatiunii Universitare
Carol I" din Bucuresti Asocialiunii cultura
literatura poporului romn din Sibiu.
Exemplarele ce se bibliolecilor trebuie fie
complecte executate pe aceiai sau material de
calitate, ca cele cari se pun comerciu sau se
predau autorilor editorilor. Nu sunt supuse
acestei legi, irnprimatele cari bani, hrtii de
valoare acele de caracter oficial confidential, cari
vor fi declarate ca atari de respective. Obliga-
tiunea de a exemplarele legale ziare,
reviste liprituri periodice din ziva apariliunei
pentru celelalte grafice: brosuri,
etc., de ce vor fi terminate. Tipografii sunt indatorali
a cu aceste pachete o chi-
exemplare".

30

www.dacoromanica.ro
PARTEA

www.dacoromanica.ro
TIPOGRAFIA LA ROMNI
de: N. IORGA
iraducere din limba
de: LILIANA IORGA

I.
VENETIA este aceia care a introdus tipografia
anume ce un care
lase cetatea lagunelor, o transportase
la Cetinie, capilala Muntenegrului, de refugiu al
tregii constiinli nalionale crestine a Slavilor balcanici.
Tara era prea prea pentru a
pulea un asil sigur aceslui cleric, artist.
Pe-atunci, la inceputul secolului al XVI-lea, exista un
mull mai important refugiu pentru crestinismul
despreluit insesi primele-i caminuri. Principatele
Romnesti, Moldova Muntenia, erau de
ghie de superioara in limp. In
jurul de vasalitate al acestor Domni cu port de
bizantini, se adunau ultimii reprezentanli ai
literaturii slavone Balcani, Muntenia, mai cu
era de emigralie. Un Domn
Radu, pe care recunoscatori l-au supranumit
cel Mare", dorind Domnia prin largi
binefaceri Biserica, primia cu bralele deschise
represenlant al acestei civilizalii comune. La el s'a
blicat deci, in 1508, de Macarie, lipograful numit
curnd, pentru meritele sale, Mitropolit al probabil

32

www.dacoromanica.ro
chiar frumoasa de Domn,
Nicolae din vii, de de-asu-
pra un Liturghieriu care o
Mere chirilice a splendidelor caractere latine ale Vene-
Initialele, imprimate rou, corespund acelora
curent manuscrisele slavone ale
evului mediu. Este o artistica, publicata cu
o cu totul particular& care nu poate fi In de-ajuns
Ici colo, mai simple este imposi-
nu latin, occidental.
chiar In din 1512, pare
recunosc un caracter. Frontispiciile sunt mai greoaie
mai confuse, literele mai mari. Se pare Macarie
a introduce litere de provenienja ;

cutare frontispiciu este chiar de o simplitate care

ideie continuare a venetiene.
Pentru a schimbarea felul de a
imprima al din Muntenia - Moldovenii
s'au a pune se introduca numele Domnilor
pe principatul
meridional, - trebue la opera
pe In cutare de
turceasca, de Bojidar. Cartea de ru-
1545 are, de frontispicii mult
inferioare celor inspirate de Venetia, care prea
deseori mai turtite. Logofatul Dimitrie,
nepotul lui fu de Domnii
secol, cu executarea lucrrilor acestora,
care constitue a doua a lipografiei
In Transilvania, supt dominatia principilor unguri,
ai Sultanului, care adoptasera
teranismul, pe de o parte, exercite o

3 33

www.dacoromanica.ro
asupra religiei lranilor romni cari formau marea
joritate a populajiei din provincie, pe de
alta, cstige asupra produselor Carpaji,
de tipografi pe cari-i relinuser
E epoca influenjei germane, exercitat& de aceste
infloriloare, dintre care Kronsladt-Brasov,
Mhlbach-Sassebes, au pe
Coresi sau Coresie, socolit ca de
rea unui Domn muntean, sup! a Domnie,
in tot cazul, el nu ar fi gsit de lucru, a discipolilor
1561, cnd vechile publicajii erau cu totul
pulsate, apar religioase, imitnd stngaciu, pe
frontispicii, modelele lui Bojidar, limp ce litera, destul
de mare, se din ce ce mai neornduit pe
pagini care se desvolt in lungime.
Dup 1574 valoarea artistic& a caracterelor li-
pografice este mai ea cu
timpul, accelerarii unui lucru care de
urmreste ici colo o
sforjare de a reveni la tradijii mai bune,
tispiciul Psaltirii slavone din 1577 este foarte frumos. Cu
toale acestea, tipritura, la Alba-Iulia,
capitala Transilvaniei, este ultimul la care a putut
aceast Pe pe
care arta aceasta n'ar fi urmal niciodat o ase-
menea scobortoare. In chiar, o Explicare
a Evangheliilor a tradijiei bizantine
pentru a da, cu caractere mediocre, foi
lirninare cu blasonul judelui sup! auspiciile
s'a executal lucrarea frontispicii care, purtnd cor-
nurile frunza de a Renasterii, n'au
nimic din

34

www.dacoromanica.ro
 Dar rstirind, la o care nu putea fi
cu precizie la o descoperire recent& o carte de un
aspect neobisnuit. Timp indelungat nu am avut vre-un
exemplar complect, care ni s'au conservat
lipsia foaia de Inilialele ornate sunt evident occi-
dentale, de tip ; caracterele, mici de o
nesigur, au un aspect desagreabil. Vechile fron-
au fost imitate cu stngcie. Dar marea frumusep
a acestei plansele mari, represintnd
principalele acte ale vielii lui Flristos, unice in arta
tipografica acestor planse sunt in
slavoneste, dar se pare gravorul, poate chiar pictorul
nu le-a Linia figurilor ct modul de
grupare al personagiilor sunt demne de cel mai bun
artist occidental.
Pentru explicarea acestui fenomen tipografic,
cursesem la ipoles care mi se
destul de mnstire din insula Murano,
aproape de 1570
situl secolului al XVI-lea, o Maria sau
rioara Adorno Vallarga, unui nobil de
origine de fiica Grec
din Pera a unei calolice, ea era sora principesei
muntene, Ecaterina, care fusese religia Ori-
entului. Un bogat schimb de scrisori cele
ni s'a biserica, disprut acuma, a
Sfntului Maffio din Murano era la inceputul
al XIX-lea, un altar consacrat de Maria
fiului surorii sale, principelui Mihnea. Ea
ar fi putut face se la chiar
carte a ornamentalie opune un contrast de
avantagios mercantile a produselor Iransil-

35

www.dacoromanica.ro
 Dar exemplarul descoperit de curnd Tran-
silvania este vorba de una din lui
Coresi. de dnsul, un diac de
un caracter inferior 1), un folklore tipografic".
apoi o nerodnic pro-
duclia lipografica romneasca. Atunci cnd Domnul
Moldovei, $chiopul, se la 1594, Tirolul
austriac, el nu aducea cu dnsul produse ale acestei
coresiene de care am vorbit mai sus. de
lupte glorioase, dar istoviloare, i, nepo-
Mariei, Radu, crescut In de unde
mutase gusturi de ajunse, 1610, dom-
pasnic cele principale, el nu aduga
prestigiului sale gloria de a fi din
lucreze presele, de uitate sau riacite. De alifel,
produsele lipografillor muntene ardelene
nevoile bisericilor ai preoli erau
stare slujba de pe carte.

Pentru a avea o activitate In acest a

buit nasterea, regatul Poloniei, a unei noi
arte tipografice, cu Mere chirilice, Rutenilor
supusi regelui catolic inspirndu-se din traditiile ger-
mane. de-acum 1635, cnd Timo-
lei Alexandrovici, chemat de Malei-Vod, se la
Cmpulung, la cmpul cel lung" din Muntenia,
1680, o care ar fi greu faci o dislinclie,
In ce privele ornamentarea, intre romneasca
cea a Ruilor occidentali, a direclie se
1) N. diacului Ac. Rom.), 1930.

36

www.dacoromanica.ro
 Nimic nu mai din vechile impletituri sau
iniliale impodobite, inlocuile acum cu simple majuscule
severe, lipsite de Nici nu
emblema jrii ca odinioar. Foi de acant, volute,
capete de ramuri de laur inconjurnd pajura
redus la un corb, constitute ornamentalia.
sunt mai drepte in cadrul de lemn mai puternic,
fr a putea avea pretenjii de frumusela. util
apare in locul frumoase, de care nici mcar nu-i
mai aminlesc.
Cum influenl Transil-
de acolo nu pot fi deosebite nimic
de cele ieite din mnile artist Mun-
tenia. cnd Moldova se de lucru,
ea curentul epocii.

Gustul icoane a reaprut totui. In Explica-

rea muntean din 1642, se
scene din Fiul ; in din Cmpu-
lung, in Antologhiul din 1643, de la aceiai dai, vezi
Adormirea Domnului.
Icoana mai mull produsele
moldovene ale aceleiai epoce. Cartea de
de fapt, Explicarea Evangheltilor",
blicat in capitala jrii, la Iai, 1643, supt noua
influenj a Moscovei, pe occidentalizat
scene care dect simpla imi-
tape a modelelor bizantine ori a temelor occidentale.
Priviji scena aceasla a capului Sfntului
Ai zice reproducerea a unei execu-
domneti moldovene pe vremea aceia.
Sfntul, are mnile legate ca un
37

www.dacoromanica.ro
condamnat local ; executorilor
de a cu coronila
ei floricele, cu plisat rochia de
brocart, livil de o cu desemne celor
din populare fiica Irodiadei este
o conlemporan local. Sus,
Irod lui la o ca acelea,
bogal ale Curtii acelui Domn Vasile care
linea figureze ca quasi-imperial al
ortodoxe. Singuri, sfinlii de pe foaia de
neschimbata ieratic.
Nu pulea fi o inspiralie aceia a
presentului spectacolul transportrii unor la
Iagi, cu carul de Domnul
cu cciula de ceremonie, de surguciu
sicriul, sau scena este pe un fond representnd
o celate, mai sau mai pulin cu aceia
care a martiriul.
In tipritura a aceleiasi epoce,
moasele ale bunului Domn Matei al
soliei sale, Elena, se manifest chip
mai puternic, influenta aceasta care, o repel, este in
acest moment una din formele occidentalismului. Ca
pe mormntul de la al Doamnei Elena al
tnrului ei pe acela al lui Matei
Arnotei, cutare document contemporan cu formule
imprumutate Moscovei, de din 1646,
cele ale din 1649 sunt de o linie absolut
nu regsim nimic din
drzneal, din avniul varielalea fronlispicillor
ornamentelor moldovene. Muntenia va agtepta o
vreme a artei sale tipografice, care alunci

38

www.dacoromanica.ro
va fi de o ce va mull principatul
rival. In ceia ce privete Transilvania, tipografie
ca in doar imitatia mai
pujin cu elemente occidentale neasimi-
a traditiel cum se
tenia. se pare de acolo vine frontispiciul
din 1650, pur Renaterii, continnd instructiile
pentru ceremonia a preolilor. Ingerii
cari poart crucea cu coada
de delfinii, monlrii nu aparlin nici Bizan-
tului nici Europei moscovite.
Dar dela 1651 gseti Mistirio, carte de
pentru practicarea misterioaselor ceremonii
ale Bisericii orientale, acelai cadru de
de vie heruvimi, scene ale vielii curente, ca a
botezului, de allele subiecte sfinte. In
Indreplarea din 1652, fronlispiciul, semnal din
nefericire mod inteligibil, este o copie evident
a moldovene In interiorul
publicaliei, o represint marile concilii ale
Mai departe, i
un Sfnt Vasile, de o
care ce art a putut da
aici. Artistul ori artitii indrznesc a se presinta acum,
adugind alturi data la care terminal opera ; pe
tabloul de pe numele Petru,
care un criplogram numele
de familie.
Pe atunci Moldova, care limp de de ani
intrerupe lucrrile din pricina luptelor pe
ei, este nevoil se adreseze tipografilor
39

www.dacoromanica.ro
 din supusi ai regelui Poloniei. care
apar din episcopului Dosoftei, ajuns apoi
Mitropolit, vin, 1673 la 1680, din presele de
la Uniev. Frontispiciile scene, rotund
in de frumos execulate; sunt de gust
occidental. Din spirit de Moldova
se adreseze Munieniei, unde Duca-Voda va fi un edi-
tor de format mare de o orna-
mentajie - celebrele lucrari ale lui Pairiarhul
de Ierusalim , tipografia cu plansele loan
Bacov, care, Ivan, aparjie
din Galijia. E posibil ca el nu fi lucrat chiar
cum se pare, fron-
tispiciului, cu remarcabile scene in cadru, al Liturghiei
din 1679, de sigur la Uniev.
In vremea litera moscovild,
asmtintoare caraclerelor minusculei latine,
Psaltirea ardeleana din 1651,
Moldova, unde ajunsese acum formeze o
tipografie proprie. Scrisoarea prin care episcopul cerea
Tarului dar al cuvioasei sale marinimii a fost
Chipurile, sunt opera
unui artist de o mai imaginajie aceia a
tratorilor

este
in Muntenia, unde acum domneste glorios acel $erban
Cantacuzino acvila a Bizanjului,
se considera drept mostenitor al bizantini din
cari se cobora. Caracterul al tipografiei
se menjine, mai cu ce, supt noul Domn Cons-
40

www.dacoromanica.ro
tantin Brncoveanu, nepolul lui principatul lu-
necontenit la raspndirea pe
intinderea teritoriului locuit de a celor
slavone la altul al Peninsulei Balcanice, a
celor pentru grecime, a celor arabe
Siria, imprumutnd chiar Georgiei regelui Waktang.
E cea mai din rom-
: ornamentalia cu tulipe larg cu frunzi-
suri bogate, cu figuri mari genul portretului Sfntului
Vasile, opere ale unui Damaschin Gherbst (poate Herbst),
se cu Este meritul de al
aceslui Iberic, Antim, trecut pe la Muntele Athos, simplu
tipograf la apoi episcop de
Mitropolit al care, lucrnd
a Snagovului, aproape de Bucuresti, umbra celor trei
biserici, apoi celulele sale episcopale, a
supraveghiat el camarazilor elevilor
Unul dnsii, Damaschin, poate cu desem-
natorul menfionat, va fi mai trziu episcop ; un
altul va la un episcopal, o
serie de publicafii care aduc cea mai mare onoare,
gustului, sale.
Une ori, 1670, iniliala ia forme capri-
cioase interesante, pe care le de
in produsele moldovene ale epoce, ca cartea
de rugaciuni publicata de Dosoftei 1681. Litera,
din linii din impletituri iscusit combinate, con-
omenesti, schile de animale. E de
aceasla era marea arlistica a epocii : cutare
manuscris este de o domeniul acesta
zoomorfic limp documentele muntene
nu de ornamente de genul
41

www.dacoromanica.ro
acesta, care se o imaginalie pe de
pe de Trebuie aceslea
desemnele care impodobesc cutare manuscris slavon
conservat biblioteca din Chiev, al autor este
acelasi Era un reflect al o
a artel asialice, palruns de cu
florile-i mari arabescuri
de de uscaciunea ornamentelor care
armonioasa cu care
Renasterea obisnuia manuscrisele
riturile, de o de
unei Domnii, a chelluiala era
totdeauna de nevoile artistice de datoria de
Biserica, va pune faze. Schimbari
drame zguduiloare, ruinele a Domnii, a
veanului a succesorului imediat, Canlacuzino,
disparilia unui regim de indigen vor
aduce brusc al unei perioade de roditoare
toale domeniile artei, atunci in Moldova, chiar
locul imitaliilor impodobite, ai
une ori, ca in editia din Galceava filosofului cu lumea"
a Domn Dimitrie Cantemir, reproducere,
a unui desemn improvisat,
rului care niciodala n'a visai picior.

Fanarioli nu se produc schimbari. De

vremea celor doi Mavrocordati, Nicolae
primul, de al doilea, Domn de
unsprezece ori, ca supt vrul Grigore Matei
Ghica, nu se face in aria tipografiei ca
42

www.dacoromanica.ro
administralie sau finante, reproducerea prede-
cesorilor indigeni, de Cu mai
precizie sens al armoniei, trecutul se
ca lui Nicolae din 1719, ori Ocloihul din
unde un Isus frumos binecuvinteaz, incunjurat de
ingeri ce inscriplii slavone foi de
occidentale, cadrului, imprumulat din
Rusia occidental, vagi floricele in gen turcesc. Une ori
nu e dect vechiul clieu transportat.
va deveni curnd mull mai pulin
supt regimurile periclitate sau in mijlocul
austro-lurce ruso-turce, purtate pe bietul rom-
nesc, incapabil pe viitor de a fi aprat. In deficitul acesta
aproape continuu, linut de faptul
mai cu acelea cu serviciul
divin, cu Biserica, a fi tiprite Occi-
dentul german. Ceia ce fac Austriecii de
dnii din 1718 In 1739, n'are nicio valoare
de acel Sf. Nicolae din Triod, semnatura cruia
pare a se ascunde numele lui ori acel al
lui Antim a crui linie o
usor Portretul acesta, meliculos lucrat, n'are
din ori jovial, ori
neasc, a alt de numeroaselor icoane, reprezentnd pe
acest patron darnic, de din provinciile.
Un din Rmnic de lucreze din
epoca aceasia, i primele sale lucrri Liturghieriul
din 1733; va continua pentru Rugciunile morlii lui Hrislos
(Catavasieriul) din 1734 i prin frumoasa
1) Ca Triodul din 1731.
2) Singura dat meterului muntean
Impodobirea

43

www.dacoromanica.ro
 pe Hristos predicnd lemplu
cu emblema cum se presini in din
1742. Bucurestii, cari atunci utilisasera comoara
a trecutului, imprumutar desemnul
oltean din 1737, poate chiar din
vasieriul de la 1742 Sf. al Evangheliariului din
1742 ). portretul Sfntului Damaschin In
Psallirea moldoveana din 1731, admis vre-un
oarecare.
Epoca aceasta de munca de
preoti pentru bisericile o
alta mull mai pujin ale opere fi
doar pe rafturile ale
capelelor ori documentelor de
soiu. poate clerici, de cele mai dese ori mo-
foarte piclori de icoane, cari, mai ales
Ardeal, urmnd exemplul vecinilor amatori de sculp-
In religios, vor o oamenilor aceleiasi
clase sociale intelectuale, presentndu-li pe Alexandru-
in triumfurilor sale legendare ori chiar
pe Adam pe Eva. pe presen-
mrului fatal, de scena care represinta pe Eva
iesind din primului de poarta,
de un serafim, prin care este
din vesnicii fericiri. Mai los, Adam este un Oran
care in limp ce, de
lemn, femeia cu toarce pe un
cu piciorul micujului care,
de blnd, fie Avel...
1750, ilustrata
1) Vezi Acaftistul bucurestean din 1743, Actele Apostolilor de
la aceiasi

44

www.dacoromanica.ro
mai cu la Bucuresli, Moldovenii n'au dat
acum un rege David Psaltirea din
Transilvania unii - de nu poji vorbi -
organizndu-si abia episcopatul din Blab nu
un rol compunerea bisericesti Ca
In Penticostariul din 1748, vechile gravuri se potrivesc
de bine - epoca lui Brancoveanu de
-limp
desemnele noilor
ca pentru cel din
ai sculpturii
al
aceluiasi an, Mihai lucrul.
Este un Ardelean, evident influenjat de Occident,
cum o dovedesc florile de acant, cu aripi
larg deschise, precum caracterul puternicelor sale ma-
juscule, aces' desemnator, Grigore Stan din
1745 ca mare a
lucrulu tipografiei din nou, cu atelierele episcopului de
In Moldova septentrionala, viitoarea Bucovina,
secundat de Sandul, fiul tipografului din
de din Neamj. In maniera lui
de a scena pe masa
cu o ce aminteste pe Antim,
In cu ai Liturghiei, descoperi
o influenja venind din Rusia, unde foarte probabil
inijiator ucenicia. de Mihai din
care acum se intituleaza Mihai Alanasievici, el este
mai mare tipograf ilustrator al epocii. La 1746
pe din la noul Evangheliariu;
in 1750 apare acum elevul fratele diaconul Cons-
tantin, in numit care este un fiu
al lui Atanasie. Un al Gheorghe, apare in
1) In 1747 este la Buzau.

45

www.dacoromanica.ro
1767 pe Ardeleanul, concediat,
intorcndu-se poate in provincia lui el a fost
locuit in Moldova de un Grec din Thasos, Ghica fiul lui
(Sotirovici), fost preceptor al fiilor Domnului din
Scaun, Grigore Matei Ghica favorit al Mitropolitului
grec, Nichifor. vreme a Iasi aces'
strin lipsit de sens artistic.
In Triodul din Iasi greoaia pretentie a
cu insignele puterii, de cei doi lei ridiculi, n'are
grij pentru ornamentele post-
liminare, violent colorate, ale documentelor
din epoca aceasta Pentru privilegiul
imprimeriei oficiale se acorda de
prin canalul acesta gust vechea
a fusese cu

Contra maniere, pur comerciale, de a concepe

se noul Mitropolit indigen, - Grecul
- un alt Ardelean, diaconul
Samsonovici, care cu mndrie tipograf
Dibaciu imitator al lui Anlim, aces' auxiliar
artistic al corectorului munlean, ieromonahul Cozma,
pentru Penticostariul din Iasi, 1758, din cele mai
frumoase frontispicii cu emblema serviciul
Valoarea lui reiese chiar in comparalie cu
frontispiciu, al Antologhiului din 1755, lui Sandu,
acum, unui Grigore, care nu fi altul
fostul desemnator din aceiasi Transilvanie.
este absolut occidental, cu vagi reminiscente
1) Sfintii Pravila din la 1761, sunl datoriti
unui (o de el 1758).

46

www.dacoromanica.ro
ale tipografiei muntene din secolul 1) Un Barbu
din Bucuresti, artist mediocru in Milropolitului
muntean, mai succesorul lui, Slaicovici,
nu pot opune nimic frumoasei reinfloriri a arlei orna-
primul ilustrator al imprimeriei din
copie stngaciu icoane latine, capabil doar de a reda
liniile noii catedrale din object de mndrie,
de lipograful venia din a schim-
bului de meseriasi romnesli
Jacob, pe credinciosul Grigore
Staicovici, pentru pe mai bun cunos-
al limbii slavone, din care a multe
frumoase elegante, pe didascalul" Evloghie.
de imaginatie e fronlispiciul Lilurghieriului din 1759.

V.

Pentru a doua un Domn moldovean, de data

aceasta Constantin Racovila, recurge la un mester
venit din Constantinopol, prin Muntenia, la preotul rus
Mihai Strilbitchi, activ devotat operei sale, dar
representnd in chip stngaciu, de cu o
tendinte artistice spiritului romnesc. Incepe la
1756, printr'o carte greceasca. In
Grigore Sandu, - care, ca Dobro-
mirschi Endrdy, a fost angatat la Blab unde a
se aici prin Ansamblul, fi
este minunat. Cei doi erau la 1756.
2) Fr Indoial tot de e icoana Sfintilor Petru Pavel
apprecatio din 1760, unde acest Muntean de origine,
pe coiful insignei episcopale pajurea cu crucea In
Nu reprezinte episcopului Petru Pavel Aron.

47

www.dacoromanica.ro
 slujba de gravor 1) redusi la funclia
unor simpli copisti, icoanele Evangheliarului
din 1762 sunt lui Strilbitchi asociatului lui,
probabil Rus Teofan
La doi din un
Moldovean intrebuintati la limp ce un
Ardelean al tipografiei moldovene din Iasi,
Bucureslii singuri pulndu-se mndri, fruntea alelie-
relor cu un de civilizatiei
apare deci chipul mai evident
domeniul separalia ardeleni
celor Principate.

Se vede caracterul familiar pe care-1 are vechea

a lipografilor. Trei din Rmnic, lui Atanasie,
se la lucru orasul natal. de unul
din ei, Gheorghe, apare nepotul acestuia, preolul Cons-
fiul lui Mihai. Stoica Iacovici, fiul lui lacov",
pe Ghinea, diaconul Staicovici, fiul lui
1767 la Sandu se intituleaz
fiu al Eremier, a
compositor.
Une ori, ca cazul lui Ghinea 3), tipograful este
un scriitor, capabil de face prefaia. Nu-i nid
de poesie: diacon, recomandndu-si
vasieriul din 1768, de farmecul cntecelor de care
nu se pot ale plnsele-s
alturi de loan Petru de
2) Un Damaschin diaconul, un Tudurachi, un
la tiparirea lui.
3) Nu este el acel P. Ghyrie (?) care, la 1769, o
Liturghieriul din ?

48

www.dacoromanica.ro
alinale femeile care lese, pe drumuri,
marinarii pe ape.
Vechea tipografie greceasca care
Georgia acum a disparut. Doar
se mai uneori greceste
ori slavoneste atunci, se pune pe frontis-
: Timisoara, de imediata mentiune a tipo-
grafilor ieseni; o la 1768, noua impri-
merie la Bucuresti de Alexandru
Ghica, apoi de succesorul Grigore Ghica,
Mitropolitului Grigore, un de la Sumel, Asia
va publica un catechism In turcesle, dar cu caractere
credinciosii desnationalizali ai Bisericii
din Caramania.
Dar de unde proveniau literele? Exista
o cele chirilice, care s'a recunoscut
hi secolul al XVIII-lea, lui
tipografia din 1768, acum caractere
slavone, s'au adresal Frenghistanului"
prin minocirea unui oarecare Gheorghe Con-
de care In ajunse director.
boiul contra Turcilor, de romantica furie de
cuceriri crestine a Ecaterinei a II-a, puse unei
prinderi supt de ambilioase. Efrem,
Patriarhul de Ierusalim, fu nevoit a principatul.
La 1768 erau de un Grigore.

VI.

In timpul rzboiului, numai imprimeria Mitropoli-

din Iasi lucreze, chipul cel mai
mediocru la voia comandelor de Rusii ce

4 49

www.dacoromanica.ro
ocupau Principatul de allii. Bine din Blaj
nu noilor bisericesti,
garantate contra vechii schisme- a ortodoxiei,
aspect corect Directorul
stabilimentului venia din Rmnic, ire Popovici
sau Papavici", de la care au in Acaftistul din
1774, cteva planse mediocre care ajunse s-si sem-
neze operele cu Mere latine.
Intre doi Domni numiji dup tratatul dela Chiuciuc-
Cainargi, Alexandru Ipsilanli, al Munleniei, cult,
reformator zelos mare, fu ce acti-
vitatea tipografic. Constantin din Rmnic, care supt
ocupajia un Octoih, transformnd,
vechiul scut al Cantacuzinilor
blema Imprtesei, ocupajiile prin Adele Apos-
din 1774, destul de ilustrate. In curnd
va fi la de unul din elevii si, Dimitrie
Petrovici mai trziu de Stanciu Tomovici sau Popovici.
Macarie, Omiliilor
nimului egiplean, procura manuscrisele. Era un Mol-
dovean, venit din Dragomirna. In curnd
un alt Chesarie, fost corector de
Mitropolitului, devenind episcop de Rmnic, ade-
a tipografilor, aici pe Cons-
lsnd pe ieromonahul Climent s-1 secundeze,
li incredinj importanta misiune de a da o edijie a
turor slujbelor lunare, lunovnice", de cunoscute
rspndite - rar existau edijii
atinge sute de exemplare -, de care legat pen-

1) El ar putea fi autorul frontispiciului pentru codul grecesc al

lui din 1780.

50

www.dacoromanica.ro
tru toldeauna numele 1) Un Mihai Popovici, apoi
un Mihailovici, cu fralele lui Dimitrie, un preot
Gheorghe Climent secundara, 1778,
munca aceasta mai mai grea ce,
fusese realizat in tipografia
Pentru caractere latine, pentru manualele
colare, ai notri se adresau la tipografia din Viena, care
avea privilegiul aceslor clienti orientali, mai
Novacovici (1793). Se pare c Pildele filosofilor",
republicate 1783 de Mihai Dir (Drr) din Sibiiu
Radu din au fost oraul ardelean
de unde primul era originar -, (vezi Psal-
tirea din 1791) Peke Bart de la Sibiu,
cu imprimarea
ortodoxe -, va fi la Braov, alt
un liparitor de
VII.
In vremea aceasta, Moldova, tipografia,
in 1777 de Mitropolitul Gavril Calimachi, concursul
Domnilor ce se Grigore Ghica Constantin
Moruzi, este incredinlal cu preotului rus Strilbitchi,
definitiv de in care jucase un
oarecare rol politic. El clerici rui.
E un spirit occidental, de frumoase, elegant
legate, de rafaelici dornici de a se
1) In primul, pentru luna Octombre, In 1776, o
rstignire; celelalte Octoihul din 1776, au gravuri
Diaconul Anatol era lipograful.
Triodul din 1777, Constantin se intituleaz, ca unchiul A-
tanasievici. Indat numele adevrat de Mihailovici
(1779), nu varia une ori celdlalt.

51

www.dacoromanica.ro
 insignele episcopale. Intreg secolul al
XVIII-lea in gravurile acestea, mai
a unei elegante a
moldoveni, abuzeaz de
festoane ghirlande, de alegorii, neglija bla-
sonul foarte complicat, de grupuri realiste,
de oarecari
chiar, ca din 1784, pe patronul Mitro-
politul Gavriil. de fiul su, Policarp, el se
ilustreze cu Calendarul din 1785, Fisionomia",
mai trziu Dialogurile sale ruso-romnegti, gramalica
pentru care pune se loarne litere noi cu
lotul speciale, imitnd pe cele
Strilbijchi ajunse a pn o tipografie
greceasca, ajutal de un din Trikkala, Gheorghe
Hagi Dima. acest imprimerie
s'a gramatica moldo-rusa a lui Tudor
gcolarur, studentul. Tot el este, de sigur, cel care
lucrrile comandate, in timpul rzboiului, de delegatul
sinodului rusesc, arhiepiscopul Ambrosie, la 1790-1
vasta lucrare de a cregtinismului, rusegle
din limba englez. Numele reapare pe Catavasieriul
din 1792. El a avut de a-gi continua opera chiar
ce pacea restabilise regimul Domnilor romni. Abia
1794, fal de de represiune luate contra
strumentelor ocupaliei rusegti, a fost nevoit, mai cu
pentru crlile de informajie sau de populard,
transporte presele la peste Nistru. Era sus-
linut de Gavriil, fostul vicar al Scaunului din Iagi,
membru al Sinodului rusesc. Va fi de Mihalache
preotul, care, in 1794, un roman, Andronius.
Ca odinioara Duca, fiul lui Sotir, fralii greci Nicolae
52

www.dacoromanica.ro
 loan Lazar oblinur la Bucuregli, 1783, Domnia
Grecului Nicolae Carage, privilegiul liparirii
grecegli primul Noua tipografie", avnd mari
ambilii, nu se numai cu publicarea bise-
ci lindea chiar, ca presele seminariului din Blab la
liparirea manualelor a leclurilor erudiji,
spudei". Se o descriere a Munteniei, Ira-
grecegle, din lui von Bauer, de lipo-
graful Dimitrie, cu emblema de pe indigene
poemul grec al lui Emanuel Persianu asupra ispravilor
razboinicului Domn Nicolae Mavrogheni. Nu
mai mull ca de veche
tradilie. Chiar cnd
publice prima a Observatiilor sale
asupra regulelor normelor romne fu
a se adresa la Rmnic, unde acum 1787, tipografia era
de Gheorghe, harnicului Constantin.
n'a niciun Strilbitchi pentru a-i con-
tinua imprimeria chiar in razboiului austro-turco-
rus. Pacea de la Siglov, In 1791, reluarea
lipografiilor din de
1792, care curnd va avea ca succesor pe Dimitrie
Petrovici sau Mihailovici (1793), elev al megterilor de la
1), apoi pe fiul su, Gheorghe.
Cele tipografii erau acum de
preocupalie mari de fabricalie aus-
1) se dup cum am la Sibiiu, unde
loan urmeaz lui Petru, la Viena, chiar la Liov, ori unde, la
Piller, apare un cod criminal pentru Bucovina ii contra
incendiilor; dup 1778 imprimeria a Universittii din
Buda ; dup 1804, in Cernduli, la Eckhardt.

53

www.dacoromanica.ro
 embleme grosolan uor destainuind originea
ardeleana sau galilian nido cu o
de onorabila. Chiar vechile cNee. la care se recurgea
din in au fost i pierdute. Incadrarile
sunt de o banalifale, devi in de titlu se
o oarecare
Un limp, Moldovenii cei mai Succesorul
al lui Strilbiichi, asociat cu Gherasim,
venia de la Neamiului,
prin 1380 de Stefan-cel-Mare, unde
rutean Paisie infusase o extraordinar de rod-
toate manifestarile-i spirituale. Tot din acest mare
laboratoriu monahal veni, a0eptarea tipografiei ce se
prepara, asociatul lui Gherasim, Paul Petrov,
un laic, un tehnician chemat din Rusia. Primul
compositor chiar, Teodor, este un cleric (1795): abia
1805 a semna laicul Costachi Doniciu. Tipografia
era de Mitropolitul Stamate, cult,
Moldovei de Transilvania El
conducerea stabilimentului 1802, lui Macarie 1),
hovnicul
*
a Este
acum serviciul singure Biserici,
la Blab supt bogatul pomposul episcop Bob, la
Sibiu, foarte dese ori la Barth Viena la Budapesta
mai la Viena, Cernauli, la un lipograf
sau la Constantin i loan
1) Avea ca elevi pe un Vasile, care se intituleaz asezator
slovelor", pe un Dimitrie Popovici sau Antonovici, care va
prumuta titlu.

54

www.dacoromanica.ro
Boghici, orientali vorbind ori la Sasul Joan
Henning (1807). Dar aceste publicalii de peste gra-
libere ceia ce dau, din ce ce mai
rar, tipografiile capitalelor dunrene un element
de asmnare, apartinnd decadeniii unei scoborte
acum mnile unor simpli antreprenori : disparitia gra-
vurilor, a frumoaselor titluri colorate,
rent a mari urte, de caracter practic. Abia
la 1804, ncercarea unui ucenic, preotul
Simion, de a da unele icoane1); liniile acestea disarmo-
nice, trase stngaciu anevoie, vor o revenire la
desemnurile lui Strilbitchi, de semnalura
blasonul complicat. Catolicii din exemplul
unei trudite munci nentrerupte, despretuind ornamentul
ca element profan practicnd anonimatul adevratului
sacrificiu pentru Biseric.
Tipografia mnstirii reformate a Neamtului, care avu
curajul de a incepe la 1807, dup publicarea unei Psaltiri,
alturi de imprimeria Mitropolitului, noua din
Sfintilor, pe aspr hrtie albstrie, aceleiagi
esential practice de scrupul artistic, cu
ornamentele stil rusesc aduse de celor dou
lucru cu plangele, att de corecte
executate la Budapesla. La Barth un Romn,
loan Popovici, copie din gravuri occidentale
pentru o carte

Are un Sf. Gheorghe in Antologhiul din 1806. In an

gasim ca ucenici pe Silvestro, pe Chiric Savin, Mihalachi
Purcescu un Gherontie de la Neami. In pe
Silvestru pe Bucovineanul Dimitrie Ilievici.

55

www.dacoromanica.ro
ROLUL BISERICII IN
TAREA TIPARULUI A
ROMANESTI
EPISCOPUL VARTOLOMEIU
al Ramnicului Noul Severin

INSTITUTIA care s'a folosit la noi, cea

de a l3iserica
In ei a prins
lucreze, chiar depe inceputul secolului al XVI-Iea,
un cu numele Macarie, a
de atunci, cu un teasc portativ de slove
cirilice

Ceiace a determinal Biserica se serveasc

de
inventarea lui de
de - cam cu un veac
la anul 1436, cam
cu trei veacuri mai de a se fi servit de el
lumea dela noi -, a fost, impulsiunea
pe care i-a impus-o, i-o im-
pune i-o va impune, la acestei Biserici,
natura, chemarea ei.
In privinla naturii sale, bunioar& se c Biserica
1) N. vol. I anul 1925 ed. II
pag. 138. Sextil ibid I 1920 pag. 48.

56

www.dacoromanica.ro
 genere, deci a - nu prin
fiinta ei divino-umana, un de adevruri
eterne, veacuri prin inspiraliuni revela-
sale Scripturi, cu scopul
ca viala organizaliunile de felul, se
prin ele, la un ideal suprafiresc se
sub moral social, un model
suprauman.
Ca prin urmare, Biserica In general,
deci cea a - nu un focar
de un isvor nesecat de ;
nu fiinla ei, un dreptar des-
vrsitor de de o dumnezeiasca de
o pe care Dumnezeu i le-a
propria ei spre a le radia necontenit, prin ea,
de bine progres, ale
omenirii iniregi.
cu Biserica mai are,
In alcaluirile ei, o chemare aparte, pe care
ei pe i-a pecelluit-o un fel de
postulat de cu porunca
a Lui, de a se absorbi Biserica cu
energiile lainele ei
de bine, in opera de refacere sufleteasca de
superiorizare spiriluala a lumii.
Porunca Mntuitorul le-a Sfinlilor
Apostoli, cu prilejul preziva Sale la cer,
prin :

toat puterea cer pe pmnt.

Drept aceia, neamurile botezndu-i
pe ai in numele Tatilui al al Sfntului
v'am poruncit

57

www.dacoromanica.ro
 - Eu cu sunt la veacului.
Amin. 1)
Cum deci s'ar fi putut, ca o institulie, de
ca ca de nu se fi
a se servi de de ce el a
de ce ea s'a stare o ?

Biserica a
lucrarile ei culturale de urmatoarele mijloace: 1)
Propoveduirea 2)
Primul Biserica chiar dela
tuitorul Hristos, care n'a scris nimic a fost pe
ci numai le-a vorbit, prin viu graiu, gloatelor cucerite
suflete0e de El. Nu i-a fost deci peste Bisericii
noastre strbune se foloseasca i ea numai de mijlocul
acesta, numai pe el peste patrusprezece
de ani, la i la noi, prin
Nicodim dela Tismana, a primului manuscript.
rezultatele date la noi, Propoveduirea Ver-
ne apare ca un mijloc de bisericeasca, de
o putere cu uimitoare. dei
de propoveduitori foarte simpli, ca
ca ranguri ierarhice, cum au fost de la noi,
la infiinjarea Principatelor Preojii
de schituri, 2) rezultatele dobandite de Biserica
prin acesta al Propoveduirei Verbale,
au fost au pentru poporul o
minune. aceasta, pentru Biserica a fost In
1) Sf. Ev. cap. XXVIII V. 17, 18, 19, 20.
N. op. cit. pag. 92 - 93.
Sextil Pucariu op. 11 - 12.

58

www.dacoromanica.ro
stare, numai prin Propoveduirea aceasta
numai cteva pe
tregul popor, pedealta s-1 contopeasc
fiinla care se azi, din aproape 16 gru-
puri de natiuni diferite ele, ca ca snge,
ca religie, cum ca organizatie

lor de grupurile
de neamuri, care au Dacia traian In
retragerea din ea, la anul 271 d. H, a admi-
a otirei romane, se pot Ilirii
') care In Dacia mai de Daci
de Geli; se pot apoi Dacii, Gelii Coloniiii
romani, aci de bun voia ca muncitori de
ca negusiori de mna a doua a cum
Vandalii Gepizii Hunii Avarii
Bulgarii Maghiarii Pecenegii Cumanii
Ttarii In duda babilonii
Biserica noastr a s
poporului romnesc de azi, dndu-i prin patrimoniul
comun al al preceptelor morale al prac-
licelor ei ritualiste, o coeziune fiziologico-psihia, absolut
indisolubil, dup cum au dovedit-o, curs de cteva
secole, Romnii din Ardeal, o din din
din Macedonia.
se noleze, o de minune s'a
cu Biserica noastr, chiar atunci, cnd ea nu orga-
1) N. lorga Istoria Bisericii Romne*ti vol. I 1908 pag.
2) Ion I. Istoria Basarabiei 1923, pag. 23. Dup
de doctoral a unei D-soare din din timpul
celui mare al familii ca cele ale Kogl-
nicenilor, Erhanilor, etc. se din

59

www.dacoromanica.ro
 la noi ca apropiat, 1)
cnd ea nu ca un simplu curent
crestinesc, pe care locale, nu numai nu-1
sprijineau, dar prigoneau cum au lii
cu sfntul Episcop Daco-roman, Nichila Romanul.
Pe acest Episcop de la Ramesiana din Iliric, ei
mai ales pentru apostolatul lui din Dacia.
Desigur, un astfel de fapt, confirm& istorice0e la
noi, e destul de stare ne adevereasc, cum
Propoveduirea
vingere
-
mai mull pe calea inimii,
mai ales ca con-
in

pe cea a
- Biserica a avut va avea deapururea
un cultural providential, prin care ea va face,
oriunde, din dumnezeiescul ei depozit de
turi de practici, nu numai un dreptar comun de
pentru gloate neamuri, dar va putea preface, pe
acest depozit, element de coeziune etnia, chiar pen-
nationale, cele mai diferite, i mai opuse
ele, cum le de pild, au fost cele 16 grupuri
de natiuni din Dacia i de ieri i

al doilea cultural al Manuscriptelor a

la noi pela secolului al XIV-lea
V. Prvan face din Sf. Nichita, apostolul Daciei,
in secolul al el Episcop anii 398 - 420 d. H.
Dealtfel, acest Episcop, propoveduitor de prin limba
ca unul ce el de daco-romank se
ca sfnt, in molitfele noastre dela in minee,
cu indicarea calendaristicei de a fi serbal la 15 Septembrie. Cele
spuse de rposatul pot fie adevrate. se
c in de Nichita Romanul nu se mai gsesc
prin secolul al XIV-lea urme de episcop Daco-Roman sau

60

www.dacoromanica.ro
celui de al XV-lea. In Biserica
acesta luase fiinl aproape imediat dup
Inllarea la cer a Mnluitorului Hristos,
fie dat la Bisericd, de Apostol
Evanghelist Mateiu, prin Evanghelia scris de el pela
anii 42 - 67 d. H. Lui Mateiu urmar apoi
Autori ai Noului Testament pe care ei terminar
de scris pela sfrgitul secolului I, pe care urmagii
la un cu cele 27 de crji ale sale,
sub numele de Canonul Noului Testament, al
Sfintei Scripturi celei Calea aceasta a manuscriptelor
o secolul al II-lea Hristos, 9 Prinli
Apostolic!, care se artar originali scrierile dar
care se pstrar cu sfinjenie conditional!, prin
conlinutul acestor scrieri originale, de Noul Testament.
urmar apoi cu o nemaipomenit boglie varielate
de scrieri leologice bisericegli, att dogmatice,
morale, liturgice, ct exegetice, ct oratorice,
ct catehelice, ct canonice, etc.,
Mari! ai Bisericii lui Hristos, ale scrieri
numite patristice, fur trecute prin diferite
mini rspndite prin diferite biblioleci, de unde abia
prin secolul al ele strnse la un colec-
liunea intocmit de Preotul romano-catolic Migne.
Ca producjie din partea a altor Biserici, dect cea
romneasca, desigur de manuscripte bisericegti
au depe atunci la noi mai
aceste manuscripte de provenienj greceasca mai ales
slavon ; deosebi bulgar, nu

prin Dacia noastr. Vezi Prvan : Contributiuni epigralice la

creVinismului Daco-Roman anul 1911 pag. 166, 171, 172, 177, 178

61

www.dacoromanica.ro
ne aveam, la mai sus, caligrafii
proprii; Bulgarii prin influenla
scoalelor bizantine de ei, mai ales prin alfa-
betul cirilic prin dialectul de slavo-bugar al
fralilor Ciril, dela jumalatea secolului
al IX-lea, culturale foarte insemnate,
pentru scrisul mai ales al manuscriptelor.
de la Rilo de
chiar la capitala veche a Imperiului Bulgar,
poporul acesta in vreme
lui din secolul al IX-lea, centre culturale
puternice, 1) care limba predare
era cea aceia care se
de fralii Melodiu Ciril manuscriptele
Bulgaria 2)
La noi, manuscriptele propriu zis
dela mai sus, aproape
Muntenia, Moldova, Ardealul
de prin Maramuresului. In de
primul manuscript a prin scrierea Nicodim,
dela Tismana, care
care Evangheliar scris pe perga-
ment, cu cirilice frumoase, dar in
limba El se azi Muzeul dela
Bucuresli In Moldova manuscript,
slavoneste, a ca o a lui Grigore
Tamblac, Egumen al din Constan-
tinopol, care l-a scris la noi in Moldova ca panegiric al
1) N. I. L. R. pag. 93.
2) Barbulescu: pag. 36,
40, 41, 47, etc.
3) N. op. cit pag. 94.

62

www.dacoromanica.ro
Sfantului loan cel prilejul osemintelor
acestui dela Cetatea la Suceava In Mara-
au dintr'odata mai multe manus-
cripte, reproducand in ele: Psallirea, Evanghelia,
cum alte rugaciuni obisnuite
Aulorul acestor manuscripte este
ca Ni se totusi ca prin limba
pe care o pentru prima
manuscriplele lui care prin traducerea
din slavoneste, ni-1 el trebue fi fost in primul
3) apoi o bisericeasca.
citelor de tot felul ale Nicodim
care arta caligrafica la care
lui bisericeasca, mai ales prin apro-
pierea sa de Teofilact de Eftimie, Patriarhi dela
nova, cei mai ca din Biserica
depe arta caligrafica, folosirea
introduse la noi de Nicodim, a
foarte repede Moldova, prin ucenicii care s'au
asezat pentru prima pela Sfintele
Neamju. Aci manuscriptele au progresat, ca
ca valoare, s'au foarte de vreme, ca con-
nu numai asupra bisericesti de tot felul,
N. ibid. pag. 98. Tamblac se gsea Moldova ca-
litate cam de anchetator din partea Patriarhului din Constanti-
nopol chestiunea primului mitropolit al Moldovei,
2) N. ibid pag. 103. Pricina traducerii rom-
a manuscriptelor din Ardeal trebue miocarea
care se revrsase mull peste de acolo,
nndu-i aib Invttura cultura bisericeasa In
nu slavone, latine sau greceoti.
3) Sf. Nicodim dinpotriva a fost de ;
Grigore Tamblac de bulgar.

63

www.dacoromanica.ro
dar mai ales asupra pe
calea aceasta, ziselor sau cronici 1) In Moldova
mai ales, cronicele au mai prin
de domneasca; in deosebi in
Bistrila unde locali pe
de pentru
poporului de prin prejur, oarecari
de scriitori de manuscriple, care se primeau
rnireni, ca absolvenji cu tillul de
Ca dieci bisericegli de pe
: fiul lui Alanasie Tacka, Macarie,
Eftimie Azarie cu care, declarajiile lui Grigore
Ureche, chiar s'ar fi pentru toldeauna, seria cro-
nicelor islorice scrise de ei. Azarie fi
terminal a lui, la anul 1574 cu
Schiopul 4) Cele mai numeroase manuscripte
s'au M-lirea din
la anul 1497 de De aci s'au adus la
Muzeul din Bucuregli 131 manuscriple, scrise slavo-
negle 30 scrise in limba slavono Din neno-
rocire, ele nu sunt nici scrise de ai nogtri, nici
scrise la noi, ci sunt scrise de Serbia, de unde
ne-au fost aduse aci, cu Serbiei sub Turci
1) N. pag. 92, 93, 94, 95, 96, 12 - 131.
2) N. ibid. pag. 97. Manuscriptele se con-
In Mnstirea Neamlu pe timpul starelului Paisie
Veliciorschi din secolul al XVIII, In unde
a fost Vartolomeiu anii 1710 - 1790.
3) N. ibid. pag. 96 152 - 157. Sextil Puscariu op. cit.
pag. 42 - 46. Aceste cronici au fost studiate pe s'a
putut de Grigore Ureche din Moldova anii 1646-7.
4) N. op. pag. 267.
5) N. ibid pag. 137.

64

www.dacoromanica.ro
 Trebue recunoastem desi manuscriptele
se folosisera la noi ca al doilea cultural al Bisericii,
in limp de secole rezultalul cultural a
mai ales pentru masele mari ale clerului ale
poporului aproape nul. Prima a fost limba
pe care nu o inielege, la Lilurghie la
ierurghie nici poporul clerul
de mir, privit majoritatea lui, acest der dela
Durostor, Vidin, fi avut vreo de
ci numai ca hiroloniti de Ierarhii bulgari de acolo.
De aceia s'a ca cronicile
ca mai noastre bisericesti depe afar
de cele 30 manuscripte slavo-romne dela Bisirita, in
slavoneste. exceplie de manuscripte scrise
deadreptul romneste, o fac numai manuscriptele dela
Maramures, coleciune de cpii, la
Grigore din care a pe lui Mihai
care, se au fost scrise, nu sub
boldul romnesli, ci sub influenja a bo-
gomililor, 2) care nu numai traduceau limba

1) Dela celui al la finele celui XVI-lea,

ele e drept n'au cu totul, ci au
In mare ; dar mai nutnai pe bise-
ricesc mai numai din cauza tiparului, care deja se ivise.
2) Pdrintele Protoereu unit loan nu se aceast
privinid, D-1 suslinAnd Impotriva vederilor uriasului nostru
istoric, romneasca acestor manuscriple muresene n'ar fi In
husitismul, ci cu deprinderea dorul poporului ar-
delean de vedea limba (vezi Ion
Limba BisericeVi 1914 pag. 84 - 89). D-1 Sextil Puscaru
dimpotrivd, e ardelean, totusi privire la
chestiunea aceasta meritul D-lui de a fi
acestei propagande husite RomAni se datoresc tra-

5 65

www.dacoromanica.ro
 credinl, dar le indemnau, la
procedeul acesta, i pe popoarele, cu care se gseau
contact.
A doua a greulatea copierii
in popor; Infine, a a fost nici
pela Mnstirile unde erau, nu prea veneau
ele, fie macar dintre cari cunosteau
vorbeau perfect slavoneste.
nu putem nu recunoastem, manuscriptele
ale noastre din cele secole, pe
adevratul aproape singurul de cult
de de care s'au condus,
pujin, ierarhie cinul al Manastirilor,
in propovaduirea aprarea credintei ortodoxe In
popor; pe ele cele mai indicate
vrafuri documente, de producjiune isloria
neamului s'a servi de ele, mai ales
Moldova, la cunoaslerea In deosebi a Inceputurilor Prin-
cipalului Moldovenesc. Iat, prin urmare, ce manus-
nostru bisericesc nu trebue socolit nici la noi, ca
ceva cu tolul inutil, mai ales sub raportul vremilor poste-
rioare, pe care el le-a ilumina cu trecutul istoric
consemnat lui la vreme. dece Biserica
a avut se de ele, ca de un
al doilea bisericesc pentru opera ei 1)

de sfinte limba op. 60.

nou ni se pare c D-1 Sextil e deslul de curent cu
istoria neamului
1) manuscriptele utile, trebue socotim, de pild, sub
raportul bisericesc, codicele din Voronet, pe care avem acum
care cuprinde Apostolilor (Sex. Puscariu 62) eum pe
ale Domnitorului Muntean Neagoe aprute In timpul domniei

66

www.dacoromanica.ro
 Cu intrarea in uz a tiparului, manuscriptul
trebuia s de alrgtor ar mai fi
el prin partea lui artistic& liparul indicat,
prin intrebuinlarea lui, s-1 inlocuiasc complect
definitiv din uzul public spre a-1 la Academii
i Muzee. La noi cu tipografia
chiar dela inceputul secolului al XVI, manuscriptul totui
nu a disprut ci a pe tipografie.
nu pentru opera in cazul pentru cea
bisericeasca.
se pare chiar firesc se intmple
In primul se cele tipografii care
la noi la inceputul secolului al XVI-lea s'au
numai la Muntenia pedeoparle ; iar pe de ele
nu au fost tipografii industriale, ca cele de pild din
secolul al XVII-lea, ci numai nite teascuri portative.
In e drept, ni s'a adus ca acest
teasc cirilica, de frumos de bine
de calugrul Macarie, care fusese instruit in
arta liparului la acolo unde, din motive
artislice, dar din cele de clig, se infiintase de
vreme o tipografie cu latine slavone i gre-
celi pentru popoarele creline din Orienlul care
atunci nu-i aveau tipografia
Muntenia, unde atrageau, desigur,

sale dintre 1512-1521 care sunt: Teodosie,

In care Neagoe indica prin sfaturi religioase, morale,
sociale, politice chiar militare rasboinice, ce o
domnie: 2) Un manuscript asupra calugrilor
Varlaam care pe ai
povestita In mai de a doi monahi cu acelasi
(N. lorga op. cit. 142-150).

67

www.dacoromanica.ro
 darniciile Domnului Radu prezenia
pe scaunul bisericii a Maximian,
un de srbesc deci de el ,
Macarie se mai exercitase, el insugi pe propriu,
la in Muntenegru o
de de In Muntenia, el lipri
un Liturghier, care a la 1508, foarte frumos
avnd pe frontispiciu Trei coroana
domneasc, cu trei ramuri. Sub crudul Domn
Mihnea Vod, Macarie nu mai nimic; dar sub
cel urmlorul acestui bombardator cu lunurile
al Sf. Bistrija, Macarie Octoihul la 1510.
Carlea cea mai ca valoare, de Macarie,
este Evanghelia imprimat de el pe pergament
la 1512, cnd Neagoe se sui pe iron cnd, spri-
jinit de Domn pios, Macarie ajunse
Mitropolitul Munteniei '). Ca Mitropolit se pare c Maca-
rie nu mai cu nid un alt prilej.
In curnd ins a leascul lui Dimitrie
Logoflul Liubavici, care er de
care a la cu o
url, un Molitjelnic la 1545 un exemplar din Faptele
Apostolilor la 1547 In de 5 impri-
male limba n'a mai
nid-o lui Basarab al
muntean de atunci Teofil Bistriceanu
din nou in Muntenia, se
1) N. op. cit. pag. 136-141. Sextil Puscariu
Evanghelia aceasta ar fi coloratA ca cele mai frumoase
cripte contemporane (op. 50).
2) Sextil Pucariu op. cit. pag. 50.
3) N. Iorg. Rom. pag. 298.

68

www.dacoromanica.ro
 Romni in Ardeal; nu
ci in dar tot cu alfabel cirilic.
Imprimarea de le-a fcut-o
Ardelenilor Saii, la luteranism, care le-au
la Catehismul in la 1544, cu aju-
unei lipografii a$ezale aci de scurt la
Brwv, le-au imprimat, printr'o tipografie a instalat
acolo dela 1533 I), cele mai multe romne0e.
Tipografia dela Braov a fost chiar
romne0e i de vreme, Diaconul
Coresi din 2) a chemat acolo, venind el cu
ucenicii Tudor Diaconul, Popa lane, Popa Mihaiu
sau Emanuil Ad se imprimard romnete
sub conducerea lui Coresi urmAtoarele 4) Catehismul
la 1559-60; Evanglzeliarul sau Tetravanghelul la 1560-62;
Apostolul la 1562; Cazania la 1564, Psallirea
la 1570 5) Evanghelia cu sau Cazania la 1581.
In Muntenia tipografia a din nou la 1636,
1) Vezi Dimitrie C. Un asupra tipograliilor
din 1927 I 4.
2) Grec de origin.
5) Pr. Ion. op. pag. 98.
4) la tipografia Coresi la 1574 un Octoih
1577 o Psaltire in pentru Domnitorul
Mexandru din Muntenia, un Triod la 1578; apoi o
Psaltire, un nou Evangheliar 81 un Octoih
1577-1579. (N. op. peg. 196).
In de Ardealul a mai tipografii streine
secolul al de tipografia
Sibiu unde au reintrodus-o din la 1575, dela
unde au lost de calvinistii unguri la 1581 unde
lui Coresi, Diaconul $tefan, a Palia dela
Vechiul Testament, redus la Facerii
la Exodin (Vezi D. C. op. cit. 4-5).

69

www.dacoromanica.ro
 de data o institutie indusiriala. Aci, ea s'a
introdus prin Mate! Basarab de catre
grec din Sf. Macedoneanu,
care 1-a convins foarle uor, pe acest domn
s tiparirea biserice0i, o
tipografie dela Mitropolitul Petru din
de unde venea Mate! Basarab 1)
prin el a foarte tipo-
grafia dela mitropolitul
scopul, - cum spune Mate! Basarab prefata
primei Psaltiri - procurarii de Bulga-
rilor, Sarbilor, Ungaro-Vlahilor, Moldovenilor i
Tipografia aceasta a trecut prin
Lung unde ea a un Trebnic o Psaltire,
ambele slavonete. A trecut apoi la M-stirea Govora
unde Teofil, devenit Mitropolit la 1637 din Episcop de
pusese, pe Episcop, pe Moxalie,
un dislins, in sub
de Inceputul lumii dinti", honografia lui Manasses.
Cartea de istorie nu era, cum se vede din
ei romanesc, o din care
poporul nu avusese atunci un exem-
plar limba lui care nu conhinuata numai
la al XII-lea
La Govora, unde Macedoneanu fusese numit
de Teofil, se lucrarea tot a
1) N. I. B. R. vol. pag. 297-298.
2) Sex!. Puscariu op. cit. pag. 84. N. op. pag. 246-247.
3) Moxalie a continual traducerea pe a acesteia
pn la 1489, servindu-se de documente; dar mentionnd In ea
ca fapt istoric numai la 1359 (vezi
S. Puscariu op. cit. pag. 77).

70

www.dacoromanica.ro
unei noui Psaltiri, pe care Sinaxariul dela fine o
impiedic apar mai de 1641, din
Mitropolitul Teofil pe Moxalie din
Govora, in cum tradusese pe
Manasses, cea mice. Ea se imprima Govora
la 1640, prima limba
Tot dela tipografia aceasla a mai apoi
limba romneasca, sub Silvestru, ajutat de Udrite
Nsturel, cumnatul Domnitorului Matei Basarab, o Cazanie,
o de predici, care a urmat o
de 60 foi inlitulat Invtturi peste toate zilele". (N.
I. B. R. pag. 300) cum cele 19 de
tiprite cum Inmor-
Preofilor dintre 1650-1652; Miru-
irea i Slintirea Bisericilor
Cele trei crli dela Tipografia lui Matei Basarab :
Inmormntarea Preo Nor, Botezu i Mirul Trnosirea
de Biserici au ele, numai indrumarea
invltura, dar slujba sine e tot 2)
La 1639, Matei Basarab trimisese la Alba o
tipografie un tipograf al muntean, smeritul Sil-
vestru. Cu tipografia aceasta, Episcopul ardelean Simion
a Noul Testament la 1648 Psaltirea la
1651 in romnete.
Cea mai lot tipo-
grafia din Muntenia, cu ea n'a slat la un de
unde mai fi
de ea a mai la
dela 1636-1640; apoi la Govora dela 1640-1642, unde s'au
') Sextil op. cit. pag. 84.
2) Vezi Bibliogra ia veche de I. Bianu Nerva
Vol. I 1903 pag. 175-178, 204.

71

www.dacoromanica.ro
 Pravila Cazania, traduse de Moxalie.
S'a apoi din nou la Cmpul-Lung la 1642,
stirea Sf. Nicolae, unde a cele 12 Minee de peste
an, o Cazanie cu peste zilele" 4 cuvntari
biserice0i, slavonete, cu cheltuiala Logoftului
Oreste Nsturel.
De aci, ea a trecut, la 1645, Dealului,
unde a Evanglzelia cu un Liturghier,
un Slujbelnic pentru zilele de peste an, in romne0e.
Apoi Triodul in mai pentru Serbia,
Bulgaria imprimat cu cheliuiala Doamnei
Elena, lui Basarab Udrite Nsturel
la tipografie Imitajia lui Hristos" pe slavo-
nete, in romnete povestea Varlaam
Infine in timpul lui $tefan, Mitropolitul Mun-
care urmase Mitropolitului Dionisie,
lui Teofil Bistrijeanu tipografia aceasta a fost
la 1652, aezndu-se a
Mitropolitului stefan, inzestrndu-se de el cu mate-
riale noui, vederea mai ales a Pravilei cea
Mare a Sfinjilor Apostoli" Indreptarea Legii" 4),
care deja la 1646 Iai.
cu tipografia din Muntenia, care dela 1636-1652
ceva a peregrinat, cum - prin cinci localitli
succesive, a Moldova lui Vasile Lupu
a Mitropolitului Varlaam, o tipografie, de
Mitropolitul al Kievului.
la Trei din Iai 1641,
1) Dem. C. op. cit. pag. 5-6.
2) N. I. L. R. op. cit. pag. 276, 277.
3) N. I. L. R. pag. 238.
4) Dem. C. ibid pag. 5-6.

72

www.dacoromanica.ro
tipografia aceasta a dat la in romnele: 1) Car-
tea de duminicale preste an la
praznice la svinti la 1643; 2)
Taine" in fine 3) Carte
la 1644,
neasc de fturi dela prapilele dela
alte giudeafe
Acestea pur la care se
din Mitropolitului Varlaam Rspunsul la Cate-
hismul Calvinesc" din 1640, combaterea
lui de ctre Sinodul ecumenic Iai, din anul 1642
La palm s'a mai adaugat una,
anume cea din de rnireanul
care dei de rangul totui i slavo-
nete grecete.
Cartea lui fu Pravila cea Mare" care nu e dect
Un Nomocanon" extras pe din Zonora,
din Vlastaris din Harmenopulo"
mare - zice Printele Protoereu Joan
, a fcut Varlaam, n'a introdus limba
sfintele slujbe. Un de iubitor de
cele sfinte cu dragoste fal de neamul ne-ar fi
pus o la textul liturgice..." Poate
are dreptate. Dela 1653 Mitropolitul Varlaam s'a
retras din scaun, prin venirea la scaunul Moldovei a
Domnitorului Gheorghe locul lui Vasile Lupu.

1) N. I. L. R. op. cit. pag. 265.

2) Sextil Puocariu op. cit. pag. 82.
3) N. op. cit. pag. 263.
4) Limba bisericeVi 1914 pag. 133. Pe a doua pagina
P. C. Sa singur regretul acesta, prin aprecierea: Oricum,
Mitropolitul Varlaam va ca un cleric idealist Preol ideal

73

www.dacoromanica.ro
 Locul lui de Mitropolit 1-au apoi, la
1671, cnd a venit la scaunul mitropolitan Dositeiu,
mitropoliji '). trei fur opera cultu-
a cam mocnit ei. Nu fu tot
cu Dositeiu, care merse aproape vijelios cu progresul
tiparilurilor, dnd limp o preferinj deosebit
limbii romne. de pild, trecnd peste
depe care limbile
erau limbi sacre in Biserica Orientului, ales
Dositeiu a introdus, cu dela sine limba rom-
Bisericei din Moldova, socotind, -
spune el - Grdina pecetlu-
- de dnsele ce folosu-i ?"
de asifel de Mitropolitul Dositeiu a
In romnete, cu tipografia
de el din nou, pe care o dobndise prin intervenhia
lui la Tarul Alexievici la Patriarhul Moscovei
cea se sfrmase de politica tur-
bure a anilor 1671-1673. Tipografia el a agezat-o
in la 1679, ce imprimase la Uniev
Polonia, unde fugise la 1673, versuri 3)
imprimate de Dositeiu, pe care chiar croni-
carul Niculcea ca pe Mitropolitul
al limbilor: elineasc, latineasc
urmtoarele: 1) Via/a i Petreacerea 2) Pare-

Ghedeon, Ghedeon de Secul - vezi I. B. R. N.

vol. II pag. 336.
2) In Prefata Psaltirei de N. I. B. R. vol. I pag. 395.
3) In Polonia a Psaltirea In
poate pe Udriote din prefata Pravilei dela 1640, cum chiar
pe Mitropolitul Varlaam, care precedase de cu
versuri, Incercate de el. (N. op. cit. pag. 376.

74

www.dacoromanica.ro
 de an; - care, in sinea nu pen-
tru un al Sfintei Scripturii; 3)
Psaltirea de el; I) 4) D-zeeasca Liturghie
rumneaste" 2) la anul 1679, ce
se inlorsese Moldova din fuga cu domnul Polo-
nia, ce fusese la Sf. din
Iasi, de Domnitorul Cantacuzino,
insistenla Turcilor a Tatarilor; n) 5) A doua Liturghie
dela 1683; 6) apoi Paremiile din
nou. Infine la 1686, a definitiv Polo-
nia, el a mai Minee, un Triod un Penticostar,
cum o slavo-romn, 4) la
kiev Polonia la anul 1694.

In acest limp de mare i de

din Bisericii din Moldova, Biserica din Mun-
tenia cea din Ardeal aproape nu se mai miv-
cau pe tipografic. In Ardeal, lucrurile se explicau
prin luptele care se Turci Gheorghe
Racoli II Muntenia, ele se explicau mai ales
prin Milropolitilor de poli-
dintre boerimea dintre
care prelungeau la Domnie pe Basarabi 6)
Pentru Ardeal, functionau de spre
acestui secol, tipografii 1) Cea dela Alba-

1) N. I. L. R. op. cit. pag. 375.

2) Bibliogralia. Bianu-Hodo vol. pag. 223.
3) N. ibid pag. 371.
4) Bibliografia op. cit. pag. 237; 263; 2; 226.
5) N. op. cit. pag. 283.
6) Ibid pag. 392.

75

www.dacoromanica.ro
Julia, cum am de Basarab la 1639,
care se de Preo loan Zoba din Vint Orare
pe scurt spre bune indreptloare" din 1683,
din 1687, Diaconiconul Povestea
la 40 Mucenici; 1) 2) Cea dela la
1683, care s'a Sicriul de
fine 3) cea dela Sibiu, la 1696, cu un
la ei, de Atanasie, la
unire
La aceasta de lipografica se
vede fusese ajung din nenorocire foarte
curnd directiva a lui
a Bisericii Moldovei. Moldova, - zice D-1
, n'are nid o desvollarea ei
dela secolului XVII-lea
cu la instalarea unei alle tipografii
Neamlul dela 1800, care se a
la 1883, mai ales stampe pela
tipografiile din
Desigur acestea de pololire nu
adormile la infinit Biserica
mai ales ce ea se deprinsese, mai
cele ale s mnuiasc liparul
reverse, prin el, de romneasca.

N. op. cit. pag. 391.

2) Dem. C. pag. 4-5. Ar mai fi ca tipArituri Chi-
riacod-romionul Bucovna.
3) N. op. cit. vol. II pag. 570. In Neamlu tipo-
grafia a Dosoftei Calmuschi, devenit ea luat
preotul Mihail Strebeltski, care o avusese el satul
sari. (Vezi D. C. op. cit. pug. 8. gr. Crelu. din
Romnia dela 1861 pag. 18, 20).

76

www.dacoromanica.ro
 deci inijiativei deja deja
bine aci, cea reveni fire,
prin Mitropolitul Varlaam; apoi prin urmagul
dosie ales a doua scaunul
mitropolitan la 1708. La 1675, Varlaam tipo-
grafia bisericeasca pentru prima
la 1676 Cheia sau a Intelesului"
Mitropolitul cu care s'a se lucreze
foarle productiv, a fost Teodosie, sprijinit opera lui
de Cantacuzino, de Constantin
Brncoveanu; deosebi fu Antim Ivireanu,
scaunul mitropolitan al Munteniei, dela 1708
la August 1716. Tot epoca aceasta
Muntenia, ca de cor armonic, tipografiile bise-
din de episcopala
prin Episcopul locului Mitrofan, care era tipograf
care cu cele 12 Minee lunare din
anul 1700, la Mnastirea Snagov, unde
Ivireanu, mai Episcop la Rmnic mai apoi
Mitropolit la deschisese o tipografie, ca fost
elev tipograf al Episcopului dela Mitrofan;
chiar la unde Antim Ivireanu
o adusese, calitatea sa de Episcop, pe cea dela Snagov,
cei trei ani, a scaunul episcopal dela Rmnic.
Damaschin, urmagul imediat al dela Rmnic, care
venise aci ce urmase lui Mitrofan, la
care prin urmare prinsese un zel deosebit pentru ros-
dragul tipografiei, a aci o tipografie, prin
care a limba aproape crjile de

1) N. I. L. R. vol. I pag. 392. Dem. C. op. cit.

pag. 7.

77

www.dacoromanica.ro
ritual, anii 1773 1780, a slat in scaunul
copal
Tinnd seama de tipografia care
a mai lucrat ea ceva vremea aceasta, de
cele dela MnAstirea Neamlu dela Episcopia de
pentru Moldova, desigur ne gsim de dat
epoc de complecla a liparului bisericesc in tar
la noi.

Privind, deci, sub chipul acesta biruitor, carlea

examinnd-o, general, sub raporlul
pndirei popor, ce zice despre opera aceasta a
Bisericii noastre poate chiar pentru epoca D-1
Puscariu: formau aproape
familie; ele erau hrana
a obstii romnesti" $i acum ce zice D-1
din parlea sa tot In cestiunea aceasta : Dela suirea pe
a lui Brncoveanu, la lui Nicolae
Mavrocordat, curentul de traducere
a vechii literaturi religioase slavone, a ei
cu traducer! grecesti, - limb din ce ce mai bine
mai general cunoscul , E mai puternic cu
mull, In Tara (Muntenia) Moldova,
unde, dup marele initiator, se numai
o foarte activitate pe acest teren..."
S'a ca cu secolului al XIX-lea
liparul nu mai numai Bisericii
noastre, cum fusese aci, ci dela 1817 pen-
1) V. Preot Dr. I. op. 253-264.
2) op. gag. 7.
3) N. op. cit. vol. II pag. 461-462.

78

www.dacoromanica.ro
 Laicilor sub de Tipo-
grafia dela Cismeaua dela 1829
la Iasi sub numele de tipografia Institutului
Albina" al lui Gheorghe Asachi
prelungire a tiparului, din exclusiv
bisericesc, in laic, pe al treilea
de al Bisericii aproape in intregime, pe
acest teren laic, unde imprimatele au lumina
hrana tuluror preocuparilor, concepliunilor
derilor de felul
lucrurile, desigur epoca secolului al
XVII-lea, cu o parte din cel al XVIII, a fost,
Biserica sub raporlul liparului al aproape
singurul indicator de de indeplinire al rolu-
lui ei cultural popor, prin mifocul tiparului. Orga-
de canoniceste ca Bisericile Mari
din ca nevoi materiale
ca chemare de de cele
Principate ale noastre, de bine
ele in secolul XVII, Biserica
s'a putut vedea, pentru prima la largul ei cultu-
stare, capa-
culturale pe care i le cerea timpul i le
poporul. In scopul ea se pentru
epoca de care vorbim, pe deoparte de tipografiile din
Campul-Lung, Snagov

Dem. C. op. pag. 9-47. Dupa din 1910 al

D-lui Gr. Crelu intitulat Tipograliile din Romnia dela 1801
azi" la 1910 la noi tipografii 50 de comune
urbane, resedinte de judete". Lucrarea aceasta are
prima parte 33 de pagini; In a doua are 32.
2) Vezi D-1 N. op. cit. vol. II pag. 484.

79

www.dacoromanica.ro
pedealta, ea avea Ierarhii cei mai de din
ei. aceglia se Varlaam Dosi-
lei Moldova; stefan, Varlaam, Teodosu Vestemeanu
mai ales Antim Damaschin din Tara Romneasca;
Simion Stefan Episcopul Brancovici
Ardear Cu drept cuvnt deci, D-1 Pugcariu numegie
vremea aceasta Epoca a Bisericii 2)
Sub comanda in acestora, tiparul a deve-
nu numai cultural de
prin care s'a putut dela o vreme,
manuscriptul, dar el a putut indeplineasc, pentru
adevrul sine, pe care propoveduia Biserica,
pentru revarsarea lui In sufletul muljimilor, de sus
de jos, cea mai cea mai
hran de prefacere
de pild, prin tiparul Bisericii romne din
secolul al XVII-lea, I) s'au imprimai bisericegli, nu
numai pentru cele trei ale noastre,
dar pentru bisericile din cum
Siria, unde s'a trimis un Liturghier un Ceaslov greco-
arab, cum pentru Alep unde s'a trimis o Psaltire
II) s'au combtut apoi destul de de
papiglii, calvinii cea mai mare din vremii,
prin iegite din tipografiile romnegti, unde ele au
puse la cale, mai ales de eruditul Patriarh al
Ierusalimului, Dositei; s'au tiprit tot orient,

1) Sextil Puscariu op. cit. pag. 79-80. Cu adaosul cel pulin al

lui Mitrofan dela Buzgu a celor doi Chezarii dela Buzu
Rmnic (nota autorului).
Sextil op. cit. pag. 79.
3) N. op. cit. vol. II pag. 81.
4) N. op. cit vol. II pag. 81.

80

www.dacoromanica.ro
 grecesti instructive educative; IV) s'a indestulat
cele din laturile larii ale Bisericii noas-
tre, care s'au imprimat, - anii 1688-1716
optzeci, nouazeci de 1) dinlre care D-1
cariu 30 erau imprimate in limba
prin urmare, Biserica
aproape ii locul, epoca tipografii
dela Lavra Precescaia de Kiev a Marelui Mitro-
polit care a fost cum se dela care
luaser la noi primele tipografii
serioase, prin a de imprimare s'a indeslulat in
vremea lui mai ortodox. cu cantitativul
acesta pe care noi chiar nu se cuvine
urmrim elementele lui numai articol
ca cel de ne apare, prin prin
imprimate de el, calitativul, prin care Biserica
faptic rolul cultural absolut
exclusiv, pe care ea ni se
epoca in poporul
Sub calitativ bunioara,
din epoca nu numai necontenit
cele mai luminoase mai necesare
vielii individuale sociale, dar tiparul
Bisericii chiar din timpul lui
Coresi al Domnitorilor Matei Basarab Vasile Lupu
limba din o
cu limba a aa, cu
Biserica era vremea aceasta formal
limba din mai

1) N. op. cit. pag. 80.

2) Sex. Pucariu op. cit pag. 81.

6 81

www.dacoromanica.ro
ales din ei bisericesc: 1) penlru scurta limba
... 2) pentru lipsa dasatlilor... ce nu
ce
intru liclos rodul nostru, 3) pentru neinjelegerea
delor... 4) neobiceaiul besearecii noastre, ce
n'au pentru patru motive
dintre care, cel care se impunea legal la pstrarea dintr'o-
mai departe a slavone Biserica
cel dat de aproape de Patriarhii Orientali, care
nu ne ingduiau limba cu
cea romneasc Cu toate patru
motive apar la 1680 Liturghierul din mna a
Mitropolitului romn, Teodosie Velemeanu, spiritul rom-
nesc al Bisericii al poporului incepuse, pe vremea aceasta,
emancipeze, vrnd nevrnd, limba lui
de cea In privinla Statului se gseste
din anul 1600, un zapis, prin care Mihai Viteazul i-a
dat In romneste actul de autoritate popor, prin
lui Alba-Iulia. intejila
revarsare de limb peste slavone
grecesli s'a fcut, la noi, epoca aceasta, numai cu
liparul prin biserice0i, care se numr:
1) cele trei Pravile dela Govora, Iasi care
reprezentau la vremea codurile juridice, ale
ale statului, mai ales cele zise Pravilele Mari
Cipariu Acte fragmente pag. 243, 244.
2) Patriarhul Dosoftei de Ierusalim, cu el chiar Mitropolitul
nostru Teodosie Vetemeanu i-au poruncit In scris Mitropolitului
Atanasie al Ardealului prilejul hirotonirii sale In Bucureti:
Trebue arhieria slujba bisericii, octoihul, mineele alte
ce se Duminicile slujba de zilele,
te deadinsul se toate pe limba slavo-
sau iar nu rumnete chip". Cipariu
acte frag. pag. 243.

82

www.dacoromanica.ro
sau Indreptari ale Legii; 2) Scripturi complecte
ca ca texte cu cea din Bucuresti dela
1688, de Radu Grecianu sub
numele struinia Domnitorului depe atunci $erban
Cantacuzino, cea dela Blaj din 1795, cea dela Neami
dela din 1854 depe timpul lui 3) Litur-
ghia de ritual cu cele ale lui Antim
Damaschin Chesarie dela ale lui
Mitrofan, Damaschin Chesarie dela 4) Cazaniile
sau de invliuri, ele cu Govora
cu Iasul lui Varlaam, lui
fan, etc; 5) Alte diferite de zidire sufleteasca ca:
Varlaam, Sicriul de Aur, Viata lui Nifon,
lui Neagoe, versurile lui etc;
6) Apoi istorice profane ca Letopisejul lui Grigore
Ureche, Cronica lui Brancovici, etc. Prin
deci mai ales prin de tot felul, cum
prin dominarea in ele a limbei imprimatele
tiparului bisericesc din secolul al XVII inceputul celui
al XVIII-lea, constiluesc exclusiv ele
termometrul cultural romnesc, nu numai Biserick
dar secolul
al XIX de tipar
de chemare putere culturala, pe care
Biserica neamului le-a destul
dela larg epoca aceasta, D-1 Iorga se astfel
in stralucita sa lucrare - de 1011 pagini
(din anii 1925 vol. I 1926, vol. II): Cartea bisericeasca
se traducea pentru toat lumea, pentru umilul Preot de
sat, care o $erbul care o auzia cilindu-se.
Prin cartea de prin
care se auzea se citea nu de ori, ci necon-

83

www.dacoromanica.ro
 zilnic s'a introdus gndirea fiectiruia ordine,
forma fiecaruia armonie, scrisul celor ce scrie,
norme ortografice.
aproape tuturor Romnilor, limba care fusese a celor
tiparituri religioase, ele formau un de
de puterea n'aveau cei legati printrinsa,
fragmentele ale neamului.
Aces la a fosi binele pe care umilii tradu-
harnicii tipografi din Snagov, Rmnic,
Bucureti, Iai Balgradul Ardealului" ').
cristalizare de adevaruri romneli, de obi-
desigur nu s'ar fi de un suflet
stare, din se istoria
lumei ca cu ajulorul lumini
s le pe adevaruri romneti prin zelul
prin erudijia prin lui cum
au fost ele pe vremea cum isbutete ni le
sinietizeze pentru azi pentru deapururi D-1 N.
In acest text restrns, a cuprins
a din care se poate vedea
cum Biserica neamului abia fi
putut originate, ea a ade-
al sfintelor noastre credinje graiul romnesc,
desrobindu-1 pentru deapururi din greaca slavona vremii.
desigur primul marele rol cultural al
noastre nu numai de clerul de poporul
ei credincios, dar de de marea a
neamului romnesc.
Al doilea rol popor, prin
romnesc, a adevarurilor a

N. I. B. R. vol. II pag. 485.

84

www.dacoromanica.ro
 care atunci pe cullurii,
Al rol statornicirea scris a
principiilor, a preceptelor, a sfalurilor a praclicelor bise-
filozofice literare, din care unele
erau cerule, allele erau numai de viala
care se simjea chiar depe
evoluliunile ei progresive de felul.
rol dovedirea cum
poporul a a isbulit, prin Biserica lui,
imperiul ignoraniei depe
vremii, folosindu-se izbndirile
de Bisericii limba lui.
au roadele, pe care biserica le-a
vremilor neamului nostru, prin liparul prin crlile
imprimate prin el. Desigur, roadele nu se
mrgini numai la epoca care au
felul, de pild, al manuscriptelor care avut
-
toldeauna o , ci ele sunt se
sporeascd in minile Bisericii, cu mai
mull, deosebi cetitul de
a clasele sociale un ade-
fel de a fi al Intovrsindu-se cu
duirea Verbal& pentru care e singura
din care Propoveduirea aceasta se alimenta la
infinit, in Bisericii
normalizeze fortifice, putin sub raportul mora
ct progresul pe
acele forte care, o consolidare
ca cea a nu vor fi in stare
suprapund egoismului omenesc, aliruismul, sau mai
propriu zis binele pacea din care
se altruismul.

85

www.dacoromanica.ro
ROLUL TIPARULUI IN
TIREA UNITTII NATIONALE
de: LUPAS

FELUL, cum s'a la celei

limba - Catehismul din Sibiiu (1544) - era o indi-
calie o prevestire de bun augur cu privire la rolul,
pe care liparul urma indeplineasc in
cursul veacurilor de Carpalilor,
buind la opera de dar a
nalionale.
Au colaborat la carte
: una din nordul din sudul Carpafilor.
tipografia din Sibiu caractere chirilice,
le-a prin Philippus Pictor, trimisul magis-
tratului sibiian, dela tipografia din Trgovi$te, de unde
a mai cu cei zece ucenici ai Diaco-
nul Coresi, spre a se aeza la Braov anului
1558, terminase la tiparirea Triod-
Penticostarului slavon,
ciosului de Christos iubitorului Io Voevod" -
lui Mihaiu Viteazul.
In importanta sa tipografica
Coresi a colaboratori pe luminalii preoji ai
bisericii Sf. Nicolae din
neti aslfel prin unor oameni
devotali progresului - fie erau de origine
86

www.dacoromanica.ro
fie ardeleand - s'au vreme de o
parte a Carpatilor de cealalt. Despre cea mai
dintre ele - Evanghelia cu sau Cazania
dela 1581 - avem sigure, privinta aceasta, inteo
scrisoare a judelui brasovean Luca Hirscher, care
la 1582, de s'a
numr considerabil de exemplare nu numai Transilvania
ci in Principatele Romne, chiar cu nvoirea
nici din nu erau
de potrivnici, cum se spune de nou-
lui curent de reform& care cerea impetuos coborarea
scripturilor sfinte pe intelesul tuturor crestinilor,
de mull ar fi ei inclinali, In alte privinte, spre obe-
vechilor cultivate cu
de ceice susjineau supremalia a
nismului a grecismului viata bisericeascd.
de asemenea o mai veche despre
aplicarea din secolul al XVI-lea de a
Anume la 1560-2, cnd s'a liprit
edilia a doua la Brasov catehismul la Sibiu
in 1544, lui se spunea - cum arat
cele 3 pagini descoperite de rposatul Andrei Brseanu
la Sighetul Maramuresului 1921 -
scos pe limba romneasc
lui Craiu episcopului Savei Trei Unguresti
Sale Arhiereui Metropolit Efrem.
Craiul erea loan Sigismund, Principe al
vaniei cu titlul de eleclur ; era episcopul
ortodox al Geoagiului, Efrem este seria
mitropolitilor Ungrovlahiei ca pstorind anii 1558-
1566. Evident o carte romneasca nu pulea fi
aceslui mitropolit, el nu ar fi
87

www.dacoromanica.ro
cuvenita prejuire importanja ei.
Tiparul pus serviciul credinjii al bisericii,
de carte romneasca, a in jum-
a 2-a a secolului al XVI-lea oarecare
sufletul poporului pentru minunea ce urma se
la 1600 prin sabia Mihaiu Vileazul,
najionale a Romnilor din cele trei provincii. Dar
cArlilor, pe cari s'ar fi putut
atunci prea modesi, ea nu s'a per-
petual, ci s'a in limp sub povara adver-
felurite a politice.
Au urmeze struinji seculare in opera de
luminare a poporului cu ajutorul bisericii care ocrolea,
peste granijele vamesilor, unitalea a
neamului, cu tiparului romnesc, pentru a
de ajuns calea unei a
nalionale-politice realizate la 1600 numai ca o
anticipat, ea este cu putinj.
Munca struiloare, lui Dumnezeu entu-
siasrnul gala de sacrificii, cu care propoveduiau
mestesugul scrierii cu tiparul" dnd popo-
rului nostru rstimp de un secol jumtate, - dela
Catehismul din Sibiiu (1544) pn la Testament din
(1648) pn la Biblia din Bucurestt (1688) -o
respectabild a deschis
popor portile culturii nalionale, in
acelasi limp o care se puleau
exprima cele mai gndiri cele mai curate
cei ce au contribuit la nasterea progresul
acestei literaturi, fie erau originari din nordul sau
din sudul Carpajilor, au fost de tendinta mu-
spre imitate in prefaja

88

www.dacoromanica.ro
 Testament dela 1648 urmaloarele memo-
rabile : Aceasla rugm, aminte,
mnii nu in Wile chip, nici
chip, aceea cu anevoe poate
scrie cineva, un lucru unii
chip, chip : au vesmnt, au vase, au
allele nu le numesc chip. Bine
cuvintele trebue fie ca banii, aceia buni,
cari umbl in Wile, cuvintele acelea
care le Noi, drept aceea, ne-am
de am isvodim cum ;
nu vor nu-i de vina ce-i
de vina celuia ce au sfirat Romnii de
s'au cuvintele cu alle limbi, de nu
chip"...
frumoas comparatie a cuvintelor
cu banii o serioas preocupare a scriitorului de
ceeace in de faj sub leoria circu-
laliunii cuvintelor". Comparalia e de origi-
nefiind traducerea romneasca a pro-
verb in secolele XVI XVII: Verba
sicut nummi. Formula e de bine
pentru exprimarea nzuintelor ale
de a scrie pe tuturor
n ilor rsfirali printealte
Obstacolele ce se puneau deacurmezisul
zuinti, erau de mari de numeroase. Impolriva
se plngea Teodosie Veslemeanul din
prefata liturghierului dela 1680
plnguros lucru este micsorare
rodului cestui carele el
puternicele neamuri i tarii oameni, dar acuma

89

www.dacoromanica.ro
atta de supus de este, ct nice
nice nice nice legi, nici nice un obiceiu
rodul, ce se
mni, ce zicem, cuprindem pre Moldoveni, dinteo
nu este, ci ca nemernici orbi
obor infsurndu-se, dela
dela varvari, dela rodului
cer se de carte de de
greadureroas
Aminlirea limpului glorios, cnd se
mnii puternicele neamuri" urma s fie o prghie
de de progres spre nationala -
desvoltarea culturii romne prin
bisericesli din secolele XVI XVII, ct prin
scrierile cronicarilor, pentru ca mai in secolul al
XIX-lea ea fie prin ziaristica
deci printr'un instrument de important ho-
lartoare intensificarea rolului, pe care tiparul
pregalirea unitlii noastre nationale. Potrivit adevrului
trebue recunoastem nu numai
ci influenta morald-educaliv covrsitoare a
bisericesti de celelalte produse ale tiparului romnesc.
cronicile nu au putut circula
redus de pn au fie publicale pentru
colectia lui Mihail Koglniceanu, iar zia-
rele au aprut s'au rspandit anevoie, -
bisericesti, reclamate de multiple trebuinle ale serviciilor
divine, au neincetal
ducnd cu ele speranta
nirea vremir, cnd rugAciunea din Liturghier pentru
impreunarea s ne rugm" va fi
de Cel de sus pentru neamul romnesc, ca
90

www.dacoromanica.ro
 alte neamuri prin graniji nedrepte.
Aceste cuvinte de rugaciune le ascultau le
de o nu numai ci mullimea
obidit a poporului dreptcredincios. Toate incercrile
pnirilor - fie germane sau maghiare
din timpul Romanovilor i al Habsburgilor - de a impie-
penetratiunea romneti de bisericeasca
din o provincie alta, au rmas de Sisif.
de severe ar fi fost msurile luate de
torile Carpaidor sau la apa Prutului, au putut fi adeseori
eludate de iscusinla inepuisabila a calugrilor a cio-
banilor, cari cunoscnd potecile isbuteau
strecoare pe nesimlite cartea peste
Carpaii peste Prut. Cnd se va pulea face o
despre circulatia vechilor bisericeVi
teritorul romnesc, abia alunci se va prelui
de partea de a
biscricii a crlii la sulleteVi la
pregtirea celei politice.
literatura bisericeascA a dat prin produsele ei
mimeroase posibilitatea, ca Romnii se roage lui
Dumnezeu se la fel, ori cte s'ar fi
gsit ei literatura i-a entusiasmat
pe loti prin amintirea a timpuritor de glorie
s aceasta ar putea
- ziarislica a succesiv mai largi
ideea unitlii nalionale romneti sporind puterea ei
imboldind mii mii de suflete spre
deplina ei Cu ajutorul unei
ziaristici, ai intemeietori continuatori au
la un timp fac din ea un sacerdoliu aproape
egal cu al autorilor rspnditorilor literaturii religioase,

91

www.dacoromanica.ro
a a se din deceniu deceniu,
tot mai bine terenul unitalea nu numai
sens vertical, prin sdruncinarea surparea
politice dintre frati, ci orizonlal prin micsorarea trep-
a diferitele sociale, care
evolulia popor.
E vrednic de cea incercare
de romneasca, a poliistorului loan
Pivariu din Sibii la 1789, a izvort din dorinta de a
numai masele populare, spre a le
imprtsi educalie Indrumare economica
Grita pentru luminarea mullimilor de plugari nu
nici din programul lui Eliade Rdulescu, care
accentua anunlul dela inceputul anului 1829
sul este de obste de o pentru toat
treapta de oameni; Intr'nsa politicul pironeste ascu-
litele prevAzaloarele sale ad linistitul
filosof adun pune faptele
lumii, nestmparatul se
povluindu-se din norocirile din
greselele rzboinici. Bgtorul de
Indreapt speculaliunile sale, pn
plugar el poste afla ceeace
ostenelile sale face umple cmpurile de
roduri". La cugela Gheorghe chi, care
de exemplul lui Eliade, la luni
aparitia Curierului publice la
Albina Romneascd urmnd lozinca
al larde set lute, ce era s pov-
cu un deceniu mai trziu pe redactorii ziarelor
romnesti din Brasov, coloanele o gsim expri-
prin aceste ; festina lente ! $i Gheor-

92

www.dacoromanica.ro
 Bariliu intemeielorul Gazetei din Brasov Andreiu
$aguna Telegrafului din Sibiiu
loll noglri de din cursul veacului al
dela celui urmtor au liparului
ca unui isvor de pentru
Romnii din provinciile
nici o deosebire de
In sudul sau in nordul ziarislul
conglient de misiunea sa nalional educativ a muncit
cu egal devotament cu strecurnd pe
nesimlite cetitorilor ideea unittii nationale,
cu scrisul inviorlor provinciile
locuile de Romni, chemndu-i pe la
indernnndu-i cu struinl, preget
prin trezvie, un mai fericit
pe neamului romnesc.
Inteun publicat in Convorbiri sub
Puterea raposatul C. Popovici
sifica ziarele categorii: 1) ziare de lupt
entusiast idei 2) ziare de a tra-
nalionale 3) ziate de - simple
antreprize de exploatare comercial, prefacerea celei mai
sfinte misiuni In arginji suntori, o adevrat profanare
a patriotismulur. categorie n'a contribuit
cu la pregtirea nationale in
contribui la distrugerea ei in sau
presa din primele categorii trebue considerat ca
un stimulent progresului, ca o binecuvntare pentru
pentru popor, schimb cea din categoria a treia
deveni blestem.
se cuvine strduintelor
nobile ale tiparului romnesc, indreptate spre continuarea
93

www.dacoromanica.ro
 a bunelor de inchegare
a Romnilor de prelulindeni prin slova de
care gndirea simlirea
spre orizonluri senine, calea progresului
teleclual moral-patriotic.
familiile romne, cari nu vor mai permite viitor
sub casei produsele tipa-
rului cinstit, carte sau foaie
care ar fi - miiropoli-
tului Varlaam al Moldovei-pricinuitoare
de moarte sufleteascr.

94

www.dacoromanica.ro
CALENDARE SI
de: SEXTIL

CALENDARUL Almanahul scri-

un care
mod periodic - inceputul an -
masele mari citiloare. Voiu in cele urmaloare
schilez, oprindu-ma numai la momentele mai
Calendarului Almanahului romanesc,
mi-a posibil s'o reconstruesc din coleclia Muzeului
Limbei timpurile mai vechi, din
datele cuprinse in Bibliografie de
Bianu Hodo.
Cele scrieri cu calendarele la
noi c r de pr ev de origine
care ne-au din Bizani prin sau
este Rojdanicul (sau Rojdanija) de
popa n din in 1620 2), care
prevestea viitorul luna sau zodia care
; apoi Fulgeralnicul sau Gromovnicul, care spuneau
ce are se zodia care fulge-
rele i tunelele ; Trepeinicul, care prorocii
diferitelor ale corpului (precum

Reproducerea - unele - a articolului cu

din EAlmanahul Graficei din 1927.
2) Editat cu facsimile transcrieri de N. oj a n,
Dacorornania V (1928), 584-601.

95

www.dacoromanica.ro
clipirea genelor, ochilor, buzelor etc.)
din care mai vechiu exemplar cunoscut e
la 1639 la '). faimoasele Foglielli novelli,
de care era Italia secolului al XVIII-lea 2),
a acestuia,
Ro
Brncoveanu plecala
- dect
Almanace in care gsim neologisme ca
-
prognostic care gcuprindeau o serie de prognosticuri
privitoare la evenimentele politice care urmau - dup
astrologi - se petreac Europei pe anul
de Almanace pe anii 1701 1704 se
manuscriptele la Academia
Dar adevratele calendare la noi abia
1733, la Bragov, unde dasclul P cu
injghebase cum el, din buchi de plumb pe o
o care un Calendari
acum romnescu alcluilu de pe srbescu.
zatu-s'au pe rumneasc ca de ani
El cuprinde numai
Tot dup o redacliune srbeasca, Viena, in
1771, pentru uzul Romnilor, a 1773-1774,
Wolodzko, la Roma, un calendar, al crui
manuscris a fost descris de d-1 Claudiu Isopescu 5)
1) N. Dr u, Cea mai veche rahoczian, In Anuarul
Institutului de Islorie Nationala din Cluj, I (1922), 253-258.
2) Per la storia della cultura italiana in
mania, Buc. 1916, p. 198-206.
3) N. populare Literatura romnii. Vol. I.
Epoca sud-slave. Buc. 1929, p. 181.
4) Cf. C. Lacea, mai vechiu calendar In
mania VI (1931) 357-359.
5) Coniributii la isioria Calendarului (extras din Codrul Cosmi-
nului IV (1927), 1).

96

www.dacoromanica.ro
MIXAI.1

a de peirecere,
in M.

www.dacoromanica.ro
 de peniru
poporul ronuinesc al lui G. pc

www.dacoromanica.ro
 de

'Canto.

Mq.i -

V.
(din peniru al lui
G. 5).

www.dacoromanica.ro
Biserkesc Calendarul Cocotudui a lui pe

www.dacoromanica.ro
 In anul 1785 apare in cu Mere un Ca-
lendar voluminos (273 pp.), cu numeroase ornamente
de Protoierei Mihail (ei) Policarp
Pentru Calendarul - alctuit,
probabil, un model rusesc - cuprinde sfaturi
igienice gospodareti cititorilor o dis-
: Mai pentru doftoriile ceale lesnire
de ce gsesc pe la celor
raci - se spune Predoslovie - ca le foloseasca
la vremea boalelor Bine ca omul
ceale pentru vremi ale anului cum va grija la Ico-
nomia Acest calendariu s'au ca
sluji la trebuintele Iconomiei casii, avnd omul vreame
cu veselie, socotesc va fi pri-
cititoriu.
Crindariu (cu romneasca)
e din 1794. a la Sibiu, la editorul Bart.
Cuprinde, pe partea calendaristic,
Thrgurile peste an, Invlturi povestiri pentru
treacerea din vreame folositoare ciudale, apoi
de vreo mete-
vuguri, Acelai Cdrindariu in 1802,
paralel, calendarul gregorian - nemtesc - apoi
moraliceti la lumea,
Regulele Thrgurile, Gcituri, pen-
tru lungirea care
tala veniturilor cheltuielilor peste tot anul fabula
Ursul Pucaul, cel din a. 1803 aduce cteva
versuri. Prin acest Carindariu - modelele
germane - se cu
Calendarului ardelean, de preotilor
de carte de la cu sfaturi gospodreti

www.dacoromanica.ro
 igienice, lendinle de popularizare a
folositoare ceva literatur parlea-i
Dar exemplarul din 1794 nu este mai
seria acestor Crindare sibiene. Exemplarul din 1911
- din urm care a aparut - la Muzeul
Romne, este al CXIX-lea din serie, ceea ce ne
arat trebue fi 1782. Aces! calen-
dar, pe care lui Bart, librarul Krafft,
chirilice timp se mai care
cunoasc slovele, era cea mai veche periodica
romneasa.
Cnd de de romneoli pentru
Ardeal se la Viena Buda, calendarele
in imprteolile tipo-
grafii din oraoe. Cel Calendar din Viena
ce-1 cunoaolem e din anul 1794 cuprinde Ghenealo-
ghia sau naoterii a crailor
esc acum pe lng alle table folosiloare
-
cessuri ai
Europa
a banilor circulalie, - Cei doi ex-
o istoriola adevarat supra celor dou
ieoiri din a iubirii, de pre alte limbi.
Cu Calendarele de Buda activitate a
ocoalei din 1806, de S a-
muil n, cuprinde Irgurile, la care se adaug
neote pre cleva din Romnilor,
care tot anul rnd va urma.
lui (13 Main 1806), Calendarele de Buda
snt continuate de G h. i, care 1807
duce mai departe Istoria Romnilor para-
grafi le ca se
ceale ce au scris Parintele se
culeage de prin lega la ca

98

www.dacoromanica.ro
vreamea s se aib loath Romnilor
In calendarul din 1808 apare de Hro-
nica. Tot acest an, in titlul nu se mai spune
numai despre Crindariu c e pe gradurile
clima Trii i Ardealului, ci
se - ceea ce este semnificativ -
neti a Moldovii,
calendarele dela Buda Ireceau CarpaIii
i erau in Principate. Negruzzi ne po-
(in Cum am despre
ruginili in romnism, care se uitau cu dor
spre Buda sau Braov, de unde le veneau pe tot anul
calendare cu la Mai pulin e
faimosul K a rk ki la Buda Almanahul
din a tara Romneascg. Exem-
plarul Muzeului Limbei Romne e din 1836.
Tradilia Calendarelor s'a continual in Ardeal, unde
ele au fost in timpurile mai ales
la sate, formau un izvor de 'venituri
editori. Amintim la acest cele patru calendare sibiene :
Calendarul Amicul Poporului, la 1860 de Vi s a-
rion Ro continual azi de I. Pop i,
Calendarul Steanului (de la 1891 incoace) i Calendarul
Poporului (de la 1885 incoace) ; acesta din se
recunoa0e spiritul vioiu cu pricepere
ce caracteriza micarea dela Tribuna. Astra a
1910 Calendarul Asociallunii, cu un
mare.
Din Bucovina mi-e cunoscut Calendarul
Bucovina din anii 1852 1857, care, pe lng
abia pagini de la
cuprind sfaturi!i anecdote ; cel din 1857 are un

99

www.dacoromanica.ro
licol Ir...) despre Nun lile la In 1874 apare
Calendarul pentru cultura i literatura
din Bucovina - cunosc un exemplar din 1881, al VIII-lea
din serie -, care a reinceput dar a
de rzboiu, 1914. frumos, bogat bine
e Calendarul Glasul Bucovinei, care se
in Cernuli dela Unire
Din CMindarul lui Ma
a (1882 Braov, 1883 Biserica-Alb), aproape
exclusiv studiilor folclorice filologice ale editorului.
e micarea de
din linuturile ungurene cele trei
almanahuri : Muguri, almanah pe anul 1854, prin con-
lucrarea unimii clericale studioase a claselor gimna-
ziale superioare, red& de
n es c u, Aradul vechiu, 1853 ; Muza
pe an. 1865 redes de I. I a, 1865
Fenice, almanah beletrislic de la Socielatea de
a junimei romane studioase Academia de
Arhigimnaziul din Oradia-Mare, Oradia-Mare 1867.
Cel se devoliune mull
matului sex frumos roman cuprinde versuri
de Goldisiu, E. B. Stnescu, N. Christianu, G.
Crciunescu, A. Russu, V. Grozescu, G. Popovici, N.
Costa, M. Sierbanu, P. Dragu, D-r. A. Siandoru
Marinescu. Anumile poezii, precum balada Coriolan
sau mama mea apar prelucrate limp
de Goldi, Grozescu, emulnd unul cu
Drept servesc versuri de Alecsandri. La
se explicarea unor cuvinte mai neu-
care : absoarbe, adio, adorat, amor
laboralorii Muzei - carte dedicat

www.dacoromanica.ro
Laura Mocioni - A. M. Marinescu, Marescu, G.
Ar. Densusianu, C. Grama, V. Bumbacu, V.
besiu, I. Grozescu, I. G. Marchisiu, I. Vulcanu
A. Trombitasiu Betleanu, care are o disertalie asupra
: poetizeze (!) damele ? In al
treilea almanah are de colaboratori pe V. V.
Buticescu, E. Traila, Romeo, V.
M. (sic !), Badescu, N. Oncu. - Cel ce
va scrie istoria literaturii Romanilor de peste mufti,
va reciteasca paginele adesea naive ale aces-
tor almanahuri, care dau totui de preocupari
interesante.
Nu putem trece cu vederea alte almanahuri dato-
rite studentimei. In fruntea stau cele elegante
Almanahuri ale Romiiniei June din Viena, la care au
colaborat cu contributii inedite cei mai de scriitori
ai notri. La vol. I (Viena, 1883) colaboreaza Carmen
Sylva, V. Alecsandri vine i Izvorul), P. S.
Aurelian, I. N. Gane, T. Maiorescu, I. Negruzzi,
I. Nenitescu, I. Popescu (Sibiiu), I. Sbiera, I. Slavici, N.
Teclu, I. Vulcan, A. D. Xenopol ; Eminescu
Luceafarul prima redactie. In vol. II (Viena 1888)
pagini de Carmen Sylva, V. Alecsandri (Actul
din Eminescu (De ce nu-mi ? Kamadeva),
T. Maiorescu, A. Mocioni, A. Naum, I. Negruzzi, I.
nitescu, D. C. Olanescu, Mat. Poni, I. Popescu, I. Sbiera,
I. Slavici, N. Teclu, St. Velovan, I. Vulcan, A. D. Xenopol,
D. Zamfirescu. Mai pomenim la acest Almanahul
literar pe anul 1905 al Intrunirii academice Bucovina,
1905, cu colaboratorii externi I. Adam P.
Dulfu cu pagini de scriitorii bucovineni T. Bocancea,
C. Morariu, A. Forgaciu, E. Voronca, Z.

101

www.dacoromanica.ro
F. Taniac, D-r. D. Verenca facsimile Apelul
la rzboiu Bucovina din a. 1809)
jubilar al Academia 1909.
Din Tara-romaneasa special din Bucure0i.
avem un mare de calendare. Nu cunosc
vreun calendar edit& de Heliade- dulesc u, care
avnd la dispozilie periodice n'a
de sigur, nevoia de i pe calea calendarului,
a ideilor sale. Dintre ceilalti editori, Va editeaz
un al al in
un Annuaire de la Principaut de
1842), in care se dau, pentru informaliuni despre
limba, romnesc etc. La nlerhalder apare
un Calendar cunosc, pe cel din 1851, al XII-lea
al serieL In tipografia lui apare, pe la 1850, un
Calendar cu anexa Foi de folositoare spre
petrecere cam tot pe alunci Calendarul
istoric popular. La Calenderul ProsperiMlii pe anul
1858 colaboreaz A. Pretorian, C. M. Costescu,
N. C. D. Aricescu, C. Bolliac, G. Creleanu,
C. Lerescu M. ; la Calendarul Romnului pe
anul 1859 Vinterhalder G. Sion. lui D.
Bolilineanu, A. Zanne Ghica apare
Calendarul istoric (mai Calendar
literar, P. Ghica); cele de pe anul 1859
Bolitineanu are Moldova poeziile Oratia
Migulina i Lutarul. Dintre calendarele
mare scopuri mercantile -
pomenim pe cele ce au avut o mai lung
sau au cercuri mai largi. De la 1861
apar, ingrijirea lui I. D. Gorja n, Calendarul
profetic, anzuzant popular - spune -
102

www.dacoromanica.ro
anul popularul Calendarul pentru supt direclia
lui N. D. P es u, care mulli ani de zile publicat
in el romanticele-i romane haiducesti. Trecem peste
lendarul Lumea Ilustrat a lui Herz (de pe la 1893)
Calendarul Universului (de pe la 1887), precum peste
Almanach du High-Life (Tout Bucarest) de
(de pe la 1884), spre a aminti, pentru execulia
colaborarea scriitorilor mai ales
jurul Convorbirilor Almanahul literar ilustrat
aprut la Socec 1886 1887. De la 1899 a
apar bogatul la bine redactatul Calendar al
pagini din scriilorii mai buni ai timpului.
Serioase Calendarul Neamului Romnesc
al Ligii Culturale, cu contribujii de N. I a.
ce a Moldova, valoarea a
Calendarului a M. u, care, printre
articole de distractiv, a strecurat pagini de
drumare a evocat figurile mreje ale trecutului
In ele schila sa
Fiziologia provincialului la Iasi atrage cuvinle
cititorilor asupra poeziei populare, din
care un poet moldovean, D. V. Alecsandri, voind
a iesi din ascultand numai gustul
tradiliile nationale, au o colectie... ce in
cu se pot numi poezii romnesti.
Calendarul lui Kogalniceanu, care
1842, se numea Calendar pentru poporul romn
avea ca un Almanah de petrecere.
Chiar se introduce o inovalie
: tabla nu se mai
mrul anilor numai pentru evenimentele din
istoria ci citim :

103

www.dacoromanica.ro
2443 ani de la trecerea lui prin Moldavia,
1878 rzboiu a Romanilor cu
1739 aezarea Romanilor in Dacia,
1588 intrarea Golilor Moldavia,
604 intemeierea Valahia de
Radu 'Negru,
491 * Moldavia de
Bogdan Dragos,
343 moartea lui stefan cel Mare.
333 introducerea Tiparului Moldavia
etc. etc.
In calendarul din 1842 nu avem literatur
propriu dar aceasta apare in cele patru
scrise colaborarea amicilor V. Alecsandri, C.
Negruzzi, A. Donici, C. Negri, precum M. Corradini
N. Istrati.
lda lui Koglniceanu e urmat de Asachi, care in
1835 scosese un Calendar nou, cu traducere
Almanac de lassy, cuprinznd numai material calen-
daristic. De la 1847 apunerea calendarului
lui Koglniceanu, Asachi tiprete, in tipografia Albinei,
pe al Calendar pentru cu suplementul Almanah
de petrecere, care la se de
colaborarea lui Alecsandri, C. Negruzzi, A. Donici ; acelia
se retrag unul altul. Calendarul, redactat
cea mai mare parte de Asachi devine din ce
ce mai slab i nu-i paginile nici colaboratorii
D. Gusti, I. Sulescu, D. Ralletto, D-r.
D-r. A. A. Obregia, G. Melidon, I. D. Idieru,
G. Sc. Siscanu. Calendarele lui Asachi, ilustrate,
apar dup moartea ; cel din urm pe care

cunosc este din 1871, al XXX-lea al seriei. In cel din a.

104

www.dacoromanica.ro
1847 se faimoasele de graiu
cel din 1857 nu mai faimoasa mistificare
Fragment istoric de Petre Clanu, mare un
al Bucovineanului Porumbescu
de atunci cu acest nume !) despre Desmormantarea
Domnitorilor Moldovei catacombele mnstirii
din a. 1851 apare un Calendar, de concu-
editura Buciumului care are el ca
suplement un Almanah de petrecere pentru Moldo-Romnt;
lui se cei ce-1 pe Asachi
sau ii credincioi precum alli scrillori mol-
doveni : V. Alecsandri, T. Codrescu, D. A. (Russo),
N. T. Stamali, D-r. A. G. Sion, D. Gusti,
D. I. Poni, D. Raletu, N. Turcule1, C. Negri,
G. Creteanu, D. Negulici, V. Alexandrescu, D. Idieru,
G. Meledon, N. Voinov, D-r. G. Gheorghiu.
din calendar al Buciumului care mi-e
cunoscut e din 1858, al VIII-lea al seriei.
specie de calendare, care toate timpurile s'au
bucurat de favoarea publicului de la noi, este cea a
Calendarelor umoristice, unele cu aluziuni politice, allele
mai mull laturea picant deviind
la pornografie. In colecjia de la Muzeul Limbei
cele mai vechi cele ale umoristului N. T.
nu: Calendarul lui Nichipercea, Bucureti, 1860
(continual in urmatori) Calendarul druit
Moldaviei, Bucureti 1861. Din 1879 este Calendarul
barnacului tot Bucureti apar : Calendarul
caricaturi de II din 1889), Calendarul
Scrnciobului din 1880, Calendarul Ghimpelui din 1874,
Almanahul lui (anul V din 1901) Calendarul
Kikirezului (cunosc un exemplar din 1896). In Iai a
105

www.dacoromanica.ro
 la 1890 Almanahul Caraghiosului, Craiova
Calendarul Veseliei, 1893. In Ardeal a apzirut, la 1876,
Calendarul ro$u, de
la ; la Sibiu E. Bor ci a a curs de 22
de ani faimosul Posnwl, incepu, la 1913,
se Pclici, tipografia lui a.
De vreo 50 de ani apar multe calendare
mai ales almanahuri de specialitate, cu meritosul
Calendar pentru bunul gospodar al lui I. din
1845, Astfel, ca nu pomenim cteva: Alma-
nahul Muzical al lui h. ada (I-II din 1875-1876);
Almanahul al lui G. Filip (I 1897);
Almanahul Presei romne al lumii politice (exemplarul
mie cunoscut - al VI-lea al seriei - este foarte bogat
portrele biografii), Almanahul Presei romne (din
Ardeal), Cluj, 1926, util bine Almanahul
scriitorilor de noi, 1912, de S. B o
a, cu portrete, biografice scurte
bulii ale scriitorilor ardeleni ; Almanahul SocietNii
rilor romni (I, 1912) Bucuresti ; originalul Almanah al
Povestirii de Ideea european 1923 ; elegantul
ingrijitul Almanah al romne din Craiova.
franco-german de la 1870, care a avut
un rsunel de mare la noi, a produs un Calendar
istoric pe anul 1871 al Resbelului franco-german (Bucu-
un Calendar al femeilor superstifioase
de I. D. u, Piatra-N. 1843, interesant
folcloristi.
Putini vor fi la 1898 a la Iasi
Calendarul Daciei, artistic sup! ingrijirea lui I.
L. e, care marele scriitor a
din Reminiscenjele sale.

106

www.dacoromanica.ro
 opizeci de ani (cunosc un exemplar din 1846
din 1850) aprea la Iai un Kalendarium Romano-
franciscano-italianum ad usum minorum S. Fran-
cisci conventualium in Moldavia.
In s'au scris calendare pentru
de dincolo de lrii. Nu am vedea Almanahul
Macedo-Romn, publicat la veacului de
u n d a, dar am avut din studiul amnunhit al
faimosului Calindaru lu Rumeri din Istrie
1905), ieii din colaborarea lui Cons Diculescu cu
regretatul al Istro-romnilor, a.
Dintre cele patru cel reproduce foaia
de a Almanahului de petrecere publi-
cat de Mihail Koglniceanu 1844. Cele
urmaloare snt scoase din Calendarul pentru poporul
publicat de G. c hi in 1845. Litografia
lui Kaufmann reprezint un o
de lrani din In arlicolul care
inchipuit Calendar,
deplnge pierderea najional, care Mol-
dova abia se mai pe cnd Ardelenii i Oltenii
mai bine. La Calendarului s'au
de V. Alecsandri, muzica de A. Flechte-
macher. In reproduc, din Calendarul Cocosului
- foi umoristice e
riki care aprea la Viena - o
Kike-
a congresului
bisericesc din Sibiiu, de Emil Pucariu (fost
profesor la Universitatea din Poezia ce
aceasi ilustralie obiceiurite prea ale
sfintilor prinhi, care s'au abtut dela cnd
In soboarele tinute
De prin vremile

107

www.dacoromanica.ro
 Convenind
Se purtau ca sfinii...

Azi, soboru-i
De ce fac trebsoare,
Cari la taifas
mai haz...
Tabloul schitat in cele precedente necom-
El va pe vreun mai
singura colectie de calendare alma-
nahuri pe care o avem, cea de la Academia spre
a imporlantul rol pe care l-a acest
fel de publicafie la noi a desgropa din volu-
mele mulle pagini de care
ar s fie reinviate.

108

www.dacoromanica.ro
TIPARUL CARTEA
NEASC DUPA RZBOI
de: MARIN SIMIONESCU-RIMNICEANU

CONVINGEREA, provinciile alipite aduc o

de veacuri cartea
era de Mare s'a
oropsita - intimidata carte
a Mici, s'a deodat de
in exploalare.
De la o zi la alla, tipografic s'a indus-
trializat, fie prin contopirea mari anonime a
micilor ateliere risipite prin fie prin importarea
stalajiilor de frunte, din Wile cari, prin infrngere, au
foal nevoite le lichideze. Tipografia, drept fabric& a
rsrit slraniu pe care numra
in moment peste analfabeji.
din utilajul amestecal, pe care grupase
o preocupare de a exploata comercial
pe cale, unificarea nalionala, -
pulea corespunda cerinjelor de mare
nici-un caz unitlii de stil, pe care de altfel nici nu
i-o prelindea nimeni.
S'a zis acestei neglijeri a calitjii in favoarea can-
de popularizare, prin
expresie preocuprii de dever a capitalului, o justificare

109

www.dacoromanica.ro
 Cum cartea urma se adreseze, primul rnd,
mari rurale, ea a s ademeneasc pe
prezentndu-se in condilii tot de mizerabile ca
viala care el stagna.
nu s'au mai ne-
glijent i pe hrtie mai ca'n
trei ani, dup rzboi. nu
de ce se distingeau tocmai printeo abundenr de
miiloace, cum n'a mai cunoscut lara vreodat ; ci
spiritului de intreprindere care i-a Inchipuit poate
industrializa i pe principiul o calitate infe-
rioar uzura prin urmare un mai
mare consum !
mentalitate care ii inchipuia
ne0e pe carte de mntuial pe o
hrtie a pretins scop conjinutului
un sens de diminual. prelucrare
s'a rezumat de numai la
cu care propagandist cultural
ce are de spus, spre a fi, dup sa,
pe intelesul tuturora.
Cum activitate din primii ani
de capitalul industrial avea cuvntul
rtor - editorul confundat cu corectorul - s'a
nid-un tot ce se
Lipsind acestor oameni, cu totul noui materie de
carte, orientare asupra de a massei
pentru tiparil, s'a resimlit i rentabi-
litatea curnd, de tiraliile cu
mai mari putea piata s
Spre a din dibuire necunoscut, intreprinderile
s'au atunci spre manualul didactic, sigure

110

www.dacoromanica.ro
le o cu delerminat, pe dea-
supra avantagiul
Tocmai scontarea acestui plasament obligator a
un dezastru. Cel din urm
roman de de era mai
ten& prezentat publicului, dect cartea confec-
de marea industrie de
generalie a fost dezgustat de carte, prin
acele manuale cu o cu gaz, pe
o hrtie de ziar cu o de
se asernuia unei descifrari de epigrafist.
Totui nid cartea de n'a putut asigura tipo-
grafiilor industrializate marele la care mijloacele
lehnice apelau, spre a se pune rentabil valoare.
manualul didactic s o afacere
pentru tipograf, tot spera autorul pentru sine ;
atunci s'au prea numeroi autori
diferile lipografii, debitul noului mainizm a
cadrul lipografii, insuficient
utilizat.
de o care s'a dovedit peste
de alimentului intelectual, inceputul
de activitate a din industria
de popularizare celei de a luat
curnd caracterul unei celelalte tipo-
grafii, cari cu instalarea, au fosi nevoile s
justifice existenta, lund in exploatare cult,
singura de ceilalli. Nu cartea popular& ci car-
tea Nu cea care se distruge ca ziarul
dup ce a fost ci cea permanent care se pstreaz
ca un obiect de cult. Se de nouii entuziati, c
o de poate fi artistic, de ce chi-
111

www.dacoromanica.ro
votul gndirii care este cartea, fie
desconsiderat ?
In aceiasi form succe-
siune de file ce compun un volum de cnd tiparul
prin plasarea zalului pe albul prin distanlarea
rndurilor in raport cu caracterul literilor, prin raportarea
compoziliei paginilor ce stau -e posibil
se evidenhieze pe deoparle o Mare echilibrare a ele-
mentelor formale, pe de alta o atare relalie
cuprins, a unei
merite a lua rang de
Intenliunea pe atunci era nu se din
o de art, ci de a distinge tipografic car-
tea in conformilate cu spirilul ei. Deci selecliunea
fond mai de toate, prin urmare gruparea
specialitli.
S'a reglernentat astfel activitatea edituri, des-
publicafiile in biblioteci" coleclii", serii"
bine distincte; timp ca toate laolall
se integreze organic sistem general, stare
cu timpul, scopul tot ce geniul
omenesc de oricnd pretutindeni a druit omenirii mai
superior.
Dar aceast nou orientare a activitlii tipografice
editoriale, a fost de fapt numai produsul concureniii pe
care capitalul a s'o celui mai de
mult pe pial. prin abandonarea sale mna
elementelor recrulate din lumea culturald, cu
capital, care o incredinlase, cu rutinei

Intelectualismul, de rigiditate academic, incercat de

nouile edituri, ca stilismul pretenlios, a gsit
112

www.dacoromanica.ro
tot de pulin ecou, a de pe
lalura ca iuresul spontan, pe dase
mai direclia popularizrii.
Oricum s'a oricui s'a adresal
de mai mull de cinci mii de
tori decurs de Ire! ani, n'a reusit
intereseze.
Cum se cornporl numrul citi-
tori permanenti, fat de a nu e
locul de aici.
Se scontase In cultura mai
setea cartea a provinciilor
deceplia de indiferenta cu privire la
lipriturile din vechiul regal, s'a inregistrat bilanlul
tuturor editurilor apreciabil, deficit.
In realitate, vina nu era a celor de dincolo, ce nu
rspundeau ci a celor din vechiul cari
n'au seama unificarea
cartea a s aib, de
Ardeal, caracterul de comuniune cu suflelul
liber national, pe avusese vremea
Deasemenea n'avea vin dezinteresarea de
lume aceea care, dup hialul
impus vielii de rzboi, era dea preferinl
palpabile, de fel de iluziune
de scris.
cum viala nu fireasca
a de a mai mull
resursele sale n'a numai
o coincidenl, ci ca produs specific al
belice, cinemalograful - eminamente concret,
zalional -a lual locul difuzei
s 113

www.dacoromanica.ro
 carte, prin cuvntul ursit fie totdeauna abstract.
Mai explic, de ce a ultimul
deceniu fie object de prima necesitate, disprelul
reflexiei cu care tinerimea s'a ales, ce rzboiul a
invtat-o s se aprecieze numai din privinla virtutilor
trupeli.
Pentru conceptia caporalista a generaliei formate de
rzboi, cartea apare ca un de demoralizare
deaceea se chiar ca unei perfide incercari a
generaiiilor vechi de a celor
noui, scoi fruntea treburilor de musculatur.
a tine deci seama, rzboiul ne-a schimbat
afar de ceva din suflet, s'a cu nemi-
tuna pentru popor ; in cnd inven-
tarierea depozitelor de a dovedit
aceasta nu fusese acceptal, s'a un singur mare
vinovat, anume librarul
Aceeai oameni, pe de o parte se dezinteresau
unica mare a jrii, aceea a Academiei
Romne, mai are, dup expropriere, necesar ca
lama de acuzau pe de
pe mai librar, nu-bi
negustoria apostolat al !

Scriitorii au pretins chiar legiuiri, prin care librarii

s fie constrni nu se cere; sau
s se institue al edifiilor
indiferent ce va face apoi cu
nici-unul dintre scriitori nu pus
barea, prin autorii nu sunt ei rspun-
lumea de rzboi nu mai cere
Dar aventurarea capilalului in
a permis scriilorului - drept unicul beneficiar al acestor
114

www.dacoromanica.ro
imprejurri - transforme, pentru prima oar
indeletnicirea de scriitor profesiune; apoi
contact cu capitalul a dunat, fiindc I-a s
scrie cnd n'a mai avut ce spune.
Se propag cartea prin valoarea continutului ei, pre-
cum se exclude singur cnd e lipsil de
se scrie oricum, sau scrie oricare, e firete
s nu mai nimeni.
Din pe care cartea provoac de a
mai oricare ar valoarea volumului tiprit, rezult
apoi conceptia : raspndirea culturii constilue o cala-
mitate, c trebuesc
tocmai ce cristalizat cultural al
oficialiilii actuale.
prostimea se guverneaz mai uor o
e lesne de cum rolul nu e s uu-
reze sarcina ocrmuirii, ci ocrmuirea e prin func-
lia ei, amplifice, vastizeze suflelul national, e de sperai
aclivitatea cultural& - rea
de marile intreprinderi grafice imediat
a - va
totui continuarea, ca prezentul s-1
isloria, ca o mare, noaple
a spiritului romnesc.

115

www.dacoromanica.ro
PETRE MOVIL, CTITOR AL
TIPOGRAFIILOR ROMNE DIN
VEACUL XVII
: P. P. PANAITESCU

PETRE MOVIL, mitropolitul Kievului (1633-1647),

acel care a dat o bisericii ortodoxe
a fost vreme socolit ca pierdut pentru
neamul nostru, un romn de frunte care a
i peniru s'a dovedit
pe ce s fie mai bine cunoscut,
el nu ui-a originea Pe
tipografiile lui din Kiev in limba
nu niciodat adauge numele
: fiu de domn moldovean. In aminlirile lui
drag de minunile de cari auzise Moldova
copilriei, mai ales ale marelui protector
patron al prii sale, Sf. cel Nou dela Suceava.
atunci cnd ridic el o sat din Ucraina,
pe o moie de a lui, hramul Sfnt loan
dela Suceava, ocrotitorul neamului su. Dar mai ales
se vede cu de unde
plecase, dar pe care n'o uitase, din dania pe care a
ce vechile tipografii
slavone cu din Venelia veacul XVI se
el cel vremea domnilor Mate! Basarab

116

www.dacoromanica.ro
 Vasile Lupul, a ridicat din tipografiei
principate de aceasta pentru in limba
De aceia socotim ca pe unul din
clitori ai noastre.

Cea danie o Peire domnului

Romnesti, Matei Basarab. Un preot grec, Meletie din
Macedonia, care lucrase ca mester lipograf in atelierele
dela Kiev, venise la artase domnului
cum se acolo raspndirea
credintei. Matei convins de folosul tipografiei
pentru trimite Ucraina o misiune,
cumpere o tipografie cu trei prese. Misiunea aducea
cu dnsa o scrisoare a domnului ctre
Petre fruntasii orasului Kiev. Petre
nu se numai trimit domnului
li o tipografie dar trimite
chiar mesleri tipografi priceputi din atelierele lui din
Kiev. Astfel putu in anul 1635 tipografia
asezat la Cmpul-Lung Trebnicul limba
introducerea se pomeneste pe larg de
dat de Petre
Urmar apoi alte bisericesti la Govora
in limba allele, ceiace
e mai important, traduse limba mare
se prin aceste
tipografi lrimisiPetre
erau oameni pricepuli In fruntea
se Timotei Verbicki, foslul al tipografiei dela
Lavrei Pecerska din Kiev, precum al unei
tipografii independente din oras. Peste ani

117

www.dacoromanica.ro
se se la Lemberg, dar e
cu un alt rutean, Ivan Kunolovici, care
lucrase el in tipografiile conduse de mitropolitul
Kievului. Nu numai meterii cei ai tipografiei lui
lei Basarab au fost trimii din atelierele lui Petre
dar chiar figurile
Tara lipografiilor
Aceste lemn stil german, re-
scene religioase. Unele din ele, cum e de
figura Risipilor din Evanghelia
dela Govora (1642) se absolut in Evan-
ghelia toare dela Lemberg din 1606.
gravura originala lemn a fost desigur
tipografiei Alle gravuri
mai mull mai pulin izbutile.
slave la Govora
in vremea lui Matei Basarab este in parte
o reeditare a textelor slavo-rutene la Kiev
Lemberg din porunca mitropolitului
In unele din cum
e de Evanghelia Govora,
mai sus, nu
Ucraina limba slavo-ruleana. Chiar introducerea
la vestita dela Govora din 1640 de
mitropolitul Teofil al Ungrovlahiei este o traducere ser-
aceia a Nomocanonului lui Petre
la Kiev 1629.

Acelai rol de 1-a avut Petre

tipografia din Moldova a lui Vasile Lupul. Prefata
zaniilor lui Varlaam la tipografia dela

118

www.dacoromanica.ro
Trei 1643 spune Dumnezeu a cu
lui lui Vasile Lupul pe Petre Movil,
fiu de domn al Moldovei, care i-a la cerere o
tipografie cu sculele necesare. Tipografia
moldoveneasc dela Trei a functional mai
sub supravegherea lui Sofronie Pociacki, fast rector al
scoalelor lui Petre trimis special de in
Moldova. Gravurile moldovenesti special
ale Cazaniilor mitropolitului Varlaam de o execulie
superioar foarle fin. Cele mai mulle snt origi-
nale, cari nu allele mai vechi, ca cele din Tara
Romneasca. Unele moldovenesti, ca
de pild vederea Sucevii, pe Sf. Joan Nou
pe Paraschiva, sfintii prolectori ai Moldovei.
Aceste gravuri in lemn cele mai multe semnale cu
numele gravorului : Ilia. Ilia era un ieromonah
dela Pecerska din Kiev, artist gravor cu
mull care gravurile in lemn ale
germani. El introduce ilustratia
gravurile pe fond negru i cu arhilecturi anlice
s aseze scenele pe mai planuri. mullime
de rulene la Kiev la Lemberg
1639 1670 ilustrate de
Desigur Vasile Lupul a special
cu gravurile lemn penlru
ce urmau s de sub leascurile lipografiei lui.
Mai lrziu numai, Romnii ei
lemn gsim de mitropoli-
tului Dosoflei gravuri semnate de Stancu
Tipografia moldoveneasca dela Trei a pu-
deosebire de cele contemporane din Tara
Romneasca, numai crti limba E posibil

119

www.dacoromanica.ro
ca unele din ele fi fost traduse sau
dar acum nu s'au identificat
cari au servit de model.

Petre crease astfel in cele princi-

pale romnesti un curent de care
reprezinta o din cele mai insemnale a vechii
culturi. Departe de lui, un print al cul-
turii a pe i
lui din roadele curentului de
al era

1) un rezumat al concluziilor la cari am

lucrare mai : L'influence de
de Pierre de Kiev dans les Principauls roumaines,
Paris, 1926, extras din Mlanges de Roumaine en France. V.

120

www.dacoromanica.ro
XILOGRAFII CARI AU LUCRAT IN
TIPARNITA CEA VECHE DELA

de: ALEXANDRU LUPEANU-MELIN

SOCIETATEA de Scrisul Romnesc dela

Craiova a dat vileag, anul al Almanah
al graficei romne continund astfel o iniliativa dintre
cele mai norocoase mai utile. peste care
am dat la tipografia de aci, se pre-
zint execulie de
invidiat din partea tuturor caselor de din
Este o mare ai
o asemenea carte. Craiova pentru mo-
dernele sale case de editur, cari au
la noi vechiul respect laborioasa
de nobila a tiparului
Noul almanah nu se recomand numai prin
impecabila artistica sa exterioar, ci prin
cuprinsul deosebit de important, suslinut de cele mai
alese condeie ale neamului nostru,
de specialisti de
Nu este intenliile noastre,

1) .Almanahul romne 1927", editura Graficei

tiparul Scrisul Craiova.

121

www.dacoromanica.ro
cele ce o recenzie, o dare de
asupra almanahului craiovean. vor face
mai bine guste plcerile rsfoirii, care va fi
mai rspltitoare dare de seam, mai
sau mai Noi ne restrngem a face numai
unele intregiri, la capitolele cari intereseaz Blajul nostru,
ca vechiu centru al liparului romnesc din Ardeal,
special, memoria unor asidui muncitori grafici
de din jurul tiparnitei dela imbinarea
Trnavelor, pe cari negura vremilor i-a aproape
cu totul nu-i mai cunoaste nimeni...! o
pioas, mcar ocazional, acei umili
de dela Blaj, cari, o de secol,
au prins slove naive xilografii
lite, atlea mngaieri pentru poporul de iobagi
din Ardealului. Ce s'ar fi bisericujele noastre
de lemn, dela subsuori de dealuri, cnd,
din mila dela Viena, erau
nitele penlru de slujbe de alt suflelesc
de n'ar fi fost tiparnita
Aron dela Blaj, care spre cele palm vnluri,
Dumnezeeslile Liturgii, Evhologioanele, Poslaniile, Oh-
Polustavele sale, pe preoli
acestea, allele nenumrate,
pe cari spatiul sorocit al unui foileton nu ne ingduie
a le acum, sunt preserate cu dintre cele
mai interesante, dovedind aici, la Blaj, a fost,
a doua a secolului al XVIII-lea, o
de xilografi, pe care un milostiv pod de ne-a
aproape Ea este dim-
cu scheletul teascului in sala cea mare
a Bibliotecii Centrale Arhidiecezane.

122

www.dacoromanica.ro
 Ins, ca s relum firul intentiilor noastre, revenim
la Almanahul graficei romne subliniem contributia
semnat de D. C. cu :
asupra tipografiilor din Romania. Amintindu-se in acest
articol tipografia cele
reproduse regretatul George
foal de ateliere la Carol Gbl, aunt inve-
de regretabile Distinsul maestru
tipograf, admirabil n'a avut, precum
se pare, pulinta nici dizerlatia lui
Vasile Popp despre tipografiile romnesti 1838),
necum lucrarea a canonicului
Bunea, despre Episcopii Petru Pavel Aron Dionisie
Novacovici (Blab 1902), unde, la pag. 352-361, se dau
cele mai autentice priviloare la tipografia
Tipografia n'a fost adus la Blal de
noslri scriitori de mufti : George Gavril $incai,
care fu directorul normalicesti dela 1782-1794,
episcopul Samuil Klein (Micul), Mitropolitul Bob,
Major..., ci a fost de
Petru Pavel Aron, din vechea tipografie dela Alba
dela care se Noul Testament* dela 1648
al Mitropolitului Simion (Simonovici), de
aur al loan din Tiparnita aceasta,
prin lungul ei trecut, a fost la
probabil cu sosirea Episcopului
Micu-Klein, care, preocupal de multe ale
poporului romnesc de intemeierea metropolei
cesti culturale din Ardealului, n'o putuse pune
in lucrare, vechea sa dela Rigras.
caracterizeaz biala Ha-
bemus hic pervetustum, satque detersum jam cujus

123

www.dacoromanica.ro
ope necessaria edere neuliquam possumus Ea renvie
prin oslenelile arhiereu
cu aceleavi modeste
slove de de plumb prin
aici la chilie, sub feres-
trele Btrnele slove s'au desmorlit
anul 1750, cu acea Idea a
ardelene, prin care se pune
vluirilor Mare le Principat al Transilvaniei
In Almanahul graficei romne, de care ne
ne-a interesal articolul eminent al d-lui
Virgil : Xilografia. IntrInsul, spe-
cialistul de pe gravori ai
numeroaselor noastre bisericevti, cari au
vremuri grele foarte adeseori, toarne
sprinten impresionant, In valuri
de slove ale vechilor bucoavne. D-sa reproduce o
xilografie dela 1751 (probabil Idea
din anii treculo, In josul printr'o regrela-
de citire, se numele xilografului
Or, xilograf cu asemenea nume n'a niciodat
nostru de preoli de aghesmatare. Gravura
reprodus este a tipografului Vlaicu scriitorul acestor
vire are deosebila s'o zilnic, pe masa sa
de scris din biblioteca central a Blajului.
Numele lui faj de care o
pietate, ne reInviem, numai sumar
camdal, duioasa serie a xilografilor ca
Aron directorul lipografiei academice din
26 Febr. 1755. Arhiva mitropolitan,
2) Dr. Veress Endre, Erdayi s magyarorszgi olh kny-
vek s nyomtalvnyoc. Cluj, 1910.

124

www.dacoromanica.ro
s nu le numele cu tolul, paguba
culturale a cunotinielor de grafic nalional.
Cei tipografi gravori, despre
au lucrat vechea dela Blaj, sun! :
1. Vlaicul
2. Vasile Kostandin
3. Dumitru Rimnicianul
4. Mihail Betskereki.
sun! cari Ingrijesc primele tiprituri
apare Strastnicul dela
1753, pe care Bibliografia veche de Bianu-
numai prelioasa a
lui Vasilie Popp neobositul de vechi
bucoavne, elevul marelui Cipariu, Ion Micu-Moldovanu,
n'a struinjelor sale, nu ui-a
cu grei, un exemplar complect, pe care l-a lsat
bibliotecii centrale.
In incadratura tipografica a tillului,
la partea de jos, un chenar xilografic
ntura eVlaicu. Tot aici, sub incadratur, citim numele
: Kostandin are,
ca frontispiciu, clieul cu trei cruci, publicat de Veress,
n opul p. 39.
Pe verso, cunoscuta a Vlaicului, care repre-
dela Blaj forma ei cu o
singur cu cea deasupra
polei. Icoana de semnlura Vlaicul,
ca legend urmtoarele pe cari, cele

1) Bibliografia, tom. II, p. 126.

2) A se scrisoarea lui T. Cipariu din 1 Apr. 1835,
cMre V. Popp, In p. 43.

125

www.dacoromanica.ro
 incercri de versificalie carturAreasc limba
la Blaj, le transcriem :

Trei feale
Un Dumnezeu credinta.
Fiul, Duhul
Un o
Troitii s'au numit Hramul
Ca tot Neamul.
dintr'aceasta vie
Un o voe fie.

Vlaicul mai are dela 1753

xilografii, cu liniatura mare duiosie
cu
atitudinea figurilor. : la pag.
94, Punerea lui Isus in mormnt p. 124 Invierea
Domnului p. 171.
Pe mai in Evhologionul dela 1757,
Doctrina Christiana 1757 Orologionul dela 1766.
In Christiana, pe care a ingrijit-o
Betskereki, pe verso Icoana Maicii
nului cu Fiul in legenda : Icon Beatae
Mariae Virginis ad Claudiopolim lacrymantis. Gravura
are anul, de : 1751. an, pe
alte gravuri ale Vlaicului, ne
meiul credem, xilograf este la chiar
dela inceputurile liparnilei noastre.
In neprejuita de plachele a bibliotecii
Vlaicu are exemplare : Maica Domnului cu
Fiul 1751 ; Isus grdina Getsimani, 1751 ;
Prinderea lui Isus ; Punerea pe cruce ; ;
Luarea de pe cruce ; in mormnt, 1755; Invierea
Domnului ; dela
din Strasinicul dela 1753.
126

www.dacoromanica.ro
 Dumitru Rimnicianul este care a
prin intrebri la
8 Maiu 1756. pe care le
avem acum, nici nu se mai ivete jurul tiparelor

Mihail Betskereki, pe care la Blaj in

Liturgii dela 1756 Doctrina christiana
din anul este acela, care a la Cluj,
Bucoavna lui acolo a pe har-
nicul de Vasilie Popp
tiparnija de-a ajunge la ar fi slat
un limp, unire, slujba Cluj.
Seria xilografilor dela se :

Tekeld
6. Diaconul loanichie.
Tekeld se In liprita
apprecatio, 1760, care, din prilejul zilei ono-
mastice a Episcopului Aron, servi, tipografii
dela ii patronului, cu de
simfirile de cea mai gratitudine. Pe verso
titlului se gsete interesanta cu blazonul
bilitar al cu imaginea Blajului de demult.
Este singurul chip, timpurile noastre,
care romnesc imbinarea Tr-
navelor, In zilele inceputurilor sale.
forma a vechiului castel princiar
dela Blaj, cu foiorul de sub i), abandonat repa-
ulterioare. Durere, placheta s'a pierdut, ne-a
imprimarea, folianta de inchinare a lui Tekeld

Urbariul domeniului epp. din 1772-3.

2) A se vedea Bibliografia, tom. II, p. 153.

127

www.dacoromanica.ro
 multe amnunte avem despre Diaconul
chie, cel viata care orasul Dobritin
a avut de cu al II-lea.
De unde a la acest frumos n'am
stabili Probabil era ungur de origin,
pronumele de Endrdi sau Endrdi. slim a
o viat foarle romanlica din cauza
inimii sale aprinse, care 1-a prseasca
zi cucernicele ziduri ale se refugieze
la Roma cu
la, fiica nobilului ardelean Borhidy Kzmr. Dar
superiorul dela Sf. Treime, Ignatie Darabant, nu-i poate
grozava impietate pe urmele fugarului, pleac
zdrobiloare denunluri la
Nervoasa sentinl dela Viena pe Ioanichie
la Dobritin, unde trecuse la calvinism lucra
grafia municipala de acolo, sub scutul magistratului.
limp soseste la Dobrilin al II-lea, care face
aspre superintendentului Samuel Szilgyi, pen-
ocrotirea fugarului 1)
Sub povara unor de intervenlii, apostatul
cum poate pribegeste prin comitatul
Heves, la Agria aiurea, unde mnia
alunge de este incarcerat cu de rele.
Oamenii episcopului Atanasie Rednic, in Mate!
Raliu cu de aducere in la 24 Fe-
bruarie 1772, se pare au zadarnic drumurile prin
Ungaria, cci Ioanichie nu revine dect la 1775,
haina din nou sub ascultare 3)
s a debreceniek, Magyar Sz din 25 1900.
2) Protocolul lui Rednic, 5 p. 75.
3) Samuil Acte fragmente de Cipariu, p.

128

www.dacoromanica.ro
 for
i/

www.dacoromanica.ro
Prea cuviosul Simeon
de Petre P.

www.dacoromanica.ro
 la
de Peire P.

www.dacoromanica.ro
 ap

www.dacoromanica.ro
 libertalii poate, sngelui
nu-i dau pacinicele ziduri
ale mnastirii. pentru a doua oar calvinis-
mul spre ai pe cunoscutele drumuri
Dar, cu
soarta, se sbate
Borhidy mizerie, fiscul
li sechestreaza averea drept
pentru nesocolitul ei pas din junie. Neaunsurile
o curnd, ea moare, nenorocit
Ioanichie, reintors trziu in ei, se
el, jelind un mormnt iubit.
Am abia, pe de documente de hrtii
furtunoasa a Diaconului Ioanichie,
aici nu intereseaza gravurile lui munca de
ucenic tipograf, foarte priceput. Ioanichie avea
dela Cluj, chiar un eminent de
latinie, precum dovedete o scrisoare a sa 17
1763, episcopul Aron, pe care o avem
Ca Octoihul dela
1760, de Pelru Sibianul, care clieul Sf. loan
Damaschin semnatura Ioannicius.
Il mai Epistola consolatoria din 1761 (per
Ioannicium Endrdi diaconum) semnat cu in
urmaloarele plachete din coleclia bibliotecii noasire :
Sf. Arhidiacon stefan ; Preacurata
de cu de stele cu Fiul ; Buna-

vestire 6 X 9 jum. cm.), care s'a tiptirit

Orologionul dela 1766, pe verso ; 1) Botezul

1) d. Veress, cnd, sa p. 49,

cliseele din Orologier sunt ale lui

9 129

www.dacoromanica.ro
Domnului o a doua cu Bunavestire, pe
rimea de 4 X5 cm. placheta cu
Sf. loan Damaschinul, din Ocloih.
In seria vechilor tipografi gravori ai tiparnilei
dela Blab urmeaz :
7. Sandul sin Tipograf
8. Papavici
9. Rimnicianul.
Apar pentru toil trei, Evanghelia
dela 1765, unde, la sfrsit, se citeste urmtoarea
nare : in anul dela mntuirea lumii 1765,
de noi mai numili tipografi :
dela Iasi, Ierimiia i Petru
Papa Vici, Rimnicianul.
Moldoveanul Sandu aducea sine, de peste
hotarului, cari n'au format zgaz
o de intlnim,
cu Ceaslovul dela din 1745,
mari lucrri, cnd Bucovina, cnd la Buzu,
la Iasi.
In ceaslovul dela alturi de tipografii Gri-
Stan Brasovanul, Ierodiaconul din mnstirea
Neamlului, de zelariul Necula, drugarii Ion Buliandr
Ion, pilcarii Lupul Simion,
pe Ierimiia tipogra-
ot Ias, tocmai asa, cum va semna el,
de ani, tiparnifa ardeleana de pe Trnave.
Sandul aducea de gravor, din
moldoveand mai cu mai cu pro-

cheta poart distinct, sub aripa arhangelului, prescurtat

a lui I.

130

www.dacoromanica.ro
 deosebit de Titlul Evangheliei dela 1765
are drept incadratura o mare poarta, de
precum de mna sa sunt patru cari
corpul aceleiagi
Alt mare cligeu are Sandul foaia de a Apos-
tolului dela 1767, de talent de
artistic bizantin. Sandul decoreaza Polustavul dela
1773, a patra edilie.
Coleclia bibliotecii mai gra-
vurile Sandului, :
Sf. Evanghelist de 16 X 26 ;
Apostolul, foaia de 16 X 25 Polustavul
incadrahura de litlu, Voscrisenie Xvo, 10 pe 14
Ultima, o copie Invierea Domnului din
Apostolul dela 1704.
Petru Papavici Rimnicianul figureaza, anul 1766,
ca poruncite dela Viena, asupra
icoanei care a la moartea Episcopului Aron 1),
avea 22 de ani. Prin urmare Papavici era din
Regretatul Dr. (profesorul)
socolegte identic cu Petre Sibianul care a
Octoihul dela 1760. este mai greu de ca,
copilandru de 16 i-se fi o lu-
crare de ca tiparul unui pe care
o semneze singur. Mai de credem Petru
Sibianul este cellalt Petru din tipografia Petru
Tekeld, care la 1760 era tehnic al tiparnilei,
singur adresa de felicitare episcopul patron.
Petru Papavici sau Popovici a fost

1) Icon lacrymans",
2) Din meseriilor negotului din oraul p. 12.

131

www.dacoromanica.ro
cel mai productiv dintre xilografii dela Il
ca meter de ori ca gravor, opere :
Evanghelia dela 1765, Orologion 1766, Apostol
Strasinic 1773, 1774, 1775, Evanghelie
ed. II. 1776, Arhieraticon 1777, Bucoavna 1777,
vasier 1777, Ceaslov 1778, Acatist 1791, 1793,
Triod 1800 Liturghii 1807.
Coleclia de are numeroase gravuri
cari sale, neindoios iden-
tificate sunt acestea :
Domnului, Credinla Bunavestire,
Sf. Dimitrie, Sf. loan Evangelislul,
de Dumnezeu, Sf. Vasile Mare, Sf. Nicolae, Prea-
cuviosul Simeon Stlpnicul, Corurile (Acalistier,
Apoteoza Sf. (Acatislier),
Fariseul, Bunavestire (miniatur), Isus
mina
Papavici era gospodar cu oarecare
veche insemnare, dintre anii 1772-1773, este
Petru Tipographu, ca un cal.
loan ocup o
amintita Evanghelie dela 1765. Altceva de
soarta de lucrArile lui, la data de astzi, nu
Contimporani cu mai sus au fost :
10. Vieszr
11. Gherman lerornonahul
12. Manasie Pop.
13. Belisar Trk
14. Finta.
Vieszr este urbariul dela 1772-1773,
alturi de Petru Tipograful, Blajului, ca
avnd doi porci. Gherman se Dumnezeetile

132

www.dacoromanica.ro
Liturgii dela 1775. Apoi Evangelia dela 1776 a lui
Grigorie Major in Biblia lui dela 1795. A lui
va fi fost xilografia celor slove de care ni s'a
pilstral.
Manasie Pop Belisar Trk au prin anii
1782, avem indicii mai apropiate despre dnsii.
Dimitrie Finta are un cliseu, Sf. Joan Damaschin,
Octoihul dela 1792, pe care I-a semnat cu inijialele D. F.
cei ca ducem seria la
secolului al XIX-Iea, mai amintim :
15. Huszi sau Hossu (1782-1817), care a fost
unul dintre cei mai pricepuli tipografi ai Blajului, iscusit

16. loan Suciu (1797)

17. losif (1797)
18. Pavel Iclozan (1797).
Pavel Iclozan, ca buni ce
erau, s'au de favoare din epis-
copului patron, slujind la cununiile din 1797.

Aceasta este seria tipografilor gravorilor, de-o

de secol, dela tiparnija din Blaj, cari, dela 1750
la 1800, au aruncat ogorul al
mai mull ca 60 de de
aproape cu gravuri lemn, de cea mai
$i dela Blaj aveau mare
nu numai Transilvania, ci Principatele
de grai unde le
dela Brasov,
nu mai apostolic nalionala.
1) Dr. loan op. p. 20.

133

www.dacoromanica.ro
 Numeroasele ale vechilor de
xilografi dela Blaj, au ele, in deosebi in anii
1848/49, prin grele Insurgenjii unguri,
teii devastatori ai lui nu s'au sfiit
puna scrboasele gunoaie omeneti chiar pe nevino-
vatele unelte sfinte ale tipografii ').
Din fericire, ne-au mai de
cari una cele mai scump
zite ale bibliolecii noastre.
s'ar banii trebuitori, ar merita aceste gra-
s se reimprime album, spre obleasca
a amatorilor. N'ar fi, poate, o cheltuial dintre cele
In caz, un tribut de pietate, de acei
harnici i inflcrali muncitori ai noaslre, ei-au
irosit zilele pentru prin a sufle-
tului romnesc, de chinuit sbuciu-
matul secol al XVIII-lea.

1) Mrturia lui T. Cipariu, restauratorul

134

www.dacoromanica.ro
BIBLIOTECA ROMANIA
STRI $1 PROBLEME
de: EMANOIL BUCUTA

INCEPUTURILE biblioteci romneti, cele sfinte

mai vechi, pe lng mnstiri, cele mai noui,
la curuile domnilor, s'au risipit legtura
cu cetli de ale secolului Renaterii
culturale. Lucrurile, a nevoie se ia aproape dela
Fiecare manuscris chirilic sau carte de demult din
Biblioteca Academiei Romne are un istoric al desco-
de ori al adevratei vnri. Trecutul
a trebuit din ce a fost se
surpe, sub ochii ai unei generalii robite
punctului de vedere politic puterea
de a legilor copiate Apus. Cine a fost la
vreo mnstire pe vremuri, Neamlu de
a gsit literele tiparnilei de
coil al tipografii moderne de ca fie dale
la topit, sau de tiparituri sfinte de foc,
dosite a
zilelor de ieri. ce s'a disprelul
jaful averilor marea biblio-
a Mitropoliei din cu neputinl de
inlocuit, duse de vale, cu la neguslorii pe
? s la noi o
adevrata a Vaticanului, mai prelioasa
135

www.dacoromanica.ro
 ea, pentru ortodox, a pierdut tot
se
Bibliotecile din o crealie a secolului
al XIX-lea, a doua a lui. Lor li s'a
Unire, bibliotecile mai ales din Transilvania Bu-
covina, care au origine istoric.
Sun! la care se poate
problema se limpezeste ca o sub ridicarea
fsie, a ceturilor. sun! bibliotecile ? Care
e valoarea ? Care ? Care
ganizarea ? de bibliotecile Ro-
tot au La unele din
cu scolocirea nu suntem stare
raspundem.
Despre bibliotecile altor s'au date
tice, cel putin ca despre oricare alt bun. De
are 22.531 de biblioteci. Cele mai bogate
sun! a din Varsovia cu 740.000 volume, a
Institutului al Ossolinskilor din Liov cu 660.000,
a iagelone dela Cracovia cu 490.000, a Uni-
versitalii din Poznan cu 350.000, a Ion-Ca-
zimir din Liov cu 320.000, a Universitlii din Vilna cu
320.000. La 24 Februarie 1928 s'a printiun
decret al Presedintelui poloneze Biblioteca
din Varsovia care are de pe acum 500.000 de
volume manuscrise. Institutul bibliografic de
a 850.000 de titluri poloneze latine
Despre bibliotecile populare din Cehoslovacia se pot
da cifre In In 1920 Boemia avea
2885 asemenea biblioleci cu 1.362.303 volume 241.801
cititori. In 1927 aceste cifre se In 1920
munele cheltuiau pentru biblioleci 2.051.038, 1927

136

www.dacoromanica.ro
9.411.726, aproape lei. unde
poate merge un asemenea tablou statistic. El e din 1927 ;
de s'a mai desvoltat :
fel de de Sume
biblioteci biblioteci volume cititori turi cheltuite
cehe 11.284 3.943.988 919.217 10.780.617 11.927.836
germane 3.126 1.358.389 212.449 3.347.387 4.029.656
maghiare 631 92.508 39.392 246.932 212.659
rutene . 265 35.406 5.278 23.794 28.951
poloneze 59 14.593 3.390 41.863 76.206
pentru 15.355 5.444.884 880.326 14.440.593 16.275.308

nu sun! cuprinse biblioteci nalionale,

universitare de specialitate. in o lege a
bibliolecilor comunale publice, un corp de bibliotecari
mii de membrii, de a de mai
grade, reviste bibliografice, publicalii profesionale
bibliotecare, congrese anuale ale bibliotecarilor.
de de pricepere e descoperirea prin
bibliotecile Europei aducerea exemplare
fotografiate, a plecate fugilii de
gerea dela Muntele Alb. Comenius
a Boemiei. Cu fior, &rein de departe,
uitam la bibliotecarul Parlamentului, d-1 Tobolka,
ridicnd foija de pe paginile cu miniaturi colorate cu
scrisul sigur de mn sau de a Renasterii,
care cine ce oper
in vreun nordic, in aidoma originalului.
Trecutul ceh al crtii se cu
Lucrarea de restaurare se continu zi in
cuprinsul bibliotecii.
In Romnia, cnd e vorba de biblioleci, alifel
alte domenii, centrul temeiul nu mai e Bucurestiul.
Starea din Capitala se poate simli poate mai mull
137

www.dacoromanica.ro
zilele acestea, oricnd. Nevoilii caute ceva
manuscris sau dornicii de o carte pentru studiu,
pe unde un svon aproape de panic.
Biblioteca Academiei Romne s'a
aproape trei luni. Nu e cumva din pricina lipsei de
fonduri pentru plata personalului, care desvelia o
a crizei bibliotecare dela noi gura
ziarelor de discredit a pe
care o rsfrnge lipsa prin urmare de sprijin
de interes din partea sau a inijiativelor
de bunurile ale neamului ? Nu.
blioteca Academiei Romne se poate in sfrit, din
stingheriloare unde era
azi, fiecare zi primejdie, mai ales iarna,
fie o singur fragmentul de local pe care
l-a ridicat dup cerinjele tehnicei bibliotecare.
Fragmcntul e intr'adevr numai un fragment, ascuns
fund de cu de magazin
de nu de de sau de administralie, dar
nevoia incovoaie pe cei mari, Academia
n'a mai pulut o care
trzie. Ce a
din uneori din provincie, cari pornesc cine
de unde, foile de fie albe, gata
afl Minervei ? Inseamn nici mai mull
nid mai Biblioteca Academiei Romne
e singura pe care o avem aici, de acest nume,
uu popor numai de studioi de (numai
propiu zii 25.000).
Biblioteca Academiei Romne nu e o de
Stat e dela 1901 a zestrei fostei Biblio-
teci Centrale. Ea nu e nid o bibliotec general& ci mai
138

www.dacoromanica.ro
cu una de de istorie care
tot ce s'a scris sau despre
In Are vreo 300.000 de volume,
7000 de volume de manuscrise, aproape 50.000 de
documente, numismatice, de stampe tot ce
o mare biblioteca modern. De anul acesta
va avea organizarea de consultare, res-
trnse In trecut la mult 40 de locuri de citit la
volume cu prea mare
unui cerc prea
Biblioteca Academiei Romne e singura care
publicajii bibliotecare regulate. A un de buletin
al Cresterilor, intrerupt o vreme care se reia.
rectorul ei e Asociajiei Bibliotecarilor, care
mai ca o afirmare a
ca un organ viu, presedinte de
bliologie de pe Institutul Social Romn. Biblioteca
e de unul din corpuri de bibliotecari
poale fi organizatoarea viitoarelor cursuri sau chiar
de biblioteconomie. Are cu bibliolecile ale
lumii o politic a dubletelor. Se de legea
depozitului legal, potrivit primeste obligator
gratuit un exemplar din produs al tipografiilor
din Romnia ; In Legea a
un abuz impotriva ar trebui se ridice
corporaliile In interesele materiale
rituale. E spun ea
prevede 4 depozite legale, patru care
iau acest bir cultural asupra Nu e numai
fr dar fie glumet. In unde
s'a ideia depozitului de unde am
un singur asezmnt se bucur ; mai noui,
139

www.dacoromanica.ro
 provincii din mai multe Slate, cel mull
cum e Cehoslovacia, la Praga la Bratislava,
Cehoslovacia austriacA Cehoslovacia maghiarA. Noi
avem numai Bucuregli patru : Academia
Carol I, Regele
Mihai, ; In mai surd alle iar
e spre la culmi de absurd, care
au cronica Ferdi-
nand, cu scopuri propriu zise
ludabile, a fost ea, chip automat, de
parlament cu drept, degi n'are nid un
local, a unei asemenea
de rAspundere. Iagul se de
acum el cu trei depozile legale ; e firesc
spre patru, ca nu mai prejos de Bucuresli,
de dela 1859. se mai des-
copere curnd vreo instilujie sau ateneu popular,
!

Biblioteci de zare ca a Aca-

demiei sunt cele : a din Cluj,
cea mai mare din cu 500.000 de volume, din care
aproape 150.000 numai dela Unire cnd avea
ceva mai mull de 350.000, In covrgitoare proporjie
atunci Ea mai pstreaz& sau vreo
500.000 documente, 4.000 volume manuscrise, de
de stampe, de monede, un local pre-
vederile moderne In stare de cretere la de trei
de patru ori capacitatea de
: cu Universitatea, caracterul de Slat,
originile ca locul de funcjionare, milloacele materiale
pe care le-a au fost mai Insemnate ale
Academiei Romne, lucrul se simte. Personalul e mai
140

www.dacoromanica.ro
bine proportional, dar mai la zi, Inzestrrile
noui mai pulernice. Aezarea sistemul
zecimal, numai de ani, ca la Acade-
mia Romn, se cu mai repede, de
unde urmeaz o mai mare de folosire.
e nemasurat mai
Biblioteca din Cluj a mai
ceva. Dup cum pentru raspndirea culturii orale, de-acolo
a micarea de extensiune care se
revars departe peste cadrele Universitalii, la fel pentru
culturii scrise. a bibliotecii uni-
versitare din e popular.
Ea e exemplar cilitorilor e
de unde, ani, cola romni era
mic, ea se aproape cu a cititorilor
maghiari.
Biblioteca Universiltii din se apropie de
350.000 de volume, dar e ingrmdit localul chiar al
sli de poirivile cu
sau forta ei, mai cu de depozit.
Fondurile la fel drmuite, munca cerbicia de
specialist de a bibliotecarului, biblioteca ar
fi mai mull un muzeu de prfuit
Ca vioiciune, nu ca putere,
numai dect apoi, biblioteca Fundatiei Universitare Carol I
din Bucureti. ei, dela rsboiu
Ware, sunt totdeauna ticsite de cilitori e locul
din unde se mai mull mai pentru
toll ochii, prinse de
tinerelea peste foi, In zile nopti, care caut
printeun orar prelungil ca odihna cam
a cu de

141

www.dacoromanica.ro
 Bibliotecile cercetate acum
bliotecilor de specialitate, scop, material
de comunicare. In frunte bibliotecile universi-
cu un milion de volume. Aici pe biblio-
teca trebuie amintite de
de seminar, la curent cu pro-
duclia diferilele ramuri din pile. Ele
au localuri, conducere buget aparte.
Intre bibliotecile de specialitate puse biblio-
tecile Ministerelor, cu cel pulin 100.000 de volume, dintre
care Ministerul Agriculturii. Unele din ele,
mret, ca aceasta din s'au oprit pe drum,
celelalte sunt voia prevederilor bugetare primejduite
de nevoia de economii, care nu le pe ele
sau a slbiciunilor pentru carte ale diferitilor mi-
nistri, fie statornice, ca o amintire de preocupari mai
vechi lake, fie ajunul legi. In
acestor biblioteci, stare de vegetare Impotriva
se propunerea Social
de concentrare de
sociale. de ea
Poate bibliotecile ministeriale se vor alege
cele din cu spaima. e
se
frumoase ar trebui mai cu
despre bibliotecile de categorie aduse de
silvania : rafturile dulapurile de
pret de amintiri o istorica,
care nume ca ale lui Cipariu,
Bunea, din biblioteca dela Blaj ; cele 120.000
de volume ale bibliotecii Brukenthal din Sibiu, cu edi-
Pile de clasici, cu incunabulele ei, cu

142

www.dacoromanica.ro
cadrul muzeal care e ; Telekiana dela
cu cele 60.000 de volume, pe-
reche nu numai in ; Bathyaneum, din seminarul
dela Alba-Iulia, cu bibliile, incunabule
manuscrise, cum e Codex aureus din secolul al
cu colecliile de monede de antichitati.
In jurul acestor altor biblioteci, peste care trebuie
trec, de vreme ce nu indicatii
un inventar o clasificare, nu chiar un inventar o
clasificare, rod al altei priceperi al altui se
bur& mai mari sau mai mici, mai vioaie sau mai amorlite
casele de cetire ale celor bibliotecile populare. In
care ne bntue de cel pulin treizeci
de ani, ele au fost visul incercarea cu degetul, din
culturalilor de cari
s'au apoi attea autoritali.
acestei a lipsit organizarea, care s'o
in forme dainuitoare rodnice. S'a cheltuit suflet
milloace, iar lucrul luat dela
au dar unde aveau
popasul de nici bibliolecarul trebuincios, nici
sala potrivita, nici de un centru de
de indrumare de Ar trebui
socotelile care se poi face, la
15.000 de biblioteci populare, altea cte
o In mare parte de asezare industriala a
contingent disparent de nestiutori de carte cu
o lege a bibliotecilor publice la apli-
care integrale a acestei legi, o de
zece ani, cum e Cehoslovacia. statistica o a
bibliotedirilor ne lipsesc. Nid nici problemele unui
asemenea care ne multe zeci de milioane

143

www.dacoromanica.ro
 fiecare an fr inplinire, nu se pot
urmri de niciri.
Sunt societli vechi culturale, ca Liga pentru
Cullural a care a avut dela
o politic a bibliotecilor populare o in
domeniul prin marele ei ca
care vorbete la praznicele ei de 3000 de
biblioteci de sat cum e Casa $coalelor, care a
fcut a cu numai ultimii cinci ani
8000 de biblioteci, cu titlul de biblioteci dar
chiar prin avnd acelasi limp cele mai
caracterul de biblioteci publice. Ele apar de
allrninteri activitatea instituliei la capitolul: ultura
Poporului. 1928 Casa $coalelor 71.313
volume, anume bibliotecilor populare, allele cele
Se gsesc aceste biblioteci aproape 1.500.000
de volume. de ele, Casa $coalelor mai are biblio-
teca de specialitate din Muzeul pedagogic din Bucureli
cu peste 22.000 de volume, 332 de reviste 102 anuare,
biblioteca elevilor din localul ei cu 8000 de
volume, pe colecjii speciale. Pentru
alle biblioteci
aprovizionarea tuluror bibliotecilor ei, inslilutia a cum-
prat numai ultimii cinci ani peste 120.000 de volume
a parle In acesl scop,
rstimp, nu mai pulin de 2.250.000 de volume.
Cine a trecut vreodat prin puternicul prin
sala de expedilie a crlilor din subsolul Casei $coalelor
nu se poale nu fi fata maldrelor de
pachele care spre unghiurile prii, fiecare
zi an de an, nicio
Biblioteca Ateneului se poate cu peste
30.000 de volume cu o ea n'are dect
144

www.dacoromanica.ro
un defect; nu e deschisa. Biblioteca Grigore
Ureche din cu de alMea
biblioteca Theodor Aman din biblio-
teca N. din Ploesti, biblioteca Aleneului popular
din palatelor culturale sau
din Transilvania, ca aceea din Timisoara, din
Oradea-Mare, din Trgu-Mures, din Arad, cu peste
60.000 de volume cuprinznd mare parte
din biblioteca A. D. Xenopol, biblioteca dela
sun! niste locuri unde se carlea e vie.
Astzi date pentru o regle-
mentare lemeinica a regimului bibliotecilor. Tot ce avem
din trecut, chiar cu putere de lege, n'a avut la
un un plan de organizare general,
de aceea foloase. mai cu
la bibliolecile populare. AIM localul, inzestrarea, i
bibliotecarul pregatirea lui, cer fonduri. Dar
prin prevederi anumite nu prin vreun
sistem de nu se din vedere localul,
lolul de bibliotecarul sunt, nedes-
cei trei factori care o biblioteca merit
numele, nici cheltuiala puse ea.
locmai lucru mai adesea ne multumim numai
cu unul din se Ele dece
ne bucure.
Biblioteca de ieri, se
primeldie. Culluralii, de tot mai
ca lumineze mullimile,
increderea in ea. I-am auzit o vreme preocupati de cine-
matograf, se dumireasc bine despre el.
de radio. lea aceasta vorbitoare
prin de o pentru milioane,

145

www.dacoromanica.ro
 de toate incurcMurile materiale, ispi-
uit pe cealalt, de dragul ei. Nu va trece poate
mult s'o Cultura prin ochi, la intunerec,
pe o lume cultura prin urechi, fr
trup farmecul struintei, opririi, adncirii, nu
nurnai deschizatura unei plnii sonore moarte
n'au fie toldeauna dect niste auxiliare, minunate, nici
dar auxiliare. Datoria de

146

www.dacoromanica.ro
 RASPUNSURI
de: S. MEIIEDINTI
prof. unir.

CARTE PENTRU RI SAU CARTE

PENTRU MULTIME?
una, alta.
Prin amatori nu de
pe bibliomani. Aceia manie ca
oricare alta. Unul fluturi, pietre, al treilea
crli ...
Aci de oamenii normali. Chiar mai indi-
ferenli fai de aspectul exterior al lucrurilor, au totugi
dou-trei mai aproape de suflet, cnd oameni
de pe acelea ar s le aib in mai
ingrijite. - Cunosc de pe cineva care
chip cu totul pe Faust. Il are ugor
de (Nu pentru ce-i zice Diamantausgabe). Nici
urm de lux, - nici la hrtie, nici la leglitur. Doar
vreo cleva ilustralii, fin lucrate, un mic
chenar imprejurul paginelor, ce-i o de
carte veche.
volumului nu e un lipsit de simj critic.
Totugi, i-ar veni tare greu mai acea
pe un exemplar de rnd.
Prin urmare, a scoate mai ingrijite, nu
e un lucru de prisos. Dar pentru se cere o real
pentru carte o pricepere care nu se pe

147

www.dacoromanica.ro
 Astfel, am anii din la noi
unele incercri de care au dat gre. insemnat
editur a tiprit o de nu se poate mai purin
simpalice: litera rndurile inghesuite,
- ceva greoiu rece, ca cum volumul ar fi de piatr
ori de metal, nu de hrtie.
Eo suferinj de
- necum le mai
cu cele franceze. De coperta
e simpl, nici o pretenjie ; usoar
poroas ; tiparul nu se mai Operele lui Mae-
terlinck, de pild, mi-ar fi cu nepulinl le citesc de
acestea simpatice, care le
Astfel de odihnesc ochiul odihnesc
minlea, ca un popas la margina
linislite.
Se muljimea are ea drepturile ei.
Pentru masa cilitorilor snt indicate cele mai
eftine cu putinl. Dar nu mearg la
vulgaritate primejduirea vederii. Vechea a lui
Reklam era Tot din
Nationale erau o adevarat insult adus gustului francez.
Din fericire, lucrurile s'au din urm.
pentru popor a fi liprite mai citel
pe cum se cade.
Tiprind amatori cleva opere de o valoare
superioara, se cuvine ca gloala s In ve-
dere cel higiena cetitului. Caeca pentru
trebue s rmna planul al preocuparilor editoriale.
CUM CETIM ?
- Aci sunt multe, foarte multe de spus. un

148

www.dacoromanica.ro
singur lucru : unei opere presupune toideauna
insemnri pe margina. e un simplu flirt.
Prin urmare, adevrala cetire presupune
crlii respective. Alunci paginele albe de la
volumului un deosebit pentru scurte
legtur preocuparea momentului.
pe indelele, cu pe margini, devine
un fel de convorbire autor celitor. - Un
mic paginei la rmne ca un
document al unei controverse, pe care o vei apoi
vreme.
cetilori, atlea tot
Cine nu line ceeace se un qurnal, poate
msura cursul vielii dup insemnarile operelor care
interesal mai mull fiecare elate.
Ediliile de calicie, care nu pun la nici
o foaie alb, se vede c sunt de negustori,
care nu ce e

CE ROL AU LIBRARII?
Mare de
vrea fie vrednic de cartilor, librarul
trebue fie un de Ce
de cai fi acela, care n'ar deosebire
calul de un ?
Librarul s fie cu o foarte cuprin-
ztoare. Nu i-ar sta fie enciclopedist. Dar
ceva devine timpul din ce ce mai greu,
unei mari ar trebui la
fiecare (termenul tehnic e rayon)
un care ceva mai de copertele

149

www.dacoromanica.ro
 lilor. le opresli in rafturilor, ai cu cine
schimba de informalie de
librarul e sau are
rari la a ar fi nu numai
de cuhur, dar chiar arnalorii de
noutji literare ori o necesitate
mai de azi.

150

www.dacoromanica.ro
 TIPARULUI
de: STELIAN
Direclorul Universul".

CINE ar voi o clasificare pentru a care

dintre inventiile geniului omenesc este cea mai
imporlant, sau care din ele asupra celorlalte,
s'ar gsi mare
aproape ori ce creatiune a a avut la
timpul o utilitate necunosculd mai a
tribuit la civilizatia omenirei, zilele noastre sunt cre-
atiuni de aceslea, fata crora cea mai
sclipitoare
Scrisul - al scop a fixarea
- este una din inventiuni care decursul
veacurilor au contribu la crearea tipa-
rului, ei, a
de a omenirii. De aceea socotesc tiparului
drept cea mai important descoperirile
- care a canalizat experientele a
dela un al la
- n'ar fi posibil nici telegraf, telefon,
radiofonie, electricitate, avialie, nici meteorologie,
bacteriologie, literatura, cu un unul
din numeroasele domenii sau de art, pe cari
tiparul le-a le-a fix& de se
omul zilele
Neinsemnatul lentul progres social In
decurs de de ani, inventiei tiparului, se
151

www.dacoromanica.ro
 tocmai lipsei aceslui admirabil instrument care.
azi, desvoltarea formidabilul progres
de pe cruia generalia noastr are altea foloase,
Erau, prea pulini privilegiali ai soarlei, cari
se isvoarele inceputului de
dobndit prin experienlele seculare ale
nostri precedesori. Azi, gralie liparului, se
deste cu iuleala fulgerului massele mari ale popoarelor,
ideile pretulindeni,
inlesnind traiul fcnd pe mai bun.
Elocinta, rostit, a avut toldeauna putere
contestabil asupra oamenilor, a contribuit la imbln-
zirea raporturilor ei, dar, neavnd raspndirea pe
care o realizeaz tiparul, vorba n'a putut influenta
atta a influenlat liparitura.
cari tiparul, din
adeseori, cu ajutorul lui, s'au putut
rele, - din a popularizare n'a rezultat
un bine pentru omenire. Dar nu invenlie,
realitate, care nu devie vtmtoare
nu folosesti de ea.
Datoria tulurora este din liparului, ca
din ori care alla, evitnd elemenlul
In special Statele unde
social se orndueste cadrul legilor, pe baza muncii
a respeclului ordinei - este de datoria autorittilor
intervie ori decteori liparul devine un instrument contra
sociale.
In Statele democratice, rspndirea ideilor prin tipar
a lust un mare creatiunea acestor
stale se datoresle in cea mai mare invenliei
tiparului.

152

www.dacoromanica.ro
 Dar conducAtorii acestor Slate n'ar rspunde
de cei administrali, n'ar lua msurile de
atunci cnd ar vedea prin tiparului
ordinea este
Cine socoteste nu este att de
pndirea ideilor rele, pe ct ar fi de stnje-
nirea ce s'ar aduce ori ce chip raspndirii ideilor, se
amar.
Sunt logice numeroase, se
poate impiedeca abuzul, ca nimeni sufere,
poate doar de acel care, lucrnd cu rea voinp, sau
a unui creer ar voi cu pret s
din scrisul o disolvant sau de turburare a
armoniei sociale.
Rolul editorului, directiune, este imens.
nu este dect parte considerat ca un
colaborator la ideilor, ziva de mine trebue
consacre direct aceast calitate, conferindu-i
avantagiile, nu numai desavantagiile situaliei sale.
Editorul n'are raspunderea, caz cnd
autorul se ascunde, pagub, in caz cnd, - dup cum
se de cele mai multe ori - nu-i se
munca cheltuiala pentru imprimarea
pndirea cartilor.
cu uriasa a tiparului
sl serviciul fericirii popoarelor, schimbnd
faja lumii viaja omeneasca, dar ea poate se
contra celor mai idealuri este
prost
E daloria editorului, primul rnd, s s m-
numai serviciul binelui public nobila
siloarea descoperire care e tiparul, cnd scriitorul

153

www.dacoromanica.ro
pierde din vedere interesul general este numai
de interese egoiste, editorul tipograful pot
tiparirea elucubratiunilor creerelor bolnave.
In legislatiunea unificata, pe care o preparam
eram Ministru al Justitiei, prevazusem disposiliuni
prin care puneam la pe editor contra acelora
cari vor abuzeze de Increderea lui
la o mai mare rspundere pentru ceeace el
ca fie bolnavicios In societale. a
cartoanele Ministerului prin retragerea guver-
nului din care parle. Cred el nu trebue
uital, o necesitate ca
fie garantat conditional.

154

www.dacoromanica.ro
CARTEA PENTRU MULTIME
de: I. SIMIONESCU
Membru al Academki Romne.

Problema romneli, din cauza slrii noastre

generale de evolutie cultural& cuprinde necunoscule, care
nu pun Apus. In de a discuta mai
chestiunile prin prisma celor din cu o
chestiunea romne0i, neso-
adesea piedicele dela noi.
Nu de in de azi, mai mull
de in cea de eri, in calea stau
greu de E ca un copac ce ziduri :
n'are spaliul lumina trebuitoare penlru complecta
urare a coroanei sale.
De o e lsat peste multime ;
de e culturala a carturarilor
ceala, din este In Basarabia
abea dintre moldovence au ceteasca.
Proporlia nu este prea nici judetele
ale Olteniei, in arhaicul golf romnesc din Haleg,
norod din Apuseni ori in
al Maramureului.
Analfabetismul integral, categoria celor care
n'au prin este la noi in floare. Cuprinde
mcar din populatia
Analfabetismul cultural, factorul principal in pro-
blema este el Numeroi aceia care,

155

www.dacoromanica.ro
de oficial sun! de au
sau nu mai au deprinderea
mna mull ziarele zilnice, singura hran
sufleteasca. Cunosc funcjionari superiori, sus pusi
erarhia care se in asemene categorie.
aces! sens e greu de cut. mare exa-
gerare socot analfabejilor culturali,
socotind la un pe cei integrali, de
cuprinde din populafiunea Sus, In lumea
liparul romnesc iarsi are slab acces. Ca o
mostenire a vremurilor cnd cultura la noi a ptruns
prin cartea ca o urmare a educaliunii date
scoli, care, la programele aplicale erau copia
de materie a ; ca o fireasc conse-
a influenjii strine provinciile alipite,
scrisul romnesc cu greu in odaia de lucru a
celui obisnuit cu
Apuc cu neincredere sau cu indiferenj cartea
; se repede cu lcomie la cea
chiar cnd ea nu e de felul acelora care
universal. Sun! cazuri specialistii nu cunosc
rile, scoase de colegii indispensabile pentru reala
documentare. In aceiasi strine se
vnd mai bine de cele romnesti. Via fa
Gndirea, Societatea de abea duc viala ;
jul nu cred trece peste numrul revistelor
abonate la noi sau numrul. Inghesuit
aceste piedici, romnesti nu-i de
o care poale se se
reste la o populajie romneasc de aproape 15 milioane,
chiar romande cele mai de sun! socotite ca o
afacere de tirajul de 5000 exem-

156

www.dacoromanica.ro
 se vinde doi ani. Media desfacerii
bune la tiraj, este de 3 ani, ceea ce
pe deplin cu are ea de luptat.
Lupta e pe fronturi, unul mai greu de
de celalalt. Incotro trebue de indreptat atacul ?
Tactica cere ne mai mult la ziva de
Generajia de azi in este armata de sacri-
ficiu. Intre lumi de schimbale prin furtuna
rzboiului, datoria ei e de a viitorul.
Grija principala trebue
acelui nor gros care s'a asupra muljimii. Acolo
zace energia vie a neamului, azi ; acolo e izvorul
de inspirajie chiar pentru original&
ceva cultura universala.
Cartea trebue fie preocuparea de
tenie a tuturora, prin ea nu se poate
aduce o inviorare ori ce domeniu al activitalii
dar se substratul de cetire, care
va avea influenla asupra desvol-
literaturii prin inmullirea ei.
In noua stare de lucruri, care ne ducem se
impune de dal culturalizrei muljimii. E o
prevedere pentru neamului.
analfabetismul integral nu fi
de printeo a statului,
doborarea analfabelismului cultural cade mai mull
sarcina activitajii particulare, bine cu sprijinul
statului.
Nu e vorba numai de o unire a edilorilor mari,
pentru a patrunderii in o
imporlant a gene-
ral. E nevoe de o federalizare a societajilor pentru

157

www.dacoromanica.ro
alcatuirea chiar a unui sistem pedagogic pentru comba-
analfabetismului cultural.
In evolulia cultural& mullimea a satelor
n'a trecut de faza cnd Eliade prindea farmecul
limbii din ascultarea qstoriei prea frumosului
Arghir sau generalia lui Asachi n'avea alle
de cetit de Ceaslovul Calendarele. Cele
mai la sale, nu sunt ale D-lui Dulfu:
Isprvile lui sau lui Ft-frumos.
Prin urmare dela la celirea
revistelor, a de mai ori a celor
folositoare, este o care trebue de
scurtal prin acliune. alte
de pentru ca
impotriva celui mai duman nostru, se
sistematic, pe frontul.
De grea apoi
turarea mai a celei piedici In desvoltarea
Instrinarea a celor de sus, unde adu-
cerea la a datoriei e mai lesne de
mullimii Irebue formeze preocuparea pre-
sentului pentru a pune temelie nu numai
scrisului genere, dar mai cu pentru
regenerarea energiei latente din
mullimea care conhine specificul nostru etnic.
Incerchrile de acum sporadice ori
Singura satelor, Albina, ui-a
tocmai In faza democratismul este socotit ca prin-
cipiu de guvernare. Ziare alcatuite anume pentru
avem prea cu acliune Bibliotecile pentru
mullime scoase de Casa $coalelor, de Cartea

158

www.dacoromanica.ro
de Astra ori de vrednica asocialie de din
ticeni stenilor, nu pot de cu
acolo unde e nevoie. anemiate. Alte incer-
cum a lost Biblioteca Steaua de pe vremuri sau
Cartea vigil de la Fundatia Regelui Mihai, s'au oprit
drum ca apa ce curge pe un pat de Toate
merg din de e nevoe de ele. Doar Calen-
darele, mijloace minunale ucenicia
mai gsesc poate din cauza unei tradilii mai
fiecine a noasire.
limea e la Pe ea se bizue siguranla
neamului de ameninfat de
rarea economica tot de la mullime se ateapt.
Mullimea se gsete stare de inferioritate
vdit, de vreme. Nu se prin aceasta
existenta ? Carlea mullimii se impune deci
preocuparea tuturora, distinctiune. E de
fie se la
soarta a neamului.

159

www.dacoromanica.ro
TIPARUL
de: G. TITEICA
Univ.

sfinte, tu ai
luminat calea omenirii un viitor mai bun.
In curgerea veacurilor tu ai cules cu cuge-
tarea simlirea le-ai dat form neperi-
toare ; material, cu mult
osteneald cu deosebit a dal cugelrii mai mult
simtirii mai
munca nu li-a fost in zadar.
Ca biserie, bibliotecile de pretulindeni, tineri
insufleliti de ardoare, cerceteaz cucernic
opera ta. ea cugetarea simlirea de ieri se adaug
la cugetarea simprea de azi dau astfel
mai limpede vigoare mai viejii de
mine.
mrire, dar mai ales recunotinp se
cuvin din partea
$i cu am o nedumerire : cum ai suferit
ti-se pngreasc altarul ? Cum au putut
iei din teascurile tale, cu menire cugetarea
vicleana, care rtcete care
sufletele ?
primeldia aceasta pentru omenire din zi
160

www.dacoromanica.ro
 mai mare, cM va trebui cum
s ca ce ne amenint s
covrtteasc binele pe care 1-ai fcut. De aceea,
minunat Scrisului Romnesc, fac urarea
nu in leascurile scris
curai suflele

www.dacoromanica.ro
LIBRARUL SI CARTEA
de: CEZAR PETRESCU

GRAMOFONUL, mingile de gum, valizele

ustensilele sportului modern, au raporturile
dintre librar anex comertului de
a invadat vitrina, a acaparat rafturile
asemeni ariciului ospitalizat de sobol, a alungat cartea In
ungherele cele mai ascunse, de unde chiar ucenicul
nu s o mai descopere.
era un de pentru
putinii ai de provincie. Acolo oameni
modesti, cu pujine, volumele
sosite citind foile netiate, luau despre
o aflau vlva unui talent, respirau
atmosfera cu cerneala discutau o idee
un autor favorit. Persoanele erau intotdeauna
: doi-trei profesori de liceu,

un magistrat, doi-trei avocati, poetul orasului (care

n'are un poet al ?), un proprietar de la
cu caleasca cunosteau preferintele
tachinau slbiciunile. Un amator de clasic,
sdrobea un poet modern sub alexandrinii rememorati
de pe bncile Librarul asculta de
uneori se amestece fiindc nu
Intoldeauna era un imbecil. Din sosea o
domnisoar cear ultimul roman al lui Andr
ori Duduia Margarela a lui Sadoveanu ; un licean care
162

www.dacoromanica.ro
pornise cumpere o carte de Zola, intimidat de presenta
dasclului se claps la o
ocazie mai un cerea Furnica ordonanta
doamnei Colonel n'a sosit Caeca de bucate
de conita.
Tolul era patriarhal. nu se deschidea nu se
de prea ori. Dar clientii statornici nu
plecau cu mna palima de nu
e mai ca aceea a crtilor de pocker, purici. Pe
concurenta era Arar se aflau mai mull de
oras. de de de
caele, de creioane de Pelikan
nu pe nimeni. Dar nici nu-1 lsa
de foame.
le era
prin ele
De pe de s'a alloitne-
concurenta
s'a Dar nu concurenta Concurenta bas-
loanelor de a cuelor de gramofon a bocancilor
de Librarul a cocotal In cel mai de
sus. Si-a pierdut clientela Ucenicul n'a
de numele lui Mihail Sadoveanu, dar care e
palefon.
Marfa acaparatoare, cade pe al doilea
plan o pe an. In sezonul
Alunci e numai a geamandanele de
pergamoid sun' In din fund.
biruint. Pe urm
duiala dintoldeauna. e de indiferenta li-
brarilor.
Justificarea la un punct pare
163

www.dacoromanica.ro
 geamandane, de gramofon, mingi lanterne
electrice, numai negolul de i-ar duce la fali-
ment. Dar e numai aparent Nu-i
poate intreline negolul de fiindc consumul
unui s'a prea la prea multe
De se cilegte mai mull ca de
tirajul e dublat autorii editurile mull
mai numeroase. Dou la un de 15.000 capele,
dar numai ar prospera bastoane
sonerii de Se patru, cinci, ease,
la negustorii lturalnice,
fragmental clientela comertului
ca obiectiv constalare a
ce librarul carte.
Ce ar trebui e cu totul
bucuregtene, care, prin
au cu c o carte, ca
are soarla mna negustorului.
romneasc, Agenjia Hachette, Alcalay, Carol
Segal, de Aur - desfac edilie
un de volume de alte librrii vecine,
unde nu se o
alt mai pulin semnaleze cartea
unui posibil. La Iagi, represintantul editurei
Socec face adevrate minuni. Tot astfel mi-a fost dal
vreclnici la Cluj, la Craiova, la Cernuli,
la alte cleva orage. Dar pe degete,
acegli excepjionali nu trec de $i
In peste de librrii. Procentul e prea
mic; procentul celor vrednici care cartea, de
cei care prin o ucid.
Librarul s'ar cuveni creeze el, evenimentul literar

164

www.dacoromanica.ro
al La primirea volumelor, atunci cnd apa-
rilia unei e de critic& de foiletoane
de recensii, paralel cu publicilate care i se ofer
s vitrina volumului,
ispileasc lectorul, ceia ce face
de drum, cnd lipete pe scris
cu coada tocului: A sosit de A vin
nou de
face?
El pune cartea raft. un exemplar o
minge de un patefon cu gura
cilitorul caute el cartea,
de o forj fascinatoare.
Un volum are viala Se bu-
o de recensii, de publicitatea de interesul
editorului. In acest limp i se decide soarta. Alunci
se desface grosul Pe restul, se
pe an ori doi, cine ce
capriciu al unui singuralic.
In aceste nepsarea librarului care nu aju-
cariera momentul psihologic, e o
E un asasinat. E un asasinat cu acompaniament
de de banjo, timpul carlea
agonizeaz raft, omul cruia i-a fost soarla,
e foarle o plac
Columbia*, pe incercate.

165

www.dacoromanica.ro
CARTEA
PNDIREA EI
de: AGARBICEANU

NICI una dintre crfile scrise anume pentru

ultima de veac, nu se poate lauda ar fi
ajuns la popor a celor dela Inceputul
veacului sau mai vechi. domnului
Hristos sau a Domnului, vzduhului,
viselor, - scrieri de de
apocrifa, uneori bat azi chiar gIsprvile lui
Alexandria, Genoveva, Elena, sun!
azi mai Povestea unei Coroane
de sau de popularizare a istoriei
romnilor, a naturale, sau chiar a sfinjilor.
Vechile cari au lectura
telor delectarea ascultatorilor ne0iulori de slov,
foarte azi - n'au fost
gratuit. De peste un veac de carte
banul ele, ca pentru cea mai nelip-
lendarul.
Deceniile din au introdus graluitalea
porale biblioleca. S'a crezut prin graluitale cartea
se va mai uor. Numerice0e, da.
Dar nici una din ele n'a ajuns de ca una
dintre cele de voe de Wan.
166

www.dacoromanica.ro
 mai bun indrumtor este, desigur, experienta.
de mai bine de o de ani poporal a
circulat, s'a desfcut, nici o prolectie de evi-
dent c viitor numai trgul liber poate da rezullate
mullumiloare inflorirea poporale.
Dar poporal zilei de azi are
un mare dusman in cartea poporal de ieri, cele de
sau Miraculosul e azi elemen-
tul cel mai airactiv pentru cititorul Wan.
Pentru selectionarea poporale bune
ei ar fi necesar :
concentrare, o cointeresare a tuturor editurilor
porale ; o eliminare, prin comun acord, din noua a
apocrife, eretice, (epistolii, visuri, zodii etc.); o
suplinire a misticului din de prin brosuri din
vietile sfintilor, din Evangheliilor Apostolului ; o
reeditare conditiuni tehnice superioare cu preturi mici
a principalelor poporale, folositoare, distractive azi
(Alexandria, Genoveva, Robinson etc.) ; un concurs
scriitorii pentru cel pulin 20 volume de pentru
popor (originale, adaplAri, etc.);
noui de

167

www.dacoromanica.ro
IN MARGINEA EDITURII
DE
: E. LOVINESCU

vreo de ani, singura de

cunoscuta la Paris era cea a lui imi aduc
acum aminte cu de ceasurile petrecute
infoliile ilustrate ale modestei de pe bulevardul
Saint-Germain. De rsboiu, edilura de a
lilor a luat in Franla o desvoltare cu totul neobinuit
chiar anormala. Aproape nu e lucrare de scriilor mai
cunoscut, care nu serie de tiraje limitate,
pe felurite, - grands papiers - de mare lux,
numerotate, ilustrate sau nu, condijii variate,
constituind zisele originale, mai epui-
prin subscriplii de a se fi pus vnzare
pentru marele public... de valoarea artistica,
cartea a ajuns, astfel, un de ca o valoare
de ea e o in felul acliunilor unei
noi de petrol sau ale unei mine de crbune,
aruncate pe de izbucnirea sondei sau la
prima de ; riscul acestor
creterile descreterile tuturor valorilor de
Gustul pentru coleclionarea originale cu
limitate, care deci limitarea constitue un principiu de
valorificare, este o urmare a gust
exercitat domenii diferite, al artelor plastice sau al
168

www.dacoromanica.ro
 postale, al sau chiar al
culiilor de chibrituri al tabacherelor. E de numai
a ; editorii pariziani caul, schimb,
din timpul pierdut prin conslituirea
a unei burse, la care, acum, se pare Valry
cola cea mai de
pe urma snobismului a riscului de la baza
speculafiilor de ar fi ele.

Nimic din de
pe hrtie de mare lux formate incomode
n'a la noi, desi e usor de prin
aceiasi sincronic de la temeiul feno-
menelor noastre sociale culturale, va rsbi in
cu infrigurarea de a
trebue exprim o personala, voi
-
sosirea timpului, in care o de
exemplare se va fi de a fi in
nu e de ca un semn de progres :
marea valoare de nu va marca de
o a existent sub
In de carlea de lux,
de formal mare, cu sau nu este, cu
o de ci o de foiletat, de din cnd
in de sub bibliotecei ca un bibelou.
Ea nu reprezinta un instrument de a masselor ;
scump, incomoda, uneori prin
cazul cel mai bun, cnd nu e un simplu
de ea o a
ochiului. Progresul
mai mull tipografica de o
169

www.dacoromanica.ro
 a pune valore lextul, fr
a-1 totusi prin ornamentalie mai ales,
prin ilustralii, care s'au cele
la noi caricaturale aproape,
colaboraloare, dar nu aservit
mai cu seam, difuziunea
mode, lizibile economice.

170

www.dacoromanica.ro
MANUSCRIS
de: TUDOR VIANU

LA 20 de profesiunea are un farmec, pe

care elapele mai ale carierii vd dup
cum din bucuriile virginale ale se pierd cu
zarea pe care o locuesc fantomele. Un
poet sau un esseist care se desparte de prima sa lucrare,
ao a doua zi vestmntul tiparile,
care este o de srbloare o de zale,
face descoperirea manuscris
s'a introdus o valoare nou. Manuscrisul apare atunci
ca o aproximatie, produsul gestafiuni oarecum
plete care urma tuturor
printre cari dibuit calea sa. Imprimalul este
definitiv. Prin el ideia trece din rndul
selor nedesvrsite acela al lucrurilor inchegate. Fata
schimbtoare a manuscrisului se
din lucrurile pe care scriitorul le mai mull
le cuprinde dobndesc acum
expresia concentrat Imprimatul poate
dar ca un minunat de
trol al scriitorului. Autoritalea lui dar uneori divulo
ceeace este neisprvit improvizat. Scriitorul care
treaz amintirea farmecului resimlit cu
primelor mai poate aminti
carea pe care le-a incercat, atunci cnd gndul astfel
i-a cu mutt inferior vestmntului de
171

www.dacoromanica.ro
nitate, pe care crezuse poate In lupte,
care sunt tot attea comparalii manuscris imprimat,
se o personalitate
Ce este un scriitor ? Printre definilii se
poate aceea care scriitorul este persoana
care formuleaza idei, In vederea imprimarii Cineva
care redacteaza o scrisoare sau ceva
memorie, se deosebete de scriitorul propriu zis prin
faptul dintre sale lipsele aceea de a conferi
materialului o grupare, o ordine o armonie, care
nu In ullimul grafice. Scriitorul mai
departe simpla transcriere a ideilor sale. El
rete o transcriere in vederea tiparului, destinata
unui grup de oameni mai numeros sau mai special.
Tipograful devine astfel sprijinul asocialul natural.
Istoria ar pute rezerva un capitol special priete-
niilor dintre scriilori tipografi. In atelierelor
tipografice, care au ceva din lumina muzeelor
laboratoarelor, se pun la cale valori spirituale, pe care
manuscrisul nu le avea, dar pe care pagina
le va
Am spus tiparul statornicete nluca fugitiv a
gndului. Cilitorii ei o privire In procesele
cari s'au ad, alunci cnd facsimilele
manuscriselor cari au servit ca model paginei imprimale
cu aceasta forma oarecum primitiva
a definitive. De unde provine inleresul cu care
contemplam manuscrisul, atunci cnd ne obicinuisem a
numai proectarea lui In planul al impri-
matului ? Cititorul atunci drumul pe care
scriitorul Sub lucrului creat, el
febra sub pe Tiparul

172

www.dacoromanica.ro
ii poate cu drept cuvnt ca un mediu care
elimin individualul, pentru a nu reline ceeace este
obiectiv general.
Dorinla scriilorului de a se vedea are
explicalia ad adnc tntrelesut cu
psihologie a crealiei. Scrisul literar se
nevoia de a din cercul vecini-
celor chinuiloarelor fluctualii ale persoanei
pentru a ajunge te cunoli realitate inchegat
numai pagina
fala a Justiliel, care
sau condamn.

173

www.dacoromanica.ro
CE ESTE BINE
: GR. TA USAN

nu e o Nu ne gndim la
lecturii expresive care este cu cel
actoricesc. Ne la alegerea care trebue s'o facern
din produclii omenegii cari kilo-
multi ai rafturilor marilor biblioleci din lume,
cum alegerea a ce are o influenta
asupra proprii a orn, mi-am pus
intrebarea norma ce m'a condus pe mine
in nu ar fi cea ea exclude
nevralgia care obosegte
dedalul vastelor biblioteci, a trebue cetit.
Din tot ce s'a scris lume literatura, filozofie
ori istorie, cnd nu egti specialist nici una din
rarnuri, este nemerit util, cred, a te duce direct la
fie chiar veche, dar care are autor pe un geniu
recunoscut. Capo-d'opera rmne Ea nu se
Nu capriciul vremei. Moda influenteaz
multi ani cari au trecut dela aparitie
timpul nostru, sunt lot altea i-au dovedil
superioritatea. Cine citegle este dis-
prin chiar aceasta de-a nenumratele
cari au aprul In cari nu fac comenteze,
adaoge critica de sublinierea
la ceeace este viu original

174

www.dacoromanica.ro
 Imi reamintesc pe vremea uceniciei filozofice
aveam foarte colegi cari citeau tot ceea ce biblioteca
lui Felix Alcan aproape ca aliment
filozofic, dar nu nici ratiunei pure
a lui Kant nici chiar micul asupra
de Descartes. atare intemeiat pe de
mna a doua nu poate creeze o super-
ca moda, schimbtoare ca gustul public,
la un pe care ca
de ce cred editarea, forme mai
accesibile marelui public, a capo-d'operelor expresive
ceiace privete creatia spirituala, este una din cele mai utile
preocupari pe care romaneasc o poate indeplini
cu pentru - care

175

www.dacoromanica.ro
CARTEA
de: Gh. D. MUGUR

Cerneala e mai
pretioas decM
mariirilor
Proverb arab.

SCRIITORUL de marina Jean Bart, inter-

wievat de o care o cu privire
la literaturii, a cu o
la noi nu se destul. li bune,
premiate, cu rafturi. Da.
Cartea, care a deschis a drurnurile oamenilor
civilizajie nu se
S'ar putea spune, tirajul celui mai mare co-
lidian al are 150.000 de locuitori
imaginaji pe cel ce nu citete
care confiniile lurnii sunt infipte orizontul
al satului, sau peste care
n'a In a abuzurilor de
civilizatie, distanjele limp aunt
prin acceleralia trenului miracolele un
care nu citete o o foaie de informajie cotidiana,
e ca planta de sol, ca arborele care se
mi0e, ca boul supus, ca randunica de sub
: o care din instinct care se
cu stropul ei de
Un astfel de e un spectacol care cutremura i

176

www.dacoromanica.ro
 Un astfel de nu e Ignoranta nu e un
al omului.
In durerea se o aspra
pentru care s'a creiat ca un al spiritului
al Unde este ei ? La ce-au
slujit comorile sacrificate pentru metode programe,
din 16.000.000 de oameni, numai 150.000 citesc, la
1928, un ziar ?
E cu omul inert pasiv,
ori cu practicele care ? Nu
mai ales lui Isus, falirnenlul
permanent al limp nu e social
prin de iluminare de ?
activitatea un efort degert
Incepaloare, acolo sub
satului primitiv unei didactice de
ar fi fost o a
liber, o care fi avul ca scop final
desvoltarea gustului de n'am avea ignoranta
de la acolo unde nimeni nu
Sunt sate unde nu o carte, o foaie.
plare de national uman, ajunge
prin firul telefonului ori prin gura unui din
mintea oamenilor,
lucruri De aici de
aici primejdiile haosul care se
Cei se de bibliotecile popor,
nu prin zidurile oficiilor din Bucuregli, nu
se poate deslugi realilalea dela de
a biblioteca, care cilitorul
o ficliune o

12 177

www.dacoromanica.ro
continuata social prin populare
de trebue trezeasca interes aprindere pentru
carte. E o de
vulgarizare iubire a Ea premerge biblioteca
fie tempo cu acliunea de a publi-
caliilor pentru mullime.
Biblioteca de din danie din
imbulzeala oamenilor la la rafturile ei.
Dar nimeni nu se osteneste la de brad a
sau a caminului. Biblioteca mereu Inchis,
iar satul vede de de lui, de robia lui,
de de de tradilia lui
El nu cunoaste lumina soarelui
care mugurii face prim&vara.
Cartea raza din ea, el nu le
Biblioteca astfel e. o ironie aruncat asupra
satelor. Biblioteca nu se creiaz din afar& Ea vine
untru ca o a spiritului. Setea de carte
o Atunci vor veni oamenii la biblioteca,
va fi aprins sufletul pentru carte. Pentru aceasta
ea trebue fie nu numai a manualului didactic, rece
plictisitor, ci a de folositoare petrecere. Fiecare
trebue ceasul ei de au
un ceas pentru Shakespeare. anume vor fi
ca bucurii, ca binefaceri, ca daruri cu putere de miracol.
Pilde reale sau inventate vor fi folosite pentru entusiasmul
miscarea oamenilor. Cele pentru desvoltarea
gustului de vor fi care sufletul
simplu naiv al oamenilor, basme In care

Pamela lui Richardson, Lubock, Inebunise

pe de sat, Anglia. Cum

178

www.dacoromanica.ro
terminau lucrul, cetirea. Vecinii din apropiere
veneau s'asculte. Romanul se
care e un asupra greuttilor necazurilor a doi
Bucuria cilitorilor a de de
meterul fierar cu vecinii au alergal
la suind in au drepi
clopotele din turn.
de carte e o victorie. Ele trebue slea la
inceputul misionare. De la ele va incepe
realitatea care va merge ea la Aceea
care nu se ci e o iluzie. de cari
se duc raflurile dulapurilor, dorm acolo ca pietrele
scumpe din morrnintele piramidele
Absorbili pierduli sbuciurnul pasiunea
materiale, nu cartea care ea Sngele
pretios vital al celor mai alese spirite! Nu
Pentru cei ce sirnt, aceasta e o tragedie.
ceea ce tremur suflet.
nahie, care nu stare de
impuls de sensibililate pentru
linie pasiune pentru frumuselea de sus.
Carlea e un tonic, - miracol eternitate.
Reinvierea Boemiei la veacului al 18-lea, se
breviar profan de cntece poezii populare.
Cartea a rscolit, a revolutionat a
carte ca dinteun rubin,
lerea cu care produce lucrarile de tot felul. De aici,
divinizarea ei de artiti. Lucie Saint Elme, vorbind
de iluminatul Rilke, de divina lui pasiune carte, a
scris: ces paumes ouvertes, un livre doit se sentir
caress tout entier... L'ouvrir devient un geste hiratique.
Omenirea nu s'a prin aurul i
179

www.dacoromanica.ro
ei, nid prin iscusinta paragrafelor de legi, ci prin
poezie de umanizare de la mituri legende, s'a
ei.
vrea un antidot de uitare a greelilor
de azi o fericit trecere de la acest tumultuos mate-
rialism la o melodioasa de creatiune de pace.
Pentru acesi limp lipsit de armonie avem nevoe de
picturile de cereasc ale scriitorilor
afar de carte, n'avem. Cea mai
mai Ca pe un tonic de regenerare, o cere
constitulia a poporului. Vedem dar nu
Nu s'au creiat posibilitalile de a
pretutindeni un de salvare, o o carte. Nu
spunea Ruskin, ignoranla, care e o
permanenla, mai mull pe
costa cultura pe care ar da-o mullimii. unei
legi de intensificare a prin carte, este o
pentru puterile care conduc vremea.
lege Irebue creeze bibliolecile populare, nu ca
ficliuni de ci ca realitali constructive. In cadrul
organizatiel care poate fie nalional,
cultural, ori societate culturala, biblioteca ar fi
inslitulia care lega tradilia cu
lizalia, armonizand omul. In puterea st
de inaintare a Pentru un care
ca lui fie o de pe
dorinja aceasta trebue fie plan de
culturala. Stralucirea guvernari va fi
funchie de realizarile ei. Cine, preluind necesitahile vitale
ale poporului, nu da o lege de culturale,
haosul lumei,
raza puterea ?

180

www.dacoromanica.ro
FILOSOFIA TIPARULUI
: C. GONGOPOL

TIPARUL a lumea mai sau mai rea" ?

ar fi de pe seama aceslui subject ! De
minter! interes. Ajuns o ineluctabila,
unora o filosofia liparului
dispare lui masive.
omul predispus a crede pot
interesa pe allii gandurile lui, a fost un miracol.
De la inscripliile cavernelor la elzevirul linotypu-
rilor, nimeni n'a compus doar pentru propria lui lec-
In cea cugelare a mijit iluzia unui
Tiparul a instrumentul de propulsiune al
dinamismului grafic, care mai mull umani-
piramida lui Keops este de
de care se
fie-care an, adesea, o justificare Este
drept, ofensiva o vie rezistenta.
Fluxul tot mai se de un fel de
parte provocala de experienja
riscurilor. Necesitalea unei standardizari se mai
ca recolla nu din ce
In ce mai hambarele
objine un pact de neagresiune de la fre-
nezia descurajali, i
de complezenja care

181.

www.dacoromanica.ro
marfa se
aiurea armistiliul spiritului or prologul somnului.
Ceeace nu tiparul n'ar fi o binefacere,
spre o mai Va or
dup victimelor ce va aterne drum.
unora nu va opri pe allii
zani ai gbilotinei. este in caz la un
rol precumpanitor carte
o femee. apuci a-i te sedus
de
pe prea putini.

182

www.dacoromanica.ro
ELOGIUL
TUDOR TEODORESCU-

Nu remarcat fenomenul: in mobilierul

unei case, biblioteca locul cel mai depe urma!
Oricine se tablouri,
la urma-urmei cromolitografii, dintre care nu
mai niciodata un Napoleon la Waterloo sau
retragerea din Rusia. Pulini aunt aceia care
simt nevoia raft cu o de volume.
Cartea se
Aceasta este teoria imensei majoritali.
este un object care nu se - este
carlea ! o carte nu prelueste prin ceiace
scoarlele ei, ci prin ceeace noi,
din sufletul nostru de-o cuprinsului ei de toldeauna.
Cartea de cu storurile
orchesirarea protivnice chinuite, -a
ceva din atmosfera aceia de in
tine Aceiasi carte, vara, cu ferestrele larg
deschise, sub de
- va
este o de modeleaza suflelul
nostru, - sufletul cu care o citim, sensi-
bilitalea, momentul, almosfera care am Impru-
cartea, - ai imprumulat, ai acestea.
Ai imprumutat o din sufletul un fragment din
tine primi volumul ici

183

www.dacoromanica.ro
o dincolo o subliniere: pe propriul
suflet, sunt urme ale care a brutal
prin fiinla la
Biblioteca nu este o cu care un
zid. Nu este nici o necesitate, ca un dulap sau ca un
bufet. Biblioteca este un rezumat, o prescurtare
a la
cinsprezece cu ghaiducii lui N. D. Popescu con-
la Anatole France sau Andr Maurois,
curba evoluliei sufleteti a posesorului ei.
Biblioteca tu
posi cnd scrii o scrisoare sau chiar
scrii o dar nu posi cnd cumperi o carte.
li cnd le la dar nu cnd te duci
la librrie. Mai mull preotul, mai mull docto-
rul, - librarul este duhovnicul fiecruia dintre noi.
In librrie, suntem cu sinceri. chiar faptul
c dintre noi nu este
un mare act de sinceritate. De aceia,
strin, cnd dali ochii cu
- pe care nu
scutili de surprize,
fili vreti
- de mai
vreli

profilul moral sufletesc, -

blioteca lui, vedeli ce ! n'are bibliotec,
atunci vorbili limbagiul mai simplu,
cel mai comun, cel mai grosolan chiar -
ca puteli

184

www.dacoromanica.ro
CARTEA HOTRATOARE...
de: AL. LASCAROV-MOLDOVANU

genere, nu pot fi
celitorilor. de bine frurnos ar fi
o carte, ei va fi abia va
aduce o adiere peste fala sufletului. nu ne
adncurile masive ale sufletului, rar poale
o rAscolire a spiritului unei
sine o de schimbare.
suntem prada unei iluzii : pe
care pare a o fi adus cetirea unei nu e aliceva
de ct sens, a unei deja
existente, a sufletului nostru. Dar inrurire sens
invers, cu greu rar Convertiri de
pe urma omeneti nu vom afla in desvollarea
Sufletului uman dealungul meandre ale
vietii.
ne gndim la marele capodopere ale scrisului
uman: Divina Comedie, Don Hamlet, Faust...
Mai un simplu dar crud
foarte putini oamenii care le fi nu ne
nid nu fim ipocriti, dar este. Alt chiar
cei le-au nu le-au mai recent
doar de de foarte rari cetitori,
rul nu ne spunem poate fi
vorba de convertirea sufletelor umane prin aceste
nu... acestea, cu monumentalitatea

185

www.dacoromanica.ro
zac dealungul vremei, neputincioase, de
uman, sbuciumat de chinuitoarele probleme ale existentei.
Aceasta nu a nega
genere, In desvoltarea sufletului omenesc.
Nu. Dar cerc a fixa un adevar limitele lui fireti.
Cartea omeneasca poale amplifica, poate potentia, poate
poate limpezi o facultate deja existenta a sufle-
tului omenesc, - dar a schimba, a converti acest suflet nu.
Singur numai Dumnezeu schimba, aceea ce El
Insui a omenesc.
Si singura, unica eterna Carte, In care Dumnezeu
a binevoit a se revela nu este Biblia.
deoparte, stau mormanele omen
ca dealurile, cele
piscuri la care s'a putut scrisul omenesc, - din-
coace, solitara, la
Cerul de unde a Biblia.
Comparalie nu poate fi. Afar de cele
formale deo-
sebire diferenfiere, - pentru toldeauna ....
Ici piericiunie desuetudine, - dincolo eternitate nets-
- ici nepulinta starpiciune, dincolo
dumnezeiasca fecundare ...
care s'au cu mireasma
din Caeca se mai de ?
ne ei recetire a sublimelor versete
nu e o Imbiere spre ? ne
ei la celire nu se desfac alle alte
proaspete priveliii sufleteti, imuabile ?
sufletul nu se simte ntors pe alte
sublimizat, fata peisajului divin, care neclintit la
caplul ? nestabilitalea

186

www.dacoromanica.ro
umane, nu se transform cea mai siguranj pe
pmntul acestei Crji, cu iubire oamenilor
de ctre Bunul Dumnezeu ?...
singura care poate converti, - iat singura
Carte cu desvoltarea sufletului
unui orn, - singura Carte care poate deveni
cartea de a cuiva.
singura care poate creia omeneti, la
rndul schimbarea sufletelor
cum lucrurile pe care cade lumina solar.
ceva din puterea ei, - tot carte, fie ct
de din cele de oameni, sub puterea vraja
eterne, va rsfrnge ceva din ei, din mireasma
ei, din miraculoasa ei putere de fecundare
a principiului divin de ...
Noi suntem din popoarele lumei, cele din
ce prezenja, pe de cetit, a
nu ne mergem pe drumurile cu
de molusc neputincioas. Cea mai de
a triste nu e
Bibliei din casa Noi suntem de admirabila
a familiare de seara, cnd
deschide Cartea cu de argint
a celi : trecea in vremea aceea spre Caper-
naum
ne lipsele slabi

de aceea, ne ferim de adevr...

Tipografi de neamului nostru,
spre Biblia! Intreag sau fragmentar, edijii

187

www.dacoromanica.ro
luxoase sau modeste - dar mai
mii de exemplare, aruncali-o darnici peste

va fi se va sta-
in harnicile voastre stupare tipografice,-si nu numai
material,-ci sufletesc... Voi simli
fletul crescut, cu acel adaus pe care numai
Dumnezeu poate da...

188

www.dacoromanica.ro
ILUSTRATIE BIBLIOFILIE
de: S. MAUR

On juge d'un et d'une

race sur monuments, pierre,
marbre ou brique. On en peut
juger plus surement encore sur
ses livres. Andr

dat de curnd biblioteca mea de cte-va

minunate nemteli de basme remarc din nou
straintate lipariturile sortite modeleze
conceplia, legene farmece fantezia
copiilor, alenhiune cu dragoste editate,
cu tot riscul material pe care Editorii dau
perfect seama educalia spre bibliofilie de aci
dela cartea de basme. Din frumuselile de copil
in ilustralia tiparul ei, se desvoll gustul dragostea
pentru cartea frumoas.
Cine s'a oare acum Oliva ani la noi
de educatoare chiar numai
de ilustrarea volumelor de ?
Oare n'am avea noi povestitorii trebuincioi sau
artitii desemnurile lrebuitoare ?
Intr'adevar, ilustratorii notrii s'au cam desvlat de
a mai povesti.
Ei nu mai descrie ci se
marginesc la un fel de ornamentalie amanunhit
Nu se mai intereseaza de faptele brute ale acliunei, ci
de partea artistico-lechnic a desemnurilor.
189

www.dacoromanica.ro
 lirism ceia ce fac, dar nu povestesc Incercri
s'au prea putine la noi de aceia nu avem ilus-
traliunea bun,
n'au ocaziunea
incercrilor de acest fel. Tolui convin0 avem
mai ales azi o sumedenie de pictori cu
spre i nu ocaziune
pentru a'i desvolta a ne da ilustralii demne
de ochiul celui mai bibliofil.
Trebue vedem desemnurile o
a povestirei, descoperim dragostea
tului bucuria de a
descrie vesele sau de
cari se ocup.
Nu vrem ilustraiori red, infloresc la fel o
de cu una de Bacovia.
Ilustralia e o alt de mare ca celelalte
vrem ilustratori buni avem terenul necesar,
depinde numai de noi ca din
viiloarea mare generalie de ilustralori romni.
depinde de cari au vdit
cu mull privinla pentru bibliofili.
Foarte pulini au timid, pe ici pe colo,
mai vre-o Afar de una sau
case de cari au in ani fie
preocupate de aceast nevoie majoritatea edito-
rilor n'au priceperea
n'au nu numai technicA, dar nici

ar s fie, de fapt, primul mai

bibliofil.
Bibliofil ?

190

www.dacoromanica.ro
 Cred nu mai e nevoe analizez cu
pe care o resimle un bibliofil are
nele sale o carte de
Pe colectionari pasionali
mullime, nu-i intereseaza numai conlinutul volumelor
din vasta biblioleca. Armonia din proporpile exem-
plarelor In edilii mici, numerotate sau de
autor, celor unice, adaptarea materiei spiritul
in care a fost cartea, alegerea inter-
pretarea precum procedeele de reproducere de
imprimare, sun! tot motive de atractie.
slabiciune, uneori dar
cult pentru crtile frumoase, a natere, mai ales In
Anglia, o industrie de lux, foarte a
Hpografiilor de volume de Intemeiate conduse
de artili cunosculi poreclite: private presses.
Bine les o fi
a se line seama de conditiile pe cari afacerile
nevoile editorului le prescriu, se poate cea mai
iubitoare atentiune nevoilor technice.
Franta nu vre-una din
artistice, are editori, cari au motenit
cu cinste unor : des Aides, des Estiennes, des
Turnebes, des Blaeu, des Constelier, des Baskerville,
des maelrii de cari combinau sludiau
cu dragoste ce trebuiau poarte
tura
Meditau asupra proporliei ce trebuiesc dale margi-
asupra tillurilor, a literilor ornate, supraveghiand
lirajul, considerand numele cu care au
anunturile de subscriptie, angajau deplina respon-
sabilitate.

191

www.dacoromanica.ro
 germanii au ajuns bibliofili numerosi,
cari, nu numai deosebesc calitillile unei bune
de una medie, dar singurei presse
Ernst Ludwig Presse. Desigur bibliofilia nu
la ei pe aceiasi de desvoltare ca in Anglia,
unde bogaji amatori de carli frumoase imediat
subscripliile preselor deKelmscolt Press,
Eragny Press, Doves Press, Ashendene Press cum le
mai chiama. Chiar atunci, cnd, din cauza muncei artistice
desfsurate a celei mai bune a execujiei, aceste
exemplare se vnd pe prejuri exorbitante.
Sunt de ce dovedesc cel mai expresiv
mai rafinat gust la inteleclualul de azi, la cari
podoaba o alctuesc inijialele ornate sau un titlu
grafic, pe bine les, aceia a copertei
Deoarece la multe din ele, nu ornamentajia
ochiului ci armonia generala.
Nu putem reproduce o de ilustrajie sau
cleva inijiale, deoare-ce un fragment din
opera de a unui volum, nu
savura cu stilul Impodobirei tiprite,
lsnd alunece cu
cu prin tale. aceasta inedit,
las guste fiecare cititorii acestor rn-
duri, cu ocaziunea pe care sper o
va ct de curnd.

192

www.dacoromanica.ro
T1PARUL
LA
: VIRGIL MOLIN
redactorul reviski
.,Grafka

SE poate vorbi despre o a drumurilor artistice

fata a ajuns tiparul romnesc. orict s'ar
din confralii mei tipografi depe solul
ca latura a gloriosului
de sau ori s'ar tendinta de industri-
alizare, este tiparul nu se poate dispensa
de ceeace se numeste creatiune de Curentul de a
ralionaliza sau a normaliza impus de America
nului continent, a liparul. Poale se vor
putea reduce formatele de hrtie numai la 5-6 normalizate
pe globul cu aceasta se va putea reforma
modul de construclie al masinilor de a
gului technic, dar tiparul e bicefal; recte
al executiv, al lehnicei. Tehnica se poale
rafionaliza normaliza, arta nu. de
numai, ralionalizarii pe calul
al geconomiei pe toate fronturile cu
nu va culege drept arta reducnd
la aspect normalizat formal, exclu-
derea ornamenticei), unul acelasi
Reforma aceasta ar echivala cu democratizarea
13 193

www.dacoromanica.ro
complecla a socielate a editiilor
de bibliofile.
eo va fi bine ?
Dar cum treburile la ?
Suntem prin firea lucrurilor un popor cu tradilii, un
popor ce line cu sfintenie la vechile obiceiuri
un popor, in a d. e.,
elementul ce se pe un fond de tradiliune.
In liparului ca de dibuim la
incepulul prea primitivi ; n'am
avut puterea de a ne emancipa, sau a lua pe
o cale de decorative, specific nationale.
Eo dar care ne-o oarecare
faplul, mai sunt cu o
artislica ceva mai avansata, unde deasemenea nu s'a
putut forma un ca (Austria, Ungaria,
Spania, Suedia, etc.). La noi lucrurile explicabile.
Am fost toldeauna liber expus a influente :
Germania, ne trimelea tehnic
tipografi, din Franta, la lumina a crescut
tura de intelectuali, ne vine nu numai
de slove, ci cu expresiunea ei arlislica, spe-
cific franceza. e firesc, ca crealiunile noaslre
pecetea bastardului cu doi ceeace
au monahii de prin schiturile noastre arhaice, nu
e o copie a slavismului ce Biserica.
Nu ne putem revendica, ca ceva nici caracterele
cirilice, nici modul de compozilie introdus de Macarie
care a depe meleaguri muntenegrene.
Mai s'ar putea considera ca de
proprie in arta tiparului, de mai
de a lua elementele decorative din arhitectura

194

www.dacoromanica.ro
 a le utiliza cu stilizarea unui
caracter de care nu-i nici chirilic nid latin, (numit
Arhaic Romnesc), care este caz prima
de evadare din slavonismul ce robise Biserica. Din
aceasta spre latinismul cu caracterele antiqua, a
luat nastere prima manifestare spirit spe-
cific national. se pare la ne putem limita.
xilografia ce la oarecare virtuozitate, a
in conceptia ei artistica tot sub influenta direct
a slavonismului. Comparnd Liturghierele
Ochtoihurile noastre cu alte bisericesti la
Belgrad Rusia, pare foarle evident.
Nici vremurile mai noi nu au reusit cristalizeze
un stil specific romnesc. Utilizarea la banalitale a
colaceilor altor fragmente din arhitectura nu
stil national. Editura Minerva din anii anteriori
razboiului, prin copertele lui Rola Piekarski au
o particulara, dar nu s'a format nici imbold
pentru viilor n'a fost. Poate a intrerupt continu-
Primul deceniu de a din nou
o dibuire nici-o Unele tiparnite din vesti-
vechilor conceptii, compromitndu-le mai mutt
printr'o foarte reproducere altele se
direct dela ceeace produce Germania sau
Allele baremi nici nu se nid un fel.
al imprimatelor se face cum zelarul
a destul de fragmentar dela un zelar cu gust ve-
teran. Despre ceva specific al pamntului nu se
poate vorbi.
Fireste, in de conditiuni revista Grafica
avea datoria concretizeze tocmai ceeace lip-
sea. Chiar socoteam, aceasta ar fi doilea punct din

195

www.dacoromanica.ro
programul trebuia executam primul
al programului anume artistic, scoa-
terea din ignoranta profesionala a
a prolelariatului tipografic pregatirea
unui teren fecund originale,
pe cari revista le-a intreprins succes. Tot primului
punct aparlinea actiunea de a o linie de
de cele trei provincii cu
trei conceptii grafice deosebite chiar refractare pentru
o orientare Dar zic,
acest preludiu, dinspre apus ne vin noui, ne vin
dovezi, arta v'a trece printeo
acesteia, am putea vorbi de un
declin, ba chiar de o disparitie a tot ceeace s'ar numi
specific sau stil national.
E un curent nou, ce nu timbrul originei, e o
orientare artislica, care se acomodeaza noas-
tre de standarizare, noul curent gasindu-ne
incertitudine de orientare arlistica, ne va fi cu
mai usor s-1 ceeace se pare a fi dificil
rile cu stil propriu, precis conturat introdus.
In Almanahul Graficei pe 1928 1930,
am schilez noului curent sub-
liniez aberatiunile puneau imposibilitate de a
prinde practica. Intre timp, lucrurile s'au for-
mat, intr'un cadru mai moderat mai
inteligibil, cu intindere peste din Europa
ignora a-1 repugna, este a face politica
strulului. am fi de de stilul
nos.tru (care nu nu trebue avem scrupule
nu putem mai ales nu ne putem
pune ce impun noua orientare de
196

www.dacoromanica.ro
 Dealtcum nu numai Franta, Germania,
celelalte cari suni compleci nouei orien-
de arl, ci la noi au preveslitoare,
ale nouilor vremuri peniru la
nu sunt din cari reflecleaz o mare
de exagerare sau neorien ceeace se peirece mai
loideauna se nu se rosi i
bine Dar finalul va fi : ne vom
pului dibuim specificul national"
epoca impersonalului, epoca
rizale, serie.

197

www.dacoromanica.ro
PROBLEMA EDUCATIEI PROFESI-
ONALE A LUCRATORULUI TIPO-
GRNF DE AIUREA $1 DELA NOI.
: TRAIAN R. DUMITRESCU

Nu efect In randurile au
prefaceri, ultimele decenii dome-
niul technicei tiparului.
Aceste prefaceri technice constau in inventarea
plane rotative tiparul adnc Offset,
a celor trei sisteme mai cunoscule de de cules :
Tipograph, Linolyp i Monotyp, cum i actualul pu-
ternic curent de ralionalizare a sistemului de produclie.
Toate acesle cauze, parte, au avut ca efect,
pe din intreprinderile grafice a unui
imens de lucrtori, irnperativul pentru acestia
de adapta technice la noua stare
de lucruri.
Pentru desvoltarea i demonstrarea de fal
m voiu servi de imprejurrile din Germania, ca
ce cuprind elementele ce ne intereseaza, Ire-
cute prin toate fazele evolutiei care,
mai cunoscute.
In Germania, cu toat larga ce au luat-o
acolo de cules, cea mai mare parte dintre
la zalul de
rat in anul 1921 lucrau 5958 cule-

198

www.dacoromanica.ro
 la 37.007 cu In 1929
lucrau 11.514 la 41.754
cu Acest lucru se datorete faptului o multime
de nu se pot efectua la mainile de cules.
: zalul de accidenl, de prospecte, cataloage, inserate
mari, tabele mai grele cari de
domeniul zatului de
Pentru efectuarea zatului de text, care se
azi la de cules, culegtorilor cu mna din trecut,
le suficient regulele tipografice cele mai
elementare ; majoritatea ducea existenja In acest
fel de lucru, In vederea desvririi
technice avea, prin inexislenta unor prelenti-
oase a o
Aceast stare a lucrurilor se radical,
cnd mainile de cules absorbir culegtorului cu
o foarte mare parte din lucrarile acestuia : zatul de
de brourA, micile inserate etc. Atunci,
de greu loviti existenta cari nu putut
la mainile de cules, se
o pentru acomodarea la nouile
condiliuni de existent. De aceea, ce se neglijase
aci In domeniul instructiunii profesionale,
acum, sub categoric al
In fata noilor probleme ce se impuneau mod
din ce ce mai lucratorii tipografi din mai
oraele Germaniei se asociar In grupe profesionale
technice, pentru ca, prin schimburi de prin
reciproce, apropie technice pe
care nouile timpuri le impuneau.
Aceast dar oarecum coeziune
educativ profesional, desfgurat In diferite loca-

199

www.dacoromanica.ro
 a urmat astfel Aprilie 1911, cnd, cu ocazia
congresului linut la Kassel, aceste asocialii s'au
inleo organizalie pe solide.
In fiecare au se cursuri pentru
diferitelor limbi scrisul literelor, schipri
de de calculalie, contabilitate,
drept civil administrativ, (pentru
combinarea cernelurilor deservirea aparatelor
de pus coale. Concursuri de tot felul, cum
ambulante de imprimate, oferir lucrtorilor un larg
de slimulare.
Aceast asociatiune centralizal, care In 1920
denumirea de gBildungsverband der Deutschen Buchdru-
cker (Asocialia a tipografilor germano,
fr preget cu spor la atingerea scopului
pentru care a fost creiat : desvrsirea profesional-
a membrilor ei, orele libere ale acestora.
Ba ceva mai mull. Asocialia se chiar
de cultura a lucHttorilor. Un bun exemplu In
privinta aceasta este desigur tovrsia de cetitori,
chergilde infiintat anul 1924, care editeaz
din operile cele mai bune ale auto-
rilor cu renume mondial.
funclioneaz inteun mod origi-
nal cu nou pentru noi, tipografii romni. Este o
asocialiune din care fac parte, in afar de tipografi,
alte persoane.
membrii acestei pltesc, afar de
taxa de inscriere de 0,75 Mk., o cotizatie de
Mk. In schirnbul acestei cotizatii asociatul o
revist lunar, bogat ilustrat frumos cu un
interesant cuprins ; iar din trei trei luni o

200

www.dacoromanica.ro
 valoare de 3 Mk.,
serie de peste 130 volume prezent.
In ceeace execulia a acestor
se poate - cu drept - considera o
capodopera tipogra ce satisface gusturile celui
mai bibliofil.
recrularea de noi membrii se premii
speciale, unele anume aces! scop.
pentru aducerea unui membru se o carte,
Mitsanoba de Rosenfeld, sau Mrgaritarul de
Jack London ; noui membri se Daumier
de Erich Knauf, ilustrat 100 ilustraliuni):
trei noui membri, o carte de 3 Mk.,
din toai seria ; pentru
membri, o de 4,50 ; doisprezece
noui membrii, o artistic in piele.
Spre a line interesul pentru
spre a se mai mull cercul cetilorilor,
se institue concursuri cu premii cele mai
bune asupra metodelor de reclam,
direclie.
Dar, afar de Bildungsver-
mai pe socoleala proprie revistele:
Tipographische Iviitteillungen pentru ; Der
Graphischen Betrieb pentru culegiori la
stereotipari, turnatori, chemigrafi etc; Jungbuch-
drucker ucenicilor din Asocialie; Sprach-
worte corectori ; cum i numeroase alte
Calendarul tipografilor ; Regele clientilor ; Calculalia
imprimatelor ; Maestrul tipograf ; Schilarea imprima-
; Modele pentru scrisul literelor.
: Potrivitul lextului, de

201

www.dacoromanica.ro
 formelor; Aparalele de pus
coala Universal* ; Scuturatul tiparului ;
Spiluri ; Culoarea tonurile ; IndrumAri practice
asupra combinaliei cernelurilor etc.
Bildungsverband-ul mai dispune de o un
depozit de scule ustensilii tipografice, ambele organizate
pe de
In ultimul se organizeazA cursuri prin cores-
pentru scrisul lilerelor, teoria culorilor, calcu-
lalia imprimatelor, calculalia pentru Offset tiparul
Nu mai pulin de este aclivitatea pe care
o duce cu sindicatele, organizAnd cursuri
pentru instruirea somerilor, cari provin mare parte,
ca la noi de tinerii noui lucrAtori.
ImportantA este deasemeni contribulia ce se aduce
de aceast asocialie reglementArii perfeclionArii orlo-
limbii germane. timpul de
duce, prin revistele sale, o pentru
excluderea literilor mari din alfabet, simplificare care
va avea un efect indirect asupra ralionalizArii pro-
ductiei, prin reducerea numArului tasterelor la
de cules a din casele de litere.
idee de a orlografiei germane, aso-
cialia o experimenteazA chiar
vistele respective cu litere mici ; ba extind experimenlarea
la ce apar in
important& dificultate pentru Bildungsverband, de
care s'a lovit se acum, este lipsa de
conferenliari compelinhi pentru din provincie,
este rezultatele conferinfelor cursurilor
ce se raport cu capacitatea conferen-
hiarilor respectivi.

202

www.dacoromanica.ro
 Pentru acestor circumscriptia
Lipsca a Bildungsverband-ului a iniliativa a
cursuri speciale pentru acestor
renliari destoinici.
all problem& care promite a fi de
s'a acum la orizonlul preocuprilor tehnicianilor cari
conduc asocialie. este zalul
care, toate
de aplicare nu de
rentabilitate. Dar aces! lucru nu exclude posibilitatea,
pentru un viitor apropiat sau mai ca noua
invenhie ne surprize
Noul procedeu, pus In cu tiparul adnc
Offset-ul, va putea determink ca din
urm asupra tiparului depe piatr (litografic), excluderea
tiparului
poale imagin oricine urmrile unei asifel de
inovatiuni, pentru tot ce este tipograf de
indreptjit este grija acelora cari, prin
superioare, chemaji vegheze pentru existenta
Intregului aparlin ei.

ce am mai sus cauzele care au

determinal creiarea acestei asocialiuni, foloasele
reale aduse colegilor germani prin ea, se pune acum
dela noi, mod firesc, problem,
care s'a pus, cu cteva decenii mai Germania.
Deosebirea este la noi lucrurile se
sub un alt report. In ce Germania,
singure progresele au fost cauzele care au
interesarea lucrtorilor o cultivare tech-

203

www.dacoromanica.ro
nic profesional a la noi, dup cum vom vedea
mai jos,
Industria tiparului romnesc trece azi
foarte criz in
de extinderea pe care a la noi
perfeclionat, de proasta economic general&
cum din cauza numeroaselor intreprinderi de tipografie
aprute nu dinleo ci nu-
mai sub mirajul favorabile dar conjoncluri
din epoca imediat ; conjonctur care s'a
cea mai joas extrem
de tipografie, care, cea mai
mare parte, conduse de oameni complect de
brane nici-o afinitate noblelea
nostru, i-au adus acestuia mari prejudicii
prin a de aici, cari,
sun! s-i caute alte feluri de
deoarece, prea pentru necesitfile
acestui ei nu-ui mai pot
Dar afar de lucru, intreprinderile mai sus
amintite, au mai contribuit mare msur la declinul
economic artistic al prin con-
far scrupul- iari o a indiferenfe
de aces! pe care I-au consider& doar un
simplu de cvtig -, influenfnd astfel, prin proce-
deele necolegiale, inteun mod dezastruos prefurile
Cu aceast stare nenorocil a lucrurilor, soco-
tesc totui c, viitor destul de apropiat, se
va schimba In spre bine. Un frumos In aceast
s'a fcut. mare intreprindere de arte grafice
i editur din Craiova s'a ridicat cu vigoare
204

www.dacoromanica.ro
fclia din unei In cu
tismul dela noi fal de frumoas, a pornit
pe un drum care, va duce la
izbnd. evident, acest drum, deschis odat de ea,
nu va rmne mull limp de intreprin-
similare din lar zi, vom vedea
noi temple ale artei liparului ai preoli vor fi
demni de a se numi cu adevrat discipoli ai maestrului
dela
influenp mai alimenlarea acestui
curent de ridicare a tiparului romnesc o aduce cu sine
noul an, 1932, realiznd frumosul vis, la care au
de ani de zile idealilii nostru, prin deschi-
derea mutt Scoale de Specializare in
grafice.
NemAsurat de mare este meritul acelora cari,
cu al d-lui Ing. Stavri Cunescu
tor General Ministerul Muncii, au reuit realizeze
efectiv aceast coal din Bucure0i, pe limpul cnd Statul
nostru, determinat de deficitul bugetar care
se zbate sute de ca unic
de reechilibrare.
Spre a mai aceast spre
bine, este o acliune mai larg, snul lucr-
lorilor, care fie paralel, unitar In strns
colaborare cu aceea a $i aceast acliune se va
duce sub forma asocialiuni profesionale lechnice,
dup modelul a colegilor germani.
Un principal factor pentru stimularea coordonarea
unei de educative, va fi desigur o revist
ingrijit redactat bine
condiliune ar putea-o indeplini foarte bine
205

www.dacoromanica.ro
Grafica care are urma sa o
vitale de nou ani ca nedeslelenit
frumos al tiparului romnesc, In sensul de a
veni organul oficial al acestei asociatii.
Presupun proprielarul ei, d-1 Virgil cruia
datoreste toat activitatea premergloare, de
n'ar avea nimic de obiectat asupra pro-
punerii de ; ba ne place a crede va depune
dragoslea in slujba acestui frumos scop,
cum l'a pus pn acum cu desinleres, ba chiar
cu sacrificii.
Tipritul revistei s'ar efectua in chiar atelierele
gcoalei. In acest fel s'ar putea publica regulat unele
mai reusite ale elevilor.
Mai departe, s'ar putea aranja expozijii ambulante
de imprimate, insolite de critica s'ar pulea
organiz, treptat-treptal, dup
de realizare existente, cursuri diferite sludii,
exemplul colegilor germani.
conditiune indispensabil, pentru realizarea unor
rezultate mai va trebui fie afilierea,
din capul a acestei asociatiuni la Biroul Inter-
national al Asocialiilor Culturale Tipografice, de care
mai depind asocialiile culturale tipografice din
rele : Germania, Olanda, Suedia, Cehoslovacia, Iugo-
slavia Ungaria.
Avantajele acestei vor in de
indrumrile pe care acest Birou, in baza bogatelor
experiente culese din activitatea sa, le-ar da, deasemeni
material instructiv : filme, imprimale pentru
expozilii etc. pe care le-ar putea pune la dispozitie.
Ca incheiere, strui asupra con-

206

www.dacoromanica.ro
strucjiei ale realizate nu fac
s le complice mecanismul din ce ce mai mull.
fapt, cum necesilatea progresului calitativ al
produselor impune faclorilor o specializare lot
mai accentuat; specializare care acestora un
nivel intelectual mai ridical. Cu alle cuvinle, in pro-
ductie, efortul fizic este eclipsat din ce ce mai mull
de eforlul intelectual.
In condiliunile acluale de absolut interdepedent
pri, aceste nu pot limp
fr vreun efect asupra slrilor de lucruri noi.
Deaceea, acum este momentul cel mai potrivit ca ne
noi mod serios de
ceasl

207

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL:
Pagina
PREFATA 3
PARTEA CALENDARISTICA 9
PARTEA LITERARA 31
N. : Tipografia la 32
EPISCOPUL VARTOLOMEIU: Rolul Bisericii in desvoltarea
tiparului a 56
L : Rolul tiparului in pregatirea nationale 86
SEXTIL PUSCARIU : Calendare almanahuri 95
MARIN SIMIONESCU-RMNICEANU : Tiparul caeca ro-
rzboi 109
P. P. PANAITESCU : Petre al tipografiilor
din veacul XVII 116
ALEX. LUPEANU-MELIN : Xilografii cari au lucrat in
veche dela 121
EMANOIL BUCUTA : Biblioteca in 135
S. MEHEDINTI : raspunsuri 147
STELIAN POPESCU : Invenlia hiparului 151
I. SIMIONESCU : Caeca pentru multime 155
G. TITEICA : Tiparul 160
CEZAR PETRESCU Librarul 162
I. AGARBICEANU : ei 166
E. LOVINESCU : In marginea de 168
TUDOR VIANU : Manuscris 171
GR. : Ce este bine s 174
GH. D. MUGUR : 176
C. GONGOPOL: Filosofia tiparului 181
TUDOR TEODORESCU-BRANI$TE : Elogiul 183
AL. LASCAR-MOLDOVANU cea . 185
S. MAUR : Ilustralie bibliofilie 189
VIRGIL MOL1N : Tiparul la 193
TR. DUMITRESCU ProMema educatici profesionale a lu-
cratorului tipograf de aiurea dela noi . . . . 198

www.dacoromanica.ro
COMERTUL GRAFIC
DEMETRU
BUCURESTI, I
STR. SMARDAN
Reprezentanta pentru a urmitoarelor
FABR ICI DE APAR ATE I ACCESORII
pentru Industria :
Schnellpressenfabrik Frankenfhal, Albert & Co. A. G.
pentru imprimat in toate procedeurile.
Schnellpressenfabrik A. G., Heidelberg
Renumitul Automat-Heidelberg, constructia 1931.
Tipar
Automatic A. G., Berlin
automate speciale pentru imprimat bilete de
loterie, de tramvai, de teatru etc. Maini semi-rotative
pentru a imprima ambele fete in una sau mai multe
a presa, a desemna, a bronza etc.
A. Hogenforst, Leipzig
instalatiuni de Stereotipie, Chemigrafie
pentru tipografie. tighel
bostoane.
Auerbach & Scheibe A. G.,
Mini de tras corecturi Offma".
Kleim & Ungerer, Leipzig 35
pentru aparate automate de pus
la Universal". Maini ajutatoare pentru Tipo-
grafie Litografie.
Schriftguss G. vorm. Gebr. Butter, Dresden
de Caractere moderne pentru toate
scopurlle. Aliaj garantat. de ornamente
de
A. Gutberlef & Co.. LeipzigzMlkau
Specialitate in maini automate de Triumph"
M4ni de cusut cu Nonopol".
Hoh & Hahne, Leipzig
aparate fotografice pentru zincografii pentru
procedeu de reproductiune.
OFERTE LA CERERE CORESPONDENTA
Lista fabricilor de materiale verso.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro